Transilvania_1922_053_006

` Grial. 


Dia. vremuri. ue: demult pare, 
tag 'nfiripat regescul crin > 
‘Şia răsărit neînțeles. -` 

`- Peo stâncă de pe Palatin. 


Strainii trec pe lângă a 

Și, în mirarea lor adâncă, 

< Se 'ntreabă toți în fel 'de Jel; - 
-Cum de a, Sam ün crin pe-o stanca? 


N 


| Satoni Daa şi Gali, și Huni 


: „Neguţălori de peste mări. E ge 


< Și barzi, şi critici, şi tăuni, 


“i „Se mmesp în întrebări. n măi T i UA 


i ap el se P în vânt 


Pe piatră clasicalui deal, - ` 
Cu rădăçinile "n, păiânt.-. l 
"Și florile în ideal, 


g 
T i. Adi 


` Duiliu Zömfireson. | 


a 4 


"4 DUI L 1U. ZAMFIRESCU. 


Scriitorul mort, la cel acestei tuni, w mânăstirea, Aga- 
pia, în urma unei intoxicații, precum scriu: "ziarele, e unul din. 
cei mai tipici scriitori români. Deși prin' naștere, educaţie, legă- |. 
turi, poziţie socială etc. aparținea clasei de sus, clasă pe care-o 


ne-a şi înfăţișat-o cu multăNartă în operele sale, el totuş s'a. 


„improvizat de critic al poporanismului şi îndrumător fără restricţii: 
al masselor mari ale. poporului. Deşi avea adevărată dragoste: 
pentru Ardeal şi Românii de „peste vechile hotare în general, 

(a scris doar cele mai admirabile pagini despre - Ardeal tri- ro--- 
manul său: „Indreptări*. şi ne-a creat în Porţia sau Mia, fiica unui 
„preot român din Ardeal, tipul classical femeii române: soție-` 
~ credincioasă, mamă bună, gospodină harnică etc.), -el totug a- 
„purtat cea mai violentă și nedreaptă luptă în contra Ardelenilor 
la Academia Română. El combăteă nu numai limba, discutabilă . 


je poate ta formele ei dialectale, a scriitorilor noștri Ardeleni, dar- 


“reducea” esenţial însăș” valoarea literară a. unor scriitori ca 
ș, Coşbuc, Goga, Agârbiceanu, ete, . Pentru Di Z, Coşbuc eră un 
` Diet poet’ lipsit de orizont, fără avânt, „şi ideal, preocupat. numai. 


A : de -Noi vrem pământ“; dl O. Goga un „arendaş de 'talent, pe 


care nu-l ` dijmuește boierul la vreme“; iar dl I. Agârbiceanu, 
cel mài reprezentativ prozator al-Ardealului, „un cap de Sas“... : 
i Şi atât, De aceea a spus cu atâta dreptate Titu Maiorescu în: 
repeţite rânduri, că poeţii în general sunt răi critici, (Vezi lu- 


crările academice ale lui D. Z.: „Poporanismul în literatură“, discurs. ` - 


de recepţiune rostit la 16/29 Maiu 1909, - „Motafizica. cuvin- 
. telor și “estetica literară“, 1911 etc.). Ieşirile acestea violente şi... 


-. nedrepte împotriva Ardelenilor s'ar putea explică, întru câtva, 


prin propaganda: deșănţată, ce se făcea în pressa ardeleană de- 

- _ „atunci, pentru, cele „două culturi“: a ţăranilor şi a domnilor, 
„între care ar fi.0o prăpastie îngrozitoare, de „natură a ameninţă i 
însăş. existenţa “statului român. — Cum se face însă, că nici: 

“eu cercurile mai de seamă ale' vechiului regat nia avut un con- 

tact mai amical, o legătură mai bună? (Se ştie critica amară 

_96.î-a făcut întâiului său roman „In faţa vieţii“. C. Dobro- 

S geanu-Gherea în „Pesimistul dela Soleni“,. přecum și primirea: 
-> nefavorabilă ce a făcut Academia Română "aceleiaşi cărţi, Ase- 
menea. e cunoscută lipsa de entusiasm cu care au fost- PERS 


ks 


e ei | 


cade mai: “multe. volat poezii ale: a „Alte. orizonturi, i 
„Imnuri: păgâne“ A „Poezii rouă“, „Pe marea neagră“), Există o ` 
_ explicație- şi pentru acei Tenomen.- ‘Noi 0 aftâm în Insåg s0-,. | 
cietatea din 'care. făcea patte autorul, o -socistate plină de con- A 
traziceri, mai viţioasă în: vorbe - decât în fapte, elegantă, uşurică, : 
pasionată, însufiețită, da. mn. singir gând statornic, acela, de a 
nu. se pietii, cum 6. cea. înfăţişată în operele. sale principale, 
societate care telor mai:mulţi dintre noi nu ne poate trezi decat 
mila ce o însuflă oamenilor. sănătoşi vederea bolnavilor, i ae, 

"- Să nu fie” creat mimic iddiseuțabil, nimic trainic şi. „sănătoY - 
acest talentat. dutor în, lunga sa carieră intelectuală 7. Ba da!. ta | 
„UR. alt Miriţă,, eroul cântat. de: “autor, în. poemul cu: acest, nume; RR 
"ei! şi-a înfipt puterpit semnul numelui. său in literatura . noastră, 
atât. poetică, cât și mai ales prosaică, E: cunoscută seria lui-de.., 
romane, pe. -care nu. aflăm cuvinte de ajuns spre a Te recomandă SE 
cétitorilor noștri ardeleni, ca să cunoască din ele mai bine visața:. - 
vechiului regat. Despre. această serie de romane originale . rămă- z 
nești scriă cu: toată: dreptatea autorul lor: „In gândul meu sg oo 
statornicise demult hotărârea. de a înjghebă ceva trainic, care. să 
fie icoana vieții noastre româneşti. Dela răsboiul din 1877'până ` 
la cel din 1914, adică în timpul domniei marelui Rege Carol 1, `. 
am scris cinci romane gi anume: Vieafa la fară, Tanase 7 Scatiu, Dia 
In: răsboiu, Indreptări și Anna, care se pot'ceti fiecare a. parte, 
i „ dar cari coboară, unele din altele, ca rudele aceluiași. neam, — 

ul conducător al acestor cinci lucrări apare astăzi destul de 
limpede: voiam. să întorc ; dragostea Românilor către: pământul | 
lor din valea Dunării, şi, cu ei, să iau Ardealul ‘Cine a cetit : 
Indreptări. şi- Anna, a înţeles că pregăteam pe- tânărul Comăne» 
şteanu pentru acest sfărșit; Trebuia să scriu al 6-lea şi cel din“ 
urmă volum. “ Poporul român pare că: vrea să serie ol- inaut 
această pagină. (Erà în ajunul răsboiului pentru întregirea noastră 
națională, când s'au scris aceste rânduri!). Ca patriot, mie nu-mi ~, 
rămâne decât să mă. fpchin lui şi să-i dărhesc cej doi băaţi ce A 
mi i-a dat Dumnezeu. :— Ca moralist, aş mai aveà câte:. ceva, 
de spus. Dar. oamenii. afătoși sunt ostenitori, şi, în literatură mai 
cu seamă, "plictiseala este vina cea mai 'mare a unui autor“. Sa 
| Noi regretăm,. odată cu dispariţia din vieaţă a autorului lór, ` Ade: 
d posibilitatea de a fi terminată această interesantă serie de ro- T 
mane, ubică în, eratara noastră gi rară chiar şi în cele străine. . 
„Zoan George: 7 


E 


T pi — 30 — 


E ` Tärani şi brândași, 
a = — Fragment din romanul „Viața. la ară“ — 
E | -de: DUILIU ZAMFIRESCU, 


Notă. Reproducem acest fragmen din Viața la țară», care este cal. 
mai: buu! roman scris de. regretatul autor, fiindeă él pune în "adevărata iu- 
mină nu numai traiul celor două clase sociele românești (țărani şi arândaşi), 
ci şi atmosfera lor morală. -Cetitorul ardelean, dacă vrea să, „cunoască - 
vieața ‘vechiului regat, trebue să cetească neapărat acest roman publicat in. 

«Biblioteca pentru- tofi». Nr. 162—165. Unii frați «regăţeni» țin atât de mult” . 
la acest roman, încât nu se pot dispensă de el nici în călătoriile prin stră- 

„ inătate, ci-l poartă cu ei, ca să se simtă Pretutindeni acasă. O dovadă mai , 
mult despre valoarea acestui roman, -- , : ; Redacția. 


“Când: ajunseră la Balta, traseră de-a dreptul 1 la primărie. 
aia nimeni. Un bătrân care cunoștea pe. Dinu, îi eşi înainte: 
sia rugă să le vie în ajutor, că tot satul eră pus la muncă. 
“silnică, la Scatiu acasă. Conu Dinu porunci vizitiului să meargă i 
“la Seati., ` / 
Porţile dela ogradă.. erau ike "când ajunseră ei. da. 


a „curtea. boerească, şi păzite de. un călăraș. Conu Dinu şi Matei ` 
„se deteră. jos din trăsură şi voiră să intre, însă călăraşul îi opit. 


o slugă, care - -tocmai eşeă, îi recunoscă și zise soldatului să. le K 
dea drumul. înăuntru, l z 
; Pe prispa. caselor lui: Scatiu stau gtămădiţi vre-o 20. dă" 
ia țărani, unii puși în fiare, alţii liberi, păziți de vre-o câţi-va a 
căläraşi... Din fundul curţii unde erà o fânărie ascunsă între ` `> 
l grajdul 'de nuelg și hambar, se auzeau gemete, aa paret. 
“cine ştie ce Sar fi petrecut acolo. 
Conu: Dinu se apropie de țărani; ei: se sculară în picioare 
= și-și scoaseră căciulile. © © - A. 
; „— Bună vreme, oameni buni, Da dei tu isi cuv agită 
. Deocamdată nimeni nui răspunse. Coni Dinu recunoscù 
„pe un bătrân. 
i Ce-i cu tine Stoico? 
"=a rău, Cucoane. 
E sep Ce- -ați făcut? ; 
<c Păi ce să facem.. ia puŝtia aia, de judecată. A 
= Vaţi pus împotriva stăpânirii. Rău, fătul meu. no $ 


) Săi 40% abate . a EIS 


i F — 393 


Cu toate că tiä de ce fel -de judecată eră ile că boerul 
bătrân nu puteă: admite, această: răsvrătire: în „contra otdinei. 

Matei, nerăbăăto 
veneau gemetele. 'Unchiu:său se luă după el, - 

Aci, priveliștea eră. „şi: mai tristă. De trei gârneţe, detina. 


Lă 


zite erau legaţi trei tărani, supuşi la tortura vârtejului ca să  - 
spue: pe de-o parte „ide, erau! judecătorii, iar pe de alta «ine ., 
are pati eră legat de braţe şi lipit ca. 
| n domn numai în tămașe cu... 
niște mustăţi teribile, “cu. an chip buhăv de beţie, treċeà- un. 


fusese capul revoltei Fiee 
spatele de trunchiul copat lui. 


resteiu de corn între funie şi. copâc, și. începeă să învârtească, 


Pieptul şi brațul nenorocitului chinuit. “pocneau. „EL urlă : de A 


durere, pe când călăul său înjură' ca un 'surugiu, „cerându-i, să 


mărturisească adevărul. In acelaş timp doi: „călărași întinseră la o 

pământ pe un alt ţăran şi- -l băteau pe pielea goală ci/două optitari, D 
Erà o scenă desgustătoare. Soldaţii, care “măveau- nici. O 
„ură personală în potriva țăranilor — din contră — păreau niște; - 
„călăi atât erau de aprinși de băutură şi excitaţi de “propria. lor.. E, 


lecase inainte | către fânăria din cate". i 


„răutate. Când ostenitți isprăveau de a-l bate, îi mai dau una i 


cu tocul cismei în. coaste, ca..să-l „ajute să se scoale, m a ae 
Matei "rămase înmărrhurit. Un 'sughiț , de indigoare- i, se 5 SA 


urcă în gât... Se rezemă de un “stâlp și-și duse mâna la ochi; Aa d 


Unii dintre țăranii legaţi recunoscură pe Conu Dinu şi h l 


începură a strigă: 


— Săi Cucoane, că ne-ai omorit aaa. „Fie: 4 milă rde pi 


l zilele noastre şi nu ne lăsă. 
 Ivirea celâr două obraze necunoscute, păr că intiinidează 


pa chinuitorul 'odmenilor; : „dar impresiunea aceasta; nu, fu de z 
lungă durată; el văzù în cei doi străini” doi arendaşi, prin. 
` urmare; doi buni prieteni, şi răspunse la strigătul de desperare. 


“at ţăranului dându-i un ghiont în fălci. Acesta tânăr şi voinic, .;-... 


încercă să dea cu piciotul în el, dar nu-l ajunse. Atunci bătăuşul; . 
furios, se repezi la un Sa Conu Dina incerca să-l apuce ` i 


de o mânecă: pa 
— Domnule, domnule, ia ascultă... 


“ Inainte de-a găsi vreme să-l asculte el lovi pe țăran peste ; si răi 
sabria de mai multe 'ori. Flăcăul gemeă, îndesându-și capul - în dai 


piept. Conu Dinu îl AN de uz) i: „scutură bine: 


r `~ 


Š z psg 394 F3 e m . 
i y Nauzi ce-ţi spolen Nu m chian hia de geaba, `} 
<ul că judecătorii sunt vii nevătămaţi ła. “Călărași, ori eşti surd? 
„i = Sub-comisarul (fiind-că sbirul acesta eră. ubroonisac) «4 se. 
uită. „urit la Conu Dinu. RER, 
-— Da cine ești dumneata ?. i pla E 
= Gine s sunt, cine nu sunt; nu e treaba. “dumnitale. Atâta Ti 
; îţi, spun, să nu mai chinuești. lumea. că ai. să înfunzi: puşcăria. 
oa „Uite. dumnealui de colo a scăpat pe dnii judecători. i 
Matei se mişcă incet de unde eră. şi veni până lângă ys 
sub-comisar: iei ` 
l — In ‘adevăr, așă este, zise el domol. Dă drumul oame- 
pilor de unde i-ai legat. -. / 
n ae "Glasul lui, strâns de emoţiune, figura palidă, stătura înaltă, 
aS avură oare-care înrâurire asupra sub-comisarului. Dar făcându- -şi 
„curaj Singur, beţivul se îndârji: 
ae ai wA mă, dómnule. Eu. sunt agent auxiliar al 
a remi sita 
„= Fără cea mai mică pauză, o palmă uriașe căzù pe obrazul 
sentait. auxiliar al parchetului. Incremenit, ridicând mâna să 
„1-0: ducă la cap, subcomisarul pără, ci că Se desmieticeşte din 
-*  “bulmăceala: furloasăntri Care se găsea. ~ 
E A aA "Dă drumul oamenilor şi hai cu mine la procuror. 
„e us." Nimeni nu: îndrăznl să zică ceva, nici. sub-comisarul cel - 
tu puternic, nici soldaţii: înarmaţi, — ci'cu. toţii se supusetă: atâta 
î "ge potriveă de bine. actul acesta , de autoritate cu propria; irăs- 
: „pundere din conştiinţa lor amorţită de. vin. E 
Deslegară: pe ţărani dela trunchiuri. Braţele lor erau:ca 
` moarte, La unii degetele fnțepéniseră. Cel bătut cu biciul 


peste obraz aveà pielea crăpată şi plină de sânge. Cel bătut - - 


Ma spete, sta. grămadă pe un. colţ de gunoi ud, fără să se 
poată mişcă. i . 
î: In culmea iodignării, Matei urmat de unthiu-său şi de sub- i 
" „Comisar, intră in casă ia Scatiu. 
| „Ac, în'odaia lui: Tănase, sta lao > masă polițaiul din Cată- 
p< © “aşi, cu'o coală de hârtie şi o “sticlă de vin. dinainte. El luă 
-““interogatoriul la trei nenorociţi, care trecuseră prin mânile sub- - 


“comisarului și acum gemeă răzemaţi de ziduri. Scatiu, cu capul 


7 imboborojit într'o basmă, făceă pe. victima .și tot deodată ajută 
>` pe polițai in anchetă.’ Când” vazi „pe Matei şi mai cu seamă 


săi 


pe Conu: Dinu + EN foarte nedumèiit: se seua stângaci de 
“unde se află,  încurcându-se. în scaune ro s l portene pe 
nouii: veniți în odaia de alături: 
_— Poitiţi, vă rog, dincoace, să tumăra câte o tara, că 
„aici se face ancheta. l 
— Unde-i domnul procuror? întrebă Matel, fără! să-i ást lte. 
'Dumneavóastră sunteți d-l- polițai? zise el adresându- d 
mului dela masă, - x 
— Da, răspunșe acesta 
a z — Unde-i domnul procuror? Sia 
Pua Dumnealui e la tactul supretecuii « cu domnul jude 5 
dnstructor. 
>o" — Şi dumnealor Wâu dat ordin să. chinuiţi lumea a? 
— Ba nu... Da cine chinueşte lumea? ~ 
'—- Cum: cine chinueşte lumea? Da ăştia ce sunt? zise. 


' el, arătând pe oamenii din năuntru; da Ma ce e? da ăsta?. pa, 


--da ăsta? S 
Şi pe măsură ce, întrebă, apucă pe. oamenii ce-l urmaseră ` 

până în sală şi-i vâră înăuntru, 
A —  Ăştia sunt capii revoltei. 
| Capii revoltei?! Da ăştia ce sunt? dar cei de atară? g 
"dar satul întreg? Judecând după torturi toată lumea e cap.. 7 


„3 — Păi se’nțelege: toţi sunt de o potrivă vinovaţi, până. p 


7 


“onu ne-or declară pe- adevărații instigatori « Da, mă rog avaaria soe 


l -cine. sunteţi! i 
Matei se uită țintă în ochii lui Erà palid şi. de abia tsi 
.pùteå stăpâni furia. 
i Eu cine sunt? Ai drepte. domnule, să mă întrebi. a 
Sunt ı un nesocotit-care am lăsat lumea civilizată şi m'am întors w 
“În tara mea, ca să văd asemenea sălbătecii... Asta sunt — Şi ` 
„spre deplina. dumnitale satisfacere, află. că mai sunt un martor, 
„care am să strig până la cer împotriva sbirilor ce chinuesc. 
‘lumea, şi că mo să m'astâmpăr, până nu vă voiu- vedeă, pe 
dumneata H. pe ema acela de colo, cu lanțurile de Di in 
stocul lor... 
` Polițaiul muiase nasul în pămant Matei urmă a se uită i 
da el cu scârbă. — * . . 
E Asta Ştiu se 


— 306 — 


N 


-< — la du-te de- ti vezi de treabă, doane zise el în cele- F 


din urmă. .Călăraș, pentriice ai. lăsat să intre lume străiuă, aici: 
„— Porunciţi, d-le polițaiu: 
— Să nu mai lași pe nimeni să intre în curte. Ai inteles Pii 
. —: Am înțeles, să trăiţi... l 
Şi pe când Matei şi cu unchiu-său se urcau in. trăsură, 
ca să caute pe Procuror la tactul suprefecturei, “poliţaiul se 


-aşeză placid la masă; ăprindeă din nou o țigară şi-şi mai vărsă.. 


o picătură de vin, părând a:şi urmă procesul-verbal mai departe. . 
După ce Scatiu însoți până la trăsură pe Conu Dinu, se întoarse 


`- înapoi la poliţai și începii să înjure pe Matei și pe toţi coco- 


naşii, ca un surugiu, — Poliţaiul îl ascultă cam pieziș, lăsându-l 
să-şi verse focul în pace. Când isprăvi de înjurat, polițaiul il- 


“luă de braț şi trecură într'o odae vecină. 


E 


— la ascultă, nene Tănase, m'ai vârit în belea... 

— Ce belea, dom/e/.. Te sperii mneata de vorba unui: 
nebun? Păi ăsta-i nebun; nu-l vezi? ` EA 
tt EL ne „ nebun, nebun; gaca m’o da la lipas, aşa-i cam.. 
^ păţito?. 

7 =— Ce jurnale, domle l. Parcă eu nu cunosc jurnalişti“ 
-câi pofteşti! la să vezi, când mă duc la Bucureşti, câți stau 
“împrejurul meul.. Dacă-i vorba pe aia, să-l dăm noi pe el. 


= — Ba, mă rog să-ți cauţi de treabă, . i 


_— Atunci ce-ţi pasă? ` l ai 
— Imi pasă, că mă: dă 'afară. din slujbă, şi mă dă şřn ; 
judecată. . 
i Răspund eu, domle scite mneate: 
Poliţaiul rămase . pe “gangur. După aceea ridică ochii. 


„domol spre el. iz 


— Dacă e așă, să-mi dai în scris că onmnedta ai poruncit 
să: pue lumea la vârtej. 
i — Iți dau și înscris și pohță dacă psfteşi.. „ Nu fi copil.. 
oimiile, şi vino-ți în fire. 

Şi Scatiu voi să-l ia de braţ și să-l întoarcă la lucru, Poli- 


DER taiul se desfăcù' de el şi luă un scaun. : ; < >~ 
Ueo = Ei, neică Tănase, nu merge aşă. Ce. mi-ai i făgăduit?, 
l — Gata.. ` , 5 
„+ — Scoate. Bai i 


v— Păi mam asupra mea, . 


p er o 37 -i a i iii Aa 
| de 
— Duk la casă... l 
— Cum 0 şă. umblu, > casă, cu „oamenii ide iaa? 
`- D’apoi pë oameni îi dăm noi i afară. A 
- Tănase da-din-cap: E l 
2 N'ai mneata: fhcredere în minel.. 
`. < — Ba am, da văd că umbli cu momeli. : 
— Zău, nene: Ghiţă, îţi dau; pe legea meaw.: ; 
— Vorbe, “Tănase băete... Eu ţi-am dovedit durabile . | 
că-ți sunt prieten: iacă-te lumea pusă la regulă. Pe mine! poăte ir 
să mă dea în- jădecată, "pote să mă spânzure, — ce-ţi pasă; . 
la dumneata -oamenii au să fie: de-acuma ca mieii. Dovedeşte-mi y 
acuma că-mi eşti ptietém,.. | id 
 Scatia se scărpină încap. > în Calvar tă CB 
— Ei, al -dtacului |, N A Aa SA Ru Ha, 
“Im acelaş. timp scoase: “din buzunar. c o pit dë ‘mätie. fină 
cu inele, şi răsturnând - „partea în care. eră aurul, începi: să 
numere în gând; >> aa, ADS Ao)ez da 
— Nam. de ajuns. a e E ata „ia a at e arta dl 
— Catan Pe A at iq ml a 
— la, vre-o doisprece 7.3! MINI a SNC ii Ba de 
— Dar în partea. cea-Paltă ?- Su apti AU aia SN Aa 
—: Acolo-i argint, . | l E 
'Polițaiul părů că stă la gândiri. a. 
— Dă. punga 'ncoace, și restul mi dt, da altădată, - 
` m Apoi cu argint cu tot? ` e S 
< — Ei, acuma să mii stai să numeri argintul. As a 
„— Ba nu, da ştii că mărunțelele trebue la móşie: să: t IE 
dad nişte. bumășți, în locul lor, à | 
— Bine: T numai scoate. mai maultișoare. Parcă adi- acad 
'neaorea m'aveai?... 
Scatiu răsturnă - argintul în palină . şi numără dapes cu ia 
dupcă, pănă la cel din urmă ban. Se făceau în tot 68 de lei 07 
şi niște gologani. Scoase din buzunarul unei jilejce cw mâneci, . . 
un plic soios, «iar din. plic trase binișor trei bilete de” cate 20: i 
de lei şi le dete` peliţaiului. 3 T A 
— Mi- -ai mâncat” și aici 8 lei, neică “Tănase. . D 
— Dumneata să fii sănătos, nene. Ghijs, că auru are- baş.. 


E ai 


ie 


(Si 
` 


S 


— 308 = 


Românul şi Ungurăl. 


— Fragment ain „tirita, , poera eroic. — 


Ry N 


De DUILFU ZAMFIRESCU. 
Semeţi cu inimi Invräjbite, Işi caută căutătiira 
Ei se nete şhse măsoară; ` E Şi HIN să-i treacă rândul, 
îi Ca două acaile. cumplite E YAA D 
=o Ce vor să 'nvingă sau să moară: “LUPTA. fe 
NE a are ie ea aa ni iai Cum se repede dela munte : 
__— «Eu ştiu că țara voastră e, ` -` . . Şi rupe apa, stăvilarul, ` 
„«E cât o lingură de tină; i Ducând în trunchiuri sfărâmate - 
i «Pe care nu 'njeteg de ce, A Podoaba codrului, stejarul; 
j «De ce maş pr ade-o la ciochină; :. ..: Aşă S'âruncă ungurimea ` 
<Şi-apai în pusta mea s'o 'ngrop > ` Și către poduri dă năvală 
<Şi s'p batăturesc cu carul, : jotagurând întreg văzduhul . 
-alat dac’ar. rămâneă vreun hop, i In zgomot şi învălmăşeală. 


TA A Ua hop ael sar cu armăsarul». s 
4 Şi prinşi de’ cai, de cozi de vite, . 


i Ta știi. ce '€ şi ce-ar mai fi, „De. grinzi, de poduri plutitoare 
ip «Când mar fi toate cum sunt” azi, Secuii trec în not puhoiul, 
a Dap ține-ți calul, nu sări,  . . lar Zuboslau trece ’n picioare. 
“a Căsi locul'larg, şi poţi să cazi. - . Aşă-i.de nalt și hâd Ja faţă - 
«Fii mai:cuminte, c'ai să fii ->  Şiratăta strigă şi se zbate, . 
i „«Stăpânitor-pe-atâţi păgâni, Incât curata undă, albă. 
+ aŞi stăpâniții de copii H ocolește pe ia spate, +. 
í Aleng. după alfi stäpāni». F lar Kemeny, faimosul duge, ; 
dă «Eu sint Maghiar, iar tată! meu. „Ce-i prins, pe pod, în aşteptare, 
E Arpad, cel fătă 'prihană; ~- Nerăbdător aruncă “n lături, -: 
| — elar eu'sunt eu, — un puiu dezmeu „Dă pinteni caluliii și spre, 


“Cei mai voinici din cătărime 
S'avântă după el, să. treacă, 
Şi sar în spate la mulțime, 
o dau atund şi o înneacă, 


«i «Hrănit de-o acuilă romană», 
"tm «Aici, eu am, venit întâi | 
~“ «Şi pentru doi, Carpaţii-s mici; ~ 
` — «Eu nu ştiu ce-au făcut di tăi: 
; „Eu wam. ou că sunt de-aici. Un cal cu nările in: sânge 
Işi poartă capul sus, arabul, 
+ Decând pe è} pristavul. oastei. 
>. Prevestitor/că trece Stabul, 
Şi iată, după: ei, Magnaţii 
luconjurând. pe noul Rege 
Şi *nconjuraţi. de învățații - 
Intru răsboaie ' şi *ntru lege. 


«Ea sunt de-sici; cum sunt- copacii 
«Și muntele și bolovanii 
«Și de-am rămag yna cu Dacii |. 
“«Şi una apoi, cu Romanii, 
_““«E'că mi-au înțeles aleanul 
„=... «Şi. gândul ce muncesc voinicul, 
= «Că eu, aici, sunt pămâdteanul, 


rau ta, Machia, eşti veneticul> ! . - Savântă trupele pe păduri | 

.. i - De .huruie a gol pământul, 
şi piiaşi acum de toată ura Şi trec ostaşi 'i provianturi . . - 
Ce din părinţi le umple gândul, Și turnuri. ce le pleacă vou 


„N 
s ; A za TA , 


Şi se ohen unii pe api- 

Cu' fumul dẹ răşini din torții 
Råzånd de focul către icăre 

li mână nebunia morții , 


Dar iată, zbârnăie prin de i 
Un zbor subțire de săgeată, 
Şi grindină din mii de prăștii 


"Opreşte. ceată după ceată, `` 


Se'nfige'n coarne pe la vite . » 
Răstoaruă oameni şi-i odar 

Jar răgetele de durere i 
Puterea zilei. înfioară. 


za 


A i EI intră. ca 


Din fund de. emârcuri şi gin cătini, 


“Ca din pământ, de-odată sare. 
„Mulțimea îndelung trudiiă, 

Urlând de dor dè răzbunare; 
Şi cu topoare şi cu suliţi, 

Cu buzădugane și cuțite, Ra 
Desface testele la Unguri | 


Și erticea pieptului ia vite. m- 


Cu Negoiță, cap. de piatră . 
„Ce şi-a adus şi lăutarii, ~ 

Sar din Zărneşti toţi năișorii 
Şi ies din groapă -ferentarii.*) 

“Jar Negoiţă prinde boul, . 
„mpingen el, care pe tare, 

di frânge. gâtul sub cerbice 
_ Şi- grătnădaşte pe spinare.. 


.Dela Balaci, viue viteazul - 
Cu capul negru. pe. ştindarde; 
Pe Zuboslau îl vede'n apă . 
Şin stârcul biciului îl arde, 
“Se dă atund Secuiul. bhog, . 
« Dar Bălceanu-l împresoară. 
Şi când se'ncearcă să "mai iasă, 
Cu scara. polir 3l omòlitä: 


Dar dintodața se. deschide, 
Pe rânduri, armia română, 
Și din adârt, o mogâldeaţă — 


O suflă vântul şi o mână.” 
Sa ude vuet de departe, 


Și ropot și pie 


») Tatånteria. ` Za 


| 


i 


Miia vine din afundiifi 


< De peste tot tâşneşte sânge” i. 
"Şi zboară creerii din feste. ăi 


vâni de inarte A 


„De partei Zteii de. 
"S'au ġnvrajbit ; a G { 


Infipt pe gargul năzătăvanul ; 
Cu stânga ţine stfâns dâriogii, -: 

Cu dreapta. ţine buzduganul, ; 
Când dă la pod, în ungyrime, :- 

Ca trăsnetul, fafă de veste, - 


Prin procleții fără de lege ` 


J De-ajunge să ătingă'a, ciapea*): 
-”Zărpalele noului Rege. - 


Şi gând -ridică buzduganul. 
Şi-l prăbușește peste ele, 


Se stărămă şi trup şi zale': 


„In patru mii de bucățele. < 


Grozavă urlă fiara'n codru. . : 
Când pajura îi fură puii, : 


< Şi. marea, când 0 sparge Cena i 


— Dar mai gtozav. urlă Secuii: ia 


` S'aruncă patruzeci de-odată: 


Pe unul singur_şă-l capia, E 


` Dar şargul se simunceşte?n lături . 
Şi buzduganul î detună. Şi, i 


“Atunci, mulţime: rupe podul, 


Miriță, sprinten,, sare'n' apă, ` 


„Dar paloşele taie- calul 


Şi fruntea omului o crapă. - 
lar bietul ţarg, cu şale rupte. 
Şi -nări tăiate cu cuțitul 


' Işi caută din ochi stăpânul 


Răsuflă gren, şi-şi dă stâreita, 


S'aruncă?a goanăsehăcescu j 
Cu volintirii din. Tilinca, : 

Şi din Balăşiuţa, voiicii, a 
„Izbesc pământul cu opinca, 

Și sar 'să stape)pe Miriţă ` 


Calari pe stărvuri smreduite,. `- 


Dar apa, beată de-atât sânge, 
„Nu-i mai. cunoaște: şi-i înghite, 


°) coif, cască. O — 
POA 
d 


` 


j „a cunoscătorilor, este desigur atât pentru valoarea ei economici, ' 
„cât şi pentru farmecul ei artistic național. - Ace 


Principii a ISA de organizarea nvas- 
mannii de industrie casnica D 


pn Arta şi industria casnică. 


Onai învățământului industriei casnice, pentru a f 
„în mod ştiinţific săvârşită, pretinde ipexorabil clarificarea a două: 
; noțiuni fundamentale: ce anume este: industrie casnică și în ce 
a „măsură este sau poate fi industrie şi în ce proporție este sb 
„poate fi artă casnică. Odată aceste noțiuni definite, vom „puteă... 
lesne vedeă care e atribuția Ministerului de Industrie și care e. 
. partea Ministerului. Tastrucțiunii în organizarea şcoalelor de in- 
„dustrie casnică. S | 

| f i bai y *, 4 1 i 

Dacă industria casnică atrage atenţia Mareli pâblie ca Şi, i 


„> Două, elemènte deopotrivă de interesante dentea prodrisril: i 
civilizaţiei noastre, sunt indiscutabil legate nu numai în rezul- `; 
„tatele industriei-casnice, dar şi în cauzalitatea, ca şi în analiza. 
"valorii ei, indiferent că ar îi vechie sau nouă producția cońsi- 
derată, A 
Din nefericire tocmai actini complexitate necesită un mai : s% 
“dificil criteriu de apreciere a valorii industriei căsnice, care lip-: - 


~ seşte marelui public — și ceeace e mai anevoias, & că lipsesc. ` 


înşişi termenii proprii nuanţării specifice a dlteritelor accephuni s 
a industriei casnice, i 

. Din punct de vedere industrial — atât" economic cat şi 
tehnic — tot ce se lucrează în interiorul unei gospodării, este. 


3 industrie casnică; chiar și dacă sar utiliză: maşini sau forță me-- 


o] canică, de pildă o maşină de cusut, sau tors, un război purtat” 


1 de energie 'eleetrică, și indiferent dacă se lucrează numai pentru Ri 


kebuințele casei, sau și pentru vânzare. 
Astfel că și croitoria, lengeria, broderia artistică, menajul,. i 


A lăptăria, grădinăria, ciubotăria, căruțăria, ca şi ţesătoria, olăria și. 
„cojocăria, in măsura În care se lucrează în cadrul unei gospo- `, 


a Atest articol este extras din studiul nostru: «Organizarea învăța ă 
mântului, industriei casnice» premiat de Ekpokiția-tire, din rea 1921.. 
1 l 


„dării partietilare, sunt industrie cainieki . ale a atien alte pro- 
«duse: industriale pot fi şi sunt; în“ mol icecvent. operă de in- ` 
-dustrie casnică. Ap e . 
„Micii meseriaşi care ferată la ei acasă, Tira a: avea ate-. 
lier propriu. zis, fac desigur industrie-“:casnică. și. mai: “ales me- 
seriaşii dela sate care- fac tr mod obişnuit agriciltiri, Şirexer., 
„cită şi o meserie mai mult accesoriu. g 

Industria la. domiciliu“ care la. nioi e foarte pitia: Tăspâne- N 

~dită, șe face în numele patronului care primeşte comenzii i 
“le execută la lucrători cu bucata; este o formă casnică 
dustriei mari, care are.un sistem asămănător in industria s chici 
propriu zisă, după cum voit arătă. el Aa 

-Din “punct de vedere etnic însă, induștria casnică este Pi 
numai aceia care utilizează motivele ornamentale, . tehnica şi 
coloraţia românească, -a căror valoare artistică este: "garântată, cita d 

"de vechimea “modelelor considerate, ` i 

An vechea noastră gospodărie aproape toată industria ai. E 
„casa de locuit însăși, eră o producţie: Caspică şi prin formele ` GN 
sale erà çu adevărat națională. ; 

Determinată' de “necesităţile fireşti ale. vieţii, utilizând ca . 
materii prime humai produsele animale, vegetale și minerale : 
ale solului nostru, eră natural ca industria noastră -SĂ exprime. i 
“în chip minunat geniul nostru naţional, i 

Progresul intelectuai şi economic: realizat de noi în ultimii 
şase -zeci ani, - priri contactul‘strâns cu apusul, a lovit puternic 
-desvoltarea industriei casnice “original românească, înlocuind 
definitiv multe: din. produsele” sale; şi, pervertind. bunul gust al ` 
producătorilor de industrie casnică, a înstrăinat Zaracternlui etnic 
artistic chiar producția acelor obiecte care nù puteau fi’ înlociite. Tag 

Stilul românesc integral, - eare fușese dejà împiedecat în. 
realizarea sa de influență turcească, nu sa mai putut închegă. 

Industria casnică pur etnică nu a dispărut însă. In judeţele: 
de munte ale vechiului regat, în Bucovina și în nordul Basa- 

“sabiei, în Ardeal şi Banat costumul românesc'se poartă efectiv 
de țărani :în -mod obişnuit, în unele părţi influențat de străinii 
locului, în altele impunându-se acestora - — de cai Rutenilor 

„din Bucovina şi Hotin. 

Mai mult au suferit scoarţele şi mobilierul. 


e 


~> 402. = 


-In ENN din. lipsa. şi sciimpelea broduselor textile + tat 


i ala ale marii industrii, sătenii aui 'reînceput a-și. jucrà- singur A 
~ îmbrăcămintea; pentrucă orașele cer scoarțe şi- cuisături roma- 
=” negii se lucrează și acestea.  - i 


Ateliere și sociețăţi s'au constituit pentru a se lucrà indu- 
strie casriică;. ateliere mari speciale pentru industria ` casnică, - 
evident avându-se în vedere caracterul etnic -ai acesteia, :societăţi 
care dau de lucru la sătence care lucrează în parte, sau cu 
bucata la ele acasă, întocmai ca în sistemul industriei la domiciliu. 

[n aceste condițiuni noțiunea de industrie casnică â devenit: 
atât de elastică, încât trebuesc termeni speciali adăugiţi pentru 
a specifică anume industria cashică . cu motive [ornamentale 


s romgnegt. RP DE e 


NE * 
B ~ l Li 


2>» 


` Nu numai.: aceasta este“ însă difi cultarea inițială, industria. 


casnică mai prezintă şi particularitatea de: a îi în. mod. evident... ` 
o: artă! 


“Mai! mult încă, - acesta ebte caracterul ei principal pentru š 
toate. ramurile sale Care. sunt inseparabile de motivele orna- . 


| at mentale şi. €oloraţia românească.  - 


Ţesătoria, ` covoarele, costumele; mobilierul și utensilele 


Sg româneşti, “acele: care au tost purtate de țăranul român în cursul 
 impului;. câsa veche românească însăşi sunt oale de artă 


Hainai ‘națională; 

Valoarea < artistică ą acestei industrii casnice „este dată 
foci de puritatea vechii ornamentaţii —;ori cât ar fi ea la 
rândul ei înfluențată: de ornamentaţia orientală şi ori câte afinități 
aparente, dar mai adeseori. spontan: ar aveăcu ca — întocmai 
cum 0, are și cu industria „casnică scandinavă. 


ep CA industria casnică are 6 valoare ! 'economică, e însuși 


J E faptul că in trecutul ‘nostru: ea a satisfăcut toate ci 
“gospodăriei şi vieţii patriarhale. 


l - Valoarea ei industrială -astăzi însă nu mai joste fi socotită 
numai în funcţia intereselor proprii ale producătorilor pentru 


„ei Ansişi şi noi nu o putem numi industrie în accepţia modernă 
* a“cuvântului, decât numai dacă ea se organizează în ateliere 


şi societăţi. cu producțiunea certă și făcută anume pentru a fi 
„comercializată — aşă cum fac postăvarii din. Cisnădie. . /\ 
X 5 4 pă i =. A Ă ' . i 


E | s “i 


Şi nu numai atât, căci dat tind irácterul odpa etnic. - 
al 'industriei casnice care utilizează: „arnatmefitația românească,. 
industria, casnică. a întregului. port: românesc: şi: a mobilierului, .. : 
scoarțelor şi! chilimurilor: a utensilelor tradiționale,: “întrun cuvânt = 


industria casnică cu. stil românesc naţional: — nu: are: și -hù 
poate aveă valoare chiar economică, decât număi-dacă este. în 


formele, materialul. tehnic, -motivele şi coloratis: "SA,  adeărat: | 


românească, 


“ După cum. am scris: şi in ada de drganizaiteă: Andu dci 
striei casnice la Expoziţia din Septemvrie 1921 din Bucureşti: =. a 


industria casnică se află acum în aceeași. situaţie: în cateeră:poszia. .. . : 
poporană în momentul. în care Vasile Alecsandri, Alecu:Russo- 7 


şi loan Creangă sau coborât până la ea, pentruoa: prin ea să. vă 


purifice limba şi literatura românească. 


“Reinoirea vechilor. motive ale industriei : casnice, läps l 
direa şi utilizarea lor exclüsivä pentru intreaga producţiune: cui 
industrială “cu căracter etnic și chiar. şi pentru industria mare A, 
și. înlăturarea: complectă. aşă numitului modernism al ornamen: . ki 
tației româneşti — este norma netesară progresului: imeruatriei, vu 


noastre de două ori naţionale, . - 


Suntem cu un cuvânt în epoca renașterii industriei casnice. AA 
românești — în cate cel mai mare mtrit e să- copiem cât mai . N 
exact portul, uneltele. şi casa românească veche, pentrucă pen a 


ele să infăptuim în fine stilul ae românesc: integral. 


' Eo | „Indastria casnică și pedagogia. 


Ri 


' Aeate: chestiuni de principiu fiind lămurite, se” despide 
dela sine totul pe care], poate ăveă Ministerul de Industrie și. - 
acela care-i: răvine. Iistrucţiunii pentru promovarea industriei ! $ 


casnice, ` sa 


Industria casnică cu catea etnic şi artistic, aceea a a ei.. 
valoare este dată în primul rând de 'puritatea motivelor şi co- 


loraţiei, şi a cărei desvoltare trebuia să ne ducă la înfăptuirea 


unui stil românesc pentru întreg interiorul unei case românești, SA 
— aceasta nu poate:îi în atribuia Ministerului Industriei, decat" 
numai în partea ei tehnică, aprovizionarea cu războae, materii 
prime, determinarea edoperativelor de producțiune și desfacere. 
~ “Scoarţele, costumele şi albumele de motive. româneşti nu 
pot intră în competința Mihisterului Industriei — cea.mai bună .. 


7 


' „dovadă sunt cele 13 modele de Cadai tipărite de Ministerul 
“Anidustriei și care-s imposibile, precum şi: starea . lamentabilă a 
“şcoalelor de. ţesătorie ale acestui Minister. | E 

„ Şcoală fără pedagogie este .un nonsenz; oricare, ar fi spe : 
-cialitatea. unei” școli profesionale, industriale, ea “este nu mai :Ă 
-puțin -o şcoală” și trebuie organizată şi condusă în lumina ştiinţii = 

pedagogice, l 
Ts „În. pedagogia iodat nu mai 'e de loc. Dilie i 
AR “şi raționalism pretenţios şi nici empirism grosier; pedagogia . -: 

„ştiinţifică este experimentală, este iluminarea faptului concret .“i 
“prin. aportul ideii care-l eupllcă Şi sprijinirea principiilor pe 

“fapte pozitive, c> 

Invăţământul este dnl: şi: singur; aceleași legi şi principii ăi 
„generale de organizarea. şcoalelor şi programelor, de pregătirea -. 
ee vagi selecționarea corpului profesoral, de. conducere şi tuneționare K 
"+ “trebuie să fie la baza fiecărei ramure de: învățământ — aplicate 

i fireşte ‘scopului special al fiecărui fel de' şcoale fn, sai şi 3 

dându-se toată atenţia și precãderea cursurilor teoretice şi pruetie, E 
proprii fiecărela. E 
„Organizarea și. conducerea tuturor şeoalelor primare, se- 
“cundate şi Superioare ; “de cultură. generală ! sau “specială; teo- 
„.. "etice. sati profesionale trebuie să fie, opera - unuia și aceluiaș 

- 1: Minister, Ministerul şcoalelor, al Int ueţiăcu| şi educaţiei, al > 
a ştiinţelor şi artelor. - Sa. 
ke Situația de: fapt a învățământului de. industrie casnică este -. 
de. altfel un exemplu convingător, că în afară de forța ineluc-" 

„_+abilă a' principiului pedagogic, chiar în prezentul sistem legal 
industria casnică se învăță şi în şcolile Ministerului Instrucțiunii. ' 

IntPadevăr industria casnică cu caracter ethic şi anume 

„acea textilă se: învaţă în şcolile profesionale de fete, în unele 
: “fiind chiar secțiuni- speciale; în.mai mică măsură și nu ca studiu | 
-de specialitate în liceele de fete; apoi cu destul succes în Şcoa- 
„ „ele normale de băeţi şi fete, în şcoalele de arte şi meserii ale 
Ministerului Instrucţiei şi în fine. se studiază țesătoria. și orna- `- 
-„ “mentaţia românească la şcoala de arte frumoase din Bucureşti, 
` Faţă de acele câteva şi atât de timide ateliere-şcoli de - si 
' tesătotie. ale industriei, aparținând unei Direcțiuni conduse de ` 
. oameni`cy totul nepregătiți, învățământul de -țesătorie:al Instruc- 
“ţiunii este imcomparabil superior, având aportul unui program . 


«de cultură generală cate are în ori ce taz o valoare. pedago- N 
-gică” şi prestigiuf unor şcoli propriu zisă, cu'ua ia Pramo l 


solos: pregătit şi selecționat. 


` "Din metericirăr însă dih punët de vedere: ulii şi şcolile 5 


— Ministerulur Histrucțianii păcătuesc tot atât ca și acele: ale” Mi- 
nisterulai Industriei pri acelaş modernism, adică abuz de geo- 


miètriè și motive artificiale, coloraţie chimică cu nanto netu- 
noscuite vechii noastre cromatici vegetale, care dau produselor E 


-o expresie artificială adeseori chiar internaţională, eo 
‘Çi dacă industria casnică cw caracter etnie şi: artístic se 


„studiaza ta școlile Ministerului: iristrucțiunii di mai muit succes 


pedagogic, Ministerul Industriei na este nici macar- sprijinitorul 


industriei casnice în ințelesut tehnic al: cuvântului, şcolile de. 


arte şi meserii care au o frumoasă organizaţie ” aparţin: tot. in- 
strueției, jat ifdustris casnică agricolă se face în parte ir şco- 


lile Ministerului Agriculturii - şi în: parte tot la Ministerul In- ; 


“strucţiei. 


Mai mult încă, şcolile de industrie casnică ceramică, nu 
-aparțin Direcţiunei Industriei casnice a Ministerului Industriei ` 


— iar însăşi şcolile de industrie casnică în -cel mai restrâns . 


„sens al cuvântului, şcolile de : menaj . aparțin tot Ministerului 


Instrucțiunii ca și şcolile, de gospodărie rurală; iar școlile ` E 


- cotirercigle de o reală valoare, sunt tot ale Instrucțiunei şi nu ale: 
Ministerului de Industrie şi Comerţ care are totuşi o Academie 


„de Inalte Studii. Industriale şi Comerciale cu un program de 


să studii atât de discutat. 


Nefiind niciun. motiv de a a se separă şcolile de olărie-ro- 
“mânească de acelea de ţesătorie, care stau totuși alături de câ- 
“teva şcoale de meserii şi. neavând nici un argument pedagogic. 
sau economic: paralelismul școlar, datorită căruia aceleași pro- : 
-fesiuni se învaţă în şcoli aparţinând mai multor. Ministere, noi ` 
credem că 'este necesar ca toate specialităţile. industriei casnice 


„să se înveţe în școli organizate după principiile pedagogice'de 
un acelaş Minister al Instrucțiunii şi Educaţiei; constituind fi- 


-reşte în administraţia lor superioară. o Direcţiune Generală | 


proprie.e 
: Adăugim însă, că noi considerăm mereu toate amú 


industriei casnice: și etnice, şi tehnice, dând fiecăreia adin ele ` 


¿precădere caracterelor lor proprii. - A 
l 2 . 


îi Ma a / 1 


-Din punct de seie pedagogic - nu este ioaiti nici o +. 

deosebire între a învățà pe copii croitoria, modele “sau țesătoria ș:. A 

menajul sau gospodăria „rurală; agricultura sau. viticultura: 

rotăria sau ferăria,  ciubotăria saú cojocăria; 'olăria romà- _ 

nească sau cioplitul pietrelor; fiecare din aceste grupe de -- 3 

profesiuni au desigur diferențe specifice în programa şi meto- ... 

dologia lor; — lăsând la: o parte agricultura, viticultura şi go-. 

` spodăria rurală, toate celelalte însă, afară. doar de ferărie au” 

evidente caractere comune profesionale. 

=- Toate sunt şi arte şi meserii, după as oale ce se dă. 

- pedagogiei în predarea lor și după talentul cu care se exercită, 
Pentru a lămuri complect concepţiunea pe care o am 

` asupra unităţii şi organizării generale a învățământului, repro--- 

duc în cele ce urmează capitolul respectiv din studiul meu 

nepublicatincă Organizarea generală a învățământului, capitol 

care a apărut însă sub forma unui articol în <Neamul Românesc» . 

din Ianuarie 1919, 


lavăţămânțul daie 


Din întreg studiul ce precede (Ştiinţa invățământului) se 
impun următoarele principii generale de organizarea învăţă- -` 
- mântului, ce trebuesc înscrise în pactul furidamental. al statului, 
pentru a se sancţionă chiar prin el libertatea şi egalitatea drep-. 
“tului de a învăţă și obligativitatea pe care el o comportă. 

Art. 23 al Constituţiunei noastre este insuficient, ~- >  : 

Şi dacă la. 1866 eră greu să se facă mai mult, “progresul: 
- ştiinţii învățământului și “avântul nostru cultural şi politic ñe- 
obligă să-l Înlocuim. 

'Menţinându-ne în limitele: insăși ale legii primordiale care : 
în art. 10 și 12, dictează desființarea tuturor privilegiilor, scu-- 
tirilâr şi monapolurilor de clasă și egalitatea tuturor Românilor 
inaintea legii, trebue să instituim învățământul universal —-- 
compus din învățământul obligator, facultativ şi liber. 

Invăţământul obligator durează doisprezece ani, începe la . 
vârsfa. de șase ani şi se compune din: şcoală primară cu patru j 
clase; gimnaziu cu frei clase — dimineaţa cursuri generale şi 
_dipă amiază învăţarea conştientă a unei profesiuni anumite, = 
dintre acele care se pot învăță între 11 şi 13 ani, şcoala com-- ;“, 
plimentară de trei ani cu câte zece ore pe săptămână — cese= `; 


— aor I— 


- 


consideră în orele: de mana ale copiilot cari Iiereaiă în fabrici, i 


ateliere, comerț, “ferme — în. care se vor face cursuri generale . 5 


şi şpeciale profesiuynei respective. | 

La acestea: sé adauge, Universitatea muncei sau prelungi- 
rea complimentarei, cu: doi ani, câte- opt ore pe săptămână — = 
în aceleaşi condiţii. economice ca şi ale complimentarei —  . 
pentru desăvârşirea Suure pensia şi DIC DANE a viitorului 
„cetăţean. 

- Invăţământul facultativ se compune din scoli secundare 
sau medii şi şcoli: superioare. + i ; 

Toate şcolile secundare. actuale "— cuprinzând Şi. şcolile 
„normale, comerciale, agricole, profesiortale, artistice și de me- 


serii —'se organizează după tipul comun al liceului cu şase: - | 


clase. Vor îi astfel licee: moderne, clasice, industriale — în 

loc de reale — petiagogice, agricole, comerciale şi artistice —: 
în loc de profesionale și de meserii. : Liceele militare şi teo- ` 
logice sunt împotriva necesităților pedagogice şi ca atare ele 
nu pot să mai ființeze, rămânând numai facultăţile respective. 
— In Ardeal nici nu. există licee teologice ci numai şcoli su- 

- perioare — acesta este şi unul din motivele principale ale” su- 

periorității clerului ardelean. 

In fiecare liceu se vor: predă pe lângă cunoştinţele spe- 
ciale profesiunilor pentru care pregătesc și acel minimum de 
cunoştinţe generale necesare vieţei, care sânt rațiunea invăţă- . 
mântului obligator, legătura de unire şi puntea de trecere dela 
şcoalele obligatoare, la cele facultative. `.. E 

Toate şcolile superioare se organizează în facultăţi de 
ştiinţă pură, aplicate: Și de arte, cu trei ani de cursuri pèntri 
licență şi doi pentru doctorat; frecvenţa obligatoare este: însă 


în total numai de trei ani, pentruca meritele: deosebite să nu .. 
aştept numărul anilor. Pentru toate ştiinţele şi artele trebue a 


să, fie un loc în Universitate. 

, Toate! materiilă- şi. obiectele şcolare se predau in lecţii de 
catedră, lucrări de laborator, de teren, atelier, clinică și seminar, 
făcându-se excursii şi: vizite pentru cercetarea instituțiilor şi 
monumentelor necesare — Acestea se fac concomitent, nu se- ` 
parat, cum se face în mod atât de nedrept practica de doi ani ` 
la farmacie înaintea cursurilor, durând- astfel licenţa. cinci ani 
în loc de trei. . Aa iar tate au 

a i i ge i 
i 


4 


- obligator este complect gratuit, cuprinzând şi materialul școlar... ` 


femeie, în școlile "mixte ea trebuie pteferată în toate locurile. 


` căruia cunoştinţele ce le pretinde — printrun examen public, 
“fără a mai trece prin filiera școlară — dacă are o anumită 


- - ale liceului, spre folosul şi al lor. și al. națiune ra 4 

\ Fiecare; şcoală se administrează de. up director, compli- oA 
mentara . şi prelungirea èi. pot funcţionă” pe lângă gimnazii sau. :. 
“licee, Instituția. administrativă şcolară județană este Inspectoratul - + 


„ani ai licenţei în ştiinţele aplicate şi arte. 


n _perioare; pentru Universitate doctoratul este: obligator. Pentru 
: ; “Ştiinţa. profesorală, pedagogică, se institue o facultate. de învă- 
„tământ, “Toţi membrii. corpului didactic se numesc. îPOpORIVA 
13 profesori. DE A 

A - Pentru echivalarea şi complectarea cunoştinţelor polesan it 
primari, şi securidari actuali, se institue cursuri de vară speciale, i 
„.„"eu,0'dulrată de două luni, timp. de. doi.sau trei ani. | 


-sale intreg minimum de cunoștințe. impuse şcoalei obligatoare 
„ „corespunzătoare şi să aibă un sop ai cu: aceiaşi pre 
T gătire ca şi la stat. 


108 — 


Invăţământul obligator. este paralel cu cel facultativ. Școa 
“primară este comună, gimnaziul este egal primelor trei cla 
liceale, complimentara acordă aceleaşi ‘drepturi ca și liceu 
întreg; iar. Universitatea . Muncii. se echivalează prithilar do 


"Elevii at deplină libertate în alegerea școalei ; şi “pentru 
a se tatătură greşelile posibile în primile trei clase liceale și” 
gimnaziale, ei au facultatea de . a-şi schimbă şcoala, trecând în 
alta de orice specialitate; elevii complimentarei. pot intrà în 


liceul artistic profesional, iár absolvenţii liceelor și eotaiplitu en Ee 
5 tarei au dreptul să urmeze în; orice facultate. ` 


“Pentru egalizarea condiţiilor de şcolarizare, învățământul 
Gratuitatea este de altfel: de dorit pentru întreg. învățământul, 


pentru cel profesional şi pedagogic secundar în deosebi., 
"Toţi profesorii tuturor şeoalelor. trebuie să aibă studii su- 


Prima, catedră în şcolile obligatoare revine profesorului 


şi. îni cele facultative. este de: dorit. 
l Invăţământul particular trebuie să „cuprindă în programele 


-In afară de şcolile existente trebuie să se recunoaftă fie- 


vârstă. Sunt multe elemente de valoare care ar puteă intră 4 
direct în Universitate, färă examenele: prea numeroase și dificile 


e 


> pa eee 


i expri în studii petale, a AN0 To / 


cu sediul în capitala. Ai iar cea a provincială inspectat 
General cu sediul în capitala provinciei. 

__ Profesprii, direetorii şi inspectorii ca' şi taţi faneţionarit 
publici, sunt justiţiabili pentru nedreptăţile făcute elevilor şi pă - 25. 


“rinţilor de- către instanțele judecătoreşti comune, setviñd:ca 
primă instanță conciliaţia ` funcţionarului administrativ i T 


4 


imediat superior, ` 
Normele. generale - administrative și de contencios ler - 


Invăţăcaântul E ES a industria casnică. 


- Industria” casnică: mai are încă un aspect foarte interesant 
şi. absolut, necesar de a fi. considerat: în organizarea “şeoalelor, 


“în Care urmează ai se învăţa. diversele 'sale ramuri. ` 


ntradevăr industria casnică, agricolă și textilă şi tei mät 
mică măsură cojocăria, olăria și meseriile rurale, sunt profe- 


siunile care se exercită de, mărea majoritate a populaţiei: ioastre; ` 


de întreaga noastră țărăime ; şcoalele deci în care ele se învaţă. - 


trebuie. să. fie școala comună, nu'o şcoală specială. n 


Şi cum azi nimeni nu mai concepe durata învățământului. 


 obBgator redusă la. patru-tmuci clase primare, toate cunoştinţele 


de acest ordin ce se predau acum în şcoala primară, trebuiesc | 
date intro şcoală tot obligatoare pentru acei care nu trmează 


liceul ori. altă școală secundară, și care. să dureze trei ani. 


"După cum a spus încă de mult: Millerand, actualui prese» 
dinte al Republicei Franceze, dupăce ai dat copilului prin. cu- 
noştinţele' științifice obligatoare, iluzia uiei. vieți mal bune, nu. 
poţi să-l lași fără un sprijin efectiv, fără. cunoașterea ! unei pro- | n 
fesiuni industriale, tri lupta grea a vieţii. - i 

Scopul învăţământului obligator este să procuire tutărora 
sub forma utilă a. cunoștințelor elementare, toate bunurile- ins -` 
telectuale şi morale tucerite de înaintaşi, 'sonsolidând astfel pro-, - 
gresul; să înveţe pe fiecare un meşteşiig care să-i. fie o armă 
de luptă şi o sursă de trai; să pregătească un număr tot mai : 
mare de cetățeni şi. muncitori coștienţi şi. implicit noui: fone 
creatoare” şi factori de progres.. 
`~ Asupra. acestui fapt din urmă, care- ii din cadful re- 
strâns al scopului Invățământului obligator, dar care este în 
mod necesar: un rezultat al.său, nu s'a insistat Încă, deşi prin 


AN 


410 = i 
el se, speculează și se ajută învățământul facultativ Supetio 
cărui scop este cercetarea științelor şi artelor pep descapet 
adevărurilor și utiturilor nouă; 

E, Şi ce argument mai puternic poate. fi “Adus ta sprijini 
fra deziderat pedagogic-cultural decât: însăşi industria casnică; 
a “țărănimii noastre — care este un tezaur minunat de_origin 
litate creatoare, constituind împreună /cu poeziă poporână ' 
i portul nostru specific cel mai. de preţ. în concertul aid i 

\ mondiale. 

De bună seaniă învățământul: obligatot. protesional nu va. N 
cuprinde numai profesiuni industriale casnice, dar. aceste vor 
formă în mod necesar obiectul de studiu aproape a tuturor: 
şcoalelor obligatoare suprapuse şcolii. primare. 


Şi locul acestor școli nu. poate fi decât la Ministerul In- A ; 
strucţiunii, împreună cu şcoalele de industrie şi artă casnică “ 
speciale cu caracter: facultativ, - 


tÆ SBladustria şi arta casnică în afară de valoarea lor icondinică 
națională, care le impune ca obiect dé- studiu profesional obli- 
- gator. — prezintă un mare interes- artistic original pentru pro 
"gresut: civilizaţiei noastre, așă?că ele trebuiese studiate și în 
şcoli. secundare şi. superioare, care ver servi şi ponit pregătire 
corpului” profesoral. “ ep, 3 
“Vom avea deci: pentru industria! casnică o şcoală sau un 
@sistem de şcoli. obligatoare, care vor aveă o programă generală y 
comună, un liceu artistic în care se vor învăţă toate: protesiunile a 
artistice deci şi industria casnică . etnică, în spiritul aceluiaşi v 
program de studii generale, şi o şcoală superioară.  ... o 
Pentru reeducarea ţărănimei atât din “punct de. vedere 
` estetic, motivele curat românești, coloraţia vegetală, cât şi tehnic, 
utilizarea uneltelor sistematice, se impune instituirea unor cursuri i 
ambulante de industrie casnică la sate, facultative.: 


- Şcoalele: obligatoare ` suprapuse şcoalei p fimare sunt obli- - 
gatoare numai pentru acei copii care nu. învaţă vre-o “şcoală 
„secundară facultativă, dupăcum am scris mai sus. ` 

Dar chiar dacă obligativitatea acestor şcoale este imposibil 
-.de realizat în fapt pentru, moment — cu toată marea şi simțita |. - i 
nevoie a existenței macar a gimnaziului industrial; aceasta nu 
atinge întru nimic valoarea pedagogică şi economică a organi- * 
i R À 


== 


za] 


de i ai ` y 


aii S 

-Zării. nvămantalui industriei casnice, aşă cum il propunem noi | 

în acest articol. l 
Cu sau fără forță obligatoare — întocmai după cum am cerut 


şi la Congresul Industriei Casnice din Septemvrie 1921 — învă-. : NE 


“ământul industriei casnice trebue organizat. îi şcoli cu durată 
de doi-trei arii, şcoli secundare asemănătoare școalelor profe- 
sionale d fete, o şcoală superioară și cursuri ambulante. | 
In privinţa titlurilor acestor şcoale, fiind. partizan al învă- ` 
“ământului unic, este firesc- să. doresc și titluri unice pentru fie- 
care. grad de şcoală; gimnaziul industrial, sau' profesional, și - 
şcoala complimentară industrială: sau profesională sunt terminii 
pe care-i cred cei mai nimeriţi pentru şcoalele învățământului $ 
„ -obligator secundar; liceul e titlul ce revine şcoalelor secundare i 


„complecte și facultative, u 
Pluralitatea denumirilor scoici actuale nu este, de! loc, 
“fericită. | a E 
1% a è 


Acestea, sunt principiile dania ale organizării în- A 
-vățământului industriei casnice, » 
i Oricare ar fi însă organizarea de drept, ea.nu va valoră 
mimic atât timp cât va fi. lăsată în seama unor speculanţi de | 
situaţii şi onorarii, nepricepuţi în farmecul şi valoarea adevă- 
„atei industrii casnice naţionale. N 
„Din. nefericire însă tocmai acordul incapabililor, înlătură 
sistematic” nouile energii cinstite și iluminate de idealul sfânt 
al consolidării civilizaţiei noastre naţionale. 
Dr. Iuliu Pascu, 


organizatorul industriei casnice la 
Expoziţia-Târg din: Bucureşti 1927, : 


5 o A | ja 3 
Cugetări de Duiliu Zamfirestu. 
, Cine eşti tu, călător de o clipă, pe pământul tău, trăitor 
de o zi, când atâtea pământuri umplu ei de-asupra? . 
kg $ 
Noi nu suntem- deplin doi decât numai în iluzia feri- 
cirei hoastre. 


Do oa a 
[s 


E darie 


` Gliga ă e © 


Glasul clopotelor sfinte ` AS 
- Plânge fără de cuvinte, - 
Speriat, 
Invifarat 
Și pluteşte peste sat. 
A veait dela ia, : 
Alb de praf, un am călare 
~ Siq dat gură pretutinde 
Că primejdia se 'ntinde, ` pa 
Ca să plece fiecare | aa tele adi 
Cu ce poate, cu ce are A 
Până nu răsare luna... 

Da 


i “Iara satu plângi "ntruna — 

` Şi blăsteamă — şi se "nehină: 
Vine furia străină, ; 
Vin Tătarii a 
Din fruntarii, - pae R E a 
Slobozindu-şi armäsarii, PE LE S 
Vin ca tunelul ce tună, ru, nada 
Vin ca. norul de furtună, 
Aducând pe urma lor. 
ii n greu al cico dea 

N Pe șoseaiia dusă *n zare” IS 
Pleacă lungul șir. să cară, i 
- Scârțâind cu grel 
Sub poveri nen sa A 
iar aldturea de care . 
Se fârește gioate mare: 
Sânt copii și sânt femei, E 
Sånt uncheșii mărurței .. FEEN 
Și cum merge biata turmă E Be Xa 
Tot mereu se uită 'n urmă; 


= 403 — 


Satul lor se depărtează, 
"Satul lor. se: micșorează, | 
Satul lor na se mai vede... 
| Dar se vede © = 
“Umbra serii cum se lasă, - oa 

"Ca e plasă.. l 
Au rămas, pe PE vatră 
Numai cani €. 

2 ` Somi de piată z 

Dorm căsufele și nu se ` 
i Mal pda Me 0. fate, | 
„De moşnegg intarziat 

` Pe la hanul vechiu din sat... 


Dar 4e Zic... 


Din po pace | 


„O cântare se desface, ES 
Când mai lin şi când. mai tare,. 


` Ca ùn dor, ca o chemare: 


— «Tată sfânt, legi rază 
` Să ne vază, 
Să ne crează.. . 
Este dascălul — — atei, 
- Garbovit — 
Care ma voit să plece. 
" Toată “viața şi:0 petrece . 
“dn clopotniță, la toacă, 
Unde joacă - 


+ Lilieci sperlopii.u» 


l Glasul amuțește... 
Roșii, 

Zările tresar acum, 
Cerul tot e numai fom, 
Iară haciumul străbate 

Joies pustiatate.... 


George Dumitrescu. 


| Din comorile sufleteşti ale poporului nostru. 


“Lucrarea ' „Filozofia Românească: scrisă şi pusă sub tipar `- 
de dl Marin Stetânescu, profesor universitar dela Cluj, va umpleă 


Da 


`= au — paz S 


„= 


un haro gol al Bibliografiei românești. - 
` Precum. la o intreprindere oarecare trebue să cunoaștem, 


-pe deoparte, ceeace dorim să facem ; iar pe de altă parte să cu- 
`~ moaştem materialul de care dispunem, tot „așă, pentru opera de ` 
` întărire sufletească “a poporului nostru, este nevoe să ştim lămurit 


ce dorim şi. apoi să cunoaştem materialul de care dispunem, 'Lu- 


crarea «Filozofia Românească», ne ya face să cunoaştem bine 


“materialul sufletest de care dispunem, şi va contribui în largă . 


măsură, la trasarea drumului d6 urmat, pentru întărirea” nongura 


- sufletească. 


. Diferitele‘ începuturi oficiale și particulare pentru meet 
culturală a neamului, deși nu sunt pornite dintr'un plan de lucru 
ie şi “bine precizat, totuşi, dorinţa de bine dela care au plecat 


` aceste începuturi, ne face să deducem că vom aveă, după un 


timp oarecare, o. unitate de simţire şi “gândire “în aceste direc- 
: tiuni. :Geeace dorim însă acestor „începuturi, e să ne. îndrepte 
"Gat mai mai mult cătră calea practică, cătră partea realizabilă a 


idealului, pe care niciodată să 'nu-l piardă din vedere. i 


intelectualismul ultimului sfert de veac, a complicat la noi 
„cele mai simple chestiuni şi a făcut că actuala generaţiune caută 


să se ilustreze prih erudism, prin vorbe “și prin proiecte grandi- 
oase, în loc de a fi practici în execuţiune şi” clari în doctrine: 
Insăși opinia. publică dela noi ñu a inceput încă să aprecieze pe 
oameni după fapte şi rezultate, ci mai mult după vorbe, 4 
De altfel la acest criteriu de a judecă oamenii după fapte 


„gi rezultate, nici nu vom putea ajunge decât treptat și pe măsură 
ce şeoalele vor. luă de bază alte “principii pentru organizare şi. 
„alte metode pentru pregătirea. generaţiunilor ce vor intră în arena . 


socială de aici înainte. - 


S'ar părea că nu există nici o legătură între titlul acestui * 


articol şi între cele spuse până aci, cu toate acestea, exisiă le- 


gături puternice. Una din ele voesce să o. scot în Sid due în 


rândurile ce urmează, .. - . 


Poporul nostru are, în mod instinctiv, o mare dorinţă și mult 


respect pentru cultură, dat după rezultatele obţinute, el æ ajuns s, 


+ 


ap, | 

să “aibă groază de. cărturarii noștri. Aşà se o explică cum sătoanul ' 

zeflemiseşte pe cărturar și nu pune bază pe vorbele lui., Lucră- 
"torii dela oraşe nu pot să mai . asculte pe cărturarii noştri, Du 
atât. pentrucă acești lucrători sunj socialişti, cât din aceea că ei 
nu văd și nu intrevăd în spusele“ cărturarilpr. nimic din- PAA 

de toate zilele. 

sa Intâlnesc zilnic săteni şi lucrători doritori să asculte- FaU să 
urmeze pe gcei — foarte rari — cari: în rândul lor cu. simţiri 
«curate şi cu vorbe ieşite . din fapte. si sprijinite de fapte, iar nu 
» cu, vorbe' pentru vorbe. 2 
Posed multe probe ca să susţin afirmările raele şi din cand l 
„n când voi reveni, asupra lor. Deocamdată dau două: dintre. ele: 
"7 Andrei Garghescu din comuna Bala îmi trimite o poezie 
Puterea claselor primare“ . în care arată cât suflet se călește în 


„clasele primare, şi. cum așteaptă acest suflet: să i se des, cu i 


`noştințé de -adevăr şi lumină adevărată în formă clară şi puter- 
nică pentua să iasă de aici un popor luminat: . 


De-aşi fi stüdiat 'nainte T însa voi. ce nvăţarăţi * 
In liceu sau seminàr, - Decât noi cu mult nai -niult, 
Poate mi-ar trece prin minte. © Vă rugăm ca să ne spuneţi . 
'- Vre=un' cuvânt ceva mai clar, Cât mai limpede: cuvânt, i 
` Eu încerc s'arăt puterea „Ca noi toţi, şi eu speritul 
- -Celor cinci clase primare, a S'aud adevăr curat, 
„Spun cum pot de-ale vieții Eu citind, altul citindu-l 
“Clipe bane. „sau amare, . Să îim popor: luminat, 


) 
Nu este soiak o. probă. că însuşi poporul ne arată ce“ 

trebue? Nu este aceasta o probă că poporul nostru este doritor. 
de) Tumină, cât maj multă lumină? Nu‘ este aceasta o probă că . 
„poporul nostru: înţelege „eă nu se poate progres i forme „Bouă. 
“sociale, fără cultură? 

“Iată ce ne spune moș Ioniţă Cojocaru din comuna “Toaca E 
jud: Vaslui. despre puterea sufletului și aie, îi lucru- ; 
. rilor pământești: l i 


Vin-0 omule şi a Azi ori mâine rându-ţi vine 


Ce-ai făcut în astă lume! „Să pleci de pe astă lume, - 
De-i fi făcut fapte bune “şi nu poţi să iei cu tine 


Mr fi ferice de tine. ` = Decât numai pie bune. 


Li 


> 


A y pn vagi d) 4 
pi g „o 


7 sa A ei 


„- Sufletul când se desparte Când ai venit pe eta. 
„Pleacă "n cer şi le laşi toate, Zămislit. pe Domnul Bfânţ, 
Lași avere, laşi pământ, „Ţi-a dat un înger cu tine 


Carnea- ţi intra” n a putrezit. o Săi dea drum la fapte bune. `; 


Dar m ndată te-ai schimbat | 
Și pe drac l-ai ascultat, 
Risipind a ta putere 

In zăzanii şi plăcere, dar 
“Fără să pricepi să ştii sai 
` Mai pe urmă ce-o să fii. 


Versurile dli. Moş Ioniță, din care am a moi acl o arte st 
„mică, mi-au fost trimise de părintele Coistantin -Moiaiu din. 
Vaslui cu următoarble rânduri: „Aceste versuri au fost spuse chiar. 
de autor la unà din şezătorile noastre culturale pa care le-âm . 
organizat la Vaslui“, —aDeși ca formă au multe greşeli, totuşi 
- pentru fondul lor şi pentru fapțul că-s datorite.unui. unchiag pă--” * 
trân şi analfabet, am socotit. că merită să fe publicate măcar i 
uneló dintre ele=” | 
Iată „Pantruce credem, noi, aceștia dela Caşele Naţionale, că. 
- preonm altădată s'a căutat adevărata limbă românească la poporul 
dela ţară, tot aşă, de ac) Mmiainte adevărata gândire pi simţire ro-- “ . 
“mânească să se eauțe la poporul dela ţară şi să se pună în va- 
, Joare de către etemavitorii. intelectualii şi artiştii tării l 
A | Colonel t. Manolescu. 


ra A , pa ete 5 i E N 


` Stiu. atâta că liata îmi pare interesantă, lumea în generat: 
‘bună și cu un ideai în suflet aş trăi an veac fără să mă plâng. 


s, Gea fost frumos În vieață noastră trebue să ne rămână 
în safiet Mai muit nu putem cere dela firea omenească, ale l 
cărei Henni sunt așă de RESIPI nona. l 


sa Natura e câteodată de o nedreptate revoltătoare. Faţă a Si 
„ noțiunile noastre morale, e imorală, oarbă. Cu drept cuvânt aŭ- 
` făcut. Grecii din destinul lor, za fiu a Chaosului și al Nopții. ; 


Ceeace constitue atreaijei sau NOE popoarelor este 
memoria lar, cu. alte cuvinte P ER vieții. -> DZ. 


` 


— “447 sa 


— Trei. Iueateri, --, 


In. serile senine din vara anului 1922 voni avea! 'diezia 


să admităm nu numai cerul instelat normal, | á şi i priveliștea 
_ mai rară a trei planete: Venus, Täpiter şi Marte, Y atiidirate 


 Zări din univers, se a 


de popor ca trei luceferi. Mai adaogând pe Saturn; cu enig- - - 


maticele lui inele, iubitorul de vederi. cerești are destul material 
de: studiu pentru «semestrul de vată> al Şcoalei libere'din natură... 
1 Venus, sau adevăratul făr, în 9 Februar a trecut pita 
-conjuncția: superioară cu Soarele. Se ati, cu alte ctvinte,- obtu - 
«dincolo' de Soare, cant la disjanța' de 250 milioane km, < 


"Apoi a apucat spre stânga (răsărit) şi în serile din` pt 


- mâpa patimilor ṣe puteă zări sclipind de-asupră, orizonului: vest, 
îndată după apunerea Soarelui. Din zi în zi şi:din seară:in | 
seară se depărtează treptat de corpul central.: în 15 pie lină 
ajunge în elongațiunea maximă spre răsărit (46e -20') şi totodată 
“în apheliu, adecă în acet punct al orbitei, care se află 'mai:de- 
părtat de Soare. Pe acest timp distarița nS cea Pä- 
mml va fi de 149 milioane kō.. ,- . 

„la săptămânile următoare ` Venus se A sine spre Soare.. 
:şi se. apropie de noi, în mers grăbit, li scade faza, ca la ultimul” 
pătrar al Lunei, dar îi creşte strălucirea, fiindcă planeta se apropie 

"dė riói- Im seara de 27 Octomvrie va aveă strălucirea maximă iar 
în 25 Novembre va ajunge in conjuncția inferioară, adecă obiu ` 
între Pământ şi Soare, cam 108 milioane km. dela Soare şi. 
numai 42 milioane km. dela Pământ. Apoi va apucă la dreapta 
“şi pe la finea anului va deveni Luceatăr de dimineaţa. 

Aflu de prisos:să mai repet ceeace am scris altădată despre 
Venus. Amintesc numai atâta, că e o planetă aproape. de. mă- 


ximea pământului, In '225 zile se învârte odată în jurul Soarelui. 


Durata rotaţiunei în jurul axei proprii nu e pe deplin statorită,- 
„Admostera ei totdeauna: e încărcată cu straturi dese de nori. 


De aici se explică strălucirea uimitoare (albedo=0* 758, aproape 


ca al zăpezii proaspete)., Noi. niciodată nu putem-vedeă supra- 
faţa reală a Luceafărului. Probabil că nici Venusienii (dacă, există: 
de aceștia) nu sunt astronomi. Nu văd: Pământul în aparența-i ` 
amăgitoarg, dar cu fiinţe ultramicroscopiee : și de patimi, cloco- 
iitoare. Nu văd nici celelalte pianete? Nu: văd stelele. Norii per- 


4 F * 
| . 


i 


T ` 


e 


As 


i 
. 


m 


maneni, cäldura, itonoatera încărcată cu vapori de apă, sed 
vijelii. permanente, cicloane, anticicloane, “tornade, uragane $ 
descărcări electrice mai teribile decât tot ce ne poate zugrăY 
- fantasia omenească. cFermecătorul> Luceatăr pe cât ne capti: 
vează privirea cu minunata lui. strălucire , «aparentă», pe atâta í 
poate fi un infern pentru  vieţuitoarele sale, dacă are vieţuitoare 
peste. tot, EI incă adevereşte vorba că. “aparența Inalt S: 
trecem la, : = 

` Jupiter, uriașul. asemani solat. de 1295-ori ‘mai mare 
decât Pământul. In 4 Aprilie se află în. opoziţie: ivindu-se Ja ră- 
sărit tocmai când soarele dispăreă la apus şi văzându-se, prin 
„urmare, toată noaptea. E planetă externă, circulând aproximativ 
<- în 12 ani în jurul Soarelui şi în '9 ore 50 minute în jurul axei 
proprii. E unul din corpurile cereşti. cele mai interesante , de 


r 


observat prin instrumente de ceva mărime. 5 


. Atmosfera. lui lupiter e agitată de transformări imense. 
. Exemplu: faimoasa pată roșie, care cu deplasările și variațiile 
"ei 'a alatmat pe toţi astronomii. E tocmai cum Australia s'ar 4 
„desface: de pe fundul mătii şi ar începe-să plutească pe Oceanul Ee 
Cita Pacific cu iuțeală de 100 km. la zi. - - 
Caracteristica aspectului zenografic 1 se resumă în aiie 
i rezuireghilă, 2 $ la polit apoi în zonele albe şi întunecate, ce se 
` succed paralel cu ecvatorul, spre nord şi sud. Pe la ecvator 
este o zonă deschisă. De ambele părţi. spre nord şi sud, se ` 
„ înşiră câte-o faşie “întunecată. Urmează altele deschise r așă 
„mai departe, în total vro 5 serii. 


„+ “Falmoasa pâtă roşie, amintită mai sus, s'a ivit în prina : 
jumătate a anului 1878, pe emisferă australă a planetei şi anume >: 
la marginea de sud a.zonei ecvatoriale întunecate. La opoziţia | 
din 1878 sfa observat pentru primaoară ca o pată roşie, ovală, . 

_în extensiune de 1/4X1/5 "diametri jovieni, adecă mai mare - 

„decât. suprafața Pământului întreg. De atunci și până azi ma- 
nifestă mari variaţii de lumină şi mișcare. In general, întreagă. 
atmosfera lui Iupiter e teatrul unor mişcări furtunoase, aproape 
ca atmosfera Luceafărului. ! 


°., 


e Zenografie = descrierea ` lui Iupiter. Analog. cu: areogratie == de- 
scrierea lui Marte şi Geograţie== descrierea Pământului, 
azi s 


„a Turtirea Pământului abiă face a A i : H 


[i 


-a9 
| 1 i 


-“lupiter este un Pământ, în. fasa. cosmogonică primordială. 


E uwen viitorului, Când Pământul de mult va fi îmbătrânit şi - 
de mult se va fi :stâns pe el orice licărire de vieaţă: Iupiter şi: , 


Venus vor oferi condiţiile cele mai favorabile: Sena aid 
şi desvoltarea fiinţelor . vieţuitoare, 
„In special lupiter, acest mic soare stins, c care şi-a perdat: 


lumina propie, dar nu și-a perdut căldura, însoţit de un Cor=:. 


tegiu de sateliți, din cari 4 se văd în instrumente destul. de- 
modeste, formează. un sistem solar. în miniatură și în acelaș timp- . 
o oglindă a trecutului nostru; precum kose viitornlui ne-o 
arată. 
Marte; cea ‘mai, bine studiată şi cea mai bine cunoscută. 
- dintre toate planetele. 1 i 

OA Porțiunea de» lumină reflectată (albedo) face 0'220, prin. 


urmare numai cu ceva mai:mare decât a Lunei și alui Mercur, - 


Prin aceasta se verifică. observaţia visuală directă, că atmosfera, . 
lui Marte e rară şi radiaţia solară e reflectată în mare parte de 


suprafaţa: planetei iar nu de atmosferă.  . ie, in 


N 


După intenţia ochianetor s'a studiat cu mult zel planeta. - 


` noastră :vecină, Sau 'obsetvat regiuni albe şi regiuni întunecate,. 
“în special albele calote polarë, variabile ca extensiune în raport- 


cu anotimpurile planetare. De aici s'a tras încheierea că pe: 


Marte condițiile “atmosferice și climaterice fiind analoage Cl, z 
cele de pe globul nostru: pe Marte încă trebue să existe iulia A 


vieţuitoare analoage, cù viețuitoarele pământene. ` ° 
Nu e locul să mă œxtind mai pe larg asupra acestei pro~. 
bleme. Poate voiu traduce cândva un capitol corespunzător din . 


. 


'cartea lui Lowell <Mars-et ses . canaux», Deocamdată trec la. > -` 


condiţiile de observare a planetei în vara anului 1923. > - 


Marte va trece prin opoziție în 10 Iunie. Cu alte cuvinte ` 


atunci va răsărì de cu seară, pe la miezul nopţii va trece prin. a 


meridian şi va apune dimineața. Se va vedeà prin urmare toată, . 
noaptea, în zodia Storpionului, nu tocmai sus (20% deasupra. 
„orizonului sud, 

- In apropierea-i' gea mai mare de pământ (perigeu) Marte 


"va fi la*65 milioane km. dela noi. Diametru-i aparent va mă- | 


sura 20%. Opoziţie identică vom aveă în 4 Noemvrie 1926... 


1 A se vedeă mai pe larg | în ale mele Convorbiri științifice W, 35—54.. 
` à os k j 


-. 


sa. 420 
K Opoziția cea mai favorabilă “Va avea însă loc în. 23 Aù 
gust 1924, când apropierea dintre noi și Marte va fi de 03724 


„456 milioane km.), diametrul aparent fhid de:25*,1. Opozi- E: 
„iile favorabile se succed cant la 15 ani, când diametrul aparent k i 


al lui Martie creşte până la 24—25 secunde de arc, 


Opoziţiile nefavorabile iarăș au intervalul de “aproximativ r 


-15 ani; când diametrul aparent al lui Marte seade la 4 secunde 


de arc, Dar e curios, că în aceste“ ‘opoziții se pot” mai bine “` 


‘studià analurile: enigmatice,. fiindcă aael își întoarce Marte 

emisfera boreală spre. noi. . 

| Insemnând cu 100 maximul strălucirei din oponi fa- 
vorabile e. birie să reținem că maximut strălucirei. din: opozi- 

iile nefavorabile abiă atinge 20. 


: i opoziţia favorabilă. din 24 Sept. 1960 am avut diarvătrul i 


: aparent de 24* şi strălucirea maximă de 90, 


"4:23 August 1924 vom aveă respectiv 25*,1 și strălucirea $ 


maximă 100. 


In 10 Junie crt, şi 4 Soy 920 mărimile respective vor 


Ai 24" şi 60, . + 
-Astronomii cei mai renumiți p piin studiul planetei lui Marte 
au "fost: italianul Schiaparelli, adevăratul întemeietor al areogra- 


> tiei şi descoperitorul faimoaselor canaluri, iar în deceniile din 


"urmă americanul Perciyal Lowell, care şi-a construit un obser- 
` vator special, pe, muntele Flagstaff (2210 metri înălțime peste 

nivelul măzii) în deşertul statului Apena (latit. 3e 12 30° N) 

al Amene de nord | Gavril Todica. 


Ce fără PD mai erà și Jonia astat Cine e fericit într însa ? 
Violenţii şi apoplecticii. Cei blânzi şi fără voință sunt victime. 
` Dar fiindcă înțelegea că e așă, de ce mi selamba și ea firea P 


ă „-dnsă poți să-ţi schimbi firea? 


* 


Nu e iertat nimănui să robiască pe aproapele său pentru 
a hrăni o zadarnică îi car (de de sme. 


4 


Ne trebue o atmosferă de PE e aa ANRE În. care 


vealitatea vieții noastre să se purifice de multele ei pele şi imper- 


i defan | D. Z. 


A i — 
AR 


de văraat, dă zor motorului să-l pună mai curând. În: grad ; i. 


când stăpâna casei, o femee în vârstă :cu fata brăzdaţă de greje 


şi de griji, dar de-o Paope si eppresititate rară, t. „chiamă; rute ii 


prânz: Ha 
oor Dammnilor. naşii poftiţi ia rani): 


„Un țăran. ‘de alături, răzemat pe furcă, w lcir o 
sub limbă, atât à așieptat. să poată, lua ini: papire pe: adon i i 


 'maginist“ Toma. ....: 


~o Nut mai dii atata stăpano, - că mi-e. teară! că ya. . 


amot şi cădea de-agolo, de nu va. mai avea cine-i mblian! Lo a 


„zici. şi dumneata, nene Gheorghe? ` z 


`— Eu? — făcu cel agrăit, un moșneag.  sfătos și eat. 


2 eu zic că de când  diretică pe la maşină, par 'că .i- sa „mai! îi E 


«luciit faţa. Stai să n'o mai- cunoşti; dintre. tuciurile de cari se: E 


“smoleşte. . . -. a 


— Fiți pe pace ie _ 'Făspunde maginistul ințepat de 
> vorbele acestea — că de n oiu, vedea eu de treabă, voi nici pleavă: A 


ae scoateţi din paie, necum :grăunţe. pi e ea 
` „Apoi tae şi iau 'grăbiți din bucatele. aduse. 


„+. Motoral, încălzit acum. deabinele, Îşi taVârte cu. mare. itali? 
TO, peste care maşinistul Toma cu un gest dibaciu trece din-: A 


!tt'odată cureaua ce leagă motorul cu sulul dubèis `- 
. Maşina întreagă: e acum în mişcare. Fiecare om la 10cul său.. 
„ Fluericea dă: semnalul - că munca îmblătitului (treeratului) începe. , 


„Gel dintâiu : Snap. ‘de grâu își risipegte şi rănește spicele tn- : 
:47un vuet desgerat,; innăbuşit înlăuntrul dubei, Sacii sunt acă- ` 


d 


tati la scocuri sau jchiscoaie“, prin care chiscă sau pacea din Pa ` 


: „imblätitoare grăuuțele. frumoase, îmbobonate, 


“Nu peste mult: sacul se umple. O închizătoare, ca o Ipe e 


atică, astupă scocul pe- o` clipă, până: ce se așează ai sac gol în: 


2 Aocu) celui plin, pus -acum la cântar. 


l Țăranul şugubăț nu poate să nu năcăjiască şi i astădată E SA 
pe „domni paniiisti, ridicând cu piciorul de cântar, ca să apese. 


3> 


i E i pa CE FEE 


mmo | 

grâul mai. pulin gi astfel şi vara să fă. mai mică. : Maşinistul: 

“însă simte că cineva: meştereşte la cântar, gi atunci ridică kilo- ? 
gramul in sefnn „de, amenințare, dacă nu stă pe pace. În praful 3 

şi fumul care, invălue totul, mai cu seamă „pe ceice „ridică, din.” 
__ gura magindi: paiale, pleava şi târorieata,: “mu e e bine n k strigis. “A 
„un gest -potrivit are mai mult- efect, DoR 
i i Dela o vreme cei din „ferdelă“, - de pè gran, ‘dau de- ştire- T 
că s8 imputinează snopii; să- grijască, deci, cei dela njireadā © 
„ saù- giră să-i facă vârf până mai sunt paie. ze e i 
In curând au ajuns la pamant cei oi ferdelă ` Si tul e.) $ 


A pia gata 'cu îmblătitul, e i 


_* e Maşina mai umblă câtva timp goală, clânțănindu- -şi dinții 
şi măselele, : ca o feară hemisită, ca-să se curăţe. bine de toate: 

“grăunțele de grâu; apoi trei scocuri se astupă şi numâi al pa- 

trälea se- lasă liber să curgă ovăsul cât mai este. © - 

l `." Moşheagul sfătos și mucalit luând într'adins câteva-paie de 5 
„_Ovăs java: care-nu s'au putut îmblăti bine, află .nou prilej de-a.: 


ȘI atăcă, pe: „domnul maşinişt*, zicându-i: Bedi f 


E L Wezi şi-4i scoate vama din paie! Din sac nu. se poate!  gă 
ti Asioi imblătit? Halal să-ți fiot. a 
„„Maginistul nu venl în încurcătută atei 20. data aceasta! . 
dr Ai: îmbătrânit deageaba, gi dumneata, moș | Gheorghe! l 
Nu. ştii, că nici în bătaie nu mor toţi câţi se. duc. Dar apoi” >: 
“într'o mașină cum să se îmblătească toate spicele câte intră!şi _. 
cu pacate fuer biruitor ta unul dara. gi- a făcut datoria deplin. - 


_ IQ. 
- Iupnlare 
DOn Ziua n nor și fapte nor, De-aici par la badia meu 
„Ex petrec lumea cu dor; < - Nu-i nici deal; nu-i niti părău,- .. 
- Ziua nor şi moaptea- stele, Numai singur dorul meu ; ` 7 
. Eu-mì petrec lumea cu jele, Nu-i nici deal, nu-i nici cărare, ` 
` Qașa-au fost zilele mele:  -Numai dorul meu cel mare. . 
“Eu eu dar, mândra cu dor, - Dorul meu, bade-șal tău, N 
Tragem. ca boii 'n 2 Ogor; = De sar face pod mereu 


Eu cu. dor, mândră cu jele, Ca să treacă doi cu doi + 
i tz zi cu inimi rele... .. Și noi, bade, amândoi! 


a îi a, Ra ue e 


- Mofii nostri, d mia 


Din Românii Maniilor:Apuseni fncercat-au să facă urmaşi Du 
a tot felul de popoare. "Câţiva pseudo-istorici + unguri susțineau; 
că ar fi Maghiari — chiar Segui! — romanizați. “Alţii îi făceau 
Pecenegi şi alte lifte tiirânice. „Acum vine dl -Hermân Braske | 
şi fi face în '<Jakiresbericht>-ul dlui Dr. G. Weigand din Lipsca”, 
urmași aj — Riitenilor, când chiar istorici și filologi slavi, ca 
d. e. Katusniacki constată, că Slavii din Carpaţii noştri buc- = > 
vineni, Huzulii, supt Români slavizaţi. Căci nici Turanii — fie 
Huni, fie “Bulgari, Avari sau „Unguri — nici Slavii nu sau aşezat 
nići când în munții ` "Daciei, aceştia Taa. totdeauna patrimoniul. 
neamului românesc. . 

“Moţii nostri au fost grupil omiies ‘cel mai ‘puțin di 

~ Huenţat de neamurile venetice pripăşite pe “pământul noi J 
Aceasta ò dovedeşte originalitafea lor în limbă, fire și obiceiuri, ` 
= originalitate, pe:care o explică tocmai- posibilitatea izolării” 5 
lor, in. cetatea. Munţilor-Apuseni. . Tot ei sunt aceia, cari- şi-au: - 
“păstrat timp mai îndelungat” vechea organizaţie întemeiată. pe: si 
dreptul. românesc, căci la 1547 işi aveau în Manul Abrudului, f 
incă voevodul lor național... . 

“Nu încape îndoială, că și filologia paate lumina ahot 
părțile “obscure ale istoriei noastre. Dar a face istorie numai pei Pe 
temeiuri filologice, chiar când documentele şi logica statiei se 
impotrivesc, e 9 aberaţiune. Ee AA L 


PEA k GA H 4 Ñ 
Un ecou la, „Gronica şcolară“ din numărul tretăt.. 


DI prof. P. A .(ñumele de familie indescifrabil) dela 
liceul din. Sibiu scrie autorului acestei cronici următoarele: 
«Felicitări pentru articolul din «Transilvania» în care. arătat. 
că, limba şi literatura maghiară.,. etc.... Coleg P. A.... P.S. 
Nu uitaţi că literatura franceză e Îoarte bogată, iar cea română - să 
destul de bogată pentru un profesor de liceu»... ° 
“Bogăția literaturii : pedagogice franceze nu se poate revärsů 
asupra dascălilor cu şcoala făcută în Ardeal, deoarece nu știu: ` 
franțuzește. Literatura. română pedagogică pentru profesorii dè- 
liceu, şcoli normale, medii (civile) aproape nu există, dacă facem y 
comparaţie cu popoarele, cari locuesc dela noi spre vest, De < 
- pă ` ge. A . 


bin. decât noi, şi în, direcţia formării unei mari biblioteci pir 


— 424 ` 


` altminteri, la ce ar fi tradus Casa coalelor Pedagogia prac 
i pentru școalele secundare de Dr. Matthias, un German, càn 
literatura pedagogică franţuzească e atât de bogată? Pentruc: 
şi Francezii au tradus mult din nemţeşte,. 

' Constatarea, că. Ungurii au lucrat altminteri, şi anume. m 


gogice şi pentru cursul secundar, poate fi pentru noi nu motiv 
-We supărare, ci de îndemu de a le urmâ pe calea aceasta. lar 
„a-i luă în nume de rău dascălului ` ardelean, cunoscător al | 
limbii maghiare (şi germane), că se foloseşte de literatură pe 4 
 dagogică apărută în această limbă, dovedește de nou, că unii d 
nu vor să înţeleagă odată cu capul; că mai ales: acum trebue 4 
să pornint dela realități folositoare şi să rămânem - în orice. + 
„discuţie la obiect, care în cazul de faţă nu e limba maghiară, 


nici literatura maghiară peste tot, ci cea pedagogică, pa i 


Ştiu că sunt şi mulţi nemulțămiţi, — că doar. ny u de geaba r 
irea NOAS omenească é alcătuită din. pulbere şi vanitate, : 


Ne. vine foarte. Cu: diee când vă vedem că disprėețuiti i 
tot ce aveţi ma, şi năzuiţi numai, spre ce au aţi caraghios 
şi nemoral. . sd 


i a ` i ` Ps m 
„Nu sunt” nerozi oamenii și alcătuirea vieţii lor? v 


sa nu, atingi pe nimeni, să fii drept şi ațiierosi 


-Oricât de mizerabilă e visal, ea are totuș o icărire de 


S ideal, către. care tind ceice nu sunt cu ‘desăvârşire stricaţi. 


; ZA „să pătrunde nimeni: -aċolo ‘se ascunde „pelsohalitatea rănită. 


creatoare. 


E Femeile iubesc pe oamenii, tineri, fiindcă. iubesc , puterea 
+ 


“Inima noastră e ca fluturul, o biată omidă « ci, afipi. “Aşa 


i, i puţină lume ştie. să urable cu fluturii, fără să ramana cu | 
y polénul pe. degetel... SAR ri 


r, 


- Fiecare din noi are un colf al sufletului, în care: nu admite 


D. Z. 


- i 2o o, | "iB tu Să = Aa e 


CRONICĂ POLINOA: 


Pacifism. In legătură cu confe- 
rința internaţională déla Genova, locul 
naşterii. {ui Mazzini, „apostolul Italiei 
unite, scrie câteva consideraţiuni, de 
o deosebită importanţă pentru cunoa- 
şterea ` stării . sufleteşti. a popoarelor 
europene după răsboiul mondial, Sir 
Th. Henry Hall Caine, unul din cei 
mai distinși romancieri și nuvelişti 


englezi în timpul- de- faţă. El începe . 


prin a 'constață puţinele efecte bune 
ale răsboiului. S'au întâmplat fapte 


eroice, zice el, care vor legă suflet de. 


suflet până la ziua judecății. În lunga 


istorig a omenirii nu se pot aduce ` 
jertfele. cele mai mari deageaba. insă 
în scurtele istorii ale naţiunilor, prin 


invidiile : şi ivalitaţile lor,. ele au dis- 


părut adeseori. Abiă s'a pus sabia tn 
teacă, şi a început aliatul a nu se mai - 


încrede în aliat; voiau să-şi răpească 
unul altuia prada de răsboiu şi astfel 


ajunseră -să se. injure şi calomnieze 


împrumutat, 

” Inainţe de. toate pacea Sa cum- 
părat cu 9 înjosire . imorală ce se re- 
simte pretutindeni, Na trebuie să uităm 
că lumea după răsboiu e cu mult mai 


rea ca înainte, Crimele sporesc, vio- 


lenja e generală și simțul pentru sfin- 


tenia vieţii omenești: aproape ca de- 


săvârşire pierdut. 


Afară de. aceea; după răsboiu a 
. urmat -0 sărăcie generală; Timp de ` 


patru ani răsboiul a săvârșit adevărate 
atentate contra naturii, reţinând mi- 


lioane de muncitori dela “muncă. El 


poartă vina, dacă. ploaia şi soarele 
mau înrodiţ brazdele. pe câmpuri în- 


tinse. E/ a golit hambarele, Æ? a sleit y 


rezervele. E/ a cufundat vapoarele cu 
mărfuri şi cu „alimente. Bogăţii ne- 


A „Ozonică, 


mäsniátë s'an, prapădit „pria, d. i 
acum omenirea. îşi. ispăşeşte păcatul. 


prin păralisia comerțului, prin :dările 


apăsătoare şi prin lipsa de ocupaţiune gi. 


a unui mare număr de braţe munci- sine. 


toare. i 
Insă după trei ańi de neințelegeñð 


s'a ivit o nouă rază de spețanță, -ali- 
meâtată de izvoarele veşnic nouă ale i 
religiei creştine. Mântuirea luinii éin 
in unirea țelarilor, inte- oo 


uńirea ei, — 
deselor şi muncii ei. Noi toţi suntem 


Binele unuia e binele tuturor.. „Dacă 


e să fie scăpată lumea de pierire,' 


“membrele unui, singur -corp mare., 


aceasta nu se poate. decât. prin-stor- indie 


țări comune. De aceea nu trebuie ‘$å 


mai stăm izolaţi şi neajutoraţi, ci.-să | i 
` ne întrunim şi: să ne stătuir, cum să... 


ne mântuim ? E 


Acesta ar îi fost rostul conferinței E 


internaționale: dela Genova, o evan- 


ghelie a păcii, o reîntoarcere. din bar-  ; 
baria. păgână și din viforul patimilor a 
- „rele la învăţătura cea mài siântă a. ` 

creştinismului. Așă cugetau toate po- -` 
_poarele, afară de unul, cel american, „o 
» care tocmai pentru aceea a i, rămas . $ 


de:o parte. ..!. 


„Dacă însă conferința dela Genova 


n'a reușit, pricina nue numai nepar- : 
_ticiparea Americei, ci şi răutatea pressei X 


engleze, precum şi lăcomia franceză, 


Nu s'a mai pomenit în istoria ` l 


pressei engleze, scrie Caine, un còm- ` 


plot aşă de bine pus la cale pentru 
înfrângerea voinței parlamentului en- - 
glez ca cel de acum, Cetind această . 


pressă aveai impresia, că o grupă de 


oameni şi-ar fi zis: «Guvernul acesta , 


trebuie să plece!» Marea putere a 
pressei a fost întrebuințată. pentru a 


trezi prejudiţii, pentru a aţâţă la luptă, 


i 


s, 


A 


i 


y 


pentru a face sânge rău între un popor 


şi altul, 'In âceastă privință: nu cuno- 


şteau margini. În răutatea: lor ziariştii 
englezi doreau să nu izbutească con- 


ferința dela Genová şi salutau cu atâta 


bucurie. orice piedecă, orice' criză. Ei 
nu aveau scrupuli morali. Pentru a 
îndepărtă pe "Francezi de Anglia, ei 


au pus în circulație svonuri și știri 


fără de 'nici un temeiu. Ba că Lloyd 
George . at fi început. tratative se- 
crete cu 
 şevicilor ` în Anglia; ba _că el ar fi de- 
celarat, că- antanta s'a desfăcut; ba că, 
deşi a tăcut pe grozavul aflând despre 


‘convenția secretă Tuso-germană, el e 


în faptă inspiratorul şi chiar autorul 
„textului acestei convenţiuni ete. etc. 
„Franţa trebuie să-și dea seamă de 


aceste ‘fapte. Patru- ani a luptat ea cu. 


"eroism fără seamăn “pentru dreapta éi 


3 cauză. Atum e învingătoare, dar ea 


trebuie să grijească' 'să nu degenereze 
ivingerea, ei în opresiune şi nedrep- 
. Dacă Franța ar abuză de puterea 


“ei, ar. ridică , conştiinţa Jumi întregi. 
„împotriva ei.. -Biruința, pe care i-a 


„Bărăzit-o Domnul, nu e numai a ei, 

„ci a întregei omeniri. 

E Dacă Franța ar'provocà un nou 
răsboiu, ar fi numai răsboiul ei; și un 
răsboiu tară ideal. 
"morală care a susținut-o și i-a ' dat 


i biruința în räsboiulabià încheiat asupra 


po unor masse înspăimântătoare. Ea uu 


N 


Sar mai luptă pentru ' drepturile ei, 
` pentru existența ei şi a copiilor ei; ci 
--păntru lucruri mai josnice (pentru re: 
Sin -Afară de aceea ea ar-aveă 
„în fața ei -un popor care s'ar apără 
cu. desnădejâe. Tar” desnădejdea e o 
mare putere. Un francez (n'a fost 
- Napoleon ?) a spus, că el cu o singură - 
artnată  d€'! eaagdajdaiți: 
` Jumea. 

In -faja adesiei porniri sălbatice 


autorul strigă peste baierele guver- 


ie A ata Be ae = 4% — 


rassin, reprezentantul: pol-"> 


J-ar lipsi puterea ' 


cucereşte 


nului francez tn numele mamelă 
gleze care au un milion de fii îngrd 
în pământul Franţei: Andu vrei 9 
nu ràsboiu! . 
lar dacă cu. toate costul „ar i 
bucnì un ngu măcel universal, autorui 
se roagă lni Dumnezeu: să trimită 
mai bine un corp ceresc asupra pă: 
mântului ṣì să-l prefacă în praf şi < 
pulvere ` decât să. mai cadă odată în 
prăpastia cea. oarbă a 'răsboiului. 


Frumoase cuvinte, de <o inspira- 
ţiine biblică! . . 1; Georgescu: 
is A „o 


2” 
CRONICĂ CULTURALA. 


Cărți româneşti pentru Semi- 
narul romanic din Brno. Un apel čŭtre 
editori; autori, și publicul mare. Dl Dr. 
H. Iarnik directorul. bibliotecei' națio- 
nale din “Brno. (Cehoslovacia) a fost 
-fnsărcinat cu strângerea unei: biblioteci 
românești pe seama noului seminar 

„ romanic dela universitatea din Brno. 
Biblioteca va trebui să. cuprindă ` pe 
lângă lucrări de. filologie româneastă `. 
„(istorie literară, folclor) o “colecție de 
„texte literare, apoi cărţi din inele științe 
complementare. ale filologiei, cum e 
istoria şi geografia românească şi se '! 
va. completă cu manuale alese din fi- . : 
lologia . acelor! popoare. din Sudestul > 
"Europei care au avut relațiuni cu Ro- > 
mânii.. Seminarul cumpără bucuros bi- 
blioteca vre-unui specialist sau amator 
' în materie, de filologie. Toţi oamenii 
„de bine:sunt rugaţi să-şi dea concursul, 


| punând în "legătură pe: proprietarii A 


„acestor ‘biblioteci de specialitate 'cu 
numitul seminar și donând şi, ei cărți 
-din domeniile amintite. — Pe lângă 
_biblioteci de specialitate seminarul din - 
Brno cumpără și cărţi singuratice, vechi 
“şi nouă; mai ales tipărituri din secolul 
“al 16 şi 17-lea, — Asemenea sunt ru: , 
"gate editurile - revistelar noastie: şi-a 


Air ti a 


mt = = 


` 


vpublicațitinilór ltetare şi istorice să ` 
“trimită cte tn exemplar ` gratuit au- 
miftilùi seminar, î în convingerea că stu- 
-diul limbei și literatatei: noastre ori 
unde sar cultivà prezintă deoşebit ' 
interes nu numai pentri noi Româðil, l 


ci pentru întreaga tuine culta, 


"A. Bărseanu, - “ 1. Georgescu, A 
preşedinte. a a Becretar. 


“Congresul „Liget Culturale“. La - 


"6 Maiu a. c s'a ţihut în vechea cetate 
domnească. Curtea de Argeş cougresul 


anual general al Ligei. Cu toată vremea ' 


netavorabilă, : rar s'a văzut un congres 
„mai bine reușit. decât: acesta, Cași în 


trecut, pe lângă un mare-număr de 


delegaţi ai -secțiilor 'Ligei 'din - toată 
țara; ap participat la atest congres 


mulţi Ardeleni. Astfel 'au fost repre- 


zentanții, Asociației noastre din, Sibiiu 
și din Sălişte în număr. de peste 
-de persoane. În deosebi. trebue re- 
aiarcat concursul ọferit, cu! “atâta ge- 
nerositate, şi de data ageasta;, de kar- 
nică reuniune de: cântări din- Săliște, 
care prin concertul ce l-a-dat.â înălțat 


mult: solemnitatea ` cong®sului. 'Ase- 


miorita merită o menţiune specială şi 
participare midorităților noastre; la 
acest congres: Atraşi de: vraja trecu- 
tulii nastri, Care riicairi nu s'a desvalit 
„atât de îrumos şi. de bogat ca: in Curtea 
de ‘Argey precum şi de. personalitatea 
fascinătoare: a preşedintelui ë, în acest 


“an -au onorat congresul. Ligei « cn pre- 


-zeița lor şi reprezentaații.: Saşilor: şi 
Ungurilor din: Ardeal. în sala cea mare 
a'hoteluhii regal a desehis'dl N: lorga, 
preşedintele: Ligei, congresul printre 
~ anagistrală cuvântare pe:uare repretăm 
că no putem reproducă în întregime, 

-“«Deschizâud Congresul Ligei Cul- 
turale, a zis d-sa, în otaşul chiar unåde 
du, cum spune. legenda, 'printr'o întâme 
“plătoare 'descălecare, fie și-cu cele mai 
curate pomene e româneşti; din Ardeal, 


sută . 


ci prin trățeaaca- adunare, tara tipik: 


“şi fárá urmele de: dușmănie ale utiei 


lupte isprăvite, Pa alcătuit, acum şase. i 


sute de ani, «Dostnila a` tóată Tara: 


Românească»; stafornicihd astfel dela .: 


inceput principiul, : "'nebeliiiiibat Stea 


“lungul vremurilor, al imitații: bioiute gy 


'şi necesare a neamului nostri afla în si 


această veche .solidăritate “piatfierhala 
o .mângăere -pentru desbinărite- a’, 
sesis şi îndreptăţire ale ‘prezentataj - 


` Societatea care: în, toată activitati; pai 


ei, dela silințile” studenţilor. de acum. 
trei decenii în România Mică: „şi Järä 
orizont påjä “la triumfal de astäżiial 


tregire națională, ` ma - predicat altcéva ` 


_celoř mai cutezătoare. aspirații-d& ip 


decât unirea în suflete pentru ca dig e 


ea bă porneaşcă altătuirite: materiale. 
cele mai trainice, nu: poate: incepe: Şes 
diuțile:i anuale fără a aminti. tututor. 


acelora ` pe: cari pasiunile 'prezeritătuj, < 


Oricât de fireşti, H fac. a: ieşi din firul 


-. 


N 


Pi 


unei desvoțtări miilenare,. pentru: Oper: . E i 


„-fectă unitate : frățească, + deşi. deian” 


spornic localism, că, dacă: prezeatal - 


aceasta na e-nici o: critică = dai fa 
talităţite unor desroltari: sepărate: pé” 


acest teren, tot trecutul ni spâne ati R 


ceva! decât anitatea clăselor-adânci:aia : 


- politic nu se poate; destace: = și tn își 


„poporului nostru pr ulii de toate i 


temae re 
Concepții. dis e aistereare din n ne: 
noroċire au: “prins” astăzi. tot: câmpul 


„şi care sunt mai perituloase” pentru - __ 


Români: decât. toţi dușmasiii lor statiei, 
împreună, fiindeă astupă însuşi izvoril 
undelor pritt- care: së hrăneşte sitali- 
tatea. lor- naţională, pot face să insa ta. 


suprafață alte credințe şi: alte: îndtep- ip? 


tări, :Noi eprezintăm contra “lor sin- 
idealism. cultural care -e;: daca, st: nita- 


cineva bine, :şi' cea mai ` mare: ai mai S 


spornică- realitate»; = 
"Mai departe stărtie. asupra E 
problethe ale Ligei, “care: stirit:- tartea. 


E ea tu dul k e3 = 


E : “da De zi AEE a ‘meèserid- sea naţionale în. acelaș! 


i igali, au o enciclopedie, ci. mat malt - 
“o antologie; «cartea: bună» tucepută 


a “prin : publiearea: poeziilor Iui M. Emi- 


„ néson; Teatrul - Popular stabil şi am= 
bulant ;: “cursurile de vară dela Valenii 


„da, munte, unde, din: munificența fra-.. 


ilor noştri „din “America s'a. deschis o 
nouă școală de fete; biblioteci popu- 
* „Aare; excursii; înființare de secţii nouă 
În Rucovină şi Basarabia nai ales. Gon- 
„ grosul: Ligeia fost salutat în: numele. 
SEF "Românilor. “macedoneni de.dl N, Bat- 
". zaria«bine cunoscutul “publicist, iar în ” 
 mutmele Asociaţiei noastre: de dl Tran- 
ii dafir‘ Scorobețiu, membru 1n comitetul 
noștru „tentral, f ; 


i Ent 


ES `. Jubileut aidestrului. G. Dima, Na 
BN, keti în. Braşov la .10. Octomvrie 1847. 

”: dinti'octamilie de negustori cu stare 
maestrul, Q. Hima afost sărbă- 
t Jina numelui la: St. Gheorghe, . 
` N23Aprilie “st. v: 6 -Maiu st.n.). a. e. 
„de întreaga. obște ; fomâneastă, fiind 


. ziecale, 4 făcut întâiu la Karlsruhe. sub 
` ~ condúcerea Ini. Heinrich Ohlehne, di- 


_ rectorul-utuzicei curții princiare Baden, | 


c" Mai târziu le continuă la Viena, Graz 
„.. «şi Lipsca; Terminând studiile, în 1881 
„a, fost chemat profesor ta Seminarul 
A Andreia din Sibiiu, având să conducă 
” -Cin această calitate «Reuniunea de mu- 
zică». ţi e corul catedralei.de aici. Timp 
j de. 187 ani, cât a stat dici, desvoltă -0 
` intensă activitate muzicală. Vestea reu- 
niunei de.cânțări. din Sibiiu. străbată 
curând în toată lumea românească deo- 
dată: eni.renumele măestrului. Dima, 
Chiar. şi Saşii, preţuind foarte met ta- 
leatul maestrului, i-au încredințat câtva, 


` timp'.conducerea reuniunei săsești de . 


cântări. Prin numeroșii: săi elevi: dela: 


„i seminar: a- -contribuit foarte mult. ła, ră- - 


E pindia culturei muzicale şi întărirea 


"Germani în Bucureşti împreună ct.. 


-După 18-ani-de: xodnică activit 
dela Sibliu, la: Braşov în aceiaş: calita 
de: profesor J&.. şcolile de: acolo, „Fii 
Wavitaţ la comservatorui. din : Tegi după 
mâurtea lui Muzicescu, el. rămâne, tot: 
' 1a Braşov. Un'ţitlu de recunoştinţă mai., 
mult din. partea 'Andelenilor în general, 
iar a Braşovenilor în special. Aici- J-a : 
‘aflat izbucnirea răsboialui pentru în- 
“tregirea naţională în 1916, Prins de 


fiică-sa d-na Dr. C. Moga, el a;fost. 
'închisși tratat foarte rău întâiu la Braşov,.. NE 
pe urmă în temniţele din Tg. Murăş. > 


_şiXCluj, Revoluţia din toamna 1918 l-a ci 
7 eliberat ta- -sfârşit pe. bătrânul compo=- ii 


zitor, care! a fost: răsplătit pentru tot „i: 
cea muncit şi suferit-de Consiliul, Di--. . 
'rigent prin aceea căl-a numit direcțorul. 
conservatorului din: Gui, imde func-: 
„onpază şi acum. :... ki l 
` Maestrul. G. D.. "nul e numai un. 
bun dirigent. de: coi, qare a stors: ada 
. mirațià unor. centre “muzicale -da: Si--: 


ugal: din: cei mai buni: conducători . de ~ biiul,. Braşovul, Săliştea, - “Sinaia, Bu- i 
corgi cortipozitori ai noştri, Studii-mu- < 


cüreşti eté; ci și un compozitor de va-- 
loare. El aeprelucrat pentru solo şi” -.: 
cor felurite. melodii. poporale : „româ- - 
nești. A întocmit-din non cântece. vechi,-. 

A compus un însemnat număr de.cân- - 
“tece proprii, dar maj ales a armonizat: i ; 
multe” çântäri bisericeşti: după “ritul. ` 
oriental, între. cari trei liturghii com-- ` 
pletes: cântări tunebrale, precum. şi cå- - 

teva conipozițiuni mai mari pentru cor : 

şi solo, cu acompaniament de orehe- 

stră şi de; piano, O parte din compo= - 
zițiile sale au apărut-în 1900 la. Bucn-.- 


_neşti cu cheltuiala minişterului de culte - 


şi instrucţie publică, Altele sunt: rapi 
inedite. Din compozițiunile ini amintim £- 
«Miezul: nopţii», <Mugur-mugurel», . 
«im: festiv» 1a jubileul episcopului E 
Popescu în'1887, «Cantata» din: 1900 
pusă. cu prilejul. jubileului de 50- - 
de anj la liceului român din Braşov, 


i 


pe ea a eee 


apoi: «Salva $ tac regon», dedicat dea il 
tunctului Rege Carăli, Cântecele: «tată ` 


“Hora. se: pornește», «Mama lui Stefan 


cel: Mare» ete, etc; „Asupra unora din 


“compoziţiile sale s'a rostit elogios şi. 


critica. ptuzicală străină. Astfel <Neue- 
Zeitsctiriit für Musik». din Lipsca Nr. 


13 anuj; 1389 serià că G. D. eun talen} 
cu simf fin ` peńtru natdra - cântărilor, 
ăpoi:tă' el a--rămas Român, cu toată 
cultara lui muzicală nemţească. Dorim 


- maestrului jubilant “incă spor: mu şi. 
” cultarală și se vor pupe bazele. unor: ` 

. rodnice prietenii între intelectualii tus - 

 turor provinciilor: româneşti o 


mâpgăiere. opie 


AA 


i N, Daaosă, Cantece e i 


mMâneşti: Atragem ateaținea cetitorilor 
- noștri asupra suplimentului, muzical al 


revistei: noastre . „datorit d-lui N..0. . 
profesor „dela liceul G. Lazăr din lo% - 


calitate, Aceste cântece armonizate“ de 


di-profesor, care e şi un bun dirigent. 


de cor, stârnind pretutindeni entusiasm 


şi. admiraţie :cu prestaţiunile sale şi ale . 


elevilor săi, vor ieşi în volum separat 
ca-Nr, 5 din; biblioteca Astra tipărită 


de Asociaţiunea noastră. Costând/acest . 
‘Nr: abiă 15 lei şi fiind nevoie “atât de: 


„Mare de: cântări potrivite pentru: co 
-- urile noastre -dela sate. şi oraşe, să 


au tămâGă şcoala- şi societate. mti- 
cată care-si nti-şi: proctire această fru- . 


moată: colecție: d de 30 Sântări Pens 
pentra corurile'. fiziet. - 


. Cursurile PRN ia Universita. 


tea populară din. Vătesti-de-munte/ 


In: atențiunea  despărțâmintalor Aso» 


ciațiunti şi a mârelui public. românesc. 
La 1 August a. c. se:deschid cursurile: 
Universităţii. popalaie: din. Vătenii-de-: 


munte. -Anul acestă, Universitatea 
i popalară- din: Văleni şi-a:dat'toate gi- 


linţele peutru `a. întocmi un Bogat pro»: 


gram de. dursuri şi: periteu:a pune la 
dispoziţia publicului. vizitátor tot con- 
fortul necesar; având. ți concursul au- 
prg gi Po din Valei, 


; Direcțiuiea Universitații se 'adre= SA 
~. Sează în primul rând intelectualilor din. 
„întreaga fară, învăţătorilor, preoțilpr, 


iastitutorilor,. protesorilor secundari şi 


studenţilor cari ar dori să protite | deva. .: 


canţă n nu numai spre ase odibui, dar spre 


a-şi împrospată cunoştinţele, ascultând. 


pe: cei mai buni” profesori şi Tatile: 
tuali-ai tării, s i 


„La Valeni se va strânge. in. Aa, 3 
tót ce are cultăra românească mai ales. © 


Acolo se va cimentă, unitâtea noastră: 


n 


“AS. R: principele . noeteitiari. Z 


Carol, care încă dela inaugurarea Uni» 
versităţii populare nu a lipsit dela 

această manifestare. culturală va: îi și 
„anul acesta Blue oaspeți. Univar= 


sității, 


ai şcoalelor normale şi 


tervenit pe lângă ministerul de in-: 


la Văleni. 


In ce. ahati: condițianlie: -de“ 
traiu'la Văleni, suntem în măsură să. 
: aducem la cunoștința vizitatorilor. că- -' 
o cameră lunară se va plăti între. ` 
150—400 Iei, iar “masa va costă î re. . 


700—1000. pe lună. ăm pe ceice 
se înscriu. la carsurile de vară să. ae 


specitice cât suut dispuși să plătească 15 
- pentru odaie și cât timp vor-sta la. 
Vâleni.-Direcţiunea Universităţii libere- . 


din Väleni a luat toate măsurile: ta. 


"ua cât mai mare număr; de vizitatori: 


să poată veni anul acesta la cursnțile 


"Day Universitatea popali se mat: în 
adresează şi elevilor din ultimii: cani 
i ceslor, "ari i 
înainte de a “trece la: sindiul speciali- `- 
tăţii lor îşi vor puteă completă cultura 
generală urmâud cursurile dela Văleni. - 
Pentruca elevii să poată călitori. ‘mai Stasi 
lesne; secretariatul Universităţii a: it- 


. strucție <a acesta să -obție dela ‘minit t 
sterul de comunicație o reducere de 
50 la: sută pentru: elevii ce vor. călători AN 


y 


, Bh N _ EA ( Pa: 
` atn Văleni. cari: vor: durà până la 1 
atat ac... SE 
i Imscrierile: “se, pot face pâna la 25 
taue la sediul Ligii! Culturale, strada 
"Bana "Mărăcine NE. 1 Bucureşti, și” la 
, redăcţia ziarului ¿Neamul Românesc», 


. str. Domnița’ Anastasia Nr. 6.: =l 


EA x 

` CRONICA EC -ONOMICĂ. ` 
“Servielui militar al detelor în 

- Bulgaria sau: de ce lewa bulgă- 


f rească face 'mai -mult decât ieul ro- 


- mânesc? La 1 Maiu a. c. şi-au început 
; activitatea pentru- refacerea Bulgariei 
cele dintâi; contingente de fete recru- 
tate conform legei privitoare la munca 
obligătotize. a tinerelor fete din Bul- 
` garia; Această îndatorire o au toate 
„ fetele cetățenie ale Bulgariei dela vârsta 
„de:46'ani până la: cea de 30, ani in- 
etisiv.:-Munea' obligătoare durează 4 


>- nht şi se face în: raza comunei unde 


-ftare domiciliată; „dar--lă ' dorința ei 
'se poale face şi în-comuna unde şunt 


i “` -domiciliati părinții sau cei mâi de. 
z aprorpe al eis 


ci eupnt acestui. serviciu este: ţa) a 


i 


e Tae 
m 


Aleiandru kapeni, Călăuza 


 Blajutui, cu însemnări şi lămuriri isto- 


“rice;: ‘Blaj, 1922. ` Tipografia Semina- 
ritlui. Format 160, pagini 120; preţul 
vae E: e 
 Calăuzele. Su iii de obiceiu, ca şi 
cataloagele, simple înregistrări, lucrări 


„= seci, fără avânt şi calităţi literare de- 


„asebite. De aceea apariția lor nu se 


semnalează, ele “tind. de. importanţă. 


mai mult numai comercială. Când-iusă 
„ pălăuza e pentru : Blaj, pentru  Blajul 


mostra : istoric, acest lerusalim al spe- 
: . Tănţelori noastre de. mai bine, și când 


— 430 — i 


„— şi de exerciţii fizice;:d) a Gbişnui 


„lipsitoare; c) să înveţe cusutul, ţesutal, 
„broderia, confecţiunea, legatul căşților 


` etc; e) grădinăritul, horticultura șirîn- 


„vitelor, ,reîapădurirea, viticultura etc. 


Rai paa şi Bulgarii sati 


- Carţi românești. d et 3 w 


“reviste 


 desvoltă dragostea de muncă. soci 


metBde de lucru raţionale în toate bran 
șele economiei naționale; A 3 a slnt 
'Teeonstricția țărei. ` 
` Lucrurile în care: se vor. atrelti i 
şunt: a) să . înveţe bucătăria; fiertul, 
spălatul şi toate cunoştinţele necesare 
la menaj; 6).să-și însușeașcă cunoștiu- 
ţele hecesare-cu privire:la igiena: pu- 
blică și privată, să îngrijească. de bol- 
"navi şi să se ştie feri de .boalele mo» 


etc. etc.; d) să înveţe dactilogratia, con- Hi 
tabilitatea, serviciul telefonic, telegrafic `. 


frumsejarea locurilor comune. ete. ; f) 
să înveţe a face conserve din produc: 
tețe alimentare, din frutte, legume etts; 
8) sericicultura, agricultura, cregterea 


. Câte lucruri folositoare, pe care bine ` 
ar fi să le practicăm şi-noi; Și mai > 
sunt naivi cari ne :vorbese de o'cul- 
tură românească au numai “eântitativ, 
“ci: şi: calitativ “egală cu a celor mai 
civilizate popoare europene; sand ne. 


i 
j : 


"ea se datorește unui  seriitor tă de 
distins, cum este dA A. E. profesor ., 
şi bibliotecar în Blaj, ale cărui càlitàți 
“literare au fost remarcate nu odată de 
ca --<Convorbiri ` Literare», 
_«Vieaţa Românească», «Neamul Ro- 
‘måhesc» etc, atunci merită toată aten- 
iunea noastră. Din. acest modest cui: _ 
buşor 'românesc an. eşit până -acum . 
71,000.cărturâri români, cari au pătruns 
nu numai în toate colţurile Daciei lui 
Traian; ci și în munţii P Pindului şi văile, . 
Tesaliei la îndepărtaţii nostri. fraţi .. ; 
Macedoneni. O :călăuză „istărică a 


A 


acestei: 'oitadele . a- roritoienutai poate 


contà jla interesul şi atenţiunea un. 


numai a elevilor și. vizitatorilor români 


«din alte părţi, ci. a. întregei. obşte. ro- | 


mâneşti, ba. chiar şia Jamei. străine 
culte, fără deosebire.: 

.. Dar se ya zice: Ce material. non 
poate să. aducă această  călăuză :mo- 
„destă de abiă 120 pag, după. Iuţrările 
mai 'înținse . ale. lui. Cipariu, Bunea, 


“Raţiu, Iorga. etc? --Mult::material:nou, . : 
„adevărat că nu- aduce, dar: ce aduce. 
e 'intr'o formă deosebit de: atracţivă. 
Unele. pagini sunț atât "de evocative . - 
şi. de mișcătoare, încât:nuse pot ceti . 


“fără lacrimi în ochi. Aşă sunt cele. ce. 


înfăţişează - “traiul de pe vremuri al 
elevilor din Blaj, călătoriile: lor pë jos 
dela începutul şi. sfârşitul anului școlar, 


pe timpurile de demult, când nu exis 


stau -trenuri, clocotul de sentimente 
naționale: şi, morale înalte . în-'care se 


„ala, Blajul totdeaana.-sub regimul a a : : 
i ae anul din cei mai “Dori mai ; 


prirei -ungureşti- etc, Emoţionante; sunt. 


şi descrierile. Pantheonului blăjan (ei- 


mitirul bisericii parohiale): care: începe. i 


cu marcantele-cuvinte «Siste viator:. 


e Sti «eălătorule» ! Asemenea pagi- i. 


mile închinate. „câmpului libertăţii, a 


cărui: Ele bă ;adunare din 8/15 Maiu 


1848 o:denerie. după unul din cei:mai - 


însemnați: îactari. ai zilelor de atunci: 


AL Papiuellarian;. De deosebit intetes' ` Ì 
şi utilitate practică este indicele. alfa- 


beţic, dela: sfârșitul -călăuzei, al insti- 
tuțiunilor, oficiilor şi adreselar. din Blaj. 


Broşura, fiind tipărită citeţ şi având. 


şi jlustraţiuni îrmmoasb, <9: citeşti. pe 
nerăsufiate ṣì dacă;tegfeţi ceva e, că 
se spune aşă de puţin, despre. aceșt 


Centru;atât de. bogat în-vieâţă. româ-. 
nească intensă.. Dar. vorba autorului, 


«despre. Rjaj ar trebui să :se serje vo» 
lume groase și cuprinzătoare», ceeace 


deocamdată, în. scumpetea-şi greută-. 


ţile de:tot soiul de acum,:-mu se. poate. 
*Şi pentru cât ne-a dat-iasă trebue să 


+ 


~ nostri (dl A.  Lupeanu: Melia), în Mer 
- suri., Zine, ilori, raze, îngeri . ete. tot 


SI 
T d A rè è : 
+ = A = i e 


” ise, + 


A a :deasebit de -recunosgători auto: a: 
năzpindu-te- a-i face publicaţia= . ` 
nea cât mai. ‘Cunoscută în joate cer- 


ohe „re A 


rului, n 


„curile oaia rniaj ȘI 


z A. Melin, Petiţă Orania. piesade. 


teatra pentru; fetiţele de şcoală “cu € 


irae: îşi porie ‘da seâm 
vine, de; acest trist adev, 
orice năzuință de'a ui 

cune trebue ehian e „cu. 


ce constitue feeria şi la basi! 
ibuţi 


prezentati în mai multe issa gelara er, | 


succes deosebit. Autorul e e de altfel unul ++ i 
din cei mai destoinici. striitoita ai nostri i 


şi dkstoinigja lui, Renaot 


birea celor mici. şi nevinovaţi îi. Na. di i 


răsplata cea mai de „preţ... Atragem. 


acestei piese, . 


” SER: 


y 


Leca Morariu, Ce-a. > 


Sk 


Din. trècutel Bucovinei. Gu o, o; clișee aa 


şi 7 anèxe; Cernăuţi 1922, editira. Gla 
sul Bucovinei», strada Domnească. 38. : 
Format..160, pagini 1094) „prețul: TDRS 


N 


ăia d 


Ai 
tări şi jocuri... În două acte. ‘Blaj 1022, 
Format 160 miè; pagini 48, prețul Sia. > 
Se ştie, ce prisă e ia noi id ce . -.. 
“priveşte teatrul de copii şi peste: otr. 
-teatril popular. Na e aproape 
potrivit cu potul şi „trebuinţele nos- Pe 


atenţiunea ştoalelor „și în, „deosebi, a. îi 
cărturarilor nostri dela sate” azupra a 


i 


i %2 


- din întreagă ţara. - 


53 E 


' Asitorul. e unul ‘din cei mai: buni 
` scriitori ai noștri nu numai din: Buco- 
+ vina‘ cea eri tradiţii culturale > atât. de 
“vechi :şi glorioase; -ci se poate ice 
Volnmil săn de 
poveşti -bucovinene «Dela. Noi». pu-. 
biicat şi în biblioteca Semănătorul din 
Arad' e unul din cele mai admirabile. 
Puţini: povestați ai. noştri dela moş 
“Creangă încoace au nemerit tonul po- 
„vegtilor populare aşă de bine ca di: 
-L.. M.' Volumul a fost premiat cu toată 
dreptatea. şi de Academia Română, 
Dar autorul e şi un iscusit “cerce- 
tător literar şi: științitic. In: ‘această ca- -~ 
litate. mesa dat dauă contribuţii de mare 
_văloare pentu istoria noastră literară 
şi culturală peste tot: «Un nou ma- 
„ascris - vechiu. Isopia Voronoţeană», 
> 'Cerbăuţi 1922, memoriu reprodus din 
calendarul <Glasul Bucovinei» pe 19227 
git «Codiesle Pătrauțean și asasinarea . 
dube Origoră Ghica», Botoșani” 1922, 
memoriu reprodus din «Revista Mol- 
avel»; atol l. Nr. 14 : : 
Voaiumiaşul de faţă “cuprinde ur- 
 mătoarele cinci articole publicate de . 


Fă a “at mai Suainte în diferite ziare şi 


reviste: 1. O rar” meserie cart s'a 

< giie: 'Clopotăria din Patrănţi pe Su- 
_."qedva; 2. Cum a fost pe vremuri 
l din Pătrăuți pe. Suceava, sau 
“mu ce fel de şcoală :primară ne fe- 
Z. riceă fie-iertata Austrie; 3. Avem şi 
“moi o catedrală de Rheims: Ciiţoria 


gi “Ştefan din. Bădenţii Bucovinei; 4. 


: Cei din „urmă lăutari ai- Bucovinei și 
5. Din pragul sinuciderii, cel din urmă 
cuyâut al poetului bucovinean’ T. Ro- 
‘beani. .: f 

E adevărată Delicia: “sträige- 
rea acestor articole într'un volum. Ele 
sant „scrise nu numai crt ştiinţa şi cu- 
noștință “multă de cauză, ci și cu artă! . 

” adevărată, -Cât de sugestive. sânt cu- 
--vintele celui din urmă clopotar român 

f din Pătrăuți pe Suceava, Vasile Fo- 


o~ 


` clopot românesc!» (p- 20). Sau cât & 


timp de o săptămână, fiindcă au în- 
. şcoala nemţească ! (p. 29). Asemenea. - 


„culege. autorul între ruinele.catedralei. .. 


-Ja 1487 întru amintirea .biruinței sale: . 


„tea Românească» 1922, 


E 


goraş către ii cari sdueaii 
de argint să-l topiască fu cup 
său: «Pune-l, dragă pune-l pe 
bánul nemțesc, ca să facem. din 


de sguduitoare amințirea umilinței d 
aită dată, când băeţii noștri moldoveni 
în Bucovina erau pedepsiţi, ca şi Ro- 
mânașii noşiri „din Ardeal la- Usguri, 
să poarte la` gât un măgar tăiat din 
. hârtie ori zugrăvit pe o'tablă de lemn. 


răsnit să vorbiască românește în 
e induioșător iâicul şi mângăierea ce-o 


noastre de Rheims care a fost biserica. 
lui Ștefan cel Mare.din Bădeuți zidită. 


asupra: lui Ţepeluș, Domnul Țării Ro- : > 
mâneşti, N’a mai fost dat. să rămână 7 
aici urmă din sfântul locaş amintitor 
de: răsboiul fraticid! (p. 61). = 
Dar nu ;mai, remarcăm nimic, ci 
îndemnăm pe fiecine, mai ales pe ce 
titorii din: Ardeal, dornici: de o; lectură |: 
curată şi aleasă: la și citește, (Tolle, 
lege!). d Qeorgiien. -. 


Const. Argeșan, Cântecele Ta- 
vernei. Poezii. Bucureşti, editura «Caz; 


" Dacă auziam sau cetiam aceste . 
versuri în varieteurile şi -orteurile din 
București, nu maş fi. mirat de loc,- `; 
„ fiind destul de bine cunoscută litera. . -ù 


“tura ce o debitează aceste localuri 


intecte, Văzându-le însă în ventiabila aog 
şi atât de meritoasa editură a-«Cărții < 
Românești», ne mirăm foarte mult şi 


întrebăm, cum-sa putut admite un 


asemenea atentat contră bunului simț 
creștinesc şi românesc chiar la aeea- 
stă editură? Sau doară publicaţiunile: 


literare, ce apar acum în editura «Car- 


tea Românească», nu. mai sunt cen- 
surate de eminentul om de litere, pes Ş 


„are i iaz în ‘fruites. setei: itre- T 


“prinderi? lu, orice „caz Q lämyrite se. 
imphae. T 

:. Căci e 'deidreptul an: “atentat sil 
toate rapoartele, tipărirea: acestui: vo- 
lum plin de puroaie” “de: întecţiune. 
“Tipărirea lui s'ar puteă'justitică întru- 


“câtva prin vre-o pertecțiune şi origi- | 
`” Oricare 'cetitor serios,. dar. p maj ales o. 


nalitate deosebită a formei, dacă con- 
finutut. e-atât de reproşabil, Dar aici 


nu e cazul. Formastele» « ca să rimeze $ 


i 


i $ 


H 


` Réviste Românești. 


Jn numerele din armi a revistei i ie- 


= ags: i 


PRETT 


Pa 


cu: EN e neadmisihitä din: punct de ~. 
„vedere. literar. (po 78); srăzmat::€.0. 


i abreviaţiune,. care: departe de-a. ajută, si: 
; “strică. toață armonia ritmului (p,. AD 
de neologisme. <a salțare’ ‘nouis, «mii > 


CA yp ë 


“ resmi»  'obişuuile- la unii ziaristi - pri-. 


- 


“piţi, dar. neadniisibile în literatură au. f 


enie «Viaţa Românească» care aduce ` 


“totdeauna suinarele cele mai bogate din. :- 
“toate domeniile. preocupărilor omes . 
neşti, d18. Galaction urmează 0 intere- 
-santă. serie de scrisori creșlineşti către 
` Simtoroza. E remarcabilă îndeosebi 


«credința nesguduită a autorului că după - 
“seceta sufletească de acum va urmă“ 
0 adevărată renaştere spirituală cre- 
i ştinească, Trebue. amintit și romanul - 


Aradus din rusește de A. Frunză «Fără 
gralu» al marelșii scriitor rus Vladimir 
` Coroleneo. Şi. altele. — «Gândirea» 
„adela Cluj, e din ce în ce: mai 'vițaie. 


“ Nr. 3 ac aduce: o frumoasă, poezie, 
«de D, Botez: «Şesurile», . apoi cronici: 
variate şi bogate, In Nr; 4 e de amintit 

=studiul dlui Prot; Gi Rădulescu Motru, : 
‘Neam, popor şi: națiunea, în care ge 


` analizează și definesc filozofic -aceste 


drei noțiuni pe care tei nai mulți le con- . 


fundä-în graiul şi scrisul zilnic. Foarte 
întemeiată notița:despre' abominabilul . 
“volum «Cântecele Tavernti» editat de 
'Caitea Românească, pe care l-a excep- 


mai voibim ; ele bâjbăje la tot pasul, 


cel din. Ardeal, va: ki Tu; sorba- 
acest volum.: ` fah y: 


:T. Arghezi an “Mântuitorul Fri 
stos, apoi o splendidă bucată: diterază i 
-Giovanni Papini, -laus şi opiii 40 tea. 
ducerea dlui A, D. Cujea. Bogate si. 
interesante „ca. în 4otdeauna sunt SI 
- nicele şi însemnările ambelor: jum g 
-ale acestei reviste. =— La Craiova á. ` 
“început. să apară ọ monă revistă lunară. . - 
<Năzainţa», sub conducerea. urmätos - 
rului comitet: Elena Farago, Q. Macau, t 
L D: Dongorozi (Craioyeanul),, Cs. D, 
“Fortanescu, C. Gerotă şi 1. B, Qeor- 
gescu. Nr. 2 aduce, între alte Tnertri 2 
bune şi interesante, câteva poezii; arabe” 
de: toată iirămuseţea din condeiul dlui l 
D. Nanu.. E. foattė, duioasă poezia  . 
i «Pădurea» a dlui. Victor Eftinilu,. cum: : 
nu se prea’ 'ceteşte.; astăzi; =- «Sþurä- - 
torul litetar», revistă săptămânală Sup. 
conducerea, dlui E. Lovinescu apare .: ` 
regulat cu- concuraul : colaboratorilor 2 
obicinuiți: Camil. Baltazar, Qh.: Bra i 
„escu, Alexandrina: Scurtu, Mihail Ce. 
‘Jarian, Hortensia “Papadat. Bengescu, 
B, Fundoiana, F. Aderca, Q., Silviu: 
ete. etc. Cranicile. şi, însemnările au, 


“ionat giex Viitorul» ` — «Lamura» e egale de regulă, ascitţiş: polemic. -Mat rar a 


ade interesantă atât în partea ei literară 
` redactată de di Gh.'D., Mugur, tât şi 


. ån cea pedagogică îngrijită de dl Apo- ` 


stol D. Culea. Nr; 6Paduce un ju- 
„dicios 'articol «Fiul Ini Dumnezeu» de”: 


tr aq 


namăr. atât de interesant ca- Nr. 81.din 

11 Iunie a. c, al <Adevărului:literar și ` 
artistic» . închinat în întregime memo- 
„riei lui L L. Caragiale,-:dela aòcărui’ 
“moarte s'au împlinit zece. ani, Pe jângă” 


n SE 
i Koschget ete: retuit inii mnmiăr 25 lei, 
“o H La Gralovă a începiit' să apară o 


Fe Nicolăescu: Plopşor, | 


ia 


'şioperei, de domnii: Paul4. Papadopol, 


i ` ©; Galactisn,” Aba Conta Kernbâch,. 


N: Batzaria, A. Nota - şi chiar de fiul 
ilustrului scriitor Listă 1. Caragiale. De 


“regretat că și apeastă revistă şi-a retus ` 
` Biidărat paginilor şi astfel multe: din 


_ croniti, înisembări, dări dé seamă au 


„trebuit să se suprime. — Revista ro- 


; + E l 
i t i e a 
i Bemerite şi ‘Puțin cunoscute bncaţi din . 
< matele dispărut; acest număr cuprinde 
“sti 'adimirabile: carăbtertiări ale “Omului 


mânească- cu execuţia tehnică cea mai : 


perfectă e inşă' «llustrația» care acum 
apare în al XI-lea an cu articole de 
„Ni orga, |. ‘Bianu, N.! Batzaria, C. i 

Nottata; General Şt: Butileanu, Jean 
Bart; |, A. Băssarabescu, Col. |. Mai 
notescu, i. C..Băcila ete. Ceeace con- 


1» stithefermecul deosebit al revistei sunt 


tisă ilustrațiile : vederi din țară şi strai- 


pi ătăte;- “teproduceri după ărtişti români - 
unită fireşte, - Revista - blăjană. aduce 


1. i e atte maționalități: Manea, Gro- 
utescu-Storcă, “May; Járay - 


ş x pedra E 
“Popetei,. Reinbràndt, -: Morillo; 


"doua publitaţie tribiestrială istorica . 


©, brhivele Olteniei»: sub direcțiunea 


"* drutui: Ch: Laugier şi conducerea dlor: 


- St. Citiceanu, T. Bulat şi Al. Bărcă-- 


„cit. Pe jângă studii şi eontribuţii isto- 
tice datorite dlor. Q; M. Demetrescu, 
„T.-G. Bulat; Dr. “Ch. „Laugier, C. S. 
©: D. Fortu- 
` nesci, $t. Citiċeanu. etc., se -mai află 


- şi intėrėsantele idei desvoltate î în două ` 


a 'conterenţe “lă' Craiova de -N. lorga 


„«Regionalism' oltean» și «Partea Olte- 
niei în literatura românească», 
Trebue semialată şi reapariția, «Ariri- 


-.— 


“vei» dela lași în anul al 20-lea al exi-. 


` stenței. Nr. 2 al Arhivei aduce studii 
asuipra începuturilor scrierii noastre: ti- 
rile dă Ilie Bărbulescu, influenţa cro- 
nicarilor moldoveni: asupra celor mun- 


"ten de O. Pascu, Divanurile domnești è 
(1860—85) de Gh. Ohibanescu, noțiunea: 


st 


` notițe, însemnări, 


muncei în, limbile! romanice de: lorga $ 
Tordän şi etimologii de A. Scribân;, Mai 
sunt .și numeroase comunicări și re- 


„cebsii, dintre care nu una: dovedeşte: 


mult spirit critic, 'Notăm însă. că obser- 
"vațilie despre lipsa de spirit de jertiă. 
„a publicului românesc din Ardeai ale 
recensentului eLui N: lorga, omagiu» 


„sut, absolut eîntemeiate; — «Revistă 


Teologică» eântinuă_să apară în al. 
XII-lea an 'sub patronajul I'P; S. Sale 
arhiepiscop și mitropolit Dr, Nicolae | 
Bălan. Nr. 1—3 aduce temeinica cuvân- . 
tare Ja deschiderea sinodului arhidiece- 


zan a I. P. S. Sale, apoi studidl pastora=.. ; 5 
` Jei în biserica românească de Arhim. 


Seriban, meditații . religioase; predici, . 
o bogată și docu- 
“mentată. cronică bisericească etc. — ~ 
Sora èi dela Blaj «Cultura. Creştină» . 
aduce cam aceleaşi Iucrări, în ediție 


teres pentru Ardeleni din peana dior 


“Dr Z:Pâclişan, 1 „Boroş, Dr. 1. Fe- 


tenţ, Di. i. Radu, Șt. Taşiedanu ete: 
Predicile ce aduce:câte un număr sunt 
întocmite pentru toate Duminecile şi 
sărbătorile lunei. Dacă dorini ceva este 
să 'redncă pe, cât 'se poate: paginile 
polemice atât «Revista Teologică» cât 
şi «Cultură Creștină» dar și «Unirea» şi 
„«Telegratul Român». Ar câştigă” mult 
în valoare şi intereș - atât uitâle cât şi 


-- celelalte. — «Buletinul institutului eto: 


nomic românesc» ţine în curent pe 
membrii. săi şi pe ceilalți cetitori nu 
numâi cu activitatea institutului, ci şi 
cu problemele economice ale ţării. Are 
deci o parte «oficială» şi alta neofi- 
cială de «Rapoarte şi studii primite». 


* Buletinul nu e doctrihar, adică teoretic, 


ci mai mult practic şi informativ. De . 
aceea dă o mare extensiune documen: 

tării ‘economice în rubricile «Note şi ` 
informațiuni economice» ` şi- «Arhiva 
pressei economice». Pentru completarea 


apoi și stadii, istorice de deosebit in- . - i 


j 


materialului iaformiatiy „şi documentar. 


Buletinuă mai dă cà supliment. <Biblio- 
giatia, economică română»; care apare | 


în. redacțiunea cunoscutului bibliograf 
1. Al, lonescu-Sadi. Din studiile apăr. 
rute până acum remarcăm tele a asupra, 
comerțului cu lemne daţorite diui Dr. 
C. Bungeţianu şi valoarea economică 
a gazului metan din Transilvania de 
- Ing: Q. loaniţin, — La.Cluj a început 


să apară din. Ianuarie a.c. 0 nouă . 


revistă bilunară, sub. îngrijirea unui 
comitet în frunte, cu dnii: M, Macovescu 
şi G.. Belea. E E «Lumea Universitară», 


organul centrylui studenţesc «Petru ` 


Maior>, din Cluj. Pe lângă scrisat lu- 
miños: “ai profesorilor : „de. universitate, 
- (S: Puşcariu, M, Ştefanescu, Ștefănescu 
Goangă, V: |, Bărbat, `P.. Grimm etc, 


etc.) . precum gi al fruntașilor literelor. 
„Şi ştiinţei româneşti /în afară de- uni- * 


” versitate, aflăm şi contribuţiile literare 
„ale “tineretului nâstru universitar, care. 


ne sunt deosebit de simpatice, fiindcă l 


ele 'ne anunţă viaţa intelectuală de 


“mâne. Studenţii, grupați . după specia- `, 
„lităţi au rubricile lor, de care îngrijesc ` 


“bine pol, stonie, notițe, i însemuări 


“René Biter Ta ` déjense;; “de. 
“Pesprit ğrangais, éditeurs Bloud et. 


Gay Paris. Răsboiul mondial abi în- : 


- cheiat a fost o: "“Violăuta ciocnire nu 
numai de forţe fizice şi materiale, ci 


şi morale. și intelectuale. De o parte. 


se: află spiritul teutono-huno-ture, iar 
de cealaltă parte spiritul anglo-saxon 
şi latin. Franța în deosebi. e repre- 
“zentantă classică a spiritului latin; ce 
se caracterisă prin idealism: El resumă . 
lunga operă și sforţarea continuă, pe 
care: omul a făcut-o dealungul, vea- 
curilor pentru a se înălță mai pre sus 
de sine însuşi Diu civilizațiile antice 


„şi alte „versuri: de L Scarlatescu, 


“greacă, al dlui. 


„admirabila. 


a 


Cărţi străine 0 


x 


gi. Ko TEN de Pagini de. Jntereme 


general, pe: fare le citeşte.cu. plăcere `. 
oricate cetitor„Recomandăm căldăros: 
tânăra Tevisţă. - + incheie. deocamr- 
dată cu decana . revistelor -r6mâneşti : 
¢u «Convorbiri. Literare»; ; Nreleidin 
urmă ai acestei reviste. mai „adie încă l 
excelente poezii postume inedițe da: - 
torite. marelui. nostru “padet: P, Gena. | 
Astfel- e Noapte . dé: ară» în Nig- 

şi o. «Dedicaţie» în: Nr 5.. Mai: amt. A 


Ciuchi, Q.. Palladi, Z.. Q, -Frasiu, e ; 
Valoarea deosebită! a. revistei 0 con: 


“stitue: însă: studiile. din: “ce: în “ce, măi 


mari:Şi mai. euprinzătoare,. „Astfel e: 
studiul dlui 1, G: Filitti; asupra Craigs : 
veştilor, al dlui: C. Papacostea. «Intre - 
divin: şi uman» (0. problemă-a culturăi > 
elenice),. al, dlui . mapa dă 
despre evoluția. portretului în sculptura . 
E. “Constantinescu 
despre liceul românesc etġ. Deosebit- 
în totdeauna, iar Nr. 5: aduce: În frunte 
cuvântare .. către... elevii 
şcoalei normale superioare -a: tegres 
aa nostru scriitor Àl L Odobescu... 


SR 
I 


"(elină şi romană) - “spiritul: Hanea a 
"„păstrat.ce au avut . mai .curat, aceste - 
civilizaţii, La această moştenire: ea. 
a adaogat comorile cugetării şi sin, . 
țirii creştine, pe. cate le-a. contopit : 
într'o armonie superioară, Acest spirit- at 
„wa ignorat , nimic, ma neglijat, Ta 7 
omis nimic dim ceeace ar fi însemnat : 

un spor al demnităţii umane, Acest: 

spirit francez : s'a format prin, ‘studiul 

umanităţilor, adecă prin ștudiullimbei .. 
şi literaturei. eline, şi latine. Iuväță-. i 
„mântul classic e: învățământul iai, 
tional trancez, iar cel real o nenorocită.. 

infiltraţie străină (germană), maimti- -A 


Și Lă 


$ 


pan E A 
` pe Ay 


e` 


A yarita „de Francezi. după anul 1 teribil” 
` (1870) al înfrângerii lor de către Ger- 


' mani. Reprezedtanții elassici ai înyä- 
țământului tradiţional sunt: Montaigne, 
- Pascal, ‘Bossuet, Fénelon ete, iar al 


ji pedantismului real, botezat atât de, 
“este Renan cel. 


. pretentios «ştiinţifie», 
„Bt: de săturat de spirit german. 
“-Antagonismul dintre cele . două 
spirite. şi “culturi (francez: şi german) 
ifl înfăţişează foarte corect opera în- - 


“ditulată L'esprit de la Nouvelle Sor, 


"1 gonna semnată Agathon. Aici cetim.: 


«Dacă. este o cultură, contrară .nouă, 


pe 'care noi o` putem imită fără de 
a šili și falșifică calităţile noastre na- 

' turale, este fără îndoială cultura ger- 
` manică. Trebuie să cetim pe Nietzsche 
- pentru a ne da seamă de antagonismul 
: lor; el ba- exprimat cu atâta pătrun- 
deré și putere: ca un ecou al unei 


durerbase lupte interioare. El a exaltat > 


. eu un fel de manie cultur: șa franceză 


` atei. mäi. "“obil. umană» f 


Pi ciplina” “ iătelectuală a universităţilor `: 
„germane, Semnul culturei germane e, . 
„că istoria a invadat şi absorbit, totul, - 


Cultura noastră franceză, din contră,- 
` e înainte de toate filozojică. și literară; 
ea nu e satisfăcută prin o acumulare, 


“prin. o' îngrămădire de cunoştinţe; ea 


vrea ordint, idei conducătoare spuse 


limpede și la “înțeles. Mai departe, 
acolo. unde spiritul german se 'mulţu-. 


` meşte cu o descriere de. fapte, 'cel 


“francez reclamă o hrană şi pentru 


voa 


pn 


En SERR Hrsarabla, By Prince 


“Antoine Bibesco, Roumanian Minister ` 


{to the: United. States. In momentul 
când Cieerin protesta. la Genova con- 


~ +a alipirii Basarabiei la țară mumă, 


-ministrul nostru din Statele unite re- 


dactă această broşură care arătă drep- 


ţa de dis- 


Reviste străine 


„spiritul german : edit, ei 
amorf! In locul lui să stăpânească, pi 
_toată Îpia, de sús până jos, dela uni- 
„versitate până la umila Şcoală primară, 
Spiritul frahcéż, strălucitor de claritate; 
„de .nobleţă şi de- frumuseţă! Precum 
pe câmpul de luptă generatii nemți 
au fost nevoiți să se retragă dinaintea 
eforturilor victorioase ale ostașilor 
francezi, tot astfel trebuie să capituleze 
şi reprezentanții nenorocitului spirit 
german: Înaintea - biruitorului : spirit 
latin. Precum în trecut, așă trebuie să 
rămână şi în viitor Plutâre şi Corneille - 
dascălii classici ai eroismului omenesc, i 
iar mai departe: Montaigne, La Fon- ` 
taine, Boileau, Voltaire ete. Francezii 
sunt incapabili să mințească. Limba . 
lor nu se pretează le obscurităţi și - 
ambigiuităţi. Ea e cea mai clară și mai, 
sonoră limbă ce a răsunat vreodată 
-urechilor: „omeneşti. Spiritul francez - 
“mai e apoi limpezit dela Platon şi 
“Cicero: până la marii maestri ai cu- 
„ getării creștine prin atâta. înţelepciune 
“şi bunătate de vieaţă! 


“Un apel ca acesta, fireşte, nu - 


"se poate încheiă decât’ cu o fra i 


ească “chemare către toți ceice au 
greşit, să se pocăiască şi să se în-. 
: drepte. A greşi e Îneru omeriesc, dar 
a perseveră în gteşală e un „păcat ce 
nu se póate iertă! “i 


4 


Ioan. Georgescu. : 


turile imprescriptibile .ale neamului `; 
nostru asupra întregului teritor din. /.: 
tre Prut și Nistru: «Fără incorporarea < E 
Basarabiei, zice dsa, îndeplinirea uni- : 
-tăţii naţionale române, care a fost ținta 
României în răsboiul mondial nu ar fi 
complectă. In acelaş timp posesiunea . 


— 437 — 


Basarabiei, a încomparabilului ei pă- 


„mânt negru și fertil, a viilor şi râuri- 


lor ei este esenţială econoinicește Ro- 
mâniei Nouă," Aceasta asigură de ase- 
menea României controlul deltei Du- 
nării care este 'o necesitate atât stra- 
tegică,' cât și comercială de primul 


Nr. din 15 Aprilie a. c. aduce un re- 
marcabil studiu istoric-literar asupra 
Mme de Sevigné datorit dlui Charles Le 
Goffic, Ea a fost o apariţie irară în li- 
teratura franceză atât de bogată în tot 
soiul de apariţiuni. 


Rămasă vădiivă 


- remarcabil i 
ordin». — Revue de Palliance française ~ 


la 25 de ani, ea are marele fnerit de ` 


a-şi fi păstrat neatinsă virtutea, deşi a 


fost tentată de un mare număr de cur- 
tesani ca: Fouquet, de Lude, Turenne; 
de Bussy ete. Aceasta ẹ marea' deo- 
sebire între ea şi între .Ninon de Len- 
clos sau Gondran poreclită frumoasa 
Lollo» care se îăliă că duce vieața în 
mormânt deschis. Ea mai arată şi o 
dragoste de natură şi de cei umiti şi 
năpăstuiţi cum nu se găseşte în veacul 
al.17-lea. — E .interesant şi studiul 
dini André Duboscq asupra influenței 
intelectuale franceze în China, unde 
„arată: chemarea Franţei de a luă 'mo- 
ştenirea intelectuală și morală a Ger- 
maniei, pe urmă şi pe cea comercială 
şi industrială. Profesorul doar are să 
- pregătiască drumul comerciaritului. E 
de notat pentru cunoaşterea stării in- 


telectuale 'chineze că întâia lor univer- - 


-sitate sa întemeiat abiă în. 1908 la 
Peking, ceeace nu e de, mirat, deoa- 
„rece universităţile de astăzi sunt o 


" creaţiune a occidentului eufopean şi 


În special a bisericii catolice. 

E de remarcat și . “studiul -dtui 
Leandre Vaillat asupra. interesantei 
regiuni italjene «Val d'Aosfe», locuită 
în întregime de Francezi! Ce grijă 
poartă alte neamuri de frații lor în- 
străinați! Revista încheie. cu preţioase 
știri privitoare la vieața marei socie- 


tăți care este alianța franceză. — 
Eastern Europe, revista pentru discuția 
problemelor Europei*centrale, tăsări- 
tehe .şi miazăzi-răsăritene aduce în 
Nr. 6 vol. VI următoarele studii: Ge 
orgia de A. Gugushvili, în care mai, 

subcapitolul asupra bo-. | 
gățiilor natutale ale acestei ţări precum 


„Şi modalitățile exploatării lor în viitor,” Í 


Apoi: Cehoslovăcia îi conferinfa dela 
Genova. Sunt remarcabile și studiile 
asupra recentelor alegeri parlamentare 
din. Ungaria de Iustinian, precum şi 


acela asupra raportului dintre” Italia -; . 
'şi mica antantă. O interesantă contri- 


buţie. este şi a Jui Israel. Cohen asupra 
«conflictului» din Palestina. — «Gre- 
gorianâm» Roma fasc. 1 vol, IH. an. III. 
(Martie 1922) aduce un. articol în 
frunte asupra actualului papă Pius XI 
şi altul asupra celui decedat Benedict 
XV, apoi diferite studii, notițe, înseme 
nări, recensiuni etc. E remarcabil. şi 
«Elenchus Bibliographicus> -din acest 
fascicol care înfăţişează o listă a çelor. 
mai valoroase publicaţiuni din toate 
domeniile teologiei şi filozofiei creştine 


în principalele limbi europene, întoș- ' > 


mit de Fr. S. Mueller, — Action: so= 


- ciale de la Femme et. Association du 


Pa 


Livre français. e. 5. Mai 1922 aduce 


„un interesant studiu asupra chestiu- 


nilor privitoare la familie în societatea 
modernă, datorit baronesei de Vélard. 
Ea spune că astăzi divorțul e mai 
mult decât o lege, e o doctrină; una 
din cele mai nenoroțite. Ce vrem noi? 
se întreabă partizanii divorțului. Po- 
sibilitatea pentru persoanele-rău căsă- 
torite de a se căsători mai bine; având 
un cuib legitim ele vor aveă copii; 
deci divokţul contribue la ridicarea şi 
prosperarea societăţii. Nimic mai gre- 
şit. O statistică făcută în Șviţera asu- 
pra unui răstimp de 14 ani arată că 
dintre 1000 persoane celibatare ^an 
fost 9 alienate; dintre 1000 căsătorite 


4 


238 — 


1; dintre văduve 13-7; în sfârşit dintre 
divorţate 31:7. Aceste cifre grăesc mai 


elocuent decât price argument contra. 


marelui dezastru social al divorţului 
care at ÎN la noi cu atâta furie. 
Bărbaţii nostri de stat şi toți cei vreau 


s 
~o / 


+. Dela „Asociaţiune“ 


“ păreche Regală. Prezidentul Asociaţiei: 


Convocare la ședința plenară a 


„secţiilor științifice literare. Conform 


Ş-ului 2 din statutele <Asociaţiunii 
pentru literatura română şi cultura po- 
porului român» şi a Ş-ului 19 din «Re- 
gulamentul general al secțiunilor ştiin- 


` țitice-literare» prin aceasta convocăm 


pe domnii membri ai acestor secţiuni 
pe zilele de 14 şi 15 Iulie st. n. a. c. la 
ora 10a. m, la şedinţa plenară care se va 
țineă în sala de conferinţe a. muzeului 


_«Asociaţiunii», Sibiiu Strada Şaguna 


6 cu: următoarea ordine de zi: 1. De- 
schiderea ședinței plenare. 2. Raportul 


secretărului literar. 3. Stabilirea ordinei 
de zi. 4. Şedinţele singuraticelor sec- 


țiuni, 5. Eventuale propuneri. 
Sibiiu, 12 iunie 1922. 
„A, Bârseanu, I. Georgescu, | 
A secretar, 


“ca prilejul căsătoriei A. S. R. 


“Principesei Marioara cu M. Sa Re- 


geļe. Alexandru al Sâ:bilor, Croaților 
şi Slovenilor celebrată în ziua de 8 
Iunie a. c. la Belgrad, Asociaţia noa- 
stră a trimis următoarea telegramă de 
felicitare: Cancelaria M. Sale Regelui, 


i - Bucureşti. Asociaţia culturală arde- 


leană roagă respectuos pe Maiestatea 
Voastră, Prezidentul ei de onoare şi 


înaltul ei protector, să binevoiască a. 


primi cele mai călduroase şi mai de- 
votate urări de bine la cununia nobilei 
odrasle regale; a Princesei Mafioara. 
Să trăiţi, Maiestate! Trăiască tânăra 


-văţăminte ale statisticei., Cân, 


rândul ei statul, vorba lui Bonald... 


binele țării să-şi însemneze ace 


admite distrugerea familiei, să ni 
mire dacă şi familia va distrug 


7: 


Andreiu Bârseanu. 
$ i , 


La consacrarea P. S.. Sale pă- 
rintelui episcop Alexandru Nico- 


lescu al Lugojului, sosind _învitarea 
prea târziu, n'a putut fi delegat nimeni 
să participe în persoană, s'a adresat 
însă următoarea depeșă de felicitare 


în ziua consacrării (18 lunie st. n. a. c.) . 
Harul 
“cel de:sus.coboare-se peste noul ar- 


«Episcop Nicolescu, Blaj. 


hipăstor al diecezei Lugojuluj, făcân- 
du-l stâlp paternic al credinţei, pro- 
pagator neobosit al luminei şi al ade- 


vărului, -apărător devotat al bunelor” 


moravuri. Intru mulți ani, Prea Sfin- 
țite Părinte! Prezidentul “Asociaţiunii s 


. .Andreiu. Bârseauu». 


* ~ 


Dna și dl Henri Focilloh profe- 
sor universitar și director al muzeelor 
din Lyon au- vizitat muzeul nostru 
central la începutul lunei Maiu a. c. 


când i sa făcut o călduroasă primire 


din partea Asociaţiei noastre și i s'au 
gratificat câteva oprege şi alte obiecte 
de artă casnică românească. Incântaţi 
dg buna primire ce li s'a: făcut, 'dna 
și dl Focilton au mulțumit atât preşe- 
dintelui Asociaţiei. cât şi dlui Dr. Preda 
care i-a primit în absența dlui preșe- 
Sine (dsa împiedecat fiind de boală 
pr Alee în persoană). Reţinem 
n 


rumoasa scrisoare ce ni s'a adresat 
N i 


ANR 
Eat ae 


= De 


cu acestprilej aceste rânduri caracteri- - 


stice: 

«Primirea ce ne- aţi tacut -o la Si- 
biit... ne-a pătruns de recunoştinţă 
şi emoție. Să simţi că Franţa e atât 
de călduros iubită de un popor mare 
care-şi va realizà toate destinele şi că- 
ruia e reservat un glorioă viitor, e o 
mare” bucurie pentru doi călători, pri- 
miţi, cum am fost noi, cù atâta cur- 
toasie îrăţească care vine din adâncul 
inimei. Daţi-ne' foie să Vă Spunem 


îneă odată, că... aceste zile uminoase. 


ce ni le-aţi pricinuit D-Voastră sunt 


dintre acelga a căror amintire strălu- . 


ceşte vieaţa întreagă. Eu voin spune 
compatrioțitor mei ceeace am văzut, 
simţit şi priceputrși Vă asigur că ei 
mă vor înţelege. România e iubită de 


noi ca o soră etoică. D- Voastră sun- ` 
teți la porțile unei lumi necunoscute , 


şi aproape de frontierele vechei Asii, 
curentul intelectual și militar al civi- 
lizaţiunilor mediteraneene. Eu port în 
sufletul meu această mare Sase 
împărtăşită de toţi amicii nostris. O 

scrisoare dé mulțumită sa adresat 
«Asocjaţiunii» noastre și din partea 
d-lui AL. E Lapedatu, decanul facul- 


tăţii de litere dih Cluj, fiindcă d-l Fo-. 


„ cillon e oaspele E facultăți. 


Nr. 285— i, 

| Concurs. Reamintim. “scriitorilor 
noştri următarul concurs: ` 

* cAsociaţiunea pentru literatura ro- 
“mână şi cultura popatului român» 
publică concurs pentru :cea mai bună 
lucrare scrisă în româneşte asupra 
temei istorice, cu subiectul: ` 


Revoluțiunea din anul 1918- şi 


unirea Ardealului cu România. 
Condiţiile de concurs sunt urmă- 
toarele: - 
i. Lucrările se vor r trimite ï în timp 


de -un an dela data publicării con- 


cursului, 


2. Manuscriptele, fără subscriere, 
însoţite de un: plic” închis, cuprinzând 
numele și adresa autorului şi în afară 
provăzută cu uy motto sau pseudonim, 
— vor aveă să fie înaintate secreta- 
rului literar “al «Asociaţiunii», Sibiiu, 
Str. Șaguna 6. T peh 

3. Lucrările intrate 14. concurs se 
vor'da spre censurare Secțiunii isto- , 
rice a «Asociațiunii», exclusă fiind 
orice apelaţie contra hotărârilor ace- | 


““steia, 


- 4. Lugtării celei mai bune, vred» 
nice de premiat, i se va afordă pre- 
miul de L42000:--, pus ta dispoziția 


. «Asociațiuhii», pentru acest scop, de 


câtră di R. W, Seton Watson (Scotus 
Viator), marele prieten al Românilor, 
Sibiiu, în 22 IV, 1921, < 

Á. Bârseanu, prezident. i 

: Romul Simu, secretar, 
în e Ca i e 
- Despărțămintele „Asoctaţianlie. | 
P. S. Sa Dr. Iuliu Hossu episcop de E 
Gherla mulțumește comitetului nostru 
central pentru frumoasele cuvinte ce 
i le-a adresat pentru întemeierea a 100 
biblioteci săteşti în 100 comune şi ne 
asigură de tot sprijinul său pe viitor. 


-In vederea vizitei såle canonice îi 


părţile nordice ale Ardealului P. S.’ 


"Sa ne mai cere 100 biblioteci populare, 
„care i Sau şi: trimis, — Asemenea 
3 mulţumeşte cercul” "studenților pitneni . 
„ «Mărăşeşti» din București ' pentru căr- 


tile trimise de «<Asociaţiuneă» noastră 
bibliotecilor întemeiate de. dânşib în' ` 
comunele: Gageşti, Adjud, Odobeşti, . 
Sascut şi Pufeşti. Invită totodată «Aso- 
ciațiunea» la inaugurarea bibliotecei 
publice din Focșani, precum şi a să 


"90 biblioteci săteşti din jur. '“«Asocia- 


țiunea»> a încredințat pe dl secretar 7. 

Georgescu și pe dl prof. Í. Sandu s'0 

reprezinte . la această solemnitate, . 

ceeace s'a şi întâmplat la O Aprilie a. 
4 


E. In 22 Martie a. c. a încetat dia l 


vieață văduva /okanna. Moldovan, 
soţia lui, D. Moldovan, fost : consilier 
aulic, în etate de 88 ani. Ea s'a în- 
voit să rămână - neschimbat testa- 
mentul făcut de nobilul ei soţ,. în 
"1900, în sensul căruia casele sale după 
moarte. trec în proprietatea <Asocia- 
țiunei». Din - testament apare, că <Aso- 
ciăţiunea» va primi la predarea suc- 
cesiunii - pentru fundaţiunea ce i /s'a 
lăsat în administrare: a) în imobilii 
1), din casa situată în str. Reisper 9; 
b) scrisuri fonciare «Albița» 20,000 
cor. şi 2000 cor. în numărar, Afară de 
acestea «<Asociațiunea> e rugată să 
administreze o fondaţiune de 4000 cor. 
menită a înzestră din veniturile ei, la 
caz de căsătorie fete descendente din 
familia părinţilor lui Dimitrie Mol- 
„* dovan. Serisurile fonciare sunt toate 
” sorțate,. Chiria anuală după casa mo- 
ştenită face 14,200 Lei, iar cu suma 
ce.0.oferă. di; P. Drăghici, căruia. ii 
` revine meritul de a îi luat toate mă- 
„surite necesare la înmormântarea te- 
statoarei, “mai apoi la limpezirea pro- 
cesului moştenirii, se.ridică la suma 
de 18,200 Lei anual. — DI Dr. M. Şer- 
ban directorul Academiei Agricole din 
Cluj-Mănăștur şi membru 
. noastre economice s'a înscris între 
membrii nostri fondatori, achitând 
suma de 400 Lei. Tot, d-sa a vândut 
şi 150 bilete dela loteria noastră. — 
Despărțământul Baia-mare s'a 'reor- 


ganizat în anii 1919 și 1921, alegându-şi ` 


noy director în persoana dlui Dr. Gh. 
Hetcou directorul liceului Gh. Şincai 
şi proclamând pe fostul său director, 


pe păr. Dr. Vasile Lucaciu director 


de onoare al acestui desp. S'au ales 
și ceilalți funcţionari și membri în 
comitet, înscriindu-se up mare număr 
de membri dela cari s'au încassat şi 
trimis la centru faxe în suma de 
13,500 Lei, o sumă cumi rar se trimite 


A > | — 440 — 


aveà numai 10—15 despărjămi 
. Baia-mare, «Asociațiunea» noastră 
mă un avânt uimitor. Harniculùi desp 
“ământ i s'au trimis 45 biblioteci p 


staçii acestui despărțământ. — D] M.’ 


“suma. de 1335 Lei. Dnii profesori dela 


l secţiei. 


„ caciu primpretorele plasei ţine confe- 


din despărțămintele noastre. 


pulare ca: ‘să le poată -disttibui în dis 
ferite comune româneşti din jurul Băii- 
mari en Ocaziunea conferințelor! şi. 
prelegerilor populare ţinute de frun- 


Gaşpar, dir. desp. Bocşa a înscris 40 
membr? ajutători-ai <Asociaţiunii» din 
comuna Vasiova, trimițând și suma 
de 240 Lei. Făgădueşte că va reorga- 
niză şi reactivă acest însemnat, desp; 
pe care dorim să-l vedem la lucru. — 

Despărțământul Gherla a ţinut adu- . 
nare cercuală la 26 Februarie a. c., 
când pe lângă un îrumos discurs de 
deschidere al directorului de despăr- 
țământ s'a cetit și o conferință (ra- 
portul dintre societate şi. eduicațiș) și 
s'a înscris un număr considerabil de 
membri dela cari s'au trimis taxe în 


liceul din localitate (P. Maior) precum 
şi dela celelalte şcoli declară că în- 
treaga lor activitate extraşcolară o 
desvoaltă în cadrele <Asociaţiunii» și că 
şi conferințele de până acum sunt a~ + 
se consideră ca . manifestații ale ace- - 
stei. societăţi. S'a reales comitetu - 
desp. în frunte cu dl director Gr. Pop 
canonic, întregindu-se cu alţi 5 membri 
noui. S'a decis. ca comitetul să-și țină 
regulat şedinţele în fiecare Duminecă y 
dintâi a lunei, Deşi desp. a desvoltat 

şi desvoaltă mai multă activitate la 
sate, totuşi a aranjat o frumoasă ser- 
bare şi la centru în 27 Iunie 1921,cu_ 
prilejul centenarului morţii lui Tudor - 
Vladimirescu. Deosebit de imbucură- ` 
tor e sprijinul ce ni-l dau autorităţile 
în acest despărțământ. DI Dr. B. So- 


: 
E 
2 
k 
îi 
“A 


rinţe culturale cu prilejul vizitelor sale 
oficiale. Astfel a ținut în Iclod, Ingu, 


w 
Î 


- Le 


Bonţ, Dobâca, Cubieş, Septac, Mintiu, . 


Pâclişa, Nicula şi Fizeş. Harnicul co- 
mitet cercual mai trimite şi câte doi 
delegați pe-sate cu ocazia serbărilor 
naționale, să cuvânteze . poporului 
despre însemnătatea zilei, Astfel s'au 
trimis, la a treja aniversare a unirii 
Ardealului cu ţara mamă, delegaţi în 
10 sate. Mai e vorba să se înființeze 


un nou "despărțământ al Cheuchișului, ~ 


- organizarea căruia se încredințează 
dlui Z. Prodan, primpretorele acestei 
plase. Chiar petrecerile la sate se in- 
cuviințează numai dacă la ele asistă 
şi ún delegat al comitetului Gherla al 


«Asociaţiunii». DI Dr. E. Precup dir. ` 


de liceu propuhe să se alcătuiască o 
programă unitară de acțiune în, ce 


priveşte conferințele la sate, In comi- . 


tetul. dela Gherla sunt membri și în- 
văţătorii. şi. meseriaşii. pentru a atrage 
în sfera de acţiune a „«Asociaţiunii» şi 


aceste elemente atât de indispensabile. 
Desp. abonează «Transilvania» şi «Bi- - 


blioteca poporală a Asociațiunii», iar 
pentru un ţăran mai isteţ se abonează 
din colectă publică Unirea Poporului» 
- dela Blaj.  Harnicul despărțământ 


Gherla poate servi ca model altora. — . 


Despărțământul Sărmașul-mare a în- 
scris 20 membri ajntători şi 18 activi, 
„dela cari după reținerea unei jumătăţi 
din taxe, la centru s'a trimis 235 lei. 
— DI Dr. 7. Bosdoc profesor și secre- 
tar al despărțământului. Târgu- Murăş 
stărue cu toată dreptatea pentru reac- 
tivarea acestui harnic despărțământ, 
— Biuroul central al Asociației noa- 
stre a adresat cu data de 30 Martie 
-1922 comisiilor de ocol agrare din 
Transilvania 
murăş (154) câte o petiție. în sensul 
ca cu prilejul împroprietăririi, în fie- 
care comună să se destineze un loc 
potriţit de cel puțin “/, jugăr petitru 
zidire de case naționale. Deodată cu 
această petiție s'a trimis fiecărei co- 


- 
N irrieneemaane 


"sunt depuşi 


Banat, Crişana şi Mara-" 


misii şi câte 1 ex. din statutele- « Aso»: 


ciaţiunii», precum şi câte 1 ex. din Nr. 
100-al Bibliotecei „noastre poporale ; 


„«Ce este şi ce..vrea. să facă. Aşocia- 


țiunea ?» —. Diutoun, raport al păr. 


țională în Gherla rezultă că: Sau in- 


cassat 4250 cor. de sfatul 'Daţionai Tor . 


mân din acest oraş, La lichidare, sfat - 


tul naţional a distribuit 500 cor, casis, 


noului. meseriașilor, 2595 cor. casinon- - 


lui intelectualilor, iar restul (1200 cor,) 
la: banca «Concordia» 
pentru a se distribui. ca premii pentru 
lucrări de artă . casnică elevelor, dela 
şcoalele româneşti din Gherla, — Din- 
wun raport analog al păr. 47, Breban 


` şi Ghitta din Baia-mare rezultă călo- 
taluk sumei încassate pentru 0, casă ` 


națională în acest oraş eră 16,500 cor! 


sumă care s'a dat'- imprumut: i r 
- ților din timpul revoluției cu, condifi 


de a replăti până la sfârşitul anut 
1921. 


reveni la: destinaţie, — DÌ`Z. Banciu, 


'cassierui «<Asociaţiunii» noastre mai dä- 


rueşte 5000 Lei pentru casa” națională 


ce se, va: înființă în Roșia judeţul, E 


biin. — Fabrica de. mobile Baciulet 
Comp., Sibiiu, str. Şaguna 14 wa: în- 


„scris între membri fondatori ai caselor 


naţ ionale cu stima de 1000 Lei, — Di 


T. V. Pâcățianu, preşedintele secției 


noasire istorice, încredințat. de comi- . 


tetul central cu strângerea datelor pri- 
vitoare la participarea neamului nostra 


în răsboiul din 1914—1918 spune că | 


data prezentării: rapoartelor ș'a pre- 
lungit până la sfârşitul lui Martie 
deoarecș primăriile au fost înipiede:= 
cate între timp. la strângerea. datelor 
necesare de alegerile parlamentare ete. 


— D-şoarăa Dr. Jindra Flaishănsova ` 


lector de limba română la universita» . 


tea de Bratislava cere «Transilvania» 


și alte publicaţiuui pe -seama biblio- 


Dr. D. Manu privitor la. casă na 


mE 


Sa sperăm că banii pieri DE 
pentru, un. Scop atât de: frumos vor. 


ma a AI N o3 


* técii acestei universități, pentru incop- 
ciare de tegătuii íntełectuale cât mai 
străose îstre'cele două ţări. Se acordă. 

= Preşedintele. agentutrii voastre din: 
Răcâșdia (Caraş-Severin) a înscris 33 


„membri ajutători pe cari i-a abonat 
“ totodată: şi la- Biblioteca “poporală a ` 


-«Asociaţiuiaii>, — DI Gh. Bota învă- 
țător în :Capgeni, jud. Solnoc-Dobâca 


i td intormaţiuni privitoare la înte.. - 


ierta unei agenturi comunale, I san 
dat, — DIZ Arion î în Bobda a înscris 
2. meribri. activi şi::10: ajutători; — $e- 
ful parchetului Ibaştalău mulţumeşte 
pentru colecția de cărți trimisă pe 
seama bibliotecii penitenciarului de 
“acolo, iar „comandantul. Reg; 81 de 
Init din Dej: pentro cărfile trimise 
bibliotecii regimentulgii. — Socigtatea 
"Sf: Pay în Valcan (jud. Hunedoara) 
„tere carți -pentru biblioteca. ce. înfiin- 
„ Kart- l“sé dau cu condiţia să înte- 
meleze; işi o” “ ageatură a «Asociației» 


-fa această comuna. rag DI director al- 
; depărțământalui Șoincută-mare: rapor-: 
. feaz că a vândut 50 ex. din Calen- . 


l “dărul: «Asoclaţiunii» pe.1922.—D! Ma- 
- čedoñ Pop înv. în Moişeni jud; Sătmar 


strie- că: ar-îuscrie 25 elevi ai săi ca 


“membri ajutători ai «Asociaţiei», dacă li 
Parda câte o-cărticică cu răspunsurile 


dela si. teturghie,. Regretăm că, nu-l. 


nutem servi, « Asociaţia» neavând astfel 
dë“ broșuri, — Despărțământul Gur- 
` ghiu în adunarea din 29 lanuarie 1922 
a; însets: 4 membri pe vieaţă, 20 ac- 
ivi şi 6 ațotători încassând 1012 Lei, 
din care suma 960 Lei sau trimis la 
centru: Director a fost ales dl S. Ze- 
han preot în Caşva. — Sub condute- 
„rea dlui Dr. L. Pop directorul despăr- 
, pamântului Abrud-Câmpeni se reorga- 
„nizehză și acest despărțământ în 12 
înife a; c. “Despărţământulare două de- 
puneri la «Doina» din Câmpeni: una 
'4&'756 cor., altă de 246 cor. — Re- 
trăgânduse di O, Babeș dela condu- 


"tură în această comună, înscriind-1 


„unei 


Stoian’ medie cercual în localitati e 
DI 4. Georgea dir. despărțământaitei 

Ingu anunţă că trimite costul exem- .. ; 
plarelor vândute din calendar pe a. c. 
în suma de 187 Lei. — Despărțămân: 
tul Jibău convoacă adunarea la 18 . 
Aprilie: a. c. pentru înscriere de mems, Yx; 
bri,. pentru organizarea de conferințe “4 
şi prelegeri, de: agenturi și bi- } 
blioteci, pentru. înființare de bănci şi 7 
cooperative populare. — DI D. Ganea ~} 
preot în‘ Milova a organizat o agen: 


me ilaia 3 


membru: activ şi 25 ajutători. — Di SA 
R. Bucșa anunță că pentru suma de 
100,000 Lei primiţi dela aprovizionarea 
Ardealului şi pentru alte sume colec- * 
tate în scopul edificării unei case 
naționale, va şi începe clădirea unei 
asemenéa casé ţărăneşti în Sibiiu sub 
"ocrotirea <Asociaţiunii». noastre. — < 
Comună Porcești a început edificarea `} 
case naţionale mai modeste i 
deocamdată „pentru suma de 107:000 
Lei cuprinzând o sală mai mare cu 
scenă şi două mici camere pentru gar.“ 3 
'derobă şi cassa de bilete. Cu timpuf : 1 
se va puteă mări modestul început - 4 

7 

4 


E 


iniţiat cu atâta râvnă nobilă de di T. 
Greci. — Directorului - despărțămân- E 
tului Vârșeț, păi. prot. Oprea i s'au dat `: 
gratis 300 ex. abecedare pentru anal- . 
fabeţi dė- i. Bota în valoare de 900 : 
Lei pentru răspâridirea scrisului şi ce»: j 
titului românesc între fraţii din Jugo- `~; 
slavia. — Cu ocazia vizitei canonice >N 
făcute de 1. P. S. Sa mitropolitul Ni- * 
colae în părțile Sfântulni Gheorghe a-. 
binevoit ă: distribni cărți editate de” $ 
«Asociațiune», spunând că şi cu alte să 
prilejuri va întemeiă agenturi și biblie: `$ 
teci poporale în' cadrele instituției 
noastre. — Conform testamentului lui 
Ghiţă Ghimbăşan. din Azuga «Aso. A 
Ciaţiuniia noastre i se va plăti. regulat - 


TAE ES 


La 


T 
Ş 


a 


m: 


i a F aa Z 
o rentă annală-de 1000 Lei- - La do- 
rința 'obştească adunarea noastră: ge- 
nerală din acest an, anca în pragul, 


„ Bibliografie. ce e ei 


Cartea bună Nr. 1, Porille lai Mi- 
hail Eminescu, ediție critică îngrijită 
de N. lorgă. | (anii 1866—1879), Bu- 
cureşti, editura «Ligei Culturale» 1922, 
Format 16% pagini 120, prețul 5 Lei. 

Ion Dăncilă : 
Schițe. Sibiiu. Tip. lui W. Krafft, For- 
mg 8°, pagini 84, prețul 10 Lei. 


~ -Onisifor Ghibu :. Universitătea din . 


Cluj şi institutele ei de educație, Me= i 
moriu înaintat M, S. Regelui Fergie 
nand Í, cu două anexe: Uniyetsitatea 
naţională a Daciei superioare de Va- 
sile- Pârvan şi Sufletul dela Oxford- 
de Constantin Mureşanu., Cluj, 1922. 

Institutul de arte grafice «Ardealul», 


str. Memorandului 22; Format Samare, i 


pagini 140, preţul? .- 7 
. Const. Șăineanu: Istoria literaturei 
franceze. Schița. Bucureşti, editura li-. 
brăriei H.: Steinberg & Fiu 1922. For. 
mat mic 8, pagini 102, preţul 7 Lai.. 
Const :Șaineanu: Romanul francez. 


Schiţă. București, editura librăriei H. ; 


Steinberg: & Fiu 1922. Format mic. &, a 
pagini 190, prețul 12 Lei. 


Victor Lazar: Legende istorice de 


pe pământul României. Clij, <Ardea- 


lul» 1922. Format 8°, p. 68, preţul 7 Lei, - 


loan Sandu: Considerațiuni: asu- 
pra problemei unificării, Sibiiu, « Dacia 


| Onor. cetitori sunt rugați să binevoiască a-și înnoi abonamentul la tavista. He 

i noastră, cea mai ieftină revistă românească, care, în măsură sprijinulaj. 
acordat vâ încercă să țacă tat mai multe îmbunătățiri la cuprias prit; N | 
Suplimente artistice etc, 


Om şi caracter, 


t 


“cel mai de inite al Banatul „ma 
românesc: ia Timişoara | E 


Traiană» 1922; Format 80 mare, paghi 
28, preţul 5 Lei. ` 
Alex" P. Arbore:. O zipereărei îi 
"recohstruire a trecutului Românilor din . - 
Dobrogea. Extras din «Analele Do- - 
brogei»:auul I Nr. 2, Tipografia <Vle- dă 
toria», Constanța 1922, Format 8° małe; 
pagini 55, prețul 10 Lei. ~ 
-Aa. apărat:În Sditura Cartea Fi 
månens» + ” 
Alphonse. Daudet : 


Sărisogi din 


. moara mea, traducere de Nifolae Pau- 


i prețul 3: Lei. 
P. Roşiade: “Morcovul îşi ate te- 


7 game, preji Lei ~ 


C: V. Gheorğhiu: Razale vizi ie 
şi invizibile, preț! 2 Lei. l 


Prof. M.. David: Munții Apnsiai, a i 


prețul 2 Lei. 
L Agârbiceata: : Scene, prețul 15 Lei. 
Enache „Văcărescu: Poezii; aig 
t Leu, . 3 
C. Negruzai: Poeti preat i 
„Me Emiăsea : roza, lea: cu 
o-întroducere-de ion Seutu, prebl 
3 Lei, | 0, i i 
_M. Sadoveanu: Povestizi ; din rås- l 
boia, Ed. III-a, preţul'18 Lei, - 2 ; 
Traducere de Radi Baltag: Car- 


` meny povestire de Prosper! Mérimée, 


i? 


preţul 3 Lel. | 3 
ane IA 
A E d a 


Adgiinistrația sTransilvaniae, ! A 


Erată. Adevăratul titlu al articolului d-lui V. Bogte este; “Aita 
Viteazul ca mul 'al lui Alexandru cel Mare. SAI a i g 


Cel anal vechiu şi ii consolidat institut A 
financiar românesc din Transilvania | cae 


„ALBINA“, 


„INSTITUT DE CREDIT ȘI DE 
„ECONOMII, SIBIIU. z 


; F PILTA LE:. Brașov, Cluj, Lugoj, Medias 
o: și “Târgul-Murășului, i 


i "AGENTURI: Sânmărtin. OBS T 


= 3 Capital societar Lei 10.000, 000. ae 

E Fonduri. de rezervă şi pensiuni 

Lei, 1,500,000-—, Depuneri spre - 

a tati ficare şi în Cont-Curent 
Li =: Lei; 179.000,000—. : 


T Aco râdă: “Imprinutari 'eambiale (iooni), l 
împrumuturi h ipotecare, Cont-Curent, mapin 
s tează: ihtroprinderi. ete, îi ORN, 


" Primeşte depuneri spre Fraotificate SI 
- pe libele și în “Cont-Curent 41/,—5%, 
pupă terminul ' de abzicere, ' plătind 

d Sai a însuși darea dé interese, .. ... 
~- Emite acreditive, îngrijește încassăti de 


cecuri şi asignaţiani asupra oricărei pieți, 
mijloceşte tot felul de afaceri de bancă. 


„Orice intormațiuni se dau: galit 
“și prompt atât de Centrala din -Sibiiu, cât | 
şi de filialele şi agenturile institutului. 


Direcţiunea..