Garry Luck — Singur printre mafioti

ROMAN POLIȚIST 


5 
Hi 
= 
č 
>p 
5 
Z 
N ` 


GARRY LUSE 


SINGUR 
PRINTRE 
MAFIO 


Editura G0ŁO6VN Sisi 


Gapet NICOLAE ROSIE 
Boser: BAN DUMOBATA 


GARRY LUCK 


SINGUR PRINTRE 
MAFIOTȚŢI 


— roman poliţist — 


1 


Gregory Hull, directorul Companiei „Mercurial Ser 
vice“, avea eea mai grea sâptâmină din lunga sa carie 
sà comerelală. Telefoanele sunau delirant şi toate adu 
aeau una şi aceeași veste nefastă: automatele stradal: 
inregisirează plerderi zilnice de zed de mii de dolari 

Primele sesizări le-a luat usor. Mai avusese cazur 
ind unii angajaţi certaţi cu disciplina inregistraseră di 
ferite bunuri de consum cu care de fapt nu aproviziona 
seră automatele. Puşi în faţa dovezilor, au fost obligaț 
oinå la urmă să-şi recunoască vinovăția şi să suporti 
consecințeie. Atunci, consecvent principiilor sale de ext- 
gentà, el le-a spus răspicat: „Domnilor, aţi omis faptu 
să automatele nu ştiu să mintă. Pentru câ nu le-aţi res 
Dectat cinstea. va trebui să plecați!“ 

Acum. incercase la fel In primele zile dăduse afari 
din dintre vechii angajaţi ai companieL. Exemplul lor 
mu a folosit însă la nimic. Ba, dimpotrivă. Cazurile au 
început să se inmulțească alarmant. A continua pe aceeaş: 
Unie însemna să rămină fâră oameni. A lăsa lucrurile 
să curgă in voia lor insemna rulnare rapidă. Şi-apo: 
fenomenui era inexplicabil. Cum să accepți ideea că ir 
citeva dle rute de angajaţi oneşti, cunoscuţi şi apreciați 
ca atare de-a lungul anilor, au devenit hoţi? 

Disperat domnul Gregory Hull a cerut de urgență 
o expertiză tehnică din partea firmei constructoare. Cei 
da la „Automatic Corporation“ au strimbat din nas, dar 


sa onorat solicitarza. Reziltatele au fost Insă In atam 
oricărui eshlvooi autematele au trecut toate probeie cu 
brio, 

Disperarea domniei sale a luat formele unei furii aru- 
wa Aici esie mina companiei rivale. Sigur că da! Gum 
de nu s-a gindit mai devreme la asta? Spiritul de fair- 
play l-a orbit. L-a făcut să creadă că toți sint cinstiți. Ce 
aeroziel 

Gu diserția ee l-a caracterizat intotdeauna, s-a ad- 
gesat unui detectiv particular. Acesta l-a dat speranțe. 
In două zile după propria afirmație, reuşise să intre 
destul de adine în subsolul adversarului, acolo unde se 
puneau la eale (dacă se puneau) loviturile ce-i pricinu- 
iau atita aehnişte. Era convins in sinea sa că pur $ 
simplu i-am fost corupți angajații contra uncr mari su- 
me de bani. Aşteaptă doar confirmarea şi se va răzbuna 
sumplit Pentra că Gregory Hull line la principiul co 
rectitudinii ee jokeul de friiele calului în timpul com- 
cursului de alergare. Cu condiţia să nu incerce nimeni 
=l duce de nas, iar dacă se intimplă totuşi ca cineva 
să indrăznească, acel individ are pentru multă vreme 
motive de căinţă . 

La umbra viitoarei răzbunări incepuse parcă să se 
râcorească Dar o nouă discuţie cu detectivul avea să-i 
arunce iarăși in neagra disperare. 

— Ai reușit să afli ceva? l-a întrebat el, deși mu- 
tra omului nu prevestea bucuriL 

— Da Am aflat chiar mal multe şi mai grave lue- 
ruri decit speram 

E clar, avu un moment de revelație, Gregory, Hull 
Se incuarră distrugerea companiei dinăuntru. Impin- 
gcrea ei pină la marginea prăpastie! și de acolo, în ul- 
limă instanță. o salvare ca prin urechile acului De fapt, 
tot o distrugere, Pentru că așa zisa „salvare“ ar insem- 
na un alt director, o ticăloasă uzurpare de titiu ... Cine 
să fie oare? Bliţul memoriei sale funcționa ireproșabil. 
Rind pe rind, îi aduse în fața ochilor imaginile mem- 
brilor dim consiliul de conducere: faţă, profil. plan apro- 
Plat. plan depărtat... Aparent nici unul, potențial fie- 
care. Ezitant. se intoarse Iarăşi spre detectiv. 

— Astept. domnule Strugaite. 


—- Sumeesni meu iniţial era o cursă recunoseu e 
sta ss o mede:ue puțin obişnuită la alu rai 
Eei de i „Comercai Servize ştiau deja de n... må 
aşiuptur: io speranța că, urmărinău-mi miscarea, vea 
aju: n explice propriile pierderi. 

— sar nb vreți să spuneţi că şi ei 

— Mv râu decit dumneavoastră, contirmă detecti- 
vul. Desizar eð nimeni au o recunnaşte deschis, din 
motive lene de inteles. Dar. din lunga discuție ce am 
avut-o eu directorul. am tras concluzii indubitabile în 
oest sens 

— €um? Ați ajuns la Ed Peerzy? Intre noi fusese o 
ințelecere. domnule S:rugaite. Fu contam, inainte de 
toate, oe discretia dumitale. 

— N aveți nici un motiv să au contaţi şi pe mal 
departe Vă asigur. Aş Ñ un prost ineseriaş dacă mi-aş 
träda clientul Mijloacele prin care eu le-am trezit in- 
tercsul celer de la „Comercial Service“ n-au mici e 
legătură cu dumnsaveastră şi nu vă pun intr-o lumină 
detavorabhă Ci, aș indrăzi eu să spun, dimpotrivă 
Cunvasteti situaţia din care puteţi trage şi anumite... 
eonciuzii 

Nu le spusese avantaje Lui Gregory Hull nu l-a scă- 

şi, în alte condiții, ar fi apreciat rafinamea- 
«tivului Din părate, conjunctura era acum de 
ari 
lu principiu, aveți dreptate, se ralie detectivu- 
egory Hull, in parte şi din dorința de a-l face sà 
uite repede suspiciunea ce i-o dovedise eu atita lipeă 
de tact Par starea noastră ar fi relativ obişnuită am 
Putea dissata cu folos reciproc pe această temă. Din 
Defericire, noi ştim doar că adversarul, dară lucrurile 
vor continua. s-ar putea prăbuşi cu puțin inainte neas- 
tā. Aste ajută ce) mult ia o consolare amăgitoare. 

Straţaite adoptă o expresie ilizibilă. Ar G putut 
doare bine să scoata din buzunar micul său calculator 
H să-i dovedească tocmai contrariul. „Comercial Sar- 
vice. deși eu desfacere mai micå decit „Mercurial Ser- 
vice“, înregistrase pierderi mult mal mari. Deci ci, la 
e nouă reoriză de concurență. mu ar avea cum så sea- 
dă prițuriie. Pe aind „Mercurial Service, vindnd mal 


1 


ieftin, şi-ar dubla, sau poate chiar şi-ar tripla desfa- 
cerea. Evident, şi pierderile, dar pe ansamblul activi- 
tăţii ar inregistra citiguri care să le asigure atingerea 
unul dublu scop: supraviețuirea şi înlăturarea concu- 
renţei Precipitarea luptei ar atrage după sine agitaţi 
și în cindul celor care au pus la punct sistemul de frau- 
dă, ar spori astfel şi șansele de a fi descoperiţi. 

Să nu intuiască toate acestea un om cu experienta 
lui Gregory Hull? Fie că-i prea viclean şi adoptă for- 
mula naivului. fie că-i prea derutat şi incapabil de aso- 
cieri elementare. 

— S-ar putea să plătesc un tribut oboselii, se văzu 
obligat directerul companiei să revină. Traiul sub pre- 
siunea intimplărilor nefaste din ultima vreme... In- 
formatia cumneavoastră este oricum foarte valoroasă. 
Ea ne dovedeste că trebuie să căutim în altă parte. 

— Ba. chiar mai mult, domnule Gregory Hull. Ea 
dovedeste cz. cele două companii au unul și acelasi ad- 
versar situat undeva in afara lor: un adversar abil sl 
redutabil, după toate aparentele. 


2 


LA „Antamatis Corporationi, luminile r: 
prinse pină noaptea tirziu. 

— Nu-i strategic! fu de parere Diana Work, ṣefa 
relațiilor cu publicul. Luminile aprinse noaptea tirziu 
într-o clidire fanion ca a noastră, trezese ele insele, 
întrebân 

— Să tim realişti, Diana, işi exprimă prompt deza- 
cordul Josef Labrador, proiectantul principal al siste- 
mului propriu de programare. Ce reuşim, eventual. să 
ascundem astăzi, va face miine cu atit mal mare vilvă. 
Opinia publică se manifestă In esență ca un terminal 
Aparentele pierderi de pe parcurs apar în cumulul final. 


aserā a- 


— Ah, de ar apare măcari își arătă Diana Work 
trâmintările de care era stăpinită. 

Un adevărat terminal sufletesc al Corporaţiei, gindi 
Josef Labrador despre femeia de alături, din chingue 
căreia nu va mai scăpa niciodată. Deși, practic, nu poa- 
te ajuta cu nimic, de mai bine de trei zile, de la lan- 
sarea semnalului de alarmă, biata femeie n-a mai ieşit 
din clădire. 

— Asa procedează numai copiii ce presimt sfirşitul 
iminent al părinţilor şi nu vor să piarda clipa finală, 
a ironizat-o inginerul Tony Emerson, în stilul său greu 
decelabii intre suav şi grotesc. 

Fa a inghitit în sec, a tacut, dar nu a plecat. Oame- 
nii s-au ohinuit cu prezenţa ei şi au inceput s-o con- 
sidere sti.nyunt necesară. În accepțiunea lor nemărtu- 
risită, ea devenise mostra devoțiunii faţă de cauza Cor- 
poraţiei. lar momentele dificile prin care trecea „Auto- 
matic Corpuratione. acreditau un asemenea comporta 
ment cu aese virtuți merale, in ciuda gratuităţil vale 

— E o anomalie! se auzi un glas greu, ca o descăr- 
gre de petris, in capătul eelăiali al săli calculatoa- 
Telor, 

Toti isi indreptara privi 
Rieder cre se ridicase de 


spre masivul Helmuth 
de pe scaun şi se plimba 


ca un tet în sus în jurul mesei sale 

pagr Ë uperezpane Să cauţi un duyman abstract, fie el 
— N-ai vrea, dragul meu Hell, să-ţi aduc un juice? 

Știu säti place mai ales preparat cu aromi de ananas, 


În dom minute ti-i acuct 

Diane Wert umbla ca o păpușă pe sirmā. Dezi 
dat, masivul Helmuth Rieder se lasă convins, desi cu 
simtea citusi de puiin nevoia unui juice, după cuielele 
tot mai tari şi la intervale tot mai scurte, biute în ul- 
timele dnuăsprezece ore. 

— Nu neg, teoretic este posibil să descoperim va- 
rianta bolnavă inoculată în automatele noastre. incerca 
Helmuth Pieder, calm şi oarecum jenat de ieşirea ce-o 
avusese, să-și explice poziţia. Ca matematician, aş pu- 
tea fi chiar mindru de increderea ce mi se acordă. Nu- 
mai că nu înţeleg de ce trebuie să descoperim noi fap- 


ta, cind attit. prin mijloace mult mai putin costisitoare 
probabil, ar trebui să găsească făptaşul Sa preso- 
punem ză reuşim pină la urmă să depistim formula 
spion injectată in memoria sistemului nostru. De unde 
stim aei eā e altă formulă diversionistă nu este deja 
pregătită? 

Helmuth Rieder avea dreptate. Toţi simțeau la fel, 
dest ou aveau curajul să-şi ducă gindurile pină la ca 
păt. Corporaţia lor a trăit în principal pe seama celoe 
două companii comerciale. Peste şaptezeci la sută dia 
automatele produse în ultimii doi. trei ani, le-au livra 
aid. Sizur. deocamdată, păgubaşii direcţi bijbile. Su- 
puse probelor de rutină, aparatele corespund. Dar se vos 
găsi „binevoitori“ să la deschidă oehiL lar cind vor 
desraperi că s-au atins In domeniul electronicii și perfor- 
manțe negative extraordinare ca această imboinăvire a 
memoriei calculatoarelor. ba mal mult. cind vor avea 
revelatia laptului că dintr-o asemenea epidemie U se 
trage nenorccirea, scandalul va fi inevitabil şi cu u- 
mări imprevizibile. 


3 


La barul central din Yaleston — e localitate dia 
constelatia zecilor de asemenea așezări anonime In ju- 
rul orasului Atlanta. își fâcură apariţia cinci bărbați 
Dincolo de faptul că toţi erau străini, sub virsta de mij- 
loc şi relativ bine făcuți, mal aveau o trăsătură eo- 
mună. mult mai evidentă decit celelalte: erau obosiţi 
si apaticl. 

— V-am fi recunoscători, se adresă unul dintre si 
barmanului. dacă ne-aţi putea inchiria, pentru o oră 
cei mult, una dintre încăperile mai mici de care dis 
puneti 


se arătă omul de acord, fără alte explicații, 
şi facind senin cu mina spre unul dintre colțurile säti 
strigă: Ketty. pregăteşte sala rindunicii pentru domnii! 
Apoi. eu aplomb ospitalier: În trei, patru minute o 
aveți. Sala este de altfel in perlectă ordine, dar cum 

or de prin părțile noastre nu le place discreţia, 
e rar folosită. Pină atunci, dacă doriți ceva aici: an 
whisky, un brandy... Se zice câ băuturile sint aceleași 
peste tot, da; eu nu-s de aceeaşi părere... 

Peste murmurul sălii răzbătură citeva cuvinte mai 
tari. Cea care răspunse la numcie Ketty — o figură de 
imexizană fișneaţă, încerca zadarnic să se smulgă de 
lingă e masă. . Un tinăr o prinse de mlini, tar ceilalti 
din jarul mesei ii țineau isonul la declaraţiile pipărate 
ee i Îe fârca 

— Jack, strigă barmanul nemulțumit, alci nu-i casă 
de rendez-vous! E o chestiune care credeam că am lă- 
murit-a! Jack, te rog! 


Fata reuși să scape şi, grăbită, o luă spre una din 
uşile laterale 

— Neam de nimic! murmură barmanul ca pentru 
inc, străsuindu-se să-și ascundă mihnirea sub un zim- 
bet larg. Cum ziceam, domnilor, băuturile Imprumută 
dte ceva şi din climatul în care sint servite.. , 

— Potim! Ține-ţi plata, zgircitule! Dacă vrei ţi-e 
tau cu ora! 

Trecind printre bărbaţii străini, tinārul Jack î e- 
ancă barmanului o hirtie de o sută de dolari. 

— Nu era vorba de plată, Jack, se arātā acesta com- 
liant Ketty are ceva urgent de făcut. Nol sintem la 
dispoziţia ciiv: ilor, Jack. 

— Ea nuz client? 


a 77. Esi: Dar acum avem ceva de facut pentru dom- 


Tinărul se întoarse şi cintări din ochi pe cei cinci, 
are pină atunci fusescră penru el nişte cantităţi negii 
bile. 


— Pentru ăştia?! AM, esti un porc de ciinc!! 
— Jack. nu-ți permit! ripostă barmanul, făcindu-se 


stacojiu la faţă. Uiţi prea ușor că pină mai ieri veneal 
al te secreso pe datorie. 


n 


— Mai vedem nol ce permiti şi ce nu permiți ta 
Deocamdată, spune-le âstora să plece. 

— N-am s-o faa. 

— Da? Atunci am să le-o spun eu, continuă tinărul 
măsurindu-i iarăși dia ochi eu obrăznicie, cu aroganță. 
Sper eati auzit despre ce-i vorba. După cum ebservaţi, 
aid e cam strimt. Băieţii mel n-uu aer. Stergeţi-ol 

— Avet sì voi råbdare cel mult trei sferturi de oră, 
incercă să nexocieze unul dintre străini. 

— Tra minute! se arătă tinărul neinduplecat, pri- 
vind triumfätcr spre masa prietenilor sàl. şi-apol con- 
sultindu >. demonstrativ ceasul. 

— Credeum că esti totuşi mai înțelegător, intervent 
cel mai :nrwrriu dintre sti Regret! 

Tinaru' nu apucă să schițeze nici un gest Pirpiriul 
Jovi fatuerâtor îi ficat, apoi il prinse ca pe un sac şi 
luindu-"" subsucară, îl duse la masa celorlalți, al căror 
entuzi-toics războaie se stinse subit 
un secret, ie şopti Pirpiriul 
za să nu înzupă pe mina 


— Saai. vi 
g: eu si-l saiva 
sefului Fri, o tragedie 

Marmurete devenită mai eston 
roupe muzicale Barmanmul finu sii x 
salonul rindunicii 


— Wisky Miser aut! Whisky in şase patare, 
tre care în unul fari ghiaţă, iar după zece minute, cinel 
Bifie sari sa trei stislo de Tourbon 

În satona? rinriancir se făcu haiste deplina, Cel mal 


in virsi dintre “ci scoase din buzunarul de la 
pt o imi +saetă ce reproducea în miniaturá drapelul 
Szatolor Unite Înfăură cu ea unul din pahare, apoi eu 
un chibrit aprinse biutura din el 

Ridisarà vu totii paharele și. pe rind, ciocniră cu 
paharul :zansformat într-o candelă cu pilpiiri albâstrui. 

— Arlio Niky Dorset! spuse calm şi solemn cel mai 
în virstă insinte ca toţi impreună, cei cinci, să dea pa- 
harele pe ni: dintr-o singură inghițitură. 

— Desnre morți numai bine! îndrăzni Pirpiriul să 
afişeze pe fața sa măslinie, schița unul zimbet amar. 
Umorul lui oniric era totuși o calitate greu ao- 
cesibilă altora, îşi exprimă părerea cel mal blond dintre 


el — e motră tipieă de vitime urban S3 lasi un testa- 
ment eu e singură clauză prin eare să pretinzi inmoe- 
mintarea ta în cel mai apropiat cimitir catolie de locul 
unde ve: muri. e o mare zaclalma trasă colegilor. s-e 
recunoastem. 

— Ba Atmpotrivă, interveni cel mai în virst. B e 
formă stegantă de a vega -i penibili în meseria noas- 
trà“ A :rA dedublat, a muri discret și a fl inmormin- 
tat anonim“ erau prehabil mnditii orea insuportabile 
pentro «i 

— Mis ales altima dintre aneste rinte imperative. 
zise Phrotrini Me ce să în înmirmintat în serret. AnA 
treaba istw eade pe capul aitora? 

Pin moi sân trante è se asa 


a si atele Cei mat 
irma i rai stat E 


In vane zace Dina ia 
Tori! 


erus rate Ssa cum sint 


riraharea oro 
intr-a: 
Mara senin 
cea farè armentarii 
dise brstui paresermnta: 


Cantarm mb htaturi 
inci ARENAS 
Li ere ee maitai ab aie 
aere! moardul său. 


4 


duran Potra avu pentru prima şi. din păcate. pentra 
mitima sar. posibilsitatea să se zonvingă că Ni 
et fusese an om eu totul aparte Umorul său negru 
mu sonstituise doar o calitate aleatorie invocată 


latoare @ar ele mai sucerav și abilitatea cu sera 
Borset ini fârose din amorul să: „Armară pe sut 
— o fermā ex totul particulară de 4-și indfra gindurile 
și presupunerile. 
„Baza Ge care mă ocup — nota ei — seamâră cu 
on alberg, lar eu eu naivul gatz så creadă nume! ceea 
e 


ce vede. Wo individ evadea:i din Centrul de rsihotera. 
pie intenzivă (ce subtitlu elegant pentru elasicul spl- 
ta! de aehanir) și este impuscat de un altul. după toate 
aparentele. mânătos Ej, se mai întîmplă. prea bine fiind 
stiut faptni eă adesea te scoate din sărite cite unul 
mormal și atandi de ee să te miri de un psihaterapeuti- 
mat? Politia sa pus pe treabă si. Intr-o primă etapă. cu 
rezultate spectaculoase. Cinci persoane aa identificat 
tară abii 


inalul. Singurul care şi-a declinat iden- 
de ferm recunoscută a fost eriminalui fn- 
ta se mai intimplà, ba chiar Jes- 
pinalii nefiind. în general. prea mari 
amateri du brățări tv înctii/itcare. 

Dar amai la douăzeci de minute după săvirstrea 
crimei. cel identificat drept criminal a fost opri: de po- 
Utia stezaală pentru nerenuli de eireulațle, la e distan- 
tă de eirea e sutz de kilimarri în timp ce conduzea un 
mare autoturzon frizorifie. Ei si? Nu trăim net in epo- 
se surpåri) tuturor performantelor de viteză? Asta cam 
asa e! Bo intre eei o sută de kllszmetri se află un mon- 
te eu virturi de peste trei mli de motri și, întimntătoe, 
îneă fâră b posea care să facă Jegătura directă tnye 
versanti 


Acestea ar N aspectele đe suprafată ale atsbergatat 
de tare m5 apropii vitejeşte im barce mea dit e enajă 
de nur . Be altfel. prima tentativă de a-l găuri (oet 
în asta sonstă specificul navieație! mele — aisbergui 
trebuie zăurit şi nu colit!) s-a si soldat ea rezultate 
pe măsura raporturilor reale de terțe. Ajma ta Centrul 
de psihoterapie intensivă din Newrastla am erezat de 
cuviiniă ui îneep co servirea anel simple cafele, jos. în 
bistrout «indat arnamentat de ta demiselat clădirii cen- 
trale -— e adevărată navă amiral în spatele eârela staa 
risipite altele vrev zece nave — clădiri insirata pe am 
tâpsan sa terburt melancolice. ca să au le spunem pir- 
jolite de eălâură. 

„lar me ested dsta ea tilpile goalel“ zise singura 
cunsumaior aflat în bistrou ta acea Orâ matinală. dos- 
pre zare nu eram ln atare să jur că-l femeie, 

are state m-am censiderat ea obligat să intreă, 
mai ales avertizat de posibile obligații lată de seref 
sensibit 

„Bum. sare?= mi-e intoarse ea sa uimire iaceră 
Soarelzl N-ai sesizat m-t mai ncobrizat ea oricind? fa 
uite mum dansează step ce terestre şi ticâlosn ăștia aiai 
n-au emtsătesit să lasă din asternuturi.a 

Întelerin€ cine erau ticălos. anina şi ea e intre- 
bare nevinawatā: 

„Dr «30 că aiet poate intra s lesi fiecare după ba- 
nul sia pise. Nu aste portar și nici măcar coartà.® 

Femela se întoarce spre mine oavrindu-mă eu ta- 
tresen si întă Duod ee oriviri sfeedelitoare imi arunsă, 
mu m-aș miza să aibă în lecul orhitor. două burehinri. 

„fe vorbesti. domnule. n-al sesizat nardul?e 

“are eard7a mă bilb eu nereusind să m! ascund 
atulatar 
„Cum ere? Gardul ee ne îneonjoară pe Beearel 
Gardu wmexpnenabil! Gardu) fatali., Auzi sole! întră 
H pleaeă fecare după bunul său plae. Dar unde qez 
că te zäsasti tu alci?® 

Dialogul aves șanse si devină şi mal Interesant, 
da5 e tmtervenție colaterală on mi-as fl tieut si ţin 
gavinrate în cite). 

E „ori emieta acum sm mai tiszlute o întrebă pe 


femeie ma tip serviatii nevole mare, apărut ca o um- 
bră de după perdamua pictată cu scene de un erotism 
demonetizat. 

„N-e aduci sus la eabinet, după orele de censulta- 
ue” Și apol, ea un ecou nestins al indignării „Auzi 
esio! întzs şi lese cine vrea! Citā naivitatele 

După plecarea atit de ofensatei peranane, curlozita- 
tea m-a impins câtre tipul serviabi. 

„Gum eine?“ s-a arătat acela uluit de întrebarea 
mea „Se pesta să nu cunoaşteţi pe directoarea acestul 
Centros 

In lomi altor comentarii, am preferat să inghit cu- 
vintele es pu le rostisem inainte și pe care le simţeam 
acum în git ea pe niste coroloaşe de hirtiea 

Lectir? agreabilă și tota! ineficientă. fu obligat să 
pecunoasră Juran Patra. Capabil? să-ți sugereze. even- 
tual. ettmatn) în eare s-a pradus crima. nicidecum să-ți 
re si vreur element concret Într-adevăr, un tip de 
detertiv eu teul avarte a trebuit să fie acest Niky 
Dorset Asa um te și ciudate au fost și cnfiţiile 
mortii sale T a aS Norde “imes 
ân a arnad y en im fost extrasa 
din re fa e À- e! era 
an matriter tasnifi aniei Mers 

: nizat, anarert, între 


rid är 
ers Hauā 


piravenine rca tomate și Ani nameri dife. 
mit der enreni nu a reiamat în Statul Georgia nid 
e Gi:niritie umană nsuiuridată, în arele zile. 

„EI bine Mr Turan cenchise Potra în linia de gin- 
dare a tastuii shu coleg: asta fiind situația. la-ţi bar- 
ea și date 4 găur=sti alsberenii Adzuaind apol și pro- 
priui sân punc! de vedere: das sumai după ce i-a! dat 
Gcal pe maia pârtitel“ pe] 


5 


Blarele furgon frigorifio se angajă cu viteză mode- 
rată pe a:itostradă. Traficul mai puțin intens la acea 
oră matinală ar fi permis o viteză mult mal mare, ceea 
ce era de altfel şi de dorit, distanța ce urma să fie par- 
cursă măsurind mai bine de o mie cinci sute de kilo- 
metri. Şoferul insă — un urlaş cu muşchii pierduţi sub 
grăstmi şı o faţă de boxer care s-a sprijinit mereu cu 
nasul de pumnii adversarului — ducea parcă în furgo- 
nul din spate intreaga sa lehamite despre lume. 

— Mac Damel Cine-i ăsta, domnule? Cum îşi por- 
mite? Cine-i dă dreptul? Cum adicâ? Fiecare potlogar 
din compania asta dă ordine cum vrea si cui vrea? 

Omul de lingă el. niment altu! decit Juran Potra, 
dovedea o ritdare ce preriitea să fie mai lungă ca dru- 
mul ce-l aveau de parcurs. Şoferul incepuse Cu directo- 

a gindire? Cità transpiraţie la pes- 
continuă cu renrerostanta relațiilor 
ca o omapreså! Se loveşte unul 


e garai, Gregory Donald (Te 
mai mie =) ei tură unn ca asta Greg! Tocmai mie si-mi 
pază ziare ca Ia emd de tractiune? Asa pre 
ai tu d pistone Gres? Aşa idiot 


voi davedi cind o så și le c 
e 131), că să urce iar la acest Mae Daine, un indi- 
vid nara a5» din serviciu! uri. 

— Ha.. Şi zici, băiete, că ăsta te-a repartizat cu 
mine? 

— Da. domnule Koestler! 

— Mama lul de seribalăul Dar cine-l dă lui drop- 
ta) să hotărască? 

Omul de alături tinu neapărat să-l. spună şoferu- 
bu „demnule“. Era un râspuns la impertinența pros- 
mască și primitiv-arogantă pe care acesta o dovedise de 


sem mm a “u 


a inceput de cînd nu-l mai scotea din „Lzietre. eu toa- 
te ră dilerența intre ei. extrem de evidentă la greuta- 
te, părea total neglijabilă la virstă, 

— Nu-i valabilă repartizareal E e simplă caci 
ma! O formalitate, pe care fac eu ceva. . Dacă n-ai 
trecut pe ta sindicatul nostru, te poți retrage de pe a- 
cum. bäiete' Acolo hotârăşte Trenek, lar noi luăm In 
considerare numai hutăririle lul. 

— Imi pare râu de încurcâtură, domnule Koestler. 
Nu mi-am tachipuit că la „Mercurial Servicea există 
un astfel de procedeu. Personal, credeam că abla după 
angajare şi după ce te inscrii în erganizaţie, vine sindi- 
eatul cu punctul său de vedere... 

— Rahat! Asta-i teorie, băiete. Gargară! Ce mah 
gargară nu ratat, dacă e să ţi-o spun pe șleau! 

Într-a easă normală, dac reusesti să-i sustragi chel- 
le. poți intra pe ușa din faţă, gindi omul de alături. 
La o casă căzută într-o rină. cum usa nu-l funcționează, 
trebuie si ai răbdare ca să dibuiești o intrare. Or, ăsta 
e căzut şi blecat pe toate părțile! Deoraradată 

— Imi pare rău, domnule Koestler! Îmi pare nespus 
de rău că mam stiut de la început cul să mă adresez. 
La intoarcere voi trece neapărat pe la domnul Trenek. 

— Tirziu! Ai ratat orice şansă! Alergind pe pista 
fără cronemetru. al lesit din concurs! Asta ţi-o spun eu, 
bălete . Apropo. cum ziceai că te cheamă? 

— Jefferson. Ted Jeferson 

— Jettersoni Unde naiba am mai auzit eu de numele 
ăsta? 

— Ati putut auzi orluude Este un nume frecvent. 
După cite se pare, a fost chiar și un președinte a! țării 
cu numele ăsta 

— Ascultă. bălete. Cu mine nu-ți merge! Numele 
ästa l-am fatilnit o singură dată la concursul de cocoși 
din Puerto, ŞI află de la mine că-l purta calirul unu- 
la dintre organizatori. 

Aeru) sondiționat din cabina eontortabilă scutea pe 
cel dot de eanicula zilei de afară. unde câldura și ga- 
zele eşapsta prinseră a tese deasupra autestrăzii apa- 
rent tremarătoare pinzeturi albăstril. în schimb, ind- 
untru matimua să se simtă e tensiune asumată resh 


proc de cei doi. tensiune pe care tăcerea prelungi- 
tă o făcea parcă perceptibilă olfactiv. 

Koestler trase furgonui intr-unul din locurile de 
refugiu Auicstrada „tinea“ poalele muntelui și peisa- 
jul reușea pericrmanța de a mai pâstra pe acolo sı ci 
te ceva naturai, mai puţin alterat de furia modernizări 
În dreaota autostrăzii, la o aruncătură de piatră, după 
O coborire peste grolotişuri, se vestea ici, COlO, printre 
piicurile de arini, albia unui riu. 

— baiete, ar fi cazul să aduci nişte apil se adresă 
şoferul insațitorului său, pe acelaşi ton imbibat de tru- 
în: 


Omul luă o găleată şi ecbori ciţiva metri, cind se 
auzi strigat. O a doua găleată îi sosi deasupra capului. 

— Hei! Crezi că asta nu-i tot pentru cirat apă? Sau 
ai uitat cumva cine mai purta nume ca al tàu? 

Şoferul era indiscutabil unul dintre acei indivizi ab- 
mutizaţi cme. simțind pe limbă gustul durității, o se- 
età tot aţa cum păianjenul secretă substanțe din care 
işi face piasa Dar poate că aseminarea cu păianjenul 
trebuie dusă şi mai departe. Poate că 
era numai e trăire fără alte intenții, ci, dimpotrivă, o 
probă pentru verificarea adversarului. Juran Potra auzi- 
se și citise multe despre „Sindicatul camionagiilor“, des- 
pre legâtunile şi afacerile acestuia cu „Confederația cri- 
mei“. Rabert Kennedy se remarcase ca jurist indeosebl 

in luciditatea cu care luptase impotriva unor șefi ai 
indicatului. celebri la vremea lor prin afacerile necu- 
rate ce le guvernau, și nu puţini sint cei ce mai cred 
eă asasinul candidatului la președinția țirii a avut mai 
mult decit simple relații cu unii e acesti indivizi. 

Cit despre unele legături ale liderilor acestui sin- 
dicat chiar eu F.B.I. au au lipsit anumite legende. Cum 
adică — se întrebaseră atunci oamenii cinstiți, obișnuiți 
să umble numai cu candela legii în mină: ciinele de 
vinătoare fraternizează cu lupul? 

Pentra cel inițiați însă în căile labirintice urmate 
de obicei de serviciile secrete, nimic nu provoacă mi- 
rare. În viziunea lor asupra lumii, dialectica şi cerela- 
Mije stabilite In virtutea legilor ei ocupă un loc atit 


de Important. înctt filozofii marziști abla dacă le-ar pu- 
tea fi ucenici. EI niciodată nu vor nega din capul lo- 
cului o informație care spune bunăoară că victima şi 
câlăul colaborează în secret pentru a ajunge la o exe- 
cute cit mai spectaculoasă, ei vor căuta argumentele 
de natură 45 facă posibilă o asemenea convergență de 
interese 

Oricum. maleficul sindicat intrase in ultimii ani In- 
tr-un con. al tăcerii şi lumea. obişnuită cu falsa ipo- 
teză că despe re nu se vorbeste nici nu există. îl tre- 
cuse. dupë cte se vede. prea repede intre asteptatele 


disparitii Grab piaubriacă iù adormirea constiintei ch- 

vios Cha jati, sindicatul oxistă și sint senini: dintre 

celje mi uatrabile desure imoticarea Mì in afaceri mur- 
das 

Pe and reveni Joflerson mu cele două găleți, Koest- 

s amusã. Citeva vonserve de amA și stele 

stistăat” in fata sa pe una thn tibe 


orfe, rurn 


Woesiir printre wueateie 
zor, baind imoriia mi toomai ga- 
de tenis. 


rerun si mt escal sini sent rio 
favi fee oentaenji şi A mm? koni tie 

can leseng ir site e găleată. expiră ol zu e rabe 
prtifinază har de satisfacția rămtârionsă ce «l 

cura sorina 


Juran Petra avu o clipă nefastà Dorinta de a-i prin- 
de nasul mnp, poros si negru, a t-l întoarce în gură şi 
a-l obliga e. și-l muste, era elt pe ce <â+ înfrineă vo- 
inta iş aduse însă aminte că înainte de „a sparge ais- 
bergul ru barca sa modestă, se aneajă să dea ocol pe 
toate pärtile® 

O putnare de picioare grase și asudate emană tm- 
prejur, tatelară Gindul eă efluviile el grețoase vor tāla 
evlesuiu! pofta da mincare fi făcu pe cel ajuns ua umil 


servitor să se amăgească inutil. Koestler ingurgita dez- 

lânțuit ca un bou ajuns la lezle după trei zile de ne- 

mincare şi se simțea pe banca de metal şi cu picioarele 

băgate în găleţile de apă ca un împărat oriental așezat 

pe tron. înainte de a rosti ceva decisiv pentru imperiul 
u 


celeasi raporturi se păstrară toată după-masa. Pre- 
misele de la care pornise Juran Potra erau deja nå- 
nuite. Om să tragi de limbă și să afli lucruri noi, care 
să constitaie apoi puncte de pornire pentru alte ipoteze, 
de la ui: asemenea individ? Prin vornportarmentuil său. 
namila ers o mostră greu de aplicat une cautorii. ar 
reprezent stivă probabil pentru felul zum se ginda si se 
actiona in sectoral e transporturi ale celor donà om- 
panii Acum nu mai avea me an dubiu @à intre retea 
ni Miky Darset si femural ars pe autostradă a fost a 


legamirā dirot Fapt teveniw pemu ei o 
convine suficienti sinyi, viabilă dea Tri sroptelete 
unor azerii. var aeath omvingere nereze 


runu? parers bină ta un punet, frå al duc var Je 
parte Cèei se ridiran cul putin trei intr 
Cui a avarimut in res turzonul? Ce persou 


disiru odst ou el, fira ca rinova sii le sesizeze tip 
Cum a hst posibil o un fuñeon Aptusit ru sheata 
asda cină ‘a neva rimàsite saleinate? Tatà intrebari 28 
råmincan „n fata Iu! wa súbiile scoase din teacih și, deo 
camdati imite Diră si de promishinea unui riins 
In vrazul acestui defetim ajunse Ted Jefferson La 
ceasuri: serii. ind Koestler trase şi el la motelul Le- 


vis Wali - o elidire ouă, înconjurată de altele mal 
vechi, d. care și le subordona vizibil din punct de ve 
dere functional 

Koestier lăsa impresia că ajunsese intr-un loc fa 
miliar Ba chiar mai familiar decit s-ar fi cuvenit dupt 
felul zum in urma unel discuţii de două fraze cu tipul 
ce-l intimrună zimbitor în hol. se intoarse spre Ted Je- 
ferson si-i spose: 

— Din păcate, o singură cameră cu un singur pat 
este tot ea mai au liber. Aşa că va trebui să te culci în 
cabinăi 


Zimberu! răuticios fi curgea din colul buzelor ea 
o pastă vizibilă. „Ce efort inutil sii faci prostului rău, 
dnd singur şi-l face mai repede!“ fu butada de care-și 
aminti subit Juran Potra, privind grămada de ticăloşi 
din fața sa. Din dorința de a-l batjocori, namila ii area 
condiţii să râmină singur. lar un asemenea timp va 
trebui folosit. Nu-i era incă prea car ce se va întreprin- 
de, dar simtea că i se oferă, involuntar, e şansă. După 
cum nu era exclusă nici alternativa: nu cumva Koestler 
wrea cu orice prep să se descutorasească de el? Și dacă 
accastă comportare bestială a individului este armura 
In spatele căreia se ascund alte planuri mai subtile? 

— Nu-i nici o problemă, se arătă Jeflerson impăcat 
cu situația întru cu dumncavoastră să iau cina şi mă 
retrag îndată 

In restaurantul motelului se aflau numai citeva per- 
soane. Dosadă cit era de ocupat! După ce intră, Ted 
Jefferson se lovi uşor cu palma peste frunte. 

— Ce uituc sint! Vreau să mâninc şi torseta cu banii 
mi-am lăsat-o în bagajul din cabină. 

leşi atară ca să revină peste citeva minute. Se In- 
dreptă către masa lui Koestler şi, ajungind lingă el, 1 se 
aplecă la ureche: 

— In timp ce-mi 'scotoceam in geamantan, se apu- 
că Jefferson să-l povestească, un alt furgon opri lingă 
al nostru. „În sfirsit am ajuns“, vorbi un individ, cobo- 
rind. Abia aştept să mâninc un biʻtee și să beau o be- 
rel“ „Pe dracu!, zice cel ce se afla la volan. Nu ved 
ici?“ „Cum? Asta ar putea să fie fur- 
„Binenteles! Uite-i semnuli= „Fir- 
ar...“ Vă rog să mă scuzați că nu îndrăznesc să repet 
ce mi-a fost dat să aud din gura ăluia de era jos, Das 
după ce-a zis ce-a zis, şi care lucruri nu se pot spuna, 
s-a urcat repede în cabină și duși au fost... 

— Cu ee maşină erau?! 

— Cu un furgon ca al nostru sau asemănător. 

— Ce număr avea? Cum arăta? 

— Pál, nu ştiu exact. Și mu ştiu pentru că auzin- 
a-i m-am tupilat aşa de tare că almic nu mai puteam 
vedea... 


— Catolicismul, baptisinul și iehovismul mäst de 
maţă! Deci n-ai avut curiozitatea să ved cine-mi poar- 
ta simbetele?! 

+ da, insă frica. 

— Să te ia naiba! 

Ted Jeferson primi insulta cu o mutră spăsită, de om 
nevinovat şi neputincios. Nu mal avu nici corajul să rè- 
mină la cină. Rugă bucătarul să-i pregătească un ham- 
burger şi cu el in mină, ieşi grăbit 


6 


Ajuns în cabină, Juran Potra își luā sacul săv de pro- 
vizii. Scoase din el conserva pe care scria „Cal de mare 
în suc de tomate“ și-i desfăcu fundul dubiu. Luă micul 
aparat de recepție și-i legă „firul de păr visător“ Ja vesta- 
antenă ce-o purta la vedere, peste cămaşa cu guler spe- 
dal. Era curios dacă i-a reușit fixarea „acului de gămă- 
lie" în manșeta caschetel ce-o purta Koestler. Abia cind 
răzbătu pină la el fondul sonor al mişcărilor şi discuţiilor 
din sala restaurantului se linişti şi începu să rupă cu 
poftă de lup din hamburger-ul curapărat: 

Pe fondul sonor se decupară distinct citiva pa. 

— Esti tot mal apetisantă, Ellen. Al naibii să fiu eu 
chiar acuma de nu-i aṣa! 

— Ia mina de acolo, Koestleri Uite, dacă ţii neapâ- 
rat să-ți bagi degetele undeva, tocmai ţi-am pus farfuria 
la faţă. N-ai decit să renunţi la furculiţă! 

— Nu (A mofturoasă, Ellen, ştii prea bine că-mi 
placi. Pe cinstea mea că, venind incoace şi gindidu-mă 
la tine, era să lovesc de citeva ori volanul... 

Risul său suna spart, găunos, Trecut prin filtre acus 
tce succesive, ar râmine un fel de grohăit doar aluziv 
amenes. Dinir-o mostră ca asta -— zimbi Juran Potra — 


Steward Mill, psihanalistul profilat pe „decriptarea stă- 
rilor bio-psihice din manifestări spontane" ar scoate infor- 
maţii pentru o conferinţă de două ore. Prin animalismul 
său, acest Koestler l-ar incita desigur pe bătrinul şef de 
laborator de la Antimaf, oferindu-i un cimp de cercetare 
cu toate seminţele caracterului încolțite şi răsărite. 

— Dacă vrei neapărat să ţi-o spun, află că n-aş mai 
impărți e noapte patul cu tine, chiar de ţi-ai pune la 
bătaie ciștigul pe-o lună şi ţi-ai lăsa în prealabil labele 
nespălate pe vasa scărilor. 

— Te crezi tare, Ellen! exclamă Koestler, slobozină 
pe urma cuvintelor sale acelaşi val de ris găunos. Te 
crezi foarte puternică! Uiţi prea uşor că ai faţă de mine 
anumite obligații 

— Nimic nu-ţi datorez, Koestler! ripostă cu ferml- 
tate, femeia. M-am culcat odată cu tine si gata! Înţelege 
că nu esti genul meu... Nu pot! 

— Da? Nu-mi datorezi chiar nimic? Uiţi prea uşor 
că Joc Lamax e fratele tău! 

— Și sej eu asta? Crezi că lui Joe îi este frică de 
unui ca tine? 

— Unul ca mine stie cite ceva... Rise ursi. Unul 
ca mine, care face sâptăminal ruta asta ponte veden si 
auz multe Ponte vorhi sau poate ticea. fetiţa! De- 
pinde 

— Canaliet 

tepi, Ellen. Mar bine zis. 
sticlà de vin roşu... Ti: 
dosti 

— Te-nyh, Koestler! E timp suficient nu să mă răz- 
gindesc eu, ei să enboare Joe. 

Asenttă, Ellen 

Se auzirà pasii femeii indepărtindu-se, apoi un scirțiit 
şi alți pasi. grei, apăsați. păstrindu-și acceaşi Intensitate. 

— Asta numeşti tu ospitalitate, Thaxter? 

— Nu înțeleg, Koestler, ce vrei să spui? 

— Că permiţi unora din personalul tău să-și bată 
oc de musafiri, asta vreau să spun. 

— Te referi la cineva anume, Koestler? 


um vai servi cina şi 
ip suficient, cred eu, 


— La Ellen Lamax, de exemplu. La ştorfița asta ce 
vrea să ia de la ur bărbat cu zece miini şi să-i dea cu 
una. 

— lartă-mă, Koestler, dar sint anumite chestiuni în 
care prefer să nu mă bag. De altfel, am mai spus-o şi în 
alte împrejurări, disereţia face parte din meseria mea; 
discreţia și imparțialitatea. 

— Fie! Dacă-i pe-așa, am şi eu dreptul de-a mă 
apăra și te anunț că nu voi plăti un cent pentru strică- 
ciuni. N-are decit să coboare Joe Lamax și-o să-l bat de 
toţi pereţii ăştia! 

— Joe Lamax?! Eşti nostim, Koestler, pe cinstea mea 
ţi-o spun! Tipul n-a dat pe aici de-o săptămină. 

— E sus! 

— Ce maiba, Koestler, nu mā cunosti? Uiți că mā 
ocup persenal de reristru? Nu ţi-am spus cind ai sosit 
că mntclul e aproaie gol? Cum crezi că s-ar putea afla 
Lamax aiei, fără ştirea mea? 

— Asadar, ştorfita de soră-sa minte! 

— Nem văzut, n-am auzit, nu mă bag 

— Să nu mai indrăznească să-mi tasi în cale ticăloa- 
sa. c-o inu du păr! O demontez! O fac bucăţele!... 

Se auziri din nou aceiași pasi grei, apisați, incheiaţi 


cu un scirtii: după toate probaiitățile, ele scaunului 
tras pe gresi. Tlrimă un martătit primitiv, din cind în 
cind  între-uint re un silgiit nudurns şi mici gerete esa- 


pate din qiileiui prea plin Frau semnele “sonore ale 
faptului că odată eu mincarea și băutura, Keestler ingar- 
gita si amzrăcinn:a esecului sentimental 

Juran Potra se lsi initial cuprins de o satisfacţie rău 
tăcioasă și chiar zimbi. Apoi, ual dintre acele simturi 
obscure, ce dau în r>zlitite sarea și piperul meseriei de 
detectiv pentru le posedă. trase alarma. Situația 
creată ar trebui folosită! Existau toate premisele unei 
diversiuni. bomba cra practic amorsată, răminea doar să 
se aprindă fitilul ... 

Desfăcu micul geamantan și din trusa de bârbierit 
culese citeva obiecte ciudate, care tratate cu spray ade- 
ziv şi aplicate pe față primiră Identitate: mustăţi, barbă, 

Hncene suplimentare, o tăietură, la rădăcina nasului 
Wo mic arsurā pe timpla stingă. Intor pe dos, panta- 


lonii se fäcurā ni noi şi e altă c 
tat cu un singur jet dintr-un spray minus” 
irmas $i răzvriuit 
livid confecjionat astel nu se 
Traversi agule curtea motelului, parcă se mil gindea dacă 
e cazul să-și inircrupă aici cfiluoria, sau s-o continue 
Nici cind ajunse în hol, nu părea mai Hotărit. Ezita vizibi 
d in spatele unui paravan un telefon public, se 
indreptà spre cl, unde zăbovi mai bine de două minute. 
Cind jesi de acolo era nemultumit. Să fe de vină discuția 
avuiă, sau faptul cît tocmai se stinse becul din acel colţ şi 
telelonul rămase ascuns în semiintuneric? Ai fi zis că 
individul era gata să reclame defecțiunea, dar constată că 
nimeni altcineva nu se afla în ace) moment în hol, lar 
peste alte două minute, cind unul din ai casei trecu fără 
să sesizeze măcar că după paravunul cu telefon lipsea 
lumina, individul renunță la intenţia sa şi se calin brusc. 

Intră, în sfirşit, în sala restaurantului. Aruncă o pri- 
virc-blitz peste mese şi se duse la bar. 

— Un suc de ananas! 

Barmanul voi să întimpine cererea noului său client 
cu o mutră disprețuioare. Expresia acestuia era însă atit 
de severă. că-i pieri subit cheful de zeflemea și-i prepară 
sucul cu toată priceperea de carc era în stare. 

Străinul sorbi de citeva ori şi, aşezat pe scaunul înalt. 
se răsuci către salā, Nimeni nu-i sesizase în mod deosebit 
Prezența şi. cu exceptia barmanului probabil, nu-i acorda 
vreo atenţie. Pe la mese, minute in șir, se plimbau şi 
serveau două femei gi un bărbat. De Koestler se ocupa 
acum cea care. cu siguranță, nu se numea Filen Lamar. 

— Pata de colo nu este Ellen Lamax? întrebă străi- 
nul pentru mai multă siguranţă, arātind spre femela ce 
servea la o alti mină 

— Fa este, confirmà barmanul. 

— N-am văzut-o de ani de zile şi nu mai eram chiar 
ngur 

— S-a ingrășat puțin şi și-a schimbat coafura. Parul 
ista oxigenat m-a incurcat și pe mine cind am văzut-o 
aşa prima dată 

Femeia eu pâr oxigenat privi dintr-o dată spre oe 
dai, pe cind cealaltă isi vedea pe mal dcparte de treabă 


— Şi să mai zică cineva că nu există telepatie! ob- 
servă străinul şi-i trase complice cu ochiul. barmanului. 
Apoi, i se adresă oarecum familiar. Dă-mi și un whisky 
mic, poate ticălosul meu de stomac se va arăta astăzi mal 
tolerant. 

Bău, se strimbă puțin și porni spre iesire, Din hol 
se întoarse iarăși, pentru o clipă doar. cit să transmită 
ospătarului de lingă ușă: 

— Cineva cu numele de Koestler este chemat ta tele- 
tonul publie din hol, de un domn cu numele Trenek. 

Nu trecu mult și se auzi mersul greoi al namilei care, 
dind cu nasul de semiintuneric, prinse a bodogăni. Ajunse 
totuși la telefon. luă receptorul ce-l astepta ridicat din 
furcă şi aşezat pe tăblia de alături 

— Am onoarea, domnule Trenck, eu sint, Koestleri 

— Deci dumneata esti cel care santajezi femeile și 
ai tot telul de vedenii pe autostradii?! 

Glasul veni din spatele său și odată cu el. Koestler 
simţi un obicet dur. bine proptit în zona rinichilor. Rā- 
mase ne:niscat. cu receptorul ințepenit la ureche. 

-acu' varsă repede tot ce știi despre intimplarea 
de pe autostradă! 

— Nu ştiu nimic! N-am văzut, n-am auzit. nu mă 
bagl. 

In prostia sa, Koestler repetă aidoma fermula rețl- 
nută in aceeași seară de la Thaxter. Nu realiza că de 
fapt ultima negație le golea de credibilitate pe celelalte. 

— Ei bine, domnule Koestler. lucrurile stau mai sim- 
plu decit crezi dumneata. Din acest moment am pus 
declanşatorul automat al trägaciului. Meritul acesti 
ventții este că te anunţă cind începe numărătoarea inver- 
să. Dacă-ţi aduci aminte și spui adevărul. se opreşte dato= 
rità biocurenţilor emanaţi de sinceritatea mărturisirii. 
Dacă nu, al toate șansele să-ți amintesti pe lumea cea- 
altă 

Abia acum sesiza „luran Potra că sunetele emise de ju- 
cărla tehnirtanulut Peter Wolf și dată citorva detectivi 
în „probă tehnolorică”" aveau ceva în cle nu numai stra- 
ntu — efect pe care se și conta de altfel. ci și în stare 
să sugereze sadism și ironie. area suportabile 


27 


Gânsprezece ... paisprezece... treisprezece... dol- 


— N-am văzut decit o umbră lingă furgonul în flä- 
ari... 

— Unsprezece ... zece . . . nouă... 

— O umbră în care l-am recunoscut pe Joe Lamax. 

— La cine ai mai spus asta? 


— La nime: 

— Nic lui Trenck? 

— Nid 

— Opt... sapte... şase... dnd... patru... 


te. 

— Jur că n-am spus la nimeni! Iar lui Trenek cum 
era să-l spun cind ştiam că sint atit de apropiați... 

O lovitură, a cărei artă era egalată numai de sa- 
dica plăcere cu care fu aplicată, puse capăt originalului 
interogatoriu. Fluenţa căderii. o veritabilă curgere în sine 
a trupului masiv și diform, proba inconștiența lui Koest- 
ler 

Juran Potra se mulțumi să-si culeagă 
Be“ din pălăria acestuia, inainte de-a 
oarecare mustrare de conştiinţă fl însoţi totuși citiva 
pași, ca un biziit de muscă ncastimpărată: „Satisfacţia răz- 
bunării e începutul sfirşitului pentru un detectiv. stimate 
doma Dec. atenției» 


7 


O nouă zi debută furtunos, nu insă in afara celor 
prevăzute de Juran Potra. Koestler apåru cu intirziere 
fată de timpul obişnuit, majoritatea şoferilor preferind 
ore mai matinale pentru pornire, cind răcoarea și traficul 
relativ redus D ajută la drum. Era furios ca o sălbâti- 
ciune seâpată din cușcă şi se năpusti asupra lui Ted 
Jefferson cu vorbe de ocară. injurii și amenințări, fără a 


socoti omas să-și prertarmm măca» motivele nemul- 
ri, 

apei SIP CR PE conp amas Ted nea II 

calm, mă văd obligat să pun punct colaborării noastre. 

mi voi rezerva dreptul să informez pe larg, acolo unde 

se cuvine, asupra felului în care am fost tratat 

Pină Koestler să se dumirească, așa-zisul Ted Jeferson 
era jos, împreună cu modestele sale bagaje Namila se 
rezumă să mai tragă o lungă injurătură ce incepea cu 
catolicismul, baptismul, tehovismul şi ale secte religioase 
cu nume neclare, din cauza ambalării motorului, ca apoi 
să iasă imediat din parcare şi să se piardă în traficul au- 
tostrăzii 

Previziunile lui Juran Potra aveau să se doveaeuscă, 
teruşi. mal mult o dorință decit o realitate. Încrezitor, 
deocamdata, în ele. se felicità pentru firescul despărțirii de 
Koestler şi intră în motel. hotărit să facă ravarii în re- 
sursele alimentare ale restaurantului 

— Un whisky, ceru el, frecindu-și miinile de nerăb- 
dare Un whisky. suncă. onă crenvurstl cafea. înthe- 
tată şi bere 

Abia după ce raspunse conştiincios trimbițelor biții, 
se întoarse cu gindul la cele lumești, In rindul căra, 
desigur. în prim plan se situau motivele rămninerii la mo 
telul Levis Wall. Va trebui să găsească un prilej care:are 
de-a se întilni cu Ellen Lamax, apoi un alt prie — 
neapărat plauzibil — ca în discuţia cu ea să-l evoce pe 
fratele său. Joe Cu puțină şansă va descoperi astfel unde 
se găseşte individul — singura călăuză. deocamdată. pre 
aisbergul” lui Niky Dorset lăsat lui mostenire. undeva, 
într-o mare necunoscută 

— Fip amabilă. domnişoară, spuneți-mi cum aş prtea 
schimba citeva vorbe cu Ellen Lamax? 

În timp ce-i vorbea ospătarei, una nouă. semn ci la 
restaurantul motelului se lucra pe schimburi, Işi riea 
cafeaua cu îngheţată. — obicei vechi și irăznit, dar care-i 
ajuta să fie absolut firesc, natural 

— Domnișoara Ellen nu mai lucrează aici. 

— Nu inteleg... Aseară servea chiar la aceste ne- 
l 


— E adevărat. Dar azi-noapte a primit un telefon. 
Ceva. se pare, foarte grav, un deces în familie. 

— E o veste tristă! Cu atit mai mult vreau s-o văd, 
intre familiile noastre fiind o legătură... 

— A plecat, domnule. Şi-a incheiat conturile cu dom- 
nul Thaxter şi a plecat imediat. Avea, din cite am înțeles 
eu, rezervat un bilet de avion pentru Las Vegas 

— Domnişoară 

Juran Potra deveni palid. Vestea ce- primise I 
afecta con-vinător. Nu făcea un efort pentru asta. Mih- 
nirea sa era veritabilă. doar sensul ce-l dădea acestei 
mihniri în fats femeii era (als. 

— Ştiţi cumva cine a decedat în familia lut Ellen? 

— Da. Fratele el. De aia am rămas şi nol, vă mår- 
turisese sincer, foarte, foarte mişcați. ÎI cunosteam atit 
de bine 

— Cum? A murit Joe? Dumnezeule... Nu-i adevârati 
E o veste eronată... O manevră! Joe este un băiat minu- 
nat. dar mai are și niste dușmani. Joe nu cred eu că-i 
tipul care să moară Doar dacă n-a suferit vreun acci- 
dent 

— Nu N-a fost accident A murit pur şi simplu în 
camera hotelului în care locuia. Asa i s-a comunicat şi 
Ellen era distrusă... 

Lucrurile luau o întorsătură cu totul neașteptată. Dacă 
se petrecuseră aievea, ele constituiau ceea ce se putea 
numi „nodul capricios al evenimentelor” sau „hemora- 
gia coincidențelor” Dar atunci cind destinul pare a-și 
face de cap. o verificare este absolut necesară. 

— Domnul Thaxter este aici? întrebă Potra. hotărit 
să scutare nitel firele încurcate. Aş dori fie să mă eon- 
duceti pini Ia dinsul. fie s4 invitaţi aici 

Fata 1 privi zu ochi mari. uşar contrariată. Indivl- 
dul schimbase tonul într-un fel cu tetul neașteptat De 
aceea, pratabil. nu fâcu nici una. nici alta. din ce ' se 
ceruse Se multumi doac cu lămurirea 

— f eăsiti la primul nivel. pe stinga, scrie pe usi 

Thaxter rămase. la rindul său. surprins Recunescu 
în tipul ce-i pătrunse dezinvolt în birou — asta | se pu- 
tea citi indiscutabil pe faţă — pe cel care. cu o seară 
înainte. îl însoţi plnă în hol r Koestler 


3 


Postra atacă direct: 

— Spuneți-mi, domnule Thaxter, dunmcavoastră vå 
conduceti in statul âsta după legi speciale? 

— Fiu mai explicit, dacă se poate, înzăimă emal, 
ridicindu-se din scaun. 

— Nu este cazul. Ştiţi prea bine la ce mă refer. În 
plus, aveți datoria să cunoaşteţi şi obligaţiile imotelului 
faţă de cetăţeni. nu numi metodele prin care să le 
iuaii acestora dolarii 

-- Domnule! -. 

— Ted. Ted Jefferson... Un nume pe care aţi re- 
fuzat aseară să-l trecuţi în registru, deşi regulamentul 
spune clar: proprietarul se obligă să pună la dispoziha 
cetățenilor ce îndeplinesc normele juridice şi etice de 
călătorie, toate locurile disponibile. indiferent de rasa 
sexul şi starea lor de sănătate... 

— E adevărat Das vă întreb: mi-aţi solicitat dum- 
neavoastră direct vreun loc de cazare? 

Thaxter afişa o impertinenţă ce nu putea fi anihilată 
decit de o altă impestinență şi mai mare. Se Inṣelae 
asupra lui. Tipologia sugerată de: „N-am văzut, a-am a 
zit, nu mă bag...“ era adecvată doar pentru una din 
fețele acestui personaj. Acum însă intră singur la bi- 
taie. fără să fie pregăti. Omul, iată, este gata să-i ridå 
în nas. Ei, aici așa! Juran Potra izbucni intr-un ri: ze- 
fiemitor şi aruncă interlocutorului priviri tăioase. 

— Nu, záu, domnule Thaxter? Va credeţi atit de intal- 
mi voie să vă domolesc niţel entuziasmul. Am 
aici — Juran Potra scoase un mie portefeuille — dow 
1ucruri interesante: declarația prin care Koestler susține 
că atunci cind v-a solicitat o cameră pentru mine afi 
refuzat... 

— E o minciună! Şi-n fond. mă doare undeva te 
toată chestia asta. Amenda pentru asemenea nereguli ese 
echivalentă cu o sticlă de whiskyl 

— Bineinteles, domnule Thaxter. importantă nu ese 
amenda, d reputația. Dar tocmai pento câ nisi reputatia 
mu vă interescază, am să vă spun în ce constă și ul 
doilea lucru din acest portefeuille: este vorba de actul ce 
dovedeşte că eu urma să ridic de la Ellen Lamar nipe 
cecuri frumuşele în valoare de circa un milon Asen 


am fost indepârtat din acest motel, far în această dimi- 
neață nu mai este aici persoana cu obligaţii imense faţă 
de fisc. Or, cine pune piedici executoriloe devine culpa- 
bil pentru actul de evaziune... 

Reuşise? Pe fața lui Thaxter surisul se termină într-un 
rictus. Omului de afaceri din țara abundenței aminteşte 
de orice. numai de inspectorii fiscului, nu. Normal ar @ 
ca regula să se confirme. 

— N-am nici un amestec în plecarea ei. ŞI asta e 
pot dovedi oricind. De altfel, cauza reiese clar dintr-un 
articol de ziar ce şi l-a uitat în garsonieră. 

— Pot să-l văd şi eu? 

— Mā rog... Fiind vorba de fise... 

Thaxter scoloci prin sertarul biroului. de unde scoase 
o jumătate de pagină de ziar. Fra din New-West şi cu- 
tire subliniată cu 


a fost desre 

K în urmă eu o siptămină. în- 
tr-una dm camerele hotelului Princepton din Las 
Vems. Tste varba de un carecare Joe Lamax. camiona- 
giu ta „Mercurial Service“ Atlanta, care se găsea aici în 
scopul pazticipării la o reuniune sindicală. 

— Pot să o iau? 

— Nu-mi apartine si ceci nu mă bag. 

— Prea bine. O iau ca probă pentru o eventuală cep- 
cetare. Sriuţi că doamna Eilen Lamax îndeplinea și funo- 
tia de easier al Snpiat ele Terihanului“? 

— Habar n-aveam 
estul de réi, domnule Thaxter. Avind-o salaria- 
tă, mbna să stiti. Există acolo rubrica „Alte venituri, 

Pentru că. int. în 
pletat ecs 
iturile socie= 


sr. sustrări 
dar uitind sistematic: să le depună 
— O priveste. domnule .. Eu n-am nici un amestee 
în toată ciorba. N-am completat rubrica — dracu s-o iai 
pentru asta răspund! În rest. n-am auzit, n-am văzut. nu 
mă bag. 

Omul revenea, se pare, la condiţia sa ebișnuită: aceea 
de găinar mărunt. ŞI abia de două, trel minute încercase 


un salt în a 


îi categorie! Curios, şi tocmai de aceea.. 


omenesc. 

— Oricum, veţi primi o somaţie din partea serviciului 
nostru juridic. Sint aici prea multe cusături cu aţă albă. 
Sint aic 


răspunderi ce vor trebui asumate ... 
Juran Pewa termină povestea intenţionat în coadă 
de peşte. Asta nu-l ajuta insă decit. cel mult, să treacă 
de la o enigmă la mai multe enigme. validind astfel, încă 
o dată, unul din postulatele dispârutului său prieten; 
Armand Bizonian. Căcl. intr-adevâr, necunoscutul se de- 
punea în jurul întregii afaceri ca un nămol viscos, fā- 
cindu-i mișcarea tot mai nesigură şi anevoioasă. Cind a 
insistat sii fie trimis cu Koestler și nu cu altcineva, avuse 
intuiţia că va descoperi ceva. E adevărat că ceva a des- 
coperit. dar nu din faptele lui Koestier. ci din informa- 
tiile deduse din discuţiile sale. În continuare însă, totul 
i-a fost potrivnic şi generator de alte necunoscute. De ce 
a fost ucis Lamax? Ştia Ellen de moartea fratelui ci 
înainte. sau aflase doar în acea noapte? Felul în carc 
aceasta primise vestea era relatat în ipostaze total con- 
tradictorii. Ospătara vorbise de un telefon, Thaxter su- 
gerase drept sursă ziarul aflat în camera ei. Şi-apoi, în 
cotro plecase Ellen. rupind-o definitiv cu motelul Levis 
Wall? Spre Las Vegas? Ziarul în care apăruse ştirea cu- 
prindea şi unele relatări ce-l derutau. Căci numărul res- 
pectiv fusese editat de cinci zile şi se referea la decesul 
petrecut în cealaltă săptămină 

Ca să revin:i la Atlarita, Juran Potra luă o maşină de 
ocazie. Descoperi cu plăcere că familia care oprise la 
semnul său il pofti într-un Mercury 79. pe bancheta din 
spate, fără a-l întreba altceva decit pinii unde voia să 
ajungă. Şi cu asta uitase de el. continuindu-si discutia 
cu argumente pro și contra, dintre cele mai pertinente 
însă. despre existenţa sau nonexistenta civilizațiilor ex- 
traterestre. 
ÎI ascultă o vreme, ca pe urmă să-și focalizeze gindul 
exclusiv asupra cazului ce-l frăminta obsesiv. Totusi, la 
un moment dat, îi atrase atenția tonul mai ridicat al fe= 
meii. 

— Nu, categoric nu. Ràmin la părerea că sarcina şti- 
intei terestre este să ateste sau să infirme existența altor 


Sagor printre manogi kid 


civilizaţii şi nicidecum să stabile: sujerioritatea s: 
ferioritatea unei ipotetice civilizații, in raport cu a poas- 
trà. Şi asta pentru simplul fapt că, dacă știința terest: 
| tinteste La așa ceva, se anulează pe sine ca ştiinţă. 
— E un verdict dur, lipsi de nuunţările in care de 
ebicei excelezi, draga mea. 
— Dintr-un mətiv absolut esplicubil. Ce aş partea 
guana? Ca să judeci un sistem de civilizaţie diferit de 
al nostru, ar vebui să ai propriul ti cud. Apticindu-i cv. 
dul nastru, am judeca-o striznb şi ne am submina carx 
teru) ştiinţific al propriei ndasire gindiri. Nai spunem, 
bainăcari, că regnul animal este superior celui vegetal 
Reamoaştem totuşi că frunza este un laborator complex 
al fotosintezei. la închipuicți că intr-un ali cvlţ ul Uni- 
versului (reține, te rog, ce prostie si spui despre U 
vera că are colțuri). închipuieți, totuşi. că avolo, pe te- 
melia procesului de fotosintezi s-a crest o civilizaţie a 
regnului vegetal. Ce te faci cu ruințările rind eseni 
sistemului este altul?! 
Cuvintele Temeii aveau sù) preocupe pe Juran Potru 
toată cālāteria. Ele sugerau, intr-un ie), şi explicația in- 
frângerilor suks, puzte chiar a relur suiczine de Niky Dor- 
set. întreaga afacere s-ar putea si aibi un vod al ei, © 
Cheje fără de care nai cum si lho explici gi, cu atit 
Dwi puțin, sc rezolvi 
Ajuns in Atlanta, intră m legatura cu poliția aero: 
portutui. Descopari astie? vă pe rimele de Ellen Lamax 
fusese retin un L 
Las Vegas. ba nici 
pentu Taipei, Taiwan. 
Disperat de triunifui cu care Laten pasti pe joc, Ju 
Fan Potra s-i dus direct ii ur biro 
Antirnut în incă suriante și la 
trei ore di As inui Vrea o purta 
catie 
Peir u zi a revenit. Olijerul ĉe serviciu avea dej 
e alt variantă a aretuiaṣi cinici, inregisurata (daar cu 
4 puţin timp iuzinte. După prirna strotă, Jurar, Potra re 

nanții sa mai asculte restul i. Nu avu nevoie 
nici de labcralor pentru decriptare. În schimb, se dum 
La cel mai ewyant bote! al orsarui unde inchirie un 


La 


apartament și achită anticipat costul unui regim privile- 
giat pentru saună, piscină şi sala destinată antrcnamen- 
telor de arte marțiale. Emily Dox acceptase invitația. dap 
impuse drept clauză asigurarea condițiilor necesare con: 


tinuării programului de pregătire specială, inceput la 
New York. 


8 


Prime dintre cele cinsi zile petrecute cu Emily Dom 
a avut o istorie ce se putea rezuma exclusiv intr-un sin- 
gur cuvint: dragoste. Cine a zis că adevărata dragoste nu 
se gindeşte, numal se doreşte şi se face, nu a fost chlar 
un oarecare lipsit de experienţă. 

Juran Potra a incercat în citeva rinduri să intiripe 
mici conversații, dar de fiecare dată Emily Dox le-a evi- 
tat prin cuvinte eschivante, dacă nu, pecetluindu-i de-a 
dreptul gura cu săruturi discrete şi tandre. Tăcerea lor 
a devenit astfel un altar «l iubirii, în care cuvintele nu-şi 
mai aveau loc, Abia u ua zi, întoarsă parcă dintr-o 
lume edenică, Emily Dox acceptă discuţiile. Ba, le chiaz 
provoci direct, în stilul ci operativ, rar intilnit la o fæ- 
meie, și cu totul xepțional la una frumoasă ca ea, 
această categorie avind de obicei inclinații greu de cori-. 
jat spre conversaţia de-o efervescenţă uşor gratuită. 

— Cazul täu, iubitule, seamănă cu un lanţ alcătuit 
din verigi de mărimi diferite. Voind să-l rupi. ai Incer- 
cal cu verigile cele mai subțiri. Se pare însă că nu aces- 
tea sint şi cele mal slabe 

— Există intotdeauna riscul de-a te lăsa ademenit de 
aparențe. E o boală generală, deși mulți n-o recunosc. 
La asta s-ar mai adăuga un mie artificio: eu am căutat, 
pe baza împrejurărilor morţii lui Niky Dorset. Furgo 
nul incendiat şi carbonizat in acea zenă m-a condus ine- 
vitabil la „Mercurial Service®. Aici, plerderile financiare 


galopante înregistrate la automatele stradale erau un 
semnal de alarmă pe care eu l-am interpretat din punc- 
tul meu de vedere. Cind „m-am lăsat descoperit“ de 
Gregory Hull, cunoșteam deja și situaţia dezastruoasă în 
care se afla „Comercial Service“ și frămintările existente 
la „Automatic Corporation“. Cu puţin teatru, am reușit 
să intru, mi-am zis eu, în labirintul afacerii, fårā să atrag 

I-am ales ca îndrumător in drumul meu 
de iniţiere ca viitor şofer angajat, pe Koestler. Antece- 
dentele îl recomandau ca pe un posibil implicat. Graţie 
orgoliilor sale de mascul dornic să se culce cu Ellen La- 
max, indiferent de mijloacele de convingere folosite, am 
auzit de fratele acesteia — cheia autentică pentru ușa ce 
trebuia s-o deschid. Descopăr insă că Joe Lamax e mort, 
iar sorâ-sa, în loc să-l plingă, aşa cum i-ar fi stat bine, 
pleacă taman la Taipei. Vorba aia: zi-l femeie și te aṣ- 
teaptă la orice! 

— Despre morţi, numai bine! Credeam cà ţii puţin la 
proverbul ăsta, mai ales că aparţine strămoșitor tăi lù- 
tini, de care vorbeşti cu atita mindrie anacronică! 

Juran Potra întoarse spre iubita sa nişte priviri de- 
ratate. Emily Dox le intimpiră cu o indiferență mimată 
perfect. Era forma ei preferată de a-şi vinde secretele. Cu 
cât acestea erau mai importante, cu atit prefiitoria în 
care erau ambalate era mai mare. 

— Doar n-ai să-mi spui acum că și Ellen Lamax și-a 
urmat fratele?! veni Potra in intimpinarea noutății sau, 
mal exact, a precizării ei. 

— Excelentă formularea „şi-a urmat“, cochetă Emily, 
cu termenii, pentru a atrage iarăși atenția asupra amba- 
lajului Cum veșnicia n-are spaţii definite, cu atit mai 
puțin granițe și distanțe, a spune că cineva care moare 
la Taipei urmează pe cineva care moare la Las Vegas, mi 
se pare a formula ingenios o relaţie de rudenie transcen- 
dentală... 

— Ştii amânunte? 

— Nu. Înainte de-a veni încoace, am trecut pe la bi- 
zoul central de informaţii al Antimafului. Voiam să iau 
„pulsul planetei+ — cum le place celor de acolo să li se 
vorbească despre rolul lor. Aveţi vreo noutate din Geor- 


gia? i-am iscodit eu pe băleți. Direct din Georgia, nu, 
mi-au zis ei Dar despre cineva plecată de acolo, da. Aşa 
am descoperit că „Floarea de Vişin“ tocmai le ceruse in- 
formații despre cetățeana americană Ellen Lamax, ucisă 
la Taipei în împrejurări neelucidate incă. 

— Se lasă ceața peste tot, iubito. iâr pe mine — tre- 
bule s-o spun fără plăcere — destinul mă obligă să-mi fie 
dor de Orientul Indepăriat... 

— Să inţeleg că pentru mine rămine alternativa Las 
Vegas?! 

Juran Potra avu o clipă senzaţia că se simte inăbușit 
în privirea ei verde, ca intr-o plasă duios maliţioasă de 
păianjen. Această femeie este iubita lui! Şi totuşi, apar 
mereu clipe cind nutrește pentru ea o dragoste îmbibată 
de teamă şi ciudată neliniște. Dacă în iubire este impe- 
tuoasă, și el ştie prea bine acest lucru, in viața exirasen- 


timentulă, inteligenţa percutantă fare din ea un om cu 
adevărat de temut. 


— Faci tu pentru mine una cu asta? 

Era o intrebare ce ocolea alte întrebări. De ce anume 
acolo? A aflat sau vrea să afle alte lucruri legate de im- 
prejurările morţii lui Joe Lamax? A depistat vreo des- 
Chidere către tilcul afacerii pe filiera de vest? Dar pre- 
fera să-i respecte noua ei înclinație spre enigmatic. În 
schimb, nu ezită să o prindă iarăşi cu patimă în capcana 
braţelor sale puternice. 


9 


Lucru hotărit, Juran Potra făcea parte dintre oame- 
mii capabili să miroase geografie. Citise despre unii fer- 
mieri că adulmecind pămintul proaspăt întors în brazdă, 
sint în stare să-l stabilească alcătuirea chimică şi pute- 
rea de producţie. El nu avea nimic cu această categorie. 
Calitățile sale olfactive percepeau distinct anumite părți 
ale pămintului, cum globul terestru ar fi fost o vietate 


37 


cu mai multe capete, fiecare cup avind un miros specl= 
fic. Aceeași senzuţie olfactivă îl încercă îndată ce ateriză 
la Taipei. Parcă întreaga insulă era un animal leșit în 
zorii zilei din mare și vintul îi răspindea mirosul de sare 
și alge. 

Luă un taxi şi, după patruzeci de minute, cobori in- 
tr-unul din cartierele naufragiate într-o verdeață râzvră- 
tită. Aşteptă să plece tiixiu! şi mal striibătu pe jos „dis 
tanța de siguranță“. 

Revăzu mica vilă cu sentimentul tonic al regăsi 
Transmise prin sonerie în sistemul Merse cuvintul 
nişte“ şi poarta se deschise. Intră. Ușa e giisi deschisă, 
dar persoana dinăuntru. deşi sesiză intrarea lul, își văzu 
mai departe de treabă Ce mal, ăsta era nesuferitul său 
prieten Gon Fe, care întrunea trăsăturile fizice, spiritua- 
le şi morale de natură să alcătulască tipul uman sinteză 
pentru Orientul Îndepiirtat. Coreean prin păriaț 
şi crescut intre chinezii din Talwan pină la sfi 
tescenței. format apoi ca luptător într-un centru japonez 
de lingă Yokohoma, el devenise — cum singur recunoș- 
tea uneori — depozit al reziduurilor specifice Asiei de 
sud-est. Ciţiva ani petrecuți în Europa ca angajat al In- 
terpol-ului n-au făcut decit să-l distileze şi mai mult 
comportamentul oriental 

Juran Potra se uită la ceas. Un gest cu semnificaţii 
doar pentru sine. Gon Ie exersa conştiincios completul 
pregătirii sale fizice matinale şi nimeni şi nimic mu-l pu- 
tea sustrage de la un asemenea tabiet. Așteptă pină cind, 
citeva inspirații abrupte şi expirații lungi. amintind 
vintul agăţat în cercevelele ferestrelor. anunțară finalul, 

— Tartă-mă. prietene, dar se pare că n-am reţinut cu 
precizie ora la care mi-ai dat privilegiul să m:i primeşti, 
spuse Potra malitios, privindu-şi incă o dată ceasul. 

— Dimpotrivă, prietene, dimpotrivă. l-o intoarse Gon 
Fe cu o mutră solemnă La orele 8 ai intrat in grădina 
mea. Deci te-am primit la ora stabilită Că n-am discutat 
impreună decît la A şi 10 minute. asta e cu totul alt- 
ceva. ; 


bia acum zimbi Sau. mai bine spus, faţa sa lată, cu 
nasul turtit şi ochii oblici. Işi asumă riscul zimbetulul. 
— Începem cu ritualul ce:dului sau cu discuția? 


Cu o discuție la un ceai ser 
ez, fu de pårere Juran Potra. 
beste citeva minute, in faţa cestilor din care se ridi- 
cau firiyoure de abur înmiresmate, Gon Fe intra cu vorbe 
ite in miezul problemei, 
— Femeia care te interescăzii, Ellen Lamar, a fost 
wdsà la mai puțin de o oră dupi ce a sosit la Taipei. 
— De ce atita grabă 
Voia probabil să strie regula jocului. 
1 s-a înscenat vreun accident. 
3 măcar. A fost pur şi simplu împuşcată Im- 
in taxiul ce o ducea spre oraș de la 


it dup 


zituatul Japo- 


- Speta aribil! Stil tipic american! Există vreo 


Una ar sugera-o chiar stilul ame- 
icun pe care l-ai sesizat. Intr-un limbaj ahiziv, asta s-ar 
în arealul nostru, intă, 


enpa ca inițial 
ntre cele două pòrti, pentru 
pe un teren nern 


A fi fost o conlucrare 


-= 0. să mu re aştepţi la cine stie ce. Am ajuns doar 
si forniul:im presupuneri. Aici s-a intiințat de citeva luni 
Ā ciud: rect de „Marea Frățiee. Se 
. Iniţiatorii el vor cu tot 
şei explicit. După afirmațiile lor 
i propun să ridice artele maride la anul de 
religie universala, superioară tuturor velorlane rejigii pe 
sai vi, dusă viața continuie coar rășazul precătirii 
„uurte, lupta este supro “mă in care se poate 
Mester meita Decgitire Lr tul rostit de noii 
adepţi este cit se poate de semnijicativ: „Vol uita cine 
t şi de unde Vin, cine mi-au fost pitrinții şi care mi-e 
sumele. Nu an trecut și nu am prezent pentru că nu 
Sei de o dorintă de zbor către cerul cit mai senin ai 
is 


EJ 


m mare grijă să 
apere vu o å e sectei ior. Un 
lucru am af i după investigații costisitoare și pe- 
riculoase. Cå trupuri morilor ucisi in unele dintre 
aceste mitinguri rel rugăciunea. înseamnă 
luptă pină la căderea adversarului. dispar în chip cu to- 
tul misterios, 

— Ciudat! exclamă Juran Potra ca să-i dea aripi 
prietenului, sau poate sii substituie «u exelamaţia sa o 
tresărire. Dar nu văd deocamdată legitura între Ellen 
Lamax și aceasti cumplită sectă. 

— Nici eu n-o vâd încâi. Împreuni insă sper s-o des- 
coperimi 

Gon Fe iși asumă iartiși riscul zimtetului. Juran Po- 
tra înţelese că Floarea de Vișin i-a fixat deja rolul şi 
partea sa de ciştig va depinde de felul cum şi-l va juca. 


"10 


La „Culcușul gazelei“ din Las Vegas, își făcu apari- 
ţia o nouă angajată în industria sexului. Handicapată de 
cei civa ani în plus faţă de adolescentele localului, Li- 
lian Harper avea în schimb o „dotaţie“ excelentă pentru 
ademenirea bărbaţilor şi, nu în ultimă instanță, chiar a 
celor tineri sau foarte tineri, atraşi pe semne tocmai de 
rafinamentul cu care ştia să-și prezinte feminitatea. 

De altfel. această Lilian Harper captase atenţia prin 
felul aparte de-a intra în cea mai selectă și scumpă oază 
a desfătărilor de pe toată coasta de vest. Îşi făcu apariţia 
de una singură. Discretă. elgantă şi cu un şarm ce-i ve- 
nea în egală măsură din frumuseţea fizică şi din manie- 
rele de care dădea dovadă. Existau motive suficiente s-o 
crezi o adevărată lady împinsă aici de vreo decepție. sau 
de acea nestăvilită curiozitate, numită în cercurile unor 
psiho-sociologi adepţi ai moralei dogmatice, magnetul de- 
cadenţel. 


De la bun început a aras privirile, dar a stirnit şi 
nedumeriri. Cum se explici aparitia ei atit de bruscă? 
Unde „a mai lucrat“? Cine a recomundat-o patronului? 
Cum de nu o ocroteşle nimeni? Erau întrebări justificate 
pentru că toate semnal:u abateri de la regulā. O femei 
nu poate să-şi vindă trupul după cum o taie capul. Me- 
diul a impus un anume procedeu dintotdeauna, iar in- 
dustria sexului nu a făcut altceva decit să modernizeze 
mai vechile obiceiuri. Cele care totuși s-au incumetat 
să lucreze independent, au terminat-o repede şi prost, da- 
că nu de-a dreptul tragic. Să nu cunoască, frumoasa 
doamnă, acest adevăr? 

Cert este că misterul in care din intimplare sau cu 
bună intenţie s-a învăluit, avu darul să-i sporească popu- 
laritatea. La toate necunoscutele, mai adăugindu-se una: 
în cele citeva zile şi nopți petrecute la „Culcușul gaze- 
lei“, Lilian Harper a agăţat exclusiv bărbaţi noi, prime 

i, în bussinessul iubirii, tipi al naibii de Line, fi 
aristocratice, obișnuite, după toate aparențele, să 
trăiască pe picior mare. Faptul nu a scăpat neobservat şi 
urmările lui au fost resimțite din plin. Femeile au înce- 
put s-o privească cu invidie, ocrotitorii acestora cu in- 
grijorare, iar bărbaţii obişnuiţi a-şi toca banii şi seni 
mentele aici, cu stupoare, căci era cel puţin ciudat cum 
nici unul dintre ei nu ajunsese să se bucure de grațiile 
ei, din cauza celor abia intraţi în „joc. 

Pe un astfel de fond tensionat, în cea de-a cincea sea- 
ră, s-a intimplat şi un mie incident. Buster Dock — unul 

tre tipii cunoscuţi și temuti în rindul oaspeţilor mai 
vechi de la „Culcușul gazelei“, a luat drept ofensă o 
anumită privire cure, cică, i-ar fi aruncat-o noul însoţi- 
tor al doamnei Lilian Harper. Motivul era prea vizibil 
cusut cu ajii albă, clar, din cauzele menționate, o punere 
la punet a noilor intrusi coincidea cu dorințele m: 
tii. Din nefericire pentru galerie însă, lucrurile nu au 
decurs conform previziuni. Departe de a fi pâlmuit, luat 
de guler şi dat «fară, individul — un pirpiriu pe cit de 
slăbânog pe atit de arogant — l-a făcut ferfeni 
Buster Dock. 

De aceea, cu o seară mal tirziu, cind Lilian Harper 
şi-a făcut în sfirșit apariţia cu Gleen Galone, un bine- 


“a 


eunostut petreăreț de-al casei, lumea a ră 
cum ușurată. Unul mai potrivit pentru ea nici că se pu- 
tea. Uns cu toate unsorile, individul va începe prin a se 
culca de citeva ori cu ea. apoi, fie că o va plasa vreunul 
ocrotitor pe un bacsiş gras, fie că-i va da una dintre 
acele misiuni care duc de obicei la interogatoriu] poliţiei 
Rezultatul — singurul care trebuia luat in calcul — va 
f oricum acelaşi: se va spulbera iluzia că o femeie da 
stradă, chiar curvă de lux fiind. poate să fie indepen- 


persoanelor iezate in amorul pro 
priu pină ṣì de simplul fapt că Lilian Harper işi propu- 
sese să fie altfel decum ele concepean viata la „Cuibul 
gazelci“, li se citea multumirea pe față. Fra -lestul să-l 

și ceva similar reflexelor apei arrintate de soare 
şi văturite de vînt, sigerau zimbetele lor subversive şi 
malițioase. Iar Gleen Galone, cel care părea s-o fi tuat 
defizitiv în stăpinire pe Lilian Harper. jubila Se ivise 
ocazia să le dovedcaică și altora virtutile de maseul, aea 
cum le demonstrase in citeva rinduri că este in stare să 
iasă basma curată din cele mai cempliate ri 

Tetrcaga seară derulii sub semnu! acesor «tări 
cu ardzare de multi dintre con-ummaterii locitului Pi- 
nută sub observatio dis retă, perechea impricinatii 1e ofe- 
rea marcu cite ceva de comentat — sarca şi piperul vieții 
lor saturate de poltete trupesti, una din șansele “te-a in- 
troține, cteveleala ca pe e; alternativă spiritiiută a oxi 
tentei tor. 

Gicen Galone aprecie că trebuie să-si cinsteuscà pro~ 

priu succes cu un pahar de vin în plus Nu micã-i tu 
surpriza cînd Lilian Harper îl opri. 
Cind am promis că mă culc cu tine, uitasem să-ţi 
precizez un lucru spuse ea in șoapiă. Eu fac dragoste 
după „Arta iubirii malacziene“, care spune că masculul 
trebuie să fie euforizat foarte puțin, ca incintares ce nu 
şi-a compromis- prin alcool s-o poată dobindi inzecit 
rin actul sexual. 

Mid tirziu, cind Gleen Galone o invità in apartamen- 
tul său, Lilian Harper invocă aceeaşi carte de căpătii 
pentru meseria sa de femele dedicată vot:ptăţii, 


a 


— Femela nu trebuie să-şi părăsească propriul așter- 
mut. Numai acolo ea se poate dărui fără nici o reținere 
și poate oferi masculului prilejul călătoriei spre absolut. 

Gleen Galone rămase fără cuvint. Nici o altă femeie 
mu-i vorbise vreodată astfe), ba, nici nu-şi închipuise că 
ar cxista pe undeva un asemenea specimen. Acum se 
jea jā măsură atras şi covirşit de ființa ce-i 

O dorea păgin şi cra gata să facă orice 
pentru a-i intra in. voie 

Uimirea lui cunoscu o creştere bruscă, îndată ce con- 
stati că femoia nu-l invită într-o cămăruță oarecare, et 
într-un apartament somptuos, cel puțin egal cu aparta- 
mentul sân, r:xținut la un preț despre care nu-i făcea nici 
aducă aminte. O clipă nerăbdarea, ca 
cesor! iăunutrie, il împinse către tinăra doamnă și, 
apucind-o de mijloc, o trase cu putere spre el. 

— O, drugul meu, nimic nu este mai păgubitor in 
asemena imprejurări ca graba. În „Arta iubirii malac- 

ienc“ se spune expres: tot ce se pregăteşte lent, se făp- 
i ic și temeinic. Amanţii se vor apropia între ei ca 
două riuri de șes, inainte de-a se revărsa într-o albie 
comună. Iată de ce iți propun să facem inainte cite o baie. 
Separat, fiecare. Te previn însă că nu te voi primi decit 
ol, mai adăugă Lilian Harper, făcindu-l pe Gleen Ga- 
lone să renunțe la protestul gata să-l manifeste. Am și 
eu dreptul, nu-i asa, să văd cu ec vol fi atit de frumos 
chinuită 
Duţă zece minute, care i s-au părut o veșnicie, Gleen 
ine își făcu apariția. încins cu prosopul. Lumina dor- 
mitoru lui avea ceva romantic și un miros plăcut infuza 
aerul încăperii. Lilian Harper, îmbrăcată într-o superbă 
cămașii de noupte, astepta pe pat, iagenuă, surizātoare. 
at ce te-am mugut, draeui meu?! 
Gleen Galone se opri lecu'iii, dar ezita sč- 
prosopul ec- încingea mijlocul. 
„Arta iubiri! malaezene“ insistă în mod deosebit 
acestui detaliu. Sublimul actului sexual, se spune 
lo, depinde hatărttor de felul cum înțelege să se apro- 
pie masculul de femela dornică s3-1 primească în capcana 
trupului ei. 


asu 


Gleen Galone aruncă prosopul şi, cu mădularul in- 
cordat, se apropie cu paşi rari de pat. Un scaun il incurca 
mersul și se Văzu obligat să-l ocolească. Dar abla mal 
făcu un pas şi se trezi în faţa unul pistol pe care fru- 
moasa doamnă fl scoase de sub cearceaf cu un gest cx- 
trem de rapid. 

— Vā rog să luaţi loc, domnule Gleen. Scaunul n-a 
fost tocmai întimplător aşezat acolo 

Omul încremeni locului, ului 
subit şi deveni un 7girci pierdut în părul sirmos, răz- 
vrátit. Corpul intreg i se fleșcăi incredibil. Se pare că 
răsturnarea situației şi postura în care fusese pus îi pro- 
vocaseră un şoc extrem de puternic şi-i anihilă orice 
voinţă. Se urni cu greu și se așeză pe scaun ca pe o 
grămadă de sirmă ghimpată. 

— „Arta iubirii măl:ieziene“ mai cuprinde, stimate 
domn, şi un capitol special. cu sanctiunile ce se cuvin 
mas-utii:ii agr-siv. Cum în cartea iubirii totale şi pe- 
depsete aplic-4o si savoritate extremă, cred că nu-} 

rea dificil n i putea consta acestea. 
ți voi soune doar re. că printre altele, 
vinovatul esie susi i femela cu care 
n-a foste pitt! să si va 


Mâdularul i se ofili 


Gleen Galone înc: rea și za- 
darnică Scoase la eottul sui-ii un -imbet trecător şi rece 
ca sciipirl intimne’ iter A utit. 

— Yoi nu traio, din piewe, in Malaezia, continuă 
por. Din acrasia cauză, sintem obligați să re- 
procter mei rozi e. Cum este. bunãearà 

acest pal obisnuit, prevăzut, totusi, cu excelentă sur- 
dină. Si cu craniul absol»! justificat de a-l folost în caz 
de icriicină apărre 


— Nu inteles: ce vreti ză instnuati! reuşi, în sfirsit, 
Glean Garana să articuler citava ouvinte. 

— S7 insinuez?! Mă crezi, domnule Gleen, atit de 
naivă? A insinua înseamnă cu totul altceva! Eu am do- 
vezi clare n fost agresată. Poftim! 

Liliana Harir îşi dezveli gitul şi umErul sting. Citeva 
vinătăi mari, ca nişte zābrele dezordonate, se întindeau 
pe plek ci usor bronzată. 


“ 


— Am şi motivul atacului foarte bine definit. Pe pò- 
şeta mea din piele de crocodil sint amprentele tale. în 
poşetă se găseşte o broşă a cărei valoare se estimează cu 
ajutorul a minimum șase cifre. Scenariul este cit se 
poate de limpede: am fost invitata dumitale la restau- 
Tant, te-am invitat la rindul meu sus, dar în loc să te 
culci cu mine, m-ai atacat, cu scopul de-a mă jefui. In 
lupta inegală dintre noi, ca să-mi apâr viaţa, am fost 


max .. 
Gleen Galone, îngălbeni şi incepu să tremure. Abia 

ia faptului că a căzut intr-o 
Voi să îngaime ceva, apoi se răzgindi și îşi pironi 
ile în covor. După clipe lungi de tăcere, spuse cu 
glas ezitant: 

— Nu există nici o dovadă că eu l-as fi ucis pe Joe 
Lamax . 

— Cei care m-au trimis pe mine nu dau doi cenți 
pe toată povestea existenței, sau neexistentei dove: 
Ei au convingerea că tu l-ai ucis şi asta-i destul. 

— Dar n-am făcut-o! Singurul meu rol a fost acela 
de a-l tine de vorbă Ja un pahar de whisky... 

— Bineinteles! De a-l ține de vorbă pină cind i s-a 
pus bomba sub peznă ... De-a suţeuveghea sii nu-si ducă 
sus vreo femeie care 43 în-urce lueruriia. Nu din alt 

Gtiv, desir. Nu că oti fi ținut cituși de putin la viața 
cei. De cind și de unde i! cunnticai pe Joe Lamax? 

— Din Argentina... Acolo ne-am cunoscut ... Era pa 
timpul răztoiului pentru irsulote Falklnd. 

Tercenari, Fäccati parte din, comancaurile 
străine, preyitite să ataca vasele de război engleze. Eşti 
marinar? 

— Nu. Aviator. f 

— Ai zburat impreurā cui Joe Lamax? 

— Da Am zburat de citeva ori sub comanda tul. 

— Şi pe urmii? Unde şi cînd v-aţi mai intilnit? 

Gleen Galone încercă în zadar să se stăpinească. Umi- 
lința la care era supus îl copleşi. Adunindu-ș! resursele 
psihice, o fixă pe Lilian Harper cu o privire ce se voia 
disprețuitoare, dar reușea să fie doar încărcată de ură nc- 
putincioasă. În locul unul răspuns, încruntă din sprin= 


«i 


eene și strinse din dinți. Era evident că incearcă s-o in- 
frunte. Dar Lilian Horper avu o reactie cu totul neaştep- 
tată. Un glonte tras cu seninătate îi ciobi lobul urechii 
stingi lui Gleen Galone. 

— Este prima şi ultima avertizare! Aici regula joru- 
lui o hotărâse eu. Te mai intreb v dată: unde şi rind 
v-ati mai înt Init? 

— Am fost o vreme internați 
La Institutul de terapie psihologică intensivă. 

— Interesant... Foarte interesant... Ar trebui să 
te intreb cine şi cum v-au tratat acolo. Dar n-o fac... [mi 
vei spune, în schimb, cine i-a pus bomba sub pern: 
oe Lamax și din ordinul cui? 

- Nu știu 

i Incet, iea pie de emote, pest 
Sntre lehumile şi plictis, O clipă, capul lui Gleen 
i se pru ceva nefirese, ceva ruiund, iridepărtat, 
cumierințu neclară. Un miros ințepiitor o făcu 
boare privirea. Descopcri astfel prelingindu-se pe pici 
rul drept al acestuia un firişor de lichid gălbui, lucitor. 
Aazi o tusă înfundată, urmată de un zmiarcăit sacadat. 
ceva asemănător grohăitului de porc injunghiat. Gleen 
Galone era luat în stăpinire de instincte incontrolalile. 
Frica — un fel de caracaliţă invizibilă, cu zeci de 
interminabile — îl încolăcea şi) stringea gata să-l stri- 
vească, far el plingea și urina animalic, dintr-un refiex 
de apărare mai presus de vointa sa. Urmărindu-l, Lilian 
Harper îşi documentarea despre 
acest indivi ri suie trecură in de- 
vălmăsie secvenţe cu femei biitjocorite şi impinse in 
pragul disperării, cu tineri droșuti şi vinduți pederasti- 
dor, cu oameni Onești şantajeți si cu ucigași plătiţi, afa- 
ceri tenebroase, murdare, în care el, Gicen Galone, a dat 
dovada unei cruzimi comparibile doar cu timpuri apuse, 
devenite de tristă celebritate prin sadismul lor. 

Lilian Harper se cutremură de indignare şi privi in- 
răși pe ticălosul din faţa sa dezgolit nu numai de haine, 
ci şi de arice mindri bărbătească, prăbușit în propria su 
neputinţă. 

— Vă jur că nu şliu! îngăimă printre ziniorcăieli 
Gleen Galone. Eu am avut numai atribuţiile de care v-am 


mp:reună la Newcastle. 


spus. Şi alea mi tu fost dale cu o zi inainte prin tele. | 
fon. Vine prietenui tău Joe Lamax, mi sa 4pus-.- 
Cine si de unde ţi-a dat telefon? 7 
— Nu ştiu de unde mi s-a dat... Vă jur! Bănuiesa 
insă cui aparținea vocea de la celălalt capăt al firului 
Cred că era propri unui motel. Dacă nu mă insel 
rumele lui este T! 
Spune Gi 
de prețioasă şi 
configurația plasei in care. dacă lucrurile vor fi duse pi 
la capăt, ar fi normal si firesc să cadă vinovați. Glec 
Gulone este insă atit de corupt incit ar fi cel puţin im- 
prudent si nu-i verifici afirmația. Minciuna a devenit a 
doua sa natură, iar yimtajul un exercițiu cotidian de exis- 
tnţ, astfel incit, chiar cu spuima morti infiltrată alina 
în tesuturi, cl poste debita minciuni în virtutea obis- 
nuintei. Oricum, se deprindea necesitatea de a-i voriti- a 
exigent afirmaţiile. 
Est tiber! «p 


se caim, dur su vi 


Harper. Ñ 

Ginen Gione făcu ochii mari, Nu-i venea să 
urechilor. Abia acum parcă se trezi din supli 
mei, descoperind cine și unde este. 
Da. Ai auzit bire Esti liber! 

Z Eu... aşa cupa v am spus... N-am rici o vină... 
Fu 

Gura sa pipăia sunetele si cuvintele, așa cum un orb 
pipäie Inernrile aruncate aiandala într-o incăpere necu- 
nascuti. Pe fondul acestor frinturi de fraze, ridicindu-ie 
în picioare, se îndrepti spre ușă, ca odată ajuns aproupe 
de ea, să se arunce cu disperare! s-o deschidă, făcându-se 
nevăzut. Citeva tipete de femei se auziră de-a lungul 
coridorului. Un bărbat complet dezbrăcat era, se pare, 
prea puțin obișnuit să iasă in public, chiar și aici la 
„Culcusul gazeleie. 

Femeia se ridică din pat. inchise ușa şi, luind 
fonul. formă un interior. 
— Plecarza peste cinci mi ea sec, fără alte 

pes inute, spuse 


cle- 


pre 


După o jumătate de oră de la cele petrecute într-unul 
din elegantele apartamente ale celui mat renumit hote 


în marca și infloritoarea industrie a sexului, 


e o Toyota 
mov, părăsind oraşul Las Vegas, se angajă cu toată viteza 
pe autostrada de Nord-Vest. 

— -ñi preferință pentru o muzică anume? întrebă pir- 


piriul de la volan, mutinciu-şi dintr-un colț al gurii în 
celălalt, cu o artă numai de el știută, pipa enormă și fn- 
zorzonată, de care nu se putea dezlipi. 
— Prefer o muzică după care să pot adormi cit mai 
Tepede, spuse Emily Dox, ghemuindu-se în scaunul său 
confortabil Lepădindu-mă de numele de Lilian Harper, 
mă simt ca o nou-născută. Și, după cum bine se ştie, 
nou-născuţi au nevoie de somn lung şi adinc... 


11 


Deşi nu cra chiar străin de arhitectura Extremului 
Orient, vizitase numeroase monumente clasice și capo- 
dopere consacrate deja ale arhitecturii post-belice, Juran 
Potra rămase uimit da așezămintul în care intrase. Nu-i 
venca să-și creadă ochilor că un complex de lupte poate 
arăta asticl. Clădirea întrunea suplete, eleganță 
maximă funcționalitate, beneficia intr-o proporție incre- 
dibilă de iumina zilei, generos infuzată prin peretii si 
acoperișul de sticlă, dar avea în același timp și un aer 
religios, mistic, de sanctuar pentru jertfe şi aspi 
transcedertală 


Abia văzind toate acestea, avea senzaţia că descoperi 
miezul relatării pe care i-o făcuse Gon-Fe. Nu-şi putuse 
imagina atunci de ce o organizaţie atit de puternică si 
cu profesionişti de înaltă clasă cum este Floarea de Vi- 
şin, are nevoie să rămină intr-o expectativă prelungită 
faţă de un fenomen despre a cărui nocivitate este convins 
pină şi ultimul ei detectiv. Dar acum are la îndemină 
citeva repere concrete ca să-și poată forma măcar premi- 
sele unei imagini cit de cit fidele realităţii. Se găsea in- 


traun edificiu construit cu ştiinţa de-a covirşi tot ce este 
individual, omenesc. Într-un asemenea cadru nu se poate 
concepe viața decit ca o intensă şi dramatică premoniţie 
a morții, ceca ce de altfel se citea cu ușurință pe feţele 
celor. citiva luptiitori întilniţi Ja intrare, în felul de-a fi 
al celorlalți angajaţi. 

— Care este dorința distinsului nostru oaspete? Omul 
din fața sa făcu o scrie de plecăciuni adinci, miscarea 
sa lejeră semânind cu ccu a unei trestii aplecate de vint. 
Fără nici o exagerare, gindi Juran Potra, meseria aces- 
tui om este accea de-a face temencle şi greu i s-ar putea 
gisi vreun cusur modului in care își face datoria. 

— Aș vrea să nogociez! 

Omul afisă un suris de serviciu, dar în spatele suri- 
sului, căuta, evident, în dicționarul eunostiniclor sale, 
sensul cuvintului negocie/. Fie că nu-] găsi, fie că, gă- 
sindu-l, se coniplică şi mai mult; in cele din urmă, peste 
surisul "său se astern: un vag sentiment de vinovăţie, 

— Poate excelența sa, distinsul nostru oaspete, să mă 
lumineze în privința dorintei sale? Este desigur vorba 
de un lucru deoschit, dar, cu toată ruşinea de care mă 
simt impoveirat, trebiiie să recunosc că nu înțeleg 

— Vin aici în calitate de sponsor, antrenor şi purtiitor 
de cuvint ul unui mare luptător. Vreau să angajez intra- 
rca ui in Concurs, 

— Ah, acum ințele;3 . .. Cum de nu mi-am dat seama? 
Dumneavoastră seminaţi leit eu un sponsor... Cu un 
foarte mare sponsor, excelență... Vă rog să așteptați, 
să vă anunț prezența. 

Alte plecăciuni prebară elasticitatea spinării individu- 
Jui, în timp ce acesta se retrăgea cu fundul inainte prin- 
tr-o ușă laterală, pe cure, din poziţia în care se alla, era 
greu de explicat cum a rcușit s-o deschidă. 

Juran Potra zimbi ca pentru sine şi se aşeză solemn 
pe una din banchetele simple, din lemn albicios, orin- 
duite pe lingă pereți. Nu fusese surprins cituși de putin. 
Mai avuse ocae să vadă asemenea scene definitori 
tru o anumită mentalitate de tip oriental, în care ipocri- 
zia imbracă formele cele mal elegante şi e gustată chiar 
ca artă a conversației și persuasiunii. Alci, ca nicăieri 
în altă parte de pe planetă, tehnica decapitării trezește 


4 = Stagar punte milut 49 


incomparabil mai mult interes, decit decapitarea za atare. 
Rolul victimei nu este acela de victimă in sensul civill- 
zaţici curopene, ci de participant activ la ceremonialul 


— Excelența voastră este bine veni 
dul. revenind ca o umbră neauzi 
Urmindu-l, Juran Potra ajunse într-un coridor îngust, 
pedimentat cu lemn moaie, de-a lungul căruia înaintă 
târă pic de zgomot. La capătul coridorului, individul se 
opri, deschise 6 ușă abia sesizabilă în peretele discret ia- 
florat şi cu acec-rsi succesiune de plezăciuni il invită să 
intre. 

Jnsäperi nfuzată de o lumină ușor verzuie. Omul 
ce-l intimpină sr ridică de la o măsuță atezată wb inci- 
denta unui fascicul mai puternic. Imzia de aureoli ereată 


à! anuntă indi 
în încăpere. Poftiti! 


a făcut-o. desigur, pentru o cauzii nobiiă! 

Rostind aceste cuvinte. Tani Kuzum isi încrueisă inii- 
nie pe piept. Gestul avu darul să-l facă simţitor mal 
înalt. Voia astfel să rectucă diferența dintre ei. și proas- 
ătul Ernst Holiday abia reusi să-și stăpinen:că un zim- 

t Ironic. 

— Aşa cred şi așa sper să fie. Cel in care am investit 
credere, muncă şi bani este demn de cea mai nobi 
intre cauze, spuse el. adontind o atitudine sugestiv erol- 
că El este um adevărat Inptător. 

— Ne bucură vestea ce ne-o aduceți si-am fi incin- 
taţi să aflăm ce-a văzut şi ce n-a văzut, ce cunoaşte şi 
ce nu cupnnei- desăvirșitul dumneavoastră luptător 

Ochii omului se inqustară subit. Lumina lor tişnea 
oțeloasă și ascuţită prin două deschizături oblice. Era o 
probă vicleană. Dacă răspunsul nu respect: anumite nor- 
me ale virtuților consacrate, se puteau invoca motiva 
pentru respingerea uptătorulul. Ernst Holiday deveni şi 
mai grav, evocind calităţile endidatului siu 


— El a văzut cum räsare şi apune soarce, dar n-a 
văzut niciodată cerul instelat de la miezul nopții. El a 
văzut și-a cunoscut femeile cele mai frumoase, dar întot- 
deauna imbrăcate. niciodată in goliciunea lor. EI cinstește 
singele rânilor, dar dispretuicşte lacrima ochilor! 

Omul afișa o placută surprindere. Dar musculatura 
Ieţii sale păstra o încordare ce träda mai mult decit in- 
satislacție. Sesizind probabil că nu-i destul de convingă- 
tor. făcu citiva pași intoreindu-se în profi!. Scormoni apei 
întrebarea: 

— Are acest virtuos luptător preferință pentru vre- 
una din metodele clasice de întrecere? 

— Nu. FI respectă tradiţia, dar admiră prezentul. El 
aspiră la elorie pin lupta total, sinteză modernă a tu- 
turor genurilor clasice de luptă. 

— $i care e numele lui? 

— Vint Însorit. 

— Aba. Vint Insorit, asadar. 

Omul aruncă asupra oaspetelui una dintre acele pri 
viri care pretind a impărți dreptate, putere și viaţă. In- 
cepu iarăși să se plimbe și continuă aşa clipe lungi. Cind 
11 fiză din nou cu privirea, Emst Holiday descoperi în 
ochii săi mici și oblici o aroganță abia reținută. 

— Voi destina aceste întreceri pe unul dintre bunii 
mei luptători. El se numește Nor de Furtună. Frica şi 
mila sint pentru el sentimente străine, lar sunetul osu- 
Jui frint îi încintă urechea. S-ar simţi onorat dacă jol 
iupă-ma: şi-ar petrece siesta admirindu-i 
curajul și arta. 
imic nu-l va opri pe Vint Insorit să-i ofere o 
Golită de substanța norocului, se-nțelege! 

O clipă privirile lor se intilniră, În aerul incăperii 
se auzi parcă un vag frecuș de oțeluri. 


12 


Orașul Taipei condensează în structura şi atmosfera sa 
trăsăturile întregii insule, aşa cum, la rindu-l, Taiwanul 
adună laolaltă şi face să exulte într-o coexistență fra- 
pant contradictorie, trăsăturile unor etnii extrem de dife- 
rite. Chineză în esența sa, insula nu a cuprins niciodată 
chinezi mediocri, ci pe cei mai tenace și curajoși dintre 
el, care s-au incumetat să-şi dureze aici lumea lor aparte. 
Rivnită fiind de japonezi, insula a constituit nu doar un 
punct de atracție trecitoare pentru aceștia. ci pentru 
mulţi dintre ei un loc în care s-au stabilit definitiv, adu- 
cind aici, bineinteles, şi zestrea lor etnică. Strategică 
fiind pentru portughezi mal intii. englezi și americ 
mai. apoi. insula a devenit și o oază fertilă pentru spiritul 
Occidentului şi indeosebi pentru practicismul său. Tată 
trei filoane vizibile în orice colț al insulei, manifestate 
în chip viguros in realitătile și atmosfera ei. lar Taipei 
nu numai că reprezintă cel mai bine aceste filoane, dar și 
adaugă ceva aparte prin structura sa Arest oraș nu are 
imite ritusi de putin clare. pe întinsul lui există zone 
total necunoscute pentru muritorii de rind, 
străzile și chiar unele cartiere fiind private si in conse: 
cintă întesate de taine. 

Urcind în masină. Juran Potra rută o bunā huetă de 
drum pină se decise să iasi din noni sa identitate. Erost 
Holiday se topi aidoma unei măşti ce ceură pe chipul 

ču real și vechiul rictus, un semn al stării sale de medita- 
ţie ironiră. îi înmmlti iarăsi la colțul drept a! gurii, Ipoteza 
lui Gon Fe se confirma pe deplin. Ea se întemeia. după 
toate probabilitățile, pe informaţii extrem de exacte. cu- 
lese de Floarea de Vişin. Asoci tia de lupte avea, fără 
îndoială, şi eva misterios. dacă nu de-a dreptul ocult, 
în felul ei Je organizare. Nu era deocamdată în stare să 
aproximeze în ce consta faţa necurată a lucrurilor, dar 
nici un dublu nu avea că ea exista. Toată pompa proto= 
colară, artificială și desuetă, voit anacronică. era proba- 
bil menită tocmai să deturneze atenția. Aşadar un viciu 


scos la vedere în chip 
mai mare. 

Aceasta să fi fost singura cauză pentru care Gon Fe 
a ținut cu tot dinadinsul să-l pună la dispoziție noul tip 
de masină? Surisul enigmatic cu care acesta şi-a însotit 
insistențele, îl face să creadă că nu. Dotarea ei cu memo- 
rie este fără îndoială utilă pentru cineva căzut din senin 
într-un asemenea oraş. Dar restul inzestrărilor? Și-apoi 
de ce toate performanţele tehnice într-o tăhlărie banală 
a unei Honda-Star seria optzeci? 

Impresura! de asemenea întrebări ca de niște iscoade 
invizibile, dar siciitoare, Juran Potra se urcă la volanul 
ciudatului automobil cu sentimentul că incalecă un ar- 
măsar nâzdrăvan, travestit intr-o gloabă răpciugoasă. Cele 
citeva sute de kilometri parcursi într-o deplină cumin- 
tenie inuin:e de a veni aici l-au convins că noua inventi 
japoneză, ţinută deocamdată la secret ca o veritabilă ma- 
şină de luptă. are un potențial tehnic impresionant. Cum 
în sfera conlucrării dintre American Antimaf și Floarea 
de Visin nimi- nu este intimniMor, s-a intrebat atunci 
de ce tocmai lui l-a fost oferit acest mijloc de locomotie? 
Cu siguranţă. si-a zis el, „stălkiorii — eum îi plăcea une- 
ori să-i alinte cu dulce ironie pe orientali — vor să im- 
presioneze. Era o dovadă în plus că sæi din Floarea de 
Vi oraolioși. cl și hotăriți să-și exprime 
con:rct orgoliile. Acum insă. după cum a fost primit de 
Tani Kuuma. si-a impins mai departe bânuiclile. Era 
atita prefăcătorin și dednhlare în felul de-a fi al acestui 
individ, încii 

Ei, da. Se pare că este urmărit fără pie de discretie. 
O dovali in plus că prietenii săi din Floarea de Visin 
stiau prea bine cu cine va avea de-a race cind i-au oferit 

trina“ Honda-Siar. O dovadă în plus câ viclenia 
rămine constanţa vieții lor, la fe! de indispensihilă spi- 
ritului de la soare-răsare, ca haina de blană pentru trupul 
eschimosului. 

Și-acum. la treabă! își îndemnă Juran Potra maşina, 
comandind calculatorului anexat la bord, unul dintre pro- 
ramele cele mai curioase. 

Pe micul ecran al calculatorului apăru traseul cel mal 
scurt pentru ieşirea din oraş spre nord-vest. „Bătrina“ 


iclean, ca să ascundă alt viciu, 


ruleazi: ulert, traversează citeva noduri ale rețelei rutiere 
destul de intortocheate și intră pe magistrala nou con- 
struită, care preia fluxul străzilor din zonă. Urmăritorii 
ini fac meseria pe îaţă. Sint doi, mașina lor este una din- 
tre cele cu performante de virf și asta pareă le condimen- 
tează cu aroganță obrâznicia. 

„Bălrina cea răpciugoasă“ dă semne de oboseală. Vi- 
brează din toate încheieturile caroseriei, eșapează citiva 
vălătuci de fum şi, culmea: aruncă deasupra capotei chiar 
smocuri despieliic' de aburi. Disperat și ruinat, șoferul 
trage in primul loc de refugiu. 

Urmăritorii sint în culmea fericirii. Misiunea lor se 
transformi pe neaşteptate intr-o mure ocazie de distran 
ție și vor să profite de ea. Încetinesc, rid, fac măscări .. 
Dar, după ce trec pe Jin fericitul“ stăpin al acelei 
grâmuzi de fier vechi, ei insisi sint intr-o oarecare di- 
Temă. Ce să faci? Întoarcerea nu-i posibilă decit prin 
Jocurile de legătură foarte rare. create intre cele două 
sensuri ale autostrăzii. Înceti provoacă o neinire- 
ruptă avalanșă de elaxoane din partea mulţimii de ano- 
vehicule” grăbite. Oprirea pe autostradă nu-i recomun- 
dată nici pe atit, iar pină la celicalt loc de refugiu mai 
sint citiva zeci de kilometri . 

Juran Potra zimbește nostalgi: Dacă s-ar găsi aici 
Emily ... Ar fi o formulă excelent: să vină şi să-i c 
leagă într-o altă mașină. Cu un mic machiaj ar pleca pe 
fingă ei, lăsindu-i să aştepte pe săturate. Aşa însă... La 
treabă! indemnă el „hodorozw::". incercind să se distan- 
teze odată cu spațiul parcurs și de cupeanele unui senti- 
mentilisni ademenitor. 

În citeva minute, conform asoptārilor sale, își rein- 
i Erau în primul loc de refugiu. Trecui 
pe lingă ei, indu-și o fizionomie de om preocupat 
şi crispat, nesigur pe autovehiculul de care şi-a legat 
rostul. A reusit totuși dintr-o ochire să culeagă imaginea 
necesari: cei doi aveau aerul tiranic şi arogant al mota- 
milor ce-şi propun să chinuie şoricclul înainte de a-l 
efişia. 

După două minute îi avea iariri in spate. Mai puțin 
dispuși în.să la tergiversare. Urmārindu-i in oglinda retro- 
vizoare, dubindi convingerea câ-l vor ataca şi programă 


pe computer „salt spuntane, Cind se repezi spre el şi 
ajunse doar la citiva metri, „bătrina“ luă un demaraj 
ce-i lăsară pe cei doi cu gurile căscate. Dar nu se inde- 
părtă mai mult de citeva sute de metri. Aşteptindu-i 
lăsa impresia că motorul ei fusese suprasolicitat la marb- 
mum, că urma inevitabil să-și dea duh: totuși 
resurse de-a le mai repeta o dată acceasi fieură, facin- 
du-i să-și muște buze. Apoi... Honda-Stur este lovită 
din spate cu toată puterea de care este in stare mașina 
urmăritorilor. Cei doi sint incintați la culme. Dorinţa 
răzbunăni si semniie concrete că pot să şi-o indepli- 
nească se dovedesc escitanti puternici. Feţele tor par ê 
reproduce cu dezar:nantă fidelitate măștite urii și rău- 
tății din teatrul expresiorist de tip oriental, În starea 
lor euforică nu observă că de fapt zgorotele de tinichea 
ale izbituritor au cnnsecințe nefaste mai ales asupra pro- 
prici lor masini. .Bâlrina ripeiugoasii incascazà din 
plir, dar caroseria ci are un grad neciiinait de elastici- 
tite 


îzută „dinafaria. lupta părea desigur inesită și dra~ 
matcă. Ideca refuiclii inire bande rivai» era atit de fami- 
lime. tawvarezilor, că ea ca atare nu nyi producoa e 
nui. Singura preocupare a celorlate, :utovel 


şi o lungă coloană crvată in spatrle combatanților 


Sssirir:d situatia creată. Juran Porta trase 
dintre cele patru benzi și incetini 
autovehiculelor prinse a curge pe lingă ci cu maximă 
viteză. Pe nimeni nu scandaliza faptul că cineva este ata~ 
cat şi se găsea în fata unui pericol iminent, În mintea 
celorlalţi — era ptea vizibil acest lucru — conta doar 
stanțarea cit mai rapidă de zona unui posibil eveniment 
rutier, 

Indifcrenţa crescindā faţă de semeni se numără fără 
tmdolală printre cele mai noi şi generale cuceriri ale re- 
voluției tehnico-ştiințifice moderne! Poftim! exclamă 
Potra, surprins de judecata morală care tocmai acum își 
găsise timp să-l bată la porțile gindulul. Ea făcea de altfel 
parte din „patrimonial“ Armand Bizanian și, ca atitea 
alte produse ale cugetări armeano-francezului, nu-si dez- 


mintea actualitatea, avind, în ciuda secpticismului ce-l 
contirea, un efect tonifiant asupra psihicului siu. 

Autostrada cra acum degajată. frecvența uutovehicu- 
elor ce-i depășea, normală. Zecile de lovituri incasate de 
„victimâ” îşi arătău consecințele asupra „agresorului“. Cu 
fata turtită şi capota ondulată după legile hizardul 
mașina celor doi devenise vizibil schiloadă. Asta-i în 
furiase la culme şi-i făcură să schimbe cârtile jocului. 
Tipul din dreapta deschise geamul şi scoase pistolul. Cau- 
ciucurile! sesiză Potra şi se grăbi să comande lăsarea api 
rătoarelor pentru a proteja singurele componente vulne- 
rabile la glonț din construcția „hardughiei“. Pe geamul 
din spate se auziră la rind citeva lovituri. Ticălosul țin- 
tea direct in omul de la volan. Atacul primea astfel ade- 
vărata semnificație şi demonstra că în mintea agresorilor 
nu era cituşi de puțin vorba de-o operație de intimidare, 
ci, fâră echivoc, de o misiune de lichidare, Iar zefle- 
mcaua cu care cei doi se apucaseră s-o îndeplinească era 
o mârturie clară că are de-a face cu indivizi care ucid 
wa sentimeniul că se distrează. 

Încă puţin să-și termine „grăunțelei — hotări Juran 
era în egală măsură cavalerească 
optaseră pentru formula durității totale 
jocului principiul „care pe care“. El respecta 
principiul și-i lăsa să-și încerce șansa. De aici şi sadismul 
lezat implicit de cavalerismul său, pentru că — știa prea 
bine acest lucru — nimic nu rănește mai adine pe 
loşi, decit faptul de a fi trădaţi de propriile mijloace. 

n sfirsit, harnicul pistolar încetă. Fie cà. 

ntele“, fie că şi-a dat seama de inutilitatea incer- 
cârilor sale Oricum, tentativa de a „semâna“ pe „ogor 
înţelenit“ eşuă lamentabil. 

Si-acum, băieți, incă o mică surpriză! decise Potra 
şi făcu iarăși comenzi computerului de la bord. Hurdu- 
ghia frină bruse. Adversarii puseră şi ei frină, reușind 
să evite o nouă coliziune, dar ajungind la mai puţin de 
un metru în spatele ei. Suficient ca banala ţeavă de 
eșapament a Hondel-Star să se prelungească miraculos, 
să agate automobilul ce o urmărea, de bara de protecţie 
din faţă, și, acţionind ca un braț hidraulic, să-l ridice 
binişor de flit. Acum cei dol killeri în variantă orientală 


stăteau ca într-un fel de nacelă ezitantă, care nici nu 
se înălța, nici nu ateriza. Și incă nici nu s-ar fi conside- 
rat probabil iremediabil compromiși, dacă de pe acope- 
risul aceleiasi hardughii nu s-ar fi desprins trei stinghii 
lungi de oțel rezistent. care, intorcindu-se impotriva lor, 
să le bată automobilul cu o conv-evență demnă numai 
de m:ecanismeie perfect reglate și dirijate. 

Era o experionțā cu totul inedită. Performanțele nou- 
lui automobil de luptă erau intr-adevăr remarcabile, iar 
imitarea carcseriei vehicului Honda-Star — o subtilă stra- 
tagemi vicleană, tipic orientală. Și totuși: de ce i-a fost 
pus la dispoziţie cu atita generozitate acest automobil- 
armă? 

In lipsa unui răspuns, Juran Potra işi aduse aminte 
că şi aici, ca aiurea, autostrada trebuie degajată de auto- 
vehiculele impracticabile. Drept consecință, abandonă in 
primul loc de refugiu tocătura rezultată din fostul auto- 
mobil. convins că cei doi vor sta încă multă vreme pitiţ 
înăuntrul ei, aidoma şobolanilor surprinşi sub dărimături, 


13 


Bunul şi regretabilul său prieten Armand Bizonian 
wi făcuse odată o lungă și interesantă demânstraţie în 
la ridicol nu ar fi 


jurul ideii duplicitre ci de la sublii 
decit un pas. Nimic mai adevărat şi 
simburute acestei idei, îi spunea atunci detectivul filozof, 
Depinde hotăritor cum priveşti lumea. Dacă ai tăria să 
te detașezi de evenimente şi să judeci întimplarea con- 
eretă în raport cu abstractul şi generalul, orlce dramă este 
ridicolă. Dacă ai și mai mare tărie și intri în joc asu- 
mindu-ţi evenimentele, vrind-nevrind, te va impinge va- 
lul spre sentimente sublime. Iată lauda şi blestemul, să= 
1ăjluind una și aceeaşi idee. Parslvă treabă, s-o recunoaş= 
tem, atit de parșivă că n-are ce-l face nici Antimafult 


sr 


Atunci Juran Potra a acordat spise 
doar atita atenție, cit să nu-i rancasc orgoliul. Acun rea- 
dea dreptate şi să-l admire. Sala de 
lupte in care intrase, ritualul de „ici, atmosfera creat 
luptători şi asistenţă făceau greu, ducă nu imposibilă 
chiar, sesizarea granitei enigmatic dintre sublim şi ri- 
dicol. 

Singurii! adevăr tranşant, fari dubii, ce rezulta din 
spectacolul la care participa acum Juran Potra în cali 
tea sa de sponsor, antrener si imprez, era acela că în 
s i afaceri trebuiau sà se gasèascà forțe foarte 
puternice şi bine organizate, care iși permiteau s 
sidere stāpive pe situație. De alfel, «u o seară inainte, 
discutii: vu Gon Pe indelung p arată tomä. Floarea 

cu insisiențà şi divreţie informații de 
vea „O secțiune tius- 


armeanw’si 


versală in portretul robot“ al orgunizapei Marca Yrăție. 


o arie geografici. imensă a un siten RE ce nu 
permitea decit, decziptrrea azor seetiuni ale s0- 
fisticatei sie aleàtuiri. 

arebat, 


poate, de ce ui voştri qian pus în 
tà, ia spus la ua mo 
ment din, G: tue să Și recunaşti că 
te-a ros la cake o asemenea fnirebure, deși eu am ob- 
servut acesi iuru. Adevărul e e 
întimpliior, Xarcu Frå 
merţul cu moartea, Nu-ţi asunu cñ încercările noastre 
de-a pencira in awst domeniu a organizației au avut 
pină acum mai putine sanse de reusitā. Uciguşii acc» 
Fllen Lamar neau condus, mă faza la Tani 
Kuzuma și apoi ne-au facial Si i 
teza unor hituri pind pe conaneziui) american, AÌ apărut 
tu, O şexs, dar i un rise. Dacă vai jäsa inpresia cà m 
ocupi exc'uav dis lupte ~- yiu zis ai noştri -- Mares 
Frăţie va ţine cu tot dinadinsul sà te lichideze, pentri 
că nau newie de oaraeni incame 
eed exciusiv monopolu) jor. Dacă t vei urătu insă et- 
Wem de puternic In alt domeniu şi doar cu un hobby 
pentru sponsarizirea luptelor, vor Imoerea să te ur:ră 


zească în continuare, pl 
sectoare. 

— Marele rise este al tău, 1-a spus cu un aer grav şi 
pe deplin justificat, Juran Potra. Din respect şi teamă 
pentru tine, nu fneere s mi-l imaginez cum arată acel 
esc însă cu gindul că ştii prea 


du-te probabil în atenţia altor 


— Teama... Niciodată n-am avut răbdarea să-mi 
explic pînă la capăt dacă merită numele de teamă ceea 
ce simt uneori. E mai drarabă o tentaţie de care nu pot 
scâpn. E ca un fruct umar de care simt mereu nevoia. 

Jaran Potra încercă să asimileze în felul său de a fi 
noile sugestii. Apru la sala de lupte ca un tip de bani 
muiti. superior şi distrat, doritor de senzații tari. Cartea 
sa de vizită cuprinde: sub. numele de Ernst Holiday cinci 
adrese din cinci muri eontre automobilistice din America, 
Furopa şi Asla. Privirilor iscoditoare nu le acorda nici 
o atenţie, iar gesturilor pretocolare le răspundea cu con- 

gerea că sint niște artificii plicticoase, car obligatorii. 
Contrar obiceiului studiat de unii detectivi ai Florii 
de Vişin, Tani Kuzuma nu a venit să-l salute de la in- 
ceput, deși ca gazdă si adversar trebuia s-o facă Era o 
implă încercare de a-l intimida, sau o sfidare fățişă? 


zvat 


sale. catifelate și 
7losi din preajmă. 

Era un aparat-bijuterie. Cit o tabacheră de aur din- 
tre vele aşezate la loc de cinste în colecțiile de rarităţi. 
Scoţinău-l cu discretie şi folosiniu-l la fel. ca să deran- 
jeze sit mai puţin posibil, Ernst Holiday avu totuși o 
discuție destul de lungă cu una din secretarele reprezen- 
tantei sale economice la Tokio. Câci aceasta fusese la 
rinu-i rântată cu insistenţă de o altă secretară a sa.-de 
la Detroit. unde se ivise o incurcătură cu aproape un 
mition de dolari. 

— Nu-mi place så pierd. din principiu -- conchise 
Ernst Ioliday cu impresl că se simte maj afectat la or- 
gotinu, decit la Buzunar De insă nu mă întore deett 


58 


miine. Am promis acestui băiat să-i ofer o şansă pe mă- 
sura lui şi vreau să mă țin de cuvint. 

După convorbire işi concentră atenţia asupra spațiu- 
lui de luptă, unde se făceau ultimele pregătiri. „Abia 
sesiză* cind işi făcu apariţia şi Tani Kuzuma. ȘI poate 
nici nu ar fi sesizat, dacă acesta nu-l fixa cu insistenţă, 
ca indată ce se convinse că-i observat, să-i adreseze un 
salut incârcat de toată politeţea Orientului. Vielenie sau 
realism? Juran Potra rămase totuşi la convingerea 
discuţia abia purtată intre Ernst Holiday şi secretara sa 
de la Tokio fusese de bun augur. 

întrecerea la care urma să asiste era organizată pen- 
tru trei categorii: incepători, iniţiaţi şi luptătorii totali. 
Fiecare categorie era anunțată printr-un slogan adec- 
vat, „Ei nàzuiese la cerul senin al morţii!“ suna anunţul 
pentru începători. Care de fapt erau incepători doar în 
sensul de nou intraţi în evidențele Casei, altminteri 
mulți dintre ei fiind luptători de temut. „Ei au ajuns 
si. vadă cerul senin al morți!“ suna anunțul pentru cei 
din a doua categorie. şi „Ei se pot bucura de cerul senin 
al mortii!“ pentru cei de-a treia. 

Dincolo insă de acest ambalaj verbal, de ritualul in- 
soțitor și de aroganja tipică unui feudalism japonez 
afişată cu ostentaţie pe unele feţe aie luptătorilor, spon- 
sorilor și asistenţei, lui Juran Potra ii scăpau multe din- 
tre datele ce le bănuia ca făcind parte din specificul 
Casei. Pe ce criterii erau promovați luptătorii in cele 
trei categorii? Era suficientă doar prezentarea antreno- 
Tului sau sponsorului ca să se decidă? Şi-apoi: exista o 
ecoperire în practică a sloganurilor enunțate in stilul re- 
prizelor la meciurile de box? Dacă lucrurile stăteau ast- 
fel. insemna că luptătorii totali reproduc, oarecum deli- 
berat și programat, soarta gladiatorilor antici, că în fi- 
nal ei ajung efectiv să se bucure de „Cerul senin al 
morții“. Deocamdată nimic nu prevestea totuşi vreo fi- 
nalitate tragică. Dar... se găsea în Orientul Îndepărtat. 
Or, unul dintre profesorii săi de la universitate spunea 
adesea: „La Soare Răsare viața seamănă mult cu magia. 
„Acolo orice cuvint închide cu zgomot o ușă, ca să des- 
chidà imperceptibil o alta. De aceea, rezistă și există cei 
ce gindesc mult, mănincă puţin şi umblă pe virful pi- 


eloarelor...*. Aşa că neprevăzutul era alci oriçind mal 
posibil ca în alte părți. i 

In sfirșit, se anunță înfruntarea dintre Nor de Fur- 
tună și Vint Însorit. Luptătorii Işi făcuseră apariția sa- 
dutind publicul și apoi salutindu-se între ei cu excesivă 
politeţe. La rindul lor, se ridicară în picioare și işi fă- 
cură datoria în calitate de sponsori Tani Kuzuma şi... 
Ernst Holiday Nor de Furtună trebuia să aibă o carte 
de vizită impresionantă. Cel puţin așa lăsase impresia 
publicului prin „oful“ prelungit cu care-i insoţise nu- 
mele. De altfel. și crainicul avea cuvinte meșteşugite pe 
seama lui. Îl prezentă ca pe un bărbat extrem de gene- 
ros. „Deşi nu i-au lipsit ocaziile de a ajunge in Cerul 
senin al morții, acolo unde el ca Nor de Furtună ṣi- 
ti ciștigat binemeritata linişte plutitoare, a preferat să-i 
ajute pe alţii să-și îndeplinească dorinţa. Și a rămas — 
încheia crainicul aluziv, făcind asistența să zimbească — 
Ja fel de generos si în ziua de astăzi 

Peste cinci minute, crainicul avea să-şi dea seama 
că apreciase cu totul eronat „generozitatea: luptătoru- 
lui său preferat. Nu numai că nu-l ajutase deloc pe Vint 
Însorit să ajungă in Cerul senin al morții. dar, fără spri- 
jinul viclean ai arbitrilor, ar fi avut cu siguranţă toate 
şansele să-şi atingă chiar idealu] mereu aminat din „spi- 
rit de sacrificiu“, pentru alții. După ce se aruncase de 
zeci de ori asupra adversarului și acesta reuși miraculos 
să-l alunece dintre miini, Nor de Furtună se enervă şi 
renunţă la orice mijloc de autoapărare. O singură ten- 
tativă a fost suficient să o facă astfel și Vint Însorit a 
speculat tot ce-i oferise şansa. L-a săltat pe umăr, lar 
de acolo pe miini. învirtindu-l ameţitor şi aruncindu-l 
răsturnat într-o parte. Apot, cu o lovitură fulgerătoare 
de picior. i-a cosit miinile cu care incerca să-şi amor- 
tizeze aterizarea forțată, astfel că celebrul Nor de Fur- 
tună căzu cu toată greutatea plus îngimfarea, direct in 
cap. Arbitrii s-au grăbit să declare accident, Gon Fe s-a 
mulţumit să se supună respectuos deciziei lor, şi totul 
s-a terminat într-o tăcere semnificativă. 


Apropiindu-se de Ernst Holiday, Tani Kuzuma zimbi 
ironic şi spuse cu nonşalanţă îngercască: 


6 


— Regret profund acest neplăcut accident și cu sl- 
guranţi mai mult decit mine, il regretă luptătorul meu. 
EI însă este — așa cum s-a spus — un mare generos. 
Aşa că nici nu va aștepta să se refacă pe deplin pină-i 
va acorda revanșa acestui Vint Însorit al Sperantei. 

Mai multă fățărnicie într-un ambalaj mai poleit nu 
se putea. Juran Potra folosi insă ocazia să-i întoarcă În 
aceeași monedă. 

— Mă bucur nespus cì dumneavoastră vedeţi o Spe- 
ranță acolo unde eu ştin că se află o Certitudine. Dife- 
renta de nuantă desigur rezidă numai in faptul că il cu- 
noastem pe Vint Însorit al Certitudinii de un timp toar- 
te inegal... Oricum, revanşa va fi o sărbătoare și sint 
de pe acr. nefericit la gîndul că nm voi fi și eu de faţă. 
— Să înțeleg prin asta că doriţi să-l licitati? 

— Din păcate, da. Afaceri urgente mă obligă să re- 
nunt pentru un timp la sublima satisfactie ce ţi-o dă 
condiția de sponser si antrenor al unul talent ieșit din 
comun. 

Peste un sfert de oră, Gon Fe era vindut. Pe bani 
puțini, căci licitația fusese o mascaradă condusă din pri- 
viri viclene de Tani Kuzuma. 


14 


Rămas de unul singur in vilisoara lui Gon Fe, Juran 
Potra avu sentimentul că este neglijat. Ba chiar mai 
mult, că a nimerit intr-o fundătură de unde va iesi ale- 
gindu-se doar cu timp irosit. Trecură trel zile de cind 
191 vindu-se luptătorul la licitaţie şi nimeni nu l-a cãu- 
tat. A trimis o lungă telegramă lui Gregory Hull, în 
care detectivul Kandy Strugaite U asigura că acționează, 
a cercetat biblioteca lui Gon Fe și în rest s-a apărut ca 
de intari pe malul băltilor cu climă tropicală, de plic- 
tiseală. . 


Cid a revenit Gon Fe, invoit pentru o singură seară, 
L-a luat direct: 
Nu te intreb cum şi cind vei ajunge tu în Cerul 


senin al morţii. Este firesc sii îndrăznese însă a te in- 
treba ce am eu de făcut pină atunci? 

= Cum eu nu voi ajunge, sper, in dțiva ani acolo, 
este greu şi abuziv să-ţi plunific munca pentru atita 
timp. D- aceea, vreau s-o iau încetișor. Într-o primă 
etapă, te invit să înveţi a merge pe bicicletă. Nu ride. 
Vei constata rapid că nu-i simplu. Căci va trebui să 
mergi pe bicicletă nu oricurn, ci ca un chinez sadea. 

în după-amiaza aceleiași zile, Juran Potra s-a dus 
să-si cumpere mijlocul de locomotie indicat. La magazin 
a fost întimpinat cu toată curtoazia orientată — in fapt, 
un fel de ritual artificial sì desuet — dur și cu vădită 
nedumerire. Repede s-a trezit iscodit de priviri curioase 
atit din partea vinzătorilor, cit și a unor cumpărători 
aflati în magazin 

— Ştiu că bicicletele dumneavoastrà sint foarte bune. 
As dori însă din tot sufictul să nimeresc una periectă! 
Doresc să o ofer cadou unu; tinăr prieten de aici, 

Curiozitatea s-a stins ca o tuminare in fața gemnu- 
lui deschis. Abia acum intewgea Juran Potra dificul- 
tatea de care ii varbise Gon Fe. Dată un occidental atr 
atenția în asa hal cumpärind o bicicletă, se ințelege 

cit de popular ya deveni incäjecind-o Și MIIE 
in fluviul ștrăzii. Aşadar, la treab: 
o infăţişare asiatică nu era puniru Juran 

prea dificilă. Avea experiență, o mai fă- 
cuse. Friso:ene fi dădea numai ideea de a merge pe 
dăcletă în ete care literaimente in- 


apăru ca turisi garnisit cu aparatele nuce- 
are și filmă pe străzi suriuiăl curgător al bicicliştilar. 
Seara, făcu o analizà ater a intregului materjal filmat. 
Descoperi surprinzàtor de multe asemiinări frapante 
în felul de a fi al arestor chinezi, poniru care calitatea 
de bie vanis: a doua natwă, Piecare își ținea 
busual drept și arniărea cu privirea aproape exclusiv pe 
cd din fata sa. In privința pedlatulul, păstrau cu toţi 
aceiasi ritm, rimilizind astfel o curgere aparent lentă, 


63 


realitate destu] de rapidă şi uniformä Ciţita din mul- 
iu bicielistilor puriuu aparate de rèlio cu căști. Ideea 
si-a insusit-o îndată, pentru ca eventuzele saie nesin- 
erohiziri cu fluxul "străzii îşi găscau asifel o posibilă 
expiic.“ic:, iar el prefera să fie luat dropt meloman, şi nu 
imbec 

Prima incercare s-a soldat cu rezultate incurajatoare. 

Angajat pe una din străzile cu sens unic, o singură 
dată a tamponat uşor pe biciclistul din fața sa şi l-a 
obligat la mișcări suplimentare de precauție pe cel din 
dreapta. Revenit acasă şi-a dat sciți: că era extrem de 


obosit, desi nu făcuse cine ştie ce efort fizic. Consumase, 
în schim, printr-o concentrare prelungită, nebănuit de 
multă energie nervoasă. - 

Dupi trei zile, prinse a se descurca binisor. O dată 


cu formarea deprinderilor. acţiona tot mai mult din in- 
stint si mersul devenea mai lejer. Nu mică însă i-a 
fost suriiriza constatind că acea miscare colectivă ii crea 
o senzaţie cumplită de depersonaliz 

Scara, Gon Fe il aştepta acasă. De astii dată, cu o 
bicicletă nouă, „echipat: pentru cumpărături“. In fața 
ghidonului și în spate, această bicicletă avea bine fixat 
Cite un coș de nuiele, Adevărata menire a celor două 
coşuri era să mascheze extremitățile axului cemral al 
furcii, care nu era numai ax. Prin interiorul lui era pe- 
trecută o țeavă de carabină cu posibilități de reglare îi 
tre anumite limite, În cosul din spatele scaunului arma 
îşi avea inchizătorul și camera cartusului, iar în coșul 
din iat: ghidorului. surdina. Pe ghidon, la mijloc, cin- 
data bicicletă era prevăzută cu o oglindă rotundă — de 
fapt. capătul unei lunete ce funcționa pe principiul unui 
periscop răsturnat. Percuţia se declanșa de la ghidonul 
miinii drepte printr-un sistem ce reproducea pur şi sim- 
plu bine-cunoscuta instalaţie pentru fi 
de mină Doar că instantaneu se declanșa și soneria fixată 
în ghidon, avind evident rolul de a anula zgomotul sur- 
dinizat al împuşeăturii. 

Privind draconica bicicletă, Juran Potra slobozi un 
guler usor de admirație, după care îl invălui pe Gon Fe 
intr-o privire aspră. 


— Miine, începu acesta pe tonul său imperturbabil, 
va Veni un microbuz sī te ia. Amindouă bicicletele să 
fie mbatate, Ai griji, soferul s-o incarce si descarce pe 
cea tis probleme. Mierobuul va fi comandat să te ducă 
30 Kilometri înspre nord-vest, la resedinta de vară a 
buntu 1u prieten, nul Hu-lo. Omul cu 
acest nume te va aştepta la poarta unci frumoase grâ- 
dini private. Rohil siu in continuare se va limita ta 
următoarele să te duca si să te 
din Vila nelocuită aflatà in mijlocul grå 
felul in care functioncazā instalațiile şi, folosindu-se de 
prima ta bicicletă, si supravegheze grădina ocolind-o 
mereu pe dinafara arduiui ce o imprejmuiește, Aleile 
grădinii sint asfaltate și drepte, oferind-ţi conditii ex- 
Celente pentru antrenament 

La început a intimpinat dificultăţi in minuirea bi- 

ieteiarmi, Teava dinãuntrul, fuselajului avea posis 
bilitāti reduse de manevră pe orizontală şi verticală, 
aceca. pentru ochire, trebuia bine gîndită poziţia ee 
cletei în raport cu ținta. Pe imăsură ce s-a obisnuit, îi 
răminea disponibilă o bună parte a fiecărei zile Profi- 
tind de accasta, a reinceput cu sirg antrenamentele in- 
tensive pentru "forţă, agilitate, memorie şi concentrare. 
Curind, a dobindit o formă fizică şi psihică maximă. Nu 
Ca la terinmmarea cursurilor speciale, evident, pe atunci 
cra cu un deceniu și ceva mai tinăr, dar, ericum, pentru 
virsta ce o avea se simţea într-o formă de virf. 

Gon Fe l-a gissit mulțumit de sine, dacă nu chiar 
exaltat. 

— Este o armă bună, nu-i asa? 

— La 150 de metri, rezultatele obţinute sint pozitive 
în proportie de 98 la sută 

— Distanța nu va fi cu mult mai mare. Dar locul 
unde urmează să tragi va fi mai deosebit. Va fi un 100 
public! Da, un loc foarte... public. 


15 


O blindă şi melancolică dupi-iimiază luase in stă- 
pinire orașul Taipei. Nici o boare de vint nu-şi mai fi- 
nea iscoadele pe străzi, soare mult. dar domol. sălăjiuia 
ca o spuză străvezie peste lucruri. 

Privilegiat ca poziţie. arhitecturi, și confort, comple- 
zul hotelier „Taifunul iubiri 
voarea unui asemenea timp. Parcu! superb ctre se în- 
tindea cu toate cele cinci aripi ale sale, piscinele cu do- 
tări ultramoderne şi rezervație, pentru nudism ptireau 
locuri hărăzite prin graţia divină să găzduiască la acele 
ceasuri indivizi gata să simtă prin toţi porii plăreri 
viet 


Excepţie făcea de la starea generală doar un coli 
şor al renumitului complex. E dropt, nu unul din col- 
țișoarele obscure, dacă la „Taifunui -iul se putea 
vorbi de aşa ceva, ci tocmai colțisurui dinspre bulevar- 
dul „La porţile soarelui", cea mai populara și celebrà 
arteră de circulaţie dedicată exclusiv sicliştilor, In ace 
colț al eclei mai mari și moderne fabrici de plceri din 
Orienzul indepărtat. cum mai cra butezat „Taitunul iu- 
birii”, se găsea un pavilion cu cieva încăperi, iar in 
faţa pavilienului, inainte de coborrea lină spre bule- 


vardul „la porțile soarelui”. se giw: u micii esplanada, 
pavată cu marmuri albă cu mese de ala 
bastru si scaune roșii din lemn de sires, Era locul unde 
angajitele de elită ale complexului îsi primea muss 
firii la cca, oferindu-le privelisti w , 


reale. cu un 


esfirsit [uviu uman urgi biciclete. 
Spre a simti apoi mai puternie si ex-itant șocul intrării in 
akcovuriie de lux ale paviltonului. mai adine și număr 
zinn naufragiul sexual 

Aici, incù de dimincațā, cuvintele de smor au fost 
nioeuite cu scurte comenzi, privirile luscive cu priviri 


tăioase și severe, iar paşi 
suri. cu altii, atletic! si feri 

Cine și în ce scop luase decizia? Ordinul fusese dat 
de patronul general al complexului, dar pripeala cu care-l 
debitase şi gestica ce i insoțit cuvintele lăsau să se 
inteleagă, în pofida prestigiului la care tinea cu orice 
preat, că torţe misteriose ṣi imposibil de anihilat i-ar fi 
dictat hotărirea. Asa câ pină ṣi în faţa celei numite „ 
rated divin“, adevârita şefă a micului pavilion, slăbi 
ciunea şi bucuria inimii sale. a fost obligat să ridice ne- 
putincios din umeri și să-și rotească ochii în preajmă a 
suspiriune și neincredere 
Gon Fe a rămas, la rindu-i, uluit de iuțeala cu care 
au executat dispozițiile şefului siu. Faptul dovedes 
odată în plus, că pentru puținii cunoscători ai organi- 

secrete Marea Friiție, printre care avea cinstea 
să se numere și patronul general al complexului, simpla 
trimitere Ja aceasta stirnea panică și impunea o supu- 
nere oarbă. Se confirmau astfel, cu virf și indesat, toate 
bânuielile pe care Floarea de Vişin le avea despre 
marea și tentaculara organizaţie. 

Desigur. i-ar fi plăcut să cunoască poziția ierarhică 
pe care seful său, căruia el. Gon Fe. îi fusese făcut ca- 
dou de Tani Kuruma. o avea în cadrul organizației. E} 
ocupa. fără îndoială, un loc important în partea de virf 
al piramidei, dar care? Ciţi mai erau oare deasupra lui 
si ce rol concret îndeplinea el în tenebrosul mecanism? 
Curiozitatea sa era animată de cel puţin două consid: 
rente: in scopul de a putea aprecia cu realism ce gaură 
se va produce în structura superioară a organizatiei, li- 
chidarea acestuia și — chestiune ce-l privea nemijlocit, 
pentru a-şi da seama ce proporții va avea furtuna de- 
lansată de evenimentele ce urmau a se petrece. Dară 

O clipă Gon Fe se lăă circuitat de ideea că ar fi po- 
sihilă și 5 nureușită. O chpă nefaricită pe care o supritră 
odată cu pesimismul din sa printr-o clipire energică a 
ochilor săi oblici și tăioși. Era un sentiment străin edu- 
caţiei ce o primise, o emanaţie din reziduurile vechi ale 
persoralităţii sale, scăpată în chip regretabil de sub con- 
trolui intransigent al rațiunii suverane. Cáci postulatul 


ușori. arompaniati de mātā- 


s7 


de la care trebuie să plece întotdeauna, postulatul stan- 
dard al fiecărei acțiuni sună clar şi fără echivoc; „Min- 
tea şi trupul ce se respectă şi se sprijină reciproc, nu 
vor afla niciodată ce este infringerea!“ 


16 


In același timp, în aceleași minute ale aceleiași ore 
chiar. Juran Potra se pregătea să intre pe bulevardal 
„La porțile soarelui“. Avusese o noapte agitată, in ciuda 
eforturilor sale de a se detașa de gravitatea și dificul- 
tatea momentului Se mascase anevoios și miieinat -le 
incertitu-un, Deşi stăpinea perfect fiecare miscare — 
făcuse cel puţin treizeci de repetiţii — avea impresta că 
gresesio mereu Cu teate că făptura sa primise cu exac- 
fitate trăsăturile asiatice convenite, începuse a-și des- 
coperi cusururi nenumărate, mergind pină acolo incit 
să-şi inchipuie că va fi descoperit de simplii și intimplă- 
torii privitori. [i slăbise capacitatea de a-și supraveghea 
răbufnirea simţurilor. sau tensiunea acumulată în ner- 
vii săi depășea obișnuitul? 

Mai acuonase in Orientul Îndepărtat şi nu a fost 
încercat în momentele decisive de asemenea stări peni 
bile. Un argument in plus, că adevărata cauză era 
mai şi numai arma ce urma s-o folosească Bi 
ucigașă! A vâzut la viața lui multe instrumente inzes- 
trate cu calităţi funeste. Unele foarte simple, altele extrem 
de sofisticate Asta însă era scula cea mai trăznită. Inventa- 
torii ei făceau plauzibil şi aprof orul in care as- 
piratorul de praf să fie folosit ca alambic pentru whisky, 
antena parabolică drept cuibar pentru ingeri, iar apa- 
Tatul de măcinat cafea — calculator. Dar deocamdată se 
punea problema.ca el să folosească drăcovenia oferită 
Cu atita generozitate de Floarea de Vişin lar asta-i 
Venea ca unul căţel obligat să meargă la braţ cu mota- 


mul. Căci pe cită vreme cu pistolul, arcul, cuțitul sau 
cu destoinicli săi pumni acționa in virtutea instinctului, 
păstrindu-şi, rațiunea limpede, alertă și axată asupra 
contextului, acum, în ipostaza Inedită Şi oarecum cara- 
ghioasă în care se afla, tehnica execuţiei îi absorbea în 
bună măsură energia intelectului 

Intrase deja pe marele bulevard și se incadrase în 
şuvoiul uniform al cicliștilor, parcă mai multi ca nicio 
dată. O h:me divizată în mii de unităţi individuale — 
iecare avind nu numai o tralectorie proprie a depla- 
sări! în spaţiu, ci și în gindirea, preocupările și senti- 
mentele sale. Ce stupid să crezi că in pulsatia asta umană 
pe cincva l-ar putea interesa chiar persoana ta — se 
mustră Juran Potra şi conchise: gata cu deraierile psl- 
hofatidice; la treabă! 

Angajindu-se intr-o rulare lentă, pierdut în mulți- 
me, incepu să so concentreze asupra ceea ce avea de 
făcut. Totul este să se incadreze perfect pe partea stin- 
Bă şi acolo, unde pe distanța celor citiva metri, cind îl 
Va apare individul în cătare, să acţioneze cu maximă 
concentrare... 

Incidental, privirea fi căzu în faţă pe una dintre s 
luctele ce înaintau odată cu el. Spa `le, mijlocul și fun- 
dul unci femel tinere impuneau atita armonie că era 
imposibil, cu păcatele și virtuțile masculului fiind in~ 
zestrat, să intorci ochli în altă parte. În plus, pendula- 
Tea el lasclv-molatecă pe scaunul bicicletei aprindea do- 
rinți, lutea sîngele bărbătesc în vene și stirnea imagina- 
ţia erotică. De unde această putere de a capta atenția 
şi a înfăcăra? Prin ce se detașa ea de celelalte femei? 
Nu atit perfecțiunea trupului pare să te facă să dai În 
clocot, cit... EI?! Nu cumva e filipineza cu picioare 
neobişnuit de lungi? Fata pe care Gon Fe i-o prezentase 
intr-o seară. spunindu-i: „Nu te grăbi să-l faci compli- 
mente!...« Fiinţa care-l tulburase atunci avea și acum 
o putere de atracţie neobişnuită. Dar prezența ei ridica 
întrebări imperative şi fără de răspuns. Era controlat 
în ceea ce urma să facă? I se trimise, fără să fle anun- 
tat, o dublură? Intervenise ceva? 


Lin Harara — acesta era numele fetei — intosrse 
pentru o clipă capul şi-i zimbi. Apoi incetini puţin pină 
ajunse lingă umărul său. 

maşa roșie este mai (rumousă decit ceu vişinie! 
şopti fala într-o engleză dulos-muzicalizată. 

Asta era, deci, Gon Fe ținuse să-i comunice că noul 
şi puternicul său stăpin purta cu certitudine cămaşă ro- 
sie. O tintă cit se poate de clară! făcu pentru sine o 
remarcă liniştitoare Juran Potra, deși scaunele din lemn 
de cireș aveau aceeași culoare. Confuzia este totuși ex- 
clusă. iar cl o ştia prea bine de la repetițiile făcute, cind 
Min Mao — infiltrată cu abilitate de Floarea de Visi 
printre alesele Pavilienului — i-a „pozat“ de nenumă- 
Tate ori, inciusiv în chimonoul ei purpuriu 

In fond, afacerea se rezumă la a finti dintre toate 
scaunele roșii pe ce? ticălos! gindi Juran Potra în stilu) 
său de cusetător-zeemist, dovadă că-și regăsise ca- 
denta și stăpinirea de sine 


17 


Gan Fe traversa: momente de exaltare aproape mis- 
tică. Spiritul marţial în care fusese crescut. principiila 
orgoli.iiui şi trufici, disprețul suveran faţă de viața på- 
minteasă — toate aicătuind substanța învățăturii sala 
din adolescență, substanță pe care o credea neutralizată 
de a-umulările' de tip accidental, iată, cra in-ă trează, 
lucra și-i infuza intrenga ființă cu energia miraculoasă 
a luptătorului de elită 

Şi asta o simțea nimeni altul decit unul dintre cel 
predestinaţi să apere legea. I se confirma iar 
oarà?. că intre bine si rău este adesea o linie subțire și 
fragilă, că acelasi braț inarmat cu aceeași armă puate 
lovi, din motivații greu de deosebit, in direcţii contra- 
dictorii. De unde şi actualitatea perenă a ideii „Foi 


7 


seste-le numai de mușchii ce i-a hrănit să crească sub 
acoperisul minţiit= 

Purta pentru prima dată sabia in alte scopuri decit 
decorative, iar acele scopuri le ştiu numai el. Rămase 
surprins cind şeful său ii ceruse acest lucru. Buretele 
umflat — cum il botezase din prima clipă în care-l cu- 
noscuse — voia tu tot dinadinsul å epateze. Nu era 
hotărirea sa doar o formă de intoarcere la ținuta ve- 
chilor samurai. a acelor luptători arhaici și unici în fe- 
Jul lor, ci mai ales o sfidare ja adresa adversarilor cu 
care se întilnea. Căci, acum Gon Fe nu mai avea nici un 
dubiu: mafia orientală ce cultiva şi comercializa moartea 
în scopuri incă neelucidate pe deplin, era parcelată pe 
grupări adverse, legate intre ele de interese mercantile 
şi de multă ură, de grupări imposibil a se desprinde 
din intregul organizației, tocmai datorită pericolului 
ucigiuor la vare gruparea ce ar indrăzni o asemenea ten- 
tativă s-ar supune din partea ectorlalte. Singurul lucru 
admis și chiar stimulat prin-teate mijloacele era riva- 
litatea părților. dușmiinia mocnită dintre ele oferind li- 
derului urianizației o cheie de control sigură şi eficace. 
Tar Burete: umflat optase, printre alte mijloace de con- 
fruntare, și pentru aceasta sfidare fățiș: scutierul său 
purta sabie, in vreme ce toţi criialţi hadamaci din 
preajma sefilor cu care se intilneu și purta tratative, nu 
se Sfiuu si-si lase la vedere pistoaieie, ba chiar să le 
mingiie si sà tmirite infundat cind unele discuţii deveneau 
aprinse si promiteau scandal. Incàieràri nu se produ- 
ceau, totuşi, decit in cazuri cu totul izolate: Fle se pedep- 
seau extrem de sever. căci diabolicul conductor suprem 
nu avea nevie de ucideri nesupravegheate, care deve- 
neau din cauza asta nerentabile si, pe deasupra, atră- 
geau atenția publică. Era probabil rațiunea ce-l 'călău- 
zea si pe Buretele umflu în adoptarea atitudinii sale 
arogante, tot asa cum spulberareu acestei rațiuni si 
crearea unsi brose in organizatia mafiotă tocmai prin 
declanşarea unui mie râzboi intre tabere, era ideea de 
la care pornise Floarea de Viin, elaborindu-și planul 
în egală măsurii ingenios, indrăzneț și riscant. 

Pavilionul fusese impărțit încă de dimineaţă. cu par- 
cimonie și gratulări reciproce -- din capul loi-ului in- 


căi 


telese ca false și ipocrite — intre 
„Partea stingă!» — a stăruit Gon Fe să-și impună punc- 
tul de vedere în faţa celuilalt scutier. „Nu văd motivul 
preferinței!= a ripostat acesta, ingustindu-și ochii 1n- 
tr-un efort real de-a pricepe. „Vrem să stim la inima 
-a incâpăţinat el pe poziţie, „Capete de mai- 
exclamat vu dispreț trulaşul partener de dis- 
cuţie. Gon Fe a inghitit in sec și s-a făcut că nu-i aude 
grosolânia. Partea stingă se referea inclusiv la masa şi 
scaunele de pe esplanada din faţa pavilionului și asta 
însemna o poziție excelentă pentru Juran Potra. Acum, 
cind fiecare grupare iși ocupase camerele ce i se cuve- 
neau, iar la masa de alabastru luaseră loc şefii celor 
două grupări cu denumiri sugestive — „Dragonul ne- 
gru“ și „Crocodilul semeţ“. impreună cu scutierii lor, 
totul depindea intr-o primă fază de exactitatea cu care 
americanul își va lovi tinta, iar apoi de felul cum el, 
Gon Fe, omul resurselor nebănuite și al imaginației ca- 
pabile să răstoarne regulile tradiționale ale luptei. se 
va descurca in complicata incercare ce-l astepta. 

— „Dragonul negru“, incepu cu pretenţii de atotpu- 
ternie "Buretele umflat, rostind numele grupării sale, 
a avut și are generoasă înțelegere pentru toate grupi- 
rile. din Marea Frātie, dar pentru „Crocodilul semeț“ 
aş putea spune că bunavoința noastră s-a arătat intot- 
deaun:: cu indestulare: 

— „Crocodilul semeţ» — se arătă iritat de la bun 
şeful grupării cu acest nume — n-a rămas da- 
tor nimănui a făcut râu, l-a întors făptuitoru- 
Tui îndoit. dacă i s-a făcut Vreo favoare cindva. undeva, 
deși n-a simţit niciodată nevoia, nu s-a zgircit cu răs- 
plata. Necruţiitor cu dusmanii, „Crocodilul semeţi este 
dispus in principiu să negocieze cu prietenii, chiar şi 
atunci cind sint puse.in cauză lucruri ce-i aparţin in 
virtutea fortei prin care le-a dobindit 

Se anunța mai mult decit Gon Fe prevăzuse: nu e 
simplă rafală verbală. ci o adevărată furtună. Într-un 
fel, incidentul conducea firesc spre deznodâmintul pre- 
gătit. O înzleştare Însă inainte ca Juran Potra să ac- 
țloneze strica totul, cei vizaţi să dispară alegindu-se 


le două gruptiri. 


n2 


doar cu eventuale răni şi contuzii. Oricum, el trebuia 
să fie pregătit pentru oricare dintre eventualităţi. 

— Cine înfruntă „Dragonul negru: se iubește prea 

pe sine insusi, din cel puţin două motive: se in- 

depărtează de adevăr şi se condamnă la o pieire sigură şi 
neglorioasii! 
rocodilul semeţ“ nu face decit să-și păstreze 
i Și pentru asta este in stare să se ofere generos 
morții, dar ştie prea bine că nu el va muri primul. 

Gon Fe trase sabia din teacă şi o așeză pe genunchi 
într-o poziţie convenabilă. Adversarul său scoase pisto- 
lul Ja vedere şi desfăcu inchizătoarea tocului în care-l 
ţinea. Privirile celor doi se întilniră o clipă cu acea in- 
diferenţă sadică, specifică profesioniştilor morţii. 

Liniştit şi calm, Gon Fe incepu să se pregătească 
fizic și psihic pentru actul decisiv. Nici o părticică din 
organismul său nu răminea pasivă. „Ca apa de cleștar 
filtrată prin nisipuri, ca lumina zorilor în frunzişul de 
mirt să te pătrundă voinţa“ era principiul ce-l invoca 
şi-l urma cu o putere de concentrare ce constituia ea 
însăși o performanţă de excepție. 


18 


Lin Harara luă un mic avata faţă de Juran Potra, 
pe care-l păstră neschimbat. Pedalind in faţă, la doi, 
trei metri, îşi făcea clare intenţiile. Ținea ocupat ua 
spațiu de manevră, care, la timpul potrivit, să-l = 
seuscă, sporindu-i astfel lui libertatea de acțiune, Ținuta 
ei träda concentrare şi emoție. Mai fermă fiind, miş- 
carea trupului său revela o şi mai agresivă feminitate. 
Jar asupra lui Juran Potra fata produse un efect re- 
marcabil. tonifiant. Propriile sale emoții se transfera- 
seră parcă asupra ei, iar el devenea tot mai degajat, cu 
gindul ager ŞI simţurile feline. 


73 


Bulevardul se inscris pe vu pantă usoard, abiu per- 
ceptibilă. Aceasta avea o lungime de șapte sute optzeci 
de metri după care urmau cincisprezece metri de su- 
prafatā plană. ca înclată bulevardul sà continue pe un po- 
Virniş lung de o sută de metri, pină ajungea så treacă 
pe lingă deluşorul deasupra câruia trona Pavilionul și 
esplanada din faţa sa. Acolo, pe distanța celor cinci- 
sprezece metri, cînd furca bicicietei transformată in 
armā ajungea în linie dreaptă cu ţinta. urmau clipele 
decisive pentru care s-au făzul atitea prerătiri si s-au 
depus antea eforturi, rlipe nodale in diiitarea intre 
gului plan 

Juran Potra se plasă pe o linie la cinci metri de bor- 
dura din stinga și, mobilirindu-și exemplar resursele 
volitive, deveni ună cu bicicleta, subordonindu-i, pină 
in cele mai mici detalii, mişcarea. 

Mai sint de parcurs ciţiva metri de pantii. La orizont 
se profilează partea de sus a complexuiui „Tuitunul 
iubirii“, apoi aceperișul Pavilionului. Lin lisirara tis- 
nesis inunte si-n fata lui rămine un gol apreciabil. Cu 
picioarele incremenite pe pedale şi respiraţia oprită, 
Juran P.tra serută oglinda-luneta. În cătare ii apăru 
un geam, un pervaz cu ghiveci de flori, iar undeva în 
dreapta, o parte din pata roşie. Manevră abin percepti- 
bil ghidonul. Pata roșie ajunge incet in mijlocul cer- 
culvi. astfel incit crucea câtării ar despica-o perfect, 


19 


— Dacă bunăvoința „Dragonului negru“ este ne- 
egalată în „Marea Frăției, furia lui nu cunoaşte mar- 
gini! exclamă gutural Buretele umflat. Nimeni n-a fne 
drăznit să-l aducă vreodată afrontul ce i se aduce acum. 
Dar dacă se vrea războl, et bine, va fi un râzbol.., 


14 


Buretele umflat sări din scun cu miinile ridicate 
în sus şi ultimele cuvinte fi inghețară pe buze 

Gon"Fe lovi fulgerător. Celălalt scutier nici nu reu- 
şise să ridite pistolul cind tăișul sabiei îi reteză gitul, 
iar şeful „Crovodilului semeț* schiţă doar un reflex de 
aţărare cînd levitura ii despici teasta. 

— Mcarte pentru moarte, ticăloșilor, strigă în fine 
Gon Fe. tunvins câ Marea Frăţie înregistrează tonte 
i ilor. că astfel își asigură un 


cercarea lui 
de i vorbi se solda cu un horcăit tot mai inecat. Rosul 
devenise pe piept un rosu inchis. Tru- 
pul se inclina inainte spre cădere. Inreversibilul se pro~ 
duse, Juran Potra ochise perfect 

Dintr-un salt, Gon Fe se aruncă dincolo de esplana- 
dă. rostogolindu-se pe povirnisul dealului. Asta însemna 
pentru eventualii privitori din Pavilion, sau pentru alți 
martori oculari intimplătări, urmărirea curajoasă, dar 
prevăzătoare a adversarului. Ajuns lingă zidul ce stră- 
juia parcul, se căţără pe el şi de acolo, cu sabia plină 
de singe la mină, agitat, incerca să descopere un fugar 
imaginar în șuvolul bicicliștilor ce rulau liniştiţi pe ma- 
rele bulevard. 

Din acea mulțime citeva capete se intoarscră spre 
ciudata Jui siluetă de luptător, pe cit de crud, pe atit 
de caraghios şi anacronic. Țipătul de uimire şi gestul 
unei frumoase tinere avu darul să atragă atenţia asu- 
pra scenei inedite, făcind-o si se imprime in memoria 
multora. Era o prevedere in plus. de natură să facă au- 
tentic Întregul scenariu, așa cum. in zona în care el es- 
caladase zidul. Ja o adică, se mai puteau descoperi cu 
Telativă uşurinții urmele „fugarului” neidentificat. 

Revenind pe esplanadă, Gon Fe cra pregătit să facă 
faţă oricărei situații. Pe acest segment, încă din con- 
cepţie, scenariul răminea alb. pentru că în Piv'lion, 
unde fiecare grupare aveu cite luptători. se pu- 
teau intimpla lucruri greu de prevăzut; practic, orice 
variantă imaginabilă era posibilă, 

Intră în raza vizuală a celor din Pavil 
poziţia vulpolului la pindă; lipit de p: 


n, adoptind 
int, ridicind 


EL] 


capul doar pentru o fracțiune de secundă. Inspiraţie 
utilă, căci simburele de plumb scăpat de pistolul cuiva 
situat la una dintre ferestre, făcu să sfiriie văzduhul 
deasupra capului său. Situaţia nu-l făcea cituși de pu- 
ţin fericit. Primul indiciu era câ in Pavilion părţile 
„Crocodilului semeț* ieşiseră învingătoare. Asta, dacă 
nu cumva înfruntarea continuă, dar și in această variantā 
adversarul inseamnă că deține un mare avantaj de vre- 
me ce unul sau mai mulţi dintre oamenii săi iși permit 
să țină sub observație esplanada. Oricum, odată ince- 
pute, jocurile trebuiau făcute pină la capăt. 

„Mai intii să stabilese numărul şi poziţia agresori- 
lori” — o luă Gon Fe cu calmul său imperturbabil. Și 
incepu să se rostogolească lateral, la stinga și dreapta, 
într-o succesiune intimplătoare, fără nici o noimă, Fie- 
care rostogolire era urmată de o fulgerătoare ridicare 
a capului ~i de regulă, de consecința logică a imper- 
tinentului gest: de cite un cartuș adresat scăfirlici sale. 

Auzu! si experiența îl ajutară să stabilească fâră 
ethivoe: era un singur trădător situat la ultimul geam 
din stinga. Anihilarea lui presupunea ca şi el să aibă 
1a indeminā un pistol 

„Deci, să procurâm pistolul, dacă aşa se pune pro- 
blema“. zise .sirelui <âu Gon Fe. ceremonios cum s- 
fi adresat unui elev spre a-l deprinde cu actul grav și 
absolut ne-esar al invătării. Asemenea obiecte se pro- 
curii din sursa cea mai apropiată pentru eh in cazul lor 
nu-i niciodată important prețul, ci timpul în care le 
procuri 

Īsi scoase câmasa, făcu din ea un tulgăre de cirpă 
pe care-l imriintă in virful sabiei. „N-as putea spune 
că seamână leit cu moaca mea. aprecie Gon Fe privin= 
du-i, poate că-i cu eva mai arditas, dar in linii generate, 
aduce“. Se rostogoli apoi spre dreapta pină cind conâi: 
dera “a ne Dnia dreapt dintre el ṣi agresor, se situează 
masa de alabas'ru la care se purtaseră funestele trata- 
tive. Ridicind capui :rezi iarfși interesul pistolarului. Du- 
pă o clină doar. la mai putin de un metru, bocceluta de 
cîrpă primi in plin două cartuse. Instantaneu. Gon Fe 
se ridică şi dir. toată forța mușchilor săi făcu un salt 
înainte, pe burtă. Tabla mesei sub care ajunse sună 


6 


scrişnit de trei ori la rind. Erau ultimele din șirul de 
cartușe ce-l fusese destinat. 

Nici nu ştii, prietene. de cit de mare ajutor ml-eştii 
„dialogă“ el cu fostul său adversar, zmulgindu-i din 
mina inertā pistolul. Niciodată poate. cit timp al fost în 
viaţă, nu te-ai dovedit atit de util, 

Ca de altfel și tu. Burete umflat, își lăudă Gon Fe 
stăpinul, trâgindu-l alături. după ce se convinse că 
dintre ioti irei smita zel mai puțin a cadavru T ridică 
în fund și-l împinse erergic spre stinga, el aruncindu-se 
în dreapta. O fracțiune de secundă la geamul deschis 
al Puviiienuias apăru silueta trăzâtorului Destul ca Gon 
Fe să-şi satisfacă, încă o dată, orgoliul țintaşului de elită. 


20 


Pulevardul „La portile soarelui 
asin, Își îngusta lățimea la ju 
aimtinua să taie in linie d 


iesea din oraș către 
o, devenea o şase. 
ză un cimp nesfirşit 
Evei și rozini, Maieritatea cirlistilor rāmi- 
tsi în perimetrul orasini, pierzindise pe aesimtite în 
sii ui ale laterale. Cej Cate continuan druinul își dovedeau 
ȘI mor Vina ci parau, levate cu mestes, la biciclete, 
dilere s s'r. sau cecuri 

Patra epică Sı ruleze în ritmul obisnuit, 
rei fema istit și crime de o pliicută 
i. Sineurole sn lui ce se râzi riteni în trupul său 
sa sanje. Si sta reni simii! motiv că Lin 
ra isi prepusse — nu mar avea wici un dubiu — 
aprinrdà cu orice pret, Pozitia ei pe bicleletă — cu 
Saunat ridicat I limita ce i-o permiteau picioarele neo- 
bimut de luni cu trunchiul aplecat mult inainte şi o 
pendulare lenes a feseler. modelate parcă de un mare 
maestru ai proporțiilor desăvirșite — era o sursă de sexa- 
peali pe rare Lin Harara o folosea cu o cunoștință de 
cauză deloc impovărată de false pudori. 


Este singura fără moliviiţia ieșirii din oraș, observă 
Juran Potra, trecindu-si privirea peste ceilalţi drumeti. 


Ei şi? De ce nu s-ar aclmile şi in această parie de lume o 
plimbare de dragul plimbării?! 
Se pare insă că partenerii săi asiatici nu crau obiş- 


nuiţi să scape din vedere nici contracararea unui aseme- 
nea gind răzleţ. Dovadă că. sub ochii lui, din bluza de pe 
spatele miădics al femeii. crescu un coş cu nimic deosebit 
în aparenţă de multe alte coşuri purtate de femeile ce 
se îndreptau spre cimp. Convinsă de efectul surprizei 
Lin Harara intoarse capul şi-i zimbl ştrengărette. Apoi, 
ea semnaliză cu mina la dreapta şi, după citeva clipe: 
ieşiră amindoi din şosea pe o ilce îngustă, bine îngrijită 

Pilcul de săleii spre care se indreptau promitea un 
adipost Juran Potra avea să constate însă că după per- 
deaua lor verde se ascundea un mic paradis compus din- 
tr-o vilă, o piscină, teren de tenis şi bază de antrena- 
mente martial 

— Vei rămine aici pini se va decide pasul urmă 
spuse Lin Harara. 

— Singur? işi arîtă Juran Potra nemulțunire: 
fel sugestiv, aproape obraznic. 

— Ei, nu chiar singur — ii acceptă ea jocul. Ducă 
fti va face plăcere, voi incerca să-ţi ţin de urit. 

— OK.! Problema e cu ce începem? 

— Cu inceputul fiecărei poveşti care vrea să fie in- 
teresantă. sopti Lin Harara, arātindu-i pisina cu apa 
limpede, adormită. 


pr. 


într-un 


21 


Trei zile la rind, Gon Fe a continuat să locuiască la 
„Taitunul iubirii“, în clădirea centrală, între camere ce 
fuseseră și ele reținute, dar care rămăseseră goale, chiriașii 
tor optind în ultima instanță pentru morgă. Nu era deloc 


ia 


placut contextul acestui guzduiri. Nimeni nui acorda 
vreo atenție şi totuși. toate semnele de care se folosise 
pe cit de originale. pe atit de trăznite — îi confirmau că 
era urmărit Bas cu pas, Lueru de altfel nu numai previ- 
zibil „ci și de dorii wrice avansare spre taina tenebroasei 
afaceri presupunsa nui cuntrunvări. 

Abia in cea de-a putra zi. la ușa camerei sale sună o 

ie de serviciu cu „„dotiri“ mai speciale. 

— Fra şi cazul! o luă de scurt Gon Fe, punind capăt 
rolului pe care aceasta se pregătea sid joace. Aici s-au 
intimpl=t crime şi trădări ce nu pot rămine nepedepsite. 
E carui s-o știi chiar dacă s-ar intimpla să faci parte din 
«Crocodilu? semneţ: Personal am jurat credință stipinului 
meu şi nu voi avca liniște pină cind riizbunarea nu va fi 
deplină 

— „Crocodilul semeț* nu mai există! interveni femeia 
cu severitate. Nici „Dragonul nezru“ nu mai cvistii! In 
consecință. orice legäminte sau sertimente legai de acuste 
două grupări se sting. În sufletul tău treluue să mai 
ardă numai focul sacru al datoriei pentru Marea Frăție, 
căci doar ea are dreptul de viaţă și maarte asupră ta. ca 
asupra oricăruia dintre aleşii săi. De aceea te vei pregăt 
chiar acum să treci probatoriul. Jos te așteaptă o dubă 
asemănătoare celor din dotarea serviciilor de electricitate. 
Urci în ea prin ușa din spate 

— Pot să fac:un dus? întrebă Gon Fe, devenind deo- 
dată preocupat și grav 

— Nu, zise femeia cu autoritate. De acum. singurul 
lucru ce ţi-e permis este să te imbraci sub stricta mea 
supraveghere. Te-aș rura să ai in vedere faptul că sint 
cunoscută și apreciată tocmai pentru precizia cu care 
execut ordinele superiorilor mei 

Era absolut convins de spusele ei şi era util să-l 
creeze impresia de supuriere. De acvea se îmbrâcă fără să 
cricnească și apol solicită din priviri o aprobare. inainte 
de a-şi scoate pleplenele ca să-și aranjeze părul Femeia 
înclină capul fără să-și ascundii plăcerea că individul pe 
care U avea în faţă, deși pachet de muşchi. depindea În 
multe privințe de simplul ei gest. La rindu i. Gon Fe N 
arătă recunoștință. Şi avu temeiuri dintre cele mai se- 
rioase să i-o arate. 


tea 


Cum intră in duba, ușa se inchise automat și porni 
motorul. 1 se rezervase de fapt o cușcă pe roți. Cu toate 
că nu avea nici o fersstruică prin care sii privească afară 
după ma putin de un minut de la pornire se stinse și 
unicul bec din plafon. Intenţia celor din cabină cra lim- 
pede: intuacricul trebuia să facă şi mai dificilă eventuala 
Jui incercare de a ghici traseul pe care se deplasau 

Nu-s chiar proşti, iși zise Gon Fe, dar nici prea deş- 
tepţi nu sint. Şi râmase în picioare la mijloc, concentri 
du-se. Realiză astfel că timp de o jumătate de oră, cit 
dură drumul, s-au deplasat intr-un cerc aproximativ, cu 
circumferința mereu lărgită. Era curios dacă are drep- 
tate şi își propuse ca mai tirziu să verifice. Oricum, cind 
vehiculul se opri, îşi scoase pieptenele şi-l trecu la re- 
pezeală prin părul său des ca peria. Cobori într-un garaj 
închis, unde fu legat la ochi inainte de a fi condus la liftul 
ce-l urcase aproximativ zece etaje. 

— Dezleagă-i eşarfa! se auzi glasul unui btirbat 

Insoţitorul execută ordinul și se retrase. Se afla in- 
tr-o cameră de mărime obișnuită, fără alt mobilier decit 
o masă şi două scaune. 

— Ta loc, te rog, îl invitii bărbatul din al cărui ordin 
fusese dezlegat la ochi. Fra un tip intre două - virste. 
îmbrăcat scbru şi elegant, in felul cum obișnuiesc si 
apară indivizii cu profesii în sfera relaţiilor cu publicul 

— Nu neg și nu-ți ascund, intră acesta direct în su- 
biect, că asupra dumitale plnenzi multe suspiciuni. Ai 
şansa sA te aperi și în ce mi priveşte își clorese succes, 

— Biinuiesc la ce vă referiti, dar nu înțeleg de ce, 
totuși, comportamentul meu crează suspiciuni. Oricum, 
vă stau la dispoziţie și dacă ap; fi sincer 
cu tine 

Mica sa nu trezi 
cealăltă parte a meci se mu 
absorbit parci de aite ginduri 

— Tohiro Rinoco era unul dintre cei mai buni pisto- 
lari. (Acesta cra numele scutierului ucis). Viteza sa de 
reacție era cu totul iesita din comun. Dacii cineva l-ar fi 
răpus, fol:sindu-se de pistol, ar fi trezit binuieli asupra 
modului cum a procedat. Cu atit mai indigestă este ideca 
c-a putut fi învins prin minuirea unei săi 


pici o reacţie. Bărbatul de 
tumi să-şi priveasc ceasul 


cere permisiunea de a demonstra 
că-i posibil. Nu mă indoiesc că aveți şi puterea și dreptul 
de a mi pune la încercare cu un pistolar ccl puțin la fel 
de bun ca Tohiro Rinoco. 

— Dacă că e.cazul, o vom face. Convin- 
gerea noast cù Tohiro Rinoco a fost surprins 
datorită unui plan de atac elaborat dinainte. 

— Stiwui să cer probarea practică a afirmațiilor mel 
In același tinp, onoarea mii obligă sii recunose aici 

m lun ate și în sensul acesta aveam un plan 
mental bine stabilit dinainte. 

— A existat deci intenția de-a lovi și a ucide? 

— Nu. A existat numai dorința de a întimpina un 
atac. Însuşi stăpinul meu ştia că se pusese ceva la cale. 
Nu bănuia de unde va primi lovitura, dar era sigur de 
imirența pericolului. Discuţiile au inceput prost 
a însemnat pentru mine un prim avertisment. Apoi am 
surprins un gest făcut cu mina de adversarul stăpinului 
meu, pe care l-am interpretat ca semnal dat cuiva. Atunci 
mi-am scos sabia din teacă, făcindu-mi clare intențiile 
de a interveni la nevoie. Drept răspuns, Tohiro Rinoco 
si-a pus pistolul la îndemină și i-a desfăcut închizătoa- 
rea tocului 

Reproducea cu lux de amântinte cele întimplate. N-ar 
i exclus, gindea el, să existe şi o peliculii cu întreaga în- 
timplare: Într-un astfel de caz, mărunțișurile verificabile 
ar acoperi prin numiwul lor unele „inexactități“ pe carc 
le-as putea pune pe sama stării mele de nervozitate. 
Fusesem doar prevenit că „Crocodilul semeţ“ vrea să dis- 
truşă „Dragonul negru“. 

— "Ei, Dine, fiind amator de amiwmunte poate ne spui 

aprejurările concrete în care a fost ucis stăpinul tău 
Tipul cu ținută de înalt functionar public, zimbi. O 
cut apărută bruse în obrazul drept, träda firea lui sadică 
și zellemitonre. 

— Atenţia mea cra cbncentrată asupra adversarului 
direct şi asupra șefului său. Simțeam iminența atasului, 
dar nu intuiam felul cum s-ar putea petrece. Stitpinul 
meu vorbea. Tocmai spunea ceva despre război, cind i s-au 
rupt cuvintele şi a siit în picioare. Am înțeles că se 
produse crima și am acționat brusc, necruţător. Prima 


Singur printre 


81 


lovitură ain dat-o riduri pe San Ponti cea 
de-a gsua am ficut im s$ Şi arti am juna in 
dreptul stäpinului men. Ciad m-am intors cătr 
vazut pati de singe pe pept yi privirea atintit 
in faţă. Am inteles că de acolo s-a tras şi m-am aruncat 
pe povirnişul dealului. Am mai apucat să vânl doar o 
siluetà sărind de pe zid Deji am ajuns foarte 
zidul pe care o văzusem, mi-a fost imposibil s; 
urma in multimea ciclistitor. Cred că dinculo de zid își 
adāpostise si cl o bicicletă Cu ajutorul ci a deven 

dat unu! dintre eci mulţi 

Individul cu infätisare de inalt functionar public iyi 
reluă zinbetul, Bezele sale deveniseră domă linti vinete, 
severe, pe un fond galben pimintiu Se :uzi o sonerie 
discretă yi prin cele două uși laterale ale biroului. uși.de 

isteaţă discretă Gon Fe lua abia acum cunoş- 
concomitent, cu paşi elastici şi iuți. dei 
bărbaţi Fiecare puse in fața individului ce continua incă 
să zimbească acidui-t, cie un mic dosar. Acosta le dosficu 
şi incepu să le cerceteze în paralel. 

Era evident că urmiirește ceva comparativ O clipi 
faţa lui lisă impresia de triumf. apoi reveni la surisul 
dinainte, dar pentru un expert În observaţia psihică de 
talia lui Gon Fe, lucrurile deveniseră clare: individul 
mizase pe ceva ce s-a întimplat, și miza lui ieșise taman 
pe dos. De fapt. era in stare să numească aproape sigur 
şi obiectul analizei: trebuia să fie cartușul extras din 
trupul „adulatului“ său stâpin și supus unor analize 
chimice "speciale în scopul stabilirii distanței de la care 
s-a tras. Numai că experții Florii de Vişin au rezolvat 
în stilul lor caracteristic problema, așa că orice „mărturie 
clasică“ probează drept adevăr, minciuna. 

— Instanţa suverană va decide asupra destinului tău, 
spuse individul, ridicindu-se pe virful picioarelor, ca să 
dea parcă mal multă inâlțime cuvintelor Oricum. un 
lucru rămine clar și mal presus de orice îndoială, de 
aceea am permisiunea să ţi-l aduc la cunoştinţă: o mie de 
ochi te vor urmări pretutindeni, o mie de brațe vor fi 
pregătite să te sugrume la cea mal mică dovadă de nesu- 
punere, așa cum o mie de trepte vor sta cu umilinţă sub 


picioarele taie în urcuşul spre glorie, dacă ţi vei dărui 
viața pentru Marea Frăţie. 

Ca om bine informat asupra formulelor specifice con- 
freriilor secrete, Gan Fe realiza perlect că situația in 
care se afla nu cra eitusi de putm disperati Ameninta- 

și îndemnul. ambele subliniate printr-o formul cu 

aturā căutat magică de ciure individul cu n 
pentru un funcţirnar la box-office-ul inmormi 
târilor publice, corespundeau în fapt cu aeecpt za sa pe 
mai departe în rindul uneltelor omenesti folosite de atot: 
puternica organizație. Asadlar, va continua jocul în vesti 
ic mai plăcut şi interesant pentru unul 


N-a fost dus prea departe A mai urcat cu același lift 
pret de citeva etaje, apoi a fost condus într-un aparta- 
ment elgant, cu dotiri mai mult decit moderne: sofisti 
cate. Astfel incit, cu puțină imaginație, falsele geamui 
— nişte dreptunghiuri ce imitau limina naturală puteau 
trece cu uşurinţă in rindul acelorași dotări pline de fan- 
tezie. 

I-a fost servită la alegere o masà copioasi şi îndată 
după siestă a fost consultat dacă ar prefera pe vreuna 
dintre frumusețile casei. 

— Depinde! a spus el, privindu-l cu subințeles pe 
ofertant. Care fără intirziere s-a repezit la televizorul 
din sufragerie şi l-a fixat, după un cod numai de cl 
ştiut, pe ceea ce nu s-a sfiit să numească „programul gla- 
diatoarelor intime‘. 

— Pe asta o vreau! se decise Gon Fe după ce asistase 
la o întreagă expoziție de trupuri goale, filmate pe de-a-n- 
treoul și. în prim-planuri ale părților apetisante, 

în citeva minute fata îşi făcu opariția, 

— Vă multumesc şi mă simt indatorată că v-aţi oprit 
la mine, spuse ca, înclinind capul cu supunere. 

— Rămine de văzit dacă ai motive! zimbi, în felul 
său strimb. Gon Fe. Sint adeptul metodelor dure, spuse 
el. cind privirea-l căzu pe colierul ce-l purta femeia la 
git. Dacă ea părăsește clădirea și dacă între acele perle ar 
putea așeza şi-o altă „perlă“ asemānätoare .. 


— Imi permiteţi să mă dezbrac? întrebă femeia cu 
glas şubțirel, ca de pasăre. Cit priveşte metodele 'dure 
de-a face oragoste. adăugă pe același ton persuasiv, sint 
întru totul de acord. Chiar imi plac foarte mult... 


22 


— Intr-un mare oraş, oriunde s-ar găsi el pe meri- 
dianele globului, se pot petrece intimplăr i dintre cele mai 
ciudate. Asta decurge din posibilitatea reală ca mai mulți 
indivizi să aibă mai multe caprici. În oraşele din Extre- 
mul Orient intimplărite ciudate sint mai frecvente fati de 
ale pärți ale globului, iar în Taipei cle depăşesc orice 
măsură 
De ce? 

Ca sii răspundă la acvastă întrebare pe care i-a pus-o. 


Juran Porra. frumoasa Lin Tarara s-a lansat într-o demon- 
stratie pe cit de divers: umentatie, pè atit de mmu 
țicasă și eneruntă ca. prezentare. isteria, etnaurifia. fe 


ciorul, soctoloia, psiluclogia 
cure Lin Harara îşi 
nul ipowzoisr 


morai- erzu tot atitea 
atragea icelle și le chema 
te Ase i diszursul ratio= 
auser, în minica lui Juran Patra s-au declansat 
instantaneu alte masmi ale fiintei e20 avea în fată: 
imazinea femeu ardre st vniuptons care la copiesit 
cu puterea de a-l srln arta dea i se dirui ṣi. mu 
eanta marine a femen suna:sle să participe 

ia acțiuni care-i pun în gericol iminent, 
viaţă, Direne ite fantu) că Lin Harara etala © 
litte de exceptie. furan Potra mai trase “mită 
concluzii utile: că Finarea de Vişin a selectat pentru 
serviciile sale numai virfurile şi că importanța colabora- 
torilor ce i-au fost dați este o dovadă în plus a interesu- 


Jui manifestat faţă de el și implicit faţă de American= 
Antimai 


— M-ai convins pe deplin că venind aici, interveni 
Potra după ce ascultă cu interes demonstraţia frumoasei 
femei, am nimerit in orașul posibilităţilor extreme. De 
altfel, am avut ocazia să mă lămuresc, într-o oarecare 
măsură, din scurta mea experiență. Dar am o serioasă 
îndoială că faci pentru mine risipă de informaţie din in- 
teres pur ştiinţific, chiar dacă am venit în intimpinarea 
dorinţei tale cu banala mea intrebare. Sint mai degrabă 
convins că mă aşteaptă ceva deosebit şi, în stilul tāu per- 
suasiv, ai început să mă pregătești 

— Mai corect spus, ar fi: ne aşteaptă ceva. Nu nea- 
părat deosebit. dar. în tat cazul, inedit 

Surisul ei transformă vina de-a fi incercat să-și as- 
cundă intentiile într-o invitaţie la complicitate. 

Juran Potra o luă în braţe şi schimbă grăbit sensul 
discuţiei. 

— Ia spune-mi tu mai bine dacă în acest oraș al ciu- 
dăţeniilor există ceva care să merite a fi mai dorit de- 
cit tine. 

În locul răspunsului, simţi buzele ei fierbinţi pecetluin- 
du-i gura și avu iarâși senzaţia râscolitnare. ci inire 
trupurile vor diferența devine tot mai vagi, că el stringe 
în braţe n fiinţă în care-si regăsește pină la durere starea 
plăcerii sublimate de teamit. 

— Esti oaza visată de orice cămilă pierdută-n desert, 
avea Lin Iarara sa-i spună puțin mai tirziu. Și totusi 
va trebui să ne intoarcem la adeviirul mai puţin contor- 
tabil. Ca să realizim ceca ce ni se cere: ne vom schimba 
pentru o vreme felul de-a percepe lumea: în loc s-o 
vedem. ne vof, preface câ o pipin. Sint sigură cñ vei 
descoperi luuri dintre cele mai interesante 

A deua zi. intr una din pietele cele mai circii 


te ale 


orașului. își fâcură aparitia deañ persoane nevăzitnare. 
EI — o infilare dictinsfi. costumat ebwant si dcent, 
ea — o tiniwii suplă a cărei vesumentațic largă. dar de 


bun gust. suvera excesul de pudicitate. datorat prebabil 
condiției nefericite pe care i-o rezervase destinul. În ciuda 
andicapului lor. bărbatul şi femeia nu pâreau niste mar- 
ginalizaţi şi cu atit mai puţin nişte înfrinți. Explicația 
venea de la sine: era destul ca cineva să privească mai 
îndeaproape calitatea imbrăcămintei lor ca să-și dea 


% 


seama do categoric: socială din care fiiceau parte. Pină și 
bastoanele albe de care se foloseau cu un fel de discreție 
şi aroganță pentru a-şi căuta drumul crau parcă mai 
sofisucate decit cele obișnuite. Cei doi se plimbară o ju- 
måtme de oră impreună, dupi care se duspărțiră conti- 
nuind să se plimbe fiecare pe cite o latură a picţii 

A face pe orbul — iată un rul absurd, dacă nu cumva 
şi macabru, gindi Juran Potra. îndată ce lui cunostinţă 
de noua sa misiune. Și trebui să recunoască din nou ci 
cei de b Floarea de Vişin au o imaginație debordantă 
Graţie acestei imaginii bine servite cu soluţii și mijleace 
tehrice adecvate, detectivii lor pătrund în firescul coti- 
dian, se pier€ în mulbmea străzii unde acționsază cu dis 
ereţie şi eficienţă. Ingrat rolul cc i se rezervase, dar pro- 
babil util personajul, recunoscu cl în cele din urmă Și 
astfel incepu, sub semnul plictiselii obligatorii, acomoda- 
rea cu noua sa condiție. 


23 


Gon Fe er 


mai mult decit mulțumit. Trăia sentimen- 
tul perizotlui cu o satisfacţie firească şi diseretă. Știa că 
fiecare mişcare îi este atent urmărită, că fiecare gest al 
său va conta în favoarea siu defavoarea existenţei sule 
în clipele imediat următoare. Ideca că nimic din ce face 
nu scapă unor camere de luat vederi, chiar dacă era să 
fie exagerată, il ajuta să-și iinpună un autocontrol ce 
devenea el însuși motiv de performanță. Aşa a procedat 
pină şi in repriza de dragoste cu femeia ce i-a fost oferită, 
A posedat-o cu o furie animalică, deliberată, şi cu con- 
vingerea câ undeva, în fața unui mic ecran, scena cra 
urmărită cu lux de amânunte. Fără doar şi poate același 
lucru îl stia și femeia. Din reacţiile ei a înțeles perfect 
pină unde și-a jucat rolul şi începind de cînd s-a aban- 
donat efectiv in devălmăşia simţurilor, indiferentă la 


presta ce-o eroa asfil sefilor de care depindea. O nime- 
rise din plin cu duritatea actului sexual. partenera dove- 
dind ca spusele ei mau fast de circumstanță. cå acel 
„chiar îi place foarte mult era 0 formă destul de exactă 
pru:_care îi anunța clanu? hormonal 

De un fircse imposibil de contestat a fost și „inciden- 
tul cu colierul de perle. Exprimindu-st de la inceput şi 
fâră rezerve admirația fată de frumuseţea lui. femeia $i 
l-a pitrat ta git. În amorul intempestiv, „cu totul intim- 

tor“, coliorul s-a rupt și a fost apoi necesară o probă 
de abilitate cavalerească în a căuta. recupera și insira 
iarasi la locul Jor preţinasele podoabe. F drept că una din- 
tre aceste podoabe era cu totul nouă și urma så inde 
nească si alte roluri decit cel estetic, dar cine pute sesi 
substituirea. cind întregul colier absorbea lumina pentru 
a o intoarce vederii mai plină de farmec? 

Cit despre mrteahna lui de-a se piept 
Asta trebuia să țină, pentru cei ci 
respiratia, de un narcisism boln:vicios, tipic indivizilor 

dar atletici, care. fricindu-si din volumul muscular 

aurul criteriu de apreciere. ajung să-și aduleze, febril, 
uritenia. În realitate, Gon Fe experimenta solutià unică 
în felul ei. de-a transmite informatii despre locul unde se 
afla În urmă cu citeva luni. printr-o operație chirurgi- 
cală pe cit de simplii. pe atit de ingenioasă, i-au fost 
plantate citeva fire de păr cu totul speciale. Reproducind 
cu o fidelitate mai presus de orice îndoială calitatile 
părului natural, firele în cauză, după ce erau încărcate cu 
electricitate prin simpla lor frecare de colții pieptenului, 
emiteau semnale pe o frecvenţă înaltă. insesizabilă pentru 
urechea obișnuită. Dacă presupunerea că femeia cu care 
s-a culcat va părăsi clădirea se adeverea „perla“ din colie- 
rul ei va prelua şi retransmite mai departe semnalul, 
sporind sansele ca acesta să fie receptat. Tar localizarea 
și identificarea sursei de emisie va rămine doar o ches- 
tiune de rutină pentru „micro-lasserele japoneze“ — cum 
sint numiţi baletit dn” serviciul tehnic al Florii de 
Visin. 

„Am intrat cu adevirat Intr-o zodie bune — recu- 
noscu Gon Fe, cînd fuse scos la lumină sì i se incredință 
o dubă pentru probe de condus. N-a fost niciodată un 


3 


sofer vxcelent şi cu atit mai puțin se sindca >: devi 
viitor. Su ivea însă o nouă ocazie Si en 
şi ca trebuia folosit 

încii de la probele de simulare pe calculator şi-a dat 
scama cù mai are un concurent pentru post. Faptul în 
sine cra in egală măsură și bun, Şi râu. Important rămi- 
nca ce parte reușea să-şi adjudece cel din imprejurarea 
ivită. Or, ca să-şi realizeze intenţiile trebuia să fie pină 
la un moment dat un concurent redutabil. 

Rcuşi să depăşească prima probă. Cu rezultate similare, 
în linii generale, cu celălalt pretendent. La testarea vitezei 
de reacţie își ridiculariză concurentul. Nu era indicat, dar 

ra necesar. Trebuia să arate cum a fost posibilă inter- 

venţia sa atit de fulgerătoare în confruntarea din faţa 
Pavilionului. La proba de poligon ieși pe locul doi și astfel 
se vizu în finală, la proba de oraș, în care standardul 
cerinţelor era ridicat la nivelul așilor volanului. Aici urma 
sii joace la rise aşa cum Îşi propuse. 

Duba pătrunse într-una din zonele erajului cu o re- 
tea stradală dintre cele mai complicate. 

— Poligonul a decis ordinea! anunță Arbitrul 

— Nu era cazul să ştim dinainte că unele probe sint 
mai importante decit altele? se arătă Gon Fe surprins şi 
afectat. 

— Cine pricepe meseria n-are nevoie de lămuriri! i-o 
intoarse ironie Arbitrul. 

Urcind la volan, celălalt concurent deveni important. 
Punindu-l Ja punct pe Gon Fe, Arbitrul își exprimase in- 
direc: preferintele. Gon Fe trecu în spate, nu înainte însă 
de a lia din ochii săi oblici un sclipiit de furie. 

Arbitrul nu cra un nepriceput, În poligon intuise per- 
feet calităţile celuilalt. Proba de oraș nu făcea decit si 
certifice flerul: preferatul său cra intr-adevtir un şofer 
de excepție și asta se vedea nu atit din viteza cu care 
executa ce i se cerca, ci mai ales din felul cum făcea tre- 
cerea de la o mişcare la alta, imprimind mașinii o rulare 
fluentă, cu maximă eficienţă la fiecare treaptă de vite: 

Veni şi rindul lui Gon Fe. 

— Vă rog să-mi acordaţi citeva clipe de pregătire! so- 
licită cl, pe un ton ce numai a rugăminte nu suna. 


AB 


în 
nice cu ai săi 


— Pregătire? Nu înţeleg în ce ar putea consta pregă- 
tirea ta de eum?! 

Arbitrii nu se sfii să caute privirea preferatului și 
să-i trugă semnificativ din coada ochiului 

— Cine pricepe psihologie n-are nevoie de lămuriri! 
i-o servi în acecai formulă agreșiv-ironică Gon Fe și, 
sărind din mașină lingā rondul cu flori unde parcasei 
începu citeva exerciţii de yoga din sistemui recomandabil 
pentru calmarea nervilor. După ce le incheie, îşi scoase 
picptenele și se picplini grijuliu, ba își aranja și tinuta 
de parcă urma sii-și faci poză de nuntă. Pedanteria lui 
idioată trezi o oarecare satisfacție răutiicioasă pe feţele 
celor doi. 

— La ordinele dumneavoastră, domnule, se arătă din- 
tr-odatå supus şi disciplinat. Gon Fe. 

Arbitrul ÎL avea acum la mină și voia să-l înveţe 
minte. Dari douăzeci de minute. pe chipul indărătnicului 
se rost; toeau picuri mari de sudoare. Virajele, opririle 
şi pornirile bāgaserä masina în toți dracii. Comenzile se 
succedau scurt și apăsat, executarea lor se făcea cu brus- 
cări nepermise. Nu mai era vorba nici pe departe de arta 
de-a conduce, ci numai de orgoliul de-a rezista cu orice 
preţ, încercărilor la care era supus. 

"Tensiunea crescuse destul ca să justifice o greșeală 
Dar trebuia să so ivească și ocazia prielnică, acea conjunc- 
tură care si-l oblige să recurgă la claxon. Avea binc pre- 
gătită în memorie scurta propoziție ce urma să o trans- 
mită. Dacă „pieptânătura“ a avut efectul scontat, era im- 
posibil ca vreuna din antenele ultrasensibile ale posturilor 
de receptie mcbile cu care era împinzit oraşul să nu inre- 
gistreze și semnalele wansmise in codul simbolic — o 
formă de morse readaptată. în care prin lungimea și in- 
tensitatea lor. sunetele corespundeau unor grupuri de litere 
sau chiar unor cuvinte abreviate, Descifrarea se făcea 
automat, pe calculator, prin eliminarea grupelor de litere 
identice, intrate în componenţa altor cuvinte, eliminare 
ce avea la bază semnalul criteriu şi semnalul de culoare. 
Pe baza lui se ştia de la inceput familia în care trebuie 
căutat cuvintul sugerat şi din ce altă familie va porni 
cuvintul următor, sugerat de sunetul consecutiv. 


Cursa de probă sc putea termina în ori: moment. Ar- 
bitrul îi satistasue orgoliu! cu viri şi indesat, Nu mat 
era nici un minut de pierdut 

- Dreapta! ordonă Arbitrul, după ce maşina abia 
reveni pe patru roți dintr-un viraj foarte strins, făcut la 
stinga. Dieapta! repetă el precipitat, dar era prea tirziu 
Mașina depașise spațiul adecvat unui asemenea viraj şi 
intra cu wtii viteza pe una din străzile principale. 

— Sa intorc? se arâtii preocupat de ala“ comisi. 
Gon F 

Maşina intrā cu toată viteza pe roşu, Scriynete de 
frine și trusnete de Lăblărie. strigate şi claxoane rābuf- 
niră devdată peste zgomotul monoton al orayului. Duba 
făcu un slulom greu de imaginat printre vehiculele ce- 
tăiau drumul. Ariitrul şi favoritul Său fură izbiți de păr- 
ile metalice ale caroseriei ca de pereţii unei bărci arun- 
cate de valuri. Singur Gon Fe rămase înfipt în scaun, 
manevrind volanul şi claxonind ca un apucat. leşise din 
intersecție, dar elaxonul masinii vale nu mai contencu 

— “Terinină, idietule! urlă Arbitrul, revenindu-și. Vrei 

agi toată poliția pe urmele noistre?! 

— Scuzaţi, m-am pierdut pur și simplu, se vâicăr: 
Gon Fe. Am... Am obosit la creier! Am capul dt o 
bàsica de crocodil şi sint sigur că va plezni imechat 


să a 


24 


Tucă de la prima ieșire in public, in noua sa condiție, 
Juran Potra avu citeva surprize Lin Harara nu făcuse 
precizari desarte; ca „orb” i se deschideau perspective 
de observaţie mwixinuite. Mai ales că ochelarii fumurii 
folosiţi îi ascundeau perfect ochii și din acest punct de 
vedere jocul de-a nevăzătorul se facea fără efort. Trebuia 
să fii atent ca să nu te trădezi pentru simplul motiv ca, 
fiind luat coea ae nu erai, lumea Iti neglija cu desăvirsire 


prezenţa sau, după caz, iți acorda importanță excesivă șI 
„nemeritat. 

La un moment da, mergind agale în spatele unor in-. 
divizi, văzu cum opera nestingherit un hoţ de buzunare. 
Tentaţia de-a interveni cra gata si-l trădeze. Se stapini 
la timp și asistă la intreaga scenă. Descoperi astfel câ 
hoțul nu numai că nu ura incercat de vreun sentiment de 
team: dar trăia evenimentul cu o pasiune ieșiti din co- 
mun, de-ţ; venea să crezi č pen imoneui subtilizat îi pro- 
duce electiv mincărimi uxcitante. 

Nustimă a fost și intimplarea cu alt hoț, care şi-a pri 
pus. nici mai mult. ici mai puțin, decit să-l prade tocmai 
pe el. N-ar fi cedat la iniţiativa aceluia, dacă ştia cîi va 
avea dea face cu un gainar. Dar individul promitea mai 
mult şi Potro se gindea că vrea să-l atragă intr-o cursă 
dictată de interese majore şi secrete, că poate Marea 
Friiţie. prezentă peste tot, pune sub semnul întrebiirii 
identitatea lui de asiatic ncviizălor. Așa că s-a lăsat momit 
de la prima tentativă, cind individul s-a apropiat de el 
și-a spus: 

— Stimate domn, la nici douăzeci de metri în faţă, 
din cauza unui grav accident de circulaţie, a căzut un 
stilp de iluminat peste trotuar. 

— Şi cei de făcut? s-a arătat el descumpanit. 

— Permiteţi-mi să vă conduc printr-o mică ocolire pe 
care o folosese cei mai putin dornici să se cocoțeze peste 
stilpul căzut 

— Vi mulțumesc, domnule, se arată el recunoscător şi 
dispus să 1 urmeze. 

Dupii ciţiva paţi intrară intr-un gang luminat obscur. 

— Banii sau viața! ameninţă individul fără alte taclale, 
Impungindu-l în piept cu virful unui mic cilindru me- 
talic. Dică încerci o singură șmecherie, apăs pe trăgaci. 

— Sint un om handicapat ,,. Triiiesc şi eu de pe o zi 
pe alta cu ajutorul ahora, încercă Juran Potra să obțină 
clemenţă, 

~+ Last că vă cunose cu cit sinteți de ticăloşi. Cit pro- 
fitaţi de pe urma simplului fapt câ sinteţi chiori. Banii, 
am zis. Banii sau viaţa! 

Ticălosnlui i-a fost limbuţia cu totul nefastă, Duzvă- 
Mind că trăieşte de pe urma amenințării orbilor, că duce 


a 


într-un fel o existență de corb care caută stirvuri, a reușit 
sa-l scoată de-a binelea din sărite pe Juran Potra. Şi, în 
consecinţă, victima s-a hotărit să rupă nasul agresorului 
Ceca ce a şi realizat îndată, cu o lovitură nu atit de bru- 
tală, cît de caraghioasă, trasă de sus in jos, exact peste 
partea incriminată. 

Cel mai mult l-a distrat însă incercarea de-a fi sedus, 
Gagica, după toate aparențele, o japoneză cu figură de 
pisică plouată, s-a tinut de el o bună bucată de vreme, 

du-l din ochi. l-a căzut cu tronc şi urmarea a fost 
nici » retinere, l-a abordat direct, la subiect. 
Vă urmăresc, domnule, de minute în șir şi trebuie 
turisese că-mi plăceţi foarte mult. 

il, dar adevărat! Auzea cu urechile lui, ba 
Chiar vedea cu ochii lui ceea ce desigur era pe undeva 
necinstit Căci femeia cu mutră 'de pisică plouati își per~ 
mitea să fie atit de indrăzneaţă. adăpostindu-se, după 
convingerea ei, în întunericul bărbatului căruia fi vorbea 
Ea confirma în chip explicit o veche și trimbiţată teză, 
elaborată pe bază de observaţii indelungi. după cum sin- 
gur se lăuda, de bunul său prieten, Armand Bizonian. 
„Dacă vrei să deduci neadevărul ascuns in gîndurile și 
Cuvintele oamenilor — sustinea cu ironie gravă acesta — 
pune-i mereu sâ-și vorbească pe întuneric“. > 

— Nu vă contest bunul gust, intră Juran Potra cu or- 
goliu uşor sesizabil în jocul femeii, ca imediat să devină 
melancolic. Tocmai de aceea insă am și eu unele pre- 
tenţii... 
T Vai de mine! se arătă cu titnă femeia. Dacă m-ati 
vedea, v-aţi simți cu siguranță obligat să-mi cereţi scuze. 

— Departe de mine intenţia să vă supâr, doamnă. Eu 
mă refeream cu totul la altceva cind aminteam de unele 
pretenţii. Dar dacă tot veni vorba, aflați că cu ştiu prea 
bine cum arătați după felul cum rostiți cuvintele. Şi ca 
să vă convingeți că nu mint, am så vă spun de exemplu 
că aveţi fața ciupită de vărsat, fundul mare şi picioarele 
crăcânate ... Apropo, unde mergeţi? Păi nu era vorba că 

face plăcere compania mea?! 
Niciodată nu a avut impresia că vorbeşte o japoneză 
mai autenucă. Şi mai la subiect. Spusele sale au fost ca 
o lovitură bruscă, dar efectul lor va fi cu siguranță de 


lungă durat. Ideea sugerată slutci, că pri” feul de-a 
vorin își descria inlâțişarea, va face cu siguranță din ca 
una dintre ccie mai taciturne personaje. 

Trecuse o siptåminà de cind practicau jocul de-a ne- 
văziitorii. Exezsase destul ca så pară naturali în noile lor 
conditii $i mai atos studiarà locurile din care aveau v 
buni vizibilitge aupra curisabilului ce traveri piata. 
Căci simburele nusiunti lor ăsta era: la momentul opor- 
tun, ce le vi fi u is cu ajutorul unor instalații de 
radie minu tawe in extremitățile. ramelor de 
la ochelari, su identilice o anumită maşină, o dubă, şi 
cu ajutu! bastoanclor pentru nevăziitori — transformate 
dintr-o snuură miscare in carabine de mare precizie — 
să uxecute foc asupra celor din cabină. sau numai asu- 
pra solerului. Dificultatea consta in faptul că scenariul 
Urma să fie elaborat în detali abia cu citeva minute ina- 
antea acțiunii. pe măsură ce vor primi precizrile necesare. 
Sc bănuia doar că duba va transporta o marfă cu totul 
specială şi că va fi insuțită, printre alții, de Gon Fe. Dacă 
acesta se va alla în cabină, ei vor trebui să acţioneze 
astfel incit să rumină neatins. Dacă el va fi intre even- 
tualii însoțitori din spate,-atunci va fi necesară anihilarea 
urgentă a celor din cabină, urmind ca Gon Fe să facă ace- 
lași iueru cu persoanele dinăuntru. Întregul spectacol va 
fi public şi cu efecte speciale pentru psihologia de masă. 
Nevăzătorii vor prelua comanda dubei și vor dispiirea 
din piață urmăriți de formațiunile de intervenţie ale poli- 
iei. Asta va sugera ciar existența unei organizaţii rivale 
şi va face credibilă dispariția dubei care, odată ajunsă în 
afara orasului. în urma luptei angajate cu poliţia, va cădea 
cu toţi indivizii dinăuntru — morți și vii deopotriva — 
„involuntar“. peste parapeţii pentru protecţia şoselci. Esen- 
{ial era ca pe distanţa parcursă sub urmărirea astfel in- 
scenată, ei să facă toată documentarea lămuritoare la na- 
tura mărfii transportate, la adresele expeditorului și desti- 
natarului, la alte indicii care să arunce lumină asupra 
zesorturilor tenebroase ce fac din Marea Frăţie un 
abator uman. 

Scenariul putea să rămină în linii generale neschim- 
bat, sau să cunoască diferite schimbări, fie de detaliu, 
fie chiar de esență. Felul cum va continua va depinde de 


93 


realizarea lui în ficcare etapā. 
ce vor pune stăpinire pe. dul 
participa Ia susținerea acțiuni 
care perfectă. 

— Miine sar putea intimpla să ne redobindim vede- 
rea, îl anunţă Lin Harara 

Stăteau amindoi tolăniti pe aşternutul patului, sfirșiți 
de duleca obosealii de după dragoste. Căci nic urmară 
cu strictețe același program Plimbarea prin piaţa orașului, 
reintilnirea la vila dintre sălcii și antrenamentele intense 
de tir și întreținere fizică, incheiate inevitabil în culcuşul 
patului. pe covor sau direct pe pardosealii. unde instinc- 
tul erotic îi indemna sii-și consume dorința reciprocă de 
posesiune, tot mai ardntă și eliberată de orice retineri. 

— Drăgaţ din partea ta că mi-o spui abia acum Înţeleg 
deci că asta s-ar putea să fie ultima . 

— Fu. dragul meu, fiecare intilnire de-a noastră am 
considerat-o ultima; și m-am bucurat de ea ca atare. 


Important era ca şi după 
3, între ci şi cei care vor 
fie asiguratii o comuni- 


25 


Gon Fe avusese una dintre puţinele sale nopți bin- 
tuite de vise. Graţie educării voinţei pină acolo incit să 
şi-o impună și peste zoncle inconștientului, somnul deve- 
nise pentu el, ca d altfel pentru oricine atingea aseme- 
nea autopertormanţă, un desert monoton și cenușiu. a 
cărui striibatere echivala cu odihna. Cu atit mai putin 
avea o explicaţie veresimilă teribilul vis. S» facea că phi- 
teşt? printre nori spuzaţi de lumină, bâtind alene din 
miinile-aripi şi scrutind intinderea verde a unei imense 
orezării Dendată. acolo jos. sesizrază ceva O vietate 
parcă alearvă din grea, potienindu-se și căzind mereu. dar 
ridicindu-se de fiecare dată ca să-și continue drumul. 
Simte cum se deşteaptă în simţurile lui dorința de pradă. 
irezistibilă Se lasă Intr-un picai abrupt și, înfingindu-și 


si 


le puternice ale piciuarelor în vietatea speri 
şovăire pină la norii spuzaţi de lumină, cind 
o aude vorbindu-i cu glas incet şi supus: „Cit privește 
metodele dure de-a face dragoste sint intru totul de acord 
Chiar îmi plac foarte mult .. 4 
Nu l-a neliniștit atit faptul că a visat, cit visul ca 
atare. Cum e posibil să i sc intimpte lui una ca asta? Un 
personaj obscur parcă se strecurase în eul säu, ca în 
jocul vieţii sii facă o miscare vicleană, potrivnică tegula- 
mentului 
Risease destul de mult eu concursul pentru postul de 
şofer. Nu în privința pericolului la care s-a expus, evi- 
entru că un asemenea pericol trebuia să fie pii- 
nea iui cea de toute zilele. Ci riscase să dea o turnură 
nuprevăzută evenimentelor, să provoace vreun accident 
care si-l scoată din joc. Era totusi mulţumit că- 
numărul complet a scape, ca prin mi- 
le urmărirea polițici stradaie. Proba trecută ast- 
nu făcea parte din cuncursul pe care l-a pierdut 
a avut darul să inchidă gura Arhitrului şi să-l 
facă pe celălalt concurent să-și muste limba inainte de 
a se umfla in penele ciștigătorului. Gon Fe insuși și-ar 
fi dat o notă bună pentru felul spectaculos în care și-a 
„revenit“ după bilbiiula de la intersecţia cu semafoare. 
Spera de asemenea ca și poliția stradală ce se luase pe 
urmele sale si zibă niste „meritet în faptul că reusise 


um, trebuia să acţioneze in continuare, pornind 
de la ipoteza că ai lui au reușit să-i intercepteze sem- 
nalcle si au ajuns să cunoască dinafară ceea ce el diniiun- 
tru nu reușea decit cu aproximaţie, zantonind mai mult 
în cimpul presupunerilur 

Nu mai avea nici o îndoială, totusi, câ va participa 
In un transport foarte important, Asta sugerau cel puțin 
preocupiirile la care era obligat ziinie: exerciţii de lupi 
gen comundo, antoprovoearea unor stări psihice — furie, 
ură, melancolie — sub detectorul de minciuni, și conti- 
nuarea antrenamentelor de conducere auto, ca secund al 
celui care eiştigase concursul. 

Arbitrul devenise în mod explicit șeful său și acum 
înțelegea din ce cauză acesta 


etul fat? de el și preferințele fată de cetălatt; nu era 
» fond decit aplicarea metodei folosite ce regulă în Ma- 
rea Frätie: aceea de-a conduce prin dezbinarea suLordo- 
natilor. In alte conditii i-ar fi ficut o rentă pliere si 
administreze fudulului una dintre acele käti tiriiz/inate, 
specifice amatorilor, care lasă timp victimei să spere, să-si 
organizeze apărarea, ba chiar să incerce atacul pentru 
a se umple și mai mult de ridicol. Așa insă era obligat 
si-i suporte aroganta exagerată „și. ca siri vină mii 
usoarii treaba asta. trecuse în ecaliltă extremă. f 
supusul fără cricnire, pe omu! sărac de minte, 
rcusită se bazează exclusiv pe forța muschilor. fär 
legătură cu creierul, intr-un cuvint, pe durul prostă 
ce poate fi condus Îa fel ca un taur dupii ce i-ai bat 
veriga în nas. Nu uita în schimb să-i contabilizeze abu- 
zurile excesive, socotind că atunci cind se va pune pro- 
blema revansci ar-fi sub demnitatea lui să-i râminii dator. 
Asa petrecuse Gon Fe citeva zile la rind şi nimic nu 
i-ar fi tulburat echilibrul dacă n-ar fi avut acel vis — 
fenomen extrem de rar în existența sa și unic prin cii- 
dățeniile ce le-a cuprins. Auzi. nebunie. si visezi in culori 
şi chiar cu femeia cu care ai făcut dragoste! 


26 


Cind s-a găsit prima dată formula „pieiitura chine- 
zească* pentru a condensa în ea o anumit minuțiozitate 
sadicii, acel cineva evoca de fapt una din caracteristicile 
întregului Orient Indepärtat. Căci 
nezesti“ este in fond perfect valabil vietnamezilor, co- 
reenilor, thailandezilor, cambodgienilor, cit despre ja- 
ponezi ce se poate spune altceva decit că fac din „pică= 
tura chinezească- o mostră de .. japonezărie. 

Floarea de Vişin a luat principiul „picăturii chine- 
zeşti“ şi i-a dat prin aplicare un grad sporit de genia- 
litate, făcindu-l metodă, conform căreia orice, fie spre 


96 


tura tretărie servită astfel încti par- 
upiiciu, Nu mai deperie deci! pre iirie- 

După ce Juran Potra ie-a 
totea do-a crea confort privirii şi virtutile 
tehnice gratie cărora e-trciaitătile ramelor indeplineau 


si functia unor mitiorecepteare, a trebuit să accepte că 
puria călare pe nas un instrument si mai sofisticat, | 
— F momentul să mai afli cite ceva despre calitățile 


utlitar-disira 
Lin Harara, Li 
tire asupra unor or 
puriindi-i, nu 
actiunii, care s 
uni! cu drept la cuvint, Este destul să vorbesti în şoaptă 
şi punctul tiu de vedere va fi auzit foarte sus. 

Sint mai mult decit încintat de generozitatea Flo- 

n — adopt Juran Potra atitudinea unei timpe 
ca să-și poată plasa ințepātura. Mă gindesc doar 
p o să am nevoie ca să cunosc mäcar în parte, 
arseniilul ce-l port pe nas. 

— Nu dispera, dragul meu, fi accepti jocul cu m 
colic ironie. Lin Harara Mai degrabă cindeste 
avea noi motive de-a ret ri in Orientul Înde 
viitor, aici vei avea toate şansele să intilnesti chiar și 
uncle femei oneste în sentimentele lor. 

isese singurul moment cind superba filipineză inst- 
myse condiția ei. Juran Potra se multumi s-o mingiie 
cu awa delicateţe de care numai un italian dezarmat in 
faţa propriului suflet este în stare. 

Ajunsi în dispozitiv — fiecare pe cite o latură a pie- 
ii -— schimbară între ei citeva cuvinte pentru a se con- 
Vinge că emisia şi recepţia ochelarilor funcţionează per- 
fect. In continuare, Juran Potra se conceniră exclusiv 
asupra misiunii. Incepu prin a urmări ce se intimplă 
în preajma lui, pe acea latură a pietii. Nu-i scăpă faptul 
că printre mulţii pietoni grăbiţi se afle categorie un pier- 
de-vară. O dublură. un adversar sau, pur şi simplu, ua 
individ fără tel precis? 

După citeva observaţii atente dindărătul lentilelor ne- 
gre, ideca că individul cultivă volt condiţia de pierde- 


suni tehnici de camuflaj, fi spuse 
si actio! 


i minuscule din rama lor. Acum, 
un element pasiv in mecanismul 


n 


D e ea at 


vară dobindi argumente. Va trebui deci să-si împartă 
bine atenţia, fără a abtica irsă ce la principala datorie. 

— In cel mult zece minute vei primi un cadou, vorbi 
Lin Harara, sec, profesional, de astă dati 

Așadar ca mai avea o linie suplimentară de convor- 
biri. Probabil pe altă frecvenţă. În fapt, conducea acţiu- 
nea 

— Apropo, reveni Lin Harara pe un ton la fel de 
distant. Sper să nu imparți cadoul cu nimeni! 

Deci, nu se înselase: individul urmărește același lucru. 
Dar cu siguranță din motive diferite. Şi nu este singur, 
Apropoul făcut de Lin Harara se întemeia pe observa: 
tiile ei de pe acea parte a picti 

În starea de spirit a Iui Juran Potra se petrecu un 
transfer emotional brusc. Se eliberase de orice teamă pen- 
tru el, devenind în schimb agitat pentru ce ar putea să 
se intimple cu Lin Flarnra. Cum se numește în plan afec- 
tiv această substituire de persoană, domnule Turan? A, 
te faci că n-auzi, nu vezi. Ei bine, ţi-o spun eu: dragoste! 
Și încă una cu adeziv puternic și durabil. Asta e! 

— Soseşte cadoul! se auzi iuriisi Lin Harara, Bucu- 
ră-te! 

În planul indepärtat al pi 
ce-i fusese descrisă incă de dimineată 
Chepenpul de densupra, deschis si 
fundabilă intre -elelalte vehicule 

Schita de acţiune repetată ment: 
ocupă gindirea. Totusi, cum să 
pierde-vară? Un semnal de alarmă îi seuricireuită 
țurile. La citiva pasi in spatele sèu se găsea un palmier 
cu irunriitul imens, ridicat din asfalt la limita dintre 
trotuar şi artera ruueră. Instinctiv 
a sugera grabi sau panică. se duse pi 
retrâinilu -se după trunchiul lui. Abia ajuns aici își de- 

censpiră iat..nţiile. Fu n ceesară o sinzurii miscare şi busto- 
nul alb se transform în cem ce tăniculse pină atunci 
că ar fi: o armă cu randament excepțional. Ridicind-o 
la umär, luă linia de ochire spre cel de la volan. Cu o 
fractiune de secundă înainte de a ap^sa pe trăpaci, avu 
impresia că lingă şofer se zbate ceva. Trase. Două focuri 


de zeci de ori 
descoperit față de 


de armă se auziră instantaneu. Lin Harara acţ 
pute inaintea su. Schiţase gestul alergârii spre dubă, 
cind un cartuy se infipse cu o piesnitură seacă în trui 
chiul palmierului. instinctiv. se aruncă iraint2 pe partea 
stingă şi. în cădere rideg arma. Pi-rde-vară ajunsese 
doar h citiva de al și se preeatea să tragă din nou 
I-a luit-e inainte cu acea unitate de timp inscsizabilă ca 
durată. dar monstruos “le imeortantă pentru distanța din- 
tre vită si i mult ca sigur l-a lovit in bui 
Primativ si oribil. 

A aiun: la duba ce se aprise in silpii borduri, aproat 
în a-elasi timp cu Lin Harara. Deschizind usa a tras jos 
trupul inert al şoferului si s-a urcut la volan. Lin Harara 
a câri* peste elălalt rup ciizut ling ușa deschisă de 
partea e şi. urrindu-se. i-a strigat: 

— Fereste-te de geamul din spate! 

Repuse duba pe rarosaliil și porni cu toată viteza, dar 
stind la volan într-o pozitie caraghio:să. La rindul ei, 
Lin Harara s-a lăsat jos lingă scaun În compartimentul 
din spate, Jesnărtit printr-un peret» metalic prevăzut 
doar zu reamul de ear». trebuiau să se ferească se auzeau 
zgomotele unei lunte anrize Au pareurs o lună bucată 
de drum pină au auzit strigătul lui Gon Fe 

— En regulă, dati-i zor! 

Motorul prinse a dudui infundat ca un cazan sut pre~- 
siune Parametrii lui tehnici erau folosiți la limitele e 
sus Undeva in urma lor. se auzeau cirenele unor masini 
de politie Cit era inscenare şi eit adevăr din această 
urmărire? Greu de prerizat si mai ales, inutil, gîndi Juran 
Potra. Fi trebuie să-și respecte scenariul propriu și-atit. 

— Atentie la geam! strigă Gon Fe. 

Urmară citeva lovituri puternice, piră cind peticu! de 
sticlă mată. specială, cedă. În spărtură apăru figura lul 
Gon Fe. 

— Care-l pronrar:ul? se interesă el 

— Documentaţia completă asupra transportului, şi-a- 
poi un naufragiu, îi spuse Lin Harara. 

— Poate centrul să ne asigure „supozitoare“ cu tele- 
comanda şi un aparat de fotografiati 

= Sa-ntreb. 


Lin Harara enunță citeva fraze. Cuvintele ei semă- 
nau cu o stranie evocare de felul celor folosite în şedin= 
tele de magie neagră ale unor popoare primitive. 

— Dacă ve justifică, da. 

— În acest caz, intrucit am o documentaţie completă 
asupra transportului. propun schimbarea scenariului și 
aprobarea lui în următoarea variantă: „anihilarea“ urm: 
ritorilor, continuarea drumului spre aeroportul particular 
de lingă Den Dao. predarea containerului şi urmărirea 
lui in continuare de câtre centru, noi urmird să stergem 
urmele“ rămase. Conditie esenți.lă pentru noua variantă 
2 si primim pe parcurs, inainte de zona Dir: Dao, cel 
putin două „supozitoare: cu telecemandă. 

Concentrat asupra traseului. Juran Potra se străciuia 
să nu scape totuşi nimic din ceea ce se intimple. Floa- 
zea de Vişin făcea o nouă demonstraţie a posibilităţilor 


Harara reincepu ciudata evocatie manică. Cifrul 
se baza probabil şi pe registrul cintat a! limbilor 
entale. Cind primi răspunsul, îşi regisi e: presia seiică 
directă, 

— Floarea de Vişin este de acord Trecem 'a va- 
rianta propusă. Unu: „anihilarea“ urmăritorilor. Reducem 
viteza pină se apropie la cincizeci de metri. 

Juran Patra execută intocmai. Cind prima masinii din- 
tre urmăritori se apropie la distanța potrivită, Lin Harara 
deschise ușa cabinei, ieși cu picioarele, pe treptele de ur- 
care, se intoarse cu spatele în sensul de mers și. prinzin- 
du-se cu stinga de chenarul cabinei, ridică „bastonul 
alb“ cu dreapta, folosindu-l ca pe un pistol. La 
său, Gon Fe ieşi prin chepengul de deasupra și, ri 
du-se pină la briu. scoase pistolul imprumutat de la cel 
care se odihnea incă intr-o folositoare uitare de sine, 
întins jos, de-a lungul containerului. 

Se incinse un război pe cinste. Cuprinse de panică, 
celelalte autovehicule treceau pe banda iejeră de circu- 
latie şi intrau în primele locuri de refugiu. Curind. com- 
batanţii aveau la îndemină întreagă suprafaţa carosabilu- 
lui din sensul lor de mers. Urmăritorii putezu incepe 
demonstrația neputinței lor. Prima dintre cele trei maşini 
se răsuci spre stinga și, după o pendulare forțată, se opri 


100 


în parapetul cu înălţime de un metru dintre cele două 
sensuri contrare ale autostrăzii. A doua suferi concomi= 
tent exploziile roților din faţă, ricii betonul pe o distanță 
de citiva zeci de metri şi rămase cu botul în pămint. 
Faptul că inerția n-o aruncate peste cap tinea pentru 
orice observator dinafară, doar de puru) hazar? A trela 
maşină continuă să execute un tir indrăcit asupra dubei. 
Din nefericire îns unul din cartușele adversarului i-a 
atins rezervorul de benzină. Presupunere dificilă, dar wa- 
bilă, totuși, de vreme ce a luat foc. 

Rerrăgiridu-se în cabină, Lin Harara luă legătura cu 
centrul 

— La circa zece kilometri este o deviație spre dreap- 
ta, spuse ca. după ce primi noile instrucțiuni. O vom lua 
pe acolo pină la prima plantație de lâmii. 

Cind se apropiură de plantatia de lâmii, deasupra lor 
își făcu apariţia un clicepter din care se aruncă ceva. 
în cidere, din bulgirul mic şi negru, să-i zici o pasăre 

se destăcu o parasută cit o umbrelă. Pachetul 
atirnat de ea atinse solul la citiva metri de dubă. 

— Oprim aici citeva minute, anunță Lin Harara. 


27 


— Mā lertați că nu vă fac cunoştinţă cu „pi 
meu, se adresă Gon Fe celor doi. Timpul şi imprejurările 
nu sint dintre cele mai potrivite. 

— Sintem înțelegători din fire, găsi de cuviință Ju- 
ran Potra să adopte acelaşi stil persiflant. 

— În această cochetă valiză diplomatică veţi găsi de 
lucru pentru aparatul de fotografiat. În schimb, daţi-mi 
supozitoarele. Prietenul meu are nevoie de tratament de 
urgentă. 

Juran Potra cu Lin Harara se apucară de lucru. Con= 
inutul genţi diplomat era pe cit de abundent, pe atit 
le ciudat: desene, diagrame, statistici. formule şi fişe 
de observaţie incitrate. Foloseau capota dubel drept masă 


101 


şi tineau la Indemini tastoanele aibe care trecuserā cu 
trio examenele și-și dovediseră eficienta. 

Gon Fe urcă în compartimentul din sr:ate. îsi dezlegă 
„prietenul“ şi-i scoase călusul din gură. 

— lată unde duce neincrederea în oameni! începu el 
săi vorbească colui care se intimpla să fie tocm=i temi- 
tul Arbitru. Dacă mă lăsai în faţă i rămineal 
aici cu stuga ta credincioasă, nu-ţi 
eruțător şansele. As: înă m-ai obliget <ă rec 
tode specifice vout celor din Marea Friti 
asta sint foarte indispus. 

Arbitrul își frecă mii 


le amorti de tegàtorre si se 
multumi să-i arunce o privire bolovirnasă. grea de ará. 

— Uite ce e, schimtă Gen Fe tonul. renunțind iu 1r 
nie. Ştiu prea bine că nu ești prost deloc, Jasusi Tapuit 
că m-ai bănuit tc? timpul dovedeste că ai cap si fler 
De aceca te ‘mäse, dar nu te desronsider și nici nu te 
subestimez. Şi ca atare ţi-am pregătit w: instrument pe 
măsură [4-0 jos pantaloniil 

— Prefer moariea! șuieră individul printre dinți 

— Sint convins, fu de părere Gon Fe. Dar „Ceru! se 
nin a) morţii: — ca să folosesc unul dintre slozanuri!e 
preferate ale organizației tale -- este inaccesibil pentru 
tine. Tot ce ţi s-ar Putea rezerva ar fi drumul ctimnlit 
și umilitor. drumul amăgitor şi degradant câtre cerul 
visat. Contez pe intelinenţa ta. 

Arbitrul se supuse şi răriase cu partatnit pe vine, 


nehot. 

— Nimic mai simplu derit administrarea acestui su- 
pozitor. îi exph:? Gon Fe Este o treabă la fel de pudică 
precum o iniertie. Și mai scutită Je neplicori. 

— Si-acurr. reluă Gon Fe. fit atent şi ia seamă la rele 
ce-ţi vci spune. Supozitorul este o bombă miniaturizară. 
Telecomanda el se păseste la mine şi pentru operiiitate 
am s-o fixez cu un plasture Ja piept direct ne piele Ac- 
ționează fie pe cale mecanică, prin apărare fie prin bio- 
curenții soe, prornsi de corpul meu aflat in primejdie. 
Cred că m-am făcut înțelea. Voi adăuga numai <ă este 
cea mai sadică bombă intimă, inventată vreodată: efec- 
ta! ei mortal este sigur, dar mumai după o lungă şi pent- 
Enă agonie. 


28 


Gon Fe şi Arbitru! continuară drumul Duba se In- 
erise pe banda rapidă a autestrăzii. Şoferul era com- 
centrat la drum mai mult dezit i-ar fi cerut-o traficul 
existent la area oră. Sau, cel puțin, asta exprima faţa 
aa crispată pini la incruntăre. 

— Mă faci să cred că eşti un şofer prost. rupse tăce- 
rea după o vreme, Gon Fe. Conduci de parcă ai sta pe 


un arici. Şi cind te gindești ca eral un Arbitru plin de 
ifose, 

Ce persista in mutțenie. Gon Fe își creà o clipă 
Iluzia cå in Jocul motorului miriie daşmanu? su de moar- 


te si asta il făcu să zimbească, in ciada riscului de și 
mai mare slutenie, lə care se supunea fața sa printr-un 
asemenea gest. 

— Nu cred că s-a inventat in ultima vreme ceva maj 
formidabil ca mini-tomba asta. Ea poate impinge ura din- 
tre da cameni pia dincolo de inchipuirea obişnuită. Să 
luăm, de exempiu, cazul nostru. În momentul de faţă tu 
suferi Je-o boală incurabilă. Doctorul cu putere deplină 
asupru el. dar hotărit să nu intervină nicicum pentru a 
te salva, sint eu. Așa stind lucrurile, să nu-mi spui că 

avut vreodată mai serios motiv «à urăști pe cineva, că 
nu te cred 

— Ce vrei de fapt?! întrebă Arbitrul și Gon Fe con- 
stată cu plăcere că glasul acestuia este într-adevăr foarte 
asemănător cu miriiala motorului 
— Vrau sh mă urâști destul ca să poti dobi 


ismul ei. tu zi devenit o piesă temporar nece- 
isä ce va trebuie să funcţioneze! 
— Esti un ticăles! Un spion imputit! Un găinari.. 
Binvințeles. Din punctul meu de vedere şi tu eşti 
1a fel Făcind, deci, adunarea și scăderea, răminem chit 
şi pornira de la realitatea de necontestat că esti la cbe- 
vemul meu. Și-acum bagă bine in cap urmatoarea po- 
veste: o organizație dușmană ne-a atacat, urigină gafe 


163 


rul şi pe ajutorul său. 


rbatul și femeia care au pre- 


luat duba nu bånuisu cît noi sintem în compartimentul 
din spate Dupa iesucu din oras, între noii stapini ni 
dubei și masinile politisi pornite pe urmale lor a ince- 
put o iată directă Aum am întirvenit noi. Tu ai 
spart geamul dintre compartimor:= și ai ţinut şoferul 
sub amenințarea pistuiuli. vu, am: iœit prin chepengul 
de deasupra, sm e” funia ce triigea de la 


geam 


i-apol am desh tor: săpa 'nasinilor de politi 


Dupi ce am wäpat de urmirtinri, sezama descotorosit 
şi de omul de îi voin Pină aii povestea oste obliga- 
torie și reproducere» ei i Pen Dao. dară vei fi întrebat, 
face parte din tratamentu? boti de care suferi 


— Te crezi destept, dar n-o să-ti meargă! 

— Pardon. N-o să ne nearg si vrut poate să sput. 
Şi mai vezi ce faci cu nervii mei, Este suficient să-mi 
provoci o crestere soc a biocurenților $i se va produce 
ireparabilul. & 

Tăcerea se aşternu iarăși între cei doi. Gon Fe o 
simţi ca pe o perdea de praf ce devenea tot mai densă. 
Ta adăpostul ei se concentră aupra ‘viitoarelor mutări 
in jocul pe care singur î! initiase, dar care nu-şi 
din păcate bine fixate nici una dintre legi, sau, altfel 
spus, şi le fixa doar pẹ măsură ce se făcea şi inchega 
ca joc. De aici, evident, şi pericolul ca insusi iniţiato- 
rul sī cadă pradă invenției sale. Isi imagina mai multe 
variante posibile şi se tir.dea ce trebuia să facă în ca- 
zul fiecăreia dintre ele. În cele din urmă ajunse insă 
la concluzia că e de preferat, pentru amănunte, să se 
lase în seama inspirației de moment. 

Arbitrul mai făcuse cu siguranță drumul spre Den 
Dao și aproape sigur cu scopuri similare. Se desprinse 
de autostradă. intră intr-o linie rutieră secundară şi de 
acolo pe o alee pavaită, fără nici o dificultate. 

— Aici voi vorbi numai eu! Il somă Arbitrul pe 
Gon Fe. 

— Facă-se pe deplin voia ta, se arătă acesta întru 
totul de acord. Mizase pe orcooperare oarecare, fle ea 
chiar obținută prin constringere și avea, în fine, dovada 
acceptării. 


O constructie cochet simbioză intre arhitectura 
modernă şi cea populară de sorginte chinezească — 
wru printre tuiani de orhidee. In apropierea ei, aleea se 
dilată, transformindu-se, inainte de-a ajunge la cele ci- 
teva trepie ale clădirii, într-un mini scuar creat parcă 
mai aies pentru wimptuoasa compoziţie statuară din 
Jocul lui, ce se inziiiăţina și reușea doar in parte sā re- 
dea o scenă din ritualul ceaiului. 

În apropierea dubei, un individ ce-şi etala misiunea 
de gcrilă prin simpla înfățișare, își făcu apariția şi se 
înstală pe trepte, fără a încerca să mascheze lenea de 

bil cuprins, 
întirziat nepermis de mult! îl luă acesta la 
rost pe Arbitru. 

— Spor cît sinteți informaţi cu cele întimplate. 

— Probabil, seiu’ vrea s 

Arbitrul întoarse o faţi hirhuită de rinjet către 
Gon Fe. 

— Du-te, șopli acesta, Nu uita însă, că orice tenta- 
tivă de-a te sustrage de sub control, sau de-a mii pune 
pe mine în pericol, îi va fi fatala 

Gorila urmări cn amestec de zetlemea şi plictiseală 
inuarea celui chemat Ja „sefu, apoi făcu semn si de 
dupii un colt a! cădirti apūru un motostivuitor siles 
condus de un tinerel îmbrăcat în salopetă portocalie, 

Doaiide ua din spate ordonă Gorila muşein= 
dusi pe jumätue cuvintele 
siri sprinten de 1a Jecul său şi se supuse or- 
Excesul siu de vel contrasta cu atmosfera de 
i Fu səsizat de Gorilă ca atare, şi chiar răsplă- 
i un imbet de ingăcuință. 
o premisă. gindi Gon Fe, și se oferi să ajute la 
lui. Nu prea avea însă un obiect 
cenurit sl muncii, motostivnitorul preluindu-l cu ust- 
rință prin usa deschisă, aşa că începu să chibițeze pe 
gă tineretul în salopetā portoczilie. 
-- Mi-ar plăcea la nebunie să călătoresc pe mai de- 
parte cu containerul ästa! 

Tinerclul intoarse spre el o moacă vădit contrariată. 

— Nu în container, ci însoțind containerul, incercă 
Gon Fe să se explice. 


108 


Tinerelul zimbi acra, dar nu conteni să «runce ası 
pra lui o privire pe cit de detetistă, pe atit de dispre= 
fultoare. Se uită la mine ca la o vilă sortită abatorului 
— observă Gon Fe şi nu intirzie intrebarea: de ce? 

Cind reapăru, Arbitrul aducea pe faţă mărturia unei 
spaime evidente! în ciuda efortului de-a o ascunde. Se 
intimpla ceva, Arbitrul și tinerclul triidau. fiecare in fe- 
du: lor, conștiința unui fapt pe care el nu-l cunoştea 
conzret, dar nu avea nici un dubiu asupra gravilâții lui. 
A fost descoperii jocul? În acest caz ar fi f 
imediat. E vorba de acea bănuială cronică pe care Ma- 
rea Friiţie o păstrează şi cultivă cu obstinalie intre toți 
membrii ei? Sau... Gon Fe nu-și duse gindul pină la 
capăt. Mai formulase aceeaşi ipoteză și la venire şi pro- 
babil fusese atunci inspirat. 

> — Na mai pot conduce, spuse Arbitrul, 

— Te inseli. i-o reteză scurt Gon Fe. O să consta 
că poţi conduce foarte bine. 

— în ochii celor de aici eu n-am fost niciodată ṣo- 


fer 


Nu te combat. Dar ţin să-ţi aduc aminte că nidh 
cadavru n-ai fost. Pe cind alţii. .. 

— Ce vrei să spui?! 

— Mai nimic... Ori. pină una, alta, vreau să spun 
doar atit: că te vei urca la volan și cu zimbetul pe buze 
vei incerca să ieși cit mai repede de aici. 

Ajungind in autostradă, Arbitrul se incadră pe banda 
lejeră. Gon Fe sesiză nu numai că spaima persistă pe 
faţa acestuia, ci şi consecințele ei din ce în ce mal ex- 
tinse. Brobcade de sudoare îi curgeau pe timple, pa- 
loarea lui davenise aproape cadaverică. iar miinile îl 
tremurau tot mai mult pe volan. 

— Aruncă din tine ce stii pioă nu-i prea tirziu! stri- 
gå Gon Fe amenințător, intuind că individul rumegā de 
unul singur drogul cumplit al unui mare pericol. 

— Trebuie să fim foarte atenţi. Nu ne-au crezut. 
Au lăsat doar impresia că iau de bună toată poveste: 
De fapt vor... 

Arbitrul schița un salt dezordonat și căzu pe volan. 
instinctiv, Gon Fe se ghemul jos. Rafala de automat 
trasă dinir-un automobil de pe banda rapidă mal come 


tinuă Duta o luă 
Vituriic în la: erală. 

Simti izbitura de parapet şi trecerea peste el. Des- 
chise usa si arcnindu se sii cu toată forţa. călăuzit 
doar de gindul de-a se distanta cit mai mult de maşina 
în cătiere. După ce atinse pâmintul, continuă să se Tos- 
tozoicască pini cînd bilăriile 'utoase intre care nime- 
i opună rezistenta cu tulpinile lor. Auzi 
expio»ia si pe moment fu tentat să se ridice si să vadă 
ce s-a intimplat. Îi imagina numni că, ajunsă undeva 
mai jos, duba a lum for, zgomow? puternic 
dr în Pavan extinsă dintr-odatà pe tat spatiul in care 
se răspinuise benzina din rezervor. „Ce prostiei, se 

entà el cu severitate. Si ca să se convinga dari era 


să spre dreapta şi acum primea l0- 


încercă Să observe e se potrese sus, pe Mirzinei auto- 
străi Acolo îi făcuseră deja apiritia doi indivizi. Unul 
cu autoiratul gata de interventie si altul. situat puțin 
în spatele westai, contemplind privelistea printr- 
ochezr. gen «peztienl, crea ce. în :orerierea lui Gon Fe 
— chiar dară meriwil ar fi fost o stare de miorie svan- 
sati — nu ficea gestul mai putin arogant și ridicol. Incă 
un mafiot handicapat de h n si cu atit mai capa- 
bi d> cruzimi la o adică. urul dintre aceia care găsese 
demențiale şi gratuite revanşole necesare si nicio- 
suficiente pentru Lipsa de penczazitite ce-a avut-o 
nul fată de ei. Asa gindi Gon Te, dar se felicită că 
nu se trădise și cînd individul cu ochean consieetă afa- 
$i so retrase urmat de cel cu automatu], 
niot în colții gurii — nu mai con- 
sistentă cit firul? de tutun desprins dintr-o ți 
drept multumire pentru felul cum reușea să incheie un 
episod interesant al activității sale. 

Peste o jumătate de oră, cind fu cules de pe auto- 
stradă, Gon Fe era bine dispus şi — în ciuda obiceiului 
său — avea chef de glume. Lin Harara şi Juran Potra 
A ascultau <u deferență, dar nu se lăsau contzminati de 
verva lui. Gindurile lor devansau momentul şi imagi- 
Dau un viitor in care se intilneau mercu împreună. Dar 


na aveau încredere în acel fel de anticipație, luciditatea 
se dovedea mai tare decit dorința. Și atunci se căutau 
din ochi, imprumutindu-și reciproc din suferinţa flecă- 
ruia, reţinută şi tandră. 


29 


Institutul de psihoterapie intensivă din Newcastle 
(sau la Clinica de nebuni, după o denumire mai trans- 
parentă) pacienţii ajung repede să-și netezească asperi- 
tătile personalităţii şi să dobindească „virtuţi“ comune 
întregului grup, care-i absoarbe nemilos și fără mena- 
jamente in structurile sale. Curios rămine faptul că asis- 
tenta de spe--iitate — de la medici Ja surorile de cari- 
de ie psihologi la tehnicienii aparatelor mec 
cale — nu se opun acestui proces de barbară deierio= 
Tare umană. Ba, dimpotrivă Convingerea lor, transfor= 
matā direct in metodă. era aceea că abia după ce cre- 
ierul a scăpat de imaginea trecutului. devenind o cla- 
sică ‘ahula rasa, trebuie cultivat din nou ca un ogor 
asanat de buruieni. Sau. cu alte cuvinte: ca să redevină 
om, individul trebue să ajungă mai inti, obligatorii, 
animal Desur, evista si risenl ca urii dintre pacienti 
să nu mai dispună de resurse'e neresize iAltirii din 
Conditia dahitracelor. Acestia erau diciani ealimiti 
şi trecuti la pierderi Fap: regrc*sbil piră 'a un punet, 
dar ee victorie dur se peste obtine firă infrunta- 
rea prriratelor și cum si-ar putea cineva inchipui o fe= 
ricire generală fără sacrificiul unora? 

Aceste reguli guvernau vita la celebru) Institut de 
psihoterapie intensivă din Newcastle. De aceea. abate- 
Tea de la ele constituia inevitabil un eveniment. Și cum 
asa ceve se intimpla foarte rar. evenimentul atrăgea 
atenţia pesonalului şi, în mod deosebit. făcea vilvă mal 
ales câtre virful piramidei. Exact ca acum. 


108 


7 — Fii explicit, doctor Golfettol se arătă iritatāă dl- 
rectoarea Institutului de psihoterapie intensivă. 

— Noua pacientă are o teorie ciudată — explică bä- 
trinul, convins că satrapul feminin din faţa sa nu avea 
nici o neclaritate, ea făcea un transfer de sens, consi- 
derind confuz tot ceea ce era în realitate inconvenabil. 
Noua pacientă susține că există două direcţii ale anor- 
malitații omenești. O anormalitate numită de ea sub- 
normalitate, categorie în care intră handicapaţii mentali 
de diferite grade. şi o anormalitate în sensul de supra= 
normalitate. numită de ea, nebunie superioară. 

— Ei şi? Femeia o fi nimerit aici din greşeală, do- 
vadă că are un sistem de gindire coerent. Mai ţineţi-o 
citeva zile şi faceti-i vint! 

Păi. tocmai aici e problema, insistă bătrinul me- 
dic: în lipsa de coerență pe durată relativ mare. Căci 
segmentele existenţiale explicit lucide sint brusc intre- 
rupte de adevărate furtuni alienante, cind se manifes- 
tă un transfor total de identitate și un blocaj puternie 
al memoriei. În dimineata asta, de exemplu, tocmai fă= 
cea un expozeu despre căile de acces la nebunia superi- 
oară: dezvolta o teorie foarte interesantă. cind. la ju- 
mătatea vinei fraze, s-a prods socul: un șoc perfect in- 

atestat doar de faptul că femeia a continuat 
ceva” „Și, după e€ s-a aprins lumina și tipul 
şi-a «tut seama că sint Ava Gardner — observați 2e 
transfer de identitate! — a inceput să se bilbiie ingro- 
zitor rdut, dar lam lâcat si-si teii 
Pină la + a Să mă cule cu ca Ava Gi 
zicea, și numai la auzul numelui meu se exeita şi 
Sici prin sumeri ca ur armzisar gata de imperechere 
Deamne. ce-a mai putut face cu copitele pe covor i 
cum a mai inspumat geamurile cu spermă Viptoaă Tre- 
buie să le curăt, zicea. şi ăsta-i detergent, . “ După un 
sfert de oră s-a reintors, la fel de discret, la identitatea 
sa și a continuat să fară o largă demonstrație conform 
căreia aspiraţia este un pas nu numai mental, ci şi real. 
tocmai șentru că este și afectiv, spre anormalitatea de 
tip superlor. 

„Ce fericiți sint artiștii în cazul ăsta, am intervenit 

eu, folosindu-mă de subiect. Ei trăiesc intens afectiv 


103 


şi astfel cred zà pot alinge pragu! nebuniei superioare. 
zilele trecute un film <u Ava Gardner. A Iost 


„Artiştii? s-a urătat ea surprinsă. Nici poveste, dom- 
nule. Ei pot atinge doar performanța de-a copia nebu- 
nia“. Rețineți, vă rog, că numele de Ava Girdner nu ia 
mai atras atenţia in nici un fa! 

— Ei bine, doctor Go!fetio, cte ce n-ai Inceput cu asta? 
Mi se pare că sintem în fata unui caz excelent. Am 
spus-o in repetate ri experimentele noastre sint 
condiționa:e covirster de pxmisele de la care plec: 
Mi-ați dat de înţeles că cer imposibilul, lată că nu cram 
deloc absurdi. 

Femcia sui 
ei cabine: 


stă prin incăpătorul 
Doc i vederii o sati 
j A participarea la 


buna dispoziţie a celei de cur: 
indu-) in acul 


perizoiul de a fi acu- 


terventie — conchise di- 
acear- 


totaie de merivirie și ducă 
acecsi 

— Am sā vă prezint în acest sens o diagramă com- 
pletă — se angaj Gulferto inainte de a face o mică pie- 
căciune si a se indrepta spee uyi 

— Apropo, doctore, cum zica că arăta individul äla 
excitat de numele Ava Gardner? 

= Ca un armiisar gata de imperechere! 
— Him... Ciudat... Ciudat și sublim totdatā. Multu- 
meset 

Bătrinul Golfctto o luă de-a Jungu] coridorului. Re- 
anunţa tot mai greu la lift, dar nu putea abandona miș- 
carca zilnică, esenţială pentru virsta lul. Va cobori scă- 
rile pret de două etaje și apoi va lua liftul. Asta-i viața! 
ȘI cind se gîndeşte că în tinerețe primele convingeri în 
virtuțile eugeniei şi le-a format pornind de la poten- 
Malul său. 

Aproape de capătul coridorului se intilni cu tinărul 
llaginer de întreținere Brille, cea mai nouă echiziţie la 


a 


personalul Institutului. Mergea spre cabinetul directoa- 
rei cu un avint masculin specific indivizilor mindri şi 
siguri de ei. În afara pacientilor. nimeni de sub acope- 
risul clădirii nu era străin ce motivaţia realā a aducerii 
sale. Privind în urma lui. doctorul Goltetto nu-şi putu 

onie. Se gindea că peste citeva minu- 


stăpini un suris 
te tipul va trebui să joace rolul armisarului despre care 
satrapul feminin a manifestat, deloc întimplător, atita 
interes. 


30 


Pe ruta aeriană Taipei Taiwan — Atlanta S U.A. se 
afla mai bine de dcs ore un Boeing 717, poreclit de cel 
din Compania JEN şi balena zburătoare. Nimeni nu era, 


de aşa ceva. Bietul. avea. după toate aparențele, unul 
dintre acele supărătoare și penibile duranjuri stomăca- 
le. care îl obliga să străbală cu o tenacitate meritorie 
şi demnă de o cauză ferită de forță majoră. drumu! de 
la scaunul său, la toaletă, Şi asta în ciuda faptulmi tă 
tipul. tinâr şi viguros, te ducea cu gindul spre orice, nu- 
mai spre boală şi suferință. nu. Dar cine ne dă nouă 
dreptul să judecăm camenii după unu! si același catapod? 

În fine, și acest pacient «e linişti Plictiseala deve- 
nise generală. Ea constitua, se pare un tribut obliga- 
toriu al unor asemenea călătorii. Iar tărtatul cel tinn 
i viguros avea în egală măsură și antidotul impciriva 
plictiselii și priceperea de-a şi-l- administra. De cum 
Incetă cu plimbările, adorm tuştean. 

Cam asta era imaginea «reată despre sine pentru 
ceilalți ce către Juran Potra. Sub scutul acestei irer 
al reuși insă o perfermanță deloc neglijabilă. Mai inti 


m 


stabili legătură cu Americin An 
şi ceru iniormaţii precise asupra ritel urmate de avio- 
nul ce decolase cu zece ore inainte, de la Den Duv. 

Cind reveni la toaletă, primi un răspuns... Ce mai! 
avionul urma perfect trascul intuit de el. Prineau ast- 
fel consistenţa realitiiţii ipoteze ce și le conturase incă 
în primele zile după sosirea la Taipei, şi dobindeau su- 
port logic alte presupuneri şi posibile corelaţii. Pină ṣi 
legătura dintre containerele trimise de Marca Frăţie și 
picrderile insemnate de dolari ale companiilor Mer- 
Curial Service și Automatic Service ii apărca acum una 
de cauzalitate directă. 

Cel de-al treilea „deranj“ cu deplasarea făcută chiar 
sub ochii plini de compătimire ai stowardasei i-a dat posi- 
bilitatea să transmită tot ce creden el cà este urgent să 
se inițieze pentru cantinuarea ecţiunii. 

Somnul făcea parte din prozrarn, 
componentă riguros necesară a cost 
tele se precipitau şi fctorul rzisten 
rol important în derularea lor. 

Cind fu aninitită titnrizarea 
burta ci piină de sirtaţi bip rernu intr-o Co- 
borire lentă, Juv:n Potra se uită la ceas și nu-și putu 
reține un suier de admirație: darnic aproape zice ore, 
Desi nu putea cuantifica energia acuta și nu-i simţea 
prezenta în trup. avea conştiinţa ci ca este acolo și asta 
îl făcea foarte sigur de ci 

Găsi auuimobitul solicitat exact acolo unde i se pro- 
mise, cu uya deschisi şi cheta în cone diseret 
pe cel care făcuse trebuṣoara asta, re;unoscindu-l cu usu- 
fin'à după felu cum îi zimbea dintr-un 
turiit, şi zpăsă înereziitor pe accele 

Spre seara aceleiași zile, Ja motelul Levis Wall trase 
în parcare un automobil din care cobori un singur indi- 
vid cu o înfățișare despre care ai fi putut spune că era 
caraghioasă, dacă nu s-ar fi cuvenit să spui mai întii că 
era tristă. 

— Domnule Thaxter, începu Individul protocolar, după 
ce se prezentă, rostind un nume imposibil de reținut, cu 
tot respectul ce vi-l poartă, firma noastră de asigurări 
se vede obligată să-și îndeplinească, prin umilul ei agent 


a chiar era o 
Ci evenimen- 
tema să joace un 


bakna zburătoare, cu 


112 


care sit cu, misiunea de-a controla modul cum sint in- 
dc-plinite clauzele contractuale dintre noi. Ştiţi prer Line 
deviza ce ne câlăuzeşte: „Pe toţi îi ocrotim, dar pe c 
care nu uit si se cerotească şi singuri îi creditàm nelimi- 
tat si cu iubirea nozsträ!" Şi mai ates de cind incendiile 
se ţin i 


— Bine, omule, dar n-au trecut nici două săptâmini de 
cind ne-ati intors pe dns cu controalele voastre! răbulni 
Thaxter, fără a da vreun semn de inţelegere faţă de ce- 
rintele -irintoare ale Companiei de asigurări. 

— Asa e, aveţi dreptate, sări ca ars, agentul. Dar aţi 
auzit, sper. ce s-a intimplat? Sau... Accidentul ăla qro- 
zav!... îmi dau seama că nu ştiţi... Of, Doamne, cu 
asia trebuia så incep. Un accident tragic, domnule Thax- 
ter, ne-a lăsat fără trei dintre cei mai buni şi expori= 
mentați agenți ai Companici noastre. S-a scris, de altfel 
Dar se scriu atitea! Iar nefericiti noştri colegi erau asu- 
pra lor și cu docuinentele constat rilor făcute de ei in ul- 
timul timp. Vă daţi seama că trebuie sñ le refacem și fap- 
tul ei ei au murit... Vii dați seama ce sentmente ne ere- 
ează? 

— Ei bine, controlați ce vreți. se hotări Thaxter să 
pună capăt pălâvrăvelii nepoftitului. Dar nu în prezența 
mer Nici timpul, nici nervii nu-mi permit 

Carazhiosul și tristul agent de asigurări maj merita 
cu prisosință un caii firativ: pu: acela de tipicar. își freca 
meseria cu minutiozitate sadieii A adus-o pină și pe 1.9- 
redana Bufalo — o mexicană moleamii, tocmai per'ru ch 

înecată şi leneyă pusă de Thaxter să-l insetesisci 
controlul său meticu!o o stare de intoleranţă. 

— Dar, pentru Puanezeu, denunule arent, de ce in- 
tourccți atita ne o parte ti alta chiar Și lacătele de la uși? 
Ce or fi avind astea cu pericoitd de incendiu? 

—- Vai de mine, stimati domnnă, cum să nu aibă? Ia 
închipuiți-vă: dacă! lacâitete sint comune şi puse de for- 
mă, cum din fericire nu e cazul aici, nu poate intra orice 
răuvoitor să dea foc? Sau dacă ele sint foarte bune, dar 
prost întreţinute, dacă nu se pot deschide operativ, nu 
sînt ele o piedică pentru o intervenție, Doamne fereşte, 
care trebuie făcută la timp? 


B = Singu 


ate n3 


Oricirn, în ciuda ploconirii indelungi cu care şi-a în. 
cheiat constatarea, aruneirid mulțumiri cu nemiluita, in- 
divicul a kisat în urma sa o impresie foarte păgubitoare 
pertru Compania de asigurări. 

Nu insă şi pentru el. Căci, acesta nefiind altcineva 
decit Juran Potra, avea observaţii importante, tiparele 
cheilor și. nu în ultimu? rind, un plan bine pus la punct 
pentru etapa următoare 


31 


Emily Dox — pacienta ce atrase atenția doctorului 
Golfetto și devenise un caz important centru dir?ct area 
Institutului — dormise bine, aprope confortabil. Tıecuse 
trei zile de cind fusese „irinsfuratii” de la un mic sana- 
toriu din nord şi mai bine de douăzii şi patru de ore 
cind ințelesese din compcriamentul bâtrinului doctor eă 
i se va ivi în curind şansa pe care miza. Aseară reusi pen- 
tru prima oară så ia legătura cu Jutan Potra după reve- 
nirea lui în America. Gatte faptului că intrase in rindul 
cobaitor, i se rezorvase o chilie scharală. Acolo îşi per- 
mise una din „crizele pregăzite dinainte. Ținuse ^ lungă 
tiradă despre culoarea verde care este de fapt un ai 
mal, care animal Incuiuste intr-o pasăre, care pasăre bute 
toată ziua la mașina de seris deciarații de racboi şi tra- 
tate de pace. 

Vorbind, gestirulase mereu cu miinile. ţinindu-le la 
douăzeci, treizeci de centimetri de gură. Apoi, se întinse 
pe pat și azteptă eu degetul arătâtor al milnii stingi 
proptit de ureche. Duvă o jumătate de orâ avu o dublă 
satisfacţie. Auzi un semnal slab, dar totuşi perceptibil. 
Deci, „unghiile duble" mascate perfect de oja stdufată 
funcționau la parametri normalt. Iar semnalul... Sem- 
nalul repreducea primul segment melodic al cintecului 
„Aş mai vrea o portocală“. Şi astfel Erdly Dox, care 


ss 


s-a dus pini acolo cu îndriizneala încit să se fokscască 
aic de propriu nume, lăsindu-se furută de dulci amintiri, 


a adormit într-o cu totul altă atmosferă, decit cea din 
realitatea imediată. 


Dar orele ce urmară awau să dovedească bineface- 
rea acelui somn. Câci, sub indrumarea bătrinului. doctor 
Goifetto. fu practic tirită printr-o sumedenie de cabi- 
nete dotate cu aparatură sofisticată şi supusă la tot fe- 
lul de analize, miisurători şi observații. Doi haidamaci o 
luau și purtau la comandă. Ce fiâceau ei s-ar fi putut 
numi gimnastică pe o temă dată, folosindu-se pentru 


executarea exerciţiilor de un obiect comun, însufiețit. 
Ie 


t acel travaliu muţesc şi absurd, ea reprezenta ju- 
folosită ca experiment şi nimic altecva, masă, vo- 
lum, circuite si mecanism de funcțienare păreau că sint 
scopul prioritar al fiselor, diagramelor și calculelor ce 

fiecare cabinet și apurcau pentru 
citeva minute pe imprimanieie calculatoarelor din do- 
tare. 

În acest timp, Emily Dox continuă sâ-și joace relul, 
Optă ca formulă pentru tirade scurte, haotice. urmate de 
tăceri senin-visătoare. Dedublarea trebuia să fie convin- 
gătoare. in afara oricărui dubin şi in egală măsură efi- 
cientă. La scutul nebuniei simulate, ea trebuia să vadă și 
să zudă totul. Informaţiile acinate de American Anti- 
mat şi coroborate cu cele ale Florii de Vișin configu- 
rau acum, fără echivoc, imaginea unui trust secret inter- 
naţional. Era deja destul de limpede pină la un punct și 
profilul acestuia sau, mai precis. profilul filialei sate asia- 
tice, constituite pe scheletul Marii Frăţii — organizație 
guvernată de reguli inspirate din cutumele asoci 

samurai japonezi. Acolo, sub pretextul unor cuncur= 
suri de lupte inițiate în umbra legi. se punea la cale o 
extracţie bestială de organe umane din trupurile muri- 
bunzilor. Finalilatea traficului cu acestea trebuia să fie, 
în mod logic, transplantul organclor recoltate. În ce 
cop? Nu se ştia. Se bânuia doar că. prin metode chi- 
rurgicale moderne, se fac experimente de o cruzime şi 
monstruozitate greu de imaginat. 

Pe măsură ce supoziţiile i se confirma: 
se simțea mai atrasă de aventura în care 


Emily Dox 
ntrase şi mal 


us 


marcată de pericolul ce o pindea. Energia necesară aces- 
tei dedublări tranșante și istovitoare o producea din pa- 
siunea pentru arta dedublării insâşi. Gâsise — avea con- 
vingerea — şi o formulă adecvată in acest sens. Era destul 
să-si imagineze un coşmar şi să-l descrie exact așa cum 

1 imagina, ca să creeze — iluzoriu pentru ea. convin- 
gător pentru cei din preajmă, o existență comparabilă cu 
existența sa autentică 

2 miisură ce era dezgolită, una dintre gorilele doc- 
torului Golfetto manifesta pentru ea un interes tot mai 
special li măsura sinii cu câușul palmei. îi pipăla pi 
ciorele şi fesele. bikini. şi palpa zona sexului 

Sätrinul doctor îl privi cu dezaprobare, dar bărba- 
tul rinji zgemotos, miriind: 

— De ce nu? 

Celătatt fi tinu isonul. 

— Cimar asa. doctore! Asta-i bucăţică foarte rară. 
Cu ana ca asta nu ne intilnim în fiecare zi. 

-- Cunoasteti regulamentul, le aminti doctorul Ştiţi 

Line vă între personal și pacienţi sint interzise ase- 
nca relatii. Unde s-ar ajunge dacă am cedi presiunilor 
şi am acecuta unele excepţii? Asta ar insemna cu sigu- 
ranţă inceputul decăderii noastre. 

Nouā ne vorbesti de excepţii doctore? interveni 
cel nmi pornit dintre bărbaţi. intcțindu-și rinjetul Toc- 
mai mută, care avem ochi Şi urechi foarte bune? Poate 

i de ce s-a aminat două siiptămini, intervenția 
iată în cazul tinarului acela mexican? De ce se 
inchada psiholmul Stus împreună cu el in cuhinetul 
dumale? De ce l-a numit sanitarul Dirk infidel pe 
psituuriă Stars și din re cauză a plins. in hohote psiho- 
ogul dona martea tinărului? 

— A fost un caz nefericit. recunnseu doctorul Gol- 
fetto. Vii asigur însă că a stirnit o furie foarte mare 
la nivelul conducerii și dacă Stars nu ar fi fost conèl- 
derat un psiholog de excepție 

— Şi dacă dumneata. doctore, n-ai fi profitat de 
ocazie ca să te răzbuni pe sanitarul Dirk... 

— Băieți... devent moale, împăciuitor, doctorul Gol- 
fetto, ' 


u6 


— Ne-o dai o sigură zi! Una singură și dacă n-a 
să-l placă... 

Risul celor doi deveni repede un gilgiit gutural, as- 
mutit de pofte. 

— Este imposibil, reveni speriat bătrinul doctor. O 
zi intreagā este cu desăvirșire imposibil. Şi nu se poate 
oricind... Mă gindesc numai la acele perioade scurte 
în care intervine blocajul memoriei. Atunci sint de acord, 
deşi riscurile sînt enorme, vă rog să mă credeţi. Dar vreau 
să vă convingeți că țin la voi ca la nişte prieteni. 

Cum intră din nou în chilia sa. Emily Dox încercă 
säi punā ordine in ginduri si så _ajungå la acea auto- 
stăpinire de sine absolut necesară judecății lucide și in- 
tuiţiei folositoare. Suportase greu probele la care fusese 
supusă şi mai ales pornirile acelui ticâlns, Se străduia 
să-şi reprime repulsia care fi provocase pur și simplu 
greață. 

Citeva exerciţii speciale de. respirație, singurele ce 
şi le puteau permite fără riscul de-a se irăda în cazul 
unei supravegheri mascate. Işi ficură în cele din urmä 
efectul. E apa linistită și eu sint ia cirmă — îşi spuse 
Emily Dox. Si te iau la 

Rezistă sunoziția câ initiativa de viol preconizată de 
cei dni ar putea fi o insrenare? Aparent ei manifestau 
o obsesie reati, Oriet:n, pericolul de-a fi posedat 
fortii la modu! ă şi pentru ori:e eventuaiitat 
vit treimi să gisasrii mijloacele adecvate de 


Asta primul rind 
și fi ridica samne de întrebare asupra nebuniei 
meie? ră da, arenirțrea cu violul nu va 


gură cupciani ce mi se întinde. Asadar, păstreaziufi „ac: 
Duni", fetto, ca pe stigarul bun de preț ce ţi-a rimas! 
— gisi Emily Dox de cuviință să se cwatukw® shm- 
tind 5 -ură en antoironia nu-și dezminte virtuți! re- 
confortante. 

Dacă totuşi sint descoperită, ce fac? Râmine oportun 
apel) imediat la cei dinafară, sau incerc salvarea pe 
cont propriu? Pentru prima alternativă lucrurile sint 
simple. pentru cea de-a doua trebuie găsite soluții. 

Şi o ultimă, dar exirem de dificilă, opțiune: dacă 
jocul rezistă, pină unde trebuie impins? Desigur, cu cit 


uz 


şi-ar prelungi postura de cobai, cu alit ar avea 
afle mai muite. În acelaș timp însă. riscul ireparabii 
crestea vertiginos, cu cit se apropia de intervenția chi- 
rurgicală şi nu era exclusă ic--ea ca în cazul deennspi- 
rării, ticciloşii să recurgi totusi la o asemenea op 
Prin care si-ar atinge un dublu scop: s-ar ribuna yi 
— în lipsa unui martor viu -- i-ar justifica deces 
pozind, binoinţeles, pe mai departe, în tlatinii 
lui Hippocrat. O contramiriură er fi 

Emily Dor rămase cu intreaga sa energie mentală 
concentrerà asupra unui punct abstract, De acolo, din acel 
nimic, trubuia să se nască solutia, Și nu #sea nici o in- 
doială câ prin comuniunca fertilă cintre gindire şi :ndrăz- 
neală ea se va naşte. 


urmași ai 


automobil tras în- 
tr-un loc de refugiu de pe autostradă, în apro; mo- 
telului Levis Wal, Jura Potra dzdea usoare semne de 
neliniște. Jeşise din pielea agentului de asigurări și in- 
trase in altă piele, definibilā acura nu după criterii pro- 
fesionale, ci etnice: de fapt redevenise asemñnàtor cu 
ceca ce fusese tot timplu la Taipei: un japonez in venele 
căzuia se putea ghici şi singe european. Nu areastă schim- 
bare ii făcea insă neliniștit, „nipirlirca" de o identitate 
şi intrarea in alta, fiind la el un prices aproape la fel 
de natural precum al reptilelor. Se «ursese mai bine de 
un sfert de 'oră şi autofurgonul Compnici Mercurial Ser- 
vice nu-si ficase încă apariția. S-a intimplat ceva, sau 
autpvehizulu! a intrat in alt regim de viteză, decit cel 
semnalat în prima parte a deplatării” Era o chichiță la 
prima vedere și tetuşi, în realitate, un amănunt impor- 
tant. așa aum tot mai importantă devenea de acum fie- 
care veriţă din alcătuirea unui lanț al cârui capăt U 
bănuia, firð ai şti însă meandrele şi lungimea. 


118 


In sfirsit, prin futa ochilor săi trecu înserisul „Mer- 
curial Service" — cu icre mari, de un roşu aprins pe 
un fond verde-pal, ocupind trei sferturi din laterala au- 
toturgonuluj. ÎL urmări cu privirea şi. văzindu-i numărul, 
trusări: avea. se pare, șansa unei revederi. Koestler? 
„Toate miracolele sint fascinante, dar mai ales cele ne- 
întimplitoare“, suna unul din aforismele neuitatului său 
prieten, Armand Bizuniun. Să credem deci că va fi 
intilnire foxcinantă — se indemnă Juran Potra, luat prin 
surprindere de ideca că se va lovi iarâși de namila pri- 
mitivă şi brutală, care era acest Koestler. 

Se incadră în fluxul autostrăzii și după citeva minute 
doar ajunse In parcarea de lingă motelul Levis Wall. In- 
tr-adevâr, nu se înşelase: silueta şoferului coborit din au 
tofurgon îi era cunoscută. 

Şi-acum, să ne lăsăm In seama tehnicii — ginsi pen- 
tru sine Juran Potra. Se cuibări mai bine în scaun, didu 
drumul aparatului de radio de la bord, sau mai exact, 
unui segment al acestuia. pe cind ertiilait il cuplă la 
niște câsti discrete, greu observabile. O miszică de jazz in- 
fuză atmosfera din elegantul automobil. li fixă voiumul 
astfel incit să fie auzită discret de vreun eventual trecă- 
tor, apoi iși puse căştile, evudind Intr-o așteptare plină 
de 'curirzitate. Implantase o seamă de micrcemițătzare 
pe tor traseul străbătut in „controlul“ său meticulos, 
făcut în calitatea agentului de asigurări. Şi tetuși urma 
o vinătoare la intimplare. Capcanele erau puse. dar mat 
trebuia şi vinatul să cadă In ele 

Deocamdată se auzea un amestec de zgomote și fraze 
greu decelabile, provenite din mai multe surse Era un 
amaizam ce punea cu adevărat urechile la încercare, În 
citeva rinduri avu impresia că desluşente frinturi din- 
tr-un dialog interesant și căută să-l localizeze pe scala 
aparatului, dar 1 pierdu. Era pe cale să-și piardă râb= 
darea cind auzi deslușit două voci cunoscute 
„.ca untul, Thaxter, asta e. Dacă ai valoare na 
se poate, în cele din urmă, să mu dobindești și încrede- 
rea şefilor. că valoarea stă mereu la suprafață, în ochii 
lor, ca untul 
Te-ai ajuna, Koestler, al naibii să fiu dacă aa. 
Eu ţi-o mărturisesc sincer că văzusem în tine de multă 


vreme omul potrivit. Chiar ziceam în sina mea la- 
demile! Ce tot tilbiie ăia, cind este «lar 


că pe Joe 
Lamax numai Koestler îl poate înlocui?! 
— Muiţumesc, Thaxter! 
N-am 2i5-0, e drept, dar jur că am siadit-o. Pen- 
tru că era evidentă. Al nai fiu gacâi nu cra evi 


deni; 

Discuţia -se purta probabil la una dintre mesele de 
lingă geamuri şi era captată de iicroresentorul prins 
sus, dupi blana ferestrei din mijloc. Dovadă ci nu se 
auzeau pe fondul discuţiei pașii făcuți pe parchet de per 
soancle ce treceau cu siguranță prin preajma celor di 

Urmară citeva fraze de circumstanță și un gilgiit 
prelungit. Aparţinea incontestabil lui Koestler, era felul 
Shu hulpav de a bea bere direct din conservă. 

— Și cine vine miine cu „pasărea“? întrebă el pe un 
ton jovial? 

— Cu care „pasāre"? se artă Thaxter surprins. 

— Cu condorul, să zicem. Sau cu barza, cit mie îni-e 
indiferent, numzi „„pastire" să fie! 

Se auziră două hohote de ris în registre diferite. 

Deci ţi s-a explicat procedeul, după cite înțeleg 


-a spus: Koestler, ai voie 
să-ți amintesti cuea ce nu trebuia să cunoşti pini 

rābufni ercoiios numai risul pii 
ISoestler. 


decit o mică su 
aia sper să-ți placă, 

In continuare dialogul alunecă spre subiecte © 
ne: femei, fotbal american, ultimele rezultate ale 
telor de cocosi. După ce se convinse că pentru el discu- 
ţia nu reprezenta decit un balast verbal, Juran Potra 
abandonă câșiile şi opri paratul de radio. Avea nev 
de linişte să-și regindească planul în funcție de noile 
elemente. Acum avea confirmarea unei idei ce-i dăduse 
tircoale în repetate rinduri. Mai bine mai tirziu decit 
niclodată — se agăţă el de un proverb de sorginte cu- 
zopeană, găsind astfel o scuză  fortuită atit pentru ezi- 
tările lui, cit şi ale reputatului său coleg, Niky Dorset. 


12% 


Căci într-adevăr a fi enntemporan cu zborurile inter- 
planetare și a nu te gindi de Ja bun început la soluti 
cea mai simplă prin care un criminal poate ajunge în 
Couzzeci de minute de pe o parte pe alta a unui murto 
fără vron legătură rutieră, înseamnă a nu vedea pădurea 
din caza copacilor și pisica neagră din cauza covorului 
alb. pe care doarme și toarce. 

Drept sancțiune pentru gindirea minapă de cari: 
dat dnvică pină aici — se arătă Juran Potra justitiar 
si nrindustecat cu sine — imi voi petrere zorii zilei de 
miine sui sripile „păsrite Era o pedeaosii, un legimint 
și mai alos o servență din scenarii! pa care-l eliborase 

awi impresia câ în orizontul simțurilor saie s a 
indoiala: şi dară „pasărea“ nu se găseste acolo 
unde crede el?! 

O infoială asemeni unui ciine hoinar şi infometa 
care se asează pe labele dinapoi și priveste la msa plini 
de buniititi ale celor ce-si petrec weck-end-ul la iarbă 
verde, dar nu are curajul să se apropie. Pici, drace! 
se vim Potra oblita sisi alunge repede indeinla și 
se bucură că asemeni clinelui fâră pripas ce ar fi luat-o 
la fugă prin simplul gest de amenințare al stäpinului 
acelor bucate. și dihanin iluzorie a indoieli sù pierdu 
repede în spatiul moharit și incert de dincolo de 
zontul simţurilor. Convingerea că va ajung? direct la 
„pasiirea” invocată de Koestler îşi întră iaräsi în drep- 
turi. fâcindu-l să-i simtă efectul sul: forma unui plăcut 
confort psihologic. 

Făcu o mică plimbare pină la furgonul lui Koestler 
şi exersă puțin pină-i deschise ușa cabinei. Tapetat cu 
poze din Play Bey. locul de muncă al namilei explicita 
mutatiile petrecute fn gusturile sale și Juran Potra ob- 
servă că În mai cutin de o jună și jumătate acesta gus- 
turi se pervertiseră simtitor Îi puse o „pilulă“ emițitoare 
în bord si se retrase cuviinctos, 

În așteptarza zrilor, isi transforma scaunul în pat, 
fixă aerui condiționat la o temperatură convenabilă pen- 
tra un somn prăbușit în adincurile odhnitoare ale eu- 

Înainte ca motelul Levis Wall să se trezească la viață, 
o umbră se furişă pe lingă zidurile garajulul ce aducea 


mai degrabă cu hangarele vechitir depouri pentru lo= 
comotve. Lacătul ușii glisante se deschise cu o uşu- 
rintä contrară asjectului său mătăhălos, iar ușa din spate 
a unui furgon de mare dimensiuni, aflat înăuntru, nu se 
opuse nici ea cu indirjire unei chci potrivite, dar încă 
nouă și nerndată 

Intuiţia se dovedi cu acoperire totală. Inâuniru, cu 
elicele desfășurate. intr-o poziţie de-a lungul furgonului, 
se afla un elicopter pentru două persoane, prevăzut — 
detaliu semnificativ — și cu o magazie frigorifică destul 
de incăpătaare. Practic, cel mai bine ar fi să aştepte de- 
rularea evenimentelor ascuns în cabina elicopterului. Dar 
cele două uși rimase deschise l-ar trida. O altă solu- 
ţie... Nu. mai intii să vadă cu ce şanse ar putea ràmine 
la prima. Ușa furgonului sc inchidea și automat 
putea deci inchide pe dinăunirii Uşa de la intrare în 
schimb se zâvorăste numai cu lacătul, pe dinafară 

Corcetă interiorul garajului. În clar-obscurul sfirşitu- 
lui de noapte (nu făcuse imprudența să abrindă lumina) 
descoperi într-un olt o fisie lăptie. Sus, în tvan era 
un chepeng de aerisire tăsat pe jumătate deschis. Dacă 
ar putea ajunze pină acolo 

Important era si acţioneze inainte de trezirea «elor- 
lalți. leşi, puse lacătul şi trecu in spatele garajului. Har- 
duzhia avea pină la acuperisul-terasă o înâlțiine de peste 
cinci metri, În căutarea unui reper. Juran Potra se opri 
în cele din urmă cu privirea pe o stivă de lemne, aran- 
jatè la citiva zeci de metri în fundul celi de-a doua 
curti a motului -- un spaţiu izolat și prea putin ingri- 
fit. Eau terinebiuri groe din lemn de fug verde. Alrse 
pe cel borstvit ca lungime si înrvrcă să-l sette pr umăr. 
O clipa avu senzatia că se va Drăbuşi sub greutatea lui 
şi reski roprotia ṣi păst. Incsrdindu-ṣi inușelii la ma- 
xi:num. Cind ajunse lingă zid îl slobozi în pămint cu ca- 
pătul din faţă, apoi il ridică, proptindu-l cu capătul de 
sus de marginea acoperişului. După efertul făcut, eàt 
ratul i se păru o joacă plăcută. 

Inainte de-a se urca în elicopter, fiză şi in cabina 
acestui furgon o „pilulă” identică celei puse în bordul 
lui Koestler, apoi îşi amenajă un Culcuș cft mai comod 
posibil, jos, în cabina eliepoterului. în fața cvlor două 


122 


scaune, pregătindu-se pentru o aşteptare de durată, doar 


vag previzibilă Din fericire, isi găsi și © preocupare in 
egală măsură utilă şi captivantă. Aparatul” pentru co- 
municaţii radio uitrainodern, cu po: tehnice de 
a fi detasat pentru anumite mesaje de sisieme proprii 
dr cadificare — se odihnea în micul său ambalaj de pro- 
tecţi, intre cetele instrumente de bord. Era o ocazie 
ce nu trebuie scăpată Luindu-i, Juren Potra se iucā 
nute în sir pe claviatura lui, «pol îngină ca pentru sine 
o variantă ciudată, plină de itistețe. vinovăție şi dra- 

ratalului cintec pentru copii: „Aş mai vrea e 


33 


La inceput. Emily Dox avu senzația stranie că vi- 
scază si in acelaşi timp își observi cu luciditate propriul 
vis. Apri, smulirrlu:se din somnnlență, fsi concentră 
auzul supra „unghiei cintătoarea, Cintecul nu i se re- 
vela doar. nu fasese un produs iluzoriu al subconştientu- 
lui. ci era > realitate TI ascultă cu râsuflarea tăiată si, 
cupă primele clipe de audiție tutelate de sentimente, 
deveni irntă la continut. Era un mesai transmis de Jus 
ran Potra in codul simbolic stabilit de cemun acord, 
un cod sărac în elemente concrete. dar capabil tohisi să 
sugeraz: onn semnificaţii generale, anumite stări de 
lucruri și înfcirmaţii Sintem aproape. va fi bine cu- 
raj, retinere. înrelenciunr”. reconstitui Emily Dax me- 
saju! care o tulburase profund. 

Și. în acelasi timp. o atută să-și improspiitcze vointa. 
Cixi era necesar. Poftele celor doi indivizi deveniseră o 
amenințare greu de ocolit. În ziua imediat următnare tir- 
gului dintre aceştia și doctorul Galfetto, nu mai recurse 
la prxedeul blocajului de memorie din teamă Cel mai 
nestăținit Jintre cei doi o urmări tot timpul. Profitase 
de fiecare ocazie să se apropie de ea şi s-o ciupească 


123 


de fund Doamne, ce stare ingrozitoare! Trebuia să-şi 

incuscă reacțiile, să-i intimpine pornirile de brută 
cind cu indiferența nesimţitoare. cind cu reacții de spaimă 
sau scurte priviri de neputințā bovină. A juca rolul 
una nebune cind cineva își propunea să profite în mo- 
cul ecl mai abject de handicapul tõu mental, necesita un 
enrnportrment cu enormă combustie psihologici. Efectul 
ba resimțit acut şi, ajunsi iarăși în chilia ce-i cra re- 
zervată (termen uzitat de personalul Institutului In 
schimbul aceluia de boxă, considerat probabil mai putin 
atvevat pentru fisele de observatie din cauza rezonanțe- 


lor sale dure) a intrat într-o nepermisă stare de panică. 
Dacă urma să fie atacată, apzwarea era inevitabiiă. Folosi- 
rea unor procedee eficiente de aprirare presupunea o ju- 


decată normală şi o acţiune lucidă, sesizabile pină și de 
un cap înzestrat cu maximă ziireenie de la natură, cum 
avea certitudinea cii-i capul de pe umerii celui ce-a agre- 
sat-o fără pie de ruine. Această observatie, legată aproa- 
pe de la sine cu faptul că i-au dispiirut dintr-odată blo- 
cajele de memorie. ducea abil la bănuieli și risca 
s-o deconspire. Mai răminea apoi și o alternativă extre- 
må. Ce va face dacă cele două gorile vor actiona împreu- 
nā? Lupta ar deveni atunci inegală şi şansele de salvare, 
puţine. Iar consecințele . 

1 s-a făcut greață şi pentru o clipă sîngele i-a de- 
venit în trup o substanță rece, străină. Așa ceva trebuie 
evitat cu orice preț! Este nevoie de precauţie! Ba, mai 
mult: de unele măsuri! 

Odată acceptată, ideea autoapărării pregătite din timp 
a readus-o în starea de om laborios, tenace şi inventiv. 
Era limpede că incercarea de a o silui, dacă se va ajunge 
pină acolo, se va petrece tocmai în chilia ce-i fusese re- 
zervată, căci orice tentativă de-a o ademeni sau duce cu 
forta în altă parte ar putea-o anihila, provocind eventual 
chiar scandal și atrăgind atenția tuturor celor din preaj- 
mă, Aşadar, aici trebuia să găsească soluția 

“Trecuse de miezul nopții cind, istovită, se întinse pe 
pat Mai bine de trei ore lucrase cu migală şi maximă 
concentrare. Descoperise că unul dintre cele două cor- 
puri de iluminat din baie era alimentat cu energie de la 
o sursă independetă. Îl desființă şi după multe căutări 


124 


stabili cu oarecare exactitate locul din perete pe unde tre- 
ceau firele provenite de la acea sursi Făcu 0 mică spăr- 
tură in spatele dulapului din hol și reuși, ajungind la 
tubul ce le proteja, să le taie şi extragă pe o lungime de 
aproape cinci metri Le fixă capetele în priza de sub pat, 
iar în prelungirea lor legă andrelele metalice oferite și ci. ca 
multor ai'n paciente, riai cu scamă în scopuri diversionis- 
te. pentru Gerutarea eventualilor vizitatori dinalară. decit in 
intenția reală d: a ie atrage spre 0 preocupare cu virtuți 
psihoterapcuuce. Folosindu-se de feiele şi  leucop.astul 
din trusa sanitară pentru a izola anurelele, lăsînd desco- 
perite doar miei porțiuni din virfuriie lor, își fâur: un 
instrument bizar Și functional, manevrabil pe întrozei 
suprafaţa chilie. Hecurgerea la un astfel de instrument 
ar fi insemnat în alte conditii un act de sadism inse 
Zahi. Acum inst, se punea problema supravietuirii «1 și 
asta scotea din cauză bonomia morală sau, in tot cazul, o 
punca în alți termeni 
Avusese un somn chinuit şi agitat. Se făcea că este 
un pesonaj Pur și romantic — n fetiţă sensibilă și fra- 
gilă dintr-un desen animat, care, trezindu-se în miez de 
noapte, aprinde lumina ca să se joace cu păpușile. Dar în 
timp ce le mingiia, blindele ci păpuşi primeau insufle- 
tire, luau proporții şi se transformau în lighioane mon- 
strunase, gata s-a sfișie. Se trezi în citeva rinduri. rã- 
mase trează minute in şir. De indată ce adormea din 
nou, același vis, cu aceleaşi cosmare, îi bintuia ființa. Ca 
deodată. „unghia cintātoare" să emită un murmur, o 
şoaptă devenită promisiune, şi apoi o certitudine sonoră, 
un cintec de copii 
Cind auzi cheia râsucindu-se în broască avu un sen- 
timent ciudat. Nu de spaimă şi groază, cum se așteptase, 
nu de disperare dictată de conflictul inevitabil. Dimpotri- 
vă Avu un sentiment de impăcare cu sine, de usurare 
chiar Se întimpla ce previzuse, va trebui să se apere. 
Singurul ei atu deocamdată — acela că adversarul este 
pregătit să întilnească o nebună de care va incerca să 
rofite — putea să aibă o mare importanţă, dacă era fo- 
osit cu pricepere. 
Deși cel dinafară răsuci cheia de două ori, ușa rămase 
neclintită. Va trebui decl'să recurgă și la a doua cheie — 


una gencrulă pentru toate usile. cu care se înlătura sigu- 
ranta pusă pe dinăuntru. Nimic suspici-s în asienca 
cazuri. de vreme ce pucienţii au fost indemnați pe căi 
persuasive specifice actwvitătilor cu aliencþi să pună de 
fiecare dată, ei înşişi. siguranţa. 

In sfirşit. intră. Era — aṣa cum se aştepta -— cel care 
i-a aţinut calea În repetate rinduri ziua trecută. Indivi- 
dul puse închizătoarea pe dinăurizu. La reacția ei de sur- 
prindore şi teamă. îi zimti şi-i fâcut semn cu mina să 
stea livistită. Emily Dax sări din pat și se duse 
Gestul avea semnificatie pur teatrali, că 


gratiile puse 
pe dinăuntru nu permiteau nici o iniţiativă de salvare 
TnJivida! se opri ir, mijlocul încăperii și scoase din sin 


o tablă mare de ciocolată, oferindu-i-o. Continua să zim- 
bească şi să afişeze o bunăvninţă dezinteresată Era încă 
prea time pentru a juca teatru ṣi prea răscolit de pofte 
pentru a şi le putea masca. Ochii lui trădau neri sirva, 
patima si înclinația spre violenţă. de care era stzipinit. 
— Nu vrei? începu el să vorbească. folosindu-se de 
cuvinte stinjenitor, de parcă mesteca chewing—gum. din 
` cauză ză voia să le dea o simtire străină firii sale. E cio- 
colat: cu alune, puiculo! E eea mai seleetă rânenlată Ain 
U.S.A . tə asigur! Îţi dă energie şi face chef să ţi-o chel- 
tuicati în dragoste. ascultă-mă pe mine. 
Emily Dox privi o ciipă cu interes coloratura vie a 
învelișului de pe tabla de ciocolată Chiar făzu un pas 
å să. 
aduc din asta 


itä vrei! chicoti individul. 
Te umpiu cu ciocelată şi te imbrac în invelișurite ci 
Al aracuui să fiu dacă nu. Dar mai imi te voi dezbrăca 
şi-ţi vs face o plăcere ce cinste. Auzi? Nu te apune câ 
n-are post. Nu-mi fă mie figuri că tat un drac... 
Doar n-ai fundul ästa arozav ca să-l ţii să someze 

O prinse de o mină si incerca să © tracă spre el Fa 
arăta o spaimă bovină și se opunea cu in 
cindu-se, atunseră in mijlocul Incâzerii 

— Te bat. auzi? Te fac surecle dacă nu înţelegi că 
vreau numat så mă scald în trupul tău prea frumos pen- 
tru o cretină! Prea... 

Azum e prinse de ambele -nfini şi o Impinzea către 
pat, Era aplecat înairite. cu picinarele dusfăcute ŞI tubu- 


126 


ret de dorință. Se ivea un prilej excelent. Emily Dox se 
hotari sii acţioneze si işi conceniră energia în acest sens. 
Brusc, se lăsă pe spate şi lovi cu piciorul drept, cu in- 
treaga putere de care era în stare, de jos în sus. Nimeri 
in piin și gorila se prăbuşi. Un geamāt adine şi inconro- 
labil fu urniat de tăcere. Îşi pierduve cunostinta pentru 
cită vreme? Loviturile în; testicule provoacă dureri insu- 
portabile, dar cu efecte capricioase. S-ar putea întimpla 
ca individul să treacă în lumea drepţilor. sau să-și revini 
foarte repede. Or, ea trebuia să pruvină posibile compl 
caţii în această din urmă alterwativă, și abia p> urmă 
să vadă ce avea de făcut in continuare 
Ti tri pini lingă perete, îl ridică pe fung și-i legă 
e la Spate. Rupse o fisie din cearceal, ii făcu un 
bandaj in jurul capului, iar sub bandaj, după ce scoase 
sadicul instrument dio priză, fixă capetele ncizolite ale 
celor două andrele metalice. Apoi trase patul jatre ea şi 
individ, işi aşeză scaunul lingă priză şi își puse la în- 
demină cele două capete de sirmă fixate astfel încit, cu 
i mare repeziciune, să le poată bage în priză. 
te surde, individul işi anunță reveni- 
nea. În primele minute nu realiza citusi de puţin unde se 
afla şi ce i se intimplase Emily Dox avea insă o prea 
temeinică pregătire psiholozică și o prea bogată experi- 
enţă ca să cadă in plasa cwva. țesut cu viclenie naiv: 


primitivă 

Şi-acum. Chipman. tă - se arătă calmă dar 
fermā Pmily Dox -— te invit Să lasi prostiile si să fii 
atent. Ai doui pusibilităţi, Prima: să asculti ṣi să executi 


tot ceti voi cere cu şi să seapi cu vieți, A doua: 
reiuzi, sau să incerci så trişezi şi vei avea ca rezult 
moartea. Este destul să imping în priză un singur conti- 
metru din capătul cablului ce-l am in mină și creierul tău 
va mirosi a carne ufumată. Astept un minut. 
Fac orice! se grâbi să spună individul. realizind 
ieșire în care se afla 
— Deocamdati, te vei apieca puţin spre aceastii trusă 
de munichiură și vei răspunde întrebărilor mele. Cite per- 
soane cunosti să fi suferit aici intervenţii chirurgicale? 
— De care m-am ocupat eu. douăsprezece. 
— Cite mai sint în viață? 


127 


— Niciuna 

— Ge s-a intimplat 

— Au fost arse. Mai puțin donă... 

— Acelea de ce n-:u fost arse? 

— A apărut familia și le-a cerut. Erau ate unor fraţi 
gemeni. Tatăl lor a ficut scandal, a amenințat cu pro- 
ces 

= Și unde au fost duse? 

— La Mineapolis. Să le depună în cavoul familiei. Ai 
noştri au crezut cñ au de-a face cu doi nebuni obisnuiti, 

ți şi uitaţi de cei apropiați, mni ales că fuseseră 

aici sub nume false, Dar tatăl lor care era un mare 
itas e încut se pare o criză şi, avind mritrări 
atā. a venit să-i ducă acasă. Nu știa că fuseseră o 
Tati si muriseră cu e zi înainte ca el să sosesecă nii. 
— La toți cei doisprezece li s-a făcut implant de or- 


dul ridică spre Emily Dox niște ochi tulburi şi 
Intrebarea îl luă prin surprindere. Ea fîcea 

probabil trimitere Ja un subiect tabu 

Dach te-ai hotārit să te opresti aici, nu-i 

rubă. Înţeleg eñ renunţi şi încheiem totul în 


— 0. nu, nu, Wi rog... Mă gindeam numai 

Mintea. Vorbind, cu siguranță încălca un consemn 
pentru sère îl astepta o pedeapsă cu nimic mai ușoară 
ca cea prin care iur fi fost acum sancționat tăcerea. 

— Te gindești inutil. Un lucru ca cel pr: care fi l-am 
cerut eu îl ştii. sau nu-l știi Aşa că 

— Da. la toţi doisprezece li s-a făcul transplant 
de organe. Într-un caz. rhiar organe provenind de la 
un alt sex 


aseattăt 
ură reproduse întreaga conversa- 


ic 

hya Poti spune că ai avut noroc. Dorințele tale de 

cotol ce se dă în vint după femei alienate mintal. te-au 

salvat de la n moarte sigură. fără să-ţi salveze bine- 

înţeles și reputația de brută ticăloasă și viciată.. . Din 
cate. vel fi necesar la proces. lar pentru gravele. in- 
lectii, merale de care suferi. legea nu prevede pedep- 


se... Şi acum, îti voi da drumul. Fie destul să-ți spun 
doar că mărturia u a şi fost transmisi şi înregistrată 
acolo unde trebuiu. La cel mai mic semn de trădare ea 
va fi retransmisă pe numărui de telefax al acestei insti- 
tuţii criminale și va apare simultan pe imprimantele 
din toate birourile de aici. Urmarea, inţelege-o singur. 
E adevărat că in final nu «red sii scapi nepedepsit pen- 
tru fărădelegile săvirșite. ini voi oferi însă şansa să faci 
pentru nai Citeva lucruri “i asta îţi va ușura mult si- 
tuaţia. 


34 


Juran Petra auzi zgomote. Cineva, care acţiona ca 
la el atusii, deschidea poarta garajului, trintind-o in 
Vituri. 

— Eu zic si pornim i 


tea lui Koestler și să-l 
aşteptăm ia locul de intilnire. Pe cinstea mea, Kay, da- 
- omul sta mi-a pliieut vreodată! Iar acum, cină a 
ajuns direct în ciorba noastră, este şi mai dezgustātor. 

Vorbea Thaxter. Juran Potra ii recunoscu vocea. 
Tohotul de ris eruptiv cu care isi insoti spusele îi arâ- 
ta o bună cispoziţie matinală. 

— Aseară făcea pe atotstiutorul și incerca să dis- 
cute cu mine arogant. Elicopterului îi spunea „pasărea“, 
auzi? Era cit pe ce s Te referi la pasărea din- 
tre picioarele mi am călcat pe inimă şi 
m-am retinut. Apropo, ar mai fi ceva de verificat sus? 

— Nu in mod deosebit, spuse cel pe care il chema 
Kay. Dir o verificare de rutină fac de fiecare dută. 
Ştii, la iiviaratele astea de zbor e bine să vezi dacă lipseş- 
te ceva de ta bord, cit timp te afli la sol. 

Cel pe care il chema Kay îşi condimenti spusele, 
rizind dr: anul singur. Juran Potra simţi în schimb cum 
îl cuprind niste fiori de gheață. Nu era insă timp pen- 


tru de:turstarea un tii, fie che 4 
reon im spatele seumelor si se ciibări in magazia fr 
gorificii Era o solutie de moment, dar riscantă, căci i si 
ingusta spaţiul de actiune și o răminere indelungati 
acolo, cu presupunerea că ar fi fost pornit motorul eli- 
copterului și odati cu el aparatul de produs frig, l-ar 
fi pus într-o dificultate cu urmări greu previzibile. Ori- 
cum, lăsă ușa magaziei întri:deschisă și îşi pregăti pis- 
tolul. 

Curind, numitul Kay se auzi apropiindu-se, mor- 
mäāind un cintec. Cind intră in cabină, Juran Potra, 
(lindu-se la mai puțin de doi metri in spatele lui, 
văzu picioarele și riimase surprins de miirimea labelor. 
Acestea prevesteau un stăpin urias sau, in tot cazul, 
mult peste media de iniilțime, statură puţin obişnuită 
la oamenii ce practică navigația aeriană. Tipul câutii 
ceva în bord, bodogimi o iniurătură şi se retrase. Dupi 
citeva minute, autolurgenul jesi din hangar şi se așternu 
1a drum întins pe autostrad. 

De acum, viitoarea intilnire cu oricare dintre acesti 
indivizi presupunea, aproape sigur, şi confruntarea. Era 
convingerea cu care Juran Potra se instală confortabil 

unul dintre scaune si cu ajutorul câştilor incepu s 
iscodească ce se discută în cabinele celor două autofur 

. Koestler cinta un vechi șlagăr de culise — cin- 
perdea, doldora de vulgarităţi. De aici se putea 
deduce că nu mai avea pe nimeni in cabină — cra de 
altfel într-o misiune ce excludea martori dinafara giiș- 
tii — iar faptul că in intimitatea sa își alina singuriita- 
tea cu un asemenea cintec, spunea mult despre natura 
Iui discutabil umană. 
a autofurgonului ce transporta elicopterul, 
cci doi au pălăvrigit o vreme vrute și nevrute despre 
mici intimplări petrecute la motel şi în regiune, despre 
noul sistem de impozite contestat cu vehemenţii pentru 
mul ascuns, promovat, ziceau ci, impotrivi albilor. 

Ca în continuare discuția să alunece spre tema virtuti 
lor şi lipsei de virtuti Ja unii oameni și de aici, la concret, 

— Ca acest Koestler, bunăoară, vorbi repulsiv, Thax- 
ter. Ce caută el în asociaţia noastră? Dupi părerca meu, 


deosebit de tari 


130 


individul trebula de multi vreme înlăturat de tot din- 
tre şoferii companiei, şi nu admis intre puţinii aleși ai 
acesteia. 

— Exact la fel gindesc și cu, interveni Kay. Este 
destu! să=! privesti ca să-ţi dai seama vi stari pu- 
țin derin de incredere chiar decit era giinarul de Joe 
Lamax, 

— Avem o dovadă în plus că Gregory Donald s-a 
cretinizat de tot. 

— Dacă nu cumva îşi scoate intenționat in faţă pros- 
tia, ceea ce ar presupune, desigur, că-i vorbi despre o 
falsă prostie, ca după paravimul ei să-și facă jocurile. 
Nu uita că la ultimul transport, alveolele — monede 
din pereții de protecţie ai containerului propriu-zis eran 
cu mult: kilograme mai puţine, or eu nu cred intr-o 
neglijență a japonezilor, așa cum ni s-a sugerat. 

Juran Patra își muşcă ușor buza de jos. De Gregory 
Donald nu auzea prima dată. Pe cind se dăduse drept 
un Jefferson oarecare, candidatul la un post de şofer 
al companiei, și făcuse pe ucenicul pe lingă Koestler, 
acesta evocase în termeni duri numele celui care... ci 
da, își aminteşte perfect, era seful de garaj. Cit despre 
importanța acordată alveolelor din pereții containere- 
lor... Ce mai, lovitură de teatru, în toată legea. Te faci 
că fugi dunz iepure ca să vezi cum arată cimpul, si pină 
1a urmă chiar prinzi iepurele. 

— Pe cinstea mea, Kay, sint foarte alarmat din cau- 
za pătrunderii printre noi a acestui imbecil, reluă Thax- 
ter discuţia, după o mică pauză. Cred că trebuie să gă- 
sim o soluţie... 

— Știu eu ce să zic? E al naibii de greu cu un bizon 
ca ăsta. Thaxter. Tar pe urmă, știi bine, pot apărea com- 
plicaţii teribile. 

— Nu cred c-ar fi un caz care să pună unuia ca 
problem: deosebite. (Tonul vocii lui Thaxter devenise 
măgulitor). 

— Mie? se arătă putin speriat Kay. O, nu, Thaxter, 
nu. Eu, oricum, trebuie să survolez muntele. 

— Te ron nu mă decepționa. Kay. Eu am mizat in- 
că de aseară pe cartea asta şi-am pregătit totul. Pren 
puţină lume ştie că eu pot pilota un aparat de zbor. 


131 


Şcoală n-arn făcut și acte n-am. Asa că te voi substitul 
la bordul elicopterului, voi parașuta marfa și mă voi 
întoarce. Bineinteles că dacă, in extremis, se ajunge pini 
la povestea cu elicopterul, tu ai fost cel care ai pilotat, 
iar eu am fost tot timpul cu tine. De altfel, m-am “i 
gindit cum să procedez ra cei de la Institutul de psiho- 
terapie intensiv: i un lucru e clar: ai noștri sint 
mult mai bănuitori ca pol adi totuși în eli- 
copter două persoan. 

— Esti grozav, Thaxter, pe cuvintul meu că esti 
grozav! Ai niste idoi... Am mirosit eu de fapt că om 
străin s-a frecat de eliconter vrem să spun, alt- 
cineva decit mine. Dor mi nasul meu mă în- 
Sală, că-s prea suspicio: «i Pentru că nu prea 
int în formă, Thaxter, si aici e buba. Am, mai nou, dra- 
eu' știe ce-ei fi avind, un fel de plictiseală care mă face 
să renunţ la toate. 

— Lipsa de ac 
Koestler pică toem: 


june, Kay, asta e! Trebusoara cu 
Ta timp, o si vezi. 
un chef. Thaxter, înteloge-mă... 
— Fi, hai, nu te mai vficări atit. Sub fundul tău 
ite un automat si-o bombă incendiară. După ce 
decolez eu, te iei binisor duni Koestler. Dacă vrei, pen- 
tru o garantie în plus, este tat acenlo, în două exempla- 
re, si nwnärul de rezervi pentru autofurgon. Este cu 
adeziv ce nu lasă urme si c destul să-l intinzi peste cel 
real. Drumul prin defileu este dle asa natură că acciden- 
tele de circulație nu surprind pe nimeni în mod deose: 
bit. 

Pe măsură ce se contura, lucrurile devenean si ma 
precipitate. Lunga aventură în eare, lansindu-se, Turan 
Potra fu obligat să dea ocol elnbului, intra se pare într-n 

Dar era încă imprevizihilă si riscantă. Mai 
riscantă chiar decit în celelalte etape, căci acum antrena 
din partea mafiei oameni cheie — indivizi ce-și asumau 
te observase Turan Potra, drentul 
de-a lua decizii privitoare la viata san moartea altor 
confrați Va trebui deci să-și ia toate măsurile de pre- 
cautie şi, in plus, (nu-i plăcea ideea. dar nu avea în- 
cotro), să transmită tot ce era de transmis ca, dacă el 
ar fi să dispară, testamentul lăsat in banca de date a 


132 


American-Antimatului să nu-l facă să ofteze pe cel 
care îi va prelua cazul... 

Aparatura de la bord — avea ocazia să censtate i 
rāsi — so comporta excelent. Reuși să stabilească le- 
gåturile cu relativă ușurință și cind primi intrare liberă 
infarmă pe larg cu cele intimplate și preconizate a se 
petrece în continuare, solicitind o supraveghere atentă 
din partea echipajelor din zonă şi, în măsura necesit 
tilor, intervenții prompte. În final, formă un alt numâr 
de cod si fără a aştepta vreo confirmare, cintă „Aş mai 
vroa o purtocală“, reluind de trei ori refrenul de după 
prima strofă. 

lesi im cabina elicopterului şi pe platforma autofur- 
gonului, în spaţiul liber destul de incăpător, începu să 
facă. după un program ce-i era bine intrat în obișnuin- 
tå. o seamă de exerciţii. Simţea nevoia să-şi dezmor- 
țească trul pentru a fi gata de incercările ce urmau. 


35 


Emily Dox „suferi“ în ultima zi trei blocaje succe- 

de memerie. Doctorul Golfetto era in al nouălea 
Īntimplarva făeca ca tocmai el, cu pacienta sa, să 
inzimpinarea dorinței expuse limpede, nu oda- 
tă, de diwetoarca Institutului. De fapt, era impropriu 
sā c numești dorinții, in realitate fiind vorba de o teo- 
rie profundă ce işi cerea dreptul la verificare. O teorie 
cu care si el cochetase, dar fără curajul de-a o susține, 
pentru cî. din păcate, pe cind i-a elaborat premisele a 
intrat el insuşi in regretabilul con de umbră, datorită 
invidici celor care şi-au propus să exploateze pină la 
ultimele consecințe trecutul său nazist. Nu au reușit 
ei si-şi pună in aplicare întregul plan, dar un văl de 
ceaţi peste c carieră ce promitea strălucire, tot au tras, 
Dovadă ei astiă teoria are ua alt autor. Un autor sa- 


133 


Mengeie — un ti 


trap feminin, în comparație cu car 
rasat şi excepțional dotat de altfel, un generos cu 
merii curajoşi şi dornici de afirmare, printre care ci 
Galfetto, nu era fitecine, in ciuda origini negerminice 
— dar, chiar acceptindu-l pe Mengele din lesenda ce 
1 se făurise, acest Mengele deci, sadic si truf. putea 
trece in comparație cu directoarca Institutului un irdi- 
vid cel mult capricios. 

Şi totuşi, dincolo de ura ce o purta satrapului din 

tea Institutului, bătrinul doctor jubil.. Convingerea 
lui că respingerea organelor implantate i crizele fatale 
declanșate de aici nu sint atit rezultatul reactici bioiv- 
gice a organismului, cit consecința respingerii psihologice, 
transpuse în reacţii de ordin biologic —aveu intiietate 
faţă de unele sentimente mai personale. A face tians- 
plant unui pacient în timpul blocajului de memorie in- 
seamnă a evita tocmai factorul conştiinții, atit de tur- 
bulent și dăunătos 
buia pierdută. Dă. 
nu-i a lui și o va păstri 
mma lui sănătoasă cu o altă inimă și mai si 
nătoasă, căci nu problema supravieţuirii se pune aici, 
nu dulcerăria morală de tip atenian trebuia luată drept 
cauză, ci problema selecţiei și a performantei, modul 
spartan de a judeca şi trata viaţa — singurul care 
îmbogăţit cu experiența celor superiori — poate duce 
finalmente la supermanul visat! 

Infierbintat de asemenea ginduri, în jurul cărora si-a 
dus de altfel intreaga existență şi în numele cârora nu 
a văzut niciodată în moartea unui pacient altceva de- 
cit un eses oarecare, absolut explicabil in ansamblul 
marelui experiment, doctorul Galfetto recepta, fără um- 
bră de îndoială, drept autentică şi cum nu se poate mai 
binevenită. divagația pacientei sale. Fusese la marele 
satrap şi fixase ca sigură intervenția chirurgicală, in- 
dată ce va sosi altoiul pentru sădit. Va fi un triumf — 
era convins — şi incă sub dublu aspect, căci pacientei 
urma să i se pună o inimă de bărbat, realizindu-se ast- 
tel şi un al doilea plan al experienţei, acela al urmări- 
rii comportamentului rezultat din conjugarea forței cu 
sensibilitatea, dincolo de diferenţierea sexelor. 


134 


La rindul ei, Emily Dox iși juca rolul cu un aplomb 
ce o făcea să se simtă mindră de ca. Prin gorila ce voi- 
se cu tot dinadinsul să o violeze ajunse să-și citească 
cea de-a doua fişă de observaţie și acum ştia exact cum 
i se pregătiseră deja motivele decesului şi cum desigur 
se procedaseră cu toți nefericiţii dcfuncţi. Descoperise 
că este in pragul celui de-al treilea infarct şi că pan- 
cresul ci dădea niste semne alarmante. Ţinută in ser- 
tarul doctorului, această fişă urma să ia locul, indată 
după moartea ei, fişei de observaţie purtate la vedere. 
Dacii rude sau alte persoane nedorite ar fi vrut si-si 
vire nasul, curiozitatea lor ar fi fost hrănită cu argu- 
mente medicale imbatabile. 

Faptul că ajunsese deja să inţeleagă intregul proce- 
deu al absurdului măcel pus la cale cu atita sadism o 
făcea pe Emily Dox să suporte cu detaşare riscul și cu 
incredere crescindā in şansa ei de a-l depăşi. Cunoaş- 
terea nu cchivala aici cu salvarea, însă crea premisele 
actiunii in cunoştinţă de cauză, şi asta nu era puţin. În 
plus, un mic amănunt de care cei din jurul ei habar nu 
aveau, adăugă energie stării sale de spirit În timp ce 
tinca o lungă tiradă despre călătoriile subacvatice intre- 
prinse de una singură in apele Mării Nordului și gesti- 
cula în stilul specific, avu impresia că din virful dege- 
tului arătăror emană acorduri cunoscute. Inventă scena 
unui inghcţ prin care trecuse, incepu sii dirdiie si să 
se tinā cu miinile de cap, sub privirile incintate ale bă- 
trinului doctor. Află astfel că în citeva ore intreaga po- 
veste se va incheia. „Curaj, reținere si intelepciune“ 
erau indemnurile ce-i fuseseră iarăși adresate, dar că- 
rora imperativul „mi-e dor de tine, dragostea mea!“, 
adăugat în final, le dădea o coloratură cu totul aparte. 

In cabinetul doctorului Golfetto işi făcură aperiția 
încă doi medici. Din frinturile de fraze și din aerul mis- 
terios al discuțiilor, înțelese că va fi pregătită pentru 
operaţie. Făcuse blocaje de memorie, in ultima zi. din 
trei in trei ore. Această regularitate convenea pentru 
că ea făcea posibilă anticiparea intervenției și adminis- 
trarea medicamentelor pregătitoare. 

ură chemate cele două gorile, care o luară în pri- 
mire şi o duseseră într-un salon special. Individul elşti- 


135 


gat de parteu ci o urmărea cu atenţie. 
discret, acesta reuşi să se descotorosească pentru citeva 
clipe de colegul său, trimiţindu-l la un telefon ce avea 
să dovedească îndată că-i fusese adresat cu totul alt- 
cuiva. 

— Inţelcg că vreţi să-mi comunicaţi ceva — se arā- 
tă acesta supus şi receptiv. 

— Da, ai înţeles bine, recunoscu Emily Dox, sur- 
prinsă de simțul acut al observaţiei, de care nu-l crezu- 
se in stare. Douit lucruri trebuie să le rezolvi, obliga- 
toriu. Unu: intre fiolele ce urmează să-mi fie adminis- 
trate să inlocuiesti somniferul. Cum ştii, seamănă per- 
fect cu fioia mică de ser şi nimeni n-o să o mai reve- 
rifice, odată pusă deoparte. Doi: să-mi procuri un pis- 
tol incărvat și să-l plasezi sub cearcealul patului mobil 
cu care zi veţi duce in sala de operație. 

La privirile alarmant-intrebătoare a individului, mai 
apucă sâ-i spună, înainte ca celălalt să se apropie. 

— Evident. nu-mi dai pistolul tău, despre care nu 
am nici un dubiu că-l ai. Poate il sustragi pe cel al doc- 
torului Gulfetto, ÎI tine în sertarul din stinga al mesei 
din cabine:, invelit într-o piele de căprioară din cele 
folosite pentru ştersul geamurilor la automobil. 


36 


Furgonu! părăsi cu siguranță autostrada. Juran Po- 
tra îşi diiea seama de asta după viteza mai redusă de 
deplasare și dupi zgomotele rare ale altor autovehicule. 
înaintau pe un drum puţin circulat. Era probabil 
zonă in care. în mod obișnuit, făceau transferul. Apro- 
piindu-se. clipa unei confruntiri directe, ji sporea ne- 
astimpirul. Avea doi adversari, cărora li se va asocia, 
i ce va sosi, și Koestler. Treabă dificilă. Singurul 
său avantaj — surpriza! Încercă să anticipeze scenariul. 
Vor fi aesfăcute lateralele furgonului. Celălalt furgon 


o 


136 


va veni şi va trage cu spatele pini se va lipi de plat- 
forma primului. Atunci! va fi deschis și din imensa lui 
magazie frigoritică va fi scos un container cu ajutorul 
micului stivuitor mobil, nelipsit din dotarea unor ase- 
menea „vapoare de şosea“. Containerul va fi plasat in 
magazia elicopterului prin ușa laterală din fuselaj. 

Toate :wcestea s-ar intimpla astfel intr-o succesiune 
logică, darů el ar fi invizibil. Cum nu a atins incă per- 
formanţa unei asemenea stări, rămine totuși de văzut 
pină unde va putea impinge lucrurile. Sau, pină unde 
hazardul va ține cu el. Important era, in cazul că va f 
descoperit. să pună imediat stăpinire pe cabina furgo- 
nului. Asta pentru a-și face din automatul şi bomba ce 
dormitau acum sub fundul numitului Kay, un aliat și 
nu un dusman. 

Fulgonul încetini şi opri. Juran Potra se instală in 
elicopter, între scaune și magazia frigorifici. Cei doi se 
auziră un:blind in jurul furgonului, apoi cum se cațără 
deasupra cabinei. Deodată, începură să tragă de pinza 
ce alcătuia acoperişul, iar pinza, păstrindu-şi aceeaşi for- 
mă boltită, prinse a se aduna incet inspre partea din 
faţă, alcătuind un burduf. Să-i zici câruță cu coviltir 
mobil, din cele cu care s-a cucerit vestul sălbatic, găsi 
de cuviiniă să remarce Juran Potra, nu de dragul tre- 
outului american plin de aventură și nuprevăzut, ci din 
dorinţa de a face haz de necaz, căci nu era exclus ca, 
la capătul «cestei operaţii ciudate, cei doi să-l descopere 

să-l privească de sus în jos. ca pe un pui proaspăt ie- 
it din ou. Nu se intimplă așa pentru simplul motiv 
că burdutul format astfel se dovedi la fel de inalt ca 
cei doi, din locul si Juran Potra observind abia partea 
de sus a păiăriei lui Kay. 

Furā lăsate in jos și luteralele. Se auzi mormăitul 
sacadat al motorului celuilalt furgon. Scenariul antici 
pat se petrecu aproape la fel. Cind stivuitorul mobi 
ieşi cu containerul, cu teripilul container pentru care 
făcuse ocolul lumii și işi riscase viața impreună cu al- 
ţii. Juran Potra se ridică şi cintări totul dintr-o privire. 
Preocupat cu trecerea de pe o platformă pe alta, Kay, 
singura figurā necunoscută lui din cei trei, cel care pi- 


137 


lota mical stivuitor, nu-l observă. Instantaneu, Juran 
Potra se lăsă jos. Containerul — isi dădea perfect sea- 
ma — nu ceupa nici jumătate din magazia elicopteru- 
lui. O clină se amigi cu ideea ci acolo ar incăpea și el. 
Dar cuin să rămină nedescoperit? Mai bine să fie atent 
si să atace la timp. Surpriza ii crea un avantaj, care, 
netolosit, bar pune intr-o dificultate enormâ. 

Kay ajunse cu stivuitorul lingă elicopter. Nu-l ve- 
dea. dar după zgomot îi percepea cu exactitate miscă- 
nle. Acura se va ridica de pe scaunul stivuitorului şi 
va veni să deschidă usa laterală din luselaj. În fracţiu- 
ne: de secundă în care va fi descoperit va trebui să tra- 
gă prin geamul cabinei. Apoi va siri imediat afară si 
se va rostogoli pe platformă pină în partea dreaptă din 
faţă. Reacua celorlalți doi va fi, desigur, rapidă. Totuşi, 
dacă va ajunge să deschidă cabina furgonului sau, cel 
puţin, să bareze accesul lui Thaxter spre ca... 

Kay se află la doi pași. [i vede capul și faţa pină la 
bărbie. Este preocupat cu uşa, a cărei inchizătoare exte- 


gură privire spre cabina elicopterului şi jocul de-a 
ascunselea s-ar termina. Se pare însă că inchizătearea 
îi captează întreaga atenţie. Ba, mai mult, o înjurătură 
dovedeşte că incercind s-o deschidă s-a lovit la mină. 
Se intoarce cu spatele spre cabină și loveşte cu piciorul. 
În stirşit, deschide. Doamne! Dacă acum ii trece prin 
cap sii se aplece și să privească magazia, îi va vedea pi- 
cioarele. lar el va fi in imposibilitate să ochească ime- 
diat. Cum de nu s-a gindit la o asemenea eventualitate? 

Din fericire, Kay n-o face. Mai trage o înjurătură 
şi se îndreaptă spre stivuitor. Cind containerul este lã- 
sat pe grătarul de lemn al magaziei și apoi impins incă 
putin înzuntru, începe să creadă că inevitabilul ar pu- 
tea deveni evitabil. Kay va cobori iarăşi și va veni să 
închidă ușa ce-l enervase. Juran Potra fu tentat să se 
retragă in puţinul spațiu ce mai riimăsese neocupat de 
container. Dar nu. Încă nu. Era de preferat să riște mai 
mult a fi descoperit, decit să-i scape tipul in totalitate 
de sub obeervaţie. 


138 


Lucruriie decurg in varianta cea mai optimistă po- 
sibii. Kay este deja jos, lingă platforma furgonului și 
discutii pi un ton ce se voia obişnuit. 

— O sii avem de furcă, Thaxter, cu survolarea. Cind 
timpul este senin ca acum, acolo sus se creează nişte 
curenţi teritili. Nu pun probleme de ordin tehnic pen- 
um navigaţie, dar de obicei fură din viteza de zber, aşa 

grabă nu strică... 
otra aprecie că este momentul să se retragă 
frigorifică. Acum pericolul va veni numai 
din fat. Interventia lui Kay avea rostul să-l alunge cit 
mu repede pe Koestler. Şi într-adevăr îl auzi pe acesta 
poreindu-si motorul și urnindu-se din loc. 

— Ràmine deci cum ne-am înţeles! Am mare incre- 
dere in Kay. În cel mult o jumătate de oră ne ve- 
dem tot arci. 

Vorbind, Thaxter se căţărase deja pe platforma fur- 
gonului si ajunse lingă elicopter. Dumnezeule! Din pun- 
ga burdusită din spatele celui de-al doilea scaun ieşea 
un colț d: folie rozalie pe care era desenat lobul unei 
urechi De acolo urma deci să se nască pentru cei de 
la Institutul de psihoterapie intensivă, iluzia că în eli- 
copter călătoresc doi indivizi. Dar Thaxter va incerca 
să umila imensa păpuşă de plastic, acum. Acum! 

Thaxter se aplecii peste scaun. Cind realiză că se 
află in fwa unui pistol, încremer 

— Las: punga în pace, şopti Juran Potra. Al doilea 
personaj in călătoria asta voi fi cu. Decolează repede 

nu incerca trucuri ieftine, căci nu-mi place să zbor 
în compania cadavrelor. 


37 


Emily Dox fusese supusă unor încercări nu atit de 
dificile. ciù de oribile. În salonul ce o găzduia acum iși 
făcuseră apariţia în valuri persoane pe oare nu Je mai 


139 


văzuse. La un moment dat îi venea sii croad' că tr 
ei nu-i derit un halat de stofă englezească dintr-un sor- 
timent sosit prima oară într-o colonie indepărtată, atit 
era de pipăită, cintărită și măsurată. La culmea josni- 
ciei s-a ajuns cind trei femei au inceput facă o 
ciudată și absurdă evidenţă a organelor genitale si e 
clasificare a acestora în funcţie de nişte parametri con- 
sideraţi standard. Iar ea, trecind prin toate acestea, tre- 
buia să înterpreteze ipostaze felurite, dar perfect cre- 
dibile, ale nebuniei. 

Cind işi făcu apariţia una dintre asistente cu serin- 
gile prezătite, Emily Dox işi stăpini cu greu o iresarire 
de om normal. A reuşit oare Chapman să inlocuiască 
fiola cu somniferul? Întrebarea și lipsa răspunsului o 
chinuiră pină într-atit, că nu acordă nici o atenţie im- 
punsăturiler. Abia la apariția celor două gorile și la 
îmbarcarea ei pe patul-targă cu roți silențioase, snti- 
mentul de nesiguranță primi o nuanţă din culoarea spe- 
ranţei. Chapman se străduia să-i sugereze din ochi in- 
credere. Înfăţișarea de brută îl ajuta prea putin în ten- 
tativa sa, făcindu-l mai degrabă caraghios. Doar vicle- 
nia se dovedi pe deplin funcţională in cazul lui. Una 
din uşile coridorului ce ducea spre sala de operaţie nu 
mai acţionă automat, la apropierea lor. 

— Vezi ce dracu' o fi avind, că eşti mai acasă cu 
tehnica asta de doi cenți, apelă Chapman la colegul său. 

Pe cind acesta se străduia să-și dovedeaseii priccpe- 
rea, el se uplecă spre Emily Dox și-i strecură sub cear- 
ceal pistolul solicitat, şoptindu-i 

— E totul în regulă! 
încr-adevăr, din punctul lui de vedere avea drep- 
tate; executase tot ce-i ceruse. Pentru ca însă abia acum 
începea momentul hotăritor. - 

Măsură dintr-o privire sala de operație: largă şi pu- 
ternic lurninată. Directoarea, Golfetto și alte cinci p 
soane -— doi bărbaţi şi trei femei — nu creau cituși de 
puţin o senzație de înghesuială. 

Scenariului elaborat mental îi aduse corecturile im- 
puse de realitate. Fără doar şi poate va trebui „să în- 


140 


chidă uşa pe dinăuntru, săi țină la distanţă de intre- 
Tupător și să-i oblige la piistrareu unei distanţe între ei. 

În sala de operaţie intră intempensiv colegul lui 
Chapman. Practic nu avea ce căuta acolo și faptul ii 
surprinse pe toţi. Mai puţin pe Emily Dox. Pentru ea, 
curajul. şi rinjetul corilei prevesteau un pericol imi- 
nent. Ceva se intimplase, desigur. Individul se ploconi 
în faţa directoarei si apoi se apropie de ea, arătindu-i, 
prinsă demonstrativ intre două degete, fiola cu somni- 
fer. 


Lucrurile crau clare. Directourea schiță gestul acu- 
mulării uner tensiuni nervoase pe măsura renumelui 
de satrap. Înainte de a izbucni, aruncă o privire incăr- 
dată de reprosuri spre doctorul Golfetto și apoi pironi 
cu aceeasi privire pacienta. 

— Uşurel, doamnă, usurel, că o să explodezi! 

Emily Dox cra deja in picioare şi, cu pistolul in- 
tins. Cuvintele ei provocară un adevărat șoc. Uluiali 
imbrăcă forme de expresie diferite pentru cei prezenţi 
Femeia satrap exprima de minune ura şi răutatea de 
culoare vinătă. Gorila, pironită locului, alături de fe- 
P, avea faţa cauterizată de teamă. Bătrinul 
etto era la rindu-i cuprins de un tremur is- 
teric mai presus de puterea de-a se stāpini. 

Primui care își reveni din uluiala anchilozantă — 
un bărbat de la marginea grupului — se aruncă inspre 
uşă. Emity Dox trase fulgerător. Lovită in ceafă, vic- 
tima căzu lingă uşa închisă, blocind-o. 

— Dauð se mai găsesc între voi şi alţii care preferi 
așa ceva în schimbul scaunului electric, n-am nimic im- 
potrivă. Sint la ora cadourilor . tă, 

Era voit sadică și maliţioasă. Avea in faţă criminali 
notorii, şi nu dintre cei împinși la crimă de nevoi ma- 
teriale, sau corupție. Nu. Acestia erau dintr-o altă ca- 
tegorie, cu totul aparte; erau indivizi ce-și fiicuserii din 
crimă o profesie practicată cu luciditate si detasare. Ba, 
mai mult: ii găsiră crimei şi o motivație științifică de 
natură a-i disculpa moral și a-i sustrage de sub povara 
conştiinţei. Sadismul și maliția reprezentau ponie 


141 


purele mijioace capabile să-i ulecteze in resorturile lor 
intime. 

— Ai să plătești pentru asta! mirii femei 
N-o să te salveze nici condiția de alie 
care ai reuşit să ajungi pină aici. 

— Eu cred c: 


satrap. 
ment: 


intre noi o mare confuzie 


un tremur involuntar, care le golea de orice credibili- 
tate. 


să spuneţi că a fost... replică Emily Dox, 
dar fu obligată să-şi intrerupă fraza și să găurească o 
palmă ce bijbiia lateral în căutarea intrerupătorului. 
Proprietarul palmei — unul dintre cei doi bărbaţi ne- 
cunoscuți, rămaşi în viață — scoase un răgnet disperat de 
durere. 

— Voismsh'spun — reluă Emily Dox, ca și cum nimic 
nu s-ar fi petrecut deosebit — că între noi doar a fost 
o mare confuzie. Acum există între noi acest pistol care , 
are menirea tocmai de a clarifica lucrurile. Și, după 
cuin se poate uşor observa, işi face cu devotament da- 
toria. 

In sala de operație se stabili o liniște de plumb. Pină 
şi bārbatul cu palma găurită se chircise stringindu-și 
intre genunchi rana şi renunţă la vaiete. Fiecare dintre 
cei ţinuţi sub ameninţarea pistolului urzea un plan. O 
asmenea preocupare era prea evidentă si Emily Dox 
se putea astepta la reacţii dintre cele mai bizare, mai 
dificil de anticipat şi bineinteles, de contracarat. Tre- 
buia neapărat să-și păstreze inițiativa şi în plan psiho- 
logic. Să găsească forme de-a fura timpul şi a le crea 
sentimenlu! înfringerii necondiționate. Trecu într-o evi. 
denti rapidă metodele pe care era capabilă să şi le ima- 
gincze şi în cele din urmă se hotări. 

— Doamnelor şi domnilor, observ că và plictisiți 
într-un mod ce mă intristează profund. De aceea mă 

desc să vă distrez. Sau măcar să încerc, in speranţa 
si intentia va contribui puţin la ameliorarea ima- 
ginii penibile ce risc să v-o formaţi despre mine. De 
aceea, am s:i vă cint un otec... 


12 


Ideea fu receptată ca o batjocură la adresa ler. Dar 
ind in sala de operaţie ce imprumutase parci tăcerii 
nuanțiie sticloase ale luminii artificiale reflectate de 
faianță se făcu auzit cintecul „Aş mai vrea o portocalăt, 
surpriza fu totală Doctorul Golfetto işi agāți privirea 
de f-imci2 satrap. Aceasta sesiză insistența şi-l intoarse 
nişte ochi iscoditori. „Şi totuși e ncbună!“, părea să su- 
gereze dialogul privirilor dintre cei doi. „O nebună agre- 
sivă în momentele de luciditate, dar care, iată. reoade 
vertiginos in condiția ce-o caracterizează de regulii“. 

Emily Dox intui convingerea ce incepea să se infi- 
pe in mintea celor doi și le oferi argumente pe mì- 
sura dorinței lor, 


38 


După decolarea elicopterului, Juran Potra smulse de 
sub geaca lui Thaxter pistolul și apoi se multumi o 
vreme doar să-l țină sub observație. Suficient totusi ca 
să-i dea seama de intentiile ascunse ale acestuia 

— Uite ce e, Thaxter. Constat că ești un pilot des- 
tul de bun, dar nu si destul de cinsiit. De cinci minute 
te-ai abiitut de la linia de zbor și tot de atunci te joti 
nepermis cu comanda, presiunii de ulei. După cum ur- 
măreşti harta de bord, cauţi fâră indoială un ioc pen- 
tru aterizare forțat 

— Te inseli. 
mitate de gur: 

— Probabil. Dar nu in privința ticăloșiei pe ca 
vrei s-o pui la cale. Mă înşel poate că nu-ți dau dru- 
mul să aterizezi de unul singur. Te asigur însă că daci 
nu vei corecta imediat abaterea de la direcţia de zbor 
şi nu ve regla comenzile pentru funcționarea normali 
a aparatului, nu voi ezita să mă despart de tine cit 
timp mai sintem incă aici, in văaduh. 


încercă Thaxter sii se apere cu ju- 


143 


Thaxter preferă să-și muște buzele in locul altor 
cuvinte şi să execute dispoziţiile. Fără a-l slabi din ochi, 
Juran Potra recurse iarăși la instrumentirul de emisie- 
recepţie. Stabili legătura cu cea mai apropiată bază din 
zonă şi primi o veste bună. Alertuţi du centru, băieţii 
acționaseră deja astfel incit, in funcţie de nevoie, va 
putea chema prin codul de urgenţă chiar echipajele. 

Cind observase pe orizont un punct negru și mică: 
tor, Juran Potra zimbi. Deasupra munţilor Apache, acel 
punct negra cra un elicopter Apache, ultima variantă 
adoptată pertru lupta gen comando. 

— Cere permisiunea de aterizare! spuse Juran Po- 
tra, intinzindu-i lui Thaxter câștile aparatului de emi- 

„ sie-recephe. 

— Nu pot! se căină Thaxter. Ordinul cste sii para- 
şutăm containerul si să ne intoarcem. De fapt, pentru 
acest procedeu sintem și pregătiţi: magazia frigorifică 
se deschide automat, iar containerul este prevăzut cu 
parasută proprie. 

Erau atirmaţii ce concordau cu logica lucrurilor. Du- 
pă crima ce atrase atenţia asupra Institutului de psiho- 
terapie intensivă, prin impuşcarea acelui pacient al său, 
aterizarea elicopterului putea deveni sursii de noi suspi 
ciuni 

— Soliciţi aterizare dictată de fortă majoră. O de- 
fecțiune tehnică face imposibilă intoarcerea, iir aban- 
donarea clicopterului imediat după livrarea marfii nu-i 
indicată. Zona este survolată de echipaje sportive care 
se antrenează, „accidentul» ar fi cu siguran sesizat 
şi ar începe imediat cercetări. Aya că aterizarea com 
portă oricum mai puţine riscuri. 

— Arceptă aterizarea, informă Thaxter dupi lungi 
discuţii în care se poticnise cu argumentele, dur! pir 
la urmă se făcu totuși ințeles. 

— Prea bine. 

Incercind să-i ia căştile, Juran Potra comise o gravă 
grezulă. Intinse deodatā ambele miini către Thaxter. 
Acesta pindise probabil demult o ocazie favorabilā, căci, 
abandonind maneta, il incleştă fulgerător de antebrațe. 


144 


înzcpu o luptă disperată. Thaxter nu era cituși de pu- 
tin străin d» tehnica atacului. Spaţiul ingust il avan- 
taja, căci Juran nu putea recurge la procedeele cele 
mai rapide. În plus, adversarul siu dovedea o forţă, fi- 
zică ieșită din comun. Singura soluţie răminea ca re- 
zistenta să-si spună cuvintul. Spera ca Thaxter, fiind 


mai în virstă cu cel puţin zece ani, să obosească pri- 
mul. 


Dar în balanța luptei se mai angajase și aparatul 
Lipsit de supraveghere, pierdea înălțime şi işi schimba 
brusc pozitia. La un moment dat, Thaxter ajunse dea- 
supra și. incercind să profite de situație, își propti pi- 
cioarele in peretele lateral al cabinci, apăsindu-se cn 
toată puterua asupra lui Potra. Intenţia lui deveni clar: 
Voia să cistige cei aproximativ douizeci de centimetri 
ce-l despărțeau de gitul adversarului. Juran Potra lis: 
impresia câ cedează, apoi smuci brațele lui Thaxter cu 
toată forţa în lături. Concomitent, zvicni cu capul de jos 
în sus. Prâwilindu-se peste el pe neaşteptate, Thaxter 
primi lovitura de cap direct în nas. Ameţeala de-o clipă 
fu decisivă. Prinzindu-l de chică și ridicindu-i capnl cu 
mina stinșă, Juran Potra izbi cu dreapta în același nas 
botit. 

Redre:i. elicopterul in ultima instanță, cind nu-i des- 
pärteau ma mult de citiva zeci de metri de piscurile 
muntelui. Angajii aparatul intr-o ascensiune accelerată. 
Abia dumà ce cistigā inñlțime, sesiză că-i ținut sub ob- 
servație d2 aproape. Elicopterul Apache cra acum lingă 
el. cu microrachetele gata de lansare. Luă căștile, ne- 
norocitele căști din pricina cărora cra să rateze intr: 
acțiune, s: Ii sẹ adresă direct. 

— Tori e OK, băieţi. Aici, din fericire, a invins 
cine trebuia. Vorificaţi-mă prin cod și treceţi rep-de 
deasupra mea cu seara mobilă. Pregătiţi-vă si. ridicați 
un individ si în schimbul lui, ca să nu-mi fie urit, ve- 
iţi unui cintre, voi, însoțit de două automate cu inciir- 
câtoare de rezervă 


aga 


10 — Singe vreo motion 143 


Emily Dox se pregătea să ineapă:! noua oarà cintecul 
As mai vrea o portocală“ cind se făcură auzite pri 
me le schimburi de focuri. Citeva råslețe, urmate de 
iaie. Prizonierii ei se căutară din ochi, agitaţi. Direc- 
warea şi doctorul Golfetto afişară expresii contrariate, 
car iute se lăsară cuprinși de panica generală. Pe făp: 
wre lor, uitima speranță cu cure se amăgiră dispiiru 
si decepţia le făcu vizibile deodată cute adinci. ca niste 
trme kisate de carii în lemnul degradat de bātrinete. 

— Trācare! urlă directoarea. Am fost trădaţi si vin- 
cuti! Nemernicii au trăit printre noi! Numai cu ajuto- 
rul unora dc aici a putut ajunge căteaua asta la pistol 
Numai datorită lașşităţii voastre isi poate permite asa 
cev 


Acum intreaga ei fizionomie argumenta denumirea 
de femeie satrap, pe care o primise demult. Faţa ii de- 
veni vinătă și incredibil de ascuţită. Fruntea îngustă 
si bolovânoasă apăsa ca un teasc de piatră peste ochii 
inroşiți de furie. Îngustimea feţei crea iluzia că poartă 
urechi mari și inutile, un fel de aduusuri clefantine la 
e alcătuire fără identitate. 

— Dar mie nu mi-e frică de nimeni și de nimic — 
ameninţă 1emeia satrap, intorcindu-se catre Fmily Dox. 
Fac ceva pe pistolul āla... Am să-ţi rup gitul chiar 
ducii vei trage... N-ai decit 

Distanţa dintre ele se reduse la jumătate. Femeia 
satrap Isi căuta moartea. Prin limbajul vulgar incerca 

ascundă teama care, in ciuda alirmatiilor ei, cra 
mu mult decit evidentă și-i cuprinse privirea ca o f 
bă. Forța însă calea cea mai ușoară de a scăpa prin 
moarte de povara răspunderii. 

Cu atit mai mult asta nu trebuie sii se intimple — 
chibzui Emily Dox și aşteptă cu pistulul intins, gata 
doar si apese trăgaciul. Dar cind sinucigaşa ajunse le 
doi metri de ea, Emily Dox făcu o piructă săltată pe 


146 


piciorul sting şi cu dreptul lovi sus, la git. Femeia sa- 
trap căzu tulgerată, fără să mai scoată un singur gea- 
măt. 

Din rindul celorlalţi se desprinse bătrinul Golfeto. 
Inaintă cîțiva pași, surise umil și, făcind o uşoară ple- 
căciune, opti. 

— Un gtonte pentru mine, vii rog! 

— Imi bare râu, spuse Emily Dox, și nu exagera cu 
nimic. În șiestul bătrinului descoperea' ceva omenesc de- 
spre care se indoise tot timpul c-ar exista. A fost un 
timp al cadourilor, domnule Golfetto. Un timp ce, din 
păcate, a expirat. Ascultați și dumneavoastră... 

O ultimă rafală se auzi foarte aproape, apoi ușa siri 
din balamale si in cadrul ei își făcu apariţia Juran Po- 
tra. 


40 


American Antimaf şi Floarea de Vigin acţienară conr- 
comitent şi in forţă. În citeva ore, traficul abominabil de 
organe era ai 

— N-ar fi cazul acum să luàm şi o mică vacanță? se 
arătă imbulnată Emily Dox, observind că Juran Potra 
este preocupat excesiv de impresionanta cantitate de al- 
veole de gheaţi, de forma unor monede, din ambalajul 
interior al containerului. 

— Încă puţină răbdare, draga mea, cerşi Potra incă- 
duinţă. Am o mică obligaţie şi sper să mă ajuţi. 

A doua zi, la ceasurile de caniculă ale amiezii, un 
birbat şi o femeie colindau străzile centrale ale ora- 
sului Atlanta. Nu erau simpli excursioniști, ci consum 
tori indărătnici, americani dintre cei care cheltuiesc cu 
nemiluita pentru a-şi dovedi cu argumente concrete, im- 
batabile, că au de unde s-o facă. Asaltau pur şi simpiu 
automatele stradale. Femeia scotea sumedenie de „mone- 
de“ dintr-o geantă frigorifică si le introducea în casic- 
ria automatelor, iar bărbatul ţinea coșul şi culegea roa- 
dele pe care le încărca intr-un Creysler vechi și masiv. 


147 


În seara aceleiasi bărbatul şi femeia iși făcu- 
seri aparitia la sediul central al Companiei „Mercurial 
Service”. Pe bazı unui telefon dat cu citeva ore inainte, 
erau așteptați de conducerea excutivă şi de invitatul spe- 
cial al acesteia, Ed Peercy, directorul Companiei „Comer- 
cial Service“ — eterna și temuta rivală. 

— Credeam că ne-ați uitat cu totul, domnule Kandy 
Strugaite, incepu Gregory Hull, după ce făcu prezentă- 
rile şi iși exprimase fără rezerve admiraţia faţă de fru- 
moasa insoţitoare a capriciosului detectiv. 

— Nu v-am uitat deloc — se apără Juran Potra cu 
acr jovia! — de parcă numele Kandy Strugaite îi făcea 
pliicere și se simțeu in cl ca intr-o haină lejeră și cle- 
gantă. Ba, dimpotrivii. M-am gindit mult la dumnca- 
voastră, insă. ca si ajung aici, am fost obligat la un 
ocol lung 

— Chiar discutam cu prietenul meu, Ed Pcercy, că 
este corect să vedem impreună lista cheltuielilor supli- 
mentare pe care le-aţi făcut 

— O, nu cra nici o aluzie in afirmația mea. 
cercam doar să-mi explio intirzierea. Dar să trecem 
subiect. Vă rugasem la telefon să verificaţi casiei 
la sapte mire automatele dumneavoastră stradale 

— Le-am verificat. Şi chiar am rămas surprinsi. Pi- 
nā acum aceste aparate nu înregistrascră pierderi. 

— Aveti o listă cu deficitul de casă a fiecărui apa- 
rat în parte? 

— Exact. 

— Verificaţi, vii ro 
mel de pe lista noastră. 

Gregory Hull luă coala de hirtie întinsă de Emily Dox 
şi o trecu domnului durduliu din stinga lui. Acesta scoa- 
se din map. propria listă și, cu gesturi tipice de conta- 
bil. făcu verificarea. 


dacii acrsta corespunde cu su- 


— Sumele sint aceleași! exclamă cl şi uimirea lui 
daveni indată contagioasă. 

— Asta presupune că ați găsit metoda sustragerii, 
fu de părere Ed Pcercy, lăsindu-se mai putin impresio- 
nai. 


— Am găsit-o, domnule Peercy, şi chiar am apli- 


148 


cat-o eu succes. Trebuie să vă spunem că aveţi în fața 
dumneavoastră doi hoți! 

Atmosfera deveni degajată şi uimirea cedă locul cu- 
riozității Toti voiau să afle cum s-a atentat la avuţia şi 
onoarea celor două companii. Explicatiile le-a dat Juran 
Potra, alias Kandy Strugaile, iar demonstrația prac- 
tică a făcut-o Emily Dox, chiar la automatul din hol. 
Fiecare a luat apoi din caseta frigorifică ce-o avea Emi- 
ly Dox cite o monedă de gheaţă, a pus-o in aparat, a 
servit cite o cafea de cincisprezece cenți și a luat res- 
tul de la... doi dolari. 

— Afacerea e foarte rentabilă! găsi de cuviință să 
glumeascà unul dintre onorabilii domni. 
— Depinde de care parte a relației te situezi — îl 
rectă fără pic de aderenţă la umor, durduliul cu apu- 
cături de contabil 


41 


Două ore mai tirziu, pe aeroportul din Atlanta, pa- 
sagerii cursei de New York erau invitaţi la locul de îm- 
barcare, cind işi făcu apariția un domn preocupat să 
caute pe cineva. 

— lată-l pe Gregory Hull — ii atrase Emily Dox 
atenţia lui Juran Potra. 

Văzindu-i, bătrinul director al Companiei „Mercu- 
riul Servico“ grăbi pasul spre ei. 

— Am ținut neapărat să vă inminez personal acest 
mic adwos financiar la înţelegerea noastră iniţială, dom- 
nule Strugaite, 

— Zău că nu trebuia să vă osteniţi atit de mult, 
domnule Hull. îi intoarse politetea Juran Potra, luin- 
du-i insă cecul şi punindu-și-l binişor în buzunarul de 
Ja piept. 

— Si ar mai fi ceva, domnule Strugaite, se mărtu 
risi Gregory Hull. Am meditat puţin la metoda expus: 


149 


de dumneavoastră. Clima din această zonă a fost un 
aliat credincios al hoţilur. Banii s-au evaporat.,, 
Dar apa din cere s-au făcut monedele de gheaţă trebuia 
să fie extrem de purificată cu să nu se lase urme dupi 
evaporare. Și un asemenea grad de purificare se obţine 
prin cheltuieli mari. Atit de mari, că nu ştiu ducă mai 
rantează. 

— Aveţi perfectă dreptate — se arăt: 
ran Potra. Tot ce spuneţi dumneavoastră este rigurus 
exact. Dar vă rog să nu omiteţi un adevăr. Hoția este 
de fapt un viciu. Şi, ca toate viciile omeneşti, este cos- 


concesiv Ju- 


pentru cursa de New York crau din nou, 
invitaţi la locul de imbarcare. 


cu insistenţă, 


SFIRŞIT