Henri H.Stahl — Monografia unui sat (1939)

i Li A „e A 


CARTEA CĂMINULUI CULTURA 
o Di Beit Dauer ai uiti Pol li A 


MONOGRAFIA UNUI SA: 


CUM SE ALCĂTUEȘTE, SPRE FOLOSUL 
CĂMINULUI CULTURAL 


DE 


HENRI H. STAHL 


Pretul Lel 30 CU O PREFAŢĂ A D-LUI 


PROFESOR D. GUSTI 


EDIȚIA Il-a 


FUNDAȚIA CULTURALĂ REGALĂ «PRINCIPELE CARO] 
SERVICIUL SOCIAL 
BUCUREŞTI 
STRADA LATINĂ, 8 


19839 





x 


Doe 


<SOCTOLRBUC 


PREFAŢĂ 


De doisprezece ani propovăduim de pe catedră, de: 
batem în seminarii, înfățișăm în scrieri şi aplică 
vară de vară la teren, o doctrină sociologică şi cui 
turală, care are meritul să fie mai întâi de toai 
românească. Este doctrina monografică. Ea priveși 
două planuri de activitate deosebite, dar nu străin 
unul de altul: cunoașterea ştiinţifică a țării şi îndăi 
farea ei pe temeiul acestei cunoașteri. In tot acest rà 
stimp am câștigat credința nestrămutată că nu s 
poate înfăptui nimic temeinic în țara noastră, nic 


pe tărâmul cultural, nici pe tărâmul socal, economii 


politic sau administrativ, decât dacă se purcede deli 
cunoașterea vieții românești așa cum este ea. 

Viaţa unei națiuni are nevoile ei, permanente sa: 
premelnice, care nu pot fi satisfăcute, dacă nu sun 
cercetate în deaproape şi nu se stabileşte natura lo! 
lată un adevăr simplu, care totuşi nu este luat ma 
de loc în seamă. Din pricina aceasta atâtea nevo 
reale rămân neâmplinile şi atâtea străduinţe de a fac 
ceva se cheltuesc fără rost, căci sunt străine de realitate 

Cunoaşterea vieții sociale românești, care devine di 
ce în ce mai mult o necesitate și deci o datorie pa 
triotică, este o sareină foarte grea. Nu ajunge bună 
vointa, oricât ar fi de sinceră, nici dorința, oricât a: 


fi de puternică, ci e nevoie de o străduință metodică, 
de,multă răbdare şi de mult sacrificiu, de o muncă 
fără preget, care nu îngădue nici răgaz, nici descu- 
razare. 

Lucrarea de față a d-lui H. H. Stahl, asistent de 
Sociologie monografică la' Universitatea din Bucureşti 
și Director în Fundaţia Principele Carol, dă toate in- 
dicațiile pentru organizarea şi întreprinderea cunoaș- 
terii ştiinţifice a țării, în spiritul sistemului nostru de 
sociologie şi în genere al școlii sociologice dela Bu- 
curești. Dl. Stahl a lăsat intenționat deoparte discuțiile 
teoretice care cer o pregătire mai îndelungată și a 
ales cu grije și cu pricepere, atâta cât este nevoie 
pentru câlăuzirea celor care se mărginesc la un câmp 
mai restrâns de cercetare, cum procedează în chip 
firesc oamenii de acțiune socială, cărora se adresează. 
D-sa, fiind unul dintre cei mai pasionati și convinși 
muncitori în domeniul cercetării vieții țărănești şi al 
activității culturale la sate, era indicat, în chipul cel 
mai firesc, să alcătuiască lucrarea aceasta de îndru- 
mare teoretică şi practică pentru toți cei care se simt 
chemați sau au datoria să lucreze în domeniul satului. 


Cartea se adresează în primul rând intelectualilor 
sătești: pretori, medici umani şi veterinari, preoți, 
învățători, notari, primari, ete. Acestora le incumbă 
datoria să contribue la marea operă de cunoaștere a 
ării prin metoda îndelung încercată şi verificată a 
monografiilor sociologice. 

Fiecare intelectual al satului trebue să fie pătruns 
de adevărul că salvarea satelor, a regiunii şi a țării 
se află în bună parte în mâinile lui. Pentrucă numai 
prin acțiunea tuturor persoanelor care joacă un rol 
în viața publică, prin sinceritatea informațiilor culese 


SOCIOLR 


E] 


| 
Pa 


direct la teren, se va putea preciza care sunt relele 
ce trebuiesc înlăturate, nevoile ce trebuese mulțumile 
şi naăzuințele ce trebuesc sustinute, ca să se poată în- 
faptui opera de treptată ridicare a neamului românesc 
spre mai bine, spre idealul social și național. De 
aceea nu este după noi, mai mare îndatorire a inte- 
lectualilor țării decât aceea de a se încadra în munca 
pe care o întreprinde Fundaţia Regală Principele 
Carol, şi Institutele Sociale Române din București, 
Timişoara şi Chișinău, pe care nădăjduim să le ez- 
tindem şi în celelalte centre culturale ale țării. 

Cartea D-lui Stahl însemnează un apel călduros pe 
care aceste institutii, în frunte cu marele îndrumător al 
culturii M. S. Carol ITI, îl adresează tuturor oamenilor 
cu tragere de inimă şi dragoste de neam, pentru înăl- 
tarea satelor pe bază de cunoaștere ştiinţifică. Nădaj- 
duim că acest apel va găsi un răsunet cald şi adânc 
în sufletele cetitorilor, încât după un obiceiu, care 
începe să se înfiripeze ca o mare şi strălucită tradiție 
națională, cartea aceasta să nu rămână literă moartă 
sau prilej de desfătare intelectuală, ci să devină un 
22zvor nesecat de fapte, adică de cercetări monografice, 
în cât mai multe sate. Acesta este succesul pe care 
îl dorim din toată inima cărții D-lui Stahl. 


D. GUSTI 


Directorul General al 
Fundaţiei Culturale Regale 
«Principele Carol“ 


SOCTOLRUC 


CÂTEVA CUVINTE DE ÎNCEPUT 
A) ROSTUL CERCETĂRILOR MONOGRAFICE, PENTRU CĂMIN 


Dacă plecăm dela gândul că o cultură a poporului 
nu se poate crea dela centru, aceeaș pentru toată lumea, 
şi răspândi apoi pe tot cuprinsul ţării cu ajutorul cărţii, 
a școalei şi a agenţilor culturali, ci din potrivă, nu se 
poate naște decât numai la sat, ca o înflorire dela sine 
și ca un spor de omenie și de priveghere a nevoilor lui 
sufletești, trupești și economice, atunci ne putem da 
seama şi de rostul pe care îl au aceia cari, trăind în 
satul lor, prin pilda pe care o pot da în viaţa de toate 
zilele, sunt deschizători de cale și pentru alții. 

Pe seama celor strânși în Cămine Culturale, cade deci 
toată greutatea sarcinei, dar și toată bucuria crearii. 
Fiecare, la locul lui modest, are de făcut ceva care nu 
sa mai făcut niciodată de către nimeni, chiar așa, aidoma 
cum face el. 

Pentruce spunem că o asemenea muncă nu se poate 
face dela centru, ci trebue să pornească chiar dela sat? 
Pentrucă nu numai „câte bordeie atâtea obiceie“, dar şi 
câte sate, tot atâtea probleme culturale deosebite! Za- 
darnic vom aștepta să ne vie dela centru un răspuns 


8 MONOGRAFIA UNUI SAT 


întreg și un îndreptar, pas de pas, al acţiunii noastre: 
centrul nu poate cunoaşte toate satele şi nu va putea 
niciodată ghici ce anume îi trebue fiecărui sat în parte, 
Nevoile sunt altele, oamenii sunt alții, deprinderile lor 
de viaţă și tradițiile lor sunt iarăși, altele. 

De aceea, cea dintâi datorie a unui membru activ al 
Căminelor Culturale, este să se lămurească el însuşi, nu 
numai asupra rostului pe care cartea, igiena și organi- 
zarea economică o au în viața omului — căci asupra 
acestor lucruri suntem cu toții lămuriți; altfel nu am 
porni la muncă — ci mai ales asupra oamenilor cu cari 
va avea să lucreze. Dacă îi va cunoaște bine, atunci 
munca îi va fi rodnică. E cu neputinţă, dacă dăm un 
lucru de folos cuiva, cu răbdare și măcar modest la 
început, să nu-l putem face primit, Trebue să înțelegem 
că, ori de câte ori munca ne este zadarnică, de vină este 
nu numai îndărătnicia oamenilor, ci şi faptul că noi 
nu am știut ce să le dăm și cum să le dăm. Aşa dar, 
munca noastră nu trebue să fie pe apucate și cum o da 
Dumnezeu, ci trebue să fie sistematică și rațională. După 
cum un gospodar îşi face bugetul gospodăriei sale, ca să 
ştie care îi este inventarul, uneltele și vitele, braţele de 
muncă şi gurile de hrană, veniturile și datoriile, tot asa 
gospodărirea bună a muncii culturale trebue să înceapă 
cu o cunoaștere desăvârsită a grupului social în care 
activezi | 

Un Cămin Cultural trebue să știe, câți locuitori are 
în priveghiere, câți copii şi câți oameni maturi, câţi 


SOCIOLBUC 


CÂTEVA CUVINTE LA ÎNCEPUT 9 


bărbați şi câte femei, strânși în câte familii. Trebue să 
ştie care sunt bolile de care ei sufăr, chipul cum şi le 
îngrijesc, greutăţile şi nepriceperile lor. Trebue să le 
ştie tradițiile, viața sufletească, ce cred, ce le place şi ce 
nu, de ce duc lipsă şi ce li se pare de prisds, care le sunt 
inițiativele bune și îndărătniciile. 

A şti toate acestea, a le cerceta cu amănuntul, în- 
seamnă de fapt a face ceeace se numește o „monografie 
sociologică“ a satului. Sarcina ei cade în chip firesc 
asupra celor cari au nevoie de ea, adică asupra Cămi- 
nelor. Aici, întrun Cămin Cultural bine alcătuit, trebue 
să se găsească oamenii care să studieze amănunţit satul: 
un medic, un preot, un învățător, un cooperator, un 
agronom sau oricine altcineva se simte chemat să ajute 
munca aceasta, făcută cu ochii deschişi, în scopuri bine 
precizate, pentru oameni bine cunoscuți. 

Dovadă că toți acei cari au o experienţă în această 
direcție simt nevoia unor asemenea lămuriri în munca 
lor, e faptul că, din ce în ce mai multe, pornesc a 
se face cercetările monografice în sate, de către înșiși 
oamenii pricepuţi de acolo. E o mișcare de care ori- 
cine trebue să se bucure: dacă n'ar fi decât folosul 
pe care îl aduce o asemenea muncă monografică, prin 
iubirea pe care o trezeşte pentru viața poporului! Sunt 
acolo comori întregi, care zac nescoase la lumină, 
pentrucă prea puţini le știu. A sosit timpul ca să nu 
mai clădim în vânt şi să nu însămânțăm unde nu 
trebue. A sosit timpul să legăm cultura, pe care am 


10 MONOGRAFIA UNUI SAT 


deprins-o noi în şcoli, de nevoile reale ale poporului. 
Aşa cum este: el. Multora li se pare că acest popor 
e rău şi înapoiat, neputându-se păstra nimic bun din 
felul lui de a fi. Altora, şi aceştia sunt cei cari îl 
cunosc mai bine, dimpotrivă, li se pare că satul are 
și el dreptul să-şi spună cuvântul, pe care cărturarul 
e dator să-l asculte. Fapt este că satul există și că 
trebue să-l ţinem în seamă. Nu e vorba să răstorni 
de pe o zi pe alta, satul întreg. Ci trainic, zi de zi şi 
puţin câte puţin, să faci să trăiască mai departe, în 
forme noui, ceace este bun acolo şi să îndrepți ceeace 
ți sa vădit greşit. Şi la tot pasul să altoieşti lucrurile 
noui, pe care le vrei înfaptuite, pe lucrurile vechi 
și trainice, care Sau dovedit bune. 

Monografia sociologică nu trebue să sperie şi nici 
să supere pe nimeni: nu este o activitate care se 
adaogă celorlalte activități din Căminele Culturale; 
ci, dimpotrivă, este o chezășie de rodnicie pentru toate 
prin aducerea lor în potrivire cu realitatea. In scopul 
acesta trebuesc Căminele să facă monografii și numai 
întratâta cât pot aduce acest folos. 


B) CINE TREBUE SĂ FACĂ MONOGRAFII 


Monografia, să nu o pornească niciodată un om 
Singur: e o muncă prea grea pentru un singuratic. 
Ci trebue să se adune Căminul întreg pentru această 
muncă, de temei, a monografiei, aşa cum se adună 
şi pentru toate celelalte. 


SOCIOLBUC 


CÂTEVA CUVINTE LA ÎNCEPUT ii 


E cu neputinţă să nu se găsească întrun sat, oricât 
de oropsit ar fi el, o mână de oameni harnici, la cari 
se vor adăuga şi funcționarii statului și ai comunei. 
Un dascăl, un preot, un notar, medicul (uman și 
veterinar), agronomul, moaşa şi agentul sanitar, percep- 
torul, conductorul technic, studenții născuţi în sat cari 
se întorc peste vară acasă, şi mai ales „fiii satului”, 
intelectuali plecaţi la oraşe, dar care nu trebue sa-și 
uite de ai lor, iată cei cari au datoria să se jertfească 
pentru binele satului, la munca de ridicare prin Cămin 
şi tot aceştia sunt şi cei chemaţi să se înhame la munca 
monogafiei. 

Cineva trebue să ia ințiativa şi să îi adune pe toți. 
Odată ce vor fi strânși, ei își vor împărți munca, după 
priceperea şi bunavoie a fiecăruia, astfel ca să nu 
rămâe totuşi nici o latură a vieţii sătești necercetată. 
Dar împărțirea aceasta a muncii către mai mulți mono- 
grafişti nu înseamnă că fiecare va munci fără să ție 
seama şi fără să păstreze legături cu ceilalți. Tot 
ceeace muncește unul trebue să fie cetit și folosit de 
către toți ceilalți. De aceea, fără de o frățietate deplină 
a monografiştilor, monografia iese schiloadă și ne- 
folositoare. O anumită valoare morală a oamenilor, 
care se adaogă priceperii lor şi, uneori, este mai de 
preţ decât ea, este o chezășie până şi a corectitudinii 
științifice a lucrării comune. 

De aceea nădăjduesc că cetitorii mei vor fi oameni 
de omenie cari vor avea în ei cultul prieteniei şi al 


12 MONOGRAFIA UNUI SAT 


înfrățirii de cruce întru o muncă pornită spre folos 
obştesc. 

In ce mă privește, mă voi căsni să lămuresc cât voi 
putea mai limpede, mai simplu și mai plăcut, un 
lucru care îmi este foarte drag şi pe care și eu l-am 
învăţat de la profesorul meu, d. Dim. Gusti, în sânul 
monografiilor sociologice pe care de vreo zece ani 
de zile încoace le-a organizat D-sa la Seminarul de 
Sociologie al Universităţii din Bucureşti, la Insti- 
tutul Social Român şi acum în urmă la Fundaţia 
Culturală Regală Principele Carol. Monografii Socio- 
logice sau mai făcut pe ici pe colo, la noi în ţară 
și în străinătate. Insă monografia sociologică, într'a- 
devăr bună şi ştiinţifică, întemeiată pe un întreg 
sistem de gândire, este un lucru înfăptuit mai întâi 
la noi în ţară de către școala sociologică din Bucu- 
reşti a Profesorului Gusti. 


Cei cari vor voi să înțeleagă însă mai adânc ce 
este monografia sociologică, îi sfătuim să citească 
cărțile publicate de către Institutul Social Român şi 
anume: „Sociologia Militans“ de d. Prof. D. Gusti, 
„Teoria Monografiei Sociologice“ de d-l Traian Her- 
seni și „Lehnica Monografiei sociologice“ de scrii- 
torul acestor rânduri. Pilde de muncă monografică 
vor găsi în Revistele Institutului Social Român „Ar- 
hiva pentru ştiinţa și reforma socială“ și mai ales în 
„Sociologia românească“, mai de curând apărută şi 


= 0010 EN 


CATEVA CUVINTE LA ÎNCEPUT 13 


cu dinadinsul pentru asemenea scop. Cărţile se pot 
cere deadreptul de la Institutul Social Român, Palatul 
Academiei Comerciale, Piaţa Romană, Bucureşti. 

Dar şi cele spuse în cartea de față, unde înfățișăm 
pentru prima oară şi o serie de chestionare şi de 
îndreptare de lucru, menite să ușureze munca, sunt 
de ajuns pentru a face o monografie foarte bună. 

Nădăjduesc de aceea că la capătul tuturor acestor 
rânduri, cetitorii vor fi învățat ceva: poate nu numai 
despre monografie, ci şi despre rostul mare și greu 
de răspundere al cărturarului la sat, care îl sileşte 
să muncească în sânul Căminului Cultural, nu numai 
cu un suflet ridicat, ci şi cu o minte clar văzătoare 
a tuturor realităților sociale pe care el trebue să le 
cunoască şi să le prefacă în mai bine. 


CAPITOLUL I. 


SCURTĂ ÎNFĂȚISARE A TEORIEI MO 
NOGRAFIEI SOCIOLOGICE 


A) CUM TREBUE SÄ PUNEM RÂNDUIALĂ ÎN MUNCA NOASTRĂ 


Odată ce ne-am hotărît să facem o descriere com- 
plectă a satului nostru astfel ca să putem înţelege 
rosturile lui adânci, a sosit timpul ca să ne lămurim 
și asupra căilor de cercetare pe care le vom apuca. 
Observațiile pe care le vom face în satul nostru, 
pentruca să fie de folos, trebue să fie făcute într'o 
anumită rânduială. In viața satului toate faptele sunt 
legate laolaltă și învălmăşite. Noi însă trebueşte să le 
despărțim unele de altele şi să le aşezăm pe fiecare 
la locul unde li se cuvine. Puţină teorie este de aceea 
trebuitoare. 


Iată ce trebueşțe să urmărim teoretic în viaţa unui 
sat. Mai întâi „satul“, înseamnă oamenii satului și 
traiul lor laolaltă. Va trebui să dăm o descriere amă- 
nunţită a acestor oameni şi a felului lor de trai, adică 


SOCIOLIBUC 


SCURTĂ ÎNFĂȚIȘARE A TEORIEI MONOGRAFIEI SOCIOLOGICE 15 


o descriere a înfățişărilor satului, sau, cum se spune 
în termen sociologic, a „manifestărilor satului“. Aceste 
manifestări sunt de patru feluri şi anume: 


1. Manifestările culturale, care cuprind întreaga 
viață religioasă, morală, artistică, legătura cu şcoala 


' şi cartea scrisă, precum și limba pe care o vorbesc 


oamenii. 

2. Manifestările economice, care cuprind toată lupta 
omului pentru câştigul traiului zilnic: munci făcute 
cu anumite unelte, ale diferitelor meserii, pentru o 
producţie oarecare; o împărțire a produselor şi un 
consum, adică o folosire a produselor. 

3. Manifestările administrativ-politice, care cuprind 
viața întreagă de luptă şi de înţelegere a oamenilor 
intre ei asupra chipului cum trebue să fie chivernisite 
trebuințele şi bunurile obşteşti. 

4. Manifestările juridice, care cuprind toate chi- 
purile în care oamenii sau înţeles să trăiască, pentriuca 
între ei să fie bună pace; chipuri cari pot îi arătate 
de către lege sau de către obiceiul pământului. 


Dacă vrem deci să răspundem la cea dintâi între- 
bare pe care o pune monografia sociologică şi anume 
intrebarea cum se înfățișează satul nostru în ziua 
de astăzi, va trebui să arătăm rând pe rând care 
sunt manifestările lui culturale, economice, adminis- 
trativ-politice şi juridice. 


16 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Dar dacă am descris cum sunt înfăţișările satului, 
încă nu am înțeles pentruce aceste înfățișări sunt 
așa şi nu altfel. Oamenii unui sat nu pot să facă 
ceeace ar voi, Anumite împrejurări îi silesc deseori 
să fie ceace sunt: Intro monografie sociologică tre- 
bueşte deci să ne punem și această a doua întrebare, 
a lămuririi pricinilor pentru care satul nostru este 
aşa cum este. 

Intrebându-ne de ce satul de astăzi este așa 
cum este, atunci va trebui să răspundem arătând 
toate împrejurările care hotărăsc viața satului sau, 
cum se numesc ele cu un cuvânt sociologic, „cadrele 
vieţii sociale“. 


Aceste cadre sunt și ele în număr de patru: 

1. Cadrul cosmologie, adică pământul, clima, flora 
și fauna din locul în care trăesc oamenii satului. 

2. Cadrul biologie, adică felul trupesc de a fi al 
oamenilor; sănătate, boală, neam, înghesuiala pe un loc 
sau răsfirarea oamenilor. 

3. Cadrul psihologie, adică viaţa sufletească a oame- 
nilor, viața cea din lăuntru, care nu se vede, dar care 
hotărăşte faptele vădite ale oamenilor, precum şi deprin- 
derile şi obiceiurile lor. 

4. Cadrul istorie, adică viaţa din trecut a satului, 
care desigur a pierit, dar care astăzi încă se mai face 
simțită cu toată puterea tradiției. 


Ceiace trebue să înțelegem deplin pentru ca să 


SOCIOLBUC 


SCURTĂ ÎNFĂȚIȘARE A TEORIEI MONOGRAFIEI SOCIOLOGICE 17 


putem face o monografie sociologică, iar nu o simplă 
adunare de material, este tocmai chipul cum aceste 
cadre înrâuresc manifestările. Să nu cădem în greșala 
de a socoti că felul de a fi al satului este întâmplător. 
Dar nici în aceia de a crede că vre-unul din cadre 
are o însemnătate covârşitoare. Ci mănunchiul tutulor 
cadrelor laolaltă, sunt ca o pricină a mănunchiului 
de manifestări. Toate împreună alcătuesc problema 
vieței sociale. 

Pentru a face mai lesne de înțeles această scurtă 
schemă teoretică a monografiei sociologice, dăm alăturat 
un tablou lămuritor (vezi pag. 18). 

Odată ce am înţeles această schemă teoretică a 
monografiei sociologice, care se întreabă mai întâi 
pentru ce e satul așa cum este (sociologia cadrelor) 
şi mai apoi cum este satul de astăzi (sociologia manifes- 
tărilor), mai rămâne să știm încă un lucru și anume 
acela că satul nu este ca o apă, tot una. Ci satul 
este alcătuit din frânturi de viaţă sătească, pe care 
în sociologie le numim unități sociale. Astfel de 
unități sociale sunt neamurile, familiile şi gospodăriile, 
meseriile şi alte chipuri în care oamenii se adună 
laolaltă, în număr mai mic, ca să trăiască împreună. 


Toate aceste unităţi sociale sunt legate între ele prin 
tot felul de legături pe care le numim relații sociale, 


Satul întreg cu unitățile sale sociale cu tot, pe zi 
ce merge trăeşte și se schimbă, prefăcându-se mereu. 
9 


ad 


MANIFESTĂRI 
CUM ESTE SATUL DE ASTĂZI? 





CADRE 
DE CE ESTE SATUL DE AZI 
AŞA CUM ESTE? 


SCURTĂ ÎNFĂȚIȘARE A TEORIEI MONOGRAFIEI SOCIOLOGICE 19 
MONOGRAFIA UNUI SAT TIS OLOGICE 


Numim această prefacere veşnică, lege a tuturor celor 


î) Din punct de vedere 


O Q O . a k A Ti 
5 5 5 omenești, procese sociale. Iar dacă ne gândim încotro 
"9 a 9 . * A Co w . 
E: > S 9 e mersul lucrurilor, atunci înseamnă că din cunoaşterea 
4 i- p satului de astazi vrem să ghicim satul de mâine, deci 
> is iz tendinţele de evoluție socială ale satului. 
+ ā "e Gap 
- 3 
a Ora E 2 2 E E Ci înteles 1 il intel á î 
-r E- 5 € 3 9 -E ine a ințeles lucrurile acestea, a ințeles măcar în 
yi .— ahm 1 "= . o. ? . s . . w e v 
SELLE = = _ 3 linii mari, ce este monografia sociologică, adică felul 
an - ati c Q k .— "E A j oi . A e. w . 
STTTS AG O s aa în care trebuește să-și rânduiască toate lucrurile pe 
N a st 


care le ştie sau le află despre sat, astfel ca ele să 
capete un înţeles deplin. 


d 
i 
| 
| 


Aceasta nu înseamnă însă că atunci când pornim 


. i e să facem monografia satului, va trebui să studiem rând 
= z $ Sa pe rând, ȘI anume unul câte unul, capitol de capitol, 
e m" E 3 toate manifestările și cadrele, unitățile, relaţiile, pro- 
<n + =£ j cesele și tendințele, aşa cum le-am înșiruit noi mai sus. 
m ti 


Ci va trebui să ne potrivim munca altfel, după uşu- 
rințele pe care le avem și împrejurările din satul 
nostru. 











d V apere ya ji 1/1 doo Sfătuim să se pornească munca așa cum o vom arăta 
as j e a a = E. T + d è A . I w w it è o e w cli w 
S S ong ő = 5 e aci Înainte. Insă să nu se uite nici o singură clipă, 
3 : n D arm CI w Co ped A z + 
4 d E. £ BENTE S $ că tot ceeace vom arăta că trebue strâns ca informație 
qam a — 2905 E: % san è w . w V A > d 
E 3 3 = > 2 Z > = 3 asupra satului, trebue să-și găsească în mintea noastră 
„4 Ps» >> A. e >» è A » i v 
"ir: S d 55% ag i 3 E: locul care îi este potrivit. Şi când va fi vorba să așter- 
= ns = (= AP na AM) 
3 È g E z 5 TEAU e0 = nem pe hârtie tot ca am ajlat, atuncea va trebui să 
T Da smm pa Q a .... e a w LS, ES, 
BE Ss ES Eni Ay% iranscriem pe curat, problemă după problemă, despăr- 
moi pai pe | e . i e w . s + : e 
SiO S £ ceg £ Ei = NO tind bine cadrele, de manifestări și fiecare cadru și 
A T 3 Q O s.a Q w O s 9 if A d ] jl it 
= i a E maniiestare in parte, de toate celelalte. 


SOCIOLBUC 


20 MONOGRAFIA UNUI SAT 


B) CE TREBUE SĂ VEDEM SINGURI ŞI CE PUTEM INTREBA 
PE ALŢII. 


Dacă am înţeles bine planul după care vom lucra 
și dacă ştim ce sunt cadrele, manifestările, unitățițe, 
relaţiile, procesele și tendinţele sociale, putem să în- 
cepem monografia. Luăm creion şi hârtie ca să în- 
semnăm ce vom afla și plecăm în sat. 

Insă trebue să știm mai dinainte că noi nu ne vom 
întâlni niciodată față în faţă cu „manifestările“ „cadrele“, 
„unitățile“ şi cu atât mai puţin cu „relaţiile“ sau „pro- 
cesele“, ci ne vom întâlni numai cu oameni, cari trăesc 
în gospodăriile lor și pe cari-i vom putea vedea făcând 
anumite fapte, şi vorbind anumite lucruri. Trebneşte 
deci să arătăm cum anume trebue să ne uităm noi la 
lucruri, la oameni și la faptele lor, astfel ca să înțe- 
legem cele ce ne trebuesc pentru o monografie. 


Este un bun alcătuitor de monografie tocmai acela 
care ştie să vadă cum trebue şi anume ce trebue. A 
fi băgător de seamă la cele ce se petrec în jurul tău 
nu este un lucru atât de uşor. Numai anumiţi oameni 
au darul acesta. Ceilalți, deşi trăesc ani de zile întrun 
sat, nu pot spune prea multe lucruri despre el. Cine 
nu crede, nu are decât să facă această încercare simplă: 
să-și aducă aminte și să scrie pe o bucată de hârtie 
cum este biserica sau primăria din sat, şcoala sau chiar 
casa lui părintească și va vedea, atuncea când va merge 
cu hârtia lui scrisă la faţa locului, că a uitat să în- 


SOCIOLBUC 


SCURTĂ ÎNFĂȚIȘARE A TEORIEI MONOGRAFIEI SOCIOLOGICE 21 


semneze foarte multe lucruri pe cari parcă le băgase 
de seamă și totuși nu le băgase de seamă. 

Dar dacă numai puţini au darul acesta al observaţiei, 
în schimb toată lumea poate, cu multă bunăvoință și 
oarecare muncă, să şi-l capete. Cu cât vei putea să vezi 
mai adevărat lucrurile, așa cum sunt, fără patimă, care 
să le înfrumuseţeze sau să le urâţească, cu atâta vei 
ajunge să fii un mai bun monografist. Darul acesta 
de observaţie trebueşte dar să căutăm să ni-l creştem 
întruna, observând mereu, notând înscris ce-am observat 
și controlând cu realitatea. Trebue să ajungem a putea . 
face observaţia care să fie întocmai ca o fotografie: 
icoana credincioasă a realității. 

Apoi va trebui să învăţăm a însemna în scris lucrurile 
văzute. Este îndeobşte ştiut de toți aceia cari au făcut 
vreodată cercetări: monografistul nu are mai mare 
dușman decât neputinţa lui de a ţine minte. De aceea 
nu trebue să punem temei întro monografie decât 
pe însemnările pe care le-am luat noi înșine la faţa 
locului. 

Acela care alcătuește o monografie nu poate deci să 
capete ştiri de oriunde, să şi le adune întâmplător și să 
le primească cu ochii închiși. Ci trebue să meargă el 
însuși să vadă cu ochii lui și să audă cu urechile lui, tot 
ceeace trebuește văzut și auzit în sat. Monografia nu 
este de fapt decât mărturia cuiva care se dovedeşte a fi 
știut să vadă şi să depună mărturie pentru satul său. 

Când veţi porni în sat cu gândul acesta că trebue 


22 MONOGRAFIA UNUI SAT 


să vedeţi, din nou, chiar lucrurile care vi se pare că le 
știți prea bine, așa ca întradevăr să puteți aduce o 
mărturie întemeiată, veți vedea, spre mirarea D-voastră 
înşivă, că întreaga privelişte a satului se schimbă şi pe 
măsură ce veţi înainta in alcătuirea monografiei, veți 
înțelege cât de puţin vă cunoșteaţi satul până acum și 
cât de multă nevoe era de o monografie. 

Iată un lucru care neapărat trebue să ajungă a vă fi 
un crez: abea de când începeţi monografia, începeți și 
cunoaşterea satului și deci nu trebuește să porniţi la 
lucru cu gândul că sunteți gata lămuriți asupra a 
ceeace este satıl. Căci monografia nu este părerea 
părtinitoare a monografistului asupra satului său. In 
cazul acesta orișice om ar putea să fie monografist. 
Dimpotrivă, monografia este realitatea înfăţişată de 
către cineva, care nu se amestecă şi nu înlocuește ade- 
vărul cu părerile lui, chiar dacă le socotește a fi de 
bună credință. 

Să încercăm a arăta care sunt lucrurile pe cari trebue 
să le vedem noi înșine și să ni le însemnăm pe hârtie. 
Mai întâi o bună parte din întreaga monografie se 
poate face fără să stăm cu nimeni de vorbă în sat. 
Astfel, vom avea o serie de acte oficiale şi particulare, 
din cari vom extrage note: vom lucra cu registrele 
de la biserică, de la primărie, de la cadastru, jude- 
cătorie, jandermarie, cu documentele istorice vechi, 
manuscrise sau săpate în piatră, cu scrisori ale oame- 
nilor, însemnări de casă, pomelnice și alte asemeni 


SOCIOLBUC 


SCURTĂ ÎNFĂȚIȘARE A TEORIEI MONOGRAFIEI SOCIOLOGICE 23 


- lucruri. Aci mărturia noastră este pusă numai ca lumea 


să fie încrediuțată că am ales bin ceeace am copiat 
din registre, că am copiat fără de greșală şi că atunci 
când am făcut adunări de cifre, de pildă întro stati- 
stică, nu am greșit la numărătoare. 

In al doilea rând, vom avea de observat obiecte 
sau lucruri din natură. Astfel, la descrierea geografică 
a satului vom merge să vedem cu ochii noștri lucrurile 
pe cari le descriem. Așezările omenești de asemeni 
trebuesc văzute de către noi. Când dăm o schiță a 
unei case, înseamnă că am mers în acea casă şi am 
desenat schița la fața locului. Când descrim un obiect 
de artă, o troiță, un costum, o crestătură în lemn 
Ș. a. m. d., trebueşte să facem descrierea având obiectul 
în faţă. | 

In al treilea rând, va trebui să vedem singuri faptele 
oamenilor, De pildă: un botez, o nuntă, o înmormântare, 
o adunare politică, o muncă la câmp, o slujbă religioasă 
ș a.m. d, 

Toate aceste descrieri de lucruri din natură, obiecte 
sau fapte ale oamenilor, se pot mult mai bine înfățișa 
prin schiţe, desene şi fotografii. Se ştie că o schiță e 
mai de temei decât un lung raport. 


Observaţia făcută astfel este o temelie foarte puter- 
nică pentru monografie. Insă prețul ei este de mai 


"multe feluri. Dacă descrim lucruri, cum de pildă: 


râul din sat, primăria sau alte asemeni lucruri, cari 


24 MONOGRAFIA UNUI SAT 


nu sunt mai multe și nu se întâmplă de mai multe 
ori să fie, atunci descrierea noastră este desăvârşită. 
Dar dacă descriem o gospodărie sau o nuntă, o înmor- 
mântare, atuncea noi mam descris decât o singură 
gospodărie şi o singură nuntă. Dar sunt mai multe 
gospodării şi mai multe nunţi se întâmplă în sat. Aci 
trebue să fim cinstiți și să arătăm în monografie că 
noi mam văzut de fapt decât o gospodărie sau mai 
multe, o nuctă sau 2—3, iar nici decum „gospodăria” 
sau „nunta” din satul nostru. 

O greşeală pe care o fac cei mai mulți monografişti, 
este aceea că ei nu se mărginesc să descrie ce au 
văzut, ci vor sa ne facă să credem că ei ştiu tot ce este 
în satul lor, ba chiar și la întreg poporul românesc. 
Aceşti monografişti cari nu îşi înțeleg bine rostul, 
vorbesc întruna de „nunta la român!” sau „înmormân- 
tarea la noi în sat”, sau „ţăranul român”, ca și când 
acestea ar fi lucruri pe cari să putem pune mâna 
ușor şi să le ştim odată pentru totdeauna. Dacă ar 
fi aşa, ce ușoară ar fi munca noastră a monografiştilor! 

Din nefericire, ca să lucrăm serios, va trebui ca 
multă vreme să strângem mereu numai observaţii 
din acestea răzlețe, până va veni ziua când o să ne 
putem da părerea asupra întreg felului de a fi al 
vieții poporului. 

Dar în afară de aceste observații răzlețe pe care le 
facem noi înșine, mai avem o altă cale în monografie, 
care este însă mai nesigură: aceea de a sta de vorbă 
cu oamenii. 


SOCIOLBUC 


SCURTĂ ÎNFĂȚIȘARE A TEORIEI MONOGRAFIEI SOCIOLOGICE 25 


Până acuma wam întrebat pe nimeni în sat despre 
cele ce voiam så aflăm. Insă acuma va trebui se stăm 
de vorbă şi cu oamenii şi să-i întrebăm ce părere au 
despre faptele care se. întâmplă la ei în sat. De pildă: 
duipăce am văzut cum se întâmplă o nuntă sau o 
înmormântare, va trebui să întrebăm şi pe oameni ce 
cred despre nuntă, sau înmormântare și vom afla 
astfel dela ei foarte multe lucruri. 

'Trebue însă să ştim că ceiace aflăm astfel, între- 
bând pe oameni, nu are acelaş temei cu ceiace am 
aflat văzând noi înşine. De aceea suntem datori, atuncea 
când folosim în monografie lucrurile pe cari ni le-a 
povestit cineva, să însemnăm cine este acela care ni 
le-a povestit: anume că a fost săteanul cutare, de vârsta 
cutare, care nu ştie sau ştie carte, care e bogat sau 
sărac, om umblat prin alte locuri sau nu, așa ca să 
vedem și noi cine e omul pe care l-am întrebat şi 
ce temei putem pune pe spusele lui. 

Arătarea pe larg a cine sunt informatorii noștri, 
e cu atât mai importantă cu cât sunt probleme mai 
tainice, din viața sufletească a oamenilor, de pildă, 
credințele, superstițiile, gândurile despre viaţă şi despre 
moarte, despre traiul în familie sau în sat, despre 
treburi politice sau altele, care nu pot fi aflate decât 
pe calea aceasta a statului de vorbă cu oamenii, 

Pentru ca iscodirea noastră a oamenilor, să fie mai 
serioasă, trebueşte să nu stăm de vorbă numai cu unul 
singur, ci cu cât mai mulţi. Părerile oamenilor se 


26 MONOGRAFIA UNUI SAT 


schimbă: altfel cred femeile, altfel cred bărbaţii, întrun 
fel tinerii şi întralt fel bătrânii, oamenii bogaţi şi 
oamenii săraci. Noi suntem datori să-i întrebăm pe 
toți. Să nu zicem: „Pe ăsta mo să-l întreb, că e prost 
şi nu ştie“, căci şi părerea acestuia își are greutatea 
ei. In sat trăesc tot felul de oameni şi noi n'avem 
Wreptul a-i dispreţui. Ci tutulor, frățeşte, le vom cere 
părerea și o vom însemna până și pe cea mai naivă, 
care de multe ori e mai plină de valoare decât pă- 
terea unuia care se crede tare cuminte pentrucă spune 
și, el ce-a “auzit pe alții, spunând de prin gazetă. 

E adevărat că sunt unii oameni a căror părere 
suntem absolut datori să o luăm. De pildă asupra ma- 
giei practicate în sat, pe cine să întrebăm dacă nu pe 
babele descântătoare? Sau asupra ceremonialului de 
mort, pe femeia sărmană, pe care toată lumea o chiamă 
la scaldă şi la jelit? Sau asupra muzicei de joc, pe 
cel care cântă la joc? 


Sunt unii oameni deosebiți de ceilalți, cari au păţit . 


multe în viață şi pe toate le-au înțeles în felul lor, 
căutându-le răspuns. 

Aceştia sunt personalități adevărate, care rezumă în 
mintea lor, multe experiențe ale satului și care ne 
vor fi deci un nepreţuit folos întro monografie. 


C) CUM INSEMNĂM IN SCRIS CELE OBSERVATE. 


Am spus că tot ce vedem și auzim în sat, notăm 
în scris. Incepătorii întrale monografiei au obiceiul 


SOCIOLBUC 


SCURTĂ ÎNFĂȚIȘARE A TEORIEI MONOGRAFIEI SOCIOLOGICE 27 


să şi le treacă pe curat întrun carnet, scris pe amân- 
două feţele. 

Nu e bine să facem așa, căci dacă o nouă infor- 
maţie vine de se adaugă la șirul celorlalte, noi trebue 
să o trecem în coada carnetului sau dacă vrem să o 
punem la locul ei, trebuie să transcrim din nou întreg 
carnetul. 

E mai bine să scrim deci pe hârtii simple, nele- 
gate între ele, toate de aceiaș mărime, Și mai ales 
să scrim pe o singură față. Astfel vom putea așeza 
aceste foi de hârtie, scrise pe o singură față, aceste fișe 
cum li se spune, în ordinea pe care o voim. O fişă 
nouă ce ne-ar veni mai târziu, o putem pune la locul ei. 

Lucrul acesta e mai ales de folos când muncesc 
mai mulți oameni la aceiași problemă, cum se în- 
tâmplă în monografie. Fiecare vine cu fișa lui, pe care 
o iscăleşte, și toate fişele se adună întrun dosar. Acolo 
le poate ceti uşor oricine. 

Ca să nu se rătăcească, pe fiecare fișă din acestea, 
scrim dosarul în care trebue să intre, adică problema 
cu care are legătură. Mai scriem şi ziua când am 
alcătuit-o şi numele informatorului nostru, dacă nu 
cumva e vorba de o observaţie directă a noastră, în 
care caz pe iscălim numai (vezi modelele la anexe). 

Textul întreg al fişei noastre, trebuie să fie cu- 
prinsul însăși al celor povestite de cineva, sau văzute 
de către noi, cu toate amănuntele și fără să schimbăm 
sau să clintim cu o iotă, gimic, 


28 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Graiul sătenilor, să-l păstrăm așa cum este. Un 
cărturar la sat, trebue să aibă dragostea acestui graiu, 
aşa cum se vorbeşte în satul lui, şi să nu-l schimbe 
cu un graiu urât orășenesc, plin de cuvinte nepotri- 
vite și neînţelese. Această dragoste a lui trebue să se 
vădească și în monografie, prin faptul că el nu-și va 
îngădui să scrie în fişele sale altceva decât ce a spus 
Şi cum a spus săteanul cu care a stat de vorbă. 

Ca să putem scri graiul dialectal putem folosi un 
alfabet special şi anume semne (numite diacritice) 
prin care arătăm exact sunetele pe care le auzim, 
(vezi un model, la anexe). 


SOCIOLBUC 


CAPITOLUL II. 


CUM SE FACE NUMĂRĂTOAREA 
OAMENILOR 


Prin nimic nu ne dăm mai bine seamă de starea 
unui popor, decât prin numărătoarea lui. Statul, deaceea, 
face recensământul general al populaţiei, cum a făcut 
de pildă la 1912 și 1930 şi cum plănueşte să mai 
facă în 1940. Dar şi noi trebuie să facem această 
numărătoare, pentru satul pe care îl studiem. 

Mai întâi vom începe cu o numărătoare a oame- 
nilor care au trăit și murit pe vremuri, în sat. Avem 
prea puţine recensăminte vechi în ţară. Nu am avut 
grija şi nici putinţa, în vremurile grele de atunci, 
să strângem laolaltă datele necesare, așa cum de pildă 
se face astăzi, trimițându-se toate actele de stare civilă 
la serviciul numărătoarei poporului, care le numără 
zi de zi. Inainte, aceste acte rămâneau înmormântate 
în registrele satului. Este deci sarcina noastră ca să 
le aducem la viaţă şi să le facem de folos, prelucrându-le 
întrun târziu. Fiecare cărturar, în satul în care trăeşte, 


80 MONOGRAFIA UNUI SAT 


poate astfel sa recâștige vremea pierdută și să ajute la 
împlinirea datoriei de a ne cunoaște, pe care o avem 
ca națiune modernă. 

In primul rând pornim dela observația că actele 
de stare civilă sunt în acelaş timp și acte religioase: 
dacă știm numărul botezurilor, ştim şi numărul naşte- 
rilor. Şi câte înmormântări au fost, atâția şi morți. 
Vom stabili deci care sunt bisericile în parohia cărora 
cade satul a cărui monografie o facem și vom căuta 
să găsim toate registrele şi „metricele“ lor. Uneori, 
din vina oamenilor sau a împrejurărilor, metricele 
acestea sau pierdut. Să facem tot ce ne stă în putință 
spre a scăpa măcar ce ne-a rămas, adunând aceste 
acte vechi în muzeul Căminului, ca pe un scump 
tezaur. Vom putea găsi astfel metrice foarte vechi, 
începând de pe la 1800 și ceva, scrise cu literă cirilică 
Aci o primă piedică: nu ştie toată lumea ceti slovă 
veche. Dar nici prea mare nu este. Literile de tipar 
se învaţă iute şi ce este scris de mână în aceste 
metrice, e un text foarte simplu, care se repetă aproape 
neschimbat. Puţină caznă, sau cu ajutorul. de câteva 
zile al cuiva care ştie, și treaba e făcută. Mai greu 
e cu anii de tot vechi, când formularele nu ereau 
tipărite ci însemna popa de pe vremuri, numai de 
mână, Urăm însă oricărui monografist să se găsească 
în fața unei astfel de grele încurcături. I-o fi cazna 


mai mare, dar și valoarea cunoștințelor acolo aflate 
e neprețuită. 


SOCIOLBUC 


CUM SE FACE NUMĂRĂTOAREA OAMENILOR 31 


Odată ce avem la îndemână toate registrele: 1) de 
botez, 2) de cununie, 3) de înmormântare, le așezăm 
pe șirul anilor şi facem o listă, pe curat, a ce avem 
şi ce ne lipsește, de la fiecare biserică. 

Apoi începem cu un lucru ușor: însemnăm preoții 
care au slujit la hramul respectiv. De pildă la cel 
dintâi an pe care îl avem, să zicem 1816, aflăm că 
iscălește un Popa Radu. Şi tot pe acelaș îl aflăm 
iscălind mereu, până la 1830. De aci începe o altă 
iscălitură, deci alt preot care păstorește. Putem deci 
scri pe curat și lista preoților, cu anii păstoririi lor, 
ceeace ne va fi de trebuință la istoricul comunei 
noastre. 

Trecem apoi la treaba numărătorii. Ca să fie mai 
ușoară, lucraţi pe coală mare ministerială, pe care o 
liniați, ca pe un formular. De pildă, pentru botez vom 
avea câte o coloană verticală, pentru următoarele 
chestiuni: o coloană (care se face întotdeauna, pentru 
numărătoarea curentă (1, 2, 3, 4, etc.), o coloană pentru 
data nașterii, altă coloană pentru sexul copilului născut, 
alta pentru a însemna dacă e copil legitim ori din 
flori, altă coloană (care iarăşi se pune întotdeauna) 
pentru „observații“. 

Punem la dreapta anul şi începem a ceti din condică 
şi a scri, pentru fiecare copil, un rând: ziua, luna 
nașterii, numele satului de naștere (ca să nu scrim 
mereu numele satului, putem să nu mai scrim decât 
satele străine: unde nu punem nimic înseamnă că e 


32 MONOGRAFIA UNUI SAT 


chiar satul nostru), un semn b Peutru băieți şi f pentru 
fete. In coloana de observaţii Vom scri „nelegitim“ la 
copii al căror tată nu e declargb sau alte observaţii care 
rezultă din cetirea registrului” 

Când am ajuns la capătul giuui an, tragem o linie şi 
facem adunarea: în Ianuarie Sâu născut atâția băieți, 
atâtea fete, în Februarie atâția şi atâtea și așa mai 
departe. Pe întreg anul un total de atâția nelegitimi, 
etc. 'Tragem din nou o linie, Punem numărul anului 
următor și iar cetim din condică și scrim pe hârtie. 
Când sfârșim șirul tutulor anil’! (cu grije și cu răbdare 
ca să nu greșim), transcriem pê curat adunările făcute 
la sfârşitul fiecărui an așa ca sa avem pe o singură 
foaie de hârtie totalurile nașterilor a din comună pe toţi 
anii din urmă. Vom putea attici vedea dacă nașterile 
au crescut sau au scăzut, daca Pâşterile sunt mai multe 
toamna, iama vara sau primăVâra, dacă se nasc mai 
mulți băieţi ori fete, şi dacă siit mulţi copii din flori. 

In redactarea monografiei gil Vor intra decât aceste 
cifre. Insă colile pe care am trêtscris noi fiecare an în 
parte, trebuesc să fie păstrate in biblioteca Căminului, 
spre control și dovadă. Dacă “em să înfăţișăm aceste 
cifre mai plăcut ochiului şi în 4Celâș timp mai limpede, 
întrebuințăm graficele. 

La fel vom proceda și pentru ! celelalte două registre: 
de pildă la registrul de cununii Vom face următoarele 
coloane: coloana de numărătoase curentă, coloana lunii 
şi zilei când se face căsătoria, APOi pentru mire facem 


SOCLOLBUC 


CUM SE FACE NUMĂRĂTOAREA OAMENILOR 33 
> 

următoarele coloane: dacă e din sat, dacă e la întâia 
sau a doua cununie, ce vârstă are. Aceleaş coloane le 
repetăm pentru mireasă. La sfârşit coloana de „Obser- 
vații“, Ce urmărim să aflăm, este mai întâi numărul 
căsătoriilor, vremea când se fac căsătoriile, vârsta la care 
se fac și între cine se fac: cu oamenii din sat sau din 
afară de sat, de aceiaşi vârstă sau nu, ş.a.m.d. 

La morți avem următoarele coloane: numărătoarea 
curentă, data morţii, sexul mortului, vârsta mortului, 
starea lui civilă, pricina morții şi „observaţii“. Această 
pricină a morții desigur că nu este arătată în registre 
cu preciziune științifică: preoți nu sunt medici. Dar 
totuși vom afla sigur epidemiile din sat. Când dă o 
ciumă sau o holeră, o dizenterie, mor cu duiumul oa- 
menii, şi ştii bine astfel că te-ai aflat în faţa unei 
epidemii. Apoi ne interesează să ştim și mortalitatea 
infantilă, adică moartea copiilor mici de tot; şi în legă- 
tură cu asta, moartea lăuzelor din proasta îngrijire. 
Vom avea deci deosebită grijă să transcriem pricinile 
de morți așa cum sunt în registru: femeie moartă „din 
prunc“, „din naștere“, copii morţi „de strâns“, de 
„hudmăi, ori cum alt fel le-o spune. 

De altfel lista complectă a tuturor numirilor de boli” 
pricinuitoare de moarte găsite în registrele de înmor- 
mântări, ne va fi foarte de folos pentru studiul me- 
dicinei populare și a limbei vorbite în sat. 

- Vom lucra în aceste registre bisericești până când 
vom începe să avem și registre de stare civilă la pri- 
3 


84 MONOGRAFIA UNUI SAT 


mărie. De pe la 1864 încolo să fim atenţi şi să trecem 


la registrele primăriei, dacă nu cumva se vor fi prăpădit. 


In tot cazul trebue arătat limpede, la redactare, din care 
registru anume am scos datele fiecărui an în parte. 
Cu ajutorul actelor acestora de stare civilă venim până 
în ziua de azi. Acuma începe o altă problemă pentru 
noi. Odată sfârșită numărătoarea oamenilor din vechi, 
trebue să-i numărăm şi pe cei vii de azi. Mai ales 
aci trebue să ne dăm toată osteneala pentru că aci 
aflăm totalul populației, ceeiace nu rezultă din nici 
un fel de registru bisericesc sau de stare civilă. 
Cum facem numărătoarea aceasta? Mai întâi trebue 
să ne lămurim asupra satului şi caselor. 'Trebue adică 
să numerotăm casele. Iacă o treabă bună de făcut 
pentru un Cămin: să meargă din casă în casă, cu 
îngăduința și ajutorul primăriei, bine înțeles, și să 
numeroteze casele. Să roage, adică pe fiecare gospodar 
să ia o bucată pătrată de scândură și să scrie cu fierul 
roşu, așa cum se înfloresc doniţele, numărul casei lui 
și să-şi bată numărul în poartă. Noi, în tot cazul, 
scrim pe o listă numele tuturor capilor de familie, 
cu numărul pe care l-am dat gospodăriei lui. Această 
listă a tuturor gospodarilor cu numărul casei lor 
este absolut trebuineioasă. Fără de ea nu se poate 
face o monografie serioasă. Lista asta ne ajută să 
vedem limpede care sunt oamenii pe care trebue să-i 
studiem. Dar tot așa de neapărat trebuineioasăi 
este și o hartă a comunei. Nu e vorba de o ridicare 


SOCLOLBUC 


CUM SE FACE NUMĂRĂTOAREA OAMENILOR 85 


topografică cine ştie ce. E bună şi o schiţă ușoara a 
ulițelor, cu arătarea caselor și a numerelor lor. O 
asemenea hartă se face ușor de către cine ştie bine 
satul: şi, desenată frumos, se cade să nu lipsească 
din nici un muzeu sătesc. Cu harta și cu lista gospo- 


dăriilor numerotate, putem porni la lucru. 


Dat mai ne trebue ceva: formulare statistice. Aci 
avem neapărat nevoie de un şapirograf. Să tipărim 
aceste. fişe, ar fi prea greu. Dar un șapirograt putem 
găsi pe la primărie, jandarmerie sau altă instituţie 
care nu va refuza să facă un serviciu Căminului, întrun 
scop tutulor folositor. Textul unui asemenea formular 
îl dăm la anexe. Din el se vede că numărăm nu 
numai oamenii, ca număr de suflete, ci şi toate cele 
ale omului și ale vieţii lui. Numărăm bolile lui, bete- 
șugurile, meseriile, învățătura, situația militară, odăile 
și condiţiile de higiena în care trăește: apă, latrină, 
etc, De aceea a face o astfel de numărătoare este 
aproape a face monografia întreagă. Aproape și nu 
de tot, pentrucă în viaţa omului mai sunt și cele ale 
sufletului care nu se pot număra. Dar în tot cazul 
este a fi făcut temelia bună a monografiei. 

Se va părea unora greu să meargă din casă în casă. 
Dar mergerea din casă în casă intră în datoria de 
toate zilele a unui Cămin adevărat. Vizitele domiciliare, 
cu sfaturi bune şi îndemnuri, fac mai mult decât toate 
balurile de peste an. Aşa că nimeni nu trebuie să se 
sperie de o muncă la care suntem datori. De altfel o 


t MONOGRAFIA UNUI SAT 


nenea lucrare nu trebue să se facă de unul sin- 
u: ci mai mulți întovărăşindu-se. Monografia întrun 
u se face bună atunci când e, după cum am spus, 
toată lumea adunată la treabă. 

La statistica aceasta a oamenilor trebue să adăogăm 
gi o statistică a averilor, o statistică economică. Dăm 
la anexe şi modelul unei asemenea fişe statistice eco- 
nomice. Bine înțeles vom face amândouă statisticile 
dintr'odată. 

Când vom fi sfârşit de adunat toate datele care ne 
trebuesc, începe munca de prelucrare, de adunare a 
cifrelor, așa ca să iasă la iveală. înfățișarea întreagă 
a satului. (Vom vedea mai târziu cum). 

Toate datele pe care le-am strâns, din registre și 
din cercetarea directă a gospodăriilor, sunt bune nu 
numai pentru redactarea monografiei, ci și pentru 
muzeul Căminului. Când vine cineva să vadă muzeul 
-satului, trebue să aibe acolo înfățișată icoana întreagă 
a satului. Graficele noastre statistice, sunt tocmai foarte 
lămuritoare a ce este satul nostru, și de aceea trebuesc 
puse la loc de cinste în muzeu. 


SOCIOLBUC 


CAPITOLUL III. 


LEGĂTURA DINTRE PĂMÂNT ŞI VIAȚA 
SATULUI 


Când am făcut numărătoarea oamenilor am văzut 
că aveam nevoe de o hartă a satului. A sosit timpul 
ca să ne îndeletnicim mai de aproape cu hărțile sa- 
tului, pentrucă din ele vom avea un folos pe care la 
început poate nu-l bănuiam. 

Oamenii pe cari i-am numărat şi pe cari îi cu- 
noaștem acuma câţi sunt, nu trăesc în vânt, ci pe o 
bucată de pământ. E de datoria noastră să cunoaștem 
în amănunțime acest pământ și foloasele pe care 
omul le poate avea de la el. | 

Incepem mai întâi prin a afla cât pământ folosesc 
oamenii satului. Pe vremuri bătrânii obișnuiau să 
facă hotărnicii, în care se arătau locurile pe unde 
sunt puse semnele de hotar ale trupului lor de moşie. 
Un asemenea lucru trebue să facem și noi: să dăm 
descrierea amănunțită a hotarelor și a vecinătăţilor 
comunei. Să se bage de seamă că de multe ori:ho- 


88 MONOGRAFIA UNUI SAT 


tarul administrativ al comunei nu se potriveşte tocmai 
cu acela al proprietăților oamenilor. Adică sătenii nu 
folosesc numai pământurile aflate pe comuna admi- 
nistrativă ci uneori mai mult, alteori mai puţin. Lucrul 
acesta trebue să se arate pe hartă. Vom strânge deci 
hărți ale regiunii la o scară cât mai mare; dacă în 
regiunea unde lucrăm există cărți funduare, vom lua 
o copie după harta de acolo; dacă sau păstrat ho- 
tărnicii vechi, vom căuta să le aflam și să le adăogim 
monografiei noastre. Pe harta regiunii vom arăta deci 
limitele administrative ale comunei şi pământurile 
folosite de către săteni. 

Vom începe apoi descrierea acestui pământ. Ne 
închipuim că acest pământ este desgolit de case și 
de oameni și căutăm să-l descriem așa cum se află 
el, cu munți, cu dealuri, cu văi, râpe, ape, izvoare, 
cum se face în geografia fizică. Cu cât vom da o 
descriere mai amănunţită, însoțită de mai multe schiţe 
și fotografii, cu atât va fi mai bine. 

Descrierea noastră geografică trebueşte să fie înto- 
vărăşită de o arătare a tuturor numirilor pe cari 
sătenii obișnuesc să le dea diferitelor locuri. Acest 
studiu al numelor locurilor, adică al toponimiei, ne 
va fi de un foarte mare folos și la alte capitole decât 
cele geografice. Astfel, cât de multe informațiuni isto- 
rice nu ne vin de pe urma acestor studii de topo- 
nimie. Numiri care la prima vedere sar părea că 
sunt fără de importanță, suntem datori totuşi să le 


SOCIOLBUC 


LEGĂTURA DINTRE PĂMÂNT ȘI VIAȚA SATULUI 39 


strângem pentrucă ele îngăduesc acelora cari se pricep 
în această meserie grea a istoriei, să capete lămuriri 
care altfel ar fi pierdute. Să plecăm deci pe hotarul 
satului, întovărășiți de un bătrân sătean, pe care să 
tot îl iscodim ca să ne spue- pas cu pas care e nu- 
mele locului şi care sunt legendele şi amintirile legate 
de acel loc, 

Dar pământul trebuește să fie descris nu numai 
în înfăţişarea lui de la suprafaţă, ci şi în adâncurile 
lui, Ne vom folosi desigur de hărți geologice, dacă 
le avem la îndemână, şi vom căuta să găsim ajutorul 
unui geolog, profesor sau student din regiune, care 
să caute a strânge material şi probe de pământ şi 
de pietre din satul nostru. Aceste pietre frumos cata- 
logate, le vom așeza în muzeul Căminului, iar des- 
crierea lor o vom pune în monografie. Ca să cu- 
noaştem pământul și din punctul de vedere al rodniciei 
lui pentru . agricultură, vom cere şi ajutorul unui 
agronom al Căminului. Acesta va lua probe verticale 
de pământ, ca să se vadă care sunt straturile din 
diferitele părţi ale hotarului. Iată cum se fac aceste luări 
de ;probe de pământ. Se sapă o groapă destul de mare 
și de adâncă, încât să se poată mișca în picioare un 
om în ea, avându-se grjă ca una din laturile gropii să 
fie tăiată drept şi să nu se prăvălească pământul. Apoi 
se face din cinci scânduri o raclă de lungimea gropii 
și de lățimea obișnuită a scândurii. Incheiată și bătută 
bine în cuie, această raclă se bagă în groapă, se lipește 


40 MONOGRAFIA UNUI SAT 


de peretele groapei, se bate bine în pământ ca toată 
racla sa se umple cu pământ şi apoi se lărgeşte groapa 
portei, incât să se poată desprinde uşor racla cu i 
mântiii prins in ea. Se scoate racla plină de Sări 
afară, 1 se pune un geam; ise lipește pe geam o bu 
cată de hârtie pe care se scrie: numele locului de 
unde sa luat proba de pământ ȘI se așează racla frumo i 
alaturi de alte racle. cu probe de. pământ din alte pă i 
ale hotaruiui satului, în muzeul Căminului RE d 
Agronomul va analiza apoi calitatea acestui pământ 
și descrierea lui o adăogăm la monografie. 


| O altă împrejurare care face ca viaţa omului să fi 
intrun fel sau intr'altul, este ȘI aceea a climei Fie- 
care canu cultural ar fi bine sa aibă o aşa îti 
staţiune meteorologică, adică să aibă un plavo ia 
7 un termometru, cu care să măsoare ploile, căldu 
şi frigul din locatitate, Dacă o asemenea statine E 
teorologica există la școală sau la Camera de 7 A 
cultura locală, atunci vom cere informaţii de rea 
o de vom da o descriere neștiințifică, aşa ona 
= jas a avea din experiențele de toate zilele ale 
Flora şi fauna ne dau de asemeni un câmp mare 
de activitate. Va trebui să dăm în monografie ista 
complectă a animalelor şi plantelor din regiune cu nu 
mele lor populare și ştiinţifice. Cu acelaș pril încă 
alt lucru poate fi făcut, Plantele sunt fotonii 


LEGĂTURA DINTRE PĂMÂNT ŞI VIAȚA SATULUI 41 


mult la ţară. Culese în anumit timp, uneori de anu- 
mită perseană rostind anume cuvinte, ele se folosesc 
în medicina umană şi veterinară, ca leacuri, adică la 
bolile oamenilor şi vitelor, sau la făcutul şi desfăcutul 
vrăjilor. “Trebue, deci cercetat, odată cu numirea plan- 
telor, și acest folos adevărat sau legat de o simplă cre- 
dinţă. Luaţi drept pildă, desigur fără să copiaţi de acolo, 
cartea doctorului Voiculescu: Toate leacurile la înde- 
mână, (Cartea Satului, editura Fundaţiei Culturale Re- 
gale Principele Carol) sau lucrarea d-lui Panţu: Plan- 
tele cunoscute de poporul român. De asemeni legen- 
dele privitoare la plante și la animale trebuesc culese. 
Mai târziu când vom studia medicina sătească, vrăji- 
toria, credinţele, vom folosi lucrurile adunate acum. 
De asemeni să ne gândim și la chipul în care sunt 
folosite aceste plante în industria casnică. Țesăturile 
cele vechi nu se făceau înainte vreme cu colori indus- 
triale, ci cu culori din plante. Unele bătrâne își mai 
amintesc desigur de această artă bătrânească pe care 
Căminul trebueşște să caute neapărat să o păstreze acolo 
unde mai există, sau să o facă să învie acolo unde 


a murit. 


După ce am descris geografia fizică, flora şi fauna 
din sat, trebue să ne gândim la a doua problemă: cum 
știe omul să se folosească de darurile pe cari Dum- 
nezeu i le-a pus la îndemână, Nu întreg hotarul sa- 
tului este folosit așa cum ar trebui într'o agricultură 


SOCIOLBUC 


42 MONOGRAFIA UNUI SAT 


rațională. Studiul monografic trebueşte să arate lămurit 
care este situaţia. de astăzi, care sunt pământurile cari 
se folosesc ca loc de agricultură, ca islaz şi cum anume 
se folosesc. Dacă din studiul acesta monografic se vă- 
deşte că omul îşi întrebuinţează greşit pământul, sar- 
cina Căminului este de a lupta pentru o îndreptare. 

Aşadar, va trebui să arătăm pe întreg trupul de 
moşie al satului care sânt ocupațiile deosebite ale 
oamenilor. Sunt pământuri cu păduri, gol de munte, 
islaz; altele cu semănături de grâu, porumb, cartofi, 
livezi, podgorii ş. a. m. d. Va trebui să le știm su- 
prafaţa și calitatea. Informaţiile le luăm de la Cadastru, 
fisc, Camera Agricolă şi mai ales din statistica eco- 
nomică făcută de către noi. Uneori pământul de agri- 
cultură este împărțit pe tarlale, hotare de sus și din 
jos sau călcături. Le vom descrie. 

Aci vom băga de seamă un lucru: una e comuna 
cu delimitarea ei administrativă şi alta este suprafaţa 
de pământ folosită de fapt de către locuitori. Unele 
pământuri se pot lua în dijmă sau în arendă pe ho- 
tarul administrativ al comunei vecine. Unii locuitori 
sunt împroprietăriți departe de hotarul comunei. Va 
trebui deci ca acest lucru să se arate clar în monografie. 

In al doilea rând, aşezarea satului ea însăşi trebue 
descrisă: casele nu se împrăștie pe tot hotarul, ci se 
adună în anumit loc, Va trebui să aflăm pe ce supra- 
față este așezat satul, unde este așezat, de ce este 
așezat acolo, dacă n'a fost aşezat cândva în altă parte 
şi de ce sa mutat. 


SOCLOLBUC 


LEGĂTURA DINTRE PĂMÂNT ŞI VIAȚA SATULUI 43 


Apoi satul este alcătuit din cătune sau din maha- 
lale. Aci să fim cu băgare de seamă. Se poate în- 
tâmpla ca mahalaua sau cătunul să aibă un rost al 
lor: de pildă, un anumit neam să-și aibe aşezarea în 
anumit loc. Sau, răzeșii spre deosebire de foștii clă- 
caşi, sau ungurenii, mocanii, bârsanii, ţuţuenii, sau 
țiganii sau alte minorități să locuiască numai în anu- 
mită parte a satului, 

Satul el însuși trebue să fie studiat din punct de 
vedere edilitar. Satul este o gospodărie, bine chiver- 
nisită sau lăsată în paragină, după cum este și stă- 
pânul locului. Ca să înţelegem ce fel de oameni sunt 
sătenii noştri, e bine să studiem şi chipul în care 
știu ei să-și facă drumuri, șanțuri, poduri, fântâni, 
diguri, să-şi aşeze gospodăriile față de stradă şi să 
lupte pe toate căile pentru îmbunătățirea traiului lor. 
Dintrun asemenea studiu al aşezărilor omenești, iarăși 
va eşi pentru Cămin un folos netăgăduit: întreaga 
muncă edilitară a Căminului trebuește să pornească 
pe temeiul acestui studiu pe care l-am arătat până 
acum. 

Insfârşit, satul nostru nu trăește singuratic în ţară, 
ci se află în legătură cu întreaga regiune, cu satele 
și cu târgurile dimprejur. Această legătură care se face 
cu ajutorul drumurilor, trebueşte iarăși să fie studiată. 
Vom căuta să dăm o descriere atât de amănunțită, 
încât chiar şi un străin de acele locuri, cetind mo- 
nografia noastră, să poată sosi ușor în sat şi să știe 


44 MONOGRAFIA UNUI SAT 


in cât timp soseşte, pornind: de la oricare centru în- 
vecinat, cu căruța, pe jos, călare sau cu oricare alt 
mijloc de transport se obişnueşte prin locurile calea 

In tot ce am arătat acuma am urmărit, cu alte 
cuvinte sa găsim care este legătura dintre om şi dintre 
unprejurarile: naturale în care trăeşte, sau mai bine 
spus legătura dintre cultură şi natură, 


Pentru ușurință lucrului, iată şi un îndreptar de 
lucra amănunţit. 


PLAN DE LUCRU 
PENTRU STUDIUL CADRULUI COSMOLOGIC 


I. — REGIUNEA 


1) Regiunea unde se află B 
Hotarele şi întinsa șezat satul nostru: Numele regiunii, 


Pepin iri txa ci, Vvecinataţile, Inălțimea cea mai mare 
, Descrierea munților, dealuri] 
şi apelor. (Hartă), 

Clima regiunii (vezi mai jos cele scris 
tolul 1, cu privire la sat: acelaş lucru vy 
giunea întreagă). La fel von 

2) Așezările omenești din re 


or, podișurilor, văilor, câmpiilor 


e despre climă la capi- 
om studia şi pentru re- 
Sage flora şi fauna regiunii, 
une: Câte sate sunt în regiune si 
erei pa aie Care este centrul lor administrativ, raaka 
A ic? Ce căi de comunicație şi ce legături sunt între ele? | 
um era inainte vreme şi cum este acum ? 
Un scurt istoric al regiunii şi 
D descriere scurtă a întregii vieți regionale. 
i impărțiren administrativă și pe trupuri de mosie a regiunii: 
otarele ad ministrative ale satelor din regiune şi trupuril de 
. folosite de fiecare sat. (Hartă). dea: 
) Locul nnde se află așezat, în regiune, satul ostru, cu trapal ini 


de moșie: La margi e à 
regionale, o i a aa distanță față de centrele 


SOCIOLBUC 


LEGĂTURA DINTRE PĂMÂNT $I VIAȚA SATULUI 45 


II. SATUL (descriere geografică) 


A. HOTARUL 


1) Descrierea amănunțită a hotarului administrativ al satului 
nostru şi a trupului său de moşie. Suprafață, hotare și vecinătăţi. 

Cum era înainte şi cum este acum? (Hărţi). 

Descrierea geografică a hotarului: longitudine şi latitudine; 
înălțimea cea mai mare și cea mai mică, 

2) Pământul: munţi, dealuri, podișuri, şesuri, văi; descrise cu 
numele lor. Aşezarea lor, înălţimea, întinderea (Hărţi). 

3) Ape: Numărul, numele, lățimea, lungimea, adâncimea, panta 
pe kilometru, diferenţa totală de nivel în cursul străbaterii tru- 
pului de moșie, iuţeala, debitul, variațiile de anotimp ale debitului, 
terasele apelor, locurile supuse inundaţiilor. 

Izvoare minerale şi obişnuite. Compoziţia apei lor. 

4) Subsolul: structura geologică a pământului. Calitatea agri- 
colă a pământului, alcătuirea straturilor şi fertilitatea (hărți geo- 
logice, tabele de analize ale pământului; secţiuni în pământ; co- 
lecţie mineralogică). 

__Zăcăminte din comună. 

5) Flora şi fauna: felurile ființelor vii, animale, insecte, plante, 
care trăesc pe hotarul comunei (fotografii de exemplare tipice, 
ierbar; insectar). 

6) Clima: cum merg anotimpurile? Căldura cea mai mare şi 
frigul cel mai tare, pentru fiecare anotimp în parte şi pe anul 
întreg. 

Cantitatea de ploaie căzută anual şi pe anotimp. 

Grindina, înghețurile, zăpezile și furtunile. 

Inundaţiile şi revărsările, ý 

Secetele din comună (diagrame climaterice). 


B) VATRA SATULUI 


1) Locul de aşezare al caselor, adică satul propriu zis: Cum e așezat 
satul: pe apä; la marginea apelor; la drum; la răscrucea drumt- 
rilor; pe munte; pe un con de dejecție; pe coastă; pe muche de 
deal; ferit de vânturi sau în bataia lor; la linia de atingere între 
dona regiuni (deal şi șes; podgorie şi şes; munte şi deal). 

De ce este aşezat satul acolo? Din pricini geografice? Pentru 


46 MONOGRAFIA UNUI SAT 


ușurința locurilor? Sau pentru nevoi de apărare de duşman, nevoi 
gospodăreşti şi altele? 

A fost aşezat cândva satul în altă parte şi s'a mutat? Din ce 
pricină? Inundații, surpări de pământ, năvâăliri, porunci ale stă- 
pânirii. 

2) Care este înfățișarea satului: un sat: risipit, un sat inghesuit, 
lung, pe o singură linie sau stradă, sau pe două. Un sat făcut din 
mai multe pâlcuri de case (Hărţi şi, schițe). 

Lungime, lăţime, înălțime, suprafaţă. 


III. CUM FOLOSESC OAMENII DIN SAT PĂMÂNTUL, LOR 
A. CUM ISI FOLOSESC HOTARUL ÎNTREG 


Să se arate pe harta trupului de moşie cum sunt aşezate stă- 
pânirile oamenilor. Ce pământ este clăcășesc şi ce pământ moş- 
nenesc; cumpărăturile vechi şi noi; împroprietăriri prin lege, 
vechi sau noi; pământ stăpânit în deavălmășie, obştie, sau folosit 
individual; pământ arendat sau luat în dijmă de la alte comune 
(hărţi şi schiţe). 

Descrierea tarlalelor, călcăturilor, hotarelor de sus şi din jos, 
funiilor, curelelor, delniţelor, moşilor, bătrânilor sau alte asemeni 
împărțiri mai mici, ale trupului de moșie (hărţi și schițe). 

Cum a fost pe vremuri și cum este acum, 

Cum este folosit pământul în agricultură? Cât, unde şi ce se 
seamănă? arini, ogoare, islazuri, păduri, golnri de munte. 


B. OUM ÎŞI FOLOSESO VATRA SATULUI? 


Numărul caselor, şi felul cum sunt ele aşezate unele față de 
altele; faţă de străzi şi uliți; față de soare (răsărit şi apus); faţă 
de vânturi. Distanţă între ele. Cum sunt aşezate cătunele față de 
centru ? 

Este vatra satului împărţită pe enrele; delnițe; moși; neamuri; 
vecinătăți ? Este vre-o potrivire între aceste împărțiri ale vetri cu 
împărțirile hotarului? a 

Sunt anumite cătune sau pâlcuri de case locuite de oameni de 
anume obârşie? neamuri anumite, sau boeri și clăcași, moșneni 
şi răzeși, oameui veniţi de curând, ţigani, minoritari, etc. (hartă 
şi numărătoare a oamenilor de anume obârşie, locuind anume 
locuri). 


SOCIOLBUC 


LEGĂTURA DINTRE PĂMÂNT ȘI VIAȚA SATULUI 47 


C. CUM ÎŞI FOLOSESC DRUMURILE ŞI APELE NAVIGABILE 


Câte drumuri sunt și ce fel de drumuri sunt: în sat, din sat 
spre locurile de arătură, drumuri ale oilor, poteci, şosele comu- 
nale, vicinale, judeţene naţionale. 

Din ce material sunt făcute, Cum şi cine le întreține. Sunt bine 
sau rău așezate faţă de trebuinţele satului? ; 

Răscrucile. Câte sunt şi la ce folosesc. | 

Poduri şi podeţe. Câte sunt şi unde sunt așezate? Din ce şi cum 
sunt construite? Cine le întreţine? i = 

Cum se face transportul pe aceste drumuri? Cât timp le trebue 
oamenilor ca să ajungă pe aceste drumuri, la locurile lor de agrı- 
cultură sau la centrele regionale? Vom socoti ap in ore, pentru 

i ij î i în comună, 
fiecare mijloc de transport întrebuințat l | 
Acelaş lucru îl vom studia pentru apele navigabile, folosite 


de săteni. 


D. CUM FOLOSESO SĂTENII APA 
Apa de băut: câte fântâni sunt în sat și pe câmp. Cum sunt 


ingrijite; i W i , 
pan folosesc apa ca energie motrică: la mori, ferăstrae, piue, 


dârste, G 3 A è + d + é e è .. 
Cum o folosesc în agricultură și in industria casnică: irigaţii 


gropi de topit, etc- 


IV. CE AU FĂCUT OAMENII PENTRU 
ÎMBUNĂTĂȚIREA HOTARULUI ȘI A VETRII LOR DE SAT 
ŞI CE SE MAI POATE FACE? 


1) Impăduriri, plantări de pomi, canalizări de râuri; 
2) secări de mlaștini; ie | 
a exploatarea mai rațională a pămăntului şi a zăcămintelor ; 


4) muncă edilitară, în vatră, l 
E aşa mai departa, după planul de lucru al fiecărui Cămin în 


parte). 


CAPITOLUL IV. 


OAMENII ŞI SĂNĂTATEA LOR 


Monografia își are şi părțile ei ceva mai neplăcute. 
Socotesc că acela care a bătut hotarul satului, dealu- 
rile şi văile, ca să strângă datele cerute în capitolul 
trecut, a făcut o muncă ce fără îndoială i-a plăcut ȘI 
lui. Dar acuma a sosit momentul să se închidă în 
odaie, să se așeze la masa de lucru și să prelucreze 
datele pe care le-a strâns cu prilejul numărării popu- 
lației. 

Din acea numărătoăre, noi putem să aflăm acum 
tot felul de date, care ne trebuesc pentru a înțelege 
şi a descrie o altă latură importantă a vieţii omenești 
ȘI anume sândtatea, a cărei bună îngrijire este una 
din menirile cele mari ale oricărui Cămin Cultural. 


a) ANTROPOLOGIE 
Desigur că întro monografie desăvârșită ar trebui 
să facem studii de antropologie, să căutăm să aflăm 


rasa şi felul de a fi al oamenilor. Iată însă o treabă 
pe care nu o pot face decât numai aceia care sunt 


SOCIOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR 49 


de meserie, doctori învăţaţi întraceastă grea știința. 
In ceiace ne priveşte deci, vom trece mai departe, 
lăsând cu totul în grija altora să facă aceste studii 
de antropometrie. Noi ne vom apuca de altceva şi 
anume de un studiu de demografie adică descrierea 
în socoteli, a oamenilor. lată cum facem: 


b) DEMOGRAFIE 
1) RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI 


Verificarea foilor de familie. — Luăm mai întâi 
toate foile de familie complectate cu date. Le cetim 
atent, ca să vedem dacă nu cumva sau strecurat gre- 
șeli care bat la ochi sau dacă nu au rămas necomplecte. 
Regula este că nu trebuie să rămâie nici-o coloană 
goală. Dacă pentru o anume întrebare nu găsim nici-un 
răspuns, pentru că faptul de care întrebăm nu există 
în realitate, atunci trebue să arătăm acest lucru în 
foaia de recensământ printr'un anume semn, care este 
un zero tăiat cu o linie diagonală. 

Dacă de pildă cineva nu ştie limbi străine, vom face 
la coloana 18 acest semn. De asemeni pentru femei, 
vom face acelaş semn în coloana situaţiei militare. 
Dar absolut toate coloanele trebue să aibe un răspuns. 

Dacă fişele de recensământ nu sunt complecte vom 
porni din nou în sat ca să le complectăm. Seriozitatea 
muncii noastre atârnă în primul rând de acest lucru, 
Și veţi vedea dvs. că prelucrarea datelor nu este prea 

4 


50 MONOGRAFIA UNUI SAT 

ușoară de făcut şi este deci cu totul zadarnic să ne 
apucăm de o treabă grea, atâta vreme cât temelia de 
la care pornim nu este de tot sigură și trainică. 

Așezarea în ordine a foilor. — Dacă foile noastre 
de familie sunt bine complectate, ne apucăm să le 
aşezăm în ordine, să vedem dacă nu ne lipseşte vre-una. 
Le așezăm apoi în mai multe grupe, pe cătune. Toate 
fişele privitoare la un anume cătun se pun în teanc. 
Fişele altui cătun, le punem în al teanc. 

Totalul populaţiei. — Apoi -luăm teanc după teanc, 
și numărăm din coloâna 1-a oamenii care sunt trecuţi 
pe foile noastre de familie. Să băgăm de seama că noi, 
în această coloană 1, am trecut și pe cei morţi şi pe 
cei plecaţi din gospodărie, afară din sat sau în altă 
gospodărie din sat, unde au fost din nou însemnați în 
foaia gospodăriei respective. Dacă i-am număra la șir, 
pe toţi, am încurca vii cu morții și am socoti de două 
ori pe-acelaș om. Ca să nu cădem în această greșeală, 
am avut grija să însemnăm în stânga coloanei 1, pe 
morți, cu o cruce și pe cei plecaţi, cu un cerc. Deci 
ne va fi foarte ușor să numărăm numai pe aceia care 
nu au nici cruce, nici cerc. Numărul la care ajungem 
va fi totalul populaţiei din fiecare cătun. Adunând 
toate cătunele la un loc vom avea totalul general al 
populaţiei satului. 

Ca să nu greșim la numărătoare e bine să ștergem 
ușor cu un creion moale întreaga coloană orizontală 
din dreptul. celor însemnați cu cruce sau cerc. 


SOCLOLBUC 


OAMENII ŞI SĂNĂTATEA LOR 51 

Repartizarea populației pe sex gi vârstă. — Acuma 
trebue să aflăm ce fel de oameni sunt aceştia? Băr- 
baţi, femei, tineri, bătrâni? De data aceasta este o 
muncă ceva mai complicată. O putem face însă uşor, 
dacă lucrăm cu băgare de seamă şi sistematic. Vom ` 
face ceiace se numește în termeni tehnici de statistică, 
o „despuiere manuală“ a datelor din foile de familie. 
Anume: luăm o bucată de hârtie albă, pe care o liniem 
în mai multe coloane. Mai întâi o împărțim în două: 
deoparte vor fi bărbații, de alta femeile. Apoi vom 
împărți pe bărbați și pe femei în mai multe grupe de 
vârstă: de la o zi la un an, de la 1 an la 5, de la 
5 la 10, 10—20, 20—30, 30—40, 40—50, 50—60, 
60—70, 70—80 şi de la 80 în sus. Deci vom avea 
nouă coloane de vârste pentru bărbați şi nouă coloane 
pentru femei. 

Apoi ne'căutăm un tovarăș de lucru, un tovarăș care 
să aibă ceva putere de atenţie. Ii dăm hârtia astfel 
liniată în două coloane, fiecare cu câte 9 subcoloane, şi 
îi dăm şi un creion. Noi luăm foile de familie, una câte 
una, și începem să le cetim, om cu om, așa cum am 
făcut şi la numărătoarea totală a populaţiei. Numai că 
de data aceasta ne uităm la nume, să vedem dacă e 
bărbat sau femeie şi ne uităm şi la coloana no. 13, 
unde se arată vârsta, și îi dictăm ce cetim. De pildă 
„o femeie de 23 de ani“, „un bărbat de 5 ani“ şi așa 
mai departe. Tovarăşul nostru de lucru trage câte -o 
linie mică verticală în coloana potrivită. In cazul de mai 


52. MONOGRAFIA UNUI SAT 


sus va trage mai întâi o linie la coloana „femei“, sub 
coloana vârstei „între. 20. și 30“ de ani: apoi o linie în 
coloana „bărbaţilor“, sub coloana vârstei de la „I an 
la 5“. 

Cetim astfel toţi oamenii din fişele noastre și îi 
însemnăm, prin semne, în coloanele respective. Când 
am terminat toată operația de despuiere a datelor, ne 
apucam să adunăm fiecare coloană în parte: bărbaţi 
între O şi 1 an; bărbaţi între 1 și 5 ani, etc. Apoi 
femeile, la fel. Ca să nu greșim, tragem cruce peste 
fiecare semn pe care-l numărăm. Vom afla astfel tota- 
lurile populaţiei pe sexe și grupe de vârstă. 

Facem apoi controlul muncii noastre: toate femeile, 
din toate grupele de vârstă, adunate cu toți bărbaţii, 
din toate grupele de vârstă, trebue să ne dea aceiași 
cifră ca la totalul populaţiei. Dacă ese altă cifră, e semn 
că am greșit pe undeva și trebuie să o luăm dela capăt. 
De aceea e bine să facem această muncă de despuiere 
foarte încet şi foarte cu grije. 

Naţionalităţi şi supuşenii străine. — Luăm apoi 
din nou fişele și numărăm naționalitățile și supușeniile 
din sat, pe coloana no. 6 și 7. Aci ne ușurăm munca: 
nu numărăm românii, ci numărăm numai pe străini. 
Ştim cam ce străini sunt în sat: unguri, sași, evrei, 
tătari, ţigani, sau ce or fi. Liniem o hârtie albă cu 
tot atâtea coloane câte știm că sunt națiile străine din 
sat. Insemnăm pe fiecare străin cu o linie în coloana 
potrivită din hârtia pe care facem totalizarea aceasta. 


SOCLOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR 53 


Dacă e de naționalitate străină, dar supus român, îi 
facem semn numai un băț vertical. Dacă e străin şi 
supus străin atunci îi încercuim semnul cu un cerc. 
Apoi numărăm: semnele din sânul fiecărei coloane și 
ne-am lămurit și cu privire la neamurile străine din sat. 

Confesiuni. — La fel procedăm cu coloana no. 15. 
Numărăm numai pe cei de altă confesiune decât cea 
ortodoxă. | 

Cum aflăm apoi pe români și pe ortodoxi? Uşor, 
pentru că știm numărul total al populației, din care 
nu avem. decât să scădem pe străini ca să aflăm pe 
români şi apoi pe cei de altă religie, ca să aflăm 
pe ortodoxi. 

Starea civilă. — Acuma trebue să aflăm şi starea 
civilă a oămenilor. Mai întâi numărăm pe coloana 
8 pe copiii legitimi, născuţi, din căsătorie civilă şi 
religioasă, pe copii născuţi din flori, cei legitimaţi, 
adoptați cu acte în regulă la tribunal, înfiaţi fără de 
acte, sau găsiți. Deci vom alcătui 6 coloane și vom 
despuia manual datele. Vom afla totalul celor născuți 
legitim, totalul celor nelegitimi, totalul înfiaţilor, etc. 
Teate aceste totaluri trebuie să ne dea din nou totalul 
populației. 

Apoi va trebui să numărăm căsătoriile pe coloana 
9 și 11. Pe acestea nu le putem număra atât de ușor, 
pentru că trebue să le punem în legătură și cu sexul 
ȘI cu vârsta. 

Vom lua o foaie de hârtie pentru a număra bărbaţii. 


54 MONOGRAFIA UNUI SAT 


O vom împărți pe grupele de vârstă mai sus arătate. 
Numai că de data aceasta nu mai trecem coloanele 
vârstelor mici, Copiii nu pot fi căsătoriți. Să spunem 
că încep căsătoriile de la 16 ani, în satul nostru. 
Atunci începem să facem coloane de la 16—20, 20—30, 
etc, înainte. Facem însă coloanele foarte largi, pentru 
că va trebui să facem în sânul fiecărei coloane din 
acestea alte sub coloane, în număr de patru şi anume 
câte o coloană pentru căsătoriți, divorțați, văduvi și con- 
cubini. 

La fel vom face un tablou și pentru femei, tot pe 
grupe de vârste şi tot cu patru coloane de fiecare grup 
de vârstă. 

Trecem apoi la numărătoare. Pe necăsătoriți nu-i 
însemnăm. Dar pe căsătoriți, văduvi, divorțaţi și concu- 
bini, îi trecem la grupa de vârstă şi la sexul ce li 
se cuvine. 

Atâta însă nu este de ajuns. Trebuie să ştim şi 
ce situație au avut ei înainte de căsătorie. Poate au 
fost necăsătoriți, dar poate au fost văduvi, divorțaţi, 
concubini. Și lucrul acesta trebue să-l aflăm și să-l 
numărăm. Pentru aceasta, după ce am tras semnul 
vertical în locul cuvenit, cetim la coloana 11 şi dacă 
a fost văduv, încercuim semnul vertical cu un cerc 
mic. Dacă a fost divorțat, îi facem un mic pătrat în 
jurul semnului și dacă a fost concubin, îi facem un 
mic triunghiu. 

Odată despuiate toate datele acestea — operaţia ține 


SOCIOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA, LOR 56 


ceva cam mult timp, dar e foarte importantă — adunăm 
cifrele coloană cu coloană. Numărăm adică semnele 
verticale și ne însemnăm în fiecare grup de vârstă, 
pentru fiecare sex în parte, câţi căsătoriți, văduvi, 'di- 
vorţați şi concubin sunt. Necăsătoriții îi aflăm prin 
scădere din numărul total al populaţiei din sexul şi 
categoria de vârstă pe care am aflat-o mai dinainte. 

Apoi numărăm din nou pe cei încercuiți cu semne: 
cercurile, de o parte, ca să aflăm numărul celor care 
au trecut din văduvie întro nouă căsătorie. Pătratele 
iarăşi deoparte, ca să aflăm pe cei care erau înainte 
de căsătorie divorțaţi, și triunghiurile, de asemenea, 
ca să aflăm pe cei care au trecut din concubinaj, în 
căsătorie. Restul, adică cei rămaşi neîncercuiți, sunt: 
oameni care au fost sau sunt şi acuma necăsătoriți. 

Numărul celor veniţi sau plecaţi din sat. — Mai 
ne-au rămas câteva probleme de lămurit prin asemenea 
socoteli statistice şi am terminat. Anume trebuie să 
socotim numărul celor care pleacă și care vin în 
comună. 

Mai întâi luăm soții. La soți am trecut întotdeauna 
perechea soților, chiar dacă unul din ei era mort. 
Vom lucra acuma nu cu totalul soților care trăesc, 
ci cu totalul căsătoriţilor înregistrați de noi în foile 
de familie, 

Vom lua o foaie de hârtie și o vom împărți în 4 
coloane. Dacă amândoi soții sunt născuţi în satul 
nostru, tragem o linie în coloana 1. Dacă soțul e 


56 MONOGRAFIA UNUI SAT 


străin de loc, tragem un semn în coloana doua. Dacă 
soția e străină de loc, tragem un semn în. coloana 
treia și dacă amândoi soții sunt străini de loc, tragem 
un semn în coloana 4. Numărăm apoi semnele din 
fiecare coloană şi avem patru totaluri. 

Trecem apoi din nou la coloana no. 1 din foile de 
familie și numărăm toate cercurile pe care le-am tras 
în stânga coloanei ca să însemnăm pe cei plecați. Ne 
uităm însă şi la coloana no. 25 ca să aflăm unde 
sunt plecaţi. Se poate să fie. plecaţi afară din sat. Dar 
se poate să fie plecați din gospodărie întro altă gos- 
podărie, tot din sat. Deci luăm o bucată de hârtie şi 
o împărțim în două coloane, una pentru bărbați, alta 
pentru femei. Apvi mai împărțim odată fiecare co- 
loană în alte două subcoloane, una pentru plecați în 
sat, alta pentru plecaţi afară din sat. 

Totalizăm și aci semnele din fiecare coloană. 

Alcătulrea neamurilor și familiilor. — Toate soco- 
telile pe care le-am făcut până acuma erau în le- 
gătură cu oamenii, socotiți fiecare ca o unitate de sine 
stătătoare. Dar în sat oamenii sunt strânşi laolaltă pe 
neamuri și pe familii. Și asupra acestor neamuri şi 
familii trebuie să facem unele socoteli. 

Astfel putem face o socoteală, foarte folositoare 
pentru monografie, cu ajutorul listei gospodarilor din 
sat, pe care am alcătuit-o încă de la început, înainte 
chiar de a pleca la recensământul populației. Lista 
aceasta o .putem acuma verifica şi controla, cu aju- 


SOCIOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR 67 


torul foilor de familie. Avem grijă, adică, să fie tre- 
cuți toți şefii de familie pe care i-am găsit în sat, 
fără să ne scape vre-unul. Apoi ne apucăm să nu- 
mărăm neamurile. După cum ştie prea bine orișicine, 
sunt unele neamuri foarte bogate în rubedenii și al- 
tele mai sărace. Vom căuta deci să facem o listă a 
tutulor numelor de familie din sat și apoi să numărăm 
câte familii poartă acelaş nume. Vom găsi astfel unele 
neamuri cu foarte multe familii și alte neamuri a 
câte o singură familie. Dacă în sat sunt mai multe 
categorii de neamuri, iobagi şi moșneni, străini şi 
băștinași, etc, vom așeza în lista noastră pe boeri de 
o parte şi pe iobagi de altă parte. Vom despărți adică 
neamurile între ele după origina lor istorică, sau 
starea lor socială. 

Alcătuirea familiilor iarăşi este foarte interesantă. 
Trebue mai întâi să aflăm câte familii sunt în sat 
care cuprind trei generații de oameni; soții, copiii lor 
și părinţii lor. Şi câte cuprind numai soți şi copii. 

Lucrul acesta îl aflăm foarte uşor, cetind pe foile 
de familie la rubrica „alte persoane“ unde vor fi tre- 
cuți părinții soților; și, numărând odată pe cele în 
care sunt amândoi bătrânii, a doua oară cele în care 
se află numai un singur bătrân în viaţă şi a treia 
oară, cele în care nu se află decât soții, fără bătrânii lor. 

Apoi vom număra cele în care soții sunt sterpi, 
fără copii, precum și cele în care soții au avut copii, 
dar au rămas singuri în casă, copiii plecându-le sau 
murindu-le. i 


58 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Vom număra şi casele în care au rămas copii or- 
fani și vom afla numărul tutulor orfanilor din sat. 

Insfârşit vom număra gospodăriile în care alături 
de membrii familiei trăesc și alte rude decât bătrânii, 
precum de pildă, surori, cumnate, cumnațţi, veri, etc, 
precum și cele în care trăesc și străini, servitori, ar- 
gați, milostiviţi, etc. 

Pe foile acestea de familiei noi putem însemna și 
număra şi alte lucruri, precum de pildă dacă familia 
trăeşte în casa bărbatului sau a femeii, sau ori și ce 
altă problemă ce ni sar părea a fi interesantă. Fiecare 
are putinţa sa sporească numărul problemelor pe 
care le cercetează. Noi ne-am mărginit să arătăm ce 
este absolut necesar să figureze într'o bună mono- 
grafie. 

Un sfat: cruțaţi pe cât se poate foile de familie, 
păstrându-le la curat și mânuindu-le cu grije, căci 
vom mai avea nevoie de ele în tot cursul monogra- 
fiei noastre. 


2) MIŞCAREA POPULAȚIEI 


După ce am numărat oamenii, neamurile şi fami- 
liile, în toate amănuntele felurilor lor de a fi, trecem 
la a doua parte a problemei. Oamenii aceștia sunt 
fiinţe vii, care se nasc, trăesc, se căsătoresc, fac copii 
și apoi mor. Cu cât vor fi mai sănătoși, cu atât se 
vor căsători mai regulat, vor naște mai mulți copii 
și vor trăi mai mult. 


3SOCLOLBUC 


OAMENII ŞI SĂNĂTATEA LOR 59 


lată deci că este neapărat necesar a adlam ah 
ceva şi despre această „mişcare a populaiisi , CUM 
cn i întâi le. Avem gata strânse 
Nașterile. — Mai întâl napori! a e E 
date din registrele bisericeşti și din regis i ; 
civile. Le înfăţișăm în tablouri anuale, arătân |, pen și 
fiecare an. câte naşteri au fost, câţi bărbați ele: 
feraei, precum. Și câți gemeni. Dacă știm şi á i 5 
populaţiei satului putem calcula și proporția no 
a natalității. Procedăm astfel: să spunem ca satu Za 
în anul 1935 un total de 1300 de oameni şi au ai 
49 de naşteri. Inmulţim pe 49 cu 1000 și-l împarți 
cu 1300, adică: 
49.000 _ 97.69 0/00 
1300 
dică la 1000 de locuitori. i 
a Absolut la fel procedăm si pa r 
lalitate, adica raportăm numărul morțior din an, 
numărul total al populației din acelaş an. Sie 
Numai că problema aceasta a mortalitaţii es e . A 
mai complicată căci aci trebuește neapărat să “a in 
și vârstele la cari mor oamenii. După m se şti LE 
din pricinile de slăbire a ţării stă în fapt îns 3 
dalos de mari proporții de copii cari mor inal 
un an; aşa numita „mortalitate infantila ; til 
Ca să o putem afla trebueşte să ştim tota ci a 4 
lației sub un an și totalul morţilor sub an. mom 
populației sub un an l-am calculat ceva mal 


6) MONOGRAFIA UNUI. SAT 


Aflăm şi numărul morţilor sub un an, din registrele 
stării civile şi calculăm proporţia. De data aceasta o 
calculăm nu la 1000, ci la 100. 

Este ceva mai greu însă să calculăm acest lucru de 
oarece recensământul îl facem într'o singură lună a 
anului şi copiii morţi înainte de un an îi numărăm 
pe un an întreg. De aceea e bine ca să încheiem 
aceste socoteli în Ianuarie. Să spunem că începem în 
cursul anului 1935 o monografie. La 1 Ianuarie 1936 
socotim câţi copii sub un an sunt în viaţă şi rapor- 
tăm la această cifră numărul copiilor morţi în decursul 
întregului an 1935. 

La fel procedăm pentru a obţine celelalte morta- 
lităji specifice, adică proporţia de mortalitate a fie- 
cărei grupe de vârstă în parte. 

Unii copii mor înainte de a fi avut timpul să crească 
în sânul mamei de ajuns, se nasc deci morţi, sau sunt 
avortaţi, fie spontan fie prin criminale practici. In co- 
loana 14 vom găsi. datele necesare pentru lămurirea 
acestei probleme. | 

Pe de altă parte noi am trecut în foaia noastră de 
familie nu numai pe copiii care trăesc în gospodărie 
cu cei doi soți, ci și pe aceia care sau născut dar au 
plecat apoi din casă. Putem deci socoti toate nagterile 
tuturor femeilor din sat şi să facem o proporție (la 
sută) a câţi copii trăesc și a câţi au murit și a câţi 
Sau născut morți, față de câți sau născut. 

Putem de asemenea afla care este „fertilitatea 





SOCIOLBUC 


OAMENII ŞI SĂNĂTATEA LOR 6t 


femeilor“, adică rodnicia lor în zămislirea copiilor. 
Aflăm mai întâi numărul total al femeilor căsătorite 
din sat în vârsta de a naşte, adică între 16 şi 46 de 
ani și raportăm la ea numărul nașterilor (socotit la 
mie) . . + 

Căsătoriile. — Nupțialitatea, adică mulțimea sau 
rărimea căsătoriilor, o aflăm raportând numarul casă- 
toriţilor, soţ şi seţie, la numărul total al populaţiei, 
din grupul de vârstă în care încep oamenii a se 
căsători (socotim tot la mie). 

Vom socoti şi cehbatul, adică numărul acelora care 
au rămas flăcăi sau fete bătrâne în fiecare grupă 
de vârstă. pică, 

Regulă generală: într'o statistică nu trebue să dam 
numai o cifră absolută, adică o numărare singura, 
ci trebuie să căutăm întotdeauna a face o legătura 
între mai multe numărări. Dacă de pildă spunem că 
au murit în sat 12 copii, am spus prea puţin lucru 
căci se poate ca să se fi născut în acel sat tocmai 
12 copii, şi deci cifra de 12 să însemne a au murit, 
de fapt, toți copiii născuți. Dar poate că s au nascut 
120 şi deci 12 morţi nu mai înseamnă decât 10 la suită, 

Acuma este adevărat că raportătile acestea, a căror 
regulă am arătat-o mai sus, nu se pot face. decât 
dacă avem cifre îndeajuns. Cu alte cuvinte vom putea 
face raportări numai cu privire la datele culese prin 
foile de familie şi la anumite date din registrele de 
stare civilă. Rămâne ca toate datele din. registrele de 


62 MONOGRAFIA UNUI SAT 


stare civilă și din metricele bisericeşti, care nu vor 
putea fi calculate așa, prin raportare la alte cifre să 
fie înfățișate în coloane, cum le-am aflat. - 


3) STUDIUL SPIŢELOR DE NEAM 


Câteva cuvinte despre neamurile cele mai mari din 
sat, cuprinzătoare a mai multor familii, am mai avut 
prilejul să spui. Ba am arătat chiar cum se strâng 
lămuriri statistice cu privire la neamuri şi familii. 

Putem trece atunci la un alt mijloc de a afla ce 
este cu neamurile şi familiile din sat: anume ne apucăm 
de alcătuirea „spițelor de neam“, ceiace de sigur ne 
va părea o muncă mai plăcuta decât aceea a prelu- 
crării statistice, pentru că este o muncă ce nu poate 
fi făcută în odaie, ci numai în sat stând de vorbă 
cu sătenii, 

Spiţe de neam fac si sătenii, uneori, mai ales în 
anumite regiuni ale țării, unde o stăpânire devălmașe 
a averii sileşte pe oameni să-și ție bine minte rude- 
niile. Dar spițele acestea de neam nu ne pot folosi 
prea mult întro monografie, căci nu cuprind toate 
datele de care avem noi nevoie, ci se mărginesc numai 
să arate „cine au ieșit din coapsele“ vre-unei perechi 
de bătrâni, de la care „curge“ spiţa. Noi vom trebui 
să ne facem spiţe de neam, ceva mai sistematic. 

Mai întâi alegem neamurile cărora le vom face 
spiţe. Dacă putem să facem pentru satul întreg, cu 


SOCLOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR 63 


atât mai bine. Dacă nu, vom face numai pentru un 
neam vechiu, băştinaş şi mare pentru un neam de 
mijloc şi pentru un neam mai micuț și mai nou în 
sat, aşa ca să avem din toate neamurile câte o probă. 

Luăm apoi foile de familie în care sunt arătați 
oamenii care trăesc în familiile neamului ales de noi. 
De pildă să luăm un neam care are 5 grupe fami- 
liale, adică 5 foi de familie. 

Luăm 5 pătrăţele mici de hârtie, câte una din fie- 
care foaie de familie şi însemnăm în colțul din dreapta, 
sus, numărul gospodării. Apoi facem o mică spiță de 
neam în felul următor: 

Tragem cu creionul 3 linii orizontale și paralele. 
Pe linia din mijloc însemnăm pe soți, adică un bărbat 
și o femeie. Pentru bărbat facem un dreptunghiu aşa 
cum arătăm, în desen, la anexe, iar pentru femeie un 
triunghiu. 

Ca să arătăm că sunt căsătoriţi, îi unim pe deasupra 
cu o linie. Dacă nu sunt căsătoriți legal ci trăesc în 
concubinaj, în lac să-i unim cu o linie plină, îi unim cu 
puncte. 

Așezăm perechea de soți pe linia din mijloc, şi chiar 
la mijlocul hârtiei. 

Apoi, dacă au copii, (vii, morţi sau plecaţi, oricum ar 
fi), îi numărăm şi-i așezăm pe toți pe linia treia, cea de 
jos, la egală distanță unii de alţii. Ii însemnăm tot așa: 
bărbaţii cu un dreptunghiu, femeile cu un triunghiu. 
Dacă sunt copii morți de mici îi însemnăm tot cu 


64 MONOGRAFIA UNUI SAT 


dreptunghiuri şi triunghiuri, însă le facem mici de 
tot și negre. 

+ Apoi însemnăm sub perechea soților, o linie și unim, 
printro linie pe fiecare copil, în parte, cu soții părinţi 
ai lor. 

Dacă aceşti soți au la rândul lor părinţi care trăesc în 
casă cu ei, îi aşezăm, la fel, pe linia întâia cea de sus. 

Apoi tragem o linie groasă de jur împrejurul tutulor 
celor care locuiesc astăzi în casă, adică în jurul celor 
care în foile de familie mau cerc în dreptul coloanei 1. 
Este ca şi cum am însemna pe hârtie zidurile unei case, 
care, îi cuprinde pe toți. Cine nu-i înăuntru acelor ziduri 
se chiamă că e plecat afară din casă. 

După ce am sfârşit de însemnat fiecare familie în 
parte pe o astfel de bucată de hârtie, începem să plecăm 
în sat şi să-i întrebăm pe oameni ce legături de rudenie 
sunt între ei. Căutăm deci să legăm laolaltă, între, ele, 
familiile însemnate pe bucăţile noastre de hârtie, prin 
rudenia lor bărbătească. Aflăm astfel pe cei mai bătrâni, 
de acum patru rânduri de oameni, de acum cinci rân- 
duri de oameni, ba ajungem uneori cu mult mai departe 
decât atât. E bine să întrebăm cât mai mulți oameni, 
pentru că ce a uitat unul își aduce poate aminte altul și 
ne împlinim astfel lipsurile. 

Transcrim apoi, pe hârtie curata, toate legăturile 
dintre familii, pe care le vom fi aflat. 

Ca să ne iasă bine munca, trebue să fim băgători de 
seamă să aşezăm fiecare rând de oameni pe câte o linie 


SOCIOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR 65 
orizontală. Pe linia întâi, copiii cei mici. Pe a doua, 
părinţii lor; pe a treia, bunicii; pe a patra, străbunicii 
şi aşa mai departe. 

La sfârșit vom avea spița de neam întreagă, în care 
grupurile astăzi în viaţă şi trăind în sat, vor fi încer- 
cuite în zidurile gospodăriei lor. i 

Să avem grije să aşezăm totdeauna frații pe vârstă. 
Dacă avem de pildă trei frați, îi aşezăm de la stânga 
spre dreapta: dintâi, pe cel mai mare, la stânga; apoi 
pe mezin, la mijloc; și la dreapta de tot, pe cel mai mic. 

Se întâmplă însă ca unii să fi plecat din sat. Ii colo- 
răm cu un creion roșu. Alţii, dinpotrivă, au venit în 
sat, şi-au adus de pildă nevasta din alt sat. Ii colorăm 
cu albastru. Astfel aruncându-ne ochii asupra unei ase- 
menea spiţe, ne putem foarte lesne da seama de tot ce 
Sa întâmplat în viaţa neamului aceluia. 

Ca să punem încă mai multă ordine în spiţă, trebne 
să dăm fiecărui om pe care îl însemnăm în spiță, câte 
un nume, astfel întocmit încât auzind despre el să-l 
putem lesne găsi pe spiță. Facem astfel: 

Pe toţi copiii mici îi numărăm cu numere arabe: 1, 
2, 3, 4,5, 6, etc. De câte ori începe o gospodărie nouă, 
numărăm iar dela capăt: 1, 2, 3, 4, etc. 

Pe cei din rândul al doilea de oameni, îi însemnăm cu 
alfabetul nostru: a, b, c, d, e, f, g, etc. La fel luăm 
alfabetul de la capăt, la fiecare grup nou de frați. 

Pe cei din rândul al patrulea, îi însemnăm cu cifre 
romane: I, II, III, IV, V, VI, VII, etc. 


68 MONOGRAFIA UNUI SAT 
Pe cei din rândul al cincilea cu alfabetul nostru, 
litere mari: A B, C, D, E, F, G, etc. 

Pe cei din rândul al şaselea, siliți suntem să-i 
însemnăm cu alt alfabet, anume cel vechiu, cirilic, sau 
cel grecesc. 

Pe cei din rândul al şaptelea, îi mai lăsăm și nenume- 
rotați, că sunt puțini și-i putem găsi lesne. 

Nevestelor, le dăm acelaș semn cu al bărbaţilor, 
însă le punem o virgulă sus la dreapta: A’, 1, IP, 
ete, După cum un copil poartă în numele lui, numele 
tatălui şi bunicului său, de pildă Ion P. C. Popescu 
adică Ion fiul lui Petre fiul lui Constantin Popescu, 
așa și noi vom da unui copil un nume alcătuit din 
toate numele strămoşilor săi. Astfel B-III-c-l ne arată 
că pentru a găsi pe acela de care e vorba îl căutăm 
întâi pe B, coborâm la III apoi de aci la c şi dela 
c la 1l 

Fiecare spiță de neam este însoțită și de un mic 
istoric al neamului. In acel istoric se dă şi numele 
complect al fiecărui om în parte și se povestesc toate 
amănuntele istoriei oamenilor acelora. 

La ce ne folosesc aceste spiţe de neam? La foarte 
multe treburi. Vom vedea mai târziu cum cu ajutorul 
lor vom face studii asupra vieții juridice a satului. 
De-ocamdată, ce ne trebue nouă este tot o numărătoare 
biologică, a sănătăţii oamenilor. 

Putem astfel socoti, pe o asemenea spiță, pentru 
fiecare generaţie în parte, câte căsătorii sau făcut 


SOCIOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR 67 
şi câți oameni au rămas necăsătoriți (nupțialitate), 
câți copii au trăit din cei născuți, câți au plecat din 
sat şi câți nu. Cum sunt alcătuite gospodăriile: câte 
cuprind trei rânduri de oameni, câte patru rânduri, 
câte două și câte numai unul. Cifrele pe care le obținem 
astfel, le punem față în față cu cifrele pe care le-am 
obținut numărând pentru satul întreg foile de familie. 


4) PRICINILE CARE DUC LA PĂSTRAREA SAU 
PIERDEREA SĂNĂTĂȚII. 


Acum, după ce am strâns toate aceste date și știm 
cam care sunt părţile slabe din viața oamenilor din 
sat, căci știm câți se căsătoresc, câți se nasc și câţi 
mor prea de vreme, a sosit timpul să ne întrebăm 
ceva mai îndeaproape despre sănătatea oamenilor. Tot 
ce am putut învăța din cercetările noastre statistice 
şi prin spiţe de neam, nu sunt lucruri întâmplătoare. 
Moartea și viaţa oamenilor nu atârnă numai de Dum- 
nezeu, ci şi de răutatea și greșelile oamenilor sau de 
împrejurările grele în care ei trebue să trăiască. 

Se cade deci să le vedem pe toate, rând pe rând 
și să aflăm pricinile pentru care oamenii își pierd 
sănătatea sau și-o păstrează. 

a) Pricini izvorâte din feiui pământului pe care 
trăese oamenii. Pământul, clima, cu foloasele și greu- 
tățile ei, am ajuns să le cunoaștem. Monografia asupra 
lor este făcută, rămâne să ne întrebăm dacă nu 
cumva sănătatea rea a oamenilor nu e legată de felul 


65 MONOGRAFIA UNUI SAT 


de a fi al acestui pământ și clime, De pildă trebue 
să vedem dacă nu cumva frigurile din sat nu sunt 
datorite bălților; gușa, apei rele; tuberculoza, climei 
pepotrivite; pelagra, pământului de agricultură rău 
care nu îngăduie coacerea desăvârșită a omnia 

Orişiunde se poate aduce o îndreptare, Căminul e 
dator să o aducă. Aci, mai ales planul de activitate 
edilitară, secare de bălți şi scurgere de ape stătătoare 
trebue să ţie în seamă şi problema aceasta de căpătâi 
a satului, care este sănătatea oamenilor. 

b) Pricini izvorâte din legăturile pe care satul le 
are cu alte centre din regiune sad din tară. Anume 
boli, cele contagioase, se pot răspândi în comună 
din pricina legăturii pe care oamenii din satul 
nostru le au cu oamenii din alte sate din regiuni 
Aci, după ce studiul monografic va fi dovedit arati 
lucru, trebue să intervie un plan de lucru comun 
cu aj utorul adunării tutulor Căminelor Culturale din 
regiune, care să se puie la dispoziția organelor sani- 
tare de stat. 

c) Pricini provenite dintr'o greşită folosire a pute- 
rilor de muncă, dusă până la slelre. gOrişice gospodar 
știe că nu e bine să muncești prea mult vita, căci 
mai multă pagubă ai decât folos. Zicătoarea „la omul 
sărac, nici boii nu trag“ nu vrea să arate că omul 
sărac mare noroc, ci numai că vita lui slăbită şi 
obosită nu mai e bună de nimica. 

Ei bine, şi omul este de fapt, în afară de o ființă 


SOCIOLBUC 


OAMENII $I SĂNĂTATEA LOR 69 


cugetătoare şi cu suflet, o vită de muncă. Şi greuta- 
tile vieţii îl silesc de multe ori să se poarte cu el 
însuşi, cum se poartă săracul cu vita lui. Copiii mici, 
muncind până noaptea târziu, născuți de mame care 
i-au purtat în pântecul chinuit de muncă grea, pana 
la câteva zile de naştere, născuţi uneori chiar pe câmpul 
de muncă, alăptaţi de aceiaşi mamă trudită neome- 
peşte, cum vreţi să ajungă a trăi? Sau dacă scapă, 
cum vreți să mai fie cândva sănătoși? 

Iată pentru ce într'o monografie suntem datori sa 
studiem îndeaproape problema aceasta a muncii la 
sate: muncă a bărbatului, a femeii, a copiilor şi a 
bătrânilor. Trebue să dăm, în monografie, o descriere, 
întradevăr cu toate amănuntele, a tutulor muncilor 
care se fac peste an, cu toate greutăţile lor, așa cum 
se întâmplă în comună. Cel care face monografia sa 
meargă cu oamenii pe câmp, la pădure, la vite, iarna, 
primăvara, vara şi toamna şi să noteze chipul în care 
se munceşte. 

Ba este bine să facem chiar și o socoteala a zilelor 
de muncă ale oamenilor. 

Alegem de pildă o gospodărie de frunte, una de 
mijloc şi una codașă. Le alegem din grupul acelora 
a căror spiță de neam am făcut-o. Şi facem socoteala 
a câte braţe de muncă sunt în acele gospodarii și a 
câte zile a muncit fiecare în timpul unui an, ara- 
tându-se și greutatea fiecărei munci. 

Când vom studia gospodăria, vom arăta cum se 


70 MONOGRAFIA UNUI SAT 


poate face această socoteală. Ne va trebui atunci pentru 
ca să vedem care este rentabilitatea gospodăriei și care 
sunt îmbunbătăţirile care se pot aduce, ca să fie gos- 
podăria sătenilor mai înfloritoare. Dar.acuma trebuie 
să ne gândim mai ales la problema aceasta mare a 
sănătăţii. Munca oamenilor, deseori, este istovitoare 
pentru că nu este bine făcută. Și bolile cad pe capul 
omului, pentru că nu știe nimic din Pegiena muncii. 
Această lipsă de higiena a muncii trebue noi să o 
studiem aci şi să-i căutăm apoi leacul. 

d) Prieini izvorâte dintr'o greşită hrănire. Omului 
muncit, îi trebuește hrană bună. Dar hrana săteanului 
nostru e departe de a fi bună. Monografia va căuta. 
deci să studieze hrana sătenilor. 

Sunt două mijloace pentru a face acest lucru: 

Mai întâi privim satul întreg, Ştim câtă populație 
are. Să aflăm deci câtă hrană totală se mănâncă în 
sat. Aflăm de pildă cât grâu, cât porumb, secară, etc, 
Sa făcut în comună, anul trecut. Apoi aflăm cât sa. 
vândut. Aflăm și cât sa mai adus în sat, prin ne- 
gustori şi putem deci socoti câtă hrană a fost mân- 
cată în comună. Impărţim pe cap de locuitor şi vedem 
cam cât îi vine fiecăruia în parte. 

La fel putem afla câte vite sau tăiat în sat şi câtă. 
carne sa mâncat. 

Dar mai ales putem afla cât alcool s'a consumat în co- 
mună. Alcoolul e socotit, din nenorocire, ca o hrană, de 
către sătean și scurta înviorare pe care ţi-o dă alcoolul, 


SOCIOLBUC 


OAMENII ŞI SĂNĂTATEA LOR 71 


tine loc prea deseori de hrană adevărată. Trebue deci 
să aflăm cât alcool sa produs în comună și cât sa 
vândut, ca să aflăm cât sa băut în sat. Adăogăm la 
această cantitate de alcool, băuturile spirtoase pe care 
le-au adus carciumarii în sat. Tot astfel, împărțim 
acest alcool pe cap de locuitor. 

Un al doilea mijloc de a afla ce e cu hrana locui- 
torilor, este acela de a alege trei gospodării din sat: 
de frunte, de mijloc şi codaşă (ne oprim tot la cele 
3 de mai înainte) şi a face socoteala amănunţită a ce 
Ja consumat în aceste gospodării. Munca aceasta o 
vom desăvârși atunci când vom lucra bugete țărănești 
și o vom face cu atât mai bine, dacă în acele gospo- 
dării vom fi reușit să ţinem şi contabilităţi țărănești. 

Dar mai putem să luăm şi altă cale. Pe timp de 
câteva săptămâni, să zicem o săptămână din timpul 
muncilor de vară, o săptămână din iarnă, o săptămână 
în post, mergem noi, în fiecare zi, în gospodăriile alese 
şi însemnăm tot ce sa mâncat. E foarte bine să facem 
așa, pentrucă putem afla şi cum anume sa mâncat, 
felul de preparare a bucatelor. 

Hrana de multe ori e îndestulătoare. Dar gătirea 
ei, e tare rea Căminul Cultural are datoria sa facă, 
în măsura puterilor lui, şcoli de îndrumare gospodă- 
rească, în care să se arate gospodinelor cum anume 
trebue să facă pentru ca să scoată cât mai ult din 
ce au. Dar aceste școli gospodărești, trebue să fie fă- 
cute de oameni care cunosc viața satului. Și nu viața 


72 MONOGRAFIA UNUI SAT 


satului așa, oricare ar fi el. Ci viața satului aceluia 
în care fac şcoală. Aceasta pentru ca să nu se apuce 
să-i înveţe pe oameni lucruri pe care ei nu vor avea 
putinţa să le folosească. O şcoală de îndrumări gos- 
podărești nu se face pentru câțiva fruntași din sat, nu 
se face pentru câteva fete de chiaburi, ci se face pentru 
a îmbunătăţi, cât de cât, traiul omului celui sărman. 
Pentru aceasta însă trebue să știm greutăţile omului 
și obiceiurile lui și la această cunoaștere nu se poate 
ajunge decât pe calea studiului monografic al hranei, 
aşa cum am arătat mai sus. 

In sfârşit o problemă dureroasă în ce priveşte hrana 
este aceea a hranei copilului. Pentru a o afla putem 
întrebuința următorul mijloc: “Timp de o săptămână, 
întrebăm pe copiii de şcoală, în fiecare dimineață, să 
ne spuie ce au mâncat, când au mâncat, rece sau cald, 
unde au mâncat, singuri sau cu părinții la masă, Fiţi 
siguri că lucrurile pe care le veți afla astfel, uneori 
cu totul dureroase, vă vor dovedi cât de necesare sunt 
asemenea studii și cât de bine face acel Cămin Cul- 
tural care are putinţa să organizeze o mică masă, fie 
măcar un simplu pahar de lapte, dimineaţa, la sosirea 
copiilor la şcoală. 

e) Pricini izvorâte dintr'o rea odihnă. Pe lângă 
hrană, omului obosit îi trebue odihnă. Dar odihna 
bună însemnează și cele trebuincioase pentru somnul 
de peste noapte, adică o casă cu odăi destule, mari pe 
potriva celor care dorm în ele, cu ferestre deschise,. 
adică o locuință deplin higienică. 


SOCIOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR 78 


Ca să aflăm cum stăm cu această problemă în sat, 
ne folosim din nou de foile de familie. Acolo am în- 
semnat noi tot soiul de date cu privire la casele oa- 
menilor. E, timpul să le totalizăm. 

Vom număra câte case sunt de piatră, câte de că- 
rămidă, câte de bârne sau alt material, după metoda 
despuierii manuale pe care am învaţat-o cu câteva 
pagini mai înainte. 

Vom număra tot astfel câte case sunt acoperite cu 
tablă, câte cu țiglă, câte cu șiță, câte cu paie sau alt 
material. 

Apoi vom număra odăile. Facem un tablou cu mai 
multe coloane. Coloana întâia: case cu o odaie, coloana 
a doua: case cu două odăi: coloana treia, case cu trei 
odăi, etc. Facem despuierea manuală a datelor şi nu- 
mărăm câte case sunt în sat cu o odaie, cu două, cu 
trei, etc. 

Pe urmă vom socoti, odaie cu odaie, câte au scân- 
duri pe jos, câte pământ, etc. 

Facem apoi socoteală, pe fiecare foaie familială, a 
mediei locuitorilor pe camere de locuit, adică împărțim 
numărul locuitorilor prin numărul odăilor de locuit. 

Tot pe fiecare foaie familială facem cubajul fiecărei 
odăi în parte. Totalizăm toate cubajurile odăilor de, 
dormit și împărțim numărul locuitorilor prin numărul 


„cubajului. Aflăm media cubajului, pe cap de locuitor. 


După ce am aflat, pentru fiecare foaie familială, 
media locuitorilor pe odaie de locuit și media cuba- 


74 MONOGRAFIA UNUI SAT 


jului pe cap de locuitor, adunăm media locuitorilor 
pe odaie de la toate foile de familie și totalul obţinut 
îl împărţim prin câte foi de familie avem: obținem 
media generală pentru satul întreg. Apoi adunăm 
media cubajului de pe toate foile de familie şi 
totalul îl împărțim tot așa prin numărul foilor de fa- 
milie: obținem, din nou, media pentru satul întreg. 

Calculăm apoi câte case se încălzesc cu sobe, câte 
la vatră, câte cu lemn, câte cu tizic, etc, etc. 

Dăm apoi o descriere a felului cum se odihnesc 
oamenii, în ce ore și cât timp, dacă se culcă oamenii 
mari în aceiași odaie cu copii, cum dorm la câmp în 
timpul muncilor, cum dorm iarna și vara ș a. m.d. 

Apoi descrim și orele de odihnă propriu zise, fără 
de somn. Ceasuri libere peste vară și peste iarnă, pre- 
cum şi felul de folosire a acestui timp liber. 

Una din problemele -mari ale unui Cămin Cultural 
este și aceasta a organizării timpului liber. Copiii cari 
în timpul liber sunt lăsați de capul lor, nu pot creşte 
așa cum trebue. Oamenii în toată firea, dacă în timpul 
lor liber se duc la cârciumă, iarăși nu pot fi oameni 
deplini. Insă oamenii își întrebuinţează rău timpul 
liber de odihnă, pentru că nu au altcum să-l între- 
buinţeze. Căminul Cultural este deci dator să facă 
astfel încât să dea oamenilor din sat un prilej de 
odihnă plăcută: cetirea, sfătuirile laolaltă, serbările, ex- 
cursiile și toate cele câte le prevăd programele de 
lucru ale Căminului, toate trebue să tindă a da o 


SOCLOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR 15 


întrebuințare plăcută și folositoare timpului liber a 
oamenilor. 

La stabilirea acestui program, trebue să se ştie însă 
foarte amănunțit care sunt orele și timpul liber a oa- 
menilor şi care sunt plăcerile lor, ca să putem potrivi 
planul nostru cu realitatea din sat. 

f) Prieini izvorâte din alte greşeli ale vieţii hi- 
gienice din sat. In afară de muncă, hrănire și odihnă, 
fiecare cu higiena ei trupească și sufletească, mai sunt 
şi alte laturi ale vieţii satului care au mare înrâurire 
asupra sănătăţii. 

Astfel vom cerceta higiena satului. Am aflat când 
am cercetat vatra satului, că satul întreg e ca o gos- 
podărie. Acum ne rămâne să vedem întrucât satul, așa 
cum este, se află în potrivire cu cerinţele higienii, sau 
nu. Planul de muncă edilitară al Căminului trebue 
să aibă în vedere, neapărat, şi această latură a chestiunii, 

Iată de pildă, problema fântânilor. Când pornim la 
recensământul populaţiei din sat, este bine să nume- 
rotăm fântânile şi puţurile, întocmai cum am numerotat 
şi casele. Apoi când mergem de complectăm foile de 
familie, din casă în casă, întrebăm și despre fântâni, 
aşa cum se arată la coloanele „Alimentaţia cu apă”. 
Dacă este vorba de o sursă comună, o însemnăm cu 
numărul fântânii sau izvorului, așa cum am stabilit 
mai sus. 

La despuierea foilor de familie, pe care o putem 
face acuma, numărăm câte gospodării se adapă de la 


76 MONOGRAFIA UNUI SAT 


fântâna no. Î, câte de la fântâna no, 2 şi așa mai 
departe. 
Apoi vom studia câte gospodării au fântână proprie 


și însfârșit câte beau din râu, sau din alt fel de sursă. 

| Trecem apoi la studiul fântânilor, din punct vedere 

higienic. Pentru fiecare fântână, în parte, alcătuim o 
fişă, în care notăm: unde se află așezată (la stradă, 
in curte, pe câmp, etc.); care e numărul de gospodării 
pe care l-am aflat că se folosesc de acea fântână: 
studiem și construcția acelei fântâni: cât e de adâncă, 
dacă e acoperită sau nu, dacă apa se scoate cu iai 
în care beau și vitele, dacă oamenii beau de-adreptul 
din găleată, dacă se face băltoacă în jurul fântânii: 
apoi studiem ce îngrijire se dă fântânii, cine aaide 
o îngrijește și cum o îngrijește: de câte ori pe an e 
secată, de câte ori e desinfectată cu var ș. a. m. d 

Acolo unde se vor fi vădit greşeli de higienă, Că- 
minul Cultural va lua măsuri de îndreptare, 

Tot atât. de importantă este și higiena gospodd- 
piei, Locuința am studiat-o. Rămâne să vedem cum 
este bătătura omului, dacă e curată sau murdară. dacă 
are depozite de gunoi, platforme de i prea 
aproape de casă, dacă sunt grajdurile prost aşezate 
astfel încât se primejdueşte prin aceasta sănătatea 
oamenilor care locuesc în casă. 

Un fapt deosebit de important este acela al lipsei 
latrinelor în sat. Pe foaia de familie, noi am strâns 
date cu privire la latrine. Rămâne acuma să le pre- 


SOCIOLBUC 


OAMENII ŞI SĂNĂTATEA LOR 11 


lucrăm şi să aflăm câte case din sat nu au latrină şi 
câte au latrină. Apoi vom studia şi vom număra câte 
latrine sunt așezate chiar în clădirea casei și câte 
sunt în grădină, afară. Apoi câte sunt construite din 
cărămidă, câte din lemn, câte au acoperiș, câte nu, 


câte au scaun şi câte nu. Insfârșit vom vedea cum 


sunt întreţinute aceste latrine. De pildă adâncimea lor 
este de mare importanță. Astuparea şi desinfectarea 
lor, iar e de mare importanţă. 

Higiena personală a oamenilor, a fost în parte stu- 
diată când am vorbit de muncă, hrană şi odihnă. 
Adăogăm un studiu asupra cunoştinţelor de higiena 
pe care le au oamenii în toate celelalte împrejurări 
ale vieţii lor. 

g) Pricini izvorâte din molimi şi boli. Cu cât hi- 
giena e mai bună întrun sat, cu atât bolile și mo- 
limile vor fi mai puţine şi mai ales vor fi mai puţin 
răufăcătoare. Dar bolile, în tot cazul sunt o pacoste 
pe capul omului, ba încă una din cele mai grele. 

Căminul Cultural care are mijloace mai mari la 
îndemână, este de aceea dator să înjghebeze, la el în 
sat, un mic dispensar, cu farmacie și toate cele de 
trebuință, în care un medic şi un agent sanitar să poată 
găsi adăpost pentru a-şi face binetăcătoarea lor meserie. 

Dacă orgahizăm un asemenea dispensar, apoi după 
trecerea unui an de zile avem gata strânse toate da- 
tele care ne trebuesc pentru a stabili o statistică sani- 
tară, tocmai potrivită pentru o monografie. 


78 : MONOGRAFIA UNUI SAT 


E, de la sine înțeles că dispensarul unui Cămin 
Cultural nu se aseamănă cu cabinetul medical al unui 
doctor particular. La doctorul particular vine un bolnav 
să se caute; doctorul îi dă ce crede de cuviință; bol- 
navul pleacă și socoteala este încheiată. Fie că bolnavul 
se ține de ce-a spus doctorul, fie că nu, fie că se mai 
întoarce odată la doctor, ori ba, e tot una. Dar dis- 
pensarul unui Cămin Cultural are de grijă sănătatea 
oamenilor. El nu așteaptă să-i sosească bolnavii, ci 
are el grije să-i ție sănătoși și să priveghieze trata- 
mentul lor până la capăt. 

De aceea în dispensarul Căminului, fiecare bolnav 
care se prezintă la consultaţie trebue să aibă o fugă 
personală, adică o foaie de hârtie pe care să se în- 
semneze toate lămuririle necesare despre el, așa ca 
să poată fi urmărit mai târziu. La anexe dăm un 
model. Dacă nu avem putinţa de a face asemenea fişe, 
pe care să le așezăm, în ordine alfabetică, întro cutie, 
atunci folosim măcar un registru, pe care îl liniem 
cu anumite coloane, așa cum arătăm în modelul dela 
anexă. 

Cu ajutorul acestui registru, vom putea afla la sfârşi- 
tul fiecărui an care este starea sanitară a comunei. 
Pentru aceasta trebue însă să facem anumite totalizări. 
Din nou statistică; însă vă rog stăruitâr, să nu va 
supăraţi de atâta statistică, pentru că o treabă bună 
nu se poate face fără de această statistică. Intrebuințăm 
formularul special alcătuit pentru acest lucru, şi care 


= e i, M 


OAMENII ŞI SĂNĂTATEA LOR 19 


t A 
i in 
a fost folosit şi de către Echipele Regale ci pa i 
d ui mun 
munca lor, (vezi-le în volumul „Indrumător im 
culturale la sate“, din aceeaşi colecție a Caru 
nului Cultural). B l 
Prin ele vom putea stabili care este numărul ga 
ji j árul trata- 
vilor prezentați la consultații medicale, pen T 
mentelor făcute, precum și felul şi numarul cazuri 
de boală. L a = 
Dar în afară de bolnavii care st prezintă la pp". 5 
ii intă. De geaba tace 
i re nu se prezinta. 
mai sunt alţii ca pr ! ian 
dispensarul şi-i aşteptăm, câ-i pepe, ia A er, 
| imi ; cut, decât ce- 
N imic altceva de tăcut, 
Nu ne ramâne n 4 ecât 
zice-se — Mahomet. Dacă n'a vrut sa vie muntele 
la Mahomet, în chip de minune, sa dus apei 
| 1 i noi a după 
la munte, ceva mal modest. Așa și n01 VOM pleca i 
) N . . A’ i EV a 
bolnavii care nu vor să vie la noi, îi vom căuta § 
îi vom număra. "T sul: iai 
Din nou, activitatea monografică se iau pia 
camăuă 2s activitatea culturală a Căminului. ir | 
DA Ayon mmm - — x | , ` i 7 
A se ştie că nimic nu este mai folositor pentru sănăta y 
. e o... Fi w y aj 
oamenilor, decât vizitele domiciliare. Chiar dacă i 
| i vizita făcută iva 
medicamente și doctori, vizita făcută la casa na b 
v A A e ace 
ntru că îl stârnește P 
de un mare folos, pe i tiit 
i ] car dacă nu din 
esc, din ruşine ma 
nn traiti Mal omen ; el 
înţelegere. Când am făcut recensământul am pieri 
j avi at. Îi numără 
mati infirmi si câţi bolnavi sunt in sat. 1 am x 
acu Incă mai bine este ca vizitele acestea, 


acuma pe topi. chiar medicul 


prin toate casele oamenilor să le facă, pi ein 
care să dea sfaturi tuturor bolnavilor pe care îi găsește. 


80 MONOGRAFIA UNUI SAT 


In tot cazul, ce este dator să facă un Cămin adevărat, 
este sa priveghieze pe copii mici. Un Cămin trebue 
deci să știe în toată clipa câte femei însărcinate sunt 
in sat, câte lăuze și câţi copii mici până la un an. 
Chiar dacă nu suntem medici, făcând vizite acestor 
lauze și acestor copii, tot vom ști să-i împiedicăm sa 
moară de murdărie, cum se întâmplă ruşinos de des. 

In tot timpul cercetărilor noastre vom urmări să 
aflam care sunt endematle din sat, adică bolile care 
sau încuibat și nu vor sa mai iasă, precum și epidemiile 
adica bolile care cad din timp în timp urgie pe capul 
oamenilor. 

Intotdeauna vom căuta să aflăm morbiditatea boalei 
adică numărul celor care scapă de moarte dintre cei 
atinși de anume boală, Proporția lor o calculăm (aşa 
se obișnuește în statistica medicală) la 100.000. Tot 
astfel calculăm și numărul celor. care scapă teferi 
neatinşi de anume boală, cum de pildă tuberculoza 
sau sifilisul, 

O grije cu totul deosebită o dăm bolilor sociale, 
adica bolilor care îşi au începutul în faptul traiului 
nostru laolaltă cu alți oameni, cum de pildă bolile 
sexuale, tuberculoza, alcoolismul, 

Bolile acestea, mai ales, sunt acela pe care le putem 
Stârpi chiar unde nu este doctor prin luare de măsuri 
ca ele să nu se mai răspândească. Nu trebue să ştii 
medicină, ca să iei măsuri împotriva alcoolismului și 
nici prea multă carte nu trebue să fi învățat, ca să 
îndemni lumea să se lase de desfrânare. 


SOCIOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR BI 


Bolile sociale, sunt duşmanul cel mai rău al Cămi- 
nului Cultural și cu el trebue dusă lupta noastră zi 
de zi, fără răgaz. 

h) Pricini izvorâte din greşita organizare a lecuirii. 
Şi pentru că veni vorba de luptă împotriva bo- 
lilor, se cade să spunem că într'o monografie trebue să 
studiem și acest lucru: anume cum este organizată 
lupta împotriva bolii, prin spitale, medici, agenţi sani- 
tari, moaşe, ș. a. m. d. 

Babele vindecătoare au și ele un rost în treaba asta. 
Oamenii nu se duc deseori la medic, ci mai de grabă 
la babe, să le descânte. Un bun monografist trebuie 
să fie lămurit asupra acestui lucru. Zrebue adică să 
învețe meseria babelor, tot aşa de bine ca şi ele; 
să ştie ce fac, până la amănunte și să descrie în mo- 
nografie ce a învăţat el la şcoala acestor babe. Este 
o Facultate de Medicină clandestină, pe care oricât 

am disprețui-o, o știm cu toții că există în sat și pe 
care deci monografistul trebue să o urmeze, cu stă- 
ruinţă, până o învaţă, pentru ca apoi s'o poată îndrepta. 

Fără îndoială folosim la acest capitol şi cele pe car 
le-am strâns la „floră“, adică arătarea medicaţiilor em- 
pirice în legătură cu plantele; vom folosi tot așa cel 
pe care le vom strânge cu privire la magia vinde 
cătoare. | 

Socotim că am spus îndeajuns despre sănătatea ș 
bolile oamenilor. La tot cazul, cine a cetit atent ca- 
pitolul acesta, ştie tot ce-i trebuie ca să aducă la în- 

5 


82 MONOGRAFIA UNUI SAT 


deplinire planul de lucru pe care îl înfăţișăm numai 
decât şi în care se găsesc, pe scurt, bine orân- 
duite, toate problemele pe care trebue să le cuprindă 
o monografie. 


PLAN DE LUCRU 
PENTRU STUDIUL CADRULUI BIOLOGIC!) 


A. ANTROPLOIGIE. 


Un asemenea studiu ar fi bine să facă parte dintr'o monografie. 
Il lăsăm însă pe seama specialiştilor, cari știu ce trebue şi cum 
trebue să facă. 


B. DEMOGRAFIE. 


a) Recensământul populaţiei. Se complectează foile de familie 
pentru toate gospodăriile din sat. 

Se prelucrează foile de familie pentru obţinerea următoarelor 
date: 

Numărul populaţiei pentru fiecare cătun în parte. 

Totalul general al populaţiei. 

Impărțirea populaţiei după: sex, grupe de vârstă, stare civilă, 
religie, limbă maternă, neam, cetăţenie. 

Impărțirea populaţiei după locul naşterii. 

Plecaţii din sat şi veniţii în sat. 

Alcătuirea familiei. Vârsta soţilor la căsătorie şi raportul dintre 
aceasta şi natalitate. 

Fertilitatea femeilor şi vitalitatea sarcinilor. 

Proporția sarcinilor întrerupte mai înainte de termen. 

Mortalitatea infantilă. 

Familii sterpe, familii fără copii în viaţă, etc. 

Toate aceste fapte pot fi studiate în legătură cu averea sau 
categoria socială a capului de familie, neam, etc. 

Numărul concubinilor şi proporţia lor față de căsătoriţii legal. 


tł) Prelucrat după planul D-lui D, C. Georgescu, în Seminarul de Sociologie 
din Bucureşti. 


SOCIOLBUC 


OAMENII ŞI SĂNĂTATEA LOR Ha 


Impărțirea concubiuajurilor după neam, religie, vârstă, cate 
gorie socială. 

Legătura dintre natalitate și concubinaj. 

Legătura dintre mortalitatea infantilă și concubinaj. 

Se va urmări celiBatul. Proporția celibatarilor faţă de numărul 
căsătoriţilor. Impărțirea celibatarilor după sex, vârstă, neam, ca- 
tegorie socială, confesiune. 

b) Mişcarea generală a populaţiei. Se va cerceta cel puţin de la 
1900, dar pe cât este cu putinţă, se va cerceta pe tot timpul cât 
avem lămuriri din registrele bisericeşti şi cele de stare civilă, 

Vom căuta să lămurim următoarele lucruri: 


Natalitaie : 


Numărul anual al nașterilor. 

Proporția nașterilor la 1000 de locuitori. 

Proporția nașterilor legitime şi nelegitime. 

Proporția naşterilor la numărul anual de morți. 

Naşterile de gemeni. 

Legătura dintre natalitate şi mortalitate. 

Excedentul natural (diferenţa dintre totalul nașterilor şi totalul 
morţilor dintrun an, fără născuţi morţi). 

Variația anuală a acestor fenomene. 

Numărul născuţilor după luna naşterii şi după sex. 

Legătura dintre natalitate şi vârsta părinţilor, diferenţa de 
vârstă între soţi, neam, categorie socială. 


NOTA: Se vor arăta cu deosebită grijă toate împrejurările care 
au făcut să crească sau să scadă fenomenele studiate mai sus: 
răsboaie, epidemii, emigrări, imigrări, colonizări. 


Mortahiaie : 


Numărul anual al morţilor. 

Proporția morţilor la 1000 de locuitori. 

Impărțirea morţilor după: sex, luna anului, neam, stare civilă. 

Mortalitatea pe sex şi grupe de vârstă: sub 1 an, între 1-5 
ani, între 5—10, 10—20, 20—30, 30—40, 40—50, 50—60, 60—70, 
70—80 şi peste 80, 

Născuţi-inorți după sex la o proporţie de 100 născuţi-vii- 


84 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Impărțirea morților după pricinile morţii: boli moştenite, boli 
acute, endemii, epidemii, boli sociale, accidente, în raport cu 
sexul şi vârsta decedaţilor. 


NOTA’: Se va da o deosebită atenţie mortalităţii infantile cu 
privire la cauzele sau împrejurările generale şi familiale. 


Nuphalitate : 


Numărul anua| al căsătoriţilor. 

Proporția la 1000 de locuitori. 

Proporția srecăsătoriților, văduvi prin deces sau divorț. 

Căsătoriile cu nelocalnici. Numărul și sexul celor intraţi și 
eșiți din comună prin căsătorie. 

Impărțirea căsătoriţilor după vârstă Şi diferență de vârste între 
soţi. 

Impărțirea căsătoriţilor după neam, religie, categorie socială, 
anotimp. 

Pricinile căsătoriilor: biologice, sufleteşti, 
mice ; numărul căsătoriilor mixte. 

Legătura dintre nupţialitate şi natalitate. 


religioase, econo- 


Divorțuri : 


Numărul anual al divorțurilor. 

Proporția divorţurilor la suta de căsătorii. 

Impărțirea divorţurilor după vârstă, religie, neam, categorie 
socială. 

Durata căsătoriilor care au sfârşit prin divorţ. 

Numărul copiilor născuți din căsătoriile acestea. 

Pricinile divorţului : lipsă de copii, boli, lipsă de mijloace, etc. 

Veniri şi plecări din sat, 

Numărul şi proporţia celor plecați din sat. 

Plecări în grupuri sau individuale. 

Plecări pentru totdeauna, întâmplătoare sau în fiecare an pe 
anumit timp. 

Locurile şi pricinile pentru care plec oamenii din sat, 

Venirile în sat. 

De unde vin, când au venit și pentru ce au venit oamenii 
în sat, 


SOCLOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR 85 


Unde pleacă: sat, oraș, regiune, străinătate, etc. 
Cât de multe reîntoarceri în sat, sunt. Pricini. 


NOTA: Se vor căuta legăturile între natalitate, mortalitate, 


căsătorii, divorţuri, imigrări, emigrări şi colonizări. 


C. PRICINI DE SCHIMBARE A SĂNĂTĂȚII OAMENILOR. 


a) Prieini cosmologice :. 
Olima; 


Intrucât clima din regiune poate explica felul dẹ a fi al 
oamenilor. Se pot găsi anumite legături între climă şi anumite 
boli ale oamenilor din sat? 


Pământul : 


Intrucât pământul, așa cum l-am descris mai nainte, pricinueşte 
ivirea unor anumite boli. 

Intrucât pământul sileşte la anumite munci, care la rândul lor 
duc la anume boli. 

Căile de comunicație: legăturile dintre oamenii satului cu alte 
centre din regiune, care duc la răspândirea anumitor bolii. 

Floră şi faună: întrucât anumite boli se răspândesc prin animale 
şi prin plante (turbare, dalac, pelagră, etc). 


b) Pricini tropeşti: 


Istovirea prin muncă: 


Munca principală a locuitorilor: agricultură, industrie, meserii, etc. 

Munci lăturalnice. 

Descriere amănuţită a cum se fac aceste munci, după anotimp. 

Arătare a greutății acestor munci şi socotire a totalului zilelor 
de muncă, după felul muncii. 

Pentru femei vom arăta mai ales dacă munca aceasta este alta 
decât a bărbatului sau nu şi dacă este dusă în timpul sarcinei şi 
a lăuziei, peste marginea îngăduită. . 

Pentru copii, vom arăta la ce vârstă încep să muncească: îna- 
inte, în timpul şcolii și după aceea. 

Ce fel de munci îndeplinesc. 

Copilul argat, și munca lui. 

Munca argaţilor. 


88 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Nehrămrrea : 


Care este în general alimentația din sat, față de cea a regiunii? 

Numărul băcăniilor din sat şi arătarea articolelor alimentare 
care sunt mai folosite, Calitatea şi cantitatea lor, (zahăr, sare, 
păine, orez, etc). Repartizarea lor pe cap de locuitor. De unde 
sunt aduse şi costul lor. 

Numărul măcelăriilor, morilor, brutăriilor, precum şi cantitatea 
de alimente pe care le-au vândut în sat. 

Socotirea în cantități totale şi repartizarea pe cap de familie și 
pe cap de locuitor, a următoarelor alimente: 

Grâu: calitate, cantitate; la fel: porumb, secară, cartofi, etc. 

Pâine: Consum anual. Calitatea pâinii. Cum se face pâinea. Cât 
costă. In brutării și în gospodării. 

Carne: numărătoarea vitelor și cantităților tăiate în sat (măce- 
lării şi în gospodării). Consumaţia în gospodării din vitele proprii. 

Repartiția consumului pe cap de familie şi de locuitor. 

La fel pentru produse ale laptelui ; grăsimi, zarzavaturi și fructe. 


Apa: 


Statistica izvoarelor, cumpenilor, fântânilor, jghiaburilor, budăilor, 
etc. Intreținerea lor. 

Debit. Calitatea apei întrebuințate în alimentaţie. Analiza chi- 
mică și bacteriologică. 

Apa de râu: intrebuinţare, ca apă de băut. 

Studiul alimentaţiei în câteva gospodării tip. 

Feluri de mâncare. Variația hranei după anotimp şi muncă. 

Numărul meselor pe zi, orele de masă. 

Prepararea mâncărilor şi valoarea lor de hrănire, 

Higiena alimentară în gospodărie. 

Felul şi cantitatea de alcool consumat în familie. 

Alcoolul la munca la câmp. 

Alimentaţia copiilor: anchetă făcută in școală asupra elevilor. 


Neodihna : 


Locuinţa : higiena casei. Mod de construcţie: material, împărțirea 
odăilor, numărul odăilor, dimensiuni, cubaj (pe cap de locuitor), 
aşezare a casei față de răsărit și apus. 

Lumină : numărul şi dimensiunile ferestrelor. Se deschid sau nu? 


3SOCLOLBUC 


OAMENII ŞI SĂNĂTATEA LOR a 


Iatreţinerea casei: reparaţiuni; de câte ori pe an și când sè 
văruesc casele. In ce stare de curăţenie este păstrată casa. Legă- 
tura între higiena casei şi starea socială a gospodarului. 

Odihna propriu zisă: numărul paturilor, aşternuturilor, al- 
biturilor. Primenirea albiturilor. Camere de dormit. Cameră de 
oaspeţi; numărul locuitorilor pe cameră şi pat. 

Numărul orelor de somn în 24 de ore, după sex, vârstă, muncă 
şi anotimp. 

Odihna în timpul iernii. 


Incălmut: 
Soba, vatra, felul combustibilului folosit. 


Iluminat: 
Lumânare, opaiţ, lampă. Consumul anual. 


ă A 
Acaretun: 


Numărul şi felul lor (staul, șură, coşare, etc.), 
Apropierea de locuinţă. Curăţirea ogradei. Gunoiul şi întrebuin- 
tarea lui, 


Latrină: câte sunt în sat, cum sunt construite şi întreţinute. 
Îmbrăcăminte: 


Material de confecțiune, felul ei după muncă şi anotimp. 


Higiena familială șe individuală : 

Spălatul zilnic înaintea mesei, băile, etc. 
Spălatul rufelor, primenire. 

Consumul de săpun, anual. 


c) Bolile : 
Epidemii șa, endemit: 


_Gripă, tuse convulsivă, difterie, scarlatină, paralizie infantilă, 
febră tifoidă, tifos exantematic, rugeolă, etc. 
Cum se ivesc şi cum se răspândesc, 
Statistica după sex, vârstă și categorie socială. 
Epidemiile şi higiena școlară. 


88 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Paludism, parasitism intestinal, conjuctivită granuloasă sau 
traheom. 

Pricina ivirii lor, a răspândirii şi măsura în care au stricat 
tipul biologic al sătenilor. 


NOTA: Se va da o deosebită atenţie condiţiilor de ivire şi 
răspândire a acestor boli, dat fiind că pricina lor e deseori de 
natură economică, fizică şi socială, 


Plăge sociale : 


Pelagra: forme clinice, statistică: sex, vârstă, categorie socială. 
Cancer: statistică după sex, vârstă, localizare, forme clinice. 


Alcoolism: productivitatea comunei în alcool şi băuturi al- 
coolice. 


Consum anual. 

Cârciumi: numărul lor, felul băuturilor ce se consumă, canti- 
tatea şi calitatea lor. 

Alcool consumat, repartizat pe cap de familie şi de locuitor, 

Consumul de alcool la- cârciumă, de sărbători. 

Grad de alcoolizare, intensitate. 

Beţivi,. 

Consumul de alcool în timpul muncii și după anotimp. 

Alcoolismul la femei și copii (sugari). 

Cazuri de ereditate alcoolică: frecvenţă şi aspecte clinice. 

Mortalitate prin alcoolism. 


NOTA: Pentru a putea socoti cantitatea totală a consumului 
de alcool în comună, se vor nota cât mai precis declaraţiile făcute 
de către gospodarii pe care îi anchetăm. Se va cerceta dacă există 
în sat cazane pentru prepararea alcoolului în comună şi care este 
debitul lor anual. Dacă există livezi de pomi fructiferi (în special 
pruni), care este întrebuințarea ce se da fructelor. Care este can- 
titatea de alcool consumat de familie, din producţie proprie. Cât 
şi unde se vinde prisosul. 


Tuberculoză: Statistica cazurilor şi a familiilor contaminate. 
Focare, răspândire. 
Repartizare după sex, vârstă şi categorie socială. 


Procentul de decese anual, raportat la mortalitatea generală, a 
epidemiilor sau alți factori morbizi. 


SOCIOLBUC 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR | 89 


Sifilis: Statistica. 

Cazuri de familii contaminate. 

Repartiţie după: sex, vârstă, categorie socială. 

Idem, după gradul afecțiunii. E 4 

Legătura dintre sifilis şi viaţa de familie : forma clinică şi ve- 
chimea sifilisului în legătură cu natalitatea; avorturile spontane, 
sterilitate (familii fără copii în viaţă după o conveţuire de mini- 
mum b ani, sau care nu au avut deloc copii). | | 

Se vor studia de asemeni, comparativ, familii contaminate ŞI 
familii indemne (în special natalitatea). 

Sifilisul ereditar: cazuri, forme clinice, evoluție. 


NOTA: Se va avea în vedere, atât la tuberculoză cât şi la si- 
filis, afară de importanța generală a afecțiunilor, condițiunile de 
apariție şi răspândire proprii colectivităţi cercetate. Condiţiuni 
de muncă. mediu familial, contact obişnuit social, armata, raportul 
dintre sat şi oraş, obiceiuri, superstiții diverse, ignoranța perico- 

i si ilaxiei, etc. i 
E SA, în cazul special al sifilisului, se va studia viața 
sexuală a locuitorilor, înainte şi după căsătorie, prostituţia recu- 
noscută sau clandestină, maladiile venerice. 


d) Prieini, din lipsa de organizare sanitară : 

Asistența sanitară oficială : | 

Instituţii de asistenţă sanitară, existența în comună: Spital, 
dispensar, leagăn, farmacie, etc., (dacă nu există în sat, la ce de- 
părtare se află atât spitalul cât și cea mai apropiată farmacie). 

Mărimea circumscripției care îi cade în sarcină, | 

Numărul comunelor, populaţia lor totala, raspândirea, starea 
drumurilor vicinale, practicabilitavea, mai ales jarna, mijloace de 
trar sport. Pia k 

Persdialul medical auxiliar: agent sanitar, pregătire, conştiin- 
ciozitate profesională. Numărul lor pentru întreaga circumscripție. 

Moaşe comunală, idem. = 


Asistenţa neoficială : 


Practicante (în special moaşe) şi practicanți empirici, 
Număr. ai ET 
Procedee şi intervenţiuni (empirism). 


90 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Medicaţiuni empirice, leacuri, preparaţie, indicaţiuni, eficacitate. 


Descântece, magie, restricțiuni de ordin magic. 

Plante medicinale. Studiul farmacologic şi eventual analiza 
principiilor active. 

Lista plantelor medicinale întrebuințate şi identificate cu 
prescripţiunile respective (eventual erbar şi cu colecţiuni din 
părţile plantelor medicinale folosite). 


NOTA : Se va cerceta raportul dintre asistența oficială și cea 
empirică. 

Există o preferință, mărturisită sau nu, a locuitorilor în această 
privință şi mai cu seamă dacă se poate surprinde un anumit grad 
de exclusivitate între cea dintâi şi ultima. 


e) Statistica sanitară. 


Morbiditate : 

Numărul bolnavilor prezentaţi la consultaţiuni şi tratamentul 
medicului. 

Numărul locuitorilor internaţi în spitale, pe categorii. 

Numărul tratamentelor: felul și cantitatea medicamentelor 
prescrise, repartizate după: sex, vârstă, categorii de morbiditate. 

Raportul dintre morbiditate și mortalitate. Erarhizarea diferitelor 
afecţiuni existente în comună, după frecvența lor și capacitatea 
ce o au de a altera calitativ şi cantitativ elementul uman. 

Statistica. Infirmi, amânaţi, reformaţi, dispensaţi. 

Alienaţi. 

Accidente de muncă, boli profesionale. 

Crime, sinucideri, pruncucideri. 

Repartiția acestor fenomene după: sex, vârstă, ocupaţie, cate- 
gorie socială, procent la numărul populaţiei. 

Numărul lehuzelor şi copiilor noi-născuţi asistați de moașe 
oficiale sau de către moașe empirice; afecţiuni puerperale; procent 
de mortalitate la totalul populaţiei și mortalitatea generală pentru 
amândouă categoriile. 

Numărul copiilor vaccinaţi şi revaccinaţi. 

Raportul între producţia anuală la hectar, suprafaţa semănată 
şi: natalitate, nupţialitate. 

Care este valoarea asistenţei publice şi eficacitatea ei față de 
epidemii, endemii, boli sociale, condițiuni generale de viaţă spe- 
cifice colectivităţii. 


- mare de vreme, toţi oamenii 


SOCLOLBUC 


CAPITOLUL V. 


TRADIŢIA, LEGĂTURĂ ÎNTRE SATUL 
DE ERI $I CEL DE AZI. 


Ca să putem face un studiu istoric al satului nostru, 
potrivit cu nevoile unei monografii sociologice bune, 
trebueşte mai întâi să înțelegem pentru ce anume facem 
acest studiu, 

Oamenii cari trăesc întrun sat nu se nasc toți deodată 
și nu mor toți dintr'odată ca să lase loc liber unui 
alt rând de oameni. Dacă ar fi așa, fiecare rând nou 
de oameni ar începe toată viața lor în obşte de la 
capăt. Insă obșştiile omeneşti trăesc neîncetat și numai 
oamenii, unul câte unul, sunt trecători. Azi se nasc 
câțiva și mor alții, tinerii cresc amestecați printre 
oamenii în vârstă şi printre oameni bătrâni, astfel că 
aproape nu se bagă de seamă că, într'o bucată mai 
dintro societate sau. 
schimbat. Este ca şi apa care curge pe valea unui 
râu: mereu altă apă, în şir neîntrecut, numai vadul 
rămâne acelaş. Aşa trebue să privim problema aceasta 


92 MONOGRAFIA UNUI SAT 


a tradiţiei întrun sat: trebue să înțelegem că dincolo 
de vieţile trecătoare ale oamenilor, sunt anumite vaduri 
ale vieţii obştiei, feluri de a fi ale satului, care se 
schimbă mult mai încet şi după alte reguli decât 
acele ale vieții omului. 

Toţi oamenii pe cari i-am numărat prin statistica 
făcută şi pe cari i-am studiat ca ființe viețuitoare, cu 
anumită sănătate şi anumite boli, au apucat să trăiască 
în viața satului așa după cum trăiseră și părinţii lor. 
Ei nu au avut să facă, de la început, toate lucrurile; 
ci au primit mai toate deprinderile lor, de-a-gata, de 
la oamenii mai bătrâni. Uneori, datinele acestea de 
viață se urcă așa, înapoi, din rând de oameni întralt 
rând de oameni, până în fundul unor nepomenite 
veacuri. Datina, tradiția, obiceiurile, deprinderile de 
tot felul sunt de aceea lucrul care ne lămureşte, une- 
ori foarte adânc, ce este satul pe care astăzi îl vedem 
viu în fața noastră. Datoria noastră este de aceea, 
întro monografie sociologică, să arătăm care sunt toate 
aceste datini, legătură între cei morți şi cei vii. 

Aceasta este cu totul altceva decât ceeace deobicei 
se înțelege prin istorie. Un istoric vrea numai să 
povestească cum a fost în trecut, numai de dragul 
povestirii. El strânge de aceea toate rămăşiţele care au 
rămas de la oamenii de altădată. Strânge adică slovele 
scrise pe hârtie, sau săpate în piatră, îşi însemnează 
monumentele rămase, precum de pildă: biserici sau 
morminte, și strânge cu grijă lucrurile de atunci: 


SoCIOLBUC 


LEGĂTURA ÎNTRE SATUL DE ERI ȘI CEL DE AZI DA 


arme, obiecte de ritual, clădiri. Insă sunt foarte multe 
tradiţii care nu lasă urme scrise și pe care deci isto= 
ricul nu are de unde să le cunoască. Sunt de pildă 
lucrurile cari se ştiu că au fost, pentrucă le mai ţin 
minte oamenii, deprinderi de care își dau seama oamenii 
că sunt păstrate din bătrâni. Iar alte tradiţii le cunoaştem 
noi, după felul lor de a fi, că sunt bătrânești, deși 
oamenii le trăesc fără să-şi dea seama că fac lucrul 
acestea sub imboldul trecutului. De aceea, într'o mono- 
grafie sociologică, va trebui să ținem seama și de 
alte lucruri decât de acela despre cari deobiceiu se 
vorbeşte în istorie. Şi de altfel în viaţa unui sat nu 
avem domnitori, mari răsboaie, cu care să umplem 
paginele unei istorii. Ci avem tocmai, cu prisosinţă, 
tradițiile acestea mute, deprinderile oamenilor de a 
trăi, în viața de familie, în viața obştiei, de a munci 
la câmp în anumit fel, de a gândi despre faptele cele 
de seamă ale omului, viaţă, moarte, Dumnezeu, de a 
vorbi de o anumită limbă. Pe acestea în primul rând 
avem noi menirea să le strângem. Nu există înfăţişare 
a vieţii de astăzi, culturală, economică, juridică, sau 
administrativ-politică lipsită de această legătură cu 
trecutul. 

In foarte multe monografii făcute până acuma se 
găseşte și un capitol de istorie. Dar acest capitol de 
istorie este ca un lucru străin de restul monografiei. 
Nu se vede care e legătura între faptele descrise 
istoric şi faptele de astăzi pe care vrem să le înțe- 


94 MONOGRAFIA UNUI SAT 


legem. In ceeace ne priveşte, noi să căutăm dimpotrivă 
ca tocmai lucrul acesta să-l scoatem la iveală. Cum 
anume să facem? 

Desigur că în primul rând vom căuta să lucrăm 
aşa cum lucrează deobicei istoricii. Rămășițele trecu- 
tului pe care ni le-au păstrat norocul și împrejurările, 
trebuesc să fie toate strânse și aşezate în muzeul 
Căminului, spre lămurirea noastră şi pentru a deștepta 
în toată lumea dragostea de acest trecut, care de 
multe ori era mai bun decât ziua de astăzi. 

Așa, vom căuta mai întâi să culegem din cărțile 
de istorie, serise de marii învăţaţi ai neamului, tot 
ceeace priveşte satul nostru. Deasemeni vom căuta 
în colecțiile de documente, lucrurile cari ne privesc. 
Aci însă vom găsi, fără îndoială, prea puţine lucruri 
de folos. Insă nu trebue să uităm că istoricii wau 
avut la îndemână întreg materialul istoric, și că ţara 
românească este o imensă arhivă. In sat sunt, fără 
îndoială, o grămadă de acte vechi, pe care noi trebue 
să le căutăm și să le găsim. Poate că multe din actele 
acestea nu ar fi de folos pentru o istorie generală a 
Românilor, care nu se poate pierde în amănunte; dar 
pentru o monografie sociologică ele ne sunt o comoară. 
In muzeul Căminulni va trebui deci să strângem toate 
actele din sat. Să le strângem însă cu ordine și cu 
grijă. Dacă le-am luat de la stăpânitorul lor, le-am 
luat numai pentrucă vroim să le dăm o mai bună 
păstrare și să le scoatem la iveală spre folosul tuturor. 


SOCLOLBUC 


LEGĂTURA INTRE SATUL DE ERI ȘI CEL DE AZI dh 


De aceea, actele acestea vor fi puse în dosare, fără 
că le coasem sau să le îndoim; pe cele rupte le vom 
lipi cu grijă, însă nu cu orșice hârtie și cu cocă din 
făină, ci cu o hârtie specială pe care o vom cumpara 
deli librărie. Actele acestea trebuesc apoi neapărat 
inventariate, să se ştie: câte acte avem, ce acte avem 
și dela cine le avem. A 

Apoi actele acestea trebuesc să fie cetite, iar copia 
lor trebue să fie pusă de asemenea în dosare deo- 
sebite, aşa că oricine să le poată ceti în biblioteca 
Căminului. “pog 

De câtăva vreme oamenii cei noui cari trăesc acum 
prin sate, au început să nu se mai uite cu drag la 
hârtiile acestea vechi. Când moare câte un bătrân, 
moştenitorii lui răvăşesc lăzile și aruncă tolba veche 
cu acte sau buciumul în care sau păstrat, de veacuri, 
mărturiile bătrânilor. Fiecare Cămin să-și facă deci o 
datorie şi o cinste din a strânge, cât mai este vreme, 
aceste neprețuite lucruri vechi. 

Dar nu numai hârtii scrise strângem, ci și toate 
pietrele săpate. Fără îndoială că și în sat la D-voastră 
sunt o mulţime de cruci, alături de care trecem fără 
şă ne întrebăm de ce sunt puse acolo şi ce stă scris 
pe ele. Sunt cruci de pomenire a vreunui om sau a 
vreunui fapt deosebit, sau sunt cruci de hotar. Să avem 
grije de ele şi să nu le părăsim. Pe cele poyani 
să le ridicăm la loc. Dacă sau îngropat în pământ, 
să le scoatem iarăși la iveală. Dacă li sa spart piua, 


96 MONOGRAFIA UNUI SAT 


să-i facem alta nouă, căci aceasta este o faptă mai 
creştinească, poate, decât multe altele. Apoi să nu 
lăsăm ca mușchiul să mănânce piatra, ci în fiecare an 
să spălăm piatra, uşor cu apă și cu o perie de paie, 
fără să întrebuințăm vreun instrument de fier, așa ca 
literile să se vadă din nou. lar dacă este o cruce 
foarte bătrână, să-i facem la nevoie un acoperiș ca 
so ferim de ploaie și de izbituri. 

Şi ce stă scris pe aceste cruci trebue să fie cetit. 
In afară de aceasta trebue să luăm o copie după toate 
inscripțiile pe piatră, de pe cruci, pisanii sau pietre 
de mormânt. lată cum se iau aceste inscripţii: dupăce 
am spălat crucea, așa cum am arătat mai sus, o lăsăm 
să se usuce, o presărăm cu un strat subțire de talc. 
Luăm apoi o hârtie groasă de filtru pe care o cum- 
părăm de la librărie, punem hârtia de filtru pe fața 
cioplită, o udăm şi o batem ușor, fără să frecăm, cu 
mâna, aşa ca să intre hârtia în toate scobiturile. O 
lăsăm apoi să se usuce şi o desprindem de 'pe cruce. 
Ne rămâne astfel în relief tot scrisul de pe piatră, 
Hârtia de filtru cu inscripţia o luăm şi o ducem la 
muzeu. Ii facem un cadru de hârtie albastră sau încă 
mai bine, o lipim pe un carton și o prindem în perete, 
Dedesubt punem traducerea, în litere de astăzi a inscrip- 
tiei, arătăm locul unde se află crucea și punem și o 
fotografie a crucii. 

Dacă vrem să facem o treabă și mai bună, scoatem 
inscripția în gips. Incepem lucrul întocmai cum am 


SOCLOLBUC 


LEGĂTURA ÎNTRE SATUL DE ERI ŞI CEL DE AZI 97 


arătat mai sus, numai că de data aceasta putem în- 
trebuința, în loc de hârtie de filtru, hârtie de jurnal 
udată, pusă cam în vreo 20-30 de straturi. Când s'a 
uscat, o scoatem și în tiparul pe care-l avem astfel 
punem praf de talc şi turnăm ipsos; lăsăm să se în- 
tărească, desprindem hârtia de lespedea de ipsos. Putem 
să. ne facem astfel foarte frumoase obiecte de muzeu, 
aproape mai fără nici ọ cheltuială. Dacă, în toată țara, 
toate Căminele ar face așa, cât de ușor i-ar veni a- 
tuncea unui istoric, mergând din Cămin în Cămin, să 
citească toate pietrele din țară și să afle astfel vești cari 
uneori sunt nepreţuite și zac astăzi pe tot întinsul țării. 

Dacă în satul nostru se află din întâmplare un 
monument istoric, suntem datori să înştiințăm Comisia 
Monumentelor Istorice, care ea va avea grijă de mo- 
nument, sau ne va arăta ce trebue să făcem. Dacă se 
găsesc din întâmplare comori, să nu le lăsăm să se 
risipească şi să ajungă pe mâna cui nu trebue; ci 
Căminul are datoria să înştiințeze numaidecât autori- 
tățile și să pue la bună păstrare comoara până la 
luarea de măsuri de către cei în drept. Dacă pe te- 
ritoriul comunei se găsesc ruine îngropate, morminte 
vechi sau chiar așa numite stațiuni preistorice, adică 
urme de aşezare a celor mai vechi oameni, să nu care- 
cumva să se apuce cineva să facă săpături, căci poate 
strica astfel un tezaur atât de gingaș, încât numai 
oamenii de meserie, cu mare grijă au căderea să-l 
studieze. Căminul însă este agor să cheme specialişti, 


7 


98 MONOGRAFIA UNUI SAT 


de pildă adresându-se Fundaţiei, care la rândul ei îi 
va trimite pe cine se cuvine, Frânturi de arme vechi, 
bucăţi de oale, pietre cioplite, monezi, se pot găsi însă 
şi din întâmplare, atunci când se prăvale câte un mal, 
la o viitură mai mare a apei, sau când se răscoleşte 
cu plugul pe câmp. Toate aceste obiecte trebue să fie 
strânse la muzeu, iarăşi pentru fiecare obiect făcându-se 
însemnare, pe o fişă, de locul unde sa găsit, ziua 
când sa găsit, semnătura celui care a găsit-o şi o 
mică descriere a obiectului. 

După ce am organizat secţia aceasta istorică a mu- 
zeului nostru, putem să începem să facem şi studiul 
istoric, în care vom arăta ce anume vești am putut 
strânge despre sat | 

Nu putem îndeajuns sfătui pe aceia cari vor face 
studiul istoric întro monografie, să nu cadă întro 
greşală care este din nenorocire prea răspândită și 
anume să nu se apuce să rezolve probleme care sunt 
și grele şi prea nesigure. Să lăsăm cu totul deoparte 
preocuparea de a şti originile istorice ale satului, 
spunând neapărat dacă cutare sau cutare lucru din 
sat este de la Romani, sau de la Daci, dacă nu chiar 
deadreptul de la Traian sau de la Decebal. Problema 
originilor este o problemă care nu se poate trata cu 
materialul de informaţie al unui singur sat. Noi să strân- 
gem modeşti materialul pe care-l avem şi alţi oameni, 
cu altă pregătire, vor veni să-și spue cuvântul. 

Ca să ne dăm seama cât de grea este problema 


+ 


SOCIOLBUC 


LEGĂTURA ÎNTRE SATUL DE ERI ȘI CEL DE AZI 59 


aceasta a arătării a ce este roman, dac, trac sau 
mai ştiu eu ce, din viaţa trecută a satului nostru 
nu avem decât să ne gândim la cât de greu ne este 
să înţelegem un alt lucru, totuși mai aproape de noi 
și anume care a fost viața de toate zilele a bătrânilor 
noştri. Aci să-și arate puterea de muncă un bun mo- 
nografist. Să caute â afla, în toate amănuntele, cum 
era satul acum 20—50 sau 100 de ani 

Vom strânge deci tradiţiile, amintirile bătrânilor; 
să le însemnăm, cuvânt, cu cuvânt, așa cum ni le-au 
povestit ei, fără să adăogăm de la noi nimica. Aceste 
amintiri sunt un izvor nesecat de ştiri, însă trebueşte 
pentru aceasta să le tălmăcim cum se cuvine. Să nu 
credem că tot ceeace spun bătrânii despre trecut 
este chiar adevărul adevărat. Bătrânii ne pot povesti 
credincios viața lor. Insă despre vieața părinţilor lor, 
întotdeauna ceeace ne povestesc este o simplă legendă, 
care păstrează o amintire răstălmăcită ca în vis, despre 
ceeace a fost odată. 

Adevărata cale pentru a vedea cum a fost în trecut, 
este însă alta și anume este cercetarea viețeii de astăzi. 
Tot ceeace sa păstrat viu din trecut trăeşte astăzi 
încă. Deci cercetând satul de astăzi, vom întâlni lucru- 
rile vechi alături de cele noi. Rostul nostru ca mono- 
grafişti este tocmai să despărțim ce este al zilei. de 


' astăzi şi ce este al zilei de eri, oile de capre, cum 


zice evanghelia. Munca aceasta nu o putem însă face 
decât atuncea când vom studia satul de astăzi. Când 


100 MONOGRAFIA UNUL SAT 


vom studia manifestările culturale, economice, juridice 
şi administrativ-politice, veşnic va trebui să ne gândim 
a vedea cum a fost în trecut și cum este astăzi, ce 
sa păstrat și ce sa adăogat, în fiecare din felurile 
de a fi ale oamenilor de acum. Capitolul istoric deci 
nu poate fi scris numai de către un singur om, 
însărcinat cu lucrarea problemei istorice. Ci toţi cercetă- 
torii vor trebui să facă la studiul lor un capitol istoric, 
în înţelesul pe care l-am arătat în rândurile de față. 


Rămâne totuși o problemă asupra căreia trebue să . 


dăm o lămurire deosebită, precum şi un chestionar 
de lucru special. Este fără îndoială o parte ceva mai 
grea din cercetarea istorică a satului, însă o parte 
plină de farmec. 

Satele româneşti nu au fost toate la fel. Ci unele din 
ele au fost sate de clăcași, țărani sub mână boerească, 
domnească sau mănăstirească. Altele au fost sate de 
moșneni sau de răzeși, adică de proprietari liberi din 
moși strămoși. Fiecare din satele acestea aveau felul lor 
de a fi, care astăzi desigur sa șters în bună parte, 
dar care totuşi în anumite regiuni ale țării sa păstrat 
destul de bine. Pentru aceste regiuni unde vechea 
viață a satelor mai dăinuieşte încă, dăm mai jos un 
chestionar de lucru. 


ÎNDRUMĂRI PENTRU STUDIUL VECHII 
VIEŢI SĂTEŞTI 
Vom distinge trei tipuri de sate: unul locuit numai de răzeși 


(satul de răzeși); altul locuit numai de clăcaşi (satul de clăcaşi) 
şi, în sfârşit, un sat locuit de răzeşi şi de clăcași, într'o proporţie 


SOCLOLBUC 


LEGĂTURA ÎNTRE SATUL DE ERI ȘI CEL DE AZI 10 


oarecare (sat mixt). In caracterizarea satelor trebue să procedăm 
cu bun simţ: de pildă, prezenţa unui singur străin, a unor mese- 
riași veniţi în trecere, a unui sălaş de ţigani sau chiar a câtorva 
clăcaşi, nu trebue să ne facă a conchide la existenţa unui sat mixt; 
trebue ca clăcașii să fie vechi, clăcaşi caracterizați, şi să cuprindă 
o cotă parte destul de mare din populaţia satului, astfel ca ei să 
se înfăţişeze ca o categorie specială cu mentalitate și obiceiuri 
deosebite, pentru ca într'adevăr satul să fie un sat mixt. 

Fiecare din aceste trei sate ridică o problemă deosebită, sau mai 
bine zis feţe deosebite ale aceleeaș probleme. Vom avea ca atare 
in sânul chestionarului, câteva părţi speciale fiecăruia din aceste 
trei forme de viaţă sătească, alcătuind cu toate aceste un sistem 
şi trebuind, deci, să fie studiate în întregime chiar şi de către 
acela care se află în faţa unui sat de formă pură. 

Satul de răzeși (sau moșneni). Se notează dacă satul de răzeși 
pe care îl studiem se află înecat în mijlocul unor sate de clăcași 
sau dacă se află într'o regiune de compactă răzeșie. 

Se strânge toată informaţia istorică privitoare la grupul re- 
gional de răzeşi și în special la satul respectiv și se studiază le- 
găturile pe care acest sat le avea sau le are cu celelalte sate re- 
gionale: legături întâmplătoare, de ajutor reciproc în caz de pri- 
mejdii sau foamete, sau simplă similitudine de soartă istorică şi 
se va observa atent dacă nu cumva există și relaţii mai constante, 
eventual organe administrative obișnuelnice intersăteşti, 

Se caută a se stabili toată seria de cărţi domnești, hotărnicii, 
ocolniţe, alegeri de părţi, judecăţi, etc., pe care le-a avut satul, 
(se va căuta atât în colecţiile clasice, Codrescu, Iorga, Ghibănescu, 
în colecţiile revistelor de specialitate, în arhivele statului, episco- 
piilor, ale fostelor privighitorii, vechile dosare ale tribunalelor sau 
în pricinile noui unde se obişnuește a se fi pus la dosare acte 
vechi, cât mai ales în colecţiile particulare și răspândite din mâna 
în mână. Se va urmări descendența acelora dintre moșneni cari 
apar prin actele vechi ca vechili ai cetei şi se vor interoga cu 
stăruinţă urmașii lor de astăzi pentru a scoate la iveală actele, 
pe care adeseori le au și nu vor să le arate). i 

Se strâng, cu ţot atâta grijă, actele de interes privat: diate. za- 
pise de vânzare, de zălogire, sinęturi, condici de casă, scrisori, 
însemnări de cheltueli. 

Se strâng informațiile din cronici, călători şi istorici cu privire 
a sat şi la regiune. 


102 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Satul de elăcaşi. Afară de cele prevăzute mai sus, se va urmări 
în special lămurirea întrebării dacă satul de clăcași forma cândva 
un sat de răzeși. 

Se va stabili epoca în care au început rumânirile în sat, se 
vor arăta boierii, mănăstirile, răzeşii sau Domnia care au reușit 
să puie mâna pe stăpânirea boierească a satului, în ce cote-părţi; 
observându-se dacă nu cumva aceste cote-părți de care se foloseau 
boierii în stăpânizea clăcașilor nu erau tot vechile cote-părţi ale 
satului însuși. 

Se va căuta a se face un istoric al efectelor pe care le-au 
avut legiuirile noastre agrare incepând de dinainte de Fanarioţi 
şi până la 1864 asupra vieţii satului. 

Dar mai ales se va urmări viaţa internă a satului, în care 
boierii nu se amestecau și legile nu interveneau. Cu alte cuvinte, 
ne interesează nu numai raporturile care puteau să existe între 
sat şi boier, ci și relaţiile dintre cetași. 

Concluzia ce se urmăreşte prin aceasta este să se vadă apro- 
pierile logice și istorice ale satului de clăcași fața de satul'de 
răzeși, căci se poate foarte bine întâmpla, de pildă, ca relaţiile 
cetașilor între ei să fie formate după exact aceleași regule pe 
care le întâlnim în satele de răzeși, ceeace ar fi cu deosebire inte- 
resant de știut. 

Satul mixt. Vom urmări problemele pentru clăcaşi şi pentru 
răzeși şi vom căuta a ne da seama de evoluţia relaţiilor! dintre 
răzeși și clăcași, în sânul aceluiaş sat. 


Vom urmări schimbările raportului numeric proporțional 


dintre ei. 

Vom vedea dacă răzeșşii din sat aveau drepturi asupra clăca- 
şilor. Dacă le avea în bloc, ceata întreagă de răzeși, asupra cetei 
intregi de clăcași, ceata întreagă de răzeși asupra clăcașilor indi- 
viduali, etc., etc. Vom urmări relaţiile răzeșilor cu boierul sau 
mânăstirea, privitor la clăcaşii lor, 

Asemeni, deosebirile de tratament ale aceloraşi clăcaşi, din 
partea boierului, mânăstirii, Domniei şi răzeşilor. 

Vom studia dacă acești răzeși și clăcași, trăind împreună, în 
sânul aceluiaș sat, „făceau sat“ împreună, adică aveau o singură 
administraţie, o singură obștie şi un singur rând de funcţionari, 
sau două administrații deosebite, în total sau în parte. 

Din punct de vedere teoretic, satul mixt poate duce la foarte 


SOCLOLBUC 


LEGĂTURA ÎNTRE SATUL DE ERI ȘI CEL DE AZI 108 


bogate rezultate, căci se poate studia pe un petec mic de pământ 
şi în jurul unor conflicte care, fără îndoială, trebuiau să existe, 
situaţia juridică și socială a celor trei elemente centrale ale pro- 
blemei vechiului nostru sat: boierul, răzeșul şi clăcașul, 

Tot la capitolul strângerii de material, vom avea a ne gândi 
la strângerea textelor, tradiţiilor orale ale cetaşilor, legendele de 
neam, legendele de descălecare de sat şi toate fragmentele din 
folklorul local și regional care ar putea lămuri credința pe care 
o au sătenii despre înființarea și viața unui sat în vremile cele 
vechi. 

Să se noteze cât se poate de precis, cine anume este acela care 
dă lămuriri asupra unei legende de descălecare de sat, de pildă, 
dacă este un descendent al neamului care se pretinde descălecător, 
un descendent al unui neam rival, un bătrân, un tânăr, un străin, 
un bogat, un sărac, un om cu carte, etc. Nu se pot da niciodată 
destule detalii cu privire la acest punct de o capitală importanţă 
pentru înterpretarea naşterii acestor legende și a rostului pe care 
ele îl îndeplinesc in viaţa satului. 

Se caută a se stabili dacă aceste legende sunt pure povestiri 
despre trecut, fără scop practic, dacă nu sunt cumva legende etio- 
logice, adică legende prin care oamenii făuresc o explicaţie pentru 
acea stare de lucruri de astăzi care nu își poartă lămurirea în 
sine însăși, sau dacă nu cumva ne aflăm în faţa unei legende ju- 
ridice, adică a unei legende care explică obiceiuri de drept și 
care, deci, se ţine în seamă de către oamenii de astăzi cari se 
servesc de ea pentru regularea stăpânirii pământului lor sau 
pentru alt scop juridic, 


Se caută cu tot dinadinsul a se controla adevărul istoric cu- 
prins în aceste legende căci astfel se precizează un punct din 
organizarea vechii organizări sătești asupra căreia există con- 
troversă între teoreticieni. 

Dacă în sânul legendei se invoacă vreo spiţă de neam, ea se 
va supune aceleeaș critici severe pentru a se vedea veracitatea 
ei, de o parte, şi rostul ei în viaţa satului, de cealaltă parte. 

Dreptul administrativ obişnueluie. (Planul de lucru e comun 
pentru toate tipurile de sat, cu precizarea că în satele mixte el 
se va folosi de două ori, odată pentru clăcași, a doua oară 
pentru răzeși). 

Parte din obiceiurile prevăzute în acest plan de lucru vie- 


104 MONOGRAFIA UNUI SAT 


ţuiesc încă în unele sate; altele au dispărut în cursul generaţiei 
actuale sau trecute. Să se însemne, deci, precis data stingerii 
obiceiului, în caz când el nu se mai ține azi în seamă. 

Obştia, în prezent și în trecnt, Are satul sfaturi comune, adunări 
generale, grămezi, obştii, la casa împărătească, la primărie, la 
umbra copacului, în casa unuia mai de sfat sau în alte părţi? 
La biserică? 

Cum se numesc aceste adunări? 

Ce condiţii trebuesc împlinite ca adunarea să fie socotită ca 
valabil întrunită ? 

Ce condiţii se cer celui care vrea să ia parte la adunările generale? 

Care este regula deliberărilor, modul de votare, terminologia 
specială? 

Există vot plural și după ce criterii? 

Femeile au glas în adunare, împotriva voii bărbatului? Dar 
copii? Dela ce vârstă, împotriva voii E ee copiii orfagi, 
epitropsiţi, etc. 

Dacă unul din obșteni nu se uneşte cu părerea celorlalţi, ce 
poate face? 

"Funcţionarii, în prezent și în trecnt. Este satul condus de un 
fruntaş sau de mai mulți? Ce nume poartă? Oameni buni şi 
bătrâni, chiaburi ? 

Cum sunt desemnaţi şi după ce criterii? 

Cum sunt controlaţi? 

Procedura alegerii. La biserică, la icoane, în obştie, tacită. 

Cum pot fi daţi jos din funcţie? 

In caz de moartea conducătorului, cine urmează? 

Sunt anume familii din care se aleg de preferință conducătorii 
şi de ce? 

Ce alţi funcţionari are sau avea satul: vornici, vornicei, vă- 
tămani, pârcălabi, nimesnici, hanțăi, pasnici, storuşi, porojnici, 
etc., etc. 

Ce rost aveau mazilii, postelnicii, starostii, etc., etc.; amintiri 
despre vechi grade şi slujbe boiereşti şi legende despre aceştia, 
din care să se desprindă modul cum văd sătenii de azi natura 
legăturilor din trecut dintre ceată şi organizația de stat a Dom- 
niilor noastre. 

Se vor nota şi schimbările de sistem întâmplate în cursul 
generațiilor de astăzi sau cele aflate prin tradiție directă dela 
părinţi şi aprecierile critice ale sătenilor. 


AR: 


» LEGATURA ÎNTRE SATUL DE ERI ȘI CEL DE AZI 105 


Se va studia apoi funcţionarea acestor aparate administrative: 
se va deosebi ce este al Statului şi ce este al satului. Se va 
observa că sunt cazuri în care comuna nu a mai păstrat nimic 
din vechia organizare sătească administrativă, dar că locuitorii, 
ceata, o mai păstrează încă, în alte scopuri decât cele dinainte 
vreme: de pildă pentru administrarea averii vălmașe. 

Se vor analiza atribuţiile obştei şi ale funcționarilor: de judecată 
civilă şi penală, de reprezentare în justiţie, de facere a cislei, de 
gospodărie a averii vălmaşe, etc., etc. 

Intreg acest capitol privitor la organele de administraţie ale 
satului va trebui să se prelucreze în cunoştinţa legiurilor de stat, 
prezente şi trecute. Nu numai codul silvic, de pildă, care a regula- 
mentat funcţionarea obştiilor locale în regiunile păduroase, a avut 
influență asupra vieţii săteşti, ci și legiuiri mai vechi. In primul 
rând legiuirile din epoca regulamentară par a fi avut o deosebită 
putere de prefacere a stărilor sătești. 


Deaceea, deseori, ceeace ni se pare astăzi a fi un obicei al 
pământului, nu este de fapt decât o foarte curioasă supraviețuire 
post-legală a unei instituţiuni juridice de stat perimate. Intrebarea 
dacă nu cumva această persistentă conservare nu indică un fond 
obicinuelnic încă mai străvechiu ca cel care s'a putut forma din 
epoca regulamentară până acum, nu face decât să incurce încă 
mai mult problema. 

Pentru a permite o vedere relativ mai clară în această foarte 
încurcată problemă, se vor alcătui deci liste de funcţionari, cu 
indicaţia sursei de informaţie, spre a se vedea epoca lor de apariţie 
şi dispariţie reală, în raport cu înfiinţarea și desființarea lor legală. 

Dreptul de proprietate. Până acum am lucrat mai mult ca istorici. 
Materialul nostru de bază au fost rămășițele, scrise sau orale ale 
trecutului. 

Vom începe acum a lucra ca sociologi: ne folosim de taptul 
că orice sistem de proprietate funciară, lasă, fără ca oamenii să-și 
dea seama despre aceasta urme adânci asupra pământului: îm- 
părțiri, delimitări, garduri, grupări ale neamurilor satului în anumită 
ordine, veşnic aceeaş, pe diverse loturi, anumit echilibru propor- 
ional intre suprafeţele deosebite ale hotarului, etc., etc., după cum 
se va vedea îndată. 

Chiar după ce sistemul juridic care le-a dat naștere:dispare, aceste 
urme continuă să trăiască. Și sistemele juridice propriu zise în- 


106 MONOGRAFIA UNUI SAT 


târzie în mersul lor, nu merg pari passu cu mersul societăţii. Dar 
faptul că fenomenul juridic se petrece în capul oamenilor, subiec- 
tivându-se şi raţionalizându-se nevoi reale, face ca dreptul să fie 
veşnic variabil. In cazul cercetării sociologice a sistemului de 
proprietate străvechi după normele pe care le vom indica, studiem 
însă sistemul juridic în acea parte în care el s'a obiectivat, mecanic 
fără voinţa şi fără controlul raţiunii omeneşti şi în care avea deci 
putinţa să supravieţuiască timp relativ îndelungat. 

Avem astfel, pe calea sociologiei, mijlocul de a lumina trecutul 
şi de a reconstitui vechea soartă a satului, în chip aproape deplin. 
Căpătăm astfel şi putinţa de a înţelege mai bine starea de astăzi 
a satului, care nu este decât capătul final al desvoltări unei vieţi 
istorice locale. 


Nicăeri mai mult ca în această studiere a proprietății nu vom ' 


simţi mai bine aceasta şi nu vom putea surprinde mai clar sociologia 
şi istoria făcându-şi reciproc servicii. 

Proprietatea. Cât pământ a avut în stăpânire pe vremuri ceata 
sătească (care era hotarul satului)? Cât pământ are acum? 

Ce parte din acest hotar este folosit de întreaga ceată în devăl- 
mășie absolută, în devălmășie proporţională pe cote părți și în 
tinere privată ? Se va studia şi pentru trecut evoluţia proporţiei 
relative de suprafeţe folosite într'unul sau altul din aceste trei 
sisteme. 

Pentru satele de clăcaşi se va ţine în seamă pământul asupra 
căruia ţăranii pretindeau a avea drepturi de luare în dijmă. 

Pentru satele mixte se va ţine seamă separat de pământul 
clăcaşilor şi de cel al răzeşilor 

Se va repeta problema pe categorii de obiecte de proprietate; 
pentru pădure, pentru golurile din munte, pentru izlaz, pentru 
vadul apei, pentru vatra satului, vaduri de moară, iazuri, bălți, 
prisăci, etc. 

Cauza micşorărilor eventuale ale vechilui hotar (proces, vânzare, 
donaţie schimb, împresurare din partea megieşilor), 

Cauza disparţiei în sânul hotarului sătesc a unuia din sistemele 
de folosire (de ex. devălhnășşia absolută în favoarea devălmășiei, 
pe cote părţi proporţionale sau în favoarea ţineri private: prin 
decizie obştească, de bună voie, prin proces, prin alegere de părţi, 
prin abuz de drept din partea cetaşilor, etc.). 

Derălmășia absolută (in care toți cetașii au, în mod egal, un 
simplu drept de folosinţă personală), 


SOCIO 


BUC 


LEGATURA ÎNTRE SATUL DE ERI ŞI CEL DE AZI 107 


Se va intra în amănuntul acestui sistem de folosire a pă- 
mântului. 

Se vor nota deosebirile între devălmăşiile absolute purtând 
asupra izlazului, față de cel purtând asupra păduri, 

Se vor nota toate proverbele juridice, toate părerile, pro și 
contra, toate greutățile şi toate îoloasele acestui soiu de de- 
vălmăşie. 

Devălmăşia pe cote părți proporţionale (în care fiecare cetaş în 
parte are un drept mai mare sau mai mic, în conformitate cu un 
criteriu proporțional oarecare). 

Se va studia, în primul rând, dacă nu sunt vestigii scrise sau 
amintiri dintr'o vreme în care obiectul de proprietate stăpânit 
astăzi în devălmăşie proporțională, èra stăpânit în devălmăşie 
absolută. 


Se vor analiza argumentele pe care le aduc, în această pri- 
vinţă, în lupta dintre ei, cei săraci şi cei chiaburi cu privire la 
stăpânirea de pădure, de gol în munte şi de islaz. 

Se va studia natura criteriului după care se proporționalizează 
părţile cetașilor. 

Dacă este criteriul spiței de neam, se va controla proporţia 
efectivă pe care descendenţii dintr'un neam o au în stăpânire, 
în raport cu calculul spiţei de neam. Mărimea loturilor trebue să 
fie potrivită cu subdiviziunile spiței, orice nepotrivire trebue 
notată împreună cu cauzele ei sigure sau presupuse (vânzare, 
donaţie, înzeztrare, împresurare, neaplicare corectă a spiței de 
neam, dreptul tatălui sau al satului de a viola indicaţiile spiței 
de neam, etc.), 

Se vor studia sistemele proprii de rudenie întrebuințate cu 
privire la devălmăşiile proporţionale, în deosebirile lor cu sistemil 
azi în vigoare în dreptul viu al satului şi cu sistemului codului 
civil (moşi, bătrâni, fraţi mari, fraţi mici, butuci, crăngi, neamuri, 
etc.). 

Dacă vor fi alte criterii de proporţionalizare decât spița de 
neam, cum, de pildă dramurile, funiile, bănișorii, pogoân€le ; leii 
sau alte asemeni măsuri, ele se vor descrie amănunţit şi se vor 
controla în aplicabilitatea lor la teren. 

Se vor studia origina lot din acte şi din amintirile localnicilor. 

Se va căuta a se vedea dacă li se poate stabili o dată, fie şi 
aproximativă, de naștere. 


198 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Se va căuta a se degaja principiul care le stă la bază. 

Se va trece apoi la studierea naturii dreptului de folos al 
cetașului asupra cotei părți care-i revine. Aceasta pentru fiecare 
categorie de obiecte de proprietate în parte. 

Astfel vom vedea dacă nu cumva proprietarul rămâne stăpân 
numai pe brazdă, adică pe pământul de agricultură, dela semănat 
până la cules, sau, la islaz, până la cosit. 

Dacă se naște un drept al săteanului asupra unui lot deter- 
minat de pământ prin ce se deosebeşte devălmășia astfel născută, 
de devălmășia propriu zisă? 

Sunt poate cazuri excepționale în care satul (de pildă, în caz 
de schimbare totală a numărului populaţiei sătești sau caz de 
pipa vădită) să procedeze la o nouă repartiție a cotelor- 
părți. 

Care e procedura nouei repartizări? tragere la sorţi? bună 
invoială? 

Există cazuri de repartizare periodică ? 

Există persoane care au precădere la drepturi, sau drepturi 
mai mari la aceste împărțiri, precum, de pildă, preotul, văcarul, 
învățătorul, văduva, sărmanii ? 

Se aude vorbindu-se de „lotul văcarului“, „lotul olarului'“, „al 
pădurarului“, „văduvei“, etc.? 

Sau dacă nu există această împărțire de loturi de către sat 
(adunat în obştie) atunci când este vorba de folosul pământului 
de către înşişi cetașii, se aplică cotele părți la cazuri de arendare 
unor persoune străine sau ca normă de eşire din indiviziune? 
Sau ca fixare a maximului pe care săteanul, el singur, îl poate 
cuprinde din locul vălmaș? (vezi pentru acest din urmă caz, între- 
bările relative la ţineri private). 


Ținerile private, (Folosirea exclusivă a unui loc statornic de 
pământ de către un cetaș sau un grup restrâns de cetaşi). 

Se vor studia modurile de naştere ale acestor ţineri private: 

a) Prin bnnăvola satului, adică prin împărțiri față de cetași 
(problema se atinge în acest punct de problema devălmășiei pro- 
porționale, dar sunt cazuri în care împărțirea de comun acord se 
face după criterii proporţionale, accidentale: fie nevoia imediată 
a fiecăruia, fie putinţa de a plăti de aci înainte bir pentru loturi, 
fie proporția unor plăţi de bir anterioare), sau pur și simplu numă- 
rul sufletelor, al gospodăriilor, etc, 


SOCIOLBUC 


LEGĂTURA INTRE SATUL DE ERI ȘI CEL DE AZI 109 


Intr'un alt caz se pot naşte ţineri private prin donaţii din 
partea tatălui; se vor nota amănuntele acestei donaţii, se vor 
analiza toate cazurile, dela cele mai vechi la cele contimporane 
şi se vor analiza ca să se vadă dacă nu cumva donația din partea 
satului, făcută unei persoane străine, echivalează cu încetățenirea ei. 

b) Prin activitatea unora dintre cetaşi., De pildă, prin cuprindere 
din islaz, prin așezare de mori în vadul apei, prin facere de iaz, 
prin secătuire în pădure. 

Cuprinde cetaşul dintro devălmășie absolută sau dintr'o de- 
vălmăşie proporţională? cu alte cuvinte are drept cetașul să 
cuprindă cât voieşte sau dreptul său este limitat la o anumită 
cotă-parte maximă ? 

Se vor preciza limitele şi punctele de contact dintre ţinerea 
privată și devălmăşia absolută și pe cote părți. 

Tehnica creierii de ţineri private: procedura baterii parului, 
procedura ingărduirii, a săpării de şanţ etc. etc, 

E important de ştiut dacă această creare de ţinere privată, 
continuă până în vremea noastră și conflictele la cari dă naştere. 

Se va studia apoi dependenţa ţinerilor private față de sat. 

Fără îndoială că din punct de vedere practic, trecerea dela 
cota-parte a devălmăşiei proporţionale la lotul de pământ în stă- 
pânire privată este graduată şi se face treptat. Gradul de amestec 
al obştei în drepturile cetaşului, după cum sunt mai mari sau mai 
mici, ne indică singură natura stăpânirii cu care avem a face. 

Dar chiar în cazul când ţinerea privată s'a desfăşurat complet 
de sat şi când obştia nu mai are nici un drept in administrarea 
propriu zisă a lotului de pământ, sunt cazuri în care se simte 
mocnind încă devălmăşia. 

De pildă, pot exista cazuri de răscumpărări ale loturilor față 
de obștie, i 

Sau pot exista drepturi de liberă păşune ale cetaşilor în anu- 
mit anotimp al anului. 

Se vor analiza apoi conflictele de interese ce se nasc şi mij- 
loacele legale sau vrăjitoreşti, pe care le întrebuinţează cetaşii, 
stăpânitorii privaţi, împotriva întoarcerii ofensive a devălmășiei. 

Se va analiza apoi dacă ţinerea privată este folosită individual 
de către un singur cetaş, sau este stăpânită de o familie întreagă, 
în formele devălmăşiei familiale trecând din generaţie în gene- 
rație, mai mult prin înzestrare decât prin moştenire. Pentru 


110 MONOGRAFIA UNUI SAT 


această lature a chestiunii se va folosi chestionarul juridic, capi- 
tolul înzestrărilor și moştenirilor. | 

Problema umblării pe bătrâni. Odată strâns întreg: materialul 
privitor la origina satului, la modurile de folosire ale averilor 
obştei, este timpul să trecem la o vedere de ansamblu asupra 
organizării sătești. 

Se va căuta să se vadă dacă nu cumva în dosul tuturor acestor 
cote-părţi dintr'o parte a averii, din cealaltă parte şi dintre 
ţinerile private, nu există o potrivire, care nu apare la prima 
vedere, de care nu-și dau seama sătenii, dar care să fie revela- 
toare a unui principiu unic de organizare sătească. Se notează 
întâi dacă indicaţii, fie chiar vagi, ale unui asemenea principiu 
nu se pot extrage din legendele de descălecare de sat, | 

Se va nota, de pildă, dacă în sat nu se întrebuințează expresia 
de „umblare pe bătrâni“, cu alte cuvinte dacă nu susțin sătenii 
că principiul lor diriguitor este Spiţa neamurilor băştinaşe şi 
descălecătoare ale satului. 

Dăm următoarea definiție (şi ea tot provizorie) a „umblării 
pe bătrâni“: un sat umblă pe bătrâni în momentul când hotarul 
satului este stăpânit în devălmăşie pe cote-părţi proporţionale, 
fie aparente, fie ascunse, socotite conform indicaţiilor unor spiţe 
de neam. 

Vom observa deci, de pildă, dacă nu cumva sub o propor- 
țtionalitate de dramuri nu se ascunde de fapt tot o spiță de neam. 
Se vor stabili toate aceste spiţe de neamuri, se vor calcula cotele- 
părți rezultate din socoteala dramutilor, a funiilor sau a altor 
măsuri. Aceasta pentrucă se poate foarte bine întâmpla ca măsu- 
rarea in dramuri să nu fie decât statornicirea în chip de regulă 
juridică, a unei aplicări întâmplătoare a spiței de neam la o 
devălmăşie pe cote părți, de pildă, un munte care se închiriază 
pe preţuri in natură, în produse lactare, socotite în dramuri sau 
dreadreptul în lei sau bănişori, etc. 

Deasemeni, vom vedea dacă nu cumva regula de care vorbim 
la ţinerile private, care ar opri eventual pe cetaşi să treacă dincolo 
de o anumită cotă parte maximă, nu este de fapt aceeși spiță de 
neam. 

Vom merge apoi mai departe şi vom măsura suprafaţa de 
teren din vatră și vom calcula cota-parte din această vatră care 
revine fiecărui grup familial şi fiecărui individ în parte. 


SOCIOLBUC 


LEGĂTURA ÎNTRE SATUL DE ERI ŞI CEL DE AZI 111 


Schimbările de vetre de sat, cu prilejul incendiilor, revărsărilor 
de apă, etc. vor fi cu deosebire studiate; ceeace se urmărește prin 
aceasta, este a se vedea dacă nu cumva şi aci cotele părți, efectiv 
posedate în vatră, nu sunt în raport cu indicaţiile spiţei de neam, 
sau cu dramurile. 

In scurt, ceeace se va controla cu rigurozitate urmărind toate 
aceste serii de potriviri care există (sau care ar trebui să existe. 
dacă vânzările, inzestrările cu pământ ale fetelor şi deci băgarea 
străinelor în ceată nu ar fi încurcat socoteala), este următoare 
schemă istorică de naştere.a organizării juridice săteşti „pe bătrâni“ 
şi care constitue ipoteza la care ne-am oprit deocamdată, în urm 
studiilor la teren până acum făcute. 

Vatra satului, posedată de unul sau de mai multe neamuri, se 
subdivide în cursul vremii, din generaţie în generaţie, prin în- 
zestrare, conform indicaţiilor spiţei de neam. Asemeni și pentr 
pământurile de agricultură se poate întâmpla (în anumite cazur 
asupra cărora nu e locul să se insiste într'un chestionar) ca cetaşia 
să dorească o stăpânire a întregului hotar conform felului în car 
se stăpâneşte vatra. Se extinde așa dar spiţa de neam care exist 
în chip efectiv și natural în vatră, ca o normă juridică de natur 
fictivă asupra întreg hotarului devălmaş. 

Se vor studia cu precauţie mai ales acele cazuri unde criteriul 
proporţionalizării nu se socotește deadreptul în spiță sau în dramuri, 
ci în funi sau pogoane. Se vor nota în acest caz cele două sensur 
ale cuvântului pogon sau funie: se va vedea dacă într'adevăa 
numărul de funii la care are dreptul un cetaş în întreg hotarul 
satului, nu corespunde efectiv numărului de pogoane sau funii 
posedate în vatră, cuvântul funie sau pogon având astfel doug 
înţelesuri : unul literal, în vatra satului, altul, fictiv, de simpla 

cotă-parte în restul hotarului și putând corespunde în realitate 
unui lot mai mare sau mai mic decât o funie sau un pogon efectiv 

Chiar dacă calculul se face pe spiţe de neam sau pe forme de. 
rivate se va urmări aceeaş problemă: revărsarea, la o dată ma: 
apropiată sau mai îndepărtată, a unei reguli, de sens real în vatră 
asupra întreg hotarului sătesc, pe calea unei schimbări de sen: 
şi de valoare. 


Vânzări. Un mijloc tehnic pentru a putea pătrunde mai Îr 
adâncul sistemului obișnuielnic de folosire a hotarului sătesc este 


studierea vânzării. 


110 MONOGRAFIA UNUI SAT 


această lature a chestiunii se va folosi chestionarul juridic, capi- 
tolul înzestrărilor şi moştenirilor. 

Problema umblării pe bătrâni. Odată strâns întreg materialul 
privitor la origina satului, la modurile de folosire ale averilor 
obștei, este timpul să trecem la o vedere de ansamblu asupra 
organizării sătești. 

Se va căuta să se vadă dacă nu cumva în dosul tuturor acestor 
cote-părţi dintr'o parte a averii, din cealaltă parte şi dintre 
ținerile private, nu există o potrivire, care nu apare la prima 
vedere, de care nu-şi dau seama sătenii, dar care să fie revela- 
toare a unui principiu unic de organizare sătească. Se notează 
întâi dacă indicaţii, fie chiar vagi, ale unui asemenea principiu, 
nu se pot extrage din legendele de descălecare de sat. 

Se va nota, de pildă, dacă în sat nu se întrebuinţează expresia 
de „umblare pe bătrâni“, cu alte cuvinte dacă nu susţin sătenii 
că principiul lor diriguitor este spiţa neamurilor băştinaşe şi 
descălecătoare ale satului. 

Dăm următoarea definiţie (şi ea tot provizorie) a „umblării 
pe bătrâni“: un sat umblă pe bătrâni în momentul când hotarul 
satului este stăpânit în devălmășşie pe cote-părţi proporţionale, 
fie aparente, fie ascunse, socotite conform indicaţiilor unor spife 
de neam. 


Vom observa deci, de pildă, dacă nu cumva sub o propor- 
ționalitate de dramuri nu se ascunde de fapt tot o spiţă de neam. 
Se vor stabili toate aceste spiţe de neamuri, se vor calcula cotele- 
părți rezultate din socoteala dramurilor, a funiilor sau a altor 
măsuri. Aceasta pentrucă se poate foarte bine întâmpla ca măsu- 
rarea în dramuri să nu fie decât statornicirea în chip de regulă 
juridică, a unei aplicări întâmplătoare a spiţei de neam lao 
devălmăşie pe cote părţi, de pildă, un munte care se închiriază 
pe preţuri în natură, în produse lactare, socotite în dramuri sau 
dreadreptul în lei sau bănişori, etc. 

Deasemeni, vom vedea dacă nu cumva regula de care vorbim 
la ţinerile private, care ar opri eventual pe cetaşi sa treacă dincolo 
de o anumită cotă parte maximă, nu este de fapt aceeşi spiţă de 
neam. 

Vom merge apoi mai departe și vom măsura suprafața de 
teren din vatră şi vom calcula cota-parte din această vatră care 
revine fiecărui grup familial şi fiecărui individ în parte. 


SOCI 


LBUC 


LEGATURA INTRE SATUL DE ERI ȘI CEL DE AZI il 


Schimbările de vetre de sat, cu prilejul incendiilor, revărsărilor 
de apă, etc. vor fi cu deosebire studiate; ceeace se urmăreşte prin 
aceasta, este a se vedea daca nu cumva şi aci cotele părți, efectiv 
posedate în vatră, nu sunt în raport cu indicaţiile spiţei de neam, 
sau cu dramurile. 

In scurt, ceeace se va controla cu rigurozitate urmărind toate 
aceste serii de potriviri care există (sau care ar trebui să existe, 
dacă vânzările, înzestrările cu pământ ale fetelor și deci băgarea 
străinelor în ceată nu ar îi încurcat socoteala), este următoarea 
schemă istorică de naştere. a organizării juridice săteşti „pe bătrâni“ 
şi care constitue ipoteza la care ne-am oprit deocamdată, în urma 
studiilor la teren până acum făcute. 

Vatra satului, posedată de unul sau de mai multe neamuri, se 
subdivide în cursul vremii, din generație în generație, prin în- 
zestrare, conform indicațiilor spiței de neam. Asemeni şi pentru 
pământurile de agricultură se poate întâmpla (în anumite cazuri 
asupra cărora nu e locul să se insiste întrun chestionar) ca cetașii 
să dorească o stăpânire a întregului hotar conform felului în care 
se stăpâneşte vatra. Se extinde aşa dar spiţa de neam care există 
în chip efectiv şi natural în vatră, ca o normă juridică de natură 
fictivă asupra întreg hotarului devălmaş. l 

Se vor studia cu precauție mai ales acele cazuri unde criteriul 
proporționalizării nu se socotește deadreptul în spiță sau în dramuri, 
ci în funi sau pogoane. Se vor nota în acest caz cele două sensuri 
ale cuvântului pogon sau funie: se va vedea dacă întradevăr 
numărul de funii la care are dreptul un cetaș în intreg hotarul 
satului, nu corespunde efectiv numărului de pogoane sau funii 
posedate în vatră, cuvântul funie sau pogon având astfel „două 
înţelesuri : unul literal, în vatra satului, altui, fictiv, de simplă 
cotă-parte în restul hotarului şi putând corespunde în realitate 

unui lot mai mare sau mai mic decât o funie sau un pogon efectiv. 

Chiar dacă calculul se face pe spiţe de neam sau pe forme de- 

rivate se va urmări aceeaş problemă: revărsarea, la o dată mai 
apropiată sau mai îndepărtată, a unei reguli, de sens real în vatră, 
asupra întreg hotarului sătesc, pe calea unei schimbări de sens 
şi de valoare. 


Vânzări. Un mijloc tehnic pentru a putea pătrunde mai în 
adâncul sistemului obişnuielnic de folosire a hotarului sătesc este 
studierea vânzării. 


112 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Vânzarea sileşte la o lichidare complectă și la o lămurire totală 
a dreptului unui cetaş. 

Se va studia de aceea chipul în care își poate vinde cetaşul 
drepturile sale. 

Dacă există legături între diversele fragmente ale bunurilor 
de acelaș hotar, dacă, de pildă, vinderea locului în vatră însem- 
nează vinderea ipso facto şi a cotei-părți din devălmăşie. 

Se vor nota deosebirile dintre vânzarea drepturilor din văl- 
mășia absolută și vânzarea pe cote-părți. 

Nu se suține cumva de către localnici că dreptul la devălmăşșia 
absolută nu este transmisibil? 

Este legată folosirea devălmășiei absolute de persoana ceta- 
şului, de locuirea lui în comună (teoria lăturașilor, mărginaşilor, 
etc.) sau de alte condiţii? 

Dar în devălmăşiile proporționale cum își poate cetașul vinde 
dreptul său? 

Vinde un simplu drept de cotă-parte, o parte indiviză şi in- 
certă sau vinde o anume bucată de loc pe care o alege în prea- 
labil el singur sau cu ceata din care face parte? 

Presupune vânzarea de cotă-parte introducerea în ceată a unui 
străin ? | 

Cum se procedează pentru devălmășşiile proporționale, purtând 
asupra unui loc de pământ a cărui întindere nu este încă măsu- 
rată? Ce se întâmplă dacă cetaşul vinde mai mult decât are 
dreptul? 

Cum și când funcționează preseripția. Care sunt cazurile de 
aplicare ale protimisis-ului (drept de înainte-cumpărare) în fa- 
voarea rudelor, vecinilor, cetașilor, etc. 

Când a dispărut protimisis-ul şi ce cred despre el bătrânii 
care l-au mai apucat? 

Se aplicau dispoziţiile procedurale prevăzute în codurile Ca- 
ragea și Calimah ? 

Glosar. Folositor e ca în tot decursul studierii sistemelor ju- 
ridice să se întrebuințeze exclusiv terminologia tehnică locală. 
In faţa unui obiceiu nu căutaţi să-l interpretaţi în spiritul codului 
actual şi să-i daţi caracterizarea juridică modernă. Este totdeauna 
sigur că procedând astfel greşim: vagi asemănări ne pot înşela, 
cu atât mai vârtos cu cât prin firea lucrurilor suntem predispușşi 
á recunoaște peste tot instituţiile juridice cu care suntem fami- 
liarizaţi din viaţa de toate zilele şi din studiile noastre. 


| 


SOCIOLBUC 


LEGĂTURA ÎNTRE SATUL DE ERI ȘI CEL DE AZI 113 


De altă parte, numele pe care sătenii îl dau unei anumite 
instituții juridice este de multe ori revelator: el ne permite să-i 
reconstituim trecutul şi deci să-l înțelegem mai deplin. 

Dar chiar dacă termenii tehnici nu mai sunt curent între- 
Þuințați, se va căuta totuşi să se vadă dacă sătenii mai au 
amintirea lor. 

Se va întreba astfel, în câte părți se împarte obişnuit întreg 
pământul lucrat și nelucrat? Ce se cuprinde sub numele de sat? 
Cătun, cot, seliștea satului, vatra satului, vatra ocolului, țarina, 
gardul ţarinii, pădure, branişte, delniţă, secătură, răzăș; arșiţă; 
runc; baştină, bătrână, cămin, avere de rădăcină, loc de răzăşie, 
răzăşie, răzăş, moşnean, moștean, moșnenie și moştenie, jiriabie, 
pământ, funie, stânjen, prisoase, ţelină ; rozor; răzor, dram, ciric, 
pogon, etc.? 

Deasameni, se vor căuta urmele vechilor proceduri juridice 
speciale, cum ar fi, de pildă, jurământul cu brazda pe cap, îm- 
părțirea averilor prin tragere la sorţi între moștenitori, etc. 


CONCLUZII GENERALE 


Odată reconstituit obiceiul pământului și înţeles mecanismul 
intern al organizaţiei săteşti, ne vom sili a vedea dacă există 
deosebiri hotărite între satul de răzăși și satul de clacaşi. 

Vom căuta a stabili, deci, dacă ne aflăm în faţa a două feno- 
mene total deosebite, cu mod de naştere şi desvoltare proprii şi 
cu organizare specifică, sau, din potrivă, în faţa unui acelaș feno- 
men care a avut, în cazul satului de clăcași, o soartă deosebită 
de soarta satului de răzăși. A 

Studierea acestui lucru este, evident, treabă de istoric, ea nu 
trebue pusă la punct în sânul monografiei sătești, dar monografia 
sătească poate aduce material informativ, în lămurirea acestei 
probleme istorice şi este bine ca atare ca ea să nu fie pierdută 
din vedere. 

In al doilea rând, în chiar sânul satului de răzăşi trebuește 
văzut dacă nu cumva putem ajunge la vreuna din concluziile 
următoare: 

1. Satul are o ceată străveche, nu se poate da peste un des- 


"călecător unic, ci întâlnim totdeauna la capăt o ceată constituită 


(avem deci devălmăşie originară) şi ca atare satul este un sat de 
răzeși propriu zis, 
8 


114 MONOGRAFIA UNUI SAT 


2. Sau întâlnim, cu câteva generaţii mai în urmă, pe descăle- 
cătorul unic şi cert, care devine proprietar personal sau împreună 
cu familia, prin muncă proprie sau donaţie domnească şi dela 
care, prin moștenire genealogică, dețin cei de astăzi pământul 
(devălmășie prin derivație) şi ca atare ne aflăm în fața unui sat 
devălmaş de mazili. 

3. Sau intâlnim eazuri mixte: un vechiu sat de răzeși se di- 
zolvă ; se nasc o serie de proprietari individuali ai căror descen- 
denţi reconstituesc ceata. 

In amândouă cazurile din urmă, trebue să se pună problema 
de a se ști întrucât în organizația juridică a satului devălmaș 
prin derivație, sau folosit regulile înainte întrebuințate în devăl- 
măşia originară, fie de vechea ceată locală, fie de alte cete din 
aceeaş regiune. 

Punctul controversat este acesta: dacă există două moduri de 
naștere a cetei şi care din două este mai veche şi cu care, deci 
se potrivesc mai bine şi mai firesc normele obiceiului pământului. 


SOCIOLBUC 


CAPITOLUL VI 


CE CRED ŞI CE ŞTIU OAMENII DESPRE 
VIAŢĂ SI LUME? 


Să părăsim colbul actelor vechi şi farmecul legen- 
delor istorice pe care le-am cules până acum ca să 
înțelegem viața din vechi a satului nostru şi să trecem 
la viața cea de astăzi a oamenilor. Aci vom avea 
mult de muncă. Mai ales că'de data aceasta va trebui 
să luăm în seamă viața sufletească, adică o viaţă 
ascunsă pe care nu o poți afla ușor şi care, pe dea- 
supra, este şi foarte amestecată, ţâșnind din tot felul 
de izvoare, când limpezi, când tulburi. 

Să încercăm totuși a nu greşi prea mult şi a înţelege 
cât mai bine psihologia oamenilor din satul nostru, 
toate credințele lor precum şi practicile în legătură 
cu aceste credințe. Mai înainte însă, să ne pregătim 
calea pe care vom merge ca să putem vedea nepăr- 
tinitor înaintea noastră. 

Fiinţa omenească, ce se trezește trăind fără de voia 
ei, pe pământ și știe că va sfârşi prin a muri, se 
strădueşte, cât timp stă pe lumea asta albă, să înțeleagă 


116 MONOGRAFIA UNUI SAT 


ceva din rostul lumii și a venirii ei în viață. In acelaș 
timp caută să-și pregătească un trai cât mai bun, prin 
folosirea roadelor pământului, aci; şi, printro purtare 
anume, o viaţă bună în lumea de apoi. 

Dar credinţele lui despre toată povestea vieţii sunt 
venite din mai multe izvoare: 

Cel dintâi izvor este acela al religiei. Cărțile Sfinte, 
Biserica, ne învaţă o sumă de lucruri despre anume 
laturi ale vieții noastre. Ne sfătuește în acelaș timp 
și ce fel de purtări trebue să avem: moralitate în 
viața noastră și rugăciune față de Dumezeu cel Atot 
puternic. 

Al doilea izvor este acela al ştiinţei. Observaţia siste- 
matică şi raționată a celor ce se întâmplă cu lucrurile 
din jurul nostru ne duce la anumite cunoștinţi, restrânse 
desigur, însă aproape fără de greşală: avem astfel o 
știință a fizicei, chimiei, mecanicei, medicinei, zoologiei, 
botanicei, astronomiei, meteorologiei, etc. Această ştiinţă 
ne arată și cum anume trebue să ne purtăm față de 
lucrurile din jurul nostru, astfel ca, aflându-le felul 
lor de a fi, să le putem stăpâni şi folosi. 

Al treilea izvor este acela al magiei și credințelor 
deşarte. Oricât nu ne-ar plăcea acest lucru, trebue 
însă să recunoaştem că în popor sunt foarte multe 
credințe care nu izvorăsc nici din creștinism, nici din 
știință, ci vin, nu putem ști de unde. Sunt, poate, 
rămășițe de păgânism, frânturi din vechi sisteme reli- 
gioase și ritualuri, întârziate din funduri de veacuri. 


S0CIOLBUC 


CE CRED ȘI CE ŞTIU OAMENII DESPRE VIAȚĂ ȘI LUME 117 


Zestrea aceasta, nici științifică şi nici creștină, are 
uneori un caracter magic propriu zis. Magie înseamnă 
o încercare de a sili pe Dumnezeu, sau duhurile firii, 
de a face cum vreai tu, iar nu cum vor ele, A te 
ruga lui Dumnezeu, înseamnă religie. A-l sili prin 
prin anume cuvinte sau gesturi, să facă cum vrei 
tu, este a încerca magia. 

Agenţi religioși, ştiinţifici și magici. 

Fiecare din aceste izvoare de credinţă și de practici 
își are agenţii ei, adică oamenii care o propovăduesc 
(profesioniști), Dar practicile pot fi făcute și de gloata 
întreagă, strânsă laolaltă, în mari ceremonii. Sau în- 
sfârşit pot fi făcute de fiecare om în parte, adică difuz. 

De pildă: viaţa religioasă își are un profesionist: 
preotul. Investit cu anume daruri, numai el este chemat 
a face slujba. Religiosul poate fi făcut însă de gloata 
întreagă: de pildă atunci când lumea pleacă într'o 
procesiune religioasă. Religiosul poate fi făcut însă 
și difuz, adică de oricine: de pildă orişice creştin își 
face semnul crucii în anume prilejuri. 

Sau Magicul: îşi are profesioniștii lui: babele descân- 
tătoare vestite în sat şi pe cate le plăteşti pentru a-ți 
face sau desface. Magicul poate fi făcut și în gloată: 
de pildă o ceremonie agrară oarecare. Poate fi făcut 
însă şi difuz, de fiecare în parte, de anumiți oameni 
practicând anumite rituri, care îi îndeamnă fie să facă 
fie să nu facă ceva: de pildă, să nu treci pe supt o 
scară deschisă, sau să pleci din casă cu piciorul drept 
și așa mai departe. 


118 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Insfârşit ştiințificul îşi are şi el profesioniştii lui: 
medicul, agronomul, doctorul veterinar, etc. Acţiune 
științifică în gloată e mai puţin lesne de întâlnit. In 
schimb acțiuni ştiinţifice difuze sunt iarăşi multe. De 
pildă săteanul care își îngrașă pământul artificial, face 
un asemenea gest științific, 

Ca să înţelegem viața sufletească a satului nostru 
va trebui deci să dăm o descriere a întregii vieţi 
religioase, ştiinţifice și magice din sat, cu arătarea 
agenţilor magici (profesionali, gloată și agenţi difuzi). 

Fără îndoială că în realitate, lucrurile vor fi destul 
de amestecate. Mai ales credințele şi faptele magice, 
mai niciodată nu vor ieși în lume cu faţa deschisă, 
ci se vor ascunde. Sunt prea puţini aceia care practică 
magia cu bunăștiință, adică în ciuda faptului că ştiu 
că e necreştinesc lucru. Cei mai mulţi o fac fără să 
se gândească prea mult, pentru că așa sau deprins 
și căutând în acelaș timp „să se puie bine şi cu 
Dumnezeu“, Astfel, după ce descântă, chemând toate 
duhurile, sfârșește mai totdeauna baba prin a spune: 
„Descântecul dela mine, leacul dela Dumnezeu“. Ba 
o amestecă şi pe fecioara Maria loalaltă cu Samca, Mo- 
roaica și Strigoaica, sau mai ştiu eu ce urâtă dihănie, 
din lumea de spaimă a descântătoarelor. 

Tot așa sunt amestecate credinţele deșarte și cu cele 
științifice. Multă medicină empirică și multă botanică 
se află de pildă în leacurile băbeşti. 

Noi va trebui așadar să știm deosebi fiecare izvor 
În parte și să-l arătăm așa cum este. 


SOCIOLBUC 


CE CRED ŞI CE ŞTIU OAMENII DESPRE VIAȚĂ ŞI LUME 119 


Insfârşit, pentru a nu scăpa nimic, va trebui să 
urmărim pe toate trei izvoarele (religios, magic și 
ştiinţific): j 

a) credințele, b) mijloacele de a ghici ce se va 
întâmpla în viitor şi c) măsurile pe care le iau oamenii 
ca să se întâmple cum vor el. | 

Vom urmări rând pe rând toate laturile vieţii omului: 


A) Viaţa omului pe pământ şi soarta lui pe lumea cealaltă 
(naşterea,Scăsătoria, moartea, viaţa de apoi). N | 

B) Lumea supranaturală (Dumnezeu, sfinţii şi duhurile). | 

C) Muncile omului pe pământ (agronomie, creșterea vitelor, 
păduri, îngrijirea casei, ţesut şi cusut, fabricarea de unelte, con- 
strucţie, cărăușie, comerţ, meserii şi profesii). ȘI 

D) Natura înconjurătoare (astronomie, fizică, meteorologie, 
medicină, biologie, zoologie, botanică, sociologie, etc.). 

Vom folosi ca îndreptare de lucru, planurile următoare : 


A. VIAȚA OMULUI PE PĂMÂNT ȘI SOARTA LUI 
DE APOI 


a) NAŞTEREA ȘI BOTEZUL 


1, Sarcina. Credinţe şi practici în legătură cu prinderea sar- 
cinii. Când sunt copii mai sănătoși şi norocoşi? Din flori, cei 
dintâi ? etc. a INI | 

De ce trebuie să se ferească femeia insărcinată ? Pentru sa- 
nătatea ei şi pentru a copilului? Mirări, pofte, spaime, lucru n 
anume zile, să nu vadă pe anume oameni, să nu mearga ın 
anume locuri, etc. A ETA 

Ce trebue să facă ? Ingrijiri, vrăji, ete. Sunt practici anume 
pentru a hotări sexul copilului; să iasă băiat, etc. ? 

2, Naşterea. Sunt anume timpuri din an, anumite zale e 
ceasuri cari aduc noroc sau nenoroc, copilului ce se naşte atunci: 
Anume semne şi împrejurări în lumea din afară? De pilda naşterea 
în străini, pe timp de furtună, de secetă, etc. 


129 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Care sunt practicile urmate cu câteva zile înainte de naştere ? 
Care sunt masurile luate pentru ca nașterea să fie uşoară? 

Alegerea moaşei? da piece muaya Cifi Sat Sau neoficială, nă- 
haşa, doda ? In lipsa e1 cine are drept să se amestece? Ce obli. 
gaţie sufleteasca sau rituală are moaşa față de copil, mai târziu? 

Ce gesturi şi cuvinte se spun sau se fac în timpul naşterii. în 
afară de cele medicale propriu zise? 

Ce îngrijiri imediate se dau noului născut? Ce practici sunt 
pentru ca sa aibe copilul noroc? Poftirea ursitoarelor; închinarea 
la icoane, stropirea cu aghiasmă, anume fel de a intășa, anume 
scaldă, cbiecteie puse in preajma copilului, punerea noului născut 
pe pământ, etc. | 

Ce îngrijiri are lăuza ? despletirea părului, afumare cu coji de 
oua din care au eşit puii, închiderea ușilor și ferestrelor: cât 
timp rămâne lăuza necurață ? Ce slujbe se fac și ce descântece se 
spun ? Slujba de opt zile şi cea de patruzeci, etc. 


3. Botezul. Airgerea naşiior. Nasii de cununie ui părinţilor 
trebue să fie neapărat şi naşii de botez ai copilului? Care sunt 
împrejurările în care nașul poate fi schimbat? In caz de ceârtă, 
de nenoroc al botezurilor de mai înainte, etc. Trebue să mergi să 
ceri îngăduinţă de la naşul de cununie, înainte de a-l schimba? 

Când nu poate naşa să boteze? Când e însărcinată ? 

E bine să ai fini? De ce? 

Alegerea numelui: cine îl alege? De ce și cum îl alege? Se 
poate înșela moartea prin alegerea aceluiaş nume cu al unui 
altuia, mort? 

Ie credinta iesi em atei "acea | Aba, cuiva, soarta lui în 
viaţă şi felul lui de a fi? 

Cum sunt înștiințaţi naşii? Cine îi vestește, ce daruri li se 
Sul” Când vin să vadă copilul întâia oară? ce daruri aduc? când 
hotărăsc zita botezului ? 

Ce pregătiri se fac în ziua botezului ? Scaldă, aşezarea mesei, 
plecarea la biserică, Cine duce copilul ? Cine poate fi de față și 
cine nu? Tatăl? Mama? Cum este dus copilul? Cum e învălit? 
Ce alte obiecte mai trebuesc luate? 

Cum se face botezul propriu zis? 

La plecarea din biserică, se închină copilul la icoane, se sting 
lumânările? Cine poartă copilul în drum spre casă? Formulele 
de bunacuviinţă când te întâlneşti cu oamenii. Cum se dă părin- 


so F 


CE CRED ŞI CE ŞTIU OAMENII DESPRE VIAȚA ȘI LUME 121 


ţilor copilul? Ce se spune şi ce se răspunde? Se dă în mână 
sau se pune pe masă? Se scaldă sau nu? a 

Se face masă? Cine ia parte? Ce se întâmplă acolo ? - 

4. Indatoriri după botez. Ce legătură uneşte pe naşi de fin ? 
Sunt finii ai nașului mai mult decât ai părinţilor ? Rugăciunile 
lor folosesc părinţilor sau naşilor? Au putinţă părinții să-şi răs- 
cumpere copilul? Care este ceremonia întrebuințată ? ' 

Ce îndatoriri urmează după aceea? La un an: tăierea moțului, 
datul în grindă, ruperea turtii. Daruri pe care trebue să şi e 
dea între ei nașii cu finii? Ce amestec au naşii în viaţa copilului 
Drepturi şi datorii. Sunt obligaţi să cunune pe finul botezat? 
Dacă e fată, dacă e fecior? La ce alte ceremonii mai trebue să 
asiste? Rolul naşilor la înmormântarea finului ? Iau ei pomul ? 

Legătura de năşie e numai între naș şi îin, sau cuprinde şi 
neamurile? Cui spui „naşule“, „naşă“? Numai cui te-a botezat 
sau și fiilor naşilor sau alte rude? | 

Dacă mor naşii, cine le ia locul? Copii naşilor ? Care anume 
dintre ei? Băieți, fete, cei mai mari, cei care rămân în curtea 
bătrânească a nașilor? Chiar dacă e un ginere rămas în casă? 
Chiar dacă e un străin? 


b) CĂSĂTORIA ŞI NUNTA 


1. Credinţe și practici pentrn prevestirea căsătoriilor. In ce zile 
anume din an obișnuesc să-și ghicească mirele sau mireasa iis 
nită? Ce anume fac și pe ce semne se cunosc cum o să fie? Cine 
anume practică aceste obiceiuri? fn! 

2. Logodna, Prilejuri de întâlnire ale tinerilor; formalităţile 
„vederilor“ precum şi a vorbelor şi faptelor de incercare, ce nu 
atrag după ele un legământ statornic. Care sunt regulele pețitului? 
Cine îl face şi cum? Cum se face cererea în căsătorie? G 

Ințelegerea sau tocmeala. Unde se adună întâi pentru a hotări 
căsătoria copiilor lor? Cine asistă? Cine are cuvânt? Ce acte fac 
ce ospețe şi ce daruri? Care sunt semnele prin care se arată 
satului întreg că tinerii s'au logodit? Ce semne de îmbrăcăminte, 
împodobire a părului, etc. arată logodna? Ce reguli de purtare 
trebue să urmeze logodnicii? Merg mereu împreună? E datoare 
logodnica să urmeze pe logodnic, chiar și la ospeţele unei alte 


MONOGRAFIA UNUI SAT 


nunţi, de pildă, unde obișnuit mau voie decât bărbaţii? Ce nu se 
cade să facă logodnicii? Ce amestec are Biserica în ceremonialul 
logodnei? 

3. Căsătoria şi nunta. Vom deosebi laturi ale căsătoriei: a) căsă- 
toria civilă, la Primărie; b) slujba religioasă și c) nunta propiu 
zisă. Când se fac fiecare din aceste trei acte rituale? Vom încerca 
o clasificare a tipurilor deosebite de nuntă: de băiat, de fată, nuntă 
mică, nuntă de noapte, etc. Pentru fiecare fel de nuntă în parte 
vom da o descriere a felului cum se desfăşoară: 


a) Pregătirea obiectelor rituale: se face steag, pom, brad, ete? Când 
se fac, cum se fac, de către cine, în prezenţa cui, cu ce formalităţi 
rituale? Sunt ospeţe anume pentru steag, pentru pom sau brad? 
Ce se face cu aceste obiecte rituale? Cine le poartă? 

b) Pregătirea bucatelor și ospefelor: Unde se fac ospeţe. câte se 
fac, de către cine, cine ia parte? La pom, la mire, la mireasă la 
naş, numai pentru feciori, numai pentru fete, înainte de nuntă, etc. 

Cine pregătesc bucatele? Cum sunt numite? Socăciţe, etc. Ce 
se găteşte? Ce obiceiuri sunt în legătură cu fiertul bucatelor? 


Mersul la oale, de furat dela unii la alţii, etc. Ce alt rol ritual ` 


mai au femeile care pregătesc bucatele şi cum sunt ele văzute? 

c) Pregătirea xesirei şi a celorlalte lucruri care vor trebui la 
nuntă; 

d) Pregătirea caselor, tocmirea lăutarilor, etc.; 

e) Vestirea în sat: din partea mirelui, a miresei şi a naşilor, 
Prin cine vestește fiecare din ei? Cum sunt numiți acești ves- 
titori: colăcari, conăcari, vornicei, druște, frați de mână, etc.? 
Cum sunt aleşi: din rude, prieteni, vecini, căsătoriţi, necăsătoriți? 
Cine le este mai marele? Câţi se adună, cum merg să vestească? Cu 
lăutari, fără lăutari, cu plosca, colaci, etc. Unde merg, prin toate 
casele la rând sau numai în anume case? In care? Ce anume 
cuvinte spun şi cum li se răspunde? 

Când încep vestirile și cât timp ţin? 

f) Sirul actelor rituale: Nunta nu are loc numai într'o singură 
casă, ci în mai multe: la mire, la mireasă și la nași. In fiecare 
din aceste case se fac anume pregătiri şi se întâmplă anume 
gesturi rituale. 

După aceste pregătiri, urmează o serie de întâlniri între mire, 
mireasă şi nași, alaiul de nuntă adunându-se și iar risipindu-se, 
după nevoile ritualului. 


SOCIVLBUC 


CE CRED ȘI CE ȘTIU OAMENII DESPRE VIAŢĂ ȘI LUME 12 


Pentru ca să putem sistematiza observaţiile noastre vom pro- 
ceda astfel: SE jel 

Mai întâi vom fixa, în linii mari, 
mează ele, pe zile. Lii 

In al doilea rând vom lua ca punct de plecare rii pe rt 
imale care se fac, fie de către o parte din nuntaşi spre înta nirea 
celorlalți, fie a întreg alaiului de nuntă: de la mire e, dai 
la nași, la primărie, inapoi la mire, la biserică, etc. Vom no 
cine merge în aceste alaiuri, în ce chip merg, cu lăutari sau făra, 


şirul faptelor, aşa cum ur- 


Nu abhan 


= casta pn e “despart ritualul nunţii m părţi deosebite unele 
faţă de altele. Vom observa, mai sistematic, ce se Sey 
fiecare din momentele rituale ale nunții. Când însă a T E 
părțit în mai multe grupuri; dăm pentru fiecare grup O des 3 
In linii mari vom urmări: A 
a) riturile pentru luarea fetei din casă : împotriviri Daci i ia N 
părinților, rudelor, celorlalte fete, flăcăi. Ascunderea E n k 
locuirea ei cu âlta, târguiala, cumpararea, răpirea, sE x 
fläcăilor, plata vulpii, furtul zestrii, jucatul zestrii, etc. lertaciu 
i cântece rituale; i 
k b) ie) aducerii în casă a miresii: prin ce A a se arată 
simbolic, că de aci înainte mireasa e gospodina casei? ; a 
c) riturile în legătură cu noaptea nunjer ge fecroria Yi ina BA 
d) riturile de intrare în legătură cu salul, după nuntă. 
primară, vizite făcute, etc. : 
Deasemenea vom fi atenți la toate: fi. 
<) riturile pentru ghicirea norocului căsnioiet : 
căutarea lor în grâu, etc. ; i, fi ie 
f) riturile pentru a determina buna căsnete : A 


anuime gânduri pe care trebue să le al în anume vreme, trecere 


cu anume picior al pragurilor; | 
g) rituri peniru a-și asigura stăpâmrea în gospodărte, 
h) rituri pentru rodnicia în 00pity ele. 
Vom urmări atent ce fac toți actorii nunţii i 
socrii mari şi mici, naşul şi naşa, fetele, flăcaii, 
ospețe, satul întreg. PH ASA 
Sirul acestor acte rituale, e foarte lung. Rămâne sai a 
monografist, în parte, să le ştie vedea, urmand apoi ga le 
matizeze, așa cum aim arătat ma sus, 


amestec de inele, 


tinaren 


mirele, mireasa, 
cei chemaţi la 


124 MONOGRAFIA UNUI SAT 


CEREMONII. ANEXE. CĂSĂTORII 


„Vom căuta să vedem dacă nu există în sat şi alte ceremonii 
prin care să se caute o întărire a căsătorilor. 

De pildă „punerea mesii‘, După câţi ani de la căsătorie se face, 
de către cine se pune masa, cum se pune masa, ce pomeni se dau, 
cui se dau, în ce scop. i 

Nedei. Uneori fiecare căsnicie îşi alege drept patron un sfânt, 
a cărui sărbătorire anuală se face după un anumit ritual. Nedeile 
sunt deseori un prilej pentru aceste sărbătoriri ale căsniciei. Unde 
se fac nedeile, în curtea bisericii, acasă, la iarmaroc, în adunări 
de grupe familiale sau de sate întregi, ce anume se face la aceste 
nedei şi ce credințe sunt în legătură cu ele. ; 

Târguri de fete, Adică prilejul de întâlnire rituală între părinții 
şi tinerii mai multor sate în vederea viitoarelor căsătorii, etc., etc. 


c) MOARTEA !) 


1. Ce semne prevestese moartea? în casă: pocnituri, spargerea 
oalelor și a oglinzilor, etc.; în natură: țipete de animale — cuc, 
cucuvea, vite, câine, găină cântând cocoșește — etc.; căderea ste- 
lelor, etc.; visuri, vedenii; semne pe trupul omului sănătos: pete 
baterea ochilor, etc. Intrarea în „anul morţii“. 

2, Ce semne arată agonia? sudori, anume răsuilare, strângerea 
aşternutului, sau alte gesturi, dor de ducă, vedenii, vorbire cu 
cei morți, semne pe trup ca subțierea nărilor, buzelor, etc. 

3. Sunt ceasnri și zile mai bune sau mai rele pentru moarte? 
zi sau noapte, săptămâna luminată, etc. 

4, Ce se face pentru ușurarea morţii? rugăciuni și anume care 
şi de către cine; descântece și anume care și de către cine; mu- 
tarea patului sau a pernelor; aşezarea sub pernă a unor obiecte 
ca flori, jug, unelte, etc.; iertarea vinelor faţă de alţii şi anume 
de cine. 

d. Ce pregătiri se fac în vederea morţii? primenirea celui care 
trage să moară și anume când, cum și de către cine; aprinderea 
unor lumânări, ce anume, când, cum, de către cine și când se 
sting acele lumânări; măturarea casei, etc.; cum şi de către cine. 


1) Lucrat în colaborare cu d-l Profesor Constantin Brăiloiu. 





SOCIOLBUC 


CE CRED ŞI CE ŞTIU OAMENII DESPRE VIAȚĂ ȘI LUME t25 


6. Ce urmări ar avea neîndeplinirea vreuneia din îndatoririle 
acestea? în caz de moarte grabnică; violentă, în spital, etc. 

7. După ce se cunoaște că cineva a mnrit? incetarea răsuflării, a 
inimii, anume semne pe faţă sau altele; cine constată moartea? 

8. Ce pregătiri se fac în casa mortului ? îndată după moarte ? 
dereticare, împodobire, întoarcerea sau acoperirea oglinzilor, izgo- 
nirea animalelor, etc. De către cine? Deschiderea ferestrelor. 

9. Se vesteşte moartea ? de către cine? cui? cum ?: prin clopot, 
bocire în auzul lumii, trimeși, prin bucium, printrun steag sau 
alt semn, acasă sau la biserică; deosebire în chipul de vestire 
după vârstă, sex sau stare socială a mortului, 

10. După moarte se orânduiese anumite persoane în vederea unor 
anumite rosturi ? gropari, tâmplari, scăldători, cântăreţi, naşi, alte 
rude, ginere, sau mireasă închipuită, fraţi de groapă, lunateci, 
vornicei, bucătari, etc.; cine îi alege, cum îi alege, cum îi vestește 
şi cine este plătit, cât și cum. 

11. Ce i se face mortului imediat după moarte înainte de scaldă ? 
inchiderea ochilor, legarea fălcilor, etc., de către cine și de ce? 

12. Cine scaldă mortul? rude, străini, de ce sex, câţi, cum aleşi, 
cum chemaţi, cum plătiţi şi ce îndatoriri ulterioare mai au? 

13. Când şi unde îl scaldă ? numai decât după moarte, mai târziu, 
în casă, în grădină, în odaia mortuară? 

14. In ce se scaldă mortul? în albie, putină, pe iarbă, paie, 
scânduri, etc. 

15. Cn ce apă se scaldă? luată de unde, cum luata, de catre 
cine, în ce vas, când; încăimită, în ce vas, pe ce foc; descântată; 
se pune ceva în apă, precum flori, buruiene; la foc se mai pot 
încălzi alte lucruri, mâncări, etc. . 

16. Cum se scaldă: Cine îl ţine, cine toarnă apa, cu ce toarna, 
cine îl freacă; săpun şi alte accesorii; rudele asistă? se feresc 
de apă? . 

17. Ce fae cu apa? se aruncă, se îngroapă, etc.; unde și de ce, 
loc ferit de vite, de oameni, în grădină, în casă, pe câmp, etc. 

18. Ce se face cu vasele care au servit la scaldă? se mai între- 
buințează, se aruncă, se sparg, se întorc cu gura la vale, cu o 
piatră dedesubt sau deasupra, unde: sub pat, etc. 

19, II tunde, bărbiereşte, îi taie unghiile î cu ce unelte, cine, dece. 

20. Ce se face eu părul și unghiile mortului și cu obiectele folosite ? 
se aruncă, unde, cum; se păstrează, unde, cum de ce; se duc cu 
mortul, cum, de ce? (foarfeca, briciul, săpunul etc.), 


126 MONOGRAFIA UNUI SAT 


21. Se unge sau se astupă mortul? cu ce se unge, unt, untdelemn, 
mir, usturoi, etc., unde şi cum se unge; cu ce se astupă; ceară, 
ce fel, ce se astupă; de către cine, când şi de ce. 

22. Cu ce haine se îmbracă mortul? vechi, noi, obișnuite, de 
sărbătoare, mai dinainte pregătite, întâmplătoare, croite atunci. 
Deosebite după vârstă, sex, stare civilă sau socială, profesii; la cei 
necăsătoriți haine de nuntă? încălțăminte şi pălării. 

23. Cum se îmbracă mortul? întocmai ca cei vii sau altfel? 
nasturii neîncheiaţi, curele şi bete nestrânse, etc. (încingere cu fir; 
teiu ; arderea sau spintecarea cămăşii; cu ce, de cine, de ce?) etc.; 
ce se pune în hainele mortului: pâine, zahăr, îmbrăcăminte ruptă, 
bani. Când se pune, cine de ce? 

24. Unde stă mortul până la așezarea în sicriu? în casă, în tindă, 
etc, In ce odaie, ce loc în odaie, cum este orientat, pe ce stă: 
pat, scândură, pe jos, înălțate, sprijinite, pe ce. 

25. Cum se aşterne pentru mort? paie, pânză, croită înadins și 
cum, când, de către cine, de ce; ţoale, macaturi, covoare, etc.; 
perne, câte, când, din ce şi cum făcute, umplute cu ce: otavă, puf, 
tălaj, etc. 

26. Ce obiecte se pune în perne? pieptene, brici, săpun, păr, 
unghii, muguri, pietre, tămâie, praf de pușcă, porțelan, ceară, etc. 

27, Cum se aşează mortul? cum stă trupul; cum stau mâinile: 
de-alungul trupului, încrucişate, care mână de-asupra; cum stau 
picioarele: împiedicate sau nu, etc. (cum stă capul). 

| 28. Mortul stă acoperit? întreg, numai trupul; când îl acoperă 
Şi când îl descoperă (cine îl acoperă, de ce). 

29. Cu ce se acoperă mortul? pânză ţesută sau 'croită anume ; 
cum croită; ce formă, ce mărime; fără foarfeci, fără aţă învdată, 
etc.; cu mâneci, aripi, etc.; brodat, ce desen, ce culori, ce fire; 
i se lasă găuri în dreptul obrazului sau în alte părţi, etc. Cine şi 
când îl coase? 

30, Ce obiecte se mai pun lângă mort? merinde, ce anume, unde 
puse: în traistă, în buzunare, în mână, etc.; bani; legate de mână, 
în mână, în buzunar, în gură, etc.; lumânări; unde şi cum; flori, 
etc. Când, unde, de către cine şi de ce se pun aceste obiecte şi ce 
se întâmplă cu ele. 

31. Ce lumânări ard lângă mort? lumânări, sfeșnice, candele, 
opaițe, etc,, ce fel, când aduse, de unde, de cine; aşezate unde, 
aprinse şi stinse când şi de către cine, de ce. 


SOCIOLBUC 


CE CRED ŞI CE ŞTIU OAMENII DESPRE VIAJĂ ŞI LUME 127 


39 Se face o lumăuare de lungimea mortului? numele ei, cum, 
când cine şi de ce se face; unde se așează, când se aprinde şi 
stinge ; ce se face cu ea după înmormântare. 

33. I se in măsura mortului? în ce scop, de către cine, când Şi 
cu ce; sfoară, băț, trestie; ce se face cu măsura şi de ce. 

34. Unde stă sufletul mortului, cât îi e trupul în casă? în casă 
sau pe lângă casă; după ușe, la streaşină, grindă, sub pat, etc. ; 
mereu, ziua şi noaptea; călătorește pe unde şi cât timp. 

35. Se pune ceva pentru sufletul mortului? apă, vin, pânză, şter- 
gare, etc. unde, de cine și câtă vreme (se poate umbla, mătura, 
etc., în locul acela), 

36. Cine întră la mort? rude, vecini, prieteni, dușmani, ani- 
male, etc.; (formule de bunăcuviință la intrare şi plecare; ce 
spun cei ce intră, ce li se răspunde; ce se poate şi ce nu vorbi 
lângă mort; despre mort etc.) se aduce ceva, ce și cui se dă? 

37. Se poate lucra lângă mort? măturat, cusut, spălat, .gătit, 
pregătirea pomenilor. 

38, Se poate lăsa mortul singur? când anume; de nu, cine şi 
cum păzeşte, de ce. 


39. Noaptea se adună lumea la mort? ce nume poartă întrunirea, 
cine şi câţi vin, chemaţi sau nu; de câte ori vin; când sosesc ce 
aduc, ce spun şi ce li se răspunde când vin şi pleacă; cui dau 
şi ce se face cu ele; in timpnl vegherii ce se întâmplă; se mă- 
nâncă, se bea, se citeşte, ce şi de către cine, se vorbeşte, despre 
ce, se râde, se joacă jocuri, cari anume, se fac glume şi păcăleli, 
se ating de mort? Cum, cine. Vin oameni mascaţi. Se aprind fo- 
curi? Ce focuri, unde, când de cine şi de ce. Familia asistă? 
Ja parte? 

40. Cum se face coșeingul? ce nume are; cine îl face: când, cu 
plată sau nu? Ce plată, se cumpăra gata, în ce caz; din ce lemn, 
cum se ia măsura, forma lui, se lasă ferești, câte şi unde anume, 
se vopseşte şi cum, ce se face cu talajul ? 

41. Se pregăteşte cumva coșciugul? tămâiere, ardere, ungere, 
cum şi cu ce, praf de puşcă, usturoi, tămâie, smoală, etc. (când, 
cum, de către cine, de ce; se descântă sau se face slujbă ?). 

42. Câud se aduce şi unde stă până la aşezarea mortului în el? 

43. Cum se face crucea? ce nume are, cine o face, când, cu plată 
sau nu şi ce plată, se cumpără gata, în ce caz, din ce material, 
piatră, lemn, ce lemn, etc. Are aceeaşi formă pentru arice vârstă 


128 MO-OURAPFIA UNUI SAT 


Şi sex, Ce anume fotme, Văpsită, ornată, crestată, scrisă, ce se 
scrie, enm, dò catre cine, i 

44. Când we uduce şi unde stă până la așezarea la mormânt ? 

45, La mormânt se pune ceva peste crnce 2 Piatră, cârpă, acoperis 
etc, când, de cine, de ce? i 

46. Cum se așează mortul în coșciug î Cum se aşează ? (fân, talai 
pătură, pânză, perne, etc.). Se pun obiecte, săculețe. Se Sl aie 
ceva pe mort. Schimbări faţă de aşezarea în pat. Cum, când, de 
către cine şi de ce? 

41. Unde şi cum stă sicriul în casă? (loc, orientare, suport), 

48. Când se îngroapă ? (la ce zile și ore, şi la care nu ?), 

49. Cine vine la înmormântare ? lume multă, cine anume, chemați 
de catre cine, aduc ceva, ce anume, cum se aşează în casă, formalë 
ae bunăcuviumţă, | 

90. Când vine preotul! de câte ori până la înmormântare și când 
chemat, de către cine, plătit cum, ce slujbe face. Petrece mortul 
pana la cimitir? Cum? Face slujbă la plecarea de acasă şi unde? 
In casa, in curte, etc. 


51. Cum se scoate mortul din casă? cine îl ridică, cum îl duce 
orientare, izbeşte coșciugul de prag, se rostesc anume formule. ete, 

52. Ce se face în casă la scoaterea mortulul ? se sparge o oală 
sâu alt obiect, care, cum, de către, cine, de ce, Se aşează deva 
sau ceva în locul mortului? Se uită neamurile pe fereastră. se 
răstoarnă aşternutul sau mobile, se închid neamurile în casă, când, 
cat timp, in ce caz, totdeauna sau de pildă la moartea celui dintâi 
copil, se pune busuioc sau altceva rudelor. 

53. Ce se petrece în curte ? Se face slujbă ? Cum şi unde se aşează 
coşciugul. Cum stau rudele şi străinii. Se întinde masă, se aşterne 
pat. Sunt anume formalităţi, iertare, etc., etc. 

54. Când se acopere coșşeiugul î Când se bat cuiele, de către cine, 
se împlinește vre-o formalitate, ca deslegarea nodurilor de la 
Şmbrăcămintea mortului, etc. ` 

55. Cnm este orânduit alaiul? Unde merge bradul, sau pomul, 
daca este. Unde crucea, popa şi dascălul, prapurii, pomenile, 
capacul coșciugului, mortul, rudele, lumea ? Aceiaşi orânduire a 
alaiului se întrebuinţează pentru toţi morţii, se păstrează până 
la cimitir? 

56. Cum se duce mortul? Pe brațe, pe Scaun, în car, sanie, pe 
dric. Cum sunt înhămate vehiculele, cai, boi, de ce culoare, cum 


SOCIOLBUC 


CE CRED ȘI CE ŞTIU OAMENII DESPRE VIAȚĂ ŞI LUME 129 


înjugate sau înhămate, cum împodobite şi de către cine, de ce. 
Vehiculele sunt împodobite, cum, de cine, de ce. Cine poartă 
mortul ? Fete, băieţi, oameni, cum îmbrăcaţi. Semne distinctive 
ca bete, basmale, etc. Cu plată, ce anume, Insoţitorii se ţin de 
sicriu și cum: cu panglici, etc. 

57. Ce se face pe drum? Merg pe drumul cel scurt, sau ocolesc? 
Pe unde, de ce. Trec pe la biserică sau de-adreptul la groapă. Se 
fac opriri, ca „hodine“, „stări“, „poduri”. Câte, unde, ce se în- 
tâmplă la opriri: slujbe, împărţire de bani, colaci, etc. Se întind 
pânze pe jos. La fântâni, la răscruci. Cine participă şi de ce? 

58. Se duce mortul la biserică? Se face slujbă acolo. Alte for- 
malităţi ? Ca sărutarea mortului, pomană, etc. Cum stau rudele 
în timpul slujbei: se ţin de sicriu, etc. Crucea, bradul şi celelalte 
accesorii rituale unde. şi cum stau? 

99. Cum se face groapa? Cine, chemaţi, rugaţi, obligaţi, de ce 
cu plată, ce plată, când se face, cum se ia măsura, ce se face cu 
măsura, unde se face groapa, loc ales, de către cine şi după ce 
reguli. Se slujește groapa, se pregăteşte în vre-un chip: stropire, 
ştergerea pereţilor cu naframă, descântece, etc. 

60, Ce se întâmplă dacă se îngroapă peste un mort vechin ? Se scot 
oasele, se face slujbă, se stropesc cu vin sau altceva, se îngroapă 
din nou şi cum, se face pomenire? 

6i. Ce se întâmplă la sosirea mortulul la groapă? Slujbă,sunde şi 
cum se aşează sicriul în timpul slujbei, se fac formalităţi pentru 
deslegarea celor lunateci, ca frăţie de groapă, focuri de pușcă 
peste mormânt, etc. Stropire, sărutarea mortului, arătarea mortului, 
scoaterea podoabelor, presărare de pământ peste mort, daruri sau 
pomeni peste sicriu, de către cine, cui, cum, de ce? Aşezarea unor 
obiecte în sicriu, 

62. Cum se lasă mortul în groapă? Cu funii, pe pânză, de către 
cine. Se aruncă ceva în groapă, ce anume, de către cine, de ce 
(bani, flori, podoabe, cadelniţă, măsura sicriului sau alta, etc). 
Cine umple groapa? Popa, rudele, groparii, cum şi de ce. Se 
freacă pe mâini cu pământ? Cine, de ce? Se „pecetlueşte'“* groapa 
făcându-se semnul crucii cu sapa, etc, Se rostesc cuvinte ca: să-i 
fie ţărâna uşoară, etc. Unde se așează crucea, cum, de către cine 
când? 

63. Ce se face după îngropare? Se dau pomeni peste groapă, ce 
anume, cui, de cine, de ce şi cum? Se spală lumea pe mâini, cine,, 


9 


130 MONOGRAFIA UNUI SAT 


cu ce apă, adusă de unde, când, în ce, turnată de cine, cum, de 
ce? Ce se face cu vasul? Ce se face cu sapele, pânza, funiile, etc, 
de la îngropare? Se distrug, se împart de pomană, când, cum, 
cui, de către cine, de ce? Lumea mai zăboveşte în cimitir? Cine, 
de ce? Ce formalități se fac la ieșirea din cimitir. Pomană, ce 
anume, cui, etc. 

64. Ce se întâmplă la casa mortalui în timpul îngropării? Cine 
rămâne acasă, ce face, cine vine, chemaţi, obligaţi, şi de ce, în 
prezenţa preotului. Sunt anume formalităţi: rugăciune, rostirea 
unor anumite formule. | 

65. Se ţine doliu? Cine, cât timp, cum: ce semne de doliu sunt: 
îmbrăcăminte, bărbierire, pieptănare, spălare, oprire de la anume 
munci. Sunt mai multe perioade de doliu: până la înmormântare, 
sau alte date, până la facerea tuturor pomenilor. 


66. Ce îngrijiri se dau mormântnini? Se sădeșc flori sau pomi? 
cari anume, când, de către cine, de ce, se împodobește crucea, 
cununi, candele. De către cine, cum, de ce? Se tămâiază mortul? 
Câtă vreme, când, cum, de către cine, cu plată ce anume, de ce? 
Se stropește mormântul, cum, când de către cine? 

67. Ce pomeni se fac după înmormântare? (comând, praznic, 
parastas, etc.). Câte şi când, la câte zile, la câte luni, la câţi ani 
după moarte, unde se fac, de către cine, cu participarea cui, ce 
se dă și cui. Ce formalităţi deosebite se fac, ca „sfinţirea apei“, 
etc. Ce accesorii deosebite sunt, colaci, haine, oale, lumânări, etc. 

Se împarte apă pentru mort? „Izvor de apă‘ „Izvor mare“, 
„Izvor mic“, „Izvorul turtiţelor“, etc. Care este numele ritului; se 
duce apă, se cară apă, se face izvor? etc. Câte rânduri de apă? 
Ce cantităţi, în ce, de unde se ia apa, cum se ia, câtă vreme se 
duce? Când începe ducerea apei, cui o duce, cine o duce fată, 
bătrână, etc, de ce? Când duce? Cu plată, ce anume plată, cum 
se ține socoteala apei, însemnare pe răboj, din ce lemn, etc. Formule 
la dăruire și la primirea apei, împreună cu apa se mai duce ceva, 
ce anume (turtiţe, etc., de cine făcute, etc.). Se fade o formalitate 
de încheiere ? „Slobozirea izvorului“, etc. de către cine, cu ce scop, 
când, ora zilei, date favorabile, etc, unde şi cum. Ce formalităţi 
Şi ce accesorii se întrebuinţează. Ce formule rostesc. 

68. Se face brad la înmormântare? sau alt pom (plop, cu sau fără 
ramuri de brad, prut, etc.)? pentru toţi morţii sau anume categorii 
de vârste, sex sau stare civilă? Ce înseamnă bradul? mirele sau 


Da n 


di > 


CE CRED ŞI CE ȘTIU OAMENII DESPRE VIAȚĂ ȘI LUME 131 


mireasa mortului, semn de doliu, semn de nuntă simbolică, etc. De 
unde se aduce, cine îl aduce (flăcăi, bărbaţi), câţi? Ce formalităţi 
sunt la aducerea bradului: îmbrăcăminte deosebită, anume semne 
locul plecării, întovărăşire, plecare călare sau pe jos, când se aduce 
bradul, cum şi la ce ora pleacă şi se întorc oamenii, cum se alege 
bradul, după mărime sau înfățișare asemănătoare cu a mortului, 
după anume semne, cel mai frumos, cum se taie bradul, secure, 
ferestrău, este anume chip de a-l lovi. Bradul se pregăteşte cumva 
în pădure, se taie unele crăci, se încrestează, etc.? Ce formalităţi 
sunt la aducere bradului? Pe umăr, pe crăcane, cu vârful încotro? 
Bradul este întâmpinat sau întovărășit, unde, de către cine. Ai 
mortului ies înaintea Bradului? La ce distanţă, cine anume iese, 
bradul se opreşte, se îndeplinesc anume formalităţi. In curtea 
casei este vre-un ritual? Cum intră în curte, îl apropie de mort? 
Cum şi de ce? Bradul se împodoboşte? Când, de către cine, de ce? 
Cum: crestături, panglici, lână, hârtii, năframă, colaci, etc. Se 
face vre-o formalitate la pornirea alaiului? Ce formalităţi sunt pe 
drum ? De cine este purtat? în timpul îngropării este întovărășit, 
de către cine. Unde se aşează la opriri? La biserică? Bradul se 
înalță la mormânt, în ce loc, când, cu ce formalităţi? Cât timp 
rămâne la mormânt, ce se face după îndepărtarea lui? 


69. Se face măr (pom, bât, etc)? Pentru toţi morţii sau pentru 
anume categorii de sex, vârstă, stare civilă? Când, unde anume, 
de către cine, de ce? Se împodobește şi cum? Colaci, ceară, lână, 
fructe, hârtii, etc. Unde stă până la înmormântare ? Se fac anume 
formalităţi ? Când ? (slujbă, rostirea anumitor cuvinte). Mărul se 
duce la cimitir? Cine îl duce, când? Mărul rămâne la mormânt, 
în ce loc, cât timp? Cele de pe măr se dau de pomană ? Când, de 
către cine, cui (naș, preot, cântăreţi, săraci, etc.), Când se despo- 
dobește mărul? Cum? i 

70. Se face steag? (Pentru toți morţii sau pentru anume categorii 
de sex, vârstă sau stare civilă ?) Ce înseamnă steagul? Semn de 
doliu, simbol de nuntă, etc. Când se face, unde, de către cine și 
cum. Formă, material, deosebiri faţă de steaguri folosite în alte îm- 
prejurări (nuntă, etc.). Steagul se duce la cimitir? Locul în alaiu, 
cine îl poartă şi întovărăşeşte, Formalităţi. Se lasă la mormânt, 
unde, în ce loc, cât timp. Ce se face apoi cu el? 

71. Cate feluri de colaci, colive, „parastasuri“, ete. se fac? Când 
se fac, din ce şi cum se fac, de către cine, ce forme au (scări, chip 


7 


132 MONOGRAFIA UNUI SAT 


de om, covrig, cruce, etc.). La ce se folosesc fiecare din ele şi cui 
sunt menite şi în ce împrejurări ale înmormântării? Numele fie- 
căreia din ele? 

12. Morţii se fac uneori strigoi, moroi, ete.? Fac strigoii rele, şi 
ce anume: moartea rudelor, vitelor, păsărilor, etc. Inbolnăviri, 
nenorociri, spaime, "visuri, etc. De ce se fac morţii strigoi? Cum 
se cunoaşte că un mort se va face strigoiu? Din timpul vieţii? 
După moarte? Pe ce semne (înfățișare de om viu, anume expresie, 
etc.?) Cum se dovedeşte că cineva s'a făcut moroi? (ungerea crucii 
cu miere, trecerea peste groapă cu armăsar negru, chemări noaptea, 
întâlnirea cu el, întâmplări ciudate în casă, etc.). Desgroparea şi 
găsirea mortului întors în sicriu. Ce mijloace de prevenire se în- 
trebuințează în timpul înmormântării? Descântece, chistolnicire, 
înţepare cu undrea, în inimă sau în burtă, etc. Mijloacele de 
învingere a strigoiului: descântec, desgropare, împlântarea unor 
cuie sau cuțite, pari, scoaterea inimii, ardere, etc. 

73. Ce deosebiri sunt în privinţa ritualului, pentru cei morţi de 
moarte violentă, accidente sau sinucideri (otrăvire, spânzurare, etc.). 

74. Ce părţi de ritual se fac Ia cei morți departe sau ce ritual 
deosebit. 

75. Este obiceiul să se cânte la mort? In ce medii sociale? (ţă- 
rani, cei îmbrăcați domneşte, etc.), 

Sunt mai multe feluri de cântece? 

Cum se numeşte cântecul pentru exprimarea durerii? (bocetul 
proriu zis). (Substantive: bocet, jelanie, vaet, gogit, glas de 
mort, etc.; verbe: a boci, a te boci, a te cânta, a striga, a gogi, 
etc, pe sau după mort). 

76. In afară de cântecele pentru exprimarea durerii (bocet 
propriu zis) mai sunt și altele legate de anume împrejurări sau 
rituri ale înmormântării (răsăritul soarelui, acte în legătură cu 
bradul, iertat, înmormântarea tinerilor, etc.) şi care este numele 
fiecăruia din ele (zori, cântecul bradului, cântecul cel mare, cân- 
tecul morţii, verș, eta). 

17, Fiecare din aceste cântece are o melodie proprie (viers, 
glas, etc.) sau o melodie se foloseşte pentru toate cântecele, pentru 
o parte din ele sau sunt mai multe melodii pentru un singur 
cântec? (De pildă mai multe melodii, de bocet, cine şi când le 
cântă pe fiecare din ele; o singură melodie atât pentru bocet cât 
şi pentru zori sau brad, etc., o melodie pentru zori şi alta pentru 
brad, sau una pentru amândouă, etc.). 


SO CIOLBUC 


CE CRED ȘI CE ŞTIU OAMENII DESPRE VIAȚĂ ȘI LUME 133 


18, De cine se cântă fiecare fel de cântec? Cine anume cântă 
bocetul propriu zis (rude, vecini, străini, oameni cu plată) (oameni 
anume sau toată lumea). Cine anume cântă celelalte cântece ri- 
tuale (rude, vecini, străini, oameni cu plată, etc.). 

Rudele pot cânta toate felurile de cântece, sau numai unul? 
Dar vecinii, oamenii străini, cu plată, etc.? 

Bărbaţii pot cânta? toate sau numai unul din aceste cântece? 
(bocet, viers, etc.). 

Dar copiii? de la ce vârstă? 

Sunt unele femei care ştiu numai ele să cânte anume cântece? 
Care le e numele şi care sunt acele cântece? 

79. De ce se cântă la morţi? 

'De ce se bocesc rudele, de ce vecinii, prietenii, străinii, etc.? 
(ușurarea durerii, cinste cuvenită mortului, bunăcuviinţă, tradiţie, 
pomană, etc.). Se poate mort nebocit? 

80. Cum se învaţă bocetul? la ce vârstă, de la cine, când 
şi cum? 

8i. Cum se cântă la mort? cum se bocește: tare sau încet; de 
ce? grav sau acut, de ce? rar sau repede, de ce? gros sau subţire, 
etc, mai mulți deodată, conduce una cântarea sau cântă fiecare 
pe seama lui? sau se fac subgrupe, vecinele de o parte, rudele 
de alta, etc. Cine e obligat sau are voie să cânte singur? Se poate 
cânta mai multe melodii deodată sau texte diferite pe aceiaşi me- 
lodie? Bocetul este ascultat de cei cari nu cântă? Se fac aprecieri 
critice favorabile sau defavorabile şi ce anume se spune despre 
bocitoare? Ce anume este privit drept greșeală? 


82. Cum se aşează bocitoarele faţă de mort? Faţa la mort, în 
rând, se ţin de mână, peste mort. In ce loc cântă: numai lângă 
mort, sau şi în alte odăi, în curte, la acareturi, la vite, etc. 

83. Când se bocește mortul? Ori când? Când începe bocirea? 
Inainte de moarte sau după? Noaptea? sau numai ziua? Sunt 
anume ore ale zilei când bocirea este obligatorie? (dimineaţa, 
spre apus, etc.) sau anume împrejurări (la eşirea sufletului, la sau 
după scăldat, la aşezarea pe laviţă sau în sicriu, când sună clo- 
potele, la sosirea celor ce vin să vadă mortul, la ridicarea sicriului, 
la sosirea preotului, la slujbe, la slujba din curte, la pornirea 
la drum, pe drum, la răscruci, la odihni, la coborîrea în groapă, 
la umplerea, gropii etc.). 

După înmormântare se mai bocește? Cine, când şi de ce (pe 


134 MONOGRAFIA UNUI SAT 


drumul întoarcerii, la tămâierea mormântului, la zile anumite: 
Florii, joi mari, pomeni, etc.). Când îşi aduce aminte, cu prilejul 
altor înmormântări (bocet de pomenire). Este un răstimp după care 
nu se mai poate boci? Nici în public, nici acasă? r 

84, De ce se cântă fiecare din celelalte cântece? De ce rudele, 
de vecinii, străinii, oameni cu plată, etc. 

85. Deosebiri în cântare față de bocet? (mai liniştit, mai tare, 
mai repede, etc.). 

Cântecul cântat în zori, se cântă unde? (In fereastră, pe prispă, 
în curte, numai afară, sau întâi afară pe urmă în casă, etc.), 

Se cântă acelaş cântec de mai multe ori în şir? Sau de mai 
multe ori pe zi? Sau în mai multe zile? 

Cei care se cântă în zori mai au de cântat şi alte cântece? 

Cântecele pentru brad se cântă, când, de cine şi cum? la pri- 
mirea lui, la gătirea lui, în timpul drumului spre cimitir, la ridi- 
carea lui la mormânt, etc. Câţi îl cântă? Cum sunt aşezaţi cei 
care îl cântă? Il cântă de mai multe ori în şir, acelaş cântec la 
toate prilejuirile, sau aceiași melodie, etc. 

Cum, când, de către cine şi de ce se cântă toate celelalte cân- 
tece ceremoniale existente: cântecul cel mare, al morţii, cocoş- 
daiu, etc, 

86, Versul se cânta întotdeauna? Sau numai la tineri, sau alţii 
anume ? 

Cine îl cântă: sătenii, cântăreţul bisericesc sau alţii ? 

Sunt mai multe versuri ? Ce melodii deosebite? Verşul e scris? 

De către cine şi de unde luat? Cum se învaţă verşul. Textul 
este fix sau se schimbă întrucâtva după împrejurări? Care sunt 
textele ? 

87. Se obişnueşte bocirea şi în alte împrejurări decât la morți? 
(la recrutarea flăcăilor, etc., ete.). 

88. Există texte batjocoritoare de bocet? Parodii de bocet? 


B) DESPRE SUFLETUL OMULUI ŞI CELE SFINTE!) 


Cum răsare credinţa în sufletul omului? Se naște el cu icoana 
lui Dumnezeu în suflet? Sau o află de la ceilalţi oameni? 

Din spusele bătrânllor şi a cărţilor strămoșești? 

Sunt poate îngeri, cari insuflă omului credința? 


t) Alcătuit de d-l I. Iosif, în Seminarul de Sociologie din Bucureşti. 


~ 


SOCIOLBUC 


CE CRED ȘI CE ȘTIU OAMENII DESPRE VIAȚĂ ȘI LUME 135 


Există îngeri păzitori, duhuri binefăcătoare şi aducătoare de 
noroc? 

Dar duhuri răufăcătoare există? Cum se înfățișează ele? 

Când se ivesc, de obiceiu? 

Pot îi îmbunate aceste duhuri rele? Sau pot fi scoase din 
trupul omului? Cum? 

Se poate apăra sufletul omului de aceste duhuri? In ce chip? 

Ce sunt aceste duhuri, sunt ele sufletele rătăcitoare ale mor- 
ilor sau altceva? 

Omul poate fi ajutat în nevoile lui de unele puteri tăinuite? 

Cum pot fi prinse aceste puteri? Și, cum întrebuințate ? 

Sunt anumite băuturi, plante, pietre, etc. cu aceste puteri 
tainice ?. 

Există credinţa în lucruri şi semne aducătoare de noroc? Sau 
nenoroc? Care sunt acestea şi cum se interpretează. 

Se obişnuiese vrăji pentru înlăturarea duhurilor rele sau pen- 
tru îndreptarea lor catre vrăjmaş? 

Se obişnuesc rugăciunile cetite de preot pentru boli ? 

Dar descântecele ? 

E adevărat că, dacă-ți faci cruce fuge diavolul, sau dacă aprinzi 
tămâie ? 

De ce îţi faci cruce când treci pe lângă biserică? 

Dar când tună? 

Sunt icoane şi cruciulițe ori talismane care poartă noroc? 

Au putere mare blestemele vrăjitoreşti? Se ţin şi azi unele 
sărbători păgănești ? Care? Când cad? Cum se serbează? 

S'au păstrat sărbători pentru grâu, porumb, pomăt, viţă, pentru 
oi, vite, etc.? Ori legende şi amintiri despre ele? (descriere 
amănunţită). 

Când se obişnuesc praznice mari? La ce sărbători? 

Se fac rugăciuni? Comesenii se consideră ei mai apropiaţi prin 
faptul că au luat parte la aceeaşi masă? 

Sunt anumite feluri de mâncare obişnuite la fiecare dintre aceste 
ocazii? 

Sărbători legate de munca câmpului? 

Au aceste sărbători vreo legendă? Care sunt aceste legende ? 
(pentru fiecare în parte). 

Dar zilele săptămânii ? Sfânta-Vineri, Sfânta-Mercuri, etc.? 

Ce obiceiuri se observă la procesiunile pentru ploaie ? 


186 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Există credinţă că anumite duhuri sau anumi 
etc. poarta noroc omului ? 

Care sunt acestea ? 

Cum se explică puterea rugăciunii de a aduce ploaia? 

Dar dintre acelea aducătoare de nenorociri ? 

Sunt anume semne norocoase 
pentru altcineva? 

Sunt unele semne care aduc noroc unei familii întregi ? 

Sufletul este cu adevărat fără moarte ? 

Ce viaţă duce el dupăce piere trupul ? 

Se intoarce el din 'nou pe pământ cu 
acela al rudelor de sânge? 

Sufletele strămoșilor călătoresc prin alte 
gospodariilor şi bisericilor care au trăit? 

Aduc sufletele acestor stramo 
urmaşilor lor la caz de nevoe? 

Vom întâlni 
viața aceasta ? 


te zile, anotimpuri 


pentru cineva şi nenorocoase 


alt chip omenesc? Cu 
sate sau rămân în jurul 


ȘI vreun sprijin sau vreo apărare 


din nou sufletele lor după ce vom trece și noi din 

Strămoșul familiei se păstrează el în amintirea rudelor? 

Sunt acestea mândre că îi sunt urmaşi? 

Seamänă el oare cu un sfânt ? 

Cum sunt priviți străinii? Evreii, Țiganii, ete. ? 

Au ei puterea să mânuiască unele puteri ascunse? 

Sunt anume numere, deosebite de altele ? Sunt numere sfinte ? 

Care sunt acestea? Ce poveste se leagă de fiecare? 

De ce se respectă sărbătorile? 

Toată lumea le păzeşte cu sfințenie în sat? Cum sunt priviţi 
aceia cari nu le respectă? 

Cum se păzeşte o sărbătoare? 

Posturile se ţin cu sfinţenie? 

De ce nu trebue să munceşti în zile de sărbătoare? 

Ce mai este oprit să faci în aceste zile? 

Sunt şi alte zile sau epoci în care 
făcute ? 

De ce trebuesc respectate aceste opriri ? 

De unde a aflat lumea că e rău să le calci ? 

Sunt aceste reguli păstrate numai prin obiceiu de la strămoși ? 

Se pazesc azi mai bine sau mai tău sărbătorile ? 

E, bine sau rău să nu se respecte ? 


anumite lucruri nu trebuese 


SOCI 


LBUC 


CE CRED ȘI CE ȘTIU OAMENII DESPRE VIAȚĂ ȘI LUME 137 


Există în întreg ţinutul credinţa, că un anume animal poartă 
noroc sau nenoroc, că o anume plantă poate avea o înrâurire 
e e. . ? 
asupra vieții omului: r Gi 
Sunt animale sau păsări pe care este rău să le ucizi sau să 
Je mănânci, sau să le faci rău? în anumite epoci din an” j 
Ce legende se leagă de aceaste opriri? (descriere amănunțită). 
Se obişnuesc treceri dela o religie la alta? Se fac aceste tre- 
ceri în mulțime sau în parte? 
Sub ce influenţă se fac ele? | 
Ce schimbă oare credinţa din sufletele oamenilor, sau sunt 
altele cauzele care-i hotărăsc la aceasta? à 
Au vre-o putere duhurile pământului? ale cerului? ale văzdu- 
hului, ale norilor? soarelui, focului, apelor, nopţii, etc.? 
S . w t 
Cum se manifestă această putere? Cine o destăinuește? Impo- 
P = deans 
triva cui? Cine i se poate împotrivi ? p săi: 
Ce credinţe, legende, cântece se păstrează în legătură cu aceste 
duhuri? 
Cum se explică obiceiul de a da pomană pentru sufletele celor 
morţi? Wa Aia 
Este mormântul ceva sfânt, care trebue păzit, şi în apropierea 
căruia anumite lucruri nu trebuesc spuse sau iei 
Este ingrijit şi respectat cimitirul satului sau nu: 
E rău să întârzie cineva noaptea în cimitir? | Tr ; 
Cum se întrețin osemintele morților? Când se desgroapă? De ce; 
Reprezintă ele pe cel mort? 
Dar moaştele? Ce puteri au, cutn trebuesc respectate: 
Cui i se interzice înmormântarea religioasă şi de ce? 
Care sunt sărbătorile morţilor? Creştineşti şi păgânești? Ce 
obiceiuri sunt, cum le explică satul? ol Te 
Morții se arată celor vii vreodată? Când, cum, dece: | 4 
Există credința că după moarte sufletul omului călătoreşte și 
ia forma de animal? | A 
Anume, forma cărui animal mai tdi 
i morți : 
Unde (şi cum) este lumea celor not : i i 
Amintirea căror oameni din bătrâni s'a păstrat până astăzi, în 
întreg ţinutul (satul)? De ce? Au întemeiat sate ei? și le-a 
dăruit moşii ? PE. E p 
Trebue să se gândească omul la Dumnezeu 3 eie clipă a 
vieții sale sau numai în zilele de sărbătoare, la biserică ? 


158 MONOGRAFIA UNUL SAT 


Vede Dumnezeu pe om în viața sa de fiecare zi? 

Așezările oamenilor din lumea aceasta s'au făcut cu sau fără 
înrâuirea duhului sfânt? 

Au luat oare diavolii forme omeneşti? Jidanii, Ţiganii, etc. ? 

Ce oameni a trimis Dumnezeu pe pământ? Ce dau aceşti 
trimişi oamenilor? 

Era o vreme când sfinţii se coborau pe pământ? S'a păstrat 
amintirea lor? 

Sunt şi azi trimişi ai lui Dumnezeu, în sat, în ţinut? 

E, oare şi regele (împăratul) trimis de Dumnezeu? 

Sfinţii ocrotesc pe oameni? Are fiecare familie un sfânt ocro- 
titor? De când și cum ales? 

Ce cult, ce practice religioase trebue să se păzească pentru 
ca familia să aibă sprijinul sfântului? 

Ce se întâmplă dacă acesta nu ferește de nenorociri pe cre- 
dincioşii săi? Cum se explică aceasta? 

Se bucură satul, ţinutul, de ocrotirea unui anume sfânt? In 
legătură cu ce legendă? 

Se mai păstrează amintirea vreunui lucru (animal, plantă, etc.), 
care trecea drept sfânt înaintea altor lucruri? 

Care păsări sau animale e păcat să fie vânate? 

Poate omul sau vrăjitorul să comande şi să silească duhurile 
bune sau rele, puterile lui Dumnezeu, ale sfinților, sau a diavolilor 
să facă ceace acel om (sau vrăjitor) voeşte? 

Este oare gândul, cugetul omului o putere care poate pătrunde 
în lucruri? 

Un om se poate lesne despărți de locul naşterii şi de rudele 
sale? E bine s'o facă şi să pornească singur prin străini? 

E păcat să minţi, să furi, etc.? Ce pedeapsă te așteaptă în 
viaţa aceasta şi în cealaltă? 

Poate să ştie omul de ce se întâmplă lucrurile pe lumea aceasta 
așa cum se întâmplă? E bine să ştie aceasta omul? 

In fața cui răspunde omul de faptele lui? Este el oare singur 
vinovat în fața oamenilor și a lui Dumnezeu? 

Ce înţeles au sărbătorile in viaţa omului? De cine sunt lăsate 
şi pentru ce? 

Ce sărbători s'au păstrat, când şi cum se păzesc? (descrierea 
complectă). 

Se obișnuesc la aceste sărbători anumite jocuri? anumite 
cântece și ce alte practici? 


koo i 


CE CRED ŞI CE ŞTIU OAMENII DESPRE VIAȚA ȘI LUME 139 


Ce putere au trimișii lui Dumnezeu asupra celorlalți oameni ? 
De unde vine oare dreptul omului de a avea pământul şi 
averea lui, de care nu se poate atinge nici un semen? | 
E bine să se lege omul de cele pământeşti? Să iubească vinul, 
femeile, banii? și să ducă viaţă de plăceri ? 
Cine încearcă sufletul omului cu dureri Şi nenorociri? 
Ce e mai bine, să suferi curat sau să petreci cu păcat? 
De ce a lăsat Dumnezeu durerile pe pământ ? 
“Tot Dumnezeu a lăsat şi plăcerile? 
Nu sunt oare mai sigure bucuriile din lumea aceasta decât cele 
care — cine ştie dacă vor fi pe lumea cealaltă ? 
Care este credinţa creştinilor? 
E bine sa fie omul liber să creadă sau să nu creadă sau ar 
trebui să fie botezați cu forța? De ce? | | 
Ce practici păzeşte (cel interogat) ca fiu al bisericii de la 
naştere până la moarte? 
Cum sunt privite celelalte religii şi confesiuni? Cum sunt orga- 
nizaţi ? Convertiţii cum sunt priviţi de ceilalţi? das 
Ce autoritate au feţele bisericeşti asupra credincioşilor ? | 
Cum e văzut preotul în sat? Are vreo putere cuvântul lui 
asupra sătenilor? Ce rost arè el printre oameni? 
Când îşi îndeplineşte preotul acest rost ? | P 
Oare omul nu poate să se adape el singur din cărțile sfinte? 
Se poate gândi cineva cucernic numai la biserică? 
Sunt mulți săteni cari au părăsit viața laică pentru cea mo- 
nahală? Cum sunt priviţi aceștia? 
Cum se împlineşte astăzi cuvântul lui Isus pe pământ? 
Se iubesc oare oainenii între ei aşa cum a poruncit Mântuitorul? 
De ce? A A 
Cum se câştigă mântuirea sufletului? Se gândesc oamenii la 
aceasta ? 
Când va veni judecata de apoi? Sunt semne care o vestesc? 
Omul trebue să aştepte sfârșitul lumii cu mâinile în sân? L 
Care e datoria creștinului? O cunoaște (cel interogat mai întaiu), 
apoi satul? O păzeşte? - | Ş 
Sfânta lege creştină poate fi călcată fără pedeapsă ? 
Păgânii cari nu o cunosc, vor fi pedepsiţi ? 
Se păzesc sărbătorile crestineşti ? Posturile? Pa 
E creştin adevărat cel care păzeşte poruncile bisericii ? 


140 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Dumnezeu poate porunci oamenilor deadreptul ? 

Prin cine vorbeşte Dumnezeu ? 

E cinstit după cuviință glasul lui Dumnezeu în biserică? 
Preotul, diaconul, etc., oficiază sfânta slujbă după Cairo a id 
Merg sătenii să-l asculte? 


H 


a Ag | Y “ +: ar- s 
Ce variante a zivuaiuiui ULUTGIC se pot observa la slujba bise- 
riceascå oficiată în sat? 
Aceste variante au obârşia în cărti bisericesti 
arşta in cârți bisericeşti sau în obiceiuri 
locale străvechi ? i 
Există secte creştine în sat? 
Care anume ? Cum sunt organizate? 
Câţi sectanți are necare? Din 
in deosebi? 
Care este crezul acestora ? Sunt ei conștienți de acest crez? 
Cum a fost introdus sectarismul? Prin cine? 
Se legături păstrează sectele cu centrul ? 
are este cauza apariţiei secte! ă 
or? (după preoţi 
sectanți), cada H 
| Există oameni în Sat cari sa fi auzit vocea lui Dumnezeu ? Sau 
glasul Sfintei Fecioare sau a sfinților părinți? | 
CE au auzit anume aceştia ? Ce porunci au primit? 
x cY sunt Priviţi aceşti mistici de către săteni ? De către preot > 
a A ma! pastrat amintirea vreunui asemenea trimis al lui 
pct in sat sau în ţinut? Ce se mai ştie azi despre el? 
e autoritate au aceştia asupra sătenilor? 


ce populaţie sunt recrutaţi aceştia 


credincioși şi 


ALTE CEREMONII ȘI RITURI, ÎN LEGĂTURĂ 
CU CALENDARUL 


__ Peste an, calendarul religios prăznueşte un şir de sărbători 
in legatură cu viaţa Mântuitorului şi a sfinţilor. Foarte de ri 
aceste sărbători religioase sunt întovărăşite de ceremonii Ba k 
le fac sateni. Ba uneori, se adaogă la şirul sfinților din caltitiiar, 
Sarbatori „babeşti“, cum li se spune, Vom da atenţie specială. î 
Primul rând, sărbătorilor propriu zis religioase. Do mp 

Crăciunul, Oricare ar fi obiceiul pe care-l studiein (stea, colind, 


5 


SOCI 


LBUC 


CE CRED ŞI CE ŞTIU OAMENII DESPRE VIAȚĂ ȘI LUME 141 


pluguşor, capră, buhai, vicleim și irozi, vasilcă, semănat, iordan, 
etc.) vom avea grijă să-l studiem în felul următor: 

Din cine se alcătuesc cetele care pleacă prin sat să facă aceste 
obiceiuri? Ce vârstă au, ce stare civilă, cum se aleg ei între ei, 
cum se leagă unii de alţii şi pe cât timp, cum își aleg un șef, ce 
ascultare îi dau, cum îşi împart beneficiile şi care sunt aceste 
beneficii de pe urma executării ceremoniei? Ce legătură, de prie- 
tenie, rivalitate, ceartă, există între toate cetele acestea din sat? 

Pe la ce casă trec aceste cete? Ce formule de bun-sosit se 
spun, de către cetași şi de către gazde? Sunt primiţi în casă sau 
nu? Ce cuvinte, ce cântece, ce jocuri și ce teatru fac? Care este 
repertoriul lor, şi-l schimbă de la casă la casă, după cum sunt la 
o casă de fruntaş, de preot, cu fată de măritat, cu băiat plecat 
în armată, etc., etc., sau au un repertoriu fix care se spune în 
toate prilejurile? 

Cum sunt răsplătiți? Cum sunt văzuţi şi ce credinţe sunt în 
legătură cu aceste ceremonii? * 

Paştele. Acelaș lucru vom face pentru sărbătorile în legătură 
cu Paştele (lăzărel, călușari, focuri în curte, mucenici, etc.). 

Alte sărbători pe an. Vom căuta să stabilim, zi de zi toate săr- 
bătorile care se fac şi toți sfinții care se prăznuesc. Interdicţiile 
de muncă în legătură cu ei; legende și credinţe precum şi rituri. 


C) MUNCILE OMULUI PE PĂMÂNT 


In afară de ceremoniile pe care omul le face la 
diferite prilejuri ale vieţii sale: naștere, căsătorie, 
moarte, mai trebuește sa urmărim și pe acelea care 
sunt în legătură cu munca lui de toate zilele. In 
primul rând, vom studia: 


Ceremoniile Primăverii : prin ce mijloace sărbătoresc sătenii so- 
sirea primăverii, precum de pildă: 

Armindenul. Ce lemn se întrebuinţează, de unde se aduce, la 
poarta cui se pune, de către cine şi în ce chip. Când se pune și 
cât timp rămâne? l 

Sångiorzii. Când se pun, de către cine, unde, cât timp rămân 


142 MONOGRAFIA UNUI SAT 


ce se face cu ei? Se mai întrebuinţează pentru aprinderea focului 
la cel dintâiu cuptor pentru recolta nouă? 

Braxdele de pământ cu iarbă. Când se scot, unde se așează, la 
pragul casei, pe gard, ce semnificaţie au? etc. 

Riturile aratulut şi ale însămânțărui : care sunt gesturile care 
se fac atunci când se scot plugurile la arat, când se trage prima 
brazdă, când se aruncă cea dintâi sămânță? etc. 


Ceremoniile de peste vară. In majoritatea lor sunt ceremonii 
pentru căderea ploilor. Amintim: 

Paparudele : când se fac, cine face, cum se face? Fac numai 
copiii, numai ţiganii, se îmbracă întrun anumit chip, merg pe 
la anume case, cântă anume cântece, sunt stropiți cu apă, în ce 
fel, ce cuvinte spun, ce li se plătește, etc. 

Caloianul : cine-l face, din ce îl face, cum îl face şi ce slujbă 
i se face? Asemănări și deosebiri faţă de ritualul îngropării 
din sat. 

Furt de care, duse apoi şi aruncate în râu sau ce alte ceremonii, 
rituri sau vrăji se obișnuesc pentru ploaie? 


Ceremoniile toamnei: claca, cununa, buzduganul, etc. 

Se obişnuește culesul unei anumite părți din holde prin muncă 
în clacă? O poate face orice gospodar, sau este tradițională la 
preot? Câţi muncesc în clacă, cine şi cât timp? 

Cum se muncește în elacă? Cu lăutari, fără, cu jocuri; se alcă- 
tueşte sau nu din spice de grâu un obiect ritual? Cum se numeşte, 
cunună? buzdugan? Cine îl face şi cine îl poartă? 

Alaiul prin sat. Cum se întorc clăcașii prin sat, ce cântece 
rituale au loc, cum sunt întâmpinați de săteni, sunt sau nu udaţi 
cu apă, etc, 

Ospățul la casa gaxdei. La ce gazdă se adună, ce se întâmplă 
acolo? 

Ce se face cu spicele de grâu din cunună sau buzdugan? 

Se păstrează pentru sămânţa viitoare? Se folosesc în ceremonia 
nunții? 

Clăci de desfăcai : se obişnuește strângerea în clacă a oamenilor 
pentru desfăcatul porumbului de pildă? Când, cine şi cum se 
lucrează la aceste clăci? 

Ceremonii de rituri de construcţie și meşteşuguri. Când se începe 


SOCIOLBUC 


CE CRED ŞI CE ŞTIU OAMENII DESPRE VIAȚĂ ŞI LUME 148 


clădirea unei case, fie publice, fie particulare, a unul pod, A EA 
unelte, etc., se fac anumite ceremonii sau anumite gesturi fi i, N 
De pildă la construirea casei, luarea umbrei unu: om, a in ţara k 
unui om, punerea de bani la temelie, baterea copiilor mici a 
să ţie minte, etc. Sau, la pusul în război, ce se face ca sa nu 
încurce ițele, să iasă pânza tare, uşoară câ fulgul, etc.: 


D) NATURA FIZICĂ, ORGANICĂ SI SOCIALĂ !) 
I. A. FIZICA CEREASCĂ 


Stele și constelații. — Numirile și aşezarea pe bolta cerească 
Siredelul Rusaliilor 
Comoara 

Grebla 
Rarița 
Cloşca cu puii 
Crucea 
Carul, etc. 
Drumul robilor sau Calea laptelui. 

Care este mişcarea lor anuală şi nocturnă? O clasificare even- 


tuală a constelaţiilor. | 
(Se va căuta să se stabilească o hartă poporană-locala a 


cerului). i | 
— Ce sunt stelele, cum sunt alcătuite, cum stau ? 
Se vor nota legendele în legătură cu fiecare dintre constelații. 
(Legenda luceafărului, legenda comoarei, etc.). In Ep A 
aceste din urmă întrebări, se va nota puterea de explicație ș 
limitele ei la oamenii unei anumite unități sociale. 
Bolta cerului din ce este şi pe ce se sprijină? 
e dincolo de ea? M. 
E dana căzătoare, ce sunt şi ce semn aduc? Se vor nota cazuri 
ovestite de ţărani. 
SER ce sunt, Ai s'au văzut şi ce au însemnat? 
Luna, lumina lunei, fazele lunei, timpul de pa e A 
luminii? Ce întâmplări se leagă de fazele lunii ? hrinn R 
sunt vârcolacii, de unde vin şi cum se urcă la lună (pe firul tor 





1) Alcătuit de d-l Ion Ionică, ît Seminarul de Sociologie din Bucureşti. 


144 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Marţi seara?)? Ciobanul din lună sau cei doi frați din lună şi 
alte semne. 

Soarele, cei doi sau trei sori; soarele de iarnă, soarele de 
vară; ziua şi noaptea; de unde vine şi unde asfințeşte soarele? 
Momentele drumului zilnic al soarelui şi numirile lor (răsărit, 
amiază, amurg, etc.) şi întâmplări legate de ele? Drumul anual 
al soarelui, anotimpurile — rostul lor? Solstiții şi echinocții, ca- 
lendarul popular? 

Eclipsele de soare, cauze și semnificaţii ? Cazuri ? 

Ce este soarele, alcătuirea şi locul lui? 

Soarele și luna, legătura între ele? Legende. 


I. B. FIZICA PĂMÂNTUL 


Locul pământului ? 

Forma : rotund, plan ? 

Sprijinul: pe apă, pe stâlpi, — stâlpii lui Iuda —, pe spatele 
unui pește, în aer? De aci cutremurele de pământ şi explica- 
țiile lor. 


Foeul: focul din mijloc? Cum se poate vedea, pe unde iese, 
când și ce înseamnă aceasta ? Vulcanii ? Tărâmul celalt, prăpăstii 
fără fund, gura Iadului, etc. 

Comori: comori blestemate şi altfel? Când „Sar“ comorile; în 
Vinerea Paştilor, etc.? Cum se reține flacăra comorilor? Cine 
poate desgropa comori? Intâmplări povestite, cu comori. 


Suprafață: munții — formația lor? Roci? Pietre şi colțuri cu 
nume legendare (Piatra lui Solomon, Omul, etc.) și legendele 
privitoare la ele? 

Păduri, mama-pădurii, diferite ființe din păduri: pitici, 
Strâmbă-lemne, etc. ? 

Peșteri, formaţia lor? Peşteri fără fund, peşteri minunate? For- 
mule pentru închiderea şi deschiderea peșterilor, etc.? 

Jghiaburi, văi, văi seci. Numele celor cari se cunosc? Ce fiinţe 
se ascund acolo? Legende în legătură cu ele? 

Isvoare, râuri. Isvoatre și fântâni minunate? Cum se strânge 
apa în fântâni, de unde vine apa în isvoare? 

Apa neîncepută ? Cursul râurilor şi cumpăna apelor? 

Ochiurile din râuri ? 


3SOCLOLBUC 


CE CRED ȘI CE ŞTIU OAMENII DESPRE VIAȚĂ ȘI LUME 145 


Credinţe în legătură cu apa: apă vie şi apă moartă? 

Chipul din apă? Fata din apă? 

Lacurile, formaţia lor? Fiinţele din ele? Palate în adâncul 
apelor, oraşe înghiţite ? 

Mările, flux şi reflux? Smârcurile mării ? 

Pustiurile, formaţia lor? Castele în pustiuri, etc.? 


“Atmosferă : vântul. Felurile vânturilor, numirile ? 

Direcţia de unde vin? Cauza lor: „omul“ care suflă, etc. ? 

Vânturi bune şi vânturi rele? Vârtejurile şi urmările lor? 

Căderea în vânturi, etc.? Puterea vântului? 

Nourii şi nourencii? Formaţia şi compoziţia lor? 

Ceaţa — burhaiul — şi legătura ei cu ploaia? 

Care e cauza ploii? De unde vine apa din ploaie? Ploile con- 
tinui şi potopul? Zăgazurile cerului? 

I  Grindina. Cine poartă grindina? Bălaorul și şolomonarii ? 

Mijloacele de apărare impotriva grindinei: clopotele şi lu- 
mânările de Paşti. Furtunile ? Secetele ? 

Semne de ploaie: după fazele lunei, după animale, după 
plante, etc.? 

Fulgerul. Cine poartă fulgerul? Sfântul Ilie şi lupta lui cu 
diavolul? Săgeata din fulger şi puterea ei? Credinţe despre casele 
și lucrurile trăsnite. 

Căldura şi frigul. Cauzele ? Legătura lor cu mersul soarelui. 

Cercetarea acestui capitol trebue să ne ducă la construirea 
unei meteorologii poporane. 


I. ©. LUMEA ORGANICĂ 


a) Plante. Se va cerceta aci amănunţit numărul şi numirile 
plantelor cunoscute în acea unitate socială, deasemenea şi toate 
cunoștințele și credinţele privitoare la ele. O enumerare e de 
prisos. Trebue constituit exact cercul cunoştinţelor botanice și 
astfel o botanică populară. 

b) Animale, Numele şi numirea, cunoştinţa felului de viaţă al 
animalelor şi credinţele privitoare la ele, vor fi strânse în mod 
paralel, în ceeace s'ar putea numi o zoologie poporană. 


10 


146 MONOGRAFIA UNUI SAT 


II. A. OMUL 


Părţile trupului. Numiri și semnificaţii (mâinile de la cot în 
jos sunt sfinte ?), etc. 

Creștetul capului? Ochii albi şi ochii negri? „Ghiara“ din ochi 
şi deochiatul? Nasul, urechile, gura, graiul, dinții? Inima bună 
și inima rea? Maţele pestriţe, fierea? 

Bolile, pricinile şi părţile trupului pe cari le atinge? 

Pocitul, ologitul, prititul, etc. 

Fazele vieţii şi funcțiunea ei? 

Sufletul. Stările sufleteşti: bucurie, tristețe, dor, patimi, etc.? 
Mintea şi puterea ei de cuprindere, etc? 

Visurile? Felul lor, după zile: visul de Luni, de Marţi, de Joi, 
etc. și după subiect: vis despre apă, despre copil, despre fum, etc. 
Semnificaţia lor şi timpul de implinire, 

Presimţiri. Cazuri? 

Sufletul: natura chipul și originea lui? 

Soartea, ursitoarele? Cazuri şi legende. 


II. B. LEGĂTURI ÎNTRE OAMENI 


Bărbatul şi femeia: credinţe asupra raporturilor dintre ei 
— bărbatul e mai mare ca femeia, etc. — 

Părinţii şi copiii. Intemeierea și rostul familiei, etc. 

Neamuri. Neamuri cunoscute? Neamuri superioare și neamuri 
inferioare: Țigani, Jidani, Nemţi — Neamţul, omul dracului? 
Originea neamurilor și a limbilor? 

Clase sociale: domni şi ţărani, originea deosebirilor. 


- 
-> 


SOCIOLBUC 


CAPITOLUL VII. 


INSTITUȚII DE CULTURĂ 


Viața sufletească și de gânduri, pe care am stu- 
diat-o cu ajutorul chestionarelor şi planurilor de lucru 
din capitolul trecut, se află îndrumată în ziua de astăzi 
de anume instituții lucrând în sat. In primul rând 
trebue să socotim Biserica şi Şcoala, ca fiind cele 
mai de temei și cele mai vechi. Dar în sat este bine 
să se afle și alte instituţii, născute din pornirea local- 
nicilor către cultură, cum ar fi Căminele Culturale. 

Intro monografie va trebui deci să studiem rând 
pe rând toate aceste instituţii de cultură, ca să ajungem 
la înţelegerea felului cum ele lucrează în sat, cum au 
știut să-și facă simțită puterea lor de convingere și 
de educare, spre înălțarea obștei poporenilor spre o 
viață mai omenească. 

Să dăm deci câteva scurte îndrumări asupra felului 
cum se alcătueşte o monografie de Biserică și o mono- 
grafie de Şcoală. 


148 MONOGRAFIA UNUI SAT 


A) MONOGRAFIA BISERICII 


Pe vremuri Biserica avea rosturi lumești cu mult 
mai mari decât astăzi. Intreaga cultură, atunci când 
şcoli nu erau, o avea în mână Biserica, matcă a tuturor 
învățăturilor. Şi cu prilejul statisticei noastre, făcute 
pentru vremuri mai vechi, am văzut că toată infor- 
maţia noastră a trebuit să ne-o luăm din metricele 
bisericeşti, abia târziu primăria organizându-şi un oficiu 
de stare civilă. Apoi au venit vremuri când Biserica 
a rămas numai cu cele duhovniceşti și sunt, din păcate, 
unele locuri în ţară unde şi în cele duhovniceşti se 
amestecă şi alții de cât cei din biserică. Datoria unui 
Cămin Cultural, o ştim care este; cunoaştem programul 
de lucru în ceeace privește păstrarea curăţiei în,credinţele 
obştiei, aşa cum ne-au rămas ele dela bătrânii noştri. 

Căminul Cultural are datoria să fie sprijin şi ajutor 
pentru Biserica din satul unde lucrează, iar prin mo- 
nografia pe care o alcătuește, Căminul este dator să 
arate în amănunţime care e viața religioasă a popore- 
nilor, cu scăderile frumusețile și primejdiile care o pasc. 

Incepem lucrul astfel: 

Mai întâi ne întrebăm dacă sunt mai multe biserici, 
fiecare cu o enorie de credincioși, dacă sunt părți din 
populație în care s'au lățit sectele, dacă sunt credincioși 
ai altei credinţe. Lucrul acesta îl putem afla tot cu 
ajutorul foilor de familie, unde am însemnat, pentru 
fiecare om din sat, credinţa pe care o are. 


SOCIOLBUC 


INSTITUȚII DE CULTURĂ 149 


Apoi pentru fiecare biserică în parte începem să 
strângem date după chestionarul pe care îl dăm mai jos: 


INDRUMĂRI PENTRU ALCĂTUIREA MONOGRAFIEI 
UNEI BISERICI 


Biserică înseamnă nu numai clădire din zid a lăcașului Dom- 
nului, ci toată viaţa sufletească și socială a enoriei întregi. Mo- 
nografia trebue să ne lămurească, deci, asupra complexului întreg 
de fapte vii de viaţă din jurul bisericii. 


I. BISERICA 


1) Descrierea clădirii: înfăţişarea ei de astăzi; arhitectură, 
construcţie, etc. Vom alătura studiului fotografii şi desene. 

2) Istoricul clădirii: de când este clădită biserica, cum, de 
către cine, ce reparaţii parţiale sau totale a suferit în cursul vremii, 
când şi de către cine făcute? 


II. ODOARELE ȘI IMPODOBIREA BISERICII 


Inventar și descriere a obiectelor rituale și nerituale din bi- 
serică. De când sunt, de cine făcute, cumpărate sau donate, în 
ce stare se află? 

a) Picturile şi icoanele; 

b) Cărţile şi registrele ; 

c) Odăjdii şi obiecte de cult; 

d) Strane, jilţuri, tâmpla, etc. 


III. PREOȚII CARI AU SLUJIT LA ACEST ALTAR 


Din registrele bisericii, din însemnările scrise cu mâna pe 
marginea cărţilor, pietre de mormânt și pomelnice, sa se stabilească 
lista tuturor preoţilor şi anii păstoririi lor la acest altar. Biografia 
lor. Amintiri şi tradiții despre ei. 


IV. DASCĂLI 


Epitropi, ctitori şi donatori care au slujit bisericii. 


160 MONOGRAFIA UNUI SAT 


V. ENORIA 
1) Din ce eparhie face parte, la ce depărtare de alte biserici 
şi mânăstiri. 
2) Statistica enoriaşilor din vremile trecute, extrasă din toate 
registrele vechi de botez, cununii și îngropări. 
3) Statistica enoriașilor în viaţă: câţi sunt, câți bărbaţi, femei, 
copii, de ce vârstă, ce știință de carte, câţi locuitori necreştini 


sunt în enorie. Câţi creștini de alt rit, câţi sectanţi și de ce fel 
anume? 


VI. VIAȚA RELIGIOASĂ ÎN ENORIE 


1) Câţi oameni şi cari anume vin la biserică, Bărbaţi, femei, 
știutori şi neștiutori de carte. 


2) Câte slujbe se cer de enoriaşi? Statistica acatistelor, sfeș- 
tanilor, pomenilor, etc., făcute peste an. 


3) Câţi enoriași vin la spovedit şi împărtăşit. 

4) Ce sprijin dau enoriașii şi ce grijă au ei de biserică. 

5) Cum lucrează preotul pentru ridicarea morală religioasă a 
enoriei, 


6) Imprejurări în care biserica se amestecă în viaţa de toate 
zilele a enoriei: şcoală, asistență, organizare socială, etc, Cum a 
fost în trecut și cum este acum. 


B) MONOGRAFIA ȘCOALEI 


Toată viața pe care am studiat-o până acuma este, 
fără îndoială, în legătură cu viața intelectuală a sa- 
tului. Mintea și sufletul sunt strâns unite laolaltă. 
Clătinând-o pe una, clătinăm și pe cealaltă; şi, deo- 
potrivă, le întărim pe amândouă dacă întărim pe una 
din ele. Iată de ce se cuvine să urmărim în deaproape 
și această lature a vieții satului dacă voim să alcătuim, 
cum se cuvine, programul nostru de muncă privitor 
la cultura minţii şi a sufletului. 


3SOCLOLBUC 


INSTITUŢII DE CULTURA 151 


Satul și şcoala. Invăţătura de carte sse face întot- 


~- deauna prin şcoală, fie că această școală este așezată 


de către Stat în satul nostru, fie că este o școală a 
bisericii, cum era pe vremuri, fie că este o şcoală a 
unor oameni de treabă care, ştiind ceva, ţin de a lor 
datorie să înveţe și pe alții, cum trebuesc să fie, de 
pildă, școlile pe care le face Căminul Cultural. Ur- 
mărim toate aceste şcoli. Vedem de când dăinuesc 
ele în sat, câți oameni au trecut prin ele, ca dascăli 
şi ascultători. Vedem și care sunt uneltele de învă- 
țătură folosite în aceste școli, dintre cari localul și 
cărțile sunt cele dintâi. 

In al doilea rând va trebui să vedem şi rodul 
acestor şcoli, adică să urmărim oamenii din sat, ca 
să ştim cum au primit ei învățătura de carte și cum 
o folosesc în. viața de toate zilele. Știința de carte 
poate fi de mai multe feluri. Poate fi o știință de 
carte folositoare. Aceea, fără îndoială, va fi folosită de 
către obştea satului. Dar poate fi şi nefolositoare 
oamenilor din sat. Şi, atuncea, de ce să ne mirăm 
dacă oamenii din sat nu o folosesc? Analfabetismul 
nu este totdeauna din vina satului, ci poate fi și din 
vina şcolii. Este mai ales cazul cu așa numitul anal- 
fabetism postșcolar, adică cu neștiința de carte e celor 
cari au învăţat cândva la şcoală, au știut carte şi 
apoi au uitat-o pentrucă nu au mai folosit-o. Este 
fără îndoială aci o vină a şcolii, căci dacă învățătura 
de carte din şcoală ar fi fost folosită în viaţa de toate’ 


di MONOGRAFIA UNUI SAT 


zilele, mar mai fi uitat-o nimeni. De aceea, să nu 
uităm că problema culturii sătești se împarte în două: 
în problema școlii şi în problem satului. Pe amân- 
două trebue să le avem noi în vedere. 

Inșlrarea tuturor școlilor, biblioteellor și societăţilor 
culturale cure au fost sau sunt încă în sat. Incepem 
prin a căuta să vedem dacă învățătura de carte este 
veche sau nouă, la noi în sat. Pentru timpurile mai vechi, 
nu avem decât un singur mijloc de a ne informa, şi 
anume acela de a ne duce la muzeul Căminului, 
uude am avut grijă să strângem toate hârtiile vechi 
găsite în sat, precum şi toate documentele publicate 
de către alții prin cărți de istorie, Aceste acte ne dau 
putinţa să vedem dacă știința de carte era sau nu 
era răspândită pe vremuri în sat, Pentrucă, în aceste 
acte, obiceiul este ca părțile și martorii să se iscă. 
lească, dacă ştiu iscăli. Cei ce nu Știu iscăli, își „pun 
degitili în chip de pecete, ca să se crează“ Putem 
astfel socoti: din totalul celor a căror amintire ne-a 
rămas prin acte, mulți sunt cei care trag cu degetul 
peste crucea pusă îu dreptul numelui lor? Apoi actele, 
ele înșile sunt scrise de un diac oarecare, din satul 
nostru sau dintralte sate, Facem deci şi o listă a 
tuturor celor care sunt însemnați în actele noastre 
vechi, că „am scris eu, cutare, cu zisa lor. De ase. 
meni, facem o listă a tuturor celora cari au scris, prin 
metrice vechi bisericeşti, sau au făcut însemnări, mar- 
ginalii pe cărţile sfinte, etc, ca să vedem dacă aceştia 
erau din satul nostru ori de prin alte părți. 


SOCIOLBUC 


INSTITUȚII DE CULTURĂ 158 


Apoi încercăm să facem un istoric al aşezămin- 
telor de şcoală. In arhiva şcolii vom găsi desigur 
unele informații. Insă nu destule și nu privitoare la 
toate şcolile, Vom vorbi, de aceea, cu oamenii bătrâni 
din sat, cari ne vor spune unde și cum se învăţa pe 
vremuri, când şi de către cine sau început cele din- 
tâi activități de acțiune culturală în sat. Avem grija 
să cerem amintiri personale despre dascălii cei bă- 
trâni. Monografia unui sat trebue să fie şi un fel de 
monument scris al eroilor culturii; atâta lucru merită 
preoții și dascălii bătrâni din sat: să le pomenim 
numele cu recunoștință în monografia noastră. Um- 
blând pe la neamurile lor, vom putea căpăta — poate — 
şi fotografii de-ale lor, astfel ca în muzeul Căminului 
și în monografie să nu lipsească portretele lor. 

Dupăce am sfârşit cu capitolul acesta, al trecutului 
şi avem lista completă a tuturor instituţiilor de cul- 
tură, cu data lor de înființare şi anii de activitate, 
ne apucăm să facem o cercetare mai amănunțită asupra 
situației culturale de astăzi. 

Monografia şcolii. Chestionarul pe care îl publicăm 
este o călăuză foarte bună și deajuns de lămurită. 
Am avea numai să dăm unele lămuriri cu privire la 
recensământul școlar. Toţi cei care sunt învăţători, 
știu ce înseamnă un recensământ școlar. La începutul 
fiecărui an, ei sunt obligaţi să socotească numărul 
copiilor în vârstă de şcoală şi apoi să ţie, tottimpul 
anului, seama de cei cari vin sau nu, la şcoală, pentru 


154 MONOGRAFIA UNUI SAT 


a putea aplica amenzile școlare. Desigur toate aceste 
date, pe cât mai mulți ani în urmă, sunt folositoare și în 
monografie. Vom urmări însă şi o problemă specială 
de statistică școlară. Anume: dintrun număr de şcolari 
care intra anul acesta în clasa întâia, numai o parte 
vin şi în al doilea an la școală. In al treilea an, acel 
număr mai scade încă, astfel că trebueşte să socotim 
nu numai câți promovați avem la sfârşitul fiecărui an, 
ci și câți promovează până la ultima clasă, din nu- 
mărul celor care sau înscris în clasa întâia, 

Monografia celorlalte instituţii culturale, Afară de 
școală, mai sunt, desigur, în sat biblioteci, cercuri 
culturale, strânse sâu nu pe lângă Căminul nostru 
Cultural. Din îndrumările administrative pe care le dă 
Fundaţia pentru alcătuirea rapoartelor de activitate, 
se pot vedea care sunt problemele cele mai importante 
trebuind să figureze întro dare de seamă. In călăuza 
administrativă a Căminelor Culturale care trebueşte 
să apară, ca o carte deosebită a Bibliotecii Căminu- 
lui Cultural, se va putea găsi, lămurită deplin, tehnica 
de lucru ce trebue să fie întrebuințată. 

Situaţia analfabeţilor. Am spus că, dupăce vom fi 
sfârşit cu studiul școlii, trebue să trecem la studiul 
toadelor pe care le-a dat şcoala. Cel dintâiu semn este 
acela al numărului oamenilor cari ştiu carte, față de 
al celor cari nu ştiu. Desigur ne vom folosi din nou 
de fişele noastre de statistică familială. Acolo am aflat, 
pentru fiecare om în parte din sat, dacă ştie sau dacă 


SOCIOLBUC 


INSTITUȚII DE CULTURĂ 166 


nu ştie carte, ce şcoală a urmat, dacă are cărți în 
casă şi dacă ştie şi alte limbi. Nu avem decât să 
totalizăm cifrele de acolo. Insa o statistică asupra 


analiabetismului nu are rost dacă nu e făcută pe 


grupe de vârstă. Intradevăr, să ne facem următoarea 
socoteală: să spunem că toți bătrânii nu ştiu carte; 
aceasta înseamnă că pe vremuri şcoala nu era bună. 
Dacă însă toți cei tineri știu carte, înseamnă că şcoala 
de azi e bună și că, cu timpul, bătrânii pierind, nu: 
vor mai rămâne în viață decât cei crescuţi de școala 
cea nouă; deci numai ştiutorii de carte. Ar fi nedrept 
dacă nu am ţine seamă de acest lucru: cifra totală a 
analfabeţilor poate fi mare şi totuşi situația să nu fie 
alarmantă, dacă toți cei tineri știu carte, Vom lua 
deci, din nou, o hârtie pe care vom însemna, de o 
parte, bărbaţii, de alta femeile, pe grupe de vârstă, 
pe care le-am stabilit la început. Facem „despuierea 
manuală“, trăgând câte o linie verticală pentru fiecare 
ştiutor de carte, în coloana sexului şi grupei de vârstă 
ce se cuvine. 'Totalizăm ştiutorii de carte pentru fie- 
care coloană. Il scădem din numărul total al locui- 
torilor pe grupe de vârstă Și sex şi restul ce ne 
rămâne, sunt neștiutori de carte. Socotim în procent, 
adică la 100, numărul analfabeților. 

Apoi, pe o hârtie cuprinzând tot coloanele de,grupe 
de vârstă, pe sex, însemnăm,/şi numărăm şcolile urmate 
primare, meserii, liceale, facultăţi, etc. și le numărăm 
ca să vedem câţi sunt din fiecare. Cifrele obţinute 
le raportăm la cifra totală a știutorilor de carte. 


156 MONOGRAFIA UNUI SAT 


La fel putem socoti ȘI pe cei care au sau nu au 
carți la ei acasă, sau în regiunile de bilinguism, adică 
acolo unde se vorbesc curent două limbi, putem vedea 
ce alte limbi sunt acelea și de către câți oameni se 
folosesc, 

„Cât de des este folosită învăţătura de carte. Aceasta 
de fapt este partea cea mai de temei a cercetării 
noastre. Oamenii știu carte; dar folosesc ei știința lor 
de carte și cum anume? In primul rând o pot folosi 
cetind cărți. Trebue să aflăm cine citește, când citeşte 
cât citeşte și ce anume citește, Cercetarea noastră o 
vom împărți în două: citirea cărților din bibliotecile 
publice și citirea cărților de-acasă, din bibliotecile mici 
ale oamenilor. Cum anume se face această anchetă 
O ştie orișice om care a lucrat întrun Cămin Bun 
organizat cu „foi de cititori“ si „registre inventare“ da 
acelea pe care le trimite Fundaţia, Căminelor ei, Th 
Calauza Căminelor pe care o vom tipări, vom arăta 
toate amănuntele de lucru. Cu alte cuvinte, în mono- 
grafie vom transcrie, pur şi simplu, raportul biblio- 
tecarului dela Căminul Cultural. Insă mai sunt și 
alte prilejuri în care se citeşte de pildă; reviste abonate 
de catre săteni, scrisori primite de la rude îndepărtate 
Şş a m. d. Şi pe acestea le putem afla uşor: aținem 
calea factorului poştal, înainte ca e] să-și împartă 
scrisorile și i le numărăm. E mate lucru dacă aflăm 
numărul scrisorilor care vin, de pildă, pe timp de o 
luna, în sat, sau a revistelor și gazetelor abonate. Aceasta 


SOCIOLBUC 


INSTITUȚII DE CULTURĂ 157 


este un semn care poate fi tâlcuit cu mare folos, pentru 
înțelegerea satului nostru. Şi ne este de folos şi pentru 
programul de acțiune: în biblioteca noastră a Căminului 
va trebui să căutăm a avea acele cărți care se vor fi 
dovedit, din cercetarea monografică mai căutate de 
către săteni. Aci e punctul de plecare: buna plăcere a 
satului. Abea mai târziu vom putea încerca să îndrumăm 
ȘI să ridicăm spre alte ţinte, mai înalte, gustul cetitului. 
Dar la început trebue să ne ţinem robi ai gustului 
de cetit pe care îl au sătenii. Şi, pe de altă parte, 
dacă aflăm când şi cum citesc sătenii, iar ne este de 
folos, pentru că ne vom da și noi după felul lor de 
a fi. Dacă sătenii obișnuesc să facă mici șezători de 
cetire între ei, în casa vre-unui gospodar, ca într'o 
şezătoare, datoria noastră este ca să ne ducem și noi 
acolo, să ne mutăm adică cu mica noastră bibliotecă 
după ei şi așa să ne ducem la bun capăt munca de 
educare a cetitului în sat. 

Chestionarul pe care îl dăm mai jos, cuprinde, bine 
orânduite, toate problemele de care am vorbit până 


acum: 


CHESTIONAR DESPRE L,ĂCAȘURILE DE ÎNVĂȚĂTURĂ 
ȘI DESPRE ŞTIINŢA DE CARTE 


A. In trecut. Lista tuturor aşezămintelor în care sa învăţat pe 
vremuri carte, în satul nostru; când s'au înființat şi cât timp au 
lucrat. Amintiri şi dovezi istorice despre ele. 

Lista tuturor dascălilor de pe vremuri, cu biografia lor și 


amintiri despre ei. 


158 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Lista tuturor celor care se văd, din acte vechi, că erau ştiutori 
de carte în sat. 


Lista cărţilor vechi care ne-au rămas, dela bătrânii noştrii. 
B. In ziua de astăzi. Școala (sau Şcolile, dacă sunt mai multe). 


Descrierea localului de şcoală: când s'a clădit, de către cine 
şi cu ajutorul cui, de câte ori s'a reparat şi întregit, 

Care este înfăţişarea lui de astăzi: plan al clădirii; felul clă- 
dirii, numărul şi felul întrebuințării fiecărei odăi în parte. Cât 
de mari sunt odăile, cât de sănătoase? Unde sunt aşezate? Rău 
său bine? Școala e la îndemâna întregii populații şcolare, sau e 
prea departe de anume gospodării? Câţi şcolari nu sunt supuşi 
obligativității din pricină că trec peste cei 3 km. depărtare 
prevăzuţi de lege? 

Ce alte terenuri are școala? Curte, grădină, loturi demonstra- 
tive, etc. 

Unde sunt așezate și cum sünt folosite? 


C. Cum fancționează şcoala: istoricul ei şi starea actuală; 
numărul posturilor. Instituţiile anexe şcolii: ateliere şcolare, 
cantine, cooperative şcolare, coruri, biblioteci, grădini de copii, 
grădini şi loturi pentru învăţământul practic, 

Personalul didactic: cine sunt învățătorii satului; mică biografie 
a fiecăruia, 

Comitetul şcolar : istoricul lui, cum funcţionează astăzi, ce mem- 
bru il alcătuesc, activitatea lui, ajutorul pe care îl dau şcolii 
in diferite chestiuni, de pildă în chestiunea întreținerii localului, 
chestiunea obligativităţi, etc. Extrase caracteristice din procesele 
verbale ale comitetului. 

Material didactice: inventarierea lui. Starea în care se află, felul 
cum se foloseşte şi cum se înlocuește şi împrospătează. 

Şeolarii. Vom căuta a socoti de la începutul şcolii şi până acum: 

Câţi elevi s'au înscris în fiecare an, şi câți au sfârșit şcoala? 
Socotim apoi totalul înscrișilor faţă de totalul celor care au sfârșit 
Şcoala. 

Pe o bucată de vreme ceva mai mică, de când putem avea 
date mai complecte şi în tot cazul pentru anii din urmă, soco- 
tim totalul populaţiei şcolare aflate prin recensământul şcolar de 
la inceputul anului; apoi, totalul celor înscrişi în cl. I-a. Pricinile 
pentru care o parte din populația şcolară nu se înscrie la şcoală. 
Din cei înscrişi, câţi frecventează regulat şi câţi nu? Pricina lip» 


SOCIOLBUC 


INSTITUȚII DE CULTURĂ 159 


selor şi felul cum funcţionează obligativitatea școlară? Aplicarea 
amenzilor: câte s'au dat şi câte s'au încasat. Când și cu ce efect? 
Din cei care au terminat anul I câţi au trecut în clasa II-a? 
Câţi ajung in a III-a şi câţi ajung până la sfârşitul şcoblei ? 
Statistică a celor retrași, promovați, repetenţi, pe sexe. 
Statistică a celor care au trecut apoi la alte şcoli: profesionale, 
de meserii, normale, licee, etc. 
Anchete asupra felului cum judecă sătenii foloasele și neajun- 
surile școalei. 
Alte instituţii de cultură: Societăţi culturale, corale, sportive, 
cercuri, Case Naţionale, Cămine Culturale, etc. Istoricul lor, modul 
de funcţionare. | 
Legăturile școalei cu familiile din sat: ajutor dat şcoalei de 
gospodari, felul în care se continuă educaţia in familie, ! 
Legăturile şcoalei cu autoritățile: comitetul şcolar județean, 
revizoratul şi Ministerul. Anchete, inspecții; extrase caracteristice 
din rapoartele inspectorilor. j My = 
Legături cu Primăria şi societățile culturale: ajutor primit şi 
dat, etc. Averea pe care o au, bibllotecile lor, etc. (conform for- 
mularului de raport de activitate alcătuit de Fundaţie). 


II. 


Folosirea învăţăturii de carte: : 
Statistica ştiutorilor de carte, pe sex şi grupe de vârstă. 
Statistica cetitului după formularul de raport dat de Fundaţie. 
Statistica pe o lună cel puțin a scrisorilor care vin în sat; 
numărul şi felul abonaților la reviste și ziare. | 
Statistica intelectualilor din sat, adică a celor cari urmând 
alte şcoli, s'au întors în sat, a 
Legăturile „fiilor satului“, adică a intelectualilor trăitori în 
alte părţi, cu cei din satul lor de origină. TUR PA 
Biografia celor mai de seamă intelectuali ai satului. 


CAPITOLUL VIII. 


VIAȚA ARTISTICĂ A SATULUI 


Un izvor de mare bucurie pentru orice viaţă de 
om, este acela pe care o aduce după sine amestecul 
frumosului în toate faptele şi împrejurările traiului. 
Și satele noastre, mai ales atuncea când sau păstrat 
curate, clocotesc de o viață artistică ce prinde chip 
la tot pasul și în toată clipa. Ar fi o mare pierdere 
dacă âm sărăci monografia noastră de farmecul artei. 
Se cade să strângem şi să arătăm cât mai multe din 
lucrurile acestea frumoase ale satului. 

Mai întâi, ca să putem strânge dovezile despre 
arta din satul nostru, trebue să ştim a împărţi munca 
noastră în mai multe tărâmuri. Astfel avem artele 
care dau naștere la obiecte de artă: sculptură, crestă- 
turi în lemn, arhitectură; pictură, vopsire de obiecte, 
mobile, case, etc, în culori frumoase; zugrăviri de 
icoane, pe lemn sau sticlă; încondeieri de ouă de 
Paști; ţesături, în fel de fel de iţe şi fel de fel de 
culori, pentru împodobirea caselor și îmbrăcarea oame- 
nilor. 


SOCIOLBUC 


VIAȚA ARTISTICĂ A SATULUI 101 


In al doilea rând avem artele cari nu dau naștere 
la obiecte, ci care se înfăptuiesc, o clipă numai, ori 
de câte ori este nevoie de ele, pentru ca să piară 
apoi, de îndată. Astfel cântecele, cu vorbele și me- 
lodia lor, jocurile cu nenumăratele lor feluri de a fi. 
E, dela sine înţeles că altfel vom studia artele cele 
dintâi, numite şi spaţiale pentru că dau naștere la 
lucruri înfăptuite în spaţiu şi altfel pe cele de al 
doilea, numite şi arte succesive sau temporale, pentru 
că ele se nasc întrun şir de fapte, ivite în timp şi 
pierind îndată după aceea. Să vedem anume cum: 


Strângerea obiectelor de artă, pentru muzeu: Dacă 
artele acestea spaţiale dau naştere la' obiecte de artă, 
să ne apucăm să le strângem și să le așezăm în mu- 
zeul nostru, cât vom putea mai multe. Nu e lucru 
greu. Trebue numai răbdare multă, să mergi din 
casă în casă şi să strângi lucrurile acestea, care de 
cele mai multe ori par netrebnice ori de prea puţin 
preţ. Astfel nu ne este greu să strângem bâte de 
cioban, furci sau alte unelte din acestea, al căror 
lemn este frumos tăiat cu limba cuţitului, în ceasu- 
rile de alean ale câte unui flăcău. Chiar rupte de ar 
fi, nu le lăsaţi să fie aruncate, ci aduceţi-le la muzeu, 
spre păstrare, pentru fiii fiilor noştri. Deprindeţi pe 
toți membrii Căminului, copii şi oameni mari, prin 
dese îndemnuri, să aducă şi ei, mereu, asemenea 
obiecte. Chiar dacă nu toate cele aduse vor fi bune 


N 11 


162 MONOGRAFIA UNUI SAT 

de păstrat, membrul Căminului însărcinat cu grija 
muzeului va avea de unde să aleagă ce-i trebue. Tot 
astfel faceți şi cu. icoanele cele vechi, pe care din 
nenorocire gustul stricat al zilelor de astăzi le în- 
locueşte cu îngrozitoare mâzgăliri cromolitografice. 
Mai ales icoanele pe sticlă, răspândite de-alungul 
şatelor din preajma Carpaţilor, se sparg una câte una 
ducându-se astfel în mormânt dovezile unei arte j- 
răneşti care uneori este foarte frumoasă și, la tot cazul 
deosebit de interesantă. Apoi în ziua de Paşti $ 
mare lucru este să cerem în dar de la Ea Că- 
minului, pentru muzeu, câte un ou din cele mai 
frumos încondeiate? Le facem, ca să le putem păstra 
bine, un stelaj special, dintro scândură, subțire din 
care tăiem rotocoale destul de mari ca să încapă oul, 
dar nici prea mari ca să scape oul prin ele, şi pă- 
străm astfel şi aceste obiecte de artă, atât de fragile 
care altfel prin firea lucrurilor, sunt menite să P 
Fesăturile sunt cevå mai greu de strâns. Un MIER 
bine alcătuit ar trebui să aibe costume întregi, băr- 
bătești Şi femeiești, de vară şi de iarnă, de lucru şi 
de sărbătoare, vechi şi noi. Asemenea colecții costă 
însă destul de mult, şi nu orişice Cămin e destul de 
bogat ca să poată răbda asemenea cheltuială. Totuși 
din daruri, putem strânge câte ceva. Ori cât de sa 
raci am fi însă, putem strânge măcar izvoadele ţesă- 
turilor, Femeile, când ţes ceva, au mai totdeauna un 
izvod vechi în faţă; câte o bucata de zdreanţă ruptă 


SOCILOLBUC 


VIAȚA ARTISTICĂ A SATULUI 163 
dintro cămaşe veche, de pildă, păstrată ca model. 
Asemenea izvoade putem strânge şi noi foarte uşor. 
Nu avem, apoi, decât să le coasem frumos pe o 
bucată de carton şi să facem cu ele un album. Ba, 
pe cele mai frumoase le putem pune şi pe pereţii 
muzeului, înrămate, cu, sau fără sticlă. 

Tot ce nu putem strânge la muzeu în original, 1 
strângem în copie. lzvoadele se pot copia pe hârtie. 
Costumele se pot desena şi colora, Sculpturile de ase- 
menea. Unele din obiecte, mai de preţ, se pot foto- 
grafia, Toate aceste desene și fotografii, tot astfel se 
strâng în albume, la muzeu. 

In tot cazul, când strângem un obiect de artă oare- 
care, îi facem o însemnare pe o fişe, Cine vizitează 
muzeul trebue să poată afla ce înseamnă obiectul 
din muzeu, dacă e vechiu sau nou, de la cine a fost 
cules, de către cine, când anume şi cât a costat, etc. 
In registrul inventar al muzeului toate aceste date 
trebuesc arătate. Deasemeni în fișierul special pentru 
muzeu, unde orânduim fişele, pe capitole, Dealtfel 
un îndreptar pentru alcătuirea muzeului va fi ın cu- 
rând publicat pentru folosul Căminelor, 

Dacă muzeul nostru e bine alcătuit, avem gata 
lucrată şi monografia artistică a satului, Nu avem 
decât să scoatem de acolo, desenele și fotografiile ceie 
mai însemnate, cu însemnările lor din fişe şi sa le 
adăogăm monografiei noastre. 

Totuşi anumite lămuriri, speciale pentru monografie 


164 MONOGRAFIA UNUI SAT 


mai trebuesc adăogate. 'Trebue anume să știm nu 
numai ce fel de obiecte de artă sunt în sat, ci şi: 
mai întâi, cine anume este omul de artă câtă 1 IA 
lucra? Cine sunt aceia care ştiu sculpta lemnul? Cine 
sunt cei care ştiu zugrăvi? Cine aceia care încoudeie 
oua, cine ţese în sat? Se poate întâmpla ca răspunsul 
sä fie „toată lumea“ sau „numai unul“, Asta e de 
mare importanță, căci astfel ne putem da seama ȘI 
de gradul de întrebuințare a obiectelor artistice. “Toată 
lumea e creatoare? Sau creiază numai câţiva? Şi în 
cazul acesta creiază numai pentru folosul lor, sau 
pentru folosul oricui? Şi câţi în sat se lol Sedt ŞI 
câți nu, de aceste obiecte de artă? Se poate întâmpla 
ca un obiect fumos, o furcă de tors de pildă, să fie 
cât se poate de frumoasă, Insă în tot satul zii mai 
„găsești perechea, să nu o aibe decât întâmplător, cine 
Ştie ce babă uitată de oameni. Sau dimpotrivă se 
poate întâmpla ca să nu fie furcă în sat altfel decât 
aceasta. Lucrurile acestea trebuese neapărat arătate 
in monografie. 

Apoi trebue să ştim și technica de lucru, cum 
anume se fąc obiectele de artă. Fiecare din aieia 
sculpturii, țesăturii, închistririi, vopselii, au nevoie de 
unelte şi folosesc anume meșteșug. Vom face deci şi 
o colecție de unelte Şi vom descti în monografie meste- 
şugul facerii fiecărui obiect de artă. 

lată, să luăm câteva pilde: încondeierea ouălor 
"Presupune vopsele. Aceste vopsele pot fi lucrate de 


SOCIOLBUC 


VIAȚA ARTISTICĂ A SATULUI 166 


femei din frunze, coajă sau rădăcini de plante; presupune 
o fierbere a ouălor, în apă, o ungere cu ceară, o 
scriere cu pana, cu condeiul special cu fir la mijloc 
si aşa mai departe. "Țesătoria, la fel, un meșteșug al 
torsului lânii, al topirii şi melițatului cânepii, al vopsirii, 
al aşezării în război sau stative şi așa mai departe. 
Haina trebue tăiată și cusută după anume croială şi 
câte şi mai câte asemenea meşteşuguri, pe cari trebue 
să le aflăm pe toate. Cu răbdare, le putem afla. Şi 
cu răbdare trebue să le și scrim. Nu uitaţi că ceeace 
vi se pare lipsit de interes, pentru că e un lucru de 
toți ştiut în sat la d-vstră, poate să fie totuşi ceva 
senzațional, ceva cu totul nou, pentru oamenii din 
satele altei regiuni. Şi chiar dacă nu ar fi senzaţional 
de nou, în monografie descriem ce este, așa cum este: 
fiți siguri că ce ați scris acolo, va fi cândva senza- 
tional, peste câteva veacuri, când lumea de azi va fi 
pierit şi singura urmă sar putea să nu rămâie decât 
prin modesta d-vstră străduință de cronicari ai satului. 
Și tot astfel mai avem nevoie de ceva: se poate 
întâmpla ca arta să aibe şi alte rosturi decât artistice. 
De pildă, să fie legată de o anume credinţă. Nu uitaţi 
deci să strângeți și aceste credințe în legătură cu fie- 
care obiect de artă. Ouăle încondeiate îşi au rostul 
lor şi poveştile lor. La ţesut, femeile ştiu tot felul 
„de născociri vrăjitoreşti, ca să nu li se încurce itele, 
să fie pânza ușoară ca fulgul, să nu se rupă și altele, 
Și pe acestea le strângem cât putem mai multe și 
mai sistematic. 


166 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Culegerea cântecelor şi jocurilor. Spuneam că maj 
este un alt fel de artă, care nu dă naştere la obiecte 
de muzeu, Un cântec nu poate fi nici fotografiat nici 
desenat. Il cânţi şi el zboară în vânt. Atâta estet 
cât il asculți | 

lată deci o greutate în calea noastră. Când facem 
monografii cu cheltuială mare, avem şi aci leacul” 
venim cu aparate de înregistrat cântecele, cu fono- 
grafe, Și venim şi cu aparate cinematografice cu care 
ilmam jocurile. Dar un Cămin nu poate folosi ase- 
menea scumpe unelte. Rămâne deci ca fiecare Cămin 
sa facă ce poate și cât poate. Iar dacă monografia 
Caminului este bună, F undația cu mare dragoste o 
sa trimeată, la cerere, pe cineva, care să împlinească 
şi această lipsă. 

Deocamdată să vedem ce putem să facem noi nu- 
mai cu hârtia şi creionul, 

De foarte multă vreme se strânge „folklor“ la noi 
în țară. Se culeg adică texte literare folosite de popor. 
E o muncă foarte bună, însă nu e întotdeauna bine 
facută, Mai întâi un bun monografist trebue să ştie 
ca literatura poate fi în proză sau în versuri. Versurile 
acestea mai niciodată nu sunt vorbite, ci cântate. Doar 
descântecele şi otaţiile de nuntă wau melodie care să 
le intovărăşească. De aceea noi totdeauna trebne să 
culegem cântecele nu dictate, ci în timp ce sunt cântate. 
De ce? Pentru că nu aveţi decât sa faceţi d-voastră 
“nşivă incercarea: puneţi pe cineva să vă dicteze ver- 


VIAȚA ARTISTICĂ A SATULUI 167 


surile şi apoi puneţi-l încăodată să le cânte și asemuiți 
textele, Veţi vedea că, atunci când cântă, altfel sunt 
cuvintele, alta e ritmica, altfel popote ȘI N sunetele 
care împlinesc versurile, cu „măi, „le „re“ „i sau 
altele, la începutul sau sfârșitul șirului, In tot cazul, 
notaţi la fiecare text, dacă e cântat sau dictat. Apoi 
întrebaţi şi pe informator dacă textul are o melodie 
a lui şi numai a lui, ori se poate cânta pe mai multe 
melodii. Pe cât se poate, notați aceste melodii, deși 
asta e o treabă cât se poate de grea, pe care prea 
puţini, în toată ţara, o ştiu face cum i SIE şi chiar 
şi aceia nu o pot duce la bun capăt decât cu ajutorul 

ografului. 
E tot cazul notați cine cântă. Faceţi-i o fişă i 
informator cât se poate de complectă, cu vârstă, ştiinţă 
de carte, păţanii din viaţă, mai ales călătorii prin alte 
locuri și întrebaţi pentru. fiecare cântec dacă îl ştie de 
mult, unde, cum și dela cine l-a învăţat. Apoi unele 
cântece se cântă numai de femei, altele numai de copii, 
sau unele, numai de lăutari. Intrebaţi și prilejul sa 
care se cântă. Unele cântece sunt rituale, adică sunt 
cu un prilej și numai cu unul: nuntă, înmormântare, 
colindat, secera, etc, Altele se cântă în ṣezătoare, altele 
se cântă de unul singur, „pe deal“, sau la muncă, 
altele numai la joc. Să nu lipsească deci niciunui 
text cules, aceste informaţii, fără de care munca noastră 
e lipsită de o deplină seriozitate ştiinţifică, 

Insfârşit, întocmai ca şi la studiul obiectelor de artă 


SO CIOLBUC 


| 


10% MONOGRAFIA UNUI SAT 


vom vedea şi felul în care obştia folosește cântecul. 


Sunt cântece pe care le ştie toată lumea şi care sunt 


cântate mereu. Altele pe care nu le ştie decât unul 
singur şi le cântă rar de tot, sau poate le-ar fi uitat, 
dacă nu îl iscodeam noi și nu-l sileam să şi le amin- 
tească. Ca să aflăm acest lucru, facem astfel: ne ducem 
la o șezătoare, sau la un joc; stăm deoparte, fără să 
ne amestecăm și scrim pe hârtie toate cântecele cântate 
și toate Jocurile jucate. Vom număra apoi la sfârşit de 
câte ori sa cântat fiecare cântec în parte, sau de 
câte ori sa jucat fiecare joc și ne vom da astfel 
seama de care este anume gustul satului şi prețuirea lui 
faţă de repertoriul general din sat. 

Muzica are şi ea uneltele ei. Vom strânge în muzeu 
instrumentele muzicale, de la cele serioase până la 
jucăriile muzicale. 

Credem necesar să amintim din nou o regulă pe 
care am mai avut prilejul să o amintim: orişice notare 
aţi face, nu vă îngăduiţi să schimbaţi nici măcar o 
iotă. Nu plecaţi dela credinţa că d-vstră știți mai bine 
folklorul decât sătenii. In cazul acesta, de ce-i mai 


întrebaţi? Şi nici nu credeți că textul popular trebue’ 


să fie „curăţat“, de sgura lui întâmplătoare, ca să 
rămâie curat şi luminat, cum o fi fost el pe vremuri. 
Aşa sa făcut de folklorişti din nenorocire, prea multă 
vreme, și aşa sa stricat prea mult timp și material. 
Lăsaţi-l pe ţăran cum este, nu-l mai pudraţi şi nu-i 
mai faceţi freză și cârlionţi. De multe ori gustul nostru. 


SOCIOLBUC 


VIAȚA ARTISTICĂ A SATULUI 169 


e altul decât al poporului. Dar vrând să indreptăm, 


nu facem decât să stricăm. Chiar dacă este o A 
dită greșală la informatorul nostru, lasaţi-o Ap i 
notarea pronunțării dialectale, dacă 0 puteți i A 
faţa locului, în momentul culegerii, faceţi-o. ji ` 
nici un caz nu vă apucaţi să transcrieți mai târz 
texte culese oricum, cu semne savante diacritice, Este 
aci o falsificare cu totul dăunătoare. Chiar dacă e 
făcuță de bună credinţă, înşelarea aceasta nu poate 
fi niciodată iertată. Incă odată, regula „cea pm À 
monografistului trebue să fie: deplina cinste, studiu 
fără de prejudecată şi fără de părtinire. Ao 
Tn chestionarele care urmează, am cautat sa dăm 
pentru fiecare grup de fapte artistice in parte, un 


. >» A ep F . se 
plan de lucru. Nu uitaţi însă că cele spuse mat Sus 


potrivesc în toată clipa cu cele arătate în chestionare: 


INDRUMĂTOR PENTRU STUDIUL ARTELOR 
PLASTICE?) 


i. Vom studia următoarele categorii de obiecte de artă: 


a) “țesături 

b) Broderii 

c) Picturi 

d) Ceramică 
e) Crestături și sculpturi 
f) Incondeeri de ouă 

g) Lucrătură în piele | 
h) Lucrătură a metalului. 


+) Alcătuit în Seminarul de Sociologie, de D-ra Marcela Focga. 


170 MONOGRAFIA UNUI SAT 


2. Toate aceste obiecte pot face parte din alcătuiri mai mari 
şi anume: 

a) Imbrăcăminte şi port. 

b) Impodobirea casei pe dinăuntru şi dinafară. 

c) Obiecte şi împodobiri pentru ceremonii speciale. 

3. Pentru fiecare din obiectele arătate la punctul 1) vom studia: 

a) Tehnica de lucru; unelte întrebuințate și meşteşuguri. 

b) Producătorul, care poate fi un profesionist sau nepro- 
fesionist, din sat, din alte sate, din oraşe: cum se în- 
vaţă meşteşugul şi de către cine; cum sunt văzuţi 
meşteșugarii în sat şi cum li se răsplăteşte munca; care 
sunt centrele de producţie ale obiectelor artistice și cum 
se răspândesc ele în sat: prin dar, prin schimb, prin cum- 
părare, pe piaţa satului, în bâlciuri, de la negustori am- 
bulanţi. 

c) Pentru fiecare obiect vom arăta felul în care ele sunt 
frumoase; sunt obiecte făcute numai pentru frumuseţe, 
sau sunt obiecte de folos zilnic înfrumuseţate. Oamenii 
îşi dau seama de frumuseţea lor şi cum anume o preţuesc? 

d) Din punctul de vedere al stilului, se pot ele grupa? 
Adică se deosebesc între ele obiectele de artă după un 
anumit gust al frumosului, care s'ar schimba de la tineri 
la bătrâni, de la săraci la bogaţi ş. a. m. d. 

4. Cât de des sunt folosite obiectele artistice? Sunt numai 
câţiva care le folosesc, sau le foloseşte toată lumea? Sunt toate 
obiectele de folos zilnic înfrumuseţate, sau numai o parte? 

6, Ce pare că se va întâmpla în viitor? Se schimbă gustul 
satului din pricina unei înrâuriri a oraşului, din pticina unei să- 
tăciri a comunei, din pricina unei schimbări sufletești a oame- 


nilor? Care sunt locurile de unde pornește schimbarea? Orașul, 
şcoala, armata, etc. 


IMBRĂCĂMINTEA ȘI PORTUL OAMENILOR 


1. Vom cerceta tipurile de costum după: 
a) sex (femeesc, bărbătesc); 
b) vârstă (copil, copilă; flăcău, fată, bărbat, nevastă) 
c) anotimp: iarnă, vară! 
d) categorii sociale: răzeşi, clăcași, mazili, etc.; 


i 


VIAȚA ARTISTICĂ A SATULUI 171 


* 


ări ice: i săraci, iesi 
e) stări economice: bogaţi, $ L 253 | 
meserii: sătean, cioban, meserias, preot, învăţător, aa 
g) categorii culturale: şcoală făcută la oraş, la sat, 
coală ; | | 
h) iine orăşeneşti, port local, port regional; 
i) naționalitate: români, saşi, unguri, etc. ; 
i) vechime: vechi şi noui. 


Ta fiecare costum în parte se vor studia: 


a) capul: pieptănătură, acoperemântul capului (căciulă, pa- 
ărie, maramă, cârpă, etc); | i 

b) pa cetei trupului: cămașă (bluză pripone re 
vestă: fotă, surp, vâlnic, catrință, fustă orăşenească,, ae 
(pantaloni), brâu (şerpar, etc.); cheptar (palton, sarıca, recâ!, 
se i . . + bol Lă 

c) i omite obiele, ciorapi; opinci, ghete, cisme, pantofi, 


etc,; 
d) podoabe şi anexe: mărgele, batiste, baston, etc, 


ind ătoarele 
3 Descrierea unui costum trebue să cuprindă urmâăto 
puncte : 


a) cine îl foloseşte: nume, sex, vârstă, ştiinţă de carte, 
meserie, stare economică şi socială, ete. sa că 
d) materialul din care eÈ făcut; ce fel de material $ 
unde e procurat: 3 
c) tehnica folosită la lucrarea costumului; 
d) dimensiuni ; d | 
x unde e tăcut costumul: în gospodărie, de cine, wn " 
ce prilej. Cumpârat, ăin sat, afară din sat, oraș, ! ciu, 
alt sat, negustori ambulanți ; 
f) vechimea ; l | 
preia motive geometrice, Sau flori, animale, mar) 
j aşezate de o parte şi de alta unei linii mijlocii, aşezate 
la şir unele după altele, etc. 
h} croiala sau forma; EES 
i) dacă obiectul e făcut în casă, de unde sa a 
i ilej ; 
de la cine, cum, cu ce prue, N: | 
j) unde e păstrat de obicei obiectul. Când şi cum, de cine 


se foloseşte? | i 
k) n ce e vaii frumos? Pentru că e arătos, scump, nou, 


folositor, trainic plăcut ia vedere, etc, 


172 MONOGRAFIA UNUI SAT 


4. Se vor descrie cât mai multe costume, pentru fiecare categorie 
de costume arătate la punctul 1. 

b. Se vor face inventarii a câte obiecte de îmbrăcăminte se 
folosesc de oameni, din diferite categorii sociale. Care haine- 
sunt mai multe? de iarnă, de vară, de lucru de sărbătoare? 

6. Se vor studia: meșterii satului şi ai regiunii, cari produc- 
obiecte de îmbrăcăminte; cojocari, croitorese, pălărieri, cismari. 

7. Se vor lua fotografii și schiţe amănunțite a fiecărei părți 
alcătuitoare a costumului. 


ÎMPODOBIREA CASEI 


1. Se vor cerceta tipurile de interior, după: 

a) categoria socială (stare economică, socială, profesională,. 
culturală, naţionalitate) ; 

b) întrebuinţarea dată odăii; casă mare, odaie mică, odaie- 
de oaspeți, tindă, bucătărie, etc.; 

c) împrejurări: zi de lucru, de sărbătoare, cu prilejul nunții, 
botezului, înmormântării, şezătorii, petrecerii fjamiliale,. 
ete. $ 

2. Pentru fiecare tip de împodobire a odăii se va studia: 

a) tavanul: formă, grinzi paralele, aşezate la mijloc pe œ 
altă grindă sau nu, scânduri care încalecă unele pe: 
altele sau se alătură, tencuială, sculpturi în lemn, cres-. 
tături în grindă; zugrăveală. 

Obiecte decorative ale tavanului: ceramică, flori și 
plante, obiecte de îmbrăcăminte, puse după grindă ori 
agățate în cuie, etc.: 

b) pereţi: formă, zugrăveală, coloare. 

Obiecte decorative: ţesături, covoare, păretare, rude, 
chindee, cârpe, prosoape, etc. Cum sunt aşezate ? Mobila: 
cuiere, blidare, copcileţe, agățate sau prinse în perete.. 
Ceramică: farfurii, oale, etc. Icoane de lemn, de sticlă 
sau de hârtie ;.litografii, imprimate, fotografii ; 

c) ferestrele: formă, culoare, perdele, chindee, glastre de- 
flori, cruci; 

d) podea: scândură, pământ; cu covoare sau fără, etc,; 

e) mobila din odae: pat, canapea, dulap, lada, scrin, masă, 
etc, Obiecte de înfrumusețare, față de masă, faţă de pernă, 
straiu, ţol, cuvertură; 


VIAȚA ARTISTICĂ A SATULUI 173 


f) obiecte de folos aflate în casă, precum fus, furci, linguri, 


sfeşnice, lampă, farfurii; 


torul, 
3 eta pie ARE facem inventarul complect al 


[] + A + + ăm 
tuturor obiectelor aflate în odaie, pe pereţi, san în tăză Şi număr 


isti 1 câte nu. 
A in totalul lor sunt artistice şi câ l | 
at oz studia meşterii cari fac obiecte de împodobit casa; 


olari, iconari, dulgheri. SE. 
5. Se vor lua fotografii şi 
nuntțtite de obiecte: izolate. i 
e Pe aceleaşi categorii arătate la pun 

îs: i ă i şi anume: 
țisarea din afară a case PTI. 
acoperişul : creastă, streaşin EI r ANE i 
a pei aspect exterior şi împodobire: pictură, sculp 


tură, etc. ; lil e 
c) ferestre, uşi, închizătoni; 
d) cerdac (stâlpi, balustradă); 
e) fântână, acareturi, 

f) poarta şi gardul; 
g) grădina. 


7, Studiul meșterilor. 
8, Fotografii, desene ŞI schiţe. 


desene de interioare, schițe amă- 


ctul 1, vom studia înfă- 


OBIECTE DE CEREMONI ȘI OBICEIURI 


isti ite î monii 
1 Se vor căuta toate obiectele artistice folosite în cerem 


diferite: 


botez, nuntă, moarte, eiu. ; ini e 
w obiceiuri ivindn-se de-alungul calendarului : Paște, C 


ciun, etc.: ) 

c) obiceiuri în legătură cu anuine 

rituri, etc. RI a 

9, Vom cănta pe Meseriaşii care stiu face 
lua fotografii şi schițe. 


tehnici: medicale, vrăji, 


aceste obiecte. Yom 


SOCIULBUC 


CAPITOLUL X 


VIAȚA GOSPODĂREASCĂ A SATULUI 


Un sat întreg este alcătuit dintrun 


Fiecare gospodar: în şir de gospodari. 


parte iși vede de nevoile lui 
se pricepe el şi cum a apucat 


astazi, el tot mai departe, pe acolo, merge şi nu î] 


schimbă i 

ap bă decât cu greu, atuncea când se isbește față 
n tafa cu sărăcia. Fiecare gospodar 
ȘI nici nu 


dre i 
ptare a relelor. Noi trebue să facem ceeace nu 


judecam asupra 
ca și cum satul întreg ar 
“Apei fiara e se cade să o chivernisim 

pricepere şi rânduială. Că- 
r să alcătuiască un plau 
nfäțişeze apoi membrilor 


3OCLOLBUC 


VIAȚA GOSPODĂREASCĂ A SATULUI 175 


săi, astfel ca toate gospodăriile să ajungă a fi folosite 
cât mai bine şi cu cât mai multe roade, pentru obștie 
şi pentru fiecare în parte. 

Acest bun folos atârnă de mai multe lucruri. Mai 
întâiu, de pământul care-l avem la îndemână, de 
bogăţiile naturale pe care ni le-a hărăzit Dumnezeu. 
Insă, oricât de darnică ar fi fost soarta cu noi, se.știe 
că „Dumnezeu dă, dar nu bagă în sac“, cu alte cuvinte 
omul trebue să și muncească averile lui. Munca această 
poate să fie bine făcută sau rău făcută și o primă 
datorie a noastră este aceea de a folosi toate puterile 
culturii noastre pentru a îndemna pe oameni și a le 
arăta ce tehnica de lucru trebue să întrebuințeze, 
pentru ca să putem trage, din darurile naturii, folosul 
cel mai mare. In al treilea rând, folosul odată avut, 
trebue să ştim ce să facem cu el; să-l știm întrebuința 
cu socoteală în gospodăriile noastre și, mai ales, să-l 
știm face să ajungă mai departe, spre piaţa oraşelor, 
cu cât mai mult câştig. Aci nu mai este o problemă 
de tehnică de exploatare a bunurilor naturale, ci una 
de organizare economică. 

Mai ales această problemă este aceea care trehue 
să tragă mai mult în cumpăna judecății noastre, 
pentrucă trăim astăzi vremuri cu totul noui şi cu 
totul schimbate, pentru care gospodarii noștri nu sunt 
aproape deloc pregătiți. Nu mai trăim vremurile în 
care locuitorii ţării, puţini la număr, foloseau pămân- 
turi întinse și lucrau pământul pentruca rodul lui 


A 


176 -> MONOGRAFIA UNUI SAT 


sa şi-l oprească aproape întreg şi să-l cheltuiască la 
ei acasa, în sânul gospodăriei lor. A fost cândva o 
vreme când acesta era felul de a fi al gospodăriilor 
noastre, Fiecare, în parte, trăia pe seama lui, fără de 
legături cu alții, trăia în ceeace se numește tocmai 
de aceea: o „gospodărie casnică închisă“, Pe atuncea, 
Omului harnic nu-i era teamă decât de secetă, de 
boală sau de răsboiu. Incolo, bunul Dumnezeu îl avea 
in grijă. Dar mai bine de un veac încoace, au început 
sa se schimbe lucrurile. Tara noastră a intrat în 
legături cu alte țări, în care toate lucrurile, de la 
cele mai mici până la cele mai mari, se cumpără ȘI 
se vând, adică părăsesc gospodăriile oamenilor şi intră 
ca mărfuri, în piața deschisă capitalistă. Acest fel de 
otânduire a treburilor economice sa întins din ce în 
ce mai mult în toată lumea și ne-a cuprins şi pe 
noi. Inrâurirea aceasta a pieţii, ne-a luat şi pe noi 
in “Vartejul ei, a tras după sine şi satele noastre, 
inca nepricepute în rosturile cele noui, astfel că, astăzi 
primejdia sărăciei ne poate veni de unde nu binn, 
din cine ştie ce an mânos întâmplat pe fața cealaltă 
a lumii ȘI care aduce după sine scăderea prețurilor 
sau din cine știe ce bătălii date în bursele unde se 
hotarasc prețurile mondiale. 

Färă îndoială sunt aci, față în față, douš lumi: cea 
veche patriarhală şi cea nouă capitalistă, lumea ve- 
chilor noastre sate și lumea oraşelor. In această luptă 
noi avem datoria să ne amestecăm cu ochii ma 


SVCLOLBUC 


VIAȚA GOSPODĂREASCĂ A SATULUI 177 


deschişi, astfel ca să putem găsi chipul în care să 
legăm laolaltă satele noastre cu viața modernă capi- 
talistă. | 

Scopul nostru, al tuturor acelor din jurul Cămi- 
nului Cultural, este foarte limpede: vrem buna stare 
a săteanului, pentrucă numai astfel vom avea şi o 
ridicare pe celelate tărâmuri ale culturii. Mijloacele 
noastre de lucru sunt mai multe și le putem împărți 
în două: 

1. Mai întâiu: folosirea sistematică a tuturor bo- 
pățiilor naturale printro tehnică de lucru cât mai 
ridicată cu putinţă, măcar la nivelul celeia pe care 
alți oameni, din alte neamuri, o folosesc; 

2. In al doilea rând: strângerea laolaltă a oamenilor, 
în organizații economice foarte puternice, astfel ca 
sătenii noștri să nu mai ia legătură cu piaţa de cum- 
părare și de vânzare, desbinaţi și deci lesne amăgiţi 
ȘI înșelați, ci strânși laolaltă ca o armată gata de 
bătălie. 

Intovărășşirea gospodarilor nu este un lucru străin 
de firea neamului nostru: atâtea şi atâtea sate trăesc 
încă în obşte şi își ştiu folosi pământurile laolaltă. 
Este deci un duh de întovărăşire în neamul nostru, 
duh pe care trebue să-l ştim folosi pentru întovărășiri 
potrivite vremilor noui. 

Dar toate acestea nu se pot face decât dacă cei 
care alcătuesc Căminul Cultural își pot da seama, 
dintro singură ochire, de toate împrejurările, atât de 

12 


178 MONOGRAFIA UNUI SAT 
multe şi de deosebite, ale vieții economice, de la ei 
din sat, din regiune și din țară. 

Iată dar că din nou ni se vădește folosul mono- 
grafiei. Singură ea ne poate arăta lămurit ceeace vrem 
să ştim, adică treapta de desvoltare a satului nostru 
spre viaţa nouă, deschisă satelor noastre; cât de 
înaintat este procesul istoric care preface satul nostru, 
sub înrâurirea pieţei şi mai ales cât de apăraţi suntem 
față de vremile cele noi şi cât de pregătiți pentru a 
duce lupta. 

Vom împărți toată munca noastră în mai multe 
capitole, Mai întâi vom face o socoteală-inventar, a 
tutulor bogățiilor naturale pe care le avem. Studiul 
îl avem încă mai de multă vreme început. Când am 
studiat „cadrul cosmologic“, am arătat acolo cât pă- 
mânt şi ce fel de pământ este acela pe care îl avem 
la îndemână. Ba am aflat şi chipul cum îl folosesc 
oamenii, ce culturi şi pe ce suprafețe fac culturile. 
Adăugăm acuma celelalte averi ale noastre: seminţe, 
brațe de muncă, vite, păsări, unelte şi bani de rezervă, 

Le socotim mai întâi pe satul întreg, dar apoi 
trebue să vedem și cum sunt împărțite aceste averi 
între gospodari, pentru că nu toţi au deopotrivă, ci 
unii mai mult, alții mai puţin. 

Și pentru acest lucru avem o bună parte din muncă 
făcută, căci avem strânse datele statistice economice. 
Ne rămâne numai să le prelucrăm, pentru ca apoi 
să împărțim, la locurile cuvenite, cifrele obținute. 








SOCLOLBUC . 


VIAȚA GOSPODĂREASCĂ A SATULUI 179 

O muncă pe care o vom face însă abea acuma, va 
fi aceea a studiului tehnicei de lucru folosită de către 
săteni, pentru fiecare ramură de producţie, Deasemeni 
vom studia felul de împărțire a muncii între oamenii 
satului, pe categorii economice, grupe de vârstă și de 
sex, întovărăşirile şi învoelile între ei, ale oamenilor 
la muncă. Insfârşit vom studia cât anume se produce 
și ce se face cu ce sa produs, 

Fiecare din aceste trepte de studiu va fi urmărită pen- 
tru fiecare ramură de producţie: agricultură, zootehnie, 
economie pastorală și forestieră, meserii, și industrii, 
comerţ, etc., după planurile pe care le vom da mai jos. 

Inainte însă de a începe munca de cercetare la teren, 
să sfârşim treaba mai de mult începută și anume 
statistica economică: 

Statistica. economică. Vom prelucra foile economice, 
tot printro „despuiere manuală“ la fel cu cea folosită 
pentru numărătoarea populaţiei. 

Luăm teancul de „foi economice“ şi le aşezăm în 
ordine. Avem grijă ca fiecare să poarte, însemnat în 
colțul din stânga, numărul „foii de familie“ care îi 
corespunde, așa ca să putem oricând găsi foaia de 
familie şi foaia economică a oricărui gospodar în parte. 
Cetim apoi, cu atenţie, cele scrise în foi, ca să nu fie 
greşeli sau lipsuri. Facem îndreptările şi împlinirile 
necesare, la nevoie mergând din nou în casele pentru 
care avem nedumeriri. 

Aflarea categoriilor economice din sat. In sat sunt 


180 MONOGRAFIA UNUI SAT 


oameni care nu au de loc pământ, alții care au pământ 
puțin, alții care au foarte mult. Ne așezăm deci la o 
masă mare cu teancul de foi economice înaintea noastră. 
Cetim pe coloana „Suprafaţa exploatată“ totalul arătat 
în josul paginii şi împărțim foile în teancuri; un 
teanc al celor care nu au de loc pământ, alt teanc 
al celor care au până la 2 ha, altul dela 2 la 3 ha, 
dela 3 la 5 ha, dela 5 la 10, dela 10 la 15, dela 15 
la 20 şi aşa mai departe. 

Luuăm apoi, pe rând, fiecare teanc în parte şi în- 
semnăm pe o bucată de hârtie numerele de ordine 
ale gospodariilor; şi numărăm câte gospodării sunt 
în total, pentru fiecare teanc în parte. Astfel: 

Fără pământ: gospodăriile purtând no. 


* 


Total . gospodării 
Dela 1 la 2 ha: gospodăriile purtând no. . 
Total , . gospodării 


și aşa mai departe, 

De îndată ce am făcut această socoteală, am aflat 
care sunt gospodăriile din sat mai numeroase şi pu- 
tem să ne dăm seama ce înseamnă un proprietar mic, 
mijlociu şi mare în satul nostru şi câți anume sunt 
din fiecare categorie. 

Dar numărul gospodăriilor nu ne este încă de ajuns, 
ci trebue să ştim câte suflete sunt în aceste gospo- 
dării. Pentru a afla acest lucru trebue să lum din 
nou foile de familie şi iată cum: de pe însemnarea 
făcută pe hârtia de adineaori, cetim numerele de or- 


SOCIOLBUC 


VIAȚA COSÉODĂÄREASCĂ A SATULUI 181 


dine ale gospodăriilor fără de pământ și le căutăm 
foile de familie corespunzătoare, le scoatem afară 
întrun singur teanc, şi numărăm în ele câte suflete 
sunt în acest grup de gospodării. La fel facem ȘI 
pentru celelalte categorii economice. Adică alegem 
foile de familie cu gospodari de la 1-2 ha, le facem 
teanc şi le numărăm sufletele și așa mai departe. 
Transeriem acuma pe curat datele aflate, întrun 


tablou general: 


Suprafața Numărul total Numărul sufletelor 
exploatată al gospodăriilor 
UET S A A aE a N 0 
1—2 ha. |____ 
3—5 ha. , Aia aia dea it Aa: 
etc. 


luăm din nou teanc cu teanc, foile economice și 
începem să numărăm celelalte date cuprinse în ele. 
Astfel să zicem că am luat teancul celor cu pământ 
de la 1—2. Ne pregătim o foaie mare de hârtie care 
să cuprindă tot atâtea coloane câte întrebări sunt pe 
întreaga foaie economică adică 18 de coloane. Dictăm 
altcuiva, care serie pe această hârtie toate datele pe care 
le cetim: „curte, grădină, livadă, cereale, fânețe cultivate, 
etc, etc... | 

După ce am transcris toate datele foilor economice 


182 MONOGRAFIA UNUI SAT 


din teancul nostru, întrun asemenea tablou, adunăm 
cifrele fiecărei coloane în parte. Aflăm astfel câtă supra- 
față de curte au în total gospodarii făcând parte din 
grupa celor cuprinși între 1 şi 2 ha. La fel câtă grădină 
și câtă livadă. 'Totalizăm aceste trei cifre și aflăm cât 
au ei în total, în vatra satului. La fel numărăm ce 
au pe câmp, inventarul mort, cel viu, industriile lor, 
comerțul, meseriile, salariaţii întrebuințaţi, forma juri- 
dică de folosință, finanţele și participarea la asociaţii. 

Repetăm operaţia aceasta de totalizare pentru celelalte 
teancuri de foi până ce sfârșim cu toate categoriile de 
proprietari. Atunci transcrim toate totalurile obținute 
pe un singur tablou general. 

Ce urmărim prin aceasta? Să aflăm cum se împarte 
averea toată a satului între gospodari. Să știm de pildă 
ce categorie economică are vite mai multe. Sunt vitele în 
legătură cu întinderea suprafeţii? Dar formele juridice 
de folosinţă? Cine arendează mai mult? Cei bogaţi 
sau cei săraci? Și așa mai departe. 

Ca să iasă mai limpede acest lucru şi ca să putem 
asemui și cumpăni între ele aceste cifre, trebue să 
facem şi următorul lucru: Impărțim toate cifrele totale 
obţinute pentru fiecare categorie în parte, prin numărul 
gospodăriilor respective şi apoi prin numărul sufletelor 
din aceeaşi categorie. Aceasta ca să vedem câtă avere, 
de fiecare fel în parte, vine pe cap de om și pe gos- 
podărie. Numai aceste cifre pot fi comparate între 
ele și numai prin această comparație putem să ne dăm 
seama 'de starea economică a fiecărui categorii în parte 


Sis 


SOCIOLCBUC 


VIAȚA GOSPODĂREASCĂ A SATULUI 188 


\ PLAN DE LUCRU 
PENTRU STUDIUL VIEȚII ECONOMICE 


CULTURA PAMANTULUI 


1. Pământul, plantele cultivate și uneltele din sat. 

Câtă suprafată cultivabilă se află în sat? Calitățile pământului 
(vezi! din nou chestionarul cadrului cosmologic). 

In ce forme juridice sunt stăpânite sau folosite aceste pământuri ? 
Statistica terenurilor aflate în plină proprietate, dijma, arendă, etc, 
pe categoriile economice din sat. 

Problema comassării : care este media parcelelor de pământ pe 
care le au sătenii. Numărul maxim și minim de loturi, distanţele 
maxime şi minime între loturi. Pentru ce sunt așa de împărţite 
bucăţile de pământ ale oamenilor şi pentru ce nu le adună laolaltă ? 

Ce se însămânțeaxză în sat? Pe câtă suprafaţă şi în ce cantități 
se pune fiecare soi de sămânță sau răsad? Se va da situația pe 
câţi mai mulţi ani în urmă: cât grâu, ce fel de grâu, cât porumb, 
secară, mei, orz, ovăz, hrişcă, in, floarea soarelui, soia, cartofi, 
legume, etc. 

De când se cultivă fiecare soi în comună ? Ce se cultiva înainte 
şi ce se cultivă acuma? Sa schimbat cumva între timp felul 
culturilor, părăsindu-se unele soiuri pentru altele ? A crescut vre-o 
cultură, ca însemnătate, în dauna altora? De ce şi cum ? 

De unde îşi procură sătenii, sămânța? De unde cei codaşi, cei 
miilocaşi şi cei fruntași ? 

Ce sisteme de selecționare a seminţei se folosesc: sămânță 
luată prin Camerele de agricultură, diverse case furnizoare, sau 

selecţionare în sat. 

Cum se alege sămânţa, cum se tratează, cum se păstrează şi 
se însămânţează ? 

Ce fel de pomi sunt în livezi, ce fel de viţe de vie, etc. 

Statistica uneltelor din sat, precum și a vitelor de muncă. Re- 
partizarea lor pe categorii economice, 

Vom da o descriere amănunţită a tuturor uneltelor, fie vechi, 
patriarhale, fie industriale, moderne. Schițe, fotografii şi numiri 
tehnice amănunțite. 


184 » ' MONOGRAFIA UNUI SAT 


Ce unelte se folosesc în comun de mai mulți? Asociaţii de 
maşini: tovărăşii de plug, de treer, de selectoare, semănătoare, 
etc. 

iugrăşămintea naturală şi artificială: câte cantităţi se folosesc, 
de către cine, în ce fel pregătite? Câte platforme de gunoi sunt. 
De unde şi cât se cumpără. Unde se pun îngrășămințţile, de către 
cine şi de câţi ani au început oamenii a folosi îngrășămintea. 


II. Tehnica de lueru folosită în sat. 

In împărţirea muncii în satul întreg, foloseşte satul o orându- 
ială oarecare pentru agricultura sa? De pildă un sistem „în 
moină'“, adică pe două hotare, unul „de sus“, altul „de jos“, în 
care culturile alternează ? De pildă, toată lumea punând porumb 
pe acelaș hotar, un an; apoi grâu, în anul următor, sau lăsând 
pământul în ţelină. Sau un sistem în trei tarlale, grâu, porumb, 
islaz, alternând pe trei mari loturi de pământ? 

Se va descrie amănunţit chipul acestei orânduiri. Este ceva 
care stă în obiceiul oamenilor, sau este ceva organizat precis. 
Este acest sistem introdus sau schimbat mai de curând? 

Care e calendarul agricol urmat de satul întreg? Când se 
scoate plugul, când se culeg roadele câmpului, când rămâne mi- 
riştea izlaz, de poate intra vita oricui pe orice loc? 

Sunt sfaturi ale plugarilor în care se hotărăsc aceste zile şi 
amănuntele muncii, 

Când, cum şi cine se poate abate de la aceste reguli? 

Sau, dacă asemeni reguli pe tot satul nu sunt, cum își cultivă 
fiecare sătean bucăţile de pământ? 

Vom căuta să înțelegem deplin toate aceste reguli şi deprin- 
deri, așa cum le găsim astăzi în ființă, şi cum au fost ele pe 
vremuri. De pildă va trebui să aflăm cum funcţiona obştia veche 
în satele răzășeşti şi moşnenești sau cum urmau lucrurile pentru 
pământurile luate în dijmă de la boeri, în satele clăcăşeşti, etc. 

Tehnica de lucru a fiecărei culturi, în parte, 

Vom da o descriere complectă a tutulor muncilor, socotindu-le 
în zile şi braţe de muncă, necesare pentru cultivarea unei anume 
întinderi de pământ cu anumit soi. 

De pildă un hectar de porumb: când, cum şi câte zile se în- 
graşe pământul, se intră cu plugul, tăvălugul, se seamănă, se face 
prașila întâi, a doua, etc. 


SOCLOLBUC 


VIAȚA GOSPODĂREASCĂ A SATULUI 185 


Socoteala se poate face, căci fiecare sătean ştie cam câţi oa- 
meni şi câte zile i-ar trebui dacă mar putea munci el și şi-ar 
tocmi ziuaşi la muncă. 


III. Mâna de lucru. i 

Vom face socoteala a câte braţe de muncă se află în sat (băr- 
baţi, femei, copii, în putere). b | 

ga A împarte munca agricolă între toți aceștia. Ce fac unii 
si ce fac ceilalți? 141 | 
Pământurile se muncesc numai de stăpânii lor sau şi cu aju- 
torul unor braţe străine. rc li, e å 

Câţi sunt locuitorii din sat care trebue să-și închirieze puterea 
de muncă pentru a putea trăi? 

Câţi sunt cei cari îşi tocmesc oameni la lucru | 

Se vor avea în vedere categoriile economice stabilite prin sta- 
tistică şi relaţiile dintre ele, din acest punct de vedere. 

Vom urmări să lămurim următoarea întrebare: munca pentru 
altul poate avea deosebite înţelesuri; ea poate fi o muncă de 
ajutor dat de bunăvoie între vecini (împrumuturi de zile de lucru: 
între rude, vecini, prieteni). Poate fi o muncă în clacă, răsplatita 
prin petrecere, sau nerăsplătită (clacă la preot, la cununa, i 
buzdugan, la vii; şezători şi furcării la destăcat porumbul, la 
bătut răsărite, etc.). la | | 

Dar poate fi şi o muncă dată din silă economică, adică din 
lipsa altui mijloc de câştig, deci în loc de o muncă intre oameni 
de aceeaș stare economică, avem aci legături între doua categorii 
deosebite, cu rosturi economice altele: chiaburi şi pătimaşi, 

Vom da descrierea tuturor înfăţişărilor acestora din munca 
satului, arătând şi condiţiile în care se fac aceste munci pentru 
altul: ce prețuri se dau, după anotimp, fel de munca, sex ŞI 
vârstă. Câte ore se mucesc, câțe sunt de odihna, de hrana. etc. 

O deosebită băgare de seamă o vom da-o cetelor de muncitor! 
agricoli, cari pleacă în alte sate după lucru, cu ziua sau cu 

hiotura, organizaţi sau neorganizaţi. PA, 
i IV. Impărțirea foloaselor din cultura nământalui, (distribuţie, 
transport și consumi. W aL LR 

Se vor socoti cantitățile producţiei pentru mai mulţi ani in 
parte, în total pentru tot satul şi apoi pentru fiecare categorie 
economică în parte. Producţia la hectar, în anii buni şi ran. 


188 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Din cantitatea totală produsă de fiecare categorie economică 
în parte, câtă rămâne în sat şi câtă pleacă spre piaţă. Cu alte 
cuvinte, cât se consumă pe loc de către înşişi producătorii (hrană 
şi sămânță) şi cât se vinde. 

Cum se face legătura cu piaţa şi ce fel de piaţă este aceea? 

Produsele se pot vinde altor consumatori ţărani, pe bani sau 
pe schimb de produse. Vom urmări, mai ales, schimburile de la 
regiune la regiune, de pildă între cei de la munte și cei de la 
șes. Când, cum şi cine transportă produsele prin alte sate? Pleacă 
cei din satul nostru în alte sate, sau așteaptă să le vie cumpără- 
torii ţărani? 

Sau vânzarea se face în iarmaroace? Când, cum și de către 
cine? 

Sau sosesc În sat negustori cari cumpără pentru a revinde cu 
câştig. Cine sunt aceştia? In ce condiții cumpără şi cui revând? 
Vânzarea se face de fiecare sătean în parte, sau funcţionează 
jooperative de vânzare în comun? 

La ce îngrijire sunt supuse cerealele, fructele, vinul, care se 
pregătesc pentru vânzare, sau care se ţin pentru nevoile gospo- 
dăriei: unde se păstrează (docare, standardizare, măcinare, etc.). 

Când şi cum se consumă depozitele de cereale. Sunt împlinite 
toate nevoile de alimentare ale sătenilor? 

V. Rentabilitatea agriculturii, 

Agricultura nu se face întodeauna și nici toată în vederea 
unui câştig bănesc. O fermă, un mare proprietar produc pentru 
a vinde, adică pentru a câștiga băneşte. O socoteală bănească, 
un calcul de rentabilitate este pentru acest fel de productori o 
nevoie de cea mai mare însemnătate. Bugetul şi contabilitatea 
agricolă sunt pentru ei de neapărată nevoe. 

Dar pentru săteanul, care din agricultură vrea, în primul rând, 
Sa aibe cu ce-şi acoperi nevoile traiului, socoteala bănească nu 
trage atât de mult în cumpănă. E de ajuns să aibe cantitatea de 
cereale necesară pentru hrana familiei lui. Totuşi şi pentru aceşti 
săteni este bine să facem o socoteală bănească, adică să aflăm și 
ventabilitatea gospodăriei lor. Mai întâi, pentrucă astfel putem să 
ne dăm seama de gradul de desvoltare economică şi tehnică a 
jiospodăriei ţărăneşti. Și, în al doilea rând, pentrucă oricât de 
închisă ar fi gospodăria săteanului, ea tot are legături cu piaţa, 
pentrucă o bună parte din recoltă, trebue să fie vândută în piaţă 


SOCIOLBUC 


VIAŢA GOSPODĂREASCĂ A SATULUI 187 


pentruca gospodarul să-și facă rost de banii trebuitori plăţii impo- 
zitelor şi cumpărării produselor industriale. ia =. 

Cu cât mai puternică este înrâurirea pieții, cu a: e pe f 
este mai supusă la ceeace se numeşte de către economişti í aE 
adică îurâuririi prețurilor industriale şi a celor agrico i ri 
stării economice a agricultorului. In al treilea rând. că, n 
Cămin Cultural reuşeşte să introducă contabilităţi agricole şi $ 
facă burete tărăneşti, prin aceasta însăș contribue la educarea in 
stil modern şi, potrivit nevoilor de astăzi. a gospodarilor ni 

Vom face, deci, calcule de rentabilitate pentru gospodariile 
cepe re aceasta folosim, în primul rând, bugetele, ale căror 
formular îl vom arăta mai târziu. 


PĂŞUNATUL ŞI PĂDURĂRITUL !) 


"O atenţie specială dăm problemei păşunilor şi pădurilor. e 
urmări desigur liniile mari ale chestionarului general de stu X 
al folosirii pământului, Dar vom avea ^n vedere următoarele puncte 


speciale: | i Tir F 
Pășunatul: Harta păşunilor din comună, sari afară din comună 


folosite de săteni. i | ý | 
Arătarea, în suprafeţe, a terenurilor folosite pentru ta e : 
particulare, închiriate, comunale, păşuni alpine. Distanţele aţa 
trä. Flora lor. Capacitatea lor. h À 
“i Biblia fiecare în parte vom arăta de când sunt folosite aceste 
terenuri drept păşune {data împroprietăriri cu islaz, data defri- 
ării, data inchirierii etc). si> 
i Situaţia administrativă şi juridică. Personalul de conducere şi 
| i gislației în viguuic. 
de pază. Modul de aplicare a legis | 
apei de exploatare a păşunilor : Sunt terenuti rezervate coca 
păşunii, special îngrijite pentru aceasta, sau terenuri el 
numai temporar pentru pășunat (de pildă toamna, după St M 
Degradările ivite în fiecare porțiune Şi fel de Posea 4 
pricina pietrelor, muşuroaielor, viiturilor Și stagnării apelor, 
florii vătămătoare). 
i i ie ani 
% După planul făcut de d=l Ing. silvic Traian Heroiu, pentru Echipa regală 
studențească din Şant. 


183 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Ameliorărs pastorale: curăţiri îngră i 
„Ama = , grăpare, in i 
i e Rai pare, îngrăşăminte, drenaje, 
Pășunarea : mânarea vitelor (individuală, în turme, ciopoare 
tamazlâcuri, cu sau fără păzitor sătesc; se vor studia condițiile 
în care își strâng sătenii laolaltă vitele spre a le duce la păscut) 
Instalaţiuni pastorale, împrejmuiri, stâni, seciuri, staule, strun i 
adăposturi, drumuri, poteci. ' K 
Felul cum sunt îngrijite vitele în păşuni, î 
ăşu i 
lăsate să pască. EP TE n Ei pl AIE 
Foloasele aduse de păşuni: Statistică a vitelor care au pășunat 
pe fiecare pășune în parte, (pe cât mai mulţi ani de zile) 
(Observaţie: în tot ceeace priveşte viaţa oierilor în stâne, vom 
da la unităţi sociale, un chestionar amănunţit). i 


l Pădurea. Suprafața păduroasă a comunei, împărțită după felul 
ja pare e Coe şi folosită (proprietate moșnenească, de stat 
viduală, supusă sau nu i i silvi ă sii l 
ES AE EN i regimului silvic, parcelată şi în exploa- 
aps ata terenurilor degradate, (prin acțiunea apei și culturi 
Situaţia administrativă şi juridică a pădurii. 
Administraţia pădurilor, personal tehnic și administrativ 
Legislația forestieră în vigoare şi modul ei de aplicare | 
MAI IAR din comună. 
Cu tura oresiteră : arborete şi tipuri de arborete. De va fi cu 
pag, Eo R descrierilor parcelare (suprafețe, specii, vârstă, 
Regime și tratamente admise. 
Regenerarea pădurilor (eventual tabloul comparativ al suprafe 
telor exploatate şi regenerate, — în mod natural sau prin plantațiuni i 
Seminţe, pepiniere, plantațiuni, rădăcini. Pi 
Primejdii: incendii, atacuri de insecte, inundații, delicte 
Preţurile şi urmărirea acestor calamități pe Ei în i ă 
Legături între pădure şi pășune. Gig 
Primejdia păşunatului pentru pădurile din localitate 
Folosirea pădurii: Volumul materialului lemnos din raza 
m O E pipa după tabloul descrierilor parcelare). dă 
utințele de exploa ă | i 
terial ce se S A miae p 
Felul exploatărilor (regie, antrepriză), (diagrama pe zece ani). 


3SOCLOLBUC 


VIAȚA GOSPODĂREASCĂ A SATULUI 189 


Cantitățile care s'au expolatat, felul distribuirii sau vânzării 
materialelor (pe zece ani în urmă, dacă se poate). 
Instalaţiuni tehnice de exploatare şi transport. 
Drumuri şi distanța pădurilor fără de comună şı diferitele piețe 
de desfacere. 
Valoarea aproximativă a pădurilor, față de sol. 
Preţul de vânzare la unitatea de produs fasonat (pe păduri!, 
Cheltueli cu administraţia (dacă se poate pe zece ani in urmă), 
Venitul comunei din proprietăţi forestiere şi produse lemnoase, 
Venitul comunei din produse accesorii: vânat, pescuit, etc, 
Venitul total. 
Tehnica exploatării și industrializării lemnului. Modul doboririi 
arborilor, 
Modul secționării şi sortării materialului. Denumiri uzuale. 
Mijloace de lucru (unelte). 
Mijloace de transport (ulucuri, jilipuri, săniuțe, etc.). 
Depozite de material brut. | 
Fabrici, herăstrae de apă (capacitate anuala de debit; sorti- 
mente; denumiri uzuale). 
Depozite de material industrializat. 
Prelucrarea, şi întrebuinţarea lemnului. Eventual: industria 
la domiciliu. 
Viata oamenilor în pădure : Munca în pădure (exploatare, trans- 
port, pepinieră, plantaţiuni) de către bărbaţi, femei, copii. 
Pregătirea lucrătorilor (lucrători calificaţi, necalificaţi, etc.). 
Felul de a se adăposti al oamenilor, de a se hrăni, etc. 
Obiceiuri în legătură cu munca în pădure, 
Organizarea lucrului şi a lucrătorilor. 
Accidente de muncă. 
Asigurări muncitoreşti (sume depuse şi ajutoare încasate pe 
zece ani în urmă). 


CREŞTEREA AN IMALELOR DOMESTICE 


Statistica animalelor din sat. Vom arăta pentru fiecare cate- 
gorie economică în parte câte vite mari, mici, de ce fel, păsăn, 
stupi de albine, viermi de mătase, sunt, după foaia de statistică 
economică. 


190 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Pentru fiecare fel de animal domestic vom studia: 

Care este rasa cea mai răspândită în sat şi care sunt rasele 
mai puțin numeroase. Ce măsuri de ameliorare a raselor sunt 
Ce reproducători s'au adus în sat pentru îmbunătăţirea raselor. 
Ce construcții obşteşti, precum de pildă grajduri comunale zu 
tacut n sat. Cum sunt folosite construcțiile obşteşti și repro- 
ducătorii de rasă. De unde sunt procurați, de cine sunt îngrijiţi 
şı ce rezultate s'au obținut Eii 

Ingrijirea dată animalelor domestice: pentru fiecare soiu în 
parte vom arăta cum sunt adăpostite, cum sunt hrănite. cum 
îngrijite pentru a fi ferite de boli ori vindecate. i 

Cari sunt epizootiile din sat și ce măsuri s'au luat. 

DR ce animâjelor: pentru muncă, pentru tăiat, pentru pro- 
i Cantităţile de produse animale din sat: câte kilograme de carne 
tăiată, de lapte, ouă, miere, 

Cum se consumă aceste produse; 
consumul în casă şi vânzarea. 

Vom avea în vedere toate punctele arătate în Chestionarul 
pentru agricultură, adică vom urmări materia primă întrebuințată, 


uneltele, tehnica d > Ta apei: ara 
PR ut c e lucru, producția, distribuţia, transportul şi 


prelucrarea şi gătirea lor, 


MESERIILE ŞI INDUSTRIILE DIN SAT 


M : Câţi i A AER N 
i unt tată AU QR 8 DAGES aia 
vazul ei cum, eşter în parte: de unde a învăţat mes- 
E când a început să facă meșteşugul pe seama lui şi cum i-a 
meserias precum şi e a ek a Meskcăi 
408 A e Al foloseşte ? Cum îi alege, cnm îi învaţă, ce folos are 


Uneltele meșterilor : pentru fiecare meserie în parte vom face 


SOCIO 





LBUC 


? 


VIAȚA GOSPODĂREASCĂ A SATULUI 191 


studiul amănunţit al atelierului, cu inventarul și descrierea tuturor 
uneltelor întrebuințate: numele uneltei şi a părţilor ei alcătuitoare, 
proveniența (cumpărată, făcută în sat, făcută de el) data procurării, 
preţul ei şi modul ei de folosire, Adăogăm un desen tehnic al 
uneltei. 

Ceeace urmărim prin acest inventar este să aflăm gradul de 
dezvoltare tehnică a meseriei în sat, precum și atârnarea ei de 
industrie: câte unelte sunt făcute în fabrici, câte în gospodăria 
omului, 

Meşteşugul: Vom studia toate metodele de lucru a meşterului 
pentru obținerea fiecărui rezultat în parte, astfel ca să ne dăm 
seama dacă meşterul munceşte raţional, higenic, după o tehnică 
înapoiată sau după una înaintată. 

Cum își exercită meșteșugul : Traeşte meșterul numai din exer- 
citarea profesiunii lui sau mai este pe deasupra şi agricultor? Pe 
care dintre profesii o socotește principală. Meseria lui o mai ştiu 
și alţi gospodari din sat, sau o ştiu numai meseriaşii? 

Ceeace urmărim prin aceasta este să aflăm cât de legată 
este meseria lui de gospodăria ţărănească. Sunt unele meserii 
pe care le ştiu toţi bunii gospodari. Altele care au izbutit să se 
destacă de gospodăria sătenilor şi să devie o profesie de sine 
statoare. 

Care este clientela meşterului? Lucrează numai pentru gos- 
podarii din sat, de câte ori este rugat? Sau lucrează și pentru 
vânzare ? Cui vinde? In piața din sat, în bâlciuri şi iarmaroace 
sau la negustorii capitalişti ? 

Foloasele trase din meșteșug: Cum vinde şi cum este răsplătit 
meşterul? Prin contraservicii, prin plată în natură sau prin bani. 
Care este preţul pieţii locale? Cât a câștigat în anul acesta din 
meşteşugul lui? Se va face fiecărui meșteșugar în parte un buget 
foarte amănunţit de venituri şi cheltueli, aşa ca să ne putem da 
seama de rentabilitatea meseriei lui. 

Observaţii: Să nu uităm că foarte mulţi meseriaşi folosesc o 
unealtă care nu este totdeauna a lor: de pildă, morarii, cei cari 
lucrează la pive, la dârste, ete. In acest caz, vom fi foarte atenţi 
la problema specială a proprietăţii uneltelor de muncă. De către 
cine, de pildă, se foloseşte moara, pe temeiul cărei învoeli şi cum 
își împart aceşti proprietari uiumul sau vama luată. 


é 


192 MONOGRAFIA UNUI SAT 


NEGUSTORIA, NEGUSTORII, PIAŢA DIN SAT 
ȘI DE DINCOLO DE SAT 


Câtă parte din producția totală a satulul trece prin mâinile ne- 
gustorilor ? 

Vom lua, rând pe rând, toate capitolele până acum studiate, 
agricultură, creşterea vitelor, pădurit, meserii, și vom căuta să 
vedem câtă anume parte din totalul producţiei rămâne în gospodăria 
săteanului, şi câta pleacă afară pentru a fi schimbate contra altor 
produse, sau pe bani? 

O bună parte din produse rămân în sat, vânzându-se pe piaţa 
locală. Cât anume? O altă parte pleacă spre alte sate sau spre 
orașe. Cât anume? 

Ce mărfuri sosese în sat prin ajutorul negustorilor? 

Vom face socoteala tuturor mărfurilor care se cumpără de către 
săteni (unelte, semințe, îngrăşăminte, haine, cereale, gaz, sare, tutun, 
alcool, săpun, etc.), arătând ce cantități cumpără şi de la ce ne- 
gustări. 

Câţi negustori şi ce fel de negustori sunt în sat? 

Vom stabili lista tuturor negustorilor permanenţi cari au pră- 
vălie în sat. 

Lista negustorilor cari vin periodic în sat spre a face cumpă- 
rături. 

Lista negustorilor din satele învecinate, oraşe, orăşele, cari 
cumpără sau vând mărfuri satului, 

Lista iarmaroacelor, a bâlciurilor, nedeielor, târgurilor anuale 
cu care lucrează satul. 

Lista cooperativelor de tot felul din sat, sau care au legături 
cu satul. 

De asemeni şi a băncilor şi instituţiilor de Stat (de pildă 
Camere de Agricultură), care au legături comerciale cu satul. 

Cum se face comerţul în cat? 

Cum se păstrează mărfurile care urmează a fi vândute? Cum 
şi de cine se transportă? In ce condiţii se vând şi se cumpără? 

Vom studia, pentru fiecare capitol în parte (vânzare pe loc, 
vânzare prin negustori ambulanți, prin comercianţi permanenţi, 
depozitari), gradul în care comerţul atârnă de pieţele mari ale 
oraşelor. 

Vom studia, mai ales, chipul cum se stabilesc prețurile şi vom 


SOCIOLBUC 


VIAȚA GOSPODĂREASCAĂ A SATULUI 198 


căuta să arătăm deosebirea dintre preţurile regionale şi cele ale 
pieţei oficiale şi să înţelegem şi pricinile acestor deosebiri. 

Studiul fiecărui comerciant în parte. | 

Vom lua pe fiecare comerciant, de orice fel ar fi el: ţăran care 
pleacă cu carul să-şi vândă produsele în altă parte, negustor 
ambulant venit să vândă în sat sau să cumpere, cârciumar sau 
alt negustor cu prăvălie, angrosist, etc., și îl vom studia amă- 

it di ă dere: 

nunțit din următoarele puncte de ve F 

1) Capital învestit: imobile, unelte, teren şi bani. Datorii şi 


sarcini ; 
2) Cantități de mărfuri cumpărate 
depozit; f | 
3) Preţul de vânzare şi de cumpărare ; 


4) Beneficii realizate. | l 
i aceasta vom face tuturor negustorilor din sat un buget 


cât se poate de amănunțit, cunoscând și registrele fiscului şi 
dacă ni se îngăduie, propriile lor registre comerciale. 


şi vândute şi aflate în 


13 


CAPITOLUL X 


VIAŢA GOSPODĂREASCĂ A SĂTEANULUI 


Până acum am căutat să înțelegem care este înfăţi- 
șarea satului întreg, sub latura gospodărească. Nu am 
fost băgători de seamă la ce se întâmplă cu fiecare 
gospodar în parte, :ci numai cu toţi gospodarii luaţi 
laolaltă. 

Insă, ca să putem înțelege deplin viața economică 
a satului, trebuește să răsturnăm acuma problema și 
să' ne gândim la chipul cum se răsfrânge întreaga 
viață economică a satului în sânul fiecărei gospodării 
în parte. j 

Gospdăria este o unitate socială foarte bine închegată, 
cuprinzând în ea şi o viață de familie, și o viață 
spiritualä deosebită, aşa că vom mai avea cândva prilejul 
să o studiem, în amăänunțime şi anume atuncea când 
vom trece la cercetarea unităților sociale din sat. 

Deocamdată, din punct de vedere economic, este bine 
să Începem a cerceta bugetele gospodăriilor din sat. 
Vom face cât mai multe bugete ne va fi cu putință. 
Bine ar fi ca să introducem în cât mai multe gospodării 


SOCIOLBUC 


VIAȚA GOSPODĂREASCĂ A SATEANULUI 195 


carnete de contabilitate agricolă, care se pot cere de 
la Fundaţia Culturală Regală Principele Carol. In tot 
cazul vom face bugete de oameni bogați, mijlocași, 
săraci, de meseriaşi, de negustori, așa ca să avem 
lămuriri cu privire la cât mai multe părți ale vieţii 
satului. 

Cum facem bugetele gospodăriilor? Folosim formu- 
larul de buget, pe care îl înfățișăm în anexă. 

Să fim atenţi şi să-l cetim odată întreg, ca să-l 
înţelegem deplin. Am mai avut prilejul să spun că 
foarte multe din gospodăriile noastre nu vând şi nu 
cumpără, decât prea puţine lucruri. Ar trebui deci 
ca, într'o socoteală de buget, să nu trecem bani, ci 
numai cantitäji produse şi consumate, şi să socotim 
în bani numai atunci când în adevăr ceva sa cumpărat 
sau sa vândut. Dar, pentruca să putem socoti renta- 
bilitatea agriculturii, deci gradul de desvoltare al tehnicii 
şi organizării muncii agricole, este bine să facem totuşi 
un calcul bănesc chiar acolo unde de fapt banul nu 
a apărut. Și încă.mai bine, este să trecem fiecare 
produs în parte de două ori: odată socotit în kilograme 
sau în alte măsuri şi odată socotit în bani 

Cum facem socoteala în bani? Dacă de fapt un 
lucru sa cumpărat sau. sa vândut cu bani, trecem 
prețul acelor bani. Dacă nu, stabilim, mai întâiu, o 
listă a tuturor preţurilor de pe piața locală. Ştim de 
pildă, cam cât sar putea vinde un pogon de pământ, 
un kilogram de grâu sau cât sa plătit pentru o zi de 


196 MONOGRAFIA UNUI SAT 

muncă. Preţuim, deci, toate cantităţile produselor, pe 
temeiul acestei liste de preţuri locale, listă pe care o 
anexăm bugetelor noastre. 

Iată de ce la toate capitolele bugetului vom vedea 
că sunt două coloane: „Hectare-Lei“, sau „Bucăţi-Lei“, 
sau „Kilograme-Lei“ ş.a. m.d. Să nu credem că e 
de prisos, ci să avem grija să completăm amândouă 
coloanele. 

O altă lămurire care trebue să fie dată, este următoarea: 

Intro gospodărie trăește și o familie. Intro fermă 
care lucrează doar pentru câștig, nu există o familie, 
ci există numai o „exploataţie“. Dar, întro gospodărie, 
în afară de exploatația propiu zisă, mai există, după 
cum am spus, şi o familie, un menaj. Ca să putem 
vedea rentabilitatea exploatației siliţi suntem să o 
despărțim de menaj și de familie şi să o socotim ca 
o întreprindere de sine stătătoare. 

Bugetul îl împărțim în trei capitole. 

Capitolul I e ușor de înţeles; scrim acolo pe membrii 
familiei şi etatea fiecăruia. 

Capitolul II arată inventarul gospodăriei, care se 
compune din avere: pământ, clădiri, lucrări de îm- 
bunătățiri funciare şi vite, inventar mort, adică unelte 
plantaţii, și ceeace se numește capital circulant, adică 
depozite de produse. Toate acesta au numele de capital 
act. 

„Dar inventarul gospodăriei se compune și din ca- 
pitalul pasiv, adică datoriile gospodăriei. 





SoCIOLBUC 


VIAȚA GOSPODAREASCĂ A SĂTEANULUI 197 


Să luăm, rând pe rând, toate aceste capitole. 

Incepem cu capitalul activ. Socotim mai întâiu pă- 
nântul folosit de către gospodării: câtă arătură, pășune, 
ate, Socotim în hectare şi în prețuri în lei (dacă ar 
fi să se vândă). Facem totalul. 

Clădirile le socotim iarăși la valoarea lor actuală, 
dacă ar fi să se vândă și arătăm şi anul construcției 
lor, adică vechimea în ani a fiecărei clădiri în parte, 

La îmbundtățiri funciare arătăm, deasemeni, de când 
sunt făcute și cât ne-ar costa să le facem astăzi. 

La inventarul viu arătăm numărul şi felul vitelor, 
precum şi preţul lor, dacă ar fi să se vândă. La vite 
avem şi un capitol special pentru a deosebi vitele de 
muncă de cele de rentă, adică pentru lapte, carne, etc. 

La inventarul mort trecem toate uneltele, precum 
şi preţurile de astăzi dacă ar fi să se cumpere; la 
plantaţii socotim valoarea lor dacă ar fi să se vândă. 

Să nu vă încurce faptul că la punctul Nr. 1 (pământ), 
precum şi la Nr. 6 (plantazu) se află trecut acelaş 
lucru: „pomi fructiferi“, pentru că odată socotim valoarea 
pământului ca și cum ar fi desgolit de pomii dea- 
supra, iar a doua socotim numai pomii plantați fără 
de pământ. Desigur că socoteala în hectare rămâne 
aceeaș. Punem aceeaşi cifră şi într'o parte și întralta. 
Dacă vrem să socotim numărul pomilor la Capitolul 
VI, ne este foarte ușor pentrucă ştim cam câți pomi 
se plantează pe un hectar. 

La Capitalul circulant socotim proviziile pe care le 


198 MONOGRAFIA UNUI SAT 


La capitolul ea 4 ; 
oa “tor e pitalului pasiv trecem data când 
d atoriile, valoarea lor și dobânda plătită 
îmează acuma să facem anumite socoteli ca să 


obt; A 
bţinem averea netă. Socotim apoi cât revine capital 
activ şi Í l 
- iN şi capital pasiv pe hectar, adică îmnpărțim aceste 
ouă cifre la cifra totalului de hectare arătat la ca 
fel procedi 
mh (um dam 
: ntru averea neta, împărțindu-i totalul prin totalul 
ectarelor stăpânite de gospodărie. 

~ 

Cu aceasta am sfârșit inventarul propriu zis şi urmează 
putut să fie folosit a 

| Ai cest 
ainia La alcătuirea acestui buget trebue să ne 
adu A 
NDR paii aminte så facem deosebirea trebuitoare 
ris cu e deoparte, cu veniturile și cheltuelile 

| DICC uc alia parte ct j 

. 4 ică 

cheltuelile ei. | Îsi Sa 

In pri â i i 
aaa rage paza socotim venitul brut a] exploatației 

a, din totalul celor produse î 
use in gospodărie, cerea] 
produse lactare, carn i A li 
e etc, o parte se vinde si 

itp Cai cell. 5y ŞI o parte 
e Manâncă de către familie. Avem deci două inni 


Capitolul 4 — Incasările eaploatației, în care trecem 


SOCIVLBUC 


VIAŢA GOSPODĂREASCĂ A SĂTEANULUI 199 


numai ceeace sa vândut de către gospodar. Arătăm 
kilogramele vândute și preţul cu care sau vândut, 
“Tot ce prisoseşte îl trecem la Capitolul al doilea B 
— Prestaţule exploatație: la menaj şi familie. Este ca şi 
cum exploataţia ar dărui familiei anume cantități. 
larăşi trecem şi aci kilogramele şi prețul în lei, 
care preţ iarăși, şi de data aceasta, nu este un preţ 
plătit, căci evident gospodarul nu-şi plăteşte lui însuşi 
când consumă ceva din produse, ci este numai un 
preţ care ne îngădue să facem contabilitate. Să avem 
grijă ca preţurile de la punctul B să fie calculate 
după preţurile arătate la punctul A. Adunândpe A 
cu B avem totalul venitului brut. 

Dar exploataţia a avut și cheltueli. Le trecem, rând 
pe rând, după cum se arată la punctul 2 Cheltuelile 
exploatației.. Toate aceste cheltueli sunt bani plătiți 
întradevăr de către sătean. Dar săteanul,: cu toată fa- 
milia lui, a muncit el însuși în exploataţie şi munca 
aceasta nu a plătit-o. Totuşi şi ea trebue să fie soco- 
tită întrun chip oarecare. O socotim tot contabili- 
ceşte, adică socotim câte zile a muncit fiecare mem- 
bru al familiei și cât ar fi trebuit să fie plătit dacă 
în loc să muncească pe al lui, ar fi fost muncitor 
ziler. 

Odată ştiind toate aceste lucruri, putem face soco- 
teală rentabilității exploatării agricole și anume: IL uăm 
totalul venitului brut (adică punctul 1 A + B) şi 
scădem din cheltuelile exploataţiei. Din acest venit 


200 MONOGRAFIA UNUI SAT 

agricol, scădem suma totală care ar fi trebuit să fie 
plătită dacă membrii familiei ar fi muncit ca zileri. 
Ceeace ne rămâne este renta ezploatației. 

Iar venitul net, consistă în această rentă a exploa- 
tației, plus banii pe cari i-am încasat din dobânzi 
sau din arenzi. 

In afară însă de exploataţia agricolă, mai facem şi 
o socoteală pentru alte venituri anexe din întreprin- 
deri lăturalnice: cărăuşii, salarii, etc. 

Odată ajuns la punctul 4 intitulat Cheltuelile me- 
najului, schimbăm cu totul problema. Numai ne 
interesează exploatația, ci ne interesează familia. In- 
cepem deci un alt buget pentru această familie. 

Cheltuelile unei famili sunt de mai multe feluri. 
Mai întâiu, cumpărăţo serie de produse de pe piaţă. 
In al doilea rând însă, consumă şi din ce a produs 
în gospodărie. Punctul B Produse luate în exploa- 
iafie, repetă cuvânt din cuvânt şi cifră cu cifră capi- 
tolul B Prestaţule ezploatațiev la menaj și familie. 
Din nou, nu trebue să ni se pară că este o repeţire 
zadarnică, pentrucă noi DE FAPT FACEM DOUĂ 
BUGETE. La bugetul exploataţiei, am arătat ce sa 
scos din exploataţie și sa luat de către familie; iar 
la bugetul familie: socotim ceeace a luat familia din 
exploataţie. Adăugăm şi cheltuelile particulare ale 
familiei pentru tot soiul de lucruri. 

Să avem grijă să nu trecem de două ori aceleași 
sume la Cheltuehle menajului — Produse cumpărate 


SOCIOLBUC 


VIAȚA GOSPODĂREASCĂ A SĂTEANULUI 201 


de pe piaţă, şi cheltuelile particulare ale ga i 
Pentrucă este greu, de pildă să spui câte lemne s'au 
folosit la bucătărie şi câte pentru incalzit, sau cât 
gaz a fost pentru menaj şi cât pentru familie, 4 a 
hotărât ca, dupăce am socotit cantitatea piota e 
lemne cumpărate, să 0 împărțim în trei părți Doua 
treimi cheltuelile particulare ale familiei pentru tot 
soiul de lucruri. Cheltuelile particulare ale oar 
Gazul, îl împărțim jumătate şi jumătate, deopotriva la 

i şi la familie. 
cs Lai bugetul nostru este încheiat şi nu mai 
avem decât să facem o recapitulație a tuturor cifrelor 
asa cum este arătat în formular. 

"Pentru a înțelege mai bine chipul cum se face un 
asemenea buget, formularul pe care il Enpi in 
anexă, cuprinde şi socotelile unei anume iute. 
aşa cum at fost ele socotite întruna din cercetarile 
Institutului Social Român. 


CAPITOLUL XI 


REGULILE DE PURTARE ALE OAMENILOR 


Am reușit să strângem! până acum destul de multe 
știri despre faptele, gândurile și nevoile, cari între- 
ţesâudu-se laolaltă, alcătuiesc viață oamenilor din satul 
nostru. ÎIntrețeserea aceasta îşi are chipul ei de a fi 
pentru ca această viață să fie omenească ȘI toți A PN 
podarii să poată „face sat“ laolaltă. Anume ea cere 
ca toată lumea să păstreze anumite reguli de purtare. 
Fie ca este vorba numai de regulile de bună cuviință 
fie | că e vorba de reguli .de morală sau de regali 
Juridice, sancţionate prin judecătorii şi tribunale. în 
monografia noastră, noi va trebui să le studidi cu 
atenție. O vom face cu atât mai mult cu cât este 
vorba de reguli, deci de credințe și de purtări obşteşti 
ale tuturora, nu numai a câte un singur om şi Că- 
minul Cultural are datoria, prin sfat şi pildă, să ajute 
la crearea unor credințe și purtări obşteşti cât mai 
pertecte. 

ă Două lucruri va trebui să facem: să stabilim mai 
intaiu care sunt normele purtării între oameni (de 


SOCIOLBUC 


| 


REGULILE DE PURTARE ALE OAMENILOR 203 


bună cuviință, de morală şi juridice); în al doilea 
rând, să stabilim întru cât purtarea oamenilor, se 
abate sau se apropie de aceste norme ideale. Pentru 
fiecare capitol în parte, vom avea probleme deosebite, 
deci vom întrebuința și un chestionar deosebit. 


A) BUNA CUVIINŢĂ ÎN SAT 


Regulile bunei cuviințe nu au desigur un caracter 
prea grav. A te abate dela ele, nu înseamnă a te 
expune unor primejdii prea mari. Mai importante 
sunt, din acest punct de vedere, regulile morale şi 
mai ales cele juridice. Insă, spre deosebire de acestea 
regulile bunei cuviinţe sunt reguli de toată ziua, cu 
care ne întâlnim la tot pasul și care se fac, ca legăturile 
noastre cu cei de aproape nouă, sau cu străinii, să 
fie plăcute. Cine nu li se supune, este socotit „rău 
crescut“, adică un om cu care nu e bine să ai relaţii 
sociale. 

Fiecare împrejurare a vieţii își are regulile sale 
de politeță. E deci cu neputinţă să se alcătuiască un 
chestionar complect. Dăm doar ca o simplă pildă, pe 
cel de mai jos: 


CHESTIONAR DESPRE BUNA CUVIINȚĂ 


1) Titluri şi numiri. Cum se numesc între ei oamenii satului, 
rudele, cunoscuţii, străinii; femeile între ele, bărbaţii între ei, sau 
unii cu alţii; copiii, pe cei în vârstă şi pe bătrâni; diferitele ca- 
tegorii sociale între ele. 

De pildă, cui spui: Domnule, cucoane, frate, vere, bade, bădie, 


204 MONOGRAFIA UNUI SAT 


naș, nene, moșule, căpitane, boierule, şefule ; soro, lele, tușă, surată, 
mătușă, babă, etc. 


2) Formule și gesturi de bună întâlnire. Cu cine dai mâna, cui 
săruți mâna, cui spui numai din gusţă „sărut mâna“. Ce alte for- 
mule se folosesc: bună ziua, etc. Cine trebue să salute întâiu? 
Mergând pe drum, pe cine trebue să saluţi şi cu ce vorbe? 
Aceleaşi întotdeauna, sau frânturi de conversaţie („bună ziua“, 
sau „lucraţi, lucraţi? „strângem și noi fânul“). 

9) Formele și gesturi de despărțire. 


4) Regulile oapeției. Cum trebue să se poarte musafirul şi care 
sunt datoriile gazdei ? 


5) Regulile întâlnirilor obeteșii. Buna cuvinţă şi politeţa în şeză- 
tori, la joc, la han, la ospeţe, etc. 

6) Relații soctale din politejă. Cine trebue să fie chemat la bo- 
tezuri, nunți, înmormântări? Ce vizite eşti dator să faci, cui şi 


când? Ce evenimente ale vieţii tale trebuesc vestite și altora, 
cui şi cum? 


B) MOBALITATEA IN SAT 


Moralitatea pune o problemă mai grea decât buna 
cuviinţă: este vorba aci de reguli deosebit de grave, 
în legătură cu cele mai de temei fapte ale omului. 
Abaterea dela legile morale, imoralitatea, sau neluarea 
în seamă a lor, adică amoralitatea, constituesc duşmanii 
“neîmpăcaţi ai omeniei din om şi al bunului trai în 
viata dintre oameni. 

Vom începe prin a studia toate faptele de imora- 
litate din sat, şi anume, pe cât ne va fi cu putinţă, 
pe cale de statistică. In primul rând, ne folosim de 
faptul că o bună parte din faptele imorale ale oamenilor, 
sunt în acelaș timp şi fapte penale. Statul a organizat 
deci, pentru aceste fapte imorale, o represiune. Putem 


SOCLOLBUC 


205 
REGULILE DE PURTARE ALE OAMENILOR 


e e w - * . v ee n ă 
deci să facem o statistica juridică set: pi 
i y 
autoritățile de stat. Mergem, aşa „dar, rån a! ae 
la toate autorităţile penale din regiunea mi ai 
pem cil jandarmii, Cei dintâi care fac cercetari, 
i i alcătuiesc un 
re caz în parte € 
aceştia. Pentru fieca i sfat: 
a verbal pe care îl trec intrun anume te 
ilor î îngăduii à facem 
Cerem deci, autorităților în drept, îngăduința să aa 
istică rinse în ac 
tică a datelor cup 
o despuiere statis „AP 
registre. Iată cum ne extragem date: Pe o ia it: 
de hârtie albă, liniem tot atâtea coloane că : i ; 
fapele pe care le gäsim în registru, Vom avea a p 
cazuri diverse: scandal public, insulte, calomnii, A 
u >» . e a ò 
răniri, omoruri, iuri, tAlhkžrie. si aşa mai departe P 
JL LLAR Po dnis É ; s ; ai 
atit fiecare caz în parte din registrul jandarmi A 
jm i i se cuvine, anu 
pui zm în coloana care 
şi îl însemn ; Kate ari 
scriind, acolo, data ȘI locul unde sa întâmpla ge 
? y ă | 
La fiecare an, ne oprim și adunăm gr pe Di 
im eá í | au tos 
ică ; că în Ianuarie 1930, 
Adică, trebue să ştim i 
1 iri, râniri rua it 
À daluri, loviri, răniri, etc, în luna Keb 
atâtea scandaiuti, 3 
âtea altele. E l 
a gi le pe ani şi luni? 
Dece adunăm aceste fapte penaie p i Ri 
Pentrucă, după câte se pare, ivirea faptelor p - r 
j icini: omorurile; 
ă i ătură anumite pricini: 0 
stă în legătura cu ru 
prilejul certurilor pe hotar, au 2; să „iri i pe 
ile si bătăile, în zi sărbăto 
; bătăile, în zile ae 
vara. Scandalurile ș în ai 
horă: furturile, în anii de sărâcle, etc. Vom ave e 
? f i 
putinţa să controlăm toate aceste lucrari p 5 în 
descoperim altele nebănuite, cu acest mijloc 


206 MONOGRAFIA UNUI SAT 


deosebit de important ca un Cămin Cultural să știe 

aceste lucruri, pentru ca să poată lua măsuri. Ştiu 

cazuri când organizarea de pildă, de către un Cămin 

Cultural, a întrebuinţării timpului liber, la anumite 

ore, în altă parte decât la cârciumă, a adus după sine 
scăderea numarului lunar de scandaluri şi vărsări 
de sânge. . 

Exact aceiaşi statistică, va trebui să o refacem şi 
la celelalte autorități. Astfel, vom merge la judecă- 
toria de pace, și vom luă de acolo statistica proce- 
selor penale și mai ales a condamnărilor. Munca o 
vom repeta și la tribunal, la Curtea de Apel, Curtea 
cu juri, desigur în măsura puterilor noastre și a 
nevoilor, In regiunile de munte, să dăm o atenţie 
specială delictelor silvice, cari mai întotdeauna, atunci 
când apar în massă, înseamnă ceva mai mult decât 
singuratice imoralități și anume un conflict, fie de 
interese materiale, fie de mentalitate şi de judecată, 
între săteni și organele silvice, iarăși un prilej pentru: 
Căminul Cultural, de a interveni, cu întreaga sa 
putere de convingere şi de educație. 

Odată sfârşită statistica aceasta penală, putem spune: 
că am sfârşit și cea mai mare parte din problema 
noastră. Nu că faptele imorale din sat nu ar fi decât 
acestea, penale. Ci numai pentru că faptele imorale 
cele multe, care nu sunt penale, nu pot fi atât de 
ușor cunoscute. Cum o să poți prinde de pildă min- 
ciuna din sat? Sau lipsa de cinste sufletească, pone- 


SOCIOLBUC 


207 
REGULILE DE PURTARE ALE OAMENILOR 


X y A în câteva cazuri 
grirea intriga? Şi să O e ra p at ee, 
l : ~ tul, ate 

a ntru întreg Salut PPR T 
dividuale Ci a i 3 i artinitori 

IA sca N ci totul să fie vâzut cu ochi nep na ai 
- in 

pA i i? Mai că ai socoti munta aceasta ca H 

şi reci! 


neputinţă de făcut. 

Putem folosi totuşi anume 
ralității ascunse ale unei soci i 
tistica familiei pe care $ T E i aer pi 

“mâ utem vedea cal i | 
pari: „tarii lor, câte dLvorțurI. 
â - parasite de barbaţii 10%; 
e femei parasit | y A ip 
X E de ştiut, ca Și nuiudrul sinnciderilo 
PA aa Sima de toate cele ale 

t, dacă vrem să ne dam seama 
sa 

‘etii morale aim sai: N p 
L ansă, în nici-un caz greşala 

a ta i noastră studiind imorali- 

i că fârşit munca 
PR E L. e e s ai oameni morali care 
tatea din sat. Sunt din Ieri i rez pir! 

a re ak 

fac fapte înălțătoare sau în tot cazi $ i ses 
cumsecade, ŞI pe aceştia trebue să-l adie 
dintre ei ajung a fi adevărate persona! ati 

„di 


diate deosebit PD 
descurca în acest studiu, YO 


semne vădite ale imo- 
etai. De pildă, din sta- 
pe foile noastre „de 


care merită a fi stu 


Pentru a ne putea 
putea folosi următorul chestionar: 


1 
CHESTIONAR DESPRE MORALITATE 1) 


s : ici sm pă- 
A. da de omenie, darniti, 
n : (miloşi, ctimsecauc, TA ăreți, bătāuşi, 
} 1. T luai A, săritori la necaz, etc.) ȘI roi e: ta), 
ear Te ultători, eatemniatori, bețivt, iti i fapte obiec- 
sgârci, e priit de sat (opinia publică) Și Cub 
așa cum 


1) Lacrat de à 1 T. Herseni. 


208 MONOGRAFIA UNUI SAT 


tive. Pe cât cu putință să se alcătuiască o statistică a lor, cerân- 
du-se informații in această privință de la locuitorii satului, 

2. Afeete morale: a) Conștiinţa de sine (din analiza punctelor 
b. c. şi d. forma și gradul de manifestare după sex și vârstă. 
b) Iubirea de sine (demnitatea personală, simţul onoarei, simțul 
datoriei, nevoia desăvârşirii morale, vocaţii spre bine, etc.). c) Sim- 
patia (iubirea aproapelui, milă, admiraţie, stimă, lealitate, recu- 
noștintă, dispreţ, invidie față de semeni). d) Religiozitate (simţi- 
ma tu] nimicniciei omenești, teama respectuoasă faţă de Dumnezeu, 
fată de fartela Suprazaturaic, ilaja ue universul necunoscut; simțul 
fatalitaţia, credința în soartă sau ursită, etc), 

3. Voința morală: a) Conștiinţa și alegerea unui scop pentru 
viaţi, conştiinţa unei misiuni a unei datorii de împlinit (mora- 
litate interioară). b) Constiinta mijloacelor de realizare. Acţiuni 
lipsite de conştiinţa scopului moral, dar mânuitoare de mijloace 
morale (morautate exterioară). c) Lipsa unei conștiințe a scopu- 
rilor şi a mijloacelor morale (amoralitate). 

4. Personalitățile saiuiui : oamenii cu conştiinţă de sine des- 
voltată și cu o cumpănire dreaptă a scopurilor şi mijloacelor 
acţiunii morale. (Cu aceştia să se poarte convorbiri sociologice 
complete), 


Concepțiile morale: 1. Credinţe sau concepţii despre originea 
binelui şi a răului, despre bine şi rău, despre soarta şi menirea 
omului p? pamârt, cic, 2, Concepții despre fericire (individuală 
şi socială). 3, Concepții despre desăvârşirea individuală și colec- 
tivă. £. Coacepții despre datorie şi legea morală. 5. Con zeppi 
despre virtuțile morale (cinste, iubire, omenie, etc.) și despre aba- 
terile mictale (ţie, Tar omucidere, etc.). 6. Concepții despre 
idealul moral. 

Faptele morale: 1. In legătură cu proprietatea (a) pozitive: daruri 
la lasarica, gzoalž, cuuiuiiă. ec. — b) negative; furturi, tâlhării, 
tăinuiri, gazde de hoţi, etc.). 2. In legătură cu persoanele. (Filan- 
tropie: ajutorarea nevoiașilor, a văduvelor, a orfanilor, a nebu- 
nilor, a imbecililor, a invalizilor etc, — ajutor în caz de incendiu, 
de accidente. Lista celor care trăiesc din mila oamenilor, Infieri, 
Razbunii:i, şicauc, vătăi, Prigoniri, etc.). 3. In legătură cu învoe- 
lile (dacă se fac şi se țin contracte de bună credință, dacă se tine 
cuvântul dat). 4. In legătura cü viața sexuală. (Modele de mora- 
litate sexuala: feciorie, virginitate, căsătorii armonioase. Abateri: 


SOCLOLBUC 


REGULILE DE PURTARE ALE OAMENILOR 209 


fete vinovate, copii din flori, prostituție, adultere, concubinaje), 
5. In legătură cu animalele (omenie față de animale, chinuirea 
animalelor etc.). 6. Buna cuviință (cinstirea celor mai în vârstă, 
cinstirea părinților, cinstirea mai marilor din sat, cinstirea oaspe- 
ţilor, cinstirea femeilor, etc. Abateri: ocări, bârfiri, necuviințe, beţii, 


„ Literatură pornografică). J 
ERN Cap. I E, II a cercetează mai ales pe bază de Si 
biri; cap. II pe bază de fapte precise. Ori de câte ori peipot intre- 
prinde numărători exacte și complete (statistică morală), e bine 
să se facă. Cercetătorul să completeze planul de lucru ori de câte 
ori întâlneşte fenomene morale neconsemnate aici, In cercetări 
privitoare numai la moralitate trebue să se urmărească integral 
morala de familie, morala religioasă, etc., care in cercetările 
monografice se studiază și în cadrul altor probleme și se concen- 


trează numai în studiile de sinteză. 


C) VIAȚA LEGILOR ŞI OBICEIUL PĂMÂNTULUI 


Când pornim la cercetarea vieții juridice a unui 
sat, ni sar părea că munca este foarte ușoară, deoarece 
Statul a avut grija să facă toate legile de care este 
nevoe, pentruca viața oamenilor să curgă paşnic, .orga- 
nizând și judecătorii, posturi de jandarmi și portărei, 
prin care să se execute hotăririle pe care dreptatea 
le cere, când se ivesc neînţelegeri între oameni. À 

Cu toate acestea, într'o monografie sociologică, dacă 
studiem cu amănunțime viața satului, vom vedea că 
întâlnim şi alte reguli de viață juridică, alte deprin- 
deri ale oamenilor decât acelea prevăzute de către 
legi. Intotdeauna, legea scrie, în cuvinte care nu se 
pot schimba, reguli foarte statornice. Dar viaţa 
oamenilor prin firea ei este nestatornică și așa de 
bogată în fel de fel de întâmplări, încât legea nu 

14 


210 MONOGRAFIA UNUI SAT 

le poate prevedea pe toate de la început, aşa că în 
viaţa satului vom întâlni întotdeauna o altă viaţă 
juridică decât aceea pe care ai fi bănuit-o dacă te-ai 
fi mărginit să citeşti codurile. 

Aceasta desigur nu însemnează că judecătorii din 
tribunale, atunci când li se ivesc pricini de judecată 
nu aplică cu sfinţenie codul. Ci numai că nu întreaga 
viață a satului apucă drumul judecății, căci viața 
oamenilor nu este alcătuită numai din pricini şi cer- 
turi, O bună parte din socotelile de toate zilele ale 
oamenilor se liniştesc prin bună învoială chiar între 
oameni. 

Aşadar, prima noastră grijă, atuncea când pornim 
la studiul manifestărilor juridice dintrun sat, este 
tocmai să știm deosebi partea de viaţă juridică a 
satului care se duce în fața tribunalelor și care urmează 
legile codului, de partea cealaltă, care nu se duce în 
faţa judecății, ci urmează legile bunei învoeli între 
oameni. 

Ca atare, datoria noastră este de a face o statistică 
"a proceselor judecate în faţa tuturor instanțelor care 
poartă de grijă satului nostru. O asemenea statistică 
am mai făcut cu prilejul cercetării mortalităţii satului 
când am numărat toate faptele penale judecate și 
făptuite în satul nostru. Intocmai după pilda dată 
atunci, vom face o statistică și pentru procesele civile 
și comerciale. In chestionarul pe care îl dăm mai la 
vale, arătăm felu] cum trebuesc strânse datele și care 
sunt întrebările la care trebue să răspundem. 


SOCIOLBUC 


REGULILE DE PURTARE ALE OAMENILOR 211 


Desigur că întro bună monografie sociologică nu 
ne-am putea mărgini. numai la înfățișarea datelor 
acestora statistice, ci ar trebui să mergem mai departe 
și să vedem dacă nu cumva satul pe care îl studiem 
nu face parte dintro anumită regiune care îşi are 
nevoile sale deosebite față de altele, ceeace ar sili pe 
judecătorii din partea locului să interpreteze legea 
întrun anume fel, nemai întâlnit în altă parte, adică 
întrun anumit dialect jursiprudențial, dacă putem spune 
astfel. Această este însă o treabă foarte grea şi desigur 
că nu o vor putea face decât cunoscători ai legilor 
cu foarte multă ştință de carte și cunoaştere a împre- 
jurările din ţară. 

Noi să ne mărginim deci la a da simpla descriere 
statistică a acestei vieți procesive a satului. 

Prin aceasta am lămurit partea întâia a problemei 
noastre. Urmează să lămurim partea a doua, adică 
aceea privitoare la viaţa neprocesivă a satului, adică 
la descrierea vieții de drept care trăește cu adevărat 
între oameni și este folosită zi de zi, ceeace juriștii 
numesc „dreptul viu“ al. satului nostru. Acest drept 
viu este ceva foarte mlădios, uneori foarte turbure, 
mereu în prefacere, sprijinindu-se de multe ori pe 
cod, dar depăşindu-l întotdeauna, crescând peste el, 
alături de el sau chiar împotriva lui. 

Pentru ca să fim noi înșine lămuriţi asupra ceeace 
trebueşte să urmărim în această cercetare a dreptului 
viu sătesc, este bine să arătăm care sunt isvoarele 
dreptului viu. 


212 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Mai întâiu să zicem că nicio altă regulă juridică 
nu există decât cea a codului. Insă codul cuprinde multe 
dispoziții şi se poate întâmpla ca satul să nu le aplice 
pe toate, ci să aleagă numai o parte din ele, dând 
cu totul] părăsirii pe celelalte. Aceasta desigur că schimbă 
înfățișarea totală a dreptului viu față de dreptul scris 
al legii. lacă de pildă, codul prevede anumite reguli 
pe care nu le vom întâlni totuşi aplicate în viaţa satelor: 
înzestrarea ar trebui să se facă, conform codului, printrun 
act autentificat înainte de efectuarea căsătoriei. Sătenii în- 
trebuințează însă de cele mai multe ori acte neautentice. 
Pentru acelaș scop, al înzestrării, ei nu folosesc deci 
forma juridică legală a înzestrării. Ci lasă deoparte 
cu totul înzestrarea propriu zisă şi folosesc, abătându-se 
dela intenția legiuitorului, acte simulate, de vânzare 
sau donaţiune. Codul de asemenea prevede împărțirea 
averei față de copii de către un părinte, așa numitul 
partaj al ascendentului. Pentru aceasta cere însă acte 
autentice şi privegherea anumitor reguli foarte aspre. 
Sătenii nu folosesc partajul ascendentului, dar ajung 
la acelaș scop tot pe calea actelor simulate, vânzări, 
înzestrări, etc. 

Acest lucru se întâmplă mai ales în acele sate 
unde mai dăinuesc încă regulile vechiului obiceiu al 
pământului, care este și el o lege, nescrisă, totuși 
adânc intrată în deprinderile oamenilor. Când am 
studiat istoricul satului şi ne-am trudit să vedem care 
sunt rămășițele trecutului care înrâuresc viaţa de astăzi, 


SOCLOLBUC 


REGULILE DE PURTARE ALB OAMENILOR 218 


a satului, am văzut că am întâlnit în cel dintâiu 
rând acest obiceiu al pământului. Se cade deci, la 
studiul de față al vieţii juridice de astăzi să arătăm 
care este partea din obiceiul pământului care mai 
trăeşte încă. FR 

trebue dealtfel să băgăm de seamă că nici acest 
obiceiu al pământului nu se păstrează aidoma cum 
a fost în bătrâni. Deși fiind nescris, este mai uşor 
de mlădiat după împrejurările deosebite ale vieţii 
schimbătoare, totuşi este uneori destul de închegat 
pentru ca el, întocmai ca și codul, să se afle în nepo- 
trivire cu nevoile vieții de astăzi, deci, să se facă din 
acest obiceiu al pământului, o alegere a regulilor 
care se mai păstrează, sau o răstălmăcire a lor, aşa 
ca totuși să nu pară a fi părăsite. 

Dar sunt în viaţa satului, prins astăzi întt'o pre- 
facere atât de iute şi de adâncă, şi anumite nevoi cu 
totul noi, pe care nu le-a prevăzut nici codul şi titei 
obiceiul pământului. Statul este aşadar nevoit să-şi 
scornească singur reguli juridice noi. Un drept obiş- 
nuelnic, obiceiuri ale pământului, se mai pot . încă 
naşte şi în ziua de astăzi. M. 

In al patrulea rând, se poate întâmpla ca sátenii 
că simtă nevoia închegării, întrun singur tot, a intreg 
dreptului viu, ale cărei dispoziţii izvorâsc din atâtea 
locuri: cod, obiceiu al pământului şi creaţie noua. 

Pentru ca să se facă această închegate, din nevoia 
sistematizării, se pot naşte unele reguli de drept, 


34 MONOGRAFIA UNUI SAT 


menite tocmai să facă legătura între toate părțile alcă- 
tuitoare ale dreptului viu. 

Aceste patru isvoare ale dreptului viu, cod, obiceiu, 
creaţie şi sistematizare, trebue să le avem noi întot- 
deauna în vedere, în studiul vieții juridice a satului, 
dealungul întregului chestionar pe care îl publicăm 
mai jos, 


PLAN DE CERCETARE A MANIFESTĂRILOR JURIDICE 
A) AMESTECUL JUDECĂTORIEI IN VIAȚA SATULUI 


Se va ridica statistica proceselor civile ale locuitorilor satului 
pe un număr cât mai mare de ani. ) 

Se va calcula cota parte cuprinsă de procesele satului, faţa de 
totalul dosarelor judecătoriei (proporțional cu numărul locuitorilor 
comunei și ai ocolului judecătoresc), 

Procesele dintre locuitorii satului cu locuitorii din alt sat, se 
vor însemtia deosebit. l 

Se repartizează procesele pe ani, pe speţe juridice, pe categoria 
socială a împricinaţilor, pe vârstă și sex, pe epoci de introducere 
pe moduri de. introducere, reprezentare prin avocaţi, pe soartă 
juridică (închiderea dosarulyi prin impăcare, neprezentare, ape- 
lare, atacare cu recurs, executare, contestaţie la executare, etc.). 

Aceiași ridicare statistică va trebui făcută și la Tribunale 
Curți de apel şi Casaţie. 

Pe cât va fi cu putinţă, se va încerca o apreciere cantitativă 
a cazurilor de împăcare a diverselor pricini sătești, fără de aju- 
torul judecătorilor, şi se va studia modul in care se fac aceste 
impăcări. Se vor determina persoanele care exercită de fapt un 
drept de judecată, sau de instrumentare în vederea judecății sătești 
neoficiale: agrimensori empirici, oameni bătrâni, oameni cu vază. 
sfat de impăciuire, preot, învăţător, etc., primar, consilieri sătești 
sau Jandarmi. Se vor arăta care sunt pricinile care scapă de 
Obiceiu controlul judecătoriei: certuri, bătăi, dificultăţi în viața de 
familie, chestiuni de proprietate, etc. 


Z 
pu 





SOCIOLBUC 


REGULILE DE PURTARE ALE OAMENILOR 215 


Se va ridica o statistică a contractelor sătești, făcute prin ju- 
decătorie 

Numărul contractelor autentice. Numărul contractelor operate 
prin notari publici, sau a celor sub semnătura privată care au 
căpătat dată certă într'un chip oarecare. Modul de plată a taxe- 
lor, se va studia în special. 

Se vor face aceleaşi repartizări de cifre ca și pentru procese, 
adăogându-se însă observaţiuni cu privire la conţinutul actelor: 
abateri de la formularul curent, „clauze de stil“, specific rurale, 
camufulări în forme juridice în desacord cu scopul efectiv urmărit 
(înzestrări în formă de vânzare d. p.) sau contracte neprevăzute 
sau interzise de cod (zălogirea de pildă). 


B) VIAȚA NEPROCESIVĂ A SATULUI 


Influenţa codului, a obiceiurilor pământului, reconstituite con- 
form indicaţiilor cuprinse în planul de lucru al cadrului istoric 
şi studiul creației contemporane (creaţie propriu zisă şi sistemati- 
zare), vor fi urmărite continuu, de-alungul următoarelor capitole: 

Organizarea juridică a vieţil de familie. Modurile de transmitere 
ale averilor familiale (înzestrări şi succesiuni). 

Numărătoarea statistică: se va calcula cu ajutorul spiţelor de 
neam, proporţia dintre totalul averilor ajunse în folosul copiilor 
după moartea părinților, față de cele date în folosinţa lor incă 
din timpul vieţii părinţilor. 

Se vor calcula pe familii, averile părintești transmise total 
după moarte, sau total transmise între vii, precum și cazurile 
mixte în care părinții îşi rezervă o cotă aparte (și cât anume) 
transmisibilă abea după moarte. 

Analiza formei juridice şi a rostului social al înzestrării şi 
moştenirii: | 

Inzestrarea: care sunt formele înzestrării: act de dotă făcut con- 
form codului civil, foaie de zestre, tocmeală de zestre conform 
obiceiului pământului, sau forme deghizate: vânzări cu preţ fictiv, 
donaţie, cu sau fără condiţii rezolutorii, arendări, dare în dijmă, 
simplă tolerare de fapt, etc. 

Care sunt condițiile şi pricinile înzestrării: Se obișnnește de către 
părinţi o cedare parţială sau totală a averii familiale, în viaţă 

fiind ei încă? 


216 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Care e rostul înzestrării? Pentru ce își înzestrează părinții 
copiii? Este înzestrarea. o obligaţie? 

Pot părinţii să nu inzestreze pe băiatul sau fata lor? In ce 
caz: necinstire, plecare din casă, plecare din sat, răscumpărare 
prin faptul întreținerii la şcoală sau la meserie. 

Ce despăgubire ia fiul sau fiica ce pleacă din casa părintească ? 

Inzestrarea copiilor se face cu un anumit prilej: logodnă, căsă- 
torie, întoarcere din armată, vârstă, etc. ? 

Câtă avere îşi împart părinţii şi ce cotă îşi rezervă ei? 

In ce proporţie își împart ei averea între copiii lor? 

Se dau averi deosebite băeţilor și fetelor (se înzestrează fetele 
şi cu pământ, sau numai cu lucruri mobile? De ce nu? Care 
este conştiinţa locală. S'au produs cumva schimbări de curând în 
această privință? De ce? 

Poate fi un copil favorizat în dauna celuilalt? 

Când, cum şi de cine sunt înzestrați copiii orfani, vitregi, 
crescuţi de frați sau alte rude, copiii din flori, adoptați, etc. 

Care sunt măsurile pe care părinţii le iau împotriva abuzului 
fiilor ? 

Se întâmplă ca fii să abuzeze de buna credință a părinţilor şi 
să-i lase în complectă părăsire? 

Care e soarta părinţilor care şi-au păstrat o cotă parte. Dar a 
celor care au dat în dijmă, sau prin simplă tolerale? (în caz că 
există în regiune cărți funduare, se va studia legătura dintre 
sistemul acesta al înzestrării şi schimbările din cartea funduară. 
In tot cazul se va arăta cine plătește impozitele şi cine figurează 
în rol: părintele sau copilul înzestrat). 

Cota parte pe care şi-o rezervă părinţii este suficientă traiului 
lor ? 

Ce se întâmplă cu această rezervă, după moartea părinților? 
Se lasă moștenire egală tuturor copiilor, sau o dan numai aceluia 
dintre ei care i-a îngrijit la bătrânețe? 

Care anume dintre copii este ales în vederea acestei îngrijiri 
la bătrâneţe şi purtarea slujbelor de pomenire după moarte? 
Este cel mai mic? Cel rămas în casă ? 

Există un drept de ultimogenitură bărbătească în privinţa moş- 
tenirii casei părinteşti ? 

Care este situația văduvei sărace? Dar a văduvei fără avere? 
In caz că sunt copii? In caz că nu sunt? 





SOCIOLBUC 


; 
REGULILE DE PURTARE ALE OAMENILOR 217 


Există deosebire de soartă juridică între averea bărbatului și 


averea adusă ca zeatre de către femeie? r 
Ezistă deosebire de soartă juridică in 


cea de cumpărătură í 


Mosteniri: Se obişuuese t 
obicei? Cum se face diata 
martori, față de moştenitor, ete, ețe.? 


ă prin diată: i inzes- 
Ce drept are testatarul să facă prin diată: să schimbe ri 


De, pa 
țrările făcute în timpul vieţii? Să dispuie asupra cotei neîimpărțite 


Să desmoştenească? 
Se cunoaşte vre- 

cod? Sau al sezinei? mă 
Limba de moaite tial €X) stă ? 
Se reze:vă o cotă parte din 10 

satului? E obligator? In ce cazuri: E ici aa TEE aL 


Se întâmpă ca după moartea pări 


w r ? 


i ă făcute 
Este acest lucru considerat ca drept, iu caz că au ie = 
înzestrările? Sau ca O răzvrătire Și gar i g moray PET h 
ji siunea casei părinte pe Soe 
Respectă îraţii, în pose EA 
ei ete îngrijit de părinţi la bătrâneţe? Sau cer și pentru 
i ETA ? 
licarea codului civil? | CĂ A, 
X Pentru a preveni aceasta, obisnuesc părinții să tacă acte aut 


i j îi înoriieste? Care sunt 
tice de vâtizare a Casei către fiul care grij i 


i iag i uzufmetul casei, 
ițiile: întreţinere viageră şi uz e ! 
paper de saceesiune deschisă după cod, cer fiii să se aplice 
regiilele obiceiului (de pildă în ce priveşte casâ), îi iadi 
Cine are drept la moştenire, Până la ce gra 
Filiație legală şi AY em 
Í i 
Se obişnueşte raportul zestrei B i =. 
le A sotului supravieţuitor. eacha şi văduv, Dac 
ă u zestre, 
at sau sărac. Dacă a adus sau nu ZESA — ` s 
gia caz că moştenirea € lăsată numai soțului văduv sărac, ON 


apreciază sără ia! 
Care e cola par 


copiilor, ete. SH 
toşteneşte în piin drept sau în azutite i A 
cata sotul defunct să reguleze mal dinaiute şi în ce chip 


soarta soțului supravieţuitor ? 


e averea moştenită și 


estamentele ? In forme legale sau după 
scrisă ? Cine o scrie, când, față de ce 


un drept asemănător celui al rezervei din 


moştenire pentru sufletul răpo- 


te a văduvului sărac în raport cu numărul 


218 MONOGRAFIA UNUI SAT 


De pildă împărțind în mod ideal copiilor averea a cărui folo- 
gință viageră o va lăsa soțului supraviețuitor? 

Sau se urmează regulele codului civil actual? s 

Relații de familie, de natură juridică, între vii, 

In afară de îndatorirea înzestrării și a întrețineri părinţilor la 
bătrânețe, atâta timp cât toți membrii familiei stau într'o casă, 
care sunt relaţiile juridice dintre ei? 

Ce drept are fiecare în parte la folosul averii: pământ, haine, 
locuinţă, alimente, produs al muncii comune, produs al muncii 
individuale. 

Care sunt cotele şi normele după care se repartizează chel- 
tuelile bugetului familia! faţă de părinţi, copii legitimi, nelegi- 
timi, adoptați, înfiaţi, etc. 

Exista o datorie de întreţinere reciprocă ? 

Prin faptul căsătoriei, soții sunt obligaţi să se întreţină? Dar 
pe copii? Sarcina cade asupra mamei sau tatălui, sau amân- 
durora ? 

Datoresc copii întreținerea părinților chiar în caz că nu au 
fost înzestrați? ori în cazul când au fost daţi de suflet. Dar 
Wscendenţilor și colateralilor? Până ia ce grad? 

Sunt și ginerii și nurorile supuși acelorași obligaţiuni? Dar 
adoptaţii şi adoptatorii între ei? Copilul părăsit, dat de suflet? 

Datoreşte familia bărbatului întreţinere văduvii acestuia? 

Ce modificări aduce după sine divorţul, sau părăsirea, în 
privinţa aceasta ? 

Restituiri de zestre sau despăgubiri față de soţia părăsită sau 
în caz de divorț, când din căsătorie au rezultat sau nu au rezultat 
copii. 

PDespăgubiri față de rude, există? 

Există o răspundere colectivă solidară a familiei faţă de terți? 
In ce caz şi în ce domenii de viaţă: 

Sistemul de radenie: Se vor stabili, pe baze de spiţe de neam, 
gradele şi numirile de rudenie cunoscute în sat. 

Se va urmări mai întâiu rudenia de sânge, pe linie paternă și 
maternă, deosebindu-se pentru fiecare în parte numirea de rudenie, 
cuscrenie, neam, (butuci, crăngi, ramuri, tulpini, fraţi mari, mici, 
moşi, bătrâni, etc.). 


Se vor nota chipurile în care se întrebuinţează în sat numi- 
rile de rudenie: 





SOCIVLBUC 


19 
REGULILE DE PURTARE ALE OAMENILOR 2 


Cui se spuse: moșiile, mătnşe, tuşe, dodă, ee pg i 
soro, frate, vere, șogore, etc, etc, mawa, maică, tată, taică, , 
i i tinule, naşule, etc., etc. | j A 
piei A, chipul in care se stabilește rudenia spirituală 
in năşie. w 
' Cum se alege nagui? Acela naș care botează trebue pi 

Xtoreaseă ? Şi pe firul şi pe fină? Sau merge 19 ŞUL ui ; a 
Auf de căsătorie trebue să fie şi nașul de botez al cop 
i din căsătorie! SR 
capia că naşul moare, cine moşteneşte drepturile şi Aaaa E 
wile de năşie? Fata. fiul cu soţia lui, ginerile, cel na siiin 
nn cand încetează îndatoririle năşiei Şi cum se transmi p 


sie faţă de terţi? d 
re i Ai -.-10 Ma Araptnri are la botez, nuntă 
Te iesea d iari ice are gapi: vy ~-r- 


1 


mesei, pomeni, ete- 


Ce interdicții de căsătorie se nase între Eni A mu irită 
; fiii naşilor, etc. Sunt tot acelea prevăzute de üog a A 
„adn i t în mai sever sau mai puțin sever, dela dogmă! Fă 
sint ma -udenii spirituale mai pot fi (irăţie de cruce, frăție 


: m se stabilesc. J e 
moşie, etc.). Cu -2 ta a cuprinde o ceată întreagă 


. - å 
'stamul de rudenie mergo pasa a > i să 
d pre legaţi intre ei şi prin alte fenomene decât cele biologic 
eo 


a äs ca măroineasc în sfera restrânsă a 
ale trudeniei de sange: wen == — ~ 


i ivi erfectă 
deniei de sânge! Există cu alte cuvinte o pi bi TEE 
T dania sati rudenia e folosită și ia org 


între familie şi TU amblarea pe bătrâni). 


satului intreg (vezi chestionarul jege: VERTAT i 
Sistemul onomastic. Se va studia tot P 
PO pre Set x. Ti dn app A nume există: nume 
ă sta UE - is 
“ir A a, E nareclă a unui grup mare familial, sii 
apei indicând aparținerea cuiva de un sei re sah 
o soț, soție, gospodârie, neam, sau nume de po 
individual. Nume de batjocura., E A, 
moşteneşt? numele, De familie și de bol SO A. 
a ie schimbă, în Caz de schimbare a stării CIVi iza mpi 
pie. (cu atenţie specială cazului când bărbatul se „i : 


adopţiune, la înfiere, etc. 


220 MONOGRAFIA UNUI SAT 


Se va căuta a se intel i 
] i ege rafiunile pentru care 
yeeie alt sistem sunt folosite de grupul social cil TT 
+ egături cu sistemul de rudenie, cu viața de familie cu sarit 
na a gospodăriei şi a satului întreg, 4 
„e oase Im legătură cu cele spuse despre proprietate la 
p Istoric, se va da o descriere a stării de fapt de astăzi; 


Stăpânirea lucrurilor misc: i 
căt PR 
uzufruct şi servituțile. vcatoare și nemiscătoare, dreptul de 


Contractele: se vor urmări felul 
tractelor care se obişnuesc în sat: 
Vânzări şi cumpărări, închirie 
întovărăşiri, etc. 
Proceduri juridice: măsurători ii 
PE e : ători de moșii, alegeri ărți x 
Hiei, jurăminte, luare de dovezi, mărturii, KA de părți, botăr- 


și întrebuințarea tuturor con. 


11, imprumuturi, învgeli de muncă 
J 


SAR MIE. 


CAPITOLUL XII 


VIAŢA ADMINISTRATIVĂ ŞI POLITICĂ 
| A SATULUI 


O  închegare atât de mare de oameni cât este 
aceea a satului, nu poate trăi dacă nu îşi are o 
administraţie a sa, adică oameni cari să privegheze 
la buna gospodărie obştească şi să poarte de grijă 
tuturora. Asemenea administrații se găsesc deci în 
toate satele. Nu numai de astăzi, din vremea noastră, 
când legi administrative au stabilit primării, consilii 
comunale, consilii judeţene, partide politice ș. a. m. d., 
ci din totdeauna, satele vechi româneşti au avut o 
administraţie a lor deosebit de bine întocmită. Nu 
trebue să uităm că, mai ales în acele părți de ţară 
unde satul întreg avea şi o avere a lui, grija acestei 
averi devălmaşe trebuia neapărat so aibe cineva. 
Oamenii pe vremea aceea se adunau în obştie, la 
ieșirea din biserică sau întraltă zi şi făceau sfat. Iar 
hotărîrile şi executarea acelor hotărîri, ba chiar şi 
judecarea pricinilor dintre oameni, o aveau „oamenii 
buni şi bătrâni“. Sunt foarte multe regiuni ale țării 


222 MONOGRAFIA UNUI SAT 
unde și astăzi încă oamenii se mai adună astfel și 
bătrânii au cuvântul lor de spus. Au urmat după aceea 
o serie de legiuiri administrative, dintre cari pentru 
Vechiul Regat, cea cu mai multă înrâurire pare a fi 
Regulamentul Organic, până sa ajuns apoi la legiuirile 
cele de astăzi. Intro cercetare monografică, noi tre. 
bueşte să urmărim întreagă această administraţie a 
satului de demult şi de astăzi, aşa ca să putem vedea 
toate rosturile bunei chivernisiri a treburilor obşteşti. 
Ne vom folosi în bună parte de lucrurile pe cari 
le vom fi aflat cu prilejul cercetării istorice a satului. 
Dar vom face acuma și un istoric mai apropiat al 
satului, stabilind o listă complectă a tuturor primarilor, 
consiliilor comunale și a funcționarilor comunali cari 
sau perindat prin sat; o listă a averilor comunale a pri- 
cinilor de judecată comunale şi vom da o descriere a 
modului de funcționare a administraţiei de astăzi. De- 
sigur că cele mai multe lămuriri le vom căpăta lucrând 
chiar în primărie, pe actele oficiale strânse acolo. Dar 
grija noastră trebue să poarte și asupra vieţii administra- 
tive care nu este scrisă în hârtiile primăriei. Se întâmplă 
aci, ceeace am văzut că se poate întâmpla când am cer- 
cetat viața Juridică a satului. Poate fi adică un drept 
administrativ viu, altul decât dreptul administrativ 
scris. Ca să dăm o pildă lămuritoare: pomeneam mai 
sus de anumite sate cari au o avere devălmaşe. Dacă 
averea aceea este o pădure supusă regimului silvic, 
atunci Legea silvică a avut grija să constitue o ob- 





SOCIOLBUC 


VIAȚA ADMINISTRATIVĂ ȘI POLITICA A SATULUI 225 
stie legală însărcinată cu administrarea averii, Dar 
dacă averea devălmaşe este altceva decât pădure, de 
pildă este o baltă, atuncea se poate foarte bine in- 
tâmpla ca primăria și sfatul comunal să ia asupra 
lor grija de a administra această avere, oag legea 
nu-i obligă la aceasta, ci numai pentrucă așa cere 
obiceiul locului. Sau poate, tot din pricina obiceiului 
pământului foarte puternic în anumit sat, primarul 
şi sfatul comunal să aibe rosturi de judecatori, nepre- 
văzute de lege. Sau, dacă primăria nu are grija de ase- 
menea interese obşteşti, care nu sunt prevăzute de legea 
administrativă, oamenii ei între ei îşi pot alcatu1 O ad- 
ministraţie neoficială. De pildă pentru paza hotarelor; 
pentru paza vitelor pe hotar, oamenii își pot me 
funcționari anume, cari fac administraţie săteasea, 0 
nu fac parte din primărie și au fost aleși pe altă 
cale decât aceea prevăzută de legea electorală. Sa nu 
facem greşala deci de a socoti viaţă administrativa 
numai ceeace este prevăzut de legile administrative, 
ci să socotim că este viaţă administrativă tot ceeace 
are de scop buna gospodărie a unor interese obşteşti. 
Acestui studiu de viață administrativa trebue sa-1 
adăogăm şi un studiu al vieţii politice ala a aa 
politică are două înţelesuri. În primul rând, arii } 
este viața electorală, a partidelor politice, care ră o 
legătură între satul nostru ŞI viaţa yon întregi. e 
viață politică mai înseamnă ŞI trământ rile care 
chiar în sat, între deosebitele categorii economice sau 


224 MONOGRAFIA UNUI SAT 


confesionale, sau de rasă, care fiecare dorește să aibe 
un cuvânt hotărîtor de spus în treburile administrative. 
Una din greutăţile cele mari pe care le întâm- 
pină un monografist, atuncea când studiază viaţa 
administrativă-politică a unui sat, este aceea că nu 
se poate, decât foarte cu greu, desbăra de patimă. 
Mai fiecare face parte, dintr'o partidă măcar, dacă nu 
dintrun partid și, de aceea, lesne, se lasă înșelat de 
pornirea de a judeca prea aspru pe adversarii săi şi 
prea blând pa tovarăși. Totuşi ne este cu putință să 
ne desbărăm de patimă, Avem datoria de a o face, 
mai întâiu pentrucă suntem membri ai Căminului, care 
stă deasupra certurilor politice sau personale și, în al 
doilea rând, pentrucă suntem monografiști, adică oa- 
meni de ştiinţă, nepărtinitori şi de bună credință. 
Vom folosi următorul îndreptar de lucru: 


CHESTIONAR PENTRU STUDIUL VIEŢII 
ADMINISTRATIV POLITICE 


Istoricul Primăriei; Şirul primarilor, consilierilor, funcționarilor 
pe cât mai mulţi ani în urmă. 

Descrierea felului cum a fost organizată această primărie: 
registre, acte, lucrări. 

Descrierea localului Primăriei. Când şi cum s'a construit. 

Activitatea trecută a Primăriei: procese cu sate vecine, acţiuni 
edilitare şi administrative mai vechi, etc. 

Funeţlonarea Primăriei actuale. 
* Oamenii care lucrează la Primărie: primarul, consiliul, func- 
ţionarii. 

Averea satului administrată de Primărie. Mod de administrare. 

Amestecul Primăriei în viaţa satului. Relaţii cu celelalte au- 
torităţi din sat. 


SOCLOLDUC 


VIAȚA ADMINISTRATIVĂ ȘI POLITICĂ A SATULUI 22b 


Vom da o specială atenție asupra atribuţiilor Primăriei, care 
nu sunt prevăzute de legiuirea administrativă. De pildă: adunarea 
oamenilor la „sfat“, la „porunci“, la „casa împărătească“, discuţii 
şi voturi, funcţionari sau delegaţi pentru anume treburi ale 
satului, 

Bugetul comunei, pe mai mulți ani, şi felul în care se executa. 

Percepția: modul ei de organizare şi de funcţionare. Arătarea, 
cu cifre precise, a dărilor plătite de către sat. 

Jandarmeria: modul ei de funcţionare și de organizare. 

Relaţii eu celelalte organe de stat: pretură, prefectură, camere 
agricole, circumscripţii sanitare, judecătorie, tribunal, etc. 


CHESTIONAR PENTRU STUDIUL, VIEŢII POLITICE 


Arătarea tuturor partidelor care se găsesc organizate în sat. 

Felul organizării lor: conducători şi membri, case de sfat, 
cluburi, registre, cotizaţii, propagandă. 3 | 

Luptele dintre aceste partide, în sat: caracterul lor şi înraurirea 
lor asupra vieţii satului, | 

Participarea satului la luptele politice ale județului. 

Alegerile, comunale şi judeţene şi rezultatele lor. i 

Psihologia politică: studiul membrilor oficiali ai cluburilor 
acestora politici, a oamenilor cu credinți politice neorganizaţi în 
partid, a revoltaţilor şi a reformatorilor sociali. Ce ştiu ei despre 
legile ţării, ce ştiu ei despre politică şi ce anume ii mână pe e! 
să tacă sau să nu tacă politică. 


15 


CAPITOLUL XIII 


UNITĂȚI SOCIALE 


In toate cercetările pe care le-am făcut până acuma 
în sat, am privit lucrurile, dintr'o singură ochire, ca 
şi cum am fi avut în față satul întreg, ca o singură 
ființă. 

Am făcut lucrul acesta pentruca așa ne venea mai 
uşor. Insă, din cele până acuma văzute şi studiate în 
sat, am putut băga de seamă că, departe de a fi o 
singură fiinţă, satul este dimpotrivă, alcătuit din foarte 
multe părţi, cari, alăturându-se, încheagă satul. Și fiecare 
din aceste părți este ea însăşi ca o ființă de sine 
stătătoare, Astfel numărul cel mare al gospodarilor 
din sat se împarte în mäi multe categorii economice 
trăitoare în gospodării de sine stătătoare. De asemeni, 
când am numărat oamenii din sat, am văzut că ei 
sunt adunaţi laolaltă în neamuri şi în familii 

Dacă stăm şi ne gândim, atunci putem băga de 
seamă că, de fapt, viața omului în sat se duce în 
asemenea alcătuiri de viață laolaltă, mai mici decât 
satul întreg. Fiecare om trăeşte întro familie, într'o 





3OCLOLBUC 


UNITĂŢI SOCIALE 227 


anume gospodărie și aşa mai departe. După cum ştim 
aceste frânturi de viață a satului, care sunt închegate 
temeinic şi statornic, se numesc Unități sociale. 

Suntem datori să studiem şi să cercetăm şi aceste 
unități sociale. Dar dacă o unitate socială alcătuitoare 
a satului, este mai mică decât satul întreg, aceasta nu 
înseamnă că este și mai uşoară de studiat. Dimpotrivă 
tocmai pentrucă este mai mică, ne putem îngădui un 
studiu care merge cu mult mai la amănunt. Este ca 
și când am privi ceva la microscop: cuprindem mai 
puțin cu privirea, dar cu atât mai adânc. Aceste studii 
de adâncime trebuesc neapărat făcute, pentrucă prin 
ele verificăm şi controlăm studiul cel mare al satului 
întreg. 

Fiecare unitate socială în parte, trebueşte să fie 
socotită deci ca o monografie de sine stătătoare. Deci, 
pentru fiecare unitate socială în parte va trebui din 
nou să ne punem întreg şirul de întrebări pe care 
le-am învățat până acum: Ce legături are cu pământul 
pe care trăește unitatea socială; ce legături are cu 
viața biologică a gupului; ce trecut are şi ce viață 
sufletească ; ce manifestări economice, spirituale, juridice 
și administrativ-politice au loc în acea unitate socială. 

E, dela sine înţeles că ar fi cu neputinţă să dăm 
chestionare și planuri de lucru pentru toate unitățile 
sociale din sat. Mai întâiu, pentrucă ar trebui să scrim 
încă o carte pentru fiecare unitate, şi, în al doilea rând 
pentrucă nici nu putem ști mai dinainte câte unități 


228 MONOGRAFIA UNUI SAT 


sunt în sat. Ne vom mărgini să dăm doar câteva 
planuri de lucru numai pentru acele unități, care, 
fiind cele mai de temeiu în viața oamenilor, suntem 
singuri că vor fi întâlnite în orișice loc unde trăesc 
oamenii laolaltă. Şi anume: vom da un plan de lucru 
pentru studiul vieții de familie, unul pentru studiul 
gospodăriei; adăogăm, tot ca simplă pildă, unul pen- 
tru studiul vieții copiilor. Din ele, fiecare va putea să 
ghicească felul cum trebue să studieze și alte unităţi 
sociale, dacă nevoia o va cere. 

Studiul vieţii de familie. Dintre toate unităţile 
sociale cea care este cea mai firească omului și cea 
mai adânc legată de fiinţa lui trupească şi sufletească, 
este fără îndoială familia. Rostul sociologic al fami- 
liei este acela de a pune la îndemâna oamenilor o 
ocrotire şi o ajutorare pentru împlinirea a două mari 
scopuri: mai întâiu, nașterea copiilor şi, în al doilea 
rând, creşterea lor, așa ca ei să fie nu numai oameni 
sănătoși, ci şi oameni bine pregătiți pentru viaţa lor 
în societate. Familia împlineşte deci două rosturi: 
unul pur biologic și altul de educaţie. 

Dar dacă putem regăsi aceste rosturi ale familiei 
la toate societățile omeneşti, aceasta nu înseamnă că 
peste tot şi întotdeauna nu a existat decât un singur 
chip de a fi al familiei. Dimpotrivă, după împreju- 
rările schimbătoare de viaţa ale oamenilor, familia 
este ea însăși silită să se schimbe, tocmai pentru a-și 
putea duce la bun capăt menirea ei. In satele noastre 


SOCIOLHUC 


a 


UNITĂȚI SOCIALE 229 


româneşti, de pildă, familia se găseşte astăzi într’o 
schimbare ce se poate destul de ușor băga de seamă. 
Inainte vreme familia românească de la sate, ba chiar 
şi cea de la oraşe, era cu mult mai cuprinzătoare 
decât cea de astăzi. Pe vremea aceea neamul întreg 
cuprindea foarte multe familii și le ţinea laolaltă 
într'o solidaritate foarte strânsă. Aceste neamuri aveau 
şi o tovărășie de avere; erau în acelaş timp și o 
gospodărie obştească a tuturor. Ba sunt unele sate în 
care neamul era așa de cuprinzător încât satul întreg 
era alcătuit dintrun singur neam sau numai din câteva 
neamuri. 

Schimbându-se vremurile, alcătuirea aceasta a nea- 
mului întreg, care-şi avea regulile ei, sa schimbat, 
iar stăpânirea devălmașă a neamului întreg, sa spart 
pe grupuri de familie mai mici. Acele grupuri de 
familie sunt la rândul lor foarte deosebite; sunt unele 
foarte închegate între ele, strângând laolaltă mai 
multe rânduri de oameni, moşi, tineri și copii, cari 
lucrează cu toții în aceeaș gospodărie, și sunt altele 
mai deslânate, în care o pereche de oameni își ţine 
la sine copiii numai până când, crescând mari, le 
vine şi lor timpul să se așeze la case. 

Fără îndoială că deosebirile acestea ale vieții de 
familie aduc după sine și o schimbare hotărită a 
legăturilor care sunt între oameni şi a felului lor de 
traiu de toate zilele. 

Intro monografie sociologică noi trebue să ajungem 


230 MONOGRAFIA UNUI SAT 

a cunoaște cât s'a păstrat în satul nostru din vechea 
alcătuire a neamurilor, cât au mai rămas! din gospo- 
dăriile familiale devălmașe, strânse laolaltă pe mai 
multe rânduri de oameni și cât de departe a ajuns 
spulberarea aceasta a familiilor pe grupuri mai mici. 

Acest lucru il putem face cu atât mai ușor, cu cât 
atuncea când am făcut numărătoarea oamenilor precum 
şi prelucrarea statistică a datelor demografice, am 
strâns tot ceeace ne trebuea pentru descrierea for- 
melor de viață familială. 

Nu avem decât să luăm cifrele calculate atuncea 
și să le întățişăm pe curat în ordinea pe care o cere 
chestionarul pe care îl vom da mai jos. 

Odată siârșită această descriere statistică, putem 
începe cercetarea mai adâncită. a vieţii de familie. 
Pentru aceasta trebue să stăm de vorbă cu cât mai 
mulți oameni, bărbaţi, femei, tineri şi bătrâni, astfel 
ca să ne lămurim cu privire la toate laturile vieții 
familiale, întocmai după chestionarul de mai jos. 

Suntem datori să dăm o lămurire cu .privire la 


concubinaj. Trebue să fim foarte băgători de seamă 


atuncea când vom întâlni grupe familiale cărora le 
lipseşte binecuvântarea bisericii şi oficializarea dată 
de către Ofiţerul stării civile, Concubinajul este și el 
o formă de familie. Desigur nu este o familie deplină 
şi mari primejdii decurg din această stare de concu- 
binaj. Insă totuși este un fel de familie pe care trebueşte 
so studiem cu foarte multă grijă. Mai ales vom căuta 
să aflăm pricinile pentru care această familie nu ajunge 


3OCLO-BUcC 


UNITĂȚI SOCIALE . 281 


a se desăvârși. Pot fi la mijloc pricini economice, 
împiedicări juridice, neînțelegere a oamenilor, obiceiuri 
vechi. Numai dupăce vom fi înțeles care suut aceste 
pricini, vom putea, prin Căminul Cultural, să ducem 
şi o luptă pentru stârpirea lor. 

Viața de familie stă de fapt în legături care există 
între deosebiți membri ai grupului de rude. Vom avea 
deci de studiat, rând pe rând, relațiile între soți, relațiile 
soților cu părinţii lor, relațiile copiilor între ei, rela- 
ţiile întreg grupului familial cu cei din afara grupului. 
Această din urmă relație este pentru noi deosebit de 
importantă, pentrucă ea ne dă prilejul unei acţiuni 
mai mari prin Căminul Cultural. Familia trebue deci 
să aibe legături cu şcoala, cu biserica, cu Căminul 
Cultural ş. a. m. d. Trebue deci să le știm bine în 
ce fel sunt, ca să le putem îndrepta cu folos. 

Ca să fim mai siguri că studiile pe cari le-am 
făcut cu privire la toate familiile din sat, nu sunt 
greșite, este bine să începem, după cum am spus, și 
studiul câtorva familii din sat alese astfel încât să 
avem câte o pildă din toate felurile de a fi ale vieții 
de familie: şi bună și rea, și familie de săraci şi una 
de bogaţi ș. a. m. d. La familiile pe care le studiem 
astfel vom avea grijă să folosim şi planul de cercetare 
al gospodăriei. 

Acest plan este destul de lămurit ca să-l putem 
folosi fără a-l mai descrie în amănunţime 

De asemeni și planul privitor la jocurile de copii, 
pe care îl adăogăm. 


232 MONOGRAFIA UNUI SAT 


INDREPTAR 
PENTRU CERCETAREA FAMILIEI 1) 


I. Deserierea totală a familiilor din sat, 
Numărul total al populaţiei şi împărțirea ei pasi i 
a 
podării. ȘI Impărţ ei pe familii şi yos- 
Arătarea pe spite de neam a legăturil da 
RAT găturilor de rudenie dintre 


i Cercetarea faptelor care pot înrâuri asupra vieții de familie. 
l. Coimoiogie, sapa ca caselor 1n Sat, telul lor de a se aduna, 
Ta gt la un loc, pe neamuri, pe văi, pe cătune | 
- Biologie. Descrierea statistică a familiilor şi | i 
diul biologic al familiilor. Ping E 
3. Istorie. Felurile de viaţă şi modul de organizare al familiei 


pe vremuri, Tradiţu ŞI obiceiuri. Istoria neamurilor din sat: de 
unde au venit, din cine se trag ș. a. m. d 


t. Psihologie. Psihologia satului iyi 
. tului întreg c i 
familie, Opinie publică, caii S 
III. Nașterea unor familii noni, 
a) prin căsătorie: descrierea s 
căsătorii, pe anotimpurile când s 
locul lor de origină, starea lor 


b) scopurile casatoriei așa cum sunt văzute de către cei care 
se căsatoresc: nevoi sufleteşti, morale, religioase, economice, dorul 
de copii, grija zilei de mâine, etc. 

c) pricinile aaevarate ale căs 
diul realității: obicei, nevoile vi 
rauire din partea opinei publice 

d) cum se aleg soții între ei: 
socială, religioasă, etc. Frumuseţe, 
| e) prilejuri de întâlnire a tineril 
in comun, a vizitelor, a pețitorilor, 
satorie. Casătorii de probă, 

f) cereri în căsătorie: reguli, obiceiuri şi ceremonii, 
gli Ca 


1) Tucrat de D-ra Xenia C. Costa- 


tatistică a numărului anual de 
e fac căsătoriile, vârstele mirilor, 
materială, religioasă, etc, . 


ătoriilor, aşa cum ies ele din stu- 
eţii şi cari anume, silă sau în- 
a satului, a părinţilor, ete. 

după vârstă, bogăţie, situaţie 
sânătate, caracter, ete, 

or: rolul şezătorilor, a muncii 
Viaţa sexuală înainte de că- 


Foru în Seminarul de Sociologie, 


SOCIO 


BUC 


UNITĂȚI SOCIALE 233 


g) logodna: scopul logodnei, regulile ei, dreptul şi datorii ale 
logodnicilor, durata ei, 

h) căsătoria: căsătorie civilă, căsătorie religioasă, nunta pro- 
priu zisă şi deosebitele ei forme ducând la un concubinaj legal, 
după opinia satului: (nuntă mică, nuntă de noapte, etc.). Pentru 
studiul ceremoniilor, vezi chestionarul special. 

j) concubinajul: descrierea statistică a concubinajelor, a fami- 
liilor concubine, a felului lor de a se naşte, de a trăi şi de a se 
desface. 


IV. Legătari între membrii familiei : 

a) Legături între soţi: viaţă comună, egalitate sau ierarhie in 
viaţa lor biologică (procreare, muncă, îngrijiri, odihnă, locuinţă, 
petreceri); pszkologscă (sentimente reciproce, intrare în familia so- 
ului celuilalt); economică (drepturi şi datorii); juridică (regimul 
legal şi cel real); socială îngrijirea şi creşterea copiilor. 

b) Cum pot sfârși legăturile între soți: părăsire, divorţ, moarte. 
Efectele despărțirii soţilor asupra familiei şi copiilor. Pricinile 
despărțirilor şi mijloace prin cari se face despărțirea. 

c) Legături între nouii căsătoriţi şi părinţii lor: viaţă în comun 
sau în gospodării deosebite. Felul lor de viață şi de legături 
familiale. 

d) Legături între părinți şi copiii lor: dorinţa părinţilor de a 
avea copii (câţi și de ce sex), datorii față de copii, mijloace și 
metode de creșterea copiilor, puterea părintească, drepturi și da- 
torii ale copiilor după sex şi vârstă. 

e) Legături între bunici şi nepoți. 

f) Legături între colaterali: după gradul lor de rudenie, vârsta 
lor, sexul lor și după cum duc viaţă laolaltă ori ba. 


V. Manifestările vieţii de familie (descrierea feluritelor forme de 
viaţă ale familiei). 

a) Activităţi culturale (viaţa religioasă a familiei, forma și 
înţelesul formei religioase în familie; viaţa morală a familiei ; 
viaţa estetică a traiului într'o singură gospodărie ; feluri de a fi 
sau de a vorbi deosebite ale unor familii faţă de altele). , 

b) Activitatea economică (studiul gospodăriei, după chesti. 
onarul special). 


234 MONOGRAFIA UNUI SAT 


c) Activitatea juridică 'a familiei (studiul juridic al familiei, 
după chestionarul special). * 

d) Activitatea de organizare administrativă a familiei (cine 
conduce viaţa familiei şi după ce reguli). 

VI. Legături ale familiei cu celelalte institnții din sat. 

Legături cu şcoala, cu biserica, cu primăria, sprijin, ajutor, 
prilejuri de ceartă sau de dușmănie ş. a. m. d. 


INDREPTAR DE LUCRU PENTRU CERCETAREA 
GOSPODĂRIEI 1) 


Stabilirea şi descrierea amănunţită a tutnror părților alcătuitoare 
ale gospodăriei (oameni şi avere). 

A. Oameni. Alcătuirea unui tablou cuprinzând membrii familiei 
şi auxiliarii permanenţi şi ocazionali din gospodărie. Descrierea 
gradelor de rudenie ale elementelor grupului (spiţe de neam, 
tablouri de rude, cu locul unde se află actualmente şi situaţia 
lor socială), Natura relaţiilor dintre membrii familiei și auxiliarii 
gospodăriei. Istoria grupului de oameni de când trăiesc împreună. 
Starea biologică, sanitară, culturală, morală, etc. a grupului (după 
planul studiului biologic şi planul studiului familiei), avându-se 
în vedere munca, odihna, alimentaţia, bolile. Descrierea fiecărui 
membru în parte. 

B. Averea. Se vor avea în vedere, pentru fiecare element con- 
stitutiv al averii (locuinţă, dependinţe, întreprinderi industriale, 
terenuri agricole şi inventar viu şi mort) următoarele chestiuni, 

a) Condiţiile naturale de aşezare (văi, dealuri, ape, păduri, 
mlaștini, calitatea pământului, etc.). 

b) In ce cartiere, la ce distanţă se află de alte aşezări umane 
şi centre de viață economică și culturală, instituţii, prăvălii, iar- 
maroace, spitale, etċ. (Situaţia gospodăriei faţă de sat: condiţio- 
narea ei de teren, avere, stare economică, împrejurări sociale. Se 





1) Redactat de d-nii Herseni, Vulcănescu, Stahl. 


>. 


UNITĂȚI SOCIALE 235 


vor nota fenomenele privitoare la viața gospodarului : participare 
la viața colectivă, izolare în afara grupului sau încercarea unei 
atitundini înlăuntrul grupului. Situaţia gospodăriei față de stradă: 
îşi găseşte această situaţie o explicaţie în necesităţile economice, 
în motive sociale, conformism, imitație, inovație? Situaţia gos- 
podăriei faţă de punctele cardinale: este ea determinată de motive 
igenice, poziţia față de sat, credinţe, obiceiuri? Starea cartierului, 
densitatea locuinţelor, lăţimea străzilor, lumină, pavaj, apă stag- 
nată, loc viran, etc.) 

c) O enumerare şi o descriere în linii largi a elementelor gos- 
podăriei ca să se arate împărţirea şi dispoziţia lor, cu distanţele 
dintre ele. (Loc de casă, îngrădirea, terenul). Clădirile: casa pro- 
priu zisă, acarete : magazii, hambare, grajduri, coteţe, etc., latrină, 
fântâni. Se va stabili raportul între numărul şi bogaţia clădirilor, 
averea, cultura, situația socială a gospodarului şi numărul 
membrilor familiei acestuia, Se va încerca o explicaţie a împăr- 
ţirii diferitelor clădiri și a dispoziţiei acestora în interiorul gos- 
podăriei, ţinându-se seama de vechimea gospodăriei, obicieiu și 
nevoile economice). 

d) Căile de comunicaţie şi mijloacele de transport ale gospo- 
dăriei (apreciate în ore şi preţ). 


1, IMOBILE 


(Se va descrie amănunţit fiecare element al gospodăriei): 

a) Clădiri: Locul de casă, intrări, împrejmuiri, teren, grădini şi. 
ogradă, locuința propriu zisă, acareturi, magazii, hambare, graj- 
duri, coteţ, pivniţă, latrină, fântână, precum şi clădirile depărtate 
de locul de casă (mori, pive, dârste, pivnițe, odăi, căsoaie, etc.), 
arătându-se pentru fiecare în parte tehnica construirii şi a pre- 
facerilor construcţiei, materialul construcţiei, tehnica construcţiei, 
constructorii, dimensiunile, întrebuinţarea fiecărui element în parte 
(fiecare odaie cu numărul persoanelor cari locuesc în ea, fiecare 
pătul cu cantitatea de cereale pe care o cuprinde ; fiecare parte 
a ogrăzii sau a grădinii cu destinaţia sa, ete.). i 

b) Pământul: (potrivit arătării lor din capitolul economic), 


236 MONOGRAFIA UNUI SAT 


2. MOBILE 


(Se va alcătui inventarul gospodăriei după tabloul de mai jos): 


INVENTAR 


Obiectele cari constituesc inventarul gospodăriei fac parte din 
mai multe clase De o parte instrumentele de muncă, la cari trebue 
să adăugăm vitele de muncă, de alta obiectele de confort, alături 
de acestea animalele domestice de producţie şi în sfârşit produsele 
păstrate fie în vederea consumaţiei, fie în vederea schimbului. 

Unelte manuale: sape, lopeţi, casmale, târnăcoape, greble, furci, 
seceri, coase, securi, bărdiţe, cosoare, butoaie, sdrobitoare, prese, 
zăcători, cântare, furci de tors, etc. Unelte cu tracţiune animală: 
căruţe (cu osii de lemn, cu osii de fier), trăsuri, sănii, pluguri, 
(cu o brazdă, grindei de lemn ori de fier, cu mai multe brazde, 
etc.), grape de lemn ori de fier, tăvălugi de lemn sau fier, hamuri 
pentru cai, etc. Unelte cu tracțiune mecanică: (tractoare, semănă- 
toare, secerătoare, tocătoare de paie, mori, teascuri, etc. mecanice). 
Vite de muncă: boi, vaci, cai, — câini, pisici, etc. 

Animale de producţie şi reproducție (cavaline, bovine, ovine, 
porcine, paseri). 

Produse depozitate: minerale (sare, gaz, păcură, var), vegetale 
(grâu, secară, orz, ovăz, porumb şi starea in care se găsesc: 
grăunţe, făină, tărâţe, paie, etc.) Oleaginoase: (floarea soarelui, 
seminţe, oleiu, etc.). Textile: cânepă, in (netopite, fuior, urzeală, 
tort, câlţi, sămânță). Legume: cartofi, fasole, mazăre, bob, ardeiu 
uscat sau murat, pătlăgele roșii, dovleci, harbuji, castraveți verzi 
sau muraţi, varză murată, praz, ceapă, usturoiu, etc. Furaje: fân, 
lucernă, trifoiu, etc. Fructe: mere, pere, prune, cireşe, zarzăre, 
etc. (proaspete, conservate, uscate, afumate, transformate în ţuică, 
must, etc.). Lemne: (de construcţie, de foc, crăci). Produse animale: 
piei, brânză, smântână, unt, carne, grăsime, lână, ouă, fulgi, etc. 

Obiecte casnice (zestrea casei: mobile (pat, masă, scaune, lăzi, 
dulapuri, etc.), obiecte de depozitat, de păstrat şi de gătit bucate: 
(oale, căldări, vedre, căni, sticle), tacâmuri (linguri, cuțite, farfurii). 

Se va nota la fiecare exemplar al acestor obiecte: originea 
(făcută, primită zestre, moștenire, cumpărată), proveniența (produs 


SOCILOLBUC 


UNITĂȚI SOCIALE 287 


casnic, de meseriaș, de fabrică). Se va arăta apoi dacă sunt pro 
prietatea gospodăriei sau dacă sunt luate în folosinţă. Se vor nota 
obiectele date în folosință unor străini. Se va arăta felul şi starea 
în care se găsesc (o descriere sumară), apoi întrebuinţarea lor şi 
folosul pe care îl aduc gospodăriei. 


II 
FORMELE DE VIAŢĂ ALE GRUPULUI 


1. Economice: munca (conform chestionarului biologic), bugetul 
şi consumaţia (după planul de mai jos): à 

Consumația gospodăriei cuprinde mai multe categorii, produse 
proprii, cumpărate, etc. 

a) Hrana oamenilor şi a vitelor ; b) Locuinţa : folosirea casei 
mobilelor, a veselei, etc. ; c) Luminat, încălzit: gaz, lemn, chibrituri 
etc. ; d) Imbrăcăminte : costum, haine, rufe, etc. ; e) Igienă: săpun 
desinfectante, medicamente; f) Instrucție: cărți, ziare, taxe de 
şcoală; g) Distracţie: cărți de joc, popici, dans, jocuri, etc. ; h) Im- 
pozite (se va nota de unde şi-a procurat banii pentru impozit). 

Se va arăta la fiecare din aceste categorii:a) cantităţile con- 
sumate sau întrebuințate într'un an şi sub ce formă, sau la îmbră 
căminte şi locuinţă, de câţi ani are obiectele și cât îi ţin, la distracţii. 
timpul şi cheltuiala, etc.; b) Ce cantități sunt din produsele gos. 
podăriei şi ce cantităţi provin din schimb, menţionându-se dacă 
sunt luate din sat, târg, oraș, etc.; c€) Ce cantități de pământ 
muncă, inventar, produse, bani sau dat în schimb. 

2, Spirituale. Viaţa spirituală a familiei lasă în gospodărie urme 
materiale cari vor trebui urmărite ; cu privire la confort : analizi 
condiţiilor de igienă şi de uşurinţă de traiu oferite de locuinţă 
hrană, muncă, odihnă, îmbrăcăminte şi îngrijire de boală (dupi 
starea, vrednicia şi priceperea gospodarilor). | 

Estetice: analiza străduinţei spre frumos a grupului (interioar 
zugrăveli, grădini cu flori, glastre cu flori, etc.) i 

Btice : criteriile morale ale vieţii de gospodărie (după concepţi 
şi starea morală a gospodarului). Se va folosi chestionarul familie: 

3. Juridice. Se vor urmări formele juridice de organizate a 


238 MONOGRAFIA UNUI SAT 


stăpânirii şi folosirii averii și relațiile dintre persoane, conform 
chestionarelor speciale (dela manifestările juridice). 

4. Administrativ-politice. Inchegarea gospodăriei în forme per- 
manente de organizare (drept disciplinar, tradiţii, obiceiuri, con- 
ducerea gospodăriei, împărţirea muncii, orânduirea lucrurilor etc.). 
Se va studia şi ţine seama de trecutul tuturor acestor manifestări, 


III 
RAPORTURI SOCIALE 


a) Raporturile dintre diferitele elemente ale gospodăriei. Toate 
descrierile de până acum nu au valoare teoretică decât numai dacă 
sunt duse până la totală epuizare, și ele nu constituesc decât o 
strângere de materiale în vederea problemelor sociologie cari ni se 
pun. Și anume, vom urmări paralelismul şi influenţele reciproce 
dintre diferitele elemente ale gospodăriei, precum și condiţionările 
manifestărilor din sânul gospodăriei, De pildă: chipul în care 
grupul omenesc dat, vrea şi poate folosi condiţiile oferife de natură 
avere şi capital biologic uman. Disproporţiile şi potriviriie intre 
necesităţile grupului de o parte, și așezarea în locuința sa, mă- 
rimea sa de pământ, munca depusă, igiena sa, etc., de altă parte; 
avându-se în vedere fiecare element în raport cu toate celelalte. 
Se va avea special în vedere raportul dintre viaţa de familie şi 
întreprinderea economică a gospodăriei. (Ce a reușit şi ce se 
strădueşte familia să realizeze în sânul gospodăriei). Analiza ca- 
pacităţii grupului și a membrilor ei de a se desprinde de tradiţie 
conformism, prin acte de inovaţie, iniţiativă, prin puterea de muncă 
şi pricepere, 

b) Relaţii cu alte unităţi. Dependenţa gospodăriei de alte gos- 
podării, de meserii, târg şi oraş. Mecanismul de integrare a gos- 
podăriei în totalul vieții sociale. Locul și funcțiunea ocupată în 
mecanismul economic total, în viaţa spirituală, relaţii cu sub şi 
supra-unităţile sociale, relaţii cu vecinii, cu cartierul, etc.). 


CONCLUZII 


Aici se pune problema înfățișării gospodăriei ca o unitate so- 
cială. Dacă este sau nu o unitate compusă din mai multe sub- 
unități, sau, dimpotrivă, dacă gospodăria nu este o unitate socială, 
ci o simplă formă de întreprindere economică, a unui grup care 


w 


| 


l 


5o C TORE 


UNITĂȚI SOCIALE 280 


nici el nu formează o unitate, (o familie sau mai multe în sânul 
aceleiaşi gospodării, întrebuinţarea de salariați cu o legătură pur 
contractuală între ei, etc.). Determinarea locului precis pe care 
gospodăria l-ar putea ocupa în desvoltarea ei dinspre forma fa 
milială închisă, spre formele de întreprindere total despărțite de 
familie, adică spre dispariția gospodăriei ca atare. Funcția gos 
podăriei în viața satului ( gospodării bogate luate ca model de cel 
lalţi gospodari, întrebuințarea în sânul lor a celor sărăci din 
sat, participarea lor la lucrările publice, la cooperative, etc.). Pro 
cese la cari este supusă gospodăria (transformări suferite tn 
trecut şi tendințe pe viitor). 


CHESTIONAR PRIVITOR LA GRUPĂRILE DE COPII 1) 


Instrucţiuni: Anchetatorul să nu răspundă din amintire Sai 
din observaţii anterioare — să cerceteze problema ca şi cum n'i 
şti nimic mai dinainte şi să-şi noteze cele observate cât mai amili 
nunţit şi mai desvoltat. Se preferă răspunsurile cuvânt cu cuvâul 
ale copiilor. Răspunsurile printr'o simplă afirmare sau negat: 
wau nici o valoare. Prin urmare anchetatorul ajutat de chestionii: 
să observe copiii, direct, apoi să-i chestioneze atât câte unul 
cât şi mai mulţi deodată despre aceleaşi chestiuni, notåndu-şi u 
ei de față răspunsurile lor. Să nu se dea decât fapte precis | 
întâmplate, nu generalităţi sau impresii. 

In chestionarul de mai jos este vorba despre grupările «+ 
copii şi jocurile străine de influenţa adulţilor. Prin urmari 
lasă la oparte toate grupările constituite sub influenţa învățăti 
rului sau a preotului, toate jocurile învățate dela cei mal sri 
Recreaţiile şi timpul liber al copiilor, dau destule ocazii pentis 
observațiile pe cari le cerem. Când e vorba de chestiuni pe i=: 
copiii nu le pot spune profesorului, să se recurgă la un intimi 
diar. Răspunsurile se notează fiecare pe o foaie aparte. Fiecu 
relatare trebue să cuprindă numele, pronumele, vârsta şi lan 
copilului care a dat informaţia. 

Chestionar: A 

I, In ce fel, cu ce prilejuri se adună copii mai mulți laolallii 
(cete de joc, cete pentru paza vitelor, cete pentru scaldă, «=t 
pentru furt din grădini, cete pentru colindat, etc.). 


PO a S 


1) Alcătuit de d-l Tr. Herseni. 


210 MONOGRAFIA UNUI SAT 


II. Pentru fiecare din cetele aflate din sat să se cerceteze și 
să se noteze mai ales ce spun copiii în următoarele chestiuni: 

1. Dela ce vârstă şi până la ce vârstă iau parte la grupări? 
(De când se joacă copiii împreună şi când se socotesc prea mari 
ca să se mai joace ?). 

2. Unde seadună (unde se joacă, unde se întâlnesc, unde se duc?) 

3. Timpul în care se adună (sărbătorile, zilele când nu sunt 
întrebuinţați în gospodărie, etc.). 

4. După ce criterii se strâng? De ce unii intră în grup, alţii 
nu? Cum sunt influențate grupările de copii de către rudenie, 
vecinătate, vârstă, clasa şcolară, sex, simpatie (duşmănie şi prie- 
tenie), temperament (copiii cari plâng ușor și certăreţii sunt pri- 
miţi în grupă ?,etc.), capacitate personală (jucăuşii, cântăreții, etc.), 
frumuseţe, etc. Cazuri de copii preferaţi și de copii ocoliţi de 
grupări. Sa se arate motivele. (Pentru fiecare din chestiunile de 
mai sus să se dea exemple precise și nominale. De exemplu: pe 
uliţa cutare, copilul cutare — numele, pronumele, vârsta, clasa —, 
se adună cu cutare şi cu cutare — numele, pronumele, vârsta, 
clasa, vecin, rudenie, ce fel de rudenie, etc.). 

ILI. Pentru fiecare din cete să se noteze dacă au vre-o orga- 
nizație, dacă au conducători. (Să se dea exemple — cutare grupă, 
cutare conducători). Cum ajung conducători, prin ce însușiri? 
Cum se comportă? Dacă sunt respectaţi, ascultați, temuţi, etc. 

IV. Alte raporturi între copii. (Cazuri precise): prietenii (cine 
cu cine, în ce fel se arată, motive, etc.), dușmănii (cine cu cine, 
în ce fel se arată, motive ?), bătăi (la fel), batjocura (porecle, nume 
de ocară, huidueli), relaţii între sexe (iubite, iubiţi, cum se mani- 
festă, întâlniri, cadouri, etc.). Să se arate pentru fiecare din 
chestiunile de mai sus fapte întâmplate numai între fete (prie- 
tenii, etc.), numai între băeți, apoi între băeţi şi fete. 

V. Jocuri de copii cari cer un număr mai mare de participanți, 
sau mai multe echipe. Să se descrie exact jocul cules. (Să se ală- 
ture eventual desene). Să se arate pentru fiecare joc: unde se 
joacă și când se joacă — dacă e preferat faţă de alte jocuri și 
dece, dacă e preferat după sex şi dece? Cum se aleg pentru joc? 
Formule de eliminare (cum e „ala bala portocala“, etc.) cât mai 
multe. (Sancţiuni pentru cei cari strică: jocul (bătăi, ocări, formule 
de blestem, boicot, etc.). 

(Insfârşit, să se noteze orice fenomen asemănător celor din 
chestionar, chiar dacă nu e amintit deloc, întrucât nu l-am putut 
prevedea). 


SOCLOLBUC 


CAPITOLUL XIV 


ÎNŢELESUL ÎNTREGEI MONOGRAFII 


Ne putem bucura, acuma, că am strâns toate știrile 
care ne trebuiau cu privire la satul nostru. Nu ne 
rămâne decât să le aşternem curat pe hârtie, mai lăsând 
deoparte ceace se vădeşte a fi de prisos, mai înplinind 
golurile care fără îndoială că vor fi, rotunjind toată 
cercetarea așa ca să fie bine închegată. 

Dar dacă munca la teren este sfârşită, aceasta nu 
înseamnă că şi întreaga monografie este gata. Noi 
am muncit nu de dragul muncii, și nici numai pentru 
ca să strângem material, ci pentru ca să ajungem la 
un înțeles. A 

Să căutăm să desprindem acuma înţelesul muncii 
noastre întregi. Cetim, bine înţeles, materialul astfel 
ca el să ne fie proaspăt în minte. Recitim planul 
general de lucru, ca să ne fie proaspătă și schema 
generală sociologică pe care am folosit-o. 

Sunt acolo o serie de întrebări: problema pe care 
am numit-o a „cadrelor“ era toată o serie de întrebări 
cari trebuiau să lămurească pentru ce satul nostru 

16 


242 MONOGRAFIA UNUI SAT 


este aşa cum este? Ei bine, a sosit timpul să răspundem 
lămurit la acest „de ce“. Să arătăm adică felul în care 
împrejurările naturale (cosmologice și biologice) și 
împrejurările sociale (psihologice și istorice) hotărăsc 
felul de a fi al satului nostru. Punem deci faţă în 
față „cadrele“ şi „manifestările“ şi le comparăm între ele. 

De fapt socotim lucrurile ca și când toate cadrele 
ar fi ceva care ne este dat, ca un lucru străin pe care 
îl primim. Faţă de această zestre de lucruri date, oa- 
menii din sat, satul ca atare, are o anumită purtare. 
Se poate lăsa doborit de greutăți, sau poate lupta 
contra lor. Căci este întradevăr o luptă care se duce, 
între împrejurările naturale şi sociale în care trăeşte 
satul și voința de a trăi mai bine a acelui sat. Cumpă- 
nind deci cadrele, deoparte, cu manifestările de alta, 
ajungem să înţelegem puterea de viață a satului, adică 
ceeace se numește în termeni de sociologie „voința 
socială“ a satului. 

Fără îndoială că atuncea când vorbim de o cumpă- 
nire între cadre și manifestări, este vorba de o lucrare 
făcută cu mintea, de o judecată. 

Cum anume trebue să o facem? Să luăm, rând pe 
rând, toate faptele care vor intra în judecata noastră. 

1) Luăm mai întâiu cadrul cosmologic: aci ne între- 
băm în ce măsură împrejurările geografice înrâurese 
satul. Avem două răspunsuri de dat. Cel dintâiu ar 
putea să fie acesta: împrejurările cosmologice sunt 
atotstăpânitoare. Ooamenii nu știu lupta împotriva lor. 


SOCIOLBUC 


İNȚELESUL ÎNTREGEI MONOGRAFII 248 


Deci, natura este ca un fel de tiran al oamenilor. 
Avem deci de a face cu un tip natural. Un al 
doilea răspuns pe care l-am putea primi, ar fi acela 
că, dimpotrivă, satul ştie să lupte împotriva împrejură- 
rilor, ştie să cultive pământurile, ştie să opue o cultură 
a sa împotriva naturii. Avem deci de a face cu un 
tip cultivat. Deci, primul lucru pe care-l facem este 
acela de a arăta, cu privire la cadrul cosmologic, care 
este gradul de cultură, al satului. 

2) Trecem la cadrul biologic: aci ne întrebăm ce 
înrâurire are rasa și sănătatea oamenilor asupra societății, 
Răspuasul pe care l-am putea primi este din nou dublu: 
sau rasa este un fenomen hotărâtor, asupra căruia 
satul nu poate reacţiona, sau dimpotrivă satul ştie, 
prin îngrijirile pe care şi le dă, să selecteze rasa, să 
o îmbunătăţească adică. Avem deci de a face, în cazul 
întâiu cu o societate în care fenomenul biologic este 
natural şi, în al doilea cu o societate în care fenomenul 
biologic este selectat. Deci, datoria noastră este de a 
arăta, cu privire la cadrul biologic, care este gradul 
de vitalitate al satului. 

3) La cadrul phisologic ne întrebăm ce înrâurire 
are viața psihologică asupra satului. Viaţa aceasta 
psihologică poate fi şi ea de mai multe feluri: sau 
avem o viață în care individualitățile puternice nu 
se nasc, ci dimpotrivă există o psihologie obştească, 
aceaşi pentru toți, pe care o numim de tip gregar, 
sau din obştie încep să se desprindă din ce în ce 


244 MONOGRAFIA UNUI SAT 


mai multe individualităţi cu o psihologie a lor per- 
sonală, de sine stătătoare, sau autonomă cum i se 
spune. Deci, datoria noastră este de a arăta, cu privire 
la cadrul psihologic, gradul de indwidualitate a psi- 
hologiei satului. 

4) Insfârsit, la cadrul istoric ne întrebăm în ce 
măsură înrâureşște prezentul. Avem din nou mai multe 
răspunsuri de dat: sau satul este robul trecutului, 
deci este un sat tradițional, sau dimpotrivă este un 
sat emancipat, adică născocitor de lucruri noui, un 
sat inovator. Deci, datoria noastră este de a arăta, cu 
privire la cadrul istoric, care este gradul de evoluție 
al satului. 

5) Trecând la manifetsări, vom avea iarăşi o serie 
de caracterizări de făcut. La manifestările culturale, 
sau spirituale cum li se spune, vom putea avea fie 
un tip de manifestări mistice, fie un tip de manifes- 
tări pozitive, adânc înrâurit de mentalitatea științifică. 

6) La manifestările economice vom putea avea, fie 
un tip de economie casnică închisă, fie un tip de eco- 
nome capitahstă. 

7) La manifestările juridice vom putea avea, fie 
un tip în care obiceiul pământului este hotăritor, fie 
un tip în care dreptul pozitw, adică Legea scrisă 
are cel dintâi cuvânt. 

8) Insfârșit, la manifestările administrative şi politice 
vom putea avea un tip de manifestări care mau în 
vedere decât scopuri imediate, dela zi la zi, sau un 


SOCLOLBUC 


ÎNȚELESUL ÎNTREGEI MONOGRAFII 246 


tip în care organizarea este mai ridicată și scopurile 
mai îndepărtate și mai spre folosul general al obştiei. 

Câteva cuvinte va trebui să spunem despre legăturile 
care sunt între diferitele unități sociale din sat. Pot 
fi legături de tovărăşie, sau de dușmănie, de rivalitate, 
de organizare erarhică, etc. Trebue deci så caracterizăm 
şi felul relafiilor sociale din sat. 

Din toate aceste lucruri noi vom putea acuma să 
desprindem procesele cari au loc în sat, adică schimbă- 
rile dinlăuntrul lui, precum și tendinţele lui de desvol- 
tare viitoare 

Iată de pildă, dacă vom vedea că toate cadrele sunt 
extrem de sărace şi deopotrivă şi manifestările sunt 
mărunte, putem fi siguri că nu se vor întâmpla 
schimbări prea mari de aci înainte. Vom găsi deci 
tendințe statice, adică stătătoare pe loc. 

Dacă vom găsi cadre foarte sărace şi manifestări 
foarte desvoltate, vom putea socoti că de aci înainte 
satul va da înapoi, spre o sărâcire a lui. Vom găsi 
lendințe de regres. 

Dacă, dimpotrivă, vom găsi cadre foarte bogate şi 
manifestări reduse, vom putea bănui că se vor întâmpla 
prefaceri repezi. Deci, că sunt tendințe revoluționare. 

Insfârşit, dacă vom găsi cadre foarte bogate şi 
manifestări deasemeni foarte bogate, vom putea f 
foarte siguri că satul este în progres. 

In toate aceste caracterizări sociale, pe care le facem 
pentru ca să să putem găsi înțelesul întreg al cerce- 


244 MONOGRAFIA UNUI SAT 


mai multe individualități cu o psihologie a lor per- 
sonală, de sine stătătoare, sau autonomă cum i se 
spune. Deci, datoria noastră este de a arăta, cu privire 
la cadrul psihologic, gradul de indwidualitate a psi- 
hologiei satului. 

4) Insfârsit, la cadrul istoric ne întrebăm în ce 
măsură înrâureşte prezentul. Avem din nou mai multe 
răspunsuri de dat: sau satul este robul trecutului, 
deci este un sat tradițional, sau dimpotrivă este un 
sat emancipat, adică născocitor de lucruri noui, un 
sat inovator. Deci, datoria noastră este de a arăta, cu 
privire la cadrul istoric, care este gradul de evoluție 
al satului. 

5) “Trecând la manifetsări, vom avea iarăşi o serie 
de caracterizări de făcut. La manifestările culturale, 
sau spirituale cum li se spune, vom putea avea fie 
un tip de manifestări mistice, fie un tip de manifes- 
tări pozitive, adânc înrâurit de mentalitatea ştiinţifică. 

6) La manifestările economice vom putea avea, fie 
un tip de economie casnică închisă, fie un tip de eco- 
nomie capitalistă. 

7) La manifestările juridice vom putea avea, fie 
un tip în care obiceiul pământului este hotăritor, fie 
un tip în care dreptul pozitiv, adică Legea scrisă! 
are cel dintâi cuvânt. 

8) Insfârşit, la manifestările administrative și politice 
vom putea avea un tip de manifestări care mau în 
vedere decât scopuri imediate, dela zi la zi, sau un 


SOCIOLBUC 


ÎNȚELESUL ÎNTREGEI MONOGRAFII 246 


tip în care organizarea este mai ridicată și scopurile 
mai îndepărtate și mai spre folosul general al obştiei, 

Câteva cuvinte va trebui să spunem despre legăturile 
care sunt între diferitele unităţi sociale din sat. Pot 
fi legături de tovărăşie, sau de dușmănie, de rivalitate, 
de organizare erarhică, etc. Trebue deci să caracterizăm 
și felul refaților sociale din sat. 

Din toate aceste lucruri noi vom putea acuma să 
desprindem procesele cari au loc în sat, adică schimbă- 
rile dinlăuntrul lui, precum și tendinţele lui de desvol- 
tare viitoare 

Iată de pildă, dacă vom vedea că toate cadrele sunt 
extrem de sărace și deopotrivă şi manifestările sunt 
mărunte, putem fi siguri că nu se vor întâmpla 
schimbări prea mari de aci înainte. Vom găsi deci 
tendințe statice, adică stătătoare pe loc. 

Dacă vom găsi cadre foarte sărace și manifestări 
foarte desvoltate, vom putea socoti că de aci înainte 
satul va da înapoi, spre o sărăcire a lui. Vom găsi 
tendinţe de regres. 

Dacă, dimpotrivă, vom găsi cadre foarte bogate şi 
manifestări reduse, vom putea bănui că se vor întâmpla 
prefaceri repezi. Deci, că sunt tendințe revoluționare. 

Insfârşit, dacă vom găsi cadre foarte bogate şi 
manifestări deasemeni foarte bogate, vom putea fi 
foarte siguri că satul este în progres. 

In toate aceste caracterizări sociale, pe care le facem 
pentru ca să să putem găsi înţelesul întreg al cerce- 


246 MONOGRAFIA UNUI SAT 


tărilor noastre, noi trebuește să fim cât se poate de 
băgători de seamă. Să nu ne pripim a judeca repede, 
Trebue să ştim că monografia întreagă are două părți: 
e mai întâiu strângerea de material şi este apoi judecarea 
sociologică a materialului. Strângerea materialului, dacă 
este făcută corect, nu poate fi pusă la îndoială de către 
nimeni. Toți oamenii de ştiinţă vor trebui să ia cerce- 
tările noastre în seamă. Cât privește judecata asupra 
materialului acesta poate, fi pusă la îndoială. Nu toți 
oamenii judecă la fel, sunt unii oameni mai înzestrați, 
alții mai puţin şi mai ales, unii mai pregătiți decât alții. 

Noi în tot cazul ne facem datoria întreagă și căutăm 
să desprindem după cum am spus şi înţelesul lucrării 
noastre. Suntem cu atât mai mult datori sa o facem, 
cu cât lucrăm în cadrul unui Cămin Cultural şi cu 
cât dorim ca cercetarea să fie un punct de plecare 
pentru acțiunea noastră culturală. 

Mai mult decât orișice cuvinte pe care le-am găsi 
acuma, socotim că ne vor da dreptate faptele. Acei 
cari se vor apuca să facă omonografie în felul arătat 
în această carte, vor vedea ei singuri, de cât folos le 
va fi în acțiunea culturală pe care o duc în Cămin. 

Şi, în tot cazul, nu greșești făgăduind celui care 
începe o monografie, multe bucurii sufletești. Sunt 
atâtea comori în viaţa satului, încât numai iscodindu-le 
le poţi da de urmă. Şi munca ea însăși, de privire 
cu un ochiu obiectiv şi în acelaș timp iubitor, a atâtor 


vieţi de oameni, cazna de a înţelege nesfârşitele înfă-, 





SOCLOLBUC 


ÎNȚELESUL ÎNTREGEI MONOGRAFII 247 


țișări întreţesute între ele și în luptă cu greutăți sau 
ajutoare venite din atâtea locuri dintrodată, este o 
muncă atât de fermecătoare încât curând monografistul 
capătă o adevărată patimă nobilă pentru monografia lui, 

De aceea, încheind această carte, ne bucurăm nu 
numai de rezultatele ştiinţifice la cari desigur că vor 
ajunge atât de mulți, pe calea monografiei, cât mai 
ales de bucuria sufletească pe care suntem siguri, că 
am prilejuit-o unui număr de noui monografiști, pe 
care îl doresc cât mai mare. 


SOCIOLBUC 


CUPRINSUL: 


CÂTEVA CUVINTE DE ÎNCEPUT .....,........ 
A) ROSTUL CERCETĂRILOR MONOGRAFICE, PENTRU 
CAIN NE E. e Ne aia i ie! utile A + 

B) CINE TREBUE SĂ FACĂ MONOGRAFII. .....- 


CAPITOLUL I 
SCURTĂ INFĂŢIŞARE A TEORIEI MONOGRAFIE! SOCIO- 


LOGICE TO me IN. -M a EE A 
A) CUM TREBUE SĂ PUNEM LALA ÎN MUNCA 
NOASERA tel a e Pie bone e nl ss 


B) CE TREBUE SĂ VEDEM SINGURI ŞI CE PUTEM 
ÎNTREBA PE ALȚII «ce ge ao... n... 
C) CUM ÎNSEMNĂM ÎN SCRIS CELE OBSERVATE . - 


CAPITOLUL II 
CUM SE FACE NUMĂRĂTOAREA OAMENILOR ..... 


CAPITOLUL III 


LEGĂTURA DINTRE PĂMÂNT ȘI VIAŢA SATULUI. ... 
PLAN DE LUCRU PENTRU STUDIUL CADRULUI COS- 
MOLOGIC . . .» esas . . . a o e.. . . . . . . . 


CAPITOLUL IV 


OAMENII ȘI SĂNĂTATEA LOR ........ cc... 
A), ANTEOPOLOGIED JE paukia ui aa alai dute 


B) DEMOGRAFIE TEE ae oi 
1) Receusămâåntnl populației . .. . sasaaa ea’ 
2) Mişcarea populației . ..... "99 sa TEERET 
3) Studiul spițelor de neam. ........ 
4) Prieinile care duc la păstrarea sau pierderea sănatăii 


PLAN DE LUCRU PENTRU STUDIUL CADRULUI BIOLOGIC 


10 


14 


26 


29 


37 


44 


48 
48 


49 
49 
58 
62 
67 
82 


CAPITOLUL V 


TRADIȚIA, LEGĂTURA ÎNTRE SATUL DE ERI ŞI CEL 
DE AZI 


ÎNDRUMĂRI PENTRU STUDIUL VECHII VIEȚI SĂTEȘTI 


CAPITOLUL VI 
CE CRED ŞI CE ȘTIU OAMENII DESPRE VIAŢĂ ȘI LUME 


A) VIAȚA OMULUI PE PĂMÂNT ŞI SOARTA LUI DE 
APOI Pia Tue fog e ei is pl; & e a è ò e. a“ 


a) Naşterea şi botezul ....... 
b) Căsătoria şi nunta ...... ¿ 


c) Moartea ...,.... ateu fă e ÎL si sală 
B) DESPRE SUFLETUL OMULUI ...... t 
C) ALTE CEREMONII ȘI RITURI, ÎN LEGĂTURĂ CU 
CAPENDARUL Iio Ar EEO 
D) MUNCILE OMULUI PE PĂMÂNT ...... fi 


E) NATURA FIZICĂ, ORGANICĂ ȘI SOCIALĂ .... 


CAPITOLUL VII 
INSTITUŢII DE CULTURĂ ...,......... 


A) MONOGRAFIA BISERICII ....,.... L AAN 
Indrumări pentru alcătuirea monografiei unei biserici 
B) MONOGRAFIA ȘCOALEI .....,.. w] 


Chestionar despre išeagurile de învă daia 
tură si d 
FU do cate a e a 


CAPITOLUL VIII 


VIAŢA ARTISTICĂ A SATULUI. ..,... 
" Indrumări pentru studiul artelor plastice A 
Imbrăcămintea şi portul oamenilor 
`  Impodobirea casei 


CAPITOLUL IX 
VIAŢA GOSPODĂREASCĂ A SATULUI 


e e t e é Li e Li e 


174 


o aptă 


SOCLOLBUC 


PLAN DE LUCRU PENTRU STUDIUL VIEȚII ECONOMICE 


Cultura pământului ....... 
Pășunatul şi pădurăritui ..... cc... 
Creşterea animalelor domestice 
Meseriile şi industriile din sat 
Negustoria, negustorii, piața din sat şi dincelo de sat. . 


CAPITOLUL X 
VIAŢA GOSPODĂREASCĂ A SĂTEANULUI ...,.,.... 


CAPITOLUL XI 
REGULILE DE PURTARE ALE OAMENILOR ..,..... 


A) BUNACUVINȚĂ ÎN SAT .... cc... 
Chestionar despre buna cuviinţă. ........... 


B) MORALITATEA ÎN BAT ..... cc... 
Chestionar despre moralitate . 


c) VIAȚA LEGILOR ȘI OBICEIUL PĂMÂNTULUI. . » 

Plan de cercetare a manifestărilor juridice. ...... 
CAPITOLUL XII 

VIAŢA ADMINISTRATIVĂ ȘI POLITICĂ A SATULUI ^... 

CHESTIONAR PENTRU STUDIUL VIEŢII ADMINISTRA- 


TIVE L a a B 5 Ld . e + e (i E] . * 
CHESTIONAR PENTRU STUDIUL VIEŢII POLITICE. . 


CAPITOLUL XIII 


UNITĂŢI SOCIALE ,..... EFENI 
ÎNDREPTAR PENTRU CERCETAREA FAMILIEI . . 
ÎNDREPTAR DE LUCRU PENTRU CERCETAREA GOS- 

PODARIO: Ae hwans h eee Tae A AA 


e Li s d . * e d d d 


© eĉ ŻČ U Sre Tp e © e < Op 


CHESTIONAR PRIVITOR LA GRUPĂRILE DE COPII .. 


CAPITOLUL XIV 


ÎNŢELESUL ÎNTREGEI MONOGRAFII, ...,......, 
ANEXE A bee e e pi at A d e ee în mr i îi E > ka 


183 
183 
187 
189 
190 
192 


194 


202 
203 
203 
204 
207 
209 
214 


221 


224 
225 


226 
232 


234 
239 


241 
253 


ANEXE 


SOCIVLBUC 


250 


MODELE DE FIŞE DE OBSERVAȚIE 


Când ești de faţă la un fapt pe care trebue să-l înţelegi 
bine, ca să poți scrie monografia vieți satului, notezi, în 
timp ce se petrece, observația ta directă. 

Tată de pildă un fapt notat în Echipa studențească din 
Corbi, Muscel în anul 1934. 

DOSAR: OBICEIURI 


INMORMÂNTAREA VICTORIEI PRUNCA CONSTANTIN 
DORDESCU (2 ani şi jumătate) 


La ora 6, la biserică. 

Ordinea cortegiului pe drum: prapurele, popa, cosciugul 
şi mărul. Intră în curtea bisericii. Cosciugul se aşează jos; 
mortul cu picioarele spre biserică; sfeşșnicul în partea 
dreaptă a capului; mărul alături, la capul mortului. 

La picioarele mortului, în doi săculeţi, oasele unor 
morți vechi. Pe ele aprinse trei lumânări. 

In sieşnice sunt aprinse 7 lumânări, 

La capul mortului sunt două colivi, una întrun coş, 
cealaltă alături. Mai sunt două sticle cu vin. 

Intr'o colivă sunt aprinse 6 lumânări; întralta 9; ase- 
menea sunt lumânări aprinse, înfipte de jur împrejurul 
sicriului, în nişte găuri făcute chiar în lemn. Lumina de 
stat (rotundă) e pusă pe bara dela mijlocul sicriului. 

Pâini în formă de cruce. 

Märul: o cracă verde de măr împodobită cu flori roşii, 
atică roşie şi beteală. 7 mere, 7 covrigi, ? prune, 7 pes- 
meţi (turtiţe), 7 bucăţi de zahăr. Este înfipt într'o pâine 
rotundă. 

Sieriul : o cutie în formă de paralelogram, făcută din 
lemn de brad; are la mijloco bară (numită braţ), în formă 
de cruce; pe ea se află lumina de stat. 

La poartă se găsesc doi saci cu pâine,o pătură întinsă 
pe jos şi vin. | 

Orucea, e ţinută de o fetiță, în dreapta sicriului; e 


SOCIVLBUC 


256 


Snpoiobie CU un şerveţel şi cu flori 
vecmul mormânt, rezamatk tot timpul 
tn partea dreaptă. j i 


Preotul si ; . ; 
inceput pălărie dascăli slujesc în tindă. Preotul are, la 
tropar, se apri i! “ap. Face linişte. In timpul primului 
Se i ia Ati EA EA intâiu în măr, apoi la siig 

: ; SI se ridică cosci Ta 
apoi : Șclugul pe el: 
lie alina că de stat. care sa i aha ai e, fpriuide 
Fa > Sue stau îu jurul cosciugului şi plå p m 
ervime din nou, rugând lume; PPE Ecoul 
timpul în genuchi E 

Ne nrant 
EEE + 


ei), întreabă ceva (7) Ale 
cai Mre CINE), au grijă de măr, 


reaprind lumânările, 
si ärile. Se b4 A vu e 
mortului. aprind două lumânări la capătul 


Se aduc două 


Crucea mare dela 
de zidul bisericii, 


mawa stă tot 
ȘI plânge. O femei i tânără 
emete mai tânără (vara 


— 4 Ce 


sticle cu vin: Ea 
raala 16% sa A cea mal mica se pune în 
Mama plânge deasunra ai 
grijă să nu ai stingă Pi inaruuii, femeile din iur au 
; à imanariie i 
descoperit tot timpul servicial dela sicriul care este 


Se aduce o oală cu apă. T 
: A “ 
O cuvântare în formă de dialog ? 


; Anaia A < îs 
watua dia aut odihnit”; femeile plâng 


Y > 4 â oi m Li 
Gap preotul cădelniţează, :-- TE z Apostolul". In acest 
ȘI se apleacă Spre pământ., Jur se dau înapoi 


e ci i 
iteşte Evanghelia. Toată lumea îngenuche. Un 
umble frumuşel“ Toti e T ia a rea al 
Sicriul, iii Să i Li Darbar k a 
ul. Copiii ga icoana și un bărbat le ag a ep 
7 a wr | s~ ua LALE un 
emeile sărută icoana; urmează Și câtiva 
T i H > 
ci i Sa ; ȘI 20. Se cântă „Sfinte Du 
Dre u. priveghiază, iar Inmaa sti 
ui zice: „Ia rididicați coliya“ 


mnezeule“, în care 
nge lumânările, 
Se ridică amândouă 





| 
| 


SoCIOLBUC 


: 


%57 


colivele. Toți le susțin, iar cei ce nu ajung să pună mâna 
pe colivă, se țin de cei din faţa lor. 

Se cântă „veşnica pomenire“; se trag clopotele. Toţi 
plâng şi saltă coliva. Preotul spune: „Dumnezeu s'o ierte!“ 

Se cere cuvântul de iertăciune. Incepe tatăl: „Oameni 
buni, faceţi binele, daţi un cuvânt bun de iertăciune“, 

Se repetă de trei ori: se răspunde; „Dumnezeu s'o 
ierte“. Apoi zice mama, tot de 3 ori; toţi cei din jur 
răspund. Zice apoi vara mamei, aceiaşi frază. Urmează 
alte 11 persoane. Preotul întrerupe, zicând: „Hei, destul, 
ridicaţi-l şi Dumnezen să-l ierte. A 12-a iertăciune. 
Rudele își iau rămas bun dela moartă — sărutând-o. 
Urmează bocetul; mama: „Puica mea, mica mamei — 
und'te duci puica mamii, mica mamii, mică“, 

Se strâng toate lumânările şi se pun în sicriu, afară 
de cea de stat. Femeile iau sicţiul pe umeri şi una zice: 
„bagă de seamă, lumânarea a'nvârtită, să nu cadă“. Jelesc: 
„Mica mamii, und'te duci, mica mamii, Doriţa mamii, 
hai acasă. Ti 

Intră în cimitir; preotul înainte; sicriul tot descoperit; 
capacul aşteaptă la groapă. | 

Se aşează sicriul în stânga gropii; preotul începe slujba; 
se iau toate lumânările din sicriu. 

Tatăl sărută moarta de două ori pe gură; femeile 
acopăr mortul cu pânza alba. Tatăl spune: „Mai: staţi o 
leacă, uite nu vreau eu 9o las, că n'am so mai văd“. 
Mama spune: „Iaca, puica mamii, mititică...' Se aruncă 
asupra moartei, ca să nu o lase acoperită... Preotul zice: 
„Haida, haida, mai lasă, mă Dinule; — înveliţi acolo, ia 
înveliți” — Femeile acopăr fata, tatăl o descoperă și o 
mai sărută de 2 ori pe gură; intervine din nou preotul: 
„Haida, haida, înveliţi-l“. Mama boceşte mereu — Preotul 
zice iarăşi: Ce faceţi mă Dinule, că ne ducem şi vă lăsăm 
aci. Hai, Dinule, hai. 

Mortul este lăsat în groapă cu 2 frânghii de către un 
bărbat şi două femei. Se dă foarte mare atenţie. Preotul 
spune: „Binişor, binişor: vezi nu trageţi tare de funie“. 
Se toarnă vin şi untdelemn — tatăl saren groapă şi 
fixează capacul — pune şi cei 2 saci cu oseminte la 


17 


258 


picioarele moartei. Incepe din nou jelitul, mamei: „Mica 
mamii, puica mamii, ce fac eu dragă de mâine, mica 
mamii, puica mamii, cale bună. 

Preotul aruncă pământ din cele patru laturi ale gropii. 
Se ridică lemnele care erau peste pământul cel proaspăt 
şi se aruncă din el în groapă. Mama strigă: „Valeu, unde 
te-ai ascuns, puia mea, puia mea, mititica!“ Jeleşte slab 
şi cu întreruperi; jelește singură. 

Preotul trece la un mormânt proaspăt în stânga şi 
face slujbă, o parte din asistență merge cu el şi'nge- 
nunche acolo. Se aruncă mereu pământ, iar la jumătatea 
umplerii gropii, bocetul încetează, 

Preotul trece la o altă groapă unde se petrece acelaşi 
lucru, apoi la a 3-a. Mama începe iarăşi să bocească. Se 
pune crucea cea veche de piatră, apoi cea nouă care e 
mică, de lemn. 

Asistenţa atinge crucea cu degetele şi zice: „Dumnezeu 
so ierte“. Incepe o conversaţie între asistență, după ce 
preotul e chemat să facă deslegarea'. 

Unul spune: „De acum asta (groapa, crucea) e averea 
voastră“. Tatăl fetiţei: „Acu i-am băgat eu, pe urmă mă 
vor băga alţii pe mine“. 

Ivaşcu : „Zâcem co fi aşa, da acu să rămânem nenorociţi 
ca noi. lei să duc şi rămânem noi păcătoşii . (Arată un 
băiat care plânge mereu). Asta, niciunul ma ţinut la ea, 
ca ăstă micu. Dumnezeu să vă odihnească, Ionele (primul 
copil mort) şi Doriţa'. 

O femeie spune: „Aveţi flori săditen rai“. | 

Tatăl spune: „N'o fi întors și pământul ăsta — da'las 
să vadă că sunt eu aici. Ş'așa să spune că sămânţa până 
nu cadem pământ nu iasă — aşa-i omu“, Femeile trec 
din nou prin faţa crucii, o ating cu degetele şi spun: 
„Dumnezeu s'o ierte“, 

Una spune: „A scăpat de grije“ — alta: „Cine ştie ce 
griji o mai fi p'acolo — poate or fi mai mari“. 

Alta: „Or îi mai mari pentru oameni, dar pentru prunci? 
Ei au intrat în sânul lui Avram“. 

O femeie vine și-i spune tatălui: „Dinule, ţi-am adus 
desagii dela munte“, El răspunde: „Du-i acasă“. Se readuce 


SOCLOLBUC 


260 


mărul, după ce toată lumea se spală pe mâini deasupra 
gropii. Mărul nu mai are decât florile şi beteaua. Se 
înfigen spatele crucii (între cruce şi mormânt). 
Groparul depune uneltele în formă de cruce (încrucișate) 
ropii. 
i E kagi la pomană. In tinda bisericii este pusă 
o masă încărcată cu pâine, brânză, vin, ţuică (întro ploscă) 


5 şi bucăţi de zahăr. Preotul face „deslegarea zicând de 


3 ori: „D-zeu să primească şi să ierte sufletul lu Victoria 
Prunca“, Apoi dascălul împarte pâine cu brânză şi zahăr 
la cei din jur. La poartă un bărbat toarnă tuica și împarte 
la cei ce ies, iar o femeie dă pâine cu zahăr. Cei ce pri- 
mesc spun: „Dumnezeu să primească". TE 

O femeie spune către nonograiişti: „la şitale o bucată, 
luaţi şi voi“ A căzut un pahar plin cu ţuică, dar nu sa 
spart, câțiva comentează. 

Toată lumea pleacă spre casă. 


29 Iulie 1934, Corbi. 


260 


OBSERVAȚII INDIRECTE 


Dacă nai putut fi de faţă întreba informatorii cet mat 
apropiați. 

Când poti face astfel ca informatorul să retrăvască faptele 
pe care le vreai cunoscule, lasă-l să vorbească și tu noteaza. 
doar tot ce spune, fără să-l întrerup. 

DOSAR: OBICEIURI 


De pildă: 
CONVORBIREA CU MARIA SOFONEA 


(Despre moartea soţului ei) 


A murit acum numai de şase săptamâni în urmă. Numai 
opt zile a stat: bolnav. Dar înainte a fost tot betegos. Să 
fi ştiut că moare, îl duceam din ziua întâi la doctor... Dar 
era betegos, credeam că va fi boală d'astea! Da cine se 
gândea să rămână copiii așa... 

Şi-a cerut copiii acolo, pe amândoi; şi cine sar fi gândit 
să moară? Da moartea e înșelătoare. Zic: Nu moare par'că 
acum e mai bine, parcă-i trece. Întâi a stat şi n'a vorbit. 
A fost nişte leacuri tari. Dimineaţa-mi zice, Sâmbătă în 
ziua de Sf. Toader: „Mâine viu sa dau la vite cu tine“. 

— Nu Lăică.. — Dar hai acasă cu mine. 

— Lăică suntem în casă la noi. Nu vezi că-i casa 
noastră? Uite copilul gătit cu... 

— Ba nu, sântem în pădure mare, mare. 

— Măi Livule, ce faci tu? Şi începe a râde către el. 

— Il mai bati, tu, când ţi-o trece? 

— Nu-l mai bat. 

— De ce? 

— Pentru că mi-e milă. Eu sunt nebun. De ce mi-au 
dat leacuri prea tari. 

— Şi eu am văzut că mă strânge de mână şi nu m'a 
mai lăsat de mână. Până la trei nu a mai vorbit deloc. 
La trei a început să se bâlbâe iarăși. Apăi cine venea, îl 
întreba: 

„Eşti Dise'a lui Gheorghe? 


Rena 


26; 


Avea tot cu morţii treabă. Şi după aia începea ia: 
a vorbi cum se cade. Așa până dimineaţa. Şi apăi dup 
aceea a început că el vede trei domnișori, trei domnișor 
albi. 

— Uite ce domnișori frumoşi. Eu îi prind. 

Da să vadă lucruri slabe, nu a văzut deloc. 

— Cu cine vorbeşti tu? 

— Cu domnișorii aceia. Uite vreau să-i prind. 

Tot aşa vorbea. Şi apăi a murit pe la șapte dimineaţa 
De seară 1 sau răcit prcioarele. Duminică seara ne-a ma 
cunoscut pe toţi, a vorbit cu toţi. Apăi n’a mai vorbit, 
Nu l-am auzit suduind nici odată, că suntem de cinci an 
cu el. Şi numai vin niște vecine şi eu am fost numai cu 
o boreasă în casă, cu mama. Da el zice: 

„Da ce gândiţi voi, că sunteţi mai tari ca mine, f...-vă 
hergoşu vostru. 

Şi i Sa luat gura și n'a mai vorbit deloc până la trei 
La trei mai cunoştea pe cineva, da tot cu morţii se vorbea 

— Uite mă, Disea lui Gheorghe. 

— Măi Lăică, tu nu mă cunoști pe mine? 

— Te cunosc că ești Disea lui Gheorghe (și ăla e mort). 

Dar așa îmi pare rău după el, că gândesc că mis 
pune pe inimă. 


Culegători: C. BRĂILOIU și H. H. STAHL 


Drăguș, 8-V-932. 


262 


Un altfel de afla ce-ţi trebue, este acela de a întreba cu 
stăruință. Desigur insă că de dala aceasta trebue să ști ce 
să întrebi, și mat ales cum să întrebi: 


DOSAR: OBICEIURI 


lată o pildă: 
CONVORBIRE CU EVA CODREA 


Trebue să te cânți după mort? 

'Trebue, cum să nu. 

De ce trebue să te cânți? 

Aşa e legea. Dela moși, dela strămoși. Așa ne-am 
pomenit. 

Ce se întâmplă dacă nu te cânt? 

Te râde lumea. Zice că nu te poci şi nu-i bine. 

E ruşine sd nu te cânți? 

E ruşine, da. Cine nu se poate cânta e de râs. 

Numai de frica lumii te cânți? 

Te plângi şi de milă, că-ţi pare rău. 

Dacă te cânți te mai ușurea? 

Te mai desfaci oțâr la inimă. Iţi pare rău. Ti-o fi părinte, 
ţi-o fi copil, ce-o fi! Iţi pare rău. Daca te cânţi apoi mai 
trece; mai iese dela inimă; vine altă hire. 

Rămâne vre-un mort necâniat ? 

Ba da, câte unu‘, Da‘ dacă nu este chiar unu‘ din ai 
casei, se cântă un neam şi tot îl cântă. Chiar așa, să nu-i 
pară nimănui rău, chiar bătrân, sau poate numai una 
bătrână. Dar încolo nu. 

A? văzul un mori necântal ? 

N'am văzut. Poate vrun ţigan; mam fost la ei. Poate 
ăla să fi fost, să nu ştie mumă-sa și altu, sa nu se bage. 
Nu se poate toată lumea la un fel. Cum se poate. O fi 
fost şi aşa, că n'am fost la toți morţii, o fi fost cineva 
care a mers şi necântat, dacă nu avea. Dar poate tot era 
vrun neam şi tot zicea ori şi cine după el. 


ia 


263 


Când te cânti după mort? 

Te cânţi acum, dacă a murit acum. Nu te cânţi în cea seară 
nimeni. Până dimineața, când se face ziuă; atunci cânţi 
până poimâne dimineață; atunci chiar te cânți până-l duce. 

Dacă a murit dimineața te cânți? 

Atunci te cânți, ha! Dar așa după masă nu se mai cântă, 

De ce nu vă cântați seara? 

Așa ne-am pomenit, Chiar după o fată, după un tânăr, 
și-i pare cuiva rău, atunci cânţi, după o fată, după o 
nevastă tânără; dar după astealalte nu; numai dimineaţa, 

Te cânți când vrei? Sau numai când îl podobeşte ? 

Ba când vrei, nu numai când îl bag&'n copârşeu. Când 
vreau eu, de-mi vine să mă cânt, atunci mă cânt. 

Când îl pune în copârșeu nu le cânți? 

Ba cum să nu, atunci îl cântă de... 

Când îl pune în copârșeu nu te cânți? 

Și atunci se cântă. 

Când îi pune florile nu te cânți? 

Şi când îi pune florile; ori şi când. 

După ce a murit, până'l îmbracă ie cânți 2? 

Măcar când se poate cânta. Numai noaptea nu. 

Cânt sună clopotul te cânți? 

Atunci cum să nu, te cânți. Şi dimineaţa pânăm zori 
jar te cânți, când se lumină de zori. 

Când vine popa trebue să te cânți? 

Când vine Popa iar trebue; atunci te cânți de răsună 
casa. 

Când îl scoate din casă îl cânți? 

Cânţi, cum să nu. 

Pe drum te cânți? 

_Şi pe drum. Până-l scoate din curte şi-l bagă'n groapă, 
şi pleci acasă, nu taci deloc. Până la mormânt de-l îm- 
presoară cu țărână. Apoi când vii dela mormânt acasă, 
nu te mai cânţi. Şi când te duci până la opt zile, când 
te duci cu lumini, cu tămâie, atunci iar te cânţi în toată 
dimineaţa, cât stai acolo; te cânţi în ale opt zile. Apoi 
când te duci la altă înmormântare, de-ţi faci cruce, atunci 
iar te cânţi, 

Pe drum trebue să cânți? 


264 


'Trebue, trebue. Păi trebue, cum să nu. Atunci trebue tare. 

La măr trebue să cânți : 2 

Acolo nu trebue să taci deloc. 

În casă trebue să te cânți mereu? 

Nu tot mereu. Când ai voe şi când îţi vine. 

După înmormântare te mai cânți singură acasă? 

In casă singură? Apoi chiar dacă ai un părinte ceva, 
de te doare inima ceva, apoi te cânți, sigur că te cânți; 
te cânți până îţi trece de dor. Cânţi că nu te oprește ni- 
meni. Dar așa ca să te audă lumea pe-afară, nu te mai 
cânţi, pe-afară, ca să te audă pe uliţă. Până când îţi uiţi 
de el, până-ţi trece de el până-ţi trece de dor, de-l uiţi, 
te cânți. 

Te mai cânți și do, tret ani? 

Si doi și trei. Mama, iată, e moartă de trei ani şi 
m'am cântat şi la Joi Mari, adică în postu’ mare, după 
ea. Când vrei. 

Se cântă şi bărbaţii ? 

Nu, nu. Ei nu plâng. Numai femeile. Bărbaţii nu. 

De ce se cântă numai femeile? 

Așa este adetu, aşa-i obiceiu'. La ei este ruşine să se 
cânte oamenii. 

Fetele mici se pot cânta? 

Nu se pot cele micuţe tare. 

Dela ce vârsiă se cântd fetele? 

Să fie măcar de 12 ani. 

Cine învață fetele lor cum să se cânie? 

Nu le învaţă nimeni. Aud dela borese când îngroapă 
morții. 

Mamele nu învață fetele lor cum să se cânte? 

Apoi le-o mai hi învățând şi câte una. Da’ care sunt 
deștepte, nu le trebue nimic. Ele învață. Eu, nu ma în- 
vățat nimenea. Am auzit așa şi eu de când am fost copil 
mic. Da' cine să ne fi învățat? N'a avut nimeni grija 
noastră ca să ne învețe. Dacă ne-ar fi învăţat la cântat 
şi la toate lucrurile! — Dg nu ne-aînvăţat. 

Dumneata când te-ai cântat întâru ? 

In viața mea? Când am fost de 11 ani, după o mătuşșă, 
o soră a tatei. 


SOC OLBUC 


205 


Cine se cântă la mort? 

Apoi o soră cu omw, un nepot, un copil al părintelui, 
o fată a părintelui, şi nănașa, care este, câte o boreasă 
de ştie. Care nu, nu zice nimic. 

Cuscrii se cântă, ? 

Şi cuscrii. Éu atunci am fost cuscră. 

Se cântă şi cumetrii ? 

Şi cumetrii, 

Străinii se cântă? 

Străinii nu. Străinii nu se bagă la treaba asta. 

Nici dacă war şti rudele să se cânte, war cânta streini 9 

Dacă nu știe, aşa merge. Streinii nu se bagă. Streinii 
nu poate, că nu-l doare. Râde cu hohote, zice că: „Uite 
aia proastă, că nu ştie, îl duce ca pe vitele“. Nu se bagă 
streinii, numai neamurile. 

Doamnele se rântă? 

Doamnele nu. Doamnele numai plâng, nu se cântă. 

Dacă sar îmbrăca țărânește, doamnele Sar putea cânta? 

S'ar putea dac'ar vrea; eu aşa cred, dacă-i îmbrăcată ca 
noi. Notărăşița sa cântat după socru astă toamnă. Nu 
este cu clase, dar e după notar și ea sa cântat. Dar așa, 
Doamna nu sa cântat după Domnu părinte. Ei se ţin 
aşa de modă. Le pare rău şi plâng, dar nu zic nimic. 
Noi ne-am pomenit aşa dela moşi, strămoşi. 

Vine multă lume la înmormântări ? 

Multă. 

Streine vin la înmormântare 2 z 

Din cât e satu' dacă e Duminică, cine vrea, tineret şi 
bătrâni şi copii. Dacă e lucrătoare, atunci sunt la lucru, 
atunci e mai puţini. Chiar acum e vremea secerii, vine 
lume mai puținică. 

Te sileşti să te cânți frumos? 

Frumos, cine poate. Plânge toată lumea dacă te cânţi 
frumos. Să fie vorbe frumoase, glasul frumos, străduse 
frumos, apoi atunci plânge toţi oamenii oamenii, că le 
vine jale după mort. Apoi dacă nu le zici frumos și nu 
se loghiesc vorbele atunci nu plânge nimeni; râd. Trebue 
să le străduci ca D-vs. care sunteţi cu învăţătură. Dacă 
este, bine, e bine. Dacă nu, nu. 


266 


Cum se cheamă că este frumos? 

Dacă zici vorbe loghite frumos, glas frumos, prelun gat, 
acolo, cum trebue, nu ca când grăeşti, când te resfeţi; 
frumos, cântare frumoasă, de jale, sa-ţi placă. 

Trebue să te cânți repede? 


Nu repede. Aşa de mijloc. Aşa ca so poci străduce,. 


so duci departe. Daco iei pe vocea subţire tare, atunci 


nu poți. Dacă o iei pe voce groasă, atunci iar nu e frumos 
destul. 


Trebue să te cânți răstil? 

De mijloc. Nici răstit așa prosteşte, nici chiar încet 
ca să nu se audă. 

Atunci trebue să te cânți lin? 

Lin, blajin, fain. 

Când cântă mai multe la olaltă, cum fac? 

Fiecare ce-i vine în gând. Unw de soţ, unu’ de băiat, 
de tată, cum îi este. Dacă sunt două de se loghiesc, cum 
sunt două surori, zic tot la fel. Dacă suntem surori, tot 
aşa trebue să zicem. Care sunt cum se cade şi cu pri- 
cepere, ţin glasul una după alta. Vorbele care cum se zice; 
cu glasul îl începe și ispră totodată, care sunt cum se 
cade. Dacă nu, una gată şi una începe, 

Spun toate femeile aceleași vorbe? 

Dacă sunt trei surori şi le moare o soră sau un cum- 
nat apoi zice: „Cumnatul meu, bunul meu“, tot o vorbă 
merge. Dar alminterlea nu pot, că nu se loghiesc la 
vorbă. Dar așa, glasul tot îl străduce, care sunt borese 
cuminte ȘI cum se cade. 

Cum vine celălalt glas de mort? 

Apoi vine frumos. Dar care este acum’, ăla este mai 
frumos. Dumneavoastră îl ştiţi. (I se cântă melodia). Apăi 
ăsta este la mort. Mai este unu dar nici acela nu l-a 
cântat până acuma. Numai a venit nişte muieri din 
Sâmbăta de Sus când a murit un copil, de vre-o lună de 
zile. Apăi la muierile acelea l-am auzit. Ele se plângeau 
tare. Să mă crezi că l-am auzit, dar tot nu ştiu destul. 
Până mi-ar veni aşa în gând; dar nu-mi vine 

Dar a mai fost un glas din bătrâni? 

Glasul? Asta e. Eu ăsta l-am pomenit. (I se cântă 


SOCLOLBUC 


267 


melodia II). Ăla e de când lumea. L-oi fi auzit odată, 
dar l-am uitat. E bătrânesc. Câte o boreasă nu străduce 
bine şi zice cum îi cade. Le pierde din socoteală şi le 
zice pe deasupra, cine nu ştie destul. 


Este mai vechi glasul dsia? 

Mai vechi. Dar pe ăsta aşa l-am pomenit, care l-am 
zis noi. 

Pe cine ai auxit cântând glasul celălalt ? 


Pe-o boreasă bătrână; a murit acuş. Am auzit odată 
la o înmormântare pe Rafira Codru mai de mult. Poate 
că e moartă do vre-o 2 ani. 


Când ai auzit-o pe Rafira Codru cântând glasul acela? 

Atunci pân a fost vie. Să fie vre-o 14 ani de când am 
auzit-o. 

(Glasul acela nu se ma: cântă? 


Apăi a venit glasul ăsta din Sâmbăta de Sus. Vi-l spun 
dacă'mi vinen gând. Vi-l spun Duminică dacă-mi vinen 
gând. Sau cântat ele; nu sa mai cântat nici o Drăguşană, 
numai două femei din Sâmbăta. Au fost rude cu mortu’ 
Gheorghe Sofonea. Si-apoi ele sau cântat după ele. 

Se cântă şi un verș la morţi? 

Cântă, da. Dela ficiorii din sat să întrebaţi, Duminică. 
Ei ştiu câte verşuri sunt. 

Câte verşuri sunt? ` 

Două. Vă spune măcar care fecior, numai să-l întrebaţi, 
că au scris şi ei vă spun şi glasuw; mintenaș îl scriți. 

Cam ce vorbe are verșul? 

De auzit am auzit eu, dar nu cum se cade. Au glas 
frumos, vorbe frumoase. Tinerimea asta se ţine de ver- 
şurile alea, feciorii. 


La cine se cântă verșuri? | 

La câte un fecior, la câte o fată, la câte un tânăr d'ăştia. 
Cine cântă verșurile? — 

Ficiorii. Câte opt, nouă inşi... 

„Ce spune când sună clopotul? 

Când trage clopotul la biserică şi se cântă după mort? 


268 


Vai de mine, apoi zice, dacar muri un ficior strein, ori 


vrun unchi: 


Roagă-te de clopotariu, 
Să tragă clopotu' tare, 
Să răsune dealurile, 
Să-ţi auză neamurile. 


De un loc frumos în lumea ailaltă zice? 
Ia. Ia zice. 


Roagă-te de Precista, 
Să deschidă portiţa; 

Si te roagă de Ristos, 
Ca să caute loc frumos, 
Ca să nu fie pietros. 


Nu aice: „Fie-ţi trupul la hodină?“ 
— „Săţi fie trupu’ la hodină? Parcă nu ştiu cum 
spune. Nu-mi pot veni în gând. (I se aminteşte textul). 


Nu spune că 


Fie-ţi trupw la hodină 
Si sufletw la lumină; 
Fie-ţi trupu’ hodinit 
Şi sufletu' înflorit. 


Bucură-te mănăstire, 

Că frumoasă floare-ţi vine, 
Nu vine să înflorească, 
Da’ vine să veștejească. 


a venit moartea prin grădină ? 


O vinit moartea prin grădină 
Si s'o pus la rădăcină, 

Mi-o luat pomu’ din tulpină, 
Pe tata de la inimă. 


269 


Atâta este? 


i Apăi îl spui şi pentru frate, pentru soră, — 
Moarte, moarte, hoţ de noapte, 
De ce mwai dat în vecini, 
Găseai oameni mai bătrâni. 
O vinit moartea prin grădină 
C'un păhar amar în mână 
Si moartea m-o înşelat 
Si mi-o dat de-am închinat, 
Pe fratele de mi l-o luat. 


Nu zice cà l-a chemat un mort mai dinainte? 
Ba zice, 


Mama mea şi buna mea, 


(sau): „/Iătăl meu și bunul meu“ 
Dar cum de te-ai îndurat, 
Fratele de mi-l-ai luat? 
Da de ce n'ai zăbovit? 
Că, eu asta de ştiam, 
Un copil că mi-l găteam 
Si pe fratele scăpam. 
(Adică altu’ mai mic). Ii dă altul, să-l fi lăsat pe el. 


Nu xace că să schimbe soarta? 
Zice, zice şi aşa, zice: 


Fratele meu, bunul meu, 
Hai dragă facem schimbare 
Că tu dragă ai fost băiat 
Si trăiai mai ușurat 

Dar eu, drăguță, sunt fată 
Şi trăesc mai înecată, 

De toată lumea înfruntată. 


SOCIVLBUC 


270 271 


Numai fetele spun așa? Nu spune să-l ierte Precista? 
Aşa. Să schimbe cu ficiorașii cu frații. Ei trăesc | Şi-aşa poți spune. 
mai ușor ca ele. Să ne ierţi cu Dumnezeu — 
AA Să ne ierți cu gândul tău 
Despre brad nu spun nimie? Să te ierte Dumnezeu. | 
Bradule, brădetule Nu-l roagă pe mort să vie acasă? 
Hi te-ai hi uscatwn munte, sv Ă A 
Să nu vii la noi în curte, Asta atunci când te duci la groapă. Zice aşa: 
Să nu te tae ?n herăstrău, Tăicuţu meu bunu meu 
Să faci tatii copârşău. De când aicea am vint 
2 r 2 Dară nu te-ai socotit, 
espre vamă ce spune: Nu te-ai socotit mai bine 


Te cânţi aşa că: Să mergi acasă cu mine? 


i mai zi tul. 
Fratele meu, bunul meu, | ȘI mai zice des 


Vameşuw te va treba Că nimica nu-ţi poftim, 
Că plătitu-ți-ai vama ? Numai să ni jeluim; 
Tu să spui ca mai plătit, Că nimica nu-ţi poitesc, | 
V'acu nu l-ai vecuit; Numai la masă să-mi şezi, 
Şi să spui că nu plăteşti, Să-mi șezi tată după masă, 
Vacu nu ţi-l vecueşti, Să ne dai câte-o povaţă; 
Si să mergi şi pe la şură 
Ce spune despre „haia țară? i Să ne dai povață bună, 
Să mă ţin tată de ea, 
Fratele meu, bunul meu, Tată până-o îi lumea. 
Da’ frate un'e-ai plecat? 
Ai plecat la haia ţară, Nu spune car ocoli lumea să se 'ntâlnească cu mortul? 
Haia țară cu podine, Tăicuţu meu bunu meu, 
Cu podine de arine, „+ : Da’ pe und să mă'ocălesc, 
£ Cine sa dus nu mal vine. Cu dumneata să mă "ntâlnesc?- 
Nu-și cere iertare dela mort? Toţi munţii i-aş ocăli, 
dps i Si munții și delurile, 
Stai că-ți spun acuma: Numai să nentâlnim ; 


Aş ocăli țările toate 
Tärile şi apele, 

Numai să-ţi văz braţele; 
Și-aş ocăli lumea toată, 
Numai să te văz odată. 


Tăicuţu meu bunu meu, 
Să faci bine să mă ierți 
Că poate mam cutezat 

Să dau mâna de iertat. 


SOCLOLBUC 


272 


Nu spune că să-i facă şi ei un loc în mormânt? 


Tăicuţu meu bunu meu, 
Eu mă rog mamă mă rog, 
Ca să-mi faci și mie loc 
Ori la cap, ori la mijloc, 
Un’ ţi-o fi mai mare foc; 
Ori la cap ori la piciere 
Und’ ţi-o fi mai tare jele. 


Femeile nu se roagă de mort să le ia copiii? 


Zice: 
Soţu meu şi bunu meu 
Eu mă rog dragă ma rog 
Ca să-mi ei şi copilu 
(Cum îl cheamă, îi spui numele) 
Pe unw să-l pui în poală 
Şi pe unv’ subţioară. 
Spune așa, de-a murit părintele şi rămân copiii. 
Cum spune când scoate mortul din casă? 
Cum să zică? Așa zice: 
Da plângi mamă și plângi casă 
Ca acum taica vă lasă 
Și plângeţi şi voi pereţi, 
Că de taica rămâneți. 
Mai şezi taică pe la noi, 
Da mai şezi un an ori doi, 
Că nimica nu-ţi poftim, 
Numai să ne jeluim, 
In lume cum să trăim. 
Apăi, când bate cuile zice aşa! 
Nu se zice să-i fie milă de copii? 
Fie-ţi milă de copii, 
Ca tu i-ai lăsat pustii; 
Fie-ţi milă de mama, 
Că-ai lăsat-o singurea. 
(cu cine rămâne după el). 


273 


Ce aice când a murit în străini? 


Fratele meu bunul meu, 
Dar dragă cum ai murit, 
Sufletu' cui ţia-i...? 

Şi pe nimeni mai avut, 
Şi-ai murit în ţări străine 
Dragă n'ai avut pe nimeni. 
Dragă cim’ te-o fi grijit, 
Sufletu' cin Padăpat, 

Dragă cine te-o fi 'ntrebat? 


Nu zice că i-a rămas inima ca slova neagră ? 


Cum îi slova neagră scrisă 
Aşa inima mea 'nchisă; 

Cum e slova neagră trasă, 
Aşa mi-e inima mea arsă. 


Nu-l mustrà pe mort ca na spus că moare? 


Tăicuţu meu bunu meu, 
Dar mie dece nu mi-ai spus 
Că mi-ai avut gând de dus, 
Că eu bine mă băteam 

Ş” nainte că-ţi plecam 

Şi de asta te scăpam. 


Nu e vorbă care să n'o știu. 


Nu cheamă mortul acasă? 


Când te duci la alt mormânt şi te duci de-ţi faci cruce 


și te închini la mormânt, atunci zici: 


SOCIVLBUC 


Tăicuțu meu bunu meu, 
Ai taică cu mine'acasă, 
Lasă lutwn foc să arză, 
Că nimica nu-ţi poftim, 
Numai să ne jeluim, 
18 


274 


Când spune că s'au cernit hainele mortului ? 


Când îngroapă pe altu! şi-l scoate care e îngropat 
mai'naintre. Nu la îngropăciune, n'a avut timp a se inegri 
hainele la mortul care se duce atunci. 


De când aicea mi-ai venit, 
Hainele s'or îvnegrit. 


Când zici: „pământule urâtule ?" 


Ca cum a murit boreasa asta, cum te duci de jos din 
. w A Lo . = 
sat şi, pe drum, acolo la ţărină. zici: 


Pământule, urâtule, 
Câţi oameni ai tot mâncat 
Şi tot nu te-ai săturat. 


Pământule iarbă verde 
Multă milă'n tin se pierde. 


Când zice să-i lase săpătoriă ferestre? 
“Tot acolo când îl bagi în groapă. 
Când îl întreabă unde-a plecat? 
Când îl duce la groapă, pe drum. 


Acasă nu spune așa? 
Poci şi acasă zice. Da' pe drum, că atuncea a plecat 


din casă. Se potrigheşte mai bine; se potrigheşte chiar fain. 
Când spune de popă? 


Atunci când vine popa să-l ia, când vine el pe ulița 


şi este aproape. 
lată că vine popa, 
Da’ nu vine să ne dea 
Ci vine să ni te 1a. 


id w „(i 
Când spune mortului: „scoală, scoală ? 
Atunci când e în casă. 
Pe drum nu-i spui să se scoale? 


Ba-i zici și pe drum dacă vrei. Dar acum în casă zici 


vorbele astea: „scoală și te uită. 


SOCIOLBUC 


275 


Când zici: „rămâi casă, rămâi masă“? 

Numai când îl scoate din casă, că atunci rămâne casa, 

Dar „bradule molidrule“ când spune? 

Cu bradu când îl bagi în copârşău. Când faci copârşău, 
şi acasă, când vrei. Dar când faci copârşău, de-l bagi, 
atunci zici totdeauna. 

Ce zici când îi pun flori? 

Il cânţi, cum ar fi, ce-ar fi, copil. 


Te uită pe trup în 3os, 

Că te-a podobit frumos, 

Și deschide ochişorii 

Că te jelese frățioria, 

Și deschide ochiul stâng, 

Să vez dragă cum te plâng. 


Zice să nu-i fie urât în pământ? 


Tăicuțu meu bunu meu, 
Nu-ţi fie urât pran mormânt, 
Că, venem și noi pe rând. 


Vorbele astea se spun la groapă? 

Și. Si în casă, cine vrea zice, 

Când zace: „Crapă Doamne țărâna“? 

Zice acolo, la groapă. După ce este băgat în groapă, 
când te mai duci aşa la o înmormântare. 

Când îl îngroapă nu sput vorbele astea ? 

Nu. Că atunci nu e băgat, să crape pământw. După 
ce-a mai murit cineva şi te duci de-ți faci cruce, 

Când zice că mortul își schimbă casa? 

In casă când te cânţi. Apăi zice şi la groapă. 


Tăicuţu meu bunu meu, 
Dintr'o casă luminoasă 
Ti-ai luat una'ntunecoasa. 


Culegătora : 
C. BRĂILOIU şi H. H. STAHL 
28. IV. 1932 orele 20. 


SISTEMUL DE REPREZENTARE GRAFICĂ 
A SPIŢELOR DE NEAM 


[] BĂRBAT 
GEMENI 


V FEMEIE 


Dy CĂSĂTORIE ly ADOPTIUNE 


Ny CONCUBINAJ 
S V COPII MORTI DE MIC 


[| DESCENDEN'ȚĂ 
y o 


SEX NECUNOSCUT 


DE EXEMPLU: 


ROG E a e Un bărbat, căsătorit de două ori. 

Din prima căsătorie s'au născut 

doi băeţi; din cea de a doua, 

Sa născut o fată, un băiat mort 

mic şi încă un copil al cărui sex 

: nu se ţine minte. 

|) Acelaș bărbat, trăeşte în concu- 
binaj cu o femeie cu care are 
două fete gemene. 

Această femeie fusese căsătorită, navusese copii şi adop- 

tase o fată. 





* 


SOCIVLBUC 


< 
>> pepe ppppp 


p A ul 
CT» 


ISTORICUL FAMILIEI 


> 
azi 


—_— j 


3 


Lama 


| 


Pava 
m 


i 


| 


li 


Il 


trăitor în satul Popeşti, 


Mihai, 

Dafina (născută Asimini) 

Gafiţa, căsătorită în satul Ucea cu preotu 
Toader (B'). 


Mihai, căsătorit de două ori, cu: 
Catrina Ursu, 


= Maria Poenaru 


Domnica, măritată cu A II! Ion 'Tăutu. 


II și A IV = Doi gemeni bărbați, morţi la nașter . 


< 


<a < 
z 


pod 


II 


[mi 
Lee 


AI 


Matei căsătorie stearpă cu Eva Sofonea 
Un copil, mort de mic, al cărui sex nu se 
cunoaşte. 

Ion, care a fost notar în sat, căsătorit cu 
Rafira, fata dascălului Neculai Roată. 
Paraschiv, căsătorit cu Sanda Ticu. 


Grigore, căsătorit cu Luxandra 'Timoftei 
Matei, etc. etc. 


SOCIVLBUC 


ANALIZA BIOLOGICĂ 






Nasteri 





B. | E, | i | Semeni 


N CD N a a i 
—_— maa a a a l u—— M M MIMI a 
| În aaa aae | | cr | CE a aa ii 
PN || POI Î.C EP E a Ec PP E ci | O) PRE | A E pe 


i Î.C |. N | aaa | a {0 ț ag | eaa  | 


12 2 2 KOCIOkb RUCI 1| 1 2 2 1 


yi 


ANALIZA VIEȚII FAMILIALE 


Neveste Bărbaţi Casa moștenită de Gospodării cu 
Generaţia | Plecate | Venite Plecaţi | Veniţi E Ea alții 1 gen 00 gen e! 3 gen È 
| In sate vecine In satele vecine băiat rație rapie raţie 

I k ? ? T — — — — — 

II 1 — — — 1 F — — — 

III — — — — — 1 ginere = 1 — 
IV — — — — 3 — — 4 — 
letal 1 — — — 4 1 — 5 — 


SOCIOLBUC 








punnan nni dwd. Nadit, 
Numelo gs pronumele gospodarulus: Simion Cicga !) 


IL. MEMBRII FAMILIEI ŞI ETATEA FIECĂRUIA 


ă, a Simion. 5. 

Eh nr A Magdalena o a. 6,4 În ee cl a A a E III DE... 

3, Pamfil Ve ac E L a 
smse oymae pu: p -. .nmannenenmeunanannimadapoosdevvoensaanaaw sana ndohoaoovoamoe venoasa noea moase manea. 

4, 8, 


A. Capital Activ 


1. Pământ 


a) Arături . 
b) Pășune . 


im mi e.i pi 0) Taui . -u aa RS 
<) Fånețe .. ssas i 128.500 di Veni oa diary a 
d) Păduri o. 3.070 ey Mânzaţi. . . .. . . . . . 
e) Vie ..... .. ue D Vita ceea a 
f) Pomi fructiferi .... .» Š — p) Porci ...... A A 
Total 179.950 h) Parcei so . mime e A i 
î) Oi Si a A A a 9 IE 
E a Pat Capre le e ee Rl a 
probabilă | actuală $ Ei sr pior e E 7 
Bie oana) m) Gâște . , . o ip aie si i ah 
2. Clădiri + n) Albine (stupi) > ..s sas 
a) Casă de locuit . . .. e. o) Rae . sa. g e Sat 
b) Grajduri » » ù % s œ . > s p) e DR Go aci fe i E ta 
c) Magazii ...... .. Du. 0 Aa sE da MA 
d) Soproane b e CO PE 8) a L] t e >ù ù . è > a + 
e) Sure a e pa» . . . e Total . i 


f) Remize . . 


g) Cotete. . 


h) Imprejmairi . . . .. ... 
i) Loc pentru casă .. s.. 


i) Căsoaie (2) grajduri (2) 


gure (2) . 


3. Dnbunălățiri foneiare 


Drenajii, irigații, ete. .... . 





4. Inventar viu 








a) Cai (mânji) . è isra . . 


38.700 0 Roit., -1 aasan dai 


e . a L] i] . Li Li Ei 





Total. - 
din acestea: 


Vite de muncă ........ 
Vite de rentă ..... de 





Total. . 





t) Luczat de dl. D. Țiculescu. 


SOCIOLBUC 






























1. Capital circulant 
(prezent în explotație 
la încheierea bugetului) 


5, Inventar mott 


n sA i j i ; l : a) Fân nou 20 care .. 
e) Pluguri . T ON, -a 1 b) Pae 4 care ma S 
d) Grape de fier .|, .. 1 a apen N S S 
e) Grape de lemn d zi : Teti Pi arata i 
f) Harnaşament 1 ANT e š 
g) Maşini de secera i stă pa PA 
h) Cositoare s Poher e i 
i) Coase iie. RES. $ h) Alte semințe cânepă . 

D Malai, rT i A 


j) Semănătoare . . 


1) Topoare, ţapin . J) Făină grâu ...., 


D Lemne .... d ai 
DP e Sa i T 
n) Fasole tynk o. . | 
0) Cartofi èe . « < sv. 
pi Hnida.: sg aN o 


n) Materiale pt. läptărie , 
o) Butoaie pt. varză! - 

p) Maşină de îmblăţi 
r) Sania. saeh 


Total provixit. . 





Total 
6. Plantajii r) Numerar ....’.. 
(val. fără teren) s) Creanţe . .. s... 
a) Pădure . E. ; ; 
b) Vie.. AP Total capital cireulant . (fără provizii 1) 
e) Poni maoe A Total capital actw 


Total |. 


Capitalul exploataţiei pna s drd îi a a Me 314.050 

B. Capital Pasi Capitalul de exploatare eb. . . . . . . . e _____32.866. 

LA Capital ROEM i La E + . . . . . . . . e e 346.916 

a) Datorii ipotecate | . , Capital pasiv Se ai o aa 
b) Datorii) abea ca a Averea netă. ..... si ia vi boa) 18460916 
c) alte datorii .. p.. Capital activ la ha. . s ss... . . . .... 12.058 
d) Dobânzi în restanţă Capital pasiv la ha. . . s. <<... .. ..... — 
Totali .. Averea netă la ha. . . ss... .... ... . 12.058 





Producţia 
totală kgr. 


pen îi Ro OEI BERII Pe E! 
A) Acea STe DE 8 
AE e a e a EEE 

Total teren arabil. . 
p) Poni fructifieri . . s.. 
DE aa ci ma ca e 


Total teren cultivat . . 


5). adie Sa mp ș 
t) Teren neproductiv ..... 


e) Ovăz . . .3 
d) Secară ...,. 
e) Porumb. ... 
f) Cartofi ...& 
g) Fasole pe lângă 
h) Mazăre .... 
i) Porumb furaje. 
j) Hrigcă 

1) Cânepă . 





Supr. totală . . . 





are nu mai erau prezente în explotaţie la încheerea bugetului (sfârșitul anului agricol). 


pi Fără previzii, 
rafața arendată dela alţii, far in catul dijmei, numai suprafaţa care se cuvine dijmaşuiui. 


2) Să trece pl su 


- Venitul brut al exploataţiel 


pi Incasările ezploatajiei 
(din produse våndute) 


MRUTUI . o o s . c. . e. 
D Porumb ....... i 
€) (037 o a, RR IE 
CIROUVAZE o a a . . . ; 
CESTOU . > a s o oa 
DERDEN E o ae e muie e 
g) Fructe 
hb) Secară . a a e s o o 
i) Meiu DAA 
Mm M e a E e 
DER i e i e aa 
m) Lemne. ..... EN, 
DRCRILOID: Sra E a 
:0) Alte produse vegetale . . 
ro mpi MONO 0 a T 
a a RA E 
DP IE i E E 
:Ș) Animale mari (cai, boi) . 
ORRE A ti Mă. Far 
DNOC Mii , 
uapasan NE ad e ua 
kA KOUHEI M e e tă i asi 
SALON ara La k . . 
SIR FE i, i 
z) Arenzi primite ,.... 


punea demna ab tbo votau nn moon ash a... 


B. Prestajiile exploaiaţiei 
la menaj și familie 


a) Grâu ...., PE m 
DE OU e pm a 
CR a DER Lu ni seu pl a i 
OPRET a oe ae te e tu ar 


2) elis A E a IP RD RI 
INOURR, e ah sis d 
g) Fasole ...... k sabii 


h) Cânepă (familie) ...,. 
i) Lemne, 10 care, ..... 


dMLepa me a. do îl. 
A PORCATORIE i ae fe e is 
DEAC o oi i e a alee e 
DI EE a: ek e e ey 
dr noo e. i. e le 


Total prestații . . . . 
Total venit brut . , 
(4+8) 


Val. produselor disponibile 
pentru vânzare 





HS BU GE IUL 


ar LI 


2b.2U6 








2. Cheltuelile exploatakiei Lei 
a) Argați (salarii) ....., Pe e a 24009 
bb). Zileria pe e OU. i, . i 700 
6) Intreţinerea și repar. clădirilor ..... 100 
d) Intreţinerea și repar. inventarilui mort pi 
hamurilor s M anne N. E îm .190 
e) Cumpărare de fân ........... — 
f) Cumpărare de grăunțe ....... T — 
g) Amortizarea clădirilor ....,.... . 2.400 
h) Amortizarea inventarului mort .... 352 
i) Cumpărare de semințe . . a soa s ro 
D Ingiminte en. a. Do e oati 


K) Sare pentru vite RRE Peas a 300 
3 TONE a aa ee e e ME aeaa a 400 
m) Medic veterinar . . . . . hessas — 
n) Asigurarea recoltei. > ea .p escac — 


j N a e e i E d 
să clădirilor | .. W A 3 
p Impozit funciar (teren și clădit) . OPE Y 1.50 


s) Taxe pentru comună .. Po... 
$) Paza iz, dt sa Be a. 500 
t) Arenzi, dobânzi plătite . ........, = 


Total chel, eaploatajiei ie e e 8602 








Munca famili e 


Etatea 

Persoane care muncesc: Simion ,..... 73 
Magdaleja SONE 60 

Pami SET. ji 22 


— ræ 


Rezultatele exploafațtet 


Venitul agricol (venit brut, minug cheltuelile 


exploatației) ...... TES ahi a 16.554 
Indemnitatea de salariu pentru munca fa- 
Yniliei . a a . s. a» ~o e è . je > a . è s 10.000 


Renta exploatației (venit agrico minus ìn- 
demnitatea de salar) . . .. L... .. 6554 
Venit, net (renta exploatației, pla dobânzile 


SOCIOL BERE arenzile A E n T 6.654 







Atu alulca 5, Cheltaeli particulare 
eri unor ale familiei Lămuriri 


4 Venit Win mun 
mau tntreprini 


Di aine pp... : 
Bani în casă ia indeputul anului CGHEEEE INT Mi NI xI 
Cirhugio .. . d... ... Ope? e de e hi CEA 
Munca manuală m Ee Lână esas: . E 
Munca cu vitele lal alții.. . , Kombat e tu a T 
Total Aţă (pheme) ...ssssoo 
Oi 4 Danit o a pe aiy a dy e 
Salarii p . .. . . e». . s Copii la militărie cota od a a si dă n 
Biserică, . . . h a e aa 
Abonamente .. .. .... A 


Cârciumă (vin, ţuică)... à 
Tutun 2 persoane, ..... 
Doctori și medicamente . , . . 
(OO a e Lia Dra e maia “ar 


piaj 
Mălai (porumb) . 
Făină ... 


Came ., aiy . Cafea SR A PET pp! i 3 
Zahăr + dnei Lie if j i Impozit global ză iA Moga ie 
Undelemn e Transporturi . <. sc... 
Pâine .. . îs 3 SE Lemne cumpărate 1⁄3 s eà 
Sare F P R Chelt. familiei pe piaţă . , . 
Ulei X METAN Prestațiile expl. la familie 


cânepă O e leaa Po . . o 
Total cheltueli familie. . . . 





Brânză .... 
Legume .... 
Ojet e o e e 
Gino é o a e ENS. ...: 
Peşte ..... 
Cei se 





Gaz in a.: TEU RECAPITULAȚIE 

Lumânări E ai E 

Chibrituri cutii . a I. a) Venit agricol ., ... R 16.554 

Lemne cumpărate Sa E pa b) Venituri din intreprinderi anexe . comă 
Venit total .. d n. fi „16.554 


II. a) Cheltueli cu menajul, ... . . . 13.820 





B. Produse luate din exploatație 







b) Cheltuelile familiei. ..... A 5.470 
Gråu . . è è 9 e . uv o a PE ar Vp Co ] f i] A 9 290 
Porumb e e . e . . .»‘’ =) je 3 fas dle NBUMUL IaMliel s e.as e. > 1 2 
Lapte ..... ARP, i DO [peee 
Porci . ù > o è è e.a. moa II]. Deficit AE N A a bi i a a 2,136 
Ouă e. . .. . a t s o . a a 
Fasole... .. E e S DO... 
Lemne .... AE T N) Hg þa 
Legume . . è o e». k: E aE EE E E 
Cartofi t a s . « TE: 9 a - s E- armandanunaae 
Vin... .. . ... .. A AA A APEE EnA Data 20 Augusti 1936 


(4—B) (5 de d-l D. Ţiculescu. 


ocroLBU 


VOCALE 
a : a Închis 
A a : sunet intermediar între a şi ă 
ea Et i, $ „a şi o deschis 
a : semivocala a 


: e deschis 

: e închis 

: sunet intermediar între e și ă 
: semivocala e 


to 
10 00 20 Ac 


: 1 deschis 

: i închis 

: i intermediar între i şi î 
: semivocala i 


Jime Oa o A pe 


: o deschis 

: o închis 

: semivocala o 
: o nazal 


Oi )O0s0 a0 


u : u deschis 
U u,: u închis 
u : semivocala u 


că 


u: u nazal 


CONSOANE 


B —:b': b uşor alterat sub influența lui e, i, i: bine 


C —: Č : c dinaintea lui e, i, (ce, ci): cer (cer) 


D — : d' : d palatalizat de e, i, i, : d'es (crâng des) 
: sunetul rezultat din alterarea lui b de i, i: 


G =; g'ine (bine) 


: Înaintea lui e, i (ge, gi) gem : (gem) 


: sunetul j : žoc (joc) 


K — ; K’ : sunetul rezultat din p palatalizat de i, i: 


k'iatră (piatră) 
L —:1 :] alterat de e, i, i: lin 
M — : m': m alterat sub influența lui e, i, 1 : 





3 
H — : b' ; sunetul f alterat de i, i: b'je (fie — zise el) 
Žž 


m'ic 


<H W5 


: n“: n aĝerat sub influența lui e, i, i 
: p’: p uğr alterat sub influența lui e, i, Li pică | 
fr : r algerat sub influenţa lui e, i, i 
de ir vibrant (rr) : 
îti: ut pabatalizat de e, i, i : tem (mă tem că..) 
: y Sau vi: sunet rezultat din palatalizarea lui v urmat 
de i, i: yin sau vin (vinul) 
ts' : cezăltat din palatalizarea lui t, apropiindu-se de c 
(ce, ci) 
dz' : rezhitat din palatalizarea lui d, apropiindu-se de g 
(gel, gi) 
£ : sutit apropiindu-se de ş 
: auret apropiindu-se de ž (j) 


SEMNELE DIACRITICE 


dedesubt:|i vocalelor va indica totdeauna un sunet in- 
termediari între două vocale (între a și ă; între e şi ă). 
Dacă la hceeaș vocală se întâlnesc două sunete irter- 
mediare + cum este cazul cu A — semnul Q trebue pus 
intrun căz deasupra (a : sunet intermediar între a şi o 
deschis) şi în celălalt caz dedesubt (a : sunet intermediar 
între a T Aceasta pentru a se împiedica orice confăzie. 


dedesubtiii vocalelor, va indica vocalele cu sunet des¢his : 
ex.:e,i l 

dedesubtil vocalelor va indica vocalele cu sunet închis : 
eX.: e, 1 

dedesubt] vocalelor va indica semivocalitatea (vocala rare 
formează [primul sau al doilea element al unui diftong): 
ex.: soarg, ştiu. 


deasupraf vocalelor o sau u va indica nazalizarea adțstor 
vocale (vcalele o sau u pronunțate pe nas) ex.: 0, u. 

i 
deasupra sau după consoane va indica pe cele pronițițate 
înmuiat in', v’, T. 


deasupra Konsoanelor c, g, z va indica sunetele; ce (č), ge 


&), i a 


*) Prelucrare după sistemul de înregistrare al „Institutului de Filologie si Folklor” din București, de St. Cristescu și I. O. Cazan. 


SOCIOLBUC 





ANEXE: 


Foaie de familie No,....-..-.---: 


Foaie economică No........-. 


SUPRAFAȚA EXPLOATATĂ 


In vatra 
satului 


Pe câmp 
Numărul 
parcelelor 


sc.veontaana vana spea say 


Distanţa 
dela vatră 
(maximă şi 

minimă) 


a... vana samă E 


În munte 


(CCD e em Aiai 
Gradina e me e aceea ron 


Livadă (nr. pomilor) 


Cereale 


Fânațe cultivate.. .. 


Plante alimentare .. 
Intercalate ..[......... ) 
Culturi indust. (........)... 
on e atleta ) 
> cânepăl........ ) 


„na gamaana...a 


CAA LELET E LA 


stave ósan+tho 


namwamnav sanie 


jameunmuu tyu 


EE EEEE -v.. 


(Oanei me se e ce IEA 


Vii ʻe. .. 


Livezi să că ile 


»n.nsannuenneo. 


Neutilizabile.. .. .. „cc. 
BAAUTI o s me se e că baie Sa a 


COMEL A OI RI 1 E e 


AONI ai hre me 3 


Total o a 


~miims ese reda. 


CĂMINUL OULTURAL 


EER T EELEE ITEERAILLESELEEEESESEEEE] 


FOAIE ECONOMICA 


Numele șefului de exploatare 


INVENTAR MORT 


Pluguri aee a ieii 
Grape .. . a'e di yenot ikee 


Semănătoare . -s.-s 


Secerătoare . e s -+--+ 
Treerătoare .. .. „cc... 
Care. aras ne ai II IER 


"russian oponent opesa seve umodoetatue 
pnnu-surrnonavosinnngoanudtoanniansaneadoir 


n... cnnmâomodinmeenenonavamoispepantanvaana. 


=æ vot tsn dt qatotand Ahs oou Pio Ba4yo con. se 


Magazii .. 
Hambare w eoe sira 
Coteţe.. .. a se se sarerrernsresss 


auauenmoonnunotubhpancna sa min onmeonan piese 


con ana suo nnmanunaa vs aa cont. 9099-51. n.a... .. 


. cs a. nus favudanvnoppa ad ooau4s doevoo aan aa.. 


.. nn bou mueoonsu va 


ponvannsuvornneonaesnoonnmanoanmonsvouoanane» 


ANIMALE DOMESTICE 


IOLO PRE DR. ANEMIE RO A 
(ai +; De muncă... eee 


De rentă . . 





| Tineret 
Di | Mari 
Tineri 
Me. Mari 
Gii Mici 
{ini Mari 





SOCIOLBUC 


Capr 


Tineret ... 
De muncă. . 
De rentă .. 
Vaci de lapte 


Boi 


aj Tineret s s» + 
| q] Mari.. 


ell ka ai în Mai 


Vieri. + 3 
Scroafe ..... 


Porci 
| Porci „ua 


| Sistematici .. 


stupi | Täräneşti -. -. 


Viermi de măt 


snaonnaporbgăvndannesooanan EEE E 
FFELT EELELTELELLEEETETETERETEE E E 
EEEL TT EEELEEELLL E ESRTELELEEEE Ead 
n... .nncaomanan vane nnnamosanatia pre. 


o... nana donunaunanooinadannnupotaoa aaa 





INDUSTRIE 


Mori .. . a eca wasn | RĂSDOaLO s w caii 


Piue a wo = | Mag. de cusut... 


Joagăre .... + rr Cuptoare.. .. .. ......... 
Varniţe a esi ssas Teascuri . . .. -------+- 
BA LA es renal a NORRIS E ae mm Alambicuri.. .. --------- 


FORMA JURIDICĂ DE FOLOSINŢĂ 


Moştenit ...... emma Improprietărit (.) ............. 
OSII e ae me ma oo nia Arendat A E eE 
Cumpărat în anii............. Coproprietate. .. ...........-. 

„AO PR Tolerare T TER 


Total în folosință 





avuso nn aumpuoasauneid vuvoo chnn bhi jio hkhóbhbann abia mao pranuan ARa 


bou .rncnnnenmunainsbannounesanuminpamndeannmaenonunaouwannasa none banat 4âdaiha 


COMERŢ MESERII 
Cârciumă ......... Rotărie 
Băcănie) a n n d Cismărie ... „ .......-. 
PRO Cojocărie 
ANE T A, CNE s S. tt pri ont 
FINANȚE 


aa.pnonmonanusanananeasnnpatoropanien ae 


sana padaseimâhst danaaphadunnanţasabna..+ 


SOCIOLBUC 


.. mas momrehanavanoo pieton na. vina 


„amp aam san pinioane nemai nuie 


un nemnsnnaesnun nea un aa adiosadaenssave 


„nnaahavasmamionnnoparioiansapasepse 





SALARIAŢI MANUALI 
numărul şi termenul 


angajat angajează 


"maonasinoebosnâoosda mama andoo vane 


. .pcannoaon opera onanmaa mami 


PARTICIPARE LA ASOCIAŢII 


qu» eangqgoneidosanngqana 


"non bimoennnnontrshidrraouosmannginabnsaneanhanenunpnosannanaumesavaenue 


„unnepna dunaman as momo mnune san waroondjana ao oepu odaia sr so ooaamaennae 


nano ssd oavamnenothtasooan somon oimnban ave nnae nds abasuedenbenumaar--- 

















CRT Zi aa a pana n CĂMINUL CULTURAL (oana 
U iţa ÎI) 


*panvimbosanneoossoaesentitoovea nu ve vanat aa. 


C:sa No Anul 100 


| meneumnanesnaesaueoturannatarrevaamenae 
marina enippmanmpaanposta pane i 
na 


1) „Iom ein papanasi nea... 


pomana onstopondgoneaui rare» 


cm A e a FOAIE DE FAMILIE 


»oteda an ocne meopomeina dana oana. 





De. 


REA CIVILĂ CULTURALE 


| £ 


r e 








| | 
Proleailtine | 
| 


w 


Numele 
g. 


Frouu mele 


ie a scri şi a 
ă) 


Invalidităţi 


iIDSĂ 


V 
ma 


iei 
Starea civilă anle- 
t+ rioară căsăt, În curs. 








Ultima şcoală 
Ştie limbi stră- 
Situația militară 


Naţionalitatea 
Născut mort şi 


Starea matri- 
Anul şi luna 


Anul și luna 
„ Are carți? 











































































O 2 | > 
3 > 
a 5 = 3 | 23 
S xs Z = 
=l A d . pat 
tie ed Q pm Es! en g 
poa o a + 
= > m hu îi zI g 3 
a, a S Fa mE = ge =: . | 
=] © 3 9 B 8 35 = că fe | 
m aja S A| > 5 | U C = Á=] 
9| 10 12| a 15 17| 18 20| ai 23) n| f 
jj 
3 | 
| | | 
-vveaneeNnovpugnnoaauiaoee.- . "snm... .mmneneenlasasmomnnaloeonane lacom woel-..peo. uiepnaznlo . .. ... | ....esnie. sro navri gara. PEYI FIN] sooeralj-- "sooo |ooemnori osunaasjes n anna ennasaavireonnana- fjr ngona |:doagaoa U 
Soti | D 
"tone poonpaoaassaosaslie- erreso .mannanlo-csnpanreora-avol-nonvenaslomsaoemiracwumae. FEL EIFT or nonena jreonanaa vane maolovwrave lun... .n..on.a. -.peoro-. - so vea... ..... - 1.52... soppen AE ELE EEKEJI ELTEEZECDIEZECTEE E] FEE EEEE EE LELEE 1 CD 
Copii 1 i | — 
CSN a -....v. jada srgaqppa pda] ogqamey ya Swennen haavaan] yonaroue jonat aceuvje arg owyjoasseooejse ..... sania: a -vepo neiise nans sii- aro... eonocaanl sava o-lov.daore- „Doo... I e FO i ans ne ese soaaess fa ensese] Co“ 
| 
E | | H 
CE EE E S a a E .vnipssaloodurcarilennenos |-o..n..- - | mmasowol o... j- a... nsf je. omor e"... -. none] vomnen] ospnosslannoanri von. LAERET EEE | LE E E A EEE bai panel voua .vanaaa. să aj 
f | | | | 
| | | © 
s.ssugto -fons on evoets ttr] osan tugajtwoetope f annoopwofsoevedoen f- -.d.ra lase. » ja vas». L] *»anoeosis doa-. . s.a... ..vnvoajj- vo... -. vs...» „...vos=l.0to3oe ....-90c. “NA aa EPEE E E] CEE TELEEEEJEEELEFTETEJI LEELLE E] . 
| | | JW 
-.janon sale rs eoveoseesoeoi ua. vea... A „cae. meonveeondilai pavoeve |: vovoeoslaoanavee EELSEL ooeopol a... .... LER ARABII LARA. + PRD ....... „ada 9paio otatou j- -opofjessosusas CEEE SE EE n oe nos. vila ...n.... L] 
| 
5 | | | | 
» | | | | 
„„pațe ccaraam SAD oo aeo -... . cj onasustpaoausjissoänoi rr oseren |aansomoeoe loncomae |oenoeqnaj sooo osl-avannoalansusavolasoioo vodonvnilvoegase. car? -.„..usu js powpobih 1298200 | | . o..mpooa EFES EEE hahahaaa i rahat ag, şı 
4 | 
| | | | | 
>» 6 | | | 
- na ovunsaseovsemnauanrnavs-= arnenan|-rboediiasmnaoli: .c.a.vnavu| bono ve nonaalonbasdanios vomnosa | poet esl aapne jocpanaalarsac. -. .. nam Îl. ea... .- ok... -. ...n.. ln c.osa: ibm acei ra OE sdliio vesae va... CEE E E ES aaa) 
| | | | 
> f | 
mm on vemwooemdamoesraeoaeooea sumo avho-e. LE E E E EELEE vreo pe. ..vuianoe l-au. -..1... „...„.. „dare le»mpee»o-. -$ „»na cnviiooa.ve. j .scev»vvoeves] ona (HIES LEELETAE] -.».. | oo: III) a... 1... . vana polo a... .... a 55ouaa.* -. 
» 8 | | | | 
. .nteuucegsuuneanoveva so n... vase nomeoenesa| a... .. pn ai no votes] oma emole soose so oxvooee. ..nnonse| ooannosi ornat noloen sara ETERA EELEE Ri so saponilre sooo ELLER] .. joaa5e Fara» CE E EE ....d..,. alai pa 
bionoesnntenudtuteono ones .|-.nn...|c.nccoowanansslposangs po sa some vnroese-lovaeveoelrev.. ..joedinvnola ouimauoe |. vocraa-Îopro-. na = sosi. .v.-ljiaspaoinil:pât oul = abs.: ' Le» na òras | suta sopal encore îneonaanae. tesne] = 
. n... meveonobadeesbhboimaga . . eounbmwsoloe popas apnovoer n a.nsonajoroobase jo moryveael| soon eo: ERREA . s.a] pomronslao manea moev = Ei -....... LE AAA - 399920: rfe: -d PELLE LEE n poonoanj:..apovoee. . .n a E n.a. rep » 
| | 
Alie persoar e i | | 
wie eeataua= somotaad esa uteiv os a.d loa... e ja. venea dav oja». dU aoopajr- a... -.....-. none pu rd -joonpsna| one vpaonlo-wvaees | oenn- al amo oeno-lj:-vaanoii-vovasa fr osL s ' + =’ "vo. LEELEE EEEE] PERN EEEN  ETTTTEE EERTE E - 
| | | 
pâmraeennenpoeoganaanmanaaz= . assas |lo.paanvesananl a... vnsso|e- anemie... slosnusase]imsovar] mposomriravno ma |oovcovomli a -$ ssgppåasjjotvtasgs ji onvensjaotass sono gasl-aaava= IETEICA - . .... ps l-a... .....- TETTE 9 
| l Í 
| | | | | 
|, | ! 
Po pogoane sE wona navor s…saecesajeus ootus anaman |- .s.nacanerir ate... „a. cvasi aovyavra | orroevmjnso nemo joen onnes LE E E E vena: powseopoii-conaovii:waoono ja po ueone EEIE T E Ajuda? : datata, | ... vana. aooaa davi ov omeonel- avar... 
| | 
T.: șieenatuomua sas. .... n-as csieevauplaeocavmvaslucamnnai csesasolasesaso lovsvooo|-vveonenalonatashionansa-laenoep Pisanra-o i-a... .. 291598 | 309 Doclodennaevr | acseae Asu 1. ..a.asa.. "i .1onea CE oio a) F» 
| 
| 











LOCUINŢA 


MATERIAL 





ACOPERIŞUL 


Instrucţiuni pentru complectare: 


1. Soții se înscriu amândoi, chiar 
dacă unul e mort. 

2. Soţia se înscrie cu numele de 
fată. 

6. Origina etnică (după liberă 
declaraţie). | 

8. Legitim. legitimat, nelegi- 
timat, adoptat, înfiat, găsit. 

9. Căsătorit. ma) 
văduv, concubinaj, 

10. Numai pentru soţi. 

13. In timpul recens. sau la 
moarte. 


civil 
religios 


14. Avort provocat şi spontan. 


Se va indica sexul. 

19. Nedidactice; caracterul lor. 

20, Sub drapel, amânat, scutit, 
reformat, înrolat. 

21. Vizibilă. 

22, Tuberc. sifilis, guşe, alcoo- 
lism, etc., etc. 

23. 24. Důpă proprie declarație. 

25. Se află în casa recensată, 
sau în alta. No. ei; localitate 
unde a plecat; data plecărei. 





bajul pe cap ĝe locuitor, se calculează 


ulterior. 
Latrina pofte fi: 
1) aşezată în casă; în grădină. 


2) construia poate fi din zid, 
lemn; cu adperiș, fără; cu scară, 
fără. 

3) întreţinețea poate fi bună sau rea. 


SOCIVLBUC - 





r ” CAMERE DE LOCUIT = a Să r RE LATRINA ALIMENTAŢIA CU APA 
d |aă EPAPER Seas] SE 

nb r z AN ed (a zii T- __e = TA rd 
a : j E | Cubaj : p3 E ST ; 3 E: gS Sy E Mi iz oN; Intreți Sursă Sursă Ce fel de sursă? 
SEIE = E Ier] IESlE2 Š a | £ află strucţia nerea proprie | comună 

Í 

2 

3 

DERPISERE E R ANE E O’ a U L ra 
4 
5 
Media locuboriler de cameră şi cu- OBSERVAȚII: Se înregistrează toţi copii soţilor chiar dacă 


sunt plecaţi sau au murit, 

Ca să nu gregim la numărătoarea populaţiei 
totale a satului, însemnăm pe morţi cu o cruce 
si pe cei plecați, cu un cere, în partea stângă 
a coloanei pentru «nume», 

Alte persoane: se înregistrează numai cei 
vii, locuind in casă, spunându-se şi cine sunt 
(mamă, tată, soră, frate, cu soțul sau soția; 
servitor etc.). 





Tipografia Curţii Regale F. GÖBL FII S, A. 
Racurești. — Str. Ariatide Briand 19 


Ed. Ii-a 6000 ex. YV. 1939. 


SOCIOLBUC