Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
ROMAN POLIȚIST 5 Hi = č >p 5 Z N ` GARRY LUSE SINGUR PRINTRE MAFIO Editura G0ŁO6VN Sisi Gapet NICOLAE ROSIE Boser: BAN DUMOBATA GARRY LUCK SINGUR PRINTRE MAFIOTȚŢI — roman poliţist — 1 Gregory Hull, directorul Companiei „Mercurial Ser vice“, avea eea mai grea sâptâmină din lunga sa carie sà comerelală. Telefoanele sunau delirant şi toate adu aeau una şi aceeași veste nefastă: automatele stradal: inregisirează plerderi zilnice de zed de mii de dolari Primele sesizări le-a luat usor. Mai avusese cazur ind unii angajaţi certaţi cu disciplina inregistraseră di ferite bunuri de consum cu care de fapt nu aproviziona seră automatele. Puşi în faţa dovezilor, au fost obligaț oinå la urmă să-şi recunoască vinovăția şi să suporti consecințeie. Atunci, consecvent principiilor sale de ext- gentà, el le-a spus răspicat: „Domnilor, aţi omis faptu să automatele nu ştiu să mintă. Pentru câ nu le-aţi res Dectat cinstea. va trebui să plecați!“ Acum. incercase la fel In primele zile dăduse afari din dintre vechii angajaţi ai companieL. Exemplul lor mu a folosit însă la nimic. Ba, dimpotrivă. Cazurile au început să se inmulțească alarmant. A continua pe aceeaş: Unie însemna să rămină fâră oameni. A lăsa lucrurile să curgă in voia lor insemna rulnare rapidă. Şi-apo: fenomenui era inexplicabil. Cum să accepți ideea că ir citeva dle rute de angajaţi oneşti, cunoscuţi şi apreciați ca atare de-a lungul anilor, au devenit hoţi? Disperat domnul Gregory Hull a cerut de urgență o expertiză tehnică din partea firmei constructoare. Cei da la „Automatic Corporation“ au strimbat din nas, dar sa onorat solicitarza. Reziltatele au fost Insă In atam oricărui eshlvooi autematele au trecut toate probeie cu brio, Disperarea domniei sale a luat formele unei furii aru- wa Aici esie mina companiei rivale. Sigur că da! Gum de nu s-a gindit mai devreme la asta? Spiritul de fair- play l-a orbit. L-a făcut să creadă că toți sint cinstiți. Ce aeroziel Gu diserția ee l-a caracterizat intotdeauna, s-a ad- gesat unui detectiv particular. Acesta l-a dat speranțe. In două zile după propria afirmație, reuşise să intre destul de adine în subsolul adversarului, acolo unde se puneau la eale (dacă se puneau) loviturile ce-i pricinu- iau atita aehnişte. Era convins in sinea sa că pur $ simplu i-am fost corupți angajații contra uncr mari su- me de bani. Aşteaptă doar confirmarea şi se va răzbuna sumplit Pentra că Gregory Hull line la principiul co rectitudinii ee jokeul de friiele calului în timpul com- cursului de alergare. Cu condiţia să nu incerce nimeni =l duce de nas, iar dacă se intimplă totuşi ca cineva să indrăznească, acel individ are pentru multă vreme motive de căinţă . La umbra viitoarei răzbunări incepuse parcă să se râcorească Dar o nouă discuţie cu detectivul avea să-i arunce iarăși in neagra disperare. — Ai reușit să afli ceva? l-a întrebat el, deși mu- tra omului nu prevestea bucuriL — Da Am aflat chiar mal multe şi mai grave lue- ruri decit speram E clar, avu un moment de revelație, Gregory, Hull Se incuarră distrugerea companiei dinăuntru. Impin- gcrea ei pină la marginea prăpastie! și de acolo, în ul- limă instanță. o salvare ca prin urechile acului De fapt, tot o distrugere, Pentru că așa zisa „salvare“ ar insem- na un alt director, o ticăloasă uzurpare de titiu ... Cine să fie oare? Bliţul memoriei sale funcționa ireproșabil. Rind pe rind, îi aduse în fața ochilor imaginile mem- brilor dim consiliul de conducere: faţă, profil. plan apro- Plat. plan depărtat... Aparent nici unul, potențial fie- care. Ezitant. se intoarse Iarăşi spre detectiv. — Astept. domnule Strugaite. —- Sumeesni meu iniţial era o cursă recunoseu e sta ss o mede:ue puțin obişnuită la alu rai Eei de i „Comercai Servize ştiau deja de n... må aşiuptur: io speranța că, urmărinău-mi miscarea, vea aju: n explice propriile pierderi. — sar nb vreți să spuneţi că şi ei — Mv râu decit dumneavoastră, contirmă detecti- vul. Desizar eð nimeni au o recunnaşte deschis, din motive lene de inteles. Dar. din lunga discuție ce am avut-o eu directorul. am tras concluzii indubitabile în oest sens — €um? Ați ajuns la Ed Peerzy? Intre noi fusese o ințelecere. domnule S:rugaite. Fu contam, inainte de toate, oe discretia dumitale. — N aveți nici un motiv să au contaţi şi pe mal departe Vă asigur. Aş Ñ un prost ineseriaş dacă mi-aş träda clientul Mijloacele prin care eu le-am trezit in- tercsul celer de la „Comercial Service“ n-au mici e legătură cu dumnsaveastră şi nu vă pun intr-o lumină detavorabhă Ci, aș indrăzi eu să spun, dimpotrivă Cunvasteti situaţia din care puteţi trage şi anumite... eonciuzii Nu le spusese avantaje Lui Gregory Hull nu l-a scă- şi, în alte condiții, ar fi apreciat rafinamea- «tivului Din părate, conjunctura era acum de ari lu principiu, aveți dreptate, se ralie detectivu- egory Hull, in parte şi din dorința de a-l face sà uite repede suspiciunea ce i-o dovedise eu atita lipeă de tact Par starea noastră ar fi relativ obişnuită am Putea dissata cu folos reciproc pe această temă. Din Defericire, noi ştim doar că adversarul, dară lucrurile vor continua. s-ar putea prăbuşi cu puțin inainte neas- tā. Aste ajută ce) mult ia o consolare amăgitoare. Straţaite adoptă o expresie ilizibilă. Ar G putut doare bine să scoata din buzunar micul său calculator H să-i dovedească tocmai contrariul. „Comercial Sar- vice. deși eu desfacere mai micå decit „Mercurial Ser- vice“, înregistrase pierderi mult mal mari. Deci ci, la e nouă reoriză de concurență. mu ar avea cum så sea- dă prițuriie. Pe aind „Mercurial Service, vindnd mal 1 ieftin, şi-ar dubla, sau poate chiar şi-ar tripla desfa- cerea. Evident, şi pierderile, dar pe ansamblul activi- tăţii ar inregistra citiguri care să le asigure atingerea unul dublu scop: supraviețuirea şi înlăturarea concu- renţei Precipitarea luptei ar atrage după sine agitaţi și în cindul celor care au pus la punct sistemul de frau- dă, ar spori astfel şi șansele de a fi descoperiţi. Să nu intuiască toate acestea un om cu experienta lui Gregory Hull? Fie că-i prea viclean şi adoptă for- mula naivului. fie că-i prea derutat şi incapabil de aso- cieri elementare. — S-ar putea să plătesc un tribut oboselii, se văzu obligat directerul companiei să revină. Traiul sub pre- siunea intimplărilor nefaste din ultima vreme... In- formatia cumneavoastră este oricum foarte valoroasă. Ea ne dovedeste că trebuie să căutim în altă parte. — Ba. chiar mai mult, domnule Gregory Hull. Ea dovedeste cz. cele două companii au unul și acelasi ad- versar situat undeva in afara lor: un adversar abil sl redutabil, după toate aparentele. 2 LA „Antamatis Corporationi, luminile r: prinse pină noaptea tirziu. — Nu-i strategic! fu de parere Diana Work, ṣefa relațiilor cu publicul. Luminile aprinse noaptea tirziu într-o clidire fanion ca a noastră, trezese ele insele, întrebân — Să tim realişti, Diana, işi exprimă prompt deza- cordul Josef Labrador, proiectantul principal al siste- mului propriu de programare. Ce reuşim, eventual. să ascundem astăzi, va face miine cu atit mal mare vilvă. Opinia publică se manifestă In esență ca un terminal Aparentele pierderi de pe parcurs apar în cumulul final. aserā a- — Ah, de ar apare măcari își arătă Diana Work trâmintările de care era stăpinită. Un adevărat terminal sufletesc al Corporaţiei, gindi Josef Labrador despre femeia de alături, din chingue căreia nu va mai scăpa niciodată. Deși, practic, nu poa- te ajuta cu nimic, de mai bine de trei zile, de la lan- sarea semnalului de alarmă, biata femeie n-a mai ieşit din clădire. — Asa procedează numai copiii ce presimt sfirşitul iminent al părinţilor şi nu vor să piarda clipa finală, a ironizat-o inginerul Tony Emerson, în stilul său greu decelabii intre suav şi grotesc. Fa a inghitit în sec, a tacut, dar nu a plecat. Oame- nii s-au ohinuit cu prezenţa ei şi au inceput s-o con- sidere sti.nyunt necesară. În accepțiunea lor nemărtu- risită, ea devenise mostra devoțiunii faţă de cauza Cor- poraţiei. lar momentele dificile prin care trecea „Auto- matic Corpuratione. acreditau un asemenea comporta ment cu aese virtuți merale, in ciuda gratuităţil vale — E o anomalie! se auzi un glas greu, ca o descăr- gre de petris, in capătul eelăiali al săli calculatoa- Telor, Toti isi indreptara privi Rieder cre se ridicase de spre masivul Helmuth de pe scaun şi se plimba ca un tet în sus în jurul mesei sale pagr Ë uperezpane Să cauţi un duyman abstract, fie el — N-ai vrea, dragul meu Hell, să-ţi aduc un juice? Știu säti place mai ales preparat cu aromi de ananas, În dom minute ti-i acuct Diane Wert umbla ca o păpușă pe sirmā. Dezi dat, masivul Helmuth Rieder se lasă convins, desi cu simtea citusi de puiin nevoia unui juice, după cuielele tot mai tari şi la intervale tot mai scurte, biute în ul- timele dnuăsprezece ore. — Nu neg, teoretic este posibil să descoperim va- rianta bolnavă inoculată în automatele noastre. incerca Helmuth Pieder, calm şi oarecum jenat de ieşirea ce-o avusese, să-și explice poziţia. Ca matematician, aş pu- tea fi chiar mindru de increderea ce mi se acordă. Nu- mai că nu înţeleg de ce trebuie să descoperim noi fap- ta, cind attit. prin mijloace mult mai putin costisitoare probabil, ar trebui să găsească făptaşul Sa preso- punem ză reuşim pină la urmă să depistim formula spion injectată in memoria sistemului nostru. De unde stim aei eā e altă formulă diversionistă nu este deja pregătită? Helmuth Rieder avea dreptate. Toţi simțeau la fel, dest ou aveau curajul să-şi ducă gindurile pină la ca păt. Corporaţia lor a trăit în principal pe seama celoe două companii comerciale. Peste şaptezeci la sută dia automatele produse în ultimii doi. trei ani, le-au livra aid. Sizur. deocamdată, păgubaşii direcţi bijbile. Su- puse probelor de rutină, aparatele corespund. Dar se vos găsi „binevoitori“ să la deschidă oehiL lar cind vor desraperi că s-au atins In domeniul electronicii și perfor- manțe negative extraordinare ca această imboinăvire a memoriei calculatoarelor. ba mal mult. cind vor avea revelatia laptului că dintr-o asemenea epidemie U se trage nenorccirea, scandalul va fi inevitabil şi cu u- mări imprevizibile. 3 La barul central din Yaleston — e localitate dia constelatia zecilor de asemenea așezări anonime In ju- rul orasului Atlanta. își fâcură apariţia cinci bărbați Dincolo de faptul că toţi erau străini, sub virsta de mij- loc şi relativ bine făcuți, mal aveau o trăsătură eo- mună. mult mai evidentă decit celelalte: erau obosiţi si apaticl. — V-am fi recunoscători, se adresă unul dintre si barmanului. dacă ne-aţi putea inchiria, pentru o oră cei mult, una dintre încăperile mai mici de care dis puneti se arătă omul de acord, fără alte explicații, şi facind senin cu mina spre unul dintre colțurile säti strigă: Ketty. pregăteşte sala rindunicii pentru domnii! Apoi. eu aplomb ospitalier: În trei, patru minute o aveți. Sala este de altfel in perlectă ordine, dar cum or de prin părțile noastre nu le place discreţia, e rar folosită. Pină atunci, dacă doriți ceva aici: an whisky, un brandy... Se zice câ băuturile sint aceleași peste tot, da; eu nu-s de aceeaşi părere... Peste murmurul sălii răzbătură citeva cuvinte mai tari. Cea care răspunse la numcie Ketty — o figură de imexizană fișneaţă, încerca zadarnic să se smulgă de lingă e masă. . Un tinăr o prinse de mlini, tar ceilalti din jarul mesei ii țineau isonul la declaraţiile pipărate ee i Îe fârca — Jack, strigă barmanul nemulțumit, alci nu-i casă de rendez-vous! E o chestiune care credeam că am lă- murit-a! Jack, te rog! Fata reuși să scape şi, grăbită, o luă spre una din uşile laterale — Neam de nimic! murmură barmanul ca pentru inc, străsuindu-se să-și ascundă mihnirea sub un zim- bet larg. Cum ziceam, domnilor, băuturile Imprumută dte ceva şi din climatul în care sint servite.. , — Potim! Ține-ţi plata, zgircitule! Dacă vrei ţi-e tau cu ora! Trecind printre bărbaţii străini, tinārul Jack î e- ancă barmanului o hirtie de o sută de dolari. — Nu era vorba de plată, Jack, se arātā acesta com- liant Ketty are ceva urgent de făcut. Nol sintem la dispoziţia ciiv: ilor, Jack. — Ea nuz client? a 77. Esi: Dar acum avem ceva de facut pentru dom- Tinărul se întoarse şi cintări din ochi pe cei cinci, are pină atunci fusescră penru el nişte cantităţi negii bile. — Pentru ăştia?! AM, esti un porc de ciinc!! — Jack. nu-ți permit! ripostă barmanul, făcindu-se stacojiu la faţă. Uiţi prea ușor că pină mai ieri veneal al te secreso pe datorie. n — Mai vedem nol ce permiti şi ce nu permiți ta Deocamdată, spune-le âstora să plece. — N-am s-o faa. — Da? Atunci am să le-o spun eu, continuă tinărul măsurindu-i iarăși dia ochi eu obrăznicie, cu aroganță. Sper eati auzit despre ce-i vorba. După cum ebservaţi, aid e cam strimt. Băieţii mel n-uu aer. Stergeţi-ol — Avet sì voi råbdare cel mult trei sferturi de oră, incercă să nexocieze unul dintre străini. — Tra minute! se arătă tinărul neinduplecat, pri- vind triumfätcr spre masa prietenilor sàl. şi-apol con- sultindu >. demonstrativ ceasul. — Credeum că esti totuşi mai înțelegător, intervent cel mai :nrwrriu dintre sti Regret! Tinaru' nu apucă să schițeze nici un gest Pirpiriul Jovi fatuerâtor îi ficat, apoi il prinse ca pe un sac şi luindu-"" subsucară, îl duse la masa celorlalți, al căror entuzi-toics războaie se stinse subit un secret, ie şopti Pirpiriul za să nu înzupă pe mina — Saai. vi g: eu si-l saiva sefului Fri, o tragedie Marmurete devenită mai eston roupe muzicale Barmanmul finu sii x salonul rindunicii — Wisky Miser aut! Whisky in şase patare, tre care în unul fari ghiaţă, iar după zece minute, cinel Bifie sari sa trei stislo de Tourbon În satona? rinriancir se făcu haiste deplina, Cel mal in virsi dintre “ci scoase din buzunarul de la pt o imi +saetă ce reproducea în miniaturá drapelul Szatolor Unite Înfăură cu ea unul din pahare, apoi eu un chibrit aprinse biutura din el Ridisarà vu totii paharele și. pe rind, ciocniră cu paharul :zansformat într-o candelă cu pilpiiri albâstrui. — Arlio Niky Dorset! spuse calm şi solemn cel mai în virstă insinte ca toţi impreună, cei cinci, să dea pa- harele pe ni: dintr-o singură inghițitură. — Desnre morți numai bine! îndrăzni Pirpiriul să afişeze pe fața sa măslinie, schița unul zimbet amar. Umorul lui oniric era totuși o calitate greu ao- cesibilă altora, îşi exprimă părerea cel mal blond dintre el — e motră tipieă de vitime urban S3 lasi un testa- ment eu e singură clauză prin eare să pretinzi inmoe- mintarea ta în cel mai apropiat cimitir catolie de locul unde ve: muri. e o mare zaclalma trasă colegilor. s-e recunoastem. — Ba Atmpotrivă, interveni cel mai în virst. B e formă stegantă de a vega -i penibili în meseria noas- trà“ A :rA dedublat, a muri discret și a fl inmormin- tat anonim“ erau prehabil mnditii orea insuportabile pentro «i — Mis ales altima dintre aneste rinte imperative. zise Phrotrini Me ce să în înmirmintat în serret. AnA treaba istw eade pe capul aitora? Pin moi sân trante è se asa a si atele Cei mat irma i rai stat E In vane zace Dina ia Tori! erus rate Ssa cum sint riraharea oro intr-a: Mara senin cea farè armentarii dise brstui paresermnta: Cantarm mb htaturi inci ARENAS Li ere ee maitai ab aie aere! moardul său. 4 duran Potra avu pentru prima şi. din păcate. pentra mitima sar. posibilsitatea să se zonvingă că Ni et fusese an om eu totul aparte Umorul său negru mu sonstituise doar o calitate aleatorie invocată latoare @ar ele mai sucerav și abilitatea cu sera Borset ini fârose din amorul să: „Armară pe sut — o fermā ex totul particulară de 4-și indfra gindurile și presupunerile. „Baza Ge care mă ocup — nota ei — seamâră cu on alberg, lar eu eu naivul gatz så creadă nume! ceea e ce vede. Wo individ evadea:i din Centrul de rsihotera. pie intenzivă (ce subtitlu elegant pentru elasicul spl- ta! de aehanir) și este impuscat de un altul. după toate aparentele. mânătos Ej, se mai întîmplă. prea bine fiind stiut faptni eă adesea te scoate din sărite cite unul mormal și atandi de ee să te miri de un psihaterapeuti- mat? Politia sa pus pe treabă si. Intr-o primă etapă. cu rezultate spectaculoase. Cinci persoane aa identificat tară abii inalul. Singurul care şi-a declinat iden- de ferm recunoscută a fost eriminalui fn- ta se mai intimplà, ba chiar Jes- pinalii nefiind. în general. prea mari amateri du brățări tv înctii/itcare. Dar amai la douăzeci de minute după săvirstrea crimei. cel identificat drept criminal a fost opri: de po- Utia stezaală pentru nerenuli de eireulațle, la e distan- tă de eirea e sutz de kilimarri în timp ce conduzea un mare autoturzon frizorifie. Ei si? Nu trăim net in epo- se surpåri) tuturor performantelor de viteză? Asta cam asa e! Bo intre eei o sută de kllszmetri se află un mon- te eu virturi de peste trei mli de motri și, întimntătoe, îneă fâră b posea care să facă Jegătura directă tnye versanti Acestea ar N aspectele đe suprafată ale atsbergatat de tare m5 apropii vitejeşte im barce mea dit e enajă de nur . Be altfel. prima tentativă de a-l găuri (oet în asta sonstă specificul navieație! mele — aisbergui trebuie zăurit şi nu colit!) s-a si soldat ea rezultate pe măsura raporturilor reale de terțe. Ajma ta Centrul de psihoterapie intensivă din Newrastla am erezat de cuviiniă ui îneep co servirea anel simple cafele, jos. în bistrout «indat arnamentat de ta demiselat clădirii cen- trale -— e adevărată navă amiral în spatele eârela staa risipite altele vrev zece nave — clădiri insirata pe am tâpsan sa terburt melancolice. ca să au le spunem pir- jolite de eălâură. „lar me ested dsta ea tilpile goalel“ zise singura cunsumaior aflat în bistrou ta acea Orâ matinală. dos- pre zare nu eram ln atare să jur că-l femeie, are state m-am censiderat ea obligat să intreă, mai ales avertizat de posibile obligații lată de seref sensibit „Bum. sare?= mi-e intoarse ea sa uimire iaceră Soarelzl N-ai sesizat m-t mai ncobrizat ea oricind? fa uite mum dansează step ce terestre şi ticâlosn ăștia aiai n-au emtsătesit să lasă din asternuturi.a Întelerin€ cine erau ticălos. anina şi ea e intre- bare nevinawatā: „Dr «30 că aiet poate intra s lesi fiecare după ba- nul sia pise. Nu aste portar și nici măcar coartà.® Femela se întoarce spre mine oavrindu-mă eu ta- tresen si întă Duod ee oriviri sfeedelitoare imi arunsă, mu m-aș miza să aibă în lecul orhitor. două burehinri. „fe vorbesti. domnule. n-al sesizat nardul?e “are eard7a mă bilb eu nereusind să m! ascund atulatar „Cum ere? Gardul ee ne îneonjoară pe Beearel Gardu wmexpnenabil! Gardu) fatali., Auzi sole! întră H pleaeă fecare după bunul său plae. Dar unde qez că te zäsasti tu alci?® Dialogul aves șanse si devină şi mal Interesant, da5 e tmtervenție colaterală on mi-as fl tieut si ţin gavinrate în cite). E „ori emieta acum sm mai tiszlute o întrebă pe femeie ma tip serviatii nevole mare, apărut ca o um- bră de după perdamua pictată cu scene de un erotism demonetizat. „N-e aduci sus la eabinet, după orele de censulta- ue” Și apol, ea un ecou nestins al indignării „Auzi esio! întzs şi lese cine vrea! Citā naivitatele După plecarea atit de ofensatei peranane, curlozita- tea m-a impins câtre tipul serviabi. „Gum eine?“ s-a arătat acela uluit de întrebarea mea „Se pesta să nu cunoaşteţi pe directoarea acestul Centros In lomi altor comentarii, am preferat să inghit cu- vintele es pu le rostisem inainte și pe care le simţeam acum în git ea pe niste coroloaşe de hirtiea Lectir? agreabilă și tota! ineficientă. fu obligat să pecunoasră Juran Patra. Capabil? să-ți sugereze. even- tual. ettmatn) în eare s-a pradus crima. nicidecum să-ți re si vreur element concret Într-adevăr, un tip de detertiv eu teul avarte a trebuit să fie acest Niky Dorset Asa um te și ciudate au fost și cnfiţiile mortii sale T a aS Norde “imes ân a arnad y en im fost extrasa din re fa e À- e! era an matriter tasnifi aniei Mers : nizat, anarert, între rid är ers Hauā piravenine rca tomate și Ani nameri dife. mit der enreni nu a reiamat în Statul Georgia nid e Gi:niritie umană nsuiuridată, în arele zile. „EI bine Mr Turan cenchise Potra în linia de gin- dare a tastuii shu coleg: asta fiind situația. la-ţi bar- ea și date 4 găur=sti alsberenii Adzuaind apol și pro- priui sân punc! de vedere: das sumai după ce i-a! dat Gcal pe maia pârtitel“ pe] 5 Blarele furgon frigorifio se angajă cu viteză mode- rată pe a:itostradă. Traficul mai puțin intens la acea oră matinală ar fi permis o viteză mult mal mare, ceea ce era de altfel şi de dorit, distanța ce urma să fie par- cursă măsurind mai bine de o mie cinci sute de kilo- metri. Şoferul insă — un urlaş cu muşchii pierduţi sub grăstmi şı o faţă de boxer care s-a sprijinit mereu cu nasul de pumnii adversarului — ducea parcă în furgo- nul din spate intreaga sa lehamite despre lume. — Mac Damel Cine-i ăsta, domnule? Cum îşi por- mite? Cine-i dă dreptul? Cum adicâ? Fiecare potlogar din compania asta dă ordine cum vrea si cui vrea? Omul de lingă el. niment altu! decit Juran Potra, dovedea o ritdare ce preriitea să fie mai lungă ca dru- mul ce-l aveau de parcurs. Şoferul incepuse Cu directo- a gindire? Cità transpiraţie la pes- continuă cu renrerostanta relațiilor ca o omapreså! Se loveşte unul e garai, Gregory Donald (Te mai mie =) ei tură unn ca asta Greg! Tocmai mie si-mi pază ziare ca Ia emd de tractiune? Asa pre ai tu d pistone Gres? Aşa idiot voi davedi cind o så și le c e 131), că să urce iar la acest Mae Daine, un indi- vid nara a5» din serviciu! uri. — Ha.. Şi zici, băiete, că ăsta te-a repartizat cu mine? — Da. domnule Koestler! — Mama lul de seribalăul Dar cine-l dă lui drop- ta) să hotărască? Omul de alături tinu neapărat să-l. spună şoferu- bu „demnule“. Era un râspuns la impertinența pros- mască și primitiv-arogantă pe care acesta o dovedise de sem mm a “u a inceput de cînd nu-l mai scotea din „Lzietre. eu toa- te ră dilerența intre ei. extrem de evidentă la greuta- te, părea total neglijabilă la virstă, — Nu-i valabilă repartizareal E e simplă caci ma! O formalitate, pe care fac eu ceva. . Dacă n-ai trecut pe ta sindicatul nostru, te poți retrage de pe a- cum. bäiete' Acolo hotârăşte Trenek, lar noi luăm In considerare numai hutăririle lul. — Imi pare râu de încurcâtură, domnule Koestler. Nu mi-am tachipuit că la „Mercurial Servicea există un astfel de procedeu. Personal, credeam că abla după angajare şi după ce te inscrii în erganizaţie, vine sindi- eatul cu punctul său de vedere... — Rahat! Asta-i teorie, băiete. Gargară! Ce mah gargară nu ratat, dacă e să ţi-o spun pe șleau! Într-a easă normală, dac reusesti să-i sustragi chel- le. poți intra pe ușa din faţă, gindi omul de alături. La o casă căzută într-o rină. cum usa nu-l funcționează, trebuie si ai răbdare ca să dibuiești o intrare. Or, ăsta e căzut şi blecat pe toate părțile! Deoraradată — Imi pare rău, domnule Koestler! Îmi pare nespus de rău că mam stiut de la început cul să mă adresez. La intoarcere voi trece neapărat pe la domnul Trenek. — Tirziu! Ai ratat orice şansă! Alergind pe pista fără cronemetru. al lesit din concurs! Asta ţi-o spun eu, bălete . Apropo. cum ziceai că te cheamă? — Jefferson. Ted Jeferson — Jettersoni Unde naiba am mai auzit eu de numele ăsta? — Ati putut auzi orluude Este un nume frecvent. După cite se pare, a fost chiar și un președinte a! țării cu numele ăsta — Ascultă. bălete. Cu mine nu-ți merge! Numele ästa l-am fatilnit o singură dată la concursul de cocoși din Puerto, ŞI află de la mine că-l purta calirul unu- la dintre organizatori. Aeru) sondiționat din cabina eontortabilă scutea pe cel dot de eanicula zilei de afară. unde câldura și ga- zele eşapsta prinseră a tese deasupra autestrăzii apa- rent tremarătoare pinzeturi albăstril. în schimb, ind- untru matimua să se simtă e tensiune asumată resh proc de cei doi. tensiune pe care tăcerea prelungi- tă o făcea parcă perceptibilă olfactiv. Koestler trase furgonui intr-unul din locurile de refugiu Auicstrada „tinea“ poalele muntelui și peisa- jul reușea pericrmanța de a mai pâstra pe acolo sı ci te ceva naturai, mai puţin alterat de furia modernizări În dreaota autostrăzii, la o aruncătură de piatră, după O coborire peste grolotişuri, se vestea ici, COlO, printre piicurile de arini, albia unui riu. — baiete, ar fi cazul să aduci nişte apil se adresă şoferul insațitorului său, pe acelaşi ton imbibat de tru- în: Omul luă o găleată şi ecbori ciţiva metri, cind se auzi strigat. O a doua găleată îi sosi deasupra capului. — Hei! Crezi că asta nu-i tot pentru cirat apă? Sau ai uitat cumva cine mai purta nume ca al tàu? Şoferul era indiscutabil unul dintre acei indivizi ab- mutizaţi cme. simțind pe limbă gustul durității, o se- età tot aţa cum păianjenul secretă substanțe din care işi face piasa Dar poate că aseminarea cu păianjenul trebuie dusă şi mai departe. Poate că era numai e trăire fără alte intenții, ci, dimpotrivă, o probă pentru verificarea adversarului. Juran Potra auzi- se și citise multe despre „Sindicatul camionagiilor“, des- pre legâtunile şi afacerile acestuia cu „Confederația cri- mei“. Rabert Kennedy se remarcase ca jurist indeosebl in luciditatea cu care luptase impotriva unor șefi ai indicatului. celebri la vremea lor prin afacerile necu- rate ce le guvernau, și nu puţini sint cei ce mai cred eă asasinul candidatului la președinția țirii a avut mai mult decit simple relații cu unii e acesti indivizi. Cit despre unele legături ale liderilor acestui sin- dicat chiar eu F.B.I. au au lipsit anumite legende. Cum adică — se întrebaseră atunci oamenii cinstiți, obișnuiți să umble numai cu candela legii în mină: ciinele de vinătoare fraternizează cu lupul? Pentra cel inițiați însă în căile labirintice urmate de obicei de serviciile secrete, nimic nu provoacă mi- rare. În viziunea lor asupra lumii, dialectica şi cerela- Mije stabilite In virtutea legilor ei ocupă un loc atit de Important. înctt filozofii marziști abla dacă le-ar pu- tea fi ucenici. EI niciodată nu vor nega din capul lo- cului o informație care spune bunăoară că victima şi câlăul colaborează în secret pentru a ajunge la o exe- cute cit mai spectaculoasă, ei vor căuta argumentele de natură 45 facă posibilă o asemenea convergență de interese Oricum. maleficul sindicat intrase in ultimii ani In- tr-un con. al tăcerii şi lumea. obişnuită cu falsa ipo- teză că despe re nu se vorbeste nici nu există. îl tre- cuse. dupë cte se vede. prea repede intre asteptatele disparitii Grab piaubriacă iù adormirea constiintei ch- vios Cha jati, sindicatul oxistă și sint senini: dintre celje mi uatrabile desure imoticarea Mì in afaceri mur- das Pe and reveni Joflerson mu cele două găleți, Koest- s amusã. Citeva vonserve de amA și stele stistăat” in fata sa pe una thn tibe orfe, rurn Woesiir printre wueateie zor, baind imoriia mi toomai ga- de tenis. rerun si mt escal sini sent rio favi fee oentaenji şi A mm? koni tie can leseng ir site e găleată. expiră ol zu e rabe prtifinază har de satisfacția rămtârionsă ce «l cura sorina Juran Petra avu o clipă nefastà Dorinta de a-i prin- de nasul mnp, poros si negru, a t-l întoarce în gură şi a-l obliga e. și-l muste, era elt pe ce <â+ înfrineă vo- inta iş aduse însă aminte că înainte de „a sparge ais- bergul ru barca sa modestă, se aneajă să dea ocol pe toate pärtile® O putnare de picioare grase și asudate emană tm- prejur, tatelară Gindul eă efluviile el grețoase vor tāla evlesuiu! pofta da mincare fi făcu pe cel ajuns ua umil servitor să se amăgească inutil. Koestler ingurgita dez- lânțuit ca un bou ajuns la lezle după trei zile de ne- mincare şi se simțea pe banca de metal şi cu picioarele băgate în găleţile de apă ca un împărat oriental așezat pe tron. înainte de a rosti ceva decisiv pentru imperiul u celeasi raporturi se păstrară toată după-masa. Pre- misele de la care pornise Juran Potra erau deja nå- nuite. Om să tragi de limbă și să afli lucruri noi, care să constitaie apoi puncte de pornire pentru alte ipoteze, de la ui: asemenea individ? Prin vornportarmentuil său. namila ers o mostră greu de aplicat une cautorii. ar reprezent stivă probabil pentru felul zum se ginda si se actiona in sectoral e transporturi ale celor donà om- panii Acum nu mai avea me an dubiu @à intre retea ni Miky Darset si femural ars pe autostradă a fost a legamirā dirot Fapt teveniw pemu ei o convine suficienti sinyi, viabilă dea Tri sroptelete unor azerii. var aeath omvingere nereze runu? parers bină ta un punet, frå al duc var Je parte Cèei se ridiran cul putin trei intr Cui a avarimut in res turzonul? Ce persou disiru odst ou el, fira ca rinova sii le sesizeze tip Cum a hst posibil o un fuñeon Aptusit ru sheata asda cină ‘a neva rimàsite saleinate? Tatà intrebari 28 råmincan „n fata Iu! wa súbiile scoase din teacih și, deo camdati imite Diră si de promishinea unui riins In vrazul acestui defetim ajunse Ted Jefferson La ceasuri: serii. ind Koestler trase şi el la motelul Le- vis Wali - o elidire ouă, înconjurată de altele mal vechi, d. care și le subordona vizibil din punct de ve dere functional Koestier lăsa impresia că ajunsese intr-un loc fa miliar Ba chiar mai familiar decit s-ar fi cuvenit dupt felul zum in urma unel discuţii de două fraze cu tipul ce-l intimrună zimbitor în hol. se intoarse spre Ted Je- ferson si-i spose: — Din păcate, o singură cameră cu un singur pat este tot ea mai au liber. Aşa că va trebui să te culci în cabinăi Zimberu! răuticios fi curgea din colul buzelor ea o pastă vizibilă. „Ce efort inutil sii faci prostului rău, dnd singur şi-l face mai repede!“ fu butada de care-și aminti subit Juran Potra, privind grămada de ticăloşi din fața sa. Din dorința de a-l batjocori, namila ii area condiţii să râmină singur. lar un asemenea timp va trebui folosit. Nu-i era incă prea car ce se va întreprin- de, dar simtea că i se oferă, involuntar, e şansă. După cum nu era exclusă nici alternativa: nu cumva Koestler wrea cu orice prep să se descutorasească de el? Și dacă accastă comportare bestială a individului este armura In spatele căreia se ascund alte planuri mai subtile? — Nu-i nici o problemă, se arătă Jeflerson impăcat cu situația întru cu dumncavoastră să iau cina şi mă retrag îndată In restaurantul motelului se aflau numai citeva per- soane. Dosadă cit era de ocupat! După ce intră, Ted Jefferson se lovi uşor cu palma peste frunte. — Ce uituc sint! Vreau să mâninc şi torseta cu banii mi-am lăsat-o în bagajul din cabină. leşi atară ca să revină peste citeva minute. Se In- dreptă către masa lui Koestler şi, ajungind lingă el, 1 se aplecă la ureche: — In timp ce-mi 'scotoceam in geamantan, se apu- că Jefferson să-l povestească, un alt furgon opri lingă al nostru. „În sfirsit am ajuns“, vorbi un individ, cobo- rind. Abia aştept să mâninc un biʻtee și să beau o be- rel“ „Pe dracu!, zice cel ce se afla la volan. Nu ved ici?“ „Cum? Asta ar putea să fie fur- „Binenteles! Uite-i semnuli= „Fir- ar...“ Vă rog să mă scuzați că nu îndrăznesc să repet ce mi-a fost dat să aud din gura ăluia de era jos, Das după ce-a zis ce-a zis, şi care lucruri nu se pot spuna, s-a urcat repede în cabină și duși au fost... — Cu ee maşină erau?! — Cu un furgon ca al nostru sau asemănător. — Ce număr avea? Cum arăta? — Pál, nu ştiu exact. Și mu ştiu pentru că auzin- a-i m-am tupilat aşa de tare că almic nu mai puteam vedea... — Catolicismul, baptisinul și iehovismul mäst de maţă! Deci n-ai avut curiozitatea să ved cine-mi poar- ta simbetele?! + da, insă frica. — Să te ia naiba! Ted Jeferson primi insulta cu o mutră spăsită, de om nevinovat şi neputincios. Nu mal avu nici corajul să rè- mină la cină. Rugă bucătarul să-i pregătească un ham- burger şi cu el in mină, ieşi grăbit 6 Ajuns în cabină, Juran Potra își luā sacul săv de pro- vizii. Scoase din el conserva pe care scria „Cal de mare în suc de tomate“ și-i desfăcu fundul dubiu. Luă micul aparat de recepție și-i legă „firul de păr visător“ Ja vesta- antenă ce-o purta la vedere, peste cămaşa cu guler spe- dal. Era curios dacă i-a reușit fixarea „acului de gămă- lie" în manșeta caschetel ce-o purta Koestler. Abia cind răzbătu pină la el fondul sonor al mişcărilor şi discuţiilor din sala restaurantului se linişti şi începu să rupă cu poftă de lup din hamburger-ul curapărat: Pe fondul sonor se decupară distinct citiva pa. — Esti tot mal apetisantă, Ellen. Al naibii să fiu eu chiar acuma de nu-i aṣa! — Ia mina de acolo, Koestleri Uite, dacă ţii neapâ- rat să-ți bagi degetele undeva, tocmai ţi-am pus farfuria la faţă. N-ai decit să renunţi la furculiţă! — Nu (A mofturoasă, Ellen, ştii prea bine că-mi placi. Pe cinstea mea că, venind incoace şi gindidu-mă la tine, era să lovesc de citeva ori volanul... Risul său suna spart, găunos, Trecut prin filtre acus tce succesive, ar râmine un fel de grohăit doar aluziv amenes. Dinir-o mostră ca asta -— zimbi Juran Potra — Steward Mill, psihanalistul profilat pe „decriptarea stă- rilor bio-psihice din manifestări spontane" ar scoate infor- maţii pentru o conferinţă de două ore. Prin animalismul său, acest Koestler l-ar incita desigur pe bătrinul şef de laborator de la Antimaf, oferindu-i un cimp de cercetare cu toate seminţele caracterului încolțite şi răsărite. — Dacă vrei neapărat să ţi-o spun, află că n-aş mai impărți e noapte patul cu tine, chiar de ţi-ai pune la bătaie ciștigul pe-o lună şi ţi-ai lăsa în prealabil labele nespălate pe vasa scărilor. — Te crezi tare, Ellen! exclamă Koestler, slobozină pe urma cuvintelor sale acelaşi val de ris găunos. Te crezi foarte puternică! Uiţi prea uşor că ai faţă de mine anumite obligații — Nimic nu-ţi datorez, Koestler! ripostă cu ferml- tate, femeia. M-am culcat odată cu tine si gata! Înţelege că nu esti genul meu... Nu pot! — Da? Nu-mi datorezi chiar nimic? Uiţi prea uşor că Joc Lamax e fratele tău! — Și sej eu asta? Crezi că lui Joe îi este frică de unui ca tine? — Unul ca mine stie cite ceva... Rise ursi. Unul ca mine, care face sâptăminal ruta asta ponte veden si auz multe Ponte vorhi sau poate ticea. fetiţa! De- pinde — Canaliet tepi, Ellen. Mar bine zis. sticlà de vin roşu... Ti: dosti — Te-nyh, Koestler! E timp suficient nu să mă răz- gindesc eu, ei să enboare Joe. Asenttă, Ellen Se auzirà pasii femeii indepărtindu-se, apoi un scirțiit şi alți pasi. grei, apăsați. păstrindu-și acceaşi Intensitate. — Asta numeşti tu ospitalitate, Thaxter? — Nu înțeleg, Koestler, ce vrei să spui? — Că permiţi unora din personalul tău să-și bată oc de musafiri, asta vreau să spun. — Te referi la cineva anume, Koestler? um vai servi cina şi ip suficient, cred eu, — La Ellen Lamax, de exemplu. La ştorfița asta ce vrea să ia de la ur bărbat cu zece miini şi să-i dea cu una. — lartă-mă, Koestler, dar sint anumite chestiuni în care prefer să nu mă bag. De altfel, am mai spus-o şi în alte împrejurări, disereţia face parte din meseria mea; discreţia și imparțialitatea. — Fie! Dacă-i pe-așa, am şi eu dreptul de-a mă apăra și te anunț că nu voi plăti un cent pentru strică- ciuni. N-are decit să coboare Joe Lamax și-o să-l bat de toţi pereţii ăştia! — Joe Lamax?! Eşti nostim, Koestler, pe cinstea mea ţi-o spun! Tipul n-a dat pe aici de-o săptămină. — E sus! — Ce maiba, Koestler, nu mā cunosti? Uiți că mā ocup persenal de reristru? Nu ţi-am spus cind ai sosit că mntclul e aproaie gol? Cum crezi că s-ar putea afla Lamax aiei, fără ştirea mea? — Asadar, ştorfita de soră-sa minte! — Nem văzut, n-am auzit, nu mă bag — Să nu mai indrăznească să-mi tasi în cale ticăloa- sa. c-o inu du păr! O demontez! O fac bucăţele!... Se auziri din nou aceiași pasi grei, apisați, incheiaţi cu un scirtii: după toate probaiitățile, ele scaunului tras pe gresi. Tlrimă un martătit primitiv, din cind în cind între-uint re un silgiit nudurns şi mici gerete esa- pate din qiileiui prea plin Frau semnele “sonore ale faptului că odată eu mincarea și băutura, Keestler ingar- gita si amzrăcinn:a esecului sentimental Juran Potra se lsi initial cuprins de o satisfacţie rău tăcioasă și chiar zimbi. Apoi, ual dintre acele simturi obscure, ce dau în r>zlitite sarea și piperul meseriei de detectiv pentru le posedă. trase alarma. Situația creată ar trebui folosită! Existau toate premisele unei diversiuni. bomba cra practic amorsată, răminea doar să se aprindă fitilul ... Desfăcu micul geamantan și din trusa de bârbierit culese citeva obiecte ciudate, care tratate cu spray ade- ziv şi aplicate pe față primiră Identitate: mustăţi, barbă, Hncene suplimentare, o tăietură, la rădăcina nasului Wo mic arsurā pe timpla stingă. Intor pe dos, panta- lonii se fäcurā ni noi şi e altă c tat cu un singur jet dintr-un spray minus” irmas $i răzvriuit livid confecjionat astel nu se Traversi agule curtea motelului, parcă se mil gindea dacă e cazul să-și inircrupă aici cfiluoria, sau s-o continue Nici cind ajunse în hol, nu părea mai Hotărit. Ezita vizibi d in spatele unui paravan un telefon public, se indreptà spre cl, unde zăbovi mai bine de două minute. Cind jesi de acolo era nemultumit. Să fe de vină discuția avuiă, sau faptul cît tocmai se stinse becul din acel colţ şi telelonul rămase ascuns în semiintuneric? Ai fi zis că individul era gata să reclame defecțiunea, dar constată că nimeni altcineva nu se afla în ace) moment în hol, lar peste alte două minute, cind unul din ai casei trecu fără să sesizeze măcar că după paravunul cu telefon lipsea lumina, individul renunță la intenţia sa şi se calin brusc. Intră, în sfirşit, în sala restaurantului. Aruncă o pri- virc-blitz peste mese şi se duse la bar. — Un suc de ananas! Barmanul voi să întimpine cererea noului său client cu o mutră disprețuioare. Expresia acestuia era însă atit de severă. că-i pieri subit cheful de zeflemea și-i prepară sucul cu toată priceperea de carc era în stare. Străinul sorbi de citeva ori şi, aşezat pe scaunul înalt. se răsuci către salā, Nimeni nu-i sesizase în mod deosebit Prezența şi. cu exceptia barmanului probabil, nu-i acorda vreo atenţie. Pe la mese, minute in șir, se plimbau şi serveau două femei gi un bărbat. De Koestler se ocupa acum cea care. cu siguranță, nu se numea Filen Lamar. — Pata de colo nu este Ellen Lamax? întrebă străi- nul pentru mai multă siguranţă, arātind spre femela ce servea la o alti mină — Fa este, confirmà barmanul. — N-am văzut-o de ani de zile şi nu mai eram chiar ngur — S-a ingrășat puțin şi și-a schimbat coafura. Parul ista oxigenat m-a incurcat și pe mine cind am văzut-o aşa prima dată Femeia eu pâr oxigenat privi dintr-o dată spre oe dai, pe cind cealaltă isi vedea pe mal dcparte de treabă — Şi să mai zică cineva că nu există telepatie! ob- servă străinul şi-i trase complice cu ochiul. barmanului. Apoi, i se adresă oarecum familiar. Dă-mi și un whisky mic, poate ticălosul meu de stomac se va arăta astăzi mal tolerant. Bău, se strimbă puțin și porni spre iesire, Din hol se întoarse iarăși, pentru o clipă doar. cit să transmită ospătarului de lingă ușă: — Cineva cu numele de Koestler este chemat ta tele- tonul publie din hol, de un domn cu numele Trenek. Nu trecu mult și se auzi mersul greoi al namilei care, dind cu nasul de semiintuneric, prinse a bodogăni. Ajunse totuși la telefon. luă receptorul ce-l astepta ridicat din furcă şi aşezat pe tăblia de alături — Am onoarea, domnule Trenck, eu sint, Koestleri — Deci dumneata esti cel care santajezi femeile și ai tot telul de vedenii pe autostradii?! Glasul veni din spatele său și odată cu el. Koestler simţi un obicet dur. bine proptit în zona rinichilor. Rā- mase ne:niscat. cu receptorul ințepenit la ureche. -acu' varsă repede tot ce știi despre intimplarea de pe autostradă! — Nu ştiu nimic! N-am văzut, n-am auzit. nu mă bagl. In prostia sa, Koestler repetă aidoma fermula rețl- nută in aceeași seară de la Thaxter. Nu realiza că de fapt ultima negație le golea de credibilitate pe celelalte. — Ei bine, domnule Koestler. lucrurile stau mai sim- plu decit crezi dumneata. Din acest moment am pus declanşatorul automat al trägaciului. Meritul acesti ventții este că te anunţă cind începe numărătoarea inver- să. Dacă-ţi aduci aminte și spui adevărul. se opreşte dato= rità biocurenţilor emanaţi de sinceritatea mărturisirii. Dacă nu, al toate șansele să-ți amintesti pe lumea cea- altă Abia acum sesiza „luran Potra că sunetele emise de ju- cărla tehnirtanulut Peter Wolf și dată citorva detectivi în „probă tehnolorică”" aveau ceva în cle nu numai stra- ntu — efect pe care se și conta de altfel. ci și în stare să sugereze sadism și ironie. area suportabile 27 Gânsprezece ... paisprezece... treisprezece... dol- — N-am văzut decit o umbră lingă furgonul în flä- ari... — Unsprezece ... zece . . . nouă... — O umbră în care l-am recunoscut pe Joe Lamax. — La cine ai mai spus asta? — La nime: — Nic lui Trenck? — Nid — Opt... sapte... şase... dnd... patru... te. — Jur că n-am spus la nimeni! Iar lui Trenek cum era să-l spun cind ştiam că sint atit de apropiați... O lovitură, a cărei artă era egalată numai de sa- dica plăcere cu care fu aplicată, puse capăt originalului interogatoriu. Fluenţa căderii. o veritabilă curgere în sine a trupului masiv și diform, proba inconștiența lui Koest- ler Juran Potra se mulțumi să-si culeagă Be“ din pălăria acestuia, inainte de-a oarecare mustrare de conştiinţă fl însoţi totuși citiva pași, ca un biziit de muscă ncastimpărată: „Satisfacţia răz- bunării e începutul sfirşitului pentru un detectiv. stimate doma Dec. atenției» 7 O nouă zi debută furtunos, nu insă in afara celor prevăzute de Juran Potra. Koestler apåru cu intirziere fată de timpul obişnuit, majoritatea şoferilor preferind ore mai matinale pentru pornire, cind răcoarea și traficul relativ redus D ajută la drum. Era furios ca o sălbâti- ciune seâpată din cușcă şi se năpusti asupra lui Ted Jefferson cu vorbe de ocară. injurii și amenințări, fără a socoti omas să-și prertarmm măca» motivele nemul- ri, apei SIP CR PE conp amas Ted nea II calm, mă văd obligat să pun punct colaborării noastre. mi voi rezerva dreptul să informez pe larg, acolo unde se cuvine, asupra felului în care am fost tratat Pină Koestler să se dumirească, așa-zisul Ted Jeferson era jos, împreună cu modestele sale bagaje Namila se rezumă să mai tragă o lungă injurătură ce incepea cu catolicismul, baptismul, tehovismul şi ale secte religioase cu nume neclare, din cauza ambalării motorului, ca apoi să iasă imediat din parcare şi să se piardă în traficul au- tostrăzii Previziunile lui Juran Potra aveau să se doveaeuscă, teruşi. mal mult o dorință decit o realitate. Încrezitor, deocamdata, în ele. se felicità pentru firescul despărțirii de Koestler şi intră în motel. hotărit să facă ravarii în re- sursele alimentare ale restaurantului — Un whisky, ceru el, frecindu-și miinile de nerăb- dare Un whisky. suncă. onă crenvurstl cafea. înthe- tată şi bere Abia după ce raspunse conştiincios trimbițelor biții, se întoarse cu gindul la cele lumești, In rindul căra, desigur. în prim plan se situau motivele rămninerii la mo telul Levis Wall. Va trebui să găsească un prilej care:are de-a se întilni cu Ellen Lamax, apoi un alt prie — neapărat plauzibil — ca în discuţia cu ea să-l evoce pe fratele său. Joe Cu puțină şansă va descoperi astfel unde se găseşte individul — singura călăuză. deocamdată. pre aisbergul” lui Niky Dorset lăsat lui mostenire. undeva, într-o mare necunoscută — Fip amabilă. domnişoară, spuneți-mi cum aş prtea schimba citeva vorbe cu Ellen Lamax? În timp ce-i vorbea ospătarei, una nouă. semn ci la restaurantul motelului se lucra pe schimburi, Işi riea cafeaua cu îngheţată. — obicei vechi și irăznit, dar care-i ajuta să fie absolut firesc, natural — Domnișoara Ellen nu mai lucrează aici. — Nu inteleg... Aseară servea chiar la aceste ne- l — E adevărat. Dar azi-noapte a primit un telefon. Ceva. se pare, foarte grav, un deces în familie. — E o veste tristă! Cu atit mai mult vreau s-o văd, intre familiile noastre fiind o legătură... — A plecat, domnule. Şi-a incheiat conturile cu dom- nul Thaxter şi a plecat imediat. Avea, din cite am înțeles eu, rezervat un bilet de avion pentru Las Vegas — Domnişoară Juran Potra deveni palid. Vestea ce- primise I afecta con-vinător. Nu făcea un efort pentru asta. Mih- nirea sa era veritabilă. doar sensul ce-l dădea acestei mihniri în fats femeii era (als. — Ştiţi cumva cine a decedat în familia lut Ellen? — Da. Fratele el. De aia am rămas şi nol, vă mår- turisese sincer, foarte, foarte mişcați. ÎI cunosteam atit de bine — Cum? A murit Joe? Dumnezeule... Nu-i adevârati E o veste eronată... O manevră! Joe este un băiat minu- nat. dar mai are și niste dușmani. Joe nu cred eu că-i tipul care să moară Doar dacă n-a suferit vreun acci- dent — Nu N-a fost accident A murit pur şi simplu în camera hotelului în care locuia. Asa i s-a comunicat şi Ellen era distrusă... Lucrurile luau o întorsătură cu totul neașteptată. Dacă se petrecuseră aievea, ele constituiau ceea ce se putea numi „nodul capricios al evenimentelor” sau „hemora- gia coincidențelor” Dar atunci cind destinul pare a-și face de cap. o verificare este absolut necesară. — Domnul Thaxter este aici? întrebă Potra. hotărit să scutare nitel firele încurcate. Aş dori fie să mă eon- duceti pini Ia dinsul. fie s4 invitaţi aici Fata 1 privi zu ochi mari. uşar contrariată. Indivl- dul schimbase tonul într-un fel cu tetul neașteptat De aceea, pratabil. nu fâcu nici una. nici alta. din ce ' se ceruse Se multumi doac cu lămurirea — f eăsiti la primul nivel. pe stinga, scrie pe usi Thaxter rămase. la rindul său. surprins Recunescu în tipul ce-i pătrunse dezinvolt în birou — asta | se pu- tea citi indiscutabil pe faţă — pe cel care. cu o seară înainte. îl însoţi plnă în hol r Koestler 3 Postra atacă direct: — Spuneți-mi, domnule Thaxter, dunmcavoastră vå conduceti in statul âsta după legi speciale? — Fiu mai explicit, dacă se poate, înzăimă emal, ridicindu-se din scaun. — Nu este cazul. Ştiţi prea bine la ce mă refer. În plus, aveți datoria să cunoaşteţi şi obligaţiile imotelului faţă de cetăţeni. nu numi metodele prin care să le iuaii acestora dolarii -- Domnule! -. — Ted. Ted Jefferson... Un nume pe care aţi re- fuzat aseară să-l trecuţi în registru, deşi regulamentul spune clar: proprietarul se obligă să pună la dispoziha cetățenilor ce îndeplinesc normele juridice şi etice de călătorie, toate locurile disponibile. indiferent de rasa sexul şi starea lor de sănătate... — E adevărat Das vă întreb: mi-aţi solicitat dum- neavoastră direct vreun loc de cazare? Thaxter afişa o impertinenţă ce nu putea fi anihilată decit de o altă impestinență şi mai mare. Se Inṣelae asupra lui. Tipologia sugerată de: „N-am văzut, a-am a zit, nu mă bag...“ era adecvată doar pentru una din fețele acestui personaj. Acum însă intră singur la bi- taie. fără să fie pregăti. Omul, iată, este gata să-i ridå în nas. Ei, aici așa! Juran Potra izbucni intr-un ri: ze- fiemitor şi aruncă interlocutorului priviri tăioase. — Nu, záu, domnule Thaxter? Va credeţi atit de intal- mi voie să vă domolesc niţel entuziasmul. Am aici — Juran Potra scoase un mie portefeuille — dow 1ucruri interesante: declarația prin care Koestler susține că atunci cind v-a solicitat o cameră pentru mine afi refuzat... — E o minciună! Şi-n fond. mă doare undeva te toată chestia asta. Amenda pentru asemenea nereguli ese echivalentă cu o sticlă de whiskyl — Bineinteles, domnule Thaxter. importantă nu ese amenda, d reputația. Dar tocmai pento câ nisi reputatia mu vă interescază, am să vă spun în ce constă și ul doilea lucru din acest portefeuille: este vorba de actul ce dovedeşte că eu urma să ridic de la Ellen Lamar nipe cecuri frumuşele în valoare de circa un milon Asen am fost indepârtat din acest motel, far în această dimi- neață nu mai este aici persoana cu obligaţii imense faţă de fisc. Or, cine pune piedici executoriloe devine culpa- bil pentru actul de evaziune... Reuşise? Pe fața lui Thaxter surisul se termină într-un rictus. Omului de afaceri din țara abundenței aminteşte de orice. numai de inspectorii fiscului, nu. Normal ar @ ca regula să se confirme. — N-am nici un amestec în plecarea ei. ŞI asta e pot dovedi oricind. De altfel, cauza reiese clar dintr-un articol de ziar ce şi l-a uitat în garsonieră. — Pot să-l văd şi eu? — Mā rog... Fiind vorba de fise... Thaxter scoloci prin sertarul biroului. de unde scoase o jumătate de pagină de ziar. Fra din New-West şi cu- tire subliniată cu a fost desre K în urmă eu o siptămină. în- tr-una dm camerele hotelului Princepton din Las Vems. Tste varba de un carecare Joe Lamax. camiona- giu ta „Mercurial Service“ Atlanta, care se găsea aici în scopul pazticipării la o reuniune sindicală. — Pot să o iau? — Nu-mi apartine si ceci nu mă bag. — Prea bine. O iau ca probă pentru o eventuală cep- cetare. Sriuţi că doamna Eilen Lamax îndeplinea și funo- tia de easier al Snpiat ele Terihanului“? — Habar n-aveam estul de réi, domnule Thaxter. Avind-o salaria- tă, mbna să stiti. Există acolo rubrica „Alte venituri, Pentru că. int. în pletat ecs iturile socie= sr. sustrări dar uitind sistematic: să le depună — O priveste. domnule .. Eu n-am nici un amestee în toată ciorba. N-am completat rubrica — dracu s-o iai pentru asta răspund! În rest. n-am auzit, n-am văzut. nu mă bag. Omul revenea, se pare, la condiţia sa ebișnuită: aceea de găinar mărunt. ŞI abia de două, trel minute încercase un salt în a îi categorie! Curios, şi tocmai de aceea.. omenesc. — Oricum, veţi primi o somaţie din partea serviciului nostru juridic. Sint aici prea multe cusături cu aţă albă. Sint aic răspunderi ce vor trebui asumate ... Juran Pewa termină povestea intenţionat în coadă de peşte. Asta nu-l ajuta insă decit. cel mult, să treacă de la o enigmă la mai multe enigme. validind astfel, încă o dată, unul din postulatele dispârutului său prieten; Armand Bizonian. Căcl. intr-adevâr, necunoscutul se de- punea în jurul întregii afaceri ca un nămol viscos, fā- cindu-i mișcarea tot mai nesigură şi anevoioasă. Cind a insistat sii fie trimis cu Koestler și nu cu altcineva, avuse intuiţia că va descoperi ceva. E adevărat că ceva a des- coperit. dar nu din faptele lui Koestier. ci din informa- tiile deduse din discuţiile sale. În continuare însă, totul i-a fost potrivnic şi generator de alte necunoscute. De ce a fost ucis Lamax? Ştia Ellen de moartea fratelui ci înainte. sau aflase doar în acea noapte? Felul în carc aceasta primise vestea era relatat în ipostaze total con- tradictorii. Ospătara vorbise de un telefon, Thaxter su- gerase drept sursă ziarul aflat în camera ei. Şi-apoi, în cotro plecase Ellen. rupind-o definitiv cu motelul Levis Wall? Spre Las Vegas? Ziarul în care apăruse ştirea cu- prindea şi unele relatări ce-l derutau. Căci numărul res- pectiv fusese editat de cinci zile şi se referea la decesul petrecut în cealaltă săptămină Ca să revin:i la Atlarita, Juran Potra luă o maşină de ocazie. Descoperi cu plăcere că familia care oprise la semnul său il pofti într-un Mercury 79. pe bancheta din spate, fără a-l întreba altceva decit pinii unde voia să ajungă. Şi cu asta uitase de el. continuindu-si discutia cu argumente pro și contra, dintre cele mai pertinente însă. despre existenţa sau nonexistenta civilizațiilor ex- traterestre. ÎI ascultă o vreme, ca pe urmă să-și focalizeze gindul exclusiv asupra cazului ce-l frăminta obsesiv. Totusi, la un moment dat, îi atrase atenția tonul mai ridicat al fe= meii. — Nu, categoric nu. Ràmin la părerea că sarcina şti- intei terestre este să ateste sau să infirme existența altor Sagor printre manogi kid civilizaţii şi nicidecum să stabile: sujerioritatea s: ferioritatea unei ipotetice civilizații, in raport cu a poas- trà. Şi asta pentru simplul fapt că, dacă știința terest: | tinteste La așa ceva, se anulează pe sine ca ştiinţă. — E un verdict dur, lipsi de nuunţările in care de ebicei excelezi, draga mea. — Dintr-un mətiv absolut esplicubil. Ce aş partea guana? Ca să judeci un sistem de civilizaţie diferit de al nostru, ar vebui să ai propriul ti cud. Apticindu-i cv. dul nastru, am judeca-o striznb şi ne am submina carx teru) ştiinţific al propriei ndasire gindiri. Nai spunem, bainăcari, că regnul animal este superior celui vegetal Reamoaştem totuşi că frunza este un laborator complex al fotosintezei. la închipuicți că intr-un ali cvlţ ul Uni- versului (reține, te rog, ce prostie si spui despre U vera că are colțuri). închipuieți, totuşi. că avolo, pe te- melia procesului de fotosintezi s-a crest o civilizaţie a regnului vegetal. Ce te faci cu ruințările rind eseni sistemului este altul?! Cuvintele Temeii aveau sù) preocupe pe Juran Potru toată cālāteria. Ele sugerau, intr-un ie), şi explicația in- frângerilor suks, puzte chiar a relur suiczine de Niky Dor- set. întreaga afacere s-ar putea si aibi un vod al ei, © Cheje fără de care nai cum si lho explici gi, cu atit Dwi puțin, sc rezolvi Ajuns in Atlanta, intră m legatura cu poliția aero: portutui. Descopari astie? vă pe rimele de Ellen Lamax fusese retin un L Las Vegas. ba nici pentu Taipei, Taiwan. Disperat de triunifui cu care Laten pasti pe joc, Ju Fan Potra s-i dus direct ii ur biro Antirnut în incă suriante și la trei ore di As inui Vrea o purta catie Peir u zi a revenit. Olijerul ĉe serviciu avea dej e alt variantă a aretuiaṣi cinici, inregisurata (daar cu 4 puţin timp iuzinte. După prirna strotă, Jurar, Potra re nanții sa mai asculte restul i. Nu avu nevoie nici de labcralor pentru decriptare. În schimb, se dum La cel mai ewyant bote! al orsarui unde inchirie un La apartament și achită anticipat costul unui regim privile- giat pentru saună, piscină şi sala destinată antrcnamen- telor de arte marțiale. Emily Dox acceptase invitația. dap impuse drept clauză asigurarea condițiilor necesare con: tinuării programului de pregătire specială, inceput la New York. 8 Prime dintre cele cinsi zile petrecute cu Emily Dom a avut o istorie ce se putea rezuma exclusiv intr-un sin- gur cuvint: dragoste. Cine a zis că adevărata dragoste nu se gindeşte, numal se doreşte şi se face, nu a fost chlar un oarecare lipsit de experienţă. Juran Potra a incercat în citeva rinduri să intiripe mici conversații, dar de fiecare dată Emily Dox le-a evi- tat prin cuvinte eschivante, dacă nu, pecetluindu-i de-a dreptul gura cu săruturi discrete şi tandre. Tăcerea lor a devenit astfel un altar «l iubirii, în care cuvintele nu-şi mai aveau loc, Abia u ua zi, întoarsă parcă dintr-o lume edenică, Emily Dox acceptă discuţiile. Ba, le chiaz provoci direct, în stilul ci operativ, rar intilnit la o fæ- meie, și cu totul xepțional la una frumoasă ca ea, această categorie avind de obicei inclinații greu de cori-. jat spre conversaţia de-o efervescenţă uşor gratuită. — Cazul täu, iubitule, seamănă cu un lanţ alcătuit din verigi de mărimi diferite. Voind să-l rupi. ai Incer- cal cu verigile cele mai subțiri. Se pare însă că nu aces- tea sint şi cele mal slabe — Există intotdeauna riscul de-a te lăsa ademenit de aparențe. E o boală generală, deși mulți n-o recunosc. La asta s-ar mai adăuga un mie artificio: eu am căutat, pe baza împrejurărilor morţii lui Niky Dorset. Furgo nul incendiat şi carbonizat in acea zenă m-a condus ine- vitabil la „Mercurial Service®. Aici, plerderile financiare galopante înregistrate la automatele stradale erau un semnal de alarmă pe care eu l-am interpretat din punc- tul meu de vedere. Cind „m-am lăsat descoperit“ de Gregory Hull, cunoșteam deja și situaţia dezastruoasă în care se afla „Comercial Service“ și frămintările existente la „Automatic Corporation“. Cu puţin teatru, am reușit să intru, mi-am zis eu, în labirintul afacerii, fårā să atrag I-am ales ca îndrumător in drumul meu de iniţiere ca viitor şofer angajat, pe Koestler. Antece- dentele îl recomandau ca pe un posibil implicat. Graţie orgoliilor sale de mascul dornic să se culce cu Ellen La- max, indiferent de mijloacele de convingere folosite, am auzit de fratele acesteia — cheia autentică pentru ușa ce trebuia s-o deschid. Descopăr insă că Joe Lamax e mort, iar sorâ-sa, în loc să-l plingă, aşa cum i-ar fi stat bine, pleacă taman la Taipei. Vorba aia: zi-l femeie și te aṣ- teaptă la orice! — Despre morţi, numai bine! Credeam cà ţii puţin la proverbul ăsta, mai ales că aparţine strămoșitor tăi lù- tini, de care vorbeşti cu atita mindrie anacronică! Juran Potra întoarse spre iubita sa nişte priviri de- ratate. Emily Dox le intimpiră cu o indiferență mimată perfect. Era forma ei preferată de a-şi vinde secretele. Cu cât acestea erau mai importante, cu atit prefiitoria în care erau ambalate era mai mare. — Doar n-ai să-mi spui acum că și Ellen Lamax și-a urmat fratele?! veni Potra in intimpinarea noutății sau, mal exact, a precizării ei. — Excelentă formularea „şi-a urmat“, cochetă Emily, cu termenii, pentru a atrage iarăși atenția asupra amba- lajului Cum veșnicia n-are spaţii definite, cu atit mai puțin granițe și distanțe, a spune că cineva care moare la Taipei urmează pe cineva care moare la Las Vegas, mi se pare a formula ingenios o relaţie de rudenie transcen- dentală... — Ştii amânunte? — Nu. Înainte de-a veni încoace, am trecut pe la bi- zoul central de informaţii al Antimafului. Voiam să iau „pulsul planetei+ — cum le place celor de acolo să li se vorbească despre rolul lor. Aveţi vreo noutate din Geor- gia? i-am iscodit eu pe băleți. Direct din Georgia, nu, mi-au zis ei Dar despre cineva plecată de acolo, da. Aşa am descoperit că „Floarea de Vişin“ tocmai le ceruse in- formații despre cetățeana americană Ellen Lamax, ucisă la Taipei în împrejurări neelucidate incă. — Se lasă ceața peste tot, iubito. iâr pe mine — tre- bule s-o spun fără plăcere — destinul mă obligă să-mi fie dor de Orientul Indepăriat... — Să inţeleg că pentru mine rămine alternativa Las Vegas?! Juran Potra avu o clipă senzaţia că se simte inăbușit în privirea ei verde, ca intr-o plasă duios maliţioasă de păianjen. Această femeie este iubita lui! Şi totuşi, apar mereu clipe cind nutrește pentru ea o dragoste îmbibată de teamă şi ciudată neliniște. Dacă în iubire este impe- tuoasă, și el ştie prea bine acest lucru, in viața exirasen- timentulă, inteligenţa percutantă fare din ea un om cu adevărat de temut. — Faci tu pentru mine una cu asta? Era o intrebare ce ocolea alte întrebări. De ce anume acolo? A aflat sau vrea să afle alte lucruri legate de im- prejurările morţii lui Joe Lamax? A depistat vreo des- Chidere către tilcul afacerii pe filiera de vest? Dar pre- fera să-i respecte noua ei înclinație spre enigmatic. În schimb, nu ezită să o prindă iarăşi cu patimă în capcana braţelor sale puternice. 9 Lucru hotărit, Juran Potra făcea parte dintre oame- mii capabili să miroase geografie. Citise despre unii fer- mieri că adulmecind pămintul proaspăt întors în brazdă, sint în stare să-l stabilească alcătuirea chimică şi pute- rea de producţie. El nu avea nimic cu această categorie. Calitățile sale olfactive percepeau distinct anumite părți ale pămintului, cum globul terestru ar fi fost o vietate 37 cu mai multe capete, fiecare cup avind un miros specl= fic. Aceeași senzuţie olfactivă îl încercă îndată ce ateriză la Taipei. Parcă întreaga insulă era un animal leșit în zorii zilei din mare și vintul îi răspindea mirosul de sare și alge. Luă un taxi şi, după patruzeci de minute, cobori in- tr-unul din cartierele naufragiate într-o verdeață râzvră- tită. Aşteptă să plece tiixiu! şi mal striibătu pe jos „dis tanța de siguranță“. Revăzu mica vilă cu sentimentul tonic al regăsi Transmise prin sonerie în sistemul Merse cuvintul nişte“ şi poarta se deschise. Intră. Ușa e giisi deschisă, dar persoana dinăuntru. deşi sesiză intrarea lul, își văzu mai departe de treabă Ce mal, ăsta era nesuferitul său prieten Gon Fe, care întrunea trăsăturile fizice, spiritua- le şi morale de natură să alcătulască tipul uman sinteză pentru Orientul Îndepiirtat. Coreean prin păriaț şi crescut intre chinezii din Talwan pină la sfi tescenței. format apoi ca luptător într-un centru japonez de lingă Yokohoma, el devenise — cum singur recunoș- tea uneori — depozit al reziduurilor specifice Asiei de sud-est. Ciţiva ani petrecuți în Europa ca angajat al In- terpol-ului n-au făcut decit să-l distileze şi mai mult comportamentul oriental Juran Potra se uită la ceas. Un gest cu semnificaţii doar pentru sine. Gon Ie exersa conştiincios completul pregătirii sale fizice matinale şi nimeni şi nimic mu-l pu- tea sustrage de la un asemenea tabiet. Așteptă pină cind, citeva inspirații abrupte şi expirații lungi. amintind vintul agăţat în cercevelele ferestrelor. anunțară finalul, — Tartă-mă. prietene, dar se pare că n-am reţinut cu precizie ora la care mi-ai dat privilegiul să m:i primeşti, spuse Potra malitios, privindu-şi incă o dată ceasul. — Dimpotrivă, prietene, dimpotrivă. l-o intoarse Gon Fe cu o mutră solemnă La orele 8 ai intrat in grădina mea. Deci te-am primit la ora stabilită Că n-am discutat impreună decît la A şi 10 minute. asta e cu totul alt- ceva. ; bia acum zimbi Sau. mai bine spus, faţa sa lată, cu nasul turtit şi ochii oblici. Işi asumă riscul zimbetulul. — Începem cu ritualul ce:dului sau cu discuția? Cu o discuție la un ceai ser ez, fu de pårere Juran Potra. beste citeva minute, in faţa cestilor din care se ridi- cau firiyoure de abur înmiresmate, Gon Fe intra cu vorbe ite in miezul problemei, — Femeia care te interescăzii, Ellen Lamar, a fost wdsà la mai puțin de o oră dupi ce a sosit la Taipei. — De ce atita grabă Voia probabil să strie regula jocului. 1 s-a înscenat vreun accident. 3 măcar. A fost pur şi simplu împuşcată Im- in taxiul ce o ducea spre oraș de la it dup zituatul Japo- - Speta aribil! Stil tipic american! Există vreo Una ar sugera-o chiar stilul ame- icun pe care l-ai sesizat. Intr-un limbaj ahiziv, asta s-ar în arealul nostru, intă, enpa ca inițial ntre cele două pòrti, pentru pe un teren nern A fi fost o conlucrare -= 0. să mu re aştepţi la cine stie ce. Am ajuns doar si forniul:im presupuneri. Aici s-a intiințat de citeva luni Ā ciud: rect de „Marea Frățiee. Se . Iniţiatorii el vor cu tot şei explicit. După afirmațiile lor i propun să ridice artele maride la anul de religie universala, superioară tuturor velorlane rejigii pe sai vi, dusă viața continuie coar rășazul precătirii „uurte, lupta este supro “mă in care se poate Mester meita Decgitire Lr tul rostit de noii adepţi este cit se poate de semnijicativ: „Vol uita cine t şi de unde Vin, cine mi-au fost pitrinții şi care mi-e sumele. Nu an trecut și nu am prezent pentru că nu Sei de o dorintă de zbor către cerul cit mai senin ai is EJ m mare grijă să apere vu o å e sectei ior. Un lucru am af i după investigații costisitoare și pe- riculoase. Cå trupuri morilor ucisi in unele dintre aceste mitinguri rel rugăciunea. înseamnă luptă pină la căderea adversarului. dispar în chip cu to- tul misterios, — Ciudat! exclamă Juran Potra ca să-i dea aripi prietenului, sau poate sii substituie «u exelamaţia sa o tresărire. Dar nu văd deocamdată legitura între Ellen Lamax și aceasti cumplită sectă. — Nici eu n-o vâd încâi. Împreuni insă sper s-o des- coperimi Gon Fe iși asumă iartiși riscul zimtetului. Juran Po- tra înţelese că Floarea de Vișin i-a fixat deja rolul şi partea sa de ciştig va depinde de felul cum şi-l va juca. "10 La „Culcușul gazelei“ din Las Vegas, își făcu apari- ţia o nouă angajată în industria sexului. Handicapată de cei civa ani în plus faţă de adolescentele localului, Li- lian Harper avea în schimb o „dotaţie“ excelentă pentru ademenirea bărbaţilor şi, nu în ultimă instanță, chiar a celor tineri sau foarte tineri, atraşi pe semne tocmai de rafinamentul cu care ştia să-și prezinte feminitatea. De altfel. această Lilian Harper captase atenţia prin felul aparte de-a intra în cea mai selectă și scumpă oază a desfătărilor de pe toată coasta de vest. Îşi făcu apariţia de una singură. Discretă. elgantă şi cu un şarm ce-i ve- nea în egală măsură din frumuseţea fizică şi din manie- rele de care dădea dovadă. Existau motive suficiente s-o crezi o adevărată lady împinsă aici de vreo decepție. sau de acea nestăvilită curiozitate, numită în cercurile unor psiho-sociologi adepţi ai moralei dogmatice, magnetul de- cadenţel. De la bun început a aras privirile, dar a stirnit şi nedumeriri. Cum se explici aparitia ei atit de bruscă? Unde „a mai lucrat“? Cine a recomundat-o patronului? Cum de nu o ocroteşle nimeni? Erau întrebări justificate pentru că toate semnal:u abateri de la regulā. O femei nu poate să-şi vindă trupul după cum o taie capul. Me- diul a impus un anume procedeu dintotdeauna, iar in- dustria sexului nu a făcut altceva decit să modernizeze mai vechile obiceiuri. Cele care totuși s-au incumetat să lucreze independent, au terminat-o repede şi prost, da- că nu de-a dreptul tragic. Să nu cunoască, frumoasa doamnă, acest adevăr? Cert este că misterul in care din intimplare sau cu bună intenţie s-a învăluit, avu darul să-i sporească popu- laritatea. La toate necunoscutele, mai adăugindu-se una: în cele citeva zile şi nopți petrecute la „Culcușul gaze- lei“, Lilian Harper a agăţat exclusiv bărbaţi noi, prime i, în bussinessul iubirii, tipi al naibii de Line, fi aristocratice, obișnuite, după toate aparențele, să trăiască pe picior mare. Faptul nu a scăpat neobservat şi urmările lui au fost resimțite din plin. Femeile au înce- put s-o privească cu invidie, ocrotitorii acestora cu in- grijorare, iar bărbaţii obişnuiţi a-şi toca banii şi seni mentele aici, cu stupoare, căci era cel puţin ciudat cum nici unul dintre ei nu ajunsese să se bucure de grațiile ei, din cauza celor abia intraţi în „joc. Pe un astfel de fond tensionat, în cea de-a cincea sea- ră, s-a intimplat şi un mie incident. Buster Dock — unul tre tipii cunoscuţi și temuti în rindul oaspeţilor mai vechi de la „Culcușul gazelei“, a luat drept ofensă o anumită privire cure, cică, i-ar fi aruncat-o noul însoţi- tor al doamnei Lilian Harper. Motivul era prea vizibil cusut cu ajii albă, clar, din cauzele menționate, o punere la punet a noilor intrusi coincidea cu dorințele m: tii. Din nefericire pentru galerie însă, lucrurile nu au decurs conform previziuni. Departe de a fi pâlmuit, luat de guler şi dat «fară, individul — un pirpiriu pe cit de slăbânog pe atit de arogant — l-a făcut ferfeni Buster Dock. De aceea, cu o seară mal tirziu, cind Lilian Harper şi-a făcut în sfirșit apariţia cu Gleen Galone, un bine- “a eunostut petreăreț de-al casei, lumea a ră cum ușurată. Unul mai potrivit pentru ea nici că se pu- tea. Uns cu toate unsorile, individul va începe prin a se culca de citeva ori cu ea. apoi, fie că o va plasa vreunul ocrotitor pe un bacsiş gras, fie că-i va da una dintre acele misiuni care duc de obicei la interogatoriu] poliţiei Rezultatul — singurul care trebuia luat in calcul — va f oricum acelaşi: se va spulbera iluzia că o femeie da stradă, chiar curvă de lux fiind. poate să fie indepen- persoanelor iezate in amorul pro priu pină ṣì de simplul fapt că Lilian Harper işi propu- sese să fie altfel decum ele concepean viata la „Cuibul gazelci“, li se citea multumirea pe față. Fra -lestul să-l și ceva similar reflexelor apei arrintate de soare şi văturite de vînt, sigerau zimbetele lor subversive şi malițioase. Iar Gleen Galone, cel care părea s-o fi tuat defizitiv în stăpinire pe Lilian Harper. jubila Se ivise ocazia să le dovedcaică și altora virtutile de maseul, aea cum le demonstrase in citeva rinduri că este in stare să iasă basma curată din cele mai cempliate ri Tetrcaga seară derulii sub semnu! acesor «tări cu ardzare de multi dintre con-ummaterii locitului Pi- nută sub observatio dis retă, perechea impricinatii 1e ofe- rea marcu cite ceva de comentat — sarca şi piperul vieții lor saturate de poltete trupesti, una din șansele “te-a in- troține, cteveleala ca pe e; alternativă spiritiiută a oxi tentei tor. Gicen Galone aprecie că trebuie să-si cinsteuscà pro~ priu succes cu un pahar de vin în plus Nu micã-i tu surpriza cînd Lilian Harper îl opri. Cind am promis că mă culc cu tine, uitasem să-ţi precizez un lucru spuse ea in șoapiă. Eu fac dragoste după „Arta iubirii malacziene“, care spune că masculul trebuie să fie euforizat foarte puțin, ca incintares ce nu şi-a compromis- prin alcool s-o poată dobindi inzecit rin actul sexual. Mid tirziu, cind Gleen Galone o invità in apartamen- tul său, Lilian Harper invocă aceeaşi carte de căpătii pentru meseria sa de femele dedicată vot:ptăţii, a — Femela nu trebuie să-şi părăsească propriul așter- mut. Numai acolo ea se poate dărui fără nici o reținere și poate oferi masculului prilejul călătoriei spre absolut. Gleen Galone rămase fără cuvint. Nici o altă femeie mu-i vorbise vreodată astfe), ba, nici nu-şi închipuise că ar cxista pe undeva un asemenea specimen. Acum se jea jā măsură atras şi covirşit de ființa ce-i O dorea păgin şi cra gata să facă orice pentru a-i intra in. voie Uimirea lui cunoscu o creştere bruscă, îndată ce con- stati că femoia nu-l invită într-o cămăruță oarecare, et într-un apartament somptuos, cel puțin egal cu aparta- mentul sân, r:xținut la un preț despre care nu-i făcea nici aducă aminte. O clipă nerăbdarea, ca cesor! iăunutrie, il împinse către tinăra doamnă și, apucind-o de mijloc, o trase cu putere spre el. — O, drugul meu, nimic nu este mai păgubitor in asemena imprejurări ca graba. În „Arta iubirii malac- ienc“ se spune expres: tot ce se pregăteşte lent, se făp- i ic și temeinic. Amanţii se vor apropia între ei ca două riuri de șes, inainte de-a se revărsa într-o albie comună. Iată de ce iți propun să facem inainte cite o baie. Separat, fiecare. Te previn însă că nu te voi primi decit ol, mai adăugă Lilian Harper, făcindu-l pe Gleen Ga- lone să renunțe la protestul gata să-l manifeste. Am și eu dreptul, nu-i asa, să văd cu ec vol fi atit de frumos chinuită Duţă zece minute, care i s-au părut o veșnicie, Gleen ine își făcu apariția. încins cu prosopul. Lumina dor- mitoru lui avea ceva romantic și un miros plăcut infuza aerul încăperii. Lilian Harper, îmbrăcată într-o superbă cămașii de noupte, astepta pe pat, iagenuă, surizātoare. at ce te-am mugut, draeui meu?! Gleen Galone se opri lecu'iii, dar ezita sč- prosopul ec- încingea mijlocul. „Arta iubiri! malaezene“ insistă în mod deosebit acestui detaliu. Sublimul actului sexual, se spune lo, depinde hatărttor de felul cum înțelege să se apro- pie masculul de femela dornică s3-1 primească în capcana trupului ei. asu Gleen Galone aruncă prosopul şi, cu mădularul in- cordat, se apropie cu paşi rari de pat. Un scaun il incurca mersul și se Văzu obligat să-l ocolească. Dar abla mal făcu un pas şi se trezi în faţa unul pistol pe care fru- moasa doamnă fl scoase de sub cearceaf cu un gest cx- trem de rapid. — Vā rog să luaţi loc, domnule Gleen. Scaunul n-a fost tocmai întimplător aşezat acolo Omul încremeni locului, ului subit şi deveni un 7girci pierdut în părul sirmos, răz- vrátit. Corpul intreg i se fleșcăi incredibil. Se pare că răsturnarea situației şi postura în care fusese pus îi pro- vocaseră un şoc extrem de puternic şi-i anihilă orice voinţă. Se urni cu greu și se așeză pe scaun ca pe o grămadă de sirmă ghimpată. — „Arta iubirii măl:ieziene“ mai cuprinde, stimate domn, şi un capitol special. cu sanctiunile ce se cuvin mas-utii:ii agr-siv. Cum în cartea iubirii totale şi pe- depsete aplic-4o si savoritate extremă, cred că nu-} rea dificil n i putea consta acestea. ți voi soune doar re. că printre altele, vinovatul esie susi i femela cu care n-a foste pitt! să si va Mâdularul i se ofili Gleen Galone înc: rea și za- darnică Scoase la eottul sui-ii un -imbet trecător şi rece ca sciipirl intimne’ iter A utit. — Yoi nu traio, din piewe, in Malaezia, continuă por. Din acrasia cauză, sintem obligați să re- procter mei rozi e. Cum este. bunãearà acest pal obisnuit, prevăzut, totusi, cu excelentă sur- dină. Si cu craniul absol»! justificat de a-l folost în caz de icriicină apărre — Nu inteles: ce vreti ză instnuati! reuşi, în sfirsit, Glean Garana să articuler citava ouvinte. — S7 insinuez?! Mă crezi, domnule Gleen, atit de naivă? A insinua înseamnă cu totul altceva! Eu am do- vezi clare n fost agresată. Poftim! Liliana Harir îşi dezveli gitul şi umErul sting. Citeva vinătăi mari, ca nişte zābrele dezordonate, se întindeau pe plek ci usor bronzată. “ — Am şi motivul atacului foarte bine definit. Pe pò- şeta mea din piele de crocodil sint amprentele tale. în poşetă se găseşte o broşă a cărei valoare se estimează cu ajutorul a minimum șase cifre. Scenariul este cit se poate de limpede: am fost invitata dumitale la restau- Tant, te-am invitat la rindul meu sus, dar în loc să te culci cu mine, m-ai atacat, cu scopul de-a mă jefui. In lupta inegală dintre noi, ca să-mi apâr viaţa, am fost max .. Gleen Galone, îngălbeni şi incepu să tremure. Abia ia faptului că a căzut intr-o Voi să îngaime ceva, apoi se răzgindi și îşi pironi ile în covor. După clipe lungi de tăcere, spuse cu glas ezitant: — Nu există nici o dovadă că eu l-as fi ucis pe Joe Lamax . — Cei care m-au trimis pe mine nu dau doi cenți pe toată povestea existenței, sau neexistentei dove: Ei au convingerea că tu l-ai ucis şi asta-i destul. — Dar n-am făcut-o! Singurul meu rol a fost acela de a-l tine de vorbă Ja un pahar de whisky... — Bineinteles! De a-l ține de vorbă pină cind i s-a pus bomba sub peznă ... De-a suţeuveghea sii nu-si ducă sus vreo femeie care 43 în-urce lueruriia. Nu din alt Gtiv, desir. Nu că oti fi ținut cituși de putin la viața cei. De cind și de unde i! cunnticai pe Joe Lamax? — Din Argentina... Acolo ne-am cunoscut ... Era pa timpul răztoiului pentru irsulote Falklnd. Tercenari, Fäccati parte din, comancaurile străine, preyitite să ataca vasele de război engleze. Eşti marinar? — Nu. Aviator. f — Ai zburat impreurā cui Joe Lamax? — Da Am zburat de citeva ori sub comanda tul. — Şi pe urmii? Unde şi cînd v-aţi mai intilnit? Gleen Galone încercă în zadar să se stăpinească. Umi- lința la care era supus îl copleşi. Adunindu-ș! resursele psihice, o fixă pe Lilian Harper cu o privire ce se voia disprețuitoare, dar reușea să fie doar încărcată de ură nc- putincioasă. În locul unul răspuns, încruntă din sprin= «i eene și strinse din dinți. Era evident că incearcă s-o in- frunte. Dar Lilian Horper avu o reactie cu totul neaştep- tată. Un glonte tras cu seninătate îi ciobi lobul urechii stingi lui Gleen Galone. — Este prima şi ultima avertizare! Aici regula joru- lui o hotărâse eu. Te mai intreb v dată: unde şi rind v-ati mai înt Init? — Am fost o vreme internați La Institutul de terapie psihologică intensivă. — Interesant... Foarte interesant... Ar trebui să te intreb cine şi cum v-au tratat acolo. Dar n-o fac... [mi vei spune, în schimb, cine i-a pus bomba sub pern: oe Lamax și din ordinul cui? - Nu știu i Incet, iea pie de emote, pest Sntre lehumile şi plictis, O clipă, capul lui Gleen i se pru ceva nefirese, ceva ruiund, iridepărtat, cumierințu neclară. Un miros ințepiitor o făcu boare privirea. Descopcri astfel prelingindu-se pe pici rul drept al acestuia un firişor de lichid gălbui, lucitor. Aazi o tusă înfundată, urmată de un zmiarcăit sacadat. ceva asemănător grohăitului de porc injunghiat. Gleen Galone era luat în stăpinire de instincte incontrolalile. Frica — un fel de caracaliţă invizibilă, cu zeci de interminabile — îl încolăcea şi) stringea gata să-l stri- vească, far el plingea și urina animalic, dintr-un refiex de apărare mai presus de vointa sa. Urmărindu-l, Lilian Harper îşi documentarea despre acest indivi ri suie trecură in de- vălmăsie secvenţe cu femei biitjocorite şi impinse in pragul disperării, cu tineri droșuti şi vinduți pederasti- dor, cu oameni Onești şantajeți si cu ucigași plătiţi, afa- ceri tenebroase, murdare, în care el, Gicen Galone, a dat dovada unei cruzimi comparibile doar cu timpuri apuse, devenite de tristă celebritate prin sadismul lor. Lilian Harper se cutremură de indignare şi privi in- răși pe ticălosul din faţa sa dezgolit nu numai de haine, ci şi de arice mindri bărbătească, prăbușit în propria su neputinţă. — Vă jur că nu şliu! îngăimă printre ziniorcăieli Gleen Galone. Eu am avut numai atribuţiile de care v-am mp:reună la Newcastle. spus. Şi alea mi tu fost dale cu o zi inainte prin tele. | fon. Vine prietenui tău Joe Lamax, mi sa 4pus-.- Cine si de unde ţi-a dat telefon? 7 — Nu ştiu de unde mi s-a dat... Vă jur! Bănuiesa insă cui aparținea vocea de la celălalt capăt al firului Cred că era propri unui motel. Dacă nu mă insel rumele lui este T! Spune Gi de prețioasă şi configurația plasei in care. dacă lucrurile vor fi duse pi la capăt, ar fi normal si firesc să cadă vinovați. Glec Gulone este insă atit de corupt incit ar fi cel puţin im- prudent si nu-i verifici afirmația. Minciuna a devenit a doua sa natură, iar yimtajul un exercițiu cotidian de exis- tnţ, astfel incit, chiar cu spuima morti infiltrată alina în tesuturi, cl poste debita minciuni în virtutea obis- nuintei. Oricum, se deprindea necesitatea de a-i voriti- a exigent afirmaţiile. Est tiber! «p se caim, dur su vi Harper. Ñ Ginen Gione făcu ochii mari, Nu-i venea să urechilor. Abia acum parcă se trezi din supli mei, descoperind cine și unde este. Da. Ai auzit bire Esti liber! Z Eu... aşa cupa v am spus... N-am rici o vină... Fu Gura sa pipăia sunetele si cuvintele, așa cum un orb pipäie Inernrile aruncate aiandala într-o incăpere necu- nascuti. Pe fondul acestor frinturi de fraze, ridicindu-ie în picioare, se îndrepti spre ușă, ca odată ajuns aproupe de ea, să se arunce cu disperare! s-o deschidă, făcându-se nevăzut. Citeva tipete de femei se auziră de-a lungul coridorului. Un bărbat complet dezbrăcat era, se pare, prea puțin obișnuit să iasă in public, chiar și aici la „Culcusul gazeleie. Femeia se ridică din pat. inchise ușa şi, luind fonul. formă un interior. — Plecarza peste cinci mi ea sec, fără alte pes inute, spuse cle- pre După o jumătate de oră de la cele petrecute într-unul din elegantele apartamente ale celui mat renumit hote în marca și infloritoarea industrie a sexului, e o Toyota mov, părăsind oraşul Las Vegas, se angajă cu toată viteza pe autostrada de Nord-Vest. — -ñi preferință pentru o muzică anume? întrebă pir- piriul de la volan, mutinciu-şi dintr-un colț al gurii în celălalt, cu o artă numai de el știută, pipa enormă și fn- zorzonată, de care nu se putea dezlipi. — Prefer o muzică după care să pot adormi cit mai Tepede, spuse Emily Dox, ghemuindu-se în scaunul său confortabil Lepădindu-mă de numele de Lilian Harper, mă simt ca o nou-născută. Și, după cum bine se ştie, nou-născuţi au nevoie de somn lung şi adinc... 11 Deşi nu cra chiar străin de arhitectura Extremului Orient, vizitase numeroase monumente clasice și capo- dopere consacrate deja ale arhitecturii post-belice, Juran Potra rămase uimit da așezămintul în care intrase. Nu-i venca să-și creadă ochilor că un complex de lupte poate arăta asticl. Clădirea întrunea suplete, eleganță maximă funcționalitate, beneficia intr-o proporție incre- dibilă de iumina zilei, generos infuzată prin peretii si acoperișul de sticlă, dar avea în același timp și un aer religios, mistic, de sanctuar pentru jertfe şi aspi transcedertală Abia văzind toate acestea, avea senzaţia că descoperi miezul relatării pe care i-o făcuse Gon-Fe. Nu-şi putuse imagina atunci de ce o organizaţie atit de puternică si cu profesionişti de înaltă clasă cum este Floarea de Vi- şin, are nevoie să rămină intr-o expectativă prelungită faţă de un fenomen despre a cărui nocivitate este convins pină şi ultimul ei detectiv. Dar acum are la îndemină citeva repere concrete ca să-și poată forma măcar premi- sele unei imagini cit de cit fidele realităţii. Se găsea in- traun edificiu construit cu ştiinţa de-a covirşi tot ce este individual, omenesc. Într-un asemenea cadru nu se poate concepe viața decit ca o intensă şi dramatică premoniţie a morții, ceca ce de altfel se citea cu ușurință pe feţele celor. citiva luptiitori întilniţi Ja intrare, în felul de-a fi al celorlalți angajaţi. — Care este dorința distinsului nostru oaspete? Omul din fața sa făcu o scrie de plecăciuni adinci, miscarea sa lejeră semânind cu ccu a unei trestii aplecate de vint. Fără nici o exagerare, gindi Juran Potra, meseria aces- tui om este accea de-a face temencle şi greu i s-ar putea gisi vreun cusur modului in care își face datoria. — Aș vrea să nogociez! Omul afisă un suris de serviciu, dar în spatele suri- sului, căuta, evident, în dicționarul eunostiniclor sale, sensul cuvintului negocie/. Fie că nu-] găsi, fie că, gă- sindu-l, se coniplică şi mai mult; in cele din urmă, peste surisul "său se astern: un vag sentiment de vinovăţie, — Poate excelența sa, distinsul nostru oaspete, să mă lumineze în privința dorintei sale? Este desigur vorba de un lucru deoschit, dar, cu toată ruşinea de care mă simt impoveirat, trebiiie să recunosc că nu înțeleg — Vin aici în calitate de sponsor, antrenor şi purtiitor de cuvint ul unui mare luptător. Vreau să angajez intra- rca ui in Concurs, — Ah, acum ințele;3 . .. Cum de nu mi-am dat seama? Dumneavoastră seminaţi leit eu un sponsor... Cu un foarte mare sponsor, excelență... Vă rog să așteptați, să vă anunț prezența. Alte plecăciuni prebară elasticitatea spinării individu- Jui, în timp ce acesta se retrăgea cu fundul inainte prin- tr-o ușă laterală, pe cure, din poziţia în care se alla, era greu de explicat cum a rcușit s-o deschidă. Juran Potra zimbi ca pentru sine şi se aşeză solemn pe una din banchetele simple, din lemn albicios, orin- duite pe lingă pereți. Nu fusese surprins cituși de putin. Mai avuse ocae să vadă asemenea scene definitori tru o anumită mentalitate de tip oriental, în care ipocri- zia imbracă formele cele mal elegante şi e gustată chiar ca artă a conversației și persuasiunii. Alci, ca nicăieri în altă parte de pe planetă, tehnica decapitării trezește 4 = Stagar punte milut 49 incomparabil mai mult interes, decit decapitarea za atare. Rolul victimei nu este acela de victimă in sensul civill- zaţici curopene, ci de participant activ la ceremonialul — Excelența voastră este bine veni dul. revenind ca o umbră neauzi Urmindu-l, Juran Potra ajunse într-un coridor îngust, pedimentat cu lemn moaie, de-a lungul căruia înaintă târă pic de zgomot. La capătul coridorului, individul se opri, deschise 6 ușă abia sesizabilă în peretele discret ia- florat şi cu acec-rsi succesiune de plezăciuni il invită să intre. Jnsäperi nfuzată de o lumină ușor verzuie. Omul ce-l intimpină sr ridică de la o măsuță atezată wb inci- denta unui fascicul mai puternic. Imzia de aureoli ereată à! anuntă indi în încăpere. Poftiti! a făcut-o. desigur, pentru o cauzii nobiiă! Rostind aceste cuvinte. Tani Kuzum isi încrueisă inii- nie pe piept. Gestul avu darul să-l facă simţitor mal înalt. Voia astfel să rectucă diferența dintre ei. și proas- ătul Ernst Holiday abia reusi să-și stăpinen:că un zim- t Ironic. — Aşa cred şi așa sper să fie. Cel in care am investit credere, muncă şi bani este demn de cea mai nobi intre cauze, spuse el. adontind o atitudine sugestiv erol- că El este um adevărat Inptător. — Ne bucură vestea ce ne-o aduceți si-am fi incin- taţi să aflăm ce-a văzut şi ce n-a văzut, ce cunoaşte şi ce nu cupnnei- desăvirșitul dumneavoastră luptător Ochii omului se inqustară subit. Lumina lor tişnea oțeloasă și ascuţită prin două deschizături oblice. Era o probă vicleană. Dacă răspunsul nu respect: anumite nor- me ale virtuților consacrate, se puteau invoca motiva pentru respingerea uptătorulul. Ernst Holiday deveni şi mai grav, evocind calităţile endidatului siu — El a văzut cum räsare şi apune soarce, dar n-a văzut niciodată cerul instelat de la miezul nopții. El a văzut și-a cunoscut femeile cele mai frumoase, dar întot- deauna imbrăcate. niciodată in goliciunea lor. EI cinstește singele rânilor, dar dispretuicşte lacrima ochilor! Omul afișa o placută surprindere. Dar musculatura Ieţii sale păstra o încordare ce träda mai mult decit in- satislacție. Sesizind probabil că nu-i destul de convingă- tor. făcu citiva pași intoreindu-se în profi!. Scormoni apei întrebarea: — Are acest virtuos luptător preferință pentru vre- una din metodele clasice de întrecere? — Nu. FI respectă tradiţia, dar admiră prezentul. El aspiră la elorie pin lupta total, sinteză modernă a tu- turor genurilor clasice de luptă. — $i care e numele lui? — Vint Însorit. — Aba. Vint Insorit, asadar. Omul aruncă asupra oaspetelui una dintre acele pri viri care pretind a impărți dreptate, putere și viaţă. In- cepu iarăși să se plimbe și continuă aşa clipe lungi. Cind 11 fiză din nou cu privirea, Emst Holiday descoperi în ochii săi mici și oblici o aroganță abia reținută. — Voi destina aceste întreceri pe unul dintre bunii mei luptători. El se numește Nor de Furtună. Frica şi mila sint pentru el sentimente străine, lar sunetul osu- Jui frint îi încintă urechea. S-ar simţi onorat dacă jol iupă-ma: şi-ar petrece siesta admirindu-i curajul și arta. imic nu-l va opri pe Vint Insorit să-i ofere o Golită de substanța norocului, se-nțelege! O clipă privirile lor se intilniră, În aerul incăperii se auzi parcă un vag frecuș de oțeluri. 12 Orașul Taipei condensează în structura şi atmosfera sa trăsăturile întregii insule, aşa cum, la rindu-l, Taiwanul adună laolaltă şi face să exulte într-o coexistență fra- pant contradictorie, trăsăturile unor etnii extrem de dife- rite. Chineză în esența sa, insula nu a cuprins niciodată chinezi mediocri, ci pe cei mai tenace și curajoși dintre el, care s-au incumetat să-şi dureze aici lumea lor aparte. Rivnită fiind de japonezi, insula a constituit nu doar un punct de atracție trecitoare pentru aceștia. ci pentru mulţi dintre ei un loc în care s-au stabilit definitiv, adu- cind aici, bineinteles, şi zestrea lor etnică. Strategică fiind pentru portughezi mal intii. englezi și americ mai. apoi. insula a devenit și o oază fertilă pentru spiritul Occidentului şi indeosebi pentru practicismul său. Tată trei filoane vizibile în orice colț al insulei, manifestate în chip viguros in realitătile și atmosfera ei. lar Taipei nu numai că reprezintă cel mai bine aceste filoane, dar și adaugă ceva aparte prin structura sa Arest oraș nu are imite ritusi de putin clare. pe întinsul lui există zone total necunoscute pentru muritorii de rind, străzile și chiar unele cartiere fiind private si in conse: cintă întesate de taine. Urcind în masină. Juran Potra rută o bunā huetă de drum pină se decise să iasi din noni sa identitate. Erost Holiday se topi aidoma unei măşti ce ceură pe chipul ču real și vechiul rictus, un semn al stării sale de medita- ţie ironiră. îi înmmlti iarăsi la colțul drept a! gurii, Ipoteza lui Gon Fe se confirma pe deplin. Ea se întemeia. după toate probabilitățile, pe informaţii extrem de exacte. cu- lese de Floarea de Vişin. Asoci tia de lupte avea, fără îndoială, şi eva misterios. dacă nu de-a dreptul ocult, în felul ei Je organizare. Nu era deocamdată în stare să aproximeze în ce consta faţa necurată a lucrurilor, dar nici un dublu nu avea că ea exista. Toată pompa proto= colară, artificială și desuetă, voit anacronică. era proba- bil menită tocmai să deturneze atenția. Aşadar un viciu scos la vedere în chip mai mare. Aceasta să fi fost singura cauză pentru care Gon Fe a ținut cu tot dinadinsul să-l pună la dispoziție noul tip de masină? Surisul enigmatic cu care acesta şi-a însotit insistențele, îl face să creadă că nu. Dotarea ei cu memo- rie este fără îndoială utilă pentru cineva căzut din senin într-un asemenea oraş. Dar restul inzestrărilor? Și-apoi de ce toate performanţele tehnice într-o tăhlărie banală a unei Honda-Star seria optzeci? Impresura! de asemenea întrebări ca de niște iscoade invizibile, dar siciitoare, Juran Potra se urcă la volanul ciudatului automobil cu sentimentul că incalecă un ar- măsar nâzdrăvan, travestit intr-o gloabă răpciugoasă. Cele citeva sute de kilometri parcursi într-o deplină cumin- tenie inuin:e de a veni aici l-au convins că noua inventi japoneză, ţinută deocamdată la secret ca o veritabilă ma- şină de luptă. are un potențial tehnic impresionant. Cum în sfera conlucrării dintre American Antimaf și Floarea de Visin nimi- nu este intimniMor, s-a intrebat atunci de ce tocmai lui l-a fost oferit acest mijloc de locomotie? Cu siguranţă. si-a zis el, „stălkiorii — eum îi plăcea une- ori să-i alinte cu dulce ironie pe orientali — vor să im- presioneze. Era o dovadă în plus că sæi din Floarea de Vi oraolioși. cl și hotăriți să-și exprime con:rct orgoliile. Acum insă. după cum a fost primit de Tani Kuuma. si-a impins mai departe bânuiclile. Era atita prefăcătorin și dednhlare în felul de-a fi al acestui individ, încii Ei, da. Se pare că este urmărit fără pie de discretie. O dovali in plus că prietenii săi din Floarea de Visin stiau prea bine cu cine va avea de-a race cind i-au oferit trina“ Honda-Siar. O dovadă în plus câ viclenia rămine constanţa vieții lor, la fe! de indispensihilă spi- ritului de la soare-răsare, ca haina de blană pentru trupul eschimosului. Și-acum. la treabă! își îndemnă Juran Potra maşina, comandind calculatorului anexat la bord, unul dintre pro- ramele cele mai curioase. Pe micul ecran al calculatorului apăru traseul cel mal scurt pentru ieşirea din oraş spre nord-vest. „Bătrina“ iclean, ca să ascundă alt viciu, ruleazi: ulert, traversează citeva noduri ale rețelei rutiere destul de intortocheate și intră pe magistrala nou con- struită, care preia fluxul străzilor din zonă. Urmăritorii ini fac meseria pe îaţă. Sint doi, mașina lor este una din- tre cele cu performante de virf și asta pareă le condimen- tează cu aroganță obrâznicia. „Bălrina cea răpciugoasă“ dă semne de oboseală. Vi- brează din toate încheieturile caroseriei, eșapează citiva vălătuci de fum şi, culmea: aruncă deasupra capotei chiar smocuri despieliic' de aburi. Disperat și ruinat, șoferul trage in primul loc de refugiu. Urmăritorii sint în culmea fericirii. Misiunea lor se transformi pe neaşteptate intr-o mure ocazie de distran ție și vor să profite de ea. Încetinesc, rid, fac măscări .. Dar, după ce trec pe Jin fericitul“ stăpin al acelei grâmuzi de fier vechi, ei insisi sint intr-o oarecare di- Temă. Ce să faci? Întoarcerea nu-i posibilă decit prin Jocurile de legătură foarte rare. create intre cele două sensuri ale autostrăzii. Înceti provoacă o neinire- ruptă avalanșă de elaxoane din partea mulţimii de ano- vehicule” grăbite. Oprirea pe autostradă nu-i recomun- dată nici pe atit, iar pină la celicalt loc de refugiu mai sint citiva zeci de kilometri . Juran Potra zimbește nostalgi: Dacă s-ar găsi aici Emily ... Ar fi o formulă excelent: să vină şi să-i c leagă într-o altă mașină. Cu un mic machiaj ar pleca pe fingă ei, lăsindu-i să aştepte pe săturate. Aşa însă... La treabă! indemnă el „hodorozw::". incercind să se distan- teze odată cu spațiul parcurs și de cupeanele unui senti- mentilisni ademenitor. În citeva minute, conform asoptārilor sale, își rein- i Erau în primul loc de refugiu. Trecui pe lingă ei, indu-și o fizionomie de om preocupat şi crispat, nesigur pe autovehiculul de care şi-a legat rostul. A reusit totuși dintr-o ochire să culeagă imaginea necesari: cei doi aveau aerul tiranic şi arogant al mota- milor ce-şi propun să chinuie şoricclul înainte de a-l efişia. După două minute îi avea iariri in spate. Mai puțin dispuși în.să la tergiversare. Urmārindu-i in oglinda retro- vizoare, dubindi convingerea câ-l vor ataca şi programă pe computer „salt spuntane, Cind se repezi spre el şi ajunse doar la citiva metri, „bătrina“ luă un demaraj ce-i lăsară pe cei doi cu gurile căscate. Dar nu se inde- părtă mai mult de citeva sute de metri. Aşteptindu-i lăsa impresia că motorul ei fusese suprasolicitat la marb- mum, că urma inevitabil să-și dea duh: totuși resurse de-a le mai repeta o dată acceasi fieură, facin- du-i să-și muște buze. Apoi... Honda-Stur este lovită din spate cu toată puterea de care este in stare mașina urmăritorilor. Cei doi sint incintați la culme. Dorinţa răzbunăni si semniie concrete că pot să şi-o indepli- nească se dovedesc escitanti puternici. Feţele tor par ê reproduce cu dezar:nantă fidelitate măștite urii și rău- tății din teatrul expresiorist de tip oriental, În starea lor euforică nu observă că de fapt zgorotele de tinichea ale izbituritor au cnnsecințe nefaste mai ales asupra pro- prici lor masini. .Bâlrina ripeiugoasii incascazà din plir, dar caroseria ci are un grad neciiinait de elastici- tite îzută „dinafaria. lupta părea desigur inesită și dra~ matcă. Ideca refuiclii inire bande rivai» era atit de fami- lime. tawvarezilor, că ea ca atare nu nyi producoa e nui. Singura preocupare a celorlate, :utovel şi o lungă coloană crvată in spatrle combatanților Sssirir:d situatia creată. Juran Porta trase dintre cele patru benzi și incetini autovehiculelor prinse a curge pe lingă ci cu maximă viteză. Pe nimeni nu scandaliza faptul că cineva este ata~ cat şi se găsea în fata unui pericol iminent, În mintea celorlalţi — era ptea vizibil acest lucru — conta doar stanțarea cit mai rapidă de zona unui posibil eveniment rutier, Indifcrenţa crescindā faţă de semeni se numără fără tmdolală printre cele mai noi şi generale cuceriri ale re- voluției tehnico-ştiințifice moderne! Poftim! exclamă Potra, surprins de judecata morală care tocmai acum își găsise timp să-l bată la porțile gindulul. Ea făcea de altfel parte din „patrimonial“ Armand Bizanian și, ca atitea alte produse ale cugetări armeano-francezului, nu-si dez- mintea actualitatea, avind, în ciuda secpticismului ce-l contirea, un efect tonifiant asupra psihicului siu. Autostrada cra acum degajată. frecvența uutovehicu- elor ce-i depășea, normală. Zecile de lovituri incasate de „victimâ” îşi arătău consecințele asupra „agresorului“. Cu fata turtită şi capota ondulată după legile hizardul mașina celor doi devenise vizibil schiloadă. Asta-i în furiase la culme şi-i făcură să schimbe cârtile jocului. Tipul din dreapta deschise geamul şi scoase pistolul. Cau- ciucurile! sesiză Potra şi se grăbi să comande lăsarea api rătoarelor pentru a proteja singurele componente vulne- rabile la glonț din construcția „hardughiei“. Pe geamul din spate se auziră la rind citeva lovituri. Ticălosul țin- tea direct in omul de la volan. Atacul primea astfel ade- vărata semnificație şi demonstra că în mintea agresorilor nu era cituşi de puțin vorba de-o operație de intimidare, ci, fâră echivoc, de o misiune de lichidare, Iar zefle- mcaua cu care cei doi se apucaseră s-o îndeplinească era o mârturie clară că are de-a face cu indivizi care ucid wa sentimeniul că se distrează. Încă puţin să-și termine „grăunțelei — hotări Juran era în egală măsură cavalerească optaseră pentru formula durității totale jocului principiul „care pe care“. El respecta principiul și-i lăsa să-și încerce șansa. De aici şi sadismul lezat implicit de cavalerismul său, pentru că — știa prea bine acest lucru — nimic nu rănește mai adine pe loşi, decit faptul de a fi trădaţi de propriile mijloace. n sfirsit, harnicul pistolar încetă. Fie cà. ntele“, fie că şi-a dat seama de inutilitatea incer- cârilor sale Oricum, tentativa de a „semâna“ pe „ogor înţelenit“ eşuă lamentabil. Si-acum, băieți, incă o mică surpriză! decise Potra şi făcu iarăși comenzi computerului de la bord. Hurdu- ghia frină bruse. Adversarii puseră şi ei frină, reușind să evite o nouă coliziune, dar ajungind la mai puţin de un metru în spatele ei. Suficient ca banala ţeavă de eșapament a Hondel-Star să se prelungească miraculos, să agate automobilul ce o urmărea, de bara de protecţie din faţă, și, acţionind ca un braț hidraulic, să-l ridice binişor de flit. Acum cei dol killeri în variantă orientală stăteau ca într-un fel de nacelă ezitantă, care nici nu se înălța, nici nu ateriza. Și incă nici nu s-ar fi conside- rat probabil iremediabil compromiși, dacă de pe acope- risul aceleiasi hardughii nu s-ar fi desprins trei stinghii lungi de oțel rezistent. care, intorcindu-se impotriva lor, să le bată automobilul cu o conv-evență demnă numai de m:ecanismeie perfect reglate și dirijate. Era o experionțā cu totul inedită. Performanțele nou- lui automobil de luptă erau intr-adevăr remarcabile, iar imitarea carcseriei vehicului Honda-Star — o subtilă stra- tagemi vicleană, tipic orientală. Și totuși: de ce i-a fost pus la dispoziţie cu atita generozitate acest automobil- armă? In lipsa unui răspuns, Juran Potra işi aduse aminte că şi aici, ca aiurea, autostrada trebuie degajată de auto- vehiculele impracticabile. Drept consecință, abandonă in primul loc de refugiu tocătura rezultată din fostul auto- mobil. convins că cei doi vor sta încă multă vreme pitiţ înăuntrul ei, aidoma şobolanilor surprinşi sub dărimături, 13 Bunul şi regretabilul său prieten Armand Bizonian wi făcuse odată o lungă și interesantă demânstraţie în la ridicol nu ar fi jurul ideii duplicitre ci de la sublii decit un pas. Nimic mai adevărat şi simburute acestei idei, îi spunea atunci detectivul filozof, Depinde hotăritor cum priveşti lumea. Dacă ai tăria să te detașezi de evenimente şi să judeci întimplarea con- eretă în raport cu abstractul şi generalul, orlce dramă este ridicolă. Dacă ai și mai mare tărie și intri în joc asu- mindu-ţi evenimentele, vrind-nevrind, te va impinge va- lul spre sentimente sublime. Iată lauda şi blestemul, să= 1ăjluind una și aceeaşi idee. Parslvă treabă, s-o recunoaş= tem, atit de parșivă că n-are ce-l face nici Antimafult sr Atunci Juran Potra a acordat spise doar atita atenție, cit să nu-i rancasc orgoliul. Acun rea- dea dreptate şi să-l admire. Sala de lupte in care intrase, ritualul de „ici, atmosfera creat luptători şi asistenţă făceau greu, ducă nu imposibilă chiar, sesizarea granitei enigmatic dintre sublim şi ri- dicol. Singurii! adevăr tranşant, fari dubii, ce rezulta din spectacolul la care participa acum Juran Potra în cali tea sa de sponsor, antrener si imprez, era acela că în s i afaceri trebuiau sà se gasèascà forțe foarte puternice şi bine organizate, care iși permiteau s sidere stāpive pe situație. De alfel, «u o seară inainte, discutii: vu Gon Pe indelung p arată tomä. Floarea cu insisiențà şi divreţie informații de vea „O secțiune tius- armeanw’si versală in portretul robot“ al orgunizapei Marca Yrăție. o arie geografici. imensă a un siten RE ce nu permitea decit, decziptrrea azor seetiuni ale s0- fisticatei sie aleàtuiri. arebat, poate, de ce ui voştri qian pus în tà, ia spus la ua mo ment din, G: tue să Și recunaşti că te-a ros la cake o asemenea fnirebure, deși eu am ob- servut acesi iuru. Adevărul e e întimpliior, Xarcu Frå merţul cu moartea, Nu-ţi asunu cñ încercările noastre de-a pencira in awst domeniu a organizației au avut pină acum mai putine sanse de reusitā. Uciguşii acc» Fllen Lamar neau condus, mă faza la Tani Kuzuma și apoi ne-au facial Si i teza unor hituri pind pe conaneziui) american, AÌ apărut tu, O şexs, dar i un rise. Dacă vai jäsa inpresia cà m ocupi exc'uav dis lupte ~- yiu zis ai noştri -- Mares Frăţie va ţine cu tot dinadinsul sà te lichideze, pentri că nau newie de oaraeni incame eed exciusiv monopolu) jor. Dacă t vei urătu insă et- Wem de puternic In alt domeniu şi doar cu un hobby pentru sponsarizirea luptelor, vor Imoerea să te ur:ră zească în continuare, pl sectoare. — Marele rise este al tău, 1-a spus cu un aer grav şi pe deplin justificat, Juran Potra. Din respect şi teamă pentru tine, nu fneere s mi-l imaginez cum arată acel esc însă cu gindul că ştii prea du-te probabil în atenţia altor — Teama... Niciodată n-am avut răbdarea să-mi explic pînă la capăt dacă merită numele de teamă ceea ce simt uneori. E mai drarabă o tentaţie de care nu pot scâpn. E ca un fruct umar de care simt mereu nevoia. Jaran Potra încercă să asimileze în felul său de a fi noile sugestii. Apru la sala de lupte ca un tip de bani muiti. superior şi distrat, doritor de senzații tari. Cartea sa de vizită cuprinde: sub. numele de Ernst Holiday cinci adrese din cinci muri eontre automobilistice din America, Furopa şi Asla. Privirilor iscoditoare nu le acorda nici o atenţie, iar gesturilor pretocolare le răspundea cu con- gerea că sint niște artificii plicticoase, car obligatorii. Contrar obiceiului studiat de unii detectivi ai Florii de Vişin, Tani Kuzuma nu a venit să-l salute de la in- ceput, deși ca gazdă si adversar trebuia s-o facă Era o implă încercare de a-l intimida, sau o sfidare fățişă? zvat sale. catifelate și 7losi din preajmă. Era un aparat-bijuterie. Cit o tabacheră de aur din- tre vele aşezate la loc de cinste în colecțiile de rarităţi. Scoţinău-l cu discretie şi folosiniu-l la fel. ca să deran- jeze sit mai puţin posibil, Ernst Holiday avu totuși o discuție destul de lungă cu una din secretarele reprezen- tantei sale economice la Tokio. Câci aceasta fusese la rinu-i rântată cu insistenţă de o altă secretară a sa.-de la Detroit. unde se ivise o incurcătură cu aproape un mition de dolari. — Nu-mi place så pierd. din principiu -- conchise Ernst Ioliday cu impresl că se simte maj afectat la or- gotinu, decit la Buzunar De insă nu mă întore deett 58 miine. Am promis acestui băiat să-i ofer o şansă pe mă- sura lui şi vreau să mă țin de cuvint. După convorbire işi concentră atenţia asupra spațiu- lui de luptă, unde se făceau ultimele pregătiri. „Abia sesiză* cind işi făcu apariţia şi Tani Kuzuma. ȘI poate nici nu ar fi sesizat, dacă acesta nu-l fixa cu insistenţă, ca indată ce se convinse că-i observat, să-i adreseze un salut incârcat de toată politeţea Orientului. Vielenie sau realism? Juran Potra rămase totuşi la convingerea discuţia abia purtată intre Ernst Holiday şi secretara sa de la Tokio fusese de bun augur. întrecerea la care urma să asiste era organizată pen- tru trei categorii: incepători, iniţiaţi şi luptătorii totali. Fiecare categorie era anunțată printr-un slogan adec- vat, „Ei nàzuiese la cerul senin al morţii!“ suna anunţul pentru începători. Care de fapt erau incepători doar în sensul de nou intraţi în evidențele Casei, altminteri mulți dintre ei fiind luptători de temut. „Ei au ajuns si. vadă cerul senin al morți!“ suna anunțul pentru cei din a doua categorie. şi „Ei se pot bucura de cerul senin al mortii!“ pentru cei de-a treia. Dincolo insă de acest ambalaj verbal, de ritualul in- soțitor și de aroganja tipică unui feudalism japonez afişată cu ostentaţie pe unele feţe aie luptătorilor, spon- sorilor și asistenţei, lui Juran Potra ii scăpau multe din- tre datele ce le bănuia ca făcind parte din specificul Casei. Pe ce criterii erau promovați luptătorii in cele trei categorii? Era suficientă doar prezentarea antreno- Tului sau sponsorului ca să se decidă? Şi-apoi: exista o ecoperire în practică a sloganurilor enunțate in stilul re- prizelor la meciurile de box? Dacă lucrurile stăteau ast- fel. insemna că luptătorii totali reproduc, oarecum deli- berat și programat, soarta gladiatorilor antici, că în fi- nal ei ajung efectiv să se bucure de „Cerul senin al morții“. Deocamdată nimic nu prevestea totuşi vreo fi- nalitate tragică. Dar... se găsea în Orientul Îndepărtat. Or, unul dintre profesorii săi de la universitate spunea adesea: „La Soare Răsare viața seamănă mult cu magia. „Acolo orice cuvint închide cu zgomot o ușă, ca să des- chidà imperceptibil o alta. De aceea, rezistă și există cei ce gindesc mult, mănincă puţin şi umblă pe virful pi- eloarelor...*. Aşa că neprevăzutul era alci oriçind mal posibil ca în alte părți. i In sfirșit, se anunță înfruntarea dintre Nor de Fur- tună și Vint Însorit. Luptătorii Işi făcuseră apariția sa- dutind publicul și apoi salutindu-se între ei cu excesivă politeţe. La rindul lor, se ridicară în picioare și işi fă- cură datoria în calitate de sponsori Tani Kuzuma şi... Ernst Holiday Nor de Furtună trebuia să aibă o carte de vizită impresionantă. Cel puţin așa lăsase impresia publicului prin „oful“ prelungit cu care-i insoţise nu- mele. De altfel. și crainicul avea cuvinte meșteşugite pe seama lui. Îl prezentă ca pe un bărbat extrem de gene- ros. „Deşi nu i-au lipsit ocaziile de a ajunge in Cerul senin al morții, acolo unde el ca Nor de Furtună ṣi- ti ciștigat binemeritata linişte plutitoare, a preferat să-i ajute pe alţii să-și îndeplinească dorinţa. Și a rămas — încheia crainicul aluziv, făcind asistența să zimbească — Ja fel de generos si în ziua de astăzi Peste cinci minute, crainicul avea să-şi dea seama că apreciase cu totul eronat „generozitatea: luptătoru- lui său preferat. Nu numai că nu-l ajutase deloc pe Vint Însorit să ajungă in Cerul senin al morții. dar, fără spri- jinul viclean ai arbitrilor, ar fi avut cu siguranţă toate şansele să-şi atingă chiar idealu] mereu aminat din „spi- rit de sacrificiu“, pentru alții. După ce se aruncase de zeci de ori asupra adversarului și acesta reuși miraculos să-l alunece dintre miini, Nor de Furtună se enervă şi renunţă la orice mijloc de autoapărare. O singură ten- tativă a fost suficient să o facă astfel și Vint Însorit a speculat tot ce-i oferise şansa. L-a săltat pe umăr, lar de acolo pe miini. învirtindu-l ameţitor şi aruncindu-l răsturnat într-o parte. Apot, cu o lovitură fulgerătoare de picior. i-a cosit miinile cu care incerca să-şi amor- tizeze aterizarea forțată, astfel că celebrul Nor de Fur- tună căzu cu toată greutatea plus îngimfarea, direct in cap. Arbitrii s-au grăbit să declare accident, Gon Fe s-a mulţumit să se supună respectuos deciziei lor, şi totul s-a terminat într-o tăcere semnificativă. Apropiindu-se de Ernst Holiday, Tani Kuzuma zimbi ironic şi spuse cu nonşalanţă îngercască: 6 — Regret profund acest neplăcut accident și cu sl- guranţi mai mult decit mine, il regretă luptătorul meu. EI însă este — așa cum s-a spus — un mare generos. Aşa că nici nu va aștepta să se refacă pe deplin pină-i va acorda revanșa acestui Vint Însorit al Sperantei. Mai multă fățărnicie într-un ambalaj mai poleit nu se putea. Juran Potra folosi insă ocazia să-i întoarcă În aceeași monedă. — Mă bucur nespus cì dumneavoastră vedeţi o Spe- ranță acolo unde eu ştin că se află o Certitudine. Dife- renta de nuantă desigur rezidă numai in faptul că il cu- noastem pe Vint Însorit al Certitudinii de un timp toar- te inegal... Oricum, revanşa va fi o sărbătoare și sint de pe acr. nefericit la gîndul că nm voi fi și eu de faţă. — Să înțeleg prin asta că doriţi să-l licitati? — Din păcate, da. Afaceri urgente mă obligă să re- nunt pentru un timp la sublima satisfactie ce ţi-o dă condiția de sponser si antrenor al unul talent ieșit din comun. Peste un sfert de oră, Gon Fe era vindut. Pe bani puțini, căci licitația fusese o mascaradă condusă din pri- viri viclene de Tani Kuzuma. 14 Rămas de unul singur in vilisoara lui Gon Fe, Juran Potra avu sentimentul că este neglijat. Ba chiar mai mult, că a nimerit intr-o fundătură de unde va iesi ale- gindu-se doar cu timp irosit. Trecură trel zile de cind 191 vindu-se luptătorul la licitaţie şi nimeni nu l-a cãu- tat. A trimis o lungă telegramă lui Gregory Hull, în care detectivul Kandy Strugaite U asigura că acționează, a cercetat biblioteca lui Gon Fe și în rest s-a apărut ca de intari pe malul băltilor cu climă tropicală, de plic- tiseală. . Cid a revenit Gon Fe, invoit pentru o singură seară, L-a luat direct: Nu te intreb cum şi cind vei ajunge tu în Cerul senin al morţii. Este firesc sii îndrăznese însă a te in- treba ce am eu de făcut pină atunci? = Cum eu nu voi ajunge, sper, in dțiva ani acolo, este greu şi abuziv să-ţi plunific munca pentru atita timp. D- aceea, vreau s-o iau încetișor. Într-o primă etapă, te invit să înveţi a merge pe bicicletă. Nu ride. Vei constata rapid că nu-i simplu. Căci va trebui să mergi pe bicicletă nu oricurn, ci ca un chinez sadea. în după-amiaza aceleiași zile, Juran Potra s-a dus să-si cumpere mijlocul de locomotie indicat. La magazin a fost întimpinat cu toată curtoazia orientată — in fapt, un fel de ritual artificial sì desuet — dur și cu vădită nedumerire. Repede s-a trezit iscodit de priviri curioase atit din partea vinzătorilor, cit și a unor cumpărători aflati în magazin — Ştiu că bicicletele dumneavoastrà sint foarte bune. As dori însă din tot sufictul să nimeresc una periectă! Doresc să o ofer cadou unu; tinăr prieten de aici, Curiozitatea s-a stins ca o tuminare in fața gemnu- lui deschis. Abia acum intewgea Juran Potra dificul- tatea de care ii varbise Gon Fe. Dată un occidental atr atenția în asa hal cumpärind o bicicletă, se ințelege cit de popular ya deveni incäjecind-o Și MIIE in fluviul ștrăzii. Aşadar, la treab: o infăţişare asiatică nu era puniru Juran prea dificilă. Avea experiență, o mai fă- cuse. Friso:ene fi dădea numai ideea de a merge pe dăcletă în ete care literaimente in- apăru ca turisi garnisit cu aparatele nuce- are și filmă pe străzi suriuiăl curgător al bicicliştilar. Seara, făcu o analizà ater a intregului materjal filmat. Descoperi surprinzàtor de multe asemiinări frapante în felul de a fi al arestor chinezi, poniru care calitatea de bie vanis: a doua natwă, Piecare își ținea busual drept și arniărea cu privirea aproape exclusiv pe cd din fata sa. In privința pedlatulul, păstrau cu toţi aceiasi ritm, rimilizind astfel o curgere aparent lentă, 63 realitate destu] de rapidă şi uniformä Ciţita din mul- iu bicielistilor puriuu aparate de rèlio cu căști. Ideea si-a insusit-o îndată, pentru ca eventuzele saie nesin- erohiziri cu fluxul "străzii îşi găscau asifel o posibilă expiic.“ic:, iar el prefera să fie luat dropt meloman, şi nu imbec Prima incercare s-a soldat cu rezultate incurajatoare. Angajat pe una din străzile cu sens unic, o singură dată a tamponat uşor pe biciclistul din fața sa şi l-a obligat la mișcări suplimentare de precauție pe cel din dreapta. Revenit acasă şi-a dat sciți: că era extrem de obosit, desi nu făcuse cine ştie ce efort fizic. Consumase, în schim, printr-o concentrare prelungită, nebănuit de multă energie nervoasă. - Dupi trei zile, prinse a se descurca binisor. O dată cu formarea deprinderilor. acţiona tot mai mult din in- stint si mersul devenea mai lejer. Nu mică însă i-a fost suriiriza constatind că acea miscare colectivă ii crea o senzaţie cumplită de depersonaliz Scara, Gon Fe il aştepta acasă. De astii dată, cu o bicicletă nouă, „echipat: pentru cumpărături“. In fața ghidonului și în spate, această bicicletă avea bine fixat Cite un coș de nuiele, Adevărata menire a celor două coşuri era să mascheze extremitățile axului cemral al furcii, care nu era numai ax. Prin interiorul lui era pe- trecută o țeavă de carabină cu posibilități de reglare îi tre anumite limite, În cosul din spatele scaunului arma îşi avea inchizătorul și camera cartusului, iar în coșul din iat: ghidorului. surdina. Pe ghidon, la mijloc, cin- data bicicletă era prevăzută cu o oglindă rotundă — de fapt. capătul unei lunete ce funcționa pe principiul unui periscop răsturnat. Percuţia se declanșa de la ghidonul miinii drepte printr-un sistem ce reproducea pur şi sim- plu bine-cunoscuta instalaţie pentru fi de mină Doar că instantaneu se declanșa și soneria fixată în ghidon, avind evident rolul de a anula zgomotul sur- dinizat al împuşeăturii. Privind draconica bicicletă, Juran Potra slobozi un guler usor de admirație, după care îl invălui pe Gon Fe intr-o privire aspră. — Miine, începu acesta pe tonul său imperturbabil, va Veni un microbuz sī te ia. Amindouă bicicletele să fie mbatate, Ai griji, soferul s-o incarce si descarce pe cea tis probleme. Mierobuul va fi comandat să te ducă 30 Kilometri înspre nord-vest, la resedinta de vară a buntu 1u prieten, nul Hu-lo. Omul cu acest nume te va aştepta la poarta unci frumoase grâ- dini private. Rohil siu in continuare se va limita ta următoarele să te duca si să te din Vila nelocuită aflatà in mijlocul grå felul in care functioncazā instalațiile şi, folosindu-se de prima ta bicicletă, si supravegheze grădina ocolind-o mereu pe dinafara arduiui ce o imprejmuiește, Aleile grădinii sint asfaltate și drepte, oferind-ţi conditii ex- Celente pentru antrenament La început a intimpinat dificultăţi in minuirea bi- ieteiarmi, Teava dinãuntrul, fuselajului avea posis bilitāti reduse de manevră pe orizontală şi verticală, aceca. pentru ochire, trebuia bine gîndită poziţia ee cletei în raport cu ținta. Pe imăsură ce s-a obisnuit, îi răminea disponibilă o bună parte a fiecărei zile Profi- tind de accasta, a reinceput cu sirg antrenamentele in- tensive pentru "forţă, agilitate, memorie şi concentrare. Curind, a dobindit o formă fizică şi psihică maximă. Nu Ca la terinmmarea cursurilor speciale, evident, pe atunci cra cu un deceniu și ceva mai tinăr, dar, ericum, pentru virsta ce o avea se simţea într-o formă de virf. Gon Fe l-a gissit mulțumit de sine, dacă nu chiar exaltat. — Este o armă bună, nu-i asa? — La 150 de metri, rezultatele obţinute sint pozitive în proportie de 98 la sută — Distanța nu va fi cu mult mai mare. Dar locul unde urmează să tragi va fi mai deosebit. Va fi un 100 public! Da, un loc foarte... public. 15 O blindă şi melancolică dupi-iimiază luase in stă- pinire orașul Taipei. Nici o boare de vint nu-şi mai fi- nea iscoadele pe străzi, soare mult. dar domol. sălăjiuia ca o spuză străvezie peste lucruri. Privilegiat ca poziţie. arhitecturi, și confort, comple- zul hotelier „Taifunul iubiri voarea unui asemenea timp. Parcu! superb ctre se în- tindea cu toate cele cinci aripi ale sale, piscinele cu do- tări ultramoderne şi rezervație, pentru nudism ptireau locuri hărăzite prin graţia divină să găzduiască la acele ceasuri indivizi gata să simtă prin toţi porii plăreri viet Excepţie făcea de la starea generală doar un coli şor al renumitului complex. E dropt, nu unul din col- țișoarele obscure, dacă la „Taifunui -iul se putea vorbi de aşa ceva, ci tocmai colțisurui dinspre bulevar- dul „La porţile soarelui", cea mai populara și celebrà arteră de circulaţie dedicată exclusiv sicliştilor, In ace colț al eclei mai mari și moderne fabrici de plceri din Orienzul indepărtat. cum mai cra butezat „Taitunul iu- birii”, se găsea un pavilion cu cieva încăperi, iar in faţa pavilienului, inainte de coborrea lină spre bule- vardul „la porțile soarelui”. se giw: u micii esplanada, pavată cu marmuri albă cu mese de ala bastru si scaune roșii din lemn de sires, Era locul unde angajitele de elită ale complexului îsi primea muss firii la cca, oferindu-le privelisti w , reale. cu un esfirsit [uviu uman urgi biciclete. Spre a simti apoi mai puternie si ex-itant șocul intrării in akcovuriie de lux ale paviltonului. mai adine și număr zinn naufragiul sexual Aici, incù de dimincațā, cuvintele de smor au fost nioeuite cu scurte comenzi, privirile luscive cu priviri tăioase și severe, iar paşi suri. cu altii, atletic! si feri Cine și în ce scop luase decizia? Ordinul fusese dat de patronul general al complexului, dar pripeala cu care-l debitase şi gestica ce i insoțit cuvintele lăsau să se inteleagă, în pofida prestigiului la care tinea cu orice preat, că torţe misteriose ṣi imposibil de anihilat i-ar fi dictat hotărirea. Asa câ pină ṣi în faţa celei numite „ rated divin“, adevârita şefă a micului pavilion, slăbi ciunea şi bucuria inimii sale. a fost obligat să ridice ne- putincios din umeri și să-și rotească ochii în preajmă a suspiriune și neincredere Gon Fe a rămas, la rindu-i, uluit de iuțeala cu care au executat dispozițiile şefului siu. Faptul dovedes odată în plus, că pentru puținii cunoscători ai organi- secrete Marea Friiție, printre care avea cinstea să se numere și patronul general al complexului, simpla trimitere Ja aceasta stirnea panică și impunea o supu- nere oarbă. Se confirmau astfel, cu virf și indesat, toate bânuielile pe care Floarea de Vişin le avea despre marea și tentaculara organizaţie. Desigur. i-ar fi plăcut să cunoască poziția ierarhică pe care seful său, căruia el. Gon Fe. îi fusese făcut ca- dou de Tani Kuruma. o avea în cadrul organizației. E} ocupa. fără îndoială, un loc important în partea de virf al piramidei, dar care? Ciţi mai erau oare deasupra lui si ce rol concret îndeplinea el în tenebrosul mecanism? Curiozitatea sa era animată de cel puţin două consid: rente: in scopul de a putea aprecia cu realism ce gaură se va produce în structura superioară a organizatiei, li- chidarea acestuia și — chestiune ce-l privea nemijlocit, pentru a-şi da seama ce proporții va avea furtuna de- lansată de evenimentele ce urmau a se petrece. Dară O clipă Gon Fe se lăă circuitat de ideea că ar fi po- sihilă și 5 nureușită. O chpă nefaricită pe care o supritră odată cu pesimismul din sa printr-o clipire energică a ochilor săi oblici și tăioși. Era un sentiment străin edu- caţiei ce o primise, o emanaţie din reziduurile vechi ale persoralităţii sale, scăpată în chip regretabil de sub con- trolui intransigent al rațiunii suverane. Cáci postulatul ușori. arompaniati de mātā- s7 de la care trebuie să plece întotdeauna, postulatul stan- dard al fiecărei acțiuni sună clar şi fără echivoc; „Min- tea şi trupul ce se respectă şi se sprijină reciproc, nu vor afla niciodată ce este infringerea!“ 16 In același timp, în aceleași minute ale aceleiași ore chiar. Juran Potra se pregătea să intre pe bulevardal „La porțile soarelui“. Avusese o noapte agitată, in ciuda eforturilor sale de a se detașa de gravitatea și dificul- tatea momentului Se mascase anevoios și miieinat -le incertitu-un, Deşi stăpinea perfect fiecare miscare — făcuse cel puţin treizeci de repetiţii — avea impresta că gresesio mereu Cu teate că făptura sa primise cu exac- fitate trăsăturile asiatice convenite, începuse a-și des- coperi cusururi nenumărate, mergind pină acolo incit să-şi inchipuie că va fi descoperit de simplii și intimplă- torii privitori. [i slăbise capacitatea de a-și supraveghea răbufnirea simţurilor. sau tensiunea acumulată în ner- vii săi depășea obișnuitul? Mai acuonase in Orientul Îndepărtat şi nu a fost încercat în momentele decisive de asemenea stări peni bile. Un argument in plus, că adevărata cauză era mai şi numai arma ce urma s-o folosească Bi ucigașă! A vâzut la viața lui multe instrumente inzes- trate cu calităţi funeste. Unele foarte simple, altele extrem de sofisticate Asta însă era scula cea mai trăznită. Inventa- torii ei făceau plauzibil şi aprof orul in care as- piratorul de praf să fie folosit ca alambic pentru whisky, antena parabolică drept cuibar pentru ingeri, iar apa- Tatul de măcinat cafea — calculator. Dar deocamdată se punea problema.ca el să folosească drăcovenia oferită Cu atita generozitate de Floarea de Vişin lar asta-i Venea ca unul căţel obligat să meargă la braţ cu mota- mul. Căci pe cită vreme cu pistolul, arcul, cuțitul sau cu destoinicli săi pumni acționa in virtutea instinctului, păstrindu-şi, rațiunea limpede, alertă și axată asupra contextului, acum, în ipostaza Inedită Şi oarecum cara- ghioasă în care se afla, tehnica execuţiei îi absorbea în bună măsură energia intelectului Intrase deja pe marele bulevard și se incadrase în şuvoiul uniform al cicliștilor, parcă mai multi ca nicio dată. O h:me divizată în mii de unităţi individuale — iecare avind nu numai o tralectorie proprie a depla- sări! în spaţiu, ci și în gindirea, preocupările și senti- mentele sale. Ce stupid să crezi că in pulsatia asta umană pe cincva l-ar putea interesa chiar persoana ta — se mustră Juran Potra şi conchise: gata cu deraierile psl- hofatidice; la treabă! Angajindu-se intr-o rulare lentă, pierdut în mulți- me, incepu să so concentreze asupra ceea ce avea de făcut. Totul este să se incadreze perfect pe partea stin- Bă şi acolo, unde pe distanța celor citiva metri, cind îl Va apare individul în cătare, să acţioneze cu maximă concentrare... Incidental, privirea fi căzu în faţă pe una dintre s luctele ce înaintau odată cu el. Spa `le, mijlocul și fun- dul unci femel tinere impuneau atita armonie că era imposibil, cu păcatele și virtuțile masculului fiind in~ zestrat, să intorci ochli în altă parte. În plus, pendula- Tea el lasclv-molatecă pe scaunul bicicletei aprindea do- rinți, lutea sîngele bărbătesc în vene și stirnea imagina- ţia erotică. De unde această putere de a capta atenția şi a înfăcăra? Prin ce se detașa ea de celelalte femei? Nu atit perfecțiunea trupului pare să te facă să dai În clocot, cit... EI?! Nu cumva e filipineza cu picioare neobişnuit de lungi? Fata pe care Gon Fe i-o prezentase intr-o seară. spunindu-i: „Nu te grăbi să-l faci compli- mente!...« Fiinţa care-l tulburase atunci avea și acum o putere de atracţie neobişnuită. Dar prezența ei ridica întrebări imperative şi fără de răspuns. Era controlat în ceea ce urma să facă? I se trimise, fără să fle anun- tat, o dublură? Intervenise ceva? Lin Harara — acesta era numele fetei — intosrse pentru o clipă capul şi-i zimbi. Apoi incetini puţin pină ajunse lingă umărul său. maşa roșie este mai (rumousă decit ceu vişinie! şopti fala într-o engleză dulos-muzicalizată. Asta era, deci, Gon Fe ținuse să-i comunice că noul şi puternicul său stăpin purta cu certitudine cămaşă ro- sie. O tintă cit se poate de clară! făcu pentru sine o remarcă liniştitoare Juran Potra, deși scaunele din lemn de cireș aveau aceeași culoare. Confuzia este totuși ex- clusă. iar cl o ştia prea bine de la repetițiile făcute, cind Min Mao — infiltrată cu abilitate de Floarea de Visi printre alesele Pavilienului — i-a „pozat“ de nenumă- Tate ori, inciusiv în chimonoul ei purpuriu In fond, afacerea se rezumă la a finti dintre toate scaunele roșii pe ce? ticălos! gindi Juran Potra în stilu) său de cusetător-zeemist, dovadă că-și regăsise ca- denta și stăpinirea de sine 17 Gan Fe traversa: momente de exaltare aproape mis- tică. Spiritul marţial în care fusese crescut. principiila orgoli.iiui şi trufici, disprețul suveran faţă de viața på- minteasă — toate aicătuind substanța învățăturii sala din adolescență, substanță pe care o credea neutralizată de a-umulările' de tip accidental, iată, cra in-ă trează, lucra și-i infuza intrenga ființă cu energia miraculoasă a luptătorului de elită Şi asta o simțea nimeni altul decit unul dintre cel predestinaţi să apere legea. I se confirma iar oarà?. că intre bine si rău este adesea o linie subțire și fragilă, că acelasi braț inarmat cu aceeași armă puate lovi, din motivații greu de deosebit, in direcţii contra- dictorii. De unde şi actualitatea perenă a ideii „Foi 7 seste-le numai de mușchii ce i-a hrănit să crească sub acoperisul minţiit= Purta pentru prima dată sabia in alte scopuri decit decorative, iar acele scopuri le ştiu numai el. Rămase surprins cind şeful său ii ceruse acest lucru. Buretele umflat — cum il botezase din prima clipă în care-l cu- noscuse — voia tu tot dinadinsul å epateze. Nu era hotărirea sa doar o formă de intoarcere la ținuta ve- chilor samurai. a acelor luptători arhaici și unici în fe- Jul lor, ci mai ales o sfidare ja adresa adversarilor cu care se întilnea. Căci, acum Gon Fe nu mai avea nici un dubiu: mafia orientală ce cultiva şi comercializa moartea în scopuri incă neelucidate pe deplin, era parcelată pe grupări adverse, legate intre ele de interese mercantile şi de multă ură, de grupări imposibil a se desprinde din intregul organizației, tocmai datorită pericolului ucigiuor la vare gruparea ce ar indrăzni o asemenea ten- tativă s-ar supune din partea ectorlalte. Singurul lucru admis și chiar stimulat prin-teate mijloacele era riva- litatea părților. dușmiinia mocnită dintre ele oferind li- derului urianizației o cheie de control sigură şi eficace. Tar Burete: umflat optase, printre alte mijloace de con- fruntare, și pentru aceasta sfidare fățiș: scutierul său purta sabie, in vreme ce toţi criialţi hadamaci din preajma sefilor cu care se intilneu și purta tratative, nu se Sfiuu si-si lase la vedere pistoaieie, ba chiar să le mingiie si sà tmirite infundat cind unele discuţii deveneau aprinse si promiteau scandal. Incàieràri nu se produ- ceau, totuşi, decit in cazuri cu totul izolate: Fle se pedep- seau extrem de sever. căci diabolicul conductor suprem nu avea nevie de ucideri nesupravegheate, care deve- neau din cauza asta nerentabile si, pe deasupra, atră- geau atenția publică. Era probabil rațiunea ce-l 'călău- zea si pe Buretele umflu în adoptarea atitudinii sale arogante, tot asa cum spulberareu acestei rațiuni si crearea unsi brose in organizatia mafiotă tocmai prin declanşarea unui mie râzboi intre tabere, era ideea de la care pornise Floarea de Viin, elaborindu-și planul în egală măsurii ingenios, indrăzneț și riscant. Pavilionul fusese impărțit încă de dimineaţă. cu par- cimonie și gratulări reciproce -- din capul loi-ului in- căi telese ca false și ipocrite — intre „Partea stingă!» — a stăruit Gon Fe să-și impună punc- tul de vedere în faţa celuilalt scutier. „Nu văd motivul preferinței!= a ripostat acesta, ingustindu-și ochii 1n- tr-un efort real de-a pricepe. „Vrem să stim la inima -a incâpăţinat el pe poziţie, „Capete de mai- exclamat vu dispreț trulaşul partener de dis- cuţie. Gon Fe a inghitit in sec și s-a făcut că nu-i aude grosolânia. Partea stingă se referea inclusiv la masa şi scaunele de pe esplanada din faţa pavilionului și asta însemna o poziție excelentă pentru Juran Potra. Acum, cind fiecare grupare iși ocupase camerele ce i se cuve- neau, iar la masa de alabastru luaseră loc şefii celor două grupări cu denumiri sugestive — „Dragonul ne- gru“ și „Crocodilul semeţ“. impreună cu scutierii lor, totul depindea intr-o primă fază de exactitatea cu care americanul își va lovi tinta, iar apoi de felul cum el, Gon Fe, omul resurselor nebănuite și al imaginației ca- pabile să răstoarne regulile tradiționale ale luptei. se va descurca in complicata incercare ce-l astepta. — „Dragonul negru“, incepu cu pretenţii de atotpu- ternie "Buretele umflat, rostind numele grupării sale, a avut și are generoasă înțelegere pentru toate grupi- rile. din Marea Frātie, dar pentru „Crocodilul semeț“ aş putea spune că bunavoința noastră s-a arătat intot- deaun:: cu indestulare: — „Crocodilul semeţ» — se arătă iritat de la bun şeful grupării cu acest nume — n-a rămas da- tor nimănui a făcut râu, l-a întors făptuitoru- Tui îndoit. dacă i s-a făcut Vreo favoare cindva. undeva, deși n-a simţit niciodată nevoia, nu s-a zgircit cu răs- plata. Necruţiitor cu dusmanii, „Crocodilul semeţi este dispus in principiu să negocieze cu prietenii, chiar şi atunci cind sint puse.in cauză lucruri ce-i aparţin in virtutea fortei prin care le-a dobindit Se anunța mai mult decit Gon Fe prevăzuse: nu e simplă rafală verbală. ci o adevărată furtună. Într-un fel, incidentul conducea firesc spre deznodâmintul pre- gătit. O înzleştare Însă inainte ca Juran Potra să ac- țloneze strica totul, cei vizaţi să dispară alegindu-se le două gruptiri. n2 doar cu eventuale răni şi contuzii. Oricum, el trebuia să fie pregătit pentru oricare dintre eventualităţi. — Cine înfruntă „Dragonul negru: se iubește prea pe sine insusi, din cel puţin două motive: se in- depărtează de adevăr şi se condamnă la o pieire sigură şi neglorioasii! rocodilul semeţ“ nu face decit să-și păstreze i Și pentru asta este in stare să se ofere generos morții, dar ştie prea bine că nu el va muri primul. Gon Fe trase sabia din teacă şi o așeză pe genunchi într-o poziţie convenabilă. Adversarul său scoase pisto- lul Ja vedere şi desfăcu inchizătoarea tocului în care-l ţinea. Privirile celor doi se întilniră o clipă cu acea in- diferenţă sadică, specifică profesioniştilor morţii. Liniştit şi calm, Gon Fe incepu să se pregătească fizic și psihic pentru actul decisiv. Nici o părticică din organismul său nu răminea pasivă. „Ca apa de cleștar filtrată prin nisipuri, ca lumina zorilor în frunzişul de mirt să te pătrundă voinţa“ era principiul ce-l invoca şi-l urma cu o putere de concentrare ce constituia ea însăși o performanţă de excepție. 18 Lin Harara luă un mic avata faţă de Juran Potra, pe care-l păstră neschimbat. Pedalind in faţă, la doi, trei metri, îşi făcea clare intenţiile. Ținea ocupat ua spațiu de manevră, care, la timpul potrivit, să-l = seuscă, sporindu-i astfel lui libertatea de acțiune, Ținuta ei träda concentrare şi emoție. Mai fermă fiind, miş- carea trupului său revela o şi mai agresivă feminitate. Jar asupra lui Juran Potra fata produse un efect re- marcabil. tonifiant. Propriile sale emoții se transfera- seră parcă asupra ei, iar el devenea tot mai degajat, cu gindul ager ŞI simţurile feline. 73 Bulevardul se inscris pe vu pantă usoard, abiu per- ceptibilă. Aceasta avea o lungime de șapte sute optzeci de metri după care urmau cincisprezece metri de su- prafatā plană. ca înclată bulevardul sà continue pe un po- Virniş lung de o sută de metri, pină ajungea så treacă pe lingă deluşorul deasupra câruia trona Pavilionul și esplanada din faţa sa. Acolo, pe distanța celor cinci- sprezece metri, cînd furca bicicietei transformată in armā ajungea în linie dreaptă cu ţinta. urmau clipele decisive pentru care s-au făzul atitea prerătiri si s-au depus antea eforturi, rlipe nodale in diiitarea intre gului plan Juran Potra se plasă pe o linie la cinci metri de bor- dura din stinga și, mobilirindu-și exemplar resursele volitive, deveni ună cu bicicleta, subordonindu-i, pină in cele mai mici detalii, mişcarea. Mai sint de parcurs ciţiva metri de pantii. La orizont se profilează partea de sus a complexuiui „Tuitunul iubirii“, apoi aceperișul Pavilionului. Lin lisirara tis- nesis inunte si-n fata lui rămine un gol apreciabil. Cu picioarele incremenite pe pedale şi respiraţia oprită, Juran P.tra serută oglinda-luneta. În cătare ii apăru un geam, un pervaz cu ghiveci de flori, iar undeva în dreapta, o parte din pata roşie. Manevră abin percepti- bil ghidonul. Pata roșie ajunge incet in mijlocul cer- culvi. astfel incit crucea câtării ar despica-o perfect, 19 — Dacă bunăvoința „Dragonului negru“ este ne- egalată în „Marea Frăției, furia lui nu cunoaşte mar- gini! exclamă gutural Buretele umflat. Nimeni n-a fne drăznit să-l aducă vreodată afrontul ce i se aduce acum. Dar dacă se vrea războl, et bine, va fi un râzbol.., 14 Buretele umflat sări din scun cu miinile ridicate în sus şi ultimele cuvinte fi inghețară pe buze Gon"Fe lovi fulgerător. Celălalt scutier nici nu reu- şise să ridite pistolul cind tăișul sabiei îi reteză gitul, iar şeful „Crovodilului semeț* schiţă doar un reflex de aţărare cînd levitura ii despici teasta. — Mcarte pentru moarte, ticăloșilor, strigă în fine Gon Fe. tunvins câ Marea Frăţie înregistrează tonte i ilor. că astfel își asigură un cercarea lui de i vorbi se solda cu un horcăit tot mai inecat. Rosul devenise pe piept un rosu inchis. Tru- pul se inclina inainte spre cădere. Inreversibilul se pro~ duse, Juran Potra ochise perfect Dintr-un salt, Gon Fe se aruncă dincolo de esplana- dă. rostogolindu-se pe povirnisul dealului. Asta însemna pentru eventualii privitori din Pavilion, sau pentru alți martori oculari intimplătări, urmărirea curajoasă, dar prevăzătoare a adversarului. Ajuns lingă zidul ce stră- juia parcul, se căţără pe el şi de acolo, cu sabia plină de singe la mină, agitat, incerca să descopere un fugar imaginar în șuvolul bicicliștilor ce rulau liniştiţi pe ma- rele bulevard. Din acea mulțime citeva capete se intoarscră spre ciudata Jui siluetă de luptător, pe cit de crud, pe atit de caraghios şi anacronic. Țipătul de uimire şi gestul unei frumoase tinere avu darul să atragă atenţia asu- pra scenei inedite, făcind-o si se imprime in memoria multora. Era o prevedere in plus. de natură să facă au- tentic Întregul scenariu, așa cum. in zona în care el es- caladase zidul. Ja o adică, se mai puteau descoperi cu Telativă uşurinții urmele „fugarului” neidentificat. Revenind pe esplanadă, Gon Fe cra pregătit să facă faţă oricărei situații. Pe acest segment, încă din con- cepţie, scenariul răminea alb. pentru că în Piv'lion, unde fiecare grupare aveu cite luptători. se pu- teau intimpla lucruri greu de prevăzut; practic, orice variantă imaginabilă era posibilă, Intră în raza vizuală a celor din Pavil poziţia vulpolului la pindă; lipit de p: n, adoptind int, ridicind EL] capul doar pentru o fracțiune de secundă. Inspiraţie utilă, căci simburele de plumb scăpat de pistolul cuiva situat la una dintre ferestre, făcu să sfiriie văzduhul deasupra capului său. Situaţia nu-l făcea cituși de pu- ţin fericit. Primul indiciu era câ in Pavilion părţile „Crocodilului semeț* ieşiseră învingătoare. Asta, dacă nu cumva înfruntarea continuă, dar și in această variantā adversarul inseamnă că deține un mare avantaj de vre- me ce unul sau mai mulţi dintre oamenii săi iși permit să țină sub observație esplanada. Oricum, odată ince- pute, jocurile trebuiau făcute pină la capăt. „Mai intii să stabilese numărul şi poziţia agresori- lori” — o luă Gon Fe cu calmul său imperturbabil. Și incepu să se rostogolească lateral, la stinga și dreapta, într-o succesiune intimplătoare, fără nici o noimă, Fie- care rostogolire era urmată de o fulgerătoare ridicare a capului ~i de regulă, de consecința logică a imper- tinentului gest: de cite un cartuș adresat scăfirlici sale. Auzu! si experiența îl ajutară să stabilească fâră ethivoe: era un singur trădător situat la ultimul geam din stinga. Anihilarea lui presupunea ca şi el să aibă 1a indeminā un pistol „Deci, să procurâm pistolul, dacă aşa se pune pro- blema“. zise .sirelui <âu Gon Fe. ceremonios cum s- fi adresat unui elev spre a-l deprinde cu actul grav și absolut ne-esar al invătării. Asemenea obiecte se pro- curii din sursa cea mai apropiată pentru eh in cazul lor nu-i niciodată important prețul, ci timpul în care le procuri Īsi scoase câmasa, făcu din ea un tulgăre de cirpă pe care-l imriintă in virful sabiei. „N-as putea spune că seamână leit cu moaca mea. aprecie Gon Fe privin= du-i, poate că-i cu eva mai arditas, dar in linii generate, aduce“. Se rostogoli apoi spre dreapta pină cind conâi: dera “a ne Dnia dreapt dintre el ṣi agresor, se situează masa de alabas'ru la care se purtaseră funestele trata- tive. Ridicind capui :rezi iarfși interesul pistolarului. Du- pă o clină doar. la mai putin de un metru, bocceluta de cîrpă primi in plin două cartuse. Instantaneu. Gon Fe se ridică şi dir. toată forța mușchilor săi făcu un salt înainte, pe burtă. Tabla mesei sub care ajunse sună 6 scrişnit de trei ori la rind. Erau ultimele din șirul de cartușe ce-l fusese destinat. Nici nu ştii, prietene. de cit de mare ajutor ml-eştii „dialogă“ el cu fostul său adversar, zmulgindu-i din mina inertā pistolul. Niciodată poate. cit timp al fost în viaţă, nu te-ai dovedit atit de util, Ca de altfel și tu. Burete umflat, își lăudă Gon Fe stăpinul, trâgindu-l alături. după ce se convinse că dintre ioti irei smita zel mai puțin a cadavru T ridică în fund și-l împinse erergic spre stinga, el aruncindu-se în dreapta. O fracțiune de secundă la geamul deschis al Puviiienuias apăru silueta trăzâtorului Destul ca Gon Fe să-şi satisfacă, încă o dată, orgoliul țintaşului de elită. 20 Pulevardul „La portile soarelui asin, Își îngusta lățimea la ju aimtinua să taie in linie d iesea din oraș către o, devenea o şase. ză un cimp nesfirşit Evei și rozini, Maieritatea cirlistilor rāmi- tsi în perimetrul orasini, pierzindise pe aesimtite în sii ui ale laterale. Cej Cate continuan druinul își dovedeau ȘI mor Vina ci parau, levate cu mestes, la biciclete, dilere s s'r. sau cecuri Patra epică Sı ruleze în ritmul obisnuit, rei fema istit și crime de o pliicută i. Sineurole sn lui ce se râzi riteni în trupul său sa sanje. Si sta reni simii! motiv că Lin ra isi prepusse — nu mar avea wici un dubiu — aprinrdà cu orice pret, Pozitia ei pe bicleletă — cu Saunat ridicat I limita ce i-o permiteau picioarele neo- bimut de luni cu trunchiul aplecat mult inainte şi o pendulare lenes a feseler. modelate parcă de un mare maestru ai proporțiilor desăvirșite — era o sursă de sexa- peali pe rare Lin Harara o folosea cu o cunoștință de cauză deloc impovărată de false pudori. Este singura fără moliviiţia ieșirii din oraș, observă Juran Potra, trecindu-si privirea peste ceilalţi drumeti. Ei şi? De ce nu s-ar aclmile şi in această parie de lume o plimbare de dragul plimbării?! Se pare insă că partenerii săi asiatici nu crau obiş- nuiţi să scape din vedere nici contracararea unui aseme- nea gind răzleţ. Dovadă că. sub ochii lui, din bluza de pe spatele miădics al femeii. crescu un coş cu nimic deosebit în aparenţă de multe alte coşuri purtate de femeile ce se îndreptau spre cimp. Convinsă de efectul surprizei Lin Harara intoarse capul şi-i zimbl ştrengărette. Apoi, ea semnaliză cu mina la dreapta şi, după citeva clipe: ieşiră amindoi din şosea pe o ilce îngustă, bine îngrijită Pilcul de săleii spre care se indreptau promitea un adipost Juran Potra avea să constate însă că după per- deaua lor verde se ascundea un mic paradis compus din- tr-o vilă, o piscină, teren de tenis şi bază de antrena- mente martial — Vei rămine aici pini se va decide pasul urmă spuse Lin Harara. — Singur? işi arîtă Juran Potra nemulțunire: fel sugestiv, aproape obraznic. — Ei, nu chiar singur — ii acceptă ea jocul. Ducă fti va face plăcere, voi incerca să-ţi ţin de urit. — OK.! Problema e cu ce începem? — Cu inceputul fiecărei poveşti care vrea să fie in- teresantă. sopti Lin Harara, arātindu-i pisina cu apa limpede, adormită. pr. într-un 21 Trei zile la rind, Gon Fe a continuat să locuiască la „Taitunul iubirii“, în clădirea centrală, între camere ce fuseseră și ele reținute, dar care rămăseseră goale, chiriașii tor optind în ultima instanță pentru morgă. Nu era deloc ia placut contextul acestui guzduiri. Nimeni nui acorda vreo atenție şi totuși. toate semnele de care se folosise pe cit de originale. pe atit de trăznite — îi confirmau că era urmărit Bas cu pas, Lueru de altfel nu numai previ- zibil „ci și de dorii wrice avansare spre taina tenebroasei afaceri presupunsa nui cuntrunvări. Abia in cea de-a putra zi. la ușa camerei sale sună o ie de serviciu cu „„dotiri“ mai speciale. — Fra şi cazul! o luă de scurt Gon Fe, punind capăt rolului pe care aceasta se pregătea sid joace. Aici s-au intimpl=t crime şi trădări ce nu pot rămine nepedepsite. E carui s-o știi chiar dacă s-ar intimpla să faci parte din «Crocodilu? semneţ: Personal am jurat credință stipinului meu şi nu voi avca liniște pină cind riizbunarea nu va fi deplină — „Crocodilul semeț* nu mai există! interveni femeia cu severitate. Nici „Dragonul nezru“ nu mai cvistii! In consecință. orice legäminte sau sertimente legai de acuste două grupări se sting. În sufletul tău treluue să mai ardă numai focul sacru al datoriei pentru Marea Frăție, căci doar ea are dreptul de viaţă și maarte asupră ta. ca asupra oricăruia dintre aleşii săi. De aceea te vei pregăt chiar acum să treci probatoriul. Jos te așteaptă o dubă asemănătoare celor din dotarea serviciilor de electricitate. Urci în ea prin ușa din spate — Pot să fac:un dus? întrebă Gon Fe, devenind deo- dată preocupat și grav — Nu, zise femeia cu autoritate. De acum. singurul lucru ce ţi-e permis este să te imbraci sub stricta mea supraveghere. Te-aș rura să ai in vedere faptul că sint cunoscută și apreciată tocmai pentru precizia cu care execut ordinele superiorilor mei Era absolut convins de spusele ei şi era util să-l creeze impresia de supuriere. De acvea se îmbrâcă fără să cricnească și apol solicită din priviri o aprobare. inainte de a-şi scoate pleplenele ca să-și aranjeze părul Femeia înclină capul fără să-și ascundii plăcerea că individul pe care U avea în faţă, deși pachet de muşchi. depindea În multe privințe de simplul ei gest. La rindu i. Gon Fe N arătă recunoștință. Şi avu temeiuri dintre cele mai se- rioase să i-o arate. tea Cum intră in duba, ușa se inchise automat și porni motorul. 1 se rezervase de fapt o cușcă pe roți. Cu toate că nu avea nici o fersstruică prin care sii privească afară după ma putin de un minut de la pornire se stinse și unicul bec din plafon. Intenţia celor din cabină cra lim- pede: intuacricul trebuia să facă şi mai dificilă eventuala Jui incercare de a ghici traseul pe care se deplasau Nu-s chiar proşti, iși zise Gon Fe, dar nici prea deş- tepţi nu sint. Şi râmase în picioare la mijloc, concentri du-se. Realiză astfel că timp de o jumătate de oră, cit dură drumul, s-au deplasat intr-un cerc aproximativ, cu circumferința mereu lărgită. Era curios dacă are drep- tate şi își propuse ca mai tirziu să verifice. Oricum, cind vehiculul se opri, îşi scoase pieptenele şi-l trecu la re- pezeală prin părul său des ca peria. Cobori într-un garaj închis, unde fu legat la ochi inainte de a fi condus la liftul ce-l urcase aproximativ zece etaje. — Dezleagă-i eşarfa! se auzi glasul unui btirbat Insoţitorul execută ordinul și se retrase. Se afla in- tr-o cameră de mărime obișnuită, fără alt mobilier decit o masă şi două scaune. — Ta loc, te rog, îl invitii bărbatul din al cărui ordin fusese dezlegat la ochi. Fra un tip intre două - virste. îmbrăcat scbru şi elegant, in felul cum obișnuiesc si apară indivizii cu profesii în sfera relaţiilor cu publicul — Nu neg și nu-ți ascund, intră acesta direct în su- biect, că asupra dumitale plnenzi multe suspiciuni. Ai şansa sA te aperi și în ce mi priveşte își clorese succes, — Biinuiesc la ce vă referiti, dar nu înțeleg de ce, totuși, comportamentul meu crează suspiciuni. Oricum, vă stau la dispoziţie și dacă ap; fi sincer cu tine Mica sa nu trezi cealăltă parte a meci se mu absorbit parci de aite ginduri — Tohiro Rinoco era unul dintre cei mai buni pisto- lari. (Acesta cra numele scutierului ucis). Viteza sa de reacție era cu totul iesita din comun. Dacii cineva l-ar fi răpus, fol:sindu-se de pistol, ar fi trezit binuieli asupra modului cum a procedat. Cu atit mai indigestă este ideca c-a putut fi învins prin minuirea unei săi pici o reacţie. Bărbatul de tumi să-şi priveasc ceasul cere permisiunea de a demonstra că-i posibil. Nu mă indoiesc că aveți şi puterea și dreptul de a mi pune la încercare cu un pistolar ccl puțin la fel de bun ca Tohiro Rinoco. — Dacă că e.cazul, o vom face. Convin- gerea noast cù Tohiro Rinoco a fost surprins datorită unui plan de atac elaborat dinainte. — Stiwui să cer probarea practică a afirmațiilor mel In același tinp, onoarea mii obligă sii recunose aici m lun ate și în sensul acesta aveam un plan mental bine stabilit dinainte. — A existat deci intenția de-a lovi și a ucide? — Nu. A existat numai dorința de a întimpina un atac. Însuşi stăpinul meu ştia că se pusese ceva la cale. Nu bănuia de unde va primi lovitura, dar era sigur de imirența pericolului. Discuţiile au inceput prost a însemnat pentru mine un prim avertisment. Apoi am surprins un gest făcut cu mina de adversarul stăpinului meu, pe care l-am interpretat ca semnal dat cuiva. Atunci mi-am scos sabia din teacă, făcindu-mi clare intențiile de a interveni la nevoie. Drept răspuns, Tohiro Rinoco si-a pus pistolul la îndemină și i-a desfăcut închizătoa- rea tocului Reproducea cu lux de amântinte cele întimplate. N-ar i exclus, gindea el, să existe şi o peliculii cu întreaga în- timplare: Într-un astfel de caz, mărunțișurile verificabile ar acoperi prin numiwul lor unele „inexactități“ pe carc le-as putea pune pe sama stării mele de nervozitate. Fusesem doar prevenit că „Crocodilul semeţ“ vrea să dis- truşă „Dragonul negru“. — "Ei, Dine, fiind amator de amiwmunte poate ne spui aprejurările concrete în care a fost ucis stăpinul tău Tipul cu ținută de înalt functionar public, zimbi. O cut apărută bruse în obrazul drept, träda firea lui sadică și zellemitonre. — Atenţia mea cra cbncentrată asupra adversarului direct şi asupra șefului său. Simțeam iminența atasului, dar nu intuiam felul cum s-ar putea petrece. Stitpinul meu vorbea. Tocmai spunea ceva despre război, cind i s-au rupt cuvintele şi a siit în picioare. Am înțeles că se produse crima și am acționat brusc, necruţător. Prima Singur printre 81 lovitură ain dat-o riduri pe San Ponti cea de-a gsua am ficut im s$ Şi arti am juna in dreptul stäpinului men. Ciad m-am intors cătr vazut pati de singe pe pept yi privirea atintit in faţă. Am inteles că de acolo s-a tras şi m-am aruncat pe povirnişul dealului. Am mai apucat să vânl doar o siluetà sărind de pe zid Deji am ajuns foarte zidul pe care o văzusem, mi-a fost imposibil s; urma in multimea ciclistitor. Cred că dinculo de zid își adāpostise si cl o bicicletă Cu ajutorul ci a deven dat unu! dintre eci mulţi Individul cu infätisare de inalt functionar public iyi reluă zinbetul, Bezele sale deveniseră domă linti vinete, severe, pe un fond galben pimintiu Se :uzi o sonerie discretă yi prin cele două uși laterale ale biroului. uși.de isteaţă discretă Gon Fe lua abia acum cunoş- concomitent, cu paşi elastici şi iuți. dei bărbaţi Fiecare puse in fața individului ce continua incă să zimbească acidui-t, cie un mic dosar. Acosta le dosficu şi incepu să le cerceteze în paralel. Era evident că urmiirește ceva comparativ O clipi faţa lui lisă impresia de triumf. apoi reveni la surisul dinainte, dar pentru un expert În observaţia psihică de talia lui Gon Fe, lucrurile deveniseră clare: individul mizase pe ceva ce s-a întimplat, și miza lui ieșise taman pe dos. De fapt. era in stare să numească aproape sigur şi obiectul analizei: trebuia să fie cartușul extras din trupul „adulatului“ său stâpin și supus unor analize chimice "speciale în scopul stabilirii distanței de la care s-a tras. Numai că experții Florii de Vişin au rezolvat în stilul lor caracteristic problema, așa că orice „mărturie clasică“ probează drept adevăr, minciuna. — Instanţa suverană va decide asupra destinului tău, spuse individul, ridicindu-se pe virful picioarelor, ca să dea parcă mal multă inâlțime cuvintelor Oricum. un lucru rămine clar și mal presus de orice îndoială, de aceea am permisiunea să ţi-l aduc la cunoştinţă: o mie de ochi te vor urmări pretutindeni, o mie de brațe vor fi pregătite să te sugrume la cea mal mică dovadă de nesu- punere, așa cum o mie de trepte vor sta cu umilinţă sub picioarele taie în urcuşul spre glorie, dacă ţi vei dărui viața pentru Marea Frăţie. Ca om bine informat asupra formulelor specifice con- freriilor secrete, Gan Fe realiza perlect că situația in care se afla nu cra eitusi de putm disperati Ameninta- și îndemnul. ambele subliniate printr-o formul cu aturā căutat magică de ciure individul cu n pentru un funcţirnar la box-office-ul inmormi târilor publice, corespundeau în fapt cu aeecpt za sa pe mai departe în rindul uneltelor omenesti folosite de atot: puternica organizație. Asadlar, va continua jocul în vesti ic mai plăcut şi interesant pentru unul N-a fost dus prea departe A mai urcat cu același lift pret de citeva etaje, apoi a fost condus într-un aparta- ment elgant, cu dotiri mai mult decit moderne: sofisti cate. Astfel incit, cu puțină imaginație, falsele geamui — nişte dreptunghiuri ce imitau limina naturală puteau trece cu uşurinţă in rindul acelorași dotări pline de fan- tezie. I-a fost servită la alegere o masà copioasi şi îndată după siestă a fost consultat dacă ar prefera pe vreuna dintre frumusețile casei. — Depinde! a spus el, privindu-l cu subințeles pe ofertant. Care fără intirziere s-a repezit la televizorul din sufragerie şi l-a fixat, după un cod numai de cl ştiut, pe ceea ce nu s-a sfiit să numească „programul gla- diatoarelor intime‘. — Pe asta o vreau! se decise Gon Fe după ce asistase la o întreagă expoziție de trupuri goale, filmate pe de-a-n- treoul și. în prim-planuri ale părților apetisante, în citeva minute fata îşi făcu opariția, — Vă multumesc şi mă simt indatorată că v-aţi oprit la mine, spuse ca, înclinind capul cu supunere. — Rămine de văzit dacă ai motive! zimbi, în felul său strimb. Gon Fe. Sint adeptul metodelor dure, spuse el. cind privirea-l căzu pe colierul ce-l purta femeia la git. Dacă ea părăsește clădirea și dacă între acele perle ar putea așeza şi-o altă „perlă“ asemānätoare .. — Imi permiteţi să mă dezbrac? întrebă femeia cu glas şubțirel, ca de pasăre. Cit priveşte metodele 'dure de-a face oragoste. adăugă pe același ton persuasiv, sint întru totul de acord. Chiar imi plac foarte mult... 22 — Intr-un mare oraş, oriunde s-ar găsi el pe meri- dianele globului, se pot petrece intimplăr i dintre cele mai ciudate. Asta decurge din posibilitatea reală ca mai mulți indivizi să aibă mai multe caprici. În oraşele din Extre- mul Orient intimplărite ciudate sint mai frecvente fati de ale pärți ale globului, iar în Taipei cle depăşesc orice măsură De ce? Ca sii răspundă la acvastă întrebare pe care i-a pus-o. Juran Porra. frumoasa Lin Tarara s-a lansat într-o demon- stratie pe cit de divers: umentatie, pè atit de mmu țicasă și eneruntă ca. prezentare. isteria, etnaurifia. fe ciorul, soctoloia, psiluclogia cure Lin Harara îşi nul ipowzoisr morai- erzu tot atitea atragea icelle și le chema te Ase i diszursul ratio= auser, în minica lui Juran Patra s-au declansat instantaneu alte masmi ale fiintei e20 avea în fată: imazinea femeu ardre st vniuptons care la copiesit cu puterea de a-l srln arta dea i se dirui ṣi. mu eanta marine a femen suna:sle să participe ia acțiuni care-i pun în gericol iminent, viaţă, Direne ite fantu) că Lin Harara etala © litte de exceptie. furan Potra mai trase “mită concluzii utile: că Finarea de Vişin a selectat pentru serviciile sale numai virfurile şi că importanța colabora- torilor ce i-au fost dați este o dovadă în plus a interesu- Jui manifestat faţă de el și implicit faţă de American= Antimai — M-ai convins pe deplin că venind aici, interveni Potra după ce ascultă cu interes demonstraţia frumoasei femei, am nimerit in orașul posibilităţilor extreme. De altfel, am avut ocazia să mă lămuresc, într-o oarecare măsură, din scurta mea experiență. Dar am o serioasă îndoială că faci pentru mine risipă de informaţie din in- teres pur ştiinţific, chiar dacă am venit în intimpinarea dorinţei tale cu banala mea intrebare. Sint mai degrabă convins că mă aşteaptă ceva deosebit şi, în stilul tāu per- suasiv, ai început să mă pregătești — Mai corect spus, ar fi: ne aşteaptă ceva. Nu nea- părat deosebit. dar. în tat cazul, inedit Surisul ei transformă vina de-a fi incercat să-și as- cundă intentiile într-o invitaţie la complicitate. Juran Potra o luă în braţe şi schimbă grăbit sensul discuţiei. — Ia spune-mi tu mai bine dacă în acest oraș al ciu- dăţeniilor există ceva care să merite a fi mai dorit de- cit tine. În locul răspunsului, simţi buzele ei fierbinţi pecetluin- du-i gura și avu iarâși senzaţia râscolitnare. ci inire trupurile vor diferența devine tot mai vagi, că el stringe în braţe n fiinţă în care-si regăsește pină la durere starea plăcerii sublimate de teamit. — Esti oaza visată de orice cămilă pierdută-n desert, avea Lin Iarara sa-i spună puțin mai tirziu. Și totusi va trebui să ne intoarcem la adeviirul mai puţin contor- tabil. Ca să realizim ceca ce ni se cere: ne vom schimba pentru o vreme felul de-a percepe lumea: în loc s-o vedem. ne vof, preface câ o pipin. Sint sigură cñ vei descoperi luuri dintre cele mai interesante A deua zi. intr una din pietele cele mai circii te ale orașului. își fâcură aparitia deañ persoane nevăzitnare. EI — o infilare dictinsfi. costumat ebwant si dcent, ea — o tiniwii suplă a cărei vesumentațic largă. dar de bun gust. suvera excesul de pudicitate. datorat prebabil condiției nefericite pe care i-o rezervase destinul. În ciuda andicapului lor. bărbatul şi femeia nu pâreau niste mar- ginalizaţi şi cu atit mai puţin nişte înfrinți. Explicația venea de la sine: era destul ca cineva să privească mai îndeaproape calitatea imbrăcămintei lor ca să-și dea % seama do categoric: socială din care fiiceau parte. Pină și bastoanele albe de care se foloseau cu un fel de discreție şi aroganță pentru a-şi căuta drumul crau parcă mai sofisucate decit cele obișnuite. Cei doi se plimbară o ju- måtme de oră impreună, dupi care se duspărțiră conti- nuind să se plimbe fiecare pe cite o latură a picţii A face pe orbul — iată un rul absurd, dacă nu cumva şi macabru, gindi Juran Potra. îndată ce lui cunostinţă de noua sa misiune. Și trebui să recunoască din nou ci cei de b Floarea de Vişin au o imaginație debordantă Graţie acestei imaginii bine servite cu soluţii și mijleace tehrice adecvate, detectivii lor pătrund în firescul coti- dian, se pier€ în mulbmea străzii unde acționsază cu dis ereţie şi eficienţă. Ingrat rolul cc i se rezervase, dar pro- babil util personajul, recunoscu cl în cele din urmă Și astfel incepu, sub semnul plictiselii obligatorii, acomoda- rea cu noua sa condiție. 23 Gon Fe er mai mult decit mulțumit. Trăia sentimen- tul perizotlui cu o satisfacţie firească şi diseretă. Știa că fiecare mişcare îi este atent urmărită, că fiecare gest al său va conta în favoarea siu defavoarea existenţei sule în clipele imediat următoare. Ideca că nimic din ce face nu scapă unor camere de luat vederi, chiar dacă era să fie exagerată, il ajuta să-și iinpună un autocontrol ce devenea el însuși motiv de performanță. Aşa a procedat pină şi in repriza de dragoste cu femeia ce i-a fost oferită, A posedat-o cu o furie animalică, deliberată, şi cu con- vingerea câ undeva, în fața unui mic ecran, scena cra urmărită cu lux de amânunte. Fără doar şi poate același lucru îl stia și femeia. Din reacţiile ei a înțeles perfect pină unde și-a jucat rolul şi începind de cînd s-a aban- donat efectiv in devălmăşia simţurilor, indiferentă la presta ce-o eroa asfil sefilor de care depindea. O nime- rise din plin cu duritatea actului sexual. partenera dove- dind ca spusele ei mau fast de circumstanță. cå acel „chiar îi place foarte mult era 0 formă destul de exactă pru:_care îi anunța clanu? hormonal De un fircse imposibil de contestat a fost și „inciden- tul cu colierul de perle. Exprimindu-st de la inceput şi fâră rezerve admirația fată de frumuseţea lui. femeia $i l-a pitrat ta git. În amorul intempestiv, „cu totul intim- tor“, coliorul s-a rupt și a fost apoi necesară o probă de abilitate cavalerească în a căuta. recupera și insira iarasi la locul Jor preţinasele podoabe. F drept că una din- tre aceste podoabe era cu totul nouă și urma så inde nească si alte roluri decit cel estetic, dar cine pute sesi substituirea. cind întregul colier absorbea lumina pentru a o intoarce vederii mai plină de farmec? Cit despre mrteahna lui de-a se piept Asta trebuia să țină, pentru cei ci respiratia, de un narcisism boln:vicios, tipic indivizilor dar atletici, care. fricindu-si din volumul muscular aurul criteriu de apreciere. ajung să-și aduleze, febril, uritenia. În realitate, Gon Fe experimenta solutià unică în felul ei. de-a transmite informatii despre locul unde se afla În urmă cu citeva luni. printr-o operație chirurgi- cală pe cit de simplii. pe atit de ingenioasă, i-au fost plantate citeva fire de păr cu totul speciale. Reproducind cu o fidelitate mai presus de orice îndoială calitatile părului natural, firele în cauză, după ce erau încărcate cu electricitate prin simpla lor frecare de colții pieptenului, emiteau semnale pe o frecvenţă înaltă. insesizabilă pentru urechea obișnuită. Dacă presupunerea că femeia cu care s-a culcat va părăsi clădirea se adeverea „perla“ din colie- rul ei va prelua şi retransmite mai departe semnalul, sporind sansele ca acesta să fie receptat. Tar localizarea și identificarea sursei de emisie va rămine doar o ches- tiune de rutină pentru „micro-lasserele japoneze“ — cum sint numiţi baletit dn” serviciul tehnic al Florii de Visin. „Am intrat cu adevirat Intr-o zodie bune — recu- noscu Gon Fe, cînd fuse scos la lumină sì i se incredință o dubă pentru probe de condus. N-a fost niciodată un 3 sofer vxcelent şi cu atit mai puțin se sindca >: devi viitor. Su ivea însă o nouă ocazie Si en şi ca trebuia folosit încii de la probele de simulare pe calculator şi-a dat scama cù mai are un concurent pentru post. Faptul în sine cra in egală măsură și bun, Şi râu. Important rămi- nca ce parte reușea să-şi adjudece cel din imprejurarea ivită. Or, ca să-şi realizeze intenţiile trebuia să fie pină la un moment dat un concurent redutabil. Rcuşi să depăşească prima probă. Cu rezultate similare, în linii generale, cu celălalt pretendent. La testarea vitezei de reacţie își ridiculariză concurentul. Nu era indicat, dar ra necesar. Trebuia să arate cum a fost posibilă inter- venţia sa atit de fulgerătoare în confruntarea din faţa Pavilionului. La proba de poligon ieși pe locul doi și astfel se vizu în finală, la proba de oraș, în care standardul cerinţelor era ridicat la nivelul așilor volanului. Aici urma sii joace la rise aşa cum Îşi propuse. Duba pătrunse într-una din zonele erajului cu o re- tea stradală dintre cele mai complicate. — Poligonul a decis ordinea! anunță Arbitrul — Nu era cazul să ştim dinainte că unele probe sint mai importante decit altele? se arătă Gon Fe surprins şi afectat. — Cine pricepe meseria n-are nevoie de lămuriri! i-o intoarse ironie Arbitrul. Urcind la volan, celălalt concurent deveni important. Punindu-l Ja punct pe Gon Fe, Arbitrul își exprimase in- direc: preferintele. Gon Fe trecu în spate, nu înainte însă de a lia din ochii săi oblici un sclipiit de furie. Arbitrul nu cra un nepriceput, În poligon intuise per- feet calităţile celuilalt. Proba de oraș nu făcea decit si certifice flerul: preferatul său cra intr-adevtir un şofer de excepție și asta se vedea nu atit din viteza cu care executa ce i se cerca, ci mai ales din felul cum făcea tre- cerea de la o mişcare la alta, imprimind mașinii o rulare fluentă, cu maximă eficienţă la fiecare treaptă de vite: Veni şi rindul lui Gon Fe. — Vă rog să-mi acordaţi citeva clipe de pregătire! so- licită cl, pe un ton ce numai a rugăminte nu suna. AB în nice cu ai săi — Pregătire? Nu înţeleg în ce ar putea consta pregă- tirea ta de eum?! Arbitrii nu se sfii să caute privirea preferatului și să-i trugă semnificativ din coada ochiului — Cine pricepe psihologie n-are nevoie de lămuriri! i-o servi în acecai formulă agreșiv-ironică Gon Fe și, sărind din mașină lingā rondul cu flori unde parcasei începu citeva exerciţii de yoga din sistemui recomandabil pentru calmarea nervilor. După ce le incheie, îşi scoase picptenele și se picplini grijuliu, ba își aranja și tinuta de parcă urma sii-și faci poză de nuntă. Pedanteria lui idioată trezi o oarecare satisfacție răutiicioasă pe feţele celor doi. — La ordinele dumneavoastră, domnule, se arătă din- tr-odatå supus şi disciplinat. Gon Fe. Arbitrul ÎL avea acum la mină și voia să-l înveţe minte. Dari douăzeci de minute. pe chipul indărătnicului se rost; toeau picuri mari de sudoare. Virajele, opririle şi pornirile bāgaserä masina în toți dracii. Comenzile se succedau scurt și apăsat, executarea lor se făcea cu brus- cări nepermise. Nu mai era vorba nici pe departe de arta de-a conduce, ci numai de orgoliul de-a rezista cu orice preţ, încercărilor la care era supus. "Tensiunea crescuse destul ca să justifice o greșeală Dar trebuia să so ivească și ocazia prielnică, acea conjunc- tură care si-l oblige să recurgă la claxon. Avea binc pre- gătită în memorie scurta propoziție ce urma să o trans- mită. Dacă „pieptânătura“ a avut efectul scontat, era im- posibil ca vreuna din antenele ultrasensibile ale posturilor de receptie mcbile cu care era împinzit oraşul să nu inre- gistreze și semnalele wansmise in codul simbolic — o formă de morse readaptată. în care prin lungimea și in- tensitatea lor. sunetele corespundeau unor grupuri de litere sau chiar unor cuvinte abreviate, Descifrarea se făcea automat, pe calculator, prin eliminarea grupelor de litere identice, intrate în componenţa altor cuvinte, eliminare ce avea la bază semnalul criteriu şi semnalul de culoare. Pe baza lui se ştia de la inceput familia în care trebuie căutat cuvintul sugerat şi din ce altă familie va porni cuvintul următor, sugerat de sunetul consecutiv. Cursa de probă sc putea termina în ori: moment. Ar- bitrul îi satistasue orgoliu! cu viri şi indesat, Nu mat era nici un minut de pierdut - Dreapta! ordonă Arbitrul, după ce maşina abia reveni pe patru roți dintr-un viraj foarte strins, făcut la stinga. Dieapta! repetă el precipitat, dar era prea tirziu Mașina depașise spațiul adecvat unui asemenea viraj şi intra cu wtii viteza pe una din străzile principale. — Sa intorc? se arâtii preocupat de ala“ comisi. Gon F Maşina intrā cu toată viteza pe roşu, Scriynete de frine și trusnete de Lăblărie. strigate şi claxoane rābuf- niră devdată peste zgomotul monoton al orayului. Duba făcu un slulom greu de imaginat printre vehiculele ce- tăiau drumul. Ariitrul şi favoritul Său fură izbiți de păr- ile metalice ale caroseriei ca de pereţii unei bărci arun- cate de valuri. Singur Gon Fe rămase înfipt în scaun, manevrind volanul şi claxonind ca un apucat. leşise din intersecție, dar elaxonul masinii vale nu mai contencu — “Terinină, idietule! urlă Arbitrul, revenindu-și. Vrei agi toată poliția pe urmele noistre?! — Scuzaţi, m-am pierdut pur și simplu, se vâicăr: Gon Fe. Am... Am obosit la creier! Am capul dt o bàsica de crocodil şi sint sigur că va plezni imechat să a 24 Tucă de la prima ieșire in public, in noua sa condiție, Juran Potra avu citeva surprize Lin Harara nu făcuse precizari desarte; ca „orb” i se deschideau perspective de observaţie mwixinuite. Mai ales că ochelarii fumurii folosiţi îi ascundeau perfect ochii și din acest punct de vedere jocul de-a nevăzătorul se facea fără efort. Trebuia să fii atent ca să nu te trădezi pentru simplul motiv ca, fiind luat coea ae nu erai, lumea Iti neglija cu desăvirsire prezenţa sau, după caz, iți acorda importanță excesivă șI „nemeritat. La un moment da, mergind agale în spatele unor in-. divizi, văzu cum opera nestingherit un hoţ de buzunare. Tentaţia de-a interveni cra gata si-l trădeze. Se stapini la timp și asistă la intreaga scenă. Descoperi astfel câ hoțul nu numai că nu ura incercat de vreun sentiment de team: dar trăia evenimentul cu o pasiune ieșiti din co- mun, de-ţ; venea să crezi č pen imoneui subtilizat îi pro- duce electiv mincărimi uxcitante. Nustimă a fost și intimplarea cu alt hoț, care şi-a pri pus. nici mai mult. ici mai puțin, decit să-l prade tocmai pe el. N-ar fi cedat la iniţiativa aceluia, dacă ştia cîi va avea dea face cu un gainar. Dar individul promitea mai mult şi Potro se gindea că vrea să-l atragă intr-o cursă dictată de interese majore şi secrete, că poate Marea Friiţie. prezentă peste tot, pune sub semnul întrebiirii identitatea lui de asiatic ncviizălor. Așa că s-a lăsat momit de la prima tentativă, cind individul s-a apropiat de el și-a spus: — Stimate domn, la nici douăzeci de metri în faţă, din cauza unui grav accident de circulaţie, a căzut un stilp de iluminat peste trotuar. — Şi cei de făcut? s-a arătat el descumpanit. — Permiteţi-mi să vă conduc printr-o mică ocolire pe care o folosese cei mai putin dornici să se cocoțeze peste stilpul căzut — Vi mulțumesc, domnule, se arată el recunoscător şi dispus să 1 urmeze. Dupii ciţiva paţi intrară intr-un gang luminat obscur. — Banii sau viața! ameninţă individul fără alte taclale, Impungindu-l în piept cu virful unui mic cilindru me- talic. Dică încerci o singură șmecherie, apăs pe trăgaci. — Sint un om handicapat ,,. Triiiesc şi eu de pe o zi pe alta cu ajutorul ahora, încercă Juran Potra să obțină clemenţă, ~+ Last că vă cunose cu cit sinteți de ticăloşi. Cit pro- fitaţi de pe urma simplului fapt câ sinteţi chiori. Banii, am zis. Banii sau viaţa! Ticălosnlui i-a fost limbuţia cu totul nefastă, Duzvă- Mind că trăieşte de pe urma amenințării orbilor, că duce a într-un fel o existență de corb care caută stirvuri, a reușit sa-l scoată de-a binelea din sărite pe Juran Potra. Şi, în consecinţă, victima s-a hotărit să rupă nasul agresorului Ceca ce a şi realizat îndată, cu o lovitură nu atit de bru- tală, cît de caraghioasă, trasă de sus in jos, exact peste partea incriminată. Cel mai mult l-a distrat însă incercarea de-a fi sedus, Gagica, după toate aparențele, o japoneză cu figură de pisică plouată, s-a tinut de el o bună bucată de vreme, du-l din ochi. l-a căzut cu tronc şi urmarea a fost nici » retinere, l-a abordat direct, la subiect. Vă urmăresc, domnule, de minute în șir şi trebuie turisese că-mi plăceţi foarte mult. il, dar adevărat! Auzea cu urechile lui, ba Chiar vedea cu ochii lui ceea ce desigur era pe undeva necinstit Căci femeia cu mutră 'de pisică plouati își per~ mitea să fie atit de indrăzneaţă. adăpostindu-se, după convingerea ei, în întunericul bărbatului căruia fi vorbea Ea confirma în chip explicit o veche și trimbiţată teză, elaborată pe bază de observaţii indelungi. după cum sin- gur se lăuda, de bunul său prieten, Armand Bizonian. „Dacă vrei să deduci neadevărul ascuns in gîndurile și Cuvintele oamenilor — sustinea cu ironie gravă acesta — pune-i mereu sâ-și vorbească pe întuneric“. > — Nu vă contest bunul gust, intră Juran Potra cu or- goliu uşor sesizabil în jocul femeii, ca imediat să devină melancolic. Tocmai de aceea insă am și eu unele pre- tenţii... T Vai de mine! se arătă cu titnă femeia. Dacă m-ati vedea, v-aţi simți cu siguranță obligat să-mi cereţi scuze. — Departe de mine intenţia să vă supâr, doamnă. Eu mă refeream cu totul la altceva cind aminteam de unele pretenţii. Dar dacă tot veni vorba, aflați că cu ştiu prea bine cum arătați după felul cum rostiți cuvintele. Şi ca să vă convingeți că nu mint, am så vă spun de exemplu că aveţi fața ciupită de vărsat, fundul mare şi picioarele crăcânate ... Apropo, unde mergeţi? Păi nu era vorba că face plăcere compania mea?! Niciodată nu a avut impresia că vorbeşte o japoneză mai autenucă. Şi mai la subiect. Spusele sale au fost ca o lovitură bruscă, dar efectul lor va fi cu siguranță de lungă durat. Ideea sugerată slutci, că pri” feul de-a vorin își descria inlâțişarea, va face cu siguranță din ca una dintre ccie mai taciturne personaje. Trecuse o siptåminà de cind practicau jocul de-a ne- văziitorii. Exezsase destul ca så pară naturali în noile lor conditii $i mai atos studiarà locurile din care aveau v buni vizibilitge aupra curisabilului ce traveri piata. Căci simburele nusiunti lor ăsta era: la momentul opor- tun, ce le vi fi u is cu ajutorul unor instalații de radie minu tawe in extremitățile. ramelor de la ochelari, su identilice o anumită maşină, o dubă, şi cu ajutu! bastoanclor pentru nevăziitori — transformate dintr-o snuură miscare in carabine de mare precizie — să uxecute foc asupra celor din cabină. sau numai asu- pra solerului. Dificultatea consta in faptul că scenariul Urma să fie elaborat în detali abia cu citeva minute ina- antea acțiunii. pe măsură ce vor primi precizrile necesare. Sc bănuia doar că duba va transporta o marfă cu totul specială şi că va fi insuțită, printre alții, de Gon Fe. Dacă acesta se va alla în cabină, ei vor trebui să acţioneze astfel incit să rumină neatins. Dacă el va fi intre even- tualii însoțitori din spate,-atunci va fi necesară anihilarea urgentă a celor din cabină, urmind ca Gon Fe să facă ace- lași iueru cu persoanele dinăuntru. Întregul spectacol va fi public şi cu efecte speciale pentru psihologia de masă. Nevăzătorii vor prelua comanda dubei și vor dispiirea din piață urmăriți de formațiunile de intervenţie ale poli- iei. Asta va sugera ciar existența unei organizaţii rivale şi va face credibilă dispariția dubei care, odată ajunsă în afara orasului. în urma luptei angajate cu poliţia, va cădea cu toţi indivizii dinăuntru — morți și vii deopotriva — „involuntar“. peste parapeţii pentru protecţia şoselci. Esen- {ial era ca pe distanţa parcursă sub urmărirea astfel in- scenată, ei să facă toată documentarea lămuritoare la na- tura mărfii transportate, la adresele expeditorului și desti- natarului, la alte indicii care să arunce lumină asupra zesorturilor tenebroase ce fac din Marea Frăţie un abator uman. Scenariul putea să rămină în linii generale neschim- bat, sau să cunoască diferite schimbări, fie de detaliu, fie chiar de esență. Felul cum va continua va depinde de 93 realizarea lui în ficcare etapā. ce vor pune stăpinire pe. dul participa Ia susținerea acțiuni care perfectă. — Miine sar putea intimpla să ne redobindim vede- rea, îl anunţă Lin Harara Stăteau amindoi tolăniti pe aşternutul patului, sfirșiți de duleca obosealii de după dragoste. Căci nic urmară cu strictețe același program Plimbarea prin piaţa orașului, reintilnirea la vila dintre sălcii și antrenamentele intense de tir și întreținere fizică, incheiate inevitabil în culcuşul patului. pe covor sau direct pe pardosealii. unde instinc- tul erotic îi indemna sii-și consume dorința reciprocă de posesiune, tot mai ardntă și eliberată de orice retineri. — Drăgaţ din partea ta că mi-o spui abia acum Înţeleg deci că asta s-ar putea să fie ultima . — Fu. dragul meu, fiecare intilnire de-a noastră am considerat-o ultima; și m-am bucurat de ea ca atare. Important era ca şi după 3, între ci şi cei care vor fie asiguratii o comuni- 25 Gon Fe avusese una dintre puţinele sale nopți bin- tuite de vise. Graţie educării voinţei pină acolo incit să şi-o impună și peste zoncle inconștientului, somnul deve- nise pentu el, ca d altfel pentru oricine atingea aseme- nea autopertormanţă, un desert monoton și cenușiu. a cărui striibatere echivala cu odihna. Cu atit mai putin avea o explicaţie veresimilă teribilul vis. S» facea că phi- teşt? printre nori spuzaţi de lumină, bâtind alene din miinile-aripi şi scrutind intinderea verde a unei imense orezării Dendată. acolo jos. sesizrază ceva O vietate parcă alearvă din grea, potienindu-se și căzind mereu. dar ridicindu-se de fiecare dată ca să-și continue drumul. Simte cum se deşteaptă în simţurile lui dorința de pradă. irezistibilă Se lasă Intr-un picai abrupt și, înfingindu-și si le puternice ale piciuarelor în vietatea speri şovăire pină la norii spuzaţi de lumină, cind o aude vorbindu-i cu glas incet şi supus: „Cit privește metodele dure de-a face dragoste sint intru totul de acord Chiar îmi plac foarte mult .. 4 Nu l-a neliniștit atit faptul că a visat, cit visul ca atare. Cum e posibil să i sc intimpte lui una ca asta? Un personaj obscur parcă se strecurase în eul säu, ca în jocul vieţii sii facă o miscare vicleană, potrivnică tegula- mentului Risease destul de mult eu concursul pentru postul de şofer. Nu în privința pericolului la care s-a expus, evi- entru că un asemenea pericol trebuia să fie pii- nea iui cea de toute zilele. Ci riscase să dea o turnură nuprevăzută evenimentelor, să provoace vreun accident care si-l scoată din joc. Era totusi mulţumit că- numărul complet a scape, ca prin mi- le urmărirea polițici stradaie. Proba trecută ast- nu făcea parte din cuncursul pe care l-a pierdut a avut darul să inchidă gura Arhitrului şi să-l facă pe celălalt concurent să-și muste limba inainte de a se umfla in penele ciștigătorului. Gon Fe insuși și-ar fi dat o notă bună pentru felul spectaculos în care și-a „revenit“ după bilbiiula de la intersecţia cu semafoare. Spera de asemenea ca și poliția stradală ce se luase pe urmele sale si zibă niste „meritet în faptul că reusise um, trebuia să acţioneze in continuare, pornind de la ipoteza că ai lui au reușit să-i intercepteze sem- nalcle si au ajuns să cunoască dinafară ceea ce el diniiun- tru nu reușea decit cu aproximaţie, zantonind mai mult în cimpul presupunerilur Nu mai avea nici o îndoială, totusi, câ va participa In un transport foarte important, Asta sugerau cel puțin preocupiirile la care era obligat ziinie: exerciţii de lupi gen comundo, antoprovoearea unor stări psihice — furie, ură, melancolie — sub detectorul de minciuni, și conti- nuarea antrenamentelor de conducere auto, ca secund al celui care eiştigase concursul. Arbitrul devenise în mod explicit șeful său și acum înțelegea din ce cauză acesta etul fat? de el și preferințele fată de cetălatt; nu era » fond decit aplicarea metodei folosite ce regulă în Ma- rea Frätie: aceea de-a conduce prin dezbinarea suLordo- natilor. In alte conditii i-ar fi ficut o rentă pliere si administreze fudulului una dintre acele käti tiriiz/inate, specifice amatorilor, care lasă timp victimei să spere, să-si organizeze apărarea, ba chiar să incerce atacul pentru a se umple și mai mult de ridicol. Așa insă era obligat si-i suporte aroganta exagerată „și. ca siri vină mii usoarii treaba asta. trecuse în ecaliltă extremă. f supusul fără cricnire, pe omu! sărac de minte, rcusită se bazează exclusiv pe forța muschilor. fär legătură cu creierul, intr-un cuvint, pe durul prostă ce poate fi condus Îa fel ca un taur dupii ce i-ai bat veriga în nas. Nu uita în schimb să-i contabilizeze abu- zurile excesive, socotind că atunci cind se va pune pro- blema revansci ar-fi sub demnitatea lui să-i râminii dator. Asa petrecuse Gon Fe citeva zile la rind şi nimic nu i-ar fi tulburat echilibrul dacă n-ar fi avut acel vis — fenomen extrem de rar în existența sa și unic prin cii- dățeniile ce le-a cuprins. Auzi. nebunie. si visezi in culori şi chiar cu femeia cu care ai făcut dragoste! 26 Cind s-a găsit prima dată formula „pieiitura chine- zească* pentru a condensa în ea o anumit minuțiozitate sadicii, acel cineva evoca de fapt una din caracteristicile întregului Orient Indepärtat. Căci nezesti“ este in fond perfect valabil vietnamezilor, co- reenilor, thailandezilor, cambodgienilor, cit despre ja- ponezi ce se poate spune altceva decit că fac din „pică= tura chinezească- o mostră de .. japonezărie. Floarea de Vişin a luat principiul „picăturii chine- zeşti“ şi i-a dat prin aplicare un grad sporit de genia- litate, făcindu-l metodă, conform căreia orice, fie spre 96 tura tretărie servită astfel încti par- upiiciu, Nu mai deperie deci! pre iirie- După ce Juran Potra ie-a totea do-a crea confort privirii şi virtutile tehnice gratie cărora e-trciaitătile ramelor indeplineau si functia unor mitiorecepteare, a trebuit să accepte că puria călare pe nas un instrument si mai sofisticat, | — F momentul să mai afli cite ceva despre calitățile utlitar-disira Lin Harara, Li tire asupra unor or puriindi-i, nu actiunii, care s uni! cu drept la cuvint, Este destul să vorbesti în şoaptă şi punctul tiu de vedere va fi auzit foarte sus. Sint mai mult decit încintat de generozitatea Flo- n — adopt Juran Potra atitudinea unei timpe ca să-și poată plasa ințepātura. Mă gindesc doar p o să am nevoie ca să cunosc mäcar în parte, arseniilul ce-l port pe nas. — Nu dispera, dragul meu, fi accepti jocul cu m colic ironie. Lin Harara Mai degrabă cindeste avea noi motive de-a ret ri in Orientul Înde viitor, aici vei avea toate şansele să intilnesti chiar și uncle femei oneste în sentimentele lor. isese singurul moment cind superba filipineză inst- myse condiția ei. Juran Potra se multumi s-o mingiie cu awa delicateţe de care numai un italian dezarmat in faţa propriului suflet este în stare. Ajunsi în dispozitiv — fiecare pe cite o latură a pie- ii -— schimbară între ei citeva cuvinte pentru a se con- Vinge că emisia şi recepţia ochelarilor funcţionează per- fect. In continuare, Juran Potra se conceniră exclusiv asupra misiunii. Incepu prin a urmări ce se intimplă în preajma lui, pe acea latură a pietii. Nu-i scăpă faptul că printre mulţii pietoni grăbiţi se afle categorie un pier- de-vară. O dublură. un adversar sau, pur şi simplu, ua individ fără tel precis? După citeva observaţii atente dindărătul lentilelor ne- gre, ideca că individul cultivă volt condiţia de pierde- suni tehnici de camuflaj, fi spuse si actio! i minuscule din rama lor. Acum, un element pasiv in mecanismul n D e ea at vară dobindi argumente. Va trebui deci să-si împartă bine atenţia, fără a abtica irsă ce la principala datorie. — In cel mult zece minute vei primi un cadou, vorbi Lin Harara, sec, profesional, de astă dati Așadar ca mai avea o linie suplimentară de convor- biri. Probabil pe altă frecvenţă. În fapt, conducea acţiu- nea — Apropo, reveni Lin Harara pe un ton la fel de distant. Sper să nu imparți cadoul cu nimeni! Deci, nu se înselase: individul urmărește același lucru. Dar cu siguranță din motive diferite. Şi nu este singur, Apropoul făcut de Lin Harara se întemeia pe observa: tiile ei de pe acea parte a picti În starea de spirit a Iui Juran Potra se petrecu un transfer emotional brusc. Se eliberase de orice teamă pen- tru el, devenind în schimb agitat pentru ce ar putea să se intimple cu Lin Flarnra. Cum se numește în plan afec- tiv această substituire de persoană, domnule Turan? A, te faci că n-auzi, nu vezi. Ei bine, ţi-o spun eu: dragoste! Și încă una cu adeziv puternic și durabil. Asta e! — Soseşte cadoul! se auzi iuriisi Lin Harara, Bucu- ră-te! În planul indepärtat al pi ce-i fusese descrisă incă de dimineată Chepenpul de densupra, deschis si fundabilă intre -elelalte vehicule Schita de acţiune repetată ment: ocupă gindirea. Totusi, cum să pierde-vară? Un semnal de alarmă îi seuricireuită țurile. La citiva pasi in spatele sèu se găsea un palmier cu irunriitul imens, ridicat din asfalt la limita dintre trotuar şi artera ruueră. Instinctiv a sugera grabi sau panică. se duse pi retrâinilu -se după trunchiul lui. Abia ajuns aici își de- censpiră iat..nţiile. Fu n ceesară o sinzurii miscare şi busto- nul alb se transform în cem ce tăniculse pină atunci că ar fi: o armă cu randament excepțional. Ridicind-o la umär, luă linia de ochire spre cel de la volan. Cu o fractiune de secundă înainte de a ap^sa pe trăpaci, avu impresia că lingă şofer se zbate ceva. Trase. Două focuri de zeci de ori descoperit față de de armă se auziră instantaneu. Lin Harara acţ pute inaintea su. Schiţase gestul alergârii spre dubă, cind un cartuy se infipse cu o piesnitură seacă în trui chiul palmierului. instinctiv. se aruncă iraint2 pe partea stingă şi. în cădere rideg arma. Pi-rde-vară ajunsese doar h citiva de al și se preeatea să tragă din nou I-a luit-e inainte cu acea unitate de timp inscsizabilă ca durată. dar monstruos “le imeortantă pentru distanța din- tre vită si i mult ca sigur l-a lovit in bui Primativ si oribil. A aiun: la duba ce se aprise in silpii borduri, aproat în a-elasi timp cu Lin Harara. Deschizind usa a tras jos trupul inert al şoferului si s-a urcut la volan. Lin Harara a câri* peste elălalt rup ciizut ling ușa deschisă de partea e şi. urrindu-se. i-a strigat: — Fereste-te de geamul din spate! Repuse duba pe rarosaliil și porni cu toată viteza, dar stind la volan într-o pozitie caraghio:să. La rindul ei, Lin Harara s-a lăsat jos lingă scaun În compartimentul din spate, Jesnărtit printr-un peret» metalic prevăzut doar zu reamul de ear». trebuiau să se ferească se auzeau zgomotele unei lunte anrize Au pareurs o lună bucată de drum pină au auzit strigătul lui Gon Fe — En regulă, dati-i zor! Motorul prinse a dudui infundat ca un cazan sut pre~- siune Parametrii lui tehnici erau folosiți la limitele e sus Undeva in urma lor. se auzeau cirenele unor masini de politie Cit era inscenare şi eit adevăr din această urmărire? Greu de prerizat si mai ales, inutil, gîndi Juran Potra. Fi trebuie să-și respecte scenariul propriu și-atit. — Atentie la geam! strigă Gon Fe. Urmară citeva lovituri puternice, piră cind peticu! de sticlă mată. specială, cedă. În spărtură apăru figura lul Gon Fe. — Care-l pronrar:ul? se interesă el — Documentaţia completă asupra transportului, şi-a- poi un naufragiu, îi spuse Lin Harara. — Poate centrul să ne asigure „supozitoare“ cu tele- comanda şi un aparat de fotografiati = Sa-ntreb. Lin Harara enunță citeva fraze. Cuvintele ei semă- nau cu o stranie evocare de felul celor folosite în şedin= tele de magie neagră ale unor popoare primitive. — Dacă ve justifică, da. — În acest caz, intrucit am o documentaţie completă asupra transportului. propun schimbarea scenariului și aprobarea lui în următoarea variantă: „anihilarea“ urm: ritorilor, continuarea drumului spre aeroportul particular de lingă Den Dao. predarea containerului şi urmărirea lui in continuare de câtre centru, noi urmird să stergem urmele“ rămase. Conditie esenți.lă pentru noua variantă 2 si primim pe parcurs, inainte de zona Dir: Dao, cel putin două „supozitoare: cu telecemandă. Concentrat asupra traseului. Juran Potra se străciuia să nu scape totuşi nimic din ceea ce se intimple. Floa- zea de Vişin făcea o nouă demonstraţie a posibilităţilor Harara reincepu ciudata evocatie manică. Cifrul se baza probabil şi pe registrul cintat a! limbilor entale. Cind primi răspunsul, îşi regisi e: presia seiică directă, — Floarea de Vişin este de acord Trecem 'a va- rianta propusă. Unu: „anihilarea“ urmăritorilor. Reducem viteza pină se apropie la cincizeci de metri. Juran Patra execută intocmai. Cind prima masinii din- tre urmăritori se apropie la distanța potrivită, Lin Harara deschise ușa cabinei, ieși cu picioarele, pe treptele de ur- care, se intoarse cu spatele în sensul de mers și. prinzin- du-se cu stinga de chenarul cabinei, ridică „bastonul alb“ cu dreapta, folosindu-l ca pe un pistol. La său, Gon Fe ieşi prin chepengul de deasupra și, ri du-se pină la briu. scoase pistolul imprumutat de la cel care se odihnea incă intr-o folositoare uitare de sine, întins jos, de-a lungul containerului. Se incinse un război pe cinste. Cuprinse de panică, celelalte autovehicule treceau pe banda iejeră de circu- latie şi intrau în primele locuri de refugiu. Curind. com- batanţii aveau la îndemină întreagă suprafaţa carosabilu- lui din sensul lor de mers. Urmăritorii putezu incepe demonstrația neputinței lor. Prima dintre cele trei maşini se răsuci spre stinga și, după o pendulare forțată, se opri 100 în parapetul cu înălţime de un metru dintre cele două sensuri contrare ale autostrăzii. A doua suferi concomi= tent exploziile roților din faţă, ricii betonul pe o distanță de citiva zeci de metri şi rămase cu botul în pămint. Faptul că inerția n-o aruncate peste cap tinea pentru orice observator dinafară, doar de puru) hazar? A trela maşină continuă să execute un tir indrăcit asupra dubei. Din nefericire îns unul din cartușele adversarului i-a atins rezervorul de benzină. Presupunere dificilă, dar wa- bilă, totuși, de vreme ce a luat foc. Rerrăgiridu-se în cabină, Lin Harara luă legătura cu centrul — La circa zece kilometri este o deviație spre dreap- ta, spuse ca. după ce primi noile instrucțiuni. O vom lua pe acolo pină la prima plantație de lâmii. Cind se apropiură de plantatia de lâmii, deasupra lor își făcu apariţia un clicepter din care se aruncă ceva. în cidere, din bulgirul mic şi negru, să-i zici o pasăre se destăcu o parasută cit o umbrelă. Pachetul atirnat de ea atinse solul la citiva metri de dubă. — Oprim aici citeva minute, anunță Lin Harara. 27 — Mā lertați că nu vă fac cunoştinţă cu „pi meu, se adresă Gon Fe celor doi. Timpul şi imprejurările nu sint dintre cele mai potrivite. — Sintem înțelegători din fire, găsi de cuviință Ju- ran Potra să adopte acelaşi stil persiflant. — În această cochetă valiză diplomatică veţi găsi de lucru pentru aparatul de fotografiat. În schimb, daţi-mi supozitoarele. Prietenul meu are nevoie de tratament de urgentă. Juran Potra cu Lin Harara se apucară de lucru. Con= inutul genţi diplomat era pe cit de abundent, pe atit le ciudat: desene, diagrame, statistici. formule şi fişe de observaţie incitrate. Foloseau capota dubel drept masă 101 şi tineau la Indemini tastoanele aibe care trecuserā cu trio examenele și-și dovediseră eficienta. Gon Fe urcă în compartimentul din sr:ate. îsi dezlegă „prietenul“ şi-i scoase călusul din gură. — lată unde duce neincrederea în oameni! începu el săi vorbească colui care se intimpla să fie tocm=i temi- tul Arbitru. Dacă mă lăsai în faţă i rămineal aici cu stuga ta credincioasă, nu-ţi eruțător şansele. As: înă m-ai obliget <ă rec tode specifice vout celor din Marea Friti asta sint foarte indispus. Arbitrul își frecă mii le amorti de tegàtorre si se multumi să-i arunce o privire bolovirnasă. grea de ará. — Uite ce e, schimtă Gen Fe tonul. renunțind iu 1r nie. Ştiu prea bine că nu ești prost deloc, Jasusi Tapuit că m-ai bănuit tc? timpul dovedeste că ai cap si fler De aceca te ‘mäse, dar nu te desronsider și nici nu te subestimez. Şi ca atare ţi-am pregătit w: instrument pe măsură [4-0 jos pantaloniil — Prefer moariea! șuieră individul printre dinți — Sint convins, fu de părere Gon Fe. Dar „Ceru! se nin a) morţii: — ca să folosesc unul dintre slozanuri!e preferate ale organizației tale -- este inaccesibil pentru tine. Tot ce ţi s-ar Putea rezerva ar fi drumul ctimnlit și umilitor. drumul amăgitor şi degradant câtre cerul visat. Contez pe intelinenţa ta. Arbitrul se supuse şi răriase cu partatnit pe vine, nehot. — Nimic mai simplu derit administrarea acestui su- pozitor. îi exph:? Gon Fe Este o treabă la fel de pudică precum o iniertie. Și mai scutită Je neplicori. — Si-acurr. reluă Gon Fe. fit atent şi ia seamă la rele ce-ţi vci spune. Supozitorul este o bombă miniaturizară. Telecomanda el se păseste la mine şi pentru operiiitate am s-o fixez cu un plasture Ja piept direct ne piele Ac- ționează fie pe cale mecanică, prin apărare fie prin bio- curenții soe, prornsi de corpul meu aflat in primejdie. Cred că m-am făcut înțelea. Voi adăuga numai <ă este cea mai sadică bombă intimă, inventată vreodată: efec- ta! ei mortal este sigur, dar mumai după o lungă şi pent- Enă agonie. 28 Gon Fe şi Arbitru! continuară drumul Duba se In- erise pe banda rapidă a autestrăzii. Şoferul era com- centrat la drum mai mult dezit i-ar fi cerut-o traficul existent la area oră. Sau, cel puțin, asta exprima faţa aa crispată pini la incruntăre. — Mă faci să cred că eşti un şofer prost. rupse tăce- rea după o vreme, Gon Fe. Conduci de parcă ai sta pe un arici. Şi cind te gindești ca eral un Arbitru plin de ifose, Ce persista in mutțenie. Gon Fe își creà o clipă Iluzia cå in Jocul motorului miriie daşmanu? su de moar- te si asta il făcu să zimbească, in ciada riscului de și mai mare slutenie, lə care se supunea fața sa printr-un asemenea gest. — Nu cred că s-a inventat in ultima vreme ceva maj formidabil ca mini-tomba asta. Ea poate impinge ura din- tre da cameni pia dincolo de inchipuirea obişnuită. Să luăm, de exempiu, cazul nostru. În momentul de faţă tu suferi Je-o boală incurabilă. Doctorul cu putere deplină asupru el. dar hotărit să nu intervină nicicum pentru a te salva, sint eu. Așa stind lucrurile, să nu-mi spui că avut vreodată mai serios motiv «à urăști pe cineva, că nu te cred — Ce vrei de fapt?! întrebă Arbitrul și Gon Fe con- stată cu plăcere că glasul acestuia este într-adevăr foarte asemănător cu miriiala motorului — Vrau sh mă urâști destul ca să poti dobi ismul ei. tu zi devenit o piesă temporar nece- isä ce va trebuie să funcţioneze! — Esti un ticăles! Un spion imputit! Un găinari.. Binvințeles. Din punctul meu de vedere şi tu eşti 1a fel Făcind, deci, adunarea și scăderea, răminem chit şi pornira de la realitatea de necontestat că esti la cbe- vemul meu. Și-acum bagă bine in cap urmatoarea po- veste: o organizație dușmană ne-a atacat, urigină gafe 163 rul şi pe ajutorul său. rbatul și femeia care au pre- luat duba nu bånuisu cît noi sintem în compartimentul din spate Dupa iesucu din oras, între noii stapini ni dubei și masinile politisi pornite pe urmale lor a ince- put o iată directă Aum am întirvenit noi. Tu ai spart geamul dintre compartimor:= și ai ţinut şoferul sub amenințarea pistuiuli. vu, am: iœit prin chepengul de deasupra, sm e” funia ce triigea de la geam i-apol am desh tor: săpa 'nasinilor de politi Dupi ce am wäpat de urmirtinri, sezama descotorosit şi de omul de îi voin Pină aii povestea oste obliga- torie și reproducere» ei i Pen Dao. dară vei fi întrebat, face parte din tratamentu? boti de care suferi — Te crezi destept, dar n-o să-ti meargă! — Pardon. N-o să ne nearg si vrut poate să sput. Şi mai vezi ce faci cu nervii mei, Este suficient să-mi provoci o crestere soc a biocurenților $i se va produce ireparabilul. & Tăcerea se aşternu iarăși între cei doi. Gon Fe o simţi ca pe o perdea de praf ce devenea tot mai densă. Ta adăpostul ei se concentră aupra ‘viitoarelor mutări in jocul pe care singur î! initiase, dar care nu-şi din păcate bine fixate nici una dintre legi, sau, altfel spus, şi le fixa doar pẹ măsură ce se făcea şi inchega ca joc. De aici, evident, şi pericolul ca insusi iniţiato- rul sī cadă pradă invenției sale. Isi imagina mai multe variante posibile şi se tir.dea ce trebuia să facă în ca- zul fiecăreia dintre ele. În cele din urmă ajunse insă la concluzia că e de preferat, pentru amănunte, să se lase în seama inspirației de moment. Arbitrul mai făcuse cu siguranță drumul spre Den Dao și aproape sigur cu scopuri similare. Se desprinse de autostradă. intră intr-o linie rutieră secundară şi de acolo pe o alee pavaită, fără nici o dificultate. — Aici voi vorbi numai eu! Il somă Arbitrul pe Gon Fe. — Facă-se pe deplin voia ta, se arătă acesta întru totul de acord. Mizase pe orcooperare oarecare, fle ea chiar obținută prin constringere și avea, în fine, dovada acceptării. O constructie cochet simbioză intre arhitectura modernă şi cea populară de sorginte chinezească — wru printre tuiani de orhidee. In apropierea ei, aleea se dilată, transformindu-se, inainte de-a ajunge la cele ci- teva trepie ale clădirii, într-un mini scuar creat parcă mai aies pentru wimptuoasa compoziţie statuară din Jocul lui, ce se inziiiăţina și reușea doar in parte sā re- dea o scenă din ritualul ceaiului. În apropierea dubei, un individ ce-şi etala misiunea de gcrilă prin simpla înfățișare, își făcu apariția şi se înstală pe trepte, fără a încerca să mascheze lenea de bil cuprins, întirziat nepermis de mult! îl luă acesta la rost pe Arbitru. — Spor cît sinteți informaţi cu cele întimplate. — Probabil, seiu’ vrea s Arbitrul întoarse o faţi hirhuită de rinjet către Gon Fe. — Du-te, șopli acesta, Nu uita însă, că orice tenta- tivă de-a te sustrage de sub control, sau de-a mii pune pe mine în pericol, îi va fi fatala Gorila urmări cn amestec de zetlemea şi plictiseală inuarea celui chemat Ja „sefu, apoi făcu semn si de dupii un colt a! cădirti apūru un motostivuitor siles condus de un tinerel îmbrăcat în salopetă portocalie, Doaiide ua din spate ordonă Gorila muşein= dusi pe jumätue cuvintele siri sprinten de 1a Jecul său şi se supuse or- Excesul siu de vel contrasta cu atmosfera de i Fu səsizat de Gorilă ca atare, şi chiar răsplă- i un imbet de ingăcuință. o premisă. gindi Gon Fe, și se oferi să ajute la lui. Nu prea avea însă un obiect cenurit sl muncii, motostivnitorul preluindu-l cu ust- rință prin usa deschisă, aşa că începu să chibițeze pe gă tineretul în salopetā portoczilie. -- Mi-ar plăcea la nebunie să călătoresc pe mai de- parte cu containerul ästa! Tinerclul intoarse spre el o moacă vădit contrariată. — Nu în container, ci însoțind containerul, incercă Gon Fe să se explice. 108 Tinerelul zimbi acra, dar nu conteni să «runce ası pra lui o privire pe cit de detetistă, pe atit de dispre= fultoare. Se uită la mine ca la o vilă sortită abatorului — observă Gon Fe şi nu intirzie intrebarea: de ce? Cind reapăru, Arbitrul aducea pe faţă mărturia unei spaime evidente! în ciuda efortului de-a o ascunde. Se intimpla ceva, Arbitrul și tinerclul triidau. fiecare in fe- du: lor, conștiința unui fapt pe care el nu-l cunoştea conzret, dar nu avea nici un dubiu asupra gravilâții lui. A fost descoperii jocul? În acest caz ar fi f imediat. E vorba de acea bănuială cronică pe care Ma- rea Friiţie o păstrează şi cultivă cu obstinalie intre toți membrii ei? Sau... Gon Fe nu-și duse gindul pină la capăt. Mai formulase aceeaşi ipoteză și la venire şi pro- babil fusese atunci inspirat. > — Na mai pot conduce, spuse Arbitrul, — Te inseli. i-o reteză scurt Gon Fe. O să consta că poţi conduce foarte bine. — în ochii celor de aici eu n-am fost niciodată ṣo- fer Nu te combat. Dar ţin să-ţi aduc aminte că nidh cadavru n-ai fost. Pe cind alţii. .. — Ce vrei să spui?! — Mai nimic... Ori. pină una, alta, vreau să spun doar atit: că te vei urca la volan și cu zimbetul pe buze vei incerca să ieși cit mai repede de aici. Ajungind in autostradă, Arbitrul se incadră pe banda lejeră. Gon Fe sesiză nu numai că spaima persistă pe faţa acestuia, ci şi consecințele ei din ce în ce mal ex- tinse. Brobcade de sudoare îi curgeau pe timple, pa- loarea lui davenise aproape cadaverică. iar miinile îl tremurau tot mai mult pe volan. — Aruncă din tine ce stii pioă nu-i prea tirziu! stri- gå Gon Fe amenințător, intuind că individul rumegā de unul singur drogul cumplit al unui mare pericol. — Trebuie să fim foarte atenţi. Nu ne-au crezut. Au lăsat doar impresia că iau de bună toată poveste: De fapt vor... Arbitrul schița un salt dezordonat și căzu pe volan. instinctiv, Gon Fe se ghemul jos. Rafala de automat trasă dinir-un automobil de pe banda rapidă mal come tinuă Duta o luă Vituriic în la: erală. Simti izbitura de parapet şi trecerea peste el. Des- chise usa si arcnindu se sii cu toată forţa. călăuzit doar de gindul de-a se distanta cit mai mult de maşina în cătiere. După ce atinse pâmintul, continuă să se Tos- tozoicască pini cînd bilăriile 'utoase intre care nime- i opună rezistenta cu tulpinile lor. Auzi expio»ia si pe moment fu tentat să se ridice si să vadă ce s-a intimplat. Îi imagina numni că, ajunsă undeva mai jos, duba a lum for, zgomow? puternic dr în Pavan extinsă dintr-odatà pe tat spatiul in care se răspinuise benzina din rezervor. „Ce prostiei, se entà el cu severitate. Si ca să se convinga dari era să spre dreapta şi acum primea l0- încercă Să observe e se potrese sus, pe Mirzinei auto- străi Acolo îi făcuseră deja apiritia doi indivizi. Unul cu autoiratul gata de interventie si altul. situat puțin în spatele westai, contemplind privelistea printr- ochezr. gen «peztienl, crea ce. în :orerierea lui Gon Fe — chiar dară meriwil ar fi fost o stare de miorie svan- sati — nu ficea gestul mai putin arogant și ridicol. Incă un mafiot handicapat de h n si cu atit mai capa- bi d> cruzimi la o adică. urul dintre aceia care găsese demențiale şi gratuite revanşole necesare si nicio- suficiente pentru Lipsa de penczazitite ce-a avut-o nul fată de ei. Asa gindi Gon Te, dar se felicită că nu se trădise și cînd individul cu ochean consieetă afa- $i so retrase urmat de cel cu automatu], niot în colții gurii — nu mai con- sistentă cit firul? de tutun desprins dintr-o ți drept multumire pentru felul cum reușea să incheie un episod interesant al activității sale. Peste o jumătate de oră, cind fu cules de pe auto- stradă, Gon Fe era bine dispus şi — în ciuda obiceiului său — avea chef de glume. Lin Harara şi Juran Potra A ascultau <u deferență, dar nu se lăsau contzminati de verva lui. Gindurile lor devansau momentul şi imagi- Dau un viitor in care se intilneau mercu împreună. Dar na aveau încredere în acel fel de anticipație, luciditatea se dovedea mai tare decit dorința. Și atunci se căutau din ochi, imprumutindu-și reciproc din suferinţa flecă- ruia, reţinută şi tandră. 29 Institutul de psihoterapie intensivă din Newcastle (sau la Clinica de nebuni, după o denumire mai trans- parentă) pacienţii ajung repede să-și netezească asperi- tătile personalităţii şi să dobindească „virtuţi“ comune întregului grup, care-i absoarbe nemilos și fără mena- jamente in structurile sale. Curios rămine faptul că asis- tenta de spe--iitate — de la medici Ja surorile de cari- de ie psihologi la tehnicienii aparatelor mec cale — nu se opun acestui proces de barbară deierio= Tare umană. Ba, dimpotrivă Convingerea lor, transfor= matā direct in metodă. era aceea că abia după ce cre- ierul a scăpat de imaginea trecutului. devenind o cla- sică ‘ahula rasa, trebuie cultivat din nou ca un ogor asanat de buruieni. Sau. cu alte cuvinte: ca să redevină om, individul trebue să ajungă mai inti, obligatorii, animal Desur, evista si risenl ca urii dintre pacienti să nu mai dispună de resurse'e neresize iAltirii din Conditia dahitracelor. Acestia erau diciani ealimiti şi trecuti la pierderi Fap: regrc*sbil piră 'a un punet, dar ee victorie dur se peste obtine firă infrunta- rea prriratelor și cum si-ar putea cineva inchipui o fe= ricire generală fără sacrificiul unora? Aceste reguli guvernau vita la celebru) Institut de psihoterapie intensivă din Newcastle. De aceea. abate- Tea de la ele constituia inevitabil un eveniment. Și cum asa ceve se intimpla foarte rar. evenimentul atrăgea atenţia pesonalului şi, în mod deosebit. făcea vilvă mal ales câtre virful piramidei. Exact ca acum. 108 7 — Fii explicit, doctor Golfettol se arătă iritatāă dl- rectoarea Institutului de psihoterapie intensivă. — Noua pacientă are o teorie ciudată — explică bä- trinul, convins că satrapul feminin din faţa sa nu avea nici o neclaritate, ea făcea un transfer de sens, consi- derind confuz tot ceea ce era în realitate inconvenabil. Noua pacientă susține că există două direcţii ale anor- malitații omenești. O anormalitate numită de ea sub- normalitate, categorie în care intră handicapaţii mentali de diferite grade. şi o anormalitate în sensul de supra= normalitate. numită de ea, nebunie superioară. — Ei şi? Femeia o fi nimerit aici din greşeală, do- vadă că are un sistem de gindire coerent. Mai ţineţi-o citeva zile şi faceti-i vint! Păi. tocmai aici e problema, insistă bătrinul me- dic: în lipsa de coerență pe durată relativ mare. Căci segmentele existenţiale explicit lucide sint brusc intre- rupte de adevărate furtuni alienante, cind se manifes- tă un transfor total de identitate și un blocaj puternie al memoriei. În dimineata asta, de exemplu, tocmai fă= cea un expozeu despre căile de acces la nebunia superi- oară: dezvolta o teorie foarte interesantă. cind. la ju- mătatea vinei fraze, s-a prods socul: un șoc perfect in- atestat doar de faptul că femeia a continuat ceva” „Și, după e€ s-a aprins lumina și tipul şi-a «tut seama că sint Ava Gardner — observați 2e transfer de identitate! — a inceput să se bilbiie ingro- zitor rdut, dar lam lâcat si-si teii Pină la + a Să mă cule cu ca Ava Gi zicea, și numai la auzul numelui meu se exeita şi Sici prin sumeri ca ur armzisar gata de imperechere Deamne. ce-a mai putut face cu copitele pe covor i cum a mai inspumat geamurile cu spermă Viptoaă Tre- buie să le curăt, zicea. şi ăsta-i detergent, . “ După un sfert de oră s-a reintors, la fel de discret, la identitatea sa și a continuat să fară o largă demonstrație conform căreia aspiraţia este un pas nu numai mental, ci şi real. tocmai șentru că este și afectiv, spre anormalitatea de tip superlor. „Ce fericiți sint artiștii în cazul ăsta, am intervenit eu, folosindu-mă de subiect. Ei trăiesc intens afectiv 103 şi astfel cred zà pot alinge pragu! nebuniei superioare. zilele trecute un film <u Ava Gardner. A Iost „Artiştii? s-a urătat ea surprinsă. Nici poveste, dom- nule. Ei pot atinge doar performanța de-a copia nebu- nia“. Rețineți, vă rog, că numele de Ava Girdner nu ia mai atras atenţia in nici un fa! — Ei bine, doctor Go!fetio, cte ce n-ai Inceput cu asta? Mi se pare că sintem în fata unui caz excelent. Am spus-o in repetate ri experimentele noastre sint condiționa:e covirster de pxmisele de la care plec: Mi-ați dat de înţeles că cer imposibilul, lată că nu cram deloc absurdi. Femcia sui ei cabine: stă prin incăpătorul Doc i vederii o sati j A participarea la buna dispoziţie a celei de cur: indu-) in acul perizoiul de a fi acu- terventie — conchise di- acear- totaie de merivirie și ducă acecsi — Am sā vă prezint în acest sens o diagramă com- pletă — se angaj Gulferto inainte de a face o mică pie- căciune si a se indrepta spee uyi — Apropo, doctore, cum zica că arăta individul äla excitat de numele Ava Gardner? = Ca un armiisar gata de imperechere! — Him... Ciudat... Ciudat și sublim totdatā. Multu- meset Bătrinul Golfctto o luă de-a Jungu] coridorului. Re- anunţa tot mai greu la lift, dar nu putea abandona miș- carca zilnică, esenţială pentru virsta lul. Va cobori scă- rile pret de două etaje și apoi va lua liftul. Asta-i viața! ȘI cind se gîndeşte că în tinerețe primele convingeri în virtuțile eugeniei şi le-a format pornind de la poten- Malul său. Aproape de capătul coridorului se intilni cu tinărul llaginer de întreținere Brille, cea mai nouă echiziţie la a personalul Institutului. Mergea spre cabinetul directoa- rei cu un avint masculin specific indivizilor mindri şi siguri de ei. În afara pacientilor. nimeni de sub acope- risul clădirii nu era străin ce motivaţia realā a aducerii sale. Privind în urma lui. doctorul Goltetto nu-şi putu onie. Se gindea că peste citeva minu- stăpini un suris te tipul va trebui să joace rolul armisarului despre care satrapul feminin a manifestat, deloc întimplător, atita interes. 30 Pe ruta aeriană Taipei Taiwan — Atlanta S U.A. se afla mai bine de dcs ore un Boeing 717, poreclit de cel din Compania JEN şi balena zburătoare. Nimeni nu era, de aşa ceva. Bietul. avea. după toate aparențele, unul dintre acele supărătoare și penibile duranjuri stomăca- le. care îl obliga să străbală cu o tenacitate meritorie şi demnă de o cauză ferită de forță majoră. drumu! de la scaunul său, la toaletă, Şi asta în ciuda faptulmi tă tipul. tinâr şi viguros, te ducea cu gindul spre orice, nu- mai spre boală şi suferință. nu. Dar cine ne dă nouă dreptul să judecăm camenii după unu! si același catapod? În fine, și acest pacient «e linişti Plictiseala deve- nise generală. Ea constitua, se pare un tribut obliga- toriu al unor asemenea călătorii. Iar tărtatul cel tinn i viguros avea în egală măsură și antidotul impciriva plictiselii și priceperea de-a şi-l- administra. De cum Incetă cu plimbările, adorm tuştean. Cam asta era imaginea «reată despre sine pentru ceilalți ce către Juran Potra. Sub scutul acestei irer al reuși insă o perfermanță deloc neglijabilă. Mai inti m stabili legătură cu Americin An şi ceru iniormaţii precise asupra ritel urmate de avio- nul ce decolase cu zece ore inainte, de la Den Duv. Cind reveni la toaletă, primi un răspuns... Ce mai! avionul urma perfect trascul intuit de el. Prineau ast- fel consistenţa realitiiţii ipoteze ce și le conturase incă în primele zile după sosirea la Taipei, şi dobindeau su- port logic alte presupuneri şi posibile corelaţii. Pină ṣi legătura dintre containerele trimise de Marca Frăţie și picrderile insemnate de dolari ale companiilor Mer- Curial Service și Automatic Service ii apărca acum una de cauzalitate directă. Cel de-al treilea „deranj“ cu deplasarea făcută chiar sub ochii plini de compătimire ai stowardasei i-a dat posi- bilitatea să transmită tot ce creden el cà este urgent să se inițieze pentru cantinuarea ecţiunii. Somnul făcea parte din prozrarn, componentă riguros necesară a cost tele se precipitau şi fctorul rzisten rol important în derularea lor. Cind fu aninitită titnrizarea burta ci piină de sirtaţi bip rernu intr-o Co- borire lentă, Juv:n Potra se uită la ceas și nu-și putu reține un suier de admirație: darnic aproape zice ore, Desi nu putea cuantifica energia acuta și nu-i simţea prezenta în trup. avea conştiinţa ci ca este acolo și asta îl făcea foarte sigur de ci Găsi auuimobitul solicitat exact acolo unde i se pro- mise, cu uya deschisi şi cheta în cone diseret pe cel care făcuse trebuṣoara asta, re;unoscindu-l cu usu- fin'à după felu cum îi zimbea dintr-un turiit, şi zpăsă înereziitor pe accele Spre seara aceleiași zile, Ja motelul Levis Wall trase în parcare un automobil din care cobori un singur indi- vid cu o înfățișare despre care ai fi putut spune că era caraghioasă, dacă nu s-ar fi cuvenit să spui mai întii că era tristă. — Domnule Thaxter, începu Individul protocolar, după ce se prezentă, rostind un nume imposibil de reținut, cu tot respectul ce vi-l poartă, firma noastră de asigurări se vede obligată să-și îndeplinească, prin umilul ei agent a chiar era o Ci evenimen- tema să joace un bakna zburătoare, cu 112 care sit cu, misiunea de-a controla modul cum sint in- dc-plinite clauzele contractuale dintre noi. Ştiţi prer Line deviza ce ne câlăuzeşte: „Pe toţi îi ocrotim, dar pe c care nu uit si se cerotească şi singuri îi creditàm nelimi- tat si cu iubirea nozsträ!" Şi mai ates de cind incendiile se ţin i — Bine, omule, dar n-au trecut nici două săptâmini de cind ne-ati intors pe dns cu controalele voastre! răbulni Thaxter, fără a da vreun semn de inţelegere faţă de ce- rintele -irintoare ale Companiei de asigurări. — Asa e, aveţi dreptate, sări ca ars, agentul. Dar aţi auzit, sper. ce s-a intimplat? Sau... Accidentul ăla qro- zav!... îmi dau seama că nu ştiţi... Of, Doamne, cu asia trebuia så incep. Un accident tragic, domnule Thax- ter, ne-a lăsat fără trei dintre cei mai buni şi expori= mentați agenți ai Companici noastre. S-a scris, de altfel Dar se scriu atitea! Iar nefericiti noştri colegi erau asu- pra lor și cu docuinentele constat rilor făcute de ei in ul- timul timp. Vă daţi seama că trebuie sñ le refacem și fap- tul ei ei au murit... Vii dați seama ce sentmente ne ere- ează? — Ei bine, controlați ce vreți. se hotări Thaxter să pună capăt pălâvrăvelii nepoftitului. Dar nu în prezența mer Nici timpul, nici nervii nu-mi permit Carazhiosul și tristul agent de asigurări maj merita cu prisosință un caii firativ: pu: acela de tipicar. își freca meseria cu minutiozitate sadieii A adus-o pină și pe 1.9- redana Bufalo — o mexicană moleamii, tocmai per'ru ch înecată şi leneyă pusă de Thaxter să-l insetesisci controlul său meticu!o o stare de intoleranţă. — Dar, pentru Puanezeu, denunule arent, de ce in- tourccți atita ne o parte ti alta chiar Și lacătele de la uși? Ce or fi avind astea cu pericoitd de incendiu? —- Vai de mine, stimati domnnă, cum să nu aibă? Ia închipuiți-vă: dacă! lacâitete sint comune şi puse de for- mă, cum din fericire nu e cazul aici, nu poate intra orice răuvoitor să dea foc? Sau dacă ele sint foarte bune, dar prost întreţinute, dacă nu se pot deschide operativ, nu sînt ele o piedică pentru o intervenție, Doamne fereşte, care trebuie făcută la timp? B = Singu ate n3 Oricirn, în ciuda ploconirii indelungi cu care şi-a în. cheiat constatarea, aruneirid mulțumiri cu nemiluita, in- divicul a kisat în urma sa o impresie foarte păgubitoare pertru Compania de asigurări. Nu insă şi pentru el. Căci, acesta nefiind altcineva decit Juran Potra, avea observaţii importante, tiparele cheilor și. nu în ultimu? rind, un plan bine pus la punct pentru etapa următoare 31 Emily Dox — pacienta ce atrase atenția doctorului Golfetto și devenise un caz important centru dir?ct area Institutului — dormise bine, aprope confortabil. Tıecuse trei zile de cind fusese „irinsfuratii” de la un mic sana- toriu din nord şi mai bine de douăzii şi patru de ore cind ințelesese din compcriamentul bâtrinului doctor eă i se va ivi în curind şansa pe care miza. Aseară reusi pen- tru prima oară så ia legătura cu Jutan Potra după reve- nirea lui în America. Gatte faptului că intrase in rindul cobaitor, i se rezorvase o chilie scharală. Acolo îşi per- mise una din „crizele pregăzite dinainte. Ținuse ^ lungă tiradă despre culoarea verde care este de fapt un ai mal, care animal Incuiuste intr-o pasăre, care pasăre bute toată ziua la mașina de seris deciarații de racboi şi tra- tate de pace. Vorbind, gestirulase mereu cu miinile. ţinindu-le la douăzeci, treizeci de centimetri de gură. Apoi, se întinse pe pat și azteptă eu degetul arătâtor al milnii stingi proptit de ureche. Duvă o jumătate de orâ avu o dublă satisfacţie. Auzi un semnal slab, dar totuşi perceptibil. Deci, „unghiile duble" mascate perfect de oja stdufată funcționau la parametri normalt. Iar semnalul... Sem- nalul repreducea primul segment melodic al cintecului „Aş mai vrea o portocală“. Şi astfel Erdly Dox, care ss s-a dus pini acolo cu îndriizneala încit să se fokscască aic de propriu nume, lăsindu-se furută de dulci amintiri, a adormit într-o cu totul altă atmosferă, decit cea din realitatea imediată. Dar orele ce urmară awau să dovedească bineface- rea acelui somn. Câci, sub indrumarea bătrinului. doctor Goifetto. fu practic tirită printr-o sumedenie de cabi- nete dotate cu aparatură sofisticată şi supusă la tot fe- lul de analize, miisurători şi observații. Doi haidamaci o luau și purtau la comandă. Ce fiâceau ei s-ar fi putut numi gimnastică pe o temă dată, folosindu-se pentru executarea exerciţiilor de un obiect comun, însufiețit. Ie t acel travaliu muţesc şi absurd, ea reprezenta ju- folosită ca experiment şi nimic altecva, masă, vo- lum, circuite si mecanism de funcțienare păreau că sint scopul prioritar al fiselor, diagramelor și calculelor ce fiecare cabinet și apurcau pentru citeva minute pe imprimanieie calculatoarelor din do- tare. În acest timp, Emily Dox continuă sâ-și joace relul, Optă ca formulă pentru tirade scurte, haotice. urmate de tăceri senin-visătoare. Dedublarea trebuia să fie convin- gătoare. in afara oricărui dubin şi in egală măsură efi- cientă. La scutul nebuniei simulate, ea trebuia să vadă și să zudă totul. Informaţiile acinate de American Anti- mat şi coroborate cu cele ale Florii de Vișin configu- rau acum, fără echivoc, imaginea unui trust secret inter- naţional. Era deja destul de limpede pină la un punct și profilul acestuia sau, mai precis. profilul filialei sate asia- tice, constituite pe scheletul Marii Frăţii — organizație guvernată de reguli inspirate din cutumele asoci samurai japonezi. Acolo, sub pretextul unor cuncur= suri de lupte inițiate în umbra legi. se punea la cale o extracţie bestială de organe umane din trupurile muri- bunzilor. Finalilatea traficului cu acestea trebuia să fie, în mod logic, transplantul organclor recoltate. În ce cop? Nu se ştia. Se bânuia doar că. prin metode chi- rurgicale moderne, se fac experimente de o cruzime şi monstruozitate greu de imaginat. Pe măsură ce supoziţiile i se confirma: se simțea mai atrasă de aventura în care Emily Dox ntrase şi mal us marcată de pericolul ce o pindea. Energia necesară aces- tei dedublări tranșante și istovitoare o producea din pa- siunea pentru arta dedublării insâşi. Gâsise — avea con- vingerea — şi o formulă adecvată in acest sens. Era destul să-si imagineze un coşmar şi să-l descrie exact așa cum 1 imagina, ca să creeze — iluzoriu pentru ea. convin- gător pentru cei din preajmă, o existență comparabilă cu existența sa autentică 2 miisură ce era dezgolită, una dintre gorilele doc- torului Golfetto manifesta pentru ea un interes tot mai special li măsura sinii cu câușul palmei. îi pipăla pi ciorele şi fesele. bikini. şi palpa zona sexului Sätrinul doctor îl privi cu dezaprobare, dar bărba- tul rinji zgemotos, miriind: — De ce nu? Celătatt fi tinu isonul. — Cimar asa. doctore! Asta-i bucăţică foarte rară. Cu ana ca asta nu ne intilnim în fiecare zi. -- Cunoasteti regulamentul, le aminti doctorul Ştiţi Line vă între personal și pacienţi sint interzise ase- nca relatii. Unde s-ar ajunge dacă am cedi presiunilor şi am acecuta unele excepţii? Asta ar insemna cu sigu- ranţă inceputul decăderii noastre. Nouā ne vorbesti de excepţii doctore? interveni cel nmi pornit dintre bărbaţi. intcțindu-și rinjetul Toc- mai mută, care avem ochi Şi urechi foarte bune? Poate i de ce s-a aminat două siiptămini, intervenția iată în cazul tinarului acela mexican? De ce se inchada psiholmul Stus împreună cu el in cuhinetul dumale? De ce l-a numit sanitarul Dirk infidel pe psituuriă Stars și din re cauză a plins. in hohote psiho- ogul dona martea tinărului? — A fost un caz nefericit. recunnseu doctorul Gol- fetto. Vii asigur însă că a stirnit o furie foarte mare la nivelul conducerii și dacă Stars nu ar fi fost conèl- derat un psiholog de excepție — Şi dacă dumneata. doctore, n-ai fi profitat de ocazie ca să te răzbuni pe sanitarul Dirk... — Băieți... devent moale, împăciuitor, doctorul Gol- fetto, ' u6 — Ne-o dai o sigură zi! Una singură și dacă n-a să-l placă... Risul celor doi deveni repede un gilgiit gutural, as- mutit de pofte. — Este imposibil, reveni speriat bătrinul doctor. O zi intreagā este cu desăvirșire imposibil. Şi nu se poate oricind... Mă gindesc numai la acele perioade scurte în care intervine blocajul memoriei. Atunci sint de acord, deşi riscurile sînt enorme, vă rog să mă credeţi. Dar vreau să vă convingeți că țin la voi ca la nişte prieteni. Cum intră din nou în chilia sa. Emily Dox încercă säi punā ordine in ginduri si så _ajungå la acea auto- stăpinire de sine absolut necesară judecății lucide și in- tuiţiei folositoare. Suportase greu probele la care fusese supusă şi mai ales pornirile acelui ticâlns, Se străduia să-şi reprime repulsia care fi provocase pur și simplu greață. Citeva exerciţii speciale de. respirație, singurele ce şi le puteau permite fără riscul de-a se irăda în cazul unei supravegheri mascate. Işi ficură în cele din urmä efectul. E apa linistită și eu sint ia cirmă — îşi spuse Emily Dox. Si te iau la Rezistă sunoziția câ initiativa de viol preconizată de cei dni ar putea fi o insrenare? Aparent ei manifestau o obsesie reati, Oriet:n, pericolul de-a fi posedat fortii la modu! ă şi pentru ori:e eventuaiitat vit treimi să gisasrii mijloacele adecvate de Asta primul rind și fi ridica samne de întrebare asupra nebuniei meie? ră da, arenirțrea cu violul nu va gură cupciani ce mi se întinde. Asadar, păstreaziufi „ac: Duni", fetto, ca pe stigarul bun de preț ce ţi-a rimas! — gisi Emily Dox de cuviință să se cwatukw® shm- tind 5 -ură en antoironia nu-și dezminte virtuți! re- confortante. Dacă totuşi sint descoperită, ce fac? Râmine oportun apel) imediat la cei dinafară, sau incerc salvarea pe cont propriu? Pentru prima alternativă lucrurile sint simple. pentru cea de-a doua trebuie găsite soluții. Şi o ultimă, dar exirem de dificilă, opțiune: dacă jocul rezistă, pină unde trebuie impins? Desigur, cu cit uz şi-ar prelungi postura de cobai, cu alit ar avea afle mai muite. În acelaș timp însă. riscul ireparabii crestea vertiginos, cu cit se apropia de intervenția chi- rurgicală şi nu era exclusă ic--ea ca în cazul deennspi- rării, ticciloşii să recurgi totusi la o asemenea op Prin care si-ar atinge un dublu scop: s-ar ribuna yi — în lipsa unui martor viu -- i-ar justifica deces pozind, binoinţeles, pe mai departe, în tlatinii lui Hippocrat. O contramiriură er fi Emily Dor rămase cu intreaga sa energie mentală concentrerà asupra unui punct abstract, De acolo, din acel nimic, trubuia să se nască solutia, Și nu #sea nici o in- doială câ prin comuniunca fertilă cintre gindire şi :ndrăz- neală ea se va naşte. urmași ai automobil tras în- tr-un loc de refugiu de pe autostradă, în apro; mo- telului Levis Wal, Jura Potra dzdea usoare semne de neliniște. Jeşise din pielea agentului de asigurări și in- trase in altă piele, definibilā acura nu după criterii pro- fesionale, ci etnice: de fapt redevenise asemñnàtor cu ceca ce fusese tot timplu la Taipei: un japonez in venele căzuia se putea ghici şi singe european. Nu areastă schim- bare ii făcea insă neliniștit, „nipirlirca" de o identitate şi intrarea in alta, fiind la el un prices aproape la fel de natural precum al reptilelor. Se «ursese mai bine de un sfert de 'oră şi autofurgonul Compnici Mercurial Ser- vice nu-si ficase încă apariția. S-a intimplat ceva, sau autpvehizulu! a intrat in alt regim de viteză, decit cel semnalat în prima parte a deplatării” Era o chichiță la prima vedere și tetuşi, în realitate, un amănunt impor- tant. așa aum tot mai importantă devenea de acum fie- care veriţă din alcătuirea unui lanț al cârui capăt U bănuia, firð ai şti însă meandrele şi lungimea. 118 In sfirsit, prin futa ochilor săi trecu înserisul „Mer- curial Service" — cu icre mari, de un roşu aprins pe un fond verde-pal, ocupind trei sferturi din laterala au- toturgonuluj. ÎL urmări cu privirea şi. văzindu-i numărul, trusări: avea. se pare, șansa unei revederi. Koestler? „Toate miracolele sint fascinante, dar mai ales cele ne- întimplitoare“, suna unul din aforismele neuitatului său prieten, Armand Bizuniun. Să credem deci că va fi intilnire foxcinantă — se indemnă Juran Potra, luat prin surprindere de ideca că se va lovi iarâși de namila pri- mitivă şi brutală, care era acest Koestler. Se incadră în fluxul autostrăzii și după citeva minute doar ajunse In parcarea de lingă motelul Levis Wall. In- tr-adevâr, nu se înşelase: silueta şoferului coborit din au tofurgon îi era cunoscută. Şi-acum, să ne lăsăm In seama tehnicii — ginsi pen- tru sine Juran Potra. Se cuibări mai bine în scaun, didu drumul aparatului de radio de la bord, sau mai exact, unui segment al acestuia. pe cind ertiilait il cuplă la niște câsti discrete, greu observabile. O miszică de jazz in- fuză atmosfera din elegantul automobil. li fixă voiumul astfel incit să fie auzită discret de vreun eventual trecă- tor, apoi iși puse căştile, evudind Intr-o așteptare plină de 'curirzitate. Implantase o seamă de micrcemițătzare pe tor traseul străbătut in „controlul“ său meticulos, făcut în calitatea agentului de asigurări. Şi tetuși urma o vinătoare la intimplare. Capcanele erau puse. dar mat trebuia şi vinatul să cadă In ele Deocamdată se auzea un amestec de zgomote și fraze greu decelabile, provenite din mai multe surse Era un amaizam ce punea cu adevărat urechile la încercare, În citeva rinduri avu impresia că desluşente frinturi din- tr-un dialog interesant și căută să-l localizeze pe scala aparatului, dar 1 pierdu. Era pe cale să-și piardă râb= darea cind auzi deslușit două voci cunoscute „.ca untul, Thaxter, asta e. Dacă ai valoare na se poate, în cele din urmă, să mu dobindești și încrede- rea şefilor. că valoarea stă mereu la suprafață, în ochii lor, ca untul Te-ai ajuna, Koestler, al naibii să fiu dacă aa. Eu ţi-o mărturisesc sincer că văzusem în tine de multă vreme omul potrivit. Chiar ziceam în sina mea la- demile! Ce tot tilbiie ăia, cind este «lar că pe Joe Lamax numai Koestler îl poate înlocui?! — Muiţumesc, Thaxter! N-am 2i5-0, e drept, dar jur că am siadit-o. Pen- tru că era evidentă. Al nai fiu gacâi nu cra evi deni; Discuţia -se purta probabil la una dintre mesele de lingă geamuri şi era captată de iicroresentorul prins sus, dupi blana ferestrei din mijloc. Dovadă ci nu se auzeau pe fondul discuţiei pașii făcuți pe parchet de per soancle ce treceau cu siguranță prin preajma celor di Urmară citeva fraze de circumstanță și un gilgiit prelungit. Aparţinea incontestabil lui Koestler, era felul Shu hulpav de a bea bere direct din conservă. — Și cine vine miine cu „pasărea“? întrebă el pe un ton jovial? — Cu care „pasāre"? se artă Thaxter surprins. — Cu condorul, să zicem. Sau cu barza, cit mie îni-e indiferent, numzi „„pastire" să fie! Se auziră două hohote de ris în registre diferite. Deci ţi s-a explicat procedeul, după cite înțeleg -a spus: Koestler, ai voie să-ți amintesti cuea ce nu trebuia să cunoşti pini rābufni ercoiios numai risul pii ISoestler. decit o mică su aia sper să-ți placă, In continuare dialogul alunecă spre subiecte © ne: femei, fotbal american, ultimele rezultate ale telor de cocosi. După ce se convinse că pentru el discu- ţia nu reprezenta decit un balast verbal, Juran Potra abandonă câșiile şi opri paratul de radio. Avea nev de linişte să-și regindească planul în funcție de noile elemente. Acum avea confirmarea unei idei ce-i dăduse tircoale în repetate rinduri. Mai bine mai tirziu decit niclodată — se agăţă el de un proverb de sorginte cu- zopeană, găsind astfel o scuză fortuită atit pentru ezi- tările lui, cit şi ale reputatului său coleg, Niky Dorset. 12% Căci într-adevăr a fi enntemporan cu zborurile inter- planetare și a nu te gindi de Ja bun început la soluti cea mai simplă prin care un criminal poate ajunge în Couzzeci de minute de pe o parte pe alta a unui murto fără vron legătură rutieră, înseamnă a nu vedea pădurea din caza copacilor și pisica neagră din cauza covorului alb. pe care doarme și toarce. Drept sancțiune pentru gindirea minapă de cari: dat dnvică pină aici — se arătă Juran Potra justitiar si nrindustecat cu sine — imi voi petrere zorii zilei de miine sui sripile „păsrite Era o pedeaosii, un legimint și mai alos o servență din scenarii! pa care-l eliborase awi impresia câ în orizontul simțurilor saie s a indoiala: şi dară „pasărea“ nu se găseste acolo unde crede el?! O infoială asemeni unui ciine hoinar şi infometa care se asează pe labele dinapoi și priveste la msa plini de buniititi ale celor ce-si petrec weck-end-ul la iarbă verde, dar nu are curajul să se apropie. Pici, drace! se vim Potra oblita sisi alunge repede indeinla și se bucură că asemeni clinelui fâră pripas ce ar fi luat-o la fugă prin simplul gest de amenințare al stäpinului acelor bucate. și dihanin iluzorie a indoieli sù pierdu repede în spatiul moharit și incert de dincolo de zontul simţurilor. Convingerea că va ajung? direct la „pasiirea” invocată de Koestler îşi întră iaräsi în drep- turi. fâcindu-l să-i simtă efectul sul: forma unui plăcut confort psihologic. Făcu o mică plimbare pină la furgonul lui Koestler şi exersă puțin pină-i deschise ușa cabinei. Tapetat cu poze din Play Bey. locul de muncă al namilei explicita mutatiile petrecute fn gusturile sale și Juran Potra ob- servă că În mai cutin de o jună și jumătate acesta gus- turi se pervertiseră simtitor Îi puse o „pilulă“ emițitoare în bord si se retrase cuviinctos, În așteptarza zrilor, isi transforma scaunul în pat, fixă aerui condiționat la o temperatură convenabilă pen- tra un somn prăbușit în adincurile odhnitoare ale eu- Înainte ca motelul Levis Wall să se trezească la viață, o umbră se furişă pe lingă zidurile garajulul ce aducea mai degrabă cu hangarele vechitir depouri pentru lo= comotve. Lacătul ușii glisante se deschise cu o uşu- rintä contrară asjectului său mătăhălos, iar ușa din spate a unui furgon de mare dimensiuni, aflat înăuntru, nu se opuse nici ea cu indirjire unei chci potrivite, dar încă nouă și nerndată Intuiţia se dovedi cu acoperire totală. Inâuniru, cu elicele desfășurate. intr-o poziţie de-a lungul furgonului, se afla un elicopter pentru două persoane, prevăzut — detaliu semnificativ — și cu o magazie frigorifică destul de incăpătaare. Practic, cel mai bine ar fi să aştepte de- rularea evenimentelor ascuns în cabina elicopterului. Dar cele două uși rimase deschise l-ar trida. O altă solu- ţie... Nu. mai intii să vadă cu ce şanse ar putea ràmine la prima. Ușa furgonului sc inchidea și automat putea deci inchide pe dinăunirii Uşa de la intrare în schimb se zâvorăste numai cu lacătul, pe dinafară Corcetă interiorul garajului. În clar-obscurul sfirşitu- lui de noapte (nu făcuse imprudența să abrindă lumina) descoperi într-un olt o fisie lăptie. Sus, în tvan era un chepeng de aerisire tăsat pe jumătate deschis. Dacă ar putea ajunze pină acolo Important era si acţioneze inainte de trezirea «elor- lalți. leşi, puse lacătul şi trecu in spatele garajului. Har- duzhia avea pină la acuperisul-terasă o înâlțiine de peste cinci metri, În căutarea unui reper. Juran Potra se opri în cele din urmă cu privirea pe o stivă de lemne, aran- jatè la citiva zeci de metri în fundul celi de-a doua curti a motului -- un spaţiu izolat și prea putin ingri- fit. Eau terinebiuri groe din lemn de fug verde. Alrse pe cel borstvit ca lungime si înrvrcă să-l sette pr umăr. O clipa avu senzatia că se va Drăbuşi sub greutatea lui şi reski roprotia ṣi păst. Incsrdindu-ṣi inușelii la ma- xi:num. Cind ajunse lingă zid îl slobozi în pămint cu ca- pătul din faţă, apoi il ridică, proptindu-l cu capătul de sus de marginea acoperişului. După efertul făcut, eàt ratul i se păru o joacă plăcută. Inainte de-a se urca în elicopter, fiză şi in cabina acestui furgon o „pilulă” identică celei puse în bordul lui Koestler, apoi îşi amenajă un Culcuș cft mai comod posibil, jos, în cabina eliepoterului. în fața cvlor două 122 scaune, pregătindu-se pentru o aşteptare de durată, doar vag previzibilă Din fericire, isi găsi și © preocupare in egală măsură utilă şi captivantă. Aparatul” pentru co- municaţii radio uitrainodern, cu po: tehnice de a fi detasat pentru anumite mesaje de sisieme proprii dr cadificare — se odihnea în micul său ambalaj de pro- tecţi, intre cetele instrumente de bord. Era o ocazie ce nu trebuie scăpată Luindu-i, Juren Potra se iucā nute în sir pe claviatura lui, «pol îngină ca pentru sine o variantă ciudată, plină de itistețe. vinovăție şi dra- ratalului cintec pentru copii: „Aş mai vrea e 33 La inceput. Emily Dox avu senzația stranie că vi- scază si in acelaşi timp își observi cu luciditate propriul vis. Apri, smulirrlu:se din somnnlență, fsi concentră auzul supra „unghiei cintătoarea, Cintecul nu i se re- vela doar. nu fasese un produs iluzoriu al subconştientu- lui. ci era > realitate TI ascultă cu râsuflarea tăiată si, cupă primele clipe de audiție tutelate de sentimente, deveni irntă la continut. Era un mesai transmis de Jus ran Potra in codul simbolic stabilit de cemun acord, un cod sărac în elemente concrete. dar capabil tohisi să sugeraz: onn semnificaţii generale, anumite stări de lucruri și înfcirmaţii Sintem aproape. va fi bine cu- raj, retinere. înrelenciunr”. reconstitui Emily Dax me- saju! care o tulburase profund. Și. în acelasi timp. o atută să-și improspiitcze vointa. Cixi era necesar. Poftele celor doi indivizi deveniseră o amenințare greu de ocolit. În ziua imediat următnare tir- gului dintre aceştia și doctorul Galfetto, nu mai recurse la prxedeul blocajului de memorie din teamă Cel mai nestăținit Jintre cei doi o urmări tot timpul. Profitase de fiecare ocazie să se apropie de ea şi s-o ciupească 123 de fund Doamne, ce stare ingrozitoare! Trebuia să-şi incuscă reacțiile, să-i intimpine pornirile de brută cind cu indiferența nesimţitoare. cind cu reacții de spaimă sau scurte priviri de neputințā bovină. A juca rolul una nebune cind cineva își propunea să profite în mo- cul ecl mai abject de handicapul tõu mental, necesita un enrnportrment cu enormă combustie psihologici. Efectul ba resimțit acut şi, ajunsi iarăși în chilia ce-i cra re- zervată (termen uzitat de personalul Institutului In schimbul aceluia de boxă, considerat probabil mai putin atvevat pentru fisele de observatie din cauza rezonanțe- lor sale dure) a intrat într-o nepermisă stare de panică. Dacă urma să fie atacată, apzwarea era inevitabiiă. Folosi- rea unor procedee eficiente de aprirare presupunea o ju- decată normală şi o acţiune lucidă, sesizabile pină și de un cap înzestrat cu maximă ziireenie de la natură, cum avea certitudinea cii-i capul de pe umerii celui ce-a agre- sat-o fără pie de ruine. Această observatie, legată aproa- pe de la sine cu faptul că i-au dispiirut dintr-odată blo- cajele de memorie. ducea abil la bănuieli și risca s-o deconspire. Mai răminea apoi și o alternativă extre- må. Ce va face dacă cele două gorile vor actiona împreu- nā? Lupta ar deveni atunci inegală şi şansele de salvare, puţine. Iar consecințele . 1 s-a făcut greață şi pentru o clipă sîngele i-a de- venit în trup o substanță rece, străină. Așa ceva trebuie evitat cu orice preț! Este nevoie de precauţie! Ba, mai mult: de unele măsuri! Odată acceptată, ideea autoapărării pregătite din timp a readus-o în starea de om laborios, tenace şi inventiv. Era limpede că incercarea de a o silui, dacă se va ajunge pină acolo, se va petrece tocmai în chilia ce-i fusese re- zervată, căci orice tentativă de-a o ademeni sau duce cu forta în altă parte ar putea-o anihila, provocind eventual chiar scandal și atrăgind atenția tuturor celor din preaj- mă, Aşadar, aici trebuia să găsească soluția “Trecuse de miezul nopții cind, istovită, se întinse pe pat Mai bine de trei ore lucrase cu migală şi maximă concentrare. Descoperise că unul dintre cele două cor- puri de iluminat din baie era alimentat cu energie de la o sursă independetă. Îl desființă şi după multe căutări 124 stabili cu oarecare exactitate locul din perete pe unde tre- ceau firele provenite de la acea sursi Făcu 0 mică spăr- tură in spatele dulapului din hol și reuși, ajungind la tubul ce le proteja, să le taie şi extragă pe o lungime de aproape cinci metri Le fixă capetele în priza de sub pat, iar în prelungirea lor legă andrelele metalice oferite și ci. ca multor ai'n paciente, riai cu scamă în scopuri diversionis- te. pentru Gerutarea eventualilor vizitatori dinalară. decit in intenția reală d: a ie atrage spre 0 preocupare cu virtuți psihoterapcuuce. Folosindu-se de feiele şi leucop.astul din trusa sanitară pentru a izola anurelele, lăsînd desco- perite doar miei porțiuni din virfuriie lor, își fâur: un instrument bizar Și functional, manevrabil pe întrozei suprafaţa chilie. Hecurgerea la un astfel de instrument ar fi insemnat în alte conditii un act de sadism inse Zahi. Acum inst, se punea problema supravietuirii «1 și asta scotea din cauză bonomia morală sau, in tot cazul, o punca în alți termeni Avusese un somn chinuit şi agitat. Se făcea că este un pesonaj Pur și romantic — n fetiţă sensibilă și fra- gilă dintr-un desen animat, care, trezindu-se în miez de noapte, aprinde lumina ca să se joace cu păpușile. Dar în timp ce le mingiia, blindele ci păpuşi primeau insufle- tire, luau proporții şi se transformau în lighioane mon- strunase, gata s-a sfișie. Se trezi în citeva rinduri. rã- mase trează minute in şir. De indată ce adormea din nou, același vis, cu aceleaşi cosmare, îi bintuia ființa. Ca deodată. „unghia cintātoare" să emită un murmur, o şoaptă devenită promisiune, şi apoi o certitudine sonoră, un cintec de copii Cind auzi cheia râsucindu-se în broască avu un sen- timent ciudat. Nu de spaimă şi groază, cum se așteptase, nu de disperare dictată de conflictul inevitabil. Dimpotri- vă Avu un sentiment de impăcare cu sine, de usurare chiar Se întimpla ce previzuse, va trebui să se apere. Singurul ei atu deocamdată — acela că adversarul este pregătit să întilnească o nebună de care va incerca să rofite — putea să aibă o mare importanţă, dacă era fo- osit cu pricepere. Deși cel dinafară răsuci cheia de două ori, ușa rămase neclintită. Va trebui decl'să recurgă și la a doua cheie — una gencrulă pentru toate usile. cu care se înlătura sigu- ranta pusă pe dinăuntru. Nimic suspici-s în asienca cazuri. de vreme ce pucienţii au fost indemnați pe căi persuasive specifice actwvitătilor cu aliencþi să pună de fiecare dată, ei înşişi. siguranţa. In sfirşit. intră. Era — aṣa cum se aştepta -— cel care i-a aţinut calea În repetate rinduri ziua trecută. Indivi- dul puse închizătoarea pe dinăurizu. La reacția ei de sur- prindore şi teamă. îi zimti şi-i fâcut semn cu mina să stea livistită. Emily Dax sări din pat și se duse Gestul avea semnificatie pur teatrali, că gratiile puse pe dinăuntru nu permiteau nici o iniţiativă de salvare TnJivida! se opri ir, mijlocul încăperii și scoase din sin o tablă mare de ciocolată, oferindu-i-o. Continua să zim- bească şi să afişeze o bunăvninţă dezinteresată Era încă prea time pentru a juca teatru ṣi prea răscolit de pofte pentru a şi le putea masca. Ochii lui trădau neri sirva, patima si înclinația spre violenţă. de care era stzipinit. — Nu vrei? începu el să vorbească. folosindu-se de cuvinte stinjenitor, de parcă mesteca chewing—gum. din ` cauză ză voia să le dea o simtire străină firii sale. E cio- colat: cu alune, puiculo! E eea mai seleetă rânenlată Ain U.S.A . tə asigur! Îţi dă energie şi face chef să ţi-o chel- tuicati în dragoste. ascultă-mă pe mine. Emily Dox privi o ciipă cu interes coloratura vie a învelișului de pe tabla de ciocolată Chiar făzu un pas å să. aduc din asta itä vrei! chicoti individul. Te umpiu cu ciocelată şi te imbrac în invelișurite ci Al aracuui să fiu dacă nu. Dar mai imi te voi dezbrăca şi-ţi vs face o plăcere ce cinste. Auzi? Nu te apune câ n-are post. Nu-mi fă mie figuri că tat un drac... Doar n-ai fundul ästa arozav ca să-l ţii să someze O prinse de o mină si incerca să © tracă spre el Fa arăta o spaimă bovină și se opunea cu in cindu-se, atunseră in mijlocul Incâzerii — Te bat. auzi? Te fac surecle dacă nu înţelegi că vreau numat så mă scald în trupul tău prea frumos pen- tru o cretină! Prea... Azum e prinse de ambele -nfini şi o Impinzea către pat, Era aplecat înairite. cu picinarele dusfăcute ŞI tubu- 126 ret de dorință. Se ivea un prilej excelent. Emily Dox se hotari sii acţioneze si işi conceniră energia în acest sens. Brusc, se lăsă pe spate şi lovi cu piciorul drept, cu in- treaga putere de care era în stare, de jos în sus. Nimeri in piin și gorila se prăbuşi. Un geamāt adine şi inconro- labil fu urniat de tăcere. Îşi pierduve cunostinta pentru cită vreme? Loviturile în; testicule provoacă dureri insu- portabile, dar cu efecte capricioase. S-ar putea întimpla ca individul să treacă în lumea drepţilor. sau să-și revini foarte repede. Or, ea trebuia să pruvină posibile compl caţii în această din urmă alterwativă, și abia p> urmă să vadă ce avea de făcut in continuare Ti tri pini lingă perete, îl ridică pe fung și-i legă e la Spate. Rupse o fisie din cearceal, ii făcu un bandaj in jurul capului, iar sub bandaj, după ce scoase sadicul instrument dio priză, fixă capetele ncizolite ale celor două andrele metalice. Apoi trase patul jatre ea şi individ, işi aşeză scaunul lingă priză şi își puse la în- demină cele două capete de sirmă fixate astfel încit, cu i mare repeziciune, să le poată bage în priză. te surde, individul işi anunță reveni- nea. În primele minute nu realiza citusi de puţin unde se afla şi ce i se intimplase Emily Dox avea insă o prea temeinică pregătire psiholozică și o prea bogată experi- enţă ca să cadă in plasa cwva. țesut cu viclenie naiv: primitivă Şi-acum. Chipman. tă - se arătă calmă dar fermā Pmily Dox -— te invit Să lasi prostiile si să fii atent. Ai doui pusibilităţi, Prima: să asculti ṣi să executi tot ceti voi cere cu şi să seapi cu vieți, A doua: reiuzi, sau să incerci så trişezi şi vei avea ca rezult moartea. Este destul să imping în priză un singur conti- metru din capătul cablului ce-l am in mină și creierul tău va mirosi a carne ufumată. Astept un minut. Fac orice! se grâbi să spună individul. realizind ieșire în care se afla — Deocamdati, te vei apieca puţin spre aceastii trusă de munichiură și vei răspunde întrebărilor mele. Cite per- soane cunosti să fi suferit aici intervenţii chirurgicale? — De care m-am ocupat eu. douăsprezece. — Cite mai sint în viață? 127 — Niciuna — Ge s-a intimplat — Au fost arse. Mai puțin donă... — Acelea de ce n-:u fost arse? — A apărut familia și le-a cerut. Erau ate unor fraţi gemeni. Tatăl lor a ficut scandal, a amenințat cu pro- ces = Și unde au fost duse? — La Mineapolis. Să le depună în cavoul familiei. Ai noştri au crezut cñ au de-a face cu doi nebuni obisnuiti, ți şi uitaţi de cei apropiați, mni ales că fuseseră aici sub nume false, Dar tatăl lor care era un mare itas e încut se pare o criză şi, avind mritrări atā. a venit să-i ducă acasă. Nu știa că fuseseră o Tati si muriseră cu e zi înainte ca el să sosesecă nii. — La toți cei doisprezece li s-a făcut implant de or- dul ridică spre Emily Dox niște ochi tulburi şi Intrebarea îl luă prin surprindere. Ea fîcea probabil trimitere Ja un subiect tabu Dach te-ai hotārit să te opresti aici, nu-i rubă. Înţeleg eñ renunţi şi încheiem totul în — 0. nu, nu, Wi rog... Mă gindeam numai Mintea. Vorbind, cu siguranță încălca un consemn pentru sère îl astepta o pedeapsă cu nimic mai ușoară ca cea prin care iur fi fost acum sancționat tăcerea. — Te gindești inutil. Un lucru ca cel pr: care fi l-am cerut eu îl ştii. sau nu-l știi Aşa că — Da. la toţi doisprezece li s-a făcul transplant de organe. Într-un caz. rhiar organe provenind de la un alt sex aseattăt ură reproduse întreaga conversa- ic hya Poti spune că ai avut noroc. Dorințele tale de cotol ce se dă în vint după femei alienate mintal. te-au salvat de la n moarte sigură. fără să-ţi salveze bine- înţeles și reputația de brută ticăloasă și viciată.. . Din cate. vel fi necesar la proces. lar pentru gravele. in- lectii, merale de care suferi. legea nu prevede pedep- se... Şi acum, îti voi da drumul. Fie destul să-ți spun doar că mărturia u a şi fost transmisi şi înregistrată acolo unde trebuiu. La cel mai mic semn de trădare ea va fi retransmisă pe numărui de telefax al acestei insti- tuţii criminale și va apare simultan pe imprimantele din toate birourile de aici. Urmarea, inţelege-o singur. E adevărat că in final nu «red sii scapi nepedepsit pen- tru fărădelegile săvirșite. ini voi oferi însă şansa să faci pentru nai Citeva lucruri “i asta îţi va ușura mult si- tuaţia. 34 Juran Petra auzi zgomote. Cineva, care acţiona ca la el atusii, deschidea poarta garajului, trintind-o in Vituri. — Eu zic si pornim i tea lui Koestler și să-l aşteptăm ia locul de intilnire. Pe cinstea mea, Kay, da- - omul sta mi-a pliieut vreodată! Iar acum, cină a ajuns direct în ciorba noastră, este şi mai dezgustātor. Vorbea Thaxter. Juran Potra ii recunoscu vocea. Tohotul de ris eruptiv cu care isi insoti spusele îi arâ- ta o bună cispoziţie matinală. — Aseară făcea pe atotstiutorul și incerca să dis- cute cu mine arogant. Elicopterului îi spunea „pasărea“, auzi? Era cit pe ce s Te referi la pasărea din- tre picioarele mi am călcat pe inimă şi m-am retinut. Apropo, ar mai fi ceva de verificat sus? — Nu in mod deosebit, spuse cel pe care il chema Kay. Dir o verificare de rutină fac de fiecare dută. Ştii, la iiviaratele astea de zbor e bine să vezi dacă lipseş- te ceva de ta bord, cit timp te afli la sol. Cel pe care il chema Kay îşi condimenti spusele, rizind dr: anul singur. Juran Potra simţi în schimb cum îl cuprind niste fiori de gheață. Nu era insă timp pen- tru de:turstarea un tii, fie che 4 reon im spatele seumelor si se ciibări in magazia fr gorificii Era o solutie de moment, dar riscantă, căci i si ingusta spaţiul de actiune și o răminere indelungati acolo, cu presupunerea că ar fi fost pornit motorul eli- copterului și odati cu el aparatul de produs frig, l-ar fi pus într-o dificultate cu urmări greu previzibile. Ori- cum, lăsă ușa magaziei întri:deschisă și îşi pregăti pis- tolul. Curind, numitul Kay se auzi apropiindu-se, mor- mäāind un cintec. Cind intră in cabină, Juran Potra, (lindu-se la mai puțin de doi metri in spatele lui, văzu picioarele și riimase surprins de miirimea labelor. Acestea prevesteau un stăpin urias sau, in tot cazul, mult peste media de iniilțime, statură puţin obişnuită la oamenii ce practică navigația aeriană. Tipul câutii ceva în bord, bodogimi o iniurătură şi se retrase. Dupi citeva minute, autolurgenul jesi din hangar şi se așternu 1a drum întins pe autostrad. De acum, viitoarea intilnire cu oricare dintre acesti indivizi presupunea, aproape sigur, şi confruntarea. Era convingerea cu care Juran Potra se instală confortabil unul dintre scaune si cu ajutorul câştilor incepu s iscodească ce se discută în cabinele celor două autofur . Koestler cinta un vechi șlagăr de culise — cin- perdea, doldora de vulgarităţi. De aici se putea deduce că nu mai avea pe nimeni in cabină — cra de altfel într-o misiune ce excludea martori dinafara giiș- tii — iar faptul că in intimitatea sa își alina singuriita- tea cu un asemenea cintec, spunea mult despre natura Iui discutabil umană. a autofurgonului ce transporta elicopterul, cci doi au pălăvrigit o vreme vrute și nevrute despre mici intimplări petrecute la motel şi în regiune, despre noul sistem de impozite contestat cu vehemenţii pentru mul ascuns, promovat, ziceau ci, impotrivi albilor. Ca în continuare discuția să alunece spre tema virtuti lor şi lipsei de virtuti Ja unii oameni și de aici, la concret, — Ca acest Koestler, bunăoară, vorbi repulsiv, Thax- ter. Ce caută el în asociaţia noastră? Dupi părerca meu, deosebit de tari 130 individul trebula de multi vreme înlăturat de tot din- tre şoferii companiei, şi nu admis intre puţinii aleși ai acesteia. — Exact la fel gindesc și cu, interveni Kay. Este destu! să=! privesti ca să-ţi dai seama vi stari pu- țin derin de incredere chiar decit era giinarul de Joe Lamax, — Avem o dovadă în plus că Gregory Donald s-a cretinizat de tot. — Dacă nu cumva îşi scoate intenționat in faţă pros- tia, ceea ce ar presupune, desigur, că-i vorbi despre o falsă prostie, ca după paravimul ei să-și facă jocurile. Nu uita că la ultimul transport, alveolele — monede din pereții de protecţie ai containerului propriu-zis eran cu mult: kilograme mai puţine, or eu nu cred intr-o neglijență a japonezilor, așa cum ni s-a sugerat. Juran Patra își muşcă ușor buza de jos. De Gregory Donald nu auzea prima dată. Pe cind se dăduse drept un Jefferson oarecare, candidatul la un post de şofer al companiei, și făcuse pe ucenicul pe lingă Koestler, acesta evocase în termeni duri numele celui care... ci da, își aminteşte perfect, era seful de garaj. Cit despre importanța acordată alveolelor din pereții containere- lor... Ce mai, lovitură de teatru, în toată legea. Te faci că fugi dunz iepure ca să vezi cum arată cimpul, si pină 1a urmă chiar prinzi iepurele. — Pe cinstea mea, Kay, sint foarte alarmat din cau- za pătrunderii printre noi a acestui imbecil, reluă Thax- ter discuţia, după o mică pauză. Cred că trebuie să gă- sim o soluţie... — Știu eu ce să zic? E al naibii de greu cu un bizon ca ăsta. Thaxter. Tar pe urmă, știi bine, pot apărea com- plicaţii teribile. — Nu cred c-ar fi un caz care să pună unuia ca problem: deosebite. (Tonul vocii lui Thaxter devenise măgulitor). — Mie? se arătă putin speriat Kay. O, nu, Thaxter, nu. Eu, oricum, trebuie să survolez muntele. — Te ron nu mă decepționa. Kay. Eu am mizat in- că de aseară pe cartea asta şi-am pregătit totul. Pren puţină lume ştie că eu pot pilota un aparat de zbor. 131 Şcoală n-arn făcut și acte n-am. Asa că te voi substitul la bordul elicopterului, voi parașuta marfa și mă voi întoarce. Bineinteles că dacă, in extremis, se ajunge pini la povestea cu elicopterul, tu ai fost cel care ai pilotat, iar eu am fost tot timpul cu tine. De altfel, m-am “i gindit cum să procedez ra cei de la Institutul de psiho- terapie intensiv: i un lucru e clar: ai noștri sint mult mai bănuitori ca pol adi totuși în eli- copter două persoan. — Esti grozav, Thaxter, pe cuvintul meu că esti grozav! Ai niste idoi... Am mirosit eu de fapt că om străin s-a frecat de eliconter vrem să spun, alt- cineva decit mine. Dor mi nasul meu mă în- Sală, că-s prea suspicio: «i Pentru că nu prea int în formă, Thaxter, si aici e buba. Am, mai nou, dra- eu' știe ce-ei fi avind, un fel de plictiseală care mă face să renunţ la toate. — Lipsa de ac Koestler pică toem: june, Kay, asta e! Trebusoara cu Ta timp, o si vezi. un chef. Thaxter, înteloge-mă... — Fi, hai, nu te mai vficări atit. Sub fundul tău ite un automat si-o bombă incendiară. După ce decolez eu, te iei binisor duni Koestler. Dacă vrei, pen- tru o garantie în plus, este tat acenlo, în două exempla- re, si nwnärul de rezervi pentru autofurgon. Este cu adeziv ce nu lasă urme si c destul să-l intinzi peste cel real. Drumul prin defileu este dle asa natură că acciden- tele de circulație nu surprind pe nimeni în mod deose: bit. Pe măsură ce se contura, lucrurile devenean si ma precipitate. Lunga aventură în eare, lansindu-se, Turan Potra fu obligat să dea ocol elnbului, intra se pare într-n Dar era încă imprevizihilă si riscantă. Mai riscantă chiar decit în celelalte etape, căci acum antrena din partea mafiei oameni cheie — indivizi ce-și asumau te observase Turan Potra, drentul de-a lua decizii privitoare la viata san moartea altor confrați Va trebui deci să-și ia toate măsurile de pre- cautie şi, in plus, (nu-i plăcea ideea. dar nu avea în- cotro), să transmită tot ce era de transmis ca, dacă el ar fi să dispară, testamentul lăsat in banca de date a 132 American-Antimatului să nu-l facă să ofteze pe cel care îi va prelua cazul... Aparatura de la bord — avea ocazia să censtate i rāsi — so comporta excelent. Reuși să stabilească le- gåturile cu relativă ușurință și cind primi intrare liberă infarmă pe larg cu cele intimplate și preconizate a se petrece în continuare, solicitind o supraveghere atentă din partea echipajelor din zonă şi, în măsura necesit tilor, intervenții prompte. În final, formă un alt numâr de cod si fără a aştepta vreo confirmare, cintă „Aş mai vroa o purtocală“, reluind de trei ori refrenul de după prima strofă. lesi im cabina elicopterului şi pe platforma autofur- gonului, în spaţiul liber destul de incăpător, începu să facă. după un program ce-i era bine intrat în obișnuin- tå. o seamă de exerciţii. Simţea nevoia să-şi dezmor- țească trul pentru a fi gata de incercările ce urmau. 35 Emily Dox „suferi“ în ultima zi trei blocaje succe- de memerie. Doctorul Golfetto era in al nouălea Īntimplarva făeca ca tocmai el, cu pacienta sa, să inzimpinarea dorinței expuse limpede, nu oda- tă, de diwetoarca Institutului. De fapt, era impropriu sā c numești dorinții, in realitate fiind vorba de o teo- rie profundă ce işi cerea dreptul la verificare. O teorie cu care si el cochetase, dar fără curajul de-a o susține, pentru cî. din păcate, pe cind i-a elaborat premisele a intrat el insuşi in regretabilul con de umbră, datorită invidici celor care şi-au propus să exploateze pină la ultimele consecințe trecutul său nazist. Nu au reușit ei si-şi pună in aplicare întregul plan, dar un văl de ceaţi peste c carieră ce promitea strălucire, tot au tras, Dovadă ei astiă teoria are ua alt autor. Un autor sa- 133 Mengeie — un ti trap feminin, în comparație cu car rasat şi excepțional dotat de altfel, un generos cu merii curajoşi şi dornici de afirmare, printre care ci Galfetto, nu era fitecine, in ciuda origini negerminice — dar, chiar acceptindu-l pe Mengele din lesenda ce 1 se făurise, acest Mengele deci, sadic si truf. putea trece in comparație cu directoarca Institutului un irdi- vid cel mult capricios. Şi totuşi, dincolo de ura ce o purta satrapului din tea Institutului, bătrinul doctor jubil.. Convingerea lui că respingerea organelor implantate i crizele fatale declanșate de aici nu sint atit rezultatul reactici bioiv- gice a organismului, cit consecința respingerii psihologice, transpuse în reacţii de ordin biologic —aveu intiietate faţă de unele sentimente mai personale. A face tians- plant unui pacient în timpul blocajului de memorie in- seamnă a evita tocmai factorul conştiinții, atit de tur- bulent și dăunătos buia pierdută. Dă. nu-i a lui și o va păstri mma lui sănătoasă cu o altă inimă și mai si nătoasă, căci nu problema supravieţuirii se pune aici, nu dulcerăria morală de tip atenian trebuia luată drept cauză, ci problema selecţiei și a performantei, modul spartan de a judeca şi trata viaţa — singurul care îmbogăţit cu experiența celor superiori — poate duce finalmente la supermanul visat! Infierbintat de asemenea ginduri, în jurul cărora si-a dus de altfel intreaga existență şi în numele cârora nu a văzut niciodată în moartea unui pacient altceva de- cit un eses oarecare, absolut explicabil in ansamblul marelui experiment, doctorul Galfetto recepta, fără um- bră de îndoială, drept autentică şi cum nu se poate mai binevenită. divagația pacientei sale. Fusese la marele satrap şi fixase ca sigură intervenția chirurgicală, in- dată ce va sosi altoiul pentru sădit. Va fi un triumf — era convins — şi incă sub dublu aspect, căci pacientei urma să i se pună o inimă de bărbat, realizindu-se ast- tel şi un al doilea plan al experienţei, acela al urmări- rii comportamentului rezultat din conjugarea forței cu sensibilitatea, dincolo de diferenţierea sexelor. 134 La rindul ei, Emily Dox iși juca rolul cu un aplomb ce o făcea să se simtă mindră de ca. Prin gorila ce voi- se cu tot dinadinsul să o violeze ajunse să-și citească cea de-a doua fişă de observaţie și acum ştia exact cum i se pregătiseră deja motivele decesului şi cum desigur se procedaseră cu toți nefericiţii dcfuncţi. Descoperise că este in pragul celui de-al treilea infarct şi că pan- cresul ci dădea niste semne alarmante. Ţinută in ser- tarul doctorului, această fişă urma să ia locul, indată după moartea ei, fişei de observaţie purtate la vedere. Dacii rude sau alte persoane nedorite ar fi vrut si-si vire nasul, curiozitatea lor ar fi fost hrănită cu argu- mente medicale imbatabile. Faptul că ajunsese deja să inţeleagă intregul proce- deu al absurdului măcel pus la cale cu atita sadism o făcea pe Emily Dox să suporte cu detaşare riscul și cu incredere crescindā in şansa ei de a-l depăşi. Cunoaş- terea nu cchivala aici cu salvarea, însă crea premisele actiunii in cunoştinţă de cauză, şi asta nu era puţin. În plus, un mic amănunt de care cei din jurul ei habar nu aveau, adăugă energie stării sale de spirit În timp ce tinca o lungă tiradă despre călătoriile subacvatice intre- prinse de una singură in apele Mării Nordului și gesti- cula în stilul specific, avu impresia că din virful dege- tului arătăror emană acorduri cunoscute. Inventă scena unui inghcţ prin care trecuse, incepu sii dirdiie si să se tinā cu miinile de cap, sub privirile incintate ale bă- trinului doctor. Află astfel că în citeva ore intreaga po- veste se va incheia. „Curaj, reținere si intelepciune“ erau indemnurile ce-i fuseseră iarăși adresate, dar că- rora imperativul „mi-e dor de tine, dragostea mea!“, adăugat în final, le dădea o coloratură cu totul aparte. In cabinetul doctorului Golfetto işi făcură aperiția încă doi medici. Din frinturile de fraze și din aerul mis- terios al discuțiilor, înțelese că va fi pregătită pentru operaţie. Făcuse blocaje de memorie, in ultima zi. din trei in trei ore. Această regularitate convenea pentru că ea făcea posibilă anticiparea intervenției și adminis- trarea medicamentelor pregătitoare. ură chemate cele două gorile, care o luară în pri- mire şi o duseseră într-un salon special. Individul elşti- 135 gat de parteu ci o urmărea cu atenţie. discret, acesta reuşi să se descotorosească pentru citeva clipe de colegul său, trimiţindu-l la un telefon ce avea să dovedească îndată că-i fusese adresat cu totul alt- cuiva. — Inţelcg că vreţi să-mi comunicaţi ceva — se arā- tă acesta supus şi receptiv. — Da, ai înţeles bine, recunoscu Emily Dox, sur- prinsă de simțul acut al observaţiei, de care nu-l crezu- se in stare. Douit lucruri trebuie să le rezolvi, obliga- toriu. Unu: intre fiolele ce urmează să-mi fie adminis- trate să inlocuiesti somniferul. Cum ştii, seamănă per- fect cu fioia mică de ser şi nimeni n-o să o mai reve- rifice, odată pusă deoparte. Doi: să-mi procuri un pis- tol incărvat și să-l plasezi sub cearcealul patului mobil cu care zi veţi duce in sala de operație. La privirile alarmant-intrebătoare a individului, mai apucă sâ-i spună, înainte ca celălalt să se apropie. — Evident. nu-mi dai pistolul tău, despre care nu am nici un dubiu că-l ai. Poate il sustragi pe cel al doc- torului Gulfetto, ÎI tine în sertarul din stinga al mesei din cabine:, invelit într-o piele de căprioară din cele folosite pentru ştersul geamurilor la automobil. 36 Furgonu! părăsi cu siguranță autostrada. Juran Po- tra îşi diiea seama de asta după viteza mai redusă de deplasare și dupi zgomotele rare ale altor autovehicule. înaintau pe un drum puţin circulat. Era probabil zonă in care. în mod obișnuit, făceau transferul. Apro- piindu-se. clipa unei confruntiri directe, ji sporea ne- astimpirul. Avea doi adversari, cărora li se va asocia, i ce va sosi, și Koestler. Treabă dificilă. Singurul său avantaj — surpriza! Încercă să anticipeze scenariul. Vor fi aesfăcute lateralele furgonului. Celălalt furgon o 136 va veni şi va trage cu spatele pini se va lipi de plat- forma primului. Atunci! va fi deschis și din imensa lui magazie frigoritică va fi scos un container cu ajutorul micului stivuitor mobil, nelipsit din dotarea unor ase- menea „vapoare de şosea“. Containerul va fi plasat in magazia elicopterului prin ușa laterală din fuselaj. Toate :wcestea s-ar intimpla astfel intr-o succesiune logică, darů el ar fi invizibil. Cum nu a atins incă per- formanţa unei asemenea stări, rămine totuși de văzut pină unde va putea impinge lucrurile. Sau, pină unde hazardul va ține cu el. Important era, in cazul că va f descoperit. să pună imediat stăpinire pe cabina furgo- nului. Asta pentru a-și face din automatul şi bomba ce dormitau acum sub fundul numitului Kay, un aliat și nu un dusman. Fulgonul încetini şi opri. Juran Potra se instală in elicopter, între scaune și magazia frigorifici. Cei doi se auziră un:blind in jurul furgonului, apoi cum se cațără deasupra cabinei. Deodată, începură să tragă de pinza ce alcătuia acoperişul, iar pinza, păstrindu-şi aceeaşi for- mă boltită, prinse a se aduna incet inspre partea din faţă, alcătuind un burduf. Să-i zici câruță cu coviltir mobil, din cele cu care s-a cucerit vestul sălbatic, găsi de cuviiniă să remarce Juran Potra, nu de dragul tre- outului american plin de aventură și nuprevăzut, ci din dorinţa de a face haz de necaz, căci nu era exclus ca, la capătul «cestei operaţii ciudate, cei doi să-l descopere să-l privească de sus în jos. ca pe un pui proaspăt ie- it din ou. Nu se intimplă așa pentru simplul motiv că burdutul format astfel se dovedi la fel de inalt ca cei doi, din locul si Juran Potra observind abia partea de sus a păiăriei lui Kay. Furā lăsate in jos și luteralele. Se auzi mormăitul sacadat al motorului celuilalt furgon. Scenariul antici pat se petrecu aproape la fel. Cind stivuitorul mobi ieşi cu containerul, cu teripilul container pentru care făcuse ocolul lumii și işi riscase viața impreună cu al- ţii. Juran Potra se ridică şi cintări totul dintr-o privire. Preocupat cu trecerea de pe o platformă pe alta, Kay, singura figurā necunoscută lui din cei trei, cel care pi- 137 lota mical stivuitor, nu-l observă. Instantaneu, Juran Potra se lăsă jos. Containerul — isi dădea perfect sea- ma — nu ceupa nici jumătate din magazia elicopteru- lui. O clină se amigi cu ideea ci acolo ar incăpea și el. Dar cuin să rămină nedescoperit? Mai bine să fie atent si să atace la timp. Surpriza ii crea un avantaj, care, netolosit, bar pune intr-o dificultate enormâ. Kay ajunse cu stivuitorul lingă elicopter. Nu-l ve- dea. dar după zgomot îi percepea cu exactitate miscă- nle. Acura se va ridica de pe scaunul stivuitorului şi va veni să deschidă usa laterală din luselaj. În fracţiu- ne: de secundă în care va fi descoperit va trebui să tra- gă prin geamul cabinei. Apoi va siri imediat afară si se va rostogoli pe platformă pină în partea dreaptă din faţă. Reacua celorlalți doi va fi, desigur, rapidă. Totuşi, dacă va ajunge să deschidă cabina furgonului sau, cel puţin, să bareze accesul lui Thaxter spre ca... Kay se află la doi pași. [i vede capul și faţa pină la bărbie. Este preocupat cu uşa, a cărei inchizătoare exte- gură privire spre cabina elicopterului şi jocul de-a ascunselea s-ar termina. Se pare însă că inchizătearea îi captează întreaga atenţie. Ba, mai mult, o înjurătură dovedeşte că incercind s-o deschidă s-a lovit la mină. Se intoarce cu spatele spre cabină și loveşte cu piciorul. În stirşit, deschide. Doamne! Dacă acum ii trece prin cap sii se aplece și să privească magazia, îi va vedea pi- cioarele. lar el va fi in imposibilitate să ochească ime- diat. Cum de nu s-a gindit la o asemenea eventualitate? Din fericire, Kay n-o face. Mai trage o înjurătură şi se îndreaptă spre stivuitor. Cind containerul este lã- sat pe grătarul de lemn al magaziei și apoi impins incă putin înzuntru, începe să creadă că inevitabilul ar pu- tea deveni evitabil. Kay va cobori iarăşi și va veni să închidă ușa ce-l enervase. Juran Potra fu tentat să se retragă in puţinul spațiu ce mai riimăsese neocupat de container. Dar nu. Încă nu. Era de preferat să riște mai mult a fi descoperit, decit să-i scape tipul in totalitate de sub obeervaţie. 138 Lucruriie decurg in varianta cea mai optimistă po- sibii. Kay este deja jos, lingă platforma furgonului și discutii pi un ton ce se voia obişnuit. — O sii avem de furcă, Thaxter, cu survolarea. Cind timpul este senin ca acum, acolo sus se creează nişte curenţi teritili. Nu pun probleme de ordin tehnic pen- um navigaţie, dar de obicei fură din viteza de zber, aşa grabă nu strică... otra aprecie că este momentul să se retragă frigorifică. Acum pericolul va veni numai din fat. Interventia lui Kay avea rostul să-l alunge cit mu repede pe Koestler. Şi într-adevăr îl auzi pe acesta poreindu-si motorul și urnindu-se din loc. — Ràmine deci cum ne-am înţeles! Am mare incre- dere in Kay. În cel mult o jumătate de oră ne ve- dem tot arci. Vorbind, Thaxter se căţărase deja pe platforma fur- gonului si ajunse lingă elicopter. Dumnezeule! Din pun- ga burdusită din spatele celui de-al doilea scaun ieşea un colț d: folie rozalie pe care era desenat lobul unei urechi De acolo urma deci să se nască pentru cei de la Institutul de psihoterapie intensivă, iluzia că în eli- copter călătoresc doi indivizi. Dar Thaxter va incerca să umila imensa păpuşă de plastic, acum. Acum! Thaxter se aplecii peste scaun. Cind realiză că se află in fwa unui pistol, încremer — Las: punga în pace, şopti Juran Potra. Al doilea personaj in călătoria asta voi fi cu. Decolează repede nu incerca trucuri ieftine, căci nu-mi place să zbor în compania cadavrelor. 37 Emily Dox fusese supusă unor încercări nu atit de dificile. ciù de oribile. În salonul ce o găzduia acum iși făcuseră apariţia în valuri persoane pe oare nu Je mai 139 văzuse. La un moment dat îi venea sii croad' că tr ei nu-i derit un halat de stofă englezească dintr-un sor- timent sosit prima oară într-o colonie indepărtată, atit era de pipăită, cintărită și măsurată. La culmea josni- ciei s-a ajuns cind trei femei au inceput facă o ciudată și absurdă evidenţă a organelor genitale si e clasificare a acestora în funcţie de nişte parametri con- sideraţi standard. Iar ea, trecind prin toate acestea, tre- buia să înterpreteze ipostaze felurite, dar perfect cre- dibile, ale nebuniei. Cind işi făcu apariţia una dintre asistente cu serin- gile prezătite, Emily Dox işi stăpini cu greu o iresarire de om normal. A reuşit oare Chapman să inlocuiască fiola cu somniferul? Întrebarea și lipsa răspunsului o chinuiră pină într-atit, că nu acordă nici o atenţie im- punsăturiler. Abia la apariția celor două gorile și la îmbarcarea ei pe patul-targă cu roți silențioase, snti- mentul de nesiguranță primi o nuanţă din culoarea spe- ranţei. Chapman se străduia să-i sugereze din ochi in- credere. Înfăţișarea de brută îl ajuta prea putin în ten- tativa sa, făcindu-l mai degrabă caraghios. Doar vicle- nia se dovedi pe deplin funcţională in cazul lui. Una din uşile coridorului ce ducea spre sala de operaţie nu mai acţionă automat, la apropierea lor. — Vezi ce dracu' o fi avind, că eşti mai acasă cu tehnica asta de doi cenți, apelă Chapman la colegul său. Pe cind acesta se străduia să-și dovedeaseii priccpe- rea, el se uplecă spre Emily Dox și-i strecură sub cear- ceal pistolul solicitat, şoptindu-i — E totul în regulă! încr-adevăr, din punctul lui de vedere avea drep- tate; executase tot ce-i ceruse. Pentru ca însă abia acum începea momentul hotăritor. - Măsură dintr-o privire sala de operație: largă şi pu- ternic lurninată. Directoarea, Golfetto și alte cinci p soane -— doi bărbaţi şi trei femei — nu creau cituși de puţin o senzație de înghesuială. Scenariului elaborat mental îi aduse corecturile im- puse de realitate. Fără doar şi poate va trebui „să în- 140 chidă uşa pe dinăuntru, săi țină la distanţă de intre- Tupător și să-i oblige la piistrareu unei distanţe între ei. În sala de operaţie intră intempensiv colegul lui Chapman. Practic nu avea ce căuta acolo și faptul ii surprinse pe toţi. Mai puţin pe Emily Dox. Pentru ea, curajul. şi rinjetul corilei prevesteau un pericol imi- nent. Ceva se intimplase, desigur. Individul se ploconi în faţa directoarei si apoi se apropie de ea, arătindu-i, prinsă demonstrativ intre două degete, fiola cu somni- fer. Lucrurile crau clare. Directourea schiță gestul acu- mulării uner tensiuni nervoase pe măsura renumelui de satrap. Înainte de a izbucni, aruncă o privire incăr- dată de reprosuri spre doctorul Golfetto și apoi pironi cu aceeasi privire pacienta. — Uşurel, doamnă, usurel, că o să explodezi! Emily Dox cra deja in picioare şi, cu pistolul in- tins. Cuvintele ei provocară un adevărat șoc. Uluiali imbrăcă forme de expresie diferite pentru cei prezenţi Femeia satrap exprima de minune ura şi răutatea de culoare vinătă. Gorila, pironită locului, alături de fe- P, avea faţa cauterizată de teamă. Bătrinul etto era la rindu-i cuprins de un tremur is- teric mai presus de puterea de-a se stāpini. Primui care își reveni din uluiala anchilozantă — un bărbat de la marginea grupului — se aruncă inspre uşă. Emity Dox trase fulgerător. Lovită in ceafă, vic- tima căzu lingă uşa închisă, blocind-o. — Dauð se mai găsesc între voi şi alţii care preferi așa ceva în schimbul scaunului electric, n-am nimic im- potrivă. Sint la ora cadourilor . tă, Era voit sadică și maliţioasă. Avea in faţă criminali notorii, şi nu dintre cei împinși la crimă de nevoi ma- teriale, sau corupție. Nu. Acestia erau dintr-o altă ca- tegorie, cu totul aparte; erau indivizi ce-și fiicuserii din crimă o profesie practicată cu luciditate si detasare. Ba, mai mult: ii găsiră crimei şi o motivație științifică de natură a-i disculpa moral și a-i sustrage de sub povara conştiinţei. Sadismul și maliția reprezentau ponie 141 purele mijioace capabile să-i ulecteze in resorturile lor intime. — Ai să plătești pentru asta! mirii femei N-o să te salveze nici condiția de alie care ai reuşit să ajungi pină aici. — Eu cred c: satrap. ment: intre noi o mare confuzie un tremur involuntar, care le golea de orice credibili- tate. să spuneţi că a fost... replică Emily Dox, dar fu obligată să-şi intrerupă fraza și să găurească o palmă ce bijbiia lateral în căutarea intrerupătorului. Proprietarul palmei — unul dintre cei doi bărbaţi ne- cunoscuți, rămaşi în viață — scoase un răgnet disperat de durere. — Voismsh'spun — reluă Emily Dox, ca și cum nimic nu s-ar fi petrecut deosebit — că între noi doar a fost o mare confuzie. Acum există între noi acest pistol care , are menirea tocmai de a clarifica lucrurile. Și, după cuin se poate uşor observa, işi face cu devotament da- toria. In sala de operație se stabili o liniște de plumb. Pină şi bārbatul cu palma găurită se chircise stringindu-și intre genunchi rana şi renunţă la vaiete. Fiecare dintre cei ţinuţi sub ameninţarea pistolului urzea un plan. O asmenea preocupare era prea evidentă si Emily Dox se putea astepta la reacţii dintre cele mai bizare, mai dificil de anticipat şi bineinteles, de contracarat. Tre- buia neapărat să-și păstreze inițiativa şi în plan psiho- logic. Să găsească forme de-a fura timpul şi a le crea sentimenlu! înfringerii necondiționate. Trecu într-o evi. denti rapidă metodele pe care era capabilă să şi le ima- gincze şi în cele din urmă se hotări. — Doamnelor şi domnilor, observ că và plictisiți într-un mod ce mă intristează profund. De aceea mă desc să vă distrez. Sau măcar să încerc, in speranţa si intentia va contribui puţin la ameliorarea ima- ginii penibile ce risc să v-o formaţi despre mine. De aceea, am s:i vă cint un otec... 12 Ideea fu receptată ca o batjocură la adresa ler. Dar ind in sala de operaţie ce imprumutase parci tăcerii nuanțiie sticloase ale luminii artificiale reflectate de faianță se făcu auzit cintecul „Aş mai vrea o portocalăt, surpriza fu totală Doctorul Golfetto işi agāți privirea de f-imci2 satrap. Aceasta sesiză insistența şi-l intoarse nişte ochi iscoditori. „Şi totuși e ncbună!“, părea să su- gereze dialogul privirilor dintre cei doi. „O nebună agre- sivă în momentele de luciditate, dar care, iată. reoade vertiginos in condiția ce-o caracterizează de regulii“. Emily Dox intui convingerea ce incepea să se infi- pe in mintea celor doi și le oferi argumente pe mì- sura dorinței lor, 38 După decolarea elicopterului, Juran Potra smulse de sub geaca lui Thaxter pistolul și apoi se multumi o vreme doar să-l țină sub observație. Suficient totusi ca să-i dea seama de intentiile ascunse ale acestuia — Uite ce e, Thaxter. Constat că ești un pilot des- tul de bun, dar nu si destul de cinsiit. De cinci minute te-ai abiitut de la linia de zbor și tot de atunci te joti nepermis cu comanda, presiunii de ulei. După cum ur- măreşti harta de bord, cauţi fâră indoială un ioc pen- tru aterizare forțat — Te inseli. mitate de gur: — Probabil. Dar nu in privința ticăloșiei pe ca vrei s-o pui la cale. Mă înşel poate că nu-ți dau dru- mul să aterizezi de unul singur. Te asigur însă că daci nu vei corecta imediat abaterea de la direcţia de zbor şi nu ve regla comenzile pentru funcționarea normali a aparatului, nu voi ezita să mă despart de tine cit timp mai sintem incă aici, in văaduh. încercă Thaxter sii se apere cu ju- 143 Thaxter preferă să-și muște buzele in locul altor cuvinte şi să execute dispoziţiile. Fără a-l slabi din ochi, Juran Potra recurse iarăși la instrumentirul de emisie- recepţie. Stabili legătura cu cea mai apropiată bază din zonă şi primi o veste bună. Alertuţi du centru, băieţii acționaseră deja astfel incit, in funcţie de nevoie, va putea chema prin codul de urgenţă chiar echipajele. Cind observase pe orizont un punct negru și mică: tor, Juran Potra zimbi. Deasupra munţilor Apache, acel punct negra cra un elicopter Apache, ultima variantă adoptată pertru lupta gen comando. — Cere permisiunea de aterizare! spuse Juran Po- tra, intinzindu-i lui Thaxter câștile aparatului de emi- „ sie-recephe. — Nu pot! se căină Thaxter. Ordinul cste sii para- şutăm containerul si să ne intoarcem. De fapt, pentru acest procedeu sintem și pregătiţi: magazia frigorifică se deschide automat, iar containerul este prevăzut cu parasută proprie. Erau atirmaţii ce concordau cu logica lucrurilor. Du- pă crima ce atrase atenţia asupra Institutului de psiho- terapie intensivă, prin impuşcarea acelui pacient al său, aterizarea elicopterului putea deveni sursii de noi suspi ciuni — Soliciţi aterizare dictată de fortă majoră. O de- fecțiune tehnică face imposibilă intoarcerea, iir aban- donarea clicopterului imediat după livrarea marfii nu-i indicată. Zona este survolată de echipaje sportive care se antrenează, „accidentul» ar fi cu siguran sesizat şi ar începe imediat cercetări. Aya că aterizarea com portă oricum mai puţine riscuri. — Arceptă aterizarea, informă Thaxter dupi lungi discuţii în care se poticnise cu argumentele, dur! pir la urmă se făcu totuși ințeles. — Prea bine. Incercind să-i ia căştile, Juran Potra comise o gravă grezulă. Intinse deodatā ambele miini către Thaxter. Acesta pindise probabil demult o ocazie favorabilā, căci, abandonind maneta, il incleştă fulgerător de antebrațe. 144 înzcpu o luptă disperată. Thaxter nu era cituși de pu- tin străin d» tehnica atacului. Spaţiul ingust il avan- taja, căci Juran nu putea recurge la procedeele cele mai rapide. În plus, adversarul siu dovedea o forţă, fi- zică ieșită din comun. Singura soluţie răminea ca re- zistenta să-si spună cuvintul. Spera ca Thaxter, fiind mai în virstă cu cel puţin zece ani, să obosească pri- mul. Dar în balanța luptei se mai angajase și aparatul Lipsit de supraveghere, pierdea înălțime şi işi schimba brusc pozitia. La un moment dat, Thaxter ajunse dea- supra și. incercind să profite de situație, își propti pi- cioarele in peretele lateral al cabinci, apăsindu-se cn toată puterua asupra lui Potra. Intenţia lui deveni clar: Voia să cistige cei aproximativ douizeci de centimetri ce-l despărțeau de gitul adversarului. Juran Potra lis: impresia câ cedează, apoi smuci brațele lui Thaxter cu toată forţa în lături. Concomitent, zvicni cu capul de jos în sus. Prâwilindu-se peste el pe neaşteptate, Thaxter primi lovitura de cap direct în nas. Ameţeala de-o clipă fu decisivă. Prinzindu-l de chică și ridicindu-i capnl cu mina stinșă, Juran Potra izbi cu dreapta în același nas botit. Redre:i. elicopterul in ultima instanță, cind nu-i des- pärteau ma mult de citiva zeci de metri de piscurile muntelui. Angajii aparatul intr-o ascensiune accelerată. Abia dumà ce cistigā inñlțime, sesiză că-i ținut sub ob- servație d2 aproape. Elicopterul Apache cra acum lingă el. cu microrachetele gata de lansare. Luă căștile, ne- norocitele căști din pricina cărora cra să rateze intr: acțiune, s: Ii sẹ adresă direct. — Tori e OK, băieţi. Aici, din fericire, a invins cine trebuia. Vorificaţi-mă prin cod și treceţi rep-de deasupra mea cu seara mobilă. Pregătiţi-vă si. ridicați un individ si în schimbul lui, ca să nu-mi fie urit, ve- iţi unui cintre, voi, însoțit de două automate cu inciir- câtoare de rezervă aga 10 — Singe vreo motion 143 Emily Dox se pregătea să ineapă:! noua oarà cintecul As mai vrea o portocală“ cind se făcură auzite pri me le schimburi de focuri. Citeva råslețe, urmate de iaie. Prizonierii ei se căutară din ochi, agitaţi. Direc- warea şi doctorul Golfetto afişară expresii contrariate, car iute se lăsară cuprinși de panica generală. Pe făp: wre lor, uitima speranță cu cure se amăgiră dispiiru si decepţia le făcu vizibile deodată cute adinci. ca niste trme kisate de carii în lemnul degradat de bātrinete. — Trācare! urlă directoarea. Am fost trădaţi si vin- cuti! Nemernicii au trăit printre noi! Numai cu ajuto- rul unora dc aici a putut ajunge căteaua asta la pistol Numai datorită lașşităţii voastre isi poate permite asa cev Acum intreaga ei fizionomie argumenta denumirea de femeie satrap, pe care o primise demult. Faţa ii de- veni vinătă și incredibil de ascuţită. Fruntea îngustă si bolovânoasă apăsa ca un teasc de piatră peste ochii inroşiți de furie. Îngustimea feţei crea iluzia că poartă urechi mari și inutile, un fel de aduusuri clefantine la e alcătuire fără identitate. — Dar mie nu mi-e frică de nimeni și de nimic — ameninţă 1emeia satrap, intorcindu-se catre Fmily Dox. Fac ceva pe pistolul āla... Am să-ţi rup gitul chiar ducii vei trage... N-ai decit Distanţa dintre ele se reduse la jumătate. Femeia satrap Isi căuta moartea. Prin limbajul vulgar incerca ascundă teama care, in ciuda alirmatiilor ei, cra mu mult decit evidentă și-i cuprinse privirea ca o f bă. Forța însă calea cea mai ușoară de a scăpa prin moarte de povara răspunderii. Cu atit mai mult asta nu trebuie sii se intimple — chibzui Emily Dox și aşteptă cu pistulul intins, gata doar si apese trăgaciul. Dar cind sinucigaşa ajunse le doi metri de ea, Emily Dox făcu o piructă săltată pe 146 piciorul sting şi cu dreptul lovi sus, la git. Femeia sa- trap căzu tulgerată, fără să mai scoată un singur gea- măt. Din rindul celorlalţi se desprinse bătrinul Golfeto. Inaintă cîțiva pași, surise umil și, făcind o uşoară ple- căciune, opti. — Un gtonte pentru mine, vii rog! — Imi bare râu, spuse Emily Dox, și nu exagera cu nimic. În șiestul bătrinului descoperea' ceva omenesc de- spre care se indoise tot timpul c-ar exista. A fost un timp al cadourilor, domnule Golfetto. Un timp ce, din păcate, a expirat. Ascultați și dumneavoastră... O ultimă rafală se auzi foarte aproape, apoi ușa siri din balamale si in cadrul ei își făcu apariţia Juran Po- tra. 40 American Antimaf şi Floarea de Vigin acţienară conr- comitent şi in forţă. În citeva ore, traficul abominabil de organe era ai — N-ar fi cazul acum să luàm şi o mică vacanță? se arătă imbulnată Emily Dox, observind că Juran Potra este preocupat excesiv de impresionanta cantitate de al- veole de gheaţi, de forma unor monede, din ambalajul interior al containerului. — Încă puţină răbdare, draga mea, cerşi Potra incă- duinţă. Am o mică obligaţie şi sper să mă ajuţi. A doua zi, la ceasurile de caniculă ale amiezii, un birbat şi o femeie colindau străzile centrale ale ora- sului Atlanta. Nu erau simpli excursioniști, ci consum tori indărătnici, americani dintre cei care cheltuiesc cu nemiluita pentru a-şi dovedi cu argumente concrete, im- batabile, că au de unde s-o facă. Asaltau pur şi simpiu automatele stradale. Femeia scotea sumedenie de „mone- de“ dintr-o geantă frigorifică si le introducea în casic- ria automatelor, iar bărbatul ţinea coșul şi culegea roa- dele pe care le încărca intr-un Creysler vechi și masiv. 147 În seara aceleiasi bărbatul şi femeia iși făcu- seri aparitia la sediul central al Companiei „Mercurial Service”. Pe bazı unui telefon dat cu citeva ore inainte, erau așteptați de conducerea excutivă şi de invitatul spe- cial al acesteia, Ed Peercy, directorul Companiei „Comer- cial Service“ — eterna și temuta rivală. — Credeam că ne-ați uitat cu totul, domnule Kandy Strugaite, incepu Gregory Hull, după ce făcu prezentă- rile şi iși exprimase fără rezerve admiraţia faţă de fru- moasa insoţitoare a capriciosului detectiv. — Nu v-am uitat deloc — se apără Juran Potra cu acr jovia! — de parcă numele Kandy Strugaite îi făcea pliicere și se simțeu in cl ca intr-o haină lejeră și cle- gantă. Ba, dimpotrivii. M-am gindit mult la dumnca- voastră, insă. ca si ajung aici, am fost obligat la un ocol lung — Chiar discutam cu prietenul meu, Ed Pcercy, că este corect să vedem impreună lista cheltuielilor supli- mentare pe care le-aţi făcut — O, nu cra nici o aluzie in afirmația mea. cercam doar să-mi explio intirzierea. Dar să trecem subiect. Vă rugasem la telefon să verificaţi casiei la sapte mire automatele dumneavoastră stradale — Le-am verificat. Şi chiar am rămas surprinsi. Pi- nā acum aceste aparate nu înregistrascră pierderi. — Aveti o listă cu deficitul de casă a fiecărui apa- rat în parte? — Exact. — Verificaţi, vii ro mel de pe lista noastră. Gregory Hull luă coala de hirtie întinsă de Emily Dox şi o trecu domnului durduliu din stinga lui. Acesta scoa- se din map. propria listă și, cu gesturi tipice de conta- bil. făcu verificarea. dacii acrsta corespunde cu su- — Sumele sint aceleași! exclamă cl şi uimirea lui daveni indată contagioasă. — Asta presupune că ați găsit metoda sustragerii, fu de părere Ed Pcercy, lăsindu-se mai putin impresio- nai. — Am găsit-o, domnule Peercy, şi chiar am apli- 148 cat-o eu succes. Trebuie să vă spunem că aveţi în fața dumneavoastră doi hoți! Atmosfera deveni degajată şi uimirea cedă locul cu- riozității Toti voiau să afle cum s-a atentat la avuţia şi onoarea celor două companii. Explicatiile le-a dat Juran Potra, alias Kandy Strugaile, iar demonstrația prac- tică a făcut-o Emily Dox, chiar la automatul din hol. Fiecare a luat apoi din caseta frigorifică ce-o avea Emi- ly Dox cite o monedă de gheaţă, a pus-o in aparat, a servit cite o cafea de cincisprezece cenți și a luat res- tul de la... doi dolari. — Afacerea e foarte rentabilă! găsi de cuviință să glumeascà unul dintre onorabilii domni. — Depinde de care parte a relației te situezi — îl rectă fără pic de aderenţă la umor, durduliul cu apu- cături de contabil 41 Două ore mai tirziu, pe aeroportul din Atlanta, pa- sagerii cursei de New York erau invitaţi la locul de îm- barcare, cind işi făcu apariția un domn preocupat să caute pe cineva. — lată-l pe Gregory Hull — ii atrase Emily Dox atenţia lui Juran Potra. Văzindu-i, bătrinul director al Companiei „Mercu- riul Servico“ grăbi pasul spre ei. — Am ținut neapărat să vă inminez personal acest mic adwos financiar la înţelegerea noastră iniţială, dom- nule Strugaite, — Zău că nu trebuia să vă osteniţi atit de mult, domnule Hull. îi intoarse politetea Juran Potra, luin- du-i insă cecul şi punindu-și-l binişor în buzunarul de Ja piept. — Si ar mai fi ceva, domnule Strugaite, se mărtu risi Gregory Hull. Am meditat puţin la metoda expus: 149 de dumneavoastră. Clima din această zonă a fost un aliat credincios al hoţilur. Banii s-au evaporat.,, Dar apa din cere s-au făcut monedele de gheaţă trebuia să fie extrem de purificată cu să nu se lase urme dupi evaporare. Și un asemenea grad de purificare se obţine prin cheltuieli mari. Atit de mari, că nu ştiu ducă mai rantează. — Aveţi perfectă dreptate — se arăt: ran Potra. Tot ce spuneţi dumneavoastră este rigurus exact. Dar vă rog să nu omiteţi un adevăr. Hoția este de fapt un viciu. Şi, ca toate viciile omeneşti, este cos- concesiv Ju- pentru cursa de New York crau din nou, invitaţi la locul de imbarcare. cu insistenţă, SFIRŞIT