Transilvania_1923_054_001_002

eu 


Fi 


d 3 
RE 
CET 

é "E 

THE 


rne la arp is Le 


] Tum 


— = - 
` An Let tan. — Febr. 1923. Ne. I—2. 


CUPRINSUL: Pagina 


«Transilvania» : y Dr. Vasilie Lucaciu —— — — _ 1 

George Bocu: Martirului Dr. Vasilie Lueaciu (poezie) 

Ion Georgescu: T Dr. loan Urban larnik.— — — … 

A. Vlahuță : Eroilor-Martiri (poezie) 

Dr. G. Preda: O sinucidere venită printr'un toxic 
amagilor Lie ———— LL emn 

A. Vlahuță: Liga domnişoarelor române — . 

lon Manoiu Delabran : Dela una la alta  _ 

George Dumitrescu: Cántecul lebedei (Dlui 
Bassarabescu, poezie) — ~- — oo. 

Dr. G. Preda: Testamentele noastre corporale şi su- 
flelesti eM = ss De is es 

Volbură Poiană : Tradifie (poezie)... oo — -= 

Teodor V. Päcäfian: Jertfele Românilor din Ardeal, 
Bănat, Crişana, Sătmar şi Maramurăş, aduse în rás- 
boiul mondial din anii 1914-1938 _ __ — — — 

G. Vâlsan: Domnul cel grăbit _. _- 

Cronică sorasa Le Lec 

Cărţi româneşti — — --- — -- — — 

Sezdtorile dela Breaza și Câmpina — 

Dela <Asociațiune» — o — — EL mt ie, 


Concurs pentru ocuparea postului de conferenţiar, pro- 
pagandist mi — lll llle 


Bibliografie mo o mom _; 1 2 oo 
Bibliografie străină —  — -—- — — — —- — —- 


Redacţia şi Admin. : „Asociațiunea“, Sibiiu, str. Șaguna 6, 


aF- Preţul 10 Lei. "m 


Depozit general pentru vechiul regat, Basarabia si 
Bucovina Libräria Pavel Suru, Bucuresti, Calea Victoriei 
85, unde se afia de vânzare toate publicațiile «Asociafiunii»f 


loan ` Agárbiceanu, publicist, 
membru coresp. al «Acad. 
Române». . 


Rom. ort. din Transilvania. ` 


Dr. Victor ‘Bârlea, director de 
liceu. 


Dr. Ilie Beu, medic. 
Dr. Iosif Blaga, dir. de liceu. 


pens. td 


Dr. Lucian Borcia, advocat. 
Dr. loan Bunea, dir. de liceu. 
Partenie Cosma, dir. de bancá. 
Dr. Elie Dăianu, protopop. 
` Dr. Nic. Drăgan, prof ‘univers. 


Octav. Goga, membru ai «Acad. 
Románe». NC 


Dr. loan Lupas, prof. univ., 
membru al «Acad. Rom». 


Asociafiunea pentru literatura română 

|X cultura poporului român Y 

Ve AM Inteza( eta la TM 

Președinte de onoare: M. SA REGELE FERDINAND. 
Vice-pregedinte: Dr. OCTAVIAN RUSSU, adv, Sibiiu. — 
^ Membrii comitetului central: 


| Dr. Nicolae Bälau, mitropolitul 


Ioan baron Boeriu, general in - 


Dr. Vasile Bologa, dir: de liceu. . 


rn 


TIO 


Iuliu Martian, dir. de bancà, ^ 
Dr. George Moga, gen.-medic. 
loan Mota, publicist. . 
Ioan F. Negruţiu, dir. $c. norín, : | 
Dr. Zenovie Pâclisanu, în- 
spector general, membru co- 
resp. al «Acad. Románe». 
Aurel Popescu, comerciant. 
Q. Poponea, cond. tip. arhid., 
preşedintele meseriașilor ro: 
mâni din Sibiiu. | 
Dr. George Preda, medic. 
Dr. Alex. Rusu, profesor. 
Trandafir Scorobefiu, prof. - * 


- Dr. V. Stan, dir. de. şe. norm. | 


Dr. Vasile Suciu, mitropolit de | 
Alba-Iulia şi Făgăraș. 
Gavril Todica, contabil. 
Nicolae Togan, protopop. 
Ioan Vátásan, dir., «Albina». 


Fondată la 1868. „Revista Transilvania“ Fondată la 1868 
© Redactor-şef: IOAN GEORGESCU. Qro 


Colaboratori: 1 : ji casă 
I. Agârbiceanu, A. P. Arbore, M. Baiulescu, A. Banciu, N. Bă- | 
nescu, I. A. Bassarabescu, I. Bianu, L. Blaga, G. B. Duică, V. Bo- f| 
grea, Dr. L. Borcia, Dr. Al. Borza, Al. Busuioceanu, Al. Ciura, A. || 

Cotrus, Dr. E. Dăianu, Dr. N. Drăgan, R. Dragnea, V. Eftimiu, 
V. Ghidionescu, O. Goga, I. Gorun, P. Grimm, C. Hodos; E. P. H. 
Longin, N. lorga, Al. si 1. 1. Lapedatu, V. Lazar, Dr. i. Lupas; 
A. Lupeanu-Meiin, I. Maniu, Colonel i. Manolescu, S. Dr. Mateiu, 
S. Mehedinti, Dr. V. Merufiu, C. Moisil, Tr. Mogoju, D. Nanu, 
Dr. D. Negru, V. Păcală, T. V. Pácátianu, Dr. Z. Pâclişanu, 


şi N. P. Petrescu, E. Pitis, A. Pop, Dr. I. P.-Voitesti, Dr. P. f 
Porutiu, Dr. G. Preda, Dr. O. Prie, Dr. S. Puşcariu, Dr. P. 
| Ro Ştefănescu, | 


MET St. Rogianu, I. U. Soricu, V. Stanciu, M. 
+ Stroiescu, G. Todica, N. Togan, D. Tomescu, G. Váisan. " 


V. Pârvanu, D. D. Patrascanu, Dr. 1. Paul, C. Pavelescu, H, |: He 


VERD CUT EAS EAS RP NR RD E E AS SASEA II 


9, 


Ene 


NRA AN SATIN SUE 


ANC 


pru OP 
AARE N 


EA SEAP Na A 


PIA 


S 


Dr. loan Urban larnik. 


REX 


Dr. Vasilie Lucaciu. 


E 
5 És A a 
NS SS RR UD A TRS TS TRS TS TS TRS S SC III 


106844 2 


TRANSILVANIA 


* Dr. VASILIE LUCACIU. 


La 28 Noemvrie 1922 s'a stins, de boalá si bätrânete, ca 
vicar al bisericii românești unite cu Roma, în Sátmarul fru- 
moaselor noastre lupte naționale, la vârsta de 70 de ani, pă- 
rintele Dr. Vasilie Lucaciu, «leu! dela Sigegti», cum ti ziceă toată 
suflarea românească, 

A fost ceva de o măreție epică în vieata acestui om pro- 
videnfial. 


După terminarea studiilor în scoalele secundare ungurești, 


unde ce a avut să rabde şi să înghită știu numai cei ce au cer- 
_cetat aceste şcoale, Lucaciu a văzut că aproape toate carierele 
vieții publice sunt închise în statul maghiar pentru tineri români, 
<a el, de aceea a îmbrățișat cu toată căldura sufletului său ca- 
 "*iéra preoțească, singura carieră liberă și în care puteà fi cu 
“adevărat folositor neamului său, 
| À avut fericirea sä fie trimis de episcopul Vancea al 
“Gherlei la studii teologice mai înalte în Roma, unde la prive- 
“Mistea márefelor monumente ale pägânismului antic si ale cre- 
“tinismului pururia nou s'a format sufletul sáu de Román si de 
 regtin adevárat de o superioará armonie. De aici a adus el 
Y. inunata lozincá a vieţii sale: «A săvârşi şi a pátimi lucruri 
jud este dat Romanilori» (Et agere et pati fortia Roma- 
dorum est!) | 
Si agà i-a fost dat gi lui. Intâiu sá pátimiascá multe pentru 
neam si lege, pentruca apoi, deplin purificat prin suferinte si 
. martiriu fără seamán în istoria noastră contemporană, si, tm- 
1 


-2 — 


prtjmult cu tóatá aureola acestui martiriu, să fie cel mai hémat 
4 sávàti fapte mari. 

Cihe nu cunoaște luptele ce le-a purtat el ca tânăr pró- 
lesor de religiune gi de limba română la liceul de stat din 
Sätmar? Dacă ar fi fost un simplu parvenit, un oportunist tár- 
govet, fără principii, mar fi cutezat să sfideze, agà cum a sfidat 
el, puterea statului unguresc, fiindcă trebuiă să ştie foarte bine 
ee îl aşteaptă (concediare din post, pe urmă temniţă). 

i Dar el a fost plămădit din aluatul rar al martirilor si eroilor, 
tati nu se tem de lupte, ci se simt în ele ca în elementul lor.. 

De aceea a avut curajul — pe acelea. vremuri în adevár 
extraordinar! — de a primi sarcina cea mai grea si mai odioasă 
ke se putea închipui în fostul stat unguresc, aceea de secretar 
general al partidului naţional român și de a se expune el, om: 
sărac, cu familie număroasă, tuturor loviturilor straşnice ale pu- 
ternicilor zilei. 

Cine nu va fi mișcat şi astăzi până la lacrimi recetind: 
gazetele noastre de acum sunt 30 de ani despre bärbätia cu 
care sa purtat părintele Lucaciu în fata tribunalului din Cluj, 
când cu vestitul proces al «memorandülui» in Maiu 1894? 

Refinem din una din gazetele noastre de atunci urmátoa- 
rele momente. La întrebarea procurorului de stat, dacă pri- 
` meste tálmaciu sau nu: 

-  eDr. Vasilie Lucaciu: Nu primese tülmaciu! Dacd-$ 
vorba să apăr patria, merg în persoană, nu prin tülmaciu; dacă 
e să plătesc darea, o plătesc din punga mea, nu prin tălmaciu.. 
Dregătorii sunt pentru noi şi nu noi pentru dregători, de aceea 
cer ca dregătorii să ne priceapă deadreptul si nu prin tăimacia.. 

Tălmaciul spune ungureşte ce a zis Lucaciu în româneşte. 
- Acesta arată că traducerea e rea. Preşedintele spune prin tăl- 
maciu că e în folosul acusatului să vorbiască ungureşte sau să 
primiască tălmaciu. 
| Dr. Lucaciu: Forfei má supun, dar dreptul nafiunii mele 
. este mai scump decât folosul meu, decât vieaja mea. Răspunde 
apoi la întrebări, spunând cá e născut în Apa de 42 de ani, e 
gr-cat, paroh in Şişeşti, are 4 copii». (Vezi «Foaia Poporului», 
Sibiiu, a. 1l, Nr. 17 din 8/20 Maiu 1894, pag. 198). 

. Pentrucă sa purtat aşă cum s'a purtat, ela fost mai greu 

osândit decât toţi cei 25 de ingi acusafi în procesul «memo- 
randului», anume la 5 ani de temniță, 


— 3 — 


:Când sa sfârsit lungul si odiosul proces în ziua de 13/25 
Maiu 1864 la ora 5 după amiazi, nevasta lui Lucaciu, o ini- 
moasă preoteasă română, i-a zis neuitatele cuvinte: «Te sărut, 
dragul meu, si sunt fericită că ig ai fost Envrednicit de osânda 
cea mai grea l> 

Putem invá(à cu toţii, cum să ne iubii neamul fiind gata 
a pătimi oricând pentru el dela această strălucită familie ro- 
máneascá! 

Nici mai tárziu, cánd s'au potolit luptele acestea În jurul 
memorandului, «leul dela Sigesti» nu sa astâmpărat. Dacă a 
trebuit să intre în parlamentul unguresc gi să spună oarzăn ro- 
máneste durerile unui neam întreg, a intrat; dacă a fost nevoie 
să redacteze ziare si reviste si să poarte de multeori singur pe 
umerii săi de Hercules întreagă sarcina publicațiilor româneşti 
(ca la «Lupta» din Budapesta !), el a fost gata de orice sacri- 
ficii; dacă a fost sá treziascá, massele largi ale poporului nostr 
dela sate la conştiinţa de sine prin lumina culturii, el nu s'a 
ferit nici de sarcina de a fi director al despárfimántului Baia- 
mare al «Asociafiunii» noastre, care l-a ales, mai pe urmă, di- 
rector de onoare al său; dacă a väzut că în fara lui, care ar 
trebui să fie tuturor mamă, el nu mai are ce cäutà, fiindcă ni- 
. meni nu-l ascultà, el a luat nu odatà toiagul pribegiei tn mână, 
ca apostolii altor vremuri, şi sa dus de a spus durerile și su- 
ferinfele noastre nu numai frafilor noștri liberi din vechiul 
regat, ci si tn Italia, în Franţa, ba chiar gi la congresul rasselor 
din Londra. 

Dar unde n'a umblat acest neobosit apostol al causei noa- 
stre naţionale? Mai ales după isbucnirea răsboiului mondial, 
el, simțind ce are să se întâmple, a trecut Carpaţii la fraţii no- 
stri liberi, unde în calitate de președinte al «Ligei Culturale» ` 
a contribuit foarte mult la pregătirea sufletească a armatei şi po- 
porulvi nostru de dincolo pentru înfăptuirea unităţii noastre na- 
fionale. lar când a văzut că norocul armelor nu ne favori- 
sează el, si alţi câţiva prieteni devotați, a luat din nou drumul, 
pribegiei, colindând pe rând capitalele tuturor ţărilor aliate 
şi 'neutre. 

Nu vom uită niciodată aceste servicii făcute de inimosul 
preot cauzei noastre naţionale. Şi acum ne aducem aminte de 
fipetul de alarmă ce lau dat corespondenfii din Cristiania 

1% i 


ix oW. 


Kjóvenhavn etc. ai marilor ziare din Budapesta văzând valul de 
simpatie trezit de popa Lucaciu pentru Románi si de antipatie 
contra Ungurilor în anii grei ai rásboiului. 

Dar la sfârșit a biruit. Și-a văzut visul cu ochii. Deşi 
eră încă pe la Paris, el a fost ales de marea adunare naţională 
din Alba-lulia dela 1 Decemvrie 1918 între membrii guvernului 
provizoriu (Consiliului Dirigent) fără portofoliu, pe urmă a fost 
ales în două rânduri în corpurile legiuitoare ale României 
de astăzi. 

. “Pentru tot ce a făcut spre binele ei, această Românie, între- 
gită în sfârșit prin atâtea jertfe şi suferințe, îi va păstră amin- 
. tirea cea mai recunoscătoare, punându-l în Panteonul fiilor ei 


celor mai binemeritafi. 


ra, 


Transilvania. 


wt 


Martirului Dr. Vasilie Lucaciu. 


Cântä-o mierlá prin păduri . 
Robu-i Lucaciu, la Unguri 

` Pentru sfânta direptate 

De care noi n'avem parte. 


Nu fii mierlá supäratä, 
Nu-i robia ne 'ncetatá. 
Vine-o dalbá primävarä 


` > Fi-va Lucaciu liber iară. 


Nu suspina înzădar 

Du-ini-te pán' la Sătmar, 
Unde-i Lucaciu la 'nchisoare 
Nu vede nici cer, nici soare. 


Du-te gi te punë ’ndatä 
La fereastra-i încuiată, 
Şi-i spune închinăciune 
Dela ?ntreaga naţiune. 


Sistarovet, 15/27 Iulie 1893. - 


Spune-i multă voie bună 
Şi că-i împletim cunună, 


- O cunună "n trei colori 
“Din mai multe dalbe flori! 


Cà el bine s'a luptat 

Ca Román infläcärat 
Pentru ţară şi naţiune 

A pretins el multe bune. 


Spune-i, mierlă dragă, spune 
Dela ’ntreaga sa naţiune, 
Că noi cu toţi îl iubim, 
Pentru el în foc sárim. . 


Fi-va Lucaciu liber iară 
Pentru noi în astă ţară, 
Până-i vid nu-l päräsim 
Mai bine toți ne jertfim! 
George Bocu,* 
învățător. 


* Bravul învăţător a scris această poezie cu câteva zile numai îna- 


inte de moartea sa. 


«Foaia Poporului», anul I Nr, 32 din 8/20 August 1893 pag. 338 (foiţă). 


+ Dr. loan Urban larnik. 


Vineri în 12 lanuarie a. c. a murit la patriarhala vârstă de 
75 de ani marele invátat ceho-slovac, Dr. loan Urban larnik, pro- 
fesor în retragere al universităţii din Praga şi sincer prieten al 
Românilor. 

Incă pe timpul când predă filologia romanică la uni- 
versitatea din Viena el a început să arate interes deosebit 
pentru limba si neamul nostru românesc. In dorinţa lui de a 
aprofundă tot mai mult tainele limbii românești el sta de vorbă 
cu elevii săi, studenţii români ai universităţii din Viena. Astfel 
3a pus mai cu seamă în legătură cu distinsul sáu elev, mai 
târziu colaborator valoros, Andreiu Bârseanu, fost profesor la 
Braşov și președinte al «Asociafiunii» noastre, care i-a fost 
Mentor în multe privinţe. 

. Pentru a-şi însuşi cát mai desăvârșit limba românească, 
cu toate frumusețile si bogăţiile ei, în vara 1875 el vine la 
Blaj, unde trăiă şi munciă cu atâta spor şi pricepere părintele 
. filologiei române, Timoteiu Cipariu, precum si iscusitul său 
ucenic lon Micu Moldovanu. Acesta, în calitate de director al 
liceului Sfinfii Trei lerarhi din Blaj, tocmai colecfionase un imens 
număr de poesii poporale pe care le-a predat lui larnik și 
Bârseanu să le cearná gi ce va fi de publicat să publice. larnik_ 
Ya. pus pe lucru cu atâta râvnă gi stäruintä, încât Blăjenii, în 
frunte cu I. M. Moldovanu, i-au schimbat numele familiar larnik 
cu nemeritul epitet de Harnic. -Resultatul muncii sale si a to- . 
varășului său Bárseanu s'a şi văzut mai târziu când la 1885 a 
publicat în editura «Academiei Române» minunatele «Doine și -~ 
strigäturi din Ardeal», care, alături de «Poesii populare ale 
Romanilor» culese de Vasile Alecsandri, sunt cea mai estetică 
culegere poporală românească. La ediția din 1885 larnik a scris 
si un glosar de cuvinte populare româneşti in limba franceză. 
După zece ani, în 1895, librăria editoare I. Ciurcu din Brașov 
a dat din nou la iveală această comoară de poesii a satelor 
noastre, ca să pătrundă Incá-si mai frumoase şi mai alese la 
leagănul de unde au plecat. 

Că a scris în o mulțime de reviste (începând cu «Con- 


END IR 


votbirile Literare» şi «Transilvania» noastră si sfárgind cu «Vieafa 
Românească» si altele mai noui), tn foi gi calendare, sumedenie 
ğe articole de mare interes pentru noi; cá a tradus minunata 
povestire populară «Pavel Cátana» din ceheste în românește 
pentru «Biblioteca poporalá a «Asociafiunii»; cá a publicat apoi 
interesantele «Scrisori ale unui filolog» şi un volum despre le- 
găturile Ceho-Slovacilor cu Românii în editura «Neamului Romá- 
nesc» a dlui N. lorga, — o ştie toată obștea cetitorilor români. 

In 1911, cu prilejul serbărilor semicentenare ale <Asocia- 
fiunii» noastre la Blaj, ne-a făcut deosebita cinste să vină în 
mijlocul nostru, dupăce şi insotirea noastră, ca gi «Academia 
Română», ‘ii făcuse încă de mai înainte cinstea de a-l alege 
între membrii onorari. (Membru onorar al «Asociafiunii» a fost 
. proclamat în 1879 la adunarea generală din Sighișoara, unde 
în acelaş timp a fost proclamat şi poetul nostru naţional Vasile 
Alecsandri). In 1911 a făcut o călătorie mai lungă între Români, 

Nu ne-a dat uitării nici mai târziu. Când în 1912 o bur- 
sieră a «Asociafiunli» noastre, domnigoara Lucreția losif, s'a dus 
la Praga să înveţe industria casnică, Dr. loan Urban larnik i-a 
lost mai mult decât un protector, i-a fost părinte, făcându-i toate 

_Anlesnirile posibile. 

Acelaş lucru lau constatat toţi ostașii români, pe cari pa- 
<ostea rásboiului mondial i-a dus prin Ceho-Siovácia, mai ales 
prin Praga gi Brno. Zeci si sute dintre ei au fost cercetaţi, 
snângăiaţi si ajutaţi de marele bărbat. Nu vom uită niciodată 
cazul acelui soldat român din părţile Gherlei care, dorind să 
învețe a cetl gi scrie și el, aveà trebuintä, înainte de toate, de 
o carte de rugăciuni. Neputându-se adresă el, a rugat pe învă- 
fatul profesor al universității din Praga să scrie în locul lui la 
episcopia din Gherla pentru o astfel de cărticică. Şi răposatul 
profesor m'a pregetat să facă acest lucru, care atâtora dintre noi - 
‘se va páreá un fieac, dar lui i s'a părut un lucru mare, deoarece . 
a putut pricinui prin el o bucurie deosebită unui suflet omenesc. 
Trebuie sá ai gi tu un suflet mare, ca să ai răbdare şi pentru 
astfel de <mărunţişuri>. Asemenea e de însemnat, cá el a ti- 
părit o cărticică poliglotá (In mai multe limbi) cu întrebări şi 
răspunsuri pentru “a inlesni înțelegerea dintre ostasii români dim - 
spitalele Ceho-Slovăciei şi personalul ingrijitor. 

„Tot in timpul răsboiului, când s'au rărit atât de mult rån- 
durile intelectualilor români din Ardeal, şi ale scriitorilor mai 


m Ex 


xu seamă, mult regretatul profesor, alături de părintele abate 
:Metoüiu Zavoral dela mănăstirea Strahov din Praga, a fost care 
a colaborat la puţinele gazete si publicafiuni româneşti ce ne-att 
mai rămas, în deosebi la «Calendarul nostru» editat de foaia 
«Calea Vieţii» la Arad. Prin cuvintele ce ne-au adresat, ei ne-au 
luminat, ne-au îmbărbătat, ne-au susținut în lupta grea ce aveam 
să purtăm în acele zile de urgie. 

Trecând si viforul răsboiului mondial (1914—1918) si vo- 
"ind revoluția care a adus libertatea popoarelor asuprite din 
fosta monarhie austro-ungará, el si fiul sáu Hertwig, directorul 
bibliotecei nafionale din Brno, au fost intre cei dintái prieteni 
străini cari ne-au cercetat. Mai mult! Ei au ţinut o serie de 
conferente în limba românească în principalele centre ale fárij 
noastre întregite pentru a creà ace'e legături sufleteşti, fără de 
cari orice alte legături nu sunt trainice. Şi osteneala lor n'a fost 
zadarnică, In laşi, în București, în Braşov, în Sibiiu, în Blaj, în 
Cluj etc. puţine nume din străinătate se bucură de atâta dra- 
goste şi simpatie ca numele larnik. El e pentru noi un scump 


simbol al infráfirii dintre două popoare vecine, menite să trăiască — 


in cele mai cordiale raporturi. 

Putin înainte de moarte ne-a adresat o scrisoare din care 
ae facem o plăcere să reproducem următoarele: 

«Am descris cum am pornit-o prin Slovăcie, dorind să 
vedem măcar în treacăt (ara aceasta alipită din nou de Republica 
“Cehoslovacă. 

Ni s'a pus atunci la îndemână un vagon de clasa l-a 
anenit sá ne transpoarte până la Beregsás. De acolo am mers 
cu un alt tren până la Ciop, venind însă acolo spre marea 
noastră supărare am aflat, că bolşevicii maghiari împreună ca 
soldații lui Mackensen au cuprins Cagovia, oprindu-ne astfel 
drumul. 

Ne-am văzut siliţi să ne întoarcem cu acelaș tren cu care 
am sosit, Venind la Beregsâs, vázurám vagonul nostru incopciat 
intrun tren de mărfuri, ni s'a dat voie să-l ocupăm si bine 
me-ar fi prins dacă. mergeam cu el până la Sibiiu. Din nefe- 
#icire Ai sa părut cá, oprindu-se trenul acesta în fiecare noapte 
pe la staţiuni, prea întârziem, am lăsat deci drágutul nostru vagon 
in seama lui Dzeu gi la Debrețin am cumpărat bilete de întâia 
clasă, cu cari abia am Incáput în coridorul de cl. Il-a! 


, Tare Sau mirat cei din Sibiiu, văzându-ne veniţi înapoi, 
a trebuit să ne urcăm la Sibiiu, petrecând noaptea la Mitropolie, . 
în trenul care ne duse din nou la Bucureşti și de acolo, pe 
. ocolul cel mare, pe la Seghedin, Timişoara, Vincovte, Zagreb, 
Gratz şi Viena şi de acolo la Brno unde m'am despărţit de 
băiatul meu, mergând mai departe la Praga la ai mei. La.Bucu- 
resti am sosit dela Predeal cu cel din urmă tren, isbucnind. 
greva ceferistilor si de nu se găsiă un inginer în tren care a 
luat la Predeal cârma trenului, rămâneam acolo vreme de 3—4 
zile, căci atât a ţinut greva aceasta, 


Praga, 28 Noemvrie 1922. Dr. Ioan Urban Jarnik*. 


. Va înţelege, deci, origicine că ceeace am semnalat în aceste 
câteva rânduri nu e un necrolog de ocazie, ci un adevărat 
. doliu naţional pentru unul din cei mai buni prieteni ai noștri, 

atât de rari în străinătate. Ion Georgescu. 


. Cugetări din discursurile lui A. Bârseanu, 


Nu este aproape nici o ramură din aceea ce se numește 
cultură națională, care să nu poată fi îmbrățișată de «Asocio- 
flune» și anume cercul ei de activitate este cu atât mai mare, 
en cát ea cuprinde pe toți Românii din această fard, fără deo- 
sebire de confesiune sau de trepte sociale. 

LÀ 

Poporul nostra, din fericire, nu cunoaste deosebirea de 
clase sociale. Cu toții, noi cărturarii (ardeleni) am „răsărit din 
aceiag colibă fardneascd ; unii mai curând, alții numai în timpul. 
din urmă. 

Valoarea unui om ca si a unui popor se arată tocmai be 
energia, cu care știe birui piedecile ce-i stau în calea sa spre 
înaintare şi fericire. . 

Dreptul de a aspiră la o cultură națională proprie este 
anul din drepturile naturale cele mai de căpătenie ale unui popor. 
El se poate asemănă eu dreptul individului la vieafd, la partea. 
sa de i aer si de lumind. 


ee. 


MED E 


Groilor-Miartiri. 


Soldaţi viteji si preoți, soli ai dreptăţii sfinte, 
Pe care-un neam sălbatec o calcă în picioare, — 
Cu voi sunt milioane de inimi... Inainte! 
Poporul, care are ostași ca voi, nu moare. 


` Triumful e al vostru. Acei ce nu văd încă, 


Că "n voi palpita dorul unui popor întreg 


„Și n glasul vostru strigă durerea lui adâncă, 


Vor înțelege mâine ce astă-zi nu 'nfeleg. 


Intunece pământul pustiitoarea gloată, 

Și spargă, devasteze, în oarba ei mânie, 
Lăcașuri $i biserici: omoare iar la roată 

Pe marii noştrii preoți — ei iarăși or să 'nvie. 


Căci vecinică-i Dreptatea și vecinici sunt martirii 
Cari "și jertfesc vieafa pentru triumful ei. | 
In zbuciumul de lupte si *n noaptea asuprirli 


. Renasc sămănătorii eternelor idei! . 


`~ 


Nu, nu-i mormânt în care al nostru neam să 'ncapă: 


. Adânc si larg deschidă-l vrăjmașii tăi, Române, — 


S'or prävali întrânsul aceia cari fi-l, sapă: 
Furtunile rup norii — și soarele rămâne! ` 


Soldați viteji și preoți, târâţi în judecată 
Pentr'o idee sfântă, azi iümea vă privește; 
Ca pe-un model de jertfă popoarele warată, 
Si dragostea obștească în jurul vostru crește. 


Stafi drept, sublimi apostoli, căci fruntea vii senină, 


„ Lăsați inchizitorii să-și facă datoria; 


Yedea-vefi scris pe ziduri cu slove de lumină 
In temnifele voastre: «Trăiască România l> 


A. Plahuţă. 


rea 


— 10 — 


0 sinucidere venită printr’un toxic amägitor. 


S'a spus gi s'a scris destul de mult asupra alcoolului și 
alcoolismului. 

Din toate aceste scrieri reese că lumea stiintificá — aproape 
unanim, — nu numai cá nu considerá alcoo!ul ca un ce necesar 
organismului, dar îl privesc chiar ca unul din toxicele cele mai 
de temut. Cu toate acestea băutorii din toate clasele societății, 
se înmulțesc. 

.. Cei mai mulţi ce e drept intră în alcoolism, prin calea 

-destinată de hereditate, căci se ştie cá nu bea cine voeste și 
. mici ori și care odată ce a băut poate după voinţă, să se şi 
alcoolizeze. 

Trebue să privim deci vătămarea prin alcool atât după 
reac(iunile ce le oferă toxicul după ce a fost înghiţit, cât gi 
după reacfiunile cu- privire la pofta de a bea, la spiritul de 
imitație, la voinţa de a se abfine etc, pe care cineva le are im 
fata paharului cu alcool, : 

Mulţi sunt însă atrași spre toxic prin proprietăţile sale 
înșelătoare. Aceste proprietăţi sunt considerate ca nişte calităţi 
folositoare organismului de. toţi acei heredo-alcoolici, care 
mostenesc impulsivitatea manifestă a satisfacerii acestui gust, 
„unită cu plăcerea de a ingeră anumite esențe cu care se 
amestecă băuturile alcoolice. 

lmi propun a da astăzi în cadrul restrâns al revistei, 
muiai câte-va lămuriri cu privire la unele din aceste proprietăţi 
amăgitoare. Cea mai de seamă proprietate este aceia ce e 
simţim după inghifirea alcoolului. Ea constă în: sensafiunea de 
„căldură în stomac, aceă venită din piele, ridicarea de tempe- 
ratură a corpului, colorafia şi animația feţei, etc. Se acreditează. 
că aceste simptome provin prin energia desfășurată de alcool, 
implicit prin valoarea sa alimentară. 

In realitate căldura este datorită unei vasodilatări provenită 
tot atât prin paralizia nervilor constrictori cât și prin excitarea 
nervilor dilatatori ai vaselor sanguine. 

Această căldură este totdeauna urmată de o scădere de 
temperatură care socotită în grade, este cu mult mai mare ca 
ridicarea dela început și care provine tocmai prin mărirea supra- 


— 11 — 


fejei de radiare a cäldurei Corpului, datorită paraliziei mentio- 
mate mai sus. | 

Lucrärile numerosilor savanți? YOIDeAG în deajuns în 
această privinţă. 

In plus că rolul alcoolului în stomac după experiențele 
lui Glusinski şi Wolfhart ar fi de a fncetin] digestiunea albu- 
minoidelor, încetinire care numai târziu de tot este în parte 
eompensatä prin mărirea secrefiunei stomacale. De aici se 
deduce uşor cát de falgá e credinţa ridicărei poftei de máncare 
pe care ne-ar aduce-o unele aperitive ingerate cu cáteva 
minute numai înaintea alimentelor. - : 

“In cât priveşte rolul alimentar al alcoolului pe lângă 
iucrările autorilor sus menţionaţi se adaogá și acele a unei 
pleiade de fiziologisti care dovedesc până la evidenţă cá nu 
există decât un mic profit dinamic sau calorific al organismului 
prin ingerarea alcoolului si că acest profit poate fi ușor suplinit" 
prin alte substanţe care nu ar vătămă celula organismului. Un 
gram de alcool deci deşi ar fi susceptibil să furnizeze 7 ealoril, 
totuș foarte ușor aceste 7 calorii ni le-ar puteă procură inge- 
rarea a 1 gram 66 de zahăr, 1 gr. 44de albumină sau 0 grame 
73 de grăsime. 

Ca un corolar al proprietăţilor de mai sus a alcoolului 
vine impresia de mărire a forței, de întărire a putérei organe: 
mului, ce ne-o lasă ingerarea lui. 

Se acreditează chiar că prin mărirea actiunei de motri- 
*itate musculară s'ar mări si capacitatea la lucru, fapt care face 
pe cei mai mulţi slábifi şi anemici supuși prin împrejurări la 
munci grele si obositoare, să-l intrebuinfeze cát se poate mai 
„des; ba mai mult chiar tainul*de alcool să intre aproape obli- 
gatoriu în cele mai multe din angajările muncitorilor agricoli. 

Lucrările lui Frey, Destrée, Scheffer, etc. demonstrează 
însă că deşi înregistrările ergografice arată că după inghitirea 
alcoolului se ridică pe scurtă vreme capacitatea de muncă a 
mușchilor din organism, acestei ridicări urmează o perioadă de 
depresiune foafle lungă în care relele rezultate nu pot fi contra- 
balaneate nici odată prin efectele primei perioade. 


1 Baer, Rumpf, Bodlánder, Zuntz, Wolpert, Geppert, Rosenmarie, 
iHenrijean, Stammerich, Neumann, Miura, Schmidt, Chauveau, etc. 
* Perrin, Lallemand, Duroy, Baudet, Anstie, Bintz şi Strassmann etc. 


— 12 — 


,  Munca deci săvârșită prin ingerarea alcoolului este o 
muncá cu efect mai mic gi expune la accidente destul de 
numeroase. 

Unul din multele exemple statistice, ilustrează. mai bine. 
această aserfiune. 

; Lucrátorii din Silezia superioará dau la 134,753 de per- 
spane, 12,145 de accidente, adecá 9*/,,; în industria berei însă, 
din 100,903 lucrátori s'au .constatat 11,908 accidente, adecă 11,86^/,.. 

‘An Francfort cánd Sa suprimat (în anul 1904) plata lucrá- 
torilor plugari În natură (cu bere) sa constatat şi o diminuare: 
a accidentelor agà că deși în 1901 au fost 210 accidente și 
apoi a mers crescând până ce a ajuns în 1903 la 279; aceste 
. accidente scad la 174 în 1904 adecă în anul suprimărei tainului.. 

.. Dar rolul cél mai înşelător ce-l exercită alcoolul asupra 
organismului, este prin acțiunea sa excitantd asupra sistemului: 
nervos si mai ales asupra facultăților intelectuale. 

Această din urmă excitafiune se traduce prin o — 
o mărire a asociaţiilor de idei cu expresiuni bogate, găsite: 
lesnicios, cu o tendință spre dragoste, spre o iubire de sing, 
de ai săi, chiar de aproape, cu un cuvânt prin sensatia de mul- 
fumire internă care ne atrage fascinator cătră toxic. — 

Desamăgirea Însă nu întârzie să vie imediat, veselia face 
loc tristetei, forței asociativă îi urmează ideile confuze, vorbele. 
_ încurcate şi incoherente, dragostea se suplineste prin inimicifie- 
şi mânie cu impulsivitate, cu convulsii, cu deliruri, care-i împing. 
pe cei mai mulfi la sávárgiri de acte cu consecinfe destul de 
„triste si grele (crime). Numeroasele statistici asupra criminalităţii: 
vorbesc dela sine. Voi cită numai aceia în care se arată cum. 
recolta rea a vinurilor, micșorează în Franţa numărul crimina-- 
llor. Astfel în anii 1854, 1859, 1860, 1866 şi 1877 numărut 
criminalilor ajunge la proporţie de 4%, pe când în anii pro- 
ducători buni de vinuri 1853, 1856, 1858, 1861 gi 1876 crimi-. 
. nalitatea atinsese proporţia chiar de 89/4,,.! 

Amăgirea încetează însă pentru oamenii de știință și mai 
ales „pentru medici în faţa numeroaselor lesiuni organice 
(faringite, laringite, gastrite, hepatite, colite, etc.) constatate la 


1 A se vedeà sub acest raport graficile lui Ferri, Lacassagne gi 
lIuerárile lui Marc, Georget, Falret, Brierre, Parchappe, Maguan, Garnier, 
Bailleul, Mittermaier, Monod, etc. | 


— 13 — 


cei fnaintati în obiceiul betiei şi mai ales în fața desastrului 
adus celulei nervoase (către care alcoolul îşi îndreaptă cu predi- 
lecţie efectele sale vătămătoare și de pe urma cărora urmează 
delirium tremens, oniric, interpretativ, gelozie, etc. cu care se 
umple azilele noastre, 

Proporția în unele din aceste institute atinge cifra 38%, 
pentru bărbaţi si 12%, pentru femei. Cu ocazia vizitei ce ni se 
face în fiecare an de elevii și elevele ultimilor ani de școli, 
găsesc prilejul a lăsă sá se defileze pe dinaintea ochilor lor, 
numeroși alcoolici convulsivanfi, deliranfi şi demenfi, victime 
incapabile de a-şi câștigă vieafa şi candidaţii unei asistente 
sociale sub toate formele (delicte, crime, etc.) victime ce aduc 
pentru stat o susținere pe cât de grea pe atât de costisitoare. . 

Mai este oare nevoie să insist pe lângă cei indreptátiti a 
luă măsurile de împiedecare contra acestui flagel. care pe 
+ dácute şi pe nesimfife face atâtea victime, decimând neamul 
nostru? Negreşit că dacă alcoolismul igi va continuă mersul 
său progresiv sub ochii indiferenți și pot zice neputincioşi ai 
puterei oficiale publice, va trebui ca inițiativa privată să ac(io- . 
neze mai sever, căci prognosticul acestei boli sociale nu poate 
fi decât cel mai trist față mai ales de eteerele zdruncinate di 
recentul rásboiu. 

In interesul ţării şi umanităţii sper că glasul meu ca și 
al acelora ce gândesc ca mine va fi ascultat, iar la el se vor . 
asociă toţi acei oameni de bine ce vor să împiedece sinuci- 
{derea nafiunei sau chiar a omenirii prin acest toxic amăgitor. 

Dr. G. Preda, 
directorul osp. de alienafi, Sibiu, 


Cugetări din discursurile lui A. Bârseanu. 


Prin urmare nu putem renunță cu nici un preț la urmărirea 
idealului nostru cultural național, ori câte greutăți am avea de 
învins. O astfel de renunțare ar fi identică cu o sinucidere, care - 
nu o poate pretinde nimeni dela noi. 

* 


Poporul nostru nu poate urmă alt drum decât cel străbătut 
«de popoarele, cari au avut norocul a ajunge mai departe pe 
calea nesfârşită a progresului. 


s’ 


* 


— 14 — 


Liga domnisoarelor románe. 


în munți, in codri *niunecafi Dar ¡att dinspre Răsărit 


Unde robit de-atáta vreme Ca ?n basme se iveşte-o zind 

Un urias in lanfuri geme, + Si ochii ei aduc lumină 

Au mers. şi preoți si soldaţi Eroului batjocorit . 

Și nimeni ma putut rasbate Paseste sveltd, zimbitoare 

Sd-i duco razd de dreptate Si "n loc de armá poarfo floare 
. Pe-acolo drumurile-s pline El printre gene dese, grele, 

De craci, de ruguri, de morminte Ca 'n somn privirile si strecoară. - 

Tot codru-i plin de jertfe sjinte — Ce caufi gingasa fecioard 


$i 'n freamátu-i auzi suspine. In preajma suferinței mele? 


Ea surizându-i gales, blând 
Intinde mána-i delicată 
Atinge lanțul si deodată ` 
S'aud verigile căzând 
Si robul se ridică domn: 
El pare-un leu trezit din somn 
<Mântuitoareo cine esti?» 
— «Sunt fiica ta! Tu ai strigat 
Și glasul tău a rdsunat 
In plaiuri româneşti». 

28 Maiu 1894, A. Vlahuţă, 


Dela una la alta. | 


Cum o fi mai bine? 


Mergeam la Bucureşti pentru un proces la Curte. Trenul 
soseà la orele 12:10 tn Bucuresti; iar procesul incepeà la ora 1, 
în aceiași zi. 

In tren, dela Sinaia la București, în acelaș compartiment, 
o doamnă în doliu, cam de 85 ani, cu ochii läcrémati, spuneà 
unui domn — pe care atunci îl cunoscuse — că merge la Bu- 
curesti, ca să se intereseze de internarea întrun spital a cum- 
matei sale, slăbită si neurastenizată în ultimul grad, din cauză 
că-i murise doi copii luna trecută, iar:acum fiind gravidă, în ul- 
timele luni, s'ar puteă ivi grave complicatiuni. 

Am înțeles din discutiunile urmate că doamna neurastenicá 
este soţia lui A. G., un om de toată bunătatea, inginer cu o bună 
reputaţie, căruia însă i se reprogà că fiind ocupat și preocupat 


/ 


— 15 — 


prea mult de a face bine altora si de a lucrà numai pentru ser- 
viciu, a neglijat cu totul familia, si, mai ales, a luat gi ia din 
banii strict necesari familiei, pentruca sá dea la operile da bine 
gi pentru bunul mers al serviciului lui. 

Intre altele, spuneà cá la agteptat sá vie dela Bucuresti 
moaptea precedentă, pentruca împreună să aducă pe nenorocita 
sotie, dar că nesosind, a trebuit să plece singură la Bacurept ca. 
sá aranjeze aceastá chestiune impreuná cu el. 

Fără voia mea, şi contra obiceiului meu, am ascultat această - 
discutiune, deşi doamna cea în doliu, vorbea încet şi se fereà 
să nu fie auzită. - 

Din conversaţie am înteles că doamna în doliu eră sora 
doginerului, deci nu puteà fi vorba de acuzări răutăcioase, ` 

Má intrigà din in ce mai mult areastá conversatie, si má. 
stăpâneam sá nu mă amestec în discuţie. 

Ca sá nu par om rău crescut am luat un ziar să citesc, 

Printre alte titluri găsesc la pagina treia «Marele incendiu 
din strada X. Un om de bine. 

Arsese şase case ale unor oameni sărmani întrun silos 
din marginea orasului. Un inginer A. G. care treceà pe acolo a 
scäpat din ghiarele focului pe un bátrán, a trimes cu automobilul 
său la spital, patru persoane bolnave care locuiau acolo, a oferit 
o mie de lei pentru hrana celor rămași fără adăpost, în fine, nu 
a părăsit locul decât seara la 10 când sa stins complect focul 
si când a fost sigur că toti păgubiţii şi-au asigurat hrana gi adá- 
postul pe noapte. 

In mod instinctiv, fără să-mi dau seamă de fac bine sau 
rău, m'am adresat imediat doamnei: | 

— Ertati-má doamnă că má amestec în discutiunea, pe care 
fără voia mea am auzit-o. Cred cà ac! în ziar, veţi găsi expli- 
catiunea pentru care domnul inginer A. G. n'a sosit astă noapte 
la Sinaia. 

Oferind ziarul doamnei în doliu, am mai adăugat: asemenea 
fapte sunt mai presus de orice laudă. 

După ce doamna în doliu, a cetit ziarul, a început să plângă 
gi a adăogat: — Doar Dumnezeu să-l răsplătească, căci încolo: 
de pe urma inimei lui bună și dreaptă, n'a urmat decât jale şi 
zuină pentru familia noastră. 


= 16 = 


“Tatăl meu a murit ruinat din cauza unor giruri date după 


sfatul lui, unor prieteni, cari nu numai că nu au plătit datoriile, 
dar încă l-au insultat când le-a cerut banii. 

Soţul meu a murit luna trecută dintr'o sincopü, provenită 
din cauza lui: plecase amândoi la Bucureşti să aducă pe doc- 
torul X. ca să salveze pe cei doi copii ai lui cari se îmbolnă- 
viseră grav. Noaptea trebuiá să sosească înapoi la Sinaia. Ajuns 
la Bucureşti stabileşte cu doctorul ca la orele 5 p. m. să-l ia cu 
automobilul ca să meargă la gară. S'a întâmplat că automobilul 
s'a ciocnit cu o trăsură rănind o doamnă gi pe birjar. Deși bir- 
jarul eră vinovat, totuşi, poliţia a arestat pe gofeur. El în loc să 
ia altă maşină ca să meargă la doctor, s'a dus la poliţie să facă 
dreptate sofeurului care eră nevinovat. Din cauza aceasta a pierdut 
trenul; iar a doua zi când a sosit la Sinaia cu doctorul, copiii 
erau morți. Soţul meu, din cauza durerei gi a emoţiei, a murit 
pe loc. 


lată domnule, pentruce cred eu că fapta lui de atunci e care | 


a provocat moartea copiilor, si fapta lui de eri, care poate va 
provocă moartea soţiei, precum şi alte multe asemenea fapte ce 
face, nu numai că nu sunt demne de orice laudă, dar, după mine, 
sunt fapte de bunătate împinsă la inconștientă, saü fapte pornite 
din sete de glorie rău înțeleasă, care fac rău lui si familiei lui, 
fără a contribui cu ceva la binele omenireil 


Este adevárat Doamná, — zisei eu — cä totul stá astázi 


în păstrarea unui perfect echilibru între ceeace datorim altora gi - 


ceeace datorim nouă înşine. Când facem totul pentru noi fără a 
contribul cu nimic la opera de bine pentru alţii, suntem-tot agà 
de condamnabili ca atunci când, făcând totul pentru alţii, aducem 
ruina noastră gi a acelor ce ne aparțin nouă. 

Abià terminai vorba când doamna în doliu cade jos legi- 
natä. Erà orele 12:10; trenul se oprea în gara Bucureşti. 

Domnul care discutase până atunci en doamna în doliu, tre- 
cuse la fereastră şi făceă semne cu batista la sofia gi două fetiţe 


ae în a a e is E 


cari îl așteptau pe peron. Lipsise din ţară două luni gi telegra- . | 


fiase cá sosește. In momentul când s'a oprit trenul el s'a repezit 
la uşa vagonului ca să-și fmbrätiseze soţia si fetiţele. 

— Domnule — îl strig eu — doamna a leșinat; vă rog 
luaţi măsuri. Eu nu vă pot ajută fiind grăbit să ajung la ora 1 
la Tribunal. i 


= 17 — 


— Mi-e imposibil — ráspunde domnul — iatä acl jos sotia 
si fotitele mele, cari má asteapta. 

— Dar sofia şi fetele Dv. vor fi fericite că puteţi da ajutor 
unei doamne lipsitä de sprijin; iatá má duc eu sá spun aceasta 
soţiei Droasträ. 

— Vă rog, opriti-vá, îmi spune grav, domnul în chestiune, 
ar fi să-mi stricati liniștea în casă. 

— Am înţeles, răspund eu, ducefi-vá să tmbrätigati familia, 
má voi ocupă tot eu de această nenorocită femee, 

— Hamal! iată douăzeci lei, stai aci lângă doamna, până 
vine poliţia gi medicul staţiei pe cari mă due să-i anunţ; eu nu 
mai am timp să mă înapoez cu ei...... 

Cum o fi mai bine?! 

lon Manoiu Delabran. 


Cântecul lebedei. 


Diui I. A. Bassarabescu. 


Încet, agale, ziua se sírecoard... 

In urma ei, ca ruptă din Tărie, 

O aripă de umbră viorie 

Pe câmpul leneș — fâlfâind coboară. 


lar soarele, din depărtarea stinsă, 

O ultimă săgeată mai aruncă... 

El pare floarea unui mac din luncă, 
Intâmplător de-o cutd-a zării prinsă... 


In taina codrilor ce nau hotare, 
Vegheazá lacu 'n pacea ld? străbună: 
Argint curat sub aurul din lună, 
Oglindă albă umbrelor fugare 


Copacii 'neremenifl, în chip de roată, 
Sunt parcà vechi străjeri, uitaţi de vreme... 
De sar mişcă o frunză, eu m'as teme 

Că s'ar mișcă, sunând, pădurea toată. 


e 


EN 
— 18 — 


Din stuhul lacului, din albă ceafă, 

O lebădă sfioasă se desprinde 

Și 'n liniștea ce tot mai mult se ’ntinde 
Ea pare-a fi o lespede de ghiafa. 


Privirea el cuminte nu clipeste, 

` Dar mai adânc în sufletu-i s'afundă... 
Cum sar putea 'n afară să pătrundă, 
Când inlduntru ochiul strüjuegte? 


Azi, lebăda nu poate să se culce, 

Ci rătăcește aiurită 'ntr'una, 

Pe când deasupra strălucește luna... 

Un glas din altă lume.o cheamă dulce... 


In firea ei, máhnirea cruntă sapă 
Nemilostivd si cotropitoare. 

Ar vrea odată numai să mai sboare 
Și-un lanţ de plumb o fintue pe apă... 


Ce plângere se sbate, de-odată, 

Ca marea răsvrătită sub furtună ? 

E plânsetu-i, ce strop cu strop adună ` 
Durerea toată *n lume 'mprăștiată. 


E cântul ei ce se resfirá darnic, 

Ca cel din urmă dar, când ea se pierde. 
Curând... si cupa cu otravă verde 

Lo va întinde straniul paharnic... 


Un freamät lung de jale se strecoară 
In sufletul pădurii 'nfiorate,.. . 
Luceafărul, în depărtări curate, 
Clipeste ca o lacrimă ușoară. 


In ‘zori de zi natura renascutà 
Va fi uitat, cu totul, drama nopții... 
9/VlII 1920. George Dumitrescu. 


za Mg 


Cestamentele noastre corporale si sufletesti. * 
De Dr. G. Preda. 


Astăzi lumea ştiinţifică consideră creatura omenească, nu 
- Ca un ce care naște, creşte, träeste şi moare ducând in mor- 
mânt tot ce poate fi omenesc, dar ca un semator, semnalizator 
care ce e drept își manifestă câtva timp (ca individ) presenfa 
sa pe pământ, dar care odată cu această presen(á traduce prin 
acte, prin fapte un întreg testimoniu (corporal şi sufletesc) a 
unui întreg trecut de generaţii din care se trage; mai mult 
acest semnalizator în scurtul timp al apariţiei pe pământ poate 
sub influenţa mediului încunjurător modelă în bine sau rău acest 
testimoniu, pentruca apoi astfel modificat să-l transmitá mai de- 
parte urmașilor săi. 

Cu alte cuvinte fiinţa omenească ca toate ființele vii, se 
repetă in descedentii săi, asigurându-si o continuitate — pot 
zice chiar, — o perpetuitate a speciei cu toate calităţile si de- 
fectele sale. 

Nu-mi stă în intenţie, ca în acest scurt articol să elucidez 
problema pot zice misterioasă a hereditätii. Rămâne să lăsăm 
pe mai departe oamenilor de ştiinţă grija să studieze în amă- 
nunt această problemă ce-și găsește soluţie în singura celulă 
ce rezultă din unirea pronucleului bărbătesc cu cel femeiesc. 


. Tin a menfioná numai că nici aparateie de investigație 
biologică (ori cât de perfecte au ajuns astăzi), nici numeroasele 
și variatele teorii emanate dela atâţia valoroşi autori, nu pot 
explică suficient felul cum numeroasele aptitudini fizice, inte- 
lectuale şi morale normale sau bolnave, pot perzistă intacte în 

1 Ne facem o plăcere deosebită să publicăm această frumoasă con- 
ferinfä care a încântat gi insuflefit atât de mult întreaga asistenţă atât de 
număroasă cu prilejul adunării generale a «Asociafiunii» noastre din Sibiiu 
în 9 Noemvrie 1922, mai ales acum când putem înregistră fapte ca ale 
d-lor: C. Vasiliu, proprietar în Ploesti, care cu o generositate regală a 
donat 12 milioane Lei pentru un cămin studențesc în capitală; Vasile Popa, 
proprietar, în Lugoj, care încă a fätut un gest frumos, donánd 1 milion 
pentru asemenea scop la Cluj şi Tudorache Popescu, care a oferit 3 mi- 
lioane pentru construirea unui liceu la Corabia, unde e domiciliat D-sa. 
E de dorit ca asemenea «testamente» morale să formeze biblia culturii 
noastre nationale. Nota Red. 

2. 


- — 20 — 


. atâtea generafii si nici modul cum unele din aceste aptitudini 
se pot redesteptà după lungi perioade de somn sau amortire. 

Aga astázi pot zice (fárá teamá de a fi desminfit) cá cu 
tot progresul fácut in studiul concepfiunei omenesti, suntem 
incá departe a fi bine orientafi atát asupra concepfiunei intime 
a testamentului ce-l mostenim cát gi asupra aceluia ce-l lásám 
moştenire. Ceeace cunoaştem ca sigur pentru un moment este 
faptul cá acest semnalizator, acest astru, această ființă ome- 
nească, prezintă anumite caractere generale, ce exprimă rezul- 
tanta caracterelor generale a generaţiilor trecute și câteva ca- 
'ractere particulare — moștenite în grad diferit de siguranţă si 
exactitate, — care exprimă calitățile sau defectele numai anu- 
mitor indivizi din aceste generaţii si cá prin aceste din urmă 
caractere ne deosebim unii de alţii, nu numai când e vorba de 
rasă, de popor, dar chiar de una şi aceiași familie. 

Mostenim cu alte cuvinte un testament anatomo-fiziologic 
normal, care exprimă transmisiunea anatomicá cu toate aptitu- 
dinile sale funcţionale si un testament bolnav (patologic), care 
exprimă defectele si boalele înaintaşilor noștri sau numai slă- 
biciunea unor organe, cu predispoziția. de a contractă anumite 
boale. Această moștenire ne poate veni imediat (dela tată la 
fiu), sau mediat, atavic (dela străbuni); ea poate fi încă directă 
(dela părinte la copil), sau colate:ală (unchiu, frate etc.); în 
sfârșit similară (moştenirea aceleași organ sau funcţiune), sau 
nesimilară (în plus, sau minus) după modificările aduse prin 
diferitele încrucişări ce au avut loc în decursul timpurilor. . 

Voiu rezumă testamentul patologic spunând că putem 
mosteni a) diferite tumori (ex: cancer); 5) infecțioase (ex: tu- 
berculoza, sifilis etc.); e) intoxicafiuni (ex: alcool, plumb etc.); 
. d) boli nervoase ca siringomiclia, miopatiile etc.; e) predispo- 
ziii bolnávicioase organice, precum sunt acele ce noi numim 
-diateze (ex: artitrismul, guta, diabet etc.). 

|n cât priveşte testamentul anatomo-fiziologic normal, 
distingem un testament individual si un altul familiar. Testa- 
mentul individual exprimă transmisiunea calităților sau defec- 


telor proprii individului transmifátor si pe care el le-a dobândit. 


sau câştigat în timpul vieţii. 
Sub acest raport putem emite legea următoare: Copilul 
moşteneşte dela ambii părinţi; unul din ei nu are nici odată 


| 
| 


i 


up 


o acţiune exclusivă; totdeauna însă unul din ei are o acţiune 
prepoderentă. 

In această hereditate individualá fiind vorba mai ales de 
transmiterea defectelor ar puteà páná la oarecare punct, indi- 
vidul transmifátor să poarte pe lângă responsabilitatea morală 
si pe cea legală. 

Dar dacă ora moralei biologice — să zicem că — a sosit, 
suntem noi oare destul de pregătiți pentru a formulă texte de 
legi în această directiune? Putem noi oare condamnă întocmai 
precum condamnăm pentru omucidere voluntară, pe unul care 
din cauza sa (viciu, contractare de căsătorie în stare de boală 
etc.), a contribuit la nașterea unui copil idiot, degenerat sau cu 
defecte iremediabile? 

Și cu toate acestea nu putem consideră decât ca un infam 
culpabil, acel părinte vicios sau bolnav care priveşte creafiunea 
ca un moment al întâmplării, al capriciului, sau a unei plăceri 
inconștiente, dând pe lume o fiinţă, căreia îi imprimă prin 
viciul sau boala sa o marcă, ce-i face vieafa de nesuferit, mai 
mult încă o poate face periculoasă siesi, familiei sau societăţii. 

Ideia modernă deci, care trebue adáogatá în cadrul testa- 
mentului individual, este de a consideră ca datorii obligatorii, 
foarte multe din datoriile fiziologice şi medicale, numai astfel . 
vom puteà îi purtători de bune testamente, nu numai pentru 
copiii nostri, dar pentru poporul si rasa noastră. 

O transmitere fidelă, inediată şi similară a testamentelor 
înaintaşilor noştri, se observă foarte des in familie. Este cunoscut 
aproape de toţi faptul, cum desvoltarea nasului constituiă o 
caracteristică a familiei Burbonilor (care a domnit în Franţa); 
după cum desvoltarea buzei inferioare si a maxilarului inferior 
forma caracteristică familiei Habsburgilor (care au domnit în 
Austria). 

Odată cu conformafiile exterioare sau interioare a orga- 
nelor se transmiteă și funcțiunile acestor organe şi aceasta nu 
numai in o familie, dar chiar gi la un popor. Astfel avem: 
miopia te o întâlnim des la poporul German, hipermetropia 
sau vederea mai de departe care se observă la Mongoli. 
(Acest popor vede cu ochi liberi sateliții lui Saturn) etc. 

Uneori se transmit anumite calităţi particulare a simţurilor 
noastre, în ,special a auzului și mai ales a auzului medical, 


^ 


— 22 — 


Aşă se notează 3 membri artişti muzicali în familia hii Mozart 
$i câte 2 în familiile lui Beethoven, Haydn şi Belini. 

Calitățile si defectele intelectuale și sufletești se mogtenesc 
în acelaş grad deci ca cele fizice. De cele mai multe ori cineva 


nu lucrează pe atât de spontan dela el, cât lucrează după im- 


pulsul dat de moștenirea din nervi sau din sângele său. 

Cei mai mulţi din noi, nu simţim, nu gândim şi nu voim 
decât prin străbunii noştri şi este foarte adevărată zicerea că: 
«sunt morţii din fundul mormintelor, care comandă și călăuzesc 
cele mai multe din actele celor vii». | 

Caracterul cel mai general insá care face ca tofi oamenii 
să se asemene, ni-l dă testamentul care cuprinde condiţiile gi 
modurile de a fi inerente speciei omenești. Astfel (exceptând 
monștrii fizici, care sunt în acelaș timp şi monștrii intelectuali), 
fiecare om care se naște are pe lângă conformafia oiganică 
specială omului și cele 3 facultăţi (esenţiale) intelectuale: inte- 
ligentä, sentiment și voință. 
| Testamentul care evidenţiază caractere mai puţin generale 

ca a speciei, este acel ce ni-l dă rasa. 
Orice om care se naşte face parie mai mult sau mai 
- puţin fatal din o rasă omenească sau mai bine zis din o sub- 
diviziune a ei, — din o ginte. 

Dacă am aruncă o privire asupra celor 3 ginti ce-şi 
împart în prezent istoria civilizaţiei din Europa, constatăm cu 
uşurinţă cum fiecare din noi — prin testamentul moștenit — 
se poate alipi uneia din ele. 

Latinii se pot caracteriză prin o intelectualitate vie, foarte 
variată, totdeauna în creştere, însă cu o stabilitate relativă in lucru. 

La Anglosaxoni predomină energia, voința disciplinată, 
persistenta în hotărâri etc. 

Si dacă ar fi să dăm o caracteristică rasei slave (bine 
infeles neluând exemplu pe conducătorii. actuali ai Rusiei, care 
nu sunt slavi), am spune că această rasă se arată prin indivizi 
greoi în mișcări fizice şi intelectuale, înclinați spre un misti- 
cism sentimental, 

Toate aceste rezumative particularităţi sufleteşti sunt con- 
diționate prin un mod de a fi al sistemului nervos transmis 
prin hereditate si care aduce diferentiarea unui individ din -o 
rasă fafá de individul din altă rasă. 


Uo X 


-25- 


Imediat deasupra destamentaler cu caracter de rasá, vine 


E testamentul cu caracter etnic. DES 


Orice om care se nagte face parte nu numai din o rasá, 
dar și din un popor, un neam, o naţiune oarecare. Deși carac- 
terul- etnic este mai puţin stabilit ca acela al rasei, totuși are o 
mare persistentä în existenţa individului. 

Cunoastem caracteristice — intelectuale — de popoare 
făcute de istorici vechi și care se pot găsi și astăzi la urmașii 
acestor popoare. 

Astfel Tacit caracteriza pe Gali ca: ageri la minte cam 
usuratici, cu mare dispoziţie spre limbufie, încrezători în vorbe, 
stăpâniți de un spirit combativ care-i împinge la lupte ca gi la 
fanfaronadá, adaptabili la lucruri noui, în o perpetuă evoluţie etc. 

Dar oare aceste caractere nu se pot aplică astăzi, — cu 
puţine modificări, — Francezilor care sunt altoifi din substanţa 
sufletească etnică, a Galilor? 

Vorbind de testamentul etnic, datori suntem de a vorbi de 
tlauzele acestui testament prin care ni se lasă limba, obiceiurile, 
tradiţiile, credința şi dragostea de pământ, cu un cuvânt de 
acele clauze care constitue sentimentul nostru naţional şi patriotic. 

Fără a fi consideraţi ca lipsiţi de modestie, trebue să măr- 
turisim, că sub acest raport, noi posedăm cel mai bogat testa- 
ment, arătându-ne totdeauna vrednici nu numai de păstrare, 
dar şi de transmitere a lui, si aceasta cu atât mai mult cu cât 
străinii asupritori de veacuri, au căutat (mai ales în Ardeal) să 
facă se dispară una câte una din clauzele lui. : 

Este recent faptul cum Ungurii care aveau pámántul Ar- 
dealului se sforfau acum cáfiva ani, a smulge limba, obiceiurile, 
tradifiile si credinta noastrá. 

Fiecare își poate aminti de munca întrebuințată de ei 
pentru a scoate limba românească din şcoli, de piedecile puse 
la purtarea costumului şi emblemei noastre nafiogale ca și la 
cântarea cântecelor nationale; de mestesugul adus la menţinerea 
desbinărei între confesiuni, de obstacolul la ridicarea bisericilor 
şi şcoalelor româneşti etc. . 

Totul le-a fost în zadar. Nici (apa, nici loviturile muchei 
de topor, nici torturile, nici aspectul fnfiorätor al drumurilor 
presărate cu cadavre, nici ciopărtirea şi împrăștierea bucáfilor 


din corpul martiriler, nu au putut întimidă $i supune acest popor. 


REPO 


Exemplul perseverentei în păstrarea acestui sfânt testament 
ne este dat de bătrânul lon Bârlea din Şomcuta-mare a cărui 
fiu ucis de unguri la votare, fiindcă nu voiă să voteze pe placul 
fişpanului, se prezintă cel din urmă în fata comisiei şi cu mâna 
încă însângerată dela apărarea făcută zadarnic — copilului său, 
declară falnic şi amenintätor: «Chiar de ar îi să-mi ucideti gi pe 
ceilafi copii și pe nevasta și întreg neamul eu tot pe al nostru 
votez». 

Acest testament al conștiinței noastre, acest testament care 
a dat naștere unitáfei de voiniá şi aspirafiuni a poporului român, 
‘acest testament care a adus unirea în cuget şi simfiri — astfel 


precum au cântat-o poeţii noştri,— acest testament a format gi for- 


mează caracteristica şi tăria noastră gi cu el ne putem mândri 
în fața tuturor acelora care se interesează de noi, fie cá ne 
vor binele, fie că ne vor răul. 

O astfel de moştenire unită cu educaţia din un mediu 
unde s'a propagat şi practicat cu atâta devotament și abnega- 


fiune datoria de neam, a făcut chiar pe unii din marii cetăţeni: 


ai ţării să-şi lase tot avutul viefei lor câștigat prin muncă și 
cinste, instituțiilor de cultură naţională din ţară, iar acei care 
din insuficiente mijloace bănești nu ne-au putut lăsă atât pe 
cât ar fi dorit, ne-au lăsat testamente de idei și cuvinte vrednice 
care exprimă concepţiile sufletului lor înalt. 

Un prim exemplu şi cel mai însemnat ce ne-a fost dat 
să-l avem în ultimul timp este acel al regretatului nostru pre- 
sident Andreiu Bârseanu. 

Cine dintre români și mai -ales din românii Ardeleni nu a 
cunoscut sau nu a auzit de fiul preotului din Dârste a cărui 
principii călăuzătoare expuse cu bunătatea și blándefes firei lui 
au servit la educaţia atâtor generaţii, atâtor valoroase elemente, 
din care unele se găsesc la conducerea viefei noastre sociale 
și politice. 

Născut în 1858 Andreiu Bârseanu îşi face instructia sa prin 
şcolile din Braşov, Viena şi München. Ajunge profesor în 1881, 
Conrector al şcoalelor centrale 1889, Conducător al școalei co- 
merciale în 1891, Director regional al învățământului în 1919. — 
Ca activitate extragcolará: director al despărțământului Braşov, 
membru al Academiei, senator, president al numeroaselor so- 
cietäti de binefaceri si mai presus president al Asociaţiei neastre 


ism tra d il a BR c e aia e 


EE, ES 


«Astra», pe care a ajutat-o până la moarte cu cuvinte gi fapte 
infelepte. | 25 

Luptătorul naţionalist şi idealist À. Bârseanu a desvoltat 
o însemnată activitate literară-ştiinţifică şi de binefacere care 
s'a arătat în deajuns prin meritoasele sale lucrări şi fapte. 

In fiecare act al său A. Bârseanu traduceă testamentul 
său sufletesc. In fiecare faptă lăsă să vibreze calități, din care 
binele, adevărul şi frumosul se luau la întrecere. 

Glorificând clauza testamentară lăsată poporului nostru 
de a-și creă prin mijloace proprii așezămintele sale culturale 
Andreiu Bârseanu zice: 

«Miile de şcoli populare — de care dispunem astăzi, cele 
câteva școli secundare, instituţiile pentru pregătirea preoţilor 
şi învăţătorilor, feluritele fnsotiri culturale, sunt toate produsele 
unui dor de inaintare prin lumină, sunt prinosul adus de neamul 
acesta de iobagi pe altarul culturii și care va formă pentru 
totdeauna cel mai înalt titlu de glorie a lui». 

«Nu din prisosul averilor feudale adunate de veacuri, nici 
din comorile stoarse dela-alfii au făcut toate acestea, ci din 
obolul fostului iobag (pe care mulți îl ţineau până eri inca- 
pabil de o idee mai înaltă şi de un sentiment mai ales), din 
sudoarea vărsată de el pe ogorul dătător de hrană, din opin- 
tirea aproape supraomenească a braţelor lui, din filerul văduvei, 
pe care mântuitorul Hristos l-a prețuit mai mult decât banii de 
argint şi de aur, vársafi cu fngâmfare de cei bogaţi în visteria - 
bisericei». i í 

In sfârşit cimentarea legăturei sufleteşti dintre cărturarii 
esiti din popor gi acest popor, erà concretizată de el prin vorbele : 

«Intre cărturarii noştri si săteni nu poate să fie nici o deo- 
sebire de interese, nici o deosebire de aspiratiuni. Cu toții 
suntem fii aceleagi familii, vaza unuia este vaza tuturor, binele 
unuia este si binele celuilalt, iar durerea oricáruia din membrii 


` familiei se restrânge asupra familiei întregi». . 


«Qu toţii am răsărit din aceiag tulpină, deși unele ramuri 
au rămas mai jos, iar altele s'au înălțat mai sus, toate se hrănesc 
din acelaş suc dătător de vieafá supt din pământ de aceleași 
rădăcini. Când aceste rădăcini se vor putrezi sau se vor uscă, 
întreg arberele este amenințat cu peire». 


— 26 — 


Si câte si câte din aceste idei si povete frumoase nu ne-a 
fost dat să auzim din gura acestui mare om al neamului. 
= Eroul culturei românești căruia i s'ar putea reîntoarce ul: 
tima strofă din imnul Unirei scris de mâna lui: 


Invingátor cu verde laur, 

Noi fruntea nu ţi-o impodobim, 
. Nici scumpele grämezi de aur 

Drept resplătire nu-ți dorim. 

Ştim că in vieaţa trecătoare 

Eterne fapte ai împlinit 

lar pentru ele cu ardoare 

Cu suflet vei fi resplătit, 


Toate actele vieţii noastre executate sub impulsul celor 
moștenite sau dobândite îşi au recompense sau sancţiuni; unele 
naturale raportate la eul nostru, la conştiinţa noastră; altele so- 
ciale date de opinia publică de justiţie. 

Mai avem sancţiunea sau resplata istorică. 

In mintea generaţiilor viitoare persoana ce a săvârşit vre-un 
act important rămâne spiritualizată, iar reprezentarea ei durează 
secole resfrângându-se asupra naţiei. lată pentruce actele si 
faptele profesorului A. Bârseanu vor rámáneà pururea nu numai 
in mintea contimporanilor, dar urmașilor neamului ca acte pro- 
venite dela un om de caracter, 

«Asociaţia» în semn de venerație deosebită lansează liste 
pentru un fond de 10,000 Lei adáogafi la acei (10,000) ai «AI- 
binei» si 50,000 ai familiei să formeze fondul cultural «Andreiu 
Bárseanu». 

Un alt exemplu ds virtute nafionalá ne este dat de regre- 
{atul Dr. C. Păcurariu-Bianu care lasă Academiei gi «Asociației» 
noastre un legat de aproape 800,000 Lei care sá alcätuiascä 
vn fond care să-i poarte numele. Venitul să se intrebuinfeze 
precum urmeazá: 20%, pentru sporirea fundajiunii; 40%, pentru 
burse acordate fiilor de țărani, care îmbrățișează comerțul, mese- 
iile, industriile şi agricultura și 40%, pentru cultivarea limbii ro- 
mánesti în sensul aspirafiunilor la care are dreptul să gi le reclame 
în cadrul limbilor neolatine. 

Şi fiindcă exemplul Dr. C. Păcurariu-Bianu poate servi pe 
cât de mustrare unora, pe atâta de pildă altora, cred necesar 
a insistă ceva mai mult și asupra personalității sale. 


„ăia abea riza ts hit FREE 


n 


We iin inci A CRISE să ati ch 


NARA 


—9— 


Dr. C. Păcurariu-Bianu este tot un fiu al Ardealului născut 
în 1860 în Simleu. Studiile primare si liceale le face în Medias 
şi Blaj, iar facultatea de medicină în București. Obține diploma 
de doctor în medicină tn 1886. 

Contactul aspru cu vieafa care face pe cei mai mulți să 
se plece cu resignare primului loc ce i se oferă, îl face să pri- 
mească postul de medic de plasă la Călugărenii lui Mihai Vi- 
teazul (jud. Vlaşca). Cerinţele imperioase ale sufletului său, 
unite cu setea de ştiinţă îl împinge mai departe. După un an 
obţine spitalul din Panciu, apoi acel din” Cernavoda pe care-l 
organizează, parvenind prin munca sa a face ca aproape întreagă 
populaţia de naţionalitate română gi streiná din oraș gi jur să 
vie se caute alinare si vindecare la lumina minfei și ştiinţei sale. 

Dorinţa de a cunoaște întrucât noi corespundem adevăratei 
santinele a latinitätii în orient, unită cu dragostea de frumusefa 
mării, îl face să treacă ca medic al serviciului maritim român, 
funcţie pe care a ocupat-o până la moarte, căci îmbolnăvindu-se 
în cursul unei. călătorii dela Marsilia la Constanţa, este nevoit 
a debarcă și intră în un spital dfn Pireu, iar la 11 Aprilie 1920 


. moare, fiind înmormântat în un cimitir din Atena. 


Aceasta este în scurt vieaja acestui semnalizator, dacă e 
vorba de faptele lui, apoi trebuie să se ştie că nici numărul 
suferinzilor ameliorati si vindecati de mâna lui, nici chiar 
acela al tificilor exantematici îngrijiţi cu toată lauda în timpul 
răsboiului la spitalul Tristian (Dorohoi) si nici legatul lăsat in- 
stitutilor de cultură naţională, nu pot vorbi atât pe cât vorbește 
testamentul national si cultura din sângele lui, testamentul pe 
care-l dă în vileag prin următoarele fraze scrise de el în lă- 


siint FA 
X <A adoptă toate sträinismele in limba literară si didactică, 
nepotrivit cu geniul latin al limbei noastre, este un semn trist 
de decadentä națională care ne pregătește la o mai uşoară 
asimilare, contra căreia trebuie să luptăm cu energie pe toate 
căile şi cu toate mijloacele». 

«In limba şi sufletul Românului trebuie să stea principiul, 
că: poperul nostru numai ca santinelă a latinitáfii, are rost de 
a există la porţile orientului și că o naţiune numai prin limba 
sa cea mai curată se poate diferenţia mai bine de celelalte 
depeare vecine, care caută să e asimileze»... aducând apei 


acuzäri de crimá nationalä pentru acei scriitori, care cu ne- 
pásare sau nestiintä primesc si cultivä tn limbá cuvinte de originá 
stráiná, stricánd sonoritatea si caracterul neolatin al ei, terminá 
cu fraza: «prin acest legat neînsemnat doresc nu numai a pro- 
testă în contra acestui nenorocit curent, dar a formă simburele 
unei îndreptări în înţelesul ca limba noastră să-şi poată menţine 
prin literatură și şcoală adevăratul caracter românesc neo-latia»..-* 

«Asociafiunea pentru literatura română gi cultura popó: 
rului român» în Ardeal a avut înainte si după rásboiu, un număr 
însemnat de donatori care dovedesc bunele testimonii ce le au. 

Voiu aduce la cunoștință încă doi de a căror donafiuni 
se va folosi în curând «Asociafiunea». 

Unul este Dimitrie Moldovan fost consilier la cancelaria 
curții imperiale transilvánene. 

Născut în 16 Octomvrie 1811 în Deva. Tatăl său eră co- 
merciant. Studiile şi le-a tăcut la Zlatna si Sibiiu. Politehnica 
o face în Viena, iar montanistica în Schemnitz. Până la 1848 
a condus minele de aur familiare. In adunarea de pe «câmpia 
libertăţii» dela Blaj 3/15 Maiu*1848 a fost delegat să înainteze - 
memoriul cátrá Impárat, — In anul următor e nevoit să fugă 
cu prefectul Solomon în patria mumă. in 1850 este numit adjunt 
la comanda districtului Alba-Iulia. In 1853 este comisar în 
Orăştie. In 1861 secretar la cancelaria aulică din Viena. In 1863 
și 1864 deputat in dieta din Sibiiu şi delegat gi în dieta cen- 
tralä din Viena. In 1867 anul fatal al Anel Austro-Ungar 
se retrage din functie. / 

In toate locurile a dovedit o activitate enla și spirit 
românesc adevărat. Á 

Fiica sa loana măritată Bädilä fn acord cu părintele ei si 
cu mama ei (născută Farkaș) i-a eternizat memoria prin dona- 
tiunea unei case din Sibiiu în scopul Intemeierei unui cămin 
pe seama studenfilor universitari din Cluj. (Enciclop. Rom. Vol. 
H. pag. 314). 

Tereza Pipos náscutá 1850 in Zlatna. Se trage din vechea, 
nobila şi ilustra familie a Pipogestilor, o familie románeascá din 
munții apuseni. 

Unul din ascendentii acestei familii, Lazăr Pipos, desco- 
peritorul minei de aur «Reghina» lasá 2 urmasi Lazár Pipos, 
consilier montanistic în Zlatna si Petru Pipoș, protopop în 
Hondol. 


— 2 — 

. Printre erezii acestui din urmă avem pe: loan Pipos, fost 
prefect al județului Zarand (desființat de Unguri în 1872); Victor 
Pipos a cărui copil Dr. P. Pipos, profesor de pedagogie ín 
Arad, lasá multe lucrári didactice; Petru Pipos, fost viceconsul 
Austriac in Bucuresti si apoi jude la Curtea de Apel in Tg.- 
Murágului; Vasile Pipos, protopop; Eufemia si Elisa Pipos. 

Printre erezii celui dintái numárám pe Lazár Pipos, jude 
de ocol în lia Muráganá; Maria Pipos; Ida Pipos şi Terezia 
Pipos. ` 

Donatoarea Terezia Pipos de îndată ce se mută in Sibiiu | 
se înteresează de aproape de instituțiile noastre de cultură, în- 
scriindu-se imediat printre membrii «Asociațiunii» gi ai «Re- 
uniunii femeilor române din Sibiiu» si păstrându-şi cu demnitate 
calitatea timp de două decenii gi mai bine. 

Moare în 1920 în Sibiiu. La deschiderea testamentului se 
vede că donează 100,000 coroane tn scop de a se acordà burse. 

Nu pot încheiă seria acestor însemnați donatori fără a nu 
pomeni şi pe di N. N. Simian din R.-Vâlcea, care a întemeiat 
o bibliotecă regională în Sighetul-Marmafiei constátátoare din 
6000 volume în valoare aproape 15,000 Lei în amintirea fiului 
său Valeriu, mort în timpul răsboiului la lași. | 

Toate aceste persoane dovedesc, precum am zis mai sus, 
prin testamentele lor, că au fost nişte fiinţe pe deplin conştiente 
faţă de viitorul neamului nostru. Si dacă am aveă mulți de 
aceștia poporul nostru ar fi foarte fericit. Din pácate exemplele 
nu sunt tocmai dese gi atât epoca de mercantilism cât nouile 
doctrine cari au zăpăcit lumea, contribuie la modificarea în rău 
a clauzelor frumoase din testamentele corporale gi sufleteşti ce 
ni le-au lăsat străbunii noştri. 

In egoismul nostru de astăzi nu ne gândim decât foarte 
putin la soarta generaţiilor viitoare și fie ca indivizi, fie tn fa- 
milie sau societate ne arătăm din zi în zi mai fără interes, faţă 
de tof ce nu alcätueste o bună stare a momentului din care 
să tragem vreun profit. | 

Aceea ce este mai curios e faptul că oamenii care până 
la oareçare punct, privesc cu indiferență ba poate chiar dis- 
prefuesc selecția omenească, selecţia bunelor testamente ome- 
neşii, admit şi se interesează mult de selecţia animală $i vege- 
tală. Zilnic vedem perfectionAndu-se rassele de cai, berbeci, 


— 30 — 


cocosi, chiar trandafiri, pere, varzá, sfeclá etc. Omului i se 
oprește această lege a selecţiei si aceasta atât în partea fizică 
cât şi în cea intelectuală și morală. 

In familii ca şi în societate, nu auzim și nu ne lovim de 
cât de fapte reprobabile, de niște cualificative care desvălue 
adevărata atmosferă bolnavă în care trăim. 

Faptele acestea transpuse cu atâta ușurință în vieafa politică, 
economică, financiară, culturală (cubism, futurism, dadaism) a 


noastră ca și a celorlalte țări din Europa gi care a făcut pe - 


poetul indian Tagore să zică, că nu este Europa cu mediul 
său moral viciat indicată, a impune o civilizaţie sufletească ce- 
lorlalte ţări din lume, si dacă îi va puteă impune oricând una 
mecanică niciodată însă una spirituală. 

Cum cei mai mulți din noi doresc din tot sufletul binele 
neamului, singura recetă sufletească ar fi, să-și cerceteze fie- 
care eul intern «testamentul sáu» și să-l curețe de toate pă- 
catele moştenite, dar mai ales dobândite de pe urma unor îm- 
prejurări (precum a fost recentul răsboiu mondial) care au hi- 
pertrofiat cele mai mici începuturi de sentimente rele inerente 
făpturii noastre omenești. 

O purificare prin organizaţii politice cu principii oricât 
de solide ar fi ele nu poate reuși, căci elementul vital al ori- 
cărei organizări sau grupări este omul și înainte de a ne gândi 
la organizarea lor, trebuie să ne gândim la reforma sufletească 
a fiecărui din ei, la reforma mentalitáfii lui, fără de care orice 
reformă socială sau politică este zadarnică. 

Această reformă sufletească, această corijare a testamen- 
tului nostru corporal nu se poate obfineà decât prin: O selecţie 
omenească pe care ar da-o bunele încrucișări; prin o higiená 
fizică și morală care să ajute menţinerea unui bun testament 
și prin o educaţie şi instrucţie care să desvoalte în noi ideia 
constiin(ii şi simfámántul datoriei, făcând ca totalitatea faptelor 
noastre, dictate de rațiune şi controlate de această conștiință, 
să fie executate în conformitate cu toate principiile morale și 
cu toate bunele legi sociale. | 

Numai atunci poporul nostru se va puteà bucurà de tn- 
treaga lui putere de vieafá, care-i va permite nu numai sá in- 
frunte greutățile vieții, dar să se păstreze si să lase urmaşilor, 
testimonii cu clauze ce exprimă numai prosperitate. 


RU Ka A cited a 


loce co PEE Dot ta Mc vai rm D. ai tt 


PES Mida. 


— 4 — 


Oradifie. 
Apostolii: a 


Tu, Doamne, știi, că noi suntem flămânzi. 
Suntem flămânzi ca porumbeii blânzi 
Ce-așteaptă hrana să li-o dea stăpâna, 
Să-i ciuguliască 'n pragul tinzei mâna 
Cea darnică și-atot desmierdătoare. 


Isus: 


Priviţi, se 'ntinde lanul până 'n zare. 
Luafi, máncafi, sunt multe spice coapte: 
De fiecare spic mâncat, la noapte, 
Va crește 'n loc un snop de grâu curat, 
Din lan sărac voiu face lan bogat. 

i 
Și-ascultători apostolii mâncară 
Frumoase spice pân' se săturară; 
Ci, numai luda singur a räpstit : 


Ce facem astăzi, Doamne, nu-i cinstit. 
De-ar fi o săptămână să răbdăm 


Din truda altuia să nu luăm. 


Isus: 


[ii inima un lan plin de neghină; 
Tu rátacesti ca orbii în lumină. 

Din rodul copt al farinel culeg 

Cei cari pe mine 'n toate mà ’nfeleg. 
Nu mai iubit, nici nu m'ai înțeles 
De. aceea spice coapte n'ai cules. 


. prori cât de multe spice ai mâncà 


Tu niciodată nu te-ai sătură. 
Volbură Poiană, 


| Jertfele Románilor . 


din Ardeal, Bänat, Crigana, Sátmar gi Maramuräs, aduse | 
în rásboiul mondial din anii 1914—1918. ' | 


Incă în primăvara anului 1915, când ne aflam abià pe la } 
începutul marelui și. groaznicului rásboiu mondial, s'a lansat în | 
presa românä din Ardeal ideea, cá ar fi bine sá fie adunate la 
timp si cu exactitate toate datele statistice, referitoare la jertfele 
aduse în acest rásboiu mare, în sânge si avere, de poporul român | 
din ţinuturile atunci aparținătoare coroanei ungare, pentruca 4 
să nu páfim ca cu datele jertfelor aduse în anii 1848—49 
pentru tronul împărătesc dela Viena, cari au trebuit să fie adu- | 
nate pe dibuite, fără temeiu de exactitate de fericitul Gheorghe 
Barițiu. ~ | 

Scopul care s'a avut în vedere la lansarea acestei idei, - 
este de căutat în împrejurarea, că agá cum se începuse şi cum 
eră purtat la început răsboiul, temerea eră mare, că rezultatul : 
său final va fi cel nedorit de noi, învingerea puterilor centrale : 
gi rămânerea noastră, a Românilor din statul ungar, și pe mai | 
departe în legăturile avute cu Maghiarii, asupritorii noştri mi- - 
lenari. Doream toţi binele, dar ne temeam de răul 

Pentru aceasta eventualitate se doreă deci, să ne înarmăm 
din bună vreme, adunându-ne toate argumentele, toate dovezile, 
.cu cari să arătăm contrarilor politici în luptele pe cari le vom 
mai aveă de purtat cu ei, că dupăce noi ne-am făcut şi de astă- 
dată, ca totdeauna în trecut, datorinfa faţă de patrie, aducând 
jertfe însemnate pentru ea, cuvine-se, ca patria, care până aci 
nu eră și a noastră, sá nu mai fie sgârcită faţă de noi, ci să 
ne dee drepturile politice-nafionale cari ne compet, ca unui 
popor de peste trei milioane de suflete, alcátuitor și el de stat, 
întocmai ca și Maghiarii. — 

Deodată cu lansarga ideei despre culegerea acestor date - j 
statistice, s'a pus şi aceă, că cea mai indicată, ba anume che- 
mată a le adună, ar fi «Asociatiunea» din Sibiiu, cu autoritatea 
ei, cu organizaţiile ei, cu. despărțămintele ei. Urmarea a fost, 
că comitetul central al «Asociafiunii» sa ocupat de fapt cu 
chestia aceasta, în şedinţa din 10 lulie 1915, gi a aflat și el de 
necesară compunerea unei statistice despre jertfele de sánge si 


— 83 — 


avere aduse de poporul nostru tn. marele rásboiu, si anume, 


: 7 «cu ajutorul ambelor biserici române dela noi, ortodoxă si unită,- 


astfel, cá un anumit chesfionar va ti distribuit, prin Consistoare, . 
preofilor románi de ambele confesiuni, cu indrumarea primitä 


:dela autoritatea lor bisericeascá, ca la fiecare intrebare sá dee 


cu exactitate răspunsurile cerute. Cu compunerea chestionarului, 
comitetul central a încredintat, cu adresa de sub Nr. 610/1915, 
secțiunea istorică a <Asociatiunii». 

Secţiunea istorică a satisfăcut acestei însărcinări. A compus 
un chestionar cu peste 50 de întrebări bine precizate, la cari 
aveau sá fie date răspunsurile dorite, si l-a prezentat comitetului 
central al «Asociafiunii», in Noemvrie 1915, împreună cu opinia 
separată a membrului Nicolae Togan, care fe, că pe calea 


-ches(ionarului nu se poate ajunge la nici un succes, fiindcă 


răspunsurile vor fi date, cele mai multe, cu superficialitate gi 
datele primite nu vor fi autentice, ci fictive. Scopul avut tn 
vedere se ajunge mai curând prin câte o conscripfie nominală, 
pe care ar aveă să o compună fiecare preot despre credincioşii 
săi plecaţi din sat la rásboiu, umplând cu congtienfiozitate toate 
rubricile acestei conscrip(li, pentru a se şti exact, ce sa în- 
tâmplat cu fiecare din cei plecaţi la rásboiu. | 

Comitetul central al «Asociafiunii» a aflat, cá intru adevär 
conscripția nominală e mai uşor ducátoare la scop decât ches- 
tionarul, si a decretat, ca datele statistice sá fie culese pe aceastá 
bazà, cu conscrip(ie nominalá, cerutá prin Consistoare dela fie- 
care preot román. Totodatá a hotárát comitetul central, ca datele 
referitoare la jertfele aduse ín avere de poporul nostru in ma- 
rele rásboiu, să fie eliminate cu totul din preocupările și com- 
binafiunile secţiei istorice, pentru a nu se îngreună prea tare 
colecfionarea datelor dorite. A rámas deci sá fie culese numai 
datele despre jértfele pe cari le-a adus în sânge poporul nostru, 
pentru tronul care nu ne-a voit niciodată binele, şi pentru patria, 
care nu ne-a recunoscut de fii ai ei. 

Mai aveau acum să-și spună cuvântul final în chestia aceasta 
secţiunile stiinfifice-literare ale <Asociafiunii», în şedinţă plenară, 
cari apoi, — dupăce în cursul răsboiului n'au putut să fie con- 
vocate, din cauză, că cei mai mulţi membri erau mobilizați, 
refugiaţi, internaţi, sau arestaţi, — intrunindu:se In 2 August 
1920, intáiadatá după răsboiu, au luat in desbatere serioasă 

| i 3 


. 


— 34 — 


problema care ne preocupà, si sub punctul 23 al procesului 1 
verbal, luat despre şedinţa lor plenară, au adus cu unanimitate: | 


următoarea decisiune principiará: 


«In legătură cu conscripția, cu privire la adunarea datelor : 
statistice despre jertfele de sânge gi avere, aduse de poporul ; 
nostru în rásboiul mondial, se exprimă dorinţa, ca secţia istorică. j 

. sá incredinfeze anume pe un membru al sáu cu colecfionareæ j 
acestor date de mare interes pentru istoria contemporaná. Acest 
membru sá aibă posibilitatea de a-și. alcătui un comitet, din | 
militari şi civili, pentru a nu se “trece nimic cu vederea. Se mai | 
exprimă dorinţa, să se adune toate datele despre persecutiunile ! 
la cari au fost expuşi Românii în timpul rásboiului, mai ales în: 1 
anii 1916 si 1917. Deosebit de însemnate sunt sub acest raport. 3 


arhivele tribunalului honvezesc din Cluj». 
Pentru punerea în executare a acestei hotărâri, — conform 


invitării primite dela centru, — datorinta secţiunii istorice a 1 


« Asociaţiunii» eră acum, să compună un plan de muncă, să afle 
o modalitate, simplă, ușoară și sigură, pentru a se ajunge cât 


mai curând în posesiunea datelor de cari eră trebuintá, dând. 1 


astfel rezolvare cát mai grabnicá problemei grele, trecutá in 
sarcina acestei secjiuni. 
Situafia acum nu mai erà cea dela anul 1915. Scopul pe 


care l-a avut «Asocia(iunea» atunci în vedere, acum din fericire 3 


nu mai ave să fie urmărit, Datele statistice din întrebare însă 
trebuiau să fie totus adunate, acum din alte motive gi interese, 
mai înalte, patriotice si nationale: trebuiau să fie culese pentru 
istorie. Nici conscripția nominală dela 1915 nu mai corespundeă 
zilelor in care ne aflam, pentrucá noi am mai avut în'ănii 1916 
şi 1917 si alte soiuri de jertfe, cari încă trebuiau să fie ținute 
in vedere: am avut refugiați, internați si arestați. 

Am compus deci, ca preşedinte al secţiei istorice, un nou 
proiect de «Tablou nominal» despre Românii cari au luat parte 
la răsboiul mondial dia anii 1914—1918, cu ţinerea în vedere 
a acestor împrejurări, și am compus planul întreg de lucrare, 
supunându-le toate aprobării secţiunii istorice, care în 18 lunie 
1921 sa întrunit la şedinţă în Cluj. 


| Situaţia nu mai eră cea dela anul 1915 nici din alt punct. 
de vedere. Atunci nu puteam să ne adresăm, decât numai Con-- 


— 35 — 

sistoarelor si preofimei române de ambele confesiuni, pentru 
adunarea datelor statistice, pe cari doream să le avem, pentrucă 
. numai dela aceste organe naţionale ale noastre le puteam primi. 
. Acum însă ni le puteam procură, cu mult mai sigur şi mai cu 
înlesnire, dela organele administrative, cari deveniseră asemenea 
ale noastre. Ne aveam în oraşe primarii noştri, în judeţe pre- 
fectii și subprefeofii noştri, iar aceştia își aveau marele lorapsrat 
administrativ. 

Am compus deci planul de lucrare astfel, cá prin direc-. 
“toratul general de interne din Cluj ne vom adresà prefectilor 
sau subprefectilor judeţeni, cu rugarea, ca imprimatele si in- 
structiunile pe cari le vor primi dela noi, să le împartă fără 
zăbavă secretarilor dela sate şi primarilor orăşeneşti, cu stricta 
îndrumare, ca să se conformeze toţi întru toate instrucţiunilor 
noastre şi să compună «Tabloul nominal» cu cea mai mare 
exactitate. Când va fi gata tabloul, să fie invitaţi apoi preoții 
şi învățătorii români din sat, precum şi un plugar mai de îrunte, 
ca aceştia să facă revizuirea şi eventual intregirea tabloului, apoi 
să-l subscrie toţi, cu notarul şi primarul împreună, dându-se 
astfel autenticitatea cuvenită datelor cuprinse în tablou. Secre- 
tarii dela sate si primarii orașelor vor trimite apoi tablourile 
nominale subprefectului, care adunându-le pe toate din judeţul 
siu, le va înaintă directoratului general de interne din Cluj, 
de unde le va luă în primire delegatul secţiei istorice a «Aso- 
ciafiunii», spre prelucrare si totalizare de date. 

Lucrarea care ni se cereà nu erà grea, dar foarte migá- 
loasá. Reclamà multá rábdare gi mare scrupulosifate. In mod 
superficial nu se puteà face. De aceia am propus secţiunii istorice, 
să incredinfeze pe un membru al ei cu executarea lucrării, 
pentrucă numai unul singur poate să o facă. Acest delegat al 
secţiei istorice va aveă să stee poate în neîntreruptă corespondenţă 
cu subprefectii şi cu secretarii dela sate, cari îi vor cere lămuriri 
şi îndrumări, in o privinţă sau alta. La tot cazul.insá va trebui 
să stee în legături strânse cu directorul genera! de interne din 
Cluj. Tablourile nominale, primite din orașe si dela sate, de- 
legatul fiostru le va censurà, datele din ele le va stabili în mod 
definitiv si va face totalizarea lor dupd judefe. 

Vor fi ingirate adecá una dupá alta, ín ordine alfabeticá, 
comunele din judeţ, întrun tablou sumar, si la fiecare comună 

zs i 3", 


— 3% — 


va fi trecut rezultatul final al datelor din tabloul ei nominal. j 
La urmă se va face totalizarea datelor din judeţul întreg, şi apoi * 
intro recapitulafie generală se vor totalizà datele din toate ju- 
'defele, astfel, cá la terminarea lucárii sá se poatá constata, ce 
jertie a adus fiecare comună în rásboiu, ce jertfe a adus fiecare 
judeţ şi ce jertfe au adus toate judeţele la olaltá, adecá întreg 
poporul román de dincoace de Carpafi. A 
. Am mai propus secțiunii istorice, ca deodată cu tabloul 4 
nominal, sá mai cerem dela fiecare primărie comunală şi un 3 
raport scurt dar exact despre felul cum a decurs revoluţia din 4 
toamna anului 1918 (cum, prin cine s'a urzit, cum s'a desvoltat, à 
ce devastări, şi ce stricăciuni s'au făcut, fost-au vărsări de sânge : 
şi cum a fost în fine sufocată revoluţia) pentru a aveă adunate 
datele şi cu privire la acest episod din vieafa noastră publică, 4 
ivit la încheierea răsboiului. 4 

Planul de lucrare, compus de mine, a fost aflat de bun 4 
din partea secțiunii istorice a «Asocia(iunii» şi acceptat întocmai, 
in şedinţa din 18 Iunie 1921, ţinută la Cluj. Cu executarea lu- 
crării am fost încredințat eu din partea secțiunii, cu dorința, 4 
ca pentru o mai ușoară şi mai sigură alcătuire exactă a tablou- ă 
rilor nominale, să compun pe seama secretarilor dela sate, cari : 
vor aveă chemarea să le facă, şi un model de fablou, în vre-o 
comună mai apropiată, care model tipărindu-se, va fi distribuit 
secretarilor deodată cu celelalte imprimate, primite dela noi. 
Am compus si acest tablou-model, in comuna Custelnic, 
judeţul Târnava-mică, si în faţa plenului sectiunilor gtientifice- ' 
literare ale «Asociafiunii», întrunite în 14 şi 15 Iulie 1921 în Si- 
biiu, secțiunea istorică a venit cu propunerea, ca lucrarea mi- 
găloasă a culegerii datelor despre jertfele aduse de poporul . 
român de dincoace de Carpaţi în răsboiul mondial să mi se 
incredinfeze mie, iar pentru asigurarea posibilităţii executării 
acestei lucrări, să se voteze gi un modest budget. 

Plenul sectiunilor $tientifice-literare a acceptat cu unanimi- 
tate propunerea sectiunei istorice, lucrarea mi s'a încredinţat mie, 
_şi pentru acoperirea cheltuelilor sa votat suma de 60,000 Lei. 

Comitetul central al «Asociafiunii» a luat cu aprobare la 
cunoștință această hotărâre a sectiunilor stientifice-literare, care 
a primit în urmă sancfionare și din partea adunării generale a 
«Asociafiunii», ţinută în 29 August 1921 în Sighetul- Marmaţiei. 


si initia orei a 1 beată SE S c o esta 


— 37 — 


Comitetul central a mai revenit în câteva rânduri asupra 
chestiunii, iar în şedinţa din 29 Septemvrie 1921, sub numărul 
1163/921, mi-a dat delegaţie să merg la Cluj, să mă pun în 
legătură cu directoratul general de interne de acolo, şi cu aju- 
torul acestuia să încep, în numele și din încredințarea «Asocia- 
fiunii», lucrarea, care după părerea unora eră foarte riscatá, 
avându-se în vedere nepăsarea și lipsa de voe de. muncă, cu 
care erau învinuite pe atunci din multe părţi organele noastre 
administrative. Pot să spun, că erau mulți aceia, cari tocmai 
din acest motiv nu voiau să creadă nicidecum în posibilitatea 
ducerei la bun sfârşit a lucrării, la care má angajasem. 

Dar lucrarea a succes pe deplin. Şi a succes, fiindcă în 
Cluj, la directoratul general de interne, am avut norocul să 
găsesc oameni fntelegätori, oameni cu capete luminate gi cu. 
inimi calde, cari recunoscând importanţa lucrării pe care voiam 
să o facem, din capul locului mi-au promis tot sprijinul posibil. 
Domnul consilier ministerial A. Pălăgheşiu a luat toată afacerea 
în mânile sale gi i-a dat toată atentiunea pe care o merită. 
Mi-a stat cu dragă voe la dispoziţie totdeauna, când i-am re- 
«lamat bunăvoința. | 

“In 23 Noemvrie 1921, dupáce terminasem toate lucrările 
pregătitoare, am înaintat directoratului general de interne din 
Cluj, in numele si din incredinfarea. «Asociafiunii», urmátoarea 
adresá a sectiunii noastre istorice: 

«Nrul 1163/021. «Asociafiunea» cátrá Onoraiul Directorat de 
Interne, Cluj. Sectiunile stiintifice-literare ale «Asociafiunii» noa- 
stre din Sibiiu, au adus, in sedinta plenará din anul acesta, ti- 
nutá în 15 lulie în Sibiiu, hotărârea, aprobată de comitetul central 
şi de adunarea generală, ţinută în 29 August anul curent în 
Sighetul- Marmaţiei, de a se adună fără zăbavă toate datele sta- 
tistice despre jertfele pe cari le-a adus poporul român de din- 
coace de Carpaţi în rásboiul mondial din anii 1914—1918. 

Cu executarea hotărârei a fost încredinţată secţiunea istorică 
si etnografică a <Asociafiunii», iar plapul, după care este a se 
face lucrarea aceasta mare gi de mare însemnătate peniru istoria | 
. noastrá eonteinporană, a fost stabilit din partea acestei secțiuni. 
în modul următor: 

Se va cere, prin directoratul general de interne din Cluj 
si prin subprefectii judeţelor, din fiecare comună, urbană gi 


3 — 


vurală, câte un /abiou nominal despre toti aceia, cari au luat E 
parte la rásboiu în o formă oarecare: ca soldaţi mobilizați, ca -4 
intrebuin(ati la servicii auxiliare, sau mobilizați pe loc, ca are- 3 
staţi, internaţi, sau refugiați din motive politice, insemnándu-se "3 
la fiecare, prin umplerea rubricei corăspunzătoare, că ce sa 
întâmplat cu el: a murit ca erou pe câmpul de luptă, a murit 
în pribegie, în inchisoare, Ja locul de internare, acasă, în urma 
boalelor contractate in răsboiu, a venit acasă ca invalid, bolnav, 
rănit, dar s'a însănătoşat, sau a venit acasă deplin sănătos? E 
dispărut până astăzi? Cu ce medalii a fost decorat în cursul 
răsboiului? După cei morți şi dispăruţi au rămas văduve si 
câţi orfani? - 

` Imprimatele necesare, pentru compunerea acestor tablouri 
nominale, separat pentru fiecare comună, le dá cAsociaţiunea>, * 
împreună cu instrucțiunile amănunțite despre felul cum' au să : à 
lie compuse aceste tablouri, dându-se celor chemaţi a le face À 
şi un model de tablou, compus în o comună din județul Târnava- 
mică, pentruca munca să le fie mai uşoară. 

Prelucrarea materialului care se va cuprinde în tablourile 
cerute, cade în sarcina noastră, a secţiunii. istorice-etnografice 
a «Asocia(iunii» şi asifel numai la adunarea datelor statistice 
din intrebare avem neapărată trebuinfä de binevoitorul şi pre- 
tiosul ajutor al onoratului directorat de interne, pe care venim 
“să vil cerem, si rugăm să ni-se acoarde, în felul următor: 

Imprimatele pe cari vi le vom pune la dispoziţie peste 
câteva zile, veţi binevol a le împărți subprefectilor judeţeni şi 
primarilor din oraşe municipale, după un conspect prezentat 
din partea noastră, împreună cu o circulară, dată din partea 
D-voastră, în care atrăgându-le atentiunea asupra importanţei 
lucrării pe care avem a o face, veți insistă, ca domnii subpre- 
fecti sá impartä imprimatele primite fără amânare primarilor 
de oraşe cu consiliu şi secretarilor dela sate, astfel, ca fiecare 
primar de oraş cu consiliu şi fiecare secretariat sătesc să pri- 
'meascá din instrucţiuni şi din modelul de tablou câte un exem- 
plar, iar din imprimatele pentru compunerea tablourilor nominale, 
fiecare comună atâtea coale de câte are necesitate, socotindu-se 
tot la câte 500 suflete româneşti o coală. Comuna cu 500 su- 
flete primește deci o coală, cea cu 1000 suflete două coale, 
cu 2000 suflete patru coale, gi açà mai departe. | 


Doro 


— 39 — 


Imprimatele necesare celor 7 orage cu drept municipal, 
se trimit deadreptul primarilor acestor orașe. | 

Vă rugăm a insistă apoi în circulară, ca domnii subpre- 
fecţi să pună subalternilor termin scurt pentru compunerea ta- 
blourilor, şi adunându-le pe toate din judeţ, să le trimită numai 
decât, împreună cu răspunsurile date la întrebările noastre, ono- 
ratului directorat de interne, de unde le vom luă noi în primire, 
spre prelucrare şi totalizare, compunând marea lucrare, cu a 
cărei înfăptuire suntem incredintafi. 

Vă rugăm, Domnule director, sá ne daţi acest preţios 
ajutor, pe care vi-l cerem, întru ajungerea scopului înalt pa- 
triotic şi national urmărit de noi, şi să primiţi asigurarea deo- 
sebitei noastre stime. 

Cluj, la 23 Noemvrie 1921. Secţiunea istoricá-etnografick 
a «Asociafiunii»: Zeodor V. Păcățian, publicist, preşedinte, 
Dr. loan Lupaș, profesor univ., referent, 


Cererea noastră a primit rezolvare favorabilă la directo- 
ratul general de interne din Cluj încă în ziua următoare, 24 
Noemvrie 1921, când a fost adresată tuturor subprefectilor de 
judeţe, sub numărul 238791, a/1921, următoarea circulară: 

«Domnule subprefect! «Asociafiunea» pentru literatura ro~ 
mână și cultura poporului român din Sibiiu, voeşte să compună 
o lucrare istorică de mare însemnătate, În care să se cuprindă 
toate datele statistice, referitoare la jerifele pe cari le-a adus 
poporul român de dincoace de Carpaţi in răsboiul din anii 
1914—1918. Cum însă datele de cari are necesitate, nu se pot | 
culege decât numai cu ajutorul organelor noastre administrative, 
ni Sa adresat prin delegatul ei, cu rugarea, ca să-i dăm mână 
de ajutor la adunarea lor, care se va face în modul următor: 

Se va compune, cu folosirea tipăriturilor date de «Aso- 
€ia(iune», câte un tablou nominal în fiecare comună, urbană şi 
surală, despre toți cei plecaţi la răsboiu în anii 1914—1918, . 
după modelul de tablou, compus de organele <Asociatiunii» 
intro comună a judeţului Târnava-mică, si cu ţinerea în vedere 

a celor „cuprinse în instrucţiunile speciale formulate tot de or- 
canelo "cAsociatunii», pentru mai ușoara sávársire a lucrării, 
care se cere prin noi, dela comunele urbane gi rurale de sub 
«onducerea noastră. - 


E 


e — € 


Fiind lucrarea proiectată din partea «Asociafiunii» de œ ; 
importanță netăgăduită, din toate punctele de vedere, ne simţim. ` 
îndemnați a da înaltei noastre institufiuni culturale din Sibiiu: * 
tot sprijinul posibil pentru cát mai grabnica înfăptuire a lucrării. - 
In consecinţă, sunteţi rugaţi, ca din imprimatele ce vi se trimit. : 
deodată cu circulara prezentă, să împărţiţi fără amânare primä- ` 
riilor din oraşele cu consiliu și secretariatelor comunale și cer- 
cuale câte un exemplar din instrucţiuni și din modelul de ta-. 
blou, iar din tipäriturile destinate pentru compunerea tablourilor 
nominale fiecărei comune atâtea coale, de câte are necesitate,. 
socotindu-se tot la câte 500 suflete româneşti din comună o. 
coală, Datele despre poporafiunea română din fiecare comună. 
le aveţi la biuroul judetan de statistică. In jablou vin trecuţi 
deci numai Românii, cei de altă naţionalitate nu. Veţi insistă. 
apoi, ca cele patru întrebări dela finea instrucţiunilor să se dee 
din fiecare comună răspunsurile dorite, şi în urmă, adunând 


' din întregul judeţ, atât răspunsurile acestea, cát și tablourile no- 


minale, cari la sate au să fie compuse în prezenţa preoţilor 
și a unui fruntaş mai înaintat în etate, ni le veţi trimite nouă, : 
necondiţionat până la finea lunei Februarie 1922, ca să le putem. 
pune toate la dispoziția «Asociafiunii», dovedind prin aceasta, 
că i-am înteles toţi patrioticele intenfiuni, pe care le are cu com- . 
punerea insemnatei lucrări din întrebare, si îi dăm cu dragă: 
voe tot sprijinul pentru înfăptuirea ei. 

Cluj, la 24 Noemvrie 1921. (L. S.) Pentia directorul ge- 
neral: A. Pălăgheșiu m. p., consilier ministerial». 

O circulară asemănătoare s'a adresat si primăriilor din 
oraşele cu drept municipal, cu deosebirea, că acestora li s'a. 
trimis deadreptul imprimatele de cari aveau trebuinfá și li s'a. 
spus, să compună tablourile nominale cerute de «Asociafiune» 
cu ajutorul poliției de stat, ale cărei organe vor umblă din casă 
în casă pentru adunarea cu succes a datelor statistice dorite. 

Circulara directoratului general de interne a fost expediată 
din Cluj in 30 Noemvrie 1921, la adresa tuturor primăriilor din: 
oraşele cu drept municipal gi a tuturor subprefectilor de judeţe, 
iar în zilele dela început ale lunei Decemvrie li sau trimis 
tuturor, în colete postale, și imprimatele, pe cari ni le făcuse 
tipografia «Ardealul» din Cluj, ieftin şi cu o promptitudine rară.. 
In şase zile ne-a dat gata 25,000 de coale, tipărite pe toate fe- 


 — 4 — 


tele, cu linii orizontale şi verticale, ceeace înseamnă, că fiecare: 
coală a trebuit să treacă de patru ori prin mașina de tipar. A. 
şi umblat mașina în cele șase zile, ziua şi noaptea, fără a ni-se 
fi socotit suprataxă de noapte, în vederea scopului cultural, 
căruia aveau să servească imprimatele. 

Imprimatele noastre erau următoarele: a) coale cu rubrici. 
si linii, pentru compunerea tablourilor nominale în fiecare co- 
mună; 8) tabloul-model, compus în comuna rurală Custelnic. . 
din judeţul Tárnava-micá, si e) instrucțiuni, referitoare la cule- 
gerea datelor statistice despre jertfele aduse de poporul román: 
din Ardeal, Banat, Crigana, Sátmar si Maramurás in räsboiul 
mondial din anii 1914—1918, 

Instructiunile aveau textuarea util 

aNrui 1163 Asoc. 

— 1921. 

Inalta noastră institufiune culturală, — «Asociatiunea pentru. 
literatura română si cultura poporului român», cu sediul în Si- 
biiu, — se ocupă de mult, încă dela începutul răsboiului mon- 
dial, cu ideea culegerii datelor, foarte însemnate și necesare. 
pentru istoria contemporană a neamului nostru, referitoare la 
jertiele pe cari le-a adus în cursul marelui răsboiu mondial po- 
porul român din ţinuturile mai nainte aparținătoare Ungariei, 
iar acum alipite pe vecie la patria mumă. 

Realizarea ideei frumoase, de a eternizà noi, cei rămaşi ' 
în vieafá, numele şi faptele eroilor, cari şi-au vărsat sângele 
pentru neam pe câmpul de luptă, la diferite fronturi, şi ale vi- 
tejilor nostri, scäpati cu vieafa, cari au pus lumea în uimire cu 
“eroica lor purtare în fața morţii, a fost însă mereu amânată, 
. până în anul acesta, când secțiunile stiin(ifice-literare ale <Aso- 
clatiunii» au decretat in mod imperativ culegerea fără întârziere 
a datelor din întrebare, după planul croit în privința aceasta 
din partea sectiunilor istorice-etnografice a «Asociafiunii». 

. Natural, cá o lucrare atât de mare, cum e cea contem- 
platá din partea noastrá, nu se poate face, decát cu binevoi- 
toarea colaborare a organelor administrative din cele 22 de 
judeţe româneşti de dincoace de Carpaţi. 

Cătră aceste organe de toată încrederea ale statului român, 
eu hotare acum lărgite, ne adresăm deci cu rugămintea, să bi- 
nevoiascä a ne da mână de ajutor la ajungerea scopului pe 


— 42 — 


-care-l avem în vedere. lată despre ce e vorba: Ne rugăm să 
mi-se compună în toate orașele si fn toate comunele rurale, 
câte un fablou nominal despre toți locuitorii români, cari au 
participat intro formă sau alta la rásboiul mondial din anii 
1914—1918. Referindu-se datele pe cari le adunăm numai la 
poporul român, cei de altă naţionalitate nu au să fie trecuţi în 
tablou. 

| Tabloul nominal, pe care-l cerem, se va compune după 


` modelul alăturat, cu folosirea tipăriturilor trimise de non şi se- ` 


parat pentru fiecare. comună. 


Cu toate, că rubricile din tablou sunt destul de clare, astfel, . 


că oricine se poate ușor orientà în privința lucrării care i se 


cere, ținem totuşi de necesar, sá mai dám explicárile şi indru- . 


mările următoare: . 

In tablou vin trecufi cu numele tofi cei plecafi din orag 
sau comună rurală in cursul rásboiului, fie ca soldaţi - mobili- 
zafi, fie ca lucrători de răsboiu, punându-se câte un 1, la cei 
„dintâi în rubrica 7, iar la cei din urmă în rubrica 8. Mai vin 
trecuţi apoi în tablou si cei arestaţi sau internaţi în cursul rä- 
sboiului, punându-se la fiecare din ei câte un 1 în rubrica 9, 
iar cei refugiaţi se trec cu câte un 1 în rubrica 10. Dacă s'au 
refugiat, sau au fost internate familii întregi, se trece In rubrică 


y 
E 
3 
' i E 1 
me 
5 
E 


ua ca i RA c abaci e dii 


numărul tuturor membrilor din familie. Ca refugiaţi sunt a se : 


-considerà numai cei trecuţi peste Carpaţi, în vechiul regat român. 


In tabloul nominal sunt a se trece şi aceia, cari in pri- A 


măvara anului 1919 au fost asentafi (recrutaţi) la ordinul de 
chemare al Consiliului Dirigent, pentru a luptă la frontul dela 
“Tisa, în contra trupelor maghiare. Mobilizafi pe loc sunt aceia; 
cari deşi chemaţi in regulă sub arme, au fost lăsaţi totuşi ta 
posturile avute, ca funcționari publici, sau ca lucrători în fabrici. 

La fiecare dintre cei chemaţi din comună la răsboiu, să 
se noteze cu exactitate ocupafiunea, pentruca să putem stabili, 
că dintre aceia, cari au participat la răsboiu, câți au aparţinut 
clasei intelectuale, câți au fost comercianții, câţi meseriașii si 
câti plugarii? 

La fiecare dintre cei trecuți in tablou se va ump!eà apai 
cu cáte un 1 si rubrica corespunzătoare din rubricele 11—16, 
şi anume; dacă respectivul a murit ca erou pe câmpul de luptă, 
i se pune un 1 în rubrica 11, dacă a murit altcum, dar tot in. 


eda — 


"urma rásboiului, i sé pune un 1 in rubrica 12, dacă a venit 
acasă ca invalid, în rubrica 13, dacă a venit bolnav, rănit, dar 


s'a însănătoşat, în rubrica 14, și dacă s'a reîntors sănătos acasă, 
in rubrica 15. Cei dispăruţi până astăzi se trec cu câte un 1 
An rubrica 16. A 

Decoraţiile primite în cursul rásboiului, vin trecute la fje- 
care dintre cei decoraţi In rubrica 6 pe scurt, astfel: aur, ar- 
gint |. argint IL bronz, crucea Carol, etc. In fine rubricele 
17 şi 18 vor îi umplute conform stării faptice din fiecare fa- 
milie, al cărei cap nu s'a mai reîntors din răsboiu. Ca văduve 
$i orfani se consideră şi urmașii celor dispăruți. Rezultatul final 
al rubricelor 7, 8, 9, 10 trebue să consune cu rezultatul final 
al rubricelor 11, 12, 13, 14, 15, 16. 

Aceste tablouri vor binevol a ni le compune, domnii pri- 
mari ai oraşelor, prin câte un funcţionar de absolută încredere, 
sau prin organele poliţiei de stat, iar domnii secretari cercuali 
şi comunali, personal, separat pentru fiecare comună, cu exac- 
titatea reclamatá de însemnătatea lucrării, pe care avem. insár- 
cinarea a o face, şi care are sá fie un monument neperitor, ri- 
dicat eroilor nostri, morţi si vii, cari cu sângele lor şi cu vitejia 
tor au înfăptuit idealul nostru naţional: unirea întrun stat a tu- 
turor Românilor. 

Pentru a se puteă face o lucrare desăvârșită, cei încredin- 
dati cu compunerea tablourilor vor trebui să meargă din casă 
{n casă, sau să cheme la primărie pe rând capii de familie 
pentruca din gura celor interesaţi să afle starea lucrului din 
fiecare familie şi să primească informaţiile pentru umplerea co- 
sectă a rubricelor din tablou. 

La oraşe ar putea fi invita(i prin publicatiuni afişate după 
obiceiul locului si inserate şi în ziarele locale, fofi aceia de pe 
teritorul orașului, cari au participat la răsboiu, ca să se pre- 
zinte la primărie în anumite zile, pentru a fi trecuţi în tabloul 
nominal şi pentru a se luă dela ei informaţiile necesare. In locul 
«celor morţi sau dispăruţi se va prezentă careva din familie. 


E de sine înțeles, că dacă o familie cu membri, cari au . 


fuat parte la räsboiu, Sa mutat din comună altundeva în cursul 
vremii, cei Indreptäfifi a fi luaţi în tablou se vor trece în tabloul 
comunei, În care familia igi are în prezent locuința. Fiecare 
va fi conscris deci în comuna în care îşi are locuința în prezent. 


L 


= y = 


La compunerea tablourilor e necesar să fie de față si preoții, 


cari își cunosc pe toţi credincioșii, iar la sate şi câte un fruntaş 
din sat, mai înaintat în etate, care nu a fost la răsboiu, a stat 


tot acasă, le-a văzut toate și ştie tot ce sa petrecut în sat în. 1 


cursul rásboiului. 

Tabloul nominal, subscris de toti: preofi, primar, secretar 
etc. se va înaintă apoi sub-prefectului judejan, care adunând 
toate tablourile din judef, le va trimite directoratului general 
de interne din Cluj, de unde le va luă fn primire delegatut 
autorizat al «Asociajiunii» pentru totalizare gi prelucrarea ma- 
terialului adunat. 

In comunele, în cari se folosesc mai multe coale de im- 
primate pentru compunerea tabloului nominal, coalele au se: 
fie bine cusute laolaltá, pentruca sá nu se piardä printre ta- 
blourile altor comune. 

Deodatä cu tabloul nominal, rugäm sä se mai trimitä sub- 
prefectului judefan, separat din fiecare comunä, urbaná si ru- 
. ralá, câte un raport, în care să se cuprindă răspunsurile date: 
“la următoarele întrebări: 


1. Care e valoarea aproximativă a contributiunilor bene- ~ 


vole, făcute de Românii din comună în natură în cursul răs-- 


boiului ? Anume, albituri date pe seama spitalelor, ciorapi, mă-- E 


nusi, pumnágei, cáciule de zäpadä, trimise celor dela front, ali- 
mente date armatei in mod gratuit pela inceputul rásboiului, etc.. 

2. La care sumá se urcá toate pagubele de rásboiu, pe 
care le-a avut comuna? 


3. In toamna anului 1916 fost-a revolutie în comună? 


Cum sa urzit, cum s'a desvoltat, fost-au în comună devastări, 
stricăciuni, vărsări de sânge, cine a fost omorât sau vulnerat,. 
şi în urmă cum a fost stânsă revoluţia? Sa format gardă na- 
fionalä în comună? Sub a cui conducere? 

4. La adunarea mare dela Alba-lulia, ţinută la 1 Decemvrie- 
1918 câţi locuitori din comună au participat, la a cui indemnare- 
$i sub a cui conducere? 

Rapoartele acestea, adunate dela toate! comunele, domnii 
subprefecti (în oraşele cu drept municipal domnii primari) încă. 
le vor trimite, împreună cu tablourile nomipale, directoratului: 
general de interne din Cluj, pentru a fi predate spre studiare- 
delegatului «Asociatiunii». | 


eme ia v sa hr RE has A Re 


— 45 — 


Mulfumind fnainte tuturor acelora, cárora ne adresám, 
pentru ajutorul pe care credem că cu dragă inimă ni-l vor da, 
la săvârşirea împreună a unei opere mari naţionale, îi rugăm. _ 
încă odată, să se dedice cu tot zelul culegerii datelor de cari 
avem trebuinfá, pentruca să ajungem cât mai curând tn pose- 
siunea lor. 

Cluj, la 22 Noemvrie 1921. Secţiunea istorică-etnografică 
a «Asociafiunii» (ss) T. V. Päcäfian, publicist, preşedinte, (ss) 
Dr. |. Lupas, prof. univ. referent». 


Terminul pentru trimiterea tablourilor nominale la direc- 
toratul general de interne din Cluj eră pus pe finea lui Fe- 
bruarie 1922, dar cu toate cá intrarea lor la directorat a fost 
solicitatä prin o nouá circulará a directoratului, trimisá prima- 
rilor pe oraşe municipale şi subprefecfilor judeţeni înainte de 
“termin, în 20 lanuarie 1922, sub numărul 1246, — până la finea 
lui Februarie 1922 nu intrase la directorat nici un tablou no- 
minal. Si nu intrase nici până la mijlocul lui Martie, cu excepţia 
unui singur tablou: al oraşului municipal Oradea-mare. Intra- 
seră însă mai multe cereri, pentru prelungirea terminului fixat. 

La întrebările făcute, asupra acestei întârzieri mi s'a dat 
“explicaţia, că secretarii dela sate au fost ocupați în Decemvrie 
. si Ianuarie cu compunerea declaraţiilor cerute de noua lege a 
impozitelor, iar în Februarie întreaga administraţie a fost ocupată 
cu pregătirile pentru alegerile parlamentare, făcute la mijlocul 
lui Martie 1922, si agà a fost curată imposibilitate, ca tablourile 
să fie făcute şi înaintate la termin. Mi s'a dat însă asigurarea 
că negregit se vor face şi le vom cäpätà. 

In sfârșit, după două urgentări, la 8 Maiu 1922 erau intrate 
la directoratul general de interne tablourile nominale din 3 orașe 
municipale (lipscau 4) şi din 6 judeţe (lipseau 16). Pregătisem 
pentru cei in restan(á cu trimiterea tablourilor o nouă urgentare, 
dar tocmai atunci a sosit la Cluj ordinul teleg grafic din Bucu- 
resti, că directoratul general de interne din Cluj este desființat, 
şi are să-şi sisteze imediat orice activitate. (Ce noroc pentru 
lucrarea noastră, că desființarea s'a făcut în Maiu, şi nu în De- 
cemvrie? anul premergător!) 

Am lichidat deci afacerea cu directoratul general de in- 
terne, (ce puteam face alta, dupăce acum nu ne mai putea fi 
de ajutor), şi anume, astfel, că tablourile nominale intrate la 


iim 


deasa le-am luat în primire, iar celor în restantá cu trimi- 
terea lor, la insistențele mele, li s'a trimis ordin telegrafic, sub 
numărul 8885/1922, ca acum sá nu le mai trimită la Cluj, ci 
deadreptul «Asociafiunii» din Sibiiu, şi încă cu grábire. 

S'a trimis restan(ierilor si din partea biuroului «Asociafiunii» 
o adresă de asemenea cuprins, rugaţi fiind toţi, să înainteze - 
tablourile nominale deadreptul «Asocia(iunii» la Sibiiu. 

Tablourile nominale primite dela directoratul general de  . 
interne, întregite cu tablourile adunate în judeţul Tárnava-micá, ` 
pe cari le luasem în persoană în primire dela subprefectura. - 
Judeţului din Diciosânmărtin, le-am censurat, prelucrat gi totalizat - 
‘pe toate, încă în luna Maiu. Șapte judeţe erau gata în Maiu! 

Până la începutul lui [unie 1922 întraseră la <Asociaţiune» ` 
tablouri nominale încă din 7 judeţe, precum și din cele 4 oraşe 
municipale. Le-am prelucrat și totalizat şi pe acestea, toate în 
cursul lunei lunie, iar celor încă tot in restan(á cu trimiterea 
lor, li sa dat o nouă urgentare, ca acum să le înainteze cát 
mai curând «Asociafiunii». 

Până în Septemvrie au mai sosit tablouri, încă din 4 ju- 
defe, cari asemenea au fost prelucrate şi totalizate, compunán- 
du-se pentru fiecare judeţ cuvenitul tablou sumar; iar restan- 
fierilor (mai erau acum 4 judeţe) li s'a trimis urgentare nouă, 
a cărei urmare a fost, că la începutul lui Noemvrie erau intrate 
la «Asociatiune» şi tablourile nominale din aceste ultime judeje. — 
A fost prelucrat şi totalizat materialul şi din aceste judeţe, şi 
acum lucrarea noastră puteă să fie încheiată. 

Tablourile nominale sunt în general bine compuse, unele 
din ele, foarte multe, chiar peste așteptare de bine, semnul, că 
ceice le-au compus, secretarii cercuali si comunali, ne-au înţeles 
bine intentiunile, si au căutat să ne dea material solid pentru 
lucrarea noastră. Am primit însă si material slab, tablouri no- 
minale compuse cu puţină pricepere, nu de secretari, ci de pri- 
marii satelor, sau de câte un plugar ştiutor de carte, dar chiar 
și din aceste lucrări primitive, am putut să scot totuşi datele de 
cari aveam trebuinfä. O mare scădere au tablourile, — cam pu- 
fine — compuse, nu cu cerneală, ci cu creionul, pentrucá le 
lipsesc cerinţele unui document, care vine păstrat pentru toate 
timpurile, ca să poată fi văzut si studiat si de generaţiile viitoare. 
O inspirație nu prea norocoasă au avut apoi secretarii, — iarăşi 


SAT 


puțini, — cari nu au făcut tablourile pe imprimatele trimise. de 
noi, ci pe hârtie de a lor, slabă şi subţire, care dacă trece de 
2—3 ori prin mânile scrutătorilor de documente, se rupe, neavând 
trăinicia cuvenită, pe când imprimatele noastre sunt făcute pe 
hârtie groasă, tare, durabilă, hârtie de documente. Şi nu aveau 
decât să ceară imprimate dela <Asociafiune», — cum de fapt au 
făcut unii, — şi li sar fi trimis, pentrucă aveau destule de rezervă.. 

O scădere comună au avut apoi cele mai multe tablouri 
anume, că paginile nu erau adunate, și datele statistice din ele 
nu erau totalizate. A trebuit să fac eu, cu multă pierdere de 
vreme, această lucrare, care dacă se făceă acasă, la sat, reclamă: 
o muncă în plus de un sfert, cel mult o jumătate de oră, lá- 
sată însă în sarcina mea, la 2—3000 de tablouri eu pentru fie- 
care a trebuit să jertfesc un sfert, sau o jumătate de oră de 
muncă, iar peutru tablouri cu mii de nume și zeci de pagini,. 
chiar multe ore întregi. 

A fost bună trecerea în instrucțiunile noastre a condifiunii,. 
ca tablourile nominale să fie subscrise şi de preoţi, pentrucă. 
multe tablouri mi-au trecut prin mâni, încheiate și subscrise de 
secretari, dar când a venit preotul satului, ca sá subscrie şi el 
tabloul, s'a pus si a mai trecut în tablou si alte nume, pe cari 
secretarul le scăpase din vedere. Astfel preoţii au complectat 
pretutindenea, unde a trebuit datele: cerute de noi. Se poate 
spune deci, că datele primite dela sate, sunt destul de exacte. 
Nu însă și cele primite dela orașe, unde culegerea lor s'a făcut. 
mai cu greutate. Avem rapoarte dela subprefecti (se păstrează. . 
toate la «Asociafiune») în cari ni-se comunică faptul, că în orașe 
Sa dat cea mai largă publicitate invitării, de a se prezentă fie- 
care la o dată anumită la primărie, pentru a fi trecut în tabiou. 
S'au afişat și s'au publicat în foile locale provocări în acest: 
sens, s'a bătut toba, au fost recercafi preoţii români să publice 
în biserică invitarea, de a se prezentă fiecare la primărie în 
scopul indicat, dar toate în zadar, nu s'a prezentat nime. Ta- 
bloul sa compus din oficiu, aşă cum s'a putut, cu scăparea din 
vedere a elor mai mulţi dintre intelectualiii nostri. 

Datele statistice, privitoare la poporatiunea română din 
fiecare comună de pe teritoriile de dincoace de Carpaţi, le-am: 
scos dela directiunea regională a statisticei de stat din Cluj, 
care făcuse în anul 1920 un recensământ al poporafiunei din: 


em dE 


aceste teritorii. Cum însă şi în tablourile noastre nominale, 
trebuiă să se indice numărul sufletelor româneşti din fiecare 
comună, am făcut constatarea, că datele statisticei de stat nu 
sunt tocmai exacte. Sunt comune, în cari cu sute, ba cu mii 
de suflete, poporaţiunea română e mai mare decât aceea, care 
e purtată în evidență la directiunea regională a statisticei de 
stat din Cluj. 

[n toate aceste -cazuri, eu am luat de mai reală şi mai 
exactá poporafiunea care mi s'a comunicat din partea comu- 
nelor, si de aici deosebirea, nu tocmai mare, dar destul de 1n- 


semnată între datele direcfiunii regionale a statisticei de stat din - : 


‘Cluj gi cele cuprinse in lucrarea noastrá, pentrucá pe cánd la 
. Cluj e tifută în evidență o poporafiune română de 2.930,130 
suflete pe toate teritoriile de dincoace de Carpafi, incheierile 


lucrárii mele statistice arată o poporafiune română de 2.979,614 . : 


suflete, deci un plus de aproape 50,000 de suflete. Si cutez să 
afirm, că nici datele noastre nu sunt exacte, pentrucă noi trebue 


să avem o poporafiune cu mult mai mare, ceeace sar puteă 4 


constată si stabili numai pe urma unui recensământ, făcut aşă 
cum frebue să se facă. 


Tablourile nominale ale singuraticelor comune, aranjate E 
după judeţe, in ordine alfabetică (oraşele separat) sunt depuse ` 
“toate spre bună păstrare în biblioteca <Asociaţiunii» din Sibiiu, ^ ; 


unde oricine le poate luă în privire, pentru a se convinge despre 
“valoarea, acum istorică, a acestui bogat și preţios material, adunat 
de noi. Tot la «Asociafiune» pot îi văzute gi studiate rapoar- 
tele cari ni s'au trimis, nu din toate, dar din cele mai multe 
. comune, despre felul cum a decurs scurta revoluţie din toamna 
anului 1918. Unele din ele sunt foarte interesante, mai ales 


cele compuse de preoţi, dintre cari câte unul ne-a dat mono- - 


grafia întreagă a comunei sale. Şi rapoartele acestea sunt aran- 


jate după judeţe. La <Asociaţiune» sunt depuse în fine şi fa- - 


blourile sumare, compuse de mine, despre datele noastre ‘sta- 
“tistice, adunate gi totalizate pe judefe (oraşele municipale și ora- 
şele cu consiliu separat), — agteptándu-gi eventuala publicare, 
— atunci, când <Asociaţiunea» va dispune de mijloacele nece- 
sare pentru tipar. 

Desi ni s'au trimis tablourile*nominale din toate cele 22 


de județe de dincoace de Carpaţi, cu 7 orașe municipale, 33 ` 


E mia tatal aie ip să lon Rol 


— 49 — 

rage cu consiliu şi 4183 comune rurale, totus nu avem adunat 
încă întreg materialul: ne lipsesc tablourile nominale din 69 de a 
comune rurale, din diferite județe, în cari comune, cine, ştie, 
din ce împrejurări locale, tablourile mau putut să fie compuse | 
până acum. S'a scris însă, în 16 Noemvrie 1922, respectivilor - 
subprefecti, să ni-le trimită cu grábire şi pe acestea pentru a 
ne complectă colecţia, şi cu toată siguranța le vom primi în 
timpul cel mai scurt. 

Eu însă si până la sosirea acestor puţine tablouri, cari ne 
mai lipsesc, am făcut încheierea datelor adunate, şi anume astfel 
că la cele 69 comune, în restan(á cu tablourile, am trecut date 
aproximative, în proporţia datelor dela celelalte comune din" 
județul respectiv. După sosirea tablourilor, datele vor fi recti- 
ficate, dar deosebirea, fie în plus, fie în minus, nu are să fie 
mare, ci aproape disparentă, pentrucă la sume, cari trec în zeci 
de mii, sute de mii si milioane, unimile, zecimile si sutimile nu 
mai numárá gi nú schimbá intru nimica rezultatul final. 

După incheierile mele, datele statistice, adunate din 22 
judeţe, cu 40 comune urbane si 4183 comune rurale, ni se pre-: 
zintá dupácum urmeazá: | 


Poporatiunea română din. teritoriile de dincoace de 
Carpaţi e de... — — — — — = __ __ c. ^ 2,979,614 suflete. 
Din poporaiiunea aceasta, au luat parte la mișcările impuse de 
zăsboiu: | 


a) la partea activă, ca soldaţi pe front... — — — — --- 449,706 
b) la partea sedentarä, pentru servicii auxiliare, sau mo- 
bilizati‘pe loc ul ae __ __ .. __ m __ 34578 
€) pentru a fi arestaţi şi internați — — ~- —- ——— 1,734 
dy au fost refugiați o. ooo m- —— m- — = . 93,436 


= Total . 489,544 
Soartea lor, induratá în timpul räsboiului : 


a) au murit pe câmpul de luptă __ _— — — ~- — — 41,739 
b) au murit în temniță, în pribegie, în spital, acasă, în 

urma boalelor sau rănirilor ooo. o. 11,275 
c) s'au reîntors acasă ca invalizi _ ooo 25,406 
d) -ränifi, bolnavi, însă în prezent sunt sănătoşi ... --- --- 37,898 
e) deplin sănătoşi ooo  _. o ll... 343,387 
f) sunt dispăruţi până astăzi — ooo 2989 


Total . 489,544 
În urma celor morți şi dispăruţi au rămas: 


a) văduve de tásboiu — _.. — — 2 — — c 38,630 
Ab) orfani de răsboiu ooo... 79,226 


4 


— 50 — 


Dapa clasele sociale au luat parte la mișcările impuse de rásboiu = 


8) imtelecuali oo cc. 6,547 
&) comercianţi şi meseriaşi Co oo ooo 14,668 
€) plugari muncitori _— — — — — =- _. — .— ~- _ 468,329 
Tw Total . 489,544. 
Au fost decorați in cursul rüsboinlui __ O O— -~ ~- — 44,191 
Sau. făcut contribuiri benevole pentru armată, in 
albituri, alimente etc., în sumă de — __ „— —  11.884,169 Lei 
Pagubele de răsboiu suferite de singuraticele co- 
mune, se urcă la suma de... — o — — — 285.598,471 Lei. 


Repartizate pe oraşe municipale, pe orașe cu consiliu gi 
pe singuraticele. judeţe, datele de sus sunt cele trecute în alä- 


turata «Recapitulajie generală» (Vezi anexa de sub A), pag. 51) 


lar felul cum sunt compuse tablourile sumare, se poate vedeà 
din alăturatul tablou sumar al judeţului Sibiiu. (Vezi anexa de 
sub B) pag. 52—54), 


i 


m 


Cele de sus sunt deci datele statistice, adunate gi totali- 


aate de mine, si astfel cum s'a expus mai sus, în această dare 
de seamă, a fost urzită, inițiată, făcută ş: terminată cu bun 
sucees lucrarea însemnată a culegerii datelor despre jertfele 
aduse de poporul român de dincoace de Carpaţi în marele 
răsboiu mondial din anii 1914—1918. Şi s'a făcut în timpul 
scurt de 12 luni lucrarea, pe care dacă organele statului o fă- 
ceau, mar fi terminat-o nici în trei ani. Şi s'a făcut lucrarea, 
cu o cheltuială numai de 40,000 Lei (30,000 Lei spesele mele 
de intretinere în Cluj si Sibiiu, 10,000 Lei imprimatele) pe când 


dacá o fáceà statul, cheltuià cu ea multe milioane. S'a fäcut 


lucrarea cu bunul gánd, de a fi de folos generafiei de astázi, 
dar mai ales generaţiilor viitoare ale neamului românesc, cari 
se vor bucură în măsură cu mult mai mare decât noi de roa- 
dele izvorâte din jertfele aduse de poporul român în răsboiul 


mondial, și de foloasele unirii Românilor de pretutindenea în-. 


irun singur stat mare naţional, care e: România-Mare! 
Diciosânmărtin, la 4 Decemvrie 1922. 
= Teodor V. Pácáfian. 


# 
\ 


Numărul curent 


O 00 -3 9S Ou» Co N + 


Comunele 
din 
judet 


rage municipale 


0 
orage cu consiliu 


d. Alha-Infer. . 
» Arad. 

5» Bihor . . 
» Bistrifa-Nás. 
Braşov . . 
» Caraş-Severin 


» Hunedoara . 
» Maramureș . 
» Mures-Turda 
» Odorheiu 

» Sălaj. 


" Sátmar . 


» Sibiiu . 

, Solnoc-Dobâca 
n Tárnava-Mare 
» Tárnava-Micá 
» Timig-Torontal 
» Treiscaune . 


Total 


Poporaţiunea ro- 
mână a comunei 


87317 
102168 
161057 
230284 
215018 

81127 

23015 
314816 

28979 
162332 

83600 
257168 

75388 

83090 

10847 
146974 
168447 
102628 
177122 

61703 

551:6 
155506 


ES 


Numărul celor decoraţi 
in cursul rásboiului 


1519 


buiri benevole 
pentiu armată 


S'au făcut contri- 


-— 
a 


-2335| 731600 


2319| 563200 
3668| 1587500 


4478 


1728| 1351283 


336 
3581 
566 
1715 
853 
3907 
873 
955 
50 
2272 
1011 
1687 
2639 
840 
883 
2846 


31359] 535 
» Turda-Aries | 122243) 1599 


. ]2979614]44101|11884160 


129300 
640500 
597400 
615665 
801500 
885360 

46900 
381550 

15810 
304100 
42000 
900000 
431120 
426400 

75136 
238600 
241175 
342770 


aia poetam eee oma e 


Recapitulaţie | generată. 
An Juat parte la misc. de rásbota re îndurată în timpul răsboiului 


chemaţi fiind_ S'au reintors acasă 


T" | Pagube de răs- 
— ¡boi ale comunei 
in total 
au fost refugiaţi 
ti pe cám- 
pul de luptá 
morti în temniţă, în 
în spital, 
în urma 


pribegie, 
sunt dispăruţi 


ca soldați pe 
front 
pentru a fi e| 
ca invalizi | 
răniți bolnavi 
însă în prezent 
sunt sánátog: 


sau mob. pe loc | 
S | stati sau fi are- | 


la partea activă, 
la partea sed. 
ptru servicii ped 


mor 


11218000 
* 328800, 
2020000 


4056 

9119 
25136 
3:402 
4314! 


496; 1183| 3361 
708 
146 


4288576 
59420000 
4121000 
66315000 
4210000 
21003000 
10201000 
419500) 
41089000 
208000 
801000) 
46084.0 
34057000 
329345 
8520000 
3350) 
1645000) 
3590000|' 4127| 280 
122500| 18898) 1337 


13370 
3089 
51704 
3237 
27130| ! 
12092 
39840 
9645 
12664 

558 
23645 
19472 
13860 
30956 
9953 
8413 
26381 


285598471|449706/34678|1784 3436)41739]11275/25400|37808 


In urma de- 
cedafilor si 

dispärutilor 
au rámas 


"Anexa À). 


Dupä clase sociale 
au luat parte la mis- 
cärile impuse de 
räsboiu 


198 
1799! 6363| 548 


, 


intelectuali 
camercianti | 
si meseriagi 


județul Sibliu. Anexa À). 


z n E E es £ E An nat parte la misc rásb| Soartea indoratá in timpui résboluiui După clase să 
E] Comunele | 2 E |$ SSE SEx | cuemaj find $= [E5] arms = Ta mischrie me 
o tole s55] 295 Se | ¡BS SE E E ESO g puse de rásboju 
= D VISE s-a ©," [28 |$s93|55|8|389]|89*SIN|z22| Si 
E din E a |ia] $25! 228 [82 asalt T |SS ESB SNE 3 |o E 
5 E E 355/30 [Belgas e los Eus EFE] E 3 S! ES| + |. 
EJ judef |£z|i8|2^*| d'a | 35823 ges ess Eee) 2 HEFIR 
ows] PCM _ 5% Qu Ez wa | ES Est = v! E 3 
Z LIE in Lei FERE ELE EB ESHIE UR RE: AA 
l|Aciiu . . . .j 11660] 11] 15000 50000] 128 15 2 —| 10) —| © 39 88| 2 6 6| 3j 6| 136 
2| Alţina . . . .| 1293| 22 3000, —| 244 1l —i —| 15 114 23 197| 5| 9 23] 1| 8 24 
3] Amnas . . .| 434| —| 1000: -| 78 -|—| M 12 4 5 3, 49 6 7| 22 1 5| 73 
4| Apoldul de jos| 2460| 8j 50000| 500000| 408| —! 2 12] 63| —|16| —| 341| 2] 27| 70| «| 34| 379 
5| Apoldul de sus| 868| 17| 4000j 10000) 124 11| 3 - 8 9| 18, 32| 69| 2} 9 27| 2 28| 108 l 
| Avrig . . . .| 2855] 86] 5000 400000] 334 120| — 12] 59;  8|26| 149| 209| 24| 35! 69| 4| 171 454 
7| Bendorf . . .| 728| 41 —| 122 3 —| 2 17 2 7 19 81 i| 6| 12] 4 1 122 g 
8| Boita . . . .| 1379| 14| 3000! 2800000] 218 36| 6 —| 22 2} :2 18| 201| 5] 14 35| 11 4| 245, 
9j Brad . . . . 620| 37| 2000 800000 91! 18 3| 1| 11 3 7 37, 54! 1 7 21 3 3| 107 i 
10| Bungard . . .| 789| 7| 560, 300000 126| 11 —' 5| 9 2] 5, — 113/13) 10 17] 6| 4| 132 
11| Cacova . . .| 730| —| 5000 40000 51 -13= 2| 7 1 — 2, 53 3| 5 14 7 8| 5i 
12] Cacova Sebeșului 315] 3| 1200 -| 64 —|—- 6 5| 1 2 46 4| 8| 20| —| —| 64 
13! Câlnic . . .| 987} 29| 2500 —| 167, 25 —|-| 20 —| 9i 10! 140| 13| 10| 22] 7 11: 174 
14) Capâlna . . .| 902! 24 E —| 29 23 —,—| 27 —| 6| 26, 85 8| 9| 22] 3| 6| 143 
15] Cărpiniş . . .| 901 2] 2000 50000] 196, —| —| —| 20| 10| 14 5 143 4j 16 27] — 2 194 
16| Caşolţ . .. 302] — A — 46| —į —| -j| — — 2| — 4 —] —| j- 4 42 
17| Chirpăr . . .| 366| 14] 1000 +) 59 — — ——f 1| —| 1 3 51} 3 — FJ] — 59 
18| Cisnádie . . . 671] 6 — —-| 44 ——i-| 4 224 —| 34 — 4 13| —! 10| 34 
19] Cisnădioara . . 3 — — — — Atala NT —i Il — -[-! — —| 
20| Cornätel . . .| 621| 5] 1000: 1500000! 100] 15| —| 35] 8| 4| 6| 13! 109! 10 10! 15| 5| 2| 14 
21] Cristian . . .| 59: 1f 5000 100000! 83 1 — 2 5| 8 5 —| 5513 4 19 2| 2| 82 
22| Daia-Săsască . 92 1| 2000 5000] 47 —| — — 7 — 2 -| 35 1 = -]— 1}, 46 
23| Deal . . . .| 1070 8] 600 —j 154| 42| —| —| 22 6| 10| —¡ 154| 8] 19| 29] 2| 15| 183 
24] Dobárca . . .| 650| 27 — —} 85  3|-| 1] | 13 10, li 65| — 7, 20] 1; 171 71 
25|Fofeidea . . .| 901| 5 - 50000! 164|  --. 18| 25 16; 1t 1i, 6! 157 6| 10) 16| 3 2, 202 
5, 4| 9 90! 5| 6| 1620 21 81 


120} Gales . . . . 627 6| 5000, 00000] 94 17 li 10] 9; 


27] Gârbova . 24 — 4 2:12 11; 129] 14 2 2 
28| Glimboaca . . 3 —| Mi —| 2 73| 6 —| — 
29| Guraráului . ^. 94| 4 39| 31| 24| 176| 298| 4 20| 46 
30| Gușteriţa . . 14| — 1 3, 7 8| 113 20 —| 3 
31] Hamba PE 8| — 14, —| 3 5 74 — 7 
32| Hozman . . . 5| 8 7 2 5 1| 65| 4 4 4 
33jina .®. . . 23| — 34 8| 10| 13| 448| 3 4 3 
134] Liimbav ; —| 8 11| —|2 —¡ 76 3 2 - 
35| Lancrám . —| — 31| —|12| —| 228| — 13| 27 
36| Laz . 26| — 122 — 1 20| 78| 2 «3 5 
37| Loman a 29| — 21! 16) 9| 53| 107! 17 1 — 
38| Ludoş 45| — 39 5| 8| 20| 330! 17 8 7 
30 Mag . . . — 15| 1| 21 18 84| 4 3 6 
40|Marpod . . 7| 6 4 3 1 5| 36| 4 4 6 
4l| Mercurea . . . 8 — 15 6 2| 43| 65| 3 11| 25 
42! Mohu . . . . 48| 44 18 6| 10| 1!| 229| 13 7 6 
43| Nocrich . . . 3| 2 12 3 4| 27 49| 2 4 6 
44| Noul-Săsesc . —|— 38)  —! 14| —| 69| — 1 — 
45| Nucet . . ; 5| — 10 8| 6 1| 211 8 7 2 
46| Orlat . . 18| — 16 7| 24 5| 175| 21 1| 15 
47| Petritalău. x 16| — 12 2; 9| 29 11| 17 2| 14 
48| Pianul de jos . 19| — 10 -i 8| 27 123| — 7) 21 
49| Pianul de sus . 53| — 24 8j 19| 47| 261| 26 9 21 
50] Poiana . . . 16| 13 49 19| 26 6| 484| 8 13| 127 
51|Poplaca . . 243| 1 54 4| 9 5| 324| — 3 6 
52] Porcesti . 93| 8 18 4 8 10| 209| 3 215. 
53| Purcäreti . 18| — 1 —| 2| 20 36| 5 —| — 
54| Racoviţa . 53 — 34 5,29) —| 269| 2 8 1 
155| Răhău . 34| — 59| 101 26| 41| 226 7 8 20 
56| Rásinari . 116| 5 42| 19| 38| ° 34| 822| 1: -21 68 
57| Rechita . 49| 1 7) 14 5| 31! 61| 9 1 — 
58| Reciu . . 18| — 3 3| 4 9 58 3 —| 10 
5oRod . . . . 12| — 4 7 5 4 78 8. 1| 18 
60| Rosia-Säseascä 24| 25 9 5 9 7; 115 3 8 
61] Rusciori . . 1| — 3) 7 5 5| 42 1 4 
1621 Ragi . , . | — | it al e H oc 


— 


54 — 


Comunele 
din 
judet 


Numărul curent 


63| Sácádate .. . 
64|Sacel . . . 
65 Sadu . . . 
66| Saliste. . . 
67| Săsăuşi . . 
68| Săsciori . . 
6u| Sebesul-de-jos 
70| Sebesul-de-sus 
71] Sebisel . . 
72] Şelimber . . 
73|Sibiel . . . 
74|Slimnic . . 
75| Strugari . . 
76|Sugag . . . 
71| Sura- mare 
78| Sura-micá 

79| Tàlmaci . . 
80|Talmácel. . 
8H Tichindeal . 
82] Tiligca. . . 
83|Topárcea. . 
S4 Turnişor . . 
&5|Vale . . . 
86|Vestem . . 
87 Vurpir . . 


apes ES t 40 
2 2[Sa|sez| #5 
3193] Se8| "Ez 
s g|382 3368| ES 
e vaj es 3053 
2ols53 30 oc 
s o[29|S252| So 
E E "zs Bud 
8 3E|333| à 
S5 «wis5|s52| «sa 
$ FER 
E : 
a E|z- Lei 


900000 
500000 
800000 
135000 
100000 


400000 
180000 


70000 
10000 
5000 
500000 
260000 
90000^ 
22000/ 3200000 
2500 
30000| . 500000 
2000 
e| — | 120000 
6| 2500, 15000] 
32|200000| 1500000 


„22| 55000! 500000! 
Total. . |102628/:687/000000/34057000/13860! 2315|293|104|1454] 515/816/ 1784/12088/605] 1050! 2158[3- 


Anlat partela mise rásb | Soartea inturatá tn timpol rástolalei | 30 urma, 


e- | După clase so- 


. re dm. P, a u 
chemați fiind | &- | |S s| San reintors acasă | 2 | Gore | ia igo im 
Sa i 5 E i E E] Sa E 83 $ Zis H A pa rámas | puse de Fieber 
Sz. ose) 9|o3|95| EDS) € le 3l *$l - 
HERRA RE GE HERE E 
gas gaez Se 285 gs. saja] E lila à» 
$s [s5388 9]8 18881888) $|2/5| “18 5 a 

17| 16| 11 12| 26 29| 13| 5| 212 

30| —| — 6| 14 12] 1 1| 102 

51 3 22 3 2| 367 

94 5 14| 45 232 19 

28 4 7 19| 100| 1 —| 146 

33 13 20| 37| 166| 10 38| 234 
208| 38| 4| 36 13 5| 218] 3 6| 273 
140| 45 6 15 8| 141| 4 2| 185 
128| 30 6 8& 17| 113| 10 10| 15 

21| 54 1 —| 5 63 1 10 6 
131| 17] —| — = 7 9 
254 34 T 11| 25 uj 2: 3 
4M 5 = 3 2 3-2 2 
320| 130) —| 42] 47| 18 44 15 
70 — — 1 | 1 5 
77 — 4 3 " 7 12 
- -| 2 2 1 10 
1 7| 18 16| 20 — 
8 3| 4 2] 4 - 
AE — 6 aA i — 
— 3| 4 n] 8 1 
— 5 4 2 8 
— 2 4 2 2 
5 A 7 
. — 136| 13] 14 


1173| 1509 


— 55 — 


Domnul cel gräbit, 


Mihail Sübäreanu, inginer, întors de curând din America. 
Andrei Jales, profeser secundar. 
În Bucureşti, în casa lui Săbăreanu. Seara Ajunului. 


— Ei acum, Săbărene, trebue să fii mulțumit. Dolarii tăi, 
schimbaţi, sunt suficienți ca să-ţi dea o avere respectabilă. Si 
oricum, cu câteva milioane se poate träi convenabil şi la nol. 

— Da. Dar nu acesta e gândul meu... 

— Vrei să te întorci în America? Legăturile sunt mai 
puternice acolo? La urmă poate ai dreptate. Situaţia ta de in- 
giner e atât de buná — mai ales ín America. 

— Prea multe întrebi şi la urmă răspunzi singur. Nu 
vreau numai decât să mă întorc în America, mai ales acuma 
dupáce am venit acl şi am început să trăesc viea(a voastră. Na 
àm legături de care să nu mă pot desface când doresc. Ocu- 
-patiunea mea de inginer e bine plătită, mi-e dragă, dar, agk 
eum o fac, e o simplă meserie care nu implică nici iniţiativă, 
mici realizări sensafionale. Cum nu sunt lacom de bani, ori- 
când mă pot desface de ea fără multe regrete. | 

— Atunci ce ai de gând, — dacä imi dai voe sá te fa- | 
treb, fn temeiul legäturilor noastre de copilärie. 

— Sigur cá iţi dau voe. M'am învățat cu întrebări di- 
recte, fără reticente, fără amabilitáfi, fără amplificări. Acestea 
încarcă inutil convorbirea. E o perdere de timp care aproape 
mă irită. | 

— Bine. Má voiu adaptà Ce ai de gând? 

— Nu-mi place starea pe care o găsesc aci la întoarcerea 
«nea după mai bine de doisprezece ani în țară. Si eu acum 
tin la tara asta. Vreau să îndrept ce nu-mi place. Si cred că 
pot ceva. Tu mi-eşti prieten, dragă Jaleş. Te ştiu corect, cin- 
stit şi modest: Ai rămas profesor de liceu. Sá má a elu 
| — Imi dai voe sá fac ochii mari? - 

(— Fávi, 

— Nu sunt íncá obisnuit cu maniera americaná. Dar volt 
incercàt Sá vedem. Explicá-te. 

— E adevárat. Cu voi trebue explicatii multe. Ti le voiu 
da. Poate îţi mai aduci aminte cum am plecat din România. 
inginer egit proaspăt dela «Poduri şi Sosele», m'am trezit 


— 56 — 


aruncat întrun biurou la căile ferate, făcând slujbă de func- 


Daniil si 


S ES. 


tionar si mai ales nefácánd nimic. Nu eră pentru mine. Eram ` x 


nemulțumit. Aveam corespondență cu un fost camarad de liceu, 
emul al meu la Matematici. i-l amintesti? Atunci se numeă: 
Rosenstein... 

— Cum nu, imi aduc aminte. Acum nu-l mai chiamă agà? 

— Nu. Dela plecarea lui în America şi-a schimbat nu- 
mele. în Rosini. : 

— Ha, ha, Rosini!... Din Rosenstein... 


— Asta nu má priveşte. Nici pe tine. El m'a îndemnat 


să vin în America, unde puteam să fiu cu adevărat inginer.. 
Ce putuse face el, puteam face și eu. Sim(eam puteri în mine 
sá înving multe pedeci. Aveam ceva bani şi casa aceasta pă- 
rintească. Am lăsat casa în grija mátugei mele Olga, am luat: 
banil si am plecat... 

— Ştiu. Lumea te-a socotit cam nebun. Mätuse-ta Olga 
tocmai plănuiă sá te însoare; găsise o «partidă bună» și a. 
rămas dezolatá. . 

— Si totus încântată, Îi lăsasem în grije casa fără chirie. 
In sfârșit. Asta nu interesează. Lumea n'a avut dreptate. ln 
America am trăit mai bine de doisprezece ani de vieatä fe- 
~ cundá, de muncă sănătoasă... 

- — Se vede. Arăţi foarte bine.. 

_— „şi am putut strânge, fără privatiuni, o avere care, în 
banii voştri de azi valorează multe milioane. 

— Fecundă vieatä! 

— In America e puţin, aci e mult. Mam hotărit sá vin 
în ţară. 

— Poate eră bine dacă veniai ceva mai de vreme. La. 
inceputul războiului nostru... 
| — Dupä mai bine de zece ani, America aveà dreptul să 
ceară serviciile mele. Eram cetățean american. Am condus- 
doi ani o fabrică de obuze. Ploaia de fier, care a strivit tran- 
şeele dușmane, a fost aruncată si de mâinile mele. 

. — Din America... Ei, America e mare — cât pământul.. 
România e mică. Aveà nevoe de toate puterile risipite. 

— Nu le-aţi folosit nici pe cele avute, Fiindcă nu pw- 
teați. Organizaţia voastră e slabă. Ghiulele de tun puţine, 
carne de tun ceva mai multă. Ce puteà fi puterea mea lângă 
a voastră? Acolo am fâcut de o mie de ori mai mult, 


Rosen 


— Dar nu pentru gloria noastrá, E 

— Pentru gloria tuturor care au învins... Ori poate vrea; 
să liu un simplu locotenent, pitit întrun adăpost, mort de foame 
şi mâncat de murdărie, făcând semn să se arunce din cinci în 
cinci minute câte o ghiulea de tun — din mica grămadă de 
ghiulele! — orbeşte, spre o linie dușmană problematică ?- - 

— Noi numim asta vitejie — si cinstim pe cei care o fac. 

— Si eu, cu toate cá compátimesc pe astfel de eroi. Dar 
eu am vrut sá fac mai bine, mai mult si mai repede. 

— Si fürá riscuri prea mari. 

^ — Dacă vrei. In America se numeşte aceasta o faptă cu- 
minte... Cel pufin aceasta erà mentalitatea mea atunci. 

— Continuá. 

— Am venit în ţară. Ţară nouă, mărită... câmp proaspăt 
de muncă. La început credeam că mă îndeamnă mai mult 
curiositatea și dorința de a vedeà dacă acum se poate face acl : 
mai mult decât în America, unde sunt o rotifá a unei vaste 
maşini, un simplu inginer cu atribuţii definite, bine PM. 

— Si la ce concluzii ai ajuns? 

— Asteaptá... Nu erà numai curiositatea si dorinta mea 
neinfrántá de iniţiativă care má atrágeau. Erà încă ceva as- 
cuns, pe care nu lam bänuit, ceva care acum cinci ani de 
pildă mi s'ar fi părut poate o slăbiciune nepotrivită cu un om 
tare, si pe care, după sosirea mea, lam văzut ca foarte real, 
în stare să mă decidă la lapte, 

— Şi acel cevă? | 

— Mă simţeam mai bine aici. Mult mai bine decât în 
America. Cei doisprezece ani de vieafá intensă, adevărată, pe- 
trecuţi agolo; nu gterseserá amintirile celor douazeci şi. patru 
ai începutului vieţii mele. i 

— Frumos. 

— Dela inceput m'am simfit cu puteri crescute, cu vedere 
mai clară, cu dorinţă de lucru nou. Par'cá alt aer, care imi prià 
mai mult, altă lume în mijlocul căreia má puteam mișcă mai 
în voe, alte posibilităţi de realizare a unor fapte mari și folositoare. 

— Şi dispoziţia aceasta nu a ţinut mult? 

— Ea stărueşte cu aceeas putere ca la început, dar . 
imagina primă sa prefăcut mult. Sufletul meu a căpătat deo- 
dată o orientare cu totul deosebită, Directiva pornirilor mele 


= inc 


“a schimbat. — Nu m'am înşelat. Există acl posibilitatea de a 
îndeplini fapte grandioase, dar Înaintea acestora există nece- 
sitatea de a împedecă fapte ticäloase. 

— Lucrul devine interesant. Sá vedem... 

— Nu-ţi voiu vorbi de atâtea neajunsuri materiale: scumpete, 
speculă, circulaţie proastă, gospodărie nechibzuită. Toate acestea 
sunt, si e o rușine cá sunt. Dar acum îmi par secundare. Ce 
m'a surprins este felul general de a vedeá împrejurările vieții, 
de a concepe rostul societăţii, de a nu reactionà la ticăloşie 
ci dinpotrivă de a se adaptă cât mai repede celor mai du- 
„bioase situaţii. 

— E urât? Nu ţi-a plăcut? 

— O nul E o mentalitate care má uimeşte şi mă revoltă. 
dată, să iau ca pildă casa mátuse-mi... Ca prieten intim, fie pot 

"să-ţi spun unele lucruri — care de altminteri nu ştiu dacă sunt 
' 6 taină pentru cineval Mátuge-mea eră văduvă înainte de ple- 
-carea mea fn America. O văduvă foarte onorabilă, de «familie 
-buná», cu o stare suficientă spre a-şi pástrà demnitatea, cu o 
{fată mare, pe care a măritat-o după un ofiţer, la câţiva ami 


înainte de plecarea mea. Mi-erá dragă familia aceasta pentru - 


aerul de dinstinc(ie, pentru purtarea ireproşabilă, pentru prie- 


tenia cu care toţi mă primeau în mijlocul lor, pe mine orfan: 


«de părinţi şi jinduit de o vieatä de intimitate familiară. De aceea: 
am şi lăsat casa pe seama mătuşe-mi la plecarea mea. — M'am 
întors. Dela început m'am aflat iarăş în mijlocul lor. In apa- 
renfá aproape nimic schimbat — afară de schimbările inevi- 
Óabile: pe care le aduce vremea. Mătuşe-mea a rămas aceeaș 
persoană amabilă, acum cu tâmplele albe pe care le frizează, 
"ceeace li dă un aer de frăgezime şi de distincţie fóarte agreabil. 
Verişoara, o frumuseţe în ton major, se menține încă fa splen- 
doarea unei tinere(i târzii, atent îngrijite. E şi ea văduvă. 
"Ofiţerul a murit în rásboiu. Deci un prilej nou de mândrie, un 


adaos la moștenirea morală a familiei. Băiatul, care la plecarea. 


mea aveă vre-o patru-cinci ani, acum e un licean cu figură 
fină, cam istovită, cu ochi cercetători. Să-ţi mai pomenesc, în 
“treacăt, de un bäietas de vre-o 12 ani, adevărată floare curată, 
al cărui viitor má îngrijeşte, dar care nu-şi are. locul în pove- 
„stirea mea. — In acest tablou simpatic, câteva nuanţe: lux mult, 


“rochii schimbate des, vizite, sindrofii, loji la teatru, cu toate că 


PED. S3 


— 59 — 


averea nu a avut cum să crească, iar pensia de văduvă Ue 
ofițer nu puteă mări cu mult venitul... Nu mă întreb nici odată 
asupra intimitätilor altora, care nu mă privesc. In cazul de față 
am fost silit să mă întreb, pe deoparte fiindcă simțeam un fel 
-de fend, poate fiindcă nuanțele nouă nu intrau ușor în imagina 
patriarhală din amintirea mea, pe de altă parte fiindcă ele- 
mentele de explicaţie se ofereau dela sine, deschis, pentru mine 
şi pentru toată lumea, cu un fel de candoare care mă încremeniă... 

— Nu înţeleg destul de bine ce vrei să spui. 

— ti voi explică. La vre-o săptămână după sosirea mea, 
mătușe-mea s'a simţit Indatoratá să-mi sărbătorească întoarcerea... 
O serată care mi sa părut ireproşabilă ca aspect exterior: 
lumini, flori, toalete, serviciu. Dar ce suflet!. După primele 
-amabilitáfi, toată conversaţia nu s'a ocupat decât de politică, 
«de intrigi si de bárfeli. E drept, de multeori cu spirit, dar tot- 
deauna cu răutate. Lucrurile acestea, care pasionau pe ceilalţi, 
pe mine mă lăsau indiferent. Stam retras şi cam plictisit. Un 
domn, pe care mátuge-mea mi-l prezentase ca avocat mare gi 
membru fn consiliul de administrafie al nu stiu cárei societáfi, 
“a simţit obligat să-mi fie toväräsie. Un domn foarte corect, de 
«e eleganţă sobră, cu un mare diamant în deget. După întrebări - 
indiscrete asupra stării mele, a început să-mi vorbească cu 
laude mari despre o intreprindere forestieră în care câștigul e 
-garantat şi dividendele enorme, dar care nu vrea să-şi distribue . 
acţiunile decât la persoane «perfect onorabile şi solide». Mă- 
"tuge-mea care, trecând pe lângă noi, prinsese un crâmpeiu de 
conversaţie, îmi strigă: — «Poți să subscrij cu amândouă mânile. 
o afacere sigurăl Am şi eu acţiuni». M'am scápat repede de - 
domnul acesta si peste putin am întâlnit iar pe mátuse-mea, 
“zâmbitoare, cu o cutie de bomboane în mână. Oferindu-mi să 
mă servesc, mi-a goptit: — «Sá nu subscrii nimic. E un excroc»l. 
Apoi mai confidential: — <Mişule dragă, eu te am pe tine ca 
pe copilul meu... Când vrei să intri intro afacere întreabă-mă 
Antâi şi pe mine»! Cu acelaş zâmbet gi cu un mers de prinţesă 
S'a dus să ofere bomboane şi Domnului... Ce râzi? | 

.  v- Nu râd, surád... Gestul e clasic în comedie de salon. 
31 găsești si la Molière... 

. — Am privit toată lumea aceasta, care acum se tmpár(ise 
"in grupuri şi începeă convorbiri tainice, am privit pe verișoara, 


06022: 


văduva, triumfätoare şi delicioasá in toaleta ei dela subtiori te 
Jos, ocolită de un cerc de bătrâni gi tineri, — gi am avut o 
mișcare de revoltă nestăpânită.. Trebuiă sá plec... Rezimat de 
pervazul uşii sta băiatul cel mare al verișoarei, liceanul. Intrun 
smoking turnat pe trup, palid gi fin, priveă cu ochi lacomi și 
fioroşi toată adunarea aceea în care nu se puteă încă amestecă. 
„Ce căută el acolo, Doamne! L-am atins pe umăr gi i-am spus- 
blajin: — «Vino, Puiule, să mai luăm putin aer». A tresärit şi 
mi-a răspuns repede: — «Da, unchiule, vin!» Când să esim, 
un domn întârziat şi grăbit se îndreptă către salon. Puiu mă 
opri: — «Stai, acesta aduce veşti nouă. Un moment». Si m'a. 
Jásat ca sá dea fuga până în use să asculte. Domnul anunţă 
că s'a făcut remanierea și că un oarecare X a ajuns ministru. 
O explozie de surprindere: — <A reușit, canalial.. Mare gmecher l»- 
„Strigăte de admiraţie, glume, apoi o înfrigurare întreruptă uneori de 
tăceri preocupate. In conversaţia normală şi liniştea aparentă, sim- 
fiai că minţile lucrează vertiginos. Se schimbau combinaţii vechi, 
“se întrezăreau perspective nouă... Unii se pregăteau grăbiţi să 
plece... L-am smuls pe băiat din uge. Când am ajuns în stradă: 
— «Unchiule, iartă-mă cá-fi cer, n'ai o (igare?» l-am dat. Fumă 
grăbit şi mergeă repede. Odată râse şi vorbi ca pentru sine: 
— «Ai văzut că a reuşit X.?» li răspunsei aspru: — «Ce-fk 
pasă?» Se stăpâni: — «Ce să-mi pese... agà.. zic şi eu... 
"Acum trei luni eră să-l închidă»... Când ne-am despărțit, după. 
un preambul grațios, lipindu-se de mine și arătându-mi o dra- 
goste care m'a migcat, mi-a cerut bani ca sä-si achite o da- 
torie tăcută la ultimele curse de cai, unde igi pierduse toate 
paralele pe care le căpătă în ascuns dela bunicä-sa si pe dea- 
supra încă două sute de lei... 
— Ai tăcut? Nu mai ai nimic de adáogat? 
— Nu-fi ajunge? Morala o poli scoate singur, 
— Dintro fabulă aşă de complexă se pot scoate mai 
multe morale. Să-ţi spun una, care nu știu dacä-ti va plăcea: 
Cel puţin nu se poate tăgădui cá se tráeste intens In (ara astat 
— O! Si viermii trăesc intens întrun cadavrul... Eşti 
subtil și abătut din calea dreaptă. Nu, nu asta e morala. Nu: 
trăește intens o fará care fuge neroadă spre prăpastie, in care 
"lacomii luptă să ajungă miniștrii ca să jefuiască, în care hoţii în: 


zc 


stil mare, la câteva luni după ce au furat, devin personagii cu . 
greutate şi de temut, în care permisele au devenit o ramură a 
“comerţului, fn care răsar din necunoscut oameni multimilionari, 
in cari cei multi sufer, tráesc din greu, protestează din gură, 
' fac glume şi nu îndreaptă nimic... — Toate acestea nu le spun 
dela mine. Le citesc zilnic în ziare ... — Morala e că societatea 
românească, pe măsură ce-și adaptează — așă.de ușor! — apa- 
renfele civilizaţiei, pe aceiaş măsură își ticăloșește sufletul și 
mu e în stare să reacționeze. 

— Nu te grăbi la concluzii. 

— Pe tot pământul sunt ticálogi. Dar în alte părţi ticăloşia 
€ ticálogie; cine a făcut-o şi e aflat, cade la fund. Aci ticăloşia 
€ virtute. Virtutea e indiferentă. — Si pentru tine e tot agà. 
Mă asculfi cu o linişte... of cu o linişte... Ceilalţi recunosc 
măcar adevărul, uneori $ strigă deşi nu fac nimic pentri în- 
-dreptare. Tu eşti agà de senin, de ironic.. 

— Te fngeli. Sá nu crezi cá nu má doare si pe mine. 
Numai atât că la tine durerea e proaspătă si de aceia ţipă, pe 
când la mine e mai veche, şi a potolit svâcnirile. lar ironia, 
— dacă (i s'a părut că am o atitudine ironică, — e şi ea un 
mijloc de a ascunde tristeţea şi a aţâţă pe cel care te face să 
suferi... Sunt suferinţe pe cari le cauţi. 

— La tine nu se vede. 

— Nu se vede! Dar eu nu sunt American, nici america- 
nizat. Eu nu lucrez cu premise şi concluzii universale. Eu sunt 
un adept al judecăților particulare, ca sá intrebuinfez un termin 

“de Logică. Eu văd răul amestecat cu binele. Eu fac parte dintr'o 
civilizaţie evoluată, care ştie să se stăpânească şi să aibă reticenfe. 

— Asta e culmea! Civilizatiel Si mie mi se páreà cá fara 
„asta e sälbatecä! 

— Sälbatecä? Crezi? — Prea civilizată! Bine înţeles o ci- 
vilizafie specială, nu în înţelesul celei americane. Ceva complex, : 
alcătuit din elemente rafinate orientale, îmbinate cu elemente 
'rafinate occidentale. Si pe deasupra o lungă evoluţie. 

— Dar care sunt principiile acestei civilizații ? 

¿— Principii? Dar crezi că noi avem nevoe de principii? 
Principii se pot împrumută oricând pentru naivii care le cer. 
“Orice atitudine se poate agäfà de o doctrină, Noi avem direc- 
tive inconștiente, habitudini moștenite, impulsiuni formidabile 


— 62 — 


pe care le-au creat multe generaţii anterioare, lar de câteva: 
 sute de ani la ele au colaborat, pe lângă neamul nostru, Turcii și 
Fanariotii, Ungurii apoi Rușii, în sfârşit- Germanii, — toţi care au 
văzut aci nu un neam, ci un pământ fertil care trebue folosit: 
“prin neamul lui. — America voastră? Dar asupra noastră apasă 
un. trecut uriaş faţă de al vostru. Câtă complexitate! Toţi străinii 
care au trecut pe aci, au vărsat și picătura lor de sânge în: 
„sângele nostru. . Toate luptele fără nădejde, toate vasalitáfile,. 
toate robiile şi jefuirile şi exploatările şi umilirile, — toate au 
silit sufletul primitiv al poporului acestuia să se apere, să-şi. 
desvoalte organe care să-l scape de pieire, să se deprindă cu 
otrăvurile. N'am pierit! — Nu fiindcă fondul primitiv eră extra- 
ordinar de superior. Cine poate şti cum eră sufletul nostru. 
altă dată? Sufletul popoarelor e o creafiune continuă — în bine- 
sau în rău. Dar faptul că am trăit si ne-am păstrat e un foarte 
mare lucru. Am înghiţit pe mai toţi străinii şi am asimilat o 
parte din civilizațiile lor, ceiace arată cà meritám să trăim, — 
dar am căpătat un organism sufletesc complex şi subtil în care 
intră şi vigoarea primitivă, dar şi toate amestecurile aventurii. 
Trebue să treacă mult timp până să se limpezească un astfel 
de amestec. — Ce vezi tu, e stricăciune și nu e... Din liceanul, 
pe care mi l-ai descris, poate egl o canalie, dar si un biciuitor 
neindurat al ticálogiilor... Domnul care îţi oferià acţiuni și pe care 
mátuge-ta probabil din nevoia de concurenfá l-a numit excroc, 
acasă poate își crește băiatul cu o severitate de moravuri care 
te-ar surprinde. Negustorul care exploatează pe clienţi, își (ine 
pe fie-sa în pension, la călugăriţe. Asta sá nu însemne dorință 
de mai bine și de o,vieafä superioară? Eu cunosc ceva din 
vieafa acestor «ticálogi» căci cu meditafiile a trebuit să intru 
în multe case. Pe câţi nu-i ştiu eu care îşi fac înlăuntrul lor 
judecata: — <Trebue să mă cobor în murdărie, căci altfel aș 
fi învins. şi maş isbuti să-mi ridic copiii mai presus de mine. 
Voiu cálcà în mocirlă, dar îmi voiu (ine pe iubiții mei deasupra 
capului şi le voi da puterea ca mai târziu éi să nu fie siliți să 
- facă ce am făcut ev. 

— Posibil, deşi problematic. In ori ce caz, ce spui tu sunt 
mai mult explicaţii. Ce se vede însă e rău; trebue făcut ceva 
repede spre a indreptà ce e pornit spre rău. Trebue împedecate 
firile slabe care se lasă atrase de ispite detestabile. Eu am bani 


— 63 — 


şi vreau să jertfesc o bună parte din ei pentru astfel de fapte. 
De aceia te-am chemat pe tine. Vreau şi âjutorul tău, pe care; 
după câte mi-ai spus, îl prefuesc și mai mult. 

— Ifi mulțumesc și sunt mișcat. Dacă crezi că banii au 
să facă cevà.. 

— Jertfese un milion de lei, la nevoie douá, trei milioane 
pentru o mare faptä bunä, utilá sufletelor. 

— Asta e ceva... In primul rând cevà american. Banalt.. 
in (ara asta nu lipsesc. banii, 

— Lipseste sufletul. Sá-] creăm. 

— Nu lipseste nici sufletul. E un suflet. Dar e un suflet: 
«are nu ne-ar trebui agà cum e.. 

— Tocmai. Sá.l indreptám, - 

— Da. Să-l indreptám. Si asta e american. 

— O fi, dar imi pare cá e sänätos. 

— De sigur! Deci sá indreptám sufletul neamului acestuia.. 
Spune, tu, cum? 

— Eu? Eu cel sosit de ieri de alaltăieri... Dar văd că tu: 
eunosti mai bine cauzele conruptiei. Eu pun la îndemână in- 
strumentul puternic. Să lucrăm impreună, 

— Nu ştiu, | 

— Aha! Asta e, aveam dreptate sá te... disprefuesc. 

— Asta e grav. De ce? 

— lartá-má... mi-a scápat o vorbă care e mai tare decât: 
gândul meu... Fiindcă ştii să vezi, știi să judeci şi nu strigi. 

— Sá strig? As fi fáfarnic. Cine nu strigă? In primul rând 
toţi ticälosii. 

.— Am greșit. Nu trebuià sá spun «sá strigi»... Fiindcă 
nu faci nimic. 

— Am trecut de stadiul când vrei să strigi. Am trecut gi: 
de cel când vrei să faci. Am văzut că nu pot face nimic. Acum 
sunt în stadiul când cuget. Cuget, nu dacă pot face eu cevà. 
— sunt sigur cá acum nu pot face — dar dacă se apropie 
clipa în care se poate face cevă. S wo e o intrebare la 
. care până azi nu mi-am putut rásp 

— Beti si tu un ferment de descompunere prin cultura 
ta, prin inteligenţa ta, prin critica şi soväiala ta, prin rafinarea ta, 

— Poate. Fiindcá sunt $i eu o buruianá crescutá din gu- 
noiul acesta. Dar tu, dacă nici tu nu știi, de ce vrei sá indrepfi. 
lucrurile ? 


— 6041 — 


: —= Fiindcă má doare ce văd. 


-"— Si pe mine má doare. Mai mult îţi spun: pe toti t T 


doare. Pe toti ticăloşii, căci povara ticăloşiei rar se poartă cu 
seninătate. Dar «má doare» e un motiv sentimental, nu e o 


soluție. Má doare si fac tot ce am învățat si ce fac toți, fiindcă Ñ 


agà e návala, cáci nu te pofi impotrivi. Deocamdatá trebue sá te 
. adaptezi — cum s'a adaptat neamul nostru ca sá nu piará. Sau 
păstrez sufletul cinstit şi atunci nu pot face încă nimic, sau 
imtru în acţiune sprijinindu-mă pe ticăloşie, făcând compromi- 
suri, si pierd sufletul. Mai bine stau în rezervă... Cine ştie? 

— In vremea aceasta alunecám, tot mai repede. 

— Sigur, Până când ne vom sătură de boală... 

— Vom aveă timp? 

— Nu ştiu. Poate să avem. Şi 1 nu e numai decât factorul 
cel mai esenţial lungimea timpului. Apa până la zero grade e 
apă, un fluid care îţi alunecă printre degete, care ia forma ori- 
cărui vas, — mai în jos e ghiafá, adică o piatră cu care poţi sparge 
şi capul cuiva. Pentru asta nu-i trebue mult timp. Evoluţia cea 
mai lentă are o clipă, poate neobservată, care în realitate e 
revoluţie. Aşteaptă să vie momentul. 

— Acestea sunt comparații, generalitäti, — le disprefuesc. 
Tu eşti un dialectician, un acrobat al gândirii... 

— Tu eşti un naiv prost. Mi-esti simpatic. Ofelio, Ofelio, 
-du-te la... America. Pune-fi milioanele în geamantan și pleacă. 

= Le voi dărui săracilor! 

. — Vorbă să fie! Vor intră în mânile administratorilor, a 
“văduvelor rentiere, a protejafilor. Câţiva săraci adevărați vor 
primi lemne, ghete și haine. Tu vei primi o frumoasă adresă 
de mulţumire cu patru iscălituri şi două pecefi. Poate si o de- 
«corafie... Si asta înseamnă să indrepti sufletul unui neam... 

— Voiu întemeiă un ziar. Voiu adună în jurul meu pe toţi 
oamenii cinstiţi. Un ziar răspândit în sute de mii de exemplare, 
până în colțurile cele mai ascunse ale ţării. Un ziar care să 
arate zilnic binele şi răul, Sá îndrepte opinia publică zilnic, sá 
izbească ticálogiile zilnic. Să dea sfaturi folositoare, să lămu- 
rească chestiunile politice, culturale, economice, militare, arti- 
stice. Voiu plăti toată munca adevărată. Nu vreau să câștig nimic. 

— De ce nu întemeiezi mai bine o şcoală, un azil, un 
:spital? : 


^ 


EE cus 


— Nu acestea sunt de prima necesitate. Trebue fácut cevà 
repede pentru îndreptarea sufletelor. Ziarul! Privirea dreaptă 
<are se impune unei "m glasul melag care vorbeşte milioanelor 
de oameni.. 

— Cate ziare nu avem! In jurul lor sunt şi oameni cin- 
'stii sau care se cred cinstiți. O, în teorie noi descurcäm mi- 
nunat binele şi răul. in practică transifia e atât de insensibilă 
încât oamenii care se cred profund cinstiţi fac crime împotriva . 
ţării lor. Du-te la Cameră să asculfi pe «alegii» conibinaţiilor 
de interese politice de câteori pomenesc Cinstea, Tara, Patria, 
Neamul. Adevărul şi minciuna s'au amestecat. O tulbureală 
în care sunt amândouă. — Vei lămuri... Cum să lămureşti când 
nici tu nu ești lămurit? Şi crezi cá vei găsi mulți lámurifi în 
fara asta? Si la urmă cum s'ar puteà lămuri, intro fază când 
totul e încă amestec? 3 

— Cu suma pe care o pun, voiu puteà face ceva, Nu numai 
răul poate lucrà prin bani, ci şi binele. 

— Nu câteva milioanel De ai aveă o sută de milioane, 
"ai face nimic. De-afi fi o sută veniți din America, cu câte o 
sută de milioane, n'afi face nimic. De vaţi uni, în o jumătate 
de an vam desuni. De nu vam puteà desuni, vam mâncă 
banii şi ati plecă apoi de voia voastră, eliminaţi de forța îm- 
prejurărilor. lar de n'afi vrea să plecaţi şi ati stárul în mania 
- voastră de reformatori, vam denunță ca trădători şi vânduți 
străinilor si v'am goni cu ruşine. S'a mai făcut experienţa ta, 
înainte şi in timpul marelui răsboiu. Si nu a fácut-o un om, ci 
o puternică ţară, care aveă tot concepţia ta că banul poate tot. 
A vărsat zeci şi poate sute de milioane ca întrun butoiu fără 
fond. Ce s'a ales? Câteva ziare cumpărate — glasurile tale 
uriașe care vorbesc milioanelor de oameni! — o minoritate de 
gălăgioşi suspecți şi câțiva oameni sinceri. Totul s'a spulberat 
ridicol, ca o pleavă, când a venit clipa de hotărâre a neamului... 
Pentrucă civilizația noastră e în stadiul când milioanele tale si 
ale altora sunt numai un combustibil al înfrigurării noastre... 

— Ce sá fac? 

— AȘteaptă. Să fie oare primejdia atât de EE pe cât 
(i-o închipui tu privind salonul mătuşe-ti gi vieafa superficială 
a capitalei? In imensa mulţime a satelor, în orășelele care ve: 
geteazá, chiar în capitala aceasta atât de hulitá, să nu fie o re- 

5 


— 66 — 


Tr 


zervä de cinste, de muncä, de bun simţ, de ideal, care acum 
nu poate plecă balanţa spre bine, dar care peste puțin, cu ener- 
giile care se ridică, va învinge? 


(Se aud copiii cu «Bună dimineaţa»). 


— Auzi! Copiii cu «Bună dimineafal» Ah, ce frumos şi 
ce mișcători De când nu i-am auzit! Doamne, ce de amintiri 
. înduioșate îmi aduc glasurile acestea! Dulce copilărie, unde 
eşti? Să se prăpădească neamul acesta în care trăesc atâtea 
virtuți cu rădăcini în milioane de inimi, cu neclintite obiceiuri 
de mii de ani... 

— Neamul nu se präpädeste. A trecut el prin secole de 
näväliri gi nu s'a prăpădit. La subtioara frunzei vestede aşteaptă 
mugurul care va creşte viguros. Nu cobi tu după soartea nea- 
mului. — l-auzi, cer copiii. Nu le dai nimic? | 

— Ce să le dau. (Se caută prin buzunare, Celalalt zimbeste). 
loane!... Na! Dă copiilor... sá se bucure... 

— Bani... Prin lon!... Nu te ai îngrijit să le pregátegti, 
după datina aceia de mii de ani, mere și covrigi și nuci... 

— Ei, asta el De asta îmi arde mie! Am şi uitat cá e 
Anul si 

. Nu te-ai dus să le spui o vorbă bună. Aşă începi 
să-ți Mopar milioanele... 

— De ce mă certi. Gândul meu a fost bun. E 

— Ştiu, ştiu. Si totus a fost aproape inutil darul tău. Copiii 3 
au trecut pe lângă casa ta gi mau văzut, cá în ea veghiazá un : 
gând bun. Si nu vor vedeà nici alte case ca ale tale, Si în j 
noaptea asta sfântă nu se va cobori o rază de bunătate și de : 
dragoste în inima lor... Banull... Acum se ceartă la colțul 4 
stradei cum să împartă banii tăi şi ce să cumpere... Si vor creşte 3 
agà, şi nu vor sti ce e bine. Si mai târziu nu vor puteă distinge: 1 
fapta bună de cea rea... 1 

— Exagerezi. 

— Poate. Dar exagerarea nu arată că n'am dreptate, 

— Ce să fac? 4 

— Ai venit aci, în mijlocul neamului tău, nu aveà trufia ; 
să-i indrepti sufletul cu milioanele tale. E o ofensă gi o absur- | 
ditate. Fă-ţi datoria máruntá, Fii inginer bun, cum eu caut să } 
fiu profesor bun. E 


— 67 — 


— Atât? Când nedreptatea, n necinstea se obräzniceste pe 
toate drumurile? a dp 


— Atât, deocamdată... Si nu e putin... Te frámán(i sá 
Indrepti neamul și nu te-ai gândit la bucuria curată pe care ai 
fi putut-o face micilor copii. In clipa aceasta ai fost sărac, cu 
toate milioanele tale. Mai sărac decât spălătoreasa din marginea 
orașului, care a egit cu mânile ude gi a întrebat: — «Cáti sun- 
tefi, maică ?> Si le-a umplut traista şi a sărutat pe cel mai micuf 
cu nasul îngheţat. Aceia îndreaptă sufletul neamului mai bine 
decât tine, cu milioanele tale cu tot. - 
; — Eşti rău gi nedrept. Fiecare trebuie să-și facă datoria 

după puteri, 

— Tocmai. Dar puterile tale nu sunt pentru datoria pe 
care (i-o iei. Ea te striveste gi te oboseste. Datoria e plăcere, 
când e bine înţeleasă. Fá-o întâiu pe cea pe care pofi sá o 
faci cu plăcere, Fä-o mereu. Agá aduni daruri pentru neamul 
tău, mai târziu, 

— Mai târziu, când mai târziu? 


— Când vei auzi strigându-se marea: «Bună dimineață» 
de cei multi şi acum mărunți, care cresc şi în care trăeşte curat 
sufletul neamului acestuia. Ei vin, vin mereu, fără să-i simțim. 
Atunci să ieși cu mânile pline de daruri, darurile vieţii tale, ale 
iubirii tale, ale muncii tale, ale minţii tale. Să îngenunchi și să 
sárufi icoana bătrână, pángáritá de atâţia şi totus sfântă. Atunci 
să plângi şi să te bucuri. Până atunci pástreazá-fi credința si 
puterea, cá va fi nevoe... Aşteaptă... Agteaptá... făcându-ţi 
datoria zilei de azi... G. Vâlsan. 


Cugetări din discursurile lui A. Bárseanu. 


Literatura este o plantă plăpândă, care nu poate prosperă 
decât întrun pământ prielnic si sub un soare dulce, care să-i 
dea cu drag lumina și căldura de lipsă. Altfel ea se ofileste, 
sau își îndreaptă rădăcinile spre altă parte. 


5* 


— 68 


Cronică. 


CRONICĂ CULTURALĂ. 


Jubileul de 30 de ani al diui Intiu ` 
Maniu, In 8 "ianuarie a. c. di Maniu 
a împlinit vârsta de cincizeci ani. 


Pressa românească, sărbătorindu-l 
a reamintit meritele neperitoare pe 
cari gl le-a câştigat în luptele pentru 
emanciparea politică a Românilor de 
dincoace de Carpaţi, lupte în care Iuliu 
Mani a fost îndrumător şi conducător, 
călăuzit de un singur ideal gi o sin- 
gură credință: Unitatea naţională a 
tuturor Românilor. Pressa a mai rea- 
mintit roiul precumpänitor pe care 
luliu Maniu la avut in desfășurarea 
evenimentelor din toamna anului 1913, 
iar după marea adunare naţională din 
Alba-lulia ca președintele primului ga- 
vern românesc din Transilvania, al 
Consiliului Dirigent, — guvern revolu- 
fionar chiemat să înstăpânească în 
“Transilvania imperiul românesc şi să 
înlocuiască haosul ce a urmat prăbu- 
şirei Austro-Ungariei, cu o vieaţă-or- 
donată de stat. 

Dl Iuliu Maniu este om politic, 
bărbat de stat. Dar tocmai în această 
calitate văzând limpede insemnatatea 
covârşitoare pe care răspândirea cul- 
turei o are pentru poporul românesc, 
a avut totdeauna cel mai viu interes 
şi cea mai mare solicitudine pentru 
această problemă, 

Imi aduc aminte de şedinţele Con- 
siliului Dirigent, în cari se tratà de 
romanizarea şcolilor de stat, de orga- 
nizarea universităţii româneşti din Cluj. 
Propunerile resortului de instructie nu 
aveau sprijinitor mai plin de cäldnrä 
ca pe di Iuliu Maniu. Dsa a luat ini- 
fiativa ca din escedentele resortului 
de aprovizionare 1.000,000 coroane sá 


: existență semicentenará a 


se destine «Asociafiunei» ca fond pentru. à 
răspândirea de cărţi folositoare in 
popor. 

In preajma serbärilor jubilare de 
<Asocia- 
fiunei», — serbări ţinute in Blaj, in: 
anul 1911, — di lulin Manin, prege- 
dintele biuronlui central pentru arai- 
jarea acestor serbári, a publicat in «Re- 
vista politică gi literară» un «Prinos», 
din care citez sfárgitul: 

<Frământările unui jumătate de 
veac igi vor prásnui mâne in Bla] däi- 
nuirea lor». . | 

«Câte speranțe deșarte, câte du- 
reri înăbuşite şi câte lacrimi neşterse 
nu și-au făcut in acest timp calea, tor- 
când firul suferințelor unui neam». 

«Să le uităm toate în ziua de sär= 
bătoare, ca să închinăm întreg sufleti 
nostru acelora, cari prin munca lor, 
stăruitoare au întărit sufletul nostru și. 
au sporit credința în fericirea zilelof 
de mâne. Zidurile Blajului, pline de 
măreţe umbre, se înveselesc la gândul, 
că mâne vor puteă cuprinde în ele 
glasul bărbătesc al căpeteniilor naţiunii + 
române, Indurerata «piatră a libertăţii» 3 
se cutremură întinerită, văzând, că an à 
înviat sfărâmăturile trupului propriu. 4 
svârlite cu nemilă în toate unghiuril 
pământului românesc, şi «goronul lui 3 
Șincai», prin freamátul frunzelor po-j 
vestitoare ale trecutului mare, preve-; 
steşte cu încredere măreţia din viitoră 
a neamului românesc». 3 

«lar noi, urmaşii -mici ai celoră 
mari din vremuri, aducem prinosul re“ 
cunoștinței noastre călugărilor cucer- j 
nici gi dascălilor mari, căpitanilor vi-4 
teji gi eroilor fără nume, pentrucd ait 
Infüpfuit unitatea în gândire gi stra-k 
duinte si au zidit cetatea neînvinsă aà 


— 69 — 


constiinfei de sine a Nafiunei Románe! 


. Aducem, prinosul mulțumitei noastre 


marilor căpetenii ai neamului romá- 
nesc gi fraţilor de pretutindeni, cari 
dând ascultare glasului nostru rugátor, 
au prefăcut festivalul jubilar al «Astrei», 
în o grandioasă manifestare a solida- 
rității Națiunii Române în străduin- 
tele sale culturale». 

Se cuvine să aducem şi noi pri- 
sosul recunostintei noastre marelui 
Român, luliu Maniu, urándu-i încă 
mulți ani de rodnică activitate. | 

Dr. L. Borcia. 


Centenarul nasterii lui Louis 
Pasteur, marele binefăcător al ome- 
nirii, s'a serbătorit in Franţa gi in lumea 
întreagă la 27 Decemvrie 1922, El s'a 
serbätorit gi la noi in Bucuresti, Tasi, 
Cluj etc. S'a serbätorit si in Sibiiu 
Duminecă in 28 lanuarie 1923, când 


inaintea unui numäros public, compus 


din ce are societatea sibianá mai di- 
stins: cler, armată, corp didactic, îunc- 
fionárime, elevi, eleve etc. d! Dr. G. 
Preda, directorul ospiciului de alienafi 
din localitate a desvoltat intro fru- 
moasá conferință vieaja şi opera lui 
L. P. insistând asupra momentelor 
vieţii lui atât de inältätoare (dragoste 
de părinţi, de locul natal, de familie, 
de ştiinţă, de patrie și de Dumnezeu), 
precum şi asupra rezultatelor obţinute 
de e! in lunga și rodnica sa activitate 
științifică, Sericicultura, agricultura, 
cbimia, fisica, chirurgia, medicina etc. 
etc. datoresc foarte mult geniului uni- 
versal al lui L. P. El a descoperit 
eauza si leacul boalelor viermilor de 
mätase, El baccilul holerii paserilor. 
El pe acela al bráncei infecfioase a 
porcilor. El metodele antiseptice si 
aseptice prin cari a salvat vieafa atátor 
bolnavi la operatiile chirurgicale, pre- 
cum gi femeilor läuze (febra puerpe- 
rală) etc, etc, Dar prin ceeace s'a făcut 


cunoscut în lumea întreagă, devenind’ 
unul din cei mai însemnați binefäca- 
tori aj ei, este că el a descoperit leaced 


- turbării, deşi n’a ajuns să cunoască 


perfect baccilul ei. Asemenea el a aflat 
leacul difteriei şi al febrei tifoide. Dacă 
var fi fost această descoperire ştiin- 
fifica a lui, răsboiul mondial gi, deci, 
şi cel purtat pentru întregirea noastră: 
națională nu s'ar fi purtat cu. succesul: 


“pe care-l vedem. La aceste $i alte: 


multe fapte şi amàápunte interesante,. 
expuse cu arta proprie d-lui Dr. Q». 
Preda. I, P. S. Sa păr. mitropolit Dr. 
N. Balan a binevoit a adăogi câteva 
consideraţii de natură religioasă, în- 
tregind imaginea personalităţii lui L. 
P. cu partea cea mai luminoasă: eu 
idealitatea, cu credinţa lui religioasă, 
cu avántul lui mistic spre dumnezeire. 
I. P. S. Sa a reamintit nu numai de- 
claratia categorică făcută de L. P. contra 
generaţiei spontanee sau echivoce, ei 


"a descris amănunţit și experimental 


ştiinţific prin care el a dovedit impo- 
sibilltatea acestei teorii, pledând, in 
schimb, cu toată puterea convingerii 
sale gtintifice extraordinare pentru con- 
ceptia tradiţională religioasă a crea- 
fianismului. A fost mişcătoare şi ală- 
turarea ce a făcut I. P. S. Sa între- 
finul, subtilul, elegantul, dar necredin- 
ciosul Renan — vasul de cristal — şi 
între delicatul, seriosul, congtiinfiosul 
si atát de credinciosul L. P. — vasul 
de fer — la Academia Francezä. De - 
care parte eră să fie victoria în aecasiá 
ciocnire de idei, nu mai incäpeà în- 
doialá. Din toatá expunerea se de- 
sprindeă convingerea: Dacă cercetám 
lucrurile lumii acesteia, oricât de amă- 
nun[it şi serios, să le cercetăm numai 
cu un ochiu, ca şi L. P., iar en cel- 
lalt să privim mereu spre inligit gi 
veşnicie. Să ascultăm şi pe injelep[ii 


lumii acesteia, dar să nu ne uităm nici 


de cuvântul lui Dumnezeu. lar dacă 


— 70 — 


“scriem sau muncim în laboratoare, să 
facem aceasta numai cu o mână, pe 
Când cu cealaltă să ne ţinem de párghia 
credinţei în Dumnezeu, precum se fine 
«opilagul de pulpana mamei sale ca 
să nu cadă, Atunci orice greutăţi ni 
s'ar ridică în cale nu vom sucombá, 
«Nebiruit e omul când luptă cu cre- 
dinfä !» vorba poetului nostru național. 

«Asociaţia» si publicul sibian se 
poate felicită de distingii conferenfiari 
cari îi înalță sufletul cu astfel de ex- 
puneri luminoase. su d, Ge 

+. 

Un jubileu. Incepând cu Nr. 1—2 
din a. c. «Telegraful Román», organul 
. Oficios al arhidiecezei ortodoxe ro- 
måne din localitate, trece in al 71-lea 
an de existență. Chiar dacă m'ar fi 
altceva decât raritatea prilejului şi încă 
ar merità să fie semnalată, Dar mai 
este ceva. In deosebi pentru noi. In 
€oloanele venerabilului nostru con- 
frate s'a lansat mai întâiu ideea in- 
ființării unei societăţi culturale româ- 
negti mari, care să înfrățească pe toți 
Românii, fără deosebire de culoare 
- politică sau confesională. Ideea lansată 
en atâta succes înainte cn şase decenii 
şi mai bine a prins. Sprijinită de în- 


temeietorul ziarului, de nemuritorul * 


mitropolit Andreiu Şaguna,” această 
idee a condus pe înaintaşii noştri la 
întiinţarea «Asociajiunii», care încă a 
fost patronată şi prezidată glorios în 
anii critici ai începuturilor ei de marele 
întemeietor al ziarului: întâiul nostru 
preşedinte. Urăm încă ani mulți de 
rodnică activitate decanului presei noa- 
stre bisericeşti. 


+ Adam Miller-Guttenbrunn, cel 
mai mare om de litere al compatrio- 
filor noștri Şvabi din Banat, a murit 
în 5 lanuarié a. c. la Viena, unde a 
şi fost înmormântat in cimitirul cen- 
tral. Când înainte de aceasta cu câ- 


teva decenii el venià la Sibiiu să tn- $ 
vete o meserie, nimeni nu bănuiă cé : 

taleat puternic de mare scriitor se as- 
cunde în umilul învățăcel de barbier, 
Abiă când el deveni ziarist, remar- . 
cându-se prin intéressntele sale cro- 
nici teatrale, se puteà simfi, cum are 
să se desvolte scriitorul, A fost ceva. 
profetic în toată opera gi ființa lul. 
El a fost între puţinii, foarte puţinii. 
cugetători din Europa centrală, can 
au prevăzut náruirea aglomeratului de 
popoare austro-ungar, tiindcă pierise 
cheagul dreptăţii dintrinsul. Lucrări 
ca «Gótzendámmerung», «Meister Ja- -:? 
kob und seine Kinder» ș. a. atât de À 
mult prigonite de stăpânirea maghiară -* 
de pe vremuri au o însemnătate epo- : 
cală. Toată conştiinţa naţională ger- .. 
mană a compatriofilor Svabi se dato- 2D 
reste scrierilor lui A. M.-G. gi scoalei” à 
sale. Caáláuzifi de spiritul lui, com- 
patriotii Svabi vor face în 50 de ani 
ceeace Sagii din Ardeal au făcut în 
800 de ani, precum a spus Dr. An- `- 
dreas Konrad la o serbare comemo- 


rativä în Lugoj: o organizație popu- .' 
lară desăvârşită sub toate raporturile. 

E mișcătoare partea finală din această 
cuvântare, unde zice că, cetind scrie- |! 
file lui, pătrunzându-ne de concepția E 
lui de vieatä, îi vom păstră și amin- 3 
tirea cea mai demnă. Pentrucă nu 1 
poate fi o amintire mai trainică pentru . $ 


un scriitor şi cugetător decât triumfuk E. 
ideilor sale favorite. In acest sens el 
nu mai e mort, ci trăeşte prin opera 
$i ideile sale dealungul veacurilor. 
Din timp in timp vom simfi cum se 
ridicá din mormánt geniul sáu inspi- 
rándu-ne la noue opere de adevărată 
frumisefe și mărire naţională. — La 
frumoasa serbare din Lugoj au asi- 
stat și Ungurii în frunte cu Dr. Elemer 
Jakabity. q 
A fost desigur o foarte meritată . < 
atenfiune din partea dlui prof. univ. — 


== 


dis Cluj Dr. losif Popovici că l-a 
propus să fie decorat şi A. M.-Q. de 
guvernul român pentru lupta frumoasă 
ce a purtat pentru izbânda unui ideal 
comun. Pagubă, că răposatul scriitor 
n’a mai primit decorația, ci numai în- 
ştiinţarea prietenului său iubit. Și atâta 
a fost de ajuns să-i însenineze puţin 
-clipa amará a morţii, precum cetim 
iutr'un ziar gvibesc. 


x 
CRONICA ECONOMICA. 


O nouá indrumare economicá a 
poporului nostru e de neapäratä ne- 
voie, mai ales acum după împărțirea 
moșiilor mari pria reforma agrară a 
statului nostru. Dacă marii mosieri, 
oari până acum aveau gospodării mi- 
"nunate pe proprietăţile lor de mii de 
ugäre (pogoane), astăzi abià mai ră- 
mån cu 2—300 iugäre, ei nu trebuie 
să desnădăjduiască, ci să se pună pe 
tucru mai stragnic decât până acum, 
müzuiudu-se a produce atîta pe pă- 
smântul ce le-a mai rămas cát produ- 
ceau înainte pe proprietăţile lor mai 
intinse. 

Micii proprietari, țăranii, cari alcä- 
tuesc in cea mai mare parte fara cu 
ale lor 80%, şi dintre cari mulți au 
primit acum părţi frumoase de pă- 
mánt, încă trebuie sá iuvefe a le lucrà 
bine, mai bine decât pânä acum. Sá 
îaveţe a lucrà pământul aşă cum îl 
îucrează ţăranul din Danemarca dela 
1872 încoace! 

Adevărat că, pentruca să avem 
44 noi plugari luminaji ca in Dane- 
marca, ar trebui să avem numai in 
„Ardeal, Banat, Crigana și Maramurág 
15—20,000 şcoli de plugărie bună, nu 
5—6 câte avgm astăzi. Cu bunăvoință 
şi cu silint& se pot face însă gi la noi 
anulte lucruri bune. » 

a Noemvrie 1919 ministrul de 
agricultură francez Ricard a introdus 


i 


economia ca studiu obligatoriu în 
şcoala primară franceză. Lloyd George, 
fostul ministru-preşedinte englez încă 
a ţinut diferite cuvântări in mai multe 
orașe engleze arătând, cât de înapoiată 
e Anglia în privința economică față de . 
Datiemarca şi chiar faţă de Germania | 
100 de iugäre engleze (aräturä gi pă- 
şune) în 1920 nu puteau hrăni mai mult 
ca 48—50 de oameni, pe când în Qer- 
mania acelaș pământ, mai biae muncit, 
dă brană la 70—75, iar în Danemarca, 
încă şi mai bine muncit, la 80—85 ingi. 
(De noi, Românii, nici nu mai vorbim ! 
Noi abia trăim 18—20 ingi pe o astfel 
de proprietate). | 

Ca să vedem și mai bine deose- 
birea între un fel de lucru şi altui, ' 
nu va strică să amintim: câte bucate 
scoate Euglezal de pe pământul său 
şi câte scoate Danezal şi Germanul P 
Mai departe ce-i pot aduce Eaglezului 
vitele prăsite gi ținute pe o propietate 
de 100 iugăre şi ce-i aduc Dauezului - 
şi Germanului ? 

Pe o mogie de 100 ingáre Englezul 
produce 750 măji metrice de bucate 
(grâu, secară ş. a.), iar Germanul 1656 
şi Danezul 2400. (Noi? Nici 300 maji 
metrice!) Aceeaş moşie Euglezalui îi 
produce 20 măji metrice de carne, pe 
când Germanului27:5, cum arată Lloyd 
George. Apoi lapte Engiezul are 85 
măji metrice, pe când Germauul 149, 
iar Danezul 280. Unde suntem noi față 
de gospodarii aceştia? Azi máue im 
orașele noastre nu mai primesc lapte 
nici bolnavii, nici copiii, necum oameuk : 
sănătoşi! 

Ceeace pot face Germanii și Da- 
nezii în ţările lor cu mult mai sărace, 
pentruce n'am puteă face și noi Im 
fara aceasta neasemánat mai bogată ? 
Putem, numai să voim! 

Ministerul de agricultură din Ba- 
varia a dat ordin încă din 1911 ca 
grădinile tuturor şcolilor şi bisericilor 


— 72 — 


să se=planteze cu pomi roditori şi 
- wid $coálélor din localitate să fie 
inditorfi asi cultivă şi îngriji. In 1919 


"și nilbistril de agricultură franéez Ri- 


aid à obligat pe învățători să scoată 
pe elévi cel putin de doná ori pe säp- 
tăbriâhă la câmp și să-i înveţe, cum 
cresc, cum se desvoaltä, cum se prá- 
pädest gl cum trebuie să fie ingtijite 
sümifnalurile. Mai departe că fiecare 
grădiiă de lângă şcoală să fie gunoită 
şi cultivată de înşişi elevii gcoalei, pe 
lângă &üpravegherea cuvenită. Lângă 
Totilouse (în Franţa de sud) este un 
ordin călugăresc care învaţă pe săteni, 
cum să cultive și valorifice pometul. 

. Harta gi geografia economicá a 
Fribifei au desemnat-o si scris-o, in 
ced mai mare parte, învățătorii dela 
gcoalelé priinare si agricole. Acolo 
fiecare comună își are harta si de- 
scrierea sa amănunţită, care înfățișează 
où nümsi natura pământului (bumos, 
lutos, argilos, nisipos $. a. m. d.), ci 
arată totodată ce se poate cultivă în 
el. (La noi? Nici pomeneală de așă 
ceva!) 

Astăzi lucrarea pământulai nu se 
pôaté mürgini numai Ja arat, la grápat, 
la sămiănat si la gunoitnl cu gunoiu 
dé grajd. Gunoitul eu gunoiu de grajd 
e adevărată robie, care duce si la să- 
răcie, De aceasta trebuie să ferim pe 
färanii noştri. Noi încă nu ştim ce 
sárúri, ce părți folosește din pământ 
fiecare plantă?! De aceea și lucrarea 
pământului nostru e ca vai de loc. 
De aceea producem de obiceiu numai 
4 măji metrice și avem recoltă bună 
de pomet abia la trei—patru ani odată. 

Noi încă nu ne dăm seamă că şi 
porcului — deşi e porc — încă ii tre- 
bieşte curățenie, si că clotanii (gobo- 
lanii) cu murdăriile şi infecțiile lor 
sunt cauza atâtor boale pentru aceste 
dobitoace atât de folositoare. 


Cui îi: 


trăsneşte prin cap la noi să desinfecs ^ ^ 
tezė grajdurile ori cotetele porcilor PE ~: 
La noi oamenii poattà proces, dacă: 


musti de gundit al unuia se scurge - 
in cuftea celuilalt, în loé să-l prindă... 
în basené de ciment, fiind partea ces : : 
mai prețioasă din gunoiul animalic... .. 


La noi nici idee mau oamenii cunt 

să-și pună in valoare produsele lor: 
economice! Pentru aşă ceva se cere: 

gust, pricepere, deşteptăciune! Aici. 
trebuie să vină dascălii și preoții cu 

pilda lor luminătoare și indreptatoare. , 
Și vor veni, fiindcă gi interesele lor: 
o poftesc aceasta. 

Dar câte alte ramuri nu mai sunt 
în economia mică?! Cultivarea iepu-- 
rilor de casă, a caprelor, a caprelor: 
de Angora, a oilor de Astragan, de. 
Prusia, a porumbilor ş. a. Belgia, de: 
pildà, câstigä nespus de mult din pieile- 
de iepuri de casă, cu cari umple in- 
treaga Europă. In Ceho-Slovácia sunt 
districte intregi cari tráesc numai din. 
porumbi. 

E datoria preoților si inväfätorilor- 
noştri să împrietiniască pe țărani cu. 
toate aceste ramuri de economie. 

S'ar puteà scrie cärti intregi — gi: 
se vor si scrie! — despre toate ace- 
stea. De când sunt mici, din şcoală,. 
oamenii trebuie învăţaţi să muncească, 
să se însoţească, să pretueascá muuca 
lor gi a altora gi să se bucure de roa-- 
dele muncii lor în măsura stráduin- 
felor arătate. In gcoalele orăşeneşti. 
încă ar trebui să se înveţe mai multe 
meşteşuguri şi dexterităţi de mână, 
mai mult desemn, chimie, fizică gi 
ale lucruri practice decât limbi și 
istorie care de- multeori stârneşte nti- 
mai patimile réle şi aduc şi alte nā- 
cázuri asupra oamenilor. 

Dar despre acestea altădată. 

Un dascăl şi plugar bătrân: 1. G., sen. 


> 


— 73 — 


Cărţi Românești. 


Calendare pe 1923 au apărut mai 
multe ca altă dată. Abiă este foaie, 
bancă sau instituție mai de seamă 
care să nu-şi fie menajat cetitorii sau 
sprijinitorii prin câte un frumos ca- 
lendar de perete, unele splendid ilu- 
strate în una sau chiar și mai multe 
colori. Sunt număroase gi calendarele 
şi almanahurile literare, de învățătură 
şi petrecere. Reniarcăm: «Calendarul 
brinului creștin» care apare în al 
72-lea an, «Amicul Poporului» în anul 
al 63-lea întocmit admirabil de dl N. 
Petra-Petrescu care, între multele lu- 
cruri bune ce le cuprinde, nu uită 
nici de «Asociaţia» noastră, recoman- 
dáüd-o sprijinului obştesc. Mai sunt 
de amintit «Calendarul. Foii Popo- 
rülui» cu tradiționala lui învelitoare 
roşie şi cu bunele lui poveţe gospo- 
däresti, ilustrat mai bine decât multe 
altele, apoi Calendarul Dacia Traiană. 
Toate acestea din Sibiiu. Diu Bucu- 
resti ni sa trimis Almanahul ziarelor 
Adevărul si Dimineaţa, bogat atât in 
reclame cât gi în material select li- 
terar și științific, Calendarul asistenţei 
sociale care îndeplinește o adevărată 
misiune de regenerare fisică și sufle- 
tească în mijlocul poporului nostru, 
Calendarul gospodarilor editat de 
Cartea Românească și redactat cu 
măestrie neîntrecută de di I. Simio- 
nescu, profesor universitar in lagi. 
Trebue să ai un suflet mare şi atot- 
cuprinzător, pentru ca să poţi întocmi 
un calendar ca al d-sale, care devine 
din ce în ce mai mult o enciclopedie 
populară. luteresant $i în spiritul tra- 
difilor sale glorioase de a cultivă 
năţionalismifi mai presus de toate este 


Calendarul Ligei Culturale, unde dr 
președinte N. lorga încă are câteva 
bucăţi de mare interes, Dela laşi ne-a 
sosit Calendarul «Presa bună», care: 
orientează complet pe cetitori asupra 
întâmplărilor din lumea catolică dela: 
noi şi din străinătate. Bogat si bine 
îngrijit ca gi în trecut, e gi de astă- 


dată Calendarul Glasul Bucovinei care : - 


aduce și o admirabilă notă regional#: 
în text si în ilustrații, cum se gi eue. 
vine de altfel. Dacă regretăm ceva e 
că președintelui Asociaţiei noastre, 
lui Andreiu Bârseanu i sau închinat 
abiă 3 rânduri la pag. 132. Execuţie 
tehnică desăvârşită, cu adevărat ame- 
ricană, pe lângă un cuprins ales ne-a 
adus Calendarul national al ziarului 
«America» de sub dibacea conducere. 
a diui Andrei Popovici. El publică : 
unele bucăţi specific americane pre- 
cum și interesanta auchetă, de cáre- 
au vorbit mult ziarele noastre. «Cum 
pot fi mai folositori Românii din: 
America patriei lor»? cu răspunsuri 
dé Roman Ciorogariu, Ion I. C. Bră-. 
tianu, Maniu si Vaida, N. lorga, I. 
Mihalache, Dr. Lupa şi Dr. L. Popovici. 
In sfârşit reamintim cetitorilor no- 
ştri şi de Calendarul Asociatiunii pe 
1923 întocmit în partea sa calenda- 
ristică de di At. Popa, prof. la școala 
normală de bäeti din Cluj, iar în par- 
tea literară cu bucăţi semnate de Al. 
Lascarov-Moldovanu, Duliu Zamfi- 
rescu, Petrea Dascälül, I. A. Bassara- 
bescu, E. Bucuţa, Gh. Maior, Gh. Du- 
mitrescu, A. D. C, Dr. Vater Bra- 
nisce, Dr. G. Preda, 1. Q., Negnstor, 
Romul Simu, Andrein Bárseano 9. a. 
Preţul acestuia din urmă 5 Lei. 


ATATA AAA CA ATA ATE ATA AN AN AN ATATA VATA 


ROS A, 
îi Onoratii abonaţi sunt rugați să-și inolascá abonamentul. d 
A Administraţia. RA 
ET n Dem DT De e Te Dee IS M. 


c4 3 


' Onor. noștri colaboratori sunt-rugati să-și concentreze materialul in cea mai scurtă 
formá posibilă pentru a puteá face toate înlesnirile posibile. š i 


Administrația rev. „Transilvania“ 


Sezätorile dela Breaza şi Câmpina. 


Șezătoarea dela Breaza a început 
in 23 Dec. 1922, seara la ora 9 prin 
<onferinfa dlui pregedinte cultural al 
instituţiei, G. Tifeica, prof. universitar 
membru al Academiei Române, care 
dela începutul activităţii caselor na- 
fionale (abià de patru ani!) a ţinut a 
145-a conferinţă a sa, vorbind fára- 

. nilor despre Pasteur gi însemnătatea 


descoperirii sale ştiinţifice prin aflarea - 


leacului- contra turbării, intr'un limbaj 
frumos, limpede, pe înțelesul tuturora. 

Au urmat recitári şi cântări exe- 
cutate de artişti şi artiste dela Con- 
servatorul din Bucureşti, apoi dansuri 
naționale executate de elevele atelie- 


relor de industrie casnică a Caselor. 
Naţionale, cari eleve au jucat și o 


piesă teatrală întrun act, 


La urmă dl Col. I. Manolescu a | 


dat câteva poveţe folositoare consă- 
tenilor săi gi și-a adus aminte în cu- 
vinte călduroase şi de Asociaţia noa- 
stră. A răspuns în câteva cuvinte po- 
trivite secretarul nostru dl I, Georgescu. 
S'a executat, în sfârșit, de flăcăii 
şi fetele din sal dansul specific acestei 
localitáji «Ca la Breaza». 
` A doua zi dimineaţa am vizitat 
Casa Naţională din Breaza și atelie- 
rele în legătură cu ea. : 


Casa Naţională constă din: Sala. 


de solemnitäti, ceva mai încăpătoare 
decât fosta sala noastră; are scenă cu 
decoraţiile necesare; un balcon și insta- 
lafii de cinematograf, garderobă, cassä 
şi vestibul etc. În subsolul acestei 
săli e pivnifa gi popicăria. Lângă sală 
se. află o cameră mai mare pentru şe- 
dinfele comitetului local, apoi o sală 
„de bibliotecă cu aproximativ 2000 vo- 
lume așezate frumos în rafturi. Ur- 
mează apoi două încăperi pentru dis- 


pensarul «copiilor sugaci» (o mică far- 
macie locală). In dosul dispensarului 
sunt băile de vană, iar în subsol băile 
de duş. 

La o depărtare cam de 100 paşi 
dela edificiul principal, care cuprinde 
toate cele amintite până aici, se află . 
pavilionul de dans în formă rotundă, 
Lângă el scránciobul şi danăuşui. 
Câţiva paşi mai înapoi, într'o vălcică, 
se află o cismeà, ridicată tot de Ca- 
sele Naţionale, iar pe platoul de dea- 
supra välcelei un vast teren ingrádit 
cu sârmă pentru exerciţii sportive atât 
pentru oamenii mari, cât şi pentru copii. 

Casa Naţională din Breaza cu 
toate dependinfele ei ocupă un teritor 
de aproximativ trei iugäre. 

Dupá visitarea Casei Nationale, 
am trecut la atelierele de industrie 
casnicä, unde ni s'a oferit o micá gu- 
stare. Atelierele acestea au șase răs- 
boaie, dintre cari unul cu forţă elec- 
tricä. La acestea lucrează 33 orfane 
din răsboiu: covoare, cămăși, fote, 
pânză de casă etc. In legătură ca 
atelierele se află si un bazar, în care 
se desfac, pe lângă produsele acestor 
ateliere, şi alte articole, dresând asttei 
pe orfeline nu numai în producerea, 
ci și în desfacerea mărfurilor. 

Educaţia orfelinelor e desăvârşită 
sub toate raporturile. Ele fac totul. 
Ele îşi curăţă, ele igi pregătesc me- 
najul, ele își pregătesc märfurile şi tot 
ele gi-le şi vând. Servitoríme nu există. 
Chiar și în bazarul lor de desfacere 
din Bucureşti se duc cu schimbul câte 
două în fiecare lună, ca să-şi desă- 
vârşiască școala. 

Capitalul începător al atelierului 
a fost în 1920 de 22.000 Lei. Astăzi 
e 508.000 Lei. 


-. 


Şi când te gândeşti că răsboaiele 
Reuniunii noastre din Sibiiu, mult su- 
perioare ca tehnică, stau demontate 
în podul casei noastre naţionale şi nu 
aduc nici un folos! Nu s'ar putea 
eumparà şi instală din partea noastră 
are aceste räsboaie într'o comună 
românească * potrivită, bunăoară la 
Saligte ? A 

Dupä visitarea atelierelor din 
Breaza la ora 10 a. m. în 24 Dec. a. c. 
am plecat cu camioneta Caselor Na- 
ionale la Câmpina, unde, dupäce 
'me-am așezat bagajele la camera re- 
servatá pentru noi la Hotel Bulevard, 
am trecut să vedem tereuele petroli- 
"bere ale Societăţii «Steaua Română». 
“Sub conducerea dlui Ing. şef D. Me- 
anu şi a altor notabilitafi din Cám- 
pina (medici, profesori, revizor gcolar 
etc.) ni s'au dat explicaţiile necesare 
pentru a infelege felul cum se ex- 
ploateaz& petrolul. Am trecut apoi la 
vastele rafinerii ale petrolului gi de- 
tivatelor sale (benzină, gaz lampant, 
poslete, păcură etc. etc.), arătându- 
mi-se fiecare instalafie aparte. 

La amiazi s'a servit o masá co- 
amuná în sala cea mare a Hotelului 
Bulévard, unde erau de fafá pe lángá 
notabilitățile amintite înainte si dnul 
“primar al Orașului. 

După masă am vizitat şcoala pri- 
ară din localitate, un adevărat museu 


în chipuri şi icoane, representând toate: 


personalitățile şi evenimentele mari" 


ale neamului nostru, Spre cea mai” 
plăcută surprindere a-noastră am aflat 
aici şi un tablou mai mare represen- 
tând pe toți foştii preşedinţi ai «Aso- 
ciațiunii» noastre, casa noastră na- 


fionalá centrală şi şcoala noastră de _ 


fete. i 

A urmat apoi în sala Monovici o 
şezătoare a Caselor naţionale cu 
aproape aceleaşi puncte ca là" Breaza, 


la care a fost de față tot ce a avut ^ . 


Câmpina mai de seamă. 


Mai către seară, după sezátoare, E 


am fost invitaţi la o gustare în ospis - : 


taliera casă a diui Ing. D. Meţianu. 


In casa diui Mefianu s'a vorbit despre , . 


viitoarea sezätoare a Caselor Natio- 
nale lí Sibiiu în 11 Februarie 1923, 
pentru care s'au anunfat o mulfime 
de oaspeți ^Cámpineni, dintre cari 
amintim pe: dl Ing. D. Mefiaou, O-1 
Bunescu, scriitorul Jean Bart dimpreun& 
cu doamnele lor etc. etc. á 

Notăm că venitul curat atât al ge- 
zătorii din Breaza, cât şi al celei din 
Câmpina a fost destinat pentru alte 
scopuri decát ale Caselor Nationale, 
cu toate cá cheltuelile de intrefinere 
pentru oaspeţi în număr de 50 per- 
soaue, artişti, artiste etc. au privit ex- 
clusiv pe Casele Naţionale. 


Dela „Asociaţiune“. 


Biblioteca Curţii Regale din Bu- 
-Curegti a binevoit a procură 30 exem- 
plare din Nr. 105/6 al «Bibliotecii po- 
porale a Asociafiunii» (Avram lanca) 
‘fu zius, de 16 Decemvrie 1922, iar mai 
înainte a comandat câte 15 exemplare 
„Sin Nr. 92 (Satul meu, un sat din Ar- 
- &eal) şi Nr. 98 (Istoria lui Tudor Vla- 
-dimirescu). Această deosebită și înaltă 


atenfiuue, pentru modesta noastră bi- 
bliotecă poporală e un îndemn de a 
apäreà pe viitor în condiții şi mai 
bune ca până acum, iar pentru biblio- 
tecile publice, pentru oamenii cu dare 
de mână gi de inimă, pentru îmbogă- 
tit de rasboiu îndeosebi ar putea 
servi ca exemplu de modul cum au 
să răspândiască cultura în popor, spri- 


jinind publicatii ingrijite de cei mai 
buni scriitori pentru popor care-i 
avem noi. 

i * 
*. Condoleanfele la moartea pre- 
şedintelui Andreiu Bárseanu. Ca o 
întregire a celor publicate în Nr. 10 din 


.1922 al acestei reviste lăsăm să ur-. 


meze gi acestea: Dela castelul Peleș 
A. S. R. Principele Carol: «Cu adâncă 
părere. de rău am primit vestea morții 
soţului I)-Voastră. Vă rog să primiţi 
cele. mai sincere condoleanţe». 

Preşedintele: consiliului de miniştri, 
di lon-1, C. Brătianu : «Aflu cu adâncă 
durere încetarea din vieafä a scum- 
pului D-Voastrá soţ care în vremurile 
grele ale stăpânirii străine a luptat 
pentru cauza naţională şi în care cauza 
română perde un fruntaş eminent. 
“Românii cari împărtăşesc cruda D-V. 
jale îi vor păstră o recunoscátoare 
amintire». 

DI ministra de finanțe Vintilă 1. 
C. Brătianu: «MA unesc cu toți bunii 
Români la marea durere ce vă isbegte». 


Dna și dl General Văitoianu: 


«Sincere condoleanţe». 
Ministrul săndtății publice, al 


muncii si ocrotirilor sociale dl G. G. - 


Mârzescu: «Din cauza consiliului de 
miniştri care are Joi” dimineaţa la Si- 
naia regret că nu pot Iná parte la în- 
mormântarea veneratului D. V. soţ. 
Va rog să credeţi însă că gândul meu 
este alături de D. V. și cu inima de 
Román gi de prieten iau o vie parte 
- la durerea ce încercați. Numele Jui 
Andreiu Bárseanu rámáne neperitor 
în istoria culturală gi naţională a nea» 
mnului și ministerul muncii gi ocroti- 
rilor sociale care vă numără printre 
"strălucitele sale colaboratoare igi în- 
deplinegte o pioasä datorie depunánd 
pe cosciugul marelui dispärut cununa 
omagiilor ce-i sunt datorite». 


à 


— 76 — 


Ministrul instruc(iunii dl Dr. An- 
gelescu: «Intors astăzi in Bucureşti: 
am aflat despre moartea distinsulut 
D. V. soţ. Luâud parte la durerea D.V. 
Vă rog a primi condoleanfele mele». 

Ministrul cultelor şi artelor, di C. 
Banu: <Aflu tocmai acum marea per- 
dere pe care împreună cu D. V. o 
încearcă întreg neamul românesc. Rog. 
primiţi sincerele mele condoleanţe». 

Ministrul comunicațiilor, di Gene- 


` ral Traian Moşoiu: «Primiţi, Và rog,. 


cele mai sincere condoleanţe din par-, 
tea unui fost şcolar al mult regreta- 
tului D. V. soţ care impărtășeşte pe 
deplin durerea D. V.» 

Acelaş în numele funcționarilor. 
ministerului de comunicații: «Primiţi,. 
Vă rog, cele mai sincere condoleanţe 
pentru perderea marelui Român Au- 
dreiu Bârseanu». 

DI Dr. Stefan Cicio-Pop, tost mi-- 
nistru si sofía: «Cupringi de adâncă. 
jale transmitem dureroasele noastre- 
condoleanţe la moartea ilustrulni vo- 
stru soţ, marelui nostru literat si prea- 
nobilului Român». 

Di Vasilie Goldiș, Jost ministru : 
«Adânc îndurerat depláng trecerea 
din vieafá a bunului și marelui D. V.. 
soj, a seumpului și în veci neuita- 
tului men amic şi coleg în sarcina 
dăscăliei româneşti», 

DI Dr. V. Branisce fost ministru :. 
«Cutremurat de vestea trecerii la cele- 
de veci a inbitului D. V. soţ și neul- - 
tatului meu coleg, prieten şi soț de- 
luptă şi muncă, Vă rog primiţi since- 
rile mele condoleanţe. 
vească de mângăere în aceste zile de 
încercare vieafa frumos trăită in ser- 
viciul binelui obştesc și al progresu-- 
lui în lumină gj libertate. Fie-i odihna 
lină şi amintirea binecuvântată. 

DI N. lorga, profesor universitar :. 
«Nu am cuvinte să-mi arăt durerea. 
Plángem vechea noastră prietenie la. 


Familiei ser- “ 


— y — 


mormântul omului gi nobil şi bun, a 
<ärui prietenie de mulți ani a fost 
wna din cele mai curate ale vieţii 
noastre. Numai nevoile cursurilor má 
opresc de a má rugă alături de D. V. 
lângă rămăşiţele lui». 

DI D. Onciul, preşedintele Acade- 
„miei Române: «Cu adâncă máhnire 
aflu de nemăsurata nenorocire ce V'a 
lovit si de marea perdere ce noi toți 
am suferit prin moartea scumpului 
D. V. sof, mult regretatului nostru 
-coleg. In numele Academiei Románe 
-şi al meu personal Vă rog să primiţi 
-expresiunea celor mai adânci simfe- 
minte de profundá părere de rău cu 
care luăm parte la nemărginita D. V. 
jale». 

Directoratul general al instrucției 
„publice Cluj:  <Regretând profund 
moartea distinsului director regional 
Andreiu Bárseanu VÀ exprimá sincere 
condoleanţe. Am hotărât ca şcoala 
superioară de comerţ din Braşov să 
poarte numele neuitatului profesor. 
. Director general Dr, I. Mateiu. 

1. P. S. Sa Pimen, mitropolitul 
Moldovei: «Cu adáncá durere am 
aflat de moartea soțului D-Voasträ, 
patriotul luminat, fala țării, a nea- 
mului, a Academiei Románe, Andreiu 
Barseanu. Particip cu D. V. la durerea 
ce incercafi». 

P. S. Sa loan 1. Papp, episcopul 
Aradului: «Trecerea din vieatá a bu- 
“nului şi distinsului D. V. soţ îndo- 
liaz& întreg neamul românesc. Primiti, 
Vă rog, adânc simíitele mele con- 
-doleante». 

P. S. Sa I. Badescu, episcopul 
Caransebeşului: «Adânc îndurerat pen- 
' Aru trecerea din vieafä a soțului D. V., 
a nobilflui si merituosului fruntaş 
al neamului nostru Vă rog să primiți 
sincerile mele condoleanţe». 

Au mai adresat depeşe de con- 
«doleanţe : Vicepreşedintele Crucei roşii 


. curesti, 


din Bucuresti, Balg, luliu Valaori, se- 
cretar general, Dr. T, Mihali si sofia, 


^l gi Alexandrina Bianu, Dr. Mihai 


Popovici, Sturdza-lagi, Sabina Canta- 
cuzino din București, Olga Oigarliu 
din Craiova, Elena Odobescu din Bu- 
Preot Curea, Deva, Dr. Al. 
Pteancu, Cluj, Simion Gocan, Oradea- 
mare, Zoe Gr, Rámniceapu, Băile Her- ` 


-culane, Tlie Stan, directarul «Astiei» 


din Oradea-mare, Mugur, director ge- 
neral al fundației culturale «Principele 
Carol», Teodorescu, director general al 
societăţii, Petroşani, Heinrich Schlandt, 
Rektorstellvertreter d. Hontgrusschule 
din Braşov, Amalia Pop, Alba-Iulia, 
O. Ghibu, Cluj, Dr. C. David, direc- 
torul desp. Abrud, Desp. Hunedoara, 
Societatea pentru ajutorarea alienafilor - 
(Sibiiu) Dr. Preda, Director Orghidan, 
Bragov, General Glodeanu gi familia, 
Alba-Iulia, Preot I. Prigcu, Braşov, 
Prof. Ghidionescu, Cluj, Dr. O. Russu 
si sofia, Baile Sovata, V. M. Kogil- 
niceanu, Bazargic, Soc. 
Română, Reghin, 1. Păcurariu, direc- 
torul desp. Năsăud, Direcfiunea liceu- 
lui, Turda, Aurel Sterca-Sulutiu, Plo- 
esti, Dr. Brediceanu, Bragov, «Gazeta 
Transilvaniei», Braşov, Colonel Vasi- 
lescu, Constanța, Colonel Ganea, Chi- 
sinäu, Dr. G. Dobrin, Lugoj, Fr. Hossu- 


' Login gi sotia Elena, Baia-mare, Re- 


uniunea femeilor románe, Reghin, Al. 
Läpedatu, Cluj, Dr. Al. Borza, prof. 
univ. Cluj, Sabina Dr. Borzea, Abrud, 
Dr. L. Pop, Abrud, Dr. A. Lazar, Ora- 
dea-mare, Maricufa Dima, Bran, Emilia 
Ardelean, Deva, V. gi D. Bontzescu, 
Băile Sovata, Tatiana şi Lt, Col. Carp, 
lagi, Col. I. Manolescu, președintele 
caselor naţionale, Bucureşti, Gh. Sta- 
nescu, Braşov, Dr. German, directorul 
desp. Chioar, Somcuta-mare, Familia 
Advocat Moga, Brașov, Elena Severin, 
laşi, E. Safrano, Braşov, O. și V. Delen, 
Cluj, E. Z. Munteanu, Alba-lulia, Col. 


«Tinerimea . 


— 78 — 


Origoriu, Bragov, Dr. C. Velican, Aiud, 
Anna Popp, Cluj, Dr. Marius Sturza, 
Baile Sovata, A. Brosteanu, Geoagiu, 
: Dr. Gh. Popa, Oradea-mare, Dr. A. 
Vlad si Dr. I. Margita, Geoagin, Prof. 
Oprescu, Cluj, Marta lepure, Baia- 
mare, Col. Florian, Orästie, Familia 


Moga, Arad, Alessiu, Cluj, Arhitect - 


V. G. Stefánescu, Bucureşti, Sever Pop, 
director, Cluj, Aurelia Pipoșin, Cluj, 
M. Tipza, Ec. Georgev, Botosani, Fam. 
Orghidan, Bragov, Dr. Dimitras, Zár- 
negti, M. gi L. Popescu, Brasov, Fl. 
Ohiulea, lagi, C. Hodos, București, 
Advocat Báltárefu, Bucureşti, Col; Gu- 
rifa, BuMias, Fam. Bologa, Teiuș, Cpt. 
Penes, Petrogeni, Maior Tocineanu, 
Lugoj, Preot Stefänescu, Bäbeni, Ari- 
stia Marinescu, Bucureşti, Dr. Sotiz, 
Cluj, Fam. Damian, Brașov, Maior 
Arbore, Fălciu, O. Mirza, Alba-lulia, 
Fam. Bârsan, Ploeşti, Col. Boerescu, 


Tg.Mureş, Z. Munteanu, preşedintele 


reun. meseriașilor, Alba-Iulia, Alexan- 
drina Adi, Sibiiu, Orfanii din Orlat, 
Col. Bacaloglu, Oradea-mare, Dr. Ga- 
lea, Dej, Sucursala «Albina», T.-Mures, 
. Cpt. Madgearu, Sibiiu, C. Căciulă, 
Dej, 1. Pätlägianu, Cluj, Sucursala 
«Albina», Cluj, G. Tripon gi soţia, 
Cluj, Dinescu, Ploesti, Prof. V. Bogrea, 
Botoșani, I. Ciurcu şi fam, Braşov, L. 
Dr. Coroianu, Cluj, Credittrans, Cluj, 
Sabina Cioflec, Braşov, N. Bogdan, 
Cluj, Ing. Negrufia, Cluj, N. Bănescu, 
Cluj, Şcoala de meserii, Brașov, los. 
` Puşcariu, Braşov, Victoria Onitiu, Bra- 
gov Gh. Barbulescu, Ploeşti, Fam. 
Dr. Marinescu, Ilva, Dr. St, Stinghe, 
Brașov, Didina Mureşianu, Horez, A. 
și |. Eremia, Brăila, Margareta Glatco, 
llva, Fam. Sporea, Deva, Murgoci, 
Dorna-Vatra, M. St. Cepescu, Ora- 
dea-mare, D. Eremia, Ghimpați, Fam. 
Breban, Borgo-Prund, Corpul didactic 
al judefului Bragov, O. si R. Boilä, 
Cluj, Maroş, Oradea-mare, Dr. Ni- 


coará si Cheţi, Reghin, Col. Marcovici, 
T.-Mureg. : 
Au mai trimis scrisori gi bilete de 
condoleanţe: Dna Pia Alimänegtians,. 
Maria Pillat, București, Dr. Giurea, 
Bucureşti, Al. Alessin, Bucureşti, V. 
Păcală, Cluj, S. Cpt. Blañarin, Bârlad, 
Dr. K. Ziegler, Păltiniș, Dr. Med. C. 
Jickeli, Sibiiu, Col. Tuhagi, Abrud, 
Tr. Smeu, Alba-lulia, Al. Praja, lagi, 
Dr, L. Micga, Dej, Gertrud, Eremie, 
Dorohoi, Sidonia G. I. Docan, Cluj, 
A. Popp n. de Lemény, I. M. Roques, 
Sibiiu, M. Stefänescu, lași, Fam. Brein- > 
stârter, Sibiiu, Fam. Bologa, Brașov, 
E. Marinovits Munteanu, Reghin, Ca-- 
tinca Stefan, Sibiiu, General I. Popo- 
vici, Ing. Pascal Zlatco. Techirghiol, 
Fam. Dr. Gundhart, Maria Crigan, Si- 
biin, 1. C. Pauţu, Braşov, Victoria Dr. 
St. Erdeli, Orágtie, Fam. D. Evol- 


"ceanu, profesor universitar, Bucureşti, 


Fam. Ing. Const. Davidescu, Bucureşti, 
Fam. Cornelia T. Eremie, București, 
Familia Dumitru Eremie, București, 
Fam. Dr. Mih. Mirinescu, Bucureşti, 
Fam. G. Fugaciu, Bucureşti, Di Nic, 
loaniu, gef de cabinet minis. de culte 
st arte, București, Di Const. Banu, 
minist. cultelor gi artelor, București, 
Dna Emilia Str. Popescu, București, 
Dna M. Murgoci-lonescu, București, 
Dna Maria B. Baiulescu, Braşov, Dna 
Maria Gr. Popescu, Braşov, Dna Elena 
Dr.. Mureşianu, Braşov, Dna Emil 
Bologa, Braşov, Fam. Dionisie Arde- 
leanu, Deva, Fam. Direct. Iosif Bo- 
teanu, Deva, Dna Dora Col. Buiucliu,. 
Timigoara, Fam. O. L. Dimitriu, Cons. 
la Curtea de apel, Constanţa, Fam. 
Ing. G. P. Ispirescu, Constanţa, Dna 
Elena Borcia, Paris, Dna Alfred E. 
Zimmern, London, Dua Elena Cen. 
Groza, Brăila, Dl Marin Stefánescu,. 
prof. universitar, Cluj, Dl Valeriu 
Bologa, Cluj, DI Iosif Popoviciu, prof. 
universitar, Cluj, Dna Lucia Bologa, 


— 79 — 


Cluj, DI ionel Comşa, dir. de bancă, 
Cluj, DI Victor Gärtner, Bistriţa, Dna 
Josefina Comloşi, Dobra, Dna Locot. 
Col. Simonis, Sibiiu, Dna Ana Rebega, 
Sibiiu etc. etc. 


Fruntagul despárfimánt Cluj al 
«Asociaţiunii», reconstituit în 15 Ia- 
anarie a. c. sub conducerea inimoasä 
. & dlui profesor universitar Marin 
Stefánescu ne-a trimis încă la sfârșitul 
anului trecut următorul program de 
eonferente ce urmează a se ţinea in 
fiecare Vinere dela 8 Decemvrie 1922 
până la 22 lunie a. c. Publicăm acest 
admirabil program ca sá serveascá de 
îndemn şi de model şi altor despür- 
minte ale noastre să facă și ele la fel. 

1. Vineri 8 Decemvrie: a) Cuvânt 
de deschidere de dl prof. Marin $te- 
fánescu; 5) Conferinfa dlui prof. C. 
Maniu: Unitatea sufletească politică. 

2. Vineri 15 Decemvrie: Prof. G. 
Bogdan-Duică, Sistemul social și po- 
litic al lui T. Maiorescu, 

3. Vineri 22 Decemvrie: 
Yves Auger, André Chenier. 

4. Viueri 29 Decemvrie: Prof. G. 
Oprescu, Pictorul Th. Aman. 

5. Vineri 26 Tanuarie: Prof. Ma- 
rin Ştefănescu, Explicaţia filosofică a 
Evangheliei. | 

6. Vineri 2 Februarie: Dr. M. A. 
Botez, Probleme de populatie. 

1. Vineri 9 Februarie: I. Agárbi- 
eeanu, O carte necitită. 


Prof. 


Nr. 17—1023. 


8. Vineri 16 Februarie: Prof. D.. 
Pompei, Henri Poincaré, 

9. Vineri 23 Februarie: Prof, A. 
Lăpedatu, Politica lui Mihai-Viteazu.. 

10. Vineri 2 Martie: Prot, Fl. St. 
Goangă, Spre o nouă organizare so- 
cială printr'o nouă orientare științifică.. 

11. Vineri 9 Martie: Prof. V. L 
Bărbat, Lupta de clasă şi lupta pentru. 
cultură, . 

12. Vineri 16 Martie: Prof. N. 
Bănescu, Un umanist bizantin : Mihail 
Psellos. 


13. Vineri 23 Martie: Prof. W. 
Bogrea, Traian. 
14. Vineri 13 Aprilie: Prof. Dr. 


Mihail D., Expresiunea ochilor. 

15. Vineri 20 Aprilie: Prof. Romul. 
Boilă, Individul si Statul Modern. 

16. Vineri 27 Aprilie: Prof. Sextii 
Pușcariu, Liga natiunilor.. 

17. Vineri 4 Maiu: Prof. 1. Ursu, 
Patriotismul. 

18. Vineri 11 Maiu: Prof. G. Serra, 
Giovanni Cena: un poet umauitarist. 

19. Vineri 18 Maiu; Prof. Dr. 1. 
Minea, Cei doui creeri. 

. 20. Vineri 25 Maiu: 

Stanciu, Aurul nostru. 

21. Vineri 1 Iunie: Prof. [. Po- 
pescu-Voinegti, Chestiunea Petrolului.. 

22. Vineri 8 lunie: Prof, D. Theo- 
dorescu, Sarmizegetuza. 

23. Vineri 15 Iunie: Prof. C. Petran,. 
Arta Ardealului. 

24. Vineri 22 iunie: Prof. Em. Pa- 
naitescu, Columna lui Traian. 


Prof. V.. 


CONCURS 


pentru ocuparea postului de conferentiar-propagandist al 
" »Asociatiunii”. 


«Asocia(iunea pentru literatura română și cultura poporului 
român» publică concurs pentru ocuparea postului de conferentiar-- 
propagandist al <Asociatiunii», în următoarele condițiuni: 


— 80 — 


|. Conferenfiarul-propagandist va aveà să îndeplinească 
. următoarele lucrări: 
^  . 4) sá reorganizeze despárfámintele gi agentis neactive 
-si să organizeze nouă despár(áminte, agenturi si biblioteci po- 
.porale; 

b) sá înscrie memba de toate categoriile pe seama «Aso- 


ciațiunii» şi să desfacá publicajiunile şi biletele de loterie ale 


acesteia; 


€) sá țină şi publice prelegeri poporale îndeosebi în scopul | 


înfiinţării a tot felul de cooperative: si bănci poporale, cum si 
pentru Înfiinţarea altor insofiri culturale; unde e terenul prielnic 
-să stee într'ajutor, la faţa locului, cu toate cele de lipsă pentru 
“înfiinţarea -cooperativelor şi insofirilor acestora, cum şi să adune 
„date statistice asupra cooperativelor si însoţirilor ; 

|. d) lucrările de birou le va indeplini in unul din biurourile 
> <Asociafiunii». 

II. Retribufia confentiarului-propagandist va fi: 

a) salar fundamental anual de Lei 4,200'—, plătit in rate 
lunare anticipative; | 

5) ajutor anual de scumpete Lei 24,000 —, achitat de ase- 

menea în rate lunare anticipative ; | 

€) cu ocazia călătorilor va primi o diurná de Lei 50'— gi 

bilet permanent pe Căile Ferate. 

III. Ceice vor să reflecteze la acest post, să-și înainteze, 
„până la 1 Martie nou 1923 Comitetului central al «Asociafiunii» 
în Sibiiu (strada Șaguna 8) cererile, însoţite de următoarele acte: 

a) certificat de botez; | | 

“>` b) certificatele şcoalelor secundare şi speciale ce le-au 

urmat; * 

£) certificat despre praxa ce au fácut-o; | 

d) eventualele lucrári, pe cari le-au scris sau publicat; 

e) prezentarea unui memoriu scurt, în vederea viitoarei lor 
activităţi la «Asociafiune». 

IV. Conferenfiarul propagandist se va angajà provizor pe 
un an, cu începere dela 1 Martie 1923. ^ 

Sibiiu, din ședința Comitetului central, ținută la 28 Ia- 
nuarie 1923. . 


Dr. Octavian Russu, Romul Simu, 
vicepreşedinte. secretar. 


A Ie RO, à idm e 


Bibliografie. 


Horia Petra-Petrescu: Gogu. Piesă 
poporală in 3 acte. Sibiiu 1922, editura 
şi tiparul W. Krafft- Format 8 mic, 
Pagini 61, preţul 12 lei. O recomandăm 
Sălduros pentru ideile sănătoase ce 
cupn de Împotriva unor bolnavicioase 
jendente de comunism anarhic, ale 


căral nur “ntome se resimt în unele 


părti şi la "pol, A 

Dr. loan Balan, Vieata lui Isus 
scrisă pe înţelesul tuturor. Blaj 1922. 
Format 8* mic, pagini 227, prejul 22 
Lei +- porto. 

latá o lucrate religioasá färä ten- 
dinfá confesională, ceeace e foarte rar 
in zilele noastre. Din cele 227 de pa- 
gini ale lucrării de faţă abià o pagină 
va fi care să nu poată fi aprobată în 
întregime de oricare Român. Nu e 
lucru mare ce ne dă în aceste pagini 
părintele Dr. 1. B. E însăşi povestirea 
evangelică, fără artificii retorice și ar- 
tistice, ra să fie cu atât mai înţeleasă 
de cei mulţi. Aceasta însă nu exclude, 
din contră ar trebui să determine pe 
alți autori:să ne dea «vieţi ale lui sus» 
cum sunt atâtea în literaturile mari a- 
pusene, și cum ne-a dat în timpul mai 
nou Giovanni Papini în incomparabila 
sa «Storia di Cristo». Vorba unui mare 
poet şi cugetător francez tradus qa in 
románeste : 


A minții cea mai naltă iscusinfá 
i cel mai. de pe urm’ al ei cuvânt 
să străvadă marea Ta ființă 
Si să se 'nchine numelui Tău sfânt! 
De aceea când salutăm şi reco- 
maudăm apariţia lucrării de faţă, nu 
putem să nu exprimăm dorința de a 
vedeăeşi alte Tucrári similare datorite 
Sf, Sale şi altor suflete cu alte preo- 
cupäri din alte ordini de idei. 
+ 


2 


Alex. Lapedatu, Dr. lon Scurtu 
1877—1922, retipärire din ziarul «In- 


` frafirea», envinte de amintire duioasă 


asupra celui ce a fost un student ini- 
mos, dascăl haruic $i publicist. de 
seamă. In deosebi sunt scoase în relief 
meritele lui Dr. I. Sc., în „ce privește 
bibliogratia operelor lui M. Eminescu, 
peniru care aveà cult deosebit. El 
voiă să facă gi o fondatie la facultatea 
de litere si filosofie a universităţii din 
Cluj pentru a se premiă cele miai 
bune lucrări privitoare la Eminescu 
gl opera lui. Neprimind Dr. L Sc. des- 
pügubirile de răsboiu sperate, rămâne 
ca alfil să facă această fondaţie. DI A. 
L. prietenul său începe cel dintâiu 
lista cu 500 Lei. Vivant sequentes. 
Banii iscalifi se trimit numitei facultăţi 
la Cluj,. universitate, 

v 


Au apärut in editura «Cartea Ro- 
máneasci» şi se află de vânzare la 
principalele Librării din Țară: 

A. Bădardu : Furnicile. Preţul 2 Lei, 

Dr. 1. Gheorghiu: Vieaía microbi- 
lor. Preţul 2 Lei, 

C. Sandu-Aldea: Nuvele. Pre(ul 
1 Leu. 5 

G. Rotică: Poezii. Preţul 1 Leu, 


A. Macedonschi: Năluci din ve- 
chime. Preţul 1 Leu. 

P. Ispirescu : Povestiri. Preţul 1 Leu. 

P. Dulfu: Din isprăvile lui Păcală. 
Preţul 1 Leu. 

Ivan Turgheniev : Povestiri vână- - 
torești. Preţul 3 Lei. 

I. Slavici: Din valurile vieţii, Pre- 
ful 3 Lei. 

N. V. Gogol: Taras Bulba, roman 
din vieafa căzăcească, tradus de L. L, 
Brândza, vol. I. Preţul 3 Lei. 

N. V. Gogol: Taras Bulba, roman 
din vieaja căzăcească, tradus de L, L. 
Brándza, vol, li, Preţul 3 Lei, 


6 


Z 89 — 


lon Gorun: Robinson ín (ara Ro- 
- mânească, povestire din zilele noastre. 
Preţul 16 Lei. 

A. Vlahuță : Opere complecte. Drep- 
tate. Preţul 15 Lei. 

Mihail Lungeanu : Sfârşituri, po- 
vestiri şi icoane din vieaja țărănească. 
Preţul 16 Lei. 

1. Agârbiceanu: In întunerec, po- 
vestiri si schițe. Prețul 20 Lei. 

` D. Anghel: Opere complecte, poezii. 
` Prețul 20 Lei. 

Dr. V. Teodora : Boalele venerico- 
sifilitice, (boale lumesti, boale sexuale). 
Preţul 15 Lei. 

Pierre Loti: 
' traducere de Sandu Aldea. 
‘18 lei. 

N. Bafaria: Sărmane Leile. Pre- 
ful 22 lei. 

Maria N. D. Costeanu: Sbuciu- 
mul unui Savant. Preţul 16 lei. 

Al. Odobescu: Doamna Ghiajna. 
Prețul 2 lei. 

lon Creangă: Dănilă Prepeleac. 
Preţul 2 Jei. 

Louis Jacolliot : In țara Fachirilor, 
traducere de Nicolae Pantelea. Preţul 
3 lei. 

` Alphonse Daudet: Niyeraeis. Pre- 

. ful 3 lei, 

D. G. Chifoiu: Temeiul imbund- 

tafirei vitelor. Preţul 2 lei. 


Pescar de Islanda, 
Preţul 


Dr. Emil Gheorghiu: Sifilisul şi 


alte boale lumești. Preţul 2 lei. 

M. Sadoveanu: Amintirile căpra- 
rului Gheorghiță. Preţul 20 lei. 

M. Visarion: Sub călcâi. ` Preţul 
20 lej. 
A Vasile Alecsandri: Dridri. Pretul 

ei. 

lon Popovici Bändfeanu: Din vi- 
eafa meseriașilor ardeleni. Preţul 1 lei. 

N. Gane: Nuvele. Preţul 1 leu. 

G. Năstase: Basarabia. Preţul 
2 lei. 

Prof. I. Simionescu; Finlanda. 
Preţul 2 lei. 


I. Simionescu : Calendarul Gospo- 
darilor pe 1923, cu un adaus gratuit: 
un calendar de perete, Lei 7:50. 

St. O. losij : A fost odată, poveste 
în versuri. Preţul 10 Lei. 

Florian Cristescu: Păsărele si På- 
puşi. Preţul 10 Lei. 

George Budu: 
copii. Preţul 10 Lei. 


100 poezii pentru 


Ludovic Leist: Le Français parlé... : 


Culegere de conversatiuni francezo- 
románe. Preful 30 Lei. 
V. Pop: Ce päfeste omul bun. Pre- 


. jul Lei 13:50. 


7 À L. Caragiale: Opere complecte. 
Teatru. Vol. I. Pretul 20 Lei. 

M. Sadoveanu: Guy de Maupas- 
Saut. Povestiri alese (traducere). Pre- 
ful 24 Lei, 

Ludwig Leist: Deutsches Lesebuch 
fir die Privat-Elementarschulen Rumá- 
niens. Vierter Teil, Preţul 27 Lei. 

I. D. Barzan: Probleme născute 
după răsboiu, economice-financiare-so- 
ciale. Preţul 18 Lei. 

M. Eminescu: Frumoasa lumii. 
Pagini alese Nr. 96-97, Preţul 2 Lei. 

P. Ispirescu: Făt-frumos cu părul 
de aur. Pagini alese Nri 98—99, Pre- 
ful 2 Lei. 


Români din patru unghiuri. Pa- 


gini alese Nr. 100—102. Exemplar fe- 


Stiv cu ocaziunea încoronărei. 
3 Lei. 

Anton Pan: O sezátoare la (ard I. 
Pagini alese Nr. 103—104. Pretul 2 Lei. 


Preţul 


I. Popovici-Bänäfeanu: Din viea(a . 
- meseriașilor bănățeni. Pagini alese Nr. 


105—106. Preţul 2 Lei. 

A apärul Almanahul ziarelor «Ade- 
vărul» şi «Dimineața». Un volum de 
240 pagini cu o copertá in 4 culori 
artistic executată şi cu un material bo- 
gat şi variat: literar, artistic şi infor- 
mativ, având colaborarea dior: I. Sla- 
vici, Mihail Sadoveanu, |. Agârbiceanu, 
Radu D. Rosetti, lon Teodorescu, Gala 


E 
* 
E. 
ha 


m 
N 

E 
1 

1 


a 


i 
j 


ADA Le ES A e 


E 


— 83 — 


Oalaction, Septimiu Popa, Ion Pri- 
beagu, A. de Hertz, Claudia Millian, 
Al. D. Stamatiad, etc. etc, Prefni 15 Lei. 

A apărut în editura «Viafa Romá- 
neascá», s. a, București, Calea Vic- 
toriei 37: 

Pierre Benoit: Atlantida. Celebrul 
roman premiat de Academia francezá. 
Singura traducere autorizatá. pentru 
România. Preţul 22 Lei. 

M. Sadoveanu: Lacrimile leromo- 


nahului Veniamin. O inspirată expu- 


nere a istoriei neamului. Preţul 12 Lei. 


Radu Rosetti: Amintiri. Marele is- 
toric şi povestitor insuflefeste epoci, 
datini şi figuri istorice din trecutul no- 
stru cu o admirabilă bogăţie de amă- 
nunte. Preţul 26 Lei. - 

C. Stere: Ante-Proect de Consti- 
tufie al Partidului țărănesc, în care 
puternicul gânditor și jurist desfășoară 
o luminoasă și largă concepţie demo- 
cratică. Preţul 20 Lei. 

St. O. Iosif: Cântece. Versurile 
duiosului și marelui cântăreţ, de de- 
mult epuizate, apar acum into nouă 
ediţie. Preţul 16 Lei. 

G. Ibrăileanu: Spiritul critic în 
cultura Românească. Cel mai de seamă 
critic ce avem azi expune magistral 
evoluţia spiritului critic la noi, Prețul 
26 Lei. 


G. C. Stănilescu: Curs practic de 


Desen Geometric cu aplicafiuni indu- 
striale, pentru uzul gcoalelor de me- 
serii, licee reale, şcoli speciale, maestri 
si lucrátori, Preful 32 Lei, 

G. C. Stänilescu : Curs practic de 
Tehnologia Materialelor, pentru dife- 
rite ramuri iudustriale, pentru lucrá- 
torii in lemn si diferite metale. Pretul 
24 Lei. 

Radu D. Rosetti: Printre picături, 
(Ediţia 11.) Preţul 20 Lei. 

Radu D. Rosetti: Din sala pasilor 
pierdufi. Pretul 18 Lei. 


Ion G. Botez, inginer agricol: Pd- 
mántul şi cunoaşterea lui. «Biblioteca 
agricolă popularä» Nr, 1. Preţul 4 Lei. 

D. 1. Stefänescu, inginer agricol: 
Plantafi pomi roditori. «Biblioteca 
agricolă populară» Nr. 2. Preţul 4 Lei. 

A. D. Carabella, inginer agricol: 
Semánafi lucernd, cea mai bună plantă 
de nutreţ. «Biblioteca agricolă popu- 
lará» Nr. 3. Preţul 4 Lei. 

"Wilhelm K. Kuechtel, inginer agri- 


„col: Omizile cari atacă frunzele po- 


milor roditori. «Biblioteca agricolă 
populară» Nr. 4. Preţul 4 Lei, 

Dr. Emil Gheorghiu: Ojtica (tu- 
berculosa), cunoştinţe folositoare. Seria 
B. Nr. 13. Preţul 2 Lei. 

* 

In editura «Vieafa Românească» 
au apárut: 

Gherea-Dobrogeanu : Studii critice. 
Vol. 1 şi vol. II (ediţia nouă), Preţul - 
fiecărui volum 35 Lei, 

Jerome si Jean Tharaud: Umbra 
Crucii (roman) singura traducere ro- 
mână autorizată. Trad. de P. Ciorä- 
neanu. Preţul 24 Lei. 

Elena Farago: Sá fim buni (po- 
veşti pentru copii). Preţul 15 Lei, 

Em. Gârleanu: Din lumea celor 
cari nu cuvântă (ediţie nouă). Preţul 
16 Lei. | 

N. Batzaria: Colina Indrügosti- 
(itor (nuvele orientale). Preţul 24 Lei. 

Radu D. Rosetti: Din Egipt (ed. 
nouă). Preţul 25 Lei, 

Povești pentru copii: O serie de 
6 volume cu multe și frumoase planșe 
în câte 4 culori. Preţul fiecărui volum 
14 Lei, 

C. G. Millean: Din pacostea unui 
nume (schiţe umoristice). Preţul 12 Lei. 

Dr. Elie Dăianu: Legea stràmo- 
$eascd ; cuvântare rostită in ziua tăierii 
capului Sf. loan Botezătorul în bise- 
rica din Apahida. București 1922, 


Bibliografie străină. 


Până când vom fi în măsură să 
publicăm o dare de seamă mai docu- 
mentată asupra brogurilor de propa- 
gandă şi de informaţie ale diferitelor 
state aliate şi amice nouă, ne facem o 
plăcere înregistrând următoarele pu- 

` blicafiuni ale republicei vecine ceho- 
slovace: 


L'enseignement dans la République 


Tchécoslovaque. Notes présentées à 
nos amis de l'étranger par l'institut 


pédagogique I. A. Komensky près le - 


ministère de l'instruction publique, 
Prague. Rédigé par Jean Mauer, bi- 
bliothécaire de l'institut pédagogique. 
1920 Société d'édition «L'effort de la 
-Tehécoslovaquie, Prague. 

Les grands Tchéco-Slovaques. Dr. 
Joan Herben: Le premier président 
de la Republique Tchéco-Slovaque 
T. G. Masaryk. Traduit par le Prof. 
Eugène Bestaux, Prague. Edité par le 
comité de propagande du Bureau des 
Etrangers 1919. 

Jean Huss dans la ville de Jean 
Calvin, Une page de l’histoire, des 
welations internationales des 
1921. Edition du ministère des affaires 
étrangères de la République Tchéco- 
slovaque. 

Réponse faite par M. Benes à la 
“séance de la chambre du 30 Mai 1922 
aux interpellations relatives à son ex- 
posé du 23, «Orbis». Société auonyme 


d'impression d'édition et de publicité, 


Prague 1922. 


La République Tchécoslovaque. 


Aperçu de la vie intellectuelle, poli- 
“tique, économique et sociale. Rédigé 
sous la direction de O. Butter et B. 
Ruml. Deuxième édition entièrement 


idées. ` 


revue. Prague. «Orbis». Société ano- 
nymé d'impression, d'édition et de 
publicité, Prague 1921. 

Arne Novák, La Prague Boroque. 
Traduit du tchèque par Jos. Hrdinovä. 
Édition" Aventinum. | 

François Zékaver, Les arts gra- 
phiques en Tchécoslovaquie. Prague, 
éditions de la Gazette de Prague, 1921. 


Le Pays de Teschen. \mprimeur, 
E. Beaufort, éditeur, Prague 1920. _ 


Almanach musical pour la Ré- 
publique Tchéco-Slovaque 1922. l-tre 
année. Rédigée par le Dr. Jean Brau- 
berger. V-ve Jean Hoffmann éditeur, | 
Prague. i 

Les minorités dans la République 
Tchécoslovaque. Notes concernant le 
mémoire présenté à la Ligue des Na- 
tions par les députés et senateurs alle- 
mands de Tchécoslovaquie, 1921, pu- 
blié par le bureau d'informations po- 
litiques et economiques du ministere 
des affaires étrangères. 

La Confédération Dannbienne. Édi- 
tion de la Gazette de Prague. Impri- 
merie de la «Politika». 


Carte Balnéologique de la Répu- 
blique Tchécoslovaque Chansons popu- 
laires tehécoslovaques choisies et tra- 
duites par Manus lelinek, harmonisées 
par /aroslav Kricka, édition Henn, 
Genève. 

La Revue Française de Prague, 
première année Nr. 4 (30 décembre 
1922). 

Journal des débats politiques et 
littèraires, supplément illustrée, Avril 
1921. La Tchécoslovaquie. 

Svetozor. Revue illustrée. Text 
tehèque, français, allemand, anglais. 


PD