Tehnium/1993/9311

TEHNICĂ MODERNĂ .. 

Aplicaţie neconvenţională a 
circuitului integrat /?E 561Z 
Protecţie cu optocupior 
Filtru cu patru ieşiri (urmare) 


Idioelectronică ......... 

Reacţia negativă în 
amplificatoare 

Polarizarea tranzistoarelor cu 
efect de câmp (urmare) 


CQ-YO ... 

Amplificator liniar cu grila la 
masă 


Simboluri grafice audio-video 
Preampiificatoare de zgomot 
redus 


LABORATOR ... p 

Cronometre de laborator 
(urmare) 

SERVICE .. p 

. înlocuirea C.l. de pe modul cale 
sunet 

Depanarea receptoarelor T.V. 
color TELECOLOR 3006 (3007) 


ATELIER ... 

Afişaj matricial cu LED-ui 


CITITORII RECOMANDĂ. 

Minitester — 2 
Comutarea funcţionării în 
sisem monitor a T.V.C. 
Cromatic 

Sursă +5 V/5 A cu LT 1074 


LA CEREREA CITITORILOR .. 
Tabelul naţional al atribuirii 
benzilor djs frecvenţă 
Hercules 
U 418 B 


REVISTA REVISTELOR 
Oscilator 

Comutator AC-DC 
Voitmetru analogic 
Manipulator 


Bea 


«WiJ 



















Revîstă lunară pentru 

constructorii amatori 

Redactor şef: 

ing. ILIE MIHĂESCU 

Secretar general 

de redacţie: 

ing. ŞERBAN NAICU 

Colectivul redacţiei: 

V. Stach, V. Cfmpeanu, 
I. Ivaşcu (grafică), 
G. Ivaşcu (corectură), 
M. Marinescu 

Adresa redacţiei: 
79784 Bucureşti, 

Piaţa Presei 

nr. 1, sector 1, 

of. p. 33, 

telefon: 618 35 66, 

617 60 10/2059 

Administraţia: SC. 
„PRESA 

NAŢIONALĂ" S.A. 
Director: 
ing. S. Pelteacu 
Director economic: 

ec. I. Ciucescu 

Editor asociat: 

S.C. „TEHNIUM 
ROMFABER" S.R.L. 
Director general: 
ing. I.G. Mlhăescu 
Director economic: 
ec. Al. Crlşan 

Tiparul: Imprimeria 
„Coresi " - Bucureşti 

Abonamentele se fac 
prin oficiile poştale - 
catalog nr. 4120. 
Difuzorii de presă 
doritori să difuzeze 
revista se pot adresa 
direct la redacţie 
telefonic sau la sediu, 
Corp CI, etaj 5 
camera 509. 

S.C. „TEHNIUM 
ROMFABER" S.R.L: 
• organizează cursuri 
depanatori' T.V. 

• execută 
cataloage, pliante, 
prospecte etc. 

• editează cărţi 
ştiinţifice şi tehnice 

• publicitate 
pentru orice produse 

260 lei 


APLICAŢIE NECONVENŢIONALA 
A CIRCUITULUI INTEGRAT 

«/iu \ ~ V ' ' jir oscilator stabilizat pe o frecvenţă • f N £vf 

pfe 130 \L ——.-.. 


Dr. Ing. ANDREI CIONTU 

Circuitul integrat PE 561Z, reali¬ 
zat la fosta IPRS Băneasa, este un 
circuit PLL utilizabil până la frec¬ 
venţa de 30 MHz. Aşa cum se arată 
în (1), acest circuit se poate folosi 
ca: 

— demodulator MF sub 30 MHz; 

— demodulator sincron MA; 

— receptor pentru emisiuni MA. 

Pentru primele două aplicaţii, îm- 

tre terminalele 2 şi 3 ale capsulei tip 
Dl|_, se conectează un condensator 
a cărui capacitate se calculează cu 
formula: 

300 

C ° (PF) ~ f„(MHz) 

în care f 0 este frecvenţa de oscilaţie 
a OCT, care este un multivibrator 
de înaltă frecvenţă la care excursia 
de frecvenţă se obţine prin variaţia 
de curent. Pentru cazul receptoru¬ 
lui acordabil într-o bandă de frec¬ 
venţă, între terminalele 2 şi 3 se co¬ 
nectează un condensator variabil. 
Dacă în loc de condensatorul C 0 se 
conectează un rezonator cu cuarţ, 
se poate observa cum oscilatorul 


controlat în tensiune devine un os¬ 
cilator pilotat pe cuarţ. Variind ten¬ 
siunea de alimentare pe pinul 16 în¬ 
tre +12 şi +18 V, se poate constata 
la pinul 5 că frecvenţa oscilaţiilor 
este constantă. în acest fel OCT de¬ 
vine, de fapt, un oscilator de refe¬ 
rinţă. Circuitul pE 561 Z mai are 
încorporat în el un detector de fază 
(CP) la a cărui intrare de referinţă 
se aplică (intern) semnalul s 0 (t) ori¬ 
gine de fază, cu frecvenţa f q a rezo¬ 
natorului cu cuarţ. 

4a cea de-a doua intrare a detec¬ 
torului de fază (pinul 12 sau 13), se 
poate aplica un semnal de frec¬ 
venţă egală cu f q , dar de fază varia¬ 
bilă, semnal care poate să provină 
de la un oscilator de înaltă frec¬ 
venţă, urmat de un divizor de frec¬ 
venţă. Tot în interiorul circuitului 
este integrat şi un amplificator tip 
„filtru trece jos“ cu posibilitatea 
reglării constantei de timp din exte¬ 
rior. Rezultă că circuitul PE 561 Z 
poate fi utilizat şi în cadrul scheme¬ 
lor de stabilizare automată (blocare 
în fază) a frecvenţei oscilatoarelor 
de înaltă frecvenţă 

Frecvenţa rezonatorului cu cuarţ 
(f q ) trebuie să fie sub 30 MHz. Auto¬ 
rul prezentei note de laborator, a 
experimentat, schema cu f a = 10,7 
MHz şi f q = 15 MHz. Divizorul de 
frecvenţă rapid (Div F) dă la ieşire 
semnalul de frecvenţă f q şi fază va¬ 
riabilă. Când OCT are tendinţa să-şi 
varieze frecvenţa (f 0 c T ). semnalul 
la intrarea 12 îşi variaza faza, la ieşi¬ 
rea CP apare semnalul de eroare 
V^(t), care, filtrat, se aplică diodelor 
varicap din compunerea OCT şi 
care îl readuc pe frecvenţă astfel ca 
V^ = 0. în concluzie, cu ajutorul cir¬ 
cuitului PE 561 Z se poate realiza un 


oscilator stabilizat pe o frecvenţă 
egală cu un multiplu N (întreg) al 
frecvenţei f q . Bucla de stabilizare 
necesită, evident, un divizor de 
frecvenţă cu N, care trebuie să fie 
cu atât mai rapid cu cât frecvenţa 
oscilatorului este mai mare. Dacă 



U CP H FTJ h 

' Soft) 1 - l V 0 (t) 1 - 1 

v P561Z 


Q(fn ) 


divizorul de frecvenţă este progra¬ 
mabil într-un anumit interval de va¬ 
lori întregi (N variabil) se poate rea¬ 
liza un sintetizor de frecvenţe, 
adică o reţea de frecvenţe fixe cu 
stabilitatea pilotului cu cuarţ. Un 
asemenea sintetizor, uşor de reali¬ 
zat ca jiplicaţie (neconvenţională) a 


PROTECŢIE 


circuitului PLL PE. 561 Z, ar putea fi 
util radioamatorilor. 


BIBLIOGRAFIE: 

1. A. Vătăşescu, ş.a. Circuite inte¬ 
grate liniare, voi. 1,1979 

2. Caiet de sarcini (pE 561 Z) IPRS, 
1989 


Ing. RISTEA ION, Brăila 

Când într-o aplicaţie oarecare 
este necesară limitarea unui curent 
sub o anumită valoare dată, PRO¬ 
TECŢIA CU OPTOCUPLOR, des¬ 
crisă în continuare, este o metodă 
simplă şi eficientă. 

Curentul trece printr-o rezis¬ 
tenţă, la bornele căreia va deter¬ 
mina o cădere de tensiune propor- 1 
ţională cu valoarea sa. La bornele 
rezistenţei este conectat LED-ul 
optocuplorului. 

Alegând adecvat valoarea rezis¬ 
tenţei, în aşa fel încât la curentul 
maxim să se obţină o tensiune sufi¬ 
cientă deschiderii LED-ului, se rea¬ 
lizează şi deschiderea fototranzis- 
torului din optocuplor. 

Conectat într-un anumit punct al 
schemei, adecvat ales, fototranzis- 
torul va comanda limitarea nece¬ 
sară. 

Având în vedere răspunsul rapid 
al optocuplorului (1,7 ms), protecţia 


se dovedeşte eficace în aplicaţii ce 
presupun fenomene tranzitorii şi 
aleatoare. 

în continuare, este descrisă, ca 
exemplu, o sursă stabilizată de ten¬ 
siune, protejată la scurtcircuit — 
utilă în laborator. 

DESCRIEREA FUNCŢIONĂRII 

1. Sursa poate debita tensiuni 
continue între 3 şi 30 V, cu un cu¬ 
rent maxim de 0,8 A. 

2. Curentul debitat în scurtcir¬ 
cuit este de 1,07 A. 

3. Curentul debitat în sarcină de¬ 
termină, la bornele rezistenţei de 1 
ohm/9 waţi, o anumită cădere de. 
tensiune. 

4. Când curentul ajunge la valoa¬ 
rea de 1,07 A, optocuplorul va co¬ 
manda scăderea corespunzătoare 
a tensiunii de ieşire. 

5. Procesul de limitare lucrează 

TEHNIUM 11/1993 
















1 

—i 

■ragUSI 
a——uf 

imn 

iiiss 

ilBgi 

vm 

ngg 

IMN 

iiiBS 

■55555! 

SSSSSSSh 


■ 

IBIIli 

iiiS 

SSSSSSSi 


1555555555 55 555555555 


mhh 


K 

fp = 50 m A 


\5K6 BD139 


2200 H U 6K8 


VEDERE de SUS 

A C 



!q =.50 m A 
u CEO~ 32 V 
P = 130 W 


într-un domeniu liniar, în zona de 
protecţie, neprovccând oscilaţii 
sau fenomenul de „pomping". (tre¬ 
ceri rapide din starea — complet 
blocat — în starea — complet satu¬ 
rat — ale elementului de reglare se- 


+ 3V 
* La 
+ 30V 

max. 1,07 A 


A \K 


BC 337 

V 

15 K r 

r 

l IN 1,007 

= 

100n T 


TEHNIUM 11/1993 


6. Dioda 6SI5P a fost introdusă 
pentru a împiedica diverse alte ten¬ 
siuni să pătrundă din montajele ali¬ 
mentate de stabilizator. 

7. Un comutator cu două poziţii 


poate trece un miliampermetru cu 
scara gradată 0—30 V şi 0—1,5 A pe 
tensiunea de ieşire sau pe rezis¬ 
tenţa de 1 ohm/9 waţi, realizând 
astfel posibilitatea de citire rapidă a 
tensiunii şi curentului debitat. , 


i\ii 


















































^2$ \<V$ 


■ rin reacţie se înţelege apli¬ 
carea unei părţi a semnalului de ie¬ 
şirea la intrarea unui etaj. Semnalul 
transferat de la ieşire la intrare se 
numeşte semnal de reacţie. 

Reacţia poate fi: pozitivă dacă 
semnalul de reacţie şi semnalul 
aplicat la intrare sunt în fază, şi ne¬ 
gativă dacă semnalele sunt în opo¬ 
ziţie de fază. Reacţia pozitivă se fo¬ 
loseşte în generatoarele de semnal 
(oscilatoare), iar reacţia negativă în 
amplificatoare. Totuşi, în amplifica¬ 
toarele cu mai multe etaje poate 
exista local (între anumite etaje) şi 
o reacţie pozitivă, dar reacţia nega¬ 
tivă are rolul dominant. 

Aplicarea unei reacţii “ pozitive 
măreşte modulul amplificării, ■ iar o 
reacţie negativă îl scade. 

Reacţia (transmiterea de semnal 
de la ieşire la intrare) poate fi intro¬ 
dusă deliberat* urmărindu-se anu¬ 
mite scopuri, dar există şi o reacţie 
parazită care poate să modifice 
performanţele etajului respectiv în- 
tr-un mod nedorit (intrarea unui 
amplificator în regim autooscilant, 
de exemplu). 

Introducerea reacţiei negative, în 
cazul amplificatoarelor, asigură 
unele avantaje, cum ar fi: scăderea 
dependenţei amplificării de para¬ 
metrii dispozitivelor active influen¬ 
ţaţi de variaţia tensiunii, de alimen¬ 
tare sau a temperaturii, creşterea 
benzii de frecvenţă (de trecere), 


transfer A, iar reţeaua de reacţie, 
coeficientul de transferj?. 

Semnalul rezultat la ieşirea com¬ 
paratorului este suma algebrică a 
semnalelor de intrare (U,) şi de 
reacţie (U r ). Aceste semnale au fost 
considerate tensiuni, dar ele pot fi 
şi curenţi. 

Comparatorul are doar o pre¬ 
zenţă teoretică, în realitate el nee¬ 
xistând ca etaj distinct. 

Reţeaua de reacţie este (în prac¬ 
tică) un circuit exterior amplificato¬ 
rului. Acesta are însă şi circuite de 
reacţie parazite interioare. 

Referitor la amplificatorul cu reac¬ 
ţie din figura 2, pentru ca amplifica¬ 
torul să fie cât mai puţin influenţat 
este necesar ca impedanţa de in¬ 
trare (Zm) a circuitului de reacţie să 
fie cât mai mare, iar cea de ieşire 
(Ze S ) cât mai 'mică, practic neglija¬ 
bilă faţă de impedanţa de intrare a 
amplificatorului (văzută la bornele 
U i). 

Deşi ne referim mai ales la ampli¬ 
ficatoarele de tensiune, scopul am¬ 
plificatoarelor este în special ampli¬ 
ficarea de putere, pentru obţinerea 
unui semnal de putere sporită care 
să fie aplicat sarcinii (difuzorului, în 
cazul amplificatoarelor de audio- 
frecvenţă). Amplificarea de ten¬ 
siune s-ar fi putut obţine cu un sim¬ 
plu transformator. 

La circuitul din figura 2 există o 

amplificare fără reacţie (a =—-) 
şi o amplificare cu reacţie (a, = 


Se poate defini un factor 


de reacţie: p - 


Deci: Ui=U 1 - 

O ~M) 
Amplificarea 


Comparator 01 
Ui-Ur 


Ui 1 UI A U2 



[Compara^ 

tor 


p 

:tie pozi 


✓ă (UI = Uh 


reacţie va 


~T reacţie 
negativă 
fi: (U1 = Ui-Ur) 


L—zir 


Ji UI 
" Ur 


I U2 11R 


L Ui UI 


U2JJ Ri 



micşorarea distorsiunilor neliniare, 
modificarea (în sensul dorit) a im- 
pedanţelor de intrare şi ieşire. 

Aceste avantaje se obţin ou 
preţul scăderii coeficientului de 
amplificare în domeniul frecvenţe¬ 
lor medii (micşorarea modulului 
amplificării). 

Schema bloc a unui amplificator 
cu reacţie, în reprezentare monofi- 
lară, este prezentată în figura la şi 
sub formă de graf în figura 1b. în fi¬ 
gura 2 circuitele sunt prezentate 
sub formă de cvadripoli. 

Amplificatorul are coeficientul de 


prezintă coeficientul de amplificare 
al amplificatorului' iniţial, fără reac¬ 
ţie. Produsul p • A poartă denumirea 
de transmisie pe buclă, iar (1 - pA) 
sau (1 + PA) se numeşte factor de 
reacţie sau de desensibilizare. 

Considerăm pe A şi p de forma: 
A = A e^ 1 = A (cos^i + j sin<?i); 
j3 = peivz = (coscp 2 + j sin^). 
unde: <p 1 este defazajul introdus de 
amplificator, iar <p 2 , defazajul intro¬ 
dus de reţeaua de reacţie. 

Coeficientul de amplificare cu 
reacţie ( A r ) devine: 


Modulul lui A r este: 

A,= __A_ 

1 — 2 A cos(<pi+<^2) + /8 2 A 2 

în funcţie de valoarea sumei de¬ 
fazajelor +. ^> 2 ), distingem două 
mari situaţii: 

1) (/?•, + v 2 = 2n7r, unde n = 0, 1, 2 
adică defazajul total este zero, 
cosţ^ + v? 2 ) — 1- 


Rezultă A r = —- 


(CONTINUARE ÎN NR. VIm 

TEHNIUM 11/19! 









(URMARE DIN NR. TRECUT) 


La toate TEC-J se observă la sim¬ 
bol alinierea conexiunii grilei 
(porţii) cu cea a sursei. 

Săgeata plasată pe grilă şi pe* 
bază la TEC-GI indică' sensul cu¬ 
rentului ce trece prin joncţiunile 
grilă-canal şi bază-canal, în cazul 
polarizării directe a acestor jonc¬ 
ţiuni. Sensul săgeţii indică şi tipul 
canalului. Dacă săgeata este spre 
interior (intră) canalul este de tip N, 
iar dacă săgeata este spre exterior 
(iese) canalul este de tip P. 

Pentru TEC-GI legarea bazei la 
sursă (sau la oricare alt electrod) se 
marchează explicit pe figură. 


Se mai utilizează uneori simbo¬ 
luri atât pentru TEC-J cât şi TEC-GI 
la care nu grila şi baza sunt marcate 
cu săgeţi ci sursa, lucru care indică 
sensul curentului care curge prin 
tranzistor. 

Menţionăm şi simbolul TEC-GI 
cu două grile de comandă (figura 
4). în funcţie de tipul canalului se 
mai adaugă o săgeată pe bază, spre 
interior (canal N) sau exterior (ca¬ 
nal P). 

CIRCUITE DE POLARIZARE Şi 
STABILIZARE A PUNCTULUI 
STATIC DE FUNCŢIONARE 

Cel mai simplu circuit de polari¬ 
zare pentru TEC-J sau TEC-GI cu 
canal iniţial este cel din figura 5. 
Este un circuit de polarizare auto¬ 
mată, similar cu cel folosit la polari¬ 
zarea tuburilor electronice. ji, 

Se observă că sunt necesare po¬ 
larităţi opuse pentru Urc şi U DS . 
Deci grila şi drena nu se află la pote¬ 
nţial de acelaşi sens cu sursa. Acest 
montaj nu se poate utiliza la polari¬ 
zarea tranzistoarelor bipolare şi 
nici a TEC-GI-urilor cu canal indus. 

Deci drena are un potenţial pozi¬ 
tiv faţă de sursă, iar grila unul nega¬ 
tiv. Acest lucru se realizează 
luând potenţialul sursei (U s ) pozitiv 
faţă de masă cu mărimea: U s = l D R s . 

Dar grila (poarta) absoarbe un 
curent neglijabil, deci U G este apro¬ 
ximativ zero, indiferent de valoarea 
lui,R G . Rezultă U GS = -l D R s . 

în graficul din figura 6 se prezintă 
modul de determinare grafică a îm- 
prăştierii punctului de funcţionare. 

Se pot scrie relaţiile: U GS = -R S I D 
şi E D = U DS + l D (R D + RsX 


*rrt a ni 

PI! ' : jj* j 


ing. ŞERBAN NAICU | 


Curentul de grilă este neglijabil. 
Pentru a obţine un anumit curent de 
repaos l DQ , rezistorul din circuitul 
U G e 

sursei va avea valoarea: R s = — 1 — , 
•dq 

unde U GS este tensiunea de polari¬ 
zare corespunzătoare curentului 
lp Q , în conformitate cu caracteris¬ 
tica nominală a TEC-ului respectiv 
> D <Ugs>, | . . . 

Circuitul prezentat asigura şi o 
oarecare stabilitate a punctului de 
funcţionare faţă de dispersia de fa- 
. bricaţie a TEC-urilor. 

Din figura 6 se observă că pentru 




Ri = Rgi II Rg 2 HJk - » 

Pentru polarizarea unui TEC-GI 
cu canal indus nu se poate folosi un 
circuit similar cu cel folosit în figura 
7, deoarece căderea de tensiune pe 
R s este în sensul polarizării inverse 
a grilei. 

In figura 10 se prezintă un circuit 
de polarizare simplu pentru TEC- 
GI, cu canal N indus. Montajul pre¬ 
zentat are un dezavantaj, şi anume, 
din cauza potenţialului U GS fix, 
punctul de funcţionare se va modi¬ 
fica cu temperatura. Pentru a îm¬ 
bunătăţi stabilitatea polarizării se 
va introduce un rezistor (R § ) în se¬ 
rie cu conexiunea de sursa (figura 
11). în acest caz U GS este în mare 
parte dependent de curentul de 


masa. 

Se poate utiliza circuitul din fi¬ 
gura 12, folosind pentru polarizarea 
grilei o rezistenţă conectată la 
drenă (R G ). Deoarece l G = 0, vom 
avea U GS = U G s. 

Dacă dorim obţinerea unui sem¬ 
nal cât mai nedistorsionat la ieşire 
(funcţionare cât mai liniară) este ne¬ 
cesar ca U GS < U DS . Pentru aceasta 
utilizăm circuitul din figura 13, 

unde U GS = -—- U DS . 

Rgi + r q2 

La ultimele două circuite prezen¬ 
tate se obţine stabilizarea punctului 
de funcţionare al TEC-GI prin reac¬ 
ţia negativă introdusă de rezistorul 


caracteristici de transfer externe 
(min. şi max.) ale diferitelor exem¬ 
plare de TEC, limitele între care va¬ 
riază curentul de drenă, ^ şi l 2 , la o 
anumită pantă a dreptei de sarcină, 
corespunzătoare unei R s date, sunt 
relativ restrânse. Dşcă panta drep¬ 
tei de sarcină ar creşte (U GS = 
const), limitele între care ar putea 
varia curentul de drenă ar fi foarte 
largi (l 3 şi l 4 ). 

Dacă se doreşte o insensibilizare 
şi mai bună a punctului de funcţio¬ 
nare şi deci o variaţie şi mai mică a 
curentului de drenă, l D , se va utiliza 
unul dintre montajele prezentate în 
continuare. 

în figura 7 se utilizează, pentru 
polarizarea grilei, divizorul rezistiv 
R G1 , Rg^. Pe R G 2 va apărea o cădere 
de tensiune suplimentară de polari¬ 
zare, E g , aplicată pe grilă, care per¬ 
mite folosirea unui rezistor R s de 
valoare mai mare pentru a obţine 
acelaşi curent de drenă ca şi în ca¬ 
zul precedent: 


15 


\r'G 2 ]_RD r 

D 0 


C D 


% 


RG i 




-—ii— 

p- 


, 62 lh 

D 


t — c 

buh 

\ 4 



o “ 2 + p crf 


\rg 2 


= e d 


I % 


Rs 

= En 


unde E g = 


U G 


; E d (- 


Rqi + Rc 


sauU G g—E g Rs'd 


1 + Rg 


" !dR& 


O altă schemă, folosită pentru 
stabilizarea punctului de funcţio¬ 
nare al unui TEC, este cea din fi¬ 
gura 8, cu divizor de tensiune şi re¬ 
zistenţă adiţională de valoare foarte 
mare ia intrare (R G3 ). Dacă se do¬ 
reşte obţinerea unei impedanţe 
foarte mari de intrare, acestei rezis¬ 
tenţe i se aplică tehnica „bootstrap" 
(figura 9). Rezistenţa de intrare va 
fi: Ri = R G3 (1 + gmR T ), unde 


Presupunând că l D scade din 
cauza creşterii temperaturii am¬ 
biante, U GS va creşte, ceea ce va 
tinde să mărească pe l D , contra¬ 
carând scăderea lui iniţială. 

Deoarece rezistorul R s va reduce 
amplificarea TEC, acesta va trebui 
decuplat cu un condensator C s . Va¬ 
loarea acestuia se alege astfel încât 
să aibă o reactanţă capacitivă mică 
Sa frecvenţele care ne interesează, 
astfel încât, în această situaţie, 
sursa TEC-ului să fie conectată la 


din circuitul de grilă. Pentru a eli¬ 
mina efectul" reacţiei negative 
(scăderea amplificării etajului, re¬ 
ducerea impedanţei de intrare) 
păstrând însă efectele de stabilizare 
ale punctului de funcţionare, se 
procedează ca în figura 14. Cu aju¬ 
torul lui C F s-a desfăcut rezistenţa 
de grilă în două, iar capătul comun 
s-a legat la masă. în cazul tranzis¬ 
toarelor TEC-GI cu canal N iniţial, 
cu două porţi (G1, G2), cea de-a 
doua poartă se polarizează cu o 
tensiune pozitivă în raport cu sursa 
(fig. 15). Divizorul R G o, R G ' 2 se alege 
astfel încât căderea ae tensiune pe 
R G 2 să fie mai mare decât tensiunea 
la cornele lui R s . 


TEHNIUM , 11/1993 







ca-va 


Pagini, realiiate in colaborare 



• S-a născut la 28.03.1944, în locali- 
|| ta tea Chişineu-Criş, jud. Arad. 

• A absolvit Facultatea de Electro- 
H tehnică, secţia Calculatoare Electro- 
M nice din cadrul I.P. Timişoara. 

• Lucrează la Centrala Nuclearo- 
£lectrică din Cernavodă, ca şef de se- 

J cţie întreţinere, reparaţii, automa- 
H ti zări, calculatoare. 

™ • Din anul 1962 este radioamator 
(Y04NQ) 

• Pasiuni legate de electronică, în 
®PPI special construcţii radio. 

AUREL FILIP 


MPL1FICATOR LI 


QTC DE YO 

Simpozionul de comunicări tehnîco-ştiinţifice şi Campionatul naţional 
de creaţie tehnică a radioamatorilor, ediţia 1993, şi-au desfăşurat lucrărila 
între 10 şi 12 septembrie la Tg. Jiu. 

Cu o participare destul de numeroasă şi o organizare şi ospitalitate 
bune din partea gazdelor, cei prezenţi au audiat interesante referate şi au 
putut admira şi aprecia reuşite lucrări practice. 

Printre cei ce au obţinut titluri de campioni la creaţia tehnică îi amintim 
pe Zaharescu Dorel (Y07FPE) şi Nimara Sorin David (Y07CKQ). 

Şi la această ediţie a acestui important eveniment din viaţa radioamato¬ 
rilor români, redacţia revistei „Tehnium“ a acordat trei premii pentru lucrări 
de excepţie, astfel: ing. Filip Aurel — Y04NQ, (Amplificator liniar cu grila ia 
masă); ing. Nimara Sorin — Y07CKQ (Echipament de trafic — două benzi); 
ing. Adam Andrei — Y02AXY (Transceiver cu dublă conversie). 

Stimulator a fost şi gestul firmei ELECTROCONEX Tg. Jiu reprezentată 
de Mărgeloiu Dumitru Y07CGS care a acordat un premiu de 15 000 lei pen¬ 
tru referatul „Trafic în 1296 MHz“, iar firma STAR-GLASS a oferit frumoase 
cupe. 

Mulţi radioamatori au sugerat redacţiei „Tehnium“ editarea unei lucrări 
(supliment) care să conţină aparatură specifică domeniului. 

In acest scop, aşteptăm noi sugestii şi colaborări. 

731 


Ing. AUREL V. FILIP, Y04IMQ I 


—- lucrare premiată de revista 
TEHNIUW la SYMPO YO 1993 — 


CAPITOLUL 1.0 

CONSIDERAŢII GENERALE 

O dată cu intrarea în vigoare a noului regula¬ 
ment pentru radiocomunicaţiile de amatori, 
staţiile de clasa I pot jjţjjiza puteri sporite în tra¬ 
fic. Amplificatorul prezentat în continuare cores¬ 
punde acestor cerinţe. 4 

în condiţiile în care utilizatorul dispune de un 
excitator (transceiver) cu o putere de ieşire în 
domeniul de 60—80 W, amplificatorul de putere 


prezentat devine un echipament util în lanţul 
EMISIE/RECEPŢIE, asigurând o amplificare în 
putere de 5—6 ori. 

Pentru utilizare, în amplificator s-au ales patru 
tuburi 81 IA (triode cu factor de amplificare t 
mare) Alegerea acestora s-a făcut din următoa-' 
rele considerente: 

a) Tuburile 81 IA încă se mai găsesc şi se pot 
procura la preţuri rezonabile (1 buc. 81 IA 
costă 7.5 $ SUA comparativ cu 1 buc. 3—500 
Z.care costă 98 $ SUA). 

b) La o tensiune anodică relativ redusă (1500 V), 
prin conectarea a patru tuburi în paralel, se 
obţine un impuls mare de curent şi deci pu¬ 
tere sporită. 

c) Funcţionează satisfăcător în toate benzile de 
unde scurte (capacităţile dintre electrozi au 
valori mici şi chiar foarte mici). 

d) Patru tuburi 81 IA conectate în paralel reali¬ 


zează o impedanţă de intrare de circa 75 ohmi 
şi deci cuplarea amplificatorului cu excitato- 
rul se simplifică. 

e) O serie de firme care produc echipamente 
pentru radioamatori au utilizat şi încă utili¬ 
zează aceste tuburi în amplificatoare de pu¬ 
tere. Aş menţiona firma VECTRONICS care a 
lansat pe piaţă un amplificator cu 4x811 A în 
anul 1993. 

f) în condiţiile unei realizări îngrijite şi atente, 
amplificatorul nu autooscilează şi ca atare nu 
este necesară neutrodinarea. 

Ca schemă, s-a abordat soluţia cu excitaţie în 
catod (cu grila la masă) datorită disponibilităţii 
unui excitator cu o putere de ieşire în domeniul a 
60—80 W, precum şi datorită tuturor avantajelor 
pe care această configuraţie le prezintă şi pe 
care nu le mai menţionez. 














calitate, amplificatorul 
mătoarele performanţe: 

— Puterea de excitaţie: 

— Putere input: 


— impedanţa de ieşire: 

— Impedanţa de intrare: 

— Game de frecvenţă: 

— Necesar de putere 
de la reţea: 


prezentat asigură Ur- 

50—75 W (funcţie de 
frecvenţă) 

SSB 1000 W PEP 
CW 1000 W 
RTTY 650 W 
50—75 ohmi (filtru t r) 
aproximativ 70 ohmi 
3.5; 7; 14; 21; 28 MHz 

max. 1250 W. 


PREZENTAREA SCHEMEI 
AMPLIFICATORULUI 

CAPITOLUL 2.0 


2.1. CIRCUITUL DE INTRARE 

Impedanţa de intrare a patru tuburi 81 IA co¬ 
nectate în paralel este de circa 75 ohmi. Acest lu¬ 
cru simplifică cuplarea amplificatorului cu exci- 
tatorul în sensul că Jegătura dintre cele două 
componente se poate realiza cu un cablu coaxial 
corespunzător, fără a fi necesare în configuraţia 
amplificatorului circuite speciale de adaptare. 

Având în vedere o serie de constatări experi¬ 
mentale privind funcţionarea amplificatorului în 
regim liniar (fig. 1), se recomandă utilizarea unor 
circuite de adaptare, comutabile pentru fiecare 
bandă. Acestea accentuează inerţia electromag¬ 
netică globală, asigurând refacerea semnalului 
la ieşire cu distorsiuni de liniaritate minime. De¬ 
sigur că această soluţie complică schema şi 
creşte costul, dar efectul obţinut justifică efortul. 

Schema completă a circuitelor de intrare, cu 
toate datele de realizare practică, este prezen¬ 
tată în fig. IA. Informaţiile referitoare la bobinele 
LI şi capacităţile CI, C2 sunt prezentate în tabe¬ 
lul tab. 1. 

Comutatorul KB1 este compus din doi galeţi a 
cinci poziţii fiecare (poate fi utilizat şi un singur 
galet dublu). 

Din motive de stabilitate, am adoptat soluţia ca 
acest comutator KB2 să fie independent de co¬ 
mutatorul KB1 (comutare benzi în filtrul de ie¬ 
şire). în acest mod mai apare un buton în plus pe 
panou, dar construcţia mecanică în ansamblu se 
simplifică. Desigur că cei doi comutatori (KB1 şi 
KB2) pot fi şi coaxiali (cu monocomandă). 

întregul ansamblu (bobine, condensatori, co¬ 
mutator KB1) este realizat într-o incintă metalică 
închisă din care ies cele două cable coaxiale de 
conexiune şi axul comutatorului. Incinta este 
prevăzută cu orificii corespunzătoare pentru ma¬ 
nevrarea din exterior a miezurilor bobinelor LI. 


CIRCUITUL DE NEGATIVARE, MĂSURAREA' 
CURENTULUI ANODIC Şl DE GRILĂ 

CAPITOLUL 2.2 

Regimul de funcţionare a tuburilor este în 
clasa AB2. Punctul de funcţionare în regim static 
se alege astfel încât tensiunea de negativare să 
fie mai mică decât tensiunea de tăiere, iar exci¬ 
taţia să fie mai mare decât tensiunea de negati¬ 
vare. în acest fel, pentru anumite perioade de 
timp, grila de comandă devine pozitivă fapt ce 
conduce la apariţia unui curent în circuitul grilă 
— catod. 

Pentru triodele cu factor mare de amplificare 
ce funcţionează în clasa AB2, regimul liniar de 
funcţionare este asigurat dacă raportul între cu¬ 
rentul anodic şi curentul de grilă are valoarea 5:1. 

Pentru monitorarea continuă a curentului de 
grilă, în schemă (fig. 2) se utilizează indicatorul 
IG. Monitorarea curentului anodic se realizează 
cu un indicator comutabil prin KM care poate 
măsura şi tensiunea anodică şi puterea relativă 
de ieşire. S-a adoptat această soluţie de măsu¬ 
rare a curenţilor din motive de stabilitate. Astfel, 
indicatoarele montate pe panou nu au conexiuni 
de RF, iar grilele tuburilor se conectează la masă 
direct la soclu. 

Aducerea tuburilor în clasa AB2 se realizează 
prin tensiunea de negativare asigurată de dioda 
Zenner. Trecerea din starea de recepţie în starea 
de emisie se realizează cu; REL.v, care în starea de 
recepţie conectează în serie cu tuburile o rezis¬ 
tenţă de 10 kfl/20 W. 

Aducerea tuburilor în regimul de funcţionare 
liniar se realizează prin acordul filtrului de ieşire 
şi dozarea excitaţiei, urmărind curentul de grilă, 
îp momentul în care raportul acestor curenţi este 
de 5:1, semnalul de la ieşire este la fel de bun cu 
qel de la intrare. 

TEHNIUM 11/1993 


2.4 CIRCUITUL DE IHTRARE 

la 

4 y 811A 



MNDA 

MHz 

Ci 

F 

Cz 

m 

u 

nr. s/>. 

OBSERVAT li 

3.5 

820 

820 

46 

SP.L/UGÂ SP 

7 

4-ZO 

4-20 

3 


44 

220 

220 

7 

n u i» 

24 

450 

450 

5 

i« t» ir 

28 

400 

400 

4- 

DISTANŢAT 


BHh’i 

1 îi°y i 


50Hz 

IMPEDANŢA DE iNTUARZ 

814 A 


Zi - Zs * ig/ = 

42400 -/- 35500 0Q7n 
~ 4+460 

Z/_ ÎMP. ÎHT &. CU GRILA LA MASA 
Z.S- 'MP. DE SA/eC/NÂ 

_ REZISTENTA INTERNA .. 

NOTA : ff- - FAC70P - f AMPLiF - i 

4. TOATE CARCASELE AU 0 EXT. JOftnrm SÎ LUNGiMEA 35mm 
Fii NO PREVĂZUTE CU MIEZ DE FEPi TÂ ' 

2. TOATE BOBINELE Li SE PEALiZEAZ-A D/N CONDUCTOR ; 
IZOLAT CU EMAiL CU 0 //»*?. j 


FILTRUL DE IEŞIRE 

CAPITOLUL 2.3 

Filtrul de ieşire este de tip rr, la ora actuală fiind 
cel mai mult folosit la asemenea gen de amplifi¬ 
catoare. 

Filtrul a fost dimensionat pentru cazul concret 
de utilizare în amplificator, realizarea lu:i ne¬ 
punând probleme deosebite. Cei doi condensa¬ 
tori variabili sunt componentele de bază ale fil¬ 
trului, valorile şi caracteristicile lor trebuind res¬ 
pectate pentru ca performanţa filtrului de ieşire 
să fie asigurată. 

Cp are valoarea de 350 pF şi o distanţă între 
plăci de minimum 1 mm. Trebuie să fie realizat cu 
izolaţie de calitate şi contactele, rotorului asigu¬ 
rate suplimentar cu o spirală. întreg ansamblul 
trebuie să fie rigid, fără jocuri mecanice şi de¬ 
formări care pot apărea la acţionare (rotire). 

Condensatorul Ca este un condensator de tip 
„recepţie" din receptoarele mai vechi, dublu şi cu 
o capacitate de minimum 2x450 pF. Cerinţele 
formulate pentru Cp trebuie asigurate pe cât po¬ 
sibil şi pentru Ca. Capacitatea lui nu este sufi¬ 
cientă pentru banda de 3,5 MHz astfel încât, în 
această bandă, în paralel cu Ca, se mai conec¬ 
tează prin intermediul comutatorului de game un 
condensator suplimentar de 500 pF. (S-a folosit 
un condensator cu mică ia o tensiune de 1 KV). 


Comutatorul de game (KB2) are 5 poziţii, co¬ 
respunzătoare celor cinci benzi, cu un mecanism 
de sacadare cu dublu arc şi camă cu profil, asi¬ 
gurând o stabilitate bună pentru fiecare poziţie. 
Presiunea pe contact se realizează cu doua ar¬ 
curi echidistante faţă de punctul de contact, iar 
suprafaţa de contact pentru fiecare poziţie este 
de circa 6 mm 2 . (Utilizat într-un circuit de curent 
continuu, KB2 poate rupe fără probleme curenţi 
de până (a 10 A). Izolaţia este călit. 

Cele două bobine (L3 şi L4) se realizează potri¬ 
vit detaliilor din fig. 3.-Ele se montează cu axele 
perpendiculare şi de asemenea maniera meat 
conexiunile la comutator să fie cât mai scurte. 
Pentru conexiuni s-au utilizat conductori din cu¬ 
pru neizolat cu 0 2 mm şi platbandă din cupru cu 
dimensiunile 1,2 x 4,5. 

Filtrul 7 r este montat într-o incinta complet 
ecranată, din tablă de fier, intrările şi ieşirile din 
această incintă facându-se cu cablu coaxial. 

In structura filtrului rr au mai fost prevăzute o 
prelevare de semnal de ieşire pentru monitora¬ 
rea calităţii semnalului (MS) precum şi o prele¬ 
vare de semnal pentru monitorarea puterii rela¬ 
tive de ieşire. Detaliile sunt prezentate în fig. 3. 


(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR) 


7 







SIMBOLURI 

1# I <£# 


î ing. ŞERBAW WAICU 




Simbolurile prezentate mai jos sunt standardi¬ 
zate ia noi în ţară în STAS 11200 {standard pe 
părţi) care corespunde ou Publicaţia C.E.I. 417. 

în figura 1 este prezentat simboiul grafic pen¬ 
tru doză piezoelectrică cu cristal sau ceramică. 
Se aplică pe echipamente pentru marcarea bor¬ 
nelor destinate conectării dozei piezoceramice. 
Dimensiuni reale: înălţimea 1,12a, lăţimea 1,12a. 

.în figura 2 este redat simbolul grafic pentru 
pauză sau întrerupere momentană, cu scopul de 
a marca butonul cu ajutorul căruia mişcarea (de 
exemplu a unei benzi magnetice) este întreruptă 
printr-un sistem de frânare şi debreiere (deco¬ 
nectare mecanică) atunci când mecanismul de 
antrenare continuă să funcţioneze. Dimensiuni 
reale: 1,16a x 1,16a. 

Simbolul grafic pentru rejectare (figura 3) se 


aplică pe aparatele şi echipamentele de redare a 
sunetelor înregistrate pe disc. sau pe banda mag¬ 
netică în casetă, pentru marcarea organului de 
comandă prin intermediul căruia se efectuează 
rejetarea sau ejectarea discului sau casetei. Di¬ 
mensiuni reale: 1,25a x 1,30a. 

în figura 4 este prezentat simbolul grafic pen¬ 
tru balans, aplicat pe orice fel de echipament 
pentru marcarea organului de comandă a balan¬ 
sului. Dimensiuni reale: 0,44a 1,39a. 

Simbolul din figura 5 se foloseşte, pentru înre¬ 
gistrare video color, pentru marcarea butonului 
cu care un magnetoscop este pus în poziţie de 
înregistrare. Dimensiuni reale: 1,44a x 1,36a. 

Simbolul grafic pentru megnetoscop în culori 
(figura 6) se aplică pe echipamente de televi¬ 
ziune color, pentru a marca bornele şi butoanele 


de control destinate conectării la un magnetos 
cop în culori. Dimensiuni reale: 1,00a x 1,48a. 

In figura 7 este prezentat simbolul grafic pen¬ 
tru cap de redare a discurilor video, aplicându-se 
pe aparatele şi echipamentele video pentru mar¬ 
carea bornelor, comutatoarelor şi organelor de 
comandă referitoare la capul de redare a discuri 
lor video. Dimensiuni reale: 1,12a x 1,11a. 

Simbolul grafic penîr camera de luat vederi în 
culori (figura 8) se aplică pe aparatele şi echipa¬ 
mentele video, cu scopul de a marca bornelş şi 
organele de comandă destinate camerei de luat 
vederi în culori. Dimensiuni reale: 0,80a x 1,24a. 

în toate jazurile simbolurile originale au di¬ 
mensiunea a = 50 mm. 




. 


tămwmts 


m reamplificatoarele prezen¬ 
tate în cele ce urmează au ca etaj de 
intrare montajul din figura 1. Avan¬ 
tajele montajului sunt următoarele: 

Zgomot redus. Se cunoaşte că 
pentru reducerea zgomotului în 
etajul de intrare se utilizează me¬ 
toda cuplării în paralel a câtorva 
tranzistoare sau chiar punerea în 
paralel a A.O., evident, în anumite 
condiţii. Prin utilizarea tranzistoa- 
relor bipolare cu structuri diferite 
pnp-npn, acestea lucrează în para¬ 
lel în curent alternativ şi în serie în 
curent continuu, asigurându-se de¬ 
zideratul reducerii zgomotului. 

Utilizarea tranzistoarelor cu struc¬ 
tură diferită a permis, combinat cu 
alimentarea bipolară, cuplarea gal¬ 
vanică a intrării şi ieşirii. Eliminarea 
condensatoarelor de cuplaj ajută la 
micşorarea zgomotului. Etajul se 
poate cupla galvanic cu intrarea 
unui A. O. care poate cuprinde în 
bucla de reacţie corecţia necesară 
scopului propus (figura 2). 

Se ajunge astfel la montajele 
practice propuse spre execuţie. 

în figura 3 este prezentată 
schema electrică a unui preamplifi- 
cator de microfon cu următoarele 
caracteristici tehnice: 

— banda de frecvenţă = 

20—20000 Hz; 

— tensiunea nominală ia intrare 
= 0,2 mV; 

— coeficientul de amplificare = 
60 dB; 

— capacitatea de suprasarcină 
= 34 dB; 

— coeficient de distorsiuni ar¬ 
monice = max. 0,05%; 

— impedanţa de intrare = 1 kft; 

— raportul semnal/zgomot = 
min. -63 dB. 

Rezistenţa R2 asigură liniaritatea 
etajului de intrare. Condensatorul 
C3 îmbunătăţeşte caracteristica de 
frecvenţă la capătul superior al 
benzii. Curentul de colector al pe¬ 
rechii TI, T2 este de cca. 70 nk şi 
poate fi variat prin modificarea re¬ 
zistenţelor R5 şi R6. Trebuie amintit 
că reducerea în continuare a curen¬ 
tului sub această., valoare ,nu asi- 



I. AURELIAN IVSATEESCU 


gură o reducere suplimentară sem¬ 
nificativă a zgomotului. 

în figura 4 este prezentat un 
preamplificator de cap magnetic 
simplu, realizat prin mici modificări 
ale schemei anterioare. Circuitele 
de corecţie a caracteristicii de frec¬ 
venţă sunt: 

— C6R9R6R7 (TI = 120 mS); 


— C6R10 (T2 = 2700 mS). 

Prin închiderea comutatorului 
SI, valoarea constantei de timp TI 
= 60 fj.s. 

— tensiunea nominală la intrare 

Uw = 0,25 mV; 

— tensiunea nominală la ieşire 

Uout — 500 mV; 

— raportul semnal/zgomot este: 


iq£f/W Rt 




c 2 D- 

I—g—L&- 

ioqu/i6v 220Ksl 











°7 

—II—0OUT 

0,2^iF 


_ R? . R9 , ~p VR io 

82Kn. '~2Îksl I 


mai mică de 0,8 dB. 

Constantele de timp ale corecţiei 
sunt stabilite: 

— de R7C4 si R9C5 la TI = 70 M s; 

— de C6R7R9 la T2 = 318 ms; 

— R10C6 la T3 = 3180 M s; 

— R11C9R12 la T4 = 7950 M s = 
= R11 x C7/2 pentru R11 = R12 

Circuitul R11C9R12 asigură am¬ 
plificarea corectă a frecvenţei 
joase. 

REALIZAREA. Realizarea prac¬ 
tică nu comportă greutăţi deosebite 
dacă componentele sunt alese cu 
grijă şi sortate în ceea ce priveşte 
parametrii. Se vor utiliza compo¬ 
nente de bună calitate, rezistenţe 
cu peliculă metalică, condensa¬ 
toare cu mică sau polistiren. 

Perechea de tranzistoare T1T2 va 


fi selecţionată pentru un zgomot 
cât mai redus şi un factor de ampli¬ 
ficare mai mare de 200 şi pe cât se 
poate mai egali pentru TI şi T2. Se 
pot utiliza: 

TI = BC 415, BC 416, BC 253, BC 
179, KT 3107 

T2 = BC 413, BC 414, BC 239, BC 
109, KT 210213. 

Amplificatorul operaţional va fi 
de tipul J3M101A, 208A, 308A, 201 A, 
301 A, cu corecţia de frecvenţă 
prevăzută pe schemă sau de. tipul 
381 A, 387AN etc. Se pot încerca şi 
alte tipuri de A.CP.- de calitate. 

Sursa dublă de alimentare tre¬ 
buie să asigure o- tensiune stabili¬ 
zată şi foarte bine filtrată (puisaţii_ 
de max. 1 rnV). 


Si C6 1800pF 


pentru Ti = 120 ps -63 dB; 
pentru T2 = 70 ps -65 dB; 

— coeficientul de distorsiuni ar¬ 
monice ia Secvenţa de 1 kHz este 
de max. 0,05; 

— tensiunea ia ieşirea preampli- 
Ocatoruiu; poate atinge 2 V fără dis¬ 
ensiuni audibile a frecvenţelor 
joase redate. 

în figura 5 este prezentată 
schema unui preamplificator co¬ 
rector pentru doză magnetică. Ca- 
racteristiciie tehnice suni următoa¬ 
rele: 

— amplificarea Pa f = 1 kHz) = 
40 dB; ' 

— impedanţa de intrare = 47 kii; 

-- raportul semnai/zgomot pen¬ 
tru o tensiune utiiă lâ intrare de 
5 mV = -83 dB; 

-- capacitatea de suprasarcină 
--- 25 dB 

Preamplificatorui dispune de o 
buciă de corecţie a caracteristicii 
de frecvenţă conform normei R1AA 
pe care o aproximează cu o abatere 





TEKMIUM 11/1993 










fiiiii 


acest de circuit deoarece acesta 
w?.nf acceptă la ieşire atât afişaje cu artod 

?Duf U ?se reia de comun < ca în «PHcaUa.be fa t â), cât 
ipuiui se reia ae şl cu C aiod comun. In acest din 

itruiuî stă circui- pinul 6 < PHASE > se ,ea 9 ă 

Prin artificiul prezentat mai sus 
itru digiţi, cu ae- avem a fjg ate Ş j ze cile de minute. 

. ' e r.: Pentru afişarea timpuiui s-au folo- 

'izqare ijina cu o. S j| tre j dj S p| a y-uri cu catodui co- 

i ooL r n t =u r ‘i U 'f£r mun - de tj P ul MDE 2111 R, la care 
semnai cu jrec- pinii corespunzători aceluiaşi seg- 

esta va anşa mi- ment au fost legaţi împreună, şi un 

unde secunda şi disp|ay cu a nod comun de tipul 

l ; 'p. c . a f„ u 'MDE 2101 R, care are pinii coreş- 
■junţat ia afişarea p Un zători segmenţilor cablaţi sepa- 
aa . rat. Cele patru display-uri se mon- 

Hz este dată de tează pe o plăcuţă de sticlotextolit 

eatizat cu circui- dublu placat. Desenul cablajului — 

360 (fig. 9). Frec- faţa A — este arătat în figura 15, iar 

dată de elernen- dispunerea display-urilor şi faţa B a 

Î24-R25-C1, este cablajului sunt arătate în figura 1 6. 

iivizare cu 2 10 se Aducerea ia zero a cronometrului 
«sari funcţionării şi/sau pornirea acestuia se fac cu 

ă numărarea a 5 ajutorul comutatorului K1. Astfel, în 

ide, la pinul 14 poziţia a) a comutatorului K1, ero¬ 
are un' nivel de h omet.ru I se resetează. iar în poziţia 

'e. 1. logic care b) cronometru-' numără, 

după numărarea : Reglarea cronometrului digital şi. 8 
secunde, cu alte timer-ului, pentru expunerea hârtiei 

TO minute avem fotografice, se face prin fixarea frec- 

îâ CARRY QUT. venţei oscilatorului, citită pe un 

>ui'S să fie accep- frecvenţmetru digital, la valoarea de 

>r 'CDB din seria 10 240 Hz, fnăsi r ată la pinul 9. sau 

: pe frontul pozi- 10 Hz 'măsurată. Ia ; pinul 15 al circul¬ 

at, lucru realizat . tulul, integrat C 1.4. Dacă-nu se dis- 
fin colectorul că-,' pune de un frecvsnţmetru, etalona- 

necesar numără-.... rea se poate face prin comparare cu 
circuitul integrat : un. cronometru de' precizie. 

D 4543, S-a ales Reglarea frecvenţei se face din re- 


TEHN» 















care sunt de tip cu peliculă metalică 
(RPM). Rezistenţa R25 (fîg. 9) se re¬ 
comandă să fie un heljtrim pentru o 
mai uşoară reglare a frecvenţei. 
Condensatoarele electrolitice sunt 
cu ţantal, la tensiunea de funcţio¬ 
nare de 10 volţi, acolo unde nu 
există altă specificaţie. Excepţie fac 
condensatoarele Ci, C4 şi C5 din fi¬ 
gura 17. Condensatoarele neelectro¬ 
litice sunt de tip multistrat, în spe¬ 
cial CI din figura 9. 

S-a ales o construcţie modulară 
pentru completul de cronometre, 
aceasta fiind mai uşor de realizat 
practic, de întreţinut şi eventual de¬ 
panat sau modificat. De asemenea 
se poate renunţa la unele blocuri 
(avertizorul optic sau acustic, unul 
dintre timere). 

Pe cutia în care este asamblat 


4~d ieşiri multiplexate catod comun 


la colector T6,fig.9 
ieşire casca 
ieşire cască 
GND i' r 

+ 5 V L--—— 


8- catod minute 

9- catod zeci secunde 

10- catod secunde 


12- tf 

13- c 

14- d‘ ieşiri anod comun 


19- 0V[GND] 

20- reset cronometru 

21- ieşire impuls resetl t 
23-ieşire impuls ceas J penmj 6 
22 - masa semnal 

24 - iesire^av.acustic cronometru 

25 - reset cronometru 


BA 7805 şi se va monta pe un mic 
radiator. Tensiunile furnizate de cele 
două secundare ale transformatoru¬ 
lui sunt de 6,5 volţi A.C. şi respectiv 
19 volţi A.C., la un curent de 700 
mA şi respectiv 20 mA. 

Rezistenţele folosite, în toate ca¬ 
zurile, sunt rezistenţe de 0,25 W de 
tipul RCB sau RMG, cu excepţia 
rezistenţelor R23 şi R24 (figura 9) 


montajul, în dreptul comutatoarelor 
K1...K3 (din figura 2) se vor monta 
două LED-uri roşii care să lumineze 
cifrele scrise pe discul comutatoru¬ 
lui. 

BIBLIOGRAFIE: 

— Colecţia revistei TEHNIUM 

— Data Book, MOS integrated, 
Microelectronica S.A., ed. 
1991—1992. 


fPMO'5 


680vF/16V 


680uF/6V 


C5 

6B0/jF/25V 


1N4001 


IM 11/1993 


























— amplifică în regim '"ele î 

acest semnal; 

— demodulează semnalul 
diofrecvenţâ din semnalul 
modulat în frecvenţă; 

— amplifică semnalul de A. 
la o putere de cca. 2W. 


; IVI odulul cale sunet la recep¬ 
toarele T.V. clasice echipate cu 4, 5, 
6 circuite integrate conţine atât am¬ 
plificatorul F.l. acordat pe a doua 
frecvenţă intermediară sunet (6,5 
MHz) cât şi amplificatorul de audio- 
frecvenţă. 

La receptoarele T.V. cu două C.l.., 
cât şi la cele cu consum redus de 
energie, numai AFI sunet este mo- 
dulizat, AAF fiind plasat pe placa de 
şasiu. 

în cele ce urmează ne vom ocupa 
doar de primul caz. în ambele si¬ 
tuaţii calea de sunet conţine două 
C.l. (AFI şi AAF). Excepţie fac tele¬ 
vizoarele cu 2 şi 3 C.l. care au AAF 


Funcţionarea modulului este ur¬ 
mătoarea: J 

Din semnalul videocomplex pozi¬ 
tiv la terminalul 3 al modulului (dela| 
terminalul 8 al modului F.l. cale co¬ 
mună) este extras semnalul pe a 
doua frecvenţă intermediară sunet] 
(6,5 MHz). S.V.C. se aplică prin] 
C200 filtrului de bandă cuplat capa-, 
citiv prin C202, format din prima? 


Ing. ŞEPBAN IMAICU 


C203 >l> > ->U[r 

270p F lSloB. _slT 

: ICI-20UAA661C 

Ş 8 9 « n 12 gfy. 


-MBA810ASC 


0201 TAA 661< 

8 9 !0 11 12 


L203jC212i 

__JioopF T201 
~R20i' IEFT307 

330a. 

ScSiÎF Ntăi' 


P 36019 16V 

(2) MODUL CALE SUNET 


P35212 
MODUL CA 


-jS022>uF 


echipat cu tranzistoare. (C201, L201) şi seci 

în cazul T.V. cu 4, 5 şi 6 C.l. cele C203, C204). 
două integrate care echipează ca- Cu ajutorul filtrului 
lea de sunet pot fi: semnalul F.I.-2 sum 

— primul C.l. (AFI — sunet): TAA găseşte pe divizor 

661B (MAA661), TBA 120 U C203, C204, de unde s< 

(A223D), TBA 120S (A220D), TBA trarea C.l. 201 (pinul 6) 

120T (A224D); Divizorul capacitiv 

— al doilea C.l. (AAF): TBA 790K, pF), C204 (750 pF) cu 

TBA 790T, MBA 810AS (TBA 810AS, în raportul 1/3,8 asigi 
A 210E/K), TCA 150T. impedanţei de ieşire 

Se pune întrebarea dacă modu- bandă cu cea de intrar 

lele sunt interşanjabiie şi dacă C.l. 2,5 kt!). f 

de pe modul se pot înlocui unele cu Prin C206 se extrag^ 
altele şi ce modificări sunt necesare semnalul amplificat de 

în acest caz. F.L (pinul 8) şi este ap 

La receptoarele T.V. cu 4, 5, 6 C.l. rea demodulatorului 
(clasice) întâlnim trei variante de denţă“ (pinul 12) ca se 

module cale sunet: rinţă, după ce în oreah 

1) C.l. 201: TAA 661B; C.l. 202: TBA fazat cu circuitul de 

790K (fig. 1) C212 (amortizat cu P 

2) C.l. 201: TAA 6618; C.l. 202: pe 6,5 MHz. 

MBA 810AS (fig. 2) La ieşirea C.l. 201 

3) C.l. 201: TAA 661B; C.l. 202: obţine semnalul A.F. ci 

MBA 790T (fig. 3) se aplică poîenţiomet 

Moduiul cale sunet primeşte ur- lum, R725 (iogaritmic). 

mătoarele tensiuni şi semnale: De pe cursorul iui R 

— la terminalul 3, semnal video- o parte din semnalul d< 

complex (S.V.C.) de polaritate po- apiică la intrarea C.l. 2 

zitivă, care conţine şi semnalul cu C.l. TBA 790K şi pinul 

frecvenţa a doua intermediară (F.l. 2 810AS sau echivalente) 1 

sunet) de 6,5 MHz; Tranzistorul T2Q1 dei 

— ia terminalul 4 semnalul de au- 301, EFT 306, EFT 3 

diofrecvenţâ (A.F.) cules de pe EFT 322 cu Ge, sau 8C 

cursorul potenţiomeirului de vo- BC 253 cu Si). împrei 

lum, reglabil ‘între 0 120 mVef.; D706, condensatorul C 

— la terminalul 6 (în cazul module- îoarete R298, R729, 

lor echipate cu tranzistorul T201) o iese circuitul de supri 

tensiune pozitivă de cca 4 0,6 V moţului' care apare : 

cănd T.V. funcţionează şi un impuls oprirea T.V. — 

de tensiune negativă de cca. - 0,8 V Funcţionarea acestui 
la oprirea T.V.; următoarea: 

f— la terminalul 7, semnal de AF — în prima etapă, în 

pentru circuitul bootstrap; ţionării T.V., în baza ! 

— la terminalul 8, tensiunea de aii- T201 se aplică prin R2 

imentare 4 U 6 = 13,6 V. pozitivă de - 0,6 V de p 

• Modulul cale sunet furnizează: {pe ia terminalul 6 a 

— la terminalul 1, semnal de AF de Tranzistcru 1 va fi bl 

•cca 220 4- 280 mVef.; enţând impedanţa de 

— la terminalul 9, semna! de AF 202 (cu care este con? 

jpentru difuzor, de max. 4 V. lei). 

/ Terminalele 2 şi 5 sunt conectate — în a doua etapă, !a 

la masa şasiului. tensiunea J, va că 

— Modulul cale sunet realizează ur- zero (datorită consu 

mătoarele funcţiuni: mare pe această ramu 

— extrage semnalui pe a doua încărcat la cca. 175 V 

frecvenţă intermediară sunet din plusul ‘a masă. Minus 

semnalul videocomplex; torului se va descarc 


wa afara din stoc cabla «s«iaS 


m m m m 12 m 
mmmm 

COLECTOARE 

ts î«iF» jhriş «rist spasifieatia dt sabla peni»: 

. transmisii da date 
:'RG S9B./U 2 x RG 59B/U 
«O 713/U, TOKEN RING 
BTHBHUET TRANSGE1VER 
THi - ETHERNET TWINAX 
I.OBaseT HS 232. RS 422) : 

telefonie, telefonie mobila 
antene TV, SATELIT 
sistem© de aiarma, automatizări 
sisteme AUDIO, VIDEO 












mmm 


IllSIlllIIllill 

BBBHB 


joncţiunea B-E a lui T201, la masă 
(dioda D706 se va bloca). Acest lu¬ 
cru'va determina saturarea rapidă a 
tranzistorului T201. Acesta va pre¬ 
zenta o rezistenţă foarte mică CE 
care va scurtcircuita la masă intra¬ 
rea AAF, (pinul 7 la TBA 790K, pinul 
8 la MBA 810AS). Amplificatorul de 
AF neprimind semnalul în momen¬ 
tul opririi T.V., nu va mai apărea am¬ 
plificat zgomotul. 

Nu toate modulele cale sunet 
sunt prevăzute cu acest circuit de 
blocare a sunetului la oprire, care 
nu este vital pentru funcţionarea 
modulului. 

Se poate observa că cele trei va¬ 
riante de module cale sunet prezen¬ 
tate sunt construite pe două tipuri 
de cablaj imprimat: modulele echi¬ 
pate cu C.l. de tip TBA 790T şi MBA 
810AS utilizează un tip de cablaj 
imprimat, iar modului cu C.l. TBA 
790K un alt tip de cablaj. 

Deci, existând două tipuri de ca¬ 
blaj, vor exista, evident, şi două va¬ 
riante de sisteme electrice. Acestea 
diferă doar în partea de ÂAF. Sche¬ 
mele electrice ale celor două tipuri 
de AAF diferă prin ordinea şi num¬ 
ărul pinilor celor două C.l. cât şi 
prin modul de conectare a buclei de 
reacţie negativă selectivă în c.a. din 
exteriorul C.l. 

La C.l. TBA 790K reacţia negativă 
selectivă este aplicată pe ultimele 
două etaje din C.l. (între pinii 12 şi 
3), fiind o reacţie paralel-paralel. 

La C.l. MBA 810AS reacţia nega¬ 
tivă se aplică pe toate cele trei etaje 
din C.l. (între pinii 12 şi 6), fiind o 
reacţie paralel-serie. 

în ceea ce priveşte schemele 
electrice ale AAF echipate cu C.l. 
TBA 790T şi MBA 810AS s-a utilizat 
acelaşi cabalaj imprimat, dar există 
valori diferite ale elementelor pa¬ 
sive R, C din componenţa lor. 

Cele trei variante de module su¬ 
net prezentate (echipate în AAF cu 
TBA 790T, TBA 790K sau MBA 
81 GAS) — exceptând tranzistorul 
T201 — sunt perfect interşanjabiie 
la toate T.V. cu C.l. staţionare sau 
portabile. 

Vom urmări în continuare cum se 
pot înlocui circuitele integrate de 
pe aceste module. 

Primul C.l. este de tip TA A 661B 
având capsuia TO116 (figura 4a) cu 
terminalele îndoite şi aliniate pe 4 


C.l. TA A 661 conţine un amplifi- 
cator-iimitator F.l. cu 4 etaje, un de¬ 
modulator MF simetric „cu coinci¬ 
denţă" şi un stabilizator de ten¬ 
siune, care asigură o funcţionare 
corectă într-o gamă largă de-ten¬ 
siuni de alimentare. 

Configuraţia terminalelor este 
următoarea: 

1. Dezaccentuare 

2. Decuplare 

3. NC (neconectat) 

4. NC (neconectat) 

5. Decuplare 

6. Intrare 

7. Decuplare 

8. Ieşire F.l. 

9. Masa 

10. NC (neconectat) 

11. NC (neconectat) 

12. Intrare demodulator 

13. V- 

14. Ieşire A.F. 

C.l. MAA 661 este echivalent cu 
TAA 661B. Aceste C.l. se pot înlocui 
între ele cu excepţia pinului 4 care 
la MAA 661 trebuie izolat la masă. 

Al doilea C.l. poate fi: TBA 790K 
având capsula CB 99 (figura 4a) sau 
TBA 790T, TBA 810AS, TCA 150T 
având capsula CB 105 (figura 4c). 

Configuraţia terminalelor C.l. TBA 
790K este următoarea: 

1. Bootstrap 

2. NC (neconectat) 

3. Compensare frecvenţă 

4. NC (neconectat) 

5. Reacţie 

6. NC (neconectat) 

7. Intrare 

8. Masă preamplificator • 

9. NC (neconectat) 

10. Masă preamplificator 

11. NC (neconectat) 

12. Ieşire 

13. NC (neconectat) 

14. V4 

Radiatorul extern este conectat 
constructiv la masa preamplificato- 
rului. 

Configuraţia terminalelor la C.l. 
TBA 790T, TBA 810AS, TCA 150T, 
este următoarea: 

1. V- 

2. NC (neconectat) 


£.StWz 


6.5MH& 


' T *203 n Jocaao 

i? 1 82A y Ţ 

1 r c»*3 ti > cai 
isN £ b 3** 


7 erxT* r 

l-20trAA66tad 


0219 


«attf I 
mo/'- 1 -? 

LC2// I 

!• <x*iv p 


HODUL CALE SUNET 


3. NC (neconectat) 

4. Bootstrap 

5. Compensare frecvenţă 

6. Reacţie 

7. Decuplare preamplificator 

8. Intrare 

9. Masa preamplificatorului 

10. Masa preamplificatorului 

11. NC (neconectat) 

12. Ieşire 

Aripioarele de răcire (TABS) sunt 
conectate constructiv la masa 
preamplificatorului. 

C.l. TBA 790T şi MBA 810AS nu se 
pot înlocui direct între ele deoarece 


au schema interna precum şi impe- 
danţele de intrare diferite. 

C.l. TBA 810AS făcând parte din a 
doua generaţie de C.l. are o schemă 
electrică mai simplă şi cu impe- 
danţe interne mai mici ca TBA 790T. 

Din aceste motive, elementele 
pasive exterioare, celor două C.l. 
prezintă valori diferite, schema 
electrica fiind aceeaşi (cu aceleaşi 
trasee pe cablajul imprimat). 

Prezentăm mai jos un tabel cu va¬ 
lorile pieselor care trebuie schim¬ 
bate atunci când se înlocuieşte un 
,C.I. cu altui: 


COMPONENŢA 


C.l. MBA 810AS 


Pe ambele module (cu TBA 790T 
şi MBA 810AS) condensatorul C214 
lipseşte, iar C217 are valoarea de 
0,1 mF -C.I. TBA 790T se poate înlo¬ 
cui direct cu TCA 150T, fără nici o 
modificare. 

Nu se recomandă înlocuirea C.l. 
TBA 790K cu TBA 790T, MBA 810AS 
sau TCA 150T deoarece necesită 
modificări ale Schemei electrice 
(ale cablajului), nu numai ale valori¬ 
lor componentelor pasive externe. 


la satelit, O lucrare ac¬ 
cesibilă şi fdarie inte¬ 
resantă, pe care o re¬ 
comandăm cititorilor 
noştri. 









Rolul tasterului este de a asigura 
tensiunile de comandă necesare se¬ 
lectorului de canale, practic a ten¬ 
siunii de alimentare (la bornele V 2 şi 
U«) şi de comutare a benzii (la 
borna \A) de +12.5V şi a tensiunii 
pentru comanda varicapurilor, cu¬ 
prinsă între 0,5 si 29 V (la bornele 
V 5 şi Us). 

La borna 161 a ansamblului de 
comutare se aplică tensiunea de 
+12.5V. La apăsarea unuia dintre 
cele şase comutatoare, această ten¬ 
siune va ajunge la borna 61 (benzile 
Bl/ll), borna 77 şi 61 prin dioda 
D8949 (banda BIII) şi borna 76 
(banda BIV/V). 

Se observă că toate comutatoa¬ 
rele sunt simetrice, cu excepţia co¬ 
mutatorului K6, BIV/V datorită pre¬ 
zenţei diodei D8959. La acţionarea 
acestuia, tensiunea-de +12,5V 
ajunge la borna 60 (AV) a tasterului 
de unde prin dioda D5081 şi R5083 
se aplică la borna 8 a modulului sin- 
croprocesor cu scopul modificării 
constantei de timp a sincronizării pe 
orizontală (pentru vizualizarea pro¬ 
gramelor de la videocasetofoane). 

Tensiunea V» se asigură selecto¬ 
rului de canale în permanenţă, prin 
intermediul Dr, 2195, deoarece ea 
alimentează tranzistorul TI02 care 
funcţionează atât la utilizarea selec¬ 
torului în domeniul FIF (ca etaj de 
amestec) cât şi în domeniul UIF (ca 
amplificator de F.I.). 

La borna V 4 a selectorului se 
apiică o tensiune negativă de cca 10 
V în cazul recepţiei benzilor Bl/li, 
BIV/V pentru blocarea diodelor de 
comutare D103 şi D107 în lipsa ten¬ 
siunii de +12.5V la borna 77 a pro¬ 
gramatorului. Tensiunea negativă 
provine din redresarea impulsurilor 
primite de la pinul 11 al trafo linii cu 
dioda D2191. Tensiunea este filtrată 
de C2193 şi se aplică prin R2192 la 
borna V< a selectorului. 

Tensiunea pentru comanda diode¬ 
lor varicap se culege de pe cursorul 
potehţiometrilor R8978—R8983 (100 
kfî) şi apare la borna 160 a ansam¬ 
blului de comutare. Ftotenţiometrii 
au cele două terminale conectate la 
bornele 69 ( +27.5V) şi 64 (masă) ale 
ansamblului programator. De la 
borna 160 a ansamblului de comu¬ 
tare (dacă modulul CAF este scos 
din funcţiune) tensiunea se aplică în 
baza tranzistorului repetor pe emitor 
T2591. Colectorul acestuia este po¬ 
larizat de la +33V, iar în emitorul său 
se regăseşte tensiunea din bază (pe 
R2591) care se aplică la bornele V> 
şi _Us ale modulului selector. 

în tabelul de mai jos sunt prezen¬ 
tate tensiunile de la. bornele tasteru¬ 
lui la comutarea diferitelor benzi. 


Amplificatorul de F.I., conţinu® 
acesta, cuprinde trei etaje şi asigf 
o amplificare de min. 56 dB. Acel 
circuit integrat echipează* m 
curent şi receptoarele T.V. albM 
gru. ; 

Integratul se alimentează în ţ 
cu +12,5V prin Dr.2291 la pinul Iff; 
modulului şi de acolo prin Dr.Qi 
pinul 13 al C.l. şi prin circuitul ţ 
filtraj suplimentar R15—C22 cu +1 
la pinul 14 al C.l. ţ 

La intrarea C.l. condensatorul C; 
separă în c.c. cele două intrări (pn 
1 şi 16) pentru a nu anula reacţii! 
ternă a amplificatorului de F.l. 'l 
C. 1.01 conţine în structura sa i 
ternă şi etajul detector de videofii 
venţă de tip sincron. Singurele cm 
ponente neintegrate sunt L09şiG| 
care formează un circuit select^ 
acordat pe 38,9 MHz (circuit mont! 
între pinii 8 şi 9 ai C.I.). Acest ei 
cuit constituie sarcina selectivii 
ampîifîcatoarelor-limitatoare de Fi 
conţinute de C.l. cu ajutorul cărc^ 
se asigură semnalul sincron cu ptil 
tătoarea de F.l. imagine nemodul| 
Reamintim că principiul de funţ 
ţionare al unui detector sincron eşti 


ing. ŞERBAW RiAICU 


(URMARE DIN NR. TRECUT) 

de pe m'odul. în cele ce urmează (şi 
pe schema prezentată) sunt figurate 
doaî>cifreie 3 şi 4 din codul compo¬ 
nentelor respective de pe modul. 

Modulul cuprinde: un preamplifi- 
cator de F.I., un filtru de selectivi¬ 
tate concentrată şi circuitul integrat 
A240D (care îndeplineşte funcţiunile 
de amplificator F.I., refacere a pur¬ 
tătoarei video pentru detecţia sin- 


de către tensiunea car® apare pe 
R03 la trecerea prin ea a curentului 
de emitor. 

Semnalul de F.l. din colectorul 
preamplificatorului este aplicat prin 
C04 filtrului de selectivitate. 

Deoarece receptorul T.V. este bi- 
standard (OIRT—CCIR), caracteris¬ 
tica amplitudine-frecvenţă a filtrului 
are o alură speciala, cu anumite 


001, SaY20 


T03 

SF245 


TOI T02 
SF245 SC236E 


D02 

SAY20 


Codificata co»pon*nf»lof 


particularităţi specifice celor două 
standarde. 

Deşi filtrul se comportă ca un în¬ 
treg (oricare dintre elementele sale 
influenţează întreaga sa caracteris¬ 
tică) totuşi fiecare circuit acordat 
influenţează mai mult o anumită 
zonă a caracteristicii, astfel: 

— circuitul L01 şi capacitatea 
echivalentă controlează palierul ca¬ 
racteristicii; 

— L04, L08 determină tot palierul 
curbei; 

— L08, L09 (circuit derivaţie) şi 
capacitatea paralelă echivalentă fi¬ 
xează poziţia purtătoarei de imagine 
pe flancul Nyquist; 

— L07, C08 (circuit serie) contro¬ 
lează flancul stâng al caracteristicii; 

— C06, L02 realizează rejecţia 
purtătoarei de sunet a canalului 
adiacent inferior; 

— C07, L03, R06 realizează ate¬ 
nuarea purtătoarei de sunet propriu; 

— R07, C09, CIO, L05 (circuit în 
T podit) atenuează purtătoarea de 
imagine a canalului adiacent supe¬ 
rior (în OIRT); 

— L06 şi capacitatea paralelă 
echivalentă determină înclinarea pa¬ 
lierului curbei. 

Semnalul de F.l. de la ieşirea fil¬ 
trului se aplică simetric (pinii 1 şi 
16) la intrarea C.l. 01 de tip A240D 
(TDA440P). 


cel al unui etaj de amestec multipli'! 
cativ şi anume: dacă cele două sem*; 
nale de Î.F. de la intrare (unul cu: 
MA, altul nemodulat) vor fi sincrone, 
atunci printre nenumăratele semnale; 
de ia ieşire se va găsi şi semnalul de 
J.F. modulator al unuia dintre sem¬ 
nalele de la intrare. i 

Cu ajutorul circuitului acordat 
L09—CI8, se obţine un semnal ne¬ 
modulat sincron cu purtătoarea de 
F.l. imagine. Din multiplicarea aces¬ 
tuia cu semnaiul de F.l. imagine; 
propriu-zis, rezultă semnalul de vi-i 
deofrecvenţă (VF) demodulat. Nive¬ 
lul de alb (deci amplitudinea semna¬ 
lului) se reglează din R12 situată în 
pinul 10 al CX 
Circuitul integrat A240D conţine; 
şi un preamplificator de VF, care 
amplifică semnalui videocomplex 
color (SVCC) de la ieşirea detecto¬ 
rului de cca. 3 ori (10 dB), furnizând 
la ieşire (pinul 11 al C.l.) un semnal 
cu amplitudinea de cca. 3V vl (regla¬ 
bil din R12). De aici semnalul 
ajunge la terminalul 4 al modulului 
prin intermediul circuitului R14; 
Dr.01, R13, C19 care realizează 
adaptarea ieşirii de VF, realizând p 
filtrare suplimentară a semnalului vi¬ 
deo (filtru „trece jos“). 

Circuitul de reglaj automat al am¬ 
plificării (RAA) este conţinut şi el în 
C.l. A240D. Are rolul de a asigura 

TEHNIUM 11/1993 


cronă, detecţie video, preamplifica¬ 
tor video şi etaj de RAA). 

Semnalul de F.l. de la ieşirea 
(borna 9) selectorului de canale se 


Benzi 

Borna taster 
61 (V 2 selector) 

77 (V 4 selector) 

76 (U 8 selector) 

160 (V 5 , U 5 selector) 


BiV/V 


MODULUL AFI—CC (figura 3) 


aplică la pinul (terminalul) 34 al mo¬ 
dulului AFI—CC, de unde prin divi- 
zorul capacitiv C00, C25, ajunge pe 
baza tranzistorului TOI, cu rol de 
preamplificator F.l. Tranzistorul este 
npn, de tip SF245 în montaj EC 
(emitor comun), prin C02 fiind de¬ 
cuplat emitorul la masă. Etajul reali¬ 
zează o amplificare de cca 15—20 
dB pentru a compensa atenuările in¬ 
troduse de filtrul de selectivitate 
concentrată. Colectorul tranzistoru¬ 
lui este polarizat în c.c. de tensiunea 
de +12,5V de la borna 32 a modulu¬ 
lui prin L05 şi L01. Baza este polari¬ 
zată de la aceeaşi tensiune prin divi- 
zorul rezistiv ROI, R02, iar emitorul 


Modulul amplificator frecvenţă in¬ 
termediară cale comună (imagi- 
ne-sunet) îndeplineşte următoarele 
funcţiuni: 

— amplifică selectivitatea recep¬ 
torului T.V., realizând caracteristica 
amplitudine-frecvenţă dorită; 

— asigură reglajul automat al am¬ 
plificării (RAA), împreună cu selec¬ 
torul de canale; 

— realizează detectarea semnalu¬ 
lui de videofrecvenţă. 

Modulul are numărul 32, acesta 
reprezentând primele două cifre din 
numerotarea tuturor componentelor 










belor semnale, tranzistorul se va. 
deschide şi curentul său de emitor ţ 
determină pe rezistorul R5584 apari¬ 
ţia unei tensiuni de —3V care în¬ 
carcă condensatorul C2593 şi se 
aplică la borna 12 a modulului CAF, 
prin intermediul conectorului 
Bu 1004—St5004. Această tensiune 
negativă se aplică în baz'a tranzisto¬ 
rului T02, npn, prin R3505 bfcocân- 
du-l şi modulul CAF funcţionează 
normal. Dacă tensiunea de comandă 
(la borna 12 a modulului CAF) lip¬ 
seşte (este nulă), tranzistorul T02 se 
va satura, şuntând calea semnalului 
de F.l.-imagine şi modulul CAF iese, 
din funcţiune (cazul absenţei unui 
program T.V. recepţionat). 

Diodele D03 (de tip SAL 41B), 
montate în antifază, limitează valoa¬ 
rea tensiunii de eroare de la ieşirea 
modulului CAF la 0,65V (tensiunea 
de deschidere a unei joncţiuni cu 
Si) valoare suficient de mare pentru 
a asigura plaja de reglaj necesară. 

MODULUL DE SUMEI (figura 5) 

Are numărul 37 şi primeşte la in¬ 
trare (terminalul 4 al modulului) 
semnalul cules de ia ieşirea detecto¬ 
rului V.F. (terminalul^ al modulului 
AFI—CC) prin Dr.2292 şi C2792. Cu 
ajutorul circuitelor acordate C02, 
L01, şi respectiv COS, L03, se ex¬ 
trage semnâiu! HF corespunzător 
ceiei de-a 1 l-a F.l. sunet în OîRT 
(6,5 MHz) şi GCIR (5,5 MHz). Acest 


F.l. la intrarea (respectiv ieşirea) de¬ 
tectorului de VF, în cazul unui sem¬ 
nal de intrare ia antenă variabil (în¬ 
tre zeci de şi sute de mV). 

Circuitul de RÂA cuprinde un cir¬ 
cuit poartă care primeşte impulsuri 
negative pe frecvenţa liniilor la ter¬ 
minalul 16 al modulului (pinul 7 al 
C.l.) cu amplitudinea de 2,5V v ,, pre¬ 
cum şi semnalul video (intern). 

La ieşirea circuitului poartă, sem¬ 
nalul de RAA, filtrat cu C24 (ia pinul 
4 al C.L), se aplică la terminalul 12 
al modulului. 

Tensiunea de RAA, pentru AFI 
cale comună, este întârziată în inte¬ 
grat şi aplicată intern celor trei etaje 
de amplificare F.l. Tot în C.l. se află 
şi etajul de întârziere pentru RAA 
selector, al cărui prag de intrare în 
funcţiune (în funcţie de nivelul sem¬ 
nalului de la antenă) se poate regla 
? din senriireglabiiul R11 (pinul 6 al 
C.l.) — tensiune de reglaj tuner. 
Semnalul de comandă RAA pentru 
selector ajunge de .la pinul 5 al .C.l. 
la terminalul 14 al modulului şi de 
acolo prin Dr.2191 şi diodele DÎ2192 
la bomeie LA şi V ; ale selectorului 
de canale şi de acolo în baza primu¬ 
lui tranzistor din selectorul FIF şi 
respectiv U!F. pentru modificarea 
amplificării acestora. 

Astfel, este necesar ca, la recepţia 
unor semnale slabe la antenă (până 
la 2+3 mV), tensiunea de RAA să 


nul 14 al modulului AFI—CC (deci 
prin Dr. 2191) va fi mare, deci pe 
R2194 va apărea o cădere mai mare 
de tensiune, rămânând la pinul \A o 
tensiune de valoare mai scăzută. 

Identic în cazul recepţiei în UIF, 
cu precizarea că rezistorul R2194, 
care aducea tensiunea de la borna V 
la va fi înlocuit de R2193, care 
va aduce tensiunea de la U* la U.. 

MODULUL CAF (figura 4) 

La receptoarele T.V.C. apare ne¬ 
cesitatea prezenţei unui circuit de 
control automat al frecvenţei oscila¬ 
torului local, deoarece deriva ma¬ 
xima de frecvenţă (nesesizabilă pe 
ecran) este în acest caz de doar 
±100 kHz. La receptoarele T.V. a-n o 
derivă de +300 kHz era acceptabilă. 
Reducerea derivei acceptate este 
cauzată la T.V.C. de folosirea detec¬ 
ţiei sincrone ia detecţia VF şi alege¬ 
rii sub purtătoarei de culoare spre 
frecvenţele mari ale benzii video. 

Principiul de funcţionare a circui¬ 
tului de CAF constă în transforma¬ 
rea deviaţiei de frecvenţă într-o ten¬ 
siune de eroare (pozitivă sau nega¬ 
tivă, în funcţie de sensul deplasării 
frecvenţei O.L.) care se adună cu 
tensiunea de comandă a diodelor 
varicap, readucând astfel frecvenţa 
O.L la valoarea nominală. 

Modulul are numărul 35 şi pri¬ 
meşte la terminalul 2 semnalul de 
38,9 MHz (purtătoarea de. imagine) 


şocuri de protecţie la perturbaţii ra- 
dioelectrice, rezistoarele R11 şi R10 
realizează egalizarea rezistenţelor 
de conducţie pe cele două căi, iar 
condensatoarele C16 şi C17 asigură 
decuplarea la masă pentru frecvenţa 
intermediară. 

Circuitul este excitat în punctul 
median (priza capacitivă CI 2 , CI3), 
pe cele două căi semnalele fiind 
egale şi în opoziţie de fază la frec¬ 
venţa de acord a circuitului deriva¬ 
ţie. 

Pentru a reaiiza referinţa tensiunii 
de eroare, se leagă punctul de nul al 
comparatorului (punctul median 
dintre R12 şi R13) la un capăt al bo¬ 
binei LOZ 

Funcţionarea comparatorului ,eşîe 
următoarea: dacă frecvenţa de 
acord a circuitului derivaţie este cea 
nominală (38,9 MHz), pe rezistoarele 
de sarcină R12 iau naştere tensiuni 
egaie şt de sens contrar, care se 
anulează ia ieşire (bornele 16—22 
a!e modulului CAF), tensiunea de 
eroare fiind nulă. Rezultă că acordul 
ps canalul dorit este corect şi nu 
trebuie efectuată nici o corecţie 
asupra frecvenţei O.L. din selector, 
în cazul unui acord incorect pe ca¬ 
na!, tensiunile apărute pe jezistoa- 
reie de sarcină nu mai sunt egaie, 
rezultând din însumarea lor o ten¬ 
siune de eroare pozitivă sau nega¬ 
tivă. în funcţie de sensul deviaţiei 


■STABSUUREAi 

nu us mm 


. imn. 


as I 


H0DUL SUMEI ' 
P3? 132*010 37 


&feiw da c«»i£t«r* at C! T&A120U 

semna! se apilcă la intrarea C.l.01 
de tip A220D (pinui 14). Circuitul in¬ 
tegrat poate fi înlocuit cu TBA 120S 
sau cu TBA 120U, caz în care se vor 
efectua câteva mici modificări pre¬ 
zentate în detaliul de conectare din 
figură. 

Cu ajutorui bobinelor L04 sau 
L05, cuplate mutual cu bobinele L01 
şi L 02 din circuitele acordate selec¬ 
tive, se aplică ia intrarea C.l.01 (pi¬ 
nul 14) semnalul corespunzător 
F i ii sunet corespunzător normei 
OIRT sau CCiR, recepîorui T.V. fi¬ 
ind bisiandard. 

Probleme iegate de recepţia bi- 
standard a sunetului iâ receptoarele 
de televiziune au mai fost prezentate 
de revista noastră în nr. 5/1992. 

Circuitul integrat.. .A22QD reali¬ 
zează mai multe funcţiuni, cum ar fi 
amplificarea în regim de limitare a 
semnalului de Fi sunet, extragerea 
purtătoarei de F.l. pentru realizarea 
detecţiei de MF (în cvadratură), pre¬ 
cum şi o preamplificare a semnalu¬ 
lui de audiofrecvenţă. Integratul 
poate, de asemenea, să realizeze un 
regiăj de volum prin comandă în cu¬ 
rent (REV — reglaj electronic de vo¬ 
lum), lucru neutilizat în cadrul aces¬ 
tui tip de receptor T.V. (terminalul 5 
neutiiizat). 


ÎW 55 RE ŢEA RE 
PmfSîAJ 


frecventei (ia ieşire, pinii 16—22 ai 
rezistenta i« RETOM REZisnvn 2 SET-IS modulului). Această tensiune .de 

cu PUNCfli£ de conectări ÎNTRE tewrnau- L 7 } ^ eroare se va aduna algebric (cu plus 

cpaS* sau minus) .peste tensiunea de co- 

■■■ rnandă a diodelor varicap, readu- 
g ] când oscilatorul local pe frecvenţa 

P j ' corectă, încât frecvenţa intermediară 

T ~r video să aibă vaioarea nominală 

: (38,9 MHz). 

Condensatoarele C2591, C2594 şi 
de ia terminalul 6 al modulului C2595, filtrează tensiunea de eroare, 
AFI—CC pentru a sesiza deriva frec- deci practic tensiunea de acord a 
venţei O.L. Pe modului AFI—CC, diodelor varicap. 

acest semnal se obţine din circuitul Cu ajutorul comutatorului CAF 
de extragere a purtătoarei pentru S15Q1, se pot şunta bornele 16—22 

detecţia sincronă, cu ajutorui bobi- (şi 16—20). ale modulului, adică 

nei L10 cuplată Slab cu L9 (pentru-a practic ieşirea circuitului de CAF, 

nu influenţa funcţionarea deîectoru- scoţând din funcţiune modului. Se 

lui sincron). produce deci o decuplare manuală a 

Niveiui semnalului cuies este mic circuitului CAF. Decuplarea (scoate- 

(10—20 mV), el fiind amplificat cu rea din funcţiune) automată a mo- 

cca. 40 dB de tranzistoarele TOI şi duiu ! uî CAF are ioc în momentul co- 

T03, în montaj EC (emitor comun), mutării de pe un program pe aituS 

ajungând la un nivel de 1—2 V. (în absenţa semnalului T.V. reglajul 
Urmează un etaj comparator de de CAF nu acţionează), 
frecvenţă, compus dintr-un circuit Comutarea automată se realizează 
acordat şi două braţe detectoare, cu ajutorui unul etaj „de coincl- 

care primeşte semnalul de F.l. pe denţă“ realizat cu tranzistorul 

priza capacitivă C12, C13. T5S81, pnp, de tip SC308C (sau 

Circuitul acordat este alcătuit din BC251A). Acesta este comandat în 

L02 în paralei cu C15 şi C12, C13 : bază cu semnal video.de la'modulul, 

(în serie). Din L02 se poate ajusta AFI— CC prin intermediu! repetoru- 

freevenţa de acord a discri'minatoru- . iui pe emitor T2392 (de fapt numai 
lui. . impulsurile de stingere şL;sincroni-; 

pole două braţe detectoare sunt zare) şi în colector de impulsurile 
formate din L03, DOI, R 11, CI7 şi . negative de stingere H, primite de la 
respectiv L04, D02, R10, CI 6 . Bobi- pinul .11 ai trafo linii prin R5583 şi 


COafKAREA CElORtAlTE CGMPOHEMTE ESIWESNWM MIWKIA 
SCHEMEI wn. :.+■ 

fa w a ei sf mtit lîj iuzâ st a tei* im. 


asigure amplificarea maximă a tran¬ 
zistoareior respective (având valoare 
ridicată, de cca 9,5V), iar pentru 
semnaie recepţionate mai mari, ten¬ 
siunea de RAA să coboare spre 2V, 
determinând scăderea amplificării 
tranzistoareior. Cu cât tensiunea din 
baza tranzistoareior scade, ele se 
deschid mai muii (creşte curentul 
emitor-c-oîector) şi deci amplificarea 
V lor scade (tranzistoare tip pnp). 

Reglarea nivelului amplificării tu¬ 
ne ru iui se asigură de către C.l.01 
prin varierea curentului absorbit pe 
ia pinul său 5 (terminalul 14 al mo¬ 
dului AFI—CC). Astfel, dacă ia in¬ 
trarea de antenă semnalul este mic 
(recepţie în FIF), curentul absorbit 
de C.l. ia pinul 5 este mic, iar la 
borna V 3 a selectorului de canale 
se va apîica tensiunea de la borna V 
(+12.5V) divizată pe divizorui R2194. 
D12192 şi R2195. Căderea de ten¬ 
siune pe R2194 va fi mică, rezultând 
o tensiune mare ia borna V a selec¬ 
torului. Dimpotrivă, dacă semnalul 
la intrare va fi mare (spre 100 mV), 


(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR) 


IUM 11/1993 













ADRESA IN BINAR 


iwiontajul prezentat permite 
•afişarea statică sau ciclică a 16 
combinaţii de câte 16 caractere. 
Fiecare caracter este alcătuit din 
puncte luminoase într-o matrice de 
5x7 LED-uri. Se pot afişa mesaje 
de 16 litere, cifre sau caractere spe¬ 
ciale, mesaje introduse de con¬ 
structor într-o memorie EPROM de 
2 KB, de unde sunt apoi citite perio- 

Componentele de bază ale mon¬ 
tajului sunt patru afişaje tip VQE 10, 
produse în fosta RDG, care au o 
răspândire destul de mare în ţara 
noastră. Fiecare capsulă conţine 
câte patru elemente matriciale 
compuse din 35 LED-uri roşii (5 co¬ 
loane x 7 linii) şi patru cip-uri de co¬ 
mandă şi memorie pentru coloa¬ 
nele elementelor. Faţă de afişajele 
clasice cu 7 segmente-jdigiţi),' ma- 
tricile cu 5x7 puncte permit afişa¬ 
rea, pe lângă cifre, şi a literelor mari 
şi mici, a unor caractere sau simbo¬ 
luri speciale, precum şi obţinerea 
unor jocuri de lumini prin aprinde¬ 
rea selectivă a anumitor LED-uri. 
De aici rezultă aplicaţiile montaju¬ 
lui: afişarea unor mesaje de către 
automate mai complexe, pentru 
avertizare, pentru reclamă sau obţi¬ 
ne/ea unor jocuri de lumini. 

In Fig. 1 este dată semnificaţia 


DATE PT, COMANDA 
CELOR CINCI 
CQLCANE 


DX NUMĂRUL 

Ş COMBINATEI 

(TEXTULUI) 


NUMĂRUL NUMĂRUL 
LINIEI ELEMENTULUI 


DATE 

(ERLOSITE 


SFIRSIT LINIA 0 
ÎNCEPUT LINIA 1 


SFIRSIT LINIA 1 
ÎNCEPUT LINIA a 


ÎNCEPUT LINIA 7 
(NEFOLDSITÂ LA AFIŞARE) 


SFIRSIT LINIA 


ÎNCEPUT LINIA 


X = STARE LOGICA 


OARECARE 


ilor afişajului VQE 10. Dis- 

ninale de comandă a celor 
Ioane de LED-uri din ma- 
nd sunt lăsate în goi sau 
ate la „plus", aceste intrări 
ă aprinderea LED-urilor. 
tingere este necesară lega- 
tsă. 

i de comandă a LED-urilor 
ele şapte linii. Aprinderea 


—__— _ —^ _ . .. .. lului aplicat pe terminal. 

‘ OH. BALUŢA Montajul cuprinde două 

circuit imprimat: placa de 
cea logică. Schema plăcii 
este dată în Fig. 2. Ea 
pentru astfel de matrici 
tranzistoarele pentru 
Menţionăm faptul că testa 
tei plăci nu se poate face 
fără ca Intrările să fie coi 


unei linii se face simultan pentru tat din exterior (de exemplu printr-o 
toate cele patru elemente, dar fie- rezistenţă). 

care element afişează o combinaţie — 4 terminale pentru validarea da- 
proprie, conform datelor memorate telor prezente la un moment dat pe 
pentru coloane. Aprinderea liniei se cei 5 pini de comandă a coloanelor, 
face prin legarea la „plus" a pinului; Validarea (memorarea) datelor se 
în regim static curentul trebuie limi- face pe frontul crescător al semna- 


placa logică ce asigură coma 
multiplexatâ a liniilor. 

Schema plăcii logice este dat 
Fig. 3, iar oscilogramele care a 


7 ETAJE IDENTICE PENTRU LINI 


> ■ ; - L V' 1 w ' 


























IN 5 COLOANE' PLACA AFIŞAU 
0 1 2 3 4 ____________ __ 


INTRĂRI VALIDARE 16 ELEMENTE IN 7 LINII 

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 0 1 2 3 4 5 6 


-19 |8|7 16 15 [4 |3 |3 |23|ag|2i|g0|l9|l8117Ţ16 1 9 8 7 6 5 413 


CI 1 (EPRQM) - MMC 2716 



6 

CI 4 

CI 5.2 n 

1/2 (#10 4520 

L_- - —pJ 

1/2 NC 4520 7 


2 1 8/15 

10 
16 


CI 5,1 
1/2 IC 4520 


) 

CI 2 - MMC 

4067 


_Jl0jll 14 13 24 

+5V •" 

J? 

JŞ 


3 

J- 

1 

22 p 


,-—-•-IL 

_ii 



CI 3 

MMC 4067 


CI - 6 
MMC 4020 


PLACA 

LDGICA 


CI .7,8,9 = MMC 4011 





la înţelegerea principiului de func¬ 
ţionare sunt prezentate în Fig, 4. 
Observăm un oscilator (CI 9.1 şi CI 
9.2) care funcţionează continuu şi 
generează impulsuri dreptunghiu¬ 
lare cu perioada de 1,4 ms (oscilo¬ 
grama 1). Fiecare front pozitiv 
(crescător) al semnalului generat 
determină: 

a) Avansul cu o unitate al unui 
numărător de linii (CI 5.2) cu 8 
poziţii. El furnizează la cele trei 
ieşiri un număr (între 0 şi 7) în bi¬ 
nar care, pe de-o parte consti¬ 
tuie 3 biţi din adresa EPROM-u- 
lui (Ci 1), iar pe de altă parte se¬ 
lectează una din cele 7 ieşiri uti¬ 
lizate ale multiplexorului CI 3 
care comandă liniile afişajului/ 

b) Acţionarea (cu o întârziere de 
circa 1 microsecundă) unei bas¬ 
cule (CI 9.3 şi 9.4) care trece în 
poziţia în care la ieşirea 11 apare 
1 logic (oscilograma 2). Implicit 
ieşirea 1Q trece în 0 logic. 

Această stare a basculei are două 
efecte: 

c) Porneşte un oscilator de 50 kHz 
(CI 7.1 şi 7.2) prin aplicarea unui 
1 logic pe intrarea 2 a acestuia. 

d) Aplică 0 logic pe intrarea 1 (im¬ 
plicit şi pe ieşirea curentă selec¬ 
tată) a multiplexorului CI 3, ceea 
ce provoacă stingerea LED-uri- 
lor de pe linia curentă, împie¬ 
dicând vizualizarea etapei de 
„setare a datelor" care urmează. 


O dată pornit, oscilatorul de 50 
kHz generează impulsuri dreptun¬ 
ghiulare care pe frontul pozitiv pro¬ 
voacă incrementară conţinutului 
unui numărător binar cu 16 poziţii 
(CI 5.1) — oscilograma 3. Num㬠
rătorul furnizează alţi 4 biţi ai adre¬ 
sei EPROM-uiui şi, pe de altă parte, 
selectează una din cele 16 ieşiri ale 
multiplexorului Ci 2. Frontul nega¬ 
tiv care urmează generează prin in¬ 
teresul CI 8.1 un front pozitiv (în¬ 
târziat cu 10 mîcrosecunde) care 
este transmis prin multiplexor la 
una din intrările de validare a ele¬ 
mentelor de afişare (oscilogramele 
4, 5, 6 şi 7). Ei are ca efect memora¬ 
rea de către elementul de afişaj a 
datelor înregistrate în EPROM la 
adresa respectivă care sunt apli¬ 
cate în acel moment ia cele 5 intrări 
pentru coloane ale plăcii de afişaj. 

Când se ajunge la ultima ieşire 
(terminalul 16 al multiplexorului, 
transformat în front negativ de 
către inversorul CI 8.2, produce re¬ 
venirea basculei în starea iniţială şi 
deci stoparea oscilatorului de 50 
kHz. Aşadar, un tren de 16 impul¬ 
suri (circa 320 p.s) a produs citirea a 
16 seturi de date din EPROM şi în¬ 
cărcarea lor în memoriile elemente¬ 
lor de afişare. Cu aceasta s-a termi¬ 
nat etapa de setare a datelor pentru 
linia curentă de LED-uri. O dată cu 
revenirea basculei în starea iniţială, 
linia de LED-uri este aprinsă şi în¬ 


cepe etapa de afişare, care durează 
circa 1,1 ms, până la următorul 
front pozitiv al oscilatorului de linii, 
în continuare începe ciclul setare 
— afişare pentru linia următoare. 

Observăm că, din cei 11 biţi de 
adrese ai EPROM-ului, au fost folo¬ 
siţi doar 7 (4 pentru elementele de 
afişare şi 3 pentru selectarea linii¬ 
lor). Ceilalţi 4 biţi (deci 16 combi¬ 
naţii) sunt selectaţi periodic de 
către un numărător binar CI 4, 
acţionat printr-un divizor de frec¬ 
venţă CI 6 de către impulsurile cu¬ 
lese de pe o ieşire a numărătorului 
de linii, in schemă s-a indicat folosi¬ 
rea ieşirii 6 a lui CI 6, ceea ce cores¬ 
punse unui raport de divizare cu 
2 7 = 128 a frecvenţei şi o schimbare 
a combinaţiei afişate (textului) la 
aproximativ 1,5 secunde. Acest in¬ 
terval poate fi modificat prin utiliza¬ 
rea altei ieşiri a lui CI 6. 

Se poate renunţa ia schimbarea 
ciclică a textului afişat, renunţând 
ia Ci 4 şi Ci 6. Selecţia celor 4 biţi ai 
EPROM-ului o poate face un comu¬ 
tator manual (pentru masaje fixe) 
sau un automat complex (de exem¬ 
plu, alarmă sau temporizator cu mai 
multe secvenţe). 

Programarea EPROM-ului o face 


constructorul, bit cu bit, în funcţie 
de textele, simbolurile sau efectele 
luminoase dorite. Un programator 
simplu a fost publicat în nr. 8/1992 
(pag. 16) al revistei Tehnium. în 
prealabil se va întocmi un tabel cu 
datele ce trebuie scrise la fiecare 
din cele 2048 de adrese ale EPRO¬ 
M-ului. Un exemplu de tabel este 
dat alăturat, pentru afişarea unei 
combinaţii „test" în care toate LED- 
urile sunt aprinse (toate datele în¬ 
scrise 

în EPROM sunt 0). Reţinem că orice 
linie începe la o adresă care este 
multiplu al lui 16 şi orice combinaţie 
nouă (text/începe 1^,0 adresă mul¬ 
tiplu de 128. Amintim că un EPROM 
nou sau şters are înscris 1 logic la 
toate adresele, iar utilizatorul tre¬ 
buie să „scrie" 0 logic acolo unde 
este necesar. în cazul nostru, 0 lo¬ 
gic se traduce prin LED aprins. 

La realizarea cablajului se vor 
evita legăturile prin fire lungi şi/sau 
paralele, iar întregul montaj se va 
ecrana. 

- Necesităţile de alimentare sunt 5 
V/0,8 A. Sursa trebuie să fie stabili¬ 
zată iar pentru placa iogică (con¬ 
sum 50 mA) se va prevedea un filtraj 
separat. 


t/START SECVENŢĂ PT. LINIA CURENTĂ K. 

‘ \ SCHIMBĂ ADRESĂ PT. LINIA CURENTĂ 1 -11- 1 / 

START SECVENŢĂ PT. 
LINIA URMĂTOARE 

r-,/STOP OSCILATOR 30 KHz ,- 

J/START DSC. 30 KHz (AtfTOCTELIMA CURENTĂ _L 

'STINGE LINIA CURENTĂ 1/ 11 / 

STINGE LINIA URCĂTOARE 

SCHIMBAREA ADRESELOR PT. ELEMENTE 

HJr 10 ^ -_ 


H ^mu 


■"VALIDEAZA ELEMENTUL 1 


^VALIDEAZĂ ELEMENTUL 15 
N ACŢIONEAZĂ BASCULA ŞI STOP OSC. 50 KHz 


TEHNIUM 11/1993 

































Legarea sau atingerea borneior 
se face pe poziţia Q. 

Testarea calitativi a LED-urilor 
se face prin introducerea acestora 
în bucşele notate „ 1 “ pe figura 2 -, 
cunoscând faptul că bucşa din mij¬ 
loc reprezintă polul (-) al bateriei. 
Modul de utilizare a bateriilor locale 
de 4,5 V nu mai trebuie explicat 
acesta rezultând din analiza atentă 
a schemei din figura 1 şi a desenului 
aproximativ ai miniaparatului din fi¬ 
gura 2. 

CONSTRUCŢIA 

în vederea obţinerii unui aparat 
compact, deci cât mai practic (ba¬ 
terii puţine, volum mic, greutate re¬ 
dusă) s-a utilizat un suport de pe¬ 
riuţă de dinţi, model de excursie cu 
agăţătoare. Locaşul bateriilor (3 
bucăţi tip R6) se amenajează lateral 
astfel încât să dispunem de spaţiul 
necesar montării pieselor prev㬠
zute în schemă. Cele trei bucşe din 
figura 2 folosite pentru testarea 
cristalelor de cuarţ şi a LED-urilor 
se execută din tuburile metalice cu 
pastă ale pixurilor cu patru culori 
(vezi Tehnium nr. 4/1983 "Ţ-20 
multifuncţional"). 

Pentru extragerea tensiunii şi a 
curentului din cele 3 baterii am fo¬ 
losit un conector tip microcască. 

Capacul acestei cutii se mon- 


FUNCŢIONARE 

în figura 1 este prezentată sche¬ 
ma unui oscilator de tip Colpitts, 
având ca element activ un tranzis¬ 
tor BC 107 a cărui frecvenţă de tran- 
ziţje este 300 MHz. 

în cazul în oare cristalul de verifi¬ 
cat este în stare de funcţiune, pe 
emitorul lui TI se culege un semnal 
de RF, dublat ca valoare de redre¬ 
sorul dublor de tensiune şi aplicat 
în final pe baza tranzistorului T2 de 
acelaşi tip BC 107, cu Ic - 100 mA. 
Pentru evidenţierea curentului final 
din colectorul lui T2 poate fi utilizat 
orice fel de traductor: bec cu fila¬ 
ment, LED, miliampermetru etc. Am 
optat pentru utilizarea diodei elec- 
troluminiscente având în vedere 
consumul minim din bateriile de ali¬ 
mentare. Schema aleasă conduce 
la un consum minim de 3 mA şi 
10 mA maxim. 

Domeniul de măsură al cristale¬ 
lor de cuarţ este 1 MHz până fa 47 
MHz, domeniu extins datorită fap¬ 
tului că am renunţat la condensato¬ 
rul C din baza TI, acesta constituin- 
du-se din capacitatea parazită a 
montajului folosit. 

Aprinderea diodei LED arată, 
prin gradare, calitatea cristalului de 
cuarţ; cu cât aprinderea este mai in¬ 
tensă cu atât cristalul oscilează mai 
bine şi invers. 


• S-a născut la 3.02. 1935 în satul 
Bobuleşti din jud. Botoşani. 

• Absolvent al Facultăţii de Energe¬ 
tică din Institutul Politehnic Bucu¬ 
reşti. 

• A debutat în Tehnium în 1983. 

• A lucrat în cadrul Ministerului 
Energiei Electrice şi la Institutul de 
Fizică Atomică. 

• Preocupări actuale în domeniile: 
audio-video, jucării şi bijuterii electro¬ 
nice. 


Ing. C0STICĂ RÂMBU 


M NITESTER-2 


— 2 — testor de LED-uri (diode 
electrolu m i n iscente); 

— 3 — sursă de curent conţi-' 
nuu 4,5 V (în lipsa unei surse uşor 
manevrabile alimentată de la reţea). 


Propun micilor electronişti ama¬ 
tori construcţia unui aparat cu trei 
funcţiuni, astfel: 

— 1 — verificator de calitate a 
cristalelor de cuarţ; 


O dată cu lansarea în producţia 
de serie autohtonă a T.V.C. CRO¬ 
MATIC, gama de televizoare color 
s-a completat cu un produs care în¬ 
deplinea toate funcţiile strict nece¬ 
sare unui televizor color modem: 
aceea de televizor propriu-zis apt 
să funcţioneze în sistemele AN/ 
PAL/ŞECAM şi standardele OIRT/ 
CCIR, şi aceea de monitor AV. 

întrebuinţarea t.v.c. CROMATIC 
(şi mai târziu TELECOLOR 4507, 
CROMATIC 02 etc.) în variantă mo¬ 
nitor AV a pus utilizatorilor o pro¬ 
blemă (pentru unii chiar dificila) şi 
anume: injectarea unei tensiuni de 
+12 V cc la pinul nr. 1 din mufa AV o 
dată cu aplicarea semnalelor analo¬ 
gice de video şi audio pentru a fi ur¬ 
mărite cu ajutorul tv.c. în postura de 
monitor. 

Cum puţine videocaSetofoane 
furnizau o astfel de tensiune de co¬ 
mandă, existau în acel moment 
două mari posibilităţi de rezolvare a 
problemei: 

A. utilizarea unui alimentator se¬ 
parat din care să se aplice tensiu¬ 
nea necesară de comutare a tv.c. în 


,VI02B342d 


@ 390 ‘-SC236E 

-T-OH VD01 VT09 1 
ciţ-wii SAY30/4 


SAY30 

VD05, 


VD02 

SAY30/4 


2 *SAY30/4 VD02 


VT06 

SC236D 


1 Mufaoudio-v 

VEDERE DINSPRE 
TERMINALELE DE C 


75|(AV) 1204.00-6600 


,VT OS 


TRASEU 

existent 

pe placa 

MODUL AV. 


sistem monitor când cerinţele o im¬ 
puneau; 

B. utilizarea unei tensiuni interne 
de +12 Mec din tv.c. şi aplicarea ei 
prin diverse metode pentru a co¬ 


muta tv.c. în sistem monitor. 

Posibilităţile A şi B prezentau di¬ 
verse dezavantaje: 

— în cazul A, utilizarea unui ali- 


VALENTIN MIR CEA BRÂNZAN, Y03BBK 










mi 


tează prin presare, dar poate fi şi 
asigurat printr-un şurub M3 la mij¬ 
loc. 

Observaţii: 

" 1. Am notat cu litera Q bucşele 
de verificare a cristalelor de cuarţ 
de la cuvântul german „qartz“. 

2. Se poate tăia urechea de ag㬠
ţare a miniaparatului, lungimea 
acestuia scurtându-se astfel cu 
aprox. 30 mm. 

3. întreruperea testorului de cris¬ 
tale se face prin scoaterea conecto¬ 
rului tată sau scoaterea bateriilor. 

Bateriile pot fi utilizate până spre 
3,5 V (epuizare). 


In 1N4148 


1N 414 8 


cutiuta, 
penutâ dinţi 


capac 


mentator separat scumpea inves¬ 
tiţia şi complica ansamblul în între¬ 
gul lui; 

— în cazul B tensiunea internă de 
+12V fC era aplicată modulului AV 
prin intermediul unui comutator 
montat suplimentar sau prin utiliza¬ 
rea comutatorului pentru difuzor 
anulând astfel una din facilităţile te¬ 
levizorului (aceea de V MUTE‘‘). 

Toate aceste dezavantaje pot fi 
evitate prin efectuarea unor cone¬ 
xiuni anume pe jblaca originală a 
modulului AV din aceste tv.c., 
având ca rezultat comutarea televi¬ 
zorului în sistem de monitor prin 
simpla apăsare a ultimei taste a pro¬ 
gramatorului (tasta nr. 8 pentru tv. 
c. CROMATIC sau CROMATIC 02, 
tasta nr. 6 pentru tv.c. TELECOLOR 
4507 sau similare cu acesta). 

Dacă se analizează schema elec¬ 
trică a modulului AV din figura 1 se 
observă că circuitul integrat VIOI (o 
arie de 4 tranzistoare) este utilizat 
doar pe jumătate, celelalte tranzis¬ 
toare putând fi utilizate în alte sco¬ 
puri. în cazul de faţă unul din aceste 
tranzistoare va fi utilizat drept co¬ 
mutator electronic de tensiune 
(funcţie pentru care a fost prevăzut 
chiar de proiectantul modulului ori¬ 
ginal AV). Pentru aceasta sunt ne¬ 
cesare doar două conexiuni pe 
placa AV, şi anume (vezi figura 2): 

— conexiunea de la pin 12 al 
VIOI la baza tranzistorului VI09 
(SC236F); 

— conexiunea de la pin 14 al 
VIOI la intrarea nr. 3 a conectorului 
plăcii AV la placa de bază a tv.c. (ali¬ 
mentarea cu +12 Vcc a modulului 
AV) sau conexiunea de la pin 14 al 
VIOI la pin 7 al VI02. 

Circuitele integrate VIOI şi VI02 
sunt nişte arii de tranzistoare (câte 
4 separate în capsulă) de tip B342D 
din fosta R.D.G. 

Abreviaţiuni utilizate în text: 

— AV, av. = audio video 

— TVC, tv.c. = televizor color 

— VI = circuit integrat 

— VT = tranzistor 

— MUTE = întreruperea 
audiţiei în difuzor 

BIBLIOGRAFIE: 

— întreprinderea Electronica 
- T.V. CROMATIC.CAIET 
SERVICE 


Ing. DRAGOŞ MARINESCU 


reglabilă. în figura 1 este prezentat 
pin-out-ul circuitului LT 1074 în 
capsula TO-220 cu 5 terminale. 

O sursă ieftină stabilizată de +5 
V/5 A este prezentată în figura 2. 

Foile de catalog şi de aplicaţii pot 
fi comandate la: 

Linear Technology Corporation. 

1630 McCarthy Blvd. Milpitas 
CA 95035 - U.S.A. 


BIBLIOGRAFIE: 


Colecţia EDN 1991 


Circuitul integrat LT 1074 este un 
stabilizator bipolar monolitic de 5A 
cu frecvenţa de comutare de până 
la 200 kHz şi cu limitare de curent 


10-40V 


Cablajul receptorului apărut în 
nr. 6/1993, pag, 6, realizat de CORD 
ELECT. 

Circuitul imprimat poate fi co¬ 
mandat şi obţinut de la firmă. 

Relaţii la telefon: 312 86 22. 


.MBR745 


lOOnF 


TEHNIUM 11/1993 















Inspectoratul General al Radiocomunicaţiilor are ca obiect de 
activitate gestionarea spectrului de frecvenţe radioelectrice în scopul 
utilizării sale eficiente şi raţionale. 

în acest scop, Inspectoratul General al Radiocomunicaţiilor 
efectuează autorizarea echipamentelor radioelectrice utilizatoare de 
spectru electromagnetic, precum şi a celor ce pot constitui surse de 
perturbaţii radioelectrice, efectuează controlul tehnic al emisunilor 
radioelectrice şi asigură protecţia radiocomunicaţiilor pe întreg teri¬ 
toriul ţării. 

"TABELUL NAŢIONAL AL ATRIBUIRII BENZILOR DE 
FRECVENŢĂ" poate fi procurat de la sediul Inspectoratului General 
al Radiocomunicaţiilor. - 77208 Bucureşti, Splaiul Independenţei 
nr.202 A, telefon 638.70.38, fax 31224797, telex 10721. 




în decursul anilor, mulţi cititori ai revistei TEHMIUii.au 
licitat redacţiei informaţii referitoare ia atribuirea frecvent 
pentru diferite servicii In România» 

Suntem în măsuri, prin bunăvoinţa domnului director 
nerai ai inspectoratului General al Radiocomunicaţiilor, I 
Nicofa, să punem acum Ia dispoziţia celor interesaţi întors? 
mai ample In acest domeniu, întrucât pentru prima oară în 1 
noastră au apărut reglementări foarte precise oficializate j 
Ordinul nr. 261 din 12.08.1993 al Ministrului Comunicaţii 
In revista' TEHNIUfi vor fi publicate fragmente din Tab 
Naţional al Atribuirii Benzilor de Frecvenţă, car© prezintă ii 
res In special pentru constructorii amatori» 


TABELUL 

NAŢIONAL 


atribuirii benzilor de frecvenţă la ni¬ 
vel internaţional şi naţional şi a con¬ 
diţiilor în care mai multe servicii de 
radiocomunicaţii pot utiliza aceeaşi 
bandă de frecvenţă. 

— 11.2. — termeni şi definiţii. 
Acest paragraf a fost introdus cu 
scopul ca pentru toţi utilizatorii 
TNABF termenii specifici utilizaţi să 
aibă aceeaşi semnificaţie. Cu¬ 
prinde o enumerare a termenilor fo¬ 
losiţi în tabel şi notele internaţio¬ 
nale şi naţionale. Termenii sunt în¬ 
soţiţi de definirea lor conform cu 
Art. 1 al Regulamentului Radioco¬ 
municaţiilor. 

— 1.3. — structura TNABF. în 
acest paragraf este descrisă atât 
structura TNABF cât şi semnificaţia 
codurilor folosite în coloanele 
TNABF pentru desemnarea notelor 
şi a modului de utilizare naţională. 

Partea a ll-a — TNABF conţine ta¬ 
belul propriu-zis, pentru domeniul 
de frecvenţă de la 9 kHz la 1 GHz şi 
anexele 1 şi 2 conţinând notele în li¬ 
mitele cărora frecvenţele pot fi utili¬ 
zate de către serviciile menţionate 
pentru o anumită bandă. 

TNABF prezentat aici a fost apro¬ 


bat cu Ordinul ministrului comuni¬ 
caţiilor nr. 261 din data 12.08.1993. 
Domeniul frecvenţelor de la 1 GHz 
la 3 GHz va fi publicat în volumul II 
al TNABF, până la data de 
31/12-1993, după definitivarea sa şi 
aprobarea de -către ministrul comu¬ 
nicaţiilor, iar în volumul III al 
TNABF sunt cuprinse atribuirile 
pentru domeniul de frecvenţă peste 
3 GHz, volum care se va publica în. 
cursul anului 1994. 

TNABF va fi actualizat periodic, 
în conformitate cu cerinţele impuse- 
de noile reglementări naţionale şi 
internaţionale care se referă la pro¬ 
blema atribuirii benzilor de frec¬ 
venţă. 

Modificarea TNABF se face prin 
Ordinul ministrului comunicaţiilor 
şi se publică de către R.A. Inspecto¬ 
ratul General al Radiocomunicaţii¬ 
lor. 

Sperăm că publicarea TNABF va 
conduce la o mai bună informarea 
furnizorilor de echipamente radioe¬ 
lectrice şi a utilizatorilor de mij¬ 
loace de radiocomunicaţii deja au¬ 
torizaţi, precum şi ia o orientare co¬ 
rectă a -potenţialilor utilizatori de 
mijloace de radiocomunicaţii. 


BENZILOR 

DE FRECVENŢĂ 


Introducere 


prinsă în Art. 8 al Regulamentului 
Radiocomunicaţiilor al UIT. 

TNABF are o astfel de structură 
care să permită consultarea, şi înţe¬ 
legerea sa de către public. în acest 
sens TNABF este format din două 
părţi, o prezentare generală şi apoi 
tabelul propriu-zis însoţit de ane¬ 
xele sale. 

Prezentarea generală cuprinde 
următoarele paragrafe: 

— 1.1. — Atribuirea benzilor de 
frecvenţă. în acest paragraf se face 
o prezentare sumară a problemei 


Publicarea Tabelului Naţional al 
Atribuirii Benzilor de Frecvenţă, no¬ 
tat în continuare cu TNABF, pentru 
prima dată în România, constituie 
un moment de mare importanţă şi 
răspundere. 

TNABF răspunde priorităţilor na¬ 
ţionale şi este în concordanţă cu 
atribuirea benzilor de frecvenţă sta¬ 
bilită de organismele competente 
ale Uniunii Internaţionale de Tele¬ 
comunicaţii (UIT), atribuire cu- 


PRIMA CONFERINŢĂ NAŢIONALĂ 
DE OPTOELECTRONICĂ 

în perioada 25—26 noiembrie 1993 s-au desfăşurat în localul Facul¬ 
tăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din Bucureşti lucrările primei 
Conferinţe Naţionale de Optoelectronică, organizată sub patronajul 
Academiei Române, Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, Ministerului 
învăţământului şi Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă. 

Eveniment ştiinţific deosebit de important atât prin amploarea sa 
(140 de comunicări ştiinţifice) cât şi prin tematica abordată (care se re¬ 
feră la toate ramurile cercetării fundamentale şi aplicative in optoelec¬ 
tronică) conferinţa constituie un succes deosebit al activităţii Societăţii 
Române de Optoelectronică (preşedinte prof. univ. dr. ing. Paul Ste- 
rian) care marchează doi ani de la înfiinţarea sa. 

Dorind Conferinţei Anuale de Optoelectronică (CNOR ’93) cât mai 
multe ediţii revista noastră speră să primească spre publicare articole 
^interesante din domeniul optoelectronicii. J 

TEHNIUM 11/1993 


S.C. TEHNIUM ROMFABER S.R.L. 













ll®gf\ 


DINESCU PAUL - laşi 

Emiţătorul staţiei de telecomandă Hercules este pilotat cu cuarţ pe unul 
din canalele alocate în acest scop. 

Generatorul de joasă frecvenţă are ca element de bază un circuit integrat 
de tipul MMC 4001 sau MMC 4011. 

Etajul final de radiofrecvenţă, fiind realizat cu un tranzistor de mică putere, 
debitează în .antenă o putere de aproximativ 500 mW, ceea ce asigură o rază de 
acţiune sigură de 20 m. 


HERCULES 


SC23BC\ 


SC236C 


PĂDURARU EMIL - Tg. Mureş 

Vă prezentăm modul de utilizare a circuitului U 418 B realizat de firma Tele- 
•funken. 

Aplicaţia este de fapt un receptor AM/FM pentru UM şi UUS. 

Circuitul admite o tensiune de alimentare cuprinsă între 3 şi 15 V, puterea 
de ieşire audio fiind de 600 mW pe o sarcină de 8 O. 


U4I8B 


BF314 


Bimm 


Os cyla tor AH 
















Realizat cu componente discrete care se găsesc prin sertarele 
oricărui radioamator, acest manipulator este uşor de construit 
având calităţi electrice bune. 

în esenţă, conţine două circuite bistabile reglate pentru impul¬ 
suri cu perioade diferite în corelare pentru timpii liniilor şi punc¬ 
telor. 

Toate tranzistoarele sunt de tipul npn BC 108 (T^Ty), singurul 
pnp fiind T 8 (BC 178 sau echivalent). 

RADIOELEKTRONIK 1/1984 


Manipulator 


MAP735 


BAP795 


BAP73S 


OSCILATOR 


Montajul este de fapt o transpunere a unui oscilator cu diodă tunel, utili- 
zându-se în cazul de faţă un tranzistor unijoncţiune. Semnatul obţinut este si¬ 
nusoidal (max. 1,3% distorsiuni), valoarea frecvenţei fiind stabilită de valorile 
circuitului oscilant LC. Dacă valoarea lui R creşte trebuie micşorată valoarea 
lui C. 


Acest redresor foloseşte un amplificator operaţi¬ 
onal Bi-FET de tipul TL081. Banda de trecere este de 
aproximativ 2 MHz, iar impendanţa de intrare este 
mare. Consumul etajului este de aproximativ 1 mA. 


VOLTMETRU 

ANALOGIC 


Banda de trecere este cuprinsă între 10 Hz şi 200 kHz cu indi¬ 
caţia maximă a scalei de 200 mV. 

Rezistorul de 49,9 K determină această indicaţie şi asigură şi o 
protecţie a instrumentului. 

TOUTE L’ELECTRONIQUE 447 








ELECTRONICA şl AUTOMATIZĂRI 

Calea Floreasca 242, Bucureşti, România, R-72321, 

telefon: 633 00 20, telex: 01 1757, fax: (401 )-3 12 76 83 


SISTEME DE DECLARE SI COMANDA AUTOMATE 


Dacă doriţi să fiţi competitiv în domeniul dv., folosiţi 
instalaţii automatizate realizate cu echipamente produse 
de FEA SA: 

SflA - Sistem de reglare analogic 
SCA - Sistem de comandă automat 

Aceste două sisteme de automatizare, folosite separat 
sau împreună, oferă competitivitate, flexibilitate, 
economie de spaţiu şi de energie, în condiţii deosebit de 
avantajoase de preţ. 

'Calităţile deosebite sînt confirmate de rezultatele în 
exploatare la diverse tipuri de aplicaţii industriale, atît la 
obiectivele din ţară, cît şi din Egipt, Irak, Germania, 
Cehoslovacia, Pakistan, Bulgaria, China. 

Sistemele au o concepţie modulară şi utilizează plăci tip 
Eurocard 100 x 160 mm, în sertare standardizate de 19”. 
Sertarele sînt montate, în funcţie de solicitări, în panouri, 
cutii, pupitre, dulapuri. Conectarea echipamentelor cu 
instalaţia se poate face, la cerere, prin cleme de 
racordare, conectoare TBS sau reglete tip matrice. 

Dintre cele mai solicitate aplicaţii, pentru care firma 
noastră livrează sisteme complete de automatizare, 
amintim: 

□ contorizare energie termică 

□ măsurări şi reglări de temperaturi, debite, presiune, 
nivel 

□ diverse semnalizări şi protecţii 

□ automatizarea fabricilor de bere 

Ambele sisteme sînt într-o continuă dezvoltare pentru 
satisfacerea celor mai diverse aplicaţii. 


1. Afişaje standard numerice cu cristale lichide 
(L.C.D.). 

1. Module de afişaje cu cristale lichide cu matrice 
de puncte (L.C.M.) de tip caracter şi de tip grafic. 

3. Microimprimante tehnice pentru lăţimi de hârtie 
cuprinse intre 38112 mm. 

4. Accesorii consumabile şi piese de schimb: 

• module de iluminare pentru afişaje; 

• interfeţe serie/paralel pentru imprimante; 

• capete termice; 

• hârtie termică; 

• diverse componente electronice. 

Vă rugăm contactaţi-ne pentru cataloage detaliate 
şi informaţii suplimentare. — 


Seiko Instruments 


B-dul Magheru nr. 8, et. 6, camera 12—13 
Tel./Fax 211 43 45 sau 


TEHNIUM 11/1993 











... c on ex 

electronic 


Of. Rea. Corn. nr. J 40/8557/91; Cont nr. 4072996350879 
deschis la B.R.D.- Filiala Pipera ; Cod fiscal: 3016800 
Str.MaSca Domnului nr. 48. secf. 2. Bucureşti. Romania. 
Telefon : 687 42 05, 687 83 80; Telefon / fax : 312 89 79; 


Distribuirea în România a produselor firmei Sunshine: 

• programatoare universale; 

(EPR0M, EEPR0M, PR0M, MPU , PLD) 

• programatoare de memorii (EPROM, EEPR0M) 

• programatoare portabile (EPROM, EEPROM, MPU) 

® tastere de circuite integrate logice (TTL* CMOS, DRAM) 

• ştergătoare cu ultraviolete,. 


Relaţii suplimentare: CONEX ELECTRONIC 
Telefon: 687.42.05; Fax: 312.89.79.