Cuvantul Legionar nr. 56, martie 2008

3 


= “Dacă vor făcea acejtia, puletrele vor itrpa. mii 


(P Biangtelie dnă Lea 13 4 
Pa 


CUYANI UL 
LEGIONAR 


Periodic al Românilor naţionalişti creştini 
- în duhul NAȚIONAL CREŞTIN al lui Corneliu Zelea Codreanu - 





Anul IV, Nr. 56, MARTIE 2003 Apare la jumătatea lunii 2 RON (20.000 lei vechi) 
Director: NICADOR ZELEA CODREANU 
CUPRINS: 5 
Retualtate Ce-aţi pierdut din vedere (II) Document Presă legionară interbelică 


Lipa prin tara Mănăstiri uartualtate Satanismul modern 
Gitudini Securişti la pensie Manutertă inedit Constantin Papanace 


Fed Românii la Odessa [()) Corejpondentă S-a mers prea departe (Il) 
Fateruiu Personalităţi legionare: Tr. Brăileanu Carncurs, gta Medaciei 


= DESPRE MIŞCAREA LEGIONARĂ 
cu NICADOR ZELEA CODREANU 





































ZIARIST: - Domnule 
Zelea Codreanu, ziarul 
nostru doreşte să facă). 
publice punctele dej 
vedere ale Mişcării) — 
Legionare în legătură 
cu o serie de subiecte 
controversate, 


ati ZIARIST: - Să 

ge Zi3 înțeleg de aici tă este 
Î obligatorie pentru toți 
o gândire „standard” 
şi că alte opinii sunt 
interzise? 


ZELEA- 
evenimente trecute CODREANU: - Nu sunt 
sau prezente. pe lumea 

cu „alte 
ZELEA-CODREANU: - 


Sunt la dispoziția dvs. şi 
voi răspunde la orice 


A şi ne 
intrebare, dar cu într-un 
condiția să nu trunchiați puternic, 
răspunsurile, opiniile 
denaturându-le înțelesul, 


lucru practicat de obicei, 
Şi care ar face inutii 
demersul dvs. 


Cei cu alte opinii au 
porțile deschise la 


partidele 

ZIARIST: - Sunteţi i „democratice”; la noi 
persoana ă nu rămân decât acei 
sau cea mai potrivită Y care „cred 
pentru ca 5 că 


răspunsurile dvs. să mântuirea Neamului a 


ii 1 ivi 
fie socotite ca un lost, este şi 
„cuvânt de ordine” la 


Li ă. 

nivelul Mişcării = 

Legionare? — = Da ză 

ZELEA-CODREANU: - Întrebarea mi se pare : 
puţin ante 3 tendenţioasă, dar poate fi şi rai „art mia tot Spui e: Sameraat: “ are E Drăgulescu, 
: sunt persoana potrivită din punct de p poziți i 
vedere al Pr ete papi în Mișcare şi E e prephnlolmee a + Pe tit P 4 AIA straie 
datorită cunoşi or mele şi a obiectivității pe În 4 | 
: mod normal, orice legionar va răspunde la 
| | care mi-e atribui cu toată modestia de Întrebările dvs. la fel ca mine. 


CUVÂNTUL LEGIONAR Martie 2008 ep = 








E “ZIARIST: - La ora actuală Mişcarea 
Legionară continuă să fie pe linia antisemită 
trasată de Corneliu Zelea Codreanu în perioada 
interbelică? 


ZELEA-CODREANU: - O întrebare la care se 
poate răspunde în zeci de pagini; în primul rând noi 
contestăm termenul de „antisemit' care este 
impropriu având în vedere diversitatea popoarelor 
semite. i 

Acceptând însă termenul din motive de utilizare 
generală, vă voi răspunde cu o întrebare: Există în 
logică vreo pai sau în justiție vreo 
prevedere în care anii declaraţi şi dovediți 
ai unei națiuni să fie acceptați şi tolerați fără nici 
un fel de reacție de apărare? E j 

Mişcarea Legionară a apărut în mod evident şi 
incontestabil ca un răspuns la pericolele care 
apăruseră în anii 20, interne şi externe, de natură a 
periclita existența proaspetei Românii întregite! E 

Vreți să treceţi poate cu vederea că prima 
organizare a fost grupul de rezistență organizat de 
liceenii din Huşi sub conducerea lui Corneliu Zelea 
Codreanu, Să precizăm: de rezistență armată, în 
pădurea Dobrina, împotriva unei invazii a armatei 
bolşevice, care părea iminentă în anii aceia. Deci 
ideea primordială nu are nici o legătură cu 
prezența şi activitatea evreilor în România! Că în 
scurt timp s-a dovedit că bolşevismul este fiul 
incontestabil al iudaismului şi lupta Mişcării 
Legionare de mai tărziu va avea ca duşman de 
moarte comunismul, importat şi promovat şi practicat 
de evreii din România şi din loată lumea, este altă 
„poveste”; ştiţi bine că în Partidul Comunist din 
România din 1000 de membri 900 erau evrei, ca şi 
conducerea lui. Apropos de Rusia bolşevică: 
Comitetul Central al Uniunii Sovietice, forul cel mai 
înalt comunist, din 860 de membri 800 erau evrei; 
domnule ziarist, astea nu sunt „vorbe”, sunt fapte pe 
care sunt convins că nu le ignoraţi! 


ZIARIST: - Bine, dar activitatea unui partid 
comunist cu 1000 de membri, cum spuneți dvs., 
nu putea să pericliteze existența României 
interbelice şi în mod evident reacția legionarilor 
împotriva evreilor a fost total exagerată în 
perioada interbelică. 


ZELEA-CODREANU: - Nimeni nu s-a obosit "să 
desluşească” scopurile şi mijloacele Mişcării 
Legionare sau au fost rău intenţionaţi, mulțumindu- 
se să înghită nişte şabloane confecţionate de o 
propagandă bine dirijată, anticreştină, antinațională, 
atunci prin intermediul presei în proporție de 80 la 
sută în posesie evreiască; situația fiind, la ora 
actuală, nu departe de cea interbelică; achiziționarea 
presei scrise şi mai puţin audiovizuale de către 
trusturi „străine” la prețuri exorbitante care sunt de 
natură de a anihila orice scânteie de conştiinţă 
naţională a proprietarilor, vă face şi pe dvs., ca 
ziarişti, să practicaţi o autocenzură drastică şi, dacă 
mai trece ceva de la dvs., în mod evident nu ajunge 
pe piață! 

Revenind însă la esența întrebării: 

1) Scopul Mişcării Legionare nu a fost în nici 
un caz agresarea fizică, economică sau socială a 
populației evreieşti din România; aceasta este o 
minciună grosolană! 

Nu este vorba nici de „vocaţia victimizăril”, 
binecunoscută armă a marii maşinării iudaice. 

Acuzaţia de utilizare a violenței, adusă 
permanent Mişcării Legionare, a fost şi este 
necesară pentru a justifica teroarea aplicată de 
un stat român corupt până în măduva oaselor, 
corupție susținută financiar de marele capital 
evreiesc mondial, teroare aplicată numai 
legionarilor şi organizațiilor sale. 


Cât despre SCOPUL Mişcării Legionare: a fost 
şi a rămas 
i! 


evreiască - referindu-se în mod special la 
concurența economică. 

Ideea de a-l face pe român mai bun şi mai 
eficient era fără cusur, creştinească, imposibil de 
condamnat! 

Acesta este antisemitism”, di 
dvs.? Ip uphcaca 

Sigur, o să ziceţi că nu! Greşit! Este 
antisemitism şi ni-l asumăm dacă orice: 


Pag. 2 


: DESPRE MIŞCAREA LEGIONARĂ (continuare din pag. 1) 


reacție de apărare a Neamului românesc este 
numită aşa! Atenţiune, vom fi mereu anti orice ne 
va agresa, şi răspunsul nostru va fi însutit! Este 
clar? 

Dacă orice neam de pe această planetă ne va 
periclita existența ca naţiune şi ca popor, nu vom fi 
tributari niciunui fel de complexe, indiferent dacă 
duşmanii se autointitulează „popor ales" sau altfel! 

Noi nu ne-am dus la nimeni în țară să 
impunem nimic: nici democrația, nici toleranța 
sexuală, nici egalitatea de drepturi, nici să ne 
declarăm frați cu alte nații - decât frați întru 
Hristos. 

2) Mijloacele au fost totdeauna cele impuse de 
legile țării; dacă legile au impus accederea la putere 
prin vot direct sau secret, noi ne-am conformat 
legilor, drepte sau strâmbe, cum au fost. p 

Care a fost răspunsul guvernanților la activitatea 
noastră absolut legală: excluderea prin ordine 
neconstituționale de la propaganda electorală şi de 
la participarea la alegeri! 

Mişcarea Legionară a fost, în primul rând, o 
şcoală morală şi creştină, şi nu a promis nimănui 
decât muncă şi dreptate! 

Prin ce ni s-a răspuns la corectitudine? 

Prin teroarea organelor represive: tineri care 
lipeau afişe electorale împuşcaţi din spate, fără 
somaţie şi evident ilegal, zeci de mii de arestări 
abuzive, continuate cu schingiuirea arestaţilor, zeci 
de mii de percheziţii fără nici un ordin al Parchetului, 
în timpul cărora familiile legionarilor erau lovite şi 
umilite şi gospodăria făcută praf, anchete nesfârşite 
din care oamenii, dacă ieșeau, ajungeau direct în 
spitale, schilodiți, sau dacă erau în stare prea gravă, 
aruncați, în viață încă fiind, în crematoriul poliției! 

Vi se pare imposibil de crezut? Sunt lucruri 
consemnate în istorie cu litere de sânge şi foc, de 
necontestat de acum până în veac! 


ZIARIST: - Vreți să acreditați ideea că soluţia 
pentru îndreptarea lucrurilor socotite de unii sau 
alții anormale, este să-ți faci singur dreptate? 
Unde se ajunge într-un stat în care un om sau 
nişte oameni dau singuri sentinţe şi tot ei le pun 
în aplicare? Qare reacția Mişcării Legionare nu 
a fost disproporționată în afară de ilegală? 


ZELEA-CODREANU: - Ca să dăm o logică 
răspunsului la aceste întrebări, trebuie să constatăm 
mai întâi două lucruri: 

1) Cine deschidea sarabanda ilegalităţilor şi în ce 
proporție, apropos de argumentul 
disproporționalităților văzut de dvs.; 

2) Care erau mobilurile pentru care toate 
guvernele din perioada interbelică era dispuse să 
ordone organelor de represiune declanşarea unor 
adevărate nopți ale Sfântului Bartolomeu? 

Răspunsul la prima întrebare este absolut 
previzibil: cine putea începe represiunile în masă 
decât guvernanţii dispunând de forțe şi prerogative. 

Atenţie însă la răspunsul întrebării nr. 2: Aici 
există o similitudine de interese între guvernanți şi 
internaţionala iudaică: pentru sistemul de interese al 
„democraţiei” interbelice, accederea la putere a 
Mişcării Legionare ar fi fost o adevărată catastrofă 
căci. ar fi dispărut corupția, hoția, nepotismul, 
dezinteresul pentru soarta României şi a românilor, 
izvorul îmbogățirilor peste noapte, al averilor 
nemuncite, vânzarea bogățiilor naționale, erau sortite 
dispariţiei într-un regim legionar. Frica de Legiune 
afecta şi planurile de transformare a României într- 
un Israel european, De aceea cele două entități se 
susțineau reciproc; guvernanţii nu doreau decât 
privilegiile materiale, indiferenți la complotul 
antiromân şi anticreştin, şi internaționala iudaică îşi 
urmărea interesele alimentând poziția autorităților 
față de Mişcarea Legionară 


ZIARIST: - Sper că nu vreţi să mă convingeţi 
şi pe mine şi pe cititori de existența aşa-zisei 
teorii a conspirației, având centre de putere 
care dirijează politica mondială, controlate de 
evrei. 


ZELEA-CODREANU: - Pe dvs. nu vreau să vă 
conving de nimic, Vă rog doar să nu uitaţi că 
discutăm acum, că aţi pus problema abuzului de 
violenţă a Mişcării Legionare; eu nu vreau decăt să- 
mi Eris Să-mi prezint argumentele până la 
capăt. 


vă spuneam despre  mobilurile i 


dezlănțuirii prigoanelor antilegionare, care nu ay 
echivalent în istoria modernă a României, decât în 
genocidul dezlănțuit de iudeo-comunism după 1944. 

Cel mai evident şi simplu exemplu: |.G. Duca, 
pentru a ajunge şei de guvern în Romănia anilor 
1933, este dispus să facă orice concesii şi orice 
“sacrificii” pe spinarea poporului român. i 

Internaționala ludaică, condusă de bancherul 
parizian Finaly, îi garantează numirea ca şef de 
guvern cu 3 condiţii: 

4. Să desființeze politic şi 
Legionară, 

2. Să accepte incetățenirea a 300.000 de evrei 
fugind din calea național-socialismului german, 

3. Să oprească intrarea în țară a macedo- 
românilor plecați în masă spre țara de obârşie pentru 
a supraviețui terorii dezlănțuite de autoritățile 
greceşti. 

I.G. Duca se obligă să îndeplinească cele trei 
condiţii pentru a-şi vedea visul cu ochii: şef de 
guvern! 

Bilanțul absolut la nivel național, în cifre; 
20.000 de arestări ilegale şi abuzive, însoțite de 
cam tot atâtea percheziții devastatoare, anchete 
brutale soldate cu 600 de internări în spitale, 17 
asasinate comise de jandarmi împotriva unor 
tineri făcând propagandă electorală, interzicerea 
Mişcării de a participa la alegeri, printr-un ordin al 
Consiliului de Miniştri! 

Domnule ziarist, înțelegeți monstruozitatea 
acestui comportament? 

"Victima” de mai târziu este prezentată de toți 
imbecilii ca un om blând şi bun! Dispus să facă 
orice pentru a ajunge să devină şef de guvern!! 

Păi au ajuns în fața plutonului de execuție 
simpli dezertori care hotărâseră pentru propria 
persoană, nu provocaseră un dezastru național! 

Numai câteva cuvinte în plus: executanții lui |.G. 
Duca nu au adus la cunoştinţa nimănui intenția 
lor, nici vorbă de ordin de la Căpitan, lucru 
stabilit printr-un mare proces în 1934, proces 
controlat de la cap la coadă de Carol al II-lea, şi vom 
preciza: Nicolae Constantinescu - arestat în timpul 
campaniei electorale şi bătut de poliție până la 
băgarea în spital în stare gravă, jură să se răzbune; 
lancu Caranica şi Doru Belimace - macedo-romăni 
exasperați că mii de-ai lor îşi lichidaseră gospodăriile 
plecând spre România şi în portul Salonic au fost 
opriți ca urmare a ordinului lui Duca! 


ZIARIST: - Este greu să convingeți pe cineva 
la ora actuală că acest comportament €fă 
singura soluţie civilizată de rezolvare a situaţiei! 


ZELEA-CODREANU: - Nu mă obligați să o iau 
de la capăt cu argumentele. 

Vorbiţi de „civilizată”? Un comportament al 
autorităților care nu se mai practică astăzi nici în 
lumea a treia! 

După teoria dvs. orice acţiune care depăşeşte 
limitele legale este criminală; atunci vă rog să 
declarati în fața națiunii române_că_ rezistenta 
armată impotriva comunismului a fost Criminal 

Sstență într-o proporție covârşitoare 2 
fost inițiată, condusă şi Et de legionari! 

Reziste armată împotriva comunismului 
este declarată, după 1589, ca o manifestare unică 
de demnii rului român, iar răspunsurile 
Mişcării Legionare la criminala teroare de stat CU 
mii de asasinate, cu zeci de mii de arestări 
re aja percheziţii brutale 
domiciliu etc., i i 
ca bătea ia în continuare socotite ca 


ZIARIST: - D-le Codreanu, socotiți inoportună 
acordarea cetățeniei române unui numă! 
oarecare de evrei israelieni, forțați de regimul 
Comunist să părăsească România? Forțali În 
sens figurat, dar ţineţi minte că poate milioane 


fizic Mişcarea 


de români ar fi Ș ist 
vrut le teroa 
comunistă! să scape d 
ZELEA-CODREANU deloc 
"oarecare" - Numărul nu este 
SOUesare”: se discută la ora actuală de Pest 


SL ul în câțiva ani, a unui număr aşa de 
Rara de IMigranți la o' ţară de dimensiu 
omâniei, echivalează cu o invazie. 


CUVÂNTUL LEGIONAR Martie 2008 


sal 


"Moartea unui preşedinte" este un documentar de 
ficțiune care a enervat mulți oameni politici americani 
şi a stârnit furie şi controverse. 

Documentarul ce a fost regizat de englezul 
Gabriel Range, descrie asasinarea lui George W. 
Bush! E 

Deşi criticii erau siguri că nimeni nu va Îndrăzni 
să distribuie acest film, totuşi pelicula a fost 
distribuită de aceeaşi casă care a lansat „Patimile lui 
Hristos" 

Serviciile secrete americane au intrat în alertă şi 
documentarul a fost interzis pe toale rețelele de 
televizune din America. 

De ce, măi tovarăşi, că la voi parcă nu exista 
cenzură? 

Deşi a fost puternic boicotat, acest film a rulat 
totuşi la câteva cinematografe din SUA, iar succesul 
a fost aşa de mare că pelicula a avut rulaj chiar şi 
noaptea 

Acţiunea documentarului se petrece la Chicago. 
In timpul unui discurs - de inteligența celor ţinute de 
George W. Bush. Furia mulțimii ce nu mai suportă 
politica acestuia ajunge la cote maxime şi 
culminează cu împuşcarea preşedintelui. Urmează 
anchetele FBI şi arestarea unui suspect sirian, care 
este condamnat la moarte fără a fi interogat. In 
scenă apar mai mulţi suspecți, iar la final un negru 
descoperă că, de fapt, tatăl său îl asasinase pe 
Bush, înainte de a se sinucide. Cu toate acestea 
FBl-ul nu vrea să ia în seamă pe adevăratul criminal, 
căci acesta trebuia să fie un arab, pentru a justifica 
politica ce o urmează SUA şi o nouă invazie 
americană, de data asta, in Iran. 

La final stai şi te întrebi: De fapt, care este 
ficțiunea?! 


r.. 


S-a mai comis o ilegalitate. A fost legalizat 
Partidul Civic Maghiar, un avorton mult mai radical 
decât. UDMR, Liderul acestuia, Szasz Jeno, este 
chiar primarul municipiului Odorheiul Secuiesc. 
Judeţele secuieşti vor deveni un fief al PCM şi vor 
finanța - ca şi până acum - lucrări edilitate doar acolo 
unde locuiesc maghiari, zonele româneşti fiind lăsate 
în paragină 

Laszlo Tokes, antiromânul nr. 1, care a ajuns să 
ne insulte ca nație, reprezintă "ca parlamentar 
român” interesele  ungureşti în Parlamentul 
European (ce hoție ordinară, ce ruşine naţională!) 
Tokes şi PCM îşi vor uni eforturile în următoarele luni 
ŞI vor scuipa concertat în direcția României. 

În disperare de cauză şi având perspectiva de a 
pierde voturile maghiarilor radicali, UDMR se va 
folosi de calitatea sa de partid guvernamental şi va 
crea din ce în ce mai multe privilegii comunității 
maghiare, în dauna celor româneşti. 

DNA deja a cercetat un oficial guvernamental 
UDMR pentru favoritisme acordate comunității 
maghiare, în dauna bieților români veşnio toleranți. 

Toleranţă, toleranță, toleranță! Aici ne-a adus 
toleranța! Străinul pe care I-ai primit în casă şi l-ai 
pus cu line la masă, i s-a suit ca o ploşniţă în spate 
ție, blajinului valah, şi nu mai vrea să se dea jos 
până nu crapi cărându-l în spate. 

În loc să fie scos UDMR în alara legii, căci este 
un partid care încalcă Constituţia țării, apare PCM, 
un alt limbric cu dinți de crocodil, şi mai periculos la 
adresa siguranței noastre naționale. 


- 


Un raport publicat de celebrul institut LIS din 
Philladelphia, SUA, ce a luat în considerare IQ-ul 
preşedinţilor americani din ultimilor 60 de ani, îi 
clasează pe aceştia în ordinea descrescătoare a IQ- 
ului lor: 1. Clinton - 182; 2, Jimmy Carter - 175; 3, , 
F. Kennedy — 174; 4. Richard Nixon -155, 5. 
Roosevelt — 147; 6. Truman — 132, 7. Lyndon Baines 
Johnson — 126; 8. Eisenhower — 122; 9. Gerald R. 
Ford = 121; 10. Reagan -105; 11, Herbert Walker 
Bush - 98; 12.George W, Bush — 91. 


CUVÂNTUL LEGIONAR Martie 2008 


Se pare că micuțul Bush a fost da! afară de la 
grădiniță şi nu a făcut, după aceea, nici meditații. 

Ce observați dvs.? - 

Că în curând America va avea un preşedinte cu 
IQ-ul de 50 de puncte! 

„ Dece? 

Cu cât eşti mai prost, cu alât eşti mai uşor de 
manipulat de cei care conduc cu adevărat SUA. 

Şi dacă vă uitaţi şi la preşedintele Băsescu, care 
recunoștea, hăhâindu-se, că nu prea a învățat la 
şcoală, putem trage următoarea concluzie: fii cel mai 
prost din clasă, căci într-o zi francmasonii te vor 
propulsa, se vor folosi de prostia ta, şi vei ajunge 
preşedinte. Oculta internațională te vrea prost! 


-. 


Statuia ţăranului român din parcul Obor a fost 
ridicată în 2004 şi transferată în parcul Pantelimon. 
Ce nu ştiţi însă este că sponsorizarea noii clădiri a 
Primăriei sectorului 2, pe care o vedeți acum, a fost 
condiționată de această mişcare, sub moliv că 
statuia reprezenta un simbol comunist. 

În realitate, ea aducea aminte românilor de 
celebra răscoală din 1907, când țăranii români s-au 
răsculat impolriva arendaşilor evrei şi nu impotriva 
autorităților! Istoricul Alex Stoenescu a descris cu 
mare acuratețe şi extrem de bine documentat aceste 
evenimente tragice. 

Cu alte cuvinte, statuia nu mai trebuie să fie 
văzută în piață publică, pentru că există riscul ca 
vreun curios să-şi pură întrebarea: „Ce s-a întâmplat 
în 1907, de fapt?. Şi atunci ajunge la arendaşii evrei 
şi devine „antisemit” fără să-i dea seama. Este foarte 
periculos antisemitismul la ora actuală şi trebuie să 
demolăm statuile din cauza asta, pentru că ele 
provoacă acest sentiment urât! 


- 


Pute țara de milionari în dolari ce ne-au furat 
banii şi s-au îmbogăţit din munca şi prin toleranța şi 
delăsarea noastră tămpă. adică din banii noştri 
publici. 4 3 

Restaurarea monumentelor istorice este un "tun" 
uriaş, care este acum împărțit cu circuit închis 

Printr-un sistem de relații şi favoritisme bine 
cimentate în timp, mănăstirea Hurezi din jud. Vălcea 
se restaurează neincetat, de la împuşcarea lui 
Ceauşescu şi inlocuirea lui cu aplaudacii săi, şi pănă 
în zilele noastre 

Banii alocaţi pentru consolidarea mănăstirilor din 
Suceava au fost deturnați pentru consolidarea 
căsuțelor lor de şacali "artişti". 

Ministerul Culturii, unde Patapievicienii şi clonele 
Cărtărescului fac legea, împreună cu Inspectoratul 
de Stat pentru Construcții, numesc numai oameni de 
specialitate "atestați” pentru restaurarea 
monumentelor. Atestate de ploşnițe. 

Arhitecţii şi inginerii şi-au făcut propriile firme de 
restaurare, au pus furtunul la gură şi sug prin el 
gologanii găuriți ai ţării, până când vor ajunge să 
pocnească, Doamne ajută! 

Plătim pentru ca statuii mareșalului lon 
Antonescu să i se pună un sarcolag de metal în cap, 
iar mai apoi să fie dată cu totul jos de pe soclul său, 
chiar din curtea bisericii pe care acesta a ctitorit-o. 
Preoţii au cedat la presiunile unor sclavi P. D.-işti, în 
spatele cărora se află eternele asociații evreieşti. 

Plătim pentru ca placa memorială a lui NC. 
Paulescu, de pe statuia ce-l reprezintă, afată în 
curtea Facultății de Medicină din Bucureşti, să fie 
spartă şi aruncată. 

Plătim pentru ca monumentul eroilor americâni 
necunoscuţi (inlocuitori; eroului sovietic necunoscut), 
să fie ndicată în parcul Cişmigiu în toată splendoarea 
sa, drept mulțumire pentru Bucureştiului 
în perioada interbelică şi pentru minunata 

a rafinăriilor de la Ploieşti. 

Plătim pentru ca statuile unor criminali 
aflate în judeţele Harghita, Mureş şi Covasna să fie 
şterse de praf pe banii românilor. 






Plătim pentru ca istoria să ne fie ştearsă şi de pe 
Ştatuile noastre după ce a fost ştearsă din cărți şi 
manuale şcolare, prin mistificare sau omisiune, de 
cei asemeni evreului Maximilian  Kalz, prin 
demolarea monumentelor declarate „antisemite” 
(cretin cuvânt, Dumnezeule mare!) şi ridicarea de 
statui ale unor personalități filosemite. Oricine a 
îndrăznit vreodată să ridice vocea împotriva evreilor 
pentru a se apăra pe sine şi (sau) patria sa, trebuie 
acum şters de pe fața pământului pentru a dispărea 
din memoria colectivă, indiferent că a fost un savant 
mondial ca N. C. Paulescu sau un geniu literar şi 
clarvăzător politic de factura lui Mihai Eminescu 
Demolatorii de statui sunt în plin 

muncitoresc. 

Ceea ce nu ştiu ei este că noi le-am luat urma, 


_ 


avâni 


Un grup de "specialişti" americani era așteptat în 
luna februarie la Bucureşti pentru o primă evaluare a 
progreselor în ceea ce priveşte securizarea 
frontierelor României ca graniță externă a Uniunii 
Europene 

De ce americanii şi nu cei de la Bruxelles? 

Un răspuns simplu ar fi: UE a deveni! o colonie 
americană, iar americanii sunt o colonie a Israelului. 
Rezultă, prin tranzitivitate, ca România este o 
colonie a Israelului. Simplă matematică. 

Țara noastră face demersuri pentru introducerea 
urgentă a paşapoartelor biometrice. 

Conform noii legislații americane în vigoare, 
paşapoartele eliberate după oct. 2006 de statele 
deja incluse în programul Visa Waiver (program ce 
doreşte eliminarea vizelor pentru S.U.A), sau de 
statele care vor să adere la program, cum este şi 
cazul României, trebuie să conţină elemente de 
identificare biometrică a posesorului. 

Acest program se aplică exclusiv țărilor U.E., cum 
ziceam mai sus, colonie a S.U.A. 

Cetăţenii Sloveniei călătoresc deja fără vize în 
SUA. 

Până la sfârşitul anului 2008 vor urma Cehia, 
Grecia şi Estonia, iar apoi România şi Bulgaria. 

Se poate scrie chiar şi o carte despre aceasta: 
"Extraordinarele aventuri ale cobailor biometrici în 
America”. Suntem convinşi că va fi citită de oamenii 
întorşi cu cheița. 


În Serbia, părintele Boian Alexandrovici, cu 
ajutorul Comunităţii Românilor de aici, va construi a 
doua biserică românească, în com. in, 

Prima a fost cea de la Malainița - biserică-martiră 
(autoritățile sârbe au vrut cu tot dinadinsul s-o 
demoleze, deși credincioşii au făcul zid zi şi noapte 
în jurul ei), 

ânii din Timoc se retrezese! 


ÎYpentia de ştire 
Care de Fu 


Pag. 3 





MĂNĂSTIRILE DIN ȚARA DE SUS (III) 


(continuare din numărul trecut) 


Zidurile au fost fost înălțate în 1550 de către fiul lui 
Petru Rareş, Ilieş, în timpul domniei lui (1546-1554), 

Pictura, originală, aflată în pridvor, redă 
strălucirea scenelor Judecății de Apoi 

În gropniță se află mormântul lui Petru Rareş 
* şi cel al soției sale, Elena, acoperite cu frumoase 
lespezi. Tot aici se află şi osemintele mamei lui 
Ştefan cel Mare, doamna Oltea, trecută în veşnicie 
în 1465 


BISERICA DOLHEŞTII MARI 

Tot de la FĂLTICENI, pe un alt drum județean, la 
16 km depărtare, se află BISERICA DOLHEŞTII 
MARI, în comuna cu acelaşi nume. Biserica este: 
ctitorie de la jumătatea sec. XV, a hatmanului 
Şendrea. cumnatul lui Ştefan cel Mare 
Construcţia este realizată din piatră brută; frizele 
cu figuri, din tinda bisericii, sunt de proporții 
diferite, iar figurile sunt redate în întregime. 












































Am prezentat în două numere precedente cele 
mai frumoase şi renumite mănăstiri din Bucovina, 
unele dintre ele fiind sub tutela UNESCO. Dar în 
acest colț de țară, poate cel mai frumos, se găsesc 
alte numeroase mănăstiri şi biserici la fel de vechi si 
impresionante ca şi cele pe care le-am descris; din 
păcate însă, unele se află la mare distanță de 
şoselele naţionale şi, mai cu seamă, popularizarea 
lor a lăsat şi lasă de dorit. 

Propun să trecem pragul şi acestor sfinte lăcaşuri 
ctitorite de domnitori moldoveni şi de boieri din familii 
celebre şi să intrăm şi în muzeele şi casele 
memoriale cele mai cunoscute, destul de 
numeroase, pentru a cinsti astfel memoria celor care 
au contribuit la zestrea spirituală a națiunii române 


Să pornim deci din SUCEAVA şi să ne abatem în 
oraşul FĂLTICENI, aflat la numai 25 km 
depărtare. , 

Oraşul, liniştit, aşezat într-o poziţie 
pitorească, a dat țării numeroase 
personalități, cum ar fi nuvelistul N. Ganef > 
(1838-1916), folcloristul şi etnograful Antonţă 
Gorovei (1864-1951), scriitorul N, 
Beldiceanu (1844-1896), istoricul şi criticul 
literar Eugen Lovinescu (1881-1943), actorii 
Jules Cazaban (1903-1963) şi Grigore 
Vasiliu Birlic (1905-1970), dramaturgul Horia 
Lovinescu (1917-1988). 

Muzeul local cuprinde colecții de istorie,| 
etnografie, ştiinţele naturii, literatură, arte. 


MANASTIREA SLATINA 

Popasul în muzeu este destul de scurt:f 
mai mult vom zăbovi la MĂNĂSTIREAI 
SLATINA, aflată la 35 km de Fălticeni. De 
fapt, aceasta este un complex mănăstiresc 
fortificat, bine păstrat, ctitoria voievodului 
Alexandru Lăpuşneanu. 

O alee lungă, străjuită de pomi, te duce 
la porțile masive din lemn ale mănăstirii, 
construită din piatră brută cu amestec de cărămidă, 
în 1561. Ea a fost ridicată după planul bisericii lui 
Ştefan cel Mare din Piatra Neamţ, dar de mai mari 
proporiii, fiind socotită printre cele mai înalte din 
Moldova. 

Tabloul votiv îl înfăţişează pe ctitor cu familia; 
Alexandru Lăpuşneanu care este înmormântat, 
alături de soția sa, Ruxandra chiar în interiorul 
bisericii. Tot aici a fost înmormântat şi mitropolitul 
Veniamin Costache, ale cărui oseminte au fost 
mutate ulterior în Mitropolia din laşi. 

Pe lângă chilii şi alte construcții se află casa 
egumenească, ale cărei ferestre au rame de piatră 
sculptată. 


BISERICA ALBĂ - BAIA 

Ne reintoarcem la FĂLTICENI, de unde, pe un 
drum județean, cale de 7 km, ajungem în comuna 
BAIA, care pe unele hărţi nici măcar nu este 
însemnată; a fost prima capitală a Moldovei, 
începând din 1352, întemeiată de Dragoş Vodă, 
voievodul român din Maramureş, după alungarea 
tătarilor. 

Obiectivul turistic din Baia este BISERICA 
ALBĂ (Sf. Gheorghe), zidită în 1467 de către 
Ştefan cel Mare. Y 

Sf. lăcaş nu este pictat şi are stema cu 
capul de bour, cioplită în piatră. 

O altă biserică din comuna BAIA este cea 
a Adorminii,'o biserică fără turle, ctitorită de 
Petru Rareş în 1532. Tabloul votiv 
înfăţişează pe ctitor cu doamna Elena şi fiul 

lor, llieş. 


MĂNĂSTIREA PROBOTA 
ă Un alt drum judeţean, dar destul de bine 
întreținut, te duce la MĂNĂSTIREA 
PROBOTA, ctitorită tot de Petru Rareş. 

Este o construcţie impunătoare, ridicată 
în 1530, cu ferestre gotice tăiate în piatră, 
înconjurată de ziduri groase ca de cetate. 


După ce am văzut, timp de o zi, cele patru 
mănăstiri din jurul Fălticenilor (Slatina, Baia 
Probota şi Dolheştii Mani), ne întoarcem la 
punctul de plecare, oraşul SUCEAVA 

În următoarea zi, pe un drum asfaltat, să 
pornim spre oraşul SIRET, aflat la distanța de 
42 km (şi la 4 km de granița cu Ucraina) 

Este un oraş vechi, atestat documentar în 
1340, în 1371 devenind reşedinţa de scauna 
Moldovei. 


BISERICA SF. TREIME - SIRET 

BISERICA “SF. TREIME”, din piatră brută 
cu foarte puțin amestec de cărămidă, ridicată în 
sec. al XIV-lea, este cea mai veche construcție 
de plan trilobat. Are dimensiuni modeste, dar 
pentru particularităţile — esenţiale — pe care le 
prezintă, este de valoare excepțională, aceasta 
marcând începuturile formulei arhitectonice pe 
baza căreia s-a dezvoltat, în timp, arhitectura 
religioasă a epocii lui Ştefan cel Mare 





Mânăstirea Râsca 


DC Pa a atet 











































MÂNĂSTIREA RÂŞCA 

| La reîntoarcere spre SUCEAVA, abătându-ne de 

la şoseaua națională pe un drum local, către înserat 

se poate vizita şi MÂNĂSTIREA RÂŞCA din comună 

cu acelaşi nume. Merită să fie văzută: este tot o 
|. ctitorie a lui Petru Rareş, construită în anul 1942 
| sub îngrijirea episcopului Macarie din Roman 

Monumentul este lung, cu două turle; a treia, cea 
din mijloc, fiind din lemn, a ars în 1923 

În 1840, în camera din clopotniță a stat închis 
şase luni Mihai! Kogălniceanu, în urma surghiunulti 
impus de către domnitorul Mihail Sturza 


BISE RICA PĂTRAĂUȚI 
În cea de-a treia zi plecăm tot din “placă 
tumantă”, SUCEAVA, pentru a vedea, la numai 10 
km depărtare, biserica din comuna PĂTRĂUȚI 
Apropierea ei de oraşul Suceava face să fie Un 
obiectiv turistic foarte vizitat, deşi este cea mai mică 
Şi modestă dintre ctitoriile lui Ştefan cel Mare. 
A fost zidită în 1487, într-o zonă cu multă 
— Vegetație, ceea ce face să fie şi mai frumoasă 
Fațadele sunt construite din piatră cioplită ŞI 
| cărămidă aparentă. Pictura interioară inițială a 
| suterit refaceri repetate în decursul veacurile! 
| al XVHea şi al XIX-lea. Pe peretele din apus 
se remarcă compoziția “Afarea crucii de câtre 
împăratul Constantin cel Mare”, scena fiind 
una dintre cele mai frumoase din întreagă 
pictură a sec. al XV-lea, reprezentând stiul 
Picturi cu adevărat monumentale a epocii |! 
Ştefan cel Mare 





Er TR pRI E) 








trăuti, 


E 
Pag. 4 CUVÂN LEGIONAR Martie 2008 











— COC 


Căutând prin arhiva personală de documente, am 
găsit articolul d-lui Liviu Timbus, publicat în aug. 
1997, în ziarul „România liberă”. Articolul despre 
care tocmai facem vorbire poartă un titlu pe cât de 
simplu, pe atât de sugestiv: „Securişti la pensie”. 

Au trecut 11 ani de când a fost scris, nu ştiu ce 
mai face di. Liviu Timbus, dar cu siguranță ştiu, şi 
văd, că nimic nu s-a schimbat de la scrierea lui, în 
sufletele mutilate de răutate ale bătrâneilor colonei 
de Securitate, tot aşa cum nimic nu s-a schimbat în 
inimile foştilor activişti de partid. 

Bătrâni urâţi cu fețe tâmpe şi căutătura vicleană a 
ţăranului urbanizat. 

Senectutea operează reculuri dramatice, dar 
întoarcerea se face întotdeauna pe căile adevărului. 
Parvenitul sulemenit în şcoli fulger, cadorisit cu 
diplome false, plimbat prin Vest, pus să învețe 
eticheta de salon, se scutură, la bătrânețe, de 
întreaga spoială. Odată cu retragerea epoleților şi 
pistolului, redevine ce a fost: țăran leneş, tras în 
uniformă, muncitorul sau  mahalagiul agramat, 
ademenit cu bani şi putere. 

Îi văd în fiecare zi tălălăind prin cartier, burtoşi şi 
fără treabă. Alături de muierile lor şleampete şi 
başoalde ca nişte bucătărese de cantină. 

Unii au fost colonei, alţii au lucrat în diplomaţie. 

Acum stau grupuri. grupuri, la taifas în fața 
“Alimentarei”. Sau trebăluiesc în pijamale pe ogorul 
dintre blocuri, acest cadou făcut oamenilor muncii de 
hortimania ceauşistă. 

îi privesc şi mă trezesc că-mi pun mereu aceeaşi 
întrebare: sunt ei cu adevărat indivizii siniştri de 
altădată, cărora le priveam îngroziţi cizmele grele şi 
fețele incruntate? 

Bătrâneii aceştia, azi cu toate semnalmentele 
unei prostii „paşnice, au constituit cândva. teribila 
armată a întunericului? 

Printre ei stau ascunşi, sub chipuri nevinovate, 


DESPRE MIŞCAREA LEGIONARĂ (continuare din pa 


Nici marile state care îşi rezolvă problemele 
demografice prin imigrație, precum Canada şi 
SUA, de exemplu, nu suportă o năvală de 
asemenea proporții. 

Pe de altă parte, ce „importăm” din Israel: 
negustori, oameni de afaceri, patroni, viitori 
formatori _de_opinie_obligatorie, rezerve pentru 
politicienii de mâine etc. Se observă că nici unul 
nu vine nici "la sapă”, nici "la şaibă”. Ne 
întoarcem la organizarea socială din timpul regimului 
comunist, numai că vom schimba stăpânii; prostul de 
român la muncile fizice directe! Până în 1989 exista 
pătura activiştilor de partid, în număr de cca. 
300.000, care acum vor fi înlocuiţi cu alți trântori; 
activiştii disprețuiau pe ceilalți români, tratându-i ca 
pe nişte servitori; noii stăpâni vor înlocui disprețul cu 
ura pe care au manifestat-o oricând au avut ocazia 
în 1940, la cedarea Basarabiei au făcut un adevărat 
carnagiu, ucigând 42.000 de mii de ostaşi români şi 
câteva sute de ofițeri, populaţia civilă neputând fi 
monitorizată, dar presupusă la peste 100.000, iar în 
perioada stalinistă, când controlau totul în România, 
şi până în 1964, după date statistice, independente, 
genocidul iudeo-comunist ajunge la o cifră în jur de 
500.000 de români, începând cu ce a avut mai bun 
România acelor ani 

Se pune o întrebare simplă: dacă statul român 
nu reuşeşte să ia o hotărăre în legătură cu 
aprobarea imigrației mâinii de lucru ieftine din 
țările asiatice, mână de lucru categoric necesară 
după exodul a milioane de români în Uniunea 
Europeană, cum de s-au hotărât să accepte 
imigrația nelimitată din Israel a unei categorii 
sociale de care categoric nu avem nevoie, 

eufemistic vorbind? Tragem din nou un semnal de 
alarmă: atenţiune, români, vi se pregăteşte ceva! 


__ ZIARIST: + Aş dori să-mi răspundeți la o 
întrebare care, prin dispozițiile legale în sensul 
unei interziceri, vă obligă la un singur 





CUVÂNTUL LEGIONAR Martie 2008 


SECURIŞTI LA PENSIE 





fioroşii vânători de oameni, torţionarii care au trimis 
la moarte floarea intelectualităţii româneşti? 

Da, ei sunt! Abia acum izbutim să-i contemplăm 
în toată splendoarea lor psihosomatică Abia acum le 
putem cântări şi calibra creierul de muscă. 

Dar tot abia azi constatăm că această masă 
amorfă, cu indivizi de mare serie şi de redusă 
individualitate, n-a constituit decât instrumentul 
ucigător al unei satrapii diabolice. Căci fabricanți 
mesajelor şi dispozitivelor de  perpeluare a 
obedienței prin teroare şi omor s-au aflat foarte sus 
sau foarte departe. 

„Şi totuşi, din nou şi din nou, examinându-le 
starea decrepită, hainele ponosite, rânjetul mangosit, 
nu-mi vine să cred că ei, şi nu alții, ne-au umplut de 
groază decenii la rând, iar acum se pierd în 
anonimat fără ca cineva să le consemneze 





fărădelegile. Dar aici este o altă lecţie de istorie 
amară. x 

între toate regimurile bazate pe teroare şi dictat, 
comunismul se particularizează prin arsenalul 
discret, tăinuit, fără amprente, al crimei politice. 

Spre deosebire de acesta, naţional-socialismul 
german, născut într-o țară o ordinii şi disciplinei, a 
lăsat dovezile crimelor sale într-o documentaţie 
ordonată: fotografii, filme, arhivistică. Şi cu toate 
acestea, câştigătorilor reali ai celui de-al doilea 
război mondial le-a fost imposibil să găsească 
„anumite” dovezi de care ar fi avut atâta nevoie, 
pentru că ele - mirare, mare mirare - nu existau, de 
fapt, şi atunci au fost nevoiţi să le fabrice, să producă 
o întreagă industrie de literatură fantasmagorică cu 
pretenția de documente. The winners take it all! 

Bolşevismul, fundamentalist de tip asiatic, perfid, 
drapat în lozinci seducătoare, şi-a şters urmele ca un 
asasin precaut şi rafinat. EI nu şi-a fologralial nici 
lagărele de concentrare, nici camerele de tortură. Nu 
dispunem decât de mărturiile supraviețuilorilor. 

Greu, din ce în ce mai greu de desfăcut acest 
labirint al fărădelegilor. 

Dorința de dreptate şi răzbunare a celor vârsinici 
e azi subapreciată de cei tineri. Paradoxal, pentru 
aceştia (n. n.: pentru tineri), trecutul e o moştenire 
incomodă care îi obligă la acte justiţiare de care nu 
au timp. N-au nici chef şi nici răbdare să asculte 
poveştile săcâitoare ale celor bătrâni. Viaţa are 
pentru ei.alt scop şi altă cadență (n. n.: banii şi 
puterea sunt icoane făcătoare de minuni pentru ei). 

Blaga avea dreptate: “Istoria e o mare 
dezamăgire pentru oamenii cumsecade." Cât de real 
şi actual este totul... 

Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea 
exact aşa cum o trăiţi dvs. 


oral Moraru 


răspuns: care este atitudinea Mişcării 
Legionare față de acuzaţia de holocaust în 
România în perioada 1940-1944? 


ZELEA-CODREANU: - Bineințeles că am un 
singur răspuns:  cacealmaua secolului! Ne-am 
angajat cu toții într-un joc idiot, acceptând sau, mai 
bine zis, luând în serios nişte acuzatori de profesie. 

Un popor întreg plus toate autoritățile au început 
să discute pe la colțuri: Băsescu năşeşte şi fundaţia 
unui monument, naţionaliştii umblă ca leii în cuşcă, şi 
pentru ce: un individ absolut dubios, înconjurat de o 
bandă de pescultori în ape tulburi, ape tulburate de 
ei "şi-n sculare şi-n culcare”, a decis că românii se 
fac vinovaţi de uciderea unui număr de evrei în 
perioada 1941-1943, apropiat de cei 500.000 de 
români asasinați între 1944 şi 1964 de regimul 
iudeo-comunist. Unde sunt gropile comune cu 
zeci sau sute de vagoane. de schelete umane, 
unde sunt restul de dovezi care ne incriminează? 

După ce se vor găsi dovezile, ele vor trebui 
evaluate de nişte comisii de experți şi 
transformate în probe ale procesului. Am zis 
proces! Care proces? Acela care judecă şi 
condamnă! 

Unde sunt execulanții, criminalii, că nu se vede 
nici unul, că nu or fi omorât atâta puzderie de 
oameni Antonescu şi Alexianu?! Să-i aducem în fața 
unui tribunal, să mărturisească, nenorociții! 

Cine ne acuză? Tovarăşul Ellie Wiessel? Păi ce- 
o fi el, acuzator, judecător, şi pluton de execuţie? 

De ce timp de 20 de ani aceiaşi acuzatori de 
azi, aceiaşi călăi de atunci, nu au cerut dreptate? 
De ce alți 25 de ani, până în 89, nu s-a sesizat 
nimeni de o faptă monstruoasă? 

Dacă ne acuză statul Israel, să o facă la nivel 
diplomatic, cum cere uzanța internațională. 

g Vreau să văd în ziarele româneşti scris mare: 
Statul Israel acuză România de holocaust!” Copie 
după actul oficial, şi, ca tot românul, cu antet, 





ag. 2) 
ştampilă şi semnătură! Până atunci, cu toate 
riscurile, ne exprimăm totala rezervă în problemă! 


ZIARIST: - D-le Zelea Codreanu, vă voi pune 
o ultimă întrebare: V-aţi exprimat în dese 
rânduri îngrijorarea şi chiar totalul dezacord în 
legătură cu ceea ce ați numit avs. „ofensiva 
economică a israelienilor asupra obiectivelor 
economice, industriale, achiziții imobiliare, mari 
suprafețe agricole” - închei citatul. 

De ce nu vă îngrijorează achiziţiile făcute de 
italieni care par a fi pe primul loc, de francezi, 
germani, arabi etc.? 


ZELEA-CODREANU: - Înţeleg unde „bateți”, şi, 
dacă bateți, o să vi se deschidă! 

Aveţi dreptate, sunt nedrept cu aceşti oameni; ce, 
banii lor nu sunt buni? 

Sunt mai buni nemţii sau italienii? 

Păi nemții sau italienii au țara lor, nu au 
nevoie de România! 

O să-mi replicați că şi evreii au țara lor, Israelul! 

Aiurea, vorbe! 

Ați auzit dvs. de nemți care vor să ne 
convingă de ceva? De indiferent ce! 

Aţi auzit de italieni care pretind că la 1400 
înființau oraşul Dorohoi alături de români? 

Aţi auzit de francezi care să ne învețe 
româneşte? 

Au tăiat şi au spânzurat spaniolii în România 
iudeo-comunistă timp de 20 de ani, făcând un 
adevărat genocid? 

Mai vreți şi 
nenumărate. 

Dacă voi spune că experiența trecutului 
apropiat ne arată că trebuie să fugim ca dracul 
de tămăie şi că sigur nu vrem încă o experienţă, 
o să începeti iarăşi să mă suspectaţi de 
„antisemitism”. Oricum, mai _bine_ aşa decât 
acceptare sinuciqaşă. 


alte întrebări? Mai sunt 





Pag. 5 






albe”. Mă refer la anil 1941-1944, 

războiului antisovietic, 
despre care se putea scrie o istorie 
bine documentată, în câteva 
volume — ceea ce, inexplicabil, nu 
s-a făcut. 

Există o singură lucrare, 
apărută în exil, cu 40 de ani în 
urmă, şi aparține gen. PLATON 
CHIRNOAGĂ - de fapt lucrarea 
este un compendiu, un rezumat 
al celor, trei ani de încleştări 
crâncene. 

Subiectul, deosebit de delicat în 
anii totalitarismului comunist, a fost 


(1941-1944) 
E omerirareu eee: 
BEI crmrarăreu temea 


ignorat sau, şi mai rău, era, în 





concepția istoricilor “rolerişti 
numai un act de acuzare la 
adresa conducătorilor din 
guvernul antonescian. În acest 
context s-a vorbit numai de 
existența lagărelor cu populație 
evreiască şi țigănească, fără aj 
explica şi de ce s-au luat acele 
măsuri extreme şi discriminatorii. 

Rabinul Moses Rosen a calificat Armata Română 
ca “hoarde de ucigaşi”, Eminescu era cenzurat 
(poezia “Doină” şi opera lui publicistică erau 
interzise), în schimb s-au tipărit zeci de cărți 
acuzatoare de către scriitori evrei, printre ei 
aflându-se Matatias Carp, Fox Brunea, Jean Ancel, 
Lia Benjamin, |. Ludo sau Teşu Solomovici, dar şi 
câțiva scriitori români, palru sau cinci ca număr, care 
au prezentat numai partea neagră a lucrurilor. 

TRANSNISTRIA era descrisă ca o țară a 
groazei, cu spânzurători pretutindeni, cu cohorte 
de oameni flămânzi care mergeau de colo-colo, 
cu ruine fumegânde, sârmă ghimpată, molime, 
“cruzimi şi fapte abominabile la orice pas - şi alte 
scenarii care oricând puteau sta la baza unui film 
SF sau al unui thriller de mai multe stele. 

Era de aşteptat ca după căderea comunismului 
istoricii noştri care tocesc seară de seară ecranele 
micului ecran şi îşi etalează cărțile cu subiecte cu 
precădere legate de arbori genealogici, de vechi 
familii boiereşti, de Negru Vodă, de scrisori de acum 
150 de ani descoperite într-un scrin vechi, alcătuite 
din cuvinte zaharisite şi potop de adjective 
intercalate cu fraze franțţuzeşti, să se ocupe şi de 
lucruri mult mai importante. 

Istoricii si cercetătorii sunt tributari trecutului de 
care încă nu s-au desprins şi, ca atare, nu s-au 
înhămat să scrie despre anii 1941-1944 obiectiv, nu 
numai cu aspectele rele, ci şi cu părţile pozitive, mai 
ales acum, când ne lăudăm că nu mai există 
cenzură şi nu ne mai putem ascunde după deget. 

Anul 1940 ne-ar fi dat ocazia să ocupăm 
Banatul Sârbesc de la Iugoslavia, şi vechea Țară 
a Maramureşului, comunele româneşti de la nord 
de Tisa care intrau în componența Cehoslovaciei. 

Nu am făcut-o, deşi in acel an pierdusem 
Ardealul, nordul Bucovinei, Basarabia şi 
Cadrilaterul. = 

Am ocupat Transnistria, teritoriul dintre Nistru 
şi Bug, fără însă a o anexa, doar am, administrat: 
o. 


După '89 nu s-a scris nimic despre felul in 
care a fost gospodărit acest teritoriu, ştergându- 
se cu buretele faptele remarcabile din 
administrația românească într-un ținut găsit 
pârjolit si devastat de trupele sovietice în 


retragere, aşa cum s-a întâmplat şi cu Chişinăul 
nostru in iunie 1941. 


Pe baza documentelor de atunci: ziare, cărți, 
fotografii, voi încerca să prezint în câteva numere 
ale revistei noastre rolul pozitiv în refacerea 
de 
je românească. Pe fapte concrete, nu 
pe propagandă ieftină şi care nu mai convinge. 


Pag.6 





CUVÂNTUL LE 


fedit 


ROMÂNII LA ODESSA - 1941-1944 (|) 

































Activitatea Societă 
Naţionale a Femeilor Române 

In perioada de care ne ocupăm au activat la 
Odessa, pe multiple planuri, peste 2000 de femei, 
majoritatea cadre sanitare, care făceau parte din 
Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române. 
Preşedinta acestei organizații era d-na 
ALEXANDINA CANTACUZINO, mama prințului 
comandant legionar şi dr. în Drept Alecu 
Cantacuzino, combatant pe front în războiul civil din 
Spania, şeful Corpului de Elită 'Moța — Marin, 
asasinat de autoritățile române în noaptea de 21/22 
sept. 1939, în masacrul „elitei legionare, a cărui 
evocare 
făcut-o 
numărul trecut al 
revistei, 
La 22 nov 
1941, prin 
Ordinul de Zi alți 
Armatei nr. 14, 
lon Antonescu, 
mareşal 


Ortodoxe 

































României şi 
conducătorul 
Statului, a spus:[ 
"Alături 


Corpul 
Sanitar, 
Societatea 
Ortodoxă 
Naţională 






devotată pentrul E | 
alinarea suferințelor luptătorilor care s-au întors de 
pe câmpul de luptă cu trupurile sfârtecate şi s-au 
străduit să înlăture, învingând nenumăratele greutăți, 
nevoile familiilor sărace şi ale luptătonior. Pentru 
devotamentul şi munca neprecupețită citez pe 
Armată şi-i aduc mulțumirile Patriei”. 
În ian. 1942 apare o broşură, cu fotografii 
scrisă de şefa Misiunii, d-na Alexandrina 
Cantacuzino, în care se relata cum a fost sărbătorit 
Crăciunul din 1941 în Odessa cucerită de români 
prin mari jertfe, cu numai două luni înainte. 

Extrag din ea câteva paragrafe mai semnificative: 
"Am organizat la Odessa, cu ajutorului celui mai 
inimos primar, Gherman Pântea, şi a soției sale, un 
Crăciun demn de datinile şi trecutul nostru de 
apărători ai creştinismului. 

Serbările au început cum se Cuvine, cu 
inchinarea către morţii de la cimitirele din Dalnic şi 
Văcărojeni, pe câmpiile înghețate, acoperite de 









zăpadă, unde cu sânge s-a peceti Pentru imi i 
imprescriptibi! de a ne paletă cuvântul Dea unde chemaţi aici penini i RE le 
mii de fii scumpi ai țării s-au dăruit jertfelnic; s-a Şi a pomului de Crăciun. Au sosit 


Prisăreta 10 3i jumatate s-a deschis şi marea 532 


sute de 


GIONAR Marti 










săvârşit marele parastas 
aprinzându-se lumânări pe toate 
mormintele, punându-se cre; 
de brad pe fiecare. Aceste 4 
ce din depăntări se vedeau, erau 
mărturia de credință a unui 
popor ce nicicând nu a făcu 
războaie pentru îmbogăţire, ci 
pentru apărarea sa, sau penin 
cruce, ca acesta.” 

Textul este ilustrat cu trei 

fotografii care nu mai necesită 
explicaţii. 
Spitalul nr. 358, în care se 
găseau sute de răniți români şi 
la fel de mulți sovietici, a fost 
apoi şi el vizitat: “Într-o sală 
alăturată se aflau ruşi prizonieri 
/| bolnavi, li s-au dat şi lor aceleași 
pachete ca şi românilor, stându- 
se cu fiecare de vorbă, cu 
ajutorul unui translator. Ei îşi 
făceau cruce, fără frică, spunând 
Tatăl Nostru şi mulțumind cu 
ochii plini de lacrimi. Un soldat 
român a spus: E bine că s-au 
dat şi ruşilor daruri, că doar 
oameni sunt, şi trebuie şi ei ajutaţi.“ 

Întrerup descrierea şi fac un comentariu personal 

Tot de Crăciun, la 25 dec. 1941, în Crimeea, 
noaptea, ruşii au recucerit portul Feodosia, 
atacând prin surprindere şi obligând la retragere 
armata germano-română, astfel că răniții aflați în 
spitale nu au mai putut fi evacuați. Toţi au avuto 
soartă cumplită, murind în aceeaşi zi - nu 
împuşcaţi, ci într-un mod “original”: au fost scoşi 
în curte pe un ger năpraznic şi stropiţi cu 
furtunul _ de apă, înghețând rapid şi 
transformându-se în statui! 

Un an mai târziu, tot de Crăciun, la Zaporoje, a 
murit unchiul meu, fratele mamei. Gerul cumplit din 
acea iarnă a provocat celor aflați în tranşeele de pe 
câmpul de luptă grave degerături, ceea ce a 
determinat internarea lor în spital. Pierderea 
oraşului de către Armata Română a dus şi la 
pierderea vieților celor internaţi în spital. Scoşi în 
curte de sovietici, soldații români au fost secerați 
cu mitralierele! 

Nu cunosc un singur caz când un soldat 
român să fi fost operat de medicii sovietici şi 
care să se fi intors, chiar mutilat, acasă, în timp 
ce administrația română din Transnistria nu 
numai că îngrijea prizonierii sovietici, fără a face 
discriminare între ei şi Români, ci le făcea ŞI 
daruri de Crăciun! Asta apropos de “hoardele de 


ucigaşi români” despre care vorbeşte MOSES 
Rosen.. 


Dar să revenim la sărbătorirea Crăciunului Ia 
Odessa, în afara cimitirelor şi a spitalelor 
„Au primit daruri nu numai cei din spitale dar Şi 
Cei care păzeau Odessa, şi care stau zi şi noapte În 
frig năpraznic pe străzi, în port. în împrejunmi, 
asigurând paza oraşului vin, pesmeți, slăânină. jigân 
Şi chibrituri, săpun, cărți, mănuşi şi ciorapi de lână, 
pulovere şi fulare, portretele suveranului Şi 3l 
ARotaisatuii de 
iua de Crăciun, Marea Zi ce nu se serbase 
24 de ani la Odessa, e fost vestită prin sunet 
ăpolejat clopote ce nu mai sunaseră, 
finție ce medeşteptau  conştiinjele, — cpO 
ecuatie ce vesteau eliberarea creştinilor $ 
feinloarcerea Crucii la rostul ei in lume, ce chemau 
Sti Ia altare, candele aprinzându-se Şi via 
tului reincepând după un pătrar de intuneric 
iai oa de Crăziun din Catedrala din Odess, 
fa oi i de oameni pe toată strada erau înşirați 
Ia ei. iar înăuntru o înghesuială grozavă, toți erau 
e ea CU mii de tumânări aprinse în Ii 
cor Tatăl Nostru şi spunând e A 


“opilaşi de la orfelinate, botezați 


e 2008 
















în ajun de d-na şi dl. primar Pântea, a 

căror muncă în serviciul populației şi 

pentru prestigiul ţării este mai presus de 
orice laudă. 

Naşterea lui lisus Hristos a fost înfăişată intr-un 
frumos tablou de către artiştii de la Opera din 
Odessa, pe când alții cântau Christul de Bach. 

S-a tras perdeaua şi apoi a apărut pomul minunat 
împodobit şi luminat, atunci mii de brațe ale micuţilor 
nevinovaţi se întindeau către această minune 
nevăzută până atunci şi deci necunoscută. 

S-au cântat colinde şi pe urmă a inceput 
împărțirea darurilor, fiecare primind: fetiţele, o 
rochiță, ciorapi, bonete de lână, un pachel cu 
mezeluri, magiun, zahăr, halva, bomboane, săpun, 
iar băieții la fel, plus pantalonaşi. 

Apoi la Cantina Intelectualilor săraci, unde s-au 
găsit, stând la coadă în strada, o mulțime ce îşi 
aştepta cu răbdare rândul. Luau masa la acea 
cantină foste personalităţi de marcă ale oraşului, 
foşti mari demnitari azi trăind în mizerie, toți 
mulțumiți că aveau de Crăciun puţină pâine şi 
mâncare caldă pe care nu o mai văzuseră de multă 
vreme. 

Nici mănăstirile din apropierea oraşului nu au fost 
uitate, au fost şi ele vizitate. Toate sunt amplasate 
în păduri de brazi, pe creste de stânci, pe malul 
mării. Podoabele lor străvechi au stat ascunse sub 
pământ până când clopotele care amuliseră 20 de 
ani au sunat. Era impunătoare această chemare a 
Domnului ce zguduia văzduhul şi parcă oprea şi 
talazurile mării incremenite la auzul glasului sfânt. 
Dacă românii au fost siliți de legile războiului de a 
pedepsi pe cei răzvrătiți, au dovedit acum, în fața 
lumii întregi, sentimentele de iubire creştină ce-i 
încălzesc." 

La sfârșit este publicat bilanțul Societății în cele 
două luni de activitate, oct.-dec. 1941, la Spitalul 
nr. 358: au fost îngrijiţi peste 600 de răniţi, au fost 
efectuate 86 de operaţii care s-au soldat cu 3 
decese, s-au făcut 14 cununii între localnici şi două 
botezuri. 

În spital, în afara celor 20 de doctori, au lucrat 7 
doamne şete de etaj şi 134 de doamne în saloane. 





Ziarul “Țara Bugului” 


Administrarea TRANSNISTRIEI de către 


autorităţile române a început cu înființarea de pita 


județe conduse de prefecţi militari. S-au creat 13 
județe, incepând din nord: Mogilev, Tulcin, 
lugăstru, Balta, Râbnița, Galta, Ovidapol, Ananiev, 
Dubăsari,  Berezovca, Tiraspol, Odessa 
Oceacov, numele lor provenind de la centrele lor 
de -reşedință, în speţă oraşele. Multe posturi de 
administraţie, bunăoară primăriile de comune, 
conducerile de spitale şi de ferme, erau conduse 
de către localnici, de etnie rusă sau ucraineană 
Conta pregătirea profesională şi nu dosarul de 
cadre, ca până atunci, ceea ce s-a văzut în bunul 
lor mers. Fără excepții, populația satelor şi 
oraşelor nu a privit cu ostilitate armata 
română; din contră, a primit-o ca pe o 
eliberatoare de sub teroarea NKVD-istă. Nu a 
existat acte de răzvrătire decât cu unele excepții 
provocate de partizani, care însă nu au dus | 
represalii în masă, la măsuri extreme, cum se 
întâmplă întotdeauna în vreme de război 

Aproape toate judeţele aveau ziare în limba 
rusă, iar unele şi în limba română, ziare cărora 
autorităţile comuniste, dar şi cele de după '89, nici 
măcar nu au catadicsit să le pomenească titlurile 
Cine a auzit de "GAZETA ODESEI”, "GAZETA 
OSTAŞULUI”, "ȚARA  BUGULUI”, "GLASUL 
NISTRULUI”, "BUGUL”, "MOLDA" sau de "ȚARA 
LUI DUCA VODA”? Nimeni, le amintesc eu pentru 
prima oară, deşi nu sunt cercetător istoric! Vol vorbi 
despre toate acestea în numerele următoare ale 
revistei noastre. 

Începutul îl fac cu "ȚARA BUGULUI 

Ziarul a apărut la 1 martie 1942, la Odessa, 
sediul administraţiei fiind pe str. Chersonscaia 29, 
director fiind George Pâslaru. 

Subiitiul poate să mire: "Revistă de literatură şi 
arte dintru Nistru şi Bug”, o publicaţie cu un profil 
bine definit, în plin război, când toate eforturile 
economice erau îndreptate către susținerea şi 
câştigarea lui. 

Preţul unui exemplar, care avea 6 pagini, era 
de 25 de pfenigi, dovadă că teritoriul nu era 
încadrat în componența României şi deci 

moneda de circulație nu putea fi leul. 
Altfel au stat lucrurile cu Transilvania 








CUVÂNTUL LEGIONAR Martie 2008 




























răpită, Basarabia şi Bucovina de nord sau 
Cadrilaterul, unde leul a fost înlocuit imediat cu 
moneda maghiară, rubla şi leva 

Am râs, şi cred că şi dvs. veţi râde când veţi citi 
arțicolul lui Sergiu Grosu, intitulat “Literatura 
transnistriană”: sunt analizate versificaţiile unui 
“poet”, pe nume Nistor Cabac, care fac parte din 
volumul “Limbile de foc,” apărut in 1934, în "Editura 
de Stat” (şi noi am avut în anii '50 o editură cu titlul 
asemânător care, în prealabil, se numise “Cartea 
Romanească”), şi, aşa cum scrie pe pagina de 
gardă, era scos sub supravegherea (ca să nu zicem 
cenzura) lui Lehter şi Goldemberg. 


Reproduc. întocmai versurile dintr-o “limbă de . 


foc”: 

“O, vara aceasta a fost bolşevică (n. n. !!) 

La multe grăunțe în saci ne-a adus 

lar lângă recoltă, înaltă, voinică, 

Lelița Marița mai este în plus (n. n.. 192) 

Ea-n toată minula a fost de atacă (n. n.: 7?) 

Şi între snopi ea o mamă a lost 

Ea are purcică (!!), ea are şi vacă (!) 

Şi pâine destul o primit din colhoz." 

Asta da viaţă, cine din sat avea atunci purcică?! 
Doar ea; noroc că avea doar o purcică: dacă avea 
două, ar fi intrat în rândurile culacilor (chiaburilor). 
Era deci “bogată”, nu ca “sărăntocii” din Basarabia 
vecină, care fiecare avea câte trei - patru purcele, 
vaci şi cai, şi minimum 10 ha de pământ., 

Dar să mai prezint o “poezie” plină de 
sensibilitate, aşa cum este sufletul fiecărui făuritor de 
versuri: 

"O, drăguță primăvară, 

Vino repede în colhoz (n. n.: ?) 

Despre tine noi aseară 

Hotărâre nouă am scos (n. n.: ?) 

Primăvară bolşevică (n. n.: 11!) 

Comsomolu-i şeful tău (n. n.: ha-ha-ha!) 

Pregăteşte-te, voinică (n. n.: ?!) 

Bal fierarii în ilău..." 

Cred că nu mai este nevoie de comentarii: aşa 
“poet”, aşa “poezie”! 

Alte titluri pe teme literare: “Învierea” de Horatiu 
lonescu, eseul “Urălul rusesc şi omul lui Anton 
Cehov" de Al. Lungu şi "Orientări literare” de George 
















Satie ]] 
E 


== Din trecutul legendar al 


22 rioel populare transnistriene 


lon Popescu. 


La NUMĂRUL din 18 lulie 1943 redacția revistei 
“Ţara Bugului” se afla: to! la Odessa, dar la altă 
adresă; str. Regele Mihai nr. 23. 

Un reportaj vibrant este semna! de Al. Topa, 
intitulat "Odessa, oraş romantic” şi ilustra! cu două 
fotografii care reprezintă Palatul Cultural şi Palatul 
fostei Dume 

Adrian Mogâldea semnează schița “Intâmplarea 
tovarăşului Colea Rudenco” şi sunt semnalate, în 
colecţia "Țara Bugului”, trei plachete de poezii care 
au ca aulori pe George lon Popescu, Alex. Lungu şi 
Horaţiu Ionescu - nume întâlnite şi în paginile 
primului număr. Colecţia era coordonată de George 
Pâslaru, directorul ziarului. 

Eugen Ispir (un talentat pictor şi cronicar plastic, 
care a (ăcul la fața locului zeci de picturi şi desene, 
multe cu teme de război, find eliminat apoi brutal din 
domeniul artei în 1948), prezintă acuarela "Casa 
Mareşalului din fața portului” şi o cronică valabilă, 
prin conţinut, şi astăzi. Redau un mic fragment din 
ea: 






VIEŢII SPIRITUALE _TRANSNISTRIENE 


propagandă, reprezentând  p 
comunişti: Lenin între muncitori, Stalin cu 
expresie de părinte al poporului, Du ezi 
Sovietul Suprem, toţi trei ticluiţi naturalism 
obositor, fără nici O preocupare de. spiritualizare 
artistică. Sculptura clădită cu aceleaşi tendințe era, 
fireşte, de aceeaşi calitate”. 
Două pagini din acest număr sunt rezervate 
spectacolelor de teatru şi operă. Deci, în plin 
război, instituţiile centrale de artă nu aveau puse 
lacăte la uşi! lată titlurile din ziar: “Cavaleria 
rusticană pe scena Operei la Odessa”, “Dirijorul D. 
Cerenalinski, un artist ce stârneşte aplauze", "Arlişti 
români la Odessa: soprana Irina Dogeanu în Boema 
şi tenorul Sasu Nicoară în Boris Gudunov”, “Teatrul 
Naţional din laşi, în frunte cu Consi. Romadon, a 
prezentat într-o sală plină Dr. Nastasia de George 
Mihai Zamfirescu”. 

O jumătate de pagină cu titlul “Din lumea 
teatrului” prezintă scurte informaţii despre artiştii 
români şi ruşi în spectacolele stagiunii din 1943. 





Ultimul număr al “Țării Bugului” a ieşit din 
tipografie la 25 iulie 1943. 

Directorul ziarului, George Pâslaru, prezintă 
articolul “O fiteratură transnislreană”, iar. talentatul 
pictor Eugen Ispir, pe nedrept încă ignora! astăzi, 
desenul “Un colț din Odessa” şi cronica plastică. 
Redau iar un fragment foarte semnificativ: "25 de ani 
de interdicţie stăruie ca un ecou permanenl! în toată 
fiinţa lor. Unul dintre pictori imi spune: Acum îmi dau 
seama cât am fost de orbit. Prin dvs. s-au deschis 
stăvilarele lumii occidentale. Care a lost vina acestui 
popor nevoit să ispăşească aşa de crud cea mai 
cumplită pedeapsă?! Dacă un om de rând, fără 
sensibilitate, suportă cu uşurinţă orice privaţiuni, un 
anist este sortit să trăiască zbuciumul în tot 
complexul lui. Am fost ca nişte flori ţinule în 
întuneric. În fața anei europene ne declarăm 
meseriaşi şi alâta tot.” 

“Muzica” este un articol reprezentativ semna! de 
Florin Andrei, iar un alt articol are ca titlu “Vasile 
Vronski, salvat din ghearele NKVD-ului de trupele 
române”, şi relatează cum regizorul artistic şi 
directorul Teatrului de Dramă şi Comedie din 
Odessa era să fie împuşcal! de sovietici cu o zi 
înainte de ocuparea Odessei de câtre români, 
deoarece, fiind basarabean stabilit la Chişinău în 
1922 şi actor al teatrului de aici, fusese arestat (de 
sovietici) sub acuzaţia de a fi fost... spion romăn! 

Rubrica "Artişti români pe scenele Odesser este 
din nou prezentă. 

” Un articol inspirat este semnat de Mihail 
Spiridonică, un valoros poet braşovean, şi el astăzi 
nepomenit. lată un citat 

“Literatura sovietică, prin Glagkov, Novicov, 
Maiacovski, Solohov - vorbind de cei mai 
reprezentativi scriitori în cei 25 de ani ai regimului 
comunist - n-a putut depăşi granița Rusiei, decât 
doar cu titlul de cunozitate. 

Literatura sovietică e nevertebrată, e vădană 
de idei, bombastică, gazetărie diluată de 
reportaj, plină de platitudine, de facilitate, 
lipsindu-i naturalețea, realismul, spiritualitatea 
literaturii clasice. 

Totul e tras de păr, e scris la comandă, îmbrăcat 
în idei social-politice, demonstrație având un 
caracter propagandistic, artistului lipsindu-i libertatea 
inspirației. 

Citiţi un roman de Tolstoi, “Invierea”, şi “Viaţa 
nouă” a lui Gladkov, şi veți vedea prăpastia” 

Reproduc şi o strofă din "Vara la Odessa”, o 
parodie gen Topârceanu 

“Poezie cu parfum de roze 

Stăruie-n tărziile-nserăni. 

Doar copiii străzii trec la proză; 

- Domnule, este lei, este țigări?” 






* 


Din sumara analiză a ziarului "Ţara Bugului” 
reiese clar că pe tot parcursul apariției lui acesta şi-a 
păstrat intact țelul propus: de a reflecta viața 
spirituală a TRANSNISTRIEI. 


Voi continua în numerele următoare 
prezentarea “intunecatei țări dintre Nistru si 
Bug” cu exemple care spulberă această definiție 
comunistă. 

(continuare în numărul viitor) 


Emelian SKa 


Pag.7 





«feteputiut 


cu dr. ŞERBAN MILCOVEANU 


PERSONALITĂȚI LEGIONARE: TRAIAN BRĂILEANU 


- Domnule dr. Milcoveanu, aş dori să evocați 
personalitatea profesorului universitar legionar 
Traian Brăileanu, fost ministru, despre care 
astăzi se ştie din păcate prea puțin, deşi este 
autorul a cca. 30 de cărți fundamentale pentru 
cultura noastră, cu subiecte din filosofie, 
sociologie şi orientări politice. 


- Îmi cereţi un lucru greu: pare aproape imposibil 
să-i conturez personalitatea şi activitatea în cele 
două pagini din revistă pe care mi le acordaţi în 
fiecare lună. El este o culme a gândirii româneşti 
în perioada interbelică. 

Numele şi opera lui Traian 
Brăileanu au fot readuse în 
actualitate, destul de timid însă, abia 
în anii 90, întrucât era interzis pentru 
lucrările sale sociologice, 
catalogate ca fiind de tip „fascist” 
(şi care fuseseră scoase din 
biblioteci). 

EI trebuie să fie alături de ceilalți 
doi mari sociologi români: Dimitrie 
Gusti şi Petre Andrei. Dar reflexele 
dobândite în anii totalitarismului 
comunist persistă şi astăzi, ne 
eliberăm greu de ele. 

- Încep cu întrebarea clasică: 
reperele biografiei lui? Anii de 
tinerețe şi primele lui lucrări 
ştiintifice. 

- Unul dintre elevii lui, eruditul 


profesor bucovinean Vladimir Dare 


Trebici, începuse în anul 1991 Condiţiunile conșilinței și cunoștinței. 


să pună în valoare opera lui 
Traian Brăileanu, studiu pe care 
nu a putut să-l ducă însă la 
capăt întrucât a murit. Dar 
biografia pe care făcut-o este 
amănunțită şi vă citez din ea. 

Tatăl său era învățătorul Gh. 
Brăileanu; cu soția sa, Maria 
Polonic, a avut 12 copii, printre 
care şi Traian, născut în 
comuna Bâlca din Bucovina, 
în 1882. 

Învață la Liceul German din 
Rădăuţi, relatând despre 
această perioadă pe larg în 
„Amintirile” sale scrise după 
câteva decenii, în închisoarea 
de la Aiud, care au rămas în manuscris şi se află la 
descendenții săi. - 

Este apoi student la Facultatea de Filosofie din 
CERNĂUȚI, membru al Societăţii Academice 
Române „Junimea”, succesoare a glorioasei 
„Arboroasa”, unde a fost preşedintele secției 
literare. 

Aici a sludiat filosofia, latina şi elina, discipline 
în care şi-a dat licența. După obținerea ei a fost 
numit profesor la Liceul nr. 1 (care după Marea Unire 
s-a numit Liceul Aron Pumnul), timp de doi ani, între 
1906-1908. 

Apoi pleacă la Lemberg, unde absolvă Şcoala 
de Ofițeri, şi apoi la Viena, unde îşi ia doctoratul, 
la 30 nov. 19093, cu renumitul prof. austriac Richard 
Wohle, cu tema „Considerare şi lămurire a 
tategoriilor celor mai importanţi filosofi din 
istoria filosofiei . 

Se căsătoreşte în 1910 cu Emilia Silian (cu care a 
avut patru copii). 

Deşi din 1909 şi până la terminarea războiului, 

este interpret la Legația Română de la Viena, deşi 

în 1919 Consiliul Profesoral al Universităţii din 

Viena i-a oferit o catedră de filosofie în urma 

publicării lucrării „Die Grunlegung zu einer Wissen 

schaf! der elhik”, nu l-a sedus viața atrăgătoare 
din capitala Imperiului Habsburgic. Integru, 
incoruptibil, cu prolundă dragoste pentru poporul 


- Pag. 8 



















































DIE GRUNDLEGUNG 


non 


WISSENSCHAFT DER ETHIK 





SOCIOLOGIA 


ARTA GUVERNĂRII 





său, Traian Brăileanu a fost mereu credincios 
idealurilor sale 

Revenit la CERNĂUȚI, Ja 1 marile 1921 este 
numit docent, ca apoi să fie Decan al Facultății de 
Litere şi Filosofie. 


- Ajungem la partea cea mai dificilă a 
interviului: opera sa vastă, care, aşa cum ați 
afirmat mai, înainte, este imposibil de a o 
prezenta succint. 


- Aşa este, Traian Brăileanu a scris peste 30 de 
lucrări în limba română şi în limba germană, 
unele dintre acestea fiind masive, cu peste 500 
de pagini. Le voi aminti doar pe cele scrise în limba 
română 

„TRATAT DE FILOSOFIE, apărut la Cernăuţi în 
1912, şi, tot în acest oraş, în 1926, „SOCIOLOGIE 
GENERALĂ” şi „ELEMENTE DE SOCIOLOGIE, iar 
în 1928 „POLITICA”; la Bucureşti, în 1940, respectiv 
1941, „SOCIOLOGIA ŞI ARTA GUVERNĂRII şi 
„TEORIA COMUNITĂŢII OMENEŞTI (dedicată 
soției lui, Emilia), prima la editura „Cartea 
Românească”, iar a doua la „Cugetarea. Citindu-le 
la vremea respectivă, personal mi-au plăcu! ultimele 
două. Titlurile capitolelor din „SOCIOLOGIA ŞI 
ARTA GUVERNĂRIP sunt semnificative, ele spun 
totul: „Sociologia şi arta politică”, „Elitele”, 






TEORIA 
COMUNITĂŢII OMENEŞTI 


„Educaţia şi tineretul”, „Țăranii şi muncitorii”, 
„Bucovina”, „Din problemele sociologice”. 

Multe din lucrările sale au fost recenzate în presa 
internaţională (de exemplu în „Revue Internationale 
de Sociologie”), care a apreciat vastele. cunoştinţe 
ale sociologului român, ce au la bază o 
documentare fără cusur. 

În „SOCIOLOGIA ŞI ARTA GUVERNĂRII titlul 
subliniază distanța ce separă pe omul de știință de 
omul politic: 

„Sociologia este o şliință, în timp ce guvernarea 
este o ană. 

Arta este un fapt unic, inimitabil şi indisolubil legat 
de personalitatea celui care o plăsmuieşte. Arta nu 
se învață şi nu există reguli de a crea o operă de 
artă. Dar în afară de artele obişnuite există şi o artă 
socială, o artă politică, o artă a guvernării. Slalele 
sunt opera artiştilor sociali. 

Sociologul nu este chemat să 
reformeze societatea şi nici să se 
substituie omului de Stat. 

Ştiinţa trebuie să rămână 
obiectivă, rezervată şi modestă faţă 
de realitalea politică şi lață de 
sarcinile oamenilor poliici. Există 
metode de distrugere ale 
popoarelor după cum există altele 
care asigură dăinuirea şi progresul 
Jor: ştiința socială le poate indica 
cu preciziune şi pe unele, şi pe 
altele.” 


În „TEORIA COMUNITĂȚII 
OMENEŞTI dezbate problema 
de acută actualitate: raportul 
dintre politică şi morală, 
libertatea individului în raport 
cu comunitatea omenească, 
problema circulaţiei elitelor. A 
demolat ______ esafodajul 
teoriile __mecaniciste privind 
fenomenele_ sociale: doctrina 
sociologului român 
argumentează că între 
comunitatea politică şi “cea 
morală nu există opoziție, ci 
„interferență a formelor sociale” 
din care se naşte o societate 
bine organizată pe care trebuie 
să se bazeze un sistem de 
valori în care societatea e 
acordată valorilor etice 

ridicate pe suportul spiritualității. 

Comunitatea morală se bazează pe dragoste, 
de aceea temelia ei este familia 

Numai atunci când arta, religia, politica, 
economia, ştiinţa se subordonează moralei, o 
comunitate umană devine rezistentă şi işi poate 
păstra prin veacuri unitatea. 










- Tot în câteva cuvinte vă rog să ne spuneți 
despre alte două laturi ale activității prof. 
Traian Brăileanu: cea de traducător şi cea de 
gazetar. 


- A publicat articole de sociologie şi etică în 
diverse publicaţii în limbile franceză, engleză şi 
germană, iar cursurile sale universitare vădesc 
pretutindeni erudiția şi personalitatea sa. 

A-redactat şi manuale de liceu 

A tradus în limba română o mare parte din 
opera filosofică a lui Immanuel Kant („Intemeierea 
metalizicii şi a moravurilor” - în 1929, „Critica ratiunii 
pure” - în 1943), dar şi din greacă: opera lui Aristotel 
(„Etica nicomohică” - în 1943 şi „Organon” - în 1945) 

Debutul în gazetărie |-a făcut de timpuriu, de 
când era student la Cernăuţi, la ziarele locale „Die 
Wahreheit şi „Gazeta poporulur, în perioada 1905- 
1908, înainte de a pleca Ia studii la Viena. 


icontinuare în pag. 11) 


Puterviu realicat de Emileaa Sorescu 


CUVÂNTUL LEGIONAR Martie 2008 


RĂSFOIND PRESA LEGIONARĂ INTERBELICĂ: 


Document 





„STRAJA NEAMULUI” - BÂRLAD ŞI „ÎNĂLȚAREA” — SIBIU 


Continuăm şi în numărul de față să prezentăm 
foarte pe scurt ziare legionare care au apărut în 
intervalul 1927 - 1941. În această perioadă au existat 
peste 50 de publicaţii, cele mai multe dintre ele 
având însă o existență efemeră, fiind interzise. Ele 
sunt total necunoscute celui care studiază fenomenul 
legionar întrucât nici un cercetător nu s-a încumetat 
să facă această treabă dificilă, deşi se ştie că presa 
oferă, în multe cazuri, documente de prim ordin, 
pietre de temelie la baza oricărui studiu. 


"STRAJA NEAMULUI!” - Bârlad 

Marea majoritate a județelor din Moldova şi 
Bucovina, precum şi unele judeţe din Basarabia au 
avut câte o redacție 
legionară, membrii ei fiind, 
în cele mai multe cazuri, 
colaboratori ocazionali, 
neprofesionişii,.“- cei mai 
mulţi proveniţi din rândurile 
intelectualilor, preoților, 
studenților şi elevilor. 

Pe aceste coordonate îşi 
plasează existența şi ziarul 
legionar „STRAJA 
NEAMULUI” care avea ca 
subtitiu „Glasul celor! 
care strigă sub cătuşele 
vremii” şi era "organ al 
Legiunii “Arhanghelul 
Mihail din jud. Tutova şi 
Tecuci”. 

Ziarul era bilunar şi se 
specifica, tot pe frontispiciu, că apărea sub 
direcțiunea d-lui Corneliu Zelea Codreanu, şi că 
sediul lui era la Bârlad, pe str. Veniamin Costache, la 
nr 31 


Primul număr a apărut la data de 8 nov. 1930, 
director fiind D. Popescu 

Ziarul a avut permanent articole cu caracter 
pur legionar, naționaliste şi anticomuniste. 

Voi exemplifica această afirmație. 





Retarta și Admira pronun 
STR VENIAMIN COSTACHE Nr-3! 











Tamaccal. 


m a Turăaeteie. 
amet 


ÎN NR. 4 din 15 dec. 1930, partea superioară a 
primei pagini este consacrată morții generalului de 
divizie lon Tarnoski, cavaler al ordinului Mihai 
Viteazu şi membru al Senatului Legionar. | se face o 
scurtă biografie celui decorat de regele Ferdinand 
pentru vitejia dovedită în primul război mondial şi 
este amintită şi ziua de 4 ian. 1929 când bătrânul 
general a ingenuncheat în fața sfintei icoane a 
Arhanghelului Mihail şi a prestat jurământul legionar, 
primind de la Şelul Legiunii, Corneliu Zelea 
Codreanu, săcuşorul cu țărână sfințită de pe 
mormintele eroilor Neamului românesc 

Tot în acest număr găsim poezia "Arhanghelul 
Mihail”, semnată de P. Lucian, care se evidențiază 
prin sensibilitate, precum şi ştirea că noaptea 
fuseseră răspândite manifeste comuniste în Bârlad, 
iar cei care le difuzaseră, Moscovici şi Weindberg, 
fuseseră prinşi de poliţie 

NR. 6 din 30 nov. 1930 ne prilejuieşte o surpriză 
de mari proporţii: prof. ION ZELEA CODREANU 
scrie un vibrant articol, cu mult talent îmbrăcat în 
evlavie, intitulat "Amintiri despre Tudose Popescu" 
(unul dintre conducătorii Mişcării Studenţeşti de la 
1922). Reproduc câteva fragmente: 

"In 1922, deci inainte de înființarea Legiunii, l-am 
cunoscut pe Tudose Popescu, Em un student 
tânăr, frumos, voinic şi cu ochii în Năcân, cu pletele 
în vânt, cu fața veselă. Un arcaş bucovinean 
furtunos, doritor de luptă, şetul studenţilor din 
Cernăuţi. 

L-am întâlnit apoi, în urmă cu un an, în 
închisoarea Văcăreşti. În fiecare dimineață cântam 
în comun şi ne rugam apoi fiecare în parte. Tudose 
Popescu, student la Teologie, începea să cânte 
Vechile noastre melodii frumoase şi duioase. EI 
incepea şi noi toţi îl urmam: „Împărate ceresc, 
Mângăietorule, Duhule al Adevărului...” 

După Văcăreşti, alte închisori: 
Galata, Focşani, Turnu Severin. La 


CUVÂNTUL LEGIONAR Martie 2008 


TRAJA NEAMULUI 


Glasul celor ce strigă sub cătușele vremii 
ORGAN AL LEGIUNII „ARHANGHELUC MIHAIL” DIN JUD. TUTOVA şi TECUCI 
Apare sub direcţiunea Diui Corneliu Zelea-Cogreanu 








Asu 


Last $ Dieemărie ere p.m n bateti din aţă Vemeraiul Cm 


"amica: Daperalal tarate ti Lezianca 


Galata eu am fost eliberat mai întâi, el nu. Împreună 
cu câțiva camarazi a declara! greva foamei. 
Ajunseseră nişte schelete acoperite cu piele palidă. 
Ochii insă li aruncau flăcări din orbite. Delinerea 
nedreaplă în inchisoare urmărea distrugerea lui 
fizică 

Oriunde era lupta pentru Neam şi pentru Lege, 
oriunde era afirmarea de conştiinţă naţională, 
Tudose Popescu era mereu PREZENTI 

Tudose a luat iniţiativa şi a lupta! şi s-a zbătut 
pentru a aşeza la Putna un frumos bust al lui Mihail 
Eminescu. Pe soclu a săpa! versurile: 

Cine a îndrăgit străinii 

Mânca-i-ar inima câinii, 








Apare de două ori 





lună 


Moartea Generalului de. Divizie ION TARNOSGHI 


Cavaler a! ordinului Mihaiu Vitezu 


Note 


e 15 inte dm că 


Ragrtttă) pini i Send în sătmil timp câinii dec HAI crudă 


„A aeniaiul Par 


Maria Ta! Sumter bătuţi de nceei 







Străinal le fară belgagul. 


În NR. 8 din 6 martie 1932 al ziarului ” 
Neamului”, pe prima pagină se află declaraţia lui 
Corneliu Zelea Codreanu privind campania 
electorală din jud. Tutova, în care se cere ca 
propaganda făcută de legionari să apere legea, 
ordinea şi drepturile cetăţeneşti garantate de legea 
fundamentală a statului. 

To! în acest număr găsim articolul “Candidatul 
nostru”, semnat de Ştefan Cosma, care îl prezintă 
pe prof ION ZELEA CODREANU, şi un anunț cu 
majuscule: "Duminică, 27 martie, se va ține la Bârlad 
o mare întrunire publică a Gărzii de Fier”. 

NR. 9 din 6 aug. 1932 are o nouă rubrică, 
intitulată "Rubrica suferințelor”. Se arată că legionarii 












„dei moare apele ar mahrataţi şi bătuţi de 
căpitanul Motora şi de 
jandarmii lui, precum și de 
Orghean Carp şi poliţiştii 
lui 

În NR. 12 din 15 nov. 
1932 sunt publicate poeziile 
“Pământul nostru” (de 
studenta legionară Viorica 
Lăzărescu) şi "Legiunea 
Arhanghelului Mihail” (de 
învățătorul D. Chiriac din 
comuna Şendreşti) 

În 15 martie 1933 
apare NR. 14; printre alte 


a cota 




























Dem | mm mt pirat Deal 





|. Turtureanu; o pagină 
întreagă are ca titlu "Garda de Fier în Parliament” 

Ultimul număr al ziarului este 18 şi apare la 15 
oct. 1933. Semnează în el Traian Brăileanu — 
"Sfârşit de guvernare”, Lascăr Popescu - "Garda de 
Fier cucereşte” şi luvenus — "Rolul şi datoria 


tineretului”. 
... 


"ÎNALȚAREA” - Sibiu 

În numărul din ianuarie al revistei noastre am 
prezenta! ziarul "GLASUL STRĂMOŞESC” care în 
1940 a reapărut la Sibiu din cauză că oraşul Cluj, 
unde îşi avea inițial redacţia, fusese ocupat de 
trupele horthyste în urma pierderii a mai mult de 


EEE | jumătate din Ardeal 











= 


Mânca-i-ar casa pustia 

Şi neamul nemernicia. 

A fost o serbare mare de afirmare a conştinței şi 
băştinăşiei noastre getice. Totul a fost pregătit şi 
condus de către Tudose, A fost punctul culminant al 
luptei lui 

Încetul cu Pcetul, suferințele îndurate prin 
închisori, încercarea de laş asasinat de la Cemăuţi, 
lipsurile grele, i-au zguduit sănătatea. 

În toamna aceasta a murit Tudose la 
Bucureşti. Trupul lui se odihneşte în țărâna caldă a 
satului său natal, Mărceşti (n. n.: jud. Dâmboviţa). 
Au rămas să-l plângă o soie şi doi copii 

Legionarii să nu-l plângă, ci să-i slăvească 
amintirea şi să steie memu în legătură cu sufletul 
său mare. 

De-altfel, moartea nu există. Aceasta o şlim noi, 
geto-dacii, de multe mii de ani, iar tu, frate Tudose, o 
Ştii acum şi mai sigur. 

La revedere, deci! Pe curând! lar până atunci, 
ca pe un ostaş căzut la datorie, te salutăm!” 

Un alt articol ahunţă validarea lui Corneliu 
Zelea Codreanu în Camera Deputaţilor ca deputat 
de Neamţ. Alături, pe o pagină întreagă, este 
reprodus discursul proaspătului deputat, din care 
citez un mic fragment: "Comerțul nostru e 
îngenuncheat. Băriadul exporta mărturi în Polonia, 
sub Ştefan cel Mare, şi exporta prin Cetatea Albă, 
până la Constantinpol şi Alexandria; acum, la noi, a 
rămas un singur comerciant român de manufacturi” 


Am avut, nu de mult timp, plăcuta surpriză să 


| găsesc întâmplător în fişierele de la Biblioteca 


Academiei Române, un alt ziar legionar, bine scris, 
cu 16 pagini, cu titlul ÎNĂLȚAREA”, colorat în verde. 
Faptul că la Sibiu au apărut concomitent 2 ziare 
legionare, remarcabil redactate, nu trebuie să 
mire: Sibiul a fost un puternic centru legii „cu 
oameni culți şi naționalişti; unii dintre ei aflați 
chiar în preajma Căpitanului. Aici au apărut 
volumele “Pentru legionari” şi "Cranii de lemn” 
Actualmente în acest oraş cu aer medieval trăieşte şi 
cel mai bătrân legionar din lume. camaradul 
instructor legionar şi economist Viorel Tânase, 
veteran de război, membru în Senatul Legionar, care 
în luna mai va împlini venerabila vârstă de 100 de 
ani, ocazie cu care delegație a organizației noastre 
intenționează să-l omagieze la el acasă. 

Dar să revenim la ziarul legionar interbelic 
“ÎNĂLȚAREA” 

Primul număr a apărut la 1 ian. 1941, având ca 
director pe Radu Dragnea. redacţia funcţionând pe 
sir. Avram Iancu nr. 36. Cel care a luat inițiativa de 
apariţie a ziarului “Înălțarea” a fost prof. universitar, 
senator legionar Traian Brăileanu, ministrul Educaţiei 
Naţionale în acea vreme. 

Dar să răsloim împreună ziarul despre care 
nicăieri nu se aminteşte. O facem noi pentru prima 


dată 
F Emilian 





Pag. 9 = 


Ne-am obişnuit să-i 

AA considerăm satanişti pe cei 

care poartă crucea întoarsă 

Q N invers, pe cei care sacrifică 

ritualic găini sau pisici, pe cei 

care desfăşoară ritualuri 

magice nocturne în cimitir, pe 

cei care profanează morminte etc. Satanismul 

modern, cel din zilele noastre, nu se rezumă 

însă nicidecum la aceste aspecte, pur 
exterioare, demonstrative, puerile. 

SATANISM nu înseamnă doar ura față de 

lisus Hristos, ci chiar aşa-zisul "nevinovat" 

şi "tolerant" ATEISM. Exemplul 

comunismului - renumit prin ateism - a 


- Există ordine sataniste? 
- Nu există ordine sataniste legale în România. 
Fiecare oraş mare are rockeri satanişti. 


- Se închină salaniştii moderni Satanei / 
diavolului? 

- Nu, Sataniştii moderni nu cred în nici o forță 
superioară spiritual lor înşişi. Ei nu cred nici in 
existența lui Dumnezeu, nici a lui Satana. 

Esența  satanismului este independenţa, 
gândirea liberă, nicidecum slujirea vreunui zeu. 


Sataniştii sunt proprii lor zei, şi se închină 
corespunzător. 


- De ce vă numiţi satanişti dacă nu credeți în 
Satan? Ce reprezintă Satana pentru voi? 

- Termenul de satanism a fost adus in prim plan 
de la Anton Szander LaVey, odată cu înființarea 
CoS. (Church of Satan, 
biserica lui Satan) şi publicarea 
Bibliei Sataniste. LaVey şi-a 
numit astlel filosofia întrucât 
exprimă opoziția principiilor 
sataniste față de_cele creştine 
(însuşi termenul “satana” 

înseamnă “adversar”), principii 

al msi de genul  "caută-ti singur 

adevărul, nu-l crede pe al altora”. 

ETA Satanismul îndeamnă * la 

progres, la fericire, la si 

sinelui, în contradicţie cu ideile 
creştinismului. 

Satana _nu_reprezintă_ pentru 
noi_ decât un_simbol al realităţii, opus iluziilor 
spirituale 


- Cu ce se ocupă salaniştii? 

- Satanismul este o religie a vieţii, a prețuirii şi 
împlinirii acesteia. Nu există nimic mai presus 
pentru noi decăt a duce o viață fericită, lipsită de 
griji şi restricţii. Sataniştii sunt iluminaţi. Ei s-au 
trezit din minciunile si Iluziile religiilor false, ipocrite, 
care nu lac altceva decât să impiedice progresul 
real, atăt al individului, cât şi al umanității toate. 








- Cum devin satanist? Trebuie să fac parte 
dintr-o organizaţie ca să mă pot numi satanist? 

- Satanist devii cu ajutorul propriei minţi şi voințe. 
Pentru inițierea în satanism nu este nevoie nici 
de vreun ritual specific, nici de vreun "preot' 
satanist. Nu este nevoie decât de cel mal 
lucru din satanism: de tine. Această religie, dacă 
nu anulează cu totul, cel puţin face legătura între 
spiritualitate şi rațiune. Nu degeaba se spune că eşti 
propriul “zeu”. Ori, fiind propriul zeu, nu mai este 
nevoie de nici un interlocutor între tine şi religia ta. 
Devii satanist pentru că aşa hotărăşti tu, şi nici o 
organizație oficială sau mal puţin oficială nu este 
mai presus de tine. Satanismul este prin 
excelenţă o religie a individului. i 


- Cine ajută cauza satanismului, cum o face? 
- Satanismul nu are nevole de membri care nu 
şiu în ce se bagă. Are nevoie de oameni 
inteligenţi care l-au ales în deplină cunoştinţă de 
cauză. Cel mal util lucru care îl poţi face e să oferi 


= Pag. 10 





CUVANTUL 








SATANISMUL MODERN 


devenit deja "clasic” în acest sens: revoluția 
comunistă din Rusia a demolat bisericile 
ortodoxe sau le-a transformat în grajduri şi 
depozite, a torturat şi ucis mii de preoții, dar nu 
s-a atins de vreo sinagogă, nici de vreun 
rabin! La fel au procedat şi comuniştii spanioli 
în anii 30 ai războiului civil. La noi, biserici- 
monument au fost demolate pentru a face loc 
blocurilor cenuşii, iar religia era batjocorită încă 
din clasele primare, elevii învățau la biologie 
despre evoluția omului din maimuţă etc. 

Ura înverşunată a ATEILOR s-a manifestat 


“doar împotriva_creştinismului, a lui lisus 
Hristos, şi nu față de orice religie, cum 


informații, să expui punctul nostru de vedere. 
Cine îl îmbrățişează, bine; cine nu, oricum n-ar avea 
ce căuta între noi 


- Dacă nu credeți în Satan, atunci în ce 
credeți? 

- Sataniştii sunt proprii lor zei. Asta nu 
înseamnă că eu sunt şi zeul tău, Sunt zeul 
universului propriu. Sataniştii îşi iau cu totul 
destinul în mâini şi decid singuri asupra lor, fâră 
intervenția vreunei forțe divine, fără a trebui să dea 
socoteală pentru faptele lor altcuiva decăt lor 
înşişi. 


- Ce este Biblia Satanistă? 

- Biblia Satanistă, scrisă de Anton Szandor LaVey 

în 1969, descrie filosofia acestuia despre satanism. 

Principiile satanismului'sunt expuse antitetic față 

de cele creştine, LaVey folosindu-se de prilej atât 

pentru a promova noua religie, cât şi pentru a o 

demonta pe cea 

învechită. El susține 

că nu există nici un 

zeu superior nouă 

înşine, şi deci 

trebuie să ne 

închinăm 
corespunzător. 

Totodată, el afirmă că scopul vieții 

este progresul şi satisfacerea plăcerilor, 

ianorând__asttel__limitele morale impuse de 

creştinism, schimbând scopul de la a duce o viață 

sub dogmă strictă, pentru recompensarea după 

viață, la recompensarea sinelui în timpul acestei 

vieţi. Biblia _Satanistă stă la baza apariţiei 

satanismului modern, prin intermediul ei fiind 

sincretizate diferite idei şi principii, sub numele de 

"satanism”. Totuşi, Biblia Satanistă nu reprezintă 

pentru satanişti altceva decât o simplă carte, 

scrisă de un simplu muritor, care este folosită 

doar în scop informativ. Nici defel nu se 

consideră sacră, sau obligatoriusde urmat cuvânt 
cu cuvânt, 







- Sataniştii cred 
în viața după 
moarte? 
- NU! Ideea 
de viață după 
A moarte, 
existentă în 
numeroase 
religii, nu este 
susținută şi de 
satanişti. Avem.doar o 
viață, de aceea nu trebuie să o irosim, ci să ne 
împlinim în timpul el. Astfel,nu ne ordonăm viaţa 
doar de frica a ceea ce va urma, ci în luncţie de cum 
vrem să trăim, Existenţa unei vieţi „după”, întrucât nu 
a fost demonstrată, nu este deci altceva decăt o 
posibilă iluzie, iar unul din principiile sataniste 
este: „Satana reprezintă existenta vitală în loc de 
promisiuni spirituale irealistel”. Sataniştii sunt 
conştienţi de Inevitabilitatea morți, dar o acceptă şi o 
folosesc pozitiv ca pe un motiv în plus de a trăi 
acum. 


- Este satanismul o religie elitistă? 





(a 


presupune termenul 
Theos = fără Dumnezeu). 

CU ALTE CUVINTE, SE 
POATE PUNE SEMNUL DE 
EGALITATE ÎNTRE ATEI ŞI 
FAIMOSUL ANTIHRIST, 
ÎNTRE ATEISM ŞI 
SATANISM. 

SITE-ul "OFICIAL" AL SATANIŞTILOR, 
numit  www.bisericasatanista.org, îi 
lămureşte fără nici un echivoc pe cei 
care mai au încă dubii. Ei pretind: "Existăm 
pentru a introduce satanismul în România cum 
trebuie.” iată răspunsurile date de satanişti la 
câteva întrebări adresate de curioşi 


- Da! Satanismul este o religie elitistă, şi nu 
ascundem lucrul acesta. Dimpotrivă, vrem să fie câ! 
mai clar pentru toți: pentru a fi satanist trebuie să 
fii în stare să-ți compul singur un cod moral, dar 
mai ales să ştii să trăieşti după el. Majoritatea nu 
sunt, de aceea se ascund în dogme prefabricate. 


- Sataniştii ajung in iad? 

- Sataniştii nu cred nici in existența ralului, 
nici a iadului. 

Din punctul nostru de vedere, nici măcar nu 
se poate face o deosebire absolută între „bine” şi 


rău”. Cei doi temeni sunt relativi la conceptia 


fiecărui individ, 








- Dacă eşti un creştin bun, ajungi in rai. Dacă 
eşti un satanist bun, unde ajungi? 

- În primul rând, nu există satanişti „buni” sau 
„răi”, în sensul de cât de bine respectă 
principiile. Eşti satanist sau nu. Satanismul nu 
are finalitate. 


- Ge se intâmplă dacă încalci principiile 
regulile sataniste? 
- Prin definiție, un satanist este o persoană care 
7] respectă, conştient 
sau nu (de obicei 
inconştient, întrucât 
aşa este firea lui), 
acele reguli. Deci 
un satanist nu are 
cum să-şi încalce 
principiile, ar fi o 
contradicție. 
Totodată,  „regulile”  satanismului 
confundate cu dogma 
În majoritatea cazurilor apartenența la o anumită 
religie te obligă să-i respecţi cu strictețe dogma. La 
satanism este invers. Dacă îi respecţi „dogma 
atunci înseamnă că te înscrii în el (atenţie!!), deci va 
veni ca un lucru natural, care îl faci pentru că așa 
vrei, pentru că aşa eşti 





trebuie 


nu 


- Ce este „bine / rău”? - 

- Simplu: Bine este ce îti produce bine, râu 
este ce îți produce rău. Un satanist trebuie să știe 
ce e atăt bine, cât şi rău pentru el, exclusiv din 
punctul său de vedere. 


- Ce a vrut să spună LaVey prin „Sataniştii se 
nasc, nu se fac"? Nu este în contradicție cu 
ideea salanistă că omul devine cu adevăral om 
doar prin expenență? 

- LaVey se referea la convertire. Dacă un em, 
după ce i-a fost expus satanismul în adevărata sa 
formă, încă i se opune, atunci acel om nu poale 
deveni cu adevărat satanist 

De obicei convertirea la satanism, sau cel puțin 
începulul ei, dacă există neclarități, vine instantaneu 
De aceea printre noi sunt des întâlnite fraze de genul 
„Am citit Biblia Satanistă şi mi-am dat seama că sunt 
satanist”, care pot părea infantile. Asta pentru că 
majoritatea ne formasem dinainte nişte principii 
„satanice”, doar că nu ştiam că se cheamă de 
fapt sataniste, 

Convertirea vine în unul din două cazuri. Fie 
prin iluminare - individul abia atunci 
realizează că este o minciună ce a trăi!, şi că 


LEGIONAR Martie 2008 


satanismul este calea mai bună, fie prin 
identificarea propriilor idel cu cele ale 
satanismului, când adoptarea acestul 
nume vine natural. 
Dacă un om trebuie convins, înseamnă 
că satanismul nu este în el, deci nici el nu are ce 
căuta în satanism. 4 


- Ce formă politică sprijină satanismul? 

- Principala preocupare a satanismului este 
individul, şi practicarea sa în secret este un lucru 
cu care ne-am obişnuit cu toții. 


Totuşi, la nivel teoretic, satanismul s-ar 
înțelege cel bine cu anarhismul, 
NOTE: 


Sataniştii se împart în trei categorii principale: 
tradiționali, rebeli şi moderni. Sataniștii tradiționali 
sunt adepții misticismului precreștin, egiptean şi 
oriental, sataniştii rebeli sunt cei care se folosesc de 
o pisică moartă, un mormânt profanat etc, iar 
satanişiii moderni sunt cei care susţin că "Nimic nu 
este real, totul este permis” ("Magia haosului), 
îmbrățişează cultura şi magia, dar refuză să fie 
conduşi de legile lui lisus. 

Însemne sataniste: 

- pentagrama (reprezintă capul unei capre, 
stilizat: cele două colțuri îndreptate în sus reprezintă 
coarnele caprei, cele doua colțuri indreptate lateral 
reprezintă urechile, iar cel mai de jos colț reprezintă 
bărbia; capra” cu coarne este zeul vrăjitoarelor şi 
simbol folosit de rockeri, modul sataniştilor de a 
râde de lisus, Mielul care a murit pentru păcatele 


ee 








totul, Yang reprezentând 
bărbatul, lumina, iar Yin 
reprezentând femeia şi 


întunericul), şi zodiacul, 

- insemne ale masoneriei: compasul masonic 
(reprezintă mişcarea spre perlecţie și balanţa dintre 
spirit şi fizic, misticismul egiptean şi oriental), 
piramida masonică (cu ochiul 
lui Lucifer care vede lol, 
reprezentându-l pe cei care au 
control asupra banilor lumii şi 
asupra psihicului, reprezentând 
corupția, un simbol al 
iluminaţilor), precum şi 
labirintul (simbol al inițierii), 

- dragonul (un monstru mitic făcut din mai multe 
animale: şarpe, şopăriă, pasăre, leu, poate să aibă 
multe capete și să scoată foc; în Biblie reprezintă 
Satana), 

- S-ul satanic (litera S stilizată în formă de fulger 





folosi! de rockerii Punk şi adepții Heavy Metal) ete. 


Deci, fără nici o exagerare, toți politicienii noştri 
care declară zămbitori că sunt "liber-cugetători”, că 
sunt atei, că sunt masoni, liberali, "liber-schimbişti” 
etc... sunt, de fap!, satanişti “moderni”! Adică, 
rezumând rândurile de mai sus, au propriul cod 
moral (halal moralâ!), şi consideră că totul este 
permis. ŞI unii încă mai aşteaptă de la ei să facă şi 
lucruri bune pentru țara aceasta! ,. 


Nolte Codrin 


PERSONALITĂȚI LEGIONARE: TRAIAN BRĂILEANU [continuare din pag. 8) 


Ultimele articole semnate de el au apărut în 1940, 
în ziarul legionar „Cuvântul”. 

Dar a fost și întemeietorul a două reviste de 
largă notorietate, ambele apărute la CERNĂUȚI, în 
jurul anilor 1935, şi anume: „ÎNSEMNĂRI 
SOCIOLOGICE (care a apărut între 1935-1937 şi a 
reapărut în-1940, dar la Bucureşti), şi „ICONAR”. Le 
amintesc daar, nu le comentez, ar (i de dorit ca într- 
un număr viitor al revistei să se facă o mică recenzie 

Fac o precizare deosebită: toată activitatea 
politică a lui Traian Brăileanu s-a desfăşurat în afara 
universității 


- Amintind de politic: ce a însemnat aderarea 
lui Traian Brăileanu la Mişcarea Legionară? 


- Un imens câştig: el era cunoscut ca o mare 
somitate şi un vărt al culturii româneşti. Era deja 
membru de onoare al câtorva universități de pe 
mapamond (iar în 1936 a fost ales şi membru al 
Academiei de Şliințe Politice de pe lângă faimoasa 
Universitate Columbia din New York). 

Alăturarea lui Traian Brăileanu Căpitanului ora 
de aşteptat: şi unul şi celălalt se mişcau pe 
aceleaşi coordonate - unul în domeniul gândirii, 
altul în domeniul acţiunii. 

A aderat la Mişcarea Legionară încă de la 
începuturile ei, din 1929, când aceasta îşi crea cu 
anevole drumul; Traian Brălleanu avea atunci 
aproape 50 de ani, şi a fost ales membru în Senatul 
Legionar. (Înainte fusese adep! al mareșalului 
Averescu şi al Iul Nicolae Iorga), 

Să precizez că în Mișcare au intrat, mai târziu, 
foarte mulţi intelectuali de valoare, dar numai după 
ce Legiunea își consolidase poziția pe eşichierul 
politic, 

În cartea lui Cornellu Zelea Codreanu, „Pentru 
legionari”, găsim aceste rânduri despre profesor: 
„Tot aici, în acest Senat, îşi va avea locul său, peste 
câteva luni ilustrul profesor universitar Traian 
Brăileanu, acela care mai tărziu, peste 5 ani, în 
revista sa, Însemnări sociologice, va explica în 
cea mai înaltă formă ştiinţifică fenomenul 
legionar 

A fost numit de Căpitan parlamentar pe listele 
partidului Totul pentru Țară la alegerile din 20 dec. 

1937, anulate de Carol al II-lea 


= Care au fost relațiile dvs. cu Traian Brâileanu? 


= L-am cunoscut în marție 1935, când eu am 
Intrat în Mişcarea Legionară. Apoi l-am întâlnit din 
nou în 1937, la jumătatea lunii aprilie, când s-au 
organizat în toate centrele studențești din 
România conferințe cu trimişi din Bucureşti 

pentru a explica noua orientare a Mişcării 


; CUVÂNTUL LEGIONAR Martie 2008 


Legionare, decisă de Corneliu Zelea Codreanu. 
(Prima orientare era înlocuirea tacticii de 
contraviolenţă la violența de stat prin tactica creştină 
a suferinței, teză susținută de one! Moja. A doua 
orientare a Mişcării era spre concurența paralelă cu 
PNȚ şi PNL, în cadrul regimului democralic.) 

La şedinţa cu conducăterii studențimii române, 
din 12 aprilie 1937, în casa Bianu din Cluj, au 
participat: lon Banea, şelul Ardealului Legionar, 
Zaharia Boilă, secretarul şi'eonsilierul politic nr. 1 al 
lui Iuliu Maniu, delegația de la Bucureşti (eu, ca 
preşedinte al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini 
Români, Viorel Trifa, comandant legionar-ajutor şi 
preşedintele Centrului Studenţesc Bucureşti, Mihail 
Popovici, preşedintele Centrului Studenţesc 
Cernăuţi, şi dr. în economie şi instructor legionar Gh, 
Ciorogaru, trimis al Căpitanului, ca specialist în 
politică externă al Mişcării Legionare) 

Înainte de această şedinţă am fost la Cernăuţi, 
acasă Ja Traian Brâileanu, pentru consultări înainte 
de întrevederea de la Cluj, fiind dus în casa 

rofesorului de sociologul  lonel Țurcanu 
ntrevederea cu amfitrionul a durat peste 3 ore, iar 
cea de la Cluj, cu participanții amintiţi şi cu luliu 
Maniu, mai bine de 6 ore 

Traian Brăileanu a definit democrația ca sistemul 
social politic în care individul poate urca treptele 
ierarhiei până la capacitatea maximă a inteligenței cu 
care s-a născul şi străduinței de care este capabil. A 
doua teză pe care a dezvoltat-o a fost sprijinirea 
statului pe componentele sale productive: breslele 
pe profesii, sindicatele muncitoreşti și asociațiile 
patronale. Practic şi concret, păstrarea Camerei 
Deputaţilor, care exprima voința națiunii, şi în locul 
Senatului, înființarea Camerei Breslelor, 
meșteșugarilor, sindicatelor muncitoreşti şi a 
asociației patronale. În concluzie, statul să se 
sprijine po cine produce, şi nu pe cine consumă. 
Sistemul acesta preconizat de Traian Brăileanu era 
similar corporatismului din Italia fascistă şi a mai fost 
dezvoltat în România de câtre Mihail Manoilescu. 

Această concepție a lui Traian Brâileanu a fost 
însuşită de câtre Căpitan și reprezenta programul 
Mişcării Legionare 

A trela oară când l-am întâlnit pe Traian 
Brâileanu a fost în nov. 1940, când ajunsese ministru 
al Educaţiei Naţionale. Tralan Brăileanu m-a chemat 
la minister (eu fiind președintele Asociaţiei Generale 
a Medicilor din România) şi mi-a spus: „Am priniit 
ordin de la di, genera! lon Antonescu să pensionez 
doi profesori de la Facultatea de Medicină din 
Bucureşti. pe Ştelan Nicolau, titularul Catedrei de 
Dermatologie, şi pe- Francisc Reiner, titulanul 
Catedrei de Anatomie Descriptivă, Eu nu execut 


acest ordin şi vol face exact ce-mi recomandă 
organul competent în materie, adică Asociajla 
Generală a Medicilor din România. Ca atare, pune în 
discuția adunânii această propunere şi ce veţi hotări 
dvs., voi face eu, ca ministru al Educalie 

M-am  execulat şi adunarea generală în 
unanimitate a decis să nu execute ordinul de 
pensionare prematură a celor dai iluştri profesori 

Ulterior am aflat că dedesubturile acelui ordin 
anormal aparțineau lui lon Antonescu în totalitate, 
catedra de Dermatologie fiind dorită de generalul- 
medic Scarlat Longhin, care îl solicitase în prealabil 
o audiență conducătorului statului. Ca să nu „bată la 
ochi”, Francisc Reiner fusese adăuga! de formă pe 
lista de pensionare. 

A patra oară când l-am întâlnit pe Traian 
Brăileanu a fost în boxa acuzaților, după 
evenimentele sângeroase din 21-23 ian. 1941 (am 
fost inculpat! şi eu, deși nu participasem la 
evenimente). Tot în boxa acuzaților se afla şi gen 
Const. Petrovicescu, fost ministru de Inteme. Se știe 
că lon Antonescu era un om ultraranchiunos şi 
suprarăzbunător, şi i-a pedepsit pe cei doi foşti 
miniştri cu ani grei de închisoare pentru faplul că nu 
dăduseră ascultare ordinelor sale 

După proces, cineva l-a Intrebat în particular pe 
lon Antonescu ce-i reproşează lui Traian Brălleanu, 
şi acesta i-a răspuns; „Nu-mi place că... are figură 
urâtă” Nu a vrut să spună, de fapl, adevărul 


= Aprecierea era reală? 


- Să fiu sincer, era reală, dar omul nu se judecă 
după înfăţişare, ci numai după fapte şi purtarea în 
societate, Avea capul unui filosol antic: un craniu 
chel, o față descârnată şi brăzdată de cute adânci, 
tar ochii îi rehectau marile tensiuni lăuntrice; trupul îi 
era plăpând, era mistuit de meditaţie, era un ascel al 
gândiri. Sub acest aspect fizic însă era de o 
blândețe şi de o bunătate proverbiale; folosea în 
dese rândun ironia şi umorul de cea mai bună 
calitate. Era poreclit de către studenții săi „Socrate”. 

La interogatoriu procurorul l-a întrebat ce caută 
"Socrate" în boxa acuzațiilor. Profesorul a răspuns: 

„Studenţii mi-au dat numele-marelui filosol grec 
întrucât, ca şi acesta, m-am străduit să-i Invăj 
adevărul pe compatrioții mei. 

Atenienii l-au condamna! la moarte pe Socrate. 

Eu nu vreau să mă compar cu el, dar cam aste 
este şi situația mea' 

După 23 aug. 1944 a fost eliberat din închisoare. 
A sta! liber puţin timp, întrucât în 1946 ai 
comuniste I-au arestat noaptea din casa sa de pe 
str. Porumbaru (de lângă Arcul de Triumf). 

În 1947 a murit în închisoarea Aiud, 


Pag. 11 





PE iară dul 


COMANDANT LEGIONAR CONSTANTIN PAPANACE: 


i "MIŞCAREA LEGIONARĂ DUPĂ MOARTEA CĂPITANULUI' 


CĂTEVA LĂMURIRI 
Aceste căteva lămuriri pomesc din 


necesitatea de a apăra, prin estabiurea 
adevărului, onoarea unei Mişcări şi a unei întregi 
generații de luptători expuşi atacurilor din afară 

a_anumitor__rătăciri dinăuntru. Paralel cu 
atacurile venite din afară şi mult mai primejdioase 
decăt acestea, sunt loviturile pe care anumiţi inşi, 
conştient sau inconştient, le-au dat şi le dau Mişcării, 
încercând cu fel de fel de scrieri să o împovăreze cu 
toate isprăvile lor nedemne şi incompatibile cu linia 
legionară, după ce i-au cauzat atâta rău. 

Relevând unele din aceste isprăvi — cele mai 
multe comise după moartea CĂPITANULUI - s-ar 
părea că se aduce apă la moara oamenilor declarați 
duşmani ai Mişcării, pentru justificarea calomniilor 
lor. Adevărul este că Mişcarea nu poate fi fâculă 
responsabilă de fapte - care, cum vom vedea — s-au 
produs peste voința şi mai ales în detrimentul ei. Pe 
de altă parte, sistemul cocoloşirilor este repudiat 
de Mişcarea Legionară, fiind considerat ca foarta 
dăunător. “O mişcare — scrie CĂPITANUL - 
niciodată nu moare din cauza duşmanilor din 
afară. Ea moare din cauza duşmanilor din 
lăuntru ” (Pentru legionar, pg. 240); 

“Suntem cu toții pierduţi atunci când închidem 
ochii la greşelile legionarilor, pentru că ne 
sfărâmăm linia de viață legionară, legile noastre 
în virtutea cărora trăim ca legionari în lume.” 
('Circulări şi manifeste”, pg. 34) 

Pentru apărarea Mişcării deci va trebui să se 
lupte pe două fronturi, primind lovituri din față şi din 
spate (din interior), aşa cum s-a întâmplat în tot 
timpul care a urmat de la arestarea Căpitanului, 

O cunoaştere temeinică a Mişcării Legionare 
din Romănia, precum şi a evoluției sale politice de 
mai târziu mu s-ar putea dobândi decât cilind 
lucrările de bază ale fondatorului acestei Mişcări, 
CORNELIU ZELEA CODREANU. Acestea sunt: 

"PENTRU LEGIONART (apărută în traducere 
completă italiană şi spaniolă şi în traducere 
incompletă germană), care cuprinde geneza şi 
istoricul Mişcării de la 1919 până la 1933, precum 
şi fundamentul ei ideologic; 

“CĂRTICICA ŞEFULUI DE CUIB”, indreptarul ve 
Lază pentru organizarea şi educația legionară, 

“CIRCULĂRI ŞI MANIFESTE - în care se pot 
vedea atitudinile şi soluţiile în diferite problome 

de ordin politic şi social, în fazele politice cure s- 
au succedat până la ultima arestare a lui CORPELIU 
Z. CODREANU, survenită la 16 aprilie 1938. 


REACȚIUNILE LEGIONARE 


Explicația unor aşa cumplite prigoane la care 
a fost supusă o Mişcare idealistă, constructivă şi 
creştină, cum a fost Mişcarea Legionară, trebuie 
căutată nu numai în contingențele politice din 
ultimele decenii, ci şi mult mai adânc. 
Diagnosticul pus de EMINESCU acum şapte 
decenii şi mai bine în legătură cu „aprinsa ură 
instinctivă a păturii super-puse contra tuturor 
elementelor istorice şi autohtone" (vol. |, Pa. 
291) se dovedeşte şi astăzi valabil. 

Faţă de toate aceste prigoane, pe câl *> 
nedreple, pe alât de sângeroase, care violau ru 
numai legile în vigoare, dar şi cele mai element-,> 
drepturi umane, nu toldeauna legionarii au reuşit sa- 
şi stăpânească revoltele acumulate, rând pe râr.,! în 
anii grei de prigoană. Din tensiunea uno- “ari 
oxasperări a unor oameni supuşi tuturor unii. r şi 
schingiuiți cu cruzime, s-au declanşat 
atentate de răzbunare. Ele au fost, dec: 













cte 
sporadice şi individuale şi n-au constituit 
niciodată o dogmă de luptă a Mişcării. Dimpotrivă, 
conştiinţa păcatului din punct de vedere creştin er, 


atât de vie la legionarii care s-au găsit în aceast!, 
dureroasă situaţie de a face o jerttă „de ispăşire”, 
încât manifestau o adevărată voluptate a ispăşir! 
Nimeni nu a încercat să se sustragă j E 


udecăţ”, . Respeci itilor 
Toţi s-au predat, au recunoscut faptele, şi-i: lInişt» absolută şi dare la fu:1d ordonate de 
mărturisit frământările şi au cer: CORNELIU ZELEA CODREA 
maximum de pedeapsă. Înţ.și raţiunile amintite maiaus. 


“CUVÂNTUL LEGIONAR Martie 2008 


Pag. 12 





CORNELIU ZELEA CODREANU, care în tinerețea 
lui a fost pus în tragica situație de a trage pentru a se 
apăra de zbirii care l-au umilit şi schingiuit, îşi 
mărturisea adesea intimilor săi că „Dumnezeu să-l 
învrednicească de o moarte violentă pentru a ispăşi, 
din punct de vedere personal, păcatul săvârşit prin 
răpunerea unui om”. 

Asemenea atitudini cavalereşti şi frământări 
de conştiinţă nu au membrii organizațiilor 
conduse de dogma terorismului în lupta politică, 
ca anarhismul, bolşevismul etc., unde se face 
şcoala cinismului, a economiei forțelor şi a 
sustragerii de la răspundere, pentru ca indivizii 
respectivi să fie folosiți cât mai riiult în acţiunile 
teroriste. 

Aşadar, dogma terorismului este incompatibilă 
cu_ fondul creştin _al_spiritualității_lenionare. 


Adevărata expresie a acestui fond ecțe non-:iolența 
creştină, adică tocmai atitudinea pe care a adoptat-o 
CORNELIU ZELEA CODREANU pentru a ipşi din 
cercul vicios al vendetei 

Această atitudine - de mulți incă neințeleasă - era 
determinată şi din motive sinct po. , de care un 
om cu răspundere şi dragoste de Țară trebuia să ţină 
seama şi anume. 

1. Vecinătatea Rusiei Sovielice care pândea 
pretextul tulburărilor interne pentru a ne invada Țara; 
2. lresponsabilitatea lui Carol ai Ilea şi a întregii 
clase conducătoare care îl asista, de a se juca cu 
focul războiului civil; 3. Intenţia de a lăsa până la 
anumite limite, în criza internaţională care se agrava 
din ce în ce mai mult, posibilități de joc pentru noi 
adaplări, el păstrându-se în rezervă. 

Evitarea tulburărilor politice în România a 
fost, cu toate repetatele provocări, preocuparea 
lui de bază. În propaganda electorală ce s-a deschis 
la începutul lui lanuarie 1938 - întruc&! Parlamentul 
ales cu o lună înainte a fost-dizolvat inainte de a se 
constitui - recomanda legionarilor 

“o notă de mare demnitate ... o linia de mare 
corectitudine. Nu atacați pe nimeni. Nu mai 
întunecați sufletele oamenilor, ci mergeţi cu voie 
bună, vorbiţi-le numai de bine, de năcejdi, de 
biruință,  impărtăşindu-le  bicurie şi lumină” 
(“Circulăr”, pg.238); 

"Nu răspundeţi la nici o provocaro” ("“irculări”, 
Pg.246) 

"Legionari, cine dintre voi işi va pierde calmul, 
cine dintre voi nu va primi zâmbind orice 
suferință, cine sub dureri va încreți fruntea sau 
va încerca o cât de mică ripostă, pe acela îl vom 
privi cu milă, ca pe un frate caro nu merită 
numele de legionar." ("Circulări”, pg:260); 

"Nu poale nimeni să omoare atâţia dintre noi câți 
suntem în stare să murim pentru credinta noastră." 
(“Circulărr, pg.263). 

Această atitudine de ordine şi înțelepciune a 
Mişcării n-a oferit pretextul lui Carol pentru 
justificarea loviturii de stat pe care o pregătea 
demult. 








DUPĂ ARESTAREA 
CĂPITANULUI 


Cum era şi firesc, arestarea lui CORNELIU 
ZELEA CODREANU şi a majorități; fruntaşilor 
legionari, care a avut loc la 1( =prilie 1938, a lăsat 
un mare gol în conducere. 

Totuşi, comandanții legianari care :+ rzuşit să se 
sustragă acestor arestări, s-au regruna! ți constituit 
în Comandament, pe ziua d. 24) aprit> 101, 

Misiunea imediată a a :ustui Coran ment era 
de a organiza apărarea şi * "reținerea celor arestaţi. 

Linia de conduită p> care şi fixalo dintru 
începul Comandamentul ;.pgionar d> afară (cel aflat 
în libertate, pentru că adavăratul Ccmandzmeni, în 
frupte cu Căpitanul se afla în inch'=oare, a fost în 
esență; ' 

1. A nu se alaca sut nici o formă monarhia. 

2. tarea intocmai a fispozi 





de 


NU, penttu toate 


3. A se aştepta cu calm desfăşurarea 
evenimentelor externe care nu vor întârzia să 
valorifice rezerva politică pe care o constituie 
Mişcarea Legionară. 

4. Stabilirea şi păstrarea de legături discrete cu 
cadrele legionare pentru a le pune la adăpost de 
orice manevră a agenților provocatori 

5. Mentinerea secretă a numelui celor care 
conduc Comandamentul pentru a se evita cascada 
de arestări, aşa cum se întâmplase până atunci 

6. Evitarea oricărei arestări de legionari, stabilind 
principiul că orice legionar nearestat măreşte 
siguranța vieții celor arestați, întrucăl se ştia că 
regele Carol şi camarila lui vor fi cu atăt mai tentaţi 
să-şi pună în aplicare gândurile asasine, cu câ! vor fi 
mai puţini legionari afară 

7. Proclamarea eroismului răbdării, ca armă 
pentru  pararea provocărilor şi loviturilor 
pregătite de adversari. 

Tactica inițială adoptată de Corneliu Z. 
Codreanu trebuia (chiar dacă ar [i los! greşită, ceea 
ce nu era cazul) cu atât mai mult continuată, cu 
cât Şeful „Mişcării şi majoritatea fruntaşilor 
legionari se găseau zălog în mâinile duşmanilor. 

Scopul principal urmărit prin această tactică era, 
pe lângă lăsarea jocului liber în politica externă 
oficială, și simularea unei mari anemieri a Mişcării, 
adică dispariția pericolului comun care a făcul să se 
unească toate fracțiunile păturii conducătoare 
corupte... Apropiata convocare a noului Parlament 
emanat în baza partidului unic (totalitar), cu 
împărțirea diferitelor funcțiuni (demnități) publice 
începea deja să trezească animozitățile acestei lumi 
condusă numai de interesul personal. 

Tot în scopul de a nu stingheri politica oficială a 
Statului, CORNELIU ZELEA CODREANU a dat din 
închisoare, în preajma vizitei regelui Carol la 
Londra, care a avut loc pe la jumătatea lui 
noiembrie 1938, o Circulară în facsimil care 
îndemna pe legionari la înțelepciune, linişte şi 
răbdare pentru interesele supreme ale țării. 

Se vede însă că toate acestea nu conveneau 
anumitor cercuri duşmane, care vroiau cu orice pret 
moartea lui CODREANU şi mentinerea _tensiunei 
inteme,_sina::-a care putea menține conglomeralul 
politicianist să justifice regimul dictatorial. În acest 
sens se lansa, prin diferite părţi, zvonul că în timpul 
călătoriei Regelui la Londra se va proceda la 
asasinarea lui Codreanu. Acest fapt a fost denunțat 
preventiv printr-un comunicat dat de Comandament 
în termeni sobri şi decenți, arătând nenorocirile ce ar 
decurge în asemenea eventualitate pentru Țară, şi 
îndemnând totodată Ia linişte şi calm 

În această atmosferă înfrigurată şi contrar 
ordinelor categorice de linişte date de CORNELIU 
Z. CODREANU, a dispozițiilor amintite mai sus, 
luate de Comandament, şi a elementarului bun 
simţ, HORIA SIMA, abuzând de faptul că era omul 
de !2gătură al Comandamentului cu organizațiile 
din provincie, a indus în eroare buna credință a 
unor legionari şi a ordonat o serie de acte 
teroriste care nu puteau servi decât duşmanilor 
Mişcării. Astfel, pe durata călătoriei Regelui la 
Londra, s-a aruncat o bombă intr-un teatru evreies= 
din Timişoara, a fost asasinat un bogălaş evreu la 
Oradea, a fost aruncată în aer uzina de gaz de la 
Țluj, s-a încercal un atentat împotriva rectorului 
Stelănescu Goangă de la Universitatea din Cluj etc. 

Caracterul provocator al stor acte teroriste 

nu _intrau_ în stilul de luptă al Mişcării, era 
evident, dar atunci era greu şă se presupună cî 
un legionar - şi cu atât mai puțin un comandan. 
legionar (n.n: HORIA SIMA) - ar fi făcut 
a ienea lucruri cu rea intenție. S-a crezut me: 
mult că. au ieşit din exasperarea unor camarazi cane 
Si-au pierdut nervii. Ele Insă au excitat pornirile 
asasine ale lui Carol al II-lea sau i-au oferit un 
pretext pentru a şi le pune în aplicare. ŞI în'- 
asevăr, în preajma întoarcerii lui în Bucureşti, -a 
ornat asasinarea |. Codreanu şi a 13 fruntaşi 
legionari (continu:  - în numărul viitor) 

















Ge 


S-A MERS PREA DEPARTE  (|l) 


Oricărui individ din afara S.UA., care doreşte 
intrarea în această țară, | se iau amprentele digitale 
Ja prezenlarea la ambasada S.U.A., pe un scanner, 
pentru a fi introduse într-o bază de date uriaşă. 
Pozele de pașaport cu care orice cetățean al 
pământului trebule să se prezinte la aceste 
ambasade SUA, trebuie să fie făcule în așa fel 
încă! să se vadă urechile. Femeile trebuie să-şi 
prindă părul în coadă sau, dacă este prea scurt, să 
şi-l dea după urechi. Nu-i aşa că urechile evreieşti 

t specifice? 

E a orar de față, anul 2008, toate 
paşapoartele cetățenilor americani au încorporate în 
ele un cip de identificare, ca o minipastilă. 

Din 2002 unor bolnavi din SUA li se implantează 
sub pielea măinii drepte un microcip conținând sute 
de informații despre ei. Experimental. Adevăratul 
scop al cardului, însă, nu este unul medical, ci unul 
de control şi monitorizare a activității persoanelor 
Astfel poți fi identificat uşor, în baza amprentelor 
vocale său digitale, de la un sediu LUCID, în fracțiuni 
de secundă după ce ai răspuns la apelul telefonului. 

Ca reacţii la aceste acțiuni, presa şi televiziunea 
au făcut dezvăluiri publice, s-au iscat scandaluri, mai 
mulți ofițeri ai armatei SUA au făcut şi ei dezvăluiri 
care au zguduit opinia publică. Căpitanul Joel Kirk, 
refuzând să doneze sânge pentru a i se afla ADN-ul 
şi a fi trecut pe cardul de identitate, a provocat un 
adevărat scandal public. 

S-a creat şi sistemul LUCID (din 1995), care este 
un colector gigantic de informaţii, de prelucrare a 
datelor privind identitatea flecarei persoane, în baza 
unor cartele electronice de înregistrare a fiecărui 
individ. Sunt cuprinse date de sănătate, muncă, 
familie, religie, opțiuni politice. Centrul este Fort 
Meade din statul Maryland. Aici funcţionează şi 
Agenţia Naţională de Securitate, NS.A, FB.., etc., 
C.A. aflându-se la o aruncătură de băț, în Falls 
Church, Virginia Această bază mai este denumită şi 
"Curtea Misterelor”, datorită secretului ce insoțeşte 
activitatea operațiunilor, şi foloseşte o logistică 
extrem de avansală, cu aparatură de domeniul 
ştiințifico-fantasticului, care nu este accesibilă pieței 
civile de mărfuri şi bunuri. Centrul are o multitudine 
de ramificații în lume, cu scopul declarat de a 
electroniza comunicațiile şi schimbul economic, de a 
substitui individul cu un număr de înregistrare, de a-l 
controla şi supraveghea. 

Totul îți aminteşte de "poliția gândurilor” a lui 
George Orwell, din cartea sa, "1984". se ascultă 
convorbiri telefonice. se decodează faxuri, se sparg 
coduri de computere, se spionează populația cu 
camere ascunse sau la vedere, se folosesc 
sateliți de spionaj care pot privi îndeaproape 
viața de zi cu zi a societății umane, se iau 
instantanee pe străzi, se monitorizează rutele 
avioanelor şi a vaselor maritime, de stai şi te 
întrebi de ce Dumnezeu nu a fost prins până 
acum Osama Bin Laden? Cine mai poate crede în 
ziua de azi că un bătrânel bolnav ce figura pe statele 





de plată ale C.I.A., ascuns într-o peşteră din munţii 
Afganistanului, terorizează lumea din când în când? 
Oare nu ar fi mai productiv să ne îndreptăm privirea 
către fostul lui prieten şi partener de afaceri, "Osama 
Buş Laden”? - 

In spatele acestor aspecte ce par normale intr- 
o societate avansată economic, se află tocmai 
idelle de control! absolut al unui guvern mondial 
(deja existent!) ce pregăteşte subjugarea noastră 
morală şi spirituală, 

LUCID este deja în aplicare în mare parte. Fostul 
preşedinte american Ronald Reagan a anulat 
punerea lui în aplicare datorită marilor proteste 
apărute public, prin respingerea volării legii identităţii 
electronice (folosindu-se “smart-card"). Următorul 
preşedinte, Bill Clinton, l-a aprobat fără ezitare. Pe 
acest card electronic se Înregistrează date, imagini 
vizuale, amprente digitale, vocale, caracteristici 
proprii individului care îl posedă, caracteristici care 
nu mai pot fi şterse odată ce au fost înregistrate 
Cardul nu poate fi alterat de alte câmpuri magnetice 
sau electro-magnetice, nu poate fi distrus de apă şi 
rezistă până la temperaturi de 94*C 

În 1996 senatorul statului Texas, di. Hutchinson, 
a propus un proiect de lege numit "999", care s-a şi 
























aprobat, prin care se legifera eliberarea cartelei 
biometrice de identitate a persoanei. 

Sistemul mondial LUCID se aplică Şi în Mexic prin 
intermediul planului NAFTA, aprobat de Congresul 
SUA. La începul a tratat chestiunea votării libere, dar 
apoi s-a pervertit în alte programe. 

De fapt, Mexic, S.U.A şi Canada fac pante 
dintr-un  superstat numit Uniunea  Nord- 
Americană (North American Union sau NAU), 
modelat după Uniunea Europeană şi despre care 
nu se suflă o vorbă, deoarece nu există nici un 
mandat politic sau economic în momentul de 
față, pentru crearea NAU. Practic este un stat 


x» 
LACRIMI 
Române, calcă cu grijă 


Blesteme străbune 






Pe glia ce ţi-a fost lăsată: 


Se pol lega de inima ta beată 
Sub iarba sfintei țări 
Sunt îngropați bătrânii, 
Ni-s îngropate vise, 
Sunt ingropate lacrimi, 
Urlă străbunii noştri în pământ, 
Nu-i aude nimeni cum plâng. 
Rănile lor sunt încă sângerii. 
De atâta dor durerea nemiloasă 
A împietrit în trupurile lor. 


LEGIONAR Martie 2008 


(continuare din numărul trecut) 


nelegitim, ilegal, realizat de mai puţin de 300 de 
elitişti globali turbaţi şi lacomi. Se lucrează şi se fac 
planuri şi strategii ca acelaşi lucru să se întâmple 
cât mai repede și în Africa şi Asia. /ar apoi toate 
aceste confederalii de pe fiecare continent se vor um 
într-una singură, intr-un sal mondial. Da, aţi citit 
corect: "SAT mondial”, căci ce va mai defini atunci 
noțiunea de stat? 

Deoarece deocamdată în S.U.A şi Canada există 
o lege care interzice splonarea propriilor cetățeni de 
câtre guvernele lor. Canada spionează cetățenii 
S.U.A iar S.U.A cetățenii Canadei, după care işi 
predau reciproc datele acumulate prin serviciile 
secrete. Pe lângă aceasta s-au înființat şi centre 
private de ascultare în propriile țări, căci atenție 
legea S.U.A. nu interzice culegerea de informaţii 
personale de către organizațiile private! 

În Thailanda, unde influența americană s-a 
manifestat mai mult sau mai puţin vizibil după 
încetarea războiului din Vietnam, deja se efectuează 
o strictă supraveghere electronică a activităţii zilnice 
a cetățenilor. 

Australia a apăru! în fața lumii prin scandalul 
centrului telefonic de la Deakin, de unde se spionau 
cetăţenii. Datele se transmiteau printr-un satelit ce 
comunica cu baza-mamă de la Fort Meade 
Maryland, USA 

Alte țări din Africa şi Oceania au același sistem 
de verificare 

LUCID, această uriașă caracatiță a totalitarității 
mascate, işi continuă existenta. Astfel, la 4 de 
1993, Bill Clinton a propus la Oxf crearea une! 
armate mondiale. Ideea se aplică deja azi. Trupele 
care azi staționează în Irak nu sunt nici sub 
ONU - care s-a opus războiului, nici sub cea NA 
Franța, membră NATO, nedorind implicarea în 
război. Acolo staționează "armata multinațională” 
prototipul armatei Noii Ordini Mondiale. 

În 1996 Bill Clinton deeretează crearea unei 
armale polițieneşti mondiale, aplicând astfel planul 
LUCID (infrastructure Protection Task Force 
formată din trupe ale CIA, FBI, NASA ). Începând cu 
ian, 2000 s-a lansat zvonul mincinos al teroriştilor 
care ar periclita zborul avioanelor din întreaga 
lume, SUA având astfel motiv să preia controlul 
asupra traficului aerian mondial şi pregătindu-ne 
totodată pentru ceea ce avea să urmeze la 11 
septembrie 2001: cumplita minciună! Aces! 
eveniment a fost doar un pretext pentu ca 
Washington-ul să pună mâna pe conducte. rezerve 
şi facilități petroliere, aflate din belşug în aria de 
acţiune a forțelor antiteroriste (Thierry Meyssan — "11 
Septembrie 2001 - Cumplita minciună”) 

De reținut că populația este aproape intotdeauna 
pregătită, obişnuită cu ceea ce va urma, prin ştin, 
zvonun şi marea industrie evrejască numită 
cinematografia hollywood-iană 

(continuare în numărul viitor) 

















Ş 





Cancurl 
ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE 


ROMÂNEŞTI 
- premii în cărți - 


| 
Condiţii de participare: vârsta max. 35 ani; răspunsurile se vor trimite în scris pe adresa k 


sediului, sau se pot da personal, la sediu, până la data de 10 a lunii următoare apariției 


revistei. Premiile se vor ridica de la redacție. 


RĂSPUNSUL CORECT LA ÎNTREBAREA LUNII FEBRUARIE: Care sunt cărțile legionare cele 


mai importante, care trebuie citite pentru a cunoaşte Mişcarea? i 
a fost dat de Daniel Corlat, din Ploieşti, 30 de ani, care a câştigat cartea "Roza vânturilor” — Nae 


lonescu. 
RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL: 


În mod evident, o cunoaştere temeinică a Mişcării 
Legionare nu se poate dobândi altfel decât citind 
lucrările de bază ale Fondatorului acestei 
Mişcări, CORNELIU ZELEA CODREANU, care 
sunt definitorii, conturând distinct fizionomia şi 
structura intimă a legionarismului. Acestea sunt 


- “PENTRU LEGIONARIT, care cuprinde geneza 
şi istoricul Mişcării de la 1919 până la 1933, precum 
şi fundamentul ei ideologic; 

(Notă: Al doilea volum din “Pentru legionari”, care 
urma să cuprindă: "continuarea istoricului Mişcării 
Legionare, prigoana, procesul, trădarea, precum şi 
considerațiuni asupra problemelor sociale şi statale 
în România şi asupra omului nou; legionarurl', n-a 
mai apărut, din cauza arestării şi asasinării 
Fondatorului). 


= “CĂRTICICA ŞEFULUI DE CUIB”, îndreptarul 
de bază pentru organizarea şi educația legionară; 


- "CIRCULĂRI ŞI MANIFESTE - în care se pot 
vedea atitudinile şi soluțiile în diferite probleme 
de ordin politic şi social, până la arestarea şi 
asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu (1938) 


Pentru cei care vor să aprofundeze studiul 
Mişcării, ca şi pentru cei care vor să înțeleagă 
esența fenomenului legionar, cartea "STILUL 
LEGIONAR DE LUPTĂ”, un studiu amplu care se 
adresează cu precădere intelectualilor, scrisă de 
comandantul legionar CONSTANTIN PAPANACE, 
unul dintre camarazii apropiaţi ai Căpitanului, este 
extrem importantă analizează şi explică, 
exemplilicând, tactica şi strategia Fondatorului 
Mişcării Legionare, demonstrând unicitatea şi 


invincibilitatea ideilor şi organizării legionare. "A 
murit Căpitanul, dar a rămas metoda! spunea 
filosoful Nae ionescu. 


lar pentru cei care vor să cunoască istoricul 
Mişcării, coordonatele politice, precum şi 
devierea de Ia linia Fondatorului după moartea 
acestuia, importante sunt două lucrări: 

- memoriile preotului comandant al Bunei Vestiri, 
ION DUMITRESCU-BORŞA, intitulate "CAL TROIAN 
INTRA MUROS", care povesteşte simplu, fără 
înflorituri - în calitate de cel mai înalt grad legionar, 
aflat mereu în preajma Căpitanului şi investit cu 
încrederea lui, deci aflat în centrul evenimentelor - 
cum a crescut Mişcarea sub conducerea Căpitanului, 
şi CE ANUME S-A ÎNTMĂLAT DUPĂ MOARTEA 
prematură a acestuia; 

- cartea comandantului legionar CONSTANTIN 
PAPANACE, "CAZUL HORIA SIMA ŞI MIŞCAREA 
LEGIONARA”, care expune şi el, tot ca martor direct 
al evenimentelor, motivele  eşuării politice 
neaşteptate a Mişcării, tocmai în aşa-zisul "moment 
de vârf” când a ajuns la guvemnare, şi toate celelalte 
evenimente nefericite care au urmat. 

lar poeziile lui Radu Gyr şi cântecele legionare 
completează imaginea gândirii şi simțirii legionare. 


NOTE REDACȚIONALE 2 

1. Este de menţionat câ lon Dumitrescu-Borşa şi 
Constantin Papanace nu au fost apropiaţi, nu au 
lucrat împreună în cadrul Mişcării şi că nu s-au 
simpatizat niciodată - eufemistic vorbind, având firi 
diametral opuse; după 1941 n-au mai avut nici o 
legătură unul cu altul, au scris în împrejurări total 
diferite, dar mărturiile lor despre desfăşurarea 


ÎNTREBAREA LUNII MARTIE: Puteţi numi câteva dintre devizele legionare? 
PREMIU: "Florilegiu” (poezii) — lonel Zeana. (Ionel Zeana — 1902 — 2002 — medic, poet, pictor, deținut politic, ultimul comandant legionar contemporan 
cu noi, cel care a reînființat Senatul Legionar în țară, după 1989, şi primul şef al acestuia.) 


sk 


RĂSFOIND PRESA LEGIONARĂ INTERBELICĂ 


Primul număr are semnături cu greutate: TRAIAN 
BRĂLLEANU semnează articolul. "Legiunea, 
nădejdea noastră”, care încadrează portretul lui 
Corneliu Zelea Codreanu; EMIL CIORAN are 
articolul "Ardealul - Prusia României”, preotul 
instructor legionar ILIE IMBRESCU, "Credincioşia 
Ardealulu?, poetul şi matematicianul ION BARBU 
scrie "Umanismul cel nou”, iar lon Costea - "Cu 
gândul la părintele Moţa” şi Bogdan Turcu, "Duhul lui 
lon Banea" . 

Dar să prezint un fragment din articolul lui Emil 
Cioran cu titlul amintit mai sus: 

“Garda de Fier realizează maximul de 
Sutoconştiință. În ea s-au trezit românii, în ea şi-au 
Problematizat rostul. Era inevitabil ca Ardealul să 
devină forma ei lăuntrică. Românie legionară ca să 
realizeze un sti] omogen, ca să înfrângă tentativa 
Pluralismului  - expresie teorelică a dezmățului - 

buie să ardelenizeze pe toţi românii, adică să-i 
oblige să fie ei înşişi în mod absolut. Legiunea va da 
valoare națională unei formule ce aşteaptă demult. 
Ce nu mai poale fi inchisă în provincie." 
articol se referă la reapariţia ziarului 
"Armatolil', publicaţie care se adresa 
românilor macedoneni, şi este semnat de 
dr. |. Ghelase. 


CUVÂNTUL LEGIONAR Martie 2008 


Sunt nevoit să fac o precizare; ziarul condus de 
Const. Papanace a fost însă suspendat, după o 
scurtă perioadă, de către Comandantul Horia Sima 
(1), pe motiv să nu supărăm pe vecinii bulgari care ne 
răpiseră Cadrilaterul! 

Un alt articol se referă la teroarea declanşată 
de către unguri în Ardealul ocupat: „De Crăciun 
nu s-au îngăduit praclicile tradițiilor noastre. 
Bisericile au lost închise, iar colindătorii bătuţi şi 
acuzaţi că fac propagandă. Frajii noştri s-au rugat 
închişi în casă pentru triumiul dreptății. După 
groaznicul măcel din comuna Ip din județul Sălaj, 
sângele n-a lost şters şi nu s-au mai cântat colinde.” 

În NR. 2 din 4 ian. 1941 reține atenția articolul 
„Arta şi viața legionară”, iar în NR. 3, „Legionarii şi 
tema morţii (de Axente Sever Popovici), precum şi 
recenzia plachetei „Rapsodia valahă” a lui Aron 
Cotruş, care apăruse recent la Madrid 


În NR. 8 din 12 ian. 1941 întâlnim un titlu 
zguduitor: „Un sat românesc din Ardealul robit a 
fost ucis într-o noapte” şi alături o fotografie cu 
un mormânt lung, de fapt o groapă comună, fără 
cruce păzit de un „honved” cu pană la pălărie. 
Este vorba de măcelul de la Ip. 






evenimentelor şi cauzalitatea acestora concordă 
perfect 


2. Cei care nu vor doar să cunoască sau să 
studieze Mişcarea, ci să devină legionari, nu trebuie 
să piardă din vedere faptul că "Mişcarea Legqionară - 
cum scrie Corneliu Z. Codreanu — "nu este numai un 
sistem logic, o înlânțuire de argumente, ci o_trăire” 
(“Pentru legionari”, pg. 299) 

În Mişcarea Legionară s-au adunat nu cei care 
gândeau la fel, ci cei care simțeau la fel, care erau 
dispuşi să lupte şi chiar să se sacrifice pentru 
dreptatea Românilor în propria țară; apoi s-au 
organizat, pentru că fără aceasta, cu eforturi izolate, 
nu se poate lupta eficient, nu se poate construi. 

Ideologia s-a cristalizat pe parcursul a zece ani, 
din practică, din viața de zi cu zi, urmând linia de 
gândire eminesciană şi exemplele nobile din istoria 
Românilor, apoi a fost cimentată cu sângele 
Fondatorului şi al elitei lui, astfel încât ce; care vor să 
devină legionari în zilele noastre, sunt obligaţi să 
respecte intocmai aceste principii ale Mişcării. 

Nu există mai multe feluri de legionari, ci doar 
unul singur, prototipul creat de Căpitan. 

Cei care vor să "inoveze”, "imprumutând” câte 
ceva din doctrina legionară, ce le convine, nu se pot 
numi legionari, chiar dacă lor le place să se 
numească astfel. 

Oricine care „a citit atent cărțile Fondatorului 
Mişcării (enumerate mai sus), poate face lesne 
diferenţa între un legionar şi o persoană care doar se 
autointitulează aşa, pentru că "Pomul se cunoaște 
după roade, iar omul după fapte”! 





Alte articol care, după titlu, te incită să le parcurgi: 
„Jertfa de la Majadahonda”, un articol vechi al 
celebrului prof. Nae lonescu (mort în 1940), din care 
reliefez fraza: „Codreanu a fost brațul de fier al 
Legiunii, Moţa a fost inima er, şi „Comemorarea lui 
lon Moța şi Vasile Marin, marile solemnități de la 
Berlin şi Rome, la 4 ani de la moartea lor." 

Miercuri, 22 ian. 1941, apărea la Sibiu NR. 15 
al ziarului „Înălțarea”. O pagină întreagă se referă 
la marea adunare de la Sibiu, alte două pagini redau 
conferința prof. Traian Brăileanu ținută cu acest 
prilej. Un alt material, cu fotografii, prezintă vizita lui 
Traian Brăileanu la Institutul de Cultură Italian de la 
Sibiu, 


NR, 18 din 26 ian. 1941 are înfăţişarea şi 
conținutul complet schimbate. Evenimentele 
tragice din Bucureşti din 21-23 ianuarie s-au făcut 
simțite: titlul nu mai are culoarea verde şi nu mai 
există nici un articol sau ştire legionară. Ziarul are un 
aspect economic, cultural, şi cuprinde multe 
informaţii scurte din viața cotidiană a oraşului 
străbătut de răul Cibin. La fel şi numerele următoare, 
ultimul care a apărut purtând data de 7 martie 1941 
şi având nr. 52. 


Pag. 15 














Revista se difuzează la chioşcurile RODIPET din 
BUCUREŞTI, şi din toate reşedințele de județ ale ţării 
(precum şi în alte localități). 


ABONAMENTE PENTRU ANUL 2008: 


- pentru Bucureşti şi provincie: 40 RON (400.000 lei vechi) / 
an; 

- pentru Europa: 50 RON (500.000 lei vechi) / an; pentru 
America, Australia, Canada: 100 RON (1 milion lei vechi) / an 













































Tase Dridu — Constanța: Da, din păcate este adevăr 
marele Nicolae lorga pelizula vremii l-a înregistrat, alăt 
ministrul Educației de atunci, răzând şi lovind cu piciorul 
dintre trupurile neînsufiețite ale tinerilor naţionalişti creşt 
asasinați în noaptea de.21/22 sept. 1939 și expuşi pă 
străzi. 

Vlad Pogorevici — Suceava: Trăiască Legiunea şi 
Căpitanul! Vă mulțumim mult, şi pe această cale, pentru 
afecțiunea pe care o manifestați față de noi şi pentru 
constanța cu care ne trimiteţi fotografii, salutări, impresii, 
poezii, din care vibrează sufletul legionar, ne impresionea 
faptul că toate sunt însoțite de panglică tricoloră şi simi 
Gărzii de Fier. Dvs. sunteţi încă o dovadă vie a fapt 
legionarii care au fost mai întâi Fraţi de Cruce pa 
sunt superiori ca legionari celor care nu au 
făcut această şcoală a caracterului. lar în 
legătură cu "cretinii şi canaliile” din oraşul dvs., 
chiar n-are nici un rost să vă formalizaţi! Şi ca 
să nu mai “alergaţi” după revista noastră, vă 
puteţi face abonament 

Relu Stan - Târgovişte: Galileea, provincie 
a Palestinei, a devenit vestită pentru că în 
Nazaret a primit Sf. Fecioară Maria vestea că 
va zămisli şi va naşte pe Fiul lui Dumnezeu; în 
Nazaret Şi-a petrecut lisus copilăria şi 
tinerețea, aici Şi-a început propovăduirea; în 
Galileea a făcut primele minuni, începând cu 
nunta din Cana Galileii; de aici Şi-a ales 
unsprezece din apostoli, şi tot în Galileea Ii S-a 
arătat lisus ucenicilor ultima oară după Înviere, 
trimițându-i să învețe şi să boteze neamurile 
Pe lângă iudei, aici locuiau foarte mulți arabi, 
fenicieni, greci şi sirieni et 

Marian Robescu - Miercurea Ciuc: 
Întrucât Carol | şi Elisabeta nu aveau nici un 
urmaş direct, pentru succesiunea la tronul 
României a fost desemnat fiul cel mare al 
fralelui lui Carol |. Astfel a ajuns pe tronul 
României, în 1914, Ferdinand | de 
Hohenzollern. A venit pentru prima oară în 
România în 1884, apoi s-a întors în țara natală E să: ela 
unde şi-a continuat liceul la Dusseldorf şi a urmat cursurile Universității din 
Lipsca şi Şcoala Superioara de Ştiinţe Politice şi Economice din Tubingen, 
învățând, totodată, cu profesorul Păun, limba, literatura, istoria şi geografia 
românilor şi instruindu-se şt din punct de vedere militar, ținând cont de faptul că 
urma să fie regele Românilor, Viitorul rege cunoştea, de asemenea, şi limbile 
franceză, engleză şi rusă. Povestea sa nefericită de dragoste, despre care doriți 
detalii, se poate rezuma astiel. aflat în anturajul regelui şi al reginei care îl 
instrulau îndeaproape, s-a îndrăgostit! de frumoasa Elena Văcărescu, 
domnişoară de onoare a reginei Elisabeta şi poetă, descendentă din vechea 
familie boierească a Văcăreştilor. Consiliul de Miniştri, în frunte cu prim-ministrul 
Lascăr Catargiu, contorm Constituţia României, s-a împotrivit categoric 
căsătoriei lui Ferdinand cu Elena Văcărescu întrucât aceasta nu avea 
ascendență regală. Elena Văcărescu s-a autoexilat, pentru totdeauna, în Franja, 
iar viitorul rege, după o recluziune de doi ani în castelul natal, Sigmaringen, s-a 
căsătorit cu prințesa Maria, primul copi! al ducelui Alfred de Edinburg (fiul reginei 
Victoria) şi al ducesei Maria (fiica țarului Alexandru a! |Jea al Rusiei). Ferdinand 
avea 27 de ani, lar Maria 17, Cel care i-a condus din umbră, atent şi sever, 









Redactor şef: 
Colegiul de redacţie: 


Nicoleta Codrin 


Relaţii 
cu publicul: 


e-mail: e . 





Pag. 16 





















Periodic editat de "ACȚIUNEA ROMÂNĂ” 


Emilian Ghika, Ştefan Buzescu, Corneliu Mihai, Cătălin Enescu 
Nicolae Badea - secretar de redacție 


Str. Mărgăritarelor nr. 6, sector 2, Bucureşti - îi 
(zona Circului — inters, cu Ştefan ce! Mare, 


Tel.: (021) 322 3832 sau 0745 074493 





ABONAMENTE PE ADRESA 
NICOLAE BADEA (secretar redacţie) 

STR: VLAICU VODĂ NR. 23, BL. V39, AP. 37 
SECT. 3, BUCUREŞTI, Tel.: (021) 322 3832 











În aceste prețuri sunt incluse: costul revistei, contravaloarea 
taxei poştale, plicurile etc 
Pentru orice informație în legătură cu abonamentul puteți 


lua legătura cu secretarul de redacţie (adresa 


abonamente de mai sus). 


de 


truindu-i, a fost însuşi regele, care le-a rezervat Palatul 
E aa] Cotroceni, iar la Sinaia, lângă Castelul Peleş, a construit 
după gustul frumoasei prințese, Pelișorul, în stilul Art 
Nouveau.  Corespondența dintre Elena Văcărescu şi 
Ferdinand a durat însă toată viața, cei doi plângându-și 
dragostea care nu a încetat niciodată 

Grigore Popovici — Rădăşeni, Suceava: Sunteţi la al 


scrierilor din noua dvs. carte, intitulată “Urmaşii 
comunismului: poezii satirice, colinde, pasteluri, articole elc 
lam remarcat, de asemeni, față de volumele anterioare 
izelarea versurilor, prezentarea grafică şi poeziile închinate 
lor. Felicitări! Referitor la Pluguşorul dvs.,: într-adevăr, mi-a 
plăcut, îmi amintesc de el, dar din februarie şi 
până în decembrie (2007) sunt zece luni şi — 
sincer vă spun — mi-a ieşit total din minte faptul că 
aţi trimis în febr. 2007, în avans de aproape un 
an, un Pluguşor, spre publicare în decembrie! Ar fi 
trebuit, totuşi, să-mi amintiți de el cu o lună 
înainte, în noiembrie 2007 (nu în martie 2008)! Nu 
E vă întristați însă din atât: amintiți-mi de el în 
noiembrie, şi îl voi publica în decembrie, anul 
acesta. Din păcate, deşi şi nouă ne plac mult 
poeziile lui Vasile Militaru, nu avem nici un volum, 
nici măcar pentru biblioteca noastră (vom încerca 
să facem rost). Toată afecțiunea pentru “poetul 
nostru țăran” din Rădăşeni! 

lon Brămine! — Pucioasa: Nu vi se pare că 
exagerați în ultimul timp? Ne confundați 
probabil... cu guvernul: ne cereți imperativ să 
"indreptăm siluația naţională în privința pieței care 
este inundată de produse necorespunzătoare 
pentru că noi "vom fi răspunzători în fața poporului 
român”! (2?!) Serios?! Evident, domnule, 
legionarii sunt vinovați de toate relele din lume! Ş; 
asla vine după sugestia să publicăm notele 
muzicale ale cântecelor legionare pe prima pagină 
(ca şi cum am fi o nație de muzicieni şi toți ar şti 
să le desluşească, şi ca şi cum n-ar exista 
înregistrări, ultima făcută chiar de organizația 
noastră, şi lansată în iunie 2006, de ziua Legiunii - 
ceea ce dvs., ca abonat al revistei, ştiaţi acest lucru). 

Ionel Murar — Tormac, Timiş: Am apreciat verua şi micile dvs. pamflete, 
"Simularea democrațier, Şi "Alertă Ja tinichea”, dar impânarea lor cu expresii 
"ultracolorate” le face de nepublicat într-o revistă legionară (iar dacă le-aș fi 
suprimat, aş fi răpit 90% din conținut). Observ şi că aveți “o problemă” cu 
Dumnezeu, fapt ce este în contradicție cu aspirația dvs, 

Vasile Barbu — Novi Sad, Serbia: Multumim pentru revista dvs. și a 
Românilor din Serbia, "Floare de latinitate”; n-am mai primit-o de mai bine de un 
an şi îi duceam dorul. Am preluat cu multă bucurie ştirea despre ridicarea celei 
de-a doua biserici româneşti în Serbia, iar din rubrica "Aforisme, proverbe. 
zicători, maxime..., din folclorul bănățean”) am selecta! câteva pentru cititorii 
noștri: "Pământul are prețul morților ce s-au coborât în ef. "Cărțile trebuie 
să formeze oameni, nu biblioteci”; "Icoarcă să Spui ceea ce nimeni n-a Spus 
până acum, şi vei vedea cât de greu este să fii originar. 


Nolte Codrin 


ISSN 1583-8311 





















fiecare Vineri, orele 15-19 ==: 
col! cu str. V.Lascăr) == 







$ 









CUVANTUL LEGIONAR Martie 2008