Peter Deunov — Spirit sanatos in corp sanatos

SPIRIT SĂNĂTOS 
ÎN CORP SĂNĂTOS 
PETER DEUNOV 


Prefaţă 


În ciuda imperfecţiunilor, a ignoranței sale în anumite 
domenii, a numeroaselor greşeli, a diagnosticelor nesigure... 
medicina contemporană, cu cei care o practică, cu chirurgii şi 
centrele de îngrijire, constituie o binecuvântare pentru omenire. 

Bineînţeles că mai trebuie să progreseze mult şi că nu va 
putea atinge o culme a dezvoltării sale decât în momentul în 
care va fuziona cu cunoaşterea pe care o conferă ştiinţa 
iniţiatică. Până în acel moment, va rămâne un rău mai mic într-o 
lume cufundată în boli şi dezordine. 

Adevărata sănătate, cea care duce la sfinţenie, este 
rezultatul unei ordini şi armonii perfecte. 

Din clipa în care omul a rupt legăturile cu Dumnezeu, cu 
spiritul său divin, şi-a introdus germenul anarhiei în el şi în 
anturajul său, iar boala, limitarea şi moartea nu sunt decât 
consecinţe fireşti ale acestui fapt. 

Omul nu este doar un corp fizic, ci posedă, de asemenea, 
un suflet spiritual şi un spirit divin şi etern. Corpul fizic al omului 
este numai o mică porţiune, care reprezintă o doză 
infinitezimală din fiinţa sa globală. 

Tăgăduirea acestui fapt constituie cea mai gravă boală şi 
chiar cauza tuturor maladiilor de care suferă omul. 

Când un chirurg afirmă: „Nu voi crede în existenţa sufletului 
decât în clipa în care îl voi vedea sub bisturiu”, el întruchipează 
sursa tuturor bolilor, a tuturor dereglărilor. 

O asemenea concepţie iluzorie despre viaţă constituie o 
invitaţie adresată anarhiei în toate domeniile. Dacă nu poţi face 
deosebirea dintre o fiinţă vie, înzestrată cu suflet, şi un cadavru 
rece înseamnă că inima ţi-e oarbă, că ţi-ai pierdut sufletul. 

O asemenea fiinţă, chiar dacă posedă multe cunoştinţe în 
plan intelectual, nu poate avea acces la cunoaşterea veritabilă, 
care este acelaşi lucru cu viaţa. 

O asemenea inteligenţă nu numai că provoacă uscăciunea, 
boala şi moartea, dar mai este şi contagioasă. De aceea, în 
ciuda progreselor uriaşe, medicina contemporană nu reuşeşte 
să stopeze boala şi avem chiar impresia că bolile s-au înmulţit 
din ce în ce mai mult. 

A fi patronul unei farmacii a devenit o afacere foarte 
prosperă; sunt aproape la fel de numeroase ca brutăriile! 


Starea de sănătate nu presupune numai înghiţirea unor 
medicamente, ci, înainte de toate, este o igienă a vieţii şi a 
spiritului, a sufletului, a gândurilor, a sentimentelor, a actelor şi 
a corpului. Medicamentele vin abia ca ultimă soluţie, când 
persoana respectivă şi-a atins ultima limită. 

Mai mult, boala ne comunică adesea un mesaj, cum ar fi 
necesitatea schimbării unui obicei nesănătos, şi dacă, în loc să-l 
luăm în serios, ne mulţumim să-l sufocăm cu medicamente, 
cauza se va ancora mai profund în fiinţa noastră, pentru a 
apărea mai apoi sub forma unei maladii mult mai grave. 

Natura este o mamă protectoare, care îl iubeşte pe om, dar 
ştie să se arate şi implacabilă când legile ei sunt călcate în 
picioare. 

Natura l-a înzestrat pe om cu toate armele, posibilităţile de 
a învinge orice boală, dar pentru aceasta el trebuie să se 
întărească spiritual, să-şi fructifice capitalul reprezentat de 
sănătate, viaţa pe care o are, dezvoltând apărarea imunitară a 
spiritului, sufletului şi a trupului său. 

In ceea ce priveşte trupul, trebuie să aibă grijă cum se 
hrăneşte, cum respiră, cum se mişcă şi cum să facă exerciţii 
fizice. 

Pentru suflet trebuie să întreţină căldura dragostei, să 
cultive bucuria, armonia şi toate calităţile ce decurg din acestea. 

In sfârşit, spiritul se întăreşte prin lumina pe care o aduce 
cunoaşterea vie, cunoaşterea vieţii autentice. A şti cum trebuie 
să trăieşti pentru a fi în armonie cu Dumnezeu, cu universul şi 
cu toate fiinţele - aceasta este cunoaşterea cu adevărat utilă şi 
benefică, ce duce la sănătatea perfectă. 

Să respecţi, să serveşti, să iubeşti şi să devii discipolul 
vieţii, să o faci să sporească, să o canalizezi, să o întăreşti, să o 
faci să ţâşnească, să o faci conştientă - în acestea constă 
lucrarea, programul iniţiaţilor care sunt autentici terapeuţi ai 
omenirii. 

Oamenii nu pun prea mult preţ pe viaţă; în viziunea lor, ea 
trebuie să-i servească, să le permită să-şi realizeze toate 
capriciile, să le satisfacă toate dorinţele. Fiindcă nu văd sufletul, 
au uitat că viaţa este esenţială, că este sursa sănătăţii, a 
vindecării şi că ea provine din spirit, care curge prin suflet 
pentru a iriga corpul cu toate organele sale. 


Sănătatea perfectă se instaurează când viaţa spiritului se 
manifestă în armonie cu trupul prin intermediul sufletului. Prin 
suflet înţelegem legătura vie dintre spiritul divin şi trup. 

În acest sens gândurile, sentimentele şi dorinţele fac parte 
din suflet şi acţionează asupra trupului. Când omul rupe 
legătura cu spiritul său divin, care reprezintă ordinea cosmică, 
începe să-şi introducă în gândire germenul anarhiei. Acest 
germen ajunge în sentimente, apoi în dorinţe, pentru a duce mai 
apoi la o boală a corpului fizic. 

Dacă omul este suficient de conştient, de lucid, poate stopa 
procesul în plan mental, înainte de a se produce în cel fizic. Este 
suficient să recunoască că modul său de gândire este eronat, că 
modul în care simte este egoist, nesănătos şi că se va traduce 
printr-o maladie viitoare într-un plan superior. 

Dacă se izbuteşte transformarea acestor germeni ai 
anarhiei în planurile subtile ale fiinţei umane, înseamnă că se 
operează o vindecare care este, poate, cea mai importantă. 

Sănătatea nu depinde exclusiv de elementele fizice, ci, în 
mod egal, de tot ceea ce alcătuieşte omul global, cu sufletul şi 
spiritul său divin. 

Vindecarea autentică este iniţierea pe care o fac cei mai 
mari maeştri, călăuze ale luminării omenirii, cum a fost maestrul 
Peter Deunov. 

Din acest motiv se poate spune că maestrul Peter Deunov 
era cu adevărat un mare tămăduitor, căci nu numai că reuşea 
să vindece corpul fizic - având studii de medicină - dar, mai cu 
seamă, sufletul şi spiritul. 

Este vorba despre o medicină superioară, deocamdată total 
necunoscută lumii, deşi medicina actuală face multe descoperiri 
care o îndreaptă în această direcţie. Este foarte bine că au loc 
descoperiri, dar acestea nu servesc la nimic dacă nu sunt trase 
concluziile practice referitoare la viaţa interioară a omului. 

Într-o zi, în cadrul uneia dintre conferințele sale, maestrul 
Peter Deunov a afirmat: „Pot învia morţii, am această putere. 
Pot vindeca toate bolile, căci am, de asemenea, această putere. 
Dar la ce bun? Imaginaţi-vă un purceluş, cufundat complet în 
noroi, ai cărui ochi strălucitori sunt singurii care trădează 
prezenţa unei fiinţe vii. lau un lighean cu apă caldă şi săpun şi îl 
spăl până ce pielea îi devine roz şi părul de un alb argintiu; ce 
frumos şi drăgălaş este atunci! Dar, imediat ce l-aş lăsa liber, 


unde credeţi că s-ar duce? S-ar îndrepta spre mocirla cea mai 
mizerabilă şi ar deveni din nou de nerecunoscut. 

Vă întreb atunci: la ce bun toată osteneala mea? 

Imaginaţi-vă acum că mă instalez într-un loc unde se 
încrucişează drumurile spre Paris, Londra, Berlin, Roma, 
Moscova, Istanbul şi că mă apuc să îngrijesc bolnavi. Faima mi 
se va răspândi în curând în cele patru colţuri ale lumii. 

Se va produce atunci un blocaj rutier de proporţii uriaşe din 
cauza maşinilor care vor aduce bolnavii. Vor fi trimişi din toate 
ţările medici pentru a examina bolnavii, a stabili diagnostice, a 
constata gradul evolutiv şi vechimea bolii, a lua informaţii 
despre pacient, despre condiţiile de viaţă, vârstă, slujbă, 
identitate, hrană etc. Toate aceste date vor trebui înregistrate şi 
abia atunci l-aş putea îngriji! Apoi, va fi din nou examinat pentru 
a se determina transformările organice produse; toate acestea 
vor face obiectul unor comunicări, rapoarte etc. 

Vor veni din toate părţile ziarişti pentru a scrie reportaje 
senzaţionale. Cu ei înseamnă deja foarte multă lume: bolnavi şi 
însoțitori, medici, ziarişti, oameni de ştiinţă, curioşi. Vor veni şi 
cei pe care i-am vindecat pentru a-mi aduce cadouri în semn de 
recunoştinţă. 

Vor apărea mai apoi comercianții de toate soiurile: 
vânzătorii de clătite, de carne la grătar, băuturi; se vor ridica 
hoteluri, se vor amplasa circuri, locuri de distracţie! Seamănă 
deja cu un târg oriental, iar eu voi continua să îngrijesc bolnavi! 

După ce îi voi vindeca, bolnavii de treizeci şi cinci, 
patruzeci, cincizeci de ani vor spune: «Am trăit cincizeci de ani, 
care s-au scurs foarte repede. Cât mi-a mai rămas de trăit? 
Poate zece, douăzeci, treizeci de ani care, de asemenea, vor 
trece foarte repede. Viaţa este scurtă! Vreau să profit de ea 
pentru a bea, a mânca, a mă distra pe cât este posibil, fiindcă 
mâine voi muri!» 

Şi se vor arunca cu frenezie în toate plăcerile, excesele, 
orgiile, care fuseseră de fapt cauza bolii lor! 

Rezultatul - aceleaşi consecinţe care, oricum, îi vor duce la 
cimitir. 

Vă întreb atunci: care este profitul muncii mele, al 
sacrificiului meu? 

În vechime, Arhimede afirmase: «Daţi-mi un punct de 
sprijin pentru a-mi fixa pârghia şi voi deplasa orbita 


Pământului!». Precum el, voi spune şi eu: «Daţi- mi un punct de 
sprijin pentru a-mi fixa pârghia şi voi modifica orbita vieţii!» 

Punctul de sprijin pe care îl caut sunteţi voi, ucenicii mei, 
iar pârghia este învăţătura mea. Voi o veţi încerca, o veţi aplica, 
o veţi aduce lumii, o veţi prezenta pe înţelesul tuturor celor care 
o doresc, cărora le este accesibilă. Vor constata că aduce 
bucuria, sănătatea, bunăstarea, cunoaşterea, dragostea şi 
sensul vieţii. 

Mare este viaţa! Luminos este viitorul care-l aşteaptă pe 
om! Ne vor urma mii de oameni şi astfel lumea va cunoaşte o 
nouă direcţie, un drum nou şi luminos!” 

Ce pagină minunată a învăţăturii iniţiatice, care rezumă 
ştiinţa vindecării adevărate! Dacă maestrul Peter Deunov ar fi 
făcut ceea ce a descris în relatarea sa, ar fi devenit un 
practicant al magiei negre, ar fi căzut pradă ispitei, identică 
celei pe care trebuie s-o fi cunoscut lisus: „îţi voi da gloria lumii 
dacă te vei prosterna înaintea mea. Vei putea astfel să ridici 
temple Domnului tău şi să-ţi predai deschis învăţătura!”. 

Dar iată că lisus a spus: „împărăţia mea nu este din 
această lume, altfel ai mei ar fi luptat pentru mine”. 

Împărăţia lui lisus este spiritul, iar lumea aceasta - materia. 
Cei care trebuie să se lupte reprezintă sufletul. Medicina oficială 
utilizează doar materia pentru a vindeca trupul, fără a se înclina 
în faţa spiritului divin, a ordinii cosmice, şi prin aceasta nu face 
decât să sporească răul, boala în lume, căci adânceşte din ce în 
ce mai mult prăpastia ce separă sufletul de corp. 

Practicanţii magiei negre, care vor să îmbolnăvească 
omenirea, utilizează o metodă analogă; înlătură maladia din 
corp printr-un procedeu spiritual şi o trimit în atmosfera 
spirituală a planetei pentru a crea un imens egregor negativ, 
care devine mai apoi sursa puterii lor tiranice. 

Bolnavul vindecat „miraculos” nu face nici un efort asupra 
lui însuşi şi boala îi va reveni în viitor. Bineînţeles că nu trebuie 
generalizată aplicarea acestor practici, dar, ca informaţie, este 
bine să le menţionăm existenţa. 

În faţa unor asemenea vindecări lumea se înclină, afirmă că 
este vorba de un miracol, fiindcă oamenii nu ştiu să vadă 
sufletul sub bisturiu. Oamenii ar dori să descopere praful 
miraculos care să le permită să trăiască în mocirlă, să-şi bată joc 
de inteligenţa cosmică, fără a suferi consecinţele dezastruoase, 


neplăcerile ce rezultă. Ar vrea să existe un ţap ispăşitor, cineva 
în stare să poarte în spate toate păcatele lumii, pentru ca ei să 
fie nu numai vindecaţi, dar să poată continua să trăiască în 
greşeală. _ 

Asemenea ființe însă nu există. Invăţătura lui lisus, 
medicina eficientă, nu a fost înţeleasă până astăzi. 

Există oameni care au interese ca lumea să fie bolnavă şi 
acest lucru poate fi verificat dacă ne uităm cu alţi ochi la ceea 
ce se petrece în jurul nostru. 

Cei mai mulţi oameni propagă idei anarhice, nemulțumiri, 
idei de război, violenţă, ură etc., influenţe ce fac maladiile din ce 
în ce mai puternice. 

Ceea ce este valabil pentru o persoană este valabil pentru 
toată lumea. Dacă cineva nutreşte încontinuu gânduri de ură, 
sentimente anarhice, violente, distrugătoare, se va îmbolnăvi 
fizic şi va contribui la contaminarea celor din jurul lui. 

Dacă merge la un vindecător care îl va scăpa de boala 
fizică fără a-l transforma, ci o va face prin eliberarea acesteia în 
lume, aceasta nu va duce în cele din urmă decât la agravarea 
bolii. 

Omul este un suflet nemuritor care vine pe pământ pentru 
a îndeplini o lucrare şi, atâta vreme cât aceasta este lăsată 
deoparte, trebuie să revină fără încetare în condiţii din ce în ce 
mai grele, căci trebuie să suferim consecinţele greşelilor 
noastre. 

Din clipa în care omul nu se mai află în împărăţia lui 
Dumnezeu, în armonie şi pace, începe să fie bolnav. Teama, 
angoasa, defăimarea, critica, răutatea, minciuna, ignoranţa, 
gelozia sunt boli aidoma cancerului, SIDA etc. i 

Din acest motiv le spun bolnavilor care suferă: „In vreme ce 
medicii se ocupă de trupul vostru, faceți eforturile necesare 
pentru a restabili armonia, liniştea, încrederea în actele, 
sentimentele şi gândurile voastre”. 

Persoanelor sănătoase le spun: „Cultivaţi în voi lumina 
armoniei, deveniți astfel tămăduitori, terapeuţi ai omenirii şi ai 
pământului. Alăturaţi-vă nouă, căci împreună putem face nişte 
lucruri formidabile, măreţe, pentru binele şi sănătatea tuturor 
fiinţelor”. 

Dacă ne unim mijloacele de care dispunem pentru a duce 
învăţătura aceasta mai departe, vom putea să acţionăm cu 


adevărat benefic în lume şi să modificăm orbita vieţii, după 
spusele maestrului Peter Deunov şi Marelui Maestru, care se află 
în spatele tuturor maeştrilor luminii. 

Hotărârea de a realiza, de a participa la toate acestea vă 
aparţine. 

Când lisus, marele medic al omenirii, afirmă că „împărăţia 
mea nu este din această lume”, nu doreşte să spună că 
pământul, corpul fizic sunt elemente negative, ci constată 
numai faptul că la om trupul este despărţit de suflet şi de 
spiritul divin. 

Când afirmă că „ai lui ar fi luptat pentru el”, face aluzie la 
medicina veritabilă, la remediul eficient. 

Sufletul care recunoaşte lumina spiritului divin, a omului 
autentic restabileşte armonia, iar corpul devine receptaculul 
spiritului. 

Aceasta este singura mântuire autentică. Luând această 
idee şi considerând-o punct de plecare în toate formele de 
terapie, totul devine bun şi pozitiv. 

Ştiinţa iniţiaţilor nu este limitată, ea îi spune omului: „Fă ce 
vrei, trăieşte după bunul tău plac, dar, cel puţin, fa-ţi o asigurare 
de viaţă”. 

Asigurarea de viaţă a iniţiaţilor nu seamănă cu cea pe care 
o fac oamenii; din punctul de vedere al primilor, aceasta constă 
în existenţa, dincolo de toate activităţile, a ideii divine, sublimă, 
grandioasă, luminoasă, pur celestă. 

Omul poate face ce vrea, dar dacă îşi pierde această idee, 
îşi pierde în acelaşi timp asigurarea de viaţă. 

Fiindcă la ora actuală oamenii nu au idei divine care să-i 
protejeze, devin slabi şi pot cădea pradă bolilor fizice şi psihice. 

Desigur că problema sănătăţii perfecte şi a bolilor este 
foarte complexă, înscriindu-se în întreaga evoluţie a omenirii şi 
privind toate aspectele existenţei. 

Răspunsurile la întrebări fundamentale, de tipul: „Cum 
trebuie să trăiască omul?”, „Care este misiunea sa, motivul 
existenţei sale pe Pământ?”, nu pot fi date decât de o medicină 
evoluată. 

În realitate, răspunsurile la aceste întrebări le găseşte cel 
care ştie sa-şi asculte sufletul cu dragoste, încredere, 
sinceritate, logică şi simplitate. Dacă aceste întrebări nu-şi 


găsesc răspunsul, înseamnă că avem de-a face cu o boală 
gravă, o anomalie profundă, o dereglare. 

Nu este sănătos să dorim să separăm sănătatea de modul 
de viaţă, căci toate aspectele sunt legate între ele în viaţă, 
formând un tot într-o armonie şi libertate perfecte. 

Dacă un organ este bolnav, întregul corp suportă 
consecinţele. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul omenirii, în 
care fiecare popor este un organ, iar fiecare individ, o celulă vie. 

După cum vedeţi, totul se leagă şi am putea ajunge foarte 
departe în explicarea tuturor fenomenelor care se produc în 
acest organism mare. 

Există maladii ereditare, care îşi au originea într-o karma 
personală, în greşelile din vieţile noastre trecute, ori într-o 
karma colectivă, ce ţine de un popor, o rasă, o familie. 

Există boli declanşate de spiritele naturii, ca urmare a 
utilizării greşite de către om. 

Sunt şi boli a căror cauză se află în altă parte, în zodiac şi 
planete, ca şi în caracterul individului şi obiceiurile sale greşite. 

Există maladii provocate de câte un egregor negativ, 
alimentat în permanenţă de gândurile, sentimentele şi dorinţele 
negative ale oamenilor. Acest tip de boli se manifestă prin 
accidente, războaie etc. 

Există boli contagioase, legate de o karma de grup, şi boli 
esoterice, patologice, ce sunt în relaţie cu procesele iniţiatice 
mai mult sau mai puţin eşuate. 

Această listă succintă ne arată că bolile pot avea mai multe 
cauze şi, deci, cel mai important lucru este leacul ce trebuie 
utilizat. 

La urma urmelor, toate maladiile izbucnesc ca urmare a 
lipsei de armonie, de lumină şi de înţelepciune. Ele apar ca un 
mijloc de purificare, de îndreptare şi de evoluţie. 

Prin aceasta bolile nu ne sunt duşmani, indicând mai 
degrabă o lucrare ce trebuie făcută. 

Dacă omul refuză să facă această lucrare şi alege cea mai 
uşoară soluţie, maladia se agravează peste măsură, întrucât 
spiritul şi viaţa nu suportă inerția, stagnarea. 

Deci, aflat în faţa unei maladii de orice provenienţă ar fi, 
omul trebuie s-o accepte ca pe o modalitate ce duce la evoluţie, 
nu numai pentru el, ci şi pentru întreaga omenire, trebuie să se 
controleze şi să încerce prin toate metodele învăţăturii şi ale 


ştiinţei oamenilor să se purifice, să se sanctifice, să se lumineze, 
să gândească corect, să devină mai bun, mai nobil şi armonios. 
Bineînţeles că dacă suferinţa este autentică, acest lucru nu este 
foarte uşor şi de aceea este necesar un mare efort în acest sens 
în cazul bolnavilor aflaţi în centrele de îngrijire, cărora trebuie să 
li se ofere o ambianţă de dragoste, puritate, lumină etc. 

În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi, cei care sunt sănătoşi din 
punct de vedere fizic, aceştia trebuie să înveţe să-şi pună în 
armonie gândurile, sentimentele, dorinţele în mod conştient, 
pentru a nu se transforma în boală pe viitor. 

Omul nu este făcut numai pentru a trăi în corpul lui fizic, ci 
poate gusta armonia sufletului său şi lumina spiritului lui divin. 
Cel care zilnic trăieşte o clipă în armonie şi lumină este scutit de 
multe boli. 

Ar fi încă multe de spus despre sănătate şi vindecare, dar îi 
vom da cuvântul maestrului Peter Deunov, cu toată dragostea, 
admiraţia, lumina ca se află în noi şi în viaţa eternă, care nu se 
opreşte la barierele vieţii şi morţii. Îi exprimăm încă o dată 
bucuria, respectul, recunoştinţa, dragostea, forţa gratitudinii pe 
care o resimţim de fiecare dată când ne gândim la el. 


Noiembrie 1993 
Olivier Martin 


Câteva reguli pentru vindecare şi o viaţă sănătoasă 


În zilele noastre oamenii posedă multe cunoştinţe, dar nu le 
pun în practică decât rareori. O inerție interioară, o lene rareori 
depăşită îi fac să caute o viaţă lipsită de dificultăţi şi suferinţă, o 
existenţă liniştită şi fără griji. 

Omenirea contemporană nu mai poate continua însă să 
trăiască în felul care i-a devenit propriu. Trebuie să se schimbe 
total, pentru a nu perpetua, sub o formă agravată, acelaşi 
rezultate negative: boli, suferinţe, lupte sterile. 

Pentru a-şi reînnoi existenţa, omul trebuie să înceapă prin 
a-şi regenera trupul, învățând să se hrănească şi să respire 
corect. Mai apoi trebuie să se obişnuiască să-şi controleze 
gândurile, sentimentele şi actele, pentru a-şi menţine trupul şi 
inima pure. Ignorarea sau neglijarea acestor reguli de igienă are 
drept consecinţă acumularea în organism a elementelor 
vătămătoare, a toxinelor care blochează vasele sanguine şi 
împiedică circulaţia liberă a forţelor vitale. Acizii toxici care nu 
sunt eliminaţi pătrund în sânge şi în organe, producând maladii 
grave şi moartea precoce. 

La ora de faţă putem remarca pe chipul multor oameni, 
chiar foarte tineri, semnele unei tensiuni maladive a sistemului 
sanguin, provocată de prezenţa în organism a elementelor 
nocive, ca urmare a unui stil de viaţă greşit. 

Pentru a duce o viaţă echilibrată, pentru a fi sănătos, a 
avea o judecată limpede şi puternică omul trebuie să profite la 
maximum de atmosfera pură a dimineţii. 

Ceea ce poate primi organismul fizic sau spiritual înainte de 
răsăritul soarelui şi imediat după aceea nu poate fi comparat cu 
nimic altceva. Dacă este bolnav sau slăbit, dacă are sângele 
impur, dacă organele sale sunt pline cu otravă, să meargă să 


întâmpine primele raze de soare ce luminează pământul; nici un 
medicament nu va putea să-i dea forţele vii, naturale, pe care le 
va obţine în acest mod. 

În timpul dimineţii aerul este mai puţin încărcat de microbi 
şi de praf. Natura care se trezeşte în toată puritatea sa, tăcerea, 
tihna care domnesc în acest moment umplu sufletul de pace şi 
venerație. 

Spiritul simte că iau naştere în el gânduri noi, constructive, 
apte să reînnoiască trupul şi caracterul. 

Este bine ca toţi cei care doresc să se regenereze şi să 
întinerească să se obişnuiască să se concentreze şi să se roage, 
de preferinţă în orele calme ale dimineţii. Pot face acest lucru în 
orice loc se găsesc, dar este de preferat în aer liber. Vor lua 
astfel, din sursele universale, forţa necesară purificării vieţii şi 
reînnoirii. 

Este foarte util să ne obişnuim să ne sculăm înainte de 
momentul apariţiei soarelui şi, indiferent de anotimp ori de 
vreme, să fim în picioare, în poziţie verticală şi cu conştiinţa 
trează. 

Sculatul dis-de-dimineaţă trebuie să devină un obicei 
agreabil pentru toată lumea. Dacă răsăritul soarelui îl prinde pe 
om în pat, energiile sale acţionează în mod depresiv asupra 
sistemului nervos. 

Cea mai propice perioadă pentru acumularea rezervelor 
vitale pentru un an întreg începe în a doua jumătate a lunii 
martie şi se încheie la sfârşitul lui iulie. 

să nu pierdeţi prilejul de a ieşi afară dimineaţa devreme, cu 
o jumătate de oră înainte de răsărit, indiferent de vreme. Călcaţi 
apăsat, fără prea mare grabă, sau staţi jos, cu faţa întoarsă spre 
răsărit. Să nu vă gândiţi nici la treburile voastre, nici la necazuri, 
dacă aveţi. 

Să nu fiţi nici distraţi, nici pasivi, ci concentraţi-vă gândurile 
asupra forţelor întremătoare ale naturii, cu care doriţi să vă 
contopiţi, sau meditaţi la ceva frumos şi armonios. 

Puteţi, de pildă, să vă spuneţi în gând: „Doamne, îţi 
mulţumesc pentru sfânta energie pe care ne-o trimiţi prin 
intermediul soarelui; simt cum mă pătrunde în profunzime viaţa 
sa  radioasă,  aducându-mi forţă, vitalitate, înnoire. îţi 
mulţumesc, Tată ceresc, pentru dragostea Ta faţă de noi”. 


Este indispensabil ca toate celulele corpului să participe la 
euforia pe care trebuie s-o resimţiţi în acele clipe. După aceea 
puteţi să vă întoarceţi acasă ori să mergeţi la serviciu fericiţi şi 
plini de ardoare tinerească. 

Ar trebui să faceţi cu toţii asemenea plimbări în mijlocul 
naturii, primăvara şi vara. Vă vor ajuta să vă vindecaţi ori să 
preveniţi dereglările sau bolile. 

Natura vie nu apreciază oamenii plăpânzi şi idioţi; ne oferă 
o masă garnisită din abundență şi dacă cineva distrat ori 
neglijent nu profită de ea, aceasta capătă o părere proastă 
despre el, considerându-l lipsit de inteligenţă. 

Trebuie ca iniţiatorii unei vieţi noi să constituie modele 
pentru ceilalţi; trebuie să lucreze tot timpul, cu inteligenţă şi 
mânaţi de voinţa tenace de a-şi restabili ori menţine sănătatea, 
să dea dovada unei activităţi eficiente şi a bunei dispoziţii. Dacă 
nu, la ce vor servi inteligenţa, studiile, opiniile noastre? 

Înainte de răsărit razele indirecte ce alunecă la orizont îi 
aduc omului radiaţii de înţelepciune şi de adevăr divin. După 
răsărit, razele directe îi trimit radiaţii de iubire divină. Exerciţiile 
respiratorii şi fizice pot fi făcute după ce răsare soarele. 

Cel mai bun moment pentru ca sistemul nervos să 
beneficieze de razele soarelui se situează între orele şapte şi 
nouă ale dimineţii, iar pentru stomac, intestine şi celelalte 
organe, între ora nouă şi prânz. După-amiază nu trebuie să ne 
aşteptăm la nici un fel de energie curativă. Ar trebui să se facă 
plajă, de preferinţă, cu corpul acoperit cu o îmbrăcăminte 
uşoară, albă, din bumbac. 

Pentru sănătatea fizică şi spirituală este foarte importantă 
igiena ce constă în respectarea principiilor unei alimentaţii 
bune. Ce să mâncăm, în ce cantitate şi cum? 

Trebuie respectată o primă regulă: să nu cădem pradă 
lăcomiei, să ne oprim din mâncat înainte de a fi sătui, cu o 
senzaţie uşoară de foame, să ne obişnuim cu sobrietatea în 
toate. Gândul unei vieţi noi viitoare trebuie să incite pe fiecare, 
dacă este raţional şi prevăzător, să studieze şi să experimenteze 
prescripţiile unei  alimentaţii sănătoase, adaptată nevoilor 
propriului organism. 

Actul hrănirii este foarte important şi cere, în afara alegerii 
alimentelor sănătoase, o dispoziţie adecvată, ce constă în 
concentrare, dragoste şi recunoştinţă. 


Hrănirea maşinală, care nu urmăreşte decât satisfacerea 
foamei, nu poate face parte din concepţia cuiva care doreşte să- 
şi reînnoiască şi să-şi amelioreze viaţa. 

Hrănirea corectă determină calitatea sângelui, factor de 
bază al stării generale a organismului. 

Natura a conceput corpul omenesc într-un mod foarte 
raţional, dând posibilitatea miliardelor de celule care-l alcătuiesc 
de a manifesta prana, energia vitală, pentru ca procesul 
reînnoirii şi al vindecării să fie neîntrerupt. 

Acumularea impurităților nu are loc numai la nivelul pielii, 
ci şi în interior, în organe, sub formă de aciditate, de elemente 
calcaroase, de reziduuri nocive. Din acest motiv cei care doresc 
să se însănătoşească trebuie să practice în mod conştient o 
lucrare de regenerare a naturii în ei. 

Apa este o bună conducătoare a magnetismului viu; dacă o 
bem, de preferinţă caldă, sau dacă ne spălăm des, are o 
influenţă benefică asupra corpului şi organelor. 

Este bine să bem una-două căni de apă fiartă şi răcită apoi, 
dar să fie caldă încă, în fiecare dimineaţă pe stomacul gol şi în 
timpul zilei, cu cincisprezece sau douăzeci de minute înaintea 
meselor ori la o jumătate de oră după acestea. Apa caldă, 
înghițită într-o cantitate suficientă, ajută foarte mult la 
eliminarea din organe a reziduurilor toxice. În această privinţă 
apa rece nu este eficientă. Dacă această curăţare internă nu se 
face în mod corect, impurităţile provenite din alimente prost 
asimilate sau digerate pătrund în sânge şi în ţesuturi, provocând 
calcifierea vaselor sanguine. 

Pentru ca acest proces de curăţare să dea maximum de 
rezultate, trebuie să fie executat în mod conştient, cu dragoste 
şi recunoştinţă pentru energia purificatoare şi reînnoitoare a 
apei. 

Studiind diferitele temperamente umane, se constată că 
persoanele nervoase au pielea uscată; aceasta se explică prin 
faptul că în organismul lor se produc evaporări rapide, în urma 
cărora îşi pierd umiditatea necesară. 

Aceste persoane sunt mereu neliniştite, hiperexcitate, au 
tulburări de somn şi nu reuşesc să se concentreze. Este foarte 
indicat ca mai cu seamă aceste persoane să bea o cantitate de 
apă suficientă pentru nevoile digestiei şi pentru menţinerea 
umidității şi a magnetismului în organism. 


Câteodată oamenii au palpitaţii şi ajung la concluzia că 
ritmul inimii le este grav modificat, dar adesea nu este vorba 
decât despre gazele care provoacă dilatarea diafragmei. 

Aceste gaze sunt cauzate de acumularea de acizi toxici în 
organism, care pot fi eliminaţi dacă se bea des şi într-o cantitate 
suficientă apă caldă. 

De asemenea, dacă cineva este nervos, agitat, trebuie să 
bea încet, cu înghiţituri mici, câteva căni de apă caldă, fiartă cu 
puţină vreme în urmă, la care se adaugă câteva picături de 
zeamă de lămâie. In felul acesta, va începe să transpire şi apoi 
va trebui să-şi schimbe lenjeria şi să bea încă o cană cu apă 
caldă pentru a restabili căldura organismului. 

Pentru întărirea sistemului nervos şi fortificarea trupului 
sunt utile în timpul anotimpului cald băile cu apă încălzită de 
soare. Apa călduţă se toarnă pe cap, apoi pe tot corpul, până la 
picioare. Spălarea poate dura două sau trei minute, după care 
trebuie să ne ştergem uşor, fără să frecăm, şi ne putem lungi 
câteva clipe pentru a ne odihni. 

Omul poate învăţa, de asemenea, prin concentrare şi 
exerciţii respiratorii, să primească energiile curenților electrici şi 
magnetici din spaţiu, devenind astfel capabil să-şi echilibreze 
propriile-i forţe. 

Întrucât apa este purtătoare a purității şi magnetismului, 
este adesea util să o luăm de la un izvor sau de la o fântână şi 
să o aducem acasă într-un ulcior ori în alt recipient. Acesta este 
un procedeu terapeutic care sporeşte vitalitatea. 

În luna mai spaţiul este impregnat la maximum de 
magnetism, astfel că, dacă plouă şi temperatura este destul de 
ridicată, putem să ieşim îmbrăcaţi lejer în ploaie şi să ne lăsăm 
udaţi de apa bogată în magnetism viu. După aceea trebuie să 
ne întoarcem repede acasă, să ne ştergem, să ne îmbrăcăm cu 
haine uscate şi să bem una-două căni de apă caldă pentru a-i 
reda corpului căldura. Aceste duşuri sub apa de ploaie sunt 
foarte utile. 

O altă condiţie de bază pentru obţinerea şi conservarea 
sănătăţii şi a minţii limpezi constă în practicarea, în fiecare zi, a 
exerciţiilor respiratorii. Invăţaţi să respiraţi calm, profund, cu 
dragoste, adică savurând aerul pe care îl inspirați. Acest tip de 
respiraţie permite întregului corp, prin intermediul celulelor şi al 
porilor pielii, să profite de forţele vitale din aer. 


Dacă porii pielii sunt astupaţi din cauza lipsei unei igiene 
corespunzătoare sau pentru că nu am dus o viaţă raţională, 
coloana vertebrală, ca şi alte organe pot suferi, apărând unele 
disfuncţii. 

Energia vitală care regenerează organismul trece prin 
măduva spinării, ajungând la creier care o absoarbe şi o trimite 
întregului organism. În regnul vegetal se produce un fenomen 
similar, potrivit legilor osmozei şi absorbției. 

In natură există un proces dublu: a da şi a primi. Unele 
energii circulă de la centru la periferie, iar altele în sens invers. 

Acolo unde se întâlnesc aceste două tipuri de energie apare 
activitatea vieţii. Dar, imediat ce acest curent interior este 
încetinit sau stopat, apar stări  maladive: nervozitate, 
nesiguranţă, instabilitate, bănuială... 

Pot să se producă obstrucţii şi la nivelul sistemului 
circulator, caz în care organele nu mai sunt hrănite în mod 
normal. Venele sunt astupate de impurităţile rămase în sânge, 
apărute ca urmare a unei nutriţii iraționale, respiraţii 
superficiale şi, de asemenea, a lipsei de armonie între gândurile, 
sentimentele şi actele, aflate în contradicţie unele faţă de 
celelalte. 

Sângele şi celulele, secătuite prin această acumulare de 
elemente nocive, nu mai pot lupta bine cu microbii care apar în 
organism, făcându-l vulnerabil la atacurile diferitelor boli. 

După ce se recunoaşte starea de sănătate? Un om este 
sănătos dacă iubeşte; faptul că nu poate iubi demonstrează o 
stare maladivă, chiar dacă boala nu s-a declarat încă. 

Pentru a fi sau a redeveni sănătos, omul trebuie să-şi dilate 
sufletul şi inima, să-şi extindă câmpul conştiinţei astfel încât să 
simtă dragoste şi înţelegere faţă de toate fiinţele, bucurie şi 
recunoştinţă în faţa frumuseţii şi armoniei naturii vii. 

Omul nou simte intuitiv ce trebuie să înveţe, ce trebuie să 
facă, ce trebuie să primească şi ce să dea - toate acestea fără 
constrângere, liber, cu dragoste şi discernământ. 


Esenţe ale meditaţiei 


Forța omului 

Omul este puternic când gândurile şi inima îi sunt în 
armonie, deoarece atunci el se află în legătură cu Principiul 
Primordial al vieţii şi cu lumea invizibilă în totalitatea ei. Dacă 
această armonie încetează să mai existe, omul îşi pierde sensul 
vieţii şi nu este om pe lume care să nu fi trecut printr-o 
asemenea stare dureroasă! 


Somnul de dimineaţă 

Trebuie să ştiţi că somnul de dimineaţă nu este benefic, ci 
inutil şi apăsător, deoarece energia subtilă a soarelui aflat la 
răsărit acţionează defavorabil asupra sistemului nervos încă 
adormit. 


Oboseala 

Adesea auzi pe câte cineva spunând: „Sunt obosit!”. Da, 
sunteţi obosiţi întrucât nu aplicaţi în mod corect această 
învăţătură. Oboseala se află în raport cu ardoarea. Cel care ştie 
cum să muncească, care acţionează într-o stare de bună 
dispoziţie, se odihneşte în acelaşi timp; dacă nu simte nici o 
plăcere, vor apărea lipsa de ardoare şi oboseala. 

Ardoarea cere reflectare şi nu eforturi violente şi impulsive; 
trebuie să fie însoţită de dragoste pentru lucrarea respectivă. 

Toţi cei care muncesc şi perseverează vor descoperi modul 
în care să-şi facă treaba cât mai bine, fără să obosească. 


Conştiinţa 

Conştiinţa nu este un atribut al minţii, ci un principiu al 
inimii. Prin lumina pe care i-o aduce, îl determină pe om să facă 
progrese, să devină mai bun. 


Caracterul vătămător al criticii 

In lumea vieţii spirituale critica este exclusă. Ce rost ar 
avea să ne ocupăm de rău, de negativ? Dacă afirmăm despre 
cineva că este rău sau dacă doar o gândim, facem de două ori 
rău: atât lui, cât şi nouă înşine. Este bine să vorbiţi despre 
lucruri pozitive, plăcute, despre fapte frumoase; consideraţi că 
orice fiinţă este un suflet; gândiţi-vă că în fiecare om latura 
divină se elaborează şi că nu va întârzia să se manifeste, căci în 
fiecare dintre noi lucrează Marele Sculptor. 


Ceea ce iubeşte sufletul omenesc 

Florile, izvoarele, stelele ştiu unde se găseşte ceea ce iubiţi; 
iubiţi-le şi ele vă vor arăta unde se află obiectul dragostei 
voastre. 


Dragostea de Dumnezeu 

Când omul îl iubeşte pe Dumnezeu din toată fiinţa, 
conştiinţa sa se trezeşte şi îi permite să transforme suferinţele 
în bucurie. Nu continuaţi deci să fiți sclavii fostei vieţi 
superficiale, veleitare, care nu vă poate satisface aspiraţiile 
elevate şi vă duce la îmbătrânire prematură, ci iubiţi-L pe 
Dumnezeu din toată inima, iar El vă va vizita şi vă va transforma 
existenţa. 

Dacă sunteţi bolnav, vă va vindeca, dacă sunteţi săraci, vă 
va aduce belşugul. Toate porţile se vor deschide în faţa voastră. 


Gândirea corectă şi controlul de sine 

Omul de astăzi trebuie să ştie cum să-şi schimbe dispoziţia, 
să treacă de la o dispoziţie de spirit proastă la una bună. Pentru 
a obţine aceasta, este nevoie de o gândire calmă şi precisă. Dar 
nu putem gândi corect şi eficient până nu am dobândit controlul 
de sine. 


Inițierea 

Printr-un simţ interior omul are intuiţia că posedă în el viaţa 
eternă. Prin pacea interioară şi meditaţie se poate pregăti 
netulburat pentru trecerea de la o condiţie la alta, adică de la o 


stare adesea lipsită de sentimente elevate la o existenţă liberă, 
luminoasă şi impregnată de dragoste. 


Comuniunea cu invizibilul 

Omul nici măcar nu bănuieşte că orice faptă bună pe care o 
face, atât lui însuşi, cât şi aproapelui său, o înfăptuieşte cu 
ajutorul şi chiar prin prezenţa invizibilă în el a unor fiinţe 
superioare. 

Aceste fiinţe sunt atrase de oamenii - oricine ar fi ei - a 
căror conştiinţă se îndreaptă spre bine, spre divin. Sunt 
interesate de oameni pentru a-i conduce spre o viaţă mai 
elevată, întrucât aşa doreşte Dumnezeu. 


Atenţia, trezirea şi conştiinţa 

Unde există dragoste, există viaţă! Părinţii îşi iubesc copiii 
fiindcă o viaţă nouă se află în ei. 

Omul iubeşte pâinea fiindcă aceasta poartă viaţa, iar dacă 
primele îmbucături sunt cele mai savuroase, aceasta este 
fiindcă le gustă cu mai multă plăcere şi dragoste şi primeşte 
deci maximum de energie. Din hrana pe care o iau sau din aerul 
pe care îl respiră unii primesc mai multă energie şi vitalitate, 
alţii, mai puţină. Aceasta depinde de starea conştiinţei în raport 
cu unitatea de timp sau de măsură aplicată actului hrănirii sau 
respirației. Aceeaşi lege este valabilă pentru gânduri: cu cât 
cineva este mai conştient de un gând, cu atât va beneficia mai 
mult de pe urma lui. 

Dacă atenţia nu îi este trează şi conştientă, gândul îi va 
trece prin minte fără să-i lase nimic şi va dispare. Fiecare gând 
pozitiv, elevat, pe care îl primim lasă în noi sănătate, bogăţie şi 
nemurire. 

Omul care gândeşte cum trebuie, care reflectează cu calm 
şi profunzime, îşi poate rezolva corect toate problemele; cel 
care nu gândeşte este asemănător unui cocoş care, ciugulind de 
pe jos, găseşte un diamant, nu-şi dă seama de valoarea lui şi îl 
aruncă într-o parte, zicându-şi: „Caut ceva bun de mâncat şi nu 
obiecte strălucitoare!” 


Drumul ucenicului 


Lucraţi conştiincios şi cu credinţă asupra voastră, fără să vă 
pese de ceea ce gândesc ceilalţi; continuaţi fără teamă, dubii 
sau ezitare. 


Observarea 

Mulţumiţi-vă cu puţin şi cu totul. Primim sfaturi utile din 
toate părţile, chiar - şi mai ales - observând ceea ce se petrece 
în jurul nostru. Toate acestea sunt lecţii. Nimic nu se petrece 
întâmplător. Dacă reflectăm, descoperim întotdeauna aspectul 
instructiv. 


Transformarea energiilor 

Dacă sunteţi tracasaţi, agitaţi sau dacă suferiţi din punct de 
vedere moral, iată ce trebuie să faceţi: transformați această 
stare de spirit, nutriţi sentimente de încredere, de gratitudine 
faţă de Sublim, care v-a dat atâtea. Inima voastră se va bucura. 


Omul adevărat 

În limbajul primordial, cuvântul „Om” însemna „lisus” - 
omul, fratele celor aflaţi în suferinţă. Pentru ca cineva să fie 
demn de acest nume trebuie să aibă patru calităţi: să fie bogat, 
puternic şi să posede cunoaştere şi virtute. Bogăția reprezintă 
terenul, condiţiile cu ajutorul cărora omul poate dobândi forţa 
care, la rândul ei, îi va aduce căldura şi lumina ce îl vor ajuta să 
se dezvolte. Cunoaşterea îi va indica metodele pentru a-şi 
organiza viaţa în mod raţional. Virtutea este țelul spre care 
trebuie să tindă. 


Cel mai bun lucrător 

Nu trebuie să-L căutaţi pe Dumnezeu numai în cer; el este 
alături de voi când suferiţi. Când oamenii se simt atraşi de viaţa 
ascendentă, când se dezvoltă armonios, înseamnă că 
Dumnezeu lucrează în ei. El este cel mai bun lucrător. 


Singurătatea 
Este necesar ca ucenicul să petreacă o perioadă în 


singurătate pentru a se întări. In felul acesta şi judecata îi 
devine fermă. 


Lumina binelui 


Bunătatea este fundamentul vieţii, iar binele este 
manifestarea sa. Omul trebuie să cultive binele în el şi în jurul 
lui; dacă îşi neglijează această îndatorire, va apărea răul, cu 
contradicţiile şi suferinţele sale. 


Voința divină 

Oamenii ar vrea ca lucrurile să se înfăptuiască după vrerea 
lor - este o eroare! Dumnezeu este cel care a creat lumea şi 
dirijează viaţa întregului univers cu iubire şi cu imensa sa 
înţelepciune; trebuie deci să dorim ca totul să se înfăptuiască 
conform voinţei şi bunătăţii Sale. 


Viaţa colectivă 

Nimeni nu trăieşte numai pentru sine; oamenii se 
influenţează reciproc, se ajută, se completează, adesea fără să- 
şi dea seama. 

Fiecare duce în sine ceva pe care îl transmite semenilor săi. 
La baza bunelor relaţii se află spiritul de întrajutorare spontană, 
dezinteresată. Nu trăim cu adevărat fără relaţii de prietenie, 
fără dragoste frăţească. 


Sensul suferințelor 

Suferiţi? Să nu regretaţi! Fără gânduri, fără suferinţă, nu 
progresăm; prin ele individul, familia, oamenii se împlinesc, se 
înnobilează. Dacă lisus n-ar fi băut din cupa amară, lumea ar fi 
fost lipsită de multe lucruri bune. 


Nu trebuie să lăsam pe mâine 

Dacă nu profităm de condiţiile favorabile prezente pentru a 
realiza ceva sau dacă amânăm momentul, va trebui să 
înfăptuim ceea ne ne-am propus, dar putem fi convinşi că atunci 
circumstanţele ne vor fi mai puţin favorabile şi că, în consecinţă, 
suferinţele vor fi mai mari. Trebuie deci, orice ar fi, să facem 
fiecare lucru la timpul său. 


Exerciţii matinale 


Dimineaţa, când vă faceţi toaleta, este bine să vă neteziţi 
sprâncenele, de la mijloc spre extremităţi, cu degetul mare şi cu 
arătătorul. 

De asemenea, apăsaţi-vă uşor, cu aceleaşi degete de la 
mâna dreaptă, nasul, dinspre partea de sus, dintre sprâncene, 
până la baza lui, înconjurând nările. 

Cu degetele arătătoare de la ambele mâini apăsaţi uşor 
buzele de la mijloc până la extremităţi. 


Armonizarea lumii 

Problema restabilirii ordinii în lume nu trebuie să vă 
preocupe. Lumea este guvernată de ordine şi nu are nevoie nici 
de intervenţiile voastre, nici de cele ale oamenilor. A crede că 
lumea va fi armonizată fără ca omul să înceapă să se 
remodeleze este o interpretare utopică, iluzorie a acestei 
chestiuni. Dumnezeu este cel care reconstruieşte lumea, 
acţionând prin inima raţională a omului, prin mintea sa 
luminată, prin sufletul său conştient, prin spiritul său elevat. 


Cauza şi originea bolilor 

Vă voi vorbi astăzi despre un subiect practic: originea şi 
cauza tuturor bolilor care există în lume. Ce se ascunde în 
spatele fiecărei boli? Maladia, indiferent de caracterul ei, are la 
bază o cauză spirituală. Este o afirmaţie care nu are nevoie de 
dovezi; fiecare o poate verifica şi mulţi au simţit-o adesea pe 
propria lor piele. 

Natura care a creat omul l-a dotat cu o mulţime de simţuri 
menite să-l protejeze. 


Când a creat stomacul, sistemul respirator, sistemul nervos 
şi aşa mai departe, de fiecare dată a lăsat acolo un „controlor- 
inspector” însărcinat să vegheze asupra stării de sănătate şi 
asupra bunei funcţionări a acestora. 

Cauza tuturor bolilor se află în gânduri. Gândurile sunt de 
două feluri: constructive şi distructive; unele dilatează vasele 
capilare, celelalte le contractă. Există gânduri care scad 
temperatura şi altele care o măresc. Creşterea temperaturii este 
periculoasă pentru om, dar şi mai periculoasă încă este 
scăderea ei. Omul are o temperatură normală, care este 
naturală; este plăcută şi confortabilă - aceasta este temperatura 
caracteristică stării de sănătate. Omul o pierde când se 
îmbolnăveşte. 

Această căldură naturală este întreţinută de gânduri, care o 
menţin în limitele normale şi pozitivă şi care au puterea de a 
elimina boala. 

În felul acesta omul poate suporta cu uşurinţă tot ceea cei 
se întâmplă. Se spune despre o asemenea persoană că îndură 
cu eroism numeroasele neplăceri care o asaltează. 

Când omul îşi pierde căldura normală, devine nervos, rău, 
invidios; îşi face griji pentru un fleac. Invidia dă naştere unor 
boli, frica — altora, beţia, pasiunile dezlănţuite - altora. 

Trebuie să ducem o viaţă sănătoasă. Nu uitaţi că fiecare 
nelinişte, flecare angoasă are repercusiuni asupra stării de 
sănătate şi că această stare se va transmite mai multor 
generaţii. Fiul sau fiica voastră, care vă duce mai departe 
neamul, o va moşteni. 

Fiecare gând anormal dă naştere unei dorinţe anormale, 
care conduce la o acţiune anormală. V-aţi dat vreodată seama 
de acest lucru? Dacă sunteţi, de pildă, un comerciant în pragul 
falimentului sau un angajat concediat care nu mai găseşte de 
lucru, vă poate veni ideea să vă aruncaţi de pe o stâncă. Vă 
întreb: de unde vă poate veni o asemenea idee? Cel care vrea 
să se arunce din vârful unei stânci ascultă inconştient de dorinţa 
de sinucidere resimţită de mai multe generaţii care l-au 
precedat. Dacă zece persoane dotate cu o voinţă fermă au avut 
ideea de a se arunca în gol şi dacă în ultimul moment renunţă, 
ultima, cea mai slabă dintre ele, va duce poate la bun sfârşit 
gestul fatal. 


Hrana joacă un rol principal în menţinerea stării de 
sănătate. Hrana trebuie să fie naturală, simplă şi pură; nu 
trebuie să mâncăm orice şi, de asemenea, trebuie să mestecăm 
corect. În timpul mesei mintea trebuie fie ocupată cu gânduri 
pozitive de recunoştinţă. Dacă mâncaţi fără să simţiţi 
recunoştinţă, introduceţi deja în hrană o anumită otravă, care 
iasă urme nocive în sânge. Unele persoane nu duc o viaţă 
regulată şi, în felul acesta, şi-o scurtează. 

Şi în cazul în care respirăm superficial, nelăsând să 
pătrundă în plămâni suficient aer, viaţa ne va fi mai scurtă. Se 
ştie foarte bine că longevitatea depinde de cantitatea de aer pur 
inhalată. Pe deasupra, există în natură un ritm care susţine viaţa 
şi acest ritm cosmic general poate provoca uneori pulsul 
neregulat, prea rapid sau prea lent, de care suferă unii. Energia 
electrică naturală este cea care determină contracţiile inimii şi 
circulaţia sângelui. Spuneţi cu uşurinţă că acestea se fac 
singure, dar nu este adevărat! 

Anumite boli se pot descoperi prin examenul unghiilor, mai 
ales al petelor albe care apar adesea pe suprafaţa lor, ce 
demonstrează că sistemul nervos nu funcţionează cum trebuie 
şi vă anunţă că vă veţi îmbolnăvi. Aceste pete dezvăluie o stare 
anormală, absenţa controlului gândurilor şi sentimentelor. 
Pentru a le face să dispară, exerciţiile respiratorii sunt foarte 
utile. 

Petele albe de pe unghii dezvăluie o tensiune anormală în 
subconştient. 

Ele vor determina apariţia neregularităţii funcţiilor marelui 
simpatic şi a circulaţiei sanguine. Pentru a scăpa de aceste 
neplăceri, vă recomandăm: 

1. Să încălziţi o găleată cu apă la soare într-o dimineaţă 
(înainte de prânz) de vară şi să vă stropiţi cu această apă în 
maniera unui duş. Ştergeţi-vă apoi, lăsând pielea puţin umedă. 
Îmbrăcaţi-vă şi beţi, cu înghiţituri mici, o cană sau două de apă 
caldă pentru a restabili căldura corpului; 

2. Să vă expuneţi spatele razelor solare, o oră sau o oră şi 
jumătate, dimineaţa între orele şapte şi nouă, cu capul acoperit 
sau la umbră. 

Lunile mai, iunie sau iulie sunt cele mai favorabile unei 
asemenea practici. 


De trei ori pe zi trebuie să respiraţi de şase ori profund: 
dimineaţa devreme, apoi între orele unsprezece şi doisprezece 
şi, în sfârşit, seara, înainte de masă. La acest proces trebuie să 
participe şi mintea, adică trebuie să respiraţi conştient, 
concentrați şi să simţiţi recunoştinţă pentru aerul pe care îi 
inspirați. Aceste exerciţii trebuie continuate până când petele de 
pe unghii au dispărut. 

Se poate întâmpla ca o stare neurastenică să se datoreze 
unei frici anormale. Câteodată poate apărea o tumoră în 
abdomen sau în altă parte; nu vă temeţi, aceasta demonstrează 
că energia în exces s-a acumulat în acel loc şi trebuie acum 
dirijată în altă parte. Este bine să se stimuleze celulele 
sănătoase care înconjoară tumoarea, pentru a îndepărta ceea 
ce este de prisos, şi starea normală trebuie să se restabilească. 
Aceasta depinde de forţa gândurilor şi de o credinţă de 
nezdruncinat. Dacă nu există alte soluţii, se poate recurge la 
operaţie pentru îndepărtarea tumorii. 

Toţi oamenii raţionali trebuie să ştie cum să trăiască, 
respectând o serie de reguli de igienă. 

În primul rând, în zilele noastre oamenii se hrănesc într-o 
manieră ce lasă de dorit. Hrana uniformă, oricare ar fi, este 
întotdeauna dăunătoare şi acelaşi lucru este valabil pentru 
gânduri şi respiraţie. 

Există, de asemenea, uniformitate în multe dorinţe. 
Monotonia apare imediat ce omul începe să ducă o viaţă 
anormală. 

În natură există o diversitate eternă, o frumuseţe care se 
manifestă prin viaţă, flori, câmpuri, munţi. Uniformitatea se 
găseşte în deşert, unde totul este gol, lipsit de viaţă. 

Oamenii se aşteaptă ca fericirea să le vină exact de unde 
nu le poate veni. Pentru a duce o viaţă normală le este necesară 
mai multă lumină. Când cineva gândeşte, simte, acţionează 
corect, se află în lumină. 

Oricare ar fi boala de care suferiţi, începeţi prin a vă 
concentra şi încercaţi să determinaţi, cu ajutorul credinţei, 
dublată de inteligenţă, ce puteţi face pentru a vă trata şia vă 
vindeca. Anemia, de pildă, poate fi provocată de o hrană 
anormală sau de o respiraţie incorectă ce nu permite un aflux 
de aer suficient pentru a oxigena cum trebuie sângele. Hrana 
este importantă, dar respiraţia este încă mai importantă. 


Puteţi să vă „hrăniţi” cât doriţi cu aer, fără să cheltuiţi 
nimic, în vreme ce pentru a mânca trebuie să plătiţi. Oricine 
poate, cel puţin o dată pe săptămână, să plece în mijlocul 
naturii pentru a respira în mod conştient. Credeţi că o să vă 
pierdeţi timpul? Dar zece zile „pierdute” în timpul verii vă pot 
salva viaţa. Veţi obiecta de asemenea, că în aceste zece zile 
puteţi câştiga bani? Dar din această cauză va trebui mai apoi 
poate să cheltuiţi de cinci-şase ori mai mult pentru a vă trata! 
Adesea este preferabil să pierdem puţin înainte decât, mult, mai 
târziu. 

Gândurile sunt foarte importante. Vă doare ceva şi vă 
spuneţi: „Am un punct dureros în spate sau în altă parte”. 
Aceste „puncte” sunt provocate de gânduri greşite; vasele 
capilare se contractă, acumulându-se astfel o anumită cantitate 
de energie electrică superficială în diferite organe. Energia 
aceasta disproporţionată, în momentul în care iese, creează 
aceste „puncte”. 

Să fiţi recunoscători pentru această durere, deoarece vă 
indică faptul că trebuie să vă îngrijiţi; dacă nu aţi simţi aceste 
„puncte”, ar fi mai grav. 

Când îmboldiţi un bou, acesta începe să tragă la jug; natura 
vă îmboldeşte pentru a vă face să deveniți conştienţi. Unei 
femei i se anunţă, de pildă, că soţul ei a murit undeva în 
străinătate; ea plânge, se lamentează, este cuprinsă de 
disperare şi sfârşeşte prin a se îmbolnăvi. După zece zile însă i 
se spune că a fost o greşeală şi că soţul ei trăieşte. 

Când vi se anunţă o asemenea veste, de ce nu-L întrebaţi 
pe Dumnezeu sau pe servitorii săi care este adevărul în loc să-l 
credeţi pe cutare sau pe cutare? 

Florile constituie remedii în numeroase boli. Dumnezeu v-a 
înzestrat cu simţul mirosului pentru a vă servi de el. Garoafa 
vindecă anumite maladii nervoase, iar trandafirul, brânduşa şi 
ghiocelul - alte boli. 

Toate florile au puterea de a tămădui anumite boli şi, în 
acelaşi timp, de a susţine şi consolida anumite calităţi ale 
omului. Vreţi să vă educați copilul şi să-l faceţi să fie mai 
rezistent? 

Faceţi atunci o încercare: amenajaţi o mică grădină sau 
luaţi-vă nişte plante în ghivece. Dacă aveţi un copil nervos, 


puneţi-l să le stropească şi veţi vedea că în câţiva ani caracterul 
i se va schimba şi i se va modela. 

Studiaţi florile, observați cum trebuie plantate şi îngrijite, 
vedeţi ce sol le prieşte. 

Unii care se consideră credincioşi îşi vor spune: „N-avem 
nevoie de flori; nu trebuie să ne gândim decât la Dumnezeu!” 
Dar Dumnezeu este prezent în flori, aşa cum este prezent în 
arbori şi în izvoare... 

Dumnezeu este prezent în viaţa pomului, a florilor, nu în 
forma lor. El este în râuri, în viaţa râurilor. Este în lumină, în 
viaţa luminii, pentru că lumina pe care a creat-o este ceva, iar 
viaţa care este în lumină este altceva. 

Realitatea omului nu stă în forma lui, ci în viaţa care îl 
însufleţeşte. Aceasta trebuie să ne intereseze. Să vedem acum 
prin ce se distinge viaţa omului. Omul care are viaţă, care este 
sănătos, este cel în care predomină forţele organice vitale. 

Intâlnirea cu un asemenea om îţi lasă o impresie plăcută în 
gânduri şi sentimente; este aducător de noroc şi când îţi intră în 
casă o binecuvântează. Acest lucru poate fi verificat. Dacă, 
dimpotrivă, îţi vine în vizită cineva care pare sănătos la 
suprafaţă, dar care este de fapt bolnav, îţi lasă o senzaţie de 
boală, de apăsare. O asemenea persoană nu se bucură de o 
sănătate bună; gândeşte, simte, acţionează incorect. Nu 
contează dacă îşi dă seama de acest lucru sau nu; stările ei de 
spirit, bolile ascunse creează în jurul său o atmosferă neplăcută. 

Unii medici descoperă stările maladive printr-un examen al 
unghiilor. In ceea ce mă priveşte, nu mă interesează stările 
maladive; trebuie studiată starea normală a omului, aşa cum 
trebuie să fie. Mai există o ştiinţă al cărei obiect îl constituie 
stabilirea diagnosticului printr-un examen al ochilor, dar este de 
preferat să se studieze ochiul normal. Ochii sănătoşi denotă 
faptul că persoana duce o viaţă normală şi sănătoasă. Ce o să 
vedeţi la nişte ochi? Veţi vedea trei tipuri de lumină, de culori, 
înconjurate de un arc. Cu cât cineva este mai evoluat, cu atât 
sunt mai luminoase aceste culori. 

Puteţi observa culorile din planul fizic, apoi pe cele din 
planul psihic, deja mai luminoase, şi, în sfârşit, pe cele din 
planul spiritual, cele mai strălucitoare. 


Imediat ce încep să apară stările maladive, aceste trei 
game de culori se întunecă; la început prima, gama divină, apoi 
a doua şi, în final, a treia. 

In acel moment boala devine evidentă: ochii îşi pierd 
strălucirea, devin temi, ceea ce este anormal. 

Omul trebuie să prevadă anumite lucruri înainte de a se 
întâmpla şi să ia o serie de precauţii pentru a nu se îmbolnăvi. 
Anumite boli pot fi prevăzute cu douăzeci de ani înainte de a se 
declanşa. Trebuie să vegheaţi să vă menţineţi luminozitatea 
culorii ochilor; aceste culori reflectă calităţile pe care le aveţi. 

Să nu vă pierdeţi niciodată încrederea în viaţă, în dragoste, 
în providenţă şi în înţelepciunea care există în lume. Să nu vă 
pierdeţi niciodată încrederea în adevăr, care aduce libertatea. 
Chiar şi adevărul posedă culori. În lumea divină există trei culori 
de bază: culoarea dragostei, cea mai frumoasă nuanţă de roşu 
ce există, culoarea înţelepciunii, cel mai frumos galben-auriu pe 
care l-aţi văzut vreodată, şi culoarea adevărului, cel mai frumos 
albastru existent. Aceste culori sunt reale şi dacă le vedeţi, veţi 
învia! 

Dacă doriţi să vă recăpătaţi sănătatea, meditaţi asupra 
dragostei: a plantelor, a mineralelor, a sistemelor solare; 
dragostea se manifestă în diferitele fiinţe ale creaţiei şi, în 
sfârşit, există dragostea oamenilor. Este un subiect de meditaţie 
profitabil. Dar veţi zice: „De ce trebuie să mă gândesc la toate 
acestea? Şi, întâi de toate, ce poate să-mi aducă dragostea 
pentru plante?” Dacă sunteţi nervos şi iubiţi o plantă, aceasta 
va putea cu siguranţă să vă ajute. Vă sunt nervii prea întinşi şi 
aţi consultat în zadar diferiţi medici sau profesori? Căutaţi atunci 
la munte un stejar bătrân de două sau trei sute de ani; iubiţi-l şi 
rezemaţi-vă cu spatele de trunchiul lui, cerându-i: „Domnule 
profesor, ajutaţi-mă!“ Gândiţi-vă la nenumăratele furtuni prin 
care a trecut şi la serenitatea cu care a rezistat. Este suficient 
să vă rezemaţi de trei-patru ori de trunchiul lui pentru ca boala 
de care suferiţi să dispară în acelaşi fel în care zăpada se 
topeşte sub razele soarelui. Veţi iubi acest copac, îl veţi întreba 
cum a reuşit să trăiască atâta timp şi care sunt legile pe care le 
respectă; vă va răspunde atunci printr-o voce interioară. 

Vă voi povesti o întâmplare pentru a vă face să înţelegeţi 
că plantele vorbesc. Un prieten de-al nostru, plimbându-se într-o 
grădină, s-a oprit în faţa unui măr. Şi-a rezemat spatele de 


trunchiul lui şi, gândindu-se că acesta i-ar putea vorbi, l-a 
întrebat, dar nu cu voce tare, ci în gând: „Cum îţi pot fi de 
folos?” A simţit o senzaţie interioară care i-a sugerat: „Mă 
jenează ceva la baza trunchiului, încearcă să îndepărtezi ce este 
acolo!” Prietenul nostru s-a aplecat şi a văzut o sârmă care 
fusese probabil înfăşurată în jurul trunchiului mărului când 
acesta era tânăr şi care se înfundase în trunchi de-a lungul 
timpului. S-a dus să caute un cleşte şi a tăiat sârma, eliberând 
astfel copacul. 

Vegetalele, care se află între minerale şi animale, trăiesc şi 
în oameni. În organismul uman există păduri întregi în 
miniatură. Cât timp avem grijă de ele, ne menţinem în formă. 

Este important să ştiţi cum să vă trataţi. 

De pildă, vă simţiţi febril şi constataţi că aveţi 40° C. Ce 
trebuie să faceţi? încercaţi unul din următoarele remedii: fie 
luaţi un purgativ, după care beţi una- două căni de apă caldă, fie 
fierbeţi câţiva cartofi în coajă; mâncaţi-i cât sunt încă fierbinţi, 
cu puţină sare, şi veţi constata după o jumătate de oră că 
temperatura v-a scăzut. 

Aceasta nu vă va vindeca, ci vă va regla doar temperatura. 

Este greşit să credeţi că un anumit medicament poate 
elimina boala; poate să vă ajute pe moment, dar ceea ce 
vindecă cu adevărat este aerul. Forţa întremătoare, prana, care 
există în aer, tratează şi vindecă. Lumina vindecă, la fel şi 
hrana, dar trebuie să ştiţi ce hrană să consumaţi. De pildă, 
consideraţi că alimentele bogate în grăsimi vă pot ajuta, dar 
câteodată avem nevoie numai de anumiţi produşi graşi. Este 
foarte important să nu vă pierdeţi stratul de grăsime. Se 
întâmplă ca pielea să fie prea uscată tocmai din cauza lipsei de 
grăsimi în organism, încercaţi deci să restabiliţi echilibrul. 

Pielea uscată este o proastă conducătoare a forţelor vitale 
şi acest lucru tinde să demonstreze că viaţa vă va fi mai scurtă. 
Pielea trebuie să redevină catifelată şi acest lucru se poate 
realiza prin respiraţie. Puteţi s-o mai faceţi prin dragoste; dacă 
detestaţi pe cineva, vă scurtaţi viaţa, dar dacă vă împăcaţi cu 
persoana în cauză, v-o prelungiţi. 

Dacă faceţi sacrificii şi tot ce este posibil pentru a-i ajuta pe 
oameni, veţi trăi multă vreme. Dacă fiul se ceartă cu tatăl şi 
gândurile acestuia din urmă sunt mai puternice, fiul va muri 
înainte de tată. 


Dacă nu vă iubiţi mama, ea va muri prematur; dacă, 
dimpotrivă, ea nu vă iubeşte, nu veţi trăi prea mult. 

Asemenea exemple s-ar putea înmulţi. Din punct de vedere 
al sănătăţii, aveţi deci un motiv în plus să vă iubiţi tatăl, mama, 
fratele, sora; gândurile lor, provocate de lipsa de afecţiune sau 
de ura pe care o simţiţi faţă de ei, ar putea, într-adevăr, să vă 
distrugă. Dacă urâţi pe cineva sau dacă cineva vă urăşte, puteţi 
încerca să vă protejaţi prin rugăciuni sau formule, dar este de 
preferat să vă serviţi de iubire. Când vi se cere să vă iubiţi 
aproapele, motivul esenţial îl constituie preocuparea ca toată 
lumea să-şi regăsească sau să-şi păstreze sănătatea. Dacă soţul 
şi soţia se iubesc şi dacă copiii lor de asemenea se iubesc, nu se 
poate întâmpla nimic rău cu această familie, iar dacă totuşi se 
îmbolnăvesc, se vor vindeca cu uşurinţă. Dacă, dimpotrivă, 
membrii familiei nu se iubesc, dacă nu gândesc corect, dacă se 
hrănesc prost, boala se va instala în mod durabil în locuinţa lor. 

Fiinţele spirituale trebuie să dea dovadă de o igienă 
riguroasă a gândurilor. Nimic din ceea ce se întâmplă nu trebuie 
să le tulbure. Dumnezeu a creat lumea pentru ca noi să ne 
instruim. Vrea să deştepte în noi gânduri clare, cumpănite şi 
sobre. Mâncaţi când vă este foame şi mereu cumpătat; nu 
mâncaţi dacă nu vă este foame. Fiţi activi. Dimineaţa faceţi 
câteva exerciţii. Spuneţi rugăciunea „Tatăl nostru” în timp ce 
respiraţi profund. 

Mai întâi umpleţi-vă bine cu aer plămânii şi spuneţi: 
„Doamne, îţi mulţumesc că mi-ai dat acest aer”. Începeţi apoi să 
recitaţi rugăciunea, oprindu-vă după una-două fraze pentru o 
nouă inspiraţie profundă, şi continuaţi astfel până la sfârşit. Veţi 
obiecta: „Dar n-o să avem timp s-o recităm astfel!” Ei bine, dacă 
nu spuneţi rugăciunea, veţi chema medicul! 

Aş dori acum să vă dau o reţetă: scrieţi citeţ cuvintele lui 
lisus „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa” pe o hârtie 
pergamentată. 

Ardeţi-o apoi şi dizolvaţi cenuşa obţinută în 100 de grame 
de apă pe care o veţi bea, luând trei linguriţe dimineaţa, trei la 
prânz şi trei seara, până la epuizarea apei. Faceţi această 
încercare şi observați cum vă veţi simţi. Veţi spune că nu-i decât 
o altă superstiție! Această reţetă poate avea însă o reacţie nulă 
sau contrară dacă o faceţi cu indiferenţă. 


Orice aţi face trebuie făcut cu dragoste. Dacă credeţi cu 
tărie cuvintele unui prieten, ale tatălui, mamei sau ale oricui ar 
fi, care vă dă asigurări că vă veţi vindeca, şi aceştia vă vorbesc 
cu toată sinceritatea, vă veţi vindeca fără greş. 

Există în natură principii care dau naştere unor reacţii 
contrare; de pildă, principiul iubirii dă naştere celui al urii. Acolo 
unde există credinţă vă lua naştere reacţia lipsei de credinţă. 
Speranţa va crea disperare, iar acolo unde există viaţă se va 
manifesta reacţia morţii. De ce se întâmplă astfel? O veţi 
înţelege într-o zi când veţi şti mai multe. Este un domeniu care 
nu vă poate aduce decât neplăceri dacă vă gândiţi la el fără a fi 
pregătiţi. 

Ce cauză are durerea de cap? Vă doare capul când 
stomacul nu funcţionează cum trebuie. lar atunci când creierul 
funcţionează prost, veţi suferi de stomac. 

Pentru a vă vindeca de dureri de cap, trebuie să echilibraţi 
raporturile perturbate dintre partea anterioară şi posterioară a 
creierului. Partea anterioară a creierului este legată de intelect, 
iar cea posterioară, de sentimente. Dacă partea anterioară nu 
funcţionează normal, veţi avea dureri de cap. Dacă aveţi 
tulburări de stomac, acestea depind de creierul posterior. Dacă 
partea posterioară a creierului are o temperatură mai ridicată 
decât a celeilalte, apare o boală. Multe boli debutează prin 
creşterea temperaturii creierului posterior. Unul dintre centrii 
dragostei este situat chiar în partea din spate a capului. 

Deseori oameni se îmbolnăvesc din dragoste, fiindcă se 
gândesc fără încetare la persoana iubită şi doresc să o 
dobândească. Natura nu ne permite niciodată să acaparăm ceea 
ce ne-a pus la dispoziţie; putem să ne servim de tot ceea ce ne 
dă, dar se opune să-l păstrăm pentru noi. 

Dacă prin dragostea voastră tindeţi să dobândiţi ceea ce 
natura a creat, vă îndreptaţi spre o stare maladivă. Aveţi dreptul 
să iubiţi, dar nu într-o manieră abuziv posesivă. 

Vă doare capul? Nu ştiţi să mâncaţi. Vă supără plămânii? 
Nu ştiţi să respiraţi. Aveţi probleme cu intelectul? Nu ştiţi să 
gândiţi. Atunci, îndreptaţi-vă! 

Când vă treziţi dimineaţa, primul lucru pe care îl aveţi de 
făcut este să nu vă gândiţi la ceea ce vă preocupă. 

Îndreptaţi-vă gândurile spre Dumnezeu. Începeţi prin a 
respira în mod conştient. Inspiraţi pe nara stângă, deoarece 


curenţii săi sunt lunari, purificatori; reţineţi aerul şi expiraţi prin 
nara dreaptă, apoi inspirați imediat prin aceasta din urmă, ai 
cărei curenţi sunt solari. Faceţi acest exerciţiu de trei ori pentru 
a stabili o bază favorabilă pentru sănătate. Atunci veţi reuşi să 
duceţi la bun sfârşit tot ceea ce v-aţi propus pentru ziua 
respectivă. 

Primul lucru pe care Dumnezeu îl cere de la noi este să fim 
sănătoşi, să avem gânduri şi sentimente pure. Sentimentele 
depind de respiraţie şi de stomac. 

Cel care suferă de afecţiuni ale stomacului nu poate acţiona 
în mod satisfăcător. Cel care suferă de plămâni nu poate iubi 
corect. Cel care nu gândeşte corect nu poate să dea glas 
adevărului. In felul acesta sunt legate între ele aceste elemente. 
Trebuie deci să vă corectaţi gândurile, sentimentele şi actele. 

Gândirea, inima şi voinţa pot vindeca toate bolile; este cea 
mai sigură metodă. Incercaţi-o pentru a vă trata, oricare ar fi 
boala de care suferiţi. Dacă trebuie neapărat să fiţi operat, 
aceasta să se întâmple doar în ultimă instanţă. Trebuie să 
învăţaţi să vă îngrijiţi, să vă acordaţi primul ajutor. Vă este frică, 
deoarece nu stăpâniţi boala. Fiecare maladie are propria ei 
cauză. Care este cauza ciumei? Nişte microbi care se reproduc 
foarte repede: în 24 de ore devin miliarde. Beţi cincisprezece 
căni de apă caldă pentru ca serul microbilor să se dizolve; vă 
veţi ameliora astfel calitatea sângelui şi într-un sânge pur 
microbii nu pot trăi. Sunt lucruri elementare şi trebuie să ştiţi ce 
să faceţi când vă îmbolnăviţi. 

Vă ofer aceste reguli, fiindcă foarte mulţi vin să mă vadă, 
plângându-mi-se că îi supără cutare şi cutare lucru, şi mă 
întreabă: „Ce trebuie să facem?” Gândiţi corect, introduceţi 
dragostea în sufletul vostru, eliminaţi gândurile şi sentimentele 
amare şi vă veţi recăpăta imediat sănătatea. Nu apreciez tipul 
de sănătate de care vă bucuraţi. Ştiţi ce plăcut este să vă simţiţi 
plini de viaţă, să fiţi gata să munciţi, să studiaţi, să fiţi dispuşi să 
faceţi orice, să emanaţi forţă, viaţă şi sănătate? Boala poate să 
vă atace, dar având o conştiinţă trează o puteţi înfrunta fără 
teamă. 

Gândiţi bine, simţiţi bine, acţionaţi bine! 

Hrăniţi-vă corect, respiraţi profund! 


Nu vă copleşiţi creierul cu gânduri inutile, care pot tulbura 
acest proces interior. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le 
învăţaţi. In aceasta constă sănătatea. 


Binecuvântat fie Domnul nostru! 


Reni die STES 
NN e 
Esenţe ale meditaţiei 


Sensul vieţii 

Unii cred că viaţa nu are sens, dar, dimpotrivă, au dreptate 
cei care descoperă în fiecare clipă sensul sacru al existenţei. 

Noua învăţătură nu admite neliniştea sau angoasa. 
Frumuseţea vieţii constă tocmai în faptul că omul îşi păstrează 
liniştea interioară chiar atunci când toate împrejurările par că îi 
sunt contrare. 


Bogăția interioară 

Ca discipoli, trebuie să vă păstraţi bogăţia interioară. 
Fiecare om este expus tentaţiilor, încercărilor al căror singur ţel 
este să-l epuizeze, să-l sărăcească. Pentru a-şi menţine bogăţia 
interioară, omul duce numeroase lupte interioare. 

Simţim cu toţii că ne pândeşte ceva! Acest tip de spionaj 
există pretutindeni în natură; vulpea pândeşte găina, lupul - 
oaia, hoţul, pe cel bogat, judecătorul, pe răufăcător... 

Ştiind aceasta, treziţi-vă conştiinţa; această calitate este 
numai a celui care păstrează cu sfinţenie legătura cu Sursa 
Primară a tuturor lucrurilor. Acesta are mereu încredere în latura 
divină din el, căreia îi deschide calea pentru a se putea 
manifesta. 


Lupta regală şi puterea iubirii 

Omul are datoria de a se întări pentru a rezista atacurilor 
forţelor obscure. Fiinţele supuse acestor forţe cunosc în 
profunzime tactica atacului şi a apărării; dispun de toate 
metodele, omorând, furând, profanând, distrugând, incendiind. 
Sunt aşi în aceste domenii. 

Forţa omului spiritual rezidă în cunoaşterea adevărului, 
care îi permite să nu se lase înşelat. Dacă, atunci când vă luptaţi 


cu o fiinţă obscură, nu abuzaţi de forţele pe care le aveţi, 
victoria va fi de partea voastră şi toată bogăţia adversarului vă 
va fi pusă la dispoziţie. 

Fiinţa spirituală se serveşte de iubire ca metodă de luptă. 

Dragostea este o forţă foarte puternică. Este suficient să 
încercuiască pe cineva pentru a-l învinge. Dacă este încercuit de 
dragoste, până şi cel mai mare răufăcător bate în retragere; îşi 
predă armele şi îl urmează pe învingător. Dar chiar şi în această 
situaţie trebuie să rămânem vigilenţi pentru a ne feri de 
perfidiile forţelor obscure. 


Maestrul 

Ce înseamnă cuvântul „maestru”? Nu putem ajunge 
maestru dacă nu-L cunoaştem pe Dumnezeu şi dacă El nu ne 
cunoaşte. 


Cauza oboselii 

Omul oboseşte fiindcă nu ştie cum să muncească şi cum să 
se odihnească. Pentru a munci şi a se odihni în mod corect 
trebuie să nutrească numai gânduri care îl interesează şi îl 
susţin. Infometatul este interesat de pâine, însetatul, de apă, 
obositul, de odihnă, omul de ştiinţă, de studiu etc. 

In consecinţă, nu admiteţi decât gânduri care să vă dea 
forţă, viaţă şi ajutor. Forţa gândurilor este determinată de 
sentimente şi, invers, forţa sentimentelor decurge din gânduri. 
Acţiunile iau naştere din forţa sentimentelor şi a gândurilor, care 
le dau impulsul. 


Viaţa morală, sursă a frumuseții 

Sarcina discipolului este să fie frumos. Lucrând în mod 
conştient asupra lui însuşi, dobândeşte o frumuseţe interioară 
care atrage atenţia, la fel cum o femeie tânără şi frumoasă 
trezeşte interesul bărbaţilor. 

Ce determină apariţia frumuseţii interioare? Viaţa morală. 
Prin cuvintele „viaţă morală” înţelegem viaţa adevărată, 
pozitivă, în care Principiul Divin dobândeşte supremaţia asupra 
celui omenesc. Natura este generoasă cu fiinţele frumoase şi 
morale; le primeşte în sălaşurile sale şi le răsplăteşte din belşug. 
Persoanelor urâte şi amorale le închide porţile şi nu le dă decât 
puţine lucruri. 


Forța binelui 

Râdeţi din toată inima! Râsul îmblânzeşte trăsăturile. Fiţi 
călăuzitorii binecuvântării divine; dacă nu îi deschideţi porţile 
sufletului, veţi fi răspunzători. Spuneţi-i o vorbă bună celui pe 
care îl întâlniți; asiguraţi-vă că problemele lui se rezolvă şi 
atunci şi ale voastre se vor rezolva de la sine. în momentul în 
care îi dorim cuiva binele, acesta ne este dat şi nouă; este o 
lege care nu cunoaşte excepţii, căci în binecuvântarea pe care o 
primeşte celălalt există o parte care ne va reveni. Aceasta este 
noua filozofie. 


Misiunea omului pe pământ 

Misiunea omului pe pământ nu constă în strângerea 
banilor, ci în aplicarea adevărului, dreptăţii, virtuţilor. Dumnezeu 
nu v-a trimis aici pentru a acumula bogății. 

A gândi că fericirea constă în posesia bunurilor materiale 
este o iluzie de care trebuie să vă eliberaţi. 


Sacrificiul 

Sacrificiul îi aparţine lumii cauzale. Cel care doreşte să 
obţină lumina în el trebuie să se sacrifice, căci lumina şi 
sacrificiul sunt legate. 

Prin sacrificiu trebuie înţeleasa legea dezvoltam şi a 
creşterii corecte, deoarece numai cel care crede, se dezvoltă, 
înfloreşte şi se maturizează poate cu adevărat să se sacrifice. 


Odihna şi regăsirea rădăcinilor 

În fiecare zi rezervaţi câteva minute meditaţiei şi odihnei 
trupului. Îndreptaţi-vă gândurile spre persoanele înțelepte care 
duc o viaţă cu adevărat echilibrată şi spre fiinţele superioare. 
Eliberaţi-vă de orice grijă şi nelinişte şi spuneţi-vă: „îi mulţumesc 
lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat”. 

Fiinţa omenească trebuie să se concentreze asupra ei înşişi 
pentru a se putea ridica deasupra aspectelor obişnuite ale vieţii. 


Rugăciunea şi ochii spirituali 


În toate cazurile cu care vă confruntaţi în timpul vieţii 
trebuie să vă rugaţi pentru ca ochii spirituali să vi se deschidă şi 
să începeţi să vedeţi în interior. Pentru aceasta trebuie să aveţi 
conştiinţa mereu trează. 


Templul dragostei 

A iubi înseamnă a-ţi construi în suflet un templu în care 
sălăşluieşte Dumnezeu. Acest templu există în cer şi trebuie să 
se materializeze şi pe pământ. 


Cinstea 

Cinstitul îşi plăteşte datoriile şi îşi îndeplineşte obligaţiile. 
Există o lege în lumea spirituală conform căreia dacă datorezi 
zece milioane de franci, lumea invizibilă este gata să îţi 
plătească datoria, dar dacă aceasta este în valoare de cincizeci 
de franci, trebuie să ţi-o plăteşti singur. Lumea invizibilă iartă 
greşelile mari, dar niciodată pe cele mărunte! 

Ştiinţele actuale 

Ştiinţele care se studiază astăzi în universităţi sunt o 
pregătire pentru o altă ştiinţă, marea ştiinţă a viitorului. 

Lumina raţiunii 

Dacă dispozitivul de reglare care este raţiunea lipseşte, 
omul cade pradă sentimentelor. Această sclavie este foarte 
periculoasă atunci când sentimentele sunt negative. 


Puterea cuvântului 

Aţi gândit poate că nu are nici o importanţă maniera în care 
rostiţi un cuvânt. Ucenicul care a luat-o cu bună ştiinţă pe calea 
evoluţiei trebuie să se străduiască să pronunţe cuvintele în aşa 
fel încât să producă asupra celui care ascultă senzaţia unui 
ordin superior. Puteţi provoca suferinţă sau bucurie, bună sau 
proastă dispoziţie persoanei căreia îi vorbiţi nu numai prin 
sensul cuvântului, dar şi prin sentimentul care îl însoţeşte. ŞI 
chiar prin calitatea sentimentului cu care vorbiţi. 

Oamenii se pot îmbolnăvi sau se pot vindeca în urma unei 
discuţii. 


Calea dragostei 
In lume totul este iubire. Dragostea creează viaţa; viaţa 
impune condiţiile. Acolo unde există condiţii trebuie să fie 


prezentă înţelepciunea. Aceasta aduce cunoaşterea, ştiinţa. 
Ştiinţa dă lumină şi lumina descoperă adevărul. Adevărul nu 
poate cobori până la nivelul omului, dar trimite libertatea. Omul 
nu poate dobândi viaţa adevărată fără să-i dea dragostei 
posibilitatea de a se manifesta în el. Viaţa este manifestarea 
iubirii divine. Dacă este profundă, dragostea subinţelege 
sacrificiu, dăruire de sine; aduce puritatea, lumina interioară. 


Obligaţia gândurilor îndreptate spre Dumnezeu 

Să încerce cel care se crede independent să se abţină să 
respire; va înţelege imediat necesitatea respirației. Dacă 
aceasta reprezintă o asemenea nevoie, gândurile îndreptate 
spre Dumnezeu, care sunt nelimitate, sunt de mii de ori mai 
indispensabile. 


Marele suflu al vieţii 
Doar suflul Unicului, Eternului însufleţeşte totul. 


Boli şi remedii 

Aerul este purtător de electricitate şi de magnetism. O dată 
aspirată pe nări, această energie înviorează sistemul nervos al 
omului. Prin exerciţii de respiraţie conştiente omul îşi poate 
recăpăta buna dispoziție, poate determina creierul să 


gândească bine, inima să simtă corect şi stomacul să 
funcţioneze regulat. 

Unele persoane sunt nervoase, se irită uşor, întreţin 
gânduri false, incorecte, din simplul motiv că nu respiră cum 
trebuie. Modul incorect de a respira este cauza a nenumărate 
boli: dureri de cap, de stomac, de inimă, de piept, etc. 

O respiraţie rapidă şi superficială este periculoasă pentru 
organism, creând predispoziţii pentru anumite maladii. Respiraţi 
liniştit, profund şi ritmic. Nutriţi recunoştinţă pentru aerul pe 
care îl inhalaţi; prin intermediul lui primiţi gândurile divine care 
vă pregătesc calea spre Principiul Suprem, iar binecuvântarea 
divină vă pătrunde. 

Faceţi încercări de a vă îngriji singuri prin intermediul 
respirației. Dacă vă doare capul ori stomacul, dacă vă încearcă 
vreo indispoziţie sau sunteţi prost dispus, efectuaţi înaintea 
fiecărei mese, inclusiv înaintea micului dejun, câteva exerciţii de 
respiraţie. Cei care nu sunt obişnuiţi cu acestea să înceapă să 
facă şase exerciţii, mărind progresiv numărul. Fiecare exerciţiu 
este alcătuit din trei faze: inspiraţia, reținerea aerului şi 
expiraţia. 

In timp ce efectuaţi aceste exerciţii, concentraţi-vă asupra 
lor. Diafragma trebuie să se ridice şi să coboare, să se 
contracteze şi să se relaxeze. 

Diafragma reprezintă graniţa dintre lumea fizică şi cea 
spirituală. Una dintre cauzele palpitaţiilor, sufocărilor şi ale 
anumitor boli de piept este determinată de poziţia anormală a 
acesteia. 

Dacă este prea ridicată, exercită presiune asupra 
plămânilor şi inimii, care nu mai funcţionează regulat. Inspirând 
profund, plămânii se umplu de aer şi forţează diafragma să-şi 
ocupe locul stabilit. 

Cel care n-a făcut niciodată exerciţii respiratorii profunde 
trebuie să înceapă prin a reţine aerul două-trei secunde şi să 
mărească acest interval cu o secundă la trei sau patru zile. 
Astfel, în trei sau patru luni va reuşi să reţină aerul treizeci de 
secunde. 

Fireşte, fiecare persoană trebuie să facă aceste exerciţii 
după propriile-i forţe, fără să se forţeze, cu uşurinţă, natural şi 
într-o stare de bună dispoziţie. Va putea în felul acesta să scape 
de multe indispoziţii şi boli. Deci dacă auziţi pe cineva 


plângându-se de o indispoziţie oarecare, sfătuiţi-l să respire 
profund. Pe viitor medicina se va ocupa de persoanele 
sănătoase, pentru a le învăţa cum să-şi menţină sănătatea. 

Trataţi-vă înainte de a vă îmbolnăvi! Dacă nu respiraţi 
profund, nici un remediu nu este cu adevărat eficient. 

Când vă simţiţi cuprinşi de mânie, respiraţi profund şi 
numai atunci spuneţi ce aveţi de spus. Dacă nu veţi respecta 
această regulă, cuvintele pe care le veţi rosti vor părea 
nesăbuite şi nu veţi obţine nici un rezultat, nici un beneficiu 
pentru voi şi pentru ceilalţi. 

Dacă vă doare stomacul sau burta, faceţi şase exerciţii 
respiratorii de patru ori pe zi, ţinându-vă palma stângă pe locul 
dureros şi cea dreaptă pe mâna stângă. Respirând profund 
trebuie să simţiţi cum se contractă şi se relaxează diafragma. 

Dacă oamenii nu respiră corect, nici măcar dragostea nu se 
va manifesta cum trebuie. 

Respiraţi şi cântaţi pentru a vă vindeca de suferinţe şi boli. 

Respirația profundă şi corectă prelungeşte viaţa. 

Gândurile şi sentimentele armonioase depind şi ele de o 
respiraţie corectă. Pentru fiecare individ există o metodă 
specială pe care trebuie s-o găsească singur ascultându-şi 
maestrul şi medicul interior, adică latura sa divină, care îi arată 
calea cea bună. 

Respirația corectă ajută la formarea caracterului şi 
întăreşte lumina raţiunii şi căldura inimii. 

Sănătatea mai depinde şi de blândeţea interioară. 

Când cineva îşi pierde blândeţea, începe să se usuce şi se 
îmbolnăveşte cu uşurinţă. Incepe să vadă răul pretutindeni şi 
nemulţumirea îi este tovarăş. Este nemulţumit de el însuşi, de 
ceilalţi, de toate... 

Nemulțumirea este un defect specific, provocat de 
societatea contemporană aflată în declin, în care omul este 
foarte individualist. 

Somnul sub cerul liber ameliorează sănătatea, aceasta, 
bineînţeles, atunci când este cald. 

Când sunteţi trişti sau prost dispuşi, ieşiţi la aer în loc să 
staţi închişi în cameră. Nu rezolvaţi nimic dacă vă închideţi în 
casă zile de-a rândul. Numai când vă rugaţi puteţi sta în casă. 

să nu vă temeţi de boli şi de suferinţe; ele apar pentru a vă 
învăţa ceva, pentru a vă îmbogăţi cu anumite experienţe, pentru 


a vă căli şi a vă întări. După ce le veţi depăşi veţi fi mai 
puternici. Oamenii consideră boala o calamitate, dar ea, 
dimpotrivă, este un privilegiu pentru cel treaz. 

Mulţi se plâng de reumatism sau de alte infirmităţi. Acestea 
sunt rezultatul substanţelor străine acumulate în organism. 
Vasele sanguine îşi pierd elasticitatea şi se instalează 
ateroscleroza, care apare mai ales la persoanele în vârstă. 
Depozitele dăunătoare trebuie eliminate şi pentru aceasta nu 
trebuie să mâncăm peste măsură de mult. Apa caldă, după cea 
fost fiartă, băută dimineaţa pe nemâncate şi în cursul zilei, ajută 
la dizolvarea depozitelor acumulate şi la eliminarea lor; mai 
mult, apa caldă provoacă transpiraţia care contribuie la 
eliminarea toxinelor. Sunt nişte reguli elementare pe care 
trebuie să le urmaţi fie că sunteţi sănătoşi sau bolnavi. 

Starea maladivă poate fi provocată, de asemenea, de 
repartizarea neuniformă a energiilor vitale în organism. Aceste 
energii se acumulează în anumite părţi ale corpului, în timp ce 
în altele se află în deficit, apărând astfel un dezechilibru. 

Un sistem nervos în bună stare de sănătate este necesar 
pentru ca toate funcţiile organismului să se realizeze în mod 
corect. Pentru aceasta este important să nu-l suprasolicităm 
nutrind ambiţii grandioase irealizabile sau dorinţe deşarte de 
câştig material. Esenţialul constă în a stabili şi a păstra armonia 
şi bucuria interioară, în a cultiva gânduri elevate şi sentimente 
nobile. 

După fiecare boală impulsul vital pătrunde din nou în 
organism şi îl reînnoieşte. 

Căldura vieţii curge din exterior spre interior. Dacă cineva 
vă transmite un gând negativ, descurajări, şi veţi fi lăsaţi 
influenţat de el, imediat se produce o întrerupere a curenților de 
căldură ce emană din viaţă. Dar dacă un gând încurajator vă 
pătrunde în suflet, râurile vieţii încep să curgă din nou în voi. 

Bolile îl îmblânzesc pe om. Persoanele care au fost de mai 
multe ori bolnave devin mai delicate şi mai nobile. Nu mă refer 
la bolile nervoase, psihice, care sunt de altă natură şi nu au o 
origine organică. Acestea, în loc să-l înnobileze pe om, îl fac 
crud. 

Fiecare gând sau sentiment negativ provoacă 
zdruncinături, explozii de un tip aparte în celule, care se 
repercutează asupra întregului organism. Un anumit gând 


negativ va exploda mai devreme sau mai târziu, iar noi ne vom 
întreba care este cauza acestei explozii. Aceasta înseamnă că 
respectivul gând a acţionat vreme îndelungată în interiorul 
persoanei respective; a călătorit până a găsit o ieşire, dar, 
ieşind, a provocat ruptura unui anumit nerv sau a unui vas de 
sânge. Ignorând forţa gândurilor negative, omul nu încearcă să 
afle care este cauza bolilor. 

Fiecare gând negativ este o otravă, o bombă pentru 
organism, în timp ce gândul limpede, pozitiv, este binefăcător şi 
creator. Ştiind acestea, trebuie să ne ferim de tot ceea ce este 
deprimant şi negativ. 

O altă metodă de tratament o constituie muzica. 

Anumite boli pot fi tratate dacă bolnavul cântă la vioară, 
chitară sau flaut... 

Instrumentele produc efecte specifice asupra fiecărei boli. 
Dar trebuie alese partituri muzicale cu vibrații ascendente şi nu 
minore. 

De exemplu palpitaţiile se pot trata cu cântece care încep 
cu tonul „do” natural, nu cel scos de diapazon. Dacă se 
nimereşte acest ton, bolnavul primeşte energie tonifiantă de la 
soare, care se transmite tuturor organelor. Dacă un bolnav 
cântă, înseamnă că dispune în el însuşi de toate condiţiile 
favorabile pentru a se îngriji şi a se vindeca. 

O altă metodă de tratament constă în pronunţarea, de mai 
multe ori pe zi, a propoziției: „Mă voi vindeca!”, crescând 
progresiv, zi de zi, numărul repetiţiilor, în felul acesta se 
acţionează pozitiv asupra tuturor bolilor sau asupra unei stări 
depresive. Atmosfera din jurul bolnavului se va lumina, iar el se 
va simţi din ce în ce mai bine. 

Adeseori, gândurile neplăcute, pesimiste, provin dintr-o 
funcţionare defectuoasă a ficatului. Când ficatul reîncepe să 
funcţioneze bine, mintea regăseşte gânduri clare şi pozitive. 

Trebuie să ne străduim să păstrăm cu sfinţenie sănătatea 
pe care ne-a dat-o Domnul. Menţinerea stării de sănătate are la 
bază legi reale, nu iluzorii, care echilibrează corect - adică 
gânduri clare, pozitive, elevate, sentimente nobile şi fapte bune. 
Creierul este în legătură cu gândurile; plămânii şi corpul cu 
sentimentele; iar muşchii şi oasele cu faptele. 

Câteodată puteţi simţi o indispoziţie prin contaminare, după 
ce i-aţi făcut o vizită unui bolnav care se gândeşte intens la 


starea sa. Dacă sunteţi sensibil şi nu aţi luat măsuri să vă 
protejaţi din punct de vedere mental, riscaţi să resimţiţi aceeaşi 
suferinţă cu a celui în preajma căruia v-aţi aflat. 

Pentru a vă elibera de această senzaţie trebuie să vă 
spuneţi: „N-am nimic, nu sunt decât gândurile bolnavului care 
se reflectă asupra mea!" De asemenea puteţi să resimţiţi 
dispoziţia cuiva cu care v-aţi aflat în contact o vreme. 

Oamenii societăţii viitoare vor avea trupuri mai frumoase, 
mai bine proportionate şi mai rezistente, fiind în acelaşi timp 
mai sensibili. 


Esenţe ale meditaţiei 


Noua ştiinţă 

Ne este necesară ştiinţa care ne învaţă să facem bine, să 
trăim manifestându- ne calităţile existente în profunzimea 
sufletului. Fără această cunoaştere pozitivă nu trăim cu 
adevărat. Aţi venit pe pământ pentru a dobândi această nouă 
ştiinţă, pentru a o aplica în mod conştient şi a profita de pe 
urma ei prin ameliorarea vieţii pe toate planurile. 


Viaţa şi moartea 

Oamenii discută despre viaţă şi moarte fără să înţeleagă 
prea bine realitatea nici uneia dintre ele. Dacă ar cunoaşte 
întreaga amploare a vieţii, ar şti că moartea nu există. 


Metodă împotrivă deprimării 

Când vă simţiţi deprimaţi, descurajaţi, pesimişti, aşezaţi-vă 
şi lăsaţi liniştea să vă pătrundă în spirit şi în trup. Apoi înălţaţi- 
vă gândurile dincolo de aspectele terestre, spre centrul soarelui, 
de unde emană forţă şi energie vitală. Gândiţi-vă la marile 
suflete aflate în slujba vieţii, la nemaipomenitele fiinţe care sunt 
mereu gata să vă susţină, să răspundă la chemarea voastră, să 
vă îndeplinească rugăciunile. 


Forțele luminii şi ale întunericului 

Dacă omul nu se pune în slujba binelui, a luminii, a lui 
Dumnezeu, va fi sclavul răului, al întunericului. In primul caz va 
obţine rezultate benefice, în cel deal doilea va trebui să 
plătească! 

Este liber numai cel care trăieşte în puritatea conferită de o 
inimă cumpătată şi o judecată dreaptă, conştientă. Cel care 
rupe legăturile cu forţele de sus este chemat să servească 


lumea forțelor de jos, în care domnesc violenţa şi 
constrângerea. 


Trezirea ucenicului 

Imediat cum se trezeşte, ucenicul trebuie să-şi dea seama 
că este încă în viaţă şi, întinzându-se o clipă pe spate, trebuie 
să-i mulţumească profund lui Dumnezeu, centrul vieţii. Apoi, 
ajutându-se de coate şi de palme, trebuie să se ridice şi să se 
aşeze câteva clipe pe marginea patului. Indreptându-şi 
gândurile spre cer, trebuie să fie atent la orice intuiţie 
constructivă ce-i poate veni de acolo, apoi să reflecte la ce 
poate să facă pentru binele său şi al celor din jur. 


Omul viitorului 

În forul său intim omul presimte că va veni o zi în care 
nimeni nu se va mai putea juca cu el şi nici nu se va mai putea 
servi de calităţile sale. Ştie că va fi invincibil. 


Neofitul, credinciosul şi ucenicul 

Neofitul trebuie să ştie ce trebuie să facă în orice clipă. 
Credinciosul trebuie să-şi descopere în întregime natura. In ceea 
ce-l priveşte pe ucenic, acesta trebuie să folosească pentru a 
progresa atât calităţile, cât şi greşelile novicelui şi ale 
credinciosului, lucrând în acelaşi timp intens pentru a-şi 
dezvolta virtuțile. în aceasta constă misiunea sa. 


Totul se află în mâinile Domnului 

Vă plângeţi: „De ce unele persoane nu se poartă frumos cu 
noi?” Pentru că nici voi nu sunteţi receptivi nici la sugestiile 
fiinţelor superioare, nici la cele ale lui Dumnezeu. Dacă vă 
schimbaţi raporturile cu divinul, imediat oamenii îşi vor schimba 
comportamentul faţă de voi. 

Dumnezeu vede în sufletul tuturor oamenilor. El îl deschide 
şi El îl închide. Auziţi pe câte cineva spunând: „Sufletul 
prietenului meu se află în mâinile mele..”. Nu! Sufletul 
prietenului tău se află în mâinile Domnului. lată de ce sufletul 
acestuia se va exprima după cum îi va spune Domnul. 

Ştiind aceasta, să nu vă mai plângeţi de cutare sau cutare, 
căci Dumnezeu are în stăpânire sufletele tuturor fiinţelor vii, fie 
ele mame, taţi, copii, prieteni, regi, episcopi, animale blânde sau 


feroce şi, de asemenea, al diavolului căruia îi spunem răul. Totul 
se află în mâinile Domnului. Când Dumnezeu ţine sufletul 
diavolului în mâini, acesta din urmă devine blând cu voi, dar, 
dacă îi dă drumul din mână, diavolul pune imediat stăpânire pe 
voi! 


Iubire, înțelepciune, adevăr 

Fără adevăr nu putem îndeplini voia Domnului. 

Fără înţelepciune nu putem găsi împărăţia lui Dumnezeu şi 
dreptatea Sa. 

Fără iubire nu putem sfinţi numele Domnului. 


Împotmolire şi înălţare spirituală 

Omul este adânc scufundat în materia densă, doar capul îi 
iese la suprafaţă. Dar trebuie să iasă treptat din această 
materie. Mai întâi trebuie să-şi scoată mâinile ca să-şi manifeste 
conştiinţa mai elevată. 

Apoi trebuie să-şi scoată picioarele pentru a se ridica în 
materia densă, pentru a se înălța la fel ca un bun înotător care 
urcă spre suprafaţa apei. Mulţi au încercat să facă acest lucru, 
dar fără prea mare succes; se plâng că alunecă, că se scufundă, 
mai ales neurastenicii. Imediat cum ies din această stare, au 
senzaţia că se înalţă şi nu este o iluzie, deoarece este vorba 
într-un caz de împotmolire şi în celălalt de înălţare spirituală. 


Sufletele pereche 

Sufletele ies din centrul divin în grupuri de 10.000, 
20.000,100.000... 

Aceste suflete, între care există o legătură interioară, sunt 
răspândite în toate popoarele şi este suficient să te uneşti în 
gând cu ele pentru a nu te simţi singur. 


Exemplul lui lisus 

lisus avea treizeci şi trei de ani când a fost supus la osândă. 

O întreagă legiune de soldaţi romani l-a torturat şi 
batjocorit pentru a-i pune răbdarea la încercare. Şi voi vreţi să 
treceţi prin viaţă fără să fiţi insultaţi şi batjocoriţi? Aceasta nu se 
poate întâmpla. Aşa cum a fost tratat lisus de soldaţii romani şi 
voi veţi cunoaşte bătaia de joc şi ofensele. Dar în final El a spus: 
„Vă las pacea Mea, vă las bucuria Mea..”. 


Culoarea azurie 

Culoarea azurie îi aduce omului adevărul, care îi tonifică 
mintea şi îl eliberează. 

Legea libertăţii deschide sufletul oamenilor, îl măreşte şi le 
întăreşte voinţa. 


Dezvoltarea spirituală 

Câştigul spiritual benefic nu se obţine prin acţiunile din 
planul fizic; elevarea spirituală cere eforturi şi cunoştinţe 
spirituale. Cel care nu respectă aceste reguli şi amestecă 
curentele fizice şi spirituale devine inevitabil vulgar şi grosolan 
şi sfârşeşte prin a-şi pierde sensibilitatea ce-i permite să 
capteze în interior vibraţiile elevate ale spiritului. 


Trăsăturile bărbatului şi ale femeii 

Care sunt trăsăturile caracteristice ale bărbatului şi ale 
femeii? Bărbatul trebuie să fie drept şi să nu mintă niciodată; 
nici o minciună nu îi este permisă. Dacă un bărbat dă dovadă 
câteodată de grosolănie, aceasta îi este iertată, dar minciuna nu 
îi poate fi trecută cu vederea. Femeia trebuie să aibă 
sentimente nobile, să fie înţelegătoare şi să nu ofenseze 
niciodată pe nimeni. Trebuie să fie o apă adâncă, o mare, un 
ocean, care nu se lasă tulburată de pietrele ce se aruncă în ea. 
În ceea ce-l priveşte pe bărbat, acesta trebuie să fie aidoma 
muntelui, insensibil la bombele lansate asupra sa. 


Copacul vieții 

Toate fiinţele sunt ramuri ale aceluiaşi copac - copacul 
vieţii. Soarta fiecăreia este legată de cea a celorlalte. Când veţi 
afla şi veţi înţelege acest fapt, vă veţi afla pe calea corectei 
filozofii a existenţei. 


Iadul 

În zilele noastre li se atribuie în mod curent cuvintelor o 
interpretare eronată care le denaturează şi le deformează. 

Astfel se vorbeşte despre iad, atribuindu-i acestei noţiuni 
lucruri extraordinare. Cine a ajuns în iad şi s-a întors de acolo 
pentru a şti dacă ceea ce se spune este adevărat? Ce tip de foc 
este cel care îl arde veşnic pe păcătosul aruncat acolo? In focul 


obişnuit lucrurile ard, se consumă, dispar. Se mai spune că în 
iad cei care se află acolo plâng şi scrâşnesc din dinţi veşnic. 

Un preot îi repeta adesea servitorului său: „Focul veşnic şi 
scrâşnirile de dinţi ne aşteaptă în iad pe noi, păcătoşii!” 
Servitorul îşi privea stăpânul în linişte şi- i răspundea: „La asta 
trebuie să mă gândesc eu, părinte, dumneavoastră nu mai este 
cazul să vă faceţi griji, întrucât nu mai aveţi nici un dinte în 
gură!” 

ladul nu este groaznic decât pentru cel care a trăit fără să 
cunoască dragostea; cel care iubeşte nu are de ce să se teamă 
de iad şi de focul veşnic! 


Maestrul lăuntric 

Fiecare are lăuntric un maestru care îi corectează faptele şi 
îi îndrumă viaţa. În sufletul şi în spiritul vostru, în conştiinţa 
elevată sălăşluieşte Dumnezeu, care vă aduce lumina. Chemaţi- 
L pe Domnul şi vă veţi putea realiza aspiraţiile. Prin aceasta 
suntem aidoma lui Dumnezeu, fiindcă putem gândi, simţi şi iubi 
ca El. 


CNA sap: 
Câteva cauze ale indispozițiilor şi bolilor 


Se ştie că hrana prost asimilată, incomplet digerată lasă 
depozite în organele tubului digestiv. 

Aceste depozite fermentează şi degajă toxine, adevărate 
otrăvuri care afectează puritatea sângelui, buna funcţionare a 
organelor, gândirea şi sistemul senzorial. 

Dorinţele încăpăţânate, irealizabile sau iraționale fiindcă 
depăşesc posibilităţile de moment sunt, de asemenea, cauza 
unei stări la fel de proaste; aceste dorinţe nesatisfăcute, dacă 
nu sunt eliminate din suflet, creează toxine astrale foarte 
periculoase. Acelaşi lucru se întâmplă cu cei care nutresc 
gânduri lipsite de armonie sau în contradicţie cu lumina pură a 
spiritului şi a conştiinţei lor superioare. Aceste toxine mentale 
duc la dezvoltarea paraziţilor psihici ce provoacă tulburări, 
dezechilibrează funcţionarea gândirii constructive şi analitice, 
atât de necesară omului epocii noastre. Astfel, el devine 
incapabil să discearnă realul de ireal în vârtejul rapid al vieţii 
sale care se reînnoieşte şi în natura din jur. 

Cel care nutreşte gânduri egoiste, impure, limitate sau 
sentimente opuse legii iubirii vieţii universale, a cărei celulă vie 
este el însuşi, îşi predispune organele corpului său fizic şi 
spiritual la tulburări care pot paraliza celulele şi anumiţi centri 
cerebrali; atunci, funcţionarea sistemului nervos cerebral şi a 
sistemului magnetic al marelui simpatic este perturbată. 

Toate acestea stau la baza unor cauze subtile, dar reale, 
care pot provoca apariţia unor indispoziţii şi boli. 

Dacă cineva trece printr-un necaz de ordin sentimental, îi 
sunt afectate vasele sanguine şi inima. Aceste tulburări în plan 
sentimental provin din lipsa credinţei şi din ignorarea planului 
divin al vieţii, prevăzut pentru toată lumea şi stabilit pentru 


totdeauna. Îndoiala în triumful binelui, iritarea împotriva 
contradicţiilor inevitabile, dar utile, ale vieţii pot fi transformate 
în forţe pozitive şi constructive dacă sunt examinate cu calm şi 
judecată. Discipolul conştient al Şcolii Spirituale trebuie să se 
analizeze tot timpul, să fie atent la intuiţiile pozitive pe care le 
are şi să descopere dacă motivul dezechilibrului său fizic ori 
psihic se află în planul mental, în sentimente sau în organele 
digestive. Atunci trebuie să ia fără întârziere măsurile cele mai 
adecvate pentru restabilirea ordinii. 

Astăzi nu mai semănăm cu cei care eram ieri; chiar în 
intervalul de dimineaţă până seară se produc transformări 
subtile ale spiritului şi conştiinţei, de care trebuie să ţinem 
seama. 

Cauzele multor dezechilibre fizice şi boli se pot afla, de 
asemenea, în subconştient; acestea pot proveni din încarnările 
trecute, din karma. In acest caz, trebuie să vă debarasaţi cu 
răbdare de această karma, prin manifestarea unei credinţe 
absolute în providenţă, a dragostei şi a judecății în toate actele 
voastre. 

De pildă, pot apărea tulburări sau boli dacă nutriţi în 
continuare gânduri sau sentimente ostile la adresa cuiva care a 
murit şi cu care nu v-aţi înţeles. Trebuie să vă împăcaţi cu acel 
suflet, rugându-L pe Dumnezeu să-l lumineze pentru a dobândi 
o conştiinţă mai elevată. Trebuie, de asemenea, să vă gândiţi la 
persoana respectivă cu prietenie şi afecţiune, renunțând la orice 
amintire negativă. 

In urma unor necazuri, îngrijorări repetate sau suferinţe 
vederea poate avea de suferit. Dacă vă veţi plânge de această 
încercare la care sunteţi supuşi nu veţi face decât să vă agravaţi 
afecțiunea. 

Dimpotrivă, trebuie să vă  debarasaţi de gândurile 
pesimiste, să vă restabiliţi pacea interioară, să vă înălţaţi 
sufletul şi să reaprindeţi bucuria în inima voastră, gândindu-vă 
la latura pozitivă a vieţii voastre şi a vieţii în general, care este 
mult mai puternică, mai durabilă şi mai incitantă decât toate 
contradicţiile trecătoare. Invăţaţi să priviţi astfel viaţa şi 
bucuraţi-vă în orice moment că beneficiaţi de ea! 

Durerile de cap pot fi cauzate de contradicții în gânduri, aşa 
cum anumite boli de piept sunt provocate de lipsa de armonie a 


sentimentelor. Neconcordanţa dintre fapte şi ceea ce este bine 
duce la apariţia unei greutăţi în stomac. 

În general gândurile şi sentimentele negative slăbesc 
energiile vitale ale corpului, care devine atunci vulnerabil la boli. 
Conform legii naturii, pentru a învinge atacul bolilor trebuie 
întărite vibraţiile mentale printr-un spirit din ce în ce mai 
luminat şi printr-o credinţă profundă şi totală în sursa veşnică a 
vieţii. Contează, de asemenea, să se menţină un permanent 
contact cu binele şi să se profite de toate ocaziile pentru 
ameliorarea interioară şi fizică. 

În ciuda ştiinţei medicale, bolile umane se înmulţesc fără 
încetare. Până când va dura această stare dezastruoasă? Până 
ce conştiinţa se va deştepta şi omul va înţelege că trebuie să se 
dedice cu sinceritate descoperirii şi respectării fidele a legilor 
vieţii reale. 

Tulburări adesea grave sunt provocate de lipsa iubirii şi a 
recunoştinţei faţă de hrana de care beneficiem în fiecare zi şi 
prin ignorarea sau nerespectarea regulilor unei alimentaţii 
normale în ceea ce priveşte combinarea alimentelor consumate 
la o masă, necesitatea de a mâncă în linişte, cu recunoştinţă, de 
a mesteca bine fiecare îmbucătură şi de a se opri înainte de a se 
instaura starea de saţietate. 

Lipsa respectului sau a armoniei în relaţiile cu cei din jur 
împiedică buna derulare a digestiei. 

Păziţi-vă de teamă, de îndoieli, de ură, de îngrijorare. Tot 
ceea ce este negativ şi sumbru nu va întârzia să lase depozite în 
organe. 

Natura vie înţeleaptă, care vede şi controlează totul, 
foloseşte ca metode de instruire şi bolile, obligându-vă să 
reflectaţi, să vă concentrați, să deveniți mai umili. Prin 
intermediul lor vi se dau lecţii foarte utile, pe care nu doriţi sau 
nu puteţi deocamdată să le primiţi într-un mod mai blând, mai 
spiritual. 

În felul acesta persoanele dure, încăpăţânate devin mai 
delicate, mai tandre cu sufletul, inima şi spiritul lor şi, de 
asemenea, cu cei din jur. 

După fiecare boală se constată o schimbare în bine, mai 
mare sau mai mică, în comportamentul general. 

Dumnezeu este iubire, iar această iubire este, de 
asemenea, bunătate, adevăr, frumuseţe. 


Dei ui 
ae i 
Esenţe ale meditaţiei 


Cele trei reguli sacre ale ucenicului 

Ucenicul trebuie să mediteze şi să aplice următoarele trei 
reguli sacre: când sufletul ţi se închide şi nu poate admite şi 
respecta libertatea celorlalţi; când mintea îţi este intolerantă şi 
când voinţa îţi devine arbitrară şi încetează să mai acţioneze în 
favoarea binelui, atunci: 

Prelungeşte-ţi raza sufletului pentru a înţelege slăbiciunile 
celorlalţi; prelungeşte-i calea sacră spre Dumnezeul iubirii, chiar 
în mijlocul celor mai mari greutăţi. 

Prelungeşte-ţi raza minţii şi gândeşte-te că totul trebuie să 
fie astfel pentru ca Domnul să se manifeste în varietatea Sa 
infinită. Găseşte-i prezenţa în toate şi continuă-ţi calea minţii 
spre adevăr, în ciuda tuturor contradicţiilor. 

Intăreşte-ţi raza voinţei; consider-o un dar de la Dumnezeu 
şi pune-o în slujba Lui. Măreşte calea puternică a voinţei pentru 
a manifesta bunătatea divină, chiar în mijlocul răului cel mai 
mare. 


Viaţa este una 

Ucenicul consideră suferinţele ca o lucrare pentru Tot, căci 
viaţa este una şi el este conştient de această unitate. El nu se 
înclină în faţa aparenţelor şi nici nu îşi creează locuri de adorare, 
care sunt limitare, idolatrie. 


Stăpânirea de sine 

Pentru a înfrunta răul din viaţă, omul trebuie să fie capabil 
să-şi controleze gândurile, sentimentele, muşchii, întregul corp; 
trebuie să fie stăpân pe sine sub toate aspectele. Nu se ajunge 
nici repede, nici uşor la această stăpânire. Sunt necesare multă 


muncă, multe eforturi şi exerciţii pentru a dobândi stăpânirea de 
sine, dar acest fapt măreşte enorm posibilităţile de a duce o 
viaţă liberă, cu efecte benefice atât pentru sine, cât şi pentru 
ceilalţi. 

Metode pentru învingerea greutăților 

Dacă întâmpinați vreo greutate, invocaţi numele Domnului; 
chemaţi-L în ajutor în prima oră a zilei. După puţină vreme veţi 
vedea că dificultatea devine mai uşor de înfruntat, în faţa unui 
obstacol, a unei încercări procedaţi în acelaşi mod şi ajutorul vă 
va sosi. 

Cum se poate realiza acest lucru? Nu ni se spune. 
Important este să simţiţi forţa numelui Domnului şi a iubirii Sale. 


Protecţia divină 

Omul trebuie să fie bine protejat pentru a face faţă 
dificultăţilor de pe pământ. Sfânta Scriptură spune: „Domnul va 
merge înaintea ta şi îţi va fi şi pavăză”. Viaţa omului nu ar ţine 
decât de un fir dacă nu ar fi ajutată. Fără protecţie din partea 
naturii raţionale, omul ar fi expus în fiecare zi la mii de pericole. 
Dacă ar şti omul de câte ori a fost salvat! 


Somnul 

Când omul doarme îşi fac apariţia fiinţe protectoare care, 
ca o mamă iubitoare, îi purifică trupul şi îi restabilesc ritmul 
perturbat al vitalităţii. 


Deşteptarea sufletului 

Când se afirmă că lumina este indispensabilă ochiului 
omenesc trebuie să se înţeleagă că celulele ochiului sunt 
scufundate în lumină, care este indispensabilă funcţiilor lui. Şi 
sufletul omului trebuie să rămână scufundat în viaţa spirituală, 
divină; dacă nu, rămâne în stadiu de germene, ca acele grăunţe 
de grâu conservate în piramidele şi în mormintele din Egipt timp 
de 5-6000 de ani, fără lumină, într-un mediu uscat, aşteptând 
împrejurări favorabile pentru a fi semănate, pentru a încolţi şi a 
se dezvolta. Ca aceste seminţe, sufletul omenesc aşteaptă 
condiţiile necesare aplicării legilor divine, pentru a-şi relua 
drumul vieţii veşnice. 


Cele două legi 


Ucenicul trebuie să cunoască cele două legi: violenţa dă 
naştere violenţei; iubirea dă naştere iubirii. 


Lucrarea pentru Tot 

Când afirmăm că trebuie să renunţăm la noi înşine, trebuie 
să se înţeleagă că trebuie să lucrăm pentru Dumnezeu, pentru 
Bine, pentru Tot. Să ne îndreptăm dorinţele, impulsurile spre 
viaţa sufletului - spre aceasta tinde omul raţional, care va atinge 
în viitor starea de înger luminos. Chiar aflat la distanţe enorme 
de pământ, va putea să vă vadă, să vă ajute şi să-L servească 
pe Domnul. 


Vorbăria 

Când vorbim energiile slăbesc şi sunt puse în pericol. De 
aceea se spune: „Veţi da seama de fiecare cuvânt van”. Dacă 
vorbim prea mult, fără discernământ, riscăm să cădem în păcat, 
să ne risipim, să ne pierdem forţele creatoare. 


Marea lege a naturii 

Toţi oamenii sunt legaţi între ei, aidoma unor vase 
comunicante; dacă unul suferă, vor fi şi ceilalţi supuşi la 
încercare. 

Nimeni nu trăieşte pentru el. Vei iubi şi vei fi iubit. Te vei 
gândi la alţii şi alţii se vor gândi la tine. Îi vei îngriji pe alţii şi alţii 
te vor îngriji pe tine. Îi vei sfătui pe alţii şi alţii te vor sfătui la 
rândul lor. Vei da un fundament vieţii cuiva şi ţi se va da şi ţie. 
Aceasta este marea lege a naturii. 


Comuniunea interioară cu Domnul: rugăciunea 

Nici cunoaşterea, nici dragostea şi nici înţelepciunea nu pot 
fi comparate cu ceea ce favorizează comuniunea interioară cu 
Principiul Fundamental. Prin această comuniune omul se înalţă 
şi-şi foloseşte toate calităţile: iubirea, înţelepciunea, puritatea, 
adevărul, dreptatea, pietatea şi multe altele care deocamdată 
dormitează. Prin rugăciune veţi semăna cu un copac plin de 
fructe coapte. 

Când Domnul vă va vedea astfel împodobiţi se va bucura să 
aibă lângă El un copil inteligent care ştie să vorbească într-o 
limbă angelică. Dumnezeu îi tolerează şi pe copiii ignoranţi; cu 


toate acestea, ei nu vor putea niciodată obţine rezultatele 
copilului care ştie să se roage. 

Cel înzestrat cu judecată se sforţează să înveţe, este 
harnic, în vreme ce prostul amână acest lucru totdeauna pe mai 
târziu. Primul este recompensat; cel deal doilea este consolat. 


Blândeţțea şi umilinţa 

In viaţă blândeţea şi umilinţa sunt la fel de necesare ca 
sarea. Fără blândeţe şi umilinţă nu există linişte, pace interioară 
şi vindecarea este imposibilă. Fără blândeţe şi umilinţă nici o 
ideea nu poate fi pusă în practică. Dacă lisus, cu ocazia venirii 
sale pe pământ, a trebuit să devină umil, cu atât mai mult este 
mai necesară umilinţa pentru om! Blândeţea înalţă vibraţiile 
emise de om şi îl conduce spre viaţa pură, divină. Repetaţi-vă în 
fiecare zi: „Pentru Cel care mi-a dat viaţă, astăzi vreau să fiu 
blând şi umil!” 


Piatra neşlefuită 

Omul bun poate fi comparat cu o statuie frumoasă realizată 
de un sculptor celebru. Omul rău este ca o piatră neşlefuită, 
care este neimportantă pentru ignorant. Dar pentru cel care 
ştie, pentru sculptor, această piatră informă are valoare, căci 
din ea poate ieşi o statuie frumoasă. Deci, dacă întâlniți o 
persoană rea, gândiţi-vă: „Conştiinţa acestui om nu este trează; 
binele care zace în el nu a apărut deocamdată. Se va manifesta 
atunci când sufletul său va exprima dragostea divină”. 


Conştiinţa cosmică 

Evoluţia spiritului omenesc este infinită şi nelimitată. O 
dată ce a ajuns la conştiinţa colectivă, spiritul omenesc va 
atinge treptat un nivel mai ridicat, la conştiinţa cosmică sau 
divină, numită de asemenea eterna reîncepere, cauză 
primordială etc. 

Conştiinţa cosmică îndrumă şi înglobează toate fiinţele din 
univers, care sunt atrase de ea ca de un îndrăgostit. Nu putem 
evolua şi nici nu ne putem reînnoi decât în condiţiile de viaţă pe 
care ni le dăruieşte. 


Se spune: „Avem un corp carnal, pieritor, dar când vom 
dobândi conştiinţa cosmică, corpul nostru spiritual se va 
dezvolta şi nu va pieri. Contradicţiile vieţii există numai pentru 
corpul material, nu şi pentru corpul spiritual care trăieşte în 
înţelegerea sensului profund al vieţii eterne”. 


Bolile: Cauze şi remedii 


Fiecare boală este consecinţa greşelilor comise în trecut 
sau în prezent. În epoca noastră, numărul bolilor creşte în loc să 
scadă. Până când va continua această stare de fapt? Până ce 
oamenii vor deveni conştienţi că trebuie să caute cauzele bolilor 
în ei înşişi şi, atunci când le vor găsi, să le înlăture. Când legile 
naturii vii sunt încălcate ne îmbolnăvim. 

Oamenii care se servesc fără încetare de minciună şi de 
înşelăciune vor începe să sufere de boli specifice. Stările 
patologice apar în organism ca urmare a neliniştilor şi 
frământărilor. Toate gândurile, sentimentele şi faptele rele au 
efecte negative asupra sănătăţii, ducând la apariţia stărilor 
patologice. 

Dacă oamenii s-ar putea debarasa de teamă, de ură şi de 
anxietate, n-ar mai suferi de atâtea boli. Stările negative 
creează depozite şi provoacă intoxicări ale organismului. 

Persoanele care se cramponează de idei depăşite, pe care 
le apără cu fanatism, sunt afectate de o diminuare considerabilă 
a memoriei. Îndoielile, bănuielile, ca şi lipsa credinţei stau 
adesea la baza tulburărilor ficatului. De aceea este indispensabil 
ca fiecare să găsească în sine forţa de a-şi transforma ura, 
invidia, gelozia, neîncrederea şi de a scăpa de ele ca de nişte 
otrăvuri periculoase, căci, dacă sunt cultivate tot timpul, se 
creează condiţii favorabile apariţiei bolilor. 

Dacă omul trăieşte raţional, are parte de o sănătate bună, 
fie că este bogat sau sărac. 

După părerea mea se bucură de o sănătate bună cei care 
îşi păstrează o stare de spirit pozitivă chiar când se înfruntă cu 
mari greutăţi; cei care îşi pierd buna dispoziţie când se întâlnesc 
cu dificultăţi se îmbolnăvesc. 

Curăţenia este cea mai puternică fortăreață împotriva 
bolilor. 


Plecaţi des în excursii la munte sau în mijlocul naturii, căci 
acestea vă vor ajuta să vă scuturaţi de inerția care duce la 
indolenţă. Nu lăsaţi să se scurgă orele dimineţii, când atmosfera 
este încărcată de energie vitală. Lunile aprilie şi mai au o 
importanţă deosebită. 

Cel care îşi cruţă energiile este puternic şi va atinge o 
vârstă înaintată. Există o regulă: dobândiţi mai mult şi cheltuiţi 
mai puţin. În aceasta se ascunde secretul longevităţii. 

Să nu încetaţi să evoluaţi spiritual, căci cei care se opresc 
îmbătrânesc prematur. 

Cu cât dormiţi mai bine, cu atât vă veţi bucura de o 
sănătate mai bună. Străduiţi-vă timp de o lună să dormiţi liniştit, 
eliminând toate gândurile şi sentimentele negre. Culcaţi-vă 
devreme, cu stomacul uşor, şi treziţi-vă devreme. Veţi constata 
o ameliorare a sănătăţii, a calităţii vieţii; veţi munci mai eficient 
şi mintea vă va fi mai limpede. 

Vreţi să aveţi parte de sănătate? Feriţi-vă atunci de toate 
gândurile negre, de toate dorinţele nesănătoase, evitaţi tot ce v- 
ar pune în contradicţie cu iubirea divină. 

Dacă cineva se îmbolnăveşte grav, să comunice interior cu 
Dumnezeu, adresându-l o rugăciune ferventă şi sinceră: 
„Doamne, ajută-mă în acest moment dificil din viaţă. Scapă-mă 
de boală pentru a Te putea servi în bucurie. îmi voi pune 
întreaga viaţă în slujba iubirii Tale, în îndeplinirea voii Tale”. 
După o asemenea rugăciune va sosi şi ajutorul. Oamenii de 
astăzi se aşteaptă să fie ajutaţi când dau de greu fără a se 
strădui să îndeplinească voia divină, pe care este bine 
întotdeauna să o ascultăm. 

Fiecare boală trebuie privită ca un repaus, ca o curăţare. 
Natura trebuie adesea să-l oblige pe om să se elibereze de 
nenumăratele griji cu care el consideră necesar să se 
împovăreze şi să-l facă să se concentreze asupra lui însuşi. 

Căutaţi cu sinceritate cauzele bolilor de care suferiţi şi 
eliminaţi-le. Aceste cauze sunt adesea îndepărtate şi pot să-şi 
aibă originea în încarnările precedente; cu toate acestea, 
trebuie să vă îndreptaţi. Poate că aţi îndepărtat pe cineva, într- 
un trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat, din cauza 
slăbiciunilor sau bolilor acestuia? Această lipsă de milă sau de 
dragoste se poate manifesta mai devreme sau mai târziu 


împotriva voastră, afectându-vă. Deveniţi conştient de aceasta 
şi manifestaţi de aici înainte compasiune. 

Fiţi indulgenţi şi înţelegători în relaţiile cu ceilalţi. Amintiţi- 
vă că viaţa pe pământ este o serie neîntreruptă de lecţii din 
care trebuie să învăţaţi să gândiţi raţional, să vă îndreptaţi, să 
vă folosiţi cu înţelepciune de condiţiile care vi s-au dat. 

Apa şi aerul sunt purtătoare ale vieţii, ale energiei vii pe 
care o numim prana. Această energie poate fi utilizată pentru 
vindecarea oricărei boli. 

Cineva care a dus de multă vreme o viaţă negativă, 
neraţională şi a cărui sănătate este grav afectată speră să-şi 
poată reveni în câteva zile prin nişte remedii magice! Este 
imposibil, o asemenea lege nu există în natură. Să ceară mai 
degrabă cu umilinţă să fie luminat asupra cauzelor stării sale şi 
să se străduiască să trăiască de acum încolo mai raţional. 

Unul dintre motivele apariţiei bolilor constă în faptul că 
acestea îi obligă pe oameni să-şi modifice obiceiurile depăşite, 
să înveţe să trăiască util pentru ei înşişi şi pentru cei din jur, 
conform regulilor naturii vii, să ducă o viaţă nouă, în armonie cu 
noua filozofie ce se va instaura în lume. 

Marea, veşnica profesoară care este natura vie ne observă 
şi ne cunoaşte în profunzime, ne învaţă şi ne corectează. Este o 
educatoare universală neîntrecută, prezentă pretutindeni, în 
viaţa interioară şi exterioară a fiecărei fiinţe, căreia nu îi scapă 
nimic. Şcoala vieţii noi, noua învăţătură vă va face să înţelegeţi 
acest lucru. 

Pentru a vă menţine starea de sănătate nutriţi mereu 
gânduri clare, pure, în armonie cu cele mai nobile sentimente. 
Gândurile negative, sentimentele nedemne pot să îşi facă 
apariţia adesea în mintea şi sufletul vostru. Nu le lăsaţi să se 
instaleze în voi şi să vă tulbure, căci acestea sunt sugestii 
parazite pe care un discipol al vieţii noi trebuie să le elimine în 
mod deliberat. 

Dacă nu vă place cineva din pricina caracterului sau a 
comportamentului său, nu vă gândiţi la el până ce nu veţi 
ajunge să-l iubiţi în ciuda defectelor lui. 

Străduiţi-vă să dobândiţi „aurul interior”; vă va ajută să vă 
menţineţi sau să vă restabiliţi sănătatea şi buna dispoziţie. 
Acest „aur” poate fi dobândit prin înţelegere, răbdare, blândeţe, 
clemenţă etc. Vă prelungeşte viaţa, popasul în şcoala terestră. 


În acest scop este de asemenea util să duceţi o viaţă simplă, 
pură, eliberată de influenţe exterioare. Cineva care trăieşte 
astfel este remarcat prin simplitatea sa naturală, prin modestia 
şi noblețea comportamentului său; oriunde s-ar duce este primit 
mereu cu prietenie şi respect. 

Dacă în lumea intelectuală în care trăim există atâtea boli, 
motivul îl constituie faptul că multe dintre ele sunt metode 
educative folosite de lumea superioară invizibilă pentru a-i 
determina pe oamenii încăpăţânaţi şi rebeli de pe pământ să-şi 
dea seama că de consecinţele modului lor de viaţă distructiv nu- 
i protejează cunoştinţele intelectuale. Dacă medicii ar cunoaşte 
aceasta, i-ar învăţa pe pacienţii lor să ducă o viaţă corectă mai 
degrabă decât să le ia pulsul şi să le prescrie vreun 
medicament. l-ar lua prieteneşte de mână şi le-ar spune: „Vă 
promit să vă tratez foarte bine dacă sunteţi gata să vă corectaţi 
greşelile şi să trăiţi mai raţional!” În felul acesta medicii le-ar 
putea face un bine bolnavilor lor, asupra cărora au o atât de 
mare influenţă. Cineva care suferă cu adevărat ar asculta dacă i 
se explică limpede că redobândirea unei sănătăţi durabile 
depinde de o purificare interioară şi exterioară a modului de 
viaţă. 

Dar câţi medici acţionează astfel? Statisticile de astăzi 
demonstrează că cu cât se descoperă mai multe medicamente 
şi metode de vindecare, cu atât numărul bolilor creşte. 

Sentimentele pervertite sau cele de nemulţumire riscă să 
producă grave perturbări ale sistemelor respirator şi nervos, 
putând provoca boli cum ar fi bronşita, astmul, tuberculoza etc. 
şi mai ales neurastenia. Primul tratament ce trebuie întreprins 
este să ne ameliorarăm comportamentul interior sau exterior, să 
lăsăm să pătrundă în gândurile şi sentimentele noastre 
respectul total faţă de viaţa Totului, pentru a le înălța şi a le 
înnobila. 

Omul de astăzi nu acordă suficientă importanţă energiei 
solare. Primăvara şi vara, când aceasta este purtătoare la 
maximum de viaţă şi sănătate, oamenii se grăbesc să se 
protejeze de razele binefăcătoare ale soarelui! Bolnavul care 
iese din casă pentru a se duce la medic evită lumina directă a 
soarelui, când, de fapt, ar avea cea mai mare nevoie să profite 
de energia solară! 


Dacă copiii voştri sunt bolnăvicioşi, expuneţi-i pe cât posibil 
la razele soarelui, de preferinţă în cursul dimineţii, cu capul 
acoperit, dacă soarele este prea puternic. 

Multe boli şi defecte, cum ar fi lipsa caracterului, 
instabilitatea, sunt cauzate de lipsa luminii soarelui şi a aerului 
pur. Cunoaştem cauzele imoralităţii în viaţa oamenilor. Se 
observă că multe animale dăunătoare trăiesc cea mai mare 
parte a timpului în întuneric, fugind de lumină, ca şi spiritele 
rele. 

Aproape toate bolile pot fi vindecate prin înfometare 
conştientă, prin reducerea voluntară a hranei, prin perioade de 
post, de totală abstinenţă. Este un tratament ştiinţific, 
experimentat, care întinereşte corpul şi organismul. Postul 
trebuie urmat ca o manifestare liberă şi plăcută a voinţei. Când 
ţineţi post, trebuie să fiţi consecvenţi, tenaci; să nu vă fie teamă 
că o să fiţi slăbiţi şi să vă purtaţi normal cu cei din jurul vostru, 
ca aceştia nici să nu bănuiască măcar experienţa pe care o 
faceţi. 

Unii încep o cură de două-trei zile de abstinenţă totală, dar 
nu reuşesc să o ducă până la capăt. În acest caz este de 
preferat să se mărginească să sară peste una-două mese, căci 
întreruperea unui post început poate avea efecte psihice nefaste 
pentru organism. 

După o boală curenţi de viaţă nouă pătrund în întreaga 
fiinţă, dându-i impulsul de a munci şi de a întreprinde ceva, aşa 
că este important atunci să se evite sugestiile exterioare 
negative care ar putea veni în contradicţie cu efectul benefic al 
bolii trecute. Dacă cineva este grav bolnav şi vrea să se 
vindece, poate. Să se adreseze din toată inima Domnului: 
„Doamne, ajută-mă să mă vindec! îţi promit că mă voi pune în 
slujba binelui care vine de la Tine!” Dacă aveţi necazuri, 
întoarceţi-vă din nou spre Dumnezeu şi spuneţi: „Doamne, cred 
în ceea ce Maestrul nostru ne învaţă în numele Tău; ajută-mă 
să-mi fac ordine în viaţă. Îmi voi pune viaţa în slujba voii Tale!” 


Esenţe ale meditaţiei 


Fruntea şi lenea 

După forma frunţii se poate cunoaşte bogăţia intelectuală şi 
spirituală a unui individ. O frunte deschisă, înaltă şi lată 
demonstrează tendinţe spre muncă şi asiduitate. În general 
fruntea animalelor este joasă şi chiar aproape inexistentă la 
unele, ceea ce denotă o stare de lene extremă. Pentru a le face 
să iasă din această stare, natura a creat paraziţii, muştele, 
viespile, ţânţarii, care le înţeapă şi le chinuiesc, obligându-le 
astfel să se apere şi să-şi învingă starea naturală. Multe animale 
nu se gândesc decât la hrană şi la somn. Există şi elevi care 
chiulesc de la şcoală pentru a nu învăţa. Mizeria, păcatul, bolile, 
răul pot fi comparate cu nişte profesori care îi învaţă pe oameni 
să devină activi. 

Omul trebuie să lucreze conştient pentru a-şi organiza 
energiile corpului, pentru a deveni stăpân asupra lor prin 
cunoaştere, experienţă şi o activitate raţională. 


Magul luminii 

Când omul este în comuniune interioară cu forţele bunătăţii 
şi ale dragostei din cele trei lumi - fizică, spirituală şi divină - 
devine mag. Printr-o simplă mişcare a baghetei poate obţine tot 
ceea ce-şi doreşte. Se află în comuniune cu natura vie care îi 
îndeplineşte toate dorinţele. Poate să vindece bolnavii, să învie 
morţii, să vadă trecutul şi viitorul, să sporească sau să 
diminueze fertilitatea unei regiuni etc. 

Aşa cum se ridică ceața, descoperind treptat orizontul, 
magul deschide porţile secrete ale naturii şi poate folosi toate 
forţele acesteia, toate mijloacele sale binefăcătoare. 


Plăcerea în muncă 
Oricare ar fi munca, spirituală sau materială, omul trebuie 
să o realizeze cu dragoste şi bună dispoziţie, fără piedici 


interioare sau exterioare. În momentul în care nu vă mai simţiţi 
atraşi de o anumită activitate, schimbaţi-vă ocupaţia; vă veţi 
regăsi gustul de a acţiona şi aceasta constituie de asemenea un 
repaus. 


Puterea de a fi iubit 

Dorim cu toţii să fim iubiţi! Dar cel care vrea să fie iubit 
trebuie să fie gata să îndeplinească tot ceea ce-i cere dragostea 
şi dacă nu poate să o facă, înseamnă că nu este suficient de 
copt pentru dragoste. In acest caz trebuie să renunţe temporar 
la dorinţa lui şi să continue să lucreze în tăcere asupra lui însuşi. 

Zeii, îngerii, arhanghelii pot fi iubiţi cu adevărat, căci 
posedă puterea de a face tot ceea ce dragostea le dă. 


Libertatea 
Vă doresc să dobândiţi libertatea care vă va permite să vă 
decideţi singuri soarta. 


Muzica eterică 

Există fiinţe invizibile pentru ochii noştri care merg prin 
păduri cântând în cor o muzică foarte armonioasă. Aceste 
cântece nu pot fi percepute de ureche, căci, deşi reale, sunt 
eterice. Vântul, furtuna, ploaia dau şi ele un concert, dar 
urechea umană nu este suficient de sensibilă pentru a percepe 
această muzică. Care sunt cele mai frumoase concerte? Sunt 
cele care însoțesc răsăritul soarelui. Puteţi face o experienţă cu 
lumina solară, pentru ca ea să vă vorbească. Nu există o mai 
frumoasă combinaţie de sunete decât a celor provenite din 
vibraţiile razelor solare. 

Fiecare mişcare a frunzelor în arbori scoate un sunet 
muzical pe care o ureche neantrenată nu îl percepe decât sub 
forma unui zgomot lipsit de interes. Vă duceţi la concerte pentru 
a asculta muzica lui Schumann, Bach, Beethoven, dar, dacă 
urechea omenească ar fi mai evoluată, ar prefera armonia 
frunzişului agitat de vânt. 


Gândirea luminoasă 
Să nu vă gândiţi niciodată că sunteţi bătrâni, urâţi sau 
bolnavi, că sunteţi păcătoşi sau săraci. Nimeni nu este sărac, 


orice om posedă în el însuşi posibilităţile de a deveni mai mult 
decât şi-ar fi putut vreodată imagina. 


Adevărata cunoaştere 

Răul constă în tot ceea ce-l împiedică pe om să evolueze 
către perfecţiune, înţelepciune, adevăr; se află, de asemenea, în 
gândurile negative, înşelătoare, distrugătoare, în sentimentele 
egoiste ale unei inimi lipsite de căldură. Această lipsă de 
armonie în ansamblul ei rugineşte fierul din sângele uman, 
alterându-l, astfel încât organismul îşi pierde vigoarea, iar omul 
îşi pierde energiile vitale, sănătatea, ardoarea pentru muncă şi, 
în consecinţă, încrederea în binefacerile vieţii şi în posibilităţile 
ei extraordinare. Aşa cum chimistul ştie care este acţiunea 
acizilor asupra metalelor şi omul cu conştiinţa trează studiază 
influenţele răului, negativului şi învaţă să se ferească de ele. 
Cum? Prin puritatea trupului - puritatea exterioară a corpului şi 
puritatea interioară a sângelui. Aceasta din urmă este 
indispensabilă pentru menţinerea în limitele normale a 
temperaturii interne a organelor, pentru ca sănătatea să fie 
bună şi spiritul alert. 


Puterea recunoştinţței şi a mulţumirii interioare 

Soarele şi lumina, stelele, aerul, apa, plantele şi animalele 
sunt mărturii ale iubirii divine. Dar omul, această fiinţă 
înzestrată cu rațiune, copleşită cu atâtea binefaceri, este el 
mereu conştient de darurile pe care le-a primit, de binefacerile 
ce i s-au dat pentru a fi împărţite cu alţii? Mica floare se bucură 
de starea sa şi, prin parfumul şi frumuseţea sa, îi mulţumeşte 
Creatorului. 


Dragostea faţă de cineva 

A iubi pe cineva înseamnă să înţelegi greutăţile prin care 
trece, să îl ajuţi să le depăşească prin acte rezonabile. 
Inseamnă, de asemenea, să găseşti în fiinţa iubită binele, 
virtuțile deocamdată ascunse în ochii celor din jur. Dacă vă 
bucuraţi de această descoperire, contribuiţi la îmbunătăţirea 
stării fiinţei iubite sub toate aspectele. 


Scânteia divină 


Oricare ar fi încercările la care este supus şi suferinţele pe 
care le încearcă, omul trebuie să ştie că în el se află scânteia 
divină care nu poate fi comparată cu nimic. Forţa acestei scântei 
îl susţine mereu; chiar dacă ajunge în infern, aceasta îl poate 
învăţa să iasă de acolo întreg şi nevătămat. 


Spiritul de consolare şi omul luminos 

Dumnezeu despre care ne vorbeşte lisus este iubire. Nu şi- 
a schimbat niciodată atitudinea faţă de om. Vine întotdeauna în 
ajutorul celui care L-a chemat din toată inima. Acestuia îi va 
trimite un consolator. 

Prin termenul de consolator înţelegem omul luminos. Când 
o asemenea fiinţă ne vizitează, totul devine clar şi 
comprehensibil. Contradicţiile dispar şi începeţi să trăiţi în 
armonie cu universul. Dacă auziţi pe cineva spunând că el crede 
în întuneric, veţi şti că a fost părăsit de omul luminos. Când 
aducătorul de lumină este absent, întunericul este groaznic. 
Dacă vă aflaţi lângă unul dintre aceşti servitori ai Domnului, în 
conştiinţa voastră nu va pătrunde niciodată un gând negativ, 
sentimentele vă vor fi superioare şi orice urmă de teamă vă va 
dispare din suflet. 


Rugăciunea 

Mulţi cred că rugăciunea este ceva umilitor pentru cineva 
instruit. In realitate, dacă studiem viaţa unui geniu sau a unui 
savant, ne dăm seama că de la început până la sfârşit nu este 
altceva decât o lungă rugăciune. Rugăciunea unui geniu este 
ideea sublimă pe care o poartă în el şi prin care vrea să aducă 
ceva lumii şi vieţii. Existenţa unui geniu, ca şi cea a unui sfânt, 
este complet altruistă. 


Calea ucenicului 
In viaţă căutaţi mai întâi învelişul, apoi ceea ce este învelit, 
apoi sămânţa şi, în sfârşit, raţiunea care se manifestă. 


Arta de a trăi 

Aduceţi-vă aminte că nu aţi fost trimişi pe pământ pentru a 
rezolva toate contradicţiile! Aţi fost trimişi pentru a trăi! Dacă 
învăţaţi arta de a trăi, veţi câştiga foarte mult; dacă nu o 
învăţaţi, va trebui să vă aplecaţi încă de multe ori. 


Sănătate şi forţă 


Sănătatea şi forţa sunt bogăţiile vieţii. 

Oamenii cunosc multe lucruri, dar n-au învăţat încă arta de 
a trăi corect. 

In general bolile reprezintă o metodă folosită de natură 
pentru a cere imperios schimbarea modului de viaţă. Această 
schimbare trebuie să fie corect determinată şi aplicată, altfel 
boala se prelungeşte şi omul îşi pierde definitiv vigoarea şi 
energia. Nu este bine nici ca omul să fie prea dur şi insensibil; 
slăbiciunea şi duritatea sunt cele două extreme ale unei vieţi 
echilibrate. 

Bolile sunt rezultatul forţelor neorganizate, în vreme ce 
sănătatea este o forţă ordonată. O persoană sănătoasă se 
bucură atunci când se confruntă cu nişte dificultăţi, fiindcă simte 
că are puterea să le depăşească. 

Toată lumea îşi doreşte să fie sănătoasă şi trebuie să fie, 
dar sănătatea depinde de patru lucruri: forţa spiritului, 
bunătatea sufletului, lumina minţii, căldura şi puritatea inimii. 

Bolile au nişte cauze care nu sunt întâmplătoare. Ştiinţa şi 
medicina de astăzi nu studiază decât etiologiile; examinează 
latura materială a fenomenelor naturii şi vieţii omeneşti. 

Care este, de pildă, cauza punctelor dureroase localizate în 
anumite locuri ale corpului? Sunt provocate în general de 
contractarea  capilarelor sanguine. Când aceste vase se 
contractă în zona pieptului, electricitatea organică nu mai poate 
circula liber şi se acumulează în diferite puncte care devin 
dureroase. Adesea electricitatea atmosferică se adaugă celei 
organice şi din această combinaţie rezultă un fel de mici explozii 
pe care omul le resimte sub formă de dureri. 

Pentru a scăpa de aceste indispoziţii trebuie să aduceţi mai 
multă căldură în organism, adică să vă modificaţi natura 
sentimentelor şi să trimiteţi, de asemenea, mai mult sânge spre 


locul dureros. Când locul respectiv este încălzit, durerea 
încetează. 

Omul se poate trata deci cu ajutorul unor gânduri şi a unei 
voințe puternice. Trebuie, de asemenea, să nu uite de efectul 
benefic al apei calde băută cu mici înghiţituri. 

Când conştiinţa sa începe să se trezească, omul beneficiază 
de o anumită imunitate faţă de tot ceea ce este negativ; este 
înconjurat, într-adevăr, de un înveliş magnetic care îl protejează 
de răceli şi boli. Nici un element străin nu poate pătrunde în 
organismul său, căci este protejat de aceste impurități printr-un 
filtru. Dar imediat ce un gând rău sau un sentiment negativ 
pătrunde în conştiinţa sau în inima sa, acesta este însoţit de 
elemente nocive ale căror rezultate negative se vor simţi mai 
devreme sau mai târziu. 

Dacă în toată viaţa sa omul nu a acceptat nici un gând 
negativ în minte, nici un sentiment negativ în inimă, nici o faptă 
rea în voinţa sa, atunci nici o boală nu îl poate atinge. 

Poate să fie traversat de bacili şi de microbi, dar virulenţa 
lor va fi anihilată. 

Există o anumită legătură între cap şi stomac: dacă 
stomacul funcţionează cum trebuie, capul, creierul se bucură de 
sănătate şi, viceversa, dacă creierul funcţionează normal şi 
stomacul va funcţiona la fel. Creierul poate fi vindecat prin 
redobândirea funcţionării normale a stomacului şi stomacul, prin 
gânduri drepte şi pure. Când stomacul primeşte o hrană pe care 
organismul refuză s-o asimileze, începe să sufere şi, cum 
această hrană rămâne mult timp acolo, se formează elemente 
toxice, otrăvuri, care se propagă în întregul organism şi în 
sânge. 

Dorinţele acumulate în suflet, care nu pot fi asimilate din 
cauza naturii sau nocivităţii lor, creează de asemenea toxine, 
astrale de această dată. În aceeaşi manieră gândurile ce nu pot 
fi realizate stagnează vreme îndelungată în creier şi vor forma 
toxine ce vor otrăvi mintea. Aceste toxine diferite constituie 
condiţiile de bază ce favorizează dezvoltarea microbilor 
purtători ai diverselor boli. 

Eşti bolnav şi, desigur, doreşti să te însănătoşeşti. Cum se 
poate realiza aceasta? Caută să-ţi dai seama dacă nu nutreşti 
sentimente negative sau o anumită animozitate faţă de cineva, 
în caz afirmativ, eliberează-ţi mintea de gândurile rele, de 


sentimentele ostile. Dacă o vei face cu sinceritate, te vei 
vindeca repede. Apoi, străduieşte-te să-ţi creezi relaţii bune, 
interioare şi exterioare, cu această persoană. 

Cauzele bolilor pot fi regăsite, de asemenea, într-o 
alimentaţie incorectă, într-o respiraţie incompletă, în gânduri 
nedrepte şi chinuitoare. Cu cât cineva are mai puţină lumină în 
gândurile sale, cu atât cresc şansele de a se îmbolnăvi. O boală 
poate apărea şi din prezenţa insuficientă a căldurii şi a blândeţii 
în suflet sau din slăbirea forţelor vitale ale organismului. 
Bolnavul care îşi depăşeşte boala prin credinţă şi curaj devine 
mai puternic, întrucât prin această experienţă dobândeşte o 
nouă lumină. 

Anumite boli pot proveni dintr-o nervozitate excesivă sau 
din graba perpetuă cu care acţionează oamenii. 

Vă este foame şi vă grăbiţi să introduceţi hrană în stomac; 
după o plimbare într-o zi de vară, care v-a făcut să transpiraţi, 
vă este sete şi vă grăbiţi să beţi apă rece sau o altă băutură 
îngheţată. Aşteptaţi puţin până ce transpiraţia s-a evaporat. 

Când judecata, inima şi sufletul se află în armonie, nici o 
boală nu vă poate atinge. 

Pentru ca un medic să poată trata eficient un pacient 
trebuie să fie în stare să descopere originea bolii. Cauzele bolilor 
sunt variate şi de cele mai multe ori provin de la persoana în 
cauză. Trebuie să vă amintiţi că natura trimite bolile ca pe nişte 
metode de corecție a greşelilor şi neglijenţelor omului. 

Nu există nimic mai toxic pentru organism decât gândurile 
şi sentimentele negative; teama, ura, îndoiala, bănuielile 
constituie adevărate otrăvuri care formează depozite în sânge, 
impurificându-l. Cum poate cineva să fie sănătos dacă nutreşte 
asemenea sentimente? In acest caz are nevoie urgentă de o 
schimbare interioară şi de un mediu nou şi pur. 

Unii savanţi atribuie anumite boli surmenajului intelectual; 
noi respingem această afirmaţie. După părerea noastră bolile 
nervoase îşi au adesea originea în subconştient şi provin din 
contradicții şi nelinişti ce apar ca urmare a vieţii contemporane. 
O teamă extremă poate da naştere neurasteniei. O persoană 
conştientă, raţională nu concepe teama. Dacă aceasta apare 
înseamnă că îi lipsesc deocamdată pacea interioară şi reflecţia. 
Dacă o asemenea persoană este chinuită de păcate şi nelinişti, 
sistemul digestiv are primul de suferit. De aici, tulburările se 


propagă, afectând sistemul respirator, apoi creierul şi se 
repercutează asupra nervilor optici. 

Neliniştea, angoasa, nervozitatea provoacă acumulări de 
materie inertă în organism şi declanşează apariţia bolii. Dar şi 
aceste sedimente trebuie asimilate şi de aceea natura a admis 
bolile ca metode de purificare. Boala nu este o pedeapsă, ci un 
stimulent care îl obligă pe om să se preocupe, mai devreme sau 
mai târziu, de eliminarea impurităților din el. 

Sănătatea este consecinţa unei vieţi raţionale, boala este 
urmarea unei vieţi iraționale. Dacă sângele devine impur, 
prezintă condiţii favorabile pentru proliferarea microbilor. Dacă 
este pur, microbii mor, întrucât aceasta constituie un mediu 
toxic pentru ei. Gândurile elevate, sentimentele nobile şi faptele 
corecte sunt elemente preponderente care duc la dobândirea 
unui sânge bogat şi pur. 

Pentru a evita bolile, pentru a nu suferi, nu asociaţi 
gândurile rele cu cele bune şi nici sentimentele contrarii. 

Orice încălcare a legilor fizice determină perturbări ale 
funcţiilor stomacului şi intestinului; orice încălcare a legilor 
spirituale provoacă o dereglare a sistemului respirator; orice 
încălcare în lumea gândurilor are drept consecinţă tulburări ale 
creierului. 

Nu uitaţi că lumile fizică, spirituală şi mentală se află într-o 
strânsă relaţie, după cum lumea de aici, de jos, este legată de 
cealaltă, invizibilă. 

Omul sănătos are capul rece şi picioarele calde; dacă nu 
este aşa, trebuie să găsească metodele de a obţine această 
stare. 

Pielea uşor grasă demonstrează tandreţea sentimentelor; 
dacă este uscată, demonstrează contrariul şi trebuie atunci să 
lucraţi conştient asupra voastră pentru a dobândi mai multă 
blândeţe. Ne putem da seama de starea de sănătate a unei 
persoane dacă o observăm în timp ce doarme; dacă se agită 
frecvent, se întoarce de pe o parte pe cealaltă, dacă îşi strânge 
şi îşi întinde picioarele, înseamnă că se odihneşte prost şi că 
ceva o preocupă. 

Doriţi să fiţi sănătoşi şi să vă dezvoltați fizic şi spiritual? 
Este normal, dar atunci ţineţi seama de contracția şi dilatarea 
capilarelor. Nu beţi apă rece sau îngheţată; evitaţi, de 
asemenea, alimentele îngheţate, căci provoacă contracția 


vaselor capilare din gât şi stomac, care poate determina apariţia 
unor stări maladive. Beţi tot timpul, de preferinţă, numai apă 
caldă. Respiraţi profund, calm, tot timpul pe nas, pentru a vă 
menţine sănătatea şi pentru a vă vindeca, dacă sunteţi bolnavi. 

Cei mai mulţi oameni beau, mănâncă, respiră, fără să 
acorde o atenţie deliberată acestor procese vitale importante şi 
nu au de pe urma lor decât puţine beneficii. Respectaţi aceste 
reguli: consumaţi alimente sănătoase şi proaspete, beţi apă 
pură, respiraţi un aer pur şi locuiţi într-o casă igienică. 

Dacă aveţi vreo indispoziţie, nu căutaţi cauza în afara 
voastră, ci reflectaţi şi acţionaţi pentru a vă ajuta, fără să 
incriminaţi pe altcineva. Dacă conştiinţa vă este trează, 
gândurile vă sunt pure şi clare, vă veţi bucura de sănătate. 

Există diferite metode de a vă trata când sunteţi bolnavi. 
Prima şi cea mai bună o constituie natura: lăsaţi-o să acţioneze, 
mergeţi în acelaşi sens cu ea şi nu va trece mult timp până la 
vindecare. 

A doua metodă constă în a cere ajutorul unui medic; acesta 
vă va prescrie câteva medicamente şi după o vreme starea vi se 
va ameliora. 

Dar mai există o metodă de tratament: metoda divină, în 
care acţionează credinţa. lată un exemplu care ilustrează 
această metodă: o englezoaică era bolnavă de doisprezece ani; 
cei mai renumiţi medici o îngrijiseră, dar fără nici un rezultat. 
Devenită aproape invalidă, descurajată, disperată, într-o zi a 
citit o lucrare care relata despre vindecări obţinute prin metoda 
divină. Citind că cel care crede cu ardoare în Dumnezeu şi în 
lubirea Sa se poate vindeca de orice boală, îşi spuse: „De ce n- 
aş putea şi eu să-mi dedic din acest moment viaţa Celui de 
Sus?” După ce lăsă acest gând să dea roade, îşi spuse cu calm 
şi fermitate: „Primesc lubirea Divină ca bază a vieţii mele!” 
Repetând aceste cuvinte cu perseverenţă şi cu o credinţă fără 
rezerve, s-a simţit mai bine şi s-a ridicat din pat. Când soţul său 
s-a întors acasă şi a văzut patul gol, şi-a dat seama că se 
petrecuse ceva neobişnuit. 

În felul acesta se vindecă cei care, cu răbdare şi credinţă, 
au sperat şi au aşteptat vindecarea. 

O dată ce eşti pregătit lăuntric, nu mai trebuie decât un 
impuls, un eveniment exterior care să declanşeze procesul 
vindecării. Unor asemenea persoane li s-a adresat lisus astfel: 


„Să fie după credinţa ta!” Era cazul femeii care suferea de 
pierderi de sânge de doisprezece ani, al paraliticului care îşi 
aştepta vindecarea de treizeci şi opt de ani, al mamei căreia 
lisus i-a înviat fiul... 

lisus i-a vindecat pe cei care erau pregătiţi interior, aşa 
cum astăzi îi vindecă şi îi alină pe cei a căror conştiinţă este 
trează, ale căror gânduri sunt pure şi concentrate şi care se 
roagă. 

Mă întrebaţi ce este iubirea. Vă răspund: „lubirea este 
legătura interioară dintre elementele care alcătuiesc viaţa”. 
Dacă această legătură slăbeşte, viaţa omului încetează treptat 
să mai funcţioneze cum trebuie. lubirea este cea care, prin 
imensele sale posibilităţi, susţine, întreţine întăreşte viaţa. 
lubirea îndepărtează toate slăbiciunile şi infirmităţile. 

lubirea este un curent cosmic ce pătrunde în toate fiinţele 
vii; cu cât omul primeşte şi transmite mai corect această 
energie universală, cu atât este mai sănătos la trup şi minte, cu 
atât este mai protejat şi ajutat. 

Pentru a utiliza la maximum energiile din natură, profitaţi 
de lunile aprilie şi mai, când acestea sunt mai abundente. 

Şi muzica poate contribui la vindecarea bolnavilor. Muzica 
veselă, antrenantă este cea mai sănătoasă; într-adevăr, muzica 
tristă riscă să creeze stări depresive şi patologice. Ariile vesele 
şi ritmate ce însoțesc dansurile folclorice bulgare au puterea de 
a vindeca. 

Nutriţia este o ştiinţă importantă pe care trebuie să o 
studiem, să o aprofundăm. Dacă este folosită cum trebuie, dă 
cele mai bune rezultate în planurile fizic şi spiritual. Nutriţia este 
o artă sacră de care depinde starea de sănătate şi dezvoltarea 
corectă. Dezvoltarea omului şi comportamentul său armonios 
sunt strâns legate de buna funcţionare a sistemului digestiv. O 
treime din energia de care dispune organismul uman este 
consumată de stomac. 

Nutriţia corectă şi sănătoasă este procesul prin care omul 
primeşte viaţa universală. O hrană sănătoasă trebuie să vă dea, 
după ce aţi consumat-o, o bună dispoziţie şi o senzaţie plăcută 
de uşurare. Dacă după o masă vă simţiţi îngreunaţi şi indispuşi 
înseamnă că hrana pe care aţi consumat-o sau modul în care aţi 
mâncat nu a fost igienic. Amintiţi-vă că viitorul oamenilor este 
determinat de modul în care se hrănesc. 


Pentru a nu vă îngrăşa, ţineţi post, săriţi peste unele mese. 
Oameni au obiceiul să se hrănească de trei ori pe zi; încercaţi să 
nu mâncaţi decât o dată sau de două ori şi veţi constata că vi se 
vor dezvolta calităţi superioare. Dacă, din când în când, nu 
simţiţi nevoia să mâncaţi, abţineţi-vă să înghiţiţi orice; aşteptaţi 
să apară senzaţia de foame. Când stomacul este supraîncărcat 
şi sistemul digestiv suprasolicitat, un post de scurtă durată este 
salutar şi plăcut, cu atât mai mult cu cât întăreşte voinţa şi 
limpezeşte gândurile. 

Prin purificarea corpului, abstinenţa posedă puterea de a 
vindeca: respiraţia devine mai profundă, porii pielii se deschid 
mai mult şi un aflux de lumină nouă pătrunde în minte. 

Obiceiul de a vă hrăni de trei ori pe zi este bun, cu condiţia 
ca după fiecare masă să simţiţi o senzaţie agreabilă în stomac, 
precum şi o uşurinţă şi o limpezime a gândurilor. Atunci veţi 
putea spune că aţi ales cea mai bună hrană care vi se 
potriveşte. ` 

Alimentele trebuie să fie foarte proaspete. In caz contrar 
pot provoca toxine dăunătoare bunei funcționări a organismului. 
Aceasta este o regulă pe care până şi cele mai multe animale o 
respectă. 

Studiindu-şi stările interioare, omul ajunge să cunoască legi 
care îi permit să-şi ducă existenţa raţional şi să şi-o 
îmbunătăţească. Este util că după fiecare masă să simţim o 
uşoară senzaţie de foame, să nu ne simţim sătui. Este bine ca 
seara să luaţi o masă uşoară devreme, iar dimineaţa să mâncaţi 
după răsăritul soarelui. Hrana trebuie mestecată îndelung şi 
trebuie savurată cu limba, care absoarbe astfel energia 
spirituală a alimentelor. Prin intermediul limbii energia subtilă a 
alimentelor este transmisă creierului şi de aici ajunge la inimă. 
Şi mintea omenească cere o hrană sănătoasă şi adecvată. 

Are parte de o viaţă armonioasă cel care se hrăneşte cu 
înţelepciune şi cu o recunoştinţă profundă. 

Seara, înainte de a adormi, eliberaţi-vă de toate impresiile 
şi sentimentele negative primite şi resimţite în timpul zilei. Veţi 
evita astfel apariţia multor stări maladive, pentru a vă înviora, 
sculaţi-vă devreme dimineaţa şi ieşiţi afară pentru a primi 
primele raze ale soarelui, aducătoare de gânduri limpezi şi 
elevate. 


Vibraţiile luminii solare, chiar prin norii unui cer acoperit, 
aduc viaţă tuturor celor existente pe suprafaţa pământului. 

Cel care are o conştiinţă trează poate sesiza din plin 
vibrația vitală ce emană din lumina celestă. 

De câte ori puteţi, îndepărtaţi-vă de fumul şi de praful 
oraşului. Respiraţi calm, profund, ritmic. La început veţi resimţi 
poate o anumită jenă care va dispărea repede dacă perseveraţi 
şi dobândiţi exerciţiul unei respiraţii ample, libere şi eficiente. 
Hinduşii practică exerciţii respiratorii speciale care nu se pot 
aplica europenilor; dacă totuşi aceştia din urmă le practică, nu 
vor obţine decât rezultate negative. 

Printr-o respirație corectă, făcută cu concentrare şi 
recunoştinţă pentru forţele vitale din aer, fiinţa se reînnoieşte şi 
se eliberează de stările maladive, fie ele fizice sau psihice. 

Printr-o respirație profundă şi conştientă vă puteţi 
armoniza, echilibra sistemul nervos, redându-i funcţionarea 
normală. Întregul organism va beneficia de pe urma acestui tip 
de respiraţie. Un sistem respirator bine dezvoltat ameliorează 
enorm activitatea intelectuală. 

Pentru autoeducare trebuie să învăţaţi, de asemenea, să vă 
folosiţi de culorile spectrului solar. Fiecare rază colorată are o 
anumită influenţă, iar ansamblul tuturor razelor are un efect 
puternic asupra organismului uman. Razele vii ale luminii solare 
pot fi utilizate ca remedii, dacă atrageţi în mod conştient 
energiile lor folositoare organismului. 

Fiecare persoană are nevoie de forţe specifice, în funcţie de 
starea de sănătate, şi din acest motiv gusturile diferă în materie 
de culori. 

lată o metodă de lucru cu razele colorate: imaginaţi-vă că 
deasupra capului vostru, în plafon, există o gaură prin care 
pătrunde un fascicul de raze de culoarea pe care o doriţi şi că 
acest fascicul vă stropeşte ca un duş puternic. Culoarea roşie 
pură procură o energie tonifiantă, benefică apaticilor şi 
anemicilor; culoarea roşie impură produce iritare. 

Culoarea portocalie pură întăreşte sănătatea şi favorizează 
noblețea; impură, stimulează egoismul. 

Galbenul pur înnobilează gândurile şi aduce înţelepciune; 
impur, produce stări negative şi boli. Culoarea verde pură 
intensifică dezvoltarea sub toate aspectele: abundență 
materială, speranţă, eficacitatea gândurilor şi a sentimentelor; 


dacă este impură, aduce uscăciune fizică şi psihică. Albastrul 
deschis pur întăreşte credinţa şi facilitează dezvoltarea a tot 
ceea ce are omul mai nobil; într-o nuanţă impură, produce 
efectul opus. Culoarea violetă pură fortifică spiritul, caracterul şi 
determină generozitate, milă, mărinimie. 

Se menţine puternic şi la bătrâneţe cel care toată viaţa a 
ştiut să-şi păstreze energiile trupului şi a dobândit mai mult 
decât a consumat. Ni se cere să economisim forţele vitale ce ne- 
au fost puse la dispoziţie şi să le folosim cu chibzuinţă; aceasta 
este o metodă bună pentru a avea parte de o viaţă armonioasă. 

Cel care echilibrează consumul forţelor sale fizice, spirituale 
sau mentale se bucură de o viaţă lungă şi creatoare. 

Oamenii îmbătrânesc repede din cauza lenei şi a acumulării 
de otrăvuri şi acizi în organism, care duc la apariţia stărilor 
maladive, mai ales a arteriosclerozei. Atâta vreme cât ne aflăm 
pe pământ trebuie să gândim, să simţim, să ne mişcăm, să 
respirăm profund şi să muncim cu asiduitate, cu bună dispoziţie 
şi dragoste, oricare ar fi activitatea pe care o facem. 

Cu cât omul întreţine o relaţie armonioasă şi sănătoasă 
între diferitele părţi ale trupului său, cu atât mai lungă şi mai 
folositoare îi va fi viaţa. 

Hrana cumpătată şi respiraţia corectă prelungesc durata 
vieţii şi o menţin sănătoasă şi eficientă. După modul în care se 
hrăneşte şi îşi organizează viaţa, putem să ne dăm seama de 
numărul de ani în care corpul i se va mai supune şi îl va mai 
servi. Gândurile clare şi sentimentele pure şi nobile întineresc. 
Conform învăţăturii vieţii noi, durata de viaţă a omului este 
stabilită la 120 de ani şi în tot acest interval nu trebuie să aibă 
nevoie de nici un ajutor. 

Trecerea din această lume în cealaltă trebuie să se 
asemene cu plecarea dintr-un oraş în altul sau dintr-o ţară în 
alta. 


Epic ae 
Be ex 
Esenţe ale meditaţiei 


Școala vieții 

Viaţa fiecărui om este o serie neîntreruptă de examene pe 
care trebuie să le ia cu succes. In acest sens îi sunt 
indispensabile forţa interioară, curajul şi stăpânirea de sine. 


Minciuna 

Îi cereţi Domnului: „Doamne, fă să dispară minciuna de 
care mă fac vinovat”. Nu-i cereţi aceasta, ci rugaţi-L să vă arate 
cum o puteţi repara. Minciuna lasă urme pe haine, pe care 
trebuie să le curăţaţi. 


Iubirea şi încercările 
Nimeni nu poate suporta suferinţele dacă iubirea nu este în 
el. 


Puritatea ideală 
Omului i se cere o puritate ideală; sănătatea sa depinde de 
puritatea lui interioară şi exterioară. 


Bunătatea şi frăţia 

Bunătatea se află în voi. Manifestaţi-o când trebuie şi astfel 
veţi fi la unison cu conştiinţa naturii vii şi cu toate fiinţele 
înzestrate cu bunătate de pe pământ. 


Reiîncarnare şi karma 

Ce este viaţa omului? Dintr-un anumit punct de vedre, 
suma mai multor vieţi, adică existenţe trecute, bune sau rele. 

Toate acestea determină forţele, capacităţile, dorinţele, 
talentele omului, ca rezultat al trecutului îndepărtat. Unele 


dintre aceste capacităţi şi tendinţe trebuie dezvoltate, în vreme 
ce altele trebuie îndreptate. 


Manifestarea iubirii şi lucrarea pentru Tot 

Manifestarea iubiri nu este limitată la efectul individual, ci 
posedă puterea de a se repercuta la nivel general. Când cineva 
dă dovadă de iubire, el iubeşte toţi oamenii, toţi îngerii, 
arhanghelii, cerul şi se poate bucura ca a devenit un conductor 
de iubire; binele pe care l-a primit, oricare ar fi acesta, îl 
transmite tuturor celorlalte fiinţe. 


Taina destinului 

Fiecare om spiritual şi luminat are misiunea de a afla 
răspuns la importanta întrebare referitoare la propriul destin. 

Trebuie să mediteze şi să admită aceste trei mari principii: 

Nu există decât o cale - a dragostei. 

Nu există decât un ţel - înţelepciunea. 

Nu există decât un gând - al adevărului suprem, în jurul 
căruia forţele se grupează, se contopesc în Dumnezeu prin acea 
iubire veşnică ce dă sens vieţii omeneşti. 


Vegetarianismul 

Puteţi citi în Biblie că Dumnezeu a spus: „lată, vă dau toată 
iarba ce face sămânță de pe toată faţa pământului şi tot pomul 
ce are rod cu sămânță în el. Acestea vor fi hrana voastră. lar 
tuturor fiarelor pământului... le dau toată iarba verde spre 
hrană”. In nici un loc nu se spune că trebuie omorâţi mieii, 
vacile, etc. 

Idealul pentru un ucenic 

Un suflet cu o voinţă de fier - acesta este idealul. 


Drumul ucenicului 

Drumul strâmt şi anevoios pe care trebuie să-l parcurgă 
ucenicul este al fiecărei societăţi, al fiecărui popor, al întregii 
omeniri. 


Ochiul sufletului 

In mijlocul creierului uman se află „ochiul sufletului” sau 
soarele interior al omului, care joacă în organism rolul unui 
transformator. Când energia solară exterioară pătrunde în 


creier, acest „ochi al sufletului” o distribuie în toate organele. În 
afara acestui rol, mai are şi alte funcţii. 

In creier se mai află un transformator, care are sarcina de a 
trimite energia solară în întregul organism. De transformarea 
corectă a acestor energii depinde sănătatea organismului şi 
calitatea sentimentelor şi a manifestărilor omeneşti. Când 
soarele acesta interior străluceşte cu putere în el, omul este în 
culmea fericirii; se simte inspirat, plin de energie, uşor de parcă 
ar avea aripi. Dar când acest soare se întunecă, omul cunoaşte 
îndoiala, durerea, suferinţa, disperarea. De aceea trebuie să 
vegheaţi să menţineţi strălucirea soarelui interior. 


Lumina iubirii 

În dragoste nu există nici îndoială, nici contradicţie. În 
dragoste totul este clar şi categoric. Dacă există discuţii între 
credincioşi, chiar în cadrul aceleiaşi religii, înseamnă că aceştia 
nu au aflat deocamdată iubirea ce exclude orice contradicţie. Nu 
afirm că discuţiile constituie un lucru rău, dar în cazul iubirii lui 
lisus, adică iubirea lui Dumnezeu, devin inutile. 


Idealism şi materialism 

Materialismul nu îi aduce nimic lumii. Atunci când o 
civilizaţie îşi pierde idealismul şi devine în întregime 
materialistă, este condamnată la moarte. 

Atunci când o religie sau o ştiinţă îşi pierde idealismul şi 
devine materialistă, este condamnată la moarte. 


Măreţia lui Unu 

Numărul cel mai mare este Unu. Este atât de mare încât 
universul nu este în stare să admită un al doilea Unu în afara 
celui deja existent. 

Reflectaţi şi încercaţi să vă reprezentaţi infinitul lui Unu şi 
că multitudinea face parte din el. Numerele care îl urmează pe 
Unu, doi, trei, patru, cinci şi următoarele, au fost obţinute prin 
divizarea lui Unu. Când spunem „doi”, copilul înţelege două nuci 
sau două mere, dar înțeleptul înţelege două părţi ale lui Unu. 
Aşa este, întrucât Unu nu se repetă niciodată. 


Vindecarea prin gânduri 


Gândurile puternice vindecă orice boală. Prin forţa gândului 
omul îşi poate înălța vibraţiile corpului, transformându-le din 
inferioare în superioare. 

O dată ce vibraţiile au atins un grad mare, eliminarea 
materiei străine decurge simplu şi rapid. 

Ucenicii noii filozofii se vindecă prin negarea bolii. Spuneţi: 
„Fiindcă sunt spirit şi nu materie, nu sunt bolnav”. Cel care 
neagă răul, treptat, se vindecă. Ca ucenici trebuie să lucraţi cu 
sugestia pentru a vă pătrunde de noua filozofie. 


Credinţa şi superstiţia 

Credinţa este iluminarea prin gândire a intuiţiei prin lumina 
supraconştiinţei. Are ca punct de pornire experienţa trecutului, 
în vreme ce superstiţiile sunt lucruri neînţelese. Ce este 
credinţa? Credinţa înseamnă a crede că lucrurile se vor aranja în 
maniera determinată de Dumnezeu şi că nu se pot petrece 
altfel. Dacă credeţi însă că s-ar putea petrece altfel, intervine 
deja conştiinţa umană. 


Frăția universală 

Conform noului tip de conştiinţă - conştiinţa colectivă - 
oamenii trebuie să se ajute şi să se respecte unii pe alţii. Găsiţi 
calităţile fiecărui om şi cu sentimentele şi gândurile pătrunse de 
spiritul divin, încurajaţi-le şi ajutaţi-le; decăderea lui va fi şi a 
voastră. Dacă el face o faptă bună sau o greşeală într-un sens, 
veţi face şi voi în alt fel şi în alte împrejurări. 


Aplicarea învăţăturii lui lisus 

Citiţi legendele şi poveştile pe care Crăciunul sau Paştele 
le-au inspirat şi continuă să le creeze. Veţi găsi în ele lucruri 
admirabile despre lisus şi învăţătura sa. Dar în afara acestor 
poveşti superbe veţi ajunge la concluzia, ca toată lumea, că este 
greu de găsit pe pământ schiţa unei reale puneri în practică. Nu 
doresc să afirm că nu s-a întreprins nimic pentru aceasta, ci 
vreau să subliniez caracterul preparatoriu a ceea ce s-a realizat. 
Putem spune, într-adevăr, că cele două mii de ani scurşi de la 
pogorârea lui lisus nu reprezintă decât o perioadă de tranziţie, 
care precede momentul adevăratei puneri în practică a 
învăţăturii Lui. 


Viziunea internă 

Dacă vezi pe cineva că face o greşeală, înseamnă că a sosit 
momentul să devii drept. 

Dacă vezi un sfânt şi nu-i recunoşti sfinţenia, înseamnă că 
eşti în pericol să decazi. 


Sănătate şi Forţă 


Dacă aveţi o rană, curăţaţi-o, pansaţi-o şi natura se va 
ocupa de vindecarea ei. Organismul posedă, într-adevăr, 
capacităţi de vindecare fără de care nici un medic nu ar putea 
să vă ajute. Aceeaşi lege este valabilă şi pentru suflet: atâta 
vreme cât este în legătură cu Dumnezeu, el are puterea de a 
vindeca rănile pe care lumea contemporană riscă să i le 
provoace în fiecare moment. 

Ficatul joacă un rol important în organism. Dacă nu mai 
funcţionează cum trebuie, omul, în afara tulburărilor fizice, 
devine trist, pesimist şi ranchiunos; se supără cu uşurinţă şi 
poate deveni chiar criminal. 

Pentru fiecare greşeală comisă de om natura a prevăzut o 
metodă corectivă. Savanţii studiază cu migală bacteriile, 
microbii, enzimele răspunzătoare de un număr mare de boli, dar 
nu este mai puţin util să se încerce a se afla proprietăţile 
bacteriilor care pot ameliora sănătatea. Căci acestea există în 
natură şi dacă sunt introduse în organism, chiar în cantităţi mici, 
îl pot întrema. In viitor medicina va putea să profite de calităţile 
acestor purtători de sănătate. 

Pentru a fi din nou în formă, este necesar un somn bun, 
care nu depinde de durată; aici intervine un alt element care îi 
asigură organismului odihna în puţine ore de somn. Pentru 
aceasta trebuie oprită, în mod conştient, toată activitatea 
celulelor cerebrale. Sunt suficiente cinci minute pentru a se 
obţine această liniştire. 

Gândurile nearmonioase dezechilibrează sistemul cerebral; 
sentimentele negative perturbă sistemul neurosimpatic, iar 
faptele  nesocotite şi  condamnabile dăunează sistemului 
muscular şi osos. Fizicul şi psihicul sunt strâns legate la om. Din 
acest motiv, atunci când suferiţi de o boală nu-i cereţi medicului 
un medicament oarecare, ci rugaţi-l să vă sfătuiască cum să 


trăiţi pentru a fi sănătoşi. Într-adevăr, un tratament eficient nu 
constă numai în eliminarea bolii, ci şi în aflarea cauzelor şi 
indicarea metodelor proprii pentru păstrarea sănătăţii. In caz 
contrar, orice ştiinţă medicală, chiar şi cea mai apreciată, poate 
deveni nefastă. 

Gândurile clare şi sentimentele nobile contribuie la 
dobândirea unei sănătăţi înfloritoare, acţionând asupra pulsului 
şi, de aici, asupra circulaţiei. Când inima funcţionează bine, 
respiraţia este, de asemenea, amplă şi normală. S-au constat 
variaţii ale pulsului în funcţie de starea inimii şi a minţii; dacă 
domină sentimentele de dragoste, pulsul este normal, circulaţia, 
regulată şi respiraţia, profundă. 

Pentru a avea o circulaţie bună omul trebuie să se elibereze 
de toate contradicţiile, de toate obiceiurile condamnabile; 
aplicând această regulă, oricine se poate trata singur. 

O ființă este sănătoasă când toate organele i se 
regenerează în acelaşi timp. Dacă un organ se dezvoltă în 
detrimentul altora, apare boala. Aşa se explică apariţia tumorilor 
în diferite organe. 

Aceste tumori nu sunt decât formaţiuni parazite ale căror 
celule se dezvoltă exagerat, perturbând funcţionarea unor 
organe. Regenerarea celulelor trebuie să se efectueze simultan 
în tot organismul şi în mod conştient. 

Pentru a fi sănătos, pentru a fi conştient de faptul că este o 
părticică din marea natură, omul trebuie să aibă vederi largi 
asupra existenţei. Trebuie să-şi amintească în fiecare clipă că 
viaţa nu-i aparţine. Trebuie să-şi considere trupul ceva sacru, o 
parte din cosmos cu care se află în legătură. Pentru aceasta are 
nevoie de un nou tip de igienă care să se exercite mai întâi 
asupra gândirii, pentru a se aplica mai apoi sentimentelor şi 
actelor. 

Fiecare trebuie să aspire la unitatea conştiinţei sale - 
aceasta este o metodă de vindecare şi de lucru asupra sa. 

De orice boală aţi suferi, este suficient să restabiliţi 
unitatea, armonia în conştiinţa voastră pentru a vă ridica din pat 
sănătoşi şi bine dispuşi. Forţele superioare se îndreaptă spre 
organism şi încep să acţioneze asupra lui; în trup începe să 
opereze o înviorare şi factorii care au provocat boala dispar 
rapid. 


Începând cu o anumită vârstă, mulţi se plâng că memoria 
începe să le slăbească. Este uşor să-i redaţi forţa şi fidelitatea 
prin restabilirea unităţii şi a liniştii în conştiinţă. Pentru aceasta 
este suficient să îndepărtați din minte şi din inimă gândurile şi 
sentimentele care vă supără. Dispersarea, dezordinea în 
conştiinţă sunt cauza scăderii memoriei şi, de asemenea, a fricii, 
care este o boală a sentimentelor, după cum orgoliul este o 
boală a gândirii. 

Apariţia elementelor distructive la om se datorează unei 
anumite transformări a forţelor constructive. Când energiile 
organismului său se depărtează de drumul bun, omul începe să 
nutrească gânduri şi sentimente imaginare, fictive, care îi 
provoacă suferinţe inutile. Tulburările psihice apar când se 
introduce în mintea oamenilor un gând care se opune 
convingerilor lor; deci, nu le contracaraţi cu brutalitate ideile. 

Fiecare gând sau convingere, oricare ar fi, îşi are o cauză. 
Nemulţumitul, neîncrezătorul, cel care nu îşi stăpâneşte nici 
gândurile, nici sentimentele, nici voinţa este bolnav psihic. Un 
asemenea om nu este vinovat că se găseşte într-o asemenea 
stare şi că nu poate câteodată să se stăpânească, dar va fi în 
cele din urmă răspunzător dacă nu face nimic pentru a se educa 
să ajungă să se stăpânească perfect. 

Şi iarăşi vă spun: „Pentru a fi sănătoşi, păstraţi în minte 
gânduri clare şi armonioase, iar în inimă, sentimente calde şi 
nobile”. Se poate să fiţi străbătuţi de un gând sau de un 
sentiment negativ, dar nu-i acordaţi nici o atenţie, lăsaţi-l să 
plece fără a căuta să-l analizaţi; este străin de voi. 

Dacă nu suportaţi pe cineva care are un aspect sau un 
comportament supărător, nu vă mai gândiţi la el. Fiecare gând 
negativ se repercutează asupra caracterului omului, enervându- 
|; se reflectă, de asemenea, asupra sistemului respirator, asupra 
organelor, tubului digestiv, asupra întregului organism. 
Gândurile negative, necontrolate, sentimentele ostile, impulsive, 
provoacă depozite în sistemul nervos şi predispun la boli. Aceste 
acumulări dăunătoare nu-l afectează numai pe cel care este 
răspunzător de ele, dar se transmit şi generaţiilor viitoare. ŞI 
trebuie să aşteptaţi mult timp pentru a scăpa de ele! 

Dacă vreţi să construiți ceva valabil, păstraţi în minte 
gânduri fundamental pozitive. Dacă vreţi să fiţi sănătoşi, 
gândurile şi sentimentele să vă fie armonioase, constructive; cu 


cât mai pur vă va fi spiritul, cu atât mai pur vă va fi şi sângele. 
Un sânge pur este un factor de sănătate şi de bucurie. Gândurile 
clare, nobile, loiale, dezinteresate, menținute cu perseverenţă, 
aduc ceva pozitiv. Natura ne recompensează pentru fiecare 
vorbă bună, pentru fiecare gând cald. Dar dacă omul nu îl alină 
pe un altul atunci când poate să o facă sau nu îi urează ceva de 
bine, natura îl pedepseşte. O vorbă bună, rostită la momentul 
potrivit, deschide inima cea mai închistată. 

Adesea, unele persoane sănătoase se gândesc la bolile pe 
care riscă să le contacteze; în felul acesta nu fac decât să le 
atragă. Gândiţi-vă, dimpotrivă, la sănătate, vă veţi întări şi vă 
veţi simţi mai bine. Ceea ce este cumpătat, bun, nobil în om 
poate lupta eficient cu toţi microbii şi cu toate bolile. Chiar şi cel 
care este debil de la natură, dar cunoaşte legile naturii, poate 
să-şi amelioreze forţele şi sănătatea, dacă iese dimineaţa 
devreme afară şi stă cu spatele la soare, îndreptându- şi în 
acelaşi timp gândurile spre tot ceea ce este nobil şi măreț. In 
maximum trei săptămâni va avea deja rezultate bune. 

Fiecare neînțelegere sau dispută creează o atmosferă 
nesănătoasă. Pentru a scăpa de stările de tristeţe, sumbre, 
deprimante, omul trebuie să-şi îndrepte gândurile spre marele 
principiu divin care scaldă întregul cosmos şi să se unească cu 
el fără ezitare, cu o credinţă totală, alungând orice critică şi 
amărăciune. Dacă reuşeşte, va simţi o bună dispoziţie care se 
va transforma într-un sentiment de căldură, într-un gând clar, 
sublim, transcendent. Starea de dinainte îi va dispărea fără să-şi 
dea seama, aşa cum norii sunt alungaţi de vânt. Fiecare gând 
nobil este hrană pentru minte, fiecare sentiment nobil este 
alinare pentru suflet. Acestea sunt elemente esenţiale fără care 
omul nu poate cunoaşte pacea interioară. 


Esenţe ale meditaţiei 


Stăpânirea de sine 

Bucuraţi-vă când vă confruntaţi cu greutăţile; în felul acesta 
aveţi ocazia să vă corectaţi slăbiciunile. Dacă doriţi o viaţă 
uşoară, atunci nu păcătuiţi! 

Sfinţii nu-şi admit nici cea mai mică slăbiciune şi dacă 
apare una cât de mică, scapă de ea imediat. Omul duce cu el 
destule obiceiuri proaste, de care trebuie să se debaraseze 
pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu. 


Bucuria inexprimabilă 
Când cineva este vizitat de Dumnezeu, simte o bucurie 
inexprimabilă. 


Iubire, înțelepciune, adevăr y 

lubirea din care ţâşneşte viața este autentică. Ințelepciunea 
care aduce lumina este adevărată. Adevărul care aduce 
libertatea este de necontestat. Spiritul divin este prezent în 
aceste trei principii. 

Sufletul se dezvoltă şi creşte în iubirea totală şi perfectă, iar 
mintea se îmbogăţeşte în suprema înţelepciune divină. 

Metodă pentru ucenic 

Gândeşte-te că eşti spirit şi consideră-i şi pe ceilalţi spirite! 
Pentru a putea iubi pe cineva, trebuie să-i iubeşti sufletul. 


Credinţa şi tristeţea 

Omul trebuie să lucreze conform legii divine. Ce fericire să 
poţi învinge un defect sau o slăbiciune! În caz contrar, urmează 
tristeţea. 


Iubirea de Dumnezeu 
Dacă-l iubeşti pe Dumnezeu, vei iubi şi oamenii. 


Noua epocă şi lumea divină 

Dacă am reuşi să intrăm în comunicare cu lumea divină, am 
descoperi că este dreaptă şi că ţine seama de drepturile şi 
libertatea tuturor oamenilor, ale tuturor popoarelor. Această 
lume superioară cere ca fiecare om să poată să-şi manifeste 
latura divină, pentru a deveni astfel util celor din jurul lui, 
poporului său, omenirii, întregului univers. 

lată ce cere noua epocă. 


Cultura luminii 

Să ne amintim că îi numim pe cei mai nobili, pe cei care au 
atins cel mai înalt stadiu al evoluţiei, sfinţi sau „cei; cu aureolă”, 
fiindcă au devenit fiinţe de lumină. Când toţi oamenii, 
societăţile, popoarele vor fi dobândit această capacitate, abia 
atunci vom avea o societate evoluată. Din acest punct de 
vedere tot ce se află pe pământ - plantele, animalele şi oamenii 
- nu este decât lumină transformată în manifestări variate la 
infinit. Într-un cuvânt totul este lumină! 


Puritatea 

Pentru a beneficia de forţa şi de frumuseţea adevăratei 
iubiri, trebuie ca toate impulsurile şi acţiunile voastre să fie 
pure, ideale. 

Incepeţi să studiaţi şi să experimentați metodele de 
puritate totală în dorinţele şi gândurile voastre; este cel mai 
scurt drum care duce la viaţa nouă, raţională, fericită şi bogată. 
Numai cel care se dedică acestui ţel poate deschide poarta care 
dă acces la cunoaşterea superioară, la lumina interioară, la 
libertate. 


Frumusețea pură 

Frumuseţea pură este o manifestare divină care conţine şi 
iradiază bunătate şi înţelepciune. Are o mare influenţă 
educativă asupra oamenilor, căci deşteaptă forţe înnoitoare şi 
active, energii subtile plasate în suflet de Principiul Primordial 
Creator, cum ar fi blândeţea şi bunătatea. 


Vorba divină 
Fiţi treji şi atenţi la vorbele pe care vi le adresează 
Dumnezeu. V-a vorbit în trecut; Vă vorbeşte chiar şi astăzi; Vă 


vorbeşte tot timpul. Mama îi vorbeşte într-un fel copilului mic şi 
altfel băiatului mare, dar nu există nici o contradicţie între 
cuvintele adresate celui mic şi celui mare. 

Acelaşi lucru se întâmplă şi cu vorbele transmise de 
Domnul din toate timpurile. 


Formulă 

Ai încredere în Dumnezeu din toată inima. 

Sprijină-te pe Dumnezeu cu mintea. In toate căile trebuie 
să-L vezi numai pe Domnul, cu dragostea lui, iar El îţi va dirija 


paşii! 


Recunoştință 

Învăţaţi să simţiţi tot timpul recunoştinţă; trebuie să vă 
bucuraţi tot timpul, fiindcă totul este prevăzut pentru binele 
final. Mă mir că nu sunteţi plini de recunoştinţă, dat fiind faptul 
că trăiţi într-o lume în care se află toate formele binelui. 


Ucenicul silitor 

Ucenicul silitor este cel care îşi aminteşte de bine şi uită 
răul; care îşi aminteşte de iubire şi uită ura; care se gândeşte la 
înţelepciune, dorind-o pentru sine, şi uită de prostii. 


Impulsul constructiv pentru viață 

Ca ucenici, staţi deoparte de domeniile vieţii care sunt 
lipsite de impulsuri constructive. Această stagnare poate fi 
întâlnită în cazul unor oameni. Dacă observați că cineva trece 
prin această stare de oprire a vieţii ascendente, nu intraţi în 
legătură cu el atâta vreme cât persistă această situaţie. Este de 
preferat să căutaţi compania celor care iubesc viaţa în mişcare: 
plantele, animalele, oamenii pozitivi, strălucirea veselă a 
soarelui, cântecele, frumuseţea din toate lucrurile, oamenii care 
nu critică, bine dispuşi şi cu spiritul liber. 


Individul în cadrul omenirii 

Omul poate fi considerat un sâmbure, națiunea - 
dezvoltarea acestui sâmbure, iar omenirea - copacul care iese 
din el, cu ramurile, florile şi fructele lui. Omul este deci un factor 
indispensabil dezvoltării omenirii. 


Hrana 

Observând o persoană care mănâncă ne putem face o idee 
despre gradul său de dezvoltare spirituală şi morală şi, de 
asemenea, despre caracterul ei. 

Dacă ne hrănim corect, conform legilor naturii înțelepte, 
suntem în stare să rezolvăm mai bine toate probleme vieţii. 


Palpitaţiile şi astmul 

Una dintre cauzele palpitaţiilor, astmului şi altor tulburări 
pulmonare provine din deplasarea diafragmei faţă de poziţia sa 
normală. Când se ridică, aceasta comprimă inima şi plămânii, 
stânjenindu-le funcţionarea normală. Când respiraţia este 
profundă, plămânii se umflă mult, împing diafragma la locul său, 
formând o barieră între lumile fizică şi spirituală. 

Deşteptarea sufletului 

După cum naşterea unui copil este un mare eveniment într- 
o familie, deşteptarea sufletului este un mare eveniment în 
lumea divină. Toate fiinţele superioare, raţionale se bucură de 
acest lucru şi, imediat cum sufletul omenesc se va deschide, toţi 
îngerii, servitori ai Domnului, vor veni să vegheze asupra lui. Din 
timpuri imemoriale aşteaptă această înflorire a divinului în om, 
iar atingerea acestui stadiu va coincide cu începutul noii 
concepţii. 


Iubirea 

Dacă cineva şterge de pe un portativ cheia muzicală, 
violonistul nu mai poate cânta corect. Cheia care dă un sens 
portativului vieţii, fără care tace şi vioara celui mai mare 
violonist, se numeşte lubire. 


Școala vieții 

Trebuie să concepeţi viaţa ca pe o şcoală. Intrarea în 
această şcoală presupune cunoaşterea legilor fundamentale 
care conduc însăşi viaţa. 


Dumnezeu este Spirit 
Cuvintele „Dumnezeu este Spirit” conţin realitatea vieţii. 


Metode de vindecare prin intermediul naturii 


Dacă suferiţi de neurastenie, dacă vă simţiţi descurajaţi, 
slăbiţi fizic sau spiritual, faceţi o plimbare într-un parc sau într-o 
pădure. Indreptaţi-vă cu faţa spre răsărit şi adresaţi-vă unui 
copac bătrân, încă sănătos şi viguros, cum ar fi: ulm, stejar, pin 
etc. (de preferinţă, stejar). Rămâneţi în contact cu el timp de 
zece- cincisprezece minute, cel mult o jumătate de oră, cu 
gândurile concentrate asupra influenţei liniştitoare, magnetice a 
copacului. Se va produce atunci un schimb între copac şi voi. 
Copacul vă va scăpa de o parte din energiile nearmonioase, vă 
veţi linişti şi veţi pleca de acolo satisfăcuţi şi veseli. 

Vă veţi simţi mai bine fiindcă aţi captat o anumită forţă şi s- 
a produs un schimb între energiile voastre şi magnetismul 
copacului. Repetaţi de patru-cinci ori această experienţă cu 
acelaşi copac şi vieţi simţi o mare uşurare. 

Aceasta este o metodă naturală de vindecare; aşa 
procedau oamenii în vechime. 

Dacă sunteţi bolnav sau neurastenic, o altă metodă de 
vindecare naturală constă în mersul la ţară vara, chiar în 
perioada în care grâul începe să se coacă. Plimbaţi-vă pe lângă 
un lan de grâu şi cereţi permisiunea să-l traversaţi. După ce veţi 
fi parcurs unu-doi kilometri, cu gândurile concentrate asupra 
vieţii grăuntelui de grâu, veţi simţi la puţin timp după aceasta o 
mare uşurare. Dacă puteţi să repetaţi această plimbare timp de 
mai multe zile consecutiv, veţi resimţi beneficiile timp de mai 
multe luni. 

O altă regulă care trebuie să fie respectată: dacă, în timpul 
unei plimbări sau al unei excursii, doriţi să vă potoliţi setea cu 
apa unui izvor, alegeţi unul bine orientat, impregnat de energie 
constructivă şi curat. Nu beţi apă din izvoarele orientate spre 
nord. 

Pentru a vă trata de reumatism articular, de eczeme sau de 
umflături etc. staţi la soare pe o terasă sau pe o verandă expusă 
la lumina solară. Dezbrăcaţi-vă până la brâu, întindeţi-vă pe un 


pat sau o canapea, cu capul spre nord, şi staţi cu pieptul la 
soare timp de o jumătate de oră; apoi întoarceţi-vă şi staţi cu 
spatele la soare timp de o altă jumătate de oră, apoi din nou cu 
pieptul la soare şi aşa mai departe, până ajungeţi să transpiraţi. 

Dacă puteţi să faceţi plajă de vreo douăzeci-treizeci de ori 
în felul acesta, boala de care suferiţi va dispare. Stomacul şi 
sistemul digestiv vor funcţiona mai bine, iar circulaţia sanguină 
se va regulariza. 

Trebuie să aveţi grijă să vă acoperiţi capul, pentru a-l feri 
de acţiunea directă a razelor soarelui; într-adevăr, creierul 
atrage şi acumulează rapid energia solară şi, dacă nu are cum s- 
o transmită imediat şi în totalitate organelor, riscă să fie afectat 
de ea. 

Lunile cele mai favorabile plajei sunt mai, iunie, iulie şi 
august; cel mai bun moment al zilei este între orele opt şi zece 
dimineaţa. Respectând aceste reguli, veţi obţine maximum de 
beneficii pentru sistemul digestiv, plămâni, coloana vertebrală şi 
creier. 

Dacă faceţi plajă în aer liber, îmbrăcaţi-vă cu haine albe de 
preferinţă sau verde deschis pur şi gândiţi-vă în timpul expunerii 
la lumina solară la aceste raze luminoase, colorate şi la forţele 
naturii, ale căror energii vă vor ajuta. 

Am venit pe pământ pentru a îndeplini voia Domnului, 
pentru a trăi corect aici. Este o regulă valabilă pentru toată 
lumea: pentru naţiuni, popoare, familii şi indivizi. 

Astăzi oamenii nu trăiesc corect din cauza neînţelegerii şi a 
discordiei dintre ei. Nu sunt uniţi. Nu înţeleg că provin din 
aceeaşi sursă, dintr-un tată unic, Dumnezeu, care a creat 
întregul univers. Prin univers înţelegem toate lucrurile bune care 
vin de la Dumnezeu. Acestea sunt împărţite în mod corect şi 
depind de marile legi universale. Cel care se conformează 
acestor legi este mereu fericit şi vesel. Dacă le încalcă, va fi 
expus bolilor, suferințelor şi morţii. Cel care îl iubeşte pe 
Dumnezeu, care vede binefacerile Lui pretutindeni şi în toate 
lucrurile, are totul la dispoziţie, este sănătos, mulţumit şi mereu 
dispus să muncească. 

lubirea faţă de Dumnezeu nu se explică numai prin 
sentimentele oamenilor, nici prin credinţa pe care aceştia o 
profesează. Cel care Il iubeşte pe Dumnezeu devine puternic şi îi 


lasă pe cei slabi înainte. Îi protejează şi le este reazem. Dar 
dacă este slab, să treacă înainte şi îl vor ajuta ceilalţi. 

Pentru a fi puternic omul nu trebuie să amâne niciodată să- 
şi ducă până la capăt gândurile şi sentimentele bune. Orice 
gând bun pus imediat în practică întăreşte mintea şi 
ameliorează starea creierului. Orice sentiment bun realizat 
imediat ameliorează inima, asigură circulaţia normală a sângelui 
şi permite o mai bună respiraţie. Faptele bune ameliorează 
condiţiile în care lucrează stomacul, permiţând omului să 
mănânce şi să doarmă bine. 

Relaxaţi-vă înainte de a mânca. Fiţi calmi şi bine dispuşi. 
Mâncaţi încet pentru ca nervii limbii, ai palatului şi ai gingiilor să 
aibă timp să extragă forţele vitale pe care le conţine hrana. 
Stomacul se ocupă de elementele nutritive cele mai dure din 
hrană. 

Faceţi exerciţii de respiraţie de două-trei ori pe zi. 

Pentru a avea un somn bun, dormiţi pe cât posibil cu capul 
spre nord sau nord-est. Inainte de culcare spălaţi-vă picioarele şi 
gambele cu apă caldă; aceasta vă va produce o senzaţie 
plăcută. 

In fiecare seară şi în fiecare dimineaţă rămâneţi o vreme 
într-un loc izolat, liniştit, cu gândurile concentrate pentru 
meditaţie şi rugăciune. Când gândim, când suntem absorbiți şi 
când ne rugăm din tot sufletul, o mare cantitate de sânge este 
atrasă în partea anterioară şi superioară a capului. Este o 
regulă. Aceasta ajută la dezvoltarea organelor spirituale situate 
în centrii săi şi, în acelaşi timp, la echilibrarea armonioasă a 
tuturor părţilor corpului. 

lată o metodă pentru a dobândi obişnuinţa de a se 
concentra. Descompuneţi lumina cu ajutorul unei prisme şi 
observați cele şapte culori ale spectrului solar. Opriţi-vă mai 
întâi asupra culorii pe care o preferaţi, apoi asupra celorlalte, în 
ordine. Nu numai că veţi învăţa să vă concentrați, dar, mai mult, 
acţiunea razelor colorate ale luminii vă va ameliora sănătatea. 

Sunteţi în conflict cu cineva din anturaj şi acest lucru vă 
deranjează. Cauza nu poate fi decât în trecut, când i-aţi pricinuit 
neplăceri. Pentru a remedia aceasta, începeţi prin a-i face 
câteva servicii manifestate sau chiar ascunse, din toată inima. 
Veţi vedea în curând cum se va transforma animozitatea în 
simpatie şi o prietenie bună şi sinceră se va stabili între voi. 


Numai legea binelui îi permite omului să atingă 
plenitudinea, armonia interioară a vieţii şi să fie sănătos, fiind 
util la tot ceea ce este raţional în jurul lui. Va fi iubit de toate 
fiinţele, de animale şi plante. Dacă sunteţi iubiţi, fericirea va 
veni la voi şi vă va urma. 


Ba] 
pipa 
Esenţe ale meditaţiei 


Rugăciunea „Tatăl nostru” 

Când aveţi timp şi sunteţi liniştiţi, faceţi exerciţii de 
concentrare şi spuneţi foarte lent rugăciunea „Tatăl nostru”; 
opriţi-vă, pentru a reflecta asupra sensului ei, după fiecare frază 
pe care o rostiţi. În aceste intervale dintre fraze vă vor veni idei 
noi, aducându-vă cunoştinţe care vă vor fi utile. 

Modul rapid şi maşinal în care recitaţi „Tatăl nostru” şi 
toate rugăciunile nu vă poate aduce prea multe beneficii. 


Iubire, înțelepciune şi adevăr 

Adevărul îl eliberează pe om; cunoaşterea şi înţelepciunea 
îl întăresc; iubirea îi dă viaţă. 

Deci, dacă nu eşti liber, înseamnă că nu iubeşti adevărul. 
Dacă eşti slab, ignorant, înseamnă că te-ai îndepărtat de 
cunoaştere şi înţelepciune. Dacă nu ai viaţă în tine, înseamnă că 
iubirea ta este puţină sau inexistentă. Când nu mai iubeşti, devii 
nemulţumit. Dar dacă îţi cunoşti cauza nemulțumirii, poţi să-ţi 
ameliorezi rapid viaţa; în caz contrar, suferi, te chinuieşti şi 
pierzi sensul acţiunii şi al existenţei. 


Înfrumuseţarea 

A sosit vremea ca oamenii să se elibereze de modelele 
vechi. Renunţaţi la toate gândurile, la toate faptele care nu au 
ca punct de plecare dragostea. lubirea se manifestă prin 
dăruire; dând, omul se bucură, întrucât eliberează impulsul divin 
din el. Divinul se exprimă prin dar, cântec, veselie, prin gânduri 
şi sentimente drepte; toate acestea îl înfrumuseţează pe om, 
chiar dacă fizicul său nu este foarte armonios. Când reflectează 
divinul, chipul omului devine surăzător, luminos, deschis spre 
tot ceea ce este frumos şi bun în viaţă şi îi sunt îndreptate 
imperfecţiunile. Adeseori cei care sunt frumoşi în exterior sunt 


urâţi pe dinăuntru şi invers. Cel care este frumos pe dinăuntru 
este ca un lac umplut în mod constant de afluenții lui; 
împrospătează şi dă viaţă în jurul lui. 


Ziua iubirii 

Vă doresc să ajungeţi să trăiţi măcar o singură zi pe an în 
iubire, dacă nu puteţi deocamdată mai mult. Dacă vă petreceţi o 
zi în acest mod, nu aveţi să vă temeţi de încercări, boli sau de 
suferinţe. 


Verbul Veşniciei 

Când  contemplaţi tabloul unui pictor, muzica unui 
compozitor, vă aflaţi în legătură, intraţi în comuniune cu 
Veşnicia. Limbajul divinului este foarte puternic; este, în acelaşi 
timp, cuvânt, sunet, culoare, mişcare şi imobilitate. Omul 
primeşte Verbul Veşniciei aşa cum primeşte hrana, apa şi 
lumina. Acest Verb hrăneşte, dezvoltă şi întăreşte toate fiinţele. 
Îi dezvăluie omului viaţa în toată plenitudinea ei. 


Purificarea organismului 

Un mijloc excelent de purificare a organismului, 
tonificându-l în acelaşi timp, îl constituie consumul grâului fiert, 
timp de zece zile, la sfârşitul lunii februarie, în cantităţi de 
aproximativ trei sute de grame pe zi, în funcţie de apetit, adică 
o cană la fiecare masă. Apoi se bea o cană de apă caldă. Puteţi 
să vă hrăniţi astfel, timp de zece zile, cu o cană de grâu şi o 
pară sau un măr la fiecare masă. 


Ucenicul şi maestrul 

Ucenicul trebuie să fie suficient de inteligent pentru a 
înţelege şi de a duce la bun sfârşit toate sarcinile care i se dau. 
Trebuie să fie nobil şi generos. Dacă nu este cinstit, bun, 
inteligent şi nobil, nu îl poate înţelege pe maestru. 


Prezenţa divină 
Dumnezeu este pretutindeni: în lumină, căldură, aer şi apă, 
în fiecare sentiment bun şi faptă nobilă. 


Forța gândului şi a sentimentelor 


Feriţi-vă de influenţa gândurilor şi a sentimentelor 
negative, care se răspândesc în aer aidoma gazelor otrăvitoare. 

Cunoscând forţa gândurilor şi a sentimentelor pozitive, 
străduiţi-vă să deveniți surse ce răspândesc binele în lume şi 
aduc tuturor fiinţelor vii bucuria, dându-le forţă şi putere pentru 
a lucra la înălţarea generală a omenirii. 


Metodă de vindecare 

Vă puteţi trata dacă intraţi în contact cu persoane 
sănătoase şi bune care vă iubesc; este suficient să-şi îndrepte 
gândurile şi dorinţele bune spre voi pentru a vă vindeca rapid. 
Dar, în acelaşi mod, se poate face şi răul, cum ar fi, de pildă, cel 
pe care l-ar putea provoca debitorii creditorului lor. Fiţi deci gata 
să amânaţi o datorie, să iertaţi o greşeală, pentru ca să nu 
existe nici un gând negativ la adresa voastră. 


Raiul 
Raiul este o stare a sufletului; este deci zadarnic să-l 
căutăm în vreun loc anume. 


Sărăcia şi bogăția 

In general, dacă îţi refuzi condiţia care ţi se dă într-un 
anumit moment, eşti expus suferințelor. Chiar dacă eşti sărac, 
nu-ţi refuza sărăcia; dacă o regreţi prematur, nu vei putea 
niciodată să fii bogat. Cel care n-a fost sărac nu poate fi bogat şi 
invers; sărăcia şi bogăţia sunt două stări prin care omul trebuie 
să treacă în mod inevitabil. Când mă refer la bogăţie şi sărăcie, 
nu înţeleg numai starea materială, dar şi cea a minţii şi a inimii. 
Un om poate fi bogat în gânduri şi sentimente, dar sărac din 
punct de vedere material, sau invers. Într-un caz, ca şi în 
celălalt, omul chibzuit ştie să facă faţă; fie că este bogat, fie că 
este sărac, trage învăţăminte în acelaşi mod. 


lubeşte şi trăieşte! 

Atâta vreme cât dorinţele, gândurile şi faptele omului nu 
vor fi pure, acesta nu va putea cunoaşte viaţa sub toate 
aspectele ei. Despre orice lucru nou i-am vorbi va fi în zadar, 
dacă el va continua să gândească, să simtă şi să acţioneze ca 
până acum. 


Din acest motiv trebuie să pătrundă într-un nou domeniu 
pentru a dobândi calităţile indispensabile noii existenţe. Voi 
desemna acest nou domeniu prin cuvintele „lubeşte şi trăieşte!” 
Abia atunci vor dispărea toate neînțelegerile şi contradicţiile. 


Studiul şi zelul ucenicului 

Doresc să începeţi să studiaţi cu seriozitate conferințele. 
Dacă nu puneţi în aplicare ceea ce sunteţi învăţaţi, vieţi pierde 
momentul favorabil de acum. Ceea ce veţi face pentru 
dezvoltarea voastră spirituală va acoperi toate domeniile vieţii 
voastre. 


Rugăciunea constantă 

In Biblie este scris: „Rugaţi-vă continuu!” Aceasta nu 
înseamnă că trebuie să ne rugăm fără întrerupere, ci că trebuie 
s-o facem în mod conştient, cu concentrare, în momentele alese 
pentru rugăciune. Numai cel care trăieşte conform legii iubirii în 
lumea divină poate să se roage constant cu adevărat, căci este 
mereu dispus pentru rugăciune. 


Iubirea de Dumnezeu 

Pe cine trebuie să iubim? Pe Dumnezeu care ne-a creat! 
Cum să-L iubim? Gândindu-ne la EI, studiindu-l creaţia, 
aplicându-l legile. 


Cele patru elemente 

Pământul este un punct de sprijin. Apa reprezintă 
sentimentele, aerul reprezintă gândurile, iar focul reprezintă 
spiritul. 


lisus 

lisus este cel care transformă energiile ce vin de la 
Dumnezeu către oameni. Fără lisus, omul nu poate merge direct 
la Dumnezeu, fiindcă este scris că „Dumnezeu este un foc 
devorator”. Acest lucru poate fi lămurit prin următoarea 
analogie: energia solară este atât de puternică încât, dacă ar 
ajunge direct pe pământ, omul nu ar putea-o suporta. Au loc 
deci între soare şi pământ mai multe transformări care modifică 


această energie puternică, făcând-o suportabilă şi benefică 
pentru fiinţele vii. 


Fericiţi cei cu sufletul pur 

Cerul se reflectă în apele cristaline şi pure ale lacului. Aici 
lacul este simbolul sufletului omenesc, iar cerul - măreţia şi 
veşnicia lumii divine. 

lubirea emană din voi dacă aveţi sufletul pur. 


Formulă mantrică 

lubirea divină aduce fericirea. 

lubirea divină şi înţelepciunea divină aduc fericirea 
completă. 

lubirea divină, înţelepciunea divină şi adevărul divin aduc 
toată fericirea. 


Spiritul soarelui 

Pământul posedă un suflet viu al cărui corp este pământul 
fizic. Pământul este legat din punct de vedere magnetic cu 
soarele de care îl uneşte o mare iubire. 

In soare trăieşte un spirit superior care este principiul 
raţional; acest spirit trimite totul pe pământ. 


Dumnezeu 

Dumnezeu este pretutindeni; pătrunde în tot universul. 

Dacă aţi avea ochi, L-aţi vedea în Tot. 

Dacă aţi avea o ureche dezvoltată, L-aţi auzi cum vi se 
adresează prin Tot. 


Controlul gândurilor 
Nu trebuie să avem nici gânduri, nici cuvinte vulgare, căci 
astfel iubirea se îndepărtează şi omul se simte izolat, părăsit. 


Îmbogăţțirea perpetuă 

Se spune în Biblie că omul trebuie să-şi iubească aproapele. 
De ce? A iubi înseamnă a depune în aproapele nostru capitalul 
pe care ni l-a dat Dumnezeu. Acest capital sporeşte constant, 
mărindu-se. Dacă omul nu iubeşte, îşi cheltuieşte singur 
capitalul şi se va trezi într-o zi fără o leţcaie. 


Cel care iubeşte se îmbogăţeşte continuu şi trăieşte în 
bucurie şi veselie. Cel care nu iubeşte devine din ce în ce mai 
sărac şi suferă. 


Rugăciunea 

Lumea raţională invizibilă ia parte la toate faptele noastre 
pe pământ. Prin intermediul rugăciunii putem să-i cerem 
ajutorul şi prin recunoştinţă putem să exprimăm cât de mult 
apreciem acest ajutor. 


Muzica în natură 

Dimineaţa devreme fiinţe superioare, al căror trup nu 
seamănă cu al nostru, cântă în natură. Toţi marii muzicieni au 
perceput muzica lumilor superioare şi s-au inspirat din ea. 


CUPRINS 


Prefata ca tsi tă oaia e i al d taiata datina 2 
Esenţe ale meditaţiei..............mc eee ee eee eee eee 26 
Forța OIL a aaa acas ee e ai natia ap al 26 
Somnul de dimineaţă... eee eee eee 26 
je izi=7- | = PI RI OREI E RR RR PE MR ERORR SE RIA E NR RTR Ca 26 
CONSEN aceea ceea aaa tea n ae li 27 
Caracterul vătămător al criticii... eee 27 
Ceea ce iubeşte sufletul omenesc... 27 
Dragostea de Dumnezeu... eee eee eee eeaeee 28 
Gândirea corectă şi controlul de sine............cceeeeeeee. 28 
IENEI ear i el eta nt al ll la 28 
Comuniunea cu invizibilul........ee eee eee eee 28 
Atenţia, trezirea şi conştiinţa... nenea 29 
Drumul ucenici LUI iară ear n en ia a en ee 30 
OBSaI Va EG secta ea AO e e 30 
Transformarea energiilor............. cena 30 
Omul a GE Ea. soare caii ci o aa ea ai 30 
Cel mal Dun- MEIFELEOE nasaan nea a e ae ee it 31 
SiNOii-a Ca LEE ciuci a aa da enei i a 31 
Lumina Dinelü lssi a 31 
VON Ei CUI V/II[EL ee atata ee aa la a e tata e a an 31 
Viața COlECUIV EI. nica i caii le ceai ae i tata a 32 
Sensul suferințelor... eee eee eee eee eee 32 
Nu trebuie să lăsam pe mâine... eee 32 
Exercitii. matinale sc conotatii n n ate poa 33 
Armonizarea UDĂ ne cc ca aaa ac taina 33 
Cauza şi originea bolilor... eee eneeee 34 
Esenţe ale meditaţiei...............me eee ee eee eee eee 50 
Sensül SERI acts iii Selo oala Cala a aia etala 50 
Bogăția INCETIOGIE scai aia ie i a ea 50 
Lupta regală şi puterea iubirii... eee 51 
ÎN ESEU [se a taie ia rera a la E E e ES 51 
Caüza ODOSEIU ecer o te i la 52 
Viaţa morală, sursă a frumuseţii... eee 52 
Forta BINE UI. e iata iat o tu ada a et 53 
Misiunea omului pe pământ........ cena 53 
Sacrificiu a ES apa ol e e 53 


Odihna şi regăsirea rădăcinilor... eee 54 


Rugăciunea şi ochii spirituali... eee 54 


Templul dragostei. ice zice oct a tu 3 Dar o e ct a d lea 54 
CINSTE Ei aceia eat ei aaa aaa dal i sii cal tel 54 
Puterea cuvântului e seca ao eta an tt a a taie iai 55 
Calea Ora dOStei pnaaa sie ete aie cn tt ca alla 55 
Obligaţia gândurilor îndreptate spre Dumnezeu........ 56 
Marele suflu al vieţii... eee 56 
Bolis "TEMERI iza a e Sie iati d lea ae a 57 
Esențe ale meditație. n zii eee cazat ee aaa ceceni caseta aie alei 64 
Noŭa Stiles reciclat a atatea eta aia a tic i aie de 64 
Viata și Moartea esse sa nea ai ai tate ai 64 
Metodă împotrivă deprimării.........e e eee ear 64 
Forţele luminii şi ale întunericului... eee 65 
Trezirea ucenicului. ne e cote ceea eri tea a ia ae aa aaa a 65 
OMUL Viitoruly cre ocoale ia neta E EE 65 
Neofitul, credinciosul şi ucenicul... eee 66 
Totul se află în mâinile Domnului... eee 66 
lubire, înţelepciune, adevăr........... ceea 67 
Împotmolire şi înălţare spirituală... 67 
Sufletele.pereche::: aici aaa o iata ia at eee 67 
Exemplul lui [ISIS se eee Pee E ari deal a tele 68 
CUlGarea.azUri€. sis soim oaia a nl Dat tea d n aa 68 
Dezvoltarea spirituală... eee eee eee eee 68 
Trăsăturile bărbatului şi ale femeii... 69 
Copacul Vieții. se iii a alla la i it 69 
= fe e | ARRP RENE OR A E EEE NE E e ARI E a PR RR ICE OREI 69 
Maestrul laüntriC i ci ice acei aaa aaa ete cat 70 
Câteva cauze ale indispoziţiilor şi bolilor... 71 
Esenţe ale meditației............s.ssssnsrerrersrrrrrrsrsrerrrrrrsrsrrrrreres 76 
Cele trei reguli sacre ale ucenicului... 76 
Viața este Uhazsi e Sao ataeo ciia goana ate a 20 sa a 77 
Stăpânirea de sine... eee ee en eneaee 77 
Metode pentru învingerea greutăţilor..............ceeeeie. 77 
Protecția IV IE zerea a ate ot a E A AE EEE 77 
SOTI UI ososi vaca iat bai a ai a a ni dt 78 
Deşteptarea sufletului... eee eee eee eee eee 78 
Cele două JE: 4; size iti caci a d la aaa ta 78 
Lucrarea pentru TOOL. eee to ce e tale aa aaa ta aa ie 79 
Voorbaai aaa aa a i BE aid el tat 79 


Marea lege a naturii... eee eee eee eee eee eeee 79 


Comuniunea interioară cu Domnul: rugăciunea......... 79 


Blândeţea şi umilinţa... eee enron 80 
Piatrá :hneslefUItă coace tea e ei e aa a 81 
Conştiința COSIMIECEI -sisosece cec eat is iilor iai oala 81 
Bolile: Cauze şi remedii... eee eee eee ema ee eee 82 
Esenţe ale meditaţiei...............me eee ee eee eee eee 90 
Fruntea şi lenea........... ce eee eee ee neon ee aaa 90 
Magül UNI secat stereo ca ca neinitiati 90 
Plăcerea ÎN MUnNCă: i e ozana artrita aia ala ăia eat ate 91 
Puterea de a fi IUBIC: scenice ongoing 91 
Libertatea scai eat ala i au a E ia i E 92 
Muzica eterice ape east mod dl tza a aaa atat Ai ale 92 
Gândirea MUMINOASE im ci en aaa i Bt a Aa 92 
Adevărata cunoaştere... eee nenea 93 
Puterea recunoştinţei şi a mulţumirii interioare......... 93 
Dragostea faţă de cineva.............ceee nenea 94 
Scâriteia:divinăiszo pace irc teza aa case sa sate îti a dp iia 94 
Spiritul de consolare şi omul luminos.............c eee, 94 
RUE CI Cai ss caii aaa e all dala aa i i e Cat ll 95 
Calea UCENIC UNU sic catea a et da a iai 0 cind 95 
Arta de a e = | | RIMINI PIN E PR NNE IR DSP IRC PNR 95 
Sanatate: Și Toaca seic coaie e a atat eta ea a a vit 96 
Esenţe ale meditaţiei...............cc eee eee eee eee eee 110 
Şcoala VIETI cioc is oaa aaa cadita 3 aa 0300 o biaat da 110 
MINGI LINE create dul E te tuia lt ll 110 
lubirea şi încercările... eee eee 110 
Puritatea ideală maci ie eta aaa ei ela 110 
Bunatatea: şi frațiazsccescoeoa ao oana eee aia peaea aaa itata 111 
Reîncarnare şi karma... eee eee 111 
Manifestarea iubirii şi lucrarea pentru Tot................ 111 
Taina dest ULUI. cioc ce dot dt 733 000 0310008 205 caii 111 
VegetarianisSIMUl: asocia aaa iata e at et ct a 112 
Idealul pentru un ucenic... eee nenea 112 
DELMUL-UCERILCU UE cec iara eco ii at aa 112 
Ochiul sufletul. sosit saca at aaa ag ic aaa 112 
Lümina NU DIFIL ec eta Da d o ear a a E nai a aai 113 
Idealism şi materialism... eee nenea 113 
Măreţia Uli ze Eesti RES tu tea a oiee aia a ra 113 
Vindecarea prin gânduri... eee eee eee 114 


Credința şi superstiția;. ns si oincnaocare age da alo it tea ae iae 114 


Frăția uliiversală: sere se aa na italia datat Ia a 115 


Aplicarea învăţăturii lui lisus... eee 115 
Viziunea. jNterria aceia eta ie aia a dt ee 116 
Sănătate şi POLL e 0 900 inta ont id EE aia aaa aaa iii 117 
Esenţe ale meditaţiei...............cc eee eee eee eee eee 123 
Stăpânirea de Sine, nice ea taia i e a ae ti blat 123 
Bucuria inexprimabilă...........ce eee 123 
lubire, înţelepciune, adevăr........... cerere 123 
Metodă pentru ucenic... eee eee eee eee eaaee 123 
Credința și tristețea coace atatea acetat oana adie ta aa 124 
lubirea de Dumnezeu... eee eee eee eaeee 124 
Noua epocă şi lumea divină... eee 124 
Cultura TMIN Liei ice ua aa tea al a aa as 124 
PUTILEI CE Ei ice aAa a a e EE a aa Dl 125 
Fruliisețea, PUA accea e seat a ate at e da aia ia 125 
VOIE CURIEI ceea a a 2 acei ovia alde al a at 125 
Formül aerun irene D009 EL EAEE a 126 
Recunoști nasi caci a te intai a i eu ll a ai 126 
Ucenicul SIIILONEL sere cate ae cet truda dota a acaati 126 
Impulsul constructiv pentru viaţă... 126 
Individul în cadrul omenirii... eee eee eee 127 
Hrana issa cea catina ot aa aa ua ie a i ea la a 127 
Palpitațiile si ast Pilula apa tota oa i 127 
Deşteptarea sufletului... eee eee 128 
IUDILEG cae cei anina tea A Dora ii te ial lt 128 
Scoala. etli. aan Meinong scai a inedita aaa d 128 
Dumnezeu este Spirit........... eee eee eee eee 128 
Metode de vindecare prin intermediul naturii.................. 129 
Esenţe ale meditaţiei...............cc eee eee eee eee eee 134 
Rugăciunea „Tatăl nostru”... eee eeeeeeeee 134 
lubire, înțelepciune Şi a dGVăr:ossasaa cas aaa age 134 
Infrumusetare daare an oa eta iata acad 135 
STA | = 8 [0 | e IL IENEI RIDER PRE E PRE ARTE SNC RSI PRI RARI a Ne PREA 135 
Verbul. VesniCIel issue a one ea aa a aa AAAA 135 
Purificarea organismului... eee eee 136 
Ucenicul si maestrul. n cec cocgar Bec ata aa oa a i a 136 
Prezenta:diVina si cca te ae te o 9 Si tata 5 e 136 
Forţa gândului şi a sentimentelor...........ce eee 136 
Metodă de vindecare...............me eee eee eee 137 


lubeşte şi trăieşte!............c eee eee eee eee 138 
Studiul şi zelul ucenicului... eee eee eee 138 
Rugăciunea constanta cc coco pecete i i aaa dala Deca 139 
lubirea de Dumnezeu... eee eee eee ea 139 
Cele patru elemente... eee eee eee 139 
AE E PREDEA SA RN NE e RR e PRR Ie rea IRI 139 
Fericiţi cei cu sufletul Pur. iii na aaa cae cata ca e ae 140 
Formulă (Mat iCaL citea cazi oa e atatea ceața Bile cati 140 
Spiritul Soarelui eta aicea d ac tel a ale 140 
DumnezeU sacri cata ce te a atita li a 140 
Controlúl gândurilor petit reci sia deedee ae sate 141 
Imbogăţirea perpetuă... eee eee eee 141 
BRUCE CUT EI ste cei plat la Dica aid d di el Deo ue 141 


Muzica În atiiră cea caacaaiaese sineta tata iati a ta at dt a 141