Ion Dumitrescu Borsa — Cal troian intra muros (memorii legionare) — 2002

POPE 


O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ 
MISCĂRII LEGIONARE 
CODREANU 


EANU 


Carmen LUCACI 
lica BOBOCEA 


Editor: Lucian BORL 


Coperta: 
Tehnoredactare: Ange 


Editura îşi declină orice responsabilitate faţă de conținutul 


| lucrării, precum şi faţă de caracterul oral al relatării. 


Comenzile pot fi trimise pe adresa editurii: 
Editura Lucman, Bucureşti, 
Bd. Al. |. Cuza nr. 91, Sector | 
Telefon/fax: 01.223.77.55 
email: comenziElucman.ro 
www.lucman.ro 


Cartea apare din iniţiativa organizaţiei 
Acţiunea Română 


ISBN 973-8372-58-5 


Preot lon Dumitrescu-Borsa 


secretar general al Mișcării Legionare 


CAL TROIAN INTRA MUROS 


MEMORII LEGIONARE 


Editura „[ LUCMAN 


Scurtă Prefaţă 
d sau 
„In slujba Legiunii și dincolo de mormânt” 


Pentru cititorul avizat ca şi pentru cel neavizat, câteva precizări, 
înainte de începerea lecturii propriu-zise, mi s-au părut. necesare. 
Abundența de memorialistică apărută după anii '90 de diverse nuanțe 
politice, înglobând de la prezentarea iadului concentraţionar la amintiri 
legate de activitatea politică, războiul împotriva bolşevismului Sau ală- 
turi de armata roşie, deschizând drum acesteia spre visatele ceasuri de 
mână a făcut ca interesul pentru acest gen să scadă. 

Memoriile nemuritorului cinstit şi devotatului părinte Ion 
Dumitrescu-Borşa prezintă perioada cea mai agitată, dar şi eroică a 
anilor interbelici, războiul în Spania anilor '37 ca voluntar în echipa 
legionară, împotriva bestiilor roşii, în linia întâi, voluntar pe frontul 
de Răsărit, şi drama poporului român căzut în selavie după război. 

Părintele lon Dumitrescu-Borşa a încercat şi a reuşit să prezinte 
cursul vieţii sale, viață împletită strâns cu viaţa şi soarta acestui popor 
călcat în picioare de la naştere şi până în zilele noastre de tot felul de 
hoarde năvălitoare, care nu s-au mulțumit să ne fure tot ce avem, dar au 
vrut să ne fure şi sufletele, să ne facă să uităm cine am fost, pentru a ne 
transforma într-o masă docilă de executanți fără trecut şi fără viitor. 

Să revenim însă la precizări legate de memoriile părintelui, 
menite să le facă singulare în publicistica românească. 

1. Au fost scrise în plină teroare comunistă a anilor '70, fiind 
recuperate foarte recent, odată cu accesul la dosarele Securității. 

2. După cum mărturiseşte, autorul a dedicat această spove- 
danie celor doi fii ai săi — Gheorghe şi Emilian — declarând că ar 
putea fi o lecţie pentru ei, căci atunci când ar fi trebuit să îi 
călăuzească pe drumurile vieţii soarta I-a ținut departe de ei. 

3. Se pot îndepărta orice bănuieli de subiectivism sau lipsă de sin- 
ceritate din două motive: întâi, pentru că aceste memorii au semnificaţia 
şi valoarea unor confesiuni făcute când simţea că se apropie sfărșitul 
unei vieți, a propriei vieți, închinată idealului legionar: şi prin definiție 
îndrăznesc să afirm, închinată iubirii nesfărşite a poporului român. 

Fiu de țăran fiind, a cunoscut dintotdeauna viața grea a românu- 
lui. După cum declară de mai multe ori, dar şi prin ceea ce a făcut toată 


..—.—.——. A 


Cal Troian Intră Muros | e A 
i i ţiunea meseriei ce a devenit repede 0 voca| cata > 
viața, prin Ohio ela fost cântarul izbânzilor sau a Nelz Lori e. 
lui de rând de ii înd, părintele nu a visa! niciodată la publicarea 
fie, pa ici cinstiţi să fim, cine îşi închipuia, în anii 70, 
re , i > Deci se exclude încercarea de a prezenta cu 
cui ce vor deveni de azi înainte definitorii pen- 
terbelice. Nu uitaţi că el, părintele Borşa, s-a 
oției care a fost alături de el până în ultimele 
persoane total neangajate atunci Şi credea el 


acestor memo 
căderea comunismu 
subiectivism nişte lu i 
tru istoria României în 
confesat băieților lui şi 5 
clipe ale Itu deci si pe 
iciodată în dispute polilice. 3 
pieiaaeță Ambiile făcute de părintele tnt SCI goi ca periicaţi 
| prin toate. publicaţiile apărute şi nu puţine, in iu ga“ | 
| România, corespund cu tol ce S-a SCrIS despre mişcarea egionară, Mâna 
în consideraţie pe toți cei care s-au străduit să prezinle, fără pă InIr i 
tumultuoasă, eroica, dar din nefericire scurta viaţă a mişcă i legionar e i 
Sunt lucruri care s-au mai SCris, altele care apar ca noutăți, 


altele ca noutăți de interpretare, dar care işi găsesc locul întotdeaună 
în contextul altor informaţii sau completează cu o logică perfectă 
petele albe din istoria noastră. = aa z : 
Desigur, apariția memoriilor părintelui on Dumitrescu-Borşa 
| va fi de natură să deranjeze anumite conştiinţe. Editarea acestei cărți | 
are de fapt nişte scopuri clare, declarabile şi nobile, căci ce poate fi 
mai nobil decât promovarea adevărului. Este inexplicabil cum mii de 
oameni din această țară refuză să accepte adevărul sau alții, mult mai 
mulți îşi închipuie că merită o soartă mai bună pentru simplul motiv 
că sunt corecți şi respectă cel puţin în mare legile creştinismului. 

Vă înşelaţi! Nu este suficient! Toţi cei ce sunt în afara luptei 
active împotriva răului şi pentru binele acestei țări îşi irosesc o bună 
parte din menirea lor pe acest pământ. ț 

Părintele lon Dumitrescu-Borşa şi mulți alții ca el, însufleţiţi de. 
marile idealuri ale tineretului român interbelic au sacrificat totul pen- 
tru idealurile naţionale şi, desigur mă va, întreba cineva care a fost 
răsplata. vitejiei şi altruismului său? Atunci vă voi răspunde că mul. 
există răsplată mai mare şi mai universal valabilă decăt să îți închei 
existența cu sentimentul datoriei implinite. , 
i cleste morntn, marele pătriot român, care a fost în 

p orşa „ ne mai întinde o mână de ajutor în 


Slujba adevărului, în Slujba lui i 
| ului, în Slujba lui Dumnezeu şi a patriei e a iubit 
mai mult decât orice. d Anu 00 AN 


Nicador Florea Zelea Codreanu 


Amintiri 
Cuvânt de început 


La 4 decembrie 1967, am căzut la pat doborât de un infarct 
miocardic, pe lângă un ulcer duodenal, arterio-seleroză generalizată, 
arterită obliterantă la membrele inferioare, astmă şi alte boli de care 
am suferit ani îndelungaţi. Datorită grijei soției mele, care a chemat 
Salvarea, am avut îngrijirile medicale acasă timp de cinci zile, după 
care am putut fi transportat la Spitalul „Davila. Vizitat zilnic de soție 
şi datorită stăruinţei ei, m-am bucurat de o atenţie şi un tratament 
deosebit din partea doctorului cardiolog Popa căruia, după ce am 
început să mă simt mai bine, i-am dedicat câteva rânduri rimate: 


„Prins d-un infarct miocardic 
Am fost dus la spital grabnic 
Doctor Popa mă-ngrijea 
Şi-mi tot spunea mereu aşa: 
Vezi, stai în pat şi nu mişca! 
Iar dacă nu vei asculta, 

Zău, nu-i bine, nu e bine 
Vine moartea peste tine.” 


Boala a durat mai multe luni, spitalizat şi acasă, lăsând urme 
şi pus sub supraveghere în viitor. Sunt un om în vârstă, aproape de 70 
ani. Suferințele, necazurile, urcuşurile şi prăbuşirile, pândit de moarte 
la tot pasul, acestea m-au însoțit în trecutul vieții mele. Fiinţe scumpe 
— doi copii şi-n ultimii ani a doua soție — m-au făcut să mai supravie- 
țuiesc. Sunt puţini oameni care să fi avut durerile şi zbuciumul meu. 

Dragă Gicule şi tu Milică, m-aţi cercetat pe patul de spital şi 
acasă. Voi nu aţi cunoscut decât puţin din viața mea. La moartea 
mamei voastre aveați unul 4 ani şi jumătate şi cel mai mic 3 ani. Voi 
nu ați avut mamă, să cunoaşteţi dragostea ei. Voi nu aţi avut tată, 
decât din când în când, căci a plecat pe drumul nenorocirilor ce-l 
urmăreau. Acum sunteți oameni în vârstă, cu soții şi copii. Fiți oameni 
demni şi preţuiți cum trebuie familia! La rugămintea voastră, de a vă 


—.—. 


a Muros | 8 P/I 
nântată a vieții mele şi Eee e prin 
insăilez pe hârtie ceea ce Se că vă 
= ne voi, cât şi pe Muţi, soția mea e azi, i: 
£ ge i iza mângâiat în neliniști, în clipe grele 
le mele ş zi înc: 
În tot ce voi scrie, nu Am pretenția de scriitor şi nici ia 3 
E: ji a udă lumină tiparului. Si SU ppt ii ua Ti 
pa năgilâri 0 pu eat osul şi e Cat mele, 
fie ună şi rele, ca din această voi să puteți vepriaie “e ine şi 
ce e rău şi să ştiţi cum să vă pi) i aia E dă 
A trecut aproape un an de când voi aţi! £ 
tâta, căci trecutul meu nu este atat 


| a 

| is şi nu ştiu de ce am tot amânal a e : d 

scris şi nu Ştiu că x, 

| de odios încât să nu fie cunoscut de familia mea. Am lăsat ze a 
să scruteze toată viata mea de până acum şi ani găsit că nu am nimic 


de ascuns. Nici greşelile şi nici păcatele mele. Toate vor servi de 
învățăminte pentru voi. După ce mi-am făcut acest examen, si, sa mă 
apuc să aştern pe hârtie viața unui Om, incepând cu partea ultimă 
lăsând, dacă voi mai trăi, partea de început. Dacă m-aş putea ține 


după versurile lui Coşbuc: 


Cal Troian IN 


partea cea mai frăn 


ăsa în SCrIS A 
ast cep acum să 


care am recul, Iu 
interesează mai Mu 
a vegheat la suferinței 


şi care a privit cu multă dragoste Și la 


| „Sunt grei bătrânii de pornit. 
De i-ai pornit Sunt greu de-opril. ! 


Hai să încercăm | 


Preot Dumitrescu Borşa 


Începem cu anul 1928 


2] m crezut că, îmbrățişând cariera preoțească plin 
de idealuri, aşa cum am primit indicaţia în studi- 
ile seminariale şi cele teologice de la profesorii mei, voi 
defăşura o activitate misionară fără greutăţi şi necazuri. Copil şi 
adolescent, m-am bucurat de multă dragoste din partea celor ce 
mă-nconjurau. Odată intrat în societate, începând profesiunea de 
preot, au pornit răutăţile omeneşti, mai ales din partea celor 
avuţi, chiaburi, acaparatori de bunuri şi speculatori ai muncii 
celor săraci. Nu mi-au plăcut: minciuna, hoţia, îmbogățirea pe 


- căi necinstite, camăta şi altele de acest fel. Pornind lupta contra 


acestor nedreptăţi sociale, mi-am atras ura acestor oameni care 
făceau parte dintr-un partid sau altul de guvernământ, aveau şi 
putere, fiind susținuți de mai-marii lor. 

Nenorocirile au început să cadă asupra capului meu 
începând din anul 1928 când — după o boală necruțătoare: tuber- 
culoză pulmonară, cu tot tratamentul şi spitalizările, timp de trei 
ani — la 15-ianuarie ale anului pomenit mi-a murit soţia, lăsân- 
du-mă cu doi copii mici. Cel mare 4 ani şi 6 luni, al doilea, 2 ani 
şi 8 luni. 

Fusese o femeie frumoasă şi foarte bună gospodină. 
Pierderea ei mi-a produs mare durere. De aici voi începe poves- 
tirea vieţii mele, rămânând, dacă vom mai avea timp, ca 
începutul: copilăria, adolescenţa şi anii de preoţie petrecuţi ca 
paroh în comuna Bălceşti, astăzi „Nicolae Bălcescu”, să 
formeze o altă descriere a amintirilor mele. 

Lovitura ce am primit atunci, amărăciunea, demoralizarea 
m-au făcut posac și am început să-mi înec necazul la un pahar 
de băutură, mai peste măsură. Apoi, în vara aceluiaşi an, 


...—.—..———. 


ros | 10 = 11 || Preot lon Dumitrescu-Borșa 
E enal la Tribunalul din Piteşti, în care am 

intentarea unui Doe ea ca preacinstitele fețe bisericeşti, pline 
fost citat ca martor, „IA să mă trimită în judecata consistoriu, 
de ipocrizie Şi imoral 4 3 MN cu. pâna 


Cal Troian Intra Mu Ea eee za ; Ai 
religios singur, în asistența episcopului şi a preoților Stanca şi 
Antal, consilieri eparhiali, ţinând şi predica zilei. A fost un fel 
de eta la care am reuşit, după cum am înțeles din felici- 
ariu si : tările primite; şi, sărutându-mă pe frunte, e iscopul m-a invi 
lui bisericesc cu d SAR an cu amânări intenționate, Ja masă. În timpul mesei, afla pri iaA date, ra sata 
terminarea procesului, opului meu, Nichita al Argeşului, Care ocupa parohia din Albac. „Nu, măi! Am nevoie de tine în altă 
Am cerut audienţă e i: pe acest proces. M-a primit cu multă parte. Îţi dau parohia Borşa |, din Maramureş. În acest judeţ nu 
avea toată puterea să Sa o scrisoare din partea €piSCOpului am decât un singur preot cu studii, în afară de protopop. În tot 
îngăduință ŞI mică i n care-i cerea, ca misionari, câțiva preoți Maramureşul avem numai Şapte parohii ortodoxe. Ducem lupta 
ol Male E „Sfatul meu, mi-a Spuș pentru combaterea greco-catolicilor şi aducerea lor la ortodo- 
E ei A ca misionar în Episcopia Clujului Pen: xism, Cu călugării ce-i am acolo, la aceste parohii, nu fac nici o 
Ele ea i Îti anulez procesul şi-ţi voi da salariul teţi: treabă. Vei avea unul ca ajutor, ca tu să poţi îndeplini serviciul 
i age ce de » Am acceptat şi mi-a dat scrisoarea de reco: de misionar. Ai o parohie bună, pentru care tu vei primi salariul 
E ci dă i libertatea de a săvârşi serviciile religioase după studiile ce le ai. M-a îmbrățişat, m-a sărutat, a scos bile- 
ip di ales că la 16 august 1929 era hramul bisericii, tul de autobuz ce-l avea deja cumpărat şi, dându-mi numirea de 
în parohie, i această dată să plec la Cluj. preot paroh la Borşa |, zise: „Vei lua autobuzul mâine dimineaţă, 
ici A căi foarte greu. Eram singurul fiu al părinților mei. la ora 6 şi vei merge prin Baia-Mare la Sighet. Scurtezi drumul. 
Dorinţa lor a fost să mă preoţesc şi să duc viața alături de e, să k Cu trenul ar trebui să mergi prin Oradea-Satu-Mare--Carei şi o 
fiu un stâlp al bătrâneţelor. Avuseseră şase copii, din care în viaţi porţiune bună prin Cehoslovacia. Te prezinți la protopop şi-ţi vei 
mai eram eu, cel inai mie. Apoi erau şi cei doi copii ai mei, lua parohia în primire. Am dat dispoziții şi îndrumări cum să 
rămăseseră acum în grija mamei mele. Când au aflat ştirea că Yo procedeze cu tine”. a; 
pleca, au început să plângă, mărindu-imi jalea de care eram cuprins În după-amiaza zilei de 30 august am sosit în Sighetul 
Am căutat să-i înduplec, făgăduindu-le că, pe lângă ajutorul ce | Marmaţiei ŞI m-am prezentat protopopului Munteanu, unde am 
voi trimite, voi veni şi eu cât mai des să-i văd şi să stau cu ei. „găsit şi pe preotul Miron Codrea-Nuţu, călugăr, deținătorul 
Pe la 25 august 1929, am plecat în Transilvania, la Cluj parohiei Borşa. Puseseră încunoștiințaţii telefonic. de sosirea 
ținuturi pe care le vedeam prima dată. M-am prezentat pis mea. După cunoştinţă şi o conversaţie de început au privit la 
copului, înmânându-i scrisoarea de recomandare. Citisem Îl mine, zâmbindu-mi. Eram An reverendă Şt purtam barba iar 
revista eparhială că este vacantă parohia din Albac, Munţi aşa cum obișnuiau preoții din Vechiul Regat. Ei erau bărbieriți 
Apuseni. Mă îndemna sufletul să cer această parohie. MI complet ŞI purtau numai o vestă închisă la gât. După ce pro- 
îndemna ceva din adâncurile mele să merg la moţi, acolo d topopul mi-a adus o vestă de a lui, Tugându-mă să-mi scot re- 
unde Horia a început răscoala contra nedreptăţilor. Episcop! verenda, a spus părintelui: „Părintele Dumitrescu nu cunoaşte 
Nicolae, după citirea scrisorii, m-a cazat la căminul preoțiloi situa A plalEa i et duza de Ia:0 Hoo sasș SRDEEZA Bara 
fixându-mi ziua de 20 august, sărbătoarea „Tăierea capului SI Şi Să se bărbierească”. Apoi, adienânicinznieniieagln, Mara 
Ion Botezătorul”, să fac slujbă la biserica eparhială. Nu a po SERIA rad doare e SAR ai 
Simțit că : E , cum le zicem noi. Toţi poartă bărbi, cei tineri, perciuni, şi s 
târziu So sea inci IO NOBaN eaniaă is Z 0 îmbrăcați în aceste Spre lungi şi negre. tă vei sosi în 
i '€ ȘI Jocul cu moartea. Am săvârşit servicii i 5 


pent 


—— 000 i 


.—.— 


ra Muros-Î 12 


. drept jidan- Noi întrebuință 
Borgayei Îi E oficiem serviciul divin. 
aaa saca puțină stăztă Ea db De altfel, de când 
dată când dădeam cu ochii a nt ich, am fost întâmpinat de 
sosise cu autobuzul (a Pi ut mi-au făcut impresia că suni 
mai mulţi bărboşi are ti era o mănăstire de călugări 
călugări. Ştiam Că la DER SI o către: mine, au începul să 
ortodocşi. Dar aceştia, repezindu- speri SR umiridie 
m faebs Masă Gică ii tut decât să-mi fac semnul 
bagajul, am rămas uimit ŞI DU ana-pulu d. între; elite RăBăţean 
crucii, la care s-au îndepărtat, zicâni într ntre 
reoățean!” Seara am luat trenul, însoțit ERE i licurehil 
cu care urma ca a doua zi, fiind duminică, e ie SE 
împreună şi să mă prezinte foştilor lui şi viitori or Ea ăi 
EI locuia în Borşa-Centru şi avea o casă frumoasă, mare ŞI cu 0 
ogradă frumoasă. Am dormit aici la el, spunându-mi se, ŞI în 
parohie are două camere mobilate în localul şcolii, ace nava] 
putea locui. Mobila aparține bisericii. Am pornit dimineaţa către 
biserică. Din Borşa-Centru şi până în Borşa-Poiana erau. patru 
kilometri de mers pe jos. În drum întâlnim mulțime de oameni: 
femei, fete, bărbaţi, care sărută mâna preotului Nuţu cu respeel 
şi-şi dau bineţe, salutul lor: „„Laude-se lisus Hristos! Laudă lu 
lisus!” la care se răspundea cu: „În veci, Amin!” sau „„Lăudat să 
fie în veci, Amin!” pe care la început nu-l înțelegeam şi am ceru 
explicaţii. „Aşa se zice la noi, în loc de bună dimineaţa, bună ziu 
sau bună seara, cum se zice la D-voastră”, îmi spuse Nuţu. 

Două lucruri mi-au atras. profund. atenţia: frumuseți 
naturii înconjurătoare, peisagii nemaiîntâlnite de mine pâni 
atunci; şoseaua cu cotituri pe marginea râului Vişeu, pe sub 
poalele muntelui Pietrosu, privind pădurile de brazi seculari până 
SuSsu până departe pe vârtul Prislopului, peste care şoseaui 
ao ace : Fă Apoi simplitatea, bunătatea, ospil 
denţi din daci ea Cost ma a ăia mă a Sea 
Pintea Viteazul, la aere Oților, m-au făcut să mă gîndesc! 
se cunosc peste tot Re li a despre acest haiduc d 

aramureşului. Haiducul care d 


Cal Troian Int m reverenda numai 


|. Era pentru prima 


13 1 Preot lon Dumitrescu-Borșa 


oastea lui, a luptat pentru dreptate şi ajutorarea sărăcimii. lată 
unde mi-a fost dat să ajung, potolindu-mi dorința ce o aveam 
pentru Albacul lui Horia. Şi aici voi trăi vremuri de legendă, pe 
lângă aceşti oameni de omenie. lar locurile ce mă-nconjoară îmi 
vor desfăta privirea şi-mi vor îndepărta gândurile dureroase. 

Am oficiat serviciul religios, după care preotul Nuţu mă 
recomandă enoriaşilor: „Vlădicul nostru v-a trimis un preot ce 
ştie carte multă. Nu ca mine, un biet călugăr. El va rămâne aici, 
în parohie, iar eu voi trece în parohia II-Borşa Joseni. Să ascul- 
taţi de el, că vă doreşte binele, aşa ca mine.” Se aud apoi câteva 
vociferări. Primul curator (epitrop), diecii (cantorii), care îl vor 
pe părintele Nuţu să le rămână pe mai departe păstorul lor. Am 
închegat la repezeală o predică: „Dragoste cu sila nu se poate 
face! Bine. Dacă voi nu mă vreți, nici eu nu voi rămâne! Ca să 
ne cunoaştem mai bine, voi servi la această biserică numai o 
lună de zile, după care, la dorința voastră, eu vă voi părăsi.” 

Timp de o lună am cercetat topografia locului şi situaţia 
socială a oamenilor din această comună. Am făcut mai întâi 
cunoştinţă cu autorităţile comunale, cu preoţii greco-catolici, de 
a ajunge la o bună înțelegere cu ei, fără frământări, ură şi ceartă 
ce ar fi devastatoare pentru credincioşi. Apoi cu membrii corpu- 
lui didactic, 14 la număr, Borşa având 2 şcoli primare, o şcoală 
ebraică şi una pentru limba maghiară şi germană. 

Comuna măsoară o lungime de 22 km, începând de la 
gara C.F.R.-Borşa şi până dincolo de muntele Prislop, unde mai 
are un cătun „Cârlibaba”, jos de izvoarele Bistriţei, care, de 
fapt, ar fi trebuit să aparţină de Bucovina. Satele sunt răspândite 
pe văi şi munți. Centrul formează un târguşor, care e luminat 
electric de la o fabrică de cherestea aşezată în apropiere, şi e 
locuit în întregime de evrei. Nu sunt decât şapte case de români. 
Casele sunt toate din bârne de brad acoperite cu mraniță. Din 
muntele Pietrosu se extrage minereu (pirită). Pe valea Tişlei în 
sus, la Nandal şi Baia-Borşa, pe lângă minereuri se găsesc şi 
izvoare de ape minerale cu băi primitoare, iar izvoare de borcut 
se găsesc peste tot locul. Este cea mai mare comună rurală din țară, 
şi populaţia se ridică la 22 000 locuitori, între care 4000 evrei, 


14 
a Muros-| i 
iur-î j nţii împăduri 
işi 1.000 nemţi- pe jur împrejur, Pi uțin fie za 
a ete Nu au pământ arabil, decât puțin, pe Care 
SU: : aere Locuitorii sunt tăietori de Bi 
pi i oamenilor să 
> ausi şi crescători de Vite- Am fost prin e im Ei 
E fel de viaţă duc ei şi am constatat că i 
ora peer cu multă dragoste, căutau să - E E. 4 
it ăligă) cu lapte acru sau Un cartof oi, copț a cei 
Coleg a ăci îmi spusese diacul meu Simion 
fi Nu puteai refuza, Căcl 1 se d sau 
erei i să Itfel gazda rămâne mâhnită. Şapte 
Buta că va trebui să gust, a 


i şi î ă âmbăta, căci 

fabrici de cherestea lucrau ZI ŞI noapte, în pini ir î 
ietăți iesti. Evreii, care veniser ] 

erau proprietăți evreieş ISA a email 
ă, Î î âna mai întâi pe centru | 
useseră, încetul cu încetul, mi i în entrul” unei, 
E apărând cu mai nimic casele românilor, apoi Si pe şi 
munţii, exploatând fără milă pădurile munților, ice e din 
Composesorat şi munca oamenilor, fiind obligaţi a lucra şi 
duminica, şi sărbătorii 


e legale. Pentru munca depusă, primeau 
săptămânal un bon cu care puteau 


Cal'Troian INU: 


2 000 un 
cu poieni de pă 
se cultivă OVăz $ 


lua, tot din magazinele lor, ce 
Je trebuia, mai mult făină (farina, cum ziceau ei), mălai şi ulei 
Dacă aveau lipsă de bani, vindeau bonul cu scădere, la alți evrei 
sau împrumutau bani de la cămătari, cu mâzdă (dobândă, 
camătă) de la 2 lei până la 4 lei , e săptămână, făcând datorii pe 
care nu le mai puteau plăti, apoi polițe semnate, judecăţi, vân: 
zarea sau luarea avutului lor, lucruri din casă, pământ şi vite. 

În târg, fiecare casă era „0 cerciumă” clandestină cu horincă, 
palincă, vinarţ şi spirt puturos, ce se vindeau şi pe datorie, ci 
încărcarea consumatorului, urmând semnarea de polițe cu 
urmările amintite: oameni gălbejiţi, feţe supte, boli, tuberculoză 
copii prost îmbrăcaţi, mureau în unele cazuri de inaniţie. Și h 
toată această populaţie nu se afla decât un singur medic evreu 
fără spital sau măcar un dispensar. Am văzut case pe munţi 
unde nu puteai urca decât cu piciorul, iar morţii îşi aveau cimk 
tirul în grădina casei. ţ 


ea Area si casta nemiloasă mi-a provocat muli 
lici, majoraseră uitai i Ratia ŞI preoții, mai ales greco-cale 
aug rapi PP rile epitrahilului, Au inventat, de exemplu 

antâri: prohodul mic, 200 lei, prohodul mijlocii 


151 Preot lon Dumitrescu-Borsa 


500 de lei, prohodul mare, 1 000 lei. Desigur, creştinii care erau 
foarte credincioşi plăteau, făcând împrumuturi la cămătari. Plin 
de dezgust, am desființat acest sistem, arătând enoriaşilor că în 
cărțile sfinte nu există decât o singură oficiere, pe care orice preot 
trebuie să o facă, şi că eu nu primeam, unde fusesem preot, decât 
100 lei şi numai dacă omul avea, că preotul este obligat să facă 
înmormântarea, în cazuri anumite, şi fără plată, ca şi alte servicii, 
masluri pentru bolnavi sau botezuri. Preotul greco-catolic, 
Andrei Berinde, care era cu mine în Borşa-Poiana, ca să nu-şi 
piardă credincioşii, ce începuseră să treacă la ortodoxism, a 
adoptat această atitudine în legături prieteneşti şi adesea ne sfă- 
tuiam. Vedea şi el situaţia grea în care se aflau oamenii. 

Se împlinise o lună cât am stat în parohie. Consiliul paro- 
hial, în frunte cu epitropii (curatorii) nu s-a întrunit ca să-mi 
comunice că puteam rămâne ca preot al lor. Ca atare, mi-am 
strâns micul bagaj cu care venisem şi am plecat să-mi văd copiii 
şi părinții. Mă nutrea gândul, în urma stării de lucruri de aici, să 
nu mă mai întorc la Borşa. Nu am anunţat pe nimeni de plecarea 
mea. Am spus numai preotului Nuţu, să vadă şi de credincioşii 
din Poiana, căci s-ar putea întâmpla ca eu să nu mă mai înapoiez. 

Trecuse o lună, octombrie, cât am stat cu părinții şi copiii 
mei. De multe ori, mama şi tatăl meu, cu lacrimi în ochi, mă 
implorau să nu mai plec de lângă ei. „Te-ai dus tocmai la mar- 
ginea pământului, mamă! De se va întâmpla să murim, cine îţi 
va mai spune de noi?” îmi spunea mama mea plângând. „Nu 
aveți frică, căci aveţi încă mult de trăit. Nu am lăsat copiii cu 
voi? Eu am să vin cât mai des ca să vă văd, Dacă se întâmplă 
ceva, vreo boală, mergeţi la poştă şi-mi daţi o telegramă.” Am 
primit'o notă din partea Episcopiei, ca să mă prezint imediat la 
parohie, fiind chemat de enoriaşi, aşa că am alungat gândurile ce 
mă frământau de a nu mă mai reîntoarce în Maramureş şi la 
Chemarea cu insistență, am revenit în parohie, cu toată ţintuirea 
ce mi-o provoca durerea părinților mei. 

Casa parohială fiind în construcţie, m-am instalat în cele 
două camere şi bucătărie, ale şcolii din Poiana-Borşa, camere ce 
serveau de locuință învățătorului Vasile Cheşa, un tânăr ce atun- 


De 


a Muros | 16 


Cal Troian Intr > 

şcoala normală Şi fuse 

dărit dia 

Toncioaia, iar mai târziu pa : ie 

harmică şi curată, Toată Il la gura sobei poveşti: Bătrâni şi 

pădurilor de brad şi ne SPunC?na. e desea, şi nu cu mâna goală 

Ei i i ti a ȘI 

i. ca şi cei mai tineri, YI, ș ânză, lapte acru 

i sd tă din toată sărăcia lor: cartofi, brânză, 1ap , 
aşa i i 

u mălai. ij ş fi = 

gta per a ne pomeneam că venea câte cineva ŞI E 1agi 

„Ea Pe > oărinte şi Om CINSU... ur 

de vinartț, palincă. „Plecă ei pi 

ăhărut împreună”. La care incepe 4 * 

pri diacul de la biserică, Grigore Buhan, Vasilt 


Simion Butan, 0)SEXIGI RIES AC 
Călbează, Grigore Pagu, Găvrilă Strifundă şi alţii veneau pe a 
mine. Ei erau puţin mai înstăriți. Apoi veneau tot felul dt 
! de la preot. Fie că aveau necazuri cu 


a se certau în casă, în sfârşit, pentn 
orice supărare ar fi avut, veneau să se destăinuiască preotului şi 
nici în judecată nu umblau. Căutau ca tot preotul să le facă ma 
întâi dreptate şi să-i împace. Îi primeam cu dragă inimă și i 
spuneam ce să facă. De aici, au început să fie mândri cu preotul 
lor și, ca o măgulire, aceasta este în obişnuința locului, să te faci 
ceva mai mare încât, fără să vreau, am ridicat în rang. De-acum 
după ce s-au sfătuit împreună, îmi spuneau „Domn Protopop”. 

Din povestirea trecutului lor şi a legendelor, aştern aic 
două care ilustrează starea maramureşenilor şi una, actuală încă 
influență a celor petrecute în trecut. 

1. Este vorba de Pintea Viteazul, despre care am scris sept 
rat și alături la povestirile mele de aici. 

II. Judecătorul Hojda. „Era de aici din Borșa”, în 


povestea Simion Buţan. Avea locuința în Borşa-Joseni. Se mi 
Văd şi azi ridicăturile temeli 
A 


se numit învăţător. Am locui 
Avea grijă de noi bătrâna 
e fiica ei, Ana, 0 fată bună 
am. vârfurile munților. şi 


ci terminase 
şi ne-am. g0SpO 


oameni, să ceară un sfat 
evreii, fie că soțul şi soți 


17 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


mâna şi a acapara bunurile românilor ce-i primiseră cu o 
bucurie ospitalieră, căuta legal şi prin martori să descopere 
şiretlicurile evreilor şi dădea câştig de cauză românilor. 

Pentru aceasta, evreii au ținut sfat în sinagogă şi, într-o 
noapte, când judecătorul se întorcea acasă, a fost asasinat, 
înjunghiat cu cuţitele, în faţa casei. Şi astfel oamenii au pierdut 
pe protectorul lor. Nici până astăzi nu s-a aflat urma criminalilor. 
Casa, s-a dărăpănat cu timpul şi au rămas numai urmele. Noi tot- 
deauna, când treceam pe acolo, ne făceam semnul crucii şi 
spunem: „Dumnezeu să-l ierte, că tare mult ne-a iubit”. Când 
Buţan mi-a povestit aceasta, în colțul ochilor am observat 
prelingându-se câteva picături de lacrimă. 

Cădeam adesea pe gânduri după asemenea povestiri, 
căutând un drum pentru ajutorarea acestor oameni buni, blânzi, 
cinstiți şi corecţi, care mă înconjurau cu o deosebită dragoste 
ospitalieră. Nu puteam da decât sfaturi: „Nu mai cumpăraţi 
nimic de la aceşti înşelători. Cereţi să vi se plătească în bani 
munca voastră şi nu în bonuri. Nu mai faceți împrumuturi la ei, 
căci vă înşală. Mergeţi la Banca Naţională din Sighet. (Vorbisem 
acolo şi acordau împrumuturi). Nu mai beţi rachie şi otrăvuri în 
cârciumile lor sau în casele lor”. Şi ca să le vin în sprijin, am 
înființat două cârciumi româneşti în Borşa-Poiana — o prăvălie 
cu mărunţişuri, făină şi mălai, iar în Centru, o măcelărie româ- 
nească, aprovizionate direct din Sighet de la creştini — şi i-am 
învăţat cum să vândă şi cum să calculeze câştigul. Am făcut dese 
drumuri prin comunele Maramureşului, pe Valea Vişeului şi pe 
Iza. Pretutindeni centrul satelor era ocupat mai mult de evrei, 
având aceeaşi ocupaţie, de înşelătorie. 

În urma explicaţiilor din trecutul istoric cu „Uniaţia”, cum 
au devenit greco-catolici, oamenii au început a face declaraţii de 
trecere la vechea credință ortodoxă. 

“ Borşenii mei căutau să mă ajute pe cât puteau. Au început 
să mă iubească. Unii pescuiau în izvoarele Vişeului şi dincolo, 
peste Prislop, în izvoarele Bistriţei, păstrăv şi lipan şi-mi 
aduceau, bucuroşi că-mi făceau mare plăcere. Ba au început să 
mă deprindă şi pe mine cu prinsul peştelui cu undița. 


O 


uros | 18 


i a M Ş E 
Cal Troian Intr nisem şi cu. câţiva 


i i şi mai aier Coceş. Avea o 
evrei, meseriaşi săraci ŞI mai cu 
& . . 
trăsurică cu doi cal buni. 


-- diferite locuri şi nu lipsea NIC! i 
CA gară şi până în Poiana erau 7 km ŞI» 


; ssura lui Maier. Câteodată ne opreâm la el. Avea 
bagaje, luam îrăsu ; ie bună, care mă omenea cu câte 
două fete frumoase şi O soție vună, i lunișinid 
ceva, Maier nu era un babotnic. Nu purta barbă şi p Dice cu | 
anteriu lung. Avusese 0 soră frumoasă, care se căsătorise 5 i 
| român, Filipan. Acesta terminase Academia Comercia ă la 

Viena şi, venind în Borşa, a început o campanie împotriva Comer: 
tului ilicit al evreilor. Sora lui Maier, cu farmecele şi frumusețea 
ci, I-a prins pe Filipan în mrejele ei. S-au căsătorit. A primit ceva 
zestre de la Comunitate şi au plecat la Bucureşti. A 
Eram în plină iarnă când vânatul era permis. Intr-o seară 
mi-a bătut la uşă Gavrilă Ștrifundă. Un bărbat cam la 30 de ani, 
sprinten, chipeş, cu o uitătură ageră, îndrăzneţ şi plin de Vigoare, 
Avea arma de vânătoare pe braţ. „Domnu” Protopop, am intrat la 
Voi — cuvânt de politeţe întrebuințat în Maramureş — ca să mă 
încălzesc puţin. Toată ziua am pândit un mistreţ, ce-mi ieşea 
adesea în cale. Nu am împuşcat nimic.” „Măi Gavrile, îi zic eu, 
tu ştii care sunt cei trei nebuni? Zugravul, perceptorul şi vână- 
torul. Zugravul face ce nu a văzut. Perceptorul adună ce nu a dat 
şi vânătorul umblă şi caută ce nu a pierdut. De ce nu ai împuşcal 
Şi tu măcar un iepure?” „Dapoi, eu nu am umblat după iepuri. 
Dacă Voi vreți, aduc mintenaş.” Şi a ieşit. Nu a trecut mult şi an 
auzit două împuşcături, apoi Gavrilă intră triumfător pe uşă 
„Uite doi iepuri, nu unul, De ăştia pot aduce oricând, căci vin la 
căpiţele mele de fân.” Avea o fâneață, loc aproape de biserică. A 
scos o sticlă de rachie din buzunarul su AR ă 
manului, apoi o bucată de 
a (Straiţa) lui de vânătoare. „Ană, zice 
chia cu puţin țucăr (zahăr) şi apoi o) 
topop.” 


niciodată 


19 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


Pintea Viteazul îmi răvăşeau sufletul. Ce mi-am zis: „Hai să mă 
apuc de haiducie! Scap şi de armată. Am apucat pe calea codru- 
lui cu puşca în spinare şi cuțitul la curea, împreună cu patru 
tovarăşi. Din vârful Prislopului, pe culmea munţilor până la 
Valea Vişeului, era locul nostru de hoţit, adăpostiţi de păduri 
mari de brad şi de peşteri. Pândeam mai ales evreii care făceau 
contrabandă, mai mult cu vite. Le treceau în Polonia şi 
Cehoslovacia. Se înapoiau cu zloți, aur, mătăsuri şi altele. 
Treceau de la noi grăsuni şi tot ce se căuta acolo. Mergea treaba 
bine. Mai dădeam şi pe la săraci şi gazdelor noastre. Nu am făcut 
omoruri, căci nu ne-au dat prilejul. Eram căutaţi de jandarmi şi 
de grăniceri, până într-o primăvară, când contrabandiştii ne 
dibuiseră ascunzişurile şi am fost prinşi. Eu am fost condamnat 
la cinci ani de închisoare, iar tovarăşii mei la câte trei ani. Am 
făcut puşcăria, dar am scăpat şi de cei trei ani de militărie. lată-mă 
acum la locul meu. M-am căsătorit cu fata ce mi-a plăcut, am un 
copil şi gospodăria mea şi-mi place vânătoarea şi codrul. Când se 
vor face alegerile de primar, evreii mi-au făgăduit că mă vor alege 
pe mine”. Aflasem eu ceva despre el, dar nu lămurit. Într-adevăr, 
în anul ce a urmat, Ştrifundă a fost ales primar şi a fost multă 
vreme, având şi el partea lui din afacerile evreieşti. 

După sărbătorile Paştelui din 1930, m-am dus să-mi văd 
părinţii şi copiii. La înapoiere, am luat cu mine băiatul cel mare. 
Era în clasa ] primară. Urma ca peste un an să aduc şi pe fratele 
lui. Drum lung cu trenul. l-a venit rău, cu multe vărsături, şi a 
trebuit să fac popasuri la Oradea şi Sighet. La sosirea mea în 
Borşa, mi-au fost aduse la cunoştinţă unele lucruri care mi-au 
amărât sufletul. 

Venise în Borşa un student de la Iaşi. Constantin Dănilă. 
Studia Pedagogia. Fusese învăţător la Broşteni, județul Neamţ. 
Avea o autorizație permanentă de la Ministerul de Interne (minis- 
tru era Vaida) să țină conferințe cu subiecte istorice, oriunde 
voia. A cerut să ţină conferința la şcoala din Borşa-Centru, 
şeoală cu patru posturi, rugând pe director ca, prin copii, să 
anunţe pe părinți pentru a participa. Au venit ceva români, dar 
mai mult evrei. Subiectul era formarea poporului: român, 


evreiască; 
evreii înarmal 
linşeze cu l0Y : 


ți cu reteveie 

rituri până a CâZu 
ită î i român! 

cumplită între evrei $ 


sg mărul Sie 
urmă, copleșiți şi de E: bătuţi. Cu mare greutate, Dănilă a foş 


adunaseră, 2u fost le luat sub ocrotirea lor Şi l-au trimis 
salvat dă dez, simțeau stăpâni Și atotputernici în Maramureş, 
la urmă. în Su Palestina lor. Adânc mâhnit şi plin de revoltă, 
pe care îl ua ctrece asemenea lucruri, unde mai este dem. 
cum de s-au JA a E i în tara aceasta, leagăn al românismu- 
nitatea noastră i mă sfătuiesc cu el. Era adânc indig. 


: i ă mă s$ 
lui, am mers la Berinde să Ala ; Că 
nat. Preotul Andrei Berinde era stăpânit de sentimente româneşti 


şi aprig la mânie. „Ie aşteptam să vii ca să vedem ce putem face, 
Suntem lezaţi în onoarea noastră de Logan stăpâni în această 
țară. Nu putem suporta baţjocura aceasta”, îmi SALE Berinde, 
„Dragă Andrei, eu sunt de părere de a chema pe Dănilă să ţină 
din nou conferința, dacă ai adresa lui, dar de data aceasta aici, la 
noi, în Poiana. Eu voi face demersurile pentru a căpăta autori- 
zaţia ca adunarea să se țină sub cerul liber, în curtea şcolii, care 
e destul de mare, fixăm data într-o duminică şi anunțăm românii 
să vină cât mai mulți.” Avea adresa, era de părerea mea şi am 
trimis lui Dănilă, la Căminul Cultural Creştin din laşi, 0 
telegramă cu următorul cuprins; „Pentru a ne spăla de ruşinea 
căzută asupra noastră ca români, vino imediat la Borşa-Poiana 
peste Prislop, şi vei ține din nou Conferinţa aici, în mijlocul 
românilor.” Semnat preoții Berinde şi Dumitrescu. 


„Era la începutul lui mai 1930. Dănilă a venit şi a fosi 
primit de Berind 


21 1 Preot lon Dumitrescu-Borsa 


cărare, apoi Berinde şi la urmă eu. Mulțimea ca electrizată, 
ovaţii, aplauze, şi Dănilă purtat pe braţe. Acum ne încolonăm 
frumos, purtăm cu noi prapurii de la biserică şi steagul nostru 
tricolor. În ordine și fără ca vreun evreu să fie lovit sau să se 
facă stricăciuni, fără lozinci, numai cu cântece patriotice, vom 
manifesta prin Borşa-Centru, până în grădina Hojda, unde vom 
juca Hora Unirii. „Răspundeţi numai dacă veți fi atacați”, le-am 
spus. Şi coloana a mers în marșul ceteraşilor, cu cântecul 
„Deşteaptă-te Române” prin mijlocul Borşei, până în grădină. 
Evreii se ascunseseră în case şi ne priveau prin ferestre. Nu a 
avut loc nici un incident. Am jucat mai multe hore în grădină, 
apoi în aceeaşi ordine ne-am înapoiat la Poiana. Câţiva evrei 
mai tineri au încercat să tragă cu pistolul în coloană, dar au fost 
prinşi şi dezarmaţi imediat. 

Eram satisfăcuţi şi împăcaţi oarecum, că ruşinea a fost 
spălată, că ne-am afirmat ca stăpâni pe aceste meleaguri şi că nu 
au avut loc incidente, manifestaţia fiind făcută în deplină ordine. 
Am rugat pe Dănilă să mai rămână la noi. 

Evreii au dat alarma, mințind cu exagerări. Presa lor 
locală şi alte publicaţii transilvănene, în limbile română şi 
maghiară, au început, într-un limbaj violent, să ne atace. În 
Bucureşti, Dimineaţa, Lupta şi Adevărul pornesc o campanie de 
denigrare a adevărurilor: „bandiții de la Borşa, jefuirea caselor 
evreieşti, zeci de morţi şi sute de răniți, barbarie, ministrul de 
Interne să ia măsuri, să fie arestaţi criminalii...” Nu am crezut 
niciodată să fie capabili de asemenea mârşăvie. Noi nu aveam 
presă şi nu ne puteam apăra de aceste atacuri. 

În acest timp, Dănilă ne-a pus la curent cu Organizaţia lui 
Corneliu Codreanu care, despărțit de Cuza (L.A.N.C.) în 1927, 
a înființat Legiunea Arhanghelul Mihail şi Garda de Fier, având 
la bază organizarea în Cuib. Avea la el câteva formulare şi mani- 
feste, din care eu nu am înțeles aproape nimic. Era ceva mistic, 
misterios, numirea cu Arhanghelul Mihail, Gardă de Fier, mi se 
părea neserios, în afară de lupta contra evreilor, care acaparaseră 
tot, capital, industrie, comerț, munții, pădurile, minele, presa şi 
tot ce era bogăţie în ţară. Erau stăpâni şi atotputernici. 


fară de serge 


care cunoşt Pat 
pus că avea ordin să ne aresteze, 


= [e] atrulă. Mi-a Sp Caii 
nilor. E E osaitu căpitanul Comandant al Legiunii d; 
i PE Sfetea, care a dat ordin de urmărire şi că un regimey 
ani , 


de grăniceri cu colonelul Comandant sunt în marş pie Borşa 
rusându-mă Să nu comunic nimănui că m-am Văzut cu el say 
mi-a comunicat ceva. Am părăsit i geiee cu vreo 20, d 
oameni. Ne-am pus întrebarea, ce ne facem! Nu ne simţeam [| 
nimic vinovaţi şi am hotărât rezistenţă. S-a dat alarma. Focuri pe 
munţi, tulnice şi clopotele celor două biserici să sune într-g 
dungă. Preotul Berinde şi Dănilă s-au baricadat în biserică, 
făcând rugăciuni. Eu supravegheam în afară, rămânând să pro: 
cedez şi eu ca ei, dacă va fi cazul. Au început românii să st 
adune cu femei cu tot. În cursul zilei bisericile erau înconjurate 
de o mulțime imensă. Au venit şi din comunele învecinate. S-au 
înarmat cu ce au putut, țapine, securi şi cu vreo ruginitură de 
puşcă găsită după războiul din 1916-1918. 

„A doua zi, s-au organizat singuri milităreşte, pe plutoant 
ŞI căprării, cu patrule şi parole. Au evacuat câteva locuinț 
evreiești ce se aflau în zonă şi au sechestrat câțiva evrei, ce sp: 
i d a sila maramureșene, Aveam presimțiri ci 
revolta oamenilor. CE si dee Sa cautat st il potoles 

- A treia zi, am fost încercuiți de armată şi a 
tul Juga, pretorul Lazăr, frate cu depu 
ie Lazăr, judecătorul de instrucți 

parea) al armatei. şi căpitani 
Du 
m la şcoală, în IER eg AA 
u colonelul Comandant ude Sci | 

(nu-mi mai aminte 


am fost chemat atat: 
darmi, român vrednic, 


colonelul 
Comandant a] Legiunii 


Borşa-Centru au fost i 
mitraliere. Era 
întrevedere. cj 


23 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


numele). A intrat la mine cu zâmbetul pe buze. Și-a dat seama 
de cum stau lucrurile şi am citit pe faţa lui multă bunăvoință. 
Am aranjat împreună cum să se facă patrulările în timpul nopții, 
pentru a evita incidente. S-a oferit să ducă tratative între noi şi 
autoritățile venite aici. Mi-a comunicat că mai multe familii de 
evrei — ce mascaseră o evacuare în comuna vecină Moisei, ca să 
agraveze situaţia — au revenit la casele lor. 

Mulțimea de oameni aştepta în stare de alarmă. Erau 
hotărâți să lupte cum vor putea. Berinde nu a vrut să părăsească 
biserica. Era cuprins de frică. Am luat pe Dănilă şi câțiva români 
fruntaşi ca împreună să ducem tratativele. Colonelul era un om 
de ispravă. Cercetase şi-şi dăduse seama de toată mascarada 
evreiască. În 12 puncte, aşternute pe hârtie în trei exemplare, 
unul la Ministerul de Interne, altul la Prefectură şi al treilea la 
noi, în care erau arătate toate doleanţele românilor şi toate 
nedreptăţile ilegale ce li se făceau. Au fost semnate de noi, preoții, 
şi de mai mulţi oameni. 

Prezentate prefectului şi celorlalți, au fost semnate, cu 
rezoluţia că vor căuta ca toate doleanţele şi cererile românilor să 
fie satisfăcute. Li se va face dreptate. Eram în ziua de 10 Mai 
1930, sărbătoare naţională, când în Sighetul Marmaţiei urmau să 
aibă loc festivități, dar autorităţile erau aici. În pridvorul bise- 
ricii greco-catolice, eu am oficiat Tedeumul, iar Berinde a citit 
câteva Malitze. El nu avea voie să lase un preot ortodox să slu- 
jească la el şi nici să asiste. Din această cauză, a avut mai târziu 
neplăceri. Apoi, cu toate autoritățile de faţă s-a dat citire memo- 
randului întocmit şi rezoluţia pusă de prefect, care într-o scurtă 
cuvântare a spus românilor că le va face dreptate. Am vorbit şi 
noi apelând la ordine şi liniştire. Au urmat defilări, armata şi 
oameni. Trupele au început să se retragă spre Centru, rămânând 
ca pază tunurile şi mitralierele. Grigore Pagu şi alţii s-au ridicat 
spunând cu glas tare: „Dar noi tot om mai manifesta o țâră, că 
dară-i sărbătoare naţională, Domn Protopop”. Aduseseră 
steaguri. Se organizaseră în ascuns şi se încolonaseră. Colonelul 
s-a uitat la mine, întrebându-mă încet: „Poate să fie ordine?” 
„Da! am răspuns. Mă fac responsabil”. Am fost duşi de oameni 


| 24 
m înaintarea: Judecătorul de instrug 
epel A somează să Nu facem Nici un 
egigiei)i cul şi să se tragă în plin. Colonehy 
chigăe dau eu, dacă va fi cazu, 


; să- 
ând: „Ordinul am 5 RER 
lină a decurs totul până în oră 


(e e pai 
că dă ordin să 
a intervenit, SpU 

În perfectă Or 


în centrul C 
au plecat, cu cuvânt 

Se părea că, du 
înmuiaseră, Oamenii ŞI 


dus bucuroşi la casele lor: i DP. pă 
Am scris aceste lucruri — dragii mei fii şi tu Muţi şi nu Ştiu 


dacă tu, Gicule, îţi mai aminteşti căci erai cu mine — pentru ci 
de acum încep toate necazurile şi suferințele ce m-au urmări 
toată viața. Pe la sfârşitul lui mai, am hotărât să facem un drum 
până la Iaşi, ca să luăm contact cu A.C. Cuza, socotit părintele 
naţionalismului românesc, şi cu Corneliu Codreanu spre a dis: 
cuta şi a vedea cum văd ei problema evreiască. Ca să mergem cu 
trenul, era un ocol de la Valea Vişeului, prin Polonia, la 
Cernăuţi, apoi spre laşi, de aceea am socotit că este mai bine si 
facem drumul cu carul. Aveam astfel de văzut mănăstirile şi fnu- 


SO „Merg cu caii mei şi până l 
imi spuse el. „O să pierdem timp mul, 
as la nevastă și copii, mâncare pentni 
Nea şi am plecat cu carul. Berinde cu 


minunată. Ne-am oprit 
OSpătați cu multă omenie 


25 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


Altă viaţă pe aici. Mai mult românism. Era târg la Prundu 
Bârgăului. Cu câteva care cu cai frumoşi, însoțiți de prieteni 
dragi, am fost la târg ca să ne minunăm de frumoasele costume 
naţionale, de horă, sârbă şi brâuleţ, executate cu multe figuri la 
comandă, într-o cadență perfectă, în mai multe cercuri, în ritmul 
câtorva orchestre populare. Ne-am despărţit cu greu de aceşti 
oameni buni. Am vizitat mănăstiri şi am dormit la stăreţie, ospă- 
taţi cu multe bunătăţi şi vinuri vechi. După câteva zile (nu ştiu 
câte) am ajuns la Cotnar, urmând ca a doua zi să intrăm în laşi. 

Dănilă avusese grijă să anunţe şi eram aşteptaţi. În 
popasul făcut la Cotnar am cerut domnişoarelor Terente să-mi 
vândă nişte vin. Cum să vii la Cotnar şi să nu te veseleşti cu renu- 
mitul vin din care bea şi Ştefan cel Mare? Pe motiv că nu pot 
umbla la vase, fiind după pritocire, domnişoarele ne-au refuzat. 
Soţia lui Berinde a luat două păsări pentru friptură bună. Un 
binevoitor ne-a pus la dispoziţie o casă bine mobilată. Avea 
două case într-o curte. lar noi am urcat sus, la pivnițele statului. 
Unde erau de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Am vizitat 
Paraclisul zidit de el, Evanghelia, odoarele şi veşminte tot din 
acele timpuri. Inginerul agronom, şeful fermei, foarte drăguţ, 
ne-a condus peste tot, apoi în galeriile subterane, cu budanele cu 
vin. Ne-a dat să gustăm din mai multe sorturi. Apoi, la urmă, din 
un vas cu un vin vechi, spunându-ne că acesta este adevăratul 
Cotnar. Mai sunt 400 butuci din vechea vie. Vinul acesta îl ia 
Casa Regală. Avea un buchet, o aromă, gust şi tărie ce te uimea 
şi dintr-un păhăruț ne-am ameţit. Ne-a cadorisit o damigeană cu 
vin. Am cinat şi am băut vârtos cu toţii, până m-am luat la harţă 
cu Berinde, care susținea că noi ne tragem numai din romani. Nu 
admitea insistența mea că ne tragem şi din daci. Ne-am împăcat 
a doua zi, mai cedând puţin, şi am pornit spre laşi cu carul nos- 
tru, care purta două steguleţe tricolore la cele două leuci din faţă, 
iar de-a lungul carului, pe o fâşie de pânză era scris: „Carul 
durerilor din Maramureş, pornit din Borşa la laşi”, ceea ce 
atrăgea atenţia pe unde am trecut. 

Ne-am oprit în fața Căminului Cultural Creştin de la 
Râpa Galbenă. Acesta fusese construit de legionari şi locuit de 


in legiune, sub comanda lui Ioy 
a de Drept şi urma, la laşi, Megi, 
ăminului, ne-a întâmpina 
i că am venit la cit Imbrățişări, 


mai în vârstă: Alexandru Ventonic, 


a meată, Nicolae Totu, Radu A 30 dau E. urmat cân; 
frim, Gârneaţă, uri legionare apoi, după o gustare, am foş 
ece naționale $i tii carul şi caii la un gospodar care putea 
încartiruiţi. iapa Dănilă, Berinde cu soţia, în alte părți 
întreține şi Câl, i „m vizitat laşul, cu monumentele istorice şi 
Zilele ce au urmă ul din fruntaşii legionari. La Alexandr, 
e bi du odarcu vie şi restaurant, cu o situaţie 
ii zi un restaurant în centru, am fost OSpă. 
“ou vinuri alese. Ei susțineau organizaţia 


Gi omeliu Codreanu. j 


facem cunoștință 


uam ma „câte 
Ventonic, în Nicolin 
materială bună, la Iri . i 
ati cu multe bunătăți ȘI i 
i ma. . e, 
ionară şi ajutau materialiceş 4 
CEE Anica lui Corneliu că vrem să-l vedem şi pe profesorul 


A.C, Cuza. A căutat să ne convingă, vorbind a 
Cuza şi nepomenind nimic despre dezbinarea şi ruptura făcută în 
927, că L.A.N.C. are oameni mai vârstnici, că ei merg încet, pt 
câtă vreme Legiunea şi Garda de Fier sunt organizaţii cu tineri 
plini de dinamism. Problema evreiască este acută şi nu trebuie 
tergiversată. Legiunea se organizează milităreşte cu uniformă şi 
marșuri. Se face educaţie ca să devină o forță. Să cucerească 
puterea prin luptă şi jertfă. 
Ultima zi am fost la Codreanu, unde ne-am întreţinut măi 
mult în discuţii şi am luat masa. Locuia în strada Florilor. 0 
căsuță modestă. În birou, icoana Sfântului Arhanghel Mihail, k 
care ardea o candelă, o panoplie cu tot felul de arme, săbii, 
junghere, diferite pistoale și altele. Din discuţii a scos în ev 
dență că din vreme ce am vorbit cu el, nu trebuie să mai mergen 
la Cuza. A căutat să ne explice cum se organizează Garda d 
ia Să păşim repede pe drumul organizării pentru ca Garda d 
pia Et N re ron, sil i nu 
trecerea timpului, e iu din Vreme nu au valoare€ 
ca să corespundă - atunci când ai pus mâna pe puteri 
pundă prezentului şi se schimbă din timp în tin) 


27 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


Problema cea mai grea, care preocupă organizaţia, se va rezolva 
prin aplicarea pedepsei cu moartea pentru cei ce au furat statul, 
pentru cei ce s-au îmbogăţit prin căi necinstite şi li se vor con- 
fisca averile. Înființarea armatei economice a Țării pe termen 
mai lung, în care vor fi înrolați evreii capabili de muncă, de care 
ei se tem, căci nu vor să muncească. La urmă, Codreanu ne-a spus 
că va trimite o echipă de tineri în Maramureş, ca să organizeze 
şi să facă propagandă. După ce ne-am luat rămas bun, conduşi 
de legionari în marş de cântece până la marginea orașului, ne-am 
urcat în carul nostru, pomind înapoi către meleagurile noastre. 
Ion Metea, student la Agronomie, ne-a rugat să ne însoţească în 
Maramureş. Nicoară, ce ne făcuse locuri bune pe fân presat, ne-a 
spus că în fundul carului băieţii ne-au pus o mulțime de alimente 
şi vin, să avem pentru zece zile. Dănilă ne-a însoțit până la Vatra 
Dornei. Fără să ne comunice ceva, Codreanu aranjase ca să fim 
primiţi cu alai la Vama şi Câmpulung-Moldovenesc. La Gura 
Humorului, ne-a întâmpinat compania de arcaşi. Patruzeci arcași 
în costume naţionale, cu eşarfe tricolore, călări pe cai frumos 
împodobiţi şi cu opt trompetişti în frunte, ne-au însoţit până la 
Vama unde ne-au prezentat arcaşilor de aici. Era într-o sâmbătă, 
începutul lui iunie. 

Am fost cazaţi la gospodari fruntaşi, în frumoasele lor case 
cum rar am întâlnit, cu pridvor mare, iar în interior cu mobilă fru- 
moasă, scoarțe şi chilimuri, cusături, costume lucrate de mâna 
femeilor, cu multă măiestrie. Organizaseră pentru a doua zi o 
mare adunare în sala teatrului german. Fusesem primiţi cu atâta 
ordine şi disciplină încât nici nu mi-a trecut prin gând că această 
populaţie de români paşnici se va deda la acte de violenţă şi 
dezordine. A vorbit Dănilă, apoi Berinde, şi la urmă eu. Aşa era 
ordinea stabilită, atacând pe lângă conducerea partidelor, în spe- 
cial pe evrei. Era atitudinea antisemită pe care o adoptasem. Am 
arătat acestor români răul care domneşte în Maramureş. Lucru 
care i-a răzvrătit, încât după terminarea cuvântărilor, manifestând 
în Centrul din Vama, mulțimea a început să scandeze: „Jos 
Jidanii!”, iar femeile, mai cu seamă, aruncând cu pietre, au spart 
geamurile locuinţelor evreieşti, au distrus vitrinele prăvăliilor şi 


sl 45 ne româneşti: 
au nun SU: La 


R ral, pur“, 

în gene! » si altele. 

e e românul cel Pr ovtisti cât şi șeful lor a 

Ştefan cel = solii ar ată! sei întrerupt curentul eleg, 
inte! 


ide arcași. Se ii evrei şi maltratați, A 

cut observaţii căpitanului de 
ai repete. După ce am fost ospă, 
ămintea să nu S ie directorul şcolii primare — ay 
e 9% I'spre Câmpulung. Care nu ne 
ăm drumu ă românii se organiza, 
d, la pornire, în frunte cu steagul şi trompete 
ascĂ. n, tru, apoi 0 mulțime de căruțe | 


: : 

a cu flori. 

i şi i. Pe parcurs; ne-au umplut carul ori 

bărbaţi şi femel. 4 ca de trompetă, am fost duşi până j 
în 


Şi astiel, i; La intrare, am fost întâmpinați d 
Câmpulung, Capul ae de arcaşi din Câmpulung, îmbră, 


Sebastian Erhan, cu Compâ îl i esilotiCele două;cai 


A răi căpitan D UA 
caţi ca de sărbătoare. EI a ei [N aunarcașiiiiă 


N i şi-au = A 
are i Sita şi cu cei din Vama în urma carului nos 
Câmpulung ontinuat restul drumului până i 


în sunetul a 16 trompete, am continuat r lui până 
ee lui Erhan, după care mulțimea şi carele s-au împrăștiat 
Luaseră ei măsuri de siguranță. Era un program stabilit de ei, d 


care nu luasem cunoştinţă. Erhan ne-a oprit la el. În timpi 
nopţii a venit, la Erhan, Horia Codreanu, fratele lui Corneliu. | 
era ofițer de infanterie la Rădăuţi. A fost trimis cu compania d 
armată să menţină ordinea şi să ajute poliția la arestări îi 
Câmpulung, de se va ivi cazul. Era travestit în costum bu 
Vinean, cu sarică şi căciulă, făgăduind lui Erhan că armata nu”! 
interveni. Aceasta am aflat-o mai pe urmă. 

In dimineața zilei ce urma, ne-am încolonat pentru! 
merge pe jos în piața orașului, unde ridicaseră o tribună pent 
ete „Siscursurilor In sunetul trompetelor, care atrăgeă 
lumea, înconjurați de 


seră să ne Însoțe 
călări, după care 


au format un careu împrejurul. tribut 
Put cuvântările, în aceeaşi ordine. 


'9 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


In timp ce vorbea Berinde, a apărut şeful poliţiei cu toţi 
poliţiştii, la care se alăturaseră şi cei din Vama, care a dat ordin 
să fie dărâmată tribuna şi să ia steagurile arcaşilor. S-a produs 
o încăierare aprigă. Berinde a căzut cu tribuna. „Steag de arcaşi 
vă trebuie? Ei, bine, vă arătăm noi! Arcaşi, pe ei!” Poliţia, şeful 
ei nu au putut rezista atacului. Au fost trântiţi şi dezarmaţi de 
bastoane şi pistoale. Şeful a fost călcat în picioare, de aseme- 
nea, prefectul judeţului. A intervenit procurorul, care a aplanat 
conflictul şi a dat ordin ca întrunirea să-şi desfăşoare programul 
mai departe. Prefectul şi şeful poliţiei au fost ridicaţi cu targa. 
„Aţi vrut steaguri de arcaşi. Vi le-am dat!” a strigat Erhan. Era 
un om voinic, înalt, cu înfăţişare frumoasă, dar năpraznic la 
mânie. Dacă steagurile arcaşilor ar fi fost luate, aceste organi- 
zaţii ar fi fost desființate. Aşa prevedea statutul lor. Aceste 
organizaţii erau înființate şi tolerate încă de pe vremea habs- 
burgilor. Tribuna a fost refăcută, s-a intrat în ordine şi Berinde 
şi-a terminat cuvântarea. Ei repetaseră cam tot ce mai vorbi- 
seră. Am găsit cu cale să nu mă repet. Primisem, la laşi o 
broşură' intitulată „Spovedania unui jidan botezat”, de lon 
Trifan, numele evreului după primirea botezului. Era originar 
din Târgu Neamț. În aceasta era vorba de felul cum interpretau 
evreii talmudul contra „goimilor” şi a omorurilor rituale. Mi-a 
inspirat pe loc conținutul cuvântării ce aveam să ţin. După ter- 
minare, mi s-a prezentat prim procurorul cu felicitări, spunân- 
du-mi că a asistat la cele petrecute şi la cuvântări. Nu găseşte 
nimic care să justifice emiterea unor mandate de arestare. De 
vină sunt şeful poliţiei şi prefectul. Noi suntem liberi. Pentru a 
nu se repeta cele întâmplate la Vama, terminasem cuvântarea 
aşa: „Noi nu am venit aici ca să spargem capul evreilor, nici să 
aruncăm cu pietre să le distrugem prăvăliile sau să facem 
dezastre. Problema lor se va rezolva pe cale paşnică şi legală”. 
Anunțasem şi pe Erhan, să nu se întâmple ca la Vama, şi el 
dăduse ordin arcaşilor pentru evitarea unor acte de teroare. 
După încă o zi, ne-am pregătit pentru plecare. Cele două com- 
panii de arcaşi, călări şi cu trompete, au cerut stăruitor să ne 
însoțească până la Borşa, Maramureş. 


E E ea d 3 „aie S 


s [30 h 
ângere de inimă 
Aveam câ'0 strânge inimă, e 
reş, dacă îi luam cu noi. Ma 
a A pf g A 
sit de cuviință să plecăm neînsoții 


întâmp a $ 
unde am făcut popas ȘI am lu 


inde iam 8 
imăs În Pojorâta; 
i «4: vârful lui priveam 
'clopul, şi din Vâr > : Sp 
cam. Prislop seţe. Ne vedeam singuri, doar ş 
luat la ei. Aveam Oare 


Ape 
Mi-am iale Atu drag copilul, care rămăsese ] 
perfectă. ici urile la şcoală. A avut grijă de ş 
UL pi che a. Prin comună circulau nişte legende, născociţ 
pia dep 8 stă 1930, venise în țară Carol all Elea ca rege 
adus de Maniu şi Vaida, cu anumite condiţii; rima, fără Lupeasta 
Femeile răspândiseră zvonurile că Dănilă era Carol al II-lea. Căa 
umite semne. Cât a stat la Borşa 


i P A Zi 
văzut la pieptul lui o stea ŞI Î 
şi-a ascuns numele, iar acum a ocupat tronul ca rege. Ce năseo; 


ciri mai face şi mintea femeiască! 2 
A urmat apoi o lună de linişte. M-am repezit pentru vre 
două-trei zile să-mi văd părinţii şi copilul cel mic. Să-i mai aju 
cu ceva bani din salariul meu. La îni»arcere, la Râmnicu Vâlcea 
luam masa cu preotul Vasilescu şi, Costică Bunea, care mă adu 
sese cu şareta lui, pe terasa restaurantului Splendid, urmând d 
seara să iau trenul spre Sighetul Marmaţiei. Doi domni s-a 
prezentat la masa noastră. Un băiat, vânzător de ziare, ven 
strigând: „Lupta, Adevărul, Dimineaţa”. Purtam oarecare ui 
a pe ne ponegriseră. „Dezordinele, crimele del 
Universul je ia Aer spus, gazete româneşti nu ai ? Dă-m 
cupă 40 ua i op pealae şi Adevărul, pe care le-ai 
do iiG a/n rare A alai estul meu a fost observat de c 
n compania a două dame şi rămi 


seseră la : 
sia bOSt de observație, Era vara, şi Râmnicu Vâlcea et 


declarat staţiune b : 
alneoclimaterică : pă 
adresează: „Îmi daţi voie să rică. Unul dintre domni mi $ 


care pres! 


31 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


evreu, numindu-mă „bandit”, a spus unui comisar îmbrăcat 
civil, ce asistase la acest spectacol: „a-l pe acest imbecil şi 
arestează-l”. „Mai degrabă v-aş aresta pe dumneavoastră, dom- 
nule colonel!” i-a răspuns comisarul. În timp ce domnii se 
îndreptau radioşi spre cele două doamne, eu m-am aşezat liniştit 
la masă, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. În rândul mese- 
nilor s-a produs o mare indignare. Cel ce mă lovise era colonelul 
Baculescu, comandantul Cercului de Recrutare din Vâlcea, 
îmbrăcat civil. Câţiva profesori, avocaţi şi doi ziarişti m-au 
felicitat pentru comportarea mea, spunându-mi că acest domn 
este un detracat, un beţiv muieratic şi bătăuş. Am amânat ple- 
carea pe a doua zi, mai ales că fusesem invitat la Prefectură. 
Seara au venit cei doi ziarişti, mi-au luat un interviu asupra celor 
întâmplate. Dimineaţa a apărut, în gazeta locală cuzistă, arti- 
colul în care-l atacau pe colonelul Baculescu. Am trimis o 
telegramă profesorului A.C. Cuza, ce era deputat în Parlament, 
şi a făcut caz în şedinţa Parlamentului. Am înaintat o plângere 
prim procurorului şi apoi m-am prezentat prefectului de județ, 
care şi-a cerut scuze pentru cele petrecute, promițând că va 
anunța sus şi că va cere pedepsirea vinovatului. Într-adevăr, 
după un an, colonelul a fost mutat disciplinar pe Nistru, la 
granița țării. Mi s-a dat satisfacție, iar după aproape şapte ani, 
Baculescu a fost pensionat şi a venit la sediul legionar din 
Bucureşti, cerând lui Corneliu Codreanu să fie primit în 
Legiune. „Nu eşti dumneata cel care l-a pălmuit pe părintele 
Dumitrescu?” şi cu glas răstit l-a pofiit să iasă afară. 

După vreo două săptămâni, au sosit la Borşa patru elevi 
de liceu. Erau din Galaţi, din Frăția de cruce, înființată şi con- 
dusă de Mihail Stelescu. Erau trimişi de acesta din ordinul lui 
Codreanu ca să organizeze nuclee legionare în Borşa şi 
Maramureş şi să facă propagandă legionară. Aveau ca şet pe 
Constantin Savin. Era în ultimul an al Liceului Comercial din 
Galaţi, ceilalţi — Constantin Dumitrescu (câţiva ani mai târziu şi-a 
adăugat în coada numelui „Zăpadă”) era în clasa a VIl-a, Ghiţă 
Costea şi Andriţoiu — erau în clasa a V-a. Când i-am văzut, mi-am 
zis în sinea mea: „Oare cu aceştia vrea Codreanu să facă organi- 


| 


32 , 
Cal Troian Intră MuroS organizație politică. Fi fiing 
Garda de Fier? 5€ rindea tineri, 1€ a CT Er 
pai je de educație: o voralitate din care e nule A 
organizațe coate categoriile: 9 e „ov şi de a fi aleşi. Au intrat n 
ofiulă oameni CU Dunărea albastră ȘI lină, Venim că 
politic G „Venim de la legionar. În uniformă legionară, 
e: i legionaiti un aa erau mândri. Strângând ceyy 
ă cu i 


4 a i ărând înc A 

cămaşă verde, cen întece şi marşuri legionare, ina colo 

tineret, i-a învățat Câl toi prin Borşa spre Moisei, urmând ca maj 
an! : G 

pt set şi prin alte sate. Berinde era entuziasmat, A 

târziu să mârşă ii stăpânit de dorinţa de a face prozelitism 

căutat să-i cazeze bINC, mente mintea nu-i maj 


ă-n anumite mo 
t la el că-n E sin 
Am mule Eu simțeam că se Vă petrece ceva neprevăzu | 
pt Ș cit cală a venit la mine Grigore Pagu şi miza 
ntr- Li 


ic 3 din Borşa-Centru. Focul s-a 
dr RS ei i Sai era în biserică. Făcea un 
10985) i lat Ă lael şi i-am spus că arde Borşa. În 
serviciu religios. Am mers i PR ciezichidnul 

ă fie îngrijorat, cu veșmintele pe el, cade în genu a 
Ala strigând: „Dă, Doamne să ardă şi jidanii!” Au ars 140 
da tul e ăzasii şi şapte ale unor creştini. De altfel, numa 
acestea erau în centru. Într-o jumi'ate de zi a ars totul, caselt 
fiind vechi, făcute din bârne de brad şi acoperite cu şindrilă 
Unele cocioabe şi maghemniţe. Evreii erau toți asiguraţi. Își plă 
tiseră până la zi asigurarea, şi-şi puseseră la adăpost toalt 
bunurile. Acestea le-am aflat mai târziu, de la Maier, care a veni 
să mă anunțe că vom fi arestați. Gazetele locale şi presa di 
Sărindar au început atacuri îndrăznețe. „Criminalii, preoții tăciu 
nari din Borșa, să răspundă cu viaţa”. Presa mondială, susținuli 
de ei, a reprodus tot ce s-a scris și a făcut apel la ajutorarea sinis 
pini ui primit sumele pentru care se asiguraseră, fonduri dit 
ial a aia La noi le-a venit în ajutor și Cos 

Savin 0 ei, plus ce a dat Lupeasca din fondurile ci, 

io ag mau “onstantin cu băieţii au agravat situaţia. Şi-au per 
MIS Să mărșăluiască la câteva il E maistârziu când tăciunii mă 
egau încă la casele ce ârseseră, M Ru aoiud dea 
pornit focul, Aceasta pentru a ne; 3 sata informat cum | 
putea apăra de învinuirile cel 


milităreşt 


E 


33 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


se aduceau. La fața locului am vorbit cu Maier. Arsese şi casa 
|ui. Nu era îndurerat şi-mi spunea că în vara asta Borşa se va 
reface cu clădiri noi din cărămidă şi acoperite cu țiglă. Vor primi 
destule ajutoare. Borşa va fi un orăşel. Focul a pornit de la 
locuința medicului. Servitoarea se urcase cu o lumânare aprinsă 
în podul casei. Acolo s-au aprins nişte materiale inflamabile ce 
erau depozitate. Căutând servitoarea, aceasta mi-a confirmat 
cele spuse de Maier. Atunci de ce suntem noi acuzați drept 
incendiatori? mi-am zis. Părea că totul a intrat în linişte când, pe 
15 iulie, a sosit la Borşa colonelul, Comandant al Regiunii de 
Jandarmi. A venit de la Oradea, cu o mulţime de jandarmi şi 
camioane. În plus, Sfetea, căpitanul de jandarmi din Sighet, cu 
jandarmi din Maramureş. Luat prin surprindere, Berinde a fost 
arestat dimineața de mult. Mă aflam în centru când am auzit de 
arestarea lui şi am plecat la Poiana. În drum, căpitanul Sfetea şi 
jandarmii se luptau cu oamenii care voiau să împiedice arestarea 
lui Savin şi a băieţilor. Ţipa şi amenința cu pistolul. Grigore 
Pagu I-a prins de piept şi l-a lovit. La intervenția mea, scandalul 
a luat sfârşit, spunând oamenilor să se liniştească şi băieților să 
se lase arestaţi. O dată cu ei au fost arestaţi şi cinci borşeni: lon 
Strifunda, Grigore Pagu, Vasile Timiş şi alți doi. Am spus căpi- 
tanului că mă voi preda singur, însă, mai întâi, voi merge acasă 
pentru a da copilul în grija cuiva. Bărbuceanu, judecătorul de 
instrucție, mă aştepta. „În numele legii, te rog să mă urmezi”. 
„Ştiam! Dar am venit să dau copilul meu în gazdă la cineva”. În 
apropiere era Ailoaiei, un bun credincios de-al meu. L-am 
chemat şi i-am dat băiatul cu rugămintea de a avea grijă de el 
până la înapoierea mea. Credeam că vom fi duşi la Sighet pen- 
tru cercetări şi apoi, în urma celor constatate, vom fi liberi. 
M-am despărţit de copil, care a început să plângă. Presimţea şi 
el ceva? Au început să-mi curgă lacrimile. L-am îmbărbătat, 
spunându-i că mă voi înapoia repede. S-a uitat lung după mine, 
în timp ce mă îndepărtam cu judecătorul de instrucție. La 
primărie, am fost băgaţi într-o cameră, unde colonelul de jan- 
darmi ne-a apostrofat şi ne-a amenințat cu cuvinte injurioase, 
Sub pază puternică de jandarmi, am fost urcați în trei camioane 


Cal Troian INI perinde, în al doilea, echipa veni 
i cinci borşeni ce fuseseră ridicaj 
Moisei, Vişeu, po! Pe pal Pânj 

e, huiduielile, scuipăturile Şi 
i înadins de colonelul care, 
şi care le zâmbea satisfăcut y 


noastră E E RR 
tarea ne. Elera într-o mașină mică, q 


Ji, arătându-T 
n faţa noastră. 
bunalul din Si 


ares! 


ghet, am fost izolați în tre 
| de instrucţie a simulat 


interogare până seara 

cale, individual, să ne emi 

uimit de această lovitura ŞI NU dan 
â i m nici ţ 

lucru, când noi nu ave i gr 

=! pi coridor ce lega tribunalul de închisoare, am foş 


duşi şi daţi în primire directorului închisorii, Vâlceanu, ce nt 
aştepta cu gardienii, de însuşi judecătorul de instrucție, predân 
du-i şi mandatele de arestare. Câte unul, am fost repartizaţi în 
câte o celulă de la parterul închisorii. În celula în care am foş 
introdus era ceva îngrozitor. Un miros înspăimântător, un pat cu 
paie mucegăite, o tinetă pentru nevoi împuţită, păianjeni, mur 
dărie, șobolani, sus o fereastră mică, cu zăbrele şi o lumină ci 
cel mai mic bec electric. M-a cuprins groaza. În urma mea s- 
închis uşa grea de fier și am simţit ca un cuțit în inimă scârțâit 
cheii grele în broasca uşii. Nici un scaun şi nici o masă. M-an 
trântit îmbrăcat pe paie. Imposibil să pot dormi. Era în ziua d 
20 iulie, ziua Sfântului prooroc Ilie, despre care în Biblie sciit 
că a fost ridicat Ia cer într-un car de foc. Ce coincidenţă! mă gân 
deam. Tocmai din cauza focului din Borşa am fost aduşi ai0i 
mun 
de vorbă cu so fica tn . pia pi cerut sa Să 
aţi, „Băieţii aceştia sunt gălățeni 

m să fim introduşi într-o asemeni 


da dumitale, Nu merită 
murdărie şi trataţi ră 
Ș trataţi rău. Nu au putut dormi toată noaptea şi nu uit 


E 


35 | Preot lon Dumitrescu-Borşa 


că suntem deținuți politici, care au alt tratament”, „Nu am ce vă 
face. Aşa e legea şi aşa sună mandatul.” 

Aşa a trecut cam o lună şi jumătate, timp în care judecă- 
torul de instrucție făcea cercetări, căutând dovezi pentru 
vinovăția noastră. Corneliu Codreanu ne-a scris, încurajându-ne, 
şi a comunicat legionarilor să ne ajute. Am primit ceva alimente 
şi bani. Apoi, scandalizat de atitudinea ziarelor din Sărindar, 
mergând până la a cere împuşcarea noastră, a scos şi a difuzat un 
manifest pe care ni l-a trimis şi nouă. Manifestul se termina 
ameninţător. „Domnilor din Sărindar! Pentru ticăloşia voastră, 
vreţi să mă vedeţi odată răsculat în fruntea Sfinţilor din 
Maramureş? Să ştiţi că atunci a sosit ceasul şi vă va suna scân- 
dura!” Pentru difuzarea acestui manifest, Codreanu a fost arestat, 
iar după două săptămâni, judecat şi achitat. 

La închisoare am fost scoşi din izolare. Cei cinci borşeni 
au fost puşi în libertate. Gălăţenii au fost puşi într-o celulă. Eu 
cu Berinde în alta. De două ori pe zi eram scoşi la plimbare. Ne 
vedeam între noi şi, ca să treacă timpul, făceam concursuri de 
poezii, cântece sau povestiri, pentru care premiantul primea un 
pachet de ţigări sau un premiu de 10 lei. Cu gândul la copilul 
meu, de care îmi era tare dor, am compus o poezie în câteva 
strofe, care a plăcut mult băieților. Am trimis-o la Iaşi şi a fost 
publicată în revista legionară „Pământul Strămoşesc”, iar mie au 
binevoit să-mi acorde premiul de 10 lei şi un pachet de țigări. 
Adaug aici, pe cât mi-aduc aminte, din aceste versuri: 


„Tăticule, când vii? 

Jandarmii, când te-au luat de-acas”, 
Ai spus că vii curând 

Şi singurel eu am rămas 

Şi-am rămas plângând. 


Am Stat cuminte şi am Scris, 
Mă mai joc cu copii 

Căci ştiu precis ce mi-ai promis 
Că-mi aduci jucării. 


î.... | 


Troian | 
i, Un om mi-A adus un iepura$ 
n 


ie ai Aa 
L-a prins ieri prin A 
Cuminte ce-i şi drăgă E 
Când vii ca Să mi-l vezi: 


Mi s-a făcut dor de tine, 

Ca să îmi spui poveşti, i) 
Tot cu Feţi-Jrumoşi şi Zâne. 
De ce mai zăboveşii! 


Mă uit mereu pe drum în jos 
Ca să te văd venind. 

Pe cei ce de aici le-au SCOS 
Aș vrea să-i văd plesnind. 


Aud că-acolo stai închis 

Ca mortul între vii. 

Să te răzbun eu m-am decis. 
Dar te aştept să vii!" 


Au venit peste Prislop cu camioneta Legiunii, „Căpri 
oara”, Corneliu Codreanu, Moţa, Gârneaţă, Nicolae Totu, avo 
catul Nelu Ionescu, Vietor Silaghi şi alți fruntaşi legionari. Dupi 
un popas de două zile la Borşa, sosind de la Sighet, au cerut si 


vi = 
a şi aflând de ce erai 

A letenoşi cu noi... 
oţia lui îl înşală. In 
adeze. Într-o zi, erai 


37 || Preot lon Dumitrescu-Borsa 
liberi toată ziua prin curtea închisorii, 
zidului înconjurător, mişcând cu mâinil 
zid. Mi-a făcut semn cu mâna Şi mi-a zi 
este o spărtură? D; 


l-am văzut la un colț al 
e şi spatele o piatră din 
s: „loane, vezi tu că aici 
acă zilnic scoatem câte o piatră, încetul cu 
încetul ajungem să facem un loc prin care putem să ne strecurăm 
afară şi să o zbughim. leşim afară şi fugim în munți. Acolo nu 
ne va mai găsi nimeni.” Mi-a făcut impresia că Andrei nu mai 
era în toate minţile. „Eşti nebun, Andrei, i-am zis. De unde ţi-a 
mai venit prostia asta în gând?” Deodată se încruntă. Faţa i se 
schimbase îngrozitor. S-a aplecat, a luat o piatră şi a zvârlit-o, 
luându-mă la țintă. M-am ferit de lovitură, apoi a alergat după 
mine, înjurându-mă și strigând, „bitancule!”, o expresie maramu- 
reşeană urâtă. Am fugit în coridor şi am chemat gardienii. El 
intrase în celulă şi şi-a luat cuțitul (brişca, cum spunea el). S-a 
repezit cu cuțitul: „Mama ta de bitanc! Am să te junghiesc!” 
Sosind primul gardian cu alţi câțiva, au pus mâna pe el, i-au luat 
cuțitul şi l-au închis în celulă. Am spus primului că a devenit 
nervos, rugându-l să cheme imediat medicul închisorii care, 
după o oră, a sosit şi i-am explicat situaţia lui Berinde, sugerân- 
du-i că ar fi bine să fie internat în spital şi rugându-l să facă acest 
lucru. Medicul, foarte înțelegător, a fost de părerea mea. A vor- 
bit cu directorul; acesta fiind de acord şi el, au trimis un gardian, 
care l-a luat pe Berinde cu bagaj cu tot și, împreună cu doctorul, 
l-au dus la spital. Când a trecut pe lângă mine, s-a mai uitat o dată 
urât, dar nu mi-a zis nimic. Am rămas singur şi mă întristasem. 
Când scriu acestea, gândurile îmi aleargă ca fulgerele să 
stingă amintirile trecutului, se îngrămădesc în mintea mea şi dau 
năvală de mă încurcă câteodată. Hei, gânduri, mai potoliți-vă! 
Să fie, oare, un semn de a mă grăbi? Am atins vârsta de 70 de 
ani. Puterile mi-au slăbit şi trupul mi-e chinuit de durerile unei 
arterite obliterante la membrele inferioare, un ulcer duodenal şi 
o arterioseleroză generalizată, cu reumatism cronic. Mă apropii 
cu încetul de sfârşitul şi trecerea în veşnicie. Nu ştiu, dragii mei 
dragi, dacă voi putea să termin ceea ce m-aţi rugat voi să fac. Să 
vă las amintirile mele, trecutul meu, din care voi puţin cunoaş- 
teţi. Moartea se apropie şi, vedeți voi, că m-am gândit şi la asta. 


IRI III 


| 


—.—..—.— [ra 


[38 
taţi lângă soția mea, mamă jioastră; în cung 
rmântaţi lângă sc duceţi ŞI osemintele mamei k 
ate picie. Pentru aceasta, ap 
care să ne străjuiasei 
Omule; oricare a 


cumpărat un 
Puneţi la capu 
î1 Opreşte-le puțin e. 
[i să ne ierte Tatăl Sfânt. 


mul i inuă i de scris! 

îi continuă ce al de C . . 

o! soi fi Vptămână, am primit o scrisoare de la Berinde 
up: 


sf peea i ltele îmi scria: „Dragă Ioane, te ro 
3 lui, în care printre â IS Melo i 
REA pia pentru atitudinea mea. Aici 0 duc foarte bine! Fă py 
aa în patru şi Vino şi tu. Soția mea ne va aduce tot ce ne tre 
vom avea de toate”. Am arăta 


buie, dar deocamdată aici iVea 4 ate”, 
scrisoarea medicului care, a doua zi, fără gardian-însoţitor my 
condus la spital. Era acolo un gardian postat ca pază. Andrei en 


în secţia de nervoși. La stăruința mea, directorul spitalului 14 
adus şi ne-a aranjat într-o cameră de rezervă, la secția bolj 
interne, destul de curată și de îngrijită. A fost un om înțelegător 
plin de bunăvoință şi atenţie. Am mai avut norocul să aven 
paznic, deşi directorul îşi asumase toată răspunderea, un gardian 
foarte de treabă care ne iubea mult. Mureşan era numele lui, sti 
pe un scaun în coridor. Aveam toată libertatea, ne plimban 
aproape toată ziua în parc. Ne-am fotografiat cu Mureşan — no 
în costume de spital, el cu baioneta la armă — ca să avem aminti 
Surorile, călugărițe romano-catolice, ne aduceau, în afară de a 
oferea spitalul, o mulțime de bunătăți. Eram recunoscători d 
această deosebită atenție, Soţia lui Berinde venea zilnic şi stăte 
i A si în şir. În câteva rânduri, Andrei a escaladat pe fereas 
E ugiebuiiimear ei 
mai înceteze, Pe Emilia ia e Bă 3 l-au Puel 
nde, am pus-o să vorbească 


surorile, dacă ar fi posibil. să 
i osibil, să-mi ă băi ă 
i Alu Posibil, să-mi aducă băiatul să stea cu min! 


pin aici / Te roagă- 


i: 0 zi m-am pomenit d 
+ Mare mi-a fost bucuria. L-a 
Strâns de gâtul meu ȘI! 


0 III 


j ă Fi . 
Că acestea au fost bucuroase, dar şi direc 


39 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


simțeam tremuratul de emoția revederii, Era un copil frumos și 
cuminte. De acum au început zile mai bune și fericite. Stăteam 
aproape toată ziua și făceam lecţii. Era în clasa a Il-a acum. 
Surorile îl îndrăgiseră. Lua masa cu ele, îl duceau în capela 
romano-catolică, la rugăciune, şi-l învățau să vorbească 
ungureşte. Se apropia termenul procesului, 

Evreii interveniseră ca să nu aibă loc în Sighet. Le era 
teamă de manifestații, şi procesul a fost mutat la Satu-Mare, aşa 
că, pe la finele lui octombrie, directorul închisorii a venit să ne 
comunice că peste două zile va veni şi ne va însoți până la 
închisoarea de acolo. Copilul mi-a fost dus înapoi la Borşa, într-o 
despărțire plină de jale. Ne-am luat rămas-bun de la doctori și 
surori, cu mii de mulțumiri. În tren, Vâlceanu, directorul 
închisorii, căuta să ne convingă că el s-a purtat destul de ome- 
neşte cu noi. Nu i-am răspuns nimic. Prezentaţi la închisoarea 
din Satu-Mare, ne-a luat în primire directorul, doctor în Drept, 
Burcuş, român din Țara Oaşului. Făcea politică cuzistă. 
Închisoarea era legată ca și cea de la Sighet, printr-un coridor de 
tribunal. Era o închisoare mult mai mare, ca şi tribunalul ce avea 
o sală mare, cu balcoane, aproape ca o sală de teatru, unde urma 
să aibă loc procesul. Ne-a condus singur, la etajul |, într-o cameră 
curată, special amenajată, cu ferestre ce dădeau spre o grădină cu 
pomi. „Aici o să vă simţiți bine, ne-a spus el. Am pus să fie curată 
această cameră, cu două paturi bune, aşternuturi şi învelitori noi. 
Aveţi o masă, două scaune, v-am adus cărți de citit. Camera nu se 
va încuia niciodată. Sunteţi liberi să ieşiţi în curte şi să vă plim- 
baţi prin toată închisoarea. Veţi fi vizitaţi de diferiţi români Şi avo- 
caţi chiar în camera dumneavoastră. Nu vi se face nici o restricţie. 
Am aranjat să vi se aducă masa de la două restaurante româneşti, 
ce s-au oferit, veţi avea şi vin la masă şi tot ce doriţi, totul gratuit”. 
Aceasta este camera în care a stat marele nostru român, preotul 
Lucaci, când a fost închis de unguri. Am amenajat-o întradins pen- 
tru dumneavoastră. Vreau să vă simţiți ca acasă. 

Ne-am uitat miraţi la această bunătate de om. Ce deosebire 
între Vâlceanu şi Brâncuşi. Berinde era încântat. lată fereasta la 
care preotul Lucaci, asculta cântecul păsărelelor, dar era tratat rău 


O 


mul lui Dumnezeu. Primea 
Masa îmbelşugată din Care 
upă zile de furtună, & venit şi Vremg 
fost a lui Gheorghe Vlad, funcţiona, 
Sărat, avea vârsta mea. Se Tidicaşe 
particular liceul, ultimele clase, şi 
prin propriile lui Fr artă legionară. Mi-am exprimat durerea mea 
avea în €l ceva sămânț în nowsingur în Borşa. Nu mi-a spul 
după copil, care eră 20 după două zile, mi-a prezentat băiatuj 
nimic. A plecat fi a Sa instalat un pătuc confortabil în cameră 
Burcuş avea Și € eri detinut, condamnat pentru fals în acte, să 
ŞI: pUSIPE i a îmi era adesea luat de români, cunoştinţe alt 
facă sti PE ara tânără şi foarte frumoasă nu se mai dezli- 
Li el. Odată copilul m-a luat în braţe şi mi-a spus (era cu 
această fată fmmoasă): „Tăticule, uite, tu stai Singur, la Părintele 
Berinde vine şi stă doamna Emilia, dar tu pe. gine ai? Am să o fac 
pe Valeria mică, o bag într-o cutie de păpuşi şi (i-o aduc să stea cu 
tine în cameră”, Fata a roşit... Cine ştie ce or fi vorbit afară! O fi 
aflat de la Vlad că sunt văduv. Şi apoi, ca înfăţişare, nici eu nu 
eram de aruncat. Se cam uitau femeile şi fetele după mine. Ni se 
aduceau pachete şi diferite surprize. 

Se apropia termenul procesului şi veneau mulţi avocați să 
ne vadă, după cercetarea unui voluminos dosar cu acuzele ce ni 
se aduceau. Ne asigurau că va fi un proces mare, cu răsunet, că 
va dura mai multe zile şi că vom fi achitați cu unanimitate. Direc- 
torul, în marea lui amabilitate, ne-a propus să ne scoată seara, cu 
trăsura lui, la un restaurant cu muzică. Am renunțat, socotind să 
nu se expună prea mult, spunându-i că aici ne simţim foarte bine, 
Esca E E Ma a procesului, a sosit o mulțime de 
toate colțurile, țări. Au ag naționale sau cămașă verde, din 
câteva nume. de zvocafe i grupuri să ne vadă. Dau numai 
Codreanu, Moţa, Gimeaţă a (aut să ne apere; Corneliu 
care avea să facă apărarea de fond SAC Sounipare avocat de la [E 
Cătuneanu, Care scotea revista A £ pico pari) capilar din Cluj 
aţi din localitate şi din țară e „Infrățirea”, apoi mulţi aXOj 

: Sate 200 borşeni, ca martori români 


cele două restul”, 


bună, Paimagizilă (â0U e 
CER. Era originar din Râmnicu 
puteri, urma In 


O 


41] Preot lon Dumitrescu-Borșa 


au fost aduşi cu mandat şi cazaţi în internatul unor şcoli. Din partea 
evreilor erau aproape 100 de martori. Acesta era un semn că pro- 
cesul va căpăta o mare amploare. Când am fost introduşi în sala de 
judecată, am avut impresia că suntem la teatru. Încăperea. era 
arhiplină. In fața tribunalului şi pe coridoare erau înşirate cordoane 
de ostaşi ai armatei în ținută de gală şi cu mănuşi albe. 

Judecarea procesului a început într-o atmosferă sărbăto- 
rească. După citirea actului de acuzare, care cuprindea şi învi- 
nuirea că am fi dat foc Borşei, au fost audiaţi acuzaţii. Era şi 
Dănilă cu noi, judecat în stare de libertate. Procesul a durat 14 
zile, la care tot timpul au asistat ziarişti din Bucureşti. Au fost şi 
câţiva ziarişti străini. Ca să vedeţi cum a decurs procesul, cău- 
taţi colecţia ziarului „Universul” din noiembrie 1930, care a 
avut o atitudine obiectivă, românească şi a redat dezbaterile din 
fiecare zi, în timp ce presa din Sărindar ne înjura. După audierea 
noastră s-a ivit un incident. Avocatul acuzator din partea evreilor 
scotea un ziar local, „Săt-Mari Ujsag”, în limba ungară, în care 
ne ponegrea în fiecare număr. Moţa a prezentat în instanță gaze- 
ta din acea zi, în care avocatul evreu insera grave amenințări la 
adresa noastră, şi a tradus în româneşte pasajul: „Acestor crimi- 
nali care au ars Borşa ar trebui să li se zdrobească capul, ca şerpi- 
lor care au ieşit la drum”. Completul de judecată, la cererea 
apărării, a suprimat gazeta pe timpul duratei procesului. 

După audierea primului martor, a medicului evreu din 
Borşa, care a recunoscut că focul de la Borşa s-a întins de la 
locuința lui, din neglijenţa servitoarei, care s-a urcat în pod cu 
lumânarea aprinsă şi au luat foc unele materii inflamabile. Aşa că 
acuza cea mai mare că suntem tăciunarii Borşei, a căzut şi nu au 
existat nici morţi şi nici răniți. După audierea martorilor nu a 
rămas procurorului în rechizitoriu decât că am provocat dezor- 
dine, am lovit şi am sechestrat evrei, cerând condamnarea pentru 
aceste fapte. Nu mai stăruiese asupra procesului. Ar fi să o 
lungesc prea mult. Au vorbit mulţi avocaţi, cei ai evreilor 
aruncând cu noroi şi ură în sentimentele româneşti, iar cei ai 
apărării susţinând românismul. A fost un proces al problemei 
evreieşti în Țara Românească, cu caracter antisemit. Ultimul 


—— 


tcuo poezie a lui Aron Cot 
din ea, aş cât îmi reaminteş, 
iurea | cu toane de-mpărg 

] 


pădure | Cu banii blestema 
încoronați | NES S - ceest popor | Cu să lovească crunt 
Şi nu s-a găsi! pi 'opor | pe acest neam cotropitor!... 
frunte | cu 0 glet cui cuvânt la care am renunțat. Publig 
orale o tăcere adâncă. Preşedintele | 
În această sală fusese judecat 
preotul Lucaci. Dar nu aceeaşi hotărâre avea să dea judecata. S-a 
retras pentru deliberare. Nu a durat decât cinci minute. Tu er 
lângă mine, Gicule, şi alături de Berinde, SUIE lui. Când a apăn 
preşedintele cu judecătorii, toată sala era în picioare. Tribunalul 
unanimitate achită pe acuzaţi” s-a dat sentința. Mulțimea aplaud 
şi ovaționează: „Trăiască justiția”. Din balcoane se aruncă flori p 
noi. Femei şi fete din sală ne aduc buchete. Traian Burcuș, dire 
torul închisorii, făcuse foile de eliberare şi ni le-a înmânat, aducâi 
du-ne şi bagajul nostru mic, aşa cum era. Ne-am îmbrățișat pentr 
despărțire. Mă gândesc acum ce mare influență a avut, asupr 
sufletelor noastre, această manifestare caldă a românismului, s 
facă din tine erou, să te poarte pe braţe, să te împodobească o 
flori!... Te înfrumuseţezi. Mintea nu mai judecă clar situaţiile şi! 
lasă să mergi mai departe pe un drum, pe care mult mai târziu! 
tb Sepii ai greşit calea, în urma mijloacelor uzate. Încot 
Col SEA sI olt m pi manifestând, printre. solda) 
la restaurantu] hotelului tuse să ti = E GOndUS IN 
luat masa împreună cu ti i E. gi Opații închiriaseră camere. A 
ortodox, bătrânul preot Ra ÎN Nalipsitprotoiă 
i |, ce-mi fusese profesor la seminar! 


aici mă vizitase ci ă 
E u multă dragost închi i 

e am, lU 
Tâmas-bun de la toţi cei E Î Nibiisoate: Miza 


Borşa. Berinde a maj ei Şi am plecat cu tine, Gicule, SH 


Ce bucuroși au a gouă zile în Satu-Mare. 


trimisese doj preoți, un a când am sosit la ei! Episcopi 
> Anu! pentru parohia Borşa-Joseni, Şi alu 


i. a începu 
ci ce mi-a rămas 


- mari miliardari | Y = 
„Tâlhari i sanilăp dure după 


din sală era cucerit: Domnea 
bunalului, emoționat, lăcrima. 


E 


43 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


pentru parohia Tișla, nou-înființată, Dau drumul la unele întâm- 
plări, unele hazlii, altele îngrijorătoare, ce au succedat. 

Preotul Miron Codrea Nuţu ce primise, Şi cu sprijinul meu, 
parohie la Vişeul de Jos, a venit într-o seară la mine, cu o sticlă de 
rachie, să-mi spună: „Am vorbit cu Vlădicul şi, deşi sunt călugăr, 
mi-a îngăduit să mă căsătoresc, Adică să-mi iau formal ca mena- 
jeră, o femeie. Mi-e dragă o fată de aici şi vreau s-o peţesc”. Era 
obiceiul, la cererea în căsătorie, să te duci cu o glajă de rachie. Am 
mers cu el, ce să fac! După câteva discuţii, susținut şi de mine, că 
ia fata ca soţie adevărată, numai că nu poate face căsătoria, omul 
a cedat şi chiar de a doua zi fata, o blondă, cu părul mai mult roşu, 
frumoasă şi tânără, de numai 17 ani, şi-a urmat viitorul soț. Nuţu 
o iubea foarte mult şi-i spunea „„Lupeasca mea”, pentru părul ei 
roşu. La un an, i-am botezat primul copil. Era mândru şi mi-a zis: 
„Uite că am făcut din ea o doamnă”. 

La Bucureşti au fost două atentate. Gheorghe Beza, mace- 
donean, prieten cu Codreanu, a pus la cale asasinarea ministrului 
Agriculturii, Anghelescu, pe motiv că ar fi dat o lege de reformă 
agrară care favoriza pe bulgari şi neglija pe macedoneni, pentru 
colonizarea Dobrogei şi mai cu seamă a Cadrilaterului. Beza a 
pătruns în cabinetul ministrului şi a tras câteva focuri de pistol, 
un glonte rănindu-l la braţ. A fost arestat şi trimis în judecată. 

Constantin Dumitrescu, ce fusese eliberat de la Sighet, a 
încercat să omoare pe Socor evreul, care conducea presa din Sărin- 
dar, pentru atitudinea duşmănoasă împotriva naţionalismului 
acestor ziare. Glonţul s-a oprit pe țeava pistolului cu care a tras, şi 
Socor a scăpat. lar acesta a fost arestat şi trimis în judecată. 

La amândoi Comeliu Codreanu le-a luat apărarea ca avocat. 

Amândoi atentatorii au fost condamnaţi la câte S ani 
închisoare. Dumitrescu, fiind minor, a fost trimis la Gherla, 
unde se făcea reeducarea minorilor. Pentru că le-a luat apărarea. 
şi pentru antecedente, Mihalache, care era atotputernic, a dizol- 
vat Legiunea Arhanghelul Mihail şi Garda de Fier, arestând 
totodată pe capii acestor organizaţii: Corneliu Codreanu, Moţa, 
Girneaţă, Totu, Corneliu Georgescu, Mille Lefter şi alții. l-am 
Vizitat şi eu la închisoarea Văcăreşti. Au fost judecaţi şi achitaţi. 


RR at al 


petre Mărcuşeaânu, avea stugj, 
"Urma filozofia, cu burşi 


era şi regent De. jocuința de vară. A venit să pj 
ele, unde-și a uitoaltt pe muierea mea, că era fn, 

şi o piară când în când să-i facă curat la vi] 

= rofitat de ea. A fugit de la mine şi s-a dy 
Şi am lăsat-o, dar a Pr termând-o în mănăstirea de călugărițe 
cu el la Bucureşti, In i cea seara la el în palat, îmbrăcată “i 
„Pasărea, E id ui plâns unor politicieni, care aj 
e ră „Patriarhul regent şi femeile”, după cele pove 
tite de mine. Broşura a fost imediat retrasă. pe mine m-a chema 
la Patriarhie şi patriarhul mi-a dat pe lângă o sumă de bani ŞI 
bursă, să studiez mai departe teologia, la Atena. După doi ani 
am venit înapoi şi mi-am cerut soția. Acum iată-mă trimis preg 
la Borşa. Dar nu am să-l las în pace”. 

Era în primăvara lui 1931. Intr-o duminică, cu biserici 
plină de credincioşi, mă pomenesc cu Maier că intră în bise 
rică, face nişte cruci mari la iconostas, sărută icoanele şi asisti 
la slujbă. Lumea se uita la el curioasă. După terminare, mi st 
adresează: „Domnu' Protopop, eu am de gând să mă fă 
creştin. Am adus 1 000 de lei pentru biserică”. Am chemat pt 
Vasile Steţcu Călbază să încaseze cu chitanță suma dăruită. EI 
see pia ia it Oamenii zâmbeau. Se gândeau pre 
i ÎN la ae apa pico spunând căi 

> Să-mi facă o vizită acasă. A venit di 


trăsura, însoți i : 4 
ie. însoțit de fiica lui cea mare, care se deochease îi 
purtâri amoroase şi fuses 


a 
spus deschis: Domnu” p 


Cristea, 
Dragoslaye £ : 
vadă la biserică 


moasă. Mi-a spus Să 9 


Cutat despre dj 


45 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


câştigaţi mult. Sunteţi văduv, aveţi doi' copii, fiica mea va 
îngriji de ei, eu mă fac creștin şi aveţi numai de câștigat. Ce 
vă trebuie preoție? Gândiţi-vă! Noi o să mai trecem pe aici”. 
Şi fata-mi făcea ochi dulci. Am spus oamenilor această întâm- 
plare şi au râs să se prăpădească. o 

În cele ce scriu sunt fapte şi întâmplări ce-mi vin în gând, 
fără să fac prea multe comentarii, să le găsesc justificare sau să 
Je condamn, căci poate aş greşi. 

Într-o dimineață, căruța primăriei cu doi vătăşei şi casi- 
erul comunal, evreu, s-au oprit la vecinul meu Grigore Buhău. 
Plecaseră pentru încasarea dărilor către comună şi cu carul ca 
să ia lucrurile din casă celor ce nu puteau plăti. Grigore Buhău 
era cărăuş. Avea un car şi doi cai. Muncea din greu ca să-și 
întreţină familia, soția şi patru copii mici. De data aceasta, ple- 
case numai cu caii în pădure pentru a aduce lemnul la fabrică 
cu târâşul. Acasă erau numai copiii închişi în cameră. Negăsind 
pe nimeni, casierul a pus pe vătăşei să ia două roate de la car. 
Asta însemna că omul nu mai putea întrebuința carul. Socotind 
că este un abuz, ca multe altele pe care acest evreu le făcea, l-am 
apucat de mână, am făcut uz de forţă şi i-am poruncit să pună 
roţile la loc. „Voi plăti eu impozitul comunal, dacă el nu va 
putea. În casă sunt patru copii care rabdă de foame. Acum câteva 
zile am intrat în această casă cu mama copiilor. Am găsit feres- 
trele astupate cu perine ca, fiind întuneric, copiii să creadă că 
este încă noapte și să nu ceară mâncare. Femeia adusese o legă- 
turică cu cartofi şi a pus să fiarbă pentru copii. Voi nu vă gândiţi 
la cei săraci. Sunteţi lipsiţi de omenie şi asta mă revoltă”. l-am 
Spus acestea şi a plecat. 

Altă dată, veneam cu un car din centru, am întâlnit pe un 
evreu, Maiş, care ducea o vacă de funie, cu vițelul după ea, şi o 
femeie alerga după el rugându-se şi plângând: „Maiş, lasă-mi 
vaca! Nu mă lăsa fără lapte la copii! Ţi-oi plăti eu datoria!...” 
uQers-a întâmplat?” am întrebat femeia. „Datorez nişte bani, nu 
am putut plăti camăta. Nu eram acasă, iar el a venit şi mi-a luat 
Vaca”. Am coborât din car, am smuls frânghia din mâna evreului, 
am dat vaca femeii, spunându-i să se ducă la treburile ei şi la 


46 

calTroian IN Muros j jar cu, Mai, dacă mai faci asen 
a zduvă de războl. e. Ai înţeles? Acum du-tep» ET] 

Ap 3 ai de lucruc 

iduvă i 

plai P e, o femeie» şi asta 10 Sală a Veniti 
La câtăvă a, munice că evreul Hiried âivenit cu judeci 
bă la mine să-m sic pe nişte pământ al ei, că-i datora Cey 
torul să-l pună în pi roces nu a fost când s-a dat hotărârea, 
bani cu camătă p ântul. De ce să i-l ia degeaby 
nu datorează âl ator, Era un român din Bucovina. M-am di 
Cunoşteam pe i cu judecătorul. „In numele femeii, f 


„Mâine mă voi duce la judec; 
decătoria era la Vişeul de Su 
municat că, după legea ungară, încă j 
: 1 acum eu, ca preot, pot lua în instanță apărare 
VI eoArS ta spe Safe tive, la prima înfăţişare hotărârea 
enoriașilor mel. Găsind mo ive, la pi ai 
fost anulată, urmând ca să se rejudece procesul. lupă câte 
amânări, pentru strângere de dovezi şi audiere de martO IG 
că evreul încărcase la suma datorată şi camăta la camătă de 4! 
pe săptămână, ceea ce însemna într-un an peste întreitul sun 
iniţiale, femeia a rămas Să plătească evreului ceea ce dator 
împreună cu ce stabilise legea. Câştigând acest proces pn 
amestecul meu, mi-am atras și mai mult ura evreilor, iar, ped 
altă parte, am devenit de acum avocatul românilor din Bor 
care treceau la ortodoxism în număr din ce în ce mai mare. 
În drumurile ce am făcut, să-mi văd părinții, mi-am adi 
la Borşa și pe al doilea copil. Socotind că trebuie îngrijiţi d 
cineva, după recomandarea făcută de un prieten am luat, maiț 
urmă, 0 fată din Piteşti, copistă la tribunal, săracă, cu certifiu 
i, bună purtare, care a primit cu plăcere să vină cu mine! 
i Pica cae de menajeră. O chema Lucreția Panţut 
ŞI iubea copiii, dar era cam bolnăvicioasă 


i A de i să cad a doua oară cu ochii în flacără şi 
Deputaţilor îi să EN il alegeri generale pentru Cant 
sub numele de „Gr Odreanu se înscrisese la Comisia Electori 


» 


îi Ara i 
alesese ca semn ari politică Corneliu Zelea-Codreanu ! 
oral îzei linii orizontale întretăiate de | 


contestaţie la pun 
torie să v-0 prezini 
Judecătorul mi-a CO! 


E 


47] Preot lon Dumitrescu-Borsa 


verticale şi-i zicea grilajul de la fereastra închisorii sau gardul de 
fier. Mihalache nu avusese în vedere această denumire şi 
dizolvase numai Legiunea şi Garda de Fier. Deci gruparea avea 
drept politic şi a candidat în alegeri, dar numai 17 judeţe în care 
avea ceva organizat. Am primit din Bucureşti toate formele și 
semnele pentru depunerea listei de candidați în județul 
Maramureş, care erau: 1) Ion Zelea-Codreanu; 2) Andrei Berinde; 
3) lon Dumitrescu şi 4) Constantin Dănilă, care a şi venit la 
Borşa pentru campania electorală şi a tras la Berinde. Am fost 
chemat urgent la Bucureşti pentru a lua unele acte necesare la 
depunerea listei şi manifeste. 

Când am revenit, o surpriză neplăcută: Berinde şi cu 
Dănilă nu mai vor să candideze. În lipsa mea, Anderco Cuza, 
singurul bogătan din Borşa, omul lui Ilie Lazăr, fost deputat 
naţional-țărănist şi şef pe Maramureş, împreună cu acesta din 
urmă au atras pe Berinde şi pe Dănilă de partea lor, oferindu-le 
câte 20 000 de lei de fiecare şi făgăduind lui Dănilă că la gura 
Văii Repedea va construi o casă de cultură şi o bibliotecă, cu 
locuinţă pentru el şi familie, pe care să le conducă. Și s-a ținut 
de cuvânt. În toamnă a fost gata, şi Dănilă s-a instalat în ea. 
Codreanu spunea că legionarii nu sunt proşti şi nici de vânzare. 
Dar iată dovada de acum şi multe altele de mai târziu. 

Eram tare amărât şi nu ştiam ce să mai fac. Am comuni- 
cat acest lucru. Toţi românii din Borşa erau indienați şi îndârjiți. 
Berinde va rămâne fără credincioşi. Aflaseră de această trădare 
urâtă şi compromiţătoare. În locul lor am pus pe lista de candi- 
dați un țăran din Borşa şi un altul din Vişeul de Sus. Profesorul 
Codreanu a veni în propagandă. La Borşa puţină lume, căci sunt 
la lucru. S-a ţinut 6 adunare la Vişeul de Sus, unde am fost 
asaltați de jandarmi, dar au fost intimidaţi de profesor care purta 
decoraţiile câştigate şi meritate în războiul pentru întregirea 
României. Luptase cu gradul de maior. Alegerile se apropiau. 
Insoțit de canidatul meu din Vişeu, am colindat câteva sate de pe 
această vale, apoi am urcat la Poenile de sub Munte. Aveam aici 
pe învățătorul Cheşa ce fusese mutat din Borşa şi am tras la el. 
Locuia la şcoală. Nu a trecut mult şi-l văd pe Cheşa galben ca 


—.— 


| 


ra Muros | 48 


ian Inui 
Cal Troian z 
de sosirea N03: 


Evreii aflaseră 
nă voiau 
va faţa | 


stră Şi au înconjurat Şcoaj, 
să tabere pe noi. Patru jandarmi cu şeţi 
Ş andu- ă au venit să 
cai ocului spunându E meu 0 astă 
ze ae. ee: scoată din comună. Ne-am da au rinita 
apere ŞI să n aruncat cu pietre în noi ȘI ne- RU t ca 
ne-au huiduit, A i de pistol. În două rânduri ja, 


i vând şi focuri 

lometru. trăgând și i ară 
a au îngenuncheat, au tras focuri pe cae omând 
sa se sotia Ne-au fost de folos. Căci am scăpat dintr-o încă, 


ă artea. pi 
rare SO ta e şi târg la Vişeu. Am făcut slujbă la cap 
ce o înființasem aici apoi, cu câţiva Oameni, an „SR în tă, 
împărțind manifeste şi făcând propagandă. Nu mi-am dat sean 
când o maşină mică s-a oprit şi, ridicat în braţe am fost aruni 
în ea, apoi a pornit cu mine şi cu un ofiţer de jandarmi la Sighi 
La protestele mele, ofițerul zâmbea, spunând că aşa a prin 
ordin. Dus la legiunea de jandarmi, am făcut caz de Constituji 
de libertate, de drepturi, că ei abuzează încălcând legile. A inte 
venit Urdea, fost deputat liberal din Sighet, şi profesorul 
Modreanu, cuzist. Erau şi ei candidaţi pe listele lor, căpeten 
De la legiunea de jandarmi m-au trimis, tot cu maşina, la Bo 
şi am fost sechestrat de jandarmi în locuința mea, la şcoala d 
Poiana. A doua zi, aveau loc alegerile. Peste noapte, am a 
zgomote şi ciocănituri. Au iuistalat cabincele de vot în şcolala 
aici. Prin tavanul ce era din lemn uu făcut cu burghiele gă 
deasupra cabinelor, prin care se putea vedea cine votează şi 
Sea ps să depun lista candidaţiLur lui Codreani. 

în ordine și în drepturi. Au ales înadins ca loc d 


Votare şcoala unde locuiam eu. Pân 
centru, ] 


fixase zona de votare 


ceară. ; 
Cu pari in mal 


(ii, la cererea mea, şi lăsaţi $ 
| 


49 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


desfăşurăm propaganda. Nu au apucat să voteze decât câțiva 
evrei, ce au scăpat cu fuga. Toţi cei care erau prinşi de români au 
fost bruscaţi şi aruncaţi în apa râului, încât au renunțat să mai 
vină la votare. Evreii aveau candidatul lor, dar aici nu au putut 
să-l susţină. A râs şi Urdea de toată panorama alegerilor. Era însă 
sigur însă că Garda nu va obţine 2% pe ţară din voturi şi că aces- 
tea vor fi împărţite de Guvern şi opoziție. Berinde şi Dănilă nu au 
scos capul din casă de frică. Rezultatul voturilor: circumscripţia 
Borşa a dat 985 voturi pentru Gardă (prima pe țară), care în tot 
Maramureşul a avut 2 015 voturi. Candidând în județe puţine, nu 
a îndeplinit 2%. Naţional-ţărăniştii nu au căpătat la Borşa decât 
7 voturi. Nici slugile lui Anderco Cuza nu au votat cu el. După 


- calcularea voturilor m-am despărțit de Urdea în raporturi de sim- 


patie, făgăindu-mi, când voi avea nevoie de ceva, să apelez la el. 
Conducea banca liberală din Sighet şi multor borşeni trimişi de 
mine le-a dat împrumuturi cu dobândă legală. 

În vară, s-au făcut două locuri de deputaţi vacante prin 
deces. Primul la Neamţ şi apoi la Tutova. Codreanu a depus 
toate eforturile să ocupe aceste locuri. Studenţi, studente şi 
legionari din laşi în frunte cu lon Badea, din Bucureşti cu 
Stelescu şi din Cluj cu Bănică Dobre au împânzit judeţul Neamţ. 
Cu cântece şi luând parte la muncă, la coasă şi la strângerea 
fânului, au reuşit să fie ales Comeliu Codreanu deputat de 
Neamţ. Apoi la Tutova, puterea de propagandă fiind mare, cu 
cântece şi jocuri, au câştigat bătălia şi a fost declarat ales lon 
Zelea-Codreanu. Aşa că legiunea are acum doi reprezentanți în 
Parlament: tatăl, care mai fusese în parlament ca deputat al 
L.A.N.C.-ului şi făcuse figură bună, căci era un bun vorbitor, şi 
fiul, ca în familie. Eu nu am putut lua parte la campania elec- 
torală, deşi fusesem insistent rugat. 

Gavrilă Ştrifundă, cel care visase să facă dreptate 
românilor prin haiducie, era primar acum, lucra mână în mână 
cu evreii şi se înstărise bine în puţină vreme. Se ținea de capul 
meu. Voia cu tot dinadinsul să părăsesc Borşa. M-a reclamat la 
Episcopie că trăiesc cu o femeie de moravuri uşoare. Apoi că am 
cumpărat un clopot mai mare pentru biserică, înşelând pe 


50 

uros | E 

Cal Troian Intră „le ara fost anchetat de un consilig 
ii ndouă azurl mâi ndouă cazurile s-a dovediț ci 

oameni n În a! iscopal mi-a adus elogi 


is de episcop: A pre 
iei instit în care m-am c 
unt plăsmuiri inci ore. de felul cinstit în care m-am con 
aa camera und învățătorul Chioralia, tin, 
în faţ ii cniraia 
ortat. Tot primarul Și îi tau u 
il catedrei din Poiana, 4 
scoată din locuință şeoalei. 


PE ali i m-am mutati 
rmine casa parohială în timp scurt $ uăl 
mei să te 


= a că.mi facă tot felul de mizerii; până la urmă, sfătuindu-y 
Căuta să-mi fac? t la primărie. EL, cu şeful de poş 
cu evreii, am fost sleracf ÎI unsăicadericlicoietăl 
notarul şi casierul a da În ieleicoinunayaiă 
zacţie. Ce pretenții am câ i aa n inajreainuroni bin 
Pâzi e a RA pai SE ă la dis oziţie tot ce voi cere. Mi 
şi că sunt dispuşi să-mi pună la C i E clizetatianie 
gândeam la Berinde şi, Dănilă, E stai Popu 
laţiei pentru trădarea lor şi ce aveau să Zică SSpreinime dacă na 
fi lăsat amăgit şi m-aş fi pretat la o asemenea, gs raic: Im arșa vă 
Am pretenția şi acum că nu am fost materialist şi că am rănl 
curat sufleteşte. Am refuzat categoric propunerilor lor. Bine” 
zis primarul. „Ai să te căieşti amarnic mai târziu”. Pândeau u 
moment favorabil ca să ceară ministrului de Interne expulzare 
mea din Maramureş. Şi ocazia s-a ivit. 

Evreul Fried, care avea o fabrică de cherestea în teritoriu 
parohiei mele, a pus lucrătorii să muncească în ziua de Bobo 
tează, 6 ianuarie 1932, motivând că are o comandă urgentă 6 
îndeplinit și amenințând că, de nu vor veni, nu vor primi nimii 
Pentru munca lor de o săptămână. Era o sărbătoare legală. Duni 
Mal nu le ținea și am hotărât să-i dau o lecţie. Cu o mână d 

ni am mers la fabrică, am dat drumul lucrătorilor şi a 


închis-o. A doua zi când ică 
evreul mergea cu tră Lai 

luat la mine Şi l-am îi 0 a 

Care, chemaţi, veniser: 

plată. După vreo zece 

orul de instrucție mi-a. 13 

ăi gap e eţie mi-a lăsat mandat de arestare $ 


51 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


particularilor şi a rămas să fiu judecat în stare de libertate. Evreii 
dăduseră alarma, şi primarul, prin Prefectură, a cerut ministrului 
de Interne să fiu scos din Borşa. 
Pe la 22 martie a anului 1932, am fost sculat noaptea din 
somn, de Pricopaş, un credincios de al meu, care era om de ser- 
viciu la Primărie, rugându-mă să merg în grabă să împărtăşesc 
pe mama lui, care se află pe patul de moarte. M-am îmbrăcat în 
grabă, sumar, deşi era încă frig afară şi luându-mi cele de tre- 
buință, l-am însoţit. La un colţ, am fost înşfăcat de jandarmi și 
vârât într-o maşină. Dimineaţa, la legiunea de jandarmi din 
Sighet, căpitanul Sfetea îmi pune în faţă un ordin telegrafic al 
ministrului de Interne, semnat de Argetoianu. El era ministru la 
acest departament sub guvernul lorga — Argetoianu. Ordinul era 
clar. Ordonase să fiu ridicat şi trimis sub pază la Bălceşti — 
Argeş, cu domiciului obligatoriu, urmând să fiu predat postului 
de jandarmi de acolo sub luare de dovadă. Ca urmare a acestui 
ordin am fost trimis la Prefectură, unde mi s-a spus că a doua zi 
îmi va fi adusă familia şi lucrurile sunt în curs de ambalare. Vor 
fi trimise cu trenul la Râmnicu Vâlcea, gara cea mai apropiată 
de Bălceşti. Am dat ascultare ordinului, spunând prefectului că 
mă supun. Nu aveam nici un ban. Colonelul de armată care asis- 
tase în 1930 la manifestaţiile din Borşa, aflând de ridicarea mea, 
a venit să mă vadă. Tinea la mine. A făcut o colectă printre 
ofițeri şi mi-a înmânat o sumă de bani să am de drum. Mi se 
rupea inima că mă despart de borşenii mei, dar nu aveam ce să 
fac. Am fost predat postului de jandarmi din Bălceşti. Şef de 
post era un plutonier-major Beja, un om de treabă. L-am între- 
bat dacă am voie să ies prin sat. A răspuns că pot merge de acum 
unde vreau, numai de unde am fost adus, nu. 

Părinţii mei s-au bucurat că am venit iarăşi la locul meu. 
Am comunicat lui Codreanu cele întâmplate. Au făcut caz în 
Parlament, întrebând ministrului de Interne cum se justifică 
acest act abuziv, când un preot este ridicat din parohia lui şi 
trimis cu domiciliu obligatoriu şi fără încuviințarea organelor 
Superioare bisericeşti. Armand Călinescu, care era subsecretar 
de stat la Interne, a răspuns că sunt un om periculos siguranţei 


i 


2 
Cal Troian Intra Muros | > 


care în timpul Suve 
ta Carol al II-lea, 


mării spunea „Eu nu sunt cup, 
care urmărea fărâmițarea pa. 
măna vrajbă între ele. A scris un articol, î 
CE e MERITI] Românesc”, cum că evreii din Aaiatiu teş Sun 
ziarul său Ea cesc cot la cot cu românii. A Văzut vre, 
cetăţeni paşnic! ȘI mun iobani la oi, când a vizita 


: i ământului şi ci 
la cultivarea pămă! Re 
pa ai Or fi făcut poate demonstrativ, că eu, care am sta 
arami - i = s i 
destul Ari ca să văd realitatea, nu am observat că sunt agricultor, 


în stâne erau nu ca ciobani, Ci ca să fabrice brânza „„Cuşer”. 

Mult mai târziu, în împrejurări grele pentru amândoi 
stăteam de vorbă cu Virgil Solomon, de viță boierească şi de mai 
multe ori deputat național-țărănist, care mă contrazicea că eri 
sărăcie în Maramureş. El a cunoscut locurile şi oamenii. Er 
adesea invitat la Ilie Lazăr şi la fratele acestuia, care era pretu 
şi a văzut numai oameni înstăriți. „Dumneata, domnule Solo. 
mon, nu ai intrat ca mine din casă în casă, ca să vezi ce est 
acolo. În casa lui Ilie Lazăr sau a fratelui lui, pretorul, nu ai putu 
afla decât belşug: masa plină de bunătăţi şi vinuri alese, până [+ 
îmbuibare. Să fi mers prin pădure să vezi țapinarii, să intri în 
casele lor ca să vezi ce mizerie domneşte, să te fi urcat pe | 
stâni să vezi ciobanii slugărind la evrei, să fi observat cum fetelt 
cele mai frumoase erau amăgite de evrei ca servitoare, batjo: 
corite, obligate să-și lepede copiii, apoi alungate... Sătulul nu 
crede celui flămând. Ca să spui acestea trebuia să mănânci dit 
pâinea lor, nu sătul de bunătăţi...” 

“B Când m-am dus la Bucureşti, studenţii legionari m-a 
primit cu bucurie. Mi-au cerut să le povestesc, la Centrul stu 
dențesc, despre cele întâmplate. Erau conduşi de Traian Cotigi 
ŞI mi-au dat adăpost la Căminul Studenţilor Putneni. Constanti: 
i, i ai Vasile Boştină, cei trei cheflii, m-a) 
Duminică Ionescu ai nu ec „NOR a : ae 
Bălcești şi mă făcuse fi&edinfela pai Sg a a “A 
de praistos, având în subordi S ercului preoţesc, cu ra ui 
la biserica „Sf. Alone pe cula şipărintele Edinet d 
ajutat bănește. O duceam cam rățişat cu dragoste şi m-a 

greu fără salariu. Ziarul „Calen 


statului. lore; 
juca cun îi cântă 
tidelor politice ŞI SCI 


iar 


e 


| a 


53 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


darul” al profesorului Nichifor Crainic, la care scria ca redactor 
şi profesorul Dragoş Protopopescu, îmbrăţişase cauza legiona- 
rismului, făcând o vie propagandă. Corneliu Codreanu, refe- 
rindu-se la situaţia mea, a spus: „Dumitale, părinte, ţi se va face 
dreptate numai atunci când va învinge Garda de Fier”. 

După o lună de lipsă din parohie, Episcopia Clujului, aşa 
cum prevedea legea de organizare şi administrare a Bisericii 
ortodoxe, m-a considerat demisionat şi mi-a eliberat Cartea 
Canonică, cu care puteam ocupa o parohie în oricare altă parte. 
Borşenii mei, scârbiţi de cele întâmplate, au prins în cuie uşile 
bisericii şi au anunţat Episcopia că nu mai primesc nici un preot. 
Trecuse aproape un an, când episcopul m-a chemat să-mi încasez 
nişte restanţe, rugându-mă să scriu la Borşa şi să rog oamenii să 
primească pe preotul ce le va trimite. Am compus o scrisoare fru- 
moasă diacului Simion, rugându-l să deschidă biserica, să cheme 
credincioşii şi să le-o citească. Făceam apel la sufletul lor, 
arătându-le că oricare preot va veni va fi la fel ca şi mine. EI va 
fi doctorul sufletesc al lor şi-i va călăuzi pe căile Domnului. Le 
făgăduiam că va veni o vreme când mă voi putea duce pe la ei 
ca să-i văd. Au deschis biserica şi au primit pe preot. Numărul 
parohiilor ortodoxe, până la plecarea mea, se dublase. 

În vara anului acesta, au avut loc noi alegeri parlamentare. 
Guvernele nu prea stau mult la putere. Tactica lui Carol al II-lea: 
„Divide et impera”. Codreanu a candidat de data aceasta în 32 
judeţe. Se mai formaseră organizaţii. M-a pus să candidez cap 
de listă în Maramureş, al doilea Iancu Caranicia, macedonean, 
care a făcut o echipă de macedoneni pentru propagandă, între 
care era şi Sterie Ciumetti şi un fate de-al lui Gh. Beza, student 
la Drept. Am calculat cu ei ca să intrăm în Borşa peste Prislop 
şi cât mai ferit posibil, ca să nu fim împiedicaţi. Armand 
Călinescu dăduse ordin să fiu prins şi arestat dacă voi pătrunde 
pe teritoriul maramureşan. Pe vârful Prislopului am  tost 
întâmpinați de o patrulă de jandarmi. Ne-am luptat cu ei până la 
Borşa. Caranica a reuşit cu macedonenii lui să se refugieze într-o 
casă. Pe mine m-au prins şi m-au dus la post. Înființaseră un post 
nou de jandarmi în Poiana. De aici, un locotenent de jandarmi 


iei să Ia | 


în 


an Intra Muros [54 A 
at cu maşină la Lacobeni, spunându-mi să 
—anoiez la Bucureşti Şi să nu Mal (Nec i ash LIuapol; căti 
mă înapoiez lă PI - lase, fiind expulzat definitiv din aceş 
au ordin precis să nu te spun că eu sunt în toate drepturile 
teritoriu. Nu aveărt oo am mers cui Dragoş Protopopescu 
legale. Sosit în plana simit Armand Călinescu, care şi 
Ministerul de Interne. d latat cele petrecute, spunându-i 
arătat oarecum mirat când am 16 ilor mele. Ar 4 
să merg înapoi pentru exercitarea drepturi On pei m cerut 
adeverinţă că sunt liber de a mă prezenta în î Spaga dă; la care 
mi-a răspuns că nu este nevoie, să merg fără grijă şi că va tele. 
fona prefectului să nu se mâl repete cazul. nuc 

Încredințat că oamenii aceştia, pe lângă putere, au Şi 
respectul cuvântului dat, am plecat din nou. De data aceasta prin 
Oradea, Satu-Mare, Sighet, cu trenul şi însoțit până la Cluj de un 
avocat ce candida pe listele lui Codreanu în acest judeţ şi maj 
departe, la Oradea, de Petringenaru Moţu. Doi escroci, vânători 
de situaţii, pe care Codreanu i-a lăsat să candideze neavând pt 
cine pune, care făgăduiseră sprijin bănesc organizaţiei şi mie ca 
să merg în Maramureş. Am stat două zile la Oradea cu 
Petringenaru într-un hotel. Nu m-a ajutat cu nimic, decât bani de 
tren. Sosit în Sighet, eram așteptat la gară, m-a înhăţat poliţia, 
Şeful poliției, care părea un om de treabă, m-a cazat într-o 
cameră ca să întrebe la Interne ce să facă cu mine, eu relatându-i 
că am fost în audienţă la Armand Călinescu. 

Echipa de propagandă sosise în Sighet ca să depună lista. 
Polițaiul i-a lăsat să mă vadă. Mare mi-a fost mirarea când 
fratele lui Beza a venit la mine ca să-mi ceară bani. Întrebân- 
du-l pentru ce-i trebuie, mi-a răspuns fără nici o ruşine că simi 
lipsa de femei şi vrea să se ducă la casa de toleranță. Am chema 
Sue pai itp en 
tras la răspundere suie > pata alo aiotiioral şi-l 
asemenea elemente care ne fue : tea hal Up carea legionari 
zaţi între ej, grupul macedonea i pă Macedonenii erau organ 

„După două dle, poliţă îmi open 
bit la Interne și, cu toată p IMI comunică faptul că a vor 
părerea de rău, nu pot rămâne pentr! 


Cal-Troi 


m-a transportat imedi 


= 
55 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


propagandă. M-a dus cu maşina până la Baia Mare unde, dân- 
du-mi o foaie de drum pe căile ferate, m-a urcat în tren urându-nni 
călătorie plăcută. Din nou la Călinescu. Acesta m-a trimis să 
stau de vorbă cu Cristescu Eugen, şeful Siguranţei statului SSE 
m-a primit mai mult ca să mă cunoască. 3 
Pentru a-mi clarifica situaţia în preoţie, am găsit de cuvi- 
ință să cer să flu primit în audiență de Patriarh. Cine altul ar fi 
putut să aducă mângâiere în sufletul celor amărâți decât numai 
Patriarhul, părintele sufletesc al celor obidiţi şi mai cu seamă al 
preoţilor pe care îi numea fiii lui întru Domnul. Am mers deci la 
Patriarhie şi mi-am dat numele cu gândul să pot spune 
necazurile mele părintelui meu întru cele duhovniceşti, dar după 
o aşteptare de o oră în anticameră a venit Consilierul Eparhial 
prin care cerusem audiența, comunicându-mi că Patriahul nu 
poate să stea de vorbă cu mine. Mi-am zis: „Halal de asemenea 
părinte!” şi am plecat amărât. Discutând cu Codreanu acest caz, 
nu se aştepta să fiu refuzat şi mi-a spus să nu fiu îngrijorat, căci 


„se va rezolva într-un fel poziţia mea. Până atunci m-a rugat să 


mă duc în Câmpu-Lungul Bucovinei pentru propagandă elec- 
torală, unde el candida cap de listă. Mai candida şi la Neamţ. În 
Bucovina, întâlnind pe Erhan, mi-a dat manifeste şi doi însoți- 
tori cu care am colindat pe Valea Moldoviței. Bunăvoinţa oame- 
nilor şi frumuseţea locurilor mi-au mai alungat gândurile urâte. 
Stam de vorbă cu ei şi cu femeile şi mă primeau ca pe un oaspete 
scump, tratându-mă cu tot ce aveau mai bun, cu afinată şi vin 
din afine pregătite de ei, veselindu-ne cu toţii la un pahar de bău- 
tură. Într-o seară, am intrat într-un sat, i-am uitat numele, unde 
am întâlnit la primărie pe preotul satului. Era cam abătut şi se 
plângea primarului de ceva. „Părinte, i-am spus, aş putea îi găz- 
duit de frăţia ta în seara aceasta?” Mi-am spus numele şi scopul 
pentru care mă găseam pe aceste meleaguri. S-a uitat la mine. A 
stat puţin pe gânduri, apoi, apucându-mă de braț: „Bine, frate! 
Vei fi oaspetele meu, mai ales că mă aflu într-un mare necaz ȘI 
avându-te cu mine poate mi se va mai alina durerea ce miră 
pătruns în inimă ca un cuţit”, Preotul avea cam 35 de ani. Un 
bărbat plăcut, înalt şi suplu. Părea un om de treabă. Pe drum 


e 


n Intra Muros | 56 . 
i mai ușurat când mai imp! (âşești cuiv 
Uite, frate, sunt căsătorit de aproape 10 
durerile ce te copleşese: - aa am ținut şi țin ca Ia ochii din 
ani cu o femeie frumoasă ace G mă înșălăucAzi dimineaţă 
cap. De câtăva vreme, î. ia Protoierie în-Câmpu-Lung, d 
i-am Spus că plec cu mer că poale o voi prinde cu amant 
gândul să mă as a PR bifiteneauya au 
re: ia Dita în dormitor cu un cioban, flăcău tânăr și 
frumos, bată-l focul! Mi-a venit amețeală să pic Jos. Ei nici nu 
s-au sinchisit. Femeia s-a uitat la mine şi a Zâmbit. „Am prin 
drag de el, ce să fac?” mi-a zis, iar el, fără nici 0 teamă, a Sooş 
cavalul de la brâu şi a început să doinească. Îmi venea să înne. 
bunesc. Să fac scandal nu era bine. Mă făceam de râsul 
vecinilor. Am tăcut, am luat cheia şi am încuiat toate uşile de la 
casă ca să îi am acolo, apoi am alergat la primărie să spun pri 
marului care este rudă apropiată a soției mele. Ai să-i vezi când 
vei veni acasă”. Într-adevăr, cei doi îndrăgostiţi stăteau pe pal, 
unul lângă altul, ea sorbindu-l din ochi şi el doinind din caval 
nişte melodii fermecătoare. Era frumoasă femeia, şi feciorul 
încântător, ca în basme. Mi-am dat seama imediat ce dragoste ii 
leagă. Nu era o glumă. Preotul avea să-i încuie iară în dormitor. 
„Nu-i mai încuia, părinte dragă, lasă-i așa!” şi am trecut în 
sufragerie. A adus de-ale mâncării, ceva rece, şi băutură. Ne-am 
aşezat la masă. Îl munceau gândurile şi nu ştia ce să facă. Mi-am 
dat părerea şi cu cuvinte liniştitoare am căutat să-i alung, dure 
rea. „Dacă se iubesc mult, aşa după câte am observat eu, este 
cazul să te inarmezi cu răbdare. Vei avea de suferit, dar după un 
aouiacg ii în loc ea dp ln cur și sani 
renunță la ea Dăle îi af să îi î N E Îi ichinân sira 
tot de la Diigo ze E E ea să se ducă unde Vor vrea. Iubire 
va mântui. Chu ae cel ce rabdă până la i a 
aduce în casă o soră sau si Ș cil singurătatea. ii 
Sospodăria. Poate îi va fi dat i EAI de Se oape Se, Aj 
Călască amarnic de cee: €1 mai târziu să sufere şi sa se 
întoarcă acasă — ș Se a făcut de se va întâmpla să $ 
am de şaptezeci de ori câte şaple 


Cal Troia 
mi-a povestit: „Te simţ 


Să iert 


E 


57 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


părintele, gazda mea, i-a chemat în sufragerie, spunând soției: 
a-ţi lucrurile trebuitoare şi plecaţi în plata Domnului, să nu mai 
a de voi!” Femeia şi-a strâns ceva din îmbrăcăminte, Şi cei doi 
îndrăgostiți au părăsit în miez de noapte casa, urcând colinele 
spre munte. Ne-am despărțit a doua zi, lăsându-l cu jalea în 
suflet, încurajându-l că este mai bine aşa cum a procedat. 

Alegerile s-au terminat. Am asistat cu Codreanu la votarea 
din oraşul Câmpu-Lung, până s-a dat noaptea târziu rezultatul 
general al alegerilor. Legiunea întrunise procentul de 2% pe țară 
şi i-au fost atribuite S mandate de deputați. Codreanu şi-a 
deschis drum politic. A fost ales în ambele judeţe, Câmpu-Lung 
şi Neamţ. Cei 5 deputaţi erau: Corneliu Codreanu — Câmpu-Lung, 
Bucovina; Nuţu Eşanu — județul Neamţ; Ion Zelea-Codreanu — 
Tutova; colonelul Naculce — Suceava. Acesta candidase pe lis- 
tele Gărzii, dar s-a declarat apoi liber, după ce a fost ales şi 
Mihail Stelescu, deputat de Covrului, cel mai tânăr, abia 
împlinise 25 de ani şi era încă student în ultimul an la Facultatea 
de Litere. Urma să se întrunească Parlamentul, să se facă 
validările şi să aibă loc prima sesiune legislativă, aşa că am găsit 
de cuviinţă, să mai stau pe lângă părinți şi copii, mai cu seamă 
că femeia cu care trăiam acum era suferindă — tuberculoză 
intestinală, după cum am mai spus şi a trebuit să o internez 
într-un sanatoriu. Nu erau pe atunci medicamentele de azi. 
Boala a măcinat-o repede. În ultimele zile mi-a fost adusă acasă. 
In septembrie a încetat din viaţă, creându-mi o nouă suferință pe 
deasupra celor ce am avut de îndurat. 


Începutul unui alt capitol din viața mea 


i frământau gândurile. Ce voi avea de făcu 
fără nici un venit? Apoi părăsirea Maramy 
reşului, a oamenilor ce trăiau în sărăcie, cu toate că în pămâniu 
acestui ținut zăceau multe bogății, care ar fi adus multă îndulcir 
în viaţa Jocuitorilor. Munţii cu păduri seculare, defrişate de străin, 
minele de pe muntele Pietrosul, minereurile de la Baia-Borş 
apele minerale, munții de marmură şi câte altele, despre Can 
scrisesem celor în drept la Bucureşti să se facă cercetări şi foraj 
pentru descoperirea lor, dând astfel de lucru multora, pentru a- 
câştiga pâinea cea de toate zilele. Dar strigătul meu răsunase i 
pustiu. Erau interese străine, ce țineau ascunse aceste comori. 
Codreanu închiriase la Bucureşti etajul III al unui bloc p 
strada Izvor, colț cu Simonide. Până atunci locuise într-o mo 
destă cameră mobilată. Acum avea cinci camere, un hol mare 
toate dependințele necesare şi nu locuia decât cu tatăl lui. 
În programul lui politic, încă nedefinit, se prevedea căi 
statul român, sub guvernarea legionară, deputaţii vor prin 
| salarii sau diurne. Ei s-au bucurat de onoarea de a fi aleşii na 
„unii. Li se va atribui dreptul de călătorii gratuite pe C.FR 
Cazare şi masă în timpul sesiunilor legislative, la întrunire 
ial a în vedere aceste principii, pretindea acu 
oprind din încasări anii je ea or La5 . ie 
aaltDăi actori ai câte 5 000 lei pentru cheltuieli tă 
piu stabilit de el, care în caz de guvernii 


aducea economii Tări: ; 

i Țării, iar acum câ - = if] 
io at cât urn 
să fie încasaţi de or e 20 000 lei de fiecare 


: Sanizaţie, pentru cre i ropt 

AI ție, area fondului de pi 
Sici ga Avea un venit de aproape 30 000 lei luna! 
țu Eşanu nu au dat ascultare, Eşanu dădea ce! 


E 


£ 
59 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


bani mişcării legionare. Era fecior de bani gata. Tatăl lui, mare 
industriaş în Neamţ, nu era bucuros de reputaţia fiului. Dar nici 
el şi nici Stelescu, care de la început a refuzat să dea bani pen- 
tru organizație, nu au acceptat să locuiască împreună. Nu le era 
plăcut să fie puşi sub control. Stelescu motiva că are de suportat 
şi aşa multe cheltuieli, fiind însărcinat cu organizarea Capitalei. 
EI era de altfel cel mai energic şi mai priceput. În Parlament 
făcea figură frumoasă. Se ridica cu îndrăzneală la interpelări şi 
ținea discursuri frumoase. Fiind şi tânăr, cu înfăţişare plăcută, 
era simpatizat de mulţi deputați. 

Discutând cu Corneliu Codreanu, acesta mi-a făcut pro- 
punerea: „Părinte, părerea şi rugămintea mea este de a rămâne 
aici cu noi. Eu sunt peste cap de ocupat şi asaltat de o mulțime 
de corespondenţă. Nu am pe nimeni să mă ajute. Vei avea aici 
casă şi masă. Vom duce viața împreună. lar pentru copiii şi 
părinții dumitale îți vom da lunar câte 2 000 de lei, deocamdată. 
M-am gândit şi la calitatea în care vei fi la noi. Locuinţa aceasta 
o socotim Sediul Central al Legiunii şi te numesc secretar 
Central al Organizaţiei. Numele de secretar general al partidelor 
politice nu-l vom întrebuința.” Am primit propunerea şi iată-mă pe 
un nou făgaş, pe un nou drum în viaţa mea şi, pentru ca legătu- 
ra cu preoția să se mai menţină, Codreanu a adăugat că voi fi în 
același timp socotit şi preot al Legiunii. M-am instalat, cu 
puţinele lucruri ce mi l-am adus, într-o cameră mai mică, în 
dreapta antreului, ce era separată de locuinţa lor; o canapea, cu 
birou şi două scaune. Pe birou, un vraf de scrisori nedesfăcute 
încă. Mi-a dat instrucţiuni: „La baza organizației stă «cuibul», 
alcătuit din şapte până la 13 membri, cu șeful cuibului. Educaţia 
se făcea în cuib. Celor ce cereau să se înscrie în Gardă le trebuia 
explicat că lupta era grea, vor avea de suferit persecuții, închisori, 
bătăi, Schingiuiri şi ca să fie gata a îndura totul chiar şi cu SALI 
ficiul vieţii, până la victoria finală. Legionarul trebuie să île 
viteaz, sincer, disciplinat, credincios al bisericii şi să ducă o vid 
morală. Celor ce se vor angaja în această luptă li se recomandă să 
nu se căsătorească, pentru a nu mai avea grija familiei, să a 
mintă, să nu trădeze şi să păstreze secretul. În împrejurări grei 


O 


= 


Cal Troian Intră Muros | 60 i a altor indi 
„ta ssnunderea)iPeibaza acestora SI a altOr indica 
i asumă toată Ari la toate scrisorile ce se aflau pe birou și | 
uni tor, arătându-le, în cazuri excepționale, | 
; cerând lămuriri asupra Tăspunsului Ce Va trebui să-l day 
Cous E să asist în Parlament la expunerea proiectul, 
20 Ja mesaj. Codreanu a avut trac. A cj, 


ăspuns : 
e program, ca răspur : Aa e 
adi nu a făcut impresie bună- Când a cerut introducer 


pedepsei cu moartea pentru defraudatori şi “aria Cel e fură av 
tul statului, a fost întrerupt de profesorul de' teologie: Ispi, 
„Domnule Codreanu, dumitale” care te socoteşti creştin ș 
răspund cu ca profesor de teologie că pedeapsa Oac ei 
anticreştină”, la care Codreanu a dat un răspuns prompt: „„Cân 
este vorba să aleg între moartea poporului citite joia pofia 4 
jefuire a profitorilor, prefer pe a acestora din Uri atit Se ved 
treaba, mi-am zis, că dacă este aţâțat, ştie să răspundă. Dae 
Comeliu Codreanu nu a făcut față ca deputat în Parlament, er 
însă un bun organizator. A ştiut să se facă iubit de tineret până! 
adorare şi a organizat milităreşte, cu uniforme, marşuri, exereiţi 
cântece, tragere la țintă, pe legionari gata de luptă şi sacrifici 
oricând. Studenţii legionarii erau organizați şi educați de Traia 
Cotigă. Capitala, de care se ocupa Stelescu, era împărțită pe se 
toare: Sectorul de Negru era condus de Aurel Serafim, studei 
politehnist; Sectorul de Galben, la început, de Barbu; Sectorul 6 
Albastru, de Doru Belimace, macedoneanul student la Litere, 
Sectorul de Verde, condus de Niculae Constantinescu, absolver 
al Academiei Comerciale. Aceştia organizau în sectorul respet 
Uv tineretul, mai cu seamă ucenici, muncitori şi oameni de tot 
categoriile, Educaţia şi exerciţiile se făceau în şedinţele de cul 
săptămânal, iar o dată pe lună toate cuiburile, cu şeful de secte 
pie i ul de şcoală) nu luaseră fiinţă încă. Cetăţii 
lescu, studentă, care iei Și sa e ă Dale - 
fetelor avea pretenţii mari A dul fosă pe Sa j 
fecioare şi pline de viteii ui pata Dorea ca toate să râmi! 
Je, căutând să înveţe şi milităria. 


Am ţinut să dau aceste nume 


decursul povestirii mele le vom întâln 


el îş sli 
date, aveam să răspl d 
cele ce voi primi în VII 


şi lămuriri pentru că! 
i adesea. Nu pot trecet 


6! | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


vederea a mai adăuga că în Bucovina activa Nicolae Totu, la laşi 
Ion Banea şi Victor Silaghi, iar la Cluj Bănică Dobre care sii 
înalt de 1.97 m şi purta barbă. Era student la Ataderiia 
Comercială. Printre cei ce s-au ataşat imediat de mine, în afară 
de cei pomeniţi, erau: Sandu Valeriu, Take Savin, Boştină 
Vasile, Ovidiu Constantinescu, mai târziu și alţii, care îmi 
spuneau „Popă Haiduc” şi mă invitau adesea la câte un chef. (Ei 
îi spuneau „examen, o să vedeţi voi de ce). 

A trebuit să mă acomodez şi cu acest fel de viaţă. Eram 
încă tânăr şi tentaţiile se adăugau. În 1932, au avut loc două 
manifestări organizate de Stelescu şi aprobate de şef, de 
„Căpitanul” cum îi spuneau legionarii. Nume dat de Nicolae 
Totu, referindu-se la Căpitanii de haiduci şi deprins acum de toți 
legionarii. Salutul era de „Trăiască Căpitanul”, cu mâna dreaptă 
întinsă în sus (salut roman) şi raportul se da tot în acest fel. 

Au fost adunaţi toți legionarii, în uniformă, la Băneasa. 
De acolo, sub comanda lui Stelescu, încolonaţi milităreşte şi dis- 
tanțaţi, ca să pară un număr mai mare, am pornit-o în marş cân- 
tând pe Șoseaua Kiseleff şi pe Calea Victoriei. Eu eram aşezat în 
fruntea coloanei şi am defilat prin fața palatului regal, mani- 
festând. Se strânsese lumea ca la bâlci şi se uitau la noi ca la urs. 
Cine-s aceştia? se întrebau oamenii, la care li se răspundea cu 
cântecele ce pomeneau de Legiune, de Gardă, de Căpitan şi înce- 
peau să ne privească cu simpatie. După aceasta am fost invitat 
seara de Stelescu la restaurantul „Berbec”, în colțul din fața 
Liceului „Lazăr”. Restaurantul era proprietatea lui Dumitru 
Badea, un om pornit de mic copil sărac din satul meu natal, 
Corbi, din Argeş. Vânzător cu cobilița, picolo şi chelner pe la 
Constanţa, căsătorit cu o fată din Transilvania, ce era servitoare, 
întâi oberchelner, în acest restaurant, iar acum proprietar. 
Restaurantul era la parter, avea o grădiniţă, iar la etaj locuința 
familiei Badea. Avea şi doi copii. Era mai mult local de noapte 
ȘI cânta o orchestră de balalaici şi cântărețe rusoaice, venite de 
peste graniță, imediat după primul război mondial. Numai cu cu 
Stelescu, masa bogată cu băutură, ne-am distrat până aproape de 
ziuă, când o rusoaică, drăguță, ce cântase în cor, s-a aşezat la 


a 


ra Muros | 62 

Cal Troian Ini -"tându-l cu patimă pe Stelescu. „Este drăgu, 
Sr E de familie nobilă şi a fugit din Rusia | 

O iubesc şi ţin la ea, căci e plină de farmec: 

oră, a plecat cu ea, iar cu m-am dus | 

ovestit lui Codreanu cum am petrec, 


masa noastră, S 
mea, mi-a explicat € 
frica bolşevismului. 

După încă Vreo 
Centru. Dimineaţa, i-am p 


: : ici un repro$. : : 
inu mi-a făcut mici un SE, ărbătorile Crăciunului 
Î Prin decembrie, înainte de sărbăto ului, ty 


Stelescu, de data asta cu Cotigă, cu organizaţiile de studenţi 
din inițiativa Șefului, au pus la cale depunerea unei cruci la mor 
mântul eroului necunoscut, care nu avea cruce (o lucrătu 
iudeo-masonică, se spunea). Justificarea că eroul necunoscut m 
poate să fie decât român şi creştin. Crucea fusese făcută, la ca 
au contribuit studenţii cu bani strânşi de ei, şi depusă în biserie 
Sf. Anton” din Piaţa cu Flori, care servea şi de biserică a stu 
dentilor. În ziua hotărâtă am făcut slujbă de sfințire a Cruci 
Preotul Edineţi, parohul bisericii, preotul Duminică lonescu ș 
cu mine. Îmi adusesem şi veșmintele bisericeşti ale mele. Duyi 
terminarea seviciului, crucea purtată pe braţe de un grup de stu 
denţi legionari comandaţi de Cotigă Traian, în fruntea noastră, 
preoților înveşmântaţi şi urmaţi de o mulțime de studenți, « 
cântece religioase, am purces să depunem crucea la acest mormân 
ce se afla în Parcul Carol, în fața Muzeului Militar. Căzus 
zăpadă multă şi era ger. Când am ajuns la porţile parcului, aceste 
erau ferecate cu lanţuri şi lacăte grele. Ministerul de Inteni 
dăduse ordin să fie împiedicată această manifestare, şi Pr 
fectura Poliţiei Capitalei luase măsuri. Stelescu, plin de curaj, s* 
urcat pe roți, ținând un cuvânt de îmbărbătare. Cu drugi de fiu 
Pa se, şi lacătele sfărâmate. Am pătruns în pt 
arifosf a CREA dar nu am putut înainta prea multe 
supra şi cu Ep, în ŞI armată cu focuri de armă trase de 
început să lovească ea N a liagte, Sai posi y 
neştire cu capul în zăpadă, să ee Mi cir căzu 
î = » peste părintele Duminică. Atacul fuse 

Şi Stelescu şi mulţi, mulți alţii. În mar 
ne-am venit în fire, am 10 


63 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


crucea am luat-o pe străzi, demonstrând până în faţa ziarul 
Universul”, unde Stelescu a relatat ziariştilor cele înt Aaa 
apoi uzi şi plini de zăpadă, căci Se aşternuse pe o ninsoare cu 
fulgi mari, am dus crucea iarăşi în biserică. Au Scris. ziarele 
„Universul ŞI „Calendarul”, atacând măsurile luate de Guvern. 
S-au făcut interpelări cu discuţii aprinse în Parlament, S-a scris şi 
tipărit o broşură „Lupta de la mormântul fără cruce”, care a fost 
difuzată în toată țara. Aceasta a dat un prilej bun de propagandă 
Gărzii de Fier, atingându-şi scopul. „Preoţi în veşminte, în timpul 
exercitării îndatoririlor religioase, maltrataţi și loviți cu bastoane 
de cauciuc de către poliţişti! Ce are de zis Patriarhul?” Dar capul 
bisericii, Patriarhul, nu a avut nimic de spus. 

Se perindau pe la sediul central o mulţime de figuri, unii 
vânători de situaţii, alții de bună- credință. Erau uşor de recunos- 
cut. Tineri ingineri, licenţiaţi în drept, filozofie, teologie, litere 
şi alte studii activau în Gardă. Aceştia formau elita legionară şi 
veneau adesea să se sfătuiască cu Codreanu. Profesorul lon 
Copuzeanu ne era de mare folos. Avea o tipografie la care se 
tipăreau manifeste şi broşuri. Trei macedoneni — Constantin 
Papanace, lancu Caranica şi Sterie Ciumetti — se spunea că-l 
îndrumă pe Codreanu în diferite probleme şi mă gândeam atunci 
de ce lon Moţa, care avea o cultură superioară tuturor şi era 
căsătorit cu sora lui Codreanu, nu a candidat pentru un loc de 
deputat, că ar fi făcut cea mai bună figură în Parlament. Oare nu 
a socotit Codreanu că prin inteligenţa lui l-ar fi adumbrit, era 
gelos ca să nu i se ocupe locul? Moţa venea rar pe la sediu şi nu 
sta mult la discuţie. Nici măcar să fi fost vreodată invitat la 
masă. Era ținut cam la distanță. Mai acceptat şi stimat era tatăl, 
preotul Moţa, luptător pentru românism din vremea ungurilor. 
Scotea foaia „„Libertatea” care ne-a susținut mult şi cu eveni- 
mentele din Maramureş. 

Duceam o viaţă modestă şi morală. Eram socotit ca un 
membru al familiei. Luam parte la discuţii, mai cu seamă seara. 
Codreanu îşi exprima punctul de vedere în diferite probleme ce 
urmau să fie rezolvate de statul legionar. Marea industrie, marele 
comerţ şi băncile de stat, În ce priveşte țărănimea ŞI agricultura, 


âmplate, 


e 


an Intra Muros | 64 


Cal Trol 
rietate mijlocie, exprop 


ierea marilor moşie 
el apina pentru prop 


“tărirea țăranilor. A 

ÎN etărirea țăranilor. ta PESA 

şi AT scrisorile ce primeam prin poştă mi-a venit şi, 
ntre 


sc am hotărât să o arăt şefului. Era plină 4 
anonimă. (Gere e mă, porcilor, mitocani ce sunteţi, ş 
injurii şi de eta 3 Cati închiriat?Nu vă ve deți iu 
nasul vostru Se i şi lepădături ce sunteţi! Aţi ajuns mas 
gul nasului, CAS, jăfaţi în palate!” şi multe de felul aces, 
Pe auri continua scrisoarea. Când i-am dat-o, a citit-o 
doua Catia vârât-o în buzunar. A doua zi, a; Sea la mine: N 
înjură ăsta, care O fi, în scrisoarea anonimă, dar ştii că arej 
dreptate. De ce să stăm într-un apartament ieste pentru care pli 
tim 80 000 lei. De mâine, părinte, să căutăm altă casă mai modeş 
şi cu o chirie pe jumătate. Dumneata vei merge într-o parte, ie 
în alta. Să controlăm şi anunţurile din ziare.” După câteva zi 
de colindări prin tot Bucureştiul am găsit în strada Aurel V laic, 
aproape de Ștefan cel Mare, o locuinţă convenabilă: hol, pat 
camere, bucătărie, baie şi o cameră în pod pentru servitoare, c 
o chirie de 40000 lei şi ne-am mutat acolo în ziua de $ 
Dumitru (26 octombrie). 

Printr-o circulară erau anunțați legionarii că se înfiinţeaz 
primul grad legionar. S-au strâns şi s-au încolonat milităreşte p 
trotuarul din faţa casei. Împreună cu Căpitanul, am ieşit. Stelesa 
a dat raportul, după care şeful a dat citire ordinului de gradaţ 
„Pentru merite excepționale în luptele purtate până acum, 
ridică la gradul de comandant legionar şapte dintre vechii lup 
tători, cărora le acord şi decorația Crucea albă. Semnul distin 
tiv va fi un V mare cu o stea sub el, brodat cu aur în part 
ia cămașa verde. Numele acestora este: Ion Banea, N 
x i St Ea Mihail Stelescu, Ion Belge 
camarazi le dotare “i i e culpa Buceș 5 05) 
Cu cea mai mare dis ate A ile Mio todată; jueleco 
crucea verde, ce se da A A a lbăsi (Mai era:o decat 
cei ce ajutau materialicește Ea de 1 000. Aceşiia eri 
decorația, după care au urmat Fe ie)-ehlera RIIBS PE DI 

elicitările şi cântece legionare: 


i 


65 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


În seara aceasta, Stelescu ne-a invitat la restaurantul 
Dorobanţi, pe mine şi pe Silaghi. O masă cu chef până târziu, 
când Stelescu a început să cânte: „Noi suntem cei trei veseli 
muşchetari / De ne priviţi noi suntem tari / Orişicând vrei / Să-nchi- 
păm o cupă-n cinstea dragostei / Noi legionarii / Drepţi ca ste- 
jarii / Viaţa-i scumpă, s-o petrecem, dragii mei / Tot cu vin, cu 
cântec şi femei / Cupa sus, legionari / Pentru vin cu cântec şi 
femei!” Apoi alt cântec: „Hai la atac, legionare voios / În frunte 
e Căpitanul / La al său strigăt de-atac victorios / Să se-narmeze tot 
neamul...” care se încheia: „Răsplata luptei la unii va fi / lar trădă- 
torului, moarte”. Erau cântece făcute de el şi nu bănuia că ultimul 
sfârşea cu ceea ce avea să i se întâmple. Consumatorii de la mese 
s-au scandalizat şi au cerut să se înceteze cu aceste cântece şi 
manifestări. Unul a venit să-l apostrofeze pe Stelescu. Acesta s-a 
sculat în picioare. A cerut numele respectivului, spunându-i: „Ie 
provoc la duel. Eu sunt deputatul Gărzii de Fier, Stelescu, şi nu per- 
mit nimănui să mă deranjeze”. Scandalul s-a potolit şi răzvrătiți 
domni, văzându-l furios, şi-au văzut mai departe de consum. 

Mă împrietenisem cu mulţi. Aveam mare consideraţie și-i 
respectam pe unii pentru inteligenţa lor şi purtarea în societate, 
ca Belgea care era asistent universitar, Andrei Ionescu finul lui 
Codreanu, familist şi secretar în Camera Deputaţilor. Nu pot uita 
pe Constantin Onu. Era din Tg. Frumos, bine cunoscut de 
codreni şi student în ultimul an la Drept. Un tânăr aşezat şi cu 
cap. ÎL cunoscusem la Văcăreşti când am făcut o vizită lui 
Codreanu în închisoare. Adesea, venea la centru şi dormea cu 
mine, Îmi făcea plăcere să stau şi să discut cu acest tânăr cult şi 
plin de idealuri. Dar mai aveam şi pe alţii, pentru distracții, lon 
Mareş şi inginerul Mareş. Primul candidase pe listele de deputați 
la Olt. Al doilea, presupusul inginer, candidase în județul Roman. 
Ion Mar eş scrisese o broşură şi o tipărise, „Ecaterina Teodoroiw”, 
pe care am apreciat-o, şi era arhivar la Ministerul Contrucţiilor 
Publice, având şi secția casărilor. Nu făcea nimic. Dormea 
aproape toată ziua în biroul lui, căci era Singur, iar seara se (incă 
de chefuri şi spunea o mulţime de minciuni. Stăruia la centru să 
!'se dea o echipă de legionari cu care să dezgroape comorile lui 


n 


nm 


Muros | 66 


aci e] ştia precis unde sunt. L-am botezat Mareș-min 
Decebal, căci comandase inginer, era un escroc, vânăt 
nă! Celălalt, ce se ce tiease la loterie 100000 Iei. Noroou 
de situaţii, dar Sa e et ERIE ȚIN Să dea și Lea 
prostului. Codreanu că atat doi Mareş, ce se împrieteniseră, a 
unii din aceşti N sa îi Testaurant de noapte cu artişti ii 
gi ari A plătit consumaţia şi a dat pentru organizaţi 
e) cam puţin. Pe acesta l-am numit Mareş, escrocul. N, 
aveau studii şi nu se supărău de felul cum îi botezasem. i 
Legionarismul se întidea în judeţe. Echipe plecau în pr 
pagandă, cu broşuri, manifeste ŞI circulare mai cu Seamă 
Răspunsul la mesaj, în broşură, era difuzat şi avea priză în masi 
chefurile şi prostiile tinerilor se țineau insă in lanţ. Dacă! 
puneam în cunoştinţă de cele ce se petreceau, Şeful, puțin îngri. 
jorat, îmi spunea: „Ce să facem, părinte. Sunt tineri, am fost ş 
noi ca ei. Am dat circulare, am dat pedepse şi nu se îndreaptă 
Îşi neglijează examenele, am amenințat cu exmatricularea pe ce 
ce nu-şi văd şi de carte. Nu dau semne bune. Tot răul însă va ave 
şi un sfârşit. Ei au o calitate mare, care lipseşte multora. Sun: 
viteji în lupte. Cu ei am început Legiunea şi sunt gata oricând si 
lupte cu preţul vieţii. Mai târziu ne vom ocupa şi cu educarea lor” 
Deşi prezența lui Corneliu Codreanu în Parlament era ci 
şi inexistentă, în Bucureşti mulți oameni de afaceri, moșieri 
care presimțeau că este o organizaţie cu mare viitor şi că va reuşi 
să învingă toate partidele politice contra cărora se ridicase, a 
început să se alăture cu curtoazie şi cu ajutoare materiale 
Subvenţii în bani. Sume însemnate care erau înmânate diret! 
fire et pi adesea la mesele lor. Pe atunci nu 
aci AR, = 1 se spunea de către Stelescu, care era inter 
relații mari fiert că sp pia pe iu i i 
Bema, stăpânul unei fat 4 ŞI în străinătate, avea pe fiul lui! 


ie brici de ne S? ia oineni 
Virgil Ionescu, Acesta gru de fum — era ingin 


Gigurtu â pus pe Codreanu în legătură cu IO 


Cal Troian Intra 


ciui S 


67 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


organizația din Bucovina. A început Cu aceasta — ei fiind de orgine 
din acest ţinut —şi m-a însărcinat pe mine ca, împreună cuun grup 
de legionari, să duc camioneta la Rădăuți. În consecinţă s-a dat 
ordin să fim primiţi de legionari în toate oraşele prin care tre- 
ceam, cu itinerarul stabilit. Nu voi stărui asupra drumului ce 
aveam de parcurs. Aveam ca însoțitori vreo şase legionari. 
Conduceam maşina cu rândul, Nicolae Constantinescu şi eu. 
Intram în fiecare oraş cântând. La Mizil, am fost întâmpinați de 
Gheorghe Dragomir, cu legionari, mai târziu şi-a adăugat în coadă 
numele de Jilava. Era de origine din Mizil şi conducea organiza- 
ţia de Buzău. Locuia în Bucureşti, având serviciu la o casă de 
bilete din Gara de Nord. Nu am putut descoperi ce făcea de putea 
da bilete de dus-întors, la cererea lui Codreanu, pentru legionarii 
care plecau în propagandă. Pomenesc unele nume fiindcă mai 
târziu, în povestea mea, ne vom întâlni cu ei. La Râmnicu-Sărat 
ne-am oprit la Aristotel Gheorghiu, farmacist, şeful judeţului slab 
organizat. La Focşani am făcut un popas în casa lui Cristache 
Solomon şi a ginerelui său, inginerul lon Blănaru, care ne-a pri- 
mit foarte bine şi ne-a ospătat. Blănaru era din vechii legionari şi 
prieten al Căpitanului. Aveau o vilă frumoasă şi o vie renumită ce 
le aducea un venit frumos, din care, fără zgârcenie, ajutau Garda 
de Fier. Solomon făcea parte din senatul Legiunii, organizaţie for- 
mată din bătrâni, cu care Căpitanul se sfătuia în problemele mai 
grele. Legionarii de aici se prezentau mai bine. Nicolae Constanti- 
nescu era focşănean. Am făcut o vizită mamei şi fraţilor lui. La 
Roman am cunoscut pe părintele Niţu, om cu o casă plină de 
copii, toţi mari şi legionari. În drumul acesta parcă m-am mai 
reconfortat. Scăpasem de zgomotul Capitalei şi de dezmăţul din 
acest oraş. Călătorind prin Moldova, aerul era pur, locurile îru- 
moase, ospitalitatea şi moralitatea oamenilor au făcut să mai scu- 
turăm din inimile noastre mocirla bucureşteană. În dimineaţa zilei 
de 22 aprilie, am sosit la Rădăuţi şi am fost primiţi de Vasile 
lasinschi, cu mulţi legionari. EL avea o farmacie în centru ŞI-ŞI 
clădise o vilă de toată frumuseţea, cu pare înconjurător; aşa cun 
avea Nichifor Robu, deputat cuzist, care a făcut multe escrocherii 
Era din acest oraş, 


E 


Cal'Troian Intra Mures | 68 = 
Familia lasinschi ducea O viață CC d pie cas Când 
i 'a Codreanu, ofițer în regimentul e aici, să ne ceară pu 
venit Horia tantinescu şi încă Vreo doi legionari, ca să fin 
un legionar, chiar mai mare în râd, ssd (do) ocalitate, e 
intră sub comanda şefului local, or lasinschi era şeful județulyj 
şi al Bucovinei, aşa că trebuia să ascultăm de el. 

La Horia s-a încins un chef în toată regula. Un miel fript 
un curcan, caş, multe bunătăţi la care se adăuga un butoi cu ber 
şi câteva damigene cu vin, într-o cameră la demisol, alături d 
bucătărie, şi cu saltele întinse pe jos. Se pricepea Horia, pe can 
acum l-am cunoscut, să aranjeze o masă haiducească, cum zice 
el. Cu cântece, glume, am petrecut până la ziuă. Noaptea sosiri 
din Bucureşti: Corneliu Codreanu, Ion Zelea-Codreanu şi 
Stelescu, făcând observaţii lui lasinschi că ne-a lăsat la Horia 
motivând că-și periclitează situaţia lui militară şi aşa destul de 
şubredă. A doua zi (23 aprilie — Sf. Gheorghe), camioneta a fos 
dusă în piaţa oraşului, în mijlocul unui careu format din 
legionari. Cântecul atrăsese multă lume. Trei preoți, în veşminte 
sacerdotale, cu prapuri, sfeşnice, lumânări, la o masă lânsi 
camionetă, au oficiat o sfeştanie, după care, cu apă sfințită, au 
stropit camioneta pe toate părțile, botezând-o şi numind-o 
„Camioneta Sf. Gheorghe”. Eram puţin contrariat. Ce rost art 
această mascaradă, amestecând pe Sfântul Gheorghe biruitor 
cu o maşină pe care s-o sfințească preoții, în care timp Co: 
dreanu-tatăl, „cu eruci mari şi plecăciuni până la pământ 
pe e il a pe la cei prezenți. Stiam că se sfințeal 
camioneta era ceva sf t i Eee a ea Ie închinai, os 
sorului că nu înțele inta e a A dispus Pl 

(leg aceste manifestări şi că ne batem joc de 


credință. Mi-a ră 3 = 

Sfântul A inel că așa trebuie. Această camionetă va fi c 
1V; : ce alee DR 2-3 Ea - oră 

de la Bucureş ȘI Va merge din biruinţă în biruinţă. Veniseti 


ti, împreună cu ei şi mulți fruntaşi legionari. Dupi 
admise adunările sub ceni 
ne-am strâns în sala teatrulu: 
a vorbit Profesorul, Stelescu, €! 


liber cu ţ 
Adunarea 


E 


69 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


aducând salutul Maramureşului, încheind Șeful. Masă mare Ja 
Jasinschi, după care am mers cu camioneta şi legionarii la Putna 
casă ne închinăm la mormântul lui Ștefan cel Mare. A doua zi. iri 
țuat trenul toți bucureştenii şi ne-am înapoiat în Capitală, răsunând 
tot timpul un nou cântec legionar, „Ştefan Vodă al Moldovei”. 
Doru Belimace tipărise o broșură cu instrucţiuni pentru şeful 
de cuib legionar pe care, văzând-o, Căpitanul a interzis răspândi- 
rea ei. Cu ce cuprindea această broșură, la care a adăugat răspun- 
sul la mesaj şi o imaginaţie a lui, drumul ce va trebui să-l parcurgă 
un legionar, a dat să fie tipărită „Cărticica Șefului de Cuib”. 
Cuprindea organizare, educaţie, cotizaţie, activitate şi discursuri 
din Parlament. Dar ceea ce mie mi-a atras atenţia mai mult a fost 
povestirea ce o făcuse relativ la drumul ce va trebui să-l străbată 
un legionar, cu sfârşitul pe care eu îl prevedeam straniu. 
Drumul ce trebuia să-l facă un legionar era în trei etape. 
Urcuşul greu al unui munte prin stânci şi prăpăstii, până frânt de 
oboseală, abia ajuns în vârf, ţi se deschide în față „pădurea cu 
fiare sălbatice” prin care trebuia să treci, luptând cu toate fiarele 
ca să nu fii sfârtecat, apoi, când spui „Doamne ajută”, că ai scă- 
pat, te prăvăleşti într-o mlaştină în care te scufunzi până te 
pierzi. Aceasta e „mlaştina deznădejdii”. Cine mai poate scăpa 
din aceasta numai acela va putea privi soarele strălucind pe cer 
şi minunatele cărări pline de flori, care te conduc la victoria 
finală. Mă gândesc acum la moartea lui Moţa în Spania când, cu 
o zi înainte, mi-a citit ultima scrisoare pe care a mai scris-o 
Căpitanului. El presimţea că va pieri în această mlaştină a 
deznădejdii. „Și să faci, măi Corneliu, din țara noastră, O tară 
câre să strălucească ca soarele sfânt de pe cer.” Cele trei etape 
erau cele trei perioade: de propagandă, de educare şi politică, 
mlaştină în care ne-am scufundat ca să pierim cu toții. Când ne 
înapoiam de la Rădăuţi, Șeful a spus lui Constantinescu ca să 
meargă la Iaşi, cu doi legionari. Va înmâna o s isoare lui Jon 
Banea prin care să-i dea camioneta „Căprioara” să O aducă la 
Bucureşti, indicând adresa, căci se mutase din strada Aurel 
Vlaicu într-o clădire nouă, pe la Obor, str. E, nr. 4 
comunice mai din vreme. Aranjase biroul meu in prin 


r. 20. Uitase să-mi 
na cameră 


îm 


[70 


din dreapta. Işi oprise pentru el două Fuia se tal tată] 
lui. Aici aveam O curte mare. Când a sosit rc Pus pe 
i să facă la un atelier o revizie gener ală â maşinii, 
Constantinescu zi A 
căci vom avea drumuri lungi de făcut, iar mie mi-a Spus că 
Banca, terminând studiile Ia Iaşi, Va pleca în iunie la Cluj, de 
unde va începe organizarea Transilvaniei. Să alcătuiesc O echipă 
din elementele ce vom socoti că sunt mal bune, căci Von începe 
perioada de propagandă şi fixase pentru ultima duminică din 
mai o mare adunare la Reşiţa, unde vor vorbi deputații Gărzii de 
Fier; cu anunţuri prin ziare şi cu manifeste pe care le luase 
Vasile lovin, şeful organizației de acolo. 

Am format echipa de 20 de legionari, ce-şi ziceau 
„Echipa morții”, având şi cântecul ei. Alesesem pe cei mai 
destoinici, după părerea mea şi dau şi câteva nume: Petre Țocu, 
Savin Constantinescu, Traian Clime, fratele inginerului Gogu 
Serafim, Nicolae Constantinescu. Ca ajutor al meu, şi şofam cu 
rândul, Adochiţei, pilot aviator, cu muşchi de atlet, foarte puter- 
nic, profesorul Papuc, Diţă Popescu (Constantin), un argeșean 
de-al meu din Broşteni, luase licenţa în matematici cu brio şi se 
amorezase de Legiune. Era voinic, puternic, dar tare fricos, 
Bozânţan Iosif, terminase Dreptul la Oradea şi fusese însărcina! 
cu șefia județului Bihor, Sterie Ciumetti şi alții, iar părintele 
Duminică Ionescu s-a oferit să ne însoțească cu maşina lui, un 
Mercedes mare, cu nouă locuri, luând cu el şase studenți la 
iii știu căci părintelui i se încredințase şefia județu- 
pu ş iu făcute; am pornit de cu noapte la 
cint afgeaia st i ruta Rm. Vâlcea-Tg. Jiu-Seve- 
Vâlcea Ara a a căutând să trecem prin Piteşti, Rm: 
ca să ajungem în ip fixa A pla dori 

at la Reşiţa. 


Trecând prin jud aa Pe 
nu am avut îti, ețul Argeş pe la periferia oraşului Piteşti, 


ar fi îngăduit o î Ș de neplăcere, deși Armand Călinescu nu 
judeţ din. punct ga care a Argeșului. E] era stăpânul acestui 
litic, dar cred că nu a avut 


Cal Troian Intra Muros 


71 Preot lon Dumitrescu-Borsa 


şi erau cu toţii la inâ azi: „Sterie Ciumetti! am strigat, ordin din 
partea mea să ACE AD ET S5l cum Ştii de tot ce ne trebuie. Să 
pregăteşti (9) masă E „Am înţeles. Îmi daţi doi legionari cu mine”, 
„Să te însoțească Crăciunescu şi Gogu Serafim”, Au plecat prin 
sat, pe dealuri şi s-au înapoiat cu un ied şi un berbecuţ, ouă, 
brânză. „Ce mai masă haiducească avem să luăm!” a zis 
Ciumetti. „Îţi predau comanda până mâine dimineaţă, deci treci 
la treabă!” A chemat pe Savin şi Bozânţan, trimiţându-i cu 
damigenele după băutură, căci mielul haiducesc fără udătură nu 
merge, ceapă verde, ridichi şi alte verdeţuri aveam în grădină. 
Socoteam că nu puteam face cheltuieli mari. Din fondul de 
2.000 lei cât dăduse Căpitanul pentru benzină, nu trebuia să ne 
atingem. Deci făceam tot ce era posibil cu banii pe care-i aveam 
în buzunar. Ciumetti făcea pe grozavul: „„Țocule! Încolonarea şi 
cu cântec înainte marş prin sat, până eu pregătesc masa”. „Am 
înțeles!” şi sub comanda lui Petre Țocu au plecat în marş, auzin- 
du-se cântecul: „Ștefan Vodă al Moldovei / Fost-a pe la noi prin 
munţi / Şi-a găsit în codrii noştri / Şoimi viteji, războinici mulți | 
Tot aşa tu, Căpitane, / Urcă pe-ale Putnei văi / Şi-ţi vom da 
batalioane | de legionari flăcăi. / Cheamă la luptă vultanii | Şi-i 
trimite unde vrei | Căci tâlharii şi jidanii | Ne tot sug mereu, 
mereu.” S-au strâns în cooperativa din centru oameni. Nu era 
departe şi se auzeau voci: „Ce jidani, bă! Aţi văzut voi pe aici 
jidani? Hai, căraţi-vă!” În judeţul Argeş nu erau decât câțiva 
comercianți din Piteşti. Aici nu prindea propaganda. Tot ce 
aveam de spus cuprindea cântecele legionare, aşa că Ţocu s-a 
înapoiat după scurt timp. În mijlocul curții s-a aprins un foc 
mare. Plosca circula din mână în mână şi mâncam cu poftă 
brânză cu ceapă verde şi cu pâine. Se veseleau bătrânii mei, că 
luau parte la petrecere, căci multă vreme le țiuiseră urechile de 
urât şi singurătate. ledul şi mielul au fost fripte în pielea lor. În 
ceaun fierbea mămăliguţa, răspândind un abur îmbietor, Se pita 
Cepea bine Ciumetti la pregătirea mielului haiducese. Cu aa 
de friptură într-o mână şi cealaltă plină cu mămăligă lu uri 
cu o poftă nebună, răcorindu-ne cu câte-o oală de pământ pini 
CU Vin, în frumoasa noapte de mai. Răsunau Y 


ăile şi dealurile 


————— 


Cal Troian Intra Muros | 72 


de cântecele noastre. Tineri, femei. şi „au S-au 
Topologului. « i, căci jandarmii ce se postaseră la pori 
adunat iute SE noi. Oniţă al Dobroii din Corbi, Satu] 
nu-i la za de ECE An noastre, a sărit peste garduri şi sa 
a foc. Îi plăcea cântecul, şi vocea lui a Se auzea 
pe la nunțile din sat unde era chemat. Era un COPI Cin MOr1, con 
ceput de mama lui cu învățătorul Bădescu, care îmi pusese și 
mie, pentru prima dată, cartea în mână, ŞI moştenea de la el darul 
cântatului. A ținut să vină la noi ca să ne arate că ştie şi el si 
cânte, doine, cântece, hori şi balade cu haiduci. Aşa aim petrecu 
o noapte de mai în aerul curat şi mireasma florilor de primăvară, 
Părintele Duminică lonescu, cu maşina lui şi şase băieți, au por. 
nit la Jiblea pe valea Oltului, locul lui de baştină, să-şi vad; 
gospodăria ce avea acolo, unde se refugia cu familia în timpul 
verii, rămânând să ne întâlnim seara, la Stroeşti — Vâlcea, unde-și 
avea parohia părintele Gheorghe Doară, care era şef al judeţului. 
Comuna Stroieşti era în apropierea drumului nostru către Târgu-liu. 
Părăseam Bălceştii cu dorul rămas în suflet. La răspântia şose- 
lei, în faţa cooperativei, câțiva beţivani ţărănişti ne-au huiduit și 
au aruncat cu pietre, ca să umple de amărăciune frumusețea 
clipelor trăite. Era în ziua de 21 mai, zi de târg la Vărzaru, cu 
lume: multă şi petrecere. Fiind aproape în drumul nostru, am 
hotărât să mergem două-trei ceasuri acolo. Se juca hora, am 
început să cântăm de-ale noastre şi am fost înconjurați de lume. 
Diţă (Constantin Popescu), ca argeşean, fusese însărcinat să le 
vorbească, dar nu a putut de la început. Bătăuşi de-ai lui Armand 
Călinescu au pus mâna pe el şi au încercat să-l lovească. S-au 
ot ri a nenea or i cu mijoca pmdarni 
Ca Varga şi se îngălbenise. 

i e ia matematici, 
scala spe a exasperare. 
piedică şi 4 fă 0 MR 
Doară, un om ina ia 
primit cu Se fa dragoste, 
ospodăra Iu, hărgiouie: P 
» Nătnicia şi pric, 


dar la încăierări îl prindeau 
Socotind că e bine să evităm 
Tum. La Rm. Vâlcea, nici 0 
1, tot drumul până la părintele 
fermecător de amabil, care nel 
unându-ne la dispoziţie toat 
cperea în ospitalitatea bunei | 


DO 


73 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


soții, mamă a şapte copii, pe care băieții îi purtau pe braţe şi se 
ucau cu ei. Masă mare, îmbelşugată şi băutură bună. Nu ştiu ce 
n-a mai făcut preoteasa pentru noi, ajutată de fiica cea mai mări- 
cică. Cu Doară fusesem coleg la Seminar ŞI ne mai legau şi 
amintirile. Atmosfera de aici, de atâta prietenie, atâta bucurie, ce 
copleşea sufletul. tuturor, se mal 'revărsase din inima acestui 
preot, comoară de dragoste. „Niciodată nu m-am simțit mai bine 
ca acum, în viața mea”, îmi spune părintele Duminică. „La fel 
simţisem şi eu”. Cântând, m-a cuprins răgușeala şi am lăsat 
drum liber lacrimilor de atâta fericire, mai cu seamă în dimineața 
despărțirii. Toată familia lui Doară plângea. Au sosit jandarmii 
care, observând atmosfera de duioșie ce domnea, s-au mulțumit 
numai să-i legitimeze pe câțiva. Ce grele sunt unele despărțiri! 

Am luat cu noi amintiri frumoase, clipe trăite să le ducem 
pe alte meleaguri, să ne mângâie în necazuri şi suferințe. La 
Tg. Jiu ni s-a înfundat. Armată, poliţie, jandarmi, în frunte cu 
procurorul au pus mâna pe noi şi ne-au dus la închisoare. Ne-am 
lăsat arestați şi duşi într-o cameră a închisorii. Numai eu cu 
Duminică şi băieţii lui am fost puşi în altă cameră. Eu călăto- 
ream în maşina lui. 

Au trecut aproape o zi şi o noapte, şi procurorul nu ne-a 
întrebat nimic. Părintele Duminică fusese coleg de liceu cu el. Îl 
chema Agronomul. A cerut să vină la noi şi l-a întrebat: „Bine 
măi, noi ne cunoaştem de multă vreme şi te întreb acum pentru 
ce ne-ai arestat”. „Pentru că aşa am primit ordin de la Ministerul 
de Interne”. „Dar pe ce bază de lege ne ţii? Nu crezi că este un 
abuz ceea ce faci şi că o să avem să ne răfuim?” „Să răspundă 


Internele”. „Şi cât ai de gând să ne ţii aici?” „Până voi primi 
dezlegare să vă eliberez”, Ne-au încurcat, vorbeam cu părintele 
Ionescu, „Nu cred că o să mai ajungem la timp la Reşiţa dacă ne 
mai ține aici” Niki Constantinescu a cerut să-mi vorbească şi au 
„Noi spargem uşile şi ieşim. Altfel nu mai ajungem - 


adus. 


Ci Sun- 


»Aprob”, i-am răspuns. Nu săvârşim nici o infracțiune, € 
tem reţinuţi ilegal. Au spart uşile, au ieşit toți şi au plecat cu 
Camioneta, Noi ară rămas. La câțiva km. au fost înconjurați de 
Armata ce-i urmărise cu camioanele şi au fost readuşi. În cele din 


Da 


a 


Cal Troian Intra Muros | 74 


rul a venit să ne încunoştiințeze că a primit Ord, 
Socoteau probabil cei de la Interne că nu 
aveam timpul necesar de a ajunge la Reşiţa. 4 

Am mânat cu toată viteza. Drumul nostru era urmărit ș 
telefoanele. Fără nici un popas am trecut prin Turnu-Severi 
îndreptându-ne spre munți la poalele cărora se ivi O pană 
motor şi cauciuc. Băieţii sunt flămânzi. l-am trimis prin poiea 
la păscut măcriş din care m-am înfruptat şi eu cu Duminici 
Camioneta fiind plină de praf, am seris cu degetul pe pere 
„Echipa Morţii”, descriind şi semnul Gărzii de Fier. Cu ace 
scris şi semne ce au rămas, avea să fie socotită mai târziu drep 
corp delict. Reparaţiile ne-au furat ceva timp. După trece 
munţilor, la Bozovici, ne-au ieşit în față jandarmii de la Oraviţ 
Au chemat echipajul cu camioneta să-i urmeze. Înconjuraţi ( 
maşini, au fost duşi în închisoare. Crezând că maşina noasti 
este un turism oarecare, am rămas liberi. A doua zi, trebuia s 
aibă loc întrunirea, aşa că am găsit de cuviință să scurtăm di 
tanța apucând pe un drum drept prin pădurea domeniul: 
uzinelor Reşiţa. Am sosit seara. Stăpân atotputernic pe industi 
şi domenii era evreul Aushnit. Corneliu Codreanu cu Stelesc 
erau acolo. Adunarea avea să se țină pe un platou în fața cas 
lui Vasile lovin. 

În calitate de deputat, Stelescu obținuse autorizaţie. A 
povestit lui Codreanu despre greutăţile întâmpinate și că echip 
este sechestrată la Oraviţa, „Las” că-i bine! Vom vedea ce av 
de făcut. Noroe că aţi scăpat dumneavoastră. Codreanu îmi vu 
bea totdeauna politicos. A. doua zi, Stelescu cu legionarii di 
localitate au mărșăluit cântând pe străzile Reşiţei. Străzile! 
rat până la noi E miti Sia aid ȘE lesa Sr A 
ași iri fi E ne comunice şi-am recurs la un şiretlie: 
A SUI Ionescu rupem cordoanele şi cu forța Legio 
rilor din localitate şi judeţ, facer ă ă ap 

d m ca lumea să se poată aduna) 


latou. 4] 
sr a pu ae astfel, pe toate căile de pătrundere și! 

e. Pe a n 0 zei 
înfundat, Buturi, Partea principală, în faţa: primăriei, Di $ 


li uri ai 3 E i PE, 
Tunchiuri şi multă lemnărie aruncate 1 


urmă, procuro 
să ne elibereze. 


PE 


D O 


75 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


împiedicat trecerea. Maşina a fost dusă în curte. Pe noi ne-au 
“omat să ne trântim la pământ. Căutau să ne lege câte doi şi să 
ne sechestreze. Stelescu s-a legitimat, arătându-mă şi pe mine. 
Nu ne puteţi opri, suntem deputaţi. Colonelul de jandarmi ne-a 
luat cu el în casă la Lovin, unde era Codreanu, cu care a avut o 
lungă discuţie. A arătat ordinele ce primiseră, Care erau cate- 
gorice. Să împiedice ținerea discursurilor, Chiar făcând uz de 
arme. Pe Codreanu şi Stelescu nu puteau să-i aresteze, bucurân- 
du-se de imunitate parlamentară. Legionarii să fie arestaţi Şi 
reţinuţi până la noi ordine. Au ajuns la o înțelegere: să nu se 
efectueze arestări şi pentru că se ştia, de lume, că Stelescu şi 
Codreanu vor vorbi împreună cu colonelul să apară pe balcon în 
fața mulțimii, ca să justifice pentru ce nu pot ține discursurile. 
Am ieşit pe balcon: ovaţii, aplauze... Codreanu, în costumul lui 
naţional, s-a uitat peste mulţime. Colonelului îi era teamă că va 
ține cuvântarea şi nu se putea da în spectacol ca să-l oprească, a 
arătat însă pe colonel, spunând câteva cuvinte. „Din ordinul 
ministrului de Interne sunt oprit să vă vorbesc, ceea ce este con- 
tra legilor şi libertăţilor. Vă spun deci numai «Bine v-am găsit!» 
Şi pentru că nu vă pot spune mai mult, voi căuta să rămân cu 
dumneavoastră la Reşiţa două săptămâni, ca să ne cunoaştem, 
ceea ce cred că domnul Colonel nu mă va putea împiedica, 
neavând ordin în acest sens”. Oamenii au aplaudat îndelung şi 
au dat glas simțămintelor lor. „Ni-i de ajuns că te-am văzut şi din 
privire am înțeles noi toate câte ai fi vrut să ne spui. Să ne 
trăieşti, Căpitane!” Cu aceasta adunarea a luat sfârşit, mulțumit 
Şi Colonelul că şi-a făcut datoria cum a putut. A doua zi, au venit 
CU camioneta cei de la Oraviţa. Jandarmii au plecat. Părintele 
Duminică Ionescu, cu patru studenți, luând şi pe Stelescu, s-a 
mapoiat la Bucureşti. Am rămas noi, echipa şi Căpitanul, care 
MU am stat decât patru zile. Aici oamenii muncesc în fabr 
Wzine toată săptămâna, aşa că era inutilă şederea lui la Reşiţa. 
Ş “a scos în zilele acestea pe o colină înaltă, unde steăluia e 
Tuce mare din fier ridicată de Maria Tereza, unde sub comanc: 
WI au avut loc: întreceri de fugă, exerciţii cu cântece, lupi 


1 ŞI 


Ş 


O 


Cal Troian Intră Muros | 7€ 


mergeam în vizită pe la muncitori, în Srupu 
de câte 2-3, care ne ospătau. Adesea se lăsa cu beţii. 
e seal plecat şi nu ne-a lăsat nici un ban pentru benzi, 
i ulei, decât ordinul să plecăm mai departe prin Transilvan 
deţul Timiş, Arad... până ne va da el ordin de înapoiere, ţini, 
du-ne la curent pe unde ne aflăm. După Sag alis Polițaiul 
dădea ghes să părăsim Reşita. Băieții din echipă se împrăștiaseg 
nu mai ştiam pe unde. Hei, tinereţe, tinerețe! şi voi fete drăcoa 
din Banat, mi-aţi răpit haiducii. : 
l-aţi amăgit cu frumusețea voastră fragedă, cu cânter, 
cea melodioasă, lăudându-vă acum că , 


romane. Seara mâl! 


dulce şi vo 


Banatu-i fruncea”. Ei i: 
Abia am putut să-i strâng de ziua sărbătorii Eroilor 


„Înălţarea Domnului”, la cimitirul lor ce era pe panta unui dei 
unde au venit toate autorităţile, printre care şi marele banch 
Auschmit, depunând câteva coroane de flori. Se căsătorise 
curând cu o tânără de o frumuseţe răpitoare, fata unui depul 
liberal din județ. De faţă cu ei, am dat drumul la cântece eroi: 
şi marşuri legionare. Fiind chemat la poliţie, poliţaiul mi-a p. 
în vedere ca să părăsim Reşiţa. „Nu pot pleca, i-am spus, mași: 
trebuie reparată şi nu am nici bani de benzină, „ulei şi de drum 
„Vom avea noi grijă de toate”, mi-a răspuns. Într-adevăr, alu 
maşina, a dat ordin la un atelier să fie revizuită în două zile, du 
care mi-a dat-o în primire cu 100 litri de benzină în bidoane, ui 
şi trei mii de lei. Îmi dădusem cuvântul că vom pleca, dar 
legionarii de unde nu-s! Câţiva, mai serioşi, erau mai tot tin 
cu mine: Pocu, Bozânțan, Duţă Popescu şi profesorul Papuc, 
care îl numisem aghiotantul meu şi ţinea însemnările zilnice 
ue N at ine, O 
Am dat ordin să TE aa E aria pravai y 
sub cuvânt căt doua zi i pl Sb paza delpiice Ce ă 
vor fi lăsaţi în Rosa Su ul vom pleca, şi cei ce nu oi 
şi au zbughit-o pe frază li au băut din vinurile lui : 

Volan şi cu cei prezenţi a M-am ținut de cuvânt; am urc 

ți am pornit la drum. 


D iii 


77.1 Preot lon Dumitrescu-Borsa 


La marginea orașului mă aştepta Niki Constantinescu 
„Opreşte, aşteptăm 0 oră şi vor veni toți!” mi-a strigat. În acest 
timp, Au început să apară perechi-perechi, îmbrățişaţi cu 
drăguțele; care dicercauisă e apere spunând că au avut să le spele 
rufele, să le pregătească câte ceva de ale mâncarii. Şi apăreau 
aşa de prin pădure, unii într-o parte, alţii de alta, iar lângă 
maşină, suspine, sărutări, lacrimi de despărțire, îmbrăţişări pre- 
lungite. A durat câteva ceasuri până să-i urc în maşină. Urcam 
pe unul, cobora altul, până în sfârşit am pornit, cățărându-se din 
mers cei ce rămăseseră, iar unele din fete urcându-se pe scările 
maşinii, că apoi să cadă pe drum. Abia aşa am putut să părăsim 
Reşiţa. În maşină s-a aşternut tăcerea. Se auzea doar câte un 
oftat. Le rămăseseră inima la Reşiţa. Târziu, după-amiază, am 
oprit la o margine de pădure. Fetele încărcaseră maşina cu 
pachete: pâine, prăjituri, fripturi şi toate bunătăţile şi sticle cu vin 
îndeajuns. Ne-am ospătat bine. La plecare le-am spus că, dacă se 
mai întâmplă astfel de lucruri, am să-i las pe loc. „Lasă, Şefule! 
Ce te rățoieşti aşa, mi-a zis Savin. Dacă nu erau fetele, ce mâncai 
şi ce aveai să bei acum? Ne-am distrat puţin, acum avem de toate, 
chiar şi rufele spălate. În loc să ne mulțumeşti, acum faci pe 
supăratul. Ia mai bine şi mai înghite o duşcă.” Am început să râd. 

Treceam prin sate unde coboram, cântam, adunam 
oamenii şi le vorbeam despre Garda de Fier. Propaganda prindea. 
Drumurile erau obositoare. Făceam popasuri pe unde ne apuca 
noaptea. Unii dintre noi dădeau semne de oboseală şi plictiseală. 
De aceea mai începeau unele neînţelegeri şi certuri, cauzate şi de 
dragostele avute, ba că ăla a luat drăguța celuilalt, căci fetele se 
dădeau cam la toți. Se făcea împăcarea prinzând a cânta melodii 
de dragoste. Urmăriţi de autorităţi, se ştia dinainte unde aveam să 
ajungem. Aşa că la Lipova, intrând în judeţul Timiş, am fost 
intâmpinați de fruntaşi politici. Dacă nu mă înşel, ne-a primit 
Romulus Boilă, deputat fruntaş al Partidului Naţional Țărănesc, 
Protopopul greco-catolic, directorul liceului, al Casei Culturale şi 
p aut cu „Bine ați venit la a0ifiSai ri i i cale i 
Cali E tesori şi Studenţi şi faceţi O excursie în îi sali eee 

eţi ținuturile noastre! Nu au făcut nici o aluzie la p 


Cal Troian Intra Muros | 78 


ut-o, mi-am zis. Aştia oameni de 


opagandă. Ne-au făc : Pai 
sau propag țul ca jandarmii, poliţia să nu ș 


ȘI ă ordin în tot jude Dute e le 
i is Sa fim primiţi şi conduşi să vedem edificiile publice, e 
Ne-au condus să vedem Catedrala, şcolile, un muzeu, a | 
Casa de Cultură, o clădire impunătoare, cu sală de teatru, biblio, 
bogată, camere pentru musafiri. Încăpând pe mâinile lor ne 
condus peste tot, până şi în piaţă, unde fiind zi de târg erau nuj 
tărani adunați. „Dacă vreţi să le vorbiţi, vă rugăm s-o faceţi” A 
pus pe Bozânţan să le vorbească în graiul lor, urcându-se 
acoperişul camionetei. Țăranii, văzând pe însoțitorii noştri, 
crezut că suntem de ai lor şi nu prea au dat ascultare. 

Le-am împărțit ceva manifeste, pe care le-au vârât; 
buzunare. Seara am fost duşi la Casa de Cultură, unde a avutl, 
un mic program în onoarea noastră, cu corul local şi fanta 
apoi masa şi cazarea în camerele de musafiri. A doua zi, a 
hotărât să plecăm. Aici nu mai era de noi. Boilă m-a luat cu: 
şi, chemând pe casierul Căminului Cultural, i-a dat ordin să-n 
înmâneze 3 000 lei sub luare de dovadă, dați ca ajutor penti 
studenții excursionişti. 

Ne-am luat drumul spre Timişoara. Lumea fiind la mun 
pe ogoare, nu puteam face adunări şi deci nici o propagani 
mai cu seamă că eram lăsaţi în toată voia. Am vizitat Timișoani 
admirând frumuseţea acestui oraş, luând contact numai cu d 
profesori şi cu câţiva legionari. Într-o plasă din apropiert 
Timişoarei am vizitat pe şeful de judeţ, avocat la judecătoriat 
localitate. Părea că numai mâncarea şi bogăţia îl interest! 
Locuia într-o vilă frumoasă și avea o moşioară. Erau ale sol 
lui, o femeie în vârstă, grasă, burduhănoasă, care ne-a primit 4 
nişte ochi dușmănoși, întrebând pe soțul ei ce căutam acolo! 
trebuit să ne vedem de drum mai departe. Comunicih 
Căpitanului situația din Timiş, şeful a fost imediat înlocuit: 

Autorităţile din Timiş s-au comportat aşa cum am arăt 
Habar nu au avut de prezența noastră în judeţ şi nici nu” 
comunicat celor din Arad trecerea noastră prin acel ju 
sia ai cu un fiasco, sperând că la Arad vom aveâ n; 

ŞI nu ne-am înşelat. 


Step 


DD 


DD 53 


79 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


La început, până au prins de veste, nu ne-au incomodat cu 
nina. Când am intrat in Miniş, renumită podgorie de vinuri, am 
făcut 0 vizită la pivnițele statului, ca să admirăm nu numai 
pudanele enorme, cu sticlă pe dinăuntru Cimentate, nu numai să 
admiră galeriile subterane în care zăceau aceste budane, dar, să 
gustăm dintr-o mulțime de sorturi din Vinuri alese, prin 
bunăvoința şefului inginer agronom, încât am ieşit de acolo într-o 
foarte bună dispoziție, cântând să ni se spargă pieptul, salutând 
pe oricine întâlneam, oprindu-ne să încingem hora legionară 
prin sate, cu țăranii şi femeile ce ne priveau cu deosebită bucurie 
şi ne ospătau dându-ne săzduire. Aşa că imediat autorităţile au 
prins de veste şi au dat ordin jandarmilor să împiedice adunările. 
Aceasta ne-a încurajat şi mai mult ca să dăm lupta cu ei, mai ales 
că aveam în ajutorul nostru țărănimea. 

Ne-am oprit în plasa Șiria la Pâncota, ca să batem ţinutul 
acesta încurajați de simpatia cu care lumea ne înconjura. Într-o 
duminică, când avea loc o mare adunare la Pâncota, a sosit din 
Bucureşti, Stelescu. L-am pus să vorbească, apoi după el mai 
mulţi, Savin, Bozânțan şi cu mine. Jandarmii au vrut să zădăr- 
nicească întrunirea, dar dârzenia oamenilor i-a înfrânt. Stelescu 
venise după mine, spunându-mi că Horia Sima era închis la 
Lugoj şi a doua zi urma să fie judecat de tribunal. „Noi doi ne 
Vom prezenta în instanță ca martori. Aşa că trebuie să plecăm 
imediat, că mâine dimineaţă să ajungem cu trenul acolo”. Am 
predat comanda lui Țocu şi ajutat de Constantinescu să continue 
propaganda în această regiune până la înapoierea mea. 

„Horia Sima era şeful judeţului Severin şi profesor la liceul 
din Lugoj. Răspândise un manifest cam instigator la revoluție, 
făcuse Şi un plan de atac, care fusese descoperit, lucruri pe care 
Căpitanul nu le-a admis, comunicându-i că pentru aceste fapte 
a POdePsit Prins, fusese închis de vreo/două Su şi 
că En da procesul. Am sosit la timp, şi în instanţă dota PE 
totul pi audierea lui şi a noastră ca ARDE de S i 
cu copil gust decât o glumă şi că revoluțiile nu se Ma i Se = 

ici ris ȘI neseriozități, Sima a fost achitat şi eli sila i 

> Mă gândeam totuşi în sinea mea cum de Sima porneşte lâ 


Cal Troian Intra Muros | 80 


asemenea trăsnăi nebunatice, sau dacă nu urmăreşte Cum 
asemenea acte să scadă din prestigiul lui Corneliu E5 rea 
Fapta lui nu era ceva serios, dar era primejdioasă. Î Cunoscusui 
pe Sima, care venea împreună cu Nicolae Pătraşcu — ce era cu 
fesor la Sibiu — pe la sediu. Intre ei era o prietenie veche d] 
liceu şi din Universitate, fiind colegi. Erau linguşitori, L 
cu ascunzişuri, cărora eu nu le dam nici o atenţie. 
După eliberare, Sima a ținut să mergem pe jos până j 
satul apropiat să facem puţină propagandă acolo. Nu ne-a luat | 
el unde găzduia. Simţeam pe drum că are de discutat Ceva i 
secret cu Stelescu şi că se ferea de mine. Învăţasem că legionay 
sunt sinceri între ei, nu au nimic de ascuns. Vorbesc deschis Şi 
asumă răspunderea faptelor sau spuselor lor. De aceca m-a cal 
intrigat puţin atitudinea lui Sima. Stelescu îi spusese lui Sim, 
„Poţi vorbi deschis. Părintele este cel mai bun prieten al meu,; 
nostru. Să ai toată încrederea”. În sat s-au adunat câţiva oame, 
şi am stat de vorbă cu ei. Sima a luat de braţ pe Stelescu şi sa, 
retras lăsându-mă cu oamenii, cu care m-am întreţinut vreo dou 
ceasuri, timp în care au mai sosit şi alţii. Discuţia între ci, 
fereală de mine, mi-a produs oarecare supărare. Am atribuit: 
însă faptului că ei se cunoşteau de mult, că fuseseră colegi! 
Facultatea de Litere şi că aveau unele intimităţi, care nu dorei 
să se afle. La Lugoj ne-am luat rămas-bun de la Sima şi am pt 
cat. Până a lua trenul, Stelescu la Bucureşti, eu înapoi! 
Pâncota, în restaurantul gării, Stelescu îmi comunică că un m 
cuib, „Cuibul Vornicul Boldur”, pe care l-a înhinţat, va fi ina 
gurat când mă voi întoarce în Bucureşti. Nu este un cuib 
activitate legionară, ci un cuib al petrecerilor. Deşi numele es 
de „„Voinicul Boldur”, rol care este atribuit lui Constantin On 
şeful este el, Stelescu, sub numele de D. Artagnian. DY! 
Belimace va fi Athos şi așa cei ce compuneau cuibul în care di 
şi Horia Codreanu sub numele de Portos, Niki Constantinest 
paharnicul Ulea, iar eu trebuia să joc rolul Cardinal” 
Richelieu — nume pe care el imi l-a atribuit şi pe care l-am?! 
tat, că până azi, la bătrâneţe, unii prieteni vechi îmi Me! 7 
„Cardinalul Richelieu” sau „Popă Haiduc”. | 


va ul 


Şireţi 


DD 


DD 


81| | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


_am întors la ai mei. Echipa făcuse minuni. Oamenii în 
3 adresaseră să se organizeze în Garda de Fier. Ne-am luat 
o s.pun de la ei şi ne-am îndreptat spre alte localităţi, fixân- 
rămas: drumul. spre Ineu, Târnova, chiar şi Chişinău-Criş. 
du-ne ilor de jandarmi li se dublase numărul. Eram siliți prin 
Posturi Îi având în mijloc camioneta, pentru a o feri să nu-i 
sale 56 3 cauciucurile sau împuşcate, ceea ce încercaseră, şi ast- 
î Vicar oamenilor cine suntem şi ce vrem, atacând proble- 
pr şi partidele politice cu guvernarea lor nefastă. La 
Târnova, O echipă de jandarmi ou un evreu, măcelar din sat, au 

ornit înaintea noastră şi ne-au întâmpinat în comuna Chioar cu 
jandarmii de acolo, somându-ne să nu ne apropiem. Aveau ordin 
să ne aresteze. Băieţii au coborât înconjurând maşina şi se lup- 
tau cu jandarmii care căutau să se urce pe scări. Rămăsesem eu 
în camionetă cu Constantinescu. Mergeam încet în pasul 
legionarilor ce se luptau cu jandarmii. Lumea din sat era plecată 
la munca câmpului, a doua sapă a porumbului. 

 Pomisem înainte cu maşina, să o scoatem din învăl- 
măşeală, când am auzit strigând în urma noastră: „Săriţi, măi 
oameni. Ăştia sunt comunişti veniţi din Ungaria”. Şeful de post 
cu evreul ațâţau oamenii, care erau la sapă, împotriva noastră, că 
suntem comunişti, şi tăbărâseră cu sapele pe noi. De când 
Codreanu căutase în Parlament să fixeze linia politică a Gărzii, 
exprimându-se că noi, legionarii, nu suntem nici de dreapta şi 
nici de stânga, că drumul nostru este de la stânga până la dreapta, 
eram atacați de partidele politice şi de ziarele lor, că suntem 
comunişti. Unii dintre băieţi erau doborâți la pământ şi se văi- 
tau. Împreună cu Niki, ne-am repezit în mijlocul încăierării şi 
am strigat la ei: „Opriţi-vă, măi! Ce înseamnă barbaria asta? 
Cum de aţi crezut că suntem comunişti? Voi credeţi ce spune 
Jidanul ăsta, care minte cu neruşinare? Poftiţi! Mi-a dat prin 
gând să le arăt carnetul meu de identitate. Ştiţi carte. Citiţi aici 
pu, cine Suntem. Poate un preot român ortodox să fie 
munist? lar aceştia sunt profesori şi studenți români din 
mii asupra cărora v-aţi năpustit”. Oamenii se uitau nedu- 
nul la altul. Jos, profesorul Papuc, cu capul spart și plin 


masă $ 


Cal'Troian Intra Muros | 82 


de sânge, Avochiţei cu o fractură la umărul stâng, Biţă p 


âini şi i : =. Opeş 

însângerat la mâini ŞI Gogu Serafim lovit la gât. Mai pui 
Spa: a , : > Mai i 
alți răniți. l-am legitimat pe toţi „Vedeţi acum dacă găsiţi tă 


nume unguresc”. 
Cu ajutorul lui Țocu, potolind oamenii, am urcat răn 


maşină, spunând jandarmilor că acum le stăm la dispozitie 
tonierii-majori să meargă împreună cu noi în maşină ca 
înapoiem la Târnova, unde am ajuns când se înserase bine ş 
ne-am oprit la Primărie. A fost chemat notarul comunal, ad 
aflase telefonie de cele întâmplate, având şi el convingerea e 
suntem comunişti. Ne-a încuiat în două camere din primătie 
Cerându-i să aducă imediat medicul, s-a executat. Deşi medicu 
era evreu, totuși și-a făcut conştiincios datoria, spălând şi al 
dajând pe răniți cu multă atenţie, în care timp notarul a căutat ş 
se întreţină cu mine, ca să afle precis ce este cu noi. Cu toat 
explicaţiile date, nu-i venea să creadă şi ne privea bănuite 
„Rămân în grija mea”, a spus jandarmilor, după ce comunicas 
telefonic la Arad: A încuiat şi a pus doi paznici afară. „ar dum: 
neata vino cu mine”, mi-a zis el. Pe'o portiţă şi o alee cu braz 
pe părți, ne îndreptam către locuinţa lui. Era casa comunală, într-u 
mic pare înconjurat de ziduri. Ținea în mână un pistol şi mi-a 2 
să merg înainte. „Şi eu am pistol, i-am zis, arătându-l. Putem 
merge unul lângă altul. Umăr la umăr. Eu nu mă tem de dum 
neata şi nici nu caut să fug. Când am intrat în casă, m-a priv! 
nedumerit. din toate părțile.. „Voi sunteţi sau nu suntel 
comunişti?” I-am explicat, l-am dat cametul meu, privint 
fotografia şi persoana din fața lui. Ca să-l scot din încurcături 
am socotit că se va lămuri, dacă vom lua în discuţie event 
mentele din Maramureş. Nu făcusem niciodată uz de numel 
meu în asemenea împrejurări. Îmi era jenă, dar pentru că fuse 
încredințat de autoritățile arădene că suntem comunişti, voia 
să-l lămuresc şi am deschis, discuţia; dacă-a auzit de Cornel 
Speta) E Legiune şi Garda de Fier şi dacă a citit ziarele, i 
Piri e a a cu lupta celor doi preoți En 
feoţie limba, Mi-a ri Șiyziaselei inigureşti; Cnngscând Je 5, 
i . povestit că tatăl lui a fost preot ortodox ? 


iți 
> Plu 
Să mp 


„III 


83 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


i chinuri pe vremea ungurilor. Îl chema preotul Ursu. 
urit 1 numele actualizându-l cu „escu”, deci Ursulescu. Ei 


eşte S - 
MO re la fotografia mea şi la mine. Eu sunt... preotul din 
rame. Acum fac parte din Garda de Fier a lui Codreanu şi 


ecretarul acestei organizaţii româneşti. M-a luat în braţe, 
sudă a şi-a sculat soţia din somn şi fata din casă, spunându- 
3 totce au de-ale mâncării şi băutură, că oamenii ăştia 
a dus la primărie aducând toată ceata în casă la 
«|, rugându-i aici să-i cânte „Trăiască Regele”. Ciumetti a scos 
steagul tricolor de la piept şi arătându-l „Vezi nu e roşu”, am 
cântat imnul regal, apoi marșuri, cântece patriotice, „Deşteaptă-te 
române” Şi multe imnuri legionare. Se deşteptase în Ursulescu 
tot românismul vremurilor apuse şi prezente, ospătând şi bând, 
din dărnicia bunei sale soții, gospodină veselă şi generoasă. Ne-a 
culcat la el, aşternând saltele prin camere. Peste noapte, Savin şi 
Traian Chivu au mai dat şi peste o altă primire călduroasă a fetei 
din casă în camera ei, căci îi erau dragi toţi aceşti tineri ce au 
cântat aşa de frumos. Le-am făcut observații şi s-au supărat pe 
mine. „Măi, nu vreau să se afle asemenea fapte, ne compro- 
mitem!? Dimineaţa, Ursulescu ne întâmpină cu „Servus, măi!” 
Băusem noi şi cu mâinile încrucișate şi eram acum ca fraţii. A 
dat ordin să se pregătească gustarea de dimineaţă, spunându-ne, 
făcând cu ochiul: „Să nu cumva să săriţi zidul şi să plecaţi prin 
piață. Azi e zi de târg şi e lume multă”, dându-mi mie a înțelege, 
lovindu-mă cu cotul, să nu pierdem ocazia de a ieşi şi a face o 
manifestare românească. 
In piață, femei, fete, tineri şi bărbaţi, cu cântec legionar, 
Sau prins în horă: ,„Legionari, să-ntindem hora, pe-ntregul zăvoi 
Că suntem la noi acasă / în țară la noi”. Constantinescu a obser- 
lila evreul măcelar, privind de undeva cu duşmănie. A alergat 
după e însoțit de Bozânţan, dar nu au putut să-l prindă. După 
pa locului, cum ne spusese Ursulescu, împreună cu Ţocu 
Vizitat pe primar, pe preotul din localitate, pe directorul 
ea alți fruntaşi, care ne-au primit bucuroşi şi ne-au inbiat 
Spus i Sa După-amiază, s-a întins petrecerea la notar, care ne-a 
A Că, acum, să fim cuminţi. El nu ştie nimic şi că a doua zi 


DD 


Cal Troian Intra Muros | 34 


vor veni de la Arad să vadă ce au de făcut cu noi. Într- 
procurorul, judecătorul (icuiusizuelae şiicomandantul legi 
jandarmi au venit la Tâmova. Era în dimineața zilei de iunie 
socotită sărbătoare națională. Ne-au eliberat mandate de aresta 
pe loc şi, cu camioneta socotită corp. delict, ne-au Conduş 4 
Arad, băgându-ne în închisoare. De aceste întâmplări 20 
anunţat la timp pe Corneliu Codreanu. În închisoare, fiecare 
câte o celulă, până la terminarea anchetei, am suportat Un trața, 
ment cam aspru. Nu aveam voie a lua contact cu cineva 
primi pachete. Ne obișnuiam cu mâncarea destul de proa 
ni se oferea. Priveam prin deschizătura din uşa celulei. Legiy. 
narii cântau continuu, de răsuna închisoarea. Nimeni nu-i pute 
reţine. În fața mea îl vedeam pe Diţă Popescu — Suporta gre 
închisoarea. Era galben, nervos, cânta tare şi după fiecare Ve 
arunca câte un „bum!”, vrând să imite bubuitul unui tun. Unu] 
i-a strigat să mai înceteze cu „bum” şi i-a pus numele & 
„Nebunică”. Oare să fi observat cineva că din când în când 
iveau simptomele unei nebunii viitoare? Fusese rănit Şi mă 
avea încă dureri. 

Ziua procesului fiind fixată, au sosit mulți avocaţi din 
Bucureşti, cu Moţa şi Codreanu. Din oraş, de asemenea, muli 
avocaţi s-au înscris în apărarea noastră. A fost citată ca martori 
comuna Chioar, cu primarul şi notarul Ursulescu. La proces, 
acuzarea a fost atât de slabă, încât toate articolele din legea p 
care-o invocau se întorceau mai mult asupra autorităților, cart 


făcuseră abuz de putere, prin exces de zel, dând ascultare uno 
ordine guvernamentale. 


adey;, 
unii qi 


Sau 
Să 


Apărarea, luând în considerare depoziția martorilor cat 
au fost foarte obiectivi, cei din Chioar, cerând iertare că au fos 
înşelaţi de jandarmi şi de evrei ca să se dea la acte de violență, 


atacat autoritățile care ar trebui să fie pe banca acuzării, şi nu n 
Codreanu a încheiat apărarea. Într-un, moment de en% 
vare, a declarat: „Când v 


vadul a a învinge Garda de Fier şi Vă asigur | 
, Sterg de pe harta României: numele comun 

Chioar, unde au fost loviți până Ja sânge cei mai buni fii ai n 

mului, pe care îi iubese ca pe copiii mei. Tatăl meu  depula! 


DD 733 


5 iii 


85 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


vrând să vorbească la o adunare în Beiuş — a fost bătut 
Țutovă; de gărzile lui Maniu. Nu voi ţine acum un discurs în 
ŞI alungat alului şi a dumneavoastră, a asistenţilor.” Sala era 
fața itibUe Voi ţine un discurs mult mai lung. Am să plec de aici, 
arhiplină- ste o sută de kilometri, până la mormântul lui Avram 
pe Ji fatiea să mă închin acolo, rugându-l să ajute neamului 
Îi dă i ide a învinge nedreptățile şi pe dușmanii Țării, cei ce 
o toi, bietului român”. Aceste cuvinte au produs emoție. 
RE din Chioar cere din nou iertare de cele ce s-au petrecut, 
adăugând: „Domnule Codreanu, vă mărturisesc aici, în instanță, 
cu şi cu toată comuna Cliioar vă Cerem să ne primiţi în Garda de 
Fier. Să fim legionari de azi înainte. să 

" Procesul a luat sfârşit, fiind achitaţi cu majoritate absolută 
de voturi Şi puşi imediat în libertate. Cu Stelescu şi cei veniți cu 
Codreanu, cu avocați şi fruntaşi români din Arad, am luat masa 
în comun la cel mai mare restaurant. Eram oaspeţii arădenilor, 
împodobiți cu flori. Aici am cunoscut pe doctorul Vasile 
Noveanu, un român cu multă autoritate şi renume de mare 
medic, în Arad, care mai târziu avea să fie şeful judeţului şi să 
culeagă roadele luptei noastre în judeţul care avea să fie fruntaş 
legionar pe țară în alegeri. Ursulescu mi-a şoptit la ureche: „Am 
să vă fac o primire frumoasă, să vă opriți întâi la mine, în 
Tutova”. L-am prezentat Căpitanului. 

“Noaptea am dormit la hotelul „Cornul de vânător”, unde 
băieţii, unii dintre ei, au găsit şi fete frumoase, pe simpatie — mi-au 
mărturisit ei, mai cu seamă Savin, care era tare afemeiat. 
Conform hotărârii lui Codreanu, am plecat a doua zi. El pe Jos, 
însoțit de Petre 'Țocu şi de Traian Clime, doi din legionarii ce 
“Tău mai înalți, având aceeaşi statură cu a lui Codreanu, ca să fie 
mai impozanți, iar noi am pornit mai târziu cu camioneta, având 
Ca punct de întâlnire Târnova. Înainte de a porni din Arad m-am 
POmenit la hotel cu o vizită. Un bărbat din satul meu natal, 
Florea al lui Safii, deştept şi frumos. Din părinți săraci, nu 
PUtuse învăţa mai mult de patru clase primare, fusese secretar la 
Primărie. Venind timpul armatei, a dispărut şi nu mai auziseni 
Nimic de e]. Făcuse în armată impresie bună colonelului, care-l 


Cal Troian'Intra Muros | 86 


recomandase unor organe de poliţie, care [au angajat ce 
al lor şi se afla acum la Arad, căsătorit cu O unguroaică, avu 
doi copii şi o locuință frumoasă, confortabilă, dotă a soție y 
toată graba, la insistențele lui, a trebuit să iau masa cu Papua! 
cu Bozânțan. În casă se vorbea numai ungureşte. Florică a] aid 
care niciodată nu visase să ştie ungara, acum vorbea la perteaţi 
şi-mi făcea pe interpretul. Copiii, deşi unul măricel, nu pronun 
nici măcar mamă în româneşte. Mă gândeam până unde ali 
şovinismul maghiar. Florică spunea că vor învăţa carte copiii i 
şcolile ungureşti. Uitase că este român, mă gândeam după aceu, 
în timpul călătoriei. 

O altă observaţie îmi da de gândit. Cât am stat pria 
Maramureş, cât am colindat prin Transilvania, oamenii Ni 
părțile acestea erau pătrunşi de regionalism, mai cu sean 
politicienii şi cei ce se socoteau că fac parte din clasa intelecu. 
ală. Socoteau pe cei din vechiul regat, regățeni, proşti, țigani. s; 
credeau superiori, mai deştepţi, observând aceasta chiar în 
mişcarea legionară, ura şi invidia acestora, că aproape toți con: 
ducătorii Gărzii de Fier, cu Căpitanul în frunte, sunt regățeni.|i 
măcina ambiția ca să fie ei. Bozânţan, de origine bihoreană, ave 
altă structură. Aproape seara am ajuns în apropiere de Târnova 
pe cei trei drumeți. Când am trecut cu maşina pe lângă ei, înce 
puse să plouă. Am rugat Șeful să se urce în maşină. A refuza 
spunându-mi ca altă dată să nu-l mai invit. EI îşi va respeca 
cuvântul și nu a primit măcar o pelerină de ploaie. 

Nu mă pot exprima, nu am cuvinte cu care să înfățişe 
calda primire făcută de Ursulescu, cu toţi fruntașii comuni 
cel anl it ae i or aș re 
ospătat fără discutii i A. înconjurată toată cu trandafiri. / ! 
Mp pai, Iscursuri, lăsând să vorbească A 
diruda a op nu cu cei doi s-au culcat deveni, i 
aro E a Fata a ca Noi am continuat P îi 
împodobită toată numai cu ți ia mila SCUAt, ci 
buchete mari de flori Sai irlande de trandafiri, iar în E : 
sticle cu vin, Fete ȘI nacăi sk ei sia de-ale i ui 

in sat o împodobiseră şi adunase 


ă acee, 


DR 33 


DD ———- 5355 


87 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


u crezut ei că e mai bun şi ne va face plăcere. După o 
tot ce al tare = era foarte modest. Şeful a plecat îmbrăţişând 
mică 2 -Ambind binevoitor tineretului şi uitându-se surprins la 

azde - schimbaseră faţa camionetei. Despărţirile aduc tristeţe. 
soia şi toţi cei adunați l-au petrecut cu privirea până ce au 
pe din ochi pe cei trei drumeţi, ochi din care picurau stropi 
de lacrimi: Același lucru s-a petrecut şi cu noi, când am pornit 
în după-amiaza zilei cu maşina, privind în urmă fluturatul batis- 
telor, “până ce lacrimile ne-au înceţoșat ochii. „Hei, dragă 
Ursulescule, aş vrea să te mai văd o dată. Mai întâlni-ne-vomm 
oare?... Ne veţi mai socoti inferiori, câteodată voi, clasa supra- 
pusă, acum când sufletele noastre s-au legat într-o, dragoste 
nebună? Cum aş dori ca această dragoste să închege iubirea de 
frați a tuturor românilor laolaltă şi să îndepărtăm ambițiile şi ura. 

"Nu ştiu dacă cele ce vă povestesc, dragii mei, mai sunt în 
ordinea drumului aşa cum l-am parcurs şi nici nu mă uit pe hartă 
ca să coordonez. Trec la ce a fost mai important şi a lăsat 
amintiri în sufletul meu, unele frumoase, iar altele dezgustă- 
toare. La Buteni, reşedinţa de plasă în județul Arad, fruntaşii 
intelectuali — zic intelectuali, pentru că erau pretorul, judecători, 
avocaţi, profesori şi preotul protopop — aranjaseră să-i facă o 
primire frumoasă lui Corneliu Codreanu. Noi sosiserăm cu vreo 
oră înainte, într-o sâmbătă seară, şi autoritățile ne-au pus la 
cunoştinţă programul stabilit. Când am socotit că Şeful cu cei 
doi ar fi cam la marginea comunei, pretorul şi primarul au dat 
unui flăcău voinic drapelul, şi cu steagul şi fanfara în frunte, au 
ieşit încolonaţi în întâmpinarea lor, fetele oferindu-le buchete cu 
flori. Pe tot parcursul, la ducere și la înapoiere, s-a cântat imnul 
lui Avram Iancu, alternând voce şi fanfară. Ni s-a explicat că 
fanfara din Buteni, formată din 40 de persoane, obținuse premiul | 
ji țară la un concurs al fanfarelor. Aproape tot satul, bărbați, 
femei şi tineret — a intrat în coloană. Am observat că până şi 
setul de post cu jandarmii, ascunzându-şi uniforma şi armele 
sub pelerinele negre, au intrat în coloană. Oprirea a fost în faţa 
Casei protopopului, unde în grădina din față, sub un baldachin de 
Verdețuri şi flori, ne aştepta o masă mare, comună. 


—_——— 


Muros -l 88 

ăteze împărăteşte şi să ne Veseleg | 

Tot timpul cât a durat masa, Sei 

ântat fanfara şi corul digi 
e 


Cal Troian Intra 


Au căutat să NC osp 
„cele mai bune. VinuIl- gt 
: roape de miezul nopții» n 
ap 


:i naționale şi hore: ci aus 
cântece, se E e a unde am fost cazați. În dimineața | 
Am dormi 


: că. invitat la protopop, an săvârșit în sobor St Li y 
de duminică, în a o catedrală, clădită de curând. Şi 
hie. Biserică mare, pie la oficierea. serviciului au A 
rămas uimit când Aia de fanfară. A fost pentru prima dă 
date de dan aceupini într-o biserică ortodoxă, introdușă 
viaţa mea sn zi ps Protopopul ne-a explicat: Avem i 
serviciul e baptiști, care au o splendidă casă de rusă 
d fanfară, Aşa că, să nu ne BEE AS Meinaniaaa ceri 
episcopului să ne admită introducerea tanfa i ujbe, atăt 
biserică cât şi în afară. Ne-a aprobat, SR ein Iu cOncurăna (noi pe 
ci. Fanfara şi corul nostru nu pot fi întrecute' Seul 

Gândul m-a dus imediat la timpul copilăriei mele. Cu dy; 
ani înaintea mea, în şcoala primară era fiul unui Om sărac, lo 
Bododel înzestrat de la Dumnezeu cu toate darurile. Premiant în 
toate clasele, cânta cu o voce îngerească, recita poezii patriotic 
şi juca teatru cu un talent deosebit. A plecat la Bucureşti şi sa 
angajat pe la tramvaie. Mai târziu auzisem că l-au luat nişie 
baptişti, trimițându-l pe undeva, mare predicator. Mult mai târziu 
am aflat că era şeful acestei secte religioase şi că locuia la Arad 
Dacă statul l-ar fi luat şi l-ar fi întreținut în şcoli, ar fi fost d 
mare folos Țării şi neamului. Dar nimeni nu se îngrijea 4 
sărăcime şi multe talente ieşite din popor au fost lăsate să 
piardă. Am ținut predica zilei, iar Corneliu Codreanu a vorbi 
din pridvorul bisericii mulțimii ce se adunase în curte, biserici 
nefiind încăpătoare, arătând ce este Legiunea şi principiile * 
OBE; Sa ȘI seara, fruntașii comunei şi fanfara au fost cu 19 
arenă după care, cu alai, am petrecut pe i 
Hălmagiu, în data aa Lu opace e SE fil 
legionar al județului și fetolui NO sal Roșu; are si i 
Acesta era Scopul | ă ISAĂ cam ştearsă, ce urmărea sapa ij 

pu lui, fără să depună vreo activitate, lăsând 19 


ul 


D 0 


| 


DO 


89 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


a tineretului. Mai pe urmă a fost înlocuit cu dr. Noveanu, 
sean mulți fraţi, studenți, înrolați în rândurile legionare. 
PN Lari mei mi-au stârnit iarăşi supărarea. Tineri, plini 

erament, călcaţi pe picioare şi ciupiţi de soţia lui Roșu, o 
de e upicăi şi plină de draci, îşi făcea de cap, soţul fiind un 
fearce! Căpitanul, după o discuţie cu Roşu, se culcase, rămânând 
er aci discuţia, timp în care pe afară se îmbrânceau câțiva, 
cusă o apuce pe femeiuşca asta pe la colțuri. Nu ştiu dacă sotul 
ir a ceva, dar eu am alergat la ei cu admonestări, stricân- 
a IE Când am plecat cu maşina, m-am certat rău cu 
e AP Savin şi Adochiţei, pentru lipsa lor de morală. La 
Gura-Honţ ne-am. întreținut puţin cu Haiduc şi aderenţii lui la 
Gardă. Haiduc era student la Cluj, unde a fost educat de Bănică 
Dobre. A criticat pe avocatul Roşu, că nu face nimic. 

Ne-am reîntâlnit cu toţi la Tebea, în fața mormântului lui 
Avram lancu. Eram aproape singuri, doar câţiva oameni învecinați. 
Într-o atmosferă de adâncă pietate, am rostit rugăciuni cu 
pomenirea celor dispăruţi, mari eroi ai neamului. Am depus un 
solemn jurământ, îngenuncheați în fața mormântului şi cu mâna pe 
cmicea ce-l străjuia, că vom lupta cu prețul vieţii noastre pentru 
cauza şi dreptatea neamului românesc. Mormântul nu era îngrijit, 
aproape lăsat în părăsire, crescuseră bălării pe el. Ce ingratitudine! 

Căpitanul a plecat la gară însoțit de patru legionari, de unde 
şi-a luat drumul spre Bucureşti. Ne dăduse unele instrucțiuni: 
„Tatăl meu a fost bătut la Teiuş. Organizasem şi hotărâsem să 
ținem un discurs acolo. În timp ce vorbea, au pătruns în sală, cu 
clomege, bătăuşi din aşa-zisele gărzi ale lui Maniu, lovindu-l. Cu 
Sreu a putut fi scos de acolo de legionari. Am hotărât ca să spălăm 
această rușine în ziua de... (era o duminică, pe la finele lui iunie), 
Yo, (ne o mare adunare acolo. Am dat ordin să vină toţi legionarii 
din ținutul Transilvaniei. De la Bucureşti voi veni eu cu tatăl meu, 
a Şi cu o echipă puternică. Vrem să arătăm de data 
esa i. nu vom fi învinşi. Să ne revanşăm. Anunţaţi pe unde 
x e. A adunaţi acolo cel puţin cu o zi înainte, dacă e i 

opac d opriţi la Orăştie, să nu primiţi a lua masa la părintele 

» SACI nu prea e el încărcat de bunătăţi.” 


pe 


an Intra Muros 1/90 
Mi-a fost dat la Brad să ae mare lovitură moral 

ram răspunzător de tinerii din Echipă, C* purtarea şi com A] 
ram lor casămu'ne compromitem. li menajasem Şi nu co i 
Ei asir Căpitanului toate prostiile ce le făcuseră. Dar aici ni 
ît. Pârvu, profesor de muzică la gimnaziul din locali 

a fost urâi bilitate. La amiază, în ziua SOSirii ş a 


imi tă ama 
ne primise cu mul se pi ea 
tre N luat masa cu el. Avea o vilă splendidă. Soţia lui, muj 
în vârstă — se căsătorise din interes —, era o femeie 


noblețe şi în relații cu toată lumea bună. li plăcea să dea ab 
somptuoase, să antreneze în discuții, să întrețină o atmosi 
veselă, ca fiecare invitat să se simtă bine. Datorită ei, masaat 
prelungită până către seară, cu vinuri bune, diferite prăjituri 
lichioruri, cu cântece şi co o deosebită voie bună. Pârvu era) 
bărbat frumos, cu multe ştrengării la activul lui, pe care soţiay 
părea că nu le ia în seamă. Pentru noapte, aranjase ca să dom 
în internatul gimnaziului, elevii fiind plecaţi în vacanță, şi ne; 


Cal Troi 


| 
| 
| 
03) 
Ut mg 
Plină 


condus acolo. | 
Pe coridor, am dat de Niki Constantinescu, Savi 
Adochiţei şi Gogu Serafim, care-l rugau să intervină pe lângi 
mine, pentru a le da învoirea să meargă cu el undeva, ca să cor! 
tinue petrecerea. În realitate, am bănuit că era vorba de cu 
dame, pe care Pârvu le promisese. Când mi-a cerut îngăduințae 
să-i las cu el încă vreo două ore, am spus lui Țocu să dea ori 
de culcare, iar lui Pârvu, că am să-i însoțesc şi eu. Eram încă si 
stăpânirea vinului ce-l băusem la Pârvu. La Cazinou, unde net! 
dus, Pârvu a comandat mai întâi nişte fripturi bune, cu salate), 
vin vechi. Localul, cu orchestră, avea mesele ocupate. Luni 
multă şi bună, mai cu seamă ingineri de la Societatea „Mit | 
Aici se aflau minele de aur ale lui Gigârtu. | 
Ascultam cu plăcere orchestra, când am observ! i 
Adochiţei şoptind ceva la urechea lui Pârvu şi au ieşit împreui! 
apoi Pârvu s-a înapoiat singur, Am crezut că s-au dus ca Oa! 
pentru Oarecare nevoi şi nu am dat mai departe atenție cazul 
până când un chelner m-a chemat deoparte — pentru stimă ci d 
se acorda, a socotit că eu sunt şef mai mare — spunându-i | 


unul dintre tineri a mers în camera unei dame de consumati”! 


DO OO3 


91 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


p bate de se aud ţipete în toate părţile. M-a condus acolo. 
cuiată. Am bătut puternic. Auzeam loviturile cu palma 
ul, iar femeia plângând, apoi, e) Voce cavernoasă; „ȘI 
omu ai spus, fă, că eşti unguroaică, ai? şi iarăşi plesnituri. 
de, mă!” am strigat. „Tu care aia mă-tii ești, bă?” A 
i când a dat cu ochii de mine s-a ruşinat puţin. L-am luat 
tca să-l duc în local. La urcarea scării, cobora un consuma- 
d a venit lui Adochiţei — după cum am spus, era puternic 
i Seul că l-a apucat de piept. „Tu ce mai vrei, mă?” şi din 
pere i l-a dat peste cap. Omul mergea şi el, cu nevoile lui. 
Ai înnebunit, Adochiţei? Hai cu mine!” L-am dus la masă, 
dându-l în primire lui Serafim şi am mers să aplanez conflictul. 
Cel ce fusese lovit era un inginer. In curte apăruseră doi sergenți 
de stradă, chemaţi de patron. Cerând scuze inginerului şi cu un 
bacşi$ îndepărtându-i pe sergenţi, am revenit la masă. Pentru a nu 
se da atenție scandalului, am socotit că e mai bine să mai 
rămânem puţin. Inginerul lovit a venit cu paharul cu vin să închine 
împreună cu noi. „Servus, măi! Servus” şi adresându-se lui 
Adochiţei, a scos un pistol din buzunar. „Vezi, am pistol. Ce s-ar 
fi întâmplat dacă eu trăgeam? Acum a trecut. Hai să bem”. „Ai 
avut pistol şi nu ai tras??... pleosc, trosc... din două lovituri, 
inginerul a căzut sub masă. M-am răstit la cei trei ai mei: „„Luaţi-l 
de aici şi căraţi-vă. Culcaţi-l în camionetă”. Agitaţie în restaurant, 
murmure, nici nu am mai întins mâna lui Pârvu şi am plecat. 
„Scularea tuturor şi pregătirea de plecare, căci ne-am făcut de 
râs.” Am pornit noaptea la drum, părăsind Aradul, ca să evităm pe 
a doua zi cercetări, anchete şi veninul gazetelor potrivnice. 
„Ne-am oprit pe malul Mureşului, lângă Simeria, într-o 
Poiană cu flori, la umbra unor pomi, şi am povestit tuturor cele 
întâmplate. „În câteva rânduri v-am avertizat, în urma prostiilor 
făcute, că voi lăsa pe jos pe toţi cei vinovaţi. Acum e pentru 
LO oară. Chiar de ar fi să rămân singur cu maşina, sunt 
eine acum să-i las pe drum pe cei care Vor săvârşi Aaa 
bai pi legionară. Sunteţi viteji, bine! Dar (a 
putea su, ea Voastră în fapte care ne fac de râs. Cum Se mal 
Para tu, Adoichiţei, faptele care ne-au făcut de râs? Nu 


Uşa eră în 
şi cu pun 
dece +! 
peschi 


deschis Ș 


intra Muros | 92 


i : spune Căpitanului totul şi voi cere Climinar 
pot ierta. VOI Sp ajunge la Teiuş. Până atunci, vă zg Ca, 
din Mişcare, când de fiara Nu mai admit nici o i Să 
comportaţi ca N Băieții observaseră' după CXpresi a 
E SS rege e suflet şi s-a aşternut : „Cl 
amărăciunea ce-mi apăsa P it: „Am fost b Si dee 

Ancă. Sfios, Adochiţei mi-a şoptit: „» al ost eat. Voi Tep 
aialicaR 50338 area ce v-am produs. Vă rog de iertare.» x 
Seal a e aie o gustare, ne-am continuat drumul, La Sin 
sate întâmpinat garnizoana legionară formată mai mult d 
muncitori C.F.R. instruiți de unul de-ai lor, activist înfocat, mb; 
țişări camaradereşti, o baie în apa râului, o Vizită la dr, Gh 
care avea băiatul smdent la Medicină la laşi, legionar fo man 
Banea, şi două fete drăguțe, studente, tot la Medicină, la Cluj, Au 
luat masa la ei şi, după odihna de o noapte, am plecat. | 

La Orăştie, am oprit să-l vedem pe părintele Mota, ol 
toate insistențele lui, nu am rămas la masă. La cei patru la Cani 
am intrat în casă ne-a servit stimata doamnă preoteasă cu d, 
ceaţă şi cafea. Părintele Moţa era luptător de pe vremea ung! 
rilor, pentru românism. Scotea o foaie „Libertatea”, care nel 
dat mare sprijin cu întâmplările din Maramureş, de care poat 
am mai pomenit, şi la care am dat şi eu câteva articole. Aici aj 
fost pus în cunoştinţă că fiul lor, Ionel Moţa, s-a mutat cu fan 
lia la Bucureşti. Avea doi copii, o fată şi un băiat, cu o educați! 
aleasă. Fusese numit avocat la Societatea „Mica”, i-a fost pusi 
dispoziţie un apartament în blocul societăţii din Calea Victoriei 
i se încredințase administrarea blocului, Ionel Moţa însoriindus| 
acum ca avocat în baroul de Ilfov. Aici avea să se prindă în! 
prietenie legată până dincolo de viaţă, în mormânt, cu Vs 
Marin, amândoi de o deșteptăciune şi o cultură rare. Două fe) 
de elită legionară şi talent scriitoricese. Vasile Marin fusese 50% 
tarul lui Maniu, scârbit de maşinaţiunile politice, a demisie 
din Partidul Naţional Țărănesc, înscriindu-se în Garda de y 
Cu două zile înainte de întâlnirea fixată, am fost la Teiuș: A 
ce am luat contact cu legionarii şi cu şefii din localitate, an Ă 
cedat la organizarea grupurilor ce aveau să înlocuiască Pi”! 


|. 
- : E = F path 
derea în Teiuş a oamenilor chemaţi la adunare, prin cele P' | 


Cal Troian 


Dn 33 


DD O = 


93 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


and comanda grupurilor celor mai buni din echipă. Petre 
re, dân număr însemnat de legionari, la care se mai adăuga 
oc, CU E încă trei din echipă, număr care avea să sporească 
Adochiţei ai soseau legionari din Cluj, Sibiu, Arad, Alba-Iulia 
a miEueS din Transilvania, urmând a se alătura grupurilor for- 
i alte i itizânaa l-am însărcinat cu comanda la intrarea în 
pâleă i e Alba-Iulia, Ciumetti Sterie, cu un grup puternic, în 
Ţeiuş, e rămânând ca eu cu Stelescu, care şi sosise, să 
per ătrunderea din nord, şoseaua Clujului. 
MS E tară ordin toate organizaţiile legionare din Ardeal, 
Turda, Mureş; Bistriţa, să ia parte la bătăile (cum se zicea în lim- 
bajul legionar). Întocmisem planul de luptă cu Stelescu, dând 
ordinele respective și întăriri. Nu aveau să iasă la iveală decât în 
ziua hotărâtă întrunirii, pentru că soseau forțe Jandarmereşti şi 
armata, ca să împiedice orice manifestare legionară. Se prevedea 
o bătălie cruntă. 

Mai aveam o zi când a-venit Şeful, cu tatăl lui, însoțiți de 
mulți legionari din Bucureşti. Adunarea avea să se ţină în piața 
oraşului. Între. cei sosiți din Bucureşti am întâlnit şi pe 
Dumitrescu, zis Zăpadă. În urma unui decret de amnistie, fusese 
eliberat, De asemenea, Beza. Aici făcea pe aghiotantul Căpi- 
tanului. ÎL supraveghea îndeaproape, să nu fie atacat. Arătând 
Șefului cum am aranjat lupta împreună cu Stelescu, era foarte 
mulțumit. Dar aveam de luptat noi, numai cu curajul şi cu mâinile, 
cu0 armată ce barase drumurile şi pusese mitraliere în poziția de 
tragere, iar în interior, la tot pasul, jandarmi, ce aveau ordine pre- 
cise să facă arestări. În dimineaţa zilei cu întrunirea, casa în care 
se aflau Codreanu şi tatăl său am găsit-o înconjurată de jandarmi. 
In timpul nopții, pătrunseseră legionarii din Cluj, cu Banea şi 
Bănică Dobre, precum şi alţii din alte localităţi şi erau lăsaţi să ia 
hai. cu şefii. Pe străzile oraşului, mărşăluiau, cu steagul şi fan- 
a) a ale lui Maniu, dând naştere la ciocniri cu legionarii, la 

» Mlervenind, jandarmii arestau numai pe legionari. 
sta „ubocaitende lui Stelescu am încercat o pătrundere din 
dreoia ne Soseaua Clujului. Colonelul a întors mitralierele în 
astră, Renunţând, am făcut un ocol prin porumbişti şi 


Cal Troian Intra Muros | 94 


băltoace, ca să ieşim în fața armatei, sperând că 
oameni cu care să forțăm intrarea. Eram vreo 50 de 

dar, ieşind în şosea, nu am găsit decât câțiva Oamesi ăi 
ameninţarea mitralierelor, mulți făcuseră cale datora i Su 
curajul lui Stelescu, cu toate discuţiile avute cu i N 
mitralierele au început să țăcăne, şi noi somaţi să ne trânti A 
pământ. Ne-am cărat pe unde venisem, înapoi în Oras ră 
podul Mihalţ au fost aduşi pe targă Țocu şi Adochiței, rani. 
baionetele. Se luptaseră cu îndârjire şi reuşiseră să facă oii 
prin care putuseră pătrunde vreo sută de oameni, ce i-au 0 
pe ei pe targă. Din grupul lui Ciumetii, alți doi răniți. Toţi ziuă 
mai erau unii din ciocnirile cu gărzile național-țărăniste, a 
aduşi în curtea casei unde se afla Căpitanul, sub un Şopron d 
fân, dându-li-se primele ajutoare. Singur Iosif Bozânțan 2 pu 
pătrunde dinspre Alba-lulia. Se îmbrăcase cu legionarii de sil 
comanda lui în costume naţionale, luate de la țărani. Legiong 
călări pe 20 de cai, cu steagul în frunte, urmaţi de vreo [i 
pedestraşi. Coloana bănuită a fi cu oamenii lui Maniu a fș 
lăsată să intre în Teiuş. Am găsit pe Bozânţan în parc, und; 
legaseră caii. Ţinea un discurs gărzilor lui Maniu care, di 


Vom 
leg; Ss 


mărşăluire, se retrăseseră să mănânce. aici. „Suntem fn 
români şi voi, şi noi. Pentru ce să ne batem? Pe placul cus 
facem? Al celor ce vor să stăpânească vrajbă şi dușmănie înti 
noi?” Ce le va mai fi spus Bozânţan, se vedea că este ardekeă 
de-al lor, că oamenii au început să-şi dea seama că fac o greşeli 
Ceva ură, semănată de oamenii partidului, aveau ei contra regii) 
nilor, dar Bozânţan le vorbise frumos, în graiul lor, ca să ne iu 
ca fraţii. Cei din gărzi s-au mai îmblânzit. Au invitat pe Bon 
şi pe ai lui la o băuturică şi o gustare. Le pusese partidul 1 
doreau la dispoziție. Şi, spre uimirea jandarmilor şi â pian 
din Teiuş, au pornit pe străzi, unii strigând „Trăiască Manli 
alții „Trăiască Garda de Fier, trăiască Corneliu Codrean 
s-au putut ține de discursuri, dar cântecele legionare au rs! 


e rexrănis 
- ă 5 : er 3ezile tărănb 
în marşuri pe tot cuprinsul Teiuşului, alături de găâ!zi si su, 25 
A 3 Ep pr pete ă, târziu 
fără a mai avea loc ciocniri între ei, până spre seară, E are) 
a 


că până la urmă, după toate câte s-au observat, ViCLOI! 


D= 33 


95 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


căci mulți de-ai lui Maniu, din discuţiile cu legi- 


tot jgionarile: intre în Garda de Fier. Bozânţan a fost luat 


hotărât să S 
onaril ran Codreanu ca un bun legionar. £ 
în vedere ri şi-au luat drumul spre Bucureşti, după ce 


taţii noşt : 
pre camioneta lui lon Banea, cu care cutreierasem 
eful 4 P 


Iu e rezulociiti, 2a să 0 aibă pentru propagandă în Ardeal, și a 
rin atâtea | imediat cu clujenii lui. Nouă ne-a dat ordin să ne 
plecat acasă ieri iar studenţii legionari sunt liberi, dacă vor, 
inapoien OU. La blecare, nu ne-a lăsat nici un ban. Vom vedea 
pentru vacanţă. La p T 
“cum ne vom descurca. 4 a A ere 
p: anus plecarea acestora, jandarmii au început o vână- 
toare. după legionarii străini de localitate, arestându-i şi 
închizându-i prin beciuri şi magazii, cu lovituri de armă, 
îmbrânceli şi înjurături. În două zile şi două nopți, aproape 80 
de legionari au fost încarceraţi. Unii au căutat să fugă. Le-am 
comunicat să se lase prinşi. Eram lăsat liber. Ştiu eu, poate nu 
mă dibuiseră. Așa că am putut merge pe unde erau arestaţi 
băieţii, încurajându=i. De la Alba-lulia a sosit comandantul 
legiunii de jandarmi, cu camioane în care ne-au îmbarcat şi 
ne-au dus direct la închisoare spre a fi întemnițați. Directorul 
închisorii era foarte încurcat şi nu ştia ce să facă cu noi, pe ce 
bază ne primea în închisoare. Nu ne-a încuiat în camere sau 
celule, ci ne-a lăsat liber în curte şi în spaţiul larg în mijloc. Îşi 
frângea mâinile şi căuta să fie cât mai politicos cu noi. „Voi 
căuta să anunț pe prietenii dvs. din oraş, ca să vă aducă ali- 
mente. Ştiţi, la închisoare mâncarea nu este pentru oameni sub- 
ti. Numai, Vă rog, să nu-mi faceţi neplăceri.” Dăduse ordin 
par î ne supere cu nimic, să lase pe oricine a lua 
timona a să cască orice pachete ni se vor aduce, 
ct ăpcipein na upă : de ore, văzând că nu vine nimeni să 
Dubai pi că “procurorul ne evita, Ciumetti şi 
inijtepă ms = a prezentat să-mi aie, „Din 
că m pi Ye “pui ad-hoc cuibul „Berbec a Avem în 
comandă, ne a A e “stejar. Acestea mânuite bine, la 
Și bine Zitoaleoa să Spargem porţile închisorii, deşi sunt grele 
» Apor, în ordine, vom merge la prim-procuror 


Cal Troian Intra Muros | 96 


acasă, ca să-l aducem aici pentru a emite ma 
Sau să ne pună în libertate.” „Bine, măi! 
secință”, le-am răspuns. 

Intre legionarii bucureşteni arestaţi aici era 
dent în ultimul an la Drept, simpatic, 
Se numea Negreanu. Era singurul copil al admin: i 
Parlamentului, fecior de bani gata, crescut în puf gusta 
Julia lui măicuță. Atras de mirajul legionar, se is de Multa, 
cuib şi ținuse să vină la Teiuş, ca să-l însoțească n 
care-l recrutase ca legionar. Era simpatic, milos Sia. Stelesy 
pus la dispoziţie toţi banii, câți avea. Când a auzit gi li Și 
porților, a venit să-mi ceară voie să dea şi el ajutor, oarece 
mine, i-am zis, mâinile dumitale nu sunt învăţate bai ln 
lemn. Ai să priveşti numai cum lucrează ăştia, ca să înv i : 
tru mai târziu, dar sper să nu mai fie cazul.” pa 

Într-o oră au'fost produse două spărturi de porţi, prin ca 
ne puteam strecura fără să se opună cineva... „Ciumetţi! i 
predau comanda, i-am zis acestuia, iar Țocu şi cu Niki mă w 
însoţi”. S-a făcut încolonarea tuturor în stradă. Dumitrescu-Zăuii 
a desfăşurat drapelul, purtându-l în fruntea coloanei și ui 
comanda „Cu cântec înainte, marş!” am pornit spre locui 
prim-procurorului. Era seara, după ora 10 şi ecoul cânteceli 
răsuna pe toate străzile, scoțând oamenii din case ca să ne vali 
Ajunşi aici, am sunat cerând să fiu primit. Cântecele continui 
în grădina casei. Prim-procurorul se sculase atunci din pat. Îngil 
benise şi-l prinsese teama. „Nu vă fie nici o frică, m-am adresă 
eu. Am venit la dumneavoastră ca să vă rugăm a mers 
Tribunal, pentru a emite mandate de arestare, căci motive Val 
creat noi. Am spart porţile închisorii şi am evadat.” 

Nu a scos nici un cuvânt. S-a îmbrăcat şi am plecă e 
la tribunal, tot cântând. Mă simţeam obosit, flămând i 
rămas în drum, la un legionar, ca să mă odihnesc pt 
care m-am prezentat la cabinetul procurorului. DUE aa 
vrei? m-a întrebat răstit. Se vede că nu m-a E pat 
„Sunt cutare... şi m-am legitimat. Mi-a întins, după 
mandatul de arestare. „Poftim! i 


ndate d 


: Şi un tâns 

: â 

Singaş şi plin îl Mărş, 
1 ani 


Crisese î 


ud 


97. | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


ăpâni tă 
“le am fost stăpâni pe toa 
ssprezece; zile am. 105 
pe de toate întâmplările şi admira purtarea 
j îi scăzuse prestigiul. Avea să aibă loc 


sau r 
Zece aşul via 


lise procurorulu 
electuali din oraş, erau lăsaţi să ne 
ac alimente pentru noi, vin şi țigări din belşug, ce 
Sia rtea închisorii. Ciumetti era chivernisi 
y E, E uoisena în închisoare celulele în care 
i distrl | 


iati i j, î ce da 
torul ȘI 3 a fi încuiați. La ultimul etaj, în fereastra 


stam câle doi ir Dumitrescu a arborat Drapelul naţional 
, 


ada de după-amiază a orăşenilor se făcea acum 
mchi cultau discursurile ce le țineau 

să Bia eee lor, Nici că se putea o mai bună propa- 
rel îti Veneau să asculte şi țăranii din comunele 
i ascultând cum povesteam cele întâmplate la Teiuş, 
mADi Je de violență făcute de autorităţile guvernamen- 


0S. DA 
ri, avocaţi, int 


zaprobau acte! orității amezie 
îi : în fiecare seară se auzeau aplauze şi strigăte de „Trăiască 
Codreanu şi Garda de Fier”... Era, cred, o înțelegere între Vaida 


şi Codreanu asupra acestor procedee, care deschideau un drum 
larg legionarilor, o priză în masă cuprinzând toată ţara. bai 
Cu două zile înainte de proces am fost chemat în biroul 
directorului, unde am găsit pe doamna Negreanu. Se vedea după 
înfățișare şi după lucrurile ce purta că erau oameni înstăriți. 
Venise cu un anumit avocat liberal, renumit în Bucureşti, ca să 
se înscrie în apărarea fiului său. Acesta zicea că a studiat dosarul 
şi că vom fi condamnați toţi, având la activ fapte grave. Soluţia 
ar îi ca fiul ei să ceară a fi judecat separat, printr-o cerere ce o 
Va prezenta justiției, asigurând-o că numai astfel va putea fi 
achitat, M-a implorat, cu lacrimi în ochi să-i dau voie fiului său 
să facă acest lucru. „Dar, doamnă, fiul dumneavoastră poate face 
me ace nu sa pretenţii ca el să stea alături de noi în pro- 
caii = EI sat durerea dumneavoastră ca mamă ŞI grija 
niste si in daţi Voie să vă spun că avocatul vă 
un profit cât mai mare. „Dar e avocatul 
mine să-mi salveze băiatul”. „Noi, doam- 
Iți şi mult mai buni. Apoi toată suflarea 


familiei Şi a venit cu 
N, avem avocați mu 


îs 


s.| 98 | 
cal Troian Intră MUIO | 


ri de noi. Nu ştiu dacă separând băiany, den 
. rog. = 

nu va fi un compromis pentru el. e ca e ae tot ce 

Eee am pe fiul dumneavoastră aici. e față tă 
cereţi. Să chemă Pr atsă fie apărat de el. Şi hotărât a 
catul, Negrean a să fie judecat cu camarazii lui. Ata 
mamei pe pete îndurerată, să asiste la proces. 
iesiti Eee procesului, în afară de avocaţii Sosiţi. de, 
Bucureşti în frunte cu Codreanu, Moţa şi Vasile Marin, au 
pe banca apărării şi cei din Alba-lulia, chiar şi cei ce 
politică naţional-țărănistă. Era o asistenţă numeroasă. În față ej 
şi mama lui Negreanu. S-a dat citire actului de acuzare. Violey, 
contra autorităților guvernamentale şi spargerea închisorii N 
evadare. Acuze neîntemeiate. Nu a avut loc nici interogatorj 
acuzaților şi nici ascultarea martorilor. Numai rechizitoriy 
procurorului, şi acesta slab. Apoi, apărarea, care, în fond, a fos, 
făcută de Moța şi Marin, acesta din urmă arătând că pentru nere 
pectarea drepturilor constituţionale şi a legilor ce asigură libe 
tatea de gândire, de propagandă verbală sau scrisă, a organ 
zaţiilor politice legal constituite, pentru ura. şi frecuşurie| 
politice dintre aproape 22 partide ce fiinţează acum în ţară, pra, 
fărâmițarea partidelor mari de guvernământ, s-a despărțit & 
naţional-țărănişti ca să vină în mijlocul acestor tineri curați, plin 
de idealuri, ce-şi iubesc patria şi o adoră, care dau un suflu no! 
vieţii româneşti, care doresc să refacă din temelii o ţară nou 
luptând cu chiar preţul vieții lor. „Îndurăm toate loviturile, da 
ştim că vom învinge.” Codreanu a arătat că în lupta ce o duce si 
ivit opoziții brutale, legionarii fiind bătuţi, răniţi şi schingiuiţi 
autorităţi, care încalcă legile din ordinul Guvernului. A hotări.| 
Spoieczi Codreanu, să clădească o casă în Bucureşti, un cămin pe 
tru toți legionarii răniţi în luptele date pe cuprinsul Țării. Avocih 
a se sigla indignarea lor pentru cele pd 
păstrează e dinrienyiel ovia FOR ApeE câ zi 
Fără nici o deliberare unii Elise Sai SI e 0 
sal Alu unalul s-a exprimat în MEDRCEU  4 i 
asistenţei care a îbinânat i Aosta îa însufleţire, entuz! 

ori inculpaţilor. 


românească € alătu 


N 
Pus, 


j 
Catu|,| 


Li 
apâny| 
făcea 


DD 3 


99 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


Tare fericită, mama lui Negreanu a vrul să-și ia fiul să 

uel. „Mămico, eu rămân cu camarazii şi cu părintele 
Esi : e dau ordinele de eliberare, Voi veni cu ei.” Mama şi-a 
Au 2 fiul, i-a dat o sumă de bani, apoi mi s-a adresat mie: 
i în primire”. „Nu aveţi grijă, va veni acasă sănătos şi 
n de flori.” Am rămas încă două zile în Alba-Iulia, neputând 
ph de la toate invitaţiile ce ni se făceau, înconjurați de toată 
ar După primirea ordinului de eliberare şi foaia de drum, 
i: despărțit, plecând fiecare în direcția indicată pe foaie. IG 

Cei ce ne înapoiam în Bucureşti, am călătorit în condiţii 
excelente; cu libertate deplină, la clasa a II-a, iar clasa 1 având chiar 
vagon-restaurant, cuprinși de o mare veselie, povestim și spunem 
anecdote şi cântece. La Copşa Mică, spunându-i lui Papuc că vreau 
să-mi Văd copii şi părinții, l-am întrebat dacă vrea să mă însoțească; 
am schimbat direcţia spre Rm. Vâlcea. Două zile petrecute la 
Bălcești, într-o atmosferă de linişte totală, ne-au mai întremat. 

La Piteşti, în timp ce luam masa la restaurantul Țuluca, ca 
după aceea să plecăm la gară, a apărut la o masă o damă de con- 
sumaţie, aruncându-ne ocheade și făcându-ne gesturi de ade- 
menire. L-a pus dracul pe Papuc să-i răspundă invitaţilor şi au 
plecat împreună. Nu am intervenit, socotind că, după atâta drum 
şi timp, tinereţea îşi cere satisfacerea unor simţuri. „Ne întâlnim 
la ora X, la gară”, i-am spus lui Papuc, eu ducându-mă la adminis- 
trația financiară să-mi văd doi buni prieteni inspectori, care apoi 
au ţinut să mă însoţească o bucată de drum, când, în dreptul 
Tribunalului, am fost lovit pe la spate cu pumni în cap şi palme 
pe obraz, până am căzut jos. Prietenii mei au pus mâna pe cel ce 
mă lovise și am intrat în Tribunal, la procurorul de serviciu, 
reclamând cazul. Agresorul, un tip puternic, cu o mutră hidoasă, 
de măcelar, rânjea la mine provocator. Procurorul a chemat un 
comisar de la. poliţie, cu care ne-a trimis pentru cercetări. Șeful 
poliţiei râdea cu oarecare satisfacţie, simțind că-l încurajează pe 
atacator, făcându-mi cunoscut că este de meserie măcelar şi că 
Va lua toate măsurile să fie trimis în judecată. Erau bătăuşii din 
ceata lui Armand Călinescu. Papuc fusese prins în pare de altul 
ȘI pe motiv că s-a agăţat de femeia lui, l-a bătut cu pumnalul de 


Cal Troian Intra Muros | 100 


I-a făcut, cum s-ar zice, Măr: Cotonogit de tot. Sosind în Buc 
nu am avut răgaz decât trei zile, în care, după atâtea lârte IN 
mai lungă expediţie legionară, Stelescu a găsit de Cuvin. 
venise în Bucureşti — icongnito; şi civil — Horia Codrean Ă 
întrunească la un chef cuibul „Boldur”, aşa făgăduise fată N 
Ulea — Niki Constantinescu — făcându-şi cu prisosință datoria dl 
turna în pahare sau mai bine zis oale de pământ. de 
Codreanu anunţase, printr-o circulară, Organizaţii] 
onare din Moldova, ca la ziua fixată de el, în coloane de me 
sau cu trenul, să se prezinte la Vişani, unde hotărâse Sărte i 
struiască un dig în lungime de patru km, pe partea stângă a A 
lui Râmnicul, care în fiecare an făcea ravagii prin revărsai 
apelor, inundând o mare întindere de terenuri arabile, distruga 
semănătorile, iar anul acesta, din cauza ploilor torențiale, spe 
disperarea țăranilor agricultori, inundația a fost catastrofală, 
M-a anunțat să merg cu ei, luându-mi cele necesare penta | 
oficierea serviciului religios la începerea lucrului. După bătăţ,| 
de la Teiuş, Căpitanul, printr-un ordin dat, mărise numănj 
comandanților legionari, înființând şi noi grade: comandanţi 
legionari, ajutori şi instructori legionari, pentru acte de viteji: 
legionară acordându-le şi decorația „Crucea albă”. Intre aceştia 
erau aproape toți din „Echipa morţii”, ce făcuseră expediţia în 
Ardeal. Am plecat la Vişani, Comeliu Codreanu cu Stelescu, e, 
Niki Constantinescu, Gogu Serafim, Bozânţan şi Gheorgt 
Dragomir Jilava, coborându-ne pe linia Buzău — Galaţi, la o staţt 
din apropierea Vişanilor, urmând a face pe jos distanţa până 
Vişani prin vadul râului, unde ajungând, podul nu mai exista, i 
apele nu se retrăseseră încă. Aşa că a trebuit ca Stelescu cu Șeli 
să se retragă, aşteptând un alt tren pentru înapoiere la Bucurtii, 
nemaiavând când să ajungă pe altă cale la timp. „Ne ducem 1 
Vom trece prin apă, căci cineva trebuie să fie de față la începere! 
lucrului”, am zis eu. „Foarte bine faceţi şi mergeţi cu Dumnez 
numai apele să nu fie prea adânci”, a răspuns Șeful. Împreună? 
cei pe care i-am pomenit, ne-am scos hainele până la piele, 12 
urcat pachet pe cap şi am intrat în apă înaintând cu multă alter!" 
sub privirea celor de pe mal, până ce am trecut de jumătatea ape 


e le 


d 


fân daram ah oda 
măricică» * dar de după mal au apărut jandarmii, cu procurorul 
, 


101 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


mn că vom ajunge cu bine la Vișani. Era o distanță 


a. du-le SE! - = 
cându: le ajuns în sfârşit la mal, unde ne-am aşezat ca să 


p» 


Rm. Sărat. „Culcaţi la pământ!”, au ordonat jan- 
ne cu arma întinsă. Ne-am îmbrăcat cu 
dormit | legat cu 
ile Jul şcolii. „Domnule procuror, nu înțeleg pentru ce 
în Sat, ÎN 4 pentru ce ordonaţi asemenea brutalităţi, când noi 
i o naalezt nici o abatere de la lege. Eu sunt preot şi am venit 
ri ee oficiez, o slujbă religioasă la început de muncă, după 
de creştină, iar aceștia doresc să vină în ajutorul oame- 
di iti de acest dezastru.” „Eşti un măgar”, mi-a răspuns 
erat e În şcoală, vreo 50 de legionari, legaţi, zăceau întinși 
ae Ruseseră loviți şi răniţi de jandarmi. Flămânzi, nici măcar 
apă nu li s-a adus la cerere. Ne-au ținut aici legaţi 24 de ore. 

Procurorul a făcut o triere, eliberând pe unii. A asistat 
până la îmbarcarea noastră în căruțele cu cai, luate cu forța de la 
oamenii din comună, legați cu mâinile la spate, câte cinci în 
fiecare căruță; păziţi de jandarmi, am fost trimişi la Rm. Sărat şi 
încarcerați în beciuri şi în nişte magherniţe cu lacăte la uşi. Ce 
am făcut ca să fim supuşi la asemenea chinuri? Ce fel de drep- 
tate mai este în Țara Românească? Un procuror să se preteze la 
călcarea legilor? 

Aveam şi noi un şef legionar în Rm. Sărat, pe farmacistul 
Aristotel Gheorghiu, dar nu s-a învrednicit să vină la Poliţie să 
se intereseze de soarta noastră sau măcar să ne trimită ceva ali- 
mente. A trebuit să îndurăm foamea şi mizeria, căci Aristotel era 
numai pentru situaţii grase. Peste 20 de tineri, aruncaţi într-un 
beci, elaie peste grămadă. Umezeala pătrunsese prin hainele lor 
de nu se mai cunoşteau. Aceasta era o echipă din Tecuci, prima 
care sosise în Vişani, sub comanda lui lon Păvăluță, student în 
ultimul an la Drept, la laşi. Se împotrivise arestării şi ordinului 
Pocurorului. „Să i se aplice Constituţia” fusese crunt lovit şi 
îVea o mulțime de leziuni. 

„ st pus în libertate, după ce noi am spart toate uşile 
Sesem sechestraţi. Nu ni s-au dat foile de drum decât la 


Cal Troian Intra Muros | 102 


gară, unde ne-au dus cu camioanele, interzicâ 
oraş. Au scris ziarele, „Universul”, care avea 
nească, mai cu seamă, „Calendarul”, iar la d 
mentului, s-au făcut interpelări pentru 
Ministerului de Interne. 

Eram în plină vară călduroasă. Codreanu-tată] > 
fost invitaţi de doctorul Solomon din Băile Amara = e 
lună şi jumătate la el, urmând şi un tratament b i 
torului avea un teren în Bucureştii Noi, pe care 
ni l-a cedat. Codreanu, după cum am mai ami 
clădim o casă. Vreo cinci camere, numai parter, spui 
care să putem adăposti şi îngriji pe legionarii Tăniţi i 
numele de „Casa legionarilor răniţi”. În ziua când i ] 
mi-au lăsat pe birou un ordin: „Las comanda întregii Legi E 


gala: i i S u 
țară Părintelui Dumitrescu, în care timp va anunta prin N 


Adu-ne a fe să 

o atitudine 1 în 
€Schiderea mi 
aceste acte abu, 


ul 
»A 
Petreac, 


ua Sora q 
î Văzusem Cânj 
ntit, hotărâse s 


alnear, 


CI în 
Va Purta 


. a Ş : zi 
pentru ziua de... o mare întrunire legionară la Oradea (acesta E 
: pa io ee a 2 retea ra 
numai un truc, ca să facă autorităţile să ia măsuri, căci Şi aceasta 


era o propagandă), apoi: Va începe construcţia casei din Bucu: 
reştii Noi şi altele...” 

M-am uitat la ordin. Era şi profesorul Codreanu de față 
„Să încep construcţia casei când noi nu avem fonduri, nici măcar 
un leu?” La care profesorul Codreanu, râzând, mi s-a adresat: 
„Dacă îți lhpseşte leul, poftim!” scoțând din chimir un leu. Am 
trecut imediat pe o hârtie. Listă de subscripţie pentru casă 
Profesorul lon Zelea-Codreanu — 1 leu. Stam pe gânduri, ces 
fac cu casa. M-am sfătuit cu Bănică Dobre, ce venise de la Cluj, 
şi cu Popescu-Pătârlagele-Buzău, un băiat de o corectitudint 
exemplară, şi i-am trimis o listă să strângă ceva fonduri de la cel 
înstăriți, Virgil lonescu, Gh. Apostolescu — comerciant, şi lil 
Am chemat şefii de sectoare, cu ce legionari au disponibili: 
terenul de construcţii, le-am citit ordinul şi le-am cerut i 
strângem materialul necesar, pentru o gheretă, un op 
bucătărie şi scândura pentru cofraje. Pe de altă parte, N 
țină o socoteală de câte căruțe cu pietriș şi nisip VO! SĂ 
căruțaşii angajaţi, pentru a şti ce să le plătim. De mare ajutor! 
fost Niki Constantinescu care, după procesul mu' 


ncitorilor C- "d 


103 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


e Codreanu le luase apărarea, ar e 
Grivita». a decât „pâine şi dreptate „ bucurân Se 
pii ac a Constantinescu mutase sediul Sectoru ui 
acer SIBPE e 3 fata atelierelor, care se mai vede Şi 
î. “ai tot sprijinul. În două săptămâni s-a 
- Cu fetele legionare s-a pus în funcţi- 
sanie. Pentru dormit, s-au săpat în pământ Sat 

ne ȘI 0 Cc ci vedere, cu O tablă deasupra: „Căpitanu ; 
i unul si că Șeful. Locatarii din această suburbie se 
sa DE A e legionare, întrebându-se, ce vor să facă 
A a t'să prindă simpatie de aceşti tineri, 
; le lor, iar soțiile, întrebându-i, 
cind: PE veneau să le aducă la fiecare câte ceva. 


e 000 tre 
p verde Înb'0 Eu 
de Muncitorii n A 
3 tabără de Jucru. 
încică 


ă [i 
Tabăra lua aspec“ 5. Inc 
hatnici o măsură potrivnică 
bească despre această tabără, 
pelimace anunțaseră, 


ediul și locuinţa noas a a x 
ni două săptămâni, a apărut Codreanu pentru două 


zile, ca să vadă ce am făcut. Arătându-se mulţumit, a dat ordin 
pentru săparea temeliei. De faţă cu el am făcut rugăciuni de 
începere a lucrului. Adusese câţiva ziarişti şi un fotograf. Dintre 
ziarişti, Crevedia de la „Calendarul” avea să facă cele mai multe 
şi mai lungi reportaje. Au tăiat pomii care erau pe terenul unde 
uma să fie aşezată casa. Eu cu Bănică am fost fotografiaţi 
cărând în spinare câte un pom. Fotografia avea să fie dată la ziar. 
Codreanu a plecat din nou, rămânând să-l anunţ când săpăturile 
vor fi gata. 

„Inginerii Nicolae Horodniceanu şi Chica, elementele cele 
Mai excepționale ale Politehncii, au început, culcaţi pe iarbă 
"RI ei planuri şi să delimiteze săpăturile. de 
cani sg n Şi început. Am chemat pe şef care, luând 
Pan făcut de ia eioe la Politehnică, ne-a înmânat un alt 
Credea că vorm A ) casă mai mare, cu două etaje şi mansardă. 
fi împiedicaţi de Guvern şi cum nu ne-a deranjat 

ervând că se poate strânge material — 


meni de data aceasta, obs 


DD 3 


Cal Troian Intra Muros | 104 


aveam şi ceva ciment — a hotărât să facem o casă mate. n. 

săpături, cu un subsol mare în latura din spate, pentru za! nn, 
lumină electrică proprie. Lucrul mergea repede, Î Otife j 
primelor cărămizi, într-un tub de sticlă a fost introdus .: punere, 
tul cu actul şi semnăturile celor prezenți, de fundare a "Same. 


Aia Clădiri 
Mulţi asistenţi au donat sume frumoase. Cân acizii, 


fuseseră ridicate până aproape la ferestrele parterului, caci 
a terminat cu concediul şi s-a mutat pe terenul Construc Team 
bordeiul ce-i făcusem. Pe Silaghi l-a trimis la o fab țel 
cărămidă, cu care contractase să lucreze acolo cu 50 q 
nari. Pe mine, Caranica şi Dragomir Jilava ne-a însăr 
strângerea de fonduri şi materiale. Trebuia să e 
Bucureștiul, pe la cei ce din vreme ni-i trecuserăm p 
cerşindu-le bani sau materiale. Făceam ceva încasări Ş 
dar aveam şi greutăți de întâmpinat. 

Mie îmi făcea impresia de cerşetor, pe care nu o puteam 
suporta. Aşa eram eu. Aliceva este când cineva oferă fără săi 
ceri. De aceea, într-o bună zi mi-am declinat competenţa, cerând 
să pună pe altcineva în locul meu. Era pentru prima dată când 
refuzam un ordin. Şeful s-a uitat la mine şi pe un ton de supărare 
mi-a spus să fac ce vreau, sunt liber. Îmi adusesem copilul cel 
mare, care dăduse examen de admitere la liceul „Mihi 
Viteazul”, unde reuşise, şi urma să înceapă cursurile. Nu aveam 
unde să-l duc. Aici aveam amândoi camera cu birou şi masa, de 
aceea, văzând supărarea şefului, i-am spus că mă duc la Căr- 
midărie. Aici, în zece zile am ajuns ca Silaghi, la munca cea mii 
grea, tăiatul cărămizilor la gura fabricii, care cerea mişcări rit | 
mice din picioare şi din mâini. Silaghi îmi predase comand, 
căci se luau în considerare funcţia şi gradul. Viaţa plină de mize | 
Tii: un Singur fel de mâncare, cu mămăligă. Mai mult fasole i | 
varză. Dormeam prin nişte poduri cu paie. Într-o săptămână ne-a! | 
umplut cu toții de păduchi, unii dădeau chiulul, stânjenind IUo | 
alţii dezertau şi trebuia să improvizăm lipsurile. Echipe din (0 | 
chemate, se succedau atât la casă, cât şi la Cărămidărie. Sai | 
Ioachim, cu 20 de legionari, a venit pe jos de la Galaţi pân : 
Bucureşti. Domnea mare însuflețire. Voicu Popescu, frate € 


Trică d 
e Iegio, 
Cinat qy 
Olindăm 
E 0 no, 
1 donați, 


"Organizaţie, de tiner 


| 


105 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


unică”, cum îi rămăsese numele din „Echipa Morţii”, 
it Şef de Argeş, în locul părintelui Duminică lonescu, 
e să fie înlocuit, a adus, pe lângă un grup de tineri la 
câteva care încărcate cu alimente. Sub supravegherea 
muncă, i CA jucrul luase amploare. Intelectuali bucureşteni şi 
ui Codrea sta i aetul: Şi nu erau menajaţi cei ce nu erau 
ziarişti ui anunta: „Cine vine să ne vadă îşi scoate haina 
jegionati ied muncă benevolă”. Odată a venit la Cărămi- 
idovă 9 du-mă la tăiatul cărămizi, şeful județului Corvului, 
dAă sa unând să mă fotografieze împreună cu Scaraba. Mi-a 
PANG ie de ce l-a sosirea lui cu ziariştii, când am fost 
Ra în am dat comanda pentru onor. După două zile, mi-a 
iri „Calendarul” cu fotografia şi un articol de Crevedia, 
zicându-mi: „Vezi că te-am compromis." M-a luat de aici şi m-a 
dus pe şantier. Aici îşi luase ca ajutor pe Niki Constantinescu, 
pe care eu i-l recomandasem ca un element bun şi plin de 
energie, în urma unei cercetări ce-i făcusem din ordin. Trăia în 
concubinaj cu o studentă. Am fost trimis să anchetez, căci nu 
era permis, spunea Codreanu, după morala legionară. Făcându-mi 
impresie bună amândoi, i-am logodit şi am aplanat acest caz, 
devenit cunoscut. 

Ziarele scriau despre Minunea de la Bucureştii Noi, până 
şi „Universul aducea elogii legionarilor. Zidurile se înălțau 
văzând cu ochii, şi mulţimea curioşilor venea să le admire. 
Fusesem însărcinat cu ținerea registrului în care semnau vizita- 
torii şi depunerea ofrandelor. Duminicile după-amiaza se dădeau 
serbări, având de fiecare dată alcătuit un program, serbări lumi- 
ale şi noaptea cu petromaxuri, cu un bufet bine asortat de către 
fetele legionare care şi serveau, de la care nu lipseau nici vinu- 
i cele mai bune. Toate astea aduceau încasări frumoase. Apoi 
e aaa Virgil Ionescu şi generalul Cantacuzino, 
sal a sumă de bani donase şi două vagoane de ciment 
gti ia contribuiau material. Se înțelege că toată propa- 

a în jurul Gărzii a adus o mulţime de înscrieri în 
provincie, ce e i fruntaşi intelectuali bucureşteni Şi din 
î Tau daţi spre educare lui Moţa şi Marin şi aduşi pe 


care cerus 


Cal Troian Intra Muros | 106 


şantier să dea pildă de muncă şi sacrificiu. Alecu Canta 
anunţase pe Codreanu că în ziua de... va aduce pe uncpietăt 
generalul Cantacuzino, prinț, viţa Şerban Cantacuzinal 
făcut pregătiri pentru primire şi au fost băgați în log, A 
intelectuali. 1 s-a făcut o primire frumoasă cu legionari i Num 
cu raport, trecere în revistă şi cântece, dându-se Sniia fa 
către Şef. Generalul era un tip mucalit, şi cu înjurături sui 
la tot momentul. A privit curios în toate părțile, cerânq ăi 4 
nevenindu-i să creadă cele ce i se comunicau. A înce Aur, 
întrebe, observând că nu erau oameni de rând cei ce PCA i 
Alecu Cantacuzino şi-a scos haina. „Ce faci?” l-a întrebaţi 
arătat generalului avizul: „Cine vine aici scoate haina şi Iuere ; 
două ore”, la care generalul trage o înjurătură de iată 
Alecu. Stam pe lângă Şef şi general, care a întrebat cine să 
mi-a aplicat o înjurătură şi mie, şi aşa tuturor de care atei 
privind la unele figuri, vrând să afle numele lor. Profesorul uni 
versitar Dragoş Protopopescu, profesorul Copuzeanu, avocaţi 
Moţa şi Marin..., care cărau din greu cu samarele, pe schele 
cărămidă. A urcat până sus să vadă cum se lucrează. „Dumneat 
cine eşti?”, a întrebat la întâmplare. „Victor Silaghi, avocat” La 
privit lung. Silaghi fusese luat de la Cărămidărie şi pus la zidi 
căci învățase zidăria pe când au lucrat la Iaşi, Căminul Cultul 
Creştin. Generalul l-a binecuvântat cu o înjurătură neaoş romi: 
nească, pe față, mângâindu-l pe obraz. Aşa de încântat a fostcă 
a vrut să pună mână să dea ajutor la lucru, dar nu a fost lăsat 
La plecare, l-a îmbrățișat pe Codreanu. 1 se ivise unt 
zeală în ochi. „Bă, Corneliu! Până acum am făcut politică co 
servatoare, încă de mult cu Filipescu, de acum sunt al vosiu 
pe viaţă. Mi-aţi întins o cursă de dragoste românească. Sul 
mândru alături de voi.” : 
S-a făcut atâta propagandă cu tabăra de muncă Ana 
numărul legionarilor a început să se îngroaşe. Din zi în? 
zidurile acestei case, numite de acum „Casa Verde”, se înăl 
tot mai mult. Ajutoare băneşti se iveau din toate părțile $! | 
banii mai constituiau o problemă. Un fapt petrecut pe şantier, A 
lipsa lui Codreanu, m-a scârbit amarnic. Într-o, dimineaţă, IA 


Să, 


lu 


> 733 


107 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


N Căpitanului, trântit Jos, cu faţa în sus, cu un sac de 
ordeiu iept, legat la faţă cu un prosop ud, legionarul 
spe E echipa pentru lucru de la Focşani. Fusese lovit 
pătraşcu> Sea + peste piept de Dumitrescu-Zăpadă şi de Beza, 
cu ranga de E i când altul, într-un mod barbar, după ce mai 
ind când i un pom cu capul în jos, primise o corecție — 
frânghia udă. Alergând la fața locului, am chemat 
ş “onari, dezarmând pe agresori şi scăpând de bătăi pe 
aja Bee i se mai putea ţine pe picioare. Am pus să i se 
PS ee iat atras prin aceasta ura lui Beza şi a lui 
dea a Ştii ce ai făcut? Nu-ţi dai seama! Acesta e un 
pe ta mijlocul nostru ca să ne paza de aceea i 200 
aplicat ceea ce merita.” Pătraşcu făcuse armata la Jandarmerie, 
de unde le intrase în cap acestor doi că ar fi trădător, când nu 
avea ce să trădeze, dar bătăuşii făceau exces de zel, ca să se 
ridice în ochii Șefului, că sunt grozavi. „Sunteţi nişte barbari, 
măi Dumitrescule! V-aţi apucat să omorâţi oamenii. Să vă băgaţi 
mințile în cap. Eu nu admit asemenea fapte.” Am spus Șefului şi 
le-am interzis să mai rămână în tabăra de muncă. 
Era toamna, o zi frumoasă când am fost anunţaţi că vom 
primi vizita unui parlamentar fascist... din Italia. În vizita ce o 
făcea în România îşi programase şi tabăra de muncă „Casa 
Verde” din Bucureştii Noi, despre care scriseseră şi ziarele itali- 
ene, dând şi fotografii. Au fost anunţaţi legionarii din Bucureşti 
Şi mai cu seamă intelectualii, ca să sărbătorim acest eveniment. 
Au Venit ziarişti, fotografi şi lume neîncadrată în Legiune. În 
uniforme, cu cămaşă verde, s-a format un front în fața clădirii. 
La sosirea oaspetului însoţit de Căpitan şi multe personalităţi, 
am. dat Taportul și, în timp ce treceau în revistă şirurile de 
i Ră sa arena Giovineza şi alte cântece fasciste, interca- 
ing ă Vă egionare. Deputatul fascist a fost purtat pe braţe, 
căi iati sute de scrisori pentru Ducele Mussolini, cu 
ocazie noi eee de mâna fetelor. Au fost tacul cu această 
cu rozetă a ați şi dată cea mai înaltă gradaţie: e rucea Albă 
i =0 atmosferă de mare sărbătoare a fost reținut la 


Cal Troian Intra Muros | 108 


masă, iar seara a avut loc un bal legionar cu tombolă, i 
părăsit scriind cuvinte mari de laudă în Cartea noastră qe c, A+ 
Clădirea a fost înălțată până la ultimul Planşeu Si 
începând frigul, au fost acoperite zidurile pentru Protecția; 
triva îngheţului, iar tabăra de muncă a luat Sfârşit, lăsând în i 
cameră amenajată la parter patru legionari, care, cu rânduj i 
facă de pază în timpul iernii, găsindu-se încă mult materia] | 
construcție pe teren. Dar mai contribuia şi faptul că Te 
dizolvase Parlamentul, împuternicindu-l pe 1. Gh. Duca cl 
marca unui guvern, ce avea să prezideze alegerile pentru Canal 
şi Senat, fixate pentru 20 decembrie 1933. ci 
Dizolvarea corpurilor legiuitoare a fost o surpriză din Pun 
de vedere politic. Maniu mijlocise aducerea în țară a lui Cary i 
II-lea, în 1930, dar condiţionată „fără Lupeasca”. Dar aceasta 
fost adusă câteva luni mai târziu, cu pașaportul soției lui Mihai 
Manoilescu, simpatizant legionar, cu consimțământul acestuia, 
Mai suferise şi un compromis. Fiind invitat să ia masa 
Palat, arătându-i regelui părerea lui despre Lupeasca, aceasta: 
apărut de după un paravan, întrebându-l pe Maniu ce moti 
avea să fie contra ei, fiind silit din politeţe să-i sărute mâna şisi 
consimtă a rămâne împreună la masă, în timp ce fără să bage 
seamă a fost fotografiat cu Lupeasca şi Regele în mai mult! 
poziţii, dar şi după aceasta a avut o atitudine potrivnică. În tin! 
pul guvernării liberale, Duca scrisese şi tipărise „Broşun| 
Verde”, difuzată în zeci de mii de exemplare, în care dezaproti 
şi condamna purtarea prințului moştenitor, căsătoria morga 
tică cu Lambrino, după care a urmat părăsirea soției Ele] 
prințesa Greciei, şi fuga lui cu Lupeasca, cu renunțarea ! 
] 


SE 3 


moştenirea tronului, forțat să abdice, pusă la cale de liberali.) 
aceea a fost o surpriză politică atunci când Duca, chema” 
Palat, a făcut pe sluga plecată, sărutând mâna Lupeascăi. Gai 
de Fier, precum şi toate partidele politice — şi erau o sumedeli! 
de partide şi partiduleţe — se pregăteau să depună liste și să!" 
în campania electorală, care se prevedea foarte grea. Codre!” 
fost lăsat să depună listele de candidaţi, ca să se vadă ce ia 
avea, reuşind să depună candidaturi în 62 de judeţe, ceca ce | 


D733 


109 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


de mult, avea priză în masă şi mai candidau şi oameni de 
destul e neralul Cantacuzino, Nichifor Crainic. Dar nu mai este 
seamă: se mai enumăr. Generalul se bucura de multă simpatie, 
azul E, ul războiului pentru reîntregire, decorat cu ordinul 
erau RE aul şi cu Legiunea de Onoare franceză. 
M i capând campania de luptă electorală, împotriva legio- 
-a dezlănțuit o teroare cumplită. Bătăi, schingiuiri, 
ări şi morți. A trebuit să alerg când într-o parte când în alta, 
pi înmormântări. La Hârşova am înmormântat, într-o atmos- 
A SE jale, pe tânărul legionar Virgil Teodorescu, student, 
E Ra la Constanţa în timp. ce lipea manifeste legionare. 
Propaganda legionară a prilejuit acum Și morţi. La laşi, 
legionarii, fiind. înconjurați de armată în cămin, sufereau de 
foame. Cu mare greutate, un muncitor le-a aruncat un sac cu 
pâine în curte şi a fost împuşcat pe loc. Venind în Bucureşti, 
Voicu Popescu m-a rugat să fac înmormântarea fratelui său, Diţă, 
care fusese în Echipă Nebunică, cum îl numiseră băieţii. Nepu- 
tând îndura teroarea dezlănţuită, şi-a curmat zilele cu un glonţ, 
motivând printr-o scrisoare că şi-a curmat zilele pentru că nu se 
aştepta la atâtea nedreptăţi şi încălcări de legi, brutalităţi şi 
omoruri. L-am dus la Broşteni, la părinții lui, şi l-am înmormântat. 
Generalul Cantacuzino a trimis în câteva rânduri scrisori 
lui Duca, arătând cele ce se petrec cu legionarii şi făcându-l 
atent: „Dragă Iancule, te joci cu viața ta...” Ei se cunoşteau 
bine, Eram candidat la Rădăuţi, Storojineţ şi Maramureş şi a tre- 
buit să mă duc acolo. Nu am luat din Bucureşti decât pe Ovidiu 
Constantinescu, având acolo o echipă cu studenții legionari din 
Cemăuţi. Cu Iasinschi am ţinut două mici întruniri lângă oraş, 
având o bază puternică, trimiţându-mă apoi cu o maşină în 
Star)iief Aveam aici ca simpatizant şi sprijinitor pe Neagoe 
pu dar intrase în panică, fiind cuprins de teamă. Era dintr-o 
ui Le boierească, cu puternice sentimente Conan: 
intrăm al act cu echipa condusă de Lauric Filon, am hotărât să 
Propagandă nedespărțiţi, pentru a ne putea apăra. 
abia E târziu la Sotorjineţ. Nu mai era mult până la 
> NE gaseam într-o seară, într-un sat. Incepuse să ningă cu 


narilor S 


E 


Cal Troian Intra Muros | 110 


şi zăpada albise tot. Observând că Suntem su îi 
gheaţi de poliţişti îmbrăcați jiu E SE ic miezul nopţi] 
schimbăm localitatea, învăluiţi în cerceafuri albe, spre a ia] 
din văzul poliţiştilor. Abia ne aşezasem, frânţi de Oboseaj 
casa unui binevoitor, când zgomotul unor maşini S-a auziţan d 
indu-se, Fuseserăm trădați. Au intrat în casă Comandantuj ju. 
nii de jandarmi, cu subalternii lui. Fără nici 0 discuţie, e 
legaţi, ne-au urcat în maşină şi am fost transportaţi 
închisoarea din Storojineţ. Eram vreo 25, toţi într-o Cameg, 
închisorii. Directorul. închisorii ne-a anunțat a doua zi, 
primise ordin din partea Ministerului de Interne să ne țină si 
arest, că s-au efectuat arestări de legionari în toată țara, pen 
că, printr-un decret al Consiliului de Miniştri, a fost dizolva) 
Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier şi de data asta 
gruparea politică a lui Codreanu-Zelea. Codreanu şi toţi e 
ducătorii fruntaşi au fost puşi în arest. Inginerul Gh. Chivu) 
Virgil lonescu au fost bătuţi până la sânge şi închişi în sta 
gravă. Candidau primul în Muscel, şi al doilea în jude! 
Dâmboviţa. Frumos procedeu, mi-am zis. Şi tocmai în ajun 
alegeri. Două-trei zile am chemat procurorul să ne justife! 
ținerea noastră în închisoare. Am amenințat că dăm în 
închisorii şi vom arde de vii, dar tot nu a venit. În coridorult! 
la etaj am scos saltele cu paie, le-am răvăşit, punând scânduri: 
de la paturi deasupra şi am dat foc. Fum greu şi flăcări înconit 
rau grămada de scânduri. „Băieți, am zis, vom muri aici, cânlân) 
moartea legionară”. Și am început cu cântece, ce răsuna“! 
închisoarea încărcată cu fum şi foc. A. sosit procurorul. In 
furie nebunească, m-am aruncat în mijlocul flăcărilor pe s%! 
duri, care prin apăsare au împins flăcările mai în afară, lăsând 
Spațiu neatacabil. „Vrem să murim aici, torţe aprinse de Vii ai 
tru nedreptăţite ce le faceţi”. Am auzit doar glasul procurori 
ina i ea man 2 
Cameră. Reușiser i a a ia az tale € 
dovadă în A otuşi. Procurorul ne-a pus în ip | 
drumul spre esa ai Nu [id INaveâin sa aa A c 
ŞU, oprindu-mă la Rădăuţi, ca să Vă 


fulgi mari, 


ces] 


111] Preot lon Dumitrescu-Borsa 


“schi: L-am găsit ascuns într-o cameră camuflată la sub- 
cu ză ÎN ia povestit că a vrut să se sinucidă. Cu o lamă de 
sol. Sot i tăiase venele de la mâna stângă şi-şi aştepta sfârşitul 


- pierit îȘ : y iza: i 
Li — ca pe vremea romanilor. Soţia, prinzând de veste, pri- 
în bal findişi farmacist, i-a dat îngrijirile necesare, salvându-l. 


pr București, am crezut că urmăririle au încetat Şi am 
mers la sediu — Obor, strada F 20. Sterie (Sizici teză acolo. Pe 
îl însărcinase Codreanu cu Caseria Cent ală. Mi-a comunicat 
a dispăruse împreună cu Silaghi şi nimeni nu cunoştea 
ascnzătoarea: Doamna Codreanu mai venea din când în când. 
Doar femeia de serviciu continua să locuiască în această casă şi 
iam dat în primire băiatul, să-i poarte de grijă. Codreanu dis- 
părând, poliţia nu făcuse încă percheziţie domiciliară. Mi-am 
luat o parte din lucrurile mele şi arhiva pe care le-am dus la un 
prieten, lângă moara Asan, pe strada Lizeanu. Ciumetti a luat 
actele de “casă, sfătuindu-mă să iau contact cu generalul 
Cantacuzino. El trebuia să ştie de Șef. Generalul ne-a primit 
bucuros, cu 0 înjurătură, dându-mi o cameră în podul casei, 
spunând feciorului de casă, Constantin Raicu, să-mi poarte de 
grijă. Lucreția Bagdad, o fată de familie bună din Rm. Sărat, stu- 
dentă şi legionară din cetăţuia de fete a Nicoletei, pe care 
Căpitanul o făcuse comandantă legionară, făcea pe curiera. 
Aducea, câteodată, bileţele în gură = înfăşurate în pergament, pe 
care generalul le distrugea după ce le citea. Aşa am putut afla că 
Șeful schimbase mai multe gazde, că vreo două zile a stat şi în 
subsolul clădirii Senatului de pe malul Dâmboviţei, clădire încă 
In construcție, care avea la subsol mai multe galerii. Era ajutat 
de Silaghi, care, nefiind cunoscut în Bucureşti, putea circula. 
sate să mai stea, şi-a amintit că-l cunoştea Sheveă 
multă Sim au fost deputat, care în Parlament îi arătase 
priză ed le şi-l îinvitase pe la el. S-a dus la el şi a fost bine 
adie i a Rita; aflându-se singur cu soţia lui (E Mat LU 
coca e aa adresat: «Domnule Codreanu, dumneata şti su 
i usii 1? Eu sunt Vară primară cu Elena Lupescu A Apo: ar 
anunţ că te pe telefon să-i telefoneze acesteia. „Eu nu pot să ua 
- Săseşti în gazdă la mine”. În timp ce teletona, a 


Cal Troian Intra Muros | 112 | 
| 
| 


părăsit casa cu Silaghi. Fetele legionare îi găsiseră o altă a 
ATA 


zătoare mai SIgUrĂ. a ci 
Generalul îmi dăduse a înțelege ca să iau conta 


Constantinescu, Doru Belimace şi iancu Caranica. Din în 
începuseră să fie eliberaţi toți fruntașii legionari, urmări 
luând sfârşit. În strada Sf. Ion-Nou — unde tatăl lui Ca 


ct eu | 


e A : - : Tan 

avea un depozit de brânzeturi, era ocupaţia lui, vara cui nic, 
Aaa soy = . e |, 

stâne; l-am găsit şi în Maramureș, cu ocazia alegerilor, lao i 
tă ŞI ni 


colecta brânză, fabricată sub supravegherea lui, depozităni 
apoi la Bucureşti — i-am găsit în camerele de sus pe cei trei, tul 
veseli, se ospătau, beau vin, invitându-mă şi pe mine. Au că 
să mă pună în cunoștință cu planul lor. Fiind prea veseli, nu 4 
luat în serios ce mi-au spus, iar cu tot răul ce ne făcuse Duca ș 
morţii noştri, eu aveam o oarecare simpatie pentru ej, i 
cunoscusem ca student, apoi în dese rânduri la conacul lui Rad 
Mandrea, care mă cununase şi-mi botezase copiii, de aceea lesanj 
spus: „Cred că nu este bine ceea ce vreți să faceți, şi sfatul ma! 
este să renunțaţi.” La cele spuse de mine, mi-au dat să înţelegi 
a fost o glumă. 

Ultimii care au fost eliberaţi din închisoare, chiar în sea 
în care aveau să comită asasinatu', au fost Moţa şi Marin. k 
acea seară, mă aflam cu prietenul meu Gh. Moşteanu, prietei 
din copilărie, de meserie cizmar, maestru de aviaţie, la rest 
rantul „Berbec”, unde eram adesea cinstiţi de patronul Dumii 
Badea. Apăruseră gazete ediţie specială şi răsunau străzile d 
strigătul vânzătorilor: „Ediţie specială... asasinurea prim-minis 
trului 1. Gh. Duca.” În restaurant a început O îngrămădeală 4 
lume. Duca a fost omorât pe peronul gării Sinaia, la înapoi 
de la Palat, unde prezentase Regelui rezultatul alegerilor. Bal 
ne-a, făcut semn cu ochiul, apoi ne-a şoptit: „„Ştergeţi-o: Aia 
năvălit o mulţime de agenţi.” Am ieşit cu Moşteanu şi an dn 
cat pe cheiul Dâmboviţei, spre locuinţa generalului, crezân i 
el este invulnerabil, dar casele erau înconjurate de poliție: j 
ip Erau mulți comisari. Din discuţii am înţeles că ară 
Mera, met polii Capa cr 1 seen 

prins 0 groază teribilă, cum nu ma! ay 


DD —— 


| 


DD O. 


113 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


„124. Moşteanu, mai îndrăzneţ, a improvizat o ceartă între 
niciodată: orânceli făcând pe beţivanii. A prins bine. Un comi- 
noi, CU satu iat înjurându-ne; „Hai, cărăţi-vă de aici, mă beţi- 
am luat tălpăşița, cum s-ar zice, la locuința lui 
utut dormi toată noaptea şi eram curios să 


dând jos şi mus 
vechi, ponos! 


am ieșit din casă, câc C G, ) i 
d Seara târziu am ieşit cu el, ducându-mă la un prieten al lui, 
cut. 


care avea un atelier de cizmărie pe Lizeanu, iar locuinţa pe strada 
Sf. Treime, cartierul Tei. Aranjase cu Vasile Ogrezeanu, aşa-l 
chema, să mă primească în gazdă la el cu masă, pentru suma de 
300 lei lunar. Ogrezeanu nu avea copii, şi coana Berta, soția lui, 
era bucuroasă să mai aibă pe cineva în casă. Am înscenat că am 
venit acum de la țară, cu oarecare treburi de mai lungă durată în 
Bucureşti. Pe Moşteanu l-am rugat să aducă băiatul meu la el, 
să-şi facă regulat lecţiile şi să nu absenteze la liceu. 

După asasinarea lui Duca, toți fruntaşii legionari au fost 
din nou arestaţi, atât în Capitală, cât şi în provincie. Fusese 
întocmită o listă de şase legionari care trebuia împuşcaţi în 
noaptea aceea, ca pedeapsă pentru omorârea lui Duca: Corneliu 
Codreanu, Moţa, Nic, Totu, Victor Silaghi, Ciumetti şi eu. 
Dintre toți nu a fost prins decât Sterie Ciumetti care, luat în 
maşină cu comisarii Panova şi... a fost dus pe malul lacului 
Fundeni. Ciumetti, simțind moartea şi opunându-se, a ieşit din 
Maşină, i-a fost smuls părul capului trăgându-l, a fost împuşcat, 
ȘI când au considerat că e mort, l-au aruncat în apa lacului, 
imiiai ai cu maşina în căutarea celorlalţi. Poate că sufletul 
ci itgizsă cani prevestit in acele use că sunt ameninţat 
aflu cât i a mai mult în casă, citeam ziarele şi voiam să 
pene multe amănunte asupra întâmplărilor. Se fixase un 
Singurii ei prinderea lui Codreanu, Silaghi şi a mea. Eram 
cie au fost se fuseseră prinşi. Toţi cei arestați şi cei din provin- 

uşi şi închişi la Jilava. Generalului i se îngăduise 


D533 


Cal Troian Intra Muros | 114 


ea şi 
Ta Șie 
mând e 


să-şi aducă lucruri de acasă, şi Constantin Raicu se în ori 
masă, pentru că trebuia să țină regim. Cei trei asasini e 
separat, la Malmezon, unde se făcea şi ancheta, ur 
târziu să fie aduşi şi cei de la Jilava. 

Aflasem doar că pe peronul gării Sinaia cei trei l-a | 
tat nestingheriți pe Duca, care a apărut însoțit numai . îStp 
gură persoană, căreia i se încredințase supravegherea. a Sa 
şi Belimace au aruncat petarde, ca să producă o învălma | 
timp în care Nicolae Constantinescu a tras mai multe sil sd] 
plin, omorând pe prim-ministru. Constantinescu a fost Mel 
imediat, bătut, dezarmat şi dat pe mâna poliției. Belimae și: 
când să fusă, a fost prins pe linia ferată în jos. Caranica m 
fricos, a reuşit să scape, ca a doua zi să se prezinte Singur i 
procurorul de serviciu la Palatul de Justiţie. Corpul neînsutgi 
al lui Duca a fost dus la Palat, unde a fost depus — zice-se făi 
prea mare atenţie şi ceremonial — într-o cameră ce nu cadra rap 
gului şi că Regele nu ar fi arătat prea multe regrete. 

Eram, aşadar, în gazdă la Vasile Ogrezeanu care nu șia 
cine sunt. Moşteanu mă prezentase sub alt nume. Stăteam ma 
mult în casă şi citeam. Nu ieşeam decât ca să-mi cumpăr țișii 
de la un debit din apropiere. Motivam şederea în casă şi citit 
în vederea unor examene ce aveam să dau în particular. Plătisn 
chiria şi masa pentru o lună şi nu-mi amintesc dacă trecuse, cânt 
în după-amiaza unei zile am auzit o discuţie între Ogrezeanuj 
soția lui, în camera vecină: „Măi, femeie, ce face chiriaşul aces 
al nostru?” „Păi, ce să facă, omule! Stă în casă şi citețt 
Câteodată nici la ţigări nu iese. Îi aduc eu”. „Mă gândit 
adăugă Ogrezean, dacă nu este unul din ăia ai lui Codreanu, dn 
Garda de Fier, pe care îi caută poliția. „Păi, măi omule 
pomenești că o fi”. „Mâine este duminică, să cumperi şi un 4 
de vin, aşa ca la un pahar de băutură eu o să-l întreb”, Vai 
Ogrezeanu făcuse în ilegalitate, oarecum, politică socialistă: j 
Lotte discuţii ce avusesem cu el căutasem — fără ca di 
Simtă, ca omul care nu face nici o politică, dar îşi dă RI 
păreri — asemănări doctrinare între socialism şi naționalist» E 
ŞI n program, având în vedere ridicarea stării materiale â mu 


(inu 


] 
2 m 


] 
€, înce, 


115 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


. - tăranilor, prin condamnarea asupritorilor, şi el găsea 

la Seara, venind Moşteanu să mă vadă şi să-mi 
păreri jul, i-am povestit de convorbirea ce o auzisem, 
ridice moră "doua zi să-mi găsească alt loc unde să mă ducă 
Duminică, la masa de la amiază, după câteva 


OSII 
tori ;1e mele juste 


spună CEVA; 
j-am prins nai 


. tesc 

ă Berta, soco și Es 
pi să su vă spun adevărul asupra mea, pentru a şti şi dum- 
mea 


neavoastră pe cine adăpostiți. Persoana mea prezintă un ase 
şi pentru dvs, de a fi arestaţi. Eu sunt unul din oamenii ui 
Codreanu, secretar al Gărzii de Fier, şi mi-am dat numele. Vă 
mulțumesc din suflet pentru sacrificiul ce aţi făcut de a mă găz- 
dui. Dacă mai am ceva de plată, vă rog să-mi spuneți ca să achit 
totul. Diseară va veni Moşteanu ca să mă ia. Mă voi muta în altă 
parte, ca să vă scap de necazurile ce ar urma.” Omul s-a uitat la 
mine cu ochii mari. Coana Berta era liniştită. „Unde ai să te 
duci? mi-a zis, bătând cu pumnul în masă. Nu-mi trebuie nici un 
ban. Ai să stai aici. Tu, muiere, să ai grijă de el, dar trebuie să 
mă asculţi şi pe mine. Să faci aşa cum vreau eu. De mâine vom 
ieşi împreună să mai stai şi cu mine în atelier, căci vecinii, 
Văzând că nu ieşi nicăieri, ar bănui ceva şi ar reclama. 

A trimis femeia să mai aducă o sticlă cu vin. Când a venit 
Moşteanu, nea Vasile al meu i-a spus că s-a aranjat să rămân tot 
la el. Tinea la mine. Nu era capabil să mă trădeze. Oamenii 
aceştia simpli sunt înzestrați, în sufletul lor curat, cu multă 
iubire pornită din inimă, pe care nu o găseşti la majoritatea celor 
ce se cred superiori. 
re Aria zi, am început să frecventez atelierul. M-a 
țese ÎN aulor ca maestru desenator cizmar. Mă ini- 
cizmăte al era e măsură la picioare, apoi după un tratat de 
amintit st na Ctringenaru Moţiu — eserocul politic de care am 

Si pruaăia ri înainte, să fac anumite desene de încălțăminte. 
; a desen. Apoi mai verificam lucrul celor anga- 


Jaţi, făcâ i Poe ei 
» Hăcând unele observaţii, încât nimeni nu m-a bănuit că nu 


DD O. 


DD OO 


Cal Troian Intra Muros | 116 


cunosc meseria. Eram în oraş cu patronul, să facem dia 
În această calitate, mi-a făcut un certificat că am ș până 
lui, apoi lucrător la el, în calitatea arătată, cu care mea Et 
cooperaţie, scoțându-mi cărțulie, înscriindu-mă ii A înseş 
sociale. Cu aceste acte şi mărturia lui, cu o cerere 
dând toate datele cerute, fiind cunoscut la circa qe „n Săt 
comisar i-a eliberat carnet de identitate sub un arc : 
cu care de acum mă puteam mișca în voie, mai având re n L 
pete de pap, cerneală sau cremă, iată-mă cizmar. Mă & 
singur de cumpăram material de la fabrica de 
Mociorniţa, care ajuta cu bani mişcarea legionară. Nu 
recunoştea nimeni. Veneam în ajutorul lor pe cât putea, 
familie eram privit cu multă simpatie. 

În această situaţie, am putut merge la avocatul Rudy 
Gheorghiu, frate cu Aristotel Gheorghiu, farmacistul Să 
legionar de la Rm. Sărat, care prin relaţiile ce le avea rămăs 
liber şi se interesau amândoi de mersul cercetărilor în Can 
Duca. Prin aceasta, lăsându-i adresa mea, am putut lua contacta 
Lenuţica Bagdad, legionara isteaţă de care am mai pomenit, fu 
de încredere a Nicoletei, şefa „Cetăţuiei”, care era liberă. A sosi 
într-o zi la atelier, cu un pantof rupt, cerând să-i fie reparat pe lo, 
timp în care, în camera vecină m-am întreţinut cu ea, dându-ni 
unele informaţii. Corneliu Zelea-Codreanu se afla cu Silaghi 
colonelul Ştefan Zăvoianu, în plină siguranță, după ce mai si 
tuse şi pe la alți doi oameni cu stare. Urma să-i comunice că şt 
unde mă aflu şi poate face oricând legătura între noi. La plecate 
mi-a lăsat 3 000 de lei. Acasă, puteam discuta cu Ogrezl! 


ŞI O foto, 


Mă maj 
In, Și 


mai distins: 


, 
muti, 
făcut cinste Cu CON 


orice. Redevenise legionar. La el am cunoscut pe un fiu al lu 
soţia, lon Negulescu, încasator la Asigurarea Românească, SI 
nepot al coanei Berta, lon Tira, ce avea o cizmărie pe Sad 
Moşilor, cizmar de lux. Mergeam cu patronul meu de m 
masa şi pe la ei. Şi-aceştia au devenit legionari cu trup ȘI EI k 
Comisarul-şef al circumscripţiei de poliție a Vu 
comande o pereche de pantofi. Ogrezeanu m-a recomand 
pe cel mai expert pentru nişte pantofi cum nu mai au A. ari 
luat măsură, am desenat un model cum am socotit CU ae 


ai lua 


117. | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


st gata, l-am chemat la probă. Foarte 
din colț, a unui grecotei, unde a 
fuz, dar de plătit lui Ogrezeanu, 
dat ceva. Aşa erau obiceiurile 


Când au fost 
at la cârciuma 


-A lu sa 
a iac până la re 


ulțumi 
a pia 

tul pantofilor nici până azi nu 

d ile vrem. 


i moravuri j ă esul intentat 
ŞI pe apropia țermenul de judecată la  procesu 


; Duca şi al Gărzii de Fier. Era pe la începutul lui 
Sare au fost duşi la Malmezon, unde urma să aibă 
aprilie. Toti Pe zalui Militar era compus din cinci generali: 
loc pă et ra: Constandache, Constantinescu şi Comă- 
Ignat, E a iorapetut de judecată cu generalul Petrovicescu ca 
nescu 19 ntmu că aveau de judecat şi un general, pe Zizi 
Fu pe Se înscriseseră în apărare avocaţi, între care Didi 
pr şi Radu Budişteanu, avocaţi mari, cu renume. Se dăduse 
un anunț prin ziare; citați ca acuzați principali, Comeliu Codreanu, 
cu şi Silaghi, care, în caz de neprezentare, urmau să fie judecaţi în 
lipsă. Am scris lui Codreanu că nu putem lipsi la proces, ar avea 
grave consecințe pentru noi, 1ar pentru legionari, o mare deceptie. 
Noi tebuie să răspundem cu orice risc apelului făcut la citarea 
noastră. Prin legătura făcută, scrisoarea i-a parvenit. 

În dimineaţa zilei ce a urmat, Căpitanul, cu Silaghi şi 
colonelul Zăvoianu au plecat să se predea Tribunalului Militar. 
Zăvoianu se prezenta singur, în calitate de gazdă. La porțile de 
la Malmezon am fost întâmpinați de inspectorul de la Siguranța 
Statului, Stratulescu: „Ne-am făcut de râs că nu v-am putut da 
de urmă, Vă rugăm măcar acum să trecem mai întâi pe la 
Siguranță, să îndeplinim o formalitate.” După care, Stratulescu, 
îi oi însoțit de Voicu Popescu şi Furdui, acesta din 
rime: = îi lu stătuse mult timp în apropierea Șefului 
cata i î E centrului studențesc Bucureşti, au pornit în 
ua bilei Sa indicaţiile ce căpătaseră. Furdui mi-a predat 
Satului ie Sa i însoțit se cei ce te caută, la Siguranţa 
datactele nt E de Silaghi . semnat E.Zi Codreanu. Am 
Tajarea să nu Bia i Brezeanu, luându-mi la revedere, cu încu- 

i NICI o grijă. Am plecat la Moşteanu, să-mi 
îmbrăcând  reverenda. În faţa porții staționa 


asasini 


Schimb hainele 


Cal Troian Intra Muros | 118 


Comisarul. L-am întrebat: „Căutaţi pe cineva?» 

cum arătam, mi-a răspuns: „Vezi-ţi de treabă, mă p Azânq, 
schimbat, am ieşit pe poartă, casa fiind situată Î cupă Ce m, 
lăsând pe Comisar tot acolo. În strada Lizeanu ol 
maşini, în fața unei cârciumi, în care am int 
inspectorul, cu Voicu şi Furdui. Se cinsteau. „Du 
a întrebat Stratulescu. „Dar Comisarul unde e?» 


UL 
KU) 
e st. 
Staționa căi 
Tat. Bra a 
Mneata eştipeb 


A Ș IMA »Ară Sa 
aştepte. Eu l-am întrebat pe cine caută şi m-a fopiezi Sâm; 
eee one AA a > Zi 
costum de cizmărie” şi în câteva cuvinte i-am explic Tal în 
at cu, 


camuflasem, cu rugămintea de a nu face nimic gazdei main Dă 
nici acum nu ştie cine sunt, nu poartă nici o vină. pa > Câoj 
zâmbind, mi-a făgăduit că nu se va lega de Ogrezeanu lea, 
venit şi Comisarul chemat de Voicu, m-a privit NEA Si 
seama că se păcălise. Ne-am regăsit toţi trei la Siguranţă. dat 
am rămas şi peste noapte, foarte bine trataţi, chiar Şi cu sa unde 
Erau poate informaţi ce curs avea să ia procesul, căciaisă 
tratat ca pe politicieni. Au făcut formele, ne-au fotografiat i 
diferite poziţii,:pentru dosarele lor, pentru ca a doua zi să ne pă 
dea Tribunalului Militar, unde am fost primiţi cu multă bucurie 
de toți fruntaşii legionari care se aflau arestați. i 
După emiterea mandatelor de arestare, în urma uni 
sumare anchete, de către colonelul Hotineanu — procurorul general 
al Tribunalului Militar —, am fost repartizaţi în camerele celu 
închişi. Corneliu Codreanu a fost dus în cameră împreună cu 
generalul Cantacuzino, rezervată acestuia, unde feciorul de casă 
al generalului — Constantin Raicu — îi aducea zilnic schimburi şi 
alimente de regim. Mare bucurie pentru general, care I-a îmblă 
țişat cu toată dragostea, numindu-l „fiul meu”. , 
Nicolae Constantinescu, Doru Belimace şi 1. Caranica, & 
ce-l omorâseră pe Duca, erau închişi într-o cameră la demisol 
Ei îşi asumaseră toată răspunderea asasinatului, fără nici 
amestec din partea Şefului sau al altor persoane din Cand AR 
mişcării legionare. Nichifor Crainic, directorul ziarului „Cale 


: : Fi a ismul ȘI 

darul”, care dusese prin scris o vie afirmare a a opiu dej 
E Statii sep : : dă, dei 
viitorului politic al Gărzii de Fier, cu o intensă propagă! d asa 


candidase pe listele legionare, s-a desolidarizat, înfierân 


119 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


despărțirea lui de criminalii Gărzii de 
A fost numai izolat, dar judecat tot 
otuşi seama de cererea lui. Eu cu 
e, comună, unde 


ând 
lui E arat. 
parta decarea lui S9P* + îi: 
BE zi Ja proces si în camera mar 
vitor Si ghi Ea i Îmbrăţişări, pupături, veselie, alis 
Vreo 52 fost aplicat tuturor un regim politic. ata 
şi cânie si E catari: hrană bună şi libertatea plimbări SE 
cazarmă CU A faţă de închisorile cu care eu făcusem te 
pitrenția escu m-a luat în brațe şi m-a dus în fundul 
Ia t liber lângă al lui. Aici adunase el pe cei 
ecebal Codreanu, şi înființase 
De acum, să ştii, ai intrat în colhozul nostru, 
aa i te investim cu puterea de cardinal.” Îl socoteam de 
Catina: rieten de petreceri. Ei răspândeau în cameră 
e ti pi bancuri, povestiri şi cântece. 


: veselie prin glume. 
i SER pe patul meu, Deceba Codreanu, 


temând şi pe Silaghi, ne întreabă: Doriţi un Su Ai apă 
veniti trebuie irataţi.” „Cu un ceai rece?” am întrebat eu. „, S 
vezi” și a plecat. „Avem un bufet la intrare de unde piara) iesea 
câreceva. Au şi de-ale mâncării. Dacă doriţi ceva, să-i spunem lui 
Decebal” a adăugat Stelescu. La răspunsul nostru negativ, Decebal 
a plecat şi peste vreo zece minute s-a înapoiat cu o fată ce servea 
labufet, aducând cu ea un serviciu pentru ceai, vreo patru pahare 
mari cu o lămâie şi linguriţe. „Hai noroc!” zice Decebal, înmânân- 
du-ne paharele. M-am uitat mirat la el şi am sorbit din pahar. Era 
vin curat, camuflat în ceai. „a, aşa ne mai amărâm viaţa în fiecare 
7, a adăugat Stelescu. EI se căsătorise în iarna lui 1933, înainte 
de alegeri. Naş îi fusese Corneliu Codreanu şi petrecusem bine la 
nunta lui, ca şi mai înainte la nunta lui Sandu Valeriu cu sora lui 
Mihail Jorjoaie, nuntă ce a avut loc în aceeaşi zi cu cea a lui Mihail 
lorjoaie cu o prietenă de-a soției lui, naş fiindu-le tot „Căpitanul”. 
Fe să SS Piti Stelescu Venea des să-l viziteze, aducân- 
gat poltea. In această cameră se aflau numai fruntaşi de 
Slonari: profesorul Codreanu, lon Moţa, Cristache Solomon, 
Gheorghe Clime, profesorul Copuzeanu, Vasile 
anca şi alții. Am fost surprins că din fruntaşii ardeleni 


erei unde era un pă 


„i veseli, între care nu lipsea D 
"colhozul Vesel”. » 


num 


Virgil Ionescu, 
lesinsehi, B 


Cal Troian Intra Muros | 120 


legionari nu prea erau. Lipseau Horia Sima, Nicolae Pa 

mulți alţii. Intervenise cineva pentru a nu fi arestaţi» paseu i 
Sărindar — „Lupta”, „Adevărul” şi „Dimineaţa” — (te Tesa da 
panie îndârjită contra legionarilor. „Să nu rămână nici A ca 
nici un criminal, nici un bandit legionar nearestat. cz anal 
ei... Să fie toți condamnaţi...”. Erau articole semnate se ÎN 
politicieni cu vază, foşti şi actuali miniştri, ca Victor Ia, E i 
Dar şi „Curentul” condus de Pamfil Șeicaru, cel i a 
şantajul” cum îl numea lorga când a început să orls li 
blocul cu tipografia ziarului „Curentul”. Șeicaru cerea, cu i 
tive asupra legionarilor şi mai cu seamă împotriva lui Cori 
Codreanu şi a fruntaşilor, prin articole de fond ca „toţi ai 
bandiți criminali să fie exilați şi izolați în Insula Şerpi] asi i 
acolo până vor dispărea toţi şi numele lor”. Până şi Nicolae ii 
în gazeta lui „Neamul Românesc”, uitase de atitudinea lui nai 
nalistă şi, atras în intimitatea Palatului — Carol al II-lea ; 


Lupeasca — a început să ponegrească pe Şef şi pe legionar 


Singurul ziar cu atitudine corectă şi românească, ţinând piep.| 


atacurilor din Sărindar, fiind şi cel mai răspândit, era „Universul 
După vreo două zile, obişnuit acum cu viaţa de aici şi 
înveselit de mulțimea glumelor, profesorul Codreanu mi-a cent 
să facem rugăciuni în fiecare zi, căci ne găseam şi în post 
Paştelui. Cumpărase vreo două kilograme de lumânări şi av 
pretenţie ca să ne rugăm în genunchi dimineaţa, la prânz 
după-amiază şi seara. Era o pretenție prea exagerată şi mul 
obositoare şi pentru mine ca preot. Rugăciunile însumau 
aproape şapte ore zilnic, timp în care Profesorul, aprinzând câte 
o lumânare, o ducea la fiecare. Am socotit cam făriseic acest Sis%) 
şi nu era nici dorit de toţi, de aceea am comunicat „Căpitanul, 
ca să-l modereze în pretenţiile lui, aşa că au rămas rugăciune A 
dimineaţă o jumătate de oră, rugăciunile de mese şi scară 
culcare, fără exagerări şi fără prea multe lumânări. A 0 
Suntem în postul Paştelui şi nu postim. Aşteptân sosi | 
procesului. A venit să mă vadă gazda mea, Vasile Ogreze se 
coana Berta, aducându-mi schimburi şi pachete cu de-ale “i 
cării. Au luat cu ei şi pe băiatul meu, ca să-l îngrijească din 


121. | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


cum am să răsplătesc vreodată pe aceşti oameni 
u ştiu C E 

înc: tatea bucurii- 

ea ) 3 
dual | Ștefan Zăvoianu, gazda Căpitanului, ce fusese 
nelu redarea noastră pentru găzduire, a fost judecat 
sa si achitat de Tribunalul Militar. Corneliu Co- 
4 d contact cu mulţimea de avocaţi ce s-au înscris în 
luân cerut să lase conducerea procesului în apărare pe 
e-a ae, ea i za S > 
unt avocaţi ŞI din provincie, toți renumiți. Intr-o seară; 
i icadorilor — aşa se intitulaseră prin 


în camera N 

u Şeful în ca ae ze cata E 

am mel ză elor cei ce omorâseră pe Duca. Le ieşise, de alt 
pescurtari um 


E i ilor. S-a discutat asupra atitudinii ce tre- 
fel, şi e arie ce trebuie făcute, Nicadorii 
A md a răspunderea. Trec zilele şi se apropie data pro- 
ini citați ca martori mari personalități politice şi intelec- 
e: a) câteodată pe gânduri. Ce va ieşi oare din acest proces? 
LR fi un proces mare, în „care se va hotări soarta mişcării 
legionare. Un proces al Gărzii de Fier şi al „conducătorilor ei. 
Asasinatul? Acesta a fost rezultatul unei mâhniri profunde şi 
revolta împotriva celui ce-a încălcat drepturile constituționale 
prin dizolvarea unei organizaţii politice cu drepturi legale, la care 
sau mai adăugat morţii, răniții şi schingiuirile săvârşite de auto- 
rităţi în timpul propagandei electorale, ordonate de şeful statului. 

Toate acestea nu erau încălcări ale legii? Dar legile nu 
erau făcute pentru cei mari. Ei le puteau călca oricând şi nu 
puteau fi traşi la răspundere. Niciodată legionarii, din câte am 
observat eu, nu au trecut peste prevederile legale. Urmăriţi în 
tot locul, au fost maltrataţi,  schingiuiți şi închişi de către 
organele polițienești din ordinul Guvernului, ca la procese să 
A Justiția şi-a Jăcut totdeauna datoria. Jar tu, biet 
rupi toate Suferințele nedrepte, pe cine să tragi la 

+ Antisemitismul nostru, justificat pentru cate făceau 


Coloi 


pi, jul. S 


| evreii j) SRR POOR pe Ea 
„N această țară, flămânzind populaţia săracă, afacerisme, 


Camete, şi a o AP Fa : si 2 
ca crocherii, înşelătorii, apoi finanţele şi presa în mâna lor 
SI industria i 


Cmpănqu fă comerțul; puteau dicta conducerii de stat pe care o 
ci i ici : ; Sa S 
zare u bani. De aici, atacurile prin presă chiar de către unele 
so Ade > Ei a 
coreau româneşti. lar tu, legionar; fii corect, fii cinstit, 


OO... 


PO o vota MIL D> 7333 


Cal Troian Intra Muros | 122 123 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


nu călca legile țării, iubeşte-ți neamul şi Țara, Luptă 
G - 05 :Pii ! cae i 
puterile pentru binele patriei. iii modest! Nu trăi în înbuig. 0 ji par ispuns 
învăţăm a trăi în sărăcie. Sacrifică totul pentru neam, “0 | a a! au NR 
i i inte niciodată. Spune numa: „i ş făcu : 
Legionarul nu mi pune numai adevăr, minte ătărăscu era pri 


oate sunt şi ziarişti printre dumneavoas- 
câteva glasuri.” „Atunci vă fac o rugă- 
Suntem toţi curaţi, duceți-vă şi spuneţi-i 
eşedintele Consiliului de Miniştri, 


foarte bine. P! 


SER al Ie Ep tărăscu (Ti E 
asumă toată răspunderea faptelor lui. „Priveşte drept în A şilu ana 0 al Il-lea cu formarea Guvernului, în locul 
legionare! Fii un luptător iei i, oricate suferințe pi fu insăreinat i a) că poate să vină să ne pupe în c...” A fost o 
pe cap, căci în mintea ta stă viitorul plin de glorie şi a. căi q zedatlu râs în toate părțile. Căpitanul se făcuse roşu ca focul 
E ț 


Fii disciplinat şi calcă mândru pe pământul Țării tale! si in] explozie şi stăpânească asa 


învată cărtici i ib2 fa i i putea să- - a 
Ceitesinvață Satie ea Ea ai Sa CUIDăi “ul şinu ra at) judecarea procesului într-o atmosferă de opti- 
Aveam şi zile de înseninare a frunților și de râs, Generg sat şi plină de simpatia numerosului public asistent, 

i e: 


Cantacuzino cu Căpitanul veneau adesea să ne vadă sir | mism SE ziarişti, legionari şi amatori de a asista la procesele 
trântească câte o poveste plină de haz din viața lui. 1! politicieni, , 


: E era sunet şi peste hotare, încât marea sală a Tribunalului 
doilea acuzat după Corneliu Codreanu. „Dragă Iancu Cr) mari, cu răsunet ŞI p , 


: și : : E E e, te joi Militar părea neîncăpătoare. Avea să se dezbată un proces greu, 
cu viața ta”, scrisese lui Duca, când acesta începuse Pritozu carea durat 12 Zile, presa având a se ocupa zilnic de desfăşurarea 


legionarilor soldată cu morți. Avea să răspundă de aceste Cuving) «i decăţii. Nu voi stărui mult asupra procesului. Un dosar destul 
Era o ameninţare sau un avertisment? EI era unul dintre muză JR aisa dacă nu mai multe, cred că se mai găsesc încă în 
eroi ai neamului din războiul pentru întregire din 1916-19 arhiva Tribunalului Militar. Ţin să evidențiez că un mare număr 
purtând cu mândrie decorația „Mihai Viteazul” şi „Legiuneai| . deavocaţi cu renume S-a înscris pentru apărare. Dimitrie Micescu, 
onoare”. Cea mai înaltă distincție franceză. Pentru el, compltil| — fratele lui Istrate Micescu, care ne duşmănea şi ne-a atacat prin 
de judecată al Tribunalului Militar a fost alcătuit din cinci ser! scris, tânărul şi talentatul avocat Radu Budişteanu, care împreună 
rali: generalul Ignat, ca preşedinte, şi generalii: Dom! cu Didi Micescu a cerut să facă apărarea de fond, apoi avocații 
Constandache, Comănescu şi Constantinescu, membrii juriu! Solomonescu, Adrian Manu, Grigore Junian, care a cerut forului 
iar ca procuror, pe lângă colonelul Halineanu, procuror generi! de judecată ca, după audierea lui ca martor, să fie acceptat ca 
militar, a fost desemnat şi generalul Petrovicescu, ca acuzator. | apărător, Nelu Ionescu din laşi şi alţii din provincie, fiecare 
Cu câteva zile înaintea procesului, am fost duşi toți, în! . înscriindu-se în apărarea câte unui acuzat. Pentru mine s-a înscris 
lonaţi, cu Generalul, Căpitanul şi Profesorul Codreanu în în Niculae Runcanu din baroul de Ilfov. Îmi fusese coleg de şcoală 
printre două cordoane de militari la traversarea străzii, la $9|. Șide studenție. În boxă erau Nicadorii. Noi ocupam şirul de bănci 
talul Militar ca să facem baie. i din stânga, în ordinea acuzării: Corneliu Codreanu, Moţa, apoi 
: La înapoiere, circulaţia pe strada pe care o traversam [il cu, Banea, Silaghi şi ceilalți. Eram deci printre acuzaţii princi- 
oprită de cordoane, unii care auziseră că suntem la Spiuli vali, ca şef al echipelor morţii, şi aveam de dat socoteală, căci 
Militar şi că ne vom întoarce după baie, au alergat să ne vadă) PU Constantinescu făcuse parte din echipa cu care colin- 
de o parte, şi de alta a mulțimii de lume, ziarişti, studenie; „ASR Ardealul, Arad, Rodna, Cavnic, Ghiorâş, Pâncota. 
denți, civili, doamne, militari, legionari. ne-au întâmpinat Acuzarea era gravă. Nicadorii au recunoscut tot şi au 


> î ză el deela S dori cur : 
iba Cu ovaţii. Generalul a prins de braţ pe Căpilah SI î Me amănunțit cum au plănuit şi au săvârşit omorul, ce i-a 
ale, oprindu-i în mijlocul străzii. Apoi, privind într-0 Pal ii, As, la acest fapt: bătăile, schingiuirile şi morţile legiona- 

nur = ne vede! : € ze 3 si Ira sei 
ŞI-ntralta, s-a adresat celor de față: „Ce, aţi venit să ne N n ordinul prim-ministrului Duca, dizolvarea Gărzii de Fier 


Up 


| ae a a 


a 


ian Intra Mures pupe 


multor sute de legionari, plus actele i] 

sunderea şi au cerut să fie condamnaţi cu A N 
de pedeapsă prevăzulă ue Edil Corneliu Codreanu 
un istoric al Legiunii PE care a £ io, Scopul urmă AN 
caţia pe care & deo bneretu ui, Jupia “împotriva tei 
politice guvemamentale târâte în furtul avutului statu id 
cerismului, îmbog: 


Sa Se : ui 
ăţirea pe căi necinstite, influen 
cumpărarea oameni 


Cal Troi 


i 
ţa cvre: să 
lor politici prin sume mari de bani Clase, 


cu: „Vrem dreptate, pâine, pace, pentru neamul românesti 

Un moment emoţionant a produs generalul Gaza 
când şi-a făcut declaraţia. După ce a arătat cum a isi 
Garda de Fier, atras de un tineret nebun de iubirea de 
viteaz, muncitor, cinstit şi corect, în mijlocul căruia aere 
moară, a prins în braţe pe Căpitan, strigând cu deosebit hu 
vorbire. „Acesta este fiul meu! Să nu mi-l luaţi! De va fica 
unei condamnări, să mă condamnaţi pe mine, căci eu am averi 
zat prin scris pe Duca: „lancule, vezi că te joci cu capul tăi 
avertisment cunoscut şi de băieți. i 

Rând pe rând, acuzaţii şi-au făcut declaraţiile lor. Euat 
buit să dau explicații asupra echipelor morții. Nu erau echip 
care să facă omoruri, ci să lupte până la victoria finală peri 
legale. „Suntem echipa morţii / din Moldova azi venim / art 
e zarul sorții / Ori învingem, ori murim. / Cu zâmbetul pe fnnt! 
Moartea în față o privim / Căci suntem echipa morții / O 
învingem ori murim.” 

Aşa cum a fost omorât Ciumetti pe malul lacului Fund 
de către Comisarul Panova şi tovarăşul lui, tot comisar. Gh. Cl: 
şi Virgil Ionescu au povestit cum au fost bătuţi la sânge, chit! 
în tren, în fața mulțimii, când îi aduceau la Bucureşti, aresta! 
inu Gi după dizolvarea Legiunii din ordinul li Duci BE 
reia fa .. pe dn Cluj de autorități. lon pe 
tc, d aa e E al lui D.R. See, vol 
Testament” ru pate si SE e a “Liege S enitsă 
aresteze. rai, a lau „dia din el când au + cubi 

imp de pauză şi m-au bătut la sânge 


i] 
0 HE -o 
toanele de cauciue ŞI cu această carte peste faţă; mapând 


ÎN O 


125 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


- am căzut în nesimţire. Alecu Cantacuzino, pe lângă 
poliție, a arătat şi durerea ce a simţit-o când 
era preşedintă a organizaţiei femeilor orto- 
tcă nu mai face parte din familie, de când 
Fier. Virgil Rădulescu, student la Drept, 
„a însc0 tatliberal, pe lângă bătăile suferite, a fost dezmoş- 
Ul ae tat și nemairecunoscut ca fiu de către tatăl lui. 
tenit şi ME tone declaraţiile făcute la interogarea acuza- 
: Rae stârnit o indignare totală în rândul celor prezenţi în 
ţilor, E iciei martorilor au fost numai două cazuri capete de 
: a casti care spunea că locuieşte în vecinătate cu 
sii | Gărzii de Fier, lângă Gara de Est, că de la ferea- 
a vedea tot ce se întâmplă în curtea sediului şi că a 


si, până : 
ch ste suferite la 
pi i mamă [ui, care 
A âne, l-a anunţa 


omâne, 
doxe e în Garda de 


văzul „Cu oC 
pistoale şi petarde, să re aa z: = 
clar că era o minciună cusută cu aţă albă, pentru că i s-a făcut rău 
respectivei doamne şi a cerut un scaun să se aşeze. Al doilea caz 
afosteu Armand Călinescu, duşmanul de moarte al legionarilor, 
care pe lângă unele declaraţii pline de ură, a dat citire unui pasaj 
din cartea Șefului de cuib, prin care vrea să arate că este o orga- 
nizaţie criminală... citind numai... „pedeapsa cu moartea pentru 
defraudatorii bunului public şi îmbogăţiților pe căi necinstite.” 
Căpitanul a sărit în sus ca ars şi a cerut tribunalului să fie 
citită fraza întreagă. Călinescu a recitit: „Pedeapsa cu moartea 
pentru...» „Mai departe”, a strigat Codreanu şi nu a avut ce face 
Călinescu şi a citit...” pe cale legală. 
fi Aşa că tribunalul a fost lămurit asupra martorului. Au 
cai ni favorabile ceilalţi martori oameni de seamă, 
sn Pa care au fost citați. Au fost ascultați: Iuliu 
Aaaa e e Vaida Voevod, D.R. loaniţescu ŞI Brătianu, 
completul de în: NELeSBu Fă mareșalul, fiind primit cu aplauze ŞI 
Pim-minist i ia în picioare. De asemenea, Gh. Tătărăscu, 
tomportarea că a ţi fruntaşi politici şi deputați, care au declarat 
odteanu eta în Parlament a deputaţilor Gărzii de Fier, 
Care au al ŞI iul, Stelescu şi Nuţu Eşanu. Intre legionarii 
ot timpul parte la dezbaterile procesului, am văzut 


DOO .3 


Cal Troian Intra Muros | 126 


şi pe Horia Sima şi pe Nicolae Pătraşcu. Deşi fruntas 

nu fuseseră arestați. Îşi luau din când în când notițe: pe tu 
i Păi 
I 


au săvârşit asasinatul. ă Celor 
Apărarea a fost la mare înălțime. A cul 
Micescu şi Radu Budişteanu, de care m-am ataşat | 
Judecată clară, un dar al vorbirii care te captiva imediat. let 
în timpul pledoariei un morman de volume de Drept, le > Tv 
şi străine, trăgând concluzii uimitoare. Nu-i mai puţin a i, 
şi ceilalți avocaţi s-au ilustrat prin pledoariile lor, Procesul a 
minate. Suntem în ultima zi, când acuzaţii sunt chemaţi sie 
au ceva de spus. Generalii care ne judecă sunt neliniștiţi. După 
dezbătute, ei trebuie să meargă la achitare, dar sunt presta 
partea Palatului. Lupeasca a intervenit pentru o condamnare crea 
plară. Era în joc situaţia lor. A intrat în incintă generalu] Mona 
stă de vorbă şoptit cu ei. Care e oare intenția regelui? Monziaţ 


Minaţ 


. k 
cat aşa, fără uniforma de prezentare, direct la Palat. EI avea 2008, 


oricând. A comunicat asta generalului Cantacuzino. S-a prez 
regelui şi a întrebat: „Majestatea Voastră vrea ca acuzaţii Gărzit 
Fier să fie condamnaţi?” „Moruzi, a răspuns Regele. Generaliitz 
au judecat să procedeze aşa cum le dictează conştiinţa.” 
S-a înapoiat în grabă la tribunal şi le-a comunicat râspe 
sul Regelui. Lăsa la aprecierea lor, şi ei toţi erau pentru achlit 
Tot se mai citea pe fruntea lor îngrijorarea, dar după mai m 
discuţii, şoptite între ei, au început să se descrețească. 
Preşedintele Ignat, după ce s-au scut cu toții în piciodt! 
declarat şedinţa încheiată. Tribunalul se retrage pentru deliberat 
„Mâine vi se va comunica Sentința.” Salutând din și 
generalul Comănescu, mi-a şoptit: „Sunteţi achitați”. AN! 
nicat la toți. 
A doua zi, era Vinerea Mare din Săptămâna Esti) 
bucuram că duminică era Ziua Învierii Domnului (Paştele rit 
să fim liberi. Trebuia să vină grefierul ca să ne citească hOk 


127 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


vgliar in sala cea mare şi pe coridoare ana aici 
piano i reariurile, soțiile, părinţii, prietenii, ca să ne ia 
“ATi “ e fusese |uată se răspândise în tot Bucureștiul. 
4 si otărâreă ri soția au venit aducând de mână pe băiatul 
“se OBE Liceul „Mihai Viteazul.” 
meu PE Gicu, ele sta avea să asiste la al doilea proces al tatălui 
Copilul ace „dus o dată în timpul dezbaterilor. 
aci mal crt şi, într-o linişte de mormânt, a dat citire 
A intra det Militar: „Tribunalul condamnă pe: Nicolae 
părârii Ti? e ra nica Ion şi Belimace Doru, pentru crimă 
onstantinescu» editare la maximum pedepsei prevăzute de lege, 
stână Sa pică: Ceilalţi acuzaţi sunt achitați cu unanimi- 
20 de anl ei în ceea ce priveşte pe acuzatul Nichifor Crainic, 
i îi il în deliberare îl achită cu majoritate de voturi 3 contra 2.” 
CZ a cam supărat pe Crainic acest lucru. Mare cărturar, dis- 
tins profesor universitar, ziarist şi scriitor, dar lipsit de caracter. 
Cit am dorit ca să-l cunosc şi să mă închin ca unui zeu, dar am 
rămas decepționat. A început să ne urască. Mai târziu, s-a înscris 
la cuzişti, sărbătorit cu mare pompă şi linguşiri. „Eşti os din os 
domnesc, eşti sânge din sânge domnesc. Ar trebui ca toată ţara 
să-ţi spună Măria Ta”, s-a adresat el lui A.C. Cuza. „Bravo! Nici 
acum nu € târziu”, s-au auzit glasuri predominate de strigătul lui 
Nichifor Robu, cuzist, bătăuş, afacerist şi speculant corupt de 
evrei. Generalul Cantacuzino hotărâse ca Şeful cu soția, Gh. 
Clime cu doamna şi eu cu băiatul să locuim la el, pregătindu-se 
să plecăm împreună, dar nea Vasile Ogrezeanu, cu coana Berta 
Capa pe A gi să ne lase ca să facem sărbătorile la ei. 
fl SA ai vagi l-au privit cu duioşie; ştiau din poves- 
die Sa Sf Spui cu mine. „Bine! Să mearga IE 
Mâribuăia i îi reia zi de Paşti am să Vin şi eu să vă văd. 
Seal e -i0 pa ea meu să primească în căsuţa lor pe 
ueureşi, pe i vie ecat toţi la familiile lor. Au rămas în 
TI Duta ţa ii MA Şi fruntaşi din provincie, Banea şi 
„ Ampetrecut Aro, i e Ei, a ao Si 
Cia lor ca tipa grezenii mei, care sacrificaseră din sără- 
e multe bucurii, într-o atmosferă caldă de 


.— OO...) 


= 


y 


ros | 128 


ae ând a mă du că 
prieteoie au 3 pa sa de obicei je 12 Părinţi 
Baleeşti-Argey CUP hemat la Căpi narile să, ză 
doua zi de Paşti am fost CHe pitan să facem «40 
vizită gazdelor lui; PE unde se ascunsese. Am prelun 
vizita la o doamnă văduvă ŞI nostimă, care fusese vecipAlă 
când am locuit Şi aveam sediul pe strada Aurel Vlaicu, i cu 
nit ouă roşii, după obiceiul strămoşesc şi am mâncaţ col 
= 


am băut câte un pahar Cu Vin. 

A treia zi din sărbători, Vasile Ogrezeanu, ajutat 
Negulescu şi de Țira au făcut pregătiri mari, cu invitaţi VĂ 
vrea el să se facă cunoscut la toţi cei pe care i-a găzdui, Li 
chemat şi eu pe Banea, Totu şi Bănică. Mă rog, erau a 
danţi legionari şi buni la chef. Pe la orele 12, a venit Cănita 
dar nu a rămas decât o oră, îmbrățişând pe Ogrezeni, urân Pe 
numai bine şi sănătate, gustând din bunătăți şi dintr-un pa 
cu vin. Noi am continuat masa şi petrecerea cu cântece, W 
Vasile al meu cu armonica, Banea cu doine din Ardeal, avea 
glas frumos și Bănică, iar de chiote îl aveam pe Totu. De as 
chef şi zarvă s-a adunat toată mahalaua. Au adus cu ei fiipiui 
de miel, pastramă şi sticle cu vin, au umplut toată curtea cast 
şi ține-te chef în toată legea, ca la urmă Ogrezeanu, cerânds 
se facă linişte, a început să vorbească despre mine, cine sii 
pe cine a găzduit el. A arătat pe cei trei comandanți legiuni 
fruntaşi şi le-a spus că azi a fost la el Căpitanul Legi 
Corneliu Codreanu, explicând ce este Garda de Fier şi ce 
să facă, pentru ca la urmă să adauge, ridicând paharul cut 
„Să ridicăm cu toţii paharul şi să bem în sănătatea Părinleb 
Dumitrescu-Borşa, pe care îmi daţi voie să-l socotesc de-ai 
înainte «Căpitanul Teiului», al mahalalei noastre, de asa 
nea, să bem în cinstea celor trei prieteni comandanți legiorl | 
magi A de a durat până la ziuă şi iată-mă agqnuâi s 
Să Vin e j a se înființeze multe cuiburi legi 
la, plini de de a ; : aveai” 
e, ini ai pentru mine, în mahalaua din dai 

ri şi denumirea de „Căpitan al Teiu 


Cal Troian Intră Mu 


pre, 


i Căpiae | 
74 


mijlocul oamenilor săraci din aceâs“ 


D 70335 


între anii 1934-1938 


untem în strada Gutenberg, 3. Casele generalului 
Cantacuzino, unde. va. fi de-acum sediul mişcării 
eralul se ține de şotii şi glume cu înjurături. 
mbă adesea îngândurat prin curte. Mai discută cu 
mine şi Clime. „Dacă până acum ne-am ocupat mai mult de pro- 
pagandă ca să facem organizația cunosculă, în ară SI să îngroşăm 
rândurile legionare, de acum trebuie să ne gândim la educaţia 
legionarilor. Pentru aceasta vom începe cu taberele de muncă, 
pentru ca având pe lângă noi tineretul, să-l obişnuim cu munca şi 
cu viața aspră, să-l putem îndruma şi educa în ideologia legionară. 
Început de mai, cu vreme frumoasă. Didi Micescu ne-a 
pusla dispoziţie în Micescu-Giuleşti un teren de cinci ha pământ, 
unde voia să-şi facă o fermă şi unde îşi clădise o vilă netermi- 
mată încă. Teren nemuncit de multă vreme, cu mlaștină şi 
vioage, având spre apus o plantație de salcâmi, cu scopul de a 
întări malul spre a nu se surpa în groapa cu lac a unei foste 
Cârămidării. Din prima zi am pus plugurile să dezțelenească 
Pământul, atât cât se pretează pentru cultură. Vrem să facem 
grădină de zărzavat, iar pe panta din apus să însămânțăm 
pina dă La primul plug ține de coarne Căpitanul, la al 
păi AS Nicolae Horoduiceanu cu o echipă repară 
Pintăia a apă construieşte câteva colibe pentru adăpost. 
în fe de i aa Sub un şopron, fetele legionare şi-au înjghebat 
mâncare. e li din care se va servi zilnic un singur fel de 
ne binevenite, ul, su, prieteni de-ai lui vine, să ne vadă şi să 
erde, s-a ne cu înjurături. La Bucureştii Noi, la Casa 
ințat comanda lui Alecu Cantacuzino. In vara 


dceasta 
el i 3 i 
» SI Va termina Casa, care a rămas la etajul II cu planşeul 


Jegionare. Geni 
Căpitanul se pli 


D 3 


Sci 05, 


Cal Troian Intra Muros | 130 


turnat. Deci, a doua tabără de muncă. Ne mai trebuj 
Ion Caratănase a primit ordin să alcătuiască o echi e că 
chidă o cărămidărie lângă linia Constanţa, unde 
cărămizi de mână, deci a treia tabără în Bucureşti ne 
curioşi nu numai să ne vadă, dar Şi să ne aducă alin N 
doneze ceva bani. Şi sunt mulți curioşi, căci după orele is 
asalt să se înscrie în Garda de Fier tineri, intelectuaji ag 
profesori, avocaţi, medici şi mulţi prieteni de-ai genăgăliă va 
Muncim toți cu drag şi ne adaptăm la viaţa end uluj. 
de la Giuleşti a fost înfrumusețat în scurtă vite era 
viroagei şi săpând un lac de acumulare a apei, cu a ta 
cere, verdeață, flori, după care tarlalele şi Tăzoarele d i t 
feluri de legume, încât vizitele se îndreaptă mai mult st fer 
Am început munca destul de târziu. Nu știm ce Teza 
va da la recoltă. Dar dă alt rezultat. Nea Ionică Diaconescu tag 
îi ziceam noi, redactor la „Universul”, scrie articole a 
munca legionară. De asemenea, „Porunca vremii”, ziar îi 
scos de dr. Ilie Rădulescu, cu caracter antisemit; Virgil lonesa, 
inginer, om de afaceri şi cu bani, stă pe lângă noi şi ne să 
băneşte, când într-un loc, când în altul. 
Clime, prieten bun cu profesorul Nae Ionescu, lucrezi 
împreună la organizarea apariţiei ziarului „Cuvântul”. 
Odată m-a prins Căpitanul numai în chiloți, punând porumb 
cu călcâiul în urma plugului, cum învățasem eu în tinerețe, h 
țară, cu părinţii mei, şi mi-a făcut observaţie. Ne înnegrisem 
arşiţa soarelui, muncind aproape despuiaţi: „„Dumneata ai ul 
că ţi-am încredințat comanda taberei? Va trebui să umbli îmbr 
cat corect, să dirijezi numai lucru şi toată activitatea. Ne vin? 
tatori şi nu doresc să te vadă aşa. Vei avea de discutat cuci! ci 
dat lămuriri. Vei îndruma numai lucru şi vei ține şedint * 
legionarii. Ai despre ce să le vorbeşti, câtă vreme am pi 
împreună ai învățat multe de la mine, apoi Cărticica Șeful! 
cuib să le intre în cap la toţi, Ai să rămâi singur CU Căi 
Peste două săptămâni eu am să ure pe muntele Rarău 
deschide o tabără acolo ca să construim o casă de odihn pe: 
legionari.” „Bine, am zis, dar organizasem. o nuntă fun 


Că, 
3 ce “hip 
F- Dă şi să 

9 Mai să 


e 


ă peri | 


„lat cu toți 


131 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


zeanu, lon Negulescu, Tira Şi încă 

d i „u fost căsătorite numai civil, au acceptat să 

Lu! 1, C spe : > 7 

două PE i religioasă ŞI să le fii naş. „Accept cu plăcere şi 

facă căsători de duminică într-o săptămână.” vite 

(ixea7-0 urs ice ca nişte albine, căutau să strângă 
petele legionare» 


Be Cot â ă fie cât mai substanţial 
NR Daia de mincare e rimăvară/De vreo 
jimenie Ş ră ele ceva prăjituri şi fructe de primăvară. De Vreo 

Mai adăugase reună cu Căpitanul — am făcut tragere la ţintă cu 

două ON” A nu uităm că legionarul este şi un luptător, un sol 

. ii să ştie a se apăra când va fi atacat de duşmani. i 

datal e i, au venit în câteva rânduri să vadă ce facem şi 
pe legitimat. Le-am explicat că muncim după cum văd şi ei 
e munca nu este oprită prin nici o lege, care să-i îndrep- 

A i a ne interzice. De altfel, cu toată opoziţia Ministerului 

pie Prim-ministru Gh. Tătărăscu a dat toată libertatea de 

pi Legiunii, care a durat atâta vreme cât a fost la putere. 
 înziua nunţii celor cinci perechi, dimineața era foarte fru- 
moasă. Invitaţi şi neinvitați au umplut grădina. Petrică Bolin- 
tineanu, mare negustor oborean, a venit cu maşina şi cu soția, 
încăreați cu toate bunătățile şi cu damigene cu vin. De asemenea, 
toțiau venit încărcați. Pe la orele 12:00, nori negri au început să 
apară pe cer, apoi tunete şi fulgere, picuri şi ploaie torențială, 
încât într-o oră era numai apă. Căpitanul îşi îmbrăcă costumul 
raţional în colibă. Miresele, în rochii albe cu voal şi beteală, 
impreună cu mirii, s-au adăpostit în colibe, dar şi aici cădeau 
picuri grei. A ieşit Șeful împreună cu Doamna, şi prin ploaie au 
hat pe mirese şi pe miri în fuga mare către vilă, unde am intrat 

p td oficia. Miresele îşi pierduseră pantofii albi prin 

pi e la în cele din urmă. Şi aşa, toți plini de apă, 

Pe emonia religioasă oficiată de părintele Duminică 

4, părintele Grigore Cristescu şi de mine. 

SD stiut religios s-a făcut frumos şi afară. 

du Ploaie A adie ăpitanul şi-a îmbrățișat finii, SDunan 
: pa ă N Deci noroc să aveți în viaţă.) Am 

început ospățul 3 a pro usă de ploaie. Adunați prin colibe, a 

» inveseliţi de licoarea vinului. Petrecerea a durat 


: Vasile Ogre 
„a G : 


— 


ra Muros | 132 


în cântece şi joc, chiar cu hainele ude 

: â ă i 
“ perechile erau mândre că au th 
roi. P avuta, 


Cal Troian Int 
âmă seară târz a fi 
cofiiînnegriţi de P 


: U. 5 
eliu Codreanu: ea parte dir h 
Com pe muntele Rarău, care făcea p: n domeniile d 


Broşteni ale prințului Nicolae, i ep 9 don 
= i păşune. De aceea a uat hotărârea să fa 
100;ba apa UZ de camere. Muntele acesta era log 
o Ab IA se dusese adesea să mediteze şi să facă : 
su fi ştiţi să gândiţi N Eatilor probleme. Căi. 
“intea şi înțelegerea voastră să i e dar ia luaţi iniția 
aşteptaţi numai îndrumări ŞI ordine, dar totul să fie ș 
legionar”, ne spuncă el adesea. : "sară 

A urcat pe munte însoțit de Radu Mironovici Şi de Sh, 
tian Ethan; acolo au sosit legionari din Bucovina şi Moldova 
securi şi țapine Şi au început tăierea brazilor pentru Construcje, 
fasonatul lor, continuând lucrarea până spre toamnă. 

S-a repezit de vreo două ori, pentru scurtă vreme, la Buy 
reşti, pentru a da unele dispoziţii asupra Congresului Studenjs 
ce avea să se țină la Craiova, sub preşedinţia lui Traian Colţi 
Mi-a cerut să scriu despre Maramureş. Lucrare ce avea să fi 
citită de Cotigă, în numele meu. Apoi a discutat cu Generalul 
înființeze un partid politic cu numele „Totul pentru Țară, 
cărui preşedinte să fie el, Generalul, şi să-l înscrie la Comsi 
Centrală Electorală, ca să avem formă legală şi drepturile ac 
date de Constituţie, el rămânând ca Șef spiritual al Legiu 
Evident că la umbra Generalului tot el avea să activeze. 

„ Generalul a îndeplinit toate formele şi s-a afirmat ca şi 
partidului, ceea ce l-a bucurat foarte mult şi-i convenea și Ca 
FruliRui făcuse politică conservatoare şi fusese ales depuliii 

rânduri, făcând figură interesantă prin discursurile lu 4 
seat ai a strâns un număr de vreo 40 Ice 
de odihnă pe să ue aplecat la Budachi, înființând Ai! 
început efon ÎS aro seu CORA cre 
în capacităţile de 8 d Sta ani legionar e ca 
Codreanu, Că e ; cucere a mişcării legionare, de câtre si 

capabil, că în Parlament a făcut figură 


N 
alt 
dq ) 
ul lu 


va), 
I Sp 


O 


PI 


133 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


cătină discursuri, e un prost şi că din punct de vedere moral 
it Ar fi avut Jegături amoroase cu o contesă rusoaică şi 
jasă de d “sp Ja Mănăstirea Văratic şi multe altele, ca să-i scadă 
: i Unii dintre legionari au fugit din tabără şi au venit la 

din ia tă cunoscută atitudinea lui Stelescu. 
tru SE. E iuste a venit în tabăra de la Giuleşti un legionar, 
ie fusese la Budachi. Era trimis de Stelescu, socotin- 
Coteâ Sen dorea să afle în ce ape mă scald şi dacă aş fi de 
dară ii EI mai fusese vizitat acolo şi de Horia Sima şi de 
păi esa care a avut multe discuţii. Stelescu urmărea înlătu- 
popii Codreanu de la comanda Gărzii de Fier. Încurajat de 
pi Jui şi de Luca Gheorghiade e grecotei la origini, ameste- 
cat fiind şi Pamfil Şeicaru în legătură cu Palatul (Lupeasca), 
punând la dispoziţia lui Stelescu sume importante de bani, 


' atâtând vanitatea şi orgoliul acestuia, ca singurul capabil să con- 


ducă această organizație politică — au mers până acolo încât să 
pună la cale asasinarea Căpitanului Gărzii. 

Omul ales pentru aceasta a fost Cotea, un tânăr absolvent 
al şcolii normale, pus în legătură cu Constantin Dumitrescu-Ză- 
padă şi Gh. Beza, care mai încercaseră nişte atentate, iar Zăpadă 
fusese educat de Stelescu în Frăţiile de cruce de la Galaţi, de 
unde erau de origine. Aceştia trei au început să facă planul, 
luând contact cu Luca Gheorghiade şi cu Stelescu, care le-au pus 
la dispoziţie un pistol automat şi otrava — cianură de potasiu. 
Asasinatul trebuia executat de Cotea, încercând cu otravă şi, în 
caz de nereuşită, cu pistol. Ei trei urmau să se ducă pe Rarău şi 
acolo să-şi pună în aplicare planul. În jurul Căpitanului se crease 
insă un mit. Legionarii îşi făcuseră din el un idol. EI şi cu lon 
Moţa înființaseră Legiunea. Moţa era fiul părintelui Moţa de la 
Orăştie, luptător naţionalist de pe vremea ungurilor, care scotea 
in lipografira lui foaia „Libertatea”, o gazetă de propagandă 
pe acum fusese ales senator în partidul lui Maniu, sta 
sal Bac tipărind gazeta la „Universul. Ion Moţa deci, 

Su se sora lui Codreanu şi având doi copii, se mutase la 
ii cu familia, înscriindu-se în baroul de Ilfov ca avocat, 
în palatul Mica, unde Gigârtu, mare bogătaş sprijinitor 


Cal Troian Intră Muros | 134 


rilor, îi dăduse un apartament şi-i incredințaş i 


iona : 
al legio se ocupa acum şi de Teorganiz 


nistrația blocului, 
mişcării, împreună 
dotat cu multă în sl lui! 

La el s-au dus Zăpadă cu Beza, fără ştirea 


îndemnați de frică, au palet iăcornpl otul. Pentru a n 
Bucureşti când avea să fie săvârşit asasinatul, Stelescu Aj îi 
zat — era spre sfârşitul lui septembrie — un congres a] şti 8 
olteni la Rm. Vâlcea, lăsând lui Cotea textul unsi pitt 
aranjate, din care să se deducă executarea. La Rm. Valea 
gresiştii s-au dedat la acte de dezordine, intenționat 
arestați. Aşa că Stelescu împreună cu Caratănase, cu Nioyj 
şefa Cetăţuilor de fete, şi cu alţii erau încarcerați în Deniteaee 
rul din Rm. Vâlcea, când a primit telegrama cu conținut ă 
les, expediată înadins de cei ce cunoşteau trucul. 4 

La primirea telegramei, Stelescu a început să faci 
îngrijoratul, să plângă moartea Șefului, comunicându-le totu 
de această mare nenorocire. Nicoleta şi cu Caratănase au încep 
să bănuiască că Stelescu nu e străin de asasinat și că telcoram, 
a fost ticluită numai pentru înțelesul lui. 

Dumitrescu-Zăpadă cu Beza au dus pe Cotea la sei 
unde l-au sechestrat şi a făcut mărturisiri fără nici un ascunz 
Luca Gheorghiade era principalul vinovat, după Stelescu, N 
făcea parte din organizaţia legionară şi lucrase în complici 
cu cei de care am pomenit şi la îndemnul lui Victor Iamandi; 
al lui Armand Călinescu. 

Moţa a plecat pe Rarău să comunice Căpitanului cel 
s-au petrecut, înapoindu-se împreună la Bucureşti unde, dup! 
discuţie cu generalul Cantacuzino, cu Clime, Moţa și cu mint; 
hotărât convocarea unui consiliu de onoare format din cont 
danții legionari, care sub preşedinţia generalului să judece 
Stelescu şi să hotărască ceea ce va crede de cuviință. Col* 
fie scos de sub sechestru, dar să se prezinte la ziua ue 
pentru a face declaraţii şi a fi confruntat, neluând nici un e 
cu Stelescu, ceea ce s-a angajat să facă. Stelescu nu aN€ ei 
cunoştinţă de cele petrecute în Bucureşti, aşa că, după elibe 


Oe, 


> Ca sii, 


DOO 


D 


135 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


roces, am fost eliberați repede —, a rămas 
ucrurilor, mai cu seamă că, după declaraţia 
imi entru adeverirea celor spuse, am pornit — Corne- 
tă.de Cotea i neralub Moţa, Clime, Zăpadă, Beza, Cotea, 
ju Codreanu» i cu mine = spre Piaţa Romană, la locuinţa lui 
Victor Silag le am intrat în casă şi într-un dulap indicat de 
Lucă Gheorg! i cticla cu otravă şi pistolul, pe care le-am ridicat. 
Cotea s-â a era acasă. Servitoarea a încercat să alarmeze: 
Gheorghiade 1 + ieşire, o mică busculadă în fața casei, dar am 
„Săriți, bob oiem la Sediu. Am făcut convocarea coman- 
reușit SĂ i ÎN Stelescu a venit şi el pe la Centru, căutând a 
danţilor seg nereuşind să ia contact cu Cotea. Au început să 
negp I0E, ciiA provincie. cei anunţaţi; Gârneaţă, Totu Banea, 
ein Georgescu, Vasile Isinschi, Radu Mironovici şi alții. 
pt d o'zi înainte de judecare, au venit la mine Horia Sima 
şi Nicolae Pătraşcu, căutând să mă convingă să luăm apărarea 
lui Stelescu: „+ Trebuie să facem pe dracu-n patru să-l apărăm pe 
Sielescu. Noi ştim cât ține el la dumneata şi impreună putem 
convinge şi pe alții, ca să convingem Consiliul ca Stelescu să 
rămână tot ce a fost. Căci suntem siguri că nu are nici o vină.” 
Erau şi ei printre comandanții legionari convocați. „Noi 
am mai vorbit şi cu alții şi sunt de părerea noastră.”, a continuat 
Sima. „Nu vă jucaţi cu focul! le-a spus. Nu cunoaşteţi ce a 
declarat Cotea şi nici nu ştiţi că împreună cu el au fost găsite 
corpurile delicte, otrava şi pistolul, că asasinatul a fost plănuit şi 
pus la cale. Îmi este drag Stelescu, dar nu pot face mult pentru 
el. Este mai bine ca voi să vă vedeţi de treabă.” 

Am amenajat sala cea mare ca pentru judecată, cu tribună 
Şi scaune bune pentru comandanții legionari. În ziua de judecată 
sunt prezenți toţi cei convocați. Din Bucureşti: Clime, Andrei 
Ionescu, Belgea, Cotigă, Nicoleta Nicolescu, circa 25 de coman- 
danţi legionari au format Consiliul. Prezidează generalul, asistat 
de mine ca secretar. 
cala PE lee care l-am audiat, la cererea lui, a fost Căpitanul 
ză i N ă durere în suflet, a relatat detaliat cele ce fuseseră 

€, scoțând în relief că niciodată nu a bănuit că cel pe 


d cazul de p 


ini 3 
= nefi torsătura | 


«njt de în 


Cal Troian Intra Muros | 136 


care l-a iubit mai mult avea să săvârșească această e | 
„Aveam atâta încredere în el pentru calitățile lui de luni | 
de nădejde, pentru inteligența lui Că, nu numai i tă 
gradul de Comandant legionar printre primii Şapte, dar p 
pus candidat pentru alegerile de deputat în ce] iai, 
unde a fost ales el fiind şi cel mai tânăr dintre depu A 
numai 25 de ani, a intrat cu mine în Parlament» ţi 
emoții, îi trăda întristarea ce-i chinuia sufletul. A vo SR A 
retras, recomandând Consiliului de onoare să judece e, Uşi și 
hotărască aşa cum le va dicta conştiinţa de legionari Si) 
Stelescu, în expunerea lui, a căutat să nege totul i 
că este o înscenare: „L-am iubit pe Căpitan ca pe och 
când mi s-a încredințat comanda Frăţiilor de cruce d 
luat parte la toate bătăliile legionare, la marșul din B 
toate campaniile electorale. Am educat tineret şi am dat Legi 
elemente de luptători neînfricați şi de valoare. Mi-am făcut d 
în Parlament, cum nu şi-au făcut-o alții şi l-am cântat pe Că ă 
în toate cântecele mele: „Hai la atac legionar voios / în fnunte cu 
Căpitanul / la al său strigăt de-atac victorios / Să se-narmeze [i 
neamul”. Am creat multe versuri: „Venim de la Dunărea albast 
şi lină, / Venim că suntem legionari”, le-am adaptat pe melodi, 
cântându-le în marşurile noastre. În încredințarea ce mi-a fost dă 
cu organizarea Căpitanului, am reuşit să avem legionari în tot 
sectoarele conduse de elemente devotate, iar în rândul studenții, 
am reuşit în multe facultăţi ca noi, legionarii, să punem mâna 
conducere, pentru ca acum să mi se aducă asemenea acuzații” 
„Aceste acuzaţii nu sunt inventate, a spus Generalul, s 
intre Cotea şi cei doi.” Au intrat Cotea cu Zăpadă şi Beza, at 
au depus mărturie pe rând. La masa generalului era sticlua d 
otravă şi pistolul luate de la Luca Gheorghiade. Cotea a fost 00% 


| 
m 4 


iu Dry 


L, accentus 
ii din Cap, 
in Galaţi, 
ASarabia și 


| 


fruntat cu Stelescu, arătând cum acesta a căutat prin ponegrins ! 


nască ura în sufletul lor în tabăra de la Budachi, apoi cum "AP 


137 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


fruntare. Apoi şi Zăpadă cu Beza l-au ia ia 
replă Iaca Banca şi Totu înfierând purtarea lui Ste escib 
i ertujca să mai atenuez puţin atmosfera creată şi 

A impatie de Stelescu. 
îmgăllegăloarerare supe în ultimul timp Stelescu, 
apoi Me "9 atat mediul în care intrase în u p escu, 

Am ară fi avut asupra lui, apoi oarecare gelozie şi 
A ri unele elemente mai noi, ce de acum se văd 
cf guvern legionar, cum a fost cazul cu Virgil 
list bogat, care de pe acum se Şi vede ministru, 

um mi-a vorbit mie în tabără la Giuleşti: „Când voi fi minis- 
pr: face... VOI drege...” seara n etate : 
, Aşa că fapta lui Stelescu trebuie privită şi prin prisma 
ta. Nicoleta Nicolescu m-a apostrofat, cum de îndrăznesc 
A i apărarea lui Stelescu. Eu sunt preot. Judec din punctul 
pe vedere şi nu cum vrei tu, i-am răspuns, după care a aler- 
gat la Căpitan să-i spună cum am luat apărarea lui Stelescu. 
Horia Sima şi Pătraşcu, care erau de față, nu au scos nici un 
cuvânt. Au ținut mai târziu să-mi strângă mâna. 

S-a redactat hotărârea Consiliului de onoare al Coman- 
danţilor legionari, prezidat de generalul Cantacuzino: „Stelescu, 
cu unanimitate de voturi, considerat vinovat, se elimină defini- 
liv din mişcarea legionară. Cotea se elimină din organizaţie pe 
lemen de un an.” A intrat în sala de ședință Căpitanul, cu 
Nicoleta, | s-a dat hotărârea să o citească. „A avut dreptate şi 
părintele în cele ce a spus”, a zis Şeful, apoi, sub semnăturile 
noastre, a adăugat: „Prin săvârşirea unui act de onoare, Stelescu 
vaii reabilitat şi va fi primit din nou în rândurile legiunii”, sem- 
iai aa ia Codreanu. Pe deasupra noastră, hotărârea 
Stelescu ca ilă, Se gândise la mrejele în care „căzuse 

Crezând că are să iasă din ele, dar asta nu s-a întâmplat. 
ÎI agitati s-a dus iarăşi pe Rarău. La înapoiere, Căpitanul 
S aghi în Italia să-şi ia doctoratul în drept acolo şi 


jonescu un & 


= ARI . i inare, Dam ă A E: i SEI a A 

în legătură cu Gheorghiade și cum au făcut planul de atei ja te al după vreo doi ani şi ceva. Era din Careii 

făgăduindu-i că atunci când el, Stelescu, va prelua sint still pla Sălaj, fiu de preot, luptător naționalist, mort pe 

întregii legiuni, el, Cotea, va fi mâna hui dreaptă. Stelescu ș| cailor gurilor. Acolo s-a căsătorit Şi a intrat în baroul avo- 
Nu] "ŞI a abandonat Legiunea. 


avut ce să mai răspundă. Credea în dispariţia lui Cotea. 


DD OO 


= O—— 7308 


138 
Cal Troian Intră Muros | 


ceam. oarecare lipsuri. Aveam și ba: 


= : Alaj 
Eu du jl-a a liceului „Mihai Vite, tul 


acum elev în clasa a 
oarecare cheltuieli. 
cunoştinţă cu pro 

ia ziarului + 
redacția Ziarului p-“. 1 a : 
cunoscut pe Mircea Eliade, om atare avea sm 


nume mondial pentru cultura şi ta lui. di sa 
câțiva legionari destoinici în i ecân E iris, plătiţi, să apă 
pentru ziar persoane, pentru iuzarea Size ei i coresponge 
fruntea acestora m-am socotit Şi eu, cu Jenică Bordeianu. 
fusese numit profesor de chimie la Braşov, Noi am 4 
Ardealul în două şi am terminat cei dintâi. Am strâns de lawpă 
mularele cu angajările făcute şi le-am predat lui Clime ni 
recompensă, pe lângă diurna şi transportul ce s-au dat fiecănia, 
primit un premiu de 3 000 de lei. Probabil explicase Clime pp, 
sorului simaţia mea. Căutam să-mi găsesc ceva de lucru Catia 
un venit oarecare. Mă mai ajutase Duminică lonescu, prieten), 
preot paroh la biserica „Slobozia” şi profesor la Seminarul Con 

Colonelul Ştefan Zăvoianu închiriase un apartane 
lângă Teatrul Naţional, ca redacţie a ziarului „„Dacia” pe tai 
scosese el cândva şi vrând acum ca să reapară, voia să mit 
secretar de redacție, iar pe Bănică Dobre să-l însărciner: 
administrația. Ziarul avea să facă propagandă legionară. Ii 
de oficios, dar spunea el, nu a putut să capete autorizația, a: 
am pierdut vremea degeaba. 

Părintele Duminică lonescu a venit pe la sediu însoți! 
părintele Grigore Cristescu, profesor universitar la Facultati! 
Teologie, pe care vrea să-l convertească la legionarism, puls 
lui plăcându-i de mine, mi-a propus, el având catedra 5) 
locul la biserica „Pitar Moş”, bucurându-mă de venitul epiub 
lui, ceea ce am primit cu multe mulțumiri, creându-mi ask! 
Venit. La începutul lui noiembrie eram cu toții la sediu In ii 
Generalului. Căpitanul cu Clime şi soțiile ocupaseră se 
de deasupra bucătăriei şi o cameră din casele mari, Cu: 

Aranjase Căpitanul ca eu să intru sub îngri)re. 
ralului; acesta angajase o bucătăreasă şi mâncam CU 4 


ca 


% 


a 
Ag, 
ropus şi 


139 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


„de dormit, aranjasem un divan izolat printr-un para- 
ucătărie 18% | mare, adică în fostul grajd al Generalului, renovat 
în biroul ce Bt =ri birou, la parter, iar etajul, fost depozit de 
: vransformat eafară, o cameră spațioasă care adăpostea pe unii 
furaje; CU apti, cum era Dumitrescu-Zăpadă. 
egionări fată în birou doi băieți, fraţi gemeni, Scipia şi Cicero 
E re mulţi alţii pe care-i aveau un profesor din 
opesoti d î i luaseră bacalaureatul Şi se înscriseseră la Uni- 
pârlad, aa se bucurau că aveau unde dormi şi mâncau pe 
TA Mai târziu ne-a dat Moţa pe secretarul lui — Ghiţă 
rai: făgăraşan, licenţiat în Drept, care bătea minunat la 
maşină Și mânuia multiplicatorul cu mare iuțeală. i 
pe Clime îl numise Căpitanul secretar general al Partidului 
şi avea să lucreze cu Generalul, în biroul acestuia. Nu a stat mai 
mult de o lună. Nu a putut suporta înjurăturile de cazarmă, de 
mumă, de tată, pornografiile şi povestirile cu măscării. S-a plâns 
Şefului şi a cerut să-i dea altă însărcinare. | s-a dat comanda şi 
organizarea Corpului muncitoresc pe țară, trecându-mă pe mine 
ca secretar, să lucrez cu Generalul şi cu tot biroul. S-a organizat 
de acum partidul, cu împărţirea atribuţiunilor. Moţa avea să înfi- 
ințeze un contencios legionar. Gh. Istrate, student, columbian, a 
primit comanda la Frăţiile de cruce. Nicoleta cu Cetățuia de fete, 
Traian Cotigă, cu studenţimea legionară din toată țara, ajutat în 
Bucureşti de Furdui. S-a retipărit „Cărticica Şefului de Cuib” şi 
s-au dat circulare de tot felul de activare, după un plan stabilit cu 
concursul lui Clime. S-a înființat un nou corp legionar: Corpul 
Sia ai în care intrau cei ce aveau diferite ocupații, avo- 
, ori, medici, adică intelectuali din Bucureşti, de care 


Baii ul lon Victor „Vojen. A luat ființă organizaţia 
spui hu i, i ȘI prietenii legiunii fără denumirea lor.- Ei 
Cantacuzino. A puse uzafla ca şi prietenii generaţia general 
de atzi e e Sia să lucrez cu Generalul, cu care aveam 
fă nici o iitate ina cu înjurăturile făcute din dragoste, 
Un E AC jot i elul lui mucalit-pomografie cum era. 

ln dispoziţie E gi ogat, simpatizant al legionarilor, ne-a pus 

a, o fermă pe malul abrupt în vestul lacului 


DO 


Cal Troian Intra Muros | 140 


Techirghiol, cu vie, pomi Şi pământ arabil. Căpitan, 
acolo. însoțit de membrii lalea doamna, fratețe P 
Codreanu, ce fusese îndepărtat din armată și Decebaj e ha 
apuca să serie cartea „Pentru legionari”. Gh. Istrate | 

sediu, ca să tipărească o carte, „Indrumarea Frăţiilo 
volum cu interesante exemplificări eroice şi mo 
neamului şi scrisori străine, pe lângă normele d 
instrucțiunile de educare a tineretului. In broşura „Cărticie, E 
lui de Cuib” a fost adăugat, după planul lui Clime, TOirea cat 
— cel mai destoinic dintre legionari, ales de Șef, se desi ab 
Cuib, formând altul nou, dând astfel naştere unei familii le Cada 
a cuibului din care se desprindeau vechii activişti, ai iu 
înlocuiţi cu alții noi. Familia purta numele cuibului 
Cuiburile aveau să țină şedinţe săptămânale, cu înregigaă 
activităţii — ajutor pentru cei lipsiţi, marșuri, difuzarea de i 
ziare, reviste, strângere de fonduri, cotizaţii şi altele Care, după 
calcul inventat de Clime, se făcea clasificarea lor, a familiilor. 
imbold pentru a se întrece în activitate. 

Avem multă corespondență de rezolvat şi cereri & 
înscriere în partidul „Totul pentru Țară”, formulare noi tipănt 
cu indicaţii şi circulare explicative, ce se aflau la Centru şi eu 
ridicate de Şefii de judeţe sau expediate prin poştă. Nu oricit 
era primit în Mişcarea legionară. Trebuia cercetat tot trecu 
lui. Dacă a fost un om corect, cinstit. Dacă intră cu dragostei 
organizaţie, dacă e în stare să facă totul pentru legiune, să lupt, 
să sufere, dacă va fi supus. de autorități la chinuri şi Chiar 
moară pentru țelul final, victoria. 20] 

Cel ce venea să ceară înscrierea era interogat, is dia 
explicaţii şi era lăsat un timp în situația de simpatizant, îi 
seama unui şef de cuib spre supraveghere, care ayea să 
avizul favorabil sau nu. La centru era mai uşor, CA sia 
legionari aduceau elemente noi pe care le cunoşteau (papă d 
Şi o seamă de intelectuali de vază au dat năvală la pole 
de Fier. Dau numai câteva nume, care aveau să deYI i st] 
de seamă, cu mare răsunet: Vasile Marin, doctor în, L 
cat şi ziarist, fost secretar al lui Maniu şi bun prielei 


Uera i. 
r de Crai 
ale ip A 


Stop | 
€ Organizari | 


141 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


rin ianuarie Şi februarie 1935, a si, la Techirghiol 
Mola: cat |, în timp ce scria „Pentru Legionari „ ajutându-l cu 
Căpitan + Mihail. Polihromiade, ziarist, Alexandru Tell, 
jceperea up Horaţiu Comărnici, Puiu Gârcineanu şi mulți 
Horia Ca Istrate Nicoară, asistent la Facultatea de Medi- 
ali, unit Să de Ion Victor Vojen, prieteni devotați de-ai lor. 
cină veterin! E dpi a atras în mişcare elemente de valoare ale 
„: nresedinţi de organizaţii ai facultăţilor studenţeşti 
sudențimi PISS e de la Medicină. De altfel, în 1935, ajun- 
«ban Mileoveanu de la Med ISA a 
se ca aproape toate organizațiile studenţeşti să fie legionare, 
ses ri Bucureşti, cât şi în universitățile din țară. Radu 
6) țeanu, asupra căruia a plutit un timp oarecare rezervă, a 
pi zi a târât după el o mulțime de avocați tineri. Nu mai 
vorbesc de profesori tineri, ca Paul Gălăşeanu, iar dintre medici 
amintesc pe dr. Trifu, cuzist, care a devenit cel mai bun prieten 
al Căpitanului, ca şi dr. Dănulescu Constantin. Dintre cei ce 
veneau la Centru, nu pot uita pe Conu” Fănică Anastasescu, un 
om slăbuț, negricios, bâlbâit, care făcuse cam multă vreme 
studiile de Drept la Iaşi. Aducea unele servicii pentru organiza- 
ție şi mai ales Căpitanului. „Eu... eu nu sunt legionar. Eu... 
sunt... sunt... prietenul lui Corneliu”, ne spunea adesea. Nu 
avea nici o ocupaţie şi totuşi nu ducea lipsuri. Specula diferite 
legături şi relaţii, servind cu multă bunăvoință pe toţi. Mai venea 
Aghiuţă = Gh. Tăzlăuanu, care fusese şef de cabinet al lui Vaida 
Si dia în iartă de Interne. Un tip urât, mic de statură, 
iati rel si fel de escrocherii, având maşina lui şi o 
decisa “a As estul de bună. Întreţinea un internat de stu- 
trimişi dtolofeca Et a tras mult folos. Studenţii fuseseră 
bozățiile ci d Pale Dsta să adune, în timpul vacanței mari, 
chiu şi le-a rca românesc din toate colțurile țării. Le-a luat 
în vreo 10.000 ce ca după câțiva ani să apară 10 volume mari 
„Comoara Bu e aaplare pe hârtie velină, intitulate 
Deo muncă ca ss . Le inmagazinase la el acasă. Socotea ca 
Apelând. la A ăcută de el, considerându-se autorul cărților. 
inchisoarea su torul oamenilor politici, a tipărit cărțile la 
dcăreşti, fără a plăti ceva, primind în dar şi hârtia, 


ODO... 


Cal Troian Intra Muros | 142 


ca el apoi să vândă cărțile pe la instituții, pe la diferite 
şi oameni politici, primind câte 10 000 până la 100 009 Si 
tru cele 10.000 de volume. Pe vremea lui Vaida ș] Spri ei 
Comeliu Codreanu, în relațiile acestuia cu ministru] dei) 
căuta acum, când organizaţia legionară îşi luase d ace 
prima întrevedere, Căpitanul l-a dat pe seama mea. pai 4 
ocupat şi de multe ori lipsesc de la sediu. De aceea te i 
legătura de acum înainte şi să comunici tot ce ai de Spuşn; 
telui Dumitrescu”. Mă iniţiase, de altfel, Şeful: „Să ane 9 
cât mai puţine ştiri şi să aflu cât mai mult.” Aghiuţă aveai 
turi cu conducerea Partidului Naţional Țărănesc. Putea să F 
oricând pe Maniu, Mihalache, Vaida, Mihai Popovici Şi di 
nu era lipsit nici de legături cu Siguranța Statului şi pretu, 
Poliţiei, încasând şi de pe aici câte ceva. Scotea peri i. 
gazetă, „Stejarul”, mai mult pentru şantaj. Eu am păstrat con 
tul cu el şi mi-a fost de folos, având de aflat multe din cul is 
partidelor politice, unde el se putea introduce. 

Nu pot trece cu vederea unele personalități legione 
devenite fruntașe după vreun an şi ceva. Doctori în sociologie; 
economie politică: Nerseni, Petre Ţuţea, Verveca şi dr. Gh.(+ 
rogaru, cu studii strălucite la Heidelberg, care primise, pent! 
meritele lui, diploma de Cetăţean de onoare al Heidelberg 
Acesta a fost cel mai bun prieten al meu, sincer şi devotil 
vremuri de restriște şi în grele încercări prin care am îi 
amândoi. A venit în mijlocul nostru şi poetul Radu Demetts 
al cărui suflet radia numai dragoste şi iubire, vrăjindu-* 
farmecul versurilor lui. E avea să cânte de acum pe Căpili! 
legionari şi vitejia lor, suferinţa şi moartea în poezii de n 
A avut şi el parte de multe şi grele suferințe. 1108 

Apropiat de sufletul nostru aveam pe medicul și 
Sârbulescu, un om cu un înalt caracter, medic chirulg i 
care s-a operat singur, privindu-se în oglindă, de apendice 
avea să ne aline suferințele noastre fizice, profund cunosc! 
medicinei generale. a ceav 

„La Arad, doctorul Vasile Noveanu cu frații lui — A 
cinci, toți intelectuali — făceau cuceriri mari. La Sibiwî 


143 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


i“uaţie frumoasă, om echilibrat, atrage în 
ji Bidianu» “ N tzicotati La Cluj a fost primit ca 
organ ie i ancu. Acesta împuşcase pe evreul Tischler 
egion că] usese stăpânire pe munții noştri ŞI începuse să îl 
Moot, CAIC E aiitari miliardari veniți de-aiurea, cu toane de 
exploateze: „» nunaţi, ne smulg pădure după pădure, cu banii 
Î Rut poetul Aron Cotruş. Corneliu Codreanu 


impăl% aa ea 
um spun 2 
00 3 procesul care s-a terminat la Bucureşti cu 


in PCnile şi broşurile legionare s-au tipărit în prima 
; rimele ediţii la tipografia ziarului „Universul gi id 
piei 1936, s-a înființat la Sibiu „Editura Legionară”, în 
ș anu şi a cumnatului său, Petra. De tipărituri şi 
corecturi se Ocupă Nicolae Pătraşcu, priceput ca profesor de limbă 
română la liceu, împins şi de avariția lui de a ciupi câte ceva. 
„Din primăvara anului 1935, Stelescu a început campania 
de ponegrire împotriva lui Corneliu Codreanu. Inființase o orga- 
nizație, cu puțini membri, „Cruciada Românismului”, scoțând şi 
o revistă lunară cu același nume în care, aproape în fiecare 
număr, îndrepta atacuri, din punct de vedere moral, intelectual, 
cu fapte pe care afirma că el le cunoaşte: „omul de nimic”, 
„Căpitanul de paie”, „omul incult și încrezut”. Prin aceasta și-a 
alras ura legionarilor. La Lugoj, Horia Sima, care era şeful 
județului Caraş, dăduse drumul unor circulare, care erau cam 
dubioase. A fost chemat la Centru, primind observaţii de la Șef. 
A încercat o justificare şi a plecat cu dojana şi prevenirea să nu 
Asen mai rău. A tăcut, cumințindu-se, probabil sfă- 
mc tea spuse, să mă întore acum, după ce am 
fosă oboi 2 a vila din Techirghiol, unde, în câteva zile, am 
nent”, care en pentru a fixa unele citate din „Noul Testa- 
eionari», i potrivi să fie trecute în cartea lui „Pentru 
credinţă şi. a Sionarul trebuie să fie creştin convins, plin de 
ragoste către Dumnezeu, ținând posturile şi 
la giga lat la biserică, cum făcea şi Şeful. Dar să mă întorc 
că 


ăla. Şi lucrul de toată ziua cu generalul Canta- 


Gus! 


iipografia lui Bidi 


ime se îndepărtase, eu înlocuindu-l, cât şi la 


D O 733 


Cal Troian Intra Muros | 144 


cei în anturajul cărora mă aflam. După ce te Obișnuiaj cu 

felul lui de a fi, era o bucurie şi O veselie continuă ă fi și: 
Nu trebuia să ţii seama de metehnele lei ŞI de înjurături 
cazarmă, care-i intraseră în obişnuință şi ţi le făcea s | 
Acestea erau socotite ca nişte glume. Când te înjura, inu A 
avea fața posomorâtă şi vocea aspră. ae 

Observasem când Raicu, feciorul sau Secreta 

Rafailescu, îi făceau unele neplăceri. Atunci înjurături 
însoţite şi de lovituri cu palma peste faţă. Rezolvam în decaă 
corespondența, împreună deocamdată, după care urmau tal 
glume şi poveşti pline de umor. Era o plăcere ca la un căii 
rom cu ceai”, pentru mine, cum spunea el, să-și dezlege sal 
anecdote şi povestiri din viața lui, care nu se mai iSprăva 
Băuturi alcoolice nu întrebuința. Era suferind și ținea un fl 
sever. Fusese toată viața un mare chefliu. Ţinea însă la dispozg 
mea şi rom şi coniac, iar de se întâmpla să-i aducă cineva, 
vinuri, tot eu eram profitorul. Prietenii îi spuneau „Zizi, et 
ralul Zizi Cantacuzino” şi aşa îi rămăsese numele. Se trăgea 
spița domnitorului Şerban Cantacuzino şi-şi păstrase numelui 
prinț. Aşa a fost cunoscut şi la Paris, unde-şi petrecuse copil: 
şi şi-a făcut studiile. Venit în ţară, a intrat în cadrele armateiși 
ajuns ofițer, făcând parte din corpul de gardă de la Palat. ( 
obârşia şi glumele lui s-a făcut iubit în tot locul. Manierat şit 
gant, era bine privit la Palat, mai cu seamă de regina Mani 
primit de lumea bună. Cu prietenii de rangul lui şi cu Caragit 
în restaurantul acestuia, a făcut într-o noapte chef mare, pârât 
plăcându-i orchestra foarte mult, s-a dus de câteva ori, cu ba 
gras, spunându-le să mai cânte: „Zii! Zii! pe acesta, mai zip 
zii şi pe celălalt, cu Marghioala” şi tot aşa cu „zii, zii”, pân” 
rămas numele „Zizi”, pe care I-a adoptat şi mai târziu, cânt 
gradul de colonel a înființat Corpul grănicerilor pe, le A 
întreţinut şi înarmat din veniturile lui. Aşa că şi-a măi adi, 
ceva la nume: „Colonel”, iar mai târziu „Generalul “ 
Cantacuzino — Grănicerul”. De la chef s-a înapoiat, cun sg 


"0 


gi, 
C 


ue : . „n curcal 
el, „pe la ziuă, mă... tuti mama mă-sii. M-a încul€ 


z Aava DUP 
Caragiale, cu glumele lui... tu'i mama lui. Am luat câte” 


145 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


us chipiul şi sabia, acestea nu se îmbătaseră. Le-am 
am dat întâietate. In a doua, mantaua cu gradele şi 
ă ele nu mă mai puteau ține pe picioare. În a treia m-au 
cizmele; CA €.. i în a patra lăutarii... «Cu lăutarii după mine, iar 
urcat sr E sutnbăby Când am sosit acasă, mă popicule... 
mi-e bine: 1 ta şi a lor, hop şi prietenii cu alte birje, încărcaţi cu 
“tu-ți, pe ie ca să prelungim cheful toată ziua şi încă o 
sie de AP iuns de pomină.” 
noapte, de ar 4) ă la Eforie, povestea Generalul. Ca ofiţer 
E: A Di otirce t rințul Ga | şi ] 
în garda Palatului, eu l-am icunoscu 4 p mA ze pe 
alţi: “tu-le mama lor. Mă jucam cu el pe plajă. Eu făceam 
ceil aul, în patru labe, cu chipiul întors cu cozorocul în spate, 
Pe atind că ar fi frâul. Carol călare pe mine, ținea de cozoroc, 
de frâu, iar eu nechezam şi aruncam din picioare, el lovea cu 
pintenii în şoldurile mele şi chiuia... Didi, armăsarule! Auzi, 
armăsarule, şi nu încălecasem încă pe mă-sa. A apărut deodată, 
pe plajă, regele şi am rămas cu ochii la el. „Bine, Zizi, aceasta 
este poziția pe care ar trebui să o ai în fața Regelui tău?” „Nu 
potavea alta, Maiestate, pentru că s-ar răsturna dinastia”. A râs 
şi el, întinzându-mi mâna când m-am ridicat. Altă dată: „Mă 
căsătorisem, mă, cu fiica lui Kalinderu. Femeie de o rară fru- 
musețe, pe care o adora toată lumea, şi pe deasupera era şi 
cuminte. De pe urma ei am moştenit casele astea şi moşia de la 
Greci, județul Olt. Am fost invitat cu soţia la o recepție, în 
saloanele restaurantului Capşa. Mulţi miniștri cu soțiile şi 
membri ai corpului diplomatic. Ospăţ mare, muzică şi dans. 
Mi Rear al Franţei, plăcându-i mult soţia mea, 
Me în a dans şi începuse să-i şoptească la ureche, până 
fisă În ine cca că nu mai poate: suporta atmosfera de aici 
atunci) şi i Am scos o sută de lei (erau bani grei pe 
„Dacă i s-a BR era către franțuz, i-am stri gat la ureche: 
curve, mon E e femei, poftim o sută de lei ca să te duci la 
am plecat pe L-am făcut de râs în mijlocul aristocrației şi 
indrăznit. În a că are să mă provoace la duel, dar nu a 
ătut pe ia uri era neîntrecut şi recunoscut. Cu câți m-am 
mm insemnat cu crestătuiri.” 


rima am 
I ectat şi Ie- 


Cal Troian Intra Muros | 146 


Soţia îi murise de tânără. Păstrase cu sf 
podoabele ei ca într-un muzeu şi de două Ori. pe 
mergeam cu el la cavoul din Cimitiru Belu za Săptăr 
sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale soției lui, el Sa di 
dela continuu şi florile erau împrospătate din za D 
Aici cădea pe gânduri, iar eu şopteam Tugăciuni A 
din casa de bani o cutiuță în care ținea o scrisoare 
arătat-o. Era de la regina Maria: „Dragă Zizi. iau 
ta durere ce te-a lovit prin moartea Scumpei t 
condoleanțele mele, pentru a-ți mai înlătura tristeţe, 
mine, Vino şi puneţi capul pe genunchii mei, ca să i 
să plângem împreună. Maria.” O ținea ca pe o relic 
plină de dragi amintiri. În timpul războiului pentru 
Neamului din 1916-1918, cu corpul de grăniceri, a d 
de acte de mare eroism, îmbărbătând prin glume pe sold 
rămânând neclintit pe creasta munţilor Coţi, poziţie n 
nemții nu au putut să O cucerească, cu toate atacurile ce Jai 
şi de pe care s-a retras, în urma unor ordine severe, când nem 
erau aproape să intre în Bucureşti. leşea din tranșee în timpi 
bombardament şi sub ploaia de gloanțe împroșcate de mitralie 
în faţa soldaţilor, se prefăcea că le prinde cu mâna şi le anni 
„Ce, mă, vă e frică? Bă, dau acum o sută de lei ăluia care i 
acum la mine cu aia sculată.” Cui dracu” îi mai ardea dea 
ceva: „Bă! Ce v-aţi scăpat pe voi de frică? „Nu, domnit 
Colonel”, şi pornea la respingerea atacurilor, cu pierderi gt 
pentru inamic. Pentru actele sale de bravură a fost decorate 
„Mihai Viteazul”, primind un lot de pământ, 50 de pogoark, 
județul Teleorman şi legiunea de onoare franceză. Putea călăi 
gratuit pe toate căile ferate. Deşi în vârstă, trăia cu 0 femeltt 
vreo 23 de ani, conița Lia; era o frumuseţe. Soţiei lui îi 
„Domniţă” — aceasta era coniţa Lia. O cunoscuse de P* SA 
avea 16 ani şi a avut-o. Pentru că a găsit-o virgină s-â câsit 
cu ea. Obligație de onoare. A divorțat apoi şi au cont i 
trăiască împreună, Era o oboreancă. A adus-o impreli ! 
mama ei, într-o casă din apropiere pe care a închiria, | 
dădea toată întreţinerea. A pus pe surorile lui, 1020 


Ințenie 


no | 
e Mângi h 
d Scump 
Ă nlregi, 
at dog 


y 


mat 


147 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


Ş a, şi Veta, a doua soră, să se ocupe de educarea 

yzino avale eg efor al Spitalului Colțea, a băgat-o într-un 
tel. ci salariu bun. În fiecare seară venea la el prin 
fr ioiuacolo; 00 1 ăzută de legionari. Era gelos gene- 


ervi a să nu fie v . aa 
i tele caselor, A mă concedia seara, când sosea coniţa Lia. Avea 
pe min 


ralu. ȘIP i-mi dădeau şi mie ochii brânci. 
“anul şi cu Clime se mutaseră într-un apartament pus 
Căr itan si inginerul Ionică. Era pe lângă Piaţa Matache 
lu dispoziţia Io as confortul. Aşa că eu mă mutasem într-o 
Măcelaru ȘI „ie avusese Clime. La sediu au început transfor- 
comete Eul din grajdul renovat au fost mutate în clădirea cea 
mări MA era biroul Căpitanului, al meu alăturat, apoi holul 
BA ie de şedinţe, iar la demisol erau Frăţiile de Cruce 
i pi de fete. Unde fuseseră birourile se făceau amenaj ări 
în vederea înființării unei Cooperative legionare. Era prima care 
se înființa după care urma formarea Comerţului legionar, unde 
aveau să înveţe legionarii să combată comerțul evreiesc şi să 
primească educaţia cinstei şi a corectitudinii. Preotul Mosor, ce 
fusese preot la O mănăstire de maici din județul Vâlcea, se 
pripăşise pe la sediu. Fusese în seminarul din Vâlcea cu mine, la 
învățătură. Cunoscând lucrul de tâmplărie, i-am dat material şi 
unelte să facă rafturi şi tejehele. Într-o duminică, avusese loc 
sfințirea sediului. Am oficiat acest serviciu ca preot. Tocmai când 
sropearm cu apă sființită biroul fetelor, unde erau adunate, gene- 
pp ea la "5 A spuse Căpitanului: „Să mă ierte fetele şi 
i A i e, uite. „.“tu-i „mama lui, cum aruncă cu 
E leo E. ărți şi î le murdărește. la uite, şi pe tablouri.” 
au dis „ala ab şi Căpitanul zâmbeau. Dar când 
inmuiat busuieeul a ui sosind după Căpitan, am 
Chelia Eee. 3 ag iazmă şi l-am scuturat cu putere pe 
spus eu. king! e a ca să dispară tot duhul necurat”, am 
a arimama hui Amsăii 
1 " Pebiroul lui î, Tâs general. 
voie Căpitanul, E, î i dosar. Pe prima pagină scria: „Mi-a dat 
ce, adunate. i, 3 urmau o mulțime de înjurături pPOmno- 
ă ot ce ştia şi el, de pe la diferiți mucaliți, 


. „Borsa 
Cal Troian Intra Muros | 148 scu-Borș 


| Preot lon Dumitre: 
ivniţelor de vinuri 


149 


înjurături oltenești, munteneşti şi mai cu se 


Fi ] p zi 
> . amă ca oprietaru torului 
În dosar avea însemnat pe altă pagină: | A cele iza ai Georgesti Pa a fost dată pe seama ra i 
Căpitanul să înjur de Paşti, Dumnezeu, Sfinţi si Mi-a dă patetic Obor. Coope him. Părintele Mihăilescu p iu 
de cele sfinte, în general ŞI nici nu am voie 5 să maj să i i Marin ee case din faţa bisericii cu Vreo 
să c Tăcuj» Eh premi a niza iei niş 


câte ori primea pe cineva, arăta dosarul, ci 
7 și » Citea din a N a xrăpănate 3 ărie şi O 
Sunt oprite şi care sunt permise de Căpitan i ce înjuz, | 590 Gasele, aid ionară, [iizerieG Cizer HA i 
aceasta injurăturile ce avea să primească cel ce i | 38 a deschis 0 ia A împreună Cu “zh se 
La birouri se făcuse o reformă. Şeful Aici" ce care le-am i de doamna doctor Vrani ŞI LIcti 


i i luase în bizo: 8 | ai i, condi 
i : 4 4 i oni cz lul 
ing. Nicolae Heroduiceanu. Inginerul Dumi birou aul cantinei, € sa de acum înainte tot personalu! 


de legionari. 


fuseseră reparate 


A Ş tru (Mit „d fi ma; ? 

unor discuții purtate cu Șeful, a fost trimis de Ştetăn nu d Aici avea n dem al Cooperativei, al ăjeliecel Co se rii 
+ : d .. Y : S 4 i 1 i ie î 

şeful spionajului, informaţiilor pentru englezi, în Ape Mos fgonaral bITOU : cei ce veneau din provincie în Inter 


eliza -z, cazare şi masă pentru î cei săraci o bucată de 


pentru a studia mai departe ingineria. Era bine ales de sa urieri, Aici puteau găsi ş 
cu, Stelică Stănicel şi Ion Dobrin, ce terminaseră . SIeha opanizalorice, CUNE + "o ză 
versitare. Cu aceştia avea să lucreze e] din punct da dle pâine, seal de pi 3) legionar superior — Condamnaţi ai 
ologic, spiritual şi educativ, eu rămânând cu partea ada Fa să văcăreşteni: lon Moţa, Ilie Gârneaţă, 
tivă şi organizarea. A înființat şi Casieria Centrală, nun Buc e atla şi Radu Mironovici, cei ce au înființat 
Petre Ţocu casier general. Erau aici centralizate toate tă 4 Giăă Rei ciului Mihail şi au ales ca şef pe Corneliu 
Cam în fiecare zi, înainte de a începe lucrul cu Genezaţil AER e apoi noi comandanţi legionari, între care: 
biroul lui, făceau împreună un fel de inspectie ca la milita, E Alexandru Constant, profesorul Vasile Cristescu, 
prin toate birourile unde cei prezenţi dădeau raportul de ao 

tate, comunicând şi noutățile. 


ino şi alții. Au mai fost ridicați din Comandanți 
Ir ț 
Îl însoțeam câteodată în vizita ce o făcea la unele persoan 


danți legionari unii. Din instructori la ajutori de 

simandicoase. Vizitând pe doamna Fălcoianu, fostă Doamnit 
onoare a Reginei Maria şi preşedintă a femeilor — Crucea Roy 
— după unele discuţii, în timp ce ne şi trata cu câte cer 
Generalul a întrebat-o; „Dragă, da” ce vârstă ai tu?” „Ei bravo risului ziaristic s-au arătat, pe lângă Ion Moţa, Vasile 
faci că nu mai ştii? Păi, măi Zizi, peste o lună am 62 de n. în şi 
uiţi mereu. Te-ai ramolit.” „Bă!... “tu-i mama ei. De 15 an a i 
tot 62 de ani”. A spus tare, ca să audă şi ea, făr: Să: AȘ ca fă 
supărată, mi-a zis: „Nu lua în seamă tot ce spune. Eun “pi 

Am inaugurat prima cooperativă legionară. AȘ i 
numele şi am făcut deschiderea ei cu rugăciune, opt 
părintele Mihăilescu, parohul nostru de la i Si : la 
Gorgani. Legionare, legionari, simpatizanți, prieteni: i E nas cu no narea lui din Organizaţie. Dumitrescu-Zăpadă a 
numeroasă. Cooperativa e prevăzută cu alimente, colonia A asigurat acum mâncare şi locuință şi se ținea 


de 
„cata de magazie Chefuri, invita meet iu 
catese şi tot felul de băuturi alese, aprovizionată de "Vlat de cei cu parale. Tânărul student Virgil 


ot”, „tr 50 3 că 
» transfug politic » „ambiţios”, „speculant de 


a dus la ridicarea gradului de Comandant 


Cal Troian Intra Muros | 150 


Rădulescu, tuberculos, stătea pe o saltea de pic în e 
denţilor Putneni şi, fiind vacanță, era lipsit şi de py 


; RE A ană pi My 

Am comunicat Căpitanului. L-am luat de acolo Şiea île 
Virgil lonescu în grijă, care 1-a făcut haine şi i-a data p: dj 
ae 


locuit pentru mai multă vreme. Bănică Dobre nu pute 0584 
Polihroniade. Printr-o scrisoare multiplicată şi difuzată Sue, 
să fie înlăturat acest grecotei, cu soția evreică. a d, ces 


legionare. S-au făcut cercetări, dovedindu-se că gin rind 
dreptate şi pedepsit cu avertisment. S-au maj în DU a 
cazuri de invidie, bârfă şi neînțelegeri pentru Ocuparea | id 
de poziție. Li s-a atras atenția printr-o circulară că, acolgi 
vor ivi divergențe, vor fi desființate cuiburile. My 
Căpitanul a plecat la Carmen Sylva, înființând c 
mare tabără legionară prin care va trebui să treacă toți fa k 
legionari, toți comandanții şi toți şefii de judeţe. pe ză 
Mironovici l-a însărcinat cu comanda taberei de pe Rara] 
toată țara au luat ființă o mulțime de tabere legionare de mun 


La Carmen Sylva, avea să se consolideze maidanul, să se an 
najeze plajă şi să se construiască cabane, cu piatră Scoasă i 
mare. Muncă grea, pe lângă educaţia ce avea să se facă. << | 
Cei doi fraţi gemeni, Scipio şi Cicero Popescu, ce-i ave 
ca ajutoare la secretariat, au plecat având şi ei vacanţă, Printre 
ce luau masa la Cantina legionară am dat peste Dimitrie Mu 
— numele de familie Chisăliţă, Mugur numele de actor de teatn 
Fusese actor la teatrul din Cernăuţi. Era de origine e 
năuţean şi fusese înlăturat din teatru, spunea el, ca fiind legiont 
Se mai făceau pe ici, pe colo, unele nedreptăţi. Părându-mi-stt 
ar fi folositor, am cerut să-mi fie dat ca ajutor şi am primite 
firmarea voinţei mele. La Contenciosul legionar, Moţa an 
ca secretar al Contenciosului pe avocatul Mircea Nisipeani , 
aceştia doi mi i-am făcut prieteni, la care am mai adăuzalșh 
Mircea Popescu, argeşean de-al meu din Câineni, cu al d 
frate făcusem seminarul la Rm. Vâlcea. Era controlor fina 
cinstit în serviciul lui. Avea salariu bun şi eram cu 19! i, 
adesea, seara, la un pahar de băutură şi o fripturică. 


151 | Preot lon Dumitrescu-Borșa 


| ionari întreprinseseră o acțiune ce a fost exe- 
Studenții eg tele universitare din țară, în urma unui 
în lo: „Aa fi farionăl Țărănesc, ținut la Bucureşti, cu 
al partidului manifestând pe străzi, coloane mari se 
Arenele Romane, unde şefii au ţinut discursuri. 
indrel i trecut spre Podul Izvor, pin faţa Palatului 
a icnişti, s-a dedat la acte de dezordine, înarmaţi 


cat spărgân i so) 
A au şi strigând: „Moarte legionarilor!”, „Jos 
enil 


de Fier!”. Erau printre ei evrei şi si EI fie lau 
Garda de i de prindeau legionari în uniformă, îi maltratau. 
e noi; 7 Artelor studenţeşti şi într-o oră erau strânşi la 
Am telefonat C i. Am organizat cu ei să dăm o replică 


“cca 200 de legionar să d 
ai sate de congresişti. După discursuri, când coloanele 
în poiau, urmând manifestația de stradă, am pus să fie pândiţi 
se tă 


În cele două poduri: Podul Izvor şi Podul Mihai- Vodă. Grupuri 
mici, de câte cinci legionari, din cinci în cinci minute, unul după 
altul, să atace coloanele pe aceste două poduri. Din balconul 
sediului am urmărit cum s-a desfăşurat atacul de pe Podul Izvor 
şi am fost satisfăcut. Coloanele buimăcite şi îngrămădite nu 
ştiau ce să mai facă, bănuind că sunt şi printre ei atacatori. Au 
început să se lovească unul pe altul — lovituri, luptă corp la corp 
- legionarii au început să-i arunce în apa Dâmboviţei. Coloanele 
au fost împrăştiate şi nu au mai putut manifesta prin fața 
Palatului Regal sau cum aveau itinerarul. Au fost capturate de 
legionari o mulțime de steaguri, trompete şi tablouri cu chipurile 
lui Maniu şi Mihalache, pe care le-au adus la Sediu. Am comu- 
nicat Generalului, care a venit să vadă captura şi m-a felicitat 
pentu Organizarea atacului, socotindu-mă mare strateg. În urma 
pe. idei presa din Sărindar a început să urle împotriva 
axata dând cifre de sute de morți şi răniți săvârşite de 
şeleşti ale criminalilor Gărzii de Fier. 

ie ae evreiască îşi arunca toate balele urii 
sugea tea urma acestor fapte, studenții au hotărât 
oale orase] erea ziarelor în Bucureşti, laşi, Cluj, Cernăuţi şi 

Naşele mari din țară, unde se dăduseră ordine în acest sens 


.. 


a 


152 
Cal Troian Intră Muros | 


narilor. În Bucureşti, organizase. pag, 
“or î i i = / 
denților în Drept şi comandant ajutor UL 


o maşină mică, am controlaț apropii 


tuturor. Legio 


el, cu.0. : SE pe 
e ziare din Bucureşti. Pe străzi, monmane SA Li 
ziare în flăcări. În urma acestor Bin, Sărindarul Şi-a ăi 
tipografiile, concediind lucrătorii, îndemnându-i să se ritu 
cu Garda de Fier. Aşa că, după Vreo trei zile, ne-am pomeni 
ei în fața sediului, vociferând şi amenințând, trăgând şi tai 
armă. Câţiva legionari care se aflau în curte, cu cei din bir 
cu cei de la cantină au intrat în panică. Eremeiu şi îi 
Joachim au închis cooperativa şi au ieşit cu pistoalele. Ani î 
cu toţi să vedem ce este de făcut şi în mai puţin de un ku 
oră, cu petarde şi focuri trase în aer, am reuşit să-i împrăşa 
A fost un singur rănit uşor, în această ambuscadă, Ereme, 
provocat apoi o mare panică. A comunicat Generalului E 
organizat un atac al comuniştilor, asupra sediului, cu Scopul 
a omori pe fruntașii legionari şi că trebuie să ne organizăm = 
tru apărare. Am fost chemat şi am primit ordin ca să oreaniz 
apărarea. „Domnule General, sunt toți în panică. Nu se va nt 
pla nimic. Nu vă luaţi după Eremeiu”. „Am dat ordin, să seu 
cute.) „Bine, am zis eu, dar nu am dat nici o dispoziţie. Miu 
ridicat comanda şi a dat-o lui Eremeiu şi Marin loachim, carte 
alarmat pe legionari, chemându-i să facă zi şi noapte de gat 
înarmaţi. Aşa că sediul era înconjurat, pe cât posibil ast 
după ziduri, noaptea şi pe acoperişurile clădirilor. Până şi Nico 
avea schimburile ei de fete, înarmate cu pistoale. Schimburi 4? 
şi de noapte, la care luau parte intelectuali, veniți cu arme detii: 
pei Mergi Vojen, Polihromiade şi alţii. Bu ă 
pir p a și mă înapoiam râzând. Intraseră toţi în pa 

i ascultau de mine, Nu ne ataca nici dracu. ă 
he Erie Sia Văzând că mascarada aut, sr. 
aşteptat la pară si ui la Carmen Sylva, să vină imeciă i 

sară, Şi pe drum i-am povestit despre cele pet“ 


Când am ajuns, era îi i 2 aril 
= > era în “Tar a en) 
lui de fier din faţă, a deșioful zilei, deschizând porțile 8. 


nu mai văd unul pa 


Împreună Cu 
chioșcurile d 


nceput să țipe îngrozitor: „leşiți sii 
ei. Afară cu toții! M-aţi făcut de 145 


1] 


D 33 


153 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 


Si cizând toate uş 


xmân si ici, să văd dacă vor veni comuniştii 
ă ân singur aici, să v 
1 Am să râmi 

cilor: 


. e, Să nu mai văd nici unul pe aici”. Panica s-a trans- 
să mă II te totală. A discutat vreo două ore cu Generalul, 
format În E în primire pe Eremeiu şi Ioachim, spunându-mi: 

piine să nu-i mai laşi să-şi facă de cap”. Seara, Puiu 
„A i -a invitat să luăm masa impreună la restaurantul 
Mi ul un simpatizant de-al nostru. Local nou deschis. 
PUD ca iiie pe Mugur şi pe Dumitrescu-Zăpadă. Am petre- 
bi are cu o atenţie deosebită din partea patronului şi a 
C aohiaLI Am ascultat muzică frumoasă, în timp ce Mugur 
cu Zăpadă cochetau din ochi cu nişte dame de la mesele vecine. 
La plecare, târziu, Mugur cu Zăpadă „mergeau ceva mai iute, eu 
având unele discuţii cu Antoniu mai în urmă, când la un colţ de 
stradă am fost atacați de patru indivizi, cu lovituri de pumnal. 
Zăpadă a rupt-o la fugă, lăsând pe Mugur, care căzuse sub lovi- 
turile de pumnal, plin de sânge. Am alergat la ei. Atacatorii au 
fugit. Am chemat un polițist. Ne-am dus cu toții la Circum- 
scripție, unde a luat o declaraţie lui Mugur. Lovituri la beţie. 
Apoi lam ascuns într-o cameră la sediu, să nu fie văzut de 
Căpitan şi legionari, până se vor vindeca rănile. Zăpadă fugise 
ca un laş, lăsându-l pradă atacatorilor. L-am găsit pe scara ce 
urca sus, deasupra cooperativei, unde îşi avea camera. Erau 
unele elemente care nu făceau cinste organizaţiei. Zăpadă trăia 
ca un trântor pe spinarea organizaţiei. Nu-i plăcea munca. Tapa 
p unul și pe altul de bani, ca şi Constantin Savin şi Sandu 
i-a fost impus ca să-şi vadă de studii, ca şi tuturor 
papii ză, prelungeau anii de studenţie. Erau însă buni pro- 
căci e iat a mai fost ținut vreun an. Nu putea studia, 
închis şi „tea ui cu Socor fusese eliminat din toate liceele, 
3 inut în închisoarea de minori de la Gherla. Moţa, lan- 
stinge pn e subscripţie prin. foaia „Libertatea”, a putut 
„1 hecesari pentru cumpărarea unui automobil pentru 

<Biunii care mutându-se cu Clime în Casa Verde din 


a. 


Dumitrescu-Borsă 


Cal Troian In 
t 
Bucureştii Noi "5 Metal li a 
fiind sediul F ! — terminată ac 155| preot lon 
Sediul Cen rățiilor de Dita — a Ocupat pri 
ai cu un pe I-a dat ruoe dar avea dum e . „loc, te rog, să bei împreună so ral Tip 
Shiotant al Că 1, S-a aşezat | mobil, în e. ariță, chi man» negr!» păru 400 Cn: ei n pe 
Să-şi schi ăpitanului angă şof Care Zina îi Brit le/:e frumos; mlădios. Mai înaltă decât 
imbe co, i. Îl sfătuis CT, asumând adă te, buze senzual» “. 0 spira Este 
şi ferit de oari Stumul național em, împreună dusi n funie riveam adânc în ochi şi m-a tulburat. Fată frumoasă 
în dar haine ecare atacuri. Cu pentru a fi maj cu Mo ps mine: oa căzut la inimă, să-mi tulbure liniştea. Aveam să Încep 
Cam un an a încălțăminte, că maeștrii mei di Puțin recuny iri de drai oste, cum DU mai avusesem. - „Cum te cheamă, 
Căpitanul că ii Stat Zăpadarca A Cravate cl Teiu i-am 4 o aie ic aradă spune-mi: Numele meu este Hedwigă 
Viaţă şi la pasi acesta pur aghiotant, A zi ce-i N eo iu cara eşti româncă?” — „Ba da, sunt cetățeană 
ihail Madi pe SG eal uie să-şi cree e Care S-a gis română dE origine poloneză. Am un frate student la Medicină şi 
Tatismului ii e se) ia a Legiunii, rin ŞI O Situaţie; jegionar: EI m-a băgat într-un Cuib de legionare. Am de şefă pe | 
solinian, ce ea Universitar, ez i a i domnişoară Veta Cantacuzino, soră Generalului, Şi când ne vine 
pt al coop,. rândul dăm ajutor la cantină”. 
S-a ţinut în rând cu băutură şi e toată numai zâmbet. 
ici”, i-am Spus: I-am întins 
trângerii de 


ai vedem pe â! 
ul şi altul. Mi-a răspuns S 
„0 vârstă ai?” — „Am douăzeci ŞI 
m mai mult de 18”. Am plecat sub 

ul cu bătăi 


- „Cred că 0 să ne m: 
mâna, ne-am strâns-o şi un 


de M; 
anoiles 
iii cu la mi : 
erviciul Pa lui de cărbuni... mână şi a început să râdă. — 
Studii Ezra Mi eraacm | doi de ani”. — EU nu-ți dădea 
„Minele era . farmecul privirilor ei, simțind că mi se încălzeşte COP 


Ş Toţi 
muncitorii si fi 
3 i : La 000 
i şi fe... puternice de înimă şi cu furnicături în mâna ce-m 


Făceam socoteala. Aveam 36 de ani. Diferenţa de vârstă între 
nerod, un dobitoc, ca 


primară şi bi 
din fe ŞI biserica | a 
onduri or, te la 
an urile minel > CU învățăt mine. Aici 
tot un procentaj că Or, ce dau mu Ori şi preot, toat aveau'şi şcoil 
ora as > AOC CL 0 ncitori ate subvenţiona i si 
pat cu pai os de paidiă lovarășă 7 făcut treabă adi i Dă A ucnturez într-o dragoste cu această fală. să fug ca dracu” 
| Ia oficiile isa ea cifebtieelaaă iaserm c; Viaţă. Ş E et Dar dracu! nu face biserici. EL te îndeamnă numai la 
de a nu fi die Toate la tie e care le Sa mult la cantină, ocu ST A trecut odată prin fața sediului, călare PE un cal alb, în 
ă S beznă ) ă : i : si asă i R 
Să-mi oprească i de autorități Spit dat a; i împachetat e de amazoană, cu cizme, pinteni ŞI cravaşă. O prindea 
oâăitiriăp asa a ae ra UD) - Avea însă prisp anuit Şi ne (i nunat. Mi-a zâmbit când m-a zărit şi a început SA galopeze. A 
mâncam dpi: la'o masă un. Nu eram Srijă doamna i eream | ARANSAfocul dragostei. Am întrebat pe Must observând Sur” 
că doreşte să git fiica o fetișcană, însă favorit e ca | Priza lui, dacă o cunoaşte: Mi-a răspuns afirmativ Şi i-am cerut 
trimită pe cine ea un pahar ei mângâia o gpiae stimă. În “ ar lămuriri. Ştia atât că e poloneză, cu retenţii de contesă, că A 
Îmi spusese eva la cooperati Vin. Am spu clă goală „a ce făcut liceul la Cernăuţi, unde 4 cunoscul-0 şi aavul puțină vreme 
Organizaţia 4 era una din tea ca să ne adu doamne; „la relaţii cu ea. E un fel Aa puşlama ce-i place să-şi ducă viața în 
RE 1 E e i Că și rani să i ă . 2 si ia 
spălatul tei duba, care a Pr A cuib de E Sticlă Mr: libertate, alegându-şi tipi pentru distracție după plăcerea 1: Nu 
selor. A zâmbit si întârzj io in. Cra însă A să ândă pe i. Ave: 
âmbit şi a venit i dângonăre, nu din „tă o. fată de trotuar, CAE să CL pt babi Avea 
ma “i aj “mândria ei. Pri ; : «i făcea cadouri, când avea egături cu 
sa mea ay „UULOr la i ria ei. Primea cadouri 7 eg AMAR gălură cu 
ul care-i plăcea: Întâlnind-o iarăşi la cantină, i-am propus să 
staurantul Coşma, în piața Buzeşti. „mi 


Un. 
Dpahar | luă, & 
Nâm masa de seară Ja re 


EI 
P > = 
Pee e Caine Puii 


a din când ş sa 
încej în câ „de dra ale mele, Ar 
de tel Putul acestei căi „ Tâgoste, Destul că voi 

e efon, cai 1 iubiri că voi 


Nu erau frecve 
gina petrol 
ăreață de | 

pul Revo] 


Am 1 ne 
af ed i 
at de la ea eg A În localuri c 
4 e 


ainții: porta ta! 
e ca Fi ninti şi jucrează la Ambasada Polonă, ca 
oerafă, numai când au ma! mult de lucru, vorbind corect 
atât cât poale să-şi asigure traiul. 
cielaun cămin studenţesc: În întâlnirile noastre am dis- 
cuat multe, destăinui ii - curate. Într-o seară; la 
„n jocal, mi-a întâns un bileţel: a propunerea 
ci, am făcut un drum la Snag ă ziua prin 
fumuseţile înconjurătoare, cu barca pe lac, vizitarea C astelului 
rințului Nicolae, seara la restaurant, 
intenţionat ca să pierdem cursa, trebuind 
belel — „Ai făcut intenţionat asta, ca să rămânem aici peste 
pie”: — Ce să fac dacă-mi eşti dragă?” Şi a devenit amanta 
a, dar cu gânduri curate. Motivând că vreau să-mi văd 
E copiii îi trimisesem cu socrul meu la Carmen Sylva, am 
ÎN marcate Se ținea un concurs hipic al armatei, şi un 
um dia cai Bia 9 rugase să participe la Concurs, dându-i 
Asta “Ă da a i ia după călărie. ncursuni. 
fost foto pul tângă mine în tribună $ 
5 fotografiați. Era un aranjament. Alu 


Mai fusese la co 
i nu ştiu cum dracu” am 
at premiul Il la concurs. 


i opţ minunat, trecând toate obstacolele. Ofiţerul a împărțit 
VA câştigat de calul lui, cu ea. Ne-am oprit câteva zile la 
n. Vâlcea, pe dealul Capela, la ostrovul din Zăvoi şi am făcut 
a Ol, apoi am trecut pe la părinții mei, în palceştii de 


unde am recomandat-o mamei ca pe viitoare Oră. li 
bările, aşa că după oarecare amânare ŞI 


lor de la cantină, am cerut Generalului 
ylva, pentru două săptămâni, şi 
aceam aici plajă şi înotam În 
unde am găsit un prieten, 


; au mare plăcere plim 
Munere la punct a Vucrări 
învoirea să mă duc la Carmen S 
plecat cu ea la Constanţa. F 


„mare, Ne-am dus o zi la Eforie 


Cal Troian Intra Muros | 158 
a Universul”, cu care am luat masa 
apă. M-a fotografiat în câteva pozii 
ap lângă cap. Crezând că 
tabără, la Carmen Sylva, Preoţescu mi le-a trimis 
încăput pe mâna Căpitanului. Nu voiam să mai ştie 
această aventură amoroasă aşa că mă duceam singur 
dar ea venea după mine. Am găsit aici pe socrul me 
de drepţi, cu toți legionarii. EI făcuse politică națio 
şi acum se „înverzise”. — „iti place?” m-a întrebat zâmb 
Copiii mei fuseseră citați 


Preoţescu, redactor | 
distrat pe plajă şi în 
ce făceam cu ea înot, c 


premianţi. Numele lor era. 
panou, pentru meritul că au găsit obiecte de valoare! 
le-au predat. Erau expuse într-o vitrină, pentru ca ce! 
pierdut să le poată găsi. Nicoleta, care făcea mare ci 
şi morală, s-a înfuriat pe mine. Eliminase pe cea mai 
radă a ei din Cetăţuie. Era craioveancă ca şi ea Şi Soc 
după ea ca bună legionară. Fusese prinsă noaptea as 
de dragoste cu un bărbat. Se retrăsese în coliba unu 
apropiere şi-şi continua dragostea cu cine-i plăi 
totuşi după viața legionară. Profesorul Vasile Cristese 
- şi-a găsit tot în tabără o basarabeancă, studentă | 
care avea pe vino-ncoace. Se petreceau multe lucruri. 
Veselovski cu o dobrogeancă, o brunetă nostimă, Vişe 
Am dispărut pentru vreo două zile din 
mea se legase de Cicero Popescu. L-a scos într: 
tabără. La Constanţa am aşteptat-o până noaptea 
„fost deşteptat de voci tari de cheflii şi de 
motociclete, o ușă trântită, intrând în cameră speria 
să încui uşa ca să nu intre după ea. Chefuise cu 
schimbe costumul de baie că era răcoare, ca aj 
cheful mai departe cu ei căci o strigau mereu. N 
mine în cameră, nu a mai răspuns. Dimineaţa mi 
la ea. Un ghimpe veninos mi se înfipsese în 
Căpitanul văzând lipsa mea, având şi fotografii 
„apoi Nicoleta, spunând că ce exemplu dau eu 
= ales că sunt și preot, a trimis pe losif Costea, 
„legionar, șef al județului Hunedoara: „— 


| 
A 
i 


caută şi să mi-l aduci aici, M 
du-te în toată țara şi să mi-l ai 
in căutarea mea, am apărut și. 
erau în front, făceau rugăciur 
apărut nou pe versurile lui F 
Căpitanului, unde a venit şi Totu u 
tea? Aici se ştie de tot ce ai fă 
te elimin ca pe Stelescu”. = „Nu 
zis, ca să se mai facă un caz din. 
singur și nici nu voi trăda sau. 
Mă voi duce undeva ca preot şi m 
- „Șefule, să nu fii aşa de aspru”, a 
tru va rămâne tot al nostru. 
Am ieşit în faţa frontului, 
erau numai intelectuali din Bucures 
şi lopeți, ținându-le ca pe nişte arn 
adresat Șeful, dau comanda întregii. 
tămâni părintelui comandant leg 
ofițerii de zi vor asculta de ordinele 
„Legionari! Ascultaţi coman 
Cu cântec înainte marş!”. Răsună Vo 
legionară, de se aude în toată Carn 
admiraţie, cu lopeţile şi hârlețele la 
malul de vest al lacului Techiri 
% sosea practicabilă şi pentru 
până la ferma la care lucrau acum fi 
m-a mai scos puţin din rătăcirea n 
iu ca să mă rețină în tabără, Să. 
ali în puf se acomodau ac 
Miau 08 programul, orele di 
ia Pisu subiecte dezbăi 
Piatră, Un but ui 
toare, țigări ș Fa. CE ORI : 
Cerere har îi pe pa 
Vizitatori acră i ADR 
i rând ordinea şi disei 


Cal Troian Intra Muros | 160 


diferite fotografii legionare ŞI donând aaa frumoase A 
Aveam colibe de piatră pentru dormit, iar sus p& mal se 
corturi o tabără studențească. Câtă lume nu a trecut din ei 
tate pe aici, dar şi să râdă de unele glume. Pentru căratul 
potabilă cu sacaua aveam un măgar ŞI o măgăriță, cu F 
răsfățat. Pe măgar era scris un nume: „Victor laman 
măgăriță — „Lupeasca”. Se țineau de şotii, băieții. “ 
Am plecat din tabără către sfârşitul sezonul i. 
Vojen se căsătorise cu o poloneză, tot contesă, se zice 
moşie în Bacău. Se dovedise că ar fi fost tot în servi 
onaj al ungurilor. De aceea îl sfătuise Căpitanul pe 
divorțeze, ceea ce a și făcut. Doamna şi-a vândut moşi 
cat la Varşovia. Mi-a dat de gândit cazul Vojen. Trebuia 
despart pentru totdeauna de poloneză, mai ales că 
Ambasada Poloniei. La sediu, Generalul mi-a înmâni 
mandată pe numele meu. Am recunoscut scrisul. H 
scria că e bolnavă grav, la spitalul din Constanţa. Si 
o văd. Am povestit Generalului totul despre dragos 
scrie şi că nu am bani. Om tare înțelegător, mi-a î 
de lei: — „Du-te, Căpitanul nu are să știe”. Am cău 
la fosta gazdă, prin Constanţa, dar nu am dat de 
jucat festa — mi-am zis — ca să vadă dacă mai țin | 
câteva zile am întâlnit-o pe bulevard, la braţ cu R 
dent legionar, ce era şi vânzător în Cooperativa 
m-a văzut, s-a desprins de braţul lui și s-a roşit p 
nu i-aş fi observat, mi-am văzut de drum. Noroe e; 
solează Mircea Popescu, care mă duce seara la 
rant cu muzică, pentru un mic chef. 
E: S-au deschis cursurile universitare. Penti 
; Sărindar nu mai încetează cu atacurile... studenți, hul 
„ Prâviţi, ce nu-şi văd de carte, derbedei din Garda di 
„altele, Cotigă a organizat o manifestaţie de 
„ dențimea, distrugând și ceva din tipografia gaz 
„apoi în fața Palatului Regal, cu oarecare s 
„A doua zi, a fost chemat în audienţă, unde F 
nu se mai facă dezordine și distrugeri, 


de acțiune studenţească, fă 
nească. Era satisfăcut Cotigă, 
aranjat o petrecere, mai ales. 
la Cluj, venit să primească 
Totu. Seara ne-am întâlnit la re 
de Nord. Luasem cu mine şi-pe 
dobrogeanul, avea o voce plă 
Bănică în cântec. Masă bună, vinu 
orchestră cu dans după ora 12, ( 


paniaţi de orchestră. Cei din local 
Credeam că pe la ora 120 
Gh. Fundănescu cu soția. Mare ne 
Flori. Avea un magazin renumit cu 1 
căminte, şi pentru încurajarea com! 
ordin ca toți legionarii să se aprov 
materialiceşte organizaţia, ajutând şi 
ca la o inspecţie să ne cerceteze ma 
băut. Mai aveam două baterii la gh 
să dea ordin să se ridice tot ce mai 
= „Astă seară sunteți invitaţii mei. 
în contul meu”. — „Păi, vrem să p 
Spun. — „Nimic, nici o vorbă. Nu 
Patronul, parcă a dat ordin. Mai pe u 
Prietar. Ne-am aşezat a doua oară 
a fusese cu soția la teatru, fiind 
se aa o noapte. Avea gust de petreci 
ca ipluri, diferite bunătăți şi de da 
at sticlele frapate şi pocneau d 
ta ări până la ziuă. Tot ring) 
în frunte i sta pers în strigăte. 
Când i i umea care a sărit î 

Banea, Bănică pier pri me: 
lui q fiecare i N. a 
“Bine, ma, unde da a 

ți fost până ae 


Cal Troian Intra Muros | 162 


la să staţi drepți” Şi a Mers pe la fiecare ca să-l Sul 
“tie ar e îmbată. Bănică, tu te m 
„Legionarul bea, dar nu se ! tă, Aţi 
Banea e beat, Totu e frânt, uite, părintele Nici nu se 6 
putea să o ia de la capăt”. „Și ce vrei, Şefule, că a 
trântă”, a zis Totu şi l-a prins cu braţele. S-au luptat: 
era solid, dar s-a lăsat trântit pe scările sediului. , 
duceți-vă şi vă culcaţi. Ordin!” - 
Au început să se petreacă unele lucruri cam € 
neplăcute pe la Comandamentul legionar, După 
Virginia Vişoianu şi dr. Veselovski, pe care Căpit 
sit să facă un drum pe Jos, până la Braşov şi inap 
făcut Veselovschi, pornind, cu rucsacul în spate, ad 
de executarea pedepsei, apoi din ordin s-a căsăto 
apoi să divorțeze. Nicoleta a impus ca toate fetele 
să fie virgine. A făcut fiecăreia examen medical şi: 
că se greşise. „Bine, dar eu sunt logodită”, a 
arătând inelul. Nicoleta nu vrea să ştie şi a mers la 
îngăduinţa de a o elimina. Fata greşită a venit şi € 
logodnicul, inginerul Ţincoca, ce mai avea un 
după care urma căsătoria. În urma explicaţiilor 
cazul de eliminare. 

După multe suferințe, într-un spital din Bu 
unei intervenţii chirurgicale, a încetat din 
Solomon din Focşani. Încă de la înființarea LE 
fusese cel mai bun susținător al organizaţiei. Ela 
toria lui Corneliu Codreanu, o nuntă ca-n pove 
ne-a întristat pe toţi. l-am făcut la Focşani o î 
mare pompă. Au venit legionari din toată țara. 
tase mulți tineri să învețe carte. În frumoasa lui 
a rămas inginerul Tasache Blănarul, ginerele | 

„Singur şi pe vie. Cu înmormântarea lui s-a 
„ gandă. A lăsat, cu grai de moarte, ca urmaş, 
„ țului Putna pe preotul Vasile Boldeanu,. 
3 Inginerul Blănaru i-a fost naș la căsătorie 


tate, puteai fi şi profesor, parol 
curge, nu pică, nevastă frumo As 
mai trebuia?.... Vezi să nu te încu 
A venit să se înscrie în. 
Medrea, care se lăuda că i-am f 
ceva pe la Direcţia Presei, nu se 
cisă avea. Se ținea de chefuri şi 
dat pe mâna lui Voicu Popescu = ş 
dant legionar. Când venea câte o. 
dădea în seama unuia din cei 
supraveghere. Din săptămână în s 
Comandanții legionari şi intelecti 
cele mai multe ştiri politice, interne şi. 
retezat-o odată: „lar ai venit cu Vojen- Sj 
nume - Vojenismele, de care a râs şi $ 
Conu Fănică Anastusescu mi-a 
le dau legionarilor; se juca piesa „G 
M-am dus şi eu cu Bâlborea. Chiar 
mi-a venit să zic: „Conu Fănică Gaiţă 
râdă, că erau toți la un loc. Bâlborea îl > 
lojă şi au început să-i strige: „Conu F 
A aflat că de la mine a pornit şi mi l-ar 
de moarte, căci Fănică, ori te omora. 
d câte ori mă întâlnea la Centru îmi 
Me (în timp ce băieții ziceau: „Uite pi 


„Ticălosule, proxenetule!”. ua 
3 Am luat-o la început în glumă, 
Al ȘI urmări. Se avea bine cu Nic 
teceri, cu poloneza şi mai ştiu 
e Nicoletei, Victoria Zeane, 
Pol Sfârtecați de tuberculoză, 
mâna student la Medicină, au ținu 
m i A sa Când, în biserica ui 
j mbrac  vesmintel ntru 
îi $mintele pen 
ei 4 Venit lângă mine să-mi s 
"Să Slujiţi”. „Dar am fost inv 


Plămânii 


TI 


Cal Troian Intra Muros | 164 


„În calitatea pe care o am de 
Comandantă legionară a fetelor, îi facem funeralii l 
„Cu atât mai mult, eu sunt şi preotul Legiunii . 
Căpitanul şi în acest rol, îndeplinind toate servit INI 
„Te rog să pleci de aici, a adăugat, să nu iasă scandal”. / 
dit, ce să mă pun cu nebuna... Mi-am strâns lucruri 
valijoară şi am plecat. La prima întrevedere cu Că pi 
relatat cazul cu Fănică Anastasescu şi cu Nicoleta şi c 
lezat în drepturile mele de preot, în cinstea şi onoa 
legionar. La vreo săptămână, a chemat pe comandani 
Vestiri” şi pe General. Au ținut o şedinţă în care au he 
interzice lui Ştefan Anastasescu de a veni la sediul le 
a mai intra în curtea sediului. Pentru abateri de | 
legionară, se desființează pe timp nelimitat Cetăţuia de 

mustrarea Şefei pentru lipsa ei de înțelegere.” 

Hotărârea a fost pusă la avizier, ca să ia la 
cei vizaţi, cât şi pentru a fi ştiută de legionari. Bir 
fost închis. Conul Fănică mai trecea pe trotuar p 
zăbrele şi, de se întâmpla să mă vadă, 
„Proxenetul”, până într-o zi când i-am spus că, dă 
pe trotuar, pun băieţii să-i frângă picioarele. Dup 
hotărârea a fost anulată, Nicoleta s-a cumințit, Fă 
cu expresii jignitoare, dar nu mai vorbea cu mine. E 
şi Marin loachim, însoțiți de preotul Mosor, se ți 
după închiderea Cooperativei legionare. dA. 
Ioachim închiriase un mic apartament în 
îşi adusese metresa. M-au luat într-o seară la un 
se consumau vinurile Garoflid. Când am plecat, | 
să ia căruciorul de transportat pachete din fața | 
Românească”, s-au urcat pe cărucior, punân 

tragă în jos pe bulevard, hăulind, cântând şi 
„lumea la ei ca la urs. Am trecut ruşinat pe troi 
a S-a aflat de aceste fapte imorale şi s-a 
cheltuiesc banii Cooperativei. Șeful a pus pe 
„nace şi pe Petre Țocu să facă inventarul şi 
gestiunii. Descoperindu-se lipsuri de bani, i 


ST op 
itate să mă opreşti: 


doi care au dat dovadă de. n. 
de mult trâmbiţată. Căpitanul, fii 
cerea Cooperativei lui Petre. 
Tocu s-a dovedit capabil, pr 
motiv că are termen de judee; 
cerut să-i împrumut costumul meu 
tot. Nici nu l-am mai văzut pe Me 
Generalul făcea adesea e 
lvindu-se o ceartă cu bătaie între | 
pe Boştină să-l provoace la duel, 
martori, şi s-au duelat până şi-au 
pe față, pe mâini, până ce s-au fă 
ultima aventură a lui Boştină. 
Contabilitate la Banca Naţională 
de la Legiune. Nu a mai activat. 
Comunicând Căpitanului că . 
mă pună în legătură cu unele pe 
acestora, mi-a dat învoirea să iau 
vor. Erau din partidul Naţional 
derilor, Tăzlăuanu îşi avea profi 
văd pe Mihail Popovici, fost minist 
casei. Nu a asistat la discuție. Mi 
Pneteni din vârfurile legionare şi si 
Propaganda făcută din presa legionară 
Tail să ajute materialiceşte. 
tre noi n nai e ini id 
e Natan am înrola în part 
toare, aş putea fi numit 
A acestor chestiuni trebu 
ea eul, — era în obicei să 
Vechii dum, i ih 
Profitor? ue luptători? O S 
Mese, mia înaagii să mă urască? | 
despărțit în are arie RăRpURRINR 
: Tmeni buni, cu i 


ÎNtine 
NS un plic cu 20 000 lei: „Sunt pentr 


Cal Troian Intra Muros | 166 


nu ştie Aghiuţă că ai primit ceva”. Am luat banii 3 A 
la casieria noastră centrală, Incepuse ŞI Malaxa, ma 
tăaș, să subvenţioneze organizaţia, ŞI am nt E zi 
„Din partea fostului Ministru Mihail Popovici”. ( 
durile Partidului Naţional Țărănesc). „A 
În primăvara anului 1936, Căpitanul a cobo 
Predeal, unde de acum înainte în fiecare iarnă urca p 
plăcându-i acest sport. Primisem 0 scrisoare venită 
şani, în care soția inginerului Tasache Blănaru se 
soțul ei, că o înşală cu soția preotului Boldeanu, fin 
acest fapt este cunoscut în Focșani şi nu face cinste pi 
care activăm. Cu multă durere, cerea Șefului să ia! 
nu se agraveze conflictul. Nu era de competența Me 
această problemă. Am dat-o Șefului care, după ce ac 
înapoiat-o cu rezoluția: „Te vei duce la fața locului, 
cazul, din ordinul meu, şi vei lua toate măsurile pen 
şi înăbuşirea zvonurilor. Totul să se muşamalizeze. 
renunțe pe viitor la asemenea fapte”. 
A trebuit să plec la Focșani. Am ticluit o se 
nimă, Nu voiam ca Blănaru să știe că ne-a scris SOȚII 
într-o sâmbătă când am ajuns şi am avut prilejul să o 
gură pe doamna Blănaru, care mi-a destăinuit toată 
mirea ei. Cum l-a prins pe soțul ei în fapt. Darnu e 
De legăturile lui amoroase au aflat şi unii dușn 
rilor, ce vor începe atacuri prin presă, precum Și 1 
care privesc cu ochi răi aceste fapte imorale. Nu 
„multă atenție cazului. Se întâmplă destul de 
“lucruri, dar era în joc onoarea organizaţiei în care | 
caz de morală, iar inginerul Blănaru era unul d 
egiunii şi în ultimul timp fusese făcut și Comaă 
Vestiri. Seara, am discutat cu inginerul, ară! 
s du-i că am fost trimis într-adins de Şef ca, î 
Să-i atrag atenţia și că să găsim o soluție prin car 
categorică zvonurilor ce au început să c 
„A doua zi am oficiat, cu Boldeanu, 
„ui și am ţinut o predică despre n 


4% 


+ 
4 


vocând după-amiază o adu 
luat masa la Boldeanu şi i-a 
cu soția lui. Cunoştea cazul şi a | 
scop. Femeia nu a căutat să-şi asei 
să ducă o viață mai liberă, „Aveţi şi 
creşteți şi să le dați educaţie moi 
cu degetul, şi copiii să se ruşineze 
impresia că se lasă convinsă, 
La adunare am invitat ş 
impricinate. S-a pus în discuție ca 
că trebuie să fie o înscenare a dușm, 
capabil pe Blănaru să se lege de fina lu 
i-a botezat doi copii, având în ve i tr 
tător, fără să fie umbrit de vreo. 
Voinea cu soţia şi câţiva fruntaşi, 
bârfe răspândite de cei ce ne urăsc. | 
cere, El dusese o viaţă familială 
tră a dat rezultate bune, dar mai 
în vileag cu alte fapte. Nu era 0 po 
Au mai luat ființă două m 
pe Griviţa. Unul în apropiere de I 
Bartolomeu Livezeanu, legionar seric 
al doilea în dreptul Atelierelor GR. 
poziția muncitorilor C.F.R. şi o canti 
masa, cu pâine la dispoziţie, Pierderil 
Aici însărcinase pe Păvăluță, avocat 
vină în ajutorul muncitorilor, a 
“Pararea muncitorilor în procesul gi 
APT ȘI răniți: „Oamenii aceştia nu. 
Ngreuiate, cu copii care rabdă de 1 
i mr a a pet 
de dreapta e i subliniez aici 
rumul Ie spla ae mingig 
Aceste declarat pi LA dog 2: 
Panidele po iei? „2 BILE FĂRĂ 
* Politice, că suntermi comun! 


Î 


Cal Troian Intra Muros | 168 


M-a căutat în câteva rânduri Aghiuţă Tăzluanu, j 
du-l, mi-a comunicat că lon Mihalache vrea să 
predase Maniu şefia la partidul Naţional-Țărănese. 
rândul. M-a luat cu maşina lui şi am ajuns seara î 
cul şi via de la Topoloveni, conacul zic, fiindcă era. 
moasă, pe o colină, înconjurată cu vie. Aghiuţă şi 
lucru pe la bucătărie, prin bibliotecă. Cunoştea to 
acasă. Mihalache ținuse să-mi comunice, numai mie, 
grave: „Sunt acum şeful partidului şi nu aş dori să fim 
crimele care s-ar săvârşi. Ne deosebim ideologic. Poli 
tră diferă de a dumneavoastră, dar asta nu înseamnă ca 
țiile noastre personale să nu ne înțelegem. Poate că Y 
vreme când noi amândoi o să ne cunoaştem mai bi 
devenim prieteni. Ţin acum să-ți fac cunoscute u 
pentru ca să comunici şefului dumitale să-şi păz 
căci Stelescu dumneavoastră a urzit un nou complot 
asasineze şeful. Cum în acest complot a intrat şi 
marcant din partidul meu — deputat de Braşov, care-l aj 
rialiceşte pe Stelescu, al cărui nume nu vreau să-l 
să vă sfătuiți şi să luați măsuri de pază şi apărare. Imi 
numai când mă gândesc că unul din partidul meu ar 
implicat în asasinarea lui Corneliu Codreanu”. 

Era într-adevăr grav. Ne-a tratat cu gustări şi 
cios, rugându-mă ca de câte ori trec în drum spre 
Topoloveni, să mă abat ca să-l mai văd, căci voi 
află la vie, dând un telefon lui Mihai Popov! 
Bucureşti, am comunicat a doua zi toată discuţia 
cu Mihalache și recomandările lui. Pe lângă Căp 
„Moţa, Clime, mai erau de faţă şi câțiva fruntaşi leg 
„care şi lon Caratănase, care-şi formase o echipă pe 
 Sirea lui Stelescu, fiindcă, deși i se lăsase porti 
3 nou admis în mişcarea legionară, nu înce 
nie de ură, ba acum pusese iar la cale să o 
acum, Caratănase a pornit pe urmele lui Stel 

ă de 10 legionari hotărâți să pedepse 
pă făcea parte şi Iosif Bozânţan, b 


Dreptul la Oradea, fuses 
acum în Bucureşti, la dispa 
Georgescu, cu încă patru studi 
cum şi un muncitor, Grigore St 
casa căruia de multe ori fusesem 
sfințire de apă. Am rămas oarec 
în majoritate teologi, unde. 
iubire. Aici era însă în Joe vi 
echipa lui, care-şi luaseră nu 
urmărirea lui Stelescu care, 
Spitalul Brâncovenesc, pe moti' 
afla în siguranță. Era într-o zi fn 
plimbam, în discuție cu câțiva 
când a apărut lonel Moţa, oare 
Corneliu este în birou, spunându-ne în | 
pedepsit”. S-a dus să le comunice la 
Căpitanul Clime, Generalul... La vreo ji 
curte Fane Georgescu. Era foarte ag 
toale. M-a rugat să mergem la Gen: ral, l 
sus. A predat cele două pistoale s 
au reuşit să pătrundă în spital cu 
pe cei ce vreau să-i împiedice. | 
cra într-o cameră comună. A CăL 
trase în plin l-au doborât în pa 
purtau l-au sfârtecat în bucăţi, că 
tură. Am rămas îngrozit de atâta E 
Ingrozit când spunea: „Vă duceți ş 
a Si 
pun la adăpo 
Cum mă predau şi eu.” S-a. 
vRăsplata luptei laurii vor fi / iar. 
Acum aveau să fie slăviți 


Nicadorii i 


sa S-au predat şi au mărturisit 
rin ȘI alți avocați, s-a prezen 
N să schimbe cu ceva în bi 


Cal Troian Intra Muros | 170 
prilej de propagandă, căci cei 10 făptaşi al OMor 
icarea legii cu maxim 
aplicarea legii cu maximum CE Fo. 
la câte 20 de ani muncă silnică şi nici nu au mar ăi 
după mult timp, Căpitanul, însoțit de Moţa şi de Cl 
să redeschidă tabăra de la Carmen Sylva. N 
În vara aceasta, a anului 1938, au luat fiinţă, 


peste 30 de tabere legionare de muncă şi educaţie. ] 
i îi 1 ă Si a la 
aceasta avea să fie terminată şi Casa de pe munte! 


birouri era mult de lucru, cu oarecare reforme în o: 
trimitere de ordine şi circulare şi mai era şi în ajun 
când toți căutau să plece să-şi petreacă vara, în 
tiuni balneoclimaterice. Murise şi Didi Micescu, € 
cel mai bun prieten şi susținător al nostru. O mos 
bănuitoare. Mâncase ceva, a băut o cafea şi moa 
neaşteptate. Am făcut de gardă lângă corpul lui 
intonând imnul morților legionari. ă 


şi la întoarcere, Nicadorii. Fuseseră transport 
soarea Aiud la Tribunalul din Bucureşti pentru u 
alte procese. Nu-i mai văzusem de când Doru 
scrisese din Jilava: „Popă popărie / mare măgărie / 
de ce moaş-ta n-ai venit / popă Rasputin / să ne 
dusesem vin și altele, ciocnind împreună câte un 
vriştii fuseseră trimişi pentru ispăşirea pedep 
acum vor zace cu toţii în temniță. Îmi fuse 
bucurii, şi la suferințe. De acum nu aveam să-i mai 

A scris Căpitanul de la Carmen Sylva, ca i 
Generalul şi cu mine să inspectăm toate taberele d 
Drumuri multe şi obositoare. Era greu şi pentru 
liber pe C.E.R. la toate trenurile, de multe ori 
compartiment de clasa 1, şi pentru mine, care 
luasem abonament pentru clasa a Ill-a. Măr 
şefului de tren să vin în compartimentul lui, 
de atenţie; era de-ajuns la vreun control să s U 
cine e ocupat compartimentul, ca să nu-l mai 


um de pedeapsă şi au foste 


Ardeal, unde aveam mai mult € 
încă de anul trecut să construiasci 
mare, cu două etaje. Terminase 
conducerea taberei, se depunea 
in echipe cu schimbul. Căpitar 
aprovizionarea cu alimente. 
fesorul Dan Rădulescu, de la 
mare savant în urma unor dese 
Acesta devenise un mare admii 

Wăm masa la el, bucurându-ne 
pornit la Sălaj. „Merge, mă?” , 


"SA toate bune.” În Sălaj ni 
Tăgea chiulul, u 


la Rada 


Partidului, 
activitate 


Nu voi pomeni de toat 

cele mai mari. Am colindat 4 
şi zi, căci Generalul prefera să 
să mă obosesc groaznic, îns 
Cotingeni, în Basarabia, ui 
legionari, a început renovarea uni 
dant legionar, era un om se 
multă tragere de inimă. Ne.-: 
noastră, lăsându-ne o impresie . 
ducați de o maşină, prin drumur 
la Chişinău, inspectând o grădii 
muncea intens. Fabricau cărămi 
cămin studențesc. Aici am cun 
student la facultatea de Teolog 
cu Mile Lefter. Am făcut o v 
ne-am înapoiat la Bucureşti, 

Inapoiaţi la Bucureşti nun 
trebuit să rezolv o parte din. 


rmărindu-se mi 
emenea se pi 
» unde era şi dr, ! 
Wnedoara, unde Iosif Coste: 
înființase trei tab 
4. Am fost surprinş 


Imişoara, de as 


Da 


Cal Troian Intra Muros | 172 


Alba, al cărui şef era avocatul Ilie Colhon, ajutat de La 
tot avocat, ce profesa în Alba-lulia. 2 aâă 
În tuia de Săsciori, unde locuiau părinţii 
Țărani înstăriți, cu O vie renumită, luase fiinţă o 
construcția unui cămin cultural. Conducerea taberei 
Bănică Dobre, legionar comandant, cu multă experii 
muncă, ordine şi disciplină desăvârşită, ridicase în 
clădirea, destul de mare, până sub acoperiş, pa 
lăudându-se că până în toamnă va fi terminată şi, 
bibliotecă bogată, va fi dată în folosință populaţiei. 
şi cântece legionare, am fost conduşi la locuinţa lu 
legionari şi, lumea adunată, entuziasmați toți de 
generalului, care nu au lipsit în toate inspecţiile 
Ospătați împărăteşte şi înveseliți de vin, am rămai 
doua zi, când am pornit la Râmnicu Vâlcea. Aici, | 
cea mai vestită şi cea mai grea tabără. Se tăia în s 
un drum uscat de la Bistriţa sus pe munte, la mănăstirea 
unde se afla mormântul lui Matei Basarab, unde nu se put 
decât pe o mică cărăruie. Legionarii voiau să CONSI ru 
drum practicabil nu numai pentru căruţe, dar şi pentru. 
o muncă grea, efectuată cu dinamită şi unelte gre! de s 
tra, un număr mare de legionari făcând cu schimbul > 
Tabăra de aici era în subzistența Episcopi 
Episcopul Vartolomeiu trimitea zilnic alimente și 
venea la mănăstirea Bistriţa, de unde privea la mul 
legionari. Ne-am oprit la Rm. Vâlcea, făcând o i 
care ne-a trimis la Arnota cu mașina condusă | 
Cristescu, consilier episcopal, cu care fusesem coleg ! a 
şi la Teologie. luase în maşină hrană şi vin p 1 
Ajunși la Bistriţa, a trebuit să ni se înş 
să putem urca pe munte. Ne anunțasem că 
i-am găsit în plin lucru. Aşa că am putut obse 
depuse, ferindu-ne din loc în loc de exploziile d 
am ajuns la mănăstire, s-a dat semnalul de adu 
raportul dat de doctorul în teologie Andonescu, Tei 


Ja Athena, un element excepţional, care nu admite 


de la principiile moralei Creşi ru 

puși la prele încercări. Erau adăj 
bucătăria era condusă de fete legii 
istorice: mănăstirea Bistriţa şi Ar 
legionară de la Arnota, veneau des: 
ofrande în bani, şi frumoase cuvin 
Inspirat de cele ce a văzut, E 
Amota și Drăgășani”, şi versurile ei 
munţii. După ce am vizitat mănăst 
mormântul lui Matei Basarab, la călugări i 

am primit unele amintiri lucrate de ei, du 
locuința fetelor și cazarea legionarilor, 
îmbărbătare din partea Generalului, ne- 
Generalul şoptindu-mi la ureche: „Ce zi 
lor!” „Ce să zic... nu mai pot spune nimic! 
La plecare, Andonescu a ținut să ne raporteze: 
cut în tabără, domnule General, un lucru Orptotmi 
din legionari s-a dat la acte imorale. Este 
licențiat în Drept la lași şi comandant-aju 
aci, A coborât în câteva rânduri la B 
beţie. Ultima dată, în stare de ebrietate, 
provocând o încăierare cu scandal. Am f 
tabără, Acum se găseşte tot în Bistriţa. | 
pe. Coborând în Bistriţa, am dat p 
“ra cu C seneralul: „Ilie, vei pleca im 

la J te duci la Carmen Sylva, unde v 
i der ce ai săvârşit. Numai așa pedeap 
ha obtii abaterile. Și acum, ex 
ia si Era cunoscut de Căpitan câte n 
emis ot chefuri, evrei, urmate de petreceri. 
Seoinduri a făcut cunoscute abaterile Căpit 
dat această PNTB l-a eliminat din organizație pentr 
Plin de vitejie Jcapsă ușoară, avându-se în Vi 
Aaa ela n min şi campanii elect 
Maşina ju ni păşani, unde tot părintele C 
» Am găsit, în marginea Drăgășai 


Cal Troian Intra Muros | 174 


dărie, pe Jegionari dormind. Abia de s-au ridicat buimă 
dea raportul, la invitația mea, „Sunt obosiţi, domn > Ge 
am încercat eu să-i scuz. Şi erau într-adevăr obosiţi. Se a 
după-amiaza câte două ore, din ordin. În oraş însă în 
plină activitate. | 200 ON 
Aici se lucra la construcția unei biserici, AV 
Bărbulescu, şef al județului Vâlcea, care conducea 
prezent, împreună cu preotul paroh Necşulescu. În 
lucru, dădeau o mână de ajutor zidarilor. Am trecu! 
nările mele de inspecțiile făcute în rândul taber 
care aveam să le înmânez Căpitanului. Altele pe ce 
văzut nu l-au satisfăcut pe General şi i-au pro 
„Apă de ploaie, mă! mi-a spus. Să raportezi lui Co e 
rămas să mergem pe Rarău. Drum lung, cu trenul şi u 
pe munte. Din Câmpulungul moldovenesc, am por 
de Sebastian Erhan şi câțiva camarazi, să urcăm I 
dat un cal Generalului, pe care-l ţinea, de frâu, un îi 
glume, cu înjurături, o bucată de drum Generalu 
coada calului, unde panta era mai abruptă, ca să n 
aplecat în față, provocându-i dureri, am sosit pe 
mul făcut pe jos, frânți de oboseală, eu 
neobişnuit cu urcuşuri grele. Celorlalți le era 
aveam nici bocanci de munte. Aşa că prin piatră a 
mi se rupă pantofii. Sub supravegherea lui Mirono' 
de zor la acoperiş. Era o casă mare, clădită din | 
cu zece camere mari la parter, cu o verandă lar 
camere la etaj. Ne-a făcut impresie bună. Am 
munte, la schitul Rarău, unde călugării ne-au î 
băuturi vechi. Nu a vrut Generalul să rămânem 
aici. Plecasem în zori de zi şi tebuia să ne îne ) 
cu toată oboseala. Călugării ne-au pus la dis 
calul lor, în care am aşezat pe General, cul 
urcuşul a fost greu, nu mai uşor a fost cobi 
felinare aprinse în faţă, altele înapoia cări 
din piatră, ținând de căruţă ca să nu se răs 
însângerate de pietre, abia că am ajuns j 


pe ac aid a tm eat RDI i A vai d titan ard lv 


N 
4 ] 


hotărască înapoierea cu prim 
putut să mă ia cu el în câmp 
Am văzut apoi, la vreo 
la un drum sub comanda îi 
Sectorului de negru, care să 
buita, ctitorie voievodală, unde 
Palaghiţă, trecând-o printre taberele bur 
tat şi altele, în urma acestora Generalul 
dar şi decepţionat, rămânând cu 
La Carmen Sylva începu 
camarazi. Se acuzau unii pe alții 
trezeau invidia şi ura, precum Și an 
frunte. De aceea se pârau unii pe 
primeam la sediu, am observat că se p | 
organizaţiile judeţene, ce dăunau bunului m i 


circulară, pe care să o multiplice şi să o e 
nizaţiilor judeţene. Circulara făcea cunos 
ca, atunci când au ceva de spus sau de 
camarazi, pentru că s-a dovedit că unele 
neîntemeiate, legionarul care are ceva de rec 
hârtie toată pâra, în două exemplare. | 
doilea să se dea celui pe care îl reclamă; 
nscenările, invidia şi ura, ce luau naştere 
In ziua aceea, Generalul primise două 
ralul Băgulescu, vechi prieten. Acesta, 
Sai amintesc, fusese mai întâi ata 
age a plai POIERHARA Tipăitgn 
te ARDEA „ pe care am difuz 
iai m luat parte la întrevedere. ! 
CUnoștință ri amine câte ceva din zit 4 
ata pi ! le mi-a făcut „o impresie foarte 
mă aflu vă Si atenţie toată activitatea | 
voi şi vi ra nos numai de bine şi nu uiţ 
vorbesc și a ati până la sfârşit. Doresc | 
canu, Cu dumnea 


d [) 


a Muros | !7* i 
si s-au ivit ocazii să-l cunoască şi 
S Ştiam întrevederile lor, iar i 13 
nenorociri, m-a căutat ca să-mi ur: unt tiă at 
fletul lui curat. După el a venit E A 
de multe ori ministru liberal. Se des 
partid al lui, Partidul agrar, colaborân can 
o altă fracțiune țărănistă, a lui Armand ăline 
dinul lui fusesem exilat din Mai 


de Interne, din or h s xilat din 
Şeicaru l-a atacat în câteva rânduri prin ziarul 


cărui director era, cel despre care lorga 
Românesc”, când a început Șeicaru să-şi cit i 
tipografia „Curentul”, „Etajul şi şantajul „Îl 
toianu „Bestia şi monstrul de la Breasta, dândi 
ca de un animal păros. Argentoianu era bogat $ 
Breasta, în județul Dolj. Erau atacuri violent 
gar. Se spunea că Șeicaru urmărea prin at 
plătită încetarea. Dar Argentoianu i-ar fi u 
tat la Minister. Șeicaru îşi freca mâinile de 
are să încaseze acum o sumă mare de ban 
cabinetul Ministrului imediat. Şeful de c 
care Argentoianu i s-a adresat: „Imi pare | 
şi întorcându-se cu spatele la el, dând dnu 
ca să i se vadă dosul — acum să mă pupi În 
imediat. Acestea mi-au fost povestite de Gi 
Eram de faţă şi când a venit Argento 
recomandat; „Asta e popa ăla din Marar 
care l-aţi dat afară ca periculos sigurai 
faceţi pe plac evreilor”. „Da, şi uite că ţ 
Ar trebui să-mi fii recunoscător. Stai 
secretar de partid cu viitor.” Am 
guri, socotind că au de discutat un 
mea, şi m-am retras în biroul meu, 
General. L-am găsit trist. A chem 
vicii pentru ceai, pe care el îl | 
să-mi spună că acum regretă 
noastre, „Toţi sunt niște hai 


Cal Troian Intr 


vedem”. 
Căpitanul. 


su 


amestecă în tărâțe îl mănâncă po 
M-am făcut de râs. Cred că în curând 
de voi”. Și apucat pe această pantă... 
înjurături, adresate în general, dar de. 
fără glume. erei 
M-am gândit imediat că trebu 
discutate cu Argentoianu, veche cunoș 
şi aceeaşi politică, împrietenindu=se e 
Eram pe gânduri. Terminasem de expei 
noaptea m-am apucat să seriu Căpitan 
circulară. Am făcut două exempl 
toată discuția ce avusesem seara cu 
prima, a fost expediată recomandat d 
am dat-o lui Raicu, ca la ora 8 dim 
pe biroul lui. Nu am fost sunat ca 
pe la 10 a trimis pe Raicu să mă che 
cu monoelu, îmbrăcat corect, în poziția 
comanda. „Ai scris dumneata a 
furia. „Da, domnule General”. 
locuinţa. Să dispari de aici şi să 
les?” „Da, domnule General. 
două ore ca să nu vă mai ene 
mi-am făcut bagajul, am spus lui. 
dență, căci se obişnuise, ştia ce 
alături de mine. Mi-a adus un ta 
Teiu, la prietenul meu Gh. Mo 
găseam la Carmen Sylva. 
h Intâmpinându-mă, 
întâmplat, „M-a dat afară, 
al Şi am plecat”. A încep 
u â y pi 
ea i Nu s 
legionari Dă Re 
Nera î eocamdată ni 
Poti chemat ofițerul 
frumos cui bei PRR 
S acum în tabără. $ 


cal Troian Intra Muros | 178 


multă. Căpitanul şi-a luat ca aghiotant pe rii: 58 
tip nostim şi plumeţ. Din prima ăi a so | e | 
plimbare cu barea pe Marc, însoțit de pescarul care a ii 
lângă tabăra noastră. | e 
Viaţa în tabără la mare îŞi are farmecul ei, dei 
îndeplinit în fiecare zi programul ixat, scularea la o 
neața, exerciţii fizice, rugăciunea în comun, alinierea ! 
raportul, cântece, plajă - dezbrăcaţi, în razele 
micul-dejun la ora S, după care urma munca. La 12 şi 
masa de prânz, cu odihnă de două ore. Iarăşi la m 
de o şedinţă educativă, jocuri şi cântece, după 
de seară şi culcarea între orele 22 şi 5. Nu ştii cân 
Au dispărut gândurile și grijile. Ai în faţă marea, CI 
când furioasă, când liniştită, oglindind în undele € 
lui, vapoarele care circulă, răsăritul de soare, apususu 
arată apa mării în culori de basme, atrăgând privirea « 
acestea şi aerul de mare te umplu de sănătate. 
zile când Căpitanul m-a chemat la el. Primise 
partea Generalului, în care îi cerea să mă t 
Bucureşti, fiind mult de lucru. Lăsasem lui Mug 
corespondență care cerea un răspuns mai greu 
ralului, care probabil se îngrămădise pe biroul 
l-am întrebat. „Nimic. Stai aici şi te odihneşti 
măcar un răspuns?” „Nu. Ca să vedem ce are si 
darul de a prevedea câteodată ce are să se înti 
Nu a trecut mult și am primit a doua ! 
o telegramă prin care ceream să trimiți pe 
e mult de lucru. Stop. Nici un răspuns, $ 
Maldăre de corespondență nerezolvată. A 
amândoi de conţinutul telegramei şi nu 


prin două telegrame să mă tr n 
răspuns, O dă dracului de tea 
aducă scrisoarea şi să mă ducă 
Ja mine întrebător: „Eu zic că e 


colete de circulare şi broşuri, ca să 
cred că este cazul ca să te odilhneş 
mării”. Nu a răspuns nici la seri 
primit o altă telegramă hazlie: V 
trimis două telegrame şi o scrisoare | 
Stop. Mâine dimineaţă sosese la Ca 
murit sau v-a luat dracu”. Cantacuzi 
În fruntea unei coloane, forn 
numită Garda de Onoare a Gener: 
să-l primească, Programul de zi a 
sărbătorire. Cu raport, eu imnul 
legionară”, l-au luat în braţe pe Ger 
coborând pe drumul făcut de legii 
în intonarea marşului muncitorile 
de veacuri viitoare / Cu frunţile în 
Era mândru Generalul. Primirea ai 
dragostea cu care toți l-am întâmpina 
Stat vreo oră şi ceva în discuţie cu ( 
după care am auzit strigând: „Po! 
mama ta!” Dădea înjurăturile pe faţă. 
feluri, fără a se feri de legionare, 
Astupaţi-vă urechile!” Am. scos. 
danţilor: „Aici sunt, domnule ( 
onară devotată, cu multe merite, | 
“ăzălorise pe muntele Rarău, în ta 
se ema 
; l-a luat de braţ pe Gei 
iusese desemnată să-i poarte « 
M-a cuprins în braţe, să 
e, auzi? Comeliu es 
Numai eu sunţ un prost, un 


dobito 


Cal Troian Intra Muros | 180 


General. Eu v-am iertat din momentul în care am plecat 
neavoastră”. „Am vorbit cu Corneliu. EI zice oa să 
cu voi măcar două săptămâni. Ce părere ai?” „Cred i ae 
mare, soarele, plaja şi puţină baie vă vor face mult bin „vă 
multă sănătate şi vă va întări în (am trântit o glumă) pă! ile sla 
A râs, m-a prins iarăşi în braţe şi m-a sărutat Cu, a 
porc!”... De când a venit Generalul e plină tab 
veselie, de povestirile fără perdea, şi glumele răs 
să facă plajă lângă profesorul Codreanu, cu care $ 
mind. De te afli în jurul lor, ai să auzi niște d 
de unde le mai scot. S-a angajat şi la muncă. Îmg 
cară nisip cu targa pe plajă, ca să fie mărită. Foto! 
prins într-o mulțime de poziţii. E un chioșc cu de 
şi o-mulţime de fotografii din tabere legionare. O foi 
la targă a apărut în ziarul „Cuvântul ” şi în alte 
articole elogioase la adresa lui. Vechi p i 
cunoscuţi, care vizitaseră tabăra, îl caută să-și s 
cute și să râdă împreună de glume. ași 
A sosit într-o zi o căruţă cu alimente — ta 
tată de legionarii din Dobrogea — şi am cunosci 
din satul meu natal, din Argeş, şi cu mulți ani 
colonizat în judeţul Constanţa. Erau mulţi din ci 
acolo. Aveam şi două verişoare bune. Foi 
numit Mereni, după numele haiducului Mere 
povesteau bătrânii că era din comuna 
m-a rugat să merg cu el la Mereni, să-mi văi 
Drum de vreo 12 km cu carul. Au afla 
mea și au venit toți grămadă să mă vadă. Era 
mea, alţii mai mari, cu care copilărisem şi ne p 
împreună, Aproape tot satul era legionar. 
duminică, am oficiat liturghia la biserică în 
lor, la care au asistat de nu mai încăpeau ă 
în clear dat mâna cu toţi, le 
rit „de ziuă, când 
iarăşi plină de alimente, ne-ar înapoiat (8 
bucuros că am văzut pe aceşti 


vastră 


Pi 


amintiri de ochi frumoşi. d 
le-am întâlnit acum aici, căsă 
tabără un grup de tineri polo sei i i 
nizaţie politică naționalistă, tolers i 1 Olonia 0 orga- E: 
cam același sistem organizatori i pat i 
insemna că vor să se inițieze şi 1 


unor şefi de judeţe pe care îi şi înş 
intoarcem vizita. Am acceptat, şi 
sese acum preşedintele Uniunii 
Fugen Popescu, la comanda unui e 
răspundă invitaţiei. „Ce zici, mă? 
Bucureşti? Auzi, Căpitanul zice că ne-a 
odihnă o lună de zile. Dar crezi € 
acasă ne aşteaptă atâta lucru? 
Generalul, și a doua zi am şi luat 
Generalul mi-a arătat şi mai 
Scrisori şi telefoane, Hedwiga mă cău 
din mrejele ei. Mai ales că acum 
polonezilor, făcând pe interpreta. Aşa 
tineretului polonez din România 
sada Polonă, apoi pe Dietrich, 
Lamberg — acesta o rupea binişor şi 
cunoscut și pe Arcizewsky, ambas 
carea acestuia la Varşovia, ca min 
luând şi pe Paprozky ca secretar 
cu Nosowici, noul şef al tinerilor. 
mare ajutor când primejdiile mă 
Intrevederile acestea, la care inter 
Chiar faţă de cii sentimente d 
Sa-mi pierd minţile. Cu cât 
etnic. căci veneau ocazii de 
mine, cu zâmbete şi priviri î 
La Centru era atâta de lue 


intâi. Se impunea o cercetare a elem 


Cal Troian Intra Muros | 182 


în partidul „Totul pentru Țară”. Cereri multe. Unii poa 
nați de ambiţii de parvenire în posturi mari, în caz U 
tarii. Chemat de Mihalache şi de Mihail Popovici, a 
că ei urmăresc o scindare în Garda de Fier, cu le 
fruntaşi, pe care, ademenindu-i cu poziții înalte, 
partidul lor. Am tot amânat cu răspunsul meu, ca s 
unde vor să meargă. S-au petrecut atâtea evenime 
multe îmi vor scăpa din vedere pentru a le înse! 
aveam şi grijile mele personale. Băiatul meu cel 
acum în clasa a III-a de liceu. L-am chemat, fiind 
lângă părinţii mei, să vină aducând şi pe fratele lui, 
să-l pregătească să dea examen de admitere la ice 
gherea lui, ca să-i am de-acum pe lângă mine, înce] pi 
având grija uniformelor, a cărţilor şi a taxelor şe 
Alecu Cantacuzino cu Eugen Popescu şi 
din studenţi legionari au plecat în Polonia să înt 
tenilor polonezi. Au fost primiți cu mare Sin 
înapoiat cu daruri, ca amintiri. Terminându-se 
Carmen Sylva a fost închisă. Celelalte, în care 
strucții, au continuat până în iamă, cât a ! 
Căpitanul a convocat pentru o adunare la C 
legionari şi persoanele noi care au cerut să se 
Vrea să facă o tatonare, spre a observa dorin! 
unora, oameni care nu au ce căuta în Legiur 
primiţi cei ce dau totul, chiar și viaţa, cei ce 
profitorii şi vânătorii de bogății. La ședin 
Generalul, Comandanții Bunei Vestiri şi 
unități legionare. Clime și alţii. Sala de 
Toţi au preferat să stea în picioare. Eu 
deschisă, fiind atent şi la telefon. Fusese 
despărțea biroul Căpitanului de sală, ca 
Șeful a început, prin a întreba, mai 
Posturi ar dori să ocupe câ 
„guverneze, Horodui 


pe drept cuvânt merituoase p nu 
poftă de îmbogăţire, A fost un 
respinşi. Intrebând pe Cotigă, 
Justiţie, în postul în care îl 
„Totu Nicolae, tu ce ai vrea să fii 
ocupat de mine. Călăul Legiunii. Să tr 
tâlharii şi hoţii, ce au furat avutul țăi 
care s-au îmbogăţit pe căi necinstite. 

Răspunsul lui Totu cred că a. 
nelinişte. Mi s-a adresat şi mie; „Dar di 
gânduri de mărire, Cu voia sau fără y 
vreau să mai descalec o dată în. 
acolo toată umilința, toată sărăcia şi 
abătut pe capul românilor noștri. 


ai soartei la care nu s-a gândit nici. 
voturile numai cu promisiuni deşarte. 
ca Dragoş şi Bogdan, când au descăle 
două sau trei luni, până voi face dreț 
pe munte, în mijlocul pădurii de brad, ui 
în locul donat de un bătrân bisericii la 
Acolo voi duce până la sfârşit o viață 
din când în când, ca Ştefan cel Mare la 
rugăm împreună pentru victoria totală 


iai 


După aceste tatonări, Căpitanul a i 
Probleme din care am reținut: a 

Sunt stăpâniți de pofte şi ambiţii 
avem încă un program de guy 
OTicând, atunci când va trebui, că 
problemelor prezente şi evoluţiei tii 
ai nu-și mai au importanță. 
acut propaganda pe baza unor pr 
Mcrodată, unele din ele fiind p 
“Al Şi în cea internă trebuie 
Prezentului Şi să nu fim in 


Fă 


Cal Troian Intra Muros | 184 


vom afişa programul nostru atunci când vom fi chemaţi . 
aducem la îndeplinire. Mai suntem acuzaţi de dictatură într: 
stat totalitar, venind la putere printr-o lovitură. Ei bine, ţin 
răspund atacurilor şi acuzațiilor, că niciodată nu am ; 
asemenea idei. Nu ne grăbim. Ne facem mai întâi educați 
când vom socoti că suntem destul de copți, vom veni la p 
numai pe cale legală. Nu vom desființa partidele po | 
Acestea vor fi folositoare în opoziție, deschizându-ne oc 
unele probleme. Ele vor dispărea cu încetul, măcinându-se îi 
ele, în timp ce noi vom lupta din toate puterile pentru o drej 
cu cinste în viaţa politică şi pentru o guvernare de înnoire 
a Țării. Vrem să clădim o Românie nouă. Am fost şi mai. 
încă acuzaţi de comunism. Ţin să accentuez încă o dată e 
suntem nici de dreapta şi nici de stânga. Drumul nostru este în! 
aceste două extreme. Plutim de la dreapta la stânga. S- 
întrebări dacă suntem sau nu regalişti. Am avut, cum ne 
Istoria noastră, domni buni şi domni răi. Noi sunt 
domni buni, aleşi din sufletul-elită al neamului ron 
preconizat pentru aceasta: vom rămâne regalişti, d 
legionar; vom alege din sânul neamului 10-20 elen € 
din famihile cele mai bune, ce s-au dovedit a fi excep 
învățătură și dotați cu însuşirile şi caracterele cele m 
Tinerii aceştia vor fi crescuţi, educați şi instruiți de € 
dascăli, pe seama statului, din care se va recruta v 
sfetnicii lui. Vom rămâne în respectul legilor și b 
mului, legaţi de biserică şi de credința creştină. 
M-a luat Generalul cu el, fiind invitat la co ngre 
al studenţilor pe Țară, care s-a ţinut la Târgu-Mureş, 
Alecu Cantacuzino. Niciodată nu a fost un mumăr ! 
Congresişti ca acum, Studenții şi-au asumat toată o 
“pina în nea orele pn ri i o 
fi Pt ră de primit cu tot alaiul, şi cu cânt 
vina pina marea sală a palatului cultural, 
prin megaoaze și de „ul VTED SRO 6 ami 

în sală, A ştiut i edi ant efoi 0 

; să vorbească Generalul. Avea darul si 


nat e aa i re ap ARO N 


şi să exalteze publicul. Se dovedise cu talent a 
discursuri ce le ținuse tot prin “Ardeal, la e 
Aclamat de toată prezența, a fost purtat pe braţe îns 
fața publicului de afară, în uralele mulțimii. Am ri 
zi la Târgu-Mureş. Seara am fost conduşi la gară, | de 
şăluiau studenţii, cântând. ri 7 area Ai 
Congresul a ținut vreo săptămână. închei 
Cantacuzino a crezut de cuviință, la termin Să alcătuiască 
nişte echipe pentru pedepsirea duşmanilor legiunii, de care preșa : 
ce ne purta ură a făcut uz în atacuri. Echipă pentru Lu sa 
alta pentru Armand Călinescu, pentru Victor lame 
fost un act cam nechibzuit, la care noi, la Centru, 
tam, şi atacurile au pornit furioase, exagerând totul, cu e | 
morții ce vor porni la asasinate. Urla presa din Sărindar, A 
scuipând venin şi ură. Dau replica ziarelor românești, în frunte E e 
cu „Universul”, „„Cuvântul”, „Porunca Vremii” şi toată presa 
legionară, revista „„Axa!”, ca şi cele din provincie, ce ap "poata 
n mare număr. S-a dezlănţuit Războiul Civil din Spania, şi presa 
publică zilnic luptele care se dau. Guvemul republican al 
Frontului popular, susținut de ruşi, s-a dedat la acte de teroare şi 
crime. Ceea ce s-a petrecut în Rusia cu Revoluţia din 1917 se 
petrecea acum în Spania. Sprijinit de ruşi, care voiau să prindă 
Europa între două fronturi, răsăritul şi apusul, Frontul popular 
Mape mâna pe putere şi imita ce s-a făcut în Rusia: fruntaşi 
n (naționaliști) arestați şi omorâți, b i u 
Bale, Mei episcopi strangulați, fruntaşa comunistă 
Pe n wii. (Pasionaria) ar fi mers până acolo încât să stran- = ps) 
sa lata cu dinţii înfipți în gâtul lor. Generalul Franco” te 
su a ŞI italieni, pornind cu armata marocană unde ha 
Suvernator, în Pază tat” a a PRIORRIIN a a 
rele aer pi front de luptă ordonat, ci aşa, cum s-au găsit i 
duceau nai aa Poziţii, căci şi unii gonerali:0u-atanață€PM at: tai 
altele Dia - pe di lui Franco. Sonian ziarel E i ră 
ru alui, de nu mai puteai înțelege nimic. Ziarul 


"alendaryp» Ba ă 
darul”, eu Nichifor Crainic, avea o atitui line c 


ASR. 
ţii. A 


e 


Cal Troian Intra Muros | 186 


nă, atacând comunismul spaniol. 
de o parte şi de alta, până şi”pri 
rile întreceau orice imaginaţi 
pe vremuri legendare. Franco 
rie după victorie, do 


naţionalist-creşti 
îndârjite, cu morți 
împuşcaţi, iar distruge 
şeau acte de eroism ca 
tineretul falangist, purta victo 


un bun strateg şi comandant. 
La Toledo, generalul Moscardo, comand: 


cadeți de acolo, cu puţini elevi rămaşi în timp € 
„guarda” militară şi civilă, a rezistat în clăd 
apărat şi de zidurile puternice ce se înălțau 
Topa, a rezistat atacurilor comuniste timp de 9i 
cucerit orașul. Artileria a distrus toată clădi 
turile subterane, având guri de apărare, nu au 
Aici au rezistat până la ultima bucată de pâi 
ultimului cal pe care au mâncat-o, în miros 
morților îngropați aici, potolindu-şi setea € Ni 
care erau curăţaţi caii şi nu s-au predat la toa 
Pe un fiu de-al lui, ofițer luat prizonier, l-au forțat 
său capitularea într-o convorbire telefonică, ara! 
fuseseră tăiate şi puse acum în funcțiune. „Da 
pune în libertate pe fiul tău ce e prizonier la 
şi convorbirea a avut loc. „Tată, i-a zis fiul, 
conştiinţa de ostaş”. „Nu mă predau”, af 
a auzit la telefon împuşcăturile şi fiul lui 
După câteva zile, a fost despresura 

era atunci colonel. A fost înaintat la gradul 
cea mai înaltă distincţie. Câte comentarii nu S- 
românești pentru acest act de vitejie ce a st 
lonel Moţa, o fire mai sensibilă 

mare luptător războinic, impresio at de. 


Ax debt apă Aaa Ra iau a ș —. : 
eat die Marie i pi at la 


. 


o hotărâre ca o echipă din elita legio 
Moscardo un dar omagial, ceea ce C 

„trecut prin gând că această echipă 
în mod simbolic, căci nu ca era cea ca 


să aprobe, dar numai pentru 10 
Generalul Cantacuzino avea 
al partidului, oferindu-şi sab 
purtat-o victorios în război, e; 
suferit unele transformări. Mâner di 
Mihail şi inscripţia: „Din pa 
ghelul Mihail”, cu teaca, tot 
toare din piele de căprioară. 

Echipa a fost formată di 


Mă gândeam la Totu. Fusesem invi 
iau masa la el, cu care ocazie a 
torise cu o basarabeancă, o fată. fi 
nobilă. Totu era un bărbat cu o fiau 
făcut în timpul mesei să-i spun. y 
numele, pe care Totu îl şoptea pe fro 
ai găsit la urâtul ăsta ca să-l iei de bărb; 
a duioasă, din care reieşea toată 
„EI, părinte Niculiţă, este Bu 
»Ei, părinte N ţă, un om bun. Bun 
“dial Viața”, şi cuminte a | a 
ătrâneţe. În ziua când am cerut Căi | 
în frontul din Spania ca preot, pe 
iau. Marin — lipsise din Bucure 
sa ie ane, nu-l las pe Moţa să plece 
a i iți ce va fi adus din Spania.” 
intaşi. Numărul mini i 
ŞI. Nu minim ce alcătuia 
a Dragii mei fii şi ceilalți din far 
ei. ale mele, îmi vine greu 
S război i i iii 
Sil oiul din Spania. Emoţiile mă « 
ețe, când mă gâ 
mea nă gândesc la primejdiile 
Cris o carte i 
“Xemplare: „6 ce a fost publicată şi răsp 
4 : Cea mai jerftă | 
ȘI pe care poate o mei | 
acum, Sumar, dj Mai 
vite. ă “i cuprinsul acestei că 
făcut pregătirile de dn 


Oeşti, e 
Cu Crucea şi Sfânta îm 
împărtă: 


Cal Troian Intra Muros | 188 


poziţiile ce aveam să ne prezentăm generalului Me 
fotografii ce au apărut prin ziarele care anunțau ple 
tră, producând mare vâlvă nu numai în rândurile leg 
opinia publică, dar şi peste hotare. Am cerut parohulu 
facă slujbă la biserică pentru noi, ne-am spo' | 
împărtăşit creştineşte, precum cel ce se pregă 
Asistenţă numeroasă. Pomenesc aici ŞI de 
cuzino, mama lui Alecu, care, de când acesta păşi 
legionară, nu-şi mai primise fiul în casa ei, a 
îmbrățişeze, să-l sărute şi să-i dea binecuvântarea. | 
Nu am avut nici o dificultate în scoaterea 
viza de trecere prin anumite țări. Legația fran 
să nu ne încuviinţeze trecerea prin Franţa. E 
Blum, de nuanță socialistă. Invitaţi să luăm m 
niolă, ne-am prezentat toţi, chiar şi General 
legionară, impusă de Şef, în toate ocaziile oficia 
pinat ministrul spaniol Pradi Şutzo, în uniform: 
Am urmărit atenți să ne comportăm după. etichet 
bogată, cu servicii şi bunătăţi nemaiîntâlnite, di 
selecte, aduse din Spania, înconjurați de personali 
coase din înalta societate. Era pentru prima Oari 
noi eram poftiți la o asemenea masă şi nu dori 
de râs ca niște țopârlani. pie a 
Am trecut cu bine examenul. Alecu. 
la Berlin înaintea noastră, EI făcuse parte din 
colindase prin multe țări. Îi fusese încredi 
Onoare pentru merite în corpul diplomatie. 
la Berlin, îmbarcarea noastră pe un vap 
Lisabona. Când am ajuns în Gara de 
se înghesuiseră să asiste la plecare. 
plecau, Eu nu aveam pe nimeni. Copii 
lui Mugur și lui Mircea Popescu un te: 
când aveam să mor. Mare mi-a fost mir 
de moarte, Fânică Anastasescu, cu un p 


E 


eu un pachet cu ceva de ale m 
dragoste: «Ne iertăm, Fâni 
moarte». Timidă, a venit şi 
câteva flori: «Să nu duci gri 
ocupa de ei». Ne-am despărțit. 
și sărutându-și soțiile şi rudele, 
în mişcare și mă gândeam la 
au suflet. Ruta noastră era prin Poloni 
ne-a ieșit în întâmpinare tineret cu fl 
repezeală, s-au angajat să le. 
Generalul a început să ne învesel 
Berlin am rămas 24 de ore, fără in 
tat ce am putut. Călătorind mai departe, 
Koln, pentru alt tren. Moţa ținea. 
minunate construcții arhitectoni 
deni vedea o pictură sau o statuie a 
obsedat de această figură. La 
arhanghel este patronul oraşului. 
pe vaporul „Monte Olivia”. de mă 
cam la miezul nopții. Aveam “şapte 
Lisabona. Căpitanul vasului a fost fo 
dispoziție, pe lângă cabine bune, şi | 
Generalul ne dă explicații cum să ne ap; 
de la mine, mă. Că eu ştiu ce vă spun. X 
âi dracului”, Se ştia de toți că 
mergem. Un tânăr din Berlin, înso 
10!. Era fiul unui general rus, fugit în ( 
Revoluţiei din 1917. ÎN chema Igor Zaha 
Stagiul la tancuri, în Berlin. Mergea a a 
E. ca voluntar contra comuniştilor. N 
intai luăm în echipa noastră, având ! 
m ponnoa sa pm: en 
Ntâlnese q a nas luptat pe 
oi, în afa Up Vreo opt ani, la Bei 
ră de mine, i-a cuprins ră 
luri furioase, cu tangaj ar 


> 


i 
ţ 
rtună. Va 


Cal Troian Intra Muros | 190 


pe punte să admirăm pescăruşii şi delfinii ce ne însoj 
când am intrat în Oceanul Atlantic, de-a lungul ţ 
tughez, am dat de un soare strălucitor şi o apă lini 
tem aproape în iarnă, era cald de ne-am scos palto 
noi. În port, ne-a primit ministrul Spaniei la Lisa 
strul României, prieten cu Alecu. i 
Vreo trei zile am vizitat Lisabona, cu frumu 
teristice şi, Mănăstirea Franciscană în aşezămin 
aşezate la vreo 10 km de Lisabona, renumi 
vechimea ei. Ne-a însoțit peste tot tineret po 
alături de lupta lui Franco, conducându-ne 
botanică, renumită în întreaga lume, în care 
întregului glob. j 
Cu trenul de la Lisabona până la g 
privit terenurile aride, stâncoase, cu capre 
iarbă de păscut, făcând impresia a sărăcie. Cui 
Spania, am dat numai de răniți peste tot locul, 
groază. Întâmpinaţi de un căpitan și un lo 
luptele de la Toledo, purtând încă bandaje şi 1 
gât, ne-au urcat în automobile cu care fusesi 
ducă la Salamanca, unde era reşedinţa lui F 
naționalist. Era totul aranjat, cazare, masă, p 
ne prezentăm lui Franco, care ne-a primit şi 
mai mult cu Generalul, felicitându-ne pentru 
ordin să fim primiţi în Legiunea străină. Se p! 
urma unor discuţii în care Alecu i 
Mota a ținut morțiş ca să participăm în | 
numai aşa puteam fi în prima linie. Ofi 
cu mașinile lor să vedem Toledo. La S 
deosebită admirație pentru Catedrală 
clădiri monumentale. Catedrala din 


7 mem ne nt ti opt RI Te ad i ai i id pi 


e apese gelu 


ant 


Oricine, 


ofiţerii povestindu-ne toată dram 
pentru ca în subsol să dăm pu 
dăinuia încă. Aici am daț peste cupt 
câteva bucăţi din tărâțe. Aceas 
în cantitate mică. Am ajuns la Se 
unde comanda frontul. şi unde 
inmânării darului, în formaţia m 
încadrați la masă de fete tinere. Iesind î 
pinați cu ovații şi muzică militară 
vorbit Generalul nostru în franțuz 
emoționante și a răspuns Moscardo, 
studiile militare în Germania, Înso 
superiori, am vizitat muzeul cu vechi 
falangiştilor, după care ne-am despărţ 
cu Generalul nostru până la ieșirea din ora 
ŞI lacrimi în ochi, a rămas privind în i 
noastre nu au mai putut să fie văzute. 
Talavera de la Reina, unde urmează să 


Popas peste noapte la o cas 
bogat 


(a vreo comandă, 
Spatele frontului, a 
eina, ne- 


ar fi trebuit să ră 
şa că imediat ce am. 
dia am prezentat la Comandam 
rio ost îndeplinite formalitățile, şi 
sa ia in uniformă. Bandera e 
toma 22: 23 și 244 Ia ORI 
a 21, primul pluton şi primu 


Cu noi, deci nrimmass 
Pal, 1 deci primii ca veam 
ul nimeni nici un act în eă 


aici, nu te mai 


Tmenu] Stabilit şi erai şi plătit. Deci | oa 


Cal Troian Intra Muros | 192 


cu plată la care noi am renunțat în favoarea „| 
Compania din care făceam parte era pentru . 
refacere. Ce grea ne-a fost despărțirea de Gener 
rămas plângând în piața oraşului, uitându-ne 
îngăduit cantonamentul la hotel sau la gazde, resp 
care se făcea instrucția militară şi am luat prima n 
rant, unde nu am consumat decât o sticlă cu vin 
du-ne ca să facem economii. Durerea desp 
înecăm în vin şi ce decepționaţi am fost când, la 
nu era pus. Făcea parte din costul mesei cu p 
viața de cazarmă, cu mizeriile ei. Murdărie, bomba: 
aviaţiei, cu fuga în adăposturi şi exercițiile milita 
destul de obositoare. Comandantul companiei 1 
căpitan marocan, cu o figură simpatică, căru 
pus numele «Nea Ilie» şi aşa a rămas pentru n 
noastră se ocupa şi aveam să fim conduşi la lup! 
tul Prado, la pluton aveam pe sergentul Ortigos 
caporalul Felicindo. Toţi erau buni şi atenţi c 
învăţăm a cânta şi marşul Legiunii: «Soy : 
onario». Eram deci tot legionari. Cântau şi € 
pe care le-au deprins şi ceilalți. i 
Să fi avut vreo două săptămâni inst 
fost îmbarcaţi într-un tren, apoi în camioani 
Moţa purta la piept Drapelul nostru, iar 
tot ce trebuia unui preot. O noapte am dormit) 
de-ajuns ca să ne umplem de păduchi. Do 
aici fusesem repartizați la gazde, de unde, în 
fost luaţi de Igor Zaharov şi duşi la cor 
în camioane, am pornit noaptea spre 
pustii, părăsite, fără să întâlnim vreo f 
pisici şi câini sălbăticiţi, dând pesti 
povârnişul unei coline, lăsate de comu 
geri, şi am intrat în Boadila del M 
clădirile dărâmate, biserica distr 


urât de murdărie ce domnește p fi 


Ne-a dus, într-o zi, sergent 
pe noi, grupa I a plutonului 
intrând chiar în tranşeele.. niei 
inceput să pârâie mitralierele, Ob 
camuflat după un dâmb, În altă 
la ţintă şi aruncare de grenade, 
supraveghea din spate. Fiind în d 
«Mui bene». Intorcând capul, l-am. 
bine?» Ştiam că trag bine la ți A 
foarte bine, părinte». EL se denrin 
niolă. După ce prima grupă făcuse ex, 
bam la braț cu Moţa, îndepărtându-ne 
schijă, când am, simţit o înțepătură. a 
gleznei. O. schijă. îmi produsese o. 
Purtam la noi cele necesare unei răni 
prins să mă bandajeze. S-au strâns în, îi 
Prado întrebând dacă este î. ii 
răspuns negativ. Îmi era ruşine să mă. r 
fugiţii de frica luptelor în care aveam să 
Se dăduse ordin de atac pe flancul st 
de lupte am înaintat până am ajuns : 
am rămas împrăştiaţi, sub un bomba 
Până a doua zi, când ne-am retras, du 
colină, ne arătase, numai nouă, cum. 
Madrid, unde nădăjduiam că vom. int 
răciunului ne-au apucat tot la Boadila. 
cu am petrecut, aşa ca pe front, 
aja sfârşit, ziua de atac. Nu ştiu cu 
avea aa M-a Cuprins groaza şi fiica de 
iile ŞI cânta, încurajând 
a e ip crescut în puf, prințişo 
suporta mizeria şi păduchii 
de zidu rea compania era adunată în 
umplu Inconjurătoare. Ni s-a dat să 
Oanele cu vin negru. Trecea 
ai Li J 


Cal Troian Intra Muros | 194 


de mare tensiune. Abia pe la orele 14:00 am poi 
Locotenentul, în fruntea noastră, aşa a stat tot 
desfăşuraţi la doi metri unul de altul, atacam aripa 
tului inamic, pe măsură ce cei ce ținuseră poz 
retrăgeau. Atacul nostru a fost prin surprindere 
pădurea cu pini prin care am pătruns în poziţiile di 
şuierături de gloanțe, am uitat de noi şi am dat d 
ajutat de doi soldaţi, ne ataca de la 4 metri cu puşi 
apoi cu grenade. Au ridicat mâinile în sus ca să pre 
fost curăţaţi. Comuniştii au fugit în debandadă. Ii 
fugă. Pe jos arme aruncate. Bănică urla câni 
spinare o puşcă-mitralieră abandonată. „Arun 
Vezi de puşea ta”, am tipat eu la el. Am urcat | 
ieşind din pădure, ne-am înşiruit în formaţie de. 
cu gloanţe pe cei ce fugeau şi erau acum în ve 
căzut mulți, noaptea, din poziția ce o ocupase 
bombardament de artilerie, toată traiectoria lum 
Erau tunuri germane cu servanți nemți. La răzbi 
nemții au dat ajutor experimentând aici noile ; 
tancuri. Am dormit noaptea prin tufișuri. A d 
de câteva ori, părăsind poziţia, alergând înain 
locotenent, care ne vorbea franțuzeşte, i-a spu 
perat, că nu mai poate suporta mizeria şi că a 
ca să scape din acest iad. Pregătiri de atac d 
Întâi aviația aruncând bombe, apoi artileria. 
de lângă noi ne asurzesc cu bubuiturile. Am pe 
Aveam de coborât şi de urcat pe colina din 
conduşi de locotenent care ne ferea - 
mitralieră, și am ajuns, lăsând în urmă răni 
cați de brancardieri. Ne-am făcut repede 
şosele de pe vârful dealului. Moţa şi N 
agenţii de legătură între comandant şi 
spatele nostru, pe pantă, se afla între 
A căzut un obuz chiar în adăpost. 


sânge. Un glonte i se opris 
făcându-i cunoscut cele 
cu brancarda, că Bănică, a 
grenadele, a şi plecat. «la 
eu am scăpat uşor.» A fost 
Din compania 22, un. 
români, îl chema Montesino, spi 
Marocului francez, că este 
bunăvoie să lupte, ceruse să ii 
Se împrietenise cu Me 
români. Un proiectil a căzut | 
drept. Moţa era în apropiere. ( 
gat: «Spuneţi căpitanului vostru. e 
Trăiască Legiunea şi Căpitanul, 
fi fost oare un semn că aşa avea 
Războiului civil din Spa nia 
pomenită. Se omorau fraţii între ei 
Omul devine o bestie crudă. Nu mai j 
ei ca animalele sălbatice din 
răniți. După o noapte, dormind. pi 
ordinul de înaintare şi am coborât î 
Toate terenurile pe unde s 
dealuri şi văi. De-a lungul văii n 
„Castelele din Spania, despre care 
prietari, pe ale căror moşii lucra. 
alcătuite din căsuțe sărăcă 
tinse pe care munceau țărani 
reţinut: spitale, şcoli, azile şi 
Sreu pe aceste latifundii abia de-şi 
toate zilele. Cu un urcuş greu, 
Cel ce luptaseră în prima linie. 
rai: pi lui Franco. S-au bu 
Steie în repaus două 
Postit a ud y! ude ca po vântip 
Și, pe ZAvoi, iar sus se zărea 
mea «Pasuello», socoti 


96 


Cal Troian Intra Muros |! 
Până seara trebuia să cucerim. acea 
Ne-am avântat prăvălindu-ne pe brânci, prin ploa 
la urechile noastre. Se trăgea din turla 
mitralierele. Artilena bombarda zăvoiul, încât arbi 
retezaţi şi culcaţi la pământ. Locotenentul Prado ni 
mâna, ajutându-ne să sărim peste pârâu. Mota, M 
au pornit primii că să ocupe bisenca. Locotene 
Când a fost ridicat ne-a spus cu glas slăbit: «Dacă 
câteodată, vă rog să mă iertați. Purtaţi-vă bine, cu Vi 
intrați în urcuş am ieşit de sub raza de acțiune a 
Când a început să se însereze, ocupasen Pasuelle 
auzeau încă împuşcături. Se dădeau lupte de st 
au lăsat morți, răniţi, căzând şi prizonieri. 
S-a făcut operația de curățare a terenului. L 
dată în primire paza a doi prizonieri. Unul îşi 
atârnată de gât, spunând că e creştin şi că el a 
dea. Dar toți prizonierii au fost ridicaţi şi îm 
milă de ei. Ne întâlnim acum cu dreptul cuceri 
de război. Nea Ilie, comandantul companiei; 
frumoasă şi cea mai bogată vilă, grupului 
viteaz şi primul care a intrat în oraş, Moţa: 
luând prizonieri. 
Ne-am instalat ca boierii. Paturi cu 
pume de mătase, cerceafuri curate, alim 


tru madrileni 


ce şuierau pe 


fuga lor, apă de colonie, rufărie bărbăte: 
cum și o mulțime de dulciuri și de coni 
scoatem totul de pe noi, să ne spălăm 
curate, aruncând păduchelniţa, apoi ospăț 
Era în ziua de Bobotează. A doua zi, Sf. 
mastica lui lonel Moţa şi a mea. Avee 
a început să cânte acompaniat, «Uite 
iubeam pe Maria. / Uite şi tăvălitura, / 

Igor Zaharov cânta bine la pian 


y, —  * 


197 1 Preot i ini 
cântece legionare şi de petrec Să bă i Borșa 
Făcusem o omletă din o muia n Pe bucătarul. 


roşii, aşa la voia întâmplării, care le-a pi : i bulion de 
du-mi rețeta. Nu au lipsit nici câteva gi ACU! Erozav, cerân- 
care le găsisem, ca să le fac o s i cu şampanie, pe 


Am avut două zile de 
e că vom avea o 
Preotul catolic ne însoţise mer A 
peste tot. ţ 
arme. . împrietenisem cu el. Nu. ne-a fost dat să rămânem mai 
mult pe loc, căci Comandantului i- în cap să ne 
tăm fără vreun ordin. Era o zi Pine: mr „id 
din Pasuello, am capturat un tren cu muniții staționat pe calea iii 
levată. De aici ni se deschidea o vale largă la capătul căreia se 
zărea un castel lângă şoseaua asfaltată, iar peste șosea, în dreapta, 
nişte ziduri groase. Ni s-a explicat că sunt zidurile de la Cassa 
dell Campo cu parcul în mijlocul căruia se afla Jniver 
sitară. După care urma Madridul. PAK as vam € 
Nea Ilie stătea pe gânduri când, iaza, a dat ordin a 
telefoniştilor să întindă în urma noastră sârma. Ne venise un alt : 
locotenent care i-a dat ordin de atac cu ocuparea Castelului şi , 
am pornit într-o fugă nebună, la care am ajuns fără neajunsuri. 
Se însera. Ne-am rânduit în poziție de apărare, în cere, având o 
noapte de linişte. În luminatul zilei, am fost somaţi să ne 
predăm. Erau în față tranşeele comuniste, de unde ni se comuni- 
case că suntem împresuraţi. Comandantul a cerut un | mp că 
se Sfătuiască cu ofiţerii. Ştiam ce ne aştepta dacă. 
dat. Răspunsul a fost negativ şi a început ata 
Ne-am apărat cu îndârjire, eram postați, Moţa cu 
Zid, în stânga trăgeau cu toată nădejdea Clin 
mme, pe poziția din spate, având o puşcă. 
Sesem focul prin ferestrele unor clădiri. Eram a 
is penis cale. Deci cam împresuraţi. Totu alerga 
ierta adi cae lite rob: Metri 
Site ie gloanțe, explozii de grenade şi ! 
ami ICI S-a dat cea mai cruntă bătălie. Am 
cum soldații noştri însărcinaţi cu 


fericire nespusă. Căpitanul ne co i 
tămână repaus. 


pa 
p, 


Cal Troian Intra Muros | 198 


mente au căzut loviți de focuri, împreună cu cei do 
caţi. Ne chinuia foamea. Două zile nu mâncaserăm ! 
cut noaptea, tot în poziție de apărare, deşi noap 
lupte. Suntem frânți de oboselă. Din spate în dreap 
ga au apărut trupe care țintesc tot în noi. Ortigoza a 
fereastră fâlfâind un cearşaf alb în semn de p 
«Ventiuna». Era campania 22, care pornise în ajut 
din partea cealaltă, o unitate de marocani care, 
atacanți, au şi adus scări pentru escaladarea zidul 
au fost abandonate. Au căzut în mâinile noastre ră 
zonieri, precum şi două automobile cu cehoslo : 
executaţi. Soldaţi din Compania noastră i-au b 
tat în gură dacă aveau dinți de aur, pe care îi scote 
Totul te umplea de groază. Ne-am reîntors la 
se spunea că vom mai rămâne, dar nu mai era cul 
Jaf şi prăpăd. Aici ne-au fost aduse scrisori din 
şi primisem răspunsuri, pe cale diplomatici 
atent pe Moţa să nu rămânem pe poziţia de lu 
10 zile, dar el se încăpățâna să stăm până voi 
vor justifica prezența noastră cu participare la h 
trimis un articol decupat dintr-un ziar şi răspun 
dat. Eram atacat de arhimandritul Scriban, proi 


sute pumn af Dei tera aeățtmi setat ut ati poti ie ao vata ap 00 Et în ini ae ireal ama ce 2 me 


preot ortodox, care a plecat să lupte în 
spinare și cu crucea în mână. De când le 
aţilor să poarte arme, Ce pedeapsă li se 
Căpitanul răspunsese acestui atac, în s 
oștirea porneşte la război, preoții se 
«armele şi pe luptători, lându-le jurământu 
„Deci, dacă armele sunt sfiinţite de 
preoții. Oare istoria bisericilor nu a dat ex: 

Preotul, mai ales când este vorba de a 
patriei, trebuie să devină el însuşi 
mâinile în sân când este în joc şi + 
+. La Pasuello ne-a părăsi 


Germania stagiul militar la. 
fi trimis la tancuri, y 
Ne-am despărțit trişti, 
continua atacul spre Madrid, 
ție unde comuniştii atacau cu înu 
ce le fusese ocupată, tăind 
Nu ştiu ce distanță pareu 
să îmbucăm câte ceva din hrana 
Majadahonda, un sat nenorocit ș 
casele dărâmate de bombarda 
aceasta sfârtecată, găsim adăpost p 
când o înaintare de pe deal spre a 
țiilor inamice, ne-a fost împiedicată 
țintă precisă, Din cărămizi adunate ne 
mască la cap. Comandamentul a g 
in direcția aceasta, dând ordin de 
are febră şi tuşeşte cu sânge, ceea c 
tal, Noaptea am căzut de santinelă 
tranşee, unde urma ca a doua zi să ocu 
Nu ştiam că este el, Fiecare schimb n 
cat de comandă. A întrebat care este. 
„La răspunsul meu. s-a bucurat 
imi pe un dâmb «Părinte, îmi 
Tm ai luptat. Am depăşit 
e : jertfa. Bănică rănit. 
Sita, e cazul să ne retragem. Am 
mea eliberarea noastră, Şi aci | 
preună.» rază 6 
cura că 
rupul, având pres 


S] 


Mi-au 
U i-a imi 
aa im spus nimic, Când ne-a venit se 
2 un adăpost, unde. la: lumina. anu 
aia Cu Dimineaţa ne-a citit la toţi 
C Vremea ca să 
E a ne retragem din 
me Pe scurt comportarea noas 
Sar încheierea ne-a întristat, 


Ei 


Cal Troian Intra Muros | 200 


În cazul în care eu nu voiu mai fi, să faci măi, Con 
din tara noastră o țară care să strălucească ca soarele de pe 
A predat-o, ca să fie expediată telegrafic. Suntem în ; 
13 ianuarie. Compania noastră a ocupat poziția din tran 
costişa de sub tranşee. În stânga, capul tranşeei, aveam un t 
antitanc, apoi mitralieră cu servanții, după care ua u 
tranşee Mota, Marin, după o mică despărțire, eu, Cli ne 
Cantacuzino. Aşteptam atacul comunist, care a ine 
dezlănțui cu forțe mari la o luptă crâncenă. Era o 
deschidem foc decât la comandă. Ne-am pus la î 
grenadele. Paisprezece tancuri au pornit spre noi, urm 
infanterie. Două s-au oprit la poalele coastei noastre, T 
au deschis focul, înnegrind cerul cu fumul exploziilor de 
Părea că terenul e bătut pe fiecare metru pătrat. Moi 
astâmpăr. E cuprins de nervi, a intrat în panică. În pa 
însoţit de Marin, cu grenade în mână, au pornit să 
două tancuri de sub noi, ce scuipau foc, somaţi de loco 
cu pistolul în mână, pe malul din spatele tranşeelor n 
ga să nu părăsească nimeni tranşeea că va fi împ 
ordinul de tragere, observând înaintarea duşmanului. 
tru antitanc a lovit în plin cele două tancuri. Ur 
flăcări. «Mira cum ardendo» strigă caporalul. E. ] 
Maoţa vrea din nou, de data aceasta şi cu F. Felicindo, 
la tancuri. Nu au fost lăsaţi. Ochim cu înălțătorul rid 
pentru distanță anunțată. Nu ne mai dăm seama ce! 
Clime, care era căpitan de artilerie, obişnuit cu zBOmoI 
tilelor, ne anunța când avea să cadă în apropiere 
„Culcaţi” a strigat odată. Un obuz a făcut exp! 
ne-am pomenit acoperiţi de pământ. Ne-am 
din nou cu mâna pe armă. Când într-un mic ră 
privirea în stânga, tunul nostru antitanc era di 
nu mai funcționa, iar răniții ce se țineau pe pici 
către biserică, la adăpost. Alecu, văzând că 


conținut. « 


nostru, Ortigoza, care, deşi rănit la picior, re: 
tranșee, a început focul de mitralieră. Când să 


Mu 


20%, Mpa 


a dat de Moţa şi Marin întin i într-un | 

a strigat la noi: „Părinte, Moța și Made ne. La pipăit şi 
că-mi îngheață sângele în vine, „Lasă-i., morţi”. Am simţit 
mâna pe armă.” Nu ştiu cât a mai trecut. Foc . Vino şi pune 
se rărească. Intreaga banderă a 6-a ap . Focurile au început să 


făcuse breşa în flancul drept al inamicului. Am ridicate a 


în biserică, unde împreună ne-am ina iam depus 
lor, apoi i-am transportat într-un subsol, unde am rămaa e 0 
noaptea cu ei, citind rugăciunile la lumina unui op 
ceasurile, actele şi obiectele ce erau asupra lor. C ISU iz 
cau ora 4:30 p.m., când îşi dăduseră duhul şi cluniliitgaiză w- 
au rămas până la ziuă în tranșee, Dimineaţa, când au venit morții pietii. 
strânşi erau îngrămădiţi în două camiGane spre a fi transportaţi 
ŞI inmormântaţi în cimitire după ce se făcea identificarea lor. 
Am cerut colonelului retragerea noastră de pe front, care nu ne-a 
putut da decât numai ordin de învoire, ca să însoțim morții noştri 
până la Toledo. Într-unul din camioanele cu am pus şi pe 
a! noştri, rămânând o noapte într-o localitate unde era cimitirul, 
ca a doua zi, cu cele două cadavre, să ne ducem la Toledo, unde 
nisa la sprijinul guvernatorului, care ne-a înmânat o sumă 
e bani ce ne sosise din țară. S-a i mă-fulger în 
(ară, anunțând moartea celor Chat 
ligi să mijlocească ieşirea noastră din cadrele armatei. 
ia au fost depuşi la spital spre a fi îmbălsămați şi puşi în 
Seira după care, găsindu-l pe Totu în spitalul T.B.C. din 
aa am adus sicriele în capela spitalului. Surorile-călugărițe 
na PRR) cu flori, iar eu cu Totu îi supravegheam cu can- 
bt i: rugăciuni. În timp ce ne luam liber, am vizitat 
irita ru: ȘI imprejurimile. Aşa am aşteptat aproape două 
Poate , _1imisem o telegramă din țară, prin care Căpitanul 
tu că a trimis pe General şi pe inginerul Virgil lonescu 
pună toate stăruințele de a ne aduce în Bucureşti, împre- 


ună cu mo 
ținuser: 
lonescu, 


ă toate 
cu afa 


aprobările şi au venit la Toledo. Inginerul Virgil 


cerile lui de import-export, avea. rel; 


doi. Clime cu Alecu au plecat la 


rții. Se întâlniseră la Salamanca cu Clime şi Alecu. 


Cal Troian Intra Muros | 202 


Franța. Aşa că a obținut tranzitul prin această ţa 
vagoane de la societatea de transporturi internațion 
vrut cei de la Societate. Câte un vagon de mort, ca. 
cât mai mult. Planuri evreieşti. Sosirea lor a fost. 
sosit toată țara la noi, aşa ne-am bucurat. Am anu 
la Talavera de la Reina, să ridice toate bagajele noa 
gazdă şi să vină la Toledo, căci plecăm în tară. Gi 
organizat pentru morţii noştri funeralii naţio i 
scoase pe un catafalc în curtea spitalului, acoperite 
român şi cel spaniol, cu coroane şi jerbe de flori, d 
religioasă, după discursul Guvernatorului şi al Ge 
în intonarea imnurilor funebre de muzică mili 
unei companii din armată, au fost depuse într- 
cu garda militară, iar nouă ni s-au dat automo 
La această solemnitate a asistat şi locotenentul n 
ca rănit, era în acest spital, convingându-se că cele 
noi despre echipa română erau pur adevăruri. N 
ochii plini de lacrimi. Am avut drum lung de parcur 
Valadolid, Burgos. Când am trecut M-ții Pi 
Ne-am oprit pentru ca să vedem lacul de ae 
barajul pentru hidrocentrala electrică, o con 
admirat. Când am coborât de pe munte, jo 
malul Atlanticului, am intrat în San Sebastian, 
climaterică cu o plajă imensă şi vile în bătaia 
pentru frumusețea ei, erau parcurile pline d 
parfumul de liliac. Era o adevărată primăvară 
Am rămas aici 24 de ore. Se dăduse ordin c 
până la granița franceză, să fim conduşi cu ! 
tare şi, muzică. Înaintea carului funebru, 
maţie cu muzica lor şi steaguri. După noi 
ofiţeri și soldaţi, iar pe margine o mulți 
însoţit până la graniță unde, după discursul 
a vorbit Generalul nostru în limba fran 
toți din această regiune, emoţionând și 
sângele vărsat de români în Spa | 


sânge cu spaniolii, nu numai 
cu Franța şi iată-ne acu 3 
dificultate, Au privit bagajele 
Camionul cu sicriele a fost lăsat p 
sicrie au fost urcate câte unul în e 
acolo. Cineva a adus două coro; 
depus pe sicrie. Ni s-a spus de 
partea ministrului nostru plenipo 
suntem invitații lui să luăm masa. 
condus după sigilarea vagoane! 
Generalul, ne-a arătat o deosebi 
deosebite pentru legionari. 
Am rămas la Paris două zile, 
vizităm, pe cât va fi posibil, capital 
copilăria şi adolescența. Dar ce să poţi i 
în Paris, oraş al lumii şi al culturii? / 
Generalul dându-ne explicaţii: Luveul, 
sus panorama pariziană. Seara eram 
trotuarul, dar nu ne-am lăsat ispitiți. 
lui Moţa, de cum sosiserăm pe pămân 
10! nu va avea relaţii cu vreo femeie. 
după ce vor fi înmormântați mo ii 
Numai atunci să ne gândim la femei, 
La Berlin ni s-a făcut primire cu 
Pe peron o gardă de onoare, pe care gene 
colonelul german am trecut-o în revistă 


iiepta, în careu, trecerea cortegiu 
îi Sunetul a patru muzici militare, 
“ : si fost depuse într-o sală pe 
E ci € românești, îndoliate, spania 
ia trecerea prin fața sicrielor: a ni 
thirlu a Publicului, depunânduse. 
n nde cu flori. Au rămas de gardă 

13I la cel mai mare hotel Adlon « 


Cal Troian Intra Muros | 204 


Aici au avut loc şi discuţii cu oficialități. La pl 
organizate, de asemenea, solemnități oficia : 
atenția disciplina şi ordinea ostaşilor germani. D 
sicriele au fost puse într-un singur vagon, care 
trenului nostru, chiar lângă vagonul în care ne-au 
locurile, putând trece şi în vagonul-însoţitor. Ni s 
tuitate pe căile ferate şi în vagonul-restaurant, av 
ziția noastră tot ce vom dori. De aceasta gratuita te 
şi pe teritoriul polonez. Tineret ne-a întâmpinat 
sosit la Grigore Ghica Vodă, gara de lângă grani 
unde ne aştepta Căpitanul cu un tren special, preoți 
legionari şi legionari, veniţi în întâmpinarea Oas 
gărzi de legionari îndoliaţi într-o poziţie de ste 
Generalul a dat raportul — cu salut legionar. „Căp 
din Spania cu doi morți, doi răniți şi cu trei vii”. 
îmbrățişat şi ne-a sărutat plin de emoție. Gărzi 
imnul morților legionari, înțepenindu-ne pe toţi 
drepți. Era imnul compus atunci, pe versurile 
Radu Gyr, ca şi al Majadahondei, în care e 
de eroism ale echipei spaniole: „Sunt ruguri şi 
scrum... Moţa în șanț plin de sânge / Șopteş 
nea / Moartea la pieptu-i ne strânge / Să ci 
Legiunea... Să faci Căpitane, o țară / Ca soarele 
Sicriele au fost duse în vagonul-mortu 
special. A trecut de gardă lângă ele Căpitan 
Bunei Vestiri. Părintele Cristescu Grigore, p 
Şi părintele Duminică lonescu au îmbrăcat od 
prohodirea morților. Trenul acesta special îşi a 
cu program stabilit din vreme. Aveam să t 
cu popasuri stabilite și ne-am oprit întâi 
24 de ore. Totul era organizat. Avea să 
dinară propagandă. Sicriele purtate pe u 
Catedrala Mitropolitană, unde, a doua zi 
de un sobor de preoți, a oficiat pr 
„Aceste oficieri, cu alai, cu NUumMeros 7) 
onari au avut loc la Pașcani, la Ia 


Gutenberg |. coborât prin fața Univers: 


Ghimiş, am trecut în Ardeal. 
urmase facultatea de Drept, Ne. 
Moţa, îndurerat de moartea fiulu 
Vâlcea — Slatina — Piteşti... Pretu 
ate de mitropoliți, episcopi şi num 
Piteşti, cu toată oboseala, Chemat 
mei, am apărut la fereastra v 
noştri cu slujbe. religioase, 
inapoiam din Spania. Sosind în Gara d 
mişca de mulțimea adunată şi de legio 
Nu mai aveau loc nici pe acope 
alul înmormântării a fost executat d 
făcut. Comanda o avea lon Victor. Vojeri 
cândva în țara noastră 0 înmorm e a 
adunată încât a zguduit toată ființa romă 
Grigore Ghica, pe tot parcursul, cu Bucure 
sicrielor în mausoleu, totul a fost filmat 
tori în toate poziţiile. Film care a fo; 
dar nu a fost niciodată vizionat. Vom 
a fost văzut. Comandanți, ai “Bunei ! 
ii ai celor două sicrie, care au fo 
carul mortuar, făcut dintr- i 
de nu se mai cuno tea a fie ina „Era 
legionari alesi. î si: 1 0; aimplăsmmapii iei 
n pa în ordinea stabilită, Era urmat de: 
printre Ali i ue a ti a 
Înaintea ct A ma Pham: 
mintea ui, itropolitul, vicar al patriarh 
Preoți, înveşmântați, având înainte=nur 


LI Fel 
m parcurs străzile maj dinainte stabilite pe 
ordinii ŞI “a 


înd gesturi de simpatie. 
pe parcurs, ne o 


1 Sediu și la biserica Sf. Ilie C 


CPuse Sicri . 
criele, cu gardă zi şi noapte, avânc 


P Cal Troian Intra Muros | 206 


lor, două zile, legionarii din țară şi cei ce au veni 
ultimul salut. Fănică Anastasescu, în fața sediului eu 
copii ai mei de mână, a rupt cordoanele aduc 
îmbrățişez. Nu am putut să stric formația. Spre s 
aflam în camera mea cu copiii, a apărut Hedwiga n 
merg la ea în seara aceea. Am refuzat catego 
după înmormântare, Au ceva în ele femeile, de! 
ce lumea le ziceau eroi. Faptele de vijelie, at 
braţele celor ce le-au săvârşit. Nu am darul şi nu 
tele ca să pot descrie cum a decurs înmormânta 
alcătuită din legionari instruiți, deschidea calea c 
rând cu familiile îndoliate, care țineau panglicile 
aceasta, lângă Generalul nostru, şi ministrul Sp; i 
de falangist. La propunerea mea, noi cei ce ne în 
Spania am găsit că este bine să îmbrăcăm uni 
Spaniole, aşa cum o avuseserăm pe front, uniform 
o impresie adâncă, dând naştere la manifes 
Ordinea, disciplina, cadența, într-o linişte al 
parcă sufletul tuturor într-o stare de tăcere şi 
făceam parte din formaţie, nu ne-am putut da s 
desfăşurare. Se spunea că atunci când capul cor 
la Bucureştii Noi, cei din urmă erau încă 
Coloane de formații judeţene cu steaguri înd 
pășeau la mausoleu, depuneau ultimul sal 
altă rută. În afară de lumea îngrămădită p 
lungimea traseului, balcoanele caselor și fe 
de curioşii ce doreau să vadă această cere 
Ni s-a comunicat că şi regele, 

toată această ceremonie a înmormântă 
patru arhierei înveștmântați au mers t 
după depunerea sicrielor şi, ultima n 
colivele rămânând la o gustare în « 
Spaniei. Ne spuneau că numărul 
purtau veşminte, se ridicase la 400 4 j 
intrecut pe cea a regilor şi domnilor de p 
s-a scurs cu acest ceremonial. Am 


gândindu-ne că de ce nu a 7 
ce nu am murit şi noi ca ei, 
teţe ne-am rugat pentru ei şi a m ple 
Imbrăcarea uniform 
precum şi participarea lui au avi 
colții şi au început atacurile, 
ment, cel mai înverşunat fiind Ar 
bazându-se şi pe legile existente: 
armată străină şi au luptat pe front să 
ministru plenipotenţiar care partici) 
mai ales în uniforma unei organizaţii p 
du-se ca o propagandă ostilă inte! 
demersuri pentru rechemarea şi înlo 
cazul şi cu noi. Printr-un decret al Ci 
fost luată cetățenia fără însă altă + 
nimănui. Ministrul Spaniei a fost n 
mentele petrecute au dus la o afluență n 
pentru înscrierea ca membri în part 
Oameni politici, şefi de partide au în 
simpatie Garda de Fier. Mihalache şi. 
0 dezmembrare a Legiunii acum când. 
in relaţiile ce le-am mai avut cu ei şi-au 
simpatia. Căpitanul a început să fie soli 
sila Maniu, Gheorghe Brătianu, | li 
tea dag Grigore Iunian şi alţii, Me 
ce asele căruia aveau loc în 
Participat şi eu. Doctorul Ge 
Purta numele, care camufla oarecum i 


Său iamă întâlni n Anton 
„1; avea întâlniri eu eralul ] " Anton 
Apreciat. şi i eri 4 


alaxa, Gig 
la care se 


Sume mari de „către ni 
cos un ziar Cotidian „Bune 
iZaţiei. Redactor-şef Miha 


“ănoilescu a 
Oficiosul Organ 


Cal Troian Intra Muros | 208 


Protopopescu şi toată intelectualitatea legionară d 
toare şi colaboratoare. Revista „Axa se menține 
doctrină. La Bacău revista filozofică „Orientări”, si 
va ani de părintele Crişan, un talentat al condeiului, 
asupra doctrinei legionare, şi în provincie, aproape 
are foaia lui săptămânală. Când ai fonduri și o asi 
gandă te apropii de victorie. Comerţul legionar a lu tu 
nu numai în Bucureşti, dar şi în provincie. Cantina 
din Gutenberg, o sală imensă, a devenit restaurant leg 
meniu fix, asaltat de consumatori. Restaurantul B 
liceului Lazăr, murind patronul, a fost preluat de le 
Obor a fost deschis un magazin alimentar cu restaur 
dină, proprietatea lui Titi Cristescu. vai 
S-a încredințat conducerea lui Viorel ! 


ca cel mai de lux. Lui Bănică Dobre i-a încred 
ziarului Bună-Vestire, ca director. 
Noi, spaniolii, cum ne spun acum legionarii, 
de familiile cuiburilor legionare, să ne ducem | 
spre a le povesti despre războiul şi luptele din $ 
mai solicitat, spunându-se că aveam un 
povesti. A trebuit să mă duc şi în provinci 
Timișoara și alte oraşe, vorbind în adunările org 
teatru. Căpitanul îmi spunea că aveam să vo 
în sala unui teatru. Pe lângă circulare, ore 
legionare, au apărut în tipărituri şi trei broşuri 
de Alecu Cantacuzino, „Crucificaţii” de Bă ? 
din Spania” de Nicolae Totu, ce au fost vândut 
autorii beneficiind din vânzarea lor. „Dumneat 
apuci să scrii o carte mai amănunţită cu cele c 
Spania. Eşti cel mai indicat şi sper să te: 
spus într-o zi Căpitanul. Îmi 


= mm 2-a Neve SA Aga bal Di ae oieri vesa 0 i tre joi E 


întotdeauna în preajma mea. 
organizate de tineretul polon, 
ultima, când se afla la mine cun 
moarte, îmbrăcată într-un sup 
ŞI ea la fel, fiind admirată de lo 
cere am ținut să le duc la ,, 
acolo şi voiam să ştiu cum ș 
de organe ale Securităţii care 
Căpitanului. Am justificat că. 
prezentat-o şi că pe cealaltă « 
Hedwiga să-şi manifeste oare 
legionarului Radu Ghenea, o fa 
familie bună, cu o educaţie aleasă, 
făcute la Roma, Zizi Ghenea, să-mi 
să o împărtăşesc, sărutând crucea 
Marin. Am dat ascultare dorinței ei, 
fixat ziua când să vină în camera mea, u 
rendă gata să-i fae rugăciuni. S-a roşit ia 
rugăciuni. Luasem hotărârea să nu n 
şi de legionare, de acea nu m-am lăsat 
ademenitoare, ca mai târziu să aud 
anumit cere că sunt un prost. De a 
sie să ară piardă. Eu şi Băn n 
oroase. Clime îşi adora soti , Totu la fel. : 
sa Căsătorit cu o aia erban Mile 
ie Supărată pe mine, Zizi Ghen 
ile după unele excapade cu Că 
iu e socotit ca un fante, arbitrul 
e udele lui, că el ar fi organizat şi a 
rea lui Moţa şi Marin. 708 
: vedeam destul de des şi cu ( 
mpresia că a devenit mai gânditor. | 
e glu : A 
ne te A 
de Medici. La Gea lea paie 80 
Să facă faţă lucră p pe... SIX 
ărilor în care îl iniția 


i 


mi-a dat 


Cal Troian Intra Muros | 210 


explicațiile date de Clime, aşa că puteam să mă a 
cartea, mai ales că eram adesea întrebat de Căpita 
gând să fac. RER 
a Se dăduse la şcoli vacanța de vară. Copiii 
vaseră bine şi m-am gândit să plec cu ei la Băli 
avea linişte ca să şi scriu, lipsindu-mă însă de 1 
Hedwigăi. Am luat maşina de scris şi pe cel mai bu 
dactilograf, care putea să bată la maşină în măsur 
dictam. Începusem să scriu şi mergea greu. Crede: 
buințând sistemul acesta voi putea avansa şi am h 
Bălceştilor. Căpitanul plecase la Carmen Sylva und 
Țocu cu soţia şi sora acestuia, avea să conducă no 
restaurant deschise acolo. Mai lucra şi la strângeri 
în vederea alcătuirii la al II-lea volum „Pentru 
venea greu la Bălcești. Treceau unele zile în 
nimic. M-am pomenit cu telegrama semnată d 
ordinul Căpitanului vino imediat la Carmen 
făcut bagajul şi am plecat. Căpitanul m-a luat de bi 
du-mă să văd magazinul, restaurantul şi grădina. 
la o masă, dând ordin să mi se aducă gustări şi 
mai pe urmă lângă noi o femeie. Şeful sp 
doamnă legionară, pe care eu nu o cunoscus 
ne ghicească în cărți, întâi lui, apoi mie. Eram! 
pretase mai înainte şi la şedinţe spiritiste pe 
mediumul era colonelul Cambureanu. Mi-a îni 
mea, de o dragoste la care să ţin, că este cu 
mare folos în viitor. Femeia pe care 0 iube 
mulțime de primejdii care mă pândesc. Ei 
din cele spuse. Cred că Şeful a fost impresie 
de mână, m-a dus în spălătoria de vase a 
dat peste Hedwiga spălând. Nu o anunța 
Bălcești și, crezând că mă va găsi aici, + 


3 e e de me 0 d e a ata pă 


cunoscut și vă apucaţi amândoi de | 
ai putea să te simţi mai la adăpos 


Hedwiga îmi surâdea învin 
îndemna la scris şi că ea va baj 
duc la Balcic”, i-am răspu 
Imbrescu, singurul care mă cun, 
va găsi o cazare bună şi mă v 
„Bine, te duci la el, Îţi dau 
doua zi, mi-a dat două bilete 
sumă de bani să am la îndemân 
unde aveam şi ce vizita: vila M 
orașului, apoi în vila lui pe Nae lone 
Bucuros, Imbrescu ne-a găsit chia 
elegantă, cu o terasă mare, : 
mesele de lucru. n 
La Balcic, timpul era frumo 
lucrul a început să meargă bine. Re 
mână să fie bătut la maşină, H. 
direct. Poeţii şi scriitorii pome 
inspira. Aceste muze erau desigur 
mine fata asta a fost nu numai un imbolc 
taneitate în aducerea aminte şi formare 
ales, fără a întâmpina greutăţi. Nu 
Mergeam seara la un restaurant cu muzi 
slujba de la biserică, unde slujea mb, 
nată. Ne invita le el ca să luăm masa, | 
armece cu cântecele lui de dragost 
Cilcască din ce am mai seris, Era un 
tă ale lui mi-erau de folos. Am făc 
mA L-am găsit în vila lui, unde « 
intâlnisem în viața mea, Era cu ce 
“a invitat la o plimbare cu iahtul lui, 
Mult iubit de Studenţi şi totd a. 
arefuz, De multe ori pian 
Îi nm al 1 se pierdea în 
iahtul în pa ult peste ora stab 
de Căpina mării să făcem plajă, şi a 
aşteptam: „Sunteţi 


Ințele me Cur mura 
eți pe 
Pe omul acesta, EI vreasă ere 


ÎN iii 


Cal Troian Intra Muros | 2:2 


strălucească în virtuțile lui. Un om fără prihană, Să vă gâi 
timpurile mesianice. Cum a vrut Hristos să schimbe 
prin viața ce-a dus-o şi învăţătura lui, aşa Căpitanul cu e 
învăța şi educaţia care v-o dă, la care se adaugă marea 
pentru Țară şi reformele politice ce vrea: să introdu 
doilea Dumnezeu ce a venit pentru mântuirea neam 
Credincios până în măduva oaselor, cu e 
arhanehelesc, va face ceea ce nimeni nu a izbutit vi 
tru Patria noastră. Să fie idolul, al doilea Hristos, 
să-i daţi toată supunerea.” Am înregistrat această 
tru că profesorul în articolele din „Cuvântul? ridi 
sfinți pe Moța şi Marin, dând atribuții dumnezeie 
Codreanu. Acestea au influențat mult pe legiona 
târziu într-un misticism exagerat, mergând chiar 
nezeire. Balcicul mi-a dat multă satisfacţie, h 
afecțiunea dragei mele, pline de farmec, m-au făcul 
dându-mi îndemn la muncă, aşa că pe la sfă | 
când a trebuit să plecăm, nu mică ne-a fost tri 
de acest cuib al fericirii noastre, cu regretul că n 
Ecrenee, pe imensa plajă, măcar o săptămână în 
ne făcusem planul, şi că fusesem chemat de Că 
mă înapoiez la Bucureşti, unde de vreo do 
şi el. Fusese chemat de General, care se simţe 
consult medical, medicii au găsit că este 
chirurgicale. Șeful făcuse planul construirii ur 
în strada Gutenberg, şi Generalul îi donase. 
afla acum Cooperativa Legionară, pe care o 
dărâmarea vechilor construcţii, cu o pa 
rile ce erau deasupra, aşa că trebuia să 
o locuinţă, pe care am și găsit-o, mai î 
mai pe urmă, nea Georgescu cum îi $j 
pivniţelor de vinuri „Berbec”, mi-e 
depozitul de vinuri, pe care o e 
cu curte, parter și etaj. Dou 


cartierul Obor, aproape de Liceul 
erau şi aveam să luăm masa la res 
face rost de ceea ce trebuia unei. 
trarea bucătăriei, fiind ajutat de 
fiecare mi-au adus câte ceva, A 
şi soția lui Negulescu, din cartier 
grăbit să facă curățenie, casa era. 
servitoare care să facă tot menajul, 
produs boala Generalului, se mai f 
Eram în biroul Căpitanului, cu 
Zazreb — cum îl poreclisem noi, şi eu 
torul marşurilor şi cântecelor legionare, 
dar şi de femei. Se auzise de întâmpla, 
Căpitanul m-a rugat să povestese cum a j 
sorul mi s-a adresat cu cuvintele: „Bine ai 
păcat, căci altfel te-ar fi mâncat facu 
Mânzatu, care curtase pe această fată | 
„Cum aş mai vrea eu să intru în focul Ghi 
Supus operației de chirurgie, Genera 
tăeturile făcute, cu concluzia că nu n 
cer la stomac, medicii rugându=ne să nui e 
cu părerea şi pentru a nu bănui, să fie. 
grijire bună, unde a fost instalat într-o. 
ȘI fete legionare ce serveau restaurantu 
a Si AR Legionară. Am căutat să t 
în până noaptea târziu. Când s 
la ii ca să o citească şi să facă co 
Ale, mi-a restituit-o, era bătută 
plare. Nu Ştiu dacă a citit-o căci nu 
Numai că pe exemplarul i dădugera 
0 dai imediat la ti ” ta ace primarie 
la Sibiu, lui Noi A rapita E 
îndreptări orto belle PănsptP 
Ceva timp. Suta e: Ca Pr sia fi 
Materia] la dis iile ii 
iteriaieg Poziţie şi mână de lucru. 


+ Văzând cu ochii, parter e 


F ca Troian Intra Muros | 214 
etaje cu uşă şi ascensor, în fund. Organizaţia avea ! fondu 
şi de când începuse construcția se grăbeau toţi c 
români cu ajutoare în bani sau materiale. Căpitanul” şi 
timpul când la Predeal, pe lângă General, când la 
urgentând lucrul. M-am dus odată când se afla la P 
de Nicoleta şi de Dragomir, Jilava. Sosind d 
devreme, nu am îndrăznit să-l deranjăm din somn, 
întuneric. Împreună cu Căpitanul am mers să-l vedem. 
lângă care am rămas câteva ore. Cred că ştia ce boa! 
păruse râsul şi gluma. M-a rugat: „Măi, popicule n 
am răbdare să mai rămân aici, cu toată îngrijirea lu 
Vreau să fiu cu voi acasă, să vă văd lucrând, citind. 
să mor, să mă găsească moartea în mijlocul vost 
cu Corneliu şi convinge-l să mergem la București 
şi făcut. L-am luat cu maşina şi l-am adus la. 
simţit mai bine. În fiecare zi cobora încet din 
se instala la fereastra sufrageriei prin care avea 
o deschidea şi privea la munca legionarilor, as 
lor, vorbindu-le ridicat în picioare, satisfăcut « 
aplauzelor şi a sentimentelor de mare simpatie, 
multă sănătate, ce-l bucura foarte mult. Mă d 
camera lui, citindu-i pasaje din carte în care eu pom 
şi despre faptele lui în Spania. Îl bucura foarte 
nu-mi mai putea răspunde. Îmi arăta numai Cu 
ce-i citisem, exclamând un „Ehei!”, după ca 
lacrimi apăreau la colțul genelor. 

Imi dam seama de ce se petrece în 
se întâmplase şi mie de multe ori când, 
mare, începeam să lăcrimez şi nu mai 
sfârşitul lui noiembrie, într-o dimineață 
sediu, Raicu mi-a comunicat plângând 
General în timpul nopţii. Nu a fost dec 
Generalul întrebase de mine. M-am du: 
nespus de frumoasă, ca a unui om care 
numai mulțumirea faptelor bune, fără să 


Corect, cinstit, cuvântul, lui 
pentru țară, sacrificând totul 
testament regretul că nu a put 
ul lui lon Cantacuzino, în. 
lui tot ca sediu legionar, atât cât 
Codreanu îi lăsa prin testameni 
lalomiţa în întindere de 25 ha 
Rafailescu în moşia de la Greaca 
din Prahova. Nu a uitat nici pe 
viaţă. Intrebat de Virgil lones 
se miră ştiind cât mă iubise 
mult” i-am spus. Pământul m-ar 
le port numai Legiunii, Aşa m-am înţ 
sărutat. Poate ultimul sărut pe care l-a 
mine. La înmormântare i s-au făcut 
pe afet de tun drapele îndoli Î 
ofițeri și trupa. Nu am fost opriţi de'a, 
dat libertatea de a organiza şi a îndeplin 
bilite pentru înmormântări, de fruntaşi. 
nialul. Episcopi, preoți mulți, corul le i 
Smarandescu. Mie mi s-a încredi 
legionari, comandanți, după care urmau în 
de legionari, urmând cortegiul funebru în ca 
tare până la Belu, unde sicriul cu corpi 
ralului a fost depus în cavoul familiei, | 
Iubise atât de mult în toată viața lui, | 
ta Tineri mormânt. Leg 
în ci, pt cimitirului, nemaia ânc 
uita niciodată, Acea SI dez ură Nera 
» Aşa să ne ajute Du 
rilor morţi: „„P 


oi mereu te plângem, fra 


« Pe cărările ui Apa. 
Plânge cărările uitate de noi / Ti 


Cal Troian Intra Muros | 216 


melodie de jale. Am părăsit cimitirul plin de tristeţe A 
nouă zile după înmormântare am făcut de strajă 
rugăciuni cu lumânări aprinse pentru iertarea sutletu 
ordin, legionarii din toată țara au purtat doliu. P 
ralului ne-a produs nu numai o mare durere şi om: 
apăsa ceva greu pe sufletul nostru, cu presimţiri re 
aproape cinci ani, omul acesta cu rangul lui, cu trecut 
relațiile lui în străinătate şi în țară cu personalități 
nobilime, prin ajutorul lui material, prin munca 
depusă ca şef al partidului, urcase organizaţia pe în 
nuite şi de moartea lui Moţa şi Marin. Omul ace 
stâlp şi un zid de apărare al Legiunii, de duşma 
amenințau. L-am pierdut şi de acum toată furtuna 
asupra noastră. Persoana lui abătuse şi ura 
Lupeascăi. Îi fusese regelui ca un părinte. „Eu l-a 
spusese adesea. Nu se poate lega de noi. Mai trist 
decât noi era Căpitanul, care avea simțul prevederilor 
Generalului, a pus pe Clime, preşedinte al partidului „Lo! 
tru Țară”, și pe profesorul Vasile Cristescu ca vii 
Avea încredere în ei. Clime era un om cu o jude 
iar Cristescu, pe lângă cultura lui superioară, era 
luptător. Dăduse exemplu de curajul lui, în lupta e 
propaganda ce o făcea în județul Teleorman, a Căr 
încredințată. În locul lui Clime, comanda corpi 
pe țară a fost încredințată lui lon Vojen care a fă 
moasă. La sfârşitul lui decembrie, aveau loc 
mentare, Toate partidele politice se pregăteau 
îndârjită. În vreme ce toți politicienii se certau pen 
candidaţi în alcătuirea listelor, șeful şi cu Clime 
tele fără să consulte pe cineva. La noi se ascul 


Rita capete A dna A i 


m 


nt mm me de pm aia 


pe prima pagină a buletinului 
delegați şi asistenți, precum 
aveau să depună listele de can 
Pe toată perioada campaniei e 
de a fi zilnic şi noaptea la ce 
de mersul propagandei, dând ori 
teren. De data aceasta lupta. 
Tătărescu dând ordin ca al 
Au mai fost ciocniri între 
publică. O circulară dată de 
ziarele, dată cam fără multă 
nească o nouă ură în rândurile ur 
având în vedere forța lui Hitler în C 
Italia, o înțelegere între ei şi în 24 d 
statul legionar va fi alături de Axa Roma 
declarație cam pripită, neştiind p 
tul conducătorilor celor două state, 
aceștia doreau acest lucru. Căpitanul 
aveam să candidez cap de listă în t 
Maramureş Şi Olt, toate îndepărtate şi 
din zile, un grup de vreo 80 de s 
curte, sub comanda lui Bartolome 
Cum și vreo 20 fete îl aşteptau pe 
'aportează că vor pleca în județul Olt 
tele naționale-țărăniste, candida în Oli 
mg pini cum de altfel se şi p 
ta i ia. cu Maniu, Gheorge 
contra arata rr: Fire Mere 
ela or celorlalți politicieni. E 
Moravuri tn Ma lor, bătăușiie 
cu i pn si ȘI on 
fim mondial de mare om pol 
„use la Tg. Mureş, Ti 
stă făcută . $, Titulescu era şi el 
e Alecu C 

Shpie cu Cantacuzino, şi 

a 1] Olt nu era aşa bine pi 


stă “ 
Pâni, Titulescu avusese O atitudine 


Cal Troian Intra Muros | 218 


i vehemente. Acum când candida în 
case nişte articole în care găiiță să mai atenuezi 
poziţia lui: „Eu şi Garda de Fier”. Deci trebuia să 
cu propaganda. Aveam acolo ca şef de judeţ pe avoe 
Runcanu, numit la cererea mea, căci cel vechi nu făc 
nimic. Căpitanul a vorbit legionarilor sfătuind 
acte de violență, să evite orice scandaluri. Pe t 
însoțească şi Şerban Milcoveanu, căci tatăl lui ca 
pe listă. Legionarii s-au urcat în două camioane ! 
pornit la Slatina. Erau trimise de Tache Protopope 
prietar în Olt, având şi renumita moară „Aluta! 
oferise să ne ajute din toate punctele de vedere 
Avea un apartament în Bucureşti, în clădirea r 
începutul Căii Victoriei, unde locuia d-na Lenuţa 
cu fiica ei, Ileana, o fată frumoasă pe care o ai 
reştiul, care s-a măritat mai târziu cu Cherciu. 
trăia cu Pociovolişteanca, proprietăreasa, boieroail 
Am plecat cu maşina lui, însoțindu-mă în Olt. Pi 
întâlnesc cu el la Bucureşti, ori de câte ori 
împrietenisem bine, fiind un bun român, neang 
de politică. Țâlnaru cu Livezeanu împărțiseră | 
de câte 10, care cutreierau satele, citind, răspâni 
ținând discursuri. Era o luptă plină de avânt, € 
ca să învingem pe Titulescu care, de teamă 
teren. Când am sosit în Slatina, era zi de 
Olt. In sala marea a teatrului, țărăniştii ad 
le vorbească Titulescu. Livezeanu a trecut 
printre oameni şi cu mulțimea ce-l urmase s: 
teatrului. La microfonul instalat se auzea 
Titulescu, imprimat pe plăci de patefon: 
cuvântarea lui Livezeanu ce se urcase pe ui 
Era un bun vorbitor. Apoi ceea ce le spu 
3 discursurile politicienilor cu amă 
am ce e drept, cinstit şi răspicat, 
„comună fruntașă, acolo aveam pe părin! 


legionari, atacuri 


ca aia fe dusi si 


iba aia tit adi 9 la au 


sesiza 


Iri ȘI 


scandal şi la bătăi. Șeful liber 
alegeri băgase spaima nu nun 
Țâlnaru se pregătise să dea 
îmbrânceli,. loviri cu bâtele, 
adunați privind dintr-o parte la ce 
liberali au vrut să facă ta de p 
cu un foc în aer, apoi Somaţia; 
faceţi vreo mişcare, vă împuşcăm 
legionarii, şi au capitulat. După ce i-au d 
de pe ei şi i-au legat în mijlocul satu 
cu frânghia la spate. Aşa i-am găsit câ 
socotit că este de ajuns, am dat ordin 
oamenilor despre libertăţi şi dreptul lor d 
ai molesta şi ai face să voteze de frică. 
cineva să vă mai bată să-i pedepsiţi aşa cur 
maşina lui Milcoveanu, însoțit de el şi de 
tot județul, în urma echipelor ce răscolise 
minunate, nu mai puţin fetele ce-și 
orașului, a nu fi silite să facă marșuri lungi. 
La Greci am găsit pe Pita Can 
care Hedwiga nu lipsea. A dracului fată, fiind 
găsise cai buni şi toate acum băteau călar 
tandă. Se mira lumea ca de țiganul cu ursu 
mai văzuseră. Caii purtau câte un steag cu 
Inscripția: „Votaţi partidul! Totul pentru 
Eram mulțumit în felul cum se d 
m-am înapoiat la Bucureşti, Căpitanul, 
O timpul reverenda, m-a luat în prim ire: 


e ai mare întruni șa 200 
nire to 
Vom fi acolo» la Storojineţ. | 


Când 
Port t 
âin 


ajuns numai bine la ) 
boier de viță, la care am 
enul casei și mai cu seamă a 
n lumea aşa-zis bună. Aduni 


priet 


Qi 
cau lucrurile A 


Cal Troian Intra Muros | 220 


Gheorghe Macrin, vechi 


de ajutorul lui Flondor, 
roi aşteptat. Noroc că am sosit la timp. A vorbit E 


care am urmat eu. Nu ştiu ce mi-a venit să 
„Salomeea dansează încă în faţa scaunului regesc 
Sfântului lon Botezătorul”, referindu-mă la Lupea 
Puterea evreiască care unelteşte împotrivă Căpi 
că s-a ridicat împotriva corupției, afacerismului, 
căi necinstite, în dauna sărăcimii speculate până. 
dreptate, pâine, pace pentru neamul românesc, Dr 
puterii din mâinile hrăpărețe ale politicienilor, ş 
regelui şi a Lupeascăi. Colonelul Rioşeanu mică i 
fost prea vehement în atacul contra Coroanei şi 
jenat că luase parte la adunare. leşirea mea € 
urechile regelui. Eram obosit, şi la invitaţia 
rămas două zile la vila lui, bucurându-mă. 
boieresc şi ospitalitate. După ce am dat s 
Iașinschi la Rădăuți şi la Bacău, unde am 
înapoiat la Bucureşti, pentru ca de aici să plec în Me 
afla în Sighet, căpitanul Şiancu care avea la di 
buz şi o echipă puternică din studenții Clujeni 
adăugaseră şi un grup din laşi cu Tuţă Butnai 
Sicăi Popescu. Trecând prin Cluj, Banea mi-a d 
legionari ca o gardă personală. La Sighet, sfătu 
el candida al doilea pe listă, rămânând să renb 
căci era mai mult ca sigur că locul de deputat! 
Stotojineț sau Olt, așa cum va dori Șeful, 
duce mai întâi în Borşa însoțit nu j 
duminică atunci când am intrat în B 
când nu mai putusem da ochi cu oa 
mei am pornit pe jos, nu ca să mă 0 
numai evrei, ci sus la Poiană, unde era t 
drum, cîteva femei m-au recunoscut, 


uimită, iar eu emoționat de. 
Urmat de sute de oameni, an 

unul altuia şi au umplut nu n 
destul de întinsă. Cât am stat în 


în Maramureş. Văzând lumea 
vorbească: „Dumneata să-ţi 
aici pe părintele nostru, Duj 
început totuşi să le vorbească d 
la urmă să fie aruncat cu ca i 
tiva lor, fiind silit apoi să-şi vadă 
religioasă, am încercat să le vori 
ce să facem”, au răspuns şi se îngrămăr 
să mă sărute, aducându-mi, din să ] 
băieții câte ceva. Urmat de g 
se refăcuse, dând aspectul unui o el: 
mă... a venit părintele nostru”, se stri În 
erau câteva mii, femei, fete, bărbat r 
intâi pe un tânăr să le vorbească dinti 
întâi, al unei clădiri ce aparținea unui r 
șapte case creştineşti. Târgul tot era al. 
urcat ca să le vorbesc, am înghețat de e 
plângea și nu am putut să le spun decât: 
eu. Nu vă pot spune decât că în cură 
facă dreptate, că munții şi averile ce v=i 
rea ȘI că aceste case noi ce s-au con; 
i al pică să ne trăieşti... la alege: 
Veni cât de audă ct Mali di a : 
la gară, und aa » le-ar pg ip 
Care era Pati sie la plecarea trenului, 
tat şi cinstit i pi a: pie 
"vera. atenția atât eu, cât 
Etna n viaţa mea nu fusesem atât d 
nea, - aa să nu pot măcar 
păsa ind cum în gât mă cuprin 
Sreu asupra mea, cuprinzând 


Cal Troian Intra Muros | 222 


toți legionarii, cu autobuzul, am pornit din Sighet pr 
apoi pe Valea Vişeului, până la Poienile de sub 
aveam să mă revanşez pentru cele petrecute în 1 
fost alungat de evrei cu pietre şi focuri de pistol. 
ducea propaganda stând în oraş, urmărind telefi OnIC 
acesteia. Pe Iza am vorbit până seara târziu ap 
întruniri numai într-o zi, unele chiar în fața pri 
ocupaseră oamenii, şi eram tare obosiţi. Oamenii si 
diat ce auzeau cântecele legionare. Evreii care împ 
satele se ascundeau când apăream noi. În cânte 
toată propaganda noastră. După o noapte petreci 
lor, ne-am îndreptat pe Valea Vişeului cu întruni 
Vişeul de Sus, de Mijloc şi Vişeul de Jos, pe unde 
de cunoscut. La Vişeul de Jos, unde era preot i 
Nuţu, pusese să se tragă clopotele ca să se adune lume: 
spus oamenilor că am să le vorbesc eu prietenu 
va asista căci face politică liberală. A ţinut, totuşi 
cursuri, ca o cinstire pentru mine, să ne ospăteze | 
în Poienile de sub munte, evreii s-au închis în 
şi ascultând de la ferestre tot ce vorbeam noi 
a vorbit Tuţă Butnaru. Eu am arătat ce se întân 
1932 şi că numai datorită jandarmilor am putut 1 
evreiască, apoi despre noi legionarii şi despre d 
să o aducem în țară. Ce efect o fi avut e jântai € 
românii şi sătenii destul de numeroşi au pornit 
prăvăliilor evreiești, spărgându-le cu pietre to 
incidente sângeroase, la rugămintea noastră, d 
să nu mai creadă că ei sunt stăpâni pe 
Maramureșul drept Palestina lor. Aşa a fost t 
de propagandă în vederea alegerilor, 
Timişoara, Arad, Alba-Iulia şi alte locali 
drumuri. Mi-amintesc de o mare 
oameni în careu, cu tribună pent U orbite i 
fare. Candida cap de listă Alecu Canta 
organizase împreună cu frații lui o adunare 
ticipanți din tot judeţul. Pentru a se evii 


sas tn: ao pt ae Ala) bi a Doral pentu iata 


tul dăduse ordin ca armata să 
Un colonel, care avea comani 
şirurile ce formau careul şi nu 
Noveanu, Alecu Cantacuzino, a 
Cluj. In ultima vreme, în orga 
ințaseră 12 regiuni cu şeful lor. 
județe. Ultimul am fost eu. Obs 
arăta că armata este a țării şi a noas ic iu if 
buie să fie respectată şi să iubim pe os 
domnul colonel cu ofiţerii şi gradai 
careului ca de aici să poată asculta ma 
cânte fanfara mersul lui Avram lancu 
români. Zâmbind, colonelul a venit 
noastră. Mi-am continuat cuvântarea 
Cantacuzino, prinț din neamul Canta 
Vodă Cantacuzino, nepot al Generalului s 
Spania. „Prin votul dumneavoastră îl. 
românilor din Arad şi să facă din acest j 
mului. Nu vă voi vorbi despre ceea ce ve 
4 fost lămuriți de cei ce au vorbit înain: 
du-mă lui Alecu să nu uite că pe aici ai 
Fii apoi Avram Iancu, care s-au. 
ce pen lt a 
Pg or şi al înaintaşilor lui, 
ici, «i se datoria de bun român până la Sf 
i Supărarea: A venit să-mi strângă mân 
nr, la petrecerea ce-a urmat, în 
teaser la mesele întinse cu vinuri bune, 
PĂI ru prelungit veselia până le 
Cuvântarea Se să A, felicite, cuci 
bă cununii a Pe ca a doua 
PRI L acut într-o co 
el şi să vorbesc eu ocazia a 
ia maşina lui, şi drumuri 

“FAM oficiat ca preot, arm vorbit 


Orința, 


Cal Troian Intra Muros | 224 


ou în cuvântările mele. Nu mă repetam. | 
E în Arad o zi la el să mă mai odihnesc, 
pornit la Slatina. Mai erau două zile până la aleg 
fiu în judeţul Olt, acolo să votez şi cu. Dacă am v 
mine, dragii mei am făcut-o numai pentru că e 
care am depus-o. Nu am avut şi nu am Nici aci 
murat și să mă laud cu faptele mele. Totdeauna 
modest. Laudele mi le-au atribuit alții, poate 
dată în cele 68 de judeţe în care organizaţia nos 
a fost la înălțime așa cum a fost condusă de 
zile în Olt, mașina lui Milcoveanu rămânând, n [ 
și plin de noroi, am rămas în noaptea din ziua aleg 
secţie de votare din Slatina până la comunicarea. 
Obţinusem în Olt 2 800 de voturi, faţă de 24 
Titulescu. Deci învinsesem. Pe la 12. noapte 
Comisiei electorale, primind rezultatul serutini 
secţiile de votare, îmi comunicase rezultat 
dându-mi o adeverinţă oficială, Se acorda 
mandate, noi un loc și Titulescu al patrulea. 
Bucureşti rezultatul. Cu primul tren accelerat 2 
data aceasta făcând uz de adeverinţă, am € 
fără bilet. Deci gratuit pe baza u 
sosit la sediu, Căpitanul nu dormise toată ni 
cei de la birouri. Adunaseră toate i 
însumau | 280 000 de voturi. Mai mult dee 
se calculase | 120000 noi fixându-ne . 
Liberal, care nu obținuse 40% din totalu 
acorde prima electorală. „Ei, cum a mer 
întrebat. „Ei, cum să meargă. Bine. Ag 
și Titulescu, eu obținând mai multe vot 
onoarea de a călători gratis la clasa | cu 


andatul 


ZU 


el personal să aplice pedean: 
cuvenită. O. întâmplare 
eaionari din București 
sefului de judeţ, Herghelegi 
ganda în Neamţ. Herghelegi 
oprindu-i să doarmă la el. Dirni 
case vreunul să facă curte soției, e 
izmene, i-a bătut crunt cu o frânghii 
gard în stradă, Vor fi găsit undeva e 
București plouaţi. Am râs cu toţi 
el Herghelegiu și alte nostima 
majoritatea absolută, şi întreaga ]i 
fost declarată aleasă. La Comisia C 
cu comunicarea rezultatului general. 
Victoria aceasta prevedea venirea la 
Parlamentului, după validare, liberalii 
voturi, se putea întâmpla să se facă no 
ingândurat. li dispăruse veselia. S-a date 
general al alegerilor. Se luaseră 300 090. 
ca să asigure prima partidului libera 
mai lipseau numai 50 000 de voturi, 
Noi și i-ar fi convenit Șefului. Asupra 
dat explicaţii Eugen Cristescu, directa 
Statului, indicând exact ceea ce eu am a 
mandatelor legionarii intrau în Parla n Apa 
d curi, unde fuseseră depui : 
„aa sr presimțirile lui şi de data 
mea o consfătuire cu toți fruntaşii 
: ! intâr: „Ce ziceţi voi de alegi 


În răş 
Spunsurile date E 
loria va fi a » se observa bucuria lor 


ret proape Şi că vom fi chemaţi să 
Șeful: „Voi Şuţi ce se întâmplă j 
a devreme? Dă, bruma şi 
noi acum. Ne-a arunca 
l-a întrerupt spunând: „Bine, C 
Politice care au guvernat. şi 


Primăvara pre, 
Dal, Aşa cu 
Slihroniade 
4 partidele 


Cal Troian Intra Muros | 226 


oameni au şi totuşi fac faţă? Noi vom fi în Stare să 
„Eu nu zic că nu vom putea face faţă unei guvern lă 
decât aceste partide, dar nu voi putea să îndeplin 
lăsat Moţa testamentar, când a murit în Spania. 
ultimele cuvinte din scrisoarea lui: Dacă eu voi n 
măi Corneliu din țara noastră, o țară care să st 
soarele de pe cer. Nu suntem încă pregătiţi. Nu 
nou pe care am dorit să-l creez. Ne mai trebuia î 
care să desăvârşim educaţia legionară. Am putut 
nişte luptători, nişte viteji, dar nu omul cinstit, legio 
Am încercat cu comerțul legionar şi am fost furat. 
troalele făcute, s-au găsit lipsuri băneşti, bani ce au f 
în chefuri cu femei, deşi am pus în aceste locuri 
credeam, că sunt devotați şi cinstiţi. Nu am reuşit. | 
Veţi şti, repet, că primii care vor fi spânzurați în sta 
dând exemplu cu ei, vor fi aceia care au furat, le 
tiți. Vă mai mărturisesc aici, ca să ştiţi, că, da i 
chemaţi să guvernăm, nici unul dintre voi nu va 
prefect şi nici eu nu voi ocupa vreun loc. Am. 
guvern din oameni aleşi, cinstiţi, care nu au făcut 
politică. Vom găsi între militarii de seamă, între 
pensionari oamenii fără pată. Cu aceştia voi for 
care va lucra după îndrumările ce le voi da, ti 
timp în care mă voi ocupa de educaţie, iar di 
vedea. Era tulburat sufletește Căpitanul. În 
câștigate primise sugestii din partea Palatului 
regelui, care îşi îndreptase privirile către un gu' 
după ce fărămiţase partidele politice, prin tactica 
țând dictonul latin „divide et impera”. Mai era 
mului şi a fascismului. După protocol, avea s 
semnând în condică, după care urma invi 
putea lucra cu Carol. Toate stăruințele fi 
merge în audiență au fost zadarnice. Neag 
timpul cu Clime şi Vasile Cristescu în pi 
un frac ca să-l probeze trebuind după protoco 
„Neagoe era în legătură cu Palatul prin ruda lu 
i, x: 


al Palatului. Pe de altă pai N 
revele. Toţi erau de părere să ș 
fracul, s-a revoltat: Dacă va 
costumul național, care este a 
nervos. M-a luat cu el la o între 
am fost lăsat în anticameră 

Discutau despre audienţă, la 
să nu o păţeşti ca mine. Eu am. 
regelui şi am făcut toate demersu 
Lupeasca. Să renunțe la relații 
l-am adus, Auzisem însă după 
Fiind invitat la Palat, nu puteam 
Regele, aducând vorba şi despre Lup 
Probabil că ascultase discuția, înti 
ei. Din politețe a trebuit să-i sărut 
fotografiat. Această fotografie i-a. 
mea. Invitat la masă, am fost silit 
naştere la alte fotografii. Sigur că re: ş 
Su nu o păţeşti ca mine, dragul meu. După 
povestit despre Carol şi Lupeasca în 
la o sărbătorire simandicoasă, Lup 
orochie care să impresioneze, pleca e 
De fapt, se ducea la o prezicătoare 
Parisului, pe care o pregătea în vedi 
oferindu-i o sumă mare de bani şi d 
el Când într-un ziar a ru 
cin să ae a PIB NORI căzându-i 
= ine LI i pi prezică viitorul, crez 
însa, y n ANI -a văzut, prezicătoarea 

ui în înch ha i ei gări 
“lere că va ajunge un reg 


lemeie : 
rr un înger păzitor ce-l va scăi 
.. pa cu Maniu l-a influențat f 
refuz a. ă de audienţă nici în ruptul cap 
““ ajuns la urechi : : 
Moarte, la urechile regelui, pe care şi 


"Dă părerea mea, a fost 0 gi 


Cal Troian Intra Muros | 228 


de vedere politic. Evenimentele acestea l-au făcut să. 
trist misticism religios. Făcea impresia că se fe 
guvernare socotindu-se incapabil. Seria mereu. S 
volumul II al cărții „Pentru legionari”. A primit din pi 
Noveanu şi a organizației din Arad, ca dar, un do 
did, o sufragerie, un birou şi mai multe covoare p 
lucrate cu artă. Înflorituri din lemn de trandafir 
mobilă. Bucuroşi, d-na Codreanu îşi mobilase casa e 
gând nu-i trecuse. Ducându-mă în Bucureştii Noi, 
mână să mă plimbe prin toate camerele mobilate. „Înc 


torul îl primise cu tot confortul, plapumă, saltele 
lalte, precum şi sufrageria cu tot ce trebuia, nu 
vase scumpe. „Eu nu am fost crescut în puf. Îmi | 
văd. Nu mai am odihnă. Am să vând totul, înlocu 
modestă. Din toate nu voi opri decât biroul. Mă 
spusese toate acestea citind pe faţa lui numai durere. 
legat să ducem o viață modestă, în sărăcie, nu în 
cumpărător.” Le-a cumpărat profesorul Nae lo! 


nească Parlamentul, fără validări, în care avea 
problema celor ce pierduserăm cetățenia, ca volui 
din Spania, călcând peste prevederile constituției 
în vigoare, regele a dizolvat corpurile legiuitoar 
guvern naționalist Goga-Cuza şi a fixat noi 
februarie. Aceasta parcă l-a mai liniştit pe Că 
Regele spera să-și recruteze cadre tine! 
„Strejerie”, o organizaţie de tineret, pe care 
înainte, organizație paramilitară, cu imit 
legionarilor, pornind de la cuib, salut, tabere, d 
tualitate. Nu propresase cu nimic. Sub e 
urmau să aibă loc noi alegeri, în vederea 
pregătiri. Între discuţiile ce au mai avut 
Goga, Maniu, Cuza, care obținuse un num 
care se mai adăugau și unii opoziţioniş 


înțelegere la care mă voi. 
Interne regele îl ceruse pe. 
care era informat de tot ce 
panda electorală, am plecat 
rămâne la Borşa două zile, ca să-mi 
purtaseră bine în alegeri. Aveam « 
Valea Izei. Prefectul, care era, ji 
prieten cu Codreanu, însoțit de 
toate partidele, urmărind un ei 
oreanizată, au venit acolo. Ne-am | în 
du-mă să le dau întâietate la. 
având în vedere pe Mărgineanu, 
mai înainte vreme. Puşcă a întins pe! 
rat, arătându-şi toată demagogia, f 
întrebând mereu de ce mai au nevi 
mălai, gaz, peşte, sare. Mă rog, tot ce 
căpătau acum, Când am văzut că. 
legionarilor să cânte. La auzul lor, 
cuvântare scurtă: „Noi nu vă p 
promis dl profesor Puşcă. Sunte 
Voastre şi de necazurile ce vă a 
chemaţi ca să guvernăm, să facem dit 
mai bine ce vrem noi şi au cules din i 
să facă legionarii? „D-apoi că suntem s 
ŞI de făgăduieli cu care vin domnişorii. 
ne fure voturile. Noi vom vota 
cuvinte s-au îndepărtat de noi. Nu apuc 
campania nouă electorală. Eram. la 
telefon de la Centru. Căpitanul ordoni 
Mureşul și să vin la Bucureşti, De. 
a propagandă şi să plece la Cluj. 
ei Bucureşti, am găsit în sală de şt 
Pia gionari cu garda la capul lor. | 
î mere IRI toţi legionarii 
ing elis. în apropiere de B 
» Puseseră aduşi ca să fie î 


TNI 


Cal Troian Intra Muros | 230 


Seful convocase Senatul legionar, forul superior de 
de care nu se prea făcuse uz, ca să hotărască dacă mai « 
continuăm propaganda. Decizia Senatului, de a nu se. 
propaganda electorală, nu a fost luată în seamă de Șef 
stăruința bătrânilor, şi a dat o circulară-ordin, că partid 
pentru Țară” se retrage din campania electorală, în u 
întâmplate din ordinul ministrului de Interne, 
aprecierea alegătorilor să dea votul cui vor crede 


Călinescu şi o hotărâre fermă de a da votul legionarili 
început de capitulare a Căpitanului, care ducea însă 
Nu era străin Călinescu de tot ce se petrecea în ţa 


dizolvase Parlamentul, socotind măsura ca nelegal: 
cale să ocupe Camera Deputaţilor şi întrunind pe 
numărul de deputați să procedeze la deschiderea 
hotărască asupra măsurilor luate şi să facă validă! 
zentând cea mai mare putere în stat, voința poporiu 
de toate acestea, regele a instituit dictatura re 
Călinescu președinte al Consiliului de miniştri. 
Interne, formând un guvem din oameni desemn 
târziu, a înfiinţat şi o organizație „Fondul Naţic 
un Consiliu de Stat din foşti miniştri, oamenii 
în care Urdăreanu, căsătorit de formă cu Lupeasca, 
un rol însemnat. În această situaţie, crezând că va [ 
primejdiile ce amenințau organizaţia, cât şi pe e 
tidul „Totul pentru Țară”, desființează Legiu 
Mihail și Garda de Fier, dând ordin tuturor legi 
că din acest moment încetează orice activitat 
toate jurămintele ce au făcut și sunt liberi să. 
partid le va plăcea, dar şi partidele fiind de 
marea dictaturii, să facă act de supunere 
actuale de lucruri. S-au ridicat de la sediu 
biblioteca, arhiva Şi tot ce aparţinea organi 


arhivă a ridicat-o Mugur, iar alt 
luat-o Stănicel. Eu nu am luat d 
acte socotite mai importante, Mă 
rămăseseră ceva bani din vân; 
chiulul. Deşi cartea fusese în înț 
fi încasat de la unele organiza 
însuşise o însemnată sumă de bani, | e 
Hedwiga continua să fie mai mult eu mi 
şi mama ei cu daruri şi am oprit-o, la m 
semnele unei legături serioase, Mă duc 
văd pe Căpitan şi pe Clime. Odată 
Ionescu. Se hotărâse ca Șeful s 
cartea, volumul IL, şi-i adusese 


scris, ci să fiul la îndemâna lui. Virgil lonese 
tor până la Roma, de unde continua drur 
proprietar al unei fabrici de negru de 
poartele fără nici o obiecţie şi erau la. 
cu tot. Am fi plecat dacă nu inte 
atacuri pline de duşmănie şi ură. A pu 
care arată cu răutate că, deşi Cod ] 
narismul, continua să rămână în maghe 
legionar, cu restaurante prin pivnițe, Î 
mănâncă din blide de pământ eu linguri de le 
de masă cu lănţişor ca să nu se fure, şi 
dezordine în stat. Marele Căpitan de paie al 
scum să plece, să fugă în Italia, cu buzunai 
izaţi din acest comerţ, lăsând cu buzele. umfla 
Scest atac pornit de la Palat şi de la Călinescu, 
4 răspuns printr:0. serisoare deschisă din | 
pleca în lalia până nu voi lichida. tot com 
Până la ultimul ban pe toţi negustorii an! 
pna pentru dumneata, domnule p 
ti d 3 şi respectul vieţii mele, am aţi. 
ii n ORRĂGI că eşti un om 
o Iceasta a ațăţat pe lorga, care 


Und 


Cal Troian Intra Muros | 232 


nețului, pentru insultele grave ce i-a adus. Regele 


nouă constituție pe care o supusese votului obştese,. 


a fost votată. Dictatura, ce să-i faci. Dar s-au găsit 
au refuzat să dea votul. Într-o dimineță, au sosit la/ 
Rosu de la Oraviţa, fost şef al județului, însoţit de 
înmânându-mi o scrisoare din partea lui Horia Sin 


îmi comunica să prezint Căpitanului pe Victor 


procuror la Oraviţa, care a avut o purtare bună i 
şi nevotând constituţia a fost dat afară din serviciu ş 
element de mare valoare pentru noi. Am spus lui. 
înțeleg pe Sima din moment ce noi politiceşte nu i 
dar, totuşi să-l vedem pe Codreanu şi am plecat 
prezint. Biriş făcea figură bună. S-a uitat atent 
citească în suflet. „Dar dumneata nu ştii că eu. 
Legiunea?” Citise şi scrisoarea ce o primisem | 
„Da,” a răspuns Biriş, nu am cerut mai înainte să 
Legiune, nu atât că aveam serviciu, cât că s-ar fi 


după situaţii. Cer să fiu primit acum ca luptător cânc 
se află la greu şi rămân în Bucureşti.” „Dar cu ce ai. 


„Voi mai rezista câtăva vreme din seul meu. p 
de-o parte pentru vremuri grele.” „Şi unde ai s 
„Deocamdată la hotel.” L-a privit de sus în jos 
ochi, adresându-se mie; „D-ta, părinte, ai putea 
pe domnul Biriş?” Ştiam ce însemna aceasta. 
spre supraveghere. | se păruse cu drept cuvânt s 
Am răspuns afirmativ. Aveam o cameră li e 
Biriş la mine. Şi-a mobilat modest camera şi lua i 
La două-trei zile se ducea să-l vadă pe Codrean 
sărbătorile Paștelui în aprilie. Ducându-mă pe 

cufundat în citirea Noului Testament. Erau de 
Clime, profesorul Vasile Cristescu, preotul G 
Virgil Ionescu. Discutaseră asupra plecării lui î 
minase şi cu lichidarea comerțului, 
dovada că fusese tot creditul achitat, 


la Ana şi lovit de una din si g 
bărilor puse, îi striga lui lists 
Jui Arhiereu?”, la care lisus a 
spune ce am răspuns rău. lar | 
loveşti?” „Pe dumneavoastră ca. 
de faţă, a avut o atitudine protes 
avea să se întâmple cu e]?* Noi am 
De altfel se cunoaşte şi cazul când în 
a gonit pe vânzători de acolo. „Ca 
ciune, şi nu de tâlhărie.” „Deg 
atitudine de acceptare a tot ce a 
Italia. Rămân aici să răspund cu capul j 
vreau să vă las pradă lupilor. Cred că se 
mine. Era frământat, dar hotărât. În s nb 
la Căldăruşani să văd mănăstirea. 
ieromonah Inochentie Lupan ce era chi 
ca ajutor al meu. Primit bine, ospătat, r 
dare cu raci şi ştiucă, proaspăt prinse în | 
damigeană cu vin şi alta cu drojdie. La 
la Casa Verde să-i las şi Căpitanului. Mica m 
că în drumurile ce le face cu maşina este u 
„Mâine sunt Floriile. Nu ai fost niciodată p 
stau. Te rog vino să luăm masa împreu 
Bănică Dobre cu Niculiţă Totu. L-am. 
vin.” M-am bucurat că puteam măcar câteva 
părtăm gândurile rele. Dar în ziua de Florii an 
Ausese arestat cu Clime şi că se face arest : 
i nota bine. În lipsa mea 
arie fa “i A ies: lăsase un bilet: 
Poftă bună Băi pg: ȘI iu luat raciţ A 
Răi nu sa ŞI să-ţi fie de bine, popic 
Câţi putuse de nai w: ps: DR 
aha n a să nu intre în pământ, ci să, 
Otuşi pe loc ca să fiu şi 
a nu cunoşteau adresa mea, căci nu 
cau tot în casele Generalului. 


ămân 
Siguranţ 
4 cred 


Cal Troian Intra Muros | 234 


Anastasescu. Când a venit poliția să-l aresteze, Băni 


bat: „Dar pe mine nu mă arestaţi?” „Cum te chea; 
Bănică Dobre de la ziarul Buna Vestire”, care ca şi i 
seră suprimate. „Aşa? Bine că te-am prins. lată că er 


Intrase boala în legionari ca să se lase toți arestați. Du 


m-am pomenit cu Titi Cristescu. „Ce mai faci, do 


să te aresteze? la-ți imediat câte ceva de trebuință şi 


mine să te pun în siguranță, căci nu e de glumă. Dr 
să rămâi cu copii mei. Ai ca ajutor pe Reghina, 
casă, care poate să le fie ca mamă şi poartă tu grija 
putut agonisi iată îţi las ție 40 000 de lei pentru copi 
de față. Cum şi tot ce este în casă.” Era pentru a 


îmi înfiripasem o gospodărie. După moartea sației mel 


meu îmi luase tot ce aparținuse soţiei şi ce mai făcu 
ună. Luase şi tot ce avusesem din Maramureş, 1 
dărisem a doua oară, prematur că părinţii mei b 
furaţi lăsându-le strictul necesar. Acum, luând d nui 
sigur se vor grăbi să ridice tot ce vor putea şi di 
sărutat copiii şi cu un pachet întocmit la repeze 
pe Cristescu la părinţii lui în Cartierul Teiu. Tot în 
salvarea, mi-am zis. Titi mi-a promis că va veni di) 
aducându-mi cele de trebuință, ținându-mă la cur 
se vor mai întâmpla și să nu am nici o grijă, că ai 
ranță. Când voi avea ceva de comunicat, să trim 
mai mic, Sile Cristescu, care e student la Drept şi 
instalat în cameră cu acest tânăr devotat, 
„servească de legătură. La o zi după fuga mea, 
la mine un agent de poliţie, schingiuind fa 
fierbinţi puse sub brațe, ca să spună unde s 
purtaţi pe la poliție, pe la Siguranţă, dar nu a 
După vreo două săptămâni, cinstitul agenta | 
valorează mai mult și a pornit în urmărirea n 
ieşeam din casă decât numai seara, la puţin 
două rânduri, erau aşezate la strada Pasc 
grădină mare de vreo două hectare ce erau 
„duri și flori, având şi instalație de apă per 


st 


martor, prop... M-Am Văzut publicat în. ved 


secetă, totul îngrădit eu ung 
care nu se putea privi, având, 
erau şi dependințe, grajduri cu. 
servitori. Venea. lume pentru cui 
sere, aşa că era un camuflaj bun, B 

discreţi şi atenţi să nu due. lipsă . 
Gheorghe, căsătorit şi cu o fetiță de tn 
şenie, locuia în al doilea corp de case 
grădina înmiresmată de parfumul flor 

şi altele. In câte o seară punea caii | 
Colentina în afară de oraş la o fenmă. 
care o avea Gheorghe Cristescu. Mă. 
Titi Cristescu îmi făcuse legătură cu 
cunoscut, nu fusese arestat. Acesta ea 

mă ținea la curent. Corneliu Codreanu. fi 
damnat la şase luni detențiune pentru insulte 
sorului Nicolae Iorga. Era ţinut la Jila 
mică și plină de igrasie. Nu putea fi vă, 
Arestările se țineau lanţ nu numai în Bi cui 
fuseseră ridicaţi. toți. fruntașii legionari. t 
Tismana, Miercurea-Ciuc, Vaslui şi altele pline . 
Brutalităţile întrecuseră orice măsură. Ce re 
Căutau să scape de sub escortă, erau î 
teroare nemaipomenită. În Bucureşti au reuşit 

put fură; Autorităţile pregăteau un 
a aul capilor, învinuiți de crime di 
îi ue: Fi mă lua Titi Cristescu, chemase 
ulei intre Cizmarii mei, pe care îl. 
dn sai ă roti dădusem ceva acte, foto Ir 
a e să le ascundă undeva şi să. 
: oarecare grijă, mai cu 


Avear 
n Oarecare bănuială : 
i anuală, mai 
ira, care era ai cu seam 


Ş ardelean şi el, şi tati sibi 
'EBionalismuuj ŞI el, şi taţi ardele 


T, Propus de Ca 


| e Căpitan, Prin Stănicel, e: 
acces şi | 


a tribunal, am vrut să ştiu da 


Cal Troian Intra Muros | 236 


de Căpitan, atunci mă prezint la proces să dep 
primit răspuns ca să mă ascund cât mai bine. Nu 
prezența mea, ci o mare primejdie pentru mine. P 
se termine cu condamnări mari şi multe, respins 
tor avocaţi ce se înscriseseră în apărare. Fuse 
Cosmovici ca apărător şi încă vreo doi de mi 
Procesul nu a durat mult. Invinuit, pe baza unui 
Căpitanul a primit o condamnare de 10 ani mun 
vina, cum am spus, de înaltă trădare. Odată 
damnaseră pe Clime, şi alte căpetenii la câte 5 an; 
urmau să-şi execute pedeapsa în închisoarea din 
au şi fost duși, aducând acolo şi pe cei de la Aiu d 
Decemvrii. Asta dă de bănuit: li se pregătea 
mai scapaseră nearestați vedeau clar că nu 
Doamna Codreanu îşi putea vizita regulat soţul 
Paza era făcută de militari, dar din spusele d- 
cinat cu paza era binevoitor şi o lăsa singură cu. 
făceau continue arestări, şi lagărele gemeau, 
aflam încă să zicem liberi, aveam convingerea 
omorât, m-am interesat, dacă i-ar putea parveni 0 
partea mea, fără urmări. Dându-mi-se asigură! 
scurt: „Căpitane, afară se ştie precis că dum 
Toţi sunt îndureraţi. Unii vor să organi 
închisorii, să te răpească, având posibilităţi 
peste graniță. Eu nu am atâta libertate ca găsi 
Voi încerca, după ce voi primi un răspuns din 
Apoi ne-am mai gândit că nu ai lăsat nimic 
cine vom asculta în viitor. În nădejdea că 
dumitale cu toată durerea...” Mi s-a adus 
ţineţi de nebunii şi nu-mi purtați de grijă. 
voi mai fi, ceea ce nu cred, atunci să vă 
Văcăreșteni, iar după aceea în ordinea în « 
ȘI v-am încredințat funcțiuni. C.Z,C.” 
catastrofale, am făcut tot posibilul, | 
aduse la cunoștință celor liberi, iar 
Nu se ştia unde stau ase 


puteau să mă vadă, Era cam 
venit Stănicel să mă condue 
legionari, Ce Scăpaseră nearesi 
Cristescu luase toate măsurile d 
Stânicel în strada Oltanului. nr. 
toată mobila, nelocuită. Pronri 
în pielărie, Grigore Alexandrescu, Ja 
Erau acolo comandanții legione 
convocarea, lon Belgea, Alexandru Ca 
Papanace, Pâsu, Antoniu, Nicolet 
Trita şi, spre mirarea mea, am dat cu. 
Nicolae Pătraşcu. Ii credeam în pra 
fost arestați. l-am întrebat cum de. 
du-mi că au fugit ca să nu fie arestaţi. / 
ranță, că nu sunt cunoscuţi de organele. 
discuție, la propunerea lui Andrei lones 
mișcarea legionară, care trebuia. totuşi. 
salitate. Dar ce ne facem cu ordinele date de 
să nu mai activeze, am pus eu problema... ] 
pentru a tempera pe unii de a nu face nebi 
cei din lagăre şi închisori, precum şi pe fi 
ajutor, trebuie să întreprindem O acţiune, 
Poate. Spiritul legionar nu trebuie să 
cluzie, ca să ia comanda legiunii lon 
Papanace, ajutaţi de Pisu Antoniu, ce ai 
dențimea, fiind toți de acord. Nicoleta ră 
n Fa cunoştea cadrele legionare răn 
„hu se făcuseră arestări, aşa că putea 
îti mine Sima cu Pătraşcu să-mi 
ntebuințaţi spa hei șI OR DR 
e ÎS pui să stăm la dispoz 
„ „oaşte aşa bine, te rugăm să ne r 
Rând; la Urmări, ştiind că leaj ; 
gionarul e 


ta || 


Ună-orociia 4 

Su pati I-am prezentat lui B 
YI legionari, Si iti 

SPL Sin 

“ditura no ma şef al regiunii. 


astră de la Sibiu. 7-a 


Cal Troian Intra Muros | 238 


Ei nu sunt urmăriți de poliţie. Te poți folosi de a 

cunoştea şi nu-i lipsea recomandarea făcută d 
girul meu. Nu aveam nici O cunoştinţă că Sima 
lângă Biriş, ce se afla la mine, mai aduseseră cu 
Roşu, Borobaru, Boian, Smultea ŞI alții de D i 
fără nici un Dumnezeu, specimene inferioa 

şedinţă, socotind că este mai bine să schimb 
du-mă cu Stănicel, am rămas două săptămâni î 
el şi cu Viorel Trifa. Aici d-na Alexandrescu se 0 

alimentarea. Venea cu maşina ei, aducându-ne 
fără a fi bănuită, căci casa părinților ei era ca 
putea veni, trimitea doi nepoți, o fată şi un băiat, 


de la Broşteni. Odată, într-o seară, am fost i vit 
aici cunoscându-i şi pe părinţii lor. Dacă mai | 
Mureşanu se numeau. Prin tânăr s-a aranjat între n 
o întâlnire. Hotărâsem să dispar din Bucureşti 1 
Obtţinusem un buletin de identitate, print 
numele pe Gheorghe Dumitriu, cu fotografia 
mele aşa cum mă deghizasem, pe care-l putear 
Urma ca ea să plece înainte la Bumasy 
Basarabia, stațiune balneară, să închirieze O 
zile să mă aștepte la autobuzul ce făcea | 
cale ferată şi această localitate; aşa că 
necunoscut de nimeni, simţindu-mă oarecum 
plajă, nămol și baie, mai înlăturând du! 
Bumas, noi cunoştinţe. Y'sar, cântăreț, a 
Bucureşti, și soția lui, o femeie foarte frume 
din apropierea Burnasului, cântăreață în & 
din bunele prietene ale Hedwigăi. Ne cântau | 
masa împreună la un restaurant. Un colonel 
staţiune au organizat o excursie cu autobuz 
să vizităm ruinele cetății lui Ștefan cel Mz 
Budachi și noul sanatoriu de pe malul 
pentru noi. În timpul călătoriei, un profi 
fredonau cântece legionare. Intrând în 


româneşte, „E un constipat. Din ăsta 
de ce tânărul ofiţer îmi căuta con tinu 
de Hedwiga şi nu a ascuns să-mi can ă 
despre mine, în afară de înjurătură, se î nțe 
noastră din Burnas, plăcându-mi de fi 
de faptul că în sufletul lui era ceva: 
mos din partea mea şi nici nu făcusem. 
tea, ca să nu ştie cine sunt, mai ales e 
frunt a 
luptătorul din Spania, cu atâta admiraţie 
să-l de 
cine te- 
Era de 


gură. 
fnumos, Mi-a venit 
i Cine ştie ce părere 
Pentru ce.» A ri 
imbrățiş 
In poziţia 
Cu fratele tă ă 
“ ele tău ca să mă vezi, dar nu-i sp 
Municat şi ni | | 


cotenent, âm cerut să-mi sp 
înțeleg. Sunt cântece legiona 
ămuriri, ce politică e aia cu ( 
icieni. Sublocotenentul, 
pun în legătură cu fratele meu, 
El este un legionar fruntaș, p 
istele legionare din Cetatea 
deghizat nu avea să mă recunoas 
făcut cunoştinţă cu el, reco, 
ură cu legionarismul. Vreo e 
ămurească, dar îl suceam în a 
Până la urmă, a renunțat să-mi 
ferindu-se de mine. Sublocotenei 
bat fratele de ce mă evita. „Dă-l în. 


noli 


egă 


U Drii 


aşi legionari au mai rămas nea 


cepționez vreodată când se va 
ai întreținut în discuţie până ac 
tață şi Sile Cristescu, venit de 
ucureşti, ca măsură de precauţie, fata u 
„Eu sunt preotul Dumitrescu de 
sreu să ne despărțin 
despre mine. Dacă 
âmas uimit, cu ochii i 
a! și l-am sărutat, Nu mai putea 


de drepți. „Când treci prin 
ău e 


Cal Troian Intra Muros | 240 


noastră. Şi acum, la revedere!” Aşa ne-a fost di 
socotind că tânărul acesta, ca ofițer, ne va fi poate de y 
în vreo acţiune, dând dovadă de devotament. Dup 
zile, s-a prezentat în București tânărul ofițer îm 
Pintilie, fratele lui profesorul. Se vede că distanțele fa 

ca necunoscuţi, dar venind în localitatea unde ai avut 
i întâlneşti, îi recunoşti imediat. Profesorul m-a recun 
luat poziţia şi a salutat legionareşte. „Dumneavoastr 
Şi eu care am spus fratelui meu că sunteţi un const 
nu mi-am putut da seama?” s-a scuzat el. După câteva 
recomandări, au plecat, urmând să păstreze legă 
cu un comandament legionar, rugându-i să nu spul 
m-au văzut şi unde. Prin schimbarea numelui toți 
„Nenea Gică”. Mai cu seamă cei care mă v 
servindu-mi şi de curieri. Aveam pe fraţii Moşte 
copilărie, la care mă mai adăposteam câteodată. 
gazdă temporar pe la unii dintre camarazii necuno 
într-o noapte la unul, în spatele spitalului Col 
dimineaţa în curtea vecină a apărut un comisar 
vedea treaba că nu înregistraseră bine adresa. 
uz de carnetul nou cu identitatea mea şi hol 
nepăsătorul, în timp ce ei făceau somaţia să de 
strecurat pe lângă ei. Asta însemna că era € 
Moșteanu, descoperiți de poliție şi pe urmele 
gând să-l prindă pe nenea Gică, nume sub care 
dintre fruntașii legionari. Urmărirea lor ned 
arestat pe Tică şi pe Dumitru Moşteanu, băt 
câteva zile la rând, ca să spună cine e acela ] 
reușit să afle mai mult, cu toate schigiuirile. / 
la serviciile lor. Schimbasem diferite locuri. 
să mă duc, am preferat tot vechea gazdă la M 
oferea mai multă garanţie. Se petrecuseră 
tulburat. Căzuseră Belgea și cu Antoniu 
fost arestaţi, Printr-un noroc orb scăpase 
pe lista unor poliţişti ce făceau arestări. 
trădare. Într-o seară, m-am pomenit u Si 


Papanace care au căutat ș 
nimeni de întâlnirile noa 
în când spre a ne sfătui, Sin ] 
D-na Codreanu să-l vadă pe Ci 
scriu acestuia câteva rânduri, 
necunoscut de nimeni ȘI să-i î 
„Ştii, a adăugat el, că Vasile 
în timp ce erau transportaţi. 
Miercurea-Ciuc, au reușit prin aj 
sărind din tren şi acum stau as 
căutarea lor, Pe Vasile Cristescu 
fi şeful. Împreună vom forma u 
dumneata. M-a pus dracu? să-i 
București, Horia Sima nu e cu 
ocupe cu colectarea de ajuto 
Cer încuviințarea numai aşa pe 
el s-a autodizolvat, E bine şi aşa 
cumpărat o mică tipografie pe e; 
ferma lui Gh. Cristescu din Co 
feste, Pătraşcu s-a şi instalat acolo. 
ceva râu. D-na Codreanu s-a înapi 
hârtie la dispoziţie, scrisese pe 
Să se ocupe Horia Sima, dar nuima 
să fie ajutat de Papanace,"* Nu avea 
mânuirea fondurilor, Nota aceasta 
Că avea să o folosească ca te lament 
Pe el ca urmaş. Cu daruri şi at i 
Coana Lilica, care avea să 
giniteă prin aceasta ca să con 
„ * Vusese la eale pe Nieoli 
Acţiune în Ardeal, adică să se 
Moților, prin care aveau să cea 
4 Câre țineau foarte mult, dar” 
aa răspunsul: „B bună 
de “ Dr pi bârtiuţă.. 
» unul din bunii legior 


Cal Troian Intra Muros | 242 


Dâmbovita, nedând ascultare ordinelor lui Sima, car 
fi periculoase, a fost amenințat de Vârtureanu, şef 
tilor ce devenise mâna dreaptă a lui Sima. A vrut si 
graniță cu avionul lui Costin, pe care-l pilota. Fără a 
că o mână criminală detectase ceva la motor, dup 
a căzut de la oarecare înălțime. Costin a scăpat. 
accidentat grav, a murit în spitalul închisorii. Trădat 
reanu, aşa se spunea, a fost prinsă Nicoleta. Inchisă 
poliţiei, violată, bătută, schingiuită, ca să afle de la 
multe amănunte despre legionarii fruntaşi, în star 
când era anchetată la unul din etajele de sus al 
tând de o fereastră deschisă şi de neatenția comi 
cat pe fereastră, murind sfărâmată de asfalt. 
Valentin Popescu, reuşind să-mi comunice că lonel 
devenise bun prieten, vrea să mă vadă, s-a ara 
Se oferea să mă treacă peste hotar cu avionul hi 
să scrie mamei lui, care locuia la Berlin, ca 
poziţie o cameră. Le-am mulțumit pentru intenţii ( 
voiam să se pună în pericol pentru mine şi am * 
de a-mi găsi un refugiu peste hotare a pus sti 
i-am comunicat Hedwingăi. Sosind la Varşovia, p 
interese în Bucureşti, Papraski, secretar acum al Î 
la Ministerul de Externe polonez, m-a pus în | j 
bucuroși să dea azil politic la vreo 10-12 fruntă 
bilind un alibi între noi, dar nu-și luau ang 
peste graniță. Aceasta rămânea pe seama nod 
Cuţi, ei ne vor acorda toată ospitalitatea. După 1 
au fost arestate o mulțime de legionare, 
Nicoara... bănuite că fac pe curierele cu comand 
pier preia Sima l-a găsit pe Vasile Cristes 
n mai i Cristescu, la grădină, la mine. Alee 
crezând că va putea sta ascuns acasă lângă soție 
arte men a ar ls mată 
cafe pina A ate i și 
de superioritate, Săracul Alecu, numai d 


descoperit şi rearestat, Mai bine. 
tescu, într-o discuţie cu Sima 
derea conducerii în calitat 
al partidului, cerându-i lui Si 
lui şi să asculte de ordinele e 
wotul prost. Condus de $ 
Constant care era un om cu 
unde venise şi Papanace, ne-am sf 
situația în care ne aflăm. Redacta 
care noi făceam declaraţii solemr 
regimului în calitatea ce o aveam d 
face totul ca legionarii să ase 
vom mai putea îmblânzi pe reg 
nostru de la moartea ce-l aştepta 
am plecat toți să-l ducem genera 
dantul corpului de gardă al Palat 
Generalul nu avusese copii. Aflas 
pe Corneliu Codreanu şi-l soco 
acasă şi a trebuit să-l aşteptăm, la î 
planul nostru şi i-am dat memorii 
gândire, ne-a dat asigurarea că va aj 
să venim peste zece zile ca să ne con 
anunța el prin Stănicel. Nu am primit 
făcuse prostia să-i spună lui Sima şi 
permit să arăt aici, deşi nu este în o 
cut ani de-atunci. Nu-l mai văz 
ui In 1949, când arestați comuni 
ore Mi în i 
Volan, i cei arestați. Ne-am i 
la masea ai a tufa aminte, do 
voastră cu un memoriu ca 


cine pu EAVOBStTĂ un răspuns?” a 
nina caţi mijloci să ajungă în mă 
be Sc. Nu v-am chemat, fiindcă 

Oruzof, care avea acces la | 


n 
Mine Coana Lilica, spunându-mi că a | 


Cal Troian Intra Muros | 244 


lui prin testament pe Horia Sima, La câteva zile, S 
mine Sima cu vreo zece legionari, care-mi conf 
este acum comandantul Legiunii, lăsat prin testame 
nu vrea Corneliu să audă de memoriu. De aceea . 
dat şi nici nu v-am chemat.”... Hotărâsem cu Stănicel 
dispar din Bucureşti. Impreună cu Horodniceanu 

frate al lui din Ploieşti, contabil la o întreprind 
unde am rămas vreo zece zile. Urmărind ziarele 
cunoştinţă că, în Ardeal, cete de legionari crimi 
acte de dezordine şi crime, atacând sinagoga din 
trugând obiectele sacre, împuşcând pe rabin, ape 
teroare dezlănțuite la Arad, Oradea, Cluj, de 
legionare, ce primiseră manifeste și ordine ca din 
tanului. Toate acestea ne-au făcut să ne reîntoa 
S-a făcut şedinţă cu: Sima, Papanace, Cristescu. 
Sima de toate aceste acte regretabile, a urmat ci 
acuzat şi eu, până la urmă şi Papanace, că nu 
că una se discută, iar alta face deoarece se poa 
tate. Sima se scuza că nu are nici o cunoştinţă, 
un manifest şi ordin, că aceste acte sunt săy 


misese însă pe Victor Biriş, care întrebat de mi 
motivând că acesta era ordin dat de Căpitan 
Sărat i s-au pus în fața ochilor Șefului toate 
celor din Ardeal. „lată, domnule Codreanu, 
dumitale”, i-a spus comandantul închisori 


spiritele pornite, am ajuns în posesia ei din 
„Cine sunt nemernici ŞI ticăloşii care au poi 
Eu stau aici şi sufăr, înarmat cu răbdare, 
răbdare pe-afară? Cine vă pune la cale ace 
liniște, linişte, linişte.” Mutat în celulă ce 
Spunea acestuia: „Domnule Clime, de 
nebun afară care se joacă cu viaţa no 
mama lui, să-i pun mâna în gât. În u 


Cristescu a poruncit lui 
lară cu conținutul scrisorii. 
încetarea oricărei acțiuni, ea 
periclitarea vieţii celor din 
cuvintele: „„Linişte, liniște, lin 
exemplare. Tot Biriş a fost trir 
dar numai de formă. Nu a. 
din cele ce mai târziu mi-a pove 
cearta dintre Sima şi Cristescu, a 
Regele Carol cu Lupeasea au p! 
fără a se şti că este însoţit de ace 
plecarea lui au început în A 
aceasta mult mai intensificate. | 
încălțăminte evreiască. Prin toal 
distrugeri, răniri de persoane, p 
de evrei. Noi nu aveam nici o pi 
Sărindar a început o campanie « 
nalilor legionari. Era către sfâi 
Londra, se lăuda că a pus sfârşit 
nu mai există. I s-au pus în față. 
incriminatorii, nucă ar fi fost în 
ce se petrece în țară ştia. Nu. 
pentru că se făceau cu ştirea lui. 
măsurile ce avea să ia. La înap 
nică cu Armand Călinescu, în e: 
văscască în viață pe Corneliu God 
opnt în Germania unde a avut 
Berestesgaden. La încheierea di: 
Hitler dacă intenționează să se a 
României. Poate că Hitler nu s- 
Mtențiile lui şi ia răspuns că 
treburile interne ale statelor, 
ete convins că ordinul | 
„Ins a lăsat asasinatul să fie. 
România Şi se va afla în dr 
"ispundere să cadă şi asupi 


Cal Troian Intra Muros | 246 


brie 1938, după ce au fost ridicaţi de la penitenciarul 
în două camionete deschise ale prefecturii poliției ! 
legaţi câte unul, pe o banchetă de mâini şi de picio 
câte un jandarm în spatele fiecăruia, Căpitanul, Ni 


Decemvirii, după ce au ieşit din Ploieşti, îndreptându 


Bucureşti, în dreptul pădurii Tâncăbeşti, după semnal 
maiorul de jandarmi Dinulescu, care-şi luase angajă) 
cutării ordinului, aprinzând din maşină de trei ori ol 
darmii i-au strangulat cu lațurile pregătite, Codreanu r 
de ei să-l omoare pe el, dar să-i lase pe băieţi că ei 
vină. După omorârea lor au fost duşi la Jilava, u 
tras câte un foc de pistol în cap, și făcându-se cons 
lor spre îndeplinirea legală, numai de formă, au f 
intr-o groapă comună dinainte pregătită, aruncând p 
vitriol ca să fie descompuși, apoi au fost acoperiți 
o placă mare de beton. Doar o cruce la cap; Corneliu 
trădător de neam, şi criminalii lui. Asta era i 
Jilava. Dar, să las aici spre lămurire ce declaraţie 
Dinulescu, când a fost arestat în 1940; „A foste 


Jandarmeriei, Călinescu se consulta cu el, că din. 
de stat, Codreanu și treisprezece importanţi 
să he omorâţi, aceasta fiind şi dorința regelui. 
a confirmat acestea şi i-a dat ordin pentru 
noiembrie 1938, la ora 10 seara, au fost ridic 
inchisoarea Rm. Sărat şi urcați într-un autoe 
Capitalei, a cărui caroserie se compunea din m 
de bănci, aşa fel că cei ce stăteau în interior si 
În fiecare rând al doilea de bănci fuseseră i 
pardişu prinşi cu cătuşe grele la picioare, înlăni 
coatele la spate legate impreună şi aşa încă 
bil să poată a se mişca în vreo parte; pe de 
țină capul sus, În celelalte rânduri de bănci au 
de jandarmi, înapoia fiecărui gardist 
paisprezece, lume străină nu români, M 


lânpă şofer. Pe drumul di 
ale lui 30 noiembrie, Dinu 
după care fiecare din cei 
de pâtul gardiştilor, Ei stau. 
tras atât până ce aceştia au fost st 
semn de viață. Călătoria autoca 
ruptă. Aproape de ora 4, cami 
la închisoarea militară Jilava, e 
inainte pregătiseră o groapă mare, 
lui, înconjurat cu sârmă ghimpată, aş 
poată apropia de ei. Groapa fusese | 
tului fortului, colonelul Aristică Ghe 
rilor săi subalterni despre scopu gi 
nelămuritoare. Când camionul a în 
s-a mai împușcat cu revolvere şi 
în cadavre, apoi le-au aruncat în aro 
lui, adus aici, a constatat moartea, 
celor 14 jandarmi, printr-o cuvân 
adus la îndeplinire o hotărâre a Gu 
Patnotică; groapa a fost acoperită. 
nimeni să nu se apropie de ea. | 
fost dezgropate şi aruneate în altă 4 
Sele de acid sulfurie tumate peste 
beton şi apoi cu pământ deasupra, 
pretindea în comunicatul oficial, î 
“area au avut loc la vreo 20 km d 
fate s-a produs încă la o distanță de. 
mult Dinulescu a explicat că acei 
Sutoritățile județului Ilfov, con 
oz de moarte, ( 
Dornitru et . pe militar, « 
Cre ui | eşedintele Tribunal 
la 10 
A$eu. Din lose a ZT RI 
să. vina a pa a povestit r i 
începutul zorii Mate». Pia 
onlor'de zi, în care ti 


Cal Troian Intra Muros | 248 


întrebarea lui Dumitrescu, dacă unele din aceste cad 
duse la crematoriu şi acolo fuseseră transformate în e 
că aşa s-a întâmplat cu unii legionari ce au fost omoi 


chiar de vii şi nu se ştie care erau cei ce săvârşiră O ase 


loşie criminală. Maiorul Dinulescu explică: că nu şti 
acestea totuşi ca neadevărate. La întrebarea de înche 


mai recunoaşte cadavrul lui Codreanu, Dinulescu a răş 


cinism, cadavrul, precum şi scheletul ar fi de ne 
l-ar recunoaște, pentru că el, numai lui Codreanu i 
dreaptă sub cap, ca să se odihnească mai bine. 
Dinulescu a dat explicaţii, că şi cei 14 plutonieri-jand 
împotrivirea de la început, au trebuit să semneze j 
deces. Acesta, era necesar, corespunzând cu comuni 
dat de Guvem... La încercarea de evadare au fo 
Plutonierii-jandarmi au primit fiecare 20000 le 
fusese anchetat, fără ca să poată lua vreo legătură, 
descris aceste înfiorătoare crime exact ca şi naic 
declarând că el ar fi primit 40 000 lei, iar maiorul 
Eram în cameră cu Vasile Cristescu, la M 
pe la orele 12 în ziua de 30 noiembrie, am au 
la radio, care a căzut ca un trăsnet pe capul nosti 
29-30 noiembrie, în timp ce Corneliu Codrea 
legionari erau transportați de la închisoarea Rm. 
în dreptul pădurii dintre Ploieşti-București, î 
sub escortă, au fost împușcați. În aceeași zi. 
Lupeasca în Capitală. Am căzut în genunchi, ] 
du-ne lui Dumnezeu pentru iertarea sufleteli 
brie, Sima a difuzat o circulară, scoasă la tipoț 
expediind-o, prin Biriş, în București și 
atlând de la Sima adresa noastră, ne-o aduses 
ne asigure că trăiește Căpitanul, circulara suna 
„Nu este adevărat că a fost omorât Căp 
legionarilor, a putut fi salvat împreună cu N 
„Vii şi comandantul legionar recomanda 
„datorită împrejurărilor. Nu am dat 
„. Socotit circulara aceasta dată cu un a 


Obor, 
dau târcoale ca 
Poliție și Sigur 
Venit le 


Stănicel, l-am însărcinat să. 
urgent să scoată o altă ei 
şi de mine. „Căpitanul, 
omorâți! Nu dați crezare e 


linişte. Nu aţi fost înțelegători. 
acte care să ducă la asasinarea 
mare doliu acum peste sufletele n 
rugăm lui Dumnezeu pentru ei. A 
putut Stănicel, a fost dată numai 
În provincie, nici. vorbă.  Gurierii. 
sufletele îndurerate, discutam cu. 
rămâne. Vom fi descoperiți şi împu 
hotărârea poliţiei şi Siguranței pornit 
descoperirea celor ce mai eram as i 
să fugă peste graniță, alţii au fost prinşi 
am fi fost descoperiți şi împresuraţi 
na Cristescu exerciţii pentru ascu 
Mic pentru mâncare, în care abia î 
vâram aici, puneam un linoleum pes 
timpul cu poliția 'arătându-le came 
ntrarea prin curte. Hotărâsem, însă, 
ȘI găsiserăm locurile pregătite. Aştept 
Să fim luaţi şi duşi fiecare. într-o. ] 
Cotrocenilor, Vasile într-o garsonieră. 

În timpul acestei zile am obse 


b; 
sei şi grădinii. Am. 

„Siguranță. Seara, când ne p 
Sionarul de legătură pentru 
le Cristescu: „D 


Casta v e 
E ea Vom fi atacați. Ne culcăm 
Cundem ÎN: ep 
Pivmicioară.. 
Oda pesta mi ră. E 


Cal Troian Intră Muros. | 250 


de Vasile şi de mine, uitat din n 
cutia șaretei, Auzim înjurături; 
pe toţi în camion şi repede la f 
buie să fie acolo, Să rămână doi, 
cat. Bătrâna ne-a scos din ase 
băiat din curte să anunţe pe Titi Cri 
Ne căutaseră şi pe la el, dar au plec; 
să se lumineze când am ieşit pe p 
oprindu-ne puţin la biroul comereia 
ca să telefoneze unde aveam să fim d 
agenţi ne urmăreau, N-au. îndrăznit Să ne 
nostru un taxi, şoferul prieten, a o; 

luat făcând ocoluri multe. În. urmă, 
maşină imediat ca să ne poată urmă 
atenţie am fost duşi până în Buzești, 
pe bulevardul Alexandru loan Cuza, intr 
dat peste Herodniceanu, Am. venit. 
necunoscută. O mai păţisem eu cu două. 
lui, era să cad în mâinile poliției. Era; 
Elisabeta, luasem o gustare la o plăcint 
doream să fiu arestat, La ieşire, un con 
după doi agenţi ca să ne înhațe. Eram. 
Un taxi a oprit imediat în dreptul. nos 
Manevra. A apucat doar. să ne spună 
când are omul Noroc, şi a pornit într- 
intrebe unde vrem să mergem. Atent, c 
ne-a Pus: „Suntem urmăriți, dar am să s 
a tt tei 
"TReren ropia, oprind drepi 
ii. Ca , dată veţi în altă parte spun 
Căpitanul!" paza, asa „Nici un ban: Ti 
duit de [) fana 3 inec lee placate 
y “ile serioasă, un doctor e 
oliția, De aceea, aici ne 
Sa 2loi fuga noastră peste g 

ezi, 0 parte mi- 


[| 
daţi. Moş Cristescu Dinicu plecase cu şareta cu fl 


pentu a le vinde în piaţa Obor, însoţit d 
Gheorghe, soția acestuia culcându-se cu soacra î 
teia. Spre ziuă am auzit zgomot de camioane şi 


femei şi suntem dezbrăcate. Vă deschid imediat 
auzisem totul. ne-a dus imediat prin sufragerie, : 
trăgând chepengul și linoleul peste noi. Am 
amândoi. Doamne ajută-ne, şi ne-am aşezat cu fi 
pistoalele gata să tragem dacă dau peste noi, a 
birea dintre bătrână și comisar. „Poftiţi, domn 
a trebuit să vă facem ca să așteptați puţin, de, 
să punem ceva pe noi. Aici e camera noastră d 
eram cu nora mea, căci bărbatul îmi este plecat 
camera de dormit pentru musafiri, când ave 
sunt? A întrebat un comisar. Băiatul meu € 
lecţii impreună că sunt colegi. Citesc până (4 
Îmbrăcarea imediat şi du-i în curte, a dat ordin i 
au făcut percheziţie, că le-ar fi găsit piste 
„Pofuţi, pofiiți aici. Asta e sufrageria noastr 
buințăm numai când avem oaspeţi, iar aici e 
intrat şi s-a oprit cu picioarele chiar pe chi 
unde eram, exact cum exersasem cu ea, 
bească. Asta e camera în care ţinem de-ale n 
tură, dacă doriţi să vă servesc cu ceva. Hai, 
comisarul. dar arme aveţi? Nu avem domnul 
avem, că de. aici suntem la mahala, cu borfaşi 
de ne fură din grădină și Doamne fereşt 
casa, Beciul unde este? Ne-a pierit respiraţi 
revolver cu el întins. Avem şi beciul. Intra 
Şi acolo. Au ieșit afară şi-i mai auzim - 
Dinicu cu Gheorghe din piaţă şi desh 
făcut o percheziție la şaretă şi au 


dU seam 


Cal Troian Intra Muros | 252 


avea de când făcuse vizita în Polonia. După e 
munti. mi-i dăduse la sosirea în Bucureşti, refuzând 
mea de a pleca în Polonia: „Să pleci dumneata, Îi şi să organizeze plecarea, s 
folos. Eu rămân aici, nu vezi că Sima îşi face de Cristescu în seama lui. Leaty 
polonezi îmi dăduse Hedwiga. Am ținut să a devotat și plin de coreetitudine. N 
întrevedere cu Gicu, băiatul meu mai mare, ca să săraci, îşi făcuse pe socoteala lui. 
bani, dându-i şi anumite sfaturi şi ce să facă în Drept la lași. Condusese cu Păvălu 
mele, care nu ştiam cât are să dureze. Stănicel a lierele Griviţa, dovedind o cins 
bilul ca să-mi văd copilul şi să-l îmbrăţiş speram ca Vasile să fie bine apărat. N 
Horodniceanu am vrut să-l convingem pe Ve pe Stănicel la Dobrescu, om bogat. St 
plece din țară în Polonia, făcându-i cunoscut p frumoasă în Prahova şi avea una dint 
cu autorități poloneze. „Nu a vrut să audă de boiereşti în Ploieşti, cu pază. Spei 
dumneata ce face idiotul acesta de Sima? Cui ce ne-ar îi ajuns măcar o lună. Că 
legionară pe mâinile acestui nemernic. Cu € Horodniceanu, se arătase foarte bini 
aici. Dumneata va trebui să pleci neapărat. Al bare cu maşina lui pe Valea Prahoy 
viața ca să ai grijă de ei. Eu dacă am o ! dusese la Bucureşti cu maşina Şi îna 
mama ei care o îngrijeşte. Pleacă cu E cu generalul Palangeanu şi îşi avea 
Stănice]. Ce să-ţi dau ca să ai o amintire de splendid, cu tot confortul, pe Calea 
Şi-a scos pieptănul de cap şi mi l-a dat, interesa cu multă curtoazie şi oare 
asta înseamnă moarte. Mi s-au umezit ochii unii legionari. Bunăvoinţa ce 0 a 
mea. «L-am pierdut pe Cristescu.» dispăruse, aşa că Stănicel a trebuit s 
moarte. În dimineața următoare, au int Wu! camarad, fost coleg cu el la Drept e 
Cristescu. Râdeau, când noi eram trişti. Ni Banca Naţională, ne-a adus ceva bani. 
va zile de la moartea Șefului. „De ce râz 3 Sa că nu are să-i mai fie restituiți 
întrebat. Continua să râdă. „Când noi p „mc să ne folosim în timpul călăta 
că tare norocos mai eşti părinte. Ai Pi ae să se facă pe toate du 
lui să nu fii împușcat.” Vasile nu a mai Urca! și Sărbătorile Crăciunului. Deci pe | 
socoteală de tot ce ai făcut până acm; E. m maşina unui legionar, bun pri 
că a scăpat Căpitanul?” Nu am scos-o ei hu Buick cu şase locuri, în ca 
ca să ne deruteze.” „Minţi ca un ticălos. de M Ung. Am pornit în luminatul. 
zie să mai faci ceva fără ordinul meu.” Miti, trimisesem pe Stămicel,. 
D-na doctorului avea un frate comande Miţa pe unde aveam să trecem gi! 
la noi. Se oferea să ne treacă granița mu 


adăpostiți într-o casă nelocuită 
tânăr avocat din Ploieşti, le i 


ten e 
en CU un ofit 


ita situaţi er de graniţă, 

periclita situaţia, ba poate şi via seca "sl Unul din întăi i meri 

rara rana MO ma € Wecere şi an re: i 
„Postul unei uniforme de ofițer român. pe, Să ne întâlnim după ieginga i 8. 


Cal Troian Intra Muros | 254 


să ne asigure călătoria, Miti luase pe sora lui şi pe o: 
lor care aveau să se dea drept soțiile noastre, dacă ; 
întrebe cineva şi că mergem să facem Sărbătorii 
noştri la Vijniţa. Fetelor nu le spusese cine suntem n 
nici prietenului cu maşina, recomandându-i nu 
cretie și atenţie. Am călătorit în condiții minunate o 
de drum. La o secţie de jandarmi am fost opriţi de 
Întrebându-ne unde mergem, ne-a rugat să preze 
legiunea de jandarmi din Fălticeni, făgăduindu-i 
dovada de predare la înapoiere. Incepuse să ning 
Fiind siliți să rămânem o noapte la Paşcani, întreb 
de noapte căruia i-am încredințat şi paza maşinii, 1 
cârciumă cu camere de locuit la un evreu, pe care |- 
somn. Recomandându-ne negustori, angrosişti de 
foarte bucuros, a pus să se încălzească camere d 
pregătit masa recomandându-ne vinuri bune şi 
de la Cotnar, ce ne-ar strânge oricât vin am do 
mul ne-a fost îngreunat de zăpadă, dar maşina, înali 
motor bun. Aveam asigurarea proprietarului. 
vom fi la punctul de întâlnire. Consultând ! 
scurtăm din distanță, am apucat pe un drum n 
bil şi ne-am împotmolit într-o viroagă. Oorăi 
nuit, fără a reuși să ieşim, până au sosit două 
ajutat oamenii și au scos mașina cu boii. V) 
pe drumul ce trecea prin Storojineţ, ca nu cul 
cut. Mă plimbam enervat prin zăpadă. 
apropiat de mine un om întrebându-mă, 
Dumitrescu. „Vă recunosc de când aţi fos 
pentru alegeri.” Nu puteam să mint. Îmi era 
rugat să nu mai spună nimănui că m-a 
mâinile, şoptindu-mi trăiască legiunea ş 
Inserase bine. leșind din Vijniţa, exa 
semnalul de oprire făcut cu lanternă, de 
„s-a repezit la noi: „Părinte, coborâţi. 
vreo 50 m afară din șosea. Fetele 
seama atât ele, cât și prietenul cu n 


Vom înțelege noi i al doile 
țeleg 1. Am trecut şi c 
inchețați a el 


3000 le 
ave 
de gheață. p 
lățindu-se de 
Mpându-se. 
NU se m 
Cand se 
Casa în e 


tura noastră. Erau emoţionate,. 
spre dreapta. Locotenentul îmi, 
cu mâşina a scos portmoneul; 5 
aceasta şi mai am aici patruzeci 
partea mea. Veţi avea nevoie de ei 
sărutat: „Păstrează-i pentru dum 
farurile stinse, locotenentul s-a; urcat cj 
calea întoarsă, fetele lăcrimând, 
mare. La 50 m ne aşteptau trei pers 
dişti. Ne-au luat geamantanele: „Cu. 
rămân aici. Infăşuraţi în cerceafuri a] 
mai tânăr, avea să ne conducă pe i a 
paşi unul după altul să mergeţi după mi 
urmat plin de emoție. Grăniceri, dacă ne o 
vagă în plin. Ne-a prins oboseala prin 
Eu abia mai puteam respira. Îl rugam să n 
„Nici o vorbă, că se aude. Ven 
râul Ceremuş, ce ne despărțea de Po 
aproape de brâu, prin gheață, aşa cu îi 
era impărțit în două ape. Trecusen de 
comunicat că acum putem vorbi tare | 


polonez. Grănicerii nu mai au voie să ti 


eniţi 


! prin nişte tufăşuri. Stănicel p 
"D lei ca să ne treacă şi ne mai luase 
în cu noi nici un schimb. Haine! e dej 

ulpanele_ de la paltoane ne îm 
ingheţ. Încercând să le mai înt 


Stinoea na i 
Ungea, când se aprindea ca lu 


să se usuce pe lân; 
Era frig şi aici. Ne mai « 
9 rupea nemțeşte, aşa. 


toale, 
Moşul care 


Cal Troian Intra Muros | 256 


nişte mămăligă rece şi brânză, plătite destul de scum, 
duirea. Nu cred că am putut dormi. Dimineaţa ce a 
sanie cu cai, culcați ca niște saci cu grâu şi acoperiți 
transportat până la prima staţie de cale ferată. Omul cu 
precauţiuni de a nu fi prins de gardă că duce nişte fu 
la gară, într-o cârciumă, la căldură, cu ceva mâncă 
ne-am mai dezmorțit până la venirea trenului pe 
(Lwwuw) sosind acolo pe la orele 10 seara. Cu un ta 
adresa indicată, la Dietrich. Ne-a primit în halat; po 
greutățile prin care am trecut. Mama lui, o feme 
bunătate rară, ne-a poruncit aproape să ne dez 
aducându-ne pijamale şi halate curate, dând porunc 
încălzească baia și să ne fiarbă băuturi. Încălziţi de 
ca (băutura alcoolică), fierbinte şi o masă consist 
în camera repartizată nouă, pregătită cu trei foto 
curată. Somn lung, somn de refacere. În suf 
încărcată cu un fel de bunătăţi şi băuturi calde. 
atent cu noi, ne roagă să-i spunem, fără nici o. 
„Timp de 5 zile nu aveţi voie, nu vă las să pă 
îngrijire ca și cea mai bună doctoriţă, cu un devo 
fi fost fii ei. De asemenea, soțul ei, care era diri 
Se spunea că ar fi fost cea mai mare Editură dir 
fiul, expediase o telegramă Ministerului de 
„Ne-au sosit trei lăzi mari cu struguri din Romi 
ei?” Răspunsul: „Să-i trimiţi la prietenii no U 
era un sanatoriu. Ultramodern, într-o regiune. 
de brad, Între timp, a venit din Varşovia fo 
Vojen, de care divorțase, aducând 
Crăciunului au trecut sub îngrijirea d-nei mai 
ne-a luat în oraş să ne cumpere cele de treb! 
de schimburi, şoșoni, pijamale, halate. 
socotit că ne-a intremat şi că un drum 
suferință, ne-a încredințat fiului ei să n 
de un lux cum nu ne închipuiam. Came 


lied pi pa 


atu ge dan in e SR asi Pt Și ptbTI a amea 


Lenjeria schimbată în fie j 
de mese, elegantă, cu ring d 
de noapte, la masă servindussi j 
Jectură cu o bibhotecă bogată n 
târziu. O mulţime de reviste, 
mulţime de articole şi fotogra 
Corneliu Codreanu, legionari 
Spania şi înmormântarea lui. 
pitorescul ei. Făceam plimbări, 
mai scos din pesimismul nostru, T 
cât am stat la Morsyn. Prin telefi 
au mai sosit din țară încă patru. 
hotel. Să-i comunicăm dacă. s 
sunt. Lăsasem vorbă, când am 
mai pot veni şi alţii. Sfătuindu-n 
intremaţi cu îngrijirea ce-o primisem, 
acolo la Varşovia. Erau la hotel: Nicolai 
Titi Cristescu și locotenentul care n 
Polonia. Am rămas cu ei la hotel. € 
lat oraşul, cu muzeele şi mon! ] 
tură în formă de cupolă, pornind d 
tablourile ce reprezentau istoria. 
renumit pietor, În micile plimbări e 
tudinea ostilă şi de intrigant a lui E 
incat să producă ura împotriva Mee 
ur cin Camin 
hac, id că spusese lui Trifa: 
E. Sb Asta inseamnă 180 | 
pa ŞI duhneşte toată ziua num 
» n l-am făcut observaţie de fa 
mec in îi ipnâti nl 
- usile Cristescu fusese d 
ga Poliţist a aruncat grenadă 
i ii pe îndureratul şi gi 
Apanace sar luând cu el şi pe 

» YoJen şi mulți, „Tu de ce 


3 


Pi DA 


Cal Troian Intra Muros | 258 


spui că în țară nu se mai poate sta şi ai venit aici 
fripte! Ori te-a trimis tâlharul de Sima, cu care ai 
legionari, pe urmele mele?” A răspuns Trifa, ca teol 
mai bine cu mine la un loc, să-mi fie de ajutor. E 
se vedea că el formează o gaşcă regionalistă. A s 
din Varşovia cu care am avut o consfătuire. Ne vor 
camdată într-o localitate la 20 km de Varşovia, ai 
ei au oferit azil politic unor legionari. Au dat o 
bine să nu fim pentru un moment în Varşovia. ] 
locul destinat pentru noi, unde organizase să avem 
poziţie. Aflasem de la el, că punctul de treceri 
Vijniţa fusese nu numai descoperit după trecerea 
a celor trei, dar locotenentul Gârcineanu a fost 
Pătraşcu şi Sima poartă ghinion, lasă numai mi 
trădări. Cred că şi Cristescu a fost trădat. Acu 
urmele mele. Nu ştiu de ce m-a cuprins o mare 
pot privi uitătura de vulpe şireată a lui Pătraşcu. 
gândit. Cât am stat în localitatea fixată, se pa 
mai liniştit, dar sapă pe ascuns. Eram într-o « 
ceanu şi Stănicel. A venit din țară Hedwiga 
să-mi aducă ştiri şi despre copii. Nou motiv 
Pătraşcu. Îmi povestise cum a căzut Cristescu. 
Biriş ar fi denunțat locuinţa lui. ÎI văzuse cu o Zi n 
cursul nopții, poliția a dat năvală peste el. S-a 
jire. Rănise pe comisar şi doi poliţişti, după 
grenade, omorându-l. Îngrozitor. Prin stă 
lângă Arcizewsky, ne-a închiriat în Varşovia 
cartier nou peste podul Vistulei. Ne-a 
până ce, cu concursul ei, am mobilat mod 
panie și strictul necesar de bucătărie, 
Cristescu avea să facă pe bucătarul. Și 
Varșovia, invitând Ja prima masă și pe Papr 
dea pe faţă Pătraşcu planul lui făcut cu 
necazuri şi frământări, cu atacuri împot 
Trifa. Aveam legături cu Arcizewsky, 
„Vojen şi cu o ziaristă listă, ce v 


pb 5 . 


“mai pot socoti ca şefial lor. În răspui 


Si — 


la Carmen Sylva, în Bu 
interesa mult “pe Pătraşcu 
primesc, de la cine, pentru e 
a pus la cale pe Trifa ca să. 
să fie citită într-o şedinţă a noa 
durere toate aceste manifestă! 


când plecase cu paşaport ca s 
cartea „Pentru legionari”. Vei 
şă-mi destăinuiască situaţia cel 
situatie care era foarte îngrijorătoa 
mai când eu dădeam răspuns seri 
Irifa, făcându-l să plece foarte 
şe adresase, eu «Nene Gică», era 0 
punea la îndoială, dacă cu după mo 
sau nu mai sunt legionar, căci d E 
căutând numai singurătatea, apoi 
cunoștință cu relaţiile ce le am, denot 
de care eu nu mai dau dovadă şi că 


tam greşeala în care au căzut cu toții, 
ce le bagă Pătraşcu, urmărind scop 
părtat de linia legionară, nu eu. 
cu toate, după care eu nu voi mai ră 
bârfitorilor. Nu vreau să ştiu de la” 
să vă părăsesc. Eu nu am avut nic 
eat după şefie. Totdeauna am fost s 
ordinele ce mi-au fost date. Nu văr 
comande. De aceea socotese că Ve 
SI mă pot simţi bine, Voi pleca de 
Văd.» Ciorogaru venise la mine să: 
he pai avut necontenit certuri c 
ni Ra ŞI din ceea ce au pi 
Sima De k meat Cp sta 
Crime, tit it pati 
-Wrogaru avea legătură 6! 


Cal Troian Intra Muros | 260 


pentru străini şi, ori de câte ori vreun fugit cerea a 
era consultat. Şi-a dat avizul favorabil şi pentru Si! 
să-l tragă la răspundere pentru faptele lui. Închirit 
marginea Berlinului — la Amalienhof — şi acolo au 
cei fugiți din tară. Sima intrase în Germania cu 
închiriase o cameră mobilată, fără ca cineva să-i cu 
Mergea zilnic la Amalienhof, unde se află ş 
motivul că a fost lăsat prin testament ca succesoral | 
cerea tuturora să asculte de comanda lui. Alexand 
Ion Victor Vojen erau scandalizaţi de această pretenţ 


Ciorogaru, fiind vechi în Berlin şi având relaţii, i s 


Sima că aici are să asculte de ordinele lui. De aici 
ei se agravase. Când a plecat din Varşovia, era 
m-a asigurat că va face intervenţie ca să fiu che 
După câteva zile, a trimis pe inginerul Nicolae 
era reprezentant al unei firme de import-export di 
lângă Uzinele Ardelt ce se aflau la 40 de km n 
primise ordin că un anumit procentaj din realizare: 
fie dat pentru întreținerea legionarilor fugiţi 
simpatic, binevoitor, care se ferea de discuţii 

fiind bucuros numai că ne poate ajuta. A fost 
înmâneze | 000 de zloți. Pătraşcu cu Trifa mi-a 
am discuţii de care ei nu au cunoştinţă și că prii 

şi ei nu au cunoștință. Între timp, Ra 
primise răspuns. Ne-a citit scrisoarea, pe care 
facă în şedinţa pe care eu o hotărâsem în alt co 

Pătraşcu — nu ştiam ce-i scrisese acesta 
ca imediat ce primeşti scrisoarea tu să pr 
N atei du Varşovia. Ulterior, vei Pit 


domnule.” Eram a doua 
interviuri Căpitanului, | 
elogii. „Mâine ai să mel 
face cunoştinţă cu cei ce. 
tate de comandant legionar, 
S-a purtat rezonabil... l-am 
motiv că eu vrând să fac câ 


mele. După două zile, i-am | 
oraș mare aproape de e 
dăduse o recomandare pe 
zile, mi-am recăpătat toată ini 
u Germania şi aveau loc demon 
şi imprejurimile, cu populație ș 
către organele poloneze, cu mo 
ceva execuții. Mi s-a dat ocazia 
cum era ea înzestrată. Defilări. 
aviație şi m-a impresionat cav; 
folosi în război cu arme mod 
Spania. Dar, această armată avea să 
părerea mea, timp de un an. Nu cu 
mane. Ofițerii se lăudau că vor înv 
Pl Făceam o comparație între a 
Când am trecut prin Moldova în drun 
coloane întregi, ce se retrăgeau di 
beton, ziduri de fier şi oţel, invi 
Prin „Curentul“ „cu o armată mode 
CU care se lăuda Carol ca să fure tb 
i milă acestei armate, Soldaţi n 
Slabi. pas 
Mimagă d răab ui a Si 
rufe oiul din 1916. Nu s 
Chefuri. și. fe ge 
Mona, A ei: hei. Noi nu însermi 
SeVeritatea Mei ei 
CONVenţie pe me it 
care Germania 0 av 


Cal Troian Intra Muros | 262 


după ce se va termina construcția portului Ginya/ 
dului. să cedeze supremaţia portului Danzig Gern 
cereau să li se încuviințeze construcția unei autoste 
riul polonez, ca să lege Germania de Rusia, autostr 
de care să se folosească şi polonezii. Din îndemnul 
dorea un război, făgăduiau tot sprijinul. ațățând 
aceştia au refuzat toate propunerile. Mare mi-a fost 
m-am pomenit cu Trifa la mine. „Acum ce mai vret 
dat o hârtie prin care eram acuzat de Pătraşcu 
Posnan, ca să fiu aproape de granița germană şi 
lăsat pe mâna polonezilor, în care nu se poate 
începând războiul. vor fi extrădaui. Sunt un laș. NI 
un răspuns, spunând lui Trifa să mă părăsească, m 
după două zile de gândire, am plecat la Varșovii 
fost arestat în tren. Erau foarte supravegheate. În 
toria, am telefonat. de faţă cu cel ce mă aresta 
de Externe şi m-a eliberat. În Varşovia am tras hi 
şi Hedwiga ca să mă mai vadă şi. fimd vorba de 
știe dacă voi pleca în Germania. să-i scriu că a 
să mă vadă. Prin ea, după întrevederea cu. 
chemat de Arcizewsky. Asistasem şi aici la 0 | 
nu-mi amintesc cu ce aniversare. Era pe la ince 
Fără shală, am discutat cu Arcizewsky, ară! 
părerile mele în privința războiului şi încânta 
duce de râpă Polonia, care ar trebui să păstr 

tenie cu Germania și să facă concesii pentru | 

căci îi paște şi pericolul rusese cu care nemţii 

venţie de neagresiune. Mi-a dat dreptate, spi 

gândit la fel, dar nu are nici o putere asupi 

dul lor ațâţă la război. În încheiere, i-am 

poarte, Fremdenpase (Nausen) şi să ne ad 
nia. A fost de acord. Suntem liberi să pl 
trimit fotografii şi numele cu datele ce 
vorm avea gata. În posesia pașapoartelor, 
care se ocupase de pașapoarte şi am. Ch 


pr 


dă jale 3 


[e-am chemat ca să vă ar 
paşapoartele, pe care 
vă extrădează polonezii 
Pătraşcu din partea mea « 
cunoscut, vulpoi vielean. X 
Polonia până ce nu voi a 
Voi fi ultimul care voi 
Poznan, după ce îmi luasem 
Au plecat toți. Pătraşcu a 
nostru al tuturor, însuşindu 
comunice de procedeul lui | 
a doua zi am plecat şi eu. La, 
severă. Cum am trecut. 
binevoitori, amabili, politi 
ingâmfați şi posaci. Află 
România, ca să cer adăpost. 
ream au fost de o amabilitate 
aveau, cu discuții şi glume pline 
la Berlin, unde de acum avea 
dat un telefon inginerului Neg 
să-i telefonez lui la Berlin câr 
vara Berline-Bahnhoft-am-Zoo. N 
Văd cu un taxi, mi-a ajutat la | 
dată eşti oaspetele meu, până. 
Ciorogaru, te vom aranja.” 
Supra unui restaurant în Sawi 
mă aşteptau, nerăbdători să 
imbrățișări ne-am aşezat la o 
gind tu 
e căpătaseră azil poli 

Sima locuia undeva în « 
trena. și Smult pa eee 
tament dedau Mia 5 
ojen îşi lu: RU ini: - . 
impreună rii a 

«cu Mireea Dumitri 


Pătraş 


Cal Troian Intra Muros | 264 


cu paşaport. Ceilalţi legionari erau încartiruiți într-o. 
ainea Berlinului, în Amalienhoft. Erau în total 32 
având ca şef pe Constantin Papanace, comandant le 
comandanţi se mai afla: Alex Constant, Gh. Dra 
Nic Seitan şi Nic Pătraşcu, pe care Sima li-l impus 
ocupe cu casieria centrală. Avar şi zgâreit, cum Nu $ 
întâlni un altul, controla până şi cheltuielile 
fiecăruia, cerând să se renunţe la ele, iar banii 
depună casieriei. Spre seară au venit la Negoescu, 
telefon, Ciorogaru şi Mircea Dumitriu, cerându-mi 
zi să mă mut la ei. până Dumitriu îmi va căuta 0 
gazda va da libertatea de a primi orice fel de viz 
ore, căci cele mai multe gazde puneau restricții 
strictețe respectate. sa 
Ciorogaru cu Dumitriu aveau locuința în 
nului, pe Berlinerstrase, compusă din hol, două 
la baie şi bucătărie, aşa că m-am mutat la ei pă 
o cameră convenabilă. Dumitriu, ca bănăţean de o 
mai mult a asculta de Sima. De, ce să-i faci, ei 
domine pe regățeni. boala regionalismului. C 
Constant şi cu Vojen, am avut prima consfătuir 
riți, cum de Sima îşi aroga drepturi de şe 
Ciorogaru şi-a explicat atitudinea lui de protest 
impunându-i că aici la Berlin să asculte de e! 
care a intervenit pe lângă autorităţi, având le 
acordă azil politic, ca să fie primit la Berlin. S 
venţia lui. „De acum cu nu vreau să mai am 
ocupa cu treburile pentru care am fost trimis ! 
tipărirea în limba germană a cărţii «Pentru le; 
află sub tipar. Dumneata, părinte, îmi spune: 
și de cei doi, fiind cel mai vechi şi având. 
funcţie, vei avea de rezolvat problemele a 
tă şi să se pună capăt certurilor şi neînțe 
prezenta şefului de la Direcţia Străinilor a 
acum înainte dumneata să dai aviz desp 
ȘI cei ce vor mai sosi la Berlin, dacă 


Adică, O dată cu sosirea 
şeful nostru, atâta vreme 
Vojen şi Constant au stăruit. ; 
le-am avut în Polonia cu Pătrasei 
aceste şefii care produe numai nej 
mă complac în această postură, le 
face ordine în această situație, 
nit aceste pretenții ale lui Sima 
şi pe d-na Codreanu. 
Ciorogaru m-a prezentat c 
respective, care, în calitatea m 
nizației legionare, am fost bine p 
numărul de telefon, să ținem le 
ară şi primirea în Germania a le 
carlistă. Spre norocul meu, Dumitriu n 
Cam departe de centrul Berlinului 
Steglitz-Paschinger-Strasse 5. Can 
hol, cu telefon, acces la baie şi 
la orice oră. În camera modest mob; 
meză în care putea dorini 0 perso: 
Dier, o femeie înțelegătoare şi bur 
lunar aveam şi Friihstuckul, adie 
pâine şi alte diferite gustări, of 
bucătărie tot ce doream. Am COmMU 
adresa mea şi numărul de telefon. De 
mea, la închiriere, prezentând paşapor 
a mă avea în evidenţă. Era o fami 
fată cu care dormea într-o cam 
mare magazin. lubitoare de păsări, țir 
"pal cu mâncare pentru i 
ini pp i OR 
îvoge Me făcându-mă a 
Li i e lui şi la ultimele cuvint 
încă tumaeauiaă aia ardă 
a pegymucal,soatiduaăță 
n nişte laşi şi dezertori de 


Cal Troian Intra Muros | 266 


cioşi de a răzbuna pe Căpitan și pa toți cei MONI 
minte versurile unui cântec: „Nu-i temniţă să n 
nici chin. nici viforul duşman. / De cădem eu toţi 
ni-i dragă moartea pentru Căpitan”; gânduri 
frământau nopți de-a rândul sufletul. Mi-au trecu 
cuvintele Căpitanului. La o şedinţă s-a uitat lui 
asupra celor prezenţi, ca deodată să pună întrebari 
tre voi sunteti agenţi ai poliţiei şi Siguranţei? 
minte. Dacă nu aveţi curajul să o spuneţi aici, să 
la mine şi să-mi comunicaţi.” La această între! 
m-a făcut să mă uit lung la Mugur şi la Mircea N 
prietenii mei şi purtam vina acestei prietenii şi C 
nuat: „Sunt înconjurat de trădători. Am să de 
legionară. Voi face alta cu oamenii pe care îi e 
puţini, dar credincioşi, pe care îi voi alege eu.” 
Amintindu-mi de acestea aici la Berlin 
barea: ce este cu Sima. Pătraşcu și oamenii 
Oare nu fac ei parte din cei de care a po 
Această enigmă trebuie descoperită. Sau Sima 
criminal înnăscut, care cu mintea înnebunită 
nu-și mai da seama, nu mai judeca asupra a 
Înainte de arestarea lui, Căpitanul, care că 
religios şi acceptase să fie arestat, ca să se s 
că va scăpa pe alţii, îmi reamintesc iarăşi € 
depărtări cu ochi trişti mi s-a adresat: „Văd 
morminte. Un cimitir întreg. Moartea se. 
tră,” „Sper să fiu și eu printre primele mori 
cu crezând că-l voi mai sustrage din aceste a 
părinte, dumneata ai să trăieşti mult, ca 
să faci un cimitir cu o aliniere perfectă 
funcția lui, cu comandanții în prima linie 
in viaţă: Să ne pui cruci frumoase cu nur 
rămână amintire în veci, pentru dragostea 
Hristos, pentru Neam şi Țară”. La 
Nemţii nu erau așa posaci ca polonezi 
tau. mat ales când erau cu chef. În resta 


chef, şi voie bună. Nemţii 
invitau la mesele lor şi înl 
făceau să te legeni în ritimu 
oată lumea Cu Vocea, ca. 


ao parte gândurile negre. De 
ziua de naştere a Fiihrerului, a 
sutea să vedem această sărbător 

duși de un ofițer, câțiva din frunta 


»ucura de mare popularitate. Nici. 
După discurs, când a trecut cu n 
inden. artera principală, toată st 
alereau să-i strângă mâna Şi Săsii ar 
avut loc defilarea armatei, mi S-a. 
de arici. Ordinea, disciplina, cade 


unei mi-am dat seama că înftâni 
timp scurt cu mari distrugeri 
Paștelui cădeau în anul acesta, 
M-am hotărât şi am comunicat 
vom face sărbătorile împreună $ 
pe faţă, dând la iveală divergenţele 
orupuri şi orupuleţe cu păreri deo: 
unitatea legionară între noi. Aşa, 
ȘI de Mircea Dumitriu, în dimi 
liințat la vila unde aveam să 
alau în Berlin. După oficierea: 
de salutul sărbătorese „Hristos a 
Ne-am îmbrățișat şi ne-am săr 
Săbâtori. A urmat o pauză. Apoi 
id de şedinţe organizată de ei. 
pyPi: Sima nu era în coloană, 
d. urile de șef îl împiedicau 

hobabil ca lui să i se dei 


te: 


Cal Troian Intra Muros | 268 


comanda şi, o dată cu salutul legionar, mi-a adresat 
„Camarade comandant legionar, grupul de legionari re: 
Germania este gata şi aşteaptă ordinele dumneai 
Pătraşcu luase loc în față lângă Papanace. Comandar 
formau prima linie. Singur, Sima, în afară, se cami 
față. Mocnea ura din el. Am luat cuvântul şi am vorbit! 
pe faţă şi fără ocolişuri, începând cu o introducere asul 
întâmplate până la omorârea Căpitanului, a lui Vasil 
şi a altora. Fuga celor ce au putut trece peste graniț 
oăsim acum aici. Ce neplăceri am avut cu Pătraşcu şi 
Polonia. Scrisoarea lui Sima prin care îi ordona lui 
ia comanda grupului legionar din Polonia. Cu 
îndrăznit Sima să dea asemenea ordine. Aud că şi aie 
sidera drept şef al mişcării legionare, făcând uz 
testament dat de Căpitan, prin care îl considera 
cere. „Este o înscenare mârșavă şi o minciună făct 
de a pune mâna pe şefie. Eu sunt acela care a ce 
la insistența lui Sima, ca să-l însărcineze cu s 
toare pentru cei arestați și familiile lor, pretinză 
cunoscut în București şi poate circula fără a 
această cerere a mea prin d-na Codreanu, ca 
la Rm. Sărat, am primit răspuns pe o bucăți 
ziar. „Bine, părinte. Să se ocupe Sima, dar 
dar numai aşa cum ai spus dumneata.” 
În mânuirea fondurilor avea încrede 
a luat aceasta drept testament şi a pus pe 
menită cu daruri, să-l trâmbiţeze în rânduril 
lăsat de soţul ei. get 
„Nimeni din cei care ne aflăm aici n 
pe Căpitan. Nici eu, nici Sima şi nici nime! 
cap acest lucru. Avem încă în închisori 
stau deasupra noastră. Nu putem uita 


Po 


pe Banea, pe Alecu Cantacuzino și a] 
nai În ce ne pivege eat 


Ai au 


port răspunderea du 
autoritatea germană care. 
ca să fim întreținuţii țări 
veni ca fiecare dintre noi si 
pâinea. Totodată, să înceteze 
care provoacă ură şi dezbina 
meu şi să-i dea ascultare. În înc 
la toti: ați fugit din Ţară de fie 
ca să vă socotiți o rezervă care s 
şi a celorlalți fruntaşi legionari. 


Dumitrescu era printre ei. E] care. 
venit la mine rugându-mă ca a do 
cu mine şi i-am făgăduit. Au urm 
după care în curtea vilei am luat mm: 
scosese nici un cuvânt, S-a aşeze 
Am petrecut, dacă se poate spune, î 
camaraderie până către seară. La. 
adaug la cele spuse de mine, păi 
multă importanță: „Dacă mi-am a 
dant al vostru, țin să lămurese că ac 
Piveşte conviețuirea noastră aiei în 
îi să luăm unele hotărâri politice 
n eioar ii RR 
deocamdată ne ct i aa p 
il taie capul.” în ni dă a 
conducă până ina Pi pi: 

a acasă. Se vedea din ar 


mrejele lui si 

A) u a. Susti 
tea Sima, Susținea că Si 
dia ȘI că greşelile lui au a 


ia N drum, e 
d NU trebuie 
Cpionari Şi e 


ăt şi acasă la mine, S 
Să stăm de vorbă conv 
d e de-ajuns numai ne 


Cal Troian Intra Muros | 270 


mine să hotărâm asupra celor ce va trebui să acțio 
_Am mişcarea legionară în mâinile mele, spunea el ex 
să mă convingă, şi pot oricând să transmit ordine de 
Am curieri care pot face oricând legătura. Afară de 
să vă comunic că încă aproape de un an am s 
vechile comenzi legionare cu oameni de-ai me 
necunoscuți, ca să pot salva fostele cadre, cărora le- 
cat să se dea la fund. Aşa că acum am mişcarea 
mâinile mele. Apoi mi-am făcut legături printre 
de la generali până la sublocotenenţi, cu care pi 
o lovitură de stat ca să luăm puterea.” M-am uitat 
i-am zis: „Ce zici tu Costache de asemenea pl 
părerea Căpitanului în ce privea lovitura de stat? 
„Da, dar acum situaţia e schimbată şi trebui 
moartea prin orice mijloace.” „Nu sunt de părer 
veni la putere numai pe cale legală, iar în ceea ce 
sirea celor ce ne-au ucis mişeleşte este o altă pri 
să ne gândim bine la ce vom avea de făcut şi fi 
mea: că numai consultându-ne toți vom putea. 
să aducă rezultate bune. Tot ce s-a făcut până 
cum le-a dictat capul unora şi ştim ce s-a peti 
răspundă de toate crimele? De aceea rămân 
ne consultăm cu toții.” : 
De acum eram des vizitat de Si 
căutând să mă atragă de partea lor cu multe 
care nu mă încântau. A doua zi de 
Amalienhoff, așa cum făgăduisem. şi am 
parte, ca la spovedanie. Primul, Miti Du 
hotărât, mi-a spus că nu a venit ca să-și sa 
hotărât să plece imediat în țară, să se 
primul şi vă rog să mă aveți în vedere.” 
„Bine, Miti”, i-am zis și l-am săru 

Al doilea a venit la mine Ilie Smultea şi 
omul lui Sima cu care venise în Germ 


az 


det 


Smultea mi-a cerut să fii 
pentru pedepsirea criminalilor, 1 
Discuţia cu ceilalți nu a avut mara 
chiar se socoteau. intelectuali. 
alții, deşi oameni. curajoşi în. ju 
deschis că nu vor să-şi primeid 
expună primejdiilor. Mai erau. 
viitorul Gărzii de Fier. Dezamă 
Vereș, fost șef al judeţului Bihor, 
să creadă în nimic, a Venit să-şi şi 
va. Intre cei care mai înclinau să 
ordin, mai era Stănicel. Intenţia. 
asupra atmosferei în care se aflau | 
ilor dintre ei, așa că am fost lăm 
Sima căuta să mă vadă di 
insoţit de Papanace, provocând 
ritoare la cele ce am arătat mai 
in mâinile lui, are curieri prin. 
poate da ordine, pe care le vom. 
oricând să dea naştere la o revol 
să-l contrazice în unele puncte. 
pasivitate. Îşi crease într-adevăr. 
că a avut o întâlnire cu loana Ca 
ca da dispoziţii şi ordine legioni 
varstă, soră cu Generalul, aviati 
“moroase cu Sima căruia îi p 
sească de ele, 
venit pa legionar 
conferențiase, sapat erlin săi 
5 văzuseră şi câ, e m | 
intrevedere la a pia apa 

Să ne întâlnin | eta 
4m luat ali hi: le e 
COmunicaţ legic că 

“Omandamentu una me 
ŞI nu e bănuit de ai 


n 


| 
iu. 


Cal Troian Intra Muros | 272 


toată lumea legionară să păstreze linişte şi să nu mi 
acte care să ducă la omoruri. Au pierit prea mulţi p 
despărțire, P.P. Panaitescu mi-a dat 100 de mărci 
trimis lui Pătraşcu, însărcinat cu casieria, că să nu 
i-am luat pentru mine. 43.84 
Câteodată Sima căuta să afle de la mir 
legionarii fruntaşi din închisori şi lagăre, care ar n 
locul de conducere, acum după moartea Căpitanu 
înțelege şiretlicurile acestui om. Eu eram de io) 
sufletească, fără ascunzişuri şi viclenii, spunând 
aveam de spus şi tot ceea ce gândeam. Îmi era. 
ciună, de care se serveau atât Sima, cât şi Pătraşeu 
acuzam pe față. Legionarii de la Amalienhoft, i 
obținuseră de lucru pe la diferite întreprind 
Duceau viaţa comună, iar Pătraşcu le încasa ver 
era vorba de cheltuieli se văita că nu are bani: Prin 
legături, lon Victor Vojen era întreţinut de L.G. Fa 
Ducea o viață de lux, locuind într-o garsonie 
bilă, făcând pe arbitrul eleganţei. Se lăuda că 
Von Riebentroff, ministrul de Externe g& 
Constant, socotit cel mai intelectual, a căp 
biroul de propagandă pentru Sud-Estul Euroj 
locuia într-o cameră frumoasă ce-și închi 
care păstram relaţii de adâncă prietenie, îşi 
tipărise cartea Căpitanului și mă mai ajută Ş 
Papanace, Pătrașcu şi Virgil Mihăilescu n-ă 


rante. Renunțând deocamdată la preocu 
viață liniştită la Berlin, interesându-ne d 
istorice, operă, teatru, cinematograf, 
lipseam nici de a asculta muzică în 
gisem restaurantul de pe Kurfuhrste 
seara orchestră cu program de muz 
Poatdammplatz, o clădire mare cu 
felul de distracţii: restaurant cu 


perete din stielă prin car 
furtună, trăsnete, soare, noa 
bavareză cu muzică, di! 
chineze, apoi etajul de sus 
Personal mă interesa şi Viaţa. 
civilizat, ordonat şi muncitor. - 
Berlin a avut loc o întâmplare a 
Virgil Mihăilescu veni 
Papanace să facă legătura. 
Era licențiat în Litere şi-mi 
Câteodată rămânea să doarmă 
dimineaţă, când ieşeam de la bai 
polițist de la moravuri se află în « 
Mihăilescu. Când am intrat, am | 
etenul meu. Foarte politicos s-a | 
„Domnule Dimitriu, dumneav 
acesta doarme adesea la dumne 
sexualitatea este oprită şi se ped 
soare. Voi fi silit să vă fac acte 
M-am uitat uimit la el. „D 
la dumneavoastră, germanii. Eu 
nu se fac la noi în România. Mă 
„Vă rog să nu vă supăraţi. 
asupra faptului.” “Bi 
„Cum aşa, eu doar am. 
ânăr a dormit la dumne 
îngut aa 
Un latură ANI iul 
era n ERORI polițist. Ă 
efiter luat receptorul Şi 
„câ. După convorbire, mi-a 
Că mi-a produs supărări, 3 
OU părări. 9 
au usi fost reclamat de 
„» omnule Dimitriu, câ 
10! O fată care să « j 
Mii și Vizite de Ja Alt 
nte de la femei, ca 


acest 


« Cal Troian Intra Muros | 274 


„Dacă dumneata ai fi în România, eu nu ți- 
asemenea lucru, am ripostat eu”. „Totuşi, încerei j 
pentru morala noastră.” M-a salutat respectuos, | 
mâna şi a plecat. Supărarea mai stăruia asupra mea 
era şi el revoltat. Gazda a venit să-mi spună că 
maţi de două florărese ce-şi aveau magazinele p 
faţa ferestrelor mele. Ai 

Erau două nemţoaice mai în vârstă, ce mă! 

şi care probabil că erau căsătorite. Am plecat 
povestese întâmplarea lui Ciorogaru. Nu era acasă 
Dumitriu care despacheta şi ceva băutură. M-a in 
că va veni şi Ciorogaru cu care ne vom ospăta 
timp, s-a auzit soneria. O nemţțoaică se interesa 
prietena ei ce locuia alături e plecată departe 
curând. Dimitriu îi explica că e plecată la piaţă 
doreşte să o aştepte să poftească în camera lui. Er 
vârsta de 22 de ani, destul de frumuşică. O bloni 
bine făcut. Vorbeam româneşte şi observam că o 
a venit Ciorogaru, în timp ce Mircea căuta s 
gustări şi băutură, eu îi povesteam ce mi se întâ 
amândoi cu haz. Nemţoaica se simţea mai j 
râdeam de ea, şi a intervenit rugător, ca să 
Am luat povestea de la început pe nemţeşte. ( 
nemţoaica s-a pornit pe un râs, ținându-se cu 
„Unde locuiţi? Aveţi telefon?” l-am dat a 
telefon. Nu vă deranjează dacă într-o zi am să! 
pentru că era așa de drăguță când râdea 
contră îmi va face mare plăcere, dacă va 
a plecat. Îi venise prietena. 

„lonică te-ai învârtit, îmi so 
cadă la pat.” 

„Ei, da cum asta, aşa repede? 
ceiurile din Germania. Îţi spun ca 
meu m-a lămurit că în pn ii 


i: 


părinţilor, tinerilor de | 
ale se dezvoltă, li se dă, 
au prietene şi prieteni şi. 
mamă nu e hulită ea la. 
trebuie să se căsătorească cu 
cial, pe simpla declaraţie a 
pensia alimentară 14 ani, pe 
După ce se mărită, atunei. dev 
tite. În tinereţe își fae Fe 
sunt absolut oprite şi pedepsite p; 
ei, dacă se plac prin simple. între 
întrebând băiatul dacă are vreo 
nesc de îndată. După vreo câ 
intorceam acasă după ce făcus 
gazda m-a întâmpinat râzând; „Ei 
Besuch. Eine Dame ist bi Ati 
Dimitriu, aveți vizita! Q. damă a 
Gazda venea de la vecine 
fereastra, așezându-se pe pervaz, 
tapi. Venise, discutase cu gazda, 
care a introdus-o, căutaseră prin | 
mai uzaţi S-a apucat să-i cârpea 
ferestrei ca să fie văzută, şi cânj 
căci se socotea ofensată ca să şti 
homosexual. Fata m-a invitat 
apreciez gestul ej pentru 0 anum 
Hobenmann. Avea 22 de ani. Î 


Tăspuns că nu mai are. A avutul 
Una a patr 

a. S-au despă 
Pensia ali pi, Mani 


mentară, Fără altă i 
“am dus apoi la un cine 
, LE, ză legătura de dragoste. 
oa treceam de 40 de ani. 
e mă împrietenisera, 
ta fără nici o jenă, s-a d 
rând-nevrând iată i 


A 
205 
= $ 


aa ne- 
Se afirme ş 


Cal Troian Intra Muros | 276 


mă căuta adesea, în aşa fel ca să nu mă plictisea 
oblige. De plăteam eu biletele la cinematograf, 
ca cu două bilete pentru alt film. Nu se lăsă să se s 
Căuta să nu profite material de legăturile noasi 
Câteodată se simţea obligată să mă invite la ea 
împreună. A flase cine suntem şi în purtarea ei ev 
supărări sau discuţii iritante. Știa să se facă pl 
alunge prin cântec şi glume gândurile triste, fii 
bună. Comunicasem în țară lui Biriş adresa mea 


de la care o luase Hedwiga, căci m-am pomenit cu 


du-mi mai multe lucruri, între care şi un co 
haine, costum pentru seară. M-au bucurat ştir 
mei că sunt bine, sănătoși, învaţă bine şi că în 
merge la socrii şi la părinții mei la țară. Deşi 
pașaportul ca româncă, pentru situația polit 
războiul dintre Germania și Polonia am soco 
cazez la Ursula, chiar de a doua zi. Ursula, 
toare, mi-a adus-o acasă, fără a se arăta geloasă 
vreo patru zile şi am fost văzut în 
legionari, de care nu aveam nici un motiv 
aflând Pătraşcu, a început campania de p 
mea. „Beţivul și curvarul de popă”, care e 
lui Sima. Mi-a trimis vorbă prin Viorel Ti 
o poloneză care a venit să facă spionaj în Ge: 
Poloniei, acuzându-mă față de legionari d 
nemaipomenită răutate şi ură. me... 
Hedwiga apelase la Dobrescu din P 
ajuta cu ceva bani și-i promisese că-i va 
mană, unde interesându-ne am aflat că nu t 
Stănicel a venit cu Horodniceanu si 
câte ceva, prin ea, prietenilor din țară, făcâ 
atitudinea adoptată de Pătraşcu cu ocazia aci 
gine polonă, desigur că o interesa să cuno 
din Germania în ceca ce privea războiul 
Ambasada din Bucureşti. După patru 
 pentrucopiii mei, o 


Pe Ursula, cunoseâr 
curteze trimițândusi şi unele. 
aducea mie. Neavând ce. 
scriseseră, ca să misi capăt 
pe Mihai Sturza, ministrul pie 
cunoscusem foarte bine fiine 
ralului Cantacuzino, iar fiul săi 
legionarii activişti, neidentificat 
in Danemarca cu părinţii. lu 
asupra diferitelor probleme po 
să-l cer sfatul în anumite chestiuni. 

De aceea mi-am luat hotărâre 
se creadă că pornesc la acțiuni așa pe 
pe comandanții legionari ca să mă. 
Pătraşcu pe care nu-l mai puteam 
Constant, Papanace, Victor. Silaal 
Seitan, Gh. Dragomir-Jilava, la care 
le-am explicat că pentru anumite acte, € 
ință, Miti Dumitrescu. şi eu Ilie Se 
inapoieze în țară, iar eu aş vrea! să plec în. 
cu Sturza care ne va putea da unele 
care face parte din corpul diplomatie, 
aţi pa despre părerile unora sau alt 
ANI Şi-au vizul că pot pleca. 
ie ia N. Negoescu. Nu doream 
"l aveam din Polonia, ca să nu am d 
in telegramă pe Sturza. Negoes 
Metul pentru avion, m-a condus la aero 


Că nu Se va înță 
> Vă intâmpla ceva di 
decolarea pla ceva din cauza. 


avionului. Era la începi 
cu Ş . ni 
. va Scurte la Copenhaga şi timp + dn 
“4 Primit bine si i 
y DINE ŞI m-au 0 7 , 
cal In țară, li vo a sati 
Napoia, Ca să v 


ele » Cu monumentele ei, 


openhaga cu frumuseții y 


mode], C 


Cal Troian Intra Muros | 278 


muzeele şi obiectele de artă, făcându-mă să în i 
părerilor mele că în Nord până la eschimoşi este 
băticie. că aici există o civilizaţie veche şi că noi 
cu câteva sute de ani mai înapoiaţi. Apoi, cinste: 
tudinea erau la mare înălțime. as 
În magazine, prețuri fixe, găseai tot cezți t 
de ieftin, viaţa ieftină şi piaţa plină de aliment 
restaurante de mare lux. Au făcut tot posibil 
seamă dna Sturza, să mă ducă pretutindeni cu a! 
şi să mă distreze. i 
Într-una din zile, ne-am oprit pe malul mării, 
pe iarba verde. În timp ce tolăniţi în verdeață dis 
ce impresie se va produce în corpul diplomatic d 
regele şi Armand Călinescu, ca răzbunare, ar 
legionari. Doamna alerga prin iarbă căutând c 
superstițios niciodată, dar de data aceasta, câ 
venit lângă noi, dându-mi doi trifoi cu patru foi, s 
aceștia poartă noroc, e unul pentru Carol şi a 
Călinescu, să le dau celor ce vor merge să-i exe 
fi de noroc, nu știu ce mi-a venit să cred în ţ 
loasă. l-am pus cu prijă în agenda mea de bus 
Miţi, și al doilea pentru Smultea, adăugând 
Armard. Cu o zi înainte de plecarea mea, St 
invitați. Poate intenţionat, fiindcă îmi com 
curioşi să afle cum a fost omorât Corneliu 
sprezece însoțitori și alți legionari, în teroari 
asupra Gărzii de Fier. Erau invitaţi: marea d 
regelui Carol, Ministrul Germaniei şi 
Copenhaga. La cererea lor, am povestit am 
în care au fost asasinați, punând accentul 
judecaţi şi condamnaţi, dar nu la moarte. 
țării, s-au făcut asasinate din ordinul lui 


păsit nimeni. dintre vai. 
nemernic, beţiv destrăbă] 
ne-au făcut neamul de ș; JI 
Credeam mai degrabă că ne 
seama lui Carol. După un. 
morților, m-a chestionat asu 
ce țeluri avea. La terminare, dn 
mea, mi-a spus: „„Ai fost gro 
tăsniți auzind de asemenea fante 
Ei vor vedea răzbunarea ca o în 
După înapoierea mea la. 
făşurat vizita, au început să y, 
Papanace, care punea mereu probl 
Eu aveam punctul meu de vedei 
amândoi Carol şi Călinescu în ai 
va fi posibil, dacă nu, re 
atrage furia regelui care va 
inchisori şi lagăre şi pe alții ce-i vor mai 
cra şi a lui Papanace şi până la urmă $ 
Călinescu, s-a prefăcut că se lasă co! 
ma! târziu, să-mi explice că este to 
„M-am sfătuit cu Miti şi Smu 
să plece în Țară ca să organizeze dec 
dar să nu facă nimic până nu vor p 
de aici din Berlin, alegând moment 
Că se vor ține de cuvânt şi ne-am p re 
Min Brăteanu, student la Berlin, trei p 
Vianu UE Planul s nl 
Comandanți -: la Psi 
ini „I» Cunoscând limba un, 
pă in România. BI înapă 
CI cei doi aveau alt legitimaţii. 1 
am făcuţ diferite 3 E epitimațiierlia 
Ntreprinde Nimic me Anei | 
ană nu vor pri 
CI vreo trei zile, Mers 
ce le dădusem puteau s 


Cal Troian Intra Muros | 280 


cu patru foi lui Miti, căruia îi povestisem proveniența i 
lui Smultea. După o despărțire dureroasă, când s 
tren. Miti mi-a aruncat adevăratul lui carnet de id 
care l-am desfăcut după ce am pierdut din vedere 
trifoiul cu patru foi în carnet şi mi-a trecut ca o 
inimă. Miti se duce la moarte. Pe un mic bileţel seri 
germană: „Te-am iubit aşa de mult şi mă doare când 
că poate nu ne vom mai vedea”. ai. , 
M-au cuprins regrete că i-am trimis în a 
riscantă, dar puteam contramanda oricând, căci ne 
numai deodată în acelaşi timp şi loc, ceea ce era cam 
aveau de aşteptat semnalul de la Berlin. Am rămas. 
la înapoierea lui Silaghi, care a cam întârziat, vizi 
muri de ale soţiei lui din Budapesta. Totul de 
ne-am reîntors la Berlin. La Copenhaga cerusem lu 
dea un paşaport românesc, cu care să pot călăto 
Satisfăcându-mi cererea, am putut să-l mai văd î 
la Copenhaga, unde am luat contact şi cu fiul | 
Sturza. A doua oară am vizitat Danemare 
inginerul Negoescu, pe care i l-am prezentat şi | vi 
un bun prieten al nostru. Îi mai cerusem ca: 
servească de curier în legăturile cu Țara, la care n 
Ilie e legionar şi ca atare este oricând la dis) 
acest scop mi-a făcut o vizită în Berlin şi a 
în care va fi chemat ca să primească misiuni 
în legăturile cu Bucureștiul. După aceea a 
linişte. Negoescu a făcut o călătorie la . 
înapoiat cu o maşină superbă. La propunere 
de vară l-am însoţit în diferite excursii ca. 
Hamburg-Kâin-Hanovra și mai cu seamă ! 
toarea Vale a Rhinului, apoi Miinchen, | 
munţilor. În lipsa mea, Sima mai primise. 
cu Țara, pe un prieten al lui, contabil | 
dată pe soția acestuia și nu mi-a con 
dat. Avea secrete. Simţeam aceasta 
facă ceva prostii ca în trecut, De aceea | 


E 


” incunoştiințat că a sosit la 


altele, 


făcu 
aces pi : 

St lucr a ră > 
COnandanu 4» Mi-a răspuns că el a av; 


! Tăspunz; 
h inzi 
Vo es ZI: Asta 
Tea gă în nu pot 
Ming S ÎNnebune pie 


arate că nu are aseunzişuri. n 


incredințase comanda Corpu, 
avem 0 întrevedere cu el având, 
importanță. A stabilit ca să fim. 
escu, care ne-a pus la dispoziție. 
am tot discutat cu Nicolau Cum, s 
lui Miţi Dumitrescu, dar numai. 4 
hotărârea cu ei. Ni 

Obosit de prea multă vorb 
anumite necesități fizice, ca la înapo 
Era cam surd de-o ureche şi avea o 
contrar deprinderii mele de a nu as 
m-am oprit ca să aud: “Pe-3f 

„Nu așa domnule, părintele nu are 
sunt în drept să ordon, Miti Dumitr 


Armand Călinescu. Regele înspăim; 
a represalii,» 
iq 


Am intrat şi-am spus lui Sima: 
DIM ȘI aranjăm cu toţii, ca tu n 
otărăști altfel. Nicolau, uită-te la 

Spun, Nu Vă mai jucaţi cu viața legiona 
We Miti şi ai vorbit cu el. Ei bine | 
urâmântul făcut ŞI Să nu mai facă în 


"pat probabil indj 
ndignat de atitudi 3 
Map nea lui 
Wăugând Numai să i 
Inlluețeze am ră 
4eroporţ, aşte 
Carte apitată cu a; 

aa cu Sima la care Supărări aveau 
“ultea a călcat jurământul. L-a părăsi 


vorbi 
Of 


TESCU şi 
Cu ȘI S-a re 


cum se intitulase Sima. „Ce 

spun, 
efonat în ar 
espre ce este vo 


SC. Am tel] 


Care nos: 
€ Neștiind încă d 


Cal Troian Intra Muros | 282 


raport, în care dezvolta pe larg cum se pregăteşte o 
rezultatul unei lovituri de stat. M-am uitat peste el 
în mapa mea de lucru, în care se mai aflau încă multe e 
cu Sima. „Îl voi citi mai târziu. Rămâne la mine. D Ir Vă 
capul plin de revoluţii. Acum te rog însă să-mi spui | 
secrete ai dat lui Smultea şi de ce a venit înapoi la] 
peste ce hotărâsem noi?” „Eu nu i-am dat nici un Ore 
spus așa ceva, minte.” „Am să-l cercetez ca să văd d 
venit şi de ce spune minciuni.” Am înghiţit totul 
Sima nu se mai putea lucra. Relaţiile dintre noi s- 
ce scrisese el cu revoluţia, te luai cu mîna de cap. 
bolnavă putea concepe aşa ceva. Din locuri izola 
legionari să dezarmeze posturile de jandarmi « s 
să se strângă în număr cât mai mare şi cu arme, 
ocupe prefecturile de judeţe, apoi către orașele pri 
Bucureşti, cu ocuparea polițiilor, telefoanelor, 
radio, toate instituțiile de stat cu ministerele ș 
palatului regal. O curată nebunie. Parcă s-ar afla în 
armată şi fără armament, tancuri, artilerie, aviaţie 
Am convocat comandanții legionari şi în Şe 
comunicat toate cele întâmplate, cu Nicolau, cu 
du-le şi studiul cum se pregăteşte o revoluţi 
hotărască, cum vor crede că este mai bine. . 
ziția lui Papanace, ca de acum înainte $ 
amestece, cu observaţia să nu mai facă de e: 
acum înainte. Măsuri mai severe nu se puteau 
Ca să se arate că este înțelegător, când a venit: 
lui din Brașov, în calitate de curieră, a trimis 
mine, pe motiv că el nu se mai amestecă, 
de trimis în țară, am curiera la dispoziţie. | 
Pătrașcu şi dnei că nu am nimic de comuni 
la mine, l-au întâlnit pe Ciorogaru. 
înapoiat către Ciorogaru spunându-i să 
este o curieră a noastră și a fost cu ea la părintel 
„ordine de dat, la care Ciorogaru i-a spi 
„deștept, măi Pătraşcule și, mă crezi 


ocup de asemenea ches 
să luăm contact eu nici 4 
Vojen care se lăuda de | 
discutat probleme” de. 
România, Că Vor avea î 
ritor. Relaţiile noastre e 
ne adăposteau şi cu câți 
împrietenisem. cu “un. căr 
Huck, cel cu berăria pe e 
mă primea cu multă atenţie 
Propagandei, va avea o î 
lui Mussolini, ce era ministru 
în gând să am 0 întreveder 
care-l va însoți la Veneţia şi 
călătoriei pe care o puteam face 
aceea m-am pregătit de druma, Î 
de lire italiene. Cum S-a făcut eă 
a mea şi a trimis pe Pătraşcu cu 
că banii aceştia valută vor pu 
folositor, că nu voi reuşi să ai 
mai bine a nu face cheltuieli inutil 
refuzat categoric, ei stăruind şi urm 
In tren, convingându-se în 
vagoanele cu Gâbels şi însoțitorii | 
tanul mi-a putut aranja 0 întrevede 
ar ca să capăt convingerea că pi 
n (la României, fiind în pi 
Altceva nirteăă nd i 
ue ic ămuritor, M-am ales 

e artă ale trece că SI IMOB 
Dima trecutului istorie de: 
desfăta, îi rimas câteva 2il 
Mint uj Ran E am fă Nr 
Pondenra i Mii Şi Julieta sau Pai 

j “mil Bulbuc, care s 


ucr. ș 3 
U, în Primăvara care va'4 PY 


Cal Troian Intra Muros | 284 


de văzut. La acestea mă gândeam. După 15 august am fe 
telefonic că la graniţă a fost reţinut Victor Biriş. Tele 
la direcţia străinilor a poliţiei, întrebându-mă. da 
dacă îmi dau consimțământul de a fi primit în Ge 
era procedeul când cineva vrea să intre pe teritoriu 
fără altă formalitate, dar de data aceasta şeful mis 
cazul lui Biriş să mă prezint a doua zi la Direcţie, 
ce mă cheamă. Oare au ei alte informaţii pe care eu n 
Pe de altă parte, mă bucuram că Biriş îmi va ad 
copiii mei pe care îi lăsasem în grija lui. Am chen 
telefon pe Papanace spunându-i că Biriş e la gran 
la Berlin. Ştie ceva despre el, căci am fost chemat 
relaţii. Papanace mi-a comunicat că nu ştie nimic € 
care să-l supună la restricţii. Apoi pe Sima, căruia 
spună dacă Biriş poate să vină la Berlin, căci 
bănuieli asupra lui. Sima m-a încredințat că nu are! 
miţător, că a lucrat împreună cu el dând dovadă. 
corectitudine. „Atunci tu crezi că este bine să dau a 
„Da sigur. Nici nu mai încape discuţie.” A doua 
poliţie ca în cazul Biriş va trebui, pe răspunde 
declaraţie scrisă cum că este legionar, că-l cuno 
corect. Am dat declarația și mă tot gândeam. 
poate fi la mijloc, căci nu-mi vorbise ceva desp 
Seara au venit la mine Gh. Dragomir, Ji 
comandanţi legionari, care într-un mod deosebi 
adus la cunoştinţă: „Părinte, noi comandanții 
Amalienhoff am hotărât: Dacă vă prindem în 
voastră sau pe străzile Berlinului împreună cu 
criminal, vă omorâm pe amândoi ca pe 5 
de comunicat.” M-au salutat şi au plecat, Nu 
amenințările, dar eram îngrijorat că am răm 
aveam cunoştinţă de nimic. Lui Sima, 
toate, căci la Amalienhoft comandant | 
poate că-i convenea să fiu omorât şi a d 
O deducție numai, Să vedem ce s-a i 
doua zi spre seară a sosit la mine B 


m-am interesat de soarta 
venirea lui în Berlin, pov 
Biriş a rămas pe gânduri. 
sunt un laş să te dau afară. Deo 
o cameră. Cum stai cu banii?” 
bine. Am în total 600 de i 


Costache, a sosit Biriş şi si 
şi Steitan că pot veni să ne. 
am prins prin receptor, căci 
am chemat pe Sima. „Uite, 
cu tine. Ţineam receptorul 
e nevoie. Voi veni eu mâine « 
împreună.” „Ei nu aşa, omule. 
ceva.” „Am spus că vin mâine 
vorbirea. Am făcut numărul din 1 
„Vezi, am zis lui Biriş, nici măcar 
cu tine. Să vedem dacă vine 
doua zi până pe la ora nouă. Vă 
data asta s-a auzit vocea gazdei, 
„herr lonescu ist schon weg%. / 
prieten al lui, dând receptorul. 
germană. Făcuse liceul ger 
limbă. După convorbire, Victor. 
bagajul şi a plecat în țară. 
___ „Vezi cum a mințit tâlha 
să-ți vorbească? 92 
Observasem că era frăi 
faţă. După o pauză în care lan 
că-mi zice: „Durmitale, părinte, 
Inceput să-mi povestească. Li 
mea studenției. El eră inform 
ȘI formase o echipă de 
poale pe unde îşi crease 
feat tea, timp, informa 
SI legionare. Căpătase 


Cal Troian Intra Muros | 286 


cum i se dicta. Aşa au avut loc dezastrele şi d 
Ardeal din ordin şi cu sprijin dat de Moruzov, ca 
omorârea Căpitanului. Urmărea de mult să pună n 
ducere cu Stelescu, prin asasinarea şefului. În calitat 
avusese, ca procuror, cunoscusem organele supi 
poliției şi Siguranţei, fiind recomandat de Sima şi 
Aveam legături cu ei. Recunosc că am luat parte la 
ile lui Sima şi că sunt un ambițios după mărire. Şti 
înşelăciune a bunei-credințe legionare, cazul cu 
Aveam toate promisiunile lui Sima că va ajunge | 
orice mijloace şi că-mi rezervase un loc bun la guv 
am ascultat de ordinele lui şi am făcut tot ce-mi € i 
manifeste în Ardeal şi am aţâţat la dezordini. Du 
omorârea Căpitanului se punea problema ca 
legionari să fie denunțaţi spre a fi arestaţi ca să. 
către şefie, către care ţintea Sima. Au denunța 
Antoniu, pe Alecu Cantacuzino, pe Nicoleta, pe ) 
rescu şi pe mulți alții la cererea lui Sima. Tot eu. 
unde te aflai cu Vasile Cristescu. Aţi avut noroc că a 
v-ar fi împuşcat. În ultimul timp, amdenunţat în. 
Vasile Cristescu, pe care-l văzusem cu o zi mai. 
omorât şi el. Sima avea convingerea că toţi 
închisori şi lagăre vor fi masacrați. Aveam întâlr 
de poliţie și şefi de Siguranţă. Câteodată eram 
masa şi pe la diferite restaurante. Nu mă feream 
în spusele lui Sima. M-am văzut de vreo două oi 
După omorârea lui Vasile Cristescu, Sima a ! 
Moruzov, care căzuse oarecum în dizgraţia rej 
Armand Călinescu și de Gavrilă Marinescu, care 
pe poziţie. L-am însoțit pe Sima în strada E 
avea birourile conspirative Moruzov, şi am a 
un paşaport pe numele de Aurel Ionescu, un 
100 000 lei numerar. «Nu te mai pot ţine 
Germania, Vezi ce este pe acolo şi 
serisoare pentru un prieten de-al meu din 
şi cu bani.» După plecarea noastră din B 


paie pe ha ar mancati tel Da lignit rit 


adresa de pe plic, ca 
Moruzov este în bun 
German şi prin el şi 
aceştia de spionaj. Dup 
face. Primeam numai p 
dacă aveam ceva impo 
şeful studenţilor legion 
că Sima a lăsat să condu 
având legătură cu toate ca 
simiști. Am fugit din țară de 
legăturile stabilite de Sima 
încredere în cei cărora le servi; 
era gravă. S-a răspândit ştiri 
organele caută pe complotiști. 
bani, crezând că aici voi fi ajutat, 
date de Moruzov. „Și iată-mă a 
tră.” „Faceţi ce credeţi. Eu, 
voi proceda după credința « 
şi celor ce vă urăse pe voi 
tru mine până va sosi 0 vre 
cazul, mai ales că Sima a p 
să-i explice că Comandantul 
plece în țară fără să-l vadă şi 
Am socotit că e. 
increderea că Biriş îmi va € 
pentru două ore şi vă las singuri 
Camera mea vă stă la dispi 
mergem la o pensiune să luăm 
Biriş că Pătraşcu a stăruit ca e] 
Stabilească la Viena, unde îi va 
lat, fiindcă aici şederea lui ai 
Sunt legionari. aici care 

= Dtist să prefectura poliți 
Sunt Pa să legiongă : 
Iefoatua i Me 
al categorie propun 


PI 


Cal Troian Intra Muros | 283 


Timp de o săptămână a stat la mine, pă 
cameră de închiriat. l-am achitat chiria pe o luni 
banii mei 200 de mărci. 

„Dragă Biriş, am făcut ce am putut, mai 

eu. Caută să te descurci cum vei putea. Tre! 
Pătraşcu ceva bani sau poate ai să-i ceri, fiindcă 
grupului de aici. Cunoşti bine limba germană. C; 
ciu oarecare.” S-a mutat în camera închiriată şi 
des ca să mă vadă, neavând pe nimeni cunos 
Pătraşcu îl evita. Nu vrea să-l mai vadă ca să 
ceilalți că ar avea ceva legături cu el. a 

La | septembrie Germania a declari 
Război-fulger, că din prima zi erau deja în 
riu mare în Polonia, apoi trupe în Daneme 
Norvegiei. Războiul început avea să schimb 
în Europa. Pra 

Sima se afla acum în Ţară şi aveam 
Călinescu. L-am chemat pe Papanace şi am 
care mă frământau. Mi-a dat dreptate întru 
acord să trimitem câte o scrisoare explică 
şi lui Miti Dumitrescu, că nu trebuie să mai 
acțiune, războiul va rezolva totul. Sedii 
conţinut convingător pentru amândoi, ai 
acum va aduna mari nenorociri. Printr-o 

pe Ilie Vlad Sturza, căruia i-am încredința 
ducă în Țară, rugându-l, împreună cu Paj 
în puterile lui, nu numai ca scrisorile să a 
să împiedice orice act de violență. 
După plecarea lui Ilie tot mai a 
Sima. Biriş îmi mai comunicase că Sima 
capii legionari din închisori, pe care o d 
că pe mine și, Papanace ne tot iscodise 
ile care ar mai putea conduce legiu 
înmâneze un nou tabel lui meeere: 


de al meu, iar de Miti nu mă în 
da ascultare şi îl Tugasem pe. 
lui Miti, făcând tot posibilul, | 
Berbec pretinsese lui Biriş. 
anual şi a fost silit să se mute, — 

Pe copii îi luase Alecu Gh 
jirea lor. Le căutase o altă locui 
Reghina, fata din casă ce o. 
lunar o sumă de bani. Lucrurile di 
de socrul meu la țară, iar mobil 
un prieten al lui. Acum erau în va 
avea Alecu Ghica, pe care ni 
legionar, ci din contră ca un duş 
Acuma devenise un intim al lui $ 

O dată cu începerea curs 
Sima era în Ţară, nu au mai fost 
Mircea Popescu i-a luat pe seama lui 
întrețină pe motiv că nu are cu e 
munca de la țară. Mi-au provoca 
vor rămâne oare neajutoraţi de nime 

Ră/boiul cu Polonia se te; 
Acordul încheiat între Germania şi 
Poloniei în două, ruşii ocupând parte 
intrântă ca și guvernul îşi găseau refug 

Războiul avea să se inundă no 
colo, în Africa. Toate tratativele p 
eşuau. În seara de 29 septembrie 
sn s-a dat comunicatul că a fosta 


Emisiunii dând un comunicat: , „că 
Codreanu. omorât mişeleşte, a 
marșuri legionare şi pe urmă s-a 
Sare, aproape de nebunie, mă « 
SU. Aveam să vedem a doua zi Fa 
rmmea Ziarele „anunțau cum a fost si 

mele lui Miti Dumitrescu şi ale cel 


Cal Troian Intra Muros | 290 


fost duşi la locul unde săvârşiseră omorul şi împuş 
lăsati să fie văzuţi de lume cu o inscripţie pe o tabelă; 
pedepsesc trădătorii de Țară.” Dar nu numai atât, din « 
fost împuşcaţi 48 de fruntaşi legionari în închisori Și 
publica şi numele unora, apoi de fiecare județ, au fo 
în provincie câte 2-3 şi chiar 4 legionari, numărul tot; 
du-se la vreo 320. ( 
Mă socoteam răspunzător de acest măcel în 
am reuşit să împiedic această mare nenorocire”, sp 
Biriş. „Și când te gândești că eu l-am trimis pe Du 
țară. lată ce a făcut, deşi îi scrisesem să nu facă nimic 
că Sima a pus mâna şi pe scrisoarea lui. Nu mai Spu Ţ 
nimic despre aceasta.” „Lasă să răspundă acum S 
lui”, a căutat Biriş să mă consoleze. > 
Presa engleză acuza că la Berlin cu ştirea 
la cale asasinatul, de către legionarii pe care-i 
răspuns, presa germană acuza Inteligence Serv 
produsă şi dacă vor mai continua cu aceste insi! 
nunte. Am observat că polemica încetase. În 
Oare Moruzov, Canaris și Inteligence-Servi 
aveau? Toţi legionarii din Berlin am fost ch 
scripţiile respective de care aparțineam, pun 
restricţiile: nimeni nu mai are voie să părăse: 
man. În fiecare săptămână să ne prezentăm 
pentru a ne pune o viză de prezenţă pe cai 
se asigura că nu a plecat nimeni din Germania. 

Din cele povestite de Biriş şi cele pr 
făcea impresia că Garda de Fier era condusă d 
Sima, reuşind să scape de Armand Călinescu 
nou în grațiile Palatului, 

Ciorogaru cu Vojen, Constant şi Paţ 
mut mai în centrul Berlinului să fiu 
Mi-au găsit chiar și locuință mult m 
Printzregentenstrasse. O cameră mult m: 
mobilată, telefon, acces la baie și bu 
mai mică de dormit pentru Virgil Mi 


i, 


De 3 


adus ca să mă ajute, 
Mihăilescu fiind cu m 
de minciunile bârfitoa 
mă ponegrească. De la e 
aflat lucruri îngrozitor 
povestească. Nimic deg 
Fusese, desigur, ascuns d 
talul din Braşov, fuseseră ş 
împuşcaţi la Râşnov, Între e 
colonelului în timp ce se înnl 
Domnule Colonel? Bine. Mer 
legionar vechi din rândurile 
îmbrace şi aşa, în cămașă di 
ce o purta la el, a pornit aşa strii 
ştiu să moară legionarii, moai 
este cea mai scumpă nuntă d 
tru Țară, învingem codrii şi sup 
Domnule Colonel?” rr tă 
„Colonelul le spusese că: 
Ionica, originar din Braşov, a cei 
moarte și nu i s-a îngăduit. He 
Sinai ajută Dumnezeu să s 
intre cei mai de seamă, au. 
lonescu şi Radu E ucgaii Titi 
apropiere de Râșnov iei xi Rp 
inhumaţi de janda i H site 
mortul şi a reusi ati sa E 
la o neta utilă să pa Pai 2 
pădure, Ninge em e denuitpiiă > 
Ordin MI nu i mei na e. hp: : 
il se mai facă execuții. 
Corp faziatent Sări ai CI 
"Ochiţi mai stg pre rai 
anea, Alecu Curia MURE i Aida 
Alexandru Tell, Ni eee , 
» Nicoară Istrate. 


ăreine, sc 
canu, Mihai Polihroniade, (i 


Ea cal 


Cal Troian Intra Muros | 292 


Cârdu, un foarte talentat ziarist ŞI mulți alții 
numesc. A pierit toată floarea Legiunii. 

La Vaslui au fost legaţi unul de altul cu f 
un singur rând şi trecuți în fața porții, prin focul 
Un şir lung de morți şi morminte. Cum prezises 
tru. Nu au fost menajate nici fetele. Erau destu 
Lenutica Bagdad, bolnavă de plămâni, o fată ur 
moasă, se internase în spitalul T.B.C. din Bim ova 
nent de jandarmi, însoţit de un plutonier au ve] 
maşină şi au ridicat-o cu toată opoziția directorul 
vreo 10 km, a fost scoasă din maşină şi impuşc 
ginea şoselei şi lăsată acolo. | 

Îmi vine greu să mai pomenesc de toți șI 
urâte ca pe vremea hunilor şi a tătarilor. Să mai 
tem o țară civilizată. 

Sima nu mai avea pretendenți la şefie. | 
Poate mă mai considera pe mine. Dar mie 
trecea. Mai avea teamă de Ciorogaru, Ci 

acuzase. Ziarele germane dădeau numai ştiri 
nici un comentariu asupra acestor grozăvii. 
Biriş. bolnav de Bazedov şi flămând că 
aproape un schelet. Nu-l căutase nimeni ca. 
Venea pe la mine şi se mulțumea cu puțină 
să-i ofer. | se făcuse milă şi lui Mihăilescu 
intre într-un spital, ceea ce a şi făcut, 
L-am vizitat acolo şi începuse s 
Citind un anunţ în ziare că se căuta la Ra 
tru limba română, după ieșirea lui din spital 
amândoi pentru examinare şi am lăsat ca să 
eu eram preferatul. și 
Mila mă îndemna la această fap 
starea de mizerie în care se afla, dar nu 
mă întrebe măcar eu cum o duc şi dac 
Faci bine omului, dar nu recunoaște. E 
puse să facă lux. Eu eram totuși mulțun 
dintr-o situație tristă. ca 


Inainte de sărbătorii 
anunţat telefonie că un ar 
oraniţă, şi dacă sunt de acord 
meu a fost afirmativ, aflând ar 
legionari, care au fost duşi | 
prezentat, fiind anunțat de D e 
lor ca să li se emită legitimații. M 
Frau mai toți din Banat. Nişte 
orice manieră. Singurul dintre ei 
şef al județului Caraș, care fă 
îi privea de jos în sus cu oareca 
cuprinsese ruşinea. Era şi Cioro 
Sima ce este cu ciurucurile ace 
încredere şi i-a luat să-i scape de p 
apropiați lui Sima: Borobaru, fost 
Boianu o figură bănuitoare. C 
spună lui Sima: „Îţi dai seama ce 
care i-ai adus? Cum de ai adus a: 

Erau frizeri, cismari, şi d 
neisprăvite, alții derbedei fără ocupați 
ani. Li s-au dat acte şi am plecat cu C 
venit Sima la mine spunându-mi: 

„Ei acum crezi că am fost î 
râdea întruna.” 2 tite 

„Cred sigur că ai fost în Ţară 
legionarii de valoare. Ai distrus Mii 
adus cu tine o ceată de derbedei, care . 
spună, Comandantul. Ai ajuns şeful. 
ai cl AMONIU nu mai am nici o le 
fica i ai lucrat numai de ca 
“a na at trimis prin Ilie Vlad 

ațiilor date de noi.?* 

„Nu am primit nici o scrisoare 
„Minciuna a fost arma ta de to 
at. Nu vre; 


! au să te mai văd şi | 
Noi Sunt Tupte,” p 


i 


Min 


DE. Troian Intra Muros | 294 


Aşa am găsit că este bine. Am dat drumul şi 
Mihăilescu şi m-am retras la vechea mea gazdă, M 
mai liniştit acolo. Preferam prietenia lui Cioro a 
Constant, iar din când în când mai vorbeam şi e 
care găsea poziția mea îndreptățită şi justifică alipi 
Sima ca sfătuitor. Cu toate că o rupsesem cu Sima, 1 
adesea, căutând să mă distreze cu cântece şi glum 
legionari nu-i impresionaseră nicicum. Şi-au găsit 
Berlin, asigurându-şi hrana. Evitam pe cât era 
tactul cu ei şi mai cu seamă cu Sima. Aşteptam neră 
primăvara să plec în Italia. “ad 

Ciorogaru a ţinut o conferință cu subiect 
Economică” în sala artiştilor din Berlin. A vorbit fr 
apreciat. Puţină destindere şi pentru mine şi am a 
cunosc prin el artişti şi artiste: erau Erna Saak, 
Olga Cehowna, cu care am făcut câteva glume 
prezenta ca o femeie în plină tinereţe. Vojen. 
Serano, întâlnindu-i câteodată. Morții cu morţii, 
îşi urma cursul ei. Numai eu parcă căzusem în pro 
Huck, prietenul meu, de la berăria pe care o frecvi 
ținând să mă mângâie în durerile mele, m-a in 
împreună noaptea de Crăciun lângă pomul împor 
mai văzusem, înconjurat de copii de grădiniță 
aşezat pe o estradă. Pe pom și pe estradă se in 
abundentă, Corul copiilor intonând imnuri cu , 

altele. Huck, fără ca să ştie copiii cine este, 
Crăciun, a împărțit alfabetic, pe nume, daruri 
meritele sau neascultările unora față de părinţi. 
petreci o seară cu acești copii. Au urmat gusti 
dansuri. Adusese o formaţie muzicală şi s-a va 

De ziua mea, St. lon, au venit să mă 
ce-mi erau prieteni. M-a supărat prezenţa lui 
Biriş se alăturase lui Sima. Probabil că nuzi 
povestise și nici eu nu am găsit că este bi 
acestea pentru când vom fi în țară. Lui Cior 
prietena lui, Ursula Habermann, care pl 


părinţii ei, în Nord, 
Ursula născuse un bă 
locuia la Fruckenwalde hi 
să facem O petrecere. 
de alte necazuri Şi-a 
bolnăvit, ulcer, gastrită,. 
Gazda mă îngrijea cu stie! 
legoescu m-a dus la un me 
putut ieşi din crize. Primis 
at de ei la Roma, oferind 
tului aveam încredere că-mi + 
Venise primăvara. 
ână la sărbătorirea primăverii p 
sala prin strângerea elasvandulu 
dobită cu flori. Era moşten 
Fruhlingsfest, cum îi spun 
căci am asistat, sau mai bine. 
mane. Surpriza a fost ea, pe lân 
id, un profesor universitar, G 
Cultelor şi pe soţia acestuia, 
se interesa mai mult de Cult ş 
capelă sau să facem o biserică o 
fugiti în timpul revoluției elădise 
moase. Erau foarte mulți în Berlin ş 
naționalistă. Aceasta mi-a adus 
luptase în Spania. Cum de 
O fi murit sau mai trăieşte, căci 
cuse la tancuri. Voi amâna ple 
la să aflu despre el, . 
sita a „Damenwals” să 
. Îmi: altele inainte. Di 
în cap Mi gi plecat 
tai je i Nând la restaurantul 1 
Un rug Nr : (AR pia: dirt 
»A telefonat aflând adresa ! 
“casă, mi-a înmânat nota, 


4 


he de 


Cal Troian Intra Muros | 296 


laor trăia şi se înapoiase cam de un an din Spania, $ | 
mat numărul de telefon şi mi-a răspuns chiar Igor, sp 
mea. Aflând cu cine vorbeşte, a stăruit ca a doua zi | 
fiu invitatul lui la masă, făcându-mi cunoştinţă şi eu | 


M-am dus şi spre surpriza mea, mi-a deschis Igor, î 
de locotenent spaniol, cu o mulţime de decorații, 
spate, mama lui în rochie neagră lungă, şi tatăl puri 
inălbită. uniforma de general cu decoraţii. După pr 
aşezat într-un salonaş, unde mama ne-a îmbiat la o 
apoi la masă. Purtarea, maniera erau ale unor oamer 
odată parte din lumea mare, din lumea înaltei societăi 
Masa a decurs în discuţii cu amintiri de pe fron 
fusese de trei ori rănit şi decorat, apoi de la s 
gradul de locotenent. Era mândru, deşi urma rănil 
mai sufere încă. Acum era speaker la radio pen 
niolă pe care o învățase bine. Le-am povestit pi 
legionară, cu masacrele, începând cu şeful nostru 
foarte atent, transmițându-mi condoleanţe pen 
pentru toate, cu urări de succes în viitor, După n 
cut la pian executând şi cu voce vechi cântece 
murilor bune, după care s-au retras, invitându-n 
la ceai. Locuiau modest: trei camere cu o mo 
Igor îmi spusese că şi ei o duc cam g 
pentru casă. Interesându-se de mine, aflând că 
torat, m-a rugat să primesc din partea lui 50 der 
mult. Am vrut să refuz, dar mi i-a vârât în buzur 
din samovarul fierbinte, cu biscuiţi, mi-a făcut o 
pe lângă atmosfera de caldă atenţie și maniera 
unei lumi, căzute de sus în exil, fărâmiţată de don 
unei vieţi dispărute. Frământări care erau şi în 
petrecut la plecare până în stradă. Am să at 
acestei mame ce-şi trimisese fiul să moară în Îi 
am strâns cu căldură mâna generalului şi am 
promisiunea că ne vom mai vedea după ce 
„Am luat, după o zi, trenul şi am plecat 
durile să-mi fie spulberate în admirarea. 


coborârea prin peisaje ce. 
Jocurilor. Se vedea interve 
să fie cât mai atrăgătoare, A 
lale sistematie cultivate dună 
impecabilă. Nici o palmă de n 
În tren o lume veselă, guralivă, | 
tot ce aveam să întâlnesc în 
Bulbuc m-a primit cu toz 
foarte atent cu mine. El şi | 
donean, tot student în ultimul an 
angajaseră o cameră cu pensi 
să vizitez toată Roma cu mo 
St. Petru, Vaticanul cu muzeul, 
turile şi picturile celebre, dând 
nu este cazul să scriu aici despre tot 
şi mii de cărţi despre monumentele 
Renaşterii, care valorează mult ma 
modeste ce le-aş face. 
Cu Bulbuc şi Prosi am avut 
du-le toate întâmplările petrecute. . 
fiu de preot greco-catolic, un tânăr 
cânta în strană răspunsurile liturgice. 
avea oarecare îndoieli în cele ce le pi 
cunoştinţă cu cele ce se petrecus 
rului Topa, fostul şef legionar de la 
unde a tipărit cartea „Pentru | 
bea că ar fi adus şi un testam. 
intr-un seif la un profesor de. lii 
Fiind anunțată o conferinţă a ae 
impreună ca să mă prezinte şi să ric 
ireal „mea prezentând încrede! 
e a. cărții în italiană ŞIO. 
Noştea, pe care mi-a înmân 
interdictiei de RI după-ce aAttăli 
1 de a mai rămâne în Germi 


Cal Troian Intra Muros | 298 


Auzise de oarecare destindere între Palat şi Garda de | 


primii care au luat contact cu regele au fost No 
Bidianu. Aceştia urmau să vadă pe legionarii din B 
treacă şi prin Italia. Aşa că Dumitrescu lăsase lui” 
scrisoare — crezând că vor trece întâi prin Italia — în 
o mulțime de acuze injurioase nemților şi regin 
copilul şi soţia plecaseră în ţară, căci începuse să f 
cei din lagăre. 

Climatul din Italia îmi pria, cercetarea anti 
alungase gândurile chinuitoare. De aici am scris 
mi-au răspuns că ei urmează cursurile la liceu aju 
Popescu, că părinților mei le este tare dor de mine, 
mă mai vadă și că toți sunt bine sănătoşi. Sperau e: 
înapoia în țară. Am scris părinţilor să nu-mi poa 
curând am să-i văd. Scrisoarea, mi-au comunicat e 
fost citită, dar le-a luat-o un agent al Siguranţei 
că regina Elena, mama regelui Mihai, se afla în FI 
doamnă a ei de onoare, Maria Palade, îmi 
sumă de bani, ca să mă rog pentru sănătatea ei 
că ar fi bine să-i fac o vizită la Florenţa în vila 
anunțat, am primit invitația. Dădea imp 
amărâte. Ca în toate ocaziile de acest fel îşi 
ei. Spunea că pe cât a fost posibil a căutat să 
sentimente legionare de iubire de Țară şi că, d 
băiatul ar fi avut de suferit de pe urma lui Ci 
urări că va veni vremea să fie din nou alăt 

în purtare, în expresii, nu am găsit la ea mai 
care să te țină la distanţă, ci mai multă aprop 
Mi-a mulțumit că m-am dus să o văd, rugânc 
rugăciuni pentru ea, pentru sănătate, că a începi 
atâta plâns. it Eat 
Către sfârșitul lunii mai, începutul | 
cizez, am citit în ziarele italiene că Sima 
în Țară. Că la graniţă, fiind prinși de g 
mâna Jandarmeriei. fiind bătuţi şi 
Jandarmeriei, pe mâinile generalului | 


a doua zi au fost luaţ 
Sima luându-l eu el, ea 
Palatului să-l prezinte şi 
dantul Legionarilor şi. 
Bidianu avuseseră audienr, 
discute cu cei de acolo, 
refuzat. Sima le comunicase « 
La Roma am. întâ] 
paşaport era în drum spre 
rism. L-am convins să. 
când situaţia în ţară se va | 
seamă la Ministerul Cultelor 
l-am destăinut temerile mel 
săvârşite. EI în țară nu € 
meargă cu mine la Berlin, e] ş 
religios. să înființăm 0 capelă oi 
pașaportului. Cu Palaghiţă şi B 
României din Roma unde. 
legației ne-au primit cu atâta. 
punându-ne la dispoziţie tot ce d 
Ne-am luat rămas-bun de la] 
Berlin, stabilindu-mă cu Pala 
am găsit două camere de închi 
le spuneam noi, de înființarea unei 
Mai cu seamă Dragomir Jilava 
agronom, ajutor de comandant legi 
„a ru liturgice, 
egionare. 
mii di ? m 
O lună cei Și Obigală ai ;: 
Ocuința ci a pi sri, 
Ziua Sfințirii . ai ze fie trai 
CUsem și care ki el misti 
Clem împreun A piu, ideea) . 
“A Disericos p ee, Palaghiță; 


alaghiță şi l-am feli 


| 


Cal Troian Intra Muros | 300 


„Dragă acesta este meritul tău, dacă vei d 
rămâne aici. Şi vom zidi o biserică frumoasă de. 
mândrească legionarii.” i 

Ca să se intereseze care este atmosfera în care. 
legionarii din Berlin şi ce gândesc ei asupra tratativ 
duceau cu Palatul, au fost trimişi din țară Radu Mironovit 
dant al Bunei Vestiri, şi Stoicănescu. Cel din urmă 
de-al lui Sima. Eu îl cunoscusem ca un bun legionar, 
la un liceu din Timişoara şi socotit, un om cu judei 
văzut cu toți cei din Berlin fără să fie adunaţi laola 
ultimul cu care au luat contact şi, deşi era de față Stoic: 
spus lui Mironovici, arătându-mi punctul de vedere, 
Sima conducătorul Legiunii din cauza celor săvârşite e 
omorârea fruntaşilor legionari şi că ei, comandanții 
Mironovici, Gâmeaţă, Comeliu Georgescu, care se 
viaţă, se vor face răspunzători de actele ce vor 
dacă nu pun mâna pe frânele conducerii. 

Au între ei pe profesorul Codreanu, tatăl 
care, am observat, că Sima îl ignoră în calitatea 
ca senator legionar ar trebui să i se ceară sfatul şi să 

Avusese loc la palat o audienţă comună 
fruntaşi legionari: Noveanu, Bidianu, Mi 
Comeliu Georgescu, Radu Budişteanu, Gârni 
dințase formarea unui guvern naţionalist ingir I 
taş, Gigârtu, şi ca ministru de Externe, Mihail ] 
audiență au vorbit mai mult Noveanu cu 
Sima, nu a vorbit şi a dat dovadă de lipsă tot 
In formaţia aceasta nouă de guvern au intrat şi 
la Ministerul Învățământului, Radu E 
Bidianu, subsecretar de Stat la Finanţe, 

unui nou departament al Inventarului p 
Vedere să notez aici că, cu o lună mai 
Valeriu Ionescu — zis Nicki Ștefănescu, 
ral al Siguranţei Statului, A avut o cons 
adus o scrisoare ca din partea mamei | 
vină imediat în Țară ca fiind chemat de re 


să-şi dea importanţă, 
a ne aduce la cunoşti 
este cazul să plece, Înt 
vină însoțit de Vârfuri 
Vojen, ca dâmboviţeni, 
lui Vojen. Acesta venis 
comunicase Biris, Vârfur 
atâtea trădări. Venise şi ej 
şedinţă, Vojen ne-a. citiț 
spunea că, fiind chemată | 
de Niki Ştefănescu, că a avu 
dându-i asigurări că nu i se va 
Țară și prin el va fi imediat 
priveşte Vâfureanu, el venise. 
trimis de Sima ca să-l] aducă pe. 
oferindu-i un loe de frunte. să- 
expunerea lui Vojen, părerea . 
mai avut răbdare. Felul meu de 
primire pe Vârfureanu, arătându-i 
indrăznit să vină la Berlin Şi încă. 
Moştri. Vârfureanu a îngălbenit. 
Bâlbâind: „Păi, eu am crezuț scu 
Căpitanul l-a lăsat prin testament ca 1 
binele Legiunii. Cum. mi-a spus 
Mi-am dat seama mai târziu că 
Vârfureanu, devenind un proscris. 
Tale, i. însăşi faptul că: 
ru i a e anumite lucruri 
ra ca unul nuc mal S800f 
ral 7 nimeni să nu plece în 
în Oț odată şi cât mai. cură 
„Ind toți de părere am luaj 
y at o. 
9 inte Cu anumite mani 
enap PArte în Tară şi împrăştată 
Hire Săi Profesorul Codreanu, 
este ca, în calitate de! 


Tară, 


Cal Troian Intra Muros | 302 


tre legionari, să convoace pe cei ce se mai găseau 
legionar, profesorul Găvănescu..., şi cu com 
Vestiri în viață, printre care mai era şi Tasac! 
hotărască asupra conducerii organizației. Am 
Copenhaga pe ministrul Sturza şi cu el împreu 
Papanace şi Vojen s-a lucrat la redactarea u 
scrisori şi alt material tipărite de noi la Berlin. 
pretenţii, cu abdicarea regelui. Nemţii cuceriseră 
păseam la Roma când Mussolini declarase război Fi 
tenția unor teritorii. Intrase alături de Hitler. Eran 
ducele a ținut cuvântarea din balcon mulțimii a 
lume lipsită de orice entuziasm. Avea să intre în 
lipsită de orice elan. Știam că Italia urma să ai 
României, pentru faptul că fostele conduceri 
uni economice Italiei, nerespectând contractel 
îndemnul lui Titulescu, care dă mai multă ate 
vedea cu ochi buni axa Roma-Berlin. Am 
Palaghiţă să plece în Țară cu tot materialul 
scrisori, cu două geamantane mari, bine în 
vârâte printre căptușeli, urma să predea t 
Codreanu. Cred că Sima era la curent cu 
Berlin, prin agenţii lui Moruzov, căci la so 
Gara de Nord, era aşteptat de Mitică Groza, 
Hunedoara, pe care Sima îl făcuse șeful c 
legionar din Țară. Un tânăr plin de îndr 
Palaghița cu tot bagajul şi l-a dus la Sima. A! 
numai o scrisoare a mea pentru Radu 
dădusem la plecare şi, o vârâse în buzunar. 
va fi învrednicit să vadă materialul. Poate a 
profesor pe care cu tot materialul trimis | 
Pătraşcu şi pe Titi Cristescu, care pl 
Sima şi Pătrașcu, ca să le distrugă. Da 
cei de la Berlin, căci a făcut dese vizite 
ca să-l vadă pe profesorul Codreanu 
ca deocamdată să-l numească pe el Co 
va detrona pe Carol, că are şi concu 


impreună, Fruntaşii | 
sediul legionar, care 
din strada Gutenberg, că 
de Fier. Ajunseseră, după, 
hotărârea de a se înființa. 
şi comandanţi legionari. 
sorului Codreanu, când a a 
anunțat că are să le dea. 
Codreanu. Sima nu luase par 
lui era scurtă şi concisă: „Nume, 
Sima. comandant legionar, 
care le-a avut Căpitanul? Cei 
multora nu le plăcea, şi au înec 
de data aceasta, rămânând ca. 
mâinile de cap, pentru prosti; 
adresată lui Budişteanu ajunse 
cten. Intr-o audiență la rege, i-a, 
„Dacă regele vrea într-adevăr s 
intindă mâna toată, nu numai 
bat pe Budişteanu: „Ăsta e p 
Când mi-a povestit mai târziu « 
pe rege că s-a întunecat la față ci 
atacasem în cuvântări ] si 
ie em in cuvântări, pe el şi pe! 
toti pe mâinile poliției aş fi pi 
Nei ulii i-l RRR 
primind la Berlin nici o CO 
Stăruiam pe lângă toți să plec 
părere. Papanace, care primise 
CONVInoea $ A și 
Ai nd in amânare până vor 
"Apoia în Țară. În urma Daia 
Omânia era inată F 
d cra Oblig: ă 
ungurilor. a bligată să cedeze o. 
til cu o prelungire până în ami 
votes Propiere zăcămintele peb 
Protestele lui Mar iten CU 
live, cu toate mp OUR PR fuse 
ît cu lay... SONVOrbirile telefonie 
“crimi în ochi, Manoilescu a 


Cal Troian Intra Muros | 304 


au dat năvală să ocupe teritoriul, întrebuințând şi teroa 
români au fugit peste hotar, în România. Pe de altă 
în urma acestui dictat, au ocupat Basarabia fără nici 0 
Alţi refugiaţi. Se duseseră dracului toate întăriturile, fi 
ile din beton armat şi oțel peste care nu se putea tre 
forță nu le putea distruge, trâmbițate de Șeicaru p 
„Curentul”, ca să scoată ochii cititorilor, ca să nu se 
ce se furaseră, căci numai întărituri nu erau: decât 
tranşee, iar armata ce se retrăgea se vedea în ce hal se 
În aceste împrejurări Sima a dispărut. Sigur ascuns 
ca să uneltească împreună altceva. Motivând, că el 
parte şi să semneze la cedarea teritoriului, din Tra 
dat demisia ca ministru, cerând în numele manda 
comandant suprem, ca să demisioneze şi ceilalți, ca 
asculte de ordinul lui; a dat un comunicat prin care îi € 
mişcarea legionară. Cei ce erau de partea lui > 
Berlinul: Octavian Roşu, Smultea care, atunci 
Miti Dumitrescu, dusese lui Moruzov un rapo: 
din partea lui Sima, tot ceea ce se discutase 
Berlin, lon Boian, Eugen Teodorescu şi cei. 
aduşi de Sima. Îi chemase în Țară. Generalul! 
care Căpitanul, după cum am mai arătat, avi 
cuţii cu el la Predeal, pe motivul că nu este! 
guverna, îi făgăduise: „Veţi guverna dumne 


şi cu cei ce vă voi recomanda şi eu, având 
tră Mişcarea Legionară, care vă va susţine. 
om plin de ambiţie, dar iubit în armată ca bun 
Antonescu, de care vorbesc, se afla acum în 
Poate aflase că unelteşte ceva, căci îl izola 
obligatoriu la mânăstirea Bistriţa. El avea 
de armată din Piteşti. Sima a intrat în legătur 
la cale o lovitură de stat. EI cu planul lu 
Antonescu sprijinit de armata ce o c 
tembrie, corpul muncitoresc legionar c 
a înconjurat Palatul, venindu-i în ajutor 


La Timişoara şi în a 
Constanţa, Eugen Ti 
încercuit de armată, 
când să escaladeze ar 
a fost rănit. În asemene 
laritate prin cedarea Ardeal 
externe destul de defay 
care dăduse ordin ea armata 
o parte pătrunzând până la 
încercat să dea ordine cor 
audienței, afară se auzeau. 
Antonescu spunând că le 
să-l asasineze. Va încerca să. 
abdice şi să fie lăsat să ple e 
După mai multe întrevederi. 
a abdicat în favoarea fiului 
În actul de abdicare. 
rogativele regale, dar să 
şi-a ambalat toate como i 
care ținea şi pe Lupeasca, cu ui 
graniță. Se decretase, în ziua 
legionar cu Antonescu, conduc 
Consiliului de miniştri, iar Si 
Se spunea că legionarii nu ar fi 
tul Boldeanu, pe care Sima îl 
zaţiei însărcinat cu relaţiile p 
mați cu mitraliere, după b 
Ntâmpinarea trenului, asupra Căr 
S-ar Îi ascuns în cada unei băi 
dar trenul nu s-a oprit şi au 
socotit insă că acestea au fe 
ine n et anl 
încă aie dă Nei cei de la E 
e ia e zilei Căci Sima 
ar: a anii când va coj 
“ut să mai audă de prof 


Cal Troian Intra Muros | 306 


să-l mai vadă. Pe Pătraşcu îl făcuse secretar gene 
țiile organizatorice. Ceea ce mi s-a părut cu totul s 
faptul că Pamfil Șeicaru, cel mai mare duşman al | 
care atacase violent prin ziarul lui „Curentul, de 
devenise intimul lui Sima, schimbase redactorii. 
legionari şi la tipografia lui tipăreau toate manifes 
larele, ordinele şi broşurile legionare. Această. 
scrupule parvenise, într-o situație sus-pusă, devenise 
lui Sima. Primeam informaţii că a început arestar 

politici, care ne prigoniseră, şi jefuirea evreilor de bu 
acapararea industriei şi comerțului, cu japea. Mil 
numit ministru de Externe, fusese rechemat de la Cop. i 
16 septembrie mi s-a comunicat că putem să ne reîntoz 

în țară. Legația ne-a pus totul la dispoziție şi am pl 
acelaşi tren. Mă aflam într-o nouă criză de ulcer 
putut suporta călătoria. Prietenii mei nemți mă 
gară cu flori şi daruri ca amintire. În preziua ple 
nitari din Ministerul de Externe german ne-au ofe 
tru despărțire, fiind invitat eu cu Papanace, Con 

apropiere de graniță mă cuprinsese emoția reved 
care tânjeam cu mult dor. În tren se aflau şi dna S$ 
Codreanu însoţită de Victor Silaghi. După cont 
graniță ne-a căzut o gazetă în mână. Papanace 
secretar de stat la Finanţe, fiul dnei Sturza, Ilie, 
fect la lași. Ne-au leşi! în întâmpinare un grup 
corpul răzleți. Dintre aceştia inginerul Paul P 
sector, s-a ataşat de mine Şi întrebându-mă d 
în Bucureşti, iar cu neavând unde să trag, s-a 

la fratele lui până mă voi aranja. Nu știu pen 

dăduse ordin la fron 
continua cu trenul 
erau dintre simp 
cial, că ar veni 


EV mai ft bati, 


Mi Bt aa d 


Pula 


perea. Pe peronul Gării « 
sub comanda lui Titi Cr 
ten, când ne îndreptam, 
dat raportul lui Papanace, cu 
taţi de Comandant la sediul | 
deşi eram cel mai indicat, 
lucrurile şi pentru că nici. 
timpul călătoriei — am gă 
Popescu şi să merg la locuint, 
misc, ca să-i ducă pe toţi la 
comunice lui Sima o scuză, că 
zile, când m-am simţit mai bi 
la un doctor bun, şi sora lui, docti 
am găsit de cuviință să mă du 
pe Pătraşcu, care mi-a răspun 
Comandant. Cât dorisem să mă. 
acum eram decepționat de dez 
de haos în care fiecare făcea e 
Pulusem să vorbesc erau dezamă 
ioate că doriseră din toată ini na să vii 
Când am sosit la Gutenberg la Sedi 
Sarda nu lăsa pe nimeni să intre. Î 
Porţile erau deschise tot timpul ş In 
VU să trec, şi garda m-a oprit. Înt 
„Sunt chemat aici de 
Dumitrescu-Borşa,* Legionarul 
dia. „Poftiţi” Am făcut uz d dă 
* Numele meu. Prin curte erau 
„di 0 educaţie, plevuşcă de n ah 
ilie i ate strâmbe, în picioare 
i li „NICI unul mai de 
Să fie văzuţ 
€ Străzi vă 
4ceau 0. in 
în Seier să-i spun Şi lui Sima în p 
» Am fost întâmpinat de 


P cal Troian Intra Muros | 308 


pa 


îi 


ci a ă 
2 par 0 RI ROI PS. 


stan trai în 


“> 
i) 


După cele ce ţi-am arătat a 
legionarul preot Dumitreseu, vagi 
ot eu. Dacă socoteşti că eu suna e 
retrag să văd de părinţii mei al ea 
copiii mei elevi la liceu şizţi « 
vorbi nimic şi nu voi face nic 
închide în sufletul meu to | 
socotești că, spre binele Legiunii 
voi şi să ne ocupăm serios de edu 
sus, cu mâinile la spate, mândru d 
căutând să imite din gesturile şi 
răspuns scurt: „Dumneata, părint 

Deocamdată vei face parte din Ei 
care a luat ființă, format din 
comandanții legionari. Se ține şi 
casele colonelului Zăvoianu pe. 
poliției Capitalei. Acest for va lua. 
ceea ce trebuie să facem. E] va dieta. Du 
cu copiii, vei primi din partea Centrulu 
lunar. Voi da dispoziţii în acest seni 
incredere şi cred că am să corespund 

$edință mi-am dat seama că este un for 
de formă şi toate aveau să fie la fel. 
câțiva din vechii legionari ce avuse 
sum trecuți pe plan mort sau eu în 
Ne-am văzut, am băut cafele, discuţie 
decizie scrisă, Mergeam pe la Sediu. A 


jaraseu ŞI Boldeanu = secretari generali 
Centiat în Te 


aştept puţin, ca să anunţe pe Comandant, Mă 

lăsat să aştept un sfert de oră, căci Sima eră sing 
a fost odată al Căpitanului ŞI se plimba în sus şi lati 
spate. „Am venit să mă prezint ŞI ku amd i 
cuvânt mi-a întins cu silă mâna, lăsându-mă să 

sfârşit: „Toată viaţa mea mi-a plăcut să vorb 
spun tot ce am pe suflet. Cred că-ți dai sea 
povestit unele lucruri, dar acum s-a terminat 
pentru lovitura dată, care în mare parte se dat 
Antonescu, dar nu te felicit că ai intrat în Guy 
de vicepreşedinte al Consiliului de miniştri. 
conducă Antonescu cu sprijinul legionarilor, 
oameni capabili. Pentru asigurarea viitorului 
formula de stat naţional legionar. Trebuia să 
şi să te ocupi de reorganizarea Mişcării legion 
mată. Ca să poţi guverna ne trebuia O organ 
oameni de elită, căci toată floarea noastră | 
Dacă spunea Căpitanul, în 1938, cănuep 
că nu are oamenii încă pregătiți, cum vei pul 
Cu cine? Să nu te orbească gloria şi fumul 
bine sfârşitul. În câteva zile am putut observ 
în Capitală, ce furturi, ce chefuri cu pocnit 
nu poate nimeni să-i stăpânească. Unde. 
vechi care să fie puși în posturi de răspu 
rucuri, oameni de mahala, mai toţi tineri Su 
hoţi de buzunare, țigani şi derbedei, de ca 


rU 
rU 


petrec în oraş şi chiar în provincie? Pâr 


SI ologie cunoscut de mi 
Papanace vor să ia comerțul din mâna ev Fănică Anastasescu. Titi Crt 
nimic, Credeam că se va face confisca Omul nostru de 


la Obor, cu patru clase 
"ânică Anastaseseu pe. 
adirile şi tipografia din 
nzori la Banca Naţional 
purta corect eu mine, Nu 
imi Strângea toată co 


Statului, nu al unor profitori, a 

i-am spus toate acestea cu d 

era poziţia noastră de a duce o viaţă n 

„acum toţi neisprăviţii aleargă după î 
dezmăţ, 


Pusese mâna cu | 


K Wântul”. eu cl 
CSeră Numiţi şi ce 
dj leu pina se 
pa UI, dar 


Pa Troian Intra Muros | 310 


numele meu, multă din provincie, o ascundea e 
întâlneam să mi-o predea împachetată. 
Nu puteam prididi cu cititul şi nu aveam ţi 

apoi mai trebuia să-mi fac şi un adăpost, curând înci 
rile. veneau copiii la şcoală şi nu aveam unde sta Nu 
nicisem nici să mă duc spre a- -i vedea pe ei şi S 
_la Centru, în timp ce dictam ceva la maşini 
he mă bate pe umăr, ca să mă uit înapoi. Unt 
fața mea şi râdea. Au trecut două trei 
recunosc în el pe băiatul meu cel mare, Gicu 
mai erau de recunoscut. M-au trecut lacrimile 
cu multe săruturi. Mi-a dat ştiri, bătrânii bine 
cel mic e cu ei, în vacanță. A venit cu Nicu, un 
mea, care a rămas repetent la Piteşti în clasa ] 
men de admitere acum la liceul Mihai Viteaz 
i-am spus că-l voi înscrie fără examen în €! 
catolic de pe strada Călăraşi, ceea ce am Şi i 
vreo două zile cu mine. Apoi au plecat ca ! 
începerea cursurilor. Întâlnind pe Mircea Pope ş 
pentru grija ce a purtat copiilor, ne-am dus $ 
vechiul şi cunoscutul meu restaurant, la Luth 
Nord — mâncare bună, vin bun, orchestră dem 
Luca şi Micki Maus. Toate au mers minu 
noaptea când nişte derbedei, gălăgioşi, cu 
legionară au început să facă scandal, bru 
pe patron să le dea de băut, ca până la urmă 
ŞI să tragă cu pistoalele în becuri, stingând 
Mircea făcându-ne cruce. În sfârşit, am p 
merg să-mi văd bătrânii. Popescu, gazde 
însoțească, iar Mircea a găsit un prieten care. 
mult o rablă. Nu am vrut să cer de la Centr 
dat, dar aici fiind interese demongiăi n 
d întâi în comuna nud de am 


denţa şi și 


II) 
ela artă ca să poarte grija gosp 
: îi i Un cămin al meu. Aveam 1 
Anu, sul 
țină pi »Secretar la Interne, n 


din sat, Vasilescu, eu pr 
timp ce şi preotul Mihale 
fruntea unei coloane şi 
legionare, deşi niciodată nu 
meu am făcut înainte propa 
gur cuib, care se înființase şi 
că o conducere a legionarilor er 
pus să le vorbească Mircea Pe 
intelectual, ziarist pe lângă Mini 
mr gârboviți de ani şi d o 
S-au bucurat mult, ca să-i doa 
„Măcar mamă să fii lângă caii 
în timpul îmbrățişării de despă 
să vin mereu să vă văd şi să vă po: 
aranjez cumva. Dna Feia Pompor 
ație materială bună, mi-a venit în . 
legionar, student la Drept, coleg cu 
mele, din Obor, în vremuri grele. 
Ajutase dna Pomponiu. De data a 
Vilişoară pe Bulevardul Aviatorilor, 
arter Şi î 
ne un a iciu să A i e i 
acord şi în două zile d i Pai 
ȘI : asa a fost elibei 
0depozitase Mircea Popescu, lucru 
tea mai contribuit dna Perma 
Etajul pentru copiii mei, şi nepoții, o fă 
nic cu birou, hol şi dormi 
birou cu re serie când aveam musafiri. i. 
„a canapea, luând ca secretar al 
* Ma! lucrase înainte pe la. Sediu, 
d mă ajute la lucrări. Am reuşit 


Venit copii ze 
i pe 
mii pentru şcoală şi am adus. 


Ministerului. Biriş era sec 


al Troian Intra Muros | 312 


poliția şi jandarmeria şi proceda la arestări ale Rl 
un secretar general, în persoana lui Popescu-Buzăuls ) 
trat, un om cu o judecată sănătoasă, însărcinat Gu aj 
tivul. Generalul Petrovicescu fusese numit mil 
Interne. Din legionarii care primiseră posturi mari 
Vasile lasinchi, ministru la Sănătate şi Muncă, et 
Pătraşcu, sibian, subsecretar la Economie; Alecu 
torul Siguranţei Statului; Alecu Constant, minis 
dei. căruia telefonând la Roma, am adus pe Bul 
general, căci merita. Sima mi-a propus să mă trimi 
Italia „Ai nimerit-o ca Irimia cu oiştea-n gard. Eu 
Italia. Numai de diplomatie nu sunt bun. Nu 
nici italiana, apoi maniere diplomatice şi multe alt 
curtoazii. Trimite pe Vojen. EI are să facă fi 
chemat pe Vojen. L-a trimis în Italia. Mihai 
ministru de Justiţie. Se zicea că e nepotul generi 


grad ca și Mironovici, a fost numit primul la „A 
al doilea, Comandant al gărzilor legionare iarăși 
La Preşedinţie Sima numise subsecretar 
fără portofoliu pe Horia Cosmovici, avocat, Si 
admis în procesul lui Corneliu Codreanu, pe | 
ca secretar, ca dactilografă personală avea pe s 
atorul. Mai avea ca secretar personal pe Boro 
la brâu îl însoțea peste tot. Pe Boian îl 
poliției legionare pe țară. Confisease mobil 
patru birouri în București de un lux orbitor. 
fuseseră aduși ca prefecți în vechiul Regi; 
prefect la Huşi, loraş nici cu studiile t 
Ialomiţa, şi alții. Mai toţi prefecţii erau | 
Ştefan Zăvoianu era prefectul poliţie 
Stănicel secretar al Prefecturii. Dna 


legionară. Pe Colhon de la 
de ministru al Refugiaţilo 
tineretului studențese din. 
de-ai lui Sima. Nu mai v 
tineri recrutaţi de el. Asta 
început că se împacă bine cu 
pe mine. Faptul că primeam. 
din partea vechilor legionari — 
care se mai adăugau şi vizitele. 
Budişteanu, Bidianu şi mai cu 
rogaru — nu era necunoscute lui 
că eram prea asaltat. Veneau sau. 
lucruri îngrijorătoare. Discutam. în; 
nimic. La 6 octombrie, o lună cum. 
legionară, au organizat o mare sărt 
gram de felul cum trebuiau să si 
funtaşii organizaţiei. Cerusem. lui 
aveam de îndeplinit cu locul ce a 
0 explicaţie, decât că o fae aşa cum y 
ocupa cu organizarea acestei sărbători ) 
autoinălțase în rolul de ministru. al Prot 
Cunoșteam trecutul dubios al acestui om, ca. 
foarte discutată şi mă întrebam cum de l-au 
această demnitate. Adunarea avea să. în 
dcum luase numele de Piaţa 6 Sep 
pi d toată țara. Singura dată 
A dirrin da omandant suprem al o 
mijloc, Mac zei ținea Piața, CW : 
Miha pa a isem că ar fi bine ca 
dinu : escu să apară în uniformă le 
ha A potrivite. În drum către locul ad 
după un viii el Mea 
verde Ni ră ŞI neobservați, i-am 
e mibună si: odus o impresie bună le 
“Omandanţi cn ARON sI 
ț Stat în picioare în. 


On 


Cal Troian Intra Muros | 314 


scenare mică, total lipsită de măreție şi de p 
tările ținute au urmat defilările legionare, Ca 


generalul Antonescu, Sima şi Fabricius, min 
la Bucureşti. Demnitarii şi fruntașii, tot în pi 
bunei. Aşa am primit defilarea, care mie mi 
caradă faţă de ceea ce văzusem la Berlin. Di 
de ordine, cu niște steguleţe atârnate la re 
fare, cu un număr mic de instrumentiști, | 
intonau marșuri legionare, dar aşa de fals 
făcea impresia unor melodii sinistre. Nu 
exerseze marşurile sau era ceva organizat? 
defilarea, fiind siliți să stăm cu dreapta întins; 
era obositor. Sima luase poziţia unui zeu. 

spate, zâmbitor, imitând pe Corneliu Ci 
mişcări, părea că pluteşte în sfere înalte şi e 
maiestuos şi mai impunător, După termina 
au condus cu automobilele pe generalul Ant 
din Predeal unde se retrăgea pentru câteva 
dna Maria, cu acre de regină, ne-a 

Șampanie. La înapoiere, am vorbit cu Pa 
probleme, luând loc în maşina lui. Papa 
nori. Nu mai avea o judecată clară. Adesea 
şi te orbește ca să nu mai vezi ce trebuie. 
Pe Sima îl vedeam destul de des şi-i 
mele obiectiv. În urma acestora, unii din v 
Puşi în unele posturi. Nu pot pomeni de t 
Spune că la Galaţi a numit chestor de p 
Stantin, Eugen Teodorescu la Constanta 
Jocul lui Țocu, care a renunțat la pos 
nuinit pe Aurel Mihai, originar din aces 
Gheorghe Vlad, care a făcut figură bu 
Bărbulescu, la Argeş pe doctorul 
„_9P SI ca medie, şi ca prefect — la 


MIeten și fost coleg al m ] 


o listă de vrea 58 vechi e 
pe care Sima îmi Spunea 
căci se împiedică de ge 
lui. Mie mi-a propus. Ă 
„Cred că de data aceasta ai dren 
supraviețuitor din războiul sp, 
post, dar te rog să mă laşi măe, 
starea de sărăcie a părinţilor 
câtăva vreme, Apoi anul ce vi 
bacalaureatul şi aş dori ea să ia 
dreptate. Mai târziu, mi-a oferit. 
unde la acest departament era nuj 
olog şi istorie, ca secretar ge! SpA 
face ceva. E o problemă la e 
Căpitanului când trăia. Acolo + 
măi, Sima, nu socoteşti că ar fi mai 
zarea Legiunii, căci domneşte un | 
compromis general, furturi, deva 
însuşesc cei ce răspândesc teroarea 
goana după îmbogăţire, Aş fi un 
cunoştinţă tot ce se petrece, căci tu, v 
Poți vedea şi şti totul.” „Ei părinte, f 
âu suferit până acuma”. „Asta însemne 
liberă să facă ce vor”. Nu mi-a mai 
Armata polonă părăsise țara, dar mai 
foşti miniştri, ce căpătaseră azil şi acun 
Mai era îngăduit. Cu plecarea din Romi 
. i a lor, fuseseră săvârşite 
ri Yi uterii, lucrări de artă şi 
ficându-ne de ra AN Pi 
| e ras, față de această lume | 
ăzboi. A venit la mine, înainte d 
ky, fost ministru ajutor la Ex t 
“iţi în Polonia, eu sentimente f 
Cru de nimic, Să fie 18: 
“ne în România, Sunt tineri cc 


Cal Troian Intra Muros | 316 


Universitatea la Bucureşti. Crezând că cererea lui co! 
plă, am plecat cu el la preşedinţia Consiliului de mi 
lui Sima această îngăduință. Am anunțat şi ne-a prim 
cu mâinile la spate prin birou, într-o lipsă totală de 
protocol. Nici o invitaţie să ia loc pe un fotoliu m 
tat explicația mea, că omul acesta ne-a ajutat ! 
mine, Pătraşcu, Trifa şi ceilalți şi că ceea ce se x 
neînsemnat şi putem acorda acestor studenţi dreptul | 
studenți în București. A vorbit şi Arcizewsky explii 
franceză, însă observând că nu o cunoaşte, a vorb 
nici pe aceasta nu o poseda bine Sima, ca după 
cu un gest urât să ne răspundă că nu se poate. Nu d 
bare. Mi-a crăpat obrazul de ruşine. Nu am ştiut 
cer acestui om. Nu mă aşteptasem la aşa ceva. 
diplomaţie. Ținându-se un consiliu de coroană | 
discuţie venirea trupelor germane cu ofițeri, în 
pentru a face educaţie militară, ostaşilor rom 
Începerea discuţiilor a întârziat din cauză că nu m 
Întârziind s-a aşezat în fundul sălii aşa ca să nu 
observat de General s-a dus Ja el l-a luat de. 
fața regelui, așezându-se lângă el. Nu puteam 
complex de inferioritate sau vrea să evite să n 
aprobarea de a intra în țară trupe germane, să nu s 
cazul un gest de impoliteţe, de care adesea era 
prefectului de Argeş, precum şi a lui Mircea P 
parte, la Câineni, la oficierea unui parastas; 
legionar ce murise în urma unor suferinţe, am ] 
cu Mişu Georgescu, am ținut mai multe ad 
amândoi discursuri, La Ciofrângeni, unde Sef 
regiune cra Alexandru Frujină, un țăran isteţ ci 
legionară, ne-a arătat curn timp îndelungat, e 
a trăit într-o groapă în casa ui, bine camufi 
Rcușise să facă legionari în o b 


AND citati bei ec ia a 


Argeş, Cu parastasul pey 
la Grebleşti unde legion 
urs şi o găleată cu păstră 
oprit la părinţii. mei 
mamei. leşirile mele şi dis, 
deşi raportam atât la p 
de la el carte de vizită, cu | 
terele şi oriunde fără a anu 
la ministerul Invăţământul 
Universitar Traian Cernăuţear 
un profesor cu renume şi acum 
discuții asupra unor reforme. 
ca a doua zi să discute cu Si 
susțin proiectul ce vrea să-] dise at 
intr-o stare de nervi, Plimbând 

Spate, cu Ibrăileanu ținându-se. 

Sima părând că este absent cu totul la 

răspundă brutal. „Nu se poate” ple 

cuvânt. Un decret-lege asupra ro 
lui din mâinile evreilor cu confis 
lsinschi ca ministru 

Munt cine s 

prevedea m 

Pătraşcu c 


Sscau toate 


— unde nu i 
-am vizitat pe. 


În ! Sima ez 4 sofer, îmi 
“5. ceva man.i-* 47 lipsă de ea că şi 


'OSt de tot cezți trebui 


Cal Troian Intra Muros | 318 


unui jidan bogat şi să-ţi iei ceea ce doreşti. Asta e 
care l-au făcut mulți.” „Dar cum crezi ca aş ac 
lucru”, i-am răspuns. Am crezut că totul se va con 
sul statului, nu aşa cum crezi, că ar avea Vreo, 
lucrurilor ce mi-aş însuşi?” Mi-a trimis o mașină, 
evreu, prin Apostolescu, un şefal poliţiei legionare in 
pe care o primisem numai în folosință. M-am du 
Groza — comandant al Corpului muncitoresc ce-şi a 
strada Roma — în clădirile Străjeriei, tineretul 
cer un şofer. După o aşteptare cam lungă în antic 
uşierul legionar să mă introducă cu toate stăruințe 
intrat cu forța. Mitică Groza, trântit într-un fotoli 
cu Titi Cristescu. Nici nu s-a sinchisit la intrare 
se ridice din fotoliu. „Aşa primeşti tu pe un com 
legionar?”, l-am întrebat. „Ar fi trebuit să te ridi 
ție de drepţi. Se vede că nu ai primit educaţie leg 
cu care i-am vorbit l-a făcut să se ridice. Titi Cr 
cine sunt. „Știu, a răspuns, şi vă rog să-mi Spu 
cererea mea a unui şofer s-a ținut de cuvânt pen 
a trimis pe unul ce-l chema Dan, care a cunoscut 
pe ea la evreul căruia îi fusese luată. L-am trimis. 
etar să-i comunice că maşina e la mine şi că i-o VOI 
ce mă voi folosi de ea. Mă gândeam la fumurile di 
cuprinsese pe toţi, ținând nasul sus, de parcă se 
Aşa şi cu Mitică Groza, ajunsese în mare înă 
fără prea multă carte, doar cu o meserie de str 
Se mai făcuseră arestări de poliţie, 
Tăscu, Argetoianu și generalul Argeşeanu. 
Căpitanul şi cei 13, Nicadorii şi Dece! 
Consiliului de miniştri, patriarhul Miron Cri 
faptului era plecat din ţară într-o vizită ofie 
protestat că s-au făcut aceste omoruri, în 
dinte. Când s-au săvârșit masacrele din 
Călinescu, Carol numise preşedinte al 
generalul Argeșeanu şi acum fusese a 
arestări — Sima s-a dus la Prefectura Po 


[; 


a eliberat pe Tătărăscu ş 
a fi arestaţi, având îi 
numai Argeşeanu şi tri 
S-au mai efectuat do 
sonal însoțit de Alecu. 
legionarul Vârfureanu, + 
Aceste arestări îşi aveau tâlcul 
Sima îi era teamă că acesta ar 
ascensiune în care fusese în 
începuse să regrete ce a 
vrea să se dezvinovăţea 
la arestare, ba poate şi la mai 
care arăta tot ce făptuise : 
acte. Testamentul, lăsat tatăl 
Dâmbovița, mai târziu a fost 
priveşte pe Moruzov, acestui 
tate de moment, cerută de unii. 
asperitățile dintre unele eri 
Jilava, lăsându-l să poarte la 
cazul că ar îndrăzni cineva. 
a lua contact cu deţinuţii p 
pla nimic rău, el a fost adus. 
tenţiile unora, dar în curând + 
arestarea lui Moruzov aflase im 
spionajului german, a inte i 
Moruzov să-i fie predat lui, 
Honişti, ca să-i ceară lui Sim 
Acesta avea însă motivele lui ca 
definitiv (canalia tot canalie) a 
9 mulțime de fapte regretabile a 
Crau comunicate Centrului, d 
ine Persoane Săi 
mobila şi dai miniştri plenipo 
mașină. în care circulau, d nu 
para indicau Corp Diplomatie, di 


să-l legi: 
| legitimeze, să-i percheziționes 


“i Cal Troian Intra Muros | 320 


lizat, Făcuseră cunoscute aceste fapte, Conducăt 
care era furios pentru asemenea neobrăzare, Ba în 
ziu, după ieşirea de la teatru, cinematograf, 
mari, persoane bănuite că sunt bogătaşi erau urmi 
buzunărite, luându-li-se ceea ce aveau: bani, ce 
motiv că sunt evrei; au fost şi cazuri destule câni 
luau totul erau împuşcaţi. La una din aceste şe din 
Sima cu Pătraşcu şi am discutat asupra acesto 
grav compromițătoare. Sima a luat cuvântul ca să 
singur nu poate să împiedice cele ce se întâmplă, 
încă personal să-l punem în posturi-cheie, că Ant 
în toate poziţiile oamenii lui, că, de câte ori 
legionari în locuri mai bune, conducătorul statul; 
încă ceea ce e mai dureros şi ne dă de gândit este 
îmi pretinde să-i predau comanda Legiunii. Or 
acest lucru. Nu pot lăsa comanda unei organiz 
răspund pe mâna generalului care nu cunoaşte doc 
plina şi educaţia legionară. Duc o luptă grea cu e 
forțeze ca să-i predau comanda.” Am cre; 
legionarii care nu ştiu să mintă, că aşa 
„Dragă Sima, am început eu să-i vorbesc, î 
comunicat, ai pomenit şi de personal legionar cu 
aici un tabel cu 58 vechi legionari, care până 
luați în seamă, pentru care eu garantez că-şi 
conştiincios, în posturi de la prefect în sus. Te rog s 
ei, căci vor face ordine în tot ceea ce se întâmplă e 
Antonescu nu va avea nimic de zis, căci sunt p 
noscute și de tine.” A primit tabelul, dându-l lui 
la dispoziție. Discutasem în câteva rânduri cu $ 
larea profesorului Codreanu şi m-am bucurat 
cunoştinţă cu invitaţia „Peste două zile, 
: o vizită tatălui Căpitanului la 
„ incognito, Eu, dta şi dna Lilica Codreanu 
% decât pe Borobaru”, „Bine, te însoțesc cu 
„_ Călătoria zisă incognito a fost nu 
„ne-am oprit la Ploiești, la Buzău, unde 


i 


a d ani 


la cel mai bun restaurari 
unde Sima a socotit că £ 
la toate prefecturi] 
cuție îndârjită cu prim 
vot, şi a refuzat să ced 
nințările lui Sima, cerâ 
categoric, bucurându-se. 
tenilor. La Bârlad am găsit 
Sima îl numise pentru. 
împotriva lui, de beţiv, ea 
alternii. A fost silit să-] 
la Huşi. Familia fusese anunțată 
Bătrâna Codreanu cu fiica ei Silvia, 

minunăţii. Vedeam pentru prima. 
mai mult cu un sat fruntaş, e 
altele, înconjurate de grădi 
Codrenilor, mare, cu multe 
aşezată pe o pantă, unde a 
nând de sus şi era înconjurată de v 
un vin de bună calitate, pe care îl ] 
multe ori în vremea cât locuisern | 
Domnea în toată casa 0 atmo; 
prietenească. Invitaseră la masă şi pe 

Costache, om ce fusese numit prim 
intreagă de prăjituri, după friptură, s 
Y cafele — s-a prelungit până sf 
Povestiri hazlii ale profesorului. Du ' 
cute cu profesorul între patru ochi, 
za na pană ca N 

CTam Sine in Me Di etOR/ AMOR 
spus ian sa srădină să-mi spună: „Dre 
Vaslui a iai Antoliiu când 'erarm 
trestar ini să spună că fuseseră trăd 
„»SUu tot, mai bine decât tine. Ni 
Servasem pe fi lui h A 
Sună şi a Bă aţa ui oarecare îngrijori 
N am căutaţ prin răspunsul me 


i put 


Pa Troian Intra Muros- | 322 


Când am plecat dimineața numai atunci am înțel 
la ce rezultat duseseră discuţiile dintre cei doi. Si 
fesorului: „Va să zică, Domnule profesor, ne ved 
sărbătorim la 8 noiembrie ziua Legiunii. Dumnt 
vorbi la această întrunire. După sărbătorire, ven 
aşa cum ne-am înțeles şi vom lucra împreu 
Căpitanului, dumneavoastră în calitate de şet i 
organizatoric”. Mă bucuram că au ajuns la o înţele 
aduceam pe față laude lui Sima, pentru bunele 1 
vor fi privite de legionari cu mare satisfacție. 
Purtarea mea cred că-l nemulțumea pe Cc 
dădeau pe față, cu drept cuvânt, criticile ce le adi : 
tificate şi cu intenţii bune. Intr-o dimineaţă m-a! 
lui. Avea o vilă împreună cu profesorul unive 
pe care-l adusese în Bucureşti ca ministru, de 
Comunicaţiilor. La parter profesorul şi el ocuj 
apropiere de mine, în piața ce-i puseseră nume 
Platz, astăzi piața Aviatorilor. Aveam ceva de con 
tasem o dată la mine la masă; făgăduise, dar n 
lua micul-dejun familia Chirnoagă. Mă privea 
urcam scările la Sima. L-am găsit la masă în 
posomorât şi legat la gât. Spunea că e răcit. ] 
gur. Îi adusese soția, care mi-a făcut imj 
cunoscusem, unei femei de treabă, două ouă n 
ladă şi ceva sanviciuri, în timp ce eu îi spun 
întâmplări, cam neplăcute. S-a ridicat ca să 
du-mă singur, timp în care soția lui a apărut 
ceva, dar n-a apucat să spună decât: „Părinte, 
neata..., că a apărut Sima și am coborât 
plecând la Preşedinţie, iar eu acasă. A doi 
buri la Interne, am găsit acolo doi legion 
hova şi pe Ghiţă Stoica. Aveau biroul lor 
Suspectau pe Rioșeanu. Am discutat cu 
lueraţi aici, le-am zis, apoi cu Biriş, 
întâlnind pe generalul Petrovicescu, am 


suspectez şi că unelte 
vrea soția lui să-mi spu 
că nu am nimic cu el, 
şi al organizaţiei, iar de. 
aceasta şi nu mi-a trecut pri 
sunt capabil. Mă ştiam, cu 
prin situaţii destul de ne 
cale de Sima, unelteşte iar. 
iarăşi cu expresiile: „beţi 
am avut puterea de a-l convin 
În ziua de 8 noiemt 

şi Gavril, patronul Legiuni 
mişcării legionare, dar şi ziua | 
a venit să participe împreună ci 
tate. În dimineața acestei. 2 
începerea festivităților, Căm 
strucție făcută de legionari. În. 
fesor cu Sima. M-a rugat să fac | 
toate icoanele şi au termini 
„Domnule profesor, să ne a 
să nu fim noi aşteptaţi de rege. E 
poimâine noi vă aşteptăm la | 
amândoi.” „Poate am să mai 
fesorul, căci sâmbăta vreau Să. 
lon”. „Bine, veniţi după aceea, e 
Sima. Ion, fiul profesorului, er 
lusese împuşcat tocmai pe trepi 
Scapa de furia pornită după ome 
laşului, pe tribună, au luat loc 
legionare: regele, regina-mamă, 
Codreanu. Noi, la picioarele 
biele. adresându-se întâi 
Snti mei de sănătate Şi viață 

a st Să sărbătorirea ei. În a 
regelui an arhi "RR si 
> Un Istoric trist al Legii 


„A 


Cal Troian Intra Muros | 324 


pentru Mişcare ŞI neam. Profesorul avea darul vorb Iri 
de convingere. La încheiere, a adăugat: „Profit de a 
torire ca să ridic în rang şi grad pe cei ce au 
legionară. Fac pe Horia Sima şi pe Nicolae Păt 
danţi ai Bunei Vestiri, cel mai înalt grad legionar. 
distincția «Crucea Albă cu Rozetă», pe care a pri 
lui Sima, acesta, a luat-o vârând-o în buzunar. D 
nici nu-şi purta la cămașa verde semnele gradului 
legionar sau vreo decorație legionară. Purta 
Dispreţuia gradul sau poate vrea să imite pe Hitler 
simplă. După discursul profesorului, la coborârea 
Sima s-a apropiat de mine să-mi spună la ureche: ;, 
a vorbit şi ceea ce a făcut?” „De ce l-ai pus să vo 
nu-ţi convine tu eşti de vină.” am completat € 
picior. Nu-i convenea căci prin oferirea gradului, 
afirma ca şef. Ne-am îndreptat către Universitate, 
duite locurile pentru a asista la defilarea trupelor 
Regele în fruntea noastră. Terminându-se, ne-am 
Palatul Administrativ unde aveam să luăm ma 
Restaurantul Capşa din Bucureşti. Tot ceremon 
nu mi-a făcut nici o impresie bună. Prefectul Ii 
pricepuse cum să organizeze. Lipsă de ordin 
aşa cum se petrecuse și la București cu sărbăto 
brie, la 6 octombrie. La Palatul Administrativ, î 
unde era aranjată masa, maestrul de ceremonii 
era în formă şi conducea pe fiecare la 
Ministrul protocolului legionar, cum se în 
arate însușirile, Eu nu aveam loc indicat. 
şi să-şi arate marea lui bunăvoință, a vrut s 
să mă aşeze mai în apropierea Regelu 
„Nu, dragă Medrea, nu trebuie să te expui ț 
seamă că nu am nici loc rezervat, Uite, 
mesei, unde sunt două locuri neindica 
mine invitând pe Radu Meitani, dar el, 
Coalele, a refuzat, nefiind oficial im 


titi 


„Tot aşa se mănâncă. i se ţ 
aici unde sper să ciocnes 
să neglijez eu pe fos 
răspuns cu ifose. 
În capul mesei 
şi lângă ea, profesorul. 
Statului, generalul Antoni 
nu a ținut să fie aranja! 
căci nici nu-i cunoştea 
apropierea căpeteniilor. De 
fotografierii, nu numai aici, 
cât mai în frunte, de multe 
pentru rege, Legiune şi ţa 
Regele a răspuns. Am ră 
chiar atât de gângav şi fără c 
şi acesta bâlbâit, formând 
La terminarea deju 


unde însoțind pe rege şi re 
strângând mâinile regale: re 
dreptul meu adresându-mi cât 
dată mâna şi atrăgând atenţia lu 
l-am cunoscut, când m-a vizitat 
ridicat în ochii tuturora; şi 
Intors la Bucureşti, mi-am a 
acasă ca să mă ascund, în prir 
Peste hotare, lăsasem lui Tira. 
loare, fotografii şi costumul me 
Să mi le păstreze. Apăruse în 
legionare Și era dată o fotog 
de coarnele plugului pe care 
Otografia m-a făcut să-mi 

Mi restituie cele încredințate. Mare 
Spus că au fost cerute de Biri du 

„Dar cină SPurnăas că „Du phtie 

orma?” „Am ars-0, | 


fi 


le-am d 


al Troian Intra Muros | 326 


să nu fie găsită la mine.” „Bravo, măi Tira, frumos 
portat ca fiu al Căpitanului. Doar nu-ți spuses 
dracu” să nu le dai, dacă ţi le-ar cere cineva? Îţi 
prietenie. Voi ardelenii, tot ardeleni aţi rămas. Ți 
coregionalul tău Biriş. Acum am rupt prieteni 
vreau să te mai văd.” Eram tare supărat. Erau doc! 
a pus mâna Sima şi le-a distrus. Era după cutrem 
din noiembrie 1940. O noapte de groază, cu copi 
au alergat la mine şi i-am scos în curte încurajâr 
clătinau atât pe străzi, cât şi în casă. Un cutremur p 
produs mari dezastre pe la Panciu, dărâmând 
clădiri. În Bucureşti au fost crăpate multe clă 
Carlton s-a prăbuşit total, înghițind în dărâmă 
vieți omeneşti. Nu a putut să scape nici un locata 
moartea şi sora lui lon Davideanu, cântăreața 
absolventă a Conservatorului, o fată frumoas 
tămână înainte, în Sala Dales, îşi arătase tale! 
după spectacol, pe băiatul meu mai mare. 
buchet de flori. Mă întrista moartea ei. Sandu 
comandant legionar, luase, cu de la sine puteri 
terii de sub dărâmături, a cadavrelor, lucrare. 
mulți legionari. Trecerea pe stradă era oprită. V 
ghea atent, ca să scoată nu numai morţii, dar 
valoare, bijuterii, bani, strângând tot ce se dese 
dacă din tot ce a putut descoperi a fost dat ci 
morți sau şi-a însușit el tot, căci mai peste u 
capitalist, cu un birou de import-export, câştii 
deci după cutremur a doua zi când Ciorog 

hizez o masă la mine, în cinstea directorulu 
Ardelt, Nansen, care venise la București în 

avea cu reprezentanța de aici condusă 
Ciorogaru avea un apartament mie. C 

şi se preta la o primire mai bună. Îmi 

sub directa ei supraveghere, am ara. 

afară de Nansen, căruia îi purtam şi 


„comportase cu noi la Berlin, am i dă 


masa să fie mai pl 

Aurel Mihai cu celi 

timă, adusă de Cio 
alcătuiam persoanele 
momentul când invi 
Ruptureanu (secret 

care am auzit glasul | 
maşină și vino la sediu, 
şedinţa Forului de Condu 
Antonescu, este aici şi a în 
un minut. Avem discuţii imp 


sunt urgent chemat de 
întâmpinat Boldeanu sp 
întârziere „Dar de ce nu 


„Vă rog să-mi iertați, domnu 
am fost anunţat şi al doilea 
germani şi pe directe 
Germania, pe care i-am | 
secretar general.” „la loc, te ro 
bească. Erau de faţă com. 
Pătraşcu, Papanace, Al 
Brăileanu şi încă alți frunta 
„Am avut o mulțime 
unor legionari din poliţie, 
provocat, furturi, teroare, ev 
la mine o mulțime de . 
Potenţiari ai țărilor străine, p 
de brutalitățite “cu cane Bi 
eştia trebuiese înlăturați, 
Aceste Persoane din Corpul 
Au cinci din scrisorile Gesii fu 
Ministrului Italiei, care era ! 


Eh 


Py 


a, 


Cal Troian Intra Muros | 328 


Runesa aibal percheziţionat, scotocind prin maşin 
luat unele lucruri, socotite de ei corpuri delicte , 
inconştienţi, unii tineri şi fără Gultprăe A de au f 
posturi ca să ne producă numai necazuri m a 
Sima o mulţime de discuții. L-am socotit ca pe 
luat în brate şi l-am rugat, măi copile, mai aseul 
că sunt un om în vârstă şi cu experienţă. Viitorul 
mine tu ai să fii conducătorul statului. Dar to 
rugăminţile mele au fost zadarnice. Una hotăr 
alta făcea. În această situație, domnilor, ca să ne 
râs şi lucrurile să iasă prost, eu nu mai pot răr 
dumneavoastră. Dacă puteţi, vă las ca să con 
guri. Eu nu pot să-mi asum toate câte se întâmp 
tat demisia mea pe care v-o citesc şi mâine O VOI înă 
Dacă nu vă convine să ascultați şi de sfaturile mele; 
cerut nimie altceva mai mult.” 

A dat citire demisiei redactate de el, mi 
că nu este ascultat de legionari şi crede că vor 
guri. A intervenit Papanace, Gârneaţă şi mai 
Constant cu cuvinte împăciuitoare. Că noi nu 
personalitatea lui și dacă s-au făcut greşeli au f 
tru o organizaţie cu tineret, vom da ascultare 
rugând pe Comandant să ia măsuri aspre con 
făcut de râs. Prin cuvinte măgulitoare C 
îmblânzit. Până la urmă, Sima l-a prins de m 
că nu vor mai fi neplăceri pe viitor. A fost p 
ŞI a scăpat din vedere să observe tot ce se ! 

în mijlocul nostru, domnule general”, a înch 
domnilor. Voi rămâne şi ţin să vă mai Sp 
apelez la unele persoane din afara Legiunii, 
diferite posturi, deşi am cerut copilului mei 
oameni din Mişcarea Legionară, căci eu nu 
a) mei.” „Este, domnule Sima?” „Da, domn 
ridicat să spun: „Am înaintat lui Horia S 
legionari vechi, care nu au fost luaţi în 
„legionari din apropierea lui Comeliu Ci 


Îi 


Căci ave 
AVeam îș 
Bram făcut de 


în posturi de conducere de a 
de corectitudinea şi pricenei 
să le dăm posturi la toții. 
Intervenţia mea nu a pl 
supărat. Am găsit, după do 
bună dispoziţie şi am continu; 
toţii mulțumiți, comunicând. 
şedinţa de la sediu. Ziua urm 
miniştri, am cerut să vorbese. 
nervos prin cabinetul lui. Era. 
să-i spun că generalul are comani 

numească legionari în funcţii, pe e 
torul statului, generalul, nici ni 
cu totul contrar, „Înelin să cred. 
tău sistem, şi nu e bine”. „Ce, 
legiune acuma, nu aceea pe cai 
ințez toate gradele legionare şi. 
am discuţii şi neplăceri."" M-am de 
urmat sosirea profesorului de la Hi 
să-l însoțesc până la sediu, Era îm 
ul Silviei, care se recăsătorise. 
Rădulescu și câțiva legionari. D 
birouri, profesorul mi s-a adresat n 
cum ai lucrat şi cu Corneliu, aşa cun 
tog să pregăteşti cele ce trebuiesc ca 
„Domnule profesor, aveţi aici pe. 

cunosc de multă vreme. Eu mi-am f 

pleca în provincie pentru trei sau p 
Parastas și la o inaugurare a cantin 
"a altele, Vă puteţi folosi de Ră 
ima de felul cum veți putea conluc 
am oarecare bănuieli că 
ncredere în cuvintele lui Si 
mine. Mă rugase! U 
ul fratelui său, legionar. 
din campania 1933 


4 mormântul 
Cplonare 


” Cal Troian Intra Muros | 330 


înmormântat la Broşteni-Argeş. Runceanu, prătă 
a doua 7i, inaugurarea cantinei legionare din. j 
dăduse ordin să vină toţi legionarii din județ. 
parte fiindcă, în alegerile din 1937, fuseseră & : 
Găsindu-mă în drum, doream să văd organi 
trec pe la părinții mei în Bălcești şi mai do 
lucrează Mişu Georgescu la Argeş şi Paul G 
fusese numit prefect la Câmpulung Muscel. 
cereau timp. După invitația făcută de profeso j 
chinuiască gânduri amare cu presimțiri. triste, 
unele ieşiri faţă de Sima, erau pornite de un sufl 
turisisem că niciodată nu fusesem cuprins de f 
Duceam o viață destul de modestă. Nu asp 
conducere sau şefii. Eram invitat să ascult şi 
Dusesem o parte din tinereţea mea şi o irosi 
făcându-mi idealuri, pentru neam şi țară. Cred 


neamului nostru obidit. Nu doream nimic de 
mă duc că românul este mulțumit. Idealuri 
lucie, foamete, războiul bătea la poartă şi Sima 
ia măsuri care să producă ceva bucurii. Num 
Pătraşcu acaparator, pe sub ascuns, de bunuri. | 
tru. Erau toți cu mintea întunecată şi nu vedeau 
cea. Poate că şi eu. dacă eram într-o funcţie în 
neavând una din aceste ocupații, toţi cei ce mă. 
mulţi, veneau să-mi aducă mie la cunoşti 
săvârşite de legionari. De legiunea nouă. ca 
îmi spusese Sima. „Ce știi dumneata, păi 
altă legiune, nu cea pe care o cunoșteai. 
gradele legionare.” Îmi produceau găuri în 
nişte cuie înfipte și nu puteam să le scot. Mi 
toate câte se petrecuseră după moartea 
aveam unele ieșiri față de Sima, dar cu sufl 
din București, ca să mă mai pot linişti pu / 
Şi am raportat de tot ce aveam în gând să fac. A 
plina legionară. Eu l-am socotit şef şi di m 


dată am făcut-o ca să. 
tăţit pentru aceasta fiind umue aaa NC rău) E 
Căpitan. Cunoşteam si A 
acestui om. Acum ne 
ce a ieşit „Dragă Sima, 
voiam să-l mai îmbunez. « 
Programul meu este = şi am a 
pe unde voi merge, adă 
să-ți raportez tot ce am p tut ob; 
Codreanu cum te-ai înțeles cu 
vreo prostie.” „Bine pări 
am crezut că este a bine. A 
arhiereul Galaction Gordun. e; 
des, aspirând la scaunul de epis 
pensionar Ştefan Dumitrescu, 
greu şi lua des masa la mini 
mine. Arhiereul luase veşmin 
La parastasul fratelui lui Voicu | 
irul de la Broşteni erau, mul 
apropiate, legionarii, simpatizanți 
că Va veni şi un episcop, adus de m 
trecut prin Piteşti, Mişu Geo 
fruntași au ținut să ne însoțească 
E e! după serviciul liturghi 
„At în arhiereul Galaction Gord 
neros de preoţi, după care a ținut o 
egionar. Tinuse pe ]â ) 
Comeliu d : Să 
incheiaţ cupă ot ini: pi 
îm dat e Di oi cuvântările şi di 
Menţineam că aj să există 
ȘI numele ei Să legionară în A 
and Călinea er! legionari DURA 
Clune Pentru ie i. ie pa: 
ie, atraşi , enirea lor. După o 
în 4; >! de vinul bun, începuseni € 
_<a la o pomană de oame 


i 


linut 


Fe, Troian Intra Muros | 332 


2 apa a IRA i 
su noi şi Galaction căci s-a obişnuit puț 
t Y 


Fănică pensionarul mulțumit de stomacul 


adresat cu o mare rugăminte: „Nene lancule, cân 


de acestea, mai ia-mă şi pe mine zău, pe 
de colo să-mi mai astâmpăr foamea, Am os j 
bine.” „Am să te ţin după mine, nea F ănuadă , 
Am cutreierat cu maşinile pe ulițele satului sti 
țăranii, care ne întâmpinau cu oalele pline de 
luat rămas-bun, pornind-o către Slatina, după cei 
fonic pe prefectul Runcanu că pe la şase seara v 
Galaction era mulțumit şi el de primirea şi OSpt 
Cu o lună mai înainte fusesem invitatul lui la 
oferit o masă. Era şi nea Fănică Dumitrescu 
mine şi pe Ileana, văduva, fosta soție a lui 
femeie cuminte. A dat O masă călugărească, cu 
icre, fripturi şi vinuri în sticle ținute în beci 1 
Darnic, arhiereul a pus pe Ileana să-mi ale 
ceea ce-i plăcea ei, pe care mi le-a dăruit 
iconiţe. Am sosit la Slatina întâmpinați de p 
legionari, la intrarea în oraș, şi am fost cond 
unde locuia Runcanu cu soția. După câteva fo 
col legionar, ni s-a oferit masa de seară. Duj 
cat să dorm la avocatul Belu, fostul şef al juc 
cu stare şi case frumoase cu confort, liberal 
lăsase fiul să facă politică legionară şi vrear 
libertate. Bine primit, cu politeţe, manieră 
parte să-mi ajung scopul. Să facă politică | 
amestece în slujbe, care l-ar împiedica de la 
cat, că el e bătrân şi vrea să-l lase în locul Î 
de neam din avocaţi. Piaţa din Slatina e 
atâta mulțime de lume ce se adunase: R 
anunţe în judeţ să participe cât mai mu 
făcută în 1937 de Țâlnaru și Liveze 
legionare și legionari în rândul stude 
mase judeţul într-o cetate legi 


Mor fi fost chiar aşa cum ai pomeni 
sent.” Ni s-a ar 


rând Şi ocupă 
%Sistența, Bine 

Am ridica 
Ne-am pre 
Să iau contac 


Sb comarca esf ea da 
feet. Bări Here de judeţ, apoi | 
1935 


Catedy 


Veniseră acum Cu toţii să-si va a IMitrescu-Bo - 
Până la deschiderea fe, 


vizite la sediul legionar şi, | 


în expoziție de cărţi, 


Pa are 
fete şi doamne, zorea la | Bi BARE 
Nămânde, căci poate mulţi. tn 
hrana rece cu ei, fiind vo C 
avea să fie instalată în fostul; 
oraşului. Am intrat în careul | 
și mi s-a dat raportul. Gala 
sobor, au început un servici 
stropirea localului şi a mulțimii: 
aducea laude Legiunii,  forn 
crucii lui Hristos, porniţi în în 
cazul și acum, deschizând o ca 
găsi o bucată de pâine şi o mân 
şeful de judeţ, şi am încheiat eu e 
atacat şi criticat fostele guvei ale. 
afacerismele şi. furturi. din avutul « iu 
vreme de înfăptuire a dreptăţii, ci i 
mea, rostită cu o voce aspră, a foste 
2 politicianismului, încât arhiereu 
urmă: „Măi, ce-ai avut eu ei de-ai 


anjat să luăm masa î 
nd toată piața cu m 
pregătit şi îndeajuns, 
t paharul în sănătatea tuture 
gătit de plecare. Anun 
t'cu garnizoana legion: 


35-193 bulescu era din -veeh 
11936 tabăra legionară de 
e sl În drum aveam să ne o 
“> Prezintă catedrala şi să-l! 


LE 


Ș. Troian Intra Muros | 334 


are trecuse şi el destul prin lagăre şi su 
ora 6 am intrat în Râmnicu-Vâlcea şi m-a cupr 
am văzut că nu erau legionarii adunați E 
locul fixat pentru întâlnire. Orașul E să fie pu 
câte un pieton. Nu puteam să înțeleg 5 3 nu: 
când totul era aranjat şi sosisem punctua a 
dus la Prefectură şi l-am găsit pe Victor ârbu 
întrebările mele îmi dădea nişte răspunsuri cam. 
care nu am putut înțelege mai nimic. Ba că am 
de judeţ — Orendovici, dacă-mi mai amintesei 
un tânăr cu studiile încă neterminate, fiul ur 
fierărie din Rm. Vâlcea —, a dat drumul legio a! 
să aştepte. Ba că să mai aştept Vreo Oră şi cev 
sefului să adune în grabă pe legionari, ca 
Observasem că nici el nu ştia ce să facă $ 
Văzând că sunt însoțit de un episcop şi de un 
universitar, din politețe, a găsit de cuviință. 
mică gustare şi cafele. A telefonat după şefu 
cu el să vorbesc, dar nu l-a găsit sau nu 
Trebuind a doua zi dimineaţa să fiu la Piteşti 
făcut de mine şi aveam să trec pe la Bălcești să 
apoi la Cuca la socrii mei, unde rămâne 
găsit de cuviință să-mi continuu drumul. 
am fost chemat la oficiul poştal, era în : 
locuința mea, pentru o convorbire telefo 
Argeș. Mă chemase Mişu Georgescu, p 
cu telefonul peste tot ca să te găsesc. Ni 
Bălcești și vino imediat la Piteşti. E ceva 
tăm.” „Dar bine, eu am un program şi m ă 
mâine dimineaţă. Peste noapte rămân la 
pot să vin acum. „Te rog, lasă Cuca şi vi 
să-ţi vorbesc mai mult la telefon.” „Ce- 
mă întrebam eu, După ce am stat de vo: 
gândit să o apue spre Piteşti, ci le 
aştepta cu masa şi unde 


parohul, € 


nim 3-4 ceasuri și plecăm la z 
aşa de mulţi ca să mă invitați la un 
Fiţi corecți şi spun | 
leșit afară c 
la bucătărie 
ales c 
grabă şi 
Că sunt Singur. 
“Ta separată de 
NU era Văzut 
CU doi căror 
"Ați controlat 
“U am ş 
Di 4 i 
neji ți lanternele, ochiţi-l bine şi d 


deți să k p 
disou  Să nu daţi Hi ac 
SCuția, Au Pus mâna. Sreş .. Atât soaer 
Po i a an 


cat şi ne-am culeat, Să. 
de automobile ne-a ţ 
socrul meu să ne anu 
legionari. Fuseseră eo! 
Bălceşti, ca să le arate un de 
şeful lor, vrea să-mi vori 
socrului. Un tip Masiv, s 
plăcută, s-a prezentat cu o 
întindă mâna: „xComandante — 
legionăresc — sunt Maimuca « 
trimis să vă aduce grabnic la E 
consiliu de miniştri, care ți 
lungeşte şi ziua, aşteptându-r 
acuma nu am putea fi în Bu 
0 casă de oameni gospodari 
câte mi-a spus socrul sunteți 
serviţi cu ceva dulceaţă, un pahar. 


eţi pentru ce aţi + 
a să discute cu cei cu e; 
i să aprindă focul. O 
4 ŞI prietenii mei treziţi, auzin 
au venit în camera mea. Î 
In timp ce soacra m 
case, iar socrul meu | 
» âu auzit în curte o discuţ 
adresa: „Aveţi pistoale 
acă lanternele funetiar 


ă intru în casă g i 
, ASa, d L 
prind d 1Ar VOI după 


d se 


re jâna Soacra pe satârul 
YI au pătruns în casă i 
Almuca z â 

i sup. nuca a pus mâna să. facă 
€ în ea, 


Soacra a pus mâna. 


n intra Muros | 336 


ăturându-l, şi cu satârul ridicat deasupra ca pu 
cu barda în spatele lui a țipat la el: „Lasă lam 
cu satârul. Pentru ce vreți să omorâți pe popa: 
nu am auzit ce aţi vorbit afară.” Surprins, 
înapoi. A mai văzut şi pe cei doi în cameră ŞI 
arhiereului Galaction, care trecând în faţa n 
„Am crezut că legionarii care cred în biserică ş 
după cum ştiu au construit şi biserici, purtând 3 
la gât, nu vor fi ucigași de preoți. Dacă ați por 
atunci să mă împuşcaţi întâi pe mine. Eu sun 
ul Galaction Gordun. Stau în fața lui. Sunt pă) 
şi am datoria să-l apăr. Aşa că, dacă aţi pornit cu 
bisericii, trageţi, trageţi în amândoi”. Gestul 
total atât pe Maimuca, cât şi pe cei doi. Au'i 
timp socrul meu alarmase vecinii, care se ad 
securi în mâini. Mi-am dat seama auzind 
îndreptate către cei ce veneau, glasuri şi înjur 
aici că tragem drept în voi — vă împuşcăm” 
tră de bandiți, atacați casele oamenilor noapte 
vă tocăm în bucățele cu securile. Ce credeți vi 
pistoalele voastre. Vor cădea 2-3 dintre noi, d 
pați cu viaţă nici unul”. Mi-am dat seama €! 
face mare măcel de oameni. Am ieşit pe S 
socrul meu și i-am spus să calmeze vecinii şi 
la casele lor. Apoi să-mi trimită pe Dan şi 
Afară lucrurile s-au liniştit. Dan mi-a comun 
noastră fusese controlată. Găsiseră cele dou 
tam cu noi și le ridicaseră. ÎI chemasem 
aducă armele în casă. Acum eram şi dezarn 
din nou, stăruind acum pe cale amiabilă, ca 
de-a lor ca să ajungem mai repede la Bu 
fosta mașină a lui Gavrilă Marinescu. O lim 
Spuneau că în 2 ore şi jumătate vom 
refuzat. „Nu plecăm de aici decât la 
mașina mea,” Era un Buick bun. Cu 
dinăuntru. Mi-am făcut 


se, 


II ca 


brat, - R- Pi 


la Bucureşti încă de 
casa mare, cu patru c 
Ruptureanu, secretarul. 
facă faţă. Am spus socrul 
el ca să meargă cu mine. 
duind şi locurile din ma; 
Fănică. În față lângă şofer, 
cu Dan încuierea uşilor şi 
execute. Aveam încredere 
că, stând de vorbă cu cei di 
zilei trecute din ordinul lui 
Slatina, Rm. Vâlcea, de unde iza 
lui. Primise cu încunoştiințare | 
primească la Rm. Vâlcea. Şi-au. 
unde au luat şeful de post ca să le 
căci aflaseră că sunt acolo. Acu 
ieșit legionarii din Rm. Vâlcea în f 
fonase Mişu Georgescu să mă duc. 
nevoie se cunoaște. Vrea să mă s 
se va potoli furia, căci observase. 
ntâmplase ceva urât la sediul. 
e Ş plai acolo Şi acum 
a aa mea, că eu aş fi pus | 

Scdicre și atacul de cucerire al 


Profesorului 
A ca şef zi 4 
Gisisera E suprem. (Auzi e 


Asupra celor p 
Se lumina 
tențele de 


etrecute. Aveam să mă | 


ă ce am 1eșit di j + 
tn 1 din comună, ajungând la 
Me şti, Dan mi-a sf 
or 


ă și două în urma no; 
j imrana IER înainte cu ei.” Cu 
And în pădurea Cotmeana, Atid 


a intra Muros | 338 


ea o lățime de 14 km, am fost somat ca 
maşină şi să mă urc în una de-a lor. Opriseră. Main 
cu cei doi ce intraseră şi în casă, la marginea păduri 
Găsiseră locul şi momentul. Puteam fi împuşcat, că 
seră ordin, şi lăsat la marginea pădurii. „Nu-i da 
maşina asta” a strigat Galaction şi m-a Cuprins 
vrut să forțeze uşile. Nu au putut deschide. Au ce 
le-a spus că este la mine. Văzând atâta îndârjire i ră 
tiv au chibzuit că este bine să mergem mal departe, 
în alt loc. Am coborât în Valea Cotmenei, ca să u 
pădure, partea a doua numită Pravăţ. Era o păd 
Circulaţie nu era încă pe drum şi sperau că acolo 
scoate din maşină. Mi-au pus o maşină în față, una. 
treia în stânga, blocând circulaţia. De data această £ 
să spargă uşile, amenințând cu sculele ce aveai 
refuzul meu categoric, au început să lovească, 
mai are un pie de noroc scapă. Aşa şi eu. În 
lumineze de ziuă şi dinspre Piteşti a apărut o. 
pasageri. Era a lui Florea Hogea, rudă ceva cu n 
Făcea curse regulate cu pasageri între Lăune, COM! 
Cuca şi Piteşti. Întârzia totdeauna la Piteşti, la bi 
plăteau alții, dar scopul lui era aşteptarea 1 
Bucureşti, ca să adune pasageri şi mai totdeauna. 
ziuă la Lăune, ca după o oră să plece iarăşi cu mă 
la Piteşti. Avea şofer şi făceau cu schimbul. 
jupuia călătorii după stare. Nu avea un tarif hi 


stejari ce av 


mai coborât și alţii şi m-au recunoscut în 1 
vorbească cu mine. Maimuca şi însoțitorii 
face apel la aceşti oameni ca să mă scoată din 
ordin ca să-i împrăștie, somând şi trăgând focui 
oamenilor nu le era teamă şi au început să: 
că au fost siliţi să elibereze drumul, 


) s-a sfătui 


Fi 


oprit la vreun km. Maimuca 
ceva şefi din poliţia legionară, Îi 
“ul 


numele Jor îwitasem, Făceau impr 


ra ai 


impuşeat şi lăsat în | 
semne de nervozi | 
spună că să nu mă fii i „0 
Bucureşti, Şi acolo. 
luminase bine şi Gin 
apropiere de Piteşti. 
necesităţi ale omului, pi 
trecut şi am fost sili 
câmp, nu departe de şo! 
Ajunşi la Bucureşti, duj 
telefon, erau ca fierți. N 
ne-am dus în Aleea Vulpa 
pată de poliţia legionară. 
Apostolescu. Am apucat să-i 
şi fata acasă la copii, Că era 
la Patriarhie, cu maşina să 
bătrână, şi să stea la dispoz 
tot ce se întâmplase cu mine. 
ajute şi pe copiii mei, dacă vo 
cine aveam prieteni şi să. 
Apostolescu m-a condus în. 
închis acolo: era o vraişte, 
teviste aruncate şi rupte. O. 
care te puteai întinde. Atât mai 
Se furase tot. Nu am putut să di 
aua. Dacă am întrebat pe Apo 
CC au vrut să mă omoare nu hd; 
Nimic, Am cerut să vorbese cu 
Mai stă de vorbă cu tine.” ] 
Mervenit cu nimie, A doua zi. 
“rânei dna Codreanu jos la 
a dai voie mie, mama Ci 
în i aţi arestat” şi pleo 
tra înari a ie "U 
ătrânej, să DOR Pa Lili 
» Vrea să plece. Au 


Cal Troian Intra Muros | 340 


ventia lui Apostolescu, căruia i-a cerut să vadă 
arestați, Horia şi Decebal, cum şi pe ginerele” 
Fuseseră arestaţi. | se făgăduise că vor fi puşi în 
ce a vorbit cu ei, i-am auzit iarăși pe hol vocea în 
„Unde eşti, părinte Borşa? Nu ai avut noroc să 
odată cu Ionel, ai venit în țară să te omoare ba 
Sima” — a intervenit Apostolescu — „Dna, Vă 
roa. vreau să vorbesc cu părintele.” Ca să evite dis 
ferările, a întredeschis uşa unde mă aflam rupând: 
mai încet. „Părinte, soțul meu a vrut să se ducă 
întelesese cu Sima când aţi fost la noi. Acolo 
intre. A fost bruscat şi lovit, apoi adus acasă, e 
legionară, să nu părăsească locuința. Decebal şi 
bătuți şi sunt aici arestaţi. Mai sunt şi alții. Am. 
să te împuște la țară şi pe drum. Nu vă las pe 
acum la generalul Antonescu să-i spun tot şi să V 
lui Sima.” l-am sărutat mâna și a plecat. Coana 
Nu a dat ochii cu mine. Vizita aceasta îndră 
alungat groaza, dându-mi ceva speranţe. Spre 
ginerele au fost puşi în libertate. A doua 
Apostolescu să trimită un legionar acasă la min 
| un costum de haine, paltonul şi o pălărie, cu tot 
tru schimb, căci eram în uniformă legionară, cu 
bască, cămaşă verde. Am primit după o oră 
cerusem. Apostolescu citea o scrisoare. Bănuini 
mei, i-am cerut-o. Nu prea vrea, dar insistân 
Imi scria Gicu, băiatul cel mare: „Ți-am pus î 
cerut. Am auzit de pericolele prin care ai tre 
ai doi fii care vor şti cum să-ţi răzbune 
crunt la care nimeni nu s-ar putea aştepta.” M 
tumul, împachetând în valiză ce era pe n 
trimită valiza acasă, care nu a mai fost di 
Erau cizme bune şi costum de stofă de 
„târziu la cuvintele lui Hristos, când a fost 
si Maier iar pentru căm ş 


distincţie, crucea all 
Cinstiţii poliţişti le lua 
am auzit țipete şi lovi 
cameră și strict oprit d 
Gică Ştefănescu şi Ghiţă $ 
de inspectori de poliţie 
ochii de Ciorogaru, l-au lua 
lovindu-l cu un scaun în e D 
De la el se auzeau țipetele. 
S-a deschis uşa forțat şi au 
cunoscusem pe acești doi tineri. 
păreri frumoase despre ei, ți 
nescu a părut mai sfios şi polii 
obraznică. EI îl lovise mai crud 
care mi s-a adresat cu bă „Ce vrei | 
Codreanu?” „De când ai primi 
inţă, Stoica? Te cunoşteam altfel. 
acum o încasezi ca celălalt” „R 
zice. ŢI s-au ridicat fumurile la. 
Aveam credința că nu vor îndrăzni ș 
mi-au trântit uşa plecând. Eram. 
Lupeascăi. Mi se dăduse voie să. 
baie, ca să văd luxul în Gare se 
SPalloase alăturate. Una era pentru Ca 
„la cum niciodată nu întâlniser 
i Stă n Put străine parfu nat 
nt ema A m-am spălat, îmi 
în e i ă mâncat ceva. Mă simi 
ua Mă vadă colonelul Ştefan Ză 
“Pitalei, Era trist si Pie 

Munci any pt şi nu îndrăznea 
dTestat că e ma aa a 
“4 răspuns detaâ IO tIMRRE 
hi, erele d cu întârziere, ci 
A “de emoție, a bâlbâit 
sul, ia de-a binelea. ) 
în braţe şi m-a 


Cal Troian Intra Muros | 342 


simțind în această amărăciune sufletul său chin 
cu cuvintele: Dumnezeu să-ţi ajute!” având în i 
durile dureroase ale morţii ce mă aştepta. Nu ma 
decât prin cine ştie ce mare minune. Frebuia să 
să mă împac cu soarta. Trecusem în viaţa mea [ 
soarta în față şi am scăpat. Poate şi acum să am 
venit Boian, cu mai multe mașini şi motocieliş 
Ne-au ridicat pe rând, câte unul în fiecare maşi 
doi poliţişti ce-mi țineau pistoalele cu țeavă în coat 
şofer, am pornit cu maşinile înşiruite, motocieli 
lături şi în urmă, făcând diferite ocoluri, înconj 
ori statuia aviatorilor, apoi iar pe străzi, dre 
Doamne ca să ne deruteze să nu cunoaştem unde 
oprit tot în apropiere de vila Lupeascăi, în al 
fată locuinţa nababului Malaxa, unde ne-au b 
separat fără să ne vedem. Nu știu câţi eram. 
petrecut ca o mascaradă vrednică de tot râsul. 
fost duși era proprietatea evreului Lempardt 
avutul din ea şi-şi instalase Smultea sediul 
numai de formă, căci avea multe clădiri de 
urcat la etaj, într-un dormitor destul de comod: EI 
ilor ce mă amenințau pusese iarăşi stăpânire pe n 
de vreo 18 ani, slăbuţ, se afla acum înăuntru 
un revolver. Altul mai rotofei, poate ceva mă 
ușă, Făceau cu rândul câte două ore, când 
cameră, după care se schimba cu celălalt, 
des ieșiri la W.C. Când am cerut să fiu 
fireşti, m-au însoţit amândoi cu revolver 
chiar când făceam cele cuvenite ținând 
pistoalele întinse. Plin de nervi mă. 
Paznicul meu a început să mă întrebe 
cheamă. Am tăcut ca un mut. Nu-mi vene 
WNOY Copii ce se jucau cu viața mea, 
mai trecut prin mâna noastră jidani, cai 
„Să vorbească, Vezi asta?” Mi-a arăta 
duc) spre un tablou de pe perete, a sie 


“Te voi face eu să Vorbe 
apărut în cameră şi cel d | 
m-au jignit şi am ieşit dim 
uitaţi-vă amândoi, Am. 
atenție. Păreau intimidaţi 
potolit. Mi-am dat sean 
arestaţi şi cine sunt. Se 
este bine să ştie pe Cine au. 
de preotul Dumitrescu: 
Dumneavoastră sunteți? 
Dacă nu ştiţi VOI, Nici eu nu 
discuție, purtarea celor doi 
Mai ales a celui mai grăsuţ, ce 
Duma, are 20 de ani, e din. 
intrat acum în poliția legiona 
Moisescu. Dacă am nevoie de e 
cumpere ce-mi trebuie. Aveau. 
care. De altfel, şi ei mâneau ) 
din banii ce li se dădea cu z 
Și plecat să-mi aducă tot ce e 
a doua zi mi-am alăturat pe & 
spună și la alții de mine, că să! 
lor Câutau cât mai neobservaţi. 
Sa mi-l câştig sufletește, înce 
fereastră în curtea locuinței lui. 
cum au intrat cu o maşină Titi ( 
Wteptând până a ieşit Malaxa, CU 
“et ca intraseră în Consiliul 
Gărzii de e devenise un mano 
“eta ier. Mă durea când 
n fată . FR de lei pe lună, ia 
tasta, a AeL: văzut şi pe 1 
Horodnic pi pi dp lacheu în e 
canu, eminent inginer, 
toți, amanta regelu 
“ nici frumuseţea fetei, nici bă 


fa 
Usese, stiut de 
A at 


Cal Troian Intra Muros | 344 


şi nici luxul orbitor, Politicos, a refuzat această a 
gală, pe motivul că el nu merită să fie soţul unei a; 
bogătaşe. Nu e de rangul ei. Am apreciat gestul 
niceanu, de cinste şi corectitudine. Aşa l-am cunose 
să fie. Paznicii mei au lăsat să intre la mine pe 
Era acum director general la Casa de asistenţă 
făcusem şi eu o vizită acolo, dar în altă situaţie. Pr 
să-mi înapoieze vizita. M-a privit de departe, Nu n 
mâna, pus numai să-mi facă morală: „Vezi, părinte, 
plă când lucrezi pe sub ascuns? Azi eşti un trădă 0 
Dar ce-am făcut? am întrebat. „Le faci că nu mai ştii 
ile dumitale cu persoane străine, cărora le-ai încred 
de stat, asta nu miroase a trădare?” „Sunteţi nebuni 
Veniţi cu diferite acuzări neîntemeiate.” „Ştim ni 
tragi consecințele. Poftim.” Mi-a lăsat un ziar şi a pl 
o dată mai veche, în care Sima dăduse un comunicat 
„Elhmin pentru totdeauna din Mișcarea Legionar 
Dumitrescu, Gheorghe Ciorogaru şi Constantin Dumi 
padă, pentru abateri grave de la disciplina legion 
Horia Sima, Nu pomenea numele meu exact. lon 
simplu, erau mulţi şi nu se putea şti precis de cine € 
eliminarea, Paznicii mei îmi vorbeau de şeful lor 
Trecând Boian pe la mine, aşa numai ca să mă vi 
Cornel, paznicul, mi-a şoptit: „Dumnealui e M 
„Eu ştiam că-l cheamă Boian, comunică-i că vreau să! 
e), Stătea intr-o cameră zisă birou, picior peste picior, 
fost dus la el, „Nu ştiam că te cheamă Moisescu şi « 
„cu Boian. Nu mă interesează schimbarea numeli 
întreb numai dacă pot să scriu câteva rânduri lui 
dacă prin tine pot ajunge în mâinile lui.” „Si 
prezenta personal scrisoarea, Mi-a dat hârtie şi un sti 
seris câteva rânduri: „Dragă Horia, nu ştiu pentru e 
stat. Neamul nostru a nădăjduit că i se va face dref 
ral mneaiară şi nedreptăţi ce a suferi 


. 
ClO] 


n ae el 


chiar în acea zi 0 va. 
reveni la sentimente mai buni 
Duma, care iscodea pe ni 
ot ce putea afla. A doi 

Duma a venit trist la 
grea pentru mine. A şi în 
porecla dată de subalternii. 
subterană. „Vă luaţi tot ce avei 
de luat. Am coborât la parter, unu 

voie să staţi de vorbă eu copiii 10. 
gândire şi mi-am dat seama de inten 
vorbesc cu ei, Îndepliniţi=v, 
faţa uşii unei camere de ser 
cu un pistol automat în m 
altul. Mi-a poruncit răstit s 
uşa cu cheia, Ştiam ce mă as 
cu mâna şi m-am întins pe. 
nici un acoperământ, tot ce 
cu faţa la perete, ca să nu mă 
Nu-ţi mai dai seama când. trec 
Chirceşti şi aştepţi, aştepţi să 
chin, De ce nu trage odată, ea 


pă Am căzut într-o sta 
( 


e II 


ouă? Deodată aud că se deschide 
Chis ochii cu putere. O mână i s 
prins tremuratul. O voce bl 
alucinaţii? Dar vocea Stăruia 
% Pofliţi cu mine sus.” 
rele braţ ca să mă cor 
vată, Imi cumpărase cei AU 
are Tri "ugându-mă să n 
ma ni povestească el cum 

Vector i “nasi și Birig put 
heredera, C iorogaru “AlS68 
i tale Au ordonat să fim di 
„văcolo până vor pri 


d cu p 


Cal Troian Intra Muros | 346 


timp. Sima. crezând că este bine să aibă şi co 
Conducătorului Statului, generalul Antonescu, 
acum în relații mai bune şi credea că-l va putea 6 
acestui act ca fiind total spre binele organi 


aducând şi unele acuzaţii inventate, că am unelti împ 


generalului şi a lui, s-a dus să discute cu el, da 
convingă pe Antonescu. Ba încă l-a amenințat 
vrea să fie părtaş la aceste omoruri şi-l va face 
viața noastră. Antonescu fusese invitat de Hitler! 
tare pe poziţie, încât Sima a trebuit să! cede 
pândind alt moment mai oportun pentru înfă p 
invitația făcută de Fiirer era pomenit şi Sima. 
să meargă amândoi, dar Sima a refuzat, motivâ 
— că „nu este pregătit sufletește ca să fie primit ş 
Fiirerul.” (Bravo răspuns). Toate acestea au „tran 
ştiut. Nu au putut să-l convingă stăruințe! 
Constant, lasinschi și alţii. Avea poate alte pla 
vedem mai târziu. Într-o seară, a venit Boian, Sp 
mă pregătesc de plecare. După o oră au apărut 
turisme în care ne-a introdus după metoda a 
cu poliţişti și pistoale, câte unul în fiecare ma 
mașinilor eram şapte persoane, dintre care ni 
Ciorogaru. Am apucat pe drumul Ploieşti şi 
Predeal. Mă muncea gândul că vom fi duşi în 
ințat pentru legionarii omorâţi la Rim. Sărat, N 
Fuseseră deshumate cadavrele şi reînhumate | 
cimitir special. De ce aşa departe de Bucure: 
da seama, ca nimeni din legionari să nu ma 
înscris pe cruce. Erau numai căpetenii ale ( 
cimitirul cra în București, ar fi fost p 
se mai audă nici de numele lor. Îi înt 
familii mai înstărite şi-au scos singure 
„Mama lui Alexandru Tell. Deși bătră 
pte întreagă, a râcâit, neştiută « 
pe fiul ei și aducându-l în Bu 


cimitir şi-mi ziceam. ai 
neştiuți de nimeni, Mă toi 
prin groaznice. primejdii 
indreptat în sus către 
frumoasă Boian a sunat, 
frunte, care ne-a luat în 


cameră de la subsol. Erau 
Aceasta era vila duduiei | 


Ne-au încuiat şi am auzit a 
dintre legionarii poliţişti ce ne 
cu noi, între care şi Corne 
au făcut de gardă până la. 
văzut între noi cei arestați 
poliției din Sinaia era 1 
cunoscusem.. Îl chema Bă 
atenție, ducându-mă. prin. to 
luxul în care trăia Lupeasca. 
puţine lucruri fuseseră fur 
mai omenesc, ca pentru polii 


de ce să nu luăm masă în omul 
de ce să nu fim scoşi afară de. 
oră, ca să luăm aer, căci aşa pi 

a fost foarte înțelegător şi a ac 
gheat totuşi şi el ca să nu c 


Nu nutre 
timpul | 
aie, 


am acest gând şi nici. 0 
a vilă cu noi şi ne plin 
ascultam muzică la r 
“Unoscuți şi prieteni buni: eu 
loţ ce p ţi 
să începuse să 0 construia 
sui pe nişte paie la subsol, 
SojpPEZEA un legionar. Adus 
“a trecând apoi prin a 
ij, 200 cu Marin Ioachim; j 
„e Căror nume muzl mal. 


Cal Troian Intra Muros | 348 


Codreanu la sediul legionar. Ce se întâmplase aco 
povestit, dar nu complet. Profesorul — însoţit de ce! 
cei doi fii ai lui, Horia şi Decebal, precum ŞI d 
Ciurescu, fiind zi de marți şi pomenirea Sfântului A 
ticipat la slujba religioasă de la biserica Sf. An 
îndreptat către sediul legionar. Aici au găsit p 
legate cu lanțuri. Nu era nimeni dintre şefi, 
primise ordin să nu lase pe nimeni să pătrundă 
mai îndrăzneţ, a rupt lanțurile şi au pătruns 
Garda s-a repezit pe ei lovindu-i pe toți, chiar şi. 
a pătruns până în birouri. In această situaţie, şe 
fonat la prefectura de poliție, anunțând că ni 
pătruns în sediu şi să li se trimită ajutoare, care 
cu un camion al Prefecturii. Cum nu se cunoş 
tras cu revolverele unii în alții, omorând doi şi. 
dintre cei ce păzeau sediul. Însoţitorii pro 
arestaţi, iar el a fost dus la locuinţa lui din cartii 
sechestrat în casă. Acestea erau faptele, dar nu a: 
tură cu mine. ÎI făcusem atent pe Sima să nu 
Cazul acesta i-a dat motive ca să scape de 
că eu aş fi pus totul la cale, exagerând 
loachim ne gătea. De multe ori cei ce ne. pi 
noi. Luxul de aici ne îndemna la trândăvie. 
dem, maşina de gătit electrică, calorifer. cu 
automată, baie numai în porțelan cu par SCI 
tecă cu diferite tipărituri, ni se dau zilnic ziare şi 
Ja un aparat cu picup, cum nu mai văzus 
mare, ornamentat artistic, numai în fildeş. ] 
sus şi ascultai la radio orice post ai fi dorit 
cu două braţe ca niște ventuze, „De 
dreapta și stânga, una peste alta în ordi 
muzică diversă imprimată și pe categorii, 
Picupul, nu mai era nevoie să te ocupi d 
ridicau câte o placă şi automat era aş 
celălalt braț să o ridice şi să o aşeze 
Partea ce nu fusese ascultată în sus, 


il on iati a e d ag N e ta 


m n dei pete iii 


amândouă, Când se te) 
funcţiune din partea ce 
asculta muzică Zi şi noapi 
se întâmplă înafară. 
prin curte, aerul de m 
noştri, educaţie legion, 
Spania şi eram asculta 
Poliţiştii noştri se. ataşase 
devenise plăcut. Condues 
Berlin, unde urma să. 
incredințase lui Horia Sim 
mogativele regale lăsate d, 
suprem al țării. În lipsa lui A) 
a scos cadavrele în descompun 
lilava, Căpitanul şi cei 13 şi e 
giul urmat de o mulțime de | 
cu familia au dus morții la Ce 
identificat, după cruce, bibli; 
umăr, recunoscut de dna Cai 
mausoleul unde erau Mota şi Mar 
arate, pe două rânduri, în fața. 
din Piatră la capul lor. Toată d 
discursurile tinute, le-am asculi 
făcut ȘI noi la Sinaia rugăciuni ș 
Msenuncheaţi. În ziua următoae 
ge. lavă au fost împuş Aj 
Sentința de. pu Or mt PRI 
ta Și altele aia mar MAI 
ese: șI i Arşite ulterior, ce . 
Mânteze em în istoria politică a 
ris, că trai otdeauna Mişeare 
Pi, mulți ani, prin 


Închiso, 

Oare, CP h 

al Biriş, făcându-şi autoc 
„A acestor as 


Cal Troian Intra Muros | 350 


acestea când Antonescu era la Berlin. În noa 
aproape de ziuă, am auzit afară discuţii aprinse ş 
înțeles aproape nimic, ce se petrecea. Au ui n 
focuri cu pistoale. Eram neliniştit de cele pe | 
de cele ce se întâmpla afară şi nu am mai putu 
până la ziuă. Pe la orele 12, Băniţă ne-a adunat 
nice: „Azi noapte a fost ridicat, de la vila lui de 
profesorul Nicolae Iorga, de către Traian B 
legionari, după care, însoţit de doi, au venit aici 
le-a deschis uşa şi au venit să-mi comunice. Ei 
cei care au venit, deşi Boieru îşi dăduse nume 
torul meu de sus, am deschis fereastra şi i-am în 
Boieru mi-a spus că din ordinul comandantul 
buie să te predau pe dumneata, părinte, şi pe 
Am bănuit ce avea să se întâmple. l-am î 

scris să mi-l dea, altfel nu predau pe ni 

ce-mi sunt încredințaţi ca să-i păzesc. Boieru. 
Sima se află pe Valea Prahovei, să-l caut la te 
ordin verbal. Le-am spus să aştepte, da 
întărit garda de la intrare şi am dat ordin, 
forțeze ușa, să tragă în plin. Am urmărit cu ti 
de la Câmpina, cu răspunsuri, că a fost, A 
același răspuns. Nu am putut să-l prind pe € 
comunicat la fereastră că nu l-am găsit şi că 
început discuţii și certuri cu Boieru, care a 
gerea ușilor începând să lovească cu nişte | 

ei. A avut loc un schimb de focuri în ae 
„Sunteţi numai trei, dacă în cinci minu 

Ordin gărzii să tragă în plin şi vă curăţ fi 

Joc. Stau cu ceasul în mână.” După trec 

dat Ordin ca să audă şi ei. Gardă, dese 

toți care vor să ne atace noaptea. Bo 

aflat că Iorga a fost ciuruit de gloanțe ș 

În Ploiești și Bucureşti fusese; omorât pi 

care tot Boieru îl ridicase din Bucureşti. Eu n 
nu puteam fără un ordin. Să facă comandani 

=3 ii "> Ala 


aia a 


no pesti tatii pate shot DĂ Aaa veto Toata And n 3 0 0 ot i ar are 


De Ti 


mine.” Am strâns m 
tudinea lui: demnă, Ve 
să se țină lanţ, Dumne 
privește pe profesorul lo; 
duşmanii legiunii şi a 


tanului 


pentru care l-a m 


(ase la ceea ce a făcut. 
cu renume mondial ; 


ticăloși 
fi fost | 
moarte. 


e. O crimă oribil 
ăsați să trăiască, iza 
„Dragă Gică, cum | 


are să se mai întâmple eu 
minune, dar ticălosul de Sim, 
şi pe noi. Ne-au cupri 
itoare, liniştindu-ne oareei 
Berlin. Căpătase încredere 
influența politicii germ 


multă au 
avut loc 
acesta a 
făcut-o f 
de condu 


itoritate. Aflase de te 
discuţii violente şi 


tăcut ca un mamelu i 


âră consimțământul, | 
icere a forței armate 


tul de prefect a] poliției Capit 


âvea nic 


despre care 
Căutând ca s 


Impresia 


Tastice c 


“olonari] 


i 0 vină, În locul lui a. 
generalul. avea 
dispară animozităţile din 
că totul a intrat în no 
dci spusese lui Hitler ei 
Or. A dojenit pe Petrovi 


când a venit la. 
4! cu şoferii, în afară 


Cal Troian Intra Muros | 352 


trenul la Bucureşti. Fiecare în treburile lui. Sin a 
tica de luptă, făcând un alt plan pentru A 
Ciorogaru şi mie că noi avem domiciliul oblig 
la Novaci-Gorj, la familia lui, iar eu la Bălce 
mei. A venit cu două maşini, pe iati le punea 
ne ducă la locurile indicate, însoţiţi de câte uj 
până la destinație. Mi-am luat rămas-bun de | j 
urcat în maşină, şi a plecat la Novaci direct. 
că eu am copii în Bucureşti la şcoală. Nu 
Bucureşti. Domiciliul obligatoriu Bălceşti — aş 
— am zis, dar măcar să trec prin Bucureşti 
soarta lor. Să rămân cu ei o noapte şi apoi voi 
cat în ordin.” Boian a admis — cu de la sine p 
urcat în maşină şi am plecat la Bucureşti. Şof 
oameni de treabă. Am stat noaptea la copii. E 
percheziţii şi-mi luaseră toate actele, scrisori 
Fata ce o adusesem de la Cuca s-a dus în 
poliția legionară părăsise parterul. Era a 
povestit despre măsurile luate de Sima 
Copiii erau bucuroşi că am scăpat cu bine. 
ce le lăsasem, așa că puteam să mă due f 
Vine vacanța Crăciunului şi vom fi toţi la ţa 
ei şi cu nepoții care erau tot împreună. A 
acasă, tot discutând până târziu cu copiii. | 
Venit mașina cu șoferul și polițistul legionar c 
Sinaia şi am pornit la Bălceşti de Argeş, spu 
încuie casa ŞI să vină și ea cu copiii în 
bătorile la ţară, După atâtea lipsuri 
gaseam acum aici în locurile mele nata 
bucurându-mă de liniştea ce se așezase 
Cam multă vreme de când nu mai fu: 
familia. Chemasem de la Cuca să vină şi 
dase socrul meu, atât pentru a fi de 
putea învăţa tot ce însemnează. 
„„.%8 Se Va obişnui cu bucătăria şi | 
„ cediez pe Reghina, care în timpi 


dei 


ai 


E ZA 
A A 


Numele din b 
ltecut la în 


CU băut 


pla 
“QlOnarj j 
Îl dn - 


Sulte 


mă cam furase de mu tai 
numele, era dintre O. fa 
curată, nu ştia carte, dar. 
ce putea prinde ca să fa 
gândindu-se că poate va 
să-i arate că este pricepu 
țară în anturajul copiilor. 
armec. Regretam că mă în 
părtare care-mi primejduise. 
rințe. Fram acum aşa alipit 

as singuri pe părinţii mei, Mai 
sufletul meu. După nu ştiu 
tul Nic. Vasilescu, vecin cu. 
ui. Trecuse vacanţa. Copiii cu. 
să-şi vadă de şcoală, De Anu 

Ciofrângeni, Argeş, — pe care eu îl 
de râvnă pentru Legiune, care c 
funtea unui grup de 60. legionari 
că urări. Nu a ţinut seama că sunt 
că va putea să aibă urmări vizita. 
Să-mi cânte cu ai lui cântece legi, 
dus apoi în marş cu legionarii. lui 
religioasă în biserica din satul 
Micuța veche de lemn declarată 
Mama lui Nicolae Bălcescu, doftore 
ătrâni. După ce s-a tenmi 
apoiere pe la mine, S-au a 


marş c 
Mă găseam, e 
când a intrat în e 
“4 primar făcut de leg 
CI ce veniseră din Bucureşti. 
a e Mici, având Şi patru co 

*ă Preot, De cum i-am vă 


SCI vreo 18 km, 
lele Vasilescu, 
Mitru Trăist 
tineri 
Ouă can 


„d 


Cal Troian Intra Muros | 354 


trimişi pentru mine şi i-am întrebat imediat: „Voi li 
pentru mine?... Eu sunt...” Mi-am dat numele şi 
afirmativ, că au fost trimişi de comandantul pol 
din Bucureşti, ca să mă aibă sub supraveghere; A 
marului scopul venirii lor şi au cerut ca să fie 
Dumitre, am zis primarului, dacă ți-au spus că a 
să mă supravegheze, de ce nu i-ai adus la m 
îndrăznit... Bine. Măi băieți, aveţi să staţi la min 
casă. Vom locui împreună, putând să vă exereitaţi 
aveţi, cu mai multă siguranță. Am o cameră 
vom dormi împreună şi vom fi tot timpul nedes 
cum să procedez față de lumea din sat, care av 
timpul însoțit de doi băiețași în uniformă legic 
toale la brâu. Puteam să pun nişte oameni s 
dezarmeze şi să le pună poşta, dar nu 
Ascundeau în ei ordinul ce-l aveau pentru 
secret, şi l-au destăinuit primarului, care s-a 
atitudine duşmănoasă față de mine, punând 
aceeași vârstă, să se împrietenească cu ei, 
ascultare. Erau tot ardeleni de-ai lui Boia 
educaţie sau cunoştinţă de doctrina legion 
tură. Mi-am făcut planul să-i tratez ca pe Cop 
cu mine pe un divan larg, eu la mijloc și ei de 
pistoalele pe măsuţele ce aveau la îndemână. ! 
luam masa împreună, și plimbările le făc 
toate discuţiile, să-i fac a înţelege ce î 
Garda de Fier şi care sunt gândurile după 
ducă un legionar. l-am dus să vadă ȘCOz 
explicaţii. Erau copii de săraci, cu opinci și | 
în traistă, lângă cărți, o bucată de turtă 
hrana lor pentru o zi, Foarte puţini erau 
Am urmărit să vadă cu ochii lor mizei 
in majoritatea caselor, ducându-i să vi 
bogătași, care nu erau decât patru în | 
podăriile unor mijlocași și majoritate 
Viaţa în mizerie, căsuțe sau bordeie « 


enma medeea ina iei pet tă e 1 dl o i 


Ă 
sl 


S 2boare dr 
Vedeţi; 

* dumneavâanteă asa 
die, y,  MNCavoastră că în curând + 


indens 
Mdepărta lot 


Judecă, 


duri, pe care dormeau la 
ce mâncau şi ce purtau. 
intre ei Şi cei aVuţi Şi Să se aă 
ia Garda de Fier, ca să. dea + 
fămânzi şi nedreptăţiți, Pe eee 
şi le-am vorbit zile de-a, 
este de datoria conducerii 
„Când veti pleca de aici Şi ve 
biţi cu Comandantul Lepiur 
aici şi să întrebaţi ce are de. 
cia şi a face dreptate obidiţilor, 
sfaturile mele şi, atitudinea di 
veniseră oarecum se transfor 
Îi câștigasem oarecum: şi le 
primiseră. Pe de altă parte, am p 
care nu trebuia să le spună şi, d 
multă lume ŞI chiar şi cei ce d 
% au fost impresionați de cele ce 
pui ş 4 osii să-mi explice. 
ȘI să alunge suferințele 
Suvernează singuri. Sunt împ 
Conducătorul Statulu, generalul 
urile mari de conducere numai n 
“Aa de Sima, căutând să agraveze. 
pa ajungă la un deznodământ 
br că NLRR stăpânire ideea. V 
d; SUA crime. Cei ce-l încurajau 
„.1 "Calitatea, Îi spusesena odată lui. 
„Weea revoluției încă i i 
ISI incât ar fi bine să-şi. 
acului în bucăţi, ca să se 
3 Suverna Legiunea, Atunci, 
Tăul.” Din cele ce mi-au ş 
A 0 lovitură. Revolu 
imi ARĂ un rebel, pregăti 
ȘI ascultam cu regulari 


* Sima 


licam z 


Cal Troian Intra Muros | 356 


radio. Era, dacă nu mă înşel, pe 19 ianuarie când, 
radio. discursul ținut de lasinschi la Facultatea di 
Viorel Trita — şeful studenților legionari pe țară 
adunare a stundentimii. În aceeaşi zi, s-au ținut 
toate oraşele mari din țară, trimițând şefi din Bi 
planul lui Sima. Sibiu — Pătraşcu, Braşov — Biriş, 
Sturza, Timişoara — Corbutiu... iar în fiecare ea 
aveau să vorbească prefecţii de județ în fața P 
ascultat pe lasinschi vorbind, care a făcut mai Î 
istoric al Gărzii de Fier, ajungând la starea act 
impresia că vrea să elogieze pe generalul Anton 
fera creată de Trifa în sală a luat o întorsăt 
Când lasinschi a pomenit: „Conducătorul Stai 
Antonescu...” sala a izbucnit ca la un sem 
Horia Sima!” Conducător Horia Sima! repetând 
strigăte şi aplauze. Când vacarmul a încetat, | 
să reia fraza: „Conducătorul Statului, generalul 
iarăși să fie întrerupt — „Conducătorul Horia Si 
câte ori s-au făcut aceste întreruperi, încât cu gre 
termine cuvântarea lasinschi, renunțând a elogia 
Acestea se petreceau în toate orașele unde se 
Ascultând la radio, mi se ridicase părul în 
Nemaipomenita prostie când eşti la putere să-ţi t 
de sub picioare, ca să te prăbuşeşti. Cei doi 
râdeau: „Vedeţi, ce vă spuneam noi. Acum vine 
Am urmărit mai departe comunicatul dat la 

condusă de Trifa a pornit să manifesteze pe 


marșuri legionare şi scandând: „Conducător | 
parcurs Calea Victoriei, până în faţa pr i 


: e DROP PO E N REID ip 


Miniştri, unde-și avea cabinetul şi gene 
Oprit în faţă strigând. După ce au intonat 
onară, Jos Rioşeanu, Jos Rioşeanu, Co 
Antonescu Ştia mai dinainte de tot 
Dan publici, care se 


ȘI Trifa să a 
Pină: au Să înțeleag 


imprăştie fără să Prod tă 
au luat proporţii. Sima d 
se baricadeze în localuri] 
puteau ocupa apărând cu 
ta lor Antonescu, Îna 
pistoale aduse din Ge 
Groza, cu muncitorii din Bras 
unea de la Bod şi de aici. 
arătând lupta ce se desfăs 
legionari. În această situa 
armatei, a numit pe toți com: 
oraş ca prefecți, dând ordin să se. 
legionari. În caz de nesupu 
puțină rezistență la Prefectura P 
lia, a cedat şi a predat local 
ezistau. S-a dus la ei Victor. 
Prahova, dar când să pătrundă pe 
imată, un locotenent a tras în es 
dlti, ciocniri între legionari şi 
câteva tancuri şi camioane în fl; 
amata, Sima cu Pătraşcu dispăru 
umă. Alexandru Constant, Pap, 
Antonescu, ducând tratative de îmn 
i impreună cu Sima ca să pună la 
t păs a £ 
nea, apa E 
a ihtăros, nu s-a 


AU tratative de îmă 
tă ma d, de Impăcare cu Antoni 


C Sermane s 


agravează conflictul, a 
au Pct Situaţia era gravă di 
Orlea n n fața Teatrului Natioi 

isi ut O cuvântare în sensul un 
să că nu se mai 


tul a fas x 
la lost apă de ploaie.” R, 


Cal Troian Intra Muros | 358 


Hitler aştepta la Berlin deznodământul. l-ar 


ajungă până a cuceri cu armata întreagă țară, punând 


tul armatei germane. Antonescu a pus ca să fie 
tunurile cazarma gardienilor publici, provocân 
până au fost siliți muncitorii legionari să aba 
Era mai mult tineret, care a fost imediat arestat 
un haos nemaipomenit. Hoţi, haimanale, țiga 
oăsit momentul potrivit ca să spargă vitrinele m 
le devasteze. Toţi conducătorii Legiunii s- 
pregătindu-se să fugă peste hotare. Numai A 
continua să lupte din toate puterile pentru lit 
Rămăsese singurul care mai discuta cu gel 
ordin de arestări în masă. A arestat pe gen 
ministrul de Interne, punând un general de-a lu 
fectura poliţiei a numit pe generalul Pălăn 
goană după fruntașii legionari ca să fie scoşi, 
s-au ascuns, şi arestaţi. Mii de arestați pes! 
prefecți legionari, mai cu scaun la cap, au c 
enței lui Antonescu, evitând vărsarea de. 
Gheorghe Vlad la Rm. Sărat, Mişu Georges 
care nu au avut nimic de suferit. Cel mai 
prefectul de Hunedoara, care, prin tactica lui, 
mare dat de muncitorii de la uzine, care p 
ment și adunaţi într-un număr considi 
dezarmeze un regiment de armată ce se a 

lor. losif Costea, păstrându-și poziţia, pi 

singur și atunci prin legăturile ce le inc 
Serbia. Eram la Bălcești când se pe 

Trăistaru, primarul, primise ordin ca să p 

mobil în cursă, să îl încarce cu legio 


poliţişti legionari ce mă păzeau. ” 
atunci când Sima va fi sigur pe 
Bălcești. Trăistaru le-a dat să înţ 
pe seama lui. A convenit cu fiul 
va veni acasă şi mă va împuşca, 


a vor fi mai de fi 

ş-au întors plouaţi de | 
scape din mâinile cel 

şi despre mascarada 

o zi şi o noapte timp în 
înțelegere cu colonelul, 
calm şi judecată. Alexan 
caradă. Adusese cu elor 
simtea jenat în fața lor. Pri 
şi se executase. Aici se e 
te baţi cu armata țării. Cui. 
nie? S-a apucat să ciopl 
văzându-l l-a întrebat la ce 


Săracul, bietul Frujină i 
zdruncinată. Mai târziu, aute 
la arestarea lui. Judecat de ” 
condamnat la $ ani detenţie. 
pe conștiință că aş fi putut să 
dar fiind pe frontul din Rus 
inchisoare, cu plămânii sfârte 
ierle! Mi-a fost bun prieten « 
ce alţii mă duşmăneau. Am. 
februarie urmărind prigoan 
legionarilor, Învinsese. Legi 
Pin inchisori şi lagăre. Alţii, 


“ea mai rusi ă ă 

„hal ruşinoasă faptă, du 

cipitan ger, ptă, după 

Mitică a 

pa Groza, transportat. în 

„a lui Schmiedt, şeful tir 
rând de frică — să fie tn 


ÎN tt e i 
Ugari prin țări străine, ca jidanu 


man SS, a reuşit — duj 


Cal Troian Intra Muros | 360 


lo unde şi-au păsit refugiul toți fugarii. Biri ȘI 
A fost arestat, judecat şi condamnat la 25 de an 
Sima, judecat în lipsă, a fost condamnat la 
moartea, introdusă printr-un decret. Tot la mo 
damnat colonelul Zăvoianu, pentru crimele de la Jil 
nici o vină şi a fost executat. Antonescu a men 
Stat Legionar trâmbițând prin gazete că va refa 
văraţilor legionari ai lui Codreanu, cu ca! 


declarării războiului, alături de Germania, : ( 
Antonescu omul lui de mare încredere, preşedi ] 
însărcinându-l să cheme pe vechii legionari s 
înțelegere cu ei. Mă simţeam bine la Bălceşti ş 

mai complic viața. Eram un eliminat din orga 

să mai am vreun amestec politic. Nici nu mă îs 

mă duc în Capitală. Dacă la începutul: lu 
hotărârea să mă duc la Bucureşti, a fost ca să 

mei, căci dna Feia Pomponiu, văzând că am 
evacuat copiii din casă cu tot ce aveam acolo, d 
căsuță, tot proprietatea ei, pe strada Porum aru 

bări au necesitat prezența mea în Bucureşti, a; 
temporar Bălceştiul. Dar mai aveam de 
greutăţi. Șeful de post venise ca să mă încuno 


mandat de arestare, pentru executarea unei e; 
de închisoare, rămasă defi 
judecat 


a urmare mandatului 
tul cerut de el. Apoi | 
nul spre Bucureşti, fă 
țean paşnic. 
usem un bine. Pri 
îl adusesem pe | 
post de procuror la Pit 

tare în gradul de e 


duit mutarea în pos 
pot călători cu tre 
Prefecturii că sunt cetă 
Popescu, căruia îi fâc 
ministru de Justiţie, 
în ace! 


a mers cu mine la coli 
adeverinţă şi, găsind e 
orațiată, a anulat şi m, 
reşti a fost de a aranja. 
mutase dna Pomponiu 
ie. În două se. 


bilă, făgăduindu-mi că va 
camera cea mai mare de la. 
va, instalând şi o baie, făcs 


cuvânt şi într-o lună a pus totul 
şoseaua Jianu unde locuisem, 
Ionescu, care venise din străii 
Bucureşti. Am căpătat de | 
şefului de post în locul cerut 
mulțumească. Dorinţa mea era € 
le cu legionarii. Observa 
Bucureşti, că mă priveau cu. 
alitudinea mea şi crezuseră 
duşmăneau. Ciorogaru mă 
Visarion se va oficia un paras 

Șmă ruga să participăm şi noi. 
dine vor lua unii legionari 
mulți, mai ales că Nae Ionescu fi: 
SU Ciorogaru, într-un colț mai 
“am priviți cu ochi răi de unii, | 
Nici familiei celui mort, După te! 
Surtea bisericii, cum ne-au văzu 
în "190 atenție, au plecat a 
elați de sui d E OR gi: 
taţi RA a fost primul e 
font în “i ă început războiul, 
ga im linie, în erupurile, 
â moarte sigură, 


re și trimişi | 


Cal Troian Intra Muros | 362 E 
părut rău. Era plin de talent. Păcat de el. Din viii vând siguranţă : 
găsit totuşi câțiva care s-au apropiat de noi şi ne-au îni - luat Cub E 
Andrei lonescu, Sandu Valeriu, Ticăta — maced | aluluii EA 
vreo doi. Toamna. când familia a mai făcut o slujbă; dorind 
a răposatului, a ținut să ne invite pe noi ca 

membrii familiei, ocupând locurile de frunte. 
într-adins. ca să mai potolească excesul de ui 
noastră. Apoi în toamna aceasta au mai fost para 
fost chemati, mai cu seamă pe mine în calitat 
Alexandrina Cantacuzino — mama lui Alecu. 
preşedintă a femeilor ortodoxe române — m- 

Sf. Apostoli, unde am slujit cu părintele Co 

lui ei, cu care ocazie, biserica fiind plină, 
meritele fiului ei. lupătorul din Spania. Şi de 
invitat şi la ea acasă, în palatul ce-l avea pe Gal 
care adesea se dau recepții în cinstea Co 

aveau relații cu lumea mare şi din strai 
parastas pentru profesorul universitar 

ziarist şi publicist, care a murit într-un II 
asasinarea lui Armand Călinescu, abia ie 

greu a suportat regimul, în noaptea acee 

din nou arestări masive, în afară de omoruril 
urca cu liftul la locuinţa sa, la etaj IV, 

atât cât să poată scoate capul, ca să fie d 

tre etaje. Şi-a făcut moartea singur. Astfel 

fel tratați de legionarii vechi, şi aici a j 

Andră ionescu, animozităţile au început s 

priviti cu ochi mai buni. Sandu Valeriu, 
Comerciale, imediat după ge 
import-export şi încă din luna 1 

turte de floarea-soarelui în Dancanseaj ii 

câştigat cinci milioane de lei. Capital 
proveniență, de când a lucrat la di 

Nu a uitat de vechea noastră priet 

dispoziție vreo 50 000 lei, căci 
autoturism şi pentru că urmarea să mai 


maşini. 
mi vei da 


0 


puteam dep! 
Uite că după rău mai 
Dar să vedem . 
să amân întoarcei 
odată cu copiii. M 
nvitat într-o 
u. Făcuse pai 
vea deosebită Star 3 


o atmosferă de e 
- că m-a căutat m 


„momo ro eee ret MIR RR 


Troian Intră Muros | 364 


alți nababi, cu Gigârtu stăpânul societ; 

Titan — Nadrag - Călan — cu Lomas — „Moroien ș vreme îndelungată, în 
prim-rang, conduse de bancheri, cărora m-a recomi vie conştiinţa româneas 
mine, mai ales în calitatea de inspector general, per DS worile Paștelui, dă 

să cadă sub supravegherea mea. Puteam beneficia di DN d: cenzură. Se sta 
de anumite fonduri în scopul de ajutor pentru binefa D Codrului”, în care aa : 
construcții de şcoli, dispensare şi aveam de înce os, dădeau salutul tecul CO 
şcoala primară. Cea veche se crăpase prin alunecar Mai târziu, când a. 
copiii învățau acum prin nişte case ale chiaburului ca redactor am fost ti 
mai bucuram că voi avea şi de lucru, aveam ă fi urmă. Deocamdată. ai 
timpul vacanţei de Paşte, am făcut cu copiii o vi “Ș propagandeicare sec C 
Ciorogaru la Novaci-Gorj. Era 23 aprilie ziua lui oi ( Crainic. Am cerut aud 
Gheorghe” — şi a fiului meu cel mare. AM pet Probabil. că ministru 
mijlocul novăciţelor și novăcenilor mocani 0ie! intrevedere. Cum. € 
munte şi stabiliți aici. Ce orchestre şi cu jor ar inainte de ora fixată, pr 
mul muzicii, hora mare cu mișcări pline de farm cabinetul. l-am arătat si : 
munte ca să privim de sus peisajul panoram Mi-a răspuns eu asprime: „Dar 
inaintea ochilor, având ce admira. Tatăl lui altceva, decât numai de Leg 
cu stare, proprietar de munți împăduriți, g văzut cuprinsul ce a mai. 
crescători de păstrăvi, în râul ce şerpuia pe „Nu mă interesează şi 
turma de oi la munte. Au fost trei zile frumi tea m-a părăsit, fără 
la Bucureşti. Acum puteam circula în Paşte, ind la Bălcești, ana de 
duceam la copii, ca după o săptămână să mi comuna natală Corbi, ee. e: AD 
mei să mă mai ocup și de gospodărie, ca podului peste râul Topolog 
închiderea anului şcolar, Gicu, băiatul, vrea” alui Neaţă”. În timp. 
de bacalaureat pentru toamnă. „Vreau să mă ph eteni cunoscuți di du 
am note mari” zicea el. Eu „Lasă nOtBlB Să mă ia prin, SUPE 
bacalaureatul, ca să fii liber toată vara | RR vecină. Şelu 
Universitate.” A dat și a trecut cu bi pa ȘI de politi 
la el, a venit să-l sărbătorim, cu mă E : Arini 
plus 50 de sticle cu şampanie. Chef până | punându-mi ca Să 
lipsit şi nişte cuconițe cu haz. Nu eram în 
unele neplăceri. Dna Moţa mă rugas > să 
pazetei „Libertatea” — lăsată prin te! ti 

ilor lui. Părintele Moţa murise în tim 

şi i se făcuse o înmormântare 


Cal 


turi şi cu dorea să reapară a 


a 


lor general, de care nl 
iau de numirea mai 
cerându-şi  oareei 
Supărare. Șeful de 

cel vechi, un 0 


Cal Troian Intra Muros | 366 


anului inc y 
colonel cu un căpitan ŞI O 


1941, citind în ochii lui ura. Sosise în | 
trupă de janda 


> "A 


Bălceşti o tabără militară spuneau ei, Căutau 


instaleze gheretele 


_ cabane din scânduri. Cred 


ordinul ministrului de Interne şi numai pi 
socoteau oare atât de periculos că aş putea să ! j 


cu ţ 


ăranii? Colonelul cu Căpitanul, mă întâlnea 
cu ei fără a face vreo aluzie. Se informau şi în 
ce să afle. Căpitanul era basarabean, fiul p 
Căuta să se apropie de mine cu multă simpat 


două pistoale automate Stejer, cu multe încărcăt 


la mine. Era o cursă ce mi se întindea, dar 
refuzat categoric. Ştiam că se mai făce 


legionari, cu percheziţii ca să afle arme. Ca şi cu 


fi temut de ei, într-o sâmbătă am urcat î 
București. Colonelul, aflând, m-a rugat să-! 
postului de jandarmi, şeful a ieşit cu al 

maşinii, ca să-mi spună că-mi este interzis 
Colonelul l-a repezit: „Nu vezi că este cu 
București, Colonelul a plecat în ale lui, p 


5 


prezint nici un pericol. Ştia că am 0. 


Ministerul Muncii. M-am plâns lui | 
neplăceri, care a intervenit la Interne să. 
suspiciuni, a mers până a comunicat ge 

a dat ordin să înceteze urmărirea asupra 
pat de aceste neplăceri. În Bucureşti, Li 
înțelegerii cu vechii legionari, cum dăc 
chema pe rând, câte doi sau trei, a 


arestase, dar Pichi Vasiliu, general, 

la Interne, îi impusese domiciliu obligator 
să iasă afară din curtea casei, decât nu 
Preşedinţie. Inginerul Virgil lonescu 


prietari ai industriei pir 
primit în serviciul contab 
masă. Prevăzuse pentru n 
partea Asociaţiei pe care 
ziu am renunțat. Eram solicii 


stirea Cernica, pe Gh. Răd 
fost mai mulţi nași. Eu, bă! 
a avut loc în locuință lu 
botezat primul copil — 0 fată. ! 
fesorul s-a stabilit în Bucureşti. 
cralul Antonescu, fără rezultate 
recăsătorit = după ce-şi e 
sotie — cu fiica preotului 
botezului primului său 

luat parte şi de. Dănuli 
justiţia militară, ae 

tară. Masa s-a termi 

pozitor de muzică 

tat la pian şi a into 

colonelul Petrescu 

buze, fără ca să. 

Aghiuță, m-a 

Alexandru Va 

duri de la Man 

ca să tipăreas 

cu sudoare d 

le avea în 

tul prielnic: AB 

mă cunoască. 

omeneşte, 

Maramui 

Aghiuţă: să 

omenie 

încasase i 

Să Cum pi 


> de el şi avea para: născut, un bă 
1 preot. O dată cu deschiderea şcol 
i stau mai mult în Bucureşti. Pe Reghis 
cub _ În afară de serviciul meu = 
să-mi lare ŞI pipe liber — eram invitat la uneleă 
ate erau ale generalului Pantazi, 

cu care, scându- i o impresie bună, am discuti 
probleme din punct de vedere politic, cu sfatul d 

a accepta toate condiţiile ce la va pune An 
merite militare de elită, văzut bine de ostașii so 
cinstit. Mai erau căutaţi de cuzişti: Gheorghe; 
zie insistentă, D.R. loaniţescu, dr. Trifu şi alt 
legătură cu generalul Dobre pe care-l ved 
împreună cu Radu Budişteanu. Pe Radu. 
Lenuţa Pociovolişteanu, unde a cunoscut 
Cherciu, o frumuseţe a Bucureştilor, căreia a. 
curte asiduă. Ileana Cherciu avea legături cu 
care spunea că se şi logodise. Cumpărase 
Ică, o frumuseţe de vilă la capătul şoselei . 
casa unui armean bogat, şi se mutaseră î 
orbitor. A doua, Lupeasca. Le vizitam. 
Ileana Cherciu aflam o mulţime de 
culisele politice şi în casa generalului 
vila profesorului Nae lonescu de la Băneas 
despre acestea voi aminti mai pe urmă. 
discuta — cum am mai spus — cu 
legionari. Ciorogaru a venit să-mi 
12 suntem invitaţi la Preşedinţie, la Ică 
tuali și ne-a primit imediat. Eram cei 
ducătorul statului. Deasupra scaunulu 


ătrânii me! 


Mai INSIS 


eghea pe perete i 
nul zilei lui onan 
hai. Dar mi l-a arăta 
1 vorbit o oră şi jum m 
oionară, fără ca n 
tru care ne chemase s 
ncedieze, pe mi 
xămintea că Săpi 
e prezentăm p n 
orbit tot el. De dai 
făcut Sima... Î 
iăm toată ascultat 
de a ajută 
vite, la fel, 
da ata aceasta să + : 
să-l întrerupe pe 
i. Am bănuit 
se ocupa intens 
ce minciuni 
treia săptăi 
poftindu-ne 
căci Preşedi 
vocea noastra 
sunt gata ŞI 


Poate că era 
ez ce-l purta era 

on al legiunii şi 

legionari şi doctrina 
despre scopul pen- 

No! un cuvânt, ca să ne 
ă audienţe. dar cu 
ași zi şi la aceeaşi oră, 
uţiilor. Ne-am dus şi a 
= apropia de subiect. Ce 
u4 căruia trebuie să-i 
- a făcut rebeliunea şi iată 
Şi useate, ca iarăşi să ne 
are. Nu am putut nici de 
. în două rânduri 
ul pentru care eram invi- 
te Generalului că el 
xdințată, dar cine ştie 
acord. Ne-am dus a 
cabinet ne-a rugat, 
Vreo oră 
„Germaniei. A auzit 
spus: „Într-o oră 
la dispoziţie, şi a 


ercai! 


astepta! 


făcut semn ŞelE s în camera unde 
cam să aşi a tot t felul de gustări, 
vinuri vechi” i i „coală dorința 
preşedintelui şi Vrem, „Măi 
a fost informat că 


Gică, am Spus 
nouă ne 6 
nimic. Noi s 
păstrând | 
în discu 
pentru a. 
intra în. 
numai 


fi 
Cal Troian Intra Muros | 37 


legionarii vechi, cărora Să le încredințeze anumite po 
convenea 0 organizare a Mişcării Legionare, O oră, d 
si jumătate şi lcă nu mal apărea. Intrebând secretara, 
că a fost chemat de Conducător, comunicându-i să 
Mi-a trecut prin cap că vrea să ne atragă într 
| că vom fi în stare de ebrietate, să nu 
generalului Antonescu, că să ne compromită. Am g 
sticlă de şampanie şi, spunând secretarei că nu n 
aştepta, am plecat. Au trecut poate vreo două luni. Ică 
chemase. România declarase război Rusiei p 
Basarabiei, aşa era planul la început, şi armatele ro 
înaintau pe fronturile stabilite. A 
prin lupte grele, a trecut Prutul ca să recuce 
După acest timp, prin telefon am fost anunțat să! 
diat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Era 
Nu se specificase ora, dar pentru că chemarea € 
mai încăpea întârziere. Erau mai mulți leg 
Informându-mă, fuseseră chemaţi, ca reprezen 
grupări de legionari, cum îi socotise Ică şi cu 
întrevederi. În ordinea în care fuseseră i 

Alexandru Constant cu Victor Vojen. Acestă 
de la Roma unde era ministru, O telegramă Ci 
care înfiera rebeliunea făcută de Sima, declară 
turi de regimul Antonescu, pentru care m 
une la Roma, fiind rechemat după vreo t 
bună acolo. intrând în relaţii directe cu 
dr. Noveanu cu Gusti Bidianu, Andrei lones 
trescu-Zăpadă, ca din partea lui Mironovici, R. 
eu cu Ciorogaru. Fără multă aşteptare, Ică a d 
du-și scuze că a fost silit să ne convoace pe 
discute pe rând cu noi. „Vă rog să aştept 
ne privea pe toți, cu părintele Dumitrescu 
Am găsit de cuviinţă să intervin: „Don 
dumneavoastră care sunteţi până p 
pierdeţi atâta timp cu noi. Nu suntem 
biserici şi bisericuțe. Toţi suntem ună 


aştepta 
Adică, socotind e 


de cele germane, 


i. RR 


jiscuta cu NO Loți dead 


ora 
tervenție. „AS bine x 
inter Ve CNN cântat de 
ce ne-am aşezat la În " Dună 
Asta eră Mal PerSpie N „piesă 


pentru a purta o di 
vorbim toți trei deada 
nostru să vorbească de 
părere, mă bucur? » 
|că a început cu 0] 
CON luzii. Ne-am di te 
convoace, poate nt 
Dar avea să-l due 
inşirat vrute ŞI NOVI 
vorbit NOVeanu 
conducătorul stă 
lui Codreanu, DOL SI 
intre noi persoane 
turi de răspunder 
zitate. A Ma 
Antonescu Că 
arest unii dintre 
arestarea lOP aut 
prigoana, AN 
nu se va Mal 
incheiat ultima 
Conducătoruli 
ne-am des 
cineva. BI 
şi la conducătă 
terial, adăugiălă 
se făpăduisea 
mă mai În 


opus lui le, 
li ne ridica să 
cu în numele 
unteţi toți de 
în alte rânduri, 
nd să ajungă la 
onducător să ne 
de rea-credință. 
uni. După ce Ică a 
ropuneri directe, a 
a cum a declarat 
echi legionari ai 
eoteşte că păseşte 
i numite în pos- 
Dria cu conștiineio- 
păm pe dl. general 
erați din starea de 
nici o vină, căci în 
lată să mai înceteze 
0 avem, că mmeni 
enţă, Cu acestea s-a 
une că va comunica 
concluziile în final, 
a mai fost chemat 
i multe ori la Ică, ba 
un portofoliu minis- 
ocupa locul ce i 
watative, Nici nu 
Auzeam că din 
tuia cu Maniu, 


când în ) du] "să-şi dea părerea 
Uh, Brătiai burile mele. Timpul se 
în diferite pi ţii nii din Bucovina, 


SC Urpea, BIN 


Uros 


Cal Troian Intra 


» Noveanu ! K > 
a Cattani la care a găsit o imensă cantitate de 
du cinauiţi *« 5 


-ontractând cu armată să-i confecționeze echi, 
contract: 


a pus mâna pe cea mai mare industu 


îmbogăţit de nu ştia ce să ma 


«au îmbogăţit, 
petrache Lupu lu 
în inspecţiile ce le- 


În anii de război s-a ! 
A cumpărat o te 


rmă cu vilă, vie, inventar vi 


oi şi vite mari, cramă mare cu o mulțime de u 
Sărat. Apoi o vilă în Bucureşti pe malul laculu 
ce era în interior, lux orbitor. Am fost chema 


de apă. A mai luat în Bucureşti o fabrică de înez 
fratele lui, Artur, au deschis un birou 


_Mediteraniana” pe Victoriei, în plin e 
il lonescu, asemenea. A.R.A.P.-ul era o 
A adus omului o fabrică-tăbăcărie şi încăl 
de Timişoara — vila şi via unui general din E 
care făceau câteva zeci de vagoane de vii 
cumpărat o casă, lângă statuia Aviatorilor 
mat-o, mai adăugând un etaj, şi a împodol 


mobilă şi lucruri, totul 


numai lux împărăt 


Şi mulți dintre legionari s-au spurcat la ci 
Eram des invitat la mesele lor, mai cu 
Pe front, luptele se desfăşurau favorabil. 
rită, şi armatele înaintau dincolo de 
lupte la Odessa și au continuat 
Crimeea. Antonescu, care mai fusese chi 
să meargă până la capăt alături de Hitle 
bine ar fi făcut dacă se oprea după ce, d 
Basarabia. Nu aveam ce căuta mai 

cum voia de armata țării. Lingușitorii 


„Dezrobitorul”. Megalomanie, 


Ai 
UmMurI d 


m: 


ingâmfare. Se autoînaintase, făcându- 
lumea avea să-i spună „Mareşalul An 
folosit ca şi Carol | pentru popula: 

cu minunea de la Maglavit, o eseri 
Bobin socotindu-l pe Petrache Lup 
lume din toată țara, naivi căzând în m 
câțiva ani pelerinaj la Maglavit de pi 


a 


sfântul să binecuvi 

dar pe MINE ARĂ i 

aflase, SCTISESE ŞI în pi 

Mareșalului, despre tri 

j de alte întrevederi, 

Mareșal şi căutau mulţi, 
rofitorii. Mi-am amintit 
uoria Sima, intitulându-si 
Victor Medrea. Era a 
Direcția Presei, unde 

fusese secretar. M-am pomenii 
capul meu, invitându-mă | 

tat de ziarişti, ŞI mai CU se; 

ful nostru cu renume; Pe 
organizată de Medrea, « 
refuz, tinând şi să văd ce e 
era comandată pentru ora. 
meniul, să împodobeaseă 
când câte o înghiţitură de bă 
Erau vreo 25 de persoane, zia 
şi profesorul Petrovici. Mi s 
pe profesor în dreapta mea, i 
de minune, până la terminare 
Medrea, care se afumase b 
mine, în onoarea mea s-a dat 
gieze de-mi crăpa obrazul d 
făcând o gafă la care nu mă 
Borşa de care sunt sigur că ă 
de curând, are să-mi în 

atunci, domnule profesor, am să 
Nu mă aşteptam la o asemenea. 
i profesorul Petrovici = deo; 
Mal ca între cer şi pământ 


Cal Troian Intra Muros | 374 


bilitate şi scuze mâna profesorul cu expr 

imediat localul. După mine profesorul ȘI toţi cei E aveam, EBA 

zaseră masa au venit a doua zi să se scuze de cele i -e Rioşeanu. Dup, 

Medrea la beţie nu şi-a dat seama de gafă ȘI Fe săi dea oam 

moment nu am vrut să mai dau ochii cu pam cerând 

aud de el. Era în primăvara anului 1942, p me Lucruri 

primit un telefon urgent, ca la ora 8 seara să mă | cord în multe probi 

ență la Mareșal. Nu cerusem eu. Generalul, d facă contrariul. Îi Gei 

de pe front cu mâna dreaptă lipsă, invalid d mişcarea legionară Ga 
cat că este dorința Mareșalului ca să mă Vadă, Bg «rau mulţi din cei Ge 
punctual ca la armată. Pregătit pentru aceasi furi ce nu prea aVUs 

fost cu zece minute mai înainte în biroul şefi ie nişte elemente tim 

mi-a făcut o impresie foarte frumoasă ca om. in cântece şi-şi făceau 

În timp ce discutam cu el, au venit doi mii dine. furturi Şi Crime; 
urgentă. La ora 8 fix, Mareșalul a deschis se vor îndrepta, dar ră 

cu care avusese discuţia în cabinet. La cerer expunerea ce am făcut-o 

cu audiență urgentă, le-a răspuns: „Oricât dea cerut să fii chemat ime 

mele cu care veniţi, rămân pentru mâine atâtor neplăceri, să-mi dau 
stabilit. Părinte Borșa, dumneata poftim Aţi stăruit să rămân Şi am, 
brat și m-a condus până în fața biroului să intoarce spre bine. Nusţi. î 
spațioasă, cu balcon către Piaţa Victoriei cele petrecute ulterior, cu. p 
invitându-mă să ocup loc în faţa lui. Ap dumitale, cu toate actele de 
Mareșulul, începând de când l-a cunoscut pe Co Când am plecat pentru în 
întâlnirile lor de la Predeal şi discuţiile au DI mearpăcumineşiare 
Admiraţia lui pentru acest om, care-și 1 du-l cu toată conducerea 
expunerea unor probleme programatice se aj să mi se facă reproşuri de Oamenii 
gândea și din care se vedea toată grija pi ni pentru totala lipsă de demn 
cu ridicare a poporului pe o treaptă săvârşite, Am crezut că, fine 
Prin el a cunoscut ceea ce vrea să reali, cine ştie de cine, la acte mec 
lui de a mărturisi că încă nu e pregătit omul acesta se putea. OI 
punerea ce mi-a făcut-o de a lua frâiele legionară. EI era Comand 
lui. „L-am admirat și l-am iubit pent pe calea cea bună, ÎL iubi 
L-am plâns când a murit şi așa cum £ scala mei eram la curent 
când am cunoscut pe Sima, că a -a fac îi Pi n 
lui, tot așa de sincer, și de curat la suflet. | n - în câteva rânduri. Av 
pe fiul meu, rugându-l să-mi dea a „ Morogaru, ca fiind e 


strâns cu ama 


i 


MA: 


A] 


i, 
k 


Cal Troian Intra Muros | 376 
ionare. acuzați şi de trădare. Informaţiile mel 
Fraj un om stimat, fusesei alături de Codreanu în 
lase! î 
consimțământul pentru extormiiald m-am O pu ) 
rile, amenințând că, dacă va săvârşi acest act, v 
leaăturile cu el şi cu oamenii lui. Te-au ținu 
moment prielnic ca să te omoare, când 
Madaearu, care a fost o ruşine pentru neamul 
nastere unor derbedei care să asasineze pe cel. 
al Țării, cu renume mondial. Ai scăpat print 
împrejurări prielnice. Nu eram în ţară, dar să f 
Rioșianu, care a putut să manevreze scăparea d 
rebeliunea aşa cum o cunoşti. Nu eram stră 
la cale şi am luat măsuri din vreme ca să împi 
Mareșalul mi-a vorbit mult şi fără întrerur 
întrebe: „Mă menţin încă pe poziţia mea ei 
reorganizarea Legiunii cu oameni cu 
Codreanu. Dumneata ce ai de gând să faci? 
cu mine. Te voi face vicepreşedinte al Con 
Să strângi rândurile elementelor de onoa 
treabă.” Nu mă aşteptasem la asemenea propu 
încurcat şi nici nu-mi surâdea ceea ce mă | 
urmă, am găsit soluţia: „Domnule Ma 
conştiinţă mă face să vă dau următorul răspi 
război cu rușii. Se spune că este Războ 
nismului dărâmător de biserici şi 
creştine. Găsesc că este de datoria aşa ci 
Spania, de ce să lipsesc din războiul pe care î 
Nu vreau să fiu socotit un laş şi un dez i 
socotesc eu pe toți fugarii peste hotare, care 
rând să-şi pună capul la adăpost. De aceea v; 
a ordona să fiu trimis pe front în calit mi 
trupele ce luptă, pe cât timp cred > 
inapoia, vă stau la dispoziţie aşa cum 
oprit până acuma să nu iei parte la ri 
„Am cerut în scris în două rânduri. 


în Spania, erai ultimul supraviețuitor, şi ăn 


mobilizat, atât eu, ga, E. 


până acum nici un, 

telefon şi a chem, 

dant... E la mine. 

țerea ca voluntar pe $ » 

imediat. „lată că s-a 

vei fi descentrat să 

cat. Eram cam abăt 

negru: războiul. Trei 

jiftul ca să cobor, acest 

ieşit Mareșalul cu s 

cabinetului, pusă poate 

ordinele lui, de aceea nu 

invitat să cobor cu ei, 

zis: „Îmi dai voie săsţi p 

politicos. Trebuia de la 

când nu O cunoscusem şi 

cunosc pe onorata doamn 
neavoastră din Predeal cu o, 
torirea victoriei legionă 

automobil. „Cu bine!” mi-a zi 

spre casă, repetam numai dacă 

tra străin de discuţiile avute e Ie 
informat de omul lui. Se petrecu 
de care Mareșalul nu ştia? H 

intr-o seară la locuinţa lui di 
și omorât de un polițist însărein 
propagandă legionară. Nu era exe 
ci polițistul nu a fost decăt tai 
libertate. Cazul era aproape rec 
inainte, Iar la înmormântare, | 
i o facă după obiceiul legic 
seriului în oroapă, cu salut se înt 
polițiști îmbrăcați civil au tras și 
dată lumea să se culce la pămân 
*Qlonară, Și culmea, ICă trita 


Cal Troian Intra Muros | 278 


Apoi lemionarii erau urmă 
lucru mie, socotit abatere, erau arestați, Luera. 
porta Mareşalului de măsurile ce luasi 


Ţ 


partea preşedinţiei. 


lui şi nu ră 
de Interne?, € 


Acestea îmi A i când n 
după despărțire. Aveam îndoieli în inimă şi am 


asupra hotărârii mele grăbite. Războiul, frontu 
rință şi mizerii. Apoi superiorii Vor ști să apr 
sau se vor purta ca nişte brute cu gându 
legionari pieriseră trimişi în prima linie, Cu 
făcut toate pregătirile, lăsând pe fiul meu e 


cI ml 


acum student la Drept, cap de familie, dând inste 


are să facă. Am anunțat pe Dănulescu şi pe g 
hotărârea cu plecarea mea pe front. După d 
telegramă din partea Marelui Stat-Major. 
Compania a II-a Sanitară, fiind mobilizat e 
rezervă preot, urmărind să mă prezint imediat 
front unde voi fi repartizat, Prezentându-mă | 
Sanitară, am fost repartizat la ambulanțe 

află în Crimeea în apropiere de Feudosia 
de trimitere cu toate actele necesare. S-a 
atunci să am o furunculoză foarte dureri 
medicul militar, m-a luat în tratament, 
bagajul făcut cu cele ce-i trebuiesc unui 

pus la reverenda pe care o îmbrăcas 

copiii mei la gară, luându-mi rămas-bun, : 
avea să mă ducă la Odessa, distanță mare, 
întrerupere de drum, popasuri, masă la can 
cazarme, Am lăsat copiilor ca solda mea să 
București. Mareșalul, când a dat ordi 

a specilicat că să fiu concentrat la cer 

mei mă puteau socoti trimis ca pedea 

atare, deși la Compania a Il-a Sanitară 

lui colonel Ulieru că plec voluntar pe front 
toria cu trenul era anevoioasă şi cu stă 
numai trenuri militare, A trebuit să rămi 


je îmi făcuse o impresie bun; 


zi 
pi 


] 


hinuiau sufletul când mă înapoia 


nu mi-a Părut rău, e 

opera şi portul h = d 
Nicolaev, Când cu gâţe L 
am ajuns după n i ) 
se afla Comanda 

incărcat cu făină, 

brutăria Diviziei a 

al brutăriei s-a pornit ș 

a rămas țintuit pe un scaun 

de el. până şi femeile desi 

du-l de pantaloni, de mag. 
rămas scârbit de această. 

de case aşezate pe ov 
ambulanța, unde am prez 

tere pe front şi repartiţia 

după nume. Am luat mas 
trupei într-o scurtă cuvântai 
tecutul meu. Am răspuns. 


inlocuiam sărea în sus 

nici o clipă. Şi-a făcut 
cunoștință de ordinul de tri 
ce-i prezentasem, îi întocmes 


cat. De la început satul ace: 

te predispunea la melaneo 
femeilor aduceau ceva din 

şita stepă, care aşterneau a 

bam cu majorul. Era un o 

Putna, locuieşte la Focşani 
cunoscut la laşi pe Corneliu Co 
cra prieten cu șeful şi înseri 

Ul la el. Din comitetul de | 
bani mişcarea Şi nu erau pu 

loți medici, în majoritate tiner 
lnerii aceştia ce jeşiseră în 
cântând, marşuri şi cântec 


1 


' 380 
Cal Troian Intra Muros | 


i face mare plăcere să-i ascult... Nu aveam n; 
eră . refacere, în urmă luptelor de . 
vedere imeea. În luptele crâncene date în 
nm i udat ŞI un comandant legionar ] 
. d educaţie fizică care a cerut lui Ani 
trimis voluntar în război. A luptat vite) ești 
utorizaţie soţiei să aducă mortul în țară, punându 
de avion. Profesorul lon Dobre AA BASI MOaNRR 
cu o viaţă plină de monotonie ŞI plictiseală, 
trupei şi luam parte la exerciţii. Intr-o clădire f 
inființat o capelă, unde oficiam slujbe religioa 
si doi soldaţi cu şcoala de cântăreţi, la ca! 
ardoare şi populația civilă. Pe unde trecusem 
biserici distruse, la Simferopol, la Feudosia 
luției ruseşti din 1917, credința ortodoxă a fi 
ericile dărâmate. Câţiva bătrâni şi femei 
aducându-și aminte de cântările religioase ş 
şi prin casele lor. Pe la începutul lui octombrii 
divizie. însoțit de un jandarm, s-a prezen at | 
mandat de arestare pentru mine, emis de. 
Bucureşti. Căpătase concediu şi ordin de 
mea cu însoţire la tribunal, ceea ce a 
diviziei să mă trateze fără nici o cruțare, A 
mine şi nu cunoşteam cauzele ce au dus Îi 
cat şi dus la Bucureşti în închisoarea tEibi 


n 


Se 
la Sevasto] 


tate, protes 


întâlnit pe Mihai Jorjoie, comandant leg 
ce venea de pe front, pe care l-am ru 
și pe Radu Budişteanu, să le explice p 
apărării. Cu această ocazie Jorjoie a lui 
ce mă conducea, pe care le-a dat 
inchisoare, a doua zi mi s-a com 
pentru articolul apărut în Liber 
Codrului” care citind inițialele di 
Legiunea şi Căpitanul, împreună i 


din acest ținut şi e 
tului a făcut 
prezentat ca. 
ținut să-l fi 


X 


1 Preotion Dumitrescu. 

Mi aaa orșa 
cabană când divizia se 
să. intrând din nou în 

Curiozitate, generalul 
pitalei. Apoi Gicu, fiul 
clare că el este autorul 
underea, iar eu să fiu pus 
at o declaraţie ca să o aibă 
a mai mulți avocaţi: Radu 

Decebal Codreanu, Ica 
W Constant au alergat la Ică 

să comunice Mareşalului, 
“Tratat omeneşte, după şase zile 
area făcută de Budişteanu și 
ând-o în scris, după ce fusese 
apul. Tribunalul a dat sentința 
'oturi și am fost pus în libertate, 
iune. Mihai Jorjoaie îmi lăsase 
n prietenii mei vechi. Venise 
umit de Sima, directorul Tele- 
ic în care se specializase, aşa 
ce am petrecut alături de 
să-l văd la Odessa. Aici am 
. Vlad cu familia, fostul 
lăudabilă. Alexianu, guver- 
directorul general al fermelor 
ios. Când conducătorul sta- 
stă regiune, Vlad i-a fost 
„şi la masă Mareşalul a 
mâna. L-am vizitat cu 
pte. Soţia îi născuse al 
ele Odeta. Când am ajuns 
ntru trecerea în Caucaz. 


38] 
asta a trebuit să fiu ridieaț de 
pregătea să treacă pe la 
luptă. După 0 zi a venit 
Pălăngeanu „care era pre 
meu, care voia să facă. 
poeziei, pentru care îşi as 
în libertate. Procurg 
la dosar. S-au îns 
Budișteanu,  Alexan 
Spirescu şi alții, 
Antonescu, au pus 
anunțând Şi pe gej 
s-a judecat pre 
Constant Decebal € 
corectată de mini 
de achitare cu 1 
dar faptul mi-a a 
adresa lui la Qd 
într-o permisie. 
foanelor, ea ingi 
că la înapoierea 
copiii mei Vreo. 
aflat că e în oraş. 
prefect de Rm. 


natorul Trans 


> 


răniților ce murea În Site mi escu-Borsa 
În afară de ocupația di i y e 

de la divizie Mi SE dau 
locurile cele mai pr 
Ohbservase aceasta. 
moarte, trecând p 
atacuri pe neaşte 
din prima Linie, 
colonelul. Zolteri 


tra Muros | 38: 


Cal Troian In 
se docil tite divizie Nu aveam decât un autocam 
sură cu cai a majorului în care 1 ținean tovărăşi 
meargă incet pentru a Supravi 
Numai spre seară majorul mă trimitea înainte e 
aranja în localitatea ce ne era fixată ca 
încartiruirea. Am reuşit să trecem noaptea, pe 
mării Azov. Cu o zi înainte fusese un bombarda 
unde se făcea îmbarcarea pentru trecerea în Cau 
oăsit moartea mai multi ostaşi şi colonelul, com 
i Când făceau încartiruirea, de multe. 
vam nici o casă. Puneam ordonanța să-mi 
dormeam cu el pe paie. In cele din urmă, dup 
nopți, învingând o mulțime de pericole şi obstacol 
ne aşezăm în Gostagaevskaja, o comună mai ră 
şcoală s-a amenajat spitalul ambulanței, ca 
mult cu suferinzi. Răniți mai puţini, că nu in 
Soldaţi din trupă se dedau la furturi de pri 
suferi aceste acte şi aduceam la cunoştinţă 
severitatea lui, îi bătea crunt pe vinovaţi, | 
oarecare ură din partea unor ofițeri ce făceau. 
cu soldaţii, cărora le admiteau asemenea faţ 
prea lungă, divizia a intrat în luptă şi ca Să fi 
front, ne-am mutat în Natuhaewskaja, la VE 
munţii Caucaz, unde ne-am stabilit. 
Novorosisk, port la mare, Anapskaja Şi în 
Anapa pe litoralul Mării Negre. De acu 
morți şi răniţi. Ambulanţa plină. Făcuse 
Gostagaevskaja. Înființasem o capelă ort 
din senin un fost preot de pe vremea ţ 
încredințat păstorirea credincioşilor pun; 


cap de ocupat, 
regiment, 
ormântări în 
rima linie de luptă. 
Xpus pericolelor de 
partizani, care dau 
apoi să intru în focul 
U intenționat făcute de 
expus morții ŞIR Diviziei, ca să fiu 
numai de ordonan E camionul, însoţit Stă 
a : nt cu un grup de soldați, 
ca O PAZĂ Mi ei era generalul Caracaş. 
După NUI ra Zolter. Ura de moarte 
pe legionari Gă cu atât mai mult pe mine. 
Era evreu bOtBZĂ nului și Anul Nou a fosto 
distracție ce neă iață. Pe lângă slujbele reli- 
aioase cu Lit rel ci că niciodată în viața 
mea nu am sufletului în adâncurile 
credinței, până ituit de un vârstnic ce 
fusese dirija serviciile, fie botezuri, 
cununii său Înă femei şi bărbați cân- 
tau cu lacrii toare era reînvierea cre- 
dinței. Organi e, jocuri, căpriță, sorcovă, 
i omâni şi fete cu tineri cau- 
erminarea Liturghiei, la care 
e aia credință, fete tinere 
că de braţ cu rugămintea: 
Batiuska d „oale 
E ial i altfel, cam teatru este tot ce 
pi C să i la bani. Locuiam în aceeaşi 
fac preol ervă Milozi, om la vreo 48 de 


tea trebuia să 


tru a 


regiment. 


IC] 


căluşarii, CU] 
cazieni. MIS 
asista şi tine 
când veneau 


necesare cultului. La Natuhaewskajă, Came m bun, plin de glume, cu haz, 
- i â an), Care er ” i ca 
am înființat o şcoală, destul de mare, Ţ a moscusem în Bucureşti, 
de credincioşi cu odoare și icoane ce h Je SU otenent în rezervă. Cu ei mă 
de teatri și fostul a di Mi: şi pe far negre şi amărăciunile 
e teatru și pe fostul teren din mai 68 în: ina 4ă.se faca 


cunoștea puţin că acolo fusese o 


vieţii. £ 
temelie, am făcut cimitirul morț 


cal Troian Intra Muros | 384 


i şi chef în lormă, Stăteam cu mată 
Mă înapoiam lârziu spre locuința m 
aprinse, nerespectând camuflajul 
cântec, râset şi ehiote. M-a revoltat acest lucru 
că femeile făceau şi pe spioanele şi comunicau la pi 
aflau. Am intrat la ei, facând observaţii. Un locotei 
zistenţă — Stegei la origine neamţ de prin părţii 
fiind cu chef, a început să ma apostrofeze, secunda 
ral. Am dat ordin ordonanţei să camulleze feresti 
chicoteau cu răsete Coca Ce mai rău m-a supărat, 
obrăznicise cu totul, ceea ce m-a făcut să-i aplie 
Neamţul a sărit la mine să mă duc cu el la comani 
man local. Eram în subzistenţa germană şi aveam $ 
dant de ordine în localitate, Am plecat cu el 
spună ofițerului neamţ ceea ce vrea el, fără pre 
Cam în ceartă cu el, i-am răspuns tot în limba 
du-i ce vină are. Ofiţerul neamţ a dispărut văză 
sublocotenentul, îndrăznind să pună mâna pei 
aplicat două palme. Vrând să scoată revolve 
mai dat două, şi cu ordonanța l-am dezarmat, 
dat arma comandantului lui, un căpitan, Fapte 
cate la divizie, deocamdată fără urmare, 
sublocotenenţi tineri, la un chef cu femei, în i 
jucându-se cu pistoalele, unul dintre ei a sl 
camaradul său, omorându-l pe loc. Făcându 
cor, în faţa trupei am înfierat cazul provocat 
ce se fac la subzistență, cu ce mi s-a întâ 
se fura din hrana soldaţilor ca să dea femei 
acestea au ajuns la Divizie, dar au tăcut căci. 
se simțeau cu musca pe căciulă, În a doua ji 
rie 1943, mi-a venit schimbul din țară, 
fiu demobilizat. Boia, comandantul 
făcându-mi formalităţile de lăsare la » 
Vceasta a determinat pe Zolter să mă € 
!trând în biroul lui, a început să-mi 
„uldat, „Acesta nu este tonul cu care tre 


o pelrecere cu [eme 
Milozi la o parolă 
alături, cu luminile 


JOC, 


domnule colonel 
pus pe masă 0 hă 
primele se refere 
ulumele două ca 
orului, la Care ar 
nu, scurt Și da, d 
intrebat, „Eu cred 
minte.” M-a tri 
or un locotene 
un epal în grad, dag; 
dat pe mâna căp 
procurorul ce y 
erău propăgă 
dosar de trimi Ti 
am pornit la 6 
toate măsuri 
spate săvâri 
dându-i apoi 
doi din a 0 
îndeplinească i 
ofițeri am păr) 
cra Curtea 
mă judece N 
vele, În drum. 
m-a ținut întăi 
depus în 
Dormean 
casem de la ă 
dădeau Chi) 
avusese Î 


u-Borşa 
noi” Mi-a 
răspund imediat, 
am făcut pe front, 
er şi lovirea inferi- 
linii răutăcioase, cu 
ă o declaraţie?” m-a 
„Am să te învăţ eu 
e pe front, Ca însoţi- 
“merg decât însoţit de 
veam dreptate şi m-a 

:, Care m-a condus la 
lare, Acuzele principale 
mi s-a întocmit un 
. În acest timp, 
„unde mi-am luat 
unele execuții pe la 
uiţi ca legionari, 
front. Bănuiam pe 
fuseseră puşi să-și 
> de drum însoțit de doi 
nă la Krasnodar, unde 
ide pe front ce avea să 
arestare. Lipseau moti- 
te unde colonelul 
nodar am fost 
erau doi ofițeri. 
e jos, De când ple- 
ăduchi şi de râie, ce-mi 
poiam de la procesul ce 
a”, în drum spre 


k cu doi căpitani 
Crimeea = teii ei 
avocaţi ndea Divizia a X-a 


tari pe [LO mi-au luat 
și am dat 2 | mi-au răspuns 
declarații stare. Ei nu 
că ei DU B 


Cal Troian Intra Muros | 386 


o pot face, deşi sunt presiuni în cazul meu. Vom mi 
camdată. Mă prinsese oboseala şi într-o dimine 


mai târziu. Cei doi ofițeri dispăruseră. Pe sală a 


aur soldat, care-şi pregătea ranița. Intrebându-l ce. 


mi-a răspuns că tot personalul a părăsit Krasnod 


chetat în cursul nopții tot şi au dispărut nu se ştie u 


şi el ultimul, căci ruşii au respins armata română 
oraşul să fie recucerit cel mai târziu într-o oră, 
Am pornit pe străzile Krasnodarului, în căutarea 
care să pot pleca. Norocul mi-a ajutat că am dat p 
care au binevoit ca să mă ia, deşi erau îne 
română de pe front, a început să dea înapoi, nen 
iar la Cotul Donului generalul Lascăr s-a p 
divizie — sau corp de armată întreagă. — Ace 
la ei, şi că se produc defecţiuni pe tot frontul. ] 
luat de ruşi imediat după plecarea mea. Pe. 
artilerie, chesoane. tancuri, învălmăşeală mar 
dine. După vreo douăzeci de kilometri nem 
care eu aveam de mers, m-au dat jos. Artera 
trebuia să merg către Anapa fusese întreruptă c 
buit să ocolesc pe jos prin nişte sate, cu nor 
umezeală şi zloată. Dormind noaptea prin 1 
mizerie, cu nemți, români, femei, copii, pe. 
paturi, promiscuitate oribilă. Intrasem şi înt 
Foamea și abundența sucurilor gastrice îmi 
dat Dumnezeu să prind un tren care să mă 
Nu mai vorbesc de mizeria ce era în va 
colcăiau și fumul de cărbune, căci vagoani 
sobe cu cărbuni, care mi-au produs atâta ră 
am tot vomat. Norocul meu că am dat de u 
mea care mi-a luat geamantanul, după cobo 
însoțit până la Natuhaiwskaja unde era am 
mis să procure ceva material de tâmplă 
reușise. Când m-a văzut majorul meu, 
să-mi vină în ajutor. M-a instalat la 
mai mică, cu toate îngrijirile mec 


comunicat, după ei 

si că are Sa-l 

j-a cerut să mă 
execute ordinul. Zo! 
mal departe pe front. 
dat în primire căp 

s-a răspuns că stăm 

la un popas făcut 
murise preotul Comă n 
de mine. Dimineaţa 
jocului, ca să văd m 
intr-un bombarda 

uşa să intre 1n Came 

să mă lovească Şi pe m 
bagajul şi ordonanța 
nici ziua şi nici noapt 
recomanda toată aten 
pe drum, dar nu erai 

toți ofițerii în ordinea 
oradele inferioare cu 
am fost informaţi că 1 
divizie ca să discute ei 
activitate pe front Şi 


gerea trupelor germane 


Aşa-zisele înfrângeri 
din nord nu sunt decâi 
contraofensivă. S-a d 
unde s-au ţinut cuvântă 
Hitler are o armă Secre 
va uimi întreaga lun 
nemţii, atrăgând ate 


intrebe ce am discutat. / 


primit imediat, poftindu 
totul de când am pleca! 
cu tot ce s-a petrecut 


colonelul Zolter căruia 


Cal Troian Intra Muros | 388 


ore să-l trimiţi în țară demobilizat” „Am înțele 


Lă: 
Mi-a întins mâna prieteneşte şi a doua zi, cu. nai 
trimis unde pe un planor cu avion german; am up 


lăsat la Kerci în Crimeea. Am privit de sus le 
înaintasem cu ambulanța când întâlnisem un adey 
cu morți, sute de tunuri, tancuri, chesoane, avii 0 
maşini, camioane produse de nemți în înainta 


puteai circula pe şosele trebuind să ocoleşti ae 


unui război crâncen şi sălbatic. Acum întregul 
nemții aveau să plătească scump. La Kerci am apu 
vagoane direct pentru România, dar cu întârzi 
locomotive. Cam vreo trei zile mi-a trebuit. 
Bucureşti, având norocul ca de la laşi să călă 
Eram frânt de oboseală când am intrat în 
bucurie că scăpasem, şi de aceste primejdii, 
casa mea cu copiii, că puteam face o baie bun: 
pofta inimii și vin bun. Văzusem pivnițele. lu 
Anapa şi viile înconjurătoare pe spaliere. | 
toate hrubele subterane, galerii imense, în e 
cu zăcătoarele de vinuri, diferite sorturi şi vec 
tasem, până la şampanie. Vinuri tari cu o aron 
jeam după el. Era singurul lucru care îmi fă 
gândeam prin ce trecusem, dar nu ca cel. 
Caucaz, totuși un vin bun, au trimis să-mi . 
Garoflid care erau lângă locuința mea şi am ti 
până către seară când a venit la mine Aghii 

cum dracu' aflase că mă înapoiasem de pi 
de vin am prelungit discuția până mai târzii 
bătăi în geam şi la ușă. A doua zi era 25 n 

ziua de naștere a feciorului meu cel mare, € 

i era în anul II la Drept. Discutasem în re 
cum să-l sărbătorim. Am întrebat cine | 
„Deschide, e poliția”. Eram încă în ur 
deschis, intrând în casă un tânăr, cea 

circa de poliţie de care se ch 
însoțeau, ne-au spus că suntem aresta 


însoțim la CS 
jegionar: A ascult 
venea să-l iau între 
singur om? Nu-ţi d 
de pe front, nu vez 
gri adele şi nu-mi 
iră unui ţâne obraz 
răzlăuanu a chemat 
fectura poliției expli 
pe respectivul agre 
facă exces de zel şi 
fie transformată în! 
ătile aflaseră deci d 
mă aresteze. Se mai f 
de arest şi preotul 
relatiile politice, ale L 
f, dat găzduire, ascunz 
moarte, căruia 1-a mujlo 
doua zi la Compania 
militară, deşi conform or 
ordinul definitiv de lă 
picat că, înainte de a-m 
prezint la Marele Stat-W 
fon lui Pantazi, la Ministei 


(at situația, începând Cu sea! 


asemenea procedare. „Di 
pe la mine.” Mi s-a dă 
pe la Marele Stat-Majo 
numai că au vrut să mă 
tatea mea pe front, acum 
când am discutat eu Pan 
să fiu lăsat în pace. Din 
lurile mele au fost spu 
a munci pentru 0 Via 
năruit. Nu mă voi n 
care m-a cuprins O $ 


Cal Troian Intra Muros | 390 


lupta dintre om și om dintre Par Ug)e politice și di vreti SO 
dat totdeauna pentru ambiţii de stăpânire, jaf și acapa „ colonelul SD 
bunuri lăsând în urmă miloane de milioane de mp, 
religia creștină, având ca mare învățătură iubire, 
oameni, nu a putut aduce liniştire, ci din contră și m 
măcel în lume. Nu mai era cazul să mă mai prezint M 
lui Antonescu cum îi făgăduisem, Am închis în suf 
toată durerea şi am pus capăt amestecului în politiei 
ziua judecării procesului preotului Boldeanu am fi 
martor, unde m-am întâlnit cu Mihalache, citat ca şi 
povestit că-i este recunosc ător lui Boldeanu, care E 
nu fie arestat de legionari, căci s-ar afla acuma pri 
de la Jilava. Ştia de asemenea și de intervenția mea, Îi 
a fi arestat de Sima, în care am arătat relațiile ce fugesi 
noi în favoarea lui Codreanu, pentru care îmi u 
toată inima. Mihalache a fost audiat ca martor 
luând apărarea lui Boldeanu, Îmi făcusem pl 
răspund în depoziția mea ca martor, fixându-mă | 
creştină şi am răspuns: „Sunt preot și duh 
Boldeanu. Dacă aș fi fost în locul lui, aş fi pro 
Când la un duhovnic vine cineva să-şi mărturisi 
fie că e un criminal, hoț, spărgător şi jefuitor, 
interzis prin canoane să divulge secretul mă sir, 
dezlegare de păcate şi să ajute pe cel ce a venit. 
iască, Pe baza legii creştine, chiar dacă un Crin 
închisoare şi a alergat la preot, mărturisind și 6 
lui, acesta este obligat să-l adăpostească, să-l a 
păcătuit, să-l sfătuiască spre bine, apoi să-i dea 
va crede, sfătuindu-l să se pocăiască. Și nu-i 4 
îngăduit să divulge sau să-l dea pe mâna po 
în plata Domnului. De aceea socotesc că pre 
are nici o vină, Procurorul s-a uitat la MINE 
asta vă învață biserica?” „Dacă mi-aţi 
vreme, v-a aduce canoanele şi cărțile Sfi 
au acest conținut, Boldeanu a fost co 
detenție și depus, ca vinovat de drept ce 


„urme la n B08) 


„cj mat PEGORIAI 
mult, căci dă 
supă ultimul Contra 
cca că deținute 
„ Ghinea Sa 
Marti neri, Cel Vizita 
uința unuia dintre e 
ra un plan into 
n, amestecat eu i 
eptându-se a do 
de nu-i. Boldeanu 
ni automobil, POrRINĂ BĂI 
rcapiu, i-au dat Bani di 


0 


Dunăre să treacă în C 
ma. Gardianul dezme 
Fiind seara, întuneric, Ia d 
! numărul casei, de de 
lut informa precis, A 
iu. Dna Boldeanu a ră 
îrziu, decăzută Şi 1 p 
evenind, din S0$ia an 
mantă a unor evrei Ce O nt eți 
beţie — aproape ol pe | 


iu moştenit nici din pă 
Vâţat bine, au fost la Ai 
nuncii își au rostul lor, 
din invățămintele tree 
“ucație folositoare pent 


intra Muros | 392 


Cal Troian 
Imi luasem din 


Evitam de-a mal avea vreun amesi 
cu discuţii despre reorga 


cinste ŞI corectitudine. 


mire 
legionarilor 


Mă ver 
Radu Budişteanu, la masă la Vi 


la Capşa invitaţi de Dănuleseu. i 
u temei, deşi eram în tim 
unele lipsuri, şi bombardamente, Frontul n 
germane şi române erau respinse pe tot loc 
seră totul, trebuind ca Germania să intervăn 
peninsula Balcanică, în Albania, cât. 


pohuce. șa 


Ciorogaru, 
Noveanu. Pe 
anumite petrecen € 


ră 


atât în 
Africa. fortele nemţeşti întinzându-se pe 


armată s-a diminuat. Pe frontul de răs 
fuseră trimise s-au făcut de râs, arma 
lupte. America şi Anglia inzestraseră ar 
mentul modern, iar aviația americană b 
milă peste totul distrugând oraşe, sate ş 
civilă. Înfrângere totală şi dezastru. 
Gheorghe, băiatul meu cel mare m-a 
să-şi facă stagiul militar ca voluntar, 
îndemnul meu, făcuse şcoala de şoferi aute 
*43, intervenind pe lângă Marele Stat: 
voluntar în şcoala de ofiţeri tehnici 
timp de război, o durată cu termen redu 
carnetului de şofer. De acum începe al 
şi voi da urmare în alte capitole. Vo 
Poate că da, căci nu am încă Sigu 

şi de ce se va întâmpla cu ţara noa: 
soţia mea, am scris aceste file din d 
citiți când nu voi mai fi eu, spre a. 
pericolele şi necazurile de care a 

din viaţă tatăl vostru şi soţul tău, A 

am fost ahtiat să strâng avuţii. ) 

am fost captat de puterea lui. Voi mi 
vor rămâne să luaţi câte ceva ca ar 

sar lui Muţi. Când vă veţi ! 


leam numai cu anumiţi prieten 


qosarul şi citiți, 

invățăminte de vi 
voştri şi nepoții, | 
ce suferințe a 

păzuințe, ce le: 
vrecând prin prin 
sentru ei serisul 


„ntru odihna sufletul 


să mă ierte, de pă 


Am Scris e 


Epilog 


]. Actiuni politice în țară 


În urma celor întâmplate nu mai voi 


mersul Mişcării Legionare. Luasem hotărâ 
face parte din rândurile acestor oameni. Er 
doreau să parvină, dar şi elemente de 
punctele de vedere. Oameni curați la s 
nutrit sentimente curate față de patria pe 
toată inima şi gândurile lor curate penti 
aceştia mă mai vedeam din când în când ş 
altuia părerile, căci mai existau între noi 
tenie. Între aceştia pe plan minor socotea 
comandant legionar, fost şef al județului, 
cu o cultură superioară. Prin taberele le; 


de mare corectitudine. De aceea când, pi 


venit la mine un curier ca să-l 
Bucureștii Noi, unde aveam să-l i 
Dorea neapărat să mă vadă. Ştiam 
damnare mare şi era plecat din țară. [ 
mirarea că el se află aici, ba încă 
drum că losif conduce, din ordi 

nirea a fost plină de bucurie. Am observ 
un costum elegant. Vorbea degajat, dar 
că a stat mult prin lugoslavia = pi 

şi că a primit ordin de la Coma 

şi mă roagă să lucrăm împ 
spunându-i că eu ştiam că acum G 
Radu Mironovici şi că are aj 


de Comandant, eu: 

A cam auzit de as 

pasă, eu voi veni lâi 

spusese Iosif. „Dai 

de telefon şi adresa.* 

bună de vreme, în care 

nestingherit de nimeni. $ 

Ploieşti Dobrescu, d spri | 

mele, o femeie care ; 

Fusese căsătorită cu 

tul poliției Capitalei. 

ment cu confort de lu 

Avea maşina €i şi adminis 

le aducea venituri destul 

pe picior mare. Era un s 

putut face această alianță 
Viitorul avea să clari 

De la început fusese lă 


părea că acesta, aflând de conlu 
care măsură, a încercat o alt 


Balănescu, un intrus, ca 
lact cu profesorul Găvăni 
enume, mai ales în mis 
încredințează conducere 
Şiun comunicat în acest sens 
4 profesorului, m-am dus 
de bine și sănătate şi am gă 
Care ne-a aruncat nişte priv 
Amestec în rândurile legior 
Chica (M itu) făcut coma 
pleca în Anglia — prin | 
lefănescu Mosor, care ej 
îbrică de aţă „Lanț” pe | 

Sese făcuţ director gene 
ese numit di 


ntra Muros | 396 

şi la Sibiu. In ultima peria : utilă st o 
3 , + valoare intelect ă 

u “Mironovici ŞIa 

| astral rezervă toti 

;cescu, Care NAGEE 


Cal Troian ] 


atât în Bucureşti, cât 


făcea mari afaceri cu fermele din Transnistria, 


| se dăduse terenuri imense, diferite agini 
ricultură în stil mare. Făcea şi politică, lucri 
ea, prietenie intimă şi vizite reciprog | i 
amândoi ŞI cu Ştefănescu, care îi invita la el, și DE uiprieten: După această 
schimbe sistemul de organizare a Legiunii. Să doi comandanţi: M - 
primă unitate organizatorică, cuib. Care duce oma Simion, vechi Şi Cred 
autorităților, a activităţii clandestine şi arest în concluzie, ultin 
activi, prin organizarea în lant, adică de la gi și putin mal inainte 
noscându-se între ei decât doi câte doi, ordineli Moruzov prin Si ami 


din timp în timp fiind mai greu de d DN „rusă de Ştefănescu 
«cu cu Costea losif, ca 


în Anglia şi alte ță 
mâna lor. u 


facă ag 
cu Iosif Cost 


om în om ŞI 
sistem l-a comunicat Costea şi lui Mironoviei, ca fi 
rit de el şi mai eficace: Ceea ce a făcut pe N 
accepte pentru un timp. 

Costea mă rugase să 
armată, cu un nume mai cunoscut, Zicea 
contactul cu armata, de unde se putea inforn 
lucruri ce domnește. Cunoscusem bine, prin ] 
care îl vizitase adesea, pe generalul Radu C 
mare erou, viteaz în războiul din Rusia, 
blindată. Nu mi-a fost greu să-i cer O În 
locuința mea din Călărași, unde i-am | 
vor şi nu m-am interesat niciodată ce disc 
era şi o altă persoană care se amesteca în a 
de Fier. Soţia lui Costea îl târâse în casele 
şeful Siguranţei Statului, în vizite Şi. 
aceasta avea legături mai vechi cu Sigure 
Interne din care Pichi Vasiliu dăduse oa! 
novici, ce avea domiciliu obligatoriu 
Capitală, iar în provincie numai cu 
cu Costea fusese făcută cu tâlc. Impreu 
lui Mitu Chica, erau invitaţii lui Șt 
plat ca, într-o seară, Costea şi soția să 
maşina, invitându-l ca împreună cu 
eten al lui unde sunt invitaţi. Mir 


ti 

(ilor pentru mareșalul Antene 

i dă 
rai întâmplat cu procesul fi 
interzisă şi lovirea. 


E 


aporal adus cu mandat, 
m prezentat la proces. * 
rescu, Budişteanu care n 
%upat la Braşov, ceruse amă 
Mecâm. Imi era teamă de 
le, audierea martorului era 
E» dar tot mă temeani 
"neti ce formau completu 


el ant ve „uitată Ratele 


Cal Troian Intra Muros | 398 


o condamnare. De aceea când s-au retras în delib | 
că în caz de condamnare ar putea să mă aresteze pe DE uiti din țară 
lui Spirescu să-şi dea părerea, dacă nu ar fi mai bine să : i noi 
loc. Atmosfera cu ce se petrecea pe front era din zi | A cent A căzută 
proastă. M-am înțeles cu Ică, ca după darea sentințe î Î „Rostock undeis 

la restaurantul Roşianu. Când a venit mi-a comunicat, î “ e orală Cupă 4 

că am fost condamnat, dar mă achitaseră. Ne-am bucu Lefier, coma Bulă al 
ună de acest succes. Procurorul militar făcuse ape măi incazarmaţi 
degradarea mea în cadrele armatei. Termenul a fost fix E usându-le Pătragală 
prin mai 1946. Eram la Bălceşti şi am fost citat cu ma F srbători. Strângală 
că mai fuseseră termene, dar citaţiile nu m-au g; ) 

fiind stabilit la țară. De data aceasta a venit în 

catul Bartolomeu Livezeanu care pe frontul din Și 

săvârşise un mare act de eroism, fiindu-i ucis | î Î ; formarea de taberi 
luat el comanda respingând în luptă grea inamicul. Pei | isinschi, Vică Neg 
mare act de bravură fusese înaintat la gradul de că a Miusescră cazaţi întie 
locotent — şi decorat cu Mihai Viteazul cu sp ăpă Și chenwaldii TAI 
lot de pământ în apropiere de Snagov. Era n 


lui pe piept. Aşa a apărut la proces în Trib | rmat înal lui Sima la Berj 


pre 


din cinci colonei. Audiat ca inculpat, am arăta! i e d iccentuau. Erau mulți 
nat să lovesc pe inferiorul sublocotenent, că acesti ură fără rost. Puteau rămă 
nu a respectat regulile de camuflajul luminii, mai â i A tisitunul, îmi scapă nume 
purtarea obraznică. În încheiere am cerut: „Dacă ac E oarcă și a plecat de la 
mine este o dezonoare în rândul armatei şi. | 
parte din rândurile ei, eu care am cerut să fiu tri a d nnou drumul spre Germa 
voluntar, care am iubit armata, am stima ai UA tiraşcu l-a învinuit de spi 
sufletul, atunci vă rog să mă degradaţi şi să ies di numele celor ce 
„Asta o să vedem noi”, a răspuns GOlOREI “poliție legionară, închizâ 
Livezeanu a făcut o apărare cum nu mă â am |i cel venit, ca să divulge a 
şi la trecutul meu. Rezultatul a fost cu ae 4 zbinarea. Macedonenii $ 
voturi. Toţi cei cinci colonei, când au Si bitraşcu aflând, procede 
să-mi strângă mâna cu căldură şi să mă SE su format două tabere, Gej 
Livezeanu. Deşi o vreme de mari lipst N im Sima, crau bătuţi zi da 
Barțolomaena jan sabii RR (biznice suferinte, Pătraşc 
Mitică, ce avea o dugheană cu Vii „TE care a prins rca 
coşniţele de prin țară, unde ne-am cins! Ina Silion, fosta logodni 


Cal Troian Intra Muros | 400 
a, şi se afla încă din 1939 la Berlin 


omorâse pe Duc 
la radio pentru limb 


p 


a română, pe motivul că la 
descoperiți nişte complotiști care aveau să-l omo 
schingiuirile se soldaseră şi cu câțiva morți, 
Faptele săvârşite erau o abatere gravă. O poliție. 
în stat. Autorităţile germane au luat măsuri. Sim: 
Roma. Lăsase vorbă că va cere 0 audieță la N 


numai că audiența nu a avut loc — el lăudânsu-se m 


vorbit cu Mussolini, minciună goală — din contră, 
cererea nemților, l-au expediat sub pază la E 
munceau la Rostock au fost ridicaţi şi trimişi în 
Buchenwaldt şi Dachau. Fruntaşilor legionari 
impus domiciliu obligatoriu, păziți într-o. 
Berlinului. Aveau să rămână în această situație, 
prăbuşirea lui Hitler. ai 
Până la internarea în lagăr, când se t 
multă libertate, Sima era pornit tot spre crime 
mine pe oricine era împotriva lui. Avea cev 
gele lui şi-i da mare satisfacție săvârşirea 
suferi pe Dragomir Jilava, care-l ataca pe 
săvârşite. De aceea şi-a pus în gând să 
chemat la el pe Dumitru Groza-Mitică, Con 
muncitoresc să-i dea instrucţiuni cum să-l a 
După mai multe discuţii asupra modul 
ajuns la o soluție, care să-i scoată de sub 
şi se duceau adesea să facă plajă şi b 
Berlinului, ape destul de adânci pe care 6 
cum Dragomir nu ştia să înoate, pe Mo 
Groza să-l ducă în larg şi, neobservi 
înecându-l. La început, Groza s-a înv 
Comandantului sau „Comandir-ului” 
apropiaţi de ai lui să-i zică, dar nu şi-a P 
motiv pentru care a căzut în dize | 
neînţelegeri, ba chiar potrivnic lui S 
ce primise, şi s-a reîntors în țară, 


afla şi preotu 
mulțime de aci 
afla la Sofia, în 
Dunăre în sus pâ 
care învinuia 
care ei suferă acun 
preamărind pe 
Venind vremea a! 
pluteau pe apă, | 
puntea vasului şi n 
aruncat peste bor 
vat lipsa, au adus | 
s-au mai înapoiat 
nimic. Pentru acea 
Berlin, a fost făcut 
tru merite excepționi 
de râs. Preot asasin $ 
alţii, răninduzi. De at 
un asemenea preot. 
primeşte înfrângeri 
Cine ştie ce-i mai ti 
poate fi salvatorul sii 
în aplicare armele 
căci legionarii au fo 
Sima form 
preşedinte al min 
fruntașii legionari. | 
grandomanie. Î s-au. 
prăbuşirii. A trimis 
lângă Viena să facă, 


ralul lon Gheorghe 


aupra căruia îşi i 
Inmite paraşutişti 
eeionari care să | 


Cal Troian Intra Muros | 402 


zice românul. A trimis pe Pătraşcu cu alți treisp e 
şi au fost parașutați în țară. II făcuse comandan 
Legiunii. Având bani mulţi la dispoziție, să doba 
Mironovici, să strângă rândurile legionare şi. s 
luptă. Lucrurile nu mergeau însă după gândul | U 
apoi o echipă sub comanda lui Eugen Teodor 
mică, cum îl porecleau legionarii — ca să înființe 
informaţii legionare S.I.L., serviciu de spion 
i-au lăsat din avioane cu paraşutele pe teritoriu 
A însărcinat pe preotul Palaghiţă să 
mişcării legionare, trimițându-l pe altă cale 
Londra, ca să tipărească cartea în româneşte 
făcut Palaghiţă. A scris şi a tipărit un volum na 
tat, în afară de istoricul Legiunii, obiectiv, şi 
ticăloşiile şi crimele lui Sima, ca, după un an. 
să fie omorât în mod misterios. 
Se produc neînţelegeri între membrii 
de la Viena. Corneliu Georgescu, în calitate 
Comandant al Bunei Vestiri, îşi asumă răsp 
organizaţiei legionare, cerând lui Sima să-şi 
nelegiuirile săvârșite și să se retragă de la « 
Georgescu a plecat cu o maşină, în 
care erau oameni de-ai lui Sima, ca să f 
făceau exerciţii legionarii ce urmau să fie. 
mai înapoiat. Cei doi, întorcându-se, au po 
Georgescu a intrat unde era cazarmame 
da de urmă, cu toate că l-au căutat peste. 
şcoala, căci se apropiau ruşii. Poate o 
patrulă rusă, că am auzit împușcături, « 
cadavru. După vreo doi ani, s-a dest 
îngropat, după ce fusese împușcat din 
în spatele cazarmei. Asasinii erau cei d 
pârașutați o dată cu Pătraşcu, pu 
români, era și unul care a fost lăsat la Brașă 
il tie Radu Budişteanu, care Sa amoi 
Budișteanu, o avocată, ardeleaneă. de 


motive de pelozie 


de falsul ofițer re 
Abia după o săpt 


la Roma, fost seg) 
Alecu Constant mi 


datoria față de pai 

unde cu greutate 

mâinile ruşilor, Î 

evadarea, ducându- 

lucruri se petreceau 

după ce mareşalul 

cu Ică, după form 

alianță cu armata sov 

de acum alături de R 

unul dintre conducăto 

Sima şi hotărâse, înfii 

duind - îngust la minte, e 

late. Astfel, trimite an pe 

legionari care luptau a 

tra frate, căci luptele d 

lost date mai mult de 

Viena, nu a fost încă 

4lmite ca legionarii, 

drmata română, să 

p cutie cu Sima, arătă 

ri i 

te în E avea acul N 

Vând e] 0 dă Ne 

3% să gând. Nu-l în 
CI un rost, d 


Mase i 
%5e studiile la Facul 


Cal Troian Intra Muros TU“ 


ultimul an când a fost chemat la Ministerul, P 
părăsise studiile şi avea acum să le termine, De i 
şi a acceptat să fie trimis la Milano cu maşin 
având şi doi însoțitori. După multe peripeții, 
tări şi dezbinări în talia, Mussolini se mutase. 
vat de nemți din toate primejdiile, la Milanc 
popas scurt la marginea unui lac din mur 
povestesc aşa cum mi s-a spus şi mie de alţii 
ispitit să facă o baie. Când a ieşit, trei indiv 
cerut să le predea banii ce are, scotocind. 
maşină. Revoltat de această faptă, îndrăzneţ, Bu 
opunerea lui a dus imediat la împuşcare și a răm 


. . . - . Ya 8 ia. 
Celor ce-l însoțeau nu le-au făcut nimic şi nici jefu 


nu a avut loc. Vestea aşa a fost dată, că motis 

jefuirea, ca să nu se dea naştere la nici o băn 

Sima se va putea vreodată dezvinovăţi de to 

apasă pe capul lui. Germania a capitulat, înf 

armatele aliate. Guvernul-fantomă a luat « 

citor, răspândindu-se la toată lumea. Unii. 

Spania sau cu americanii în zona ocupată 

Alţii şi-au luat drumul spre alte locuri, 

America de Nord, de Sud, Australia. 
Legionarii fugari, dezmeteciţi din ] 

imprăştiat în toată lumea. Din spicuirea unor 

gazete, dau aici câteva: Pe locul unde a 

Majalahonda, din Spania, Gârneaţă a 

refugiaţi, hotărând să ridice o cruce-moni 

mănăstire ortodoxă. La solemnitate Sima ! 

cat în Noua Zeelandă, în interes de se 

nu se ştie. Poate vechea ocupaţie de spic 

ciul cui?... Gârneaţă cu Papanace s-au 

spune că au trecut la catolicism. Oa 

Corneliu Codreanu? Viorel Trifa a a 

ortodocşi din America, cerut de 

Patriarhia Română. A făcut prozeli 

Stânicel. E finanţat şi de principesa | 


Î 


jnfiinţând o mănăs 
este cea Mal ADH 
având legături 
boierească din Mal 
noscut, în ciuda 
Fapta comandantu 
mat din fruntaşi 


Gă 


Miinchen, căzânduzi, Î 

ziare, a tipărit şi răş 

s-a petrecut, din ord 

executat aşa cum a Î0 

cutarea ordinului pe 

răspunzător. cu capul 

Madrid, unde ar fi dei 

din belşug pe mormâni 

pe cine adăpostesc, şi-ar fac 

lasinschi cu soția şi fiul lor, S-a 

tea legionară. Poate ş 

1940 şi recunoaşte Vino 
Toţi s-au căpătui 

femei străine, au copi 

intreprinderi. comer 

familiile şi de copiii p 

e fie de binel, 


3. O discuţie cu | 


Horaţiu Comăni 
în lin Transilvan 
i, pe la Preşed 
"Sal luj Sima, care 


dinar € 


Cal Troian Intra Muros | 406 


transilvăneni, a venit într-una din zile la mine să-i 


Cunoştea bine pe Maniu, de care a fost ehe 


du- -i să strângă rândurile legionare şi să facă 
riere în Partidul Naţional-Țărănesc, ca sub 

apărate acum de primejdia ce-i amenința, căci 
dut. Legionarii vor fi persecutați, şi el îşi ia a 
adăpostească, ca membrii ai partidului pe care 

„Am venit la dumneavoastră, mi-a spus 
cer părerea în această acţiune pe care am Înci 
dumneavoastră acceptaţi să fiți alături de no 
făcut cerere mulți dintre legionarii de elită. Înț 
fruntașii cunoscuţi ca principali activişti sunt € 
de asuprire ce vor urma şi pe aceştia dl. Maniu u 
Are siguranță că va veni la putere.” 

„Dragă Comănici, găsesc că acțiunea î 


o împrospătare, o altoire în rândurile Naţio 
să aibă mai multă încredere, căci în trecu 
dezamăgit de oamenii lui. În ce mă | 


care m-am fixat.” 

„Da, dar dumneavoastră, părinte; 
trecut cunoscut de legionari şi vă buc 
şi consideraţie. Ceea ce a făcut Sima nu ap; 
stimei pe care v-o acordă toţi legiona i cin 
de a veni lângă noi ar aduce multe ele 


i A pi Acte E 0 E io N i ra 0 Pier e 


ea 


„Da. A 
singură dată Y; 
întrevedere. ŞI 
Popovici şi de 

„Du din 1 
urări numai de 
hotărârea ce am. 

Trecuse o 
pici, care activa | 
lare la Maniu şi 

iuanu Agh 
Naţional-Tărănese, 
orice oră, Că a Ve 
ducă la o întrevede 
tat invitaţia. În da 
Maniu cu domnu 


conducător al Parti 
latură, chiar Şi exag 
preot la Borşa, oar 
„domnule protopop 


despre legăturile ] 
mare onoare, iubito 
4 putut să se înțe 
Problemele politiee 
cerea în țară a regel 
incheiat eu şeful Le 
“ceea, apoi multe dis 
tri de prietenie eu 
Cum el, Man 
Martor, i-a luat apă 
Prin colonelul Dumi 


Cal Troian Intra Muros | 408 


mai condamnat şi pe alți mulți fruntaşi legionari, ca 


omorâţi. Timp de două ore mi-a vorbit Maniu lucruri de & 


am mai povestit la vremea când au avut loc şi I4 e 

Căpitan. Nu apucasem să-i răspund nimic şi am plecat 
ca a doua zi să mă duc iarăși în continuarea discu 
că acum era ora de întâlnire cu o altă persoană, 7 
așteptase în anticameră şi tot el m-a dus şi a do 
aceasta discuţia a durat patru ore, urmată de cev; 
rachie şi vin ardelenesc, produse la ferma lui Mani 
sora lui. Nu era căsătorit. Se considera om cu o m 
superioară şi lumea, partizanii îi spuneau „Catolic 
aceasta Maniu a început să-mi explice de pregă 
ce le are pentru o viitoare guvernare. 

„Dragul meu, în legăturile cu țările- prie 
asigurări că vom veni la putere în coaliţie cu so 
număr de participare, deocamdată, va fi după ap 
În câteva rânduri, Barbu Ştirbei, a se controla. 
numele, trimis de noi la Ancara, a purtat discuţii 
prietenii noştri, mai cu seamă de la Londra, 
asigurări că vom fi impuşi în faţa aliaților, e 
politică chemată să guverneze. Avem asigurări | 
demne de toată încrederea că nu vom fi lăsaţi la 
cu introducerea comunismului. Am pus pe Ho 
indemne pe legionari a se înscrie în partidul 
vremuri grele şi vreau să vă iau sub aripile me 
veţi vrea să rămâneţi în partidul meu, bine. De 
când veţi crede de cuviință. Am o datorie 
conștiința. Din respectul ce l-am acordat 
i-am acordat toată consideraţia mea de org 
formarea de caractere pline de cinste şi. [29] 
iubire de țară, am primit la cererea. lui, 1 
spunându-mi, bănuia probabil că are să fit 
Maniu, eu nu ştiu cât am să mai 
Mişcarea Legionară, Partidul „Totul pe 
Fier, ca să fiţi tutorele ei în lipsa BIȘAN di 
Htudinea de mare român.” 


„Aveţi | 
Cunose cuprin 
care ne îndemna, 
lecţia dumneavoi 

_» TOBIR de 


intra în țară. Împr 
comunişti, noi ami 
dezastrul ce s-ar 


o dată mai veche, 
apropierea mea tot 
Mă frământa 


am scris numai es 
laturi, Maniu dând ca 
Căpitanului, de care. 
Afara] pe CaÂg Vo! 


comunist, “învă 
Caucaz. O dată ce. 
instaura sigur un reg 

de trecere, Primejdia ce 
%upra lui şi a tuturor 
Puteam spune lui Mă 
vea în Anglia. Omu 
Victimă credinței lui, 


„Domnule preş 
VOastră ; 


Cal Troian Intra Muros Ă E: A 


laş, un fricos care caută adăpost. Mi-a plăcut riatul Evreilo Ă 
înfrunt cu tot curajul primejdiile, să nu fiu un dezert în adăposti 
asum eu singur răspunderea faptelor mele. lată mot si-a adus sot 
fac să rămân în rezervă. Vă făgăduiesc însă că af pornit “Ale 
curaţi din ceea ce se abate asupra capului nost Bucureştii 
voi veni, de ne-om mai vedea.” | să ajungem | 
Nu se aştepta la un asemenea răspuns Militară dE BR 
ne-am despărțit. Gheorghe. La. 
Ne-am 
Leca a plecat 
făcut. Nu se pu 


Mareşalul Antonescu a fost înfrânt 
cuceresc România. Înaintează fără ca arm 
opună rezistenţă şi se retrage în debandadă. | 
Antonescu a cerut armistițiu cu duceri 
refuzat, cerându-se capitulare necondițion 
Mareșalul prezentându-se la Palat, unde 
gândindu-se la situaţia grea în care se afla Ţe făcut şi s0GOWBliă 
ca să fie arestat, ceea ce de fapt i se şi pregătisi s-ar întâmpla II 
el, Ică, Alexianu şi daţi în paza unui grup de CON sprijin. Tu AR 
a alcătuit un guvern din generali cu Sănăte 
socialiști cu comuniști, care a putut trata 


cine să vă poarte 
aprobând atitudi 

alt capitol peste € 
venit şeful de post 
bilele purtând semnu 
că am predat şi eu 


împreună lupta contra naziștilor. AC 
imediat, dând totuşi răgaz de trei zile 
retragă din Țară. Dar, în loc de retrage 
rezistență și atac al trupelor germane 


la Băişoara, până 
* unde am luat 


> Colonel. avă 
i , î » Având si 
puse un bombardament intens, interve “aseră din Bue 


de data aceasta contra trupelor ge 


Cal Troian Intra Muros | 412 


În patru zile cât am rămas la Sibiu am întâln 

egionari, 
n sa peste legionari, pus de Sima. Gusti Bic 
dea la fugă. Nici eu, nici Isăceanu nu intenții 
refugiu. Gândul nostru era să stăm o bucată de vre 
până se vor limpezi lucrurile şi cum în Sibiu nu pui 
multă vreme, ne-am hotărât să ne adăpostim î 
munții Sibiului. Trecând cu o căruță cu cai pri 
aşezări în regiunea de munte cu peisaje minune 
de sănătate, femei şi fete frumoase în costumele 
farmec în cântec şi joc, prin Poiana Sibiului, 
ma comună de pe munte, la Jina, ca după do 


puteau adăposti şi în timp de iarnă, având leg; 
aprovizionare cu alimente, ţigări, ziare, din c 
aflam tot ce ne interesa. Apoi gazda noast 
renumit, având un grajd cu o văcuţă cu lap 
îngrăşat, ne făgăduia că o să o ducem bine, 
fiind hotărât să rămână şi el pe munte toată i 
o casă frumuşică în Jina, unde locuiau 
dezertase în Moldova din armată când î 
tare isteață. Ei veneau pe rând cu calul să 
ream. Când venea băiatul, bătrânul îi sp 
ruginitura aia de puşcă. Vezi că e în fânar $ 
dreapta. Curăţ-o bine şi te du poate 
Pleacă şi nu veni cu mâna goală.” Ne po 
lui de vânător. Fusese la vânătoare cu 
şi cu Carol, pe vârfuri de munți, pe di 
munți până la Novaci-Gorj și la cabanele 
Impușcase un cocoş de munte, pe 
de rege şi fusese răsplătit. 
ăsfoiam ziarele, care ne soseau CU $ 
să ne aducă aprovizionarea. Ne mai 
nostru — un om bun cu care colindam 
cărările cele mai bune, în cazul că jand 
dacă vom fi puşi sub urmărire — ca! 


unii cu gândul emigrației. Preotul Când 


e 03ă e Ma e 


PS 


pui atat m lamă m aveai read orei aie ap a ia e 


va 


— ACE 

* II 
Ş 
Si 


a lui, adăpost net 
Alexianu, Radu Leg 
damnaţi la moarte, | 
fuseseră purtaţi | 
executați, Mareșalul d 
adresat executorilor: — 
inainte de a! 
pedeapsa la mu 
damnat la 25 a 
ziare, ceea ce m-a 
tatona terenul, dacă 
mis pe fiul bătrân 
pe la Cuca să verb 
a dus bine la îndep 
sit, venea pe munte di 
atragă în ispită. Se) 
„prinde-mă”, alerga 
chemând: „găseşte 
Sau fugind pe pantă î 
desi de brad, făcă 
cauţi prin ascunziş 
incăput pe labele 
tata”. Obosea repe 
“Tam ceva mai sprinter 
Am coborât de. 
Apoi la Jina. De data. 


“U soția. Din discutia Av 


tară. Era însoţit de doi 
In Banat să-i caute 

Y alt nume, alesese Bă 
* angajeze ca luerătăi 
Ata fusesem căutat de 
Mă despart de el, y 
Părăsesc, Am apuc: 
Povestit, Mi-am văzut 
Maptea, ducându-r 


Cal Troian Intra Muros | ai 


o săptămână, l-am rugat să meargă la Bucureşti să! 
fiii mei ca Să afle cum se prezintă situația. sl 


Era cam prin 15 noiembrie, când a venit în 
Bucureşti şi mi-a comunicat Beştea că numai în 
am fost căutat acasă de un evreu ce se inse 


patriotice însoțit de câțiva tovarăşi, că băieţii mei 


părere să mă înapoiez în Cap! 
iesc cu ei, ci lao gazdă oarecare ŞI că va veni fee 


TV. cu un camarad de al lui, prietenul Boncea, cu o m 


să mă ridice. (zi 
Îmi lăsasem părul mare şi mustață st 

moşneag, purtând şi ochelari, care mai mascau 

mea. Numai în cazul când mi s-ar fi cerut legitimaţia, 

fi fost recunoscut. “gh 
Au venit cu maşina, ei îmbrăcați milită 

orice bănuială şi am plecat prin Curtea de Ari 

Bucureşti, trăgând deocamdată la doctorul Cio 

l-am găsit acasă. A fost surprins de apariţia me 

i-am spus, am tot rătăcit pe creste de munte 

sosesc la tine. Tu mă poţi informa asupră SI 

da un sfat de ce pot face. Nu te supăra Că ar 

„La mine nu poţi să stai. Nu am avut 

informez asupra atitudinii adoptate de mine, | 

şi tu ca unul cu care am avut de pătimit de pe. 

Nu ştiu dacă ai să fii de părere. Citeşte di 

mine şi publicată în ziarul „România Ă 

ziarul şi am citit declarația lui de desolida 

Legionară, socotindu-se el şi cu elimi 

din organizaţie de Horia Sima, dând în zi 

eliminare semnat de Sima, luat din ziă 

licat în 1940. În ziar mai erau două 

darizare, date de Dumitrescu-Zăpadă şi 

„aşa că eu sunt la adăpost deocamda 

ascund nici măcar o noapte. Rămâi 

după masă, du-te şi tu unde poţi”. 

meu bun şi avea dreptate. 


tală, dar deocamdată să 1 


a ai mp sedea A MAN 


Am te 
bucuros săi f 
Soția Şi SOacI 
Avea 0 lOCUinI 
clădiri pe str. Jus 
or. Eu cu Aghiuli 
pat bun, masă bul 


neam cu el. A tre 
guvern cu generali 
un oarecare rol, a 

de partid, acum. 
oamenii lor între 
Tăzluoanu avea cură 
afla dacă eram urmă 
sprijinul ce mi-a aco) 
că vizita pe care 
bănuit, am hotărât să 
arestări de legionari. 
Înii mei, Răducanu 
Soacra şi doi copii. 
bucătărie cu tot. Se 
anului 1943 la mine 
dormeam câte o noapt 
iea o cameră mobil 


de aproape. Iliuţă mă lu 


Mazda 
moro 
lise 


a început a fi băn 
vase cu chiriaşul. 
i N mă lăsa să dorm 
atei de infide 
la mea, fie la unul 
Suranţă. Mi Sea it 
În, Răducan 
Negăte, Puseseră col 
hp. cu examene la] 
Tept, 


îî..: 


Cal Troian Intra Muros | ale 


Croitorul Toma, care îmbogăţindu-se în! explice; De acuma 
şi contracte de echipament pentru armată, cu pări insă: OUR 
de pâine pe strada Suhaia şi pe care a dat-o lui denţial că Z 
pentru care acesta să-i plătească anual, în rate, o sun nume de legionari fi | 
Dinu Șerbănescu mi-a propus să merg la. 4 de ruşi, apoi d d E 
camere şi-mi va aranja el oarecare situație, Propi cu un genera 
la timp şi m-am şi mutat la el. Dinu Şerbănes nene Gică pe cât 
nobil ce-l îndemna să facă bine şi să ajute ne înțelegem cu. 


necaz, era originar din județul Olt. Com 
unde-şi trăgea numele. 

Îl cunoscusem mai de mult. Era în s 
sacrificii pentru mine, deşi părinţii cu oarecal 
eră, vânduseră la țară totul şi se aflau acum îi 


orija lui şi acum îi mai căzusem şi eu pe cap. | 


care s-a gândit, dând şi oarecare mită, a | 
legitimaţie în regulă pe un nume fals. 
Circumscripţiei de poliție s-a învoit, şi cu 
datele date mi-a dat un buletin de identi 
Suhaia, având ocupaţia de achizitor de cereal 
în serviciul lui Șerbănescu. Avea personal d 
de pâine și-l ajutam cum puteam. Aveam, 

şi bani de cheltuială, plus că la el mă găs: 
ranță şi puteam ţine şi contactul cu fami 
teni vechi pe Dumitrescu-Zăpadă şi pe G 
dăduseră declarație împreună cu Cior 


parte din rândurile legionare şi nu am avut Di 


când au venit însoţiţi de fiul meu ca să m 
mă descopereau în ascunzişul meu şi 

eu câte-o vizită, Zăpadă făcându-mă 
proteja dacă-l voi ajuta într-un anumit Se 
angajat. Știam de la Berlin în 1940, că 

că ar fi în serviciul de spionaj al S 
părăsească Germania şi probabil că se 
Savin cunoșteam bine Mişcarea Lu 
răspuns lui Zăpadă că nu m-aş preta 
asigurându-mă că nu de asta este 


tând, ceva infor 
nu spusesem lui 
Savin, el locuia. 
„Pleacă de acoli 
pot spune mai n 
Dinu ce mi s-a comun 
colț cu Suhaia eră 
priveam pe fereastră în 
a apărut un camion: 
pe strada Suhaia. Di 
că s-au oprit la el, 
care mi i-a dat, Spu 
caută. Du-te unde po 

Nu știam în€o 
că fuseseră depistate. 
umblat pe străzi € 
arestare, ci de fapt 
Siberia, cum se auz 
ridicau și pe cei ei 
Pe simplul motiv că. 
"fară şi nu ştiau nici. 
a mii, la muncă 
Cădească din nou tot 
Dn Tot umblând m 

sură cu doi cop 

damnat de Antone 
rug 0 A Ri 

nță ȘI, dup dC 


Cal Troian Intra Muros 


pună la dispoziţie una din cele două camere e 


ici unde am sta 
dar ea, fiind ocupată cu serviciul, nu putea s 


acasă şi ai. $ 


de-ale mâncării. Lăsa copiii, căci erau mici, la 


cu casa, pleca la muncă — serviciu de mune 
şi-i lua seara când le pregătea şi masa. j 
Ş 


M-am oferit să o ajut cât pot cu ces 
aceasta nu-mi inspira siguranță. După două zi 


dimineaţă și l-am căutat pe Tache Savin la A 


Director era un neam de-al lui Pete 


aveau o vilă la Moreni și unul, şi altul. Mă 


putea ei să mă adăpostească la vilele lor. 

O.R.A.T. ca să mă sfătuiesc cu Savin. El 

mers la el, ci am urcat la locuinţa lui, e 

clădire, cum am mai spus. Soţia lui, Mimi, 

din Ardeal, cu numele schimbat prin € 

necazuri. Nu s-a arătat surprinsă. Îi spus 

amenințat să cad în mâinile ruşilor. Se bue! 

„Nene Gică, aici eşti în siguranţă. Servitoa 

O mut și te ascund acolo. O aranjez eu cum 

nu te mai poate găsi. Câteva zile îţi voi trim 

vom fi cu toţii, căci de s-ar ivi ceva, a 

cameră, Zăpadă vine des pe aici şi ar tri 

el. Savin mi-a povestit de față cu soția. 

să mă dea pe mâna rușilor indicânduele. 

Și-a luat angajamentul ca să-l înduplei 
sat în pace, ba chiar să mă protejeze, di 

maţii pe care le vom inventa noi, ca 

mentul ce și l-a luat faţă de N.KJ 

O seară, Zăpadă apărând pe neaşteptai 

Savin, acesta spunându-i că întâlni 

la masă, M-am prefăcut că nu-l bă 

intâmplarea din Suhaia. „Păi bine n 

ce nu ai venit imediat la mine?” 

cut prin gând. Eram așa de zăp 

m-am dus la un prieten de-al mei 


cu ruşii. Poat 
lucrez, care. 
socoteala, îndei 
Zăpadă, nu mă. 


intâlnirea cu copiii, 
el. Observasem ei 
care seara le aştern 
pleca să le ducă ei 
dăm și noi câte ce 
prim-ministru, de le 
patizant legionar şi al 
sau despre legionari 
totuși, tot spionând,. 
afle că mişcarea legio 
cărui urmă se pie 
numele şi din ord 
lănase Rădulescu, 
Simion, de negăsit.. 
urmăriți, au fost lua 


nemulțumit de mini 
inchiriat o cameră. m 
intors de pe front, 
"upte, la Academia C 
mai mult, Iorgu S 
timp din anturajul 
iclivi, încetaseră u 
n primăvara lui ă 
in Craiova, învățându=si 
Ocuinţa, Ocupase o. 


drepturile, Și-a găsi 


Cal Troian Intra Muros | 420 


tatea unui macedonean, unde s-a mutat, aştep pe: 
şi soţia cu copilul, un băiat, cuminte şi de o inteligenj 
rugat ca până îi vine soția pot să stau cu el, ceea ce 
intâlnind pe Gheorghe Vlad — cel ce fusese direi toi 
din Transnist căpat de sub urmărire, găsind un e 
malul lacului Herăstrău şi o casă acolo, s-a muti 
rată de el şi s-a apucat de grădinărie. „Hai măs, to 
degeaba, veniti amândoi să munciți cu mine la gi; 
şi despuiaţi Ja soare, cu sapa în mână, nimeni 
igați şi voi o pâine ca să aveți ce mâne 

Şi astfel am început cu Imbrescu să | 
Mâncam la Vlad, beam lapte proaspăt de la o x 
adusese și pe care el o mulgea. Mai şi vinde 
să-l vadă pe inginerul agronom Vlad cum mun | 
câteva ori a venit şi poetul Crevedia. Mâncam d | mame de copii după 
dormeam cu Imbrescu. Puteam merge şi acasă. Zi i uncri serioase în ve 
ra că nu vom mai avea necazuri şi mă asigura că pol : Drăguță, atentă 
acuma cu copiii. Ne invita adesea la masă sau. : 
din discuţii să mai afle câte ceva. „Priete 
cunoaște”. Nu puteam să nu recunosc din to 
ajutorul ce-mi acordaseră în această perioadă 
Tăzlăuanu, Răducanu, Dinu Șerbănescu, Savin, | 
timp şi pe Zăpadă care-și schimbase oarecum atit 
fiu mult noscător. A căzut guvernul Răr 
ziția lui îndârjită, punând armata să tragă 
Palatului, soldată cu morți și răniți. Comun! 
Rădescu a fugit din ţară, lăsând locul unui g 
Popular, cu Petru Groza preşedinte la Co 
ghiu-Dej, Teohari Georgescu, Ana Pauker 
părea că nu se mai fac arestări şi m-am mul 
Cât am stat la Imbrescu, fusesem invitaţi 
era socotit ca proprietar al caselor întă 
soția lui moartă, la pomană, cum Zi 
îimbelșugată. Locuia la etaj cu fiica lui, 
emotivă, bolnavă de T.B.C. Avea o € 
chirie unei fete la care ţineau mult p 


Maria Sehneii e; 
Închiriase Cameră 
tul asigurat de 

ei. Tatăl er eră 
Schneider, au 
patru copil: un | 
fiica cea Mal Mm 

şi a doua oară de 


ȘI CU Oarecăre la 
vârsta de 28 ani. | 
drag de ea şi de at 

ani mai tânără față 
general aveam păreri 


strângere de mână, ] 
vânzătoare într-o tut 
Hlantropia, în locul u 
pentru o sumă modestă, 
dină-restaurant, unde 
Debit ca să cumpăr ţipă 
In vară şi-i plăcea = 

Si im cunoscut pe so 

SI bila PCA. şi ea t 


lâneşti- Argeş, unde ai 
ind + i 


ATI tara ve Meter 


ășit, rugând-o să 
dus-o să-mi vadă fi 
Clații intime până j 
d a duce viaţa Î 

<nit ca şi soția 


âm 


Sara îj căzuse cu d 


vând în vedere deose 


Cal Troian Intra Wuro 
la început Muţi, că- mi suna mai frumos), dacă 
lon să nu o faci cu altul, Să vii la mine căi 
iubesc.” Ne-am hotărât acum pe timp frumi 
țară să-mi cunoască şi părinţii eu locurile me 


şi de Gicu, feciorul meu, care terminase cu mi 


examen şi era ofițer sublocotenent de rezer 
Zăpadă, dacă puteam să mă duc la țară, 
dându-mi asigurări pe răspunderea lui, aşa a 
ştiu dacă am stat mai mult de trei zile când la” 
ieşit jandarmii în cale, eare, cu toate demons 
spus că ei au încă ordinul de urmărire, care n 
mandat şi că sunt siliţi să mă aresteze. Le-a! 
doua zi ca să le arăt că am acasă ordinul prir 
urmărirea: „Altfel credeți că aş fi venit eu 
gata în mâinile voastre!” 


nopții am şters-o. M-a dus băiatul meu. 
Milcoiu în șoseaua Rm. Vâlcea-Bucure 


cu părinţii şi feciorii mei, căci fiind vacar 
bilind să spună jandarmilor că am fost 
București. Am spus lui Zăpadă şi lui Sa: 
jandarmii şi că am lăsat-o pe viitoarea me 
părinţii mei bătrâni şi suferinzi. Înainte di 
obiceiul vechi al moldovenilor, Muţi mă p 
ce locuiau acum în Bucureşti, veniţi de 
am luat masa împreună. Tatăl, Rudolf, 
haz, iubitor de o ţuică și un pahar de vi 
oară, prima soție murise, cu tanti Maria 
acut impresie bună. Un om de viaţă. | 
ȘI sora ei ce locuiau pe str. Gh. Lazăr, 
Ghiveciu = dna şi domnul erau oameni 
plăcea să mănânce bine și să bea. | 
București colonelului de Stat-Major. Mane: 
tatălui ei, tanti Eliza, cum îi zicea, , 
am cunoscut şi pe sora cea mare | 


Aşa Că 

acum sing) 
Nicolae Pătrai 
reorganizeze 
Mironovici 


prin Obor, ca 
de fotbal, 


chiar contra intenţ 
nizaţia să fie ună s 
Simiog cu cal 3 


minte ca un şari 
legătură cu che i 
de activitatea. lui 
Pătraşcu nu se prea 
autoritățile nu mal 
Mă simţi 
ma mult la pate Îi 
wzită. M-am ridi 
ue. mai mult tânăr, 
Sunt bolnay,* Vi 
ŞI legitimaţia: 


san la dispo 
intr-o discuţie. 


Cal Troian Intra Muros | 424 


Tovarăşul ministru, Teohari Georgescu, m-a 
sez de situația d-tale, dacă mai slujeşti ca pre 
preoții erau favorizați, protejați de p atriarh Şi că d voie să părăsez 
nu prea se făceau arestări, aşa că am răspuns oa stea cu El MR 
„După canoanele bisericeşti, preotul care nu ofi ază | listă tot ce dorea 
timp de o lună este socotit ca îndepărtat. Vi că se duc tratati 
obligat ca să fac slujbă bisericească, pentru a n fac parte şi eu, pent 
harul”. M-a mai întrebat de copii, de familie, de e aceştia să nu mai. 
întâmpin ceva. A plecat spunându-mi că ne vom ma guvernului. Apoi. 
A doua zi, am primit un telefon de la In zaţiile politice adr 

ruga că, dacă mă simt mai bine, să mă întâlne Frontul Partidul Plu 
magazinul alimentar Dragomir, la ora 10. Gândean Se da timp de gând 
aresta şi mă chemau în apropiere ca arestare; | minister Şi organizi 
spectacol. Mă aştepta la locul fixat. 3 mite condiţii. de 

Noveanu, P.P. Pana 
tovarăşului ministru. Aveţi două adeverințe. d du-mă şi pe mine. 
de urmărirea dumneavoastră şi a d-lui Radu Mi Când eram ani 
ordin la toate autorităţile din ţară să înceteze urmăj luam în discuţie punct Inc! 
vedeți pe d. Mironovici, îi daţi şi d-lui adeveri "ţa Toţi cădeau de acord. 
ştiu de el nimic pe unde se află. Poate a. itescu, scos din la 

Onu, Andrei Enescu 

Odată, chemat la Inti ] 

însărcinarea tovarăşului ministru de Interne 1 incredere în buna-cred 


legătură cu e 
L-am găsit pe P 


se adevereşte de noi, că se ridică ordinu 
preotului lon Dumitrescu-Borşa şi se buc 

de toată libertatea. Am comunicat aceasta. 
din țară. Semnat. Inspector general al $ 


Mă bucuram că acum puteam fără nici o te 


Bălcești. După două zile mi s-a comuni 
acasă că vor trimite maşina să mă ducă pân 
alt telefon din partea lui Petrovici să-i j 
mașina ca să vedem pe cineva. Erau 
vechi comunist care urma să ocupe po 
Siguranței. Mi-au explicat pe drum că 

cu Nicolae Pătrașcu care se află dear 
gătoriu într-o vilă a lor de pe aleea 


mă socotesc ca făcând 
am mai activat din 19 
Angajament, aş refuză 
Pune în postura de aj 
impul la Interne cu? 
dăduse liste de toai 

Vi din Frăţiile de E 
Mii de nume. 

Pătraşcu puses 
“Omandamentele şii 
cu numele tuturora, € 
Ta unul din pur 
Stotit cap dizolvar 


“Cal Troian Intra Muros | 426 


cu cei ce pe ascuns ar vrea să mai lucreze. Puţini m 


cu Radu Mironovici, cu toată lupta ce o due 
contra lui Pătraşcu. La o adunare de asta tratativ; 


Pătraşcu că, dacă se întâlnea cu Radu Mironoi 
înțelegere sub ordinele lui, aşa cum mi-a spus 


chemat la aceste tratative şi pe el. De ce To 


opinie separată. Mi-a răspuns cam mofluz că în ul 
a mai putut să dea de urma lor. Minţea căci Tom 
confirmat că nu se văzuse niciodată cu nici unu, 


trateze mai departe, mi-am luat drumul spre B 
Mă gândeam ce are să zică mama de Muţi. 


Neobişnuită cu gospodăria de la țară, că 


încetul cu încetul. Avea tragere de in 
miloasă, iubitoare de animale şi păsări, vorbea. 


a slăbiciune pentru câini şi pisici cu ca! 


pe săraci. De când am cunoscut-o şi până acu 
să-și dea şi cămașa de pe ea la câte-o femeie 
pâine la cei flămânzi. Purta de grijă bătrânil 
mamei care era mai suferindă, tratând-o cu în 
cepea să facă şi injecții. Fusese rănită în prin 
american asupra Bucureştilor. O' schijă îi în 
stâng. Tratată timp îndelungat în spitalul di 
traco-plastie, o operaţie cu trei coaste tăiate 
din plămân, ce rămăsese într-o stare nu 
Honare, dăduse ajutor surorilor din spital, | 
ment medical. Se atașase de mama cu o. 
aceea mama chemându-mă la ea mi-a $ 
treabă, mamă. E bună, să ţii la ea şisăoi 
ura sărmana mama mea la bine. Știuse 
acum să am linişte lângă un suflet înţe 
Bălcești că au şi apărut jandarmii, Le-a 

Au privit-o lung, mi-au cerut voie să. 
spunând că ei nu primiseră încă ordi 

ȘI au plecat. De acuma nu aveam să. 

tembrie, am revenit în București, 

băiatul cel mare cu mine. Aveam 0. 


epicii 


inta N o ia Ra 8 d pd au 


lata aceasta COnNy 
discuții cu îndie 
și, după ce a fo 


angaja semnând 
spuneți, de care să. 
condițiilor impuse. 
Pătraşcu co 
Sandu-Aldea, unde s 
puțin pus sub observ; 
filiber şi se va putea! 
Era într-o sâml 
să mergem împreună | 
intoarce iarăşi la B 
Sibiu. Apucând la dre 


tă pe acelaşi trotuar. 
prdesiu, călcând agai 
pustiu. Nici un prieten 
tarul celălalt. După 
rit locului spunând 
t. Se oprise locului 


at cu acelaşi pas 


Ung 
ua intrat, nerăspunz 
dica și a venit 


Ascultă-măț “Ta ali ă 
lam înt 


i pe pat aşa cum fi 


Cal Troian Intra Muros | 428 


serviciul englez de spionaj, cu paşaport 
Legaţie să se informeze şi să-l vadă pe Pă 
vizitat de mulți, dând scurt anumite dispozi 
Pătraşcu revenindu-şi, căuta a mă convinge « 
părere, o confuzie cu altă persoană, căci cum. 
vină. A doua zi am spus lui Nicolski întâmplă 
expres la Minister şi mi-a confirmat că a fost 
cizie că Sima e în Bucureşti. 3 
A pus să fie urmărit, dar nu au dat de e! 


dispărut. A făcut calea întoarsă. "ca ÎI 


M-am stabilit la Bălcești, după ce toamna £ 


ce posibilități aveam, ca fiii mei şi cei doi 
vedea mai departe de învățătură. Mă duceam 
Muţi să le ducem alimente. La Bălceşti, con 
camere, adaos la cele vechi, în locul celor stu 
când mă aflam fugit în Germania, 1939. Cu 
cu mobila ce adusesem din București, ca să 
bardamente, am aranjat frumos 5 camere. B 
camere, din fața casei i-am făcut reparaţii, o 
alta părinții mei, ca să-i feresc de frigul i 
bună. În decembrie, ne găseam în Bucur 
ger cumplite. Urma să plecăm la ţară şi cu e 
vacanţă. Transportul prezenta mari gre 
Ștefăneşti, Muţi a luat de la sora ei o gă 
pisică albă cu pete galbene. Puica şi Mei 
noastre, găina blândă şi obraznică, pisica + 
cuminte și inteligentă, dacă se poate sp 

male. Erau o distracţie pentru noi şi mai ale 
adora. Ne țineau o adevărată tovărăşie şi. 
Putut duce, căci din Pitești am parcurs disi 

un ger de trosneau lemnele, până la De | 

Nu a vrut să ne ducă mai departe. În di 
neplăcere cu întârziere. Un camion î 
alunecând în șanț, pârtia prin zăpadă | 

trece fiind forțați să ajutăm, 

noaptea târziu, Țopăiam din pi 


fața, căci în, 
şi obraznici. 
cu aprovizior 
insoțitorul er 

de comerț el 
Venea la pări 

la Bucureşti. să 
pentru purta! 
ameninţa cu are 
tântit-o. în, faţ 
comerț clandestia 
porumb la 0 mo; 
oamenii Şi ne-au. 

să se facă focul 
acasă îngheţaţi 

la pat. Doctorul, h 
trăit. Implinise 8I 
administrate de M 


Eram acum toți în ji 
După-ami em 
ne-a anunţat să. 
dimineața aceea pl 
mene de dat la D 
lui, care îi crese 
inainte, chemase. 


[) 


batistă în care î 
Vasilescu încă cu . 


Cu multă trudă, li 
| 


tre.” Stătea 
până în ulti 


Cal Troian Intra Muros | +30 


sufletul ei. Tata s-a apropiat, i-a prins capul în! 
sărutat-o: „lartă-mă, Floare, dacă în viaţă ne-am 
ne-am supărat unul pe altul.” L-a privit, i-a” 


ducând-o la piept. „Te-am iertat. Să mă ierţi şi tu p 


ritualul iertăciunilor, moştenite din moşi-strămoşi 
trecerea în lumea veşniciei. Ne-am iertat cu to 
ultimul sărut. Ce sfâşietoare este această clip 
pentru totdeauna. Mi-au trecut prin minte într-o e 
trăită lângă mama mea, cu toate momentele” 
duioşie, mângâierile şi sărutările ei. Mi se umpl 


lacrimi. Muţi de asemenea. Ea o iubise pe mama 


deosebit. A închis ochii şi credeam că a mur 
simţea respiraţia. Îi pipăiam pulsul. Doda Gher 
stătuse lângă ea, îi ținea lumânarea aprinsă. A 
pentru ultima oară, ne-a privit pe toţi şi deodată 
abia am auzit şoapta, a întrebat: „Gicu unde e 
să-l mai vadă pentru totdeauna. 
Am fost silit să o mint. Auzi să o mint p 

patul morţii. „E în casă, vine imediat, mamă.” A 
căscat o dată şi și-a dat duhul, rămânând întipi 
ultimul ei cuvânt: „Gicu unde este?” După | 
simțeam casa ca pustie și tatăl meu multă vi 

de tristeţe. Se căsătorise de tânăr, la 18 ani. „A 
am. dus viața împreună cu ea, mă, şi acu 
Dumnezeu să murim amândoi odată?” 

Eram legat acum de sat să stau pe lâr 

Muţi, ție îţi place aici? Poţi să stai cu mil 
viața de Bucureşti?” „Stau cu tine, lo! 
bătrân?” Am început o viață nouă după a 
peregrinări prin lume, închisori şi su 
gospodărim. Mama ne lăsase două vaii 

să fete, ceva păsări şi doi porei. Maţiiă 

bună. Anii 1946 şi *47 au fost ani de se 

greu, atât noi la țară, cât şi copiii în E 

face faţă până în toamna anului 194 

bună. Cu toate lipsurile, tot am fost asa 


Căre ne: 


gațiile. Dacă | 
noştri nu mai 


Drept. ) 
colese de liceu 
în anul II la Gei 


pe viitorul meu. 
deam că-şi vă term 
Nu ştiu de ce m: 
mamei şi tatălui 
matale. Dal 


mă! copii, cu vă. 
mamei şi tatălui 
toreşti, să 
eu 


lui “4 » deci, au vei 


todnica lui. Era 
Casătorească peste 

Lucram, cu, tragei 
Nsoțea chiar Şi la să 
Mergea bine. În vara | i 
“la fântă ană şi am, 
"Care m-a trântit. 


log 


Ul 
a Se învârtea ci 


e. Am Scăpat datoi 
d, Din două. v; 
Jucam, Bietul: 


lingă 


nepoatei If; Şi poa e ve r 


Cal Troian Intra Muros | 432 


ca să o pască pe luncă. O priponea mai mult, căci 


bodă, să alerge după ea. > n 


Prăsisem şi înmulţisem tot felul de păsări şi 
noastră. Câţiva stupi cu albine şi creşterea viermi 
căci aveam duzi mulţi în grădină, ne dădeau de | 
drumul la radio, ca să ascultăm muzică, deschid 
în duzii din faţa casei se strângeau atât păsările 
cele zburătoare, umplând duzii, luându-se la înt 
tul şi cântecul lor cu radio. 


5. Puica, Mimina si Nero 


Era plăcut să retrăiesc vremurile copii 
mele pe lunca râului Topolog, zăvoiul, crâni 


mau aerul cu parfumul lor, dealurile cu păduri. 
. . A . . 
livezile de pomi, toate îmi erau aşa de dragi. 
Baia de la scocul morii sau în vârtejurile ape 


cută, Cântecul păsărilor şi concertul broaște 
işi aveau şi acestea farmecul lor. Mă atrăg 
ce-l aveam acasă. Poate unde o vreme am 

sări domestice şi animale. Îmi produc 
văd în mijlocul lor. Păsările şi animalele oare + 
pusesem întrebarea că te cunosc, te înțeleg. ȘI, d 
vă dau aici câteva cazuri. Puica, găina de 
darnică în ouă, era o excepţie. De te 
picioare, te privea și parcă se rugă să o iei 
ȘI fi-ar fi stat în braţe tot timpul. Te urm 
după tine, tot privind Şi — CO-CO-C0 = € 
urce într-un fotoliu şi să se așeze ca ȘI | 
cească, „Dragă, am spus lui Muţi, să. 
pe fotolii. la pune-i tu un ou.” l-a pus. 
mângâiat și l-a aranjat sub ea cu 


să vadă un ou 
cu ciocul în uş 
alerga repede la Ie 
darul. Nu făcea n 


Cum vedea puica că 


masă, decât numa 

la mine. Sărea pe ge! 
din farfuria mea. Voi 
tul şi nu se lăsa, Îi 
puneam alături o fă 


pete maro, la început 


e, o prindea eu lăb 
dbraji. Dacă o prinde 
nişte ochi plini de 4 
Yemuratul, de ne 
Spunea Muţi. Era 
lupta cu şobolanii. 
“ Muţi, când mă bi 
Wuncându=mi uită 
“ai druniul, iar când, 
Caş 
“2 învăţat şi eu mine, i 
mail se aşeza în p 

4 porumbul di 


Darecii an 
nu. acolo: Am 


Cry 
Vi, Sea repezit în. 


4, lovea în geam, da 


Cal Troian Intra Muros | 434 


pui, îi amețea cu gura şi-i ducea într-un loc ascuns 


pui şi-i lăsasem doi pisici frumoşi ca şi ea, pe care îi î 


juca toată ziua cu ei şi-i hrănea. Jucăuşi, nebuni, 

prăpădești de râs. Dragostea aceasta pentru animă 

tru tine îți mai alungă gândurile negre. Te simt când 

parcă să-ți dea mângâiere. Ele nu sunt în stare să 

oamenii, ştiu numai să iubească omul, chiar dac 
Dar povestea cu Mimina nu se termină ai 

ca Gicu să aducă din Bucureşti un câine mare d 


pete maro, părul lins, coada subțire, urechile mari lă 
şi 


ochi vioi, picioare înalte, piept lat cu corpul s 

Avea părul în culoarea exactă ca a pisicii. „Ce m 

şi tu acum în vreme de foamete câinele ăs 

Aproape că nu avem noi ce mânca. Îi treb 

glumă, şi mai mult carne” „Lasă, tată că vede 

are să te distreze. E un câine inteligent şi bun. 

„Dar ştii că eu nu vânez. ÎL dai lui logofătu 

Gheorghe Nătărău când pleacă să vâneze.” C 

mine, erau nişte vânători pasionaţi. ie 
Când l-a văzut Mimina, a privit cu ui 

sforăie şi a cerut să plece afară. S-a mutat în b 

vrea să intre în casă când vedea câinele cai 

în cameră pe o canapea pluşată. Era de 

cului. Stătea mai mult în casă cu stăpânii ş 

de odihnă. Era un câine curat și îngrijit. D 

împac dușmănia dintre pisică şi câine, Şti 

Vorbeai cu el şi-ţi răspundea în graiul lui | 

Pisica, care nu mieuna niciodată e: 

deschidea numai gura, închizând ochii. 

să mănânce. Câinele răspundea la numi 

dacă nu era aşa nebun ca împăratul ron 

lui meu, s-a atașat de mine, făcându=m 

Vino aici!” Venea, se așeza cu labe 

mei și mă privea drept în ochi. ÎI 

pundea cu capul pe genunchi, plecân 

când în alta, mă privea iarăși şi scân 


până în faţa i 
că ești un pu 
canapeaua lui 
Se jucau Împrei 


drepturile lor, « 
Mi-am pus în 


gâtul meu tremurânt 


pleca capul pe ea, 
că o țineam în br 
ca. Încetul cu în 
mai fugea din ca 
vorbesc cu Nero, Y 
Şi pe ea. Am ajuns 
pisica aici!” se du 
în poala mea, mi 

cu gura lui mare 
imi place.”, vorbi 
lui, se lăsa pli t 
câinele-dulău uită, 


aţă 


lam pus 7garda. 
Scheuna de bucurie 
uri, uitându-se în 
WStâmpăr, După ce. 
Cahul Podului de 


ă, urechi, peste tot, 
Un masaj, După bait 


Cal Troian Intra Muros | 426 


poarta casei ei, cârciumă veche. „Ce câine frumos ail 
ea, Nero a tulit-o de lângă mine prin grădină, a prii 


golașă, cu gâtul gol, o fi crezut că e prepeliță şi 
gură. „Aolea, fi-ți-ar câinele al dracului, mi-a om 
înfipsese un dinte şi sângera. Am pus de a făi 
„Lasă, Gherghină, nu e nimic. Am să-ți trimit altă 
moasă și de soi.” e 2 
Am urcat cu el pe dealul Rădăilor să-mi m 
care mă născusem şi locurile copilăriei, când Ne 
luând-o la goană, cu un lătrat cu totul deosebit 
schelălăială. Mă uitam după el peste coaste, pr 
râpe, a coborât în Valea Ursului și a urcat. 
dealurile de dincolo de vale, tot lătrând a vân 
descoperise doi iepuri pe care acum îi gonea, dar; 
Vânător să tragă în ei. Acesta a fost începutul, 
logofătul Ionică și Gheorghe Nătărău, când p 
La iazul morii, unde apa era acumulată în cai 
vârât în apă înotând, băgându-se cu capul la 
lăsat până nu a scos o vidră la iveală, care a fo 
cei doi. Prinsesem drag de el. Îmi era ca un tov 
călătoream cu maşina, se urca singur și se 
lângă mine, proptit pe picioarele din față, p 
prin parbriz sau alături. Nu se despărțea de mi 
opream mașina pentru oarecare nevoi se due 
NOI să se ușureze şi venea la locul lui, că 
deze pe nimeni. ; 
Avea un simţ extraordinar în a m 
niciodată la oameni, numai în cazuri rare. 
femeie în curte, Aducea cu baniţa niște p 
Jos. Dacă nu săream la el, era de rău, 
femeia era o hoaţă şi de aceea a sărit ci! 
să sufere nici pe jandarmi. Pe ofiţeri, pe 
da, dar pe jandarmi să nu-i fi văzut, 
__ Aproape doi ani mi-a ţinut Nero pi 
apărat casa, dar şi pe noi. Prin augu 
cuscri, socrii lui Gicu, au fost la E 


Pisa pna ol e ies iat tii oa i o pt cea io 


Aa apa hirtya si 


grâu şi porumb | 
fost coleg de 
care recomand 
Zăroni, un Om. 
Cooperaţie, m 
două vagoane 
Bălcești şi al'do 
vagoanele la tin 
Fănică Popescu 
sărăcimea, la E 
Oamenii din sat. 
ridicat oamenii. 
lăudându=se Ja | 
Politica vremii, 
Porumbul. Nu ai 


Eram mulțumit că | 
Din punet « 
Situație, Se făcu 
untaşii partidelor 
Şi condamnaţi: 
Srătienii, Argetoi 


Secretarul gen 


Cal Troian Intra Muros | 438 


ultimii, căci Pătraşcu nu se astâmpăra. Pusese aş 
camuflaj anumiţi şefi de organizație. Pe savan 
Manu, ce lucrase mult în laboratoarele din Paris, i 
făcuse Comandant al Organizaţiei Legionare. El 
legionari. Apoi pe scriitorul Constantin Gane, a 
Boantă. Aveau să cadă în cursă şi să moară 
Camuflat astfel, Pătraşcu lucra după ordinele pr 
legionari pe muntele Ciucaş şi strângea armamen 
să facă în prostia lui, credea că autoritățile sunt oarb 
angajamentul. Simţeam că se apropie primejdia. M 
adeverinţa ce o purtam în buzunar că nu voi mai fi 
aveam nimic compromițător la activul meu. 
Toamna dăduse o recoltă bogată. Adusesen 
rasă de la fosta fermă Brătianu, de la Florica, şi « 
să ne gospodărim bine. Viermii de mătase ne 
kilograme bune de borangic. O parte aveam să-l 
să o țesem în casă și angajasem o femeie. Aveam 
Numai banii ne cam lipseau. Primăvara lui 19 
mulțime de păsări, curei, gâște, găini multe, pâi 
ogradă. Când le dam de mâncare suflecam mâ 
mâncarea lor pe mâini ca să vină să ciugu 
mână, ca să învăţăm puișorii să fie blânzi. Râ 
se ținea după puişorii de rață pe care îi avu 
uita chiorâş după ei când înotau în baltă, îi 
deau. Era înciudată de ce pui scosese. Ocuţ 
aveam timp să mă gândesc la altceva. Pus: 
zarzavat căpşuni şi ne înfruptam din fruc 
Muţi, în afară de florile din grădi 
ghivece de diferite flori în minunate cula 
casei şi-mi venea adesea să cânt: „Mi-a 
cântam, tata citea la soare din cărți sfi 
o snoavă hazlie. Citea cu ochii liberi 
ochelari, Nu mi-a fost dat să mă bucur 
mulțumirea ce mă copleșeau. Totdea 
bine, atunci năvăleau necazurile şi. 
Aşa și acum, 


Li 


> e po ae 9 A) tc Gt i ja ec pata 


de mii, auu 
neastâmpă 
Comi 
procurorul 
Sălişteanu, 6 


ce au crezut. 

fotografii pâr 

care şi le-au în 
Începuse $ 


nu le dusesem li 


tări. Maşina Gu. 
Precauți, Crezusi 
Tatăl me! 
tămas-bun ca să 
mciodată. M-am d 
să cheme pe fiul 
particular şi să 
mă mai înapoiez; sj 
capul, dacă vezi 
Aşa ne-a 
Un stilet cu lamă de 
dantu] falangiştilor 
teneralului Mosei 


După ridi 
au luat un 
Comisarul Sălişte 
Urcaţi în m 
oprit la Ci 


Ni s- 


Ne-am 


Cal Troian Intra Muros | 440 


Preoţescu, dacă nu mă înşală numele. Negăsi! di 
spre Piteşti, având de arestat şi pe preotul Dun 


din comună, pe care Cârnu l-a arestat, luând şi pe 


a preotului. Supărat, comisarul Cârnu, a căutat să 


să-mi arate el mie, de parcă eu aş fi fost vinovat 
pe cei doi preoţi. Trei zile am fost ţinut la Sie 
îngrămădiţi, mulți pe un pat de scânduri într-o « 
primit în trei zile decât un sfert de pâine. 
După o anchetă sumară, am fost dus la p 
Piteşti, unde am rămas vreo două săptămâni. 4 
legionari arestaţi din judeţ. ta 
Săraca Muţi, o lăsasem fără nici un leu. 


să se imprumute de bani şi să plece după mine. 


buri, rufe şi de-ale mâncării. Le-am primit la p 
dat voie să mă vadă, dar a cerut semnătura mea e 
pe care am dat-o gardianului care îmi predase 
trimis cu trenul, însoţit de un polițist, la Minister 
Mă ameninţa că, dacă voi vrea să fug, va 
în mine. Îl rugasem, în drum, ca să tragem pe] 
București să-mi văd copiii. A făgăduit, dar nu s- 
şi m-a dus la Interne unde am fost încarcerat, î 
care a durat câtăva vreme. cai 
Închisoare grea, cu celule, două rându 
subsolul Ministerului de Interne, cu o. 
suprapuse, din ciment, d" 0 A 
Am cerut anchetatorului să vorbese: 
Eu credeam că este Nikolski cu care avu 
reamintesc de adeverinţa dată di 
Georgescu şi să se revină asupra arestă 
prezentat, era o altă persoană şi după 
evreu. M-a ascultat, cerând apoi să po 
Nicolski. „Aici eu sun Nicolski, eu s 
ŞI du-l inapoi în celulă.” 


Addict iai beat sie rii a 


intrebuințau 
anchetatorul 
noroc. Anche 
m-a dat pe 


de treabă, s-a u 
ai făcut că nu 
fericit.” Nu ştiu. 
mai continuat 


Gemea Jilava de aresta 

duri goale. Mizei ie i 

bele cu cuie şi pi 

o bucăţică de tu 1 

minare. Bătăi, strig, | 

săsești cuvinte ca Săi pu 

zilnic şi ţinut în a n 

cele mai groaznic 

Prin aprilie 

fruntaşi legionari 

CU vagonul-dubă. 

Coroar 

Memoriul nostru 

1938, despre ca 

„La Oenele 

“imăruțe din Turn, 

huteaj mişca. Am, 

puisteanu şi lonel 
leguniă e, 

ID, Palat 

Si 


4 fie Pensiopat, | 


Cal Troian Intra Muros | 442 


lacătul la uşă, şi pleca, fiindcă rânduia şi pli 


Cei doi copii învăţaseră cum să tragă cu un ci 


zăvoarele celulelor de sus şi de jos. Cum p 
cum, spuneau ei pardianului, se descuiau, ap 


nouă în mijlocul Turnului. Când auzeam paâşii lui 


că uri ara. ne încuiam la loc în celule. € 


Dumitru că băieții ne dă drumul, căci urca două 


mai oprea oftând tare. Îi plăcea să stea de 
fel din Ocnele Mari. 

Închisoarea, transformată acum. în la 
unde lucrau condamnaţii de drept comun. 
primeau pachete cu alimente, de aseme 
lagărişti. Când se distribuiau pachetele, Moş | 


verificare şi căpăta de la unul, de la altul din ce 


şi țigări pe care le punea sus în Dum pe 0 


copiii ieşeau şi desfăceau ce aducea el, dându= | 


noastră. Erau zile de mare sărbătoare pentru n 
ştia, dar se făcea că nu știe. „Măi copil, 
pe cineva sus, că-mi lipsesc cevă lueru i. 
paşi.” De văzut nu putem vedea. 

Celulele aveau deasupra uşii nişte Zăbi 
Nu erau ferestre. Pe copii îi scotea separat la 
ştiau cine locuieşte în Turn şi le aruncău țigă 
pentru noi. Primiseră de acasă cu ocazia Si 
trimiteau şi 1 Jenică Bordeianu, unul d 
Căpitanului de la Jo) 
spunea că i-au trimis dâmboviţeni de-ai 
singur. Până unde te duce foamea. 

Am dus o bine cât am stat în PURA 
unii dintre noi izolaţi din ordin de sus 
închisorii, legionari şi ţărănişti. 

Dintre legionari, eu, Radu B 
farmacistul Covanica. Nu era VOIE 
scoşi la plimbare dimineaţa pe întunerii 

Mă purtau gândurile mereu 
Trecuse un an și plin de tristețe” 


Ocnele Mari, ori « 
stare să învăţ cât răis 
4 


pentru că nu am d 
case de bani, fi 

să jefuiese Şi să 
damnaţi, lucrând 
tul omenesc al ac 


porci, Să O Fid 
pe sub. ascuns, 


fost şef în. 
extraordinăl 


Angliei, al 
vorbit îl Oerob 
pe Căpi 
dumnezel 


a) 


3 


Cal Troian Intra Muros | 444 


în cap nebunului, bolnav de Bazedorf, că el este: 
legionarilor, strângând în jurul lui o mulțime care] 
Dezbinări, certuri, bătăi, asta era situația 
Adusese la Ocnele Mari pe Alimănescu, şeful | 
pungașilor de buzunare din Bucureşti, pe care regi 
du-l. l-au făcut comisar-şef, cu echipa „Fulger”, pui 
prindă tovarășii de hoţie și să-i dea pe mâna Securităj 
ţiei. Până la urmă, condamnat și el, a fost adus la Oi 
cu un anumit scop. Organizase echipa de bătăuși dini 
şi dintre hoţii condamnaţi, puşi pe schingiuiri, chin 
indicaţi sub pretextul de a face unele declaraţii. AYe 
separată cu tratament special. Controla atelierele di 
numea şefi. M-a chemat la el propunându-mi să lu 
impachetarea jucăriilor ce erau făcute în ateliere 
mâncare bună şi tratament special. Îmi vorbise În 
atragă, da” am refuzat, ceea ce a dus la trimiterea 1 
atelier unde lucrau cei ce săvârşiseră hoţii cu GRI 


tor al unei bande de hoţi de cai din Craiova. 
încă trei fruntaşi politici. Bănuiam ce avea să $ 
eram provocaţi de hoţi. Tăceam şi lucrăm din 
evitând provocările şi ceartă. Țiganul mai av! 
într-o zi controlând cum lucrez m-a felicitat spună 
avem noi cu ei. De ce să-i OMOrâm, 
liniștiți şi lucrează la cot cu noi”, Divulgăse o 
Nu a mai fost lăsat şef. Ba l-au şi ridicat € 
închisoare. Când comandantul a dat eu ochii d 
cu ură: „Dumnezeul mă-tii de bandit. Am. 
mâinile mele aici în curtea închisorii că si 
bine ați face domnule comandant, căci î 
„Asa! Am să-ți arăt eu ție!” şi a dat Ordin p 
la celula neagră și fără mâncare. Când am Îi 
în camera cu izolați. Veniseră Milică cu 
vadă aducându-mi și pachete. Nu au fost Îi 
mine. Au luat pachetul, l-au desfăcut în h ! 
totul. Din 200 ppări rm-du dat numal un 


„Da' ce 


A] 
Su Ure 


huseră Bandi ij 
pe lapărigti la a 
reeducare dun 
Makarenko, &d 
| schin puii 

| Procedeul a înc : 


| 
| lureze, luând pa 7 
| lepionari. Brau d 


| vroaznice; Erau du 
toţi d 
| 

| Cele petrecuti 
| morţi, invalizi şi 
Paul Bălăşeanu, GOE 
inchisoare, el fiind di 
| discuţiilor, 
| Irupele de 
inceput la Suceava = 
| ut la Pitești, 


i treacă prin mam MU 
Inchisorii a fost pusă | 
Instrația închisorii mul 
| le la olițerul politie, ] 
jzcai pemete și plân 

'edea că nu vor fi au 
iu motoarelor, căer ate! 
"meni nu ştia ce se pi 

Hram şi eu trecut 
cau urât, lesa dat de ș 
lrecuți prin această n 
Claraţii şi jg urmă a 

1 scoși şi înlocuiţi e 
1. când'a fost 


Iv 


Cal Troian Intra Muros | 446 


nici un cuvânt. Nu mai putea vorbi, decât un scâne 
les. S-a întâmplat însă ca într-o dimineață, Gula Ca 
dintre deţinuţii condamnaţi de Antonescu cu reb 
scape cu fuga răcnind prin curtea închisorii. Din 1 
uitaseră uşa descuiată, uşă care totdeauna era zăvo 
de fier, şi Caranica spunea în gura mare tot ce se pe 
A fost auzit de procurorul venit de la Rm. Vâlcea 
anchetarea unui omor. Un hoț periculos împreună € 
ca el fuseseră băgaţi în camera noastră izolatorie a 
politici, cu scopul că poate ne vor omori. De mul 
nebunul şi arunca în noi cu ce-i cădea la îndemână, 
ca să ne provoace. Purta şi cuţit la el. La o ieşire 
bare, ce i s-a năzărit lui, crezând că era unul din 
şi a spintecat cu cuțitul pe deținutul ce supraveghea 
era în curtea în care se făceau plimbările celor izola 
ancheta acest caz şi a auzit pe Caranica țipând. A d 
adus la el. Caranica i-a povestit ce se petrece s 
rănit, a fost internat în infirmerie. 
Procurorul cerând să vadă ce se petrece ae 
dantul închisorii răspunzând că aici el nu poate» 
fiind treaba Securității, a raportat Ministerului 
Interne, în urma acestor rapoarte s-a dat ordin de i 
tor procedee. Am intrat într-o criză grea de ulcer, 
cu ieșire de sânge închegat. Timp de 14 zile nu ă 
decât ceai cu zaharină, fiind internat în infirr 
deţinuţi, pregăteau nişte scule primitive, că în Căz 
să mă opereze. Slăbisem la 42 kg. În urmă Un 
injecții, pe care doctorul ce mă supraveghea în) 
cistul, cu Caranica, le-au putut lua de la cei 
primească pachete, am reușit în timp destul 
iarăși pe picioare şi nu ştiam cum să le 
obișnuisem cu gândul morţii şi doream s 
Viaţă. Stătusem aproape 5 ani la Ocnele N 
In toamna lui 1953, s-a dat ordin. 
damnaţi la lagăr, pedeapsă administrativi 
la expirare încă un an, apoi patru ani, S 


447 | Preot lon Dumitrescu-Borsa 
ataşată la trenul personal, în închisoarea din piu 
duși la gară, încolonaţi tacut PE 
Jeni cu puşti mitraliere. În drum, femei şi copii de, dal ada 
muncat mere şi pâine. A flaseră ei că noi nu suntem hoţi, ii, 
nali. „Nu sunteţi hoţi, aşa e? ne întrebau copiii. După vreo zece 
zile, înghesuiți în duba dusă când de un tren, când de altul prin 
diferite localităţi, morţi de. foame şi nedormiţi, am ini în 
Sfârşit La GRIS) 00) RD a a a 

Unul din schingiuitorii de la Ocnele Mari se numea 
Strugaru. Fusese transportat cu noi în dubă de la Jilava. Se 
daduse drept vărul vechiului legionar de la Iaşi, Strugaru. 
Incă din dubă eseroca cu alimente pe legionari, zicând că-s 
pentru noi, Constant, Vojen, generalul Coroamă şi cu mine. 
I:scroc ordinar, bătăuş, hoț. La Ocnele Mari a fost cel mai 
oroaznic inchizitor. ae 18 

Nu aş vrea să mai lungesc povestea. La Gherla acelaşi 
iratament barbar. Izolare, carceră şi trimis în vechea închisoare, 
Castel, al călugărițelor catolice, în formă de turn, unde în Evul 
Mediu erau ținute sub pedeapsă aspră fetele catolice pentru aba- 
cri grave de la credință şi apoi călugărite. Mici celule etajate. 
lama 1953-1954 s-a manifestat cu un ger cump şi zăpadă E 
mare. Se auzea că şi în Bucureşti căzuse de 2-3 înălțime. 
Mă gândeam ce fac ai mei. Nu cumva au rămas sub omăt, căci 
nu mai ştiam nimic de ei, nici o scrisoare. Eram ținut s zol 
otală. În primăvara lui 1954, am fost strânşi într-o ca 
oi lagăriştii, cu pedepse administrative, Ni 
va face o triere şi mulţi, dacă nu taţi, vor 
Speram şi nu speram. După două m 
destul de mulți. Până şi cei ce-l pre 
acuma ca la uşa cortului. Cel ma 
care a fost eliberat. Mai eram 
si fim trimişi judecaţi. Într-o zi 
nescu, un bun Şi vechi 
plutonier şi un sergent d 
seamă că locuisem în Bă 
Ne ridicau acuma Sp! 


bi 


ji 


Cal Troian Intra Muros | 448 


fim trimişi judecății. Ne-au depus în fostul loc al. cei j 


jandarmi. Aici au început anchetele după vreo lună de z 
anchetatorul, dându-și seama că nu e de competen 
activitatea mea politică era în București şi acolo aveai 
ciliu stabil, m-au trimis la Ministerul de Interne. De 
mâna anchetatorului, transportat pe Uranus, cu oc 

nu ştiu unde mă aflu, într-o închisoare la Arsenal, cel 
singur, cu pat din ciment şi paravan în colț pentru W, 
luni de zile fără a fi scos la aer, dus în celulele Min 
Interne pentru confruntare cu actele vechi ale dosa 
destul de voluminos — întocmit cu mulți ani înainte d 
Statului, apoi din nou pe Uranus, luându-mi-se declă 


anchetatorul le scria cum vrea el şi mă forța să le semnez 


în care s-a dus în două rânduri și la Bălcești, cu 
şi declaraţii de la oameni despre comportarea mea în 
declarație urâtă a dat preotul Nicolae Vasilescu, 
care mă dușmănea, în care îmi atribuia unele fapte inve 
el. Scârbit de atâtea înscenări, în ultimul timp am refuz 
semnez declaraţiile, îndemnat şi de un evreu cu care ul! 
am fost în celulă la Interne. Era din Vişeul de Sus 
Fotograf de mesaje, mă cunoscuse când am fost 
anchetat în legătură cu un comerț clandestin de cei 
care era implicat și un rabin. Se afla de multe 
foamei și la anchetă răspundea numai cu: „N-ai 
nimic.” În criză de ulcer — ah cât m-a chinuit ule 
stăruise, în lipsa mea fiind la anchetă, pe lângă di 
să-mi dea medicamente și regim. Doctorul era 
binevoit să-mi acorde ce-i ceruse prietenul de. 

Pe neobservate îi dădeam din porția mea 
în timp ce eu făceam de gardă la uşă. „Să nu 
declarație. Fă aşa cum zic,” Discutam cu €l 
prin Marumureş, Ştia totul despre mine, de 
vrut să-mi dea fata mie, ca să fug cu ea şi 
„Ce mai curvă eră, Am avut-o şi eu, Nu 
Cât am stat cu acest evreu m-am simțit 
pul închisorii cât trecuse, n 


declarații, m 
nebun în ce! 

mai, 1954, Ge 
ușile încuiate, 
numai de forn 
introducă în Ci 

și condamnaţi. 
astfel: „Vor fi cont 
au depus aetivitat 
Eu, care toată via! 
torimii. Şi săracii 
Judecata făcută 

In Urmă UNOr SCENI 
părăsească sala. P 
prefierului să se 3 
care însă nu a e) 
cuvânt ce mi S-a. 


niţă grea, cu confiscare; 


Să se vadă 
desprinde cum 
intrat în linişte, 
trimis la Jilava, 

Până spre ia 
tip scârbos & 
Vabroski, dacă 
pe țară pus de. 
atâta tineret ni 
vărsat asupră 
picioare am 
mare închise: 
patru etaje, 

Zarea, temni 
nghețau 
să scriu de ee 
băgat la sul 
colonelul | 


Cal Troian Intea Muros | 450 


ce neam era - unde m-a ținut 14 zile, până m 
oficial, făcându-l răspunzător de viața mea. 
trim şi iei toto spini din artă pentru 


în al cărui bile se mai afla un pie de milă, prir 
el de vorbă cu condamnaţii, a fost arestat, j 


e taprbe ceea ce a ask pe toți gardienii să fit 


cu ai lui, cei vechi, eu, Vojen, Constant, Radu 
Țocu, Gusti Bidianu, nu-şi are locul săsi mai? 

a adus încă mulţi bănuiţi că ar îi activat clandes 
plotat. Între ei şi poetul Radu Gyr suferind, ce n 
condamnare dată de Antonescu şi o trimitere 
condamnat cu alta la moarte. Eu nu puteam să 
Bolnav, cu crize grele, picioarele înghețate de 
merge, îmi aşteptam sfârşitul, cum au plecat 
veci, scriitori, savanţi, generali, Const. Gan 
Petrovicescu şi câţi şi câţi nu au intrat în ci 
Amd, fără cruce, fără nume, ingrămădiţi u U 
Scârbit de viață, arestat din 1941, unul din. 
legionari, la plimbare, a sărit peste gardul de. 
ce marca locul permis plimbării înadins Ca s 
santinele, care l-au executat scăpând ast 
închisorii. Învățasem la Jilava alfabetul mons 
perete. Dacă punea: bine urechea lipită de 
auzi în celula vecină, deşi zidurile erau 
aflam pe cine aveam în vecinătate şi 

unul, despre altul, căci ei se bucurau 

plimbare în fiecare zi. Alexandru Consi 

şef şi viitorul înlocuitor al Căpitanului p 

izolat şi se dăduse ştirea că nimeni nu ş 

mort, Celula lui era în fund şi f 

Mironovici era, de asemenea, izolat. ( 

Văitam, strigam, dar în loe de medi 
primeam înjurături de la gardian, 


conducea În Spa 
vorbească CU Min 
rilor statului ai 
formă de Ter 
ochi cu 0 privi 
Cu ton ni Ă 
şcaun, Dia DUS & ât 
dine Mal an ai : 
concediat spunând 
altul decât colone 
dantul. închisorii, W 
muncitorimii, făcea fa 
După un timp, am Î0 
dispus să aştern pe hă 
smeeritate. La TĂSPUNsU 
scoată în fiecare zi În 
cald şi să mi se pună la 
veni zilnic, Nu te grăl 
tot ce ştii. Poate dura | 
prima oară când piece 
Sunt bolnaw a pus să fi 
mente, să fiu trecut la 
ŞI Să mi se cumpere şi e 
A venit doctorul inter 
dus la raze, miza dat me 
chirure, erau medicii of 
“Proape o lună timpul 
Sară cât serisesem în ziui 
ziua, la seris, Când ai 
comandantului colonel 
N Mi-a pus mâna pe 
**nis, Ți-am cerut acest 
Procesului erau unele pei 
voi maj pune cu cinevi 
Rniru Prima oară în amăi 


Cal Troian Intra Muros | 452 


dea mâna şi de cine, de un colonel. Nu-mi dau seama 
simțit: în comparație această purtare, față de brutele ci 
rândul mă terorizaseră. Am fost schimbat prin celule e 
Biriş, cu inginerul Chica, cu Radu Budişteanu şi am. 
ei amintirile trecutului, comunicându-le ce serisesem. 
schimba datele şi unele lucruri ce nu-i erau favorabil 
iarnă grea. Mă găseam singur în celulă. Am rugat ga 
fiu dus la comandantul închisorii. Căzusem la pat. 
zile a venit în persoană colonelul Crăciun să mă în 
simt. 1 se comunicase că sunt la pat. „Mâine vom tri 
torul să te vadă”. Când doctorul Balea a venit la mi 
chinuri. l-am spus de ce sufăr, că pe lângă crizele de ul 
o hemie în partea dreaptă care-mi dă dureri. Întrebat e 
să mă operez, am acceptat. A doua zi. am fost ridi 
dus la administraţie. Colonelul Crăciun m-a încuno 
fi dus în spital într-o cameră cu Radu Gyr şi Ale 
prințul Ghica —, dar să nu ne întindem la discuţii pol 
luăm contact cu alți deținuți, apoi am fost inte 
secretă prezenţa noastră în spital. Pe cei doi nu-i v 
multă vreme şi ne-am bucurat împreună de revede € 
Paturi bune, mâncare bună, dar frigul ne îi 
Venea colonelul aproape zilnic să ne vadă — ne introd 
un deținut colonel, cu scopul de a ne spiona şi auz 
Nu avea pe dracu: nimic. dar se văita de toate boa 
de dna doctor Balea nu i-a găsit nimic, şi era doctori 
cine suntem şi ne-a făcut semn discret cu ochiul as 
tivului colonel. Avea un suflet de aur femeia acea: 
toată silința în a trata bolnavii. Raportând colone 
dant că suferim de frig, a dat ordin să nu ne lips 
din cameră şi să fie tot timpul cald. Și am avut ca 
avusesem multă vreme. Depănam povești, 
hazlii. Duceam o viață plăcută, 
+ Am stat mult în spital cu tratament şi 
reface fiziceşte. Prințul Alecu Ghica se purta a 
mă consoleze, spunându-mi că eliminarea lui 


09] 
a să 


loare şi că mă vor avea în vedere în viitor di a] 


ant în Legiune. Nu am vrut si discut 
fat colonelul Crăciun când a venit 


ie-ai apucat eu Biriş să reorganizaţi M 
IS NI 


inchisoare?” Nu 


intreb „A venit cineva de la Interne, care-mi cere o declarație, « : 
nu-mi convine.” Era pe gânduri. Dăduse în sfârşit o declarație. 
dusă la Interne s-au făcut modificări şi din nou discuţii la spital, 
cu colonelul trimis de Interne. ÎI luau în braţe, îl Sănutau şoptin- 
du-i la ureche — i se promisese eliberarea pliere ; 
„Dragă Radul, nu mai sta pe gânduri, semnează declarația aşa 
cum o cer ei. De noi depinde pieirii ei 
de legionari ce putrezese aici. Noi să facem începutul şi să-i 
povăţuim spre binele lor. M-a ascultat și într-o bună diminsaţăia 
ust ridicat cu o maşină a Ministerului, 
Mă bucuram mult, dar, şi trist că 
prieten. Cu o lună înainte, 


intrebe cum mă cheamă, 
meu. În timpul 0 j 
râmbit cu prietenie. M 
in afară de hernie, c 
cunoaşteţi?” a între 
reci de ani.” Când 
lase: „Cu Sfinţii + 
ua în care Gyr | 


Cal Troian Intra Muros | 454 


la administraţie într-o celulă de anchetă, După vreo oră, ; 
chemat în biroul colonelului Crăciun, unde am găsi 
Țocu şi Mitică Groza. După ce colonelul mi-a strâns 
i-a arătat cu întrebarea dacă ne cunoaştem „Daţi-vă mâ 
voie să vă îmbrăţişaţi, să vă sărutați şi să discutaţi tot 
Vojen a mulțumit pentru drumul ce-l făcuse însoțit de 
să vadă Bucureştii şi Braşovul, cu realizările efeetu: 
stat în închisoare şi era încântat de ce a văzut. „V-am 
ca să vă sfătuiţi şi să vă împărțiți rolurile. Diseară, 
închisorii am aranjat ca să puteţi vorbi la toţi legionai 
aici. Întâi, Vojen, al doilea Țocu, trei Groza şi părintele 
încheia.” M-a prins emoția. De câtă vreme oare nu 
bisem? „Dar despre ce am să vorbesc dle Colonel? 
vorbeşti şi dumneata ce vrei.” „Acum vă duceţi în 
alături şi vă sfătuiți”. Când am intrat, o masă era înc! 
bunătăţi şi diferite ţigări. Pe Ibrăileanu îl dusese în 
spus gardianul şi m-a prins mila de el. La înnoptare 
curtea cea mare a închisorii în care fuseseră aduşi to 
trebuia să le vorbim. În dreapta noastră, pe o estradă 
ofițeri şi nişte domni civili” A deschis colonelul C 
adunat aici ca să ascultați ce vă vor vorbi şefii v 
cuvântul deținutului: ing. Victor Vojen. Și a vorbit Ve 
bit vreo patru ore în şir. Lui îi era ușor, căci a arătat 
în plimbarea cu maşina, După el a dat cuvântul lui 
care în calitatea lui de comandant legionar şi ca 
arătat rolul lui de casier, aducând unele învinuiri Căj 
sumele de bani încasate de la bancherii străini di 
legionară şi felul de comportare a unor fruntaş 
durat vreo oră şi jumătate, Imediat să vorbească 
început să dea la iveală, ironic, cum a pita m 
rebeliune, în portbagajul automobilului lui Seh 
s-a petrecut între legionarii fugiţi în Germania 
Viena. Vorbise o oră şi era târziu. Când 
vorbi, am socotit că e cam târziu şi « 
oboseală la cei ce ne ascultau. De aceea 
că e târziu şi nu-i voi ţine mult cu cu 


interesau evenimer 
Căpitanului — Sima | 
mâna pe conduce 
fruntași legionari 
mulți simiști = se 
„ruşine, ruşine lorh 
mari ale închisorii v 
incepuse reeducare 
Ocnele Mari. Aici 
tica sau să rămână p 
organizaţiei: Mironoviei, 
Constantin, Ilie Voieules 
autocritică. Aveam un ȘE 
vorbesc, Am Spus că nu Vo 
să aducă mai întâi pe Pă 
ce voi spune, 1 PNR 
S-a comunicat, dar n 
Crăciun la noi, făcuse o. 
în cuvântarea ţinută. 
căci Biriş şi Pătraşcu ar 
luasem în primire pe Ţo 
vrei să spui că nu e aşa?” 
adoptase el, i 
Am vorbit trei zili 
la terminare, Ilie Nicu 
nos. Nu am zis decât 
Aveam o masă lungă 
bim. În timpul şedinţi 
ceva mişcări pe la uşi. 
tistrat pe bandă de n 
destul de convenabil. E 
Pături bune, plimbare 
CIUL Şi o mâncare. 
moment prielnic, am v 
Sa-l aducă la noi şi a 
"le, a băgat la noi pi 


Cal Troian Intra Muros | 456 


Petre Pandrea, vechi socialist, de-ai lui Pites eRaiiie 
căruia fusese arestat. 


De cum l-a adus pe Biriş am stat de vorbă cu. el 


spus că dorisem să fie de faţă când voi vorbi şi cerus 
lucru, ca el cu Pătraşcu să audă ce spun: „Dragă Bi 
declarat totul, tu să faci cum crezi că e bine. Nu aş dori 
în contraziceri.” Îl vedeam pe gânduri. Ce s-o fi pe 

în sufletul acestui om care şi-a pierdut toată tinereţ 
închisoare timp de 22 de ani? Când fusesem cu el în 
retrăgea câteodată către fereastra cu paravan şi fredon 
balcon eu ţi-am cântat o serenadă.” Cât dor de viaţă, 
amoroase nu se spulberaseră? Îmi era milă de el. „Şi. 
autocritica începând cu copilăria lui. PT 

Îşi scrisese totul pe hârtie şi citea, cîteodată plin” 
şi lacrimi. Scrisese ca să rămână undeva spusele lui 
ispăşire a păcatelor din trecut. A recunoscut totul şi ş 
răspunderea, încât cei ce l-au ascultat patru zile în 
uimiţi. Părea că s-a ușurat de anumite păcate ce-i 
tul. Primul gest a fost al lui Ilie Niculescu, care a 
să-şi ceară iertare că mă făcuse mincinos şi nu. 
ce declarasem eu. Aveam acum autoritate asupi 
sfătuiam spre binele lor. 

Am urmat declaraţii, critici, discuţii, to te s 
bun şi auzeam că au început unele eliberări, înc 
cărora le expirase termenul de condamnare, CU 
Radu Budişteanu care împlinise 15 ani de « 
ne bucuram de oarecare libertate, nu mai. 
decât când aveam şedinţă de reeducare; n 
fructe și dulciuri, eram duşi săptămânal în 
unde rula câte un film. Duceam 0 viaţă 
veniseră deloc declaraţiile lui Biriş, lui 
Sibiu, ce venise paraşutat din Germania împ 
se socotea mâna a doua în conducerea Legii 
provocace pe Biriş, dar acesta nu a | 
în iarna lui 1962, Zăpadă mare şi frig. Mi 
celule, Nouă ni se dau lemne de ajuns, Pe 


ecuse la noi 
După ce m 
administrație 
cris autobiogi 
reeducării pri 

o cameră am 

în alta cu preoți 


"și pe Tudor Popesi 


„IE, persoane cl 
trecuseră hotarele 
Cât timp. 
Stăniloaie să pr 
felicite. Stăniloa 


condamnaţi, €i | 

" contra comunisi 

"până într-o zi, € 
” peste doi domni 
! politice. Am aflat 
! Securitate. Poate | 
"| maiorul m-a întreb 


15 ani nu am pri 


| eu. Copiii sunt bi 
| toriți şi au copii. 


dumitale locuin 


| Herăstrău, căsătorit 
| Erau primele 

hi pus în libi 
Ei Porumbaru”, a 


Când am 


| al X-lea cer. D 


Costea Iosif, 
amenajată la. 
Punerea în liber 


mitresi 


Cal Troian Intra Muros | 458 


zile, până vremea va permite circulația automi 


zăpadă mare şi veți fi luaţi cu o maşină a Mi i 
Interne.” Nu ne prea bucura ştirea aceasta. - . »> 


Am stat, nu două zile, ci vreo opt zile, 
la restaurant. Nu mai făceam parte din rândul 
Țigări şi libertate prin curte. In fiecare zi, seara 
cu un radio să ascultăm muzică şi să stăm la 
seseră să le mai zicem „domnule”. Aveam i 
„tovarăşe colonel”, oricine ar fi fost. Ne ordon 
politic. Treceau zilele şi nu mai venea maşina 
Colonelul Crăciun, văzând ce haine aveam la n 


stofa uniformelor de gardieni şi la cei ce nu m 


hainele să ne facă din resturi. Aşa că am fost în 
putut. Într-o seară, colonelul ne-a spus: „Cum o dr 
de deținuți. M-am gândit că înainte de plecare. 
adunare la care să vorbiti. Ei ştiu că aţi fost puşi p 
dregem când are să vă vadă?” Am răspuns 
colonel, vom spune că ne-aţi oprit să ne du 
vedem locurile și oraşele din apropiere. Cu reali 
ŞI că noi am cerut”. „E o idee bună. Mâine sea 
veţi lua rămas-bun. În această zi a venit Și maior 
tatea din București, stând de vorbă cu fiecare. 
spus că, după ce mă voi odihni câteva zile la Bu 
de 14 februarie să avem o întâlnire în str, genera! 
21, unde se află Comitetul Român pentru Repatr 
nat 300 de lei să am pentru drum. Seara am voi 
Sala cea mare de festivități era ticsită de condamr 
oficialități, ofiţeri de toate gradele, civili 
Alibiul era stabilit. Noi am apărut civil = pe 
aveam să vorbim. Comandantul închisorii n 
rândul. Primul, Biriş, a citit ce scrisese, Voj 

tot lungea vorba, până la un semn făcut de 
i-am şoptit să termine. Am urmat eu, d 
făcut Sima cu Pătraşcu, profitând că în p 


cra Pătraşcu, Ghica 
zători de toate sufe 
miile de legionari. | 
răspundă atacului n 
Acuma al să as 


Pap SRIRERI 


II 


îi 


pat 


ce se eliberează și să Vă în | u lăsat c 
ei, copleşiți de îmbri | 
rajându-i că în cu 


| cat Vojen şi ceilalți 


aproape de porțili ri t colonel ciun să mă 
întrebe dacă mi s-a adu le mă Male 
nu-mi era foame. Aş Im nerabdatoi IERI PSGDI Ca POLII 
A dat ordin să adi care, di i pi 
dându-i ordin şoferului i [9 BEI 
Timişoara, să-mi scoată bi MU iz aia 
acum un om aşa de bun coloni E EA 
dură şi mi-a urat drum UȘ, 4 
imi era la ce vom găsi a, Era Ser, ger 
ra ce se da vagoanelor, avâ ai 
sub ea frigul îmi pătrundea pe pICIOare îi 
Pe la ora 4 spri ATI au a 
într-un taxi să mă pinul 
trotuare. Aproap 
ianuarie, zi în Că 
mi-am adus amin Al el ză 
repare conduceti i Ss 
spus că ştiai de venire: 
aceeaşi casă la ministrul 
sunt în drum Spr ă 
sora soției tale 
torii, după ce 
şofer la L.G.T, 


"putut dormi. Zi 


îmbrăţişe 


Cal Troian Intra Muros | 460 


mai ştiusem, nu mai aflasem nimic. Credeam că s-a « 
ca cumva, „Dragă lonele, eu te-am aşteptat până acu 
vii”. Am îmbrăţişat-o şi am sărutat-o. Mi-a spus că ta 
la Cuca. A îngrijit de el până a fost dus acolo. Cu col 
nu a mai putut nici ea să stea la Bălcești, că Milică 
nepoata ei. Acum € în Bucureşti. Tata a murit în ap 
ne-a strigat până şi-a dat sfârşitul. Am rămas la 
Porumbaru, Gicule, cum era prevăzut în ordinul de. 
domiciliu stabil, împărțind timpul când la voi, câni 
jucându-mă cu nepotul şi nepoatele.” În martie 25, 
1963, an în care am fost pus în libertate, protectorii 
pus o garsonieră la dispoziţie unde m-am mutat cu Mi i. În 
mi-am făcut căsătoria cu ea și acum ne ducem viața în 

un sprijin în neputințele mele, suferind de multe boli. 
suflet bun, e miloasă, îmi aplică tratamentele medica 
pricepe şi am un tovarăş de viață. Nu am vrut să cad 
capul vostru. Destul că în viață nu am avut timp să 
mult pentru voi. Am făcut ce am putut. Nu v-am 
v-am luat nimic din al vostru. Mă voi gospodări cu 
voi putea. lar dacă-mi va prisosi ceva, vă voi da cu 
Și acum vorba cântecului vechi. iau, 


MAL 


- PR 
i acd A 
„„De-am avut, de n-am avut, inima mea, draga 
Am trăit cum am putut, inima mea, draga. 
De-oi avea, de n-oi avea, inima mea, dr 
Om trăi cum om putea, inima mea, draga mi 
i Me 
Dragă Gicule, Milică şi Muţi. Mi-am. 
trista poveste a vieţii mele pe care nu aţi 
nunțime. Citiţi-o ca să vedeţi câte am avut de pă 
tru voi. Să o dați mai departe, copiilor voş 
mari şi vor întelege — nepoților şi. străn 
cunoască şi ei şi să tragă învățăminte folosi 
ca să se publice, să se tipărească, ci pur şi simpl 
urmaşi. Voi muri împăcat sufleteşte că am putut: 
ce am scris cu mâna mea, nu exagerări, ei pu 


mea 


! speranţe şi nici că 


Am fost alătur 
10r1, PE Care am Soc 
necazurile lor. Nu p 


lot ce am făcut a fost 
purtat-o Patriei me 
bunuri. şi un asupr 
blestema nimeni € 
pleca împăcat, e 
viață idealuri măre! 
voi fi ponegrit, țelur 


aceste rânduri. pentru 3 
tatăl vostru și soțul t 


Meta poiiat dt erp ar 


întotdeauna în contextul altor informaţii, sau completează cu 


Sunt lucruri care s-au mai scris, altele care apar ca noutăți, 
altele ca noutăți de interpretare, dar care își găsesc locul 


o logică perfectă petele albe din istoria noastră. 

Desigur, apariția memoriilor părintelui lon-Dumitrescu-Borșa. 
va fi de natură să deranjeze anumite conștiințe. Editarea aceste 
cărți are de fapt scopuri clare, declarate și nobile, căci ce poate | 
fi mai nobil decât promovarea adevărului. Este inexplicabil cun 
mii de oameni din această țară refuză să accepte adevărul, s 
alții, mult mai mulți, își închipuie că merită o soartă mai bu 
pentru simplul motiv că sunt corecți și respectă cel puțin în mo 
legile creștinismului. Nu este suficient... 

De dincolo de mormânt, marele patriot român carea 
„Părintele Borșa” ne mai întinde o mână de ajutor în slujt 


adevărului, în slujba lui Dumnezeu și a patriei pe care ai 
mai mult ca orice. 


Ag ll Zelea Codreanu