Serban Milcoveanu — Memorii (partea 1) — 2008

i ze . 
0 III III 


Dr. Şerban Milcoveanu 


MEMORII 


Relatări ale unui martor al epocilor şi 
participant la evenimente 


Mici contribuţii la 
ISTORIA POLITICĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE 


Vol. I: CU MARELE ELAN AL TĂRII 
(1929 — ianuarie 1941) 


Vol. II: SUB PRIGOANĂ CONTINUĂ 
(ianuarie 1941 — decembrie 1989) 


e az 


Bucureşti, 2008 


a a 


Jaseta tipogr. 


Memorii 
Dr. Şerban Milcoveanu 


2008 


R traducere în |. română: Raul Cârstocea 
Prefaţă: Dr. Ne 


becea Haynes; 


Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României 


OVEANU, ȘERBAN ga 
MLC ] dr. Şerban Milcoveanu. - Piteşti : Pământul, 


2008 
ISBN 978-973-1750-71-2 


821.135.1-94 


Editura: PAMANTUL 
Tehnoredactare: Doina Lascu 
Culegere: Dorina Podea 


Design coperta:  Vlad-Antonio Lascu 


ISBN 978-973-1750-71-2 


o ......————_— 


Preface 


privilege to have been asked to write this preface 10 
Dr. Milcoveanu's volume of memoirs for this work clearly carries an important 
historical significance. Dr. Milcoveanu is one of the very few Romanians alive 
today to have lived through all the decisive events in the history of. Great Romania 
in the twentieth and early-twentierh centuries. These include the creation of Great 
Romania in 1920, the subsequent introduction of pseudo-democracy which lasted 
until 1938 when it was replaced by the royal dictatorship of King Carol II, the 
establishment of the National Legionary State and the Antonescu regime which 
took Romania into the Second World War in 1941. The Romanian governments 
armistice with the Soviet Union in August 1944 following the fall of Antonescu led 
to the imposition of communism in Romania which was to last until the revolution 
of 1989 brought about a degree of democratization. Throughout his long life Dr 
Milcoveanu has observed and recorded the unfolding of these events with a critical 
eye. He has, moreover, frequenily been an actor at the very heart of these 
historical changes. 

This volume of memoirs therefore takes the reader through the history of 
Romania from 1929 right up until 1989. Here we have a unique opportunity to see 
these events through the eyes of an important member of the post-First World War 
student generation for whom the territorial preservation of Great Romania and the 
social elevation of its Romanian peasant sons and daughters took on an almost 
religious significance. For this generation, the dread of Soviet Russian revisionism 
and communist infiltration in the 19305, and its probable effects on Romanian 
society, was very real. The Soviet invasion of Bessarabia, northern Bukovina and 
Herţa in June 1940 and the imposition of communism from 1944 were, therefore, 
all the more traumatic. In reading these memoirs, we gain an important 
understanding of the world view of young Romanians in the inter-war era and how 
(his effected their reactions to the inter-war regime and to communism following 
the Second World War. 

In particular, it is Dr Milcoveanu's role both as a national student leader and as 
a member of the Legionary Movement in the 1930s which makes these memoirs so 
interesting. As president of the Society of Medical Students and later of the National 
Union of Romanian Christian Students, Dr Milcoveanu was at the centre of 
nationalist student politics which, unlike most student politics in Europe today, had a 
direct impact upon mainstream politics. In 1935 Dr Milcoveanu entered the 
Legionary Movement, eventually joining Mihail Polihroniade's Axa cuib. With the 
student movement consisting of some four hundred separate organizations and the 
Legionary Movement going from strength to strength, Dr Milcoveanu's record of his 
student activities in the 1930s makes exciting reading. There is much here of interest 
to historians not only of the student movement and of the Legion, but also historians 
of medicine seeking to understand Romanian medical practice from the 1930s 
onwards. Moreover, the reader is given graphic accounts of the corruption of 
Romanian politics in the 19305, the brutality of the forces of law and order towards 
the students and the conditions in Romania's prisons whence Dr Milcoveanu and 


3 


It is a great honour and 


and 1939. Portraits and GCCOUNIS of the 

ionaries :na either and there is much her. 
picta , politicians are not lacking El d the events leadi i 
activities of mainstream P dmiration for Iuliu MAGI A 


concerning the Legion's grea! & d Maniu, with which Dr Milcoveanu 


'zen Codreanu an 
1o the signing of the pact behween da Age e e 
was involved, to ensure 


that the elections O 
xx overmmenl. Ş 
by King Ca II “ e dica e + Milcoveanu worked with Codreanu at the 
n ] 
roviars administrative headguarters at No 3, Strada Gutenberg in Bucharest 


2 iration for Codreanu's character, leadership and his 
ra i ca dia dimiratgi [06 e € naturally intense. That many other 
aims wi 


to the Romanian nation IS 
students felt the same seems clear since, amongst the many revealing facts in these 


memoirs, we leam that by the winter of 19 35/46, Romanian medical Sica CrUs had 
moved, virtually en masse, Over 10 the Legionary Movement. These merțoirs give us 
a number of insights into the possible reasons for the Legion S growth. 
Dr. Milcoveanu points out that Romanian. students entered the Legion because 
Codreanu called upon the students of rural background to enter the urban 
environment once they had finished their studies, rather than returning to the 
countryside. In other words, the Legion was not, as many have claimed, “anti- 
modern” and reactionary, but envisaged a social revolution in which the children of 
the Romanian peasantry would form both the urban middle class and the future 
government of the country. It was for this reason that the Legion proved to be more 
popular amongst students in the 19305 than the National Peasant Party, whose 
leader, Ion Mihalache, encouraged the students to retum to the land to build up 
Romanian agriculture. Dr Milcoveanu's own decision to enter the movement came 
about as a result of encountering Legionary students of peasant background while on 
a train to the student congress in Craiova in April 1935. Impressed by their 
seriousness and conviction, he regarded them as “the true Romanian nation of the 
Drd and the future” and he committed himself to the Legionary cause. (vol. 1, p. 

). The memoirs point out, furthermore, that Legionary electoral success owed 
pa fo the fact that the traditional political parties had always neglected the 

uniry S peasant majority, relying on coercion to secure electoral victory. It was the 


Legionaries who first politicized the peasan ing wi [ 
e Pa RU p 17y by working with the rural elite of 


These memoirs do not conceal 
thinking, that is, the Legion's admira 
Romania's geographical position, a 
Legionaries regarded Ge 
Soviet revisionism. It w 


other were sent in 1938 
many 


a further important aspect of Legionary 
tion for Germany by the mid-1930s. Given 
nd distance from France and Britain, the 
"many as the potential protector of Romania against 


Feat as Germany, 
a's agri ] 

agricultural produce in exchange for manufactured goods and thus 
ercial potential. Despite Iuliu Maniu's 


tern foreign poli ; , 
cy during the 
ee g election 


opportunity for an alliance with Germany early enough to have prevented the 
territorial losses. 

Indeed, it is clear that by the mid-1930s French influence in Eastern Europe 
was. declining and Great Britain was reluctant to make concrete military 
commitments in the region. As Professor Maurice Pearton has written elsewhere 
“he fact of the matter was that Romania was not on the route to anywhere the 
British wanted to be'. Consequently, Romania was not of primary concern to 
British foreign-policy makers in the 19305. British policy towards Romania was, 
however, transformed as a result of the so-called 'Tilea Affair” in March 1939. 
Following the Third Reich's invasion of Czechoslovakia on 15 March 1939, Viorel 
Tilea, the Romanian minister in London, informed the British foreign office that the 
Germans had issued an economic ultimatum to the Romanian government, 
demanding a monopoly of Romania's exporis. Tilea added that he believed a 
German invasion of Romania was also to be expected. The Romanian government 
in fact denied the existence of an ultimatum and any threat of German invasion. 
The incident did, however, jolt the British government into reconsidering its policy 
towards Romania to prevent the consolidation of German power in the region. In 
April 1939 Britain and France issued a guarantee of Romania's territorial 
integrity. By the winter of 1939, however, it became clear to the Romanians that 
the guarantee would come into operation only against the Germans and that the 
British, geographically isolated from Romania as they were, would not intervene 
on Romania's behalf against the Soviet Union. With the Soviet threat to Bessarabia 
becoming increasingly apparent, King Carol began to orientate his foreign policy 
towards Germany and to reconcile his regime with those Legionaries still in 
Romania led by Vasile Noveanu and those in Berlin under Horia Sima. 

Amongst those portrayed in detail in these memoirs whose characters contrast 
so markedly to that of Codreanu, we must include both Horia Sima and King Carol 
II. With regard to the latter, it is hard not to agree that his return to Romania in 
1930 constituted a great misfortune for Romania with its already compromised 
parliamentary System which the king set about to destroy. Having failed to wrest 
control of the Legion from Codreanu, King Carol masterminded the destruction of 
the movement and its leader in 1938. It was Carol's loss of territory in 1940, 
however, which brought about his downfall and the creation of the National 
Legionary State in September 1940 under General Antonescu and Horia Sima. For 
the original supporters of Codreanu, which included Dr Milcoveanu, Sima was 
never regarded as either a legitimate or appropriate successor to Codreanu, being 
compromised by his links to the security service. Certainly, some parts of the 
Legionary Movement were fuelled by xenophobia and anti-semitism. Sima released 
those elements upon his advent to power thus betraying some of the founding ideals 
of the Legionary Movement. 

Dr Milcoveanu's membership of. and commitment to, the Legionary movement 
in the 1930s naturally affected his subsequent military experiences during the 
Second World War, which are graphically described here, and his relationship 
with General Antonescu whose irascible temperament was such a feature of his 
personality. Antonescu's downfall and the armistice of August 1944, however, set 
the stage for the communization of Romania. There were many in Romania, 


5 


British and. American forces, Who were noy 
ț Bri arrive to offset the influence o 


its, would 
the SO oa agreement of October 1944 has 


however, Who still. hoped a 
as allies together WI 

E cab The Churdili-Saln ră is regarded as evidence of the West's 
ci 2 

achieved notoriety in e stie i “met what Churchill was Irying to do was 
“betrayal” of the region. ia for the Western allies (i.e. 10% influence) at a point 
pre anian soil for some three months and 


to gain a foothold in 
fa the Red Army had already iz si ans in Western Europe. Sadly fi 
25 were still fighting the Germ Creta eceed [rr 

the Western armies We Europe, the US's rejection i 

ians, and the other peoples af Eastern ăi “Ale LU 
the pia priza plan for an invasion of occupied Europe through the Balkans, 
Cp e re a meant that Western troops were never in a position to liberate 
Eastern Europe from the Nazis. Thus, it was Soviet influence which filled the power 

left by the retreating German army. 

sea ee 'S pita of Romania under the Gheorghiu-Dej and 
Ceauşescu regimes ought to dispel any illusions  amongst Western. “fellow- 
travelers” with regard to the benefits of life under communism. Sadly, the utter 
failure of the British government to punish individual British citizens discovered to 
have been agents for communist regimes following the collapse of the Soviet Union 
reflects the inability of many in the West to take communist terror and breaches of 
human rights seriously. 

In Romania's case, Ceauşescu's policy of apparent autonomy from the Soviet 
Union led to British support for his regime, which culminated in his visit to Britain 
in 1978 and the awarding of an honorary knighthood from the Queen. It was only 
when the excesses of his regime became apparent, in particular the systematization 
policy which involved plans to destroy thousands of traditional villages, that the 
bi ag apa ef critical of the regime. When the Ceauşescu regime 
de 2 erat ei ca, no one could have foreseen that Romania would 
E eluctge i pie az) the EU Within Such a relatively short period of 
Tei aaa a: isa AA AI S links with Romania are probably closer 
AS Se lac , r ilcoveanu Points Out in these memoirs, however, 

er protector in the twenty- is i i 
diateza pa a e twenty-first century is in reality the 

„ It remains to be seen, however, whether a resurgent Russia will pose 


any sp ri Romania and, if so, how the United States would react. 
pe a ci și already the author of a number of books dealing with 
» Social comment and medicine. These works reflect not only the 


more importantly, the extent to 


Dr Rebecca Haynes 
F lui College London 
f Slavonic and East European Studies 


Prefață 


Este o onoare şi un privilegiu să scriu prefața la volumul de Memorii al Dr. 
Milcoveanu, volum cu o reală semnificaţie istorică. Dr. Milcoveanu este unul din- 
tre foarte puţinii români în viaţă care au trăit toate marile evenimente ale istoriei 
Românei din secolul al XX-lea: Întregirea României în 1920, perioada de pseudo- 
democraţie care a urmat şi care a durat până în 1938, când a fost înlocuită de 
dictatura regală a lui Carol al II-lea, instaurarea statului naţional legionar şi a 
regimului Antonescu, care a dus România la participarea la cel de-al Doilea 
Război Mondial în 1941. Armistițiul guvernului român cu Uniunea Sovietică după 
căderea regimului Antonescu, în august 1944, a condus la impunerea comunismului 
în România. Acest regim a durat până când Revoluţia din 1989 a adus o oarecare 
democratizare. De-a lungul îndelungatei sale vieţi, Dr. Milcoveanu a observat şi a 
înregistrat cu un ochi critic desfăşurarea evenimentelor, fiind adeseori chiar implicat 
în aceste schimbări istorice. 

Prin urmare, acest volum de memorii îl poartă pe cititor prin istoria României 
din 1929 până în 1989. Avem astfel ocazia să asistăm la evenimente prin ochii unui 
membru important al generaţiei de studenţi de după Primul Război Mondial, generație 
pentru care păstrarea integrităţii teritoriale a României Întregite şi îmbunătăţirea 
statutului social al fiilor şi fiicelor țăranilor români dobândise o semnificație aproape 
religioasă. Pentru acea generaţie, teama faţă de revizionismul sovietic şi față de 
răspândirea comunismului din anii '30 şi a a potenţialelor sale efecte asupra societății 
româneşti era foarte reală. Invazia sovietică în Basarabia, Bucovina de Nord şi ținutul 
Herţa din iunie 1940 şi impunerea comunismului începând cu 1944 au fost, drept 
urmare, cu atât mai traumatice. Citind aceste „Memorii“, reuşim să înțelegem mai 
bine care era viziunea despre lume a tinerilor români din perioada interbelică şi 
cum a afectat aceasta reacţiile lor la regimul interbelic şi la perioada comunistă 
de după cel de-al Doilea Război Mondial. 

În particular, dublul rol al Dr. Milcoveanu, de lider naţional al studenților şi 
de membru al Mişcării Legionare îmcepând din anii '30, face ca aceste memorii să 
fie extrem de interesante. În calitate de preşedinte al Societăţii Studenţilor în 
Medicină şi, mai târziu, al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini din România, 
Dr. Milcoveanu s-a aflat în centrul mişcărilor naţionaliste studenţeşti, care spre 
deosebire de majoritatea mişcărilor politice studenţeşti din Europa de azi, au avut 
un impact direct asupra politicii la nivel înalt. Dr. Milcoveanu a devenit membru al 
Mişcării Legionare în 1935, alăturându-se în cele din urmă cuibului „Axa” al lui 
Mihail Polihroniade. În condiţiile în care mişcarea studențească număra aproximativ 
patru sute de organizații separate şi în care Mişcarea Legionară devenea din ce în ce 

mai puternică, amintirile Dr. Milcoveanu despre activitățile sale de student din 
anii '30 fac lectura cu atât mai fascinantă. Foarte multe aspecte Sunt interesante 
nu numai pentru istorici ai mişcării studenţeşti şi ai Legiunii Arhanghelului Mihail, 
ci şi pentru istorici ai medicinii care încearcă să înțeleagă practicile medicale în 
România din 1930 încoace. Mai mult, cititorul are prilejul de a lua cunoştinţă în 
mod detaliat despre corupția existentă în politica românească, despre brutalitatea 
forțelor de ordine față de studenți şi despre condiţiile de detenție existente. în 
Pi 


Iţi legionari au fost trimişi în 1938 şi 1939 
liticienilor de prim rang şi re latășil, 
ificativă a materialului se referă 
Legiunea 0 nutrea fată de Iuliu Maniu, Câr şi Ia 
a pactului dintre Codreanu şi Maniu, în care 


să împiedice manipularea de către regele 


ile unde Dr. Milcoveanut şi mulți a 
i asemenea, portretele po sia 
ivităţile acestora: O parte se 


închis0 
Nu lipsesc, de 


] ct 
referitoare la activități 
atât la marea admirație pe care 


re 
evenimentele care au dus la semna si 
Dr. Milcoveanu, pact 


a fost implicat şi = x"ăscu a alegerilor din decembrie 1937. 
;decă ul Tătărăscu a aleg ( 
Carol al II-lea şi de e E DE Milcoveanu a lucrat din 1936 până în 1938 cu 


ee câ | general administrativ al Mişcării de pe Strada Gutenberg nr. 


anu la cartieru S 28. 
ee Admiraţia sa faţă de Codreanu, de modul său de conducere şi față de 
4 ărea pentru națiunea română este în mod natural 


elurile pe care acesta le urmă; „moa 
i intensă. Din memoriile Dr. Milcoveanu reiese faptul că mulți alți Studenţi 


împărtăşeau aceste sentimente, din moment ce aflăm că până în iarna 1 935-1 936 
studenţii români medicinişti. se înscriseseră, efectiv în masă, în Mişcarea 
Legionară. Memoriile Dr. Milcoveanu ne furnizează posibile explicaţii pentru 
creşterea numerică a Legiunii. Astfel, Dr. Milcoveanu ne arată că studenţii români 
au intrat în Legiune şi datorită faptului că Codreanu îi îndemna pe studenţii 
proveniţi din mediul rural ca, odată studiile terminate, să încerce mai degrabă să 
rămână în mediul urban decât să se întoarcă la țară. Cu alte cuvinte, Legiunea nu 
era, aşa cum mulți au pretins, nici “anti-modernă! şi nici reacționară. Dimpotrivă, 
Legiunea avea viziunea unei revoluții sociale în care copiii țăranilor români 
urmau să formeze (viitoarea) clasă de mijloc urbană şi conducătoare a ţării. Din 
acest motiv, în anii '30, Legiunea s-a dovedit a fi mai populară în mediile 
studenţeşti decât Partidul Naţional Țărănesc, al cărui lider, Ion Mihalache, îi 
încuraja pe studenţi să se întoarcă acasă la țară, pentru a contribui la 
consolidarea agriculturii româneşti. 


Dr. Mi Aa 3 : 
7. Milcoveanu a luat decizia de a se alătura Mişcării Legionare ca urmare a 


unei întâlniri CU studenţi le 1Onar1 de Origine 1 rală, in timp ce se afla pe 
$ $ u 


j J ! aiova din aprilie 1935. 1, ] ] 
iale si d AIE SI . Impresionat de serio- 
atatea şi încrederea acestora şi considerând că aceşti Studenţi zu ă 
Națiune Română, din pre feb ces enți reprezintă „adevărata 
So lăzi Căliga? A zeni şi din viitor“ (Partea 1, p. 29), Dr. Milcoveanu a decis 
Setati) 7 Sete e A cai e. Mai mult, memoriile Dr. Milcoveanu sugerează că 
Nae fite alin s-a datorat în bună măsură şi faptului că partidele 
electoratului, “oct je ul în mod constant majoritatea țărănească a 
a-şi asigura victoria în a del coercitive şi pe tactici de intimidare pentru 
geri. Legiunea este prima care a reuşit să politizeze 


țărănimea, printr. 

al -0 strânsă con, ; 

preoți şi medici, lucrare cu elita sătească, formată din învăţători 
Volumul d i 

Ș e Memorii al Dr. Mi; 

însemnat al gândirii legi r. Milcoveanu nu 3 e 

irii legionare incearcă să voaleze un alt as 

4 ( , a ect 

jumătatea anilor '30, Dată și şi anume, admirația Legi p 


8 


campaniei electorale din 1937 Iuliu Maniu a susținut constant orientarea politicii 
externe româneşti către o alianţă cu puterile vestice, Germania este cea care va deveni 
aliatul României, în urma pierderilor teritoriale ale Românei în favoarea URSS şi 
Ungariei. din vara anului 1940. O parte din poziția de profundă contestare 
manifestată de Legiune față de Carol al II-lea în septembrie 1940, indicată în 
memoriile de față, se datora faptului că legionarii considerau că încercarea regelui 
de a pendula în politica externă între Germania şi aliaţii vestici a dus la pierderea unei 
alianţe mai timpurii şi mai favorabile cu Germania, alianţă care ar fi putut împiedica 
pierderile teritoriale ale României. 

Într-adevăr, este de domeniul evidenţei faptul că la mijlocul anilor '30 influența 
franceză în Europa de Est intrase în declin şi că Marea Britanie se arăta reticentă 
să dea acestei regiuni garanţii militare concrete. Aşa cum profesorul Maurice 
Pearton a remarcat, “problema era că România era situată într-o zonă neintere- 
santă pentru britanici”. Astfel, România nu reprezenta un obiectiv de primă 
importanţă pentru politica externă britanică în anii '30. Cursul acesteia s-a schimbat, 
oricum, ca o consecință a așa-numitei “afaceri Tilea” din martie 1939. Ca urmare 
a invadării Cehoslovaciei de către cel de-al III-lea Reich în 15 martie 1939, Viorel 
Tilea, ambasadorul României la Londra, a informat Ministerul Afacerilor Externe 
britanic că germanii au dat guvernului României un ultimahun economic, prin care se 
solicita monopolul asupra exporturilor româneşti. De asemenea, Tilea şi-a exprimat 
îngrijorarea în legătură cu o foarte probabilă viitoare invazie a Românei de către 
Germania. Însă guvernul român a negat existența oricărui ultimatum şi a 
pericolului unei proxime invazii germane. Acest incident a contribuit fără îndoială 
la reconsiderarea cursului politicii externe britanice față de România, în scopul 
prevenirii unei consolidări a puterii Germaniei în zonă. În aprilie 1939 Marea Britanie 
şi Franța au garantat integritatea teritorială a Românei. În iarna anului 1939 
devenise evident pentru români că garanţia va funcționa numai în cazul unei 
acțiuni din partea Germaniei şi că britanicii, izolaţi fiind de România din punct de 

vedere geografic, nu vor interveni pentru România în cazul unei ofensive sovietice. 
Amenintarea sovietică faţă de Basarabia devenind tot mai evidentă, regele Carol a 
început să se orienteze spre o apropiere față de Germania şi să încerce o reconciliere 
cu legionarii încă aflaţi în țară — conduşi de Vasile Noveanu şi cu cei din Berlin — 
conduşi de Horia Sima. 
Printre cei portretizaţi în aceste memorii în mod detaliat şi în marcată antiteză 
față de figura lui Codreanu se numără atât Horia Sima, cât şi regele Carol al II- 
lea. În privinţa celui de-al doilea, nu este greu de concluzionat că reîntoarcerea sa 
din 1930 la cârma ţării a constituit o reală neşansă pentru Romania, regele 
reusind sa distruga sistemul parlamentar deja compromis. Eyşuând în încercarea sa 
de a smulge din mâinile lui Codreanu controlul asupra Legiunii, regele Carol şi-a 
propus distrugerea Mişcării Legionare şi a liderului său în 1938. Pierderile 
teritoriale suferite de România în anul 1940 sunt cele au dus la căderea regelui 
Carol al II-lea şi la formarea Statului Naţional Legionar în septembrie 1940, sub 
conducerea generalului Antonescu şi a lui Horia Sima. Vechii partizani ai lui 
Codreanu, printre care se numără şi Dr. Milcoveanu, nu l-au considerat niciodată 
pe Sima ca fiind succesorul cel mai potrivit sau legitim al lui Codreanu, date fiind 
legăturile lui Sima. cu Siguranţa. În mod sigur, unele elemente ale Mişcării 


9 


d xenofobe şi antisemite. La venirea sa 
nd : 


. 70) Z SIA 
Legionare erau pline de senimene POP tor sentimente, trădând astfel unele 

ego iat exaceri 
aja € 


la pase mei Catel ale Mişcării i ti de Mişcarea Legionară din anii 
din principiile fun entul Dr. Milcoveanu fe | re dintii Bai 
Apartenența şi dei 1 nu mumai experiențele sale muti i i celui 
'30 au influențat juna detaliat descrise în memoriile sale, dar şi relaţia sa cu 
de-al Doilea Război Met A Ti temperament foarte irascibil. Căderea lui 
generalul Antonescu, caracie List 1944 au deschis drumul către comunizarea 
Antonescu ŞI armistițiul din aug + care continuau să spere ca forțele armate 
Românei. În România erau mulţi cp cler a PIURSE Vofivanit să Conza 
britanice şi americane, a oil Roşie o dobândea în țară. Aşa-numitul 


aaa St eta Churchill şi Stalin din octombrie 1944 a devenit 
COT: 


notoriu în Europa de Est şi este considerat ca fiind (2) dovadă Aia "Eur opei 
ă ;dent. În realitate, trebuie să înțelegem că Churchiii încerca să 
ză SI cheii urile în România (10 %) într-un moment în care Armata 
sp vi Seas pe teritoriul României şi în care armatele aliaţilor vestici 
încă se luptau cu armatele germane în vestul Europei. Din păcate pentru români, ca şi 
pentru celelalte popoare ale Europei de Est, respingerea de către SUA a Planului lui 
Churchill din 1943 de invazie prin Balcani şi nu prin Franța a Europei aflate sub 
dominație germană a însemnat că trupele aliaților vestici nu s-au aflat niciodată în 
poziția de a elibera Estul Europei de nazişti. Astfel, influența sovietică a fost cea care a 
umplut vacuumul de putere creat în Europa de Est prin retragerea armatei germane. 
Descrierile României în timpul regimurilor lui Gheorghiu-Dej, respectiv Ceauşescu 
pe care Dr. Milcoveanu le face în memoriile sale ar trebui să risipească orice fel de 
iluzie pe care vreun 'tovarăş de drum” vestic şi le-ar mai face în privința beneficiilor 
aduse de un regim comunist. Din păcate, incapacitatea totală a guvernului britanic de 
a îi pedepsi pe acei cetăţeni britanici care în urma căderii URSS au fost descoperiţi ca 
fiind foşti agenţi ai regimurilor comuniste reflectă incapacitatea multor vestici de a 


regina Marii Britanii i-a acordat lui 
momentul în care excesele guvernării lui 
politica de brutală sistematizare care a 


şi vastul său orizont de cunoaştere ci, şi mai important, faptul că intelectualii 
României interbelice fac parte din cuprinzătoarea cultură europeană. Memoriile 
Dr. Milcoveanu aduc în discuţie diferite teme abordate în operele precedente, dar 
care de această dată sunt plasate în contextul propriilor experiențe ale autorului. 
De aceea ele se constituie într-un document istoric şi totodată într-o sursă 
primară. În acest sens, Dr. Milcoveanu poate fi pe bună dreptate considerat un 
martur în sensul grecesc original al cuvântului, acela de “martor! al istoriei 
României în secolul al XX-lea. 


Dr Rebecca Haynes 

Lector, cercetător şi specialist în Istoria României 
la Colegiul universitar din Londra 

si la Centrul de Studii Europene 


Traducere în |. română: Raul Cârstocea 


NOTĂ 


intea Dr. Şerban Milcoveanu, pentru a preciza 
j, la rugam A i 
Adaug aceste cară mele — ca om de litere — la a duce se voua de 
ă, Îi răr! i ca es a de 
ep aie i de corectura la prima mână şi de tehno avut mici 
„Memorii“, în ajari 
] ii tului. Se A 
intervenţii cara su pe ici, pe colo unele repetiții. Sep multa acribie a 
7 elim a e b 
ae “f îngreunat lectură sextului şi i-ar fi dat cititorului impresia că este 
autorului ar 
subestimat. în curgerea textului, scene, imagini sau idei 


; îi ă cul lor, 

mpotrivă, am lăsat la lo Aa ; e e te si 

pe se, fac dovada profunzimii unor anumite convingeri şi impresii sau 
care, -se, 


întări veridici latate. 
ot întări veridicitatea faptelor re Sade 
p Intenția autorului, aşa Cum domnia sa precizează aproape la fiecare pas, a 


fost să consemneze numai fapte cunoscute personal sau versiuni care au circulat în 
epocă şi care, uneori, au fost preluate de istoriografia românească într-o altă 
versiune, subiectivizată de circumstanțe. = 

Dr. Şerban Milcoveanu şi-a propus nu să „îndrepte tiparele“ construite în 
cursul ultimilor 70 de ani, ci să-l ajute pe cititorul actual să le depăşească şi să 
discearnă singur asupra adevărului istoric, ținând doar să precizeze că: 

„Memoriile foştilor combatanți de pe front şi memoriile foştilor luptători în 
revoluţii nu sunt uşor de înțeles. Logica din război este alta decât logica din timp de 
pace şi logica din revoluții este alta decât logica din timp de ordine. Aceste memorii 
cer efortul de a gândi și a judeca nu după criteriile de astăzi, ci după criteriile din 
respectivele împrejurări.“ 

„_Mărturisesc că, parcurgând textul manuscrisului, punctul de vedere al dr. 
Milcoveanu asupra unor evenimente sau figuri istorice mi S-a părut uneori atât de 
insolit în raport cu versiunea oficială, încât am simţit nevoia să consult cele mai 
variate surse, pentru confirmare, 


Prin urmare, textul este incitant şi deschide teme de cercetare pentru cititori în 
general şi pentru cercetători în special. 


Doina N. Lascu 


I. CU MARELE ELAN AL ŢĂRII 
BĂTĂLIA OFENSIVA 


Națiune în viguroasă ascensiune şi 
cu drept legitim de existenţă în omenire. 


Cele ce urmează nu sunt nici redactare istorică şi nici elaborare literară, ci ceva mai 
puțin, dar mai prețios: depozițiile unui martor al timpurilor şi relatările unui 
participant la evenimentele dintre 1929-1989. 

Lucrurile au fost posibile şi s-au petrecut după expresia populară „aşa a fost să 
fie“, ca urmare a două însușiri sau, poate, două defecte. Prima însuşire a fost să 
abordez cu maximă seriozitate toate lucrurile, nu numai în medicină şi ştiinţă, dar 
chiar în viața publică şi în activitatea politică. 

A doua însuşire primită de la natură şi de la părinți a fost ca, acceptând realitățile ca 
atare şi dincolo de orice împrejurări, să cred în suveranitatea adevărului şi să-i fiu 
devotat, indiferent de sacrificarea profesiunii, libertății şi chiar a vieții. 

În acest volum voi prezenta, cu precădere, ce am observat direct şi ce am trăit 
perşonal în cei doisprezece ani dintre februarie 1932 şi septembrie 1944. 

În februarie 1932, fără să cer şi fără să vreau, am intrat în viața publică la Societatea 
Studenţilor în Medicină din Bucureşti şi aşa cum am menţionat, fără să cer şi fără să 
vreau, prin simplă rezistență pe poziție, m-am văzut angajat fără întoarcere în Marele 
Elan al Ţării şi în Războiul antisovietic. 


Societatea Studenţilor în Medicină din București. 


Această organizație studențească fusese declarată în 1923, de către Prof. dr. Mina 
Minovici, drept „adjuncta Facultăţii de Medicină” şi fusese ridicată la rang de istorie 
națională de cei doi preşedinţi dr. lon Simionescu şi dr. Constantin Dănulescu. Am 
avut cultul ei încă din octombrie 1926, când am devenit elev în clasa a V-a la Colegiul 
Sf. Sava din Bucureşti. Am fost antrenat la şedinţele de sâmbătă seara de către stu- 
denți medicinişti mai mari decât mine, originari din județul Olt: viitorul mare chirurg 
Constantin Andreoiu, viitorul mare chirurg dr. Constantin Trocmaier, viitorul mare 
anatomist Prof. dr. Ilie T. Riga şi viitorul valoros fiziolog dr. Dumitru Roşulescu. 
Aceste patru mari valori intelectuale şi medicale învăţaseră la Liceul Radu Greceanu 
din Slatina şi aveau pasiunea de a mă trage după ei la studiul medicinii şi la 
frecventarea „Societăţii Studenţilor în Medicină“. 

Din 1926 până în 1929, am frecventat aproape regulat şedinţele de sâmbătă seara 
ale Societăţii. Partea I a programului era o conferință de filosofie a medicinii, susți- 
nută de un profesor de la facultate sau de un mare medic practician, cum au fost dr. 
Victor Gomoiu sau dr. Vasile Trifu. Partea a II-a includea un referat sau o comunicare 
de medicină susținută de un student şi apoi discuţii aprinse pe teme social-politice 
sau administrativ-organizatorice. Pentru acest program public de sâmbătă seara exista 
un secretar ştiinţific care rezuma şi consemna totul într-un mare registru din arhiva 
Studenţilor în Medicină. Ceea ce m-a im resionat la maximum a fost că toate şedin- 
țele de sâmbătă seara începeau la ora 20 şi se terminau la ora 23 cu asistența în 
picioare strigând: „Dreptate pentru Prof. dr. Nicolae Paulescu . pipi 

L-am întrebat pe mentorii mei despre ce este vorba şi toți patru mi-au explicat: deşi în 
1921, la Bucureşti, Prof. dr. Nicolae Paulescu descoperise şi dovedise insulina ca 


13 


obel a fost acordat celor trei canadi 


„1923 miul N Eni 


arab în numele lor, în America. 
zh şi o publice 2 Pitatea de Medicină din Bucureşti, să 


e u evreii. 

:- negativă în raport cu evr“il 
bservație 1c84, Medicină din România se opera scriptie 
acultăț la materiile ştiinţifice: botanica, Zoologia 
= cest criteriu de selecţie, eu Şerban Milcoveanu am fost 
u ari dc intemnist Prof. dr. Bruckner a fost acceptat a] 
i rul “4 de candidați de la Liceul er St de care la toate 
lea. Înaintea n0astra 0 pentru a li se favoriza intrarea i Ca ii La Sfârşitul 
rimului an de facultate, P*, o jd-Adrian Popa din Galaţi, a + ea era Alexandru 
Milcoveanu, al treilea era A 22 de studenți evrei în cauză se găseau în coada 


mp ce „iar cel > : E 
Andrițoiu din DUE, lăsaţi repetenți de ultraseverul Prof. Francisc Rainer. Q 
carat ea să-şi facă studiile în Occident şi s-au întors în România 
arte din ei a 


- icină înaintea noastră. , 

purtând titlul de A eine e, cerere de înscriere şi am fost declarat 

Chiar minte Studenţilor în Medicină, la data aceea prezidată de marele 
membru al Sia psihiatru dr. Dumitru $. Enăchescu. O lună mai târziu, în 
neurolog e) am făcut cerere de înscriere în organizaţiile studenţeşti pe. țară. 
aci membru și insigna de Student Creştin mi-au fost înmânate chiar de 
Gegdinele „Uniunii Naţionale a Studenţilor Creștini Români, viitorul inginer Ştefan 
Câmpineanu, care m-a privit direct în ochi şi mi-a strâns mâna dreaptă în chip de 

ământ pe Viaţă. i ( 
ge Studenţilor în Medicină toți membrii erau naționaliști, fără 
excepţie, dar se luptau două partide (grupări): unul dictatorial şi altul democratic. 
Deosebirea dintre ele era foarte simplă: partidul dictatorial cerea ca Adunarea 
Generală să ratifice deciziile deja luate de Comitetul conducător, în timp ce 
partidul democrat cerea ca toate problemele să se discute public, iar Comitetul 
conducător să aducă la îndeplinire hotărârile luate, cu majoritate de voturi, de către 


Sis izații i 
organizaţiile studenţeşti din acea epocă într- ă 
excelent, chiar perfect. Se candida pe liste sl ia cu i atea de a 


Spre surpriza 


dului democrat e Viitorului chirurg dr. Constantin Găi i i i 
m fost al 7 Stantin Găitulescu, iar de pe lista parti- 

e tot parcursul ap pumai eu, pentru : 
Constantin Gă; = 


ților în Medicină, am participat 
cului” și al treilea, „Scandalul 


Între 18 aprilie 1931 şi 5 iunie 1932, România a avut ca prim-ministru pe Prof. 
Nicolae Iorga, cu celebritatea de „Apostolul Neamului“. În calitate de prim- 
ministru și de ministru al Educaţiei Naţionale, Prof. Nicolae Iorga a introdus în 
programul Facultăţii de Medicină repetarea examenelor din primii trei ani de studii, 
sub numele de doctorate premergătoare doctoratului. Decizie anti-medicală, pentru 
că se învață anatomia pentru a fi apt de a înțelege fiziologia, se învaţă fiziologia 
pentru a fi apt de a înţelege patologia, se învață patologia pentru a fi apt de a 
înţelege clinica şi se învaţă clinica pentru a fi apt de a înțelege terapeutica. Ca 
atare, nu toate cunoştinţele învățate premergător sunt cu drept de reținere în 
memorie şi esenţialul culturii este aptitudinea inteligenței de a prinde şi a asimila 
treapta superioară din ierarhia medicinii. 

Pentru a ne convinge de obligativitatea „doctoratelor'“* premergătoare docto- 
ratului final, prim-ministrul Nicolae Iorga a convocat studențimea medicinistă în 
amfiteatrul cel mare al facultății. Societatea Studenţilor în Medicină a adus o ladă 
cu ouă clocite şi două lăzi cu pătlăgele putrede în scopul de a-l onora pe prim- 
ministru, odată cu adresarea de huiduieli. 

Prim-ministrul Prof. Nicolae Iorga a trimis în locul lui pe ministrul Sănătăţii 


“ Publice, Prof. dr. Ion Cantacuzino, care a primit ouăle clocite, pătlăgelele putrede 


şi huiduielile. La 6 iunie 1932 a venit guvernul Dr. Alexandru Vaida-Voevod, iar 
noul prim-ministru, fiind medic adevărat, a desfințat aşa-zisele doctorate premer- 
gătoare doctoratului final. 


Primul botez al focului. Atunci, în iarna anului 1931-1932, pe neaşteptate şi în 
plină sărăcie generală, Profesorul Nicolae Iorga, ca prim-ministru şi ministru al 
Educaţiei Naţionale, a introdus, dar numai la Drept, o taxă şcolară anuală de 3.000 
de lei. Aceasta, când salariile lunare erau în jur de 400-500 de lei şi când 
agricultorii nu aveau posibilitatea de a exporta cereale din cauza dumping-ului 
practicat de Stalin în Europa de Vest. 

Nu s-a dat nicio explicaţie pentru această măsură unilaterală, aplicată numai 
la facultăţile de Drept, şi abia în februarie 1932 s-a descoperit adevăratul ei 
scop. Guvernele I.C. Brătianu şi mareşal Alexandru Averescu făcuseră o lege 
prin care-i obligau pe ofiţerii de jandarmerie, comisarii de poliţie şi anchetatorii 
Serviciului Special de Informatii (SSI) să fie licenţiaţi în drept sau în ştiinţele 
administrative. Venind rege în România, Carol al II-lea împreună cu Gavrilă 
Marinescu, au pus susnumita lege în aplicare. Dar nu prin înlocuirea celor fără 
studii cu cadre care aveau studii universitare, ci prin înscrierea la Facultatea de 
Drept a ofițerilor de jandarmi şi a comisarilor de poliție. Dată fiind limitarea 
numărului de studenți în universitate, jandarmi şi poliţişti au înlocuit pe 
adevărații studenți cu ajutorul acelei taxe anuale de 3.000 de lei, care era plătită 
din fondurile secrete ale Ordinii Publice. 

Societatea Studenţilor în Drept avea ca preşedinte pe un tânăr Damian, care a 
cerut sprijinul Centrului Studenţesc Bucureşti, prezidat de marele şi nemuritorul 
Traian Cotigă. Preşedinţii Traian Cotigă şi Damian au organizat o manifestaţie 
studențească şi l-au proclamat pe Carol al II-lea drept „Regele Tineretului“. De la 
balconul Palatului Regal, Carol al II-lea a mulțumit pentru titlu şi a promis 
desființarea taxei anuale de 3.000 lei, pentru ca adevărații studenți să-şi poată 
continua studiile. Taxa anuală a rămas neschimbată şi, atunci, Traian Cotigă şi Damian 
au decis ca studențimea română din întreaga Universitate Bucureşti să meargă la 
Palatul Regal şi să-l întrebe pe regele Carol al II-lea când se va ține de promisiuni. 

Mobilizând întreaga studențime din Bucureşti, s-a organizat o coloană continuă 
de la Piaţa Sf. Elefterie, pe B-dul Regina Elisabeta, până la întretăierea cu str. 
Brezoianu. Serviciul de ordine al Centrului studențesc Bucureşti ne-a selecționat pe 
noi, vreo 500 de studenţi „boboci“, şi ne-a aşezat în capul uriaşei coloane, ca 


15 


spre Calea Victoriei. 


teii E o mnisări. la dreapta 


ni S 
00 când ne-am POD! ao trei € 
rdă. Era ora [2 cân încadrat de câte rel 


de avangă '14 Marinescu, ia 
eşalon ta generalul Gavrilă sei ne-am oprit instinctiv, 


Acolo ne aşteP ton al coloa ( 
i in pri onalcoo înaintarea. Ne-am 
i la stânga lui. „= ceidin primul'eşaloni “> “im. înaintarea. ÎNe- 

şi la stâng m distanță, ce! di ia somn să continuă Ati) auirapărut 


NASI (56 
d deodată, de P noastră şi ne-au 
i. În mijlocul 


ară din 


ainte, cân 


jandarmi cu pus 
Vâlcit în bătăi pe Nol, » 
îavălmășe i 
judeţul Mehei SA ereche de palme. iama pile a 
Meat n ial boboci”, şi eu am primit PE ir SI capăt fi rgtiea 
l „ ? i ; 
ep ta aa Acesta a fost p u 
că poliţiştii şi jandarmii sunt duşmanu | Spune 
ilea botez al focului. Pentru neplata timp de şase pi Aa A ulei 
ue iu ziua de.6 iunie 1932 guvernul 41 - e e 
i ae noii i national-țărănist având ca prim- 
în st trimis la lada de gunoi şi înlocuit de un guvern naţ ţ 


i i pe Iuliu Maniu. ; : 
ministru pe Alexandru aice MA paie în ziua de 24 ianuarie 1933. Prim- 


i care ne referi i j 
| e ia pa Voevod; ministru de Interne, Prof. George Multe, pia 
iamaia ministru de Externe, Nicolae Titulescu. Toţi trei, cu înalte grade în 1e 


Ordinului Masonic. ea d i 
i, opini ică runte cu „Universu 
i, opinia publică, recte ziarele româneşti în 4! 

pe  A auf te în frunte cu prof. A.C. Cuza, Octavian 


lui Stelian Popescu şi partidele naţionalis inte > n 
dsăia Coniliu Zita Codreanu fierbeau de indignare pentru că nu era pusă 
Cruce Creştină la Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Regele Carol I. La 


Marea Adunare Studenţească, studenţii legionari în frunte cu Mihail Stelescu şi 
Traian Cotigă şi-au impus punctul de vedere ca tineretul să facă ceea ce nu voiau să 
facă clasa conducătoare şi aparatul de stat. Instinctiv şi în mod automat, în Jur de 
cinci mii de studenţi ne-am încolonat şi-am pornit spre Parcul Regele Carol I, să 
instalăm noi, în numele Națiunii, o cruce la Mormântul Eroului Necunoscut. Când 
coloana studențească a intrat în parc, din dosul arborilor au apărut jandarmi şi 
polițiști şi ne-au stâlcit în bătăi cu patul puștilor şi cu biciuşti de cauciuc, care 
loveau foarte greu, dar nu lăsau urme. Deci, pentru mine, o a doua dovadă că 
poliţiştii şi jandarmii sunt duşmanul nr.1 al României. Războiul dintre Stat şi 
Națiune este cel care a distrus din interior România şi acest război autodistrugător a 
fost inaugurat de ex-regele Carol al II-lea și de camarila sa în frunte cu generalul 
Gavrilă Marinescu. 


Să evoc succint ce anume se ştia atunci, î - i 
pe rin Ş unei, în 1931-1933, despre Corneliu Zelea 
La 24 iunie 1927, s-a fondat Legiunea Arhanghelul Mihail, cu program de 


j e 
trecere de la polit ii îi mii Ti 
| politica cererii la polit Apărării Nati i 
prof. A.C. Cuza se limita la a ji e Mie pati aționale Creştine a 


i oală Evreiască, care a 
de Fier, condamnarea la 20 
nârea antisemitismului. Toţi 


Zizi 


prege linfi Studenţimii în frunte cu Andrei Ionescu, Gh. Sârbulescu, dr. Vasile 

eanu şi Traian Cotigă au luat apărarea lui Corneliu Zelea Codreanu şi au 
demonstrat că promovarea românilor în România nu are semn de egalitate cu 
antisemitismul, nici cu ura de rasă şi ura de religie, ca scop în sine. 

Demonstraţiile organizaţiilor studenţeşti nu au convins guvernele Statului 
Român şi astfel s-au produs, în ianuarie 1931, în martie 1932 şi în decembrie 1933 
ilegalizarea Mişcării Legionare prin simplă decizie guvernamentală şi arestarea 
miilor de legionari în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu. 

Cum urciorul nu merge de trei ori la apă, la 29 decembrie 1933 a avut loc 
atentatul din gara Sinaia împotriva prim-ministrului 1.G. Duca, ca act de disperare 
şi ca protest istoric. Procesul s-a judecat la Tribunalul Civil Bucureşti, care a pro- 
nunțat sentință de achitare pentru Corneliu Zelea Codreanu, g-ral Gh. Cantacuzino- 
Grănicerul și ceilalți 56 comandanți legionari inculpați. 

Aceasta era situația generală a ţării în 1934, când regele Carol al II-lea a instituit 
starea de asediu şi cenzura militară, ca prim pas spre instaurarea dictaturii personale. 
Lupta cea mare se dădea între regele Carol al II-lea, care conspira constituirea 
dictaturii, şi Iuliu Maniu, care apăra Constituţia țării și regimul democratic. 

A treia prezență pe scena politică erau Corneliu Zelea Codreanu şi Mişcarea Legio- 
nară, care au refuzat complicitatea cu regele Carol al II-lea şi care au preferat paralelismul 
cu Iuliu Maniu şi cu Constantin I. C. Brătianu în cadrul regimului democratic. 

Să revenim la Societatea Studenţimii din Bucureşti. La alegerile din februarie 
1934, la mică diferență de voturi, a căzut partidul democrat în frunte cu viitorul 
mare chirurg dr. Gh. Podeanu-Niscov şi a învins partidul dictatorial, în frunte cu 
Marius Constantinescu, Hortensiu Gancevici, Virgil Băleanu, Grigore Bonciu şi 
Ion B. Tomescu. În perioada începutului de an 1934, acest nou Comitet a condus 
Societatea după vechea sa politică dictatorială. In septembrie-octombrie 1934, a 
cerut Adunării Generale să se conformeze, cu disciplină şi cu aplauze, la hotărârile 
dinainte luate de Comitetul de conducere. 

De două ori le-am pus la îndoială justețea şi oportunitatea şi, în baza argumentelor 
mele, Adunarea Generală aproape cu unanimitate a respins propunerile Comitetului. 
Aşa ceva nu se mai întâmplase în istoria de 70 ani a Societății Studenţilor în 
Medicină din Bucureşti. Comitetul dr. Marius Constantinescu a decis să-mi pedep- 
sească îndrăzneala şi să-mi dea avertizare, pentru a se evita o eventuală nouă 
rebeliune în Adunarea Generală. Practic şi concret, mi-au lipit pe frunte etichetă de 
franemason şi au chemat legionarii din toată Universitatea Bucureşti să vină la o 
şedinţă de sâmbătă seara pentru a-mi administra o lecție de intimidare şi alungare. 
Sala de şedinţe era plină de persoane necunoscute şi atmosfera era tensionată, gata să 
explodeze. Preşedintele dr. Marius Constantinescu pune în discuție o propunere ŞI, cu 
multă abilitate malițioasă, îmi cere să-mi exprim opinia. 

Am venit la tribună şi primele mele cuvinte au fost „Domnilor Colegi”. Brusc, 
încep urlete şi proteste generale. Studentul viitor mare psihiatru dr. Constantin Daniel 
ridică scaunul şi începe să țipe: „Cum, mă?! Tu, coleg cu mine?” Din fundul sălii 
țâşneşte studentul viitor mare dermatolog dr. Mircea Panţu. Cu ochi furioşi, vine la 
tribună, loveşte cu pumnul în masă şi strigă cu mânie: „Eu, Mircea Panţu din anul II 
de medicină, nu permit unui francmason să țină discursuri la Societatea Studenţilor în 
Medicină“. Şedinţa a devenit vacarm general. O minoritate îmi lua apărarea şi cerea 
restaurarea ordinii legale, Majoritatea erau necunoscuţi de la alte facultăți ai 
Universităţii şi toți țipau, unii împotriva altora. Felul în care Comitetul ial oDe 
încerca să-şi dovedească puterea şi autoritatea a provocat o imensă ip A 
indignare în rândurile studenţimii mediciniste. Mi s-au alăturat cu Vointa S e 
George Rădulescu-Vişina, loan Dan Temeliescu, loan Cocioba, Matache lon 


Romanați, loan Lupaşcu, Valerian Popescu, Şerban Papadopol, Gh. Grigorescu, 
17 


a 


vac G ănac George 
je N du h. M Au, rg 
Anastas (8 (9) 


Brănescu, Popescu, 


istescu, Se Enescu, ile 
: olae Cristescu». escu, A î iolenţei în 
Bazil Săvulescu» NIC i mulți alți: a rotestul împotrivă X 

Bungețianu, Zeno Bean lia am, transformat P dinţele de 

"8 „Mulțumită 10 + o-ctatorial. : -anuarie 1935, şedinţele 
lenes re împotriva Comitetului dece rbrie 1934 și MA île majorităţii, ci ale 
înv! E i Ier Ș - igătele ere i i 
pe parcursul lunilor n desfăşurat in A mai grabnică a Comitetului 

ât ma 


p ietății s-au deo c : ; 
sâmbătă seara ale SOC le, cerând DEA de luptă și entuziasmul pentru 
oinţa 


la i itat ziarul 
dunaţi din donaţii cu SE cedie 
schimbare erau ată î, îns cate ne ere ționare al Societății. 
protestatar Sote pentru aplicarea rea A arta Medicină din Bucureşti 
naţionaliste 3! P *1034-1935, la Societatea Stuce i ijloc“. 

iti - adi craţia ca m! : 
Atunci, în iarnă lui 123% . „Națiunea ca scop şi democr: e statutul ŞI 

( ] și lozinca: „Nat : omitet, pe Care Sti“. 
s-au născut crezu i se centrau pe alegerile de C | lunii februarie. În 


eranţe t ă Ș începulu ! 3 
eul Societăţii le fixa Pola E REZ comitet. Candidat la 
gulamen “dul dictatorial a propus, să dinție, lon B. Tomescu şi 
consecință, partidul € “i. candidat la vicepreşedinţie, lon B. + Sa 
a u Gancevici; candida pi i buni colegi, iar 
ar pc Paul Craja. Toţi trei erau Super Ea 1939 Vi al 
candida sar | Mişcării Legionare ŞI, xp i 
= it în 1938 erou a car către partidul 
i E A A ai se mergea spre câştigarea alegerilor, de E 
națiunii. 4 


- î ii anteriori. Dacă nu ar fi 
democrat, care le pierduse în mod. regula Sa te şi dacă nu ar fi provocat 
întrebuințat violența uecreaii pă probabil că acel partid Naţional dicta- 
reacţia de indignare a celor mult on ml, arie 1935. 
torial ar fi câştigat şi alegerile de Comitet dia forari a. la fel ca în război, 

Experienţa milenară a vieții publice spune că, ulhi si mai mult din greșelile 
victoriile provin mai puţin din calitățile învingător Ii Ş t din gr d 
le E ita înfrâ dul dictatorial de la medicină a încep 
în iau ur pi mpi ae it cu Centrul Studenţesc Bucureşti — 

ive de alianță şi de 1 Ai ai A if 
Ea George Fura şi cu Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini Români 
= inte Traian Cotigă. IZEI, ate A 
E urati şi Centsul Studenţesc Bucureşti au refuzat să se implice Şi Sei ra 
să întrebuințeze violența în treburile interne ale Studenților în Medicină. ră ni 
Traian Cotigă şi Uniunea Naţională a Studenților Creştini Români au sucombat A 
seducţia a două frumoase studente mediciniste: Elena Atanasiu, originară din oraşu 
Panciu, şi Maria Bobi Ropală, care era premianta premiantelor în facultate. | A 
Mulțumită acestor două studente mediciniste m-am pomenit, fără să ştiu cum şi 
de ce, cu ostilitatea nemotivată a Mişcării Legionare din Bucureşti. După cum 
mi-au spus Tache Savin şi Sandu Valeriu mai târziu, Corneliu Zelea Codreanu 
voise să retragă Mişcarea Legionară din competiţia violentă de la Societatea Stu- 
denților în Medicină, dar Ionel Moţa a fost de părere să se activeze în continuare, 
indiferent de rezultat. 
lată cum s-au desfăşurat lucrurile. 
La 1 februarie 1935, Comitetul dictatorial Marius Constantinescu s-a baricadat 
pe propria poziţie şi a anunțat două hotărâri imperative. Prima a fost amânarea 
alegerilor de Comitet din februarie pentru iunie 1935, când studenţii sunt ocupați 


pie si Coana şi a ude asistența să părăsească sala Asistenţa a 
ŞI Comitetul Marius i ind 
i Constantinescu s-a salvat fugind a 


ee 


l 'anglaise. La următoarea şedinţă, 
prezideze vicepreşedintele Aristote 
student, viitor internist Şi 
Brâncovenesc. La vociferările 


în locul lui Marius Constantinescu a venit să 
1 Condaxe, care avea autoritatea de eminent 
autoritatea de extern prin concurs al Spitalului 
i n y de protest ale sutelor de studenți, Aristotel Condaxe a 
încercat să anestezieze sala aşezând-o lângă el, în prezidiu, pe frumoasa medicinistă 
Zenaida Hagiopol şi, nereuşind, a părăsit sala cu toate registrele şi cu toate cheile. 


Adunarea Generală a tras inevitabila 
demiterea Comitetului fugit de la datorie. 


In a treia sâmbătă, eram adunaţi în sala de şedinţe câteva sute de studenți şi 
aşteptam ca fostul Comitet dictatorial să ne predea sigiliile, registrele, eșarfa şi 
cheile. Fostul Comitet n-a găsit altă soluţie decât să umble la instalaţia electrică şi 
să ne lase pe noi, Adunarea Generală, în beznă. Nimeni nu s-a intimidat, nimeni n-a 
plecat. Colegii căminişti au aprins chibrituri şi au adus lumânări, iar noi — Şerban 
Milcoveanu, Gh. Rădulescu-Vişina și loan Dan Temeliescu — ne-am constituit în 
locotenenţa prezidenţială pentru a recupera de la impostori sigiliile, registrele, cheile și 
eşarfele. Eşarfa era o bijuterie tricoloră asemenea drapelului, care arată unde este Patria 
şi cine este Patria. În acel moment s-a produs catastrofa. În sală a pătruns o bandă de 
necunoscuți și, la puţina lumină a lumânărilor, au pus mâna pe statuile din sala de 
şedinţe, inclusiv bustul Prof. Nicolae Paulescu, şi le-au transformat în arme 
împotriva noastră. S-a încins o bătaie corp la corp în întuneric, cu vitrinele de la 
dulapuri sparte. La propunerea studenților Mircea Ciovărnache şi Xenofon 
Guţulescu (primul, viitor neurochirurg şi al doilea, orelist chirurg), s-a luat 
hotărârea să introducem acțiune în justiţie, întrucât Societatea era persoană juridică 
sub controlul Ministerului Sănătății. Acţiunea a fost semnată de 220 de studenți 
medicinişti şi tribunalul a fixat data procesului în regim de urgență, peste trei zile. 

L-am angajat să pledeze pentru noi pe avocatul Grigore Racoviceanu, care avea 
biroul de consultație în P-ţa. Alexandru Lahovari şi care a refuzat să primească 
onorariu. Fostul Comitet Marius Constantinescu era apărat de avocatul Macri, 
jurisconsultul Studenţilor în Medicină. Pentru că noi, reclamanții, eram 250 de 
studenți, grefiera ne-a dat afară din sală, zicând că vom fi chemaţi când ne vine 
rândul. Cum stăteam toți grămadă în Sala Paşilor Pierduţi, a trecut în robă de 
magistrat preşedintele sau vicepreşedintele Constantin Romano, de la Inalta Curte 
de Casaţie şi Justiţie. L-am salutat respectuos; fusese şeful tatălui meu, loan C. 
Milcoveanu, magistrat la tribunalul din Slatina. DI. Constantin Romano m-a 
recunoscut, m-a întrebat ce căutam în tribunal, i-am explicat în câteva cuvinte şi 
dânsul a înţeles totul. S-a dus în sala de şedinţă şi nu ştiu ce-a făcut, dar grefiera 
aceea severă a venit la noi şi ne-a invitat să intrăm. Preşedintele complexului de 
judecată era cu dosarul nostru în mână şi procesul a început imediat. Avocatul 
Grigore Racoviceanu şi avocatul advers nu au putut pronunţa decât câte două fraze 
fiecare, pentru că preşedintele i-a oprit spunând: „Tribunalul e lămurit. Vom 
delibera. Decizia la sfârşitul şedinţei. i 

Decizia a fost o Ordonanţă prezidenţială pentru punere în legalitate în maximum 
48 de ore şi numirea unei comisii de trei persoane — Şerban Milcoveanu, lon 
Ionescu şi lon Popescu — care să preia sigiliile, arhivele, cheile şi eşaria, eventual 
cu ajutorul Comisariatului de poliţie teritorial, şi care să organizeze alegerile pentru 
Comitet înainte de a se încheia luna februarie 1935, aşa cum prevedeau Statutul şi 
regulamentul Societăţii. : re i ă 

Uluitor este cât de repede au priceput problema şi au găsit soluția magistratul de 
la Casaţie, Constantin Romano, din cele câteva cuvinte pronunțate de mine, şi 
preşedintele Tribunalului Bucureşti, în cele 60 de secunde cât a durat eee 
procesului. Avocaţii Racoviceanu şi Macri erau şi ei uimiți de cât de promptă şi 
rapidă putea fi Justiţia Română. 


concluzie asupra situaţiei şi a pronunțat 


19 


are constatând dispa- 


ini ăreilor, C 3 
a serviciul Por marit Constantinescu, a 


: sală M- US ] 
Prezidențială, m a fostului Gore > A enlru a ne in stâlăila 


Cu Ordonanța, cari N. tul! i 
tin din str. Schitu Maguree. ie să deschidă uşa PI ch Bucureşti. Operaţiunea de 
ma Comisariatului de BAI hehe! Tribunalu de serviciul portăreilor ŞI de 
aere i, cei pipi letrap tă 

ei trei n Ca rogramaă 
conducere nor, Societăţii a 105 PIOS 4: mineaţa. a 

j te a Soc! i la9 dimineaț ! i mă anunţe 

inurare în legalitate : a doua Zi» la : olentina să mă an! 
Comisariatul de serviciu pentru imin mă sună la Spitalul C "datată locului şi am 

ara, în ajun, colegii din < oi ;nuit. Am venit iMeCie.. la sediu pe 

Seara nu se. petrece ceva TeObiiti e reuşise să-i adune /A 

De toţii în sala de 


ă la Societate se pet ir 
A i fostul Comitet Marius Con IE 


i i încercat 
rc i ze i Ion lonescu am in 
pei di d E TA cu colegii Ion Popescu ŞI IN mire Între 
lectură a bibliotecii. IMP'- a uns nimeni, Între 

intră uiată cu C ş SE edieinis 
i Ga, rd la ui se adunaseră Circa 50-60 de studenț 
imp, în holul de 1 ad! i a 
varii dul nostru democrat antidictatorial. Io inot i 
înv unarea împotriva Comitetului Mariu erei 
Pi lenet li ul prestigioșilor foşti preşedinţi sall UNMia Ac! Saca 
se ascunde în dosul prestig i i ala 
în înverşunarea ne-a mobilizat ofensiv şi am 
tii în sala de lectură a bibliotecii. ă e tat API 1 
i A Sa lungă erau Prof. dr. Alexandru Obreja, Prof. d end 
2 Prof.dr. Niţescu, dr. Victor Climescu, dr. LT. 


Gomoiu, Prof. dr. N. Gh. Lupu, Prof. dr. I. pe Ea erulest. 


intilă Ciocâltă Simionescu, dr. 
Nisa le be oa SE Sue dr. Nicolae Roşu, dr. Costache 


escu, . * E) 
i SĂ saten Demetrescu, dr. Geo Popescu-Craiova, dr. scai Seed 
tri foşti inţi ai Societăţii i- tut prinde pe retină în 
i alţi iluştri ti ai Societăţii, pe care nu i-am putut p ă 
fe a Se pie i ihică. Imediat am înţeles că Marius 
acele câteva minute de mare tensiune psihică. ț că 
Constantinescu, Virgil Băleanu, Aristotel Condaxe, Hortensiu Gancevici, Ion B. 


Tomescu şi Paul Craja se prezentaseră drept reprezentanții fps afle, VIOI, Și 
păcii, zugrăvindu-ne pe noi drept partidul răzvrătirii, anarhiei şi rebeliunii. i i 
Alexandru Obreja a căzut în capcană Și cu glas autoritar a încercat să ne admo- 
nesteze pentru vinovăția de a fi adus Societatea la tribunal, în loc să ne conformăm 
Statutului şi să respectăm regulamentul. Cu oarecare împotrivire, dar cu tot 
respectul, i-am explicat poziţia antiregulamentară şi antistatutară a Comitetului 
Marius Constantinescu şi faptul că amânase alegerile din februarie pentru iunie 
1935. Înţelegând că problema era mult mai complexă decât îi păruse la început, 
Prof. dr. Alexandru Obreja a preferat să se retragă. În ordinea vechimii şi a 
autorităţii, Preşedinţia a fost preluată de Prof. dr. Marinescu, care a supus 
dezbaterii cele două teze antagonice. Din discuţii am înțeles că preşedinţii cu cea 
mai mare autoritate — dr. Ion Simionescu şi dr. Constantin Dănulescu — sesizaseră 


Ie 


al bcr ae de Prof, dr, N. Gh, Lupu s-a completat cu un reprezentant 
oantidului AA pi ai i ae ii Șerban Milcoveanu, și cu un reprezentant al 
sesizat că partidul dedat Nea por brie rep pe ne dea 
i ap ae e pis A nu pe studenții din anii IL-III-IV-V şi VI, ci pe 
Societăţii, Aceşti io. pe „de foşti studenți în medicină rămași încă membri ai 

AȚI, AACEŞtI 120 nu luaseră examenele şi fuseseră exmatriculați din facultate, dar 
deveniseră intemni pe Viaţă în Spitalul de Psihiatrie al Prof. dr. Alexandru Obreja și pe 
la diferite azile de bătrâni și azile de psihopaţi. Cei 120 votau întotdeauna cu Comitetul 
de conducere care le eliberase legitimaţia şi care le plătea cotizaţia regulamentară. 
Sărind peste evenimente, menționez că, odată ajuns președintele Societăţii, le-am radiat 
numele de pe evidenţele de membri legali cu drept de vot. 

Revenim la alegerile de Comitet de la începutul lui martie 1935. Alegerile au 
fost extraordinar de tensionate şi au participat la vot 980 din cei peste 1.000 de 
studenți ai Facultăţii de Medicină. Operaţiunea de votare a început la 8% dimineața 
şi urna s-a închis la 20%. Numărătoarea voturilor a fost făcută personal de Prof. dr. 
N.Gh. Lupu în prezența mea şi a colegului meu Ion B. Tomescu. Partidul nostru 
democrat avea drept organizatori pe: George Rădulescu-Vişina, loan Dan Temeliescu, 
Matache Ionescu-Romanaţi, Gheorghe Grigorescu-Craiova şi lon Cocioba, iar partidul 
dictatorial avea organizatori pentru votare pe Hortensiu Gancevici, Paul Craja, Dumitru 
Voinescu şi Puiu Tonitza. 

Ulterior, după alegeri, am aflat de la studentul Nicolae Crudu că partidul 
dictatorial tocmise pe nişte studenți legionari de la alte facultăți să mă captureze şi 
să mă ţină cu mâncare, băuturi şi ţigări timp de 24 de ore izolat în pădurea Băneasa. 
Nicolae Crudu, şi-a terminat relatarea cu „Nu te-am putut prinde, că te deplasai din 
loc în loc cu iuţeala fulgerului. Nu aveam nicio intenţie agresivă, dar socoteam că, 
dacă lipseai de la alegeri, câştigam noi, legionarii, care susțineam candidatura lui 
Hortensiu Gancevici. 

Revin la evenimentul alegerilor. 

Cu lista partidului democrat au votat aproape în unanimitate studenții din anii Il, 
III, IV, V şi VI. Idem, majoritatea absolută a domnişoarelor studente, minus studenta 
Lucia Trandafir din anul III, care era aghiotanta celebrei comandante legionare 
Nicoleta Nicolescu, şefa Cetăţuilor pe țară. 

timpul votării s-a văzut, de la bun început, că raportul de forțe era în favoarea 
partidului democrat. În epoca aceea interbelică, tineretul universitar era în totalitate 
naţionalist, dar cu preferință pentru sistemul democrat, nu pentru sistemul 
dictatorial. Numărătoarea voturilor s-a încheiat la ora 24% şi Prof. dr. N.Gh. Lupu a 
întocmit un act constatator, semnat de mine în numele partidului democrat şi de lon 
B. Tomescu în numele partidului dictatorial. Practic şi concret, Prof. dr. N.Gh. 
Lupu mi-a încredințat sigiliul societăţii şi procesul verbal cu cele trei semnături. 
După aceasta, a venit în sala cea mare a Societăţii, unde eram circa 200 de studenți, 
şi a anunţat public rezultatul alegerilor, cu diferență de 116 voturi în favoarea 
noastră, a partidului democrat. 

După anunțarea rezultatului, Prof. dr. N. Gh. Lupu a părăsit sediul Societății din 
B-dul Schitu Măgureanu 2. În urma lui, un necunoscut a scos siguranțele instalaţiei 
electrice şi clădirea a intrat în beznă. Persoane imposibil de identificat în întuneric au 
sărit asupra mea să-mi smulgă sigiliul Societăţii şi să distrugă procesul-verbal. 
Colegul loan Dan Temeliescu şi colegul George Rădulescu-V işina s-au făcut scut şi 
au primit loviturile în locul meu, iar eu am fugit prin nişte coridoare ascunse șI am 
ieşit în stradă prin clădirea „Casei femeii'“. În urma mea era întuneric total şi se 
auzeau tot felul de zgomote, inclusiv de geamuri sparte. ete 

A doua zi am venit la Societate şi am constatat că interiorul clădirii fusese 


devastat. Intrând în cancelaria Societăţii, găsesc reunit fostul Comitet Si 


nul prezidențial şi m-a 


au : j 

inescu ocupa SC e -1aanu şi Hortensiu 

i -s Constantines Iei reno] Bălear i i 
AMINE la Societate? Virg hârtiile de pe Jos, în 


într-o şedinţă legal Te jincgal 
ca într-o ŞC ast mâinile pipăiau printre 


i ce scop Azi 
întrebat: „Cu CE hi şi E, 
Gancevici erau IN Beza ius Constantinescu îmi Spune ae 
căutarea sigiliulur pentru ce venisem, Mas Nu a existat NICIO ta e 
. meu, : it informat: N.Gh. Lupu şi 
La răspunsu 'tar: „Eşti f. Non. 

> : as autoritar: „>. <-verba i sist Fi : : 
convins ȘI CU i Nu există niciun proces-Ye t stânga ÎMpreJut ȘI 
Comitet la SEA al nostru. N-ai altcev Ion B. Tomescu, care 
de vreun psp Marius Constantinescu pusi absolută. Ne-am uitat ochi în 
afară, în stra: I-vecbal şi acum păstra tâcer* us. iată la mine atât 
A -verbal ŞI 7 A x rius, lată la 
în ajun semnase pi 99 Marius Constantinescu: „Dragă, ip A portărelul tribunalului 
E sii cât şi procesul-verbal. Peste o oră I€VI 
sigiliul Societăţii, 


| anul de pol - bătaie ca în 
E aa a şi ei erau 6 sau 7, nu s-a produs 


ii ; din afara Societăţii. A 
parea necunoscuți sân Văleanu, lon B. Tomescu ŞI Paul Craja s-au 


ius Constantinescu, Virs : : reluat conducerea 
ci pia lor particulară, Iar Nol, partidul democrat, am p 
Societăţii Studenților în Medicină. 
lată componența noului Comitet: 
e Preşedinte, Şerban Milcoveanu 
e  Vicepreşedinți, loan Dan Temeli 
Lupaşcu. , j 
Secretar general, Gh. Grigorescu-Craiova 
Casier general, lon Cocioba 
Casier adjunct, Anastasie Novac i 
Consilier delegat, Valerian Popescu şi Şerban Papadopol 
Secretar științific, Nicolae Cristescu şi Bazil Săvulescu. 
Secretar administrativ: Gh. Mănac, George Bungețianu şi Zeno Bejan 
Administratorul revistei „Spitalul”, Gh. Rădulescu-Vişina. i 
Acesta din urmă era şi secretarul Comitetului de redacție, care-i includea pe 
profesorii şi medicii susţinători ai revistei "Spitalul". 

Administraţia căminului a fost asumată de vicepreşedintele loan Dan 
Temeliescu, unul dintre cei mai minunați şi mai extraordinari oameni întâlniți de 
mine în viață. Dânsul a devenit un mare radiolog şi are invenții de mare importanță 
în radiologia aparatului excretor. 

George Rădulescu-Vişina a devenit medic ftiziolog şi, complet nevinovat, a 
stat 10 ani închis într-un lagăr de prizonieri de la Polul Nord şi, în continuare, doi 
ani claustrat fără judecată și fără condamnare, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, 
în timpul regimului comunist. loan Lupaşcu a devenit profesor universitar, 
Alan Catedrei de _Tuberculoză-Infantilă. Ion Cocioba cunoştea 14 limbi şi a 
SOL pigale N A CD şi imunobacteriologie, cu carieră la 

in New York. Valerian Popescu a devenit profesor 


ajun, cum se 


escu, Matache Ionescu Romanați şi lon 


sta ținută de un profesor invitat, pe o temă de filosofie a medicinii sau pe o 
emă de avangardă ȘI pionierat în medicină, Imi amintesc că am invitat trei 
conferenţiari să vorbească despre rezecţia gastrică în ulcerul duodenal: Prof. dr, 
Iacob lacobovici, Prof. dr. Nicolae Hortolomei și dr, Grigore Georgescu, 

In cadrul temelor de filosofia medicinii, ne-au conferențiat Prof. dr. LT. 
Niculescu, mare neurohistolog, şi dr. Dumitru Bagdasar, fondatorul neurochirurgiei 
în România. „Numele conferențiarilor şi temele abordate erau consemnate. în 
registrele Societăţii. După conferința profesorului invitat, urma o comunicare sau 
un referat pe o temă ştiinţifică susținută de un student sau de un extern sau intern 
din spital. Personal, am susținut două comunicări: 1) „Diagnosticul diferenţial pe 
10 întrebări obligatorii ale epigastralgiei“ și 2) „Un semn nou (reacţia lichidiană 
pleurală) în diagnosticul diferențial al infecțiilor din hipocondrul drept şi din loja 
renală dreaptă“. După programul ştiinţific mai sus arătat, urma programul așa-zis 
administrativ, cu foarte variate discuții social-politice. 

După căderea suferită la alegerile din februarie 1935, partidul fost dictatorial a 
reluat ofensiva cu platforma ideologică a Mişcării Legionare şi având ca nou şef pe 
ilustrul Paul Craja, de origine româno-macedoneană. Au încercat să se războiască de 
mai multe ori cu partidul nostru democrat şi cu noul Comitet, dar nu au reușit. Eu 
încetasem să le mai răspund la întrebările puse în public. Nu le mai răspundeam, pentru 
că răspunsul negativ era evident chiar din substanța întrebării și pentru că asistența se 
manifesta reprobativ încă din momentul în care dânșii formulau întrebarea. 

Iată, în expunere cronologică, marile evenimente de la Societatea Studenților în 
Medicină în cursul anului 1935. 

Pe la sfârşitul lui martie 1935, se fondează în Bucureşti „Asociaţia foştilor 
preşedinţi ai Studenţimii din România“. Iniţiatorii erau: dr. lon Simionescu, dr. 
C-tin Dănulescu, Prof. Napoleon Creţu, Prof. Haralamb Rovenţa, avocat lonel IL. Moţa, 
avocat Radu Budişteanu, dr. Gh. Sârbulescu, dr. C-tin.Dăniţă, jurist Andrei Ionescu (cu 
pseudonimul literar A.Vântu), dr. Nicolae Roşu, dr. D-tru. S. Enăchescu, jurist Ilie 
Gârneaţă, jurist Mille Lefter, jurist Corneliu Georgescu, farmacist Vasile Iasinschi, 
avocat Vasile Cârciu, teolog Vasile Țepordei de la Chişinău şi Costache de la 
Cernăuţi. Mi-au cerut — şi, evident, am fost de acord — ca respectivul Congres de 
fondare să aibă loc la Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti, care fusese 
steagul şi comandamentul „Mişcării Studenţilor de la 10 decembrie 1922*. Sala era 
arhiplină, pentru că participau nu numai preşedinţii, dar şi conducerile celor peste 100 
de organizaţii studenţeşti din România. 

Organizațiile studenţeşti erau teritoriale: după județul de origine, şi se numeau 
„Cercuri“, ori după facultățile unde studiam, şi se numeau „Societăţi“. Toate 
Cercurile judeţene şi Societăţile pe facultăți dintr-o Universitate alcătuiau un 
„Centru Studenţesc'*; în 1935, erau Centre Studenţeşti la Bucureşti, laşi, Timişoara, 
Cernăuţi, Chişinău şi Oradea. Deasupra tuturor organizaţiilor studenţeşti şi cu 
autoritate pe întreaga țară era Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini Români 
(UNSCR), cu departamente de afaceri externe, afaceri interne, Sport-turism, presă- 
spectacole şi centru de documentare-arhivă. UNSCR avea în particular relaţii cu 
străinătatea şi raporturi cu guvernul, edita revista lunară „Cuvântul studenţesc“ şi 
organiza, o dată pe an şi în provincie, Congresul Naţional Studenţesc. Toate 
organizațiile studenţeşti erau unitare şi nu se admiteau dizidențe sau paralelisme. 
Comitetele de conducere se alegeau prin vot secret, cu candidaturi omogene pe 
liste, dar şi cu posibilitatea de a opta pentru candidați individuali. După opinia e 
sistemul de organizare şi de funcţionare al studențimii române interbelice a fost ce 
mai perfect posibil şi-l recomand şi pentru viitor. e 

Revin la eindaţiă „Asociaţia foştilor preşedinţi”. Sciziunea s-a produs pe tema 


alegerii preşedintelui. Aderenții Ligii Apărării Naţionale, în frunte cu dr. |. Sine 


| sisternul preşedinţiei rotative 


țu, au propuS 5" ihail“ au propus prese” 
ă ; Prof. Napoleon Cre “Arhanghelul Miha E la vot prin 
C-tin. Dănulescu $ “: Organizaţie! » Moţa. S-a SUP 
A tă Aderenţii OI8% a lui Ionel |. Vote 09%, a fost ales 
cu durată de un an: Moni în persoana Îi 216 majoritate de 60% 


azi h i m , Hoța, CU 

dinție unică ŞI PCote şi Ionel IL. Mol i de 20-30 

ridicarea mâinii dreple 3, al Asociaţie!-, f. Napoleon Creţu urmaţi a t 
: şi perm FAG Dănulescu ŞI Prol. INă s. Imediat au sosit nişte 


Dr. |. Simionescu, d tras din Congre rea autorizaţiei 


edinţă şi s-au £ ntat retrage rizație 

sala d6 li e Capitalei, care au anunţ pole Studenţilor. în 

Prefectura PO A și mi-au cerut mie, pre$ ul ci Maţa 

zi 5 , E inu Congresul la sediul osia Er la 
as blema. - 

i ă se rezolve pro CE 

ia une e rsitară, unde domniile lo 


ip pace ie unive d 
depolihe:€ Cta auto 0? Societatea Studenţilor în Med 


i bine. 
3 ceea ce credem a fi ; E 
fi putut anula înainte de deschidere, ea 
| nă apăt. 
itim să se desfăşoare liber i: ja Fapt 
deschis şi început, era im Să E reveni cu 0 trupă e jandarmi, i 
astă din urmă frază, spusă 


Comisarii de poliţie au pl 
că aula au ca EI o t Codul Penal şi starea de asediu 


fă ân rminantă, întrucâ [ diu 
ă să sc, a fost determinantă, Int” du fat îndoezil 
a ile numai adunările cu poartă deschisă, la care poate s Ş 

=ă 


plece cine vrea. 


comisari de la 
date de Ministe 


juridică şi puteam. 
: Congresul foştilor pre 


intia lui i ă zile, dimineaţa şi 
acea pred ri Aaa ună e normal 
după-amiaza, şi s-a CONS Ei a oricărui solicitant; b) înalt Tribunal al 
i consiliere în dispoziţia necondițorat 4 orsăr 9 e eitele rupă stu 
Opoate a ra ti x: e Mitea căi ii bună înțelegere a celor două 
ei ac a Prof . A.C. Cuza şi Legiunea lui Comeliu Zelea Codreanu. 
În paranteză amintesc că, din însărcinarea foştilor preşedinţi ing. Ştefan 
Câmpineanu şi dr. Vasile Noveanu, am refondat în 1990 această Asociaţie care vrea 
să continue tripla funcționalitate elaborată şi fixată de Ionel L Moţa în 1935. 
Al doilea eveniment din istoria anului 1935 a fost o bombă explozivă care a venit 
absolut pe neaşteptate şi care a surprins protestatar întregul Corp medical românesc. 
Încă din 1919, între ziarul românesc „Universul“ al marelui patriot Stelian 
Popescu şi ziarele evreieşti pro-comuniste „Dimineaţa“ şi „Adevărul“ se purta un 
război mediatic pe cele mai diferite teme. Atunci, în martie 1935, acel război 
mediatic a avut ca subiect o problemă extrem de acută, şi anume, nostrificarea de 
diplome străine zise de „doctor în medicină“. lată elementele acestei probleme. 
Primo: Diplomele venite din străinătate erau în număr mai mare decât totalul 


A - : 
de mare valoare, şi anume, frații Mircea Miles IL (A fa A Le ovule 
zi ŞI Liviu Mirescu, amândoi licenţiați 


în Drept. Ziarul „Universul“ a întocmit un do 
le-a trimis spre sesizare Ministerului Educaţiei Naţionale, Mini i i 


acultăţii de Medic i, Facultăţii de icină di i Societății 

ților în Medicină din Bucureşti. Primii e Perie at e pir msa. 

au păstrat tăcerea ŞI n-au reacționat în niciun fel. România interbelică | as 

lui Ionel Brătianu (24 noiembrie 1927), era literalmente terorizată de. cel : ci For 

oculte îi Ai al Adaisutui mondial, Ordinul Masonic şi Finanţa ri căi 

işca in fomânia fără acordul acestor trei Forțe Oculte, i | 

II-lea era principalul lor subaltern şi principalul complice î ep 20 - 
Să expun ce s-a întâmplat la So ai Sud gta pa age aie În 

calitate de Preşedinte, am pus dosarul în discuția Adunării Generale și re a 

explozie de indignare şi de revoltă asemănătoare bombei atomice. Încă o dovadă i 

faţă a complotului de infiltrare şi suprapunere a evreilor drept nouă clacă 


Incă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, existase lanul i 
Peixotto, de fondare în spațiul carpato-ponto-dunărean a unui Lat ie 
evreii — clasă conducătoare-exploatatoare, în calitate de natiune învingătoare, şi cu 
românii — clasă subordonată-exploatată, în calitate de naţiune învinsă. y 

Indignarea şi revolta Adunării Generale s-au concretizat prin două hotărâri, luate în 
unanimitate. Prima hotărâre a fost redactarea unui Apel Naţional care să dea glas 
studențimii mediciniste şi care să fie semnat de mine, în calitate de preşedinte. 
Acest Apel Naţional a fost tipărit în 1.000 de exemplare şi a fost trimis spre 
publicare la ziarul „Universul“, care din proprie iniţiativă mi-a schimbat numele în 
Ştefan Moldoveanu. La întrebarea mea, ziaristul Mircea Mirescu mi-a explicat: 
„Te-am apărat, să nu fii împuşcat pe stradă de necunoscuţi“. 

A doua hotărâre a Adunării Generale a fost organizarea unei greve la toate 
cursurile Facultăţii de Medicină, şi aceasta, fără termen, până la soluționarea 
problemei de către Guvernul de atunci, prezidat de Gh. Tătărăscu şi având ca ministru 
de Externe pe atotputemnicul Nicolae Titulescu. Întrucât în martie 1932 Regele Carol al 
II-lea se erijase în „Regele Tineretului“, noi Societatea Studenţilor în Medicină i-am 
trimis O telegramă cu rugămintea de a ne lua apărarea şi de a rezolva problema. Din 
rândurile studențimii mediciniste s-a produs o defecțiune imprevizibilă. Sub influența 
dr. Zalman Iagnov, şef de lucrări la Catedra de Anatomie, studentul George-Emil 
Palade a strâns semnături de desolidarizare şi le-a înaintat la decanatul Facultăţii de 
Medicină. Intr-un mod neştiut de noi, această desolidarizare protestatară a ajuns să 
fie publicată în ziarele „Dimineaţa“ şi „Adevărul“. Ce a făcut George-Emil Palade a 
fost considerat drept trădare de către Adunarea Generală a Studenţilor în Medicină şi 
s-a decis eliminarea respectivilor din toate organizațiile studenţeşti ale României. 
Toţi semnatarii au venit în Adunarea Generală şi au declarat că îşi retrag semnăturile 
de pe protest şi că sunt şi rămân solidari cu noi, Societatea Studenților în Medicină. 
Singur George-Emil Palade a refuzat să se explice în fața Adunării Generale şi, 
astfel, la propunerea grupului legionar condus de Paul Craja, s-a votat eliminarea lui 
din Societatea Studenţilor în Medicină. Eu am încercat să amân votarea, pentru a avea 
o convorbire explicativă cu George-Emil Palade, dar Adunarea Generală nu a acceptat 
şi a luat hotărârea de a-l elimina. Nici George-Emil Palade nu a făcut nicio încercare, 
cât de mică, de a armoniza opiniile, pentru a reveni în Societate. 

Greva generală a studențimii mediciniste s-a desfăşurat în asentimentul şi cu încu- 
rajarea dacă nu a tuturor, sigur a marii majorități a medicilor din spitale şi din laboratoare, 
S-a produs un singur incident, la Spitalul Filantropia, unde dr. N. Gheorghiu a încercat 
cu servitorii şi cu brancardierii să-l ia la bătaie pe delegatul nostru care-i lămurea 
pe studenții de la punctul de Obstetrică-ginecologie. M-am dus imediat la Spitalul 
Filantropia şi Prof. dr. N. Gheorghiu a început să țipe la mine, amenințându-mă şi 

25 


Prof. dr. N: Gheorghiu şi 


uverului Gh. 


ă, 

4 odu Facultatea 
iziei noas e ere nerală, S-a PI tală a fost e ARĂ dentii 
: militari, e 

4 udenţii evrei ȘI mil iitar, încolonați 
Țătărăscu — N: le să continue CU Institutul Medico Societatea Stu- 
ină E ri au fo Si ort. Noi, cei de la ra Acesta a 

ilitari au 10. rie Duport: , in anul 1. tepe 

e infante Gh. Mănac, d denţilor militari 


ci icat stu ! 
ja eri felul de comenzi 


: ur NL 
nceput să ur: inuat misiunea 
t. Duport a 1 dat şi şi-a continu 
ul grevei generale. | i gu făsat intimidat Și ȘI-A COR au dat curs 


ate țipetele It. Duport, în 


s decizia 8 


i câ nule, Si eosionale: Cu to i 
ămuri umai câteva Mi... nale: cu ca „ pentru 
de lămurire. În n al şi solidarităţii profesio i la Institutul Medico-Militar, pe 
instinctului. națion Sloana şi au plecat înapo 
unanimitate au rupt C violență aproape 


a-şi relua studiul ipdiidue, 

Cu studenții evrei, lUC a 
sângeroasă. Ei veniseră înconj a 
nu l-au lăsat pe delegatul Societăţ 


ra Gh. S 

ă-l îi 4. Delegatul nostru € A eul 

a i că a dat ză de doctorat cu pie ei ea 

în disină specialist în boli a lat ua A ielă | 

i i, au intrat în Facultatea de Me icină pe f ace tviea 20 eziătudeniii 

pe Sci are PI d Meat incalcaseră autonomia universitară 

Ş ă-i ă jandarmii c IUtOA10 j 

e a ii „spărgători „Când am ajuns noi 

SR Te pat Amfiteatru pe spacalu ral el e eg eee 

edicină, bătaia avusese deja |! e p ! i dn 

la Fuga a e a cât şi dintre studenții români. Am ate A Pce : 
rii Na d am aflat că lucrurile nu putuseră fi rezolvate p 

iteatru, 


i i ănac cu studenții militari. | 
2 ui pe me Se ul din B-dul Schitu Măgureanu nr.2 ținea 


ietatea Studenților. în A ia i rrdilo 
cai ocara în fiecare după amiază. La aflarea atacului sub e ca ta alea 
citle s-au aprins atât de mult, încât Adunarea Cecile te E aruIe i cai 
i iectiv, şi ulus*. S-auti a 
un al doilea obiectiv, şi anume „Numerus N pi 7 driniicereNia aril 


inscripți ă Gavri 
hainelor, cu inscripția propusă de studentul Dan luu e 4 
Nullus*. Noul piei a fost adoptat în unanimitate şi şi-au pus această banderolă, 


iasm, sute de studenți, plus internii şi externii de spital. paianta A 
$ a e ct bal feplicat cu o decizie a Rectoratului bla 
şi a Senatului universitar prin care noi, Comitetul “Societăţii Studenţi or. în 
Medicină, eram eliminaţi definitiv din toate universitățile României. Noi, Comi- 
tetul, nu ne-am intimidat și, instantaneu, s-a redactat o declaraţie prin care 600 de 
studenți în medicină cereau onoratului guvern şi onoratului Senat să fie şi ei elimi- 
nați din toate Universitățile din România. Pe declaraţie şi-au depus semnăturile atât 
studenți din partidul nostru prodemocrat, cât şi studenți din partidul advers pro- 
dictatorial. Până şi Marius Constantinescu şi Hortensiu Gancevici au venit să 
semneze şi să-şi arate solidaritatea cu comitetul, Ca răspuns al autorităţilor de stat 
la declarația cu 600 de semnături, cei din Comitet am fost chemaţi în faţa Comisiei 
de disciplină, alcătuită din Prof. dr. Constantin Ionescu Mihăieşti, Prof. dr. C-tin 
Parhon şi Prof. dr. Mihail Manicatide. Ne-am prezentat în fața Comisiei de 
disciplină cu banderole la reverul hainelor şi am anunțat că, dat fiind noul act de 
da eaiu ne al Suvenului, problema s-a complicat cu obiectivul numerus-nulus în 
fi et i SA a a car diplomelor străine. Când am dat raportul în fața 

(ui, indignarea și revolta s-au înzecit. Un student, 


Diaconu, a ținut un discurs fulminant, demonstrând că a început războiul între Stat 
26 


i i j la 

t şi s-a ajuns ) 

E ide ii E jandarmi înarmați cu puşti, care 
e o 


ă ii evrei, ameninţându-l 

ască cu studenți 
eu student în anul III, despre care ştiu 
lit nervos central și că a devenit 
studenții evrei, protejați de 
e „spărgători de grevă „am 


e N E II N 


m a 


şi Națiune şi că Guvernul impostor al lui Gh. Tătărăscu 
distrugă capitalul biologic al neamului românesc, 

Generală a luat două noi hotărâri. Se ştie că lupta politi 
militară şi că, în politică, la fel ca în război, legea este spi 
mereu defensivă. 

Prima nouă hotărâre a Adunării Generale a fost fondarea unei a doua Facultăți 
de Medicină, cu sediul central chiar la Societatea Studenţilor în Medicină din B-dul 
Schitu Măgureanu nr.2, Cealaltă nouă hotărâre a Adunării Generale a fost să 
solidarizăm cu noi, medicina, Celelalte facultăți şi institute din Universitatea 
Bucureşti. În înfăptuirea acestei hotărâri am plecat să solidarizăm studențimea, 
începând de la P-ţa Cotroceni până la P-ţa Romană. Studenţii de la Medicină 
Veterinară şi de la Biologie s-au solidarizat cu noi fără a fi nevoie de discursuri. 
Idem, studenții de la Facultatea de Litere, Istorie şi Filosofie. Primul incident l-am 
avut la Facultatea de Drept, care atunci, în martie 1935, își avea sediul chiar în 
Universitate. A apărut un profesor Stoicescu, de Drept Roman, care în fața celor 
600 de studenți din Amfiteatru a pornit un dialog vehement cu mine, care încercam 
să-l conving în mod paşnic cu argumente de logică. De la Universitate am plecat în 
P-ţa Romană, să solidarizez studenții de la Academia Comercială, care erau în 
număr de Câteva mii. La intrarea în Academie mă aşteptau niște studenți 
necunoscuţi care mi-au spus: „Studenţii sunt într-un amfiteatru de la etajul I şi 
ținem să vă informăm de două lucruri. Aici, la Academia Comercială, au putere 
partidul legionar şi partidul comunist. Legionarii încă n-au primit vreun ordin de la 
conducerea lor şi nu vor fi nici pro, nici contra. Comuniştii vor pândi ce veţi vorbi 
şi, dacă vor simți că n-aveţi consensul celor mulți, vor sări asupra dumneavoastră şi 
vă vor stâlci în bătaie.“ 

Am intrat în amfiteatrul plin cu studenți. M-am prezentat cine sunt şi am început 
să explic ce crimă naţională şi ce crimă profesională se face cu această nostrificare 
a unor diplome „bons pour Orient“. Studenţii din amfiteatru mă ascultau cu 
atenţia încordată şi, ulterior, am aflat că printre ei erau vreo 10 studenți comunişti, 
în frunte cu faimosul Gogu Rădulescu. În timp ce vorbeam de la catedră, apare pe o 
uşă laterală din dreapta Prof. Virgil Madgearu, însoţit de 5-6 asistenți şi 
colaboratori. Prof. Virgil Madgearu se opreşte la jumătatea distanței şi le spune 
asistenţilor: „Daţi jos impostorul de la catedră“. Cei 5-6 asistenţi se reped spre 
mine, dar deodată, un strigăt puternic al celor aproape 1.000 de studenți din 
amfiteatru: „Lăsaţi-l să vorbească. E preşedintele Studenţilor în Medicină. 
Problema e naţională, de interes general“. La auzul acestui strigăt general, cei 5-6 
asistenți au paralizat pe loc şi, fără a-mi întrerupe discursul, le-am făcut semn cu 
mâna, să plece. Nici măcar nu m-am uitat la ei şi, ulterior, după ani de zile, am aflat 
că unul din ei era celebrul cercetător ştiinţific Veverca, originar din Banat şi viitor 
doctrinar chiar al Mişcării Legionare. Prof. Virgil Madgearu a tras singura con- 
cluzie pozitivă a situaţiei şi, însoţit de asistenți, a ieşit pe aceeași uşă pe care 
intrase. Comuniştii n-au dat niciun semn de prezență sau existență; am aflat mai 
târziu că s-au încăierat cu legionarii şi că Gogu Rădulescu a fost crunt bătut de studenții 
Sandu Valeriu şi Tache Savin. Motivul acelei bătăi a fost un manifest comunist 
împotriva proiectatului „Congres Naţional Studenţesc” din aprilie 1935 de la Craiova. 

Aceste evenimente se petreceau la sfârşitul lui martie şi începutul lui aprilie 
1935. Ca din pământ, au apărut nişte indivizi în haine civile, care-i legitimau pe 
trecătorii de pe stradă, iar pe cei identificați a fi evrei îi azvârleau în râul 
Dâmboviţa sau în lacul Cişmigiu. Indivizii aceştia erau complet necunoscuți şi, 
ulterior, am aflat că erau plutonieri şi ofițeri de la Serviciul Special de sub 
conducerea lui Mihail Morusoff. In primele zile nu ne-am putut lămuri cine sunt şi 
noi, Societatea Studenţilor în Medicină, n-am luat nicio măsură. 


i Nicolae Titulescu voia să 
n unanimitate, Adunarea 
că are aceleași legi ca lupta 
ritul mereu ofensiv pe poziţie 


27 


edintele 
preşedin 
- vizitează ION K-- la şedinţele 
: mă Vizite zi Jător. A 
la Societate, unoscusern n i inteligenţa lui. Ion 


ilie 1932 Il : 

10 aprilie ucureşii: i. preşedintele 

pe 9 sau ologie din Pi dmiram pen urdui, P Egis 
Studenţilor. în Te i. ucureşti şi-l adm wevedere Cu O€"2 superioară Societăţii 
Studenţesc zla o In : ierarhic PRE e văzut cu 
Centrului Suc. vită să-l urme Adică, autoritatea ul Cişmigiu şi am șI 
Rodeanu E enţesc București: 6 trecut prin RAE roane; tot necunoscute, în 
Centrului în Medicină. i voinici zvârleau Pitisti de profesie ȘI fac ceea 
Studenţilor. um nişte pecunoscut une: „„Ăştia da e i dvs. Evident, m-am 
ochii noştri i Ion Rodeanu îm! SP nști să răspundeț beciuri, dar încă nu o 
lacul Cişmis! e tudenţilor Me de tortură In cr. Matias Berthelot 


în nu = ză te ca abil I în 
ce pământ Ştiam că poliția es a tuturor. Ajungem 
INS pac 


apropiat al lui 


:- închiri co : 
închiriase aco ă | cel mai ap 
iz 2 go psi din auzite, de 


lteri aflat că erâ “> decât 
ue re ulterior am a!!. A ă cunoştea 
col acts ZE George Furdui, deşi nu m 
liu Zelea dar iect. rise 
i început a intrat direct în subi RA Ministerul d 


&; ul 
Ja ă ce M a Spu Si ntem iN tratativ! e Int N pent uU TESI 
t 1 sp! S: >» erne 1 ( (9)4] 


i se î iveşte 
= a Statului se împotriveşt 
'ouranța Generală a UE EG REC AI 
anul 1935. Sigurant ali a Statuii Studenţilor în 
: că inerea i idari id de aceste tulburări anarhice şi 
Curie Î Rt blemei este să ne desolidarizăm e a et dai de iţi + 
Medicină. Soluția Pai i. că nu sunt studenți în medicină, ci coniă de Epic 
să-i demascăm E IE mine un comunicat, li al i 
: 2 unicat, 
cra ă ri ilie ar poe imediat comunicatul. În 
: î pe i 
Eoident că eram întru totul de acord $ ridicat Ec d 
j 
y 


î ă telefonul şi George S € pa: 
pi det ai AR cal desfăşurat exact aşa cum aţi prevăzut dvs 


“ană într-o jumătate de oră sunt la dvs - ial, Să 
eine sii de Şerban Milcoveanu a fost tipărit şi 


scopuri şi mijloace, 


auzit spunând: „Luc i; 
discutăm lucruri în genera 

i rge Furd Mil 

Comunicatul semnat de Georg Lp a 


i în câ mii de exemplare. G N SCO] ie 
sc A coeur a Statului nu s-a mai putut opune Și Ministerul de 


ă | 
3 dat aprobarea legală pentru Congresu 
11035 de la EIB, Acesta a fost un Congres 
specte, legate de persoana mea. Dar mai 


atotpute i | 
Fri de Ion Inculeţ şi Eugen Tite 


Naţional Studenţesc din 15-17 aprilie 
magnific şi voi încerca să evoc căteva a 


: S A ți 
înainte, un mic eveniment, totuşi demn de reţinu f E 
Du eşecul Poliţiei la Congresul Naţional Studenţesc giga le 195 înce ia 
Băile Herculane, şi dată fiind rapida legionarizare a organizaţiilor studenţeşti, 


Siguranța Generală a Statului a încheiat o convenţie secretă cu Partidul Comunist 


Român în scopul de a fonda, de a organiza şi lansa o organizație SIN ESIOȚIIStE cu 
numele de „Frontul Studenţesc Democrat“. Pentru salvarea aparențelor, le trebuia un 
preşedinte care să aibă trei calități: să fie un student cu prestigiu la învățătură, aflat în 
adversitate cu Mişcarea Legionară și, pe cât posibil, Preşedinte de organizație studen- 
țească. Prima lor alegere a fost persoana mea, care se presupunea a fi antilegionară, de 
vreme ce legionarii mă atacaseră la alegerea ca preşedinte al mediciniştilor. 

Mă vizitează celebrul Amedeu Bădescu, care era şeful tineretului din Partidul 
Naţional Liberal şi care, fiind originar din Slatina, îmi fusese coleg în clasele 
primare. Era fiul unui medic cu mult prestigiu profesional şi în clasele primare fusese 
premiantul premianților. Acum, în aprilie 1935, mă invită să-l urmez pentru a 
participa la o şedinţă zisă încă secretă. Şedinţa era la un mic restaurant, probabil 

studențesc, de pe partea dreaptă a Pieței Rosetti, În sală erau şi s-au strâns vreo 10-12 
perioăoc, absolut necunoscute de mine. Figurile lor mi-au rămas întipărite pe retină 

Sl d ui (3 aul — în 1946, l-am identificat pe profesorul de liceu Mihai Dragomirescu, 

1 munist. originar din Buzău. Nu-mi amintesc să fi fost | ă sedință 
Viitorul mare comunist Gogu Rădulescu Nici ei și nici său MOR A această ecință 

28 NICI €l ŞI nici eu nu ne-am recomandat şi 


E 


Amedeu Bădescu, la întrebarea cine sunt ăştia, mi-a răspuns; „Nici eu nu-i cunosc“, 


Iri Apariție “i pei Sa despre fondarea Și lansarea unei organizaţii cu 

] uden emocrat, care să se împotrivească marelui pericol de 
a fi acaparate organizațiile studenţeşti de către Mişcarea Legionară, Eu nu m-am 
asociat cu nimic la discuţia lor şi, din cât i-am urmărit în timp ce vorbeau, am pus 
diagnosticul că sunt comunişti în complicitate cu poliţia sau poliţişti în complicitate 
cu comuniştii. Am plecat fără să pronunţ vreo frază. 

Ulterior, am aflat că i-au oferit şi lui Corneliu Coposu, de la Cluj, preşedenția 
Frontului Studenţesc Democrat. Corneliu Coposu a întrebat la telefon conducerea 
PNȚ de la Bucureşti și, primind aprobare, a pornit organizarea Frontului Studenţesc 
Democrat la Universitatea din Cluj. Astfel, a intrat în conflict violent cu cei trei frați 
Voicu-Vereş: Laurențiu — Viitor medic, Gheorghe — viitor geolog şi Tiberiu — viitor 
jurist. După conflictul cu legionarii, Corneliu Coposu s-a dus la Bădăcini pentru a 
cere sfatul lui Iuliu Maniu, care era protectorul politic al Transilvaniei. luliu Maniu 
i-a dat sfatul să nu se amestece nici cu comuniştii și nici cu poliţiştii, ci să rămână 
membru pur, imaculat, al PNȚ. 

Să revenim la Bucureşti, 12 - 13 aprilie 1935. Nimeni din Comitet şi nimeni din 
Adunarea Studenţilor în Medicină n-a vrut să participăm la Congresul Naţional 
Studenţesc de la Craiova. Aproape că şi eu eram pentru decizia de a nu participa la 
Congresul organizat de legionari când, pe neaşteptate, am primit o informație 
prețioasă. Potrivit acelei informaţii, aduse de colegul Gh. Popescu — viitor chirurg 
la Spitalul de Urgenţă, foştii mei adversari din partidul dictatorial proiectau, cu 
acordul sau cu complicitatea marelui preşedinte Traian Cotigă, o decizie pentru a 
mă elimina din toate organizaţiile studenţeşti ale României. În societate, la fel ca în 
natură, iminența unei războiri îi alungă pe cei cu temperament de laşitate şi-i atrage 
pe cei cu temperament combativ, Acea informație surpriză m-a decis să particip singur 
la Congres, cu eşarfa de prezident pe piept şi cu un raport despre nostrificarea 
diplomelor străine de doctor în medicină. 

Deplasarea de la Bucureşti la Craiova s-a făcut noaptea, cu un tren personal care 
oprea în fiecare staţie şi în fiecare haltă. Toţi studenții dormeau şi poate că eram 
singurul care stătea la fereastră în imposibilitate de a dormi. În tren eram în jur de 
2.000 de studenți şi, dintre aceştia, vreo 30-40 erau legionari. În fiecare staţie şi în 
fiecare haltă, studenţii legionari coborau pe peron şi în cele 5-10 minute de 
staționare cântau fără întrerupere celebrele cântece Ștefan Vodă al Moldovei, Cu 

fruntea sus, Noi Suntem echipa morţii şi altele. 

Toţi acei 30-40 de legionari erau foarte tineri, copii de țărani români împro- 
prietăriți în 1920, şi reprezentau însuşi curentul de ascensiune socială a claselor 
populare înspre clasa conducătoare. Elanul lor, vigoarea, tenacitatea, seriozitatea şi 
convingerea lor m-au convins că ei sunt adevărata Națiune Română din prezent şi 
din viitor. Astfel că seara, la urcarea în tren în gara Bucureşti, nu eram legionar, dar 
dimineaţa, la coborârea din tren în gara Craiova, eram definitiv legionar convins. 
Nici nu se putea altfel, întrucât încă din iunie 1925, când îl văzusem pe Corneliu 
Zelea Codreanu pentru prima oară, în gara Slatina, eram admiratorul lui. Liga 
Apărării Naţionale Creştine a profesorului A.C. Cuza a însemnat explicarea cauze- 
lor şi punerea problemei, iar Legiunea Arhanghelul Mihail al lui Corneliu Zelea 
Codreanu a devenit, în mod necesar, următoarea etapă: a soluțiilor de rezolvare şi a 
reconstruirii României. Ş 

La Craiova am locuit în familie, la unchiul meu Constantin Titi C, Milcoveanu, 
colonel de cavalerie, mare admirator al mareșalului Averescu şi prefect al județului 
Dolj în guvernarea din 1926-1927. Soţia sa, Theodora născută Geblescu, primise ca 
zestre o moşioară şi familia lor avea trei fete celebre: Constanța, ajunsă cercetătoare 
lingvistă la o Universitate din Suedia, Florica, căsătorită cu principele pipi 


a 


unt, a Mur 
1. la Frank 
are în - lui Naţional, sub 
e argarelă, calt ! 4 eatrulu i Isa 
Cantacuzino, ȘI M E plu vaccin antigri desfăşurat în sala e prin. seriozitatea 
ireversibilă, du aordina! ionară. Eu am fost 


8 -. 

j răine de 

rtul * Nostrificarea tă sI 

lui la tribuna € 

a prog ea a Con iii 

+: După prezentarea p i: Hortensiu Gance eul Cala și 

doctor în medicină + ă mii strană “or mt, are i 5 = 

a sia st iunii şi VIILOI 3 

Cr “Toţi i mă descriu ca din ete sublimul Napur it Și de Statuia 

Ride împorriva işcării pr pe circumiferin sala sue ge aus 
aul ce vorbeau €! agenți pl itatea participanților a « up lor cca și 
nea K ape : că mă facă să-mi! P 

şi i-au anl i 

mă intimideze ȘI» 


it de miocardită 


i iduielilor, vine din t: „E foarte iu 8 Y-0X 
mijlocul ualăuicul 96 la ureche în chip e sfa uşa din spatele tribunii +. 
Piteşti, şi Îmi 304 ajvare decât dacă fugi Pe 2 minute, huiduielile s-au 


ună i şansă de s 
ună. N-ai şansă sg al 
pe am rămas pe loc, fără i IC onpresului, Traian Cotigă, 
epuizat de la sine. Preşedinle e ri mea avea, cu certitudine, 


it împotriva mi 
continuare. Complotul urzit atei întunecoase din spatele tea 


ibună şi acolo, în C a ră iscursuri în public“. 
fug de la tribună ȘI! al A niciodată să nu mai îndrăznesc a ține d otolit, preşedintele 
bătăi şi „desigur Piri ărăsesc Tribuna şi că Huidu jus a stie Ii Cipău de 
Văzând că eu nu p ntinuarea programului şi dă cuvântu! stu za ep binari 
Traian Cotigă trece la co. Cipău, viitor mare chirurg ftiziolog, Fi: 
t că Gipău, aun şi am venit pe avanscenă să 


la Cluj. Iniţial am crezu 4 du 
apărarea dar văzând că nu o face, am sări SE t în perfectă tăcere. Am vorbit 7- 


ârare iile primite. Congresul m-a ascultat în p Dice 
mă păr al PD: Am arătat că organizațiile Es îs a 
Su eticii ale întregii studențimi, indiferent de cu tată că 1 “pei 5 
= icță i singure pârț A 
ietatea monopolistă a unei singure paâlţ i ntru a 
Mişcarea Legionară Ara apclă) 12 ieandirca it E et E tă ep prin 
= i pre ata aniei ă o Mişcare Legi - 
înțelege că „viitoiul României asez 4 olența şi teroarea, care sunt mani 


i pri i fuz vi i T 
„ci prin convingere. Eu personal refuz v Şi teroal 
festările zana şi a invit pe dumneavoastră, adevărații legionari, Seria 
şi curaj în serviciul altruist al Patriei noastre România”. Evident, era o 


principii egală cu aderarea principială la adevărata ti arie e i 
Corneliu Zelea Codreanu. Sinceritatea EI stâlpul susținător al gân 
jul este stâlpul susținător al voinței realizatoare. ic Sei 

Sat micului meu pi întreg Congresul a izbenit în aplauze şi chiar în 
ovații. Din primul rând de scaune s-a ridicat avocatul Nicolae „Totu, a suit pe 
tribună, m-a îmbrățișat aproape cu lacrimi în ochi şi a strigat repetând: „Ai sufletul 
nostru. Eşti identic cu noi. Ai sinceritate şi curaj. Eşti de al nostru“. Astfel, din 
ţ acest incident public am devenit legionar nu numai în propria conştiinţă, dar şi în 
faţa Națiunii. Două săptămâni mai târziu, pe Calea Victoriei mă opreşte un 
| necunoscut care s-a recomandat M.C. Panait de la Siguranța Generală a Statului. 


tun cuvânt 


Mă felicită pentru performanța oratorică de a fi schimbat în câteva minute un 
Congres care huiduieşte într-un Congres care ovaționează. 

In 1965, la stațiunea Borsec din judeţul Harghita am cunoscut un jurist, Nicolae 
Teianu, care îmi spune că m-a recunoscut pentru că fusese în sala Congresului în 
aprilie 1935 şi că ceea ce s-a întâmplat atunci cu mine este unic şi va rămâne unic 
în dinamica vieţii publice din România. L-am Tugat să scrie pe hîrtie, dar încă n-am 
Citit ceea ce a scris el pe două pagini ministeriale. A 


a SA cununi amintit mai Sus, m-am întors de la Craiova la Bucureşti legionar 
: Ins ŞI gata de încadrare organizatorică. Aceasta s-a făcut la recomandarea 


a III 


principelui Alexandru Cantacuzi i î i i ADi 
George Furdui. Pentru cinoâgte ea A E ul de ul alele condus de 
petrecut acest eveniment al încadrării mele în mişcarea lei dci cdi i 
a sedii egona d sade Ele, Gore Furdui ma ua demnă şi ra cond 
câteva minute venirea lui Co E Bla Mr g (i. P7ă 410, așteptat, filip, plc 
atei ! rneliu Zelea Codreanu, Mi-a întins mâna cu energie şi 
sentiment şi ne-am aşezat toți trei în jurul unei mese. În timp ce dânsul mă privea 
direct în ochi, eu i-am spus: „Îmi dau seama că dumneavoastră sunteţi Adevărul şi 
Dreptatea de care are nevoie România în situația de astăzi. Cu nimic nu vreau să 
fac carieră politică, dar mă Simt dator să vă ajut şi, dacă pot fi util, să mă încadrez 
în Mişcarea Legionară Ş Corneliu Zelea Codreanu a răspuns: „Noi avem legea că 
cine a fost împotriva noastră nu va putea niciodată fi primit în Mişcarea Legionară. 
Dar nu dumneata ne-ai atacat pe noi, ci ai noştri au greșit şi te-au atacat pe dumneata, 
care eşti Medicina. Aşa cum ai decis, eşti membru al Mișcării Legionare şi ai dreptul 
de a intra în biroul meu, oricând vei voi şi fără să baţi la uşă. Te aştept şi vom colabora 
cum va fi mai bine“. În timpul acestei întrevederi s-a auzit un zgomot la fereastra 
deschisă. Apare capul lui Ion Rodeanu, care se cățărase pe zid şi ne spune: „Se 
împlineşte visul vieţii mele de a-l vedea pe Şerban Milcoveanu lângă Căpitan.“ 

Ion Rodeanu era originar din judeţul Sibiu şi a fost unul dintre cele mai alese şi mai 
curate suflete pe care le-am cunoscut în viața mea ajunsă la vârsta de 96 de ani. lon 
Rodeanu n-a avut nicio participare la pseudo-guvernarea lui Horia Sima, dar în martie 
1942 a fost trimis de dictatura generalului Ion Antonescu, cu ordin special secret, în 
linia Ia frontului de la Cotul Donului, unde a murit în împrejurări necunoscute. 

După întrevederea cu Corneliu Zelea Codreanu, George Furdui m-a dus la şe- 
dința cuibului legionar condus de el. Aici am depus legământul de Credinţă în 
Dumnezeu, în Patrie şi în Legiune şi i-am cunoscut pe noii mei camarazi. Între 
aceştia, viitorul istoric şi scriitor Horia 1. Ursu, fiul marelui istoric lon Ursu, origi- 
nar din Transilvania, și avocatul Nicolae Constantinescu, care era în oficiul juridic 
al întreprinderii „Nitrogen” din Zărneşti-Făgăraşi. Nu-mi amintesc numele, dar mai 
era un avocat foarte prietenos şi foarte sincer, fiul unui mare proprietar din judeţul 
Buzău şi cumnat cu foarte distinsul diplomat George Gussi. 

Să revin la Societatea Studenţilor în Medicină. 

Întrucât problema diplomelor medicale din străinătate a fost preluată spre 
rezolvare de Mişcarea Legionară, nu mai era cazul să continuăm greva generală şi 
să cerem dreptate de la actualii guvernanți. Prin bună înțelegere cu decanul 
Facultăţii de Medicină, Prof. dr. Ion Bălăcescu, sesiunea de examene din iunie a 
fost transferată la începutul lui septembrie 1935. Lucrurile s-au desfăşurat în aşa 
fel, încât procesul de învățământ a reuşit să recupereze pierderile din timpul 
săptămânilor de grevă generală. Pentru cei care vor scrie Istoria Politică a Romă- 
niei Contemporane, precizez că cel puţin 50% din dezvoltarea şi creşterea Mişcării 
Legionare s-a datorat lipsei de sensibilitate națională a clasei conducătoare de 
atunci şi lipsei de activitate socială a guvernelor de atunci. Se confirmă încă o dată 
adevărul că principala sursă a victoriilor sunt lipsurile şi greşelile adversarului. i 

Să menţionez un eveniment. La 20 iulie 1935 a avut loc, în prezența regelui, a 
guvernului, a comandanților militari şi a diplomaților străini, dezvelirea şi inau- 
gurarea impunătorului Monument al Aviatorilor din Bucureşti. De mai mulți ani se 
ştia că monumentul era realizat de o sculptoriță Kotzbue sub îndrumarea Prof. ]. 
Cantacuzino şi că are înscrise numele tuturor aviatorilor români căzuți la datorie în 

Primul Război Mondial. i SA FO a 

Traian Cotigă, preşedintele Uniunii Studenţilor Creștini Români, şi George 
Furdui, preşedintele Centrului Studenţesc București, au mobilizat circa 5.000 de 
studenţi de la Universitatea Bucureşti. Pe monument era scris „Eroii Aerului” şi 
noi, studențimea creştină română, ceream să se scrie: „Eroii Națiunii din Cta 


: studenți, am 
ei 5.000, de ini oă 
Aviației“. Cum pie 
Aviației” tu Eroi, ci Eroii "l'tară, s-a dat ordin de sus şi am fos 

i 4 30 . ară, 5” 


i si poliţişti. Ne 
A 3 strizăm: „Nu EI at fanfara milit 'andarmi şi poliţişti. 
început să Strig“: » temice decât fan ment de jand ta treia oară când 


i. noi, C 
a 


i iuni Corneliu 

iţişti şi jandacr 3 î | lui iunie 1935, liu 

meu regret nu am avut posibilitate 
din trei mari motive. | 

logică din Spitalul Colentina şi lucram 


iciu. Dânsul făcea zilnic 
0 i de la serviciu. Dânsul iăces 
a mu putea lipsi «e bolnav şi, în plus 
inescu, astfel că nu p! “re pat de bolnav şi, în plus, 
cu Prof. dr. Gh. Marinescu, doi interni, raportam la fiecare pat de Tal, e da ce 
izita bolnavilor şi NOI, OC. Orice, La data aceea, aveam ca er aride 
vizita bolnavii cercetări ştiinţifice. L Inavii cronici pe parcursul agoniei. 
ordin  dipa rhexele ostec-femdenpee i zel osteo-tendenţioase din 10 în 
ordine dispar bliea să luăm re lease al 19 
ă temă sc cpt i în agonie. Mai €exIs 

Această temă de co îz/ 2 ctivii bolnavi în ag k put) 
i i ca zile IESE mn atât de profund, 
10 minute ni geci, colegul meu de internat, avea i Sci sar ae 
NI VE pi fi deşteplat nici măcar cu lovea de a REA: CANA a 

gar dure i i de zile, l-am înlocul ea | e ga 
gărzile de noapte: Timp de ani % asemenea sensibilitate, încât pna rapi 

i câ i i eram 
i i i i când venea prin curte şi Cran a 
sprit a 24 FSE bancare ei la camera de gardă. Deschizând o paranteză, 
pentru noi o fericire personală şi că serviciul la 
ă itui ă sursă de cunoaştere. Ă ” 

cppeia o puli BENE SEA a utut E: la tabăra de muncă voluntară a 
din B-dul Schitu Măgureanu nr.2. Din 


î : N i Sănătăţii veniseră din Germania 

ZVon pub ut at găja evo io Mi E conțineau cianură de 
nişte cutii de meta! şi că pa lor. Informaţia ne-a fost 

i arazitarea caselor şi deratizarea vapoarelor. ini ! 
Pousă de. ni în medicină al cărui tată era şeful depozitului de medicamente 

ini ui Sănătăţii. Hide i TR, 
i Neg din partea Societăţii Studenţilor în Medicină, m-am dus în audiență la 
ministrul Sănătății Publice, ilustrul doctor Ion Costinescu. Dânsul ezita să-mi 
satisfacă cererea şi atunci i-am luat mâna dreaptă şi i-am condus-o să scrie pe cererea 
noastră: „Se aprobă 20 de cutii“. S-a mirat de îndrăzneala mea, dar avea bunăvoința 
unui adevărat părinte ocrotitor al studenților în medicină. Amintesc că în anul 1947 
sau în 1948, dr, Ion Costinescu a fost arestat de așa-zisul guvern comunist şi a murit 
în chinuri groaznice la închisoarea Văcăreşti. Națiunea are datoria de a-i cinsti 
memoria şi Spitalul Civil din Piatra Neamţ trebuie să-şi recapete numele de Spitalul 
I. Costinescu, întrucât a fost construit şi înzestrat de dânsul. 

Ajuns în posesia celor 20 de bidoane de acid cianhidric, m-am dus la 
Ministerul Apărării Naţionale şi am cerut să cunosc pe șeful Direcţiei de apărare 
contra gazelor de luptă. Acesta era col. medic D-tru Ioan, care a îmbrățișat cu 
dragoste și entuziasm cererea noastră de a deparazita căminul studențesc. Dânsul 
a venit la faţa locului cu o întreagă echipă de operatori militari şi m-a luat şi pe 
mine printre ei. Studenţii au fost scoși din cămin pentru 24 de ore, numai în 
cămașă, pantaloni şi ghete, şi toate ferestrele au fost etanşeizate cu benzi de 
pânză impermeabilă. Col. medic dr. Dumitru loan şi subalternii săi, între care şi 
cu, ne-am inarmat cu masca de protecție contra gazelor de luptă. De la etajele de 


sus spre parter au fost deschise bidoanele id cianhidri 
cu acid ci 
forma unor granule efervescen Eug CA pe 


2 te care se zvârleau pe podea şi în câteva minute se 


Negre, la stațiunea 


material : : 
Primul motiv: eram In 


transformau în gaz care ucidea orice vi i 
i ice vietate., După 48 de ore, uşile şi ferestrele au 


; tat « t ploşnițele și toate muştele ză 
pe podea. Deparazitarea căminului nostru studențesc din Bd; Schitu Magica 
n din România. 


-am putut duce la tabăra de muncă voluntară 
€ a legată de activitatea schimbului de studenți 
iulie şi august, toate Societăţile studențești din 
cu Societăţile similare din Polonia, Germania, 
pentru practică. Acest schimb de experiență era 
nomie, la Academia Comercială şi la Medicină, 
cam tripla răspundere să le asigurăm studenților 
oare pentru casă, masă şi practică. Existau Societăţi 
1 borare;: Româno-Poloneză, Româno-Cehoslovacă, 
Româno-lugoslavă, Româno-Germană şi Româno-Franceză. 

Atunci, în iulie 1935, prefectura Poliţiei capitalei, din ordinul Ministerului 
Educaţiei Naţionale, n-a mai vrut să elibereze studenților pașapoarte pentru practi- 
ca în Germania. M-am dus la Ministerul Educaţiei Naţionale chiar la persoana care 
dăduse acest ordin, şi anume, profesorul Iuliu Valaori, care mi-a explicat: „Nu mai 
autorizăm trimiteri de studenți pentru practică în Germania, întrucât cei trimişi în 
vara lui 1934 s-au întors în România câştigaţi de ideologia național-socialistă“. 
Toate argumentele mele de natură medico-profesională au fost inutile, pentru că 
Prof. luliu Valaori era membru al masoneriei şi punea criteriul politic înaintea 
tuturor celorlalte criterii. 

În paranteză amintesc că, în vara lui 1934, am beneficiat de acest schimb de 
studenți în lunile iulie-august, la Spitalul „Copilul Iisus Hristos“ din Varşovia şi, 
sub aspect intelectual şi social, am avut enorm de câştigat de la studenţii şi 
profesorii polonezi. După câte îmi amintesc, atunci în vara lui 1935, schimbul de 
studenți s-a desfăşurat în condiții mulțumitoare, şi aceasta, cu contribuția substanțială 
a studentului Ion Cocioba, care învățase să vorbească 14 limbi. Specializat în 
microbiologie şi în imunologie, dr. Ion Cocioba a fugit în SUA şi a făcut mare 
carieră profesională la New-York. 

Un eveniment macro-semnificativ de la sfârşitul lui august 1935. Studențimea 
creştină română făcea parte din Confederaţia Internaţională Studenţească, care 
organiza în fiecare an, în luna august, un Congres Internațional. În acel an, 1935, 
Congresul se ținea la Praga. Guvernul român de atunci n-a mai vrut să plătească bile- 
tele de tren pentru deplasare, pentru că deja începuse războiul dintre Stat şi Națiune. 

Principele Alexandru Cantacuzino, care era directorul departamentului Exteme din 
UNSCR,, m-a invitat să particip la Congres cu obligaţia de a-mi plăti eu personal 
biletul de tren şi masa pe parcurs. Astfel, în numele Studenţimii Creştine Române am 
participat numai 2 persoane la Congresul Internaţional Studenţesc de la Praga. 
Acolo am găsit o sumedenie de studenți români veniţi la practică în locul unor 
studenţi cehoslovaci şi vedetele erau două studente superbe de la Academia 
Comercială, una Neuwirth şi alta Rogalschi. 

Să povestesc ce s-a întâmplat la Congresul de la Praga. În sala cea „mare a 
Congresului erau de jur împrejur steagurile tuturor țărilor de pe planetă, inclusiv 


33 


a toate Congresele 
A română şi iugoslavă, care 
"ora un evreu belgian al cărui 
gresului e i vicepreşedinte francez şi 
iun italian. moțiune 

4 se voteze o moți 
edintele a cerul Moscova să participe. 
de desc ta studențească CC +. ă ca formă, prin 

x solemnitatea O“ nizaţia stu iei. O dată ca tormă, p 
Dup sul invita Orga tul Confederat Congresul să-i aprobe 


care Ce două ori regulame: ă ceară şi E dă 
Evenimentul încă A ca era invitată, Dia ză ceară 33 în Uniunea Sovietică 
a ă - 


fel ca | 


alcătuiam 


nume nu l-am ! ; 
în stânga, un vicepreşed 


ă Uniune ră ca on i itare. Propunerea 

le participare, ȘI să e d numai zece clase a ja MA asi apa 
3 Ze! . z x 1 4 . 

Vor ORZ i ă i se dea ime- 


studenții au nu 
de a invita Uniu 


incipele Alexand era să 
Sa civântul. Jată ce a Spus de la tribu 


etică ânia cerem acelaşi 
i Sovietică, noi România ce“. 4 3 
afimernbră în Confederație şi a paru E S e arc a fost aprobată de Congres fără 


:ncinelui ntacuz f Ă 
Propun ai ri pese intense şi mai prelungite decât propunerea 


nicio opoziție ș SAR az mu 
Uniunea Sovietică. i La 

moi nu ştiam, dar propunerea ae IC ate care nu era altceva decât o 
Pioere Er ab ai are ntru dubla vinovăţie de a fi declanşat Primul 


ămaşă 3” aplicată Germaniei pe dub 
ze An şine a fi adus Naţional-Socialismul la guvernare 
în ziua a 2-a a Congresului s-a produs re 


italian, în ti italian a prezen : a 
talian, în timp ce un alt i! a n | IiAt apasă 
i ga Tal două teze surpriză. Prima teză era că noţiunea de Naţ 


picat a i actualitate Statele 

depăşită de evoluția istorică și, deci, că nu Mat iti trebuie schimbate, 
Naţionale Unitare. A i LEZĂ SRI ca Să ia e torul li industrie 
î nsul anexării de teritor ! n S 
dezvoltată Raportul italian era abstract ŞI teoretic, dar EA sedea Si scopul Să 
unificarea întregului bazin al Mării Mediterane în subordine 
nordul Italiei, deci reconstituirea Imperiului Roman din antichitate. 3 draă 

Congresul a aplaudat şi deci a aprobat acest raport, să zicem cu ungă bătaie 
politică. Imediat după aplauze preşedintele şedinţei anunță că s-a primit şi să 
urmează un co-raport al delegației ungare. Exact în acest moment, de la 
prezidiu se ridică şi ies din Amfiteatru delegația engleză şi delegaţia franceză. 
Englezii au trecut pe lângă noi, românii, cu un aer foarte. rece, fără să ne 
privească. Francezii s-au oprit o secundă în faţa noastră şi ne-au trimis O privire 
de compasiune și regret. La tribună a urcat un raportor ungur care, în limba 
franceză, a felicitat Congresul pentru aprobarea în unanimitate a raportului 
italian şi a dezvoltat aplicarea lui în practică prin reanexarea Transilvaniei, cu 
bogatele ei materii prime, la Ungaria, țară cu o puternică industrie prelu- 
| crătoare; şi aceasta, pentru binele general al întregii omeniri. Congresul a 
| aplaudat co-raportul maghiar. Delegaţia cehoslovacă s-a adresat principelui 
Alexandru Cantacuzino cu justificarea că, fiind gazda Congresului, nu putea lua 


ăi cere S 
i ă instantaneu ŞI dea in 
g sales ați încălcat regulamentul invitând 
Tia propun ca Germania să fie invitată 


nea Sovietică a 
ru Cantacuzi 


Uniunii Sovietice nu era întâm- 


tat un lung şi documentat raport, 


poziţie potrivnică. Delegaţia iugoslavă, de 44 de persoane, s-a ridicat în 
picioare şi a cerut principelui Alexandru Cantacuzino acordul să-i ia la bătaie 
pe unguri şi să-i azvârle afară pe fereastră. 
„Principele Aleandru Cantacuzino i-a calmat pe 
| tribună, unde a dezvoltat, deasemenea, două teze. În 
| italian al schimbărilor de frontiere, E 
desființat, întrucât mulțumită patriotis 


34 


iugoslavi şi s-a dus glonț la 
Oua teze. În prima teză a condamnat raportul 
arătând că statul naţional unitar nu poate fi 
mului individual dă Spontan de la sine cel mai 


ÎN 


acţia anglo-franceză. La preşedinţie a' 


mult pentru interesul general al societății î 
i „al al societăţii. În a dou 
dreptul demografic fac inutilă orice fel de argum 


a teză a afirmat că dreptul istorie şi 


ovace anunțau cu litere mari „inevitabilitatea 
tag Aa a a şi România este hotărâtă 
i In antichitate se ştie că teritoriile îşi schi 

proprietarul după un singur criteriu, şi anume, după voința icicacaitea pi re ii 

Tot în ziua a doua a Congresului, principele Alexandru Cantacuzino a fost invitat la 
l al ei, unde i s-a explicat că Ge i 
clipa Cehoslovaciei, aşa cum Rusia este Aral ereditar al României. ua 

n Ziua a treia a Congresului, pe ordinea de zi a fost şi raportul despre dreptul 
Statului de a accepta sau refuza diplomele străine cu caracter „Bon pour l'Orient“* 
susținut de mine în limba franceză. Argumentam că pentru Statul Unitar Naţional 
nu este indiferentă conspirația de infiltrare cu străini în clasa conducătoare şi în 
aparatul de stat. În încheiere, am cerut să se voteze o moţiune de principiu în această 
problemă, a nostrificării diplomelor medicale străine. O studentă din partea Angliei, cu 
numele de Davies, şi o studentă din partea SUA, cu numele de Hoffman, au subscris 
la raportul meu şi au declarat că susțin moţiunea. S-a trecut la vot Şi toate 
delegaţiile au votat pozitiv, în afară de reprezentantul Finlandei, care nu vorbea 
bine franceza şi care a declarat că nu înțelegea nici necesitatea şi nici motivația 
moțiunii. În epoca interbelică, limba oficială a Congreselor era franceza, nu 
engleza sau germana. 

Studenţii români aflați în practică la Praga au participat la Congres şi au fost 
entuziasmați de intervenţia principelui Alex Cantacuzino. 

Revenim la Bucureşti. La începutul lui noiembrie 1935 s-a produs un eveniment 
de mult mai mare însemnătate istorică. Ilustrul Prof. dr. Dimitrie Gerota (1867-1939) 
a redactat o scrisoare publică către regele Carol al II-lea şi a trimis textul, spre 
publicare, la mai multe ziare, între care ziarul „Universul“ al marelui patriot Stelian 
Popescu. Prof. dr. Dimitrie Gerota îi demonstra regelui Carol al II-lea că nu are nici 
autoritatea morală şi nici capacitatea politică de a fi regele României şi că este mai 
bine să abdice şi să plece înainte de a fi prea târziu, când riscă să fie pedepsit de 
istorie. După atentatul din 29 dec. 1933 împotriva lui I. G. Duca, regele Carol al Il- 
lea a instituit starea de asediu în România şi cenzura militară a presei. Ca atare, 
scrisoarea publică a dr. Dimitrie Gerota a fost trimisă la Palatul Regal. Prof. dr. 
Dimitrie Gerota a fost arestat la sanatoriul său de pe Bd. Regele Ferdinand I şi 
trimis în fața Tribunalului Militar Bucureşti spre a fi judecat şi condamnat pentru 
vinovăția de „les-majestate“*. Chiar în noaptea arestării, mă vizitează la Spitalul 
Colentina internul sanatoriului Prof. dr. Dimitrie Gerota, care îmi comunică eveni- 
mentul şi-mi spune că se aşteaptă reacția studenților medicinişti. 

Nici nu se putea să nu reacționăm. Primo, pentru că studențimea creştină 
română avea exact aceeaşi opinie despre regele Carol al II-lea. Secundo, pentru că 
în martie-aprilie 1935, în problema nostrificării diplomelor străine, Prof. dr. Dimitrie 
Gerota, Prof. dr. Constantin Bacaloglu şi Prof. dr. Titi Constantinescu se pronun- 
țaseră cu hotărâre de partea noastră. Tertio, pentru că autonomia universitară îi 
obligă pe studenți să solidarizeze cu profesorii lor, aşa cum şi pe profesori îi obligă 
să solidarizeze cu studenții lor. Deschizând o paranteză, amintesc că atunci, în 
aprilie 1935, Adunarea Generală a Societăţii a hotărât să mergem cu toții la domi- 
ciliile celor trei profesori şi să le adresăm recunoştinţa noastră. Prof. dr. Titi 


Constantinescu era titularul Catedrei de Medicină operatorie şi nu-i gigi pri 


A 


iciliu, în str. Gogu 


zsit la doMiCI.+ e 
Sa u l-am găsit iciliat în str. Jules 
Prof. dr. Dimitrie Sea dr C-tin Bacaloglu ara ari de generalul 
ia e 9. În drum Sp A: de jandarmi Şi păi Luca Caragiale să 
Cantacu menit înconjur mergem. în a Ice soraAl Facultăţii 
G 


ta se temea Că ... = Consiliul pr Ş 

Gavrilă Marinescu: A pis Jacob IacoboVICI» care In i că „Astăzi se cere ce se cere şi 

devastăm jocui, i artă sti sina umilreştii Vor cere alungarea 
Medicină combătuse aa RARI 'uns în strada Jules 

man Ionești vor cere Mi de jandarmi și polii, erat Indelune pe Prof. dr. 

Constantineştilor + cunoştinţa $ Ca doamnă foarte 
4 _am exprimat re a oară sau 0 

Michelet, unde ne-a dngă dânsul se găsea O dOnIră 

Constantin Bac N am aflat că era fiica Prof. A.C. Cuza. 


î ilie 1935. Acum ne | 
i -au petrecut îi april imitri gta, Ilico, cum spun 
Cele de mai sus $ eri nostru, Prof. dr. Dimitrie zl i ceia 
1335 și uscat E i a reacționa protestatar prin ha ri 4 ireire 
i i 0 4: ineata, m-am dus la CO o nu, 
idari ci, la 7* dimineaţa, m toiag ine: 
solidarizare. i fa se poate să nu luaţi apărarea pruietonu a i pă  Chiag 
a) șia chiul legionar, am redactat un manifest cu text i iz Cred 
i Sere deja tipărit în câteva mii de exemplare de că 
aie Sp co i pe mă tac cu Prof. dr. Dimitrie Gerota 
ifestului era . : j 
şi Ar ee era reafirmarea Crezului nostru Paţie A Isi Free i 
Patria şi Regele“. Pentru oricare Stat naţional unitar, so uț 


inuitate este Instituţia Regală. Adei a pede: 
| ez aa grevă plz şi manifestul de solidarizare au fost însuşite în 
diţii de către toți cei 1.000 de studenți români din Facultatea 
lez un foarte mic fapt. Cei câțiva studenți 


triva mea s-au dus la Corneliu Zelea 


găseam în noiembrie 


unanimitate şi fără con e 
de Medicină. Poate că e necesar să semna 


care la alegerile din februarie 1935 fuseseră împotriva mea s-au dus la Or U a 
Clicati să mă reclame pentru „inițiativă neautorizată“. Ei îşi închipuiau că, dacă 


intrasem în Mişcarea Legionară, trebuia neapărat să fac ceea ce dânșii decideau. 
Corneliu Zelea Codreanu le-a spus că eu sunt preşedintele Societății Studenților în 
Medicină şi că ei nu aveau altceva de făcut decât să se subordoneze celor decise de 
conducerea legală. si SR Ne rauri 
Arestarea profesorului Dimitrie Gerota a zguduit opinia publică din România. 
Pentru defectul său sexual (priapism), regele Carol al II-lea îl chemase la Bucureşti 
pe profesorul Pende din Italia, cunoscut în lumea întreagă ca mare endocrinolog şi 
ca mare psihiatru. La întrebarea colegială a Prof. dr. Gh.Marinescu, marele savant 
Pende spusese; „N-am tratament pentru priapism, dar are nevoie de tratament psi- 
hiatric, pentru că este un anormal“. Opinia că regele Carol al II-lea era un anormal 
psihic exista încă din timpul Primului Război Mondial şi oamenii serioşi ai 
României nu aveau încredere în capacitatea lui ca rege. 
Ra a pla. A (la aceea, în toamna lui 1935, eram intern la Clinica 
| cir e IAA Ea et gi Mel două camere: una a mea şi alta a 
| noaptea şi îl înlocuiam la solicitării Ca di a De ciau den ficea Arzi 
Cânefitolegule e r are SEE de gardă a spitalului. Eu locuiam în 
Organizaţiei Erafilog de Cata era mea dormea ilustrul Gh. Istrate, şeful 
le cae pe la 23%, soseşte la Spitalul Col 
teze. ta aceea, portarii nu erau în serviciul politiei 
h iciul poliției, drept care portarul de 


36 


Î 


camera încuiată pe dinăuntru i 
surpriza lor, desigur neplăcută, în ac ar i deschiderea uşii prin forță şi spre 
sunt în altă cameră, au pornit la perchezi cu l-au găsit pe Gh. Istrate, Socotind că 
edificiului, unele cu bolnavi i ini ntz tuturor celor 50 de îmcăperi ale 
Georgescu şi era originară din Mâraiiftei aie Sora de gardă se numea 
Verman = originară din judeţul Vrancea Pie Ma consens cu altă soră medicală, 
şi au lăsat în întuneric întreaga clinică Poliţi eri pe e a Ola 
cercetat la figură pe toţi bolnavii nd: să ași 3 AU aprins Janteriiele şi au 
- c » Sperând să mă găsească. Dimi 700 
venit supraveghetoarea şefă, d-na Pătârlăgeanu i eee pal 
ilustrului Prof.dr. Gh.Marinescu. ii ie An petit Ia 

Prefectul Poliţiei capitalei, g-ral ilă i : ai - 
țişti ăi aresteze pe Ctoia Răaiesca Var ficocii sd 5 în ieruiua Ea de end 
în Medicină. Cu spume la gură şi c i k aci scrisa ie 
semnate de Prof. Dimitrie Gera pă Ciad rr irma rii publice 
publică, colegul meu George Rădulescu-Vişina a răspuns: Ni tie că: Prof de 
Dimitrie Gerota are atât de mult talent literar“. Generalul Gavrilă Mari hi 
azvârlit afară din prefectură şi a ameninţat că voi fi dat în judecată şi c iz za 
ete Poartă culpă de complicitate. de ra 

u ştiu din ce motive, în volumul cu istoria S ilor î icină din Bucureşti 
dr. Marius Constantinescu n-a reprodus nici a e trie 
Gerota, nici manifestul de solidarizare semnat de mine. Am aflat că ambele Pieta 3 
se găsesc în arhiva adunată şi lăsată de ilustrul Prof. dr. Ion Făgărășanu, care pe atunci 
în 1935, era asistent la Catedra de Anatomie Topografică. i 

Greva studențească a durat 12 zile, cu adunări ale Societăţii din două în două zile 
Atmosfera era foarte încărcată şi se aştepta din moment în moment intrarea în vă 
generală întâi a Centrului studențesc Bucureşti, cu preşedinte George Furdui, şi ză a 
Uniunii Naţionale a Studenţilor Creștini Români, cu preşedinte Traian Cotigă. în ps 
zi a grevei, Prof. dr. Dimitrie Gerota a fost pus în libertate şi nu i s-a mai intentat proces 
de les-majestate, Ilustrul Prof. dr. Tomescu ne-a povestit în anul 1946 că, în acea zi din 
noiembrie 1935, fusese în delegaţie la Tribunalul Militar Bucureşti şi că un procuror 
colonel militar îl asigurase de condamnarea sigură a doctorului Dimitrie Gerota la 10 
ani de închisoare. Întorcându-se la decanatul Facultăţii de Medicină, spre surpriza lui îl 
vede venind pe Prof. dr. Dimitrie Gerota, aproape dus pe braţe de asistenți, laboranți şi 
studenți. Evenimentul s-a terminat aici, cu singura urmare că regele Carol al II-lea n-a 
tras învățăminte şi a continuat conspirația întru uzurparea suveranității Națiunii şi 
instituirea dictaturii personale. 

Continuăm cu istoria Studenţilor în Medicină din Bucureşti. 

Privitor la evenimentul legat de Prof. dr. Dimitrie Gerota, ar mai fi de adăugat 3 
lucruri. Tânărul intern al Sanatoriului Dimitrie Gerota, care mă mobilizase pe mine, 
se numeşte dr. Traian Ursuleanu; este originar din Bucovina şi a făcut o foarte 
frumoasă carieră de chirurg în Bucureşti. Profit de context pentru a-mi spune 
opinia, şi anume, că cei mai buni români nu suntem noi, cei din Vechiul Regat, ci 
sunt transilvănenii, bănățenii, bucovinenii şi basarabenii care se stabilesc şi acti- 
vează pentru restul vieţii aici, în Bucureşti. Un alt coleg la fel de bun român şi un 
medic eminent a fost dr. Ion Olteanu, neurolog originar din Transilvania, admirator 
al Prof. dr. Ion Marinescu şi, în 1954, Martir al cercetării ştiinţifice prin contami- 
nare cu toxoplasmoză de la animalele de laborator. 

Al doilea lucru de semnalat este că atunci, în noiembrie 1935, Prof. dr. Dimitrie 
Gerota şi-a reluat cursul de Anatomie Topografică în prezența unui imens număr de 
studenţi din toți anii Facultăţii şi că aplauzele publicului făceau să tremure geamu- 
rile de la ferestre şi amenințau cu căderea tavanului peste noi în amfiteatru. 

Al treilea lucru este că la una din şedinţele Societății Studenţilor în Medicină au 
venit să ne încurajeze şi să ne susțină reprezentanții celebrei organizaţii „Cultul 

37 


0 


tatea Cluj-Napoca, 


iversi 
rofesor la Un secretarul general 
fănescu, P recum $ b 
aian ȘIEte si e-ral Dragu: p ic. În timp ce ne vorbea 


care a declarat 
cu o companie de 


Patriei”: prese ie iu, 
icepreşedinți! &- i Jta Curte | militar Atanasiu 
Sie onsilier la Inalta “1 procurorul MI evacueze = 
Miclescu, C intrat în Să : osăn că Societatea noastră este 


i Rădescu, â IN“. rii şi Sta i 
Neale ilegală faţă de legile i Ş dinte, i-am argumn miei Universitare. Procurorul 
adunare“ maţi. În calitate de oi ordonat ca amfiteatrul să fie 
A ŞIE Din sală s-a strigat propunerea 
Mp j, pe fereastră. Prof. 


 a eta L] iu 
ârlim de | şi it părăsit adunarea 


juridică şi că $ nentația Me 

cu tat ră ap Fată dep 

je de Jan! LL : ca] azv 

a t de o companie "ilitar şi să del 
Smoz nel Pr e Rădescu au calmat spiritel 

i Carol al II-lea împotriva 


pi | cizie. e elu ş ar: fa 
noastră EA i de e unde ja e 1930, Regina Maria, însoțită 
Aici este e 0- 


3 oaptea i să împiedice detronarea 
eneralului oo ee iii la Palatul Ca i E fut de inter- 
icolae 4 Jui. Carol al I-lea s: : 

3 a Tronu E : erau prezenţi 
i tinai si să oprească uzurparea 1 ron. cu toţi cei care pP 
Sp Mie şi să 0p ălmuiască de față Ati pe obraz. În acel 
venția 


: ee 
i ă a interpus şi a primit el In 
acolo. G-ral Nicolae Radescu i LE lee pia Alteță, ie cca ce faceţi cn 
ti-a spus ea: » I ce pă 
Tor ră dumneavoastră, pe Regina Țării şi e oo al 
Răzbunarea lui Caro 


ă în cei 10 ani A ) 
| al II-lea a fost că în cei I€. 4. Leia 
Nicolae Rădescu n-a avut nicio sarcină militară şi a rămas doar ,, 
. . . 
Alt eveniment din istoria 


ilor î “cină. În iarna aceea 1935-1936 au 
Studenţilor Fi ME Ilfov. În fruntea listei zise 
avut loc alegeri pentru funcţia Apa Junian, iar în fruntea listei naționaliste a 
democrată a anca île EEE EA asa Avocaţii evrei îl susțineau pe av. 
candidat marele avocat şi + ol. i A - Micescu. Corneliu Zelea 
i “an. iar organizaţiile naționaliste, pe Istrate Mice; Co i 
EA ca Aria Aa şi i-a lăsat pe E a lui Grisore 
form propriei lor voințe. Mişcarea Legionară nu p a O oLiBiie41940 
ian, întrucât acesta: a) în calitate de ministru de Justiţie, | a n! , 
Seriale odin Finanţei Internaționale evreieşti de a pune în afara IEZI Garda de 
Fier şi de a-l condamna la închisoare pe Corneliu Zelea Codreanu; ) pi aprili 
1934, venise din proprie iniţiativă la Tribunalul Militar Bucureşti să apere Fata 
Legionară şi pe Corneliu Zelea Codreanu. În Mişcarea Legionară a existat un cu 
pentru Grigore lunian. să A 4 i 
Celălalt candidat, profesorul Istrate Micescu, a solicitat sprijinul şi voturile 
tuturor organizaţiilor naționaliste. În cadrul campanii electorale a ținut o conferință 
de filosofie a Dreptului la Societatea Studenţilor în Medicină. Conferinţa a fost 
într-adevăr sublimă, atât în fond cât şi ca mod de exprimare. Prof. Istrate Micescu 
era un orator inegalabil şi multă lume îl socotea superior colegului său Nicolae 
Titulescu, ministrul Afacerilor Externe. Eu am avut fericirea să îi audiez pe amândoi şi, 
realmente, noi cei mulți şi anonimi nu avem capacitatea de a face diferențe sau 
comparații la înaltul nivel al sublimului oratoric. 
De reținut pentru istorie este întrevederea în timpul căreia Prof. Istrate Micescu 
a cerut lui Corneliu Zelea Codreanu ca avocaţii legionari să-i voteze candidatura. 


Scena s-a petrecut în biroul lui Corneliu Zelea C i 
[ odreanu din strada Gutenberg nr.3. 
Corneliu Zelea Codreanu I-a primit de față cu noi ; 
nari — şi nu l-a invitat să st 


Corneliu Zelea Codreanu i-a răspuns; „C 


drepturile şi obligațiile au caracter individual și nu caracter familial î 

RA priraisimi pestii A Fete de Dex de la Universitatea dinsagie pl 
e unde v stili ă iscării : 

Dei luati oaie Ul cica ostilitatea tăcută a Mişcării Legionare cu 

În aprilie 1934, avocatul Didi Micescu era decanul Baroului de Ilfov şi, în 
această calitate, din proprie inițiativă, a venit la Tribunalul Militar Bucureşti și şi-a 
asumat apărarea Mişcării Legionare şi a lui Corneliu Zelea Codreanu. Pledoaria lui 
a fost atât de amplă, atât de documentată ȘI atât de extraordinară, încât Corneliu 
Zelea Codreanu, în mijlocul entuziasmului general, i-a oferit preşedinţia activă 
personală a viitorului partid „Totul pentru Țară“. Avocatul Dimitrie Didi-Micescu a 
primit oferta şi şi-a asumat răspunderea, dar a pus condiția ca Mişcarea Legionară 
să accepte a fi moştenitorul întregului său patrimoniu material, pe care el dorea să 
i-o lase prin testament. Dânsul nu era căsătorit şi nu avea copii. Chiar atunci, în mai 
1934, pe proprietatea lui din şoseaua Giuleşti, legionarii au organizat o fermă de 
zarzavat şi legume cu desfacerea produselor. în piețele Bucureștiului. Câteva 
săptămâni mai târziu, avocatul Dimitrie-Didi Micescu, deşi pe deplin sănătos, a 
murit brusc, chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, de pe Cheiul Dâmboviţei. Între 
două procese, s-a dus la bufetul din tribunal şi a băut o ceaşcă de cafea. O jumătate de 
oră mai târziu, nu mai putea respira şi a murit sufocat. Evident că, simultan, a dispărut 
testamentul avocatului Dimitrie Didi Micescu, iar profesorul Istrate Micescu, fiind 
singura lui rudă, a devenit unicul moştenitor. 

Adevărul istoric, încă negat, este că avocatul Dimitrie-Didi Micescu a fost asa- 
sinat cu curara, pusă în ceaşca de cafea de la bufetul Tribunalului. Curara este o 
toxină foarte puternică şi, după o jumătate de oră de la ingerare, determină paralizia 
totală şi definitivă a mușchiului diafragmă dintre torace şi abdomen. Victima nu 
mai poate respira şi moare în câteva minute, cu manifestări destul de asemănătoare 
cu edemul pulmonar acut. Această toxină vine din India, unde vânătorii o aplicau 
pe vârful săgeților şi omorau vânatul fără a-i provoca răni. 

Dată fiind suspiciunea de omor, avocatul Ionel 1. Moţa şi Oficiul Juridic al 
Mişcării Legionare au cerut Parchetului Civil deschiderea unei anchete judiciare şi 
necropsie cu analiză toxicologică la Institutul Medico-Legal „Prof. dr. Mina 
Minovici“. Parchetul Civil a răspuns că numai membrii familiei aveau dreptul să 
ceară o anchetă, iar prof. Istrate Micescu a considerat că moartea fratelui său se 
produsese în mod natural, prin edem pulmonar acut, şi că nu era nevoie de 
necropsie cu analiză toxicologică. Nici astăzi, după 70 de ani, nu se ştie cine ale cui 
au fost mâna criminală care a executat şi creierul criminal care a decis asasinarea 
avocatului Dimitrie-Didi Micescu, decanul Baroului Ilfov. Există trei ipoteze: 
Francmasoneria, Palatul Regal şi Poliţia Secretă Politică. În Mişcarea Legionară a 
rămas convingerea şi opinia că autorii crimei au fost comisarii de la Siguranța 
Generală a Statului, dat fiind că nu se voia renașterea Mişcării Legionare sub preşe- 
dinţia şi cu autoritatea celui mai mare avocat din România de atunci. 

În paranteză, îmi exprim convingerea că, între 8 lunie 1930 şi 23 august 1944, 
Poliția Secretă Politică a fost duşmanul nr.1 al României. R 

Să continuăm istoria Studenţilor în Medicină în iama aceea, 1935-1936. In 
noiembrie 1935, în lumea medicală din Bucureşti a avut loc un eveniment care a 
început scandalos şi pe care noi, studenții, l-am încheiat triumfător. Se vedea clar că 
patologia umană nu este în întregime explicată de anatomia patologică. şi „de 
microbiologie şi că o treime din etio-patogenie necesită contribuția chimiei, 
biologiei şi a chimiei fizicale. Pentru acest capitol al chimiei biologice, Facultatea 
de Medicină din Bucureşti şi Ministerul Educaţiei Naţionale l-au invitat să predea, 
cu contract pe 5 ani, pe un tânăr biochimist din Paris, supra eminentul şi supra- 
valorosul Prof. Dr. Andre Boivin. a 


a profesor de Drept Civil trebuie să ştiţi că 


lui şi îmcă 
: a contractului ŞI i 
35, deci pe dura.-« prelegeri, în limba 
ut extezordine Lică numele de 
E ie 1928 pân 1 Boi ina ți Lă și 3 evreică; cu RIS) 
Din noiembrie dr. Andre BO! o tânără chir d cra franceza. Forţând 
ță de noua orientare 
amene din anul I şi 
m înscris la Facultatea de 


de more. > «i spre chi Să 3 Spacu, cursul de 
:. biologică Şi SP 3 6 martie l7+-* Gheorghe Spacu, < 
ul II am îs Mota zece. Du himie Fizicală aero Chimie Biologică al EI 
an Lt iC 4, mărturisesc a le 
Fizică-Chimie pentr f. Eugen Angelesct î.ș pasiune personală, m 
Chimie Organică a Acest nou Orizont Și sia 1059-1933 
Bugen Maj0 prof dr. Andre BoiVIn în > «i Ministerul Educaţiei Naţio- 
î Rovenim a noiembrie IS tatea de Medicină Și ce te un nou contract de 
Exista PESUper te pe Prof. A al de a fi ma pu Ci 
le aveau sâ- » : t ştiin Xa îsi făcuse s a 
colaborare, pe alți a ec Ap Vintilă Gica E E ze ke care se speciali- 
erau doi iluştri ŞI Vă ae ca America, şi doctor Gheorghie -- nu ştia de existența unui 


la Institutul oale CA Fizicală din Germania. Nimeni 


osul scandal. . ; 
| care - pro Sea Prod Andre Boivin a convocat Colectivul de 
făşurat aplec în e 


; frumoasa domnişc 
istenţi şi preparatori, printre care ŞI Pe lucru în şt 
sistribui a de cercetare punți și prograre E, aie igienică şi materii fecale. 
sertarului de la pir tul că isi imp ruşinat că, după atâția ani de sacerdoțiu 


Dinsu fă răspundea nem asemenea mod, inerodibil și ne de edi ua 
eee Sail şi neidentificate au lipit ze SAL al arta E Rona 

z E j mn m i A i x 
manifest cu insulte veninoase ŞI cu calomnii „Studenţimea Română Creştină 


: i at 
sinului impostor. Odiosul manifest era semnat „5 Ali pirat : 
SEI etica era firesc, noi Societatea Studenţilor în Medicină am reacționat 


: i izi „dr. Andre Boivin la 
spontan şi energic. În calitate de Preşedinte l-am ri pu Ea Moati peri 
locuința sa modestă din Ca ai et iciiu isteria ntltui 

i i ât şi de desăvârşi 3 pate 
artere şi-a Sine convingerea că nu suine a ratei aia 
autoarea rușinosului fapt şi, în calitate de francez şi de profesor, şi-a manifestat deplina 
încredere în tineretul universitar român. Tot cum era firesc, l-am invitat pe Prof. dr. 
Andre Boivin să țină o conferință la Societatea Studenților în Medicină, despre noile 
perspective deschise de Chimia Biologică şi de Chimia Fizicală. Dânsul a venit la 
Societate însoțit de aproape toți profesorii Facultăţii de Medicină și ai Institutului 
Dr. 1. Cantacuzino. Aceştia din urmă aveau o oarecare antipatie față de naționalism 
şi antisemitism. Ca preşedinte, am vorbit în limba franceză şi am fost ascultat cu atenție 
de acei mult valoroşi oameni de ştiinţă: Prof. dr. Constantin Ionescu-Mihăeşti, Prof. dr. 
Mihai Ciucă, Prof. dr. Dumitru Combiescu, Prof. dr. Gheorghe Zotta, dr. Mircea 
Iliescu, Prof. dr. Petre Condrea şi Prof. dr. Ion Mesroveanu. 

Conferința Prof. dr. Andre Boivin a avut un succes formidabil, poate unic în medi- 


cina română de la Generalul Carol Davila încoace. Asistenţa l-a aplaudat în picioa- 
re şi I-a ovaționat îndelung, iar eu, în calitate d 
continuare profesorul nostru 


ri şi la eXat, a âstiga 
ză. La prelee > studenţii care Ei na mea a fost cas Si 
Lorenz CALC” de tic, menţionez Ci Pzicală şi că a 41 E 
i c 


zase la Institutul 
al treilea veleitar, Ce 
lată cum s-au des 


EI ——yE£Zz£Z££O£OO CC 


m 


Să trecem acum la alte evenimente din iarna 1935-1936. 

Tot în noiembrie 1935 a avut loc inaugurarea palatului din Calea Plevnei cu 
numele de Casa Studenţească. Acest Palat a fost ridicat de marele patriot Stelian 
Popescu cu bani obținuți prin subscripţie publică organizată de ziarul „Universul“ 
din str. Brezoianu. Întrucât subscripția publică s-a făcut în anii Mişcării Studențești 
de la 10 decembrie 1922, este absolut firesc şi chiar obligatoriu ca această Casă 
Studenţească din Calea Plevnei să poarte numele celor trei preşedinţi din acea 
epocă: Dr. lon Simionescu, dr. C-tin Dănulescu şi Prof. Napoleon Creţu, toți trei 
eroi şi martiri ai Națiunii în timpul terorii staliniste. La festivitatea de inaugurare a 
vorbit în numele studențimii George Furdui, preşedintele Centrului Studenţesc 
Bucureşti şi geniul tineretului universitar interbelic. În timpul discursului, în momentul 
în care a pronunțat numele lui Corneliu Zelea Codreanu, Regele Carol al II-lea s-a 
ridicat de pe scaun și, ostentativ, a părăsit festivitatea. Drept replică la gestul regal, 
miile de studenți prezenți au izbucnit în cântecul Ștefan Vodă al Moldovei. 

După inaugurarea Casei Studenţeşti, a avut loc Şedinţa anuală a Consiliului 
Superior Studenţesc, care să dea descărcare comitetului Traian Cotigă şi care să 
aleagă noul Comitet al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini Români. George 
Furdui m-a solicitat şi am fost ales în noul Comitet cu funcţia de director al Depar- 
tamentului Interne, adică relaţiile cu cele şase sute de organizații studenţeşti din 
toată România şi organizarea congreselor studenţeşti pe țară şi pe provincii. George 
Furdui n-a fost numai o inteligență genială care ne-a fascinat imaginația, ci şi un 
suflet de mare român, care a magnetizat devotamentele şi a mobilizat energiile. La 
vârsta de 29 de ani a fost asasinat în închisoarea Râmnicu Sărat, din ordinul regelui 
Carol al II-lea, înainte ca România să beneficieze de roadele geniului său. 

Revenim la iarna 1935-1936. 

In ziua de 6 decembrie 1935, Societatea Studenţilor în Medicină, şi-a completat 
titulatura cu numele Profesorului dr. Nicolae Paulescu şi s-a organizat un pios pelerinaj 
la mormântul său din cimitirul Bellu, din Calea Şerban Vodă. Tot atunci, s-a hotărât ca 
locuința Profesorului Paulescu, din str. Calomfirescu nr.17, să devină Muzeu Naţional, 
în custodia şi sub conducerea ilustrului său nepot, asistent universitar dr. Constantin 
Angelescu. Sper ca viitoarele generaţii de studenți medicinişti să păstreze şi să continue 
numele profesorului dr. Nicolae Paulescu în titulatura Societăţii Studenţilor în Medi- 
cină din Bd. Schitu Măgureanu nr. 2. Tot atunci, la 10 decembrie 1935, adunarea festivă 
a Societăţii Studenților în Medicină I-a proclamat drept preşedinte de onoare pe Prof. dr. 
Gh. Marinescu, fondatorul neurologiei în România şi autoritate ştiinţifică mondială. 

In aceeaşi iarnă, s-a pus în circulație prestigioasa insignă de Student în Medicină. 
Modelul fusese creat şi comandat la Monetăria Statului de către Comitetul 
precedent: dr. Marius Constantinescu, dr. Hortensiu Gancevici, dr. Virgil Băleanu şi dr. 
Ion B. Tomescu. Insigna era în formă de cruce de culoare roşie, cupa şi şarpele şi cele 
patru litere SSMB. Sper ca şi generaţiile din viitor să păstreze această insignă, care 
în epoca interbelică a avut aceeaşi autoritate ca şi insigna de Student Creştin, eliberată 
pentru toate facultățile de către Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini Români. 

Alte evenimente. 

Societatea Studenţilor din Medicină moştenise o datorie către Primăria oraşului 
Mangalia şi o datorie către Banca Naţională. Împreună cu Dr. Rădulescu-Vişina, 
ne-am deplasat la Mangalia și am obținut să nu ni se confişte terenul pe care, în anul 
următor, Comitetul dr. Paul Craja a construit un mic sanatoriu balnear al Studențimii 
mediciniste. Împreună cu dr. loan Dan Temeliescu şi cu dr. Ion Cocioba, m-am dus 
la Banca Naţională şi am aflat că aveam o veche datorie neplătită de la un credit dat 
pentru construirea căminului din Bd. Schitu Măgureanu nr. 2. Banca Naţională voia 
să se despăgubească prin vânzarea clădirii la licitaţie publică şi chiar existau clienți 
să o cumpere. Problema a fost rezolvată de următorul Comitet dr. Paul Craja, care = 


îi | 


A datoria câtre 
Mut ea C 
i strul l 


ancicov — C 


ini i ilor | e Ti pe 
convins PE i a fie plătită de piete a Societatea Studenț s administratorul 


ăia depus E : € 

nca Naţion tă muncă * + timpul războiului 
ia nt un € Dag Spitalul” $ art, escu: Vișina cul ed 

vista medicâ“ n. dp, Gh. RA0U ăr din Siberia: E Aaa RA - 

ie SA i secretarul şuințilic stat 10 ani într-un | i a, cu câte O conferinţă ținută 

financiar ȘI Sc. r la sovietici şi a âmbătă seara. ferat susținut de 


a căzut prizonie 
ivitatea Mae ai tă r 

de E Gersonaltte ştiinţifică In n :, arii chirurgi ai epocii: Prof. dr. 
fi student. Pentru problem ă conferenţieze Pe Sa i mnza Jianu. agregat di 
i dr. Marin Popescu de la 


de la Spitalul pu i “iizu şi dr. Constantin 
Iancu Jianu, dr- 


i blema de actualitate a 
Asigurările Sociale, P i Spit h , Pepe Ea ati 
Andreoiu, fost chirurg dulare, l-am invitat pe dr. Dum e atat 
tumorilor cerebrale Şi Ea Obreja. Noi l-am primit cu eee in A 
Central, actuali SIE, dar el, dr. Dumitru Bagdasar, în su mega 
se ti i idioţi şi susține că a conferențiat n 
ghează drep 


Ei ici el de enunț oliti în 
| unist Eu prezidam şedinţa ŞI n-am sesizat niciun fi Li p 
adevăru comi . (d 


: iințifică. este 1935-1936, a fost 

sgiieu pe ei SE apertt eveniment ga SL aiorană a lui Corneliu 
Poate că ce Ss iciniste spre Mişcarea Le; y 

orientarea masivă a studenți! li eg Al ram în subordinea Centrului Studen- 


+ socio-profesional, eram în I ler 
Zelea iri Mg e Antoniu-Pâsu, şi în i ea ini Nil 
ast Români, condusă de George Furdui. Sub aspect ope 4 
a ţ 


= î orpul Studenţesc Legionar 
Societatea Studențimii Române, am sl ee e ella Et AcrțesaNațidtit 
Bucureşti. Existau un Corp Studenese i de dinamic şi atât de mobilizant, încât 
Țărănist. Corpul Studenţesc Legionar era a Bucureşti. Comandanții acestuia au 
avea monopolul manifestaţiilor în Universitatea i f iu: în 193 5] 936. Victor 
fost: în 1934-1935, Constantin-Tache Savin și Sandu Va ii olOnizul Liv tari 
Dragomirescu şi Toma Simion; şi în 1936-1937, avocatu il e A ioţi; acestissasa 
originar din Craiova, şi avocatul Laurian Țâlnaru din Transilvania. i ară că 
comandanţi legionari au fost eroi legendari Şi şi-au dat viaţa sub teroarea iza Ls i 
martiri ai Națiunii. Avocatul Bartolomeu Livezeanu a fost şi Cavaler al Ordinului 
Mihai Viteazul. Numai avocatul Laurian Tâlnaru a supraviețuit, emigrând în Canada. 
Ing. Victor Dragomirescu a fost incinerat de viu la 22 septembrie 1939, la Crema- 
toriul Cenușa, iar adjunctul său Toma Simion a murit de foame în închisoarea Aiud, 
sub regimul comunist. 24 Sei 
În februarie 1936 mi se termina mandatul de preşedinte al Societăţii Studenţilor în 
Medicină. Partidul studențesc democrat l-a desemnat să candideze la preşedinţie pe 
dr. Gh. Rădulescu-Vişina, originar din judeţul Romanați, care însă n-a acceptat şi a 
preferat să rămână administrator financiar şi secretar ştiinţific al revistei „Spitalul“. 
Alegerile pentru noul Comitet s-au desfășurat în condiții perfect regulamentare. A 
fost aleasă lista legionară în frunte cu Paul Craja, viitor erou legendar şi martir al Na- 
țiunii. De pe lista democrată nelegionară au fost aleşi numai dr. loan Dan Temeliescu, 


at în tratamentul 


cietatea Studenţilor în Medicină. Mai 


este de adăugat alt plan decât So 
al ceva Î ze 
CAGE Vaicărătini A ni se părea a fi atât de normal, încât 


epoca i i 
i poca interbelic 


e a III 


nimeni nu-l comenta şi nu-l memora. La toa 
toate congresele şi la toate înmormântările di 
din oficiu şi luau cuvântul preşedintele Soci 
dintele Asociaţiei Internilor de Spital. Î 
funcționa perfect principiul solidarităţii 
generaţiilor. Numai în nesfârşita noa 
niste s-a Suprimat prezența generaţiei tinere 
publică a patriei comune. Dacă această absență continuă și astăzi, în anii 1990- 
2007, este pentru că ne guvernează în continuare aceeași securitate de stat, cu numele 
de Serviciul Român de Informații, şi acelaşi Partid Comunist Român, deghizat în patru- 
cinci partide zise democrate ȘI pro-occidentale. România va reveni la ordinea naturală a 
lucrurilor atunci când în Viața publică, alături de cuvântul generaţiei mature, se va auzi 
şi cuvântul generaţiei tinere, a cărei pregătire, pentru a răspunde de conducerea 
Statului, se face cu pronunțare de discursuri angajatoare de fapte concrete. 

Revenim la iarna 1935-1936. În afară de munca prestată ca intern în Spitalele 
Eforiei Civile, am început a desfăşura activitate la sediul central al Mişcării 
Legionare, din strada Gutenberg nr.3, și la sediul Asociaţiei Internilor de Spital, din 
Spitalul Colțea. În martie 1936, şi-au terminat mandatul atât preşedintele — distinsul 
dr. Gh. Constantinescu, născut în 1905, cât şi vicepreşedintele dr. Nicolae Paicu, născut 
în 1907. Şedinţa de alegere a noului Comitet a avut loc în amfiteatrul cel mare al 
Spitalului Colțea. Până la acea dată, nu au existat imixtiuni din afara Asociaţiei 
Internilor de Spital şi singurul criteriu pentru selecţie era valoarea personală a candi- 
daţilor. Întrucât legionarii câştigaseră conducerea Societății Studenţilor în Medicină, 
duşmanii de moarte ai Mişcării Legionare au hotărât să instaleze la conducerea 
Asociaţiei Internilor de Spital o echipă cu vederi şi cu program antilegionare. 

Frontul Studenţesc Democrat al comuniştilor şi al poliţiştilor l-a desemnat pe Oprea 
Mihăiţă-Primejdie, în timp ce dr. Zalman lacnov (eminenţa cenuşie antiromânească din 
Facultatea de Medicină) i-a desemnat pe George Emil Palade şi pe Ion-Cuti Juvara, 
amândoi eminenți la studii. Drept steag — mai exact, drept marionetă, au pus candidat la 
preşedinţie pe un intern de spital, membru al PNȚ. 

Alegerile au fost extrem de tensionate şi lista antilegionară a obținut 50 de 
voturi, în timp ce lista legionară a obținut 101 voturi. Pe lista legionară eram eu ca 
preşedinte, dr. Dan Crivăţ ca vicepreşedinte, dr. John Georgescu secretar şi dr. 
Darie Dan Dobrovicescu, casier. În imensa lor majoritate, foştii interni de spital 
deveniți medici secundari şi medici primari au fost de partea noastră, a noului 
Comitet legionar. 

Oprea Mihăiţă-Primejdie şi complicii lui desemnaţi de dr. Zalman lacnov nu 
s-au resemnat şi au pornit război pentru răsturnarea noului Comitet prezidat de 
mine. Cu finanţare secretă au editat un ziar intitulat „Gazeta Internilor de Spital“ cu 
sediul declarat tot la Spitalul Colțea. Evident, cu scopul de a produce confuzie. Nu 
ştiu cu ce argumente l-au câştigat de partea lor pe cel mai bun prieten al meu, dr. 
Ion-Emil Bruckner, şeful promoţiei noastre de la Facultatea de Medicină. I-au pus 
numele în Comitetul de redacție al gazetei încercând astfel să submineze autorita- 
tea Comitetului nostru. Pentru a mă apăra m-am dus să mă interesez cu ce acte şi 
cu ce aprobări apăruse acea gazetă a internilor de spital, care pe toate paginile sale 
mă făcea cu ou şi cu oţet. M-am dus în audienţă la Cenzura Militară a Presei şi col. 
Hotineanu m-a trimis la arhivă. Aici am găsit un comisar de la Siguranța Generală 
a Statului, care a scos din arhivă dosarul şi mi l-a dat să-l citesc. Singura explicaţie 
este că acest comisar de poliţie era un om cinstit şi a reacționat cu sensibilitate când 
i-am arătat invectivele cu care eram tratat în paginile ziarului. 

Cercetând dosarul din arhivă, am găsit un referat al Siguranţei Generale a Statu- 
lui, care recomanda Parchetului Militar să se dea aprobare, întrucât solicitanții Dă 


te aniversările, la toate festivitățile, la 
n lumea medico-sanitară erau prezenți 
etății Studenţilor în Medicină Şi preşe- 
În societatea românească interbelică 

naționale şi principiul completării 
pe a ocupaţiei sovietice și a dictaturii comu- 


alături de generația matură în viața 


rhivar Care era călcâiul lui 
a 


î ă Sc, dar 

7 am întrebat PE ul să te lămuresc, 
„L-am 4 nu am de: Mi-a pus în faţa 
UA, text că titlul unui ziar 
Cita un Ziar, trebuie să ceri 


in arhiva Cenzurii 


; upra titlului. . + le Asociaţiei 
rietate asup i şi, în nume claţ 
| Civil Bucureşi $ Gazeta. Internilor de 


: + drept ; : d 
Spital, am Cert S 'liu-Quintus, care a avut de 
r dei Ja Spitalul ae a de un judecător ee nl Oprea-Mihăiţă 
A. urmat un Pacea pia Asociaţiei Inteinilor de Pespeativei gazete. 
ales între ei i Palade, căii AG 
Primejdie — — a Statului trebuie să îi “1 Dersoa 
ală a Sta s-a a alea la solicitarea dreptului 
iciun act de proprietate. , 
să rotat Spitalului Colțea, plin 
iii : ici primari din Eforia Spitalelor Civile şi 
Xleiuli ue cum stau lucrurile şi împotriva mea au 
neşti. 


Ea a aid orge Emil Palade, Milică 
Oprea- Mihăiţă Egee SEE, profesor dr. Florian 


ână la ultimul loc cu € 
Aşezămintele Brâncove 


tinut discursuri acuzatoare 


i : distins coleg de- : ia solicitanţilor 
Aaa i e i cu mare majoritate, a respins coitesta a 4 i 
Mandache. Adunare , 


i iați ilor de Spital, să luăm asupra noastră 
E ari cae Asociația legi. da favoarea noastră a pledat cu 
coilarea n Sua a pe Ş, italul Militar Regina Elisabeta, care era viitorul 
Be se piezeplantul ler e Sei a şedinţei, la ieşire mă aştepta internul Ion 
E al Mu DE a i ntru că nu au vrut să aplice strategia 
de ca De SRR pi pri Ina Pntâi trebuia să te luăm la bătaie şi apoi 
recomandată de mine. Le- IS eu 
ă ăsă ăv i şi să | a . . . 
e ce e STAI a putut continua editarea CSA ati Ineu Ret SE 
Spital“, întrucât la Cenzura Militară a Presei s-a primit un liga E SIGN 
Generale a Statului, care îi interzicea apariția. La Societatea poala arie i, 
fusesem ales cu un program democrat şi naționalist; iar la ze Intel ucr 
Spital, preşedinte cu program naționalist şi democrat. Opinia publică a in ra 
universitari din acea epocă era pentru sinteză, ŞI anume: „Națiunea ca a Şi « 
crația ca mijloc“. Adversarii mei de la Societatea Studenţilor în Medicină erau 


naționaliști fără să fie democrați, iar adversarii mei de la Asociaţia Internilor de Spital 


La şedinţa din prima zi, am susținut un raport de organizare a învățământului 
medical, în care susțineam ca studiile să se facă la facultățile de medicină din România, 


Dea zapee-——— 


încrederii în tratament și a certitudini vindecării 
medicul asumă în persoana sa suferin 
acordând încredere în ce va face şi c 
diagnosticului este un proces în trei eta 
simptomele subiective şi simptomele 
morbid al bolnavului“. În a doua et 
medicului toate imaginile de boli, 
asemănare cu cele ale bolnavului. 
Atunci, în noiembrie 1937, am creat 
prin aceasta totalul imaginilor de bol 
sională a medicului practician. 


In a treia etapă a procesului de elaborare a diagnosticului se operează o comparaţie 
între inventarul morbid al bolnavului și diferitele imagini de boli, afecțiuni și 
sindroame scoase din Patoteca medicului. Ceea ce nu se potriveşte constituie 
diagnosticul diferenţial, iar ceea ce se potriveşte constitue diagnosticul pozitiv, care 
trebuie să fie just, complet şi oportun. Am alcătuit acest raport pe baza celor 
învăţate de la Prof. dr. Ion Nanu-Muscel în 1933-1934, când i-am fost extern la 
clinica din Spitalul Colțea. 

Raportul meu şi propunerea noțiunii de Patotecă au avut un mare succes în 
congres şi cred că atunci Prof. dr. N. Gh. Lupu a luat decizia să mă ia ca asistent 
universitar la clinica sa din Spitalul Colentina. 

Tot atunci a avut loc Balul Elitei Medicale, organizat de Asociaţia Internilor de 
Spital în frumoasa sală din str. Batiştei nr.14, pe atunci cinematograful Fantasio. Ar 
fi de menţionat un mic incident, care s-ar putea să-mi fie nefavorabil. În lumea 
medicală domnea o oarecare adversitate faţă de celebrul locotenent de infanterie 
Duport, care la Institutul Medico-Militar se ocupa cu instrucția tinerilor medici în 
serviciul militar obligatoriu. Îi scotea pe medici pe câmpul plin de mlaştini şi 
mocirle şi le ordona: „Culcat pe burtă şi arma la ochi asupra duşmanului“, preci- 
zând că cei care nu se supun vor fi trimişi la Curtea Marţială cu acuzaţia de „Refuz 
de executare de ordin în timp de război în faţa inamicului“. 

La balul Elitei medicale, It. Duport a venit cu două splendide domnişoare şi a vrut 
să intre fără invitație şi fără bilet. EI susținea că reprezintă Ministerul Apărării 
Naţionale şi că nu are nevoie de bilet, întrucât avea invitație, dar o uitase acasă. Am 
fost chemat la poarta de intrare şi am decis ca It. Duport să plătească biletul de intrare, 
iar cele două frumoase domnişoare să intre gratuit, ca invitate de onoare ale Asociaţiei 
Internilor de Spital. Lt. Duport a trebuit să plătească biletul de intrare la bal şi a declarat 
că noi internii de spital suntem în rebeliune față de Armată, care este scutul țării. 4 

Să relatez acum participarea mea la activitatea organizațiilor studenţeşti. În anii 
aceia am avut numai prezență în Mişcarea Legionară şi am avut activitate numai în 
organizaţiile centrale de la Bucureşti. Conform regulamentului, la 5 noiembrie 1935 
s-a întrunit la Bucureşti, în Calea Plevnei, Consiliul Superior al Studenţimii, care să 
dea descărcare vechiului Comitet prezidat de juristul Traian Cotigă şi să aleagă noul 
Comitet al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini Români pe anul 1935-1936. Din 
partea Corpului Studenţesc Legionar candida George Furdui, preşedintele Centrului 
Studențesc Bucureşti. Conform tradiției stabilite de Mişcarea Studenţească de la 
10 decembrie 1922, din Comitetul UNSCR trebuia să facă parte, în mod obliga- 
toriu, şi preşedintele Societăţii Studenților în Medicină. Ca atare, George Furdui m-a 
solicitat şi am fost ales director al Departamentului Internelor, adică cel care 
răspundea de relaţiile cu guvernul şi cu autoritățile. Ca vicepreşedinte a fost ales 
economistul Ion Caratănase, care a depus cea mai mare activitate în legătură cu 
ministerele şi cu autoritățile. Nu ştiu cum sunt macedonenii astăzi, dar în epoca de 
atunci, 1930-1940, erau atât de activi şi atât de dinamici, încât li se spunea „Vârful 
de lance al Tineretului Universitar“, 


ii. Un dublu transfer psihologic: 
ța respectivului bolnav şi acesta răspunde, 
e va decide respectivul medic. Elaborarea 
pe. În prima etapă se depistează și se adună 
obiective care alcătuiesc aşa-zisul „Inventar 
apă se mobilizează din memoria profesională a 
de afecțiuni şi de sindroame care pot prezenta o 


Şi am propus numele de „Patotecă'“, înțelegând 
i, afecţiuni și sindroame din memoria profe- 


45 


“ini i pentru a 
ilnic numa! P 
a duceam 7. Zelea Codreanu 
: nberg : ; Corneliu Zelea 0 nu. 
diul legionar din str. Si pa discuţiile ilemele organizatorice şi în 
La cn) je lucru şi pentru a eneroase idei în Sad e Ei cind era. vorba de 
intra ea izvorului» dânsul lans € leanului, formu Ai e We politică internă sau 
ASE pe politice şi, asems României Nu există Pro pinie formată şi un obiectiv 
sale isi manii ROMAN nu aibă 00 
i de duşma u 


e ăn vrei şi decizia 
Poliţia Secretă SL eţiu Zelea Codreanu problemele legate d cu 5 side 
re 7 observat la e e a nu-i ataca, ca scop , 
ra 
ăra de consp! - ţa dintre ludeo- 
ma CE ioasă sau rasială. | - aansul cunoştea diferenţa + 
motivaţie religIo “e am sesi i de un microeveniment macro- 
Privitor la Masonere: orală Îmi azigtesa, sibi legionari, când secretarul 
ie şi Mas pâna e0 LA ie a 
Masonerie. pară în biroul căpitanului cu YI o persoană străină solicita o convor- 
semnificativ. unţat că o P 10 legionari, am fost scoşi 


: iceanu, a an i cei 

i icolae Horodnicean anu. Noi, ce : AȘA 
e Va e ochi cu Corneliu Zelea ea Vizitatorul i-a prezentat o hârtie 

eI E ă g % i li 
ea ae ce mln, tt ouă 

» Ai Hi VE! d. 
Aa 3 se terminase între A 

y : idicat în picioare, ca semn câ * -a explicat: 
înapoiat-0 ŞI S-a rjdicAlSI E irou şi Corneliu Zelea Cuca i ă 
plecarea vizitatorului, am tatului, care a vrut să-mi înmâneze O evi ență 


imis al Siguranței Generale a S > ă oane sunt cunos- 
„Este un ea î E: ai IE SAREA Eu i-am răspuns că aceste dee) 

tari bun legionar şi că nu mă interesea ia ie 1935 când Corneliu 
te de run & i începutul lui decembrie | 


ârşi i Li . sa 
Edi ARINUS Bu a lului Gh Cantacuzino-Grănicerul condu- 
a lăsat în seama generalului Oh. 
a i oare şi a plecat la Carmen Sylva, pentru a redacta cartea 


„Pentru Le ionari“. ; ă fi vrut 
“ În EA lui, în Bucureşti s-a Peceiu CARL eat md a obligă E 
SăjarDe aula pepe Fan aie iile i viitor din analiza celor negative, 
E ANN mu alone pc Micul grup de legionari de la Societatea 
Studenţilor în Medicină se socotea stat în stat şi se comporta foarte egocentric. 
Mereu se duceau să mă reclame la conducerea Centrală şi Corneliu Zelea 
Codreanu, după ce îi asculta, le răspundea: „Pentru mine, Şerban Milcoveanu este 
Medicina şi eu vă sfătuiesc să faceţi ceea ce vă spune €l să faceți. Eu nu i-am reclamat 
pe ei niciodată şi nici nu i-am criticat vreodată. Acum, în lipsa lui Corneliu Zelea 
Codreanu, dânşii au socotit că venise momentul să scape de mine şi să mă elimine 
din Mişcare. Sub acuzația că eu, preşedintele Studenţilor în Medicină, nu mă 
conformam celor hotărâte de ei, micul grup legionar a înaintat o reclamaţie la g-ral 
Gh. Cantacuzino-Grănicerul, cerând să fiu eliminat ca fiind lipsit de disciplină 
organizatorică. G-ral Gh. Cantacuzino-Grănicerul ne-a convocat pe toți într-o 
şedinţă comună, pentru a lămuri lucrurile şi pentru a găsi o soluție. Acuzatorii mei 
erau extrem de vehemenți şi se montau unii pe alţii, dar nu spuneau la care anume 
hotărâri de ale lor refuzasem să mă subordonez, 
Problema era într-adevăr dificil de spus, La Societatea Studenţilor în Medicină, 
una mai numeroşi decât partizanii dictaturii. 
ca că nu va avea majoritatea la alegerile din 


: Dale Scaun în aer şi a adm 
grupul legionar de la medicină: „Dacă noi nu resp i ODesial 


Eos a spini ee i ectăm adevărul şi dreptatea în 
interiorul Mişcării Legionare, cum credeți că în Țară putem lupta re deva şi 


putem face dreptate!?“ Tot în apărarea mea s-a manifestat George Furdui, dar nu 
le-a putut clarifica minţile şi nici reintroduce judecata. În sală au mai venit ing. Gh 
Clime şi ing. Nicolae Horodniceanu, dar şi-au dat seama că nu se putea face nimic 
în fața furiei dezlănţuite a acuzatorilor mei. Aşa-zisa ședință de judecată s-a 
terminat fără ca eu să mă pot apăra şi, apărându-mă, să apăr Mişcarea Legionară de 
săvârşirea unei nedreptăți. O lună ma! târziu, m-am întâlnit pe stradă cu un student 
de la Politehnică, Mihail Manoilescu, care mi-a făcut o mărturisire: „M-am dus în 
str. Gutenberg nr.3 să-mi dau adeziunea şi să încep activitatea în Mişcarea Legionară. 
Întâmplător am dat peste şedinţa în care vă judecau pe dv. şi ce am văzut într-atâta m-a 
scandalizat, încât m-am lecuit pentru totdeauna de a activa în Mişcarea Legionară.“* 

Revin la şedinţa din martie 1936, Generalul Gh. Cantacuzino-Grănicerul s-a ridicat 
în picioare şi a citit o sentință de eliminare a mea pe un an de zile din Mişcarea 
Legionară. Sentinţă în care nu se formulau motive şi care, în mod evident, era 
pronunțată pentru a da satisfacție celor mulți, părând a fi unanimitatea. Era seara 
târziu şi, în momentul în care ieşeam din sediul legionar, vine în fața mea Traian 
Cotigă. Mă priveşte şi rămâne înmărmurit când vede cum îmi curg lacrimile pe 
obraz. Strângându-mi brațele, a strigat: „Plângi, plângi, ești sincer!“ 

Doi ani mai târziu, la închisoarea Râmnicu Sărat, am aflat că el autorizase 
„Grupul Legionar de la Medicină” şi că tot el îi împiedicase pe agresori să treacă, după 
eliminarea mea, de la vorbe la fapte contundente. Tot atunci, la închisoarea 
Râmnicu Sărat, dr. Paul Craja a ţinut să-mi facă o mărturisire intimă, care m-a 
îngrozit la ideea că s-ar fi putut întâmpla. 

Două săptămâni mai târziu, s-a întors la Bucureşti Corneliu Zelea Codreanu şi 
un curier legionar m-a vizitat la Spitalul Colentina spunându-mi: „Veniţi la sediu şi 
cercetaţi Avizierul. Este un aviz care vă priveşte pe Dv.“ A doua zi m-am dus în 
str. Gutenberg nr.3 şi în Avizier am văzut un bilet semnat de Corneliu Zelea 
Codreanu prin care se anula măsura luată cu două săptămâni în urmă în privința 
mea. Nu se dădea nicio explicație şi nu se formula niciun motiv. Am intrat în 
anticameră, unde cei cinci secretari m-au salutat prieteneşte, apoi în biroul Căpitanului, 
care mi-a întins mâna, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic sau ca şi cum trebuiau 
date uitării cele întâmplate. 

Până la data prezentelor rânduri, anul 2007, nu am vorbit cu nimeni despre acest 
incident din martie 1936. Corneliu Zelea Codreanu nu a fost numai creatorul minu- 
nii cu numele de Mişcarea Legionară, dar era şi unica soluţie pentru ca legionarii să 
fie adevăraţi legionari şi pentru ca unitatea să fie păstrată. Aşa cum l-am cunoscut 
eu, Corneliu Zelea Codreanu avea capacitatea de a ne face pe noi să fim mereu 
pozitivi şi niciodată negativi; avea capacitatea de a asigura, prin simpla lui 
prezență, loialitatea în relaţii şi unitatea în Legiune. După 30 noiembrie 1938 şi, 
mai ales, după 22 septembrie 1939, a apărut pericolul centrifug şi egocentric ca 
legionarii să se reîntoarcă la natura lor umană de dinainte de a-l fi întâlnit în viață 
pe Corneliu Zelea Codreanu, y y A = 

Continuăm cu evocarea celor întâmplate în primăvara lui 1936, când urma să 
aibă loc Congresul Naţional Studenţesc din acel an. și 


rezent şi mi-am 


E am fost P ae 
„1 din martie iai continuat activitatea de 
intit începând Cn medical: fe martie mi-am terminat 


Aşa cum al ei planuri: foriei Civile: 1 „ina, condusă de Prof. dr. 
desfăşurat activitatea Fe, n Spitalele E! Spitalul Cala 84-1954). Prof. dr. Gh. 
intern titular P a Clinica Neu olo8 ș rafia sa cu dedicație şi 


Leea (1863-1938) şa cul şi mi-a oferit Sati volume masive. Le voi 
inescu ( la re alcătuiau 4 viitor, un tânăr neurolog 

Marne mpa din ae publicati. Medicină şi sper ca, în i 
i mai de internat la Clinica Medicală din 
e in Bacaloglu al 

şti tomopato 

d as 3 pregătire de ana ) 
Spui Colea. o mirabil clinician, EVUL ir e clinicii cu rara LA Arc 
Dânsul a : ar dit 

cinii un bo irect cu dr. ION i 

medicinii cel şi eu am erat de re odor Saragea, d. Ştefan Cât: E 
Sta ete u viitorul mare profesor ŞI martir a : 
Veniamin Runcan, 
Vintilă Cioca 

Al doilea plan a! rtății 
Zelea Codreanu la biroul său di 
2 bate la uşă, indiferent cine s 
legionari şi de fiecare dată găsc 
veneau să aducă informații, ase 
acţiune, ca la Marele Stat Major din 
intelectuale şi nu pot relata decât cu a 


e. : : 
; trecut în stagiul A 
De la 1 marie „e ex ce noul titular TO. + 


st să-l frecventez în fiecare zi pe Comeliu 


| activității mele a fo cam dreptul să intru fără 


re nr.3, unde aveam dr£ 
E ua Acest privilegiu îl aveau 40-50 de 


în biroul Căpitanului. Toţi 

20 iur de 10 persoane in birou 
a ră şi toţi veneau cu propuneri de 
: Armată. Conversaţiile erau adevărate sărbători 
dmiraţie față de Corneliu Zelea Codreanu, 


A : i cât de juste era concluziile puse 
pentru cât ge Usol anda ceața pr AC a mai pen om cunoscut de 
i soluţiile oferite. Corne Ouranua Aer ja 
mine şi aa) ie iai a a e a ie d RE Cioran, care-i adusese 
tr-o zi l-am găsit 1 SAI NEDE s ca Ea A 
lui rest Zelea Codreanu cele două cărți PACE pă ile ne one sI 
i aţă a României“, amândou Opal ce ile 
Shin alea s-a discutat conținutul celor două mari cărți şi songadalui 
legionar Ion Belgea a remarcat că Emil Cioran este pentru România ceea ce Oswa 
Spengler este pentru Germania. În cursul discuţiei, cineva — nu-mi amintesc cine 
| anume — a menţionat în paralel pe Ştefan Zeletin, care a aplicat la România, în trei 
| cărți celebre, gândirea şi sistematica lui Hegel. Convorbirile din biroul lui Corneliu 
Zelea Codreanu erau atât de bogate şi aveau atâtea noutăți, încât deveniseră o 
necesitate vitală pentru noi, cei care apoi le transmiteam mai departe în mulțimea 
legionarilor al căror număr era din ce în ce mai mare. 
AL treilea plan al activităţii mele a fost ca adjunct al lui George Furdui la condu- 
cerea Uniunii Naţionale a Studenților Creștini Români. George Furdui a fost unul 
dintre cele 5 genii ale Tineretului Universitar din acea epocă: Virgil Rădulescu, 
| Victor Gârcineanu, Valeriu Cârdu şi Nicoară Iordache. Munca de conducere la 
UI Ce 3 agită sa Pie eainielă George Furdui, de vicepreşedintele. Ion 
noiembrie 1938, iar Geori E ordache Spânu. Ion Caratănase a fost omorât la 30 
, ge Furdui și Iordache Spânu au fost omorâţi de jandarmi la 22 


septembrie 1939. 


. (2 îi 3 i 
preşedintele de la Iaşi: „În ce ra mine întâmplător. George Furdui l-a întrebat pe 


Liberal şi cu studenții di i i 
A nții din Partidul Naţional Țărănesc? 


a III 


Studenţesc Iaşi, ilustrul Teodor Tudose, a răs 


i „ spuns: „Ne onorează cu absența şi cu 
sabotajul domniilor lor. Poate că nici nu există la noi, în laşi. Singurul nostru 


adversar este un comunist, Alexandru Bârlădeanu, venit din Basarabia.“ 

George Furdui: „Ce fel de om este? “* 

Teodor Tudose: „Este un om cumsecade şi învață foarte bine.“ 

George Furdui: „Dacă este un om cumsecade și dacă este bun la învățătură, să-l 
respectați şi doar să observați ce face.“ 

Pentru proiectatul Congres pe țară, eu am primit sarcina să prezint un raport 
despre „Medicina preventivă şi noua disciplină a biopoliticii“. 

Voi reveni asupra acestui subiect. 

Întorşi la Bucureşti, noi, Comitetul, am început diligențele pentr Congresul 
Naţional. Ministrul de Interne, Ion Inculeţ zis Vania, și ministrul Ordinii Publice, 
Eugen Titeanu, ne-au refuzat aprobarea, justificându-se cu referatul Siguranței Gene- 
rale a Statului. Această instituție a SGS era alcătuită din nişte intriganți cu deformația 
profesională de a se împotrivi din oficiu la tot ce ieşea de jos în sus şi la tot ce 
contravenea obligaţiei de pasivitate. Pentru SGS, ordinea publică însemna ca oamenii să 
stea în bănci, ca nişte simple obiecte, şi în țară să domnească o linişte de cimitir și o 
tăcere de deşert. La Congresul din aprilie 1935, aceşti poliţişti intriganți dăduseră apro- 
barea, sperând să răstoarne conducerea legionară a Organizaţiilor studenţeşti. Acum, în 
primăvara lui 1936, deja nu mai era posibil de organizat o acțiune antilegionară şi, de 
aceea, Siguranţa hotărâse să interzică orice nou congres studențesc. 

Discutând în Comitet despre această situaţie, s-a pus problema unei greve generale, 
dar vicepreşedintele Ion Caratănase a spus; „Noi nu suntem pentru lupta ca scop în 
sine, ci suntem pentru lupta ca ultimă soluţie a necesităţii de a reuşi. Să încercăm și 
pe altă cale decât cea directă cu Ministerul de Interne“. George Furdui s-a adresat 
profesorului de Sociologie George Gusti, care avea acces direct la Palatul Regal. 
Prof. George Gusti s-a arătat foarte binevoitor şi, imediat, l-a luat pe George Furdui 
în audiență directă la regele Carol al II-lea. George Furdui a pledat cauza stu- 
dențimii şi regele a dat aprobare pentru ţinerea Congresului la Tg. Mureş, unde se 
manifesta cel mai intens revizionismul maghiar pentru scoaterea Transilvaniei din 
România. Aici trebuie amintit faptul că niciun guvern al României Intregite n-a vrut 
să dea aprobare pentru ținerea Congresului Studenţesc în vreun oraş din Basarabia, 
unde domneau evreii ca stăpânitori. Cele mai multe Congrese naţionale studenţeşti 
au fost fixate în Transilvania, unde revizionismul maghiar susținea că poporul 
român n-are capacitatea şi n-are dreptul pentru această provincie. 

Dând aprobarea pentru Congres, regele Carol al II-lea a pus două condiții care, 
fiind raţionale, au fost pe loc acceptate de George Furdui. 


Prima condiție a fost să nu aibă loc nicio discuţie despre organizația „Straja Ţării”, „ 
care era începutul dictaturii totalitare şi pentru a cărei combatere s-au format şi s-au) 5 


dezvoltat „Frăţiile de Cruce“, continuatoare ale organizației „Avântul” din epoca 
Primului Război Mondial. A doua condiție pusă de rege a fost ca, în timpul Congresului, 
să nu se facă nicio aluzie sau referire la existența Elenei Lupescu, considerând că este o 
problemă strict personală, fără influență asupra vieții de stat. Aşa cum am amintit, 
George Furdui a acceptat ambele condiţii, de faţă fiind Prof. George Gusti. În confor- 
mitate cu decizia regală, ministrul de Interne, Ion Inculeț, şi ministrul Ordinii Publice, 
Eugen Titeanu, au decis ţinerea Congresului la Tg. Mureş, în zilele de 1-4 aprilie 1936. 
Calendarul Organizaţiilor Studenţeşti interbelice fixa întotdeauna “Congresul 
Naţional în zilele premergătoare vacanței Sfintelor Sărbători de Paşti. Aceasta, 
pentru ca studenții participanţi la Congres să difuzeze moţiunea finală şi broşurile 
tipărite în satele şi oraşele unde se aflau familiile lor. Niciunul dintre noi, condu- 
cerea studențimii, nu bănuia că intriganţii de la Siguranţă se împotrivesc deciziei 
regale şi că vor să obţină anularea Congresului. În ziua de 3 martie 1936 au pomit 
49 


Pe 


denţi de la Universi- 


3.000 de stu ilea tre 
iale. Un tren toniu-Pâsu: Un al do n 
ei trenuri SPECIA“. ristului Ion A ' si Chişinău, sub conduce- 


o 
spre Tg. Mureş ti onducerea Ju IS i] rnăuţi, IAŞI ȘI 


şitățile CET osc laşi 
Une ntrului Cl INA - treilea tren ducea la 


Napoca Şi de la Universitățile din 

j-Nap hrană şi cazare, eram aştep- 

ambii membri PNL 

ismului în teritoriul ptâbiarizat 

a locului şi ca Dia sia ASA 
ie i i sfruntate tot ce s-a scris î 

Să evoc ceea inciuni neruşinale $ poa riste lu 


ment istorie, - Pătrăşcanu în căr 
eveniment IStorIC.. eta die 
crețiu 
presă, lot ce a scris az: i. aşa zisele lor tratate. hr azi 
nează ropiei og cal din Bucureşti în Li ceilalţi SU aerului 
Trenul nos! E ci ti conducăi i Centrul 
- d at şi tot ce s-a decis 
asia pupe ta, A a urmare, cunosc tot ce s-a întâmplat $ 
eşti ŞI, 
Studenţesc Bucur 1 
în tabăra noastră a studenților., 
Trenul avea programare e A 
fiecare gară, mare Sau MICĂ, avez 
staţii, s-a observat că trenul nu op i 
sau după respectiva gară. Aceasta, P 


de „accelerat. astlel încât în 
5-8 minute. Incă de la primele 
rea în dreptul gărilor. ci cu un Spa înainie 
tru că studenţii, la fiecare PPE a PTA UA 
ra isându-și brațele, cântau imnurile legionare, în jeg ari bi ii 
| tren şi, încrucişându-ş legionară, Noi suntem echipa morții şi celebrul Ci a sus, 
Moldovei, Sfântă tinereţe pereti sub controlul riguros al Corpului Studenţesc 
Acesta munilestti 3... | de Ordine şi Protecţie, sub conducerea liderilor ing. Victor 
Legionar, devenit Service o: Victor Dragomirescu a fost ars de viu la Crema- 
Def Și AR, 2 It-1939 iar Toma Simion a murit de foame şi caşexie 

toriul „„Cenuşa” în se; 21 sep. d 


în închisoarea Aiud, sub regimul comunist. iau “ ai 
ă pes cred că pe la 13%, am ajuns în gara Sinaia. Trenul a oprit şi a 


staționat 5 minute, la circa un kilometru înainte de CALE Legionarii au coborât şi au 
â i i viteză spre destinaţia finală, Tg. Mureş. 
cântat, apoi trenul a pornit din nou cu viteză SpIc 59, o eni e 
Credeam că vom trece prin gara Sinaia în plină viteză. Deodată, brusc, dm iu Aa. 

se declanșează frânele la toate roțile şi trenul s-a oprit din nou, de data aceasta chiar 
în dreptul peronului. În compartimentul lui Ion Antoniu-Păsu ne-am dat Cu părerea că 
cineva din interiorul trenului o fi tras semnalul de alarmă. In timpul noii staţionări, de 
3-4 minute, mai multe sute de studenți, la fel ca în toate gările premergătoare, au 
coborât pe peron și au cântat imnurile legionare; evident că şi în dreptul plăcii 
comemorative a prim-ministrului 1. G. Duca, victimă a atentatului din 29 decembrie 
1933. Apoi, trenul şi-a reluat mersul spre Tg. Mureş. În compartimentul lui Ion 
Antoniu-Pâsu s-a analizat cauza şi semnificaţia acelei opriri bruşte a trenului; toți 
ştiam că simpla tragere a semnalului de alarmă nu determina automat şi instantaneu 
oprirea trenului. Decizia o ia conducătorul trenului, numai după ce aude şi numai 

după ce judecă semnalul de alarmă tras într-unul din vagoane. 
Din cercetările făcute, n-au putut fi identificate nici vagonul din care fusese tras 


semnalul de alarmă și nici persoana care o făcuse. Toate semnalele de alarmă cerce- 
tate de legionari aveau sigiliul nealterat, 


trenului răspundea unui ordin superior, di 
de Studenţi, încât se putea întâmpla să 


personal“ şi nu 
o staționare între 


hotărârea să tor: A C ŞI mintea ni s-a luminat. Siguranţa luase 
ei Aa eliza teza E tdi e apple şi să împiedice stirii. Con- 
50 ru, din Bucureşti plecase o maşină cu 


ÎN 


poliţişti, sub comanda comisarul 
conduşi de comisarul Borcea, puseseră |a cal 


Nu am sesizat să se fi cântat acest imn pe păcăli premiul ri ca ulagt e 
cumva, a fost laolaltă cu celelalte imnuri legionare. i za 
La Bucureşti, intriganții de la Siguranță au alarmat pe toată lumea de pretinsa 
blasfemie săvârşită de studenții legionari. Trezind indignare şi groază cu informaţiile 
lor false, abili intriganți de la SGS au obținut: Primo — anularea aprobării date de regele 
Carol al II-lea; secundo — interzicerea Congresului Studenţesc de la Tg. Mureş; pis — 
desfacerea locomotivelor de la cele trei trenuri studenţeşti şi guarto — abandonarea celor 
6.000 de studenți, pentru a-i face să se întoarcă pe cont propriu la casele lor. 

Pentru trenul nostru, ordinul de detaşare a locomotivei a venit la 21% seara 
când ne găseam în gara Lunca Bradului, în sudul județului Mureş. f 

Pentru trenul cu studenții din Cernăuţi, Iaşi şi Chişinău, ordinul de detaşare a 
locomotivei a venit tot la 21%, când trenul se găsea în stația Ghimeş-Palanca de pe 
valea Trotuşului, în judeţul Bacău. 

Iată cum s-au petrecut evenimentele. 

„Despre cele petrecute în gara Lunca Bradului, relatez ca martor de la faţa locu- 
lui, iar despre ceea ce s-a petrecut în gara Ghimeş-Palanca, relatez ce ne-au 
povestit studenții chiar în noaptea aceea dintre 31 martie şi 1 aprilie 1936. În trenul 
nostru, de la Bucureşti, aproape toți studenții dormitam care cum putea, în compar- 
timente sau pe culoare, Nu ne-am dat seama pentru ce trenul, în acea gară, se oprise nu 
la un kilometru înainte sau un kilometru după, ci exact în dreptul peronului. Idem, nu 
ne-am dat seama că staționarea se prelungea fără nicio explicaţie şi fără justificare, 
depăşindu-se cele câteva minute de oprire regulamentară. 

Am coborât din tren să ne interesăm şi am aflat trei lucruri cu totul neobişnuite. 
Primo: trenul nostru nu mai avea locomotivă şi pe tot arealul gării nu se vedea nicio 
altă locomotivă. Secundo: la biroul de mişcare al gării se găseau nişte poliţişti în frunte 
cu faimosul comisar Borcea, un fel de Javert român, după modelul celui din romanul 
„„Mizerabilii' al lui Victor Hugo. Zerrio: în partea cealaltă a gării se vedea o companie 
de jandarmi pedeştri, cu mitralierele îndreptate spre trenul studențesc. 

La întrebările preşedintelui nostru, lon Antoniu-Pâsu, nu au vrut să răspundă 
nici şeful gării, nici titularul serviciului Mişcare şi nici comisarul Borcea, cunoscut 
de noi din Bucureşti drept un psihopat, posedat de obsesia antilegionară. De la 
muncitorii din gară şi de la nişte mici funcționari am aflat că comisarul Borcea ne 
urmărise trenul în automobil şi că acolo, în gara Lunca Bradului, dăduse ordin 
companiei de jandarmi să ne mitralieze pentru vinovăția de „rebeliune legionară“. 

Mulţi ani mai târziu am aflat următoarele: compania de jandarmi pedeştri fusese 
adusă de la Cluj-Napoca şi era comandată de un colonel Chihaia. La fața locului se 
mai găsea căpitanul Ion lerinici (originar din laşi). Comandantul Legiunii de 
Jandarmi a judeţului Mureş, col. Chihaia şi cpt. lon lerinici au refuzat să execute 
ordinul verbal al comisarului Borcea şi au cerut ca ministrul Ordinii Publice să dea 
ordin scris şi să-l înmâneze imediat şefului lor, g-ral Pârâianu, la Inspectoratul Gene- 
ral al Jandarmeriei din Bucureşti. Cererea col. Chihaia şi a cpt. Ierinici era cu atât mai 
justificată, cu cât nu exista nicio „rebeliune legionară“ şi noi, cei 3.000 de studenți 
bucureşteni, nu făceam nimic altceva decât să cerem răspuns la întrebarea: pentru ce 


ni se scosese locomotiva de la tren? 


Sl 


5 


n viteză LE tren iai: iu 
ciproc. Erau studenții 

% ne neaşteplale» în ricul i il trenul lor mergea cu 
| întune i ară locom qi i 
i sa op „Cu 190 care își salvaseră 2 tem studenţii din Bucureşti, 
intenționa S* ki si Chişinău» ându-ne că SU „va secunde — din instinct, 

«A » SA 
IeŞ RE grămadă în trenul 


ca Bradului a intrat! 
- C 


OI. 
Tg. iți pe acoperişue Ali ct 
celălalt. Drumul până goanelor sau ali acel tren. În gară Ghimeş-Palanca, 


e catati pe scările Vaz“ c iva şi preşedint 
studenţi act Pet ntâmplase ia desprinde locomotiva ŞI Preş ele 
n tren Se a de “ rotărâri 
îs i hotărâri. i 20 ă 
studenţii observas iteza fulgerului, a luat tre arii Ghimeş-Palanca şi pe ceferistul 
Teodor Tudose, «i, ta ca ostatici pe şeful & i vor împărtăși soarta celor 1.500 
Prima hotărâre: bă că, în caz de accident 2 conducerea locomotivei a 
şef al trenului şi I-a la biroul Mişcare din gara 


i e Chisinău, A Oua Eva 

: din Cernăuţi, Iaşi ȘI Chişin : ia decizie: Ara 
de studenţi din Ce i : st a i “edențesc va merge cu maximă 
pus patru studenți depus o informare că trenu ia 
Gina A a Mureș şi că nu va opri În NICIO ali 
i După Congres, am aflat 
Cererea comisarului Bo! 
Chihaia şi a cpt. Lon Ieri 


e în culisele guvernamentale. 
| studențesc şi cererea col. 
is au ajuns simultan la ministrul 


inistrul de Interne 
i - sultat la telefon cu minisi 
inii Publi Titeanu. Acesta s-a CON i Da ee ARI 
Dai ES SE sir consultat Const Ia Sică a ii taste şi 
A ili i în Istona 
ii e-l revenea In i nală 
apreciind responsabi te: 000.3.000 de cadavre în mod inutil. Esionatul criză 
le lee St de la Siguranță i eica s-au i a ră cecul 
în E 
i încâ ă Congresul studențesc, chiar i 
cuci Muc de în guvern demiterea lui Eugen Titeanu din funcția de 


ministru al Ordinii Publice. 


Adevărul istoric este că, după tragica moarte a lui |. C. Brătianu, România nu mai 


canti ian inc Se dea Nr ee Pc 
uccesive au executat ordin ţ zu 
Mişcării pei Idem, România de după Ionel I. C. pr ten ni ma ea Să 
drept, pentru că aparatul de stat, armata ŞI justiția nu erau decât simp g 
executau ordinele date de Poliția Secretă Politică. 
Revenim la Congresul Naţional Studenţesc de la Tg. Mureş. a 
Prefectul județului şi Primarul orașului erau amândoi membri ai Partidului 
Naţional Liberal de sub conducerea lui Gh. Tătărăscu. Poate din ordinul lui Gh. 
Tătărăscu de la Bucureşti sau poate că Prefectul şi Primarul erau conştiinţe 
naţionale, în orice caz, pregătirile pentru Congresul Naţional Studențesc s-au desfă- 
şurat exact conform legilor în vigoare. Congresul a început cu o slujbă religioasă, 
oficiată la Catedrală de un sobor de preoți în frunte cu Mitropolitul. Şedinţele 
Congresului au avut loc în splendida sală a Teatrului Naţional din Tg. Mureş. Cei 
6.000 de congresişti am fost cazați în condiții perfect civilizate, în cămine şcolare, 
în cazărmi militare şi la particulari binevoitori. 
A ae să SS arte lucrările Congresului, să evoc două evenimente politice 
poliţişti care au strigat din ceri a le aL cec pol a ir 
legionarii. Închideți ferestrele Şi încuia i işi A x tal An EI nAlu Va 
Va curge sânge pe străzile orasului par usile: AScundeţi-vă în poduri şi în pivnițe. 
populația ungară şi cea ep Alcat opulaia română nu i-a crezut pe poliţişti, dar 
evreilor şi-au pus lacăte la IRRIE piei și. mare panică. Prăvăliile ungurilor şi 
în ascunzători. ă ȘI respectivi cetățeni, unguri şi evrei, s-au adăpostit 
52 


ÎN 


În 1970 am tratat o doamnă originară «i 
ș IV an i ginară din Tg. i 
diilor universitare, devenise şefa tezaurului de ieri Da PR ananas 


mi-a povestit că în 1936, când avea vârsta de 12 ani hei Băncii Naţionale, Dânsa 


3 ângă i pări = asistat la următorul eveni- 
pa pers, ra £) parintească se găsea marea Sinagogă a oraşului Tg Mae. La 
auzul că „vin legionarii", comunitatea evreiască a chemat în ajutor pe dr. Petre 


Groza de la Deva şi toți evreii sau marea lor fript ; pe d 

cuprinşi de spaimă. Timp de trei zile, pe durata Congres e Re DETA 
pe scaun la intrarea în Sinagogă și tot timpul i-a liniștit pe evrei s nându-l 
„Garantez eu că nu vi se întâmplă nimic rău. Legionarii au treburile lori ciur 
fel nu se ocupă de persoanele d-voastră. ză 

La coborârea din tren, am aflat de la organizația legionară locală, condusă de 
profesorul Coriolan Matei, despre ce făcuseră poliţiştii bucureşteni cu 24 de ore 
înainte. Servicul de Ordine şi Pază a Congresului era sub comanda lui Filon Laurie 

i ăuți. Acesta a declanşat în tr i identi i 

din Cernăuţi. leclanş tren operațiunea de identificare şi capturare a 
poliţiştilor din București. Dintre toți poliţiştii, au fost capturați numai doi şi s-a 
organizat în piața publică a oraşului un tribunal de urgență, care i-a judecat pentru 
abuz de putere şi zvon fals în scop de război civil şi în detrimentul Statului 
Naţional Unitar. Sentința a fost să li se dea câte 100 de lovituri de curea peste fese 
în public, în piața orașului, unde au fost aduşi să asiste peste 500 de unguri şi evrei 
din localitate. In lumea ungurilor şi maghiarilor din județul Mureş s-a născut de la 
sine semn de egalitate între noțiunea de Vojgarda şi noțiunea de Justiţie promptă. 
Ar mai trebui adăugat că poliţiştii bucureşteni căutați pe străzile orașului Tg. Mureş 
au devenit cei mai feroci anchetatori şi cei mai satanici torționari pentru studenții 
români în anii dictaturii carlisto-antonesciene (1938-1944), precum şi în primii 10 
ani ai ocupaţiei sovietice(1948-1958). 

Să trecem acum la lucrările Congresului. 

Congresul Naţional de la Tg. Mureş, prezidat de George Furdui, s-a desfăşurat 
cu acelaşi entuziasm intens şi în acelaşi aer de ofensivă naţională, ca şi Congresul 
Naţional Studenţesc care avusese loc în aprilie 1935 la Craiova sub preşedinţia lui 
Traian Cotigă, dar cu un plus de maturitate politică. Lucrările au avut loc în splen- 
dida sală a Teatrului Naţional din Tg.Mureş, în prezența oficialităților religioase, 
administrative şi judecătoreşti ale judeţului. Dintre invitați au participat Prof. Ion 
Cătuneanu, titularul Catedrei de Drept Roman de la Universitatea Cluj-Napoca, şi 
Prof. Popescu Spineni, titularul Catedrei de Drept Roman de la Universitatea Iaşi, 
originar din judeţul Olt. In paranteză, amintesc că intenția noastră colectivă era să-i 
invităm şi să-i avem alături la următorul Congres studențesc, în 1937, pe marii 
noştri profesori universitari şi pe marii conducători ai Generației de la 10 
decembrie 1922. 

Nu-mi amintesc precis dacă au fost în sală dr. Gh. Sârbulescu, originar din Baia 
de Aramă, şi Andrei Ionescu, originar din Bârlad, dar ştiu că Congresul i-a declarat 
Preşedinţi de Onoare ai Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini Români. În anii 
1929-1930, ei au fost preşedinţii Centrului Studenţesc Bucureşti şi au militat pentru 
ca organizațiile studenţeşti să fie independente, dar să sprijine partidele naționa- 
liste, în speță „Liga şi Legiunea“. Atunci, în 1929-1930, se dorise chiar editarea 
unui ziar cu titlul de mai sus: „Liga şi Legiunea“. 

Programul tuturor Congreselor studenţeşti din perioada interbelică includea 
rapoarte despre românii de peste hotare, dezvoltarea agriculturii ca bază a 
industriei, educaţia eroică şi formarea personalităţii în licee, politica sanitară de 
Stat, politica externă de alianță cu Occidentul, naționalismul economic al lui Vintilă 
Brătianu, conspirația evreiască de a fonda Israelul în spațiul carpato-ponto- 
dunărean şi pericolul forțelor oculte pentru România ca Stat Naţional Unitar. 
Rapoartele şi lucrările Congresului din aprilie 1935 de la Craiova sunt tipărite 
într-o broşură care la data aceea a avut un mare succes. Rapoartele şi iz 

3 


i tipărite, întrucât în 
ucat a fi 

936 de la Te. M are fr obabil i Azi lico-Sanitară 

„a: aprilie | tia secretă olitica Medico- 
Congresului din ap confiscate de poliți susține TapOr'” » „nără şi menţine starea 
martie 1937 au Se prezenta 2 din Medicină e ie este de două feluri: 
. soia 1 x 
Eu am avut On04 Jgiena alge Aplicată în IEren, Y biopolitică, care pune 


tel > Mâine irativă, | 75 i a 
a României relee şi a ip pe acumularea cantitativ” 3: inii interzice eugenia 


e sănătate â accentu . vinocratică a medic 
de o-politică Ca N abivăi peontologia hIPOCT. “> de ameliorare. în 
selecția calitativă. jce eugenia pO FE care Congresul, în 
3 si nu interzi “ multe concluzii, pa ea : 
ma rr t hotărâri de aplicat. O 
adevăr Nec, Îi medicale pentu gravide. și prin 
unanimitate, € «cerea demografiei ânia, peste 1-2 generații, să ajungă la 
ama erea mânia, peste z 

ir en n cca Romi i e 50000000 de romani 
biet demograf hotărâre de eugenie LE aur pii îi etnie lesă 
autentici, Altă cor diferențiate după notele Prime «ce ntei şi după criteriul 
bănești pentru mame iz Is seri i î ia Pre de aplicat în 

i mnaziu şi liceu. Deci, după : i, devenită hotarare 
Sing A i ratură O altă concluzie DE ara dotați şi organizarea de clase 
sârguin 4 licee speciale pen V Claviloa 

i fondarea de licee SP ani Jectual al elevilor. 
rima AB C în liceele obişnuite, după ai pi Socială, adică de mortali- 


Medicina A : 
i i ul meu s-a ocupat de i luziile raportului 
căi 18 şi de bolile infecțioase cu dea liu oldavaiiă 
Stai tot ceea ce la Universitatea Cluj PD oPiseră Prof. dr. Victor Babeş şi 
E pes d 0 : A - 
şi tot ceea ce la Universitatea Bucureşti pr Pee, Bropovă duiau Prof. de, Mihai 


uzino, iar atunci, 2 ; Ă 
Fiul crt ri tei Banu şi Prof. dr. Marius Nasta. Conţinutul Ut să 
Sar refață, ci o introducere la viitoarea medicină alura ai 3 
era nu ? Pe st îndelung aplaudat de Congres şi, din mijlocul sălii, d Izit 0 
Rapa 10; fesor universitar sau membru al Academiei să 


igând: „Desfid pe orice prole : 
eee în pile şi tehnicitate acest raport, pe care l-am ascultat cu 


stra A mitateti. 
e şi pe care l-am aprobat în unanimita i de : i 
popi i null sueces au avut raportul despre dezvoltarea industrială a agriculturii 


şi raportul naţionalismului economic, cu ideile lui Vintilă răni 4, AeL lui Ştefan 
Zeletin, cu ideile lui Traian Brăileanu și cu ideile lui Constantin Garothd. ADR 

Punctul culminant al Congresului au fost moţiunea finală şi discursul de închi- 
dere a Congresului. Menţionez numai ceea ce ştiu, şi este posibil ca alte persoane 
să poată spune mai mult decât spun eu. Aa - , 

În dimineaţa celei de a treia zi, a avut loc o şedinţă fulger, în care preşedintele 
nostru, George Furdui, ne-a spus că şedinţa de după-amiază va avea o semnificaţie 
politică. Tineretul universitar român încă din 1919 a fost matca generatoare şi 
susținătorul consecvent al tuturor partidelor, al tuturor asociaţiilor şi al tuturor 
organizațiilor cu cvadruplă activitate: creştină, patriotică, naționalistă şi regalistă. 
Pe tot parcursul perioadei interbelice, organizațiile studenţeşti au alimentat cu 
cadre şi au susținut moralmente cele două partide naționaliste: Liga Apărării Naţio- 
nale Creştine a Prof. A.C. Cuza şi Legiunea Arhanghelul Mihail a lui Corneliu 
De Pa par Finanţei Internaţionale evreieşti, recte bancherul Horace 
leg il AE : preiei elul Mihail şi secţia ei politică Garda de Fier au fost 

anuarie 1931, în martie 1932 şi în decembrie 1933. Această 


din urmă ilegalizare şi arestare a i i 
7 provocat, ca reacţie ă 
Celia Le e mpa prim-ministrului |. G, Dă perete A 
cum, în „nu e din străină i di ă să 
decida moare egipt exclus ca Forţele Oculte din străinătate şi din țară să 


spaţiul carpato-ponto-dunărean mult voitul Israel Euro 
țional, cu evreii drept clasă conducătoare ŞI ex 
„indigeni“, drept clasă subordonată şi exploatată 
unei a patra ilegalizări şi a unei a patra arestări a Mi 
aplicat era un avertisment public că ceea ce ar urma 
contra respectivului prim-ministru, ci o constelați 
tate politice împotriva tuturor complicilor de | 


S ; iza Scaa d Virgil 
Rădulescu, originar din judeţul Romanați, Emil Bulbuc, Viorel Trifa şi 1osif 

După opinia mea, aceşti patru studenți au fost inteligențe geniale şi chiar genii 
autentice. Discursurile lor au fost formidabile şi i-au făcut pe cei 6.000 de studenți 
participanţi la Congres să se ridice în picioare, cu aplauze prelungite. George 
Furdui ne-a cerut ca noi ceilalți de la masa prezidiului să stenografiem cele patru 
discursuri pronunţate liber în sală. Eu am ales să stenografiez discursul lui Emil 
Bulbuc; nu-l cunoşteam, dar l-am ales pentru că era student în medicină. Toate cele 
patru discursuri împreună cu arhiva Congresului au fost confiscate în martie 1937 
de către Ministerul Ordinii Publice şi nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu ele. Salvat 
de la uitare este numai discursul lui Emil Bulbuc, întrucât eu am păstrat o copie şi, 
după peste 60 de ani, am reușit s-o public în arhiva istorică „Învierea“ nr 1/ 
ianuarie-martie 19$3, pag. 25-33. După opinia mea, acest discurs al lui Emil 
Bulbuc din aprilie 1936 este cel mai puternic, mai mobilizant şi mai definitoriu text 
din arta elocinței româneşti — în care au strălucit Barbu Catargiu, Mihail 
Kogălniceanu, Vasile Conta şi Tache Ionescu — și cred că ar merita să fie studiat în 
istoria culturii române. 

Cele patru discursuri au pregătit Congresul pentru Moţiunea finală — citită de 
studentul medicinist Paul Craja, în care se avertiza asupra unor atentate colectiv 
punitive, în caz că s-ar încerca o a patra ilegalizare şi arestare a Mişcării Legionare. 
Rațiunea moțiunii nu erau atentatele politice, ca scop în sine, ci era un avertisment 
serios, ca să nu se încerce din nou actul anticonstituțional al ilegalizării şi al 
arestării unui partid politic naţionalist care respectă Constituţia Țării din 1923. 
Entuziasmul din sală era atât de mare, încât din public s-au ridicat studenți care şi- 
au oferit propria viață pentru aducerea la îndeplinire a Moţiunii Punitive, în caz de 
necesitate. Nedorită, dar posibilă. 

Astfel, s-au constituit opt echipe pentru eventuale atentate punitive împotriva 
celor care aveau puterea să conspire arestarea şi ilegalizarea Mişcării Legionare: 
Gavrilă Marinescu, Victor Iamandi, Armand Călinescu şi regele Carol al II-lea, 
desemnat eufemistic „Elena Lupescu“, După câte îmi amintesc, nimeni n-a menţionat 
numele prim-ministrului Gh. Tătărăscu sau vreun nume din familia Brătianu. În 
schimb, din sală s-a strigat numele lui Mihail Stelescu, cel care, în vara lui 1934, 
trădase Mişcarea Legionară şi intrase în colaborare cu Siguranţa Generală a Statului. 

Acea Moţiune finală citită de Paul Craja şi cele opt oferte de a-şi sacrifica viața 
în atentate punitive au provocat o adevărată explozie de ură şi înverșunare în clasa 
politică şi în Aparatul de Stat de atunci — 1936. Cei care conspirau ilegalizarea Mişcării 
Legionare şi asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu s-au simțit vizați personal, şi 
aceasta, pentru că ştiau că „legionarii se țin de cuvânt”. 

După votarea în unanimitate a moțiunii, a urmat discursul de închidere a Congre- 
sului, pronunțat de geniul generației noastre, George Furdui. Altcineva l-a stenografiat 
pentru arhivă, eu doar reproduc din memorie două fraze, care sunt două adevăruri 
eterne: „Spirit mereu ofensiv pe poziție mereu defensivă” şi „Idealism realist în faza de 
opoziţie şi realism idealist în faza de guvernare“. Aceste două fraze ale lui George 

55 


pa 
3 


Ş ; în viitor să fie scrise cu 

: adevăruri de politologie e ele i 
Furdui sunt două mari lee Studențeşi 90 de studenţi participanți au plecat să 
mfi . 


i i : de mii de oraşe şi 

itere de aur în ami! sului, Ce n cele 100. i 

litere ongresu!! în or i a studenților din acea epocă 

li En împroprietăriți prin reforma 
:: de tăra 

ratănase, m-am întors la 


O VEŢICAU 
proven ală din Spitalul Colțea. 


- Dasu si lon Ca 
cz iara rate oniu-Pâsu ȘI Ion Ca 
a ia e corge Furdui, Ion Ant lar la Clinica medic 


: ionam i evenimente. Ai A 
Bucureşti, unde ii Sa luat cunoștință de trei 3% ritie 1936, poliţiştii şi comu- 


ici i, puț -3 apri : « 
Aici, la DU a ost că, tot în zilele de ital aşa-zis „Democrat”, sub 
Primul ta un Congres Studenţesc pe de viitorul ministru comunist 
niştii, SIMU E dr. Constantin Parhon ȘI Orar it Mihail Dragomirescu. Acest 


inţia Prof. = r comunist M a ă & ; 
presei Ridu leseu şi de viitorul cala de numai 45 minute, întrucât o echi- 
crat” a 


s „Demoi : ăciun, a intrat peste ei în sală şi i-a 
i jolie de muncitorul Ernest GER unişti se dau protejaţi de 
E poe autodizolvarea ŞI tell atei la atacul lui Ernest Crăciun şi al 

'tie. dar poliția n-a avut pule Sao n CRT CERU 
poliție, dar poliți“ t cu pumnii şi cu picioar : p 
muncitorilor legionari, susținu at Ja București a fost demiterea din guvern a 

Al doilea lucru pe care l-am a Titeanu, care refuzase să dea ordin scris pentru 
ministrului Ordini Publice, Fa ţi în gara Lunca Bradului. L-am cunoscut pe 
ca jandarmii să-i mitralieze pe stu e, 1543 pe frontul de est — la Simferopol, şi, 
fostul “ua aaa Da CAR ca România era guvernată nu de miniştrii care 
între altele, mi-a desialitf ti-i : nerală a Statului”. 
alcătuiau guvernul, ci de „intrigaafi de, la SIR arie cnarile ziare evreieşti „Dimi- 

AL treilea lucru pe Care l-am aflat în e iesi ântul Liber“ duceau o mare cam- 

« Adevărul“, „Zorile“, „ABC“, „Lupta“ şi „Cuvântul Liber Gere 
n i presă cerând exterminarea Mişcării Legionare ŞI a organizațiilor studenţeşti. 
ei campanie de presă se intitula „Dezordinile de la Tg.Mureş . Se lăsa a înțelege că 
studenții, în timpul Congresului, ar fi devastat sinagogile și ar fi jefuit magazine. 

Drept răspuns, un om de bine, ing. Voicu Popescu, originar din Piteşti, a editat un 
volum extraordinar, cu circa 100 de fotografii luate de el pe parcursul celor patru zile 
ale Congresului Naţional Studenţesc, fără niciun comentariu şi cu titlul ironic de 
„Dezordinile de la Tg. Mureş. Se pare că volumul a fost atât de vânat din 1936 până 
în 1989, încât în România nu mai există niciun exemplar. În paranteză amintesc că, 
într-o fotografie colectivă, de marş în perfectă ordine, era în prim plan studentul 
medicinist Mircea Popovici, cu mamă evreică şi cu tată ofițer superior în Armata 
Română. Dacă cineva a salvat de la distrugere acest album, este rugat de Națiune a-l 
dărui Academiei Române, drept dovadă pertinentă, relevantă şi concludentă a adevărului 
istoric asupra Congresul Naţional Studenţesc din 1-4 aprilie 1936 de la Tg.Mureş. 
„Campania de presă a ziarelor evreieşti şi a sicofanților poliţişti continua fără 
intrerupere şi nu se mai termina. Probabil că era alimentată cu ordine din străi- 
rromi ao de la Tg. Mureş a fost cea mai convingătoare dovadă a 

brd ment, energie şi tenacitate a Națiunii Române în propriul ei Stat. 
ultima zi a lunii aprilie 1936, am fost arestat de poliţie şi, împreună cu alți 9 
studenți, am fost duși şi închişi la închisoarea din ora ul Br: rent 

lată ce s-a aflat. Sub presiuni din străinăt : ap 
hotărâse să aibă loc două procese de pedepsire 


se aducea era că, la trecerea tren 
comemorativă şi, deci, memoria naţi 
Al doilea proces, zis „cel mare“ 


ului prin gara Sinai i 
i „Sinaia, am fi profanat placa 
ali a prim-ministrului |. G, Dai 
dit pna moţiunea finală a Congresului Na- 
Siderată un „complot antistatal'“. În acel al 


pentru a obține comenzi de armament 
se ă ituifi si 
cel care primise cel mai mult, 20.000.000 de lei, era Aaaa A e cepe 
Palaelibus. Acel personaj misterios, din câte știam noi, era chiar regele Carol al II-lea 
Atunci când s-a auzit despre această afacere, s-a sinucis g-ral Sică Popescu, ful 
direcţiei de Armament din Ministerul Apărării Naţionale. În închisoarea Braşov aia 
mr. Zeletzki stătea izolat şi nu voia nicio relaţie, nici cu deţinuţii de drept comun şi nici 
cu noi, cei | (9) deținuți reprezentanți ai studențimii. 

Tot în închisoarea Braşov se găseau trei comunişti, printre care viitorul dictator 
Nicolae Ceauşescu. Mi-a rămas în memorie în primul rând pentru primitivismul 
intelectual cu care răspundea la întrebările avocatului său, Radu Olteanu, şi în al 
doilea rând, pentru ura cu care ne privea pe noi, studenţii legionari. Mai multe 
amănunte despre Nicolae Ceauşescu în închisoarea Braşov am menționat în 
biografia pe care i-am făcut-o, încă nepublicată. Ce a făcut Nicolae Ceauşescu la 
Slatina şi judeţul Olt, în perioada adolescenței şi până în toamna lui 1947, este de 
domeniul demenţei antisociale. In 1965, când a devenit dictator, a ordonat o 12 
anchetă cu privire la noi, cei 10 preşedinţi ai studențimii şi în special împotriva / . 
mea, care îi eram ca un spin în scoarța cerebrală. 

Directorul închisorii se numea Ionescu şi ne trata pe toți deținuții ca pe nişte 
simple obiecte avute în custodie. Ancheta a fost făcută la Tribunalul Militar de un 
magistrat militar, col. Stroe, care se vedea că-i un foarte bun român şi despre care 
se vorbea în Braşov că este un om foarte corect. Al doilea procuror militar era cpt. 
Mihăilescu, care ne-a declarat vinovaţi pentru simplul fapt că fusesem la fața 
locului şi că nu i-am împiedicat pe studenți să cânte imnuri legionare la placa 
comemorativă a lui 1. G. Duca. Atunci am aflat de culpa prin „omisiune de denunț* 
şi de culpa cu numele de „pasivitate favorizând săvârşirea infracțiunii”. 

După o lună de anchetă a urmat procesul. În boxa acuzaților eram noi cei 10 
preşedinţi de asociaţii studenţeşti, în frunte cu lon Antoniu-Pâsu. Completul de 
judecată era alcătuit din cinci ofițeri combatanți: col. Radu Gherghel, viitorul 
comandant al diviziei de tancuri, mr. Bassarabescu, căsătorit cu fiica cea mare a 
g-ral Gh. Avramescu, mr. Georgescu, cpt. Anghel şi cpt. Jantea, cred că ultimii trei 
din Corpul Vânătorilor de Munte. Procuror acuzator, un magistrat militar de carieră, 
mr. Raica, care s-a ilustrat prin epitetele veninoase şi acuzaţiile calomnioase pro- 
nunțate, probabil la ordin, împotriva Mişcării Legionare şi împotriva noastră, a 
studenților. Deşi rechizitoriul se voia cu dimensiuni ideologice, acest mr. Raica n-a 
reușit să elaboreze nicio idee şi s-a arătat limitat numai la adjective. Cineva din Braşov 
ne-a comunicat că avea porecla de „Şarpele cu ochelari. Sie 

Deasupra tuturor aşteptărilor şi a tuturor speranțelor a fost apărarea. Noi, cei iQ 
acuzaţi, aveam fiecare câte un avocat venit din proprie inițiativă de la Baroul 


Braşov. Pe mine m-a luat spre apărare avocatul Traian Trifan, care mai târziu, A 


tență Naţională şi are glorie de 


Mişcarea de REZIS; i Mişcării Legionare, ca Ionel 
isă ne apere mari agoze ai Vojen, Radu Budişteanu şi 
i- De la Bucureşti au Veni Polihroniade: Lo ya au ținut nişte pledoarii 
1. Moţa, Vasile Marin, Mi îi din Bucureşti şi din În pledoaria sa, Vasile 


„V = jan doctrinar. e. E “4 declarăm şi pe 
Ta le atăt pe plan Ju 3 ică: „Dvs. nu credeţi ce v ŞI p 
: , 


le facem, această 
nţ avem şi fi Pre INA A 
Marin a pronunță are O : 1-oionarii vom oferi Națiunii şi 
4 VI 
dvs. nu Vă CON 


rsonală, € uza. Ne vom oferi viața 
neîncredere € problema App irăinu o vă putea refuză 


o dovadă pe ă ă printre români sunt 
iei ă ie î lumea ca TI t 
Istoriei o dovac E“ va trebui să Se Ştie ÎN toată p 


i ilor lor.“ 
j i si v Fă i pentru convingerilor 
ZE Jr cul ri moară pentru ideile lor şi pe alul Militar Braşov anunţa 
conştiinţe ca 


n ă în mai : a, din timpul răz- 
Msi uz eg a 13 ianuarie 1937 la Majadahonda, di Pa TR 
Marea jertfă Legionar 


daca : gi: inspectorul de siguranță 

boiului civil span martorii. Martor al acuzării a EEE luoiy teritoriul TA 

Iluştri au fost ŞI le siouranța din regiunea SI 3 dati 

ăspundea de sigu 3 ară de o persoană 

Bungeţeanu, si ra | a declarat că trenul a fost Oprit iara AI e su 
gara Sinaia. Sub jur "2 tras semnalul de alarmă şi despre care se poate sj 

rămasă necunoscută, care a scă. Tot el a declarat că nimeni n-a 


Ă ea Titu i 
= onducerea studenț A ga : 

că nu făcea se C E A la placa comemorativă a lui i-c Duca Si Să eu dell 
tn aa ie n-au făcut altceva decât să cânte imnuri legionare, ŞI 
în număr „n - 


( e] interzis Arhan he Ei ut Ş d im pP vinovat . 
I i R e lul ne-a Ju at / u pe epsi e ] 
0 pinia mea este că nu toată Siguranța Generală A Statului era de acord cu 


i ială a comisarului Borcea. ora S - 
Srizara Specii u venit ca martori Prof. dr. Dimitrie Gerota şi Prof. dr. lancu J ianu, 
Pentru mine, a ională şi utilitatea persoanei mele pentru societate. 
testat valoarea mea profesională şi : i 
Ta aaa ] apărării a venit Prof Nae lonescu, care a făcut diagnosticul 
ca or a : E a A pa j 
i țial între hostes şi inamici şi a avertizat Tribunalul Militar să nu-i judece pe cei 
Sa în serviciul patriei şi al viitorului cu aceleaşi legi care-i pedepsesc pe cei 
care omoară în interes personal şi pentru avantaj personal. Maximum de celebritate 
I-a atins fostul prim-ministru dr. Alexandru Vaida-Voevod, venit tot ca martor al 
apărării. Dânsul a expus Tribunalului Militar evenimentele istorice din vara şi toamna 
lui 1933, când 1. G. Duca, împins de Victor Iamandi, s-a dus la Paris şi a reclamat la 
bancherul Horace Finaly cum că guvernul legal al țării tolerează Mişcarea Legio- 
nară, în loc s-o extermine. |. G. Duca a cerut să i se dea guvernul României pentru 
a-l condamna la închisoare pe Corneliu Zelea Codreanu şi pentru a lichida definitiv 
Mişcarea Legionară. In baza acelei pârâciuni şi a angajamentului luat, bancherul 
Horace Finaly a ordonat la Bucureşti demiterea guvernului Naţional Țărănist al lui 
îi să guvernului Naţ 
Alexandru Vaida-Voevod şi numirea guvernului Naţional Liberal I. G. Duca. La 
finalul depozițiilor de martori, dr. Alexandru Vaida-Voevod s-a adresat comple- 
tului de judecată: „Onoraţi. judecători, uitați-vă spre boxa acuzaților nu cu ochii 
capului, ci cu ochii minţii. Aceşti 10 studenţi sunt eroii de astăzi ai naţiunii 
suverane şi, inevitabil, Vor fi mâine guvernanţii Statului România. Poate că aveţi 
temnițe pentru astăzi, când sunt numai eroi, dar să ştiţi că nu aveţi temnițe pentru 
ziua de mâine, când ei vor fi cla ducă : : stagii 
Sa n tea Sa conducătoare şi guvernul Ţării“. 
„Aceste două traze dr. Alexandru Vaida-Voevod le-a pronunțat cu mâna dreaptă 


j 

| 

| : 1 spre completul de judecată i că i, cei di 
boxa ai : ] ] ă, apoi către noi, cei din 

Xa acuzaților. Depoziţia dr, -Voevod s-a încheiat cu asistența 


ntul critic este |a început 
Sfârşit — „ultimul cuvânt“ 
Sunt ca prin „ultimul e 


— rechizitoriul procurorului, 
al acuzaților din boxă. Arta 
uvânt* să se demonstreze: 


cp III 


a) perfecta unitate de trăire sufletească și 
b) aşezarea respectivului proces politic 
eneral al Țării. 

Domnul lonel 1. Moţa a venit s 
bine este ca în numele vostru col 
bine e să vorbească Şerban Milco 

Judecând retrospectiv, după m 
tul decisiv din viața mea, când Ionel | 


ie! acuzaților Şi ne-a spus: „Cred că cel mai 
Să vorbească unul singur, şi cred că cel mai 
Veanu, reprezentantul mediciniștilor“, 


sensibilitate patriotică a tuturor g 
întreaga încredere şi ne ofeream întreg devotamentul Mişcării Legionare, care 
singură în România aducea elan e - 
la terminarea celor pronunțate de 
din sală a izbucnit în aplauze şi 
Armatei pentru evacuarea sălii. 


Cu „ultimul cuvânt” procesul s-a terminat în jurul orei trei după-amiază, în 
ultima zi din luna mai 1936. Completul de judecată s-a retras în camera de deliberare. 
Au trecut ore după ore ŞI nimeni nu putea înțelege pentru ce întârzia sentința; sala 
fierbea de agitație, dar (domnea un extraordinar elan şi un extraordinar optimism. După 
7 ore, în jurul orei 22”, completul de judecată s-a întors în sala de şedinţă, pentru a 
pronunța public sentința. Cu voce de om supărat, preşedintele Tribunalului, col. 
Radu Gherghel, a anunţat sentința cu trei voturi contra două: condamnarea noastră 
la 30 de zile închisoare şi imediata punere în libertate, întrucât acele treizeci de zile 
le făcusem deja în prevenție, înainte de proces. 

Câteva luni mai târziu am aflat ce se petrecuse în camera de deliberare. Col. 
Radu Gherghel şi cei doi maiori, Bassarabescu şi Georgescu, se pronunțaseră 
pentru condamnarea noastră la o lună închisoare, iar cei doi căpitani, Anghel şi 
Jantea, nevrând să cedeze, se pronunțaseră pentru sentința de achitare totală, fără 
justificarea prevenţiei. 

Ani de zile mai târziu am aflat că Radu Gherghel a devenit general şi că maiorii 
Bassarabescu şi Georgescu au devenit colonei, în timp ce căpitanii Anghel şi Jantea 
au rămas buni în grad şi și-au terminat cariera militară tot cu gradul de căpitan. 
Încă o informaţie. In 1938, căpitanul Anghel a obținut audienţă la regele Carol al 
II-lea şi la întrebarea „Pentru ce am fost omis de la înaintare?“ regele a răspuns: 
„Ai fost omis de la înaintare pentru că în procesul studenților legionari nu te-ai 
conformat ordinului ierarhic de la Ministerul de Război“. A 

Revenim la procesul de la Braşov. Pronunțarea sentinței s-a făcut cu publicul 
din sală ridicat în picioare. La auzul condamnării noastre la o lună închisoare, 
publicul, în număr de 200-250 de persoane, a izbucnit în cântec şi anume, tocmai 
imnul socotit infracţiune: „Arhanghelul ne-a ajutat să pedepsim pe vinovaţi”. 

Redactând prezentul text, în anul 2007, suntem în situația de a nu mai Ac 
aceleaşi opinii de atunci, din anii 1934-1936. Omul politic 1. G. Duca n-a fost 


trădător al Țării, ci un patriot român care, împins de alții, s-a băgat într-o pertje ză 


DN 


: de rezolvare; a CX 


; 'cată decât puterea at or nări : 
mult mai complicată decât pule'“, -a Pa: ilegalizarea Mişcării Legionare 
viață. 


de a ilegaliza Mişcarea ari închisoare pe VIAt- da de un an şi» astfel, în mai 1935, 
Corneliu Zelea CO Duca numai pentru O perioă vidul Totul Pentru Țară”. În dimi- 
a fost decisă de |- gi reapărut CU numele de Far libertate pe ultimii trei legionari 
Mişcarea Legion”, să 1933, 1. G. Duca i-a pui în 
neața de 29 "pa Vasile Marin şi Ste 
arestaţi: tori ultima zi din luna ea de drept comun şi cu felicitările 
Revenim it închisoarea în uralele deținuţ borârea din tren în Gara de Nord 
fi air administrativi ai e suparat legionari, care ne-au aplaudat şi 
u i ÎN a iad i . 2 
aşteptau circa | de geti pastă din Calea Plevnei ŞI sI la Secu SINA 
ne-au dus în triumf la Ca$ Pe drum au apărut nişte agenți de la pre a Yoliției 
din strada Gutenberg * ș arii cu victoria studenţilor legionari. răi 
Capitalei şi s-a pornit o bătal€ 4 2. acest proces studențesc de la Tribunalul Militar 
Din toate punctele de vedere, Mişcarea Legionară şi un mare succes pentru 
Braşov a fost un mare succes Pau DI ei bAyi procesul din mai 1936 de la 
mine. Tocmai din cauza celui > Miscării Legionare: atât în cărțile redactate de 
Braşov a fost eliminat din istoria cătile editate de Duiliu Sfinţescu şi de aşa zişii 
Horia Sima şi de simişti, cât şi în către ul istorie concor dă cu o încă şi mai gravă 
codrenişti'. Această suprimare a adev: SOLIE rmmnimalizăază “arept “accrdeții 
PA :coriei legionare. În cărțile lor, simiştii mini 3 
falsificare a istoriei “eg : Maior Legionar în frunte cu ing. Gheorghe 
secundar marele proces al Statului Mall se damnaţi am fost: ing. Virgil 
Clime, şi aceasta, pentru că printre acuzaţii con amnați r cărţile 1? Mi 
Ionescu. avocat Radu Budişteanu şi dr. Şerban Milcoveanu. În cârț ta dica ii SI 
istorie legionară până în sept.1939, Duiliu Sfințescu este incă ue fi și nu 
face nicio mențiune măcar despre acest proces al Statului Major 1 Ru ai in iulie 
1938 de la Tribunalul Militar Bucureşti. Nu-i deloc moral şi nici în DPI egionar a 
voi cadavre pentru exploatare propagandistică şi a ignora, deci a-i repudia pe foarte 
puţinii legionari rămași în viață după masacrul din 22 septembrie 1930! - 
Închidem acest trist capitol şi revenim la ce s-a întâmplat în Bucureşti după | 
iunie 1936. Câteva zile mai târziu, am aflat că sunt puşi în libertate, fără proces, 
marii conducători ai studențimii în frunte cu George Furdui, principele Alexandru 
Cantacuzino, Paul Craja şi alți preşedinţi de care nu-mi amintesc pentru a-i men- 
ționa cu drag şi cu respectul pe care-l merită. După triumful micului nostru proces 
politic din mai 1936, cu Forţele Oculte dictând guvernului şi armatei, nu s-a mai 
vrut să se rişte încă un triumf naţionalist în marele proces al celor care au condus 
Congresul Naţional Studenţesc de la Tg. Mureş. De altfel, rechizitoriul nici nu ar fi 
avut temei juridic, întrucât așa zisele condamnări la moarte nu fuseseră un scop în 
sine, ci un avertisment, dat tocmai pentru a se preveni eventuala greşeală a unei a 
patra ilegalizări a Mişcării Legionare. 


ecutat ordinul bancherilor evrei 
dinul lor de a-l condamna pe 


rie Ciumetti. 


= and contra ziarelor evreieşti. Atunci zi imi se 
-a pă cld Şt. Atunci ziarul „Diminea 

ese ial puieti rin nai Sadoveanu, pe post de director pei 

Această vânzare-Cumpărire di pe irontispiciu numele lui Tudor-Teodorescu-Branişte. 


n i Zi tat 
60 ume autentic româneşti a înfuriat la culme mulțimile, 


E E££O£O£—£—£££ CC 


care în mod a au confiscat de la chio 
si le-au pus pe foc în pieţele publice, iasti Fiat 

librării: Cartea Românească, Alealay, gat fetea iu intrat în cele patru mari 
cu romanele istorice ale lui Mihail ere pi Sletea şi au făcut acelaşi autodafe 

Prefectura Poliţiei Capitalei a intervenit în t F 
de persoane capturate la faţa locului sau a, arestând sute poate chiar mii 
Conducerea evreiască a celor două ziare Ap T ŞI Simplu prinse pe stradă. 
muncitori români de la tipografie şi i-a trimis 
se vindeau ziarele lor. Astfel, pe străzile Bucureşti 
civil În mulţirile înfuriate conduse de legi 
tipografia ziarelor evreeşti şi poliţiştii î i: p 
ii pe toţi cei care le cade în pe A în pumele ordinii publice, băteau şi 

Eram intern la Spitalul Colțea şi la camera de gardă a 
răniseră IPP a tipograf român, cu numele de Po 
legionarul Ernest Crăciun, şi acesta băgase cutitul î i - 
spital, fuseseră aduşi simultan: Ernest eul lira ei toiul one scu. La 
I-am internat în același salon, în paturi alăturate, în Clini de Chi Eliza 
Alexandru Popovici. Înainte de a fi scosi di i eee A intre ei, 

I Opo ite de a fi scoşi din camera de gardă, le-am luat la amândoi 
mâna dreaptă şi le-am unit în dreptul inimii mele, în semn că frați, di st 
naţiune. De la intemnii lon M iNi : E e iraţi, ci eta 

ţiune. De la intern uşat şi Nicolae Hodoş de la Chirurgie am aflat ulterior că cei 
doi răniți, Crăciun şi Popescu, s-au purtat între ei cu politeţe, poate chiar cu amiciţie 

„Afară, pe străzile Bucureştiului, lucrurile se agravau întocmai ca o avalansă 
Ziarele evreieşti Dimineaţa” şi „Adevărul” scriseseră atâtea minciuni şi celora 
împotriva Mişcării Legionare, încât s-a găsit prilejul pentru a li se administra o 
lecţie pentru viitor, Nu ştiu dacă de la Stelian Popescu sau de la prefectura de 
poliție, Corneliu Zelea Codreanu a primit o listă cu adresele exacte şi cu ora ieşirii 
din locuinţă a celor 50 de ziarişti evrei de la „Dimineaţa“, „Adevărul“, „Cuvântul liber: 
„Zorile“, „ABC“ şi „Lupta“ sau „Flacăra'“. Comeliu Zelea Codreanu a dat lista Corpu- 
lui Studenţesc Legionar cu misiunea de a-i învăța minte, dar fără răniți şi fără 
morți. Misiunea a fost îndeplinită şi un singur ziarist evreu a fost atât de rănit, încât 
a trebuit să fie dus la spital. Eram în biroul lui Corneliu Zelea Codreanu când i s-a 
raportat cazul şi l-am auzit spunând despre autor, un student legionar: „N-a 
priceput ce am spus eu; o fi bun legionar, dar e cam opac la minte“. În paranteză 
amintesc că acest legionar cu exces de zel a devenit mare erou în timpul terorii 
staliniste şi a murit de foame în închisoarea Aiud. 

Alte evenimente din 1936. 

In 1935, la o şedinţă a cuiburilor legionare „Axa“, Corneliu Zelea Codreanu a 
definit calitatea de legionar prin posesia şi manifestarea a 5 virtuți: devotament, 
combativitate, creativitate, tenacitate şi loialitate. În plus, în Mişcarea Legionară 
s-a trăit cultul Muncii şi cultul Raţiunii. 

„Cultul Muncii s-a concretizat în taberele de muncă voluntară pentru construirea de 
utilități publice: cămine, şcoli, cantine, şosele, troițe, monumente şi mai ales biserici. În 
vara lui 1934 au funcţionat două tabere de muncă voluntară: în munții Bucovinei la 
Rarău, sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu, şi pe litoralul basarabean la 
Budachi, sub conducerea lui Mihail Stelescu. În vara lui 1935 au funcționat mai 
multe tabere de muncă, între care cea de la Carmen Silva pe litoralul dobrogean, 
sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu. În vara lui 1936 au funcționat 72 de 
tabere de muncă, între care la Carmen Silva, sub conducerea lui Corneliu Zelea 
Codreanu, la Drăgăşani-Vilcea ridicarea unei biserici, sub conducerea avocatului 
Victor Bărbulescu, la Dealul Negru-judeţul Cluj o şcoală, sub conducerea geologului 
Gheorghe-Voicu Vereş, şi la Mănăstirea Arnota, din județul Vâlcea, o şosea pe teren de 
piatră, sub conducerea unor comandanți legionari din Moldova. Există o hartă cu 
menţionarea şi descrierea celor 72 de tabere de muncă voluntară din vara lui 1936. 


ȘCUrI Ziarele „Dimineaţa“ Şi „Adevărul“ 


u fost aduși doi români care se 
pescu, îl lovise cu ranga în cap pe 


61 


FE 3 a fost cea de la Predeal, 
a, cea importat Colegiul Sfântul Sava. 


muncă, (* d a 4 
dintre toale taberele de fesorului Ion DO militară şi anume, prăbuşirea 
SIE sa) sub conducere o mare li die De de Pre deal, sub presiunea 
muntele Susal, So € avusese 3 
lui | 


a est şi la VE 
în toamna Iu L9 untele Bucegi» I e ataca dinspre 


frontului defensiv de PA Fallen care aseră în pa i eee 
armatei spli înfrânte pe munții Din 1916 până în 193 E are sea SHUI 
Diviziile see ate, soldați ȘI ofițeri. Di a o rană vie durero i E ări sul CR 
gi şi au adunat într-un Mare 


ranii Și it la acel 5 

Osuar sute de C Ei ua venit a 

i puican Azi are eroilor-mai 

Corneliu Zelea ut e atu Române, care se sesiza abia 
în num ț 


genunchi. : indiferenţă şi în NUI. elui Osuar a fost făcută de 106 
Român DU E de 20 de ani. Sfințirea Mac itropolit Gurie, cel care, la 27 
i, cu 0 A cai . E âniz 
atunci din localităţile apropiate; în Unirea Basarabiei cu România. 
preoți Cin isinău, binecuvântase Un a zeuduit întreaga Românie, ca 
martie LASI ri CR atică de pe muntele Susa! â ee ar 1919-1936. Ruşinea 
Evenimentul E e obrazul tuturor guvernanţilor tai Atmatei ROMARRI 
Spa na eo! al Ilea care era Comandantul se tă a profesorului Virgil 
GE cănd 3 aia o telegramă PERI ATA e de pe muntele Susai şi a 
US ue .. ta e A 
t desfiinţarea € i le Osuar, 
Madgearu, ji aa aa rmi la faţa locului. Jandarmii au distrus Mare r 
trimis un reg 


“ “i miile de oase şi, cu patul puştilor, 
î î ecunoscut sutele de cranii ȘI mi i a 
an ingropat 4 SS, pe cei 500 de legionari ai profesorului Ionia me ANI 
a e pa eram intern la Clinica Medicală Prof. dr. Cons an Bapaloflu dl 
La i Ce ia "Mi-am luat concediu de odihnă pe luna iulie 19 f ŞI 4  fuisă 
ra la tabăra de muncă de la Carmen Silva de pe litoral, sub conducer i 
p 


Corneliu Zelea Codreanu. 


vestesc ce am văzut acolo. 6 dear pet ae ai dei i, rage 
ED circa 700 de legionari studenți, universitari şi muncitori din toată România. 


Lucrau 8 ore pe zi la construirea unei şosele asupra căreia Lo eGa Pupă, arnlazăă 
4 ore şedinţă de întrebări şi răspunsuri cu Corneliu Zelea Codreanu. Iar o pi a j 
ore de somn în nişte corturi mici, doar cu îmbrăcămintea drept saltea şi pernă. Ta Ard 
funcţiona sub comanda unui ofițer de serviciu, care purta pe piept o diagonală 
tricoloră şi care se schimba din 24 în 24 de ore. za 

Care era obiectul muncii? Încă din anul 1878 se pusese problema construirii 
unei şosele paralele cu litoralul, de la Sulina până la Mangalia şi apoi mai 
departe, până la Balcic. 

Peninsula Crimeea are în paralel cu litoralul o astfel de şosea, admirată de 
întreaga lume. Șoseaua din Crimeea a fost posibilă pentru că terenul era dur şi 


stabil. În Dobrogea nu s-a putut construi o şosea similară, paralelă cu litoralul, 
întrucât terenul este nisipos, 


fie construită cu sfărâmături 
soluție imposibilă din punct 
ideea ca infrastructura proiect 
pe fundul mării şi solidarizaţi 
tehnico-materială a fost înfii 
muncă voluntară de la Carmen Silva, 2 km 


ÎN 


În vara lui 1935 s-a construit, astfel, 
vara lui 1936 s-a construit, la fel, cam | km 
Carol al II-lea a interzis taberele de muncă 
mult necesara şosea paralelă cu litoralul de | 
amiază, cum am mai Spus, timp de 3 
bări puse din public, la care răspundea Comeliu Zelea 
memorie răspunsurile date atunci la î 
la întrebarea „Care este soluția 
suri de însemnătate istorică le-a 
istorice „Invierea”. 


Să evoc câteva MICI evenimente din iulie 1936, cunoscute de mine în tabăra de 
la Carmen Silva. Intr-o noapte, pe la 2%, un legionar a început să țipe de durere și 
să se zvârcolească în toate felurile, pe Pământ. La întrebările mele nu putea r 
niciun răspuns, dar am observat că-şi ținea o mână, permanent, la urechea dreaptă. 
Mai mult din intuiție decât prin rațiune, i-am tumat în ureche apă oxigenată 
(perhidrol 1070) şi, odată cu spuma, instantaneu, a dispărut suferința şi victima s-a 
liniştit. Cu o pensetă chirurgicală i-am extras din conductul auditiv cadavrul unei 
insecte cu numele popular de urechelniță. La intervenția mea au asistat o multirne 
de legionari care, evident, au rămas admiratorii Medicinii româneşti. 

Alt eveniment. Intr-o zi, vreo 50 de legionari s-au îmbolnăvit brusc, cu vărsături, 
epigastralgii şi diaree. Mă cheamă ofițerul de serviciu, pictorul Alexandru Basarab, şi 
constatăm că la bucătăria taberei se fiersese mâncarea în căldări de aramă, cu spoiala 
de cositor luată. S-au luat toate măsurile, atât pentru tratarea bolnavilor cu pastile de 
papaverină şi antiseptice, cât şi cu trimiterea căldărilor la o spoitorie cu cositor, din 
oraşul Carmen Silva. Amintesc că toată hrana din tabăra de la Carmen Silva era 
furnizată de coloniile de români macedoneni din cele două judeţe ale Cadrilaterului 
dobrogean, Caliacra şi Durostor. Persoana care aducea zilnic hrana cu trăsura, în zori, 
se numea Popescu şi, la întrebarea mea, mi-a răspuns că aşa se numeau părinții şi 
bunicii lui, care de mii de ani locuiau în Macedonia, în mijlocul peninsulei Balcanice. 

Foarte interesant şi foarte important următorul mic eveniment. Împreună cu 
câțiva comandanți legionari, Corneliu Zelea Codreanu îşi avea locuinţa nu într-un 
cort, ci într-un bordei. Într-o dimineaţă, a apărut o domnişoară superbă, cu ochi 
albaştri şi părul castaniu spre blond, îmbrăcată într-un splendid costum național, şi 
ofițerul de serviciu, avocatul Ion Antoniu-Pâsu, i-a dat voie să intre în bordeiul lui 
Corneliu Zelea Codreanu. Timp de vreo 20 de minute, domnişoara a tot pus întrebări 
şi la toate întrebările ei Corneliu Zelea Codreanu a păstrat tăcerea, refuzând 
conversaţia. La plecarea ei, Corneliu Zelea Codreanu a spus legionarilor de faţă: 
„Niciodată această femeie să nu mai fie primită în tabăra noastră“. 

Nimeni nu-i cunoştea identitatea. În 1960 am reîntâlnit-o în actuala str. George 
Enescu, la nr. 12 parter, în casa celebrei d-ne Adina Hoisescu, născută Grigorescu 
şi colaboratoare a g-ral Aurel Aldea în Mişcarea de Rezistență Naţională a 
Românilor. Aflând numele meu, superba domnişoară devenită doamnă îmi spune: 
„Să-ţi povestesc ce am pățit cu şeful dumneavoastră, al legionarilor“. Îmi po- 
Vesteşte exact scena din iulie 1936, de la tabăra din Carmen Silva şi adaugă 
comentariul: „M-a dat afară ca pe o servitoare“. A N rad 

Cine era superba zeiță cu ochii albaştri, cu părul blond-castaniu şi cu talie de sirenă? 
Se numeşte sau se numea Simona Tabacovici, fiica miliardarului Tabacovici, dama de 
companie şi secretara intimă a Elenei Lupescu. În mod evident, fusese trimisă de Elena 
Lupescu pentru a-l anexa pe Corneliu Zelea Codreanu la camarila regală. sai 
Simona Tabacovici mi-a povestit două misiuni pe care le-a executat din ordinul Elenei 
Lupescu şi pe care le-am descris deja sau le voi descrie în alte texte. 

Alt eveniment din tabăra de la Carmen Silva. 


63 


a 


k 1 ză fi | 
. 
S | bi e i ocalitate. 
care se A la IS rICA din | 

. oioasă 
slujba relig0: 
participa! la concursul de 


ă-amiază de duminică, după 

Eu m-am ÎNSCris Şi am 

E are îl conducea 
în mare, pe € 

rezistență în apnee sub apă Corneliu Zelea Codreanu 


iotant al lui COME | 
Dumitrescu-Zăpadă, IAS ea mea, atunci în vârstă de 25 de ani, 
Constantin urpriza tuturor, pe totală sub apa mării. 


s ee î e 
nainte de 19: O tan ce ma ndelune 6 ie 1036, Este vorba de executarea 
iul Î+ : i ii săi 
a lua E ra ătre Bop îs Aerul 
: legio area Legion Sita, 
fostului comandant ICE care, fără niciun fel de 


ii săi suba 

a sin role ei | eanu la conducerea supremă: 

uetificare, s-au vrut în LO 

iti 1934, Mihail Stelescu, ap 
Niciunul nu era omu Sa 
iţi tă politică care l-a omorât pe liu ZA 

E pis parte, Şeful unic absolut al Mişcării 


i inteligent şi deose cult 

Mer Sa a extraorinar de Ie 7 eeionară, Mihail Slelcaca ni era 
“ E să TR nici suficient de cult, dar era înzestrat cu O îi raordinară 
NICI „prea inteligent, traordinar elan şi cu o extraordinară energie, pe ângă o voce 
Apele îsi ze oratoric. L-am Cunoscut personal la şedinţele Centrului 
ri ai ti, unde literalmente domina adunarea ŞI-ŞI desființa adversarii 
e At Salata lui elocvenţă. Posedat de paranoia şi convins de propriul eu, 


în vara lui 1934 a încercat de două sau poate de trei ori să-l asasineze pe Corneliu 
SE cita Adi a În iulie 1934, la Râmnicu-Vâlcea, a avut loc Congresul 
studentilor din cele 5 judeţe ale Olteniei care formau Federația studențească Tudor 
Vladimirescu. Din motive neînțelese de legionari, Mihail Stelescu a provocat o 
ciocnire violentă cu poliția şi cu Siguranţa din Râmnicu-Vâlcea. Ajunşi cu toții în 
închisoare, Mihail Stelescu primeşte de la un necunoscut o telegramă cu textul 
„Arhimede mort“. După 6 ore de stat în genunchi spunând rugăciuni, Mihail 
Stelescu îi convoacă în închisoare pe cei 40 de studenți legionari. Comunicându-le 
moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, le cere să nu lase Mişcarea Legionară fără 
conducere şi, cu autoritatea lor de prizonieri politici, să proclame un nou şef. 

Mâna lui dreaptă, Ion Caratănase, are suspiciuni şi face investigații la Bucureşti, de 
unde i se răspunde că nu s-a întâmplat nimic deosebit și că Corneliu Zelea Codreanu se 
găseşte în viață. Nici astăzi, după 70 de ani, nu se ştie cine a trimis telegrama, dar 
legionarii, între care persoana mea, credem că Mihail Stelescu era încă de atunci în 
complicitate cu Siguranța Generală a Statului, din B-dul Pache Protopopescu. 

De la Râmnicu Vâlcea studenții legionari sunt puşi în libertate şi Mihail Stelescu 
organizează 0 tabără de muncă legionară pe litoral, la Budachi, la vest de Cetatea 
Albă. Acolo, la şedinţele de educaţie legionară, Mihail Stelescu îl convinge pe un 
elev de liceu cu numele de Cotea, originar din Basarabia, să se ducă la Bucureşti şi 
„ -Să-l împuște pe Corneliu Zelea Codreanu. Doi legionari de mare credință, Virgil 

neta ii eta) îi dau de ştire lui Corneliu Zelea Codreanu, care vine 
Cocstintți Dre Za ra pi Sei la coborârea elevului de liceu Cotea din tren, 
|  Stelescuși-laduc re C d, ŞI George Beza îi confiscă revolverul dat de Mihail 

pe Cotea la sediul central din str. Gutenberg nr.3. Elevul Cotea, în 


faţa lui Corneliu Zelea Codreanu, face isiri ina 
|. Mihail Steleseu. Corneliu Zelea Codreanu 1 ata dei incicându-l drept autor pe 


nar Mihail Stelescu de c 


'scarea Legionară. Mişc 
MI ară doi nebuni par 


oi în vara lui 1938, 


64 


ÎN 


lucruri îngrozitoare. Un bancher cu j 
ăi acoperire apelează la Cristian ein 5 Gheorghiade, cunoscut drept poliţist 
otasiu. Chimistul Cristian Leu es - A 
România ui poliistul apelează ja pe ab e intr-o lojă a fracmasoneriei din 
a-l lichida definitiv pe Corneliu Zelea 2 SON eni 
Leu îi dă cianura de potasiu solicitată tarii GE po ici Cincu iei 
informa de crima pusă la cale. Chimistul n-a Spus, dar e de presupus pg pentru a-l 
Conducerea superioară a Masoneriei şi că aceasta n-a vrut să fi im cat Papei cu 
civil dintre Poliţia secretă și Mișcarea Legionară. Având Aa dată 3 hi iul 
Corneliu Zelea Codreanu, însoțit de 6 comandanți legionari, face o NA mist, 
domiciliul lui Gheorghiade şi găseşte sticluța cu cianură de potasiu. percheziţie. la 
Mihail Stelescu este chemat să se explice în faţa unui Consiliu de Onoare cu 
funcţia de tribunal intern: preşedinte, g-ral Gh. Cantacuzino-Grănicerul; procuror 
principele Alexandru Cantacuzino; juraţi, 12 tineri legionari, subalternii lui Mihail 
Stelescu în organizaţia Frăţiile de Cruce din Galaţi, şi martori, toţi cei în cunoştinţă 
de cauză, adică, după cele păstrate de memoria 


cauză, € mea, av. Nicolae Totu, publicistul 
Virgil Rădulescu, preot Ion Dumitrescu-Borșa, av. Alexandru Borcea, der Sima 


Simulescu ş.a. Pus în faţa corpului delict — Sticluța cu cianură de potasiu, Mihail 
Stelescu face mărturisiri complete, se justifică printr-un moment de pierdere a 
cerebralităţii, acuză Siguranța Generală a Statului şi cere Consiliului de Onoare să 
fie menţinut în Mişcarea Legionară, pentru a-şi răscumpăra vinovăția. Privitor la 
Gheorghiade, îl acuză de a-l fi înşelat întâi că omorârea lui Corneliu Zelea 
Codreanu fusese cerută de Richard Franasovici ca din partea Instituţiei Regale şi, 
apoi, că-l asigurase că moartea avea să survină abia după 10 zile de la ingerarea 
cianurii de potasiu în paharul cu ţuică. 

Cei 12 juraţi din Frăţiile de Cruce au decis „DA“ la acuzaţia de omorâre a lui 
Zelea Codreanu şi au răspuns tot „DA“ la propunerea lui Mihail Stelescu să rămână 
în continuare în Mişcarea Legionară pentru a-şi răscumpăra vinovăția. Nici nu se 
putea mai multă echitate şi mai multă bunăvoință. Mai ales că, la ultimul cuvânt, 
Mihail Stelescu ceruse, în conformitate cu tradiția strămoşilor daci, să i se despice 
capul cu securea dacă nu se va ţine de promisiunea făcută solemn. 

Plecat de la Sediul Legionar din strada Gutenberg, Mihail Stelescu s-a dus direct 
la Siguranța Generală a Statului, care i-a dat o gardă protectoare permanentă de patru 
poliţişti şi bani ca să fondeze un partid naționalist şi o revistă săptămânală cu 
numele de „Cruciada Românismului'“. 

Scopul Siguranţei Generale a Statului era ca, prin propagandă şi prin agitatori, 
Mihail Stelescu să atragă înspre el curentul naționalist care în România de atunci, 
1934-1936, era în plină ascensiune, aproape pe verticală. Pentru a susține revista 
„Cruciada Românismului', Siguranța Generală i-a dat ca director pe scriitorul polițist 
Alexandru Talex şi i-a asigurat colaborări prestigioase, printre care articole de 
ideologie semnate de g-ral Nicolae Rădescu şi articole de destăinuiri semnate Panait 
Istrati. Imi permit a afirma cu certitudine că, atât g-ral Nicolae Rădescu, cât şi 
scriitorul Panait Istrati n-au ştiut în ce afacere sunt băgaţi şi că au fost victime ale 
marilor intriganți de la Siguranța Generală a Statului. Din ce cunosc eu, tartorul 
tartorilor era comisarul Borcea şi, nu mai puțin, M. C. Panait, un om foarte inteligent, 
dar total distructiv, originar din Iaşi. 

Care a fost reacția în Mişcarea Legionară? picura 

Imediat s-au constituit echipe să aducă la îndeplinire propria cerere a lui Mihail 
Stelescu şi anume, să i se despice capul cu securea. Corneliu Zelea Codreanu i-a 
oprit cu rugămintea: "Lăsaţi să spună şi să scrie tot ce vrea împotriva mea. Când 
veţi vedea că nu mai are ce inventa şi că se repetă mereu, sunteți liberi să faceți ce 
credeţi de cuviință“. Din octombrie 1934 până în mai 1936, Mihail Stelescu a scris 

65 


a 


a vrut şi tot ce a putut împotriva lui 
ce 


ji __aiova. în aprilie 1935, şi după 
Dorneliu Zelea Codreanu. de la Congresul din Craiova, Arie 1036, Siguranţă 

După succesul pă cdi | din Târgu-Mureş, ! ierdut definitiv partida. 
Suprasuecesu! e aia concluzia că Mihail ied = EA Statului au ajuns 
Cape cdi] şi fără morală de la Siguranț decât Mihail Stelescu viuriă 
Intriganții 


E te mai de folos 4 de 4 polițiști 

:- că Mihail Stelescu mort este . arda personală de 4 poliţişti 

concluzia că Mihai iC nie 1936 i-au retras £ ii apa 

la locul Mire fața legionarilor, care-l urmăreau de doi ani 
i şi Jăsat fără apăra! 


cars rins de panică 
permanenţi ŞI l-au | cu despicarea capului cu lovituri i AeL ililiai dem: 
hotărâți a-l pedepsi CU +: ;1 Stelescu a căutat o ascunzătoare: logie di 
şi ştiind ce-l aşteaptă, Mihai linica sa de urologie din 


: feri pia ta 

i incu să-l interneze in a sa d 

iri iei: o alt i i cu sonda având stricturi uretrale după o 
Spitalul Brâncoven 


şte dilatări 
i tă. : i legionari care l-au 
blenoragie defectuos trata! fost mai multe echipe de leg ă 
Atunci, în iunie i iulie Sai AY ri Simultan, l-au identificat, ascuns în 
căutat pe Mihail Stelescu pe dusă de Ion Caratănase şi echipa 


= i i cureşti con L g i 
Spitalul Brâncovenesc, echipa din Bue!ces aratănase era licenţiat al Academiei 


i j ă i ântan. lon C at € 
din Cluj condusă Se be sir porantan era licenţiat al Facultăţii de Drept din 
O! 


= sac ici ; 
Oradea. Colaboratorii lor erau studenţi de la diferite ia Dori ech ie F3 
ntsat ti Spilalut Brănegrz e a Ip Ra  Aell palatul Pstiiei Şi 
i i-au despicat capul cu securea. Apoi s-au dus di atul i 
Pit A la i e de serviciu Ştefan St. Stănescu, cu rugămintea să fie 
i şi dați în judecată. a Rt , 
ya: A peri ai ce s-a întâmplat în continuare. Aici o să explic ce s-a 
întâmplat în tabăra de la Carmen Silva, când a venit informaţia despre iecbtarca 
lui Mihail Stelescu. Corneliu Zelea Codreanu ne-a convocat în careu pe noi cel 7 
de legionari şi ne-a adus la cunoştinţă exact cele întâmplate la Spitalul Brâncovenesc 
din Bucureşti. În final, ne-a spus că a fost pedepsită „trădarea'" care a făcut atâtea rele şi 
care ne-a urmărit ca un blestem în cei 2000 de ani de istorie a poporului Român, apoi 
cu toții am depus un jurământ de adeziune la pedepsirea lui Mihail Stelescu şi pentru 
eliminarea definitivă a trădării din viitorul poporului român. E pi 
Toată lumea era înspăimântată de ce se întâmplase, dar în acelaşi timp hotărâtă 
să facă față la ce urma să se întâmple. Emoţia era atât de mare, încât nimeni n-a 
discutat pentru ce executarea lui Mihail Stelescu avusese loc în interiorul şi nu în 
afara Spitalului Bâncovenesc. În concepția creştină: biserica, şcoala şi spitalul sunt 
locuri sfinte în care nu au ce căuta lucrurile pământeşti, cum este politica. 
Ar mai fi de adăugat o mică informaţie. 


| La 31 iulie 1936, 
serviciul de intern la 


Ă nțești Tudor Vladimirescu şi că 
Perselvele nostru George Furdui, m-a delegat să danii în numele UNSCR.. 
A as jude pica audor Vadimireseu era alcătuită din cercurile studen- 
parte geografie din fi 3 ala rc BUA Gorj, Vâlcea şi Olt. Judeţul Olt face 


A are, dar istoric și sufleteşte face parte 


e 


din Oltenia sau Valahia Mică. Încă d ici i 
desemnat drept Bănia Olteniei şi b) set Anul ba 
înseamnă „apa de sus”; evident, în raport cu ga 
se varsă în Dunăre. Judeţul Olt se vrea apartenent la 
a fi „Oltenia mică din stânga Oltului, aşa cum ini 

Federaţia studențească Tudor Vladimirescu î 
august, câte un congres regional într-una di i : - 
în august 1936, Congresul Federaţiei sa im Piele reapectivelor judee pica 
de organizator a fost Cercul Studenţesc Mehedinţi, prezidat d je PE ACR 
Alexandru Serafim , e studentul în teologie 

M-am conformat celor decise de marele nostru 
plecat la Turnu Severin pentru a-mi îndeplini misi 
succes din toate punctele de vedere. De 
Elan al României interbelice. 


Congresul s-a deschis în prezența Corpului profi i i ă 
Traian”, a g-ral C-tin Petrovicescu, Pine rea Divizie 19 ai Eau pei 
sori universitari, printre care ilustrul şi nemuritorul Prof. ing. Mihail Manoilescu, în 
acelaşi timp protector şi exponent al naționalismului românesc. Conform programului, 
am adus mesajul Uniunii Naţionale a Studenţilor Creștini Români, vorbind liber timp 
de opt minute. La terminarea discursului meu şi odată cu aplauzele aprobative ale 
Congresului, Prof. ing. Mihail Manoilescu s-a ridicat de pe Scaun, m-a îmbrățișat 
părinteşte şi a spus cu voce tare: „Eşti un exemplu definitoriu al tineretului de astăzi Şi 
îți prevăd în politică o carieră asemănătoare cu cea a lui Ionel L. C. Brătianu“. 

Lucrurile s-au întâmplat invers, pentru că destinul României este aşa cum a spus 
cronicarul Miron Costin: „Nu sunt vremurile sub cârma omului, ci bietul om sub 
vremi'. Mai multe ziare locale şi centrale au făcut dări de seamă, dar cea mai 
completă şi cea mai perspicace analiză politică a apărut în revista „Lumea Nouă“, 
sub semnătura Prof. ing. Mihail Manoilescu. 

După Congres m-am întors la Bucureşti. Dimineaţa, serviciul de intern la Clinica 
medicală din Spitalul Colțea de sub conducerea profesorului C-tin Bacaloglu şi după 
amiezile, la sediul legionar din strada Gutenberg nr.3, unde biroul lui Corneliu Zelea 
Codreanu era un supra-activ laborator de creație ideologică. 

„Imi permit a evoca un mic fapt din toamna lui 1936 la Spitalul Colțea. În cei doi 
ani de externat, în cei patru ani de internat şi în cei patru ani de asistent universitar, 
cu o unică excepţie, absolut nimeni — bolnavi sau familiile lor — n-au încercat vreo 
corupție sau vreun cadou. lată singura excepție, în toamna anului lui 1936. Sunt 
chemat la Prof. dr. C-tin Bacaloglu, care îmi face cunoştinţă cu un domn evreu, 
Simion Oeriu, şi îmi spune să aplic la bolnavi un ser antireumatic în vederea 
obţinerii unei aprobări de difuzare la Stat şi în farmacii. Am ieşit din birou cu 
respectivele fiole şi pe sală sunt abordat din spate de acest Simion Oeriu: „D-le 
intern, nu vă mai obosiţi cu verificarea medicamentului şi, pentru raportul dvs. de 
eficacitate terapeutică, aveţi din partea mea o atențiune de 3.000 de lei'“. Îmi pune 
în fața ochilor, în chip de evantai, trei bancnote de câte 1.000 de lei. Am fost atât 
de uluit, încât nu am putut scoate niciun cuvânt. Interpretând tăcerea după mentalul 
lui, Simion Oeriu adaugă două bancnote de câte 1000 de lei şi mi le pune în fața 
ochilor, în chip de quintă roială. Instinctiv şi automat întind mâna, strâng cele 5 
bancnote, le mototolesc şi i le azvâri în obraz în chip de ghiulea: „Află, domnule, 
că românii nu sunt o naţiune coruptă şi că voi testa medicamentul. y 

Pe parcursul anilor, am aflat că acest Simion Oeriu a fabricat un ser antituber- 
culos pentru înlocuirea pneumotoraxului, şi un ser antisifilitic, rhiobi, pentru înlo- 
cuirea neosalvarsanului. În anii dictaturii carliste nu s-a mai importat din Germania 
neosalvarsan şi Statul român a cumpărat thiobi în valoare de un miliard de lei. 
Escrocheria a fost demascată de cpt. farmacist Victor Ştefănescu, de la Spitalul 

67 


preşedinte George Furdui Şi am 
unea. Congresul a fost un mare 
altfel a fost o mică părticică din Marele 


a 


ie 1945. Simion Oeriu i E ca rul 
ina că xtras “din arhivele militare ab; p 
alitate a CXUa: 


Armistițiului şi în | “fer şi el a căpătat cetăţenie 
( documentele în atzi acestui evreu este Simion ii de evrei comunişti pe 
i : d < ă | 
iati 1933, fiind unul din ce! UE it şi i-a încetățenit conform 
română în dec cină 


i tşii 
: i 11. G. Duca ri primit ŞI ! vernule! SUAĂ 
care, la data aceea, prim C in, 9 decembrie 1919. încheiat de gu 
art. 7 din Protoco ? 


i câ + ministrul Armistițiului, 
or România. În ce! $ ani cât ip OS Ec târea etil 
Anglia Le sila patronat jefuirea la sânge î Sil A i ll 
A i c mărfuri evaluate de ministru spete lup 

etică a unor (10 4 mA ae semiarat în Germania de Vest şi, sub 
miar de dolari. IS Sale f cut ia Karlsruhe un Institut de studii 
it, Simi ifer, a fondat la Sari ' s 

a : > Simion Schăler, Sai see d 

numele ll meri te ti, la dispoziția englezilor ŞI americanilor, Cred că este 
asupra problemele eo manească să $ e si să tragă concluzii din acest 
o aloe ca istoriografia românească să se ocupe și * g 
eveniment din perioada 1933-1958. 


i ele din toamna lui 1936. 
ă m la evenimentele din amn: tă are 
A dac oierabeie 1936. a avut loc în viaţa mea evenimentul care mi-a decis 


de ă al vieţii decât medicina şi nu am 
destinul de 7 decenii încoace NV EA “iile UA cariera universitară. 
avut nicio. altă ambiție decât caric AI i Cin Severeanu, fondatorul Marii 
Modelul vieţii mele era bunicul meu, Prol. ar. te Prof. dr. Francisc 
irurgii îi 2nia. În anii studenţiei am fost fascinat de rof. dr. Francisc 
Chirurgii în România. f. dr. Anton Dobrovici, dr. Sergiu Stoicescu 
Rainer, Prof. dr. Nicolae Paulescu, Prof. dr. Anton | a paie Er Ile Are [iza 
i. mai Ton Nanu Muscel. Maximul ambiţiei mele era să mă 
şi, mai ales, de Prof. dr. RaVIUSCe id ari pia ide intisă 
apropii cât mai mult de modelul lor şi în niciun fel, cât de puţin, Săi gă ELA 
fac carieră politică. Aveam cele trei calități ale vocației pentru medicină: 
sensibilitatea la suferință, dragostea de oameni şi voința de a da ajutor şi, mai mult 
decât evident, nu aveam niciuna din calitățile cerute de lupta politică: rezistenţa la 
intimidare, curajul luptei ofensive şi voința de transformare a scopului în rezultat. 
Aceste trei însușiri le-am văzul la Corneliu Zelea Codreanu şi la marii comandanți 
din Statul Major Legionar ing. Gh. Clime, dr. lon Banea. La data aceea, în toamna 
lui 1936, eram ajutorul lui George Furdui şi răspundeam de departamentul Internelor. 
Oficial, am avut răspunderea de a organiza Congresul Naţional Studenţesc de la Tg. 
Mureş, dar în fapt el a fost organizat de Ion Caratănase şi de Iordache Spinu cu 
ajutorul lui Antoniu-Pâsu de la Bucureşti şi al lui Filon Lauric de la Cernăuţi. 

În zilele de 5 şi 6 noiembrie 1936 era programat şi a avut loc în Bucureşti 
Consiliul Superior al Studenţimii, care în prima zi să dea descărcarea vechiului 
Comitet prezidat de George Furdui şi în a doua zi să aleagă prin vot noul Comitet 
al UNSCR. Să mi se îngăduie câteva precizări organizatorice. 

„ Studențimea română interbelică avea circa 400 de organizaţii, toate libere, 
independente şi unitare, structurate ca treptele unei scări şi cu o ierarhie piramidală. 

Treapta de jos erau Cercurile Judeţene; adică, indiferent de facultate, toți 
studenții originari din respectivul județ. Fiecare Cerc judeţean avea în Bucureşti un 
CAL de fete şi un cămin de băieţi, pe care le sponsoriza Prefectura respectivului 
INSEIf Lo schimbi acestei sponsorizări apolitice, studenții erau obligați să aibă, în 
(eri Fu uta activitate culturală și patriotică în satele şi oraşele de pe 

Pe treapta a doua erau Societăţile pe Facultăți 
de origine. Nu toate, dar multe societăți aveau în. 
de băieţi sau fete. Cel mai e 


Şi aceasta, indiferent de județul 
auto-administrare câte un cămin 


oase donații, sub preşedinţiile dr. 


A ăniță şi dr. Nicolae Roşu. 


.—_—————__ 


Pe treapta a treia a scării erau cele 7 C 
Napoca, Cernăuţi, Chişinău, Timişoara şi O 
toate Centrele Judeţene şi toate Societă 

Pe treapta a 4-a a scării şi vârful 


entre Studențești; Bucureşti, 


radea. În Iași, Cluj- 


Centrul studențesc erau strânse 


Misiunea acesteia consta în editarea revis 
a Congresului Naţional, relaţiile cu străin 
Toate organizaţiile studenţeşti erau libere, ; 


nducere avea loc de regulă toamna, 


după întoarcerea din vacanța mare. Se candida pe liste omogene, dar cu dreptul de 


a alege individual de pe oricare listă de candidati. i istă A 
favoriza ideologia şi programul, iar posibilitalea pere ma e 
candidante, favoriza valoarea personală şi utilitatea publică i pei 

În paranteză, un exemplu. In februarie 1933, la Societatea S 
din Bucureşti s-au înfruntat două liste omogene: una zisă de 
Iancu Feneșan, intern de spital, şi alta zisă naționalistă, având 
de spital C-tin Găiţulescu. Eu eram extern la clinica de boli contagioase din Spitalul 
Colentina şi la solicitarea şefului meu direct, Iancu Feneşan, am candidat pe lista lui 
pentru funcția de secretar al şedinţelor ştiinţifice, Rezultatul votării secrete a fost reuşita 
întregii liste a intenului C-tin Găiţulescu şi, în plus, de pe lista adversă, numai 
persoana mea, pentru funcția de mic secretar ştiinţific, Din tot ce se cunoaşte şi din tot 
ce s-a trăit, acest sistem, al alegerilor democrate de jos în sus şi al optării pentru 
persoane, are cele mai multe calități productive şi cele mai puţine riscuri de eroare. 

Revenim la Consiliul Superior al Studenţimii din 5-6 noiembrie 1936. În prima 
zi s-a analizat activitatea de pe parcursul anului universitar 1935-1936 şi s-a dat 
descărcare cu elogii Comitetului prezidat de George Furdui: geniul generației 
noastre alături de Virgil Rădulescu, Iosif Bozântan, Emil Bulbuc şi Viorel Trifa. A 
doua zi, 6 noiembrie 1936, era programată şi a avut loc alegerea noului preşedinte 
al Comitetului de Conducere pe anul universitar 1936-1937. Centrul Studenţesc 
Cluj Napoca, condus de cei trei frați Laurenţiu, Gheorghe şi Tiberiu Voicu-Vereş, 
voiau să propună candidatura juristului Iosif Bozântan, dar nu se mai putea, fiind 
arestat pentru executarea lui Mihail Stelescu. Centrul Studenţesc Bucureşti, aflat sub 
influența morală a lui Traian Cotigă, voia să propună candidatura lui Ion Antoniu-Pâsu. 
Centrul studențesc Chişinău, cu acordul Centrului Studenţesc Cernăuţi şi cu acordul 
Centrului Studenţesc Iaşi, voia să propună candidatura lui Viorel Trifa. 

Eu nu eram luat în consideraţie de niciunul din cei 36 de delegați atotputernici ai 
celor 7 Centre Studenţeşti pe Universităţi. Toată lumea ştia însă că ultimul cuvânt, 
hotărâtor, îl are fostul preşedinte, George Furdui. După şedinţa din 5 noiembrie 1936 
m-am dus la Spitalul Colțea, unde locuiam ca intern la Clinica Medicală. Era seara 
târziu şi citeam cu luări de note din Marele Tratat de Medicină al profesorilor 
francezi Widal, Roger şi Lemiăre. Pe la ora 23 a intrat în cameră George Furdui, 
care mi-a spus următoarele: „Traian Cotigă a susținut candidatura lui lon Antoniu- 
Pâsu. Ne-am dus la Căpitan să ne dea o hotărâre definitivă. Căpitanul ne-a ascultat 
şi ne-a spus: «Foarte bun Antoniu, dar el a ieşit din viața studențească şi eu îl aştept 
în Legiune pentru a-i încredința conducerea Organizaţiei Judeţene Bârlad. Foarte 
bun Trifa, dar prea tânăr pentru Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini Români. 
Acum aduceți-l de la Chişinău la Bucureşti şi peste un an îl puteți propune la 
Uniune, Dacă mă întrebaţi pe mine, eu vă sfătuiesc să-l alegeți ca preşedinte Ea 


tudenților în Medicină 
mocrată cu preşedintele 
ca preşedinte pe internul 


îi 


avoință. L-am studiat în 
ă bunăvoință. L-am stu n 

i e pe care o puteți face. 
, Furdui străluceau de fericire, întrucât 

ia lui i encipeui Alexandru 2 părea A 
3 u eram creația : iului Superior al ii, 
în Mişcarea Legionară eu eram 926" Ja şedinţa Cp EST a refle 


i nu. Are 
Şerban Milcovea Ea și 
mi cele de mai 


m-am Sup : iuc-Săveanu din Cernăuţi pentru 
ri s pe Lucius Sauci 
La rândul meu, am propu 


i din Sibiu pentru directo- 
i Externe şi pe lon Rodeanu, 
directoratul depanarventului i ja TA discuţii şi s-au făcut BropudstiMă 
io po sir ca Studenţimea Creştină Română gind ap pi 
completare. S-a pi care la 16 iulie 1936 îl executaseră pe Mihai E ii a 
Esi al deea Gin sufletul şi din istoria poporului român. După ore ţii, s-a 
mel următorul Comitet de conducere. 
1. Preşedinte de onoare: 
. sea Jon Caratănase (asasinat | 
dinte titular: 
cal Iosif Bozântan (asasinat la 30 noiembrie 1938); 


itetul titular: i 
E stu în teologie Șt. Georgescu (asasinat la 30 noiembrie 1938) 


e Student în teologie Radu Vlad (asasinat la 30 noiembrie 1938) 
+ Student în teologie loan Atanasiu (asasinat la 30 noiembrie 1938) 
e Student Gavrilă Bogdan (asasinat la 30 noiembrie 1938) 
e Student lon Pele (asasinat la 30 noiembrie 1938) 
e Student Ion Curcă (asasinat la 30 noiembrie 1938) 
Membrii de onoare: ; | 
Muncitor manual Ion State Grigore (asasinat la 30 noiembrie 1938) 
II.Comitetul de acțiune 
Preşedinte, dr. Șerban Milcoveanu 
Vicepreşedinte, mat. Nicolae Roşulescu 
Directorul externelor, ing. Lucius Sauciuc Săveanu 
Directorul internelor licențiat în teologie Ion Rodeanu (mort pe frontul de est 1943) 
Directorul Sporturilor Eugen Strătescu 
Directorul Informaţiilor, jurist lon Oțel 
Casieri generali, prof. Remus Cocoş şi student în litere Const. Boboc (asasinat 
la 22 sept.1939) A 
Delegaţi „Confederation Internationale des Etudiants“ 
Licenţiat Spânu Iordache (asasinat la 22 septembrie 1939) 
Licenţiat Ene Ion (Mişcarea de Rezistență Naţională) 
re Bartolomeu Livezeanu (invalid de război, cavaler al Ordinului Mihai 
iteazu 
Secretari, economist Goga Mircea (asasinat la 22 septembrie 1939) 
Ing. Dumitru losifescu (emigrat în Occident) 
Licenţiat Oct. Malcasian 
Student Ștefănescu Gheorghe 
Avocat N. Manolescu-Puţuri 


Studenţi: Stroescu Al., Mând ici ă 
die Taia ape sau MA rescu N., Popovici N., Răducanu Dtru, Teodorescu 


) ma, Aricescu Şt., Costin Florescu-D 
Textul de mai sus este reprodus în cartea pri 
es mea: „Atentatul din 21 i 
contra lui Armand Călinescu şi epoca 1930-1950“, Bucureşti 2004 e Cta 
70 | 


a 30 noiembrie 1938); 


E 


centrifugă în Statul Român. Între altele, mi-a Pele pe unguri să nu fie forță 
încredere în intelectualii universitari, şi aceasta, din a partidele de ZI RD8A 10 cară 
psihice. Dumneavoastră, legionarii, Sunteţi si 
care aveţi convingeri tari imposibil de intimi 
putând justă isă inci leica totală.“ 

Prin anu -am întâlnit ă şi : : 
partidul comunist, fiind până la Sia ja Ideal de d E era 2 fe 
al „Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor din România“. Din a bi fa i 
a murit de stop cardiac în timp ce citea la birou în timpul nopții Pete sii pp: 

t ancheta i-au găsit pe bi i i i că sI Cre ai 
făcu Au găsit pe birou un bilet cu scrisul lui: „Vreau să am o convorb 
cu dr. Şerban Milcoveanu. Ce telefon are?“ A CIYDERIrE 

Împrejurările prin care a trecut România din 1936 până î 
viața oricărui intelectual bun român să fie un ceea Mie „fi a 
morții la fiecare pas. Poate se va găsi un istoric care să cerceteze ş: să 
consemneze viața numai cu tragedii a liderilor pe care i-a avut Studențimea 
Creştină Română din timpul celor patru preşedinţi: Traian Cotigă, George 
Furdui, Şerban Milcoveanu şi Viorel Trifa. i 

Revin la evenimentul din 5-6 noiembrie 1936. A doua zi dimineața m-am dus la 
Corneliu Zelea Codreanu să-i aduc la cunoştinţă că fusesem ales şi să-i cer sfaturi. 
Dânsul mi-a spus: „Eu mă pronunț numai despre studenţii care sunt încadrați în 
Mişcarea Legionară. Nu mă amestec în organizaţiile profesionale ale studențimii, 
dar dumneavoastră să ştiţi ce trebuie să faceţi. Comitetul Traian Cotigă a ridicat 
studențimea un metru, Comitetul George Furdui a ridicat studențimea încă un 
metru şi eu urez Comitetului dumitale să ridice studențimea încă un metru.“ 

Cele de mai sus sunt tot ceea ce am discutat cu Corneliu Zelea Codreanu despre 
studențimea română. În timp ce încă mă găseam în biroul Căpitanului, s-a produs 
un mic incident asupra căruia cred că e mai bine să păstrez tăcerea. Fiind în 
legătură cu alegerea viitorului preşedinte al UNSCR, am crezut de datoria mea să 
părăsesc biroul Căpitanului pentru a nu fi de față. Nu ştiu dacă era vorba de invidie 
necontrolată sau de vreun angajament luat premergător şi neonorat ulterior. 

Alegerea sau desemnarea mea la conducerea supremă a organizațiilor studen- 
țeşti din toată țara a fost un eveniment cu totul neaşteptat şi o surpriză totală nu 
numai pentru mine, dar şi pentru toată lumea, inclusiv pentru Poliţia Secretă Poli- 
tică. Preşedinţii anteriori, Traian Cotigă şi George Furdui, erau comandanți cu mare 
autoritate în Mişcarea Legionară. Cei doi candidați propuşi, lon Antoniu-Pâsu şi 
Viorel Trifa, erau de asemenea, comandanți adjuncți cu mare viitor în ierarhia 
Mişcării Legionare. lar eu eram încadrat organizatoric numai din mai 1935 şi, în 
plus, nu eram decât un simplu membru, întâi în cuibul legionar al lui George 
Furdui şi apoi în cuibul legionar AXA al lui Mihail Polihroniade. 

Toată lumea cunoştea concepția şi comportamentul meu față de Statul de drept 
şi de democraţia politică. În martie 1935 fusesem ales preşedintele Societăţii Stu- 
denţilor în Medicină pe listă democrată, cu împotrivirea micului grup legionar de la 
Facultatea de Medicină. În martie 1936 fusesem ales preşedintele Asociaţiei 
Internilor de Spital, pe listă în acelaşi timp naționalistă şi democrată. Din toate 
punctele de vedere, eram pentru concepția că orice conducere are nu numai scopul 
de a administra cu succes treburile publice, dar şi scopul de a asigura şi de a ocroti 


71 


————————— 


celor care guvernează Statul să 


2 u, misiunea 
toconducerea în VIItOT: Spre sie e viitor. 
rase națiunea pentru auto, RUveae, e la alegerea Me 
i Cea mai înverşunată e al Borcea, care YC 

i, recte Comisarul 5 
Generale a Statuii Mişcării Legionare asupra tine 


'tivează influența A ersoana mea, n Aer tza i 
dei Această înverșunare explică pentru Ce Pa fost inclusă în iunie 1938 în 


i e în structura IEgIOnC ndamnarea maximă 
'Onară şi fără funcție în ar ing. Gh. Clime, cu co 2 
zeii al Statului Major Legionar ing ii Găferale; dă Stati 


: 2 la direcţia Securităț 
la 7 ani închisoare. În anca ei re la ţ de tineri au declarat la anchetă 
ură împotri 


anchetator a țipat Cu ură le şi luându-ți persoana drept 


că au devenit [celora ia AT Pentru care trebuie să fii pedepsit.“ e 
model. Aceasta este vi Mişcarea Legionară n-a fost împotriva democraţiei sau 

Opţiunea mea she răspuns unei necesități vitale din acea epocă, când 
pentru iei agil, dictatura personală a Regelui Carol al Il-lea şi când pe plan 
ROmMRUI ET ine a domina Germania cu regim naţional-socialist. Dictatura şi 
continental în i 30 uri pentru a li se sacrifica Națiunea, ci mijloace de între- 
prea e ici pentru buna servire a realităților. Aceste realități care 
există cu însemnătate de scopuri sunt ierarhic, de Jos în Ai Pi Sarii, pop 
menirea şi Dumnezeu. Poporul este conştiinţa proprie! 1den ți, ca 


pet ja aro îsi îndeplinit în lume. 

fază înaintată, are în plus o misiune de îndepli d A su 

Fac dovada înverşunării împotriva alegerii mele la Preşedinţie două mici fapte. 
În ziarul „Capitala” al lui Eugen Titeanu a apărut un reportaj anonim cum că eu 
m-aş fi deplasat de la Bucureşti la Tuşnad şi acolo aş fi avut discuţii secrete cu 
Forţele Oculte atotputernice în România. Un manifest anonim, foarte probabil ela- 
borat de Comisarul Borcea, afirma că am cerut şi am primit O anumită sumă de 
bani, fără a i se dezvălui proveniența. Nu am putut decât să redactez o dezmințire 
sub forma unei scrisori publice către ministrul de justiție Valer Pop, în care ceream 
deschiderea unei anchete. Scrisoarea a fost publicată în ziarul „Porunca Vremii“ al 
unui mare patriot român, dr. Ilie Rădulescu, protector al tuturor mişcărilor naționa- 
liste. În paranteză amintesc că dr. Ilie Rădulescu, în timpul terorii staliniste de după 
1945, a avut o atitudine de mare demnitate cetățenească şi a murit torturat de 
foame, frig şi bătăi într-o închisoare comunistă. 3 

Cam la două săptămâni după alegerea mea, Corneliu Zelea Codreanu mi-a spus 
în treacăt: „Timp de o săptămână, de luni până duminică, ai fost urmărit pas cu pas 
de Serviciul Secret Special, pentru a se vedea pe cine vizitezi şi sub a cui influență 
eşti“. Şeful Serviciului Special era Mihail Morusoff, care era altceva decât Sigu- 
ranţa Specială a Statului, fiind subordonat direct regelui Carol al II-lea. 

In vara lui 1943, la Simferopol, în Crimeea, l-am cunoscut şi m-am împrietenit 
cu Eugen Titeanu, fostul șef al Ministerului Ordinii Publice (1935-1936). EI mi-a spus 
că, după Congresul Naţional Studenţesc din aprilie 1935 de la Craiova, ministrul de 
Iane Ion Inculeț raportase la Palatul Regal influența crescândă a lui Corneliu 

lea Codreanu şi că Regele Carol al II-lea i-a răspuns în limba franceză: „Lăsaţi-l 

să facă ce face, că ne prepară nişte înşelaţi.“ 

___ Cuvântul întrebuințat de Carol al II-lea a fost „dupes“ ceea ce în limba franceză 

înseamnă „proşti“, „fraieri“. Încă din iulie 1930 ex-regele Carol al II-l jecta 
dictatura personală şi marea lui pase 050 EI Li e pl ae 
y r ŞI ui preocupare erau Iuliu Maniu şi regimul democratic 

Să menţionez aici un eveniment | i in întă ş 

HONCZ aici U niment la care am asistat din întâmplare, fără să vreau 

Era seara târziu şi în biroul din str.G a ei 4 

ZE 003 COUT A e pia ia nr.3 eram numai eu în fața lui Corneliu 

pe uşă Ionel [. Moţa şi Corneliu Zelea Codreanu i-a dat să 


cit i itică ă 
m dega A eg ulieă east pe care îl adresase regelui Carol al II-lea şi 
4 cerea ȘI se anunța pedepsirea cu moartea atât a 


ÎN ee 


Evenimentele au dovedit că regele Carol al II-I ici i 
i > Vai -lea nu avea ă A 
nici responsabilitate istorică; au mai dovedit că la NICI conştiinţă morală, 


1 I y zi : şitatea nativă este înclinată s 
cruzime şi ferocitate atunci când dispune de putere şi când crede că nu există i 


La sfârşitul lui noiembrie a avut loc sau, mai exact, s-a produs marele eveniment al 

Misiunii Legionare în războiul civil din Spania şi al Jertfei Legionare în bătălia d 

la Majadahonda din 13 ianuarie 1937. aa de 
Să relatez ceea ce ştiu, 


PI 


„Încă din iunie 1936, întreaga Românie — adevărata Românie — era în efervescenţă 
spirituală față de ceea ce se petrecea în Spania, sora noastră latină şi o mare naţiune 
europeană. Cu complicitatea făţişă a iudaismului mondial şi a Ordinului Masonic 
partidul comunist spaniol şi, prin el, Internaționala a III-a de la Moscova puseseră 
stăpânire pe guvern şi aplicau Teroarea de Stat în scop nimicitor. Aşezămintele 
bisericești erau mitraliate, preoții şi călugării împuşcaţi fără judecată, partidul 
monarhist în frunte cu Calvo Sotelo asasinat pe stradă şi partidul naționalist 
„Falanga“ în frunte cu Antonio Primo de Rivera, asasinat în închisoare. 

Unul din miile de cazuri asemănătoare. Doi aristocrați în vârstă sunt arestați şi, la 
finele anchetei, sub pretextul „împăcării cu națiunea“, li se serveşte câte o friptură la 
grătar, după zile de nemâncare. După aceea, cei doi — soț şi soție — sunt duși în subsol şi 
li se arată cadravul unicului lor fiu, cu coapsele descănate până la os. Li se spune de 
căre anchetatorii comunişti: „lată ce ați mâncat, carne din propriul vostru fiu fascist“. 

Altă scenă. Şcoala militară din Madrid se numea Alcâzar şi comandantul ei, col. 
Moscard6, rezista cu succes la asaltul trupelor comuniste. Atunci comuniştii l-au 
adus la telefon pe unicul fiu al colonelului, să-i spună fraza: „Te implor, tată, 
capitulează şi predă cazarma, ca să nu fiu eu omorât. Tânărul Moscard6 în vârstă 
de 14 ani a venit la telefon şi, spre furia comuniştilor, a strigat: „Rezistă, tatăl”, 
„jArriba Espaia!“. 

Faţă de iadul care se abătuse asupra Spaniei, a reacționat Statul Major al Armatei de 
sub comanda generalului San Jurjo. Din păcate pentru Spania şi pentru omenire, 
generalul San Jurjo a murit imediat, într-un accident de avion, dar spre norocul Spaniei 
şi al omenirii, comanda armatei a fost preluată de generalul Francisco Franco. | 

Au pornit de la periferie spre centru patru armate sub comanda a patru generali 
glorioşi. Ziarişti anglo-americani l-au întrebat pe g-ral Mola care dintre cele patru 
coloane militare va cuceri Madridul şi va nimici regimul comunist? „Madridul va fi 
cucerit şi comunismul va fi exterminat de a 5-a coloană, care este însăşi populația 
Madridului, a răspuns generalul. Această expresie, „a 5-a coloană”, a devenit ce- 
lebră şi a rămas în vorbirea curentă cu un alt înțeles decât cel dat de propriul ei 
autor, generalul Mola. 


73 


————.——.€ 


ă la războiul civil din Spania. Iudaismul 
Li 


ăinătăţii de partea regimului 
t amestecul  străinatat!. imult 
i ditai constituţionale, ŞI chiar au făcut presiuni în 


i erlain şi ministrul de externe 
acest sens. Prim-ministrul englez Nevile Caritate, adică E catre seat 
englez, Lord Halifax, au Se ovar Ce se hotărâse în anii 1918-1922, când în 
treburile interne ale Spaniei. Adica o o uj bolşevice Lenin-Troțki și cei cinci 
Rusia avea loc războiul civil dintre reg W și 

i tariști ilov, ludenici, Denikin, Kolceag şi rang Ă : 
generali țarişti Kornilov, Ordinul masonic au insistat şi Secretari! de stat evrei 
paie rara) de Externe francez şi lordul Vansitart din Foreign 
get că ia e Nicolae Titulescu, din partea Ora ST Age del i 
dea interviuri în care admonesta Anglia că „nu-şi îndeplineşte «: Soci 
ă enirii şi al civilizaţiei”. i i 
poate fc SE inițiativă sau din ordin superior, Nicolae Titulescu a donat 
cuvemului comunist de la Madrid, din partea României, 105 tunuri grele de mare 
calibru, deja plătite la uzinele Schneider-Creuzot, şi 27 de avioane pre-Mirage, 
plătite deja la uzinele Dessault din Franţa. Comuniştii de la Madrid au căpătat 
astfel putere în lupta lor contra armatei spaniole. Cu aur din tezaurul Băncii 
Naţionale a Spaniei, ei au despăgubit România, plătind la uzinele franceze o nouă 
comandă de tunuri şi avioane. 

Ce-a făcut Nicolae Titulescu în numele României a fost generalizarea războiului 
civil din Spania: Benito Musollini a trimis un corp expediționar de voluntari, Adolf 
Hitler în numele Germaniei a trimis Legiunea Condor de avioane militare şi Stalin 
a găsit pretext pentru a trimite „Brigăzile internaţionale“, din partea Internaționalei 
a III-a. Premierul englez Neville Chamberlain s-a înfuriat pe Nicolae Titulescu şi 
i-a trimis regelui Carol al II-lea din Bucureşti ordinul: „Puneţi botniţă acelui avocăţel 
limbut'“. Regele Carol al II-lea, care nu-l agrea pe Nicolae Titulescu şi care se voia 
dictator, s-a conformat cu promptitudine şi la 30 august 1936 I-a dat afară din guvern 
pe Nicolae Titulescu, exact ca pe o măsea stricată sau ca pe un gunoi ordinar. 
Imprudentul şi neprevăzătorul nostru ministru de externe a aflat de demitere de la 
şoferul său, care auzise vestea întâmplător, la jurnalul matinal de radio. 

Acum să explic cum a reacționat Mişcarea Legionară atât la primul eveniment, 
al dezlănţuirii războiului civil din Spania, cât şi la al doilea eveniment, al dăruirii 
de tunuri şi de avioane din partea României către regimul comunist de la Madrid. 
Mare entuziasm şi adeziune totală în favoarea armatei spaniole şi a celor două 
anexe, Partidul regalist şi Partidul naţionalist „Falanga“. Indignare fără margini față 
de gestul necugetat al lui Nicolae Titulescu şi înverşunare totală împotriva 
egirl comunist din Spania. Exact ce s-a întâmplat în vara lui 1919, când 

Qranlă iese amenințată să moară strivită în menghina dintre Rusia şi Ungaria. 
nci, în 1919, reacţia de apărare a României au fost cele două armate 
conduse de generalul Măldărăscu şi d i pepe, 
şi de generalul Moşoiu, care din victorie în 


victorie au ajuns la Budapesta şi au lichi ă i 
ze (a e ui ui Alta p Ş lichidat o dată pentru totdeauna regimul 


Foarte importantă reacția internaţional 
mondial şi ordinul masonice 


comunist, pretins deținător al lega 


economist. De la pi Lou de pipfesiuniă juri 
a Pi Sti » ărârea lor a 4 e. 
i mână, şi o dovadă în acest sens s fermă a fost să particip 


ÎN 


în păstrare profesorului Nae Ionescu, la Bia 
dat niciun ordin de plecare şi nici n-a reşti, Corneliu Zelea Codrean 
accepte propune voluntarilor. şi unua 
acelea, de decembrie 1936 şi ianuari 
Go zheliy Zelea Codireaţiulşi deporziţia mea ful am fost zilnic în apropierea lui 
îngrijorat de soarta misiunii plecate în Spania martor este 
Oficial, pentru autorităţile române, echip 
g-ral Gh. Cantacuzino-Grănicerul pentru a dărui plecat sub conducerea 
colonel Moscard6, Banii pentru călătorie s-a 
țiile plătite la caseria Mişcării, iar restul d treime, din cotiza- 
rambursabilă a doctorului Vasile Noveanu de la Arad Prin contribuția non- 
câteva date despre eminentul dr. Vasile No . În paranteză, să amintesc 
croitor militar, şi mama moldoveancă din or silvănean, de profesie 


familiei lon Zelea Codreanu şi, odată cu bacal aşul Huşi. Încă din liceu, ic 


î icină aure iceu, devot 
nare. Doctor în medicină de la Universitatea din Cluj Nasta A Ai Legio- 
: i purta 


numele de „Ferdinand I cel Loial'“. Presedi - 

din Cluj-Napoca în anul 1930, atunci când Bucin a au seat Petru Maior 
era juristul Andrei Ionescu, iar preşedintele UNSCR era ing. Gh. ră elene pe 
aspect profesional, dr. Vasile Noveanu şi-a deschis un cobiret SĂ Ei ipac it 
obstetrică la Arad, unde şi-a făcut o mare clientelă şi a câştigat mulți bani e i 

La alegerile parlamentare din 20 decembrie 1937, Mi ici Legi ă 
de dr. Vasile Noveanu a obţinut cele mai multe voturi a toat erai 
rente, inclusiv PNT, cu tradiţie istorică, şi PNL, care era la ari Vasil : 
Noveanu s-a bucurat de încrederea totală a lui Corneliu Zelea Codrea Ă Azi ră 
primăvara lui 1940 a intrat în conflict ideologic cu Horia Sima şi aproaj că a fost 
expulzat din Mişcarea Legionară. Dânsul avea 6 frați mai tineri şi ra 6 era 
pepe ai Miscarii LEBIONErE şi exemplare umane perfecte. = 

Revenim la Misiunea Legionară plecată în Spania. După i redare 
Sabiei de Toledo, protectorul nostru i (edionaniaa g-ral Gh. ice a sea 
s-a întors în Bucureşti, iar cei 7 comandanți Legionari s-au încadrat drept voluntari în 
armata „Lercio”, echivalentul spaniol al Legiunii Străine din armata franceză. 

Pe parcursul lunilor decembrie şi ianuarie s-au dat lupte foarte dure şi chiar 
feroce. Tonul violenţei era dat de Brigăzile internaționale venite de la Moscova, nu 
de Armata Spaniolă, nu de „Tercio“. În dimineața de 13 ianuarie 1937, un proiectil 
căzut chiar în dreptul celor 7 comandanți legionari i-a omorât pe Ionel IL. Moța şi 
Vasile Marin, deveniți astfel Mari Eroi în bătăli j i Ei 

] ţ ari Eroi în bătălia de la Majadahonda. Atunci s-a sesizat 
Cornel iu Zelea Codreanu Şi a decis readucerea în România a celor 5 supraviețuitori şi a 
celor doi jertfiți. Misiunea a fost încredințată ing. Virgil Ionescu. Acesta, cu puterea lui 
de convingere, a obținut demobilizarea lor din Tercio şi le-a asigurat cu bani proprii 
călătoria de întoarcere. Lucrul a fost posibil, întrucât Tercio era o armată de voluntari şi 
nu armata regulată a Statului Spaniol. 

Cer îngăduința să menţionez câteva date despre ing. Virgil Ionescu. A fost fiul 
unui inginer patron al unei întreprinderi de construcții din Constanţa şi până aproape 
de 40 de ani a adunat o imensă experiență umană şi tehnică. În 1932 l-a cunoscut pe 
Corneliu Zelea Codreanu, s-a încadrat în Mişcarea Legionară şi în foarte scurt timp 
a devenit comandant legionar. A fost prezent pe banca acuzaților atât în procesul 
din aprilie 1934, terminat cu achitare, cât şi în procesul din aprilie 1938 al Marelui 
Stat Major Legionar, când a fost condamnat la 7 ani închisoare. De la masacrul din 
22 septembrie 1939 a fost salvat din motive familiale de g-ral dr. Nicolae Marinescu, 
fratele generalului Gavrilă Marinescu - atotputernicul Ministru al Ordinii Publice. 
primăvara şi vara lui 1940, a intrat în conflict ideologic cu Horia Sima şi n-a avut 


niciun fel de participare la pseudo-guvernarea legionară dintre 15 septembrie 20 


E 


onal al prim-ministrului dr. Petru Groza, a 


bit de instructiv. 


în exil cu ajutorul pers i 
Jecată în Spania. 


şi 21 ian.1941. Plecat de memorii, deose 


genu Ai ară Ă e Ma aă 
ii Ati paranteza Şi revin la Mn E SIN Marin au fost puse în două sicrie 
4 onel |. u : 


> masitele pământ i Il Tonescu, au revenit cu toții in România, 
i gi Ap reale ing. Virgil lon cpt Nil zu 
: ncez al mar i le-a acordat gră : i 
ai i Fiihrerului alidaaptoba 8 Ida frontieră Grigore Ghica Vodă, 
Germania. Misiunea a intra 
dintre Polonia şi Bucovina. 
tren care a mers Liu a 
rr a edi 
12 comandanți lego ae : oi le preoților ortodocşi şi uniți şi 
toate gările trenul a fost primit Cu e lazi est ital din rândurile populaţiei 
cu mulțime de zeci de A e ulafiei Ati În paranteză amintesc că niciodată 
române, cat A iri ri re e Legionară şi populația ungară şi că programul 
Coreei Zelea Codreanu era să facă o Românie atât de perfectă, încât milionul de 
i să se simtă fericiți în Statul Naţional România. cdi mii 

Di: i Se ir (ei s-a întâmplat în Bucureşti. La fel ca în i Spate s-a 
produs spontan, de jos în sus, un adevărat fenomen de respect irză Je ra lui Ionel 
Mota şi Vasile Marin şi de simpatie necondiționată pentru Mişcarea Legionară, e 
derată elita morală a Națiunii. S-a trăit un mare moment de încredere ia e de 
ideal şi în capacitatea de ascensiune a poporului român, aşa cum numai de câteva ori 
s-a produs pe parcursul României moderne. S-a constituit în gândirea şi simţirea majo- 
rităţii românilor o asemănare aproape identică între persoana lui Tudor Vladimirescu şi 
persoana lui Corneliu Zelea Codreanu şi între Mişcarea Pandurilor Şi Mişcarea 
Legionară. Noi, conducerea superioară a studențimii, am fost laolaltă cu Națiunea în 
mijlocul acestui fenomen psiho-social. . 

La 21-22 ianuarie 1937 a avut loc la Timişoara pre-Congresul Comitetelor studen- 
țeşti care să pregătească marele eveniment care trebuia să fie, în aprilie 1937, Congresul 
Naţional Studenţesc de la Chişinău. În paranteză amintesc însă că, din 192], 
organizaţiile studenţeşti cereau Chişinău pentru Congresul Naţional anual şi de 
fiecare dată guvernul a refuzat aprobarea, invocând sensibilitatea populaţiei 
evreieşti locale. Aprobarea pentru Pre-Congresul de la Timişoara am obținut-o prin 
Prof. C-tin Angelescu, Ministrul Educaţiei Naţionale, şi el a tăcut, deci n-a protestat când 
eu l-am înștiințat că cerem Chişinăul pentru Congresul Naţional Anual din aprilie 1937. 

Revenim la pre-Congresul Studenţesc de la Timişoara din 20-21-22 ianuarie 
1937. În centrul Pre-Congresului a fost jertfa Legionară şi, în unanimitate, Pre- 
Congresul a depus următorul jurământ. 

„Moța-Marin, 
Nu ne pasă dacă vom rămâne singuri, părăsiţi de rude şi prieteni, 
oța-Marin, 
Nu ne tag, vom cădea zdrobiţi sau sfârtecaţi în luptă. 
-WVIarin 
Nu ne pasă dacă vom vedea sau nu ziua biruinţei. 
Mota-Marin 
Jurăm să fim la înălțimea voastră, a 

„_ Moța-Marin 
Jurăm să mergem pe drumul de sân 
te pia Lari 

a din cenuşă să clădim î : ; 
E 4şă să clădim în veacuri nemurirea neamului nostru biruitor.“ 


jertfei voastre 


ge al jertfei voastre 


Ie 


Acest legământ, asumat în unanimitate ŞI urma; 


t de imnul legionari 
gionarilor căzuți 
ufletesc cu car ți, creat 


Aceasta era concepția noastră de la Bucure 
către dr. Ion Simionescu, dr. C-tin Dănulesc 


Roventa, jurist Ionel Moţa, jurist Radu Budistean i - : 
Dăniţă. La Congresul din aprilie 1935 de la Ca aval Sg Ri el Stai 
cerut ovaţionarea intrării în amfiteatru a Prof, Radu Demetrescu Gil E: Ec Cn 
regionalei legionare Oltenia şi nici la Congresul din 1936 de li Te. M 3 
preşedintele George Furdui n-a cerut ovaţionarea intrării în amfiteatru a aul, 
Coriolan Matei, comandantul Judeţenei regionale Mureş. Studeaţiia Ceestină 
Română a fost întâi pro-cuzistă şi apoi pro-legionară, dar întotdeauna a vrut şi a 
reuşit să-şi păstreze identitatea profesională și independenţa socială ; 

Revenim la înhumarea lui Ionel I. Moţa şi Vasile Marin. i 

Sicriile lor, sigilate pentru a putea trece prin Franţa şi Germania, au fost depuse 
la biserica Sf. Ilie Gorgani, din faţa liceului Gh. Lazăr. Slujba religioasă a fost 
făcută de sfinţia sa preotul Andrei Mihăilescu, însoțit de aproape 100 de preoți 
veniți din Capitală şi din provincie. În paranteză amintesc că, în gara Cernăuţi 
slujba religioasă a fost făcută de Sfinţia Sa Visarion Puiu, Mitropolitul Bucovinei. 
iar în gara Alba Iulia a slujit Sfinția Sa Mitropolitul Bălan al Transilvaniei. E 

Noi organizaţiile studențești am editat un număr special în revista noastră lunară 
„Cuvântul Studenţesc“. Editorialul a fost redactat şi semnat de mine ca Preşedinte 
al UNSCR. Imi permit a-l reproduce pentru a arăta Istoriei care a fost psihologia 
din acea epocă a întregii studențimi din România. Menţionez că ideile din acest text 
nu au fost creația mea; eu doar le-am cules din privirea şi de pe buzele zecilor de 
mii de studenți care participau la eveniment cu toată ființa lor. Iată textul: 

Studenţimea creştină aduce mărturisirea neamului românesc. 

Ion Moja a luptat şi s-a jertfit pentru mişcarea studențească, pentru neamul 
românesc. 

Viaţa lui Ion Moța este drumul mişcării studenţeşti. 

Drum de ruptură şi dăruire. Drum de chin şi suferinţă. Drum cu lacrimi şi sânge. 

Gândul lui Ion Moța este dogma mişcării studenţeşti. 

Doctrina trăită. Dogma stropită cu sânge. Religie naţională. 

Numele lui Ion Moța este stindardul mişcării studenţeşti. 

Stindard de luptă viforoasă. Stindard cu care de acum ne aruncăm la atac. 
Stindard de arhanghelizare. : 

Jertfa lui Ion Moța este biruința mişcării studenţeşti, este biruința neamului 
românesc. : g 

Rostul final al unui neam în lume nu este fericirea, nici măcar viața, ci este 
învierea în credința lui Dumnezeu. ; 

Aceasta este suprema biruinţă. Biruinţa în eternitate. 

Nu orice neam biruie. SPOR: ȘI 

Învierea cere mântuirea. Mântuirea cere jertfă, jertfă multă. i cata a 

Pentru mântuirea omenirii şi înviere întru Dumnezeu, Isus Hristos a pătimit 


şi S-a jertfit. 


şti încă de la fondarea UNSCR-ului de 
u, Prof. Napoleon Creţu, Prof. Haralamb 


77 


i 


ă nezeiască. 
a = de esență dumne A Z0Ă Acu 
ile viețui ă această lege  un neam începe să-şi 
Neamurile leplese CE jertfă şi păşeste Spre mântuire, Ş 
c 

Din momentul în Ca! E DARIA 

ărata i : ierea, 
rrăiască adevărata is10)'€. eu mântuieşte un neam Și i dă îm acesta 


Din momentul în care Du “imânt şi istoria sa este mesianism. 


întului zeiesc pe p RI li ap 

i ăi ului dumnezeiesc pe Pi E, sp AER UR, 

dna: i 7 spe o viață de subistorie, o viaţă de svârcoliri Sp uire, 
Neamul românesc i / d al 

De veacuri îşi caută mântuirea. „însă nu dă duse suficientă jertfă 


Neamul românesc a dat jertfă lui Dumneze! 


mai ales jertfă voluntară. 


-a biruit încă. a di ; Pia PRIRUE, 
2 daci dl ) îs ceas la margine de prăpastie, numai o mare jertfă mai putea 
j ă 


ducă mântuirea. Această mare jertfă a dat-o cel mai curat, cel 


= ze, să-i a A 
pă ra fiu al neamului, a dat-o legionarul Ion Moța. 

Şi-a dat voluntar viața jerifă pentru Dumnezeu. SE, Eos 

„Mor, Corneliu, cu tot Giig, şi Dia, pici pe i 

întul neamului românesc. sit at 

Ad ae ra d depăşit limitele eroismului, a depăşit pământescul. 

Da, lon Moja este un sfânt. | ; SP Mg, 

Vasile Marin l-a înţeles, l-a urmat şi a murit pe linia lui. 

Înfrățitele lor morminte însemnează: tite 

pe i trezit, descătuşat, evadat, liber pe voința lui, stăpân pe dreptatea 
lui. Neamul românesc renăscut, neam demn, eroic, temut, prețuit, neam tare, neam 
smuls de sub pământ şi aruncat la cer. Neam românesc pâşnind vulcanic în istoria uni- 
versală, neam spintecând lung granitul vremurilor, neam biruitor între marile neamuri. 

Jertfa lui lon Moja şi Vasile Marin are virtute mântuitoare, a cucerit mântuirea 
neamului românesc. 

Dumnezeu îi va aduce învierea, învierea legionară. 

Neam românesc nemuritor. 

Neam românesc purtător al cuvântului dumnezeesc pe pământ. 

Neam românesc mesianic. 

Serban Milcoveanu 
Preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini Români 


Numărul acesta special din ianuarie — februarie 1937 al „Cuvântului Studenţesc“ 
poate fi considerat document istoric prin restul conținutului: biografiile celor doi Martiri 


şi opiniile celor care au fost căpeteniile legitime ale tineretului universitar din acea epocă. 
Biografia lui Ionel 1. Moţa este făcută de comandantul legionar Andrei Ionescu şi 


78 


ÎN 


DO 


Biografia lui Vasile Marin a fost făcută şi 
a cărui organizaţie AXA debutase în Mişcarea Legi 
acestui număr special este celebrul text „Ur ii lui Fri 
eograf Simion Mehedinţi și care text poate fi aşi! lui Eminescu“ 
Texte Sie contribuții mai sunt ci 
Mironovici, prof. C-tin Demetrescu-Basu de la Colezi 
Georgescu-Dineţ, George Racoveanu, prof. ae 
Victor-Vojen, Ernest Bernea, Victor Puiu Gârcineanu e | 
Încă o dată îmi permit a semnala că ŞI Iordache Spânu. 


Biserica Sf. Ilie Gorgani. Sobor cu aproa 
draţi în Mişcarea Legionară, dar toți susținân 
Române. Alţii, mult mai competenţi decâ 
fenomen psihosocial de la începutul a 
religioase sunt să ne ia în posesie, să 
perfecțiunea din cer şi, cu Dumnezeu p 
pământ pentru a face numai bine şi pen 
Biserica Sf. Ilie Gorgani s-a autoalcătu 


pe 100 de preoți, majoritatea neînca- 
d Marele Elan de Ridicare al Națiunii 
it mine, au evocat şi analizat acest 
nului 1937. Scopul şi rezultatul slujbelor 
ne ridice cât mai mult, apropiindu-ne de 
rezent în noi, să ne reîntoarcem morali pe 
ăia e împotrivi oricărui rău. La ieşirea din 
. Ei un i i 
mare, făcută din legionari în cămaşă verde cu poetii ge » dricul 
cu cele două sicrie acoperite de flori şi înconjurat de legionari tot în Se să zi 
cu diagonală. In fața dricului, cei 100 de preoți în odăjdii. În iale it i 
membrii familiei, profesori universitari. invitați şi cei cinci e e pie ai 
Misiunii din Spania. Urmau apoi 20.000 de legionari nu în cămaşă verde, ci în 
zeghe stramoşească. În fruntea lor, generalul Gh. Cantacuzino, Corneliu Zelea 
Codreanu şi ceilalți fondatori ai Mişcării: Ilie Gărneaţă, Corneliu Geor escu, Rad 
Ii Novi Mille Lefter şi Vasile Iasinschi. 4 SS ră 
„Cortegiul a avut următorul traseu: B-dul Regina Elisabe i ăti ăzi 
Piaţa Universităţii, B-dul Ion C. Brătianu astăzi B-dul Nicolae! risti Tache 
Ionescu astăzi B-dul General Gh. Magheru, P-ţa Lascăr Catargiu astăzi P-ţa 
Victoriei, B-dul Basarab astăzi B-dul Nicolae Titulescu, Calea Griviței în sus, spre 
Bucureştii Noi până la Casa Verde, construită de Legionari în anii 1933-1936. Pe tot 
acest parcurs nimeni n-a pronunțat vreun cuvânt şi s-a păstrat tăcere totală, aşa cum 
cere Dumnezeu şi aşa cum lucrează imaginația creatoare şi sentimentul generos. 
Cuvântul este una dintre armele ofensive, iar tăcerea este principala armă a defen- 
sivei şi buna folosire a acestor două arme dă groază celor care duşmănesc adevărul şi 
dreptatea. Sicriele lui Ionel I. Moţa şi Vasile Marin au fost înhumate în curtea edifi- 
ciului cu numele de Casa Verde. Deasupra locului de înmormântare a fost construit 
un baldachin cu patru posturi de veghe pentru o gardă permanentă de 4 legionari, 
care timp de ani de zile s-a schimbat din trei în trei ore. Evenimentul a avut foarte 
multă influență în viața publică a României şi în destinul atât de nefericit, dar atât de 
sublim al generaţiei noastre. 

In cele ce urmează, să încercăm a analiza efectele şi consecințele acestui 
eveniment macro-istoric. Pe cât posibil defalcat: a) asupra Mişcării Legionare, b) 
asupra Naţiunii Române, c) în Occident şi d) în lagărul duşmanilor. 

Efectele asupra Mişcării Legionare, modelul lui Ionel Moţa şi Vasile Marin 
de a-şi dărui voluntar viața a fost resimțit şi înțeles drept o obligație autorestrân- 
gătoare de a fi neîncetat în serviciul unor cauze superioare şi de a da din tine tot ce 
se poate da pentru triumful acestei Cauze. După încheierea ceremoniei de înhu- 
mare, Corneliu Zelea Codreanu a redactat textul unui Legământ şi a invitat gradele 
şi funcţiile Legionare să şi-l însuşească. Textul are trei idei cu funcție de scop: 


79 


i 


a) să av NgUur 0p a vieții ă ne 1 hinăm nirea [74 via [4 | acestui Scop 
p li ţii şi Si 1C Li (“4 [/ Zi 
] SC 
em un SI SI 4 j | 
-i i CU pal 10 romana Ş Pi 
] fii le oasire tot ce-l în € Ti ja Xe, 

b) să alungăm din Tinfe: n T ontradic Ie - 

€ E ici cu Învățătura Cr har | i | in 
| locul interesului particular. 


4 Il în A : a 

ret interesul genera are, toți cu mâna 
sapa E Sat 2 fost depus de circa 5.000 de cadre sia Esati e parai re: 
Acest legămăn! a spre cer. A fost ceva extrem de s IE Vf model 
nltză şi a ea de vedere moral o i și Ce cală 10 ani de absolută 

pregătea Gin pie e: nentru a asigura Romanie i See 
corectitudine în istorie “i Peart Moţa-Marin era înfăptuirea Testamentului lăsat 
incoruptibilitate. Acest Leg lui nostru o generație de 
de Alexandru V 


Îi ie neamu 

tă (1858-1919): „li trebuie nea c 

iteji şi d A iri la nebunie“. Nici nu se putea altfel, i la ea pi şi 

E DMsearit Legionare erau copiii ajunşi la Universitate al! şti care 
ur 


ileniu suferea, muncea și nădăjduia. E db: i 
de pi sare psihologică şi sociologică a Mişcării a a CE ei e] 
1938, era sintetizată în lozinca trăită cu sinceritate „Să faci, Căp „0 țară ca 
soarele Sfânt de pe cer '. 


asupra Națiunii Române. 5 Fi : 
ir ceca înot, trei erau factorii de preocupare şi de activitate. Primul era 


: o ietic și ia de a avea în Occident o alianță 
teama de reg a Act pe AL aoilea factor era rezolvarea otoblemtă 
ci Sa aisea/i Aeiloa de a se infiltra, de a se suprapune şi de a 
fonda tactil European în spațiul carpato-ponto-dunărean. Al treilea IacoE era 
nevoia unor relaţii comerciale cu Germania de unde să obținem iei Ala te şi 
unde să putem vinde produsele agriculturii dezvoltate până la ra e industrie. 
Toţi aceşti trei factori duceau convergent spre Germania ȘI recomandau drept mijloc de 
realizare Mişcarea Legionară sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu şi a Statului 
Major Legionar ing. Gh. Clime. 

Jertfa ui Mojz Marin a fost înţeleasă şi asimilată de aproape întreaga Națiune 
Română, inclusiv ceea ce era pozitiv în clasa conducătoare şi în Aparatul de Stat. Chiar 
şi naţionalităţile conlocuitoare s-au simțit onorate şi s-au dovedit participante: există 
depuneri de mărturie că, la trecerea trenului cu sicriile lui Ionel Moţa Şi Vasile 
Marin, au venit să îngenuncheze alături de populația română mulți germani din 
Bucovina şi mulţi unguri din Transilvania. Ambele naționalități conlocuitoare, 
germanii şi ungurii, nu cereau altceva decât ca Statul Român să aibă guvernanți 
sinceri, devotați şi. mai ales, incoruptibili. Numele Mişcării Legionare în populația 
ungurească din Transilvania este Vojgarda, nume pronunţat cu admirație şi respect. 

Nu mic, ci chiar foarte mare a fost efectul psihologic la populaţia Română din 
afara României, cum sunt aromânii din Peninsula Balcanică. Românii din afara 
graniţelor au înțeles că în România încetează superficialitatea şi corupția şi începe 
era seriozității, incoruptibilităţii realizatoare. 

Să trecem acum la efectele în Ocident. 

n august 1937 am vizitat Expoziţia Internaţională de la Paris. Împreună cu 
studenții Constantin Boboc din Oltenia şi Ştefan Strătescu din Bucovina, timp de 
10 zile am locuit la un cămin de studenți şi am luat masa la o cantină 
studențească, Nu puţini studenți francezi ne-au întrebat despre Mişcarea 
Tesionară ŞI din discuţii se vedea că sunt idealişti pasionaţi şi că îi preocupă mult 
Sie ude diac Si A ce ereditară a marii Franţe. În Germania 

sengarde a devenit foarte populară, dar cu o 


ti Elia deep dipelnalale Se ştia că, odată cu legionarii, începe în România 
e e şi de temeinicie, dar li se reproşa, cu oarece îngrijorare, prea 


de a trăi nu în mizerie, ci în 


0 III 


4 


P C | A 
Congresul Naţional Studenţesc din aprilie pri Iezolvată de Geor 


P 1936, la Tâ ; 
în faza de gina e ci zi 


ării Legionare. 
Forţele Oculte di 


ge Furdui la 
ealism realist 


moarte din interiorul 
lea. A existat un zvon, dar 
e ma c; i ai iguran 

Generală a Statului au încercat un masacru cu mitraliere ee rr se: i, 
rica Sf. Ilie Gorgani ieşeau cele două sicrie, urmate de (e; perie ep 


: £ $ IC orneliu Zelea Codreanu şi 
sutele de comandanți legionari. Potrivit acelui zvon mitraliera za are 
d o 


biserica Sf. Ilie Gorgani. 

ui nu putea trece de la vorbe 
a Ministerului de Interne, în 
dată n-a fost pentru crime şi 
iubească România. Ministrul 


la fapte decât cu aprobarea guvernului, în general, Şi 
special. Prim-ministru era Gh. Tătărăscu, care nicio 
masacre şi care învățase de la Ionel 1. C. Brătianu să 
de interne era Dumitru Iuga, originar din Giurgiu-Vlaşca şi unul dintre oamenii 
politici cei mai curaţi şi mai pozitivi ai României interbelice. Am avut onoarea să 
dau asistență medicală fiicei sale, căsătorită cu profesorul Strat, şi ştiu că în familia 
lor domnea legea patriotismului şi a legalității. La Ministerul de Interne subsecre- 
tari de Stat erau Aurelian Bentoiu, presupus a fi omul regelui Carol al II-lea, și 
Vasile Bârcă, cunoscut a avea patriotismul şi corectitudinea românilor din 
Transilvania. Nu este exclus ca aceşti oameni politici din Guvern să fi pus limită la 
abuzurile antilegionare. Neputând dovedi fapte distrugătoare, Siguranța Statului s-a 
dezlănţuit cu vorbe veninoase. Prin diferite ziare au apărut mici notițe în care se 
afirma că Ionel I. Moţa şi Vasile Marin s-ar fi dus în Spania să-şi satisfacă viciul de 
a apăsa pe trăgaciul revolverelor şi de a omori, ca scop în sine. Într-o bună zi, s-a 
văzut cu stupoare cum biserica studențească Sf. ANTON avea pereții de jur împre- 
Jur lipiţi cu afişe provocatoare. O blasfemie la adresa memoriei lui Ionel IL. Moţa şi 
Vasile Marin, semnată „Tineretul Partidului Naţional Liberal“. Indignarea a fost 
maximă şi studenţii legionari au pornit — reflex automat — să-i aresteze pe cei doi 
conducători ai „Tineretului Naţional Liberal”. Preşedintele Amedeu Bădescu n-a 
fost găsit, în schimb a fost arestat, adică capturat, studentul Aurelian Rădulescu. A 
fost luat la anchetă şi, realmente, reieşea că el nu ştia nimic despre afişele provo- 
catoare de pe zidurile bisericii Sf. Anton. Legionarii nu s-au purtat chiar civilizat şi, 
din câte am auzit, în cursul anchetării l-au bătut; chiar în mod îngrozitor. Șeful său, 
Amedeu Bădescu, a încercat să-l salveze cerând protecția Prefecturii Capitalei, dar 
aceasta s-a pus în mişcare numai formal. 3 i 
Treizeci de ani mai târziu, după 1960, sunt solicitat să dau asistență medicală 
unui bolnav netransportabil de pe şoseaua Cotroceni. L-am recunoscut imediat: era 
fostul student Aurelian Rădulescu, care acum, la maturitate, avea un cancer cu 
metastaze generalizate. Aurelian Rădulescu îmi spune textual: „Domnule Milcoveanu, 
înainte de a muri, vreau să fac o mărturisire pentru istorie. Textul acelui afiş lipit pe 


biserica Sf. Anton n-a fost făcut nici de Amedeo Bădescu, nici de mine. ii 


IS 


bsecretarul de Stat Aurelian Bentoiu 

ubsS > o să apară un aliş se 

idului Naţional î-jberal tă, Ma am fost oi 

e Partidu ; i s-a cerut Opinii» =.* 

z : * Nun S Ap > 

Tineretul Partidului Național Liberal. N cceptat. jdecarfi egal ju sul 
inere apt pe Bi i ş cOMISarIIOr Borcea ŞI ) 

e acre in tăcere $ it „.a.co VI, 

înştințaţi. Jar Agila Bentoiu, ci dup! din B-dul Pache Protopopescu. Iu, 

opera ministrului, EC ului ionar sau anui-legionar şi, în 

C. Panait de la Sigura ă pro-legion: ifici i 

Aurelian Rădulescu, N-am ot decât respecta sacrificiul lui lonel 1. 
ureli Prea nu : 


Teologie, eee E tut spune adevărul şi 
E i ei e ee Mor cu sufletul împăcat că am putulspunc ȘI 
Moţa şi a lui Vasile i 


Sa i. îl cunoaşteţi.” 14038 
: mii de atunci, îl cunoaşteţi. .. = hetat in : 
că Dv. picscdiniele sii să-i menţionez pe icelagae SI i taria îi i SI 
Sg Su dacă + 2 pe studentul Aurelian Rădulescu. Dacă v Aire ca ca ă 
l-au pedepsit Deere e e caz noi, Comitetul Uniunii Naţionale enților 
va trebui, voi Spune. 


a î nimic. = zi S ănuială 
Creştini, n-am ntalso 1 a afişului provocator, toată lumea avea o bănuială. 
Despre ongine 


: it să facem un manifest de răspuns la 
Corneliu Zelea Codreanu m-a gt E ei E mine. Într-adevăr, un text de 
provocare. Textul a fost elartal de nilo: şi de mobilizare a Națiunii. Nu se 
maximă putere acuzatoare « Ade lui, dar era evident că textul se referea la 
nominaliza Siguranța Generală a Sia ci i Națiunii Române, Din 8 iunie 
aceşti duşmani de moarte ai Mişcării Legionare şti o fost duşmanul nr. al 
înă la 23 August 1944, Poliţia Secretă Politică a fo: Ş La 
a in demn de reţinut este că, în Parlament, deputatul Mihail 
aa pe afnci național frau A citit manifestul semnat de mine şi a 
i ară a persoan - DE A tan 

d Pa aie pol fost Prof. Nicolae Iorga. Mulțumită uriaşei Sale 
inteligențe şi imensei sale opere, avea o autoritate de instituție Mai na A în Viaţa 
publică a României. Cu sau fără dreptate, el ținea pe toată lumea în stare de intimi- 
dare şi chiar se vorbea atunci de o „Teroare lorghistă . La 13 ianuarie 1937, când 
s-a aflat de moartea lui Ionel 1. Mota şi Vasile Marin, Prof. Nicolae Iorga a publicat 
în ziarul său „Neamul Românesc“ un articol supraelogios intitulat „Doi rineri 
viteji“. La ceremonia înhumării lui Ionel IL. Moţa şi Vasile Marin, Prof. Nicolae 
Iorga s-a schimbat cu 180” şi s-a dezlănțuit cu furie protestatară. S-a dus la 
Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi, acuzându-l pe Gh. Tătărăscu de pro- 
legionarism, a încercat să-i scoată ochii cu umbrela şi l-a fugărit de jur-împrejurul 
biroului. Profesorul Nicolae Iorga a fost un mare geniu, dar cu defecte de om mic 
şi, dacă îl analizăm mai atent, a avut o triplă personalitate: un Nicolae Iorga geniu 
inegalabil, un Nicolae Iorga copil nevinovat, dus de nas cu vorbe mincinoase, şi un 
Nicolae Iorga fiară sălbatică, cu scop în sine de distrugere. Aflând de scena făcută 
la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Corneliu Zelea Codreanu mă cheamă Şi îmi 
spune că, în calitate de Preşedinte al studențimii, ar fi bine să-l vizitez pe 
Profesorul Nicolae Iorga şi să-l informez despre ce gânduri şi sentimente are noua 
generaţie, care creşte în cultul persoanei sale. In final, Corneliu Zelea Codreanu îmi 
spune că voi fi anunțat de obţinerea audienței la Vălenii de Munte. După termi- 
pe Corneliu Zelea Codreanu spunând ing. Nicolae 

„Căutaţi-l pe dr. Nicolae Roşu, să vină la mine”. 
mai duci la Vălenii de Munte. e a ice As 
căutat şi l-am întrebat pe dr. Nicolae Roşu şi el mi Rp i Sg ep firesess) MA) 
de Munte să obțin audiența. Profesorul ză ; mi-a explicat: „Am fost la Vălenii 
iti : aie a E spus că te primeşte cu simpatie, 
Când Profesorul areas Enoriâua pe clanjă i 
Şi spovăduieşte-te». I-am raporta (aceste trei cuvinte, îţi 
82 sam raportat Căpitanului şi dânsul a 


erne Şi $ 
am fost chemaţi | 
ne-a comunicat în 


E 


II 


ecis că nu e cazul să te duci în audien ă i 
ME ri ca Profesorul Iorga este un om sup ENI Ş& Munte. Personal regret, 
ca (nări je sa pe Ai uit > 5 dumneata puteai să faci așa 

Deschizând o paranteză, amintesc că polii 3 
încurajarea dizidenţelor. şi Crearea anarei regelui zii al II-lea a fost 
democraţie şi naționalism şi prin Războiul dintre Stat Prin. învrăjbirea dintre 
încredințată lui Mihail Morusoff, care, în plus, cu arid Națiune, Operaţiune 
imensă arhivă secretă — un milion de dosare — cu doza aci DRACI 4 
intimidarea clasei conducătoare ŞI pentru Șantajarea Aparatului de Stat. 

Privitor la Tineretul Universitar, politica lui Carol al II- 
„Regele isca uliagă să ia din studenți nişte „Hahale 

esființarea democraţiei şi înființarea dictaturii. După : 
în aprilie 1935 de la Craiova — repet ideea — Ii aaa emiri 
raportat regelui cu îngrijorare că autoritatea lui Corneliu Zelea Căii, i. i zii a 
creştere, şi regele i-a răspuns: „Lăsaţi-l, că ne face nişte tineri înșelaţi Cuv 
întrebuințat de regele Carol al II-lea a fost în limba franceză: „dupes* era e 
august 1933, regele îi dăduse Prof. Nae Ionescu misiunea de a intra în fa 
Legionară şi de a-i atrage pe Legionari în serviciul său pentru a-i utiliza când avea să 
proclame dictatura, numai că Prof. Nae Ionescu şi-a schimbat părerile odată cu 
intrarea în Mişcarea Legionară şi a devenit marele ei protector. 

Venim acum la evenimentul înmormântării lui Ionel L. Moţa şi Vasile Marin. 
în 13 februarie 1937. 

Regele Carol al II-lea a ținut să vizioneze personal Cortegiul. Având la stânsa 
pe Ernest Urdăreanu şi la dreapta pe Prof. Mihai Manoilescu, a privit timp de o 
oră de la fereastra unui bloc de pe B-dul I. C. Brătianu, astăzi B-dul Nicolae 
Bălcescu. Şi anume, peste drum de cofetăria de lângă cinematograful Scala, la 
et.III, unde era sediul Societăţii Anonime Socomet condusă de inginerul Fulga, 
un apropiat al ing. Nicolae Malaxa. ş 

Din cele relatate de Prof. Mihail Manoilescu, reiese că regele Carol al II-lea a 
privit cu maximă atenție şi n-a pronunțat decât câteva cuvinte: „Nu sunt chiar aşa de 
mulți, dar sunt hotărâți“. Câteva zile mai târziu, la 20 februarie 1937, Corneliu Zelea 
Codreanu este luat de doi ofițeri din Garda Regală şi dus la o adresă necunoscută, în 
Parcul Filipescu. Corneliu Zelea Codreanu presupune că în casa ing. Nicolae Malaxa, 
care şi-a pus casa la dispoziţie. Aici a venit regele şi a început o convorbire de 20 
minute cu Corneliu Zelea Codreanu. Carol al II-lea a început cu elogii peste elogii la 
adresa Mişcării Legionare, în general, şi cu felicitări la adresa lui Corneliu Zelea 
Codreanu. Apoi a trecut la scopul practic al întrevederii: i-a cerut lui Comeliu Zelea 
Codreanu să-i predea comanda supremă a Mişcării Legionare şi să fie proclamat 
Căpitan, în plus de Rege. In schimbul acestor două lucruri, Regele îl răsplătea pe 
Corneliu Zelea Codreanu cu funcția de prim-ministru al României. Deşi uluit, 
Căpitanul a răspuns precis şi categoric: „Nu pot să vă predau comanda, pentru că nu 
eu i-am făcut pe legionari, ci legionarii m-au ales pe mine, recunoscând de ce au 
nevoie pentru a-i conduce. Eu nu spun nimic şi las pe legionari să răspundă singuri la 
cererea Maiestăţii Voastre, însă îmi permit a vă da sfatul ca Maiestatea V oastră să 
rămână Rege Constituţional, deasupra partidelor şi în afara partidelor.“ Regele a 
tăcut, dar a simţit în Comeliu Zelea Codreanu aceeaşi voință de rezistență ca şi la 
Ionel 1. C. Brătianu şi la Iuliu Maniu. ş AL A A 

Ce-a urmat în această întrevedere a SS războiul dintre Stat şi Națiune şi 
iadul pentru generaţia noastră afiliată Mişcării Legionare. Ş : 

Foarte pda zile mai târziu, la 23 februarie 1937, ministrul îs piesa SEUL ă 
Iuga este dat afară din Guvern şi prim-ministrul Gh. Tătărăscu devin 


Interne, în locul acestuia. Tot în ziua de 23 februarie 1937, generalul Cale 


lea era să se intituleze 
TE care să ovaţioneze 


mpromițătoare pentru | ? 


ui 


Stat la Ordinea Publică. Evident, cu 


retar de u Zelea Codreanu şi de a distruge 


“ ministru subsec 
Marinescu este numit ministr s Gorneli 


ili si pe 
program bine stabilit de a pedepsi P 
i i ă. 
Mişcarea Legionar tea 
A cele ce urmează, VOI Cetosăi 
apărarea lui faţă de noua prin j 


= evite catastrofa. sn cint BR 
 Urdă n-a încercat să €VI : Clinica Medicală d 
altii 0 Ur matie 1937. Funcţionam ca intern la in 
Era la începutu 


dr. Bacaloglu. O soră medicală îmi 

N) :2ita cea mare a Prof. dr. Baci oră medicală îm 

Spitalul Colțea şi însoțeam vizita cea Ni A anl ceia nea i 
ă ă t 
spune că pe sală sun 


ă sunt doi dog CAE Sluttanţa Generală a Statului şi îmi cer să 
maţiile de comisari sau de E imeni. În automobil observ că nu ne îndreptăm spre 
merg cu dânşii, fără să spun la n re centru; în speţă, la Palatul Regal. La poarta 
B-dul Pache Protopopescu, CI i deun ofițer cu fireturi şi urcat la etajul III. Fără să 
dinspre Ştirbei Vodă sunt legitimat fa be uerate/dreptă nghiular şi în fund, un 
neo se viel dosar. Persoana se ridică, îmi dă mâna și îmi 

i u 0 $ : a : : 
E Eres Urdăreanu şi mă bucur să-l cunosc pe fiul prietenului meu din 
copilărie Jean Milcoveanu. t Urdăreanu. Veche familie boierească din 
„În familie ştiam cine calare Jianu din judeţul Romanați şi Scarlat 
pe renaste străbunicul lui aderase la Mişcarea Pandurilor din 
MI else capitanul de încredere al lui Tudor Vladimirescu. Intrând în 
Bucureşti, Mişcarea Pandurilor a intrat în anarhie şi Tudor UC ude PENA 
restabilirea disciplinei, a trebuit să dea un exemplu de pedepsire îi SIR 
intimidant. Nu se ştie cum, alegerea victimei a căzut asupra căpitanului Urdăreanu, 
care a fost sacrificat, deşi era cel mai de încredere colaborator al lui Tudor 
Vladimirescu. Între timp, familia Urdăreanu şi-a pierdut toată averea. In timpul 
Primului Război Mondial (1916-1919), Ernest Urdăreanu era ofiţer de cavalerie pe 
frontul din Moldova, iar mama sa era în Slatina, muritoare de foame. Întrucât 
părinții mei aveau o proprietate agricolă care producea hrană, a fost firesc ca mama 
lui Ernest Urdăreanu să supraviețuiască luând ani de zile o masă pe zi la părinţii 
mei. În 1934-1935, când părinții mei au reclădit cu bani proprii Sf. Mănăstire 
Clocociov de lângă Slatina, tatăl meu l-a solicitat pe Ernest Urdăreanu şi acesta, cu 
generozitate, s-a adăugat donatorilor. Evident că principalul donator a fost g-ral 
Aurel Aldea care, în calitate de Șef de Stat Major al Corpului 1 Armata Craiova, a 
adus o companie de zidari, dulgheri şi tinichigii aflați în serviciul militar. 

Revenim la luna martie 1937. Sunt chemat în audiență de Mareșalul Palatului, 
col. Ernest Urdăreanu. Dânsul mă ia de mână, mă aduce lângă biroul său şi-mi 
arată un dosar cu acte fiselate, cu grosime de o palmă. Îmi spune: „Ăsta este 
dosarul tău de la Siguranţă şi te studiez de o oră. Iată pentru ce te-am chemat, şi fii 
foarte atent. În ianuarie 1937 ai trimis în numele studențimii române o telegramă la 
Florența, în Italia, de felicitare a Reginii mamă Elena, pentru reuşita operației 
suferite de marele Voievod Mihai, moștenitorul tronului, în urma unei apendicite 
iai vile sua peste câteva zile, Marele Voievod Mihai se întoarce la 
îsi ZA A > sia Si in numele Studențimii române, ar trebui să-i trimiteţi o 
a he ară Majetăţii Sale regele Carol al II-lea. Vom redacta împreună 

clegramei şi e bine ca tatăl, la fel ca mama, să primească felicitări.“ 

Dacă Ernest Urdăreanu se oprea aici, mai mult decât robabil aş fi fi d d 
CU trimiterea telegramei şi treceam la redact 4 Pe sa hale 
psihologic, care mi-a E 


Urdăreanu a continuat de la sine, ca fiind firesc; Poigere a propunerii. Col. Ernest 


: ntâi cum a conceput Comeliu Zelea Codreanu 
dies apei cu semn de întrebare, dacă mareșalul 
şi apol, 


erfectă. Dar în cele câteva fraze că i = decoct 
autoritatea unui militar care avea în subordine politi Pmportat cu Psihologie, ci cu 
afaceri, dispuşi să accepte cadouri. i 


Hrănit la şcoala idealismului, am Simţit oferta ca 0 î 


ANS Cu un nu cate 
4 aşa e bine 


ncercare de corupție şi, 
goric. Dânsul a insistat, 
Pentru toată lumea“. Eu am 


mi-a spus: „Eu nu mă bag în 
Cum vă taie capul. Dar să ştii că 
mână fără chitanță a fost făcută 
e Furdui.“ 


- : comandant Legionar şi di 
Afacerilor Interne din UNSCR. Amândoi am fost de ea să d pei 


telegrama şi, acum în anul 2007, după 70 de ani, cred că am greşit 
Col. Ernest Urdăreanu era sincer pentru evitarea războiului dintre Stat i Naţi i 
: Ep eo faat e pitt id e ŞI Națiune şi 
pentru menținerea fără dificultăți a Instituţiei Regale. În anul 1963 am aflat de la omul 
politic Adrian Brudariu convorbirea sa cu Emest Urdăreanu, total reprobativă a 
masacrului din 22 septembrie 1939 făcut de generalul Gavrilă Marinescu. 

Ce a urmat a fost începutul iadului pentru Organizațiile Studențești din toată 
România. După eşecul din casa ing. Malaxa, regele Carol al II-lea s-a decis să 
izbească pe față, cu scop de intimidare şi subordonare. Suita de lovituri 
administrate de regele Carol al II-lea împotriva lui Corneliu Zelea Codreanu Şi a 
Mişcării Legionare sunt descrise de mine în textul „Opţiunea cu ex regele Carol al 
II-lea şi opţiunea pentru Iuliu Maniu“, publicat în cartea Războiul dintre Stat şi 
Națiune vol.III, pag. 370-380. 

Cum era firesc, prigoana carlistă a început cu Tineretul Universitar şi cu organi- 
zaţiile studenţeşti care, din toamna lui 1934, sprijineau nelimitat Mişcarea 
Legionară şi erau considerate drept „pro-legionare“ fără întoarcere. Dulăul asmuţit 
să distrugă Studențimea Română Creştină era generalul Gavrilă Marinescu, cavaler 
al Ordinului Mihai Viteazul din Primul Război Mondial şi numit Ministru al 
Ordinii Publice la 23 februarie 1937. Atacul a fost precedat de difuzarea unui mani- 
fest semnat Frontul Studenţesc Democrat şi care instiga studențimea la răscoală, 
pentru alungarea comitetelor legionare de la conducerea organizațiilor studenţeşti. 
Manifestul a fost tipărit la tipografia din subsolul Prefecturii Poliției Capitalei şi a 
fost difuzat la ora 2 noaptea în căminele studenţeşti şi pe zidurile tuturor Facultăţi- 
lor din Universitatea Bucureşti. Persoanele care au difuzat manifestul erau jumătate 
membri ai Partidului Comunist zis Român şi jumătate agenți secreți ai Siguranței 
Generale a Statului. Atunci, în faptul nopții, au fost prinşi în flagrant delict numai trei 
provocatori. La căminul Societăţii Studenților în Medicină din Bd. Schitu Măgureanu 
nr. 2 a fost prins studentul Voinea Marinov, devenit mai târziu Ministru al Sănătății 
Publice, cu numele de Marinescu. S-a constituit un tribunal studențesc ad-hoc şi 
sentința a fost azvârlirea lui Voinea Marinov de pe Podul Izvor în apa râului 
Dâmboviţa. La căminul studențesc Vasiliu Bolnavu din Piaţa Amzei, a fost prins şi 
judecat studentul Miron Constantinescu, care deşi evreu după mamă şi cu tată 
rămas necunoscut, fusese admis de legionari să locuiască în cămin şi să ieri la 
cantină. Sentința Tribunalului Legionar a fost o bătaie cu pumnii şi picioarele aşa, 


ca să-şi aducă aminte toată viaţa. La căminul studențesc al județului Olt a fost Den 


E 


: iguranța Generală a 
i uns comisar la Sig ţ 
g rior a ajuns i darie =? 
ecret Sandu Sterian, Care e ința Tibunalului 2 Ape A cupe: ati 
ip reae ProtOpOFE fereastră Sandu Sterian a av 2 să 
i = at fără tisme. 
la etaj pace i tel a scăpat i INSCR, am aflat post-factum şi 
ceste arestări şi Sc ale "studenţeşti constituite sputa dă 
contri ocatori. Evenimentul mai sus evocat a fost prima 
le alee Pl C unist zis Român şi Poliția Secretă Politică, 
e : dintre Partidul Com 
ei dintre Fă 
doua colaborare a 105 | 
; dezordinile din cartierele 
din ianuarie „a fo 
Comunist zis Român şi de comisarul 


agentul se 
Statului din 


iştii au participat la dez « 
petice legionară”. Convenţia se 

| Emsanan David din partea Parti 
/ 


teze itiei te. E € i 
Grigore Petrovici din partea SL e eincrpo aia d operativă a fost din Iulie 1941 


A treia convenţie calit Ea ul Comunist a semnat Ştefan Foris, care s-a 


până în Ioa E ai e în transporturile feroviare şi în uzinele de armament. 
angajat să 


ai ristescu, care s-a angajat ca membrii 
ea iz aie A ed E e şi să nu fie trimişi pe frau Astfel 
i 1 Comu Z i z At : a Ade 
za e terminarea războiului aice Partidul Comunist zis Român să 
Se bâscască CEO ai ETA Ion Antonescu era anticomunist în vorbe şi 
Dictatorul de a ra ienţă şi iresponsabilitate. Închidem paranteza 
Ec, rocomunist în fapte, probabil din inconştiență ŞI 1 ICII A eza 
8 venim la evenimentele de la sfârşitul lui martie 1937. Atacul Ministerului Ordinii 
> blice s-a făcut după norma bătăilor cu duşmanii Patriei. Sute de poliţişti şi anda 
au năvălit în căminele studenţeşti şi i-au azvârlit în stradă noaptea, în rig, pe 
studenții şi pe studentele locatare. Toate camerele şi toate cantinele au fost Tucă 
şi puse sub pază, cu soldați înarmați. Idem, jandarmii şi poliţiştii au năvălit în 
birourile Organizaţiilor studenţeşti şi au confiscat arhivele, registrele, steagurile, 
eşarfele şi insignele. În 1983 a venit din America la Bucureşti un profesor de istorie 
şi a cerut să studieze arhivele studenţeşti din deceniile interbelice. Cu urechile mele 
am auzit când ofiţerii Securității de Stat i-au spus: „Noi nu avem nicio arhivă a 
studenţilor şi nu ştim ce s-a putut întâmpla cu ele.“ Noi, Comitetul de Conducere a 
UNSCR, am constatat realitatea şi am decis să ne continuăm activitatea în noua 
condiţie de ilegalitate. Nu s-a produs nicio absenţă de la activitatea studențească, 
dar nu a mai avut loc Congresul Naţional Studenţesc din aprilie 1937. programat de 
noi la Chişinău. Corneliu Zelea Codreanu a înțeles perfect şi scopul regelui şi a 
prevăzut ce era programat să se întîmple. Cum era firesc, dreptul la autoapărare s-a 
concretizat în căutarea şi găsirea de protectori. 
Mişcarea Legionară a avut multe calități şi multe virtuți, dar a avut defectul de a 
nu avea bătrâni depozitari ai înțelepciunii. În lupta politică, victoriile sunt câştigate 
nu de Nestor fără Achile, ci de Achile îndrumat şi consiliat de Nestor. 


„Prima încercare de a găsi un protector a fost în persoana avocatului Dumitru 
Didi Micescu, decanul baroului de Ilfov 


şi a preluat a 
/ Bucureşti. Siguranța Generală a Statului s 


it e Moruzzi să primească inți ; 
dului „Totul pentru Țară“. Generalul Georgi i i E orgii 
ischemică dureroasă icând imi 
biroul lui Corneliu 
Milcoveanu: „Băieţii ăştia suni iţi i 
| »alcţil âştia sunt sortiți morții. Au du i mai i decâ 
rezista. Trebuie însă ajutaţi şi eu îi ajut tir ae îmi pe aa săi înulții decâtepotei 
s permite sănătatea. 


ÎN 


În toamna anului 1936 se tipăreşte Cartea lui 
pentru Legionari”, cate a fost un mare evenim, 
viță veche, Nicolae Mareş, a cumpăr 


conţinut, se duce la Predeal şi dă ca 


Antonescu citeşte cartea şi-l invită pe Comeliu Zelea Dumneavoastră:“ G-ral Ion 


: sri ! discutat la vila ; 
din holul de jos al vilei nu s-a auzit decât vocea Cenkrai generalului Ion Antonescu şi 


A : regele, invidios şi 
pentru această întrevedere particulară cu Corneliu Zelea e eta 


: -a pus pe liber. 
Nereușind cu g-ral Ion Antonescu atunci în martie 1937 Cormelia Zelea Codreanu 


: . U epocii, acest protector nu fi 
decât Iuliu Maniu. Increderea şi dragostea legionarilor pentru Iuliu Malta 


puțin Viitor. Sursa de popularitate a lui Corneliu Zelea Codreanu a fost tineretul 
intelectual din licee şi universităţi. Dată fiind vârsta cadrelor, Corneliu Zelea 
Codreanu a avut un Prezent tragic şi o lungă supravieţuire în Viitor. 

Cei mai mari oameni politici şi bărbați de stat ai României contemporane au 
fost Ionel I. C. Brătianu şi Iuliu Maniu. Ionel I. C. Brătianu, preşedintele PNL, cu 
accent pe eficiența realizatoare; Iuliu Maniu, preşedintele PNȚ, cu accentul pe 
idealul moral şi generozitatea socială. Ionel I. C. Brătianu a reușit şi pentru că a 
avut 3 şanse: a) victoria Angliei şi Franţei în război; b) neparticiparea Rusiei 
imperialiste la încheierea Păcii de la Paris şi c) prezența pe tron a regelui Ferdinand 
1 secondat de regina Maria. luliu Maniu n-a reuşit pentru că a avut şi trei neşanse: 
a) necâştigarea celui de-al Doilea Război Mondial de către Anglia şi Franţa, b) 
atotputernicia Uniunii Sovietice la terminarea războiului şi €) prezenţa pe tron a lui 
Carol al II-lea, bine secondat de Elena Lupescu. le, e 

Atunci, în martie 1937, nu se ştia ce rezervă viitorul şi, cel puțin în România, 
toată lumea spera în Iuliu Maniu. Marea simpatie a legionarilor pentru Iuliu Maniu ) + 
era dinainte de 1937 şi provenea din următoarele trei evenimente. 

Primul eveniment. £ instalată 

La începutul lui august 1930, a venit în țară Elena Lupescu şi a fost Si ș că 
Palatul Regal, în locul reginei Maria şi în locul reginei Elena. După 0 şe ință 


87 


————————..€ 


== 


Taz 


m-ministrul luliu Maniu în 
E âmuri şi întreabă 
lucru în birou, : 
sufragerie, Să 14 
ntru cine este. 
să vă cunoască '. lu 
masă decât cu regina 
onora invitația la ra 
| ent. 
Al doilea evenim 
La 10 octombrie 1930 soseşte de 


ilegali Gărzii 
inaly de ilegalizare a ( a 
Horace i n) ministrul Iuliu Maniu ge pi 
Minis ce iile, MA Pope SM nistrul Justiţiei, Grigore Iunian, Susține că 
pledează pentru conformare la ordin. Me eneiall ele lei 


i i iei şi că nu . . » . — 
ordinul contravine Constituției ŞI Să ar aa RIN eu uliu SRR 


iei, mini terne, Alexandru Vaida ) Mani 
ia ip E fă ordinul venit din Occident. Urmarea a fost demisia din 
care deci £ 


Ari i i ndru Vaida-Voevod şi a lui Grigore Iunian. 
guvern a lui Iuliu Maniu, su Aa în judecată a lui Corneliu Zelea Codreanu 
llegalizarea Gărzii de Fier ȘI u francmasonul George Mironescu drept 
au fost executate de către noul guvern, $ i eseu drept ministru de Justiţie. 
prim-ministru şi cu francmasonul Voicu Niţes 

| treilea eveniment. i : - 

SI ă revoluţia bolşevică din 1919 a lui Bela Kun de la Budapesta, noul regim al 

PE ele neria din Ungaria şi a confiscat toate sediile şi 
regentului Horty a ilegalizat francmasoneria din i 
toate arhivele. După 10 ani, francmasoneria din Occident l-a convins pe regentul 
? Csi i oneria din Ungaria. În toamna lui 1932, 
Horty să readucă în legalitate francmasoneria. « 3 3 
regentul Horty a acceptat, dar a pus O condiție sine qua non: independenţa statală a 
Transilvaniei zisă Erdely, ca Stat binaţional cu funcție de tampon între Budapesta şi 
Bucureşti. Pentru acceptarea planului, i s-a oferit regelui Carol al II-lea să fie şi rege 
al Ungariei, iar el, lacom să sugă de la două vaci, a acceptat. Prim-ministrul Iuliu 
Maniu a invocat decizia Marii Adunări Naţionale de la Alba lulia din 1 decembrie 
1918 şi a refuzat orice discuție pe această temă. Ca urmare, Maniu a fost eliminat 
pentru totdeauna și înlocuit ca prim-ministru, la 13 ianuarie 1933, cu Alexandru 
Vaida-Voevod, socotit a fi disciplinat în francmasonerie. 17 zile mai târziu, la 30 
ianuarie 1933, vine la putere Adolf Hitler, ca prim-ministru al Germaniei, şi începe 
noul regim naţional-socialist cu program de anulare a tuturor tratatelor de pace de 
după Primul Război Mondial. Regentul Horty de la Budapesta vede posibilitatea 
reanexării totale și definitive a Transilvaniei la Ungaria şi refuză planul franc- 
masoneriei de creare a unui nou stat între Budapesta şi Bucureşti, optând pentru 
alianța cu Germania național-socialistă. 

Aceste trei evenimente mai sus evocate au creat în jurul lui Iuliu Maniu o 
formidabilă aură de admiraţie, respect şi recunoștiință din partea națiunii române şi, în 
special, din partea tineretului Legionar, eminamente naționalist şi patriot. Ca atare, 
evoluţia lui Corneliu Zelea Codreanu spre Iuliu Maniu era firească şi inevitabilă. 

Să descriu Cum s-au petrecut lucrurile în teren. 

Îsi capi o nangaritul Mişcării Legionare din Transilvania, dr. lon Banea, a 

[aia aa cu Zaharia Boilă, care era nepotul de soră şi consilierul politic al 

iu. mândoi au decis cum să se desfăşoare lucrurile: evident, în câ i 

mare secret, să nu afle regele și Fortel Ş ; evident, în cât ma 

: = regele şi Forţele Oculte. Aceste forțe oculte erau poliţia secretă, 
camarila regală condusă de Elena Lui fir. : S 

A doua etapă, Corneliu Zal a ŞI trancmasoneria condusă de Jean Pangal. 

ea Codreanu m-a chemat pe mine, preşedintele 


UNSCR, şi mi- ; 

ESC ai ni a E „Carol al II-lea unelteşte uzurparea Suveranității Națiunii şi 
p lolență a dictaturii personale. Aceasta însemnează începerea 

88 


i iu răspunde: » ini 
u Maniu răspuncc e 
i Maria sau Cu regina Elena“ şi P 


i Bucureşti ordinul marelui bancher 
i “er și de întemniţare a lui Corneliu Zelea 
i blema în Consiliul de Miniştri. 
| Economiei, Virgil Madgearu, 


RR 


azboiului civil dintre Stat şi Națiune şi pri A 
voastră p 0rguu| UI VCrSI Ar, Singura solie se time Nu puteți fi decât dumnea- 
opoziţie SE. se solidarizeze şi să adere într-un (aa e este ca toate partidele din 
democraţiei ȘI Constituţiei. O asemenea întreprindere com 
Iuliu po SA ese pica aride națiunii RI poale i 

ilie 1937, în casa Bianu din Cluj, o au , â. VI s-a aranjat la [2 
ca preşedinte A, VAS CR, ŞI împrei x dienţă la Iuliu Maniu. Te duci ei 
Bucureşti, Iaşi, Chişinău, Cluj, Oradea și Ti r Studențești de la 


în ştii i fi Dida comuna Novaci din ; ; 
doctor în ştiinte economice la Universitatea din Heidelberg, e a: I Gorj, 
i z pe 


n ierarhia Mişcării Legionare. 

luat bilet de clasa a Il-a şi el a luat 
de la Mişcarea Legionară şi ne-am 
ntrolului, Gh. Ciorogaru a trecut de 
cu mine cum să punem problema în 


bilet de clasa a III-a. Nu am primit niciun ban 
plătit biletele cu banii noștri. După trecerea co 
la cl. a III-a la cl. a Il-a şi a început să discute 


faţa lui uliu Maniu. În timp ce vorbeam, trece pe cul i 3 
se uită mai atent la Gh. Ciorogaru decât la mine. titei lat DE Eee i 
noi şi, într-adevăr, după câteva secunde, controlorul revine: dechide co: cati 
timentului şi-i cere lui Gh. Ciorogaru să-i arate biletul. Să uită cam i at la bilecul 
de cl. a Il-a şi pleacă. După un minut se întoarce, îmi cere şi mie să-i arăt biletul şi 
descoperă că le schimbaserăm între noi. Urmează o animată discuţie pentru a i 
amenda pe amândoi, drept pedeapsă pentru contravenție. 

Eu tac şi tocmai mă pregăteam să plătesc amenda, când Gh. Ciorogaru, născut 
orator ca orice oltean, începe să pledeze. Controlorul află că eu sunt Preşedintele 
Studențimii Române şi că mergem la Cluj, în Misiune Patriotică. Auzind identita- 
tea mea socio-profesională, controlorul se opreşte şi strigă „Sunteţi legionari!“ Noi 
confirmăm şi controlorul, schimbat cu 180%, ne spune. „Eu sunt Pralea, legionarul 
consemnat de Căpitan la pagina ... din cartea Pentru Legionari. Pentru ce nu mi-aţi 
spus de la început?“ În continuare, până la Cluj nu s-a mai despărțit de noi şi tot 
timpul am discutat despre Căpitan şi despre Mişcarea Legionară. 

In gara Cluj ne aşteaptă dr. Ion Banea şi ne spune că a doua zi, 12 aprilie 1937)) 
la 8 fix, vom fi primiţi în audiență de Iuliu Maniu în casa Bianu, cu prestigiu în / 
istoria Transilvaniei. Între timp au venit şi cei 7 preşedinţi de Centre studenţeşti, / 
dintre care îmi amintesc de Viorel Trifa din Bucureşti, de Tiberiu Vereş-Voicu din 
Cluj şi de Mihail Popovici din Cernăuţi; numele celorlalți preşedinţi de Centre sunt 
în relatarea făcută de mine în „Cuvântul Studenţesc“. 

La ora 8 fără 10 minute ne-am prezentat la casa Bianu. Ne-a primit Zaharia | | 
Boilă, care ne-a dus într-un salon şi ne-a rugat să aşteptăm până la 8%. Fix la ora |! 
stabilită, s-a deschis o uşă şi a apărut domnul luliu Maniu, pe care toți îl cunoşteam | + 
numai din fotografiile publicate în ziare. M-am prezentat ca preşedinte al UNSCR | 
şi l-am rugat să-mi dea voie să-i prezint pe ceilalți opt camarazi din delegaţie. 

Iuliu Maniu ştia câte ceva despre noi toți. Pe Gh. Ciorogaru l-a întrebat dacă nu 
cumva familia lui emigrase din Transilvania în Oltenia şi dacă nu este rudă cu 
episcopul martir Roman Ciorogariu, omorât la 8 decembrie 1920 în atentatul comis 
la Senat de Goldstein, trimisul Internaționalei a II-a comuniste. Pe Tiberiu Vereş- 
Voicu, originar din județul Sălaj, îl cunoştea foarte bine din auzite şi l-a întrebat ce 
fac fraţii lui, viitorul medic Laurenţiu, comandantul Frățiilor de Cruce din 
Transilvania, şi viitorul geolog George, comandantul Corpului Studenţesc Legionar 

89 


N 


Pe Viorel Trifa I-a întrebat ce fel de rudă este cu preotul 
lut Oastea Domnului”. i, Sz 
ă cu delegaţia, i-am cerul permisiunea să-i 
Avem informaţii sigure că regele Carol 
sonală şi că pregătirile în armată şi 


din Universitate A 
ortodox Iosif Trifa, fondatorul Mişcării „ 

După ce luliu Maniu a făcut cunoştinți 
| vorbesc despre scopul nostru. l-am Spus: »» 


i i institui di a per : IC 1 
| de a institui dictatura personală > tele Sil 
| Ş e AED iata Aceasta înseamnă că începe războiul civil dintre Stat şi 
„poliție sun . 


i îni va omorî pe noi, tineretul univer- 
Naţiieata, CALE Ig sf Get ă Ro A Exeeleiia Voastră cu rugămintea de 
sitar, aflat în prima linie a enea dezastru şi de a ne salva viețile, care încă n-au adus 
a scăpa Țara AipiGu Sai e Există o desăvârşită disponibilitate de înțelegere 
Dad BEI camelia Zelea Codreanu şi din partea Mişcării Legionare şi în 
Sia dresăm rugămintea să faceţi un front comun al tuturor parti- 
pri eta i . ntru apărarea libertăţii, democraţiei şi Constituţiei. Nu um 
altui gi şi Gh. Ciorogaru a mai vorbit un minut, drept completare 


Iuliu Maniu ne-a ascultat cu vădită atenţie şi cu toată seriozitatea, apoi ne 


dâns ă î i i A pronunțat lucruri atât de 
it dă rupere, mai mult de trei ore. nţa 
rd: dd ca bsolută s-a putut auzi între frazele sale 


i încât în tăcerea noastră a re, În 
i ra ata al muştelor în zbor. A fost marele moment solemn al vieţii noastre, 


IE i și i legionar Gh. Ciorogaru. 

Î. petala atăgiesi pal grad : a în lunie 1927 când terminam cl. a VI-a 
la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti. Prim-ministrul Ionel I. C. Blăanu In curtea 
Colegiului Sf. Sava sărbătorea cu foştii săi colegi 40 de ani de la terminarea Studiilor 
liceale. Directorul Colegiului, profesorul Ştefan Pop, şi profesorul de istorie 1. S, Floru 
l-au rugat să intre în clase şi să ne spună câteva cuvinte. În clasa noastră, a VI-a. lonel |, 

| C. Brătianu a pronunțat trei fraze care pot fi considerate Testamentul său pohuc: „imp 

| de o mie de ani, idealul nostru a fost pe orizontală, să ne readunăm provinciile istorice 
şi să întregim Patria în granițele ei etnice. Acum Idealul nostru Naţional este pe 
verticală, să construim o Românie care să justifice în faţa omenirii dreptul românilor de 
a poseda, de a administra şi de a valorifica acest pământ strămoșesc, parte din teritoriul 
continentului european. Dumneavoastră sunteţi aici pentru a învăţa şi pentru a vă 
pregăti să înfăptuiţi acest nou ideal pe verticală al Neamului Românesc '. Numai trei 
fraze, dar care ne-au spus totul! Pentru noi toți, pe atunci elevi de liceu, au fost trăirea 
celui mai solemn moment din viețile noastre. 

Revin la trăirea celui de al doilea moment solemn al vieţii mele, ajunsă prin 
îngăduința lui Dumnezeu la vârsta de 97 de ani. 

Cluj-Napoca, dimineaţa de 12 aprilie 1937, Casa Bianu. Audienţă la Iuliu 
Maniu, de față cu consilierul său politic, Zaharia Boilă. 

Incerc să rezum cât se poate de succint imensitatea ideilor şi gândurilor 
pronunțate de Iuliu Maniu în monologul lui de peste trei ore. „Vă cunosc şi vă 
urmăresc cu atenţie. Vă cunosc de când dumneavoastră, Legionarii, eraţi Mişcarea 

Studențească de la 10 decembrie 1922. II urmăresc cu atenţie pe şeful dumnea- 

| voastră, domnul Codreanu, încă din octombrie 1924, de la atentatul de la Iaşi. Vă 

„Cunosc şi cunosc ce ne aproprie, ca Patrie comună, şi ce ne desparte, ca politică şi 

„Strategie, Şi noi, naţional ţărănişti, știm că Maiestatea Sa Regele intenţionează şi 

pregăteşte instituirea dictaturii. Aceasta ar fi o nenorocire pentru toată lumea şi 
CRIS BEoUI Maiestatea Sa, care astfel n-ar face decât să coboare de pe tron pentru 
E pe ana A "19 30 ela Sunt de acord că trebuie să prevenim acest dezastru 

Dacă izastă A regi naţiuni, care să apere Constituţia şi democraţia. 

necesitate naţională ne apropie unii pe alții, în schimb există trei 

„lucruri fundamentale care ne deosebesc. Cum Naţiu ă. si î 

drept să ne judece şi singură în drept să decidă A bi talc i aa 
cidă, socotesc că aceste trei diferențe 

90 


m 


ŞI trebui i 
momentasă WcPUIeSC spuse public 


stră i ii , nca fa ; y 
Dumneavoastr le gi00ăfil, NU V-aţi pronunțat de ati. de democraţie Şi dictatură. 
înă în prezent, păreţi a fi pentru dictatura po e mocraţiei 


i i "Crâției și, cel puțin | 
diferența dintre i ce Personală, care nu SE A F: JOS în sus, ra | 
întoidea Aduce „GREU, “Siigicistia Populară care. poate fi / 

1 morală şi ; 


în viitor. Este generos și este bine să dai peşte înfometaţilor, dar este mult mai 
; mai 


partenența la democraţie 
Onarii Sunteţi așteptați de 
mă a antagonismului dintre 

Al doilea lucru care ne deosebeşte este orientar 
niei. Eu şi PNȚ suntem şi rămânem pentru alianț 
Anglie, care au ajutat la fondarea Statului Rom 
mondial ne-au ajutat cu Intregirea Naţională di 
alianţei cu Franţa şi Anglia noi nu facem nicio 
tranzacție. Dumneavoastră legionarii sunteți pentru alianța cu Germania, chiar | 
naţional-socialistă sau tocmai pentru că este național-socialistă, Şi pentru alianța / 
cu Italia, chiar dacă este fascistă. Națiunea este Suverană şi, înainte de a decide / 
trebuie să cunoască şi să fie informată pentru care motive sunteți pentru alianța 
cu Germania şi Italia şi nu sunteți pentru alianța cu Franţa şi Anglia. Eu personal 
socotesc că nu sunteți pentru unicul motiv al principiilor directoare național- 
socialiste sau fasciste. Ca atare, Națiunea aşteaptă să vă definiți public orientarea 
de politică externă. 

AL treilea lucru care ne deosebeşte este atitudinea față de violență. Dvs. credeți |. _ 
societatea a fi încă junglă şi, ca atare, la violență răspundeți cu violenţă şi aplicaţi legea c 
talionului, care este inversul creştinismului. Noi național țărăniştii suntem creştini şi / + . 
tămânem creştini atât în sentimente şi gânduri, cât şi în decizii şi fapte. Când suntem/ 
loviți, noi răspundem cu acceptarea suferinței şi cu răbdare în Dumnezeu. Urmăm ce 
ne-a învăţat Isus Hristos, ca la o pălmuire pe un obraz să întoarcem capul şi să oferim ) ) 
celălalt obraz pentru pălmuire. Poporul român supravieţuieşte de 2000 de ani | , 
mulțumită înțelepciunii care îl învață superioritatea răbdării şi superioritatea speranței. 
Națiunea aşteaptă de la dumneavoastră o clarificare, dacă mai sunteţi sau nu mai sunteți 
pentru politica de a răspunde cu violenţă la violență, aşa cum aţi făcut până acum” 

Am rezumat ceea ce am înțeles şi memorat din discursul de peste trei ore al lui 
luliu Maniu în dimineaţa de 12 aprilie 1937, la Casa Bianu din Cluj-Napoca. 

La terminarea discursului, a urmat o lungă tăcere. luliu Maniu a socotit a fi sufi- 
cient ceea ce ne-a spus. Iar noi, cei 9 studenţi legionari, eram atât de emoționați, 
încât nu uşor am realizat efortul trecerii de la tăcere la vorbire. Ne-am ridicat 8 
Piejpâre şi am mulţumit lui luliu Maniu pentru cele pronunțate cu generozitate de 

ânsul și definitiv intrate în gândirea şi simţirea noastră, S y 

ulii Maniu a fost iii cea mai mare capacitate de a lia Andie i 

eram în picioare şi ne pregăteam să-l salutăm, dânsul mi-a prins braţu g pn 


ea în politica externă a Româ- 
a cu marea Franţă şi cu marea 
ân Modem şi care în războiul 
n 1918. În această problemă a; 
concesie şi nu acceptăm nicio. 


EI RNa 5 


2 =hi: „Îm reună vom ferit Ei € 
i sau privindu-mă drept în ochi p face inut 0 EA N Corp Studenţesc Legionar într-o pădur 
mâna Şi, strângând, : ast $ indie SA - iar eu, Şerban Milcoveanu, am plecat | Cure, perfect închisă spa:n: 
: ci se pentru Țară - Ss făcută de mine î lor; 4 Pr Aă ; : j a Cernă 1Să străini- 
tgp at zii îndrăznesc a formula o observație N anii ublice in aula Teatrului Naţional din localitate ir gândul unei Conferinţe 


| x 

| Deschid o paranteză 
1946-1947. Iuliu Maniu a 
| din Vechiul Regat şi O dov 


ea ara în tinerii intelectuali proveniti 
vea o ec alea eee eu-Botoșani, pe care în 1944 NA Te 
do adi Tărânist și diplomatul Grigore Niculescu- Buzești Sie 

CU o uătea să-i fie succesor la conducerea Partidului Sl i price i 
pe care îl pregătea să ăstrând tăcerea secretarul său politic, Zaharia Boilă, şi 
La au si pi a Rinatîn scris mai mult decât relatez eu din memorie, după 
ânsu Ezra 


numit şeful Tineretului 


Spitalul Colțea a Prof. dr. Constantin Severea, call Clinica Chirurgicală din 


7084 : Fete tă, Nu, care l-a ca 
/ sper ca d : ic dintre elevii şi colaboratorii mei“ : „d Caracterizat drept „cel mai 
| Ş iment. j 3 dlezlet i petoiead nergic A mei”, Șef al S „e CPU „Cel mai 
"(peste 70 de ani k Eau fără a putea rosti vreun comentariu i păstrând în Ene o venesc, prim-efor al al Eforiei Spitalelor Civ apese Chirurgie din Spitalul 
dea Pecica În sufletele noastre s-a născut regretul că, înainte de plecare, nu | Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti, în octombr E Dog online al 
CONU NUAE ACUL eee fe ace âna. Într-adevăr, timp de patru ore am fost în faţa | -ietăţii de Medicină din România și, în 1932 i rie 1929 fondator al 
îngenunchiasem şi nu-i sărutasem mană. £ iunii Române. Marile dem ii Societe + icinii. | uită » Preşedintele Congresului In i 
Si Sfânt atât al religiei creştine, Cât ŞI al Națiunii Române. Ma i Docrații de Istoria Medicinii. Intre 4 iulie şi 14 septembrie 1940, ministru al Sănz tenațional 
ocidentale n-au avut apreciere şi s-au comportat e ia su re Wecllrih ar aici între | lucru pentru care iza Stalinistă l-a condamnat la 10 ani de închi ănătății Publice 
2 iai Agata ie i rămâne însuși sufletul naţional românesc. După. 5 ani de detenţie a trebuit să fi la 10 soare. 
Iuliu Maniu este şi rămâne insuş Mia r : ? upă tenție a treb a He pus în libertate, 

Apei a Edo ie Ciorogaru ne întoarcem la Bucureşti şi-i raportăm lui Corneliu Internaţional de Istoria Medicinii de la Roma s-a ținut cu fotografia si rar 
Zelea Ostieasii ce-am auzit şi ce am memorat din discursul de peste trei ore al lui persoana sa pe scaunul de preşedinte conducând şedinţele, A murit la numai 6 da 
Iuliu Maniu. Corneliu Zelea Codreanu a ascultat cu maximă încordare. Apoi a luat în plină putere creatoare şi având încă mult adevăr de spus. ani, 
o coală de hârtie şi a scris pe verticală cele trei diferenţe: a) democraţie-dictatură, Revin la proiectata mea conferință de la Cernăuţi, la sfârşitul lui aprilie 1937 
b) Anglia-Franţa şi Germania-ltalia şi c) violenţa şi non-violenţa. Dânsul a privit în Gazda organizatoare era Centrul “Studenţesc Cernăuţi, având preşedinte pe mult 
tăcere şi îndelung hârtia cu cele trei deosebiri dintre dânsul şi Iuliu Maniu şi, la valorosul Mihai Popovici, el ANSUŞI continuatorul mult valorosului Filon Laurie 
plecarea noastră din birou, încă o mai privea cu atenție. Opinia mea, de om care l-a Toate centrele studenţeşti din România erau structurate în interior pe societăţi 
cunoscut în intimitate pe Corneliu Zelea Codreanu, este că atunci, in 1937, dânsul a corespunzătoare respectivelor Facultăţi şi Institute de învățământ. Excepţie făcea 
schimbat cu 180 de grade tactica şi strategia Mişcării Legionare. Jumătate din Centrul Studenţesc Cernăuţi, care nu era structurat pe facultăţi, ci pe 4 societăți sau 
această schimbare a fost determinată de Ionel I. Moţa, al cărui testament politic asociaţii, fiecare cu independență și tradiție proprie. În ordinea descrescătoare a 
îndeamnă să se treacă de la combativitatea ca scop în sine la martirajul născător de mărimii: „Junimea“, cu studenți mai mult de la oraș; „Dacia“ şi „Arboroasa“, cu 
viață nouă. Iar cealaltă jumătate din schimbarea opiniilor politice a fost determinată de studenți. mai mult din mediul rural. Studenţii moldoveni şi basarabeni de la 

"9] contactul personal cu Iuliu Maniu, care l-a convins pe Corneliu Zelea Codreanu să se Universitatea din Cernăuţi au preferat să aibă o organizaţie proprie, „Moldova“. În 
depărteze de totalitarism şi să se apropie de democrație. Ce au făcut între 15 septembrie paralel cu aceste 4 Organizații care alcătuiau Centrul Studenţesc Cernăuţi, mai 
1940 şi 23 ianuarie 1941 nu toți, ci unii legionari a fost după chipul şi asemănarea lui SAE e E Ga „» Cu mare activitate şi prestigioasă tradiție, similară unei 
Horia Sima, nu după chipul şi asemănarea lui Corneliu Zelea Codreanu. organizaţii din Cehoslovacia şi alteia din Austria, ti Sa 
Un mic episod de la finalul acestei etape nr.2. Preşedintele Mihai Popovici îmi spune că voi susține conferința în sala de festivități 
! La începutul lui mai 1937, Iuliu Maniu a plecat în Occident să convingă Anglia şi a societății „Junimea -. Preşedintele acesteia se numea Săhleanu şi nu era legionar. Era 
3 ep <f = 3 ta e re : unchiul celebrului dr. Victor Săhleanu din Bucureşti, cunoscut pentru inteligența sa 

Franța de două lucruri: primo — să nu-şi dea acordul nici Franţa şi nici Anglia pentru Se 5 Pi E ț 

| ; ză ga Alet 3 i » : genială, pentru cultura sa enciclopedică şi pentru generoasa sa voință în toate. 

| suprimarea democrației şi instituirea dictaturii de către regele Carol al II-lea; secondo Am locuit la d-na şi dl. Ion Ţurcan, asistentul profesorului Traian Brăileanu 
S alee A pe Ata af ul ir ie , ps pad că rc Sp taie (1882-1947) şi directorul revistei ştiinţifice „Însemnări sociologice“, precum şi al 
pre ă Qi Pipl ai CCP aaa POS a E ntu a ui revistei literare „Iconar“. DI. Ţurcan m-a dus să-l vizitez pe marele om de ştiinţă 

Iuliu Maniu în demersul său pe lângă marile democrații occidentale, în ziua de 2 


prof. Traian Brăileanu şi conversaţia cu dânsul este reprodusă de mine în arhiva 
istorică „Invierea“ nr.1/1993. 

Deschizând o tristă paranteză, amintesc că tânărul om de ştiinţă cu inteligență 
genială Ion Ţurcan a murit ca un erou pe câmpul de luptă de la Odessa în 
septembrie 1941. În urma sa au rămas o văduvă foarte frumoasă, un băiat orfan, 


iunie 1937 i-am trimis din Bucureşti la Paris, cu semnătura mea de preşedinte al 
Studenţimii Creştine Române, o telegramă cu exact textul necesar: „Abia acum, d-le 
preşedinte luliu Maniu, înțelegem câtă dreptate aveți în toate problemele despre care 
„Ne-aţi vorbit“. Telegrama a fost tipărită în 5.000 de exemplare şi difuzată ca manifest 
în (3 ont > / Ai - care se pare că i-a moştenit inteligența, precum și numeroase lucrări ştiinţifice care 

e trimiterea telegramei, mai exact la 18 aprilie 1937, Corneliu Zelea se cer adunate şi retipărite. 


Codreanu ne-a sfătuit să popularizăm în rândurile tineretului universitar cele auzite Pentru Conferinţă mi-am făcut o ciomă cu succesiunea problemelor de rezolvat din 
ȘI memorate în cursul audienței acordate de Iuliu Maniu. 


4 F cet E :: ă i ură în 
i contemporaneitate şi cu ideile susţinute drept soluții. Intenționam să editez o broş 
Ordinea i : sal ma : 4 POL ŞI eileeias a - : : ă carlisti 

PE aan romei sue nu este democraţie fără naționalism sau naționa- „care să arăt teama tineretului universitar faţă de proiectata e carlistă i: iai 
expresie: „Națiunea ca dai i de ella i ae pei aolali Săli dăpa o să 7 (solufia ea orreven printe ul iruecp ntz DO iei i 
orientări înspre colaborarea clnaliu Ma ca ef E Lai af  pozițe, pă SRncluoeisa ul ti af ied ăi i mai ales studenți 
j A Iu, Gh. Ciorogaru s-a dus la Timi a şi a ala de festivități a Societăţii Junimea. » DAL 
ținut o mare conferin Tate DE S la limişoara ş Se 0 sea lee du: ; va fi dizolvată de un 
9 ță în aula Teatrului Naţional; Viorel Trifa s-a dus la Cluj şi a legionari. În timp ce vorbeam, vine informaţia că Adunarea o 


—_ 


: i i pedeştri. Atunci preşedintele Mihu; 
procuror militar şi de o Companie de ete Aita i să ne pregătim pentru pa 
Popovici dispune să se pună lanțuri $ al Siguranţei care a făcut un semn cu batista la 
corp la corp. În sală se găsea un Son 2.5fi răsturnarea prin violență a Ordinii dă 
fereastră, semnificând că Că două ore s-a decis ca toată lumea să plece acasă 
SAL Dap a i capoliia sau cu jandarmeria. Preşedintele Mihai Popovici 
Penda A dia olădire prin ude întortocheate şi cu o trăsură am plecat direc 

2 ul de Bucureşti. Z = 

: mele bai Poliaviti observă că, în paralel cu noi, ala Spre gară 

: lițişti şi camioane cu jandarmi. Hotărâm să lăsăm trăsura şi să 
a Ri taxi, care ne-a dus în marea comună românească Cuciuru Mare 
luăm un automobil-taxi, ca Afla IUAE tremtil spre Bucureşti şi deja era seață 
prima gară spre Bucureşti. AICI am MW . L este oprit timp d ă 
târziu. În gara Burdujeni, între Bucovina şi Moldova, trenu în sl A i iu eo oră 
şi echipe de poliţişti procedează la legitimarea celor aproape 2. e că au Din 
Bucureşti venisem cu două legitimaţii de student: una a mea şi alta a mult valoro- 
sului meu coleg, viitor Prof. doctor Ion Lupaşcu, specializat în ftiziologie infantilă, 
Poliţiştii au examinat cu lanterna figura mea şi legitimaţia lui Ion Lupaşcu şi au 
trecut la compartimentul următor. A i N 

Înspre dimineaţă, trenul se apropia de Bucureşti. Mă temeam de o a doua 
legitimare cu poliţiştii din Bucureşti. M-am dus la cl. I şi m-am adresat dr. Victor 
Gomoiu să păstreze asupra lui bruionul conferinței mele, întrucât îl voi tipări în 
broșură. Dr. Victor Gomoiu a luat colile ministeriale scrise de mine şi le-a pus în 
ciorapi, lipite de gambe. Dânsul n-a avut nevoie de cuvinte pentru a înțelege, 
întrucât avea un puternic instinct național şi o veche vigilență cetățenească. 

În Gara de Nord sunt prezenți nişte poliţişti, printre care unul cunoscut de mine, 
Marinescu, pe care îl ştiam de om cumsecade. Nu m-au oprit. M-am dus direct la 
sediul legionar din str.Gutenberg nr.3 şi i-am relatat totul lui Corneliu Zelea 
Codreanu, precizând ideea de a edita o broşură. De la sediul legionar m-am dus la 
Spitalul Colțea, unde eram intern la Clinica Medicală a Prof. dr. Constantin 
Bacaloglu (1871-1942). La poarta spitalului mă aştepta o bogată echipă de poliţişti 
care m-au arestat, m-au percheziționat, mi-au confiscat bruionul conferinței, m-au 
suit într-o maşină şi m-au dus la Gara de Nord. M-au suit într-un tren înapoi spre 
Cernăuţi, cu trei poliţişti drept îngeri păzitori. Tot drumul, timp de 12 ore, nu am 
schimbat niciun cuvânt cu dânşii. Poliţiştii şi jandarmii din acea epocă erau dresați 
să aibă ură şi înverşunare — scop în sine împotriva studenților şi în special, 
împotriva legionarilor. 

Din gara Cernăuţi am fost dus direct la sediul Inspectoratului pentru Bucovina 
al Siguranţei Generale a Statului. Erau deja arestaţi şi băgaţi în celule patru membri 
din Comitetul de conducere al Centrului Studenţesc Cernăuţi. Preşedintele Mihai 
Popovici nu putuse fi arestat şi intrase în ilegalitate. Aşa cum am aflat ulterior, cei 
patru studenți arestați declaraseră că memoria lor nu reținuse nici măcar un cuvânt 
din discursul meu de două ore. Astfel încât, pentru lămurirea lucrurilor cel puțin 
oficial, ancheta nu avea decât o singură sursă: persoana mea. Am fost luat în 
anchetă continuă fără întrerupere, de la 7% dimineaţa până la vreo 22%, timp de 5 
zile. Erau patru anchetatori care, asemenea lupilor, atacau în bandă — poate mai 
exact în haită, dar am observat că trei anchetatori puneau întrebări de uzură psihică 
ŞI că numai unul mai în vârstă punea întrebări în sensul precis al anchetei. Ulterior 
am aflat că acest şef al echipei de anchetatori se numea Zahiu şi avea grad de 
inspector în Siguranța Generală a Statului din România. 

ALI „anchetei era să reconstituie cuvânt cu cuvânt şi frază cu frază 
Cei a MEU dus Repede mi-am dat seama că anchetatorii de la 

p ruionul meu scris pe coli ministeriale. Acesta îmi fusese 


Fi la arestare în București și dus la g-ral Gavrilă Marinescu, ministrul Ordinii 


E 


“e care îl studia la Palatul Regal îm 
Publice» apesi Preună cu 
Deşi anchetatori! insistau, am refuzat să fac vreo pica âl II-lea şi cu camari 
m declarat numai că ceea ce-am vorbit eclarație cu privire marila, 


je: ZII) y timp de 
voce tare, în sala de ședință a Tribunalului Mita, J0Uă Ore Yoi spune Public. cu 
în schimb, pe tot parcursul celor cinci zile de anchetă ue i » cu 


in tezele naționalismului româ ; 

ulte din teze L i mânesc și ale Fi 
o nchetatorii în frunte cu inspectorul Zahi nu democraţiei penttu România 
naționalism ȘI despre democraţie. şi Singurul lau Să audă nim: ; 
ersoana lui Carol al II-lea. La argumentele mele 


Simțit niciun fel de oboseală și 
de luptă pe măsură ce inchei 
când lupta Corp la corp nu consumă 
a zi de anchetă s-a Produs scandalul 


ră şi cu înverșunare ici 
Bucovine!“ i cala 


Voi povesti cu cine am stat în celulă. 

Acum să expun ancheta de la Procuratura Militară. Ulterior am aflat că ancheta- 
torul era mr. Burada şi în 1943, pe frontul de est, l-am reîntâlnit cu grad de colonel, 
ca preşedinte al unui Tribunal Militar. Ancheta a durat 30 de zile şi mi se cerea să 
răspund la o singură întrebare, şi anume: ce-am vorbit în cele două ore de la Palatul 
Junimea. Răspunsul meu era acelaşi: „Ştiu foarte bine ce am vorbit şi voi declara 
numai public, la proces“. Mr. Burada nu insista, dar în fiecare zi repeta întrebarea 
şi redacta un fel de proces verbal cum că eu refuzam să colaborez cu ancheta. Cam 
după o săptămână de anchetă ca pisica cu şoarecele, l-am rugat să-mi permită să-i 
pun şi eu o întrebare, Dânsul mi-a dat voie şi eu i-am spus: „Toate problemele au 
câte un punct slab unde se poate obține rezolvarea, Fiţi bun, vă ros, şi stoc 
care este punctul slab al anchetei împotriva mea“. Eram la masa de scris şi dâns 
stătea în picioare şi se uita uluit la mine: „Cum adică, vrei ca eu să te învăţ le 
dumneata? Eu sunt anchetatorul, nu avocatul dumitale. O să-ți întrebi avoca 
când vei fi judecat.“ « : 

Eu: „Nu m-am adresat domnului anchetator, ci m-am adresat domnului ofițer 
din Armata Română.“ 

Dânsul: „Nu înţeleg ce vrei să spui.“ y iul la Oare 

Eu: „Armata Română şi tineretul universitar Sunt una şi aceeaşi Națiune şi a 
cu toții laolaltă acelaşi destin în Su zi 

Dânsul: „Caută singur soluția problemei. ide 

Eu: „Fiind în stare de arest, n-am acces la biblioteca cu legi. 


95 


——————— 


mit şi nelămurit Şi, în final, face un gest, cred, 
cum ul 


i document şi 

i e fier, scoate un nt ş 

ilitare. Deschide a Iaşi către Tribunalul Militar 
Citi i condamnat între trei şi cinci 


A ile eu să fiu Ju : la Ministe 
Pui prin care până în şapte Zile pi idee că ordinul venea de lu 
Ce ta tulburarea or PU cra doar transmis sub semn 


Alexandru Ciocâltău, re i dispoziţi A hide la un articol d 
: . Asta- al, îl deschide la un e 
comentez, pi a la bibliotecă, scoale Codul Pen la agitația publică și la tulbu- 


; ferea predă 
Mr. sia une pe masă să-l clear se găseşte constituită culpa de 
a i ia Erau enumerate condițiile ! ă nu găsesc soluția de rezolvare. Mr. 


. ci un C da 33 x» a 
pedepsit. Eu citesc cu atenție IAD PI îmi spune: „Mai citeşte o dată”. Eu citesc 
3 şi de : 


Burada se aşezase la biroul său i găsesc.“ Dânsul ia o coală de hârtie, mi-o 
„Nu ăsese “Criază textul articolului de lege“. În timp ce scriam, 
pune pe masă şi îmi spune: „OP act ce trebuia. Ca să fie agitaţie publică 
în respectiva sală aa fie 
i re gta 3 icipa di erior în interior. Or, odată cu 
nare pentru ca publicul să poată pa bi din ext 
începerea discursului meu, preşe In If | 
di şi i E oară zăvorâtă, deci fără a fi fost îndeplinită condiția de liberă 
andarmii, au g Oa! ? Fi 
“calația a publicului. In sefi rai Ava e SE apeilrfară să Fu întrebat 
de zile; am iost adus zilnic le an di enă ; intră în birou un domn cu numele de 

Sfera ride e arăni de Cernăuţi. Acesta intervine pentru a influenţa 
Moldovanu, deputat național țărănist de i E ali Cu farechi lesne 
ancheta într-un proces al partidului e On IȚără c: Comuniştii sunt cei 

S spunea, ca din partea Partidului Naţional Țărănesc: „Cor L 
ie Iota filă României şi cei mai fideli apărători ai ordinii publice. Duşmanii de 
n ist a ia Iubidela de legionari, care tot timpul fac crime“. Acest 
perii Mildavani nu ştia cine sunt eu, care stăteam liniştit pe pin Mr. Durată 
asculta cu politeţe întrecută de răbdare şi n-a pronunțat niciun SEA upă plecarea 
deputatului Moldovanu, mi se adresează: „L-ai auzit ce-a spus:: Aproape să zică 

1 nemernic, dar nu l-a pronunțat. IE Ai 
Pa e: acum la celula în pula am stat deţinut timp de o lună. Primul companion 
a fost un evreu cu numele de Bernat Andrei, mare lider în Partidul Comunist. Mi-a 
făcut o impresie foarte bună, de om care crede cu sinceritate și care are convingeri. 
Nu i-am spus nimic despre mine și doar l-am ascultat, întâi din politeţe, apoi cu 
admiraţie. Este un adevăr istoric de netăgăduit faptul că primii evrei din Partidul 
Comunist au fost sinceri în convingerile lor şi idealişti dezinteresați; credința lor 
era că marxism-leninismul aduce adevărata libertate pentru poporul evreu şi aduce 
marea fericire definitivă pentru întreaga omenire. 

AI doilea companion de celulă a fost încă mai ilustru şi încă mai interesant. Era 
un ceh, elev la Şcoala de ofițeri de la Praga şi mi-a dăruit o fotografie a lui, în 
splendida uniformă a armatei cehoslovace. 

La 30 decembrie 1933, în Germania a venit la putere guvernul lui Adolf 


Hitler, cu program de anulare a tratatelor de pace şi cu program de desființare a 
Statului cehoslovac. 


Pentru a 
nizat să mizeze pe i 


tat, liderii ci 
96 ondamna 


ÎN 


DP 


Sale 


d ui Corneliu Ze] 

: e 
acestui elev-ofi ițer al armatei cehoslovace cetățenia ierte odreanu, I-am promis 
vieţi, corespunzătoare valorii sale personale, „ȘI Posibilitatea unei noi 


ada, unde venise să intervină în 
Tribunalul Civil din Cernăuţi. 
e Primul Război Mondial fusese 
Icoveanu, la Tribunalul Civil din 
evocat trecutul istoric al familiei 
ui Mihai Viteazul înnobilat pentru 


Al treilea eveniment: fusese Sfânta Sărbătoare 
mr. Burada, unde acesta îmi dă o telegramă semna 
textul „Hristos a înviat. Ne gândim cu tot dra 
Aluzie evidentă la aşteptatul proces politic, 
avocaţi din Oficiul juridic al Mişcării Legi 
fusesem acuzat la Tribunalul Militar Braşov şi apărătorii lonel 1. Moţa, Vasile Marin, 
Mihail Polihroniade, Radu Budişteanu și Traian Cotigă transformaseră procesul 
studenţesc într-un triumf politic. Exact când s-au împlinit 30 de zile de la arestare, 
mr. Burada m-a pus în libertate şi m-a anunțat că dosarul este închis fără proces. Mă 
întorc la Bucureşti şi în biroul lui Corneliu Zelea Codreanu sunt primit cu aceeaşi 
dragoste şi cu aceeaşi încredere de care m-am bucurat întotdeauna. Evident. în 
adevărata Mişcare Legionară, după chipul şi asemănarea lui Corneliu Zelea Codreanu. 

În dimineaţa de 2 iunie 1937, Corneliu Zelea Codreanu îmi spune că luliu 
Maniu este în Franţa, unde încearcă să convingă diplomaţia anglo-franceză să 
păstreze încrederea în poporul român şi să împiedice complotul de înlocuire a 
democraţiei prin dictatură. Pentru a-l ajuta pe Iuliu Maniu în misiunea sa de apărare 
a democraţiei, Corneliu Zelea Codreanu îmi spune să-i trimit la Paris o telegramă 
în numele Studenţimii Române din toată țara. Textul telegramei a fost chiar 
diagnosticul politic al epocii de atunci: „Abia acum înțelegem, domnule Preşedinte 
Iuliu Maniu, câtă dreptate aveți.“ 

Telegrama a fost trimisă prin poştă şi, în plus, a fost tipărită în 10.000 de 
exemplare, difuzate de Mişcarea Legionară pe întreg teritoriul României. Camarila 
carlistă s-a înfuriat şi ministrul Ordinii Publice, generalul Gavrilă Marinescu, a 
ordonat Rectorului Universităţii Bucureşti să mă elimine din toate universitățile din 
România. Prompt la ordine, Senatul Universităţii Bucureşti s-a întrunit în dimineața 
de vineri pentru a pronunţa eliminarea persoanei mele din toate universitățile 
României. După lege nu puteam fi eliminat decât din Universitatea Bucureşti, dar 
ministrul Ordinii Publice, g-ral Gavrilă Marinescu, mai hotărâse ca nicio universi- 
tate din România să nu mă primească pentru a-mi prezenta eu Teza de doctorat şi 

ntru a fi declarat doctor în medicină. 3 
a La şedinţa de vineri dimineaţă a Senatului universitar, decanul Facultăţii să 
Medicină, Prof. dr. Ion Bălăcescu (1870-1944), a cerut amânarea deciziei pe 


a Paştelui şi sunt chemat în biroul 
tă de Corneliu Zelea Codreanu, cu 
sul la tine. Vom fi cu toţii prezenți.“ 
unde aveau să vină să mă apere mari 
onare. Cu un an înainte, în mai 1936, 


Da 


ifica dacă nu cumva eram 

A entru a verifi alx : 
rmătoare» Şi această» P“ ireri, Prof. dr. lon Bălăcescu i-a 
şedinţa în medicină În aceeaşi ZI a SA George Severeanu, Şi pe mătuşa 
ă 1 zi 9 | S , % . De a 
deja, is unchiul meu agregat URI mi dau în cinci Zile teza de doctorat în 
mo iza, soţia ino-terapia masivă în intoxicaţiile 

mea iu 2 st acceptat şi semnat 
a Textul a fos i de 

medicină. Aveam I:oorafie des pe i ai tipografiei 

barbiturice acute CU bibhof (4871-1942) Eminenţii pro bi UPOG Ta! MU 
Prof. dr. Constantin ei d, Silvestru şi dl. (cope ni ninică, luni şi ma Agii 
Ep ai sis part teza de doctorat în zilele de duminică, arți, în 

mi tipărească ae A “mis prin 
a ară pe care ulterior le-am trimis pri p 


5 : ca preşedinte p / 
mari medici. Comisia aa Ep Ad ionel şi pe Prof. dr. Nicolae Ionescu- 


iar ca vicepreşedinţi, pe , 4; iuni „comisia m-a declarat doctor în medi- 
Să în sa dp Dai) palti înscrierea în arhivele Facultăţii de 
cină şi, în acecaşi E dela Senatului universitar a constatat că nu puteam fi 
Me ARE dale întrucât de 24 de ore eram deja doctor în medicină. Prof. dr. 
eliminat din Mle zau de spital şi medicul secundar al bunicului meu, Prof. dr, 
zeii ed (1840-1930), la clinica chirurgicală din Spitalul Colțea. N. 

Seal Se T937 a fost de maximă activitate în viața publică a României şi 
anca Ma particulară a fiecăruia dintre noi. România interbelică nu a fost 


perfectă, dar era perfectibilă, întrucât exista libertatea de acţiune şi exista elan de 


optimizare. Marea bătălie se dădea între regele Carol al II-lea, care uneltea pentru a 


|: i : [uliu Maniu, care apăra democraţia. Inainte de a reveni la acest 
|n geti A să evoc 5 evenimente, nu chiar fără importanţă, survenite pe 
parcursul anului 907: n. din familia regală 

i i „conilictu - A A ; 

ocs a fost cel care l-a adus pe Carol al II-lea în ţară şi care i-a 
prelucrat pe comandanții generali să-l suie pe tron şi să-l proclame rege. Dar când 
Carol al II-lea şi-a manifestat intenția de a institui dictatura, principele Nicolae şi-a 
manifestat împotrivirea şi, treptat, s-a ajuns la un conflict pe faţă. : 

În primăvara anului 1937, principele Nicolae s-a căsătorit cu o doamnă, mare 
proprietăreasă de pământ din judeţul Buzău, Ioana Dolete. Această doamnă Dolete era 
foarte frumoasă, foarte graţioasă şi foarte elegantă şi a stâmnit invidia de moarte a 
Elenei Lupescu, atotputernică la Palatul Regal. Căsătoria civilă a fost făcută la primăria 
comunei unde d-na Dolete îşi avea proprietatea şi conacul. Instigat de Elena Lupescu, 
regele Carol al II-lea a ordonat anularea căsătoriei civile şi ştergerea celor înscrise la 
respectiva. primărie. Principele Nicolae s-a înfuriat şi a venit la Palatul Regal să 
clarifice situația. La discuţii a venit şi Regina Maria cu scopul de a armoniza relațiile 
dintre cei doi fii ai ei. Regele Carol al II-lea a formulat argumentul că doamna Dolete 
nu era de sânge regal şi, nefiind principesă, nu putea fi luată în căsătorie de un principe. 
Principele Nicolae a venit cu argumentul că doamna Dolete era româncă şi că bunicii 
lui, regele Carol I şi regina Elisabeta, avuseseră voința de a-l căsători pe Principele 
moştenitor Ferdinand cu o româncă, Elena Văcărescu, fără sânge regal în artere. 

Regele Carol al II-lea, inflexibil, şi-a menţinut decizia de a anula căsătoria şi, 
uită (cine aticojaa i-a replicat: „Dar tu, că trăieşti nu cu o româncă, ci cu 0 

) pescu, ȘI în plus ai instalat-o aici, în Palatul Regal al României.“ 


La auzul frazei de mai sus, C 
5, Carol al II-lea a luat u i în Princi 
Nicolae. Pentru a evita omor ARAD pal 


ul, regina Maria s-a a î i Şi imi 
i A 4 Ela Omp Maria s-a aruncat între fraţi şi glonţul trimis 
fetele Aa i 3 nt In coapsa stângă, Incă mai furios că d a ai fratele, 
Mee ar) All a enim) ii dcr prin care Principele Nicolae era trimis în exil, 
, S(6. Aceasta însă şi-a urmat soțul în exil și, astfel, Elena 


Lupescu a rămas singura stăpână î 
98 gura stăpână în Palatul Regal. Pentru vinovăția de a fi împiedicat 


——_ 


II 


omorul dintre fraţi, regina Maria, tot prin decre! 
Balcic, în sudul Dobrogei. În paranteză aa regal, a 
osesia Bulgariei, guvernul bulgar a am 


m că, at primit domiciliu obligatoriu ta 
a e ae enajat un, munci Când Balcicul a trecut în 
încă mai există, în Palatul Regal de la Balcic muzeu al Reginei Maria, care 


Evenimentul acesta legat de principele Ni mare 
România şi Studențimea Creştină Română a o cp ir > ei ” 
! nifeste senti le în 


favoarea celui năpăstuit şi exilat. În calitate de i > 
un manifest în care ceream rămânerea în țară a Piele al UNSCR, am redactat 
ui 


se căsători cu aleasa inimii, O româncă autentică Ars Nicolae şi dreptul de a 
Nicolae Roşulescu, Vicepreşedintele UNSCR, se Vă Alături de Mine au semnat 
lui Ș ude ue 13 Mufe Manifestul a fo rifa, Pemiluicăa Centru- 
în toată România de către organizațiile Miscării 1 a exemplare şi difuzat 
Carol al II-lea, Parchetul Tribunalului Milita bau a La ordinul regelui 


telegramă trimisă oficial Principelui Ni i că : 
cat public. : icolae şi că nu ştia 
Principele Nicolae a fost şi a rămas o pr ă i firii a ai 
Contemporane. Primo, pentru că s-a opus la compromite înintot ia Rortâniei 
instituirea dictaturii. Secundo, pentru că a vrut să se căsăto șa Regale şi la 
astfel să consolideze România. Terrio, pentru că, în iile, O româncă și 
Mişcarea Legionară să fondeze o tabără de muncă voluntară sea e 
e muntele Rarău, între Mold i î Pe proprietatea sa de 
p € rău, ova, Bucovina, Maramureş şi Transilvania 
pentru că, după anul 1945, aflat în exil în Spania, principele Nicolae a mare 
intensă activitate pro-românească şi anticomunistă. „a 
Al doilea eveniment. 
În primăvara lui 1937, în organizaţiile județene di ă îni ratie 
„Totul pentru Țară“ a avut loc Sparta sira ci ral n mea 
Mişcarea Legionară, gradele consacrând meritele din trecut erau definite pentru 
pată i i Tusi erau numai pentru câte un an de exercitare a acei 
perând această schimbare anuală a funcţiilor, după criteri ilităţii Se 
excelentă selecție a cadrelor legionare. lupă criteriul mail acsohțtata:o 
j Atunci, în primăvara lui 1937, fostul şef al judeţenei legionare Olt, ing. 
Băltăreţu, a trecut pe post de inspector observator, iar la conducerea organizației 
județene Olt a fost desemnat avocatul Nicolae Runcan, originar din județul Gorj, în 
vârstă de 40 de ani, domiciliat în Bucureşti str. Doamna Oltea şi, din toate punctele 
de vedere, un om mai mult decât excepțional. Dânsul l-a păstrat în continuare pe 
acelaşi adjunct, avocatul Grigore Belu, de asemenea un om excepțional ca 
devotament şi înțelepciune. Noua conducere legionară a organizat o coloană de 24 
de cadre — între care şi eu, care să străbată tot județul Olt cântând cântece legionare 
şi dând onorul unde erau monumente ale eroilor din Primul Război Mondial. 
Marşul nostru prin satele şi comunele județului Olt a fost continuu, de la 15 iulie la 
15 august 1937. Între sate mergeam în tăcere, iar prin sate şi comune defilam pe 
ulițe cu mâna ridicată spre cer şi cântând imnuri legionare, în special „Ștefan Vodă 
al Moldovei“ şi „Sfântă tinerețe Legionară“. Zecile de mii de țărani întâlniți erau 
fascinaţi şi ne aplaudau, iar copiii se țineau după noi cu încă şi mai mare 
entuziasm. În fiecare comună am găsit țărani înstăriți care ne-au găzduit și ne-au 
ospătat. În unele comune am fost găzduiți şi ospătați chiar „de marii proprietari aris- 
tocrați. Spre exemplu, în comuna Malu Roșu, ne-au găzduit şi ne-au ospătat d-na Lucia 
şi dl. Ionel Băicoianu, care erau membri PNL şi care aveau pe birou fotografiile lui 
Ionel 1.C. Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu şi |. G. Duca. Din cele explicate mie de lonel 
Băicoianu, |. G. Duca a fost un mare patriot român, care s-a băgat imprudent sau care a 
fost împins, cu intenții criminale, într-o problemă imposibil de rezolval. 


99 


| 
4 
| 
A 


EEE 


ăţilor de Stat: administrative şi jandar- 
âlnit în stațiunea balneară Borsec pe un Lost pretor din 


judeţul Olt, care ştia perfect despre marșul nostru al legionarilor EI mi-a spus că 
| Drefectul judeţului avocatul Cicero Gorciu, venit de la Bucureşti. nu permisese 
E utorităților de stat să ia măsuri represive împotrivă noastră Int At pe țărani să 
idă singuri ănei ătaie sau să mească cu ospitalitate. 
dacă să ne ia la bătaie sau să ne pri 0sp 
e argul ac ari cântând imnuri. a fost o 


Marşul acesta, al celor 24 de intelectuali universil metil Adaria 
experiență de mare valoare educativă pentru no! cei pe ir i de mare 
! animaţie printre mulțimile de țărani. Până la aparitia ci acu -egionare, 
| nimeni nu dădea importanţă clasei țărâneşti şi. la alegerile parlamentare. țăranii 
votau întotdeauna cu guvernul, poale din disciplină. poate din pasivitate. Odată 
cu studenţii deveniți legionari la Universitate, satele ŞI comunele au începul 0 
viață nouă, activă, în jurul celor trei intelectuali locali - preotul, învățătorul şi 
medicul, cu protecția mai mult sau mai puţin pe fată a marelui proprietar din 
localitate. Nici vorbă de comunişti, socialişti, anarhiști sau sindicalişti; 
asemenea eventuale specimene erau izolate şi dispreţuite, întocmai ca pe 
beţivul care îşi vinde lotul de pământ primit la împroprietărire. Persoana 
ţăranului român şi mica sa proprietate de pământ alcătuiesc o singură fiinţă, 
exact aşa cum în biologie oamenii sunt unități psihosomalice. 

Ce am făcut noi în județul Olt la îndemnul avocatului Nicolae Runcan s-a 
petrecut exact la fel ca în toate cele 72 de judeţe ale României Intregite cu 
provinciile istorice, în cadrul graniţelor etnice. Activităţile legionare în teren erau 
coordonate de la centru de ing. Gh. C lime, ca preşedinte. şi de preotul lon Dumitrescu- 
Borşa. ca secretar al partidului Totul pentru Țară. Totul se desfăşura spontan, voluntar 
şi entuziast, astfel că de la Centrul Bucureşti nu era nevoie de stimulare; mai degrabă 

„era nevoie de frână, pentru a se evita conflictele cu jandarmeria şi cu agenţii electorali 
! zişi mardeiaşi şi bătăuşi, din serviciul tuturor guvernelor. 4 
Fiu Al treilea eveniment. Pe Ta jumătatea lui august 1937, trei studenţi ne-am hotărât 
"să vizităm Expoziţia Internațională de la Paris şi, cu bilet de călătorie plătit la 
Bucureşti, să facem circuitul Europei. La epoca aceea, Expoziţiile Internaţionale 
organizate din 4 în 4 ani, erau adevărate evenimente istorice la care participau toate 
Statele, de pe toate continentele, care prezentau, în pavilioane naţionale, ultimele 
realizări ale tehnicii şi ştiinţei. Noi, cei trei — Constantin Boboc, originar din județul 
Mehedinţi şi cunoscător al limbii italiene, Ştefan Străjescu, originar din Bucovina 
i Sirose al limbii germane, şi eu Șerban Milcoveanu, cunoscător al limbii 
ei ne-am cumpărat de la Bucureşti bilete de călătorie cu trenul şi cu vapo- 
A în circuit: lugoslavia-ltalia-Elveţia-Franţa-Germania-Cehoslovacia-Austria şi 
ngaria, cu întoarcere în țară pe Dunăre, cu vaporul. În deceniile interbelice 
funcţiona Confederaţia Internațională Studenţească, care acorda cazare în cămine 
reteta ca RE sula Care Lucie tuturor studenţilor de pe planeta Terra, la 
! tare a legitimaţiei de student afiliat la organizația mondială. Nu şti 
cine sponsoriza imensa întreprindere, dar știu că î ă el 
tbc cete mii de side Aţi din toate tările lumii pata be capata 
ripețiile Î : i Tei 
Bucureşti cu 4 pei a august şi 20 septembrie 1937. Am plecat din 
era firesc, după Porțile de Fier ATpicăt t pe ruta dintre Severin şi Timişoara. Cum 
compartimentul nostru o jună şi un iu îi să dormim, În gara Mehadia intră în 
timpul. Pentru a fi discreți şi politico june de origine maghiară, care se sărutau tot 
scos un pulverizator cu cloroform si şi, noi am stat cu spatele la ei, iar dumnealor au 
absolut i de pe atc icintl eg a transformat în buşteni adormiţi. Ne-au luat 
mai rămas cu 600 de lei româneşti ra A Rita iejcălătogie Dot 4 Dei 
La Timişoara am avut de hotărât i cela ii a 

să ne înapoiem la Bucureşti sau să 


mergem mai departe, fără i i i 
i bani. A decis lozinca de la Congresul Naţional 


Nu am putut descifra atitudinea autorii 


mereşti. In 1969 am înt 


af PP x 


DP 


Studenţesc din aprilie 1936 de la Târgu Mure 


+ Politia di ear ; 
oi". Poliţia din gara Timişoara a însa 104/€ Soluţiile sunt înain 
e, nicio- 


dată Înapo! : se ; 
e că este inutilă, întrucât hoţii di înregistrat : 
spus că es oții din tren nu reclamați 
Pot fi stârpiți a noastră, d 
a ți. » dar ne-a 


La Belgrad ne-am prezentat la Organizaţi 

zăuire 3! o painii o zi. Eu am stat qpSiudenească locală, care 

toată noaptea, fără intrerupere, a tunat și a ful ameră Cu un student to iza 

Boboc a stat în cameră cu un student sârb, care gerat contra Serbiei coat care 

Pat şi a fulgerat împotriva Croaţiei, iar Ștefan SggianoaPlea, fără î mreana a 

mare, cu un student croat şi cu un student sârb tale a Stat într-o da a 
mai 


ile din Iugoslavia şi |- „fără 
toate lucruril Iugoslavia şi l-au luat pe el, în cala Ikrerupere, su be ja. cate 


alian a zâmbit | 
> ne-a -ni-se cu expresia iz ciiii, 
patru zile, câte 12 bilete de troleibuz și opt bilete d a 2 primit casă şi masă 
stie sal tasare rare la muzee. Formidabil şi 
nui se putea găsi explicaţie, În tren, spre granița Ein în pata ra ze 
nă, în acelaşi compartiment 
și, amândoi dușmani de moarte 
maţionaliste. Ei susțineau că nu 
Nu s-au declarat aderenții comunismului de la ME Freie şi fără granite. 
ai fascismului din Italia. Despre România nu ştiau abeol ai Sia reia adversari 
, nici măcar despre 


600 de lei pe care-i mai Sea tea Cate 
aflau tr. d cartier foii dei Eta la Bucureşti. Căminul şi cantina studențească se 
Automobile Renault. În îti sai aicea Ea aa dare ae E 
că inginerul Renault era o personalitate egală î că robilor înger 
Nicolae Malaxa din Bucureşti. La 24 Ads. Pit Ti e AR ei e ar 
: Aa ela gust 1944 Parisul a fost 
Sbiera Î URA şi comuniştii şi-au început guvernarea cu luarea i ai a 
vinovată fi ătut cu răngile până l-au omorât, în timpul anchetei de la poliție. 
Mera pe tei era că, sub ocupaţia Germană, nu închisese uzina şi că nu-i lăsase să 
E ficuhst pia pe cei 20.000 de muncitori. La cantina studențească ne-am împrie- 
cazi udenți francezi, extraordinar de inteligenți, de simpatici şi de prietenoși. 
Ai ea rai români, ne-au cerut imediat să Je spunem ce ştim despre Legiunea 
a a sl Mihail. Privitor la uniforma, salutul şi simbolurile legionare, comentau 
cat ă ar fi fost luate din antichitate, în special de la egipteni. Noi nu prea am înțeles 
e nui dar ei erau foarte convinşi că sunt pe explicația cea adevărată. 

Fir ia la Paris, ne-am dus la Ambasada Română pentru a spune cum am fost 

ţi de hoți în tren, cu rugămintea să fie înştiințat tatăl meu, Jean Milcoveanu, mare 
proprietar din comuna Milcov, județul Olt, pentru a ne trimite telegrafic bani. Mi se 
părea a fi ceva firesc şi credeam că ajutarea românilor din străinătate făcea parte din 
misiunea Ambasadelor noastre. 

Ne-a primit un diplomat Papudof, în 
ne-a spus că problemele de acest gen era 


alt, slab şi brunet. Ne-a ascultat cu atenție şi 
u rezolvate în altă cameră, de un diplomat 
101 


i „În hol 
it şi din cameră, salutând respectuos. În holul 
Gheorghiu. l-am mulțumit şi am Pet era scris Consilier Gheorghiu, am bătut Ja 


Ambasadei am găsit uşa unde pe O lut tot atât de respectuos. Consilierul Gheorghiu, 


e ara tie sa n dr 
ușă şi am intrat în cameră Sfinx fără expresie. Când am ajuns în mijlocul camerei, a 


again binu pe laterale au invadat şase atleți care ne-au legat cu mâinile la 


i din uşi a a : x 
Dă PE 30 SL ruine ne-au azvârlit în stradă cu câte o lovitură de bocanc în 
Spa 


SP RILA) nu mai călcați pe această stradă“, 
spate. Unul dintre ei ne-a avertizat: (Speta Si ne are heorghiu rânjea că 
timp ce ni se legau mâinile la at ali : 
, E ape: sea i A 
satisfacția că Ser iad rare (a Exjoziția Internaţională. Peste 100 de pavilioane 
Srlpezd ei i bogate în exponente şi mai frumoase în aranjamente. 
naționale, care de care mal bOg ietic şi, imediat după el, pavilionul român 
Demn de dispreț, pavilionul sovietic și, imediat după el, p: a ai esc. 
“La pavilionul sovietic, o imensă statuie a lui Stalin şi pe pereți, gratice după grafice 
| şi statistici după statistici, care de care mai înşelătoare. La ii age românesc, o 
| uriaşă statuie a regelui Carol al II-lea şi pe pereți, grafice ici galice şi statistici 
- | după statistici, care de care mai înşelătoare. La pavilionul sovietic era expus un 
| autoturism marca Ziss, iar la pavilionul românesc, un restaurant cu mâncăruri 
L etichetate după provincii şi cu un taraf de lăutari asurzitori. ce a 
Minunea minunilor era pavilionul german, cu o bogăţie imensă de exponate 
industriale de ultimă generație şi absolut nicio statistică şi niciun grafic. În fundul 
pavilionului, un stand cu televizoare, tocmai inventate atunci, în august 1937, de 
ştiinţa şi tehnica germană. Un inginer sau un tehnician german solicita publicul să 
opteze pentru unul din multele orașe ale Germaniei. Apăsa pe câte un buton şi pe 
ecranul respectivului televizor apăreau, după comandă, scene din Berlin, Hamburg, 
Bonn, Dresda şi din alte oraşe. Publicul de toate naționalitățile era fascinat şi 
entuziamat de puterea de creație, de inteligența şi de sârguința nemților. Noi cei trei 
studenți bucureşteni am fost primii români care am văzut funcționarea Televiziunii. 
Singura fotografie aflată în imensul pavilion german avea dimensiunile unei cărți 
poştale, era aşezată la poarta de ieşire din pavilion şi-l arăta pe Hitler în costum civil. 
Nu evoc în prezentul text vizitarea celebrului muzeu Louvru şi vizionarea ine- 
galabilului tablou al Mona Lisei de Leonardo da Vinci (1452-1519). Scopul 
memoriilor nu sunt cele mici, de interes personal, ci cele mari, de interes social şi, 
mai ales, este înarmarea posterității cu învățămintele trase din experienţele trăite. 
La granița dintre Franța şi Germania am asistat la un eveniment îndreptățit a fi 
memorat. In vagon cu noi erau 20 de muncitori cehi care lucraseră ani de zile în 
minele de cărbuni din Franța şi care acum se întorceau la familiile lor din 
Cehoslovacia, încărcați de bani şi de cadouri. Vameșii germani nici nu s-au uitat la 
paşapoartele şi la bagajele noastre, în schimb i-au percheziţionat — cum se zice, la 
piele — pe cei 20 de muncitori cehi. Ceea ce ne-a impresionat a fost că totul s-a 
petrecut în totală tăcere şi că n-au pronunțat niciun cuvânt, nici vameşii germani, 
nici muncitorii cehi. 
| cau peste timp, amintesc că evenimentul s-a repetat exact la fel la granița 
i e Germania şi Cehoslovacia. Vameșii cehi nici nu s-au uitat la paşapoartele şi 
„bagajele noastre, în schimb i-au percheziționat, tot la piele, pe toți cei cu paşaport 
| E din vagon. Europa are contradicții cărora viitorul trebuie să le găsească 
era i eee a tt ip a antagonismul franco-german, antago- 
ESI oil ar ia a (aro Otv ŞI antagonismul ruso-român. Cei 
(1870-1970) şi cancelarul data Ade de (LEE spe neralul se de aula 
| ana gonismul franco-german, -1967), care au rezolvat definitiv 
e teritoriul Germaniei nu ne- a Egee 
organizații studenţeşti. Și tezatta, el ea î pian ile Esi masă, III GIULI GA 
102 țiile noastre, tipărite în limba 


eee 


GA 


eză, nu era menţionată nicio adresă a Yreunei oț 
Prin urmare, pe teritoriul Germaniei devenită a] III-] pi 


izaţii Studențești 
ărat cornuri cu ultimii bani. În gara Stuttgart 


ea Reich am 
cump 
tineri C 
noa, coborâl la Niirnberg şi, la coborâre, am 
dp delegații național-socialiste similare. Era 
Niimmberg, avea loc Congresul pe țară al Partidului Na 


1937 şi în 
omit pe jos spre centrul oraşului, curioși să 


țional Socialist, Din 
vedem ce urmează să se întâmple 
utomobil fără capotă. In spatele şoferului, stăteau în e Cu, mic un 
continuu, Adolf Hitler în dreapta şi Rudolf Hess (1894-1987) sc întins drept salut 


P; . =; in a 
dată că ovaţiile şi aplauzele publicului de pe trotuare erau Pliiiara - Menţionez încă o 


bătuți pe umăr de un civil. „Abia acum m-am lămurit ce din 
ară. Civilul era de la Poliţia Secretă Politică; ne-a cerut pâșapoartele şi s-a declarat 


a restaurant, la o bere bavareză. Am 
ban asupra noastră. Dânsul a spus: 


În cele 15 minute de companie la masă, nu ne-a pus nicio întrebare despre Români 

A stai himb, ne-a spus ceva 
extrem de prețios şi reproduc cuvânt cu cuvânt: „La 30 ianuarie 1933, l-am ndicat pe 
Fiihrer la funcția de Cancelar în baza promisiunii sale publice că până în trei ani face 
război şi anulează Tratatul de la Versailles. Sunt patru ani de atunci şi, pentru că nu se 
ține de promisiune, vom găsi altă soluție şi îl vom înlocui la Cancelariat. “ 

În mod evident, ne-a spus aceste două fraze pentru a le transmite în România şi 
pentru a şti toată lumea că al Doilea Război Mondial, voit de întreg poporul 
german, era inevitabil, dacă nu se anula de la sine Tratatul de la Versailles. Așa 
cum s-au desfăşurat lucrurile în continuare, nu este exclusă versiunea explicativă 
cum că Hitler n-a vrut război în vest, cu anglo-francezii, ci a vrut război numai în 
est, cu ruşii. Această strategie a lui Hitler nu a fost realistă, întrucât a ignorat două 
lucruri imense: a) teama industriei engleze de concurența industriei germane, 
stăpână pe materiile prime din Rusia şi b) atotputernicia absolută a iudaismului 
mondial în francmasonerie şi prin aceasta, în America. În afară de cele de mai sus, 
n-am mai văzut nimic din Congresul Naţional Socialist de la Niimberg. Atât cât am 
putut vedea, cel de-al III-lea Reich era o societate foarte complicată şi germanii, un 
popor foarte serios şi mereu tăcut. zi 87 r 

Din Germania am trecut în Cehoslovacia şi apoi, în aceeaşi zi, am trecut în 
Austria. Ca atare, nu putem relata prea multe despre societatea cehoslovacă. La 
Viena ne-am adresat organizaţiei studenţeşti locale şi ni s-au dat gratuit cazare şi 
masă pentru 24 de ore. Nu ştiu dacă erau evrei sau austrieci, dar toți conducătorii 
acestei organizații studenţeşti erau antinațional-socialişti cu ură şi cu papa 
Ne găseam în a treia decadă a lui 1937 şi Viena părea în pragul ulei 
Mai puţin de şase luni mai târziu, la 12 martie 1938, Germania a inva at Austria ş 
Hitler a intrat triumfător în Viena. Ă r i 

Din Austria am trecut în Ungaria şi, la Budapesta, întâlnirea noastră cu Orga- 
izații : i ctaculoasă. Am fost rugați să 
nizaţiile Studenţeşti Maghiare a fost foarte spe ocolar de o comisie cu 
revenim după patru ore şi am fost primiți în mod sărat m intrat în respectiva 
10 conducători, care s-au ridicat cu toții în picioare ai LI Să se desfăşoare 
sală. Preşedintele acestei comisii ne-a întrebat în ce lim 


” a : '« Vom discuta în limba 
discuţia. Noi nu am dat niciun răspuns şi el a decis: „Yo 103 


EEE 


ani: îi iubiţi pe francezi". A doua întrebare 
franceză, pentru că dumneavoastră, romi ct ri zile onorează călătoria di 
pe care ne-a pus-o în limba lui Mo a fo ro uneam celor ce vor decide dânsi) 
teritoriul Ungariei? PD E dețin! maghiare ne-a făcut un program de 
Această comisie A d ri Seaca ala Margareta şi ne-a dat casă, masă a 
a E e tt 4 zile. Milano avea pla dar Budapesta nu avea 
bilete = Aa i de ă modeste, decât luxoasc. 
spite i A i te studenţeşti maghiare era de a ne copleşi 
În mod evident, po ilitate, cu gradul de civilizație şi cu gradul de politeţe aj 
gi oe acarit e, ânia. Nu ştiu cât de sinceri erau aceşti lideri aj 
Ungariei față de duşmanul ereditar, România. NU ş pi iile bee 
imii maghiare, dar ştiu că erau mari diplomaţi şi că 1 fluent imba 
ei pe i politică, de a-şi dovedi cu ostentație superioritatea prin civilizație şi 
Co isa an întălni-0 la marele om politic şi marele patriot Eine Vodă Dudas, 
co-deţinut cu noi, în anii 1952-1953, în celula 8 secretă din i zac : a. ra 
De la Budapesta, aveam bilet de călătorie cu vaporu pe e ; în ca e 48 de 
ore ale călătoriei n-am avut niciun ban de mâncare. ei nostru a fost că ne-am 
împrietenit cu doi studenți bulgari care coborau în portul ie orare ne-au invitat 
să împărțim cu ei nişte nişte merinde reci. Unul dintre stu ela i gari era ultra 
supranaționalist şi timp de 48 de ore n-a făcut decât să tune şi să fulgere împotriva 


României care „a furat Dobrogea“. În concepția lui, toate problemele de viață ale, 


Bulgariei urmau să se rezolve şi să se instaleze paradisul pe pământ doar atunci 
când Dobrogea avea să treacă de la România la Bulgaria. Celălalt bulgar, care se 
numea Dancov şi era student la Facultatea de Drept din Paris, ne-a spus despre colegul 
lui că este un „fanatic incurabil şi netratabil“* şi că adevărata Bulgarie democrată este 
pro-occidentală şi anticomunistă şi că nu vrea decât cooperare loială cu România. 
Ne-am întors cu trenul la Bucureşti şi ne-am dus la Prefectura Poliţiei Capitalei 
să ne interesăm dacă fuseseră prinşi hoţii care, în tren, înainte de Timişoara, ne 
cloroformizaseră şi ne jefuiseră. Ne-a primit în audiență faimosul comisar de 
poliție Ionel Dumitrescu, care la auzul reclamaţiei noastre s-a pornit pe hohote de 
râs. În concepția lui, România era plină de hoți şi vinovăția nu era a hoților, ci a 
victimelor, care-i încurajau prin naivitatea şi credulitatea lor. El ne-a spus că 
România are nevoie de alte legi, care vor veni mai curând sau mai târziu. i 
Al treilea eveniment din toamna lui 1937. O mică informaţie pregătitoare. În 
epoca interbelică, studențimea medicinistă din Bucureşti a avut două organizații 
care, până la preşedinţia mea din 1936-1938, au fost oarecum antagoniste. Prima 
organizație a fost Societatea Studenţilor în Medicină, cu sediul în Bd. Schitu 
Măgureanu nr. 2 şi cu program naţionalist fără democraţie. A doua organizație 
era Asociaţia Internilor de Spital, cu sediul la Spitalul Colțea şi cu program 
democratic fără naționalism. 
Cu program democrat pe lângă program naționalist, în 1935-1936, am devenit 
preşedintele Societăţii Studenţilor în Medicină, având 116 voturi în plus față de 
„lista adversă, care nu se definise drept democrată sau dictatorială. Cu program 
naționalist pe lângă program democrat, în 1936-1937, am devenit preşedintele 
Asociaţiei Internilor de Spital, cu 101 voturi în plus față de lista adversă susținută 
de Ponte Masonerie şi Comunism. 
iferența dintre cele două organizații era pe mai i îi i 
PISTI audienței în lumea medicilor i ra er A pla all 
esta pice în Medicină a organizat Balul Medicinii la Cercul Militar din 
| Şt, cu 1.000 de participanți din lumea medicilor practicieni din Bucureşti. 
| La acest bal al „Elitei Medicale“ a avut | ic inci pa. 
„consemnat. Controlorul de la intrare m-a an see ae e a ih fi 
însoțit de două splendide domnişoare ra dcr un ofițer în uniformă de gală, 
104 , ă intre la bal fără plată de bilet. 


—— 


| A 


ME! 


dus la poartă Şi l-am recunoscut pe |lt.D ; 
MA 4 Medico-Militar să spargă greva Preia, Care în martie 1935 
Studenţilor în Medicină ca protest împotriva nostrificări; pEAnizată de 
unor diplome „Bon e Orient“ fabricate de facultăți parți 
elgia şi Austria. Somația delegatului nostru Gh Ma iculare 
port rămăsese singug d audenții elevi 
rept „rebeli“ şi „d 
; Best e, i 
A să intre gratuit, ca invitate ale Medicinii în taca cele două 
de intrare, dacă nu aveţi delegație oficială din partea Ministerului re i plătiți biletul 
aționale'“, 
Ă ge trul cel mare al Spi i 
sul profesional anual al Asociaţiei Intemilor de Sp; re al Spitalului Colțea 
CDUE ile din martie 1936 pentru noul Comitet a] pia a, întâi o pace 
internilor Spital nu 


Venise cu 


Fapt concret şi 

dați a fost un 
Lista lor a obținut 51 de voturi, în timp ce lista noastră a legionarilor rue Feat 
voturi. Activitatea profesională a acestei Asociaţii a constat din şedinţe săptă de 
referate şi invitarea de conferențiari, o dată pe lună, în marele reiau a-i 
Colțea. Comitetul nostru legionar era alcătuit din viitorul reumatolog dr. Dan Crivăţ ca 
vicepreşedinte, internul John Georgescu ca secretar general, viitorul oftal Sie de 
Darius Dobrovicescu ca trezorier, viitorul chirurg dr. Petre Bubu ca secretar ştiinţific şi 


prezidată de Prof. dr. Petre Tomescu (1890-1975). 

Am avut onoarea să prezint, în ziua a doua a Congresului, o comunicare de 20 
minute despre „Teoria Raţionamentului Diagnostic“. Consultaţia medicală de 
calitate are drept scop o comunicare cordială dintre medic şi bolnav şi începe cu un 
dublu transfer psihologic. Medicul arată înțelegere pentru suferința bolnavului şi 
dragoste pentru acesta, iar bolnavul răspunde cu acordarea încrederii şi cu 
cooperare la reuşita consultaţiei medicale. Raționamentul diagnosticant se desfă- 
şoară în trei etape şi are drept scop stabilirea unui diagnostic în acelaşi timp Pi 
complet şi oportun. În prima etapă, se adună simptomele subiective capota sd 
bolnav şi simptomele obiective găsite prin examinare de către medic. A - 
total se numeşte inventarul morbis al respectivului bolnav, la Ip ă: cre FA 
doua etapă a raționamentului, medicul mobilizează din memoria sa pro 
cât posibil, toate ipotezele diagnostice care prezintă asemănare. 


105 


semeni ASI E.P E 


9 IAR Cap” 


Eee 


A numit-o pentru pri 
Leah 2 : _ patoteca, cum am Prima 
: lă a medicului — P za BOT ut 
Memoria profesiona te alcătuită din ceea ce a învățat la facultate, ce a învăța 
dată atunci, în 1937 — & a învăţat din practica personală, din tratate şi reviste 
ecum Şi ce at, : ă arații s VĂ 
îi sea : raţioamentului dia ertosUlc, se OPErcATi o li adie ca 
a treia 


ş e aa polii adi 
. E bolnav ŞI imaginile de boli aduse ca 
A : rul morbid al respectivului | ! | : e ca 
Dre, Iv ea ga medicului. Ce nu se potriveşte este dia o ilcul diferenţial Şi 
ae ul Pal ce se potriveşte este diagnosticul pozitiv a respectivei stări 
se elimină, 


. E: i. ci sunt bolnavi, fiecare cu boa 
de boală. În practica medica te ÎS a suferințelor secundare si 
pentru care este pogsiuial RAS sta 

în activitate. Ş e i 
ei e că diagnosticului just, complet ŞI Speitur, - ME ai Seriei aaa ŞI 
aplicarea tratamentului care să vindece starea de boală şi at ae aaa alu 
sănătate. Tratamentul nu are condiția de eficienţă, dar are. con i e raționalitate 
şi el trebuie să fie aplicat cu toate mijloacele terapeutice, simu tan, și în acelaşi 
timp, trebuie adaptat la particularitatea de sensibilitate Şi de reactivitate a 
respectivului bolnav. Această teorie a raționamentului diagnostic n-am citit-o în 
nicio carte franceză, germană sau engleză, Ci am învățat-o direct şi personal de la 
dr. Sergiu Stoicescu (1897-1970) în anul 1932, la Spitalul Filantropia, şi de la Prof, 
dr. Ion Nanu-Muscel (1862-1938) în anul 1933, la Spitalul Colțea. 

ici destăinuiri. . 

Zina i a Congresului era prezidată de Prof. dr. N. Gh. Lupu şi cred că 
atunci, în noiembrie 1937, am intrat cu preţuire în conștiința sa profesorală, fapt 
pentru care, în vara lui 1940, mi-a acordat încrederea de a fi asistent universitar la 
Clinica Medicală din Spitalul Colentina. îs | 

La şedinţele Congresului, de dimineață până seara, a asistat Prof. dr. Iacob 
Iacobovici (1879-1959), despre care se ştia sau se credea că este eminența cenuşie 
a Forţelor Oculte din România pe linie de medicină. La ieşirea din Amfiteatru, 
dânsul a spus către adjunctul său, dr. Constantin Trocmaier (1906-1940): „Dintre toți 
legionarii, Milcoveanu este cel mai primejdios, pentru că este inteligent şi cult'. 

Participanți la Congres au fost câteva sute de medici practicieni şi aproape 
10 profesori universitari, printre care marele savant Prof. dr. I.T. Niculescu, ti- 
tularul Catedrei de Histologie, şi Prof. dr. Dimitrie Manolescu, titularul catedrei 
de Oftalmologie. 

Un rezumat al celor trei zile de rapoarte și comunicări a fost redactat cu 
comentarii personale de către ilustrul dr. Ion Basgan şi a fost publicat la loc de 
cinste în revista „Mişcarea Medicală Română“ a mult ilustrului şi inegalabilului 
altruist Prof. dr. Mihail Cănciulescu din Craiova. 

Acest Congres — magnific, cum am spus — a fost umbrit de un incident 
regretabil, care s-a datorat mai mult neînțelegerii, decât răutăţii. Luând cuvântul la 
discuţii, Prof. dr. LT. Niculescu a dezvoltat teza numită de dânsul „Majestatea sa 
Inteligența şi Majestatea sa Munca“. Din public s-a ridicat viitorul doctor Paul 
Craja, care a susținut teza că înainte de muncă este „Majestatea sa Devotamentul“. 
A urmat un schimb de cuvinte; mai mult invective decât noțiuni, întrucât nici 
internul Paul Craja nu l-a înţeles pe Prof. dr. I.T. Niculescu şi nici Prof. dr. I.T. 
Niculescu nu l-a înţeles pe internul Paul Craja. Conflictul s-a oprit când eu, aşezat 
lângă Prof. dr. Daniel Danielopolu la identială a at 

i elopi masa prezidenţială, am luat cuvântul şi i-am 
Sgaci are Prof. de LT. Niculescu pentru invectivele primite. 
incheierea Congresului, Prof. dr. Dimitri 
apărut în România o nouă generaţie de Pa MAE seu 5 d Ai i 
şi Solca (3 ideile care sunt convingeri“, acc SU Acel Via 
atrulea eveniment di i ci Ai 
ci care, în vechea er ui 1937. Este vorba de serviciul militar 
106 mânie, constituia pentru orişicare tânăr 


D 


area supremă şi dovada concretă că 
Ono La epoca aceea, serviciul milita 
pă universitare ŞI de un an pentru e 
st iciul A iă Ab ieatuţii însemna 
se ico-Militar din Bucureşti, şi 10 luni la disnapir. S 
ME ru activitate antiepidemică. În isa 2008 Ministerului + la Institutul 
 Îice, general medic Nicolae Marinescu, ne-a utiliza e 239 Ministrul Sanătaei 
ai ilitar, la operaţiunea „Cruci « Ublizat pe no pEz nătăii 
stagiul Mihtar,, ati » ruciada anti-tifos exantemari.. aici Câre făceam 
Bucovina“ „Voi reveni asupra acestei activităţi, ț 

Acum, să relatez despre cele două luni — octombrie şi noiembri 
intensă la Institutul Medico-Militar din Bucureşti, comandat ina 1937 — de şcoală 
Capitanovici- Amintesc că i-am avut ca profesori pe mr, de, D OI. medic dr. Mihail 
asistenţa medico-sanitară la nivel de regiment fii pata if umitru Novic pentru 

ntru gazele de luptă — mai exact, arma aero-toxică, și SE pat dr. Iancu Balaban 
asistența anțiepidemică. Aici relatez numai două episoade care r. Munteanu pentru 
de a fi păstrate în memorie. » evident, au dreptul 

Întâi — octombrie 1937. În sala cea mare a Institutului Medico-Mili Ş 
circa 800 de medici. Jumătate eram absolvenţi ai facultăţilor de M zi ne găseam 
Bucureşti, laşi şi Cluj, iar cealaltă jumătate, absolvenţi ai unor edicină din țară: 
medicină din străinătate: Italia, Franța, Belgia și Austria. Nu ne fo facultăți de 
şi, după figură, mai mult de jumătate păreau a fi evrei, Comandantul stirile noi 
dr. Mihail Capitanovici, ne anunţă că şcoala va începe di 


: ala : 3 pă peste două ore şi că, până 
atunci, noi între noi, fără amestecul autorităţilor, să ne alegem prin te ii 


promoţiei. În grupul unde mă găseam cu colegii din Bucureşti vine un medi 

absolvent de la Cluj şi ne spune: „Evreii comunişti au decis să-l propunem | zp 
nostru de la Cluj dr. Constantin Arsene, care din punct de vedere Politie eee 
comportament de stânga. Voi, bucureştenii, luaţi iniţiativa şi lansați o pro fie 
idei şi comportament de dreapta.“ P q 

Colegii mei dr. Petre Bubu, dr. Dan Crivăţ, dr. John Georgescu şi dr. Caesar 
Popescu m-au ales pe mine să ridic steagul şi să strig adunarea. M-am ridicat pe o 
bancă şi am strigat către cei 800 de medici prezenţi: „Cine este de acord cu mine, 
să vină aici şi să cântăm cu toții Ştefan Vodă al Moldovei“. Instantaneu, s-au adunat 
în jurul meu vreo treizeci-patruzeci de colegi şi cu toții am cântat de mai multe ori 
Ştefan Vodă al Moldovei şi Sfântă tinerețe legionară. S-a trecut, prin ridicarea 
mâinii, la votarea celui care să fie şeful promoției şi exponentul cursanților faţă de 
conducerea Institutului. Numărătoarea voturilor s-a desfăşurat în perfectă ordine: 
eu am obținut 403 voturi, iar dr. C. Arsene, 397 voturi. După câte am apreciat, fără 
a fi siguri, toţi evreii au votat cu dr. C. Arsene şi toți românii au votat cu mine. Din 
câte am aflat, colegii unguri, ucrainieni, sârbi şi bulgari au votat cu mine şi, prin 
urmare, împotriva comunismului. 

După festivitatea de deschidere şi anunțarea programului, au început cursurile pe 
specialități. Primul curs a fost de tactică şi strategie militară, centrat pe apărarea 
independenței şi a graniţelor. Un colonel de la Marele Stat Major ne-a prezentat 
sistemul de apărare a României în eventualitatea unor atacuri armate din sud, din vest 
şi din est. Despre apărarea graniţei pe Dunăre s-a păstrat tăcerea. Idem, s-a păstrat 
tăcere cu privire la apărarea graniţei de vest. Cât despre apărarea graniței de ia 
colonelul de la Marele Stat Major a spus că fluviul Nistru este o graniță AUC i 
natură, care favorizează apărarea României. Treimea inferioară a aere 
de largă, încât nu poate fi escaladată decât în ambarcaţiuni uşor de i 7 fa ză. 
malul românesc. Treimea mijlocie a Nistrului are malul românesc ma! i “i st sei 
40 m faţă de malul rusesc și, astfel, eventualul agresor trebuie a rii se oi 
gloanțe trase de sus în jos. Treimea nordică a Nistrului are malul romă l 


are o Patrie, Pe care o 


T obli i $ te și 

ei cu sia era de doi ani hei Pe Care o 
d « u 1 Universitare Pe Pentru cei fără 
ouă luni d + Centru noi 


şi 
07 


—————— 


e o adâncime de 10-15 km, astfe] că 
i tace trageri de interdicţie, în (Imp ce pe malul 
malul românesc pol se înfundă şi se imobilizează în noroi. 


la ci ioanele s pri i eventualele : 
rusesc din est tunurile și zi păstrat tăcerea când s-a Sorpje 9P iertati ua 

În timpul expuneri 3: şi dinspre vest, din [nstrii a 4 preglii mai 
dinspre sud, d rea continuă şi prin târgitul 2 sala AA da evetlă 
neîntrerupt, P S ior a expus apăra AS 

Je Stat Major o ză a cerut linişt 

co)onelul de la Mripe i Sovietice. De două ori colonelul şte, dar 
atac invadator 


: i a ultima încercare de a face linişte, 
vorbirea şi târşâitul tălpilor au spui militară a României” şi prompt, din 
colonelul a spus „Dar vă interese t: „Nu ne interesează, d-le colonel”. A urmat un 
fundul sălii, dr. C. Arsene I-a SME netul promoţiei, m-am r idicat şi am spus: 
vacarm între români Şi EVIeI ŞI Sua Ap A domnule colonel, să continuaţi cursul“: 
„Pe noi românii ne 1 e ză cât a părăsit sala şi s-a dus să raporteze 
(Xaei Vladut ara: mă da vid col, dr. Mihail Căpitanovici, care ne-a cerut să 

1. După A - i inar iei 
RI i a stat în sală, asistând la continuarea şi terminarea lecţiei de 
tactică şi gafe DUDE sub comanda regelui Carol al II-lea şi, în continuare, 
ilie mareșalului Antonescu, a fost că s-a văzut obligată s extermine 
Mişcarea Legionară şi, în schimb, să protejeze partidul comunist, propriu ei 
duşman de moarte. Această contradicţie între concepția ŞI pe Pate Armatei 

Române însă nu are analiză explicativă şi necesită a fi lămurită e istoriografie. 
Contradicţia este semnalată de profesorul Victor Isac din Deva, în cartea sa dept 
Mişcarea Legionară, dar el nu o explică decât prin disciplina de baionetă oarbă. | 

Al doilea lucru demn de memorat este ce ni s-a întâmplat pe câmpul de instrucție 
militară. Cursul de instrucție militară ne-a fost predat de celebrul It. Duport, care se 
comporta precum împăratul Bonaparte pe câmpul de luptă. Era noiembrie, cu frig şi 
ploaie. Lt. Duport ne-a scos pe toți pe un câmp cu noro! şi mlaştini şi ne-a pus să 
alergăm, în frunte cu el, în direcția din care „venea inamicul“. Fiecare din noi avea la 
uniformă câte o mică baionetă care înlocuia arma de foc. După ce am alergat câteva 
sute de metri, It. Duport a strigat cu glas de general comandant: „Inamicul, la 200 m 
în fața noastră. Culcat pe burtă şi arma la ochi. Foc direct pe țintă.“ 

Terenul era o mlaştină şi vreo câteva sute de cursanți am refuzat să ne culcăm 
pe burtă și doar am pus mica baionetă la ochi, drept puşcă. Lt. Duport a declarat 
instrucția terminată cu plecarea acasă a celor care se orizontalizaseră în mlaştină, 
iar pe noi, care rămăseserăm în picioare, ne-a declarat arestați pentru refuz, de 
execuţie în fața inamicului şi ne-a amenințat cu Curtea Marţială în timp de război. 
Noi, vinovaţi, n-am protestat și am aşteptat sentința de condamnare. Evident, nu 
este nimic de comentat. Aşa este războiul şi aşa este armata. 

„AL cincilea eveniment din toamna lui 1937 şi, pentru mine, cel mai important 
dintre cele relatate. Este vorba de cunoaşterea şi de încadrarea în Gruparea Axa de 


sub comanda ilustrului şi nemuritorului Mihail Polihroniade. Dacă legionarii lui 
Codreanu, dinainte de 1939, au fost cei mai buni di 


acea epocă, tot atât de evident este c 
Structura Mișcării Legionare, dar Ş 
României interbelice. Să amintesc un mic fapt. În 
Vrut să elimine tineretul universitar român din Co 
ui NANA datorită cuvântulu 
udențilo ini i i 
Acta prapea RAII sub cond nb A euro Sepci i 
francez din secolul XX: AIE cl 


lul ruses $ mlăştin S ŞI Sie p 
tare, lar ma sesc € te 1 (9) 1 $ b 


tunurile de pe 


E 


Bucureşti: „Marele e al României este 7; 
! tin, naționalist, regalist, anti i 
iot, creştin, naționalist, regalist, anticomun socialist. 

7 nu se mai terminau și au fost atât de j sd Pen in Aplauzel 

ÎI ceput să țipe: „Opriţi-vă, că tavanul este gata 
Aceasta se petrecuse în anul 1925-1926, 

Brătianu (1864-1927) şi apoi a mareș 

Acum, În 1937, lucrurile erau încă mai 

; ntre de activitate inte] ă şi 
avea patru ce ectuală și patru labor. cercetare 

ştiinţifică. La Cernăuţi era Catedra de Sociologie și Etică, Com de i 

prăileanu, care edita revista „Însemnări Sociologice* si rai Pe aa 


-Napoca era Institutul de Igienă 
Comşa şi de sociologul Iordache 
rației cu biopolitica. Deschid o 
Ctică are două discipline: socio- 
titativă, şi biopolitica, care pune 


entre de activitate intelectuală şi 
lună, la sediul din str.Gutenberg 
„Gh numai cu şefii de cuiburi legio- 
nare din cele 6 sectoare ale Bucureștiului. Eu am participat în mod neregulat, ca 
adjunct al şefului meu direct: ilustrul şi nemuritorul George Furdui (1910-1939). Al 
doilea Centru de activitate intelectuală şi laborator de creație ideologică era „„ 

Axa“ care, sub conducerea ilustrului şi nemuritorului Mihail Polihroniade (1907-1939), 
avea şedinţe săptămânale în strada Argentina nr. 44, la etaj. 

De la început, eu am fost simplu membru în cuibul legionar al lui George 
Furdui. În noiembrie 1936, George Furdui a plecat din Bucureşti să-şi satisfacă 
serviciul militar obligatoriu, în cadrul Diviziei 7 din Roman. Ne-am sfătuit cu 
avocatul Nicolae Constantinescu şi cu istoricul Horia L Ursu şi am ajuns la 
hotărârea să ne încadrăm cuibul în familia de cuiburi a Grupării Axa de sub 
conducerea lui Mihail Polihroniade. La această hotărâre am ajuns duşi de setea de 
adevăr şi de foamea de cultură, întrucât Mihail Polihroniade era unanim recunoscut 
drept directorul de conştiinţă al tineretului universitar din România interbelică. 

Imediat după Primul Război Mondial s-au constituit, spontan, două curente: 
„Gândirea“, al celor mai în vârstă, sub conducerea profesorului Nichifor Crainic 
(1889-1972), şi „Criterion“, al intelectualilor tineri, după modelul lui Socrate din 
antichitate. Acest din urmă curent cultiva dialectica, pe lângă logică şi scotea 
Adevărul din discuții libere şi din confruntări sincere. După câțiva ani de activitate, 
intelectualii de stânga nu s-au mai putut înțelege cu intelectualii de drepta şi astfel 
s-au despărțit definitiv. Comuniştii, socialişti, anarhiştii şi franemasonii au rămas 
în continuare cu vechea titulatură de „Criterion“, sub conducerea lui Petre 
Comarnescu, evreu botezat și cu faimă de homosexual. lar intelectualii de dreapta, 
în frunte cu Mihail Polihroniade, Alexandru-Cristian Tell, Vladimir Dumitrescu, 
Vasile Marin, Constantin Măntăluță şi loan Victor Vojen au fondat „Gruparea 
Axa“, editând o revistă săptămânală cu acelaşi nume de Axa". În limba im 
axa înseamnă valoare, deci definiția dată de scopul urmărit şi nu de mijlocul 
utilizat, cum este criterion. Până în 1931, gruparea Axa a activat m s-a EA 
liber, fără nicio afiliere politică. În ianuarie 1931, în martie 1932 şi în aie 
1933 au avut loc ilegalizările Mişcării Legionare şi arestarea ui sell area 
Codreanu. Aceste trei acte de ilegalitate anticonstituțională au făcut e Stim în 
Axa, în totalitate, fără nicio excepție, să se alăture şi să se încadreze p 
Mişcarea Legionară. 109 


a 


'ş 


a Axa. La începutul lui 1930, am fost 
Să evoc cum i-am cunoscut 2. re Comarnescu. m-a cati iv, mă 
căutat de un emisar Fie de pe str. Barbu Ciao cotul SE eta iri, N: 
încadrez în grupare, : ca evidența premianților de la it dia Petre Comarnescu 
Petre Comamescu Sile de afiliere. La intrare m-a E Colegiul Sf. Sava. După Să 
acesteia, lansase 0 de la foştii mei profesori la cu S.C., adică „Stud 
cu laude PE ee 2 zărit la butoniera E a firii şi m-a dat afară din 
mi-am SCOS mă _noliticos a devenit ultra-turios şi i An 
Creştin”. Dintr-o dată, i Se Câteva luni mai târziu, în Aula Fundaţiei 
casă, cu epitetul de „Studen analiză politică, sub preşedinţia 


edință de 
regele Carol Lcel Înfelept, 4 A 9 4olru (1868-1957). Tema în dezbatere era 
lui ape ză tuturor ideologiilor atunci contemporane: naționalism, 
on 


să  inicism, semănătorism, junimism, monarhism, pp nbicgiar, Soo 
CUI pa anarhism şi misticism. 


a : 4 câ ate de obiectiv şi cât se poate de 
[care XXDlOp E ea Pi poi mal aer ile profesorului Constantin 
complet de, Ce la început, am sesizat că nu se vorbeşte nimic despre iudaism 
ŞI iii pei e timp de patru şedinţe săptămânale şi la toate şedinţele au 
soinatanii „cu manifestări zgomotoase. ; ă 
cina ai i Et pcenie şi analizat de către Mihail Polihroniade, care a 
făcut distincţie între marxism, ca teorie, ŞI leninism, ca practică, şi apoi între 
_mandatarii“ evrei ai clasei muncitoare, în frunte cu Leon Davidovici Bronstein 
Troțki (1879-1940), şi „exponenții“ clasei muncitoare, în frunte cu muncitorii lui 
osif. Vissarionovici Djugaşvili Stalin (1879-1953). În timp ce expunea Mihail 
Polihroniade, în sală s-a produs scandal şi, sărind peste scaune, s-a suit la tribună 
Lucrețiu Pătrășcanu. În timp ce vorbea, scandalul din sală s-a exacerbat şi atunci el 
s-a suit cu picioarele pe masa prezidențială. Dată fiind intensitatea scandalului, 
profesorul Constantin Rădulescu Motru a suspendat şedinţa şi a ieşit din sală. 
Marea majoritate a celor din sală eram şi am rămas în admirația lui Mihail 
Polihroniade, care pe lângă o documentaţie impresionantă, a excelat prin obiecti- 
vitate, raționalitate şi conclusivitate. g 
Lucrețiu Pătrășcanu ne-a apărut ca un fanatic sincer, dar total iresponsabil. Prin 
1985, istoricul Dan Amedeu Lăzărescu ne-a comunicat opinia unchiului său, 
avocatul Dragomireanu. Acesta era administratorul societății anonime Nitrogen 
Zărneşti şi avea în subordine, la oficiul juridic, doi avocaţi: pe Lucrețiu Pătrăşcanu, 
„fără niciun fel de capacitate profesională“ şi pe Mihail Polihroniade, „scânteietor 
de inteligent şi cu maximă capacitate“. Aşa cum l-am cunoscut eu, foarte îndea- 
proape, Mihail Polihroniade avea toate calitățile intelectuale și toate virtuțile de 
caracter şi, în plus, instinct național şi sensibilitate umană. Admirabila lui soție, 
Mary, de origine scoțiană, era profesoară de engleză la un liceu din Bucureşti. 
Mihail Polihroniade avea doi adjuncţi pe care îi pregătea pentru a-i continua 
opera în viitor. Primul adjunct era un basarabean, Constantin Măntăluță, spirit 
enciclopedic înzestrat cu o fecundă imaginație creatoare. Acesta a murit de foame 
po pot a aia Aiud, în timpul terorii staliniste. Eu l-am cunoscut în anii 
, a preşedintele Societăţii literare Ion Heliade Rădulescu a 


elevilor din Colegiul Sf. Sava. Al doilea adjunct era avocatul Crişu Axente: 
dipur sia Patul Mehedinţi, nepotul tribunului Sever Axente care cartii pasă la 
Aa e a Iancu din 1848. Crişu Axente practica avocatura în Bucureşti, 
perene ar în drept la Paris, în iarna 1940-1941 a condus reapariția revistei 
cau pi evenimentele din 1941, a emigrat în Spania, unde a murit de astm 

ŞIC. După asasinarea lui Mihail Polihroniade la 22 septembrie 1939, familia de 


cuiburi legionare Axa a fost i ă 
i preluată și relansată de Anton Hoidas, care şi el a 


—— 


plus: un pe. 


n devenit mari patrioți români, așa cum au fost 
Nicolae Malaxa. Aşa cum a dispărut fobia de 
evrei atunci când aceştia nu vor mai avea sco 
Nu pot să Iad se paza A fără să & 
iciparea la şedinţele săptămânale ale ii 
le intelectuale. Momentele sublime ale ere fe e fe pina ade vărate 
care i-am cunoscut pe LC. Brătianu și pe Iuliu Maniu, dar non Da adr 
sărbătoare intelectuală le-am trăit în biroul lui Comeliu Zelea Codrea și în 
şedinţele săptămânale ale Axei. SE și. 


Închei acum acest subcapitol referitor anul 1937 și : 

sibil, analizarea perioadei de timp dintre 25 nolesibuie 10872 ei ie pa 
Adică cele cinci luni în care s-a frânt Marele Elan al României Pas 2 
distrugerea României de către dictatura din interior, urmată de Cttipăgia sirate 

Voi urma metoda narativă cronologică. Voi evoca şi voi analiza nu totul, ci 
numai cele cunoscute şi vele de mine personal. Întregul este alcătuit din părți, și 
valoare definitorie au numai depoziţiile de martori ai epocii şi ări ici 
ților la evenimente. pociI şi relatările participane- 

Perioada dintre 20 noiembrie 1937 şi 17 aprilie 1938 este extraordinar de importantă 
şi merită studiu istoric aparte, pentru că atunci au fost decise soarta Statului Român 
şi destinul Națiunii Române pe următorii 51 de ani, până în 1989. Totul a plecat de 
la regele Carol al II-lea. Carol al II-lea a venit în țară şi s-a suit pe tron, la 8 iunie 
1930, cu o ură viscerală nepotolită; întâi împotriva marilor Brătieni, apoi împotriva 
lui Iuliu Maniu şi, în final, împotriva lui Corneliu Zelea Codreanu. 

La câteva ore după proclamarea sa ca Rege al României, Carol al Il-lea a 
ordonat colonelului Gavrilă Marinescu să-şi ia plutonierii disciplinați și să-i 
omoare la domiciliu pe Vintilă 1.C. Brătianu şi pe IL. G. Duca. Ordinul n-a putut fi 
executat, dar în decembrie 1930 Vintilă I.C. Brătianu a murit de hemoragie 
cerebrală prin acces de hipertensiune arterială, iar |. G. Duca, în decembrie 1933, a 
căzut victimă unui atentat voit, precipitat, favorizat şi teleghidat de către însuşi 
regele Carol al II-lea. 

Pe Iuliu Maniu, Carol al II-lea a încercat în mai multe chipuri să-l elimine de la 
conducerea PNȚ şi din viaţa politică a României. În toamna lui 1934 a promis PNȚ 
că-i va da guvernul țării, dacă se renunţă la preşedinţia lui Iuliu Maniu în favoarea 
preşedinţiei lui Alexandru Vaida- Voevod. 

La PNȚ s-a întrunit Delegația Permanentă, cu atribuții de Comitet Central, şi s-a 
luat în discuţie așa zisa cerere a Factorului Constituțional, adică a regelui Carol al Il- 
lea. Ședinţa a fost extrem de încordată şi extrem de violentă. Aproape toţi oratorii s-au 
manifestat potrivnic şi l-au acuzat pe Alexandru Vaida-Voevod de subversivitate în 
favoarea regelui Carol al II-lea, care dorea să guverneze în mod absolutist. 

În 1970 am fost medicul marelui om politic Adrian Brudariu, care a fost prezent 
la această şedinţă şi care a auzit o convorbire particulară dintre Alexandru Vaida- 
Voevod şi Iuliu Maniu. În fața Delegației Permanente, discursuri cu acuzația de 
Subversivitate antipartinică şi procarlistă. Alexandru Vaida-Voevod s-a adresat lui 
Iuliu Maniu: „Frate Iuliu, potoleşte-i pe aceştia, că altfel sparg Partidul şi fondez un 
alt Partid“. După o oarecare tăcere, Iuliu Maniu i-ar fi răspuns: „Frate Alexandru, 
ale tale din ale tale, căci tu le vrei.“ 

Această celebră şedinţă de la PNȚ a avut două rezultate care, amândouă, erau 


considerate a fi soluţii de rezolvare. La instigarea regelui Carol ră i aere: 


DN 


i a fondat un nou Partid, „Frontul Românesc“, cu 
is şi ca iorea „Numere Valhius Acea parta a 
. : iti a pol A 3 
debutat are mii popa porni să sprijine respectivul program 
deals. dar să păstreze distanță față de noul partid, socotit a fi o unealtă a 
isia lui Iuliu Maniu de la preşedinţie şi de a-l numi în 

Peraiaterite de a accepta demi'e îi dinte, Ion Mihalache 
loc pe Ion Mihalache. Investit cu autoritatea de preşedinte, A ao Sati 
la Palatul Regal şi a obținut reînnoirea angajamentului luat de rege: ci ia 
PNȚ guvernul țării, în maximum un an. După trecerea acestui ară Si ihalache 
s-a dus din nou la Palatul Regal, să ceară îndeplinirea promisiunii. Regele a făcut o 
nouă amânare, pretextând că PNȚ îşi pierduse popularitatea în favoarea noului 
partid: „Frontul Românesc“ al lui Alexandru Vaida-Voevod. Atunci preşedintele 
Ion Mihalache şi secretarul general Virgil Madgearu au decis să organizeze o 
manifestaţie de forță populară şi au convocat la Bucureşti un mare Congres PNȚ, 
Din motive necunoscute mie, s-au adresat PCR din ilegalitate şi i-au cerut să 
participe la pi egirl stradă, pentru a simula o cât mai mare şi mai 

tuziastă popularitate a d 
E: Siza il Congres a avut loc în iunie 1936. Tribuna cu mari lideri PNȚ a fost 
instalată în Piaţa Romană, iar coloanele de membri şi partizani ai PNȚ au pornit un 
marş de doi kilometri, de la Piaţa Națiunii — astăzi Piaţa Unirii — şi până la Piaţa 
Victoriei. Când coloanele de manifestanți trecuseră de Piaţa Brătianu — astăzi 
Universităţii — şi se îndreptau spre Piaţa Romană, miile de manifestanți presupuşi 
național-țărănişti au început să strige, cu pumnul ridicat, lozincile „Trăiască dicta- 
tura proletariatului!“, „Trăiască clasa muncitoare!“, „Proletari din toată țările, uniţi- 
vă!“*, „Jos Garda de Fier!“ şi „Moarte legionarilor!“ Aceste două din urmă lozinci 
au avut darul să mobilizeze indignarea şi înverşunarea legionarilor şi prole- 
gionarilor care întâmplător se găseau pe stradă. Au urmat bătăi între comunişti şi 
legionari, cu pumnii şi cu picioarele, aşa cum nu mai avuseseră loc din toamna lui 
1919, de la Iaşi. In acest război civil, legionarii au ieşit învingători şi i-au pus pe 
fugă pe comunişti, mai mulți evrei decât muncitori. Fugăriți de legionari, 
comuniştii s-au refugiat şi s-au baricadat în sediul Sindicatelor muncitoreşti, 
dovedindu-se astfel complicitatea dintre Partidul Comunist şi Partidul Socialist. 

In seara aceea mă găseam în biroul lui Corneliu Zelea Codreanu din str, 
Gutenberg nr.3, unde au venit legionarii să raporteze bătăliile lor cu duşmanii de 
moarte ai României. Corneliu Zelea Codreanu a ascultat în tăcere şi, cu mâna 
ridicată spre cer, a pronunțat celebra sentință: „Comuniştii sunt marii criminali ai 
secolului XX şi socialiștii sunt marii imbecili ai secolului XX“. 

Revenim la evenimentele din politica internă a României. La 19 noiembrie 1937 
se termina mandatul de guvernare încredințat PNL şi lui L. G. Duca la 19 noiembrie 
1933. Conform Constituţiei în vigoare, prim-ministrul 1. G. Duca a prezentat demisia 
guvernului şi regele Carol al II-lea a trebuit să înceapă consultările politice pentru 
formarea noului guvern. Regele îi spune lui Ion Mihalache că se ține de promisiunea 
făcută în 1934 şi-l însărcinează cu formarea noului guvern, dar cu condiția sine qua 
non ca Ministerul de Interne și Ordinea Publică (inclusiv Poliţia, Siguranța şi 
Jandarmeria) să aibă ca titular pe Alexandru Vaida-Voevod. Simultan cu această 
turlă gr Sara al II-lea, au început agitaţii şi manifeste comuniste în centrele 


ș Neclintiţi pe o poziție anticomunistă erau numai muncitorii de la Societatea de 
ramvaie Bucureşti și muncitorii de la uzinele Malaxa. 


112 


Vaida-Voevod a părăsit 
program fățiș pro-naționa 


NI 


P 


În faţa condiţiei Di de Col al II-lea 
a ni is £ 2 tu de fi ţa | 

: prim-ministru şi la mandatul de a forma noul „„â Onoarea de 

Fifi ificat decizia lui Ion Mihalache și acesta pu Delegația Permanentă 

să-l roage pe luliu Maniu să vină Ja București și gg Acinie în judepu 

4 cpte din nou 


„ lon Mihalache â renun 


români di 
Ordinului 
sinceră ŞI 
ideologic 


Joială în viața politică a României. În 
între Mişcarea LI mt a lui Ion M 
iu Zelea Codreanu. onflictul era asupra direcției 
Citi Jon Mihalache cerea ca fiii de țărani, cit iei ne 
să se întoarcă în mediul rural, pentru a dezvolta la maximum a 
iar Corneliu Zelea Codreanu cerea ca fiii de țărani, după term 
rămână în Oraşe ŞI Să le cucerească din mâinile evreilor. Mi 
Jon Mihalache se. definea prin locul de origine, iar Mişca 
rinscopul urmărit. air 

icre iul „Univerșitar dl primul deceniu „interbelic a refuzat în totalitate 
“Țărănismul lui Ion Miha ache ŞI, tot în totalitate, s-a încadrat în Liga Apărării 
Naţionale Creştine a profesorului AC. Cuza sau în Legiunea Arhanghelul Mihail a 
jui Corneliu Zelea Codreanu. Marea Simpatie a tuturor legionarilor pentru PNȚ s-a 
datorat lui Iuliu Maniu, nu lui on Mihalache. Marea personalitate şi marele 
patriotism al lui Iuliu Maniu: întâi ne-a atenționat la 21 noiembrie 1937, şi apoi 
ne-a câştigat efectiv după 6 martie 1945, 

La solicitarea lui Ion Mihalache, Iuliu Maniu a revenit în Bucureşti şi a reluat 
preşedinţia PNȚ din România. La şedinţa festivă a PNȚ, Ion Mihalache a pronunțat 
celebra frază: „D-le Preşedinte Iuliu Maniu, luați comanda şi dați ordine. Noi vă 
urmăm cu toată încrederea şi fără condiţii“. Ca nou preşedinte al PNȚ, Iuliu Maniu 
a luat o decizie într-adevăr unică în istoria de peste 2000 de ani a Poporului român 
şi tot unică în viața de aproape un secol a Statului Român Modern. 

luliu Maniu cunoştea perfect atât scena, cât şi culisele politicii interne a 
României. Al doilea deceniu interbelic al României n-a fost altceva decât lupta pe 
viață şi pe moarte dintre conspirația pro-dictatorială a lui Carol al II-lea şi apărarea 
democraţiei politice. Conform principiului că unitatea este începutul şi garanția pu- 
terii, Iuliu Maniu a luat decizia de a se constitui un front comun al partidelor 
democrate în fața conspirației pro-dictatoriale a lui Carol al II-lea şi a lansat un apel 
în acest sens. luliu Maniu a reluat Preşedinţia PNȚ la 23 noiembrie 1937 şi, 
imediat, la 25 noiembrie 1937, a fondat, în casa Prof. dr. Dimitrie Gerota, „Frontul 
Unic de Apărare a Democraţiei în România”. Primii invitați să adere au fost 
Corneliu Zelea Codreanu cu Mişcarea Legionară, prof. Gh. I.C. Brătianu cu PNL şi 
Constantin Argetoianu cu noua sa formaţiune provenită din Partidul Poporului. 
Ulterior, a doua zi, au fost invitate să adere toate partidele democrate din România, 
inclusiv PCR, Partidul Socialist şi Uniunea Evreilor de sub conducerea avocatului 
Wilhelm Filderman. SE 

Înainte de a spune ceea ce ştiu direct şi personal, să spun ce erezie cazi 
persoane. După audiența acordată nouă, studenților, la 12 aprilie că 
Bianu, legătura a continuat la Cluj, între Zaharia Boilă, ca om de încredere 

o pete Fi i Corneliu Zelea Codreanu. 
luliu Maniu, şi dr. Ion Banea, ca om de încredere al lui | Sibiu era de religie 
De reţinut că dr. Ion Banea, originar din com. Vurpăr, cei în desfăşurarea 
greco-catolică şi că această calitate a jucat un rol A ica Unită, tot timpul 
evenimentelor. Biserica Greco-catolică, cunoscută drept Biser! ; 

113 


ntului de ascensiune 
studiilor universitare, 
gricultura românească, 
inarea Universității, să 
şcarea Țărănească a lui 
rea Legionară se definea 


e 


: Partid, „Frontul Românesc“, 
Vaida-Voevod a părăsit PNȚ ie ear, Valahicus“. Acest panid a 
program făţiş pro-naționalist E arie şi a polarizat nu puţini naivi şi creduli. 
debutat cu mare agita? De sdiatiit legionarilor să sprijine respectivul program 
Corneliu Zelea Codreanu a distanță faţă de noul partid, socotit a fi o unealtă a 
naționalist, rr zi ăia istanț 
SR i ez o al şedinţei „mai sus amintite a ie “ale Delegației 
lui luliu Maniu de la președinție şi de a-l numi în 
Permanente de a accepta demisia ist Mihălichaia 
ihalache. Investit cu autoritatea de preşedinte, lon lache, s-a duş 
loc pe Ion Mihalac tinut reînnoirea angajamentului luat de rege: să încredinţeze 
os alea ue lată După trecerea acestui an, lon Mihalach 
PNȚ guvernul țării, în maximum un an. După I€ stiut Regele aa e 
s-a dus din nou la Palatul Regal, să ceară îndeplinirea te if i a tăcut o 
nouă amânare, pretextând că PNȚ îşi pierduse popularita fi A avoarea noului 
partid: „Frontul Românesc“ al lui Alexandru Vaida-Voevod. Atunci preşedintele 
Ion Mihalache şi secretarul general Virgil Madgearu au decis să organizeze o 
manifestaţie de forță populară şi au convocat la Bucureşti un mare Congres PNȚ. 
Din motive necunoscute mie, s-au adresat PCR din ilegalitate şi i-au cerut să 
participe la eu e de stradă, pentru a simula o cât mai mare şi mai 
iastă popularitate a ă ta se 
SR tal Congres a Si loc în iunie 1936. Tribuna cu mari lideri PNȚ a fost 
instalată în Piaţa Romană, iar coloanele de membri şi partizani ai PNȚ au pornit un 
marş de doi kilometri, de la Piaţa Națiunii — astăzi Piaţa Unirii — şi până la Piaţa 
Victoriei. Când coloanele de manifestanți trecuseră de Piaţa Brătianu — astăzi 
Universităţii — şi se îndreptau spre Piaţa Romană, miile de manifestanți presupuşi 
național-ţărănişti au început să strige, cu pumnul ridicat, lozincile „Trăiască dicta- 
tura proletariatului!“, „Trăiască clasa muncitoare!“, „Proletari din toată țările, uniți- 
văl“, „Jos Garda de Fier!'* şi „Moarte legionarilor!'* Aceste două din urmă lozinci 
au avut darul să mobilizeze indignarea şi înverşunarea legionarilor şi prole- 
gionarilor care întâmplător se găseau pe stradă. Au urmat bătăi între comunişti și 
legionari, cu pumnii şi cu picioarele, aşa cum nu mai avuseseră loc din toamna lui 
1919, de la Iaşi. In acest război civil, legionarii au ieşit învingători şi i-au pus pe 
fugă pe comunişti, mai mulți evrei decât muncitori. Fugăriți de legionari, 
comuniştii s-au refugiat şi s-au baricadat în sediul Sindicatelor muncitoreşti, 
dovedindu-se astfel complicitatea dintre Partidul Comunist şi Partidul Socialist. 

În seara aceea mă găseam în biroul lui Corneliu Zelea Codreanu din str, 
Gutenberg nr.3, unde au venit legionarii să raporteze bătăliile lor cu dușmanii de 
moarte ai României. Corneliu Zelea Codreanu a ascultat în tăcere şi, cu mâna 
ridicată spre cer, a pronunțat celebra sentință: „Comuniştii sunt marii criminali ai 
secolului XX şi socialiștii sunt marii imbecili ai secolului XX“, 

Revenim la evenimentele din politica internă a României. La 19 noiembrie 1937 
se termina mandatul de guvernare încredințat PNL şi lui 1. G. Duca la 19 noiembrie 
1933, Conform Constituţiei în vigoare, prim-ministrul I. G. Duca a prezentat demisia 
guvernului şi regele Carol al II-lea a trebuit să înceapă consultările politice pentru 
formarea noului guvern. Regele îi spune lui Ion Mihalache că se ține de promisiunea 
făcută în 1934 şi-l însărcinează cu formarea noului guvern, dar cu condiția sine qua 
Tla gal Be Inteme şi Ordinea Publică (inclusiv Poliţia, Siguranţa şi 

1a) să aibă ca titular pe Alexandru Vaida-Voevod. Simultan cu această 


condiție pusă de Carol al II-lea, au început a itații şi i iste îi 
; j , ii şi mi 
industriale din țară. put agitații şi manifeste comuniste în centrele 
Neclintiţi pe o poziţie anticomunistă : A 
: at 1 unistă erau numai muncitorii de la ietatea de 
Tramvaie Bucureşti ŞI muncitorii de la uzinele Malaxa. postale 
112 


. d 


În faţa condiţiei puse de Carol al II-lea, 
: rim-ministru şi la mandatul de a for 
a Îi a ratificat decizia lui Ion Mihalache 
PNȚ --] roage pe luliu Maniu să vin 


ma noul g 


ŞI acesta s-a dus la Bădăcini 
= ă î 
ă la Bucureşti şi ri, 


iz mai de seamă SA a 
mâni din secolul XX. De origine țărăn mă Oameni politici 


- a Dri ască, învăță IItIC 
Mihai Viteazu în Primul Război Mondial, „a i Profesie și Cavaler al 
Joială în viaţa politică a României, În prezen 
ideologic între Mişcarea Țărănească a lui Ion Mihalache şi Mi 


Corneliu Zelea Codreanu. Conflictul era asupra direcţiei şcarea Legionară a lui 


socială: 


a ma : 
iar Corneliu Zelea Codreanu cerea ca fiii de țărani, X1mum agricultura românească, 
rămână în oraşe şi să le cucerească din mâinile evreilor, 
Jon Mihalache se, definea prin locul de origine, iar Mi 
fii scopul urmării. „ma 

Tineretul Universitar din primul deceniu. interbe 

Tărănismul“ lui Ion Mihalache Şi, tot în totalitate, s- 
Naţionale Creştine a profesorului AC. Cuza sau în Le 
jui Corneliu Zelea Codreanu. Marea simpatie a tuturor legionarilor pentru PNȚ s-a 
datorat lui Iuliu Maniu, nu lui Ion Mihalache. Marea personalitate şi marele 
patriotism al lui Iuliu Maniu: întâi ne-a atenționat la 21 noiembrie 1937, şi apoi 
ne-a câştigat efectiv după 6 martie 1945. 

La solicitarea lui Ion Mihalache, Iuliu Maniu a revenit în Bucureşti şi a reluat 
preşedinţia PNȚ din România. La ședința festivă a PNȚ, Ion Mihalache a pronunțat 
celebra frază: „D-le Preşedinte Iuliu Maniu, luaţi comanda şi dați ordine. Noi vă 
urmăm cu toată încrederea și fără condiții“. Ca nou preşedinte al PNȚ, Iuliu Maniu 
a luat o decizie într-adevăr unică în istoria de peste 2000 de ani a Poporului român 
şi tot unică în viața de aproape un secol a Statului Român Modem. 

Iuliu Maniu cunoştea perfect atât scena, cât și culisele politicii interne a 
României. Al doilea deceniu interbelic al României n-a fost altceva decât lupta pe 
viață şi pe moarte dintre conspirația pro-dictatorială a lui Carol al II-lea şi apărarea 
democraţiei politice. Conform principiului că unitatea este începutul şi garanția pu- 
terii, Iuliu Maniu a luat decizia de a se constitui un front comun al partidelor 
democrate în fața conspirației pro-dictatoriale a lui Carol al II-lea şi a lansat un apel 
în acest sens. Iuliu Maniu a reluat Preşedinţia PNȚ la 23 noiembrie 1937 şi, 
imediat, la 25 noiembrie 1937, a fondat, în casa Prof. dr. Dimitrie Gerota, „Frontul 
Unic de Apărare a Democraţiei în România”. Primii invitați să adere au fost 
Corneliu Zelea Codreanu cu Mişcarea Legionară, prof. Gh. L.C. Brătianu cu PNL şi 
Constantin Argetoianu cu noua sa formațiune provenită din Partidul Poporului. 
Ulterior, a doua zi, au fost invitate să adere toate partidele democrate din depre 
inclusiv PCR, Partidul Socialist şi Uniunea Evreilor de sub conducerea avocatului 
Wilhelm Filderman. : 

nainte de a spune ceea ce ştiu direct şi personal, să spun ce ştiu de la alte 
ă i ă ilor, la 12 aprilie 1937 în casa 
persoane. După audiența acordată nouă, studenților, de încredere al lui 

Bianu, legătura a continuat la Cluj, între Zaharia Boilă, ca du ja Codizaraii 
Iuliu Maniu, şi dr. lon Banea, ca om de încredere al lui alele CA de felioiă 
De reținut că dr. Ion Banea, originar din com. Vurpăr, Ju Ce în desfăşurarea 
greco-catolică şi că această calitate a jucat un rol impo 


lic a refuzat în totalitate 
a încadrat în Liga Apărării 
lunea Arhanghelul Mihail a 


ie ită, tot timpul 
evenimentelor. Biserica Greco-catolică, cunoscută drept Biserica Uni P 
113 


fără excepţie a apărat poporul român şi a contribuit îi za ST Legătura a 
continuat la Bucureşti. Din câte ştiu, omul de încredere al lui Corneliu. Zelea Codreanu 
a fost avocatul Stelian Stănicel, care era „ardelean regățenizat , lar omul de 
încredere al lui luliu Maniu a fost o persoană al cărei nume nu-l cunosc şi despre 
care s-a aflat ulterior că era „agent dublu“. pată Aa 

În seara de 24 noiembrie 1937 a avut loc prima întrevedere secretă dintre Iuliu 
Maniu şi Corneliu Zelea Codreanu. Iuliu Maniu s-a dus să ia masa de seară la 
restaurantul Athen&e Palace. La un semn al lui Stelian Stănicel, cu ziarul Sub braţ, 
Iuliu Maniu s-a ridicat de pe scaun şi, cât mai discret cu putință, a ieşit pe uşa de 
serviciu a restaurantului. Acolo, Stelian Stănicel l-a luat pe luliu Maniu în maşina 
lui Corneliu Zelea Codreanu, un Renault condus de şoferul Ilarion, de absolută 
încredere. Întrevederea dintre luliu Maniu şi Corneliu Zelea Codreanu a durat o 
oră, în maşina parcată pe cheiul Dâmboviţei, aproape de podul Mihai Vodă, în timp 
ce Stelian Stănicel şi şoferul Ilarion stăteau de pază la 10 m distanță. Alte 
amănunte nu cunosc, dar cei care ştiu mai multe sunt datori să spună Istoriei şi 
Natiunii. În ceea ce mă priveşte, am mai aflat următoarele: 

În seara de 25 noiembrie 1937, în biroul din str. Gutenberg nr.3 eram în jur de 25 de 
comandanți şi lideri legionari şi îl aşteptam pe Corneliu Zelea Codreanu să se întoarcă 
de la şedinţa de fondare a Frontului Prodemocrat din casa dr. Dimitrie Gerota. La 
întrebarea „Ce impresie v-a făcut Iuliu Maniu?“, Corneliu Zelea Codreanu a 
răspuns: „Un om tare-tare cumsecade, dar nu are armament pe măsura lucrurilor bune 
pe care vrea să le facă şi pe măsura duşmanilor de moarte pe care-i are." La întrebarea: 
„Ce impresie v-a făcut profesorul George Brătianu?” Corneliu Zelea Codreanu a 
răspuns, cu braţele ridicate spre cer: „Un înger curat şi imaculat, venit din cer pe pă- 
mânt. Sunt mai mult decât onorat de a fi lângă dânsul.“ La întrebarea „Ce impresie v-a 
făcut C-tin Argetoianu?” Comeliu Zelea Codreanu a răspuns: „Uns cu toate alifiile 
iadului, pământului şi cerului, pentru a le utiliza după situaţie şi necesitate.“ 

„Eu atâta cunosc. Au obligația să vorbească şi să scrie legionarii aflați în 
intimitatea lui Corneliu Zelea Codreanu: ing. Gh. Clime, ing. Virgil Ionescu, preot 
Ion Dumitrescu-Borşa, ing. Eugen Ionică, ing. Nicolae Horodniceanu, profesor Ion 
Dobrin, ing. Nae Smărăndescu şi, evident, avocatul Stelian Stănicel. 

Trecem de cealaltă parte a baricadei. Faţă de refuzul lui Ion Mihalache de a face 
un guvern Naţional Ţărănist cu impunere de condiţie sine qua non, la 19 noiembrie 
1937, Carol al II-lea numeşte un nou guvern PNL cu Gh. Tătărăscu drept prim- 
ministru, Richard Franasovici — ministru al Afacerilor Interne, Vasile P. Sassu — ministru 
de Justiţie, Victor Antonescu — ministru al Afacerilor Externe şi g-ral C-tin Ilasievici — 
Driel al Apărării Naţionale. În mintea ruptă de realitate a regelui Carol al II-lea, 
a pc, trebuia să facă tot ce trebuia pentru a câştiga alegerile parlamentare 

„Voința regală nu s-a înfăptuit, şi aceasta, din trei cauze, dintre care una a fost 
chiar voința noului guvern de a nu fura voturile şi de a nu aplica teroarea. Richard 
Franasovici a fost un politician din județul Mehedinţi, căsătorit cu o mică moșieriță 
de origine română. În marele guvern 1922-1926 al lui Ionel I.C. Brătianu, a fost 
Sl MI at Seat la IO aţi Publică şi a fost acuzat de prof. A.C. Cuza că ar 

ui si ămâ i i et : 
la lie plug t ai 
bătălia ob tă leaz, om ătari în , în 
ăia e ora Min e ni Vi Sasu et man cun 
oppEugistă a PNL, ci din ramura ai îm VAL 38 Ca Pi AHBEAEE uta 
ampania electorală a ţi i a RE, p 

surpriza. generală, n-au pl, îs PM foieie ga: lise decembrie și, SP 

» Nici violențe sângeroase şi nici 


morţi, ca în campania din d i e SN ERE 
iii p ecembrie 1933, Nici astăzi, în anul 2007, după 70 de ani, 


ME 


justifice instituirea dictaturii; c) alcătuirea de către Mi 


fia oficială nu spune adevărul în leoz 

Zelea Codreanu şi Gheorghe 1.C, Ea c 
lan tactic imediat, libertatea alegeri] nu, 

i pe plan strategic permanent, Constituţia dia 


7 şi. P 
193 tate de complotul regelui Carol al II-lea, Acesta voi E 
m-ministrul LC, Bră ianu, pp aucă fascismul 


înia încă din 1924-19 i 

în România e na fa ct fu Deta Succes: ătianu, aflând 
intenție 2 dea s-a exilat la Paris împreună CEsiunea Tronului, Supărug, d tastă 
GTi Ferdinand Il şia prim-ministrului jifez Bră Lupescu Şi, după tragi Primele 
1030, cu îjtorul coala ŞI s-a Suit pe tron | 1930 3 

im-ministrul Ce i uliu Maniu, nu L-a acceptat ca Rege e 2Jutorul Armatei 
Jocul principelui N icolae. Opinia lui Iuliu Maniu era: Ca ca regent, în 
face binele pe care îl promite şi nu poate face răul de c membru al Tegenței, poate 
Carol al Il-lea a început complotul încă din iulie 1930,.5 ne temeri. Noul rege 
3 rimarea itp șI pia pui » Pregătind terenul pentru 

ată obiectivele complotului său: a) pulveri in dizi 

A e te: PNL, PNȚ şi Partidul Poraculif copiat a Dee a celor trei partide 
area democraţiei şi naționalismului, pentru a se ajunge ia Averescu; b) insti- 
A hail el Eee 

ematei, a unui milion de dosare individuale, : -Orusoii, cu banii 
A n ducătoare a României. Păstrarea regimului demara A. nicarca clasei 
dictaturii au fost adevăratul scop al pactului dintre Iuliu M E VEIICa, pietii 
Codreanu şi Gheorghe I.C. Brătianu. Apărarea libertăţilor e aniu, Corneliu Zelea 
alegerilor parlamentare erau puncte ale Pactului. Argumentul pai Şi libertatea 
Carol al Il-lea era că, în caz de război mondial, regimul ap iii robe 
schimbări de politică externă mai uşor şi mai prompt decât reia aur 
forța lucrurilor e mai înceată în luarea de hotărâri. Pentru a avea Sică e birt Die 
de politică externă cu scop de adaptare au nevoie de credibilitate, iar credibil RE 
nevoie de sinceritate. Dictatura carlistă ar fi putut avea promptitudine, da Ta 
caz nu putea avea credibilitate, fiind cunoscut că nu avea sinceritate. Soluţia 
problemei la țările mici, ca România, este una singură şi anume, să existe valen sa 
colaborare sinceră şi credibilă cu toate eventualele noi realități i militară, Lia i 
economică — din politica continentului Europa. pietrei 

Pactul a fost voința de unitate şi operativitate a Națiunii în caz de schimbare a 
politicii externe, pentru ca țara să se adapteze la schimbările europene. luliu Maniu și 
Gh. I.C. Brătianu erau soluția pentru eventualitatea că Franța rămâne forța condu- 
cătoare a Europei; iar pentru eventualitatea că Germania devine forța conducătoare a 
Europei, soluţia erau Corneliu Zelea Codreanu şi Gh. [.1.C. Brătianu. G 

Pactul din 25 noiembrie 1937 a fost însăşi Națiunea Română şi a fost cel mai 
remarcabil eveniment din istoria de 2000 de ani a poporului român. Politica externă a 
României este deschiderea spre Occident şi o neîncetată adaptare la noile realități 
militare, politice şi economice din lume. Țările mari şi putemnice fac o politică 
externă care le prelungeşte politica internă, iar țările mici şi amenințate, ca România, 
sunt obligate să pună politica extemă înaintea politicii interne şi să-şi adapteze 
regimul intern la exigenţele voite din exterior. Încă o dată, subliniem: Iuliu Maniu şi 
PNȚ, dacă Franţa rămânea forța conducătoare a Europei, iar Corneliu Zelea Codreanu 
şi Mişcarea Legionară, dacă Germania devenea forța conducătoare a Europei. 

„In politică, la fel ca în război, tactica este subordonată strategiei, dar are 
prioritate asupra acesteia. Națiunea română era ajunsă la maturitate politică şi 
rezultatul votului de la 20 decembrie 1937 este dovada adevărului că tactica este 
subordonată strategiei, dar are prioritate asupra acesteia. Eşichierul politic sau 
poate, mai exact, scena politică mai avea o prezență cu pondere, Şi anume, 
persoana fostului ministru de Externe Nicolae Titulescu. 


ătianu, s 
a 8 iunie 


15 


EEE 


ntre cei mai inteligenți români din 


| di i 
2-1941) a fost unu! « ât profundă, 

Nicolae Titulescu (18€ ă mai mult strălucitoare păr pri fini! cu multă 
secolul XX. Dar O inteligenți frecvent confundând vorbele cu faptele şi, nu de 


speculație ii iata CR i ia mică. În plus, ici Era “fiul i pilitale 
puține ori, deciziile zi i impresiona, nu de a convinge; Teiu Oşierițe 
psihică şi tendință “e 4, Olt, comuna Tâmpeni - ud TIOr COMuna 
născute Bârcă, din județu 1. un jurist — Titulescu, preşedintele Curţii de Apel din 
Nicolae Titulescu. Tatăl lega ra Ii a fi fost marele latifundiar Pavlică 
Craiova, iar tatăl biologic se pres ui Masonic din România. Studiile 


i sorul Ordinu . : 
Brătăşeanu, grad 33 Şi SpOnSOTU cel Înţelept, din Craiova, cu note de 


iul Regele Carol l : | : 
al id i di AA până în cl. a VIIl-a de liceu, absolvind ca premiant 
a y 


UI A “ avea atâta putere de asimilare, încât nu el făcei 
de onoare. Era atăt de iapa ă e a fiinţifice solicitau onoarea de a a 
efortul de a învăţa, i Eu i cum, mai târziu, au fost Victor Gârcineanu la liceuj 
prezență DUNE Ce lu. Horia Cosmovici la liceul Gh. Lazăr şi, în epoca mea, la 
militar Mânăstirea Dea ale din judeţul Dorohoi i elevul Marcu din Bucureşti, 
colegiul Sf. Sava, i LA ae Nicolae Titulescu a devenit, la 24 de ani, 

Incadrat şi propulsa Civil iar la 34 de ani, ministru de Finanţe în guvemul 
profesor universitar de Drept Civil, 1 scie de Ministru de Finante, a trimmi 
Ionel I.C. Brătianu — Tache Ionescu. În această calitate, ie Min fi: lanţ ă a mis 
la Moscova, spre presupusă păstrare, Tezaurul României în aur, ijuterii, ta louri şi 
arhive. Atunci, în 1916-1917, s-a văzut că are un temperament instabil, care cădea uşor 
în panică şi lipsit de tenacitate. Prim-ministrul Ionel I.C. Brătianu l-a scos din guvern şi 
l-a trimis ambasador la Londra unde putea fi de folos României. Ajuns în străinătate, 
Nicolae Titulescu a pierdut contactul cu țara şi s-a lansat în politica mondială, fiind 
puternic propulsat de presa evreiască internațională. Pentru el, România nu mai era 
Patria, ci numai trambulina saltului sau a salturilor în politica mondială. A fost 
mondialist şi globalist cu 40 de ani înainte de apariția acestor noțiuni. în ştiinţa 
politologică. A fost omul politic al Iudaismului Mondial şi, prin acesta, a devenit pro- 
Uniunea Sovietică şi anti-Germania Naţional-Socialistă. Propulsat de toate forțele 
oculte, a ajuns în 1930, doi ani la rând, Preşedintele Ligii Naţiunilor de la Geneva. 

În România, Titulescu dispunea de o autoritate necontestată şi incontestabilă şi a 
avut demnitatea de ministru de Externe în aproape toate guvernele României, până 
în vara lui 1936. Demiterea lui din funcţie şi eliminarea din politică au avut cauze 
foarte serioase şi este greşit a crede că aici au decis numai invidia şi lăcomia lui 
Carol al II-lea. 

Din ordinul Iudaismului Mondial, Titulescu a încheiat cu Ministrul de externe 
sovietic Litvinov un pretratat, încă secret, pentru ca armata sovietică să treacă prin 
România şi să ocupe Munţii Carpaţi în vederea unui război preventiv cu Germania 
Naţional Socialistă. Secretul s-a aflat şi, din România, s-a ridicat împotriva lui Nicolae 
Titulescu o indignare generală, avându-i ca exponenți pe Octavian Goga, George L.I.C. 
Brătianu, Ministrul Plenipotenţiar în Danemarca Mihail Sturza şi, evident, pe Corneliu 
Zelea Codreanu și Mişcarea Legionară. 

In iunie 1936 a izbucnit războiul civil dintre guvernul comunist de la Madrid şi 
armata spaniolă, „condusă de generalul San Jurjo, generalul Francisco Franco, 
generalul Mola şi colonelul Moscard6. Războiul civil a izbucnit de la sine când 
Narioralist EDS ai ucis pe Jose Antonio Primo de Rivera, şeful Falangei 
Spaniol, ta a RE Isoare, şi pe Jose Calvo Sotelo, preşedintele Partidului Regalist 
eee tei el spaniol, Nicolae Titulescu, în calitate de ministru de 

Omunist spaniol, din partea României, 105 tunuri 


Creuzot, şi 27 de avioane pre-Mirage, 
Comuniştii au plătit cu aur furat de la 


grele, deja plătite la Uzinele Schneider — 


deja plătite la Uzinele Dessault din Franța. 


ia spaniolă şi a rămas ca, începând din 1936, uzi 
Sta tunuri,pentrua le trimite în România, pi uzinele franceze să fabrice 
alte Lt”. Je-a simțit lipsa atunci când s-a dec] î 

înţelepciunea lui ȘI Peniu A preveni războiul mondial 


: eri nia. Pen : : 
ornească acest al doilea război mondial, lordul Vaii ar Anglia să 


me englez şi Alexis Leger de la Ministerul de Externe 
Elescu să acuze e Ara i interviuri, că E rancezi 
conducătoare a omenirii şi de garantă responsabilă a de iei sobe 
LO eu au fost ca nişte înțepături de ac şi prim-ministrul E rapa ae lui 
a trimis la Bucureşti mesajul: „Puneţi botniță acestui avocățel limbut:=. berlain 
Regele Carol al II-lea dorea ca el însuşi să conducă politica externă a României şi 
rsoana lui să aibă onorurile oficiale şi fondurile secrete. Aşa cum îl invidia : 
Comneliu Zelea Codreanu pentru câştigarea tineretului universitar, la fel era invidios 
renumele mondial al lui Nicolae Titulescu. La trei ore după primirea mesajului 
trimis de Neville Chamberlain la Bucureşti, guvernul român Gh. Tătărăscu își dă 
demisia şi în aceeaşi ZI, 30 august 1936, face un nou guvern, cu o unică schimbare: la 
Ministerul de Externe, unde Nicolae Titulescu este înlocuit de Victor Antonescu, 
fostul ministru de Finanţe, în timp ce la Ministerul de Finanţe vine titular Mircea 
Cancicov, avocat din județul Bacău, grad superior în masonerie, director general al 
Băncii de Credit şi unul dintre oamenii de afaceri ai regelui. 

De atunci, din 30 august 1936, Nicolae Titulescu a devenit şi a rămas un simplu 
particular locuind în sudul Franţei, pe Coasta de Azur. N-a renunțat la activitatea 
politică şi, la reluarea şefiei PNȚ de către uliu Maniu, s-a înscris în acest partid cu 
gândul de a deveni din nou Ministru de Extene. În România nimeni nu ştia că-l 
supărase pe Neville Chamberlain şi că nu mai avea de partea lui autoritatea Angliei. 
Iuliu Maniu i-a acceptat propunerea de colaborare, dar l-a sfătuit să-şi clarifice 
raporturile cu Mişcarea Legionară. Nicolae Titulescu a înțeles sfatul lui Iuliu Maniu şi, 
din proprie inițiativă, a publicat în ziarul „Universul: al lui Stelian Popescu o suită de 
trei articole intitulate Eu şi Garda de Fier. În aceste trei articole, susținea că n-a avut 
nicio participare la ilegalizarea din 10 decembrie 1933 a Mișcării Legionare şi atribuia 
Partidului Naţional şi prim-ministrului I. G. Duca întreaga responsabilitate pentru respec- 
tiva ilegalizare. Afirmație complet mincinoasă, întrucât el îl constrânsese și îl terorizase 
pe I. G. Duca cu amenințarea că „dacă nu ilegalizați Garda de Fier şi dacă nu condamnați 
pe Commeliu Zelea Codreanu, eu îmi dau demisia din serviciul Statului român şi las 
testament ca rămășițele mele pământeşti să nu fie înmormântate în România”. 

În dizolvarea şi arestarea Mişcării Legionare din decembrie 1933, 1. G. Duca a 
fost o victimă a angajamentelor luate faţă de iudaismul din Occident şi o victimă a 
terorii exercitate de Nicolae Titulescu asupra sa. Întrebat de ziarişti, „Ce opinie AVC 
despre intervenţia d-lui ministru de Externe?“, Comeliu Zelea Codreanu a reguIa, 
„Excelenţa Sa dl ministru Nicolae Titulescu este cel mai demonstrativ exemplu 
diferenței dintre talent şi înțelepciune“. 

piscasta fusese în decembrie re A du din 

cum, în decembrie 1937. Intrând în biroul său cur ARE : Ş 
pe Comeliu Zelea Codreanu a birou, citind al treilea articol al lui je allee a A 
ziarul „Universul'“. Terminând de citit articolul, Comeliu Zelea E 


celebra frază: „Titulescu câştigă bătălia de împăcare cu Națiunea '. 


str. Gutenberg nr.3, îl găsesc 


117 


areale MODERNE pina — 


ie 1933. E ta 
re E a ali Titulescu se prezintă cap de listă în jude 
] 9 


didat şi în alte judeţe, fiind sigur de reuşită în jude 


Niciun cuvânt desp 
Pe lista de candidaț 


Olt. După câte tă maie 1987, dânsul a ignorat complet oraşul Slatina, unde 


Olt. Până în decem 


A rea să s 
b a avocat pledant, şi judeţul Olt, unde avusese ONEA, 8% (SERI ROGRI 
debutase ca âv 


are scandal şi eu relatez în calita 
Candidatura lui la judeţul O Rasiei d ci inpaniei îlectrale în județul GE 
martor de, ai (aa CCN ii convocat duminică dimineața o mare adunare 
Nicolae Titules L : ] oraşului Slatina. 
populară în sala Vase, Ma loc fite evenimente social-politice. Înainte 

În acea sală, Ma ș i Pe ofesorul Nicolae orga, care s-a supărat din Cauza 
de 1914 a poa A Aifestat această supărare într-o carte a lui. În realitate, de 
a fost indilerența populației, ci neglijența celor însărcinați cu mobilizarea, În 
cartea sa despre oraşele României, Profesorul Nicolae IO spune că pe străzile 
Slatinei felinarele sunt pe stâlpi înclinați şi că ferestrele caselor au geamuri sparte, 
După Primul Război Mondial, în sala Martinescu a susţinut un concert marele 
nostru George Enescu. Populaţia a fost atât de entuziasmată, încât elevii claselor 7 
şi 8 de la liceul Radu Greceanu s-au urcat la tribună, l-au luat pe sus pe George 
Enescu şi, ovaţionând continuu, au defilat pe străzile oraşului. Sărmanul George 
Enescu, suit pe braţele elevilor, ajunsese cu picioarele în sus şi capul în Jos şi se 
ruga să fie lăsat în pace. Acum, la începutul lui decembrie 1937, mii de țărani şi de 
orăşeni îl aşteptau pe Nicolae Titulescu în sala Martinescu şi pe străzile din jur, 
unde se instalaseră megafoane. Organizatorii erau din partea PNȚ — învățătorul 
Dumitru Căpăţâneanu şi avocatul Ilie Ionescu, din partea populației — dr. Gh. 
Kitulescu şi avocat Ioan Bellu, iar din partea lui Nicolae Titulescu, marii diplomaţi 
Savel Rădulescu şi Costel Vişoianu. 

Nicolae Titulescu vine din Bucureşti cu trenul şi ajunge în gara Slatina la ora 9 
dimineaţa. La coborârea din tren, Titulescu găseşte peronul gării ocupat de circa 
600 de persoane necunoscute, în jurul vârstei de 30 ani. Aceste sute de persoane 
făceau o masă compactă şi nu l-au lăsat pe Nicolae Titulescu să facă nici măcar un 
pas pe peronul gării Slatina. Prizonier fără libertate de mişcare în mijlocul acelei 
mase compacte, Nicolae Titulescu a început să vocifereze şi să se agite. O voce din 
public întreabă cu voce tare: „Cine e musca aia care dă din mâini şi din picioare?“ 
Răspund în cor cei 600 de participanți: „O muscă ca toate muştele de pe lângă 
gunoi“. Nicolae Titulescu continuă să se agite şi să vocifereze. O voce din public 
întreabă cu glas tare: „Cine-i țânțarul ăla care bâzâie acolo?“ Răspund în cor cei 
600 de participanți: „Un țânțar ca toți țânțarii de pe maidane“. Titulescu continuă să 
se agite şi să vocifereze. O voce din public întreabă cu glas tare: „Cine e impotentul 
ăla care nu se mai potoleşte?* Răspund în cor cei 600 de participanți: „Afară din 
oraşul Slatina cu acest impotent, judeţul Olt n-are nevoie şi nu-i vrea pe impotenți“. 
i RUE la impotența sexuală precoce și la presupusa cauză pentru care 
Vicolae Titulescu nu avea copii. Spectacolul de circ de pe peronul gării Slatina a 
aia iu bâr, ja ATA Ş Gb ine când a venit trenul de la Craiova spre 
time era pa A E î tceva decât să se agite şi să vocifereze şi, în 
elit ajutata ii a li E URSU, Aici s-a plâns lui luliu Maniu, care a 
jibeiiai22 de Ş elea odreanu „pentru ca legionarii să apere 

Cc zaae Doug a campaniei electorale în judeţul Olt. 

Setidine A Gita Perla LE convocat în biroul său din strada Gutenberg nr. 3, 
ŞI pe Juriştii Bartolomeu Livezeanu şi Laurian 


Țâlnaru ca şefi al Co ului St i a 
» uden i 
Ip țesc Legionar din Universitatea Bucureşti 


u tivitatea N Legionare, Corpurile studenţeşti au fost vârfuri d 
lance în ofensive și echipe de sacrificiu la primejdii. Ni E d nus pis) a 
118 


ee 


ie Anastasia pp reci i O leg tai 
“centă, Ecaterina Gâţă. Corneliu Zelea Codre Moasă în plus d 

u PTA anl Pra anu ne- : $ de foarte 

de 200 comisari de la Prefectura Capitalei, 200 ggseu%: rludețul Olt este 

Generală a Statu ui şi 200 comisari de la Serviciul Secret la de la Siguranța 

00 de jegionari Şi, cu pumnii şi cu picioarele, vă duceţi ntormaţii. Voi să fiţi 

or impostori. Un legionar contra t (1 să dați o bătălie contra 


rei poliţişti $ 

es 7 : A Ai eenteie i Şt este sufi i 

Atenţie, niciun mort şi, pe cât posibil, niciun rănit. Bătaia ese dest nu Victorie Şi 
Stulă pedeapsă.“ 


: stră armată de legionari și de câ i 

Mica N0as ȘI de câteva legionare s it 3 

7 i 

jecat la Slatina, nu pentru a 1 combate pe Nicolae Titulescu ci iei, ia şi am 
, a- apăra pe 


“olae Titulescu să intre în Parlamentul României 
I bulzarea sa de la 30 august 1936 din Minist Ie, ca deputat de Olt Duţă 


: erul di : 3 
cl enise cel mai important adversar al complotului zii Titulescu 
entru uzurparea suveranității Națiunii şi pentru instituirea ditai ai al II-lea 
P Ajungem în gara Slatina. Nici picior de poliţişti. Cei 600 de co ele ud, 
robabil că de frica luptei corp la corp cu legionarii. În toate războaiele mili ES 
=-ator este factorul moral, conştiinţa de justeţe a i şi voi are sau civile, 
hotărâtor E şa Ce Justeţe a cauzei şi voința de luptă „Victorie 
Martiraj”. Celula putredă care a pierdut bătălia a fost însăși persoana | IS: pa 
: „Era complet intimidat, dacă nu chiar înfri ir icolae 
itulescu. Era comp! A Ticoşat, drept care a renunțat să mai 
vină în Slatina şi în județul Olt. În schimb, a făcut altceva: şi-a imprimat discursul pe 2 
jăci de gramofon şi le-a trimis în locul său, în Chip de campanie electorală cs 
automobil-papuc cu un gramofon urma să străbată, sub conducerea diplomatului Costel 
Vişoianu, comunele pe direcția nord de Slatina. Alt automobil-papuc cu gramofon, sub 
conducerea lui Savel Rădulescu, urma să străbată comunele de la sud de Slatina. 

Spectacolul de circ numit campanie electorală a început pe străzile din Slatina. 
Automobilele se opreau la intersecții, gramofoanele difuzau discursul lui Nicolae 
Titulescu şi, din ordinul Patronului, cei doi diplomaţi — Costel Vișoianu şi Savel 
Rădulescu — se pregăteau să răspundă la întrebările publicului. Horribile dictu, n-a 
venit niciun adult şi niciun vârstnic să audieze discursul lui Nicolae Titulescu şi să 
vadă spectacolul de circ; au venit doar nişte copii mici şi zdrențăroşi, să întrebe 
dacă se dau covrigi şi bomboane. De atunci sunt peste 70 de ani şi judecata istoriei 
este că marele nostru Nicolae Titulescu îşi pierduse la data aceea simţul realității, care 
este indispensabil în viaţa politică. Cei doi diplomați, într-adevăr de mare valoare şi de 
mare patriotism, nu făceau decât să execute un ordin al şefului lor direct. 

În continuare, urmează alegerile parlamentare din ziua de duminică 20 
decembrie 1937. Un ger năpraznic. Zăpada scârțâie sub bocanci. Scoase din mă- 
nuşi, degetele se lipeau pe clanțele de metal. Oamenii respirau cu aburi la nări. 
Legenda va mai spune că pietrele se crăpau de la sine. În Slatina sunt organizate 
două centre de votare. Unul în localul liceului Radu Greceanu, pentru satele şi 
comunele din sudul oraşului Slatina. Al doilea centru de votare, în localul liceului 
Pedagogic — Şcoala Normală, pentru satele şi comunele din nordul oraşului Slatina. 

Biroul electoral este alcătuit dintr-un magistrat, cel mai în vârstă dintre toți 
magistraţii locali, şi din câte doi reprezentanți ai partidelor care depuseseră liste de 
candidați la Cameră şi la Senat. a 

Şeful Organizaţiei Legionare a județului Olt, avocatul Nicolae Runcanu, ne-a 
delegat pe Sica Popescu şi pe mine la secția de votare nr. din nordul oraşului 
Slatina. Aici am intrat în colaborare imediată cu cei doi reprezentanți al Eee 
Naţional Țărănesc: învățătorul Dumitru Căpăţâneanu şi diplomatul di 
Rădulescu. Ni s-au asociat cei doi reprezentanți ai Partidului Naţional Li sr 
George I.C. Brătianu, care nu erau din judeţ şi ale căror nume nu Sa răi 
şase eram hotărâți să apărăm cu orice preț libertatea alegerilor şi să ne op 
oricărei încercări de a se fura urna Cu Voturi. 119 


ionară foart 


se m 


—_——.——— 


E. = egerile parlamentare a: 
t în Slatina la alegerile par are di 
ntesc ce s-a petrecu i i doi 
„În paranteză, sti majoritar guvernul LGebrăa Aia Mihaloeee tan i 
primăvara 1922, Că bătaie pe cei doi reprezentanți al *!. | Tudor: "€ ŞI, în 
ai PNL i-au luat la bă le Biroului Electoral, magistratul Tudor Măinescu 


să i preşedinte - A 
mijlocul vacarmului, PEŞE ile “ge puse, a plecat cu ca pe un culoar întunecos şi, 
aere eter numai cu voturi pentru liberali. Lucrurile s-au repetat aidoma Ja 
întors cu a â i 


legerile parlamentare din 20 decembrie 1933, când în județul Olt a ieşit victorios, 
alegerile i _ 


AA „Gh. Duca. [a - Egbbicea a 
chiar triumfător, Enieraul ional-țărăniştii erau în mare teamă şi nădejdea lor 


î ie 1937, nați . ) e 
Acum, în i re parlamentare stătea în colaborarea cu legionarii gata de 


e ae atina erau aduse în pâlcuri disti 
sacrificiu. Locuitorii din ue (Er a Pa a ieri beta Spice e pi 
şi, în gerul acela DARE Si PNL din Biroul Electoral erau liniștiți şi paşnici 
secția di atei E ci trei după-amiază a venit o trăsură cu un butoi mare, plin cu 
a de i Doi necunoscuți au început să împartă câte un iz a juc celor 
teptau afară în ger să le vină rândul la votare. Printre cei de afară se găseau 
i zi țărani legionari care, cunoscând ordinul de a nu lăsa să se falsifice 
votarea, au intervenit şi i-au somat pe cei doi necunoscuți să plece cu trăsura şi cu 
butoiul lor de ţuică. Nu ştiu chiar tot ce s-a întâmplat acolo, afară, dar s-au auzit 
două focuri de revolver şi a fost distrus cepul de la butoi. Țuica s-a scurs şiroaie în 
zăpadă şi din mijlocul țăranilor au izbucnit ovații şi cântecul Ștefan vodă al Moldovei, 
Magistratul preşedinte al Biroului Electoral nu a intervenit, întrucât nu au fost 
încăierări. O oră mai târziu, a venit domnul Ilie Popescu, mult respectatul director al 
Băncii Româneşti din Slatina şi, idem, mult respectatul preşedinte PNL din județul Olt. 

Domnul Ilie Popescu mă ia de o parte şi îmi spune confidențial: „Dorinţa 
Maiestăţii Sale Regele este să nu iasă deputat Nicolae Titulescu. Daţi-ne voie să 
schimbăm urna cu voturi. Dumneavoastră legionarii aveţi în județ o mie de voturi. 
Noi vă dăm 2000 de voturi şi nu vă cerem decât să tăceți când vom schimba urnele 
de vot.” Eu i-am răspuns în numele Mişcării Legionare: „Domnule Ilie Popescu, eu 
am crescut cu imaginea persoanei dumneavoastră în inimă şi vă voi respecta în 
continuare. Avem ordin de la Căpitan să apărăm cu orice preț libertatea alegerilor 
şi o vom apăra, chiar cu necesitatea forței. Priviţi pe fereastră, acolo, printre țăranii 
care aşteaptă sunt şi legionari înarmaţi. La primul semnal cu batista în fereastră veți 
auzi focuri de revolver. La al doilea semnal, mulțimile de țărani şi de legionari vin 
să intre în localul de votare. Iar la al treilea semnal, se va întâmpla aici, în localul 
de votare, ceva din care putem cu toții să ne pierdem viaţa.” Domnul Ilie Popescu 
era uluit şi păstra tăcerea. Pentru a-l convinge definitiv, am făcut la fereastră un 
singur semn cu batista şi afară, în mijlocul țăranilor, s-a auzit un foc de revolver 
tras de fratele meu Dan Milcoveanu, student la Politehnica din Timişoara. 

Domnul Ilie Popescu era nu numai un mare patriot, dar şi un mare înțelept, cu 
experienţa vieţii. A plecat fără să pună în aplicare ordinul numit „înalta dorință 
regală”. În epoca de atunci, ce spunea regele era Lege şi ce decidea regele era Lege 
mai presus de Constituţie şi chiar de divinitate. Zece ani mai târziu, frumoasa fiică 
a d-lui Ilie Popescu s-a căsătorit cu eminentul medic pediatru dr. Constantin Bellu, 
care nu era încadrat în Mişcarea Legionară, dar care avea toate sentimentele şi toate 
principiile omului cetățean model. 

„Micul eveniment electoral de la secţia de votare nr. 2 din oraşul Slatina a avut 
SE aula Bucureşti, unde s-au luat decizii de importanță statală. La 
CV or din județul Olt, Partidul „Totul pentru Țară” a primit peste 2000 

ȘI a ooținut un loc de deputat, ocupat de preotul Ioan Dumitrescu-Borşa, 


te calea Petri Legionare. PNȚ a avut multe voturi şi Nicolae 
E , eputat în Parlament, spre furia şi groaza regelui. 


pentru libertate 


i 43 


iu ce ştiu că s-a întâmplat la B FIR 

+ descriu Ce 3 ineamplat la Bucureşti ă 

i pie 1937. Alegerile din 1937 au fost prin atele zile hotărât 

almente libere din istoria torturată a nai ȘI Singurele 

e | pentru Țară al Mişcării Legionare a obținut: 2 
| şi 66 de deputați şi 8 senatori, Învingătorul ac 

PNȚ condus de Iuliu Maniu, Virgil Mad 

[9 nstituției Democrate din 1923, urma să alcătuiască - care conform 

rocesul Marea iul Ion „Antonescu, în mai României, 

Cristescu a declarat cum că la alegerile 

SI de Stat ar fi furat 300.000 de voturi nr; eine 20 decembrie 1937 


ară” în cele şapte judeţe ale Basarabiei: H 


Oare de după 
alegeri parla- 


acestor alegeri 
gearu și lon Mihal=cheParlamentare a 


iii si că a fost lansată de Eugen Cris 
realitatea de fascism a Națiunii Român 
ia Codreanu din str. Gutenberg nr.3 persoana mea n 
de asemenea furt de voturi, Aceste alegeri din 20 decemi 
libere şi, într-o pa pe au A libere din tea 

otestatară a Mişcării Legionare, aflată în ascensiune. Din 
Cici interne şi al ordinii legale, Iuliu Maniu a Salca Fsgi caa 
încheiat Pactul electoral cu Mişcarea Legionară a lui Corneliu Zelea Codreanu. 2 

În mod cât se poate de succint, să menționez ideile forță, care au alimentat 
propaganda şi care au asigurat succesul legionarilor la acele alegeri parlamentare din 
20 decembrie 1937. Ca pentru toate țările mici, politica externă este mai importantă 
decât politica internă şi aceasta, pentru că de justețea ei depind independența națională 
şi integritatea granițelor. Pactul încheiat la 25 decembrie 1937 însemna: guvernarea lui 
luliu Maniu şi a PNȚ cât timp Franţa este forța conducătoare a Europei şi, pe aceeaşi 
linie, guvernarea lui Corneliu Zelea Codreanu şi a Mişcării Legionare dacă între timp 
Germania devine forța conducătoare a întregului continent Europa. Pe planul politicii 
interne, marele pericol şi marea teamă erau: a) conspirația regelui Carol al Il-lea în 
scopul de a institui dictatura personală şi b) iminenta victorie a capitalului străin şi a 
iudaismului mondial de a se suprapune drept noua clasă conducătoare a României. 

Statistici perfect credibile arătau că în 1937, evreii posedau şi controlau 80% 
din capitalul bancar, 70% din capitalul comercial şi 60% din capitalul industrial. În 
primăvara lui 1933, guvernul Alexandru Vaida-Voevod identificase că între- 
prinderile cu capital străin din România aveau 800.000 de salariați aduşi din străi- 
nătate şi rezidenţi în România cu paşapoarte străine. În faţa acestui pericol național, 
Mişcarea Legionară venea cu două programe drept soluţie de rezolvare. Primul 
program era combaterea corupției prin pedepsirea exemplară a corupților din aparatul 
de stat. Iar al doilea program era intervenția Statului în organizarea şi intensificarea 
curentului de ascensiune socială a fiilor de țărani care cucereau oraşele țării. : 

Principala idee-forță adusă şi lansată de Mişcarea Legionară era însă de natură 
economică. România este o țară cu foarte mari resurse naturale în domeniul agricol şi 
silvic, dar imposibil de valorificat din cauza lipsei de piețe pentru exportul de 
produse. Programul economic al Mişcării Legionare, întocmit de Gh. Ciorogaru, 
prevedea schimburi comerciale echitabile între agricultura românească și erati 
germană. Învingătorii din Primul Război Mondial impuseseră Germanie! o blocadă 
economică foarte asemănătoare cu o „cămaşă de forță”. Această blocadă rin: 
prevedea interdicția importului de materii prime şi interdicția exportului d Sa din 
finite. Ca urmare inevitabilă, industria germană funcţiona pia = Geza 
capacitatea de producţie şi, din 1919 până în 1932, se acumu ase apele 
7.000.000 de şomeri valizi. Această imensă substanță E muetietee Title Victoria 
decât să aleagă între comunismul lui Stalin şi național-socialismul îui "2 e 
lui Adolf Hitler la 30 ianuarie 1933 nu 


1 biroul lui Corneliu 
-a auzit pe nimeni vorbind 
brie 1937 au fost realmente 
ma față de o eventuală reacție 


a fost altceva decât produsul normal a 
l 


2 ccm ee 072% A ED e ie 


e 


găsea Germania. după EU za Mondial, 
|  cării Legionare era scoaterea Komânie! Gin structu 
lei MI Germaniei şi stabilirea sau, mai exact, restabilirea 

A Sanie agricultura românească şi piara “Ogramul 
tradiționalului com toate şansele de reușită, întrucă Seriei, în 1937 
acesta economic avea |! sconomice cu America de Sud şi cu sud-estul Asiei, Astăzi, 
GRauanuă Ale sami satisfăcute toate relaţiile de comerț exterior şi toate 
în anul zUV/, 


ităti aterii prime. x 3 i ş 
ial E eraumului comercial cu Germania au fost sesizate nu numai de 
van Sr 


dării mici, dar şi de marii proprietari, cu 100-200 hectare de 

mă cl. Pentru demobilizarea marilor proprietari agrari, guvernul Gh, 
pământ agricol. Secretă Politică au lansat zvonul fals şi mincinos cum că Mişcarea 
"iat eee Slater nul”. Corneliu Zelea Codreanu a dezminţit acest zvon 
Legionară vrea „Omul Și pOgONU + ro Ro mânia naivi care să creadă. 

: irculară, dar din păcate au existat în omaăni 
printr-o Cta ce s-a întâmplat, ca fapte, în Bucureşti. Regele Carol al II-lea s-a 
î sabin “otă ârea Corpului Electoral român de a respinge guvernul Gh 
anu ainu de micul partid procarlist al lui Nicolae Iorga şi de modestuj 

arid procarlist al lui Alexandru Vaida-Voevod. În acea zi de 20 decembrie 1937, 
a produs prima manifestare de independență a Națiunii Române în raport cu 
voința politică a Instituţiei Regale. Atunci, regele a cerut, mai exact a ordonat, 
Comisiei Electorale conduse de magistratul Dumitru Lupu să falsifice rezultatul 
voturilor, cu minimul necesar de voturi pentru ca guvernul Tătărăscu să beneficieze 
de așa zisa primă electorală care îi asigura majoritatea în Parlament. Preşedintele 
Inaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, magistratul Dimitrie Lupu — originar din 
Moldova, era însă un om imposibil de corupt şi imposibil de intimidat. Văzând 
refuzul Corpului Electoral Român în frunte cu magistratul Dimitrie Lupu, regele 
Carol al II-lea a simțit că țara îi scapă din mână şi a luat hotărârea să desființeze 
regimul democratic şi să instituie dictatura personală. Pentru uzurparea suvera- 
nității națiunii şi pentru instituirea dictaturii personale nu-i suficientă complicitatea 
poliției şi este indispensabilă complicitatea Armatei. Rezultatul alegerilor parla- 
mentare din 1937 nu s-a dat publicităţii, iar în Monitorul Oficial a fost tipărit abia 
la 29 decembrie 1937, când era deja luată decizia de dictatură. 

Pentru a obține complicitatea armatei, regele Carol al II-lea s-a adresat g-ral 
Ștefan Ionescu zis „Ţiganul”, care era şeful Marelui Stat Major. Chemat la Palat, 
acesta a răspuns regelui că nu vede necesitatea ca armata să iasă din cazărmi şi să 
intre în politică, ca în timpul răscoalei ţărăneşti din 1907. Carol al II-lea a invocat 
aşa zisul pericol legionar, dar generalul Ştefan Ionescu i-a răspuns că „Dracul nu-i atât 
de negru pe cât se spune”. În final, g-ral Ştefan Ionescu a obținut din partea regelui o 
audiență pentru Corneliu Zelea Codreanu, pentru a lămuri punct cu punct, prin discuţii 
directe în trei, toate motivele de teamă sau de suspiciune. Regele a acceptat audiența 
cerută de generalul Ștefan Ionescu pentru Corneliu Zelea Codreanu. 

Dimineaţa de marţi 22 decembrie 1937. Mă găseam în biroul lui Corneliu Zelea 
ță circa 20 de comandanți legionari 
nume, pentru ce nu se da publicității 
niceanu şi anunță că în anticameră se 
re între patru ochi cu Corneliu Zelea 
oşi din birou şi este introdus g-ral Ştefan 
DI d i scena prin glasvandul despărțitor. După 
A RA CI Ec ul Corneliu Zelea Codreanu scrie câteva snduri şi i le 
ein aatcen iu i j ZI ÎS Ei şi pleacă, trecând pe lângă noi. Ne 
Ştefan Ionescu, şeful Marelui E N a Cod daf şi dânsul ne spune; „Este g-ral 
a Jor. A venit de la Palatul Regal, unde mi-a 


î se 
situaţiei anormale în Care 


Programul econo! 
blocadei economice 


țăranii cu gospo 


o III 


LI 


i la rege. l-am răspuns ex 
“ut o audienţă ge. | spuns că, 
obți HI r parlamentare, funcţionează Pactul di Până se dă publicității rezu 
| erilor P salii j ntre e , Itatul 
aleg la Palatul Regal decât în audienţă 
VL e [.[.C.Brătianu”. Noi cei de față era 


de | m uimiţi şi niu şi cu 
eri leat dantul Legionar ing. Virgil Ionescu edi îi P Paola 


Ala n A e SCrIS pe hârtie să-i âpitane, ați greşit. 
Ţ Sc Aţi greşit şi cred că trebuie să cereți dvs, audiență a pu punek verbal și direct 
Relatez numai ce am văzut cu ochii mei şi ce am auzit CR A? 
Corneliu Zelea Codreanu a pus capul AN Pământ şi a păstrat îndelun urechile mele. 
mai târziu am aflat că, la sfârşitul lui ianuarie sa g tăcerea. Mult 


Zap u la începutul lui j 
dat ministrului de Război, g-ral Ion Antonescu, o acad a A 7% 


; ibilitatea de a se prezenta în audienţă | i ie 
lee, din noapte. Tot ulterior am na Popa tei Orice minut 
principele Alexandru Cantacuzino să-i obțină o audiență la Carol pap 
mai fost posibilă o întrevedere între rege şi Corneliu Zelea Codreanu. Sin a 
întrevedere a fost cea din februarie 1937, din casa ing. Nicolae Malaxa, când ia. 

Și ele - » gele 
Carol al Il-lea a cerut să i se predea comanda Mişcării Legionare, iar Corneliu 
Zelea Codreanu a refuzat să se conformeze Voinţei Regale. 
lată ce mai ştiu, dar din auzite, nu direct. Văzând că nu se dădea publicității 
rezultatul alegerilor parlamentare, Iuliu Maniu a decis pentru ziua de 25 decembrie 
1937 o mare adunare populară a tuturor partidelor de opoziţie, care să vină |a 
Palatul Regal pentru o audiență în comun Iuliu Maniu, George L.I.C.Brătianu şi 
Corneliu Zelea Codreanu. La distanță de 70 de ani, putem spune că decizia lui Iuliu 
Maniu a fost exact ceea ce trebuia să se facă, întrucât regele Carol al II-lea nu avea 
încă ce trebuia pentru instituirea dictaturii. 

Constituţia nescrisă a României prevede, în tot ce se decide, cooperarea armatei 
şi acordul diplomaţiei anglo-franceze. La decizia lui Iuliu Maniu nu s-au asociat 
nici Corneliu Zelea Codreanu şi nici George 1.1.C. Brătianu, astfel că n-a avut loc 
mobilizarea Națiunii pentru a face presiune asupra regelui Carol al II-lea. În seara 
aceea de marţi 22 decembrie 1937, regele şi camarila regală au luat hotărârea de a 
institui dictaturia şi au cerut acordul diplomaţiei anglo-franceze. Acest acord a 
venit cu întârziere de 50 de zile, abia în seara zilei de 9 februarie 1938, şi prompt, 
în doar o oră, Carol al II-lea şi camarila au anunțat instituirea dictaturii. Până să 
vină acordul anglo-francez, Carol al II-lea a făcuse două lucruri nu fără importanță 
şi nu fără consecințe. Primul lucru a fost aducerea Partidului Naţional-Creştin la 
guvernare, cu Octavian Goga ca prim-ministru şi cu program antisemit sub numele 
profesorului A.C. Cuza. Scopul nemărturisit al acestui guvern era să producă acte 
de antisemitism şi acte de anarhie care să înspăimânte sau să irite Occidentul şi, 
astfel, să obțină acordul pentru instituirea dictaturii. În istorie acest guvern prezidat 
de Octavian Goga trece drept o diversiune, anume manipulată de rege şi camarilă. 
Pentru a păstra controlul asupra Statului, regele l-a luat pe Armand Călinescu de la 
PNȚ şi l-a numit atotputernic ministru de Interne. Ce a făcut atunci Armand 
Călinescu n-a fost dizidenţă, ci a fost o trădare care a însemnat începerea războiului 
civil dintre Stat şi Națiune. j = 

AI doilea lucru pe care l-au făcut regele Carol al II-lea şi camarila a fost să 
găsească un general care să vrea şi care să poată obține complicitatea A A 
uzurparea Suveranităţii Naţionale şi la instituirea dictaturii personale. Toţi ai A 
Contactaţi au urmat exemplul g-ral Ştefan Ionescu zis Țiganul şi au auz A 
de ministru şi complicitatea cu dictatura. Încercările de a Corul dei 037 când 
durat din seara de 22 decembrie şi până în dimineața de 29 zece die 
s-a găsit, în sfârşit, generalul „complice” şi, imediat, a fost numi 
condus de Octavian Goga. 123 


aie 


a TIE a 24 


: ici ictatură şi de politizare a armatei a fost 

Generalul vinovat de sef Mee ni în România. Calculul gcrieralu 
Antonescu, el însuşi un am pal _a fost că dictatura salvatoare a țării va fi 
Ion Antonescu — ZIS fa pone e emeile, cu chefurile şi cu vânătorile, ci de “i 
exercitată nu. de ISS, ta atriot absolut sincer şi guvernant perfect cinstit. G-raj 
însuşi, g-ral Ion A, her în capcană şi nu şi-a dat seama că era 0 unealtă 
E cetati a utilizată Toate erorile de mai târziu ale lui Ion Antonescu au 
manipulată pe nul său mintal de a lua decizii insuficient gândite şi din defectuj 
si ip a al ambiţiei şi al egocentrismului. Viaţa şi activitatea generalului 
Ion der A sunt, de fapt, o mare tragedie umană. A fost un patriot cu adevăr 
pasionat, un guvernant categoric corect şi un om cu cele mai bune intenții pentru 
societate. Dar cu o ambiţie atât de mare, încât n-a reuşit decât să aducă răul şi să se 

: azică. : 

SD oa inte jedeica de la Predeal de la sfârşitul lui decembrie „1936, Corneliu 
Zelea Codreanu l-a definit: „Prea ambițios pentru ca să poată fi de folos”, 
Colonelul de cavalerie Radu Miclescu mi l-a descris în 1960; „Antonescu a fost ce 
a fost şi a făcut ce a făcut pentru că toată viaţa în cariera lui militară a fost mare cu 
atotputernicie şi niciodată n-a fost mic, ca să învețe disciplina şi să gândească ce 
decide”. G-ral Aurel Aldea, colaboratorul lui la manevrele militare, îl caracteriza 
pe g-ral Ion Antonescu: „Nebun de băgat la balamuc. O ia razna înainte şi nu se 
uită ce lasă în urmă”. 

Guvernul acela de diversiune politică, dintre 29 decembrie 1937 şi 9 februarie 
1938, i-a avut pe Octavian Goga şi pe A.C. Cuza doar ca afiş pentru străinătate şi, 
concret, putere au avut numai g-ral lon Antonescu, ministru de Război cu misiunea de 
a politiza armata, şi Armand Călinescu, ministru de Interne cu misiunea de a 
instrumenta Aparatul de Stat. Marele jurist Istrate Micescu a fost numit ministru de 
Externe cu misiunea de a-i convinge atât pe germanii național-socialişti, cât şi pe anglo- 
francezii democrați să sprijine trecerea la dictatura personală a regelui Carol al II-lea. 

Să menţionez un amănunt semnificativ. In calitate de ministru de Externe, 
Istrate Micescu acordă un interviu ziarului "Volkischer Beobachter”, oficiosul 
Partidului Naţional Socialist din al III-lea Reich. La întrebarea ziaristului „Ce 
opinie aveți despre Mişcarea Legionară şi despre Garda de Fier”, Istrate Micescu 
întâi se gândeşte îndelung, pentru a-şi aduce aminte, şi apoi răspunde: „O mică 
sectă religioasă care proslăveşte moartea şi care practică sinuciderea”. 

Corneliu Zelea Codreanu a trimis spre publicare un text explicativ, însă de sus, 
de la conducerea Partidului Naţional Socialist, i s-a refuzat publicarea. Politica 
constantă a lui Hitler şi a regimului naţional socialist a fost să colaboreze în 
România cu puterea de stat, şi nu cu cine este națiunea suverană. 

Ceea ce s-a întâmplat a fost triplu succes: al g-ral Ion Antonescu, în politizarea 
armatei, al lui Armand Călinescu, în instrumentarea Aparatului de Stat şi al lui 
Istrate Micescu, în a convinge străinătatea în favoarea lui Carol al II-lea. 

Întrucât guvernul dintre 29 decembrie 1937 şi 9 februarie 1938 a fost un guvern 
cu un afiş naţionalist, să-i consemnăm pe membrii acestuia: 


Octavian Goga preşedinte al Consiliului de Miniştri 


A.C. Cuza ministru de Stat 

Armand Călinescu ministru de Interne 

Istrate Micescu ministru de Externe 

Eugen Savu Vasile ministru de Finanţe 

Rădulescu Mehedinţi ministru de Justiţie 

Ion Petrovici ministru al Educaţiei Naţionale 
Ioan Lupaş ministru al Cultelor şi Artelor 


124 


DD. 


E 


Jan Anton escu ministru al Apărării Naţionale 
G-ra Irimescu ministru al Aerului şi Marinei 
A rii ministru al Industriei şi Comerţului 
Jon Cițescu ministru al Cooperaţiei 
7 "i| Potârcă ministrul Lucrărilor Publice şi Comunicariilo, «. 
ză A a ApIACAVĂ micaţiilor şi ai. la 

rehe A. Cuza ministru al Sănătăii şi Ocrotirii Sociai 

ENE dr u Hodoș tu icerala da E a Președinția Ce de Miniştri 

Ţilică | oanid subsecret i fat la Ministerul de Inteme at: 

A Simian î retar de Stat la Ministerul de Interne 
1 Paul Teodorescu subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale 


G-ra 


silviu Dragomir 


30 decembrie 1937 
ministru secretar de Stat 


:n Bornemisa subsecretar de Stat la Preşedenţi iliuluri EA 
e BL aga subsecretar de Stat la Mie re tai 4 Kimiga, 
Ton D. Enescu subsecretar de Stat la Ministerul de Finanţe 
Aurel Bac fi, subsecretar de Stat la Ministerul de Justiţie 
on Gh. Savin subsecretar de Stat la Ministerul de Justiţie 


Constantin Tomescu Spre etar in Stat la Ministerul Cultelor şi Artelor 
Vasile Prelipceanu subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor 
Leon Scridon subsecretar de Stat la Ministerul Muncii 
8 ianuarie 1938 

D.R. loaniţescu ministru al Agriculturii şi Domeniilor 

Acest guvern Naţional Creştin prezidat de marele poet și patriot Octavian Goga 
n-a făcut decât două lucruri pozitive. Primul lucru pozitiv a fost desființarea ziarelor 
Dimineaţa” Şi „Adevărul” prin, urnal al Consiliului de Miniştri” zis „Act de guver- 
nământ”. Aceste două ziare evreieşti erau scrise cu o foarte mare competență 
profesională şi timp de mai multe zeci de ani au exercitat teroarea în politica internă 
şi defăimarea în politica externă. Au fost tirul de artilerie grea care a intimidat 
rezistența Naţională românească şi care a acoperit înaintarea pas cu pas a 
capitalului străin. Această luptă dintre capitalul străin invadator şi capitalul 
românsc autohton a început încă dinainte de Unirea din 24 ianuarie 1859 şi a fost 
foarte bine analizată de Ştefan Zeletin în cele două cărți „Burghezia Română” şi 
„Neoliberalismul”. La desființarea celor două ziare evreieşti au participat toate 
partidele naţionaliste, dar nu puţin a contribuit şi regele Carol al Il-lea, ca 
răzbunare pentru că ziaristul Tudor Teodorescu-Branişte l-a definit drept „Creanga 
uscată a dinastiei româneşti”. Pentru a se camufla, aceste două ziare evreieşti au 
închiriat, cu mulți bani, numele lui Mihail Sadoveanu, pe care l-au pus pe via 
ciu drept director general. De atunci, şi cu această ocazie mal ales, Mihai 
Sadoveanu a intrat în folclorul claselor populare cu numele de Mihail pescar 
Al doilea lucru pozitiv făcut de prim-ministrul Octavian Goga iar rama ret 
prin decizie ministerială, reapariția ziarului de mare ura) „Cuvântul mgttr 
Ionescu, ziar interzis în decembrie 1933 de Cale al Le pentru vinovăți 
luat apărarea Mişcării Legionare la moartea lui Î. G. Iucă, eră 

Eram anonim în mijlocul studenților când mă zăreşte ci e: 1 Sen 
catedră şi mă cheamă la dânsul: „Eşti student la ziar Eu tine. lceţi de 
doctor în medicină”, iar Prof. Nae Ionescu continuă: a fiecare Zi, un text de o 
mâine colaborarea dumitale la rubrica medicală a zu ui E posibil de idei generale 
jumătate de coloană de practică medicală în teren + edr va face onoarea să strângă 
pentru cultura ştiinţifică a publicului”. Poate că il vera 1940-1941. 
textele semnate de mine în ziarul „Cuvântul : sera 1938 ş 


125 


ij 
ÎI 


E 


zit că idul Naţi | 
imente din aceea epocă: s-a i Si usatar i gefe 
5 [- : ă d 
re oa re suficiente cadre i Szent şi marele avocat şi epuat 
lui Octavian Goga 1 cerească” S- A A / Ori 
Printre solicitanții. „UC mană ine petre Marcu, din oraşul Balş Romanați. Cân 
a orig lamentară, trupa de şoc — lăncierii cuzişti să 


ii e rea, | 
scriitor Petre Pandrea, 4 
ară o demnitate par echea lui colaborare cu zi 
larele 


deschis gura să ceară âlcit în bătăi pentru Y 
Pia i si l-a stâlcit în sa il ar ; 
e e aer pute Pandrea nu face NICIO menţiune în voluminoasele lui Cărți 
evreieşti. Ilus ia ctg, 
portant a fost manevra lui Mihail Morusoff de 
rete, iniţiat de g-ral Ion Antonescu Î 


de autobiografie. 
dintre Mihail Morusotff şi generalul d 


i iment im 
Cel de-al doilea evenimen Q 

se sustrage de la controlul fondurilor sec 
Mihail Morusoff era agent dublu i 

âna lui a omorât 8 ofițeri români N 


calitate de ministru de Război. elice 

Antonescu a început în anul e ri i 

servici iunii Sovietice şi cân i „8 ofițeri re 

ie ul Basarabia, fiind denunțat de singurul supravieţuitor: Grigorescu, 
iriginte de poştă în Râmnicu-Sărat. A 

E a certi 1933 g-ral lon Antonescu devine şeful Marelui Stat Major şi Mihai 

Morusofi, prin Înalt Decret regal, trece Cu tot serviciul special de informaţii din 

subordinea Marelui Stat Major în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, În 1938 

Mihail Morusoff obține, prin tribunal, condamnarea pentru biandrie a d-nei Matia, 

soţia g-ral Ion Antonescu, şi asta, pentru a-l scoate din armată pe Antonescu pentru pre: 

o femeie încă incomplet divorțată. 


tinsa imoralitate de a se fi căsătorit cu o feme țată. îș, 
Spre surpriza unanimă a României, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, prin 
magistratul Ștefan Stăncescu, a casat sentinţele de condamnare şi a scos-o basma 


curată pe doamna Maria g-ral I. Antonescu. j pă 

Acum, la 29 decembrie 1937, g-ral Ion Antonescu devine ministru de Război şi 
Mihail Morusoff, tot prin Inalt Decret regal, trece cu întreg Serviciul Special Secreț 
din subordinea Ministerului de Război în subordinea preşedinţiei guvernului 
teoretic vorbind, dar practic, în subordinea Palatului Regal. Scopul generalului Ion 
Antonescu era să verifice fondurile secrete şi să trimită în judecată pe Mihail 
Morusoff pentru furt în dauna hranei soldaților şi a achiziţionării de armament. De 
fapt, marele beneficiar al jefuirii Armatei Române a fost chiar regele Carol al II- 
lea, protectorul şi complicele lui Mihail Morusoff. 

Să venim la ce s-a întâmplat în Mişcarea Legionară. 

Simţind că regele a cerut şi aşteaptă acordul diplomației anglo-franceze, Coneliu 
Zelea Codreanu a redactat şi a difuzat o circulară din care reieşea că bătălia 
electorală cra terminată și că Mişcarea Legionară se retrage pe poziția de pace 
internă. Scopul lui Corneliu Zelea Codreanu era să neutralizeze intriga regelui 
si al perene, în Pe ar fi fost anarhie generală şi că singura soluție de 
ri zi n iei et i Această circulară a lui Corneliu Zelea 
judeţ ale ări, Ponta 6 3 ag iai i “i adunările legionare din toate capitalele de 
E alai i ia E E îi e iu a legionare s-au conformat ordinului de 
Bicăc de ku oz ra n, se e cele trei organizaţii judeţene ale regionalei 
Luzoi i loria Sima. Şeful organizaţiei legionare a județului 

80), prof. Rusalim Olaru, a înaintat la Bucureşti un raport confidențial î 
dezvăluia gândirea și comportamentul lui Horia Si iaca Ei. Nea 
Legionară este în plin marș revoluți He ima. Sima afirma că Mişcarea 
ici Pie gi apa a Dol ționar și că legea revoluţiei este să nu te opreşti 
despre Corneliu Zelea Ceea i a ele, crescând în ritm şi în intensitate. Jar 
două etape, dar un slab strateg pis dle este „un bun tactician pentru una Sau 
cu Războiul.” La acest ii til legitatea şi dinamica Revoluţiei similare 

ențial a venit în anchetă întâi preotul Ion 


Dumitrescu-Borșa, secret. i 
ni TA : 
rul seat A, general, şi apoi ing. Gh. Clime, preşedintele Partidului 


126 


N a] 


i 


Je a 

AmbeC 
duse d ai 
Greanizație! 4 
Oţiei județe" 
liminat pes lim Olaru spusese ad, 
cnuiala crt ie. Se adevărul și că Horia Si 
păn al căpitanului, cu ambiția de a deveni şeful Mişcării Le ze “ra un dușman 
asc: carea lui Corneliu Zelea Codreanu n-a avu ie Arie 

Jo-franceză să nu-și dea acordul [a instituirea di pu de a convinge 


, aţia ang!o- ; cehia - . 
diplomații ez încă un eveniment de la sfârşitul lui ianuarie 1988 puii carliste, 


Să i ili : in stră 

A asov, Tribunalul Militar Brașov judeca trei 9. F TIN strămutare de 

la asi 2 eva luni în urmă îl bătuseră pe Praf d pe ai fi runie cu Stânga, 

2/€ «3 urechile, Vinovăţia era sigură, dar Tribunalul Militar B NIVErsItății aşi şi-i 

tăias i greşeli grosolane a poliţiei din Iași. Drept dovadă pi i-a achitat din 

s un cuţit plin cu sânge, găsit la percheziția d  VINOVăției, poliția a 

trimis, lul Militar Braşov a eziţia domiciliară a studentului 
„Tribunalu ŞOY a cerut O expertiză hematologică, pri 

ză sit hematii iuiejea E E au păsările, nu oamenii. prin care s-au 
cest proces de la Braşov, avocații apărători m-au s i 

e al sentimentele Şi atitudinea studențimii îmi pes rara explic 
rectorilor de Universităţi, printre care şi Prof. Bratu de la Iaşi. Citaţia de ide 
foaia de drum au Venit de la Braşov la Bucureşti la Comisariatul de Poliţie pe : 
cărui teritoriu îmi aveam domiciliul şi unde se găsea Spitalul Colentina, la care 
eram intern. Respectivul Comisar de poliție, cu numele de Sbârcioc, a pretins că nu 
există nicio citație de martor şi nicio foaie de drum. Întrucât am insistat, comisarul 
Sbârcioc m-a luat la bătaie şi m-a dat afară din comisariat. Judecând la rece după 
atâţia ani cred că nu minţea şi că era sincer, iar citația de martor şi foaia de drum 
fuseseră blocate de generalul Gavrilă Marinescu, la Prefectura Poliției Capitalei. 
Evenimentul cu bătaia mea la Comisariatul de Poliţie a provocat o indignare 
generală în rândurile studențimii bucureştene. M-am dus la procesul de la Brașov 
unde am făcut depoziția de martor şi, întoarcându-mă la Bucureşti, am găsit convo- 
cată o mare adunare studențească de protest pe cheiul Dâmboviţei, în fața Societăţii 
Studenţilor în Medicină. M-am dus la Comeliu Zelea Codreanu, care mi-a spus: „Gavrilă 
Marinescu îl instigă pe rege să pornească război civil împotriva noastră. Acuză-l direct şi 
personal, ca avertisment, să se potolească şi să nu se bage în problemă”. 

Am luat cuvântul printre oratorii de la balconul Societăţii Studenților în Medi- 
cină. Luat de iureşul general, am acuzat întreaga camarilă de la Palatul Regal în 
frunte cu Elena Lupescu. În mintea noastră, a celor mulți şi mici, nu era nicio iden- 
titate între persoana Elenei Lupescu şi persoana regelui. La data aceea, în mintea 
noastră — a celor mulţi şi mici, era posibilă şi, în plus, necesară eliberarea Regelui 
Țării de sub influența nefastă a Elenei Lupescu şi a camarilei. 


Raţionament complet greşit. y Mana 2 

A doua zi de dimineaţă, chiar la ora 9%. sunt chemat de la Spitalul Colentina să vin la 
sediul din str. Gutenberg nr. 3. Corneliu Zelea Codreanu era împreună cu prof. Mihail 
Manoilescu, trimis de regele Carol al II-lea să afle adevărul chiar de la fața eului: i 

C. Z. Codreanu: „Ce-ai vorbit, Milcoveanu, aseară la adunarea studențească? 

Bi: „Am vorbit ce mi-aţi spus dulpnea voastra Lee 

„Z. Codreanu: „i-am spus eu să ataci pe Elena Lupescu: K 

Eu: „Nu mi-aţi za Să de Elena Lupescu, mi-ați spus numai de icazielul 
Gavrilă Marinescu.” 
__ În tot acest timp, profesorul Mihail 
înțeles ceea ce trebuia să înțeleagă şi ceea 
lea. Corneliu Zelea Codreanu îl rugase pe 


: ăstrat perfectă tăcere și a 
Manoilescu a păstrat pe i Carol al - 


ce urma să-i raporteze regelu 


i] Manoilescu să-i obțină o 
127 


profesorul Mihai 


dienţă la rege, în care să se normalizeze relaţia de pozitivitate dintre Instituția 
audic d să ă 


Regală şi Mişcarea Legionară, 


Regele Carol al II-lea aştepta să-i sosească din moment în moment acordul an 


Fe pizoh elo- 
i y ; lea Codreanu nicio audiență cu luări 
francez şi nu voia să-i score îi Rae, a e alu ing. Mihail Manoilescu, dida 
angajamente. Pentru a respinge inter vei | meu, în care o menționasem pe E] ol 
al Il-lea a invocat ca pretext discursu ) C liu Zelea Cod en, 
=fă a camarilei de la Palatul Regal. Corneliu Zelea Codreanu a foş 
ii i eu am înţeles că în tactica și strategia Mişcării Legionare Ri 
oarte supăra i =S ! 

ebuia să s ioneze în niciun fel numele Elenei Lupescu. i 
it E cobai nominalizării Elenei DUDU, ŞI SpA ie iri a lui 
Corneliu Zelea Codreanu au pozitivitate în faţa e nin a eaA A THU Icat Public 
voința conducerii legionare de a nu se angaja în EI lat e ŞI ațiune şi de 
a nu oferi regelui Carol al II-lea pretexte justificând războiu atului împotriva 
Națiunii. Una din genialitățile lui Corneliu Zelea Codreanu a se să nu ascundă 
greşelile, ci să le transforme în avantaj pentru mersul nl a Legiunii Şi al 
Națiunii. Marea artă şi marea ştiinţă politică sunt de a vedea viitorul în plus de 
prezent, de a cunoaşte consecințele în plus de cauze, de a fixa obiectivele în funcţie 
de disponibilitatea mijloacelor, de a mobiliza mijloacele în funcție de necesitățile 
reuşitei sau victoriei și de a transforma scopul în rezultat. bi 

Revenim la scena politică din ianuarie-februarie 1938. Toată lumea ştia şi înțelegea 
că așa-zisul guvern naţional-creştin sub preşedinţia lui Octavian Goga nu este decât [) 
etapă intermediară cu funcție de diversiune mai mult sau mai puţin antisemită şi cu 
scop de a se câştiga timp pentru ceva cu adevărat important. Miniştri cu activitate au 
fost numai doi: g-ral Ion Antonescu, să pregătească aducerea în Politică a armatei, şi 
Armand Călinescu, să transforme aparatul de Stat în maşină de război civil, 
Corneliu Zelea Codreanu a dat publicității ordinele secrete ale lui Armand 
Călinescu pentru declanșarea unui război al statului împotriva Națiunii și pentru 
distrugerea României prin vrajbă, anarhie şi autovinovăție. Corneliu Zelea 
Codreanu n-a dat niciodată publicității numele persoanei care-i furnizase textul 
acelor ordine secrete şi care acționase din patriotism, pentru prevenirea unui război 
civil reciproc distrugător. S-ar putea ca eu să pot fi de folos istoriei prin lămurirea 
acestei probleme. În anii 1959-1963 am dat asistență medicală unei foarte distinse 
doamne Bălănescu, cu domiciliul în str. Vulturi. Această doamnă mi-a spus că 
soțul dânsei, la data aceea decedat, fiul unui preot mare naționalist din judeţul 
Neamţ, îşi obținuse diploma de inginer la o universitate din Belgia şi se 
specializase în transmisiunile prin radio. Până la venirea comuniştilor la putere, 
soțul doamnei fusese titularul laboratoarelor de transmisii secrete prin radio ale 
Ministerului de Interne, ale Siguranței Generale şi ale Inspectoratului Jandarmeriei. 
Văduva lui nu avea manifestări politice, dar în intimitate era o mare patrioată şi 
mare naționalistă. Aceleași sentimente patriotice şi naționaliste le-a avut şi sora 
acestui inginer Bălănescu, d-na inginer Silvia Avramescu, şefa Camerei de 
Agricultură din județul Olt. Iată un amănunt mic, dar semnificativ; inginera Silvia 
Avramescu îi anunţase în secret pe marii proprietari din judeţul Olt, cu 24 de ore 
înainte, că în noaptea de 2 martie 1949 aveau să fie arestați şi jefuiți de brigăzi 
muncitoreşti venite de la Bucureşti. 

Revenim la perioada ianuarie - februarie 1938. 


„Guvernul Octavian Goga a anulat alegerile parlamentare din 20 decembrie 1937 
şi a fixat noi alegeri parlamentare pentru 20 februarie 1938. Campania electorală se 
anunța a fi extrem de încordată și chiar sângeroasă, pentru că Poliţia şi Jandarmeria 


se ian iama şeză în mașini de agresiune socială și de înfricoşare a populaţiei. 

ap nu era Octavian Goga, nici Profesorul A.C. Cuza, ci era ministrul de 
terne Armand Călinescu şi, prin acesta, regele Carol al II-lea. 

128 


DO — 


i ă, adică partid 
“carea Legionară, a partidul „Tot 
Mie, dimineața mari adunări populare în leii Țara” 
i iai (9 a pi pia TATA i în F 
tori intelectuali universitari anume veniţi de ja Rusa « n cadrul cărora cu 
o jectuali universitari erau cuiburile legionare din ști. S rsa acestor sute de 
inte ia] din Gruparea Axa a lui Mihail Barnizoana Bu : 


Polihroniade. Al 

SP dimir Dumitrescu, Crişu Axente şi C-tin Pia puetandru Cristian Tell, 

articipat la campania electorală din judeţul Olt, A ă gat de gru 

am Dumitrescu-Borşa, avocatul Nicolae Runcanu şi avoc are o conduceau 

: "Sa evoc un mic incident. atul Grigore Bellu. 
i MN pori nire populară într-o jud 

n Slatina am plecat să participăm mai mulţi legionar: Județul Olt. 
în O mitrescu-Borşa. Ajungând în comună, afăm eg, ponducerea DE ctstA 

arestase în ajun pe sd: E ee legionari din comună şi îi ținea închişi mal. 
ostului de jandarmi. mec iat ne-am deplasat cu automobilul și am cere Pivnița 

jutonieri de jandarmi să-i elibereze pe țărani. Acesti Tut celor trei 


intr-o ferestruică cu gratii ne cereau să-i eliberăm. Cei 


mare comună din 


“andarmi. La toate argumentele preotului Ion re sp putea postului de 
ese ă i anume: „Ad : „ScU-Borşa, jandarmii aveau 
un singur răspuns, ŞI 1€: /Adunarea nu-i autorizată de prefectură; părăsiți 
comuna, că altfel vă împuşcăr' . Întrucât țăranii din pivniță cereau să fie elibe E, 
eu am intrat în curtea postului de jandarmi şi m-am îndreptat spre ine E 
acestuia. Cei trei plutonieri m-au somat „în numele Legii” şi drept avertisme pm 

: Zion D nt, au 
was gloanțe pe deasupra capului meu. În două-trei secunde, mă aflam deja în 
interiorul postului de jandarmi şi-i puneam în libertate pe cei opt țărani închiși în 
pivniță. Jandarmii din acea comună şi din întreg județul Olt probabil că la data 
aceea încă nu aveau ordin să omoare. 

Nu la fel s-au întâmplat lucrurile în alte județe ale țării. În comuna Fie 
judeţul Ilfov, jandarmii au atacat un camion cu 12 legionari veniţi de la Bucureşti 
în propagandă electorală. Jandarmii au somat ca legionarii să plece din comună şi 
au ameninţat că vor perfora cu gloanțe anvelopele pneumatice ale roților. Atunci 
studenții legionari s-au aşezat cu corpurile în dreptul roților pentru a-i împiedica pe 
jandarmi să tragă. Jandarmii au tras salve de gloanțe în roțile camionului și au fost 
omorâţi doi legionari: Dumitru Mija şi Florin St. Popescu din comuna Fierbinţi, 
satul Măineasa. 

În calitate de preşedinte UNSCR m-am sesizat de tragedie şi m-am dus să 
protestez la Comandamentul Corpului II Armată, pe al cărui teritoriu avusese loc 
crima. M-a primit g-ral Gh. Argeşanu având lângă el pe şeful de Stat Major col. 
Vulturescu. Amândoi erau din județul Olt: g-ral Gh. Argeşanu, fiul arhitectului şef 
al oraşului Slatina şi col. Vulturescu, dintr-o veche familie aristocrată din comuna 
Vultureşti. Dânşii m-au ascultat cu atenție şi, fără a se manifesta pro sau contra, au 
promis că vor ancheta tragicul accident. Nu s-a făcut nimic, pentru că represiunea 
era ordonată foarte de sus, de la rege prin ministrul de Interne Armand Călinescu şi 
prin ministrul de Război lon Antonescu. Cei doi studenți omorâți au fost aduşi la 
sediul legionar din str.Gutenberg nr.3 şi li s-a făcut o înmormântare de Martiri E 
“ați n primele zile ale lunii februarie 1938 a avut loc o dezvăluire mai m 
decât senzaţională. s - îi 

Partidul Naţional Creştin al lui Octavian Goga tal d SIP AR A 
Naţionale Creştine a Profesorului A.C. Cuza o foarte combativă | N 
? ării Emilian originar din judeţul Neamţ. 
numită „Lăncierii”, comandată de avocatul lon î Ion Emilian a primit 
Odată cu instalarea guvernului Octavian Goga, Mei > vocatul Ion Emilian 
demnitatea de prefect al judeţului Neamţ. L-am cunoscu La ae patriot şi 0 mare 
încă din toamna lui 1927 şi ştiu că dânsul a fost un 129 


rbinți, 


NE 


rsonalitate. A scris o carte, „Les Chevaliers de l Apocalypse » In care descrie 
tea diviziei 8 cavalerie a generalului Teodorini în decursul celor trei ani ai 


războiului anti-sovietic. Emigrat în Occident la 23 august 1944, Ion Emilian 


fondează în Germania partidul „Liga şi Legiunea” şi Arno SUI Și apelul 

La începutul lui februarie 1938, Ion Emilian este chemat la Ministerul de Interne 
şi Armand Călinescu îi spune: „Vă duceți la Ministerul de Externe şi dl. ministru 
Istrate Micescu vă va încredința o misiune, pe care eu vă sfătuiesc s-o primiţi ȘI să o 
îndepliniți”. lată că ministrul de Externe, Istrate Micescu, îi spune lui Ion Emilian, 
comandantul „Lăncierilor” şi prefect al judeţului Neamţ: „Este necesitatea României 
şi este dorința Maiestăţii Sale Regelui ca să dispară din viaţă Corneliu Zelea 
Codreanu. Mobilizează-i pe «Lăncieri», intră în sediul din str. Gutenberg nr.3 şi 
omoară-i pe Corneliu Zelea Codreanu şi pe toți legionarii pe care îi Vei găsi acolo”, 
Av. Ion Emilian răspunde: „Eu sunt luptător, nu sunt criminal. «Lăncierii» Sunt 
luptători şi nu sunt criminali, nu acceptăm această misiune . Avocatul Ion Emilian nu 
s-a mulțumit să refuze misiunea, ci a socotit că era de datoria lui să-l informeze e 
Comeliu Zelea Codreanu prin preotul Grigore Cristescu, profesor la Facultatea de 
Teologie. În numele Ligii Apărării Naţionale Creştine av. Ion Emilian a făcut în 
februarie 1938 exact ceea ce făcuse inginerul chimist Cristian Leu în septembrie 1934, 
în numele francmasoneriei. Comisarul de siguranță Gheorghiu îi ceruse ing. Cristian 
Leu o sticluță cu cianură de potasiu pentru asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu 
prin intermediul lui Mihail Stelescu — anume amăgit şi manipulat de Siguranţa 
Generală a Statului. 

Acum, la începutul lui februarie 1938, Corneliu Zelea Codreanu prin preotul 
Grigore Cristescu a sesizat procuratura Tribunalului Militar Bucureşti, dar aceasta 
a refuzat să înregistreze reclamaţia. În complotul de asasinare a lui Corneliu Zelea 
Codreanu şi de exterminare a Mişcării Legionare era angajat întregul Aparat 
represiv al Statului România. 

In seara de 9 februarie 1938 a sosit la Palatul Regal acordul diplomaţiei anglo-fran- 
ceze pentru suprimarea regimului democratic şi pentru instituirea dictaturii carliste. 

Aici este o problemă care trebuie analizată. Regele Carol al II-lea ceruse acest 
acord în ziua de 22 decembrie 1937, iar diplomaţia anglo-franceză i-a răspuns şi 
şi-a dat acordul abia la 9 februarie 1938. Această întârziere de 48 de zile nu poate fi 
interpretată decât în sensul că nu Anglia şi Franța au impus soluția trecerii de la 
democraţie la dictatură şi că regele a obținut nu chiar cu uşurinţă acest acord 
obligatoriu. Așa cum am mai spus, Constituţia nescrisă a României din acea epocă 
era ca nimic important să nu se facă fără acordul diplomaţiei anglo-franceze şi fără 
acordul sau fără înştiințarea Armatei măcar. Este o certitudine absolută faptul că 
regele Carol al II-lea, pentru a obţine acordul Angliei şi Franței a oferit executarea 
lui Corneliu Zelea Codreanu şi a organizat deliberat starea de anarhie. Corneliu 
Zelea Codreanu cunoştea perfect oferta regală de a obține acordul Angliei şi, 
pentru a neutraliza acel eveniment negativ, s-a gândit să mobilizeze Germania şi 
să-i obțină protecția. Această idee a stat la baza mult controversatelor declarații 
făcute în decembrie 1937, potrivit cărora în 48 de ore după venirea la guvern va 
încheia cu Germania o triplă alianță — militară, politică şi economică. 

Acest calcul al lui Corneliu Zelea Codreanu nu s-a dovedit a fi fost realizabil şi 
deci just. Germanii nu au psihologia idealistă şi generoasă a francezilor şi rezolvă 
problemele de politică externă la fel ca englezii, numai după criteriul realist şi 
pragmatic al propriului lor interes. Având pe Corneliu Zelea Codreanu şi Mişcarea 

Legionară deja „în buzunar” (expresia îi aparține ziaristului Nic. Carandino), Hitler 
Şi, după el, întreaga Germanie s-au îndreptat în altă direcţie şi s-au străduit să 


obţină buna Voinţă a regelui Carol al II-lea, stăpâ ii 
pi eze d » Stăpân pe aparatul de stat. Declaraţiile 
deoolitică externă făcute de Corneliu Zelea Codicanui în decembrie 1937 it: 


gezam otej ă, 
pe-a Pr în niciun fel, nu are dreptul să răspund 
român: tinţă. Acele declaraţii din decembrie 1937 a 


h u fost im Ala 
recuiă nea Suverană şi corespundeau perfect interesului ze de loialitatea faţă 


- i național românesc î 
opiat, de a obţine alianța protectoare a Germaniei dunz esc în 
- 22 Iunie 1940. niei după colapsul militar 

> o informaţie. Pentru a ameninţa Anglia și Fran Su i" 
, A României, Carol al II-lea a cerut dovezi ci Starea de anarhie din 


. A ră n 1jo! P 
inte ă din partea celor două partide de guvernământ. La PNL Ru ŞI semnale de 


r iană : mura Brătienistă 
dar ramura tătărăsciană, mult prea oportunistă. a intrat î a 
:cţă i he e A , at în col 
pă dictatura carlistă. La PNȚ, Iuliu Maniu și Ion Mihalache au tăcut bora 
eneral a dat bi ității 
efuzal, $ genera publicității o 
declaraţi mâniei. Nu colaborare cu 
soluția 


: j C i şi a democraţiei. 

Alcătuirea noului guvern dictatorial nu s-a făcut fără înşelătorie şi fără ceartă. 
Înşelătoria a fost cu foştii prim-miniştri afişaţi drept „Consilieri regali”, Faptul că 
31 martie 1938 au fost desființați aceşti consilieri regali ne face să credem că, la 
nominalizare, nu şi-au dat acordul şi pe parcurs n-au colaborat. Cearta a fost cu 

rivire la funcția de prim-ministru, G-ral Ion Antonescu era convins că persoana lui 
va fi numită prim-ministru, întrucât el obținuse complicitatea armatei la instituirea 
dictaturii. Calculul generalului Ion Antonescu era că nu se poate face dictatură fără 
colaborarea activă a armatei şi că el era singurul exponent al Armatei Române. Pe 
neaşteptate s-a produs pretenţia Prof. Nicolae lorga de a fi el prim-ministru al 
guvernului dictatorial. Argumentul lui Iorga era că el este singura personalitate 
europeană şi deci indispensabilul gir pentru noul regim din România, Inteligența 
Prof. Nicolae Iorga, a fost într-adevăr din categoria calitativă a genialităţii, însă din 
păcate pentru România, el a fost un om mare cu defecte de om mic. 

În cursul cerţii de la Palatul Regal, Prof. Nicolae Iorga l-a minimalizat 
oarecum ofensator pe generalul lon Antonescu şi acesta i-a plătit polița în ziua 
de 27 noiembrie 1940, când s-a abținut de la a-l scăpa din furia fanatică a 
echipei ing. Boeru. 

Neputându-i potoli pe g-ral Ion Antonescu şi pe Prof. Nicolae orga, regele Carol 
al 1-lea, cu inventitatea lui satanică, a găsit o a treia soluție, şi anume: să-l pună pe 
patriarhul Miron Cristea în postul de prim-ministru al noului guvern dictatorial. 

Spre deosebire de biserica catolică, tradiția milenară a Bisericii Ortodoxe FE 
de a nu face politică pragmatică, ci numai politică morală. Vinovăţia patriarhului 
Miron Cristea, egală cu un act de trădare, a fost să politizeze în spe direct și 
ostentativ Biserica Creştină Ortodoxă. La slujba religioasă a Învierii ză apr 
1938, Patriarhul şi prim-ministrul Miron Cristea a cerut AXR UIAA lui AN i 
Zelea Codreanu cu justificarea Sanhedrinului evreiesc la crucificarea 
Hristos: „Mai bine să piară un om, decât să piară un POpO E d ae Ea 

n acea epocă au avut loc evenimentul de plebisci pe Cor liuZalca 
dictatorială şi încă trei încercări de a-l asasina în ascuns pe 
Codreanu. Fac depoziție de martor. A rs0an€ 

Aşa-zisa io Gara atatia a fost redactată la Palatul Si de Toti că Gh. 
chemate la repezeală: Prof. Istrate Micescu, av. Mircea re A şi Prof. lon. V. 
Tătărăscu şi, conform unor informaţii neverificate, C-tin gl declarat de MS. 
Gruia, titularul catedrei de Drept Constituțional. Tesu 4 de poporul român prin 
Regele Constituţie „octroyce” prin Graţia Divină şi a Ata din 24 februarie 1938. 
ridicare de mână în adunări publice numite „Plebisci 131 


lată ce şi 
sediul din str.Gutenb, 


—.—————— 


: egionară să nu partici 
Mişcarea Legi pe 
ordonat Că 


icipe. Ramura Brăti ; 
Corneliu Zelea Codreanu a decis ca PNȚ să nu parole “anu din 


gi iu Maniu a ci 

plebiscit. Idem, ea a s-a dus a plebisci- Române pe ţară şi m-am dus | 
PNL a păstrat tăcere Studenţimii Creştine că studenții să facă că 

Eu eram preşedinte e să-i cer sfatul. Dânsul mi-a spus ia 
Corneliu Zelea Codreanu imbol şi ca steag al întregului tineret universitar, Să fac 
fac legionarii, Ne SE tri decide mintea. În mod indirect, îmi sugera să votez 
ce-mi spune sulle 
„nu” la Pebiscit 


ea noii Constituţii, corpul medical românesc a fost convocat în 
Pentru votar | 


: i ta era plin până la refuz şi n-am găsit 
;talului Colțea. Acesta era plin pană 
amfiteatrul cel Ci are Adunarea era prezidată şi regizată de dl. Bun gețcanu, 
alt loc decât E cală la Siguranţa Generală a Statului. Nimeni din sală E 


inspector. de sp uvânt şi n-a ridicat mâna în chip de aprobare. In momentul când 
Pontirul Bungețeanu anunța recunoaşterea Constituţiei prin votare unanimă, eu 
inspec 


iat votez împotrivă”. Tăcerea şi uimirea erau gene- 
de la balcon a a A stii GE ră numesc şi mă invită jos, să scriu cu 
rale. Preşedintele oii cu voce tare motivele pentru care votez împotrivă. Am 
mâna a si n şi am scris cu mâna mea primul motiv: lu calitate de medic 
e pis af şi cu comportament hipocratic, nu pot subscrie textul prevăzând 
pedeapsa cu moartea”. Apoi, al doilea motiv: „În calitate de Cn ai al României și 
de preşedinte al Studențimii, sunt pentru continuarea regimului nice e ŞI Sunt 
împotriva unui regim care uzurpă Suveranitatea Națiunii şi care suprimă ibertăţile 
cetăţeneşti”. Inspectorul Bungeţeanu n-a arătat nicio înverşunare şi a păstrat un 
calm absolut, proclamând votarea noii Constituţii cu un singur vot împotrivă. La 
ieşirea din amfiteatru, sute de medici şi de profesori au venit la mine şi mi-au strâns 
mâna în chip de solidaritate. s 

La o adunare, similară a medicilor din Asigurările Sociale, a votat de asemenea 
împotriva noii Constituţii dr. Vlad Dănulescu, mare radiolog din Bucureşti şi 
generos elada al Societăţii Studenţilor în Medicină. La o adunare similară a 
inginerilor şi salariaţilor din Căile Ferate Române, a votat de asemenea împotrivă: 
ing. Ștefan Predescu, comandant al Mişcării Legionare şi consilier al lui Corneliu 
Zelea Codreanu. 

In ziare s-a publicat un comunicat care spunea că împotriva noii Constituţii au 
votat numai câțiva legionari, câţiva ţărănişti şi câţiva comunişti. Scopul comun- 
icatului era să convingă Anglia-Franța că PNȚ este laolaltă cu legionarii şi cu 
comuniştii şi să convingă Germania că nu există nicio deosebire dintre Mişcarea 
Legionară şi Partidul Comunist. 

__ n cele ce urmează, voi încerca să descriu trei lucruri. În primul rând, cele trei 
incercări neizbutite de a-l asasina pe Corneliu Zelea Codreanu fără să fie găsiți 
autorii. In al doilea rând, testamentul politic dictat de Corneliu Zelea Codreanu în 
re zl al (eu rând, experiența trăită de mine între 10 martie şi 
Rao d 00 rai Piu serviciului militar făcut în Basarabia. Apoi voi evoca 

ea Codreanu către Alexandru Vaida Voevod şi către 


Profesorul Nicolae Iorga, această ultimă seri ind justi 

sa Iorga, timă  scrisoa ă 

arestărilor generale din 17 Aprilie 1938. cei sp 2 0 CEAI 
Prima încercare de asasinat, 


tiu direct şi personal, În 


i erg nr. 3 să- i : 
întâmplase la votarea Ei G ! povestesc lui Corneliu Zelea Codreanu ce se 


Po 


34 


anu alesese marca franceză 
a Codre: 7 Ş : » î i: : 
Ze ui să nu spună că este darul lui Benito Mus Pentru ca inverşunaţii noștri 


a servi cauza. În maşină nu era loc 
pe genunchii aie popa legio 
anu se găsea în faţă, la dreapta şoferului i ieşi i i 
Codre odul Băneasa, Ilarion îi spune lui Comet “iaeărea din Bucureşi 
i de o maşină neagră”. De la Băneasa până la Otopeni, mașina esti 
urat cân d mare încetineală şi când cu mare viteză. Automat, mașina urmăritoare 
a repetat aceeaşi alternanță: când mare încetineală, când mare viteză. În dreptul 
Sei Otopeni, maşina neagră ne devansează şi se aşază de-a curmezişul şoselei, 


ându-ne drumul. Din ea coboară şase indivizi care se îndreaptă i 
ee si fracțiune de secundă, Corneliu Zelea Codreanu coboară dai arte 
de mai multe ori, cu maximă putere: „Comisar Clonţa din Prefectura Poliţiei, nu fi 
asasin, bagă revolverul în buzunar . Pe ambele părți ale şoselei București-Ploieşti 
se găseau în deplasare căruțe cu țărani care trebuiau să audă şi să memoreze cine 
anume sunt cei şase indivizi care intenționau să ne omoare şi apoi să dispară. 

Strigătele lui Corneliu Zelea Codreanu au avut darul să-l intimideze pe 
Comisarul Clonţa, drept care cei şase indivizi au urcat din nou în maşină şi au 
plecat în trombă înapoi, spre Bucureşti. Comisarul Clonţa era unul dintre 
colaboratorii intimi ai generalului Gavrilă Marinescu, Prefectul Poliţiei Capitalei şi 
homo regius pentru hoţii, crime şi masacre. În seara de 8 iunie 1930, regele Carol 
al II-lea îi dăduse misiunea să-i asasineze pe Vintilă I.C. Brătianu şi pe I.G. Duca. 
În dimineața de 29 decembrie 1933, spionul Alexandru Tale înaintează la 
Prefectura Poliţiei Capitalei o notă informativă cum că din Gara de Nord plecase cu 
trenul spre Sinaia o echipă de 3 legionari — Nicolae Constantinescu, Iancu Caranica 
şi Doru Belimace, ca să-l omoare pe prim-ministrul I.G. Duca. G-ral Gavrilă 
Marinescu îl sună pe rege şi-l întreabă ce să facă, pentru că trenul ieşise din 
teritoriul Bucureştiului. Carol al II-lea îi ordonă să bage nota informativă în sertar 
şi să păstreze tăcerea. 

În mod mai mult decât evident, la 26 februarie 1938, şi asasinarea lui Corneliu 
Zelea Codreanu pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti urma să se facă la comanda regelui 
Carol al II-lea. Odată cu Corneliu Zelea Codreanu, trebuia să fim asasinați şi noi, 
ceilalți cinci legionari din maşină, pentru a nu rămâne martori în viață. În ziua 
aceea, Corneliu Zelea Codreanu a pronunțat prima frază a testamentului său politic: 
„Dacă voi fi omorât, vă duceți la domnul Iuliu Maniu şi faceţi ce vă va spune dânsul”. 

A doua încercare de asasinare a N 

Nu s-a aflat decât zeci de ani mai târziu, când s-au publicat Memoriile lui 
Armand Călinescu. Acesta menționează în textul său cum a fost vizitat de generalul 
Gavrilă Marinescu, care îi cerea colaborarea la asasinarea lui Corneliu Zelea 
Codreanu prin „vieţaşii” din închisorile României. 

În limbajul de specialitate, „viețaşii” sunt asasinii de drept comun pe care 
justiţia i-a condamnat la muncă forțată pe viață. Cum este de la sine înțeles, aceşti 
viețaşi au mental şi comportament de fiare sălbatice, oricând gata de noi Crărne, de 
necesitate biologică. Planul conceput de generalul Gavrilă Marinescu era se 
grațiere prin decret regal unor 200 de „viețaşi” care, în schimbul talie 
în sediul legionar din str. Gutenberg nr. 3 şi să-i omoare pe Corne sii 
Codreanu şi i vor găsi acolo. Cei două sute de viețaşi au accep! 

ŞI pe toți care se vor găsi Politiei Capitalei, dar au pus 
propunerea generalului Gavrilă Marinescu, Prefectul Poliției ă nu fie o căsplată 
condiția sine qua non ca cele 200 de decrete regale de grațiere 


ă sute de 
post-factum, ci să fie contracte ante factum. În plus, cereau ca cele dou ia 


a Out pe. 12 


îi 


perfect clară, să fie în prealabil publi. 


i nominalizare P' iare centrale, începând 
de grațiere. Cu 1 e în patru Zial Eta c 
palet regale Ministerului CA un lui Parofil Şeicaru. Vieţaşii sunt oameni 
cate i 


ntul profesional al poliţiştilor, at 
te de „viețaşi” se temeau că, du 
: aveau să fie şi ei omorâţi de poliţişti, ca să 
inarea lui Corneli i 
piste martori. în Memoriile” lui Armand Călinescu, care nu precizează 
Informaţia 0 a alei acest proiect al generalului Gavrilă Marinescu. 
in ce motive nu s-a = 
din îi treia încercare de cepe ez în noaptea de | 6 spre 17 aprilie 1938 în 
Corneliu Zelea Codreanu a i erde” din Bucureştii Noi. Cu câteva ore înainte 
Bucureşti, la locuința Să as de informaţie” şi comandanta legionară Nicoleta 
s-a organizat 0 așa-zis + a de şi l-a informat pe Corneliu Zelea Codreanu, 
Nicolescu a Nizti t cu poliţişti înarmaţi care pândeau din ascunzişuri. Se Sconta 
(a eat e de fugă a lui Corneliu Zelea Codreanu, pentru a fi omorât 
pi mie sti pe străzile fără lumină electrică ale acelui cartier periferic, 
de mal iu Godeări n-a căzut în capcană şi a aşteptat ca autorităţile de stat să vină 
pia oficial. Fără niciun fel de explicaţie, Corneliu e anttal a fost luat 
de autorităţi şi urcat într-un automobil care a plecat SD E Marile Duta pa 
explicație acestei deplasări inutile şi absurde la Predeal, la 200 | p tra 
După opinia noastră, scopul deplasării de la Bucureşti la Predeal era ca, pe 
parcurs, la o curbă a şoselei, să simuleze un accident de circulație în care singurul 
accidentat” mortal să fie prizonierul arestat, Corneliu Zelea Codreanu. Proiectul 
n-a ajuns să fie finalizat; între altele, din cauza comandanților legionari Nicoleta 
Nicolescu şi ing. Dumitru Tache Funda. Acesta din urmă venise cu automobilul 
propriu, astfel că legionarii au urmărit automobilul cu Corneliu Zelea Codreanu 
arestat pe tot parcursul drumului, din Bucureştii Noi şi până în Predeal. Nu s-a 
putut pune în practică simulacrul de accident rutier, pentru că maşina cu patru 
martori s-a aflat tot timpul în spatele maşinii în care era Corneliu Zelea Codreanu 
arestat. Nicoleta Nicolescu era originară din Craiova şi era licențiată în litere şi 
filosofie; iar ing. Dumitru Tache Funda era de origine macedoneană şi a fost o 
personalitate cu mult curaj civic şi cu mare prestigiu în societate. 

Cele trei încercări mai sus enumerate sunt o dovadă că omul providențial 

ue De Codreanu îmbrăcase încă din adolescență „cămaşa morții” cu destin 
e martir al neamului. 

Să trecem acum la Testamentul Politic al lui Corneliu Zelea Codreanu. 

Acesta a fost pronunțat și dictat în trei etape. Prima etapă este menționată mai 
sus, când Corneliu Zelea Codreanu a spus: „Dacă voi fi omorât, vă duceți la 
acu Iuliu Maniu şi faceți ce vă va spune dânsul”. Deschid o paranteză peste 
At octombrie 1940, Iuliu Maniu era nemulțumit de ce făcea Mişcarea 
Ri finala Firea pri asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, Iuliu 
refuzat să-l primească și sri : oria Sima, apoi lui Nicolae Pătraşcu. Amândoi au 

at nicio explicație, niciodată. În memoriile sale, 


după părerea mea total minci E 
ncinoase, H x : 
Antonescu măsuri poliţien oria Sima se laudă a fi cerut g-ralului Ion 


ATEI a fai AR LRA iii severe pentru ca liderii Partidului Naţional Țărănesc 
scă la domiciliile lor şi să nu mai comploteze împotrivă 


Statului Naţional-Legionar. Închi : 
de inteligență politice a era getic dep de Dee A sdaa ie ADR 


A doua parte a Testame i Politi 
. a ntulu i î 
primele zile ale lui martie 1938, iară el a eul e e SON 


auzit cu urechile mele și ce am Văzut A i pn su str.Gutenberg nr.3. Spun ce am 
134 Ă 


ÎN 


II 


221 februarie 1938, printr-o declarație sub formă de ci - 
Piciu a scos din viața publică Partidul „Totul per ai Corneliu Zelea 
; Arhanghelul Mihail, anunțându-i autodizolvarea AG — secţia politică a 
ic 1938 are o motivaţie ideologică rai li est document din 2] 


r tivaţie | 
rug iaiva cu prestigiul si auoriatea Ito En. har fr egal 
îştigase pe plan tactic așa-zisul „avantaj al iniţiativei”. Experiența și op lea 
dă nu ofensiva, ci defensiva; mai exact, replierea pentru ŞI înțelepciunea 
pentru a câştiga timp până la reluarea păstrarea forțelor 
strategiei este să te retragi când dușmanul este în ascen 
de la defensivă la ofensivă numai atunci când duş 
piardă din avantaje. 

Eram în biroul lui Corneliu Zelea Codreanu din str. 
lideri legionari şi discutam dacă era suficientă auto 


=» 


legiuni 


Gutenberg nr. 3 circa 20 de 


dizolvarea. partidului 
: pie : i ului „Tot 
ntru Țară” sau se impunea încă o concesiune, încă o repliere. Deodată, Ceea 


Zelea Codreanu ne spune: „Ia spuneți-mi, ce veți face voi, legionarii, dacă eu voi fi 
omorât şi nu veţi mai avea conducere?” Noi toți am răspuns în cor: „Mergem la 
fondatorii legiunii Văcăreştenii Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici, Corneliu 
Georgescu şi Mille Lefter”. Corneliu Zelea Codreanu; „Bine, bine, vă duceți să 
întrebaţi, dar pe cine anume alegeți ca persoană în locul meu la conducerea 
legiunii?” Noi toți cei 20 de lideri am răspuns prompt în cor: „vom alege pe dl. ing. 
Gh. Clime”. Corneliu Zelea Codreanu continuă; „vă gândiţi foarte bine, dar dl. ing. 
Gh. Clime mă iubeşte pe mine mult prea mult”. Noi am stat puțin dezorientați. 
După un minut de tăcere, Corneliu Zelea Codreanu continuă: „Ce este curios este 
că niciunul dintre voi nu s-a gândit la dr. Ion Banea. Dânsul este şeful Mişcării 
Legionare din Transilvania şi a reuşit singur să rezolve toate problemele. Eu n-am 
fost nevoit niciodată să intervin şi am fost întotdeauna mulțumit de ce decide şi ce 
face dr. lon Banea”. 

Îmi permit să menționez că printre marile personalități atunci în viață ale Mişcării 
Legionare erau prof. Vasile Cristescu şi principele Alexandru Cantacuzino. Despre 
Horia Sima nici nu putea fi vorba să se gândească cineva, întrucât în ierarhia gradelor 
şi a funcțiilor legionare era mai jos de nr. 44. Mult înaintea lui erau Radu Demetrescu 
zis Gyr, din Oltenia, ing. Virgil Ionescu din Bucureşti, căpitanul Emil Şiancu din 
Transilvania, Vasile Iasinschi din Bucovina şi personalitatea într-adevăr completă a 
lui Nicolae Constantinescu din echipa Nicadorilor. Evenimentul mai sus relatat a 
avut loc la începutul lui martie 1938. De atunci sunt 70 de ani şi neîncetat m-am 
întrebat ce anume a vrut să spună Corneliu Zelea Codreanu prin cuvintele „Dl. ing. 
Gh. Clime mă iubeşte pe mine prea mult”. 

În iulie 1936, în Tabăra de la Carmen Silva, Corneliu Zelea Codreanu a precizat 
cele cinci calități care-l definesc pe adevăratul legionar: devotament, combativitate, 
creativitate, tenacitate şi loialitate. Însuşirea de creativitate necesită o perfectă 
libertate de inițiativă, pe lângă inteligență şi cultură. Dacă iubeşti prea mult pe cineva 
luat drept model, în mod inevitabil îţi îngustezi şi-ţi limitezi această condiție a libertăţii 
de inițiativă. Experiența multimilenară a omenirii arată că cei mai fertili continuatori şi 
cei mai fericiți urmaşi provin nu din rândurile celor disciplinați, ci din rândurile 
partizanilor în acelaşi timp out-sideri, cu spirit critic şi cu inițiativă proprie: j 

A treia parte a Testamentului politic a fost pronunțată şi dictată de Corneliu 
Zelea Codreanu la sfârşitul lui martie 1938 sau începutul lui aprilie 1938. La data 
aceea, eu mă găseam cu serviciul militar în Basarabia, drept care relatez numai 


ceea ce am auzit în interiorul Mişcării Legionare, Printre GR CATA ui spe ate 
consemnat această parte este prof. Constantin Stoicănescu de în d E esti 
Timişoara, care în 1945 a fost arestat de NKVD şi anchetat la înc 


Liublianka din Moscova, unde a fost omorât în cursul torturării. Anchetatorii a 


| 


a a 


A 


atton, comandantul armatelor 
între g-ral George P dantul. Armatei 
A ă cum că între & mescu, comandantul Armatei a Iv. 
ă o dovadă c he Avra ii = pirgli : A 
america şi g-ral GIC E ntru a continua eliberarea rii Până | 
române, exista o înţelegi A și Neagră. Privitor la Îi Itie al luj 
istmul dintre ME, Blue produc ce a memorat ŞI consemnat prof. Oicănescy, 
: reanu, 

Comeliu Zelea C 


ca martor la fața locului. 


5 si ce să decidă legionarii atunci când ny 
să pândească şi ce să d 
e cum să gând 


iscării Legi Mişcarea Legionară 
Este vorba despr donat Mişcării Legionare. ă este 
Ș i subordona = . A este 
comandă. Legionarul Eni lar Națiunea Română este subordonată Adevărului 
subordonată Nafiuri! C, tare, se gândeşte şi se decide în funcţie de treptele 


Ca a : iunii? Si te: 
cama De interes Legiunii?, care este interesul Națiunii? Şi ce constituie 
ierarhice: care e 


= 
i ce cere Dumnezeu: 4 pei atit E 
NE eu: Sctert interesul Mişcării Legionare. Nu-i suficient interesul Națiunii Române, 


ă ă mi se îngăduie două paranteze. 
indi i | egal cu Dumnezeu. Să mi se în 
Este indispe e iobliabili semn de egalitate între convingere şi Adevăr, 
G ana este numai o dovadă de seriozitate şi o condiție pentru acțiune. 

Le) 


Sa; iversitar interbelic am aderat în unanimitate Ja 
peoă lupi ar e fizică a lui Corneliu Zelea Codreanu, cj 
erei | ii ur era Adevărul epocii de atunci din Istoria României! Organizarea 
Po ieă dcurentilat de ascensiune socială de la sate la oraşe pentru Tezolvarea 
legală a problemei evreieşti şi alianța cu Germania, ca singura soluție valabilă 
pentru păstrarea pe plan tactic a Independenţei Naţionale şi a integrității granițelor. 
Să trecem acum la experiența trăită de mine în timpul serviciului militar 
via pa gi, mai sus, la epoca aceea serviciul militar obligatoriu se făcea 
la sfârşitul studiilor universitare şi pentru doctorii în medicină consta din două luni de 
instrucție militară şi învățământ teoretic, o lună concediu Şi nouă luni serviciu public la 
dispoziţia Ministerului Sănătăţii. Pe doctorii în medicină deja cu serviciu şi deja 
salariați, Ministerul Sănătății îi considera în serviciu public la locul lor de muncă. 
La 28 februarie 1938 mi se termina stagiul de intern titular în Spitalele Eforiei 
Civile din Bucureşti. Trebuia deci să-mi găsesc un serviciu şi să devin salariat, pentru 


„a-mi satisface la locul de muncă aceste nouă luni de serviciu public obligatoriu. 


Lucru imposibil, întrucât noul regim — dictatura carlistă a început cu o hotărâre 
îngrozitor de nedreaptă şi abuzivă. Printr-un decret secret nedat publicităţii, toate 
instituțiile de stat şi toate întreprinderile particulare primiseră ordin: a) să desfacă 
contractele de muncă tuturor salariaților membri sau partizani ai Mişcării Legionare 
şi b) să nu angajeze un nou salariat fără acordul prealabil al Ministerului de Interne 
Cum că respectivul nu a fost şi nu este aderent sau partizan al Mişcării Legionare. 

Să amintesc un caz concret care merită a fi menționat în Istoria Politică a 
României Contemporane. Marele Spital de boli psihice din Bucureşti, care astăzi se 
numește Prof. dr. Alexandru Obreja, după numele fondatorului, şi care la data 
accea, în primăvara lui 1938, avea ca director pe Prof. dr. Petre Tomescu, nu aplică 
pet agil cu io de muncă unuia dintre cei doi mecanici ai spitalului. 

primeşte decretul secret şi direcția hotărăşte a răspunde Ministerului de Interne 


că nu are niciun salariat Partizan sau aderent al Mişcării Legionare şi că nu are pe 
din serviciu, 


socoteală directorulu 


serviciu pe fochistul 
136 


i 
ce contractul de 


muncă şi nu alungă din 
are — după afirmaţia lor — i i 


era membru al Mişcării 


: i era vizat personal de Decretul S 
A Iona? extual: „Spitalul are doi fochişti, Hecăp € Prof. 
răspu Je merg şi aparatele funcţionează. Unul din 
ii şi celălalt fochist Si membru al partid 
i profesionişti, spitalul este mulțumit de a, 
sunt și i desfacem contractele de muncă la eră dama 
prof. tin Parhon și Prof. dr. Dimitrie Bagdazar, riposta, 
srâre, dvs. încălcați ecretul trimis de Ministerul de Intern ă oblică 
il e contractul de muncă la legionari”. C, care vă obligă a 
et dr. Petre Tomescu: „Dacă vreo dată, în viitor, vorm 
ntractele de muncă la comunişti, hotărârea noastră a di 
fc conirete s eree iae e eal 
i doi monştri, si Seturi E aril „FToI. dr. D-tru 
A [E pceliși lucru comuniştii şi legionarii. Comuniştii 
embri ai clasei muncitoare şi au dreptul la muncă; 
iradători ai clasei muncitoare şi, ca atare, n-au dreptul la muncă”, 

Prof. dr. Petre Tomescu s-a reținut şi ŞI-a păstrat ascunsă indignarea, dar le-a 
spus: „am reținut reclamația dvs. Şi vă este încheiată audiența”. Amintesc că, odată 
cu venirea regimului comunist, cei doi monștri şi-au amintit de Prof. dr. Petre 
Tomescu, care a fost condamnat la 15 ani de detenție, iar după eliberare a murit de 
infarct miocardic pe stradă, în timp ce călătorea cu tramvaiul 19. | 

Închid paranteza şi revin la sfârşitul lui februarie 1938. 

Ilustrul şi nemuritorul Prof. dr. Haralamb Angelescu de la Spitalul Brânco- 
venesc se duce la principele Basarab Brâncoveanu, epitropul spitalului, şi-mi 
obține numirea ca medic secundar, deci cu dreptul de a face în Bucureşti, la locul 
de muncă, cele 9-10 luni de serviciu public obligatoriu. Nu numai cu mine. dar şi 
cu alți legionari, Principele Basarab Brâncoveanu a refuzat să aplice monstruosul 
decret secret al dictaturii carliste. In Spitalul Brâncovenesc erau mulți salariați în 
acelaşi timp membri ai Mişcării Legionare şi la prosectura (morga) spitalului 
funcționa laborantul Apostol care, în octombrie 1936, fusese numit de ing. Gh. 

Clime drept adjunct de secţie în Corpul muncitoresc legionar. Principele Basarab 
Brâncoveanu a onorat la perfecție demnitatea, patriotismul şi corectitudinea 
aristocrației istorice a poporului român. 

N-am funcționat decât 10 zile ca medic secundar al Spitalului Brâncovenesc, 
întrucât a venit un ordin superior de la înaltul guvern al țării şi garnizoana militară 
Bucureşti împreună cu comisarul de poliție Malamuceanu m-au luat pe sus şi sub 
pază m-au trimis la Chişinău. Tatăl meu, Jean C.Milcoveanu, a cerut audiență la 
Ministerul Sănătăţii Publice şi i s-a răspuns semi-oficial: „Este ordin foarte de sus 
şi nu putem face nimic. Ce-o fi căutat băiatul dumitale la legionari, când el avea 
toate privilegiile sociale şi avea deschisă cariera profesională de profesor?!” 

Am ajuns astfel la Chişinău. Cameră cu chirie la ilustrul şi nemuritorul jurist 
Sergiu Florescu, directorul ziarului „Basarabia Creştină” şi şeful regionalei 
Basarabia a Mişcării Legionare. Sergiu Florescu mi-a povestit primul motiv aan 
care, în vara 1936, a fost caterisit, la vârsta de 50 de ani, ilustrul şi spate te 
Mitropolit Gurie, preşedintele îndrumător al ID OARA Țării pa la 27 martie 1918, 
votase Unirea necondiționată a țării cu patria mumă, România. 

La slujba Sfintei în ati din aprilie 1936, la Catedrala din Chi SAR regele se 
al Il-lea a întrebat „ce vrea Basarabia pentru ca să fie mulțumită?”, iar poe 
Gurie a spus cu voce tare, să fie auzit de toată luipâț AB asărat es pita in 
şi cere ca la Palatul Regal din Bucureşti să fie viaţă air male Regiei 
creştinismului”, Aluzie evidentă la alungarea Reginei Maria, la alung 


i te a i tiv al caterisirii 
Elena şi la instalarea Elenei Lupescu în Palatul Regal. Al doilea motiv 137 


Pa Aa - 


primi ordin să desfacem 
recţiei va fi aceeaşi, de a nu 
are îşi fac datoria”. 

Bagdazar, reiau atacul: „Nu 
fac politica lor firească de 
în schimb legionarii sunt 


n 


| 


i 


ie a fost participarea sa oficială în august 1936 la sfințirea 


ai-Predeal, cu craniile şi osemintele ostaş; 
Moe de pe unele, să el i omanda ro on Doba 
români din D : 
văgăunile şi pădirile Munţi ore ee a fost mai mult decât tragic. EI şi Coloneluj 

Destinul juristului DE EA ; invalid din Primul Război Mondial, au fost ASasinaţi 
Vasile Diaconescu, Vete a Ş tembrie 1939, şi cadavrele le-au fost expuse în pi i 
de autorităţile de stat, la 22 septem zi Ai [a iure it IRU 

: 3 mână când s-au descompus sub căldura soarelui. „ la Juristul Sergiu 
ublică până can legionar econo 
i) cu. l-am cunoscut personal pe marele comandant leg mistul Dobre 
Bănică, de ascapenra asinac în închisoarea Râmnicu-Sărat la Masacrul Inocenților 
i brie 1939. butea Ea ea aa 
d ale cu autorităţile militare şi civile din Chişinău. int 

M-am prezentat la biroul Personal din Corpul III Armată care | a data aceea avea 
comandant pe g-ral Nicolae Ciupercă, ulterior ministru de Război. Autorităţile 
militare m-au înregistrat şi m-au trimis spre utilizare la Direcția medico-sanitară a 
Basarabiei, care era condusă de dr. Suflery Constantin, un foarte distins medic. În 
anii aceia, 1938 şi 1939, Ministerul Sănătăţii din Bucureşti, condus de generalul dr, 
Nicolae Marinescu, a organizat şi a aplicat pe întreg teritoriul Basarabiei, de la Prut 
până la Nistru şi înapoi, de la Nistru până la Prut, o uriaşă campanie numită 
„Cruciada contra tifosului exantematic”. Această uriaşă acțiune s-a efectuat cu cei 
800 de medici care ne făceam serviciul militar obligatoriu în respectivul an 1938. 
Misiunea noastră era să examinăm populaţia locală din sate şi oraşe şi să aplicăm 
tehnica de deparazitare la persoanele găsite a fi purtătoare de teribilii păduchi 
numiţi pediculus corporis şi pediculus capitis. 

Tifosul exantematic este o boală infecțioasă extraordinar de gravă, provocată de 
un microb, Provaţenchi, intermediar între bacterii şi micoze. Acest microb este 
transmis de la omul bolnav la oameni sănătoşi prin păduchii mai sus amintiți. Ca 
atare, în populaţia astfel parazitată cronic, tifosul exantematic este extrem de 
contagios şi deci extrem de primejdios. Întrucât nu s-a putut fabrica un vaccin 
valabil, singura posibilitate de profilaxie a epidemiei de tifos exantematic rămâne 
exterminarea vechiului transmițător, adică deparazitarea sistematică şi totală a 
populației autohtone. Tehnica deparazitării consta din două operaţiuni simultane şi 
paralele. Prima operațiune era tăierea părului cu maşina de tuns zero la toate 
persoanele la care găseam păduchii transmițători ai microbului. Această tăiere a 
părului de la rădăcină este indispensabilă, întrucât păduchii îşi fixează ouăle de 
reproducere chiar pe piele, la baza firului de păr. A doua operațiune din profilaxia 
tifosului exantematic este spălarea sub duş a întregului corp cu un săpun special 
foarte alcalin şi distrugerea, prin căldură uscată în celebra etuvă Vasilescu, a 
tuturor paraziților din rufele de corp şi de pat. Periculoşii păduchi transmițători nu 
stau pe mobile şi pe pereți, ci numai în rufele şi îmbrăcămintea personală a oameni- 
lor. Locaţia preferată a acestor păduchi transmițători sunt cojoacele, unde se ascund 
şi de unde atacă. 

Medicina populară din Basarabia şi Bucovina are o metodă foarte ingenioasă de 
deparazitare a cojoacelor. Acestea se îngroapă în pământ, lăsând liberă, deasupra 
pământului, o mică porțiune, eventual o bucată anexată. Din cauza frigului şi 
umezelii, păduchii transmițători părăsesc cojocul din pământ şi se refugiază în 
bucăţica de la suprafață. După două-trei săptămâni, se taie această bucăţică cu 
concentraţie de păduchi şi se distruge prin ardere. Se scoate cojocul din pământ, se 
usucă şi se foloseşte, fiind perfect deparazitat. Despre această medicină populară 
am aflat atunci, In martie-aprilie 1938, când mi-am făcut serviciul militar în 
comuna Nisporeni, județul Lăpușna, lângă mânăstirea Vărzăreşti. 
Jud explic cum am ajuns aici în intimitatea țăranilor basarabeni. 


Mitropolitului Gur 


E 


Anlând dr. Constantin, Suflery că fusesem ales şeful 
ALE o igatoriu, a decis ca cu să lucrez acolo unde M 
Milite:. situaţia cea mai delicată. era 
î- loc de muncă cu funcţie de model în era î 
3 aveam cabinetul medical de consultație și în a In gara Chişinău, Într-o 


edicilor în Serviciul 
răspunderea cea mai 


nău sau soseau 
calin sub duş şi 
Acest din urmă 
maşină de ras pentru 


CA ES 
7 n . Atta iba 
în Centru deparazitarea îmbrăcămintei. î 
Al avea o maşină de tuns zero pentru pă 
al Sed 
regiunile tea, de patru persoane a fu Cți rfi 
Unitatea noastră . suncționat perfect timp de 10 zile si 
lumea era mulțumită, procentul de parazitare a populației era ia si ia 
sub 10% la orăşeni și peste 30% Ia țărani. Absolut n să 


astre a rile : iCio persoană găsită 
E if nu s-a opus la tăierea părului, la spălarea sub duş şi la Pe 
îmbrăcămintei. Erau călători care aveau plete lungi şi nu s-au plâns de pierderea lor şi 


:ci de pierderea bărbilor. Am fost inspectat de dr. Constantinescu Sufl , medi 
ră Zi ACER de dr. Stoica, medicul şef al judeţului Lăpuşna, şi de pe 


medicul şef al Spitalului de boli contagioase, şi toţi trei au fost perfect mulțumiți de 
activitatea noastră în gara Chişinău. 
În cea de-a Il-a zi de activitate, vine sergentul sanitar şi îmi spune că un grup 
de 40 de evrei, printre care doi rabini, refuză să vină la cabinetul de consultație şi 
s-au instalat într-un vagon care urma să fie ataşat la trenul accelerat care venea de [a 
Iaşi şi se ducea spre Tighina. M-am dus la respectivul Vagon şi, într-o limbă română 
perfect inteligibilă, i-am invitat pe cei 40 de evrei — inclusiv pe rabini, să coboare 
din vagon şi să vină la consultație. S-au prefăcut că nu cunoaşteau limba română şi 
că nu înţeleg ce le spun. A 

În gara Chişinău era un post de poliţie, cu un comisar pe care-l ştiam numai din 
vedere. M-am dus la el, i-am explicat problema şi l-am rugat să aplice legea şi cu 
forța să mi-i aducă pe evrei la cabinetul de consultație. Comisarul de poliție m-a 
măsurat cu privirea de sus până jos şi de jos până sus şi îmi spune: „Domnule 
ofiţer, în ce țară te crezi dumneata aici, în Chişinău!?” Eu îi spun: „Cum în ce 
țară!? În România”. Comisarul către mine: „Greşeşti, domnule ofițer. România e 
acolo, la Bucureşti, de unde ai venit dumneata. Aici, la Chişinău, nu eşti în 
România, ci în Basarabia!” Eu, plin de indignare: „Cum nu-i România? Basarabia 
este o provincie a României” Comisarul îmi explică cu amiciție: „Basarabia nu-i 
România, Basarabia este a jidanilor. Eu mănânc pâine nu de la Statul român, ci de 
la jidani şi nu dau urmare celor cerute de dumneata”. i i at NU 

iunie de indignare, mă duc la şeful gării şi nu-l găsesc decât pe ing. ala: 
şeful serviciului Mişcare. Acest ing. Palade era din Bucureşti şi in cele 10 zile a 
vorbisem cu dânsul şi chiar ne împrietenisem. La intrarea mea in birou, s-a aa 
de pe scaun şi a spus: „Medicina este suverană; şi ce cere amica. a 
Când i-am spus despre ce e vorba şi l-am rugat să nu ataşeze la ses pi pg 
cu cei 40 de evrei, s-a luat cu mâinile de i Și A încete Să ie amet 
poate, nu se poate. Orice se poate, în afară de chestie cu . 

Nu E canal demobilizat, comoditatea n-a fost its ag REZ a 
mea. M-am dus în vagonul cu evrei şi am început consu tața 


LA ile. Am luat, cu 
rabini. I-am găsit pe toți 40 cu păduchi colcăind în părul de arii în sala de 
mâinile ținute orizontal, pe fiecare evreu în parte şi ! de om cu păduchi de la 


deparazitare, făcând de 40 de ori această ruso pi au fost tunşi şi ke: 


Vagonul de pe linia 2 la cabinetul medical de pe pe 


Îi i a 


i AR ăpunul alcalin şi toată îmbrăcămi 
părul zvârlit în foc, pa i duş cu săpu | Ntea lor 
deparazitată în etuva Vasile binii n-au manifestat nicio împotrivire şi S-au su 

Cei 40 de evrei inclusiv rabi execută şi au eficacitate când vorbire 
disciplinat. Operațiunile la cil se desfăşoară cu viteză ca la război. 

succintă fără replică şi cânc 3: îmi admiram opera: cei 40 de evrei bine curăța; 

Trei ore mai târziu, obosit fizic, îi ] țaţi 

: reîmbrăcându-se în hainele lor deparazitate. y si î 
şi Ai ai ara Chişinău acceleratul Iaşi-Tighina şi i se ataşează vagonul cu cei 
40 ae ici es se duceau la o ceremonie st Aita de ne, Comisarul de 
poliție îi anunţase prin telefon pe patronii săl a a Sl aie evreiască, dre 
care soseşte un automobil din care coboară un domn deosebit de prezentabil şi cu 
voce autoritară. sa 

EI: „Ce-ai făcut aici, domnule ofiţer"? LE i A 

Eu: „Conform legii, am deparazitat 40 de persoane găsite cu păduchi ; 

EI: „Nu. Te-ai antrenat pentru exterminare de oameni, cu program”. 

Eu: „Programul nu-i pentru oameni, ci este pentru păduchi, în cadrul profilaxiei 
tifosului exantematic.” i , AI 

EI: „Mâine scriu un articol în ziar împotriva dumitale. 

Eu: Puteţi scrie ce vreți. Eu nu-l voi citi.” 

EI: „Vom vedea.” 

Cu acest „vom vedea”, vizitatorul se suie în automobil şi pleacă. Exact o 
jumătate de oră mai târziu soseşte de la Comandamentul III Armată o motocicletă 
cu ataş şi un ordin militar fulminant. Sunt luat în ataşul motocicletei, mi se iau 
rufele de la locuință şi tot în viteză maximă sunt dus în comuna Nisporeni, judeţul 
Lăpuşna, unde mi se spune că acolo este noul meu loc de activitate. Aici, în 
comuna Nisporeni, fac cunoştinţă şi încep colaborarea cu medicul de 
circumscripție: dr. Istrăteanu, originar din județul Argeş, mai în vârstă decât mine 
şi mare patriot, mare naționalist. Tuna şi fulgera că, prin corupție, evreii au pus 
stăpânire pe Basarabia şi compătimea cu lacrimi în ochi abandonarea țăranilor 
basarabeni de către aşa-zisele autorități ale Statului Român. 

Mai sunt de menționat două evenimente de pe parcursul celor 50 de zile cât 
mi-am făcut serviciul obligator în Basarabia. Într-o seară, pe la ora 10, am venit în 
Chişinău și mă îndreptam spre locuința mea, la juristul Sergiu Florescu. În tramvai, 
față în față cu mine, un vagabond zdrețăros, murdar şi urât mirositor. N-am zis nimic, 
dar vagabondul m-a admonestat: „Trageți picerele sub tine, că mă jenezi cum stai.” 
Nu ştiu cum am reacționat, dar vagabondul se legitimează drept căpitan în serviciul 
de informaţii al Armatei Române. Îmi cere şi îmi confiscă legitimaţia şi îmi ordonă: 
„Mâine dimineaţă, la ora 8 fix, te prezinţi la Comenduirea Pieței, pentru anchetă.” 

Mă prezint în fața unui tribunal cu doi locotenenţi-colonei cam indispuşi de ora 
prea matinală. Căpitanul de informaţii le dă legitimația mea, cu explicaţia că în 
tramvai nu mă purtasem respectuos cu populaţia autohtonă basarabeană. Cei doi 
colonei îmi examinează legitimaţia şi deodată se trezesc din somnolență. 

Cu voce vioaie şi prietenoasă, întreabă: „Din ce oraş sunteți dvs.?” 

Eu: „Din Slatina, judeţul Olt”. 

Amândoi coloneii: „Sunteţi rudă cu căpitanul Ştefan Milcoveanu, comandantul 
batalionului de sacrificiu de la Turtucaia”? 

Eu: „A fost fratele mai mare al tatălui meu”. 

Cei doi colonei: „Suntem din județul Olt şi am fost sub comanda unchiului dvs, 
Care ne-a salvat vieţile sacrificându-se pe sine.” 

Si uimirea căpitanului de informaţii, ancheta s-a transformat în sărbătoare şi 
cei doi colonein plin de VOIOŞIE, m-au invitat să iau micul dejun la popota lor, plină 


futa Trebuie să se ştie şi să se memoreze că, în epoca aceea, anul 1938, 


4 este 


D= 


a o adevărată bogăţie de mâncăruri, f AG a 
Chişinău îi reni mi-a definit populaţia basarabeană re Iuri. Dr. 
com rii”, în contrast cu sobrietatea țărănimii din Oltenia E peeza 

BE oi e foarte simplă: o bucată de mămăligă, două felii de b ea: 
olte! tine drept desert. 

tel E oortant, chiar foarte important este al doilea eveniment pe care î 

dintele Centrului Studenţesc Chişinău, un inginer agronom ALA are îl relatez. 

eŞcO. îmi transmite invitația la masă şi la o sed me Atanasiu, mă 


aa ae ședință în casa istorică 
Cexa ndrina Russo, nepoata directă a lui Alecu Russo, autorul ee IStorică a d-nei 
e 


sita ge „Cântării PRE 
atriot de la jumătatea sec. XIX. Aici se întrunea „arii României 


d Fi . . o ână 
ur şi dur al adevăratului patriotism basarabean Tea ea 
e 


Istrăteanu din 
ii de beţivi şi 
Ia. Se ştie că masa 
rânză, două cepe şi 


ia ce 
Basa ursul celor trei şedinţe la care am participat, ace! 
pati: spus lucruri de mare însemnătate din trecutul și 
rabie: Recent am adunat din memorie toate acele inf 
Eni interviu dat d-lui Nicador Zelea Codreanu, spre a fi pi 
de , Secretul Basarabiei”, în revista dânsului, „Cuvântul Legionar”, în numărul 
GI tat, în afară de situația tristă în care a ajuns Basarabia după cel de-al 
Doilea Război Mondial. pa 
Această ilustră și supra patrioată doamna Alexandrina Russo nu s-a salvat fu- 
ind în România, ci a rămas rădăcină în pământul autohton al Basarabiei. Ocupaţia 
militară sovietică a arestat-o după 23 august 1944, i-au dat domiciliu obligatoriu 
în Kazahstan şi rămăşiţele ei pământeşti, poate fără mormânt, sunt acolo, departe 
de scumpa Basarabie. 
În ziua de 17 aprilie 1938 sunt arestat şi adus la Inspectoratul pentru Basarabia 
al Siguranţei Generale a Statului. Aici mă anchetează sumar un inspector cu nume- 
Je de Blându şi, sub pază, sunt trimis pe direcţia laşi, Bucureşti, Tg. Jiu, mânăstirea 
Tismana. Aici sunt peste o sută de comandanți legionari din Bucureşti şi din 
j Olteniei, Valahiei şi Dobrogei. ' 
a zi de 17 aprilie 1938 a înce Teroarea de Stat, războiul dintre Stat şi 
Națiune şi lunga noastră noapte istorică de până în decembrie 1989. 
Să descriem şi să analizăm evenimentul de la 17 aprilie 1938, N 
Toată lumea ştie, spune, repetă şi scrie — inclusiv istoricii — că la 17 aprilie 1938 
Corneliu Zelea Codreanu a fost arestat de autoritățile de Stat ale României. 
Nu este adevărat. 
Nu este deloc adevărat. SA E 
La 17 aprilie 1938, Corneliu Zelea Codreanu nu a fost arestat, ci e ere 
tar şi deliberat s-a lăsat arestat. Toată lumea ştie, spune ŞI repetă, Eee rai. 
că la 17 aprilie 1938 autorităţile de stat, recte dictatura carlistă, a 
curaj să îl aresteze pe Corneliu Zelea Codreanu. 
dai este adevărat. 
u este deloc adevărat. 4 a avut curajul, 
La 17 aprilie 1938, autorităţile de stat, recre NR aer A intăreută 
ci a făcut marea prostie să-l aresteze pe Corneliu e 
cinci sute de comandanţi şi lideri legionari. 
Acesta este adevărul istoric. Pta A articipant la eve- 
Voi explica în calitate de martor al epocii ŞI si î ieri: la Sc rea pe 
RE Man âtmi epic ua ef re ială cu Comeliu Zelea Codreanu 
poziţie de victimă. Voi raporta o convorbire confidenț 141 


—_—————— 


a mai avut-o Cu nimeni A zei cu inginerul 
ă ha, i Ei = x y 

i care convorbire a a Juliu Maniu, rea n Ab i : zi i în aces sei 
a eliu ea , 

Clime. Poate că: ea 


ârea lui Fi eea ce voi 
Gândirea ŞI pe Si ea, cu ceea ce sea ini i oia Na 
conformitate cu 0€2, “ile mei dintre democrație și dictaturii: 


: egală de acțiune, în aceeaşi măsură pen 
e LC tie ale Statului Naţional Unitar. Ca at î 
forțele centripete $ fe “e distrugătoare sau victoria forțelor centripete constructive ae 
viotoria forțelor o Titar depinde de gradul de patriotism al elitei conducătoare, Pen 
Statului Naţional ea democrației şi ale autoguvernării, nu-i suficient votul dat la 
a beneficia de avantaj“ “+2 opligatoriu curajul luptei ofensive pentru Libertate E 
alegerile parlament: i c> alegerile parlamentare din 20 decembrie 1937 p 


ă. Faptu 2 
nu € IndepencefCostituirea unui Parlament Suveran, faptul că şeful statului 
s-au Îin 


| al II-lea, a instituit dictatura personală la 10 februarie 1938 şi faptul că 
regele Carol al 1-!€ armată s-au raliat la noul regim au dovedit că Națiunea 
întreaga poliţie de evoluată şi de matură şi că Aparatul de Stat şi clasa 
Roman UE paie o elită suficient de capabilă. Celebra frază diagnostic istorie 
Eee jersicul care a înflorit înainte de vreme” a fost pronunţată de Comeliu 
„Legiunea este fa după alegerile parlamentare din 20 decembrie 1937, ci în martie 
1938, la peste două luni de la instituirea dictaturii carliste la 10 (Sonare A 

Odată suprimat regimul democratic şi instituit regimul dictatorial, Corneliu 
Zelea Codreanu nu mai avea de ales decât între trei direcții care puteau fi soluții, 
Prima. direcţie-soluție putea fi emigrarea persoanei sale, până la clarificarea 
situaţiei din interiorul Țării. Experienţa istorică şi înțelepciunea atât militară cât şi 
politică spun că factorii esențiali sunt existența apărată și activitatea liberă a înaltei 
conduceri supreme. Principele Alecu Ghica de la Iaşi şi-a scos paşaport de plecare 
în străinătate şi i I-a oferit lui Corneliu Zelea Codreanu, întrucât fotografiile aveau 
o mare asemănare. S-a obținut din partea lui Benito Mussolini viză de intrare şi de 
şedere în Italia, şi aceasta, cu unica condiție să nu aibă activitate politică, pentru a 
nu deranja relaţiile româno-italiene. Un lider legionar, av. Dorin Hasnaş, a fost 
chemat la Legislaţia Japoniei din Bucureşti şi rugat să-i transmită lui Corneliu 
Zelea Codreanu că împăratul şi guvernul Japoniei îl primesc ca refugiat politic, fără 
niciun fel de condiție. 

Corneliu Zelea Codreanu însă n-a optat pentru emigrarea în străinătate şi pentru 
salvarea propriei sale persoane. Aici este de discutat problema dacă Mişcarea 
Legionară, sub aspect psihologic, nu ar fi fost şi mai tare, ştiind că înalta ei 
conducere este în viață şi în libertate, la adăpost departe, în străinătate. 

A doua direcție-soluție putea fi intrarea în ilegalitate, astfel încât să nu poată fi 
arestat şi să-şi păstreze viața. La epoca aceea, începutul lui 1938, Mişcarea Legio- 
nară avea un milion de membri, partizani şi simpatizanți care nu toți erau cunoscuți 
de Poliția Secretă Politică. Programul de restabilire a comerțului între industria 
germană şi agricultura românească a atras spre Mişcarea Legionară un număr 
mereu crescând de mari proprietari agrari, cu conacele lor izolate în câmp deschis 
sau in comune rurale. Marele patriot Iuliu Maniu l-a sfătuit pe Corneliu Zelea 
Codreanu să intre în ilegalitate şi i-a oferit găzduire sigură în Transilvania, la vechi 


Şi încercaţi membri ai gloriosului Partid Naţional Român. 
Corneliu Zelea Codreanu 


ilegalitate, şi a aşteptat ora 
militară recomandă replierea 
reluarea ofensivei i 

e pioni de epuizare. În cărțile sale 
eglonar Constantin Papanace scrie că ă în i i i î 
1058, taci tanin i panace d această retragere în ilegalitate ar fi fost, în 
142 


(iunea 


i pentru 


————MMN 


A 


F 


:. direcţie, socotită a fi o soluţie, a fo 
RE : 'icceptarea luptei corp la an cu dpi E pi 
ombatiY incuo relatare pe poziţie de martor, Este vorba de fi 
Aici Y a studiilor universitare şi ascensiunea în prof c felul cum concepeam 
ptinuareâ i [d facultate şîn cei pro eslunea medicală. În cei 
co ; de studii la fa > ȘI ÎN Cel şase ani de externat ȘI internat în Spi 
şase an Civile din Bucureşti, îmi făcusem opinia că O treime di rii: Dea 
forie! rin anatomopatologie, că o treime din patologie se ex ral porc se 
i că o treime din patologie încă îşi mai aşteaptă expți ard ii paie 
'ologie şi CA ia Pi 13 Ptă explicația, foarte posibil 
bio se numeşte chimie fizicală. Aceasta este Supra-chimie și suprafizică 
prin e ; timp, o disciplină ştiinţifică nou apărută în Germania. Suprafizică 
în acelas doi protagonişti cu studiile făcute în G ia: si fe ale 
Bu cureşti doar Radulest dl Ava C “Germania: Prof. Gh. Spacu- 
Senior Și Prof. Dan : i dpi această convingere de fertilitate a chimiei 
“izicale în medicină, luasem ărârea să-mi continui studiile direct la sursă, în 
I iara, Vărul meu de-al II-lea, diplomatul Victor Brabeţeanu, era nr. 2 la 
Ccaţi a Română din Berlin şi FA ca ii obțină din partea statului german 
4 bursă de specializare: dimineața a clinica medicală prof. Bergman din Spitalul 
Charite şi după-amiaza în laboratoarele Institutului de Chimie fizicală din Berlin. 
eastă idee a Chimiei fizicale în medicină nu m-a părăsit niciodată şi, în anii 
Ac21948, m-am înscris la Facultatea de Chimie şi Fizică şi am urmat cursurile 
ed mari profesori, printre care cel de chimie fizicală al lui Gh. Spacu-Sr, după 
ărerea mea cel mai mare om de ştiinţă al României, egal cu Francisc Rainer şi 
Eu Gheorghe Marinescu de la medicină. sia iata a ek. 
Având acest scop ştiinţific şi acest interes profesional şi aşteptând răspunsul lui 
Victor Brabeţeanu de la Berlin, m-am dus să-i cer sfatul lui Corneliu Zelea 
Codreanu. Reproduc textual conversaţia: RIA A 
C.Z.Codreanu: „Vin timpuri grele şi va fi o mare bătălie. Nu toți ne vom putea 
menţine pe loc în faţa primejdiilor. Eu n-am dat şi nu dau niciun ordin legionarilor. 
Fiecare să-şi cântărească câtă putere are şi cât poate rezista pe poziții. Fiecare e 
liber să decidă cum e mai bine pentru Țară, pentru Legiune şi pentru el însuşi. E 
bine atât pentru cei care se retrag, cât şi pentru Cel care vor rezistă: Eu nu dau 
niciun ordin şi fiecare va decide cu propria judecată şi propria voință.” ră 
Eu: „Căpitane, dacă dvs. nu ne dați ordin şi nu dați nicio dispoziție, înseamnă că 
noi legionarii trebuie să facem ce ne arată modelul dvs. : : 
C.Z.Codreanu: „Eu stau pe poziţie nemișcat şi fix. Aştept orice, chiar arestarea 
i chiar moartea.” , : 
sr reprodus exact conversaţia de la începutul lui martie 1938 cu Cizer 
Zelea Codreanu, în biroul său din str. Gutenberg nr.3. Ca urmare, i-am scris vărului 
meu Victor Brabeţeanu să temporizeze cu un an intervenția de a ea pei opel am 
o bursă de specializare în Germania. Astfel, am plecat cu serviciul mili zosi 
toriu în Basarabia atunci când pe neaşteptate, la 10 martie 1938, mi s-a 0 pa aa 
către Ministerul Apărării Naţionale e din Bute întrucât UI, 9 
rămânerea ca medic secundar la Spitalul Brâncovenesc. : i 
De atunci sunt 70 de ani şi cer îngăduinţa să arăt pe ce paie dl Pg te 
pronostic se baza gândirea lui Corneliu Zelea (podea sora 7 pet PR 
accepte arestarea şi întemnițarea, în loc să fusă A sai sată de Horia Sima şi 
intrând în ilegalitate. Nu este deloc adevărată jersiurcă A ar fi fost epuizat de 
difuzată de complicii săi, cum că Corneliu Zelea i zii Horia. Sima, Nistor 
energie şi căzut în depresiune psihică. Un complice ă fostul Căpitan căzuse în 
Chioreanu, în cartea sa Morminte Vii, afirmă chiar catea soarta. 
mistica morţii, ca scop în sine, şi că se resemnase, Impăc: 


Nu este deloc adevărat. 


lintită pe poziţia 


143 


aste 


Me 


orneliu Zelea Codreanu înainte de arestare s; 
Eu am fost er din 30 noiembrie 1938, i-am fost co-deținut în închisoarea 
ână la asasinarea 4 —. t Ă : - Ș 
lugubră de la Râmnicu 2” Capitanul şi Statul Major i Na E Gh. Clime au 
Tot timpul, fără ăstrat încrederea Şi nu S-au SUnuiinore îi Po Poziția de 
fost optimişti, au P ii. Încă o dată ţin să subliniez că, din 17 aprilie 1938 şi pa 
rezistență în faţa Morții. servat nici cea mai mică slăbire de Voinţă şi de 


. -am ob hat î . gas aci O 
în 22 seplerobrie 1950. Zelea Codreanu, nici la urmaşii săi legitimi, ing, G 
energie, NIC 


AUC exandru Cantacuzino. La fel cu aceşti trei sari 

Clime, dr. arid LN S Eli Major Legionar şi, prin acesta, ina ă 
popii legionarilor din lagăre şi ACNEEA A lingă iai 

. baza starea de optimism şi de încredere, pe lângă obligația de a 
î cip ela luate odată cu încadrarea în Legiune. 
implini pic a lupta ofensiv şi datoria de a rezista cu demnitate fac parte din fiinţa 
morală a tuturor legionarilor şi a oricărui legionar. Primul lucru pe care se bazau 
încrederea şi optimismul lui Corneliu Zelea Codreanu era dubla utilitate a Mişcării 
Legionare pentru întreaga națiune română. Prin captarea şi organizarea curentului 
de ascensiune socială a fiilor de țărani şi muncitori, Mişcarea Legionară aducea şi 
oferea soluția legală a rezolvării prin concurenţă a foartei grele probleme evreieşti 
din România. Scopul de atunci al iudaismului erau infiltrarea şi Suprapunerea, iar 
Mişcarea Legionară aducea şi organiza exact concurența îngăduită de legi pentru ca 
România să-şi păstreze independența şi să rămână Stat Naţional Uhnitar. Iar Pro- 
gramul de alianță în 48 de ore cu Germania învingătoare pe întreg continentul 
Europa era singura soluție pentru ca Țara, pe plan tactic în acea epocă, să-şi 
păstreze independenţa națională şi granițele etnice. Apărarea României era posibilă 
înainte de vara lui 1940, întrucât Corneliu Zelea Codreanu şi marii comandanți 
legionari erau singurii prieteni demni de încredere şi alianță ai Germaniei şi Italiei 
aici, pe teritoriul României. 

Cu încredere că națiunea română şi clasa conducătoare vor realiza mintal aceste 
două adevăruri, Corneliu Zelea Codrenu şi ing. Gh. Clime au acceptat arestarea la 
17 aprilie 1938, adresând către toţi legionarii chemarea la „răbdare, tăcere şi 
suferință”. 

Răbdare, făcere şi suferință până ce Națiunea Suverană în propriul Stat şi 
clasa conducătoare în frunte cu regele aveau să înțeleagă adevărurile de mai sus, 
Mici Lego Țară a lui Corneliu Zelea Codreanu în viață şi a existenței 
h ES toi Eau Aur caza pentru noi” arată starea de încredere şi 
cu regim de demoralizare în Sina pi Ag 27 pe E gionâr; clau 

a închisoare de la Râmnicu-Sărat. 


ntimitatea lui C 


a dictaturii carliste, cât și ă lozi 
3 ' Fi S Ei [i = 
je a stana. ȘI cele două lozinci difuzate de Horia Sima în lumea 


rima lozincă di ă ia Si i 
dia E Tear i Horia Sima: „Ing, Clime şi dr. Banea au interzis atenta- 
te frică pentru propria lor piele.” 


„Mişcarea Legionară sub conducerea 


pitanului pentru că le es 


să judecăm istoria acestor lozinci ale lui Hori 
Mângâiercă noastră este că el n-au fost Niciodată legi 
+ puse pe limbă de patronul lui Sima, Mihail Morusoff. 
ii, să judece istoria criminalitatea trădătoare a lui Carol al II 
re au decis asasinarea lui Comeliu Zelea Codreanu si bi 
a în loc să păstreze pentru Țară o valență de 
Germaniei pe întreg continentul european. EX regele Carol al II 
Armand Călinescu, Mihail Morusofi, Gavrilă Mari 
să se piardă Basarabia, nordul Bucovinei şi nord 


viață singura soluţie salvatoare: pe Corneliu Zelea Codreanu 


| | ți şi lideri legionari claustrați 
în lagăre şi 20 din conducerea superioară condamnaţi la închisoare. Corneliu Zelea 


Codreanu, 10 ani de condamnare pentru aşa-zisă trădare şi Statul Major Legionar, 7 


sămânță legionară pe teritoriul României.” 

Cu inteligența sa genială, Corneliu Zelea Codreanu a intuit acest plan criminal 
şi a încercat întâi să-l facă inutil prin decizia din 21 februarie 1938 de autodes- 
ființare a partidului „Totul pentru Țară” şi apoi prin demobilizarea autorului prin 
două scrisori de chemare la realitate şi de răspundere în faţa istoriei: una adresată 
consilierului regal dr. Alexandru Vaida Voevod şi alta către consilierul regal 
Nicolae Iorga. Scopul acestor două scrisori nu a fost ofensarea destinatarilor, ci 
chemarea la realitate şi, prin persoanele lor, amintirea responsabilități pe care o 
aveau regele Carol al II-lea şi întregul guvern. 

Corneliu Zelea Codreanu şi ing. Gh. Clime au avut, în afară de gândire polțitică, 
o gândire istorică şi în acelaşi timp cunoşteau înțelepciunea experienței multimi- 
lenare potrivit căreia tactica este subordonată strategiei, dar are prioritate asupra 
acesteia, Sunt de mare înțelepciune şi au drept de a fi menționate în istorie atât 
textul autodizolvării din 21 februarie 1938, cât şi cele două scrisori din 30 martie 
1938 către cei doi foşti prim-miniştri şi Înalți Consilieri Regali. spe pa 

Dr. Alexandru Vaida-Voevod a fost un bun român şi un adevărat patriot și, în 
ierarhia Transilvaniei contemporane, era nr. 2, după luliu Maniu. La epoca aceea, 
era singura persoană din România cu autoritate istorică şi cu putere politică să-l 
influențeze pe regele Carol al II-lea şi să-l oprească de pe drumul rău. Din păcale 
pentru România şi pentru istorie, marele dr. Alexandru Vaida-V cevod, cunoscut în 
folclor drept „Leul Ardealului”, încă din toamna lui 1937 căzuse într-o scleroză ae 
rială cerebrală, probabil boala lui Altzheimer. Pe tot parcursul ultimilor săi ani de viaţă 
n-a mai arătat nici sensibilitate, nici reactivitate şi a supraviețuit doar mal 17 
„Al doilea Înalt Consilier Regal, Profesorul Nicolae lorga, a fost, în ace RA A 
inteligența cea mai impresionantă şi caracterul cel mai dificil din istoria politi 

Omâniei contemporane. ţ 
n întreaga perioadă dintre anul 1900 şi anul 19 

teroare în viaţa publică a României. Ultra-supra egocen i 
nu exista posibilitate de apărare când se declanşa furios, [ 


40, Iorga a exercitat o adevărată 
ocentric, ultra-supra vehement, 
zbunător şi pedepsitor. 


145 


4 


ES 


său la onumentele Istorice” „. 
u, colaboratorul său la, Moni rețineţi dă » Mi-a 
ță ştiinţifică: „Să ştiţi şi să ț1, domnule 


ictor. Brătulesc 
Profesorul Victor LS $ vibrare "ăAt 6 e LA) ; 
ul dintre colaboratorii lui politici şi ştiinţifici nu la 


î la o şedin 
spus în 1960, din 
ilcoveanu, că absolut niciun 


serile : egionarilor. IE a Bp0e. 0 MAE „j 
instigat pol riie deal al ae Iorga era că nu insista la infinit în furiile Sale «: 
O parte pozitivă 3 


: ând i se argumenta ce-i drept şi ce-i ne 

că revenea repede la Aoriga Izre € A Fe reclamaţia la Tribunalul MDL 
Când Armand Găli  aat Zelea Codreanu, colaboratorul său prof. Dumita, 
Bucureşti împotriva Ji monstrat cum că făcuse o greşeală politică şi atunci, pe | 
Munteanu- Râmnic re EA i-a spus: „Du-te după Călinescu şi adu-mi înapoi reclamaţiă 
Profesorul Nicolae, EA decizie nu s-a finalizat, întrucât Armand Călinescu A 
pf e ară A şi a depus-o la Tribunalul Militar Bucureşti. 3 
ratia mbelor scrisori din martie 1938 sunt de însemnătate istorică. Corneliu 
Zelea Codreanu arăta că Națiunea Română este ajunsă la maturitate politică şi că 
merită a fi Suverană în propriile sale opțiuni şi în propriile sale decizii. Suprimarea 
regimului democratic este uzurparea Suveranităţii legitime a poporului român şi 
autorii acestei decizii se fac vinovaţi şi răspunzători în faţa istoriei. La alegerile 
parlamentare din 20 decembrie 1937, Națiunea Suverană în propriul ei stat nu 
numai că a decis legitim autoguvernarea, dar a decis şi soluţia justă în politica 
externă: Iuliu Maniu şi PNŢ-ul cât timp Franţa este Europa sau Corneliu Zelea 
Codreanu şi Mişcarea Legionară dacă Germania devine Europa. Mult mai multă 
credibilitate şi mult mai multă eficacitate are politica externă făcută de cei care 
cred sincer în ea, decât de una şi aceeaşi persoană duplicitară când cu Franța, când 
cu Germania. Îmi permit a repeta că ambele scrisori trimise de Corneliu Zelea 
Codreanu sunt de însemnătate istorică. Efectul a fost tragic. 

Dr. Alexandru Vaida n-a dat nicio urmare: nici n-a intervenit să-l oprească pe 
Carol al II-lea, nici n-a făcut reclamaţie la Tribunalul Militar Bucureşti cum că ar fi 
fost ofensat în calitatea sa de Inalt Consilier Regal. 

In conformitate cu planul dinainte stabilit, Tribunalul Militar Bucureşti a jude- 
cat reclamaţia la 19 aprilie 1938 şi a condamnat pe Corneliu Zelea Codreanu la 
şase luni închisoare. Acest mic proces era numai 0 repetiție înainte de premiera 
care, în planul regelui Carol al II-lea, trebuia să fie o condamnare de lungă durată. 
Scopul procesului era să testeze sensibilitatea şi reactivitatea Germaniei național- 
socialiste, presupusă a fi protectoarea Mișcării Legionare singura ei prietenă 
a cu omânia, Atât Adolf Hitler de la Berlin, cât şi ambasadorul Vilhelm 

e la Bucureşti s-au arătat complet indiferenți şi astfel au autorizat 


trecerea la marele proces pentru condamnarea de lungă durată. 
Să descriu ce-am trăit 


Tismana. Cred că în total eram 200 de 


Ye prizonieri, dar ştiu încă dinainte de decembrie 1937 
işcarea Legionară şi că era identificat de Corneliu 


a 


„dacă vreți să vă spălați, aveti „putem spăla pe corp, Col. Craiov ăspuns: 
146 Spălați, aveți destulă apă acolo. Dar vă lipseşte Giiulr să faceţi baie 


N 


a 


dintre noi î 
ă e: : 01 în 
cu E, dezbrăcat şi am intrat în apa foarte rece a cascadei, Cole 


ne- ânt, dar ne-a notat pe noi cei cinci ca fiind 
de vânt, : LUI) 
ciur 12 sau 13 mai 1938 am fost luaţi de | 


Care persoana mea 
“O. Col. Craioveanu n-a s 

Cei mai primejdioşi. ca 
a mănăstirea Tismana şi duşi cu 
tan cu noi au fost aduşi de la 


i lagărul de la Miercurea Ciuc. Simul 


irea Dragomirna din Bucovina circa 12 


Pi , 0 de legionari : 
Mâni1938 din Moldova, Basarabia şi Bucovina. * legionari arestați tot la 17 
pe că rul de la Miercurea Ciuc era o veche clădire din epoca Imperiului Austro- 


i era aşezată î Sup deschis peo înălțime. De jur î 
Une ta himpată şi mult câmp deschis pentru contr xi 
e ărul de la Miercurea Ciuc am găsit pe pro! 


“ci în lag ; i A fesorul Ion Zelea 
A corul Nae Ionescu şi Comandanții Bunei Vestiri de la Iaşi. date 


on escu ținea în fiecare Cupă rai un cura de Istoria Filosofiei Universale şi restul 
timpului studia frază se rază şi cucul E san semnificaţia celor 33 de cântece 
legionare un adevărat Lezaur e ural. Melodiile acestor cântece legionare sunt 
într-adevăr cu mult avânt cu multă mişcare şi cu mare mobilizare la luptă ofensivă. 
Țextul provenea „din sufletul național. ereditar şi fiecare cuvânt năştea un nou 
sentiment, o nouă imagine şi un nou Viitor. Evident că în niciun fel nu poate fi 
înţeles şi nu poate fi apreciat de străinii care n-au instinct național şi care n-au 
dragoste de Țară. După 1 990, odată cu democraţia, scriitorul Alexandru Paleologu 
a declarat la televiziune că toate cântecele legionare au cuvinte „idioate”, 

În acest lagăr de la Miercurea Ciuc condiţiile de cazare şi de masă erau 
acceptabile, însă nu-mi aduc aminte dacă erau sau nu duşuri cu apă caldă pentru 
spălare corporală. Eram câte 10 prizonieri în fiecare sală, cu pat de fier, saltea de 
paie, cearceafuri, pernă şi pătură, exact ca soldații la cazarmă. Patul meu era între 
cel al prof. Radu Meitani, care ținea conferințe de istorie diplomatică, şi patul 
avocatului Alexandru Vergati, care ţinea conferințe de drept civil. 

Să mi se îngăduie o mică paranteză. Alexandru Vergati s-a minunat mult când 
i-am explicat că accesele de paludism nu se datorau consumului de prune verzi, ci 
hematozoarului palustru care, după cum descoperise un francez, Laveran, era 
transmis de ţânțarul anofel de la omul bolnav la omul sănătos. De asemenea, s-a 
minunat mult când i-am spus că numele lui nu vine de la principii italieni, ci de la 
comuna Vergata judeţul Vâlcea, aşa cum şi numele meu vine de la comuna Milcov 
judeţul Olt. Inchid paranteza. i 2 

Noi legionarii n-am avut niciun raport şi nicio relație cu jandarmii care 
comandau şi administrau lagărul. Printre prizonieri se găsea — şi a fost ales şef al 
legionarilor din lagăr — George Furdui, care la 17 aprilie 1938 nu fusese arestat de 
poliţie pentru că nu l-au găsit. EI a fost arestat ulterior şi când a fost adus în lagăr, 
la 11 iunie 1938, şi comandantul legionar Ion Belgea, s-a născut suspiciunea cum 
că printre legionarii liberi din ilegalitate exista un trădător sau era înfiltrat un spion. 
Nu se pronunța niciun nume sau cel puțin eu n-am auzit nimic. i i 

Cu câteva zile înainte de venirea noastră, a celor de la mânăstirea Tismana, în 
lagărul de la Miercurea Ciuc avusese loc un eveniment absolut macro spete 
Printre prizonieri se găsea avocatul Petre Dinescu, originar din Piteşti, SE ag i 
şeful Departamentului Presă-Informaţii din comitetul conducător al e: dare 
sub preşedenţia lui Traian Cotigă, cât şi a lui George Furdui. Făcea pe egi i 
entuziast, chiar fanatic, şi nimeni nu bănuia că este agent infiltrat < stea 
Generală a Statului. În ianuarie 1938 eu am avut această cre res, se la găcul de 

lui Corneliu Zelea Codreanu care mi-a spus: „țineți-l sub observaţie - 

la Miercurea Ciuc acest Petre Dinescu a EGBA SI: cra ) 
un complot de asasinare a regelui Carol al II-lea cu Ş A 
10 Mai 1938 în Bucureşti. Piire Dinescu susţinea că are bine pregătite evad 


mprejur un gard dublu 
are cu tirul de mitralieră. 


mandanți legionari pentru 
ărbătorii naţionale de la 
area din 

147 


————— 


DTP ——— 7 = strat PD Pî-r ? e Ii 


la Bucureşti primirea armelor, pătrunderea pe Stadion 
a ie 


al II-lea. 
Cei cinci comandanţi legior 


-au prefăcut a fi de T : i de evită 
judeţul ih A Sail Petre Dinescu a fost luat în anchetă de George k 
au dat totul pe faţă. i 


tao 1 fi bătut a mărturisit apartenența sa la Sip 
şi în schimbul promisiunii că nu va NP atu) Borcea de u lubrica, imi 
Statului şi misiunea Mentat împotriva regelui Carol al II-lea. După 
comandanţi legionari, a 7 dieatti a fost pus pe O pătură și aruncat peste gard 
mărturit totul, avocatul ctre are ne păzeau. Oliţerul de jandarmi Comanda U 
de sârmă tipat la jan SUT Se ministrul de Interne Armand Călinescu a des 

să A [7 d ? =7A Pe? p Atari ie . 

E EIB în interiorul lagărului ( ânid pene „a da E 1 carei CADE am 
aflat că Petre Dinescu sta singur într-o cameră unde 1 se i “o Iiesete ŞI unde nu 
ara vizitat de nimeni. IFA i ă î 

CE veste mic. dar are o mare semnificaţie. Ries că Impingerea 
prigoanei de la etăpa 1 la etapa a Il-a nu avea pa ucille e în făpiună ȘI Că marii 
prigonitori Armand Călinescu, Mihail Morusoff, tu ă A OF STIII ŞI Victor 
Iamandi se temeau de instabilitatea psihică şi de oscilaţiile decizionale ale regelui 
Carol al II-lea. Prin fabricarea şi presupusa descoperire a unui atentat în timpul 
serbării de la 10 Mai 1938, marii prigonitori mai sus amintiţi voiau să consolideze 
şi să definitiveze asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu; nu pe răspunderea lor de 
subalterni, ci pe răspunderea lui Carol al II-lea şi a Instituţiei regale. Teama lor nu 
era chiar nejustificată, mai exista o şansă de-al salva pe Corneliu Zelea Codreanu 
dacă se intervenea direct şi personal la regele Carol al II-lea. Această şansă era 
cunoscută de Corneliu Zelea Codreanu şi, la 30 septembrie 1938, prof. Vasile 
Cristescu a încercat să o valorifice, dar a fost sabotat de Horia Sima. 

Un alt eveniment cu mare semnificaţie a avut loc la începutul lui iunie 1938, În 
camera noastră de la parter se găsea prof. Rusalim Olaru, şeful organizaţiei legio- 
nare a județului Lugoj. La începutul lui iunie 1938 este chemat cu toate bagajele sale la 
cancelaria comandantului de lagăr. Această chemare „cu toate bagajele” însemna 
evenimentul punerii lui în libertate. L-am felicitat cu toții şi ne-am închipuit că au 
început să ne pună în libertate şi că se terminase cu prigoana generală. 

După vreo două ore, prof. Rusalim Olaru se reîntoarce cu toate bagajele şi îşi 
reia locul, în acelaşi pat. Plini de uimire îl întrebăm și iată ce ne-a povestit prof. 
Rusalim Olaru: „în ultima zi a lui decembrie 1937, i-am convocat pe toți legionarii 
din județul Lugoj şi am citit, spre luare la cunoştinţă și conformare disciplinată, 
circulara prin care Căpitanul declara încheiată bătălia electorală şi ordona 
demobilizarea legionarilor, fiecare la treburile lui personale, După citirea circularei, 
comandantul regionalei Banat, profesorul Horia Sima, a luat cuvântul şi a lăsat să 
se înțeleagă că acel ordin de demobilizare și de pace era o mare eroare, întrucât 
Căpitanul nu-i strateg pentru a înțelege lucrurile de la un anumit nivel în sus şi mai 
ceia Eu m-am sesizat și am făcut raport confidenţial la Bucureşti. De la 
aria î Mp eur în faţa cărora profesorul Horia Sima a negat să fi 
cl e aa A A duci că mint. Concluzia celor două anchete a fost 
iunie 1938, Găsindu e să pri de Re luni: de la | ianuarie 1938, până la 30 
a decis punerea mea tuia INCL ntiscate această eliminare a mea, Bucureştiul 

ertate, întrucât n-aş fi fost legionar la data arestării. Eu 


n-am vrut să semnez declarația că n i i i i 
să se i U sunt 
ordonat să fiu reintrodus în lagăr.” sei iti Ci Pr A 


Nimeni di i y 
Slava, A pre el sell) Li acest eveniment. În iulie 1938, la închisoarea 
Roşu de la Oraviţa și Gai Sisiez ŞI ing. Gh. Clime, cu explicaţia că Octavian 
[46 : nescu de la Timişoara declaraseră exact invers 


nari în frunte cu preotul Chivu din comuna Viiso 
: acord şi, în momentul încercării de ev. 


De 


E 


A 


rea din Legiune a prof. Rusalim Ola 
a”; pedepsirea subalternului e 
iaza de 15 iunie 1938, suntem ch i : 

ă amiaza de !> 1 d i emaţi douăzeci de prizoniei 

În du lagărului şi ni se spune că vom fi transportaţi în cursul FA pa, i A 
a 

d Se A aibe: a mânăstirea Ti 

a Ciuc se făcuse în timpul zilei și în toate gările unde a 

rii. Pentru a nu se mai 

scu luase decizia ca 

' e noaptea când nu 

transp e peronul gărilor. Ei 


ți într-un singur vagon cu Jandarmi înarmaţi la ambel 
i şi nu ni se permitea să ne apropiem de uşi. Comandantul a 
n căpitan cu numele de Peşchir, ceea ce înseamnă 
era U arul țăranilor din județul Gorj. Eu nu am schimbat 
vocabu de jandarmi şi doar relatez ceea ce am văzut cu ochi 
căpitan mele. Deşi transportul s-a făcut în timpul nopții, când nu era public în 
urechi € ele gări, la fiecare oprire a trenului jandarmii căpitanului Peşchir coborau 
SP onjurau vagonul cu puştile întinse spre ferestrele vagonului în care ne aflam 


e capete ale 
celor jandarmi 
prosop sau şervet în 
Niciun cuvânt cu acest 
i mei şi ce am auzit cu 


vagonulu 


: brizonierii. lată numele celor selecționați a fi Statul Major al Mişcării 
1 Erie şi principalii „complici” ai lui Corneliu Zelea Codreanu: 
E ia 1], inginer Gh. Clime 


2, profesor Vasile Cristescu 
3. Principele Alexandru Cantacuzino 
4. jurist Alexandru Cristian Tell 
5, economist Gh. Istrate 

6. jurist Mihail Polihroniade 

7... jurist Traian Cotigă 

8. profesor Sima Simulescu 

9. inginer Virgil Ionescu 

10. economist Dobre Bănică 

1]. profesor George Furdui 

12. jurist Nicolae Totu 

13. jurist Radu Budişteanu 

14. comerciant Gh. Apostolescu 

15. inginer Eugen lonică 

16. inginer Aurel Serafim 

17. profesor preot Grigore Cristescu 
18. preot Nicolae Georgescu-Edine! 
19. doctor Paul Craja 

20. doctor Şerban Milcoveanu 


Cine a întocmit această listă? Nu putea fi întocmită decât de pipa sei 

politică: Siguranţa Generală a Statului, Serviciul Special de Informaţii a i forte 
Prefectura Poliţiei Capitalei, ip peietoralul General al Jandarmeriei ŞI, 
robabil, Serviciul Secret al Palatului Regal. Tei? : 
; Numărul de 20 nu a fost la tati poliţiei secrete e iesti 
mult teoretic decât practic, de către Permanenţele Statului, a lizați numai. 17 
„Cabinet Negru” de la Palatul Regal, Dintre cei 20 de e ti 17 lideri nu 
făceau parte din adevăratul Stat Major al Mişcării LERO t| ii importanți. 
erau întregul Stat Major Legionar, dar erau cei mai reprezen A ii în ierarhia Mişcării 
Ing. Gh. Clime era nr.2, imediat după Corneliu Zelea Codrea en şi comandantul 
Legionare și, în plus, Preşedintele Partidului „Totul pentru 


Corpului Muncitoresc Legionar. 149 


BE rai 


Ea 


E ş + ierarhia legionară, după ing. Gh. Clime si 

Prof. Vasile Cristescu era 1 N IE eul “când acesta lipsea din Buculed 
Ion Banea şi, în plus, DE 0 era nr. 5 în ierarhia legionară şi, în pi 
Principele Alexandru Canta ificiu Moţa-Marin”. Gh. Istrate era comandant! 
comandantul „Corpului de sacrticiu 1 i ciulieeeu Ing. Eugen Toniaa al 

izației „Frăţiile de Cruce” din gimnazii ŞI e lea i n aR 
organizației „TAI C. e ni Legionarilor” cu componență nedată publicităţii 
secretarul organizaţiei „Prietenii -r& oh: i cării Studențeşti de la 10 decejuatii 
Radu Budişteanu era unul dintre fondatorii Mişcării ied. Ş Of „ decembrie 
1922 şi în Mişcarea Legionară era principalul avocat pledant a iciului Juridic, 
Gh. Apostolescu era şeful Comerțului Legionar din “png pe A restaurante. Mihaj] 
Polihroniade era şeful grupării Axa, socotită principalul laborator ideologic şi 
documentar al Mişcării Legionare. Traian Cotigă şi George Furdui fuseseră 
Preşedinţi ai UNSCR-ului şi erau considerați, împreună cu Iosif Bozântan ŞI cu Ion 
Antoniu-Pâsu, drept „şefii de facto ai Tineretului Universitar Român , 

Trei persoane nu făceam parte din structura organizatorică a Statului Major 
Legionar: Preotul Nicolae Georgescu-Edineţ, dr. Paul Craja şi dr. Şerban Milcoveanu, 

lată motivele pentru care am fost selecționați de Poliţia Secretă Politică i, 
evident, aprobați de regele Carol al II-lea şi de Armand Călinescu. Preotul Nicolae 
Georgescu-Edineţ era parohul bisericii Sf. Anton, situată în Piaţa de Flori şi 
proprietatea oficială a Centrului Studenţesc Bucureşti. În calitate de duhovnic a] 
Studențimii, preotul Nicolae Georgescu-Edineţ era în fruntea tuturor manifestărilor 
studenţeşti, conform Imnului Naţional al lui Stefan Mureşanu: 

Preoţi cu crucea-n frunte 
Căci oastea e creştină. 

Dr. Paul Craja nu era decât preşedintele Societăţii Studenților în Medicină, dar a 
fost ales ca exponent autentic al românilor macedoneni, pe care poliția secretă 
politică voia să-i pedepsească în mod cât mai drastic posibil. 

Eu eram preşedintele UNSCR şi marea mea vinovăţie era de a fi fost model de 
urmat în opțiunea pro-legionară a studențimii din toate Universitățile din Bucureşti. 
La ancheta din 1952-1953, un maior de securitate a răcnit la mine: „Zece mii de 
tineri au declarat că s-au înscris în Mişcarea Legionară convinşi de exemplul tău şi 
asta este o vinovăție care nu poate să rămână fără pedeapsă.” 

Revenim la noaptea de 15-16 iunie 1938. 

„N-am participat la ce se discuta în compartimentul unde se găsea ing. Gh. 
Clime, dar am prins din zbor o frază: „Există riscul ca legionarii de afară să-şi 
piardă răbdarea și din capul lor să facă ce nu trebuie”. 

De asemenea, am văzut întâmplător cum ing. Eugen Ionică a scris trei bileţele. 
Semnificaţia lor am înțeles-o numai a doua zi, când am ajuns în închisoarea Jilava. 
Trenul se apropia de gara Braşov şi a început să reducă viteza. Primul care a sărit 
pe fereastră a fost prof. Vasile Cristescu, cu misiunea de a ţine sub control 
îi Azul a a E teren şi de a impune să se continue politica „Răbdare, 
i iesi imi : dolea a sărit pe fereastră principele Alexandru Cantacuzino, 
cară PET reasi GIL ital „Corpul de Sacrificiu Moţa-Marin”. Al treilea urma să 
gitatăzii-și licee i; €, cu exact aceeaşi misiune pentru Frăţiile de Cruce din 
E PI OTĂ ARE ler n-a reuşit s-o facă, întrucât înainte de intrarea în gara Braşov 

£ Işte lucrători CER lucrând la o linie paralelă. 


Evident, prof. Vasile Cristescu şi princi i 
cu misiune decisă de ing. Gh. Gl nn fig URAL, 


L 


icio întâlnire cu acesta. Principele Alexandru ( antacuz noa accepta să 

“n-a It | , i i i i | 
in 4 vizita lui Horia Sima ŞI rezultatul a fost arestarea lui în pri ] pr: 
vu i 1mele zile ale 


(=) . 
În dimineața zilei de 17 iunie 1938, la ora 8, 


Cc . 
vasile 


iau | recete pe a / „n-am vă imi 
AI mic şi nu ştiu nimic, întrucât de la Miercurea” zut pe nimic, n-am 
au 


lava am dormit tot timpul”. Ciuc şi până la închisoarea 
Jila 


închisoarea Jilava am fost băgați în câte o celulă fieca . : 
: lac închis uşile şi am putut comunica liber între noi. re, dar după 3-4 zile mu 
ni Primul eveniment important a fost că într-una din celule s-a Săsit, zgâriat cu cuiul 
rete, un mesaj al lui Corneliu Zelea Codreanu. Textul este reprodus în mai multe 
= inclusiv pe pagina întâi a revistei „„Cămaşa de izbân 


. dă”. Reiese că în acea celulă 
austrat Corneliu Zelea Codreanu până în dimineața de 16 iunie 1938, pia 


fost transportat la închisoarea Doftana sub paza unor jandarmi comandați de maiorul 
Varo. În paranteză amintesc că, în cursul transportării de la J ilava la Doftana, comisarul 
de poliţie Panova încercase să-l asasineze sub pretextul „fugii de sub escortă”. Scopul 
n-a fost atins, întrucât Corneliu Zelea Codreanu a cerut să i se pună lanțuri la picioare şi 
cătuşe la mâini şi întrucât mr. Varo şi-a făcut datoria nu numai de a-l păzi, dar şi de a-l 
ocroti. Textul scris pe zid de Corneliu Zelea Codreanu se termina cu fraza „Cu 
Dumnezeu Înainte!” Citind mesajul scris pe zid, ing. Gh. Clime a decis ca, pe viitor, 
salutul tuturor legionarilor să fie „Cu Dumnezeu înainte”. 

În închisoarea Jilava am stat de la 17 iunie până la 1 iulie pentru procesul care a 
urmat la Tribunalul Militar Bucureşti şi apoi, în continuare, până la 31 iulie 1938, 
când am fost transportați cu toții la închisoarea de la Râmnicu-Sărat. În cele ce 
urmează voi evoca desfăşurarea procesului şi trei evenimente interne ale noastre 
care mi se par a avea o deosebită însemnătate. Să mi se îngăduie a începe cu aceste 
trei evenimente înainte de a trece la evocarea procesului. 

Primul eveniment, demascarea spionului Mihail Vârfureanu. 

Într-o dimineaţă, priveam pe fereastra celulei în curtea închisorii, unde era scos 
pentru o oră pe zi ing. Gh. Clime. In timp ce dânsul mergea circular, cu mâinile la 
spate, apare pe vârful zidului exterior o persoană din care se vedea numai figura şi 
puţin din partea superioară a toracelui. Asist la următorul dialog. pe 

Persoana de pe zidul închisorii i se adresează d-lui ing. Clime: „D-le inginer, 
sunt legionar, închis în curtea alăturată şi mâine dimineaţă sunt pus în libertate 
pentru terminarea pedepsei. Spuneţi-mi ce mesaj să trimit din partea dvs. Cama- 
razilor din ilegalitate şi cui anume să mă adresez.” Ai 3 iu 

Dl. ing. Clime i-a mulțumit şi a răspuns că nu avea niciun mesaj ce pre 
Chiar în acea zi seara am avut ocazia să mă duc în celula ing. Gh. Clime ar 2 
comunicat identitatea respectivului pseudo-camarad legionar. Pe piine er pi Si 
memoria vizuală şi îl recunoscusem pe loc: era Mihai Năriieeant e ha 
VI la medicină, mai mic cu 4 ani decât mine, originar din Catia Lara rr mi 
şi membru aparent entuziast în grupul legionarilor esti A E du lefaă 
suspectam mai demult din cauza excesului de vorbe şi a lipsei pt 
responsabili cu grupul de la medicină îl tratau cu pia e 1938, Horia Sima, în 

lată traseul mai departe. La jumătatea lui iai Legion 
numele conducerii superioare, ordonă Corpului Stu il 
sitatea Bucureşti să treacă la acte de violență şi să Pro ie 
doi conducători legitimi — Bartolomeu Livezeanu, i ar ul şi îi comunică lui 
Țilnaru, originar din Transilvania — refuză să execu răbdare, tăcere şi 


; re 
Horia Sima că ei aplică ordinul lăsat de Căpitan „Răbdare, 151 


arestaţi şi trimişi nu în lagărul de la Miercurea 

ci la o altă închisoare, unde nu Puteau 
comunica nici cu noi şi nici Bu ciia din afară. Se voia a nu se afla de ordinele pe 
care le dădea Horia Sta d Sua Ip E RS, Legionar era, în mod firesc, ic 

Următorul la con i Srl rată ca şi predecesorul lui, Livezeanu, Hori 
Zeana, cu grad de paria Tone] Zeana şi, constatând că nu era dispus să execute 
Sima tatonează eg o decizie cu totul neobişnuită: trece peste ierarhia legală si 
ordibeie de il eta absolut al Corpului studenţesc legionar din Bucureşti . 
Mihai Vâr fureanu; desigur, recomandat de Mihail Morusoff. ; 

La începutul lui iulie 1939, Mihail Morusoff are de rezolvat problema dispariţiei 
din viaţă a Nicoletei Nicolescu, comandanta Cetăţuilor de doamne Şi domnişoare 
ale Mişcării Legionare. La Berlin, tânărul avocat Miti Dumitrescu dă crezare celor 
spuse de Horia Sima şi asumă misiunea atentatului unilateral contra lui Armand 
Călinescu, cu condiţia sine qua non „Ca Nicoleta Nicolescu să fie de acord şi să 
aprobe”. Cu dispariția Nicoletei Nicolescu înainte de sosirea la Bucureşti a lui Miti 
Dumitrescu a fost însărcinat Mihail Vârfureanu. Sub pretextul de a o consulta în 
privința unor decizii importante, Mihail Vârfureanu, ocin numele Corpului 
Studenţesc Legionar, solicită o întrevedere secretă la ora 10 - seara în piața Buzești 
cu Nicoleta Nicolescu, şefa „Cetăţuilor Legionare”. 

În chiar secunda când s-au întâlnit s-a auzit uruit de automobile şi piața Buzeşti 
a fost încercuită de echipajele poliţiei secrete politice. Nicoleta Nicolescu a încercat 
să fugă, dar Mihail Vârfureanu s-a azvârlit asupra ei şi a imobilizat-o până au venit 
poliţiştii să o aresteze. Scena a fost vizionată de la câțiva metri distanță de două 
aghiotante ale Nicoletei Nicolescu, pitite în două locuri mai ferite. Conform 
deciziei lui Mihail Morusoff, Nicoleta Nicolescu a fost imediat omorâtă şi grabnic 
incinerată, astfel ca Miti Dumitrescu, ajuns la Bucureşti, să nu poată fi oprit de la 
săvârşirea atentatului lui Armand Călinescu. 

In septembrie 1940, urmaşele Nicoletei Nicolescu l-au arestat pe Mihail 


Vârfureanu şi l-au băgat în închisoarea Jilava, unde a murit în masacrul din noaptea 
de 26/27 noiembrie 1940. 


Revenim la iunie 1938. 

In grupul nostru al prizonierilor era preotul Grigore Cristescu, profesor de 
Omiletică la facultatea de Teologie şi propulsat în Mişcarea Legionară ca un fel de 
înlocuitor al profesorului Nichifor Crainic. Niciunul dintre noi n-a sesizat ceva 
anormal până în prima zi a procesului, desfășurat la Tribunalul Militar Bucureşti. 

După interogatoriul de identificare al acuzaților, preşedintele Tribunalului dă 
cuvântul preotului Grigore Cristescu, aflat în boxa acuzaților alături de noi. Cu 
voce tare şi aspră preotul Grigore Cristescu debitează un vehement rechizitoriu 
impotriva Mişcării Legionare în general şi împotriva ing. Gh. Clime în special. Cu 
indexul de la mâna dreaptă întins acuzator, preotul Grigore Cristescu îl acuză pe 
inginerul Gh. Clime, cu calomnieri şi defăimări care de care mai mincinoase, 
Secretul trădării este de domeniul psihiatriei: preotul era un vechi alcoolic pe ascuns și 
a fost convins să trădeze oferindu-i-se posibilitatea de a-şi continua viciul. În Mișcarea 
Legionară a existat această vulnerabilitate de a nu se cerceta nici antecedentele 
PEZERA ȘA Nici viața intimă şi situația materială a celor care se încadrau prin proprie 

ecizie, Alcoolismul ascuns, adică consumul frecvent de alcool de unul singur, este 
mal (ai periculos decât alcoolismul fățiș, satisfăcut în public. 
treilea eveniment este mult mai important, întrucât priveşte demascarea lui 


Horia Sima ŞI pierderea tratamen ului Teve, V AT fi putut apăra mişcare: 
ț 
p nti care a 


ile 1938. Închisoarea Jilava. 


„O zi mai târziu, sunt 
Ciuc, laolaltă cu cei 500 de legionari, 


suferință” 


DL 


al mnaţi de prima instanță şi aşteptam 
E m “Casaţie şi Justiţie Militară. Nefiind conda 


Cupe! sa fim vizitaţi o zi pe săptămână d 
drep 


i ea, Tufe şi a 
le ş ) in Limişoara şi i 
Dan MU legionară a regionalei Banat condusă de tree Hota spe ae 
în ier fele şi alimentele erau transmise după verificarea lor de către un plutoni 

E orbirea cu membrii familiei se desfăşura timp de 30 m ari 
0 


a inute, de i 
i perete de metal cu găuri, pentru a ne putea vedea şi a E oee ei 


ui supraveghetor, fratele 


) a îmi şopteşte ca un mai 
Căpitanul va muri, dar Mişcarea Legionară va continua, imn s-a născut 


Pia căpitan. Eu întorc capul şi îi şoptesc: „Cum ați ajuns la concluzia că va 
a nitanul*”? 
NE ee ruine: „Da! Va muri. Dar voi să nu vă pierdeţi nădejdea, pentru că Mi 
un nou Căpitan şi merge mereu înainte.” a Mişcarea 
Eu către el: „Şi cine este acest nou Căpitan”? ă 
E] se asigură că nu ne aude plutonierul supraveghetor şi, cu voce conspirativă, îmi 
şoptește: ; Horia Sima”. Fratele meu, Dan Milcoveanu, având grad de instructor, era în 
intimitatea legionarilor din regionala Banat. Cele pronunțate de el nu puteau fi decât 
mentalul şi comportamentul tuturor celor direct subordonați lui Horia Sima. M-am 
dis imediat la ing. Gh. Clime şi i-am raportat discuția avută cu fratele meu, plus 
opinia mea personală că era vorba de o stare psihologică morbidă în care dorinţele 
sunt luate drept realități. Ing. Gh. Clime I-a convocat pe toți ceilalți şi, împreună, 
au elaborat trei decizii ale Statului Major Legionar către toți legionarii încă liberi 
i în ilegalitate. Ș 
NE av gr „Horia Sima psi Bucureştiul şi se duce în comuna sa 
ă, de unde nu va veni decât chemat.” să 
a decizie: „lon Antoniu-Pâsu este numit singura piesă de legătură dintre 
Comandamentul de Prigoană şi cuiburile legionare din teren. : 

A treia decizie: „Legionarii i cf MU Tae numai ce le transmite lon Antoniu- 
âsu şi nu vor asculta în niciun fel de Horia Sima.” ss i : i 
A "După arestarea lui Ion Belgea, la 11 iunie 1938, noi ştiam că fac parte din 
Comandamentul de Prigoană preot Ion Dumitrescu-Borşa, av. Alexandru e pca 
av. Victor Vojen, ing. Nicolae Horodniceanu, ing. Victor pa ori pen 
Stelian Stănicel, ec.C-tin Papanace, funcționar Gh. Dragomir-Jilava, prot. Ta 
Iordache şi Nicoleta Nicolescu. Poate că mai erau şi alți lideri, dar Feisa cunoşt a 
decât pe aceştia şi aveam totală încredere în ei. Cea mai importan src ie 
piesa de legătură cu cuiburile legionare din teren şi această ei ina ac 

Statul Major, a fost avocatul Ion Ager A Fyisnipă de max 
care, ca toți Comandanții legionari, n-a minţit nici : : List 
ue hotărâri ale Statului Major Legionar au fost i pei iti 
de afară prin avocatul Horia Cosmovici, care venea săpt i recursului la Înalta 
Jilava şi se consulta cu ing. Gh. Clime în vederea Sua d ce la distanța de 4 
Curte de Casaţie şi Justiţie Militară. La grefa închisorii Ace ele, ing Gh 
m, am văzut cu ochii mei scena când, aşezaţi pe două Sei decizii ale Stalului 
Clime dicta avocatului Horia Cosmovici conţinutul clal de la patru metri cum 
Major Legionar. Eu însumi, cu ochii mei, am văzut îs-lina capul de fiecare 
avocatul Horia Cosmovici asculta cu maximă atenţie ŞI 


dată, în sens de a fi înțeles misiunea. 153 


E a 


a 


> Trei zile mai târziu, Ion Antoniu-Pâsu tu 


i i amarazilor: ,, ste 

i ajuns în lagărul de la Miercurea Ciuc, spune cam ra SE Am fost tul 

arestat și, ajuns ! ingura persoană care cunoştea locuinţa unde stăteam ascuns”, j 

de Horia cl Căpitan” despre evenimentele din vara şi, toamna lui 193 

ia ş g A 

cane ntin Papanace relatează fără Să-ȘI poată explica o scenă de înverșunată in 
i Ho e ing. Gh. Clime aflat în închisoare. 


lui Horia Sima aţi i at sute de legionari care au fost în lagăre Sau în 


ă vara lui 1940 am întreb: ut Î , d g 
ia uiti în 1938, şi absolut niciunul dintre ei nu ştia de existența celor trei 


decizii din iulie 1938 ale Statului Major i ej lu A i Singura explica. 
ție este că Horia Cosmovici a transmis numai ui k 4 A) aL I-a dat 
ordin să tacă şi să uite. Astfel, prin Ce â făcut Sl Sl pe ie ipcaă Legio- 
nară din ilegalitate a rămas prizonieră în mâinile lui Horia Sima. EI era singura 


piesă de legătură dintre Centru şi teren şi transmitea în sus la Comandament Și în 


jos la Legionari numai ce voia şi ce hotăra el, probabil în acord cu Morusoff, 
Să trecem acum la relatarea celor trăite în timpul procesului Statului Major 


Legionar, care a avut loc la sfârşitul lui iunie 1938, la Tribunalul Militar Bucureşti, 
Noi cei 19 acuzaţi am hotărât: primo apărarea în drept să fie făcută de unul singur 
pentru toți, şi anume, avocatul Radu Budişteanu, şi secundo, fiecare dintre noi să 
spună la proces ce crede necesar in sectorul său de activitate. Ing. Gh. Clime nu 
ne-a spus nimic altceva şi ne-a lăsat deplină libertate de apărare personală. Avo- 
catul Radu Budişteanu a vorbit în drept exact 10 ore. Pledoaria lui a fost ultra-super 
magistrală. În legătură cu Constituția din 1923, a demonstrat că textul ei interzice şi 
pedepseşte numai „răsturnarea prin violență a ordinii sociale”, ori „Mişcarea 
Legionară urmăreşte nu răsturnarea ordinii sociale, ci apărarea ordinii sociale prin 
eradicarea corupției publice, dar nu exclude posibilitatea dictaturii politice, în 
împrejurări excepționale şi pe timp limitat. Mişcarea Legionară nu urmăreşte venirea 
la guvernare prin lovitură de Stat sau insurecție cu celelalte partide şi merge pe calea 
alegerilor parlamentare.” 

În lunga sa pledoarie, de 10 ore, avocatul Radu Budişteanu a dovedit cu infor- 
maţii din istoria universală că adevărul util pentru viitor mai frecvent se găseşte în 
minoritățile aflate în opoziție, decât în majoritățile aflate la guvernare. Progresul 
social și dezvoltarea națională provin din Noul Superior util şi acest Nou superior util 
este mai repede sesizat de pe o poziţie extra-guvernamentală decât de pe poziția 
intra-guvernamentală”. Privitor la acuzația globală de complicitate faptică sau 
intelectuală cu aşa-zisa trădare a lui Corneliu Zelea Codreanu, avocatul Radu 
Budişteanu a afirmat că procurorii n-au dovedit nici în ce constă „trădarea lui 
Comeliu Zelea Codreanu, nici dacă membrii din actualul proces ştiau personal de 
existența trădării. Cunoaşterea şi publicarea ordinelor secrete către jandarmerie şi 
către poliție nu este trădare față de Statul Român, ci este singura modalitate de 
ApANE preventivă a celor vizaţi să fie victimele represiunii”. Iar „acuzaţia de trădare 
oi acră ema i PC Mei ora d ta 
Anglia şi Franţa. Nici direct şi nici ind ce sta Eau A sr săli 2 
pe a Apoveam Sae Aa ași pi işcarea Legionară n-a primit subvenții 
trebuie făcută dovada materială conc etă ipac A pi tea e ia Act 
Corneliu Zelea Codreanu şi nici în pei care n-a fost adusă nici în procesul lui 

„Interesul Naţional al României proces al aşa zişilor complici. 
cu toate marile puteri din Occid race aul lei îi ac a ae CDI 

ent şi nu cu excluderea Italiei şi Germaniei. Italienii 


Sunt poporul cel mai apropiat îni şi ii 
Ie propiat de români și germanii sunt poporul cel mai productiv 


„Mişcarea Legionară A 
nu fac . E, 
aparatului de Stat, dar rit, e parte din clasa conducătoare şi are ostilitatea 


154 programul de politică externă reprezintă viitorul 


Ce s-a întâmplat în continuare 


actualul prezent din România. Programul 


aniei în ; l 
urentului de ascensiune socială a fiilor d 


pân! 
Sri area C 


jtată în perfectă tăcere şi cu maximă : gt 
A fost A te 20-30 minute, arătând activitatea dep LE Cell 
ct A 
dată on Dr. Paul Craja a vorbit în numele românilor 
[opiu tie PI caca sa în proces 1 eu, dr. Şerb 
; anu, am făcut istoricul celor trei etape succesive; i a EL OAR 
Icov eee mbrie 1922, Liga Apărării Naţionale Cregin, e că Studeafeasea de 

“ea Arhanghelul Mihail a lui Corneliu Zelea Codr ag e CZ MA 

egiune ând scrisoarea trimisă creanu şi Ionel I. Moţa. Am 

“ inat reproducând scrisoarea trimisă de la Paris la Bucureşti de cel mai 
terme + academician francez, Charles Maurras: „Marel ze eat 
importan Maurras; „Marele tezaur al României nu 

pt cerealele, nu este petrolul, nu sunt pădurile și nu sunt Carpaţii și Delta. Mai 
Se | României este Tineretul Universitar, unic în lu gi Arc renta 
tezaur al ISoMd iona isgi list» me, prin unanimitatea lui 
Creştin, patriotic naționalist şi regalist. 

Toţi cei 19 lideri legionari au vorbit cât se poate mai clar şi cât se poate mai 
categoric. Prin anii 1960, am cunoscut o doamnă care atunci, în 1938, fusese 
introdusă de tatăl ei — magistrat militar — în sala de ședință a procesului. Mi-a mărturisit 
cât de impresionată a fost de bogăția ideilor şi de curajul legionarilor. 

Să mi se îngăduie a relata şi o latură personală. 

Tatăl meu, Jean Milcoveanu, a făcut maximum ce se putea face. A comandat la 
Academia Română genealogia familiei Milcoveanu, înnobilată de Mihai Viteazul 

entru devotament şi vitejie pe câmpul de luptă. Pe tot parcursul secolelor XVII- 
XVIII-XIX. inclusiv războiul mondial 1916-1918, familia Milcoveanu a oferit 
patriei slujitori, eroi şi martiri. Un exemplar a fost depus la Tribunal şi un exemplar 
îl am acasă la mine. De asemenea tatăl meu a obținut de la Comisia Monumentelor 
Istorice prof. Victor Brătulescu o dovadă că Sf. Mănăstire Clocociov de lângă Slatina a 
fost reconstruită în 1934-1936 de familia Milcoveanu şi că persoana mea a donat la 
data respectivă 500.000 lei. Tot tatăl meu mi-a angajat ca avocat personal pe Petrişor 
P.Viforeanu, fiul marelui procuror de la Înalta Curte de Casaţie şi care a desfăşurat în 
apărarea mea o pledoarie absolut uluitoare, bogată în argumente şi dovezi. 

În afară de cei personali, am fost apăraţi de mai mulți avocați din Oficiul Juridic 
al Mişcării Legionare. Amintesc numai pledoaria av. Horia Cosmovici, pledoarie 
pentru a cărei bogăţie de idei şi de argumente în vocabular sunt prea puţine adjective 
pentru a o defini. Horia Cosmovici, originar din județul Dorohoi, premiant de onoare 
la liceul Gh. Lazăr din Bucureşti şi şef de promoție la Facultatea de Drept din 
Bucureşti era un astru de gradul I la Baroul Avocaţilor din Bucureşti şi mândria 
întregii Mişcări Legionare din epoca lui Comneliu Zelea Codreanu. În plus, era un om 
tare cumsecade şi un suflet perfect cinstit, care personal n-a făcut nimănui niciun rău. 
Singurul său defect este că a căzut sub influența lui Horia Sima şi el, Horia Cosmovici, 
nu a mai fost adevăratul Horia Cosmovici. 

Revin la procesul din iunie 1938. 12 ăai 
„În prima zi a procesului, o conştiinţă binevoitoare, necunoscută de mine, i-a 7 
ing. Gh. Clime lista cu condamnările decise sus de tot, la regele Carol al II-lea sau a 
Armand Călinescu. Toţi erau condamnaţi la câte 7 ani închisoare, Cu pri a 
Vasile Cristescu şi a principelui Alexandru Cantacuzino, care primeau câte 9 ani, $ 
cu excepţia lui Paul Craja şi a mea, dr. Şerban Mile 

„Când s-a redactat sentința, dr. Paul Craja şi € 
primit nu 5, ci 7 ani fiecare, şi explicaţia nu poate fi 


coveanu, care primeam câte 5 ani. 
u, dr. Şerban Milcoveanu, am 


decât felul în care a 


m vorbit în 


en Ionică, în loc de 7 ani a primit 5 ani, şi aceasta 


rocesului. Ing. Eugen ! i . 
ANDA ERA Prima cauză a fost când Tribunalul a aflat se pare că Prin 
aul lasievici — că el, Eugen Ionică, era nepotul de soră al marelui genera] 


Traian Moșoiu din Primul Război Mondial. A doua ȘAUzĂ EAtoVOpra, a fost socruj 
lui Eugen Ionică, marele general Neculce, care pe. tot parcursul celor 3 zile aje 

în picioare lângă boxa acuzaților şi i-a fixat cu privirea pe cei qi 
procesuluia Stautup Ce 98: lul Neculce era descendent direct al cron: Sinci 
aşa-zişi judecători militari. Generalul Neculce € Sia CA vaoniearuli 
Ion Neculce şi era o mare personalitate în aristocrația istorică a României, Atât 
şi-au putut îngădui cei Saşa zii JUgEcĂLOrIa pr opunje::ciliei-aniscle condamnare, 
în loc de cei şapte cât indica ordinul venit de sus. 

Preşedintele aşa-zisului Complet de judecată era col. Constantin Dumitru, al 
cărui fiu cu numele de Dumitrescu în exil după 1948 a dus o feroce Propagandă 
antilegionară prin ziarul Curentul” al românilor din Germania. Ură creditară 
provenită din proprie vinovăţie şi spre proprie justificare: nu departe de Cunoscutul 
fenomen al apostaziei. 

Acuzarea noastră a fost susținută de un procuror militar, Radu Ionescu, care în 
istoria României a rămas înscris prin trei fapte. Primul fapt: fusese procurorul 
acuzator şi în procesul lui Corneliu Zelea Codreanu din mai 1938 şi în instanță, de 
faţă cu acuzatul şi cu publicul, n-a citit decât o treime neesenţială din rechizitoriul 
odios şi mincinos publicat a doua zi în ziare. 

Al doilea fapt: la 15 septembrie 1940, odată cu instituirea Statului Naţional 
Legionar şi-a salvat persoana aruncând vina pe şeful său, col. Vasile Zeciu, şi 
predând legionarului Constantin Epure devenit Constantinescu adresa secretă unde 
să-l aresteze pe col. Vasile Zeciu. 

Al treilea fapt: în august 1942 ajunsese directorul închisorii Aiud şi din 10 în 10 
legionari deţinuţi alegea unul la întâmplare pentru bătaie cu o sută de lovituri la 
fese, şi la aceste scene de tortură inutilă asista fiul său de 12 ani, ţinut prezent cu 
forța, ca să aibă educația durității în viață. 

Sentinţele de condamnare nu au fost pronunțate în şedinţă publică, de faţă cu noi 
acuzații, ci ne-au fost comunicate în închisoarea Jilava de către un căpitan magistrat 
Țărăneanu, al cărui glas nu era chiar fără emoție. 

Tatăl meu fusese magistrat în tinerețe şi avea cultul identității dintre Justiţie şi 
Dreptate. Patru colegi ai săi din magistratură ajunseseră consilieri la Înalta Curte de 
Casaţie Civilă. După pronunțarea sentinței, tatăl meu a cerut audiență la Palatul 
Regal la Ernest Urdăreanu şi audiență la Corpul II Armată general Iosif Iacobici. 
Expunând acestuia din urmă cele petrecute la proces, generalul Iosif Iacobici a pus 
capul în pământ şi a spus; „într-adevăr, se fac mari abuzuri cu tineretul Țării”. Mai 
departe, voi relata audiența la Ernest Urdăreanu, în timpul căreia s-au spus lucruri 
politice importante. 

Prima întrebare eventual pusă de istorie este pentru ce Corneliu Zelea 
Codreanu și Statul Major Legionar au fost judecaţi de același tribunal, în două 
procese separate? 

Răspunsul este de psihologie. Se sconta pe desolidarizarea Statului Major 
Legionar de Corneliu Zelea Codreanu, care desolidarizare — de fapt, trădare — nu 
s-a produs decât la o singură persoană: preotul Grigore Cristescu. I se atribuia lui 
Corneliu Zelea Codreanu capacitatea de a fascina aşa cum în parapsihologie se 
practică hipnoza. Diagnosticul nu este just, pentru că noi toți ne-am încadrat şi am 
activat în „Mişcarea Legionară nu atât din admiraţie, cât din convingerea că 
reprezenta în acea epocă adevărul exact cerut de situația Patriei. 

A doua întrebare eventual pusă de istorie este pentru ce grupul nostru, zis Statul 
Major Legionar, a fost reținut timp de încă o lună, iulie 1938, la închisoarea Jilava, 
CU de a primi săptămânal vizita familiei? Se spera ca sub povara sentinţei de 


din 


D= 


DR 


la 7 ani închisoare în sufletele noastre Să « 3 
condanini artea călăilor şi schimbarea sentinţelor lă peri aștatea și soi 
jertai“i Militară. Înalta Curte a judecat recursul Ia sfarșiaul |une, 
justiţie, 4 absenţa desolidarizării, A TESPINS recursul și a conf; rd 
constă Li Horia Sima, nu a existat nici cea mai mică fisură 
apariția. egionare codreniste. Eu am stat în închisoare q 
Mişcăr! dili deri legionari şi absolut la niciunul nu s-a 


n unitatea și Solidari 
. . ta 
01 ani alături de Cei îi 


impor at e. Toţi, absolut toți erau blocuri de granit şi convingeri de ia mai mică 
A noaptea de 31 iulie — | august 1938, am fost luaţi de jandarmi din închisoarea 


i duşi la închisoarea Râmnicu-Sărat. 
Jilava Și ă etapă a epopeii. 
AICI, 9) nouă aa: 72 de închi și pi 3 3 
:" 1938, România avea /2 de înc isori zise penitenciare județene dintre 
si cializate, şi anume: „închisoarea Râmnicu Sărat pentru ine sie Arcada 
do muncă silnică pe i i ei ieri, alui grosul deținuților de ll 
“mun mai mult Sau mai i maci pe dial societate. Pe lângă aceste 72 de 
S hisori judeţene mai existau: inchisoarea ilava pentru Justiția Militară, închisoarea 
In Maison de pe calea Plevnei pentru spionii anchetați de serviciul special secret şi 
pi o mică închisoare in subsolul Prefecturii de Poliţie de pe Calea Victoriei, în 
tarul Inspectoratului Jandarmeriei de pe şoseaua Stefan cel Mare şi în subsolul 
Sieuranței Generale a Statului de pe bdul. Pache Protopopescu. Dictatura carlistă și 
and Călinescu au început, dar în august 1938 nu terminaseră lugubra închisoare 
subsolul I şi cu subsolul II din Ministerul de Interne din Piaţa Palatului Regal. 
îi Cea mai sinistră dintre toate aceste închisori era cea de la Râmnicu Sărat, 
destinată să devirilizeze şi să dreseze „Vieţaşi” vinovaţi de crime atroce și 
condamnați la detenţie pe viață. Această sinistră închisoare a fost aleasă de Carol al 
II-lea şi de Armand Călinescu pentru devirilizarea şi dresajul lui Corneliu Zelea 
Codreanu şi a Statului Major Legionar ing. Gh. Clime. La 26 noiembrie 1938, 
conducându-l pe rege spre graniță, mareșalul Găring a solicitat condiții de deținuți politici 
pentru conducerea legionară şi Carol al II-lea i-a răspuns: „Codreanu şi legionarii nu sunt 
în închisoare, ci sunt într-un sanatoriu unde îşi îngrijesc starea de sănătate. 
Revenim la faţa locului. id 
Închisoarea Rîmnicu Sărat are formă de T. Un corp central cu mici celule parter 
şi etaj şi două aripi tot cu celule. Aceste celule minuscule pentru un singur ice 
au: podea de ciment, tavan de tablă ondulată, o ferestruică şi nişte ile chip 
de pat cu rogojină în loc de saltea. Tavanul de tablă groasă ondulată Ari aducea o 
căldură insuportabilă şi iarna aducea un suprafrig de moralizant. Închisoarea i 
avea instalație de apă şi în holul de la intrare se găsea amplasată o pur pai = 
apă plină de viețuitoare din care noi deținuții trebuia o dată pe zi să liră 7 
de apă. Pentru toate celulele exista un singur closet sistem ie e Ea 
deținuții aveam dreptul o singură dată, pentru câteva minute. E c- cae 
sosirea noastră în închisoare am fost supuși la două eri Banii sei x 
fost luarea amprentelor digitale pentru așa-zisul cazier Aaa E neeatod El 
fost dezbrăcarea de hainele civile şi îmbrăcarea unul panta i pă DAI VERI 
dungi orizontale, zise uniforme de penitenciar. Au rari După Mia 
recuperate de la „„viețaşi” decedați şi dar Oz E e Eu ara fost introdus în 
două formalități, am fost introduşi fiecare în câte O Să periei cu degetul şi alele, 
celula 25, de la etaj. Pereţii erau plini de ploşnițe: une et "dea drumul pe deținutul 
îiileg urcand pe pereţi peza (ART) A i zaţie. pi s-a dat la fiecare câte 
culcat pe scânduri. Drept dovadă de cultură şi civilzil o nire și poate de păduchi: 
un bidon mic cu gaz pentru a omor zecile de mii i jicate pe pereți să omoare 
Trebuia să procedăm în așa fel, încât picăturile de gaz ap 


cât mai multe ploşnițe. 


157 


viețaşii” co-deținuţi în închisoare. Erau 


ima zi i-am cunoscut pe „Vicţă z ST ali ci să Oan 
nierioă Zu noastră şi s-au manifestat cu compătimire, întrucât vedeau i; 
uimi 


'andarmii care ne păzeau erau mult mai înverşunați şi mai severi decât gardienii 
J : 
ivili -i păzeau pe el. A 4 tz 
CHU cate Re Căi dă în celula mea 25 a şoptit să nu | audă jandarmul de pati 
sapid al care vi se aplică, noi nu am fi putut rezista”. Aşa-zisa mâncare e. 
E miicata o cană de orzoaică prăjită şi, la amiază, un castron cu apă Supra-ardeiaţă 
şi cu vreo 10-12 boabe de fasole pe fund. B io e aa 
În închisoare exista o celulă de pedeapsă, complet închisă şi fără fereastră, Î 
această celulă de pedeapsă până la 30 noiembrie 1938 a fost claustrat Iancu Cara, 


i a Sa rime nic 
şi după 1 decembrie1938 au fost claustrați, fără condamnare judiciară, avocaţii 
Bartolomeu Livezeanu şi Laurian Ţâlnaru. Intemnițarea lor este o problemă ș 


legătură cu Horia Sima şi voi reveni cu o săplicaliei La spe se Monubrie 1940 a 
găsit-o în această celulă de pedeapsă pe Ana Pauker și voi relata CXtraordinara 
discuţie politică avută cu dânsa. fil d 00 ba 

A doua zi de la aducerea noastră în închisoare am fost vizitaţi în celule d 
mr. de jandarmi Scarlat Roşianu şi de medicul civil al închisorii Râmnicu-Săraţ, dr, 
Harbuz; primul, cu o vădită ură şi înverșunare, iar al doilea, cu delicatețea, Solicitu- 
dinea şi chiar cu compătimirea unui adevărat medic cu conştiinţă hipocratică. Du A 
câteva zile, din ordin superior, dr. Harbuz a fost înlocuit cu un medic militar evreu care 
după cum ni s-a spus, se numea dr. Radovici şi avea o ostilitate egală cu persecuția, 

Foarte importantă este poziția celulei 25, unde mă găseam. În dreapta celulei 
mele era deţinut avocatul Nicolae Totu şi, mai departe, în dreapta lui, era deținut 
prof. Sima Simulescu. Foarte important: la parter, exact sub celula mea, era 
economistul Nicolae Constantinescu şi tot la parter, exact în faţa celulei mele, era 
celula ing. Gh. Clime. 

Între noi nu puteam comunica decât în două feluri, amândouă fără să ne vedem, 
doar auzindu-ne. Prima modalitate era prin fereastră și cu Nicolae Constantinescu 
de la parter am avut ore întregi de discuție. A doua modalitate de comunicare 
verbală, fără vizualizare, era prin vizeta din uşa celulei. Această vizetă era o 
deschidere mai mică decât o carte poştală şi cu obturație metalică manipulată de pe 
culoar, în aşa fel încât să fim supravegheați, dar să nu vedem nimic. Supravegherea 
noastră se făcea din oră în oră de către plutonierul aflat în tură şi, în plus, de fel de 
fel de inspecții suplimentare asupra cărora voi reveni. 

Chiar în prima zi de detenție, 1 august 1938, am auzit prin vizetă o convorbire 
vehementă între Nicolae Constantinescu şi ing.Gh. Clime. lată ce am auzit şi ce am 
memorat din această convorbire. 

Cei trei Nicadori — economistul Nicolae Constantinescu, filologul Iancu 
Caranica şi studentul în litere Doru Belimache, care erau condamnaţi la muncă 
silnică pe viață pentru atentatul asupra prim-ministrului I.G. Duca — şi cei 10 
„ Decemviri —Caratănase Ion, Bozântan Iosif, Curcă Ştefan, Pele Ion, State Grigore 

Ion, Atanasiu Ion, Bogdan Gavrilă, Vlad Radu, Georgescu Ştefan şi Trandafir Ion — 
erau cu toții deținuți în închisoarea Aiud. Aflând de condamnarea la 27 mai 1938 a 
lui Corneliu Zelea Codreanu, ei Nicadorii şi Decemvirii au conceput un plan să 
evadeze din închisoare şi să vină în Bucureşti în ilegalitate pentru a fi o amenințare 
cu atentate punitive în caz că regele Carol al II-lea şi Armand Călinescu îl omoară 
pe Corneliu Zelea Codreanu în închisoare. Scopul lor nu era de a face noi atentate, 
ci de a împiedica o eventuală decizie de a-l asasina pe Corneliu Zelea Codreanu. 


Proiectul lor de evadare era perfect pus la punct şi avea reuşită sigură. Pentru a 


trece la acțiune, au solicitat punctul de vedere al Comandamentului de Prigoană 
aflat în ilegalitate şi acesta le- 


ti j = ŞI a răspuns că, în lipsa lui Corneliu Zelea Codreanu, 
scuza de interdicție a evadărilor fusese luată de ing. Gh. Clime din închisoarea 


(5) €vreu] 


a am fost transferați de la înch: 
captul că am 1 E inchisoarea Ai $ 
Jilava: F IA Rîmnicu-Sărat, sub pază Jandarmerească, fi ud Sub pază Civilă, la 
: AIG uvernul aflase de proiectul de evadare Şi că în pasc, avea altă explicaţie 
decă 3 exista o scurgere de informaţii înspre autorităţi i mandamentul legionar 
de prigoan barea lui Nicolae Constantinescu, ing. Gh, Clar eci trădare, 
a a evadarea, întrucât toți legionarii ne grea â Confirmat decizia sa 
e a e ea Codreanu: „răbdare, răbdare, tăcere și DAU ec 
ugea „lui „Nicolae, Conseatincacu cum cai Gaza ale RR 
susPIC” i. mentul legionar de Prigoană din ilegalitate, poate că i | 
A n nume, dar eu, prin vizeta celulei 25, A auz a Sue o fi 
' concret. Târziu, ani de zile după consumarea evenimentelor, prin pttiare 
immle cut convingerea fermă că Horia Sima a fost persoana care aflând 
j-am icadori i i „A 
mi-i tul de evadare al Nicadorilor şi al Decemvir anni informația lui 
: i ata aceea, în 1938 
i > gr , 
Mihai | bănuia colaborarea dintre Mihail Morusoff, Horia Sima; acesta urmă 
i 19) . pă s . . 
era convorbire importantă am auzit-o prin vizetă între 
o şi ing. Gh. Clime. Principele Alexandru Cantacuzino evadase din tren 
=“ coaptea de 16 spre 17 iunie 1938; în mod evident, cu asentimentul ing. Gh. 
în A ăi cu misiune din partea. Această misiune nu putea fi decât respectarea și 
A ta strategiei „răbdare, răbdare, tăcere și suferință” decisă de Corneliu Zelea 
a A nu încă dinainte de 17 aprilie 1938. Pe tot parcursul celor 8 luni dintre iunie 
ri şi ianuarie 1939 prof. Vasile Cristescu a evitat întâlnirea cu Horia Sima şi 
i d ălcarea. strategiei lui Corneliu Zelea Codreanu. In schimb, principele Alecu 
dar ino a acceptat întâlnirea cu Horia Sima la adresa unde se ascundea acesta, 
Can un cartier mărginaş din Bucureşti. Din câte am receptat şi am înțeles eu, Horia 
ai nu accepta strategia „răbdare, tăcere, suferință”, şi pleda pentru activitate 
Ea atunci în august 1938 sub formă de manifeste mai mult sau mai puțin 
icaialoare la adresa regelui. Tot după câte am putut recepta şi înțelege, principele 
fe, Cantacuzino a acceptat propunerea de ofensivă a lui Horia Sima şi a cerut 
dezlegare din partea lui Corneliu Zelea Codreanu Fiind încă în închisoarea 
Doftana, deci înainte de 1 august 1938, acesta i-a răspuns: „Nu numai că nu-l 
dezleg, dar îl leg încă mai tare.” | : 
Pela sfârşitul lui august 1938 principele Alexandru Cantacuzino a fost arestat şi 
a fost adus în închisoarea Râmnicu Sărat înainte de jumătatea lui 1938. In mod or se 
găsea în închisoarea Râmnicu Sărat în cele câteva zile de la începutul lui octombrie 
1938 când regimul s-a relaxat şi noi deținuții ne-am putut vedea între noi. Ai 
În i Cuvântul legionar” din septembrie 2003 se menționează în mi 
le ae gi pot i fost adus la Închisoarea Râmnicu 
eronat că principele Alexandru Cantacuzino a lost a EI at 
Sărat la sfârşitul lui ianuarie 1939. Informația nu ia că a arte cepe 
falsului este de a sugera că Principele Alexandru an Cati aa sh 
autorități nu înainte, ci după plecarea lui Horia Sima te e ae bi Stă 
produs arestarea principelui Alexandru Cantacuzino în ulti în Cantacuzino, HOL 
sau în primele zile ale lui septembrie 1938. Primit de ilie ului său Mihail 
Sima a aflat adresa secretă a acestuia şi a rc soft a organizat altă pistă 
Morusoff pentru operațiunea de arestare, Mihail că ce mod, verişoara mea 
care să ascundă adevărata sursă informativă. Nu ip a aflat de adresa secretă 
Florica devenită soţia principelui Alexandru ate a a informat-o. Florica 
ȘI după toate probabilitățile se pare că i i în orele următoare autoritățile 
Cantacuzino şi-a vizitat soțul la domiciliul seo Ş principele. Cantacuzino. n 
PA e gegui au Ticonjurgte cea și LA E a. Florica Cantacuzino eră su 
Bucureşti sicofanţii poliţiei au difuzat zvonu 15 


principele Alexandru 
Cantacuzin 


a 


Ă : iţia, urmărindu-i deplasările, a ajuns la ady 
supraveghere continuă ia IC madrizinoi Aparent, explicaţia este credibiţ 
secretă şi l-a arestat pe ii inte adresa secretă, de la Horia Sima. Singurul juc! 
dar Morusoff cunoştea dina ste pentru ce după 65 de ani, în septembrie 2; 
rămas încă fără explicaţie Ș ui fals cum că principele Alexandru Cantacuzir? 
„Cuvântul legionar a Far ă plecarea din România a lui Horia Sima. di 
ot call ceri suzi de mine prin vizeta din uşa celulei din închisoar 

Revin la cpt pe la jumătatea lui septembrie 1938. Din câte am receptat şi 
Râmnicu Sărat ii Clime l-a convins pe principele Cantacuzino să accepte Și să 
am înțeles eu, ing. i. -i i suferință” decisă de Corneliu Zelea Cod 
aplice strategia be una aie liticii are principiul că a 
Experiența pliu SAI faztolului ŞI a politicii princip „Sub focul 
Tale Scrie 1938 au fost aduşi cu lanţuri la picioare şi cu 
căt YI mâini cei doi comandanți ai Mişcării Legionare din Transilvania: 
căpitanul Emil Şiancu şi dr. Ion „Banea, care făceau parte AL: Statul Major 
Legionar. Memoria cred a nu mă înșela când spun că ei au fost aduși după o 
judecată şi dintr-o închisoare de la Cluj-Napoca. Sunt persoane care susțin a-i fi 
văzut claustrați în închisoarea Jilava, dar eu nu ştiu şi nu cred. Dacă Nu Se găseau la 
Cluj-Napoca şi se găseau odată cu Corneliu Zelea Codreanu în închisoarea J ilava, 
în mod logic şi firesc ei ar fi trebuit să fie judecați şi condamnaţi odată cu noi, în 
procesul Statului Major Legionar de la sfârşitul lui iunie 1938. Poliţia secretă 
politică are obiceiul de a fabrica şi de a difuza informații false şi aceasta, în scopul 
de a confuziona minţile şi de a nu se mai da atenție adevăratelor informaţii egale cu 
adevărul istoric. Eu rămân la afirmația că, în primăvara anului 1938, doctorul Ion 
Banea şi căpitanul Emil Şiancu se găseau nu în închisoarea Jilava, ci în Închisoarea 
Judeţeană din Cluj Napoca. 

Tot prin vizetă am auzit o convorbire în care dr. Ion Banea raporta ing. Gh. 
Clime: „În legionarii liberi de afară s-a instalat o foarte periculoasă stare mintală” 
N-am receptat niciun nume propriu, dar cred că dr. Ion Banea nu se putea referi 
decât la două surse informative. Prima sursă informativă era propriul lui cumnat, 
prof. Nicolae Pătraşcu, care era câștigat de partea lui Horia Sima şi care era pentru 
acțiune ca scop în sine. A doua sursă informativă a dr. Ion Banea erau proprii lui 
colaboratori: cei trei frați dr. Laurenţiu Vereş, geolog Gh. Vereş şi jurist Tiberiu 
Vereş, care toți trei refuzaseră să execute ordinele lui Horia Sima anume venit de la 
Bucureşti la Cluj. Cei trei frați Vereş sunt acum cunoscuți sub adevăratul lor nume 
românesc de Voicu. Opoziția lor față de Horia Sima a fost constantă atât 
înainte, cât şi în timpul pseudo-guvernării legionare de la 15 septembrie 1940 — 
23 ianuarie 1941. 5 

Evenimentul de maximă importanță a fost în cele câteva zile de la începutul lui 
octombrie 1938. Ce s-a petrecut în interiorul Închisorii de la Râmnicu Sărat a fost 
simptomul local diagnosticat al unui eveniment din politica europeană şi a unui 
eveniment de la Palatul Regal. Primul a fost acordul de la Miinchen din 30 
septembrie 1938 şi al doilea a fost şedinţa din 10 octombrie 1938 a „Cabinetului 
Negru” sau „Permanenţele Statului” de la Palatul Regal. 

„Lucrurile trebuie explicate mai pe larg. Al Doilea Război Mondial a fost inevitabil 
ŞI era previzibil. Nu din cauza unor voințe umane, ci din cauza a trei factori cu 
caracter imperativ, deci imposibil de oprit. Primul factor a fost misiunea asumată de 
poporul german de „a face unificarea continentului european sub conducere 
Germaniei. Acest proiect este o veche necesitate istorică rămasă nerezolvată de la 
ai es Imperiului Roman sub năvălirile asiatice. Prima încercare a fost a împăra- 
tului Carol cel Mare în anul 800; a doua încercare a fost a împăratului Napoleon după 


pica revoluție franceză și a treia încercare a fost a kaiserului Wilhelm al II-lea în 


= 5 


DD 


AI muncitor şi cel maj 
H! Şi au repetat proiectul 
Ap ȘI Cu comuniștii. 

ia că al Doilea Război Mondial era singura soluţie bi lu a 
conclu?. : omului endemic din Europa şi singura soluție pentru pedepsirea zi 
î pisc o vat de naşterea hitlerismului. Al treilea factor imperativ a fo îns și 
german mul din Uniunea Sovietică, Regimul comunist este atât de nefiresc, atăt d. 
om 58 i atât de contraproductiv, încât are necesitatea 4 


l de extindere pl : 
antiurnze a termenelor de comparaţie. De la Moscova planetară şi de 


ial » Stalin pândea distru 
extirPee 3 a celor două forţe burghezo-capitaliste pentru ca, la sfârșitul Pai ia 


etică să intervină impunând regimul comunist odată cu 
Sa a Aceste trei imperative: german, iudaic. şi ari Lie 
n eg celui de-al Doilea Război Mondial 1 septembrie 1939 — 9 mai 1945. 
origine nirea dezastrului a fost încercată de conducătorii de atunci ai Angliei şi 
P e im-ministrul englez Neville Chamberlain, ministrul de Externe englez 
Franţel: iifax prim-ministrul francez Edouard Daladier şi ministrul de Exteme 
Iord Aa Bonnet au conceput sub numele de Acordul de la Miinchen din 30 
(ace e 1938 ca maşina de război germană să fie direcționată spre est pentru ca 
septem rmană şi armata sovietică să se distrugă reciproc urmând ca în final 
armată E Franţa să dicteze condiţiile păcii. In acest Acord de la Miinchen din 30 
Anglia dr 1938, Anglia şi Franța recunoșteau Germaniei şi Italiei egalitatea de 
septembrie Europa de est inclusiv în România pe al cărui teritoriu se găsea unica 
iuilueate zi Războiul antisovietic dezvoltat de Adolf Hitler în cartea sa Mein 
puzace Eli ea obligatoriu posesia petrolului din Valea Prahovei şi deci libertatea 
Sani e ntru singurii prieteni în România, care erau legionarii. 
ea Pia despre noua politică a Angliei şi a Franţei a sosit în România chiar în 
3 Le brie 1938 şi, automat, s-a schimbat regimul detențiunii noastre în 
ba ea Râmnicu-Sărat. Comportamentul jandarmilor s-a inversat cu 180 grade 
ti pe 20 de deţinuţi politici, am fost lăsați să ne putem vedea între noi. La 
: Pa ui General al Jandarmeriei din Bucureşti col. Ştefan Gherovici a 
ii A at familiile că au aprobare să ne viziteze şi să ne aducă rufe, alimente şi 
our Pe frumoasa doamnă Marioara, ing. Virgil Ionescu col. Ştefan 
E ci a ținut să o însoţească din cabinetul său, pe culoarele eat pură pe 
trotuar, unde o aştepta automobilul. În interiorul is a Sana e dosar a 
i i juristul Nicolae Totu au reuşit să pătrund y 
Si Ca iar DegerMgii loa Pele şi Caile posi FA sa a ul si 
işul închisorii pentru a-l vedea şi a vor 4 ea : 
pita a cladirii De la fereastra celulei mele am auzit Cor vorturia: Lao 
Zelea Codreanu întreba dacă s-au cunoscut personal înainte, ru ie ae ta 
au răspuns cât de fericiţi erau că-l văd pentru prima At 10 zile 
relaxare a războiului civil dintre Stat şi Națiune n-a durat Zi Ală sau Cabinetul 
La 10 octombrie 1938 s-a întrunit la Palatul Regal aaa Fie blist, ză 
Negru, care a decis să nu se înceteze prigoana anti-legion 


7 a 3U ie i0are. lanul 
treacă de la etapa I la etapa a [l-a a asasinării conducerii superio p 


: i : cinci sute de 
te, : i esive. Prima etapă: : 
dinainte conceput, prigoana avea trei etape Succ Ciuc şi, în închisoare, Comeliu 


lideri legionari prizonieri în lagărul de la Miercurea- i u mulți ani de 
Zelea GC ireal şi Statul Major Legionar ins: Le pe 3 şi a Statului 
condamnare. Etapa a II-a: executarea lui Corneliu lasăr ținuți ostateci, pentru 
Major Legionar, iar cei 500 de lideri legionari din N i terminarea fizică a 
demobilizarea oricărei încercări de răzbunare: Etapa pi ai existe sămânță legionară 
tuturor legionarilor rămaşi în viață, astfel „încât să nu 161 


produc dă europeană, intrând în conflict concurențial cu e 


Cc 


e 


A : ate de mine de la do 
Din informații alele intră secretă de la Palatul RER Any 
Săulescu, iată cum des A ri Tale avea două puncte obligatorii, Nim; 
Constituţia gli RO tntiințarea celor două puteri protectoare, Anglia i 

nu se decidea în România "e ei Române. 
Franţa, şi fără acordul Ss, din 10 octombrie 1938, nu au fost chemaţi să 

La această şedinţă sea -ral Nicolae Ciupercă, şi şeful Marelui Stat Maia 

panicipe ministrul de FI fi ci numai g-ral Gh. Argeşanu. Acesta epi 
g-ral gti e iar în faţa regelui era baionetă oarbă şi nu baionetă 
ilita mare capă A) ă A bre Ata : 
De redtă: A fost aer special de Carol al II-lea, uIndu sei Căicale baioneta 
i isciplinată. : : 
oră să ci ta Satului Major Legionar, n auzul numelui de Alexang 
Cantacuzino, pentru prima şi singura oară în viața lui, &- Ană a Ş a a deschis 
gura şi a pronunțat în numele Armatei: „Nu putem a pân iti „ Astfel, prin 
refuzul de acord al Armatei, Statul Major Legionar a fost exceptat e la masacru Şi 
a rămas stabilit să fie executați Corneliu Zelea Codreanu, Nicadorii şi Decemvirii, 

În acea şedinţă secretă de la Palatul Regal, Permanențele Statului sau Camarila 
regală au mai luat trei decizii, numite „organizatorice. Prima decizie: asasinatul să 
aibă loc în perioada absenței din țară a regelui, care se autoinvitase la nunta 
Reginei Elisabeta, programată să aibă loc la Londra, spre sfârşitul lui noiembrie 
1938. A doua decizie, în sarcina lui Armand Călinescu: executarea lui Corneliu 
Zelea Codreanu să fie „în formă legală”, şi anume, tentativă de evadare din 
închisoare sau fugă de sub escortă în timpul transportării. A treia decizie, în Sarcina 
lui Mihail Morusoff: executarea lui Corneliu Zelea Codreanu să fie precedată de 
acte de anarhie. dezordine publică şi atentate nereuşite — care să reprezinte atât un 
pretexl. cât şi o justificare 

Aceste tre! hotărâri au fost luate la 10 octombrie 1938 şi puse imediat în practică. 

Informatiile de mar sus le-am obținut la eliberarea mea din închisoare, în vara 
lui 1940, de la Any Săulescu, o doamnă de mare calitate morală, din Înalta Socie- 
tate a Bucureștiului. Dânsa făcea parte din Consiliul Superior al Organizaţiilor de 
binefacere din România şi era o colaboratoare apropiată a principesei Alexandrina 
Cantacuzino. preşedinta „Asociaţiei Femeilor Ortodoxe'* Şi, totodată, colaboratoarea 
doctorului lon Costinescu, preşedintele filialei române a Crucii Roşii Internaţionale. 
După câte am înțeles, aristocrația istorică a României nu era în acord cu regele Carol 
al Il-lea şi era de partea naționalismului economic al marilor frați Brătianu. În anul 
1900 am avut o confirmare a celor de mai sus. 

In Bucureşti a existat un om politic foarte interesant, şi anume, Amedeu 
Bădescu, preşedintele Tineretului Naţional Liberal. EI era originar din Slatina şi 
mi-a fost coleg de clasă la şcoală. Era atât de inteligent şi atât de dezvoltat, încât 
absolvea două clase într-un singur an şi ne-a luat-o înainte pe parcursul studiilor la 
liceu și la Universitate. În cariera politică s-a manifestat cu consecvență împotriva 
Mişcării Legionare, dar nu cu crime şi nu cu masacre. În 1960, mi-a solicitat 
asistență medicală de urgență pentru unicul său fiu care — în timp ce mergea pe 
stradă în plină sănătate și fără niciun fel de dureri — s-a trezit cu o hemoragie 


i că masivă cu hematemeză și melenă. I-am pus diagnosticul de ulcer 
uodenal. florid Mono-simptomatic și l-am internat în clinica de chirurgie a 
actualului Spital Sf. Maria de pe 


4 B-dul Ion Mihalache. Hemoragiile digestive sunt 
cataclisme care ştii cum încep, dar nici - 4 


lISme i ar niciodată nu poţi prevedea când şi cum se vor 
termina. Tânărul ing. Bădescu a fi lol i 


pentru viitor“. 


Bat să rămân cu el toată noaptea de 


ici cz harta 
pă intervenția chirurgicală. or ore lungi, petrecute în intimitate 


Î 
162 n cursul acel 


ÎN 


SI zvăluit o prețioasă info ie î 
- el mi-a dezvăli ] rmaţie în legătu : 3 
sueCă “Zlea Codreanu. În câlilae de preşedinte al Ti E ură cu asasinarea lui 
pa ă, de la ora 8, lucra câte o iumă 
Corne imineaţă, de Ucra, jumătate de 
a Cea Iamandi, la acea dată ministru de Justiţie Oră cu şeful său 


de 1 octombrie 1938, Amedeu Bădescu se 


i , : îi spune lui Iamandi: 
Victor ut proştii ăia la Munchen?“ La răspunsul ne d 
ă 


ce a d Călinescu continuă: „au dat Germaniei egali 
an nă punerea lui Codreanu în libertate şi, 

ta în Cam ajunge prim-ministru. Codreanu trebui 
în câteva ta să-şi manifeste efectul în România. În 
a În mai puţin de 10 minute, Armand 


„Ai auzit 
Iamandi, 


hârtiile 3 linescu şi Victor Iamandi, în cursul căreia, 


desigur, s-a decis executarea 

Armand rapidă a lui Corneliu Zelea Codreanu. În loc să vadă în Corneliu Zelea 

că Panu şi în Mişcarea Legionară soluția de adaptare a României la puterea 
o) 


iei în Europa de est, guvernanţii noştri de atunci, din timpul dictaturii 
liste, au pus interesul lor personal de a păstra monopolul puterii înaintea 
CAE "lui naţional de apărare a României. Această concepție şi acest act de trădare 
Ines, își au originea în convingerea de zeci de ani a clasei conducătoare şi a 
poe e stat că, orice s-ar întâmpla, România nu piere, fiind protejată de 
Pat îi Franța, de Iudaismul Mondial, de Francmasonerie şi de Marea Finanţă 
Anglia, nală Concepție valabilă la mijlocul secolului al XIX-lea, dar fără 
pati reală în epoca Celui de-al II-lea Război Mondial. 
li revenim acum la închisoarea Râmnicu-Sărat, după data de 10 octombrie 
1938, Pe tot parcursul dictaturii carliste, împotriva legionarilor s-a pus accentul pe 
disciplina militară a jandarmeriei. Împotriva comuniștilor s-a folosit politica civilă, 
care individual cădea la tranzacţie şi se lăsa plătită. Impotriva legionarilor s-a 
întrebuințat numai jandarmeria, cu dublă lozincă: „legionarii sunt mai periculoși 
decât comuniştii” şi prazbolulaci, a „legionarii se face cu regulile războiului 
ărat împotriva dușmanului invadator”. 
zi “i mbiia cxită o diferenţă între psihologia soldaților, pe de o parte, a a 
ofițerilor şi subofițerilor, pe de altă parte. Soldaţii din trupele de jandarmi poet 
utilizaţi numai la paza lagărelor şi închisorilor prin rotație, în ture de câte 
zile. La intrarea în serviciu li se făcea un instructaj de ură înverşunată a 
legionarilor, desemnaţi drept „bolşevici camuflați în legionari Dup Il ea 
aproape toți aceşti jandarmi-soldați se lămureau asupra minciunii la ap că E - 
simpatie pentru noi, legionarii. Perfect firesc, deoarece aceşti SR ți ear 
serviciul militar obligatoriu erau fii de țărani, iar psihosociologia clasei iată 
înclină spre naționalism şi proprietate, nu spre programul e era PE 
ofițerii şi subofițerii din arma jandarmeriei sunt cu totul de altă calea) diza A 
La viclenia şi la perversitatea poliţistului profesionist, oricare a pia 
adaugă disciplina militară de executanți fără gândire proprie: A Soferi 
cunoscut în raporturile cu noi, legionarii, ofițerii-jandarmi ŞI i iai ta 
Jandarmi ne-au făcut impresia unor instrumente fără gândire şi făr: Si hui Si pe 
să omoare, ca să nu mai vorbim că erau gata să-i mintă şi A e E alea 
membrii propriilor lor familii. Am cunoscut câteva SAE pc ele 
confirmau diagnosticul de descreierați, nemernici şi dusa, cunoscute de mine: 
parcursul textelor viitoare sper să menționez două excepți 
plutonierul Dionisie şi plutonierul Neagu. 


German 


163 


e 


amnicu-Sărat, în rioada anilor 1 938-1940 a func 
pt acea care se ocupa noa! ce administraţia SI 
permanent un pe iile. cu noi legionarii, se arăta foarte politicos şi i 
gospodăria. În re e afirma CU certitudine cum s-a comportat în fapte. Reh 
prietenos, dar nu po tembrie 1940, mi s-au interzis cercetările la faţa pei 
Eu rule Eftimiu ştia foarte multe lucruri şi se pare că li 
să personal la torturi şi la masacre. 

Revin la octombrie 1938. 

Şeful jandarmilor şi com 


La închisoarea R 


andantul închisorii era un A fa numele de va 

i i lea Codreanu încă din dimineața zilei i 
Acesta preluase paza rul Si iei sale în închisoarea Doftana. Ulterior TR 
iunie 1938 şi pe tot parcursul ceiezi 1938 până la iunea 08 

| închisorii Râmnicu Sărat de la | august până la jumătatea ju: 
e dada Nu l-am auzit niciodată pronunțând amenințări sau insulte da 
SE ea al aAE printr-o atitudine. severă şi a is Lăcere bine 
calculată. Printre noi a circulat zvonul, poate adevărat, p als — că ar fi fos 
coleg de promoție cu Corneliu Zelea Codreanu în anul Ei la Şcoala de ofițeri de 
infanterie din Botoşani. În timpul masacrului din septembrie 1939, ei 
comandantul legiunii de jandarmi din județul Vlaşca, unul dintre cele 11 judeţe 
unde nu s-a aplicat ordinul de masacrare a legionarilor. Există o întrebare până în 
prezent fără răspuns, şi anume: prin Cine a trimis Corneliu Zelea Codreanu 
„Jurnalul de la Jilava”, în afara închisorii, comandantei legionare Nicoleta 
Nicolescu, care l-a multiplicat şi l-a salvat pentru istorie. Nimeni nu şi-a pus 
această întrebare şi nimeni nu are vreun răspuns credibil. După opinia mea, nu este 
exclusă ipoteza ca acest jurnal de la Jilava să fi fost încredințat de Corneliu Zelea 
Codreanu chiar maiorului de jandarmi Varo. 

Acest celebru text al lui Corneliu Zelea Codreanu se cere a fi bine interpretat, 
Opinia mea este că l-a scris mai puțin pentru legionari şi pentru istorie şi mai 
degrabă ca o mână întinsă spre reconciliere cu autoritățile de Stat, trebuind a ţine 
seama de viitorul Națiunii. Corneliu Zelea Codreanu nu a avut impulsivitățile 
inerente omului de acţiune, iar când se putea, căpăta înțelepciunea maximă de 
adevărat geniu. „Jurnalul de la Jilava“ este exact ce trebuia să facă Mişcarea 
Legionară la acea dată, 1938, când dictatura carlistă era în ascensiune şi avea 
atotputernicie. În afară de a fi document de perfect creştinism, textul este în 
perfectă conformitate cu strategia atunci decisă: „răbdare, tăcere şi suferință“. 

După 10 octombrie 1938, regimul de coerciţie şi tortură din închisoarea 
Râmnicu Sărat a devenit încă mai rău şi încă mai devastator, la tortura prin foame 
adăugându-se tortura prin frig, întrucât celulele acelea mici vara sunt cuptor — prin 
tavanul de fier încins de soare — şi iarna, ghețărie — prin podeaua de ciment. O 
lovitură cruntă a fost ordinul venit de la Bucureşti să ni se astupe ferestrele cu un 
perete extern de scânduri, ca să nu mai putem vedea nici măcar un centimetru 
pătrat de cer albastru. 

„Pe la jumătatea lui octombrie 1938, au venit două inspecții: colonelul de 
jandarmi Barbu de la Inspectoratul Galaţi şi maiorul de jandarmi Scarlat Roşianu 
de la Legiunea de Jandarmi Râmnicu-Sărat. Primul era român din Transilvania şi, 
ca toţi transilvăneni, nu voia ca România întregită să fie Stat poliţist în loc de Stat 
de drept. Acest colonel de jandarmi Barbu avea o vorbă blândă şi chiar 
binevoitoare, dar NIC10 putere să amelioreze regimul de tortură care ni se aplica în 
scop de demoralizare. Culmea destinului a fost în anul 1959, când am fost chemat, 
asistență de urgenţă în str. Aurora, de pe lângă 
a Căii Văcăreşti, Bolnavul în cauză era chiar acest 
intrat în precomă uremică, complicaţie a unei 
164 cine sunt şi am avut impresia că s-a bucurat. De la 


ca medic de circumscripție, să dau asisten 
str. Pitagora, aflate în vecinătate 
colonel de jandarmi Barbu, 
pielonefrite cronice. l-am spus 


lui am aflat că acest colonel Barbu era un 

ginerele» al lui uliu Maniu. 
admirat „inspecţie a fost făcută de mr. Scarlat Ro 
două «i: ne ura de moarte şi ne voia mori. 


i, n Şi ne 
cromozomul Abel, şi alții satanici, cu 


foarte bun TOMân Și un mare 


şianu, care era i 
U, Evreu şi care 
Evreii sunt de două E e 


eluri: unii 
cromozomul Cai 
n, Ace 
să accepte asta este 


realitatea 3, Roşianu a deschis toate vizetele, dar cu următoarea ez ră 

Sc Wicadorilor şi ale Decemvirilor s-a mulțumit să vizioneze ce 
celule r şi să juiseze văzând starea lor caşectică. La celulele noastre, ale Statului 
rmătorul avertisment: 
rație de desolidarizare 
uns şi am aflat ulterior 
nar. Foarte probabil că 
armeriei ştia că g-ral Gh. 


și să înain > rocedat şi toți ceilalţi din Statul Major Legio 
4 la fe un ordin de la Bucureşti şi Inspectoratul Jand 
execul şedinţa secretă de la 10 oct 1938 obținuse 
“o nar, Se voia ca această exceptare de la asasinare s 


declarații 
declarație 


oria Sima vrea să fie şeful Mişcării Legionare şi unelteşte omorârea 
Căpitanului' . Nu ştiu şi nici n-am întrebat prin cine a venit acest mesaj, dar s-ar 
pă îiă căpătase încredere şi prietenie pentru noi, legionarii. Informaţia era 
sinistră, întrucât arăta că Horia Sima nu plecase şi, dimpotrivă, activa în Bucureşti. 
în iulie 1938, din închisoarea Jilava, ing. Clime trimisese afară trei ordine: a) Horia 
Sima să plece în comuna lui natală, de unde să vină numai chemat; b) Ion Antoniu- 
pâsu este nominalizat ca unica „legătură dintre Comandamentul Legionar şi 
cuiburile legionare şi c) legionarii liberi de afară vor asculta numai de lon Antoniu- 
Pâsu şi nu vor asculta în niciun fel de Horia Sima. . 
Mesajul trimis de Nicoleta Nicolescu arăta că legionarii de afară nu se 
conformaseră ordinelor date de ing. Gh. Clime şi că Horia Sima constituia, în 
continuare, poate nu un pericol, dar cu siguranță o necunoscută incontrolabilă. 
După 1945, în Mişcarea Legionară a circulat zvonul cum că o legionară 
Cristescu, devenită prin căsătorie Dinescu, ar fi avut în apropierea închisorii 
Râmnicu Sărat un sistem de convorbire prin semnale luminoase cifrate. Eu nu ştiu 
nimic despre acest lucru şi nu exclud ipoteza de a fi o minciună. După anul e 
sub semnătura acesteia s-a răspândit un text potrivit căruia Nicoleta Nico ea ai 
spus despre Horia Sima: „Este perfecta, întruchipare a lui Ionel L Moţa ie E 
Horia Sima succesorul Căpitanului la conducerea Mişcării Legionare ac lo 
convingerea şi cu toată puterea afirm că aşa ceva este o totală ine 40 ar = Ea 
afirmație complet mincinoasă, deşi nu = cunoscut-o pe aceasi 
Dinescu, pentru a o întreba direct şi personal. = s i 
Un ete încă mai negativ este acesta care urmează, ee N 
noiembrie 1938, un plutonier de jandarmi ne anunță că 3 ii pi A 
stomatolog şi că puteam cere să fim consultați şi tratați. E in ie nouă, care eram 
preocuparea de a ni se asigura asistență dentară de speciali At Azi 
ostateci — pe muchie de cuțit să fim omorâți, pe neaşteptate, în 


tă din 10 octombrie 1938 


sau din noapte. Noi nu aveam cunoştinţă de şedinţa secte ție din închisoare, 


de la Palatul Regal, privind înăsprirea regimului ez calul nâisă pregăieşe 


obturarea micilor ferestre din celule, mai ales, ne 


—— 


medicului stomatolog am fost aduşi pe rând, unul după altu] 
a 


, ii şi Decemvirii, care fusesera « Ub 
i dreanu, Nicadorii şi De li 
Dizaleaj e secretă din 10 octombrie 1938 de la Palatul Regi 
în Fi ioul-fapt că a trebuit să fie scos din celulă Cineva care si 
a soră medicală” pentru a-l ajuta pe medicul Stomatoje 


torul Paul Craja: primo, pentru că era medi 
„Varo I-a ales pe doc 3 Adler ie 
Pentru Tia par celula mai aproape de intrarea în închisoare, Astfel, tot 
ŞI Secu 0, 


Ha di aportate de dr. Paul Craja d-lui; 

i i tot ce relatez eu provine din cele raportate „cra d-lui ing, 
Gh. in “Menţionez ceea ce am auzit prin vizetă din convorbirile săptămânale 
dintre dr. Paul Craja şi ing. Gh. SA a se numea — y 

C stomatolog ? Se numeşte — sau se ea — dr. Adrj 

Cine era acest medic stomato/08 - sc 1 Buzău. Din Anuarul G AI 

rad de căpitan şi cu funcție în oraşul Buzău. ra eneral a] 
Petrescu, Cu A mânia, pag. 69, am aflat că era născut în com. Urzicuţa — Dolj la 
medicilor Minea absolvent al Facultăţii de Medicină Bucureşti promoţia 1929 
piei în Buzău, str. Unirii nr.146. Atunci, în noiembrie 1938, nu Cunoşteam 
ae acest dr, Adrian Petrescu. Am obținut informații complete şi precise 
numai după 1945, când li s-au dezlegat limbile celor din serviciile secrete ale 

es ari : 

ia erati s-a văzut că obiectivul pretinsei asistențe sanitare nu erau nici cei 
trei Nicadori, nici cei 10 Decemviri şi nici noi, cei 20 din procesul Statului Major 
Legionar. Noi, toți aceşti 33, am fost chemaţi o singură dată şi ni s-a spus că 
suntem programaţi pentru mai târziu. Atunci, în noiembrie 1938, eu personal nu 
l-am văzut pe dr. Adrian Petrescu decât o singură dată. Obiectivul era Corneliu 
Zelea Codreanu, care a fost chemat la toate cele patru vizite săptămânale „la 
dentist”. Dr. Adrian Petrescu adusese cu sine o aparatură dentară foarte complicată, 
care nu excludea camuflarea unei urechi electrice pentru înregistrarea convorbiri. 
lor, chiar purtate în şoaptă, dintre medic şi pacient. Aşa cum am constatat personal 
şi aşa cum a confirmat şi dr. Paul Craja, la consultațiile noastre dentare de regulă 
asista numai comandantul închisorii — întâi mr. Varo şi apoi cpt. Iliescu — care 
stătea la câțiva metri privind pe fereastră, cu spatele spre cuplul dentist-pacient, 
pentru a crea impresia că nu urmăreşte şi nu aude convorbirile şoptite. 

Importante sunt numai frazele schimbate între dr. Adrian Petrescu şi Corneliu 
Zelea Codreanu. Este grație divină faptul că a fost de față dr. Paul Craja şi că 
respectivele convorbiri pot fi cunoscute de istorie. La prima consultație săptămânală, 
dr. Adrian Petrescu i-a şoptit lui Corneliu Zelea Codreanu că este o rudă apropiată a 
comandantului legionar Prof. Radu Demetrescu-Gyr, că este membru al organizaţiei 
secrete „Prietenii Legionarilor“, naționalist convins şi patriot devotat. La a doua 
consultație, dr. Adrian Petrescu i-a şoptit lui Corneliu Zelea Codreanu că dictatura 
regelui Carol al II-lea era repudiată de toată lumea şi că întreaga țară se afla în prag 
de revoluție. La a treia consultație, dr. Adrian Petrescu s-a prezentat ca mesager 
secret al lui Horia Sima, care-l întreabă pe Corneliu Zelea Codreanu ce ordin dă 
Mişcării Legionare laolaltă cu Națiunea gata de revoluție. 

La primele două consultații, Corneliu Zelea Codreanu a ascultat şi a tăcut. La 
aceasta a treia consultație, i-a răspuns dr. Adrian Petrescu: „Încă dinainte de aresta- 
re ȘI, în continuare, mențin ordinul ca toţi legionarii să stea nemişcaţi, să nu se lase 
antrenați şi să nu facă absolut nimic. Cine nu poate răbda şi nu poate sta liniştit, să 
Pee din Mişcarea Legionară și să se declare străin de Mişcarea Legionară.“ La a 
e a ae i ali a Petrescu i-a şoptit lui Corneliu Zelea 

» că nu mai poate stăpâni masele populare 


Te oltate şi că acestea se îndrea tă în ma i ie. 
| fi entru revo uție. 
V i i p IŞ orțat către Bucureşti, p n | 


nimic bun. În faţ 
începând cu Corne 
condamnaţi la moarte 

Foarte important e 
îndeplinească funcția 


„Orice s-ar întâmpla, să se evite violența şi 
maximum ce să se facă să fie declaraţii ia ii 


acte de violență și război civil.“ 
166 


1 verbale sau scrise. Pentru nimic în lume 


„PR 


4 


ce ing. Gh. Clime şi pe care eu le-am auzit 
„a rapol + i 1940, în cursul guvernării pseudo- 
je-a fi mna lui | et Ape d piu pseudo „S-a ţi , 
e o aşa zisă „plăcintă”, pie 3! ordonată de Corneliu Aire d 
despre vânt ambiguu — „plăcintă“ — se sugera ordinul de manifeste incendiare i de 
acest CU” plic. În calitate de martor la faţa locului, repudiez această inte ze, 
atentat E zvonul acesta cu „plăcinta“, FPIptare gi 
condam rtez exact ce ştiu direct şi personal. 

2 doua jumătate a lui noiembrie 1938, în tim 

a 


Asie p ce eram dus la closet, m- 
icat pe coridorul închisorii cu comandantul le AR 


gionar Dobre Bănică, care mi-a 
Tur! teribile și nu se ştie ce se va 


ot la jumătatea lui. aa 1958, după cum am aflat de la comandantul 
Nicolae Totu — închis în ce ula vecină cu a mea, Corneliu Zelea Codreanu a 
fie scos la raport. La cancelaria închisorii a cerut permisiunea să scrie un apel 
rii liberi de afară şi a adresat Ministerului de Interne rugămintea să se 
“ce acest apel. Corneliu Zelea Codreanu nu numai că ordona, dar Chiar îi şi ruga 
ublici rii liberi să nu se lase antrenați în acțiuni insurecționale sau Subversive şi să 
A legore rfectă linişte şi perfectă tăcere, după modelul îndrumător al celor care au 
păstreze 5 sufere în închisori. Comandantul legionar Nicolae Totu nu ştia decât că 
i Ma ce şi acest apel au fost depuse la cancelaria închisorii. 
pc x eliberarea mea în vara lui 1940, am aflat că ministrul de Interne, Armand 
DURA răspunsese pozitiv la cererea lui Corneliu Zelea Codreanu. Textul scris 
falie eliu Zelea Codreanu a fost tipărit sub formă de manifest în sute de 
d ia care au fost lipite pe zidurile caselor din cartierele mărginașe ale 
ii tiului Horia Sima le-a declarat false şi a afirmat către legionarii liberi cum 
De de la Corneliu Zelea Codreanu ordin de trecere în masă la acțiune — 
de i ur revoluţionară. Pentru a-i convinge pe legionarii liberi din ilegalitate, Horia 
Sima a inventat drept dovadă un mic fapt concret. Şi anume, cum că, pe o piatră, 
Corneliu Zelea Codreanu ar fi scris cu mâna lui ordinul „Mişcaţi-vă“ şi că această 
piatră îi fusese transmisă lui personal de către d-na Elena Zelea Codreanu. 
După 1989, comandantul legionar Virgil Mateiaş din Făgăraş pe AF 
riile şi, pentru editare, le-a trimis lui Horia Sima, la Madrid. Horia ima a cap 
memoriile lui Virgil Mateiaş, dar a introdus un paragraf fals în textul sui 
autorului,. În acel paragraf, conceput de Horia Sima şi atribuit lui Virgi A se darie 
autorul descrie cum în noiembrie 1938 a fost chemat de d-na Elena rs retus 
şi dânsa i-a transmis atât decizia de numire a lui Horia Sima ca ger Ni 
teren, cât şi piatra cu pretins înscris al lui Corneliu Zelea Codreanu: „Mişce : 
Ambele afirmații sunt false. + 
Eu am citit i Au şi am întrebat-o pe d-na Elena C.Z. Codreanu, care e: tă 
di i ilitari. Dâ i-a declarat că nu ştia nimic, nici că Hon: 
o stradă din cartierul Militari. Dânsa mi-a decl: a ea eee e 
Sima ar fi fost numit şef operativ în teren şi nici că soțul ei ar fi repet ne. Duliu 
„Mişcaţi-vă'. Această declaraţie a Elenei Z. Codreanu a fost pre Ea CI 
Sfintescu de la Paris şi publicată în cartea în care îl dermaăcă fe. Stai pă 
confirm ceea ce a publicat ing. Duliu Sfintescu, Moni gna CA A Galati 
după ce am citit cartea lui Virgil Mateiaș, aflată în biblioteca Prof. 
Să menţionez încă două lucruri din noiembrie 1938. 10 octombrie 1938 de la 
conformitate cu hotărârile şedinţei secrete dn, Costeliu Zelea Codreanu 
Palatul Regal, Armand Călinescu a încercat asasinarea lu tativă de evadare, 
sub forme de aparentă legalitate: fugă de sub escortă să At d Călinescu a 
i CA fabricarea „pretextulul de lută i d la Universitatea din Cernăuţi 
Organizat marele proces al studenților şi profesorilor 167 


Jegionar 
cerut Să !! 
către legiona 


| 
4 
- 


Sua 


938, se judeca la Tribunalul Militar Cernăuţi RA 


ării, deci Şi 
in "partea acuzării, deci cu deplasare de 
i anu ca martor din partea îi i efinati la 
J-a citat pe C. Z- Sai Intenţia lui Armand Călinescu nu E a finalizat, deo Ş 
Râmnicu-Sărat la Cernă i iecarea din închisoarea Râmnicu-Sărat către Cernăuţi 
Comeliu Zelea Codreanu, la P re şi să i se pună cătuşe la mâini. 


uz ri la picioa cea da L 
cerut să 1 ZI rd Călinescu a fost să fabrice o tentativă de Cvadare, 
Ace doua jurnătate a lui noiembrie 1938, mr. A n — care AA pronunța Niciun 
Astfel, iati siloz cu căpitanul de jandarmi Iliescu, care față de Corneliu 
cuvânt — a fost i - Clime s-a declarat a fi simpatizant al Mișcării 


i faţă de ing. Gh poa le î 
Zelea Pr jaa i pui CA Aa nos şi înşelător, întrucât la Masacrul din 2 
pe A 1939 în judeţul Vlașca, mr. Varo n-a ucis niciun legionar, în timp ce la 
S » 


ot alei iescu a ucis trei legionari, printre care pe ing, | 
Huşi, în județul pata ăcări unei tentative de evadare, cpt. dr. Arii 
Zelea Codreanu. us lui Corneliu Zelea Codreanu să-l îmbrace în uniforma sa de 
isp za i ai Române, iar cpt. Iliescu s-a oferit să-l însoțească de la 
înihisbilRA Râmnicu-Sărat până unde va ajunge la loc Act i 

Corneliu Zelea Codreanu le-a mulțumit cu politeţe, dar a re i zat să evadeze. Atunci 
Armand Călinescu a înştiințat-o pe d-na Elena Z, Codreanu că 1 s-a aprobat o cerere 
dinainte formulată şi că este aşteptată la închisoarea Râmnicu Sărat. Vizita a avut loc, 
dar nu în cancelaria închisorii, ci în apartamentul locuință personală a căpitanului de 
jandarmi Iliescu. Înainte de a fi adus Corneliu Zelea Codreanu, cpt. Iliescu a convins-o 
pe d-na Elena Z.Codreanu să insiste pe lângă soțul ei pentru a-l convinge să 
evadeze din închisoare îmbrăcat în uniforma cpt. Adrian Petrescu şi sub protecția 
sa, drept însoțitor. 

Din cele declarate mie de d-na Elena Z. Codreanu în toamna lui 1940, Corneliu 
Zelea Codreanu: a) a refuzat oferta de evadare, b) era informat de vizitele lui Carol 
al Il-lea în Occident şi c) şi-a exprimat perfecta convingere că lucrurile se vor 
rezolva de la sine şi în mod paşnic. 

ainte de a analiza vizitele lui Carol al II-lea în Occident, să menţionez ce am 
aflat ulterior, după 1945, în legătură cu apelul lui Corneliu Zelea Codreanu către 
legionarii liberi de afară. 

Regele Carol al II-lea a cerut să i se predea textul lui Corneliu Zelea Codreanu, iar 
Armand Călinescu a refuzat să se conformeze, cu argumentul că cererea lui Corneliu 
Zelea Codreanu era făcută nu către Palatul Regal, ci către Ministerul de Interne. 

Textul original, scris de Comeliu Zelea Codreanu, a rămas în păstrarea lui 
Armand Călinescu, în casa de fier a locuinţei sale din str. Clunet, din cartierul 
Cotroceni. La atentatul din 21 septembrie 1939, directorul de cabinet Radu Lobey a 
luat din haina cadavrului lui Armand Călinescu cheița de la casa de fier şi şi-a însuşit 
mai multe acte secrete, printre care şi textul lui Corneliu Zelea Codreanu. Chiar în 
seara de 21 septembrie 1939, regele Carol al II-lea i-a cerut lui Radu Lobey să-i 
aducă textul original. Radu Lobey nu s-a conformat ordinului regal şi a păstrat pentru 
sine toate actele secrete însuşite din casa de fier a lui Armand Călinescu. În jurul 
anului 1958, Radu Lobey a fugit în străinătate cu Paşaportul unui inginer francez 
pa AS, pentru instalarea fabricii de aluminiu de la Slatina. N-am nicio 
Driel al ea 3 iu mea fermă este că Radu Lobey a vândut textul 

în iul ar rmeliu Zelea Codreanu unor fundații cu arhive istorice din SUA. 

jurul anului 1960, la anticariatul Radu Sterescu din str. Petofi Şandor nr.19, l-am 
Cao pe celebrul Leon Kalustian, autor de istorie literară și secretar al lui Armand 
Matia NB a 1938-1939. Leon Kalustian m-a invitat la locuința sa din str. 
;10 ŞI mi-a arătat celebra sa arhivă cu documente secrete din istoria 


politică a României contemporane. Tot atunci mi i isorii i 
: si „1 I-a arătat o fotocopie a scrisorii mele din 
e ul 1938 către secretarul ministerial Zamfirescu, care obținuse de la Armand 


— care tocmai atunci, în noiembrie | 


Călinescu 


o 


ul ftiziolog Haralamb Teodoreanu. 


Arătând asă şi care cred că a contribuit la salvarea dumitale:-. Orignultă cerinte şi 
3 în vreo arhivă şi sper că vreun cercetător va da de ea şi 0 va publica uie să se 
lustian mi-a spus că ar fi citit cu ochi p 


i I SIA CINE i lui textul scris i 
dreanu în noiembrie 1938, în închisoarea Rimnicu-S de Comeliu 


Sărat, dar Armand 
n Mi-a reprodus câteva 
adevăr, cutremurătoare, 
INIC ŞI supra înălțător al 
ut pe cine oare -a putut 


inge e ela 
coniDE cum am arătat, regele Carol al II-lea s-a autoinvitat la nunta Reginei 
elisabeta a Angliei pentru ca asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu să aibă loc în 
y 


4 ei sale din ţară. Iată ce ştiu despre vizitele lui Carol al II-lea î 
timpul cita: în noiembrie 1938. Englezii au aprobat autoinvitaţia că Ş 
Crr-lea, însă au pus o condiţie sine qua non, şi anume, ca din suita Regelui să facă 
Florescu. 
pare ȘLast acest Ştefan Florescu, în intimitate Fanache? Ştefan Florescu s-a 
. i în iulie 1897 şi a decedat în ianuarie 1945. Era unicul fiu al unui muncitor 
ie t din judeţul Bacău. După absolvirea Facultății de Drept din Bucureşti, s-a 
ieri Paris pentru specializare în politica internațională şi în profesiunea de 
dă at La Paris, a devenit secretarul particular al prințului Carol, viitorul rege 
SIpIO | ŢI-lea. Timp de trei ani a locuit la Neuilly împreună cu Elena Lupescu şi cu 
Ga, i II-lea. A fost de față când acesta a falsificat un aşa-zis Testament Politic 
Sala se întoarce în țară şi a se sui pe tron. Scârbit de matrapazlâcurile lui Carol 
III-lea şi revoltat de falsificarea Testamentului lui Ferdinand I cel Loial, Ştefan 
Florescu rupe orice contact cu fostul său patron şi publică o carte demascatoare 
L'Affaire Carol. În timpul celor 10 ani de domnie a regelui Carol al II-lea, Ştefan 
Florescu nu a avut dreptul să intre în clădirea Ministerului de Externe şi-şi primea 
leafa de diplomat pentru lucrări de documentare făcute la domiciliu. j 
Acum, în noiembrie 1938, la cererea englezilor, este încadrat în suita regelui 
Carol al II-lea, păzit cu străşnicie de diplomaţi-spioni, printre care Raul Gheorghiu. 
La o serbare dată de englezi, directorul Cabinetului Politic din Foreign Office 
ciocneşte cu el o cupă de şampanie şi îi şopteşte: „La ora două noaptea gar pe 
poarta din spate a hotelului, unde vă aştept în maşină pentru o discuţie e . sa 
țială de câteva minute“. În maşină, diplomatul englez îi spune: »D- ma a 
Florescu, noi am citit cartea dvs. L'Affaire Carol şi n-avem ali cari n she 
dumneavoastră. Vă rugăm să ne spuneţi opinia dvs. dacă regele Carol al II-lea a 
cu noi, cu Anglia, sau este cu Hitler, cu Germania?” Ștefan Flpteaeă i-a ee 
diplomatului englez: „În egoismul lui, regele Carol nu este UE cu spirale i 
nici cu Hitler. Va fi cu dumneavoastră, Anglia, dacă îi vei er cae ai 
oferă Hitler, şi va fi cu Hitler dacă acesta îi va da mai mult decâ îs pt pica 
voastră. Această informaţie o am S A ziabis 100 Negrea-Sc 
apropiat şi executor testamentar al lui Ştefan Florescu. ( sciliat în 
: Oa > să informaţie am primit-o de la diplomatul Stire Sa ea i 
str. Ciprian Porumbescu nr. 12, şi al cărui medic persona st se dinloaialul 
1970, până când a decedat. George Gusti era prieten foarte ci si tine Londra: 
Ion Vardala care, în noiembrie 1938, funcţiona la ambasa 9 unind celorlalți 
Intrând în cameră cu un dosar cerut, lon Vardala l-a elite e a promisiune și 
diplomați şi atașați militari: „Convingeţi-i pe englezi e fârsitul lui decembrie 
C îi am arătat mai sus, la Sfârş ot institui 
odreanu va fi executat“. Aşa cum oi ci al Franţei pentru a-şi ins 
1937, regele Carol al II-lea ceruse acordul Angliei și î Eta te Zelea Codreanu. 
dictatura, oferind şi promițând în schimb omorârea lui 169 


N 


ii : ă Carol al II-lea, în +: 
y r sigur este că regele cal , în tim 
nalat de istorici, dar sigu pa pul 
Un fapt nesem Occident, a cerut audiențe la prim rul englez Neville 
la tre lordul Halifax, ministrul de Externe al Angliei, la Prim-ministru 


Chamberlain şi la ir si la ministrul de Externe al Franţei, Georges B 

er şi la ministrul U“ * > Bonne 
francez E iri în audiență de lucru. Aceste refuzuri nu ş t, 
Niciunu 


â ini ste că toți patru c 

i în istori mânească. Opinia mea e AR 

e în istoriografia ro 
menționat a regelui de a-l executa pe Corneliu Zelea Codreanu şi că nu v 
Pi dret imă prin primirea în audienţă a lui Carol al II-lea. 


ă ici la cri i i 
pu ei det Carol al II-lea la Londra şi la Paris s-au consumat făr 


SAI 3 ie politică sau militară. De la Londra şi Paris, re 
a'se încheia VICO Sai. E e sr lui Hitler, presupusul arbitru atoli 303 
cerut întrevedere, adică, âni ici, în Germania, la castelul și 
Europa de est, inclusiv România. Aici, în C „al ul de la 
Bechtesgaden, îs e exact ceea ce era cel mai important, şi anume, Omorârea 

i i ea Codreanu. 

1 arie, ar fi ce anume I-a determinat pe regele Carol al II-lea să ceară 
întrevederea cu Hitler? i E A 

Sunt două ipoteze. Prima ipoteză este personală, şi anume, că regele Carol al I- 
lea s-a simțit ofensat de neprimirea în audiență şi a vrut să arate marilor miniştri 
englezi şi francezi că este imediat primit în audiență de egalul lor german. O a doua 
ipoteză, politică, este sfatul lui Mihail Morusoff ca, înainte de a fi omorât Corneliu 
Zelea Codreanu, să testeze reacția lui Hitler. Ceea ce se ştie sigur este că Elena 
Lupescu n-a coborât din trenul regal şi n-a participat la întrevedere; au participat 
numai Ernest Urdăreanu şi Mihail Morusoff, care n-au pronunțat niciun cuvânt şi 
tot timpul au observat reacţiile lui Hitler. j Aia 

Din partea Germaniei au participat mareşalul Goring şi ministrul de Externe von 
Ribbentrop, care de asemenea au păstrat tăcerea şi au observat cum se manifesta 
Carol al II-lea. Discuţia s-a purtat în germană, limbă pe care regele o vorbea 
perfect. Ca atare, n-a existat traducător. Despre ce s-a discutat în această 
întrevedere de 4 ore nu se ştie nimic oficial şi există o singură sursă informativă, 
particulară şi indirectă. 

În cei treisprezece ani de guvernare național-socialistă a Germaniei au fost 
stenografiate şi se găsesc îndosariate în arhivă absolut toate întrevederile şi absolut 
toate cuvântările lui Hitler. Aceste arhive întocmite cu perfecta minuţiozitate 
germană au fost confiscate de anglo-americani şi sunt studiate de istorici din toate 
taberele. Singura absență şi singura excepție este stenograma întrevederii din 24 
noiembrie 1938 dintre Hitler şi Carol al II-lea. Istoriografia nu dă nicio explicaţie, 
dar opinia mea este că însuşi Hitler a pus pe foc stenograma şi a dispus să nu 
rămână vreo menţiune în arhive. Cauza este că i-a fost ruşine de uşurinţa cu care 
Singur a intrat în capcană fiind înşelat de Carol al II-lea. 
| Singura sursă informativă este diplomatul Nicolae Petrescu-Comnen, care la 
„data aceea, noiembrie 1938, era ministru de Externe. Regele Carol al II-lea nu l-a 
| luat pe ministrul de Externe Nicolae Petrescu-Comnen în vizitele sale de la 
| Londra şi Paris, întrucât intenţiona să-l schimbe cu omul politic Grigore Gafencu, 


Oşteau 
Olau să 


socotit a fi agreat de Anglia şi Franța. Nicolae Petrescu-Comnen fusese ministru 

plenipotenţiar în Germania şi în Occident era cunoscut drept pledant pentru 

înțelegere cu Germania. Dacă la plecarea din București ar fi avut programată între- 
pe pi iezi aja în pie d Carol al II-lea l-ar fi luat cu el în călătorie. 

NI. arcere, regele Carol al II-lea a fost întâmpinat în gara Mogoşoaia de 

„Ministrul său de Externe, Nicolae Petrescu-Comnen, care l-a însoțit fa autoriob 

până la Palatul Regal. În cele 20 de minute ale deplasării, Carol al II-lea i-a 


po ut | i Ni la Petrescu-C mnen e ii 
Xac 
vestit lu Colae (9) act tot ce s-a discutat ŞI exact tot ce 


170 


Ia 


E i 


-jomatul Nicolae Petrescu Comnen a repovestit în famij 
DiPIO a, din om în om, informaţia a ajuns la mine, 


pe cale rect pentru poporul german, Nicolae Petresc 
in IE 


Ie şi la prieteni i, astfel 
CA O consemnez ei scris, 
: TIitler şi de aceea n-a lăsat nimic în scri 1 piu N i îi 
respect i i SCrIs pentru posteritate, 
aminti“ „m s-a desfășurat întrevederea, 

Tia a Im î trebe care era scopul cererii de întrevedere, Hitler a repetat h 
în lo vinde informaţii fără să cumpere noi informaţii şi, din sala zii 
E: ;. s-a lansat într-un interminabil discurs cu Caracter de monolo aj a 
"4 ore a repetat şi a insistat că n-avea niciu cu i 


n fel de interes şi că 
3 a înţâă aa: . nu-l 
în niciun fel ceea ce se întâmplă în interiorul României. Fie? iese şi 


: ! » Şi anume, ca ; 
is fere teritoriul pentru un război preventiv al armatei sovietice lic GE 
ri ur, oricât petrol din Valea 
mânia să nu se alieze cu 
i a să poată cumpă 
ML Aa Prahovei, Hitler repeta mereu că nu are niciun ep a şi că e Cp 
din ca internă a României. 
politic repetarea acestui angajament de non-amestec în politica internă a României, 
G a al II-lea a sesizat momentul propice şi a întrebat: „Asta înseamnă că eu am 
ani liberă în politica internă a României? 
"pier a răspuns prompt: „Aveţi totală mână liberă în politica intemă a României. 
Eu nu mă amestec cu nimic şi nu fac niciun fel de intervenție.“ 
Uă această auto-angajare a lui Hitler, Carol al II-lea a întins mâna şi Hitler i-a 
îns-o, în sens de definitivă înțelegere între părți. Nu s-a vorbit absolut nimic 
nt Corneliu Zelea Codreanu şi despre Mişcarea Legionară. Numai a doua zi, 
de când trenul regal până la graniță, mareșalul Herman von Gâring a pronunțat 
numele lui Corneliu Zelea Codreanu şi a cerut să se respecte legile semnate la 
Geneva pentru detenţia oamenilor politici, diferită de detenţia de drept comun. 
Regele i-a spus lui Goring că legionarii şi Corneliu Zelea Codreanu nu sunt în 
închisoare, ci într-un sanatoriu, unde îşi tratează starea de sănătate. € a 
Din relatarea lăsată în familie de ministrul Nicolae Petrescu-Comnen reiese că 
Hitler s-a băgat singur în capcană. De aici ruşinea lui Hitler şi hotărârea sa 
ulterioară de a distruge stenograma întrevederii. Încă o dată se verifică adevărul din 
războaie şi din politică, Su că victoriile nu E obțin cu calitățile învingătorului, ci 
in lipsurile şi defectele celui care urmează a fi învins. E 3 ; 
pe jeogori din cadrul întrevederii de la 24 noiembrie Sie Lie 
păstrat o totală tăcere în primele trei zile după asasinarea în România a lui 
Corneliu Zelea Codreanu. Cu violență verbală, dar nu faptică, a reacționat ara 
în cea de-a 4-a zi, când s-a aflat pe întreaga planetă că asasinarea lui re 
Zelea Codreanu se operase cu acordul tacit, dat în prealabil E ERE iei 
Zelea Codreanu şi legionarii erau în România singurii prieteni iza Ş Apa 
ai Germaniei şi aceasta nu pentru antisemitism şi nu pentru tota gre pir : 
calitățile de evidentă superioritate a poporului german. Concepția iri Bea ini 
românilor, în general, şi a legionarilor, în special, nu este E eră das cafe 
gen Liga Naţiunilor, ci este cloşca cu pui, deci o ati Forte da 
răspunde: la începutul sec. al XIX-lea — Franţa şi la jum magiei Statie 
Germania. Astăzi, în anul 2007, concepția este aceeaşi, cu să 
drept puterea care comandă şi răspunde pentru In ALA 0 Re  Aniei. 
Să arătăm acum cum s-au desfăşurat lucrurile în pet eul. tșircisele 
La şedinţa secretă din 10 octombrie 1938 de i dei Zelea Codreanu, a 
Permanenţe ale Statului au decis numai omorârea Iu i iu cf şi omorârea lui 
Nicadorilor şi a Decemvirilor. În plus, regele Carol a 7 


DI LEI Ia PAS 24 


E 


ității publice şi apărătorul rep: 
4 : nentul moralității p i ! Tegimulu; 
Juliu, Maniu, care era cai interbelic a fost lupta dintre Capitalul lui 


3 RE AL i : Străj 

că primu i ătieni : N 
la at ei economic al Byătieai lol ipu edi deceniu interbelic 4 
fost lupta > tot pe viaţă şi pe moarte — dintre regele pn CONSpirâng 
os E 


tot $ SA ocraţia. Marea vinovăţie de neierta ; 
dial, i sa dir pu ua la dictatura lui Casă 
Corneliu Zelea ata ție cu Iuliu Maniu. 
II-lea şi opțiunea de paralelism în ergo ri uliu Maniu. 
Există două dovezi că s-a Vrut om iile tipărite ale lui Armand Cat: 
ima dovadă este conținută în memoriile tipărite a man Călinescu 

e ionează că, la începutul lui noiembrie 1938, Mareșalul Palatului Ernest 
oa i-a transmis sugestia regală să-i omoare simultan pe uliu Maniu şi 
Corneliu Zelea Codreanu. A doua dovadă se găseşte în copia memoriilor lui 
Armand Călinescu, netipărită, dar menționată in textul dactilografiat. Iată împreju- 

ările î e am aflat eu. : A atei 03 VĂ 
“aro ara lui 1946, diplomatul Grigore Niculescu-Buzeşti îmi solicită asisten 
medicală pentru mult distinsa sa soție Ecaterina, fiica principelui Barbu Știrbei. La Una 
dintre consultaţii, îl găsesc pe Grigore Niculescu-Buzeşti lucrând la birou cu 
diplomatul Victor Rădulescu-Pogoneanu şi îmi spune să aștept câteva minute până se 
eliberează din discuţie. Eu mă duc în partea cealaltă a camerei şi mă aşez pe scaun, 
Victor Rădulescu-Pogoneanu îl întreabă pe Grigore Niculescu-Buzeşti: „l-ai arătat, că 
îl interesează? “La răspunsul negativ al acestuia, Victor Rădulescu Pogoneanu 
adaugă: „Arată-i, că-l interesează direct şi personal“. Grigore Niculescu-Buzesti 
se ridică de pe scaun, deschide un sertar, scoate un volum de pagini dactilo- 
grafiate şi mi-l pune în braţe cu explicația: „Sunt memoriile lui Armand 
Călinescu“. După un minut, Victor Rădulescu-Pogoneanu se ridică de pe scaun şi 
vine la mine, spunându-mi: „Nu-ţi pierde timpul; citeşte aici, la pagina unde este 
data de 28 noiembrie 1938“. 

Iată ce am citit cu ochii mei. 

Pe primul rând „28 noiembrie 1938. 

„Gavrilă către mine: Codreanu şi Maniu. “ 

„Eu: numai Codreanu, Maniu nu.“ 

Cele de mai sus sunt scrise de Armand Călinescu şi din aceste câteva cuvinte reiese 
că regele Carol al II-lea a încercat a doua oară, prin general Gavrilă Marinescu, să-l 
convingă pe Armand Călinescu pentru omorârea simultană a lui Corneliu Zelea 
Codreanu şi a lui Iuliu Maniu. 

In afară de cele de mai sus, n-am reuşit să mai citesc ceva din memoriile lui 
Armand Călinescu, pentru că Grigore N iculescu-Buzeşti şi Victor Rădulescu 
Pogoneanu şi-au discuţia. L-am întrebat pe Grigore Niculescu-Buzeşti de unde 
avea memoriile lui Armand Călinescu şi el mi-a răspuns: „Le-am găsit în casa de 
fier de la locuința Mareşalului Antonescu din Pădurea Băneasa. Am întrebat ce să 
fac cu ele şi dl. Iuliu Maniu mi-a răspuns: «legal sunt proprietatea d-nei Adela 


Călinescu şi i le predai». Eu, însă, mi-am făcut o copie dactilografiată şi o păstrez 
pentru istorie. 


Aceste memorii ale lui Armand Călinescu au 
ceea ce s-a ti 


Morii a ( fost tipărite după anul 1990 şi, din 
a părit, lipsesc două perioade: instituirea dictaturii la 10 februarie 1938 
d Leia A asasinării lui Corneliu Zelea Codreanu. Foarte important este faptul că 
at dz fi ea ce s-a tipărit, tot după 1990, din 
Alte Sea E ui Carol al II-lea. S-ar putea ca ambele omisiuni de text să aibă 
But aci iment, din 10 februarie 1938, cât şi la 
: pe, 938, prin miile de sicofanți, Deal 
: a : , "ică a difuzat zvonul că atât dictatura carlistă, că 
ŞI omorârea lui Co i , e 
72 rneliu Zelea Codreanu „s-au făcut din ordinul Angliei“. 


De 


ătirile făcute de A z[ 
m acum la pregă rmand Călines 
eliu lea e partie Piri CU pentru asasinarea lui 
Corne etapă de pregătire. Au fost selecționați doi ofițeri de : j 
ima eta : Ti de jandarmi: : 
: escu şi cpt. rezervist Mil De asemenea, au fost selecţionali 48 
Dinu ci iandarmi cunoscuţi pentru psa lor de scrupule și perfecta lor 7 48 de 
“aceşti ofițer! ȘI pi tă pir Sub conducerea col. de jandarmi sa i 
op viei, au făcut în pădurea Băneasa mai multe exerciții de asasinare. prin 
Gher ia victimelor. Acestor Jandarmi, col. Ștefan Gherovici le-a spus: Ei 
strang + comunişti în uniformă verde și comuniştii sunt legionari în cifra gI0- 
justificare ideologică era absolut inutilă, întrucât Tespectivii janda  rOȘIe“”, 
de complicitate la torturi şi devenise grai 


Tă mecanisme acefale, P, 
i 4 „ Perso 
Escu pe plutonierul Sârbu și am constatat că era un nemernic absolut, ra 


Sa trece 


ante 
|-am 


ele i A etapă de pregătire. De această etapă s-a ocu 


at di i 
nd Călinescu, în calitatea lui de ministru al Afacerilor isi rise 
Arma anul 1975, mult distinsul Stere Dinu, procurist la UREMOAS, mi-a adus la 
UI rațiile medicale pe un cunoscut al său cu numele de Neagu, fost jandarm. După 
con ltația medicală, acest plutonier de jandarmi, Neagu, mi-a făcut următoarea 
E rurisire pentru cunoaşterea istorică: „In 1938 eram plutonier în Legiunea de jan- 


darmi a judeţului Ilfov şi am elgir la pese de comandă şi instructaj din pădurea 
Băneasa. Eram 48 de plutonieri de jandarmi și comandantul nostru, col. Ştefan 
Gherovici, ne-a făcut instructaj repetat cum să omorâm cu un Ştreang azvârlit din 
spate și Cu strângere lent progresivă. După instructaj, pe la jumătatea lui noiembrie 
1938, am fost trimişi in audiențe individuale la Ministerul de Interne din piața 
Palatuluă Eu am fost introdus în biroul în care era doar ministrul de Interne Armand 
Călinescu. Acesta a venit în mijlocul camerei şi m-a privit drept în ochi, aşa cum 
stăteam nemişcat în poziţie de drepți. După ce ne-am privit ochi în ochi timp de două 
minute, ministrul de Interne Armand Călinescu mi-a ordonat: «Scoate şi dă-mi 
ambele revolvere». M-am executat şi ministrul le-a încuiat în sertarul biroului său. 
Apoi s-a întors în mijlocul camerei şi din nou ne-am privit ochi în ochi, timp de VIEO 
două minute. Apoi, pe neaşteptate, mi-a tras două palme peste obraji şi iarăși m-a 
studiat, să vadă cum reacționez şi cât de disciplinat sunt. Presupun că nu a fost 
satisfăcut. Mi-a spus: «Te duci la casierie şi primeşti 2.000 de lei. Revolverele le vei 
primi prin comandantul dumitale, care îţi va spune ce trebuie să faci în continuare». 
Am încasat cei 2.000 de lei, a doua zi mi-am primit revolverele şi am constatat că n-am 
fost selecționat pentru misiunea de omorâre prin strangulare. N : . în 

Cu dumneavoastră, legionarii, am mai avut un episod în 21 ianuarie 1941. In 
timpul rebeliunii, am fost plasat în ataşul unei motociclete și circulam de iireimni 
până noaptea pe străzile Bucureştiului. Aveam la mine un vermorel cu gaze acri i 
gene sub presiune şi, unde întâlneam tineri presupuşi a Îi legionari, îi stropeam 
motocicletă, pentru a-i întărâta la rebeliune.“ , i i 

Această declatație mi-a fost făcută de pt. jandarmi Neagu în Ca 
consultații medicale din str. Petăfi Sandor nr.9, în anul o au Doresti 
vârstă — trecut de 80 de ani — şi avea o boală foarte gravă. piara are 10 et 
cele de mai sus la Asociaţia Deţinuţilor Politici din str. Mântu itm A De ales 
vechi legionar, învățătorul Lungu, mi-a declarat că îl cunoscuse | 
plutonier de jandarmi Neagu din judeţul Ilfov. a cbala 1998: 

Revenim la evenimentele din a doua jumătate a lui i seat regelui, în absența 

La Bucureşti, Armand Călinescu avea de executat O N ul rege ea a cerut 
acestuia din țară. După vizitele la Londra şi la Paris, reg i ia telegrafiat lui 
intrevedere în Germania cu Hitler. Înaintea acestei e ATI Zelea Codreanu. 

"mand Călinescu să stopeze ordinul de executare a lui 1 


i OO 


Si 


N ul regal a trecut de pe teritoriul Germana: 
când Eee îi Armand Călinescu o a doua telenici pe 
inul de eeoulare a ui Corneliu A Codreanu ă 

i. de la Bucureşti, au ajuns la Râmni i 
Armand Călinescu s-a confort îi asasinarea prin strangulare a lui. Ce Săra 
cele două maşini CU i a i a Decemvirilor. Nimeni nu ştie ce s-a întâm peliu 
Zelea Codreanu, a Nica ep za când, prin telefon, a cerut celor două SAfă at în 
mira lie nai De de ore executarea misiunii. Foarte probabil că a LA de 
jandariui Și SI tidarizări lui Carol al II-lea, care putea susține ulterior că nu urit 
prizega ete nimic. Ca atare, Armand Călinescu n-a executat ordinul tă 
Sel a mai întâi regele să ajungă În Bucureştii Peniru ca, astiel să, pia că 
răspunzător de executarea lui Corneliu Zelea Cirealia E E: € 

Regele Carol al I-lea a ajuns cu trenul în gara Mogoşoaia şi acolo, pe peronul 
gării, a fost primit în semn de. solidarizare, de întreg Corpul. ofițeresc din 
Garnizoana Bucureşti, de ministrul Apărării Naţionale şi de Marele Stat Major, Pe 
peronul gării Mogoşoaia, chiar la coborârea din vagonul regal, printre alți ofițeri se 
găsea și supraeminentul Comandor de Marină George Panteli, fiul unui general din 
Galaţi şi frate cu ing. Ion Panteli, vărul meu prin căsătorie, 

În 1965, Comandorul de Marină George Panteli m-a solicitat să acord asistență 
medicală diplomatului Radu Flondor care, după ieşirea din închisoare, a făcut un 
infarct miocardic. Cu ocazia aceasta, Comandorul de marină George Panteli mi-a 
povestit ce a văzut cu ochii lui şi a auzit cu urechile lui pe peronul gării Mogoşoaia 
în dimineața de 29 noiembrie 1938. Din vagon au coborât regele Carol al II-lea și 
în urma lui, Armand Călinescu, care se suise în tren încă de la Braşov. În timp 2 
regele cobora treptele scării, din spate Armand Călinescu întreabă: „Şi cum rămâne 
cu legionarii dacă Maiestatea Voastră a ajuns în Bucureşti?" Fără a întoarce capul 
şi continuând coborârea treptelor, regele Carol al II-lea i-a răspuns lui Armand 
Călinescu: „Îi îneci în propriul lor sânge“. Atunci, în amiaza zilei de 29 noiembrie 
1938, Armand Călinescu a ordonat „îndeplinirea misiunii de executare a lui 
Corneliu Zelea Codreanu“. 

Cele două maşini cu jandarmi au venit de la Legiunea Râmnicu-Sărat la 
închisoarea Râmnicu-Sărat. Scoaterea din celule, suirea în maşini şi legarea cu 
mâinile la spate a celor 14 victime au fost executate de jandarmi sub conducerea 
următorilor: cpt. Dinulescu, cpt. rez. Macoveanu, mr. Scarlat Roşianu, comandantul 
legiunii Râmnicu Sărat, şi cpt. Iliescu, comandantul închisorii Râmnicu-Sărat. Cele 
două maşini cu legionarii legați şi jandarmi înarmaţi au plecat de la Râmnicu-Sărat 
în jurul orei 10 seara. Au mers pe şosea în cursul nopții şi, la mijirea zorilor, au 
ajuns în pădurea Tâncăbeşti, la km 30 pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti. Aici îi 
asicotal autoritățile civile şi militare din Bucureşti, şi anume: col. Vasile Zeciu din 
Poliea iareluliă, Militar cires cole Constantin Dumitru, preşedintele 
Bucureşti, chestorul ie oa Iliu Sai > ee area Pt 
lila cps Gece Ri a plc lin partea | refecturii Poliţiei capitalei, medicul 

e la Garnizoana Militară Bucureşti, reprezentanţi neidenti- 


După întrevederea CU Hitler, ' 
teritoriul Cehoslovaciei, rege d: 
cerându-i să pună în aplicare O 


„TĂ Dinulescu şi cpt. Macoveanu, cei | 
dat clor 14 legionari cu mâinile la spate, $ 
gâtul Carol al II-lea a fost executat. 
regel A ntrebarea pentru ce omorârea s-a făcut 

A] Talmudului. Strangularea progresivă, cu relaxată“: răspunsul se găseşte 
în (eX mai torturantă modalitate de asasinare, a 

„întrucât prin relaxări periodice dă a 

rea P“ € -relungită după voie. Nu este exclus 
lui Corneliu Zelea Codreanu să fi 
strang rul Națiunii Creştine Române. 


exterlO ; înti 
Cele 14 cadavre au fost dezlegate, întinse pe şosea cu faţa în sus 


4 Ai 
HI Ap MMoleai au azvârlit ştreangul la 
It un horcăit lugubru Şi ordinul 


| Regal şi pentru comanditarii din străinătate Și fotografiate 


Palatu : € = 
er rorul col. Vasile Zeciu a cerut medicului militar Eat d fotografiere, 
Procesul Verbal de constatare a morții pentru fugă de sub escortă. Medicul militar 


a obiectat că cele 14 cadavre n-aveau se i pi 
CEE i Zeciu a întors cadavrele cu faţa în ră Bee de jnpeta, Atunci 
CO. jverul personal în spatele fiecărui cadavru. Apoi i-a spus A sari din 
Georgescu: „Iată şi semnele de împușcare cerute de lege“. cpr 

Întoarcerea cadavrelor cu fața în jos a fost făcută cu cizma piciorului drept şi 
gloanțele trase din revolverul aplicat pe spatele victimelor au lăsat găuri ai 
funingine de jur împrejur. at 

Nu cunosc identitatea precisă a medicului militar Georgescu care a fost 
implicat în această crimă. La data aceea, noiembrie 1938, Garnizoana București 
avea trei medici militari Georgescu ŞI n-am putut afla care dintre ei a avut 
neşansa să fie de serviciu în acea sinistră noapte. Primul se numeşte medic militar 
Matei Georgescu, născut în com. Hagieşti — Ialomiţa la 1 martie 1900, absolvent 
a| Facultăţii de Medicină în 1926 şi domiciliat în str. Alex. Constantinescu nr. 45. 
Al doilea este medicul militar Vintilă Georgescu, născut în Bucureşti la 2 
octombrie 1901. A absolvit Facultatea de Medicină Bucureşti în 1929 şi avea 
domiciliul în str. Principatele Unite nr. 75. Al treilea este medicul militar Nicolae 
Gh. Georgescu, născut la 13 aprilie 1889 în com. Schela Cladovei — Mehedinţi, 
domiciliat în str. Izvor nr. 145, Bucureşti, absolvent al Facultăţii de Medicină în 
1926. De la o persoană de încredere am aflat că cel implicat este primul, şi 
anume, căpitanul Matei Georgescu. 

După fotografiere şi după încheierea Procesului Verbal de constatare a morții, 
cadavrele au fost urcate în maşini şi, împreună cu autoritățile din Bucureşti, 
jandarmii s-au deplasat la închisoarea Jilava din sudul Bucureştiului. În curtea 
închisorii, jandarmii au săpat o groapă dreptunghiulară şi au așezat cadavrele unul 
lângă altul. A sosit la fața locului farmacistul Isidor Carmitz, care a turnat deasupra 
fiecărui cadavru câte o damigeană de acid sulfuric. Această metodă cu acid sulfuric 
este utilizată pentru dizolvarea şi dispariția cadavrelor în cada de baie din interiorul 
apartamentelor. În groapa din curtea Închisorii Jilava acidul sulfuric s-a prelins pe 
cadavre şi a căzut mai departe, scurgându-se în pământ. În dimineața de 21 
noiembrie 1940, familia Codreanu a deschis mormântul şi a scos cadavrele pentru 
reînhumare conform tradiţiei religioase. Eu am fost chemat să identific cadavrele, 
ca fiind cel care-i văzuse în viață în închisoarea Râmnicu-Sărat. Acidul sulfuric 
Vărsat de farmacistul Isidor Carmitz nu le dizolvase, ci avusese efect de îmbăl- 
sămare şi cadavrele au putut fi identificate cu uşurinţă. „306 ice i 

„Revenim la ziua A 30 noiembrie 1938. Două zile mai târziu, heat A 
militare au adus ciment şi au aplicat peste groapa comună o placă de 1005 ua 
Cm, Această ultimă operație încerca să prevină ceea ce în a i Ea 
avusese loc la Ierusalim cu învierea din morți şi Suirea în cer a (Ni n 


e 


*. 


i 


cati sti bsedate de similitudinea ps; 
urci ile de stat erau 005 i ba a psi 
ă ŞI autorităț fondatorul religiei creştine şi Corneliu za 


i a carlist ) 
Dictatura lisus Hristos 


Codreanu — fondator alea 
Î anteză, mai este de al A. afii 
În parante ricire cu vizionarea fotografiilor celor 14 Cadavre 


distrau în orele lor de et 
împuşcalte în spate pentru â $ D 
Trecem acum Să evocăm CE $ 
Râmnicu-Sărat după scoal 
Nicadorilor şi a Decemviri 
închisoarea Suie 
acestuia trece sub tăcere s tul A 
acestu u intenție de bagatelizare şi mediocrizare. Şi asta, din două motive, 


conducerea legionari 

ntru că noi, cei trei sup 
Şerban Milcoveanu — am 
comunistă, precum ŞI C 


asta va fi ceva foarte rău. 
__ În acea noapte, în închisoare, nimeni nu a dormit. Pe la ora 9 seara, la parterul 
închisorii s-a auzit un tropăit de cizme şi de bocanci militari. Celula mea 25 era la 
etaj şi prin vizetă am putut auzi, dar n-am putut vedea. Se auzea zgomot de chei 
răsucite în broască, aproape simultan urmat de deschiderea uşii d celulelor de la 
parter. Nu se auzeau niciun fel de vorbe, dar se simțea că există, cum s-ar zice, o 
teroare în acțiune. Deodată, s-a auzit vocea lui Laurian Țâlnariu care, împreună cu 
Bartolomeu Livezeanu, se găsea în celula de pedeapsă fără fereastră. Probabil că 
Laurian Țâlnariu a simțit ceva şi a strigat cu disperare: „D-le ing. Gh. Clime l-au 
1 pe Căpitan şi-l scot afară din închisoare”. Pe la ora 10 noaptea s-a terminat 
aaa ae azi din celulă şi în întreaga închisoare s-a aşternut o sinistră 
d iti cei rămaşi în închisoare, nu a adormit. Înspre dimineaţă au 
ei ri E, pe pi in zi SU închisorii ŞI au rămas numai cei cu paza 
cu fata Polizor z su Sua a venit plutonierul de intendență Ieftimiu care, 
osti clu e gi & PA ă şi A să articuleze vreun cuvânt, a deschis uşile de la 
diă0 obezi : si a r urmă certitudinea crimei făptuite. În ziua aceea 
interiorul închisorii. Diva e A dice DACA jan d i 
ne-am scufundat în tăcere totală și în aci era evidentă şi noi, cei rămaşi, 
morții la toată lumea sunt de tăcere “u ilitate completă... orele din apropierea 
vorbirea. După câleva uree cer pentru că însuşi creierul nu mai poate comanda 
; inceput să ne strângem câte 2-3 într-o celulă, 


vorbind foarte puţin î , 
176 Puțin între noi, Eu m-am dus în celula principelui Alexandru 


0 


o 


'n0, unde au venit apoi şi juristul Nic, , 
Iza Memoria mea a reţinut numai rare I otu, ing, Eugen Ionică și ing, 
Gh. Clim Ionică: „E îngrozitor gând ele spuse printre lacrimi 
g. Eugen za 4 gândul că nu-l vom mai ve mi. 

: auzi pe Căpitan! ca şi nu-l vom 
ma! 2 Ch. Clime: „Mişcarea Legionară şi-a pierdut creativita 
din conştiinţa dU istoria Neamului Românesc!“ i 

"ele Alexandru Cantacuzino: „Voința Căpi ului 
Prin e hamentăm. Decizia Căpitanului etta ara lui pir NA EU 
3 şi cu numele lui DA - se meargă la victorie!“ ie Nou Steag de 

oria mea era atât de o turată, încât n-am înregi Sl, 
M ețuitori din Statul Major Legionar. Cu celule air eri i See 
x fost numai 24 de ore, adică ziua de 30 noiembrie 1938. Ing a Re 
a donat, poate mai exact a cerut adunarea noastră, a tuturor, pe eine hi a 
PE ul Nicolae Georgescu Edineţ, în uniformă de ocnaş în loc de odăjdii etaj. 
cut o slujbă religioasă şi a înălțat către Dumnezeu 0 rugăciune za pi ea 
Căpitanului, Nicadorilor ŞI Decemvirilor. Instinctiv şi spontan, noi, ceilalți 19, am 
îngenunchiat. În picioare a rămas doar preotul Nicolae Georgescu Edineţ, pa 
nicul Studenţimii Române şi, prin studențime, duhovnicul întregului Naţionalism 
Românesc. La terminarea slujbei religioase, ing. Gh. Clime a făcut apelul martirilor 
i noi, toți cei 20, am răspuns „prezent la numele lui Corneliu Zelea Codreanu, al 
Nicadorilor şi al Decemvirilor. 

A doua zi, | decembrie 1938, în închisoare a intrat căpitanul de jandarmi Iliescu 
împreună CU nişte plutonieri de jandarmi, care ne-au introdus în celule și au 
reîncuiat uşile. Câteva ore mai târziu, ing. Gh. Clime a fost chemat la cancelaria 
închisorii şi nişte ofițeri neidentificați de mine i-au cerut ca fiecare dintre noi, 
supraviețuitorii, să dăm câte o declaraţie în care să justificăm pentru ce am fost 
lăsaţi în viață. Inginerului Gh. Clime i s-au dat 20 de coli ministeriale albe şi 20 de 
creioane chimice albastre pentru ca noi să ne scriem respectivele declarații. Ing. 
Clime ne-a dat prin vizeta celulei câte o coală şi câte un creion, spunându-ne: 
„Scrieţi ce vă spune sufletul şi ce judecaţi a fi bine“. Alte explicații nu ne-a dat. 

Eu, din celula 25, am scris o singură frază: „Respect şi continui a respecta legile 
legale ale Statului, aşa cum în trecut mereu le-am respectat şi niciodată nu le-am 
încălcat“. Nu ştiu absolut nimic din ce au scris ceilalți 19 deţinuţi politici. Două 
zile mai târziu, m-am încrucişat pe culoarul închisorii cu comandantul legionar Gh. 
Apostolescu, care mi-a şoptit: „A trebuit să o facem şi pe asta ca să oferim 
justificare legală pentru ce am fost lăsați în viață“. 

Ulterior, am aflat că declaraţiile noastre, ale celor din Statul Major Legionar, au 
fost publicate în ziare. În mod clar şi evident, autoritățile de Stat trebuiau să dea 
socoteală cuiva foarte de sus pentru ce ne lăsaseră în viață. Nu ştiu cine era această 
autoritate suprastatală: poate regele Carol al I-lea şi Elena Lupescu, poate Forţele 


Oculte din Occident. : S ? 
Incepând cu 1 decembrie 1938, în sinistra Închisoare Râmnicu-Sărat a reintrat în 
am aflat despre trei 


funcțiune regimul claustrării celulare. 

Câteva luni mai târziu, când eram la Spitalul Militar Braşov, ta di 
evenimente care se petrecuseră, legate de legionarii de afară. E vorba de şedinţa din 
2 decembrie 1938 a legionarilor liberi, de patru Sau cinci atentate SpiOe 
impotriva lui Armand Călinescu şi de circulara lui Horia Sima care nega asasinare 
lui orala Zelea Codreanu. 

oi menţiona aici ceea ce ştiu. : ii i 
ziua da, decembrie, 1938, a avut loc o şedinţă a gradelor şi pe Cercado- 
aflate în ilegalitate. S-a analizat sinistrul eveniment al asasinării Ca lui Horia 
rilor şi Decemvirilor şi absolut toţi cei prezenți au condamnat activi Sa 


« dar nu mai 
= tea, 
i scoasă poate 


să 
lupt 


Bd 


Ea 


luţionară şi în realitate provocatoare, de pe parcursul întregii luni 


înaltă calitate morală ing. N; 
ul legionar de înal le: iCola, 
Boa A, Sina, socotit vinovat: „D-ta te-ai născut spre af 


Sima, pretins revo 
noiembrie 1938. 
Horodniceanu s-a adresat lu 
: : eu zic că asasinarea Căpitanului 
litate nu în afara, dar anterioară şi maj î 
atea provocatoare organizată de Horia Sima pe tot parcursul li 


ordinul şi cu ci curtul lui Mihail Morusoff pentru a fabrica o așa-zisă  asigii 
imei, drept unic [ Aa ag să i a 
Sea Statului De atunci au trecut Aproape. e ia sia it ruicușii să 
flu numele niciunui legionar. adevărat c Sid iri n p vocările 
oigalicala de Horia Sims a e aa adevăraţi legionari mi-au declarat că ay 
ul lui . A 
je De Sfințescu era salariat în conducerea Căilor Ferate Române. ÎI Vizitează 
care care îi indică un tren rapid pe ruta Bucureşti-Braşov ŞI îl cere Să organizeze 
deraierea, întrucât în respectivul tren se vor găsi regele Carol al II-lea şi ministrul de 
Interne Armand Călinescu. Inteligent şi cunoscător al Căilor Ferate Române, ing. Duiliu 
Sfințescu n-a căzut în capcana întinsă ȘI a refuzat să execute ordinul lui Horia Sima, 
Comandantul Corpului Studenţesc Legionar din Universitatea Cernăuţi era la acea dată 
juristul Filon Lauric, mâna dreaptă a Comandantului Legionar Vasile Iasinschi. 

Horia Sima vine de la Bucureşti la Cernăuţi şi îi cere lui Filon Lauric să aplice 
în teren un program de tulburări publice, acte de anarhie şi atentate Politice, 
Cunoscând politica decisă de Corneliu Zelea Codreanu „răbdare, suferință şi 
tăcere“ şi cunoscând gândirea politică a lui Vasile Iasinschi, şeful său direct, Filon 
Lauric refuză să execute ordinul lui Horia Sima. Erijându-se în Comandant Suprem 
Absolut al Mișcării Legionare, Horia Sima îl demite pe Filon Lauric şi-l înlocuieşte 
cu un aşa-zis legionar, Mihai Stănescu, adus de la Bucureşti. Acesta organizează în 
teren programul de anarhie ordonat de Horia Sima şi, printre altele, un atentat 
nereuşit împotriva col. magistrat Cristescu, prim-procuror al tribunalului Militar 
Cernăuţi. Acest Mihai Stănescu era fiul unui colonel din oraşul Slatina şi, împreună 
cu fratele său, erau agenţi acoperiţi ai Siguranţei Generale a Statului. 

Doctorul în geologie Gh. Voicu-Vereş lucra într-un laborator de cercetări Ştiinţifice 
al Universității Cluj-Napoca. EI era persoana de încredere Şi mâna dreaptă a dr. Ion 
Banea, comandantul Mişcării Legionare din Transilvania. În noiembrie 1938, Horia 
Sima vine de la Bucureşti la Cluj-Napoca, îl vizitează pe Gh. Voicu-Vereş la 
Universitate şi, în calitate de Comandant al Mişcării Legionare, îi cere să aplice în 
teren tulburări publice, acte de anarhie şi atentate politice. Gh. Voicu-Vereş, co- 
mandant legionar şi el, îl refuză pe Horia Sima şi încearcă să-l informeze pe şeful 
său direct, dr. Ion Banea, aflat în închisoare, 

AI patrulea legionar care a refuzat programul de anarhie ordonat de Horia Sima a 
fost medicul anatomopatolog dr. Laurenţiu Voicu-Vereş, care era comandantul 
Frățiilor de Cruce din întreaga Transilvanie. EI era, de asemenea, unul din legionarii 
de încredere ai doctorului Ion Banea Și al căpitanului Emil Şiiancu. În cele 5 luni ale 


pseudoguvernării legionare, cei trei frați Laurenţiu, Gheorghe şi Tiberiu Voicu-Vereş 
n-au avut nicio legătură cu Horia Sima şi n-au avut nicio demnitate de Stat sau în 
Mișcare, Fiind medic, dr. Laurenţiu Voicu-Vereş a lucrat ca documentarist la Asocia- 
ţia Generală a Medicilor, 


numită în acea epocă Colegiul Medicilor 
Incă o dată menţionez că, în cei a zi 


putut identifica niciun legi 


=) „Tuşine şi cu pseudo-legi i izați iguran 
Generala Statului şi de Serviciul Special SP al E Mini Muizali de ja: 


a 


Î să 


| doilea eveniment care trebuie memora 


ne anonime de pe parcursul lunilor d i ii i 
uentale i Corneliu Zelea Codreanu a fost d id de: i ga 
Universitar şi ale Mişcării Legionare, astfel încât s-a eterul a 
E sanda protestatară, Această reacţie protestatară a născut de i va 
6 atentate punitive împotriva ministrului de Interne Armand Căline se 
ste atentate au eșuat pentru că Armand Călinescu se deplasa pe srăzi 
rte probabil de la ludaismul 
un medic din Iași, Iovan, au 


t și analizat î i 
să zat îl reprezintă cele 5-6 


sau Chiar 


Toate pă dillac blindat, primit în dar din America, foa 


poti |, Toți aceşti legionari atentatori, printre care 
Ri de Poliţie şi, de faţă cu Armand Călinescu, 


au fost incinerați î îi 
î d FE te i ți încă de vii 
fost Preavoriul „Cenușa“ din Bucureşti. Privind spectacolul incinerării ilegale de 
la zi ni vii Armand Călinescu rânjea cu completă satisfacție, 
m j 


i lea eveniment care merită a fi ținut minte Şi analizat este o ci ă 

pb difuzată de Horia Sima la Jumătatea lunii ianuarie 1938. În tori 
sem dant al Mişcării Legionare, Horia Sima anunța fericitul eveniment că 
ei Zelea Codreanu evadase din închisoarea Râmnicu-Sărat şi că se afla ca 
Corne politic în Germania, unde redactează volumul II al cărții „Pentru 


refugiat “: În cei 10 ani de existență şi activitate a Mişcării Legionare, absolut 
tfel că această circulară 


Legionar: a spus sau n-a încercat să spună vreo minciună. As 
Mat şi difuzată de Horia Sima a fost crezută de foante mulți legionari din 
rovincie, în optica cărora domina semnul de egalitate între Adevăr şi Legiune. 
Atât de mare era Teroarea de Stat exercitată de dictatura carlistă, încât nimeni nu a 
îndrăznit să verifice sau să comenteze circulara semnată de Horia Sima în numele 
Mişcării Legionare. Nu există nicio îndoială că Horia Sima a semnat şi a difuzat o 
asemenea circulară mincinoasă din ordinul lui Mihail Morusoff, care voia încă mai 
multă amăgire şi încă mai multă confuzie în lumea legionarilor. După 1989, mai 
mulți legionari memorialişti menţionează această circulară a lui Horia Sima, dar 
fără a îndrăzni să-i pună diagnosticul de minciună şi fără a-l menţiona pe 
adevăratul ei autor, Mihail Morusoff. up 

Pe parcursul lunilor noiembrie, decembrie 1938, ianuarie şi februarie 1939, au 
avut loc foarte multe evenimente negative în legătură cu Mişcarea Legionară din 
afara lagărelor şi închisorilor. Cronologia acestor evenimente a fost întocmită în 
toamna lui 1940 de Horia Sima, dintre care unele evenimente le-am menționat şi 
sunt cunoscute, iar altele au rămas necunoscute, În starea de izolare din închisoare, 
eu nu am putut afla decât o mică parte şi cunoaşterea întregului adevăr istoric din 
acea epocă rămâne o problemă de rezolvat. Un eveniment despre care am auzit î 
închisoare, a fost descoperirea de către autorități a unui laborator gh de 
substanțe explozive şi aruncătoare de flăcări în str. Căpitan Oarcă 23. Şefu ps 
laborator era un ofițer activ, It. Dumitrescu Nicolae, mare specialist în domeniu şi 
a fost asasinat de poliţie la data de 24 ianuarie. : 

ziua de 2Ciaiuatie 1939 a fost asasinat comandantul legionar PCIe E 

istorie Vasile Cristescu, la domiciliul său secret din str. Aviator ieca ie: sp şi 
apropierea pieţii Dorobanţi. Împrejurările acestui asasinat au fost gre e 
precizate mult mai târziu de către avocatul Nicolae Coterbic ŞI De ea 17 iunie 
concluziile. Prof, Vasile Cristescu evadase din tren în noaptea de 2 E e Ei 
1938, pentru a lua sub control toate organizațiile Mişcării doriti Fibdare, 
Eu strategia decisă de Corneliu Zelea Codreanu şi de ing. Gh. 
suferință şi tăcere“, Îl A Ioa vinisitier 1959, 

Din ziua evadării, 17 iunie 1938, şi până în ziua i ema Sima. 
prof. Vasile Cristescu a refuzat orice întrevedere şi orice leg tenţial trădător sau 
pinia mea este că dânsul cunoştea suspiciunea se și Vasile Cristescu avea 
diagnosticul de anarhist necontrolabil al lui Horia Sima. Prot. 179 


D.. 


ă a fi ă încredere, şi anum i 

aici lua să a fi de absolută încr e, Obu 

i > legătură legionară, presupusă A dcagi -Matin“ Cja 

o i Ag den e: A retarul „Corpului de Sacrificiu Mol Mii „Acest Obreie 

ui Sala îmi este necunoscut, avea ordin de la prof. Vasile Cristescu să i 
al căn S 


spună nmânul adresele secrete unde se adăpostea. 
Horia Sima a încercat de mal multe or1 să obțină adresa secretă a P f V 


i pet da SRI gt ianuarie 1939 a obținut-o, de la Obreja, Pai: 
Cristescu y Sa E ee şi l-a pus în situația de a alege singur îi 
Sec(eă 0 ei Moartea era de la sine înțeleasă, întrucât Obreja a fost arestaţ = 
para ST te și care să memoreze evenimentul. Iar trădarea consta în aceea ca 
Obreja să-şi asume actul de comunicare a “ina, $ la Pus să aleagă între Viaţă 
şi trădare, Obreja a ales trădarea, pentru a-şi sa!v ce ; i 

La Prefectura Poliției Capitalei s-a organizat o sceneta, pentru ca în lume 
legionarilor să se afle că denunțătorul adresei secrete nu era Horia Sima, ci Obreja, 
Pe unul dintre coridoarele Prefecturii de Poliţie au fost aduşi să aştepte Pentru 
interogatoriu mai mulți legionari de mică însemnătate. La un moment dat, S-a 
deschis uşa unei camere de anchetă şi în prag a apărut Obreja, care le-a Spus 
presupușilor anchetatori din interiorul camerei: „Ce mai vreţi de la mine? V-am dat 
adresa lui Vasile Cristescu şi mai mult decât atâta nu mai ştiu nimic.“ Scena era anume 
regizată pentru ca mărunții legionari care aşteptau pe coridor să audă şi să raporteze, 
celorlalți legionari din ilegalitate că denunțătorul adresei secrete era acest Obreja. 

În dimineața de 26 ianuarie 1939, zece comisari de poliţie, sub conducerea a doi 
evrei, Otto Reiner şi Constantin Bouleţ, au invadat imobilul din str. Aviator Iliescu 
nr. 15 şi l-au împuşcat mortal pe Prof. Vasile Cristescu, care citea culcat în pat. 
Proprietarii casei erau sculptorul Iacob şi soţia sa, sora avocatului Nicolae Coterbic, 
Sculptorul Iacob a fost rănit de un glonte aşa-zis rătăcit şi internat în Spitalul 
Gardienilor Publici, adică tot al Poliţiei. Aici, în spital, comisarul Otto Reiner l-a 
anchetat pe sculptorul Iacob şi, în cursul operațiunii de anchetare, l-a omorât prin 
Strangulare, apăsând pe gât cu mâinile. Soţia sculptorului Iacob şi avocatul Nicolae 
Coterbic au fost condamnați la câte un an şi jumătate de închisoare şi au fost eliberaţi la 
6 septembrie 1940, odată cu prăbuşirea dictaturii carliste. 

In timpul pseudo-guvernării legionare dintre 15 septembrie 1940 şi 20 ianuarie 
1941, soția sculptorului Iacob şi sora avocatului Nicolae Coterbic a funcționat ca 
dactilografă la Cabinetul de Comandant al Mişcării Legionare şi de Viceprim-ministru 
al lui Horia Sima. În această funcţie de dactilografă, a asistat la scena în care Obreja a 
venit la Horia Sima, implorând iertare şi protecție. Horia Sima a decis ca Obreja să 
dispară de la sine în anonimat şi să nu fie luat în anchetă nici de Mişcarea Legionară şi 
nici de Autoritățile de Stat. Intrigată de această decizie, dactilografa Iacob a cerut 
explicaţii şi Horia Sima i-a răspuns; „Un nenorocit, acest Obreja. Mi s-a făcut milă de 
el şi să-l pedepsească Dumnezeu.“ În mod evident, nu se voia o anchetă legală, pentru 
ca Obreja să nu declare că adresa secretă o denunțase personal lui Horia Sima, înainte 
de a o denunța Prefecturii Poliţiei Capitalei. 

In legătură cu Prof. Vasile Cristescu, mai este de menţionat ceva pentru istorie. 
Este vorba de Acordul de la Miinchen din 30 septembrie 1938, prin care Anglia şi 
Frana îi recunoșteau Germaniei egalitate de influență în interiorul României. Prof. 
Vasile Cristescu a sesizat întreaga problematică şi a găsit momentul prielnic pentru a-l 
lămuri pe regele Carol al II-lea. În numele Mişcării Legionare, el a redactat un amplu şi 
documentat memoriu către regele Carol al II-lea. În acest memoriu, el milita pentru 
gi Regală, pentru persoana regelui Carol al II-lea, pentru păstrarea indepen- 
a ia ȘI a integrităţii granițelor, pentru rămânerea în viață şi în libertate a 

ui Corneliu Zelea Codreanu, Singurul prieten al Germaniei din România, 

subliniind că tocmai în programul de politică externă Mişcarea Legionară are credit 
în Germania lui Adolf Hitler şi este în avantajul României şi în avantajul regelui 
au al Il-lea să fie pus în libertate, pentru a apăra Patria şi pe Rege. 


1 4 


pr Si 


iu, redactat cu mult simţ politic si E 
Acest meat generalului George Moi PA Ai a. perspectivă istorică a 
st i ealmente existau şanse de a-l salva pe Cozi Azi să-l pred : 
Regel “ [i-lea putea fi influențat, dacă i se aduceau a giiia Codreanu, întrucât 
Caro ului său personal. nte doveditoare ale 
interes «dinul lui Mihail Morusoff, Horia Sima l-a vizitat 

pin O i. în numele Mişcării Legionare, i-a cerut i generalul George 
M NE cu Sentru a-l completa cu un plus de argumente af aul of. Vasile 
Criste George Moruzzi, Văr primar cu generalul Cantacuzino-Grănce.a able: 
Genera otector al Mişcării Legionare, dar nu cunoștea ce se petrecea în i rul, era un 
mare PI de semnul de întrebare privitor la Horia Sima. Astfel, | n interiorul ej 
şi nu Sul redactat de Prof. Vasile Cristescu şi acest memoriu ai i TE, i-a dat 

emoriu înapoi. Este un document istoric pierdut poate definitiv, dacă mai întors 
nici0da o rusoft nu l-a ascuns unde nici astăzi nu-i de găsit. Prof. Vasile C Cumva 
Mihail mare personalitate şi putea foarte bine să fie înlocuitorul lui Ci Za 
a Esta la conducerea Mişcării Legionare ȘI la guvernarea Statului Român. 
Co Să mi se îngăduie acum a relata cu privire la persoana mea. 

Până la 30 noiembrie 1938, nimeni din familie n-a încercat vreo intervenție. în 
favoarea mea. Este legea legionară să-ți asumi răspunderea ŞI consecințele propriilor 
a ţiuni şi să nu pui interesele personale înaintea interesului general al Mişcării 
Era După data de 30 noiembrie 1938, tatăl meu, Jean Milcoveanu, s-a socotit 
cul de obligație şi, în a E du mural a început intervenții în favoarea 
mea. La Mareşalul Palatului, col. Ernest rdăreanu, i se spusese de către subalterni 
că, în mod categoric, nu va mai fi primit niciodată. Tatăl meu nu cunoștea și nici nu 

-"uia ceea ce eu am aflat doar în toamna lui 1945 când, la domiciliul unui arhivar al 
E pe eu Generale a Statului, am avut posibilitatea să-mi citesc dosarul individual. 
i dap 1938, Mareşalul Palatului Ernest Urdăreanu îi spusese tatălui meu: 

Comunică-le legionarilor să intre în pământ şi să se facă dispăruți, pentru ca să nu 
mai fie luaţi în vizor“. Tatăl meu a încredințat acest mesaj lui Horia Cosmovici, 
acesta l-a încredințat Lizettei Gheorghiu, care l-a transmis Siguranţei Generale a 
Statului. Consecința a fost tragerea la răspundere a lui Ernest Urdăreanu, întrucât 
Teroarea de Stat a dictaturii carliste avea nevoie de activitatea legionarilor, ca pretext 

une. 
gat Jean Milcoveanu, a cerut audiență la ministrul de Interne Armand 
Călinescu, însă acesta a refuzat să-l primească. La cabinetul lui Călinescu erau mai 
mulți directori şi mai mulți secretari. Printre aceștia, un nepot de soră al spa nise 

Călinescu, cu numele de Zamfirescu. La repetatele încercări de audienţă ale tatălui 


: e interioară și l-a întrebat pe 
irescu a simţit o chemare interioară şi l-a între 
meu, acest mic secretar Zamfi ţ ana ie 


tatăl meu în ce problemă cerea audiență. Tatăl meu i-a sp „Că eu aş p 

de tuberculoză S că cerea să fiu consultat în închisoarea aa Sa e 
Zamfirescu a luat petiția tatălui meu, a intrat în biroul lui Arman ap 
întors cu rezoluția acestuia: „Să fie consultat de o comisie ee arii 
solicitantul să desemneze un medic personal“. Tatăl meu l-a indi 


i ic ftiziolog din acea epocă 
i cel mai mare medic fiiziolo 
rel Moral fe de solidaritate între olteni. 


şi, în plus, originar din judeţul Olt, deci cu sentiment ie: Medi 
Copie di Re Ar Medicilor 1941: „Dr. Teodoreanu, Haralar6., de 

primar la sanatoriul Filaret. Născut în com. Rădeşti-Olt în | 6 Tel 37617.* 

Medicină Bucureşti 1909. Domiciliat: Calea Șeica oii pia tatăl meu la Liceul 
După anul naşterii, 1883, reiese că a fost coleg de oră tiam că este cel mai 

Radu-Greceanu din Slatina. Eu nu-l cunoşteam e et ulimonare În Bucureşti 

mare specialist în diagnosticul şi tratamentul dube Ca i prin 

Se ştia că el introdusese primul în România metoda de 


pneumotorax. 
181 


5 


: i scos din celulă şi adus la e 

a sfârşitul lui decembrie 1938 sunt SCOS n Ia cancej 
air Ai, sunt consultat de o comisie DE al CE celernbie Teodorei 

şi doi medici militari, dintre care, unul roma ic pa. ra La auscu 
lămânului, dr.Haralamb Teodoreanu arată cu deg a Praspinoasă dre 
i spune cu voce tare: „Cracmentul Aineuosi are al tu erculozei acute, Infijă 
precoce Aschman:. Cei doi medici militari ascultă şi spun că nu aud NIMIC. Aty 
dr. Haralambie Teodoreanu mă ascultă din nou, mă pune să tuşesc, marchează și 
stiloul o cruce mică pe fosa supra-spinoasă dreaptă şi spune: , „Auscultaţi dia u 
exact aici, unde am făcut eu semnul cu stiloul. Medicul militar român afirmă a fi 
auzit şi el cracmentul diagnostical. Medicul militar evreu nu spune că a altă 

cracmentul, dar semnează Procesul-verbal dictat de dr. Haralambie Teodorean 
loză acută pulmonară şi că trebuie să fiu internal 


cum că sunt bolnav de tuberculoză 
imediat în sanatoriul său de specialitate de la Predeal. La epoca aceea, 1938 N 


existau nici antibiotice şi nici „tuberculo-statice“ şi diagnosticul de tuberculoză 
pulmonară acută avea 90% risc de deces şi numai 10% şanse de vindecare; acestea 
în funcție de precocitatea diagnosticului şi de cura sanatorială. 

Trei zile mai târziu sunt din nou adus la cancelaria închisorii şi sub paza a trei 
plutonieri jandarmi sunt transportat la sanatoriul „Bucegi“ din Predeal, proprietatea 
personală a trei mari medici: Dr. Haralambie Teodoreanu, dr. Maximilian Popper şi 
dr. Liviu Câmpeanu. Costul sanatorizării a fost plătit personal de tatăl meu şi ză 
avut norocul că n-a trebuit să dureze mult, întrucât la Spitalul Militar Braşov s-a 
deschis o secție pentru deţinuţii legionari din lagăre şi închisori. 

La sanatoriul „Bucegi“ eram pacientul doctorului Haralambrie Teodoreanu, dar 
pentru confirmarea diagnosticului, am fost consultat şi de către ceilalți doi medici. 
Dr. Maximilian Popper, devenit mai târziu profesor universitar, a încheiat con- 
sultarea persoanei mele cu fraza „Sper că pentru viitor te-ai potolit“, În timpul 
consultării făcute de către dr. Liviu Câmpeanu, am simțit existența unei competenţe 
de maximă calitate hipocratică şi a unui suflet de mare român patriot şi naționalist, 
Am recunoştinţă față de dr. Haralambie Teodoreanu care mi-a salvat viaţa și sunt 
un mare admirator al marelui medic şi al marelui român dr. Liviu Câmpeanu. Se 
simţea în persoana sa cum vibrează sufletul național român după 1.000 de ani de 
rezistență sub ocupația maghiară şi cu speranța neintimidabilă de reuşită istorică a 
întregirii României în hotarele ei etnice. 

Cum am mai spus, am avut norocul să se înființeze secţia penitenciar din 
Spitalul Militar Braşov, întrucât tatăl meu n-ar fi avut resurse financiare pentru 
a-mi plăti costul şederii în continuare la sanatoriul „Bucegi“ din Predeal. În timpul 
cât am fost la sanatoriul „Bucegi“, tatăl mei mi-a spus să scriu un text de 
recunoştinţă către secretarul Zamfirescu de la Cabinetul ministerial al lui Armand 
Călinescu. Am scris un text în care mă refeream numai la actul individual şi 
personal al secretarului Zamfirescu. În 1960, la un anticariat, l-am cunoscut pe 
Leon Kalustian, care m-a invitat la locuința sa din str. Maria Rosetti 16 să-mi arate 
celebra lui arhivă de documente secrete, colecționate în 1938-1939, adică în cei doi 
ani cât activase la Ministerul de Interne, pe lângă Armand Călinescu. Cu acea 
ocazie, mi-a arătat două documente în fotocopie şi mi-a dat o informaţie. 

A Piru (o unei A Moe copie era textul scrisorii mele. către secretarul 
Teiu Co EA sa A Hi eon Kalustian a fost: „Rândurile d-tale sunt o per- 
i lil i apel cred că au contribuit la salvarea dumitale din 
şi Constantin A oa când înce LA acest (eXitace Pactiţiin esa FRrORUS sală 
pg apt, , earcă să-şi explice împrejurările supraviețuirii 
„oala Ra alecu Dee zen în fotocopie de Leon Kalustian, era 
Zelea Codreanu şi Voi reveni ASI ae rula calutegca upă; uciderea Ju AO 
pra acestui subiect. 


182 


ar a 


Nu 
| area 


DP —— 


urmează, descriu ce am trăit, ce-am obs i 
cele fi Spitalului Militar Braşov de la sfârșitul fala ŞI Ce am gândit în secția- 
brie 1939, când am fost retrimis la Închisoarea RA 1939 până în ziua 
1525 sep îMi Jitar Bucureşti poartă numele Reginei Elisabe âmnicu-Săraţ, 
$ Spitalul Militar Braşov poartă numele pmtiri Soția Regelui Caro] | 
cel țe d [cel Loial. Regina Maria a fost o mare personalitate Maria, soția Regelui 
E la realizarea istorică a României Întregite, din ŞI â contribuit în mod 
FE ale pe lângă şefii cei mari ai Conferinței de Did 918, Primo — prin 
nții rin suita de conferinţe și interviuri din 1920, « = Paris, din 1919, 
j sacul Rămâne în sufletul Națiunii şi prin mărturisirea: Mi tatele Unite ale 
AmerI d i englezi, cât de lacomi și cât de hrăpăreți sunt Gu biz E rușine de cona- 
ţionalii o casă memorială la Balcic, în Bulgaria, şi o casă memori rea „Regina 
ia are Unite ale Americii, dar în Patria ei, România, este însa ă : New York, 
în ele Militar Braşov din subordinea Corpului V Armată pede : Sata 
S următoarele cadre, toate supraeminente şi perfect hipocratice: co i A 
1999 ui col. dr. Savel Gârcineanu, din acea familie cu inteligențe geniale: şeful 
iu nr, m oa Doga ce ge e E 
SEA ul SEIv. > . % adjunct loc. dr. 7 
JacoboviC “îi serv. contagioase, mr. dr. Octavian Sonea, zi om = Pc 
0) e ţi însemnate la etno-biologia naţiunii române şi a naționalităților conlo- 
Suitoare, şeful serv. ORL. cpt: dr. Vasile Lazarovici, viitor diigime al Cezarului de 
Documentare Mesa uEuEesA Saul serv. oC lolO pa, sia Iliescu. 
Atunci, în 1939, Spitalul Mili raşov nu avea cadru titular pentru Laboratorul 
re și aici a fost o şansă pentru mine. 
de dice pavilionului central era destinată spre a fi penitenciar: la etaj, pentru 
deținuții politici, sub pază jandarmerească, iar la parter, pentru deținuții din cadrul 
armatei. Spre surpriza mea, printre aceştia se găsea colegul meu de facultate, dr. Jack 
Lupovici, originar din Galaţi. Fusese bănuit de apartenență la partidul comunist şi 
poa condamnat la un an închisoare pentru indisciplină militară. Ne-am întâlnit de 
câteva ori la closet şi ne-am găsit în relaţii de sinceritate reciprocă. Imediat după 6 
martie 1945, m-a vizitat la domiciliul meu din str. Sapienţei nr. | şi mi-a oferit 
adeziunea la PCR ca singură şansă de supravieţuire biologică în foametea care se va 
abate asupra României, după modelul foametei din Rusia sut l Sei a ii 
i i. deținuții politici legionari. Unii erau aduşi din la urea 
Revin la noi, deținuții p g si e E 


iuc, alţii erau aduşi din lagărul de la Vaslui; de la înc Râmnic 
aie ; i nescu, av. Radu Budişteanu, jurist Nicolae Totu, 


fost aduşi, succesiv, ing. Virgil Io y Totu, 
cpt. Emil Şiiancu, ing. Eugen lonică, dr. Ion Banea, av. Traian e i 
subsemnatul. Am descris modalitatea prin care am fost eu selecționat şi la fel s- 
procedat cu toți ceilalți legionari. ? p ataca 

Condiţiile de cazare şi masă erau excelente. Am avut senzația i găseam natie 
după iadul-iadului cu înfometare cronică şi cu frig polar de ce a E că 
Sărat. Toţi medicii se purtau cu noi exact după legile decise 1poc 


inte -undo — P 


Ionescu (1890-1940). Prof. Nae Ionescu, în anii 
atul E IA mod 
Pila E tivitatea unei 


e României. 
: a i 

În realizarea misiuni reale, Noi şi 
Codreanu pentru 0 
183 


dictaturi exercitate personal de Regel 
Regele Carol al II-lea misiunea să contacte 
enidau Unic de Stat al Dictaturii Regale sară 
Ionescu vizitează şantierul legionar de construi iu Zelea 
îl invită la domiciliul său din str. dr. Mora Pe Cormeliu Ze 


Si 


E a ora 5 după amiază și s-a prelunei 
discuţie politică. Discuţia. începu A Ionescu a raportat regelui Caro] al 9aă 
noaptea, până la ora 5 i eee e să aplaude şi Să ovaţioneze când le dăm noi ordi : 
„Sire! Ăştia nu sunt hahalere <%e,:e “să ne înțelegem cu ei pentru ca să reusea: 
Ăştia sunt însăşi Națiunea ŞI lătc. La auzul diagnosticului de mai sus, Carol a pască 
planul nostru de dictatură Ei facem cu ei. Deocamdată, bagă-te printre ei“, “lea 
a comentat: „Vom vedea îi zi Prof, Nae Ionescu de partea lui Comeliu 
Rezultatul a fost câştig: La alegerile parlamentare din 19 noiembrie 19ă 
Codreanu şi a Mișcării E A Cuvântul“, s-au situat curajos de partea Masă, 
Prof. Nae Ionescu ZI tic drept Garda de Fier. Întrucât ziarul „Cuvântul UA 
LEO tarta avertizare către prim-ministrul I. G. Duca, la execu 
sai de către Nicadori, Prof. Nae Ionescu a og: întru (at. la Jilava, odață El Circa 
ionari arestați. Tie a j 
10440 AL, i, Nae Ionescu a fost eliminat în octombrie 1934, când i-a 
dat regelui Carol al II-lea sfatul de a duce o viaţă morală creştină, fără Elena Lu 
iar Regele s-a ridicat şi a plecat spunându-i: „Tată Nae, nu te băga în sula mea“ ne 
atunci, din octombrie 1934, Prof. Nae Ionescu n-a mai fost chemat la Palatul Regal da 
nici n-a fost înștiințat că îi încetase misiunea de „a se băga printre legionari'“. E 
Toate cele de mai sus ni le-a povestit Prof. Nae Ionescu în secția penitenciar de | 
Spitalul Militar Braşov. Iată împrejurările în care a fost arestat din nou, în iama 1938. 
1939. După asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu din 30 noiembrie 1938, Prof 
Nae Ionescu a întocmit un bilanț politic şi a trimis o scrisoare ministrului de Interne 
Armand Călinescu. Îl înştiința pe acesta că a făcut cea mai mare eroare politică 
pentru România şi cea mai proastă afacere pentru propria sa persoană. Până la 30 
noiembrie 1938, întreaga generație tânără era orientată spre viitor cu crezul: Să 
faci, Căpitane, o Țară ca soarele sfânt de pe cer“. lar acum, după 30 noiembrie 
1938, întreaga generație de tineri era orientată cu 180” spre trecut, cu Scopul de a 
răzbuna moartea lui Corneliu Zelea Codreanu. 
Primind această scrisoare, Armand Călinescu l-a arestat pe Prof. Nae Ionescu şi 
l-a retrimis în lagărul de la Mircurea Ciuc, de unde a fost transferat la secția 
penitenciar din Spitalul Militar Braşov. Aflat în mijlocul nostru, de dimineaţă de la 
deşteptare şi până seara la culcare, Prof. Nae Ionescu a transformat regimul de 
detențiune într-o sărbătoare a inteligenței şi noi toți intelectualii, de la elev de liceu 
la profesor universitar am simțit realmente că trăim în rai. Prof. Nae Ionescu 
răspundea la toate întrebările noastre şi ne explica tot felul de probleme de cultură 
generală şi informație istorică. La un moment dat, ing. Virgil Ionescu strigă la 
mine: „Nu-l mai asasina pe profesor cu atâtea întrebări. Lasă-l în pace să 
gândească. Prof. Nae Ionescu era de altă părere: „Lăsaţi-l să mă întrebe ce vrea, 
Mie îmi place studentul sugativă“. La examenele de la Facultatea de Medicină am 
Av caci i e tenul Ciad acum, în primăvara lui 1939, am primit a 
Cred că pe la începutul lui martie 1939 a venit o mare in i 
pa şeful de Stat Major col. Ţenescu şi medicul şef ră Cel Ie Ale po 
nspecţia I-a întrebat pe Prof. Nae Ionescu dacă avea vreo doleanță în legătură cu 


c i ă ă 
azarea şi masa. Prof. Nae Ionescu a răspuns: „Dacă se poate, o încăpere în care să 


dorm singur şi în fiecare dimineaţă să fa ie îi ă 
E PA Ii i e o oră baie în cadă“. Instantaneu, Coman- 


ârcineanu, a găsit două cămăruţe: într-una a fost 
mutat patul pentru Prof. Nae Ione iar î ă 
utat i Scu, iar în cealaltă s- ă, ali ă 
Prin CSI tuburi cu apă caldă Şi cu apă rece pase ca luat 
otu . A_» . . . a . . 
La i Vlgei piă JA amiaza zilei de 23 iunie 1939. Caniculă mare chiar şi 
ga ieatie a 4 ue rofesorul se odihnea singur în cămăruța lui, iar noi toți 
A elulă comună. Un soldat din gardă, care ne păzea, vine în 
4 


ÎN 


ru şi ne spune: „Din camera d-lui profe ; 
Ă ostru $ arnidis Aa Cămăruța profesonilua sr a e Valete”, Eu am sărit 
în picioa! il, avea palma stângă întinsă pe faţa Anteria cra culcat în pat, stătea 
ompl€” repetat: „Mă doare, mă doare“, ară a hemitoracelui stâng 
şi ntaneu am sesizat toate cele patru semn 

Inster: i-am pus diagnosticul: complexul in 
potain ATI i infarctul e organic. Însoţit de i 

> opitalului spre cabinetul de consultații, u 
sălile + inguale de nitroglicerină, soluție zi tat i fi eu Că se găsesc 
Cilă Marele noroc a fost că în cabinetul medical se E Iole cu papaverină 

mitru Popescu, care scria foi de observaţie şi bilete găsea peste program IL 

“ară cu noi în cămăruța Puf eri și a confirmat c 
ie interme diar, cunoscut de opinia publică drept „preinfaret“, 

com uDă ă, au venit la spital mr. dr. Petre Irimescu şi col. dr. Say, 

au dat alarma mai sus, la Corpul V Armată, la Inspectoratul Gene | al 

la Ministerul de Interne. Două zile mai târziu, Prof. Nae | ral a 

ansferat cu O ambulanță de la Brașov la Bucureşti, la locuinta cetei 

i : arii medici ai ii 

de atunci: dr. Sergiu Stoicescu de la Spitalul Filantropia și Prof, Pepi ame 

Băltăceanu de la Spitalul Brâncovenesc. Amândoi au confirmat diagnosticul de 

cardiopatie ischemică dureroasă, au prescris coronaro-dilatatoare. și regim 

higieno-dietetic ŞI, în plus, interdicție totală a fumatului. Fumul de tutun are doi 

alcaloizi, să zicem, criminali: benzopirenul, care determină cancerul bronhopul- 

monar, şi nicotina, care determină spasme ale arterei coronariene. În etiopa- 

togenia infarctului miocardic i contribuie scleroza pereţilor  coronarieni, 

hipervâscozitatea țesutului Sanguin şi spasmul psihogen al arterei coronariene. 

Mai departe, în alt text, voi descrie cum a murit Prof. Nae Ionescu la 15 martie 

1940, din cauza unor țigări hipernicotinizate. 

Să ne întoarcem la noi, prizonierii politici care ne aflam în secția penitenciar din 
Spitalul Militar Braşov. Aşa cum am menționat mai sus, schema de cadre a 
spitalului nu avea medic de laborator, Până la nominalizarea unui cadru oficial, 
analizele de laborator pentru internaţii Spitalului Militar Braşov şi pentru gami- 
zoana Militară Braşov era asigurată, peste orele de program, de mr. dr. Octavian 
Sonea, titularul serviciului de boli contagioase. Dânsul a făcut propunerea — și col. 
dr, Savel Gârcineanu a aprobat-o — ca eu, deținut politic, să îndeplinesc funcţia de 
medic al laboratorului timp de 5 ore pe zi, sub paza permanentă a unui jandarm cu 
grad de caporal. În mod sigur trebuie să se fi obținut asentimentul Corpului V 
Armată şi al Inspectoratului General al Jandarmeriei. 

Laboratorul avea microscop, toate aparatele şi toți reactivii necesari, o carte cu 
tehnica de laborator şi o foarte prețioasă asistentă, Katy, de origine maghiară. 
Dânsa nu cunoştea teorie medicală, dar cunoştea la perfecție toate substanțele şi 
toate gesturile pentru a reuşi analizele curente: baciloscopia din spută, reacția 
Bordet-Wasserman, reacţia Gruber-Widal, sumarul de urină, hemoleucograma, 
viteza de sedimentare a hematiilor, secreția uretrală pentru gonococul Neisser ŞI 
hematozoarul palustru în frotiul sanguin. După o săptămână de acomodare A 
laborator am fost supus unui examen, nu cu probe teoretice, ci cu probe dacii 
către o comisie prezidată de dr. Pavel Ticuşan. Am reușit la toate probele, să 
mită asistentei Katy, care ghicea întrebările comisiei şi îmi punea it E 
instrumentele şi toți reactivii necesari. Nu era numa! supra-abilitate pro ie tona 
era în plus mult sentiment pentru persoana mea de medic român arăta - AR şi 
mea, conflictul româno-maghiar este mai mult artificial şi foarte ea voie ; 
prin politeţe şi sinceritate, se poate reuşi pefecta înțelegere între români ş îs 


injecta 


fost Li 
ianist 


i 


Ş ' nrizonierii politici, şi despre paznicii ja 
cal 5 Nol tat Braşov erau aduşi pentru diăgaăi i 
i Spita din închisoarea Râmnicu-Sărat, din lagărul al şi 
tratament legionarii bolnavi Is Nu îmi; pot aduce: aminţee de N 


- iuc și di de la V | i Ă. toți „A 
Mi EA E E onieri: Îmi amintesc numai de câțiva dintre | „Cei 
proveniți 1 


i-Făgă e er; in 
in Ză -Făgăraş, un avocat foarte în va 8 
i i Celuloză din Zărneşti-l'ăg vocat fe n VA 
Rioşanu de : Cisele ss FE pulmonară, un student Calapâr din județul Net? 
cu i sait tirigăre Pihu, fost preşedinte al studenților macedo-români. :b 
O . 
Dumitru- Tache Funda, şeful studenților le 


gionari din Politehnica Bucureşti, NUI 
Necrelescu, şeful studenților legionari din Politehnica Timişoara, şi un Ia i 
liceu, Carol Căzănescu. 


i i i agărul de la Miercurea Ci 

ui elev de liceu a fost tragic. În lagăru 0 
e Des ru ME de col. Ştefan Zăvoianu. Când acesta a devenit Prefectul Poliţiei 
Caritalei la 15 septembrie 1940, adolescentul Carol Căzănescu a devenit îi 
Da al directorului de cabinet şi însoţitorul permanent în deplasări al col, Ştefan 


Zăvoianu. La 9 noiembrie 1940, când în sediul legionar din str. Gutenberg nr.3 i 


luptă corp la corp între legionarii pro-codrenişti şi legionarii pro-simi ti 
Col. Sean Zavoianu a venit la faţa locului pentru a restabili ordinea, în dubla i 
calitate de comandant legionar și de prefect al poliţiei. S-au tras mai multe focuri de 
armă şi un glonț de revolver trebuia să-l omoare pe col. Ştefan Zăvoianu. Tânărul de 
18 ani, Carol Căzănescu, s-a azvârlit în faţa col. Ştefan Zăvoianu şi a fost omorât de 
glontele trimis de un necunoscut. Nu s-a făcut nicio anchetă şi nu se ştie cine a tras 
focurile de armă, dar opinia mea, în lipsa unor dovezi concrete, este că focurile de 
armă au fost trase de Poliția Legionară pe care o conducea polițistul Ion Boian, zis 
Moisescu, zis şi Cârtiță. Această Poliţie Legionară era la dispoziția personală a lui 
Horia Sima şi ținea sub teroare întreaga Mişcare Legionară. Nici astăzi, după peste 
70 de ani, nu se ştie din cine era alcătuită această Poliţie Legionară şi dacă în 
rândurile ei nu erau mai mulți politişti infiltrați decât adevărați legionari fanatici. 

Revenim la Spitalul Militar Braşov, în anul acela de groază 1939. 

De la închisoarea Râmnicu-Sărat eram aduşi, pentru diagnostic şi tratament, dr, 
Ion Banea, şeful Mişcării Legionare din Transilvania-Nord, cpt. Emil Șiiancu, şeful 
Mişcării Legionare din Transilvania-Sud, juristul Nicolae Totu, consilierul politic 
pe linia aparatului represiv al Statului, ing. Eugen Ionică, secretarul Organizaţiei 
confidențiale „Prietenii Legionarilor“, ing. Virgil Ionescu, consilier pe linie de partide 
politice şi viață publică, av, Radu Budişteanu, nr. 2 în oficiul juridic al Mişcării Legio- 
nare, av. Traian Cotigă, preşedintele Studenţimii Creştine Române din anii 1931-1935, 
şi cu mine, ca preşedinte al UNSCR din 6 noiembrie 1936 încoace. 

Armonie perfectă între noi toți. Pe parcurs de un an n-am decelat niciun defect 
de gândire şi simţire. Singura şi unica distonie în decurs de un an a fost când Eugen 
Necrelescu a făcut afirmaţia că noi, prizonierii politici, trebuie să-l proclamăm pe 
Horia Sima drept succesor al lui Corneliu Zelea Codreanu. Toţi cei prezenți ne-am 
simțit ultragiaţi de această propunere atât de inoportună şi, prin tăcere reprobativă, 
l-am făcut pe Eugen Necrelescu să se oprească din pledoarie şi să păstreze tăcere. 
Ulterior, Eugen Necrelescu m-a întrebat pentru ce n-am fost de acord cu propu- 
nerea sa Şi i-am răspuns: „Succesiunea Căpitanului este de competența exclusivă a 
Comandanţilor Legionari. Te felicit că personal crezi în cineva, dar să ştii că eu, 
Şerban Milcoveanu, îl cunosc pe Horia Sima şi nu cred în el“. În mod sigur Eugen 
Necrelescu a raportat şefului său Horia Sima şi, din primul moment, în primăvara 
lui 1940, acesta a luat măsuri de izolare a mea în Mişcarea Legionară. 

Să trecem acum la jandarmii care ne păzeau. Colonelul de jandarmi Brătescu: 0 
persoană fără suflet, maşină perfect disciplinată şi străin de orice sentiment uman sau 


cota Mr, de jandarmi Georgescu: politicos, reținut în sentimente şi cu aparenţă de 


Sunt multe de spus 
În secția penitenciar a 


Pa 


disciplinat. Căpitanul de jandarmi Chircule 
ral O! or timent şi cu capacitatea de a se entuzi 
prezentă E că ne înţelege atât sinceritatea credin 
noii ară teza de licenţă sau de doctorat in studii jurid 
pregâ!e” eje noastre. Eu i-am expus idei de sociologi 
știnie n uziasmal. Cele mai bogate şi mai fructuoase noțiuni d 
care j-au le-au dat însă av. Radu Budişteanu şi av. T cd 
politic? i+ cu noţiuni de medicină legală, întrucât r. lon Banca a 
wii şi licenţiat în Are pl a Ca imp doctor în 
edici la trupa de jandarmi. Trebuie să diferenți o ai 
5 zi RR de plutonier s-au dovedit baionete ae EA eg, ŞI soldații, 
fițerii CU £. ini de execuţie a ordi ierarhice.“ Co Pe fără creier şi fără 
Subo 1!” + adevărate maşini uţie a ordinelor ierarhice, Cunoașterea lor dirieză 
îndire ȘI ate exclude diagnosticul psihologic de „nemernic descreierat“: PCU A 
rsonală NU PO excepție. Garnitura de jandarmi PR ă 
PE ti] de semnalat 0 excep : Jandarmi care, la Spitalul Militar 
Uu ne-a păzit între 1 şi 31 mai 1939, avea un plutonier cu numele de Dionisie 
ia face o stare febrilă acută pentru care, la două consultații, medicul gamizoanei 
Aces „a diagnosticul de gripă şi prescrie aspirină, Văzând ineficacitatea acestui 
Braşov Pi plutonierul Dionisie trece peste consemnul militar de a nu vorbi cu 
wratamen nolitici şi mi se adresează, pentru a-l consulta și a-l ajuta. Durata de 12 
deținuți Pe continue plus frisoane cotidiene, transpiraţii profuze și mică spleno- 
zile a he sugerează diagnosticul de paludism acut, recidivat odată cu primăvara. 
megalie ându-i diagnosticul, plutonierul Dionisie îşi aduce aminte că, în urmă cu 
Comun! ar du-se în Basarabia, fusese bolnav tot cu diagnosticul de paludism sau 
Dian l-am prescris chinină sulfurică în doză mare, corespunzătoare volumului 
orbi i în 3 zile febra a dispărut definitiv şi bolnavul şi-a recăpătat energia. În 
E ile ştiinţei mele medicale, acest plutonier Dionisie a ţinut să-şi exprime 
E ala într-un mod cu totul neaşteptat. După ora 10 seara şi după închiderea 
EERO: ui m-a invitat să luăm împreună masa şi să facem împreună chef la un 
at de noapte din Braşov, cu domnişoare cântărețe de unică frumusețe. După 
AF marea mesei şi după cheful cu Cotnar, ne-am întors la secția penitenciar a 
Si şi la 5% dimineața eu eram deja culcat în pat sub pătură. Un sfert de oră 
cil târziu a venit colonelul de jandarmi Brătescu cu o bandă de poliţişti din 
Serviciul Secret, care susțineau a mă fi Văzut în acel local de noapte cu mare 
veselie, în compania plutonierului Dionisie. Am refuzat să confirm verbal sau za 
scris reclamaţia acestor poliţişti secreți, dar, din motive de regulament Pia: : 
cauza suspiciunii, piutonierul PM9RZAa a fost îndepărtat de la paza penitenciarului. 
ă mă refer la trupa de soldați. pir RA 
ah i vârsta de 21 ani, toți copii de țărani români şi toţi cu Slip pa 
informaţie politică sau socială. Trupa de jandarmi se schimba regulat, « pad 
de serviciu. Tot în mod regulat, la intrarea în serviciu li se spunea că e Să cari 
suntem comuniştii cei mai periculoși şi, după 30 zile, toți aceşti rară prev: 
plecau cu admiraţie umană şi cu prietenie vădită pentru ac Ma national, Cât Şi 
politice. Încă o dovadă că în poporul “prd ca e 1DSUnGi De ea 
N i âte . (gti : 
stai unorele, Ia, eseul ni ie SA tembrie 1939, aceşti tineri jandarmi au 
In noaptea masacrului din 21 spre PUSTNUL See aa te am supraviețuit. Unul 
văzut cum şapte dintre noi, deţinuţii, au fost asasinați gis cara Slatina, a căutat 
dintre aceşti soldați jandarmi s-a suit în tren, a venit 1% 5“ u şi ing. Virgil 
comuna Milcov şi i ărinților mei uluitorul fapt că eu şi Ms: *. 
şi a comunicat părinților ! iu cum se numeşte acest tânăr 
Ionescu n-am fost omorâţi şi că suntem în viaţă. Nu ştiu cum se nu! inții mei au 
Sa i, la mesajul lui, părinții 
soldat, ştiu numai că era blond, copil de țăran, şi» sai mult decât în arma infan- 
fost încă şi mai mult uluiți. În arma jandarmeriei, n 


187 


decizia o iau ofiţerii comandanți şi soldații sunţ Sim 


Ple 


teriei şi arma artileriei, 
i nte de execuție. știe - a 
instrume ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Militar Braşov 


În cele ce urmează, evoc ra itar Braş A 
i „Cu convingere şi cu „ÎN Vara 
anului 1939, după eliberarea Prof. Nae Ionescu gere ş disciplină, iai 


l > a: a chicori si lagăre, am continuat politica de „ră oi, 
Mişcarea e pe di i Ai tai e ati e de pere uto- 2 Cere 
Şi iale alo Sc În procent de 99% ştiam că legionarii, pe lângă credin A 30 
disciplină și că Statul Major Legionar ing. Gh. Clime — dr. Ion Banea păstrează 
plină şi că j cip eee sai POE lusiv asu jOp ap: ăia LO 
ritatea şi controlul asupra întregii Mişcări Legionare, inclusiv asupra celor din ilegalita 
şi din exil. Dezordinile şi anarhia de pe parcursul lunii noiembrie 1938 erau tea 
pretate drept eroare de gândire şi nu drept complicitate la crimă. Exista opinia cş 
Horia Sima nu este decât o minte anarhică, care face ceea ce nu trebuie făcut şi nu 
face ceea ce trebuie făcut. 7 
Singura excepție cunoscută de mine atunci, în 1939, era studentul By e 
Necrelescu de la Politehnica din Timişoara, cu grad de instructor legionar. Di 
lagărul de la Miercurea Ciuc, el a fost adus la Spitalul Militar Braşov, în aprilie say 
în mai 1939 şi, după ce a creat o relație apropiată cu mine, mi-a sugerat să facem 
oficial propunerea de proclamare a lui Horia Sima drept noul Comandant al 
Mişcării Legionare. L-am felicitat că are încredere în Horia Sima, aşa cum cu am 
încredere în ing. Gh. Clime şi în dr. lon Banea, dar i-am arătat că socotesc a fi 
blasfemie să ne pronunțăm noi, cei mici, înainte de decizia celor mari. din 
Congresul gradelor şi funcţiilor din întreaga Mişcare Legionară. Eugen Necrelescu 
n-a mai insistat cu propunerea unilaterală și, mai târziu, în 1940, am aflat Că i-a 
raportat lui Horia Sima nu neîncrederea, ci împotrivirea mea. 
lată cum s-au desfăşurat lucrurile la Spitalul Militar Braşov în zilele de 21-25 
septembrie 1939. Era foarte cald şi stăteam culcaţi în aşteptarea răcoarei de Seară. 
Eugen Necrelescu era plecat, sub pază jandarmerească, la „vorbitorul“ de la poarta 
spitalului. In calitate de arestat fără condamnare, era vizitat o dată pe lună de către 
principesa Ioana Cantacuzino, iubita sa, care îi aducea rufe curate, alimente, şi, în 
plus, informaţii politice. În trenul Bucureşti-Braşov, principesa Ioana Cantacuzino 
asculta radioul şi la ora 14“ auzise comunicatul dat de Radiodifuziunea Bucureşti: 
„Armand Călinescu, asasinul lui Corneliu Zelea Codreanu, a fost pedepsit cu 
executarea la ora 14% de către o echipă legionară justițiară“. Aflând această infor- 
mație, Eugen Necrelescu a venit repede în secția penitenciar şi ne-a informat „Ura, 
ura, ura! A crăpat chiorul care l-a asasinat pe Căpitan“. În celulă, eram de față 14 
legionari: şapte aduși din lagărul de la Miercurea Ciuc şi şapte aduşi de la 
închisoarea Râmnicu-Sărat. Niciunul dintre noi, care ne aflam în celulă, n-a făcut 
niciun comentariu și toți am păstrat o tăcere totală. Surprins şi neînțelegând tăcerea 
noastră, Eugen Necrelescu ne-a întrebat: „Pentru ce nu vă bucuraţi când Căpitanul 
e Cea Doar eu i-am răspuns: „Ne gândim că mâine dimineață noi toți 
lego d iat Bica 3 Abia acum Eugen Necrelescu a înțeles că NOI, 
Pf E apa ia ISOL, nu eram arestaţi în mod legal pentru vreo culpă, ci 
DEA Oaie aiați ia în caz de neacceptare a asasinării lui Corneliu 
ri ora baie date ele Autorităţi de Stat. Din 17 aprilie 1938 şi până în 
Efeti ERA i pi pri din lagăre ŞI închisori, am fost sub teroarea 
SEI das nocles atârnată deasupra capetelor noastre. Timp de doi 
ȘI Jumătate am stat deținuți în celule, cu ideea că î di u din 
noapte se poate deschide ușa şi vom fi în popa cetieel ep at A! 
Aşteptarea morții este iz a tipi da Au îără să SLI de CINA PentE Cei 
AER siice zaț caca ari antă şi mai demolantă decât primirea morții. 
e ete OA A cula a moarte, în aşteptarea îndeplinirii sentinței, am 
până în august 1943, pe frontul de est unde, în numele 


Patriei, eram trimis cu ordi | i] 
rdin . d. Ft: 
special secret de asasinare ŞI dispa riție. 


E 


OS 


: după ami 
nim la 
Rev Militar Braşov. 


i : mplat în închi pito 
vorbeSC” inte de ridicarea pentru asasinare a Căpitanului, : N, Inchisoarea Râmnicu- 


: AI, Ctuali universitari, î 
dus d Dobre, pentru a fi asasinați pe frontul de Ea con pa ear în frunte cu 


Prof. a e de atotputernicul dictator, Mareşalul Ion Antonescu, rdinelor speciale 
secrete lul Militar Braşov. Secţia Penitenciar. 

EA de 21 septembrie 1939. 

Nimeni nu dormea şi toți aşteptam. Pe la ora 5 după amiază, a Venit căpitanul de 

darmi Chiriacescu, cu părul vâlvoi ŞI Cu groaza pe figură. A instalat sentinele cu 

ni încărcată la ferestre, a ordonat să nu mai fie scos nimeni din celulă Şi s-a 
AA, e bancă privindu-ne în tăcere. Noi nu i-am adresat nicio întrebare şi aşteptam 
aşeza lg vorbească. După câteva minute de tăcere, căpitanul Chiriaceseu ne spune: 
ca el i este foarte, foarte gravă. Să sperăm că dumneavoastră nu vi se va întâmola 
iapă al, sunteţi sub protecţia legii şi sub protecția autorităţilor care vă păzesc 
ni Ci Ulterior, am aflat că legiunea de jandarmi Braşov primise ordinul să 
ares i ; să împuşte cinci legionari încă aflați în libertate pe teritoriul județului 
prin RY cu această operațiune de arestare şi de împuşcare în teritoriu era însărcinat 
il Gu ca Deore 

S-a făcut noapte ŞI cred că era ora DD , Potigi : 

Se aude un tropot de bocanci, se deschide uşa celulei şi invadează colonelul de 
'andarmi Brătescu cu circa 30-35 plutonieri de jandarmi. Col. Brătescu ne arăta pe 
a: are în parte şi asupra fiecăruia dintre noi s-au repezit cu frânghii 2-3 plutonieri 
de jandarmi. Şapte dintre noi am fost împinşi în fundul celulei cu fața la perete. lar 
şapte dintre noi au fost legaţi cu mâinile la spate şi duşi spre uşa de ieşire. Toată 
scena s-a desfăşurat în 3-4 minute. Plutonierii de jandarmi lucrau cu precizie de 
mecanism, iar col. Brătescu părea un comandant pe câmpul de luptă. : 

Mai relatez ce-am putut vedea şi ce am putut auzi pe parcursul celor 3-4 minute. 
Ing. lonel Ionică, cu patul lângă patul meu, a scos fotografia fiicei sale Anca, în 
vârstă de 1 an, şi mi-a dat-o cu următoarele cuvinte: „Este aşa de greu să te desparți 
de familie cu gândul de a nu-i mai vedea niciodată“. Avocatul Traian Cotigă i 
smuls din mâinile celor 2 plutonieri şi a împins masa ca baricadă reiki 
Colonelul Brătescu a ordonat altor 3 plutonieri să se adauge A Pena it 
avocatul Traian Cotigă a fost imobilizat cu mâinile legate la spate. În timpul celoi 


40-60 secunde de luptă corp la corp, avocatul Traian Cotigă a n beri Ti 
darmi: „Nu vă dați seama ce faceţi când omorâţi pe cei mai buni cai ţi, ape 
ai României. Vă arătăm cum moare un comandant legionar şi să pede 


propria voastră conştiinţă.“ , i a Poni i 
dantul legionar Grigore ŞI ing 
ce listă? Ing. Tache Funda: „Nu': 


Am auzit un schimb de cuvinte e, patra listă? 

Dumitru-Tache Funda. Grigore Pihu: „Eşti şi tu pe : în rai, îl voi 

Grigore Pihu: „Eu merg la moarte ținând în mână crucea. Acolo, în 

întâlni pe Căpitan şi voi fi fericit“. egionar cu numele 
Printre noi, prizonierii politici, se găsea, adus in pieri Iuliu i ee 

de Iuliu Şuşman. Imobilizat cu mâinile la spate de | S după mine un Șuștmăne! + 

spune la scoaterea din celulă: „Atâta fericire Ma da aflat că trăia. : 

Desigur, era unicul său fiu, despre care, după 1989, a ute şi eu menționez 
Imi permit să repet că scena n-a durat mai m 


ul de câte mit e mele. Despre 
ici set i it cu uree j 
aici numai ce am văzut cu ochii mei şi numai ce am auzit 189 


e 


4 riile lor ing. Virgil Ionescu, av 
această tragedie, i e Ft Nu este deloc exclus ca ei să fi esizat pă 
Budişteanu şi ing. Dumitru” 1: de mine. 
er i e scai Ai cei Tao cat asasinare ao Tiai 

Din mijlocul nostru, : epotul generalului Traian Moșoiu. ;-.. 

Ing. Eugen Jonică originar din așa A ie sitar la Politehnica Be inte 
de la Politehnica A Erei, CL Seria directă din cronicarul Ion Neculce. Mreși, 
ze Ei Şiiancu, ide? şi erou al Moților din Munţii Apuseni, Comandant-adjuney 
al AS Naţionale, cae a asiguri ordinea la Marea Adunare Naţională de la Alba 

i rie 1918. i SEE 
Iulă, lei la să că originar din Focşani, şeful Frățiilor de Cruce din Liceuj 
„Unirea“, preşedintele Centrului Studențesc Bucureşti. în ARE, când l-a 
proclamat pe Carol al II-lea drept „Regele Lineeetulu > y AELIOr zip inte al Uniunii 
Naţionale a Studenților Creștini Români, când a prezidat Congresul Naţional Studen. 

e la Craiova. ( , 
he trei victime erau comandanți legionari, făceau „parte din Statul Major 
Legionar; în iunie 1938 fuseseră condamnați la câte şapte ani închisoare şi la Spitalul 
Militar Braşov erau aduşi din închisoarea Râmnicu-Sărat. ă A 

Dintre noi au fost luaţi şi omorâţi următorii, aduşi din lagărul de la Miercurea Ciuc 
şi din lagărul de la Vaslui, unde erau deţinuţi fără judecată şi fără condamnare: 

- Avocatul Ion Herghelegiu, originar din județul Neamț şi tată a 5 copii rămaşi orfani, 

- Economist Grigore Pihu, fost preşedinte al Societăţii studenților macedo- 
români din Bucureşti. 

- Gheorghe Proca, funcționar, o ființă extrem de delicată. 

- Iuliu Șuşman, funcționar originar din Transilvania. 

Toţi aceşti patru au fost duşi cu mâinile legate şi omorâţi într-o pădure de lângă 
Braşov de către col. de jandarmi Brătescu, în prezența cpt. de jandarmi Chiriacescu. 
Ulterior, am aflat că avocatul Ion Herghelegiu şi-a recăpătat cunoștința şi, rătăcind 
prin pădure, s-a urcat într-un copac. După cinci zile, a coborât şi a bătut la ușa unei 
case, cu gândul de a cere mâncare şi apă; respectivul țăran a anunțat jandarmii şi, 
din ordinul col. Brătescu, Herghelegiu a fost omorât cu glonț în ceafă. 

In jurul anului 1982, funcționam ca medic consultant în teren, la policlinica cu 
plată din str. Batiştei 27. Sunt trimis de urgență la Teatrul Giuleşti, unde artista 
Anca Neculce, aflată pe scenă, căzuse pe podea cu o durere fulminantă la 
încheietura coapsei drepte, pe abdomen. Diagnostic diferenţial foarte dificil, 
întrucât abdomenul este cutia Pandorei și întrucât nu era operată de apendice, zis 
organul perfidiei abdominale. Am luat în consideraţie colica reno-uretrală, ruptură 
de trompă ovariană şi, în final, am pus diagnosticul de atac a frigore de coxartroză 
dreaptă. Ca test diagnosticat, am făcut o infiltraţie intraanticulară cu 10 ml. xilină 
1% şi, prompt, durerea — numită în medicină coxodinie — a dispărut. 

„In zilele următoare, aflând cine sunt, artista Anca Neculce mi-a spus că este 
fiica ing. Eugen Ionică şi, drept dovadă a unei deosebite apropieri sufleteşti, mi-a 
oferit să citesc ce avea ea mai scump pe lume. Înainte de a fi ucis de gloanțe, tatăl 
£I scrisese câteva rânduri către părinţi şi către soție şi le încredințase capitanului de 
jandarmi Chiriacescu. După alungarea din țară, la 7 septembrie 1940, a ex-regelui 


Carol al II-lea, cpt. Chiriacescu a predat scrisoarea familiei Ionică şi a povestit cum 
s-a întâmplat tragedia. 


Revenim la Spitalul Militar B 
17. vine mr. Georgescu, se a: 
Nici noi n-am avut dispoziție 
Supraviețuitori am păstrat tă, 


raşoy în ziua următoare, 22 septembrie 1939. Pe la 
şază pe bancă şi ne priveşte îndelung. Nici dânsul şi 
sufletească de a vorbi. Şi dânsul şi noi cei şapte 
cerea, fiind copleșiți de tragedia consumată Pe 


190 


D 


ii. Foarte probabil, mr. Georgescu era trimi 

par rsul noriru a raporta în ce stare psihomotorie se Mute rain de la 
ucuresti m aflat ulterior, Carol al II-lea dăduse ordin „să fie arioră Viaţă, 
Aşa cu N ministrul Justiţiei Victor Iamandi avea un program Dia iul ra; 
jegionar! AA ministrul Ordini 1 Publice, Gavrilă Marinescu, avea un program Gesta 
cadavre'.e cadavre. Tot după 1940 am aflat că Masacru i 


Ocate în straturile de jos ale 
1 Gh. Argeșanu, 
Grigore Gafencu. 
însuși Mareşalul 
se întâmplaseră cu 
mai desca- 


Op“: si din Pr 
scietăii i. cauza protestului formulat de ministrul de Externe 
cum 
um 
i, col. 


E n-aţi fost omorâți, înseamnă că a trecut pericolul“. 
e În cele 4 


la Miercurea Ciuc şi de la Vaslui şi noi — ing. Virgil Ionescu, avocat Radu Budişteanu 


i i u a Ciuianţă neobişnuit de mari: fiecare dintre noi a fost încadrat de câte 4 
da i înarmaţi şi cu distanță între noi, ca să nu ne putem vorbi şi auzi. 
A sportul de la Braşov la Râmnicu-Sărat s-a făcut în totală tăcere, atât din partea 
noastră, cât şi din partea jandarmilor. Aita e 
Să descriu cele trăite a doua oară în această sinistră inc isoar€. esgheeea 
Ne-a primit căpitanul că cartare Ea ta ge zip 

agresivă, ne-a ținut următorul discurs: „Yo1 ţ i şi 1 t i 

fii atrioţi şi adevărații naționaliști”. Noi nu l-am pir şi piu! ata 3 e 
aflat explicaţia. Am fost băgaţi în celulele de la etaj, la distanţ Sosea alfabetul 
noi, pentru a nu putea comunica nici chiar cu lovituri i: pe e her 
Morse. După închiderea celulei şi plecarea jandarmilor, am te jegiodai Bed 
parter, chiar sub celula noastră, se găsesc claustrați ra ao fosiatde 
noscuți mie. După două zile, A cinci legionari necuno 

jandarmi şi transferați în alte închisori. A 
În ez) două ră prin convorbiri de la ferestre, am ei Sao Cei 13 
închisoarea Râmnicu-Sărat în acea noapte de 21 spre 22 a usi într-o cunicică, 
condamnaţi din Statul Major Legionar au fost scoşi din cel vezul mitralieră 
legaţi cu mâinile la spate pe o frânghie comun ta 
de către un plutonier de jandarmi, Burghelea. În: evreul Scarlat Roşianu și 
a fost dus la cancelaria închisorii, unde mr. de pa A 7 

cpt. de jandarmi, românul Adamovici, i-au cerut Să ste g Călinescu. Ing. 
recunoaşte paternitatea atentatului împotriva prim-mini atunci cei doi ofițeri jandarmi 
Gh. Clime a refuzat să semneze această declarație ȘI cpiect de fier 


“pt: rea 
s-au pus pe torturare şi mutilare. L-au lovit în Cap 


4 niru ca să 
p : mâna stângă pe 
Scalparea craniului osos şi cu baineta i-au străpuns 191 


Po ii 


semneze cu mâna dreaptă declaraţia de paternitate a atentatului. Ing. Gh, oi; 


refuzat să semneze şi, cu voce cât mai tare, a strigat cum și pentru ce any : i a 


torturat şi mutilat de mr. Scarlat Roşianu ŞI up pipa Aşa au afl ea 
legionari necunoscuți din celulele de la parterul în E 13 micu 

Nimeni n-a putut auzi şi înregistra ce au spus cele l victime pe Parcursuj 
asasinării lor. În scopul de a compromite ramura legionară codrenistă, după 19 
Horia Sima a pus în circulaţie fraze inventate de el şi, probabil, fireşti la el. Cej e 
legionari necunoscuți din celulele de la parter n-au auzit nicio frază Pronunţată da 
victime şi nu au auzit decât repetatele rafale ale revolverului mitralieră. 

În aprilie 1940, am fost scos prima dată din celulă pentru 15 minute de 
în respectiva curticică şi am observat că, lângă un perete, solul era mai co 
circa 10 cm. Aici fuseseră omorâte cele 15 victime şi sângele care s-a s 
cadavre se infiltrase şi coborâse nivelul solului. 

Ne întoarcem la cele aflate atunci, în 25 septembrie 1939, de la cei 5 le 
necunoscuţi. În dimineața de 23 septembrie 1939, cele 13 cadavre au fost ex 
fața închisorii Râmnicu-Sărat, în mijocul străzii. Deasupra lor a fost rid 
panou cu o lozincă dictată de la Bucureşti: „Aşa sunt pedepsiți trădătorii d, 
După unele informaţii, elevii din şcoli şi din Liceul „Regele Ferdinand“ 
aduşi la faţa locului pentru a viziona şi pentru a scuipa cele 13 cadavre. După alte 
informaţii, ordinul a venit de la Bucureşti, dar directorii şi profesorii nu l-au 
executat. Avocatul Constantin Andronache era pe atunci, în 1939, elev de liceu i 
membru al Frăţiilor de Cruce. El mi-a povestit în 2004 că, din proprie inițiativă, s-a 
dus să se informeze la fața locului și a constatat că absolut întreaga populație din 
cartier refuzase să asiste la spectacol. După trei zile de expunere la soare, cadavrele 
au intrat în putrefacție şi soldații jandarmi, sub comanda plutonierului. Ieftimiu 
le-au transportat la cimitirul oraşului şi le-au înhumat în gropi anonime, fără cruce, 
Voi relata despre cele întâmplate în 22 septembrie 1940, când eram în închisoarea 
Râmnicu-Sărat şi am încercat să obţin informaţii de la plutonierul Ieftimiu, 
intendentul închisorii. 

In octombrie 1944, pe frontul de vest, l-am întâlnit pe căpitanul de jandarmi 
Abramovici şi am simțit atâta repulsie sufletească, încât n-am putut discuta în 
niciun fel cu dânsul. În aprilie 1946, pe şoseaua Ștefan cel Mare, m-a zărit maiorul 
de jandarmi Scarlat Roşianu, care a încercat să mă aresteze, dar n-a reuşit. 

Să revenim la închisoarea Râmnicu-Sărat, atunci, la sfârşitul lui septembrie 
1939. Cei cinci legionari necunoscuţi fuseseră transferați în alte închisori şi nu le 
cunosc nici identitatea şi nici destinul. 

De la sfârşitul lui septembrie 1939 până la începutul lui aprilie 1940, am stat singur 
în celulă, fără a auzi voce omenească şi fără a pronunța vreun cuvânt. Mâncarea mi 
se servea de trei ori pe zi, în tăcere absolută şi tot în tăcere absolută eram dus o dată 
pe zi la closet. La început am numărat zilele, încercând să reconstitui calendarul dar, 
după circa 2 luni, am pierdut succesiunea zilelor. M-a reorientat în timp numai 
noaptea de revelion, când am auzit dinspre oraşul Râmnicu Sărat pocnituri de armă şi 
de artificii. Nu am văzut nimic, pentru că fereastra celulei era blocată cu scânduri în 
exterioirul zăbrelelor. Pe parcursul a 6 luni, numai de trei ori mi s-a adresat cuvântul 
ŞI eu n-am răspuns decât cu două cuvinte, 

(Rea începutul lui ianuarie 1940, se deschide vizeta celulei şi apare maiorul de 

jandarmi Cosma, care mă întreabă: „Ce explicaţie ai că ţi s-a lăsat viaţa şi că nu ai 
oaia sora legerar7. E spui, NU pi Me Coana cond E aprecia 
E. sl eormi, Igență superioară şi se speră că vei putea fi de folos societății, 
p piu să descoperi tratamentul cancerului“. N-am răspuns în niciun fel. 


„La începutul lui februarie 1940, din nou se deschide vizeta celulei şi mr. Cosma 
pică ia „Ce explicaţie dai faptului că această închisoare are un singur deținut 


mişcare 
borât cu 
Curs din 


ionari 
Puse în 
Icat un 
e țară“, 
au fost 


| păzi, suntem un efectiv de 56 jandarmi 
. Sa; pentru nu la vizeta celulei: „Asa au ajuns reia 
7, Cos! de către toată lumea că există o instituție î 
să S0 SI «i se iese la orizontală, pe targă”. N-am comentat si 
În tale anume gândesc. Totodată am aflat că eram sin 
compoi! $ «i că, deci, ing. Virgil Ionescu și avocatul Radu E 
fi în altă parte. Ulterior, la sfârşitul lui aprilie 1940, am 
uransferă seră de la noul prim-ministru Gh. Tătărăscu şi de la Bouf rain 
ihai Ghelmegeanu, aprobări de transfer pentru tratamenţ: rul de 
Interne» k Sanatoriul cu Plată Saint Vincent de Paul de pe şoseaua Aa irgil 


Cum anume mă 
rul prizonier. din 
Budişteanu fuseseră 


aflat că familiile 


fonescu Budişteanu, la Sanatoriul cu plată „Diaconesele:+ Or şi 
avocat i rhn Locuind la țară, în comuna Milcov, fapta E ia aa 
țefan C ; în aprilie 1940 despre fericitele aprobări de mai sus. MICI au 
(E sm la închisoarea Râmnicu-Sărat. 
Să E ceputul Jui aprilie 1940, pentru prima oară sunt scos din celulă pentru 15 
pp mişcare în aer liber, sub razele soarelui. Dus într-o curticică a închisorii 
min , 


început să Merg în cerc cu mâinile la spate. De pază era un plutonier de 
pie aşezat pe o treaptă a scării de ciment. După 10 minute de deplasare în 
an ra iat plutonier de jandarmi îmi spune: „Eşti cel mai periculos legionar dintre 
si ionarii care au existat“. M-am oprit numai trei secunde şi, fără a scoate un 
toți 8 am continuat deplasarea în cerc. Când am ajuns din nou în dreptul lui, el 
Cant - Nu mă întrebi pentru ce te consider cel mai periculos legionar?* Nu 
ia, bla niciun cuvânt şi am continuat deplasarea în cerc. Când iarăși am ajuns 
Ei il lui, el strigă: „Eşti cel mai periculos legionar pentru că de 6 luni păstrezi 
i sară i nu simţi nevoia de a vorbi'“. Nici de data aceasta n-am pronunțat vreun 
pica j aproape fără să mă opresc din mers, am continuat deplasarea în cerc. 
Cta dată când am ajuns iar în dreptul lui, el îmi spune: „Eu l-am strâns de gât 
cu lațul pe Căpitanul vostru Codreanu şi l-am trimis pe lumea cealaltă”. Spunând 
cele de mai sus a făcut cu mâinile gestul de sucire a gâtului la un pui de găină. 
Numai în acest moment m-am oprit din mers şi l-am privit cu in anda zii 
Sesizând sau presupunând un interes special din partea mea, el continuă, şi au m: 
ultimele sale cuvinte: „Ți-am spus cine sunt şi râci E pentru că ești un 

davru încă neîngropat. De aici n-ai să mai pleci Viu - : 

pci! de zile mai pai am aflat că asasinul direct al lui iii sei 
Codreanu a fost plutonierul de jandarmi Sârbu, nu ştiu dacă eee plutonier 
închisoarea Râmnicu-Sărat a fost chiar plutonierul Sârbu coca ani direct 
de jandarmi care, pentru a mă face să vorbesc, s-a prezentat drept 
al lui Corneliu Zelea Codreanu. [aa i si eu nu am 

Până la sfârşitul lui aprilie 1940, n-am mai auzit Voce CEA şi tul hui 
mai pronunțat vreun cuvânt. Părinţii mei au venit la mm fi transferat de 
aprilie 1940, au obţinut de la ministrul de Interne ruj sar Brâncovenesc. 
la închisoarea Râmnicu-Sărat la sanatoriul cu plată d i i-a spus tatălui meu: 
Eforul acestui spital era principele Basarab PE ae e mneavoastră când va fi 
Vica n-aveţi toţi banii acum, va PIAEE IE iai piei p-a vrut să rămân: 
liber şi când îşi va relua serviciul“. Tatăl meu, TU îi au plătit familia ing: Virgil 
dator şi a plătit regulat taxa de sanatorizare. Exact la Me 
Ionescu și familia avocatului Radu Budişteanu. ăzit de 2 poliţişti tnareoați R 7 
„La Sanatoriul din Spitalul Brâncovenesc eram e Poliţiştii se schimbau din 4 in 
în cameră cu mine şi altul stând pe scaun afară, pe S& sari 
ore şi, astfel, am cunoscut personal aproape 10 pare di 
Memorie numai patru: un evreu Bouleţ, Ori8! 


“au rămas în 
fectură. Mi-au ră 1 
dovei, unu 
nordul Molde** “oa 


a 


y ta, unul Burtea, originar din Bucures: 
zi. n judeţul Dâmboviţa, ş Ucureşti «: 

Rădulescu, origini Cf a prietenie, comisarul d Na, originar A 
celaCujcaros aul sita s-a oferit să-mi aducă Pal ao E i 1eminin, a 
Botoşani. Acesta Cl n.a soptit 0 dată: „Va Veni un inspector trimis de Minal 
l-am refuzat. Tot e Vă sfătuiesc să nu vorbiţi nimia 
» 


E ine trei ore. i 

uca table cu mine za : 
Moti Sin raisiune să vă studieze şi să raporteze. Lucrurile s-au trecuț 
pentru că e 


i i -am uitat la ei, fără să scot vreun cuva 
exact aş: ei au jucat trei ore able Și do ie 'spuse de magistratul Sculy qpuVân 
Fără să vreau, mi-am adus ablel i unt joc de idioţi, dar mai idiot e chibițul cui 
avocat Nicolae Titulescu: “At pese A În alt text voi relata explicit, Carp 
priveşte o oră întreagă cum Joac om cumsecade și m-a sfătuit priet 

Comisarul Burtea era şi el un Om + 4. Vă sfătui sa URI 

Nisa Ă încearcă să vă momească. Vă sfătuiesc să vă păstra: 
„Vedeţi că sunt femei cate Mereu < de nasul dumneavoastră» Dânsi a 
demnitatea şi să le ţineţi la distanţă. Nu-S piano enude: cate Alia ABURI 
referea la surorile şi funcţionarele din Spita ul Brâncc - | i e IŞI făceau d 
lucru să intre în camera mea sau Să-mi vorbească în timpu i enlasăzilG prin 
curtea spitalului. Comisarul evreu Bgulet nu ae d pe i a avea înver. 
şunare împotriva mea, dar el făcuse parte din S pa al Ițişti Sare îl Omorâse 
pe Prof. Vasile Cristescu în str. Aviator Teodor Iliescu nr.15. Comisarul 
Rădulescu-Virgulă mi-a spus că are această particulă de la invățătorii din clasele 
primare care i-au spus că: „Prostia este să vorbeşti monoton şi inteligența este să 
vorbeşti cu pauze între idei”. Avea mare înverşunare împotriva legionarilor, în 
general, şi am simţit că îi invidia pe colegii lui care reuşiseră să termine liceul, să 
intre la Universitate şi să devină legionari eroi. ea 

Trebuie semnalat un microeveniment macro-semnificativ. 

Comandantul Jandarmeriei, g-ralul lon Bengliu, era originar din Slatina şi 
fusese prieten cu fraţii mai mari ai tatălui meu. Tatăl meu n-a fost niciodată primit 
în audiență de g-ralul Ion Bengliu, dar a găsit înțelegere şi a avut mare ajutor de la 
soția sa Florica şi de la cumnatul său colonelul Pop, tot originar din Slatina. În mai 
1940, pe un coridor al Spitalului Brâncovenesc, în mod neaşteptat, tatăl meu, Jean 
Milcoveanu, se întâlneşte față în faţă cu g-ralul Ion Bengliu, care era însoțit de un 
aghiotant. G-ral Ion Bengliu se opreşte şi, fără nicio introducere, îi spune: „Jeane, 
cu şi numai eu ţi-am salvat băiatul de la moarte. Ernest n-a mişcat nici măcar un 
deget şi a tăcut“. „Ernest“ era colonelul de cavalerie Ernest Urdăreanu, originar tot 
din Slatina și tot prieten în copilărie cu tatăl meu şi cu toată familia Milcoveanu. 

Am fost pus în libertate în dimineaţa de 22 iunie 1940. Dar trebuie să menționez 
evenimentele politice de la data aceea, din primăvara lui 1940. Atunci a avut loc 
aşa-zisa destindere dintre dictatura carlistă şi Mişcarea Legionară — eveniment de 
importanță istorică, întrucât putea fi ultima şansă a României să-şi păstreze 
independența națională și integritatea graniţelor. În prezentul text încerc să mă 
limitez, dar cXpun mai pe larg situația şi problema în interviul pe care l-am dat 
profesorului Victor Macarevici pentru a fi publicat în revista „Cuvântul Legionar”. 
Poate că va apărea şi într-o carte explicativă modul în care s-a ajuns la abandonarea 
Basarabiei în iunie 1940, 


lată cum s-au desfăşurat lucrurile. Politica externă selecționată de istorie este ca 


rmania, interesată direct în proi 
; aliant A şi cu putere militară de a E dai antisovietic, Deci, 
și voință sr pe aliniamentul istmului ponto-baltic: apa paie a Şi de a face 
razboi cet ci completând alianța cu Franţa și Anglia, pentr CTmania şi Italia 
cui «| ale şi pentru păstrarea granițelor etnice. Aşa cu “PAIE indepen- 
ațio verană a înţeles exact situaţia și a decis acra A e Arătaf mai sus, 
Națiuni e din 20 decembrie 1937, Corpul electoral a deci E Oluţia, La alegerile 
entare- “entru eventualitatea în care Franța şi Anglia Pnl tic linie, Iuliu 

aniu i, doua Corneliu Zelea Codreanu — ML, pentru eventualitatea ca cs Europa, şi 
în EA devin arbitrii CER af od til 

lia | II-lea n-a acceptat cele decise d i 
pe re, susținând că el decide mai i ral Şi-a asumat 
întreagă ie berația politică. Dar dictatura regelui Carol al II-lea iezii Sect e 
decide E CA cu mare întârziere şi niciodată n-a avut putere de Voinţă pace 
sosite valabilitate. De această întârziere a regelui Carol al II-lea piine: 
alianţă ii României, şi anume: imperialismul rus pentru a anexa Basarabia şi 
duşmanii mul maghiar pentru a anexa Transilvania. Din inerție, regele Caro] al 1. 
imperiali teptat numai după începerea Celui de-al Doilea Război Mondial când 
jea s-a CES i Uniunea Sovietică au invadat Polonia şi când armatele anglo-franceze 
Germani? abulic pe granița dintre Franţa şi Germania. Abia atunci, în toamna lui 
s-au DEE rol al Il-lea s-a gândit să regândească politica externă a României şi să 
1939, alia nţa cu Germania, cerută cu trei ani înainte de Corneliu Zelea Codreanu. 
ob îi i slărilşi puternice fac. politica externă care le exprimă, le prelungește 
olitica internă, dar țările mici şi amenințate, ca România, sunt „obligate să-şi 
Fapteze politica internă la exigenţele cu adevărat imperative ale politicii exteme. În 
cadrul unei politici externe de alianță militară, politică şi economică cu Germania 
ste de la sine înțeleasă condiţia cel puţin de colaborare cu prietenii din România şi 
GEsiania, În cadrul acestei inițiative de alianță cu Germania, regele Carol al Il-lea, 
sfătuit de Mihail Morusoff şi de Ernest Urdăreanu, au pus la cale o destindere 
romițătoare de colaborare cu supraviețuitorii Mişcării Legionare, după asasinatul 
din 30 noiembrie 1938 şi după masacrul din 22 septembrie 1939. În mod clar și 
evident o simplă cosmetizare filo-germană a dictaturii carliste, după vechiul principiu 
de a schimba forma pentru a continua fondul. La 24 noiembrie 1939, guvemul 
Argetoianu este schimbat de guvernul Tătărăscu. Esenţialul nu era cel care îndeplinea 
funcția de prim-ministru, ci scoaterea din guvem a ministrului Ordinii Publice 
Gavrilă Marinescu şi a ministrului de Justiţie Victor Iamandi, care se opuneau 
destinderii relaţiei cu legionarii şi cereau continuarea prigoanei şi noi cadavre. 

Sub îndrumarea lui Mihail Morusoff şi a Palatului Regal, noul ministru de 
Interne, Mihail Ghelmegeanu, a început tratativele de destindere cu Mişcarea 
Legionară. Atâta timp cât aceasta mai era în Viaţă. Nu s-a tratat cu a aa 
supraviețuitori ai Statului Major Legionar, masacrat în închisoarea Râmnicu pi: 
ci S-a tratat cu legionarii din lagărele de la Miercurea Ciuc şi Vaslui care ae a 
drept purtător de cuvânt pe Radu Mironovici, dr. Vasile Noveanu, ay. fetale & 
Bideanu și pe profesorul Constantin Stoicănescu. Aceste (NE e a e a S 
semi-secrete au ţinut din ianuarie 1940 până în mai 1940. i pirbraae Ba: 
legionarilor din lagăre şi din libertate era ca Prof. Nae Ionescu să fie reat de Regele 
Şef al Mişcării Legionare. Prof. | Nae Ionescu nu era însă Rai n e Ionescu l-a 
Carol al II-lea şi de Mihail Morusoff. În toamna lui 1934, ă morală conformă cu 
sfătuit pe Rege să renunţe la Elena Lupescu şi să ducă o viaţ ge 2 în sula mea“ 
Creștinismul. Regele Carol al II-lea i-a răspuns: „Tată Nae, nu te băg ces la Palatul 
şi de atunci, di f. Nae Ionescu n-a mai avut acc - 

nci, din toamna lui 1934, Prof. Nae ones simţea existenţa profe 
egal. În plus, Regele se voia şeful Mişcării a Seal ch pda Morusoff avea 
Sorului Nae Ionescu ca pe o concurență care trebuia în 195 


ambiția de a fi făuritorul Alianţei protectoare cu Germania și, la fel, Simţea - 
persoana profesirului un concurent care trebuia înlăturat, Astfel s-a la ad 
trimiterea pe lumea cealaltă a Prof. Nae Ionescu: vinovat de blocare Prin persg;a.e 
sa a şefiei Mişcării Legionare şi vinovat de a avea mai multă credibilitate şi na 
mare credit în Germania decât Mihail Morusoff. Maj 
Asasinarea Prof. Nae Ionescu s-a operat prin agentul Nicolae Terianu, de | 
Siguranţă. Să explic. - i i j g 4 
În cele aproape şase luni de claustrare în secția penitenciar a Spitalului Mili 
Braşov, Prof. Nae Ionescu era vizitat — la început lunar şi apoi Săptămâna] — ar 
două persoane diametral opuse. Prima persoană era supercelebra pianistă Cele 
Delavrancea, care te privea direct în ochi şi care răspândea în jur numai înc a 
dere, numai optimism şi numai plăcere. A doua persoană era un domn în e 
vârstei de 45 ani, care niciodată nu te privea în ochi şi care şoptea la urecțe tul 
loc să vorbească pe față. IN 
Intr-o zi, prin aprilie 1939, l-am întrebat cine este această persoană şi profeso 
Nae Ionescu mi-a răspuns: „Un zarist, Nicolae Terianu“. rul 
In noaptea de după această convorbire, mi-a venit în minte o veche. imagin 
surprinsă întâmplător. În anii de liceu, la Colegiul Sf. Sava eram considerat i 
viitorul medic personal al unchiului meu, marele arhitect Dimitrie Maimarolu, Care A 
construit Biserica Armenească, Casa Armatei, Camera Deputaţilor şi alte edificii i 
monumente de înalt prestigiu. În anii aceia, am aflat că un tânăr, pe nume Teziaii 
Nicolae, s-a infiltrat în familia Maimarolu şi a furat toate bijuteriile d-nei Ecaterina 
Maimarolu şi rezerva de valută a arhitectului Dimitrie Maimarolu. Poliţia a făcut 
anchetă, stabilind legătura dintre Puiu Maimarolu şi Nicolae Terianu, zis prieten de 
chefuri şi veselie; s-a făcut o percheziţie la domiciliul acestui Nicolae Terianu şi au 
fost găsite toate bijuteriile furate şi aproape toată valuta furată. A urmat un proces şi 
o condamnare, întrucât hoţul trecuse de vârsta majoratului. După câteva săptămâni 
acelaşi comisar de poliție care făcuse ancheta şi care îl arestase pe hoț, vine la 
arhitectul Dimitrie Maimarolu şi cere o declarație cum că n-a existat niciun furt şi că 
bijuteriile şi valuta au fost găsite uitate în alt dulap decât cel obişnuit. Arhitectul 
Dimitrie Maimarolu s-a minunat de neaşteptata întorsătură a lucrurilor şi, semnând 
declaraţia cerută, a comentat în familie: „L-au recrutat spion, să servească poliția“. 
Cu această informație găsită în memorie, am venit la Prof. Nae Ionescu pentru 
a-l avertiza de pericolul spionajului politic. Dânsul m-a ascultat cu atenție şi mi-a 
răspuns: „E foarte posibil, dar Nicolae Terianu ţine la pesoana mea mai mult decât 
la poliţie“. Prof. Nae Ionescu n-a avut experiența concretă a vieţii politice şi nu ştia 
că spionajul politic nu-i problemă de avantaje materiale, unde să conteze viitorul, ci 
este problemă de defect psihic şi de viciu congenital, care se cer a fi satisfăcute în 
mod imperativ pentru a nu spune în mod constrictiv. Prof. Nae Ionescu nu i-a 
comunicat lui Nicolae Terianu informația adusă de mine, dar nici nu a ținut seamă 
de avertisment şi nu şi-a luat măsuri de apărare. 
După eliberarea din închisoare, la 21 iunie 1939, Prof. Nae Ionescu a continuat relaţia 
de prietenie apropiată cu Nicolae Terianu, care vindea informații şi cumpăra gânduri. 
La începutul lui martie 1940, Germania invadează Norvegia şi Anglia nu face 
nimic pentru a-şi apăra preţiosul aliat 
Atunci, Regele Carol al II-lea se decide pentru schimbarea politicii externe a 
României şi spune cu voce tare: „Sunt obligat să fac alianță cu Germania şi, împo- 
triva voinței mele, va trebui să însărcinez pe Nae Ionescu cu formarea guvernului“. 
La această decizie a Regelui, au reacționat doi oameni: ing. Nicolae Malaxa, pentru 
a fi în relaţii bune cu noul prim-ministru, şi Mihail Morusoff, cu scopul de a 
elimina concurența la obţinerea alianței protectoare a Germaniei prin intermediul 
Abwehr-ului. În ziua de 15 martie 1940, ing. Nicolae Malaxa îl invită la masă, în 


196 


DD _ 33 


ilipescu.. PE profesorul la Ionescu, Evident și 
parcul, soltice şi pentru ca noul guvern să continue poli sigi: 
şece ș industriei de Simte ? a marii industrii, Prim [iv finan 
puse! „ era ca Nu CUMVA “Ermania să nu agreeze și ss :"041V îl îng. Nicojae 
alaxă lizare a României. Al doilea motiv al ing, Nicolae rzică procesul de 
ali omic ca mai întâi statul să plătească integral o 
econoit fabrice cele comandate. Lucrările mergeau Co) 


Lt 

iC 

e să sn spe 

Pine a cu precizie matematică la termenele fixate în arece livră- 

rile „a fabricate erau toate de perfectă calitate, Ing. Nicolae 
5, 


j : A Mal ȘI pentru că 
prod eniu industrial şi un adevărat geniu financiar și, în pată fost un 
adevărat £2 si un părinte pentru muncitorii săi, 9 PIUS, un devotat 


atriot FO! in locuință, pentru a lua taxiul spre ing, Ni 
p La aa at care strigă: „Domnule profesori am esa sei 
NIC rprinzătoare şi mai VAI A, Daţi-mi voie să vi le comunie ate Cre de 
are sează direct şi personal - FIof. Nae Tonescu m-a putut spune atorva decat îi 
interese“. n maşină; mi le spui când ajungem la ing. Malaxa acasă Cuga i 
cu mine 1! cum a exploatat situația, acest mic spion Nicolae Terianu a = a învârtit 
discuţia 3, ia masa cu cei doi uriaşi ai României din acea epocă. ijuns să fie 
id mea informativă a fost tânăra şi frumoasa domnişoară Ecaterina Maugur 
“cnară din Bârlad şi secretara de încredere a ing. Nicolae Malaxa. Dânsa mi-a 
ori “e evenimentul la care a asistat îngrozită și neputincioasă. În timpul mesei 
Ie colae Malaxa a vorbit foarte puţin şi discuţiile au fost purtate de: Nicolas 
In8- nu. care debita gogoşi după gogoși, şi profesorul Nae Ionescu, care făcea 
estar, ii savante. La felul doi, i s-a oferit profesorului Nae Ionescu să aleagă 
e PD eciălităţi şi dânsul a ales curcan cu feliuțe de caise. 
nus apă terminarea mesei, ing. Malaxa şi cei doi oaspeți au trecut într-un salon 
entru a discuta înaltele probleme politico-industriale. Domnișoara Ecaterina 
Mugur â continuat supravegherea vizionând şi ascultând prin ușa întredeschisă 
un moment dat, în elanul unei demonstrații, profesorul Nae Ionescu a făcut 
i oluntar gestul de a duce la gură o țigară. De la accidentul cardiac din iunie 
1939 Prof. Nae Ionescu avea fumatul interzis şi nu purta asupra lui țigări. La 
gestul involuntar de a duce o țigară la gură, Nicolae Terianu scoate din buzunar 
un pachet de ţigări şi, oferindu-i-l, spune: „Domnule profesor, țigări complet 
denicotinizate şi sigur inofensive“. Profesorul se serveşte şi, la a doua țigară, se 
ă te pe podea fără cunoştinţă. 
ea: infarct miocardic cu colaps vascular central odată cu rea 
Cele două ţigări erau hipernicotinizate şi nicotina a provocat spasmul i 
i i ie miocardică. Infarctul miocardic are în cauzalitatea 
coronariene urmat de ischemie mioc Că. | i ki 
lui trei elemente: ateroscleroza coronariană ca factor pati. Ipervâsco- 
zitatea sângelui ca factor favorizant şi spasmul coronarian ca pante a di E 
La producerea accidentului, toți cei de față şi-au pierdut ra d ce 
capacitatea de raționare. Au făcut exact ce nu trebuia şi ez sa acei 
trebuia. Asistenţa medico-sanitară în caz de infarct ză : Asad sef 
Şi nu acceptă nici lipsuri şi nici erori. Bolnavul este Eat i unţe niciun cuvânt. 
este ajutat de anturaj să nu facă nicio mişcare şi chiar bi 


= i in jur sunt primele două 
Imobilitatea în decubitus dorsal şi calmul persoanelor cae 
păr imb s-a făcut ce nu 


medicamente administrate celui cu debut de i i tal 
În cazul Prof. Nae Ionescu nu “A zaț ce Ia rtat pe braţe 4 sui a 

li i i esoru a spl 

rebuia, A fost chemat un taxi, pro prevedere. În loc să fie dus pia ș 


Maşină şi totul cu grabă, cu agitație şi cu ne ana de. încreden 
cel mai apropiat, Nicolae Terianu, ciinii le Pta informativă a lui a 


direcționat taxiul spre domiciliul profesoru 


mame A CU 


s în timpul transportului în taxi; iar după 


| î PA she Xa 
Vecchi, decesul s-a produ a decesul s-a produs în braţele dânsei, atunci căra 


informativă Cella Delavrance 


i Ş d. 
profesorul Nae Ionescu a fost SCOS din maşină 
În mod mal mult decât cv ident, asasinarea cu Ii] ar hipernicoti 
8 Nizate 


m : înfăptuită de spionul Nicola „fost 
concepută de Mihail Morusoff tă cât e EN Onăzăii e Ieria 
Pentru România a fost un CEZ io militară cu Germania înainte de i ultima 
sarsă de a, obine „alia. po Pierderea 
graniţelor, în Sa ta externă este să te găseşti ca aliat în tab 
F, Sczgei ai esta să facă concesiuni duşmanilor tăi, în s ță R : 
învingătorului, înainte ca ace: iți dusmani 14 pândă şi sirieuriu ete RUG 
Ungaria şi Bulgaria. România are mu ți duş pândă Şi singurul ei Prieten 
iconita! este Marea Neagră. Moartea profesorului Nae Ionescu a fo 
catastrofală pentru Mişcarea Legionară, la fel ca pentru intreaga Românie. Cu : 
zile înainte de deces, Prof. Nae Ionescu a fost vizitat de Prof. C-tin Stoicănescu di 
Timişoara, căruia i-a spus că „Totul va fi bine pentru că, după informaţiile mele 
Germania încă aşteaptă alianța militară şi economică cu România 

De moartea Prof. Nae Ionescu s-au bucurat trei persoane în plus față de 
duşmanii noştri din afara graniţelor. Primul fericit: Morusoff, care nu mai avea 
concurent pentru demersul unei alianțe cu Germania. Al doilea fericit: regele Caro] 
al II-lea care voia să pună mâna pe falnica Mişcare Legionară. Al treilea fericit: 
Horia Sima, care avea astfel vidul total în ierarhia Mişcării Legionare. g 

Mormântul profesorului Nae Ionescu este în cimitirul Belu şi la ceremonia de 
înmormântare au participat mult mai mulți spioni, decât prieteni şi admiratori, 
După 1989, dr. Vasile Noveanu a fost convocat la Securitatea de Stat şi i s-a cerut 
să semneze o declaraţie prin care recunoaşte prezența M.S. Regele Mihai | 
asistând la ceremonia de înmormântare a Prof. Nae Ionescu. Securitatea comu- 
nistă avea o fotografie moştenită de la Siguranța Generală din epoca Dictaturii 
Regale. În această fotografie, în publicul care asista la înmormântarea 
profesorului Nae Ionescu, se vedea chipul unui tânăr frumos. Dr. Vasile Noveanu 
participase la ceremonia de înmormântare în calitate de lider al destinderii dintre 
Mişcarea Legionară şi Palatul Regal. Evident că doctorul Vasile Noveanu a 
infirmat prezența marelui Voevod Mihai la ceremonia de înmormântare a Prof, 
Nae Ionescu. Eu am în memorie imaginea unui elev de liceu din comuna Pecica, 
judeţul Arad şi care, în frumusețea lui, semăna destul de mult cu Maiestatea Sa 
Regele Mihai I. Pe acest elev de liceu, cu numele de Alexandru Pecican, l-am 
întâlnit în vara lui 1943 pe frontul de est şi am fost adânc impresionat de 
excelența calităților lui intelectuale şi de excelența virtuţilor de caracter. Voi mai 
vorbi de dânsul când voi ajunge cu memoriile la vara 1943 şi aici menţionez doar 
marea asemănare fizică cu Majestatea Sa Regele Mihai |. 

Acum, după moartea Prof. Nae Ionescu şi eliberarea terenului politic, şi-a 
făcut apariţia în România cel care se voia Şeful Mişcării Legionare şi anume, 
profesorul Horia Sima. 

Horia Sima a părăsit Berlinul la sfârșitul lui aprilie 1940, fără să spună vreun 
cuvânt camarazilor săi care alcătuiau Comitetul Legionar: preotul Ion 
Dumitrescu-Borşa, economistul Constantin Papanace, juristul Alexandru 
Constant, juristul Ion Victor Vojen, inginerul Nicolae Horodniceanu, teologul 
Viorel Trifa şi juristul Stelian Stănicel. 
„Horia Sima, însoțit de profesorul Nic. Pătraşcu, au trecut clandestin granița la 
începutul lui mai 1940, din Banatul Sârbesc în Banatul Românesc. Intraţi pe teri- 
toriul românesc, au avut un conflict de drept comun cu nişte ţigani, care l-au 
reclamat la postul de jandarmerie. Fotografia lui Horia Sima era prezentă la toate 
punctele de frontieră și el a fost imediat identificat. Legiunea de Jandarmi din 


â 


198 


Do —— 0 


„ca informat Inspectoratul Jandarmeriei q; ci 
„deţul T imi or jocali să-l împuşte imediat, ca nfeuu dela Şi acesta: a) a dat 
jude “anda Mihail Morusoff, care în acea epocă, a dictăpiei e Comun și b) |-a 
( format e iciul Special de Informaţii (SSI), Poliţia şi Jazdarin carliste, coordona 
Vinergic pm s.a dus ptommpe la jeni Regal și a obținut ordin 2: 
orus peşti, în calitate de invitat și de colaj 
su n ZA ee talent literar cum a călătorit de i: 
Sima A ARĂ avut la Inspectoratul pg la Siguran 
DI Interne şi cum a fost pus în libertate, ului şi 
Minister legalitate să predea ue) ăi speţă iei Cu singura condiție ca 
ionari! : ' Horia Sima au cursivi iterară, dar n A» 
legI0 tări Sa Spre exemplu, afirmă că a crezut că a diseara a Da de a 
minti şi de a joc de Nichi Ștefănescu, șeful Siguranţei. Insistența cu oaie Morusoff, 
ful SSI i redulitatea sunt dovada scopului de a-l face pe cititor să creadă mă 
naivitat direct şi personal pe Mori Pi lumea din România ştia că M nu-l 
cunoştea > ongol, cu umerii obrazului proeminenți și, în conseci - 
avea îl 8 persoană Iar Nichi Ştefănescu era un evreu din eroare 
confunda mele şi care, de asemenea, nu putea fi confundat cu altă persoană. 
himbat ne us în libertate şi având în spate atotputernica protecție a lui Mihail 
Dea Eoria Sima şi-a început formidabila ascensiune politică, care a fascinat 
Oruso! + liste ale multor legionari şi care a uluit şi încă uluieşte mulți 
minţile SIAin afara Mişcării Legionare. 
observate: ra avea o singură teamă şi anume: reacția de împotrivire a ramurii codreniste 
j Horia că Legionară. Ramura codrenistă avea, la data aceea, trei şi 
din a Je-a anulat pe toate trei pentru a-şi asigura libertatea de acțiune. Prima 
Horia » codrenistă erau dr. Vasile Noveanu şi avocatul Augustin Bidianu, care con- 
ZA iunea de destindere. Horia Sima a fabricat minciuna cum că ei ar vrea să se 
duceau | Codreanu şi noul Moţa ai Mişcării Legionare şi cu deplin succes a asmuţit 
facă NOU lorlalți legionari şi a obținut să fie izolați, chiar sabotați. 
Da prezență codrenistă era profesorul Ion Zelea Codreanu, care avea triplă 
ritate: de tată al Căpitanului, de vechi luptător naționalist şi cu un caracter ferm, 
raci tibil şi neintimidabil. Caracter într-adevăr incoruptibil şi neintimidabil, dar cu o 
RU picacitate care va fi foarte uşor înşelată, aşa cum vom arăta mai pază rare 
La începutul lui mai 1940, Horia Sima se temea de profesoi a E 
Codreanu şi i-a cerut lui Morusoff să-l îndepărteze de pe scena politică. ai soru 
Ion Zelea Codreanu şi fiul său Cătălin Zelea Codreanu au fost mii uși în 
Basarabia şi claustrați la Mânăstirea Sadaclia, sub pază jandarme e era a ds 
lună, au fost alimentaţi cu astfel de SE dz Lrtil ai lui Horia Si 
ină, aşa cum vom arăta, susținătorii lui Hora A sein 
4 “er ea! codrenistă eram noi, cei trei supraviețuitori i ee 
22 septembrie 1939: Ing. Virgil Ionescu, internat în Sanatoriul pi e Şerban 
Paul, avocatul Radu Budişteanu, internat în Sanatoriul E ere or tă cazi 
Milcoveanu, internat în sanatoriul Spitalului Brâncovenesc. Ei ie rea 
polițienească, noi nu ştiam Rai despre venirea la Bucureşti Ş 
activitatea politică a lui Horia Sima. ; che 
Pica soție a ing. Virgil Ionescu este chemată is SO e aL 
Protopopescu şi marele inspector Vintilă Ionescu îi area SĂ Râmnicu-Sărat. 
„Am ordin de sus să vă retrimit soțul, din Bucureşti la re acestui ordin. Faceţi 
Cum voi putea, voi amâna timp de 48 de ore a detii: Adresaţi-vă prim- 
intervenții unde veţi putea pentru a anula aceas te 
ministrului Gh. Tătărăscu, singurul care ar DUBA ia i Gorj şi oltenii au 
Avocatul Radu Budişteanu provenea din Ju iri Familia avocatului 
particularitatea de a fi solidari şi de a se sprijini TECIproc: 199 


enit la prim-ministrul Gh. Tătărăscu, care, pro 


du Budişteanu a intervenit la p : AT tn Prompt 
Sa mape decizie a lui Mihail Morusoff cu pe zArta, „Dacă INSistaţi A 
retrimiterea la închisoarea Râmnicu-Sărat înseamnă că treceţi peste mine, Primul 


ministru al țării”. tu, j 
Morusoff a trebuit să renunțe, dar a luat măsuri suplimentare de pază «i 


izolare a noastră. Cred că acesta a fost E pula iul Spot ON sua descris de i în 
cu inspectorul de la SSI care, trei ore, a juca a i a ŞI a încercaţ să 
identifice ce gândesc şi cum mă manifest. E AA 

Din eşecul lui Morusoff de a ne scoate din București ȘI de a ne retrimite + 
închisoarea Râmnicu-Sărat, Horia Sima a căpătat o ură viscerală împotriva pri n 
ministrului Gh. Tătărăscu. Deşi acesta n-a avut niciun amestec în crimele E: 
masacrele contra legionarilor, în dimineața de 27 noiembrie 1940, Horia Sima ŞI 
trimis o echipă din Poliţia legionară să-l aresteze şi să-l omoare. Norocul lui 
Tătărăscu şi al celorlalți vizați de Horia Sima a fost faptul incredibil, dar adevărat =, 
sinistra Poliţie Legionară era comandată de Ion Boian, zis Moisescu, zis Cârtiţă, un 
poliţist camuflat în legionar. Acest poliţist a dat victimelor vizate de Horia Sim 
telefonul secret al ministrului Ordinii Publice — col. Alexandru Roşianu — ŞI fiica i 
Sanda Tătărăscu, a reuşit să dea alarma şi să obțină salvarea în timp util, înainte pi: 
ridicarea lui Tătărăscu de respectivii legionari-polițişti. e 

Revenim la luna mai 1940. 

Neputându-ne scoate din Bucureşti, Horia Sima a trecut la anestezierea vi i 
lenţei. Pe mine nu m-a vizitat la Spitalul Brâncovenesc, dar l-a vizitat pe ing. Vir il 
Ionescu la Sanatoriul Saint Vincent de Paul şi i-a promis colaborare loială, ba ha 
subordonare disciplinată. Cred că la fel a procedat cu avocatul Radu Budișteanu la 
Sanatoriul Diaconeselor, dar n-am informaţii. În cărțile sale mincinoase, Horia 
Sima inversează realitatea şi afirmă că el s-a rugat de Rege şi a obținut „grațiere“ 
noastră, a celor trei supraviețuitori. Minciună totală, întrucât la 22 iunie 1940 noi 
nu am fost grațiaţi, ci am fost amnistiați în virtutea unui Decret Regal de care au 
beneficiat şi comuniștii, printre care Miron Constantinescu. În iunie 1938, Statul 
Major Legionar ing. Gh. Clime a fost condamnat la 7 ani închisoare cu articolul 
109 din Codul Penal, care îi privea numai pe comunişti, care confiscau proprietatea 
odată cu libertatea. Trist, chiar foarte trist este că minciuna lui Horia Sima a fost 
crezută și a înșelat nu puţine minți simpliste din Mișcarea Legionară. După 1989, 
s-au editat la Cluj-Napoca cărți legionare memorialistice, care menţionează drept 
adevărată minciuna lui Horia Sima. 

Revenim la lunile mai-iunie 1940. 

Mihail Morusoff a convins Palatul Regal și Horia Sima a fost primit în audienţă, 
mai întâi de col. Ernest Urdăreanu şi apoi de Rege. Amândoi i-au dat crezare lui 
Morusoff cum că Horia Sima este om sigur, unealtă disciplinată şi util pentru 
cosmetizarea progermană a dictaturii carliste. 

Pe la 15 iunie 1940, Horia Sima a fost nominalizat subsecretar de Stat la 
Ministerul Educaţiei Naţionale din guvernul carlist, prezidat de Gh. Tătărăscu. 
această calitate de membru al guvernului, Horia Sima a participat, evident pasiv, la 
sinistra ședință care s-a intitulat în mod fals, Consiliul de Coroană al României, şi 
care a acceptat ultimatumul sovietic de abandonare a Basarabiei, a nordului 
Bucovinei şi a Ținutului Herţa din Moldova. La 4 iulie 1940, prin Decret Regal, 
guvernul Gh. Tătărăscu, cu ministrul de Externe Constantin Argetoianu, a fost 
în ocul er, rea ing, Ion Gigurtu, avându-l pe Prof. ing. Mihail Manoilescu la 
Eroi Lat pps or Externe. Misiunea acestui nou guvern era să obțină alianța 
Epic o Petra, Hitleriste, care însă era deja angajată cu Ungaria şi 

efavoarea teritorială a României. ; 
1936-1937, Corneliu Zelea Codreanu ceruse public completarea. alianței 


i aa cu Franţa-Anglia printr-o alianță utilă şi operativă cu Germania-ltalia. 


'cpitate şi pe toate planurile sociale se știe 
întold 0 7a instinctului național, Corpul Electoral românes E 
În in 20 decembrie 1937, prevăzuse alianța Fe la alegerile par- 
alitatea că Agila îi E LAnIOIĂ apără România de periconuă mia „Pentru 
event! etic, continua or perialismului ruso-țarist, cu înlocui perialismului 
-s0vIC, rin propaganda comunistă, irea propagandei 
p nslaviS lui 1940, situația politică europeană era mult de, 


vara n Gigurtu-Mihail Manoilescu, Hit] 


“ suvern 10 Pășită şi, la cererea 


: ze er a ră : 
SUojui dumneavoastră este că din cauza lui a ebriaiă ă peca ce nu por 
ierta E“ iunea Sovietică. În guvernul Gigurtu-Manoilescu de la 4 iulie politica 
faţă de * nalizaţi: Horia Sima — ministru al Cultelor și Artelo lie 1940, au 
fost NO u al Inventarului de Stat, care nu exista în reali 
minis _ subsecretar de Stat la Ministerul de Finanţe. Scopul Regelui 
pidian dăreanu şi al polițistului Morusoff nu era decât o simplă it al col. 
st deci pro-germană, a odioasei dictaturi care a pierdut B 1ZăȚE DRU: 
legionar dă nordul Trace JANE şi sudul Dobrogei. asarabia și care 
icacitatea lui nativă, Horia Sima a intuit marea pradă i, : : 
: pe ofulie 1940, şi-a înaintat demisia de la Ministerul Culte piine 
tă e elui să decreteze guvern complet legionar cu persoana sa drept i : 
inistru. Nehotărât ca întotdeauna și oscilând ca întotdeauna, regele Carol al II-lea 
m fost în stare nici să ia ŞI nici să impună vreo soluție de rezolvare a problemei. 
n-a imum ce a reuşit col. Ernest Urdăreanu a fost să-l nominalizeze pe Radu 
Maxi teanu în locul lui Horia Sima la Ministerul Cultelor și Artelor. Ernest 
Bi aveanu a încercat să mă facă şi pe mine complice la Guvernul zis „Uniunea 
Naţională și salvator al României , dar eu am refuzat cu argumentul că în trecut am 
fost numai preşedintele Studenţimii Creştine Române şi că nu posed autoritatea 
olitică utilă Palatului Regal. 10.3 
Ceea ce s-a petrecut în vara lui 1940 are mare importanță din punct de vedere 
istoric. Pe planul politicii externe a fost încercarea aproape disperată a col. Emest 
Urdăreanu şi a lui Morusoff să facă credibilă dictatura carlistă şi să obțină alianța 
rotectoare a Germaniei. Col. Urdăreanu nu avea autoritate în Germania şi 
activitatea lui a fost doar să pună vopsea legionară pe acest ultim guvern carlist. 
Morusoff a fost un polițist cu mare inteligență şi cu multă abilitate şi servind 
Abwerh-ul cu informaţii anti-engleze şi anti-sovietice pentru a obține prin acesta, 
recte prin amiralul Canaris, mult necesara alianță cu Germania. i să 
Până în anul 1929, Morusoff a fost spion dublu, în serviciul României şi în 
serviciul Uniunii Sovietice. N-a mai colaborat cu URSS, după ce Stalin l-a învins 
pe Troţchi şi atunci când construirea comunismului într-un singur stat a înlocuit 
revoluția permanentă cu invazia militară pe întregul continent european. aie 
pe tron a lui Carol al II-lea, Morusoff a fost instalat la conducerea Seri = 
Special de Informaţii, devenit autoritate independentă de Secția Il a știa - 
Major. În această calitate şi stăpân necontrolat pe fondurile secrete, Moruso ui 
lansat în marea politică de stat. Pe plan intern, a utilizat corupția ŞI a IE ti Ea 
milion de dosare individuale pentru disciplinarea prin şantaj a intregii * e 
ă ia î i Iar lan extern, a făcut spionaj 
conducătoare şi a întregului Aparat de Stat. pe p ca ania și: vozână 
internaţional, vânzând Angliei şi Franţei informații despre Germania $ 


; i Italia. Principala 
Germaniei informaţii despre Rusia şi despre Angle catia Su RE Ă ce . 
colaborare a fost cu Germania şi a început ial in Ruhr-Renania şi că 


către toată lumea că Hitler militarizează mare un IS de te. 
pregăteşte Cel de-al Doilea Război Mondial cu armată ofensă amina dia SI 

La Ambasada Română de la Paris, ataşat militar isa A Cozi de la Statul 
Radu Miclescu, care avea relaţii de bună prietenie cu o) pif 


tate, şi av. Augustin 


SI hai i Morusoff, cu nume conspirar:., . 
Major şi de la Ministerul de pe apropiată cu ofițerul Pi ing, 
Ştefănescu i-a cerut să Main Col. Radu Miclescu a refuzat, Și pe 
sustragă planul E ca Armatei Franceze în loialitatea A. JUSti- 
e d bcu Alge derii a fost rechemarea în țară a col. Radu Mic Ati 
Române“. Rezultatul întrevederii tar i î -. Miclese 
rea e : ment de cavalerie din Basarabia. In mai-iunie 
şi trimiterea lui la un regi ăsit în arhivele secrete ale Armatei F i 
armata germană învingătoare a găsit MN of€ 'cu. informaţii. mili ! France 
învinse nişte rapoarte ale lui Mihail Morus militare despre 
Germania şi cumpărate cu mulți bani de Franța. FE 
În martie 1940, Anglia a luat decizia să împiedice exportul de petrol din 
România în Germania şi să blocheze cu saci de ciment cursul Dunării la Porţile 
de Fier, între Turnu Severin şi Orşova. Vapoarele cu saci de ciment au venit din 
Alexandria-Egipt până la Sulina, în Delta Dunării. Aici, sacii de ciment au fost 
transferați pe 7 vapoare fluviale proprietate engleză. Convoiul celor Şapte Vapoare 
englezeşti a plecat în susul Dunării; în fiecare port, Tulcea, Reni, Galaţi, Brăila 
Cernavodă şi Călăraşi, marinarii profesionişti, de origine multinațională erau 
înlocuiți cu marinari englezi de înaltă profesionalitate, desigur ingineri şi ofițeri 
La Giurgiu, convoiul englez a fost oprit, iar autoritățile române, conduse de 
Morusoff, împreună cu autoritățile germane, conduse de ambasadorul Wilhelm 
Fabricius, au percheziționat cele 7 corăbii englezeşti, aducând pe 
cantitate de ciment, ambalată în lăzi cu eticheta „Piese de schimb pen 
ungară“. Englezii au fost foarte furioși şi au promis pedepsirea R. 
Morusoff s-a consacrat drept cel mai valoros şi cel mai util aliat al G 
In baza acestor servicii şi în baza acestei autorităţi, Morusoff sp 
prin intermediul lui Canaris, mult necesara alianță militară şi 
Germania și România. Numai că; în structura şi în funcționarea celui de-al III-lea 
Reich, factorul decisiv nu era Abwehr-ul, ci OKW *-ul condus de mareşalul 
Wilhelm Keitel, care avea ca scop războiul anti-sovietic şi, ca atare, avea nevoie ca 
Munţii Carpaţi să fie în mâinile sigure ale Ungariei amiralului Horty, nu în mâinile 
nesigure ale unei Românii conduse de instabilul şi înşelătorul rege Carol al II-lea. 
Să trecem acum la cele cunoscute personal şi trăite direct în vara anului 1940, 
Desigur, mai există relatări memorialistice, care pot fi confruntate cu relatările mele. 
Dimineaţa de 21 iunie 1940. Mă găseam în Spitalul Brâncovenesc. În cameră intră 
principele Alecu Ghica, pe care îl cunoşteam drept prieten din copilărie al lui Corneliu 
Zelea Codreanu, şi dr. Alexandru Popovici, care a fost cel mai talentat dintre tinerii 
chirurgi ai României interbelice şi care, în urmă cu 10 ani, îmi fusese profesor de 
Anatomie, la disecarea cadavrelor. Cu ton autoritar, principele Alecu Ghica îmi cere să 
semnez un tabel de înscriere în Partidul Națiunii, la un apel, în fapt un ordin al lui 
Horia Sima către legionari. Partidul Națiunii era înlocuitorul Frontului Renaşterii 
„Naţionale şi, Sub dictatura carlistă, constituia Partidul Unic de Stat. 
Prompt şi în mod reflex, răspund: „Nu semnez.“ 
Principele Alecu Ghica: „Pentru ce nu semnezi?“ 
„Eu: „Această semnătură înseamnă că îl recunosc pe Horia Sima drept şeful 
Mişcării Legionare ŞI eu sunt şi rămân pe poziția d-lui ing. Gh. Clime care, în 
numele Statului Major Legionar, i-a retras lui Horia Sima orice atribuţie în 
Structura și activitatea Mişcării.“ 
Principele Alecu Ghica s-a înfuriat şi mi-a spus: „Foarte bine. Atunci rămâi cu 
condamnarea de 7 ani la închisoare. După 5 ani de închisoare vei regreta amarnic şi 
NOI nu te vom mai cunoaşte.“ 


tru industria 
omâniei, dar 
ermaniei. 

era să obțină, 
politică. dintre 


CEI 
Ra Comandament al forțelor armate, În germ., Oberkommando der Wehrmacht (n.a.). 


II 


Pe „Voi face ani închi 
alm: „Perfect 1soare, dar nu se 
Îi răspunC Foria Sima.” ră mnez de conformare 
: jecu Ghica şi-a luat hârtia şi, îm reună : y 
princi ele i Ajuns pe culoar, dr. Alexandru Porti pi insoţitorul lui, s-a 
i dreptat re a paternal: „Milcoveanu, uite aici cine Semnează 
în e cu za profesorul Ion Zelea Codreanu şi Comandanții 
„ Uite. simplu președinte al studenților, să spui că eşti ma des 
poți tu, Ul gândeşti politic mai bine decât ei? Te TOg €u să nu faci 
i oți. Problema a fost Ei. pe toate laturile Şi această înscriere î 
| alăl unii rdinul şi pe răspunderea lui Horia s; i Iă 
fii i ea la o ria Sima a fost găsită drept 
ea ilustrului şi neegalabilului d ic : 
umente ale i Ş Salabilului dr. Popovici, am . 
iei mai mult fără convingere, decât cu Cina 1» am luat stiloul şi 
am semnal Pe Horia Sima şi lansarea Partidului Națiunii cu legionari în loc de 
Ordinu au făcut mare vâlvă în politica internă, dar n-au obținut nicio credibi- 
jiticieni litica externă. Hitler şi Germania erau deja angajaţi în contra României 
Jitate în za Uniunea Sovietică, Ungaria şi Bulgaria. 3 
în alianță € zi, 22 iunie 1940, este publicat în ziare un Decret Regal de amnistie 
A go olițiştii mă înştiințează că sunt liber ŞI că pot pleca. Tatăl meu, Jean C. 
liică al mă ia de la Spitalul Brâncovenesc şi mergem la biserica Sf. Nicolae 
Milcov? alul Bd. Regina Maria, să mulțumim lui Dumnezeu pentru că îmi salvase 
dep sia că îmi redase libertatea. 
Tla 5, ua zi, 23 iunie 1940, m-am dus la profesorul Ion Zelea Codreanu, care lo- 
A 4 artierul din dreapta B-dului Lacul Tei. Primul scop: să verificăm dacă pe 
ALE ] za ordinul lui Sima era într-adevăr semnătura sa. Al doilea scop; să-i 
aţi cele petrecute în interiorul închisorii Râmnicu-Sărat şi ce decisese d-l ing. 
Ale aie despre Horia Sima. i, 4 ae i 
Gh. fesorul Ion Zelea Codreanu m-a primit cu bunătate părintească dar n-a 
st să discute despre ceea ce puteam relata din interiorul închisorii Râmnicu- 
Si Cred că deja era informat despre poziția mea, de la principele Alecu Ghica, a 
e i eneroasă familie protejase moral şi material familia Codreanu. În momentul 
Ei am avut iniţiativa de a pronunța numele lui Horia Sima, profesorul Ion 
alia Codreanu a izbit cu putere pumnul în masă şi, cu voce marțială, care 
excludea orice replică, a spus, ridicând palma către cer: „Horia Sima, fiul meu 
sufletesc. Horia Sir Mr şi continuatorul Căpitanului. Horia Sima, 
mandantul Mişcării Legionare! li ali A: 
Ca cu ultimele cuvinte, a coborât mea ridicată spre profa mod 
semnificativ, a bătut din nou cu pumnul în masă. Nu mai era nimic de discutat. 
Ulterior, după ani de zile, am aflat exact adevărul. La eliberarea din eee 
Sadaclia, prof. Ion Zelea Codreanu a revenit în Bucureşti. De la fiii ere 
Zelea Codreanu, un mare caracter, şi Decebal Zelea Codreanu, ie ele Sai 
inteligență, am aflat că, pe la mijlocul lui iunie 1940, fusese eo tati e iei 
şi amândoi discutaseră o noapte întreagă, fără martori şi fără Te ia 
ă i ii t, ca o concluzie comună: „relansarea 
După acele 12 ore de discuţii, au anunțat, cul Ion Zelea C E 
Mişcării Legionare cu dublă conducere, şi anume: POEAa em fe ah prieț! 
şeful spiritual care decide, şi profesorul Horia Sima — şetu a Şefia lui Horia 
„In 1946, l-am întrebat pe Radu Mironovici şi el maia rege CS and te 
Sima a fost decisă de profesorul Ion Zaca GOIA a iin m intre toți legionarii, 
comandanții Bunei Vestiri, n-am putut decât să ne al iai pe regele Carol al Il- 
doar el a spus că vrea şi că-l poate «abdica», judeca le i angajament.“ 
lea, Niciun legionar din câți am rămas în viaţă nu şi-a ca sară 
Răspunsul lui Radu Mironovici explică totul şi jusuiti 203 


uția 
soluț aceste 


fost obiectivă în rapo 


legionarilor în Partidul ii a! 
Urdăreanu, cu acordul lui Horia Sima, prezent. În 
nimic de col. Ernest Urdăreanu şi afirmă cum că ideea a provenit de la profe 

Ion Zelea Codreanu şi că întreg textul a fost redactat de profesorul Ion Soruj 
Codreanu. Iar dânsul, sărmanul Horia Sima, n-a făcut decât să se supună şi Să a 
cele hotărâte de marele vinovat, profesorul Ion Zelea Codreanu. Cu cele de 


ma a fost subiectivă în raport cu nedreptăţile din trecut 
rt cu utilitatea în viitor. 
am aflat că textul cu ordinul lui Horia Sima şi cu îns 
Națiunii a fost redactat în Palatul Regal de către co] E Ierea 
În cărțile sale mincinoase nu ș 
ne 


şi NU a 


Şefia lui Horia Si 


Tot după anul 1941, 


Ccepte 
mai Sus 


închei explicațiile cum a ajuns Horia Sima şeful unic absolut al Mişcării Legion 
încă de la jumătatea lui iunie 1940. are, 


Să relatez ce ştiu despre ce a făcut Horia Sima ca Şef al Mişcării Legionare L 


începutul lui iulie 1940, m-au vizitat la domiciliul meu din strada Sapienţei i 
trei emisari trimişi de Horia Sima. r. | 


Ş 


Primul emisar a fost avocatul Horia Cosmovici, care m-a întrebat: D 
erban, ce opinie ai tu despre Horia Sima?“ re tăgă 

Eu: „Despre Horia Sima ca intelectual sau ca şef?“ 

Horia Cosmovici: „Nu ca intelectual, ci ca şef al Mişcării Legionare.“ 

Eu: „Să te aşezi în locul Căpitanului, ca şef unic absolut, este o îndrăzneală cu 


imprudență tangentă cu iresponsabilitatea. Desigur, eu — şi cred că nici chiar tu 
nu suntem în stare să facem aşa ceva.“ 2 


ra 


Horia Cosmovici a tăcut, a plecat şi a raportat. 
Două zile mai târziu, mă vizitează Ilie Niculescu, eminent intelectual, cu docto- 
t în ştiinţele economice. Timp de o jumătate de oră îl descrie pe Horia Sima în 


culori trandafirii şi cu miros de nectar. Perfectă sinceritate, perfect devotament si 
niciun fel de complicitate la asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu şi la îti 
crarea Statului Major Legionar ing. Gh. Clime şi dr. Ion Banea. L-am ascultat fără 
niciun comentariu şi, păstrând tăcerea, el a înțeles că nu sunt de acord în niciun fe] 


cu 


pe 


şefia lui Horia Sima şi a interpretat tăcerea mea drept lipsă de preţuire pentru 
rsoana lui. La 9 ianuarie 1941, mereu insista să obțină de la Horia Sima şi de la 


așa-zisul forum legionar ordinul să mă aresteze şi să mă pedepsească. 


Revin la primele zile ale lui iulie 1940. A treia vizită trimisă de Horia Sima a 


fost vechiul meu prieten Eugen Necrelescu, co-deținut cu mine în secţia penitenciar 
a Spitalului Militar Braşov. Misiunea lui Eugen Necrelescu nu era de investigare, ci 
era de scoatere din luptă prin amenințare şi intimidare. Eugen Necrelescu mă invită 


să 


bem câte o bere la restaurantul de pe insula din centrul lacului Cișmigiu. Aici, 


îmi spune cu ton calm, dar sever: „Începând din acest moment noi nu mai suntem 
camarazi în Mişcarea Legionară; Comandantul meu Horia Sima a dat ordin să nu 
mai avem niciun contact cu tine şi să te izolăm în mod definitiv. Eu sunt legionar 
perfect disciplinat şi, în caz de necesitate, nu preget să execut ordinul de a-mi 
omori proprii prieteni şi propria familie.“ Amenințarea era vădită. Scopul era inti- 
midarea ŞI retragerea. Dar nu toate scopurile pot fi transformate în rezultate; există 
ŞI oameni care confirmă psihologia „C'est un animal mechant, qui quand on 
L'attaque il se defend”. 


Să relatez cum s-a desfăşurat în teren operațiunea de mobilizare a legionarilor şi 


de aducere a lor sub comanda unică absolută a lui Horia Sima. 


anii aceia de groaznică teroare carlistă şi de neîncetat pericol de moarte, un 


mare număr de legionari au căutat să-și salveze viaţa acceptând sau cerând mobi- 
lizare în unităţile militare de pe cele trei granițe amenințate de duşman. Armata 
asculta de Rege, dar nici psihologic şi nici sociologic nu era de acord cu războiul 
civil împotriva legionarilor. Legionarii și ofiţerii fuseseră colegi în timpul studiilor 


din 
204 


liceu şi numai ulterior unii intraseră la Universitate şi alţii se încadraseră în 


DN O —— 


p lor patriotice nu se exclud i 
timentele lo! : udeau, ci ș 
„mată: p ntul pe conținutul național al României, iar ofiţee mpletau: legionarii 
sure RE ul al României. Faptul de necontestat este cesta pai accentul 
Peri ri ie legionari, în general foarte tineri, erau răspândiți în data a 20) 
e militare 
e, - : i ă â 
graniț „ reuşit Horia Sima să pună mâna pe acești tineri | 
b comanda lui. Aceşti mici legionari de pe granițe . ez 
ină în Bucureşti şi să se prezinte în str, Saita 4 AER pie 
la data aceea funcționa unul dintre principalele: In spatele 
gali jului Special de Informati, că pi 
i i i chemaţi cu ordin erau primiţi de tre; i 
Sita nr.4, ce ți cu or  Primiți de trei colonei: Nicolai 
str. * fonie scu-Micandru. Toţi trei erau adjuncţii lui Morusoff, iar ie 
lemă erâ col. Nicolaide. Acesta le spunea legionarilor chemaţi de te E 
de PCA de ore permisie în Bucureşti. Te duci în parcul Herăstrău, str. W nr șă 


i 24 de ore “ 
"pă terminarea C-. 
UPA aresa mai Sus i 


originar d 
i primea ; 
E mulți legion 
ima şi încă de pe trol 


gionari și să-i 
„rregimenteze aa 
Si ică ordin să 

E calului e 


acă aces 
în str. Saita 
militară de EC 
Di ase găsea într-o cameră de la etaj şi primea audiențele între patru ochi. 
După ce-şi arătau identitatea, legionarii convocați erau atacați cu două 
întrebări, la care se aştepta răspuns. Prima întrebare: „Crezi că trebuie să stăm pa- 
sivi sau trebuie să activăm şi să preluăm guvernarea? Dacă legionarul întrebat 
răspundea negativ, Horia Sima se închidea în tăcere şi audiența se termina cu 
retrimiterea în armată pe granițe. Dacă legionarul întrebat se manifesta pozitiv, 
pentru intrarea Mişcării Legionare la guvernarea țării, Horia Sima punea a doua 
întrebare: „Pentru guvernarea legionară, pentru ce funcție te simți capabil şi 
îndreptățit să-ți asumi responsabilitatea?“ 005 0 (CĂ i ă 
Răspunsurile legionarilor erau consemnate de Horia Sima într-un registru şi 
acest registru reprezenta componentele viitoarei şi apropiatei guvernări legionare. 
După consemnarea în registru a funcției, urmând a fi primită odată cu reia 
legionară, respectivul legionar era retrimis la sediul SSI din str. Saita nr.4. ir 
Nicolaide, informat prin telefon de Sima, înmâna decizia de liberare din armată şi Îi 
ura succes în activitatea de redevenit civil. Toţi aceşti legionari tineri şi că 
deveneau aderenții disciplinați ai lui Horia Sima şi refondatorii Mişcării Leg - 
Evident, nu după chipul şi asemănarea şi nu în duhul lui C 


omneliu Zelea Codreanu, 
ci după chipul şi asemănarea şi la ordinele lui Horia pie cub comanda operativă 


Aşa s-a reconstituit Mişcarea Legionară după | > Ah Zelea 
directă şi personală a lui Horia Sima. Aşa au pierdut parăda, po 0 trei 
Codreanu, grupul Vasile Noveanu — Augustin Bideanu şi, >» 
supraviețuitori de la închisoarea Râmnicu-Sărat. u Zelea Codreanu, ing. Ap 


Deşi fusese consilierul politic nr.1 al lui Corneli | 
+ - Pi ui era Ie 
Ionescu nu avea nicio autoritate în vara lui 1940, bg e avea autoritate 
de regele Carol al II-lea şi de camarilă. Avocatul Radu Budiş i 
atul Regal. Di 


acuzația că ar avea 


h motiv, Horia Sima 
in vara lui 1940 pentru că avea acces la Pal n acest ambiția să devină 
i-a asmuţit pe legionari împotriva lui, sub 205 


Era a : - ii au căzut în cursă şi avocatul Hori 

St aie DEL Budeanu ca va fi omorât dacă nu-şi dă, ags0i Ovici 
Micii şi dacă nu se retrage de pe scenă. Am atătat mai sus cum, Prin E din 
Necrelescu, exact la fel a procedat Horia Sima şi cu mine. "Ben 

Odată ajuns şef absolut asupra i Oar jor din ap IOla a ecaI de la vo be | 
fapte şi faptele la care se obligase nu erau a Sepia ce propria lui promisiune de A 
face ca Regele să abdice, să fie judecat şi condamnat. a 

În cele ce urmează, deschid o paranteză de interes personal şi arăt: a) Cum | 
cunoscut pe marele ing. Nicolae Malaxa şi b) cum am obținut postul de asisiali 
universitar la Facultatea de Medicină. . a ent 

Cum era firesc şi necesar, am vizitat: ma! întâi persoanele care m 
viaţa în masacrele din timpul dictaturii carliste şi apoi persoanele care 
şefi şi protectori în activitatea profesională. 

Persoana care mi-a salvat viața la masacrul din 22 septembrie 1939 er 
Hagiu, originar din Slatina, prieten din copilărie cu tatăl meu, fratele 
Ion Bengliu şi, în Bucureşti, domiciliat în str. Braziliei, cred, nr.16. Cred 
am evocat şi am descris cum în seara de 21 septembrie 1939, la Inspectora 
al Jandarmeriei, col. Pop-Hagiu a smuls de la cumnatul său, g-ral Ion Bengliu, hotă 
rârea de a-mi cruța viața. Acum, în vara lui 1940, m-am dus în str. Braziliei 
mi-am exprimat recunoştinţa față de salvatorul vieții mele. Col. Pop-Hagiu e) 
spus că sora lui, Florica g-ral Bengliu, a contribuit în mod egal la salvarea mea fi 
aceasta, în numele copilăriei lor petrecută în Slatina, pe aceeaşi stradă cu famiji, 
Milcoveanu. Privitor la politica legionară, col. Pop-Hagiu mi-a spus: „Nu apcali 
întrucât sunt militar, dar înțeleg, întrucât am o singură fiică şi întrucât ginerele 
meu, Grigoriu, este medic şi legionar, ca dumneata.“ Ș 

În jurul anului 1970, am fost solicitat să dau asistență medicală de ur 
Londra şi bolnava foarte în vârstă era chiar d-na Florica g-ral Bengliu. 
brohopneumopatie obstructivă activată a frigore şi cred că i-a făcut plăcere să mă 
cunoască personal înainte de a-şi încheia existența terestră. Voi descrie Scena 
vrednică de memorat, când voi ajunge cu memoriile la respectivul an 1970. 

A doua persoană importantă pe care am vizitat-o a fost Prof. dr. N. Gh. Lupu 
ultimul meu şef de clinică medicală la Spitalul Colentina. | 

Să descriu cum am ajuns în atenția Prof. dr. N. Gh. Lupu şi cum i-am câştigat 
încrederea. În anul 1 de medicină locuiam la d-na Ecaterina D. Maimarolu din str, 
Andrei Şaguna 1, în spatele Atheneului Român. Soţul dânsei, Dimitrie Maimarolu, a 
fost cel mai mare arhitect român şi, în calitate de unchi după mamă, m-a luat sub 
protecție, ca viitor medic personal al său. Dânsul a murit de infarct miocardic în 1926 Şi 
soția sa Ecaterina, născută Hagiopol, m-a luat în gazdă ca viitor medic al dânsei. 

n iarna lui 1930, d-na Ecaterina D. Maimarolu a făcut o infecție urinară Supra- 
febrilă și a fost luată în tratament de Prof. dr. N. Gh. Lupu şi Prof. dr. Amza Jianu. La 
consult, d-na Ecaterina D. Maimarolu a cerut prezența mea, recomandându-mă student 
în anul II la medicină. Prof. dr. Amza Jianu şi-a adus aminte că îi sunt nepot de gradul 
III, iar Prof. dr. N. Gh. Lupu a comentat: „Dacă ai absolvit anul I de medicină, 
inseamnă că eşti deja o şesime de medic cu drepturi profesionale.“ Un an mai târziu, 
am dat examenul de anatomie patologică cu Prof. dr. N. Gh. Lupu, noul titular al 
Catedrei de Anatomie Patologică şi director al Institutului dr. Victor Babeş. Încă un an 
mai târziu, am dat concurs de externat în Spitalele Eforiei Civile şi mirabile-dictu, 
primul meu stagiu de extem a fost Clinica Medicală Prof. dr. Daniel Danielopolu de la 
SPitalul Filantropia. Aici am învățat semiologia și aici am fost iniţiat de dr. Sergiu 

olcestu şi de Prof. dr. C. C. Dimitriu în tainele Clinicii Medicale. 
peria aj Stor, ce N. Gh. Lupu este chemat să consulte un bolnav cu 
plicat, internat în Clinica Prof. dr. Danielopolu. După 


I-au Salvaţ 
Mi-au fost 


a col. Pon. 
soţiei B-ral 
Că anterior 


tul Genera] 


gență în str, 
Suferea de 


206 


DA 


Inavului, în holul clinicii, Prof. dr, N, 
; psultare? «ordinar de interesantă cu cei 9-10 as 
ciinifică. Danielopolu. Prof. dr. N. Gh. Lupu 
i ie dicală a Prof. dr. Daniel Danielopolu de 


cerea | coli medicale. i 
1 Pica, Prof „dr. Pai Te UI cele 10 
in vorbire ŞI Iiagaa, n-ai dat ex 
opreste, Ab nt, şi dr. Sergiu Stoicescu completează: zi teza sis un 
an noastre, €l a făcut anamneza bolnavului.“ Prof. dr. N. Gh. pu îmi s al 
clinicii un medic, complet om de ştiinţă, nu-i suficientă activitatea spitali, pune: 
Ala ostul de preparator la Catedra de Anatomie Patologică.“ Cească şi 
îţi ofer P de un an am lucrat ca preparator onorific la Institutul dr. Victor Babeş. P 
Ţimp 9 m schimbat convingerile şi am optat pentru altă direcţie de Ş. Pe 


Curs» mi-a icați: : pi 
ri plicaţii, microbiologia 


Persoane prezente, se 


:r.:x, Anatomia patologică epuizes/ă e ice din ex 
HIIC ncă o treime şi a treia treime din explicaţii trebuie căutate în chirzi 
aa devăratul viitor ştiinţific al medicinii. În baza acestei Ir far 
iată Facultăţii de Medicină m-am înscris la Facultatea de Științe Fizico- 
term ice şi am urmat extraordinarele cursuri ale marilor profesori: Gheorghe Stacu, 
aa Angelescu şi Eugen Macovschi. Din cauza prigoanei politice nu mi-am 
Ea tinge idealul de a completa medicina cu chimia fizicală. 
put Si 1934-1937, am fost intern prin concurs la Spitalele Eforiei Civile şi 
mul stagiu, terminat la 1 martie 1938, a fost la Clinica Medicală Prof. dr. N. Gh. 
Wu, la Spitalul Colentina. 
Ed peste timp, mă refer la iulie 1940. Îi fac o vizită marelui meu profesor şi 
dânsul îmi spune: „Am un post liber de „asistent universitar. Va fi ocupat prin 
concurs pe bază de activitate, titluri şi lucrări. Întocmeşte un memoriu profesional, 
adu referințe de la toți şefii dumitale şi înscrie-te pentru concurs.“ M-am conformat | 
şi am întocmit memoriul cu cele 42 de lucrări ştiinţifice, din care două aveau | 
valoare de originalitate. Prima: un semn descoperit de mine pentru diagnosticul 
diferenţial între o supurație localizată în loja renală dreaptă şi o supurație localizată 
în hipocondrul drept al abdomenului. A doua: un caz de autosuprainfectare sifilitică 
prin fistulă ganglionară unică, dovadă a existenţei alergiei în infecția sifilitică. 
Dosanil cu referințele foştilor mei şefi de activitate spitalicească trebuie să se 
găsească la Arhivele Statului. Pe parcurs, am aflat că la concurs mai sunt inscriși 
dr. George Palade şi dr. Vlad Voiculescu, care fuseseră după mine ea ie 
Clinica Medicală de la Spitalul Coletina. La concurs, spre sfârşitul lui So a 
Prof. dr. N. Gh. Lupu a optat pentru persoana mea şi m-a sfătuit: tea E fi 
limba franceză. Învață germana sau engleza. Indispensabile pentru 
dumneata: chimia fizicală în medicină." = 
Numirea mea ca asistent universitar a fost sea 3 septembrie 1940 de 
ministrul Educaţiei Naţionale, Prof. dr. Dumitru Carac . ice intimă 
De notat a SR See Dr. Vlad Voiculescu a arie e 
şi s-a lansat în neuropatologie, devenind somitale ştiinţifică e ema activitatea mea 
Palade nu s-a resemnat şi aproape că a făcut scandal, egal E e Curtea Spital ului 
legionară. În seara de vineri, 24 ianuarie 1941, mă nit în CUM prins de 
Colentina şi mi-a arătat adevăratele lui sentimentele i bă ne ul de perei Și 
gulerul paltonului, m-a scuturat cu putere ca Și og a terminat definitiv cu tine.” 
mi-a strigat în scop de demoralizare: „Acum cred că s-a 


207 


În vara lui 1940, Prof. dr. N. Gh. Lupu a a Set ce nemulțumirea doc ruluj 
George Palade şi, pentru a-i da o Co mpeitta ee ES a Et medic sonal 
al marelui ing. Nicolae Malaxa. Acesta su Say Ș pda CA Lorturantă i de 
origine psihogenă: colopatia sia Lelia ului te şi Na. declanșate 
pe neaşteptate, la cele mai mici devieri ale sa kai ală şi la cele maj i 
traume psihice. Pe parcursul timpului dr. e oa e A a devenit Sinerele in 
Nicolae Malaxa; în 1946, a plecat cu acesta în S.U.A. şi acolo, cu valoarea = 
ştiinţifică, s-a a Pui premiul Nobel. 

e A aaa cunoscut pe ing. Nicolae Malaxa. Dânsul a fos 
geniu industrial şi un autentic geniu financiar. Mulțumită inteligenței 
construit în România o constelație de uzine metalurgice şi de fabri 
Astfel, a ajuns să aibă circa 20.000 de salariați, majoritatea în Bucure 
provincie. Pentru aceşti 20.000 de salariați ing. Nicolae Malaxa s- 
fondeze: un spital propriu cu toate serviciile, o policlinică centrală 


edicină și în Spitalele Eforiei." Ing. Malaxa Mi-a Snus. 

ti la concurs. lar dacă reuşești, eu tot te angajez ca sli „Înţeleg şi îţi 
> 5.000 de lei salariu lunar. , Numirea s-a făcut pe | august [gansuitant trei 
ore Pe 7 nimentele din 20-23 i. UA Sl dictatorul. g-ral Ton An 
după € coniractul de muncă pentru vinovăția de „legionar malai MONCSCU mi-a 
des zcut C spune tot, adaug încă două informaţii, 

entru ză nimentele de la sfârşitul lui ianuarie 1941, g-ral Ion Antonescu 
Do is în judecată pe ing. Malaxa sub acuzația de a fi protectorul i compliaut 
șia imi Ca Tribunalul Militar Bucureşti ancheta a fost făcută de g-ral A 
ion solyit pe ing. Malaxa de orice fel de Vinovăţi ca, 

-a 


i (+ în Tâport c : SE 
Sita autentic care IA rus de ură împotriva g-ral Aurel Aldea și Port cu legionarii. De 


ȘI Muncii, a 
CI electrice 
ŞU, dar şi în 
a hotărâț să 


cu cabi ouă informaţie este, să Zig strict personală. La sfârşitul lui martie 1942, 

. se der rten ape n Ş A za ză eram 
pentru toate specialităţile şi un serviciu de ambulanţe circulând In toată ţara. Pepi ir. Brezoianu, în DA aa Seal be din str. Sapienţei nr]. preşte un 
conducerea acestui complex medico-sanitar, dânsul a cerut să i se dea numele Celor pe mobil şi coboară dr. Georg AA ua Ag morățișează cu neașteptată prietenie 
mai buni absolvenţi ai Facultății de Medicină. S-au luat informații de unde credea autor. spune: „Le conduc acasă SI, Şin p maşină îmi mai spune următoarele 
că este adecvat şi s-a fixat asupra persoanei mele. La începutul lui iulie 1940 IL ng. Malaxa m-a între at ce părere am despre tine. Eu 


în » Sunt 
tă Pentru după. 
audiență la ing, 
minute cu acest 
ultură în istoria 
e mine: Prof, dr. 
politică şi Palatul 


i-am ia Că am părere 
: , pus la punct spunând 
tine că eşti foarte inteligent şi foarte serios. Ca atare, mi-am schimbat aici 
despre re tine“. Eu am ascultat şi i-am spus: „Bine, Gigi, am fost colegi 6 ani şi ţi-a 
opinia et de conversaţie cu domnul ing. Malaxa ca să mă cunoşti“. Mai 
[repul LE ă în cei 6 ani de studenție n-am avut nicio tangenţă cu dr. George Palade şi 
puls e tru că eu simpatizam curentul de ascensiune socială a fiilor de țărani, prin 
aceasta FE în clasa conducătoare a propriei lor Patrii şi care curent de ascensiune 
Ia dat Mişcarea Legionară din epoca Corneliu Zelea Codreanu. 
eri la vara lui 1940. Să arătăm cum Horia Sima a implicat Mişcarea 
i a în evenimentele macro-istorice din prima jumătate a lui septembrie 1940. 
A efericitele evenimente de la începutul lui septembrie 1940 au reprezentat 
i vitabila urmare a lipsei de orientare şi a lipsei de hotărâre care, înainte de 
rii alitate şi corupţie, sunt definiţia în istorie a dictaturii carliste. Carol al II-lea 
Po eschi un rege la egalitate cu iluștrii săi predecesori: Carol I cel Înțelept şi 
Ferdinand ] cel Loial, dacă nu avea lăcomia de a fi şi dictator în afară de Rege î 
dacă nu avea defectul psihic al lipsei de prevedere şi al lipsei de pe pala 
alegerile parlamentare din 20 decembrie 1937, națiunea suverană, Bela ia i cai 
toral, i-a oferit soluția de perfectă rezolvare a problemei externe: AU A era 
timp Franța-Anglia sunt Europa şi Corneliu Zelea Codreanu isa Cute ae ua 
devin Europa. Regele Carol al II-lea n-a primit soluția dată e, i SE k E 
răspunderea Națiunii, a făcut politică personală atât cu Franța şi ua i 7 ATaepe 
Italia şi Germania. Când Germania era dispusă pentru înțelegere ere şi Italia, 
al Il-lea a făcut politică cu Anglia şi Franţa. Pentru politica cu Germania era deja 
Carol al II-lea s-a decis numai la începutul lui lua Mile a La 4 iulie 1940, 
angajată cu obligaţii teritoriale faţă de Ungaria, Rusia i pe elae prin guvernul 
Regele înlocuieşte guvernul pro-francez — pro-englez a Aaa la Ministerul de 
Gigurtu pro-german şi pro-italian, cu Prof. Mihail Mani în acest guvern Gigurtu 
Exteme. Pentru a-l face credibil în fața Germaniei şi Iti e Simionescu şi Prof. 
au fost nu introduşi, ci anexați, doi subsecretari de stat — a trei minişri = Horia 
Napoleon Creţu, de la Liga Apărării NaionaleA Crestine Mişcarea Legionară. 
Sima, dr, Vasile Noveanu şi avocat Augustin Bidianu, înlocuit cu avocatul Radu 
Patru zile mai târziu, la 8 iulie 1940, Horia Sima pl, aceste două vopsele, ună 
udişteanu la Ministerul Artelor şi Cultelor. Inarmat cu « 209 


Li 
căutat la telefon de o domnişoară, Ecaterina Mugur, care mă invi ru 
amiază la ora 16% fix, la o adresă din str. Dionisie Lupu pentru 
Nicolae Malaxa. M-am prezentat şi am avut o convorbire de 30 
extraordinar om, cred unicat de patriotism, de eficiență şi de c 
României moderne. Am înțeles că avea trei surse informative despr 
N. Gh. Lupu, dosarul individual cel corect de la Poliţia Secretă 
Regal — recte col. Ernest Urdăreanu. 

Ing. Nicolae Malaxa mi-a vorbit cu drag de muncitorii săi, copii de țărani 
români, şi mi-a spus că vrea să fondeze un serviciu medico-social care să fie model 
în toată Europa. Dânsul era pentru ideea ca în proximitatea Bucureştiului să 
construiască cartiere cu locuinţe individuale, inclusiv grădină de zarzavat şi pomi 
fructiferi pentru fiecare familie de muncitori. Pentru conducerea acestui complex 
medico-social avea nevoie de un tânăr medic „full-time“ — ceea ce înseamnă 
activitate unică, fără alte angajamente socio-profesionale, oferea un salariu lunar de 
50.000 lei, un automobil cu şofer la dispoziție personală şi masa de prânz la cantina 
uzinei sale. În completare, mi-a semnalat că cele mai bune referințe despre mine le 
avea de la col. Ernest Urdăreanu şi de la Prof. dr. N. Gh. Lupu. Nu mi-a spus, dar 
am înțeles că nu decide nimic fără prealabilul acord sau prealabila îngăduință a 
Palatului Regal. Nici nu se putea altfel, întrucât ne găseam sub dictatura carlistă, 
care se voia în plus şi totalitară. Diferenţa dintre dictatură şi totalitarism este că: 
dictatura se mulţumeşte cu tăcerea şi pasivitatea opoziției, iar totalitarismul mai 
vrea în plus entuziasmul şi complicitatea opoziţiei. 

Pe parcursul audienței de 30 de minute, eu am tăcut şi m-am limitat să răspund 
la întrebări. Literalmente am fost fascinat de trei lucruri: a) simţul social altruist şi 
generos al ing. Nicolae Malaxa, b) exprimarea într-o limbă românească literară, 
parcă vorbea Mihai Eminescu, şi c) logica raționamentelor sale de maximă precizie 
şi de maximă claritate, cu niciun fel de risipă de timp. Am sesizat încă ceva. Pe 
biroul său erau o sumedenie de creioane colorate cu vârful foarte ascuţit, probabil 
opera domnişoarei Ecaterina Mugur, despre care, ulterior am aflat că era din oraşul 
Bârlad, concetățeancă cu ing. Nicolae Malaxa. 


i La explicaţiile şi la oferta ing. Malaxa, am răspuns: „Mă simt mult prea onorat de 
încrederea dumneavoastră, da 


dar nu vă pot da astăzi un răspuns. Candidez la un 
Sa pentru un post de asistent universitar și, dacă reuşesc, prefer să fac carieră la 


i RA SN ta m a plecat în Germania să cerşească li 

ă şi alta legionară, noul guvem a i i alia 
Cuzutotre a Germaniei. Mult prea târziu, deoarece Germania deja avea angajti 
he luate: față de URSS- să-i dea anexarea Basarabiei, față de Bulgaria > 


dea anexarea Cadrilaterului şi faţă de Ungaria — să-i dea anexarea Transilvaniei! 


: ă română ajunsă în faţa lui Hitler a primi CL 
stfel delegaţia guvernamentală ro mit e 
aa Dea cu justificarea: „Ceea ce nu pot ierta Regelui vostru este că din 


cauza lui a trebuit să-mi schimb politica faţă de cat Alee 

Înainte de a lua o hotărâre cu privire la Transi vania, Hitler a decis 
referendum pentru populația germană din România, cu la aa anexarea |, 
Ungaria, rămânerea în România şi independența ca Mii stat. Pentru anexarea la 
Ungaria n-a votat niciun german, pentru rămânerea în România au fost Majoritatea 
voturilor şi pentru independența Transilvaniei a fost o minoritate de Voturi, 

Pentru soarta României e foarte importantă decizia ordinului Masonic. Toa 
lojile din România erau la data aceea subordonate Marelui Orient Masonic din 
Franța. La 22 iunie 1940 are loc colapsul militar al Franţei ŞI Noul guvern al 
mareşalului Philippe Petain dizolvă şi ilegalizează întreg Ordinul Masonic din 
Franța. În această situație, şeful Ordinului Masonic din România, Ion Pan al 
pleacă în Occident şi obține transferarea din subordinea Masoneriei Franceze în 
subordinea Masoneriei Engleze. Ion Pangal se întoarce la Bucureşti la 15 iulie 
1940 şi comunică oficial gradelor 33: „Carol al II-lea nu mai are de stat pe tron 
decât două-trei săptămâni. Englezii nu-l acceptă“. Ion Pangal n-a precizat cu cine 
va fi schimbat Carol al II-lea, dar — din numeroase surse informative — reiese că 
opțiunea englezilor era g-ral lon Antonescu şi că ei, englezii, l-au Propulsat în 
politică, de unde ulterior l-au preluat germanii. 

Ne referim la epopeea generalului Ion Antonescu în vara 1940. 

G-ral Ion Antonescu avea faima semnului de egalitate cu armata română. În 
Primul Război Mondial, a condus secţia III Operaţiuni din Marele Cartier 
General, având deplina încredere a mareşalului Constantin Prezan, a prim- 
ministrului Ionel I.C. Brătianu şi a regelui Ferdinand 1 cel Loial. Mulțumită 
voinţei sale mereu ofensive şi niciodată obosite, Armata Română a câştigat 
bătălia de o lună continuă de la Mărăşeşti şi a putut duce spectaculoasa Campanie 
de cucerire până la Budapesta. 

Din cauza severităţii şi a austerităţii sale, g-ralul Ion Antonescu avea porecla de 
„Câinele Roşu“. Nimeni nu cunoştea secretul unui vechi sifilis netratat şi nu este 
exclus ca toxina neurotropă a acestuia să-i fi stimulat încă şi mai mult dinamismul 
cerebral. In 1933-1934 a fost şeful Marelui Stat Major şi, vizitând Anglia, el a fost 
primit şi tratat cu onoruri de şef de stat. De aici presupunerea noastră că Anglia, în 
vara 1940, l-a selecționat pe g-ral Ion Antonescu ca soluție de schimb în locul lui 
Carol al II-lea, dovedit ca deosebit de incapabil şi, în plus, foarte corupt. 

Poate împins de englezi sau poate din proprie inițiativă, g-ral lon Antonescu s-a 
sesizat de abandonarea Basarabiei şi a intrat activ în politică. A întocmit un raport 
de împotrivire la abandonarea Basarabiei şi a pornit o serie de întâlniri politice sub 
lozinca, de la sine înțeleasă, a demiterii Regelui Carol al II-lea, dacă acesta 
continuă concesiunea la granițe şi pierderea de provincii. 

trevederea cu Horia Sima a avut loc la 1 iulie 1940, în locuinţa din str. 

Mântuleasa a ilustrului chirurg Dr. Alexandru Popovici. Trei zile mai târziu, g-ralul 
Antonescu este arestat și este internat fără judecată la Mânăstirea Bistriţa din 
județul Vâlcea. Ajuns dictator al României în toamna 1940, g-ral Antonescu află că 
arestarea şi claustrarea lui se datoraseră trădării lui Horia Sima, care raportase lui 
Morusoff, duşmanul lui de moarte, despre întrevederea secretă şi intenţia lui 
Antonescu de a-l face pe Carol al II-lea să abdice. Aflând cine l-a trădat, g-ral Ion 
Antonescu a căpătat ură de moarte împotriva lui Horia Sima şi, din cauza lui Horia 


Sima, înverşunare exterminatoare împotriva Mişcării Legionare. 
210 


DP OR 


3 i august 1940, Germania şi Italia se ho cau 
La sri 15.0 căpi suspendată în vid, adică ness saiilice lucrurile cu 
mânia 2)'a 27 iunie 1940, Uniunea Sovietică ne-a (e . de către oricine 
“ăzneste: arabiei, profitând de blocarea armatei germane „U Uimatumul pe 
reane 2 Fată cu Franţa. Dacă Germania n-ar fi învins fulgeraţa oȘiul Presupus 
ngă ident s-ar fi prelungit cu anii, URSS nu «. 
de i din A ut anexarea în întregime a Moldovei, Dica i ulfum 
E sabia 5 rietena constantă a Romptiei Şi, în această calitate, neg aăhe 
talia 5% * reocupat să neutralizeze Consecințele. dezastrug; 
1939 s-a otov din 23 august 1939. Prin tratative sorei a i 
ipben Externe contele Ciano a obținut angajamentul Ungariei uarie 1940, 
Ra | de la spate. Guvernul de la Budapesta şi-a luat angaa aa nu 
România nsilvania, dar a formulat trei excepții: a) dacă România ze nu 
endice la usă pe concesiuni teritoriale, b) dacă în România se 19 apără 
& SE instalează pa, total şi c) dacă România devine corminigă și 
enerală ismului mondial. 
alipeste ec rial sus arătate, Germania şi Italia invită România să î E 
În oi o rnatice şi să reglementeze problemele litigioase cu Ungaria 5 
tratative ERA fiind pretențiile Ungariei pentru întreaga Transilvanie, plus Banatul, 
Bulgaria. Maramureşul, tratativele începute la Turnu Severin şuează şi nu rezolvă 
Crişana ȘI Atunci, Germania şi Anglia se erijează în arbitri internaționali şi propun 
problema: o rtru 31 august 1940 la Viena. 
un Arbitraj Eee dintre 30 august şi 15 septembrie 1940 sunt extraordinar de 
Evenime i, întrucât am fost personal în mijlocul lor, îmi permit a le expune mai 
complicate i "petrecute pe scenă sunt importante, dar ce s-a petrecut în culise este 
LA i important. Au avut loc cinci convenții secrete, dintre care: una s-a 
încă a două au reuşit şi două au fost uitate, pentru a nu spune trădate. 
ne d încunoştințarea de Arbitraj, regele Carol al II-lea a convocat pentru 30 
E 1940 o şedinţă care să facă figuraţie de Consiliu de Coroană şi care să 
a responsabilitatea în sarcina Ţării, deci nu a persoanei sale. La această 
sedinţă nu au fost chemaţi nici Iuliu Maniu — recte PNȚ şi nici Constantin-Dinu 
LC. Brătianu — recte PNL. dă i 
ă şedinţă din 30 august 1940 a acceptat Arbitrajul Italo-German şi a 
a i delegație cu împuternicirea de a semna în numele Ropâni 
Preşedintele Comisiei era ministrul de Externe Prof. ing. Mihail Manoilescu. O 
inteli ă triot, un om cumsecade şi cu unic defect de a se voi 
mare inteligență, un mare patriot, « I aa iei Mai 
unealtă disciplinată a Regelui. În alt text voi descrie pe arg a Se 
Manoilescu, în toamna lui 1927, a devenit baioneta oarbă a lui Carol a ta, A 
în exil, şi cum a fost dat în judecată la Tribunalul Militar eta aia pe 
surpriza generală — a fost achitat, în loc de a fi concizia Fă arta alui 
în august 1930, Elena Lupescu a venit în România: ni Ei diplomati 
Mihail Manoilescu, cum ştie toată lumea, ci cu paşaportu seri E suită 
profesor Victor Cădere, care şi el făcea parte din complotul franc 
Carol al II-lea pe tronul României. X, ( ihail Manoilescu a 
„În calitate de adevărat patriot şi de bun român, e A rea i-a devenit 
înțeles valoarea şi utilitatea Mişcării Legionare şi, fixă a ing. Manoilescu era: 
susținător sincer și protector valoros. Ideea aproape 


: işcarea Legionară a 
dictatura nu personală, ci populară, a regelui Carol al II-lea, cu Mişcare catre 


i A : i drept maică N 
lui Corneliu Zelea Codreanu drept Partid Unic de Stat și a nu era posibilă 


pa e bliga- 
lea şi virtutea O 
Iogi-0 a au 


conducătoare. Idee teoretică, chiar abstractă şi vădit ii 
O alianță între imoralitatea pe toate planurile a lui aleile a 
toriu exigentă a lui Corneliu Zelea Codreanu. 


ş 5 i eliu Zelea Codreanu lângă Iuli : 

sociologic au fost: alăturarea lui edi Fat Iărenstăyrînapre „nt lu aniu 

; Legionare cea ade ! „Satu! de drepaă 
orientarea Mişcării a alegerile parlamentare din 20 decembrie 1937, Pr rept Şi 
democrația Po candidat pe lista Partidului „Totul pentru Țară“ şi a fost Și Ing, 
Mihail Manoi zu itoare, senator din partea județului Neamţ. În cei doi ani aj dicia Cu 
Reselii Coral a II-lea. Prof. Manoilescu nu şi-a asumat nicio funcție în guye, Mii 
că de la 4 iulie 1940, cu misiunea de a obține alianţa protectoare a German, 
Prof ing. Manoilescu a devenit ministru de Externe, dată fiind apropierea de gând. 
cu programul socio-economic al Germaniei Naţional Socialiste. le 

A] doilea membru al delegației care urma să reprezinte România la Arbitrajul d 
la Viena a fost juristul Valer Pop, fost ministru de Justiţie din 10 octombrie 1934 
până la 29 august 1936. Acesta era originar din Transilvania, era de religie greca 
catolică şi avea relații bune cu Vaticanul, cu Regele şi cu toate partidee: 
naționaliste din România. i Atel CĂ LA d RAR At Ş 

“Al treilea membru al delegației era dr. Sabin Mănuilă, originar din județul Ar, 
de profesie medic, specializat în demografie şi cu relații speciale de put: 
colaborare cu iudaismul mondial. Ideea şi speranţa dr. Sabin Mănuilă reprezenta 
concesiuni teritoriale față de Ungaria, cu transfer de populaţie, exact în funcție d 
demografie. Românii din vestul Transilvaniei să fie transferați în eul 
Transilvaniei şi ungurii din estul Transilvaniei să fie transferați în Vestul 
Transilvaniei, care astfel, statal, să treacă la Ungaria. Program nerealist, întrucât 
marile bogății din subsolul Transilvaniei sunt în atât în est, cât şi în vest. 

Această delegație avea împuternicire de la Bucureşti să trateze, dar nu să 
accepte din partea României ce vor decide Germania şi Italia, erijate în arbitri europeni 
Germania era reprezentată de ministrul de Externe Joachim von Ribbentrop, iar Italia 
era reprezentată de ministrul de Externe contele Ciano. Toată lumea, chiar absolut 
toată lumea crede că arbitrajul de la Viena a fost decis de aceşti doi miniştri de 
Externe. În realitate, ei n-au judecat nimic, ci doar au semnat ce li s-a ordonat, Cu 
20 de minute înainte de intrarea în şedinţa de arbitraj, a sosit mareşalul Wilhelm 
Keitel, şeful Statului Major al Armatei germane. Acesta a tras o linie oblică pe 
harta Transilvaniei şi le-a ordonat celor doi miniştri de Externe să semneze: nord- 
estul Transilvaniei la Ungaria şi sud-vestul Transilvaniei la România. Teritoriul 
dăruit Ungariei avea peste 2.000.000 de români şi mai puţin de 1.000.000 de 
unguri, ceea ce înseamnă că nu pacea şi nu dreptatea erau scopurile Arbitrajului de 
la Viena. Scopul nemărturisit, dar evident, al mareșalului Keitel era pregătirea 
viitorului război anti-sovietic. Ungaria era, încă din anul 1933, în alianță militară 
revizionistă cu Germania şi astfel, prin Ungaria, Germania voia: a) să se găsească 
pe munții Carpaţi Orientali ca bază de lansare a războiului antisovietic şi b) să se 
găsească mai aproape de petrolul din Valea Prahovei decât Uniunea Sovietică, 
aflată la Reni în sudul Basarabiei. 

Arbitrajul de la Viena nu a fost câtuşi de puţin pentru pace în Europa, ci a fost 
decis de un Singur criteriu şi anume: proiectatul război antisovietic. Transilvania nu 
poate fi nici ruptă de România şi nici împărțită cu Ungaria, întrucât Transilvania 
împreună cu Moldova şi cu Țara Românească alcătuiesc un tot perfect unitar. 
dei e tal al, Keitel a înfuriat Budapesta, care voia anexarea 
proieatul de război asudyost O Supriză totală pentru Bucureşti, care, nu cunoșică 
cunoştinţa şi 4. lega vietie: La Viena; Prof. ing, Mihail Manoilescu şi-a pierdut 
redresarea tensională atâta. Dr unei. bruște; scăderi a tensiunii, arteriale DUBE 
să obțină garantarea de cătee parut Îace Frof, ing. Mihail Manoilescu: să cearăși 

mergi A pat cin celorlalte frontiere ale României. 
ta Bem Ra Ec RA a : aplicat, Arbitrajul de la Viena mai trebuia să fie 
3 lau atiat 040 pice deva ania, în acest scop, Regele a convocat pentru a doua Zi» 
Ra , evărat Consiliu de Coroană la Palatul Regal. Pentru a face 


SRR 


egionară complice nu era suficientă 


: ramura simisră 
„carea LB! i. Poli: imistă 
Miscare implice şi ramura codrenistă, Poliţia Secretă Politică a arestat 
cauta Si lea Codreanu şi in provincie pe Protopopul Ion estat în Bucureşti 


ponia 2 băgat în Palatul Regal şi i-a aşezat pe scaun 
Pepicațier Consiliu de Coroană au votat împotriva plaje spune „Da”, 
a fa partea PNȚ, Constantin-Dinu I.C. Brătianu din partea PNI si 
Maniu î partea Ligii Apărării Naţionale Creştine şi a Part şi Prof. A.C, 


i i idului Nae: ( 
Cuza 9 tele acestuia, Octavian Goga, decedase în mai pop Nieral Creştin. 
preş€ Jă hipertensivă, provocată de noul regim al dictaturii Cariiie În 


erebra!€ "uliu Maniu a ținut un discurs formidabil, ce aaa) 
ji Coroană, în; şi în care a cerut în primul rând abdicarea [ui za (e ezitorin al 
întregi ge de Uniune Naţională. Despre acest discurs al lui Iuliu M -lea şi apoi 
GA Angelescu a afirmat public: „Iuliu Maniu a fost divin.” aniu, Prof. de, 
Consta! Arbitrajul de la Viena a fost acceptat cu 0 foarte mică majoritate. si 
Îi majoritate i-a cuprins pe miniştrii din guvernul prezidat de Ion Giga, 
ceas Ă Arbitrajului de la Viena a fost considerată a treia trădare naţională 
Accepta e regimul carlist. Prima trădare națională a fost desconsiderarea ea 
Bare din 20 decembrie 1937 şi instituirea dictaturii personale de sus în jos 
re ruarie 1938. A doua trădare națională a fost abandonarea Basarabiei la 27 
la I 1940, în locul unei acțiuni de apărare pe Nistrul fortificat natural, în favoarea 
Li sar) Şi constrângerea Germaniei să ne apere pentru a-şi păstra petrolul din 
Sp Prahovei. Această a treia trădare Naţională — acceptarea Arbitrajului de la 
Va A şi pierderea unei jumătăți din Transilvania — a pus capăt definitiv toleranței 
MU lume manifestată față de Carol al II-lea. Laşitatea de a nu face ce trebuie 
E rira trădare, egală cu criminalitatea de a face ce nu trebuie. La 31 august 1940 
SE de Rege a lui Carol al II-lea era definitiv încheiată, el fiind socotit de întreaga 
VER drept un monstru, peste faptul că era considerat un incapabil. Este soarta tuturor 
dictatorilor să piardă contactul cu realitatea şi să comită acte de „sinucidere“, crezând 
că încă mai pot înşela şi crezând că se pot salva de la dezastru. 

Întreaga națiune, în afară de escroaca internațională cu numele de Marta 
Bibescu, era categoric pentru alungarea lui Carol al II-lea şi pentru pedepsirea lui 
exemplară. Zeci de mii de transilvăneni îşi părăseau baştina multimilenară. şi 
veneau cu înverşunare asupra Bucureştiului, care nu-şi făcuse datoria de capitală a 
Statului Naţional România. Marele PNȚ al lui Iuliu Maniu, al lui lon Meet şi 
al lui Virgil Madgearu a decis o mare adunare de protest, egală ca valoare cu 
marşul din 1922 al lui Benito Mussolini de la Milano pentru cucerirea Romei. 

Vârful de lance al naţionalismului românesc era însă Mişcarea parea pi 
absolut toţi legionarii — atât ramura codrenistă cât şi ramura simistă n esa RI e : 
nu pentru alungarea din ară, ci pentru condamnarea la moarte a crim 


trădătorului Carol al II-lea. Rit. LA 
ă i) fârșit, Horia Sima şi Elena Lupescu au 
Vom arăta mai jos cum, de la acest siârş ap a aa 


salvați: nu de hazard, ci de voinţa lui Horia Sima. Mobili brie 1940. Manifestul a 
în acţiune au fost decise pentru noaptea de 3 spre 4 ri ae tembrie 1940. 
fost redactat de Horia Sima şi datat | septembrie, în iogda profesorului Ion Zelea 
Prima grijă a lui Horia Sima a fost scoaterea din luptă Ei : 2 lui Carol al II-lea. 
Codreanu, care ţinea cu orice preț la condamnarea la Mo 
Avocatul Horia Cosmovici l-a luat pe. profesorul Ion Mihail Kogălniceanu, cu 
domiciliul său şi l-a dus la o adresă secretă din zona rio fiecare zi, aducându-i 
0 unică fereastră spre o curte interioară. L-a ai i După spusele lui Horia 
mâncare și băutură şi alimentându-l cu informații fA era clu 
Cosmovici, insurecția legionară eşuase, Carol ul li e cu cadavre şi cu sânge. 
Poliţia făceau arestări şi străzile Bucureştiului erâu Rip 


mfător, armata ŞI 


213 


proveneau din inteligenţa lui Horia Cosmovi ; 


> aceste minciuni nu prove : A Ci, cj: 
fi pa pe limbă de Horia Sima, care nu se voia iaca şi Controai i 
orafesBrul lon Zelea Codreanu, aşa cum se hotărâse la Jumătatea lui Iunie 194 i 


i două săptămâni, Horia Cosmovici n-a mai venit la adresa secretă și h 
RU ari Coăteaini şi-a luat îndrăzneala de a ieşi în auă şi de  consazo te 
că toate informațiile lui Horia Cosmovici erau e gri ȘI, NA că Horia Sima y 
vicepreşedinte în guvernul Antonescu şi era a Ea Îi î ca şef a] Mişcării 
Legionare. De aici furia perfect justificată a profesorul Ion Zelea Codreanu 
î i i Horia Sima. 
lanul do insurecție legionară pentru noaptea de 3 spre 4 septembrie 1940 a în 
conceput şi ordonat de către Horia Sima. Este uluitor cum, la data aceea, dintre 
zecile de mii de legionari niciunul n-a sesizat lipsa de raționalitate Operativă Şi la 
fel astăzi, după 70 de ani, niciun istoric nu-şi pune întrebarea dacă Horia Sind ş 
vrut victoria sau înfrângerea. sa 

În revoluție, la fel ca în război, obiectivul operativ nu este reprezentat de trupele 
inamice periferice, ci este postul de comandă al inamicului. În cazul în speță din 3. 
4 septembrie 1940, obiectivul de atac şi cucerire nu era provincia, ci Palatul 
din Bucureşti şi persoana Regelui. Contrar celor fireşti ŞI necesare, Horia $ 
decis să trimită luptătorii legionari la Braşov şi la Constanţa şi nu a organiza 
absolut nimic pentru Palatul Regal din Bucureşti. Legionarilor trimişi să facă 
revoluție la Braşov şi la Constanţa le-a ordonat să înceapă cu pătrunderea în 
comandamentele militare şi cu dezarmarea soldaţilor şi ofițerilor. Cu alte cuv 


Regal 
ma a 


„ea : inte, 
cu provocarea şi cu obligarea armatei să fie de partea regelui Carol al II-lea, în loc 
să fie de partea Națiunii Române şi a Mişcării Legionare. Pe aceşti luptători 


legionari, Horia Sima i-a mințit asigurându-i că, intrând în regimente şi în cazărmi, 
legionarii vor fi primiţi cu onoruri militare şi militarii se vor subordona sub 
comanda lor. Aceşti luptători legionari l-au crezut pe Horia Sima şi, când au vrut să 
intre în unitățile militare, au fost primiţi cu gloanţe şi au murit, atât la Braşov cât şi 
la Constanţa. Au reuşit numai legionarii care au atacat oibectivele civile cum au 
fost: telefoanele, poşta, primăriile, prefecturile şi poliția. Victorii inutile şi sacrificii 
inutile, atâta timp cât în cele două oraşe, Braşov şi Constanţa, unitățile militare îşi 
păstrau în continuare puterea de foc. 

Pentru Bucureşti, Horia Sima n-a organizat absolut nimic şi el însuşi, împreună 
cu aghiotantul său Ion Boian, au plecat la Braşov cu scopul de a fugi în teritoriul 
cedat Ungariei. La Bucureşti, insurecția s-a declanşat spontan, de la sine, în urma 
manifestului care cerea abdicarea, şi dată fiind starea generală a situaţiei. Nu sute, 
ci mii de bucureşteni, evident în frunte cu legionarii, ne-am ridicat la revoluţie şi 
ne-am îndreptat spre Palatul Regal. În fruntea noastră erau doi legionari: Caranica 
şi Dumitru Grozea, care aveau revolvere şi care au tras în ferestrele Palatului. Am 
fost în mijlocul acestei mulțimi anonime şi pot afirma cu certitudine că nimic nu 
era organizat şi că totul a fost spontan, din instinct. 

Carol al II-lea și Elena Lupescu se găseau în Palat şi prima lor hotărâre a fost 
represiunea militară totală. În acest scop, la ora 1 noaptea, au chemat la Palat pe 
g-ral Dumitru Coroamă, comandantul Diviziei de Gardă, adică Unitatea de Elită a 
Armatei Române. Regele Carol al II-lea a dat ordin de represiune: „Să înece Bucu- 
reştiul în sângele legionarilor răsculați“. G-ral Dumitru Coroamă i-a răspuns: „Sire, 
cat timp ați fost Țara, Armata v-a executat ordinele. Astăzi, după abandonarea 
Basarabiei și Transilvaniei, nu mai Sunteţi Regele Țării şi Armata nu vă execută 


acest ordin“. G-ral Dumitru Coroamă a fost arestat şi Carol al II-lea, prin telefon, a 
chemat la Palatul Regal pe coma 


„o sale şi să nu părăsim postul de Comandă“, ae 
uree ci a edu ar Fuego 
gimineai de Război. I-a i ti 5 aducă unităţi militare din provi iCulescu, 

ipistru „ ordinea în Bucureşti, omorându-i legionarii Elina şi să 
cintro a Niculescu n-a spus niciun cuvânt și Carol aj II-lea a inte. aţi. G-ra] 

tare şi executare. Astfel, Regele I-a întrebat pe Tpretat tăcerea 
„La ce oră în cursul dimineții va sosi în Bucureşti stia unitate mili 
Niculese. ie G-ral Niculescu a răspuns: „Nu inainte de cinci zile, Sire”.R itară 
din P!9! Cum, de la Giurgiu până la București trebuie cinci zile Gi,si Constsși 

108: n - o recizează: „Da, Sire, de la Giurgiu la Bu ntin 
Niculesci carol al Il-lea a înțeles că Armata nu 


Cureşti trebuie cinci zile” 
mai este sub ordi işi 

a securității sale nu mai poate fi rezolvată ra NI 
[ 


pei aus aL £e20lVată prin represiune sân cz 
2 devotată decât Poliţia oficială şi Poliţia Secretă, dar, la fel ca pielii 
jiştii au € 


uraj şi trec la represiune numai dacă şi numai când sti = 
pol fi ele oarbe“ ale Armatei. În lipsa armatei complice dia Son di 
tele lor ul luptei şi nu trec la represiuni, preferând să dispară şi să se salveze op 
în reputința aplicării soluției militare, regele Carol al II-lea şi Elena x 
În o soluție politică de rezolvare a Crize! prin amăgire și înșelăciune. Prima lor 
ut a fost pentru utilizarea Prof. ing. Mihail Manoilescu, socotit a avea autoritate 
op i ionarilor răsculați. Chemat la telefon, Prof. ing. Manoilescu i-a : 
supra o E ndu-mă să semnez Arbitrajul de la Viena, m-aţi desființat ca om politic Şi, 
„Sire: nu vă mai pot fi de niciun folos“. Răspuns dat din instinct național şi nu din 
ca te sau din laşitate. Prof. ing. Mihail Manoilescu a fost unul din marii patrioți 
comoditate dar a făcut greşeala de a se încrede în persoana lui Carol al II-lea. În 
ai Sia i neavând altă soluţie, Regele Carol al II-lea s-a decis să apeleze la persoana 
Ci Pi Antonescu. Un om din toate punctele de vedere complet opus lui Carol al 
i şi, tot din toate punctele de vedere, solidar cu cei decişi pentru soluția abdicării. 
la explicăm cum a ajuns Carol al II-lea la soluția de rezolvare numită 
General Ion Antonescu“. : : : : j 
” Nu este deloc adevărată aserțiunea care a circulat în toamna lui 1940 cum că 
arestarea generalului Antonescu la Mânăstirea Bistrița-Vâlcea ar fi fost un 
aranjament de culise pentru a i se crea aureolă de martir şi de erou. G-ral Ion 
Antonescu a avut, desigur, lipsuri şi defecte, „dar a avut trei însuşiri la Superiativ. 
Prima însuşire: patriotismul mai presus de interesul personal. A doua însuşire: 
exemplara corectitudine față de averea statului. A treia însușire: inițiativa mereu 
îndrăzneață şi mereu combativă. Aceste trei însuşiri l-au scos din rândurile ano- 
nimatului în vara lui 1940 şi l-au făcut să intre în viața publică, evident dr: 
contradicție flagrantă cu regele Carol al II-lea şi cu atotputernicul Mihail pisi în = 
În baza celor cunoscute din trecut, g-ral Ion Antonescu a fost împins i pol cr 
de mandatarii şi de exponenții Angliei în România. Atunci când a ASI A SN 
în ziua de 4 septembrie 1940, postul de radio BBC de la o a = A bsaită 
emisiuni de satisfacție şi entuziasm. Aceeaşi psihologie s-a maniies a pus ochii pe 
Germană din Bucureşti, unde, titularul acesteia, Wilhelm i Sere a ţia politică 
g-ral Ion Antonescu, socotindu-l „cel mai bun general român. ij i -ral lon 
a lui Fabricius s-a născut de la sine ideea ca dictatura că lea l-a E ctacial 
Antonescu, cu continuarea politicii filo-germane. Atiniea Antinescu să facă orice 
pe Prof. Mihai Antonescu şi acesta l-a oCRVITA pe g-ral lon 
Pentru a se elibera şi pentru a acţiona în Bucureşti. ăstirea Bistriţa- 
„La sfârşitul lui A sit 1940, g-ral Ion Antonescu, arestat la Mân 


cceptă 


au 


: ; i perfect 

Fă F ; ue EŞIU : a îsi exprimă cel mai perlect 

pr pe a ndanții celor trei regimente care alcătuiau Divizia Vâlcea, trimite regelui Carol al II-lea o scrisoare i eri ele lui. În baza acestei 

de Gardă. Cei trei colonei comandanți ai celor trei regimente au răspuns identic; devotament şi cea mai disciplinată subordonare faţă de Regele a semnat decizia de 

Z NEL ordin de la Comandantul nostru, d-l g-ral Coroamă, să nu executăm decât Scrisori şi având nevoie de adeziunea întregii Națiuni, 215 
e 


punere în libertate a g-ral lon Antonescu. e la pe la Bucure i de 
Mircea Elefterescu, chiar în ziua de 30 august 1940, când în centrul aten iei se «Ol. 
Arbitrajul de la Viena. Ajuns în Bucureşti, g-ral Antonescu a început să facă alla 
la factorii scotiți hotărâtori. Prima vizită a fost la Ambasada Germană, de Izite 
plecat cu angajamentul de a trece de la politica filoengleză la politica FilO-germa Ca 
A doua vizită a fost la Iuliu Maniu şi la Constantin-Dinu I.C.Brătianu e nă, 
s-a înțeles în vederea forțării abdicării regelui Carol al II-lea şi a alcătuirii Care 
guvern de Sacră Uniune Naţională. EA un 
A treia serie de vizite a fost la marii generali ai Armatei Român 
cerut sprijinul şi pe care i-a informat de noua orientare pro-germană. 
Eu nu cunosc decât vizita pe care Antonescu a făcut-o g-ral Popesc 
unul dintre marii comandanți şi unul dintre marii eroi din Primul Război Mo dia 
recte ai Bătăliei de la Mărăşeşti. În jurul anului 1960, la domiciliul lor din a lal, 
Victoriei, am acordat asistență medicală fiului şi norei g-ral Popescu-Sanita alea 
dânşii mi-au povestit scena. La întrebarea g-ral Popescu-Sanitaru, g-ral Andaca i 
a anunțat decizia de sinucidere cu glonț în tâmplă, dacă decizia sa de politică al 
germană va fi falimentară pentru România. După plecarea g-ral Antonescu ici 
Popescu-Sanitaru a comentat: „Nebunul acesta se gândeşte numai la persoana £ ral 
nu se întreabă ce se va întâmpla cu țara”. a şi 

lată împrejurările în care a fost chemat g-ral Ion Antonescu la P. 
dimineața de 4 septembrie 1940. Revolta populară din Bucureşti ad 
minut noi mulțimi de oameni în Piaţa Palatului Regal. Legionarii aflaţi în București 
s-au impus drept conducători legitimi şi amenințau din moment în moment să 
invadeze Palatul Regal pentru ca, în învălmăşeală, să-i omoare pe Carol al II-lea şi 
pe Elena Lupescu. După refuzul de complicitate al Prof. ing. Mihail Manoilescu 
Regele era preocupat de căutarea altui complice cu funcția de salvator. Primul Care 
a pronunțat numele g-ral Ion Antonescu a fost col. Radu Russescu, fiul marelui 
g-ral Russescu, care, în 1919, a intrat în Budapesta cu divizia sa de Cavalerie şi 
care atunci, în vara lui 1940, funcționa ca director de cabinet militar al camaradului 
său, col. Ernest Urdăreanu, mareşal al Palatului. Câteva minute mai târziu, a venit 
la Palat omul politic Valer Pop şi Regele l-a întrebat despre g-ral Ion Antonescu, 
Valer Pop s-a asociat imediat şi i-a dat Regelui sfatul să apeleze la g-ral Antonescu 
ca singură soluţie posibilă. Carol al II-lea a chemat la telefon Ambasada Germană 
şi Fabricius i-a dat de asemenea sfatul, poate ordinul, să-l însărcineze pe g-ral Ion 
Antonescu cu formarea noului guvern. 

G-ral Ion Antonescu a venit la Palatul Regal în jurul orei 10% dimineața şi 
foarte repede a încheiat o convenţie cu Regele Carol al II-lea. 

In schimbul numirii sale ca prim-ministru cu puteri depline, g-ral Ion Antonescu 
şi-a luat angajamentul să facă față amenințării revoluţionare a maselor populare și 
să restabilească ordinea publică şi disciplina de stat. În ziua de 4 septembrie 1940 
nu s-a pus problema abdicării şi singura condiţie pusă de Antonescu a fost să i se 
restituie scrisoarea trimisă de la Mânăstirea Bistriţa şi să nu se păstreze vreo copie 
în arhiva Palatului. Comunicatul oficial de însărcinare a lui Ion Antonescu pentru a 
forma guvernul a fost dat la emisiunea de la ora 13% a postului Radio Bucureşti. 

In ziua de 4 septembrie 1940, exact la ora 13%, Horia Sima se găsea la Braşov, 
pe cale de a fugi în teritoriul ce urma să fie cedat Ungariei — dovadă pertinentă că 
socotea eşuată insurecția armată legionară și căuta să se pună la adăpost împreună cu 
aghiotantul său Ion Boian, şeful Poliţiei Legionare, cu numele conspirativ Moisescu. 
Un inginer, pe nume Ponta, a auzit comunicatul de la Radio Bucureşti şi a alergat 
să-i întoarcă din drum pe Horia Sima şi pe Ion Boian. Opinia noastră este că Horia 
Sima n-a crezut nici înainte în reuşita Insurecţiei Legionare şi că a dat ordinul de 


răscoală numai pentru a-şi consacra funcţia de șef unic absolut. Dacă ar fi crezut cu 
216 


€, cărora le-a 


U-Sanitary 


alatul Regal în 
ucea în fiecare 


ne au fost următoarele 
Teşti la Constanța iri 


TŞ forțat Ja 


Beşanu, 
Igeşanu, născut în ac fot 
ascut în anul 1882, Acest fapt 


A ă vină în ma 
vizia 4 > Bucureşti. 
pivizie. jângă Bu Corpul II Armată era comandat de e-ra Gh. Ar 
tonescu îl invidia şi îl duşmănea, G-ral Ar 
g-ral Jon ia militară înaintea 72! Ion Alone ni 
ieră ; copilul George Argeşanu fusese dat la școală Să 
vea două. UZ tul Ion Antonescu pierduse un ia (ina e ; Au 
re de 7, Ia pe La examenul de general din 1929, cu tema paie, civil şi 
Şc oala de Ca ocupație rusească, g-ral Argeşanu a dat soluția justă, mite, Basa- 
ide SWaior, iar g-ral lon Antonescu a dat o soluție greşită, î Mali de 
t Major, iar i C Sreşită, în antagonism cu 
Marele Dl. dezavantajele terenului de luptă. Iar la Manevrele Militare din toamna anului 
avantajele Mu judeţelor Olt-Teleorman, armata comandată de g-ral Argeşanu a 
1931, pe. ri ia, în timp ce armata comandată de g-ral Antonescu a pierdut. 
obținut VICLT I _ Piteşti a fost comandată de g-ral Ion Antonescu în anii 1934-1936 
pivizia | derată a-i fi devotată personal. La ordinul g-ral Ion Antonescu, în 
| era Cons! im-ministru, Divizia III — Piteşti a abandonat graniţa de pe Prut fără a 
calitate dep în 4 zile de marş forțat, a ajuns la Otopeni-Bucureşti. Istoricii 
fi înlocuită E azA vinovăția de a fi abandonat granița fără înlocuire şi de a fi 
militari sa Armatei Sovietice din Basarabia posibilitatea de a invada cu uşurinţă 
oferit, ast = rocul României a fost că Moscova n-a aflat ce se întâmplă pe granița 
România. SI avut iuţeală pentru a profita de situaţie. În comuna Otopeni, Divizia 
Prutului ȘI Ir fost încartiruită în case ţărăneşti, cu closetul în curte, şi ofiţerii 
Il Ei erau înverşunaţi să termine misiunea cât mai repede pentru a reveni cât 
E and inele lor din Piteşti. 
mal curând Ju euioielel ga mai a arătate, noul prim-ministru, g-ral Ion 
După. a început vizitele şi convocările pentru alcătuirea noului său guvern. 
Siret din Ploieşti a avut o întrevedere cu Iuliu Maniu, preşedintele 
el Nu am informaţii precise dacă această întrevedere a avut loc neoficial 
ie sau oficial după primirea mandatului esa) de a aleăti grea Ac 
, i acră 
cu certitudine că g-ral Ion Antonescu a promis sa LC. Brătianu — PNL 
cet niu — PNȚ, în consens cu Constantin-Dinu 1.C- ! 
jale că lui oare tă pun abdicare a lui Carol al i era ese Că 
convenit ca viitorii miniştri desemnați de luliu Maniu La fata Palatului Regal 
Brătianu să se găsească pregătiți la restaurantul Cina din tața 
i luaţi să depună Jurământul. y i - i Virgil 
iri Naţional: ărânişti, în frunte cu Iuliu MA a pote ec E 
Madgearu, se găseau în restaurantul Cina ŞI priveau iai Jurământ. L-au văzut pe 
Ion Antonescu venind să-i ia şi să-i ducă la Pali DE la Ambasada Germană, 
g-ral Antonescu ieşind din Palatul Regal şi ducăDea iei. Apoi, după o oră, l-au 
situată la întretăierea dintre Calea Victoriei şi ANL Szi şi reintrând la Palatul 
văzut pe g-ral Antonescu venind de la Ambasada Ge u aşteptarea zadarnică a lui 
Regal, fără să se oprească la restaurantul Cina. Sura de cei trei secretari al 
luliu Maniu mi-a fost povestită, ani de zile mai i Mituş Ionescu. 
dânsului: Iosif Toma Popescu, Gbecisi S-a zigti 
Ce s-a întâmplat la Ambasada Germană: cu binecu 
Ambasadorul Fabricius i-a dat generalului ASR crini] 
(ându-i toată înţelegerea şi întregul ajutor din p leze şi să for 
dat ordin, să ignore total partidele istorice pro-en8 


vântarea şi, promi- 
„a sfătuit, adică i-a 
meze guvernul cu 

217 


N 8 


pre coaae p-t 26 PD 9 n | 


Mişcarea Legionară pro-germană. Ca urmare au aa iului dat de âmbasa 
dorul german, g-ral Ion Antonescu I-a trimis pe £ rot. Miha 4 Monescu să-] Caute «. 

Sul pd Horia Sima de la Braşov la Bucureşti. Nici g-ral Ion Antonescu «i «fi 
ie a ei tr est gândit la profesorul Ion Zelea Codreanu care, de ati 
dispăruse de la adresa secretă fixată de Horia Sima. G-ral Antonescu a dus ari, 
de colaborare numai cu Prof. George I.C. Brătianu, care avea mult credit Politie e 
mare autoritate ştiinţifică în Germania. ŞI 

Pe parcursul zilelor de 4 şi S$ septembrie 1940, g-ral Ion Antonescu, milimeţ 
cu milimetru, dublat de Prof. Mihai Antonescu, i-au demonstrat Regelui Carol Tu 
II-lea necesitatea abdicării imediate pentru formarea unui guvern valabil, Rege| 4 
tot opus rezistență, nevoind să abdice. Abia în după amiaza de 5 septembrie 1940 a 
acceptat condiția abdicării şi a încheiat o convenție cu g-ral Ion Antonescu; aceasţă 
convenție a constat din acceptarea abdicării cu trei condiţii. Prima condiție: în act A 
oficial să nu se scrie cuvântul abdicare şi să se scrie numai: că se transfaul 
prerogativele regale. A doua condiție; Carol al II-lea cu Elena Lupescu şi cu A, 
Urdăreanu să ia în şapte vagoane tot ce vor, fără niciun fel de control. A trâta 
condiţie pusă de Carol al II-lea a fost ca scoaterea lor din țară să se facă su 
protecția Armatei, pusă să păzească calea ferată de la Bucureşti la Jimbolia şi ca în 
tren, de la Bucureşti până la Jimbolia, să fie prezenți personal g-ral Ion Antonesey 
şi ministrul de Interne g-ral David Popescu. Elena Lupescu a mai vrut ca în tren, de 
la Bucureşti până la Jimbolia, să se găsească și noul Rege Mihai I, dar g-ral 
Antonescu n-a acceptat această cerere. 

Plecarea din ţară a trenului a fost fixată pentru dimineața de 6 septembrie 
1940, dar a fost apoi amânată pentru dimineața de 7 septembrie 1940. Pentru ce 
această amânare? 

O ipoteză ar fi că regele Carol al II-lea se răzgândise, dată fiind starea sa psihică 
mereu instabilă şi mereu imprevizibilă. Altă ipoteză ar fi că bagajele însoţitoare 
erau atât de numeroase, încât împachetarea lor nu s-a putut termina în cele 4 ore 
oferite sau îngăduite de g-ral Ion Antonescu. 

Văzând că până la ora 24% din noaptea de 5 spre 6 septembrie 1940, Carol al I- 
lea nu semnează actul de abdicare, g-ral Antonescu a recurs la un act fizic de 
intimidare şi constrângere. Un ofiţer cu părul vâlvoi şi cu groaza pe figură a intrat 
în Palatul Regal şi a strigat cu voce disperată: „„Legionarii au pus mâna pe depozitul 
de arme din subsolul Prefecturii de Poliţie şi vin în marş forțat spre Palatul Regal 
să omoare pe Maiestatea Sa Regele”. Informaţia nu corespundea realității şi a fost 
inventată de g-ral Ion Antonescu pentru a pune capăt ezitărilor şi pentru a grăbi 
semnarea actului de abdicare. Carol al II-lea s-a îngrozit de sosirea legionarilor 
înarmați şi în dimineaţa de 6 septembrie 1940, la ora 4%, a semnat actul de 
abdicare. Textul actului a fost negociat din punct de vedere juridic de către Prof. 
Mihai Antonescu care făcea pe împăciuitorul între fostul dictator şi noul dictator. 

Odată devenit noul dictator, cu putere absolută, g-ral Ion Antonescu a dat încă 
două ordine extraordinare — adică surpriză. Noul ordin-surpriză a fost arestarea la 
Constanța a g-ral Gheorghe Argeşanu şi aducerea sa la Bucureşti, chiar de către 
subalternii lui care alcătuiau Statul Major al Corpului II Armată. Arestarea 
comandantului de către proprii lui subordonați este ceva nu uşor de înţeles, dar în 
Armata Română disciplina ajunsese de aşa natură, încât ofițerii cu grade superioare 

nu ma! Crau ei înşişi. La 15 septembrie 1940, g-ral Ion Antonescu le-a spus 
legionarilor: „Aveţi norocul că I-am arestat pe Argeșanu. Dacă el făcea guvernul, 
erați cu toții împuşcaţi din prima oră“, Afirmaţie mincinoasă şi vicleană întrucât 


„câinele Toşu'“, pus pe crime şi masacr » nu era g-ral Gheorghe Argeşanu, ci a fost 
Chiar însuşi g-ral Ion Antonescu. 


218 


E <A 


ordin extraordinar-surpriză ii" 
Serviciului Special de Informaţi 


liţie Rădulescu, originar din Slat 


SU arestarea, Juj 


Al doilea, i. Sursele 


cermicul FE 


Morusoff 
mele de informa c. 


Ș ina şi pac: 
arul de po! în 1960, de carcinom al vezi Ș Pacientul Meu — cu 


atotpu- 
rmaţii sunt: 
uri : Vezicii urinare; : Puțin timp 
“ile de Mircea Vasile — pe care lam îngrijit de pipe tarul lui Monsofe 
N istul ială rapidă, când a ieşit din închisoare în 1957, precurunn, funcțional i 
po! i ncije atr liţistul Emil Haralambie — pe care l-am îngrijit în 19% ŞI adjunctul lui 
Morusof cu uremie prin SCIeroză cardio-renală. Este de reținut că acești verii ae 
inchisoare credere în medicii oficiali ai statului Comunist și au apelat la servi  Politii 
în ind binecunoscute devotamentul meu profesional şi discreţa iciile mele 
că eram competent cu drept de liberă practică, umană, pe 
lingă f p i-au relatat aceste trei surse informative, 
să ile au făcut să dau asistență medicală şi altor doi 
ÎmpreJu is burghezo-moşieresc: magistratul Goruneanu, 


Z 


represiunC* o Jelep, şeful Procuraturii Militare din Buc 
t ȘI i 


i şefi ai aparatului de 
şeful SSI din regiunea 


pi EUL E gae ze ureşti. D 
panat $ -am avut absolut nicio discuție politică şi totul să Limo (E pete 
persoane : cordată cu competență şi devotament, 
medicală, ec erafia de după 1989 circulă două neadevăruri în legătură cu Mihail 
ga Primul neadevăr este că Morusoff ar fi fost o victimă a regelui Carol al 
Morusoff. e obligat să-i devină complice în treburi strict particulare. Adevărul este 
II-lea, O iso este cel care a stimulat şi a alimentat înverşunarea regelui împo- 
opus: arilor declaraţi drept revoluționari de profesie şi nu patrioți pasionați. Al 
(INA Eleva cu circulaţie în istoriografie este că regele Carol al II-lea ar fi creat 
il i de dimensiuni statale dintre Morusoff şi g-ral Ion Antonescu. Adevărul 
i a t conflict era foarte vechi, încă din anul 1919, şi că pe parcursul a două 
(i să Jon Antonescu a avut întotdeauna dreptate şi Mihail Morusoff a fost 
e a în culpă morală sau națională. Sepii 
ÎN e | de însemnătate istorică este că, în acele zile de la sfârşitul lui august şi de 
la iu lui septembrie 1940, Morusoff era în străinătate în loc să fie la București, 
de aveau loc marile evenimente. Nimeni nu ştie şi nimeni n-a explicat acest fapt, 
î: opinia mea este că Morusoff cunoştea proiectul de pierdere a Transilvaniei şi că 
nu voia să fie complice prin prezenţa sa la Bucureşti. Deci, o fugă de ae 
prea departe de laşitate. Aici deschidem o mică paranteză şi rar pri re 3 
laritatea tuturor poliţiştilor din lume este de a avea curaj de San să = Pages ă 
sabilitate numai când ştiu că armata FAciala de luptă în spatele lor și 
iu că mersul evenimentelor este înspre victorie. LI 
ceata din Bucureşti a lui Morusoff a fost, poate, BecioAe e ai see 
în dimineaţa de 4 septembrie 1940, Carol al Il-lea a apelat Ţ se! sat 
Antonescu şi l-a numit pe acesta prim-ministru cu puteri dep să selectie 
acceptat niciodată şi n-ar fi îngăduit ca atotputernicia în sta 
dușmanului său personal. sc 
Ziua de 4 septembrie 1940 I-a prins pe Morusoff Neiale, pecete Meg 
după alții, la Torino. Auzind comunicatul de la Radio. il apei 
Morusoff s-a îngrozit şi, prin telefon, l-a întrebat pe AI :-alul Canaris era noul 
dacă să se întoarcă în țară sau să rămână în Occident. dNuia) Bucureşti, G-ral loa 
Patron al lui Morusoff şi i-a răspuns textual: „Vă be roi îl vora obliga să 
Antonescu nu vă va putea face niciun rău. Prin ae i ii Morusof s-a suit în 
colaboreze cu dumneavoastră“. Aceasta fiind decizia pă st primit de cei zece 


3 sta iti de a fosi : 
ten şi a venit în România, coborând în gara Chitila, pe Ja sediul lor central din str. 


ii la Veneţia, iar 


ES DESI lane ă, la ora 24%, au veni i catre 
Prim-colaboratori ai săi şi, împreună, la O 0 primcolaboralete îl, sr 


Saita nr.4, în spatele Spitalului Colțea. Dintre cei 1 ecescu, 
decât numele SEA dintre ei: Eugen Haralambie, Florin 3 


Sa cea data, îl cunoşteam personal numai pe Florin Becescu, 
A demne sateni în medicină fără examene şi numele conspirativ de Geor să 
ici. la sediul din str. Saita nr.4, ei au discutat timp de două ore şi la e CU 

cata s-au despărțit, cu consemnul de a reveni cu toții la ora 8% dimineară 200 
sediul din str. Saita nr.4 au rămas numai Morusoff şi secretarul său, Mircea si la 
În str. Saita nr.4 se găsea celebra arhivă de un milion de dosare individuale, e pi 
Morusoff, în numele regelui Carol al II-lea, şantaja, intimida Şi disciplina e 
conducătoare şi aparatul de stat al României de atunci. După plecarea Colaă 
ratorilor săi, Mihail Morusoff a dat foc arhivei cu un milion de dosare individu 0. 
se pare, cu napalm — utilizat pentru prima dată în lume. ale, 

Secretarul Mircea Vasile, s-a înspăimântat de decizia lui Morusoff şi, pe ascun 
la alt telefon, a raportat la Secţia II din Marele Stat Major, cu sediul în str, Ştirbei vă de 
Acolo se găsea noul şef, g-ral Alexandru Ioaniţiu, care I-a informat telefonic na 9% 
Ion Antonescu, aflat în Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei. G-ra] Antones S-ral 
chemat în biroul său pe cei trei ofițeri comandanți de companii şi le-a spus utmtătoal l-a 
„Mihail Morusoff se găseşte în Bucureşti la sediul din str. Saita nr.4, unde ae: e 
arhivelor de stat. G-ral Antonescu hotărăşte arestarea şi încarcerarea lui Morusoff se 
luaţi câte un pluton din companie şi în maximum 30 de minute executați arestarea | - 
Morusoff în str. Saita nr.4 şi încarcerarea lui la Prefectura Poliţiei Capitalei. A 4 : 
raportul de executare până în maximum 40 de minute.“ Ştept 

Ofițerii şi soldaţii l-au luat cu ei pe comisarul de poliție Rădulescu, ca 
ghea şi răspundea de respectivul teritoriu. La sediu, incendiul distruse 
arhivă şi nu mai exista decât fum şi cenuşă. Morusoff a fost arestat şi condus | 
Prefectura Poliţiei Capitalei, unde au ajuns imediat după ora 6% dimineaţa. Comisani| 
Rădulescu mi-a povestit că pe str. Doamnei, în dreptul Băncii Marmorosh-Blank îi 
propusese lui Morusoff să fugă, dar acesta a refuzat. Poate s-a gândit la intenția de a fi 
împuşcat pentru „fugă de sub escortă“. Cu încarcerarea în subsolul Prefecturii Poliţiei 
Capitalei s-a închis dosarul şi s-a încheiat cariera lui Morusoff. 

Să trecem acum la ce s-a întâmplat cu regele Carol al II-lea şi cu Elena Lupescu, 
Convenţia încheiată era ca Regele, însoţit de Elena Lupescu şi de Ernest Urdăreanu, 
să fie scoşi din țară sub protecţia Armatei. Plecarea a fost hotărâtă pentru a doua zi, 7 
septembrie 1940, la 7" dimineaţa, din gara Mogoşoaia. Pe parcursul zilei de 6 
septembrie 1940, Carol al II-lea avea timp să-şi facă bagajele. 

Palatul Regal era în continuare asediat de mulțimi conduse de legionari, mulțimi 
care creşteau minut cu minut şi care voiau să invadeze Palatul. Eu mă găseam în 
această mulțime şi relatez ce-am văzut cu ochii mei. În jurul orei 8%, au venit nişte 
trimişi de la conducerea lui Horia Sima. Aceşti trimişi oficiali ne-au interzis să 
invadăm Palatul şi ne-au ordonat să ne încolonăm şi să defilăm pe străzile Bucu- 
reştiului, sub comanda lor. Nimeni dintre noi nu a fost ascultat pentru a se lua altă 
decizie şi, ca atare, ne-am încolonat în perfectă disciplină şi am plecat să defilăm şi 
să cântăm pe străzile Bucureştiului. Îmi amintesc că pe B-dul Ion Brătianu, astăzi 
B-dul Nicolae Bălcescu, de pe trotuar ne priveau — fără simpatie — doi colegi de-ai 
mei: dr. George Palade şi dr. Ion Juvara. 

Sub conducerea celor trimişi de Horia Sima, coloana noastră de circa 10.000 de 
persoane a defilat şi a cântat pe străzile Bucureştiului circa 6 ore. Pe la 15% sau pe 
la 16%, am ajuns pe Cheiul Dâmboviţei, în dreptul sediului legionar din str. 
Gutenberg nr. 3. Aici, şefii trimişi de Horia Sima au ordonat încheierea manifesta- 
ției şi ne-au trimis acasă, Eram atât de obosiţi — probabil acesta fusese scopul 
marșului, încât niciunul dintre noi nu se gândea la altceva decât să plecăm acasă. 
saci a din mijlocul nostru a țâşnit un manifestant ceva mai în vârstă decât noi. 

cesta s-a suit pe un gard de fier şi s-a adresat mulțimii; „Dragi camarazi legionari, 


30, Putem lăsa pe jidani să huzurească în continuare. În numele Căpitanului şi în 


TE Suprave- 
se întreaga 


iunii, să pornim pe Calea Rahovei, 

mumel€. : “odată pentru totdeauna, să terminăm cu 
eşti >»: noastre.“ 

pud | patrie! A : Pa 3 
îngele i nu i-a dat urmare şi chiar nu i- 
în nimeni DU e „ŞI ChIAr Nu i-a dat aten 
și Absolu'.e a-l imobiliza şi de a-l identifica. În ace] lei m- 
cu gân i oliţist provocator. Nu l-am putut prinde; s „ avea 


alea Văcăreşti 


„Văci ŞI pe C 
Vermina jidoveasez ee e 


am dus spre e] 
m convingerea 


ful za RR partie 
ing e d eferal Am şi o fotografie, în timp ce-l coda a 
medicul i t închipui Oameni mai cumsecade, iar membră de partid era numai 
Nici asa notă blondă, poreclită în cartier „Soarele de dimineață“ Tare rău mi-a părut 
n f) ;ii au emigrat în Israel şi nu i-am putut convinge să rămână în România. 
când COP ul Goldstein a murit şi înmormântarea lui a avut loc în Cimitirul Evreilor 
Lea peste drum de Cimitirul Creştin-Orotodox Bellu-Șerban Vodă. Am 
efarzi at la slujba religioasă şi, spre surprinderea mea totală, rabinul sau cantorul 
particip. acel presupus „Comandant legionar“ care, în după-amiaza de 6 septembrie 
ca isa pe gard, instiga mulțimile să extermine „vermina jidovească““ 
1940, Bari nteză, amintesc că A Roma ale Spargerea de geamuri, jefuirea 
magazine, agresarea evreilor şi devastarea inagogilor n-au fost numai opera 
de ticilor antisemiți ci, în cea mai mare parte, au fost opera comisarilor de poliţie, 
lg de anarhie şi diversiune, precum şi opera rabinilor, cu scop de a fabrica 
Ca aul şi a împiedica astfel asimilarea populației evreieşti în populația 
tonă majoritară. Antisemitismul este produs artificial şi este arma secretă prin 
al de 4 milenii, rabinii au păstrat puritatea rasei, evitând căsătoriile mixte. 
E tich la regele Carol al II-lea. În cursul zilei de 6 septembrie 1940, acesta 
şi-a făcut bagajele, care au fost încărcate în şase vagoane. A luat cu sine: tablouri 
de mare preţ, bijuterii de mare artă, multă valută străină, arhiva cu acte secrete şi 
colosala colecție de timbre poştale, în mare parte furată de la Statul Român. 
Plecarea a avut loc din gara Mogoşoaia la ora 8 dimineața, în ziua de 7 
septembrie 1940. În convenţia cu g-ral Ion Antonescu, acesta trebuia să însoțească 
trenul până la graniţă. În ultimul moment, Antonescu a telefonat că nu poate ra 
trenul, întrucât „s-a îmbolnăvit de gripă“. Elena Lupescu a cerut ca noul IEzEN - 
1 să însoțească trenul până la graniță, dar g-ral Ion Antonescu a interzis şi a 0 donat 
ca M.S. regele Mihai 1 să rămână în Bucureşti pentru „a semna decrete”. Et 
Pe neaşteptate, în gara Mogoşoaia, a sosit g-ral Gavrilă Mai Să ea 
a fi luat în tren, pentru a putea emigra. Ex-regele Carol al II-lea i- SR ia să 
gara Mogoşoaia, nu se poate, pentru că sunt ochi de gi aa 
veghează. Vino cu o maşină în gara Mehadia; ge papii pb pe 
bagajele şi trecem granița la Jimbolia.“ G-ral Gavri Mari Si CE merele 
hotărârii „regale“ şi a venit în gara Mehadia, însoțit de i i în mulțimea de pe 
chestorul de poliție Vasile Parisianul. Au aşteptat i aa Si DE SA cască 
peron. Trenul cu ex-regele Carol al Il-lea a intrat în pi seu a alergat după 
Şi-a continuat mersul cu aceeaşi viteză. G-ral Gavrilă Marin is că mă luaţi 
ipă AIA i escu. Mi-aţi promi x 
ten, strigând: „Sire, sire, sunt g-ral Gavrilă Marin di tăţii Voastre!" 
în tren. Sire, sire, nu mă abandonaţi, sunt câinele de a Martie u a atras atenţia 
Trenul nu s-a oprit. Tot alergând şi strigând, Ci arestat şi L-a dus la poliție: 
i inap  UIuie ar RICE (Oa sa fost dus la închisoarea Jilava. 
de unde, din ordinul g-ral Ion Antonescu, a 221] 


ilicite asa — 


chestorul de poliție Vasile Parisianul, a stat nemișcat şi 
a ocupat de persoana lui şi a trecut granița în Banatul sul pe 
mentele din ianuarie 1941 şi dispariţia regimului lee: 
st introdus pentru trei luni în celula 8, secţia 1 so 
închisoarea Jilava şi i s-a dat chiar patul de lângă i ora avut Conversaţii ? din 
şi, printre altele, mi-a povestit scena din fra N e din gara Mehadia ue] 
Pe parcursul anilor am dat asistență medicală şoterului Joița şi unui Colone] 
numele de Popovici sau ceva asemănător: cel care în dimineaţa de 7 septee i CU 
1940 străpunsese „încercuirea legionară” şi i-a condus de la Palatul Re ii Mbrie 
Mogoşoaia pe ex-regele Carol al II-lea, pe Elena Lupescu și pe col, Urdă 
Hazardul mi l-a scos în cale pe acel distins colonel care, totodată, — c 
locotenent — fusese comandantul trupei de pază a Aeroportului Băneasa. 
seara de 6 iunie 1930, când viitorul rege Carol al II-lea a venit cu avionul îi în 
Cluj la Bucureşti. de la 
Să reluăm evocarea cu începutul dimineții din ziua de 7 septembrie 1940 
9 dimineaţa, g-ral Ion Antonescu îl cheamă la el sau îl aduce la el pe Horia sii Ora 
cu voce marțială, îi spune: „Acum o oră a plecat din gara Mogoşoaia trenul Ima şi, 
fostul Rege. Am informații că a luat cu el valori de mare preţ, care n Sal cu 
proprietatea lui şi care sunt proprietatea Coroanei şi a Statului Român. ţi ii Sunt 
avion; ajungi la Timişoara înaintea trenului şi faci o percheziţie a bagajelor, Bei 
pe cele care sunt ale Coroanei și ale Statului. Ai mână liberă din partea mea + PRI 
Horia Sima s-a sustras misiunii şi a delegat pentru această misiune 


Însoțitorul său, 
peron. Nimeni nu s-a 
unde a aşteptat even! 


ALDE 
Slona N) 
primăvara 1953, a fo rj 


A gara 
"eany 


n 


ani şi p ii 
a ME za e CTSonalitate 
de mare valoare. Cu un avion dat de ministrul Aviației, comandorul Nicolai 

ae Păi, 


preotul Vasile Boldeanu şi un ofițer de la Marele Stat Major au ajuns la Timişoar 
ara 


obilizat circa 50 de 
ați. Nu ştiu dacă 
Spre Stupefacţia 
Işoara şi a trecut 
st să-şi descarce 


„ Trei decenii mai târziu, am dat asistență medicală în cartierul Balta Albă unui 
inginer Ionescu, pensionar CFR. Fiica lui, o frumoasă doctoriță de laborator aia 
spus că tatăl ei fusese conductorul trenului regal care l-a dus pe Carol al II-lea de 
la Bucureşti la Jimbolia. La întrebarea mea, inginerul Ionescu mi-a povestit scena 
din gara Timişoara. Comanda trenului o avea g-ral David Popescu, ministrul de 
Interne din acea epocă. Prin radio au fost anunţaţi că, pe peronul gării Timişoara 
se adună legionari cu intenții ostile. G-ral David Popescu a decis ca trenul să nu 
oprească în gară și să înainteze cu maximă viteză spre graniță. Când legionarii au 
inceput să tragă cu armele asupra trenului, col. Ernest Urdăreanu şi g-ral David 
: na Lupescu s-a piti 

într-un colț al compartimentului, iar ex-regele Card al IE ez e aaa | AN E, 


re a bagajelor nu a fost îndeplinită. În lumea 
a că misiunea preotului Vasile Boldeanu nu era 
a Sumatră şi execuția prin ardere a ex-regelui Carol 


1940. La î ja SE 0 
La începutul dimineţii, geologul Ion Băncilă, viitor academician, şi-a adunat 


t în pază şi sub control sediul legionar din strada 


cuibul de legionari şi a lua 
222 


iul a fost păzit de Ion Băncil Fi 
p. 3. Sediu „on Băncilă, fără într 
Gutenbere septembrie 1940. Nu a venit deloc profesorul [m 222 Ce parcursul 
elor 4-2 “i “cinoasă afirmaţia lui Horia Sima cum că ace. ca Codreanu și, 


elor incino grea Sta s-ar fi 
ile: este min amat Comandantul Mişcării Legionale at ar fi irita la biroul 
inciună apare 


cărţile lui Horia Sima. 


scris. f ineaț 4 : și i, S-a aşezat la bi N 
În dim Codreanu şi, astfel, s-a erijat în Comand cat la biroul lui 
Comeliu ZEIEA acelei zile de 8 septembrie 1940 a apăngi al Mişcării Leg 


ă : : x cotul Vasi i 
În după Sl Ţimişoara. Preotul Boldeanu a intrat în cir spune e BOldeanu, 
revenit at printre degete. N-am putut opri trenul în gară şi criminalul a fug e 


ne-a i; IP roria Sima a-a Spui decât atât: „Să se ducă dracului unde se va duce şi să 
granit: ouzim nimic de ei. a 

nu mal 40 veţia şi Franţa au refuzat să-l primească pe ex-re el 
[talia Eul Spaniei, ex-regele a cerut drept de azil şi De, ara 
Ajuns P-_ unde ambasadorul Jean Pandal îi obținuse azil politie. Falanga Spani la 
io Primo de Rivera I-a arestat pe Carol al II-lea şi a cerut de la tai i 


o ho angei Spaniole n-a primit răspuns, nici din partea g- i 
Cererea Fa a 8 Holia Sima. În fața acestei absenţe a unei Fiber amiral 
pici tă rup de legionari sub comanda lui Dumitru Groza, care urma să meargă în 
cant i acolo să-l judece şi să-l execute pe ex-regele Carol al II-lea. 
Spre, Sima a interzis această expediție Şi argumentul Său a fost că „Nu trebuie 
săm sensibilitatea de fiu a Regelui nostru, Mihai I*. Nu ştiu dacă nu cumva 
să Ape adevărata explicaţie pentru care Horia Sima şi Mişcarea Legionară au 
ss e sau au lăsat ca ex-regele Carol al II-lea să rămână nejudecat şi nepedepsit. 
IN Ne întoarcem la g-ral Ion Antonescu şi la ce s-a întâmplat în Bucureşti în acele 
zile, 7-15 septembrie 1940. ph : 
Decizia ca g-ral Antonescu să fie noul dictator şi să facă guvernul cu Mişcarea 
Legionară a fost luată de ambasadorul Fabricius, încă din 4-6 septembrie 1940. 
Întrebarea este: pentru ce evenimentul a fost amânat cu 10 zile şi, în loc de 6 
septembrie 1940, s-a făcut la 15 septembrie 1940? 
Au existat două cauze: una din partea Germaniei şi alta din partea g-ral lon 
Antonescu. Întrucât nu sunt menționate în istoriografie, îmi permit să le dezvălui. 
Interesul permanent al Germaniei a fost ca toate cele hotărâte să se înfăptuiască 
în perfectă ordine şi fără dereglări. Ambasada Germană nu ştia cum vor reacționa 
legionarii la catastrofa de înstrăinare a unei jumătăți din Transilvania. În lipsa unei 
conduceri autoritare, cum a fost cea a lui Comeliu Zelea Codreanu, Mişcarea 
Legionară are multe necunoscute şi este foarte imprevizibilă. Dată fiind admirația 
legionarilor pentru Iuliu Maniu, era de presupus că ei se vor opune cu forța la 
aplicarea în practică a Arbitrajului de la Viena. Transferul de teritoriu de la 
România la Ungaria urma să se termine la 14 septembrie 1940 şi, din acest motiv, 
ambasadorul Wilhelm Fabricius a recomandat ca includerea legionarilor în guvern 
să se facă numai la 15 septembrie 1940. : | 
A doua cauză a amânării de la 6 la 15 septembrie 1940 a fost interesul Liniar 
al g-ral Antonescu. Includerea legionarilor în guvern a avut două scopuri ei 3 
ale g-ral Antonescu. Primul scop al g-ral Ion Antonescu a fost să ge paie 
germană peste vopseaua filo-engleză şi, astfel, să fie agreat şi să ai ppt în 
Berlinului. Al doilea scop a fost să-i paralizeze pe adversarii pe iz 
interiorul Armatei, prin aducerea legionarilor din guvern în conflict cu Ş E i 
G-ral Ion Antonescu era admirat de tinerii ofițeri care nu-l Cn a Bin iara 
avea multă împotrivire din partea multor ofițeri superiori, în speci 


generalilor care îl cunoşteau personal. 


223 


G-ral Ion Antonescu voia cu sinceritate şi cu sr AU colaborarea Mişcări. 

ionare, dar se temea de eventuale ambiţii ascunse. De aceea, nu i-a incl rii 
FEpIODArEi decât după ce s-a asigurat că avea de partea lui fore, US pe 
legionari în guvern dec e ete i Divizia III Infanterie şi a pusă fizică 
reală. În acest scop, a chemat la Bucureşti Divizia LU erie şi a pus-o Să fa 
exerciţii de lovitură de stat, la ordinul lui şi după voinţa lui. În zilele de că 
ui septembrie 1940, Divizia III, încartiruită în comuna Otopeni, a executat ȘI 
operațiuni de cucerire a Bucureştiului de sub o eventuală stăpânire comuni 
înțelegându-se stăpânire legionară. In prima zi, 9 septembrie 1940, Operaţiune 
de recucerire a Bucureştiului a fost efectuată numai de ofițeri, fiecare Ca a 
obiectiv fixat pe harta Bucureştiului. A doua zi, operațiunea a fost efectuată ex ini 
la fel, cu ofițerul şi trupa în haine civile şi mergând pe jos. A treia zi, 1] copiere 
brie 1940, operaţiunea a fost executată la fel, cu ofițerul şi trupa în haine civil 
dar deplasându-se cu automobile şi cu cronometrare. Numai după efectuarea e; 
succes a acestor trei operațiuni militare, g-ral Antonescu a ştiut că are Puterea ai 
Stat şi putea risca să colaboreze cu legionarii. e 

La 13 septembrie 1940, legionarii au sărbătorit ziua de naştere a lui Cornel 
Zelea Codreanu şi au manifestat printr-un marş între biserica Sf. Ilie Gorgani Za 
„Biserica legionarilor“, şi Casa Verde din Bucureştii Noi, str. Bârlogeni. În ear 
aceleiaşi zile, g-ral Ion Antonescu i-a convocat la el, în audienţe succesive, pe A 
Dumitru Coroamă, comandantul Diviziei de Gardă, şi pe g-ral Constantin 
Niculescu, ministrul de Război. Adică, pe cei doi generali care, refuzând ordinul de 
a-i împuşca pe legionari, determinaseră abdicarea regelui Carol al II-lea. 

Iată cum s-au desfăşurat aceste audiențe. 

G-ral Ion Antonescu către g-ral Dumitru Coroamă: „N-ai executat ordinul Regelui 
de a trage în legionari. Nu comentez şi nu acuz, dar întreb: dacă eu, Capul Statului şi 
Şeful Armatei, dau ordin, tragi sau nu tragi în legionari?“ 

G-ral Dumitru Coroamă: „Nu-mi iau angajament în alb. Mă voi orienta la faţa 
locului, în funcție de ce vor face legionarii.“ 

Răspunsul nu l-a mulțumit pe g-ral Ion Antonescu. Chiar a doua zi, 14 septem- 
brie 1940, g-ral Dumitru Coroamă a fost transferat de la comanda Diviziei II din 
Bucureşti la Comanda Corpului IV Armată din Iaşi. lar după 24 ianuarie 1941, a 
fost reformat din armată şi trimis la pensie pentru vinovăția de neexecutare de ordin, 

Scena de mai sus explică totul. 

Să arăt de unde cunosc acest lucru. 

Iunie 1941. Tribunalul Militar Bucureşti. 

Procesul aşa-zisei „Rebeliuni legionare”; în realitate, lovitura de stat a g-ral Ion 
Antonescu și decizia iresponsabilă a lui Horia Sima ca legionarii să se împotri- 
vească, în loc să se replieze sau să se retragă. 

În boxa acuzaților, g-ral Constantin Petrovicescu — ministru de Interne până la 19 
ianuarie 1941. Lângă dânsul, pe banca acuzaților, mă găseam eu, cu vinovăția de a nu 
fi participat, dar de a fi putut participa la „rebeliune“, deci „incriminare prin analogie“. 

Printre martorii apărării este citat şi g-ral Dumitru Coroamă. Într-o pauză a 
procesului, acesta se apropie de g-ral Constantin Petrovicescu: îi comunică scena 
din seara de 13 septembrie 1940 şi îi spune: „Puneţi-mi această întrebare“. Odată 
cu mine, convorbirea a fost auzită şi de avocata Lisette Gheorghiu, care era 
spioana Poliţiei Secrete Politice, infiltrată în Contenciosul de Avocaţi ai Mişcării 
Legionare. Dânsa a raportat la şefii ei şi rezultatul a fost că Tribunalul Militar 
Bucureşti a renunțat la audierea g-ral Dumitru Coroamă ca martor, cu justificarea 
că „timpul este înaintat“, 

Adevărul istoric n-a fost consemnat în acte oficiale, dar este întipărit în 
memoria mea şi eu sunt dator să comunic adevărata Istorie, imparțială. 


Revenim la seara de 13 septembrie 1940. 
224 


DE O 


„| Dumitru Coroamă, a fost chemat în audiență 
ZA care, în noaptea de 3 spre 4 septembrie 1940, nu executa 
cW “duce trupe din provincie pentru împuşcarea le se Ordinul 

a e despre ce-au discutat in această audiență g 


m 
Niculese > funcț 
ImPO ului arta 
enim la s€ tembrie 1940 s-a petrecut în București o crimă însnăimântă 
7 sau od grav raporturile dintre Mişcarea Legionară şi ie premii 
care 2 al ir e la început precizarea că între Mişcarea Legionară şi cel de-al III-lea 

Reich. a existat relaţii, ci numai raporturi. ia ema 
Reich n-au + 1940, pentru toată era clar lumea că dictatura şi, deci, domnia regelui 
Us se apropia de faliment. Când corabia începe să se scufunde în ocean, 
ol al re suprafață, pe pune, sperând să se salveze. La fel s-a întâmplat cu mr. 
ji ies a AXE) familie nobilă din Bucovina, exemplar uman splendid, coman- 
i| Sidorovich i de tineret „Straja Țării“ şi colaborator al Regelui Carol al II- 
lul sfârşit al dictaturii carliste, mr. Teofil Sidorovici caută altă 
j i îşi aruncă ancora spre iminentul viitor. Se duce la Berlin, obține 
colaborare Hitler, îi pune pe birou impresionantele albume cu Straja Țării şi îi 
audiență ME Două milioane de tineri luptători din România vă aşteaptă ordinele 


aa a Je executa întocmai. 


Hitler a admirat 


ăm indepen a, = dee regina aa ae Pta 
0. A Face este să consiliez Mişcarea Legionară cu învățăminte din 
mun 


: ă. Vă dau o scrisoare către domnul Horia Sima, cu sfatul 
experiența Ra ie nul începe noul regim cu o colaborare cu Straja Țării, aşa 
da a AR cit cu o colaborare cu Căştile de Oțel.“ AR 
ja “Teofil Sidorovici s-a întors la Busulei iara ia epica. Egil 
recomandare din partea celui. devenit gi A Sa Se ecler 
audiență lui Horia Sima, care îşi avea sediul în tu a areale ee 

ă e scaun în sala de aşteptare. Din biroul lui Horta Ja VINE Ser Î& 
LL tânărul Traian E AC, Doru Cprnainane Mia SI O 7 
nume vreţi să vorbiţi c „Mr. o car dă 
LA eat din cai Fiihrerului către domnul Cpinădafi ICI UE A id În 

Traian Borobaru reintră în biroul lui Horia Sima Şi, aa jeacă la d-l g-ral 
sala de aşteptare: „Domnul Comandant Horia Sima ai E ai: (eseu ul Ea 
Antonescu. Vă roagă să-mi dați mie scrisoarea Fiihreru a la îai îndelung cu 
Sima vă va chema în cursul zilei de mâine pentru a ceai care poate veni 
dumneavoastră. Acum duceți-vă acasă şi aşteptaţi telefonul ? j 
din minut în minut.“ ES i a aşteptat lâng 
Mr. Sidorovici a predat scrisoarea, s-a dus la domiciliul să Și 4 telefon 
telefon convocarea la întrevederea cu Horia Sima. În nui L-a omorât pe MI- Teofil 
au venit trei persoane necunoscute şi unul dintre Es imă. 
Sidorovici cu patru gloanţe de revolver, toate sell pi de 15 septembrie. 1940; 
şa cum am precizat, evenimentul s-a petrecu comunicat nesemnat de Et 
cred că în 8 sau 9 septembrie. In ziare a apărut da Teofil Sidorovici s-a sinucis, 
dar provenind de la g-ral Ion Antonescu cum Ci din fondurile Străjii Țării. 
temându-se de anchetarea Justiţiei pentru furturile di =: 


ptembrie 1949 şi 
mandă militară, 


DN 


: neurochirurg Prof. dr. Alexandr 

Sursa mea informativă dai ei din Bucureşti, a asistat uk. Oruzzj 
din laşi care, la Institutu uzei decesului: patru gloanţe trase direct în inj 
cadavrului şi la stabilirea si să se sinucidă, nu ținteşte în inimă, decât — mă, n 
general, un, militar Se il Sidorovici nu era. În plus, nu şi-ar fi puri tragic 
e Tool ui întrucât decesul se produce instantaneu și nefegee în 
inimă decât un singur & i pe trăgaciul revolverului, TiCituy] 
sinucigaş nu mai poate a: a ft acoperită de g-ral Ion Antonescu pentru âVanta: 

Odioasa și inutila vie > colaborarea şi subordonarea Mişcării Legiona tâlul 
său personal că h A ea sfaturile date personal l-a înfuriat pe Fihreg i In 
sibi Reci, ă măi abandonarea Mişcării Legionare de către cel de-a] d eu 
Reich. Încă de Ia înțelepții din antichitate se ştie că, în politică, cea mai preia 
calitate este previziunea şi cel mai pif dlos Ategi ca IMPulsivitatea 
Admiţând teza că nu a fost agentul plătit al lui (orisoi » Horia Sima este poli: 
ticianul care a cumulat atât defectul de a nu prevedea, cât şi defectul de a decide 
sub imperiul impulsivității. În cărțile sale, cu minciuni din scoarță în scoarță, Oria 
Sima nu trece sub tăcere evenimentul mult comentat în Bucureşti, dar afirmă, fără 
niciun fel de dovadă, că mr. Teofil Sidorovici s-ar fi sinucis în Ziua de 20 
octombrie 1940, când a fost citat la Comisia de anchetă a cheltuirii fondurilor 
băneşti date de stat. Afirmând data de 20 „octombrie sau 20 noiembrie 1940, Horia 
Sima se bazează pe naivitatea celor care îi dau crezare. Din colecția de ziare Care 
poate fi consultată la Academia Română, se poate vedea că tragicul eveniment : 
avut loc în prima jumătate a lui septembrie 1940, când nu exista încă, deci nu 
funcţiona, Comisia de verificare a fondurilor date de stat. 

Să trecem la alte evenimente din septembrie 1940. Abandonarea, fără 
Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a Ținutului Herţei a fost o laşitate de ne 
o groază adâncă în România. Refugiații basarabeni au trăit o adevărată tra 
singura lor mângâiere a fost că poporul român, adică cei mulți și ano 
primit cu dragoste frățească. Personal, l-am cunoscut pe profesorul de matematică 
Nicanor Jereghe, care în 1936-1937 a fost preşedintele „Societăţii Studenţilor 
Basarabeni din Universitatea Bucureşti”. În vara lui 1940, dânsul a fost în centrul 
activității de plasare a refugiaților basarabeni şi presupun că și-a scris memoriile — 
prețioasă sursă de informaţii istorice. 

Similara abandonare a unei jumătăți din Transilvania, cu mai mulți români decât 
unguri, a fost, de asemenea, o lașitate de neiertat a Statului Român şi O inegalabilă 
durere pentru adevărata Națiune Română. Refugiații din teritoriul cedat au venit cu 
zecile de mii în București şi, de la sine, s-au constituit comitete cetăţeneşti de primire și 
plasare. Printre persoanele cu cea mai mare activitate de ajutorare a refugiaților transil- 
văneni a fost familia Forţu: domnul profesor Grigore Forţu, de limba şi literatura 
română, şi doamna profesor Cornelia Forţu, născută Simian, din judeţul Vâlcea. 

Egală tragedie a reprezentat şi abandonarea, tot fără luptă, a Cadrilaterului, 
adică a județelor Durostor şi Caliacra, din sudul Dobrogei. 

Aici este necesară o explicaţie istorică. Cele două războaie intrabalcanice s-au 
încheiat cu Pacea de la Bucureşti din 1913, de sub preşedinţia lui Titu Maiorescu. 
În cadrul acestei Conferinţe de Pace, trebuia să se fondeze noul Stat naţional cu 
numele de Macedonia. Neexistând fonduri băneşti pentru un stat independent, s-a 
convenit ca teritoriul Macedonia să fie dat Bulgariei și, în schimb, Bulgaria să dea 
României cele două judeţe, Durostor şi Caliacra, unde să fie colonizați românii din 
Macedonia. De reținut că, în Parlamentul Român de la Bucureşti, decizia a fost 
Votată de toți deputaţii Partidului Liberal şi de toți deputaţii Partidului Conservator 
ŞI că a fost un singur vot potrivnic, al Prof. Nicolae Iorga, care nu admitea 


schimburi de populaţie şi care era pentru Statul Naţional Unitar al Macedoniei. 
226 


luptă, a 
Iertat şi 
gedie şi 
NIMI, i-a 


Anzii ranițele etnice și provine. 
yazând C clamat la Berlin şi a cerut restituirea celor cui Provinciile istorice, 


riă ş i ei şi a obligat 
But scor. Supă a Probabil prin condiţie pusă de Germania, PE 


pi 07 Bulgari 
Di, ouă] valoarea tuturor proprietăților lăsate în aceste doc ja â 
ce mân Con să se refugieze în România, Această despăgubire bă 
AS au PE atul Bulgar în contradicție cu Ungaria și Uniunea Sov 
0 e 
tă 
op 


pe, ii ietari, aproape toți români 

ge a n, iar foştii proprietari, ( ni macedo 
i Statu BOT spăgubirile numai după 1990, evident, în m 

i measc 

imeas, este , : 
să Fo asarabia ji pesyai Terra și poporul cel mai torturat di 
urgisit te tragedia care s-a întâmplat cu românii di 
mai mică. din nord-estul Transilvaniei. 

înii din ! 


neni, au încenut 
onedă devalorizată, în 


drept „pământul cel mai 
n Istoria Universală“, Nu 
n Cadrilaterul Dobrogei și 


nnat de M. a Sa Regele Mihai 1, 
15 eple Statul Naţional Legionar, cu două precizări foarte i rtante, 

25 ie şi absolut al Statului 
» el putea renunța fie 
la Compo de sus în jos — şi nu recunoscut de jos în sus — drept șeful unic absolut al 
este ui pe onare. In cărţile sale mincinoase, Horia Sima afirmă cum că ar fi fost 
Mişcării 

ales în ună 


se! ere structura Mişcării Legionare a existat Senatul Legionar, dar n-a existat 
Primo: 


re e ea, ci acuzarea formală şi totală a lui Horia Sima. Tertio: 
anis issa ai i de egalitate cu recunoaşterea activă, întrucât la 15 
ie arte 40 legionarii au fost puşi în fața faptului împlinit. Quarto: nu se face 
septembrie 1940 leg ăl Căpitanului, profesorul Ion Zelea Codreanu, şi nici 
icio menţiune despre tatăl Căpitanului, profesoi „Şi nici 
a dea Virgil Ionescu şi avocatul Radu Budişteanu, care erau supraviețuitorii 
SA Major Legionar sal i IRU Elie Râmnicu-Sărat. Foarte ciudată 
i guvern Naţional Legionar!? Ni ae 
"paliere a Aaaa puve eu uf sue pipi Cu inrep: 
sociale, dar fără putere statală, în timp ce g-ral Ion A (pe sc d yraeirai = 
ntru tehnicienii săi: Ministerul de Război, Ministerul de ustiție, le ă 
Finanţe, Ministerul Azile urii Azul Epiergic AAN a EA RI 
tant, Subsecretariatul de Stat al Ordinii ice, d etapa ra 50 
ranța, Jandarmeria şi atotputernicul SSI. Această reparupea tea pac 
arată limpede că Mişcarea Legionară nu era decât un aliş €x fe az se 
putere de stat era în întregime în mâinile noului dictator — genera Ri a ESI 
La 3-7 septembrie 1940 nu s-a operat o schimbare de dal Tica, ai 
schimbare de persoane. În locul dictatorului compromis, pir aă. a rămas aceeași 
omul virtuos şi nepătat — g-ral lon Antonescu, dar ceea er 
în continuare şi cu aceeaşi victimă preferată — Mişcarea Leg aiui “decizia g-ral lon 
ncă o dată, subliniez că acest guvern a fost Vu: NA păi Wilhelm 
Antonescu, în acord sau, mai exact, la comanda Ambasadoru 


: : trângerea noului 
Fabricius. M.S. Regele Mihai | a semnat, la ordinul şi sub constrâng până la Z, 
2, 


: se atru ani, 
dictator g-ral Ion Antonescu, şi pe întreg parcursul elor 


Fi ât o anexă disciplin 
august 1944, Instituţia Regală n-a fost decâ : 
guvernului şi atât. icular cu oarecare semnificație. 

Mie e a Pe le încă nedecise, şi anume în 5 septembrie 
n vă a cabinetul medical din str. Sapienţei nr.1 de către foarte distinsul docțe: 
sunt Ma originar din Huşi — judeţul Fălciu, care absolvise Cu doi ani înaj or 
sa a "de Medicină du oa pa ecicală Doniietembrie 93) 
xternat cu dânsul la Cli « Danielopolu i? 
Su a ae Acum, la 5 septembrie Se SĂ gatul Au Iapa al 
solicită să-l însoțesc la un consult pentru o Por iniialeca a Spitalul Elias, e 
atunci al Academiei Române. În anii 1935 şi 1936 eu put ICasern în IEVISta „Spitaluje 
mai multe cazuri de comă barbiturică salvate prin Stricnino:terapie masivă, Iar în 
1937, am editat chiar o carte cu acest titlu, în care analizam toate aspectele i 
prezentam toată bibliografia. Cum nimeni în România nu s-a ocupat de st 
problemă, eu treceam drept singurul specialist din România. Secretul Succesului în 
această materie este precocitatea instituirii acestui Nou tratament şi, din păcate, în 
majoritatea consulturilor eu eram solicitat cu întârziere. Salvate de la moarte sigură 
au fost numai cazurile tratate de la început de mine: întâi în serviciul medical dr. Ion 
Mamulea din Spitalul Colentina şi apoi în Clinica Medicală Prof. dr. Constantin 
Bacaloglu din Spitalul Colțea. Foile de observaţie sunt publicate în revista „„Spitaluji 
din anii 1936 şi 1937. aril 
Ajuns la Spitalul Elias, aflu despre cine este vorba. O tânără extraordinar de 
frumoasă şi fiica unică a lui Ştefan Octavian Iosif, fusese ademenită cu Promisiune 
de căsătorie de către Prof. Mihail Ralea. După ce a profitat de victimă, profesorul 
Mihail Ralea şi-a retras propunerea de luare în căsătorie şi s-a dus spre alte Cuceriri 
şi alte victime, printre studentele sale de la Universitate. Când s-a văzut înşelată, 
fiica lui Şt. O. Iosif n-a găsit altă soluție decât să se sinuc 


idă cu tablete de feno- 
barbital. Şeful serviciului medical din Spitalul Elias, dr. Sergiu Stoicescu, şi-a adus 
aminte de publicaţiile mele şi a cerut să fiu chemat în consult. Dr. Adrian Zlotescu 


era medicul personal al Prof. Mihail Ralea, întrucât erau amândoi originari din 
oraşul Huşi. Din nefericire pentru bolnavă, trecuseră mai mult de 48 de ore de la 
intrarea în stare de comă şi nu s-a mai putut face nimic pozitiv. Pentru prima dată 
în lume şi, cred, pentru singura ocazie, am adăugat administrarea intrarahidiană la 
administrarea intravenoasă. Decesul s-a produs în a cincea zi de comă profundă. 

că odată subliniez că victima era de o frumuseţe extraordinară, dincolo de faptul 
de a fi fost unica fiică a poetului transilvănean Ştefan O. Iosif. 


În cele două ore cât am stat la Spitalul Elias am asistat, fără să vreau, la o scenă 
care merită a fi consemnată în istoria 

rezervă a clinicii medicale din Spitalul 
cancer, principele Valentin Bibescu: ai 
francmasoneriei române. Soţia sa, fai 
la Londra şi la Paris, unde îşi făcea 
Bolnav de cancer, cu metastaze 
Bucureşti, îngrijit tot de o d 
Chirurg din Spitalul Pantelimon. Dinstinsa şi delicata doamnă, pălmuită de Marta 
Bibescu şi zvârlită afară cu pumnii 


AtĂ A Presedin, 


1940 


doamne, Marta Bibescu s-a temut 
i A „0 e3cu O va desmoşteni şi a venit valvârtej de la Londra la 
Fi at A intrat furioasă în camera bolnavului, a acuzat-o pe distinsa doamnă a fi 


Eee 


a. a prins-o de ceafă cu mâinile şi a azvârlit-o afară din sn; 

i patentat Sici. Nefericitul principe Valentin Bibescu eayaa Plc : 

tă şi CA i nu a putut Să-ȘI oprească soția legitimă din dezlănțuirea de furi în 

poale din pat Ş terna clinicii era o doctoriță Lidia Rădulescu, i E 

bol ese i putut împiedica demenţa. Această Marta Bibescu a fost o javră fără 

am dal, dar n ctica spionajul internațional. În septembrie 1933, e 

A ra i ea l-a făcut pe nefericitul 1. G. Duca să vină la 

seu, Lupescu $ de la ibovnica regelui Carol al II-lea. 

ate zi problemele politice ale lui septembrie 1940, 
emi ) e edere cu Horia Sima şi 

am cunoscut în ianuarie 1937, în tren, după Congresul studențesc 

a şi, cu această ocazie, am constatat direct şi 


personal că nu 
ndire şi de comportament care-l definesc pe a 


AM e coat: 
Li a Timişoa adevăratul legionar cu 


suşirile de 84 
db codrenist- ă, l-am întâlnit pe Horia Sima în august 1940 și iată împrejurările. 
A doua 0Af pi şi avocatul Radu Budişteanu Voiau să-şi clarifice Situația în 
Ing. Virgil Face preluase comanda Mişcării Legionare. Sima nu voia să aibă 
maport CU Si doșii dar în final, la insistențele lor, a acceptat să aibă o întrevedere la 
întâlnire CU iai exact la locuința părinților mei din str. Sapienţei nr.Î, lângă 
jocuința E odă Timp de două ore, ing. Virgil Ionescu Şi av. Radu Budişteanu 
podul Mihai unitatea Mişcării Legionare de pe poziția cultului consecvent al 
au pledat dcr timp de două ore, Horia Sima a ascultat fără să articuleze vreun 
Adevărului ȘI, iasă din tăcerea lui sistematică. Omul venise la întâlnire nu pentru 
cuvânt ȘI fără Y ră ci pentru a cumpăra cât mai mult, fără a dezvălui nimic din 
a stabili o înţe a IB0i la discuţii şi am preferat să nu-mi iau niciun angajament. 
ale lui. Eu n-am hi a lui septembrie 1940, am fost pus de două ori în situația de a 
Îna dpua Jur rsonal cu Horia Sima. La 20 septembrie 1940, mă vizitează d-l 
aril ba Ii marele industriaş de la Slatina şi mare patriot român. Dânsul 
Puiu sta sa cerut să-l însoțesc la o audienţă pe Care 0 ceruse — şi 0 obținuse — 
a tsi i ei în dubla calitate a acestuia de şef al Mişcării Legionare şi de Vice- 
4 ? . 
preşedinte AL Bec aaa Legionară nominalizase ca prefect al județului Olt 
CE sc Intarmp u numele de Georgescu. Acesta nu era licențiat al aie iuț 
PAI CR zile Administraţiei de Stat, ci era doar un mic funcționar răi -ză 
E i SA ta roprietatea d-lui Puiu Protopopescu. Instalat ca prefect i, = 
septembrie 1940 eat Georgescu, chiar a doua zi — în 16 E peibriea piară Ş 
Corpul de Control al Statului să verifice gestiunea aia A a în 
morii „Aluta““. Aceasta, conform proverbului: „Țiganul cîn hp încheiat fără nicio 
pe tată-su l-a spînzurat”. Operaţiunea de CA IIOI ei Puiu Protopopescu 
culpă sau infracțiune din partea morii „Aluta”, My care, pentru funcţia de 
venise la Bucureşti să ceară respectarea legii adr ASA a 
Prefect de județ, prevedea obligativitatea studiilor uni sai ir Preşedinţia Consi- 
Cum era firesc, l-am însoţit pe domnul Puiu Protopope d Calea Victoriei. 
je al i era în Palatul Cantacuzino de pe 
liului de Miniştri, care atunci era în *: iu Protopopescu la subsecretar 
Horia Sima a refuzat audiența şi l-a trimis pe dl. Puiu dl. Protopopescu şi a decis: 
de Stat av. Horia Cosmovici. Acesta I-a ascultat pe dl. a în care prefecții 
iți ii iversitare pentru guvernare iziile 
„Legea pune condiţia studiilor universi E Miscarea Legionară, unde deci 
decid în mod individual. Dar acum guvernează MAIA fiind colective şi mun- 
se iau în colectiv şi munca se desfăşoară în echipe, re pentru orice funcţie în stat. 
ca fiind în echipă, cade condiţia de studii universital A crin Protopopescu, care 3 
Sentința subsecretarului de stat I-a înspăimântat Pa regimului legionar. 226 
<erut audienţă la g-ral Ion Antonescu, şeful suprem : 


a — 


E escu a cerut să i se prezi 
ia 'enței, g-ral Ion Anton : . Prezinte ey; 

Chiar în timpul Sue a din judeţul Olt cu menționarea studiilor şi d; dența 
nominală a şefilor Spa cei cu studii universitare şi l-a nominalizat ca Omelo, 
pe care le au, i-a SC ectat pe ca fiind cel mai înaintat în vârstă. Tefec 


icolae Runcan, Ie : 
de o. pe socul Ala aj pseudo-guvernării legionare, av. Nicolae Runcan i 

n pr feel model de capacitate, model de cinste şi model de bunăvoință, N. fost 
u La 


: : it pe toată lumea legionară şi nelegio, cut 

A bune şi a mulțumit pe | a u 
E Dă & devastat Sinagoga din oraşul Slatina şi prefectul Ni Opiii 
Runcan i-a identificat în 24 de ore, a reparat stricăciunile cu fonduri de la Prefca e 


ogă un polițist, ca pază permanentă. La evenimen 
Cle 


ă şi tunci, a pus la Sinag; “ d i 
i Sa e 4 ghia 1941 s-a înţeles cu col. Andrei Nasta să nu existe conflict. 


/ ' armată şi să se aştepte în pace ce se va decide la Bucureşti. e 
Nisa Saca a est unul dintre cei mai admirabili oameni ai epocii de apelul 
noi, legionarii, îi suntem recunoscători pentru a fi fost un model perfect. A murit ŞI 
anul 1947, de edem pulmonar acut, în timpul unei deplasări în provincie cu motorii 
cleta şi, cu toate străduințele mele, nu i-am putut fi de folos. Pledase un proces [ia 
Judecătorie din provincie şi s-a întors seara tărziu la domiciliu, în Str. D-na Olt ) 
supraobosit de transportul cu motocicleta şi suprasupărat de necinstea judecătorilor. 

A doua oară când l-am văzut pe Horia Sima, a fost la sfârşitul lui septembrie « 
începutul lui octombrie 1940. Sunt chemat la telefon de ing. Corneliu Cassdăg Aa 
un mare industriaş în țesătorii şi profesor la Politehnica din Bucureşti. Dinei 
întocmise un plan de armonizare între industria română şi industria germana 
intenționa să-l supună atenţiei atât generalului lon Antonescu, ca Şef al Statul! 
Român, cât şi lui Horia Sima, ca şef al Mişcării Legionare. Nu ştiu cum fa 
prezentat planul în fața g-ral lon Antonescu, dar mie mi-a cerut să-i obţia ză 
audiență și să-l însoțesc la Horia Sima. S, 

M-am dus la Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi directorul de cabinet, Traian 
Borobaru, mi-a fixat o audiență de 30 de minute pentru a doua zi, la ora 10% 
dimineața. La ora stabilită, ing. Corneliu Cassasovici şi cu mine ne-am prezentat 
pentru audiență. 

Ce-am văzut şi ce am auzit sunt de pomină pentru istorie. 

In sala de aşteptare eram 12 solicitanți, majoritatea din provincie. Printre 
aceştia, cpt. Soare, primarul oraşului Galaţi, şi av. A. Ibrăileanu, zis Scaraba şeful 
organizaţiei legionare din județul Covurlui. Toţi solicitanții stăteam în picioare cu 
spatele la zid şi, în totală tăcere, aşteptam chemarea în audiență. Trece ora 10% şi 
ne apropiem de ora | 1%. Se deschide uşa şi apare Horia Sima, care în totală tăcere 
se aşază pe scaun, la biroul directorului de cabinet Traian Borobaru. 
4 Sa credeţi că a făcut timp de peste o jumătate de oră? N-a scos un cuvânt şi nici 
E: ne-a primit pe noi, solicitanții. A luat cutia cu corespondență, tocmai atunci adusă 
j ele pp să deschidă plicurile și să citească scrisorile. Timp de peste o 
Die și ela a pronunțat decât un comentariu de câteva cuvinte. Deschizând un 
îi râs mi a exclamat: „Uite-o şi pe asta! Acum doi ani susținea că nici 
Deiă şte şi acum mă felicită că sunt ministru şi că mă admiră de zeci de ani!“ 

upă ce a citit toate scrisorile, s-a ridicat de pe scaun şi, fără d un 
Cuvânt sau vreo privire, a reintrat în bi ă eee m 
p intrat în biroul său de vicepreşedinte al Guvernului. A 


reapărut directorul de cabi i 
: inet Tr, : a sa AAA 
ordinea programată, aian Borobaru care ne-a introdus în audiență, în 


Prof. ing. Corneliu C. ici i 
eee pu ea 0 a expus timp de 30 de minute necesităţile in- 


vindem produse fie ile industriei germane. După câte am înţeles eu, să 
cumpărăm aparatură de i Nu materii prime, în special țesături şi mobilier, şi Să 
Corneliu Cassasovici si-a șa Precizie şi maşini de ultimă generaţie. Prof. ing. 
ee ŞI-a însoțit explicaţiile cu nişte planşe complicate şi cu nişte 


————————— 


rupând să fie studiate cu atenţie 
van e mâniei pe anumite direcţii, cu piei, putea înfăptui 
| ee tot parcursul audienței, Sima n-a scos un aval Şi cu mână de 
in din țară” lanurilor prezentate de Corneliu Cassasovici În let a nu da 
ici atenţie fe studia pe mine şi că încerca să identifice ce, cutite, am avut 
1 resia C cunse aveam eu față de persoana lui. ascunse și 
imp duri aS 0 de minute a sunat un ceas şi Horia Sima ne-a semnal 
minată, întrucât înțelesese perfect despre ce era v ser cu degetul 
Calea Victoriei, ing. Cassasovici se opreşte în loc şi ni SE 
, domnule Milcoveanu, să alegeți ca şef un aser Me a să 
ochi: n e scaunul unde înainte a fost Corneliu Codreanu?“ Evident Ge re 
sl Pure comentat ca i unuia dintre cei mai a a competenți 
: i e 
mâni din ete amândoi, reprezentau maximum de curățenie sufletească, ra ac 
şi un? E = intelectuală şi maximum de elan patriotic. 
de străluci ci, de la sfârşitul lui septembrie sau începutul lui octombrie 1940, nu 
pe atun ţ e Horia Sima. Niciodată nu i-am cerut audiență, niciodată nu dia 
-am ai i rile mele cu Mişcarea Legionară s-au limitat pe linie organizatorică 
chemat. a das, şeful cuibului „Axa“ şi, pe linie ideologică, la patronii mei: Prof. 
i E xileanu şi farmacist Vasile Iasinschi. 
i: e planul medico-profesional. 
Sa trecem acum pe p ei E = =) 
În secolul al XIX-lea, renaşterea națională a românilor s-a înfăptuit şi Statul 
în modern s-a construit plecând de la întrebarea: „Ce e bine pentru Țară?" 
si la fel, în Mişcarea Legionară nimeni nu s-a gândit la propria sa persoană şi 
ExaC i activat sau ne-am agitat punându-ne o singură întrebare: „Ce este bine 
Ei Ţară?“ Astfel, în primii 10 ani, sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu 
Pi legionar n-a cerut nimic şi toți legionarii am aşteptat să afăm ce se judecă şi 
ce se decide ierarhic. Marea forță a Mişcării Legionare a fost capacitatea lui 
Corneliu Zelea Codreanu de a cunoaşte necesitățile de rezolvat ale societății şi 
posibilităţile cadrelor de a face faţă. Cu această concepție şi cu această convingere 
despre Mişcarea Legionară, am aşteptat disciplinat, la locul meu, şi nu m-am dus 
niciodată să cer ceva sau să propun ceva noului conducător, Horia Sima. A 
În septembrie 1940, mi-am început activitatea ca asistent universitar la Clinica 
Medicală de la Spitalul Colentina şi ca medic consultant la Uzinele şi domeniile 
Reşiţa din str. Vasile Alecsandri nr. 4. La Clinica Medicală din Spitalul Colentina, 
Prof, dr. N. Gh. Lupu mi-a încredinţat un salon cu bolnavi la et. I şi, pentru studenți, 
cursul de „Analiză simptomatică a raționamentului diagnostic. Nu semiologia, care 
este depistarea simptomelor şi care se predă studenților din anul III, ci analiza 
cauzală a simptomelor, în scopul utilizării lor pentru raționamentul pa tag 
Acest curs de analiză simptomatică şi de raționament diagnostic a fost ist 
pentru prima dată în lume de Prof. dr. lon Nanu-Muscel la Spitalul Colțea in 
Bucureşti şi eu l-am asimilat în anii când am funcționat ca extern ŞI apoi ca ra 
la acea clinică. Prof. dr. N. Gh. Lupu mi-a încredințat acest CUIs asa ia SE 
eram cel mai tânăr dintre asistenții săi şi, evident, mi-a oferit şansa unei îmbog; 
cantitative şi a unei dezvoltări calitative pe parcursul anilor areăipa ie 
La Uzinele şi Domeniile Reşiţa, eram trei medici consu tanț HE iri 
Ssultatie la cabinet şi la domiciliu. În plus, două zile i Aare R A Etera aa 
tt n Pi An Pe ete UDE aa să 
SA mu instituţiei, Această uriaşă intr 
ureşti şi dispunea de mici ateliere şi mici şant e: 
(sure sfârşitul lui septembrie 1940, am conceput un ME teza : 
propriu o asistență medicală la domiciliu, aşa cun 


iere în jurul Bucureştiului. 
Star ntru a organiza pe 
t este instituția cu 


numele de „Salvarea“. În acest scop, aa acut See i narile pai şi mari 
întreprinderi din Bucureşti pentru a le consulta salariaţii la domiciliile lor în doză 
în pl ir: Aproape jumătate din întreprinderile particulare Solicitate au a 2 de 
Saiicheie contract, întrucât era în interesul patronilor ca salariaţii lor să fie că CPtaţ 
mulțumiți. La Uzinele Titan-Nădrag-Călan din str. Ion Câmpineanu nr. 4, mail 
nistratorul delegat, d-l Costel Vişoianu, mi-a spus că în prealabil trebuia să de i 
încuviințarea patronului Max Auschnit, care era condamnat la închisoare i came ă 
a făcut obiecţie cu privire la apartenența mea politică ŞI şi-a dat aprobarea, nu 

Deschid o paranteză pentru a explica cum marele industriaş şi marele finanţi 
Max Auschnit a ajuns să fie condamnat la cinci ani închisoare pentru infracțiu ls 
de „evaziune fiscală“. La 30 ianuarie 1933, Hitler a devenit cancelarul Germa nea 
cu un program de revizuire a tratatelor de pace de după Primul Război Monde) 
Prin reprimarea rebeliunii din interiorul Partidului Naţional Socialist, noul re al, 
al lui Hitler s-a consolidat definitiv şi a apărut posibilitatea de a se relua răzb Im 
în interiorul Europei. oul 

Cum tratatul de la Versailles interzicea fabricarea de armament pe teritori 
Germaniei, a apărut ideea ca Hitler să cumpere armament din afara granite] 
Germaniei. Auschnit i-a propus regelui Carol al II-lea ca, împreună, să cum șa) 
Uzinele Saint-Etienne din Belgia şi să fabrice arme pentru a i le vinde lui RL 
Proiectul s-a înfăptuit în 1935, cu jumătate de capital în proprietatea lui Auschnit ii 
jumătate de capital în proprietatea regelui Carol al II-lea. Perspectivele mirifice i 
mare îmbogățire, cu vânzări de armament, s-au prăbuşit pe neaşteptate în februarie 
1936, când Hitler a intrat cu armata în bazinul industrial al Renaniei şi când 
Germania a început să-şi fabrice singură armamentul necesar pentru revanşa mili- 
tară. Tot în 1935, plebiscitul organizat de Societatea Naţiunilor în provincia industrială 
Sarre a readus această provincie la Germania. 

Inevitabila consecință a acestor împrejurări a fost falimentul Uzinei de Arma- 
ment a lui Auschnit şi a regelui Carol al II-lea, de pe teritoriul Belgiei. S-au acumulat 
mari datorii către furnizorii de materii prime, către zecile de mii de muncitori 
angajați şi către organele de fisc belgiene. În loc să câştige, patronii au pierdut şi 
Auschnit a fost de părere ca pagubele să fie suportate la egalitate de ambii proprietari 
ai întreprinderii. Regele n-a fost de acord şi a decis să plătească numai Auschnit, 
întrucât ideea nefericită a lui fusese. În cursul certei, Auschnit l-a făcut pe Carol al 
II-lea escroc, iar acesta s-a răzbunat, montându-i un proces de mare evaziune 
fiscală. În fața autorității regale, Auschnit a pierdut procesul şi a ajuns să fie 
condamnat la 5 ani închisoare. Procesul şi arestarea au avut loc în 1939 şi Auschnit 
şi-a terminat pedeapsa în vara lui 1944. Se zice că Auschnit a fost îmbrăcat în 
uniformă de ocnaş, cu dungi orizontale, şi că Regele se distra privind fotografiile. 

Altă întreprindere care a acceptat propunerea mea a fost Uzinele de Electricitate 
ale Bucureştiului. Directorul General, ing. Nicolae Caranfil, m-a chestionat în 
audiență, înainte de a semna contractul de colaborare. M-au surprins întrebările de 
politică pe care mi le-a pus şi, ulterior, am aflat că el, ing. Nicolae Caranfil, era 
şeful serviciilor de spionaj ale Angliei în România. 

La începutul lui octombrie 1940, Corpul Medical din Bucureşti este convocat în 
şedinţă extraordinară la sediul din blocul Carlton al Asociaţiei Generale a Medi- 
cilor din România. În cadrul voinței de stat totalitar, dictatura regală schimbase 
titulatura de Asociaţia Generală a Medicilor în cea de Colegiul Medicilor, cu 
conducere numită de Sus în jos și recunoscută de Adunarea Generală prin pasivitate 
sau prin aplauze, Ultimul Comitet astfel numit şi astfel recunoscut era prezidat de 
marele chirurg dr. Victor Gomoiu şi avea în componență mari medici cu prestigiu 
PI oală Odată cu noul regim, Statul Naţional Legionar, Ministerul Sănătății 

e a decis alt Comitet de conducere şi a convocat Adunarea Generală a 


232 


= 


: Jădirii era în întregi 

soli „nu. Erajul I al Clădirir era în întregime pr 

Nic pine Medicilor, devenită Colegiul Medicilor 

netă cartea iginar din Drăgășani 
4 Din pari” părbulescu — originar din Drăgășani, Judeţul Vile Eine e, 
geleat ț legionar avocatul Victor Bărbulescu, În sală ni gale cu marele 
comanda” Bucureşti. Delegatul Ministerului anunță decizia de în] 

ici ucere şi propune un nou comitet, format din trei : chi 

m; i A e din Spitalul Filantropia, internistul dr, Ni Sag hirureu a 
Vasile S! a ftalmologul dr. Dumitru Lăzărescu, tot din Spitalul Colțea ps ic 
și i mai mulți oratori au cerut: a) mărirea numărului la cinci mesi 2 
discuții * jividuală a celor propui drept noi conducători, ri 

darea Bărbulescu a acceptat şi a cerut să se facă din sală pro i 
i! Mea Eu stăteam pe un rând din mijlocul sălii și, din spatele bati e 
comple cine 1 oanid, care mă împinge spre prezidium, strigând: „Acesta este 
prof. "tantul nostru, dr. Şerban Milcoveanu“. Din altă parte a sălii a fost propus 


A pediatru dr. Mircea Popovici-Lupa de la Spitalul de copii. Grigore 
mar 

escu. EA Pee . ia 
5 a prin ridicarea mâinii drepte şi se pare că am avut cele mai multe 


3 ile. Astfel, s-a constituit noul Comitet de conducere: dr. Mi 
jour îi VS dr. Nicolae Stoichiţă, dr. Vasile Steopoe, dr. Dumitru | isi, 
PE e erban Milcoveanu. 

ŞI “o să ma şedinţă de comitet, s-au luat două hotărâri: a) să nu alegem preşedinte 
a Mami drept conducere colegială şi b) să revenim la titulatura democrată de 
de: iația Generală a Medicilor. La a doua şedinţă, s-a hotărât lărgirea comitetului, 

a urmând a fi aprobată de următoarea Adunare Generală. Din vechiul Comi- 

ia Victor Gomoiu, intenționam să-i cooptăm pe chirurgul dr. Grigore Lăzărescu 
şi pe chirurgul dr. Vasile Plătăreanu. Iar ca noi propuneri, am avut intenția să soli- 

cităm colaborarea unor medici de mare valoare: dr. lon Pavel, dr. Sergiu Stoicescu, 
dr. Haralamb Angelescu, dr. Mircea Constantinescu şi dr. Vasile Panaitescu. 

Următoarea Adunare Generală a Medicilor era fixată pentru 9 noiembrie 1940, 
când s-a produs nenorocirea cutremurului. La sediu erau trei posturi salarizate: un 
casier, pe numele său Repeţeanu, precum şi o secretară şi o arhivistă, ale căror 
nume nu le-am reținut în memorie. Comitetul nostru a decis ca cei trei funcționari 
care nu erau medici să rămână în continuare în funcție. Pentru preşedintele 
Asociaţiei, era prevăzută o indemnizaţie bănească egală sau aproape egală cu 
salariul minim al unui medic. În unanimitate, Comitetul a decis ca eu să pa 
fără nicio indemnizaţie şi ca banii respectivi să fie împărțiți între doi ui E 
refugiați de la Cluj-Napoca: dr. Laurenţiu Voicu-Vereş şi dr. Buzdugan, spe 
cialist în ortopedie. : 

Pe la iu tatea lui octombrie 1940, s-a primit de la ea 
Antonescu o adresă prin care ni se cerea să acceptăm, după i, ata a însoțită 
II-lea Reich, separarea medicilor evrei față de medicii ari EI CE ta vigpălre 
de un nou regulament de funcţionare, tradus cuvânt cu cuvă CEIA ezite a 
la Berlin. În acest nou regulament se prevedea întorc iii 
consulta bolnavi români, cu excepția cazurilor de Urgeniă, dal. ne-am dat seama 
fost de acord cu separarea medicilor evrei de medicii pari E întrucât cererea de 
că nu ne putem opune, întrucât ordinul venea de la Ber 


A imis la Preşedinţia 
adoptare era semnată de g-ral Ion Antonescu. Proiectul î pu ic o şi fără cele 
onsiliului de Miniştri, cu o singură semnătură, care co Prof, dr. Maximilian 


i t 
Cinci semnături ale comitetului. În paralel, l-am convocat pe a 


i 


: : al că toate consulturile făcute de medic 
Popper şi l-am asigurat penalti se asistență medicală de urgență. Ac. 
să fie certificate de către noi, drept 4 imilian P 
tră a fost bine înțeleasă de Prof. dr. Maximilian Popper ca 
ANCS Raja DS imperativul epocii de atunci, recte la doc 
României de a răspunde la imper aa 
i Stă “emită a celui de-al III-lea Reich. In 1954-1956 
sau mai puțin antisemită a joia OICaBitas si dânsul „pe cat nit 
pe Prof. dr. Maximilian Popper la Spital N rr pe căt a putut, a frâna 
excesul de pasiune al unor medici evrei împotriva mea. t 

Să evocăm ce s-a întâmplat la cutremurul din 9 noiembrie 1940, una 
Generală a început pe 9 noiembrie 1940, la ora 19 . S-a discutat intens realcătujiă 
Comitetului de conducere, precum şi despre trei proiecte  Medico-profesionaj 
Primul proiect prevedea constituirea unor cercuri de studii din toate domepie: 
medicinii sociale. Adică, solicitarea şi convocarea de medici Participanți Tula 
condiție de apartenenţă politică şi numai cu bunăvoința de a contribui la Sănătatiă 
publică, instituţiile sanitare, învățământul public şi cercetarea ştiinţifică. La apel, Î 
nostru de colaborare au răspuns şi mulți medici nelegionari, cum îmi aminte N 
neurologul dr. Nicolae Vasilescu şi nutriționistul Prof. dr. 1. Pavel. Noi Li 
solicitat şi pe dr. Ştefan Milcu, care a rămas să ne dea răspunsul. i 

Alt proiect a fost să fondăm şi să lansăm o revistă de referate medical 
ştiinţifice. Adică mici rezumate din toate publicaţiile medicale din lume, inclusi 
Japonia şi America, şi care revistă de referate semnate să aibă titlul „Pionierat în 
Terapeutică”. Al treilea proiect luat în consideraţie a fost să apărăm de uitare Şi să 
lansăm pe plan internaţional descoperirile şi invențiile româneşti din medicină și 
igienă. In special, descoperirea insulinei de către Prof. dr. Nicolae Paulescu, desco- 
perire care fusese însuşită — pentru a nu spune furată — de canadienii Frederick 
Banting, Charles Best si J.J]. McLeod. Şedinţa s-a încheiat la miezul nopții, cu 
aprobarea, în principiu, a celor trei proiecte mai sus amintite. 

După plecarea asistenţei, am rămas în şedinţă noi, Comitetul de Conducere. 
Şedinţa s-a prelungit până la ora trei dimineața, când ne-am despărțit să mergem la 
domiciliile noastre. Mă însoțea pe stradă casierul Asociaţiei, Repeteanu. După 
câteva sute de metri, dânsul îmi spune: „N-am închis casa de fier şi banii Asociaţiei 
pot fi sustraşi mâine de femeia de serviciu. Să ne întoarcem şi să fiţi şi dvs, de faţă 
când număr banii şi închid casa de fier. Banii erau toţi la locul lor; n-am sesizat 
capcana întinsă și am plecat din blocul Carlton la ora 3% dimineaţa (3 h 20”) 

Abia ajuns la domiciliu, lângă Podul Mihai Vodă, la ora 3" s-a produs cutre- 
murul, cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter. Instinctiv, m-am întors în Oraş 
şi, spre stupefacția mea, am văzut că blocul Carlton se prăbuşise cu totul. Fapt 
extraordinar, la fața locului, la parterul Creditului Minier, era deja instalat un post 
de prim-ajutor chirurgical al conf. dr. Dan Berceanu, venit de la domiciliul său, din 
B-dul Dacia. Câteva zeci de minute mai târziu au sosit în jur de 1.000 de legionari, 
sub comanda economistului Sandu Valeriu, originar din județul Botoşani. Aceşti 
legionari s-au aşezat ca spiţele roții Şi au început să ridice cărămizile prăbuşit, 
trecându-le din mână în mână. După alte câteva minute, a sosit la faţa locului un 
batalion din arma Geniului, sub comanda unor ofiţeri, care au început să sape un 
tunel, pentru a salva de sub etajele dărâmate nişte presupuşi supraviețuitori din 


subsolul clădirii. Personal nu am informaţii concrete, dar militarii genişti susțineau 
că, de sub dărâmături, se auzeau 7 


dâr zgomote, făcute de oameni încă în viaţă. i 
Operațiunile legionarilor şi ale militarilor au durat toată ziua şi, după ştiinţa 
mea, nu s-au găsit supraviețuitori în subsolul clădirii. Au scăpat cu viață doar 
câteva persoane pe care seismul le-a surprins în mansarda clădirii, care căzuse 
peste etajele prăbuși 


: i abuşite. Dacă seismul s-ar fi produs cu 7 ore înainte, şi-ar fi putul 
pierde viaţa toți cei aproape 1.000 de medici participanţi la şedinţa noastră. 

„La vremea respectivă s-a discutat mult cauza dezastrului. Cu o lună înainte, la 
inceputul lui octombrie 1940, avuses 


: e loc un mic cutremur care crăpase zidurile 
234 


ii Cvrej 
> LaVe 
sui atit din 
Und ob zaț 
trina m i mul 
» l-am reîneanui 


a 


DN 


irca două luni înainte, deci în au 
Tar cu circa d arter secți â pi | 
jadiri!- In atograt ului de “e partea secționase stâl gi ai 
a E spectatori. E i E, 

anu âteva scaune In p +: Rea XI : Portal, Evreul Proprietar al cinemat rul 

ipstală din România chiar în ziua cutremurului şi autoritățile judiciare i ga 
CIAre i-au arestat, 

0, care făcuse Propunerea 

tefan Burcuş, care dăduse 

01 arhitecți au fost achitaţi 


ea. 
robare 7 
Cantacuzino N-a scăpat 


time ale regimului legionar. Arhitectul Dumit 
dpi omplel de furia g-tal I0p d PSONesâ Carp l-a (timis pe front în linia |, cu ordin 
chiar alla Sentința de achitare s-a justificat prin depoziţia unor martori prezenta 
speci Is lişti în cutremure şi care au susținut că unda cutremurului a fost îngustă ui 

ş 94 “mai pentru blocul Carlton. şi a 
avut a entul cel mai important 

ASA la Congresul Internaţional 
Medic Marburg, în Germania. atata 
1940, „cât medicina înseamnă studiu neîntrerupt, 

Intr 


nedeului, şi întmucât în fiecare lună apar noutăţi de clinică și terapeutică, 
je naţionale şi, mai ales, cele internaţional e au devenit indispensabile ŞI 
congrese dă de vitalitate. Ştiinţa — şi, cu atât mai mult, medicina — nu are 
sunt O re teritorială sau limitare istorică şi reprezintă un bun sau, mai exact, un 
localiza! întregii omeniri. În schimb, fiecare om de știință îşi are Patria sa, care-i dă 
IAN E muncă şi străduința emulaţiei, inclusiv cercetătorii din ştiinţele medicale. 
stimu ai multă creativitate şi, evident, mult mai mult devotament are omenirea 
Mult eine tă pe naţiuni concurente, decât omenirea omogenizată, asemenea 
ger rail şi asemenea apei din ocean. Este legea unităţii în diferenţiere 
DlpIpU Ni resului prin concurență. Dovada celor de mai sus sunt congresele 
ŞI a A tai mai ales, congresele internaţionale ale oamenilor de ştiinţă. 
EL la începutul lui noiembrie 1940, au sosit patru invitaţii pentru un mare 
Congres Internaţional de Medicină la Marburg, în Germania. Acolo se află Institutul 
de Seruri şi Vaccinuri al Germaniei, fondat de Emil von Behring, care a trăit între 
1854 şi 1917. Emil von Behring este pentru Germania exact ceea ce este Lei 
Pasteur pentru Franţa, adică sumumul creativității în medicină, titularul premiului 
Nobel în 1901. Astfel, o invitaţie era pentru Facultatea de Medicină 0, ue 
care l-a delegat pe conf. dr. Haralamb Angelescu — născut la pa în 
comuna Spătărei, judeţul Teleorman. O altă invitaţie era pentru Inst ha e la: 
şi Vaccinuri Dr. lon Cantacuzino, care l-a delegat pe dr. Gh. Istrati — = bai 3 
născut la 4 septembrie 1898, în Tecuci. O a treia invitație era pentru Faculta 2 
Medicină Veterinară, care nu a delegat pe nimeni, fără explicații. O ga e FĂ 
ar fi fost delegat un profesor universitar care, în ultimul moment, a primut 1 
dicţie de la şefii săi oculți din Masonerie. | Si a: 

A patra aviație a fost pentru Asociaţia Generală a Medicilor Gia Ba Ra 
m-a delegat pe mine, drept încurajare, întrucât eram cel mai ar: pd 
conducere. Delegaţia noastră de trei persoane a plecat din cae A ul Educaţiei 
de ministrul Sănătăţii Publice — farmacistul Vasile lasinschi şi de ministri e 
Naţionale, Prof. Traian Brăileanu: „„să reprezentăm Ştiinţa Mele Istrati să viziteze 

La Budapesta am făcut o haltă de 24 de ore, pentru ca ct rimit cu foarte multă 
Institutul de Seruri şi Vaccinuri al Ungariei. Ungurii mpa cât de bine cunoşteau 
politeţe şi cu foarte multă bunăvoință şi cu toții am rămas u Mp cs 
cercetările ştiinţifice şi publicaţiile medicale din RomiA dă Wilhel 

a Berlin, am fost luaţi în primire de dr. 


a fost participarea Asociației Ge 
artic nerale 
de Medicină de |a Sfârşitul lui ia a 


Pe parcursul întregii vieți a 


m Wocaleck, 


CE e cec 
co paie in Transilvania — Cre 
I<prezentantul Colegiului Medicilor din Germania şi Origine din -a ri 


r , : Congresului, ne 
Că din Năsăud, Dânsul vorbea româneşte şi, pe tot timpul 


ice : iment de adevărat frate al românilor a 
prietenie, o sell lie Să pi Eedioi nec Păi iistănea milita iza Um în 
Germania ali lt el gi Ma de Medicină au susținut câte o | 

La lucrările Congresului oa IT Di sfizd/ Bine COMunicare 
dr. Haralamb Angelescu şi dr. Gh. Istrati, care amândoi ş ine lim a germană, 

r. i i zile ale Congresului din Marburg, au urmat vizit 

După cele trei zile ale Cong Sea ci er daia e de Studiu 
ştiinţific la peste 20 de institute de cercetări, mari spitale şi uzine farmaceutice di 
întreaga Germanie. Aceste vizite făcute de toți participanții la Congres au tă 
extraordinar de instructive şi au arătat medicilor din întreaga omenire cât 
productive sunt inteligența, munca şi organizarea germane. La Institutul 
Alimentaţie ni s-a arătat sinteza de proteine comestibile din flora MiCrobiană 
crescută pe cărbune extras din subsol. La Institutul de Medicină Tropicală ni să 
spus că Germania nu are colonii, dar ea face Cercetări ştiinţifice pentru în Capa 
omenire de pe planetă. La Berlin am vizitat două mari spitale: Spitalul Roberţ Koch 
de boli contagioase şi Spitalul Charite de Medicină Internă Şi Chirurgie Generală 
Primul spital avea camere mici, numai de „două paturi, fără niciun fe] de 
comunicare a bolnavilor; iar al doilea avea mici saloane grupate ca alveolele unui 
acin bronhopulmonar. La Uzinele farmaceutice „Bayer“ ni s-a arătat Procesul de 
fabricaţie a Neosalvarsanului, produs unic în lume pentru tratamentul infecției 
sifilitice. Inventatorul este un evreu chimist Ehrlich Paul (1854-1915), care a luat 
premiul Nobel în anul 1908. Primul produs cu numele de Salvarsan a fost obținut la 
cea de-a 606-a experiență; iar al doilea produs, perfecționat, cu numele de Neosal- 
varsan, a fost obținut la a 914-a experiență. Toate fiolele de Neosalvarsan erau 
supuse unui curent electric, care depista prezenţa aerului în loc de vid total şi deci 
existența unei microfisuri în peretele de sticlă al fiolei. Tot foarte instructive au fost 
vizitele la uzinele Merck din Darmstadt şi la uzinele Scherin din Berlin. 

Extraordinar de interesantă a fost vizita la Complexul de uzine I.G. Farben- 
Industrie, cu un teritoriu de sute de hectare între localitățile Leverkusen şi 
Elberfeld. Vizita a început cu un mic incident, pe care îndrăznesc a-l evoca. 

Noi, cei 2.000 de participanți la congres, eram adunați într-un mare amfiteatru. 
A venit directorul general, care ne-a salutat în limba germană şi apoi ne-a întrebat 
în ce limbă să ne prezinte istoricul uzinelor şi proiectele de cercetare ştiinţifică, 
precizând că putea vorbi în oricare din limbile universale. În amfiteatru erau 
americani, canadieni, sudamericani, africani, indieni, australieni, chinezi, japonezi, 
ruşi etc. Noi, cei trei români, eram în mijlocul amfiteatrului, în banca a 8-a. 

La cererea directorului general ca asistenţa să opteze pentru una din limbile 
universale, niciunul dintre cei 2.000 de congresişti n-a binevoit sau n-a îndrăznit să 
răspundă. Eram în Germania, la o întreprindere germană, dar marea majoritate a 
participanţilor la congres, de pe cele cinci continente, cunoştea limba engleză. 
Văzând tăcerea sălii, directorul general şi-a reînnoit întrebarea. Nici la a doua 
cerere nu s-a formulat vreo opțiune. Atunci, directorul general ne-a spus în limba 
germană; „Înseamnă că îmi acordați mie dreptul de a decide“. Întrucât nu s-a 
pronunțat nimeni din partea congresului, directorul general a continuat: „Eu decid 
să-l întreb personal pe cel mai tânăr dintre dumneavoastră“. Odată cu aceste 
cuvinte m-a arătat pe mine, care eram în banca a 8-a. 

Mă ridic şi spun: „Nous vous prions de nous presenter en langue frangaise.“ 

Directorul general întreabă: „Vous &tes roumain? 

Eu: „Oui. Je suis roumain de Bucarest. 

Directorul general : „C'est explicable. C'est explicable, Les Roumains aiment IS 


piata; La France prot&ge la Roumanie. C'est explicable.“* 


N. 


Vorbit. tim, 


aşezat în bancă. Directorul general ne-a 
Ma re: ris. Ne 


ID iterară ca la Academia, Franceză. din, Pa 
șanceA. jaboratoarele de apaliză și Sinteză, temele de cercetare 
zinelOP'-“ Farben-Industrie din Germania este un complex indus 
te G.! mare decât cel din Anglia ŞI cel din SUA. 
“al sa Mei ata din amfiteatru, toți participanții la Congres am 


După $.:-ect laboratoarele şi uzinele. Deplasarea de la un edificiu | 
cun0a$ za n fel de tren mic, cu vagoane acoperite, Într-un edificiu, am i = 


facea În ucrând fiecare în: câte lboraloa me, Cu tot felul de aparate Şi reactivi 
chili „1, edificiu, am văzut Cum se 'abricau produsele biologice ; toţi salariaţii ana 
tr „de nu li se vedeau decât ochii şi nasul. Ni s-a spus că personalul 
în costurte: mea oficial, în fiecare lună, pentru zilele de menstruaţie, câte două zile de 
feminin p lătit. În alt edificiu, am văzut o instalație industrială automată de cca. doi 
iu e şi 10 m înălțime, care avea numai doi muncitori: unul la intrarea 

etri lungi me şi altul la ieşirea produselor finite. 


; Într-o clădire se fabri 
Pai 2 ş II abrica 

materiile E şi ni s-a spus că cel de-al III-lea Reich nu utiliza arma aerotoxică, dar 

hiperită- ea pentru a se apăra în caz de invazie inamică. dem, foarte impresionantă 


p de o oră într-o 
a prezentat istoricul 


ŞI proiectele de 
trial şi Ştiinţific 


fost invitați să 


ongresul “Internaţional era în admirația lui I.G.Farben-Industrie şi a 


corului său general, în acelaşi timp mare chimist şi excelent manager, aşa cum 
directo! 


în Rom 

Îmi p 
German! 
Industrie 


e E ie general din Germania a fost să mă caute pe mine, pentru o posibilă 
ire S 


intifică. Dr. Schmidigen s-a interesat şi a aflat că eram trimis undeva, 
iati Chiar dânsul ia relatat faptul, după terminarea războiului. 
IA A ceva extraordinar de important. După terminarea Congresului şi după 
vizitele ştiinţifice, dr. Frantz Wilhelm Wocaleck ne-a condus pe noi, delegaţia ii 
ă: a) în audienţă la ministrul Sănătății Publice, dr. Conti şi b) la sediul ceni 
Cole iului Medicilor din Germania. Aici, dr. Frantz Wilhelm Wocaleck a pledat 
ie şi eu am fost invitat să primesc o bursă pentru un an de specializare în 
medicină internă, la Clinica Prof. Bergman din Spitalul Charite. tipla 
Invitaţia oficială a fost trimisă la Bucureşti după evenimentele pia E 
şi g-ral Ion Antonescu a socotit-o drept o nouă dovadă de vinovăţie. Ar psi 
invitație abia în anul 2003, din cartea intitulată „Armata şi pi muta 
documente istorice, adunate din arhive de către cercetătoarea Dana AES 
Institutul Antitotalitar din Bucureşti. Apare întrebarea dacă acel dec ari SE E de 
fost cumva cauza pentru care g-ral Ion Antonescu m-a ge F panda ape 
judecată, cu acuzația de „Rebeliune“ şi, fiind achitat de eră ee E 
m-a internat în lagărul de la Târgu Jiu, pe lista Sent xi ri Al IEUD 
avut o contribuție mult mai mare numele meu pronunțat de & 
anume context, cum voi relata mai departe. : atia noastră 
Înainte de a părăsi Germania, pentru a ne întoarce la E igtă za toti 
a făcut o vizită la Ambasada Română din Berlin. AXA auzisem la Congresul 
Costi Greceanu, căruia i-am povestit tot ce văzusem ŞI to îs ăxaul Domack, 
Internaţional de Medicină de la Marburg. Ne impresionist de promtosil 
primul chimist din lume care a sintezizat suine TOŞII, ii 
ȘI sulfamidele albe, cu numele de domacă. pai : Ş ceanu. Dâns 
În paranteză, amintesc trista soartă a ministrului Eu As frumoasă şi avea 0 
iplomat de carieră, era căsătorit cu o nemţoaică eXtra0 237 


A e i Legionară, După evenimentele din 20-24; 
i e deosebită pentru Mişcarea Legion 
ie 1041 g-ral lon  eoslesani l-a demis din funcția de ambasador, l-a mobili 


+ “ să : TR Vă 
ordin special secret în linia I a frontului antisovietic şi el a murit în îm rejuc el 
nelămurite, fiind îngropat în pământ străin. Oficial, s-a spus că l-a omorât o poat 


aruncată de aviația sovietică, dar nu este gat i ae tes să- 
grenadă în spate, aşa cum a fost asasinat şi Prof. Ion Dobre în ajunul audi 
= Antonescu. ăn 

perie a la vizita făcută de noi la Ambasada Română de la Berli 
putul lui decembrie 1940, după Congres. La nel asistau mai mulți diploma 
din personalul ambasadei. Unul dintre aceştia vine la mine recomandându-se Silviu 
Orbonaş şi mă roagă să vin în biroul lui, pentru o discuţie confidențială, Mă Strân 
cu mâna de braţ, se uită drept în ochii mei şi îmi spune: „Simt că Sunteţi un mută 
patriot român şi vreau să vă dau o informaţie foarte secretă ŞI foarte importanță 
Deschide casa de fier, scoate un dosar şi îmi spune: „Acesta este Tratatul Economic 
recent semnat între România şi Germania. Citiţi aici, Articolul 10, care vă Prive A 
pe dumneavoastră, Corpul medical şi Sănătatea Publică.“ Şte 

Tratatul era semnat de g-ral Ion Antonescu, ca şef al Statului Român, Şi d 
Victor Dumitriuc, ca subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naţionale Î 
Articolul 10 se scria, negru pe alb, că România Suprimă monopolul fabricării de 
seruri şi vaccinuri şi lasă liber importul de seruri şi vaccinuri din străinătate, Silviu 
Orbonaş mă întreabă: „Vă daţi seama ce înseamnă acest Articol 107 Eu: „Înseamnă 
desfiinţarea Institutului Dr. Cantacuzino din Bucureşti şi înlocuirea lui cu Institutuj 
Behring din Germania.“ Silviu Orbonaş: „Exact. Acum rămâne să decidă 
patriotismul din persoana dumitale.“* 

Tratatul era foarte secret şi nimeni din Mişcarea Legionară nu- 
Abilitatea — pentru a nu spune viclenia — generalului Ion Antonescu 
comunice miniştrilor legionari numai ceea ce le angaja responsabilit 
ascundă ceea ce era cu adevărat esențial în guvernarea Statului. 

Cu voia lui Silviu Orbonaş, am făcut o copie după textul acestui Articol 10. 

M-am întors la Bucureşti cu gândul de a da alarma şi de a-l anula. M-am 
interesat cine era ministrul Economiei Naţionale și am aflat că se numea Gheorghe 
Leon şi că nimeni din Bucureşti nu-l cunoştea. Mă întreb dacă nu era fiul unui mare 
biolog din Iaşi, care era un fel de socialist-comunist şi care avusese o polemică 
ştiinţifică cu Prof. dr. Nicolae Paulescu. După 6 martie 1945 au fost arestați şi 
condamnați toți miniştrii de după 1940, cu excepția acestui ministru, Gh. Leon — 
singurul care n-a fost arestat şi n-a fost judecat. La Mişcarea Legionară nu se putea 
interveni, și aceasta, din două motive. Primul motiv: Mişcarea Legionară nu 
participa la adevărata guvernare a statului şi g-ral Ion Antonescu doar se afişa cu 
ca, pentru a avea credibilitate în Germania. Al doilea motiv: Horia Sima avea 
teamă de persoana mea mai mult decât aveam eu oroare de persoana lui şi, deci, nu 
exista posibilitate de comunicare. 

Singura posibilitate de acțiune era să alarmez şi să mobilizez opinia publică. În 
scopul acesta, m-am adresat profesorului Gh. Zotta, pe care l-am întâlnit la o şedinţă 
ştiinţifică. În anul I de Medicină îi fusesem student la cursul de Zoologie şi în anul 
III, student la cursul de Parazitologie. La ambele examene luasem nota 10 şi, pentru 
desenele din caietele cu imagini de paraziți şi de insecte, rămăsesem prezent în 
memoria iluştrilor săi asistenţi: domnişoara Iordan, domnişoara Mardare şi dr. 


| cunoştea, 
a fost să le 
atea şi să le 


Constantin Ionescu Dorohoi. La citirea textului din Articolul 10, Prof. dr. Gh. Zotta a 
rămas impietrit de spaimă; i-am dat o co 


ai Institutului dr. Ion Cantacuzino: Pro 
Mihail Ciucă și Prof. dr. Dumitru Co 
examen cu dânşii şi le rămăsesem devo 


pie să o arate celorlalți trei profesori directori 
f. dr. Constantin Ionescu-Mihăeşti, Prof. dr. 
mbiescu. În primii ani de facultate dădusem 
738 tat pentru înalta lor valoare ştiinţifică. 


i fi azvârliu 
enţej la 


N, la în y 


10 0 ce 


şedinția Consii 
primiţi, G-ral 


sesi zii CE g-ral Ion Antonescu. Nu au fost 
ude! 

cerând A a Sara 

mile in câ 

Wirogrce din." 

gen ență Min 


în semnat de 


deja Sura domnu itutul Dr. Ion Cantacuzino zdrobiţi 
em N se întorc la Institu ți de du 


Ss tesori SC inşi că nu se mai putea face nimic. 
pics ÎN ru sus, m-am dus la Institutul Dr. Ion Cantacuzino Şi am cerut 
s“A plând ce ntin lonescu-Mihăești şi Prof. dr. Mihail Ciucă să fie preluată de 
prof. dr- BE ierma a serurilor şi vaccinurilor; nu de Mişcarea Legionară, ci de 
sh ceastă pia Medicilor. Am redactat adresa de protest către Conducătorul 
Asociațid Sa Ion Antonescu, şi ceilalți membri — dr, Mircea Popovici-Lupa, dr. 
Statului, g-ra e, dr. Nicolae Stoichiţă şi dr. Dumitru Lăzărescu — au semnat alături 
Vasile Pa e având aceleaşi gânduri şi aceleaşi sentimente. În final, textul 
de mine; Al i la răspundere cei care semnaseră Tratatul. Sesizarea noastră către 
cerea să fie a merită, într-adevăr, să fie inclusă în colecția de documente capitale 
-ral AAC iică a României contemporane. y fară, 
din istoria PO la ora 8%, am depus-o, cu număr de înregistrare, la Cancelaria 

Joi dimineaţa, iliului de Miniştri din Palatul Victoria. Rezultatul s-a produs 
Preşedinţie! Cons Duminică dumineaţa, la 9%, un automobil ministerial mă ia de la 
exact în a Irela A Sapienţei nr.L, şi mă duce direct la Ministerul Economiei 
domiciliu, din pec etard de stat Victor Dimitriuc. Acesta îmi citeşte, spre luare la 
IA A uţiă pusă de g-ral Ion Antonescu pe textul meu protestatar. 
alesii e celebrei decizii a g-ral on Antonescu: = da 

că Se şterge din tratat textul Articolului 10 şi Ministerul Economiei Naţionale 
va Dare eee Cf clei viitor în legătură cu serurile şi cu vaccinurile se 
PE uri -fa ip iitală n şi se va ține seama de Institutul Dr. Ion Cantacuzino 

ide Colegiul Medicilor. Ș testul: 
Ş 3.- Prezenta rezoluţie se va citi celor pr fa gta ice 
Conducătorul Statului)” 


i i imitri i-a spus: „Nu 

După citirea cu voce tare a celor de mai sus, Victor Pai i ret ir 
era nevoie să mergeţi până la d-l g-ral Ion lea iat af iesti 
veniți la mine şi eu rezolvam pe tăcute această problem n ai dea. ovi! EI EEE 
cine era acest Victor Dimitriuc şi am aflat, fără Să e ecbiinice 
ucrainean din Bucovina şi „omul de încredere al AID gi 1980, la Societatea că 

Să mi se îngăduie a deschide o paranteză. In Jul Si De. Ion Cantacuzino 
Istorie a Medicinii s-a sărbătorit jubileul de la fondarea Ins ii cei 6-10 însoțitor ai lui 
şi aproape 100 de ani de fecundă activitate. Cont Gai, ice en] 0 titi 
erau toți nişte comunişti împuțiţi, care se erijau L Fa Ca iulie 
României şi singurii descendenţi legitimi ai Prof. dr.  rdinarul curs teoretic despre 

Din public, am luat cuvântul şi am evocat SE Ion Cantacuzino la Facul 
imunitate şi despre alergie pe care ni-l făcuse So “nginte. de a deceda prin 
tatea de Medicină, în octombrie-decembrie_ | or fost tolerat să vorbesc. 
pneumonie francă lobară la 14 ianuarie 1934. Până aici, zu 


rere, posedați de 


E 


taişti, mai puțin din România și mai mult din G : 
: capitalişti» MP j ă = Qin Germania. După qe 
taliştii germani cumpărau cu valută Occidentală laboraulapg e 


A at cele descrise mai sus, despre Articolul 10 din Tratatul se verşi ( CU y 
pila sesizarea către atașatul comercial Medi Renate apei tul sem email. CI Astfel, industria farmaceutică din România trecea din proprietate, 
de noi, conducerea Asociaţiei Generale a Medicilor, ş p Orică Tezoluţie a castă indu cetățeni al statului român, în proprietatea unor Bermani, cetățeni a; i 
g-ral Ion Antonescu, Conducătorul Statului: — furioasă a cel 1 orevrel 7 sociaţia Generală a Medicilor a făcut un apel de participare către români 
Cele pronunțate de mine au stârnit indignarea furioasă a celor 8-10 COMuniştj Ur sirăin: ici ti şi veterinari şi, astfel, am constituit o vastă COOperativă, cu n e | 
retinși „autentici Cantacuzinişti“, care m-au huiduit cu diagnosticul cum că pl 2 ici, farmacă ta Sumuleanu”. Adică, cei trei mari profesori cu care se mâ, tute 
pe Earl şi că sunt un mincinos. Comportamentul comuniştilor pseude. me pulescu-Gere ca pe plan mondial. M-am dus la subsecretarul de tag i 
cercetători şi pseudo-cantacuziniști din Bucureşti era în perfectă concordanță cu d vicina 9e Finanţe, comandantul legionar Gheorghe Papanace, care ne-a aprobat 
îndrumările programatice ale ideologului lor din Paris: Jean-Paul-Sartre (1905-1980) NE ste |-de romis tot sprijinul lui. Conyfirtin 
„Le marxysme est Phorizon indepassable de notre culture. Mare dreptate a avut M iectul i ne-a ia bancă — mi se pare cu numele de CRISOVELON cu sediul la 
Corneliu Zelea Codreanu când, în iunie 1936, a Spus cu voce tare: „Comuniştii Sunt pro am dus la ne-a promis cea mai largă susținere posibilă. Drept prim nucleu al 
marii criminali ai secolului XX şi socialiștii sunt marii imbecili ai secolului XX jatul Şuţu — a iva am cumpărat de la un român, Misir, micul laborator „Farma- 
Să revenim la Asociaţia Generală a Medicilor, în iarna 1940-1941, când sal P iect tei jet TA avea doi funcționari: Baciu şi Limeseu. Ă 
petrecut patru evenimente, pe care le vom analiza succesiv: sinuciderea dr. Ion din Calea Gri tate, s-au produs evenimentele din 20-23 ianuarie 1941 şi, la 
Marcu, cooperativa medico-farmaceutică Paulescu-Gerota-Şumuleanu, încercare LA pi, pe neaștep'“ Cristescu-lon Stănescu, atotputernicul dictator e-ral Io 
de desființare a Asociaţiei Medicilor şi scandalul cu Sanatoriul Sf. Elisabeta. i E ere lui Eugen Got GPătivă „Paulescu-Gerota-$umuleanu:* şi imita 
Nu-mi amintesc exact ziua, dar sigur spre sfârşitul anului 1940, medicina TOP escu a ga pe Gehetaleiat Medicilor. Astfel, proiectul nostru a 
românească a fost zguduită de o tragedie unică în România. Este vorba despre dr A jet conducerea AS ropuri ca în viitorul'Tratat de Istoria Me ici Bates 
Ion Marcu, un om tare cumsecade şi blând, de origine israelită şi Căsătorit cu 9 co e doar o amintire şi p E entrii fo Ade dh COST Pine asia 
PRE aa aa i rata îi cică păi a Ea Lalu se că : 2000 dea ce Sasibiitate socială şi ce reactivitate profesională a 
ă tiințific la Institutul de Fiziopatologie Prof. Dr. Danie aniel ; *, Se p ace = > qi: 
saluri ZE mal ÎI comunica oma inec epoca af oa 
La 4 iulie 1940, venise la putere guvernul ing. Ion Gigurtu — Prof, Mihail r Al treilea eveniment demn le a: MedicilorOriginesnevi e ia a 
Manoilescu, cu misiunea regală de a adapta politica externă la Naţional-Socia- ocratică a Asociaţiei General bei Catia Și 50%, supă icdeitalui 
lismul german şi de a obține o alianță militară cu cel de-al III-lea Reich. În acest copierea legislației naţional-socia “E a E „ Supărarea 
scop, de adaptare şi alianță, noul guvern român a aplicat legislaţia național- 10ă Antonescu pe Asociati COREONE al E Ministerul Educaţiei Naţionale şi 
socialistă şi i-a eliminat pe evrei din întregul aparat de stat şi din toate funcţiile La începutul lui noiembrie 194 „sun e orfani 
publice. Astfel, dr. Ion Marcu a fost eliminat din funcţia sa de la Facultatea de ministrul Prof. Traian Brăileanu îmi spune Pro ră iri Fiat Rina de piizee i 
Medicină, dar a rămas cercetător ştiinţific la Laboratorul de Farmacodinamie al să pensionez de la Facultatea de Medicină E rof. Meir et c-ai tre pei 
Institutului din Spitalul Filantropia. Prof. dr. Ştefan Nicolau, de Dermatologie. „Legi nene ă 
A , 3 : ă Aa le PER TOR lă si facem ce se decide de jos în sus de către Corpul | 
In toamna lui 1940, Prof. dr. Daniel Danielopolu a fost cuprins de panică şi a democraţia socială şi, ca atare, Adunării Gemezle ceierea pradă Akcnesca Şi 
Pune în discuția ct ce decide Corpul Medieal Romii“ 


imeni în mod oficial. În cadrul acestor Medical i t. 

edical interesa! ( if 

a ii ce exa care 

istrul Educaţiei Naţionale, voi fa simte niver- 

„ Deschid paranleză pentru a aplica i Pa Per RICA 
Dau pă A Ia âni icia, în ee 

LA nanțul Su cperiorlaiie IRU 0 SN ră“. Profesorii universitari nu 


luat nişte măsuri pe care nu i le ceruse n 
măsuri autodecise, i-a eliminat din Institut pe cei trei medici evrei — dr. N, 
Griingold, dr. Schwartz, dr. Ion Marcu, precum şi pe laborantul Gh. Petrovici, care 


era român şi comunist. Acesta din urmă a avut o funcție publică de mare însemnă- ; i “fai 
tate în regimul comunist de după 6 martie 1945 şi, după ştiinţa mea, nu știu să fi | Mondial, de ceea ce se numeşte „autonomie univers! cei. piihvohstăretitdă ci 
făcut fapte rele. Eliminat mai întâi din universitate şi apoi din institut, dr. Ion erau numiți de Ministerul Educaţiei Nafio RALEA CI ra i , 2 tati universitare, 
Marcu a intrat în panică şi şi-a pierdut instinctul de conservare. A venit să ceară | Consiliul profesoral al respectivei Facultăți. Co nare, adică până la 70 de ani, şi 
ajutor la Asociaţia Generală a Medicilor, dar nu m-a găsit pe mine, singura persoa- | profesorii erau inamovibili până la vârsta de pensio căriaă excepționale şi tot prin 
nă din conducere pe care o cunoştea. Pierzând ancora în societate şi pierzând | profesoratul li se putea prelungi cu 2 ani, numai i terorii carliste, în septembrie 
direcţia în viață, s-a dus acasă şi s-a sinucis. Noi, Asociaţia Generală a Medicilor, vot secret, de către Consiliul Profesoral. In EEE Legea scelerată“, prin care 
n-am ştiut nimic și numai după 1989 am aflat că, la înmormântarea lui, discursul | 1938, Armand Călinescu obținuse un Decret Rega ta de 65 de ani şi rămânea la 
funerar a fost pronunțat de Prof. dr. Socrat Lalu. În numele Medicinii românești | profesorii universitari erau pensionați automat “ prelungească sau nu profesoratul, 
Propun ca în viitor să i se facă un bust de martir al Medicinii, care să fie plasat la | latitudinea Ministerului Educaţiei Naţionale să le p | acelei „Legi scelerate“ a lui 
Facultatea de Medicină din Bucureşti. Foarte probabil, comunitatea evreiască nu va | din an în an, până la vârsta de 12, de ani. Scopu rofesorilor universitari, pentru 
fi de acord, întrucât dr. Ion Marcu a încălcat legea rasistă a mozaismului şi avea | Armand Călinescu era intimidarea şi d9ripl PE dr. 
vinovăția de a se fi căsătorit cu o româncă. În memoria noastră, a celor din genera- ase conforma pasiv la noul regim al dictoiurlge e vârsta de 65 de ani Prof. a 
„Ha noastră, el nu poate fi uitat, întrucât a fost un adevărat om de ştiinţă şi un om La data aceea, în noiembrie 1940, împlinea fan Nicolau, de DenOAiAlORE 
bun, devotat României, Francisc Rainer, de Anatomie, şi Prof. „dead E Clinica de Dermatologie rs 
„A doua realitate de evocat este iniţiativa noastră de a fonda o Cooperativă a medi- Catedra de Anatomie nu era vânată de nimeni, 1 dr. Scarlat Longhin. Acesta î 
cilor, a farmaciştilor şi a veterinarilor, pentru preluarea industriei farmaceutice din Spitalul Colentina era dorită cu lăcomie de brat ră că face bine pentru țară, 
i | ajuns în audienţă la g-ral Ion Antonescu, care co 041 


pui Această industrie avea proprietari evrei, care se găseau în tratative secrete 


BETI II E 


i: i ă-l pensioneze 
ordonat Ministerului Educaţiei Naţionale S l E Lon ii Prof. dr, Șteţ 
: i să-l numească profesor pe g-ral dr. Scar £ se a 
Nicolau şi să-l numească p”. de la ministrul Prof. Traian Brăileanu 
Conform misiunii primite de a Bop e » AM puş: 
„Col za le problema pensionării celor doi profesori, în 
discuția Adunării Generale pre ii scelerate“ a lui Ar ăi hate 
lă s-a scandalizat de aplicarea „Legii scelera ; Armand Călinegeută 
Generală s-a loc de aplauze, a votat în unanimitate prelungirea activității ce] CU şi, 
în iile UA Foa aai de 70 ani. Nu a existat niciun glas ŞI niciun vot împoți i 
Beciziei Strei Ministrul Educaţiei Naţionale,  recte ministrul Prof, Să 
Brăileanu, şi directorul Prof. Traian Herseni şi-au însușit decizia. Asocjalăn 
Generale a Medicilor. În schimb, s-a înfuriat împotriva noastră g-ral Ion 
care îi trata pe legionari ca pe nişte tineri recruți ŞI care înțelegea să 
România exact aşa cum se comanda la cazarmă. p A 

O săptămână mai târziu, secretarul general al Ministerului Sănătă 
chirurg şi patriot dr. Alexandru Popovici, îmi spune: »Milcoveanu, te 
director în Minister şi vei trece aici cu toată arhiva Colegiului Medicilor: 
Noţiunea de „Asociaţia Generală a Medicilor“ face parte din sistemul regimului 
democratic moştenit de noi de la Ionel I.C. Brătianu, mareşalul Alexandru 
Averescu şi Iuliu Maniu. Noţiunea de Colegiul Medicilor face parte din Statul 
totalitar: a fost instituită de dictatura carlistă, preluată de dictatura antonesciană şi 
continuată de regimul comunist. | 

Alarmat de cele aflate de la dr. Alexandru Popovici, am decis o ma 
generală a Asociaţiei Generale a Medicilor şi l-am invitat pe minist 
Publice, farmacistul Vasile Iasinschi, să ne onoreze cu prezenţa. Du 
blocului Carlton la cutremur, adunările generale ale Asociaţiei Medi 
în amfiteatrul din Piaţa Romană nr. 8, la sediul Asociaţiei General 
din România. În paranteză, amintesc că nici inginerii legionari nu 
ciaţia Generală a Inginerilor (AGIR), liberă şi independentă, să fie 
Colegiul Inginerilor, de salariaţi în subordinea guvernului. 

Adunarea noastră generală din Piaţa Romană nr. 8 a fost, într-adevăr, grandioasă. 
Au participat peste 1.000 de medici, printre care mai mulți profesori universitari. Eu 
am prezentat primele concluzii ale celor adunate şi discutate de cercurile noastre, care 
funcționau pe specialități la Asociația Medicilor. Am insistat pe dezvoltarea şi întărirea 
spitalelor judeţene şi pe înzestrarea acestora cu automobile-ambulanță, care să facă 
legătura cu circumscripțiile rurale sanitare şi care să-i aducă în capitala judeţului pe 
bolnavii din comune, din sate şi din cătune. Aceste comune, sate Şi cătune trebuie să se 
simtă articulate organic şi solidarizate funcțional cu spitalul județean din respectiva 
capitală de judeţ. Aici este o mare şi acută problemă de psihologie socială, care impune 
completarea reciprocă a democrației şi a naționalismului. 

La sfârşitul şedinţei, ministrul Sănătății, Vasile Iasinschi, vine la mine, îmi strânge 
mâna și îmi spune: „Îţi mulțumesc, Milcoveanu, că m-ai invitat. Eram cât p-aici să fac 
o prostie şi să semnez.'* 

Ulterior, am aflat că era vorba de decretul dat de g-ral Ion Antonescu pentru 
subordonarea Corpului Medical Direcţiei numite „Resurse umane de specialitate'“, din 
cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, la fel ca în cel de-al III-lea Reich şi ca în armată. 

Să reţină istoria că în cele 127 de zile de pseudo-guvernare, Mişcarea Legionară nu 
s-a făcut complice la suprimarea libertății şi la etatizarea profesiunii medicale. După 
evenimentele din 20-24 ianuarie 1941, noul ministru al Sănătății Publice, Prof. dr. Petre 
Tomescu, a avut aceeași opinie şi, până la jumătatea lui martie 1941, a menţinut fără 
modificări prezența Comitetului nostru și independența Asociaţiei. Abia la jumătatea 


escu 
BUVerneze 


ţii, ilustru 
YOM numi 


Te adunare 
rul Sănătăţii 
pă dărâmarea 
cilor se țineau 
ea Inginerilor 
VOlau ca Aso- 
transformată în 


lui martie 1941 şi Ia presiuni ultimative, ministrul Sănătăţii Publice a demis Comitetul 
nostru legionar și a nominalizat un singur coni 


Marinescu, mare chirurg urolog şi un om tare 
242 


ducător, în persoana agregatului dr. Gh. 
bun şi cumsecade. 


| 


DR 


gina Elisabeta — 

ţii publice. Și anume, 
Caritate şi b) fondarea 
Stitutului Surorilor de 
Cu plată, Casa Regală 
Ureşteni, pentru ca fiecare 
4 din Statutul de fondare 


is Jădirea şi înzestrarea acestui sanatoriu 
in ate, Pe La A duri şi Regina a apelat la medicii buc 
donas€ 2. ie cu câte O mică parte socială. Articolul 
Că veniturile sanatoriului, să se răscumpere 

fica: »--c:cni şi, astfel, în final, întreg sanatoriul să devină propri 
spe: i ef eie Surorilor de Caritate.“ Sanatoriul s-a construit Și lada 
da ol A stă, pe str. Arh. Mincu, între Şos. Kiseleff şi Monumentul Aviatorilor. 
încă mai e pui onatoarei, sanatoriul a primit numele de Sf. Elisabeta şi a funcționat 
După ue ea comuniştilor la putere. Nu se ştie Cum, administratorul sanatoriului 
până la ven fie un evreu, Honnig, căsătorit cu Silvia, fiica marelui g-ral Artur 
'uns să eu austriac creştinat. Pe parcursul anilor, administratorul Hânnig a 
Voitoianu, EV! cuns părţile sociale depuse de medici şi, astfel, a ajuns să dețină 
e lalea sanatoriului. Între 26 septembrie şi 30 noiembrie 1919, am 
ropri în care g-ral Artur Voitoianu era în același timp prim-ministru şi 
un Are La 25 octombrie 1919, PCR a organizat a 2-a aniversare a 
de 1 Aa din Rusia şi, drept concluzie — invadarea Palatului Regal pentru 
revoluție! : ŞI elui Ferdinand I şi instituirea Republicii Socialiste Sovietice Române. 
detronarea zi rea acțiunii de invadare a Palatului Regal, prim-ministrul — totodată 
jEeau lene — g-ral Artur Voitoianu a cerut regelui Ferdinand 1 un Decret Regal 
ministru Se Regală acceptă şi consacră inversarea textului articolului 4 din Statutul 
rin Care ape Elisabeta, veniturile sanatoriului având să servească nu la răscum- 
Sanatoriului 509 ărţi sociale depuse de medici, ci la răscumpărarea Cehia ia 
nație cata Regală, astfel încât Sanatoriul Sf. Elisabeta să nu mai ajungă 

ona = : i i itate. 
prea mea situ git e Gri ocne Ian 
Eu cunoşteam : Sa azit inte al Asociaţiei Generale a 
sa pătat: pă teresat. În calitate de preşedinte re i 

io a vizitat Institutul Surorilor de Caritate, iar conducătorii acestuia, dr. 


părțile sociale depuse de 


avut 
ministru 


; : tiv x: 
Ion Mamulea şi Prof. dr. Mihail Manicatide, mi-au explicat E Îi n 
curajul cetățenesc şi nici puterea politică să e ee lajepea îi iii 
Institutul Surorilor de Caritate, încă din 1919, intro! gene În atepta Iecerea 
din Înalt Ordin şi prin consens general, procesul nu se as ce cent Și ultimul 
a 20 de ani, pentru prescripţie. Timpul de prescripţie 


ani, penti isa e 1940. 
termen încă posibil era atunci, în octombrie dinu Jegionar av. lon Țurcanu, Care 


mânizare la ia eta 
C sia i de av. lon Țurca 
proprietari evrei. Aceşti comisari de roriizte SE e era să-i împiedice pe 
numiți de Mişcarea Legionară, aveau tre! zei i ae eventu 
proprietarii evrei să-şi vândă întreprinderile 


i i nicio încetinire sau 
i neze fără nicio încet 
Germania. Al doilea scop, ca întreprinderea să funcțio înainte. Al treilea SCOP, 


€ TCprI [LU ă mereu 

intrerupere şi producția economică a țării să roi muncitorilor de către patroni : 
să înceteze lupta de clasă alimentată de ai mneliu Zelea Codreanu. 
să se meargă spre armonia socială cerută de CO 


luție, 
acesta, drept so 
canu ŞI beta. Aici, am dat 


L-am expus problema lui Ion Țur Elisa 
Comisar de românizare la Sanatoriul Sf. 


i i rticulară, ci o Socie 
| nu era proprietate pa aa 
atoriu p! şi cu Prof. dr. Nicolae Gheorghiu „Anon 

ştepta sosirea la fața locului a Prof. d e 


ultor particulari 
“iului inistraţie. Se a L iaţa LOCU 
al Consiliului de Administraţ n impostor venit fără niciun drept 


Gheorghiu, care să mă dea afară ca pe u 


i i vea 
Sanatoriul Sf. Elisabeta a ) i [ d a şi 
a at că nu exista nicio So 
psihiatru dr. Petrescu, care m-au asigur: cietate Anon: 


mulți proprietari şi că singurul proprietar era Vans, Mute acţiunile fiind aja 
Văzând că nu puteam rezolva problema Prin, ună înţelegere cu Hânnig, Car hi, 
pofiise afară, şi nici cu Prof. dr. N. Gheorghiu, care nu mai venea, m-am pa mă 
apelez. la justiție şi m-am adresat Procurorului General al Statului, care. se IS să 

Întrebându-mă în ce calitate făceam reclamația, am răspuns ea 
că î 


Gheorghiade. Int SA câ Medici 
calitate de Preşedinte al Asociaţiei Generale a Medicilor, care era protece. În 
firească şi necesară a surorilor de caritate. ue Oarea 
Timp de o lună, procuratura n-a făcut nimic şi reclamația mea părea să fi f 
| 


azvârlită la gunoi. Nu aceasta a fost realitatea. In primele zile ale lunii ianuarie, 1 0954 
am aflat pe cale particulară că Preşedinţia Consiliului de Miniştri cumpărase Sar. l HI, 
Sf. Elisabeta cu 27.000.000 de lei, din care Veturia Goga luase 5.000.000 dre Natoriu] 
ca intermediară între evreul H&nnig şi conducătorul Statului, g-ral Ion Ana eit Şpagă, 
Indignat de cele întâmplate, m-am dus din nou la procurorul Gheorghiade 
cursul discuţiei, am acuzat Justiţia că prin pasivitate se făcuse com li C şi, în 
escrocherie în dauna Statului şi în dauna Națiunii. Procurorul Gheorghiade. Fă? la o 
a raportat ministrului de Justiţie, Prof. Mihai Antonescu. Acesta a găsit s (cl i 
rezolvare, precum se va vedea. otuţia de 
Eram în primele zile ale lui ianuarie 1941. Eu locuiam la părinții mei. 3 
Sapienţei nr.1. Intr-o dimineață, la SW, soseşte un automobil ministeri | în Str, 
funcționar mă invită la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, la Palatul Vica an 
In anticameră, observ patru comisari de poliție, stând pe scaune, cu unifo zi ] 
negre, cu epoleți galbeni ca de aur. Funcţionarul mă introduce într-o e pa elor 
birou, îl recunosc pe ministrul de Justiţie, Prof. Mihai Antonescu. Acesta înce d A 
citească reclamaţia făcută de mine la Parchetul General al Statului şi apoi, tot A i 
tare, citeşte extrasul din Jurnalul Consiliului de Miniştri publicat în Me 
Oficial, conform căruia Statul Român cumpărase cu 27.000.000 de lei Sanie iri 
Elisabeta. După ce a citit cele două acte, m-a acuzat de dublă rebeliune Mai î ii 
ebollunea de a mă împotrivi unei decizii luate de Stat în condiţii perfect [ez 
(plăcile în interiorul Mişcării, Legionare, întrucât Jurnalul Consiliului. de 
ri i FRM ezu. de, toți miniştrii legionari, în frunte cu Horia Sima, Vasile 
» Iralan Brăileanu, g-ral C-tin Petrovicescu, C-tin Papanace, Alexandru 
Conștagi şi alţii pe care nu mi-i amintesc. » 
eee Schi lui Mihai Antonescu, l-am întrebat ce explicaţie dădea 
Cea ia lege macroistorică, Tratatul Economic dintre România și 
carei a A pr ud a miniştrilor legionari, în timp ce legea minoră a 
Guvern. Ministrul Justiţiei, P Ea A Va semnăturile tuturor miniştrilor legionari din 
neaşi reiterat acuzi if ihai Antonescu, n-a putut răspunde la întrebarea 
Legionară. Cum dânsul nur je iune faţă de Statul Român şi de trădare în Mişcarea 
cat de pe scaun și am spus: e 5 cale şi amenințările, toate răcnite, m-am ridi- 
poziţia de ministru de Justiţie lipi ajul pe care îl întrebuințaţi, ați decăzut din 
Mihai Antonescu a înce i a cae In 62 vorbi cu dumneata, 
Put să răcnească şi mai tare: „Domnule Procuror Gene- 


ral, am fost insultat şi î 
(Se sultat şi agresat în cali ini iției și vă i 
aplicaţi legea şi să arest aa AA mea de ministru al Justiţiei și vă rog Să 
pre uimirea mea totală i 
» = . E S î ă i i 
oare Săpată pe a ea 90 e deschide un perete al încăperii şi, dintr-o ascunză- 


ro - I 
244 Procurorul, care în numele legii, mă declară arestat pentru 


mi-a explicat că san 
acțiuni în posesia m 


ă cu 


justiție: 


vernului. În aceeaşi secundă, vin cei 

ă j ui Patru comi 
de aur, mă prind de brațe și, spunând că omisa 
să merg cu ei. Procurorul Gheorghiade m 


sa gu le PRI 
, i TI în uniformă 


â nevoie pot utiliza 

d CU noi și, cu un 

a unei camere, citesc pe o plăcuță „Comisar Pop ui Intrăm în 
AD 14u Curea- 

E Sinucide, Din sertarul 

j birou P' = v„ârsisem culpa sau infracțiunea d nisteriale, să ancheteze 

Ă în c re săvârşi a de ultragiere a d-lui ministru de 

0du S tanță 

o J-am SP Zi ă ! ță cum s-au 
e şi din ce cauză s-au petrecut”, N-a mai continuat anchetarea şi E pir 


lucru > sală mare, numită arestul comun, laolaltă cu vagabonzi, derbedei, hoți 
păgat | are, cerşetor ŞI a 


i ţii, în total vreo 20-30 de persoane. 
e buzu ea a ţinut trei ore şi, pe la ora 12%, a venit di 
Arestaree "M-a luat din arest şi, tot în limuzină miniseria aa ii 

Gheor8 in Piaţa Victoriei. De data asta, m-a introdus în alt birou, unde l-am Ei 
= picioare pe g-ral Ion Antonescu şi, alături, pe Prof. Mihai Antonescu. 

în p de 8 ianuarie 1941, a doua zi după Sf. Ioan, patronul Generalului. 

n Antonescu mă priveşte drept în ochi şi mă somează să-i răspund la 

ntrebare: „In conştiinţa dumitale de român şi de legionar, crezi că 

tonescu este capabil de a face o faptă necinstită şi de a încălca 


stând în £ 
Era ziua 


G-ral lon 

ă al 
următoare 
„ral lon An 


le statului?” : Ş : 
legile ispund prompt: „Nu. Sunt absolut convins că sunteți un om cinstit şi că 


Eu răs ile 
ile. 
respecti o Antonescu: „Dacă ai această convingere despre persoana mea, atunci 
află că a trebuit să iau această decizie şi că nu am încălcat legile statului. Sanatoriul 
este plătit nu din bugetul Statului, ci din fondurile secrete ale Ordinii Publice, 
pentru care legea nu cere niciun act justificativ. 
Î am acceptat toate explicaţiile, ministrul de Justiţie, Mihai Antonescu, mi-a 


Întrucât ; az e R : 
cerut să semnez O declaraţie scrisă de dânsul în acelaşi sens. Declaraţia a fost dată 


publicității şi se găseşte în ziarele epocii. Ş > Pee 
După semnare, g-ral Ion Antonescu s-a uitat din nou în ochii mei şi, cu voce 
apăsată, mi-a spus: „Eu personal v-am adus în guvern şi eu personal vă mențin în 
guvern; aveți toată țara împotriva voastră şi din toate părțile mi se cere să vă azvârl 
afară. leri am fost felicitat pentru ziua onomastică şi toți generalii, fără nicio 
excepție, mi-au cerut aprobarea să fiţi dați afară cu forța.“ 
G-ral Ion Antonescu ridică mâna dreaptă şi încovoaie indexul, adăugând: „Este 
suficient să mişc un deget şi armata vă atacă cu foc continuu.” 
Închei aici episodul cu Sanatoriul Sf. Elisabeta. 
În cele ce urmează, voi încerca să evoc şi să a 
cum s-a desfăşurat marea tragedie naţională a războiu 
Română şi Mişcarea Legionară. 


nalizez cum s-a dezlănțuit şi 
lui civil dintre Armata 


245 


te un bun medic. Şi apoi 
1 epoci care a fost 
ordinar în Societatea 


CET, ŞI comunicativ.“ 


i Vlexandru Paleologu 


arte puţinii români în viaţă 
ale istoriei României din 


ti, Dr. Milcoveanu a observat 
esfăşurarea evenimentelor, fiind 
schimbări istorice. 
ca | al Societăţii Studenţilor în Medicină şi, 
i târzi Vationale a Studenţilor Creştini din România, 


Dr. Mi can + aflat în centrul mişcărilor naţionaliste 
studenţeşti, cate deosebire de majoritatea mişcărilor politice 
studenţeşti din Europă de azi, au avut un impact direct asupra 


politicii la nivel înalt. ... În condiţiile în care mişcarea studențească 
număra aproximativ patru sute de organizaţii separate şi în care 
Mişcarea Legionară devenea din ce în ce mai puternică, amintirile 
Dr, Milcoveanu despre activitățile sale de student din anii '30 fac 
lectura cu atât mai fascinantă. 

(...) Acest volum de memorii îl poartă pe cititor prin istoria 
României din 1929 până în 1989.“ 


Dr. Rebecca Haynes 
University College London, 
School of Slavonic and East European Studies