Transilvania_1924_055_005

TRANSILVANIA 


Anul 55. = Malu 1924. . Nr. 5. — 


D 


„Mult pot puţinii, buni, impreund!*... 


LA BUCUREȘTII 


Cu adâncă emoție sufletească scriu rândurile acestea în 
pragul plecării noastre la Bucureşti. 

La Bucuresti! l 

Intreaga istorie a suferințelor rioastre de o miie de ani 
resare in suflet din noianul veacurilor trecute si evlavia cre- 
dintei îndoaie genunchii spre Domnul din ceriuri, care din 
mila sa nemărginită a dat aceastá rásplatá integralá tndelungei 

răbdări a neamului nostru de martin. , 

ha Bucuresti! E 
Acel mare si sfánt preot, tatál «Asociatiunil entr litera- . 
tura romana gi cultura poporului román», 'Andrei Saguna, vá- 

zuse cu ochii-i de vultur viitorul, — şi astăzi, cand’ plecăm la 

Bucureşti, la Bucureştii noștri, în capitala ţării noastre, răsună 

ca o profeție, inspirată de nepátrünsul destin, cuvintele lui 
rostite, în aceà istorică toamnă a anului 1861, când la Sibiiu se 
i. injgheba societatea noastră: «Masa“dulcei maicii noastre este 
pregătită pentru oaspeți mulți; maica noastră a fost până acum 
îmbrăcată în doliu, dar de acum înainte se îmbracă in haine 
de nuntă şi pofteste la masa pe tofi fiii săi, ca să strălucească 
și ea în casa şi cu casa sa și sd îinoiască pe fiil săi, precum 
se înoiesc tinerefele vulturului». 

lată plinirea vremii a sosit. 

Si cum dovedi-vom gratitudinea noastră fără margini faţă 
de provedinte, ce ni-a hărăzit acest noroc nevisat penttu noi: 
şi zilele noastre, decât numai pentru veacurile zărite in depăr- 
tarea nádejdilor hránite prin credinţa in puterea invincibilă a 
sfintei si neperitoarei dreptati a istoriei, care prin tocul sufe- 


— 138 — 


rintelor pârguieşte, victoria adevărului nebiruit de putere lu- 
mească ? ` 

. [nainte de toate şi mai presus de orice, «Asociafiunea tran- 
silvană pentru literatura română si cultura poporului român» 
aveă misiunea să întrunească pe toţi românii întrun mánunchiu 


Muzeul „Asooiaţiunii“ din Sibiiu. 


sufletesc, să slujească izbăvitorul ideal al solidarităţii unei na- 
Hunt, care începuse să se trezească la conştiinţa fiinţei sale 
distincte in mijlocul popoarelor lumii, să destepte în toţi iubirea 
de frate, să-i lege pe toți prin credinţa unui viitor glorios si 
fericit, «cum împreună plugarul în snop spicele de grâu curat». 


— 139 — 


In ziua de 10 Mai 1860, ce ciudatá coincidență ` a zilei, 
176 fruntaşi români transilvăneni,. în frunte cu, rhiereii Alex. 
Sterca Sulutiu şi Andreiu Baron de Saguna, cer voie dela Lo- 


. cotenenta.transilvand pentru:einfiinjarea unei. reuniuni, a cărei 
-  chemare: să fie. láfirea culturii, populare si Înaintarea; literaturii 
. CH puteri unites, 


4 


LA cărei.chemare să fie: cu pateri „anite. 
lată cheia neíngelátoare a,.tuturor,: izbandelor, iati. calea de 


~ urmat pentru întărirea. pe. veci a neamului nostru.:pe;.pamantul 
: ;sfánt, unde: trăim. aproape. de două mii de ani, iată. țăria, de ne- 


- biruit în fata tuturor nelegiuirilor, în; fafa tuturor. jadurilor: cu 


, puteri unite. 


“Când în ziua. de. (3. ‘Decemyria, 1918, in,saja tronului, dela 
Bucuresti, -predam, in. „mânile Regelui, tuturor, „Româșilor . actul 


- -unirii Transilvaniei, ou patria mamă şi. cu. toţi. fraţii, romani din. 


. Dacia lui Traian, spuneam, gloriosului soldat, moștenițorul. Co- 


. roanei de --oţel:._eNu-Ţi ; aducem, ; Maiestate, ; ,numai pământul | 


, Transilvaniei, ci mai. presus-de toate Iti, aducem sutletul, celor 


patru milioane. de Români aj. Ardealului». ` 
Astăzi «Asociafiunea transilyană pentru. literatura, a română 
si cultura. poporului roman» igi face, intrarea „glorioasă în. capi- 


P tala. Ţării. Româneşti, in^ capitala Tari. „Noastre, E tuturor, Ro- 


mânilor, chiar și a acelora în afară de. frontierile, trasate, de di- 
plomatia vremurilor trecătoare şi intrarea aceasta a noastră în 
Bucureşti se face In numele sfintei solidarităţi 2 intreg neamului 
românesc . 

- Aducem. cu. noi adevărata: iubire de îtate, gândul statornic 
în viitorul de aur al acestui.neam oropsit de soarte, dar vrednic 
de glorie strălucitoare «int'ale lumii ginte mari». Si mai vârtos 


. aducem cu noi cheia:neînşelătoare a oricăror măriri Mp 


cu puteri unite. - 
Aga să ne ajute Dumnezeu. ` — - Vasile Goldig. 


— 140 — 5 — 


Cánd pleacă „Asociaţiunea“ la drum... 


«Asociajiunea» se pregăteşte să întoarcă vizita societăţilor 
surori din vechiul Regat și e prea firesc dacă în clipele .act- 
stea de sărbătoare încearcă să-și adune gândurile mánunchiu 
si să se întrebe: sunt eu. vrednică de a mă aproplà de pragul 
altor. societăţi culturale. românești ? : l 

Nu. ca să se bată In piept, orgolioasá, : dl. trece «Asocia- 
(iuneá» in révistá culturală faptele săvârşite pánà în ziua de 
astăzi, ci ca :să se. priteapă clipa solemnă. si” mai ..bine, din 
partea tuturora. Agà se vor întinde $i se vor strânge mai 
. spontan While spre urârea de bumn-sosit. si firele pe cari le va 
urzi răsbolul nostru cultural vòr“fi mai dese și mai trainice, 

. .Clia „este cât se poate de bine aleasă. În mijlocul ma- 


terialismulai brutal al zilelor noastre, în puvoiul de lozinci care . ` 


de care mai deșănțată, întrun; timp, cand = tri toate țările — 
se întreabă omul care mai cugetă şi la ziua de mâine: când 
se va purificà atmosfera finbâcsită de toate miasmele de după 
rüsboiu? — societafite culturale románesti-cele mai de seamă 
îşi caută -mânite, reciproc, să si le strângă şi să câştige puteri 
nouă, dând lozinca: Să ne gândim. și la viata s/eiaaacă i Mai 
e şi altceva, decat banul! 


* 
* * 


Dacă a fost pătrunsă o societate culturală de un ideal, de 
o tendinţă spre ceva cexcelsior>, a fost «Asocia(iunea». Pornită 
cu ajutoare bănești arhimodeste, dar date de neste idealisti 
iremediabili — $i orice gar zice: <idealistii» batjocoriti scot de 
. multeorj carul din pietril — având in fruntea ei pe arhiereii 
celor „două biserici româneşti, colaboratori “desinteresaţi, când 
a fost vorba de- binele Comun, «Asocia(iunea» aceasta a tăiat 
dard adâncă în viata culturală, economică chiar, a poporului 
românesc.  . 

Evoluția culturalá a “Românilor din Ardeal fără de «Asocia- 
fiune» nu ţi-o pofi închipui. Aici sau plămădit cele mai frumoase 
visuri de mărire, aici au. contribuit toţi cei cu tragere de inimă 
față de cultură, ca poporul oprimat, poporul ţinut pe nedreptul 
în întunerec de un regim master, 'să se poată ridică și să-și 
scuture lanțurile ignoranței. 


i 


— 41 — 


Uşor ţi-e fie, snobule, care priveşti peste umeri sforfárile 
spre lumină ale unei societăți ca acestea, uşor ţi-e să zimbesti 
la manifestările de acum 30—40 de ani, privindu-le din punctul 


Intrarea la muzeul ,Asociafiunii* din Sibiiu. 


de vedere estetic, al principiului «l'art pour Part». Câtă vreme 
o boierime maghiară, care nu voiă să priceapă curentul timpului, 
credeă cá ne poate {ined în cátugele iobăgiei, şi ale iobăgiei 


— 142 = i: d 


culturale, — noi cohtribiiiam ca alte culturi să prospereze; apă- | 
rani granițele, ajutând cu palmele noastre mai noduroáse ca. 
recolía câmpultilor să se ducă tot în hambare străine: i 
Andrei Baron de Saguna, Alexandru Sterca Sulutiu, Gh. 
Barițiu, Timoteiu Cipariu — bărbaţi cu orizonturi largi,.— şi-au, 
spus. rekpie is Ahn mit abdiné gielt? Perieți fefestrile 
larg! SË tads raze” de sodre si be fruntea najli “a “dietului 
Români: — ‘Si tulinaiffor dé clíémare a fostcáseultat, -— ; 
An de ari diti 186^ începand, de: cand’ ba inliiijüt-tAso- ^ 
ciatiuneas *— adutilitile generală ale societății au fost Geste pa- / 
nateneé roma tot 4 “bt 
nimea. IWAK $4 se vadă, să se cunoască gi 3% lucreze tmpreund. 
OamergfAe ştiau ridică “deiăstipra! patimilor “mărunte, priveau ` 
SE punct: He vedere românesc, f4t# de color éon- | 


Ae nk 


lest unde tot teave “bui Side seamd'¢uma- 


ji 


fesional $a pelt" colaborau, fiindcă erau pátrüngi de'áde- : 

vărul 'sfâlit că înimai colaborarea ti va ‘putea scoate“din'Impas. ^ 
Chre a tot actvitalea i« Asociajiunit» ? A Nnifát-publiéarea 

de studii istorice-Ştifiițifice,“ artistice side opere fiterare. A4ntiin- 


fat şi sd jilat dé mibbiblioteci poporale, in cómunele romattesti, 
înjghebărtă cat o Qigeritur& do filială) cu - un ^cótmitét Toesl, A 


. aranjați tăYoziții ietiografice, de agficiltuti, de :grădinărit,: po- ` 
mărit, expozitit de cops, industrialë şi artistice, etc.--A rilipándit '. 
dragoslêk de cárte românească — ţinând conferente sipiele- 
geri póporale tn diferitele ofágele, oraşe $i sate rórmánesti (geste 
25,000 ‘de prelegéri poporale si 2500 conferinte pentrii:intelec- 
tuali), A dat prett pentru lucrári/literare; economieé ete.-gi'a îm- 

. părțit multe btitse școlarilor si elevilor de meserii — 154,00 cor. 
A sprijitit ‘trifittitared bănălot poporale, a cooperativélor; A ţinut 
multe cáfsüfl de analfabeti, pentrii 15,989 persoane sia împărțit 
gratuit “abëcédare * pethi" amiftibé; (deste 0000). In ‘cele 102 
desparfiitiitite “ale “er (de astiz vrea să pulsezé şi de aicFiriainte 

o viață “cultă ce ie ioni ef- publicânididouă 
biblioteci (una «Biblioteca poporalib - in” 1.001,000° exemplare 

şi care a ajuns la numărul 116), o bibliotecă («Astra») pentru 
intelectuali (din care sau publicat 8 volume), o revistă «Transil- - 
vania» (care se află in anul al 55-lea de existenţă), împărțind - 
biblioteci (3000), răspăndihă 'ca pâriă acum stdturi practice şi 
îndemnuri culturale spr&'o desăvârşire cât mai mare: Un «Müzeu» 
national etriogtafic-cultural, acum cu 15 'apartainânte, cu pesté 


— 143 — 


30,000, obiecte s'a inaugurat in anul 1905, in Sibiiu, sediul «Aso- 
ciatiunii», unde se află si alte edificii impunătoare ale ei (casele 
proprii, cu «Internatul de fete», astázi «Liceul de fete» cu in- 


uM 


aN: 


Ge? 


Sala festivă la muzeul ,4sociatiunii* din Sibiiu. 


ternat). In «Muzeu» se află o bibliotecă prefioasá cu peste 
50,000 de volume, si multe relicvii scumpe din trecutul nostru. 

A tipárit prima «Enciclopedie Románd» — o valoroasá pu- 
blicatie culturalá, in 3 volume mari (epuizate acum). 


noastre culturale. 


— 144 — ; 


7 Toate acestea sau ridicat si au prosperat din eatizaţii be- 
nevole, adunate «creifáreste». — ^ 

Astăzi se află <Asociatiunea» sub prezidentia de onoare a 
M. Sale Regelui României, având ca prezident activ pe frun- 


BEE 


taşul ardelean Vasile Goldis, ca viceprezident pe Dr. Octavian . ; 


Russu si ca membri în comitet pe 30 din reprezentanții vieţii 


* * 

Chiar numai insirarea datelor de mai sus poate sá infor- 
meze din de ajuns pe unul care vrea să cunoască importanţa 
«Asociatiunii> despre ce rol insemnat a jucat si joacă această 
instituție la noi. 

„Astăzi, când parcă un suflet murdar, metistofelic, isi bate 
joc de noi, tofi, astázi, cand zeflemeaua si spiritul corosiv igi 
joacă, obraznic, cancanurile — o societate ca «Asocia(iunea» e 


chemată, ca, în frăţească înţelegere cu toate celelalte societăţi 


surori române, să dea lozinci sănătoase, viabile, lozinci cari să 
fie aşezate pe poarta conştiinţei româneşti ca neste teze ale unui 


îndrăzneţ reformator ce pășește rezolut spre adevăr și lumină. 


Dati tozirici sănătoase! Veţi întâlni multe zimbete în cale 
şi zarafii vă vor prilejui multe zile şi nopți amare! 


Dar opinia publică românească va trebui să fie informată 


constientios, până încă nu este prea târziu, că. e primejduitd in- - En 
telectualitatea! In toate ţările! - Acelaş lipet de durere, aceeaș ` 


ingrijorare pentru Ziua de mâine. 
Cine are ochi să vadă şi urechi să audă va trebui să-și 


„spună respicat: disconsiderarea intelectualitatii şi a moralei ne 


aduce în fata unui abiz comun gi ne așteaptă pe fofi un sfârșit 
monstruos, 

Vrem să ajungem în halul lumii bolșevice? Vrem ca chi- 
nurile sufleteşti şi trupesti, interminabile, să se KEE si 
la noi, in detrimentul tuturora ? 

Ne aşteaptă satele, să le dăm carte, curată, cinstită, lártiu- 
ritoare de minte — cursuri de analfabeți, biblioteci poporale 
expoziţii de tot felul. 

Ne aşteaptă orașele şi orăşelele să deschidem porţile ca- 
selor culturale, ale muzeelor, ale academiilor. 

NS. este tmp. de pierdut! Fiecare clipá să ne fie scumpă, 


4 


TEE 


wi 
A 


— 145 — 


E mult de lucru! Lucru pozitiv, constructiv, excelitor] Intr’o 
emulatie cinstita, nobilă, cu alte neamuri! 

Să stăm la îndoială? Tu, cel ce râzi si-ti baţi joc, n'ai ce. 
pune la loc, far doar negafiunea ta sterilă. Hohotele tale n'au 
să stea în drum celor buni, celor vrednici cari își întind astăzi 
mânile să luereze împreună. 

Dacă te-am ascultă am fi cu toții necroforii culturii romá- 
neşti, necroforii culturii europene totodată, fiindcă cultura noastră . 
este veriga unui lant, iar lanful desfăcut suferă lanţul întreg. 

. La luptă deci, o luptă nobilă, fără de vărsări de sânge, 
"împotriva murdăriei pornografice, împotriva alcoolismului, îm- - 
potriva boalelor răspândite între noi cu nemiluita! La luptă” 
pentru lumină în şcoli! La luptă pentru tot ce este luminos, 
frumos, bun, înnălţător de inimi! 

«Asociaţiunea» este a tuturora! Vrea să ajutore şi satele 
şi oraşele noastre. Vrea să fie izvorul nesecat, din care să-şi ia 
apa curată, intremitoare, toți fii neamului. Vrea să fie si trebue 
să fie teren neutral de colaborare EC toți cei cu tragere ` 
de inimă. 


Greu să sbuciumă sufletul omenesc în: zilele noastre! Intre 


'antitezele «Simfoniei a IX-a» (cu iubirea ei pentru omenire, 


pentru o viaţă intensă, visată de toți cei buni) şi ale «Margului 
funebru» de Chopin (cu recunoașterea nimicniciei tuturor celor 
lumești). Lozincile pe cari le vor da societăţile culturale româ- ` 
nesti la Bucuresti pot fi medicina întremătoare pentru un viitor 
mai fericit, In acest semn vom învinge, altfel nu! d 


- Femeia simplă. 
rem Schiţă originală. — 


Unde trebue să mă. mai duc?,.. A da! doamina Stoian, — 
biata femeie, eră s’o uit. 2 

Tocmai pe dánsa! Si dintre toate vechile cunoștințe pe ` 
cari veneam să le revád, după atâta vreme, nu eră poate nici 
una a căfei viață să se H deosebit mai mult de eterna şi pre- 
văzuta uniformitate ce te face să nu poți legă cu concetățanul 
pe care după ani îl revezi, decât duioase și aromitoare convor- 
biri despre... cum trece vremea. 4 


—.146 + 


Din depara aflasem, pe rand, întâmplările. O. cunoscu- 
sem pe doamna Stoian, în toată strălucirea. viefei.. bogate şi des- . 


chise: pe care o duceà alături de soțul ei, cel mai de frunte - 


advocat în oras. Şi. de câte ori nam râs, — în vrâsta mai apro- 
piată de cea despre care se zice cá e fără milă, — si de care 


adesea mulţi nu se ştiu depărtă nici odată, — de. câte, ori nu. 3 
m'am. întrecut. cu alţii în glume răutăcioase asupra. micilor stân- e 


găcii ale acestui superb exeinplar de fiicá a naturii, ce aparea | 
între celelalte dame ca. un rustic şi plin de sevă arbole printre . 
plantele de. sera, ; 

Er da —.a compară cu un brad gau. un stejar. o femele, 
poate: să pară cam ciudat; dar de sigur tânărul Stoian, când , 


3 
T 


pusese ochii pe fatá, nu fusese . fermecat numai de. frumsefa | F 


. exuberantá de viață si vigoare a acestei simple fete. din popor. . 
Párin]ii- ei, țărani cu stare, fireşte, nici nu visaseră vr'odatá 


să aibă un astfel de ginere. Tânăr sărac, ce e drept, dar, cu . > 


multă învăţătură şi de mare viitor. Doctor Stoian însă era om ` 
practic: Ca să-şi întemeieze cariera, ti trebuià un capital.. Dom- 


nigoare cu oarecare zestre erau ele destule, dar tocmai el să . 
nu ştie că pretențiile. acestor fel de. consoarte cresc: şi ele în 


raport, şi mai adesea ichiar. peste raport, cu zestrea? Ce-i tre- . 


fată simplă, fără pretenții, o fată care să fie fericită cu tat nen, ` TE 


mul ei si mulfamita, prea mul(ámità cu aceastá singurá rásplatà,. 
că a ridicat-o până la dânsul. — intre oameni! ;. 

Si combinaţia reuşise de minune. Pe Janga . advocaturà, 
dl Stoian mai făceă si negof cu vinuri. Şi-i mergeà bine şi cu ` 
una si cu alta, si în scurtă vreme in casa a lui era cel mai mare 
belşug. 

Dar dacă noi incepusem a 'glumi asupra stângăciilor dnei 
l Stoian, — mai. târziu am ajuns totuşi så ne däm seama despre 
.ce sufereà ea sub apăsarea acestei cásnicii. Vina erà. desigur 


si a dlui doctor: ideea cu care contractase . aceasta . căsătorie , E 


se fixase parcă în mintea lui; . nimic, nici puritatea unui suflet 
ce erà. însăși bunátatea, nici inteligența ei naturală si nici chiar , 
adorarea ce. aveă:pentru dânsul femeia lui, nu-i sugerase gân- 
dul :că această femeie merită si putea să devină .ceva mai mult, 


decât prima treaptă pe care el pusese piciorul ca să. se înalțe. © j 
In casa lui dna Stoian erà gospodăreasa pe viata și fără leafa; ` 


— 147 — 


de față cu alţii, el cerea. parcă, la fiecare moment, 'cu.un aer | 
de superioritate, indulgen{a amicilor pentru femeia simplă.:. | 
Asa i-am cunoscut. Si iată că după trecere de mulți ani, 


domnul doctor Stoian a închis ochii. Si mai iată că la sfârșit” ` 


domnul doctor Stoian şi-a testat cea mai mare parte a averei ` 
rudelor” sale, Geier vaduvei mai ‘mult detât din ce să-i plá- 
tească datoriile. . 

Nu mam mirak L'am recunoscut imediat: Femeia simplă, 
ce eră să facă cu atâta avere? pe când rudele lui, oameni obici- 
nuifi a trăi peste puterile lor..... \ 

Si iată pentru ce nu puteam să uit pe dna Stoian, pe fe- - 
meia simplă căzută în mizerie. De sigur cupa amărăciunilor 
eră acum plină. “Simplă fusese ea, biata: femeie, toata viata; dar ` 
de mizerie nu'stiuse încă nici odată. 

Si iată:mă la dânsa. 

O singură odăiță, aproape fără mobilă. Dar pe: pereţi, 
mai multe tablouri. Mă uit: sunt toate portrete de-ale dlui doctor 
- Stoian. 

Doamna Stoian a îmbătrânit; frumosul păr negru e nins 
peste tot; fata plină de crefuri abiă mai reamintește trăsăturile 


sculptate ‘si pline de viciciune de odinioară. Si ochit obosiţi. ` 


se umplu de lacrămi la vederea unui vechiu cunoscut, care în 
singurătatea ei de ani indelungati de izolare crudă, în sărăcie, 
îi reamintegte... pe d doctor Stoian! 

Și nu are altă vorbă si nu-stie nimic decât despre dânsul. ' 
Incerc o aluzie, — îmi taie vorbă: - 

— Nu, nu. A fost un om bun; se E mereu cum o 
sá- si lase fraţii, nepoții, fără Sieg lui.. 

' Sf apoi, jenatá: 

— Să mi Iert cá nu mai. e la: “mire ca odinioară. Ştii ce - 
vinuti aveam atunci?” Câte petreceri a fóst'in casa noastră! : 
A “trebuit 'să le vând, pentru datorii. Am oprit numai un-butoi, 
ştii? — ăla despre care Stoian. spuneă că lasă cu testament să: 
nu se desfunde “până nd tmplini vinul cincizeci : de ani; Na; 
lăsat testament, dar vorba e-sfântă: Lam păstrat; am- vândut; 
mai bine“-mobila. Peste zece ani se împlineşte... Hei, moi mai - 
tra] eu poate până atunci, dar vorba am Sd las si eu cu limbă: 
de moarte... Să fie pentru săraci, să fie ` pentru sufletul lui; 
cánd's'o împlini cum: a viitel. 


z an — 148 — 


.. Nu ştiu de ce, par'cá nu puteam sá privesc in ochii aces- 
tei femei, pe când imi vorbià astfel, -Privirile rătăcite mi se 


alese. . 

` — Å! se intrerupse deodata femeia simplă, — te uiţi la 
cununa Jui? In fiecare lună îi duc câte una; dacă nu eu, cine 
altul sar mai îngriji de mormântul lui?... fon Gorun. 


~ 


Anaya! | 


l " b 
Multi din cetitori vor face ochi mari dând de cuvântul din —; 


fruntea articolului şi se vor întrebă, nedumeriti: nu e o gresala 
de tipar? Nu, cetitorule — dar mă grăbesc să îmi cer multe 
iertăciuni, că vin cu acest cuvânt intro preagratioasa limba eu- 
ropeaná, un cuvânt din limba... Kabililor! Kabilii, imi spune 
Larousse, locuiesc intro parte din Algeria, sunt negri autohtoni 
şi de rasa berberă. 


Alt cuvânt kabil — să mă tăiaţi — nu cunosc. Si, totus, ` 


imi sunt dragi acești kabili, in parte, fiindcă m'a silit să-i în- 
drăgesc im scriitor, un «fantast» pentru zilele noastre, rusul 
Petru Kropotkin; care — intro carte foarte vrednică de cetit: 
` «Ajutorul mutual în lumea animală si a oamenilor», carte ce a 


făcut sensatie — s'a încercat cu o migală vrednicá de un sa- ` 


vant să adune sute şi sute de argumente pentru teza sa: ani- 
malele se ajutoră întreolaltă, şi oamenii, când e cuțitul la os 
şi când e în joc specia. lor: ajutorul mutual e înnăscut. 

Si iată te exemplu găsim în capitolul: «ajutorul reciproc 


la... barbari»: «Pot să amintesc în treacăt două alte caracte- - 


ristici, foarte interesante, din viața Kabililor, anume Anaya sau 


Scutirea care se dă, în caz de răsboiu, fântânilor, canalurilor, . - 


moscheelor, pieţelor publice, unora din străzi, etc. si aga nu- 


mitele Tof. In Anaya avem un gir de instituţii, potrivite, atât ` 


pentru micşorarea răului pricinuit de răsboiu, cât şi pentru pre- 
întâmpinarea conflictelor. Astfel este piața principală (târgul): 
Anaya, cu deosebire dacă se află la graniță si dacă acolo se 
adună Kabili şi streini; nimenea nu are voie să tulbure pacea 
pieții târgului şi dacă se naşte o neliniște e sufocată imediat 
din partea streinilor, cari s'au adunat în orașul cu târgul. Strada 


opriră întrun colţ, unde sta răzimată o cunună SES de flori - 


f E AN EE 
o suuin aei um at Ee ise 


S 


— 149 — | ri i 


pe care umblă femeile din sat spre fântână este de asémenea 
Anaya, în caz de rásboiu, etc.» 

Ciudafi oameni Kabilii aceştia | Negrii recunosc un teren - 
neutral, folositor complexului, un ceva de ce nu te poți atinge 
cu mani sacrilege — au fântâni pe cari nu le otrăvesc, fiindcă 
se gândesc la temei, la copii, la generaţiile viitoare, chiar şi 
din tabăra contrară ! . «Ajutorul reciproc cuprinde întreagă viata 
Kabililor», sustine autorul K. 

..Acum, va pricepe prea bine oricine cá se -—€— în 
timpul nostru de vrajbă apocaliptică despre un popor care își 
dă osteneala din greu să aibă ceva «Anaya» e — o grozav de 
mare Îndrăsneală! Un european al zilelor noastre ar putea ri- 
posta, având cu siguranță galeria, pe toţi gură-cască, pe partea 
sa: dar foemai aici zace farmecul vieţii: să dai la mir fără de 
crufare! Frecușurile astea între oameni? —\imi creşte inima! 
Lasá-i.sá fafiie, lasă-i să topaie — așa-i frumos, aga-i... , OMe- . 
neste | > 
Ce să te mai gândeşti la ziua de maine?! Ce să încerci 
să salvezi ce se mai poate salvă din «cultura» europeană?! 

Vine un negru oarecare, de pe coastele Africei si — in - 
loc să-ți străpungă coastele cu ságefile-i înveninate, te învaţă 
că are ceva superior, la care l-a iidicat judecata, Rațiunea (ce e 
aia în zilele noastre ?, căutaţi-i definiţia prin bietii filosofi cari 
vreau tâlc la toate). 

Şi mai “intorci două pagini din cartea «Ajutorul mutual» 
$i citeşti despre alt popor, despre Khevsurk .Acestia sunt și ` 
mai ne-în-ţe-le-şii Ascultaţi: <Săbiile le trag Klevsurii repede, - 
dacă isbucneşte o ceartă; dacă aleargă însă o femeie între cei 
ce s'au încăierat şi dacă-şi aruncă între ei bucata de pânză pe 
care o avusese în jurul capului — atunci se intorc repede- 
repede săbiile în “teacă şi cearta este aplanată. Podoaba capului 
femeilor este — Anaya», 

Revoltător! Cum? Femeile să nu întărite și mai mult focul 
luptei? Cum? -Broboada femeii să aibă puterea de a desme- 
teci capete de bărbați cu ochii injectati de sânge si pe buze 
cu disgrafioase cuvinte, fiindcă, de sigur, vor înjură şi Khev- 
surii ?! 

Anaya! Anaya! le vorbeşte conştiinţei lor mintea sănă- 
toasă, oricât de caniculare să fie căldurile algeriene. Anaya! ` 


A 


— 150 — 


E ca o ploicicá de vară peste un lan de grâu ce fncolteste si - 
caré de mult agteaptá deslegarea. Anaya F Fiți «oameni» |, In- 
felegeti: «oameni»! 

Ce e aceea: «oameni» ij Noțiunea a. deg de mult " -şi 


p piardá din: noblefa ei şi a H «om» însemnează.... Dar. com- 
: pleteze fiecare — e o problemă. foarte ușoară ! 


«++ Dafi-vá osteneala ca. Anaya să fie şi la «Asociafiune»! 
Die Marin. . 


` Lina’ cu márpelele... 
"e Nat dat: cu ochii-de «Lina cu márgelelé»? Rău-imi pare! 


* Dacă veniţi odatà la Sibiiu, - dvoastrá, în automobile luxoase, cu 


` etuutuu»-ul care numai de tutuit nu te:tutuieșta; dvoastrá, pie- _ 


el 


toni mai modesti, in «vilegiaturá»; dvoastrá; studenti sau: cerce- 


“tasi, să nu faceţi care-cumva să întrelăsaţi- de a adăstă si pe la 


«Muzeul Asociaţiunii» şi de a, cere dlui custode al Muzeului, 


“Banciu, să vă arete pe «Lina». E o pictur’... prima desiluzie ^ ; 


pentru mulți!.., o- pictură in tempera; de regretatul Octavian 


“+ Smigelschi, şi eprezintă pe o fárancá..: altă desiluzie pentru 
s a alţii | 


- Aal darian: apropiați-vă dé farancuta aceasta, pregătindu-vă 


i ochiul cu pânzele st cartoanele: de prin prejur! Faţă 'n- față 


trage unul să moară, un tinăr, de care se apropie «Ingerul morţii», 


- gi-jos, la picioarele «Linii», sunt câţiva cântăreţi în strana satului 


şi ţărani de diferite:vârste, țărani cari se roagă. -Dela rámasul-bun, 
din pragul morţii, şi dela scufundarea: cu, sufletul in neant, a 


< țăranilor cari caută un: razim in viata lor gi şi-l găsesc in nor- 


mele sănătoase ale poruncilor:predicei de pe munte. — poți 
trece mai ușor ld «Lina cu mirgelele». 

^. E o fetişcană de 18—19 ani, pictată până la genunchi, 
întrun costum de pe lângă Sibiiu. O cămaşe albă, albă, cu | 
mânecile scrobite, înfoiate — doar la pumnar cu o cusătu- ^ 
rică rosie; întrun lăibărel care-i prinde mijlocul sănătos de `; 
fetișcană ce a muncit la câmp, aplecându-se adesea cu secera; 


în fote roșii; cu fafa-i bătută. de soare, rumenă, totus — Lina b 


priveste cu ochii-i negri — si ce spráncene arcuite mai are, . 
sub carpa-i cu flori! — la şirul de mărgele roșii la gât, şir : 


— 151 — 


"ce-l așează cu. o “mână pe după “gât, iar cu. altul la: ‘obrazul 


stâng. 
N'a călcat cu stângul Smigelschi ` când a prins-o: asa pe 


| ' carton, fiindcă Lina asta este 6 ființă foarte infelegátoare, ju- 

. decând după privirea-i înţeleaptă, lipsită de sburdălnicie, de tă; 
E. răncuță care dá ceva pe ea, dar ráspatidegté şi in: jurul ei: mültá, 
- multá sănătate.. 


. Stati putintel în preajma ei! Atmosfera din jural ei. purified ! 
“Dacă ai adăstat asa, câteva clipe, lângă «Lina cix -mărgelele», 


te simți Săltat pe alte tárámuri. 


Inainte de toate îţi zici: fetigcana asta na ştie cé va! să 


zică «politica» în zilele noastră — și, vai, bine-(i cade? Ochii ei 


mau cetit prea mult şi'nu s’au‘opacit* pe de-asupra buchilor” 
cari — e mirare că nu 'Sau-înroşit din: negre ce sunt, de năz- 


' bătiile - ce ráspándesc. O ființă care nü ştie nimic, aproape 


nimic, din hárjonelilé fără de"sfárgit din viata Forurilor noastre 
— veţi recunoaște — este vrednică de invidiat, dacă poate avea 
loc aici invidia. 

' Căutătura ei Hi spune respicat: da, da st ou, nu! cel putin 
deduci din ochii ei că nu se pricepe la machiavellácurile, : *(0, 
vai nouă!) “atat de uzitate în ‘epoca noastră. 

N'are 'suliman pe faţă — dar de loc! Te asigur e Madame», 
pe dia, care tot la cinci minute arunci ochii în ` oglimjoara din 
<poşetă>, ca Să-ţi colorezi buzele. Eşti ispitit să crezi că obrajii 
Linii sunt înroşiţi cu ceva? Har râde la observaţia asta Lina si 
Har răspunde: <Doar n'am mâncat ciapa ciorii! Qi fi dat cu 
praf de cărămidă!» 

Si-agà, cum stă şi priveşte la mărgele — n'ai spune, Doamne 
fereşte, că e lipsită de cochetărie, chiar îţi vine să-l inviji pe 
maiestru] intr'ale croitoriei, pe domnul Paquin; să-și învețe ma- 
nechinele cum să fie gratioase. 

E mult bun simț in fetigcana astatte pe lângă Sibflu, multă 
înțelegere cuminte, $i Coşbuc, Vlahuță, Ada Negri ar fi intonat, 
de sigur, vázándu-o, un nou: «La fară! Hai la farál» 

E prea hiperbolic stilul? Dar astea sunt simtemintele ce 


l pot cuprinde pe mulți când D se desprinde din. fondul verde 


«Lina ou mărgelele»... f 
O! Cat de seci, cât de desvláguite ti se par în fața Linii 
Salomeele şi luliile wildeane si strindberghiane şi câtă greață 


= 152 — 


. da, greață nefitirii isbucneste faţă de toate iGarcoaneles din `; 
aierul. pestilentiat al unei anumite literaturi! i 
lai o baie sufletească în preajma Linii. 

Iti vine să iai de braţ: pe toţi profitorii de răsboiu si să-i 
- tüiregti pe. dinaintea privirii ei, ca să rogeascá — dacă le-a mai ` 
rămas un dram de rusine — tn fata Linii, pe ai cărei părinţi ` 
şi frati si surori fi store fără de .crufare si pic de mustrare, de ` 
cuget — ei! 

Îi vine să plimbi pe toţi po-li-ti-ci-a-nii pe dinaintea tă- îi 
răncuţii acesteia de lângă Sibiiu, si să-i întrebi: nu vă gândiţi . 
voi la vlaga ţărănimii noastre, la Linele astea, când furați tim- ` 
pul lui Dumnezeu cu interminabile discuţii, cari încearcă să ` 
sdruncine sufletul țărănesc din temelie?! 

H vine să baţi cu joarde de toc pe samsarii tipăritori de ` 
scrieri murdare, atatatoare, pângăritori ai artei lui Gutenberg, 
pe răspânditorii de venin, în loc de balsam sufletesc. = 7 

iti vine să deschizi larg, larg, ferestrile sălii de muzeu, ca : 
să strigi în gura mare: Veniti, veniţi, oameni buni, la «Lina» ^ 
aceasta «cu máürgelele», să vă înveţe ce va să zică bun-simt, 
omenie, curatie sufletească, adevărată sănătate!... 

Când dati prin Sibiiu bateţi la poarta «Muzeului Asocia- 
(iunii» și adeveriți dacă pot să se zămislească gânduri ca cele ; 
de mai sus în fata <Linii cu márgelele» şi mărgelele-gânduri in- ^ 
şirate astfel adunati-le salbă, Hspandindusie la lume gi țară... ` 

< HPP 


Viaţa întrun desparfamant. 


Va fi de interes, de sigur, pentru un cetitor care vrea să : 
“se iniţieze în sfera de activitate a societăţii noastre, să afle cum ' : 
“se manifestă un despărțământ al <Asociaţiunii».: Lăsăm să ur, ` 
meze, în liniamente generale, -descrierea activităţii desparta- 
mântului Sibiiu, unul din cele 102 câte există, constatând că 
dacă nu este în toate despărțămintele o viață atât de intensă, 
totus, exemplul frumos. al desp.. Sibiiu e imitat de multe. WI 
Activitatea se poate împărți în două: la sate şi la oraş. ~ 
Desp. Sibiiu cuprinde 36 de comune gi un oraș (Sibiiul). La 
sate se înființează agenturi, în frunte c(t un preşedinte (de obicei 
preotul sau învățătorul). La înființare. se duc la fata locului tri- 


HUNIPeID0S\~ 


ju ee 


Lijusptzed 


2264-4462 


NUDISID ES TU 


£z? i Pe 
Sp70G qiue, Saad ap ujnyng 221975 hsa 


3: 


40â1-1061 
22067044, ap ÄERER 


4684-608! 
40-9589) "gnmg, 21043029 


YORO OUL, Ut, POL 


ZER. LABL 


EECH 
ddof uoavQ 21197, 


PORT 25] | 
PT jan gn 


Ada SÊ 


] 251054 AA : KR 


misi ai despărțământului (aici în frunte cu directorul actual Dr. - 


-G, Preda) — împart cărți, punând bazele unei biblioteci de 
 «agentuiá» — vorbesc sătenilor despre «Asociaţiune», misiunea 
ei, ating rănile sociale- -economice cari bântuie pe acolo, îşi dau 
„osteneala să ușureze înființarea de cooperative, de «case cul- 
turale>, aranjează expoziţii cu țesături naționale, etc. - Conferen- 
fele sunt scurte si concise». 

Corul Scoalei normale din Sibiiu, condus de dl prof. de 
muzică Timotei Popovici, a adus reale servicii propagandei la 
sate, dând concerte la aceste adunări ale agenturiior. 

_ In cele mai multe sate se pregătesc sătenii să primească 
pe oaspeţii iubiţi. De obicei sosesc trimisii în timpul slujbei 
bisericeşti, iau parte la slujbă. Elevii si elevele de școală îi 
primesc cu flori şi cântece la marginea satului, în frunte cu In- 
vățătorii, întrunele sate, si-agà, în mijlocul unei bucurii gene- 


rale străbat satul până la biserică san. şcoală, fluturánd din ste- -: 
gulefe şi cântând cântece de bucurie. Bineventati de căpete- ` 


niile satelor, de multe ori si de reprezentanții administrativi ai 
comunei — oaspeţii pipăie pulsul opiniei publice. din sat, în- 
registránd chiar, după întrebările unui chestionar, ` răspunsurile, 
ca să se ştie orientă de aici încolo în- privinţa. comunei respec- 
tive. lată la ce întrebări: aşteaptă deen propovaduitorii cul- 
turii în popor: ES 


1. Câţi locuitori are comuna, "de ce confesiuni, de ce — 2. Exi- ` 


stă o casă culturală? Dacă nu, unde se adună poporul Dumineca si săr- 
bitorile? 3. Jocul unde se tine? 4. De când n'a fost <Asociatiunea» prin 
comună? 5. Şezători, conferenfe se tin? Câte la.an? 6. Care este lectura 
cea mai plăcută ? (ziare, reviste, cărţi). 7. Există şi de câte volume o bi- 
bliotecă parohială, şcolară sau a «Asociajiunii» ? 8. Există schiopticon și 
electricitate în sat, pentru viitoare ¢onferente cu schiopticonul? 9. O so- 
cietate a femeilor? 10. Cor bărbătesc? 11. Cor lumesc? 12. Societate a 
tinerilor? 13. FanfarA? 14. Cooperative? 15. Ţesătorii? 16. Biserica de când 
e clădită si în ce stare? 17. Scoala de când clădită, în ce stare? 18. Cei 
plecaţi din sat in America și aiurea trimit acasă bani pentru scopuri. cul- 
turale? 19. Alcoolismul e răspândit? 20. Boalele molipsitoare ? 21. Boalele 
sexuale? 22, Mortalitatea copiilor.. 23. Idei subversive (comuniste, etc.) 
există in comună? 24. Alte dorinţe (școli de împletit, -cârciumele închise, 
telefon, soc. pentru asig. vitelor, casă culturală, şcoli de meserii, etc.). 25. 
Alți 'conferentiari, afară de acei ai «Asociafiunii», an fost? 26. Teatrul de 
diletanți-iubit? Dé câte ori la an? Ce se joacă mai bucuros? . 


In urma răspunsurilor primite se pot orienta conducătorii 


D 


eichten KRA ae, 


WEE, 


— 155 — 


din Sibiiu mult mai bine — pot răspunde mai ușor trebuinţelor - 
comunelor, din sfera lor de activitate. 

In decursul anului trecut, de când a fost ales comitetul 
cel nou al desp, a tipărit din venitele avute cu conferenfele 
din Sibiiu, despre cari va veni vorba îndată, şi din ajutoarele 
băneşti a câtorva oameni de inimă, mai cu.stare, următoarele . . 
«buletine» cari sau împărțit gratuit în toate comunele si nu nu- 
mai in desp. Sibiiu, ci şi în celelalte despărțăminte:. 1, Pentru 
lumină şi dreptate! (foaie volantá — cu puncte de vedere prin- 
cipiare, lozinci sănătoase, îndemnuri. pentru țărani). 2. Ce suflu 
să aibă şezătorile ‘si convenirile noastre? (f. v. O analiză şi în- ` 
demnuri din aceeaș sfer de activitate). 3. In «casa culturală» 


"(E v. Descrierea unei case culturale ideale). 4. «Daca dai de-un: 


om de-al táu..» (bros. pentru meserii, Descrie viata meseria- 
şilor dela noi, arată bucuriile si durerile si rolul societăţilor ro- 
mânești de meseriași, cu sfaturi practice). 5. Pentru o geo- 
grafie medicală a Ardealului, (bros. — reasumat după un studiu - 
al diui Dr. G. Preda. Chestionar privitor la traiul, mentalitatea, . 
structura trupească şi” natura diferitelor localităţi). 6. Răspândi- 
torii de lumină. Un început bun (f. v. Indemnuri. Descrierea 
începutului seriei I de conferenfe, la Sibiiu, cu vorbirea I. Pr. 
Sf. Sale mitropolitului Dr. Bălan). 7. Câştiguri monstruoase, (f. 
v. Impotriva castigurilor nepermise, cari scot din balanţă echi- 
librul economic şi demoralizează totul. Pentru intelectuali). 8. 
Unui artistic-desenator, (f. v. Impotriva pornografiei din revi- 
stele umoristice la modă. - Rationamente adresate conştiinţei ome- 
neşti. Pentru oraş). 9. «Marele Galeotto», (bros. O analiză a pie- 
sei spaniole M. G., îndreptată împotriva bárfelilor din societate. 
O temă de foarte mare actualitate. Pentru orăşeni). 10. Pentru 
o cligă a bunátá(ii», (bros. Descrie societăţile similare din Franţa 
şi pledează pentru înființarea lor în școlile noastre). 11. Impo- 
triva boalelor sexuale, (bros. O analiză a piesei «Avariatii» lui 
Brieux şi un apel pentru lupta pe față împotriva flagelului. 
Pentru studenți și alti intelectuali), 12. «Cát de departe.am ajuns 
cu totii!..» Un mozaic, adunat $i comentat (bros. Glasuri de che- 
mare spre o viață mai «omenească» a diferiţi “conducători ai 
gândirii ufnane. Pentru intelectuali). 13. «Toate plugurile um- 


` bla»... (bros. Pentru Grant, Statistici de ale economiştilor de 


seamă, cari adeveresc că pulverizarea mosgiilor e o mare pri- 


PR i vu o 
BEE 


J Seep ae, pi 


Seng acme 


Din sala de lectură a Muzeului. 


Din biblioteca Muzeutui. 


— 158 — 


PG 


mejdie, în toate țările, şi un apel: lucraţi: cu dragoste şi raţional 


pământul, spre binele comun, ca să ieşim din impasl). 14. «Linda ` 


Raia», comedie întrun act, în versuri și proză (bros. Pledoarie 
. pentru folosirea averilor spre binele comun, spre alinarea mi- 
 zeriei, căci altfel si averile se clatină. Pentru teatru de diletanti 
în orașele noastre). 15. Cum să aranjăm concerte poporale, (bros. 
Sfaturi practice, la sate si oraşe, pentru formarea programei, etc.). 
16. Ce trebue să știe cel ce se ocupă cu creşterea de pomi? 
(bros. Sfaturi din partea unui om de bine — LA de P.) 17. 


Va place asa? (bros. Impotriva dansurilor-la modă. Pentru inte-. 


lectuali). , 


Seria se va sport si — judecând după rezultatele e ei de până 


acum — va aduce mult bine în mijlocul publicului cetitor. 

În Sibiia s'au ţinut două serii de 'conferenfe, aranjate in 
iráfeascá colaborare cu «Asociafiünea generală a profesorilor 
secundari», condusă de dl dir. Silviu Teposu,, prof. la liceul 
«Gh. Lazar». 

Seria întâi s'a compus din următoarele conferenfe (indicám 
numele oratorilor si temele alese ca să se vadă cercul de idei si 
persoanele cari au colaborat spre binele comun): 


` Seria 1. a festivalurilor şi E 


4 Noemvrie (22 Oct. 1923) Festivalul 1: I. Pr. Sf, Mitropolit Dr. 
Nicolae Bălan: Sf. Scriptură și intelectualii noştri. Concert dat de corul 
$coalei normale (dir. prof. Tim. Popovici). | m 

11 Noemvrie (29 Oct) Dr. Gh. Preda: Din prdblemele originei şi 
` evolutiei vieţuitoarelor şi, in special, a omului. Cu proiecfiuni luminoase. 

18 Noemvrie (5 Noemvrie) Prof. N. S. Ionescu (Sibiiu): Idealismul 
american. E 

21 Noemvrie (8 Noemvrie)' Mihail si Gavriil D- -na Maria P. Chițu: 
' Dante Alighieri şi «Divina Comedia». 

1 Decemvrie (t8 Nov.) Sâmbătă, Aniversarea Unirii. 

Festivalul Il, Concert: «Cântarea României» cu <Univ-Liberă» ; disc. 
de dl G. Duca. ‘Pres. secției Sibiiu a <Asociatiunii gen. a prof. secundari», 


S. Teposu (Sibiiu): Cuvântarea festivă, Concert coral al „liceului «Gh. 


Lazar» (dir. prof. N. Oancea). 

4 Dec. (21 Nov.) Marţi, (Intrarea. in biserică), I. Dăncilă, preot mi- 
litar: Contribuţii la creșterea şi formarea sufletului ostașului nostru. 

9 Dec. (26 Nov.) I. Bratu, insp.-;ef. al învățământului: Experimente 
din fizica modernă (cu experimente fizicale, in sala de gimnastică a li- 
ceului «Gheorghe Lazár»). 


$ 
4 


— 159 — 


16 (3 Dec.) Dr. Horia' Petra-Petrescu: Mila si compătimirea socială 
in literatură. — 

19 Decemvrie (6 Decemvrie) Miercuri (Sf. Nicolae): Senator Dre- 
ghici: Reforma calendarului, 

30 Decemvrie (17 Decemvrie) Prof. 1. V. Pătrăşcanu (Sibiiu): «Faust 
în literatura universali». — Conterenţele şi festivalul I. în sala cea mare a 
prefecturii. 

Afară de seria aceasta sa mai ţinut în anul 1923 patru confe- 
renje pentru meseriaşii români, in casa societății meseriagilor (Strada Bru- 
kenthal 17) și anume: I. In 8 Noemv. (26 Oct.) Joi, Sf. Dumitru, Dr. Gh. 
Preda: Muncitorul față de problemele societăţii actuale; II. 29 Nov. (16 
Nov.) Dr. Lazar Popovici, insp. sanitar: Importanta cunoştinţelor social- 
higienice pentr& sănătatea publică; III. (31 lariuarie) Dr. Horia Petra- 
Petrescu: Cum caută oamenii pe Dumnezeu; IV, 27. Oct. (14 Dec.) Prof. 
Boicescu: Grigorescu (cu proiectiuni luminoase). f 


In seria a Il-a a venit despărțământul cu o inovație: o serie. 
de trei concerte cu «muzică de cameră», aranjate de dl Dr. 
I. Crețu. Conferente scurte au introdus fiecare serată, ca pu- 
blicul să aibă noțiunile principale privitoare la muzica franceză, 
italiană, germană, nordică, cehă, rusă, polonă. Au urmat bucăți 
alese de compozitori de seamă ai fiecărui neam indicat mai sus. 

Muzicii româneşti i s'a rezervatla «Festivalul» dat în me- 
moria lui Eminescu un rol deosebit, executându-se bucali CH 
texte de Eminescu gi de Ciprian Porumbescu. A 


Seria a Il-a a conferentelor a fost următoarea: i 

Duminecá, 27 Ianuarie n. (14 Ianuarie v.) Muzica de cameră I (fran- 
ceză şi italiană; cu o intyoducere despre evoluţia muzicei). Concertele 
I1—H-—-III aranjate de d! Dy. loan Creţu. 

Duminecă, 3 Februarie n. (21 Ianuarie v.) Muzica de camera Ij (ger- 
mană şi nordică). 

- Duminecă, 10 Februarie n. (28 Ianuarie v.) Muzica de cameră IJI 
(lava: cehă, rusă, polonă). 

Joi, 14 Februarie n. (1 Februarie v.) prof. I, D. Ştefănescu (Bucureşti): 
Din trecutul artistic al Transilvaniei. ` 

Vineri, 15 Februarie n. (2 Februarie v.) prof. Mumuianu (Sibiiu) : 
Sistemul nervos si funcțiunile sufleteşti. 

Duminecă, 17 Februarie n. (4 Februarie v.): Cele’ mai frumoase ta- 
blouri din galeria Brukenthal (cu diapozitive). 

Duminecă, 2 Martie n. (18 Februarie v.) prot Dr. V. Lăzărescu (Si- 
biiu): Cregtinismul si ştiinţele oculte. 

Duminecă, 9 Martie ñ. (25 Februarie v.) General I. Manolescu (Bu- 
curesti): Sociologia rasboiului in eut generalá románá. 


Din „secția pictorului Mișu Popp. 


p — 162 — 


Duminecă, 16 Martie n (3 Martie v.) Festival Eminescu. Conferente : ` 
Dr. H. P.-Petrescu despre Eminescu, prof. T. Popoviciu despre Porum- ` 
bescu. Programa muzicală aranjata de dl prof. T. Popovici (Sibiiu). In“ 


folosul <României June» (Viena). 


Duminecă, 23 Martie n. (10 Martie v.) prof. univ. Dr. I. Lupaș: Cum à 
a devenit Sibiiul centra bisericesc, cultural, politic si economic al Româ- : 


nilor ardeleui. 


Duminecá, 23 Martie n. (10 Martie v.). Ing. Cristea: Unde mergem? i 


Duminecă, 6 Aprilie n. (24 Martie v.) Inspector inf. Dr. N. Regman: 
Spiru Haret, întemeietorul educaţiei naţionale. 


Dumineca Floriilor, 20 Aprilie n. (7 Aprilie v.) prof. univ. Dr. Iosif - 


Popoviciu (Cluj): Concepţia in studiul limbii române. 


Luni (a doua zi de Paşti): Vicepreş. camerei dl N. Bălănescu: Oa. 


^ 


meni mari, pufin cunoscuţi la noi. 

Duminecă, 4 Maiu n. (2! Aprilie. v.) prof. “Teodor Crivetz. „Bugetul 
României 1861—1900. ~ 
in sala cea mare a Prefecturii, la ora 6 p. "m. 

Meseriagilor români li s'au ţinut alte conferente, in iarna 
^ trecută trei, in localul societăţii meseriasilor de d-nii R. Simu 
şi gen. Russo, iar poporului de pe la periferia oraşului: (di medic 


Dr. lonașiu), i s'a adresat altă conferenté — ca început — săp- 


'tămânile trecute (când a luat parte și d general Manolescu) — 
urmând ca să se completeze şirul, Ve cu alte $i alte con- 
.ferente. 


Din simpla enumerare a acestat date concrete se va con- 


vinge cetitorul cá se lucrează, iar dacă adeverim că manifesta- 
iile acestea desinteresate au fost sprijinite cu multă inimă, cá 
sălile au fost aproape totdeauna tixite de lume, că atmosfera 
a fost prielnică — constatăm un simplu fapt, fără ca să ne tă- 
mâiem reciproc. 


E vorba ca sămânţa aruncată să dea:roadă şi mai bogată. 


E vorba casă nu ne oprim la mijloc de cărare. E vorba ca să se 


transplante și într'alte locuri dragostea de muncă pozitivă, greata 
față de palavrele omorátoare de energii, de.timp preţios. E 
vorba ca exemplul bun sá se dea mai departe. Pentru aceea 
au fost scrise aceste constatări, E 


Atunci va spori falanga doamnelor preotése dela sate, cari 
îşi smulg din timp si citesc ele poporului in sările lungi de 
iarnă; atunci-muncitorimea de pe la fabrici (ca cea din Tăl- 
maci) nu va mai pierde vremea prin cárcinme si. nici domnii 
prin cafenelele! pline de fum: — ci se vor ridică sufleteste cu 


—: 163 — 


toții, cunoscándu-se, îndemnându-se reciproc, spre o ţintă co- 
muna, spre marea, sfânta muncă de refacere, singura muncă in- 
dreptățită astăzi... 

NB. Am publicat această scurtă dare de seamă despre despartimaatul 
Sibiiu, fiindcă am putut utiliza datele necesare mai bine. Numai la adu- 
narea generală, care se vă fined cade obicei vara, la Sf. Maria, se publică 
rapoarte constientioase. despre activitatea tuturor despărțămintelor, In nu- 
mărul de pe luna August se vor puteà cetì -rezultatele obținute in timpul 
din urmă si din partea celorlalte aks 


Puterea cărții. 


Mai sunt mulţi: şi în ziua de astăzi, cari gândindu-se -la 
romanele scrise în diferite timpuri, dau din umeri dispre(uitor 
şi-şi zic: «romanel ia, neste sporovăieli fără de nici o impor- 
tanta. Beletristică !» 

Nu putem pricepe nici decht o astfel de ținută uşuratecă. O 
să înșirăm aici numai trei cazuri, cari ne'vin tocmai în minte, ca 
să vadă oricine cât de putin a priceput importanța unor pro- 
ducte de acestea beletristice omul meu, care a dat din umeri. 

În colecţia fostului profesor univetsitar din Berlin Frederic 
Paulsen, «Zur Ethik und Politik», vol. l| (Privitor la etică d 
politică), se află un articol scris in 1904, o recenzie a unui: 
roman: «Deutsche Traumes de August Niemann gi acum, după 
rásboiul mondial, când scriem rândurile de faţă, ne vine 
mai bine la cunoştinţă câ/ rău a putut face un astfel de vo- 
lum, care — conform notelor profesorului Paulsen, care si 
dânsul protestează impotriva «visurilor» din roman — în câ- 
- teva săptămâni s'a vândut în traducerea engleză in 25,000 de 
ex. şi pentru care in 1904 erau să apară traduceri în limba 
franceză şi rusească. Opinia publică streiná a fost alarmată sis- 
tematic de. astfel de «visuri», scrise de oameni iresponsabili si 
inconstienti, cari voiau — în cea mai mare parte — să-şi facă 
trebşoarele bănești, cu o reclamă americană și dacă astăzi fu- 
megă ruinele sutelor și miilor de orașe şi sate, dacă milioane 
de oamenf au murit pe câmpurile de luptă, dacă milioane de 
mame, taţi şi copii plâng pe urma celor mai scumpi ai lor — 
avem de a o multámi dor Niemani din. toate neamurile, cari 
au împrăştiat veninul lor, aţâțând popoarele la urăgreciprocă. 


au 


ejnt va are We ano 


Din sectía etnografică (cusáturi nationale) a Muzeului. 


ul, 


fica a Muzeul 


tnogra 


4 


Din secţia e 


_— 166 — 


Azi 25,000 de volume de «visuri», mâine alte 25,000 de volume ^ 
^ — aga sa format opinia publică, asa s'a pornit lavina grozava 
care ne-a cutropit pe tofi. 
Al doilea exemplu, pe care l-am aduce aici, ni la povesti 
Dante atât de frumos in «Divina» sa «comedie». E povestea“: 
` Francescei da Rimini cu cumnatul ei. O prietinie curată îi legă? 
deolaltă — până ce, intro zi, le-a ajuns în mână o carte, Zu ya 
roman medieval, în care era vorba despre dragostea íníocatá 3 
dintre Ginevra si Lancelot. Cartea descrie în culori atât de pă- `: 
timase si de vii dragostea párechii tinere, încât prietinii de odi-- 3 
nioară au uitat legăturile lor de rudenie, au uitat legile firii şi . E 
Sau sărutat pentru întâia dată. l 
«În ziua: aceea», scrie Dante, .«n'au mai cet mai SE E 
cartea i-a împreunat.. ` 3 
Infelegi, cetitorule, iit unei astfel dé carti? Ea a fost“ 3 
márul oprit, care i-a adus pe cei doi oameni-cinstiti pe cărările - 
stricáciunii.. — Dante îi întâlnește mai apoi in «Infern». Cartea 
a fost scânteia, care a dat foc prafului de puşcă, Cartea a fost - 
„marele intrigant, care s'a furigat pe sub ascuns in inimile cus 
rate, ca “să aprindă focuri neiertate. 

Şi — al treilea caz, pe care vrem să-l amintim de astă 
dată : Citim întrun «manual al cultivării poporului> («Handbuch 
-des Volksbildungswesens») de prof. univ. vienez Dr. Ed. Reyer, 
‘la capitolul: «Instituţiile pentru cultivarea poporului in America 
şi Anglia»: «In anul 1882 a apărut romanul lui Walter Besant: 
<All sorts and conditions of men» («Toate felurile. si condițiile- 
de oameni»), care lăsă să se înființeze în fantazie un palat a) 
poporului; ideia a avut răsunet: tn 1886 s'a pus piatra funda- ` 
mentală a palatului, în 1888 era gata palatul poporului («People's ` 

- Palace» din Londra) (pg. 33). Bi 
i Aici are un roman frumoasa misiune de a încălzi opinia. ^ 
` publică pentru o faptă bună — dă îndemn pentru înfăptuirea. E 
unei instituții cukurale-— se adani membrii, se adună banii — -< 
se ridică palatul contemplat pentru binele public! 

. Minuhată misiune a unei- cărţi, a unui disprețuit roman! 4 

Dar să ascultăm si altă plete — a sociologului francez `. 
Gustave Le Bon: 

Analizând puterea influenţei cărților și a jurnalelor asupra 
masselor, scrie profesorul Gustave Le Bon în cartea sa «Opi- 
niile si PRECII dais 190): —— < 


GE 


EE ae NO 
Zeit" vi riti d 


Konten of hich us pa 
TTA S A MENS 


— 167 — 


D 


«Cărțile acţionează mult mai putin decât jurnalele, fiindcă ` 


mulțimea nu citeşte cărţi. Unele însă au avut, totus, o putere 
atât de mare prin influinfa lor sugestivă incât au provocat moartea 
a mii de oameni. Astfel au fost operele lui Rousseau, adevă- 


rate biblii ale căpeteniilor «teroarei», aga a fost e Coliba unchiului 


Toma», care a contribuit din greu la răsboiul sângeros de «su- 
cessiune», în America. Alte opere, ca «Robinson Crusoe» si ro- 
manele lui Jules Verne au exerciat o mare inflüinfá asupra opi- 
niunii tinerimei si au determinat multe cariere. Aceastá putere 
a cărţilor eră mai cu seamă mare (considerabilă), când se citeà . 
puţin. Lectura bibliei pe vremea lui Cromwell creă în Anglia 
un număr grozav de mare de fanatici. Se stie că în epoca, în 
care a scris (Cervantes) pe Don Quichotte, inraureau romanele 
cavaleresti atât de stricácios creierii tuturora, încât suveranii spa- 
nioli au pus capăt. curentului, interzicând vânzarea lor» (pg. 
218—19). < ME 


Foștii prezidenti ai „Asociaţiunii“ 


Numărul acesta se tipăreşte intr'o ediție mai mare ca să poată fi 
împărțit si participanţilor la serbările date de societăţile culturale surori 
din Vechiul Regat. Nu va strică dacă fotografiile foştilor prezidenti ai sn- 
cietăţii noastre vor fi întovărăşite şi de câteva notițe biografice explicative, 


pentrn aceia cari au stat mai departe de evoluţia culturală a poporului - 
nostru din Ardeal. De aceea unele amănuute cari pentru, un ardelean 


sunt cunoscute. 

Despre figura măreaţă a a Arhiereului Andrei baron de Şaguna nw 
trebue să se insiste aici. Serbările date în cinstea memofiei acestui gigant 
organizatoric sunt prea proaspete în amintirea tuturora, încât cine a fost 
Șaguna știe aproape toată suflarea românească. 

Baronul Basiliu Ladislau Popp (n. 1819 + 1875) a studiat liceul şi 
dreptul în Cluj, teologia în Viena. 1842 prof. de matem. în Blaj. Advocat 
in 1848. După revoluție denumit comisar districtual, apoi consilier la judec. 
din Bistriţa, In Sibiin a urcat treptele carierei juridice repede, ajungând în 
1860 consilier de curte în ministerul de justiție. In epoca când curtea din 
Viena căută să opună o trecătoare rezistență cercurilor maghiare a ajuns 
până la rangul de consilier intim al monarhului. A luptat pentru autonomia 
bisericii unite. Șapte ani in fruntea «Asociafiunii». Președinte de onoare a 
soc. p. cultura pop. rom. din Bucovina. A scris mai multe tratate despre 
' chestia ortoggafiei, a portului naţional, etc. / a 

Iacob Bologa (n. 1817 t 1888). Studiile in | Sibiiu şi Cluj (drepturile). 
La adunarea dip 3/15 Mai notar al adunării. Consilier de tribunal, la curtea 
de apel, aulic, etc. Din 1867 a părăsit cariera de judecător — desvoltánd 


$ 


5 IO 
- D 
aye 


„Din sectia bisericea 


| P "s 
' 4 Ze H. s Hi 
d ee st Ee x 
tor! eye nir. 
- a, RAR e goe 
z Fee e r Ke 
2 dr, pe mE 
Zë EE D 


KP NIME 7 
UE M KR 
NO ray "d 
GR cn fr SE 
ae ZA iso 


Anu 
a s 


so Ta Muzeului NG gee. 


S 


"Unt. 


'ntral 


COS e) 
Krees 


Secția tesáturilor si cusăturilor din Muzeu. 3 


— 170 — 


` de aici în colo o fecundă activitate în folosul nostru economic, cultural. . 


In "1863/4 deputat. A colaborat la organizarea vieţii constituţionale. biseri- - a 
ceşti ortodoxe, a sprijinit cu rezultate evidente pnnctul de vedere roma- 
nese la «universitatea săzească» şi alte instituții. Pentru <Asociaţiune» a 


muncit timp de 20 de ani, în diferite posturi. A fost unul din înființătorii 


tăncii «Albina», după cum se ştie, cel mai puternic institut de bani romá-  ; 


“mese in Ardeal, etc. 


6. Barițiu (n. 1812 + 1892). Intemeietorul presei române din Trân- : 4 


siivania, istoric de seamă. Dintr'o veche familie de nobili «armaligti», fiu 


de preot. Studii: Trăscău, Blaj, Cluj (filos.), Blaj (teologia). Prof. de Hate, ` 


prof. Ja Braşov (cu Andrei Muregianu şi lacob Muregianu). Redactează 
ziare, între cari: I. «Foaia pentru minte, inimă și literatură». 2. «Gazeta 
Transilvaniei», cel mai vechiu ziar românese din România. 3. «Observatorul». 
Redacteszà, la cererea. lui Şaguna, proiectul de statute al «Asociaţiunei». 
Suiletul mișcării de emancipare a Românilor la adunările şi conferentele 


+ 


„7 


. româneşti. Deputat în senatul imperial din : Viena, de 2'ori. Membru al 


. Academiei Române. A publicat o istorie a, Transilvaniei în 3 volume, 


«Memorialul», a redactat «Transilvania» mai bine de 20 ani, dicționare, ete. ~ 


. Ajfost unul din cei mai devotați funcționari si conducători al <Asociatiunii>. 
“Bărbat cu o cultură vastă gi de o conduită ireproşabilă, chiar când a avut 
să lupte cu mizeria. 


Timoteiu Cipariu (a. 1805 t 1887). andi . Bláj. Prof, lic. Blaj. 


Ajunge până la rangul de preposit, un rang înalt bisericesc la gr.-cat. In 
.1854—1875 dir. al gimnaziului din Blaj. A luat o parte activă la toate ma- 
nifestatiile culturale-politice de seamă, româneşti. Unul din cei zece secre- 
tari ai adunării dela 3/15 Main, A fost in deputatia de 30 cu cererea na- 
tiunii române Ja Francisc Iosif. Deputat in dieta din Sibiiu. Membru al 
Academiei Române. A tipărit o serie lungă de manuale de școală, de 
cărţi ştiinţifice, filologice, istorice, a redactat reviste şi almanahuri de seamă. 
Erudit în adevăratul înţeles al cuvântului. O bogată bibliotecă a testatgo 
şcolilor şi bisericii din Blaj, astăzi bibliotecă publici. Un Mezzofanti român. 


loan Micu Moldovan (n. 1833 + 1901) canonic gi scriitor român. 
Studii: Blaj, Pesta, Viena — la teologie. Prof. de limbile orientale şi stud. 


biblic la semin. teologic din Blaj. Preot din 1859, până ce ajunge la treapta ` ` 


cea mai apropiată de Mitropolitul din Blaj. Membru-al Acad. Rom. Chi- 


vernisitor bun al averilor bisericeşti. Spirit organizatoric. Mecenate care 


~ .lucrà în taină, ca să nu știe stânga ce face. dreapta. De o austeritate mo- 


sală exemplară. A publicat preţioase studii si în Arhivul Er ai 
aiurea, 


. Alexandru de Mocsonyi, descendent intro nobilă familie de aro- | 


„+ mani (n. 184L f 1904), Studii: B.-Pesta, drepturile B.-Pesta, Viena gi Graz. 


Deputat dietal mai mulți ani. Ca orator de forță, strălucit apărător al 
cauzei poporului oprimat, a rostit multe adevăruri crude în parlamentul 


maghiar. Glasul hui n'a fost ascultat, ca al atâtor-altora, In viaja politică ` 


a fost o personalitate de elită, lipsit de orice „demagogie. Adánceà pro- 


EN ) 


— IN — 


"blemele, privindu-le din puntt de vedere sociologic, filosofic. Si in do- - 
meniul economiei a jucat un rol, sprijinind «Albina». A fost un credincios 
convins, luând parte activă la sinoadele bisericești. Bărbat cu orizonturi 
largi, independent, desinteresat; a adus preţioase servicii «Asociaţiunii». 


losif Sterca-Sulufiu (n. 1827 t 1911) jurisconsult şi scriitor. Studii: 
Cluj, M.-Oşorheiu, B.-Pesta. Multe funcțiuni in administr. Vicecomite al 
jud. Cetatea de Baltă. Consilier de tribunal. Membru al comit. naf. Pres. . 
-bancii «Albina». A piiblicat «Memorii» ist. polit. în 6 vol, o biogr..a lui 
Avram lancu, pe care l-a cunoscut bine, si a colaborat la multe reviste gi 
jurnale. ES 


“A Andreiu Bârscanu (n. 1858 + 1923). Studii: Brasov, Viena, Mën, 
chen. Prof. la Scoala comerc. din Bragov. A publicat numeroase versuri, 
novele, traduceri, o prețioasă colecţie de poezii poporale (în colaborare 
cu larnik sen., prem. de Acad. Rom.), o colecţie dă colinde, de anecdote, 
istoricul liceului românesc din Braşov, a redactat foaia «Școala şi familia» 
şi a fost unul din cei mai respectaţi intelectuali români din timpul din ` 
urmă. Legăturile sale cu România veche şi cu Boemia au folosit neamului 
întreg. Profesor iubit, conducător al afacerilor școlare, mai cu seamă. în- 
dată după revoluţie, membru al Acad. Rom. In timpuri gréle a condus 
«Asociaţiunea» cu mult tact, conștiu de responsabilitatea sa, A A 


Vasile Goldis, fost ministru, ales cu unanimitatea voturilor, la adu- 
. narea generală din 29 August 1923 (Timişoara) preşedinte al <Asociatiunii>. 


NB. Ne-am folosit de «Enciclopedia Română» la redactarea acestor 
notițe biografice. D 


,Asociatiunea^ si directorii despártámintelor ei. 


1. Despartamantal Abrud-Câmpeni (judeţul Alba-inferioará), director 
Dr. Candin David, adv., Abrud. 2. Agnita (jud. Târnava-mare), dir. pro- 
topresb. Ioachim: Muntean, Agnita. 3. Aiud (jud. Alba-inferioará), direct. 
Dr. Emil Pop, adv., Aiud. 4. Alba lulia (jud. Alba-int.), dir. Dr. Zaharie Mun: 
tean, adv., Alba-iulia. 5.. Almaş (jud. Cojocna), dir. Nicolae Borbely, prim- 
pretor, Hida. 6. Baia de Cris (jud. Hunedoara), dir. Dr. Nerva. Oncu, 
adv., Baia de Criş. 7. Baia-Mare (jud. Sătmar), dir. Alex. Breban, protop., 
Baia-Mare. 8. Băseşti (jud. Selagiu), dir. Vas. Gavris, preot, Odegti, p. u. 
Băseşti. 9. Bandul de Câmpie (jud. Murág-Turda), dir. Alex. Tárnoveanu, 
protopop,. Pogáceaua, p. u, Ráciul de Câmpie. 10. Beclean (jud. Solnoc- 
Dobâca), dir. Dr. loan Moldovan, jud. de ocol, Becleau.—11. Beiuș (jud. 
Bihor), dir. Camil Sălăgian, prof, Beiuş. 12. Beliu (jud. Bihor), dir. Fildan, 
primpretor, Beliu. 13. Bistrita (jud. Bistriţa-Năsăud), dir. Gh. Curteanu, 
dir. de bancă, Bistriţa. 14. Blaj gna. Alba-Inf.), direct. Aurel C. Domga, 
protopop Bjaj. 15. Bocşa (jud. Caraş-Severin), dir. Mihail Gaspar, pro- 
topresb., Bogsa-Montaná. 16. Boros-Ineu (jud. Arad), dir. loan Georgea, 
protop., ienopolea. 17. Boros-Sebis (jud. Arad), dir. prov. luliu Bodea, paroh- 
protop., Buteni. 18. Bozovici (jud. Caras-Severin) dir. Romulus Novaeovici, 
dir. de liceu, Bozovici. 19. Brad (jud. Hunedoara), dir. Dr. Pavel. Oprisa, 
prof, Brad. 20. Bran (jud. Făgăraş), dir. Victor Puşcariu, preot, Sohodol, ` 
y . . 3* 


- 


E 


, | 00 — 0:2 — 
i < 
p. u. Bran. 21. Brașov (jud, Brașov), dir. Dr. Iosif Blaga, protopresb., in— 
Spector, Brasov. 22. Bucium (jud. Selagiu), dir. Vasile Pop, protopresb.,. 
Sângeorgiul de Meses, p. u. Bucium. 23. Buziaș (jud. Timiş), dir. loam 


ia, protopr, Buziaș. 24. Caransebes (jud. Caransebeș), dir. Andreiu- : 


Ge 
Ghidin, protopresb., Caransebeş. 25. Carei-Mari (jud. Sătmar), direct. Gt. 


Mureșan, preot-canonic, Moftinul-mic. 20. Ceica (jud. Bihor), dir. Victor .. 


Pop, protopr., Holod. 27. Chioar (jnd. Sătmar), dir. Dr. 1. Gherman, prim-- 
pretor, Somcuta-Mare. 28. Ciachi-Gârbdu (jud. SoInoc-Dobáca), dir. Virgil 


Barbulovici, sef-jude, Ciachi-Garbau. 29. Ciacova (jud. Timig-Torontal), dir.. - 


Dr. Iulin Coste, pret., (Timişoara). 30. Cincul-mare (jud. Tarnava-mare), dir.. 
Gh. Conta, preot, Cincul-mare. 31. Cluj (jud. Cluj), dir. Marin Stefánescu,. 
roi, univ., Cluj, str. Minervei 1. 32. Cohalm (jud. Tarnava-mare), direct.. 
milian Stoica, protopresb., Cohalm. 33. Copainic-Mdndstur (jud. Solnoc-- 
Dobica), dir. Nicolau Avram, protopresb., Copalnic-Mánágtur. 34. Crasna- 
(na. Selagiu), dir. Graţian Flonta, par.,. Cafalul-roman, p. u. Crasna. 35. 
ej (jud. Solnoc-Dobáca), dir. Victor Motogna, dir. de liceu, Dej. 36. Deva: 


(jud. Hunedoara), dir. Dr. Simion Câmpean, adv. Deva. 37. Díciosán-. ` 
martin (jud. Târnava-mică), dir. Simion Moldovan, protopop, Diciosân-- . 


martin, 38. Dobra (jud. Hunedoara), dir. losif Morariu, protopr., Dobra.. 
39. Fogdras (jud. Făgăraș), dir. Valeriu Literat, prof, Făgăraş, 40. Geoa-- 
giul de jos (jud. Hunedoara), director Dr. t. Marghita, advocat, Geoa-- 
iul de jos, (Hunedoara). 41. Gherla (judeţul Solnoc-Dobáca), director 
rigorie Pop, canonic, Gherla. 42. Giurgeu (jud. Ciuc), director Aurek. 
I, Niculescu, comersant, Tulgheș. 44. Halmagiu (judetul Arad), dir. 
Cornel Lazăr, protopresh., Hălmagiu. 44. Hațeg (jud. Hunedoara), dir. 


Dr. Coruel Popesca, protopresb., Hafeg. 45, Huedin (jud. Cojocna), dir.: E 


Aurel Muntean, protopresb., Huedin. 46. Hunedoara (jud. Hunedoara), dir.. 
Andreiu Ludu, protopresb,, Hunedoara. 47. lara de jos (jud. Turda-Arieş), 
dir. Teodor Felea, preot, Muntele Băişoarei, p. u, Iara de jos. 48. /bagfaldu: 
(jud. Târnava-mică), dir. Dr. liariu. Holom, advocat, Ibaştalău. 49. //eanda-- 

are (jud. Solnoc-Dobáca) dir. Valer Cosma, preot, Ileanda-Mare. 50. Atg- 
Murăşand (jud. Hunedoara) dir. Constantin Moldovan, protopresb,, llia~ 
Murăşană. 51. /za (jud. Maramureş), director Emil „Bran, protopresb., se- 
nator, Dragomirești, 52. /ibdu. (jud Selagiu), dir. Laurenţiu Bran, preot, 
Săplac, p. u. Odorheiu. 53. /iu (jud. Hunedoara), dir. losif lancu, insp. 


.gen. de mine, Petroșani. 54. Lăpușul-Unguresc (jud. Solnoc-Dobáca), dir... 


aharie Manu, protopresb., Lăpuşul-ung. 55. Lipova (jud. Timiş), dir. Dr. 
Aurel Cioban, adv., Lipova. 56. Ludoșul de Murdş (jud. Turda-Aries), dir. 
„Enea Pop Bota, protop., Ludoșul de Murăş. 57. Lugoj (jud. Caraș-Severin), 
dir. Dr. G. Popovici, protopresbiter. 58. Marghita (jud. Bihor), dir. Vasile: 
Bianu, primar, Marghita. 59. «Matei Basarab» Reg 35 Inf. Cetatea alba Ba- 
sarabia, dir. Colonel Ilie Cornea, Cetatea albă. 60. Mediaș judeţul 
Tárnsva-Mare), dir. Dr. Eugen Sâmpetrean, consilier la curtea de apel, Me- 
dias. 61. Mercurea (jud. Sibiiu), dir. Avram P. Păcurariu, protopresb., Mer-- 
curia. 62. Mercured-Ciuc (jud. Ciuc), dir. Nic. Comanicin, revizor şcolar, 
Mercurea-Ciuc. 63. Mociu (jud. Cojocna), dir Simeon Ciuca, preot, Mociu.. 


63. Moldova-Noud (jud. Caraş-Severin), dir. Valeriu Dabicin, preot, Mol- ` 


dova-Nouă. 64. Murăş Uioara (jud. Alba de jos), dir. loan Modrigan preot- 
profesor, Gheja, p. u. Murag-Ludos. 65. Nasdud (jud. Bistriţa-Năsăud), dir. 
loan Păcurariu, prof.-senator, Năsăud. 66. Nocrick (jud. Sibiin), dir. loam 
Alexandru, preot, llimbav, p. u. Sibiiu. 67. Oradea-Mare (jud. Bihor), dir. 
Dr, Aurel Lazar, adv., Oradea-Mare. 68. Ordstie (jud. Hunedoara), dir. 
Auret Demian, dir. de liceu, Orăştie. 69. Oravita (jud. Caraş-Severin) dir. 
M. P. Drugerin, dir. de liceu, Oraviţa. 70. Ormeniș (judeţul Cojocna), 
dir. Dr. Aurel Goga, primpretor, Ormeniţul de Câmpie. 71. Orşova (ju- 
detul Caraş-Severin), director locot.-colonel Lazar Gamber. 72. Râșnav (ju- 
detul Braşov), director loan Nan, preot, Râșnov 1. Brasov. 73. Reghin 
(jndetul Murăş-Turda), director Dr. Eugen Nicoară, medic, Reghinul-săsesc. 
74, Săcele (jud. Brasov), dir. Zenovie Popovici, preot, Satulung |. Braşov. 


2B. — 173 — 


"35. Sdlciua (jud. Turda-Arieş), dir. Vasile Gan, protopresb., Baia de Aries. 
716. Săliște (jud. Sibiiu), dir. Dr. Dumitru Borcia, protopresb., Sălişte. 77, . 
Salonta-mare (jud. Bihor), dir. Dr. Moise Cogiu, adv., Salonta-mare. 78. 
Sdn-Micldusul-mare (jud. Torontal), dir. Dr. loan Demian, adv., Sân-Mi- 
-clángul-mare.. 79. Satu-mare (jud. Sătmar), dir. Dr. Eugen Seles, dir. de 
.. Aiceu Satu-mare, 80. Sebeșul-săsesc (jud. Sibiiu), dir. Silviu Carpeniganu, dir., 
"Sebegul.sásesc. 81. Seini (jud. Sătmar), dir. Gavriil Szabo, paroh-protopop, 
Bicsad. 82. Șercaia (jud. Făgăraş), dir. Dr. Nic. Boeriu, adv., Șercaia. 83. 
Șărmașul-mare (jud. Co ocna), dir. Gavriil Hintea, preot, Sarmagel. 84. Sibiiz 
(jud. Sibiiu), dir. Dr. G. Preda, dir. osp. de boli mentale, Sibiiu. 85. Sighet 
(jud. Maramurasalui), direct. Dr. Vasilie Chindriş, advocat, Sighet. 86. Si? 
„ghişoara (jud. Taraava-mare), dir. Dr. Toma Cornea, adv., Sighișoara. 
-87. Șimleu (jud. Selagiu), dir. Dr. Alex. Aciu, dir, instit. «Silvania», SE D 
88. Treiscaune director Eugen Popescu, revizor şcolar, Sf..Gheorghe. 89, 
Tăşnad (judeţul Selagiu), T director Demetriu Coróian, protopop, Sântău. 
90. Teaca (Ind; Cojocna), dir. suplent, Onoriu Savu, preot, Teaca. 91. Teius 
judeţul Alba-Inferiowga). director Petru Suciu, preot, Teiuş. C2. Teregova 
(jud. Caraș-Severin), director inginer Petru Fotoe, 93. Timisoara (jud. 
" Timiş), dir. 1. Petroviciu, insp. învăţ. sec., Timișoara. 94. Tinca (jud. Bihor), 
dir. Dr: Aurel Pintia, adv., Tinca. 95. Târgul- Murăş (nd. Muras-Turda), 
'secr. Dr. lon Bosdog, prof. de lic., Târgul-Murăş. 96. Turda (jud. Turda- 
Aries), dir. Petru Suciu, dir. de liceu, Turda. 97. Vinful de jos (jud. Alba- 
: 3wferioará), dir; Vasile Vasilca, pretor, Vinful de jos. 98. Vinful de sus 
nd, Turda-Arieg), dir. Ioan Cápálnean, preot, Veresmort p. u. Vintul de 
sus. 99. Vișeul de sus (jud. Maramurăș), dir. Dr. Gavrilă Iuga, adv. Vişeul 
de sus. 100. Viștea (jud. Făgăraş), dir. Pavel Borza, paroh, Vistea de jos. 
101. Zalau (jud. Selagiu), dir. Dr. Nicodim Cristea, primarul oraşului, Zălau. 
A02. Zârnești (jud. Făgăraș), dir. Dr. Pompiliu Nistor, medic, Zarnesti. 


Cronică. 


Numárul de față apare în preajma 
*serbárilor dela București (31 V —3 VI), 
aranjate in onoarea <Asociaţiunii». 
“De aceea indreptatirea unor articole 
ocazionale, în cari se tratează teme 
cunoscute multora din cetitorii noştri. 
“Tirajul numărului este de astădată 
aai mare și câteva sute de exemplare 
“se vor împărți publicului dela con- 
-certe şi festivaluri. In numărul viitor 
"vom. aduce dări de seamă conștien- 
onse, Insemnăm numai că manife- 
staţiile promit a fi înălţătoare, 

Ă : A 

Impotriva murdáriei. Ne asociem 
din toată inima la mişcarea in fruntea 
căreia s'a pus dl prof. Nic. Iorga, îm- 
potriva publicaţiilor pornografice, Nu 
avem cuvinte să infierăm în de ajuus 


imypdele publicaţii cari au inundat 
până si satele de prin Tara Făgăraşului, 
răspândind murdăria sufletească în mij- 
locul tinerimii școlare, prin internate, 
prin pensioane, etc. Impotriva tuturor 
revistelor şi brosurilor obscene va 
trebui dusá o cruciadá sistematica, 
fiindcă este tn joc viitorul generaţiilor. 
O ‘atmosfera inficiată de baecilul di- 
solvant al pornografiei tampeste sim- 


` urile și vai gi amar de oricare societate 


care lasa ca tinerimea să fie cuprinsă 
de miasmele acelea. - 
Vorbirea ținută de dl lorga în par- 
lamentul ţării noastre — se tin acolo 
gi vorbiri vrednice de remarcat, e vorba 
să le evidentiem si să le comentăm! 
— va #rebul să destepte din somno- 
lenja punibilă pe toți cei ce se uită 


^ 


— 174 — 


printre degete cand e vorba să'se acorde 
dreptul de a rulă filmelor pornogra- 
fice, când e vorba de aurmări pe calea 
„judiciară publicafiile-atentate la bunul- 
simţ. ~ - 
Ziarele anunţă că său descoperit 
urmele cetăților Sodoma și Gomora. 
Vrem noi ca să rivalizăm cu moravo- 
rile din acele dispărute cetăţi ? Să ne 
desmetecim — până nu e prea târziu, 
pentru toți! 
LJ " 
Luchian (biografie $i apreciare) 
de Virgil Cioflec. Cu 60ilustratii. (Cult. 
“naţională, 1924.) 200 Lei. — O carte 
minunată! Albumul acesta poate să 
figureze cu cinste în ori şi care salon, 
DI V. Cioflec şi-a luat nobila sar- 
cină de a face cunoscut publicului mare 
viața dureroasă a pictorului român ne- 
dreptatit, alungat de o boală nemiloasă 
şi desconsiderat. de cei ce aveau da- 
toria 'să-l sprijinească la timpul său. 
Biograful ştie să reliefeze bine perso- 
nalitatea lui L. Dacă-i remarcă bunul- 
` simf, sinceritatea, lirismul, tendinţa de 
simplificare, sensibilitatea patetică — 
putem să-i coufrontăm scrisul cu re- 
producerile cele 60 din volum-afain- 
gurul păcat: că nu sunt în culori!). 


şi nițică literatură sau reminisenje de 
intelectual intr’o pânză (vorba cine pie- "3 
tează, cum pictează !), 3 

Dacă țăranii lui Grigorescu sunt: 4 
puțin idealizati (poezii à la Alecsandri), 3 
füranii lui L. sunt mai verosimili, mai 1 
ai pământului. 

Dupá albumul — durere, atât de. + 
scump şi epuizat — al lui Al. Vidhuta. 3 
(biogr. 1. Grigorescu), albumul acesta 4 
este a doua desfatare sufletească pentru: "< 
ochi din domeniul picturii române. Vo-- | 
limul e de dorit să se răspândească.. 


* Cel putin acum să reparăm gregala. E 


săvârşită fafa de pictorul, care la ex- 
poziţia sa din rotonda Ateneului (1905). : 
a avut un singur cumpărător, pe Gri-- 4 
gorescu, şi care a avut succese la oi”: 
expoziție internaţională din München. “4 
(1905), cerându-i-se mai apoi cele'ex-. 4 
puse la Hamburg. 


IS 


„Societatea de mâine“, O revistă. 
ca aceasta ne lipsea de mult. Subtitluk : 
spune: «rev. săptămânală pentru pro- ` 
bleme sociale şi economice». Cine 4 
vrea să adâncească problemele sociale, 3 
cine doreşte ca să se răspândească o } 
dreaptă judecată asupra unor cardi-... 
nale întrebări cari frământă societatea 


Fafa-«alicità» de vărsat al lui L. ne-o~ de astăzi şi cari aşteaptă să fie rezol-. 


arată autoportretul pictorulvi. Ochi ce 
au veghiat multe nopți în patul sufe- 
rintii, Născut in 1868, în Ștefănești, 
mort în 1916 — L. a fost, de sigur, 
un reprezentant al pictnrei românești. 


La început elev al Jui Grigorescu, iai - 


apoi un continuator al Jui, cu o notă 


mai realistă, L. a fostenprins de «poezia 


adevărului», «n'a făcut concesii» lite- 
raturii — aici se poate discuta teza 
dlui Cioflee («lăsând la oparte alego- 
viile, scenele teatrale, sirenele, bas- 
mele — pagini sterile de ilustrație co- 
lorată în care se închide la noi atât 
de multă pictură» scrie dl C — ca 
$i când ar fi putintel dejositor să aduci 


vate în societatea de mâine, acela va. 
trebui să consulte această revistă, con-. 
dusă de oameni cu reputaţie stabilită 
(V. Goldiş, D. Gusti, Mih. Popovici, 
Gh. Bogdan-Duicá, I. Lupaș, Onisifor 
Ghibu, V. C. Osvadă, Radu Dragnea,. 
I. Clopofel). S. d. m. a dat chiar și în: 
cei 7 numeri apárufi până acum un: 
prețios material, adeverind că poate- 
fi tratată o tema la noi gi în mod aca-- 
demic, chiar şi pentru publicul de in-- 
telectuali de prin orăşelele noastre — 
fără de nota veninoasă, fără de pole- 
mica, de cele mai multe ori, sterilă. 
Mai amintim aici că dnii Sextil Puş-- 
carin şi Axente Banciu au rubrici.per-. 


— 175 -— 


4 


manente, privitoare la ortografie si 


limbă, şi că d! Bogdan-Duicá redac- 
tează rubrica «Discuţii literare». Dorim 
viață prosperă noului confrate și ce- 
titori cât mai multi. (Redact. şi adm. 
Cluj, strada Baba Novac 5. Pe an 
600 Lei. Funct. publici, preoţi, învăţ. 


500 L. Autorităţi şi intrepriuderi part. 


1000 Lei.) 


„Politica culturală“ e titlul unui 
luminos articol al dlui prof. /. Simio- 
nescu, apel cătră învățătorimea română 
de a perseveră pe cărarea lui Haret. 
(«Lamura», Dec. Ian. 1924). 

7 ăi * 

O cronică bogată am fost siliți 
să o'amânăm pe numărul viitor, din 
lipsă de spaţiu. 


* 


- Impotriva calomniatorilor din 


presă. Nu và cuprinde greaja — cu- - 


vântul e pred bland — cetind in multe 
din ziarele noastre articolele pline de 
venin împotriva oamenilor incaruntiti 
în cinste gi iu perseveran{a pe cárarea 


unei munci asidue, în folosăl tuturora? _ 


Ministrul preşedinte cehoslovac d 
Svehla, a rostit: în parlamentul din 
Praga o magistrală vorbire, infierand 
campaniile de calomnie prin presă şi 
punând în vedere legi mai aspre pen- 


tru urmărirea celor ce calomniază, 
lată unele pasagii caracteristice, după _ 


«Prager Presse» (7 Martie a. c.): 
«Indulgenta curților de juri la sen- 

linfele date e de vină dacă ziarele 

noastre nu obicinuesc sà fie in ale- 


gerea expresiilor destul de. precaute, ` 


Experiențele ne-au învăţat că starea 
aceasta, pe care deja comisia consti- 
tufiei a adunării nationale revolutio- 
mare a coffsiderat-o de nenorocită, 
încă s'a înrăutățit de atunci. Guvernul 
este deci de părere că nu trebue să 
aşteptăm regularea acestei întrebări 
prin o lege de presă unitară, pe care 


nu putem să așteptăm ca în timpul 
apropiat să se întăptuiască, ci că în- 
trebarea competenţei curților cu juri 
în afaceri de presă să se reguleze in- 
dependent şi imediat». 


' . DI Svehla a-vorbit împotriva te- 


roarei scandalului dia presă: «Am zis 
că e vorba ca fiecare să ajute. Dacă 
cinstește cineva onoarea ca un bun 
pretios şi dacă, oricare: să fie acesta, 
n'are în privinta aceasta decât Onoarea 
și dacă fără a fi ascultat este literat. 
scandalului în ziare, atunci comite a- 
cela care stârnește scandalul pe calea 
aceasta în publicitáte, una din cele 
mai mari crime din câte cunosc. Din 
cauza aceasta (inem să dăm putinţa 
la pertractări şi nu la scândaluri».. 
«In decurs de 5 ani am putut re- 
cunoaşte cine are la noi intenţia de a 
lucră ca viaja noastră publică să se 
îmbunătăţească. Fiecare are drept la 


„critică, dar nimeni mare un astiel de 


drept moral, dacă nu mânuiește critica | 
astfel ca să âjungă la un remediu. 
Și critica trebue să fie afirmativă». 
(intreruperi: Da, asa e!) 

«..N'ai voie-să scrii invenţii gi 
informaţii sensationale în ziare, ci tre- 
bue să faci arătare la locurile compe- 
tente aga, ca să poată intreprinde paşii 
necesari, de cercetare, judecata. Nu- 
mai asa ne vor găsi toți ca geste oa- 
meni cari vreau cu toții si cari au do- 
rinta cinstitd de a aduce o imbund- 
tdfire.» ` 

: «Urmările răsboiului, cari au-cu- 
prins toate țările, toate popoarele gi 


„Statele, se arată, în mod natural, şi 


la noi... In interesul onoarei Republ. 
Cehoslovace o.declar că nu este (apa- 
riția aceasta) ceva specific cehoslovac 
şi că nu există popor, inclusive Rusia, 
în care să nu se arate aceleași feno» 
mene, ca în Germania, Anglia, Franţa 
şi America»... <Sguduirile acestea, 
apariţiile acestea — o repet — sunt 


— 116 — 


~ atât de generale, încât au cuprins toate 
popoarele, şi pe învingători si pe în- 
vingi... O spun de aceea ca să com- 
bat afirmaţia care se răspândește me- 
reu, ca și când apariţia. aceasta ar fi 
ceva specific cehoslovac.» 

«Există între noi antagonisme şi 
nu le ascundem. Există și lupte în 
privința unor întrebări principiale şi 
tactice. Luptele acestea recer mult din 
energia noastră. Dar ne leagă deo- 
-laltă iubirea care nu se poate sdrun- 
cină, faţă de statul acesta. . .» < 

«Daca ar H împărțită rational acea 
energie, care se izidegte acum în presă 
şi aiurea ne-am putea dedică marilor 
probleme cari aşteaptă să le rezolvăm. 
Asigurarea socială, reforma pămân- 
tului, problema dărilor, politica pre- 
furilor si alte probleme financiare şi 
„economice vor-putea fi rezolvate nu- 
mai atunci când se va fi creiat putinţa 
unei colaborări mutuale. In sensul a-. 
cesta apelez la toţi, cărora le zace la 
inimă munca — să, ne sprijinească.» 

] D ‘ 


„Impotriva alcoolismului. S'a por- ` 


nit şi la noi, şi pe drept cuvânt, un 
curent potrivnic beuturilor spirtuoase. 
E vorba ca curentul acesta să spo- 
rească, să afle cât mai mulți aderenti, 
să scăpăm biata populaţie dela țară 
de flagelul alcoolismului care seceră 
victime nenuinărate, mai cu seamă a- 
cuma, după răsboiu. 

Avem înaintea noastră Nr. 3 din 
«Bibl. inst. biblie al Bisericei ortodoxe- 
române» — Bucureşti, Tipografia căt- 
filor bisericești, 1023 — cu propunerea 
I. P. S. Mitropolit Primat Dr. Miron 
Cristea in Sinodul bis. ort. din 5 No- 
emvrie 1923, împotriva alcoolismului 
şi cu «cartea pastorală» a aceluiag ar- 
hiereu. 

Ceeace ne spune I. P. S. Sa Bee 
pustiirile alcoolismului este menit sà 
ne pună pe gânduri. Tablourile din 


Maramureș, valea Someşului, valea 
Moreşului de sus, ţinutul Petroganilor 
— ca să vorbim de ținuturile de pe 
la noi — nu sunt de loc edificátoare. 
Ceeace ne arată datele statistice din 
Basarabia întrece orice. [n jud. Balti 
cele 6 cârciumi, aşă numite oficiale, 


de pe vremea Rugilor, s'au tidicat la — : 


698! In jud. Orheiu dela 6 la 712, iar 
în jud. Hotin dela vreo 7 la peste 700! 
«Mi se scrie», urmează I. P. S. Sa «cá 
intr'un sat din Ardeal, pe o întindere 
de 200 metri sunt 11 cârciume». «Bétia 
cuprinde astfel teren tot mai mult, 
sporind certele, bătăile, crimele, omo- 
rurile şi impopuláud atât puşcăriile, 
cât şi casele de nebuni, căci statistica 
criminală şi medicală constată, că 70%, 
intră în acele locuri nefericite manati 
de beţie». E 

Arhiereul cu sim de responsabi- 
litate cere: «energice mijloace de gu- 
vernümánt, făcându-se legi radicale; 
nu numai pentru reducerea numărului 
cârciumelor, ci pentru împiedecarea 
productiunei spirtului, ori monopoli- 
zarea lui, etc. Desigur statul are e- 
norme venituri pe urma consumului 
de spirt; dar statului nu-i este permis 
să incbcze nici un ban pe contul să- 
nătăţii, a moralității şi propăşirii po- 
porului, uguránd, ispitit de suma tac- 
selor de incassare, ruina morală şi 
materială a ţării». 

“Sfântul Sinod şi-a însuşit cu una- 
nimitate aceste clare puncte de mâne- 
care si a invitat la propagandă clerul 
întreg, a militat pentru rostirea unei 


- cuvântări model: «Despre beţie şi ur- 


mările ei» gi pentru productiuni cu 


' conferente, declamatii, dialoguri, etc. 


contra alcoolismului. A rugat guver- 
nul: 1, să revizuiascá toate licenţele 
de cârciume gi să :inchidă de pe a- 
cuma o mare parte din ele; 2. să tind 
strict legea repaosului duminecal, să 
oprească ținerea târgurilor în zile de 


id ES 
— 177 — 


WDuminecd şi sárbátori; 3. să studieze 
anijloacele aplicate in Suedia, Dane- 
amarca, Olanda, America $i 4. sá reg- 
lementeze prin lege specialá productia 
spirtului, reducându-o la minimul po- 
-sibil pentru trebuintele medicale, in- 
dustriale, ete., «monopolizándu-l even- 
“tual şi suprimând consumatia lui în 
circinme, ceeace va face un mare bine 
neamului», 

In ziua de 5 Noemvrie 1923 a ro- 
stit o elocventă. cuvântare în acelaş 
«sens I. P. S. Sa Mitropolitul, in Senat, 
iar dl ministru Vintilă Brătianu s'a 
grăbit să asigure pe reprezentantul 
„bisericii că va finea cont de indrep- 
*üfitele cereri. 

LJ 

Speculanţii, 
„Cele mai grozave ale omenirii de 
astăzi este specula, Fiecare vrea să 
ajungă milionar peste noapte, aşă, pe 
nemuncite, Ca să-i cadă mură în gură 
„averea, putin îi pasă dacă seamănului 
său îi merge rău: taie şi spânzură. 

Glasul de advertizare al oame- 
-nilor cu judecată şi în cunoştinţă de 
-cauză — răsună de cele mai multe 
oni în sec. Am ales convingerile a 
patru bărbaţi initiati în tainele eco- 
"nomice. 

Dacă- unul diu cei mai mari fi- 
manciari ai lumii, americanul Frank 
A. Vanderlip (in celebra sa carte — 
de seamă: «Ce s'a ales de Europa ?», 
de după rásboiu) ajunge la consta- 
‘tarea că Europa este economiceşte o 
«casă de nebuni», in care’ cele mai 
“sănătoase principii ale schimbului 
sunt desconsiderate din cauza «ex- 
‘perientelor de valută» desastruoase, 
‘gi dacă dà tipetul de alarmă: consi- 


-derati Europa ca uu continent, ca un. 


‘complex, caci altfel va dati de mal; 
-profesorul Charles (Carol) Gide, dela 
-«Collége de France», uestorul eco- 
momiştilor francezi, una din cele mai 


Unul din flagelele 


remarcabile personalități de econo- 
mist, cu renume mondial, ne vor- 
beste despre «Jazz-band»-ul mone- 
delor, iar prof. univ. din Geneva 
dl Duprat, despre «financiarii nesátui», - 


di Adolphe Brisson despre «Tripoul ^ 


(casa de joc) universal», iar corespon- 
dentul din America al unei publicaţii 
serioase franceze despre «nebunii pri- 
mejdiogi» (jucători la bursa din New- 
York). 

Dar să-i luăm pe rand: 

I. Profesorul la universitatea din 
Geneva, dl G. L. Duprat; în rev. fr. 
din Geneva, «La Revue Mensuelle» 
(Martie 1924): «Relele schimbului»... 
«Nici odată clasele mijlocii şi labo- 
rioase n’au fost mai complet sacrifi- ` 
cate lăcomiei de bani (cupiditatii), a 
speculantilor, acaparatorilor si agio- 
forilor... Intlaţiunea fiduciara a fost 
împinsă de unele din țări chiar peste 
limita permisă de onestitatea cea mai 
elementară. „Şi cum bună-credinţa 
(sinceritatea) nu mai este preţuită in 
mediile unde se regulează destinele. 
maselor imbecile şi popoarelor oarbe, 
cum se află pe lume un număr care 
crește mereu de oameni jara de scru- 
pule, ca sd susțină cauzele cele mai 
imorale, numai ca sd aibă un venit 
ban, se poate prevedeă că Germania 
falită va fi urmata mai curând sau 
mai uos 

+ Charles Gide în «La Revue: 
Ee (Geneva, Martie 1924), ` 
despre «Cancarul monetelor>: «lazz- 
bană»-ul (dansul negrilor jazz-band . 


. trad.) e nimica toată fafa de dansul 


acesta ! lată pe ce preţuri am schim- 
bat francu! nostru (un franc : hârtie) 
in diferitele țări prin care am trecut 
(sfárg. a. 1923): Moscova: 100 ruble; 
Viena 3600 cor. austriace; "Varşovia: 
100,000 mărci polone; Berlin 3 jum. 
miliarde mărci germane... Nu mai știi 
ce mai plătești. (După. ce a descris 


— 178 — 


-scumpetea in Rusia.) Asemenea este 
şi întralte țări!» (Mai scump oraș ca 
Viena nu ştie în prezent.) 

DL «Le Bonhomme  Chrysale» 
(d! Adolphe Brisson) analizează lu- 
thea din 1924 astfel, in cronicele sale 
săptămânale din «Les . Annales» (23 
Martie 1924) : (articolul e intitulat «Tri- 
poul universal», «Casa de joc, unl- 
versală») «Ce furie! Ce vârtej! Agio- 
tajul (specula) trage in valtoarea sa 
nu numai pe indivizi, ci şi popoarele. 
Din New-York; din Londra, din Am- 
sterdam, din Viena, din Berlin, tele- 
graful, telefonul, telegrafia fără de fir, 
transmit şi înregistrează ordine exe- 
- cutate imediat, Se formează coaliţii. 
“Se urzesc complotnri secrete, cărora 
le urmează atacuri bruscate. Reapare 
răsboiul, cu cortegiul obicinuit de 
petfidie si de violenţe. Sângele nu 
curge, în văzul tuturbra (ziua mare); 
„_dar rănile date şi primite din această 
luptă fără de îndurare nu sunt mai 
putin omorâtoare şi nu pricinuiesc 
mai puţine catastrofe. Falimente, ban- 
croturi, procese scândaloase, nimici- 
rea a case vechi (comerciale) pe 
cari le credeai invulnerabile, nașterea 
de averi nouă, clădite pe ruine; ur- 
carea progresivă, inexorabilă (neindu- 
plecată), a preţului existenței; pros- 
peritatea obrasnică a intermediatorilor 
(mijlocitorilor) suspecți si a negusto- 
rilor cu mită; strâmtorarea a celor 
mai buni, belșugul celor mai răi; 
disprețul faţă de munca liniştită; cău- 
tarea mijloacelor echivoce (îndoel- 
mice) cari dau de-a dreptul la bogă- 
tie; impacientarea sărăcimei; drago- 
stea de plăceri; pofta nebună de a 
jucă; o agitare tremurată; pofta de 
câştig, universală ; nebunia generată... 
lată, pe scurt, tablon! umanitàfii ieşite 
din cel mai cryd din răsboaie»; Sfâr- 
şitul ; «Hazardul este Dumnezeu. O 


unică morală se impune respectului 


. cap asupra consecinţelor reale ale- 


- siti de temei) si de creduli ca juca- 


oamenilor scoşi din orbită: morala 4 
succesului. Lumea din 1924 este um A 
uriaş (imens) tripou»... E 

IV. Nebunii primejdiosi, intitu- à 
lează «La Revue Francaise de Prague» -3 
(rev. fr. din Praga) a. III, n. 12, ur- j 
mătorul elocuent gi dureros pasagiu 4 
al cronicarului financiar dela «Revue 3 
hebdomadaire» (rev. săptămânală, din 3 
Paris) — dl Leon Vigneault, despre: 3 
«unul din cele mai blastamate flagele 
ale lumii moderne»: 

«Trebue să fii de faţă la șediu- 4 
fele în cari se hotăresc cursurile im. 
New-York, pentru ca să pricepi. ne- . 
bunia întreagă. Dela întâia telegramă ` 
primită din Londra sau din Paris, 4 
care desvălue evenimente câteodată ~ 
inventate în întregime şi în orice caz: 4 
amplificate si diformate de obicei, la : 
prima lor anunfare, fără de nici un con- : 
trol al faptelor, fără de vreo bătae de 4 


acestor fapte, ignorand tot ce nu este: 4 
business-ul lor zilnic, alergând intr’una 4 
ici şi colo, cu mutre de moftangié < 
ingroziti, tot atât de inconsistenti (lip-- 


torii dela Monte Carlo sau la Deau- : 
ville, «cambigtii» se apucă să lanseze $ 
pe piață francul sau livra (sterlină) 4 
ca gi când ar risipi în vant neşte- ^ 
confetti. Intrebafi-i, rugati-i să vă 
spună în şedinţă sau la lunch pentr : 
ce au vândut astfel francul, fără de 
a şti nici măcar atât dacă nu va fi. 3 
redusă telegrama peste două ceasuri ' 
la justele ei proporţii, şi se vor atârnă: 
îndată de pulpana voastră, punân- 
du-vă întrebări ciudate, ca $i când: 
ati fi depozitarii de secrete de stat gi 
în situația de a da instrucţii dlui Po- 
incaré sau diui Baldwin. Ciudate: 
creaturi (fluierá-vánt) cari, poate, ` că. 
bulversează (răscolesc) lumi întregi !» 

..Minunate constatări și analize £. 
Edificatoare situații pentru lumea de ; 


mai m ele ce nat 


— 170 — 


azi! Dacă nu se va găsi remediu im- 
potriva acestor «nebuni primejdioşi», 
din toate țările, nu sunt culori destul 


de negre ca să descrie viitorul bietei. 


omeniri bolnave... 


+ 


Nu este nuinai la noi asa! Unul 
din cei dintâi oameni politici ai Franţei, 
deputat al Parisului în sesiunea tre- 


cută, șef dé partid (republican socia: . 


list), d-nul Paul Painlevé, membru al 
«Institutului» Franţei, fost preşedinte 
de consiliu de miniştri, declară, îna- 
intea alegerilor din 11 Mat, urmă- 
toarele: «Se vorbește mereu de o 


criză de regim... şi cioclii (necroforii). 


Republicei (franceze) sunt numeroşi, 
dar se înșeală — conştient sau incon- 
ştient — in. privința terminului. În 
realitate rolul lor este foarte uşor, fi- 
indcă nu este vorba de o criză a re- 
gimului prin care trecem, ci de o 
criză a lumii, - După ciclonul răsbo- 
iului n'ar putea să se găsească la 
înălţimea circumstanțelor (a tmpreju- 
rărilor). Când scuturá universut-o ra- 
fală (o isbitură bruscă de vânt) atât de 
mare, nu e nici o instituţie omenească 
în stare să se măsoare cu ea. 


“«Închipuieşte-ţi că un armăsar ni- 
miceste un furnicar, — vei trage con- 
cluzia, fiindcă vezi alergând furnicile, 
că nu ştiu să se guverneze? În toate 
țările, fie ele victorioase sau învinse, 
fie ele republici au monarhii mei 
mult.sau mai putin absolute, indispo- 
zitia este mare (intensă), profundă, nu 
se poate comprima. - 

«Nu e mai bine in Italia fascistă 
sau in Rusia bolşevică — aceste două 


poluri ale reacţiunii — nu e mai bine | 


ca la noi. NMêmulfumirea este aceeas 
pretutindeni. Singura diferinjá este că 
intr’o ţară liberă nemulțumirea poate 
să-şi verse necazul liber şi că intr’o ţară 
despotică este înăbușită. În cazul ultim 


tăcerea forțată produce iluzia»in fata 


„spiritelor superticiale, cari afirmă, că. 


d. e. sub Mussolini merg toate bine». 

(v. «La. Revue Hebdomadaire», 
Nr. 18, a. 33, 3 Maiu 19245.) 

Pentru interdependentá! , «De- 
sorganizarea politică şi mentală a po- 
poarelor» e intitulat un articol al so- 
ciologului Gustave Le Bon in rubrica 
sa stabilă «Viața politică» in rev. fr. 
«Analele» (13 Apr. 1924). Jati câteva 


_ pasagii elocuente: «Desorganizate ma- 


terialiceşte pe urma răsboiului, po» 


- poarele au fost desorganizate morali- 


ceste prin repercusiunile păcii. Lipsite 


de idealele cari le orientau gândurile, ` 


„te silesc să iti aduci aminte de corabia 


care rătăceşte noaptea, fără de busolă, 
printre stâncile dela suprafaţa apei unei 


mări necunoscute. Haosul domnește, | 


în zilele noastre, asupra lumii. Po- 
poarele rămân divizate de uri gi de 
neincrederi cari le împing la. înarmări 
ce ruinează. Orbite de o totală ne- 
înțelegere a necesităților economice: 
moderne, nu recunosc intertlependenta, 


care ar trebui să le conducă spre a ` 


se ajutoră reciproc în loc dea se di- 
Struge reciproc. O scurtă privire asu- 
pra diferitelor state ale: Europei va 
arătă cu uşurinţă cát de adâncă este 
desorganizarea lor economică şi men- 
tala...» 


Dupáce trece in revistá diferitele 
state ale Europei, ca să arate «epidemia 
mentală» ce te pune pe gânduri, igi ter- 
mină G. L. B. articolul astfel: «Roluk 
conduc&torilor de oameui apare in 
ziua de astăzi foarte gren (dificil). 
Nouăle credinţe politice, cari tind să. 
înlocuiască credințele religioase, nasc 
violenţe tot atât de vii. Sectatorii cre- 
dinfei socialiste şi ale credinței comu- 
niste consideră pe adepții credințelor 
rivale ca pe neste monstri de cari 
trebue să cureti pământul, De aceea 


-— 180 — 


inimici dinlăuntrul ţării au ajuns tot 
atât de primejdiosi ca şi cei de afară. 
Spre norocul popoarelor mai sunt 
pufintel guvernate de un complex de 
tradiţii si de obiceiuri inconștiente, 
împotriva cărora extremistii din toate 
partidele rámán neputinciosi. 
Uitafi-và, d. e. la Anglia. Ajun- 
gând la putere şeful travailigtilor s'a 
simțit obigat de a renunță la concep- 
fille sale revoluţionare, pentru ca să 
evite o anarhie imediată. Purtat de 
hazardul neprevazut, spre stapânire, 
în Anglia, şi pretinzând să-și impună 
acolo evangelia, Lenin mar fi putut 
rămâneă mai mult de o zi la putere. 
. Adevărata primejdie a ceasului de 
fafa rezultă din influinja masselor la 
guvernarea națiunilor., — 
Sentimentele lor sunt violente gi 
raţionamentul lor este slab. - 
Divizate în mici grupuri, conduse 
de aspirații similare, mulțimile nu con- 
'Sideră decât interesele lor imediate şi 
nu fin de loc seama de interesele ge- 
nerale. Pentru ca sd urce salariile, 
câteodată intro măsură imposibilă, 
nu vor sta de loc la îndoială, cum au 
făcut-o coşarii, minerii, etc., ca să pa- 
ralizeze întreagă viata unei țări. Idealul 
lor, foarte puţin ridicat, nu se deose- 
beşte de loc de acela care a 'întovă- 
răşit umanitatea în decursul lungilor 
secoli ai preistoriei: de a se nutri, de 
a se reproduce şi de a se întremâncă 
(distruge împrumutat). Fiinţele pri- 
mitive nu cunosc alt ideal. 
Remediile ? Pe lângă toate iluziile 
foarte generale, nu vor rezultă insti- 
tuţii politice nouă, ci transformări 
mentale.» : 
Steed despre domnia Habsbur- 
gilor din monarhia austro-ungară. 
Unul din cei mai de seamă ziarişti 
din lume, editorul si sef-redactorul 
revistei engleze «Review of Review» 


4 


(tevista revistelor), dl Steed, isi tipa- 
reste memoriile, relatând despre ac- 
tivitatea sa de treizeci de ani ca co- 
respondent al ziarului «Times» din 
Londra. DI St. descrie intr’un capitol 
cum a ajuns corespondent al ziarului 
londonez in Viena și mărturiseşte cà 
abeă după ani de zile a putut să re- 
solve marea potemkiniadă a monar- 
hiei apuse. «Prager Presse» (17 Mai 
1924) resumează astfel: «Un domni- 
tor (Franz loseph), descurajat si dis- 
credidat, se află — după înfrângerea 
dela Sadova din a. 1866 — singur ~ 
față în faţă cu popoarele sale dân- : 
du-şi osteneala să le conducă pe cât 
eră cu putință, jucând pe un popor 
împotriva celuilalt şi desvoltându-și 
stăpânirea întrun vecinic exercițiu de 
oportunism dinastic, . 

In practica aceasta a ajuns ne- 
spus de dester, si la o analiză amă- 


„muațită a rutinei guvernării a ajuns la 


© cunoaștere instinctivă a ceeace este 
în stare să săvârşească şi ce nu. 
Nimenea nu se puted încrede cu totul 
intr'ánsul, bărbaţii de stat şi nafiu- 


nile, cari îl serveau, erau totdeauna . 9 


expuşi posibilităţii de a fi dimigi, 
fără de veste, fără de o prealabilă 
prevenire, în favorul alfgra cari erau 
mai potriviti pentru scopurile sale 
nemijlocite, dar. nimeni nu eră în 
stare să-şi păstreze influența la su- 
prafaté vreme îndelungată. Mereu se 
arăta Fr. I. incapabil de mulțumită. 
In ochii săi eră o răsplată destul de 
mare dacă se bucurau oamenii si 
popoarele de favorul de a aveà per- 


- misiunea să lucreze pentru ` dânsul». 


D! Steed a văzut în sfârșit că 
apariţiile încurcate ale vieţii publice 
din monarhia, austro-ungară erau pur 
şi simplu o mască pentru simplul fapt 
că Austro-Ungaria eră un ban (o 
moşie) a dinastiei Habsburgilor, ale 
cărei naţiuni erau tot atâţia arándagi 


— 181 — 


cari. isi ocupau poziţiile în urma. 
vointit sau a toanelor regentului». 
Aşă analizează acela care a 
jucat un rol important, şi înainte de 
răsboiu, la desfășurarea evenimen- 
telor mondiale. 
Ți se desprinde un fipet de du- 


rere, după constatările acestea, foarte ' 


indreptáfite: ce au trebuit. să sufere 
bietele popoare sub o astfel de con- 
ducere, numai ca aureala unui tron 
cu etichetă spaiiolă să se menţină! 

s è 

Revoluția lui Horia, conf. rostită 
in aula Univ. din Cluj, la 9 Oct. 1921, 
cu prilejul deschiderii fest. a cursurilor 
a. 1921/2, de L Lupaș. 

Transitia dela constatările dlui 
Steed este cât se poate de naturală. 
Istoricul nostru, dl I. Lupaș, caută să 
descrie starea mizeră a ţăranilor io- 
bagi din Ardeal si revolta ce s'a nă- 
scut in 1784. Prin 1769 erau 104 zile 
de robotd la an pe moşia domnilor 
feudali. De patru ori-a fost Vasile 
Nicola (Horia) la «Burg»-ul Impăra- 
tului (Iosif II) si tot de atâtea ori a 
fost trimis acasă cu promisiunea că se 
vor rezolva problemele agrare spre 
muljumirea ţărăuimii. Diet țărani nă- 
cajiti, cari s'au convins că dreptatea 
promisă întârzie — fiindcă ori cât sar 
fi opintit losif al II-Iga să le şi ajute 
(o escepţie. a Habsburgilor) — inte- 
resele de castă ale domnilor de pământ 
maghiari se opunéau cu îndârjire. Nos, 
bilimea maghiară n'a vrut să priceapă 
spiritul vremii si Iosif al Il-Jea, ori 
cât de avansat ar fi fost în idei, eră 
Strâns cu ușa: trebuiă să cedeze, spre 
gloria dinastiei şi a, nobil mei mioape, 
fara flair politic. In loc ‘de a remedià 
răul, conții maghiari strigau că s'a'a- 
prins casa, fárá ca să motiveze de ce 
Sa aprins sau aduceau, ca la frân- 
gerea lui Horia.pe roată, țărani din 
satele româneşti (la Alba-Iulia, 2515 


Grant români, din 419 'sate!), ca si 


când prin teroare pofi să sugrumi gla- 


sul- čare cere dreptate socială ! 
H 


Uniunea internațională de aju- 


. tor dat copiilor a adoptat declarația 


următoare, publicată în 36 limbi şi. 
răspândită în lumea întreagă: «Bar- 
batii şi. femeile din toate națiunile 
declară că: copilul trebue să fie pus 
în stare să: se desvo'te întrun mod 
normal, material şi spiritual, copilul 
care are foame trebue nutrit; copilul 


-bolnav trebue men copilul inna- 


poiat mentalicegte &rebue încurajat; 
copilul care s'a abătut de pe calea 
bună trebue readus; orfanul şi co- 
pilul părăsit trebuesc adunaţi. şi aju- 


toraţi ; copilul trebue să fie cel din- ~ 


tâi care să primească ajutoare în timp 
de lipsă cumplită; copilul trebue. 
adus în situația de a-şi câștigă traiul 
zilnic şi trebue apărat împotriva ori- . 
cărei exploatări, copilul trebue cres- 
cut in sentimentul că cele mai bune 
calităţi ale sale vor trebui să fie puse 
în serviciul fraţilor săi». (v. «Excel- 
Sior», 6 Main 924.) = 
* 

Bisericile ca localuri pentru 
adunări publice culturale. In revista. 
«Kunstwart» (| Iunie 1918) descrie 
unul, care a cutreierat Elveţia, tir and: 
conferenfe, cum bisericile sunt folo- 
site ca localuri de întrunire, Obser- 
vatiile sunt atât de interesante, încât 
merită să le reținem şi noi. lata ce 
scrie: 

«În timpul îndelungatei mele ge- 
deri în Elvetia mi-a bătut îndată la 
ochi cum consideră toată lumea, pre- 
tutindeni, ca un lucru de-sine-infeles. 
ca bisericile să fie folosite drept lo- 
caluri pentru societăţi, la serbări şi ca 
săli de congrese, ș.a. m. d. Elve- 
fienii, cari mau întovărășit in călăto- 
riile mele cruciş şi curmeziș prin fara. 


— 12 — 


» 


Jor, nu s'au mirat mai mult decât de 
mirarea mea că mă mir de faptul 
acesta. Motivul mirării mele a trebuit 
să li-l explic. Întrebării lor: «De ce 
e la voi altfel?» nu le-am putut răs- 
punde niciodată mulțămitor. 

«În Neuchâtel aveam să (in un 
curs despre o temă literară, în şcoală. 
Seara, începând cu orele 7, se adu- 
bară ascultătorii mei, muncitori si mun- 
citoare lacoini de învăţătură. Dela pre- 
legerea a 2-a dejă a fost aglomeraţia 


atât de mare, încât localul şcoalei 


Aranjatorii, IMA multă vorbă, s'au 
rugat să li-se dea biserica de alăturea. 
O jumătate de oră mai târziu imi 
serveă piatra botezului din biserică 
drept pult de orator. 

«În La Chaux-de-Fonds se fine 
«maialul», ca in multe ţinuturi ale El- 
vejiei franceze, an de ap, în biserică. 
Când am intrat mai întâi în ea eră 
plină-plinuţă ; înainte, la altar, sta ca- 


sa adeverit de do i 


pela societății Grütli, care a executat. 


la începutul serbării marșuri şi cântece, 
după aceea a vorbit unui, care zz era 
preot, de pe amvon, ca simplu mun- 
citor, muncitorilor, despre însemnă- 


tatea” culturală a înțelegerilor inter- - 


naţionale. ; mat SE 

«Íntro vale a Alpilor igi căutau 
trupele locuință, înaintea manevrelor. 
Adunările poporale convocate pentru 


mine au îost pur şi simplu transpuse | 


in biserică. La biserică se duc astfel, 

. ca şi într'alte ţinuturi, mulţi din aceia, 
cari n’ar merge in restaurante sau in- 
tr’alte săli, mai cu seamă domnigoare 
$i fete din popor. Ca să le câştigi 
interesul nu poţi să faci ceva mai bun, 
decât să le inviti să ia parte în bise- 
rică la adunări profane. 

«Într'un oraş mai mare al Elve- 
fiei germane am avut odată să ţin 
vorbirea festivă la o festivitate corală- 
anuncitoreascá, N’am mai fost cuprins 


de uimire când m’au condus prietinii 3 
` dela gară direct în catedrală, unde o 3 


multime cuprinsă de o atmosferă săr- 
bătoreassă umpleà până la ultimul 
locgor clădirea gigantică. Steagurile 
roşii gi de altă coloare, cari fuseseră 
purtate mai înainte prin oraș, în con- 
ductul festiv, erau aşezate de jur îm- 
prejurul amvonului. Orga cea minu- 


nată a cântat, aducând servicii artei. 
poporale. Unde sar fi putut ţinea. 


serbătoarea aceasta cu mai multă dem- 
nitate... i 


«În Elveţia se ţin în decursul în- 


tregului an nenumărate adunări popo- 


rale in’ biserici, adunări, în cari —. 4 


înainte de votări poporale importante 
— se discută: temeinic, aducâudu-se 
argumente pro sau contra unei păreri. 


«De ce? Penţru că nu există lo-.. 4 


caluri de adunare mai potrivite, Aici 
eşti asigurat împotriva ort cărei tur- 
burări; nici un chelnăr nu aleargă cu 


: bere printre rânduri, nici o larmă de . 4 


scaune trase laoparte mu întrerupe pe 
orator (în bisericile din Elveţia sunt 
bănci). Firește, nici nu se fumează 
în biserică. Acustica este şi ea de 


cele mai multe ori miai bună decât, 4 
Cuvântul rostit câştigă, invo-, 


aiurea. 
luntar, o însemnătate mai mare, Oa- 
meni, cari n’au să spună nimic, se 


rețin mai mult, in biserică. Azi se tine. ^j 
o adunare liberală, mâine una social- 


democratá, iar poimáine una conser- 


vatoare — gi toate se ridică in urma ` 
„locului, în cari se tin. Mii de adunări 


mititele se țin seară de seară in şco- 
lile, cari gi asa serile sunt goale, şi 
fiecare o găseşte aceasta asa de de-sine- 


` înțeles, ca şi faptul că adunările mai 


mari și manifestatiile profane, mari, 
concertele si reprez :ntaţiile de canto 


se Un în bisericile ţării. Imputarea ` 


că printr'asta sar «profana» şcolile şi 


bisericile nu pot să o înțeleagă elve- 


(Robert Albert.) 


tienii de loc». 


Stine etnii i EE ai 


i 
E 
4 


— 183 — 


Impotriva murdăriei. Sub titlul 
«Vandali» constată 'ziarul «Excelsior» 
(n. citat) că de când se desprimă- 
“vărează încep unii «vandali» să di- 
formeze frumuseţile naturii cu re- 
sturile lor de mâncare, cu hârtiile 
pline de grăsime, etc, Respingá- 
toare privelişte! Englezii au 'venit la 
o ideie care merită atenția noastră: 
dorind să silească pe compatrioţii lor 
să respecte natura au fotografiat pa- 
jigtile şi pădurile murdărite astfel de 
mână omenească şi aceste «icoane ce 
te edifică» le-au răspândit in mulfe 


exemplare, prin grădinile publice, în-. 


tovărăşind icoanele cu comentarii, 
Intrebări conştiinţei omeneşti : «Omule! 
Iti place aga ceva? Aplauzi?» 

s 


. O problemă pentru compozitorii 
si criticii muzicali romani. A auzit 
odată un strein melodia «S4 tu»... 
frumoasa roman{a cu textul lui Emi- 
neseu.' «Ştii tu...» este atât de cu- 
noscutá si în streinátate — încât un 
străiu ne-a numit odată: poporul lui 
«Ştii tu»... Acum m'a rugat streinul 
să-i procur notele, căci ar vrea să 
cânte la pian şi la vioară melodia. Ce 
i-am putut oferi? In colecţia <Chita- 
ristul român» am aflat la Nr. 10. ca- 
ietul IIl, în editura lui Jean Feder din 
București, romanfa «populară». Dar 
ştiu că sunt şi alte, zeci de ediţii din 
«Ştii tu...» Care e cea mai accepta- 
bilă din punct de vedere muzical? 


. Care are acompiamentul cel mai po- 


trivit — care e yrednicd de textul lui 
Eminescu? Nü mă pricep — fiindcă 
mam studii muzicale speciale. 


“Pe coperta «chitaristului român», 


o copertă imposibilă, cu toate că este 
tipărită la OscarBrandstetter în Lipsca, 
am cetit anunţate şi alte cântece cu- 


. noscute româneşti. lată câteva: 1. «Ca- 


lugárub, 2. «Ta-mi ziceai odată», 3. 
«Pentru tine, lano», 4. «Cât te-am iu- 


bit»..., F. «Fetiţo din acel sat», 6. 
«Două fete spală land», 7. «Luna 
doarme», 8. «Steluja», 9. «Ce te le 
geni codrule», 10. «Am un leu şi vreau’ 
să-l beau»... etc. Dupăcum vedem: 


“un mixtum compositum, lângă poezii 


poporale, apoi de mahala si poezii 
de ale lui Eminescu, armonizate... 
cum? Asta e întrebarea, 

Am la îndemână «Biblioteca mu- 
zicalà», «Lira română» din editura G. 
Filip («Minerva»). Fiecare număr 20 
de bani. (La «Chitarist» nu e indicat 
preţul, dar de sigur nu va fi mai mic 
de 10—15 L. numărul). In Biblioteca 
«Lira română» găsesc la Nr. 2 «Luna 
doarme», la Nr. 5 «Cât te-am iubit», 
la Nr. 6 «Călugărul», la Nr. 7 «Pentru 
tine, lano», la Nr. 8 «Două fete spală 
lână», la Nr. 9 «Ce te legeni codrule», 
la Nr. 10, «Steluţa» și altele: imnuri 
si marguri $i romante cunoscute. ` 

Se naşte întrebarea: care din edi- 


Hie acestea să le recomande unul ne- 


iniţiat în tainele muzicei, ca să nu răs- 
pándeascá prelucrări criticabile? E 
mai bine armonizată «Steluţa» lui Alec- . 
sandri de Demetriu F. Florescu (în | 


biblioteca «Lira Română) sau cea din 


«Chitaristul roman?» Care ediție e nu- 
mai pentru vioară, care e pentru vi- 
oară și pian, care pentru cor bărbă- 
tesc, pentru cor mixt, sau — în pu- 
tine cazuri la noi — pentru orhestră ? 

Fireşte, la selectionarea - aceasta 
îți trebue răgaz şi studii. speciale, ca 
să poţi jüdecà în cunoștință de cauză. 

Dar. este rolul acesta atât de rie- 
însemnat încât să nu avem câţiva sfet- 
nici de aceștia — 2—3 cel puţin — 
pentru setatele noastre muzicale, la 
sate sila oraşe? N’ar fi bine și fru- 
mos să se răspândească o listă de pro- 
grame bine alese, în cari să fie indi- 
cate ediţiile recomandabile, cu. toate 
informaţiile, cari se impun? 

Un teren de activitate îoarte mul- 


— 184 — 


fumitor, firegte — va trebui să fie cri- - 


ticul muzical el insug un om de gust, 
ca să poată da sfaturi altuia. 


Eu cred că o broşură volantă ca. 


cea contemplată ar aduce: mai multe 
foloase reale culturii noastre decât 
mule discursuri bombastice, rostite 
fara de rost.. 

Daţi-ne mână de ajutor ceice vă 


Bibliografie. ` 


Gh. Bogdan-Duică: Gh. "Lazar, 


biogr., o apreciare. Edit. «Acad. Rom». ' 


G. Vâlsan: Menirea Etnografiei 
în România. (Cuv. la «Soc, Etnogra- 
fica Rom.», Cluj) retip. din rev. «Cul- 
tura», Cluj, 1924, 8 pag. 

Protoierul militar loan  Ddncild : 
Clipe mürefe, discursuri, Sibiiu 1923, 


`. 20 Lei, 


A. I. Kuprin : Sulamita, trad. după 
orig. rusesc de Zina G. Moroianu, 
Cluj, 20 Lei. l 

Menger: Statul viitor, trad. de G. 
Bogdan-Duică (Cultura naţion., Bu- 
curesti) in «Bibl. politică», 90 Let," 

Legăturile noastre cu Anglia, de 
G. Moroianu, tipogr. Nat, Cluj, 1923, 
25 Lei. l 

Anuarul gcoalei sec, de fete gr. 
Ik. din Sibiin cu internatul de fete al 


^ «Asociafiunii», pe a. geol. 1922/23, pu- 


blicat de Dr. Vas. Bologa, director. 
, «Dacia Traiană», 1923. : 3 
Timotei Popovici : 


“ biiu 1923, 30 Lei. 

Protecţia naturii în România, de 
Dr. Alex. Borza, prof. la univ. din. 
Cluj. Preţul 15 Lei. Librăria «Ar- 
dealul», Cluj. d 


54 fig. în text și 31 plange, Tip. de E 


-35 Lei. 


Carte de cân- 
tece pentru azile de copii, şcoli pri- , 


mare etc. Partea I. Edit. antorului, Si- | More... 


fionalá, 1924.) 70 Lei. 


simfifi chemați! Recomandaţi ediţiile, 
cele mai potrivite ale textelor lui Emi-* 
nescu, Alecsandri, Matilda  Cugler-: 
Poni, Șerbănescu, Goga, puse pe note 
Ca să le știe lumea, să le cunoască, 
să le îndrăgească şi mai mult $i să- 
le răspândească! Atunci nu vom fi în 
corn de capră ce să recomandăm unui’ 
strein. 


Ges 


Fekete Tivadar, Szerelmes, kert, 5 
modern român költők antológiája. 
Grafica kiadás, Arad, 1924. 

Leca Morariu: Răsboiul Troadei, ` 
după codicele Const. Popovici (1796),. "` 
cu 7 clișee. Cernăuţi 1924, (30 Lei). 

Em. Panaitescu, Latinită e cristia=- ` 
nesimo nell'evoluzione storica del po- + 
polo romeno. Roma, 1923. (3 lire) : i 
`. Lucrările Instit, de geografie ab. ` 
Universităţii din Cluj. Vol. I, 922 cu. 4 


dl G. Vâlsan, director. Tip. Cult. Net. 3 
1924. — 352 pag. A 
‘Anuarul lic. de stat «Tim. Cipariu» 3 
din Ibagfalàu,. 1922/3, publ. de dir. j 
N. Negrutiu. 
Mih. Sadoveanu si D. D. Patras~ 
canu: Spre Emaus — «Din vieţile stin-- 
tilors, vol. 1, «Cartea Românească 


St. O. losif: Talmacirl. Edit. libr... I 
«Universale» Alcalay şi comp. 30 Lei, : 3 

Alex. Giuglea: Prin România: 
Însemnări din excursia lic. `; 
«Oh. Lazăr» din Sibiiu. ` Sibiiu, 1924, 3 
(fară preţ). 

"1. St. loachimescu şi A. Kudrnáč: ` 1 
Republica cehoslovacă. (Cultura Na- 3i 


i BE