Transilvania_1936_067_003

Anul 67. Mai-lunie Nr. 3. 


TRANSILVANIA 


(Buletin de tehnică a culturii.) 


1 lunie 1936 


de Iuliu Moldovan, 
Preşedintele „Astrei“. 

A trecut ziua „Astrei“, menită să intensifice interesul 
pentru instituția noastră. Pentru sprijinul binevoitor acordat, 
ca și totdeauna, în cea mai largă măsură, ne grăbim a da 
expresia respecluoasei noastre gratitudini înainte de toate 
L P. 8. S. Mitropolitului Nicolae, conducerii Bisericii Unite, 
P. P. 8. &. Episcopi de ambele confesiuni şi fruntașilor 
noştri semnatari ai apelului. Exprimăm recunoştinţa noastră 
adâncă președinților de despărțăminte şi cercuri culturale 
și colaboratorilor lor, cari ne au ascultat apelul și au dat 
o nouă dovadă a devotamentului lor față de Asociaţie. Mul- 
|umim presei, care şi de data aceasta a ţinut să stea ală- 
turi de noi și să nelezească drumul unei acțiuni de mare 
importanță pentru instituția noastră. 

lar fraților, cari cu acest prilej au ținut să dea dovada 
simpatiei față de „Asira“, să se simtă solidari în jurul ei 
şi să-i încurajeze activitatea prin obolul lor, le asigurăm 
întreaga și profunda noastră recunoștință. 

Rezultatul zilei „Astrei“ din acest an nu-l cunoaștem încă. 
Se prea poate, că el nu va corespunde unei aşteptări prea op- 
timiste. Căci târziu a început acțiunea și prea scurt a fost 
timpul de pregătire. Nădăjduim totuși, că aceasta dată va în- 
semna începutul unei noui epoci de rodnică afirmare pentru 
scumpa noastră Asociaţie, al unei epoci, în care partici- 
parea tot mai largă şi mai efectivă la realizările și grijile 
„Aslrei“* a Românilor din Ardeal și Banat și simpatia fra- 
ților de pretutindeni, va fi un permanent îndemn şi sprijin 
pentru o muncă lot mai conformă cu cerințele noastre. 


125 1 


Tot despre şcolile țărănești 


de luliu Moldovan, 
preşedintele „Astrei“. 


Sub acest titlu di Prof. D. Gusti publică în Nrul 5 
(Aprilie) al revistei „Căminul cultural“ un articol introductiv 
privitor la felul, cum a început la noi realizarea instituţiei 
șceoalei țărănești. Dsa spune, că: „... tipul acesta de școală 
în fara noastră a fost luat în considerare pentru înfâia oară 
în 1932 și a fost anunţat pe calea Mesajului Regal în toamna 
aceluiaşi an. In cursul anului viitor, s'a şi trecut la punerea 
în faptă a ideii. Intâile școli țărănești au luat fiinţă în iarna 
anului 1983—1934, cu intervenția hotăriloare a Ministerului 
instrucţiunii publice, care a pus la cale întemeierea lor, a 
întocmit programe și a dat ajutoare bănești. Așa s'au putut 
deschide școlile dela Sighet, Brașov și alte localităţi Tran- 
silvănene, precum și aceea dela Stânca Roșie din Bucovina...“ 


„Paralel cu toate aceste creaţii s'au pornit din iniția- 
tivă cu totul particulară și deci cu atât mai prețioasă, cursu- 
rile Universităţilor țărănești dela Ștefănești, Leordeni şi 
Priboeni din Muscel“. 

„In felul acesta şcolile țărănești, cursurile sau univer- 
sitățile țărănești s'au înmulțit. Amintese mai ales şcolile 
dela Poiana Câmpina, din Prahova și cea dela Fierbinţi, 
din llfov, cu internate, programe și cursuri zilnice, cu pro- 
Jesori stabili și activitate practică și care, odată ieșite din 
jaza experienţei, vor fi adevărate îndreptare penteu școlile 
asemănătoare ale viitorului“. 


Aceste afirmaţii le face în articolul amintit dl Prof. 
D. Gusti în ealitatea D-sale de Director general al Funda- 
ției Culturale Regale „Principele Carol“, afirmaţiuni, din 
cari ar reteși, că iniţiatorul și întemeetorul șeoalelor tă- 
răneşii la noi în ţară a fost Ministerul! instrueţiunii, condus 
pe atunci (1932) de dl Prof. Gusti, care a întoemit programe 
și a dat ajutoare bănești, graţie cărora în anul 1933—34 s'au 
putut deschide școale țărănești în Ardea! și Bucovina. 
Aceste ar fi fost deci şeoale quasi oficiale întemeiate, or- 
ganizate şi subvenţionate de Minister, iar paralel cu ele, deci 


126 


tot în anul 1983—34, s'ar fi pornit șeolile din inițiativă „eu 
totul particulară“, deci cu atât mai prețioasă, cursurile Uni- 
versităţilor țărănești din Ştefăneşti ete. 

Dar adevăratele şeoale țărănești „eu internate, pro- 
grame și eursuri zilnice, profesori stabili şi activitate prac- 
tiecă“ ar fi fost abia acele din Poiana Câmpina și Fierbinţi 
(ilfov) din iarna trecută. 

Acesta ar fi înţelesul afirmaţiunilor dlui Prof. Gusti, 
care cunoaște cum puţini alţii, meritul Drulut llea, al des- 
părţământului nostru din Maramureş și al „Astrei“ în ge- 
neral în această problemă. De fapt şcoala ţărănească la 
noi în ţară a fost inițiată și realizată -— independent de o 
încercare izolată făcută, înainte, de dl A. P. Bănuţ pe atunci 
prefect al judeţului Someş — întâi în cadrele „Astrei“ în 
anul 1931 prin Drul Vasile llea, preşedintele despărţămân- 
tului „Astrei“ din Maramureş. A fost o şcoală cu internat, 
cursuri zilnice și profesori stabili și cu un program con- 
centrat în jurul problemet albinărituiui. Experiența cu 
această primă școală l-a îndemnat pe Drul llea să pro- 
iecteze o şcoală ţărănească cu un program mai cuprin- 
zător, realizată prin despărțământul „Astrei“ din Maramureş 
în iarna 1932—33, şcoală care a servit ea model pentru 
toate cele creiate ulterior în ţară şi al cărei program şi 
organizare au rămas de atunci principiar neschimbate. 

Iniţiativa și experienţa din Maramureş a determinat 
conducerea „Astrei“ de a face din şcoala ţărănească una 
dintre principalele ei preocupări şi de a insista pentru 
generalizarea iustituţiunii noui. Așa am ajuns, că până în 
prezent despărţămintele „Astrei“ au înfiinţat în total 70 șeoale 
ţărăneşti dintre cari 62 cu internat, cursuri zilnice, program 
cuprinzător și profesori stabili, iar dintre aceste şeoale 8 
au fost pentru femei. 

Generalizarea aceasta a şeoalei ţărăneşti, desigur, nu 
ne-ar fi fost posibilă în aceeaşi măsură fără concursul ma- 
terial important al dlui Vaida- Voevod, pe atunci Prim Mt- 
nistru şi al dlui Gusti, pe atunei Ministru al instrucţiunii 
publice, prin subvenţiile acordate în toamna anului 1933, 
subvenţii pentru cari ţinem să le exprimăm din nou adânea 
noastră recunoștință. 


127 1t 


In afară de acest sprijin material este meritul dlui 
Prof. Gusti de a fi pledat cu ani înainte pentru înființarea 
unor atari instituţii şi de a fi apreciat la justa valoare ini- 
ţiativa şi realizarea Drului llea, de eare a luat cunoştinţă 
în decursul verii 1932 şi pe carea încurajat o dela început 
prin o deosebită bunăvoință şi înțelepte îndemnuri. Ne 
aducem aminte de entuziaste'e cuvinte, prin cari dl Prof. 
Gusti a subliniat la adunarea noastră generală din toamna 
anului 1932 (Deva) importanţa realizării Drului llea. 

Recunoscând deci cu gratitudine tot ce a făcut dl Prof. 
Gusti pentru promovarea şcoalelor țărănești ale „Astrei“, nu 
putem să nu subliniem faptul, că realizarea Drului llea şi 
a despărţământului „Astrei“ din Muramureș, dela început 
a corespuns criteriilor de a avea internat, cursuri și pro- 
grame zilnice, profesori stabili şi activitate practică. Trebue 
să subliniem mai departe că generalizarea instituţiei în 
Ardeal și Banat s'a făcut exelusiv din îndemnul conducerii 
Asociațiunii noastre. 

Am ţinut să fae aceste constatări întru apărarea me 
ritului iniţiativei şi realizării eolaboratorului nostru, a Drului 
Dasile llea, un merit care, este adevărat, a câştigat foarte 
mult în importanţă prin interesul pe care l-a arătat șeoa- 
lelor ţărăneşti dl Prof. Gusti şi conducerea „Astrei“. 


Folosindu-mă de această ocaziune aşi ţine să fae câ- 
teva reflexiuui privitor la problema colaborării între Fun- 
daţia „Principele Carol“ şi „Astra“. Am încercat lămurirea 
acestei probleme, de câte ori ne întâlneam cu dl Prof. 
Gusti; D-sa ne-a făcut chiar cinstea, de a ne căuta în Sibiu 
și Cluj înainte eu câteva luni, tot numai în scopul preci- 
zării modalităţii de rodnică colaborare între instituţiile pe 
cari avem onoarea să le reprezentăm. De câte ori ne în- 
tâlneam ne înţelegeam perfect şi în acelaşi fel asupra co- 
laborării în sensul, cea activitatea organizaţiunilor noastre 
în Ardeal și Banat să se desfășoare după un plan stabilit 
de comun acord, fără a stingheri înteu nimie munca şi des- 
voliarea „Astrei“. Totdeauna dl Prof. Gusti se arăta plin 
de înțelegere şi de admiraţie pentru rosturile Asocia- 
țlei noastre. Regulamentul fundaţiei prevede, că organele 
ei vor înființa Cămine culturale numai în comunele unde 


128 


„Astra“ nu este organizată, deci nu dispune de un cere 
cultural, iar pentru a stabilt un contact mai permanent, un 
membru al Comitetului central al „Astrei“, dl Inspector 
şcolar Silviu Ţeposu, a fost delegat ea organ de legătură, 
urmând să fie consultat şi să primească și să dea infor- 
maţiuni ori de câteori se va erede de cuviinţă în vederea 
celei mai perfecte armonii. 


De o vreme încoace însă unele fapte au început să 
contrazică înţelegerea schiţată mai sus. Așa d. p. a fost 
desfiinţată Regionala „Astrei“ din Basarabia, adică conto- 
pită cu fundaţia, fără ca delegatul nostru şi Comitetul Cen- 
tral al „Astrei“ să fie în prealabil încunoștințat și fără a 
avea aprobarea statutară. Desigur vina principală o poartă 
membrii Comitetului Regionalei (în afară de Preşedinte), eari 
au uitat nu numai de obligaţiile impuse prin statute, dar și 
de acele dictate de bunăcuviinţă, de elementarul simţ al 
recunoştinței faţă de Asociaţia noastră eare doar ea a dat 
vieaţă Regionalei din îndemnul neuitatului nostru președinte 
Vasile Goldiș şi prin munca stăruitoare a dlui Prof. O. 
Ghibu. Comitetul nostru central a luat deci cunoştinţă de 
fuziunea Regionalei cu fundaţia abia după împlinirea — fără 
formele statutare — a faptului. Când am protestat, nu contra 
fondului ehestiunei, căci Basarabenii sunt stăpâni a hotărî 
singuri organizaţia culturală, care le convine, ei contra 
modului de procedare cu totul neobișnuit, dl Prof. Gusti 
ne-a asigurat, că totul s'a petrecut fără ştirea D-sale. Bste 
deci evident că pe lângă Comitetul Regionalei vina pentru 
cele întâmplate o poartă hiperzelul funcționarilor fundaţiei. 
Aceleaşi considerații se potrivese şi pentru repetatele în- 
fiinţări de Cămine culturale acolo unde „Astra“ avea deja 
organizaţia el. 

Să fim bine înţeleșil „Astra“ nu dorește şi nu poate 
dori monopolizarea nici unui fel de activitate culturală în 
Ardeal şi Banat. De când ea există, a avut o frăjeaseă 
atitudine faţă de alte organizaţiuni culturale românești și 
s'a bucurat că poate colabora cu ele. Ne dăm foarte bine 
seamă, că Asociaţia noastră va avea o situaţie conducă: 
toare în vieaţa noastră culturală atâta vreme cât va merita o 
prin munca ei deosebită, căci zădarnică ar fi încercarea; 


129 


de a propti acea situaţie pe merite numai din trecut, pe 
protecţii, plângeri sau intervenţii. 

Atâta vreme însă, cât „Astra“ își îndeplinește rostul 
său românese, nu înţelegem cum un alt așezământ cultural, 
tot românesc, o poate lipsi de colaborarea dorită. B atâta 
de muncit, şi e atât de urgentă munca în domeniul cultural 
românese în toată ţara, încât este loe pentru multe așeză- 
minte în plină funcțiune, lucrând în deplină armonie şi in- 
tegrându. şi eforturile spre marele scop, căruia toate trebue 
să-și devoteze munca. E păcat de orice clipă pierdută, de 
orice energie risipită sau zădărnicită. Bsenţială este însă 
o perfectă diviziune a muncii, pentruea integrarea efortu- 
rilor să fie cu atât mai uşoară. 


Cam acesta a fost înţelesul nostru cu dl Prof. Gusti 
atunci, eând D-sa a alcătuit proiectul de lege pentru or- 
ganizarea culturală. D-sa a acceptat atunci, ca un impor- 
tant punct programatice, necesitatea existenţei în toate pro- 
vinciile de Asociaţii culturale regionale, din a căror emu- 
laţie şi colaborare să rezulte maximul de bine pentru pro- 
pășirea culturală a ţării. 

Colaborarea între fundaţia „Principele Carol“ şi „Astra“ 
noi o dorim cu toată sinceritatea, în sensul ca ea să fie 
realizată în conformitate cu cerinţele culturale şi cu pre- 
stigiul aşezămintelor noastre. ln orice caz trebue în viitor 
evitat, ea din vina localnicilor sau a funcționarilor fundaţiei 
buna noastră înțelegere și cooperare să fie umbrită sau 
compromisă. Noi credem însă, că atâta vreme cât înţele- 
gerea noastră se va limita la evitarea contactului pe teren, 
la pătrunderea fundaţie! acolo unde „Astra“ nu lucrează, 
dorinţa sinceră de colaborare nu se va putea realiza și 
vor fi inevitabile coliziunile și neînțelegerile. Că în această 
situaţiune grija principală a organelor fundaţiei va fi să se 
intereseze în mod special numai de punctele slabe ale 
organizaţiei „Astrei“, să nu privească eu ochi buni afirmarea 
Asociaţiunei noastre prin o mai intensă activitate, privită 
atunci ea ostilă intereselor fundaţiei. Şi dat fiind faptul, că 
în vieaţa fiecărui despărţământ și îndeosebi a fiecărui cere 
cultural al „Astrei“ în mod firese vor fi pe lângă epoci de 
înflorire și perioade de lâncezire şi chiar de trecătoare 


130 


inactivitate, cum este firesc şi toate împrejurările, unde nu 
rutina, ci devotamentul, spiritul de jertfă, entuziasmul, atât de 
variabile după om, hotărese felul evoluţiei, majoritatea 
cercurilor noastre culturale vor putea oferi — în decursul 
anilor — ocaziunea şi justificarea aşezării fundaţiei în acele 
localităţi. lar dacă Asociaţlunea noastră ar forţa înfiinţarea 
de cercuri culturale în toate comunele, cu riscul evident 
ca activitatea să se limiteze în multe locuri la ocazionale 
manifestări de rutină sau la lucrări de ordin administrativ, 
pe baza principiului înţelegerei avute, ar putea însemna, că 
fundaţia să şi oprească pătrunderea în Ardeal şi Banat. 
Nici una din aceste eventualităţi sau perspective nu 
trebue să se realizeze. Va trebui să ajungem la o reală 
colaborare, să împărţim întâi câmpul de activitate în con- 
formitate cu specificul contribuţiei optime, pe care fiecare 
aşezământ o poate pune la dispoziţie, şi să ne armonizăm 
activitatea, pentru a-o putea integra în modul cel mai fe- 
ricit posibil spre scopul, pe care-'l urmărim deopolrivă. 


13 


Figuri şi fapte pilduitoare, din treeut. 


Vătășii sau fraternități și decurii sau 
vecinătăţi 
de luliu Moisil. 


DI Henri H. Stahl publică în revista „Sociologie ro- 
mânească“, din 1936 Nr. 1, pg. 18-31, un studiu despre 
„ Vecinătăţile din Drăguş“ (judeţul Făgăraș), adică o orga- 
nizaţie socială înlăuntrul unui sat sau oraș, pe care Saşii 
o numese „Nachbarschajft“. 

DI Stahl spune în studiul D-sale, că aceasta organi- 
zațle păstrează „după cum au afirma: istoricii noștri, urme 
de foarte străvechi! influenţe românești“. 

tiai spune dl Stahl că „la cunoștința mea nu s'a făcut 
decât o singură încercare în acest sens — adică un în- 
ventar al satelor cunoscând vecinătatea — aceea a dlui 
E. Herbay, asupra vecinătăţilor din judeţul Alba. 

Studiul dlui Stahl este negreșit foarte interesant. Satul 
Drăguș este împărţit în 12 vecinătăţi, cari își au organi- 
zaaţia lor. Rosturile lor ar fi: Participarea și ajutorul la în- 
mormântări ; 2. Prestarea de lucru comunal; 3. Răspândirea 
veștilor oficiale; 4. Ajutor mutual; 5. Cumpărarea gunoiului 
sau a străzii; 6. Loc de adunare și sfat; 7. Orândulrea vi- 
gililor la notar; 8. Privigherea sănătăţii; 9. boe de propa- 
gandă politică; 10. Bxprimare a opiniei publice sătești. 
Despre toate aceste puncte dl Stahl dă o mulţime de 
informaţiuui.!) 

Coneluaziile D-sale asupra acestei organizaţii sociale a 
satului sunt că: „ea servește unor interese particulare ale 


1) Ceeace este regretabil în această organizaţie din Drăguşul de 
astăzi, este că întotdeauna la alegarea celui ce conduce „vecinătatea“ 
— adică „tata de vecini“, trebue să dea rachiu şi cine dă mai mult 
rachiu este ales. Deci prea multă băutură și iarăşi băutură. Deci or- 
ganizația a degenerat. 


132 


gospodavrilor. Dar ea este în același timp folosită, neoficial, 
dar sistematie de cătră administraţia comunală...“ şi ter- 
mină zicând: „dacă această tnstituţie a vecinătăţilor merită 
sau nu merită să fle privighiată ceva mai deaproape de 
cătră autorităţile de stat“. 

% 

in biblioteca „Muzeului năsăudean“ avem o broșşurică: 
interesantă, întitulată: „Regulamente pentru vătăşii și de- 
curii“ — (fraternitatea junilor și vecinătatea familiilor) — 
„proiectate a se introduce în comunităţile Districtului Ţării 
Făgărașului“, Sibiu, Tipografia diecesană gr. or. 1864, 8° 
39 pagini. ; 

Autorul brogurii pare a fi cunoscutul patriot lon Codru 
Drăgușanul, om de o bogată cultură, care după ce a făcut 
numeroase călătorii prin ce'e mai mari şi mai culte state 
ale Burope!, între 1835—1848, a publieat cartea: „Pere- 
grinul transilvan sau epistole scrise din ţeri străine unui 
amie în patrie“.!) 

Broşura amintită din „Muzeul năsăudean“ se află în 
„Colecția lui loachim Mureșanu“, fost pe vremuri juriseon- 
sult al grăniţerilor năsăudeni, advocat şi secretar al fon- 
durilor grăniţereşii, care a primit-o ea „suvenir“ dela Codru. 


Autorul în dragostea lui de a ridica satele românești 
a redactat aceste regulamente, luând pildă și dela vecinii 
Românilor din judeţul Făgărașului, care erau Saşii. 

l sa prezentat ocazie pentru realizarea acestor orga- 
nizaţii, fiindcă, după încetarea absolutismului austriac, în 
1860 şi restaurarea adică reînființarea Districtului autonom 
românesc al Făgărașului, Codru devenise pretore şi chiar 
vicecapitan (viceprefeci) în judeţul lui, în care a putut des- 
volta o activitate largă și utilă. 

În precuvântarea acestei broșuri — pe 15 pagini — 
autorul spune între altele, următoarele: „Nu poate fi mi- 


1) Tipărit din nou — cu o prefață de N. lorga — la Vălenii de 
Munte, în publieaţiunile Casei Şeoalelor, sub titlul „Călătoriile unui 
român ardelean“. Edit. Il. 1924. 

O schiţă biografică a lui Codru se afi în cartea: „Oameni aleși“ 
II. Români, de dl |. Simionescu. București, Edit. I. 1928. Bd. Cartea Ro- 
mânească. 


133 


rare și nice nu ne mirăm, că poporul nostru și anume lo- 
euitorii Ţării Oltului, în timpurile dinainte mau putut să-şi 
desvolte vieaţa naţională, comunală și socială câtuși de 
puţin, penirucă bine ştim, cumcă factorii principali spre 
aceasta nu numai i-au lipsit eu totul, ci din contră încă 
i-au stat în cale câte stavili şi piedece poate cineva să-și 
închipuiască. Dar acum în curs de trei ani și mai bine, 
de când Districtul Făgăraşului s'au restaurat!) şi au căpătat 
oficiari (funcționari) publici mai tot români și se servește 
cu dulcea sa limbă naţională română, acum de când pie- 
decile seculare binișor s'au delăturat, — toată lumea a 
aşteptat şi aşteaptă, ca poporaţiunea şi comunităţile acestui 
district să păşească, ea uriaşii înainte“. 

Dar „în această Ţară a Oltului au contribuit diverse 
confesiuni, diverse clase sociale și felurite moduri de ad- 
ministraţiune în una și aceeași comunitate, la unul și acelaşi 
popor, care de lungul se prefăcură în atâtea prejudiţii ce 
viază încă cu toată puterea“... „trebue să avizăm la remedii 
amăsurate, spre a înlătura aceste prejudiţii, spre a pune 
fundamente solide pentru deșteptarea şi progresiva inca- 
minare a poporului nostru spre cultura adevărată și spre 
civilizaţiune“. 


Vorbește apoi de moralitate, de instituţiile șeolare şi 
bisericeşti. Dorește „să vedem la român un respect și o 
veneraţiune raţionată pentru legi și pentru cei chemaţi a 
le executa, căci numai frica și temerea, ca să nu cadă în 
pedeapsă sau apucături cum s'ar putea încunjura urmările 
călcărilor premeditate sau nepremeditate ale preseriptelor, 
nu sunt ce se aşteaptă dela un popor civilizat...“ Apoi „o 
activitate potenţială pentru economia domestică şi rurală...“ 
.. „îmbrăţişarea studiului, artelor şi meseriilor industriare 
şi comerciale... spre a.și agonisi stare materială indepen- 
dentă, ea să nu-l vedem vegetând pururea la coarnele plu- 
gului şi înmulţind un proletariat agricol...“ 

Apoi aminteşte o mulțime de metehne, cari ar trebui 
înlăturate... 


1) Districtul Făgăraşului s'a înfiinţat în 188], deodată cu Districtul 
autonom românesc al Năsăudului şi cu cel al Zarandului. 


134 


Veniud la problema de „a aduce poporul nosiru la 
mai bună apreţiere a vieţii sociale comunale și să-l înda- 
tinăm cu ordine stabilă, venind în ajutorul instituţiunilor 
fundamentale și a principiilor sale de moralitate neper- 
fecţionate cu remedii practice de desvoltare“ — spune că: 
„Asemeni remedii aflăm în instituțiunile comunale la po- 
porul sas în patria noastră, voim a zice Statutele elemen- 
tare, cum e aşa numita fraternitate a junilor şi aşa zisa 
vecinătate a economilor sau părinţilor de familie. Spiritul 
comunal și buna ordine la poporul sas din aceste institu- 
țiuni îşi trage începutul, căci la acest popor individul îndată 
ce ajunge la pricepere se astrânge regulelor şcolare, sub 
ascultarea învățătorului împreună cu toţi cei de o etate cu 
dânsul. Da 15 ani, după ce a gustat instrucțiunea religioasă 
şi instrucţiunea primară de lipsă unui agricultor, parohul 
cu solemnitate îi emancipă de copilărie şi prin dare de mână 
îl introduce în Societatea junilor, cari formează o reuniune 
regulată. Aici junele rămâne sub curatori și prepuşi aleşi, 
până ce păşește la căsătorie și îndată după aceasta se 
acomodă institutului de vecinătate, altă asociaţiune comu- 
nală, bine şi cu seop organizată, ea să sprijinească şi să 
ușureze chemarea oficiului comunal și parohial“. 


„Omul, după firea lui e animal și încă de cele mai 
rele, pentrucă e înzestrat de natură cu dexterităţi mari și 
cu rațiune, va să zică facultate spirituală, ca să-şi poată 
plănui câte apucături ascuţioase, spre a-şi mulţumi poftele 
sensuale. lăsându-se omul în voia sa și în desfrâul pof- 
telor animale înăscute, ar deveni monstrul cel mai cumplit 
pe faţa pământului. 

„Dee! ca să devină omul moral, are lipsă de disci- 
plină şi disciplina cere coreeţiuni perpetue, de câte ori se 
întâmplă abatere sau călcare“. 


„Multe am mai avea de zis, însă încheiem și punem 
înaintea ochilor poporaţiunii noastre statutele împru- 
mutate dela Saşi şi prelucrate după lipsele şi împreju- 
rările nbastre, cu îndemn, ca să se adopte în fiecare 
comunitate și rugăm pe faţi bărbaţii deştepţi, buni şi iu- 
bitori de înaintarea fericirii Românului, ea să se unească 


139 


într'o societate pretutindeni şi să conlucre la întroducerea 
acestor insiituţiuni, cari singure sunt în stare a ne ajuta 
spre regenerarea naţională și socială“. 

* 


Reproducem în următoarele rânduri cele două inte- 
resante și instructive regulamente. 


l. 


Regulamentul vătăşese sau ordinea fraternității din 


Districtul Țării Făgăraşului. 
1. Vătăşia şi agregarea într'insa. 


1. Dătăşie se chiamă legământul tuturor junilor de 
- parte bărbătească dintro comunitate, de cum ies din şcoală 
până se căsătorese și formează o societate, ce se guver- 
nează după următoarele prescripte, sub veghiarea din partea 
bisericească și mirenească. 

ln această societate este dator să intre tot tinărul 
român din comunitate sau şi străin, ce se află în sat pe 
mai mult timp în serviciu sau la lucru. Tinerii se încorpo- 
rează îndată ce ies din școală şi rămân în vătăşie până 
se însoară sau se strămută din sat. Fectorii mai vechi (bă- 
trâni) de 30 de ani sau cu defecte corporale, dacă vor 
cere, se pot scoate deregătoreșie din vătășie. 

Tot tinărul intrând în vătășie plăteşte în cassa socie- 
tăţii 20 cruceri, apoi când iese din vătăşie, însurându-se 
s'au strămutându-se iară 20 er. v. a. Numai străinii se în- 
corporează fără taxă, dacă au ateste bune. 


ll. Prepuşii vătăşiei. 


2. Dătășia are prepuşi preoții şi deregătorii comunali, 
apoi doi patroni aleși odată cu curatorii bisericeşti, din 
doi în doi ani, de cătră comunitate. Patronii sunt de faţă 
la toate adunările vătăşiei sau fraternității, precum la în- 
tâmpinări, petreceri şi dansuri, unde se întrebue stea- 
gurile vătășești. Fi ţin buna ordine între feciori, prive- 
ghează și sunt cei dintâi judeci ai junilor. 


136 


Ul. Vataşii. Alegerea, drepturile și datoriile lor. 


3. ln tot anul, cu o săptămână înainte de Crăciun, ju- 
dele, preoții și patronii junilor candidează la toți feciorii 
din sat trei juni mai aşezaţi, din cari se alege, cu majori- 
tatea voturilor, vafavul primar. Fiecare poate cere şter- 
gerea din candidaţiune aducând motive, însă eine se alege 
de vatav, nu se mai poate dispensa, decât numai plătind 
2 florini v. a. în cassa vătăşiei; 

4. Din cei doi candidaţi rămași şi încă doi, ce se 
adaugă lângă ei, se alege un vice-vatav și un econom al 
vătăşiei; 

5. Vatavul primar are dreptul de a demanda (porunci) 
feciorilor în trebile vătăşiei, sau când se cere ceva dela 
mai mari, adică preoţii și judele comunal, tot ce e de lipsă 
şi fiecare e îndatorat la ascultare şi reverinţă (respect) 
sub pedeapsa de 10 cer.; i 

6. Vatavul şade, merge și vorbește pretutindeni îna- 
intea feciorilor şi e în vătăşie, ce e judele în sat; 


2. Din contră are vatavul și îndatorirea de a priveghia 
junii în biserică, în societate și pretutindeni eu punctuaii- 
tate, a-i admoni ori unde la ordine și reverinţă cătră bă- 
trâneţe şi a pedepsi după preseripte, pe cei ce lipsesc la 
adunări. Când vatavul nu pedepsește pe asemeni neaseul- 
tători fiindu-i lucrul cunoscut sau înștiințat, apoi singur 
cade în gloabă îndoită ea un june de rând; 


8. Adunarea se ţine în toată luna sau cel puţia în tot 
pătrarul de an, când nu sunt afaceri inteţitoare. Vatavul 
publică adunarea vătăşiei totdeauna la ieşirea din biserică 
la sine sau la un patron al vătășiei, însă nici când la zile 
de sărbători principale. Vatavul deschide adunarea şi vor- 
beşte asupra tuturor lucrurilor fără să-l întrerupă junii, 
cari numai în ordinea sa și pofitiţi, pot să răspundă sau 
să voteze, la pedeapsa de 20 cr.; 

9. Vatavul depune rațiune despre venite şi cheltuieli 
la finitu anului, adică în ziua de alegere nouă, totodată 
resemnând deregătoriei. Pentru alegere poate eaudida iară 
fostul vatav, dacă află mai marii cu eale; 


137 


10. Datavul şi patronii junilor se îndatorează a cere sfat 
la preoţi şi deregători oricând nu ştiu, ee să facă singuri 

11. Când se face petrecere de dans, vătaşii amândoi 
cer voe dela jude și dela preoţi, apoi se înţeleg cu toţi 
junii, cari cu ce să contribuiască la petrecere; 

12. Intâmpinări și comitivări cu steaguri sau fără stea- 
guri se fac totdeauna cu încuviințarea mai marilor comu- 
nali și vătaşii sunt responsabili de toată desordinea, ce 
s'ar putea întâmpla în aşa cazuri; 

13. Viee-vatavul ţine locul vatavului în toate cazurile 
când acesta e împiedecat. ' 


1V. Datoriile junilor. 


14. Junii încorporaţi în vătășie sunt frataţi şi aşa în- 
datoraţi în publice a se titula unul pe altul „fratate“; 

15. Ca frataţi feeiorii sunt datori ascultare deplină va- 
tavului lor, însă asuprindu-se, se pot plânge la patronii so- 
cietăţii, la deregător! şi la preoţi; 

16. Junii îneorporaţi în vătăşie trebue să cerceteze 
biserica şi să se cuminece toţi în Joia mare; 

17. Cine lipseşte odată dela biserică fără a fi înștiințat 
pe vatav, se globeşte cu 5 er. bani noui; 

18. Cine lipsește dela catehisaţiune fără învoirea pa- 
rohului se globeşte cu 10 er.; 

19. Cine vine prea târziu la biserică, adică la liturgie 
după evanghelie, la vecernie după „Doamne strigat-am“, 
se globește cu 5 cr.; 

20. Feataţii se pedepsesc cu 5 er. dacă se poartă pro- 
stește ducându-se la biserică sau întorcându-se; 

21. Mergând la biserică cei mai tineri dau pasu ori- 
cărei persoane mai bătrâne ca sine, sub cearta de 5 cr.; 

22. In biserică fiecare june merge la locul său, după 
închinăciune la icoană, apoi are să salute pe vecini în 
dreapta și în stânga, sub pedeapsă de 5 cr.; 

23. Cine se poartă necuviineios în biserică și vorbește 
tare, se pedepseşte cu 5 er; 

24. Dumineca şi sărbătoarea fiind înmormântări, toată 
vătășia trebue să meargă, altmintrea se îndatorează numat 
la moartea unul fratat; 


138 


25. Jocul de cărţi nu se iartă junilor nici când și nicăirt 
sub pedeapsă de 40 er.; 

26. Pușeatul în întrul satului încă este oprit în toate: 
ocaziunile sub aceeași pedeapsă; 

27. Flueratul şi pleznitul cu biciul în sat, fără nici un 
scop, ca o sălbățăcie, se punește cu 5 cr.; 

„28. Junele ce se prinde, fie singur fie cu alţii pustiu 
pe uliţă noaptea, după cină, se puneşte cu 30 er.; 

29. Cine se prinde în șezătoare, în timp de post, se 
pedepseşte cu 30 cr.; 

30. In timp de câșlegi se iartă cercetarea şezătoarei 
junilor, însă trebue să se poarte frumos şi să întrebue: 
glume omenoase, apoi înaintea fetelor să iasă şi să se în- 
toareă drept acasă. Care ţine calea fetelor pe drum se 
puneşte cu 20 er.; 

31. Da danţuri (horă), cari totdeauna au să ţină numat 
o zi, fiecare june joacă şi bea în ordinea sa. Cine calcă 
ordinea, face gâlceavă sau alte necuviinţe, se ceartă cu 
10 cer.; 

32. Junele ce se îmbată la orice ocaziune cade în pe- 
deapsa de 10 cr.; 

33. Când junii fac petrecere, cer voie la patronii vă- 
tășiei, ce şi câtă beutură să întrebuințeze. Aceasta se în- 
tâmplă la adunările patrariale; 

34. Cine înjură pe altul, îndată se globește eu 10er.; 

39. Junii au se curețe fântânile pe câmp şi să plan- 
teze pomi, mai ales frăgari (duzi) la locuri publice. Cine 
nu ascultă de vatav se pedepsește cu 30 er.; 

36. Toate pedepsele prevăzute în acest Statut le depun 
în dublu vătaşii, când cad în asemeni abateri. 


NB. In toată comuna se mai pot adăuga ce sar afla de lipsă. 


N 
Regulamentul decurial sau ordinea vecinătății pentru 
Distrietul Țerii Făgărașului. 


* | Decuria şi organizaţiunea ei. 
1. Convieţuirea în societăți mai mici şi mai mari, în 
sate, opide (târguri) şi cetăţi (orașe), care aduce singura- 


139 


tieilor membri ai societăţii atâtea foloase, le impune și 
datorinţe cătră societate, a căror împlinire acurată îl con- 
diţionează perpetuitatea şi ajungerea scopului el. 

După principiul, că cei ce locuese mai aproape mai 
des se ating, prin urmare mat mult se pot ajuta şi şi pri- 
veghia unii pe alţii, — după exemplul altora şi în acest 
district toată comunitatea se va împărţi în Decurie! 

2. Fiecare decurie va consta din 25 de familii şi se 
va mărgini cât se poate după stradele ce custă în sat. 

Când într'o stradă ar fi casele așa de încheiate, cât 
să nu se poată despărţi numărul de 25, atunci se pot cu- 
prinde şi mai multe în una decurie, asemenea se pot lua 
și mai puţine, dacă localitatea recere secțiunea la număr 
mai restrâns cu prima organizare. Pe viitor casele cele 
nouă se vor adaege la decuria existentă în curs de 10 ani 
neîntrerupt. 


N. Decuriuni, alegerea, drepturile şi îndatoririle lor. 


3. Pentru toată decuria se va alege un Decuriun și un 
Vice-decuriun prin toţi membrii decuriei, din doi în doi ani, 
în ziua de Sân-Medru. Acești funcționari, nefiind piedeci 
legale, încă se pot realege pe un period de doi ani, mai 
mult însă nu. 

Fără cauză întemeiată nimeni nu se poate retrage dela 
acest serviciu, altmiatrelea cade în pedeapsă de 2 florini v. a. 
ce se salve în cassa decuriei. Singur judele comunal 
și juraţii sunt exceptaţi; 

4. Decuriunii au drept de a mâna pe fiecare membru 
în serviciul decurial de rând și pe neascultători sau abă- 
tuți dela ordine a-i pedepsi. 

Indatoririle decuriunilor sunt: 

1. A priveghia de aproape membrii decuriei de toată 
vârsta și sexul în poziţiunea- lor cătră comunitate, fie bi- 
sericească, fie cetățiană sau domestică, a mustra dis- 
ordinea mai înainte și repetindu-se după legea decurială 
a înflige pedepsele dictate; 

2. A ţinea în stare bună recuisitele pentru stânsul fo- 
eului, cum tulumbe, scări, cârlige și vasele de apă câști- 
gate de fiecare decurie; 


140 


3. A cerceta căminele și localităţile, unde se face foe, 
cât mai des în cuprinsul decuriei sale; 

4. Când se întâmplă aprindere (incendiu) sau inun- 
daţiune, a comanda prompt ajutor; 

5. A conduce lucrările decuriei şi când se dă cuiva 
ajutor la elădire de casă sau altceva, a însemna fiecărui 
membru împlinirea datoriei sale; 


6. A da ajutor cu toată decuria la lucrările principale, 
cum e semenaţul, cositul, seceratul şi căratul bucatelor 
acelor membrii ai decuriei, ee cad în beteşug și nu. și pot 
săvârşi aceste luerări la timpul său; 

7, A cura (îngriji) pentru curățirea străzilor, stârpirea 
bălților și întreţinerea pardoselei; 

8. A publica ordinaţiunile oficiului comunal şi parohial; 

9. A eonchema decuria la ședință şi a împăca cauze 
mărunte între membrii decuriei; 

10. A nu suferi batjocuri, înjurături și blesteme, nici 
larmă în vecinătate, apoi a domoli toată gâleeava şi mai 
ales a nu suferi oameni befi în uliţe și în curţi, ci a-i trage 
la pedeapsa cuvenită; 

11. A trage la răspundere pe toţi aceta, cari maltra- 
tează vitele și a le impune pedepse, apot a veghia strâns 
cazurile de boale; 

12. A veghia ca fiecine să cerceteze regulat sfânta 
biserică și să se afle la conductele morţilor în bună ordine. 


lil. Adunanţe decuriale, timpul, locul, seopul şi lucrările. 


5. Decuriunul poate conehema adunanţa decurială de 
patru ori întrun an adecă: la Sântu-Vasile, Sântu-George, 
Sântu-Petru și Sântu-Medru, apoi altmintrea numai în urma 
vreunei ordinaţiuni, sau după cerere şi încuviinţare de 
oficiul comunal. Ținând adunanţe ilegale decuriunul con- 
voeator se ceartă cu mulptă (amendă) de 2 fl. și partici- 
pânţii culpabili la asemenea adunări cu câte un florin v. a.; 

6. La adunanţele patrariale se peritractează următoa- 
rele afaceri, adecă: 

1. Se citește ordinele decuriale; 2. Se dă rațiune 
despre fondul decurial; 3. Se recep membrii noui în de- 


141 2 


eurie, unde bărbaţii plătesc 20 cruceri și păduvele 10 er. 
taxă; 4. Se cercetează recuisitele de stânsul focului: 5. Se 
arată și se ceartă necuviinţele singuratieilor membrii. 


IV. Datorinţele hisericeşti, cetăţene şi domestice ale 
membrilor decuriei. 


2. Toți locuitorii din comună de ambe sexele, cari nu 
se numără între copii sub putere părintească sau ca ser- 
vitori sub puterea domnilor săi, fie săteni, fie străini, sunt 
îndatoraţi a se înscrie în decuria respectivă, bărbaţii plă- 
tind 20 şi femeile 10 cer. v. a., apoi au să asculte de or- 
dinele decuriale şi să se bucure de drepturile și benefi- 
ciile ei. 

Pentru copii şi servitori e totdeauna părintele familiei 
responsabil, asemenea pentru oaspeţii străini. 


Ca să nu se întâmple nenorociri în sat prin copliit 
mărunți, sau acestora să nu le amenințe pericolul, fiecare 
membru se îndatorează, sub aspră pedeapsă, eşind la 
câmp a-i lăsa sub grija unei femei bătrine, ce rămâne în 
sat, sau a altei persoane, nici decum însă singuri: 


Datorinţe speciale ale decurialiştilor în comunităţi. 
A) Datorinţe bisericești. 


8. Duminecile și sărbătorile instituite de biserică şi 
recunoscute de Stat se serbează acasă, în publie şi în bi- 
serică cu evlavia cerută în sens adevărat creșțin și eu 
demnitate. Toată persoana sănătoasă se îndatorează a cer- 
ceta sfânta biserică la oficiul de dimineaţă şi seară în 
acestea zile şi numai în cazuri de neapărată necesitate se 
va absolve de această datorinţă prin decuriun. Cine între- 
priude călătorie fără ingtiițare sau peste incubiințare se 
globeşte cu 20 er. v. a. 


9. Dacă un decuriaiiei lipseşte de două ori de rând 
dela biserică, se arată preotului, care-l mustră înaintea 
publicului ; 

10. Dânatul înainte de finitul Sfintei liturgii e oprit la 
pedeapsă de X40 cr.; 


142 


11. Jocul de cărţi eu bani e oprit sărbătoarea și lu- 
crătoarea. Cel ce joacă se globește cu 40 cr. şi cel ce își 
dă casa spre aceasta cu 1 fi. v. a.; 

12. Cine merge în cârelumă pe timpul Sfântului oficiu 
se globeşte cu 50 er. v. a.; 

13. Cine se află pe stradă beat se globeşte cu 20er.; 

14. Cine merge beat la biserică şi face necuviinţe sau 
scandal, se ceartă cu pedeapsă aspră prin judele comunal; 

15. Cine vorbeşte în biserică se globeşte cu 5 cr.; 

16. Societăţi și adunări sub timpul bisericese sunt 
oprite şi cine le sufere în casa sa plătește mulptă 20 cr. v. a. 

17. La biserică trebue să meargă bărbaţi și femei cu 
rânduială bună şi aşa să se şi întoarcă. 

Povești sgomotoase, râsuri şi resfeţe pe calea bise- 
ricei se ceartă cu 20 er. v. a.; 

18. Dumineca și sărbătoarea nu este iertat a lucra 
până la apusul soarelui, afară numai când ar fi să se scape 
obiecte sau bucate de pericolul focului, al inundării, sau 
altele ca acestea, sub pedeapsă de 40 er. v. a.; 

19. Dumineca și sărbătoarea nu merge nimeni la ju- 
decată, nu scoate nimica de vânzare, nici cumpără ceva, 
până la ieşirea bisericei de seara, sub pedeapsa de 20 er. 
v. a., afară de cazuri urgente.; 

20. Cine ţine servitori e îndatorat a-i trimite Dumineca 
la biserică și dacă nau trecut vârsta de 15 ani şi la şcoala 
repetitorie, altminirea se ceartă cu 10 cer. în tot cazul; 

21. ba înmormântări decurialiştii, atât bărbaţi cât şt 
femei, merg în ordine bună, doi cu doi, altmintrea se glo- 
bese cu 5 er.; 

22. Dacă într'o decurie moare un străin, fiind sărace 
se înmormântează cu cheltuiala din casa decurială, iară 
dacă are avere, apoi decuria în bună ordine își cere re- 
bonificare. 


B) Datorințele cetăfene. 


23. l> curți, şuri, staule, pe uliţe, apoi şi în câmp, 
lângă fânuri sau bucate adunate e oprit a fuma cu pipa 
şi sugara, la pedepse de 30 er., asemenea se va pedepsi 
şi aceia, ce ies cu luminarea fără fănar din casă; 


143 2% 


24. Puşeatul în sate, la nunţi și alte festivități e oprit 
la pedeapsă de 50 cr. v.a. afară numat asupra unui animal 
turbat, sau asupra unui animal răpitor sub cuvlineioasă grijă; 


25. Foc din vecinătate se aduce numai în vase co- 
perite, la pedeapsa de 20 er.; 

26. Cuptoare de pâine nu ieste iertat a se face în loe 
liber, nici în tinde necoperite cum se cuvine; toate cele 
ce se vor afla la vizitaţiune de periculoase se vor dărâma; 


27. Spre cercetarea localităţilor menite pentru foc se 
fac în tot pătrarul de an vlzitări prin decurtuni şi aflân- 
du-se uecurăţite sau negrijite, respectivii economi (săteni) 
se globese cu 30 er., în caz repeţitiv cu 1 fl. v. a.; 

28. Pentru cazuri de nenorociri de foe se împart băr- 
bații unet decurti așa, că la fiecare cârlig, flecare seară 
și flecare ciubăr de apă să fie câte doi, apoi ceialalți ser- 
vese la fulumbe şi întrebuese securile; muierile şi copii 
cară apă cu propriile vase. 

Când arde într'o decurie, atunci celelalte aleargă la 
stâns, pe când vecinii focului au să-şi salveze averea. 
Cine lucră cu bărbăţie la stânsul focului, se laudă în pu- 
blie şi care se uită, se pedepsește de antestite (primar). 
In genere, în fiecare sat trebue tot loenitorul să ieae parte 
la stânsul focului după respectiva ordine locală; 

29. Dacă la cineva din negrije se aprinde căminul, 
afară de pedeapsa legală, pentru concursul decuriei la 
stângere, plătește în cassa decuriei 1 fl. v.a.; 

30. Dacă se aprinde pe câmp vr'o elaiă de fân sau 
arde în satul vecin, după ordinaţiunea decurtunilor, fiecare 
bărbat e dator a merge la stâns cu orice unelte apte spre 
aceasta, la pedeapsa de 30 ecr., neascultând; 

31. Dara se îndatorează tot locuitorul a ţinea pururea 
o cadă sau un ciubăr plin de apă în curte, la pedeapsă 
de 20 cer.; 

32. Fiindeă poporul sătean sărăcește tare prin foec şi 
prin furtul vitelor, toată adunanţa decurială ar fi să mijlo- 
cească într'acolo, ea membrii ei să se asigureze la res- 
peciivele institute, sau şi între sine, spre ajutorare în caz 
de daună; 


144 


33. Aruncarea de necurăţii pe stradă, precum mortă- 
eluni, gunoaie, spălături, varză acră putredă, dreve de poame 
şi altele, apot topitul cânepii înlăuntrul comunei e strâns 
oprit şi contravenienţii se vor pedepsi cu câte 20 er. din 
caz în caza; 

34. Fiecare decurialist e îndatorat a arăta eaaurile de 
boală în familia sa sau între vitele sale decuriunului, la 
pedeapsa de 50 er. 


C) Datorințele domestice. 


35. Părintele familiei trebue să prestee familiei sale 
cum se cuvine şi să cureze, ca între muiere, copii și ser- 
vitori să domnească armonie, pace și linişte, apoi ca nici 
unul din aceștia să înjure, să batjocorească sau să bla- 
steme, fie în casă, fie în curte sau şi pe uliţă, sub propria 
răspundere ; 

36. Cine înjură, baijocoreşte sau hulește în auzul al- 
tora, fără a leşi acusator la respectiva deregătorie, se pe- 
depsește întâi cu 10, apoi cu 20 cr. v. a.; 

37. Certe mărunte în sinul familiei sau domestice le 
împacă decuriunul şi numai când nu poate se caută mai 
încolo; 

38. Unde se ţin societăţi, petreceri sau jocuri lertate, 
apoi șezători, ziua ori noaptea, Domnul casei sau soţia sa 
sunt datori a vegna: până se desființează adunarea, sub 
pedeapsă de 20 er. 

39. Tot loenitorul, proprietar de casă, eurează ca iarna 
până la 9 ore şi vara până la 10 cel mult, toţi oamenii săi 
să între în curte, pentru cel ce lipsesc rămâne responsabil 
însuşi. Prinzându-se vreunul după acest timp pe uliţă se 
globește cu 10 er.; 

40, Cine chinuiește o vită sau un animal, fie al său 
propriu, fie al altuia, se pedepseşte cu 20 er.; 

41. Cine-şi negrijeşte clădirile se admonește prin de- 
curiun spre a şi-le repara și neascultând un timp deter- 
minat se pedepseşte cu 20 cr.; 

42. Gå lucruri publice nu se trimit eopli sub 16 ani, 
ci numai oameni mari. Cine vine târziu plătește 10 er., cine 
nu vine de lac, 40 er.; 


145 


43. Când cere cineva noaptea cortel, tot economul e 
dator a-l primi creştineşte, iar dacă cineva noaptea ar de- 
nega ospitalitatea străinului, arătându-! vecinul său se glo- 
beşte cu 20 cr.; 

44, Din contră cine acuprinde oameni suspecți sau 
chiar îl ține ascunși, fără a face cunoscut. oficiului co- 
munal, se pedepseşte cu un florin; 

45. Asemenea e oprit a da locuinţă femeii fugită dela 
bărbat la gloaba de 20 er. Aşa lucru se iartă însă singu- 
rului părinte fiiei sale; 

46. Toate aceste pedepse le îneasază respectivul 
decurian; cul se pare pedeapsa decuriunului nedreaptă 
sau asupritoare, ceareă dreptate la judele (primarul) co- 
munal, care decide, în sensul acestui statut, definitiv; 

47. la Sâmedru decuriile dau raţiuni regulate despre 
venite şi cheltuieli la oficiul comunal, căruia singur se eu- 
vine controla. 

NB. ln toată comuna se mai pot adauge paragrafi. 

* 

Din aceste vechi regulamente, de 72 ani, reiese că 
organizaţiile amintite au de scop diseiplinarea și educarea 
poporului din diferite puncte de vedere, a desvolta într'însul 
respectul, buna purtare în societate şi biserică, ordinea, 
a-l feri de diferite obiceiuri rele... dar și simțul de ajutor 
mutual, pentru binele public, pentru cultivarea igienei per- 
sonale și publice, ș. a. 

Avem deci în aceste regulamente o cărtieică de bună 
educaţie, de omenie... 


146 


Material pentru conferințe, şezători, ete. 


Cooperativele noastre cele mai vechi 


Ponferinţă ţinută la 28 Martie 1936, în cadrul conferinţelor secţiunilor 
literare şi ştiinţifice ale „Astrei“ 


de Vasile Viaicu, 
din secţia social-econ. 


Problemele cooperaţiei românești s'au găsit întotdeauna 
în centrul preocupărilor „Astrei“ și în special ele au format 
grija de căpetenie a secţiunii social-economice. 

Raportul dintre Asociaţiunea „Astra“ și cooperaţia 
românească este destul de bine cunoscut. 

Se ştie, că prima cooperativă românească de credit 
a înfiinţat-o în comuna Rășinari din Sibiu fostul secretar 
al „Astrei“ Visarion Roman, întemeietor şi al „Albinei“ în 
anul 1867. 

Fundaţiunea de 50.000 coroane din 1912-13 a me- 
cenatului boier basarabean Vasile Siroescu a fost pusă 
sub îngrijirea „Astrei“ numai în scopul promovării intere- 
selor cooperatiste. 

Numeroşi conferenţiari eooperatiști au fost susținuți 
de către „Astra“ din acest fond, în activitatea lor coope- 
ratistă, precum au fost dnii Vasile C. Osvadă, luliu Enescu, 
Gheorghe Stoica ete. 


După răsbolul pentru reîntregirea ţării, în anul 1925, 
„Astra“ modifiecându-şi statutele şi reorganizându-și sec- 
țiunile literare și ştiinţifice, a făcut din secțiunea sa eco- 
nomică o secţiune social-economică exclusiv de dragul și 
pentru interesul cooperaţiei. A editat şi a difuzat 3 lucrări 
în materie de cooperaţie din peana dlor N. Ghiulea, prof. 
univ. şi lon Pop-Câmpeanu. 

Că na stat departe „Astra“ de problemele coopera- 
tiei românești se dovedește şi prin cuvintele ce le-a rostit 
jostul preşedinte al secției social-economice a „Astrei“, dl 


147 


Dr. Mihail Şerban, la congresul cooperaţiei ardelene din 
21 Septemurie 1928, ţinut în Cluj, în aula primărie!. 

Apreciind importanţa şi menirea naţional-economieă 
a ceooperaţiei româneşti, preşedintele secţiunii social-eeo- 
nomiee a „Astrei“ spunea cuvintele următoare: 


„ba noi, în România reîntregită, totul se găseşte în. 
stare de stagnare sau de regres tocmai în epoca de tran- 
ziţie spre închegarea economică a Romântei-Mari“. 

Recunoscând aceste stări, vechea Asociaţie transil- 
văneană, care răspunde la numele magie de „Astra“, œ 
hotărit, ca secţiunea ei social-economică, cu toate că acest 
titlu cuprinde un câmp vast de preocupări, să renunţe la 
toate celelalte de ordia social-politic-economie și ştiinţiție 
şi să se concentreze cu întreaga sa putere exclusiv numat 
asupra problemei cooperatiste. Mai cu seamă la nol, în 
Ardeal, problema salvării economice prin cooperaţie este: 


de o îndoită importanţă... Așadar salvarea noastră prin 
cooperaţie, dacă nu vrem să sucombăm în concurența po- 
poarelor. 


ȘI iată problemele economice, sociale și politice a 
căror rezolvare Astra-economică o vedea prin cooperațţie: 

Cooperaţia prezintă următoarele avantagii şi anume : 

Avantajul marilor exploatări, diviziunea muncii prin 
eooperaţie, organizarea agriculturii, economia de muncă 
şi de material, exploatarea avantsjiilor tehnice și ale des- 
coperirilor ştiinţifice, înlesnește punerea în aplicare a di- 
stinşilor intelectuali, cunoașterea și exploatarea pieţei 
naţionale, eliminarea speculei și a exploatării consumato- 
rilor, unirea intereselor producătorilor cu acelea ale con- 
sumatorilor, subordonarea procedurei de producție nece- 
sităţilor consumului real, eliminând coneurenţa neloială, 
prin evitarea supraprodueţlunii, evitarea tensiunei econo- 
mice internaţionale, evitarea grevelor, lochkouturilor, trustu- 
rilor, cartelelor ete. 

Cooperaţia este un stimulent spre forţări economice: 
şi spre privaţiuni în scop de economisire, înviorează pro- 
cesul de formaţiune al capitalului naţional, trecând punctul 
de greutate al acestul proces dela marile averi spre eco- 
nomia micilor existenţe și însemnează readucerea institu- 


148 


ție! creditului la funcțiunea sa normală. Cooperaţia ate- 
nuează contrastul de interese dintre oraşe şi sate și sub- 
ordonează capitalul muncii, desrobind-o pe aceasta. 
Cooperaţia are o directă înrâurire asupra distribuirii 
echitabile a venitului naţional între factorii de produeţie, 
fără ca procesul de formare al capitalului să sufere; coope- 
raţia distruge uzura, reduce la minimum de frieţiuni raportul 
dintre patroni şi salariați, deoarece produce un număr mare 
de muncitori independenţi, emancipează munca intelectuală 
de exploatarea capitalului, separă atribuţiunile Statului de 
acelea ale societăţii, asigură creditul agricol, induatriali- 
zează agricultura, provocând un maximum de rentabilitate. 


ln sfârșit, eooperaţia reduce intervenţionismul de stat 
la minimul necesar, promovează sinceritatea democratică. 
şi înlesnește formarea reprezentanțelor corporative. 

Din acel congres al cooperaţiei transilvănene s'a des- 
făşurat apoi cu ajutorul „Astrei“, o adevărată ofensivă coope- 
ratistă, cu broșuri şi conferinţe. 

Accentuăm : eu ajutorul „Astrei“ şi al eonferenţiarilor el.. 

Astăzi cooperaţia din România este aproape de punctul 
ideal al perfeeţiunii. 

Conferinţa de astăzi, — o nouă dovadă de interesul 
ce „Astra“ îl poartă cooperaţiei, — are de scop a scoate 
la iveală o chestiune din istoria cooperaţiei, un fel de lux, 
pe care ni-l putem permite astăzi, dat fiind, că cooperaţia 
românească şi-a ajuns aproape apogeul său şi nu mai simte 
nici o nevoie de ajutorul „Astrei“ pe terenul realizărilor. 

De fapt. în stadiul de astăzi al lucrurilor, ecooperaţiei 
românești nu-i mai lipsește aproape nimic, după ce și-a 
realizat toate dorințele. Are autonomie, independenţă, or- 
ganizaţie proprie, indrumare, autocontrol, izvoare de ali- 
mentaţiune centrală pentru toate unităţile cooperative şi, 
ce e mai mult, dispune de o armată întreagă de contabili 
specialişti în cooperaţie, propagatori instruiți în şcolile 
proprii. Gooperaţia românească are astăzi și un propriu 
învăţământ de specialitate cu şcoli de grad secundar și 
şi de grad academie, adică șeoalele de contabilitate și 
educaţie cooperatistă din Duduş și din Lugoj, precum şi 
şcoala superioară de studii cooperative din București. 


149 


Istoria cooperaţiei româneşti cuprinde 4 epoce sau 
faze mari istorice și anume: faza eroică, dela 1891 la 1903, 
apoi epoca icyalizării mișcării de cooperaţie dela 1903 la 
1918, după care urmează faza etalistă ceniralizatoare dela 
1918 până la 1923 și în sfârșit faza sau epoca autonomistă 
dela 1923 încoace. 

Instituţia cooperaţiei se compune din unităţi coope- 
ratiste de 3 grade și anume: în primul grad sunt coope- 
rativele sătești, în gradul ai doilea sunt federalele de coope- 
rative, iar în gradul al treilea sunt centralele de aprovi- 
2ionare cu toate cele de lipsă, precum Banca Centrală 
cooperativă, centrala eooperativelor de producție, aprovi- 
alonare și valorificare agricolă, Centrala cooperativă de 
Consum și Centrala cooperativă de îndrumare, organizare 
și control. Numeroase legi s'au creat în cursul timpului 
pentru regimul cooperaţiei precum: în faza eroică regimul 
legal era acela al Codului de comerţ din 1867 resp. al 
Legii Comerciale din Transilvania dela 1875. ln faza de 
legaiizare a mişcării cooperaţiei avem legea lui Spiru Haret 
din 1903. In faza etatistă centralizătoare sa trăit sub re- 
gimul decretului-lege Duca din 1918, prin care a fost creată 
Casa Centrală a Cooperaţiei, ca instituţie de stat, cu cele 
5 secţiuni, iar în faza autonomistă avem legea Răducanu 
din 1929 eu modificările din 1930, 1933 și 1935. 


Aceste premise erau strict necesare spre a se înțelege 
mai bine conferința de astăzi, care tratează o categorie 
specială de cooperative românești. 

Cooperativele noastre cele mai vechi se găsesc cu 
totul în afară de cadrul oficial al cooperaţiei descrise 
mai sus. 

Dar nu numai atât. Anul înfiinţării acestor coopera- 
tive se pierde pur şi simplu în negura trecutului istorie 
al neamului nostru de pe ambele versante ale Carpaţilor. 

După natura activității lor, cooperativele noastre cele 
mai vechi nu sunt nici de credit, nici de consum, nici de 
producție şi nici de valorificare agricolă, ei sunt coope- 
rative specifice poporaţiunii rurale românești și mai ales 
a poporaţiunii rurale dela munte, ocupându-se de toate lu- 
erările oieritului: pășune, păstorire, lână, lapte, brânzeturi. 


150 


Deci ele sunt cooperative generale de consum, producție 
și valorificare. 

Statutele lor nu sunt scrise și totuși funcționează fără 
piedeci de sute de ani. l 

Faţă de impozanta construcție legislativă şi față de 
cadrul modern cu fațada atât de strălucită a cooperației 
oficiale, cooperativele noastre cele mai vechi wau nicit o 
suprafaţă. 

Cooperatţivele noastre cele mai vechi au numai fond 
şi adâncime. Ele au tocmai aceea ce lipsește cooperaţiei 
oficiale: unităţile cooperative, întrun număr covârșitor, 
întrun număr nebănult de mare. 

Cooperativele noastre cele mai vechi wau dispărut 
în noianul vremurilor, ci ele există și astăzi şi avem în 
fiecare sat românese câte 2—3—4 cooperative. Ble sunt 
stânile care cuprind, adăpostese și se îngrijese de aiţele 
oamenilor din sat. 

Dacă eşti turist și urci la munte, nu trebue să treci 
pe lângă o stână de oi așa, cum trec străinii grăbiţi, care 
se ferese de mirosul „opincii“. Intraţi în stână și vorbiţi 
cu oamenii, cu ciobanii, cu păcurarii, cu muntenii, cu mun- 
tenițele şi veţi găsi! aiet ultimele vlăstare ale cooperati- 
velor noastre celor mai vechi. Oieritul reprezintă fondul 
cooperației noastre naţionale. 


Cu oeazia conferințelor sătești, pe care conferenţiarul 
Dvs. de astăzi le-a ţinut prin satele despărţământului Cluj, 
s'a întâmplat, ea vorbitorul să întrebe pe săteni: 

— „Aveţi D-voastră aici în sat vreo cooperativă “ 

— „Navem nici una, Domnule!“ răspunseră sătenii. 

— „Bine-aţi vorbit D-voastră, oameni buni“ — ziceam 
eu, fiindcă aveţi numai două și pentrucă pe cea de-a treia 
aţi desfiinţat-o.“ 

Bra cazul din Cubleşul-homân, jud. Cluj, unde sătenii 
aveau două stâni, — astăzi poate că au trel, — şi unde 
inuseră în tovărăşie, cu arendă, moșia de 317 jugăre a 
contelui Teleki, dar cu timpul au cumpărat-o şi au împăr- 
it- o, desfăcâud tovărăşia. 

— „Dar stânile Dvs. nu sunt cooperative, nu sunt to- 
vărășii ?“ 


— „Stânile noastre ştim, că sunt tovărășii, dar nu ştim 
să fie cooperative“, ziceau sătenii. 

Şi-apoi vorba, vorbă aduce: stână, tovărăşie, coope- 
rativă, este același lueru. 


Nu departe de noi, aici în cartierul Mânăştur al ora- 
şului Cluj, avem două stâni în tovărăşie de oameni; în So- 
meşul Rece am cercetat 2 stâni-tovărăşii, la Măguri o stână, 
a Piţului, pe dealul Bănicenilor vedeţi o stână pe roate 
tot cu oile oamenilor din sat și așa mai departe în fiecare 
sat românesc, unde vedeţi o turmă de oi, să ştiţi, că oile 
sunt proprietatea oamenilor din sat. Aceasta este majori- 
tatea turmelor cari pase pe dealurile și prin munţii Româ- 
niei dela Nistru, pân’ la Tisa. 

Aceasta este cooperaţia noastră cea mai veche: oie- 
ritul. 

Dar cum stă cu vechimea acestor cooperative? 

Din faptul, că oieritul a fost ocupaţiunea principală a 
poporului înainte de agricultură chiar, apot din faptul, că 
stânile sunt răspândite în fot cuprinsul ţării şi în sfârşit din 
faptul, că stânile noastre se găsese pe diferite trepte ale 
progresului, dela cele mai primitive, până la cele mai per- 
jecte, cum sunt de ex. cele din regiunea Mărginenilor din 
jud. Siblu şi ale Mocanilor din regiunea Braşov, re- 
zultă, că stânile, cooperativele noastre naţionale, au o ve- 
ehime egală cu istoria neamului și a poporului însuşi. Apoi 
tot despre vechimea acestor cooperative se tratează şi 
atunci, când cercetăm variaţia obiceiurilor poporale cu 
prilejul scoaterii oilor la păşune, cu prilejul serbări! po- 
porale care în une'e locuri se numește „încurarea mieilor“, 
cu un folelor nespus de bogat. In unele locuri este obi- 
ceiul, că la Sf. Gheorghe, eu prilejul scoaterii oilor la 
munte, se fac jocuri poporale care se încep cu aprinderea 
focului prin frecarea lemuelor şi cu săriturile oamenilor 
peste acest foc sfânt. 

Ori, problema oieritului cuprinde o serile bogată de 
lucrări ştiinţifice, geografice, etnografice și literare în lite- 
ratura noastră. Doar partea economică a fost trecută eu 
vederea. 


152 


Qieritul nostru naţional, cooperaţia aceasta românească 
de o vechime preistorică, este și ea o problemă de cul- 
tură, der trebue să fie şi o problemă economică apreciată 
la justa ei valoare. Briliantul acesta național nu are numai 
laturea „Mioriței“, ci are și strălucirea splendidă a laturii 
sale economice, de oarece ea a susținut în neamul acesta 
timp de secole şi mii de ani vlaya în poporul nostru. 

Mai este oare de lipsă reproducerea diverselor texte 
din literatura oieritului spre a vă convinge, că stânile noa- 
stre dela munte sunt ecvoperative'e noastre cele mai vechi? 

lată ce scrie d! Romul Vuia, distinsul etnograf al 
„Astrei“ şi Director al Muzeului etnografie din Cluj în lu- 
crarea sa: „Câteva observări și constatări asupra păsto- 
ritului“, publicată în hucrările Institutului de Geogrefie al 
Univ., Cluj, 1924. 

.« „Proprietarii de oi din fiecare sat se împart în câte 
trei sau patru tovărășii, la tot atâtea stâni. Numărul oilor 
dela o stână variază între 300 şi 400. Stâna portativă e 
formată din părți de coperiş de șindrilă aşezate pieziș pe 
pământ și proptită de un stâlp. O desvoltată vieaţă pasto- 
rală a fost găsită pe Retezat, la Păpușa şi! Drăgăşani. Pro- 
prietarii turmelor de aici sunt Poienari și Mărgineni, ve- 
nit deet aici din regiuni mai îndepărtate. Nieăeri în ex- 
cursiunile noastre nu am întâlnit turme atât de numeroase 
şi stâni atât de spaţioase, ca în aceste locuri. Numărul 
oilor dela o stână variază între 2000 şi 3000.“ 

lar dl Dr. G. Precup, în lucrarea sa „Păstoritul în 
Munţii Rodnei“ serie așa: „In vremurile vechi erau pro- 
prietar!, cari singuri formau câte a stână, suportând sin- 
guri toate grijile unei turme de 2—3000 de oi și numai cei 
săraci erau nevoiţi să se „însâmbreze“ pentru a forma o 
stână, cum fac astăzi toţi jără deosebire de bogat și sărac". 

Dacă deci a reuşit conferenţiarului Dv. să lumineze 
problema cooperativelor noastre celor mai vechi identifi- 
cându-le eu stânile oamenilor întovărăşiţi în felul acesta 
din moşi strămoși, atunci conferinţa şi-a ajuns scopul. 

Raportul dintre această cooperaţie naţională mai mult 
ignorată decât necunoscută și dintre ceooperaţia oficială 
dela masa verde a birocratismului este identic cu raportul 


153 


dintre legile scrise și nescrise. Avem mii de legi serise 
făurite şi promulgate de Corpurile noastre legiuitoare, 
Camere şi Senaturi. Mii de legi scrise și neaplicate. 

Avem însă o singură lege pusă în aplicare și respec- 
tată cu multă sfinţenie: este legea nescrisă, legea pământului. 

La fel, avem o instituţie oficială a cooperaţiei şi de 
altă parte avem sute și mii de cooperative, eari funeţio- 
nează astăzi pentru bogați şt săraci întocmai așa, cum 
lucrau în vremurile vechi pentru Românii săraci, păstorind 
oile oamenilor și liberându-le laptele sau produsele de 
lăptărie în proporţia exactă a numărului de oi ale fiecărui 
părtaş. Cheituelile cu întreţinerea ciobanului și a pășunii 
se împart de asemenea în mod proporţional exact. Stânile 
din suburbiul Mânăştur cuprind numai câte 150 oi mânzări, 
iar păşunea este urbarială, gratuită pentru proprietari, ea 
foşti urbarialişti. 

Dacă socotim, că după legea administrativă avem în 
Transilvania și Banat 4100 comune şi că într'o comună 
funcționează cam 2—3 turme de oi, rezultă, că prin hota- 
rele satelor noastre și prin munţi se ţin cam 8—12.000 
stâni- cooperative şi se înțelege că aceste cooperative au 
susținut vieața în poporul nostru prin satisfacerea nevoilor 
de hrană şi de îmbrăcăminte. Din lâna acestor oi s'a sus- 
ținut și mare parte din industria de lână din străinătate. 
Cu oaia se scoate sărăcia din casa omului, zice vorba 
românească și acesta este motivul, pentru care „Astra“ 
social-economică găseşte de cuviinţă a atrage atenţiunea 
asupra acestei forme de gospodărie poporală, care se 
face la noi de mii de ani în forma cooperatistă. 

Trăim astăzi în epoca congreselor şia conferințelor. 
Şi fiind vorba de oieritul nostru, nu va fi cu totul deplasat 
să amintim și despre cel mai recent congres al oierilor 
din România ţinut în Poiana Sibiului în luna Noemvrie 
anul trecut. 

Moţiunea acestui congres sună astjel: 

„Congresul constată, cu multă amărăciune, că oieritro- 
mâni se împuţinează și oieritul decade din următoarele motive: 

Rasele de oi degenerează, produsele lăsând de dorit 
din punctul de vedere al calităţii, lipsa de pășuni, imposi- 


154 


bilitatea de a valorifica produsele din cauza impozitului 
sugrumător și a taxelor prea multe și variate, 

Pentru ca oierii ţării, factori de cultură, sociali și de pro- 
ducție, să nu piară și pentru ca oieritul să progreseze se cere: 

Oieritul să fie ajutat în scopul de a putea face o ere- 
ştere de oi raţională, prin o continuă seleeţionare și o cât 
ma! substanţială hrănire, să se înființeze pe regiuni școli-stâni, 
în cari o!erii să înveţe ce e mai necesar din vasta și compli- 
cata ştiinţă a oieritului, în special fabricarea brânzeturilor. 

Să se asigure pășuni pentru toate anotimpurile, or- 
ganizându-se islazuri-model, să se dea golurile din munţii 
statului în proprietatea comunelor, cu obligaţia de a se- 
mâna iarba cea mai potrivită, tăieturile să fie libere la pă- 
şunat, porţiile, rezervele de stat să fie declarate pășuni 
pentru ot și să fie arendate după un plan propus de Uniunea 
Oierilovr, șanțurile să fie libere la pășunat...“ 

Ne oprim aici, pentrueă moţiunea Congresului oie- 
rilor este cu mult mai lungă și pentrucă partea citată mai. 
sus este suficientă pentru încheierea conferinţei prin ur- 
mătoarele coneluziuni: l 

1. „Astra“ social-economică va face bine, dacă va 
aduna cât mai multe monografii de ale stânilor de oi în- 
tovărăşite prin satele din diferitele regiuni ale ţării, cu- 
prinzându-le întrun studiu sistematic, urmărind diversele 
stadii ale oieritului nostru în cooperative ; 

2. Cooperaţia noastră oficială ar face bine, dacă ar 
lua act de zecile de mii de cooperative pe care le avem 
moștenire din vremurile străvechi și ajutându-le și per- 
fecţionându-le, să construiască organizaţia solidă a coope- 
raţiei noastre pe butucul acesta străvechiu și viguros; 

3. N'ar fi rău, dacă „Astra“ ar organiza cu binevoi- 
torul concurs al acelora, cari se găsesc în situaţia de a 
putea pune o mână de ajutor în scopul de a organiza una 
sau două școli-stâni de care vorbește moţiunea Congre- 
sului oierilor. Ar fi posibilă o asemenea șeoală-stână în 
Hota-Clujului, la stâna Ministerului de Instrucție, resp. a Par- 
culuietnogtaţic de sub conducerea dlui R. Vuia şi o altă şcoală- 
stână la Cojocna, la turmele Academiei de Agricultură. 

Şi apoi, vorba veche: Cele bune să s'adune, cele rele 
să se spele. 


195 


Bucătăria ţărancei române 


— Conferinţă poporală — 


de Sabina Dr. Trifu n. Cimoca, 
Directoare Şe. normale de menaj, Cluj. 


lubite sătence, 


Mă bucur şi sunt fericită că mi sa dat plăcuta ocazie să stau 
cu d-voastră de vorbă în scris, deşi mai mult ag fi dorit să ne vedem 
şi să ne sțătuim, acolo, unde vă găsiţi d-voastră, la țară, în mijlocul 
atâtor feumuseţi pe care Dumnezeu le-a dăruit pământului românese. 
Câmpul înverzit şi împodobit cu flori dătătoare de miresme plăcute, 
care înviurează făptura omenească, grădinile mari pe cari le aveţi 
d-voastră, aerul sănătos şi liniştea din satele în care vă găsiţi, sunt 
comori nepreţuite cari dau omului tărie, sănătate şi dragoste de muncă. 

De câte ori mă gândesc la satele noastre românești, de unde 
răsar atâtea minţi luminate cari fac mândrie neamului nostru, în primul 
rând îmi apare în faţa ochilor săteanca noastră harnică, voinică şi 
neobosită de muncă, dornică de a lucra tot mai mult, pentru binele şi 
fericirea familiei. 

Femeia româncă şi-a cunoscut şi-şi cunoaşte în deajuns dato- 
viile ce le are în vieață. 

Rolul ei în vieaţa de familie şi în societate este de mare însem- 
nătate. 

Ea trebue să fie în prima linie soţie devotată şi credincioasă, 
mamă bună, iubitoare gi cetâțeancă luminată. 

Femeile ţin casele cu iubirea caldă şi grija lor. Sărace ori bo- 
gate, libere sau căsătorite, femeile au o mare înrâurire asupra vieţii 
morale a societăţii. Fericirea familiei de ele atârnă. Ble dau vieaţă şi 
înfeumseţează cu priceperea lor locuinţa, în care îşi eaută odihnă soţul, 
iar copiii bucuria. 

Pe lângă datoria de soţie, femeia are în familie nobila şi impor- 
tanta datorie de mamă.: 

Ca mamă este forța eovârşitoare eare dă copilului aripi în vieaţă. 
Să ne uităm în jurul nostru la copiii cari crese învăluiţi de dragostea 
-de mamă şi în acelaşi timp la cei lipsiţi, la cei orfani. 

Pe cei dintâi îi vom vedea veseli şi cu dragoste pentru vieaţă, 
iar pe ceilalţi veşnie trişti şi euprinşi de dureri. In grija ei de a crește 
copiii, femeia mamă trebue să desvolte în copil în primul rând simţă- 
mintele religioase, cari nu se pot învăţa mai târziu, dacă nu s'au cul- 
tivat îu copilărie de către mamă. Simţămâutul religios se desvoltă, atunci 
câud copiii văd în jurul lor persoane religioase. Astăzi mai ales când 
trăim vremuri aşa de grele, când îngrămădim în sufletul nostru atâtea 
necazuri, atâtea .durevi, singură credința este în stare să le învingă 
pe toate. 


196 


Oamenilor cu credinţă nu le va fi greu să învingă şi să înfrunte 
greutățile vieţii — şi deci să ducă la îndeplinire dorinţele şi gândurile 
lor bune. 

Ştiind însă că sufletul îşi are lăcaşul în corpul nostru gi că numai 
întrun eorp sănătos poate fi o minte sănătoasă datoria noastră este 
:s'avem o deosebită grije pentru sănătatea noastră, care este cea mai 
prețioasă comoară a omului. 

Tot mamei îi cade sarcina de a avea grije de sănătatea familiei 
pein buna îngrijire a casei, îmbrăcăminţii şi mai ales a felului de hrană, 
a copiilor şi soţului ei. | 

Grija ei trebue să se îndrepte mai ales spre hrana familiei, căci 
„de felul ei depinde bunul mers al sănătăţii. 

Aş vrea să vorbim — iubite sătence — mai mul: despre acest 
important lucru, despre alimente, cari aleătuese hrana noastră şi pe 
urmă să tragem învățături, cari să formeze firul roşu, adică drumul ce 
trebue să-l urmeze o bună gospodină în alegerea hranei şi în pregă- 
tirea mâncărilor. 

ln corpul nostru — dragi gospodine — introducem felurite sub- 
stanțe, care au putere de a repara pierderile ce le suferă corpul no- 
stru, prin muncă şi oboseală, care dau căldura trebuineioasă şi ajută 
la creşterea organismului — adică a corpului nostru. Aceste substanţe 
se numese alimente. Dintre alimente unele sunt mai bogate în substanţe 
care dau căldură, altele cuprind substanţe ce ajută la repararea pier- 
.derilor, la întremarea omului şi ia creștere. 

Copiii au nevoe mai ales de alimente cari ajută la creştere (lapte, 
ouă, carne). 

larna, când e gerul mare, omul trebue să se nutrească cu sub- 
stanje cari să-i dea căldură, pentru a putea sta faţă frigului şi a lupta 
au el. Cu toatele ştim foarte bine, că pentru ea o sobă să dea multă 
“căldură, trebue să aşezăm: întrinsa multe lemne. Tot aşa e şi eu 
corpul nostru. 

Vara când munea de pe câmpuri este în toiu, când de dimineaţa 
până seara munciţi la câmp alături de tovarășii de vieaţă ai d-voastră, 
„aveţi o arzătoare trebuinţă de substanţe care să vă întremeze. 

Să vedem acum, cari sunt alimentele cele mai nutritoare, de 
care trebue să ţineţi seamă pentru fiecare mâncare. 

Ocupaţia dv. de căpetenie este cultura cerealelor, a zarzavatu- 
rilor, a grădinilor de pomi şi creşterea animalelor. Cu aceste lucruri 
cu drept cuvânt, vă puteţi ocupa pentru a avea hrana trebuincioasă 
pentru familie. 

Dintre cereale, mai hrănitor este grâul, care este bogat în sub- 
stanţe nutritoare şi reparatoare. E hrănitoare şi secara, atunci când 
se face pâne dintrinsa, amestecată cu făină de grâu. 

Porumkul e hrănitor şi e singura cereală care conţine şi sub- 
stanță grasă. Porumbul e bun şi nutritor când e copt — mămăliguţa 
făcută din mălaiu bun gi copt — e foarte -bună şi plăcută la gust şi 
mai ales nutritoare. 


157 3 


Porumbul conţinând grăsime, dacă nu este cules când e destul: 
de bine copt, se încinge şi se mucegăeşie uşor — se face în el un 
fel de otravă, căreia i-se zice pelagrozeină, iar când se mânâncă mai 
multă vreme un astfel de porumb, oamenii se îmbolnăvesc de pelagră 
sau pârleală, o boală foarte grea, care se cunoaşte după petele roșii 
şi crăpăturile ce le are pe piele bolnavul. Durerile sunt din cele mai 
grozave, iar boala duce la moarte sau alte nenorociri, ca nebunia. 

Pentru a ne feri de această groaznică boală, trebue să avem. 
grije şi să semânăm porumbul de timpuriu, să-l culegem copt pă- 
strându-l în pătule uscate şi aerate. 

Pe lângă cereale în hrana noastră de toate zilele, trebue să intre: 
legumele, care sunt foarte trebuincioase omului. Avem legume uscate: 
şi verzi, cari ar trebui să fie nelipsite dela masa de toate zilele a 
oricărui om. Dintre legumele uscate: jasolea, mazărea, lintea, bobul, 
ciupercile, sunt foarte nutritoare conţinând substanţe de care are nevoie 
organismul pentru desvoltare. Astjel sunt cartofii, varza, guliile ete. 
(apoi urmează verdeţurile — salata, spanacul, eicoarea, lăptuci şi altele). 

Fructele aleătuese un aliment foarte necesar. be găsim din belşug 
în grădinile do. mai ales merele perele, prunele, nucile, strugurii. La 
fiecare masă este bine să se mânânce fructe coapte aga cum le-aţi. 
cules, căci sunt foarte folositoare sănătăţii şi întăritoare. Conţin multe: 
săruri de care are nevoie sângele şi oasele corpului. Merele sunt 
bune mâncate împreună cu coaja, căci în coaje şi sub ea, se găsese 
substanţe hrănitoare. Să se mânânce fructe, dar nu în cantitate de tot 
prea mare, căci în acest caz poate îmbolnăvi organismul. 

D-voastră ereşteţi în gospodărie animale, între acestea sunt va- 
cile, oile, caprele — care ne dau laptele, untul, brânza. Aceste ali- 
mente sunt foarte nutritoare, ele ajută la formarea şi întremarea orga- 
nismului. 

laptele e alimentul eare conţine absolut toate substanţele de care 
are nevoie organismul. Copilul când e mie, mânâncă numai lapte, 
care-l întăreşte şi-i dă putere de a se face mare, de a creşte. 

Să ne ferim însă de laptele stricat şi să fim cu băgare de seamă 
pentrucă prin el se poate lua: oftica, holera, tifosul, searlatina. Sămânţa 
în lapte poate să vină din aer, dela vita bolnavă, sau de pe mânile 
celui ce a muls vaca şi nu sa spălat. 

Din lapte preparăm brânza gi untul. Smântâna bătută sau aleasă 
dă untul, care e grăsimea cea mai nutritoare şi uşor de mistuit. 

Carnea e nutritoare, are substanţe care întremează şi în acelaşi 
timp şi substanțe care dau căldură. Vitele ce se taie trehuese să 
fie sănătoase. Să nu se mânânee carne de vite care aveau părul 
sbârlit, răsuflarea grea, nările uscate, ochii stingi, ori care urinează 
sânge. 

O carne bună are o culoare frumoasă, roză sau roşie, eu gră- 
simea albă-gălhuie şi miros plăcut. O carne rea şi care nu trebue: 
mâncată, e de culoare neagră-verzuie, lipieioasă cu miros rău. Căr- 
nurile aceste din urmă nu trebuese mâncate. Cărnurile animalelor prea. 


158 


slabe sau prea bătrâne să nu se mânânee penirucă ele îşi pierd puterea 
de hrană. Mai periculoase sunt cărnurile dela animalele ce au fost bol- 
nave de dalac, oftică, răpeiugă, bubare sau acelea ce au viermi. 

Unele animale, au în carne nişte beșicuţe, în cari se găsește 
capul unui vierme zis „fenie“ care dacă mâncăm carnea, ce nu-i bine 
friptă. intră în intestine — aici sparge beşicuţa, scoate capul. se agaţă 
de intestine şi formează o panglică care creşte până la 15 metri. 

Orice carne trebue bine de tot friptă, căci altfel putem păţi mari 
necazuri. 

Viermi găsim uneori şi în carnea de pore şi aceştia sunt şi mai rău 
făcători sănătăţii. Viermele acesta se numeşte „Trichină“. Când cineva 
mânâncă o carne sau slănina porcului ce are trichină, se îmbolnă- 
vegte şi moare. Multe nenorociri s'au întâmplat die cauza cărnurilor 
rele. De aceea, iubite sătence, vă rog să fiţi cu băgare de seamă când 
luaţi o carne. Ba trebue să fie proaspătă de tot. 

Când omul este bolnav trebue să mânânce alimente ce se mi- 
sluese uşor aşa: lapte, unt, ouă moi de tot şi a.m. d. 

Să se înlăture cărnurile de porc, vânat, cari se mistuie foarte 
greu (carnea de pore în 5 ore). 

Carne de pui să mânânce bolnavul, jiindeă este cea mai ugoară. 

Legumele se recomandă fierte şi cu unt, varza însă nu, pentrucă 
e foarte grea de mistuit. 

O gospodină care ţine la sănătatea familiei, va fi cu multă bă- 
gare de seamă când alege alimentele şi când le prepară pentrueă 
sănătatea — care este cea mai scumpă comoară a omului — după 
cum am mai spus, să nu sufere. 

Omul nu se poate nutri numai cu legume, cereale, fructe sau ier- 
buri — acestea jiind mai sărace în substanţe cari ajută la formarea, 
întărirea şi întremarea corpului şi repararea forţelor pierdute. 

O mâncare este bună şi folositoare sănătăţii noastre, atunei când 
are întrînsa legume şi carne. ha masă e bine să avem toate alimen- 
tele mai sus amintite împreună. legumele, carne, cereale, verdeţuri, 
jrucie în măsura potrivită. Gospodina bună face mâncarea potrivită cu 
ocupația, munca celor din eesă, va avea grije de numărul persoanelor 
de starea lor de sănătate şi de anotimp. Vara de exemplu, când are 
atâtea legume în grădină, pe care nu le pot avea toate gospodinele 
dela oraş, decât cumpărându-le cu bani, gospodina dela ţară va găti 
pentru fiecare masă mâncăruri cu legume proaspete şi fructe. Ce så- 
nătoase sunt roşiile, plăeute la gust şi răcoritoare sunt fructele! Pri- 
măvara va face supe şi mâncăruri eu zărzavaturi și legumele ce se 
jae mai repede, gătite cu carne de miel mai ales şi găină, pe eare o 
are la casă. 

Toamna, îşi aduce acasă toate legumele gi fructele din care 
poate pregăti atâtea mâncări bune. 

larna e mai greu pentru gospodinele cari nu-și pun legume 
a le avea în timpul iernii. Știu că aproape toate gospodinele îşi pun 
cu multă pricepere la păstrat zarzavaturi şi legume. 


159 id 


Fiindcă am vorbit mai înainte despre pregătirea mâncărilor şi 
grija gospodinei pentru alegerea lor, daţi-mi voie — iubite sătenee — 
să vă dau mai multe reţete bune pe care aș dori să vi le însemnați şi 
dacă vă plac să pregătiţi după ele. 

Aici veţi vedea diferite feluri de mâncări bune şi uşor de făcut, 
mai ales că toate le aveţi la îndemână. Am pus trei feluri de mâncări 
într'o zi. Nu cer timp prea mult pentru pregătirea lor, așa că le puteţi 
face fără să staţi la îndoială. 

Ineep cu mâncările de Primăvară. Noi la oraş spunem cu un 
singur cuvânt la felurile de mâncări ce se dau îutr'o zi la aceiaşi masă 
„Menu“. lată menuul de pregătit pentru o săptămână (de primăvară). 

Gătim pentru 2 persoane. Dacă sunteţi 4—8—10 în familie, luaţi 
materialul îndoit, întreit, împătrit, ș. a. m. Dacă n'aveţi timp să pregătiţi 
toate trei felurile pentru o mâncare, pregătiţi şi două, numai pregătiţi! 


Mâncări de primăvară. 
Luni. 
Supă de măeriş. 
Cartofi cu carne. 
Cornuleţe cu brânză de vaci. 


1. Supă de măeriş. 


Măsuri. (2 persoane). O farfurie cu frunze de măcriş curățate şi 
spălate, o ceapă, 3 fire zarzavat, o jumătate lingură făină, două linguri 
grăsime, 4 linguri bulion, sare după gust, 2 linguri smântână, un gălbenug. 

Prepararea : Punem 4 pahare de apă întro oliţă să fiarbă; când 
a dat în clocot, se pune sare şi zarzavatul curăţat şi tăiat felii, Când 
zarzavatul a fiert de jumătate, se adaugă măcrigul lăsându-se să fiarbă. 
Facem un sos din făină, ceapă, bulion (pătlăgele fierte) şi-l adăugăm 
supei. Când a fiert îndeajuns, se dă jos de pe maşină, lăsăm să se 
răcească puţin, şi punem la masă după ce i-am adăugat smântâna 
şi gălbenuşul de ou, pe cari le-am frecat într'o farjurie amestecându-le 
cu câte puţină supă. 


2. Cartofi eu earne. 


Măsuri: 300 grame carne, sau două bucăţi mai mari, o farfurie 
întinsă plină cu cartofi curăţaţi şi tăiaţi sferturi, sare, un vârf de lin- 
guriță de piper, 3 linguri grăsime, o ceapă, 3 linguri pătlăgele fierte, 
pătrunjel verde. 

Prepararea: Punem carnea să se prăjească intro eratiţă; când 
s'a prăjit se scoate afară, iar în grăsimea rămasă punem o linguriţă 
făină, apoi adăugăm ceapă tăiată mărunt, iar când sa prăjit, stingem 
cu pătlăgelele fierte şi apă caldă. Acest sos se toarnă peste carne şi 
se lasă să fiarbă. Prăjim cartofii, îi sărăm şi-i adăugăm sosului cu 
carne. Punem apoi cratita la cuptor și lăsăm să seadă. Când punem 
mâncarea la masă, așezăm deasupra pătrunjelul verde tocat. 


160 


3. Cornuleţe eu brânză de vaci. 


Măsuri: 3 linguri de unt proaspăt, 3 linguri brânză de vaci, un 
vârț de cuţit sare, un ou întreg, 3 linguri făină. 

Prepararea : Amestecăm făina, untul, brânza de vaci, oul şi 
sarea la un loc, până ce căpătăm un aluat, ce nu se mai prinde 
de scândură, apoi se întinde aluatul în pătură de grosimea unei muchi 
de cuţit. Tăiem din acest aluat pătrăjele eât dorim de mari. Le umplem 
cu următoarea cremă: 2 linguri brânză de vaci, amestecată cu o lin- 
gură zahăr praf, coaje rasă de lămâie, câteva stafide şi vanilie, ea să 
aibă un miros plăcut. Invârtim fiecare pătrat sucind aluatul ea să că- 
pătăm un corn. Punem cornurile într'o tavă, le ungem eu ou, le coacem 
şi când le ducem la masă, le presărăm cu zahâr praf. 

Marţi. 

Borş de miel. 

Sărmăluţe de stevie cu earne. 

Seovergi cu magiun. 


1. Borş de miel. 


Măsuri: Un sfert de kg. carne de miel (2—1 bucăţi), 3 fire zar- 
zavat, o ceapă, sare, un gălbenuş, o lingură smântână, pătrunjel verde 
tocat, mărar şi leuştean tocat, o lingură orez. 

Prepararea: Punem deodată întro oliţă să fiarbă 4 pahare de 
apă cu carnea şi sarea. Când a dat în elocot, se ia spuma şi se 
adaugă zarzavatul curăţat şi crestat în patru şi o ceapă. Când a fiert 
carnea se adaugă orezul, lăsându-se să fiarbă. Acrim după gust şi-l 
servim cu smântână şi ou (amestecăm oul cu smântână într'o farfurie, 
luăm din borşul de miel puţin câte puţin eu lingura amestecând în 
acelaşi timp oul eu smântâna, amestecul acesta îi punem în olija cu 
borş). Mai sănătoasă este această supă acrită cu borş (chisăliţă) fiartă 
cu o ceapă. Pentru a avea un gust mai plăcut, îi punem pătrunjel, 
mărar şi leuştean tocat mărunt. 


2. Sărmăluţe de ştevie cu earne. 


Măsuri: O farfurie cu ştevie curăţită şi spălată, 2 linguri orez, 
sare, piper, 2 linguri făină, 4 linguri pătlăgele fierte. 200 grame carne 
de mânzat tocată, 150 grame carne de pore tocată, o ceapă, un ou, 
3 linguri smântână, mărar verde şi pătrunjel verde tocat (o jumătate 
de lingură). 

Prepararea: Carnea tocată o amestecăm cu sare, piper, oul crud, 
orezul ales şi stors într'o cârpă udă, verdeţurile tocate mărunt. După 
ce le-am amestecat bine, facem sarmalele, le așezăm întro cratiţă 
(frunzele de ștevie se opăresc foarte puţin în apă clocotită). Facem un 
sos astfel: Punem o lingură de grăsime să se topească, adăugăm 
făină lăsăm puţin să se coloreze, apoi se pune ceapa tăiată mă- 
runt, lăsăm să se prăjească, apoi punem pătlăgelele fierte (4 linguri) 
și apă caldă. Turnăm acest sos peste sarmale, le fierbem până ce 
scade sosul pe jumătate. Le servim la masă cu smântînă. 


161 


3. Seovergi eu magiun. 


Măsuri: O ceaşcă făină, de un leu drojde de bere, două ouă, 
două linguri de zahăr praj, coaje de lămâie, o jumătate lingură smân- 
tână. O ceşeuţă mică lapte. 

Prepararea: Topim drojdia în lapte, apoi se pune o lingură de 
făină şi se lasă să crească. Când are beşieuţe se amestecă cu restul 
de făină, sare, zahărul praf, gălbenușşele, coaja de lămâie, smântâna. 
Batem aluatul până face băşici, apoi punem două linguri de unt topit. 
Lăsăm aluatul să crească, întindem aluatul într'o pătură de grosimea 
unui jumătate de deget, umplem cu magiun, după gust. lmpăturăm o 
foaie deasupra şi prăjim în grăsime încinsă. Când o ducem la masă, 
punem deasupra zahăr pisat. 

Miercuri. 

Supă de fasole useată. 

Mâncare de linte cu cârnaţ. 

Găluşte de cartofi eu prune uscate. 


1. Supă de fasole uscată. 


Măsuri: Un pahar de apă de fasole, 3 fire zarzavat, o ceapă, 
verdeţuri, o ceşeuță unt de lemn (sau ulei de sâmburi ori floarea 
soarelui). 

Prepararea : Alegem fasolea, o spălăm şi o punem să fiarbă cu 
apă rece fără sare. Când a fiert de jumătate, punem înăuntru zarza- 
batul tăiat subţire gi ceapă tocată mărunt şi prăjită în unt de lemn. 
Când a fiert, sărăm gi punem înlăuntru fot felul de verdeţuri tocate mărunt. 


2. Mânecarea de linte eu eârnaţ. 


Măsuri: Un pahar şi jumătate de linte, sare, o ceapă, două linguri 
grăsime, piper, patru bucăţi cârnaţ, o jumătate căpăţină usturoiu, trei 
linguri pătlăgele fierte. 

Prepararea : Lintea aleasă, spălată, se pune la foe cu apă rece. 
Când a fiert pe jumătate, se adaugă un sos preparat din: grăsime, 
ceapă şi pătlăgele fierte. ln timpul jiertului se pune şi usturoiul bucăți 
întregi curăţit de coaje, sărăm mâncarea, lăsăm să seadă. Intro tigaie 
prăjim cârnaţii în grăsime, pe cari îi servim la masă împreună cu lintea. 


3. Găluşte de eartofi cu prune. 

Măsuri: Cinci cartofi mari, sare, patru linguri făină, trei linguri 
zahăr praf, trei linguri pesmet (prezlu), 3 linguri grăsime, 12 prune, o 
linguriţă scorţişoară, un ou. 

Prepararea: Fierbem cartofi. îi eurăţim gi îi dăm prin răzătoare, 
îi amestecăm apoi cu ou, sare, făină şi frământăm foarte bine aluatul. 
Luăm câte puţin din aluat, îl întindem şi la mijloe punem câte o prună 
şi învelind pruna facem gălugte. Le ţjierbem în apă clocotită cu sare, 
apoi le securgem de apă şi le punem într'o cratiţă. Turnăm deasupra 
pesmet (prezlu) prăjit în grăsime amestecat cu zahăr pisat şi scor- 
jişoară pisată, iar când le servim punem zahăr pisat deasupra. 


162 


Joi. 

Supă de carne cu tăieţei. 
Friptură de pui cu salată verde. 
Prăjitură cu nucă. 


1. Supă de carne cu lăieţei. 


Măsuri: O jumătate de kg. os de vită cu măduvă, sare, patru fire 
zarzavat, o jumătate ţelină (teler), 4 linguri făină, sare, o jumătate de 
ou, verdeață şi o ceapă. 

Prepararea: Punem carnea spălată la foe cu apă rece și sare. 
Când s'a ridicat spuma, se adună şi se pune tot felul de zarzavaturi 
curățat şi crestat în patru. Strecurăm şi fierbem înăuntru tăieţei pre- 
paraţi din: făină, sare, ou. O servim punând deasupra pătrunjel 
tocat măruni. 


2. Friptură de pui eu salată verde. 

Măsuri: Un pui, sare, 2 linguri de grăsime, 2 bucăţi salată verde 
'căpăţină, o lingură unt de lemn, o lingură oţet. 

Prepararea: Puiul curăţat se sărează, se aşează într'o tigaie sau 
cratiţă şi deasupra se pune grăsime fierbinte lăsându-se să se jrigă. 
Când s'a fript, se taie în bucăţi şi se ducela masă cu salată pregătită 
„astfel: Se spală salata, se amestecă cu sare, unt de lemn şi oţet. 


3. Prăjitură eu nucă. 


Acelaşi aluat ca la seovergi, însă ungem cu o cremă de nuci 
preparată astfel: 4 linguri de nuci tocate mărunt se fierb întrun sfert 
de pahar de lapte cu două linguri zahăr şi puţină vanilie. Ungem foaia 
de aluat cu această cremă, facem un sul şi-l coacem într'o tavă tăiat 
bucăţi sau întreg. 


Vineri. 

Supă de urzici. 
Ghiveciu de posi. 
Compot de mere. 


1. Supă de unziei. 


Măsuri: O farfurie cu urzici curățate, spălate şi foarte bine opărite 
“în apă cu sare, o ceapă, 3 fire zarzavat, o jumătate lingură făină, două 
linguri de grăsime, 2 linguri de păllăgele fierte, sare, 2 linguri smân- 
tână şi un gălbenuş. 

Prepararea: Punem 4 pahare de apă într'o olit să fiarbă. Când 
a dat în clocot, se pune zarzavatul curăţat şi tăiat felii. Când zarza- 
batul a fiert, se pune sarea şi urzicile opărite lăsând să fiarbă. Facem 
un sos din făină, grăsime, ceapă tocată mărunt, pătlăgele fierte şi-l 
adăugăm la supă. Când a fiert destul, o luăm dela foe şi o lăsăm să 
se răcească puţin, apoi îi adăugăm smântâna și oul cum am făcut la 
supa de măcriş. Pentru post se face fără ou şi smântână, iar în loe 
'de grăsime punem unt de lemn sau uleiu. 


163 


* 2. Ghiveeiu de post. 


Luăm pentru două persoane în măsură potrivită tot felul de zar- 
aavaturi ea: ceapă, morcovi, pătrunjel, fasole verde, mazăre verde, 
varză albă, dovlecei, ardei rogii, îi tăiem felii rotunde şi le agezăm 
într'o cratiţă punându-le în straturi şi între straturi se pune și puțin 
orez. Turnăm deasupra unt de lemn (uleiu) fierbinte, sărăm, iar vara 
putem pune deasupra şi felii de roşii. Punem cratița la cuptor să fiarbă, 
numai cu zeama ce se scurge din zarzavaturi. Când este gata, adică. 
când a fiert zargavaturile, se acreşte cu puţină zeamă de lămâie sau. 
sare de lămâie, iar deasupra presărăm verdeață (pătrunjel) tocat. 


3. Compot de mere. 

Măsuri: 4 mere, 5 linguri zahăr, unu şi jumătate pahar de apă: 
şi vanilie după gust. 

Prepararea: Punem să fiarbă întro cratiţă curată zahărul cu 
vanilie și apa. Când a dat în clocot, punem merele curățate de coaje 
și sâmburi şi tăiate bucăţi să fiarbă. ln sirop (zeama de pe ele) putem 
pune şi coaje de lămâie. 

Sâmbătă. 

Ciorbă de cartofi. 

Varză ea la Cluj. 

Tăieţei cu mac. 


1. Ciorbă de eartofi. 


Măsuri: A cartofi curăţaţi şi tăiați după plăcere, 3 fire zarzavat, 
o jumătate lingură făină, 2 linguri grăsime, 2 linguri smântână, un ou, 
pătrunjel verde, o ceapă, 2 linguri pătlăgele fierte. 

Prepararea: lntro oliță punem grăsimea să se încingă, adăogăm 
ceapa, zarzavatul tăiat în felii, cartofi curăţaţi şi tăiaţi şi pătlăgele fierte. 
Stingem cu 4 pahare apă caldă, lăsăm să fiarbă adăogând şi sare, 
când a fiert se dă la o parte, se amestecă făina, gălbenuşul şi smân- 
tâna şi se pune în ciorbă. Deasupra presărăm verdeţuri tocate. 


2. Varză ca la Cluj. 

Măsuri: O varză, A linguri grăsime, 4 linguri smântână, o ceapă, 
300 grame carne de pore tocată, un vârf de cuţit piper, 150 grame slă-- 
nină afumată. 

Prepararea: Tăiem varza foarte fin, ca şi tăieţeii pentru supă, 
apoi o punem la prăjit în grăsime încinsă. Pe de altă parte, prăjim 
ceapa, tăiată mărunt, apoi se adaugă carnea tocată, pe care o lăsăm 
să se prăjească bine. Aşezăm apoi un rând de uavză, un rând de 
carne tocată, şi tot astfel până se termină. Deasupra avem grije să fie: 
varză, adăugăm smântână şi o punem în cuptor să se rumenească. 


3. Tăieţei eu mae. 
Măsuri: 2 ouă, 2 linguri făină, sare, 4 linguri mac, 2 linguri zahăr, 
o jumătate pahar lapte. 


164 


Prepararea: Facem aluat de tăieţei tăindu-i mai grogi ca cei de: 
supă. li fierbem în apă cu sare şi-i scurgem bine de apă. Macul ît 
fierbem în lapte cu zahăr, apoi se amestecă cu tăieţei scurgi de apă. 
li servim cu zahăr deasupra. 


Duminecă. 

Supă cu găluşte de gris. 

Pui în pesmet (prezlu) cu mâncare de cartofi. 
Ruladă cu marmeladă de măceş. 


1. Supă cu găluşte. 


Se prepară supa ca şi la supa cu tăieței dela menuul de Joi, se: 
strecură şi se fierbe înăuntru găluşte preparate astfel: 

1 lingură de unt frecat spumă, amestecat cu ! ou întreg, puţină 
sare, 2 linguri gris, puţină verdeață. Luăm din compoziţie cu lingura 
şi fierbem găluşte. 


2. Pui în pesmet. 


Măsuri: 1 pui, 6 linguri grăsime, sare, 5 linguri pesmet, | ou, 
6 cartofi, 2 linguri pătlăgele fierte, 1/2 ceapă, verdeață. 

Prepararea : Puiul curăţat, tăiat bucăţi, sărat, date fiecare bucată 
prin ou și pesmet. Prăjim în grăsime multă încinsă şi servim la masă 
cu mâncare de cartofi, care se pregătese astfel: prăjim ceapa tăiată 
mărunt, apoi punem cartofi eurăţiţi şi tăiaţi sferturi, sărăm, adaugăm 
pătlăgele fierte (bulionul) stingem ceapa caldă, lăsăm să scadă şi. 
servim cu verdeață. 


3. Ruladă cu marmeladă. 


Măsuri: 3 ouă, 3 linguri făină, zahăr praf, 3 linguri marmeladă. 

Prepararea: Frecăm gălbenugul oului eu zahăr praf până se în- 
groaşă, apoi se adaugă albuşele spumă şi făină. Uugem o tavă cu 
grăsime şi presărăm făină, întindem aluatul asfel format ca să fie 
groasă de 1 deget. Când s'a copt, se răstoarnă pe un servet ud, ungem 
cu marmeladă, rulăm (sucim), lăsăm să se răcească, tăiem felii ro- 
tunde, presărăm eu zahăr praf. 


|. Mâncări de Vară. 


Luni. 

Ciorbă de roşii cu orez şi măruniaie. 
Gulii umplute. 

Prăjitură cu cireşe. 


1.:Giorbă de roşii cu orez şi mărunfaie. 


Măsuri : Măruntaie dela un pui, 1 ceapă, 1 kgr. roşii, 3 fire zar- 
zavat, 1 lingură grăsime, 1 lingură făină, sare. 


165 


Prepararea: Punem apă să fiarbă odată cu: sarea, roşiile spă- 
late şi tăiate în două, zarzavaturile curățate. Lăsăm să fiarbă foarte 
bine, apoi trecem totul! prin străcurător. Ineingem grăsimea, punem făină, 
lăsăm să rumenească puţin, adăugăm ceapă tăiată mărunt şi mărun- 
taiele dela pui, care au fost fierte separat şi tăiate felii subţiri. Punem 
totul în supă strecurată, lăsăm să mai dea un clocot. Servim eu ver- 
deaţă tocată. Cine vrea, pune şi puţin zahăr. 


2. Gulii umplute. 

Măsuri: 4 gulii, 1 lingură orez, 2 linguri grăsime, 1 vârf de cuţit 
piper, 1 ou, ! lingură făină, 2 linguri păilăgele fierte (bulion), 2 linguri 
smântână, pătrunjel tocat mărunt, 200 grame earne de vițel tocată. 

Prepararea : Curăţăm guliile de coajă şi le scobim înăuntru cu o 
linguriţă. Carnea se amestecă cu: sare, piper, verdeață, ceapă pră- 
jită şi eu ou. Umplem guliile,iar la capete le dăm prin făină. be prăjim 
după aceea şi le aşezăm într'o eratiţă. Preparăm un sos ca şi pentru 
sarmale (găluşte). (Vezi Marţi la Mâncări de primăvară) turnăm peste 
gulii, lăsăm să seadă şi să fiarbă guliile, apoi le servim cu smântână 
deasupra. 

3. Prăjitură eu cireşe. 

Măsuri: 1 păhar de apă eu făină, jumătate păhar unt, 3 linguri 
zahăr praf, un ou întreg, sare, 1 gălbenuş. 

Prepararea : Toate aceste măsuri se amestecă la un loe şi se 
frământă până se desprinde de pe scândură, Apoi se aşează întro 
tavă, aluatul să fie gros de un deget. Deasupra aluatului punem cireşe 
curățate de sâmburi, amestecate cu smântână și zahăr praf 1 lingură 
(| cană cireşe, 2 linguri smântână). Le coacem la un joe mai slab, 
iar după aceea le răcim şi le tăiem bucăţi şi le servim. 


Marfi : 

Supă de carne cu orez. 

Carne cu sos de mărar şi smântână, 
Fragi eu zahăr şi frişcă. 


1. Supă de earne cu orez. 


Măsuri: Ca la supa de carne de Duminecă, strecurată şi ţierbem 
înăuntru 2 linguri de orez. Servim cu verdeață tocată. 


2. Carne cu sos de mărar şi smântână. 


Măsuri : Carnea fiartă dela supă, două bucăţi mari, 3 linguri gră- 
sime, 3 linguri smântână, 1 farjurie întinsă eu mărar curăţat şi spălat, 
2 linguri făină, jumătate ceapă tocată, foarte mărunt. 

Prepararea: Prăjim în grăsime carnea iartă, apoi scoatem carnea 
și facem următorul sos: punem făină să se rumenească însă nu prea 
mult, adaogăm ceapă tăiată mărunt şi mărarul. Când s'a prăjit, stingem 
sosul cu supă sau apă ealdă turnând puţin câte puţin. Lăsăm să fiarbă 
sosul cu carnea, iar în momentul servirii adaogăm smântâna. 


166 


3. Feagi eu zahăr şi frişcă. 


Măsuri: | păhar de fragi, ! păhar de frige de pe laptele dulce, 
3 linguri zahăr. 

Prepararea : Fragile curățate de codițe şi spălate se amestecă cu 
aahărul peaf şi frişeă, se servesc. 


Miercuri : 

Supă cu dovlecei. 

Mazăre iahnie cu friganele (sau ochiuri). 
Compot de cireşe sau vigine. 


1. Supă de dovlecei. 


Măsuri : Cantități aceleaşi, ca şi la supa de macriş şi se prepară 
ca și supa de macriş cu deosebirea, că se pun dovlecei. (Vezi la 
Primăvară huni). 


2. lahnie de mazăre eu ochiuri. 


Măsuri: 1 farfurie întinsă cu mazăre uscată, jumătate ceapă, 2 
linguri grăsime, 1 lingură făină, 4 ovă, 2 fire zarzavat, sare. 

Prepararea : Punem mazărea la fiert cu apă rece. Când a dat în 
clocot se adaogă zarzavaturile tăiate în 4, bine înţeles curățate şi spă- 
late. Când a fiert se sărează, se strecoară, se trece prin sită. Incingem 
grăsimea. se adaogă făină, lăsăm să se prăjească, adaogăm ceapă 
tăiată mărunt, stingem cu mazăre trecută prin sită, lăsăm să dea câ- 
teva elocote, servim eu ochiuri, cari se prepară astfel: lncingem gră- 
sime, punem ouăle, sărăm, piperăm şi le lăsăm să se prindă bine al- 
buşul. 

3. Compot de cireşe (sau vişine). 

Măsuri: 1 păhar cireşe (sau vișine), 5 linguri zahăr, puţină va- 
nilie, 1 jum. păhar apă. 

Prepararea : Punem să fiarbă apa cu zahărul şi vanilia. Când sa 
legat puţin, punem cireşele (vişinile), spălate şi curățate de codițe, 
lăsăm să fiarbă şi apoi le servim. 


Joi. 

Borg de pui. 

Fasole verde cu carne. 
Poale în brâu cu brânză. 


1. Borş de pui. 


Măsuri: jumătate pui, 3 fire zarzavat, sare, | gălbenuz, jumătate 
ceapă, 2 linguri smântână, verdeață măvar, leuştean, borg (chisăliţă), 
1 lingură orez. 

Prepararea: Punem apă să fiarbă cu carne de pui tăiată bucăţi şi 
sarea. Când,am luat spuma, se adaogă zarzavaturile curățate şi tăiate 
felii şi ceapa crestată în patru. hăsăm să fiarbă, apoi aerim după gust 
adaogâud orezul și lăsând să fiarbă. Servim borşul la masă tocmit cu 
ou gi smâniână și mai adaogăm şi verdeţuri tocate foarte mărunt. 


167 


2. Fasole verde cu earne. 


Măsuri: Una farfurie plină cu fasole aleasă, 2 bucăţi carne po- 
trivite, 1 ceapă mică, 2 linguri grăsime, verdeață, 1 lingură făină. 2 lin- 
guri smântână, 3 linguri bulion (pătlăgele fierte). 

Prepararea: Carnea prăjită în grăsime încinsă, turnăm peste 
carne un sos preparat ca şi pentru sarmale (Vezi Marţi la Menuvi de 
Primăvară) şi când a fiert de jumătate, punem în sos fasolea care a 
fost prăjită în grăsime. Lăsăm să scadă, servim cu smântână şi ver- 
deaţă. 

3. Poale în brâu eu brânză. 


Măsuri: Pentru aluat același ca şi la dospit, A linguri brânză, 
sare, 2 linguri zahăr praf, coaje de lămâie, 1 lingură smântână. 

Prepararea : Aluatul tăiat pătrate potrivite. Preparăm din brânză 
frământată cu sare, zahăr praf, coaje de lămâie şi smântână ame- 
stecate, umplutura. Punem în fiecare bucată de pătrat puţină brânză 
preparată, strângem colţurile opuse, le ungem cu ou, le coacem înir'o 
tavă gi le servim presărate cu zahăr praf. 


Vineri : 

Borş de cartofi. 

Sarmale din varză dulce. 
Fructe (poame). 


1. Borş de eartofi. 
Se prepară ea şi supa de cartoți. (Vezi Vineri la Menuul de Pri- 
măvară). Se pune însă mai puţiaă apă şi se acrește eu borş (chisâliţă). 


2. Sarmale de varză dulce. 


Se prepară ca şi sarmalele din frunze de gulii (stevie), la urmă 
însă se acreşte cu zeamă de lămâie. Se pune numai carne de pore 
tocată, spre deosebire de celelalte. 


3. Fructe. (Poame). 
Se servesc diferite ca: mere, pere, prune şi altele. 


Sâmbătă : 

Supă de gulii (caralabe). 

Rasol de găină cu hrean şi cu roşii. 
Mere umplute cu orez. 


1. Supă de gulii. 

Măsuri: | farfurie întinsă plină, nu prea tare cu gulii, 2 linguri 
grăsime, jumătate ceapă, 3 linguri smântână, | gălbenuş de ou, sare, 
3 fire zarzavat, puţină paprică, verdeață, mărar, pătrunjel, tocate. 

Prepararea : Guliile se curăţă de coaje, se taie rotund felii, apoi 
se taie în lung cât degetul jum. de lungi în formă de bețe, late de un 
jumătate de deget. Punem să fiarbă, când a dat in clocot punem zarza- 


168 


vaturile tăiate rotund. Guliile se înăbușese de-o parte cu grăsime în- 
cinsă. Când zarzavaturile au fiert pe jumătate, punem și guliile lăsând 
să fiarbă bine. Apoi mestecâm smântâna cu făină crudă şi gălbenuşul 
de ou, iar când supa s'a răcit, o tuemim, cine vrea şi-o poate acri cu 
agrige sau cu prune verzi. 


2. Pui gătit ţărănește. 

Măsuri. 1 pui mai mic, A cepe, 4 roşii, 5 ardei verzi graşi, sare, 
1 lingură mazăre verde, 1 lingură pătrunjel, 3 linguri grăsime. 

Prepararea : Puiul curăţat, spălat, spinteeat, se taie în bucăţi po- 
trivite, se serează, se pune într'o cratțiță în grăsime încinsă: un rând 
de ceapă tăiată felii, un rând de carne de pui, unul de roşii tăiate 
felii, iar carne, ardei tăiat mai mare, verdeață şi tot aşa până la ter- 
minate, însă aşa ca deasupra să fie tot roşii. Acoperim eu capac era- 
tifa şi o punem în cuptor, lăsăm să scadă. Când carnea s'a fiert, servim 
la masă cu sosul ce s'a lăsat din zarzavaturi. 


3. Mere umplute cu orez. 


Măsuri: 4 mere, â linguri zahăr, 1 păhar lapte, coaje de lămâie, 
3 linguri orez şi sare după gust. 

Prepararea: Merele curățate de coaje, le seobim de sâmburi şi 
le scoatem miezul dinăuntru, însă nu prea mult. Punem lapte să fiarbă 
cu sare puţină şi coajă de lămâie, apoi adaogăm orezul curățat şi spălat. 
Când a fiert, punem zahăr după gust ca să fie dulce, iar când sa 
răcit punem în orez miezul de mere curâţit de sâmburi şi tăiat felii 
subţiri. Merele cari le-am scobit, le fierbem aşa întregi în apă cu zahăr, 
când s'au răcit, le umplem cu miezul şi orezul, preparate. Dacă este, 
se pot decora cu dulceaţă. 


Duminecă, 

Supă de găină cu iofeă. 

Rasol de găină cu hrean şi cu sos de roşii, 
Plăcintă eu nuci (sau cu mere). 


1. Supă de găină eu iofeă. 
Măsuri: Se prepară ca şi cea din carne de vită. lofea este pre- 
parată ca şi tăieţei, însă să taie în pâtrate. 


2. Rasol de găină eu sos de roşii. 

Măsuri: jumătate păhar de apă de bulion (pătlăgele fierte), ju- 
mătate ceapă, 1 lingură făină, 2 linguri grăsime, 2 linguri zahăr. 

Prepararea: Punem grăsimea să se încingă, apoi adăugăm făina 
şi o lăsăm să se prăjească puţin. Când are o culoare gălbuie, punem 
ceapa tăiată mărunt, iar când ceapa sa prăjit, stingem cu bulion şi 
puţină zeamă de supă sau apă caldă, ca să căpătâm un sos pe care 
îl lăsăm să fiarbă foarte bine. La urmă adaogăm zahăr după gust şi 
servim cu găină fiartă şi tăiată bucăţi, rămasă dela supă. 


169 


3. Plăeintă cu nuci (sau mere). 


Se prepară la fel ea şi prăjitura eu nuci. (Vezi Menuul de Pri- 
măvară la ziua Joi) cu deosebirea că nu se mai învârte aluatul, ci se 
aşează într'o tavă o [oaie pe fund, groasă de 1 deget, la mijloc crema 
de nuci (sau mere) deasupra altă foaie, lăsăm puţin să dospească, 
ungem cu ou şi coacem la foc potrivit. Servim cu zahăr deasupra. 


Iu. Mâncări de Toamnă. 


huni. 

Supă de mere. 

Ardei umpluţi cu carne. 
Gutui coapte eu zahăr. 


1. Supă de mere. 


Se prepară la fel ca şi supa de gulii (Vezi Menuul de Vară ziua 
de Sâmbătă). 


2. Ardei umpluţi cu earne. 


'Pocătura se prepară la fel ca pentru sarmale (Vezi Menuul de 
Primăvară în ziua de Marţi). Ardeii se curăţă de seminţe, se opărese 
puţin în apă clocotită cu sare, când s'au răcit se umple cu carne așa 
jel ca fiecare ardei să rămână gol de 1 deget. Se prăjese cu gră- 
sime, se aşează într'o cratiţă, turnând deasupra un sos ca şi la sar- 
male, lăsăm să fiarbă. Servim cu smântână şi verdeață tocată. 


3. Gutui coapte cu zahăr. 

Măsuri: 4 gutui, 2 linguri zahăr, 4 linguri apă. 

Prepararea: Gutuile așa cu coaje le scobim de semințe, iar în 
mijlocul fiecăruia din gutui umplem cu zahăr Se aşează într'o eratiţă, 
punem apă pe deasupra. Se pun în cuptor, când sunt moi, le lăsăm 
să se răcească. Le servim apoi aga reci. 

Marţi, 

Supă de sfeclă. 

Varză cu carne de pore. 

Clătite cu urdă. 


1. Supă de sfeclă. 
Supa de sfeclă se prepară la fel ea şi supa cu dovlecei. (Vezi 
la Menuul de Varză, ziua de Miercuri). 
2. Varză eu carne de pore. 


Măsuri: Jumătate varză mai mică, 2 bucăţi carne de pore mai 
mari, 1 ceapă, 1 linguriţă paprică, două linguri smântână, 4 linguri 
grăsime. 

Prepararea: Punem grăsimea să se încingă, adăugăm eeapă 
tăiată mărunt, lăsăm să se prăjească, punem varza tăiată subţire ea 


170 


şi tăieţeii, apoi aşa crudă, punem apă sau zeamă de varză (dacă. 
nu este prea acră), paprice. Lăsăm să fiarbă, acoperită la cuptor. 
Servim cu mămâăliguţă. 


3. Clătite cu urdă. 

Măsuri: 2 ouă, 3 linguri făină, puţină sare, 2 linguri grăsime, ju- 
mătate pahar lapte. 

Prepararea: Spargem ouăle întregi, le amestecăm cu sare, făină. 
şi subțiem eu lapte. Apoi facem clătitele şi le umplem cu urdă ame- 
stecată cu zahăr şi mărar (3 linguri de urdă, jum. leg. mărar, 2 linguri 
zahăr praf). 

Miercuri. 

Supă de fasole ţucără. 

Mâncărică de bureţi cu smântână. 

Compot de prune proaspete. 


1. Supă de fasole ţueără. 
Se prepară la fel ea gi supa de gulii (Vezi Menuul de Vară, 
ziua Sâmbătă). 


2. Mâncărică de bureţi eu smântână. 


Măsuri: 1 farfurie cu bureţi, adâneă, 2 cepe, 2 linguri bulion (pă- 
tlăgele fierte), 3 linguri grăsime, 3 linguri smântână, jumătate legătură 
ceapă. 

Prepararea: Bureţii se curăţă şi se spală foarte bine. Ineingem 
grăsimea, punem ceapa tăiată mărunt să se prăjească, apoi adăogăm 
bureţii. Lăsăm să se prăjeaseă bine. Când a fiert de jumătate, se 
amestecă făina eu smântâna şi se toarnă deasupra lăsându-se să mai 
fiarbă. li rogim cu bulion şi ii servim cu verdeață toeată mărunt, 


3. Compot de prune proaspete. 


Se prepară la fel ca şi eompotul de cireşe sau vişine (Vezi 
Menuul de Vară, ziua de Miercuri). 

Joi. 

Ciorbă de roşii şi zarzavat. 

Pui la frigare cu sos de usturoi. 

Lapte de pasăre. i 


1. Ciorbă de roșii şi zarzavat. 


Se prepară la jel ca şi ciorba de roşii eu măruntaie (Vezi Me- 
nuul de Vară, ziua de buni), cu deosebirea că în loe de măruniaie 
punem mai mult zarzavat de supă. 


2. Pui la frigare cu sos de usturoi. 


4 
Măsuri: 1 pui, sare, o lingură de unt, apă caldă, 1 căp. usturoiu. 
Prepararea: Puiul curățat, spintecat, sărat, se așează intro fri- 
gare şi se frige pe jar la foec mic, în timpul friptului se unge cu apă, 


171 


în care am pus unt proaspăt şi sare. Când s'a fript, se dă puiul prin 
usturoiu tocat mărunt și amestecat cu puţină apă. 


3. Lapte de pasăre. 

Măsuri: 3 ouă, 3 linguri zahăr, 1 pahar cu lapte, puţină vanilie. 

Prepararea: Punem laptele să celoeotească eu vanilie. Batem 
albuşul spumă tare, luăm cu lingura de masă și-l fierbem pe amân- 
două părțile. Amestecăm gălbenugul cu zahărul, subţiem cu laptele ce 
a rămas dela fierberea albușului şi mai lăsăm puţin să se îngroaşă 
pe maşină acest sos. Turnăm apoi peste albuşele fierte, servim rece 
la masă. 

Vineri. 

Salată ţărănească (praz, cartofi ori sfeclă). 

Roşii umplute cu orez. 

Fructe. 


1. Salată ţărănească. 
Măsuri: | fjir de praz, 3 ouă, 3 cartofi, 4 bucățele de sfeclă, o 
ceşcuţă de cafea de unt de lemn, o ceşceuţă de cafea de oţet de vin. 
Prepararea: beguimnele se fierb aşa întregi în apă cu sare, dar 
fiecare deosebit. Se taie apoi felii prazul fiert, sfecla, eartoții felii ro- 
tunde şi ouăle fierte tari fot felii rotunde, se amestecă cu unt de lemn 
şi oţet şi se servese. 


2. Roșii umplute cu orez. 

Măsuri: 4 roşii mari, 3 linguri orez, 1 ceşeujii de cafea de unt 
de lemn, sare, piper, 1 lingură zahăr, 2 cepe, pătrunjel şi mărar tocat. 

Prepararea : Punem unt de lemnul să se încingă, adăogăm ceapa 
tăiată mărunt, lăsăm să se rumenească puţin (să fie gălbuie) apoi 
punem orezul ales şi stors întro cârpă udă. Stingem eu puţină apă 
caldă, lăsăm să înflorească pe jumătate. Când s'a răcit, amestecăm 
orezul cu sare, piper, verdeţuri şi umplem roşiile care au fost spălate, 
tăiat capacul în aşa fel, ea să se ţină într'o parte şi scobite înăuntru, 
Se aşează într'o eratiţă, furnăm deasupra un sos ca şi la ardei um- 
pluţi cu carne. Punem să se fiarbă orezul. ln sos putem pune gi puţin 
zahăr. Servim reci cu verdeţuri tocate deasupra. 


3. Fructe. 

Mere, pere, struguri, prune. 
Sâmbătă. 
Păpară cu mămăliguţă. 
Friptură din carne de pore cu sos de zarzavat. 
Tăieţei cu lapte. 

1. Păpară cu mămăliguţă. 
Măsuri: 4 ouă, 1 lingură grăsime, sare, una ceapă. 
Prepararea: Punem grăsimea să se încingă, punem ceapa, lă- 


172 


sând-o să se prăjească puţin. Batem ouăle întregi cu sare, punem 
peste ceapa prăjită, amestecăm până ce devin tari cum voim şi servim 
cu mămăliguță caldă. 


2. Feiptură din carne de pore cu zarzavat. 

Măsuri: 4 bucăţi earne de pore, sare, piper, 2 linguri grăsime, 
4 fire de zarzavat, 2 cepe, puţină paprică. 

Prepararea: Punem grăsimea să se încingă, adăugăm carnea 
sărată lăsând-o să se prăjească puţin, apoi punem ceapa tăiată felii 
.şi zarzavaturile tăiate tot felii. Din când în când mai adăugăm puţină 
apă. lăsăm să fiarbă carnea şi să scadă bine. Zeama ce sa lăsat 
apoi o servim la masă (Cine doreşte poate trece prin sită sosul şi 
aavzavaturile după ce au fiert.) 


3. Tăieţei cu lapte. 
Măsuri: 2 pahare lapte, 2 ouă, 6 linguri făină, sare, 3 linguri zahăr. 
Prepararea: Facem tăieţei din făină, ou, sare. Punem laptele să 
clocotească, adăugăm tăieţăi uscați, când au fiert, înduleim eu zahăr. 
An timpul fiertului putem pune vanilie sau coaje de lămâie. 


Duminecă. 

Supă de pui. 

Pui cu sos de roşii. 
Pâinea Bpiscopului. 


1. Supă de pui. 


Măsuri: 1 pui, 3 fire zarzavat, sare, 1 lingură orez, 2 linguri 
smântână, 1 gălbenuş, verdeață. 

Prepararea: Se prepară ea şi supa de găină (vezi Menuul de 
Vară, ziua de Duminecă) dar la supa de pui, puiul se taie în bucăţi. 
Când a fiert punem orezul. Cine doreşte poate să acrească cu chi- 
săliță (borg) supa şi o tocmim cu ceva smântână, la masă o servim 
astfel. 

2. Pui cu sos de roșii. 


Se prepară la fel ca gi carnea cu sos de roşii (Vezi Menuul 
de Vară, ziua de Duminecă) cu deosebirea că puiul nu se mai pune 
la fiert înainte, ei numai se prăjeşte şi apoi se fierbe cu sosul. 


3. Pâinea Episcopului. 

Măsuri: 3 ouă, câte 3—4 linguri de: zahăr praf, făină, nuei şi stru- 
guri uscați. 

Prepararea: Precăm gălbenuşurile cu zahărul praf, când s'a în- 
groşat, batem albuşgurile spumă, le amestecâm uşor în gălbenuze pu- 
nând totodată făină. Strugurii uscați şi nucile tăiate subţiri. 

Ungem o cratiţă eu grăsime şi făină, punem compoziţia groasă 
de 2 degete şi o coaeem la un foc potrivit. Când sa răcit, tăiem bu-. 
căţi pătrate sau dreptunghiulare, o presărăm cu zahăr praf şi servim 


173 4 


IV. Mâncări de larnă. 


Buni. 

Ciorbă de linte. 
Chifteluţe marinate. 
Orez cu lapte. 


1. Ciorbă de linte. 


Măsuri: jumătate farfurie linte, 3 fire zarzavat, 1 fir usturoi useat, 
1 ceapă. 

Prepararea: Alegem lintea, o spălăm şi o punem să fiarbă cu 
apă rece, În timpul fiertului, îi adăugăm zarzavaturile curățate şi lăsate 
aşa întregi şi ceapa întreagă curățată lăsându-le să fiarbă bine pu- 
nând şi usturoiu, cine vrea poate să facă şi puţin rântaş cu făină şi 
bulion. Sărăm la urmă și servim. 


2. Chifteluţe marinate. 

Măsuri: 250 grame (jum. font) carne, sare, piper după gust, un: 
ou întreg, 1 ceapă, 3 linguri grăsime, puţin miez de pâine, 3 linguri 
bulion, 2 linguri făină, 3 linguri oțet, 5 boabe de piper, 5 foi de dafin. 

Prepararea : Carnea tocată se amestecă eu; sare, piper, ceapă 
măruntă şi pregătită, oul întreg și pătrunjelul uscat. Frământăm bine, 
formăm chiftele, le dăm prin făină şi le prăjim în grăsime încinsă, 
Facem un sos ca şi la ardei umpluţi, pe care-l acrim cu oţet şi în et 
punem să fiarbă boabe de piper şi foi de dafin. Lăsăm apoi să fiarbă 
bine chifteluţele. 


3. Orez eu lapte. 


Măsuri: 4 linguri orez, sare, 2 pahare lapte, puţină vanilie, 3 lin- 
guri zahăr. 

Prepararea: Punem laptele să clocoteaseă cu puţină sare, când 
fierbe, punem orezul lăsăimn să fiarbă bine, apoi la urmă punem zahărul. 


Marfi. 

Supă de ouă. 

Cârnaţi cu cartofi sdrobiţi şi ceapă. 
TPăieţei cu mac. 


1. Supă de ouă. 


Măsuri: 4 ouă, 1 ceapă, 3 fire zarzavat, 2 linguri smântână, ver- 
deaţă, 1 gălbenug, 1 lingură orez, 3 linguri oţet, zeamă de carne. 

Prepararea; Toate oasele dela cărnuri le punem să fiarbă cu 
puţină sare. Strecurăm zeama şi fierbem zarzavaturile ca şi la supă, 
apoi punem orezul și spargem 4 ouă. Când s'au întărit, acrim cu oţet 
după gust şi toecmim cu smântână şi cu verdeață. 


2. Cârnaţi eu eartoţi sdrobifi şi ceapă. 
Măsuri: 6 cartofi mari, 2 linguri grăsime, sare, 2 cepe, 4 bucăţi 
cârnaţi. 


174 


Prepararea: Fierbem eartoji spălaţi aga în ceoaje. Se curăţă și 
se sdrobese cu ajutorul unei furculițe. Prăjim ceapa măruntă în gră- 
sime şi amestecăm cu eartoți. Servim cu cârnaţi prăjiţi şi ei deasupra. 


3. Tăieţei cu mae. 


Se prepară la fel ca şi tăiejei cu nuci. Macul se fierbe ca şi la 
cozonacul cu mae. 


Miercuri.) 

Ciorbă de fasole. 

lahnie de eartoji cu murături. 
Compot de mere şi pere. 


1. Ciorbă de fasole. 


Se prepară ca şi supa de fasole cu singura deosebire, că se 
aeregte cu borş (chisăliţă) sau oțet. Vezi Menuul de ară, ziua de 
Sâmbătă şi Menuul de Toamnă, ziua de Mercuri). 


2. lahnie de eartoji eu murături. 


Se prepară la fel ea gi mâncarea de eartoji, dar în loc de gră- 
sime punem unt de lemn (Vezi mâncări de Primăvară, ziua de huni) 
pentru a se putea servi reci, 


3. Compot de mere și pere. 
Dezi mâncări de Primăvară, ziua de Vineri. 


Joi. 

Borş cu perigoare, 

Carne cu castraveți muraţi, 
Găluște din brânză de vaci. 


1. Borş eu penișoare. 


Măsuri: zeamă de carne, 1 lingură orez, un jumătate font de 
carne tocată, 2 ouă, sare, piper, mărar tocat, pătrunjel, leugtean tocat, 
2 linguri smântână, o ceapă, 1 lingură grăsime, chisăliţă, 3 fire zarzavat. 

Prepararea : Punem oasele la fiert, strecurăm zeama şi fierbem 
înăuntru zarzavaturile întregi, curățate şi crestate în patru. Carnea to- 
cată se amestecă cu: sare, piper, ouă crude întregi, ceapă pregătită, 
orezul ales formând perişoarele cu mână udă, le punem să fiarbă în 
zeama de carne, acrim şi servim ciorba adăugându-i smântână şi găl- 
benuş. Punem şi tot felul de verdeţuri tocate mărunt. 


2. Castraveţi eu earne. 
Măsuri: 2 bucăți carne de pore, o ceapă, 3 linguri grăsime, 2 lin- 
guri bulion, 1 lingură făină, 4 castraveți muraţi în saramură. 
Prepararea : Carnea tăiată bucăţi se prăjeşie. Turnâm deasupra 
un sos de roşii, ea şi la ardei umpluţi (Dezi Mâncări de Toamnă, ziua 
de Duni.) Castraveţii se curăţă de coajă, se prăjesc, se pun în sosul 
cu carnea şi se mai lasă să scadă la cuptor. 


175 qt 


3. Găluște din brânză de vaci. 


Măsuri: O cană de apă plină cu brânză de vaci, sare, 4 linguri 
făină, 2 ouă, 4 linguri pesmet, 3 linguri zahăr peaj, jum. linguriţă scor- 
țişoară, 2 linguri grăsime. 

Prepararea: Se amestecă brânza de vaci cu făina, ouăle, za- 
hărul puţin, sare şi se fac găluşte mici, care se fierb în apă clocotită 
cu sare, se dau prin pesmet prăjit, ea şi găluştele de cartofi. 


Vineri, 

Supă de fasole uscată, păstăi. 
Prune cu sos de zahăr ars. 
Mere coapte. 


1. Supă de fasole uscată, păstăi. 
Se prepară la fel ea şi supa de linte uscată. 


2. Prune ca sos de zahăr ars. 
Măsuri: o farfurie întinsă cu prune uscate, 2 linguri făină, 2 lin- 
guri de zahăr tos (cristal), 2 linguri grăsime, sare. 
Prepararea : Ineingem grăsimea, punem făina, zahărul, lăsăm să 
se rumenească bine, stingem cu apă caldă, punem prunele în sos, 
lăsăm să fiarbă până ce scade. 


3. Mere coapte. 


Se prepară la fel ca şi gutuile coapte. (Dezi Menuul de Toomnă, 
ziua: buni). 


Sâmbătă. 

Ciorbă de moare cu cârnaţi. 
'Tocană cu mămăliguţă. 

Gris în lapte cu sos de zahăr ars. 


1. Ciorbă de moare eu cârnaţi. 


Măsuri: 2 bue. cârnaţi tăiaţi felii rotunde, zeamă de varză, 2 lin- 
guri smântână, 3 fire zarzavat, apă, sare, un gălbenug, 1 linguriţă făină, 
| ceapă. 

Prepararea: Punem apă să fiarbă cu zarzavaturile tăiate felii 
rotunde, apoi feliile de cârnaţi. Când au fiert se acreşte cu zeama de 
varză, fiartă cu o ceapă separat. Adăugăm smântână al verdeață to- 
cată mărunt. 


2. Tocană eu mămăliguţă. 


Măsuri: jumătate farfurie de carne de pore, tăiată bucățele mici, 
A cepe, 1 linguriţă paprică, 3 linguri grăsime, 2 cartofi. 

Pregătirea : Punem grăsimea să se încingă, adăugăm ceapa, tă- 
iată mărunt, Când sa prăjit punem carnea, o mai lăsăm să se pră- 
jeaseă, punem paprică, stingem cu apă caldă şi lăsăm să fiarbă, la 
urmă adăugăm eartoji curăţaţi şi tăiaţi bucăți. 


176 


3. Gnis în lapte cu sos de zahăr ars. 
Măsuri: 2 phare lapte, 4 linguri gris, 2 linguri zahăr, coaje de 
lămâie şi pentru sos: 3 linguri zahăr, un sfert păhar apă. 
Se prepară ca şi orezul în lapte. Sosul: Ardem zahărul şi stingem 
cu apă. Îl turnăm apoi peste orezul pus într'o farfurie. Servim astfel. 


Duminecă. 

Supă de vită eu sdrențe. 
Carne de vițel (vită) în pesmet. 
Cozonac eu nucă. 


1. Supă de vită cu sdrenţe. 


O preparăm ca şi celelalte supe de carne. Pentru sdrențe: 1 ou, 
1 lingură făină, sare, se amestecă toate şi eu linguriţa se toarnă în 
supă, care clocoteşte. 


2. Carne de vițel în pesmet. 
Se prepară ca şi puiul în pesmet. 


3. Cozonac eu nucă. 


Aluat dospit, ca la gogoşi (pancove). Se întinde o foaie şi se 
presară deasupra cu nuci tocate. amestecate cu albuş de ouă, se face 
sul aluatul (pătura) şi se coace. 


* 
* * 


Aceste sunt reţetele pe care doriam să vi le dau, cu gânduri 
bune şi dragoste ce nutrese în suflet, pentru dv. mame bune, soţii 
credincioase şi femei harnice. 

Dorinţa mea este să le puteţi jace pe toate cu ugurinţă şi să vă 
bucuraţi apoi când veţi vedea pe toţi ai casei mulţumiţi. 

Şi bucuria noastră va fi mare, când vom vedea că dv. veţi avea 
grije de sănătate, pentru bunul mers al familiei şi societății. Ingrijind 
de sănătatea familiei, veţi aduce mult bine societăţii şi Țării româneşti. 


127 


Din aetivitatea „Astrei“ eulturale. 


Despărțământul Baraolt (Trei Seaune) 


Despărţământul de plasă Baraolt, care şi-a organizat 
cu deosebită grijă cercurile culturale, s'a străduit — în re- 
giunea secuizată unde activează — să aducă importante 
servicli cauzei naţionale. 

In comuna Baraolt s'au ţinut — tot timpul iernii — de 
2 ori pe săptămână şedinţe serale pentru Românii secui- 
zaţi cu lecţiuni de l. română, istorie, geografie a patriei, 
predate de către d-nii pr. loan Tălnariu, înv. N. Banciu, 
înv. N. lonescu. Serbări naţionale şi o serată la 10 Martie e. 
au adus contribuția lor de întregire a programului de re- 
naţionalizare a Românilor. 

In comuna Armeniș s'au tinut de asemeni, sub con- 
ducerea președ. Andrei Boeriu și Virgil Bârsan, 18 şedinţe 
serale cu homânii secuizaţi. La 28 Aprilie 1935 s'a înţă- 
țişat sătenilor prima reprezentaţie teatrală în l. română 
sub conducerea înv. C. Sângeorzean şi! D. Anghel. 


la comuna Băfenii- Mari, președintele cercului cultural 
pr. l. Garcea a ţinut 12 conferinţe, tar d! înv. Scarlat Mi- 
hailescu 6 conferinţe eu un cuprins naţional. S'a organizat 
un cor pe patru voci compus din Români secuizaţi. Pre- 
şedintele face de asemeni mari sforţări pentru a introduce 
portul naţional în comuna sa. 

la comuna Belin, un cere cultural abia înfiinţat la 
14 Dee. 1935, sub preşedinţia pr. Nicodim Belea, se află în 
plină activitate. 

In comuna Aifa-Mare de sub președinția pr. loan 
Bunuș s'a înfiinţat un cor al „Astrei“ care a și dat câteva 
concerte. 

Ejortul principal al acestui desp. şi al cercurilor lui 
culturale tinde să adune întrun mănunchiu pe Românii din 
acest ţinut, spre a purcede împreună la lupta de refacere 
a sufletului naţional. 


178 


Despărţământul Astra-Băsești 

Primim raportul general al acestui desp. cu activitatea 
ce a desfăşurat între 15 Dee. 1935 şi 1 Aprilie 1936. Sau 
ținut mai multe ședințe culturale la 15 Dec., la 19 lan., la 
2 Februarie, la 8 Martie și la 25 Martie. Cu acest prilej 
s'au desvoltat conferinţe urmate de recitări şi cântece. Au 
conferenţiat: înv. Gh. Mog., dir. înv. V. Romocea în comuna 
Horoat, dl înv. Simeon Gudea și iarăşi V. Romocea în co- 
muna Biușa, d-na Elena Pop de Băseşti a cărei continuă 
activitate alături de „Asociaţiune“ e pentru noi un prilej 
de înaltă mândrie, dl D. Fortafoiu, dl prof. T. Pop şi pr. V. 
Jude în comuna Stremt, protop. Laurențiu Bran, preşedin- 
tele desp. şi dr. |. Covaciu la Ulmeni. 

Fapte de o deosebită semnificație au fost două: 1. Da 
2 Februarie s'a ţinut la Cehul Silvaniei o ședință de con- 
stituire a unei cooperative centrale pentru toate comunele 
plășii cu care prilej s'au înscris 35 membrii cu acţiuni à 
500 Lei; 2. La 25 Martie, societatea culturală „Tinerimea 
Română“ din Ulmeni a trecut în cadrele desp. cu biblio- 
teca, muzeul și toată averea ei. B natura! să subliniem 
această din urmă hotărire a unei societăţi care a înţeles 
că pentru izbânda idealului cultural-naţional, o strângere 
a rândurilor înseamnă o creştere a puterii şi entuziasmului. 


Despărțământul Budila 


Harniea activitate a acestui desp. de sub președinția 
pr. lordan Curcubătă nu sa desminţit nici în ultimul an. 
La 29 Martie s'a ţinut Adunarea generală în localul Casei 
naţionale de aci. Au fost înfăţişate roadele muncii desp., 
care a organizat 2 produeţiuni literare şi 5 festivaluri. ln 
număr apreciabil conferințele au fost ţinute de către: Pre- 
ședintele desp. de 17 ori, prof. dr. D. Stăniloae odată, St. 
Șandru licenţiat, B. Sandu înv. dir. 1, înv. d-na Ivinfa de 
2 ori, înv. dir. Belei de 4 ori, înv. A. Coman 1, înv. P, 
Chicoș 1, înv. dș. Stănicel 1, înv. d-na Ghicoș 1, pr. 1. Gre- 
ceanu de 3 ori, pr. A. Radu de 3 ori, pr. N. Frate 1, ca- 
sier V. Oagă de 2 ori, Const. Onea 1 şi Gh. Drăgan 1. 

Mai subliniem însfârşit propaganda desp. pentru şeoala pă- 
rănească și legătura pe care o menţine cu foștii elevi ai șeoalei: 


129 


Despărțământul Oeland (Odorheiu) 


Sub preşedinţia dr. Cionca Macedon a avut loe Adu- 
narea generală la 15 Februarie e. în fața unei numeroase 
asistenţe. Echipa de propagandă a desp. a făcut ? depla- 
sări în diferite comune constituind cereuri culturale, rulând 
filme distractive, organizând coruri ca la Ocland şi Cră- 
ciunel de pildă. Desp. sa îngrijit de asemeni de asistenţa 
copiilor de Români secuizaţ!, împărțindu-le ajutoare în haine, 
ghete ete. In cadrul cercurilor culturale, s'au înfiinţat cursuri 
de limba română, s'au organizat șezători culturale ca la 
Merești, Vărghiș, Mărtiniș și Brăduț. In Mărtiniș s'a luat 
şi inițiativa întemeierii unei fanfare. 

Meritul principal al desp. constă însă firește în fune- 
țlonarea unei şeoale ţărăneşti cu 30 elevi-ţărani, Români 
secuizaţi și cu încă 7 auditori suplimentari. 


Despărţământul Ozun (Trei Scaune) 


A organizat şezători în comuna bunca Calnicului econ- 
ferenţând pr. Gh. Lincu și pr. V. Folea, la Bicfalău şi Co- 
molău unde au vorbit pr. Mihail Petru, dl Romulus Platoș; 
iarăşi Gh. Lineu şi V. Folea. S'au mai ţinut şezători la 
Chichiș, Băcel, Sântionlunca une au fost și 3 serbări câm- 
penești cu un ales program cultural. 1 Decemvrie s'a săr- 
hătorit cu un deosebit fast. 

Biblioteca desp. s'a îmbogăţit cu 350 volume. 

Un cere nou cultural s'a înfiinţat la 25 Martie ce. la 
Chichiș sub preşedinţia pr. Gh. Gincu. 


Despărțământul Salonta 


La 29 Marite e. şi-a ţinut acest desp. Adunarea ge- 
nerală. Infăptuirea lui cea mai de seamă o constitue desigur: 
înrădăeinarea școalei ţărăneşti în tradiţia despărțământulul. 
intr'adevăr din 1934 şi până azi (1936), şcoala ţărănească 
a funcționat neîntrerupt şeolarizând 100 ţărani prin 101 
lecţiuni. Se cade să subliniem încă odată și pe această 
cale, munca devotată a d-lur 1. Nanu înv., C. Safta prof., 
A. Chinez înv. pens., T. Bodescu medie vet., 1. Jiglău agronom, 
I. Petricală agronom, l. Corluţan ing. agricol, A. Guias înv., 


180 


dr. M. Coșiu avocat, Cosma medie, dr. C. Gherghariu 
medie, C. Hașiașiu avocat. 

Ca o completare a şeoalei țărănești, a mai luat fiinţă 
din inlţiativa desp. o cooperativă agricolă numită „Astra“ 
având ea ţel procurarea uneltelor agricole pentru coloniştii 
care au frecventat şcoala. Capitalul a fost subseris de către 
desp. şi anume 7500 Gei, iar 20.000 de către 35 ţărani. Cu 
sprijinul Camerei de agricultură care a format un centru 
de exploatare a mașinilor agricole pe lângă cooperativă, 
aceasta a reuşit să achiziţioneze 3 maşini de semânat ce- 
reale, 2 maşini de semânat porumb, 1 trior, 2 maşini de 
prășşit porumb şi una batoză de porumb. S'a oferit astfel 
ţăranilor membrii ai eooperativei posibilitatea de a-și mări 
rentabilitatea muncii lor. 

Prin darul Casei Șceoalelor, sau pus bazele bibliotecii 
despărțământului cu 228 volume. O activitate socială și ar- 
tistică deosebită s'a făcut apoi cu putință prin erearea — 
în anul trecut — a unui cor bărbătesc, devenit mai târziu mixt. 


Despărţământul Sân-Mărtin (Ciuc) 


Deşi reorganizat încă din Oct. 1934, desp. na activat: 
până în Oct. 1935 când vicepreședintele său, azi ales pre- 
şedinte, — di Silviu Gh. Both — s'a ocupat eu grijă de 
vieaţa lui, încercând mai cu seamă să închege o atmosferă: 
prielnică luptei viitoare. S'au ţinut de aceea dese consță- 
tuiri. S'au organizat cursuri de limba română cu premilitari: 
ca şi şedinţe literare. Un club sportiv a luat de asement 
fiinţă. Sau cumpărat cărţi în valoare de aproape 5000 bet.. 


Despărțământul Săvârşin 

Constituit abia la 22 lulie 1935 sub conducerea d-lui: 
P. Binchicui, desp. de faţă a activat cu o frumoasă înţelegere 
a realităţilor. 

In comuna Petriș s'a ţinut prima întrunire și şezătoare- 
a desp. cu conferințele d-lui dr. Török Andrei şi a preşe- 
dintelui. În comuna Toc au vorbit Președintele, Vice-pre- 
ședintele, iarăși dr. Török A. şi Gh. Puia. S'au distribuit: 
sătenilor 100 volume din biblioteca poporală. 


181 


Reliefăm o ideie interesantă a acestui despărţământ: 
printre conferenţiari vor fi învitaţi de acum înainte și ţă- 
ranii ma! cărturari. Instinctul creator care trăește în fiecare 
om, va putea fi astfel cultivat și la ţărani. 


Activitatea despărțământului central ju- 
deţean Timişoara 


Sub preşedinţia protap. dr. Patrichie Țiurea, despăr- 
ţământul! nostru din Timişoara s'a străduit să organizeze 
şi pe meleagurile Banatului lupta culturală pe care „Aso- 
ciațiunea“ o duce cu atâta dezinteresat devotament, pe tot 
întinsul cuprins al Ardealului. Raportul asupra activității 
desp. central judeţean pe anul 1935, înfățișat Adunării ge- 
nerale ţinute în comuna Sânmihaiul român la 22 Martie a. c. 
prezintă realizările lui mai de seamă. 

In cadrul orașului, „Astra“ a organizat sau a cola- 
borat la alcătuirea programelor diferitelor festivități naţio- 
nale ca la iua cărţii, la 1 Decemvrie ş. a., sprijinând de- 
asemeni strângerea ajutoarelor pentru înfometaţii din Ba- 
sarabia. Eforturile propagandei s'au îndreptat însă mai ales 
către sate, unde s'au desvoliat conferinţe și s'au ţinut ser- 
bări cu important răsunet. in Timişoara au fost 3 conferinţe 
— întrucât oraşul e captat de alte societăţi precum „ln- 
stitutul social de Vest“, „Asociaţia corpului didaetie se- 
cundar“, „Universitatea liberă“ —, iar la sate 96. Au con- 
ferenţiat d-nii păr. Andrei Jebeleanu (de 2 ori), păr. Gh. 
Albu (de 2 ori), înv. Marius Bucătura (de 2 ori) păr. Eftimie 
Secoșan, păr. Teofil Nistor, pr. Const. Micu, dl Const. Dă- 
nilă, păr. Al. Bocșianu, pr. dr. Patrichie Țiurea, înv. Dim. 
Moise, înv. loan Cocioba, păr. Meletie Sora. Cu prilejul 
sărbătoririi dela 10 Mai, președinții cercurilor culturale au 
ținut în satele lor 2? conjerinţe. Ziua de 1 Decemvrie, ziua 
„temperanţei“ s'au bucurat de asemeni de concursul con- 
ferenţiarilor despărțământului. Din rapoartele bibliotecarilor 
se constată tot astfel o bună freeventare a bibliotecilor. 
In anul 1935, s'au distribuit 214 cărţi-broşuri. Biblioteca 
desp. avea la finele anului trecut 3803 volume. 

Numărul cercurilor culturale reorganizate de desp. 
central județean e de 27. 


182 


Material injormativ și eroniei. 


Păr. N. Colan, episcop al 
Clujului 


Comitetul ceniral al Asociafiunii 
şi redacția buletinului nostru au în- 
registrat — în ultima vreme — o bu- 
curie pe care no pot exprima în 
deajuns. Pär. N. Colan, rectorul Aca- 
demiei Teologice Ortodoxe din Sibiu, 
membru al Comitetului central al 
„Aslrei“ şi al redacţiei „Transilvaniei“, 
a fost ales la sfârşitul lui Aprilie 
episcop al Clujului, Vadului şi Fe- 
leecului. Cuvântul nostru entuziast nu 
poate lipsi dar la acest fericit prilej. 
P. 8. 8. Nicolae Colan a fost întot- 
deauna un luptător devotat al „Astrei“, 
cu mintea lui cumpănită şi inima fier. 
binte pentru idealurile revistei. A con- 
ferenţiat în nenumărate rânduri în ca- 
drele desp. Sibiu și a urmărit cu o 
grijă deosebită şedinţele comitetului 
central ale desp. Sibiu și ale redac- 
{iei „Transilvaniei“. 

Ințelepciunea și senlimeniele sale 
distinse vor constitui desigur un ales 
și sâni dar pe care Dumnezeu a 
șliut să-l facă eparhiei Clujului. 

Suntem totdeodatăà convinși că și pe 
viitor, din înaltul loe pe care-l deţine. 
P. S. S. Nicolae va rămâne același 
sprijinitor stănuitor şi inimos al Aso- 
ciațiunii noastre, care-i urează o fe- 
ricită şi îndelungată păstorire a su- 
fletelor sale credincioase. 


* 


O lucrare valoroasă în „Biblioteca 
poporală a Asociaţiunii Astra”: „Boli, 
leacuri și plante de leae, cunoscute 
de țărănimea română“, de dr. George 
Bujorean. (No. 229-233, Preţul 35 hei). 


Pentruea şi cetitorii revistei noa- 
stre să cunoască importanța publi- 
caţiei acesteia (de 404 pagini) — 
retipărim din „Prefaţa“ d-lui prof. 
univ. Dr. Valeriu D. Bologa (din Cluj) 
următoarele rânduri: 


„Dl Dr. George Bujorean a strâns 
cu o sârguinţă vrednică de admirat 
toate informaţiile privitoare la ar- 
senalul terapeutic al poporului român. 
Nu s'a mulţumit de a despuia aproape 
tot ce sa tipărit până azuma în di- 
recţia aceasta, ci a cules el însuşi 
nenumărate leacuri băbeşti din toate 
părţile României întregite. Ceeace 
a țăcut dl Bujorean este un fel de 
inventar general al medicinii populare 
româneşti cunoscule până acuma. 
Munea aceasta ne pare deosebit de 
utilă şi necesară. Cu ajutorul cărţii 
d-lui Bujorean ne putem da seama 
despre ceea ce sa strâns până 
acuma şi putem să ne facem bine 
socoteala pentru viitor în ce direcție 
să mai apucăm pentru ca să putem 
începe studiul definitiv al etnogra- 
fiei medicale româneşti. De aceea 
cred că aceasta lucrare va deveni 
o operă de informaţie jundamentală 
pentru orice etnograf și medico- 
istorie român. 

„Dar cartea d-lui Bujorean se adre- 
sează înainte de toate intelectualului 
şi omului cu carte de sat Ba nu 
vrea să fie cum se va părea poate, 


183 


pentru un cititor superficial, un fel 
de doctor de casă al ţăranului. Chiar 
autorul accentuiază acest lucru în 
mai multe rânduri. El sfătuieşte pe 
țăran să se adreseze la caz de 
nevoe medicului. Alteeva vrea di 
Bujorean: să-i arate cărturarului dela 
sat şi ţăranului mai răsărit că me- 
dicina populară trebue făcută cât 
mai bine cunoscută celor cari cer- 
cetează, că ei sunt in primul rând 
chemaţi să informeze asupra ei pe 
învățații, cari vreau să o studieze. 
Din acest îndemn, dacă el va fi 
urmat de cât mai mulţi, poate să 
rezulte în viitor acea studiere te- 
meinică a medicinii poporului român, 
pe care am amintit-o mai sus. 

„Se poate în sfârşit prevedea încă 
un folos care va urma din această 
lucrare. Starea sanitară a ţăranului 
nosiru lasă încă mult de dorit. De 
aceea se impune și se pregăteşte 
din partea celor chemaţi o ridicare 
a stării sanitare a poporului nostru. 
Cel care este chemat în primul rând 
să desăvârşeaseă această operă 
este medicul sătesc. Din păcate însă 
jăranul nu are încă totdeauna în- 
credere desăvârşită în el. O apro- 
piere sufletească între medie şi fă- 
pan se va putea înfăpiui abia atunci 
când medicul dela sat va şti să 
pătrundă mai bine în gândirea me- 
dicală a ţăranului, va şti să-i vor- 
bească şi din punet de vedere me- 
dieal în limba lui. O sinteză între 
medicina științifică şi ceea ce e bun 
în medicina populară poate deveni 
un preţios factor în marea operă de 
popularizare a igienei şi medicinei 
la sat. Când odată vom ajunge acolo. 
ca valorile real-terapeulice din lea- 
curile bàbeşti să fie bine puse la 
punci de ştiinţă şi să fie aplicate de 
medicii noştri, atunci nu vom face 
numai enorme economii în aprovi- 


zionarea noastră cu medicamente, 
ci vom ajunge acolo ca ţăranul să 
primească cu mai multă încredere 
prescrierile medicului. 


„De încheiere să. mi fie permis să 
insist asupra unui capitol deosebit 
de important din luerarea d-lui Bu- 
jorean. ln culegerile noastre de me- 
dicină populară se vorbeşte mult 
despre plantele de leac ale româ- 
nului. Cei mai mulţi culegători fol- 
klorişti nu sunt însă botanigti. Așa 
se întâmplă că informaţiile etno- 
botanice din literatura noastră abundă 
de erori. ln ultimul timp vreo câţiva 
botanişii de seamă în frunte cu re- 
gretatul Panfu, au încercat să facă 
ordine în acest haos. La această 
operă a adus un aport important 
institutul de Botanică sistematică din 


Cluj. DI Prof. Al. Borza şi colabo- 


ratorii săi au contribuit foarte mult 
la această operă de precizare şi 
rectificare. Inspirat de Domnia sa, 
d! Bujorean ne dă la sfârşitul cărții 
sale o listă a denumirilor de plante 
românești, controlate pe cât s'a putut 
şi identificate cu nomenclatura ştiin- 
jijică. Lista aceasta reprezmtă o 
contribuție ştiinţifică de mare valoare 
nu numai pentru botanist ei şi pentru 
etnograf, medie şi filolog. Pentru ea 
trebue să fim deosebit recunoscători 
autorului, inspiratorului său şi Insti- 
tutului în care ea a fost lucrată“. 


* 


Dr. B. Nicoară și V. Netea: „Murăş, 
Murăş, apă lină“. (Edit. „Astra“, Desp. 
Reghin, 1936, pag. 328). Ne aflăm în 
faţa unei bogate culegeri de lite- 
ratură populară din regiunea Mură- 
gului de sus. O foarie potrivită pre- 
zentare a preţiosului volum, schi- 
fează păr. |. Agârbiceanu în prefața 
din care cităm: 


184 


„Volumul de faţă se înfățișează ca 
o colecție de literatură paporală din 
regiunea cursului superior al Mure- 
şului. Autorii — Dnaii Dr. Bugen Ni- 
coară şi Vasile Netea — prin indi- 
carea volumului ca întâiul, ne arată 
că dorese să continue cu coleeţio- 
narea şi publicarea tezaurului arti- 
stic al poporului nostru din această 
regiune. 

„Volumu! întâi apare în editura des- 
pärļțământului Astrei din Reghin, al 
cărui preşedinte este dl Dr. Bugen 
Nicoară. Alte şapte lucrări ştiinţi- 
fice de popularizare au apărut în 
aceiaşi editură, care în realitate nu 
e alta decât simţul de jertfă al pre- 
gedintelui desp. Reghin. Dsa face — 
de-o lungă serie de ani — o intensă, 
frumoasă, pricepută şi rodnică muncă 
de culturalizare a satelor din regiune 
în cadrele Astrei. Prin marea lui 
dragoste pentru luminarea popo- 
vului şi prin marile jertfe băneşti ce 
le aduce în fiecare an, dl Dr. Eugen 
Nicoară a ridicat despărțământul 
Astrei din Reghin între cele mai 
active pe care le are vechea noa- 
stră Asociaţie culturală. 


„Mărturisim însă că nu ne aşteptam 
să vedem şi o colecţie de literatură 
poporală — peste 300 pg. întâiul 
volum — datorită activităţii sale şi 
a dlui Vasile Netea. Numai înţele- 
gerea şi dragostea pentru poporul 
din care s'au ridicat a putut face să 
se cheltuească pricepere, timp şi 
bani pentru a aduna comori de cari 
azi prea puţini mai vor să şiie, şi 
încă prea puţini să cheltuiască. 

„Dl Vasile Netea, publicist de talent 
şi mare iubitor de literatură, i-a fost 
un colaboraţor preţios în adunarea 
şi orânduirea materialului de faţă. 

„Volumul e împărţit în 11 capitole, 
începând cu un Glosar de cuvinte 
folosite în regiune, mai neînţelese 


în alte părţi, şi sârşegte eu câteva 
poezii poporale din vremea răsbo- 
iului mondial. Materialul ce ni se dă în 
aceste capitole e înir'o bună parte cu- 
noscut sau mai puţin eunoscut, ori 
cuprinde variante interesante“. 

lar din prefața autorilor, cităm: 

„Mişeareafolkloristică românească 
e în declin... 

„Tot mai rare sunt colecţiile de 
literatură populară ce se ivesc, sfi- 
oase, în vitrina librăriilor, alături de 
invazia nestăvilită a romanelor, şi 
tot mai puţini și mai necunoscuţi 
sunt intelectualii cari să coboare în 
vatra unui sat, căutând şi alteeva 
în afara plăcerilor estivale şi a in- 
tereselor electorale. 

„A prins temei părerea că lite- 
ratura populară a fost definitiv in- 
ventariată, şi că sufleinl poporului 
a încetat să mai toarcă firul de aur 
al cugetării şi al poeziei, îndestu- 
lindu-se cu zestrea trecutului şi cu 
conţinutul cărţilor de propagandă 
culturală. 

„Acei cari ered în acest chip ne 
fae să bănuim două lucruri: ori sunt 
nişte sceptici cu un prea preteuţioa 
spirit critice, sau, ceeace ni se pare 
mai probabil, nu cunose satul româ- 
nese decât din vilegiaturi, ori din 
localurile de întruniri. 

„Poporul n'a încetat niciodată să 
creieze, fiindeă creaţia e în funcție 
de bătăile inimii şi de încordările 
creierului, care sunt la fel de fră- 
mântate ca şi ieri, ea şi totdeauna. 


„Plăcăii şi fetele mau încetat să se 
iubească, dramele iubirii sunt ace- 
leaşi ca şi altădată, cum aceleaşi 
suni dorurile, regretele şi lacrimile, 
Aceleaşi sunt cugetările frunţilor în- 
cărunţite, şi aceeaş este nestinsa 
credință în datini, în descântece, în 
superstiții. In afară de civilizaţia 
ultramodernă pe care ţăranul e in- 


185 


vitat stăruitor să şi-o însugească, 
şi în afară de toate schimbările ce 
aparent se petrec în mediul rural, 
țăranul are o veche vatră lăuntrică 
pe care na încetat niciodată să 
ardă focul vechiu al eredinţelor şi 
plăsmuirilor urzite de mintea lui bună. 


„Țăranul ascultă astăzi plăci de 
patefon, nu-i e străină nici radio- 
fonia, a început să citească litera- 
tură, când are ocazie merge la ci- 
nematograf, arareori e refractar a- 
cestor manifestări, le soarbe fru- 
musețea, dar cu totul altfel de sen- 
zaţii trăieşte când îşi aude dorul 
întrupat în trilurile trâştiei, ori în 
cântarea unei săcerătoare, şi altfel 
rămâne pe gânduri în jurul veirei 
plină de jăratece când ascultă, din 
gura plină de bagău a încărunţiţilor 
bătrâni, poveşii şi tâlcuri de odini- 
oară, şi altfel se poartă în cadrul 
unei şezători decât înir'o piesă de 
teatru în care e pus să joace roluri 
dela şezătoare. 

„Țăranul acceptă azi poveţele şi 
tratamentul doctorului, dar nu oco- 
lește descântecu! şi crede în su- 
perstiţii. 

„Bl se găseşte la început de îndru- 
mare nouă, dar viguros înfipt în 
credința şi datinile unei vieţi se- 
culare. 

„In sufletul lui e o luptă. 

„In această luptă vor fi biruite multe 
din vechile lui datini şi eredinţi, 
poate se va petrece o altoire bine- 
făcătoare, şi de aceea credem că 
e bine să adunăm ceeace carac- 
terizează şi hrănește substanţial firea 
prin care el sa păstrat dealungul 
veacurilor. 


„Din aceste gânduri a început să. 


curgă „Murăşul cu apa lină“ din 
paginile ce urmează, 

„Bucăţile din această carte sunt 
culese din jurul Reghinului, de pe 


valea Mureşului, până spre Topliţa, 
și au multe surori, încă netipărite, 
ce vor apare, pe rând, în volumele 
viitoare. 

„Când ne-am apucat de lucru in- 
tenționam să tipărim o carte de 
vreo 400 de pagini, cu caracter an- 
tologic, dar când am aşezat caet 
lângă caet, am văzut cu uimire că 
materialul cules abia ar putea fi 
cuprins în câteva volume. 

„Ne-am supus deci acestei recolte 
bogate, şi am purces la drum cu. 
primul volum. 

„Cele mai multe din colecțiile folklo- 
ristice de până acum au un conţinut 
unitar, limitat la un anumit soiu de 
producţii populare, unele înfățișând 
numai chiuituri, altele numai colinde: 
şi, în sfârşit, altele numai snoave. 

„Noi ne-am abătut dela această 
regulă şi am urmărit să înfățişăm 
aspectul integral al sufletului popo- 
rului de pe aceste meleaguri, în- 
cepând cu portul, apoi cu limba, gl 
sfârgind cu diferite specii de lite- 


ratură populară“. 
x 


Cursurile de vară ale Universității 
Populare „N. lorga“ din Vălenii-de- 
Munte vor începe și anul acesta la 
15 lulie, sub conducerea personală 
a d-lui profesor lorga. 

Rostul acestei universităţi — eare 
împlineşte anul acesta două zeci şi 
nouă de aui dela înființarea ei — 
este bine cunoscut: o şeoală supe- 
rioară, liberă de programe şi obli- 
gaţii oficiale, o tribună şi un amvon 
pentru cultivarea virtuţii şi energiei 
naţionale, pentru discutarea chib- 
auită a problemelor sociale şi pentru 
educaţia morală și sufletească, la 
îndemâna tuturor celor doritori de 
lumină curată, de cuvânt adevărat. 

Inainte de răsboiu se întâlneau la 
Vălenii-de-Munte frați din provinciile: 


186 


subjugate pentru a-şi spune dorul 
şi durerile, pentru a trăi aici ceasuri 
de reculegere şi a sorbi puteri nouă 
spre a duce mai departe lupta pentru 
unitatea naţională. Acum, când Ro- 
mânia Mare ne poate adăposti pe 
toţi cei de o credinţă gi deo limbă, 
această şeoală urmăreşte crearea 
sufletului unitar al tuturor locuitorilor 
țării, întărirea solidarităţii naţionale 
şi armonizarea tuturor claselor so- 
ciale. 

La promovarea acestei opere, 
Universitatea ehiamă întreaga inte- 
leetualitate şi în deosebi tineretul din 
toate unghiurile ţerii. 

Pentru minoritari vor funcționa şi 
anul acesta cursuri speciale de limba 
şi literatura română. 

Duminicile şi sărbătorile ver avea 
loe serbări cu caracter cultural și 
artistic sau se vor organiza excursii. 

Dintre conferenţiari cităm pe ur- 
mâtorii: 

Agârbiceanu lon: Optimismul cre~ 
ştin. Andrieşescu lon, profesor la 
Universitatea din Bucureşti: Ce spun 
timpurile cele mai vechi? Angelescu 
C. Dr., Ministru: Subiect rezervat. 
Băreăcilă Al, profesar: a) Senatul 
şi Poporul — ca factori politiei ai 
Romei republicane; b) impăratul şi 
Armata, — cea factori politiei ai Ro- 
mei, dela August la Dioclețian. Ca- 
racosiea D., profesor la Universi- 
tatea din Bucureşti: a) Probleme de 
versificaţie românească; b) Tehnica 
romanului românesc. Fortunescu D. 
C., profesor: Trei mari puteri: graiul, 
serisul şi fapta. lonescu Gh. Sisești, 
jost ministru: Bvoluţia ţărănimii şi 
Statul modern. lonescu Nae, confe- 
renţiar la Universitatea din Bucu- 
regti: Ce am îfvățat din statistică. 
lorga Nicolae, profesor la Universi- 
tatea din București: Ce ordine se 
poate stabili în lume. Irimescu Și. 


Dr. : Tuberculoza în eadrul situaţiilor 
sociale şi economice. Maniu Adrian, 
scriitor: Mitologia în povegiile ro- 
mâneşti. Manoilescu Mihail, fost mi- 
nistru: Ordinea naturală a corpo- 
ratismului. Munteanu- Râmnic D., pro- 
jesor: a) Un ctitor nedreptăţit al uni- 
tăţii naţionale: Andreiu Muregianu 
(profesor, ziarist, poet şi autor al 
imnului „Deşteaptă-te Române“; b) 
ineercări recente de a reînvia genul 
fabulei. Popescu l. Sibiu Dr.: Mani- 
festările patologice ale omului nor- 
mal. Sergiescu Petre, profesor la 
Universitatea din Cluj: Subiect re- 
zervat. Teodosiu Dumitru, profesor: 
Criza şeoalei. Torouțiu B. l, pro- 
fesor: Idei creatoare în perioada 
semănătorismului. Vâlcoviei V., pro- 
fesor la Universitatea din Bucureşti: 
Ştiinţa și viaţa de Stat. Vlădescu l., 
Conferenţiar la Universitatea din Bu- 
cureşti: cronicari și istorici români, 
(5 lecții) ş. e. * 

Propaganda radiofonică în Cehoslo- 
vacia, cu autobusul de propagandă. 
Societatea cehoslovacă de radio- 
fuziune lansează pentru întâia dată 
un autobus special, care străbate 
din 12 Aprilie până la sfârșitul lui 
iunie Slovacia moravă, „Valahia- 
moravă“ şi Slovacia medie. 

Autobusu! este provăzut cu cele 
mai nouă şi perfecte invenţii tehnice. 
Antena o are pe acoperiş şi sche- 
letul autobusului face legătura cu 
pământul. Organizatorii s'au îngrijit 
de o oră a copiilor, de aparate de 
proieejiuni luminoase pe pânză, ele. 
Sub cerul liber se vor putea ţinea 
conferințe poporale despre radio- 
fonie. Puterea dinamică este purtată 
de autobus. 

Se mai află în autobus şi o co- 
lecţie de plăci de gramofon, şi de 
reprodus şi de recepționat, 

E 3 


187 


Propaganda radiofonică în Cehoslo- 
vaeia. Direcţia „Radiojurnalului“ din 
Praga a publicat în imprimeria 
Statului, un volum de peste 1000 de 
pagini, eu multe ilustraţii şi un re- 
sumat francez la sfârşit, despre cei 
„ece ani dintâi ai radiofoniei în 
Cehoslovacia“.  Redactoarea, d-na 
Paizáková, şi-a împărţit materialul 
în trei părți: istoria radiofoniei ce- 
hoslovace (650 pagini); partea sta- 
tistică (50); organizarea (50) şi pariea 
tehnică (170). 


Cehoslovacia a fost una din cele 
dintâi state, care s'a îngrijit de in- 
stituții pentru difuzarea radiofonică 
(aproximativ un an după inaugura- 
rea oficială a emisiunilor staţiunii 
din Gondra şi într'o epocă în care 
în Franţa exista o singură staţiune, 
„aceea dela turnul Bijfel). Postul din 
Praga, din 1923, a fost completat cu 
posturile regionale din Brno (1925), 
Bratislava (1926), Hoşiee (1927), Mo- 
vavshă Ostrava (1929) şi Praga ll 
(1934). Fiecare post îşi are raionul 
său de activitate: Slovacia centrală 
şi occidentală, Slovacia orientală şi 
Rusia subcarpatică, regiunea indu- 
strială a Nord Estului Moraviei. 


Radiofonia din Cehoslovacia îşi 
are redaeţiile autonome speciale: 
o redacţie agricolă, una muneito- 
rească, alta pentru industrie, co- 


merţ şi meserii. Fiecare branşă îşi 
are anumite ore pe săptămână — 
programele fiecăreia având să fie 
aprobate de autorităţile Societăţii 
Radiofonice. Agenţia  Telegraţică 
Cehoslovacă transmite în anumite 
ore prin toate posturile ştiri poli- 
tice, economice şi culturale. 
Ministerul instrucției publice s'a 
îngrijit să se organizeze, încă de 
prin 1930, programe pentru copii şi 
tineret. In 18 Martie 1932 a vorbit 
preşedintele Masaryk cu tinerimea, 
în cunoscutu-i ton familiar. Din 1925 
începând s'a ţinut cont de trebuin- 
tele tinerimii — frimiţându-se scurie 
conversații cu copiii și piese teatrale 
pentru ei, împrumutate în parte, din 
repertoriul clasic al teatrului de ma- 
rionete (există chiar o revistă, care 
se ocupă numai cu teatrul de ma- 
rionete)). Pentru radio-ul tinerimii 
şi-au dat concursul în a. 1935: 695 
institutori, 1236 actori şi 2895 copii. 
Există o revistă săptămânală anume 
redactată pentru iinerime (Mica Te- 
lefonie fără de fir) care e chemată 
să servească, paralel, învățământul 
şcolar în legătură cu cele ascultate 
la radio. Aga sunt puşi în legătură 
copiii şi tinerimea cu capodoperele 
muzicale şi literare, pe cari uwar fi 
în stare să le cunoască în şcoală, 
inspirându-le astfel „curiozităţi fe- 
cunde“ şi desvoltându-le gustul. 


Bibliografie. 


Răsăritul, anul XVII, Nr. 3—4, 5—6; 
Căminul Cultural, anul ll, Nr. 3,8; 
Luceafărul, anul ll, Nr. 5, 6; Steaua 
Transilvaniei şi Renaşterea Naţională, 
anul Ill, Nr. 27, 30; Cultura Creștină, 
anul XVI, Nr. 3, 4, 5; Steaua Dreptăţii, 
anul XV, Nr. 15, 16, 17, 18, 19, 22, 23, 
24; Neamul Românesc, anul XXIV, 
Ne. 7—8, 9, 10, 11; Viaţa Basarabiei, 
anul V, Nr. 2, 3—4; Sie cogito, anul 
VI, Nr. 3, 4, 5: DL'Buropa orientale, 
anul XVI, Nr. l—I1V, V—VI; Frontul, 
seria Il, Nr. 3; Scânteia, aaul VII, 
Nr. 3; Jiul, anul 1V, Nr. 3—5; Revista 


fundațiilor regale, anul IN, Nr. 5, 6; 
Cele trei Crisuri, anul XVII, Nr. 3—4; 
Satul, anul VI, Ne. 66, 67; Pagini li- 
terare, anul lli, Ne. 5; Diaja literară, 
anul XI, Nr. 7; Făt-Frumos, anul XI, 
Nr. 3; Ramuri, anul XXVII, Nr. 3—4; 
Le progres roumain, anul li, Nr. 
5—6; Revista teologică, anul XXVI, 
Nr. 5—6; Narodna Starina; Rânduri, 
anul ll, Ne. 8—9; Da şi Nu, anul l, 
Nr. 4; Hotarul, anul UI, Nr. 4—5; 
Gregorianu, anul XVII, vol. XVII; 
Atheneum, anul Il, Nr. 1: Junimea ti- 
terară, anul XXV, Nr. 1—3. 


188