Cuvantul Romanesc anul 9, nr. 93, ianuarie 1984

In calendarul istoric al Românilor, 
Ianuarie domină prin simboluri şi eveni- 
mente puternice ce îşi au rădăcinile adânci 
în timpul nostru și în spaţiul nostru, 

Timpul nostru! Cine poate să-l măsoa- 
re? Nicio istorie a lumii nu poate spune, ş 
s'o şi dovedească, că locuitorii spațiului 
carpatin, închis de apele pe care le izvoreş- 
te, au venit de undeva sau au plecat unde- 
va. Istoriile lumii spun numai că peste 
noi, au venit toţi cuceritorii lumii, dinain- 
tea Românilor și până la Otomani, sau de- 
la barbarii vremelnici până la barbarii 
zilelor noastre. lar noi am supravieţuit în 
spaţiul nostru, adaptându-ne _vitregiilor 
neomenești a celor care ne-au înconjurat și 
au vrut “mereu să ne cucerească. Si din 
această îndelungă frământare istorică, 
sau născut simbolurile 'şi evenimentele 
noastre pe care IANUARIE le reliefează 


cel mai pregnant. 


IANUARIE 


In IANUARIE, la început de an, Româ- 
nii spun, din înţelepciunea îndelungatei 
noastre experiențe, LA MULTI ANI! Urare 
peste anul care-l începem, urare de timp 
îndelungat. Mai mult decât o urare per- 
sonală, este o dorinţă de viaţă a poporului 
nostru. 

Si ce poate fi mai simbolic la început de 
an decât PLUGUSORUL, simbol al unui 
popor așezat, muncitor, simbol al legăturii 
cu pământul - SPATIUL NOSTRU - care 
ne-a dat dintotdeauna belșugul, bucuria şi 
lacrimile, 

IANUARIE este creștinescul nostru 
botez, ca simbol al creaţiei și existenţei de 
la geneză la judecată. De la nedefinit la 
zidire, dela zidire la ființa care judecă şi 
este judecată.: Creştinescul nostru botez 
este întâi de toate ION. Ion este simbolul 
poporului nostru, structura noastră, 
matriţa noastră genetică. lon este frămân- 


Corneliu FLOREA 


tarea noastră istorică, dela vers la sudal- 
mă, dela erou permanent la slugă de 
nevoie. Ființa şi fapta poporului nostru, 
dela Ion talpa țării la ION DOMNUL 
UNIRII. Ion și loana, sărbătorim în lanua: 
rie, 

IANUARIE este UNIREA, ca evenimen- 
tul cel mai de seamă al poporului nostru, 
praviețui în spațiul nostru  carpa- 
tin. Si a fost ca acest eveniment să fie 
înfăptuit sub un ION, Alexandru loan 
Cuza, ca simbol de popor, de creştinism şi 
de patriotism. Si este prea mare acest 
DOMN spre a încerca să-l lăudăm, căci 
numai l-am mâhni cu laudele noastre. Cin- 
stind şi iubind așa de mult pe acest Domn, 


mai ales în aceste timpuri, nu putem să-i 


arătăm prețuirea decât prin UNIREA 


NOASTRA. 
Timpurile generaţiei noastre ne sunt 


potrivnice, căci ceva rău se întâmplă în 
timpul nostru, în spațiul nostru şi în noi 
înşine. Cu ani în urmă într'un IANUA- 
RIE, când semnele megalomaniei - la 
“genialul conducător” debutau insidios, - 
am văzut la televizor - (TV-ul reserist ca 
sursă audiovizuală de prezentare a albului 
în negru şi a negrului în roz) un om în 
vârstă cu păr alb şi cu o faţă depe care 
semnele reale ale bucuriei s'au şters de 
mult. Era dascălul lui Nicolaie a lui An- 
druță Ceaușescu. Bătrânul dascăl făcea 
parte din generaţia de dascăli care au pus 
condeiul şi în mâna părinților mei. Cât de 
luminoşi au fost aceşti dascăli, ce tradiţie 
măreaţă au transmis ei! Cât de mândri au 
fost ei de CREDINTA și UNIREA NOAS- 
TRA. Câtă forţă spirituală puneau când 
educau gospodăreşte şi patriotic noua 


Continuare in pog. 4 


ISSN 
0705-8365 


ANULUI NOU 


Eugen BARSAN 


Momentul de scurgere a vieții dintr'un an în altul, 
ne duce la o tresărire interioară care ne pune în 
mișcare fel de fel de gânduri cu priviri în urmă, în 
prezent şi înainte. Cu priviri care ne privesc personal, 
care privesc România şi care privesc mersul lumii din 

-care facem parte. E vorba de un moment cu deosebire 
“greu pentru noi cei desțăraţi, împinși pe drumurile 
pribegiei şi exilului de vitregia care stăpâneste acasă. 
„La începutul lui 1984, conjunctura din țară care ne- 
a pus pe drumuri e cel puţin tot atât de sumbră ca și 
ieri, prezentul e înviorat şi agitat de politica lui Rea- 
gan destinată să vie de hac URSS-ului, iar viitorul e 
sub semnul unor mari și multe semne de întrebare 
printre care străbat şi raze de speranţe că el va fi mai 
bun. După ce de atâta timp am trăit pe plan politie 
numai la rece, chiar și numai o pâlpâire de speranță 
de mai bine apărută la orizont, e îmbucurătoare, De 
fapt, putem fi bucuroși că la orizont se vede în chip 
sigur chiar mai mult. Fermitatea politicii lui Reagan, 
a creat Kremlinului un fel de stare de zăpăceală. O 
zăpăceală care e uşor de înțeles. Kremlinul se obişnui 
se cu ideea că a blocat Occidentul în politica d de- 
tente, și când vede că nu maie așa, se tulbură,se întu- 

rie şi ameninţă cu prăpădul. 
Aşa după cum vedem că s'a întâmplat, cu capitolul 
rachetelor, pe care ținem să-l ilustrăm: Rusia a insta- 
lat pe teritoriile Cehoslovaciei şi Germaniei de Răsărit 
243 de rachete nucleare tip SS-20, şi cu aceasta îşi 
asigurase o hegemonie în Europa în materie de rache- 
te (de distanță mijlocie) pe care ar fi vrut să câlăreas 
că mai departe. Intervine insă contra-măsura. Ameri- 
ca şi aliaţii ei din Pactul Atlanticului, se ridică din 
detente şi hotărăsc ca să înceapă și ei instalarea 
- rachetelor americane, Pershing-2, în unele părţi din 
Vestul Europei. Kremlinul -se sperie că un asemenea 
lucru îi amenință hegemonia de care se asigurase, 
ineită la demonstraţii contra rachetelor americane 
Continuare își pag.3 


E OT Ti 


NUL 


EI ULUI ULUI 


Anul început la 1 lanua: 
rie, Anul-1984, este titlul 


faimoasei cărți alui George. 


Orwell. Cartea apărută în 
1947, fixa o dată îndepăr: 
tată pe. atunci, 1984, 
domnia regimului totalitar, 
electronizat_ și universali- 
zat. Orwell împărțeaplaneta 
între trei  macro-imperii 
autocratice, în continuă 
stare de război între ele, şi 
cu subite schimbări de 
alianțe, câte două contra 
celuilalt. Victorii se 
anunțau mereu dar nicioda: 
tă înfrângeri, şi nicio victo: 
rie finală. Astfel se insta- 
lase în lume conflagrația 
permanentă, supraveghiată 
de Ministerul Păcii. 
Imperiul, “să zicem Euro- 
Atlantic, indiferent de cum 
îl numeşte Orwell, cu capi- 
tala la Londra, duce o exis- 


tență _mohorită sub por- 
tretul colosal şi idealizat al 
autocratului anonim, Big 
Brother”, pe româneşte 
"Marele Frate”. Omul a 
devenit un biet număr de 
robot, mişcat de o baghetă 
electronică a partidului 
unic. 

Cartea a produs dela apa- 
riție un imens impact. Cu 
cât se apropia, i se zicea 
Anului 1984 “:Anul Orwel- 
lia”. Dar această denu- 
mire _exclusivă este 
nedreaptă. Căci nu numai 
Orwell a luat ca an fatidic 


1984. Si un tânăr istoric 
rus, Andrey Amalrik, a 
făcut pentru 1984 profeția 
contrară. In acel an tre- 
buia, după Amalrik, să se 


prăbușească Rusia Sovieti., 


că. Anul 1984 nu este nu- 
mai al Englezului Orwell, 
ci si-al Rusului Amalrik. 
Așa deci și profeţiile cele 
mai îndepărtate ajung la 
scadenţă, fie că se împli: 
nesc său nu. Numai profe- 
țiile marelui  șarlatan 
multisecular, Nostradamus, 
nu au nevoie să se impli- 
nească pentruca să se rein- 
noiască de 2-3 ori pe secol. 
Ele i: își fac apariția înpreaj- 
ma crizelor mondiale deci- 
sive, ca în 1914, în 1939 şi, 
semn rău, și în anii aceştia. 


Iată, acum a sosit și anul 
1984! Ce sa adeverit din 
profeţiile lui Orwell? Lon: 
dra, e adevărat, nu mai 
este capitala Imperiului 
Britanic, dar nici a Impe- 
riului totalitar Euro-Atlan- 
tic. Ea nu mai este un cen- 
tru mondial de putere, dar 
a rămas capitala unei 
monarhii, a Regatului Unit 
al Angliei, Scoției. s si Irlan- 
dei 'de Nord, adică al Marii 
Britanii. Acolo nu domneş: 
te umbra amenințătoare a 
nebulosului “Big Brother”, 
ci silueta “Graţioasei Sale 
Majestăţi”!, o femeie '“The 
Queen”, Regina Elisabeta 


a N-a. Ba mai mult, Prim- - 


ANUL 


M.F. ENESCU 


1984 


Ministru, şi chiar conserva- 
tor, este tot o femeie, o 
femeie îndărătnică, la fel 
ca -a lui Shakespeare. O 
femeie Prim-Ministru Bri- 
tanic, nu i-a trecut prin 
minte lui Orwell în cartea 
de profeții din 1947. 

Nici în celelalte regimuri 
euro-atlantice nu s'a insta- 
lat totalitarismul Orwel- 
lian. Din contră, Alianța 
Atlantică se întinde într'o 
încadrare durabilă peste 
Europa Occidentală, Statele 
Unite şi Canada. La această 
alianţă proliformă se adau- 
gă “Piața Comună”, 
cuprinde 
republici parlamentare din 
Europa Occidentală într'o 
uniune cu scopuri 


mice, dar şi aspirații de 


unitate 
"Oceania"! lui Orwell nu a 
căzut sub-măciuca lui “Big 
Brother”. Mare parte din 
planetă a rămas sub regi- 
mul liberalismului econo- 
mic și al pluralismului 
politic. Această configura: 
ție nu este însă sensibil 
afectată de infiltraţii în An- 
tile, America Centrală şi 
chiar în Africa. In schimb 
in “Eur -Asia”, adică în 
Europa Centrală, de Est și 
de Sud-Est şi în imense 
regiuni din Asia, Coreea de 
Nord, China şi Indochina, 
Orwell poate fi satisfăcut. 
Dela Elba și Adriatică până 


Printed In Canada 
imprime au Canada 


la Marea Galbenă şi Pacifi- 


cul Meridional, bântuie ur- 
gia profetismului orwellian. 
Astfel profeția lui Orwell 
nu s'a împlinit în regiunea 
Euro-Atlantică inclusă - în 
cartea '*1984, ci în spațiul 
Euro-Asiatic îndepărtat. 
Cât despre profeția lui 
Amalrik, ea pare încă 
departe de a se împlini. 
Rusia apare ca un imperiu 
militar înarmat până în 
dinţi, în plină ofensivă pe 
mapamond. Si totuşi profe- 
ţia lui Amalrik nu e lipsită 


nit. Septuogenarii nu 
renunţă la locurile lor. Aşa, 
personalul nu poate fi pri- 
menit și întinerit. Romanov 
şi Gorbviciov, nici ei chiar 
atât de tineri, sunt lăsaţi de 
bătrâni să-şi roadă unghiile 
în anticameră. Din compro- 
misuri în lupta aprigă pen- 
tru putere, sunt puşi în 
locul întâi . Sistemul e blo- 
cat şi reformele cele mai in- 
dispensabile şi urgente sunt 
imposibil de realizat. Pute- 
rea civilă nu e cu totul 
vacantă şi armata nu 
deţine, încă pe deplin pute: 

"Continuare in pog. 5 


dă dia 


i 


intr'o anumită măsură de î- 

care - bază. “Big Brother” e bol: = 

monarhii şi Nav, ba chiar grav bolnav. a 
Si când “Big Brother” e E 

bolnav, bolnave sunt toate ai 

econo- resorturile imperiului cen- sa -, 

tralizat. Personalul politie cs 

politică. Nici din vârf este prea-îmbătrâ- Ș 


PAGINA 2 


IANUARIE 1984 


PORNIM 
CU PLUGUŞORUL 


Azi pornim cu pluguşorul strămosesc si vă aducem 
urările noastre de bine pentru anul care vine. Am trecut 
pe răboj anul cel vechi, cu toate necazurile si bucu- 
riile lui și deschidem un nou răboj, pentru zilele ce 
vin si în care sperăm că se vor împlini multe din do- 
rințele. noastre, atât personale cât și dorințele unui 
neam întreg care se vrea liber și stăpân pe propriul 
lui destin. 


In anul care a trecut ne-am străduit să înțelegem 
mersul vremii, să citim în devenirea lumii sia istoriei 
semnele care ne arată zori de lumină sau tărâmuri de 
salvare. Si am urmărit, pas cu pas, zilele din calendar, 
și întâmplările care au venit peste noi, ca să știm ce 
este cu lumea aceasta și încotro se îndreaptă. Din 
toate acestea, am dat mărturie cititorilor nostri, în 
paginile ziarului acesta; mărturie dreaptă, ca să nu ne 
dezmintă faptele. 


Nu am părăsit pozițiile. noastre, de observatori și 
mărturisitori, și nu ne-am îndoit în credintele noastre. 
Ba, dimpotrivă, 'amtrăit momente de înălțătoare bucurii, 
căci ni s "au. arătat semne că mergem pe drum sănătos 
și bun și că tezele noastre sunt verificate de marsul 
inepuizabil al istoriei. Nu ne-am îngâmfat pentru 
aceasta, dar ne-au crescut puterile şi vrerea de luptă. 


In anul cea trecut în paginile istoriei, am priceput 
mai bine decât altădată rosturile noaștre, aici la ziar, 
și căile pe care trebue să le urmăm în viitor. Am 
putea zice că ne-am înțeles mai bine cu sensurile 
istoriei, cu întâmplările ei și ale lumii. Si ne-am 
încredințat că nu ne uită Dumnezeu și nu nesocotește 
rugăciunile noastre. De aceea, vom continua să răs- 
pundem chemărilor ce ne vin, de departe, din durerile 
celor ce suferă, că nu-i uităm, să nu încetăm lupta 
noastră și să fim prezenți acolo unde obligațiile noastre 
morale ne-o cer, care ne depășesc prin caracterul lor 
de imperativ național. 2 


In anul care începe, aducem în sufletele noastre, 
marile speranțe al eliberării poporului român. Avem 


1) 
= data eae eat aaig 
tare față de toate încercările de a-i destrăma fiin 
națională. Examenul pe care l-au dat Românii, în 
fața istoriei și a lui Dumnezeu, este proba cea mai 
evindentă a căpacității lui de supraviețuire, sub pre- 
siunea sovietică și comunistă. 

De aceea, azi, venim cu plugușorul să ă aducemurările 
noastre cele mai bune, pentru Anul cel Nou, „Și să dorim 
tuturora, celor ce simt, gândesc și trăiesc româ- 
nește, împlinirea celor mai frumoase aspirații și 
biruință. 

Biruință asupra vrăjmaşilor, Ze DEEA RL aa 
miseliei, asupra nedreptăților ș si mincinoșilor. O mare 
biruință a neamului românesc! ca să iasă la lumină şi 
să-și făurească propria lui viață, după legile și dati- 
nile străbune și să umple istoria cu bogăţiile "lui su- 
fletești, cu creaţiile sale spirituale, cu rodnicia minții 
lui şi cu omenia lui, care nu are asemănare în lume: 


In felul acesta, ne vom împărtăsi și noi, cei risi- 
piți pe, suprafața globului, din tăriile biruinjei ș si vom 
fi împăcaţi cu Dumnezeu, cu lumea, cu cei morți, și 
cu cei ce vor veni în viitor, că nu am stat degeaba, ci 
am fost prezenți, fără precupețire, în cele ce s'au 
făcut pentru salvarea românească. 


An Nou Fericit, tuturor celor ce cred în mântuirea 
românească și ne primesc cu plugușorul nostru, 


George BĂLAŞU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOSTINŢĂ: Ținem să facem 
cunoscut că -REDACȚIA ACESTUI ZIAR- 
nu îmnărtășește totdeauna ideile şi punctele 
de vedere ale colaboratorilor din articolele 
semnate. 


ABONAŢI-VĂ 


- Din Canada şi U,S.A., se pot trimite ““Cec Poștal” ( 
Personal.” 


țional'” pe adresa ziarului: 
paternal p CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, 


and la 
spirit 
another in renewed hope or. 
goodwill aci t a 


LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


Abonamentele și reînnoirea lor, se pot face după,cum urmează: 


„Din Europa şi alte Continente, prin *“Mandat Poșta!” s 


Hamilton, Ontario, Canada L8Y 4L6 


Des d 
Ontario 


December 1983 


It is with great pleasure that I extend my warm- 


est Christmas greetings to your readers, on 
behalf of the Government of Ontario. 


This is a special and joyous time of the year, a 


moment when people of different race, culture 
age throughout the world are united in a 
caring, of sharing, of reaching out to one 
rotherhood and 


and will endure forever în Ou 


hearts and nisi so that the human family may 
at last achieve the binding peace on earth that we 


have sought. 


The Premier 
of Ontario - 


May, l-also express to all of vou my. gratitu 
for giving so deeply of your hands and hearts to 
the growth and development of our province and. 
our country, and offer to each and every one m! 
very best wishes for a most happy Christmas and 
a rewarding New Year. 


Va 


william G. Davis 


CATRE REDACŢIE 


* R.F.G., FRANKFURT - Constatând că numărul 
celor care ne scriu și ne cer ajutorul în problema e- 
migrării este mereu în creștere, pe de o parte, cât 
și că, pe de altă parte, procesul de degradare a con- 
ceptului de drepturi ale omului practic aplicate, se 
conturează din ce în ce mai evident în țările din lu- 
mea liberă, situația fiind sincronizata prompt cu 
facilitatea acordării de pasapoarte în ţară, acum, ge- 
nerează situații disperate, foarte mulți Români cre- 
indu-și coordonate ireparabile. Ireparabile în compa- 
rație cu un “modus vivendi” lamentabil, dar viabil 
totusi, în strictul sens al cuvântului. 

consecinţă, vă rugăm a transmite următorul apel: 

LE Pe Românii care ne scriu din diferite țări, îi ru- 
găm să menţioneze datele lor personale complete, cât şi 
ale celor pentru care trebue intervenit, acestea fiindu-ne 
necesare demersurilor ce facem. 

2. Pe cei care ne scriu din țară, în diferite moduri, 
îi sfătuim să nu întreprindă acțiuni ireparabile situa- 
ției lor, ca de exemplu, obținerea pașaportului de ple- 
care definitivă, până nu obțin certitudinea că au viza 
de intrare în țara dorită. 

3. Colectivul voluntar, care lucrează în cadrul sec- 
ției, va face și pe viitor totul, pentru a ajuta pe cei ce 
apelează la noi. 

FULGER NICOLAE VLADIMIR 
Coordonator al secției româneşti din 
Asociaţia Internațională a Drepturilor 
Omului. Sediul nostru: Kaiser Str.72, 

6000 Frankfurt M., RFG 


teni „Veniți de curând din 
România ne povestesc, că 
din cauza foametei care s'a 
abătut asupra Moldovei și 


Olteniei în ultimul timp, 
populația dinaceste regiuni 
va fi strămutată în satele 
din Transilvania , unde se 
pare că situația nu este în- 
că prea gravă. 

Odată ajunși în Transil- 
vania, populația s strămutată 


Money Order) sau “*Cec 
u ““Cec Inter- ' 


Station D, 


Second Class Mail Registration Number 4133 


 REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


va fi repartizată de „către 
consiliile populare, în ca- 
sele localnicilor. 


* PRANTA, PARIS-Prie- _ 


" Ioan NEGULESCU : 


* USA, OHIO, CLEVELAND - Aş dori să-mi spun și Bu 
eu opinia despre exilul românesc, unirea și lupta lui. 

Unor tineri noi veniți în occident li separe că exilul 
românesc nu este unit în jurul unui nucleu sau a unei 
organizații serioase. Despre aceasta dinurmă se înșea. c 
lă. si eu sunt născut sub regim comunist și am descope: . 
rit că situația înexil nu este chiar așa cum o cred mnajOsă 
ritatea tinerilor noi veniți. Depinde cevrei și cum ci 
In primul rând organizație unică la popoarele libere nu 
există, la fel nu există nici la Românii din exil, deoarece. 
aceasta ar însemna, - ca la comuniști - dictatură, 
exilul românesc există mai multe fracțiuni, cumesi fi- 
resc. Intre acestea este o organizație pur românească, 
creştină, anticomunistă şi este de temut la București. 
Numai la pronunțarea numelui acestortitani, tiranii 
la București se cutremură, se agită şi-i atacăori de câte 
ori au ocazia, la fel făcând și unii obscuri din exil. 

Rămâne ca tinerii noi veniți să se informeze, să ci= 
tească mult, să înțeleagă şi mai mult și mai presus de. 


a at 
toate să aibă credință. Credința în Dumnezeu siîn învie= 
rea neamului românesc. Credi ă așa cum odinioarăa a: Să 
vut tineretul român care s'a ridicata lupta de destepta Ei 

re națională, apărând interesele naționale, luptândpen- 
tru prevenirea a ceea ce s "a întâmplat la 23 August $ și 
care continuă lupta până la victoria finală. Lupta antico- 
munistă este deschisă î încă din 1927. Luptătorii sunt pre- 
zenţi. Să vină în aceste rânduri cel ce crede nelimitate 
Să rămână afară cel ce are îndoieli. 

Aici e problema celor crescuți în timpul regimului 
comunist. Ca să lupţi, trebue să crezi nelimitat, dar edu- 
cația ateistă a atins sufletele tineretului şi de cele. mai 
multe. ori, acea educație diavolească și-a atins scopul: 


pi 

Câţi din tinerii noi veniți în i libertate cred în Dumne” 
zeu? Câţi nu au îndoieli? Ca să lupți împotriva ateilor 
comuniști tebue să faci parte dintabăra opusăacestora- 


Tinerii noi veniți care vor să lupte mai întâi să-și e 
răscolească î n adâncuri „sufletul, să regăsească ăcreşti- FI 
nul din el, să regăsească Românul dinel, să regăsească 
luptătorul din el, să-l regăsească pe Stefan din el. Stefan A 


care a crezut, s'a rugat, a cerut sii s'a dat. 


Exilul nu neglijează faptul că există o generație tâ- 
mără în exil, născută sub regim comunist, ci generația ş 
tânără ă neglijează faptul că ei se găsesc în libertate ȘI 
că pot lupta. Ei neglijează faptul că comuniștii le-au 4 
produs pagube sufleteşti și pentru a schimba "această 
stare, au nevoie de o educație spirituală în sens creştin. 


: Mihnea R. DECENEUZ 


PET IT Ut az 


m RI 


E 


CUVANTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1984 


PAGINA 3 


MONSTRULATRIA 


In numărul din Octom- 
brie 1983 al acestei publica- 
ţii, făceam câteva reflecţii 


Marcel NICOLAU 


universale dă naștere unor 
creații diforme, urâte, ceea 
ce provoacă aversiune. Ori, 


pe marginea unei anumite arta trebue să fie un 
arte moderne. De fapt, vehicul al frumosului şi 
aceste gânduri le așternu- nicidecum promotor al 
sem pe hârtie prin anul  urâţeniei. 


1965 şi iată că abia acum, 
datorită valabilităţii lor şi 
astăzi, au văzut lumina 
tiparului. 


Desigur că noi, contem- 
poranii, lipsiţi de orice per- 
spectivă, nu suntem îndrep- 
tățiți să comitem o sentință 
dezbracata de pasiune 
și infailibilă - asupra 
monstruozității care ni se 
prezintă zilnic în diferite 
manifestări artistice-cultu- 
rale. Nimic nu ne împiedi- 
că, insă, a afirma că mon- 
struozitatea în artă este un 
atentat grav împotriva pro- 
porționalităţii care stă la 
baza echilibrului între ele- 
mentele  componenie ale 
unui tot. Această infrac- 
țiune împotriva unei norme 


Dacă idolatria se caracte- 
rizează prin adorarea idoli- 
lor,  monstrulatria ar 
însemna un cult al mon- 
struozităţilor, cult foarte 
răspândit în zilele noastre. 


Călcând în picioare, în 
mod capricios şi brutal, 
orânduirea normală a lucru- 
rilor, nu înseamnă că in- 
fractorul merită titlul de 
precursor genial. Este, 
oare, just să fie considerat 
pictor un fabricant de 
elucubraţii psihopatice 
care, pe deasupra, îşi ex- 
pune ''operele”” decorându- 
le cu carne împuțită? Drept 
este că acest pretins artist 
a fost dat afară, cu toate 


“operele” lui, din Galeria 


SSD nun AAA ta ARAL 


REFLECŢII PE MARGINEA 


ANULUI NOU 


Urmare din pag. ! 
(când s'au instalat cele 243 de rachete sovietice, nu 
s'a auzit niciun glas de protest), și părăsește ostenta- 
tiv Conferinţa de control a armamentului întrunită la 
Geneva, pe motivul că America nu vrea să oprească 


TI 


Jă. Intotdeauna disperatul încearcă să șantajeze. Să 
nu dramatizăm, deci, aceste ameninţări. Ceea ce în 
ultimă instanță se speculează cu ele, este o vicioasă 
propagandă, că mu se poate ajunge cu Reagan lao 
înțelegere de control al armamentului. (chipurile la o 
pace în lume) şi de aceea ar fi cazul ca el să nu mai fie 
reales la alegerile din 1984.. 
In capitolul “mersul lumii”, problema ''Rusia 
Sovietică” e ceva de căpătâi. Noua poziție a Occiden- 
“tului față de Kremlin (care marchează începutul aces- 
' tui an), pusă în atitudinea decisivă de a merge inainte 
_cu instalarea rachetelor americane în Vestul Europei, 
e un lucru mare şi bun. Putem îndrăzni să vedem în 
el un început de reală deschidere spre o politică 
realistică faţă de Rusia Sovietică. 

Intorcându-ne la ale noastre cele de toate zilele, 
omeneşti şi româneşti, să pornim dela un adevăr şi [) 
întrebare: nu ştiu câţi am putea tăgădui că nu ştim 
ce-i DREPT şi ceea ce, în acest cadru, AM AVEA DE 
FACUT. Intrebarea care se naşte este: oare facem 
ceea ce este DREPT când ştim ce-i drept, și trebue 

- făcut?! E aproape sigur că, de cele mai multe ori, nu. 
Dacă un început de an ne îndeamnă să mai înnoim 
ceva în noi,mar fi rău s'o apucăm mai mult pe dru- 
mul ““făcutului”. Din păcate, ne-am înfrățit foarte 
mult cu un mediu în care sufletele noastre sunt um- 
brite nu numai de dureri, ci şi de o crasă lipsă de 
încredere în noi și în viitorul ţării și al neamului. 

In fiecare exilat zace o anumită cantitate de valoare 
spirituală şi națională. Aceasta trebue scoasă la 
lumină si pusă la treabă. Lucrurile mari și visate 
sunt produsul minimului de conştiinţă din fiecare şi a 
inimei bune pentru ele. O inimă bună o încălzeşte pe 
alta şi în chipul acesta se crează între noi o atmosferă 
frățească și '“implinitoare” în ceea ce avem de făcut 
ca Români. 

Cine acționează în viaţă demn și pozitiv, contribuie 
nu numai la creşterea valorii lui şi a naţiunii căreia 
aparține, ci a întregii- umânități. Așa de pildă, 
comunismul călăreşte mai mult pe slăbiciunile omu- 
lui ne-comunist decât pe tăria substanţei lui. lată de 
ce este foarte important să punem la baza confruntă- 
rii cu comunismul, tăria demnității noastre. Numai 
luptând demn și tare, vom putea contribui la schim- 
barea unei situații plină de dramă şi de tragedie; 
situație înscăunată în țară.“ Ş 

Dorinţa care stăpâneşte în adâncul sufletelor noas- 
tre pentru 1984, e să ne vedem țara liberă. Servind 
dorinţa, să ne împlinim, cu hotărire Și optimism, 
datoriile ce ne incumbă în această privinţă. 


Eugen BÂRSAN 


vă ODO ODO a a a tiu 


IULIU LILI LL LILI ULUI 


ÎL AOLLOLLALAN AA LALALLLAUUALLL UN A TITLULUI ul 


unde expunea: dar, faptul 
în sine ne arată cât de 
departe s'a mers cu 
cutezanţa. Nu știu dacă, 
până acum, i-a venit cuiva 
ideea de a se aşeza într'un 
pare, cu un țucal plin de ex- 
cremente proaspete, spre a 
picta un tablou în culori 
tomnatice. Desigur că un 
asemenea “pictor” ingenios 
ar ajunge tot atât de faimos 
ca Picasso sau ca oricare alt 
cinic dintre cei care abundă 
azi şi care încearcă să-și ex- 
plice creaţiile lor abortive 
cam în felul următor: 


**Desigur că tematica și 
tehnica, văzute dintr'un 
unghi obiectiv de eoncep- 
ţie plastică, coordonând 
contraste tehnice întrecer- 
nute, transparențe de 
sedimente clasice, dar fără 
reminiscențe academice, 
intră în joc fără a crea con- 
fruntări de muanțe cu ex- 
presia _animică; în con- 
cluzie, eu nu pretind decât 
să ofer un mod de a 
îmbrăca entelehiile pure cu 
abstracții. tangibile. In 
aceasta rezidă efortul meu 
artistic... 

Faţă de atâta înțelep- 
ciune şi o artă atât de stra- 
nie şi superioară, stupizii - 
de teamă să nu fie taxați 
de imbecili - rămân cu gura 
căscată , în admiraţie. Este 
vorba de acei stupizi la care 
se referă însusi Pablo Pi- 
casso, 


prestigiu ca pictor”? 


dreptate avea 


Schopenhauer când spunea; 
“Pentru a crea confuzie în 
rândurile oamenilor 
vorbeşte-le de lucruri pe 
care nimeni nu le înţelege”. 

Nici poezia n'a fost 
cruțată de  profanatori. 
Aceeași evoluție ca și în ce- 
lelalte domenii: regulile pe 
care, odinioară, trebuia să 
le respecte o bună poezie au 
căzut în desuetudine. 
Singurul lucru pe care-l are 
de făcut, astăzi, unul care 
se pretinde poet este să 
culeagă din dicţionar 
cuvinte cât mai abracada- 
brante și să le aștearnă în 
rânduri cât mai insipide şi 
incoerente, astfel încât 
nimeni -să nu înțeleagă 
nimic. Impotriva acestora 
Sau ridicat, ici şi colo, 
vocile unor adevărate talen- 
te, dar protestul lor a fost 
un strigăt în pustiu. 

In Spania, aceşti 
poetaștri au fost stizma- 
tizaţi prin patru catrene: 


““Hubo un tiempo , senores. 
en que solo escribian los 
escritores. 


Hoy, con todos los respetos, 
los que escriben mas libros 
son los analtfabetos”?. 


In încheiere, repet ceea 
ce am afirmat mai sus şi 
anume că nu noi suntem în 
măsură să dăm o sentinţă 
asupra manifestărilor artis- 
tice -culturale de care am 
vorbit. Căci, dacă viața de 
azi va fi mâine istorie, 
atunci. istoria însăşi va fi 
aceea care va pune operele 
monstruoase ale  con- 
temporanilor noştri pe 
banca acuzaţiei. Si putem fi 
siguri că judecata sa nu va 
fi binevoitoare. im) 


1984...“Fratele cel Mare”,Tov.Ceaușescu,omagiat de 


“FRAŢII CEI MICI” DELA VIENA& 


Dacă [S) impozanţii dela Viena erau 
scafandri ori arheologi, descopereau con- 
tinentul Atlantis și pe Tutankhamon în 
viață; dar pentrucă's ambasadori de 
cultură proaspătă au descoperit că tov. 
Ceauşescu apără “Civilizaţia lumii” şi 
menţine în naftalină credinţa şi tradiţia 
românească. 

““Astăzi--scrie un ““democrat” de viță 
veche--când în toate muzeele şi tratatele 
din ţară se MENTIONEAZA (Sublinie- 
rile noastre) expres că dezvoltarea cultu- 
rii româneşti a avut un caracter creștin 
şi s'a realizat prin intermediul bisericii 
şi credinţei creştine, nu ne este permis 
nouă, Românilor din străinătate, să 
uităm această puternică tradiţie a 
neamului nostru.” 

O lecţie de evlavie adresată păcătoşilor 
din străinătate! 

Cuvântul “'menţionează””, între- 
buințat cu pioasă parfumare  orwel- 
liană,este ca asul tras de sub mânecă, și 
reprezintă o jumătate de adevăr. 

In ţară religia este zilnic menţionată, 
amintită, pomenită, semnalată și ară- 
tată cu degetul, dar simpozanţii făcând 
piruete prin Pădurea Vieneză au aruncat 
cealaltă jumătate în Dunărea Albastră. 
Ne referim la comentările pe normativ 
ale oficialităților când '*menţionează”” 
creștinătatea păstrată prin muzee, 
alături de balenele şi urşii vânaţi de tov. 
Conducător. Ca un exemplu de 
“menționare” pentru tot ce“'s'a realizat 
prin intermediul bisericii”, cităm expli- 
cațiile oferite de ghidul O.N.T.-ului. 

Turiştii, după ce-au savurat fleici 
udate cu degustări de vinuri şi s'au foto- 


grafiat în sicriul lui Dracula, sunt invi- 
taţi să admire mânăstirile. Acolo, pen- 
tru delectarea buzunarelor cu valută, se 
oficiază servicii religioase garnisite cu 
măicuțe în rochii scurte, care vând 
zâmbete artizanale. 

“Aşa a fot misticismul la Români”, 
explică ghidul vizitatorilor. 

Ca să nu fie vreo greşeală de interpre- 
tare, dăm explicația luată din Dicţiona- 
rul Limbii Române, Bucureşti, 1980: 
““Mistieism: credință eronată în exis- 
tența unor forțe supranaturale...” 

Părerile oficiale nu ne surprind. 

RSR este un stat ateu, iar Preş. S. G. 
al PCR-ului este un ateu care se respec- 
tă. In străinătate nu doarme într'o odaie 
cu cruci sau icoane şi pleacă dela ban- 
chete când se “'menționează'” 
rugăciunea. 

In ce priveşte meritul nr. 2: păstrător 
de cultură şi tradiție, chemăm ca mar- 
tori pe tradiționalul ““nou-nouț' Moș 
Gerilă şi nu mai puţin tradiționalele 
Sărbători de Primăvară, de Vară; 
înlocuirea eroilor din poeziile populare 
cu partidul ori șeful partidului, şi 
“Cântarea României”! care-ţi face -ure- 
chea afonă cu tra-la-lauri multiguturale- 
patriotice... 

Adunaţii, din capitala Austriei, au 
mărit şi prea-mărit pe tov, Nicolae 
Ceauşescu ca un erou mondial de toate 
sezoanele. 

“Aşa a fost misticismul la simpozan- 
ţii dela Viena!” 


Stroe MOLDOVEANU 


mai dtz Der Ba ALEI DE aa 


"INTERVIU LUAT LUI...N.CEAUŞESCU 


Constantin MAREŞ— ; 


publicată în presa de 

din RSR la 16 Nov. 
Intrebările aparţin lui 
C.M.) 

Intrebare: Conform 
prognozelor. — ştiinţifice 
făcute de forurile de partid 
şi angajamentelor asumate 
în întrecerea socialistă, 
urma ca în anii 1981-1983 
dezvoltarea generală să 
depăşească indicii planifi- 
cați. Ce ne puteți spune des- 
pre succesele repurtate? 
Răspuns: “In anii 1981- 
1983 şi chiar în 1983, cu 
tot ritmul bun de creştere, 
totuși dezvoltarea generalăa 


fost sub posibilităţile și * 


revederile planului.” 
ntrebare: Specialiştii 
străini vorbesc de-o-criză a 
industriei în RSR. Ce ne 
puteți spune despre  mica- 
industrie?” 

Răspuns: “In afară de 
industrie, sunt rămâneri în 
urmă şi în ce privește mica 
industrie”, 

Intrebare: Credeţi că 
există judeţe care s'au evi- 
denţiat prin nerealizarea 
planului, cu toată mobiliza- 
rea făcută de activiștii de 
partid? ă 
Răspuns: “Avem, din 
păcate, şi judeţe- şi nu 
puţine - care sunt sub 
prevederile planului cinci- 
nal.”! 

Intrebare: _Unii 
hidroenergeticieni au criti- 
cat planul de electrificare ce 
se înfăptuieşte în prezent 
în RSR, pe motiv că nu se 
ține” seamă de rezervele 
hidrografice reale şi nivelele 
posibile. Se ştie că partidul 
i-a acuzat de defetism, 
motivând că “tapili e destule 
în ţară”. Care este realita- 
tea? - - Si A 


„reparațiilor capitale, 


a început să lipsească până 
şi apa, să trecem mai 
departe. Credeţi că lipsa de 
energie electrică poate fi 
suplinită printr'o înaltă 
folosire- a termocentralelor 
pe cărbune, cărora să le fie 
asigurate întreținerea şi 
reparaţiile necesare? 
Răspuns: “Nu folosim în 
mod corespunzător termo- 
centralele pe cărbune, din 
cauza nerealizării la timp a 
A pre: 
cum și proastei întrețineri 
a acestora. 

Intrebare: In urmă cu 
mai mulţi ani, aţi anunțat 
că RSR va întrece țările 
capitaliste dezvoltate în 
ceea ce priveşte indicele de 
productivitate a muncii. 
Cum le-a întrecut RSR 
până în prezent, ce prevede 
programul în viitor? 
Răspuns: ''Programul, 
într'adevăr, prevede ca abia 
în 1990 să ajungem în 
această privință, unele țări 
dezvoltate." 

Intrebare; Ați dat conti- 
mu indicațiiprețioase în 
domeniul eficienţei econo- 
mice, pentru o ridicată folo- 
sire a sumelor învestite şi a 
mijloacelor folosite. Ce ne 
puteţi spune despre suc- 
cesele repurtate? 
Răspuns: “'Se cheltuiesc 
sume uriaşe, se risipesc 
mijloace importante..” 
Intrebare: Se ştie că 
România este o ţară cu 
uriaşe posibilităţi de 
cultivare a plantelor teh- 
nice. Partidul s'a preocupat 
de aceasta. Ce rezultate aţi 
obținut în acest sector atât 
de important? 

Răspuns: “Nu putem fi 
deloc - mulțumiți cu . pro-. 


"aţi obţinut? 


tea să fie coborite la şes. 


Care sunt rezultatele ce le- 


Răspuns: “Va trebui să 
scoatem plantațiile dela șes, 


și să le ducem la dealuri.” 


Intrebare: V'aţi preocu: 
pat personal nu numai de 
realizarea, dar şi de 


depăşirea prevederilor. de. 


plan în _ sectorul in- 
vestiţiilor, în primii trei 
ani ai actualului cincinal, 
Ce succese anunțați ţării în 
acest domeniu, mai ales că 
ați fost secondat de 
tovarăşa dumneavoastră de 
viață, care răspunde de im- 
portantul sector petro-chi- 
mic? 

Răspuns: “In primii doi 
ani şi chiar în acest an, 
prevederile investiţiilor nu 
s'au realizat”. 
Intrebare: Coresponden- 
ţii străini, vizitatorii 
străini ca şi refugiații 
români arată în unanimi- 
tate că în România domnesc 
imense lipsuri în sectorul 
alimentar, excelând  lipsu- 
rile în aprovizionarea popu- 
lației cu carne de vită. Cum 


înțelegeţi să remediați aces- 


te lipsuri în viitorii ani? 

Răspuns:  ':Vom con- 
tima, si în 1984,si în 1985, 
si poate încă un an-doi în 


cincinalul viitor, să tăiem 


un număr mai mic de 
bovine.” : 
In încheiere am mulțumit 


pentru răspunsurile primite, 
si care arată în mod clar, 
atât marile realizări ale 
partidului de până acum, cât 
și perspectivele. strălucite 
ce se oferă, în continuare, 
poporului român. „0 


i ei es 


MĂ 
oaia [aa 


știe 


PAGINA 4 


IANUARIE 1984 


SCRISOAREA VICE PREŞEDINTELUI STATELOR UNITE. 
GEORGE BUSH CĂTRE DOMNUL RADU BUDIŞTEANU 


Stimate Domnule Budişteanu, 

Am apreciat în mod deosebit problemele ridi- 
cate în recenta Dvs. scrisoare în legătură cu vizita 
mea în Ungaria și mă grăbesc să vă răspund. 

Scopul principal al vizitei a fost de a arăta 
popoarelor Europei de Est că Statele Unite nu le- 
au uitat, că suntem atenţi şi conștienți de dezvol- 
tarea structurilor politice din fiecare ţară a Euro- 
pei şi suntem gata să răspundem în mod con- 
structiv acelor țări care ar fi în stare să-și afirme 
independența şi individualismul propriu. Acestea 
au fost motivele pentru care am vizitat România 
și Ungaria. România şi-a constituit o poziţie de 
oarecare independență faţă de URSS în domeniul 
politicii externe. Vizita mea a avut drept scop să 
încuraieze continuarea acestei tendinţe. Regimul 
din România este încă un regim totalitar și noi am 
arătat în mod clar îngrijorarea noastră în legătură 
cu abuzurile din România în domeniul drepturilor 


RĂSPUNSUL DOMNULUI RADU BUDIŞTEANU 
LA SCRISOAREA VICE PREŞEDINTELUI GEORGE BUSH 


Stimate Domnule Vice. Preşedinte, 


omului. In timpul cât mă aflam în această țară am 
înmânat personal guvernului o listă a cazurilor 
respective în care dorim să se realizeze un progres 
mal rapid. . Sea a 

Din aceeaşi călătorie:a făcut parte și vizita 
dela Viena unde am ţinut ceea ce consider un dis- 
curs semnificativ, scoțând în evidență ceea ce 
numim o politică de diferențiere faţă de Europa de 
Est. Alăturat,o copie a acestui discurs, pentru in- 
formarea Dvs. Scopul esenţial al discursului şi 
călătoriei mele a fost să dau curaj popoarelor 
Europei de Est, asigurându-le că ne aducem 
aminte de ele şi că suntem gata şi dornici să 
răspundem pe bază bilaterală, pe măsură ce ele 
sunt în stare să tindă către o auto-exprimare ma! 
mare şi o libertate mărită. 

Veţi observa că discursul critică în mod consi- 
derabil URSS, care caută să menţină țările Euro- 
pei de Est sub dominaţia lui sufocantă. Noi nu 


dar vorbiţi de indivizibilita- 


Permiteţi-mi de a vătri- 
mite prezenta scrisoare re- 
dactată în limba franceză, 
care-mi este mult mai fa- 
miliară decât engleza. 

Vă mulțumesc în mod 
deosebit pentru răspunsul 
pe care aţi binevoit să mi-l 
adresaţi, ca și pentru copia 
Declaraţiilor dela Viena, 
care sunt de natură să 


un factor politic având 
autoritatea Dvs. asumă în 
mod public în numele 
U.S.A. o asemenea 
responsabilitate. 

Sunt 38 de ani de când, 
Dean Acheson comunica în 
mod confidenţial şi cu titlu 
privat unuia dintre şefii 
opoziției române că U.S.A. 
nu va uita România. 


Fostul Preşedinte Hoover 
declara în mod public că 
Europa va trebui să fie aban- 
donată neputând fi apărată 
contra U.R.S.S. 

O.T.A.N.-ul emisese 
acelaşi aviz. Europa nepu- 
tând fi apărată nici pe Rin, 
nici pe Pirinei, strategia 
acestui înalt comandament 
fiind aceea de a recuceri 


ae 


opoziție cu SI: 
ul Generalul Bradley făcea 
cunoscută opinia sa în sen- 
sul că dacă U.S.A. pierde 
Europa va pierde al treilea 
război mondial. 


Intre timp O.T.A.N.-ul şi 
-a modificat strategia, 
Europa nemaitrebuind să 
fie abandonată ci fortificată 


OTAN-. 


şi apărată în calitate de 
principală piesă a eşichie- 
rului politic mondial. 

““Trebue să ieşim din 
Yalta" declara Preşedintele 
francez. Suntem încă în 
Yalta. 

Sunteţi cel dintâi care 
declarați în mod răspicat în 
numele U.S.A. că nu mai 


Europa printr'o ofensivă M 


zibilă, actuala situație "de 
partaj fiind datorită în mod 
exclusiv violării Convenţiei 
dela Yalta de către U.R.S.S. 

Dvs. nu vorbiți numai 
despre apărarea Europei - 
(şi se înţelege prin Declara- 
ţia Dvs. un nu absolut în 
ceea ce privește trecutul în 
Europa din 1956 şi 1968), - 


IANUARIE 


lui elev la televizor,;, dar i-am văzut 


“Urmare din pag 1 


generație. Si cât de jalnic au trebuit să-și 
termine viața când forţaţi brutal, au tre- 
buit să-si schimbe CREDINTA cu materia- 
lismul dialectic iar UNIREA cu lupta de 


„ clasa. 


Adus la televizor,; bătrânul dascăl a 
fost constrâns să-și aducă aminte de setea 
“de învățătură și dreptate a “'genialului 
încă din faza tăbliței, şi 
încerca să ne convingă - spre distracţia 

- moastră- că genialul conducător a fost și 
genial elev. Drept pentru care genialul 
mit indirect genialului 
u-1 cu ordinul ““Invă- 
Si neam mirat atunci 
că un dascăl asa de emerit a uitat para- 

- graful din învățătura materialist dialectică, 
spune “* Poporul este adevăratul 

- făuritor al istoriei şi nu personalitățile 
istorice". Da, aşa zice materialismul dia- 
„ lectic, care în acest context nu face excep- 
nici chiar pentru geniile din Scorni- 
_ cesti. Sau poate pe cei ce l-au pus pe das- 
căl să-și “'amintească”, aşa ceva, nu-i mai 
"interesa materialismul dialectic, “care 
între timp este folosit ca opium pentru 


conducător”? 


conducător i-a mu 
său dascăl, răsplăt 
'țătorul emerit”. 


> 


ca ; 


» ție 


popor. 


Noi ştim dela părinţii noştri că în 


istoric. 


“setosul” său elev de învățătură şi drep- 
tate. Zi de zi, ani după ani, mereu porun- 
cindu-ne, mereu îndrumându-ne, mereu 
alergându-ne 
nişte robi, ca pe nişte debili mintali, el 
singurul geniu al unui întreg popor. El, 
setos de dreptate ne face nouă nedreptate, 
ca după atâta trudă istorică să ne conside- 
răm nişte neajutoraţi în propria noastră 
bătătură, în care ne forțează mereu genia- 
lele-i idei sau legi străine şi să ne 
înstrăinăm glia şi poporul. 

Căci nu-i dreptate în ţara noastră dacă, 
pentru prima dată în istoria noastră 
nemăsurat de lungă, nu mai bejenim în 
sânul Carpaţilor în vremurile grele, ci 
bejenim printre străini spre rătăcire și 
neintoarcere. Si nu-i dreptate în țara 
noastră dacă acest geniu, care nici umbră 
nu are, doreşte să umbrească cu ziua lui 
de naştere simbolurile şi evenimentele 
lunii IANUARIE din calendarul nostru 


şi împingându-ne ca pe 


Dar e IANUARIE, și noi cei de departe 
de România, ne întoarcem cu mintea și 
sufletul spre spaţiul 


nostru carpatin 


tea Europei. Si tocmai prin 
această trăsătură caracte- 
ristică a Discursului dela 
Viena Dvs. depășiți total 
decizia “istorică” a Preşe- 
dintelui Truman din 1950, 
istorică şi caducă. 

Căci nu vă raportați 
numai la teritoriu, ci la 


pei, valo! re le! 


este o declaraţie statică ci o 
declarație propulsivă pen: 
tru noi cei ce trăim, şi nu 
pentru mumiile istoriei. 
Politica este arta de a rezol- 
va problemele timpului pre- 
zent şi nu nostalgia de ceea 
ce ar fi putut să fie. 
Sunteţi un om trăind 


CARE ESTE SEMNIFICAȚIA 
RĂSPUNSULUI DOMNULUI BUSH 


A) Din punct de vedere 
formal: 

1. Aprecierea în mod deo- 
sebit a problemelor ridicate 
de mine în scrisoarea ce i- 
am trimis. A 


2. Promptitudinea răs- 
punsului său. 


3, Faptul de a fi răspuns 
unui simplu ''om de pe 
stradă”, dar Român, ceea 
ce însemnează, totuşi, ceva, 
cel puţin în ochii Vice: 
Preşedintelui Statelor 
Unite. + 

B) Din punt de vedere po- 
litie: 

Precizarea în modoficial, 
deschis şi complet, a politi- 
cii U.S.A., în raport cu sta- 
tele satelite ale U.R.S.S. în 
următorul sens: 


1. U.S-A. denunță “men 


valorile spirituale ale Euro- 


"acele vremuri, când dascălii se întorceau 


“înconjurat de apele care le izvorăşte, şi ținerea sub dominația 
zicem LA MULTI ANI, «tuturor, și ei sufocantă a ţărilor Euro- 
Ionilor, dar mai ales Domnului loan Cuza + Le aa Est, de către 


„din vacanța 


de. Crăciun, în IANUARIE 
„povesteau cu înflăcărare despre CREDIN- 

TA şi UNIREA noastră. lar dascălul din 
Scornicești, care la vremea aceea era das- 
căl, nu emerit, făcea cu dragoste același 
lucru în clasa lui, cu elevii normali ai 


care a domnit puțin dar trăiește definitiv 
în sufletele şi dorinţele noastre. Si la înce- 
put de an, nu suntem mânioși nici chiar 
pe dascălul din Scornicești, care o fi știut 
tot la fel de bine ca şi noi că pripăşiții spre 
pricopsire la Curtea Neamului Românesc 
nu rămân în istoria şi sufletul Români: 


[aj 
îi Goreliu FLOREA 


: 2. U.S.A. refuză catego- 
ric consecinţele politice ale 
Yaltei şi Helsinki-ului. 


3. Constat că pentru 
prima dată din Februarie 
1945 o mare putere mon- 
dială - şi această mare 


CUVANTUL ROMÂNESe.. 


"Si 


încurajăm revoluția, dar în același timp nu. 
tem dispuşi să fim de acord cu o împărţire perm 
nentă şi de neschimbat a Europei care constrâ 
milioane de oameni și numeroase forme de cult; 
şi tradiţie întrun tipar inadmisibil de subo 
nare. Cum era de prevăzut,discursul a stârnit 
teste instantanee din partea sovieticilor, 
slovaciei, R.D.G şi Poloniei. Român 
protestat și ea, dar lucrurile trebuiau spuse, 
Sper că după ce veţi fi citit discursul dela Viena. 
veți avea o mai mare înțelegere asupra dep 
noastre în România şi ce anume dorim 
încurajăm. Sper cu toată căldura că vizita me 
acea zonă și discursul dela Viena vor îne 
liberalizarea treptată şi o mai mare libertai 
interiorul României şi a celorlalte ţări din ri 
Cu cele mai bune urări, ; 
al Dvs. cu since 


i 


funcționând în confor 
tate cu legile pri 

asociaţiile particulare, 
cărei scop să fie acela « 
servi principiile enunţ. 


viața cum 0 trăim Noi 
înşine. Nu sunteţi un spec- 
tru yaltic. Aceasta este uni- 
unea indisolubilă între Dvs. 
şi noi exilații români, pro- 
fundă ca tot ceea ce este 
uman. 

Tinând seama de cele ce 
preced, după consultarea cu 
unii dintre exilaţii români, 

rea să vă rugăm 
Domnule Vice- 


e a 


CARTA LIBERTATUM 
GEORGE BUSH 


1983 


“tul Domniei voastre ase 
timent moral în contextul 
vieţii româneşti. 


Agreaţi vă rog Domnule. 
Vice-Preşedinte  expresiu- 

Văd în acelaşi timp. nea înaltei mele conside- 
prinzând realitate în cadrul raţii. E, 
Exilului Român o puternică E 
Asociaţie George Bush ss. R. Budișteanu 


ai 


€, 


fiul nou României no 
de mâine, de totdi 
subsumată marilor p 
pii de viață modernă, 
totul altă viziune dec 
opresivă. : 

5. Aceasta însemn 


putere e U.S.A. - ia această 
atitudine: - Yalta nu e 
permanentă, Yalta e com- 
plet deturnată dela scop, 
milioanele de oameni subor- 
donați U.R.S.S.-ului trebue 
să ştie că U.S.A. nu le uită 
şi că prezența Vice-Preşe- 
dintelui U.S.A. în ţările 
victime ale Moscovei şi Yal- 
tei nu vrea să însemneze, 
cum ar părea la prima ve- 
dere, ratificarea regimuri: 
lor comuniste, inadmisibil 
totalitare, valabile numai 
în ipoteza bilaterală în 
acţiunile politice faţă de 
U.S.A., cu toată ''indepen- 
dența"” față de Moscova. 


4. Dovada că dependenţa 
de structură totalitară in- 
firmă așa zisa "'independen- 
ță” de oportunitate, zic eu, 
este că România ''a protes- 
tat şi ea” după declaraţiile 
dela Viena, deci a reac- 
ționat automat, simultan 
cu Moscova, contra U.S.A. 
Această reacțiune a statelor 
dependente de Moscova era 
de prevăzut; ''dar lucrurile 
trebuiau spuse” afirmă 
categoric Vice-Preşedintele 
U.S.A. în răspunsul său 
către mine. Deci, nu a com- 
place regimului comunist 
dela Bucureşti, ci a da su- 


ților din exil, nu con 
politicii oficiale a U. 
se integrează ei, şi că 
numai de înţelepcii 
noastră să perseverâm 
această luptă care, în 
coincide cu năzuinţ 
ță copetituibd) marile | 
cipii, singurele de i 
morală, care consolide 
U.S.A, în fruntea lumi 
numai ca putere matenaâi 
dar ca purtătoare efica 
cultură, de dreptate 
ideal. AZ AA 
Fraţi Români din 
simţiți asupră-ne Mâ 
Dumnezeu? Nu 
conştiinţa misiuni 
conferită? e, 
Altfel, de ce am tră 
trăim, totuşi, 
România noastră, p 
'rea Celui-de Sus și 
oamenilor drepți. 


i? Dar 


puterea 
a 


CUVANTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1984 


Cronica politică 


Zile întregi, numele 
Granada, - minuscula insu- 
lă din Marea Caraibilor, a 
ocupat un loc de căpetenie 
în coloanele ziarelor şi 
revistelor din toată omeni- 
rea. Politicienii lumii şi-au 
rostit cuvântul, fiecare 
după placul lui. Presa in- 
ternațională, la rândul ei, a 
întățișat evenimentul dela 
un capăt la altul al spectru- 
lui; unele ziare, prin prisma 
sentimentelor ce le 


Urmare din pag. ] 

rea. Un interregn misterios 
menţine o fațadă după care 
nimeni nu ştie ce se 
ascunde. Rusia a fost tot:- 
deauna plină de surprize. A- 
tunci ce poate fi Anul 1984? 


El poate însemna con- 
tinuarea confruntării între 
profeția lui Orwell şi a lui 
Amalrik, cu îinclinări 
într'un sens sau în altul. Si 
să nu uităm oa treia profe- 
ție, în ajutorul lui Amalrik, 
pentru anul viitor 1985. 
Această profeție com- 
= plementară este ştiinţific 
. documentată de colegiul 
autorizat de strategi, poli- 
tologi şi diplomaţi în cap cu 
Sir «John Hachett, Genera- 
lul Britanic despre care am 
pomenit în atâtea rânduri. 
In 12 luni, până la 31 


„1984. 


Dar ceva mai mult s'a 
“împlinit din prezicerile, sau 
mai bine spus din implica- 
_ţiile şi subințelesurile lui 
A Orwell. Mai întâi electroni- : 
a ca a făcut progrese ului- 
pe toare. Ea a năvălit im- 
petuoasă într'o nouă tehno- 
logie. Electronica  quasi 
„domină existența societății 
moderne. Ochiul electronic 
nu e departe de a pătrunde 
în' odaia fiecăruia cu o 
curiozitate vicioasă. Si alte 
inovaţii au schimbat supra- 
faţa înconjurătoare. 
Monştri de oţel și sticlă au 
„pocit aspectul oraşelor şi 
"chiar al satelor. Pârtii beto- 
_nate de lățimi şi lungimi 
“considerabile străbat ţările 
şi distrug peisajul. O 
„ „hiperindustrializare prost 
controlată, mânjeşte am- 
j bientul, aerul și apa. Ex- 
ploatarea nemiloasă a solu- 
a lui si subsolului, afloreisia 
faunei, nimiceşte frumuse- 
țea şi comorile naturii. Aşa 
dispare aproape cu totul 
F înfățișarea atrăgătoare a 
7 mediului urban, dar şi ru- 
Si ral, acea '*Gemutlich Neit”, 
cum o numesc Germanii. 


Dar consecințele şi mai 
rele ale acestei decadențe, 
mai ales a Europei, le 

_ întâlnim în degenerarea 
- gândirii şi a valorilor spiri- 
tuale. Europa, ca de altfel 
toată lumea civilizată, sufe- 
ră adevărat sindrom în Cul- 
tură, Morală şi Moravuri, 
Filosofia, disciplina genuină 
europeană, tinde spre 
dispariție odată cu declinul 
Europei. Jose Maria 


„Carroscal, care pe lângă un 
mare gazetar spaniol este și 
un subtil gânditor, conside- 


însufleţesc, sau a ideologii: 
lor pe care le servesc. 
Deși recentă, ''afacerea” 
Granada s'a înscris deja în 
paginile trecutului istoric. 
Pagini care se prăfuiesc, se 
îngălbenesc, pe zi ce trece, 
cu repeziciunea ireparabilu- 
lui timp. Dar ecoul rămâne. 
Si o învățătură pentru cei 
ce mai au urechi de auzit, 
E mult decând Malaparte 
a scris “Technique du coup 
dW'Etat”. In zilele noastre, o 


ră pe Ortega y Gasset prin- 
tre ultimii filosofi europeni, 
cu Heidegger şi Jaspers. 
Opera sa “teste o muzică 
frumos scrisă pentru fune- 
rariile Filosofiei europene”? 


Cum spunea Carroscal, 


“Opera lui Ortega este o 


povană pentru o ştiinţă 
defunctă”, ca povana lui 
Somoine pentru o infantă 
moartă. Si istoria, cealaltă 
ramură a marii culturi, 
este desfigurată în haosul 
universal. In Imperiul lui 
Orwell, **Ministerul Adevă- 
rului”” preface Istoria în fie- 
care zi şi în fiecare oră. 
Istoria a devenit acea “'per- 
petuum mobile'', ce se cre- 
dea  irealizabilă. Nici în 
Occident istoria nu are o 
soartă mult mai bună. Si 
aici concepţii inspirate din 


vehiculul culturii, Limba, 
iese stâlcită din confluența 
universului Orwellian cu 
Occidentul. Vocabularul a 
fost răsturnat pentruca 
apoi cuvintele să spună con- 
trariul de ce vor să spună. 
Vedem aşa inversarea 
înţelesurilor, precum 
““pace”” pentru perpetuarea 
războiului,  "'dezarmare” 
pentru cursa înarmărilor, 
“destindere” pentru încor- 
dare, “'adevăr'” pentru 
neadevăr, “iubire” pentru 
ură, '“progres'”' pentru 
regres, “libertate” pentru 
sclavie. Astfel Filosofia, 
Istoria şi Limba, cele trei 
rude apropiate dela baza 
culturii, sunt marile vic- 
time ale epocii Orwelliene. 

Dar şi celelalte ramifi- 
cări aleCulturii, Literatura, 
Muzica, Arta Plastică, şi-au 
pierdut noima în labirintul 
absurdului.  Muzele, dela 
Clio până la Euterpe, sunt 
siluite de vandalii anarhiei 
contemporane. Cultul 
frumosului a fost înlocuit 
cu cultul urâtului. Până și 
atributele exterioare ale 
unei societăți șlefuite, o 
ținută îngrijită şi demnă, 
maniere cordiale, respectul 
persoanei,aproape au 
dispărut întrun potop de 
vulgaritate, grosolănie şi 
brutalitate. Tot ce făcea 
existența plăcută, acea 
“douceur de vivre” a lui 
Talleyrand, sunt şterse de 
întunecarea bunelor mora- 
vuri. Pojghiţa subțire a civi-" 
lizaţiei a plesnit sub presiu- 
nea instinctelor barbare. 
O lume primitivă, poso- 
morită, redusă la gri- 
jile existenţei cotidiene, nu 
mai ştie ce înseamnă calita- 
tea în viață. La o tehnologie 
extrem de înaintată, cores- 


INTOX 


carte pe tema “Technique 
de l'intoxication”” ar 
avea, cred, şi mai mare suc- 
ces.” Fenomenul a apărut 
imediat după al doilea Răz- 
boi Mondial. S'a răspândit 
şi a fost cultivat cu o diabo- 
lică dibăcie, de unul din 
cele două blocuri, a cărui 
machiavelică dialectică i-a 
înlesnit inesperate şi verti- 
ginoase victorii pe plan 
logistico - politic.  Dela 
cumpărarea “'conștiinţelor” 


„ANUL 1984 


punde acum o condiţie 
umană din ce în ce mai îna- 
poiată. Si atunci înțelegem 
de ce în cartea lui Orwell, 
perechea -de îndrăgostiți 
caută în Londra resturi 
din *“la belle epoque”, ca o 
oază de reculegere și de 
încurajare. Căci iubirea este 
marea sacrificată în barba- 
ria contemporană. Iubirea 
este considerată ca primul 
duşman în sistemul totali- 
tar. Unde sunt doi uniţi 


prin afect, nu pătrunde 
Securitatea. Această 
“anomalie” anti-totalitară 


nu o poate tolera ''Ministe- 
rul iubirii”, competent în 
strivirea dragostei. Dar nici 
în afara lumii orwelliene 
noile moravuri nu sunt 
prielnice dragostei. In in- 


“asigurare socială. Astfel . 


amurgul ordinei în gândire, 
al frumosului şi al bunelor 
moravuri, justifică topicul 
unei grave crize de cultură, 
civilizație şi morală... 
Toate acestea sunt 
motive de disperare? Nu! 
Totdeauna după o perioadă 
de întunecare în mintea și 
în moravurile oamenilor, a 
urmat o renaştere. Vedeţi 
în Istoria Civilizaţiilor câte 
decadenţe şi renașteri s'au 
perindai în existența-ome- 
nirii. Numinismul şi corola- 
rul său, Revoluţia Fran: 
ceză, au eliminat, cum scrie 
Michelet, Primatul teologi- 
lor şi al teologiei, Omul 
“eliberat” de protecţia divi- 
nă, a făcut experienţa atot- 
puterniciei sale solitare în 
societate. Experienţa se 
termină cu o catastrofă a 
omului şi a societăţii. Indi- 
vidul a fost redus la un 
număr  divizoriu, ''un 
milion împărţit la un 
milion”, cum îl defineste 
Rubasov, personajul lui 
Koestler. Niciodată omul în 
epoca maselor nu e mai sin- 
gur, mai izolat în mijlocul 
mulțimilor. Si când omul se 
va trezi definitiv din utopia 
pseudo-eliberării laice şi va 
fi sătul de singurătate, el 
nu poațe decât să se întoar- 
că la fraternitatea caldă a 
comunității refăcute după 
îndreptările Religiei _reve- 
late. Astfel renașterea vii- 
toare poate veni dela 
revanșa teologiei, adică a 
Religiei restaurată la înăl- 
țimea protectoare. Omul se 
află în faţa unei alternative 
tragice. Secolul XXI va fi 
sau al intunericului orwe- 
llian, sau Secolul Invierii, 
al adevăratei Renaşteri.L] 


M.F.ENESCU, ORE AEG 2 E O OU NP CEPE 


întregi cu 


ICARE 


Radu ENESCU——— 


până la letargia intelectua- 
lă, trecând prin instaurarea 
unei “mode”, incitarea 
unui snobism “'de gauche” 
şi în cele din urmă anes- 
tezierea spiritului critic al 
omului din occident, - prin 
viclene uneltiri, - totul a 
fost bine ticluit şi pus la 
punct. 

In afară de toate celelalte 
mijloace de difuziune, presa 
scrisă a fost, poate, cel mai 
eficace instrument de care 
s'a slujit aparatul sovietic 
pentru a atinge acest scop. 
Evenimentul la care ne-am 
referit mai sus constituie cel 
mai recent exemplu; cel 
mai ilustrativ. Tehnica in- 
toxicării a atins culmile 
paroxismului. 

In ziua de 25 Octombrie, 
la orele 5,40 în zori, câteva 
mii de Marines au debarcat 
în micul '“paradis” marxist 
din Caraibe. Motivul: auto- 
defensa şi securitatea între- 
gului Continent. Strigăte în 
cer! Valuri de indignare, în 
toate cele patru puncte car- 
dinale. Cu miciexcepții. Co-. 
rul, magistral condus din 
umbră, a tunat şi fulgerat 
zile întregi; pe toate undele: 
Radio, Televiziune. Si-apoi 
prin litera scrisă. 

Presa spaniolă, cea înfe- 
udată socialismului, a 
trâmbiţat sus şi tare, înain- 
te chiar de a cunoaşte reali- 
tatea din “'paradisu” cara- 
ibian, aducând argumentul 
“*self-defense”. Pagini 
titluri groase, 


cații, 
insinuări; o frazeologie abil 
“construită, cu scopul dea 
mișca sensibilitatea citito- 
rului până la tulburare... 
drum deschis spre indig- 
nare. Iată bi prime= 
lor zile. Când s'a dezvăluit 
realitatea (peste 150 de 
“diplomaţi” din Est, un 
întreg arsenal, aproape 
800 de comisari “teh- 
nicieni”! cubani) consemnul, 
aproape general, a fost tăce- 
rea. Sau cel mult şoptitul: 
doar câteva rânduri, scurte, 
ca o simplă “'dare de 
seamă”...dovadă de obiec- 
tivitate””. Intre timp, serul 
intoxicării îşi făcuse deja 
efectul. 

Dar să nu ne limităm la 
presa spaniolă, sau din țara 
vecină. Furtuna care sa 
dezlănțuit în cea americană 
a stârnit, în anumite 
momente, trăznete vindi- 
cative, (E oare necesar să 
amintim criticile lui Robert 
Kayser din Washington 
Post şi articolele furibunde 
ale lui James Reston în 
New York Times?). In timp 
ce, -iata paradoxul, publi-, 
cul a reacționat favorabil; 
(după unele sondaje peste 
75% au aprobat intervenția). 


"“colonie sovietică” ci 


Ceea ce denotă că mai poate 
exista un antidot împotriva 
intoxicării:  Conștiința na- 
ţională, sentimentul  pa- 
triotic și apărarea. in- 
tegrității fizice și morale. 
Presa, în general, răspunde 
la alte “'imperative”, se 
supune altor interese. 
Afirmaţie gravă, tristă, 

ştiu, pe care însă realita- 
tea din păcate o confirmă. 

Pentru a-și mări circula- 
ţia şi audiența, cu prilejul 
evenimentului, revista “Der 
Spiegel!” publica, pe coperta 
numărului din 31 Octom- 
brie, următoarea imagine 
foto-mantată: plutind pe 
vastul ocean, o mică insulă 
în inima căreia se împlânta, 
ca un pumnal, o mitralieră. 
(Imagine grafică mult mai 
eficace ca impact decât o 
sută de cuvinte tunătoare). 
Iar titlul: Reagan sieht rot, 
UBERFALL AUF GRE- 
NADA. 

In limbajul diplomatic 
găsim formule subtile. Cel 
dela Quai d'Orsay de pildă, 
după consumarea 
evenimentului: “Aucun 
Etat ma le droit d'interve- 
nir militairemnent sur le 
territoire d'un autre Etat, 
sans avoir 6t€ invite par 
les autorites legitimes de ce 
dernier”. Autoritatea legi- 
timă! Care? O bandă de 
marxişti sprijiniți de 
Havana, Tripoli, şi de Mos- 
cova, “'sfătuiți” de membrii 
respectivelor **misiuni 
diplomatice”? In număr 

Și zi Zr Pa a 


tate diplomatică (şi cu drep- 
tul de a purta arme, adău- 
găm noi) se aflau acolo nu 
cu intenţia de a crea o 
cu 
scopul de a înlesni ''mijloa- 
cele necesare” pentru a in- 


staura o *'Democraţie 
Populară”. “Pilule dorte 
pour les naifs et les 


ingânus” cum scrie un zia- 
rist francez de bun simţ. 
Procesul de intoxicare, 

ca toate fenomenele patolo- 
gice, găseşte cuptor de in- 
cubaţie în orice organism 
debil şi anemic. Mişcările 
așa zise pacifiste, care 
dezvăluiesc entuziasmul 
presei  socialo-comuniste, 
constituiesc una dintre cele 
mai eficace campanii de 
dezarmare. Si dezerţiune. 
Cu prilejul mobilizării din 
toamnă în Germania, Parti- 
dul Social Democrat şi 
Confederaţia Sindicatelor 
(D.G.B.), vrând nevrând, au 
îngăduit militanţilor să: ia 
parte la aceste manifestări 
“pacifiste”. După care 
presa de stânga n'a şovăit 
să rotunjească, prin înmul- 


Citiţi şi răspândiţi 


“Cuvântul Românesc” 


„ PAGINA 5 
țiri, numărul participan- 
ţilor “uniți sub semnul 


morţii atomice”. Prudenţa 
lui Kohl, potrivnice acestor 
manifestări ('să fim fermi, 
dar să ne ferim de a face 
martiri) trebuește aplau- 
dată. 

Prudenţa e o virtute. Cu 
o singură condiţie. Să nu se 
inspire din cele două atitu- 
dini proprii omului zilelor 
noastre: resemnarea, şi 
apoi dezertarea. (“'La 
prudence est bonne. Mais la 
pousser trop loin est une 
duperie”. Florian:Fables"”). 
Prudenţa, bunul simț, nu 
au caracterizat atitudinea 
Guvernul dela Madrid. 
“Manifestarea pacifistă” a 
fost condusă de însusi 
Vicepreşedintele Cabinetu- 
lui (om care nu-a renunțat 
la biblia marxistă), înconiu- 
rat de intelectuali de stânga 
(în frunte cu poetul 
comunist Alberti căruia i 
s'a decernat premiul Cer- 
vantes împotriva normelor 
regulamentului), şi urmați 
de gloata respectivelor par- 
tide şi sindicate. Luni de 
zile a circulat sloganul 
pacifistilor şi pseudo-eco- 
logiștilor; *“ Mai bine roșii 
decât morţi”. Un ziarist 
plin de umor a replicat: 
“Roşii... Ca racii fierţi”. 


Suntem conştienţi că nu 
toată mișcarea pacifistă 
este provocată şi finanțată 
de Est. Această constatare 


tul orchestrant, se află 
acolo. De altfel, scriitorul 
Heinrich - Boll, pacifist el 
însuşi, recunoaște că **mar- 
xismul comunist exercită 
prea multă influență în 
mişcare”. a 

Da, prea multă influență. 
In așa măsură încât a 
reușit să provoace o adevă- 
rată psihoză atomică în 
occident, genial concertată. 
Si care, la rândul ei a gene- 
rat un sentiment. Mai grav, 
aproape 0 religie: catas- 
trofismul mistic. Pentru 
noi, sinonim de ““paralizare 
a voinţei”. 


Si în mare parte ea se 
datorește, cum spuneam, 
unei prese în serviciul altor 
interese decât cele ale 
Libertăţii şi adevăratei Cre- 
dinţe._O presă căreia i sar 
potrivi de minune observa- 
ţia lui Beaudelaire: ''Je ne 
comprends pas qu'on puisse 
toucher un journal sans une 
convulsion de degout”. 0 


4 AN E 
DE Ca ae pp 


h >70?fuiote 79 "A daia, A. Acra pre—za-(r Pin ra mp o e DAN “Du omou 


j 


PAGINA 6 


IANUARIE 1984 


Nu ştiu cum sunt unii 
oameni, par suciţi ca 
uscăturile pădurii, privesc 
în gol şi se vede pustiul în 
ochii lor, nu manifestă cât 
de cât interesul față de pro- 
blemele majore care stau în 
fața societății. Nu vor să 
gândească, nu au curajul, le 
lipseşte entuziasmul nece- 
sar pentru a gândi dialectic, 
ceea ce e negativ în societa- 
tea noastră. S'au obişnuit 
să gândească alții pentru şi 
în locul lor şi ori de câte ori 
li se spune ceva ştiinţific, 
interesant, nu-şi pun capul 
la contribuţie, parcă nici 
Par avea așa ceva! 

Cred din ce în ce 
mai mult în sfaturile 
profesorilor mei (ăia capete, 
nu fleac: rotunde, ovale, 
turtite, țuguiate, mari şi 
mici.) Nouă ne-a spus cine- 
va că le avem pătrate şi |- 
am crezut pentrucă era un 
mare cunoscător al legilor 
dialectice, - făcute de _tov. 
Marx şi Engels, după care 
am fost educat și am făcut 
saltul cdelaa tăietor de 
lemne-la om! Stiu că nu am 
făcut totul să învăţ opera 
creatoare a învățatului nos- 
tru conducător, scrie cam 
multe şi atât de grozav de 
nu le înţelege nimeni din 
conducerea partidului si 
câteodată nici el! Dar ce 
om, ce cap şi cum vorbeşte, 
ce vorbeşte mai ales, 
uimește lumea! După cum 
ni sa spus, ar fi bine să 
avem tot timpul ca model 
felul său de a gândi și dea 
vorbi ceea ce personal îmi 
vine destul de greu. Cu 
gânditul, treacă-meargă, 
mă descurc din ce în ce mai 
bine, dar cu vorbitul nu 
reuşesc. Am deficienţa unei 
guri rotunde, de aceea nu- 
mi ies cuvintele așa ca din 
gura lui cu baza atârnând 
puţin la colţul stâng. Deo- 
camdată mă  antrenez 
ținând un cui între buze, 
cine ştie poate oi reuși! 
Cum am spus-cu toată 
modestia-iîncă nu pot 
îngrămădi toată știința mea 
în degetul cel mic, dar am 
voinţă şi dacă-mi bag ceva 
în cap, şi am cap tare, apoi 
nu-mi mai iese. Dar ceva 
este sigur; deja toţi au ob- 
servat că sunt deja un om 
care gândește şi ceea ce 
gândesc eu dă de gândit la 
toţi cei ce mă ascultă. Chiar 
dascălii care m'au învățat 
scrisul, cititul şi socotitul- 
ultimul nu mi-a fost de 
folos . niciodată-când mă 
ascultă ce gândesc şi cum 
vorbesc, îmi spun uneori cu 
sfială: “*Măi, noi te credeam 
prostuț când erai mic dar 
acum ești mare, mare... de 
tot!” 

Aşa cum știu eu să gân- 
desc-ştiinţific-revoluționar, 
nu ştie nimeni. E drept că 
pentru asta trebue să gân- 
desc foarte mult, totul mi 
se încâlceşte în cap-aşa-i 
când ești un gânditor, dar 
urmând firul roşu-trebue 
să fie în față mereu un fir 
roşu să-ţi stimuleze creie- 
rul-mă descurce şi aplic 
principiul dialectic: '*Când 
te simţi mai la strâmtoare 

Dă-i cu clasa mun- 
citoare” - şi merge! 

Până şi nevasta mi-a 
spus că sunt un om cu 
multe idei, un fel de idiot şi 
plină de admirație mi-a 
spus: ''Cine-i nimenea ca 
tine?! 


DE 


CUVANTUL ROMÂNEŞe 


GÂNDIRE CREATOARE 


Cred că dacă s'ar pune 
un premiu pentru gândire 
dialectică, mie mi s'ar cuve- 
ni. Au afirmatunii-profesori 
chiar!- că socialismul e o 
ştiinţă , aşa ar fi citit ei pe 
undeva. Cum pot să gân- 
dească atât de îngust? Se 
ştie că, orice descoperire 
ştiinţifică se experimentea- 
ză mai întâi pe animale, nu 
pe oameni. Concluzia: 
socialismul nu poate fi o 
știință, el este o carte, 
tipărită la Bucureşti şi cos- 
tă 18 lei! 

Problema cu 
mul, o întrebare a unui 
tânăr născut în timpul 
materialismului dialectic, 
am rezolvat-o cât ai zice 
“cizmulică”. Simplu, 
ținând seama că socialismul 
este inversul capitalis- 
mului! In- capitalism este 
proprietate privată, în 
socialism nu, capitaliştii 
sunt bogați, socialismul nu, 
în capitalism este exploa- 
tarea omului de către om, 
în socialism este invers! 

Si pentru că mă preocupă 
dezvoltarea socialismului în 
țara noastră am depistat 
ceva nemaipomenit. Tot 
despicând socialismul-ca 
părul porcului-în patru, am 
tras concluzia că de fapt, 
la noi, materialismul şi etc. 
a cunoscut de fapt. mai 
multe/etape din care sigure 
sunt trei. Atenţie cu firul 
roșu: 1 - Ca să se impună 
partidul comunist-un par- 


capitalis- 


_tid materialist, a trebuit să 
Tuptăm-eu nu, eu eram un 


prostuț mic nu așa mare ca 
acum-deci, au trebuit 
învinși cei înapoiați. Am 
luptat-noi comuniştii, aşa 
în general, cu mânie, cu 
pumnii, cu armele, cu închi- 
soarea contra diavolilor. 
Dar i-am convins că noi 
avem dreptate și de bucurie 
că i-am lămurit, se dădeau 
cu capul de pereţii mai 
multor  închisori-locuințe 
oferite gratuit de partid 
celor ce se mai încăpățânau 
să creadă că noi nu aducem 
fericirea pe pământ-şi cân- 
tau ''M'am născut in 
România”. Aceasta a fost 
perioada cea mai grea, 
s'a luptat diavoleşte contra 
dușmanilor și putem numi 
că am trecut mai întâi prin 
faza materialismului diabo- 
lic! 2 - Trecerea la traiul 
fericit s'a făcut brusc, 
oamenii au fost luaţi de 
traiul bun ca din oală şi 
mulţi s'au îmbolnăvit. In 
lipsă de niscai medica: 
mente, bolnavii s'au tratat 
cu operele lui tov. Marx, 
Stalin, Ceaușescu şi alții. 
Tratamentul a fost bun şi 
apoi medicii au constatat că 


toți suferă de diabet! 
Bolnavii învârteau 
lingura'n ceai cântând 


“Dulce, dulce Românie”, 
de aceea s'au îmbolnăvit! A 
fost etapa materialismului 
diabetic. 

3 - Ultima etapă a 
materialismului a început 
de câţiva ani. Grijuliu cu 
sănătatea poporului, parti- 
dul. a constatat că se 
mănâncă prea mult, se 
muncește-adică se face prea 
puţină mișcare. O clasă 
muncitoare cu burtă, cu 
pungi de grăsime, prea sea- 
mănă cu capitaliştii din 
cărțile cu poze ce ni s'au 
arătat la cursurile de filoso- 
fie! Așa a început campania 
de combatere a traiului 


burghez: mers pe jos, 
muncă voluntară, sculatul 
de dimineață şi inviorarea 
la coadă, plus o agitată pro- 
pagandă. Din iniţiativa 
responsabililor cu silueta 
publică, în cadrul festivalu- 
lui **Cântarea României” 
s'a ţinut conferința: 
“Combaterea obezității”. 
Păcat că s'a ocupat doar 
rândul din față, publicul 
aşteptat era în programul 
de cură de slăbire-mătu: 
rarea străzilor şi îngrijirea 
spaţiului verde. Pentru cei 
absenţi s'au tipărit 
broşurile: '*Produsele viti- 
cole-carnea, untul şi grăsi- 
mea-un pericol de moarte” 
şi “Secole de-a rândul 
strămoşii noştri au consu- 
mat vegetale”. Si așa am 
ajuns în etapa materialis- 
mului dietetic! şi cu ce 
rezultate! : 
Unii tovarăși-niște inte- 
lectuali, că de erau intelec- 
tuali gândeau mai adânc, ca 


lon BĂDILĂ 


mine-au ridicat multe pro- 
bleme și au pus întrebări 
despre socialism şi lăţirea 
lui pe pământ. Ce-i inte- 
resează asta? Să dăm noi 
Românii, drăguțul nostru 
socialism Elvețienilor? E 
păcat. Să facem socialism 
în Sahara? Dar de unde 
atâta nisip? 

Partidul are mare drepta- 
te când spune de capitaliștii 
care pun beţe'n roate gândi- 
rii noastre creatoare. De a- 
ceea există probabil şi mai 
mult ca sigur indivizi care 
se adapă la alte izvoare şi 
nu sug dela învățătura par- 
tidului. a 

Nu poate nimeni să ştie 
ceva dacă nu cunoaşte ce 
este partidul, uteceul sau 
sindicatul/ Tot ce se face, 
este din învățătura partidu- 
lui. Chiar și canibalii cred 
că au învățat cum să se 
hrănească din doctrina par- 
tidului comunist! (Probabil 
că au un partid mai mic şi 


un conducător care nu ştie 
să scrie şi să dea prea multe 
indicaţii, ca al nostru. altfel 
toată Africa era albă de 
oase.) A 

Ca urmare a propagandei 
capitaliştilor-care mint 
chiar când spun adevărul- 
unii pun la îndoială că ar 
exista partide comuniste 
sau sindicate şi în alte ţări. 
Cum a fost cazul cu Bangla- 
desh. Când, din initiativa 
partidului, s'au strâns fon- 
duri pentru a ajuta copiii 
flămânzi din Bangladesh, 
unii au refuzat să creadă că 
acolo există copii flămânzi. 
De asemenea, când li s'a 
cerut să sprijine sindica- 
tele-tot din Bangladesh au 
existat persoane care s'au 
îndoit de adevăr. Doar când 
s'au strâns fonduri pentru 
partidul comunist din 
Bangladesh s'au convins că 
acolo unde există sindicat şi 
partid comunist trebue să 
fie şi copii flămânzi! 


Urmând indicaţiile partidu 
lui, să facem totul. pent i 
nu mai tărăgăna cu fă 
socialismului şi să o 
ceva mai repejor spre 
comunism, am ţinut o 
cuvântare mobilizatoare la 
şcoală. După ce le-am expus 
frumos situaţia, cu un 
picior de râpă şi cu altul în 
prăpastie-aşa ca să inţelea. 
gă copiii maiuşor-am lansat 
lozinca mobilizatoare; "Să 
facem socialismul si 
comunismul, dacă nu ee 
tru noi, măcar pentru copiii 
noştri”! S'a stârnit o furtu. 
nă de aplauze şi chiar 
dascălii m'au aprobat si 
spuneau: "Aşa le trebue că, 
tare sunt obraznici”, Pentru 
cât gândesc, toţi mă respee- 
tă. Aud exclamaţii: Ce cap 
are “iar când mă scobesc în 
nas și arunc mici gogoloaşe 


Tu a 
urirea 
luăm 


aud: tov. activist, scoate 
perlele gândirii comunis- 
te! 

O 


CÂND BEȚI, NU CONDUCEŢI! 


CUVANTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1984 


În 


PUBLICAȚIILE DIN EXIL 


————— Cronographus ANONYMUS 


Publicaţiile românești 
de cultură din exil au înce- 
put să apară în 1949, cu 
revista '“'Luceafărul” dela 
“Paris, unde se grupau 
câţiva tineri în jurul lui 
Mircea Eliade, şi el atunci 
abia cu ceva mai puţin 
tânăr decât ei. Din lipsă de 
bani, revista n'a putut să 
apară decât de două ori. Pe 
prima pagină, a primului 
număr apărea un poem 
patetic dedicat LIBERTA- 
TII, scris de un prizonier al 
comuniştilor din România. 
Revista însă nu era “politi- 
că”. 

Dar cam pe atunci sau 
puțin mai înainte, şi-au 
început apariția şi primele 
publicaţii periodice politice 
din exil, tot la Paris, una în 
limba franceză, alta într'un 
fel de esperanto pretins 
limbă română. Prima a 
ținut până acum vreo zece 
ani, cealaltă, în aceeaşi 
aproximativă limbă, a con- 
tinuat să apară până azi, 
apare mereu, şi-i urăm să 
apară până la sfârşitul 
lumii. Funcţia principală a 
acestor publicaţii era divi- 
zarea Românilor din exil, 
prin campanii de ură şi de 
propagandă, în primul rând 
în sprijinul cumplitelor.eve- 
nimente legate de 23 
August 1944. 

Pe urmă au început să 
apară din ce în ce mai 


inalte publicații, şi aproape 


E telor care au dus la. ocupa- 


1944, de fapt concluzie a 
unor vechi racile şi păcate. 
Că în aceste publicaţii au 
apărut şi apar încă şi unele 
lucruri nesăbuite, nu tre- 
bue “criminalizat”?, pen- 
trucă la nimeni nu există 
niciun fel de intenţii 
criminale, aşa cum în tre- 
cutul apropiat Românii nu 
S'au făcut vinovaţi de crimă 
de război sau de crimă 
împotriva umanității, pen- 
trucă nimeni dintre Români 
nu a fost tradus în fața 
judecății care a stabilit ce 
fusese crimă de război şi 
crimă contra umanităţii, şi 
anume  ““Tribunalul dela 
Nuremberg”. Acolo nu a 
fost judecat şi acuzat 
nimeni pentru “opinii” din 
trecut, ci pentru “fapte 
săvârşite”. Pentrucă numai 
comunismul este doctrina 
care persecută prin agenţii 
ei pe toţi oamenii printr'un 
permanent “'proces de in- 
tenţie”. Aceasta este diabo- 
lica invenție comunistă, de 
altfel prevăzută de profeţi 
din secolul trecut. 

Dacă în publicaţiile 
româneşti din exil, în care 
cum am spus au putut să 
apară și lucruri defectuos 
exprimate, unii şi-au reven- 


dicat. vechea lor poziţie 
anti-comunistă din anii 
premergători războiului, 


aceştia nu erau niciun fel 
de “criminali” de război, 
specie care n'a existat _la 


“aşa că 


rea României pe baza unei + 


conjuraţii şi a înțelegerilor 
dela Yalta-Teheran-Pot- 
sdam. Pentrucă au fost trei 
conferinţe, nu una, ca şi 
acuma când avem trei: Hel- 
sinki, Belgrad, Madrid, 
pentru definitivarea celor- 
lalte trei, de acum patru- 
zeci de ani. 

Critica -din publicaţiile 
româneşti majoritare din 
zeci de ani ai exilului, nu 
era niciun fel de '“propa- 
ci a vreunui partid 

““imperialism”, şi nu se 
apă pe nicio ideologie, ci pe 
grija majorităţii Românilor 
faţă de soarta poporului şi 
țării româneşti. Tot ce-a 
fost politic în aceste publi- 
cații era analiza sub diverse 
unghiuri de vedere a situa- 
ției din "România, și 
“revizuiri istorice pentru 
reconstituirea înlănțuirii de 
fapte care au dus la desfiin- 
țarea României, asigurată 
prin ceea ce s'a petrecut în 


inevitabil complice al im- 
perialismului comunist. In 
războiul din Est au murit 
sute de mii de Români ca 
să-şi recupereze teritoriul 
patriei, răpit în 1940. Cine 
încearcă să criminalizeze 
aceste jertfe, şi toate jert- 
fele date pentruca România 
să nu fie comunistă, se dă 
pe față el însuşi ca un ''cri- 
minal la masa de scris”, 
deci un criminal moral, 
care prin. calomnie 
urmăreşte nimicirea celor 
ce nu recunosc comuniștilor 
niciun drept asupra Româ.- 
niei. : 

România a fost o ţară cu 
un popor, iar cei care apar: 
ţineau poporului român şi 
nu erau copleșiți de 
meschinele interese 
materiale ale momentului, 
au fost conştienţi de 
răspunderea lor pentru acea 
țară. Acest lucru l-a ex: 
primat, în ceea ce era scris 


politic, majoritatea de peste 
nouăzeci la sută din 
publicaţiile româneşti ale 
exilului, apărute în decur- 
sul unor 34 de ani. Dacă, 
după aceşti ani, cineva 
acuză pe Românii îngrijați 
de soarta poporului din țara 
România, pe care îl distruge 
comunismul eurasiatic, că 
fac vreo '*propagandă”, vor: 
beşte exact în termenii for- 
țelor imperialiste ale 
comunismului. 


Dar în aceşti 34 de ani de 
apariție a unor numeroase 
publicaţii româneşti în exil, 
toate prin eforturi materia- 
le foarte grele ale câte unor 
oameni însuflețiți de 
dragostea pentru țara lor, 
literatura română s'a 
îmbogățit cu un întreg capi: 
tol de poezie, proză literară, 
ştiinţifică şi filosofică 
românească. O ''despuiere” 
a paginilor de cultură din 
aceste publicații ar da o 
întreagă bibliotecă a artei 
cuvântului românesc şi a 
științei si gândirii româ- 
nești din acest exil. 


Sunt în Occident nişte 
stranii oameni care vor să 
reducă - toate acestea la... 
„„propagandă”. Avem tot 
dreptul să vorbim de nişte 
apariţii stranii, pentrucă 
nu vedem cum ar fi în ser- 
viciul “umanităţii”, când 
atacă  defăimând  publica- 
țiile româneşti din. exil, 


miajoritate sunt preocupate 
ia soarta culturii şi a popo- 
rului român, şi în aceeași 
zdrobitoare majoritate nu 
se ocupă în 1983 de 
probleme din 1938, care azi 
nici nu mai există. Azi 
vedem chiar la propriu la 
televiziune cum Eurasia 
înghite proporţional mai 
repede România decât tot la 
televiziune putem vedea 
uneori cum un boa înghite 
câte un ied. 

De aceea ne întrebăm: 
cine în afară de acest 
“boua” întins peste două 
continente, are interesul să 
susțină propaganda de 
calomniere a publicaţiilor 
româneşti, aşa de diferite 
altfel, din acest lung exil? 
Această calomnie nu se 
poate deloc justifica prin 
poticnirile - stilistice, şi 
acelea  răstâlmăcite, ale 
unora care nu sunt însă 
niciun fel de “criminali”. 
Deci: cu cine votăm? şi 
"dacă e secret, să știm şi 
noi”. : la) 


ERRATUM 


In articolul ““La o nouă întemeiere românească”! (Noembrie 1983) au apărut mai multe 
greșeli de tipar, din care cităm: 


L. In loc de? 


rând cu propria ţară a Romanilor, Italia”. 


2. In loc de: “'S'au hotărit să facă în această parte (Romanii) ... 


inprimul rând cupropria țară a Românilor, Italia”! a se citi: “în primul 


o a doua Italie lucru 


pe care nu i-au mai tentat nicăieri”, să se citească ““lucru pe care nu l-au mai tentat 


nicăieri”. 


3. Citatul care începe; ““Indată ce vulturul roman”! și sfârșește ““ducând la sfârșitul 
uneia dintre cele mai puternice rase ale antichității”, este din cartea lui Iorga, “La 
Place des Roumains dans l'Histoire Universelle”?. 


4. In loc de ''des-românizarea Românilor în conştiinţă,” a se ciți “'des- romanizarea 


Românilor”. 


Iorga”, a se citi “'secolul VII a.c.” 


 Voyelles”, “un sonet '“Voielles”? 


5. In loc de: “când s'a petrecut prin seculul VII marea dramă de care vorbeşte 


Aâă 7 ATI, articolul “Alexandru Larg: Clavicula mundi”?, a se citi în loc de “tun sonet “'les 


are în zărobitoarea lor Re 


E e 


In Canada 4 
Cuvântul Românesc 
Box 4217, Station D 
Hamilton, Ontario 


L8V 4AL6 
Canada 


PROCURAŢI-VĂ 


NCHISORI 
se ZEU PANfI 


Cu un cuvânt introductiv de Vintilă Horia 


Cartea are 600 de pagini și se vinde cu $ 20.00 volumul 
Pentru țările din afara Canadei trimiteţi banii în valută americană- $ 20 U.S.A. 


Cartea se poate comanda: 
In __In Europa 
Asociația Hyper Hyperion 
4R, Du Gen H.Bertier 
92.200 Neuilly S Seine 


Franța 


PAGINA 7 


In U.S.A. 


Zahu Pană 
31-25, 89-th Str. 
Jackson Heights 
New York, 11369 

U.S.A. 


Nu poţi 'să citeşti o 
singură strofă din aceste 
perle înșirate pe foile unei 
cărți, fără să-ţi dai seama 
că ele sunt scrise cu o “'cer- 
neală'" specială: amestec de 
sânge şi lacrimi. 

Că poeţi consacraţi ca 
Nichifor CRAINIC şi Radu 
GYR au continuat, şi între 
zidurile închisorii, să simtă 
şi să gândească în versuri - 
nimic mai normal: ei au 
rămas în elementul lor, şi 
harisma fiecăruia, în împre- 
jurările vitrege, a prins a- 
cipi de vultur, rotind, la 
înălțimi, ocoale, pentru a 
zări de sus, undeva jos, un 
punct, pe care să-şi pună 
piciorul... 

Nici. de versurile unui 
poet ca Radu BUDIS- 
TEANU, care abia acum își 
dă măsura talentului, prea 
mult timp ţinut sub obroc, 
nu te poţi mira că nu s'a 
scufundat în tăcere sau, 
când o face totuşi, atunci 
tăcerea lui capătă tâlc de 
parabolă. 

Apoi trecând dela cei 
cunoscuți la poeţii mai 
puțin cunoscuți sau chiar la 
cei necunoscuţi, înţelegi de 
ce i-a ieșit poporului român 
vorba că "e născut poet”, 
Ca şi pentru deţinuţii poli- 
tici, condiţia poeziei şi a 
cântecului de dor şi jale a 
fost pentru poporul român, 
de-a lungul multor veacuri, 
suferința și refugiul în co- 
drii seculari. 

Acolo, în “'codrul-frate 
cu Românul”, sub pavăza 
lui, şi-a plâns şi dojenit 
Românul soarta; acolo. şi-a 


POEZII DIN i 


“Culegere de Zahu Pană” 


D.C.AMZAR 


scrutat destinul, sperând în 
mai-bine şi implorând 
maibinele. Doinele şi cân- 
tecele de jale acolo s'au năs- 
cut, în anonimatul codrilor; 
ca şi acum, în anonimatul 
închisorilor. Atunci şi acum 
cântecele și poeziile s'au 
transmis oral din om în om, 
întipărite în memoria colec- 
tivă. 

Unul din aceşti trubaduri 
ai suferinţei, Zahu PANA, 
şi-a luat nobila sarcină de a 
strânge această '*producție 
a închisorilor” neamului ca 
"dela lume adunate şi 
iarăși la lume date”, ca o 
nouă “Poveste a Vorbii”: 
un volum de 600 pagini, o 
adevărată biblie-inspirație a 
spiritului românesc, care se 
afirmă astfel într'o impre- 
sionantă unitate de cuget şi 
simţiri. 

Se cuvine, cu această 
ocazie, să ne amintim că 
opera editorială a '*Cuvân- 
tului Românesc” a fost 
precedată de alte patru 
publicaţii asemănătoare, 
dar de proporţii mai reduse. 
Inceputut l-a făcut regreta- 
tul Victor Buescu în 1952 
la Lisabona cu placheta de 
versuri semnate “ion Ste- 
garu şi Onofrei Pușcăria- 
şul”, pseudonime sub care 
se ascundeau Radu Gyr şi 
Nichifor Crainic, amândoi 
trecuţi, de mult timp, în 
“țara de dincolo de veac”. 
In 1961 a urmat D. Bacu cu 
al său “Aiud” tipărit la 
Madrid, apoi în 1963 
“'Ofranda - poezii din închi- 
sori”, publicate de acelasi 
autor tot la Madrid, în sfârsit 


exitidetiaă 


NCHISORI 


pet taiate i 


"“Poeme din închisori", edi- 
tate şi prefațate de poeţii 
Vasile Posteucă, plecat şi el 
dintre cei vii, şi Nicolae 
Novac, iarăși la Madrid, în 
1970. 

Multe din poeziile identi- 
ficate în culegerea lui Zahu 
Pană ca datorite lui Nichi- 
for Crainic şi Radu Gyr, au 
apărut în 1952 sub pseudo- 


nime, iar în 1963 ca ano- 


nime şi cu unele deosebiri 
în compoziția versurilor. şi 
în suceesiunea strofelor, 
ceea ce se explică prin tran- 


smisiunea lor orală, de care 


a fot vorba mai sus. 

Faţă de acest măreț 
manifest al românismului, 
refugiului cu cele două fi- 
suri ale lui, cea dinbiserică 


și cea din politică, m-i 


rămâne decât să-şi acopere 
fața sau să-și “pună cenușă 
"n cap”, cu toate succesele 
personale şi laudele pe care 


le înregistrează din când în 


când unii compatrioți în 
filosofie, ştiinţă, artă şi 
sport şi alţii în economie şi 
finanțe. 

Toţi, foşti guvernanţi sau 


oponenți şi dizidenți sar 
cuveni, cu mâna pe această - 


biblie a românismului, să 
re plecăm capul, recunos- 
când fiecare partea lui de 


„vină pe care şi-o ştie, cel 
mai bine, eliî însuşi- la poli- - 


tica internă şi externă, care 
a dus țara şi neamul în 


tabăra dictaturilor, cu tot 


avertismentul providenţial: 


fatidicul 23 August 1940, 


căruia nu putea să-i urmeze 
decât catastrofalul 23 


August 1944. a 


EDIȚIE LIMITATĂ 


i. 


Lp Sa 
în te dobanda i de pai» Ni Va d 


aa 


i Dn ît= Seeaditea a i 


CUVANTUL RO, 


IANUARIE 1984 


UFERINŢĂ ŞI POEZIE 


Însemnări pe marginea volumului “Poezii din închisori” culese de Zahu Pană 


daruri să ajute omului spre veşnicie. 


PAGINA 8 


ECOURI DIN ŢARĂ 


rea stelei 


„„„şi durerea cuvânt s'a făcut, iar ver- cât golul burţii ar îndepărta trupul de Candela Mirelui, sorbind fulgera tlorea n'au fost care, cu dragoste filială, n'a 

sul, îngânându-i rugăciunea, i-a năzuit, suflet, rămâne rugăciunea dospită în  lăcrimate pe cetina de conifer, zâmbind, imbrățişat anorteă ca'Pelo na E 4 

prin căderi când mai moi când maiafunde, lacrimi prin care frânturi de rai se fericitului copil din catrenul lui Douăzeci 0% fi luat această posibilitate! Si nu. 
răsfrâng în făptura umană, ca un merit al şi cinci Decembrie, când brazii leagănă în disperare pentru csânda Tataee 


urcușul întoarcerii spre, rai. C idiţi ca 
Doamne, atâta grămadă de suferință s'a vredniciei personale mai puțin, și ca un vârfuri cântul Lerui-Ler, zi iți judecata bunului pământean de a 


zidit în paginile acestui volum mărturisi- dar al milosteniei picurate din Dumnezeu, Meşterul Manole, în dureroasa lor creş- încununa cu ea. E nuanţa din inta 

tor şi atâta dezgolire a sufletului de viclea- mai mult. tere, toți cei cuprinși. între elanuri ȘI care. deosebegtă situații lAstsă dă cole 

na iscodire a trufiei! Orizontul mărginit din cosmos-ul mic  pogorăminte - au făcut din zicerile cântate Cică Tabel a artă AR a iae a 
Cât de încăpătoare, Doamne, le-a fost dintre ziduri, în care măsura vremii bătea un dar folositor pentru toți cei din Log: ele Oe SAR | 

doar în rostul pâinii înfulecate, este um-  trul şi din afara drevelor, ştiind că toţi fac Trerătorule, du ta spa Baa a sia 


inima acestor 'schiloade trude” ca să cu- = A d “Ir lui Dumnezeu 

prindă în liniile cărnii ei atâta viață, cu plut cu un conținut nelimitat, salvator și parte din lumea darurilor lui Dum - cam căzut supunându-ne le i 
F: > i A E - i : pă E i f, 0 

atâtea chemări zbuciumate pe crengi de de teamă şi de singurătate, sentiment in- Ale Tale dintru ale Tale vestește. din aduci cai Crt 


i ăi i dureros ici ă rile şi îndoielile ăi ecuvi 
suporiabil, trăit mult mai du Aici se lămuresc temei Ei tare -basarabă, : sentinței ata i 


aur, cât nu putea cuprinde “cealaltă”? de decât ! aa EZVAuie 
dincolo de beznele postume, îngăduită cu întrun sistem de relaţii colectiviste, decă Meşterului cu lungi suspine, i se dezvă ui A = 
cuget pieziș de viclenia răsăriteană a silni- în cel individualizat a care, şi acolo, ori- sensul  mormintului pentru împăcarea iati A Ioaăi morţi nu atât peni in 
cei Mongolii! cât de curată ar fi viaţa, prin simplul fapt lumii, pentru potolirea ferocităţii bestiei Aeetn ag pi ci pogoane, ci pentru 
= Care ar fi noua măsură a dreptei soco- al individualizării, este oarbă şi lipsită de  muşcând din trupul victimei din groapă, 330 î- CE iz Ş pci pentru postmi 
. teli, într?o bună rânduială, cu care nepăr- omenie. (Cu o uşoară ostentaţie, am fi dar mai ales i se pătrunde funcţia de pi pate upă furtună pe ca 
5 tinitoarea cumpănă a județului va trebui ispitiți să adăugăm că natura relațiilor  slobozenie ce ridică pe fiii neamului într”o ma ee tre E s'o ai preceadă, 
s'o împartă fie pentru 'învinsul ce se dintre întemnițați ar fi remediul eficient continuă jertfă pentru neam, pe temeiul Așadar, Sea BEA „robie OBZIA: 
vinde pe sine”, ''mințit de speranță” și la neajunsurile social-morale de care se dragostei de neam. călăuzeşte i Ai rtate în simplita 
vis, fie pentru cel ce-și găsea identitatea face vinovată contemporaneitatea). “Mergi printre noi cu sfânta-ți certificată de sinceritatea sărad 
în rănile mâinilor străpunse de cuțitul Suferinţa ne-a fost unificatoare, iar ex: moarte vie, duhul, după ce şi-a cunoscut limitel 
pa umbrelor reci din ungherele celulei! presia ei cea din urmă - mormîntul - ne tămâiezi cu marea ta tăcere... rilor naturii sale 
= Vor: veni la vremea sorocită, minţi împăcarea cu lumea întreagă. Mormintul tău e numai înviere, ““Duhu-i prost, iertatu-i de bel 
BF luminate și 0 vor meșteri pe recea muchie Lasă târgului să creadă prin tine luminăm de veșnicie.” Svârle din copite, împrejur . 
53 a gândiri! sau pe roata frumuseţilor ro- Singur că le faci. Din conştiinţa că lumea creată pe o Razna pe maidane de azur 
$ tunde, anistiloiță că aia se existenţei Lumii, dacă vrei s'o”mpaci logică divină ne Dă responsabilitatea - Dracilă, să'nfulece şi stele” 
: corupte sufletul şi-a păstrat virginitatea ăi m înt să vadă... fiecăruia faţă de toate, bazată pe responsa- 2 aria RR 
£ nativă, alții emițând sentinţe binevoitoa- E Da, > Mac ItA e a iata bilitatea i de Dumnezeu a hâşait cura: Acest duli prost îai merită libertat 
dea Sea zice ucenicul cu ochii albaștri, iar, în . A Agra pă : deplin, căci zi de zi s'a străduit, luptâi 
re pentru suficiența esteticii pure, dar, tă b di Io aizPeli Shaul jul vorbirii cu noi înşine, mai mult, mai Ă E 
despotrivită, fiind departe de moartea « parte, absentă din volum, Poliphemul - 4-ist, mai'adevărat, în fața oglinzii din  î4 cucerească. Pentru ea, păm 
: Da dep aee orbului Stefan Vlădoianu: a î - strămoșesc arde până în temelii d 
strămoșilor bunici, uitaţi fără nume sub “0, ] d ? f „moi, ucigătoare pentru păcat, iertătoare, CI Aer 
pietrele de veac, departe de ochiul veninos spăț, la rându-mi, cosmic, flămândei pentru păcătos. Nimic nu rămâne ascuns minte, iar p rostul nu Ș, sfiește să-inu peri: 
al strajei dela vizetă, departe de zodia bu- Da iaca t8ti ami IA dărui, pentru. totdeauna. - că “morți sfinți” : 
u darurile câte le cresc biruitoare... Este spovedania imboldită de credin- aducându-le. îngei 


bei rele, hrănită şi ea din anonima dăruire a 
subterană. Este în firea lucrurilor ca cel De cânduavamnil EI ob TATA Cenușarul 
ce premerge, spune poetul, să cadă cel “mai ggl ze “buze surâsul trist și cuminte al nevinovă- 
dintâi pe drum, Si i? mprăstioyiertatea vic 4 ! inimii. mful ac întreg 
are EC A at DSă Bă ai Spre ci le patru colțuri. le 1 7 i ii. ș n tul ade între și « 
je L. £ “ = 


cioşia duhului care făcea să înflorească pe 


-Doamne, fă din 


Târgul se răscoală şi ucide, râde 
dement: numai că râsul, oricât de exal- 


scrâşnirea de ore între măselele leilor, ci 
în gura flămândă a scorpiei din om, sub 
zodia fără de ani, şi adăpaţi nu cu oţet, ci 


au: Un simplu surâs de nevinovăție sau de 
căință mistuitoare şi a fost destul să se 


şi peste toate dezastrele, luminosul zâm- 


bet înțelept. tant, rămâne periferic, nu realizează decât sti incendi itelor ucări - 
Dela începutul cărții, poezia va trăi, “colectivă” și aceasta, forțat: gtingă incendiul mepteșugiterer retete cu smâreul clocit din ciubărul plin de 

de-a lungul celor șase sute de pagini, din Cuvântul ucenicului de olar, ca expresie prevăzut că ceea ce decretaseră ca ''insu- duhnetul neputințelor de ruşine? 
mustul suferinței sale. Prin ea se oferă lui poetică, nu este simplu cuvânt rostit, ci portabil” în imperiul minciunii nelegiuite Fie binecuvântată truda ta, vrednicule 
Isus cele ale osândiților, chiar fiinţa pro- este cuvânt lucrat în strop de sânge, în celălalt imperiu, susținut de alt princi. editor, că te-ai istovit să smulgi uitării 
prie, ca şi cum, fără ea, n'ar fi posibilă întrupat să îngroape eternitate în argilă piu, “tinsuportabilul” va deveni “trăire”, oarbe lumina lacrimilor însutită în țari 
Pitis a = modelată. încă înainte ca lemurii să întocmească, de har a semănătorilor tăi confrați.. 

„ “Doamne, plăpând, împăcat, dar cu “Noapte am să'ngrop - precum în cealaltă poveste, coșciugele con-  crepusculul zilelor noastre, părtaş 
visul întreg, mă primește pentru cea de De tăcere adâncă.” tractului semnat cu sânge propriu. De- marea taină a camaradului tău - măi 


apoi cuminicătură” : Venindedin lu sir oarece, moartea ca fapt, nu dovedeşte că  Teşte domoală, răbdurie la cio 

: Osânditul nu se are în vedere numai pe (catia lui oile pini Iura dare şi dragostea divină nu ie total pa tar ică şi răcoreşte-ți trudita dogoare, opreşte- 
„sine; el nu uită niciodată relația cu neamul, morţi, anulând pragul despărțirii. celor nici că lumea din care fac parte Piteşti, soarbe-ți, spre ostroavele cu îngeri, tării 
Ea PERLE se acuiă, neant, polo A ICE ab două durate. Ceea ce nu se realizase timp Canal, Gherla sau Aiud, nu e comoara de „Continuare inpag. 
tente re. pepeni în ae a poves- de treizeci de ani de unitate națională în 
> hotarele României Mari, suferinţa rotun- 


ti de Tara Românească. s iNiFeluzial ae 86 e ood ăn AzU 
Jertfa osânditului nu este jertfa visului răi a ASrsun pr Ș, pa năzuința Y a 
izolat, iar valoarea ei se deslușeşte numai ret spre +Canaanuliomăntuirii z RU G A 
a . Pi . 3 ȘU. L 
E pirați sărac intra ir, ROCA ac aura mermeni pe 
ee ati pi ati rit ge a cura de diopiXpartă ae pita aaa n A 
lumină, iar trupul - pâine pentru foamea bestia din stăpânul vândut tocmelilor 2 
gloatei. z Seminee să jazuletirodil in Mi-e sulletul ca un cireş în [loare 
EI ştie - şi nu încape dubiu în conştiin- Vapa : iau gr E AP eacAi, = z 
celi caroare experierja tristă a existen- ceşte nu numai pe cântăreţ ci şi pe toți cei şi'n floarea lui tot soarele îl am . 
că raiul degradat de amăgirea Care vei enniate i depoe de pet e eri Sunt mii de ramuri şi-o privighetoare 
încremenită în negație, se perpetuează 008; bişi 06 un Cs tioA Gr: in rezea ue ge ae atipica 
a 2 concepții vibrația lirică a versului sfârșea vrățită, cântă'n Îiccare ram . 


„curățat, în chita de spice și ciorchinele de sn ericția alovei. d8. rugăciune, îndre 
; : paine - , ptar 
5 sai ir apaticirae in er tasare de lumină în întunecimi jilave. 3 EC 

„în viața pururi a neamu . Desigur, poezia plângeri noastre e ă - Furtuni ce-au smuls goruni din rădăcină 


E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu, : se - Er Sa 
upă ce s'a frânt în holdă și a sângerat în departe de a fi rugăciunea ascetului elibe- trecură şi prin Îloarea-i de zăpadă 
vie. Oricât de mare ar fi răul comis de for- rat de mecanismele complicate ale lumii 2 pia - -- pal pe 
 ţele vizibile ale puterii din afara autorităţii exterioare şi chiar de senzația fizică a dar, zbuciumându-i ramii ce se'nelină, 
al durerii trupeşti, dar nu renunţă la a-i lui nici-o floare n'a putut să-i cadă ! 


raționale, condamnatul știe că acestea mu A ceha i 
pot micşora prețul tainic al dragostei cru- Ea, sfi n enpti E XSIRi pentru Pacea 
cate, deoarece oferindu-se lui Hristos ului. „A Cerului şi nu a lumii, căci : 3 

ne şi cu ale sale, îi oferă şi toate rela- Vas etitauuii eiar Olga şi întreita minta a 0, Doamne, azi când nimeni nu mai poate 
ţiile lui cu neamul întreg. Chiar şi elemen- cei pei Atori: de: popoate/ixodeae să Dirue-al ispitelor sudui 
Ina A GE Aplica tmat; ofeat de codita, RObDL Viitoarei, ti, pe: când “F acea “Lui e pate Dl uda 
Ș răstrânge raiul în făptură și răzbește raz- _ când înspre iad duc drumurile toate, 


şuvoaie şi drumuri de munte, lacrimi Iara id Ajuta 
“răsfrânte de talazul apelor, sporit se tz, zii pe . iar înspre rai, mai Soia era 
încorporează esenței etnice văzută în deve- Umiliţii, înrobiții, batjocoriții, nimenii p „ mai duce-un singur drum, Ra 
nirea ei seculară, îmbrățișându-se în uni- din nicăieri, niciodată si din nimicul celor ; a 
tatea neamului cel încă în vreme nenăs- douăzeci de ani, în Pacea Domnului deve- trimite-mi îngeri, astlel să mă 
t. Pușcăria celor patru pereţi ia propor-  neau stăpânii propriei lor firi, munciți de - AL Eli ied Is! a apoase 
dorul propăşirii morale, într'o să nu mă intineze nici-un greș, 
N 


- țiile spaţiului carpatin, iar celulă, părere 4 r 
de Căpăţână spre treapta cea de sus, unde,  Cunoaștere lucidă a existenţei lor, reîn: ca Sulletu-mi să ţi-l aduce la moarte 
ce sunt în cei ce nu mai sunt, într'o viind în apusele datine ale străbunilor şi E Rep r ă 
fințită comuniune, întind punți destine-  îngerunchind cu aceștia, în jamăgire și îmbătător ca floarea de cireș ! 
„lor lumii care vine. Lacrima, dovada con- taină, pe ţărmuri cu tresăriri virgine, sub 
existenţei Duhului Sfânt, devine astre dobrogene. 2 1 : 
de mângâiere și ajutor cerut lui In târzia înțelepciune din amurgul 4 carii: 
a împlinirea existenței. trist, când duhul naște în om cunoștința = 4 Saci Radu GYR 
de NE ; din pom, când timpurii prinoase se Să 
spre ''amara ci “oprişene” îşi ardeau ultima pâlpâire în | : dale esa se i 
E pala = î . A, 4 Eat E 


Analiza formală a poeziei lui Al.Gregorian 


Ovidiu VUIA 


In Estetica poeziei lirice, 
Liviu Rusu dezvoltă un 
original sistem de gândire, 
unul care ar trebui să fie 
mult mai cunoscut decât 
este în realitate. Plecând de- 
la premiza că poezia e arta 
cuvântului, dă  primordia- 
litate, citându-i pe Mallar- 
m6, Paul Valery, St- 
George, Rilke, cu referințe 
la Tudor Arghezi și lon 
Barbu - atmosferei şi 
limbajului poetic față de 
temă şi subiect, altfel zis, 
pune forma înaintea fondu- 
lui. Poezia lirică, după el, 
izvorăşte din profunzimile 
eului originar, este o crista- 
lizare a haosului inconști- 
ent în cosmosul conștiinței. 
Ca urmare, forma nu apare 
întâmplător, ci ca o modali- 
tate reflectată în materie a 
spiritului, din neant la 
ordinea şi claritatea 
frumuseţii, de unde valoa- 
rea estetică a oricărei 
analize formale. Logosul 
poetic fiind. unul magic, 
concret, se deosebeşte de 
logica empirică, noțională; 
dar nu este iraţională, ci 


în sine, L. Rusu conferă 
lirismului unele din cele 
mai alese purităţi, îl apro- 
pie de prezenţele relevate 
ale paradisului pierdut. 

Analiza formală, după 
esteticianul român, ar 
cuprinde ritmul, melodia, 
imaginea interioară |meta- 
fora) și tectonica poeziei. 

Estetica lui poate fi 
considerată ca una a poeziei 
moderne în primul rând: 
cum e cea a lui Woellflin a 
barocului . Nu ne va mira 
dar să constatăm că în ca- 
drul ritmului subliniază 
valoarea celui interior, pe 
care-l diferenţiază de metri- 
ca obişnuită, clasică, 
arătând că el este altceva. 
In calitățile melodiei se 
referă la sunetele versului 
înțelegând, deci, prin ea o 
caracteristică a cuvântului 
şi nu a partiturii muzicale. 
Ca foarte important, auto- 
rul nostru postulează că 
poezia ca şi cuvintele au un 
sens, limbajul poetic în 
consecinţă are o logică a lui 
accesibilă nu numai poetu- 
lui, dar tot atât şi cititoru- 
lui. său, 


acest punct de. vedere 
vocalele sunt: unele des- 
chise precum i şi-a, înter- 
mediare ca e şi închise ca o, 
u, cu totul întunecat î şi, 
alături de el,: majoritatea 
consonantelor; mai ales ter- 
minale. De: remarcat că 
obișnuit. există: o” combina- 
ție de sunete, cele predo- 
minante influențează pe 
celelalte, asa că ou pot 
avea şi un efect deschis sau 
viceversa. 

Aplicând criteriile sale de 
analiză poeziei lui Emines- 
cu, L. Rusu, arată că armo- 
nia versului eminescian, 
apropiată de a ordinei 
cosmice - am exprimat și eu 
în altă parte această părere 
- face ca alăturarea lui de 
Schopenhauer să fie pur 
formală, fondul său nefiind 
pesimist, ci, adăugămnoi, ca 
în **Mai am un singur dor”, 
mioritic, moldav. 

M'am ocupat pe scurt de 
viziunea estetică a fostului 
meu profesor Liviu Rusu, 
pentrucă ea vine să ne 
aducă anumite importante 
lămuriri privind poezia lui 
Alexandru Gregorian, așa 


„ pribege 


supraraţională, — derivează 
gândirea cea de toate zilele 
într'o lume a ei, a esenţelor 
originare. Definind poezia 


ca pe un drum către lucrul atmosferei 


din, ochii ciutei sfintei tale Tine 


reți.. Cei 


mai înzestrați, acum, măsoară cu măsura 
- “heruvimului,acolo,coţii României izbăvite. 


Pe. mormîntul lui Gyr, Crainic, şi al 


„ celorlalți, pe care ucigasii le-ar înăbusi cu 


“mărăcinii ucenicului din baladă, umblă 
“părere de mucenicie , iar obrajii din pri- 
“goane se înfrăţesc cu sfințenia din icoane. 
Noi vom mai plânge la râul Vavilonu- 
lui şi buzele noastre vor culege, însânge- 
rate, lumina odihnită în Valea Piersicilor 
până când va lua sfârşit ospățul nebuni- 
„lor. 

Dar gialaţii stăpânirii? Cu ei ce va fi? 
„- Cei de mâine, dacă nu vor. crede și nu 
se vor căi, vor ucide ca şi cei de azi, ca şi 
„cei de ieri. Mereu le va fi necesar un 
țăran, un student, sau un preot Gheorghe 
"Caleiu, după cum în ultima parte, cu şer- 

pească alunecare în ochi şi cu miros de 
pucioasă fumegândă pe limbă înfurcată, 
confraţilor lor întru scopul cel din urmă le 
va. fi necesar un arhiepiscop. 


O, de le-ar fi izbăvitor oceanul de la- 


crimi !1! 
"In răsfoirea' paginilor, pe undeva, „mai 
“ anemic sau mai vârtos, vom fi întâmpinați 
de 'strigăte de revoltă, de răzbunare, de 
pustiire sufletească. Să nu ne mirăm. Si 
ele sunt ale omului, dar ale omului parte 
și nu ale omului tot- Esenţialul este țipă- 
tul suferinței născătoare de înțelepciune, 


întrupată în elegia ce străbate moartea , 


spre înviere. 

Vor trece anii și învăluiți în toga nos- 
talgiilor noastre, vom. chema umbrele la 
ferestre să le îmbrățisem imaginea pură. 
Vom bea, împreună cu ele, din cupa visa- 
telor frumuseți testamentare şi încet, 


- încet, laolaltă cu nea Fani din Halucinan- 
ta Noapte, ne vom preface în amintire, 
"balade şi basme. 


Dar pentrucă ne-a mai rămas un crâm- 
pei de vreme până atunci, când Isus va 
veni cu rouă în Potire, îngenunchiaţi peste 
dulcea risipă, din care n'am oprit nimic 
pentru noi d, 

“Adânc să mulțumim și cununi de roze 

şi chiagului negru de sânge rămas prin- 
tre foi”! 2 

NB. Rândurile de mai sus nu au nimic 
original. Sunt. e înşiruire de versuri din 
întregul volum; legate nemeșteșugit de 


„semnatar, De aceea, cu rare excepţii, nu 
"se fac trimiteri la sursă- 4 cmd a 


In contextul 


relevă importanța vocalelor 
şi consonantelor în creerea 


poetice. 


SUFERINȚĂ ŞI POEZIE 


cum o simte chiar creatorul 
ei. 

Când am avut ocazia să 
stau de vorbă cu Al. Grego- 


respectiv, 


Din 


gurat de dragoste, cu 
deschisă, dispusă:să cuprindă în căldura ei 


“toată mizeria omenească, toată rătăcirea. 


Emană din aceste rânduri, dincolo de orice 
cuvânt, din țesutul intim al textului, un 
sentiment de demnitate, de credinţă și 
încredere în virtuțile permanente ale omu- 
lui care ne fac să credem că în fond din 
toată suferinţa pe care a îndurat-o și con-. 
tinuă să 6 îndure neamul românesc, va 
naște. până la urmă “pâinea” care va 
hrăni gloata și o va duce pe drumul mân- 
firii. Dela atât de vânturatul -““Tată, 
iartă-le că nu ştiu ce fac” pe care nimeni 
nu şi l-a însuşit în realitate, a izvorit 


__ cutremurătoarea afirmație: “'0, de le-ar fi 


izbăvitor oceanul de lacrimi'” ale 
anonimului nostru corespondent. Cine va 
putea pune la indoială sinceritatea ei, 
după ce va citi aceste rânduri? Ă 
Prin ce căi a putut parveni volumul în 
mâinile scriitorului puţin interesează. Pe 
noi ne bucură faptul că, peste teroarea 
securitații, peste opreliștea fanatizată a 
vameșilor, cineva -poate chiar scriitorul- 
unul sau mai mulți din cei care reușesc 
să scape pentru puţină vreme de sub'clo- 
potul înăbușitor, au curajul ca să ducă în 
traistă, înapoi ca Badea Cârțan pe vre- 
muri, litere românești adevărate, dinamita 
şlefuită din lacrimi şi aşteptări în însăși 
beciurile și temniţele asupritorilor. coco- 
pe destinele neamului cu sulițele 
stepelor calmuce. 


D. BACU 


rian chiar în atelierul său 
de poezie, îmi mărturisea că 
niciunul din exegeţii poeziei 
sale nu a insistat suficient 
asupra structurii versului 
său, așa cum se naşte el din 
izvorul sufletului, nouă 
Arcadie cu nimfe şi pani. E 
drept că Gregorian autohto: 
nizează meleagurile Coastei 
soarelui fidel idealului 
gândirist al lui Ion Pillat 
din biblicul Balcic, de pildă, 
dar prea puțin s'a spus des- 
pre felul cum îl realizează 
poetul odată ce pentru el 
acest lucru apare ca cel mai 
important. Actul creator ar- 
tistul nostru îl simte ca pe 
un lucru cu cuvintele; 
decât meșteșug, mai mult o 
luptă a lui Iacob cu îngerul. 
Deci, cuvântul aci e ceea ce 
e piatra pentru sculptor; 
lutul pentru olar și culorile 
pentru pictor. 

Ca să redea întocmai ce- 


ea ce simte, Gregorian cauta + 


întotdeauna cuvântul cel 
mai potrivit, împărtăşind 
cu Eminescu pasiunea 
variantelor, . vraja cuvân- 
tului sacru, cum spunea și 
Maupassant despre Flau: 
bert, ca în cele din urmă să 
fie stăpânit de jocul anumi- 
tor vocale, corespondente 
între sunet şi anumite 
regiuni interioare, auten- 
tice coloane ale templului 
ordinei şi clarităţii întrupat 
în forma poeziei. In acest 
sens Rimbaud în, poemul 


spectrul fiind tot cel al ini- . 
mii pe al cărui şevalet își va. 


căuta aventura ca și. Kan- 
dinski. tz <A 
Deci, poetul Al. Grego- 
zian, aplicând obiectului 
estetie intuiţia pură a lui 
Benedetto Croce, printr'un 
gest narcisist, fiind vorba 
de „propria-i operă, [oglindă 
îi va servi'eul lui originar) 
simte nevoia unei analize 
formale a poeziei sale. 
Având la dispoziţie crite- 
riile propuse de Liviu Rusu, 
nu ne va fi greu să le apli- 
căm, bineînţeles doar ca pe 
o introducere, la o lucrare 
“mai vastă, ele fiind valabile, 
cred, și pentru alţi autori. 
Alegem nu chiar! la 
întâmplare două poezii gre- 
goriene din “Pete de 
lumină”. i terţe 
Prima, "Alhambra": 
“Cammtr'o' mie şi una de 
nopți peste” Granada/Suie 
condurul d aur al lunii, 
dinspre Sierra Nevada”. 
“Numai două' versuri. Două 


versuri ce conțin în ele in: 


imperiu de dei şi simţiri, 
după cum voia Pillat în poe: 
mele lui într'un vers, 


autentice epopei lirice con- - 


centrate pe coarda unei lire 
rătăcită pe marea visului. 


Ca text, ne este redată o” 


noapte spaniolă cu lună la 
Granada. Prezenţa pictu- 
rală, ca”ntr'un cadru orien- 
tal de Chasseriau, este evi- 
dentă dar nu epuizează an- 
samblul. Ceea “ce ţine 
propriu zis de frumusețea 
poeziei, deci de estetica ei, 
este ritmul, mimând în 
cuvinte, ca în notele *'Sona- 
tei lunii”, Beethoven, apa: 
riția condurului de aur pe 
cerul nopții andaluze. 
Melodia, ; adică  sonori- 
tatea versului, este des: 
chisă; “luminoasă. Dominăi 


în ea, ca în majoritatea poe- 
ziilor lui Gregorian, voca- 
lele deschise, coresponden- 
tele luminii soarelui anda: 
luz. Combinația de astă dată 
cu o şi u, vocale închise, 
contribue la farmecul rem- 
brandtianului clar-obscur al 
nopţii la Alhambra. Efectul 
este grațios accentuat Și 
prin aranjarea în prima 
jumătate a piesei a vocale- 
lor închise, în a doua & 
celor deschise, de unde o 
oarecare estompare, 
comună cu vraja şi descân- 
tecul. ; 
Dacă procedăm la analiza 
metrică a stihurilor vom 
constata cu surprindere că 
primul vers are 14 silabe, 
cu cenzură după a noua, pe 
când al doilea are 18 silabe, 
şi cenzura după a unspreze- 
cea silabă, metrul fiind for- 
mat  dintr'o combinaţie 
particulară de troheu, dac: 
til şi iamb. Si totuşi caden- 
ţa extraordinară există, 
ceea ce demonstreaza câ 
ritmul interior dă timbrul 
melodic al poeziei, metrica 
în ultima analiză fiind fără 
importanță deosebită, cum 
scrie şi Liviu Rusu. 
Intregul constituie un tot 
împlinit, ca 0 statuie de 
Praxiteles; de aceea orice 
încercare de retuşare ar 
apărea ca nepotrivită. Dacă 
am reface metrica scriind 
“peste alba Granadă”, rit- 
mul ar suferi strident şi 


amintirea _lec is 
lei, Ceea ce predomină este 
suișul lunii dinspre Sierra 
Nevada. 

Cu aceasta am şi arătat 
legătura intrinsecă dintre 
ritm, melodie și înțelesul 
poeziei, trepied al formei 
cristalizat din matricea 
creatoare a poetului. 

A doua poezie aleasă e 
“Mijas”, fiindcă în ea des- 
coperim măiestria produce- 
'rii prin sunete a unei parti- 
culare atmosfere poetice. 

“Oh, asinul blând, asinul 
alb, coborînd de pe Sierra'n 
apus!” 

“Primul” sunet “Oh”, 
dominant, concordă cu ulti- 
"mul din “apus” ca să creeze 
o ambianţă închisă, 
visătoare, “accentuată prin 


„retrăim prin 
ecturii Halima- 


- versuri, 


acel “blând” şi “'coborînd”, - 


şi ca să nu cădem în melan- 
„ colia din Peste vârfuri a lui 
Eminescu, apare deschisul 
“alb”, cu un ton de taină, 
-ceea ce readuce. oricum e- 
ivehilibrulla locul său. 

In “asinul blând, asinul 
cenușiu coboară de pe Sie- 
rra'n asfințit”, efectul ar fi 
aspru, încât ar păreaa fi 
întrebuințat ca un fel de în- 
troducere epică, deci fără a 
conține în el vreo rezonanță 
subiectivă, sau vreo urmă 
de simţire, ca în textul ori- 
ginal. 

In celelalte două versuri 
următoare: ''Jucărie vie, cu 
mers în buestru, moale, 
printre casele albe, de 
crini, /» Asinul îşi leagănă 
umbra; prin argintatele 

i livezi: de măslini”!, regină e 
“ lumina “Coastei Soarelui. de 
= unde, accentuarea sunetelor 
deschise. "Moale? şi 'arginta- 
tele” alături de crini? şi. 
"măslini se reproduc, con- 
„i tfapuriebie, parc'ar fi execu- 


_ erezia că Al. Gregorian a 


poeziei lui Eminescu, Și 
Arghezi, Blaga, Pilat. şi ăi 
Phillippide, demonstrând  / 


"si palmieri de pe Coasta 


i 
iii! 


PAGINA 9 


tate pe clavecinul temperat 
al lui Bach, cântând slavă şi 
chirie eleison, Naturii. 

Versul al patrulea “Lin, 
lin, parcă L-ar duce în ciuş, 
la Ierusalim, pe Domnul 
nostru. lisus”, revine la 
calitățile: celui dintâi 
predominând în el u-ul 
cadrului visător, chiar sfânt 
ca într'o pictură de Fra 
Angelico. Oare aurul prin 
repetarea lui monocordă mi 
este şi el monocord? Puter- 
nică şi decisivă acțiune 
posedă acel lin, lin, vocală 
tare, muiată de consoană. 
Tot farmecul sar risipi 
dacă l-am înlocui cu încet, 
încet. Lin se referă mai 
mult la o apă, şi nu altfel se 
vrea impresia răsfrântă 
asupra noastră, amintindu- 
ne că altădată Iisus a călcat 
cu tălpile pe ape. Intrarea 
Domnului în Ierusalim tot o 
astfel de minune este. Se 
exprimă în această poezie 
ideea metaforică, suprara- 
ţională, că asinul alb şi 
blând este un animal biblic 
şi numai el a putut să-l. 
poarte în spinare pe Fiullui 
Dumnezeu. Ideea trecută 
prin eul originar al poetu- s 
lui, a revenit la lumină sub. 
forma unui poem de patru 
incluzând în el 
strălucirea unei păsări 
măiestre brâncușiene, per- 
fect şlefuită şi corespon- 
dată. 

Ritmul 


este pur inte 
ne. 


rior, 
con-. 


Lotto. zi 
Analiza formală a poeziei 
lui Al. Gregorian nu ne 
conferă niciun fel de merit 
în afară de acela de a fi 
adus la întâlnire pe un este-- 
tician de marcă cu un poet 
ales, eu, al treilea, servin- 
du-le drept martor. 
Viabilitatea sistemului 
estetic al lui Liviu. Rusu 
rezidă în faptul că el nu im- 
pune formule sau canoane 
apriorice; din contră, ea 
rezultă din analiza creaţiei 
propriu zise, care, cum este 
şi cazul poeziei lui Al.. Gre- 
gorian, ţâşneşte din eul 
creator, se săvârşeşte intui- 
tiv. Sigur, poezia este mira- 
col al vieţii, ş 
Nu am dori să se creadă 
că am vrea să răspândim 


urmărit conștient construi- 
rea versului, aşa cum l-am 
descris noi teoretic, In fău- 
rirea poeziei actul este 
suprarațional, conceptual şi 
logic. Descoperitor, de pro- 
cedee şi manopere ascunse 
este numai exezetul. Ceea ce. 
pot să afirm, fără să-mi fie 
teamă că greşesc, este alt- 
ceva. L. Rusu şi-a aplicat 
analiza formală cu succes 


marea ei frumuseţe 


Soarelui, am reuşit încăo-. 
dată să demonstrez locul 
poetului Al. Gregorian 
alături de marii „lirici, ai 
“literațurii” române... E 


Aa 
| : e IANUARIE 1984 


_CRONICI 


BASSARABIA AND BUCOVINA 


editată de Prof. Maria Manoliu-Manea 


- o » dă | . 
E caz ere E | Academia Româno- rile geto-dacice conduse de ga țară. Prin elibe 
E Americană de Arte şi legendarul Decebal. După iei și vin 
a Stiinţe (ARA) a scos o nouă — retragerea trupelor romane, jugul imperialism 
5 Pip carte din seria cărților cu în timpul Impăratului român sic) au fost er 

- Pa pb g i Mea | i i focupient Ag cai, Aurelian, o lungă perioadă condiţii reale pentru prie 
Pai 277 u . . 

= SA TRE A E aia ta pie) Pati e de timp Basarabia a fost  Nia dintre poporul româ 
= pacrunie NAPOCA A gic invadată de popoare bar. marele stat socialist. 
F a DE gi SAN DA ps a d plight of a border area: bare venite din Est. Acelaşi URSS". DI lon Manea-Ma- 
si ului SS NCP: Bassarabia and Bucovina ”, autor atestă că în prima  noliu arată de asemenea că 
a ate a ae în traducere românească: o) ocupație rusească după Petre Borilă, bulgar de o 
î. Bega ele a A tera situaţie tragică într'o zonă 812, Episcopia ortodoxă . gină, care a devenit 
Ș pa zi SANI CEOGIA e frontieră; Bassarabia şi română a Chişinăului și August 1944 membru 
3 ES SRI Apa ucovina, „Hotinului a avut o mare in- Biroului politic al p.c.r.. 
i SIĂTAAING : Cartea este scrisă în fluenţă cuiturală în Vice Preşedinte al Consi 
i SS limba engleză. Ca originali- regiune, în timpul când liului de Minişt pi 
4 Faima tate, carten este compusă țarul Alexandru | a numit României, a luat parte 
i eta 20 aneneri din 20 de studii de speciali- pe Gavril Bănulescu Bodoni mișcarea iredentistă pentri 
Z, Z, ie i : sp d tate privind cele două teri- ca Sef al Bisericii ortodoxe anexarea Basarabiei. la 
ii torii răpite de sovietici, dintre râurile Prut şi Bug, 

zii A : scrise de 20 de Români si sub conducerea căruia s'a  rabia, cu 


Americani în domeniile: păstrat şi dezvoltat cultura . dela Ta 
“istorie, economic, politic, şi limba română. 


MOLDAVIA-— 1600 Chr. e. în prezent împotriva rea cărţii, e iati toate drepturilor nomâniei 2 u- 


FDITURA CARPATII nedreptăţii aduse cu ocazia colaborările sunt de înalt  pra Basarabiei şi Bucovinei, 
C/. Conde Pefalver, 82, 4- D răpirii acestor pământuri nivel ştiinţific şi de o pe care le dezvoltă în stu- | 
De româneşti, şi în favoarea documentare ce nu lasă loc  diul său, care este o sinteză 
drepturilor istorice ale la critici, fapt ce ne deter- clară, uşor de reţinut. ; 
“Romanian Transylva- acea parte a Transilvaniei din 13-14 Septembrie când Națiunii române asupra mină de a reda numai Finalul cărții cuprinde o 
mia”? de N.S.Govorafacepar- care a rămas românească. 155 de Români din satul Ip teritoriilor dintre Prut şi numele autorilor în ordinea Notă a dlui Brutus Coste 
te din grupul nu încădestule- Aceasta înseamnă 15 % din au fost ucişi, iar casele lor Nistru. succesiunii articolelor: privind: ''Un episod în isto- 
lor cărţi referitoare la populație. prădate. "Avem, continuă Complexitatea şi George F. Jewsbury, ria diplomatică a Basarabiei 
problema Transilvaniei. Pe 9 Septembrie” 1940 autorul, date exacte, nume documentarea temeinică a Nicholas Dima, lon Stere, şi Bucovinei de Nord”, î 
- Cuprinzând șase părți: trupele ungurești care au de femei, bărbaţi şi copii acestei cărți rezultă şi din Anghel Rugină, Radu care arată că în calitatea! 
—*Milenary Hungary, invadat satul Trăsnea ime: care au fost ucişi in fiecare  Vasta bibliografie care a Florescu, Constantin Cor- de însărcinat cu afaceri 
““Tolerant — Hungary'', diat au început să împuște ținut al Transilvaniei și nu stat la baza studiilor  duneanu, lon Vardala, Zeno interim al Lega ie 
““Barbarian Hungary”, folosind puşti, mitraliere, numai ținutul Sălaj. respective, conținând circa Câmpeanu, Mircea României la Washington, 


““The National Equality”, grenade şi... tunuri. Aproa-  Mulţime de oameni au fost şase sute de cărţi şi articole  Ionniţiu, lon Manea-Mano- 1941, a informat Guvern 
“Magyar Vandalism” şi o pe 100 de persoane au fost arestaţi, sau trimişi în Privind variatele subiecte [iu, Viorel Florescu, Emil american despre drepturi 
bibliografie de 21 de  omorite dintre care 30 erau lagăre de concentrare, tratate de cei 20 de autori. Vicaş, Nicholas Timiraș, României asupra Basara 


lucrări, cartea vine să femei şi mulţi copii sub 12 Numărul celor arestaţi pe ARA a decis ca numele Kenneth H. Rogers, Maria și Bucovinei de Nord. 
documenteze cititorului de ani. Au fost ucişi: Indries 30 Octombrie s'a ridicat la provinciei dintre Prut şi Manoliu-Manea, Sanda Cartea *“The tragic plighi 
"limba engleză dece Tran- Todor, 44 de ani, împuşcat 13.339. (pag.62) i Nistru înscris pe coperta  Golopenţia-Eretescu, Marie  ofa border area; Bassaral 


silvania ESTE şi TREBUE în cap; Barjoc Gherasim, 67 Capitolul  ““Vandalismul cărții să fie Bassarabia, Neag, Irinel Drăgan, Mar- and Bucovina”, este 
SA RAMANA pământ de ani, împuşcat în piept: maghiar din veacul XX" nume ce provine dela fonda- _tha Neag, Miron Butariu şi publicație documentară de: 


românesc, drepturile de  Barjoe Maria, 81 de ani, prezintă numeroase foto. torul ei Domnitorul Basa-_ Brutus Coste. mare valoare, care satisfe 
“care sau bucurat și se împuşcată în cap; Barjoc grafii Si documente de ci L Domn al Tării Pentru informarea exigenţele oricărui ceri 
“bucură Ungurii în Tran-  Gligor, 74 de ani, tăiat cu. atrocitățile Ungurilor în omâneşti (1322-1352) și Românilor din exil, în spe-  tător român sau străin, 


silvania precum şi o parte  baioneta; Pop Nicolae, 32 Transilvania: groapa întemeietor al Dinastiei cial a tineretului, vom reda doritor de a cunoaşte sit 
"din crimele făcute de Un- de ani, împuşcat în piept; comună a celor 155 de Basarabilor, în locul formei câteva rânduri din studiul ţia acestor teritor 
guri în anul dureroasei 0- Brumar Nicolae, soția lui Români din Ip, Români tor- rusificate de Bessarabia, dlui Ion Manea-Manoliu româneşti. Cartea are 281 
cupații din 1940. Margareta si copiii lor  turaţi, rămășițe de sate As asc pare. tt enciclope-  **Comuniştii români şi de pagini si se poate co! i 
“ Pentru cititorii care nu [Aurica si Victoria) distruse, biserici româneşti diile straine. ; __ Basarabia! în care găsim:” da la Departamentul 
„citesc englezeşte, 'sau care împuşcaţi. Gabor Vasile, 18 - dărâmate, trenuri cu exi- gesree F. Jewsbury, pro: Scurt timp după invadarea publicaţii ARA, a 
nu au reuşit să:şi procure ani, împuşcat. în stomac; 'laţi, ete. fesor la Universitatea Sta- - Basarabiei de către armata adresă este ARA- pu 
cartea, dăm “mai jos o  Pernes Gavril, 33; de-ani, „„Bvident, la prezentarea tului Oklahoma din USA, sovietică, în 28 Iunie 1940, tion, 4310 Finley Av 
pagină pe care'manualele de .. împuşcat și apoi-ars;, Blaj + acestei cărți pu am insistat atestă, istoric; în studiul Radio Moscova a transmis apart. 6, Los Angeles 
istorie tipărite sub regimul Vasile, 23 de ani, împușcat asupra argumentelor aduse său “Historical, Econo- manifestul - partidului 90027 - Telefon (213) 666; 
comunist din România ar în cap; Seredan Maria, 61- de autor că Transilvania a  Micaland Political Issues”, comunist român, cu  8379- : 
face bine să nu o treacă sub . de ani, tăiată cu baioneta; fost, este și va fi româneas- din prima parte a cărții, că următorul conţinut: “*Ves- Recomandăm  tuturoi 
tăcere ca să afle şi tinerele Blaj Nastasia, 41 de ani, că. Nu am făcut-o pentrucă cea mai mare parte a regiu- tea eliberării Basarabiei de Românilor şi Asociaţiiloi 
generaţii în ce constă împuşcată şi apoi arsă; Bar- orice Român ştie aceasta. Dl dintre Prut şi Nistru a sub jugul boierilor și capi- româneşti din Exil de 
“'dragostea  frățească” a Joc Maria, 61 de ani, Meritul acestei cărți e fost sub dominaţia romană _taliştilor din România a - îngriji să aibă această car 
e poporului vecin: . împuşcată în cap; Barjoc  întreit: după anul 106, când produs o bucurie de nedes- documentară în bibliote 
"Numai în timpul celor Ana, 38 de ani, tăiată cu (1) E scrisă de un specia- Impăratul Traian al cris în rândurile tuturor lor. CU. 
Eugen POPES i 


a IZA 
ag 


100 ds zile de ocupaţie,  baioneta împreună cu băia- list în domeniul istoriei, Romanilor a învins tribu- celor ce muncesc din întrea- 


adică până.la 9 Decembrie tul. ei de 7 ani Barjoe aşa cuma fost istoria și nu 
1940, această armată “civi- Gherasim; Drăgan Ludo-  cume 'transcrisă” de fana- 
lizată” ajutată de anumite vica, 58 de ani, arsă; Bar- _rioţii Kremlinului. 
organizaţii înarmate ca joc Nastasia, 46 de ani, (2) „Poate fi folosită ca 
““Rongyos garda”, “'Leven- arsă; Sălăjan Ana, 31 de material, documentar ştiin- 
te”: ““Tuzharcosk”', ete., a ani, deși era gravidă a fost. țific. A 
imhuit o teroare ase- tăiată cu baioneta, iar copiii (3) E scrisă într'o limbă 
le ei lon de 2 ani ucis cu, de circulaţie universală, 


o grenadă, iar Todor de arătând în felul acesta tu- 
“ani împuşcat.”! (pagina 61)“ turor străinilor care. este 
Numele se continuă pe adevărul despre Transilva- 


bătuţi, 13359 arestaţi, pagina următoare: bătrâni, nia, 
"12595 exilați şi mai mult + Copii, “preoți, învățători +. 
de 200:000- au fugit din: - ete», culminând cu masacrul... 


ama, 
A Da re ra a aa 


(ap 
Ca 
A 


„pentru o cauză dreaptă 


PI 


CUVANTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1984 


PAGINA 11 


DELA NOI 


Cu fruntea'n țărână, plângând azi ne vezi, 
Din slavă, cerescule soare; 

Rugămu- ne ție, azi sufletul nostru. 

'Tu lasă-l departe să zboare. 

Trimite şi vântul, pribeagul drumeț, 

EI, crainicul bolţii albastre, 

Să ducă departe, pe aripa lui, 

Cuvântul strigărilor noastre. 


In “treamăt de foi din avă, 
moră, TECe, e 


| Pe veci cette rece, 
-Dorm clipele noastre de slavă. ă 
“Voi sunteți acolo, viteji pârcălabi, 
Si voi, preacînstiților vornici, 
Statornici. în cinstea de lege și țară, 
In focul credinței statornici. 


Acolo dormi și tu, arhanghel bătrân, 
Tu, Stefane, sfânt voievoade, 

Ce-ai scris strălucirea norodului tău 
Cu sânge dușman de-noroade. 

De sfânta ta "dreaptă, de spada ta sfântă 
Spun toate poveștile slovei. 

Să nu se înfioare de numele tău 

Nu-i frunză în codrii Moldovei--- 


Azi mesteră-i vremea...Acum văduvite 
Zac sfintele tale oțele, 

Si luna, când trece, de milă tresare, 
Căci vede rugina pe ele. 

Amarnic ne poartă pe strâmbe cărări 
Vicleana si vitrega soarte, 

Mărit voievoade, în țara ta azi 

Si vise și fulgere-s moarte... 


Noi suntem drumeții piticilor vremi, 
Pitici în putință ș și vrere, 

Copii fără sprijin, ne scurgem viața 

Din dor şi din nemângâire., 

A noastră moșie, frumoasă nespus; 
Grumazul si-a”ntins spre pierzare, 

Căci braţele noastre azi eta de nu strânge, 
Și steag țara noastră nu ar€.- 


Măria-ta ! Suntem bătuți de nevoi! 

La noi în zadar ară plugul, 

Căci holdelor noastre cu spicul de aur 
Străinul le fură belșugul. 

Am vrea să purcede cu jertfele laudei, 
Dar n'avem nimica la casă.-- 

Măria-ta ! Toate străinii le duc, 

Si numai cu lacrimi ne lasă-:- 


Dar spunem cu toții nevestelor noastre 

să plângă cu lacrimi de jale, 

Potopul să treacă și plaiuri ș si munte, 

să spele oțelele tale. 

Atunci, când în soare din nou străluei-vor, 

De sus, din a ta *mpărăție, 

Crai tânăr, crai mândru, crai nou să le” 'ncingă, 
Trimite, rugămu-ne ție! 


Octavian GOGA. 


O încurcătură 


de Jon SLAVICI 


D.Gogu Bondoc, profesor 
de aritmetică şi de geome- 
trie, era om nervos şi dis- 
trat ca toți matematicienii 
cu adevărată vocațiune, deci 
și iute la fire și cam zăpă- 
cit. 

““Ai să faci o cură hidro- 
terapeutică în toată regula”, 
- îi zise doctorul său curant, 
care îi mai era şi bun prie- 
ten. $ 

“* Neaparat Gogule ”, 
- stărui cocoana Elisa, care, 
trăind de vreo nouă ani acum 
cu_un matematician şi mai 
având și doi draci de copii, 
se făcuse și ea nervoasă. 

A De! - - grăi Gogu luându- 
și timp să- -şi facă socotelile. 
- La urma urmelor - de ce 
nu !? -urmă el după ce-si 
răsuci de câteva ori musta- 


Câteva zile de-a rândul 
au tot chibzuit apoi el si 
ea, unde să se ducă, au făcut 
studii aprofundate asupra tu- 
turor atlasurilor şi au ho- 
tărit în cele din urmă că se 
duc la Graefenberg în Sile- 
zia, unde li se părea locul 
mai la o parte şi astfel mai 
potrivit pentru oameni ner- 


Mimiţa, fetița, se făcuseră 


niste roscovani plini de 


viață, « cocoana Elisa aleargă 
ca o căprioară sprintenă prin 
pădurile de brad, iar d-l 
Bondoc pierduse opt kilo- 
grame din greutate si se 
făcuse mai flegmatic şi mai 
pine cumpănit om. 

Ai fi jurat, că nici neam 
de neamul lui n'a fost ma- 
tematician. Nici Bondoc, nici 
distrat, nici zăpăcit. | 

“Asa |! - îi zise dar 
medicul la plecare. - De 
aici înainte poți să mănânci 
ori și ce cu măsură, dar 
vin să bei puțin, cafea să 
iei una singură pe zi, iară 
de ceai să te ferești pe cât 
se poate”?. 

“Am înțeles pp = răs= 
punse d-l Bondoc și-și luă 
rămas. bun dela sâlvătorul 


său. 
EI luase pentru sine și 


pentru ai săi bilet de drum 
încă dela București, dus si 
întors, - nu mai avea dar 
nicio bătaie de. cap. Stiind 
cum a venit, $ stia-și cum are 
să se/ntoarcă. 


Dacă s'ar fi uitat însă 


bine în cărticelele lui de 
drum, s/ar fi dumirit că a 
venit via  Viena-Prerau- 
Brun-Viena. 

EI nu mai era însă acum 
omul zăpăcit, care are ne- 
voie să le examineze toate 
în amănunt.  Sosit dar la 
Prerau, unde se "ncrucisau 
drumurile, s 'a mulțumi să- -l 
întrebe pe conducătorul a 
toate Stiutor, când pleacă 
trenul mai departe. 

“La unu și treizeci”! 

- răspunse ' conâucătorul 
după ce se uită la cărtici- 
că. / 

“Erau douăsprezece fără 


” cioare, s'a repezit 


zece. 

“Bravo ție 1 - grăi d-l 
Bondoc. - Avem, soro, mai 
bine de un ceas şi jumă- 
tate si putem să prânzim în 
toată tihna”. 

S'au dat jos din tren, au 
prânzit nesupărați, dar când 
d-l Bondoc și-a comandat 
cafeaua, portarul a anunțat 
plecarea trenului de Viena. 

Cocoana Elisa a “sărit 
ca”nțepată de viespişi-a luat 
pe Mimiţa, ca nu cumva 
să scape trenul. 

D-l Bondoc se uită la 
ceasornic. 

Erau abia unu fără două- 
zeci. 

“Stai, soro, nute enerva! 
- zise elfoarte liniștit. -Asta 
a fost abia întâia oară. Mai 
avem încă trei sferturi de 
ceas. Cafeaua pe care mi-a 
BeBeuiă 'o» - doctorul, trebue 
s'o iau” 

“Ei ina - răspunse co- 
coana Elisa cu oarecare ner- 
vozitate, = mai liniștită 
aştept în tren”. 


A rămas d-l Bondoc el 


singur cu Goguţă să- și iee 
în toată tihna cafeauă. N'a 
sorbit însă odată, de două 
ori şi 


d-l Bondoc a sărit în 


l-a aruncat pe Goguţă în și 


mai apropiat vagon șia să. 


rit cu toate protestările con- 
ducătorului după el. 

Urât lucru ar fi fost dacă 
dânsa ar fi plecat cu, fata 
înainte, iar el să îi rămas 
cu băiatul la Prerau. 

“* Afurisiți de Nemţi! 
- își zise, el. - Le-a mers 
vestea, că au regulă: asta 
regulă !? Cum rămâneam 
eu acum dacă n'aveam des- 
tulă prezență de spirit, 1? 
Ca om cu multă prezență de 
spirit, el l-a lăsat pe Go- 
guță la locul lui si s'a dus 
să caute trecând 'din vagon 
în vagon pe cocoana Elisa. 

Nu-i însă, nu-i nicăieri. 

Intreabă ici pe un călă- 
tor, colo pe altul, mai de- 
parte pe conductor. 

**A 1 - Domnule - i se 
răspunse, în sfârsit, o 
doamnă, cum zici d-ta, a 
trecut în trenul ce trece la 
Brun”. 

““Aoleo | 
Bondoc. 


- strigă d-l 
- A apucat pe ieaait 


ceai s'a pus în. 
agate, 


gresit și se pomenește la 
Praga fără bilete și fără 
para chioară la „dânsa 22, 

Ar fi înstare să oprească 
trenul, să-l răstoarne și să 
iee la goană pe toţi Nemţii, 
dar locomotiva pufăia înainte 


şi-l ducea cu 0 iuțeală de 


nouăzeci de kilometripe oră. 

Vine conductorul. să 
ceară biletele. 

“Domnule, -îi zise într'o 
nemțească foarte desluşită, 
- d-ta ai apucat un drum 
gresit: trenul acesta trece 
pe la Gaenzerndort”!. 

D-l Bondoc a rămas ca 
trăsnit din senin. 

Drum gresit si el 7 -Ce 
țară e această, la care toate 
trenurile umblă pe drumuri 
gresite. 

Dac'ar fi fost în țara lui, 
ar 'fi protestat cu cea mai 
mare energie împotriva unei 
asemenea răsturnări a toată 
ordinea, aici însă nu-irămâ- 
neă decât să-şi dea pe față 
legitima indignație. Nu era 
nici acum nervos, nici ză- 
păcit, dar îi venea să turbe 
și conductorul numai cu 
multă greutate a putut să-l 
stăpânească până la proxima 
staţiune, „u unde. trebuia să-l 


Sica tot eu cu pricina 12» 

Se înțelege, că s'a dat 
jos la sta „ca să-l re- 
clame pe insolentul conduc- 
tor, Nici n'a dat însă bine 
față cu şeful stațiunii când 
trenul a pornit înainte du- 
când pe Goguliţă. 

““Aoleo !  -strigă iar. 
- Acum si asta 1?” 

E! aici, nevasta cu Mi- 
mia spre Praga, iar Go- 
guliță spre Gaenzendorf: i 
se spulbera familia de nu 
mai putea nimeni s'o adune 
la un loc; i se sfâşia, parcă, 
trupul bucăți, bucăți. 

“Opriţi PP? - strigă iar 
ca ieșit din minţi și alergând 
după tren = ca să-l apuce 
deodată si să-l ție în loc. 


- Goguliţă 1? 
«ei Stai, domnule, nu-ţi 
pierde - răbdarea, stăpâ- 


nește-ți nervii, nu te zăpăci, 
păstrează-ți bunul cumpăt, 
ca toate se aranjează, -grăi 
seful de stațiune, un Neamţ 
potolit, care făcea, precum 
spe 200E 908 


Valea Dornişoarei 


PAGINĂ REALIZATĂ DE : NICOLAE NOVAC 


prin care era însărcinat să 


a D-I Bon 


se vede, în fiecare an cura 
hidroterapică. Examinând 
apoi orarul trenurilor, el 
dete afacerii o rezolvare 
rezonabilă. 

“Soţia d-tale, - îi zise 
- peste câteva minute so- 
seşte în Gara Vikau; îi dăm 
o  depesă să se oprească şi 
să aștepte acolo. Băiatul 
soseste peste cincisprezece 
minute. la Lucau: îi dăm 9 
depeșă să se oprească și să 
se'ntoarcă cu primul tren 
aici. Vă întoarceți apoi la 
Prerau, luați drumul pre- 
văzut în bilet și o găsiți pe 
doamna la Vikau. D-ta plă- 
teşti, o depeșă la Vikau, 
alta la Lucau, unbiletpentru 
băiat Prerau-Lucau dus și 
întors, un bilet dus şi în- 
tors pentru. d-ta, amenda 
reglementară pentru două 
persoane plecate fără bilet 
şi toate sunt în regulă”. 

In clipa aceea se pre- 
zentă și comisarul de poli- 
ție cu o depesă dela Prerau, 


aresteze pe d-l care luase?'n 
restaurantul gării o masă | 
copioasă împreună cu soția y 
şi doi copii si spălaseră 
putina fără ca să plătească. 


„4 Plătesc, 
- „răspunse el, - 
plătesc, şi: depeșa, și: bile- 
tele de Im, și amenzi de 
ori cefel, și mâncarea, chiar 
si afurisita de cafea, dar 
de'ntors mu mă mai întorc 
si nici m mă mai opresc. 
Făceţi-mi socoteala, ce mă 
costă, ca să ne întâlnim cu 
toții în gara dela Viena și 
plătesc cu vârt si îndesat 
ca să știu c'am făcut și eu 
o călătorie de plăcere prin 
țări îndepărtate”. 

Asa au si rămas apoi 
lucrurile, și poate ori-. 
cine să-si închipuiască la- 
crimile de bucurie, cu care 
Gogu și Elisa, Goguliţă ș si 
Mimiţa. s'au îmbrățisat în 
gara de Nord dela Viena. A 

“* Dar,  Gogule dragă, 
- grăi cocoana Elisa, - dacă 
e vorba să mai facem cură 
hidroterapică, o facem la 
noi în țară”. 3 

(Din-NUVELE, voL,III) 


PAGINA 12 IANUARIE 1984 


ROMÂNII DE SEAMĂ 


de Aurel RĂUŢĂ—— 


ALEXANDRU CIORĂNESCU 


Românii care scriu în libertate, Românii care de multe decenii încoace adi: NA 
s'au străduit să creeze opere permanente, utilizând în primul rând, limba = 
română, Românii care au publicat zeci de cărţi, studii, articole în revistele și 
ziarele de afară, Românii care în acelaşi timp au publicat în limba ţării le 
s'au stabilit numeroase opere de adevărată creație sau erudiție, acești 
Români, care fac parte deja din patrimoniul cultural al poporului nostru, 
acești Români sunt, pentru mulți din compatrioții noştri, necunoscuţi. 
Poate numele să sune dar nu opera lor. De aceea ne-am gândit că în cea mai 

i însemnată publicaţie românească din afară, să deschidem o rubrică, în care 
> să facem cunoscut marii majorităţi a cititorilor noştri, numele şi opera 
acestor Români de seamă, cu care trebue să ne mândrim. 

Evocarea acestor Români de seamă nu se face în mod ierarhic şi nici 
urmând alt criteriu. [i prezentăm rând pe rând, după cum avem la dispoziţie 
materialul bio- și bibliografic. 

Incepem azi cu viața și opera profesorului Alexandru Ciorănescu, care 
retras de peste 35 de ani în Insulele Canare, a adâncit acel microcosmos cu 
nenumărate studii literare și istorice, dar nu s'a izolat, pentrucă legătura cu 
Franţa a ținut-o permanent, studiind și publicând în Paris nenumărate 
opere, indicate în cursul acestei prezentări. 

Ca prieten de mulți ani al lui Alexandru Ciorănescu, mă simt măgulit şi 
mișcat că pot să-i fac această prezentare, mai ales că a colaborat,în special în 
partea biografică, cu multe date evocatoare ale vieții noastre din România, 


unde am funcționat timp de un an, 
rechemat şi apoi destituit. Puncţio 
un eufemism: în tot acest an n'a 
desfășura activități coerente, atât 
pricina situaţiei de după război, 
pentrucă am fost, încă dinainte de sos 
la Paris, menţinut la distanță aseptică de. 
Ministerul Informaţiilor și lipsit de orie 
comunicare sau răspuns din partea. lu 
După 1948 am încercat să mă mențin | 
Paris, ca agregat la Centrul naţional 
cez dela Recherche Scientifiqu 
fusesem numit. Dar motive peri 
m'au îndemnat să mă îndepărti 


în care cei doi copii ai mei se aflau 
şi, în condițiile de atunci, recuperarea 
nu era posibilă, lucru care mi-a fost dovi 
dit imediat. Mai mult, situaţia lor p 
“părăsiţi”” de părinţi ca noi era pr 
pentru a-i proteja în puţina măsi 
care mai puteam s'o facem, m'am 

evit centrul de contacte şi de 


- Viaţa lui doresc să o redau cititorilor, așa cum mi-a fost comunicată de el 


; 
„între cele două războaie. 
i 
| 


fag însuşi, 
A pe hârtie, etapele vieții lui. 


- Află că m'am născut acum 72 de ani, la 
Moroeni |Dâmboviţa), care e primul sat de 
pe valea Ialomiţei, la ieşirea râului din 
munţi. Tată dâmboviţean (din Râul-Alb), 


tenburg) în învățământul copiilor anor- 
-mali, orbi și su 
E azacă da 


„româneşti d t 


i mai mari 


= erau tot timpul la şcoală. Așa că am luat 
E şi eu drumul şcolii, unde mă distram mai 
bine, tatăl fiind director, mama institu- 
toare şi copiii; la fel de haimanale ca mine. 
Am început în toamna lui 1917 (iarna prece- 
dentă fuseserăm refugiați la Bucureşti), 
când nu împlinisem 6 ani; dar n'am câști- 
gat nimic din punctul de vedere al școlari: 
zării, pentrucă la ţară cursul primar dura 
5 ani, şi la oraş patru. La opt ani am înce- 

put să citesc franțuzeşte, fără profesor şi, 
„bine înțeles, fără să stiu să pronunț (ceea 
ce mi s'a întâmplat mai târziu cu engleza). 

In 1922 tatăl meu a fost deputat 
țărănist (partidul lui Mihalache), şi pe 
urmă director al şcolii amintite. Ne-am 
mutat la Bucureşti, unde am făcut liceul, la 
Spiru Haret. In condiţii excelente, cu foar- 
te buni profesori |istoricul Moisil; 
"matematicianul Banciu care a fost profe- 
"“sorul lui Ion Barbu, etc.). Liceul tocmai 
“ începuse să publice o revistă, Vlăstarul, 
- scrisă şi făcută de elevii din clasele mari: 
primul director a fost fratele meu Ion, 
poetul, mort la 21 de ani, şi al doilea Mir- 
„cea Eliade; am scris şi eu,începând din cla- 

“sa a II-a (1924-5), și la urmă am ajuns și 
director. In ultimul an, am studiat tipogra- 
fia mult mai serios decât chimia. Scriam de 
toate: versuri [cum nu puteam umple toa- 
tă revista cu numele meu, unele poezii le 
vindeam colegilor), proză literară, snoave 
copiate. Am făcut studii bune. La fiecare: 
sfârşit de an ne întâlneam invariabil trei 
colegi în concurență pe primele locuri: 
Rafael Cristescu mort pe frontul rusesc, 
icolae Steinhardt, care e un lector 
pasionat şi un scriitor subtil, și eu. 
“Adevărul e că din toţi trei eu munceam cel 
“mai puţin. In cursul superior devenisem 
foarte dezordonat şi am fost (cred că e un 
caz puţin frecvent) în mod regulat dat 
“afară din şcoală și premiant. Odată am 
avut la franceză nota “insuficient spre 
oarte bine”; altădată, la latină, nota 
“zero” la teză, pentrucă profesorul, 
'N.D.Locusteanu, nu mia crezut că n'am 
piat. Pe atunci mă interesa mai mult 
literatura, şi ca lector mult mai mult 
decât ea autor. Dar din şcoală păstrez cele 

“mai bune amintiri- 

“Facultatea de Litere la Bucureşti. Cum 
încă nu ştiam ce-mi va plăcea să fac, am 
preferat să încerc. M'am înscris la Drept, 
la Litere -Franceză, la Litere-Română şi la 
Scoala superioară de Arhivistică și Paleo- 
grafie, recent înființată la Arhivele Statu: 


institutor, specializat ulterior (la Charlot- 


omuţi; a fost mai târziu 


ntrucă talentul lui literar nu se dezminte nici chiar când așterne 


lată ce ne spune despre viaţa lui dilatată dar mai ales fecundă: 


lui. M'am lepădat repede de Drept, celelal- 
te le-am făcut până la capăt pe toate trei, 


ceea ce doveceşte că-mi plăcuseră. Scoala 


de Arhivistică era excelentă, poate prea 
serioasă. La cursul de Paleografie Greacă 
eram doi elevi, la Paleografia Latină eram 
numai eu; și cum cu : 


pentru colege. La Mihalache Dragomirescu 
n'am fost niciodată, la Cartojan totdeau- 
na, la Caracostea uneori. Am fost foarte 
asiduu și am lucrat de aproape cu Carto- 
jan, Drouhet și Ramiro Ortiz; foarte des 
am urmat cursul lui Iorga, şi încă mai des 
al lui Oprescu, care comporta proiecţii și 
multă. asistență feminină. Eram obligat 
(pentru limba română) să urmez cursul de 
Limbă Slavă: nu l-am ascultat decât de 
două ori, din cauza lui Cancel, paranoic 
insuportabil și vulgar. 

Terminând anul III al Facultății (erau 
patru), fratele meu, Constantin, mi-a ofe- 


„rit prima lui leafă de inginer, ca să-mi fac 


prima călătorie în străinătate. Am fost la 
Veneţia, unde am stat două luni, lucrând 
la Arhiva de Stat, pe pista unei ambasade 
a lui Mihail Radu, domnul Munteniei. Am 
avut noroc să găsesc un fond documentar 
important, care mi-a permis-să public o 
culegere de un volum întreg, ci lui 
Iorga (în Buletinul Comisiei Istorice), şi să 
scriu istoria acelei domnii. Am scris-o în 
două exemplare, unul ca să-mi servească 
de teză la Istoria Românilor (Giurescu pre- 
tindea un produs original dela viitorii 


_licenţiați), și al doilea ca să solicit publica- 
vea lui, prezentându-l lui Iorga. Vream să 


profit de ocazie și să dau o lovitură dublă: 
a ieşit cuadruplă. lorga mi-a premiat 
lucrarea cu o cupă enormă de argint pe 
care i-o oferiseră Românii din America, cu 
ocazia călătoriei lui, pentru cea mai bună 
lucrare de istorie, la aprecierea lui; și 
Giurescu a atribuit aceleeași lucrări 
premiul Facultăţii de Litere. Nu ştiu dacă 
a fost noroc sau nenoroc: fapt e că de 
atunci, considerat ca “'omul lui Iorga”, 
Giurescu m'a executat şi m'a urmărit pe 


“unde a putut. De fapt, nici ca omul lui 


Iorga nu m'am considerat niciodată, deși 
i-am fost şi-i sunt recunoscător pentrucă 
am învățat multe dela el, mi-a acordat tot 


ce i-am cerut şi nu mi-a cerut nimic în 


schimb. 

Licenţiat şi cu serviciul militar ter- 
minat, aş fi vrut să plec în vederea docto- 
ratului, la Scoala din Roma: dar Giurescu 
s'a opus la candidatura mea. Am putut 
pleca la Scoala Română dela Fontenay- 
aux-Roses (''școala lui Iorga”), unde am 
preparat în patru ani doctoratul în Litera- 
tură Comparată. Am lucrat cu fundatorii 


- disciplinei: Baldensperger, vastă cultură și 
"inteligenţă, dar în fond puţin clar, prefe- 


rând contururile estompate și nuanțele 
care sfârșesc prin a fi confuze: Paul 
Hazard, spirit clar şi pătrunzător, de care 
m'am simțit foarte aproape; Van 
Thieghem, mai practic, mai terre-ă-terre, 
dar cu atât mai util pentru începători. 
Cum bursa oficială la Scoala Română era 
de doi ani, şi teza nu era terminată, lorga 
mi-a acordat un an de prelungire; al 


patrulea l-am putut căpăta prin numirea“ . 


mea la lectoratul de limba română care 
tocmai se înființase la Lyon. Lectoratul, 
dogtoratuli și sina inta: 


A 


reorganizat serviciul cultural al României 
în Franţa, cu care prilej am fost numit 
consilier cultural. După câteva săptămâni 
a venit ministru al Informaţiei Giurescu, 
care s'a mulțumit să mă ''scadă” dela 
consilier la secretar de ambasadă. Ruperea 
frontului francez m'a scăzut la inutil şi 
schimbările politice din țară au dus la 
suprimarea postului şi rechemarea mea la 
Bucureşti, unde am făcut un an de mobili- 
zare. Am fost pe urmă (în aşteptarea unui 
post) traducător liber şi director literar al 
editurii Contemporane. Nominal am fost 
şi secretar al Institutului de Istorie 
Universală din Bucureşti (Institutul 
Nicolae Iorga) chiar dela întoarcerea mea 
în țară, şi am funcționat două luni, fără 
leafă şi fără a fi agreat de Ministerul 
Educaţiei, până la moartea lui Iorga. 

In cele din urmă am fost numit inspec- 
tor al Artelor și funcţionar în Direcția In- 
formaţiei din Ministerul Propagandei şi, 
timp de un an, director ul Teatrului 
Municipal din Bucureşti. Trei ani am fost 
membru al Comisiei de Programe la 
Radiodifuziune, ceea ce, în același timp cu 
activităţile mele editoriale, mi-a permis să 
strâng legături cu aproape toţi scriitorii 
de oarecare categorie pe care până 

> atunci nu avusesem ocazia să-i cunosc. Am 
fost şi candidat nefericit la catedra de 
Literatură Comparată din Bucureşti unde 
a fost preferat transferul lui N. Serban de- 
la lași; şi în același timp am fost invitat 
să solicit catedra de Italiană dela Univer- 
sitatea Cluj-Sibiu; ceea ce n'am acceptat. 
Am cerut şi mi sa acordat, în schimb, 
lectoratul de la Grenoble, care era vacant, 
dar n'am putut ieși din țară din cauza 
opoziției autorității militare germane la 
cererea mea de viză de tranzit. După ar- 
mistițiu, am fost câteva luni director al 
revistei Universul literar, în foarte grele 
împrejurări, publicaţiile libere fiind sabo- 
tate de organizaţiile aşa zise sindicale, 
până la definitiva lor suprimare. Am con: 
dus timp de doi sau trei ani, tot în între- 
prinderea Universul şi graţie bunei priete- 
nii a lui Ionel Lugosianu, un proiect de En- 
ciclopedie românească în 20 de volume, cu 
vreo 300 de colaboratori specializați, din 
care nu s'a publicat decât lista articolelor 
sub litera A, dar în vederea căruia 
materialul. primelor volume era practic 
adunat și redactat. ș 

După armistițiu am fost numit din nou 
consilier cultural la Paris (Martie 1946), 


uar 40, eu fiind la Pa! [> 


“si ăj 


„recunoaște bine? Se 


“printr'un singur cuvânt magic: ui 


care-l constitue Parisul: decizia 
grea şi mai decisivă, din punctul de 
al viitoarei  desfăşurări a activităţi 
mele, si pe care n'am putut 
deplină libertate. Bea 
Incepând din Decembrie 1948 
profesor ''encargado de curso” la Ui 
sitatea dir. La Laguna. In 1958 am. 


Ea 


lui. din Strasbou iatul e inginer 
într'o întreprindere pariziană de lucrări, 
publice. 

Restul: activităţile sunt cele, 
Memoriu, pe care-l ai. Au fost sens 
deviate de noile condiţii de viață (nu de n 
pasiuni), dar nu mă plâng, pentrucă mi 
am putut păstra libertatea necesară cere 
tării, asa cum am putut -s'o fac. Desigur 
mai bine decât la Paris, sau la Bucu 
chiar în Bucureştii de mai înainte, - 
trucă aș. fi fost târît de alte valuri. De 
n'am de ce să mă plâng de o izolare 
am profitat; dar adevărul e că 
recunosc bine în rezultate. Dar 


Alexandru Ciorănescu nu se p 
recunoaște bine nici chiar oglindit în pri 
pria biografie, dar noi îl- putem 


neliniștit. Acea neliniște a morii 
pe care ne-o dădea de exemplu Luc 
Blaga. Toată viața a purtat această | 
prontă a neliniști şi o va duce mai dej 
te, chair dacă stă izolat. într'una d. in ins 
lele paradisiace din Atlantic. 
neliniște l-a împins să facă atâtea lu 
să lucreze cu atâta râvnă într”o 
domenii, unele luminoase altele pl 
migală şi plictiseală. Dar toate treb 
le-a dus la capăt, și cu mare suce 
Mai înainte de a-i descrie ope 
câteva date, foarte interesante pen 
terpretarea vieţii lui, de titluri şi ocu 
într'un timp ce se înșiră din anul 19 
până în 1978. 
S'a licenţiat la Bucureşti la Facults 
de Litere, în 1933, în secţiunea Litei 
română. La fel şi în Literatura frar 
Tot în același an a primit și Diploma Sco! 
Superioare de Arhivistica si P. . 
din Bucureşti. Lector de limba român 
Lyon între 1936 şi 1940. Doctor la So 
bona în 1938. Consilier cultural 
basada română din Paris în 1940. D 
literar la Editura Contemporană 
Bucureşti între 1942 și 1945. 
general al Asociaţiei culturale 
române din Bucureşti 1942-1945. 
tor între 1943 şi 1945 şi apoi | 
general de Arte 1945 - 1946, Dire 
Teatrului Municipal din Bucureşt 
1945. Consilier cultural la A 
română din Paris în 1946. Prof 
cargado de Curso” la Facultatea de Li 
a Universităţii din La Laguna, Car 


„8 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Emil Botta a fost un ar- 
tist intelectual format şi 
“trăit” în perioada interbe- 
Jică românească. El a făcut 

pte din acea structură 
solidă şi chiar întristată. 
Câţiva din aceşti oameni de 
cultură nu s'au putut ridica 
la aceeași treaptă şi pe plan 
politic |lorga. Goga, ete:), 
sau când s'au amestecat în 

Jitică au fost lamentabili 
şi urâţi, ducând la terfeli- 
rea numelui lor, acroșând 
în mare măsură şi opera 
(cazul. autorului “Fraţilor 
Jderi” şi “Neamul Soimă- 
reştilor”” sau Tudor Ar- 
ghezi). 

Cu Emil Botta lucrurile 
sau petrecut altfel. El, ca 
un mare caracter, nu a 
făcut dușmanului său poli- 
tic nici o concesie. 

După ce frumoasa clădire 
a Teatrului Naţional din 
Bucureşti a fost distrusă de 
bombardament în August 
1944, Naţionalul şi-a dus 
câteva stagiuni existenţa în 
sala Liceului Sf. Sava. Sala- 
riile au ajuns o mizerie din 
cauza inflaţiei; scena im- 
proprie unor spectacole: de 
ținută şi lipsa cabinelor de 
machiaj şi multe alte 
neajunsuri, au făcut ca 


mulți societari ai Teatrului 
să părăsească Naţionalul. 
Unii dintre ei au adus în 
ilustrului 


plus „prejudicii. 


rul piesei în care a avut 
un mare succes consfințit 


+ e! e, dom'le Vraca, 


ce nu ai talent banal, 

m'am bătut pentru “Electra”: 
La coadă la National! 

si a făcut compânia de 
teatru Leny Caler-George 
Vraca, dând spectacole la 
Cercul Militar. 


Unul dintre puţinii 
rămași să ducă mai departe 
sarcina grea de tradiţie a 
artei dramatice pe prima 
scenă românească, a fost 
actorul Emil Botta, apostol 
modest şi sărac, artist de 
mare prestanță şi de un ta- 
lent cum nu au fost mulți 
în România. Noi studenţii 
făceam. figuraţie în Nunta 
din Peruggia de Al. 
Kirițescu, în Turmele de 
Lope de Vega, în Arleziana 
de Alphonse Daudet şi 
Femeia Indărătnică. Botta 
avea obiceiul să vină la tea- 
tru în cămaşă sau pulovăr 
de culoare verde. Intrebat 
de unul din organizaţia 
comunistă - nou încropită- 
dece abordează culoarea 
verde, actorul recunoscut 
pentru politeţea lui a răs- 
puns că "aceasta este 
culoarea unei țări plină de 
soare, de iarbă, de grâu şi 
de cetini”. Precizându-i-se 
că este culoarea legionari- 
lor, răspunsul a venit 
prompt: 

- Dacă este'o reciprocă de 
gând, mă încântă! - 

Apariţia artistului la tea- 
tru sau prezența sa în 

culise, ne hipnotiza. Cult, 


_scăpărând de inteligenţă, 
tăcut, cu o privire 
pătrunzătoare ochilor săi 


mari şi albaştri, cu o per- 
sonalitate teribil marcată, 
prezența oriunde a artistu- 
lui dramatic da naştere ace- 
lui halou, pe care nu îl au 
decât oamenii de geniu. 


In- acele. zile „conlugereagiegapiuaielaz Ganneaş orteze voie-să 


Teatrului Naţional o avea 
Zaharia Stancu. Gazetarul 
care a scris la toate gazetele 
de stânga şi de dreapta era 
foarte  circumspect cu 
"'reacționarii”” din teatru 
din cauza unei epigrame 
care zbura din gură în gură 


IANUARIE 1984 


Emil Botta 


——————— [. ARONESCU-BĂRĂGAN 


şi avea o foarte precisă 
adresă: Epitaf 

Aicea zace gazetarul, 

când trăia el, zăcea ziarul! - 

Emil Botta a fost omul 
de teatru cel mai absent 
dela viața “socială” a noii 
orânduiri, fapt pentru care 
majoritatea creaţiilor sale 
au fost numai roluri...nega- 
tive. Așa a fost aviatorul 
Dan, din piesa Citadela 
sfărâmată de Horia 
Lovinescu, reprezentată în 
1955 şi la New York. Acto- 
rului i s'a cerut de către 
ziarul Scânteia, să scrie un 
protest pentru schimbarea 
mesajului piesei în monta- 
rea dela New York, dar 
refuză. O va face autorul. 

Emil Botta a fost slujito- 
rul Thaliei care nu a făcut 
nici un compromis. A dat 
apoi în creaţiile sale viață 
mai multor personagii din 
dramaturgia rusă (Ostrov: 
ski. Dostoievski,. ete.) care 
sfârșesc prin împușcare, 
(Normal!) 

Rolurile îndrăgite de 
marele actor au fost câteva, 
din care amintim: Păpușa: 
rul din Căruţa cu Paiaţe de 
M.. Stefănescu, memorabi- 
lul şi de neuitat, Othello. 
Regizorul Liviu Ciulei, 
reușește “să capete o apro- 
bare specială pentru a-l 
aduce pe platourile de 
filmare dela Buftea, unde a 
interpretat unul din rolu- 
rile principale din Pădurea 
Spânzuraţilor, film ce a fost 
încununat cu Marele Pre- 


“Pentru activitatea - sa 
“negativă”, actorul a fost 
'scos destul de timpuriu la 
pensie dar regizori ca 
Lucian Pintilie şi Mircea 
Mureşan, l-au adus pe pla: 
tourile de filmare pentru 


la uitarea de sine... 


în Reconstituirea şi Răs- 
coala. Printre marile sale 
creații neegalate încă, au 
fost rolurile lui Ion, 
nebunul din Năpasta şi mai 
sus pomenita interpretare 
a Maurului din Veneţia. In 
aceasta din urmă, drama 
shakespeariană a avut o dis: 
tribuţie la nivelul  acto- 
rului: Maria Botta şi Mihai 
Popescu au jucat în rolurile 
Desdemonei şi lago. In 
scena finală de gelozie Emil 
Botta -cunoscut pentru in- 
tensitatea sa dramatică- a 
atins paroxismul. Debitarea 
monologurilor încrustate în 
magia verbului shakespea- 
rian, făcea să se cutremure 
lambriurile ce înconjurau 
sala, iar spectatorii rămâ- 
neau încremeneţi în aştep- 
tarea  fatalului  desnodă- 
mânt, pentrucă Emil Botta 
acapara şi pe spectatorul 
cel mai distrat. In fiecare 
reprezentație cu Othello 
actorul îşi schimba de mai 
multe ori vestimentația, iar 
după terminarea spectaco- 
lului era mai slab c cu câteva 
kilograme. 


Puţini au ştiut poate că 
Emil “Botta a fost de o 
modestie care mergea până 
Era 
modestia marilor creatori. 
Avizierul teatrului îi atră- 
gea mereu atenţia că nu stă 
la aplauze la toate cele 10- 
15 căderi de cortină. 
Mașiniştii primeau sarcina 
de a face un front după 
arlechin, pentru a nu-i da 


unul însă nu îndrăznea s 
se atingă de zeu. : 

“Ca om, Emil Botta era în 
continuu într'o profundă 
meditare. Privirea lui era 
întotdeauna în urmărirea 
Fetei Morgane. Universul 
său căuta mereu linistea ză- 


în cabină. Nici 


pezilor polare căci urbea 
zgomotoasă a secolului a- 
cesta a fost pentru artistul 
plin de sensibilitate, unade- 
vărat chin. Desprins de inti- 
mitatea meditației sale, îi 
trebuiau câteva momente de 
readapiare la realitate, pen- 
trucă artistul a fostunsingu- 
ratic. Păstra încă tradiția de 
a nu fi văzut pe stradă, la 
restaurante, cafenele sau la 
suete. De aceea apariția 
sa pe scenă, era un moment 
măreț. 


Emil Botta nu a fost un 
om de familie, “casnic”. Nu 
a avut o familie şi nici 
copii, deşi s'a bucurat de 
dragostea multor femei fru- 
moase şi instruite, actrițe 
de teatru şi altele care l-au 
adorat. Si ce este tragic, 
două din ele s'au sinucis şi 
actorul a fost adânc afectat 
şi a suferit mult. 


Rari sunt actorii care pot 
recita bine, versuri. Emil 
Botta a fost unul din cei 
desăvârşiţi. Este ştiut cât 
de greu este de recitat 
Eminescu, dintre poeţii 
români. Poetul naturii şi al 
dragostei, cu substanţa sa 
melancolică, bogăția limba- 
jului şi interpretarea filoso- 
fică, şi-a găsit un interpret 
magistral în artistul 
dramatic Emil Botta: sen- 
sibilitate, _câldură, vrajă, 
ton, transcendenţă, can- 
doare şi sentiment. Fono- 
teca de Aur a Radiodifuziu- 
nii îi păstrează ca pe niște 


rul, - melancolicele Ad 
Revedere, De câte ori 
i Pe lângă plopii fără 
soț, 

La acelaşi nivel al artei 
dramatice, artistul Emil 
Botta, a fost şi un creator 


_giunea este închisă, porţile : 
Mai am un singur dor. 


PAGINA 13. 


de poezie. Cele câteva 
volume de versuri îl prezin- 
tă ca un talent robust şi o 
profundă simţire pe linia de 
filiație poetică a mirificului 
nostru spațiu mioritic. 
Primul său volum apare în 
1939 intitulat “Intunecatul 
April”, de o nebănuită 
profunzime şi frumuseţe, 
cu imperativul de a face 
oricând parte dintr'o anto- 
logie de poezie modernă 
românească. Doamna Moni- 
ca Lovinescu, i-a atribuit 
pronumele de reverență cu 
o inițială, fixându-l în for- 
mula celor patru mari 'B': 
Blaga-Bacovia-Barbu-Botta. 
Ca şi fratele său,dramatur- 
gul şi scriitorul Dan Botta, 
ocupă un loc de frunte în 
istoria literelor româneşti. 

In vara anului 1976, pe o 
căldură insuportabilă, când 
slujitorii Thaliei plecaseră 
care încotro din București, 
pe B-dul Republicii la nr.54 
-vis ă-vis de Biserica Ar: 
menească- trecătorii, mulţi 
dintre ei admiratori ai 
marelui actor, aflau cu pro- 
fund regret, că în zorii ace- 
lei dimineţi, iluzoria Fata 
Morgana, sosise în marea 
urbe dela capătul întinderi- 
lor bărăgănene, să închidă 
pentru totdeauna ochii 
mari şi albaştri ai aceluia 
ce a fost un mare artist şi 
poet, Emil Botta. 


Deşi Teatrul Naţional se £ ip 
afla la numai două străzi de L Z 
casa artistului, cel ce a slu- 4 

patru decenii, scena 


marelui templu al “artei. nu 
s'au deschis. Inmorminta: 
rea a fost modestă și sobră 
ca însăşi viaţa artistului. 0 - 


garanția interpretării sale 


Urmare din pag. 12 

Spania, între 1948 şi 1978. Cautarea 
pentru Literatura Comparată la Faculta- 
tea de Litere din Bordeaux în 1965 şi 
1973, în gradul 6 ''au merite”. 

Profesor invitat la Universitatea din 
Bahia Blanca, Argentina, în 1968, la fel 
la Universitatea din Londra si Oxford, în 
1975. Membru a nenumărate societăţi de 
studii din Canare, Franţa, Venezuela, Spa: 
nia, director la o serie de colecţii literare 
din Canare şi Madrid, etc., etc. 

Lectorul poate vedea cât am comprimat 
numărul de distincții şi titluri pe care 
Alexandru Ciorănescu le-a câştigat şi le-a 
onorat. 

Am în față lista, să zicem completă, a 
operei prietenului nostru:numără 325 de 
titluri; adică un om neastâmpărat în arta 
scrisului, a cercetării și a creației.O laudă 
si un exemplu pentru” toți. Românii cari 
pot, în libertate să creeze şi să lucreze, tot 
ce vor şi pe bunul plac. 

Grea treabă a mea de a culege din aceas- 
tă operă, câteva titluri cari pot interesa în 


„mai mare măsură pe cititorii nostri. Voi 


încerca. 


lată pe scurt ce ne-a dat acest fecund 
Spirit: 


M Documente privitoare la domnia lui 
ind Radu. Bucureşti 1934, 154 pag. 
aaa Comisiei Istorice a României, 


2. Domnia lui Mihnea II (Mihail 


Radu) B 
a ru ucureşti 1935, 181 pag. (ldem, 


3. Alexandru Depărăţeanu. Studiu cri- z 


tic. Bucureşti 1936, 144 pag. (Academia 
1), mână, Memoriile Secţiei Literare, III, 


4. Petru Rareş şi politica orientală a 


“lui Carol Quintul. “Bucuresti 1936, 16 pag. 


“ALEXANDRU CIORĂNESCU 


(Academia -Română, Memoriile Secţiei 
Istorice, II, 16). 

5.L'Arioste en France, des origine ă la 
fin du XVIII siăcle. Paris 1938. 2 vol. 
(Thăse pour le doctoral &s Lettres). 

6. Documente privitoare la Istoria 
Românilor, culese din arhivele din Siman- 
cas, Spania. Bucureşti 1940, 393 pag. 
(Academia Română, Studii și Cercetări, 
XLIII). - 

7... Vie de-Jacques Amyot, d'apres 
des documents  inedits. Paris, 1941, 
229 pag. 

8. La Roumanie, vues genârales. Buca- 
rest 1943, 80 pag. 

9, Teatrul românesc în versuri și iz- 
voarele lui. Bucureşti 1943, 270 pag. - 

10. La Roumanie vue par les 6trangers. 
Bucureşti 1944, 215 pag. 

II. Literatură comparată . Studii şi 

“schiţe. Bucureşti 1945, 251 pag. 

12. Estudios de literatura espanola y 
comparada. La Laguna 1954, 306 pag. 

13. Fray Juan de Abreu Galindo. 
Hisotira de la conquista de las siete islas 
de Canaria. Edicion critica, con introduc- 
cion, notas e indice... Santa Cruz de 
Tenerife, 1956, 367 pag. 

Iată ce ne spune un critic local: “Pentru 
fericirea noastră, alături de capacitate 
imensă de lucru, de simţul critic ascuțit, 
de forța creatoare, de solida formaţie 
universitară, se adaugă și interesul lui 
pentru patria noastră.” 

14. EI barroco o el descubrimiento del 
“drama. La Laguna 1957, 445 pag. 

15. Diccionario' etimoldgico rumano. La 
Laguna 1958-1966, 1184 pag. O operă- in- 
dispensabilă pentru noi, Românii. 

16. Bibiliographie de la litterature fran- 
caise au XVI siăcle. Paris 1959, 747 pag. 

Operă uriaşă, ne oferă o documentare 
niciodată egalată. msg : 


O metodă impecabilă şi o conştiinţă 
exemplară. Institutul Franţei dându-i pre- 
miul, i-a consacrat numele. 

17. Colon y Canarias. La Laguna 1959, 
227 pag. Ediţia a 2-a 1979. 

18. Alejandro Humboldt en Tenerife, La 
Laguna 1960, 92 pag. 

19. La primera biografia de Cristâbal 
Colon. Fernando Colon y Bartolome de las 
Casas. Santa Cruz de Tenerife, 1960, 255 
pag. 

20. Oeuvres de Christophe Colomb, 
prâsent6es, Traduites et annotâes. Paris 
1961, 529 pag. 

"Un monument de erudiție colombia- 
nă. O operă uriaşă.” “O lucrare care 
onorează colecţia.” 

21. Thomas Nichols, mercader de 
azucar, hispanista y hereje. La Laguna, 
1963. 130 pag. 

22. Dante, La Divina Comedia. Traduc- 
tion en francais, introduction et notes. 
Lausanne 1964, 2 vol. 

"Une  traduction definitive, qui se 
recomande par sa fidelit& textuelle et 
rythmique.” 

23. La Laguna. Guia historica y 
monumental. La Laguna 1965, 266 pag: 

24. Bibliographie de la litterature fran- 
caise du XVII siăcle. Paris 1966-1967,3 
vol. 2231 pag. E 

**Monument bibliograf în adevăr enorm, 
în funcţie de criteriile urmate şi dificultă- 
țile din fericire, trecute cu succes. In 
adevăr rămâne unul înmărmurit că un om 
de litere a putut singur să ducă la sfârşit o 
asemenea gigantă operă." 

25; Ediţia a 2-a în 3 vol., 1970... 

26. Bibliographie de la. littârature-fran- 


caise au XVIII siăcle. Paris 1969, 3 vol. - 


2317 pag. 
Operă uriaşă, DIE studiile făcu- 
te despre secolele anterioare. 


ep 


21. L/avenir du pass6. Utopie et littâra- 
ture. Paris 1972, 300 pag. 


"O căutare sistematică și un stadiu 


"total al Utopiei.”? 


28. Vasile Alecsandri. New York 1973, 
160 pag. 


29. Despre sfințenia românească. - 
Ethos, Paris, 1975. 


30. "Bibliografia franco-espanola: 1600. 


1715. Madrid 1977, 707. pai 


(Boletin de la Real A că ae Espanola, 
anejo 36). 


"Una monumental obra de co natia tea 
31. lon Barbu. New york, 1981, 180 


pag. 
Opere literare: 

32. Guido Gozzano. Domnișoara Felieita 
sau Fericirea. 

Traducere în versuri. Bucureşti 1933, 
32 pag. ; 

33. Jean Morâas, Stanţe. Traducere în 
versuri. Bucureşti 1945. 72 pag. 


34. Atlantic. Santa Cruz de Tenerife, . 


1950. 57 pag. 
35. Biografie pentru rândunele. Santa 
Cruz de Tenerife. 1952. 26 pag. 
36. Au revoir, Monsieur l'Ange. Sotie 
en un act. S. Cruz Tenerife, 1953. 
37. Don Carlos de Viana. Dramă în 
patru acte. Paris 1954. 147 pag. 
38. Le couteau vert, roman. Fziă 1963 


238 pag. 
39. Das grune Messer. iei, 1965. 248. 
pag- 


" lată-ne ajunşi la capătul sei 
aducând prin acest studiu, un omagiu din 
plin meritat acestui mare om de cultură 
care a îmi “literele. românești și 
patrimoniul nostru, mărturie a ce "poate 
da neamul nostru, când respiră aerul 
parfumul libertăţii, de care s'a bucurat 
Alexandru Ciorănescu de mai bine de 
şapte lustri, pe Insulele Ferieite.- 


dee 


PAGINA 14 


IANUARIE 1984 


Omul este o ființă '“poe- 
tică”, Afirmația ar putea 
duce pe cititorul neavizat 
la Alecsandri, care zicea că 
Românul s'a născut poet, 
iar de aici concluzia că orice 
ins e creator de poezie. 

Modul acesta de apro- 
piere de '*poesis” ar fi prea 
simplist. Chiar adagiul lui 
Alecsandri ar fi înţeles 
anapoda. El spune că “s'a 
născut”, nu că şi “este”. F 
una a te naşte cu un darcu 
potenţă a “chipului”, și cr 
totul alta de a ajunge la ex- 
primarea acestei virtuali- 
tăți pentru care trebue: “să 
fii născut”. 


verb “de. alfa al 


ță are în gramatică pecetea 
diatezei pasive. De exem- 


lucru care apare în existen- 


plu, un scaun ne duce cu 
gândul la existența unui 
tâmplar care l-a făcut. Mai 
mult chiar, orice animal e 
gândit de -noi ca fiind adus 
în existență cu această 


pecete pasivului generic, 
care confirmă originea 
animalică. Numai omul e 


singurul care-şi revendică 
inceputul şi naşterea. 
Cum e posibil acest 
“m'am născut"? Înseamnă 
aceasta că omul este creato- 
rul lui? Da şi nu. Ca mami: 
„el “este născut” ca orice 
pi de animal având naşte- 
rea sinonimă cu suflarea 
morţi: Ca om are spirit şi 
“chipul” divin. cu care se 
ş - di: 


eul. nasterii biologice 


iese din ciclu biologie ŞI 
devine pâine de Potir. 
Diateza pasivă nu poate 


POIESIS SI ÎNTREITA TEMELIE 
DE LUMINĂ A LUI HOMO 


Capitolul | 


fi aplicată omului. Fiecare 
persoană e unică în univers. 
Este un “chip” teoforic. El 
se naşte însuşindu-şi naște- 
rea, pentrucă are spirit 
nemuritor. Numai el poate 
spune că '*m'am născut”, 
Originea lui e divină. 
Numai el poate spune, cu 
nasterea  însuşită, că a 
“văzut lumina ZILEI”, deşi 
după expresia biologică a 
lui “am fost născut” putea 
să fie miezul nopții, sau 
dimineața, o dimineaţă cro- 
nometrată de ceas; de fapt, 
tot noapte. 

Despre un om născut cu 
anumite daruri spunem că 
"a fost născut” cu acest şi 
spre acest. har. Insuşirea 


tă 
o naştere a nașterii. 


Afirmând că omul este o 
ființă “poetică”? afirmația 


PAPA IOAN PAUL II 
ŞI TINERII 


Motto::“Vă trimit pe toți în misiune”. 


———— Remus RADINA 


De curând a fost publi- 
„cată la Paris lucrarea 
“Ioan-Paul II la Lourdes”, 
conținând toate  discursu- 
rile ţinute de Sfântul 
Părinte în zilele de 14 şi 15 
August a.c. Fiindcă am 
avut fericirea să fac şi eu 
un pelerinaj la Lourdes în 
"acele zile, voi reda succint 
întâlnirea Papei loan.-Paul 
II cu aproximativ 25.000 de 
tineri de toate condiţiile 
(cercetași, elevi, studenţi, 
muncitori),  venți din : 
Frana, Spania, Italia, 
Grecia, Polonia, Germania, 
- AngHa, Irlanda, Statele 
"Unite, Canada, Columbia, 
Laos, Liban, Olanda, Bel: 
gia, Portugalia, Elveţia etc. 
“Întâlnirea a avut loc în 
ziua de Sfânta Marie, la ora 
15.30 , în imensa biserică 
"subterană “Sfântul Pius al 


X-lea”. Această construcție. 


„colosală are o lungime de 
201 m. şi o lățime de 81 m. 
Ea se prezintă sub forma 
unui vapor răsturnat. 
„Inainte de venirea Sfân- 
tului” Părinte, tinerii au 
ălțat către Dumnezeu un 
cântec prin care s'au rugat 
pentru fraţii lor tineri, ab- 
„senţi şi pentru cei care 
„trăiesc în încercări. Papa 
"binecuvântează pe tineri cu 
cuvintele “In numele Tată- 
lui, al Fiului şi al Sfântului 
Tinerii răspund 


“Aici, la Lourdes, Biserica 
noastră s'a întinerit prin 
vizita Mariei. Cu ea şi cu 
mica Bernadette să facem 
să urce spre Dumnezeu cân- 
tecul nostru de laudă. 

Un tânăr răspunde cu 
vocea  tremurândă: “Fii 
binecuvântat, Doamne, 
pentrucă Tu ești viu! Fii 
binecuvântat,  pentrucă Tu 
eşti dragoste! Fii binecuvân- 
tat, pentrucă Tu ai creat 
lumea şi pe Maria, cea mai 
frumoasă floare  depe 
pământul nostru! 

Fii binecuvântat, 
Doamne, pentrucă Tu ne-ai 
creat. Fii binecuvântat, 
Doamne, pentrucă Tu ai 
trimis pe lisus să ne libereze 
din robia păcatului, pentru 
a face din noi copiii Tăi, 
pentru a face din noi fraţii 
Tăi, tineri sau bătrâni, 
bogaţi sau săraci, bolnavi 
sau sănătoşi! Fii binecuvân- 
tat, Doamne, pentru tinerii 
care se angajează într'o via- 
ță de rugăciune şi ajutor! 

Mulţumesc.de asemenea, 
pentru tinerii pe care i-am 
întâlnit..., care mărturisesc 
în fiecare zi credința pro- 
fundă pe care o au în OM! 

Fii binecuvântat, Doam- 
ne, pentru servitorul Tău 
loan-Paul şi pentru Biserica 
Ta! Fii binecuvântat, pentru 
tinerii care pleacă azi ca 
mesageri ai Bunei Vestiri! 
Fii binecuvântat pentru 


: bucuria: pe care o procură - 


să semănăm 


(Papa Ioan Paul ID 


dăruirea totală la care Tu 
mă chemi! 

Iată, acum doi ani, în 
timpul Congresului euharis- 
tic internațional, m'am 
decis să intru la seminar, 
după ce m'am rugat în fața 
grotei miraculoase! Azi aș 
dori să mulțumesc lui 
Dumnezeu, împreună cu 
voi. Să mulțumesc pentru 
pacea pe care o dă Sfântul 
Duh în momentele de 
îndoială, slăbiciune și une- 
ori și frică. Si mai ales aș 
dori să mulțumesc pentru 
sfânta împărtăşanie, care 
m'a ajutat şi mă va ajuta 
totdeauna să fiu un mesa- 
ger al speranței, un mar- 
tor „al Evangheliei şi al 
dragostei pentru Hristos!!” 

Toţi tinerii răspund în 
cor: “In faţa urei, a dispre- 
țului, a războiului, în faţa 
nedreptăţilor, a nenorociri: 
lor, în mijlocul indiferenței 
noastre, '0, lisuse, aminteş- 
te-ne cuvântul Tău! Fă-ne 
Evanghelia 
[ae IE 

Sfântul Părinte se adre- 
sează tinerilor astfel: 
“Scumpi tineri, din Franţa, 
din Europa şi chiar din alte 
continente! 

1. Sunt fericit să 
urmăresc cu voi această 
frumoasă meditaţie. 

Unii dintre voi mi-au tri: 
mis anumite întrebări... eu 
le voi păstra prezente în 

Continuare în pag. 15 


Pr. Dr. Dumitru ICHIM 


ne duce la verbul “poieo, 
poien'” singurul în stare a 
rosti ceva din ''orizonturile 
de mister” ale fiinţei 
umane. 

Izvorul etimologic al a- 
cestui verb e situat undeva; 
departe, în taina hotarului 
dintre fiinţă şi ne-ființă, el 
însemnând aducerea în 
Existenţă a existenţei din 
nimic. Numai omul e 
singura fiinţă care având 
“chipul”! poate rosti în 
numele ''chipului”” teoforic 
ce-l are că eu, omul, “am - 
fost - născut - spre - a - mă- 
naște”. 

Din expresia de mai sus 
se desprind “'orizonturile de 


Za, 


cat structural de bază a 
conştiinţei umane ca atare, 
şi “parte integrantă din 
fiinţa noastră. Fără acest 
“orizont” omul nu_ar fi 
om. Omul se așază prin 
definiţie, intr'un orizont de 
mistere, pe care, printr'o 
reacţie complementară, el 
va simţi nevoia de a şi le 
revela. ([...| Desființarea 
elanurilor metafizice ar 
insemna o mutilare a ființei 
umane.'* (L. Blaga. Despre 


conştiinta filosofică, pg. 
146) 
Evident, nu cumpărăm 


de care vorbeşte ş 


tot ce ne oferă Blaga, în 
totalitatea scrisului; putem 
fi de acord, sau nu, dar 
adâncimile cugetării lui 
care optează "pentru con- 
cepția ce admite şi reala 
existenţă a misterului” nu 
pot fi neglijate. 

Omul este o ființă ""poe- 
tică”- pentrucă menirea şi 
sensul ontologic al lui este 
creația. Când vorbim de 
"*poiesis”” vorbim, în acelaşi 
timp, de misterul existen- 
ţial. Acesta nu poate î 
măsurat cantitativ de scien- 
tistul materialismului care, 
folosind expresia lui Blaga: 
““susține bunăoară cu toată 
seriozitatea că intocmai 
cum fiatul, produce fiere, 

u c: 


oricine.” OU compără 
zgrunţuroasă, cu totul 
deplasată, şi căreia îi este 
preferabil vidul absolut, 
dobândeşte pentru gândito- 
rul - scientist virtuţi de 


” argument, fiindcă gândito- 


rul scientist e obişnuit prin 
invățăturile meseriei să 
cugete numai prin aseme- 
nea tipare.” [idem, pg. 100) 

“Poiesis”” inseamnă 
creaţie, exprimarea a ceea 
ce omul este ca om din 
punct de vedere ontologic, 
iar nu disecat "ştiinţific" 
de felcerii ce ştiu totul des- 


Fără libertate el 


uce. fiere, 


CUVANTUL ROMÂNESC 


pre om pipăindu-i mărun- 


taiele. ''Poesis'” este 
“suflarea de viață” a'omu- 
lui ce devine “suflet 
cosmic'', nu “în înțeles” 


astronomic, ci soteriologic. - 
Lumea creată pentru om se | 
înalță prin cel care Ya-fost- 
născut- spre-a-se -naste” _] 
spre Logos ca Pantrocrator 
şi origine ontologică. vea 49) 
Putem ajunge la ''poie: 
ma". prin cuvintele noast 
omeneşti, “dar; ''poiesi 
este structura teandrică 
lui homo. Omul e lib 
numai ca fiinţă ''poe 


fi om. El. 
superlativ înț 
iara): a 


ă 


dec! eruv Ş era- 
fimii”! prin Theosis, sau, 
mult mai destructiv decât 
diavolul, care neavând-trup 
se opreşte la “ispită”* şi. 
perverteşte spiritul, dar 
omul avându-le pe amân- 
două îl poate depăşi de dia: 
vol în'răutate. El are pute- | 
rea *'chipului”” dumnezeiesc 
de “m'am născut” pe care 
nici îngerii şi nici diavolii + 
nu o au. A 
Poiesis” ca exprimare 
a misterului existenţial iz- 
vorăşte din temelia intreită 
a Luminii din om. 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Importanța Luminii în 
viața individuală şi colecti- 
sa oamenilor este adeseori 
subliniată în Sf. Scriptură, 
=a cum ne arată, de altfel, 
si Evanghelia duminicii din 
3 Ianuarie: “norodul aces- 
ţa, care zăcea în intuneric, 
a văzut 0 mare lumină; şi 

ste cei ce zăceau in ținu- 
şi în umbra morţii a 


ul (Matei, 


răsărit lumina” 
4.16). 

Să nu uităm că încă dela 
obârşii Dumnezeu a stabilit 
vincipiul Luminii, atunci 
când a zis: “Să fie lumină!” 
lar lumina aceasta - lumina 
lui Dumnezeu - stăpânește, 
din noaptea vremurilor, 
istoria umanităţii. Despre 
ea vorbeşte profetul: “Nu 
searele îți va mai sluji ca 
lumină ziua, nici luna nu te 
va mai lumina cu lumina ei, 
ci Domnul va fi lumina ta 
pe vecie” (Isaia, 60c 19). 


Ş Pentrucă Dumnezeu este 
"lumină, cum ne-o spune 
răspicat sfântul loan, la 
inceputul primei sale epis- 
“ole. Lumina noastră in- 
dispensabilă. Lumină pe 
„care o căuta, în care credea 
şi pe care o afirma tânărul 
„David, in cunoscuta sa câr 


N să p E LN 
"tare: "Tu eşti lumina mea, 


Doamne! Domnul - lumi- 


neăză întmericul meu!” (2 


Samuel, 22.29) 


Este cazul să. ne între- 
băm: cum se poate ajunge 
la această lumină? Sau, ca 
să folosim cuvintele lui Iov: 
"Unde este drumul care 
duce la locaşul luminii? ... 
Pe ce cale se împarte 
lumina?" In primul rând, 
ochiul nostru lăuntric. tre- 
be să fie sănătos. “Dacă 
ochiul tău este sănătos - ci- 
tim în predica de pe munte 
Ş tot trupul tău va fi plin de 
lumină; dar dacă ochiul tău 
&ste rău, tot trupul tău va 
fi plin de întuneric. In al 
doilea rând, trebue să 
ascultăm, în orice împre- 
„ Jurare, de sfatul lui Dumne- 
„%u, de poruncile Lui, 
“entânda-ne zilnic viaţa 
upă preceptele Evanghe- 

1, de vreme cestimcăEla 
Pus Cuvântul Său “lumină 
= a de vreme ce 

mistul strigă: “cuvân- 
șl Tău este o candelă pen: 
„Hu picioarele mele şi o 
„umină pe cărarea mea...” 
aaa Pavel ne în- 
n sa ne dezbrăcăm de 
faptele întunericului” şi 
lu ne imbrăcăm cu “'armele 

Minii'". Lumina lui 
pe secat, odată acceptată, 
i Gagază în chip minunat, 
Ea 0 lumină activă. Ea 
e - putere de pătrundere, 
32 pecete extraordinară. 
îi e scoate totul la 
: Na dacă ne oferim în to- 
ing ai: ei radioscopice, 
une astfel posibilita- 

„A Să ne descoperimpe noi 


iunile noastre, cu toa- 
dip E Incaiele si- stârvurile 
peri „„Ea poate să 
Apr în străfundurile 

e in sfârsit convertite, 
unei. trăiri. de 
impreunare cu 


Hi 
Pi 
£. 
ză 
= 


„Msine, cu toaj Atac e 
slăbi te poverile si. 


e A RENI EI PRAIRIE 


EVANGHELIA EXILULUI (Ianuarie 1984) 


DELA ÎNTUNERIC 
LA LUMINĂ 


Sergiu GROSSU———— 


Hristos Domnul - Lumina 
lumii. Ca să devenim copii 
ai Luminii şi ambasadorii 
ei, luminând cu Adevărul 
lui Dumnezeu văgăunile 
fumurii ale societății în 
care trăim. 

Intunericul este genera- 
torul urii, al luptei de 
clasă, al violenţei şi al min- 
ciunii. In limbajul evanghe- 
lic, întunericul este însuşi 
păcatul. De aceea, ''cine 
urăște pe fratele său este în 
întuneric, umblă în întune= 
ric şi nu ştie încotro merge, 
pentrucă întunericul i-a 
orbit ochii” (1 Ioan, 2.11). 
Este-vorba, prin urmare, de 
un întuneric spiritual - de 
întunericul păcatului - şi de 
nişte ochi ai sufletului, pe 
care îi orbeşte întunericul, 
ori de câte ori omul 
trăieşte în păcat, departe de 
lumina slavei lui. Dumne- 
zeu. 


Evanghelia vindecării or- 
bului din lerihon, care 
"şedea lângă drum şi 
cerșea” (Luca, 18. 35-42), 


atunci când 'bâjbâim ca cei . 


ce- n'au ochi” și “ne potic-. 


mim ziua?n amiaza mare, ca 
noaptea”, când "în mijlocul 
celor sănătoşi suntem ca 


i ae morți” (Isaia, 59. 9- 


10). A 

Un om cu sufletul orb se 
va găsi întotdeauna alături 
de drumul idealurilor 
luminoase ale umanităţii, 
va. sta mereu ''lângă 
drum”, șchiopătând și potic- 
nindu-se, în pofida celebri- 
tăţii de.care se bucură pe 
plan social. Cecitatea spiri- 
tuală îl împiedică să vadă în 
Isus “calea, adevărul şi via- 
ța'”!, iar “poarta cea 
strâmtă”! care duce la 
Impărăţia lui Dumnezeu îi 
rămâne inaccesibilă. Tri- 
butar întunericului, el nu 
este capabil să se integreze 
spiritualității creştine, 


veghind, luptând şi biruind 


răul din el şi din afară, 
întrucât nu-l “vede, nici 
suferința Neamului, niei 
lacrimile care scaldă de zeci 
de ani pământul românesc, 
fiindcă indiferența huzurului 
şi platitudinea unor conver- 
genţe ieftine îi orbesc ochii. 
Importanța vederii spiri- 
tuale este imensă, dat fiind 
că nu este cu putință 
realizarea noastră morală 
dincolo de barierele luminii 
divine; că nu devenim 
crestini - 
nu din sânge, nici 


din voia vreunui om, ci din - 


Dumnezeu''), decât în clipa 
când, prin credinţă, pocăin- 
du-ne “în prât și cenuşă”, 
întocmai 


la Părintele luminilor, 
capacitatea optică a unei 
minţi noi şi a unei inima! 
transfigurate. Tot procesu 
de formare şi de creștere 
“duhovnicească este in func- 


sac e iența privirii, . 
e de E Pezatei sublime, 


lui, stagnarea evoluției i 


autentici (“năs- 


mult încercatu- “ 
lui lov, căpătăm de sus, de, 


aventuri. mistice, datorită 
căreia, zmulgându-ne din 
neființă şi moarte, Il desco- 
perim mai întâi pe Dumne- 
zeu, Îl vedem, Il cunoaştem, 
UI pipăim cu ochii noştri, 
constatăm că există. Si pri: 
vindu-L, păşim în a doua 
fază - cea a propriei noastre 
descoperiri, a ieșirii din 
umbră, a  regăsirii în 
umilință a eului nostru 
demachiat, a verificării 
adâncimilor vinovate. 
Privirea întoarsă 
delictele trecutului - aceas- 
tă privire întrebătoare, 
retrospectivă, centripetală - 
ne va împinge la Isus Mân: 
tuitorul, trezind în noi im- 
perioasa dorință a căutării 
Lui, aidoma lui Zaheu, mai 
marele vameșşilor, care, aşa 
cum citim în ultima perico- 
pă evanghelică a lunii 
lanuarie, “căuta să vadă 
care este Isus; dar nu putea 
din pricina norodului, căci 
era mic de statură.”” Ba mai 
mult, “a alergat înainte, şi 
s'a suit într'un dud ca să-L 
vadă...” (Luca, 19. 3-4) 
Nu încape îndoială că 
mediul ambiant, societatea 
apostată în care ne 


spre 


terioare, constituie cele 
două impedimente. decisive 


“de care ne lovim pe drumul 


cunoașterii lui Isus. Numai 
ochiul izbăvit de întuneric, 
numai privirea care a 
învins obstacolele ostile 


tărâmurilor  transcen- 
dente aleargă. ca să-L 
întâlnească pe Isus si 


Ș 
nu reculează în faţa factori- 
lor regresivi mai sus amin- 
tiți; ci se suie “întrun dud 


ca să-L vadă”, se ridică -" 


mistuită de dorul întâlnirii 
salvatoare - deasupra men- 
talității vremii sale, indife- 
rentă la invective sau 


_acuzări, ca să privească ex- 


clusiv pe Isus, ca să se uite 
țintă la EI, căpetenia şi 
desăvârşirea credinţei noas- 
tre, începutul și sfârşitul 


oricărui zbor spre culmi. 


Obligaţia noastră - a 


- Românilor din exil - este ca 


viața, pe care o avem de 
trăit pe pământul cotropit 
de forţele Răului şi ale 
Nopţii, să fie o viaţă de 
permanentă părtăşie cu 
Domnul, ca unii care, de pe 
dudul căutării, L-am auzit 
îndemnându-ne: ““Dă-te jos 
de grabă, căci astăzi trebue 
să rămân în casa ta”. Tor- 
turați de nostalgia brazdei 
natale şi logodiţi cu desti- 
nul năprasnic al fraţilor 
noştri de-acasă, impertur- 
babil ancoraţi în islazurile 
de lumină ale Evangheliei, 
să luminăm împrejurul nos- 
tru, prin incandescența 
purității şi a dăruirii. de 
sine,  pentruca oamenii 
care se tem de Lumină sau 
o urăsc, să vadă că suntem 
cu adevărat născuţi din ea 
şi că luptăm pentru trium- 
ful ei. Să devenim, în 
întunericul veacului, explo- 
zii solare... 


“Urmare din pat 


spirit, de-a lungul acestei 


2 


IANUARIE 1984 


CRĂCIUN ÎNFOMETAT 


—— Costache GREABĂN— 


Crăciunul este sărbătoa- 
rea copiilor de pretu- 
tindeni. Afirmația ne miră 
pe cei noi veniţi şi nu ne 
putem opri să nu com- 
pletăm: Crăciunul este 
sărbătoarea copiilor de 
pretutindeni, cu excepția 
României. 

Ce a insemnat Crăciunul 
pentru copiii Românilor? 
Mama și tata la lucru, apoi 
la cozi, multele, intermina- 
bilele cozi. Cândva se zicea: 
"Crăciunul sătulului”. 
Asta fusese cândva.. Acum 
sătui nu mai există decât, 
probabil, în paginile revis- 
tei “Tribuna României” şi 
poate la mesele membrilor 
Comitetului Central al 
PCR.. Numai că, ''domniile 
lor de tovarăşi”, nesărbăto- 
rind Crăciunul nu pot fi 
luaţi în discuție. 

Crăciunul copiilor din 
România, în 1973 se poate 
caracteriza cu trei cuvinte : 
FRIG, FOAMETE, FRICA. 

Bineinţeles, Tribuna 
României nu 


pomeneşte 


A ș 
iLă 
meditații. NE 
2. Tin mai întâi să 
mulțumesc pentru comu: 
niunea noastră profundă: 
tinerii cu Papa şi Papa cu 
voi! “Fii binecuvântat, 
Doamne, pentru toți aceşti 
tineri veniți să facă la 


Lourdes o experienţă. de-- 


rugăciune, de prietenie 
frățească, de servire a 
bolnavilor, o experienţă de 
biserică! Fii binecuvântat, 
Doamne, pentru tot ce ne 
dai să trăim la Lourdes, loc 
de speranță pentru atâția 
fraţi în suferință, loc de 
convertire pentru cel care 
caută în mod sincer pe 
Dumnezeu! Această speran: 
ță şi această convertire, 


sunt legate de prezența 
printre noi a Sfintei 
Marii. (..-) 


3. Maria ne antrenează 
mai întâi să credem. Să cre- 
dem în dragostea lui 
Dumnezeu Tatăl, care: ne 
înconjoară neîncetat: nu noi 
am iubit pe Dumnezeu, ci 
El a iubit primul. Să cre- 
dem în puterea lui Hrist, 
manifestată în  Mântuire 
(...) EL este adevărul lui 
Dumnezeu și adevărul săr- 
ra ae noastre  existențe 

Să credem, cu toate 
îndoielile pe care societatea 
şi propriul nostru spirit le 
murmură inimii noastre! 
Să nu ne fie frică! (...) Cre- 
dinţa noastră vom şti.să o 
hrănim prin studiul apro- 
fundat al Cuvântului lui 
Dumnezeu şi al gândirii 
neîntrerupte a Bisericii, a 
tradiției vii. 

Vom putea noi să avem 
credința limpede şi oțelită a 
Bernadettei: începând cu 
„aurora „celor „15, ani ai săi, 


nici un cuvânt despre situa- 
ţia reală din ţară. Nici 
surorile ei mai mici, ciu- 
perci de bălegar, ba, mairău 
decât asta, pentrucă ciuper- 
cile de bălegar nu sunt 
otrăvitoare cum sunt revis- 
tele vânduţilor din exil, nu 
pomenesc nimic despre 
asta. Deschide o revistă aşa 
zisă "nepolitică”, "de lite- 
ratură şi artă” sau cum i-o 
mai fi zicând şi o să ai dece 
să-ţi fie scârbă. Revista o să 
inunde în colinde şi colindă- 
tori fară să spună că vre- 
mea când copiii veneau aca- 
să cu traista plină de colaci 
sa dus de mult. Nu că 
Românul nostru ar fi 
devenit peste noapte zgâr- 
cit. Dar cum să. dai colaci 
când nu ai făina din care 
să-i faci? Si atunci cum 
rămâne cu colindătorii 
care se întorc cu traistele 
pline? Asta nu contează, 
vânduţii au primit ordin să 
scrie şi scriu pentrucă de 
aia sunt vânduți, nu? Si 
cum să scrie ei despre 


Cuvintele Papei sunt 
răsplătite cu aplauze deli- 
rante. Ceea ce era prezentat 


ca o meditație, s'a transfor:. 


mat repede în manifestaţie 
de entuziasm a miilor de 
tineri. Un cuvânt al Papei 
şi acesta stârnea ovația. Un 
gest al Papei şi era ovația. 

4. ““Avem nevoie de spe- 
ranță, care prelungeşte cre- 
dința. Mulţi sunt astăzi 
tulburaţi, neliniştiți sau 
dezorientaţi în faţa cerin- 
țelor epocii noastre: ce 
viitor? Ce serviciu vor găsi? 
Cine va putea birui viciile 
societăţii? Ce. eforturi vor 
putea aduce o soluţie mari- 
lor probleme mondiale, ale 
foamei, războiului, încălcă- 
rii drepturilor omului? Ce 
este buna noastră voinţă 
pentru atât de multă lume? 
Si, în sfârşit, care este sen- 
sul acestei vieţi? Unii se 
simt inutili: într'o lume 
înbătrânită, incapabili de a 
face ceva într'o lume închi- 
să; ei se îndoiesc chiar de 
valoarea condiției lor de 
creştin.(...) Dar Dumnezeu 
ne arată ce avem să-l cerem 
mai întâi; Sfântul Duh, 
Duhul Său, care reînnoieşte 
fața pământului, pentru că 
reînnoiește spiritul nostru, 
inima noastră (...)” Lacrimi 
se şterg pe furiş. Este sigur 
că Papa are harul dialogului 
cu tinerii, A 

5. "Credinţa şi speranța 
conduc la dragostea de 
aproapele. Orice existență 
îşi trage valoarea din cali- 
tatea dragostei. Spune-mi 


„Breyeste drapoatea ja pi-ţi 


PAGINA 15 


foametea din ţară? Cum 
si-ar putea ei permite să 
displacă stăpânilor? 

Ei tovilor, nu ne mai 
trageţi şi nişte minciuni 
referitoare la mese pline cu 
cârnaţi, tobă şi sărmăluţe? 
Nu' cumva.ne prezentaţi şi 
rețeta “de ':sărmăluțe ca la 
mama. acasă” uitând a 
preciza că sărmăluţele fuse- 
seră la mama acasă, când- 
va, de mult, în momentul 
de faţă părinţii noştri 
rămaşi în România văzând 
astfel de sărmăluţe doar în 
amintire? 

Nu are rost să mai scriu, 
consumând degeaba cer- 
neala tipografiei: dacă tovii 
pusi printre noi au primit 
ordin să scrie aşa, aşa au 
scris. Nu putem noi să le 
schimbăm optica, pentrucă 
“ordinul e ordin, tovarăşe! 
"Dar putem să-i 
recunoaştem mai uşor, 
după propriile lor cuvinte. 
Citiţi cu atenţie fiţuicile de 
Crăciun şi o să ştiti-care,. 
din ce şleahtă face parte. . 


ga 


cum ne spune Dumnezeu 
nu are frontiere [...) Să dez- 
voltați talentele voastre 
pentru a servi mai bine pe 
om în toate dimensiunile 


sale, cu ochii aţintiţi la 


lisus, singurul model de 
omenie|...). 

6. Credinţa este un risc 
(..) Să nu ne temem | 

1. "Mergeţi, din toate 
naţiunile, faceți discipoli!”! 


Această prouncă a Domnu: 


lui a fost încredințată lui 
Petru si altor apostoli. Si 


“eu, la rândul meu, vă trimit 


pe toți în misiune 

8. Marie, învaţă-ne să ne 
rugăm! Vom putea noi să 
nu separăm niciodată 
acțiunea de contemplare! 

9. O, Mamă, binecuvân- 
tată între toate Mamele, îţi 
încredinţez 
prezenţi aici, tinerii din 
întreg universul. Te rog 
pentru toți şi pentru fie- 
care: dă-le lor harul de a 
iubi viaţa, de a avea încre- 
dere totală în Fiul Tău, 
lisus Hristos, de a colabora 


concret în Biserică, la 
misiunea sa de adevăr, 
dreptate şi pace! Vă 


mulţumese sincer pentru 
primirea voastră călduroa- 


să, vă binecuvântez din toa: 


tă inima!” Z ; 
lUn tânăr pelerin a stri- 
gat: sai 
“"loan-Paul II, toa 
lumea te iubeste!”, aci 
Altul a declarat: 
“Aceasta este cea 
frumoasă zi din viața mea! 
" Discursul 


„ 


ideal!” 


A „Remus RADINA 


Te g 


îi 


pe tinerii. 


„Discurs! Sfântului 
Părinte mersese la inima 
tinerilor în ruptură de 


PAGINA 16 


E. 
| 
ms 
| 


Despre cei care în anii 
de putere sovietică fac tot 
felul de cursuri pregă- 
titoare și studii accelerate 
lumea zice: 

- Se duc boi și se *ntore 
vaci . 

Într adevăr, _Ceputeau să! 
i dea unui tânăr cu școala 
primară sau cu câteva clase 
de liceu trei luni de cursuri 
pedagogice sau doi ani 
de școală de partid? Afară 
de postul de director (1) de 
scoală, inspector sau secre- 

de partid - nimic. Si 
cravată ! Toţi se întor- 
ceau cu “gâtlegăie”, cum 
glumeau țăranii. Cam de 
pe atunci se trage în Ba- 
sarabia și vorba: 

- Scoala minte, nu dă ! 

„Judecaţi şi dumneavoas- 
tră: Vasile Moraru. Uf 
tânăr ca atâția alții de prin 
părțile Lipcanilor. Atâta 
doar că avea ce avea el cu 
scoala: nu vroia să în- 
vețe. Ori poate nu-i plă- 
“cea, cum zicea maică-sa. 
„ Fluierele ciobănești. îi însă le 
ioplea d minune. s 


DR A 0 ab abia o ca a PT aria 


mat într?o bună zi, direct 
„ dela stână, la secţia raio- 


nală de cultură Briceni,unde 
a fost investit cu conduce- 


rea căminului cultural din 


Sindreni. Clase primare 
insă avea doar cinci. Nu 
cadrau, desigur, cu funcția 
pe care o primise. 

Se duse la prietenul său 
Lavric, cu care până nu de= 
mult păscuse oile, dar care 
era de-acum directorul sco- 


lii medii din sat. Ii spuse - 
că ar vrea să aibă siel,. 


ca oamenii, uh “atestat de 
maturita 

- Bineînţeles,-zise di- 
"rectorul,-te înscriu în gru- 
_pulpentru externi. 

Pentru orice eventuali- 
tate îl puse la gravă în- 
cercare. li dădu o foaie 
de hârtie, un toc și dictă: 
CE “Toată. lumea are nare, 
mumai popa mare o nare! 

Pe Moraru îl distră gro- 


Nicolae LUPAN 


zav “peteşugul” popii. A- 
postrof însă m puse nică- 
ieri. 

ip irectorul râdea mulțu- 

„Îi corectă greșelile cu 
ee rosu, îl puse să mai 
scrie o dată “dictarea”? şi 
o cusu la dosarul respectiv. 
Asta însemna că Moraruera 
admis pentru examenele de 
maturitate. Iar când în pri- 
măvară acestea deveniră o 
“etapă străbătută”, Mora- 
ru se gândi că nofiel 
chiar mai prost decât alţii 
ca să rămână doar cu “istu- 
dii medii”... 

Se prezentă pentru admi- 
tere la facultatea de litere 
a universității din Cernăuţi. 
Concursul era mare: șapte 
candidați pentru un loc. Fă- 
cu el ce făcu și reuși. Se 
vorbea că plătise cuiva o 
sumă destul de rotundă. 

- Treaba lui, - ziceau 
noii colegi, - e să învețe 
bine la facultate ca să poa- 
tă da examenele de mai de- 
parte . . 

E ereu. însă să constru- 
„iești o casă pe un fundament 


abet românesc”. - a 
Vasile Moraru riscă. [i 
auzea el mereu pe Ruși vor- 
bind: a risca e nobil ! 
„.. Profesoara îi dădu 
un mic text pentru tradus, 
pe care mai întâi trebuia 
să-l citească cu glas tare. 
Apoi îi dictă o frază pentru 
analiză gramaticală. Vasile 
m se încumetă s'o scrie. 
O rugă pe profesoară. 
- Mai citeț, vă rog, - 
îi zise “studentul”. 
Profesoara întoarse %- 
chii spre el. ! 
- Da, da, ce vă uitaţi 
așa la mine, mai citeţ. Î. 
Profesoara râse și rupse 
"o altă foaie dintr'un caiet. 
! Regula „examenelor se- 
mestriale era așa că la în- 
ceput. intrau trei studenți 
dintr'odată, ca apoi “unul să 
iasâ și altul să-i ia locul. 
Vasile intră, ultimul. 
Când rămase singur, profe- 


IANUARIE 1984 


| A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii ruse 


MORMOLOCII 


soara îl întrebă: 

zi Sunteţi gata ? 

- Încă nu,- răspunse Va- 
sile categoric. 

Profesoara ieşi și re- 
veni peste vreo jumătate de 
oră. 

Moraru se ridică și zise: 

- vă spun cinstit că nu 
știu să citesc “pe franțu- 
zește”. 

- Aici e universitate,to- 
varășe, nu grădiniță de co- 
pile 

- Eu n'am umblat la gră- 
diniță, că pe timpul boie- 
rilor români nu erau grădi- 
nițe. . . Să vă povestesc 
altceva. Despre lucrul 
clubului pe care îl conduc, 
despre . 

- 'Tovarășe Moraru, aici 
mu e șezătoare la club, ci 
examen la universitate. 

- Știu ... Să vă zie 
dar ceva din istoria scum- 
pului nostru partid 
- Dumneata îţi baţi joc 
de mine ?|.. 

- Ba de loc. Am nevoie 
de diplomă universitară. Da 


- Ce știți ? 

- Multe, întrebaţi-mă EP 

- Nu vreau să întreb 
nimic. Pregătiți-vă ș si ve- 
niți altă dată. 

Vasile se înroși la fată. 

- Întreabă-mă ceva ! ! 

- Tovarăse Moraru, sun- 
teți liber . 

- Întreabă-mă, zic! 

- Nu! 

Ei atreabă-mă, biserica 
mamei tale !.. . . Sau pune- 
mi notă ! : ş 


„ Protesoara luă matricula 
și, înscrise pe ea:  sufi- 
cient. » 


Moraru ieşi supărat foc. 


„=, Cum a fost? - între- 
bară curioşii din coridor. 
- Bine . .. Nu prea 


vroia dumneaei, dar până. 


la urmă mi-a scris ““sufi- 
cient”?. 
- A aata ! = zise cineva. 


Vig ile tă 
"dădu într'o zi 
pe una din pagini de mmele marelui poet 


„mot citind si răsfoind, 


„latin. 


N”auzise de el nici odată și ar fi 


- Dacă nu-mi plăceau, m le “iiscă- - 
leam”” pentru “f transmitere”. 
- De ce atunci nu i se trimite onorar 


SEMINŢE 


leşiră să vadă orașul. Ursu vroia 
să-i arate soției Piața Unirii si primăria 
municipiului iar apoi, pe strada Romană, 
să se ducă spre resedința metropolitană 
a lui Visarion Puiu. Tăblița de pe clădirea 
din colț îi aduse la realitate: Piaţa Roșie! 
lar ceva mai la vale citiră; strada Ru- 
sească!  Porniră tăcuți pe ea. Sub un 
zid, o femeie cu un băț mare în mână 
oprea trecătorii, zicând: 


- Stiți româneşte? 


- Net! 

- Mergi sănătos. . . Stiți românește? 
- Net! A 

- Mergi sănătos. . . Stiți româneşte? 
- Stim... 


- Daţi-mi o rublă!. . 


Ruşii dovediseră deacum să-i deporteze 
soțul în Siberia, să- i ia toată averea, s'o 
dea afară din casă şi femeia înnebunise. 


2 


Soții Ursu începeau o viață nouă într? un 
oras românesc ocupat de Rusi, fără casă, 
fără masă, fără bani. Se duseră la taleio- 
cul de lângă cimitirul Horecea ca să vândă 
o manta românească. Nu stătură cu ea 
nici. zece minute; lucrurile românesti 
se cumpărau ca pâinea caldă. Se vw 
că trezesc siy, ceva în sufletul oamenilor. 

stăteau 


Incepura cautarile de lucru. Dar peste 
tot se cerea rusa sau ucrainiana. Până 
la urmă se aranjară: soția la fabrica de 
cuie iar Ursu la o instituție cu funcţii de 
aprovizionare. Salariul era modest dar 
aici mai pica câte ceva; ba o pereche 
de ciorapi, ba niște şireturi de ghete 
ce aveau o mare „căutare, ba o pereche 
de cisme de gumă, ba _ o căruță de căr- 
buni. . . Si tot așa până când în locul lui 
Anastasof, şeful instituţiei, veni dela Kiev 
un -oarecare Breisler care luă în locul 
lui “Ursu pe un oarecare | Kreisler si aşa 
zisa: “icadră națională” rămase fără ser- 
viciu. > 


4 ă = 


Scrise ceva de eee şi fu luat la ziarul 
regional “'Bucovina Sovetică”. Ișii începea 
activitatea de ziarist cu odispoziție minoră 
pentru că gazeta care până atunci se edita 
cu caractere latine începu să fie adusă 
la lumină cu litere “slavone de către Marc 
Margulis , David Oighenstein, Bella Oighen- 
stein, Mira Cleinerman, Iosif Picman, etc. 
Cinci ani a lucrat.Ursu la acest ziar dar 
n'a scris nici un articol original. O sin- 

gură dată a făcut-o strofă la un *Plu- 
gușor!! pe care-l trimisese la redacție 
un'tânăr din Herţa. 

Publicarea unei urături de an nou putea 
să aibă repercusiuni nefaste, pentru că 
“plugușorul”! fusese trecut în categoria 
“tămășițelor religioase”. Pentrua-ltrece 
cât de cât pe “mădița. “Traian”! în umbră, 
Ursu adăugă de Ja sine: 


- elopotnița din faţa catedralei. 


CUVANTUL ROMÂNESC 


ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


ti - Mihail EMI 


NESCU 


AMARE 


- Poftim, - zise Ursu: 


Trageți brazda, flăcăoani, = zi 
Fără cai, fără juncani, Za | 
Cu tractoare, nu cu boi - â 

Cum arau cativa la noi. ŞI 


Si Plugușorul apăru în ziarul “Bucovina 
Sovetică”?. Primul material nedublat după 
textul ucrainean! Prima rândunică care 
până la urmă a dus la separarea gazeta 
româneşti de cea ucraineană. A trebuit | 
însă să 'mai treacă mulți ani. sul a: 

n A datei 


5 La 


4 


La Trușeni, sat românesc de lâng 
Chișinău, veni mai întâi Ivan. Si văz 
că e bine: pâine, carne, lapte, v! 
poftești. II chemă imediat pe Sido 
plăcu şi acestuia: vin, fructe, soar 
dor, la rândul său, îl aduse pe N 
tot din fundul Rusiei. Nichita Nu 
zăbavă şi acesti oaspeți nepoftiţ i) 
şcoală rusească la Truşeni. să, 

- De ce nu vă dați. copiii la 
moldovenească, dacă vă place 
în Moldova? - 

- La ce bun, când limba oastr 
căutare?! La sovietul sătesc se vorbesti 
„rusește, „la magazin - 


îndreptată spre Catedrala Iar chisinăue. 
nii, “credincioşi”? potpingi ETNIE 
duceau Duminica şi de sărbători la s 
slujbă. Până când un cap luminos 
catedrala” trebue mutată la piaorica Ol 
flea. Acum în locul crucii, dațe jos 
poetul Ion Bolduma pentru două su 
ruble, flutură în vânt secera şi cioca Ei 

Gurile rele zic că pentru vreo 
mii de lei Bolduma ar fi gata să ăia 
purpura și să urce tricolorul române: 
Numai să vină vremea si să aibă cine 
le da. 

A fost dărâmată într'o singură noapi 
Dimineaj 
în locul fostului monument de arhitecturi A “| 
era deacum un rond de flori. Oameni 
opreau ca la urs. lar agenții secur! 
nu pridideau cu exclamaţia: : 

— Vai, ce rond frumos! = 

Veni apoi rândul statuiei lui 
Vodă. Mai marii partidului ajunser 
concluzia -că locul lui nu este alătu 

“marele”! Lenin. Si s'a, recurs 
şiretlic: „ postamentul din cărămidă ten- 
cuită trebue înlocuit cu unul din piatri 
cioplită! - „Statuia a fost împrejmuită 
întâi cu un gard „mai înalt decât . 
apoi dată cu vreo cincisprezeci 
îndărăt și pitită sub doi „copaci „seculari 
Acum pe primul plan în piață nu ma 
apare Stefan cel Mare ci Lenin. Mai. 

"de jur împrejurul monumentulu ă 
un rond cu flori cu o rază de 
metri, fără să se lase cărărui spi 
Acum florile nu mai pot fi depuse 


““individului”"? 
Mai marea redactorilor dela. radio- 
difuziune se aplecă asupra listelor de 
plată. 
- Ovidiu , . 


vrut să ştie cine este acest “autor”! cu un 
mame atât de 'tromânesc”, unde lucrează 
„şi unde locuiește, : 

_ 'Trebue 'să fie ceva la mijloc, - se - 
gândi șeful radiodifuziunii din Chișinău. 
FSE repezi la listele de Dată 'căută 


goste si pietate ca mai înainte, ci a 
de ala distanţă. 


Că pe vremuri se ura 
„Nu ca azi ci cam asa: 
„Aho, aho, copii şi fraţi, 

Staţi puțin s și nu “mânaţi, 


. Ovidiu . . . Intr”adevăr, Lângă boi y-alăturaţi 
raj 


In acea dimineață de i toamnă bulevar 


odată, de două ori, de trei. 


"nicăieri! 


S. - Metamorfoze. . + Meta mior(azâi 7-a 


„ Ce-ofi însemnând asta?! 


Apăsă înfocat pe buton. 
intră în fugă cu carnețelul în 
- Redactorul-sef - la mine! =: 


Secretara ieși. 


„= Ti-au plăcut poeziile estea? - o în- 
-trebă presedintel p pe edgtopeea pote care, 
rămase stâlp în m ideal I cabinetului, gina 
1 se făcu semn să se apropie, fără să 
Asta însemna, a ai 


să ia 106, . 


„ Ovidiu - 


Secretava 
mână. 


: teneşte: 


nu este în lista de plată. .. 0 să-l întreb 
pe redactorul emisiunii. . . 

= Si dacă mu observam eu?, 
tu adresă, nici tu unde lucrează, . . 


- Mă scuzaţi,. sunt și eu de vină, că 
nu controlez așa cum se cuvine, - 
sefa și porni "val-vârtej să-i facă zile 
'tripte "redactorului emisiunii. E) 


Președintele 0- stele, şi-i Ep sei prie- 


Nici 


zise 


3 ţi E) 


n Ză 


Vezi, poate- I găsești în cartea „de 


(tgd ZA 


= Aveţi dreplate,_Ivan fenoite a 
Mulţumesc, - 
dinaintea înapoi Ilac 


adăupă Irina si iesi cu 


re "bara NE 


Si de coadă-i ridicaţi, 
C-au căzut pe arătură 
Si-s cu sufletul la gură. . . 


- E bine, 
despre oameni, - i s'a spus la cenzură. 

De dragul reînvierii în satele bucovinene 
a frumoasei tradiții cu sunete de clopoței, 
pocnete de bici și mugete de buhai, Ursu 
mai adăugă două rânduri: 


su Trageţi brazda, măi fârtați - 
Ca stăpâni nu ca argați! 


- E mai bine, Sage) se spuse,-dar ar 


i ceva si desp 
i Ban MR) 55, ua 


dar ar mai trebui ceva 


Lenin şi strada Pușchin din hișinău s 
treziră. cu inscripții de protest: ““Rul 
cărați-vă acasă!””, “Moldova, pentru 
doveni!”?, ““Scoală, Stefane, și SEI 
face pe pământul tăut??.. . 

Ușa clasei a zecea 'se deschise si 
Andruh, arătând 
zise: 

= Eu am făcut inscripțiile. di 

Colegii tăcură un' schimb de păr! 

hotăriră să tacă. "Apărură secu 


Toţi tăceau.. „Nimeni nu iscia nimic, hime 
menimic.  - d 


aa 


Si totuşi se plătește scump la Chisinău 
prețul disidenjei naţionale! 


mâinile pline de vopsi 


PERURAL tus Sb anogplu) 


| 


i 


i 


CU 


Cu ocazia aniversării 
Centenarului Societăţii de 
Cultură Macedo-Române, în 
anul 1979, s'a evidenţiat în 
mod deosebit, rolul pe care 
Unirea Principatelor l-a 
în cadrul redeșteptarii 


vut Ş 
ș. naționale a 


tiinței 
Cmânilor- E 

Sa vorbit şi s'a scris 
atunci despre acțiunea 
rnită din inițiativa câlu- 
irului Averchie și rolul 
Scolii dela Sfinții Apostoli. 
In preajma aniversării Uni- 
vii Principatelor, în acest 
an, ne plecăm . din nou 
smeriţi în memoria marilor 


cameni politici din Româ- 


nia, care au înţeles necesi- 
tatea trezirii originii latine 
în rândul Aromânilor din 
Balcani. Aceasta cu atât 
mai mult, cu cât în acest 
nefericit exil românesc, mai 
sunt încă indivizi care în 
micimea lor, au declarat şi 
au scris -pentru prima dată” 
în istoria Neamului Româ- 
nesc- că Macedo-Românii nu 
sunt Români si că acțiunile 
culturale aromâne sunt 
colaborări cu comuniştii. 
u-i vom uita niciodată pe 
aceşti indivizi şi dacă nu.le., 


Era „împreună cu cei doi fii ai” “din toată initna, în! 
dăm numele, este pentru cea „cu cei loi fii e i i de pr Arp sforţ 


faptul că am  murdări 
hârtia cu numele lor. 

Să revenim deci la 
luminoasele zile de aur ale 
adevăraţilor Români. 

Primul comitet. pentru a 
sprijini și a trezi conştiinţa 
naţională la Aromâni, a 
luat ființă în anul 1860, 


VANTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1984 


FARA ARM 


UNIREA PRINCIPATELOR 


factor determinant în Redeşteptarea Aromânilor 
—— Zahu PANĂ— 


format din: Dimitrie 
Cazacovici, Dimitrie Bolin- 
tineanu (ai cărui părinţi 
erau din Macedonia) Ior- 
dache Goga, Cezar Boliac, 
V.A.Ureche, Cristian Tell şi 
C.A.Rosetti. 

Din iniţiativa acestui 
Comitet s'au întemeiat 
cele dintâi şcoli la Românii 
din Macedonia în 1864. Mai 
târziu, în 1879, Comitetul 
de mai sus se transformă 


în Societatea de Cultură 
Macedo-Română, care a 
durat până la venirea 


comuniștilor în România. 


Cu toate greutăţile pe 
care le întâmpina noul stat, 
la înfiinţarea Soc. de Cultu- 
ră Macedo-Română, își dau 
adeziunea personalitățile 
cele mai marcante din 
Principatele Unite. Printre 
aceştia se numără: Dimitrie 
Sturza, Dumitru Brătianu, 
lon Câmpineanu, Vasile 
Alecsandri, Titu Maiorescu, 
lacob Negruzzi, prinţul D. 
Ghica şi alţii. 

Un fapt deosebit de im- 
portant, a fost invitarea ca 
aderentă a Doamnei Elena 
Cuza, care se afla la Paris 


La invitaţia primită soţia 
fostului Domnitor Alexan- 
dru loan Cuza, răspunde 
Preşedintelui "Societăţii de 
Cultură  Macedo-Română”” 
cu o scrisoare în limba 
franceză, pe care o reprodu- 
cem după un document care 


DIN FOLCLORUL AROMÂN 


DIMÂNDAREA PICURARLUI 


S'misica dzua cu noaptea 

pionili nu-şi afla rihatea, 
ră oi; oili la munti 

lu-aștiptau laili cănuti. 


Cali'ncllisă, fără lună, 


nu-s videa di laia umbră. 


Tufechea cu-'nă-aminari 
lu-agudi tuș tu pultari. 


Strigă gionli şi 


se-adună: 


“lu ești lună, iu ești bună? 
ieși niheam dit nori nafoară, 
că mini mi vătămară. Pa 

h, Saveam doi soț ca mini 


i-Bi da armili 


de-asimi. 


la s'aveam doi soț ma gioni, 
s'mi scutea'n dzeană la oi, 
s'mi scutea la soari'n dzeană 
că mini mi-asting di bană. 


O,m lai soți şi 
loaț-mi, nu mi 


voi fărtaţ, 
alăsaţ. 


Scuteţ-mi'n dzeană la fadz, 


aclo mini s'mi'ngrupaț, 
dimineața pi arcoari, 
si-i v 


Culegere de Zahu Pană 


oili la păşteari. 


ne-a parvenit recent, în tra- 
ducere: 
DOMNULE, 

Starea sănătății mele nu 
mi-a permis să vă răspund 
mai curând la scrisoarea 
prin care mi-aţi adus la 
cunoştinţă şi existenţa 
Societăţii de Cultură Mace- 
do-Română şi nobila 
misiune pe care ea şi-a 
insuşit-o. 

Pentru a împiedica des- 
naționalizarea numerosilor 
Români răspândiți pe terito- 
riul Turciei europene, dum- 
neavoastră faceți apel 
către toți. Pentru a ține 
piept pericolelor care 
ameninţă interesele cona- 
ționalilor noștri, Dvs. 
proiectaţi să ridicaţi şi sub: 
venţionaţi școli românești 
în regiunile transdanubiene 
şi mai ales în Macedonia. 
Nimic mai înţelept şi mai 
roditor într'adevăr pentru a 
întreține la ei studiul lim- 
bii, religiei, istoriei şi 
obiceiurilor părinţilor lor. 
Intreprinderea Dvs. este cu 
adevărat patriotică Dom: 
nule, ea va fi bine primită 
şi generos încurajată în 
România. Mă voi asocia 


ărilor 
pe cari le încercaţi. ză 

De asemenea Societatea 
de Cultură Macedo-Română 
vine să răspundă unui gând 
al Prințului Cuza. Nu vă voi 
spune Dvs. Domnule, că 
Prințul subvenționă mai 
întâi din caseta sa particu- 
lară, mai multe şcoli 
româneşti din Bulgaria şi 
Macedonia, care primiră 
mai târziu o înzestrare de 
Stat, dacă am memorie 
bună. z 

Mi-aduc încă aminte că 
Prinţul, după indicaţiile 
Domnului C.Negri şi 
D.Bolintineanu, cari au 
vizitat aceste populaţii, 
chemă un anumit număr de 
tineri Români din Macedo- 
nia la București pentru a 
completa aci educaţia lor şi 
pentru a forma sâmburele 
unui fel de Scoală Normală, 
care trebuia să fie o pepi- 
nieră de profesori pentru 
şcolile româneşti de dincolo 
de Dunăre. Aceste instituţii 
au dispărut şi, în acest caz, 
voiţi să le reinviați? Sau, 
mai bine, au continuat să 
existe până acum şi voiți să 
profitaţi de circumstanţele 
politice pentru a le rein- 
sufleți şi a revendica drep- 
tul de a întinde o mână 
protectoare fraţilor noștri 
din Macedonia? In toate 
cazurile Societatea pe care o 
prezidaţi este o operă 
patriotică. Tin la onoarea 
de a fi înscrisă cu cei doi fii 
al mei, Alexandru şi Dumi- 
tru, în numărul membrilor 
-Dys. 

Credeţi, Domnule, în 
sentimentele mele de deose- 
bită stimă. 


Paris, 7 Juillet 1880 
Prinţesa Elena Cuza 


Scrisoarea de mai sus ne- 

a trezit o deosebită emoție. 
Dincolo de elementul 

- subiectiv care ne-a afectat, 


rămâne marele act istoric și 
cultural al Domnitorului 
Cuza. “Prinţul subvenționă 
mai întâi din caseta sa 
particulară, mai multe şcoli 
româneşti din Bulgaria şi 
Macedonia”, scrie Doamna 
Elena Cuza. Este în acest 
act măreț continuarea tra- 
diției, ridicată la rang de 
dogmă de către Mitropolitul 
Varlaam al Moldovei care 
tipărea cărți de învățătură 
creştină., “pentru toată 
seminția românească ce se 
află pretutindeni pravoslav- 
nici întru această limbă”. 

Slăbită de “starea sănă- 
tății mele (care) nu mi-a 
permis să vă răspund mai 
curând", Prinţesa Elena 
Cuza, se învinge pe sine 
rămânând ce a fost, o 
adevărată prințesă și doam- 
nă. Ea ţine la onoarea de 
a fi înscrisă cu cei doi fii, în 
Societatea care se ocupa de 
salvarea elementului 
aromân din Balcani. 
“Nimic mai înțelept şi mai 
roditor într'adevăr pentru a 
întreține la ei (Aromânii) 
studiul limbii, religiei, isto- 
riei şi obiceiurilor părin- 
ților lor”. 


imita: - Misiunea. pe “care” şi-ar 


asumat-o atunci vizionarii 


din Principatele Unite şi-a 
adus roadele ei. Elementul 
aromân s'a trezit la 
conştiinţă naţională, şcolile 
şi bisericile au putut să răs- 
pândească adevărul asupra 
originii lor iar Iradeaua din 
1905, prin care minoritatea 
aromână era recunoscută ca 
națiune distinctă în Impe- 
riul Otoman, era rezultatul 
acţiunii continue dusă de 
Societatea Macedo Română 
şi Statul Român. 

Continuarea acelei misi- 
uni revine astăzi Românilor 
Liberi! 

Dincolo de frontierele 
ciuntite ale României, 
trăiesc milioane de Români 
captivi. Acțiunea de con-- 
tinuă  demascare a 
samavolniciei sovietice 
împotriva Basarabenilor si 
Bucovinenilor este un act 
care îşi dau adeziunea toți 
Românii. Uniunea Sovietică 
va fi înfrântă însă, în planul 
global pe care lumea libe- 
ră trebue să-l pună în apli- 
care spre propria ei salvare. 

Românii din Balcani nu 
sunt în Marea Inchisoare a 
popoarelor! Pentru ajutora- 
rea lor se cer mai puţine 
eforturi decât pentru elibe- 
rarea Basarabiei şi Bucovi- 
nei. Nu este nevoie decât de 
o presiune continuă asupra 
guvernelor din Balcani pen- 
tru a le da dreptul la şcoli 


şi biserici în limba 
maternă. 
Adversarii Aromânilor 


n'au pierdut niciun prilej ca 
în aceşti ultimi patruzeci de 
ani, să facă totul pentru a 
şterge urma noastră din 
istorie. N'au lipsit nici 
cozile de topor care să-i aju- 
te. Oportunişti de cea mai 
joasă teapă, au încercat să 
ne falsifice originea şi isto- 
ria. În rândul tineretului a 
fost  semănată confuzia, 
până când au început să. 


PAGINA 17 


ANEASCĂ_ 


cerceteze singuri Cuza de acum Bea o sută ae) 
dei i de ani, să fie o chemare ; 

rins via- d OO, 

a E su pi către toți Românii de pretu- j 
IE : icații  tindeni. 3 
al ba Ari Rabat, ARMANIMEA, a ridicat 4 
aromânească, dar suntem din nou sirul din Aripi 3 
ască, dar s a-i d fa i 

încă puțini şi săraci. Ajutaţi-ne să-l ține pai 


Fie ca îndemnul Doamnei 


M.EMINESCU 


mai drept şi cât mai sus. 


LA STEAUA 


Di-aua la steua aţea di-aclo 
i calea-ahât di lungă 

că fiilli di ai chirolu lo 
lunina-a lei s'nă-agiungă. 


Di mult si-astease poate'nsus 
ş'cu tute-aeste s'veade 

că munda-a llei mizie acuș 
lişor di oclliu deade. 


Icoana steuaăllei ţe muri 
î dipaaie via--lli maste... . 
ra când ea nu si-andzări, 
ma tora u vedzi, s'nu iaste... 


Acşi-i ş'cu vrearea țe-apucă 
'n_greau'noapte să si-astingă... 


Ahăt di tiniră-ăi si pari 
că eşti lilice di cireși. 


luhina-astimtului sivdă 


Si treț ca Anghilu cu hari 
ş'tu calea meauă nâpoi ieși. 


Dip cât va s'calț chilimea moali 
hrisafea-asună sub cicior; 


şi di la c 


tic pân la poali 


ti midi ca Vislu di lişor. 


Când porţ fustanea cllini, cllini, 
ca marmura-aţea albă stai; 
si-acață suflitu di tini 

ş'di oclliu-atălu ahăt di lai. 


O, Sislu-a melu di mari vreari! 
ușată s'nu, s'nu ti-afirești, 
S'arâdă. Arâslu-a tău di hiari 

îni spuni cât di dulţi ești! 


Cât poț cu mâghispiri di_naopti, 
ti totâna s'ncllidz ocllii-anelli. 
Cu gura tauă ş'budză caopti 


să-lli bași cu seati -maș pi elli! 


Di-unoară, treați minduiari: 
pișchir pi ocllii-atălli di jer; 
e'ntunicoasa dispârțari, 
e'aumbra vrearilor ţi cher. 


Va fudz şi-achicăsii mult ghini: 

s'nu Vin, s'nu Vin pi-ascumslu-ți tor. 
Ti totâna chirută, mini 

tu iţe dzuă pot ca s'mor. 


E stepslu-amel că prota oară 


ti-andâmusi 
va-hi 


șnu pot s'i-ul lliert; 
lâtesc “islu di primveară 


Ş'va hiu cu suflitlu dişert! 


iert: atuizăattr PĂ 


Ved: fudă ca şi Icoana bună 

a Stă-Măriillei prit nori 

"pi frămtea tauă port cârună. 

u herdz, iu fierdz? Când va ti tori! 


grailu armânesc di C.Colimitra. 


a a a 


pună 


PAGINA 18 


IANUARIE 1984 


Bătrânul continent euro- 
pean, frământat de gândiri 
şi ambiţii politice, a cunos- 
cut de-a lungul istoriei scri- 
se fel de fel de aranjamente 
făcute pe spatele lui, încât 
multora anul 1975 nu le-a 
adus mari speranţe. 

După doi ani de discuţii 
fructuoase după unii, fără 
urmări practice după alții, 
s'a încheiat într'o atmosfe- 
ră sărbătorească zisa 
““Conferinţă pentru securi- 
tate şi cooperare în Euro- 
pa”. 

Treizeci şi cinci de state, 
cu tot atâția şefi, unii 
veniţi chiar de dincolo de 


ocean, au parafat, după 
părerea prşedintelui 
Franţei Valery Giscard 


d'Estaing, un tratat de 
pace, au făcut să triumfe 
lozinca  “'umanitarismului 
leninist” al coexistenţei 
pașnice după Leonid Brej- 
nev, dar inimile multora 
pline de speranțe deșarte au 
fost învăluite de scepticism. 

Această conferinţa se 
încheia la trei decenii după 
Yalta și Potsdam, la totatâ-, 
tea decenii de când geamă- 
tele popoarelor subjugate 
mu încetaseră, iar lacrimile 
şi sângele celor exterminați 
nu mişcaseră nici o cută de 
pa faţa mai marilor lumii. 


> Atunci, în 1975 la Hel- 


inki se încheia un nou 


oprimare, jubila. 

Cele 35 de state confir- 
mau supremaţia sovietică 
impusă dela Vladivostok 
pâna la “zidul rușinii' din 
Berlin prin: recunoaşterea 
solemnă a realităților poli- 
tice şi teritoriale din 
Europa, respectul pentru 


„suveranitatea și indepen- 


dența țărilor subjugate”, 
precum şi inviolabilitatea 
frontierelor şi renunţarea 
la forță, tot şi împotriva 
aceloraşi ţări , pentru a nu 
supăra Moscova. 
“In schimb obțineau din 
partea Sovieticilor și sateli- 
ților lor, promisiuni vagi 
referitoare la respectarea 
drepturilor omului: dreptul 
de a călători unde vrei, de a 
te căsători cu cine vrei, 
reunificarea familiilor 
despărțite de frontiere, 
liberul schimb de informații 
şi opinii, bineînțeles şi 
acestea condiționate de a nu 
deranja ordinea impusă 
cu forța în țările cu regim 
marxist dictatorial. 
Obligațiile asumate la 
Helsinki fac parte din prin- 
cipiile -enunţate, de două 
secole, la 4 Iulie 1776, prin 
“Declarația de Independență 
a Statelor Unite” -şi sunt 
intrate în patrimoniul civi- 
lizaţiei europene prin 
"Declarația drepturilor 
omului şi cetățeanului”! 
adoptată în Franța la 26 


- August 1789. 


Tot cu aproape 3 dece- 
nii în urmă, la 10 Decem- 
brie 1948, se mai adoptase 
de către O.N.U. o “'Declara- 
ție UNIVERSALA a drep- 
turilor omului”! şi 
bineințeles Uniunea Sovie- 
tică o semnase. Oare nu a 
ştiut ce a semnat? De ce nu 
respecta semnătura? Mai 
era nevoie de o declaraţie să 
în vigoare o altă 
declarație? Practica politicii 
sovietice a dovedit că scopul 


era cu totul altul: legaliza- ă 


TREI ANI ZADARNICI 


rea unor situații false și 
câştigare de timp. 

Tot din patrimoniul 
universal, dar lingvistic, fac 
parte şi noțiunile de 
cinism, duplicitate, ipocri- 
zie, machiavelism, perfidie, 
toate însuşite pe baza 
dialecticii marxiste de acest 
balast nenorocit al omenirii 
care se numeste U.R.S.S., 
bastionul tuturor nenoroci- 
rilor din secolul nostru. 

In schimbul recunoașterii 
solemne de către unii şi de 
formă de ceilalți a unor 
norme unanim respectate 
de lumea liberă şi tot una- 
nim desconsiderate de tira- 
nia marxistă, s'a renunțat 
la principiul dreptului la 
viață liberă a popoarelor. 

Desigur, noi, ca popor, 
nu putem să concepem să 
trăim subjugați pe pămân- 
tul strămoşilor noştri, după 
cum nici ceilalți 26 semna- 
tari dela Helsinki (ai țărilor 
libere), nu ar dori să accep- 
te teroarea străină asupra 
lor și amenințarea cudispa- 
riția. Nenorocirea a fost că 
fără a avea vreun drept, au 
acceptat vinderea teritori- 
ilor ce nu le aparțineau si 
predarea în sclavie a locui- 
torilor acelor state. 


Perioada scursă dela 
semnarea acestui document 
în dauna popoarelor subju- 
Balas fac să n cutre x 


în pericol și viitorul ome- 


nirii e sumbru. 

La numai șase ani dela 
Helsinki, semnatarii au 
gustat fructul amar al 
coexistenței paşnice cu dia- 
volul. 

Vărsarea de sânge în 
Afganistan, Orientul 
mijlociu şi America centra- 
lă, precum şi destabilizarea 
politicii din apusul Euro- 
pei, sau opresiunea din 
Polonia și ţările subiugate 
de, Sovietici, au avut loc 
paralel cu desfășurarea 
lucrărilor pentru apărârea 
drepturilor omului dela 
Madrid. 

Aceste acţiuni reprezintă 
coexistența pașnică şi drep- 


tul popoarelor la viaţă libe- , 


ră? 

Ceea ce se întâmplă 
astăzi este politica “la mica 
ciupeală”. 


Cele două concepții des- 
pre viața care se înfruntă 
de aproape o jumătate de 
secol, au sacrificat peste 30 
de milioane de oameni din 
72 de state angajate în ulti- 
ma conflagrație pentru sal- 
varea omenirii de totalita- 
rism. Si au dat înschimb la 
acea dată alţi 120 de 
milioane de supraviețuitori, 
tot pe mâna totalitarismu- 
lui, 

Pentru ce a luptat lumea 
liberă? 

Dacă mai adăugăm o 
cifră mult mai mare de 
ființe umane exterminate 
de regimul comunist în 
Rusia și peste tot unde i s'a 
permis să pună piciorul, ne 
dăm seama de ceea ce în- 
seamnă respectarea dreptu- 
rilor omului de către aceia 
ce zbiară după coexistența 
pașnică şi înfig cuțitul în 
spatele celor ce le oferă 
pâinea cea de toate zilele. 

Nu se găsesc cuvinte care 
să  zugrăvească această 
stare de fapte ieșită din 


mintea bolnăvicioasă a 


————————— Cicerone IONIȚOIU 


celor ce au născocit marxis- 
mul și a scursorilor socie- 
ţii care îl mai propagă. 

Cei trei ani de discuţii 
sterile dela Madrid au dove- 
dit cu prisosință reaua cre- 
dință a guvernelor comunis- 
te impuse peste o jumătate 
de Europă . 

In ceea ce priveşte țara 
noastră, în toamna anului 
1980, s'a depus un memo- 
riu documentat din partea 
Consiliului Naţional 
Român, subliniindu-se că 
numai recunoaşterea drep- 
tului popoarelor la o viață 
liberă poate să asigure 
respectarea drepturilor 


omului. Cei trei ani de 
discuţii dela Madrid au con- 
firmat scopul urmărit de 
țările comuniste: tergiver- 
sarea şi aruncara la "coş a 
tot ce nu le dă câştig de 
cauză. 

Pentru aceşti zbiri ai 
regimurilor comuniste nu 
există umanitarism, nu 
există înțelegere. Numai 
obstrucţie.Ceea ce doresc 
este câştigarea de timp şi 
aceasta o obțin în perma: 
nență prin conferințele ce 
se succed în timp ce sângele 
curge. 

Lumea liberă mai are o 
şansă. Să lupte pentru apă- 


rarea dreptului la o viață 
liberă a popoarelor subju- 
gate. Aceasta inseamnă 
garanţia libertăţii lor, pen- 
trucă numai o situație de 
drept în care domnește 
sinceritatea în relațiile din- 
tre state, poate dăinui. 

Oare cei 80% din popu- 
laţia lumii care s'au angajat 
să infrunte totalitarismul 
în perioada 1939-45 au 
ajuns să capituleze în faţa 
coloanei a 5-a? 

Suferințele popoarelor 
Europei și Americii au fost 
înşelate cu promisiuni 
nerespectate. La buna lor 
credință li s'a răspuns cu 


CUVANTUL ROMÂNESC 


lozinci. 

La dorinţa lumii libere de 
a se ajunge la o pace durabi:- 
lă, țările comuniste au 
răspuns prin infiltrarea 
coloanei a 5-a şi acţiuni de 
spionaj şi terorism pentru a 
destabiliza viața prosperă a 
celor ce le acordă credite 
spre a se reface. 

Poate cei trei ani de 
discuţii zadarnice vor con- 
tribui la trezirea celor ce și- 
au asumat misiunea să eli- 
bereze lumea de teamă și 
mizerie prin garantarea 
principiilor care constituie 
fundamentul libertății, 
dreptății și păcii în lume. 


MULTICULTURALISM 


Ls 


“ Multiculturalism 


Canada Canada 


Multiculturalisme 


Multiculturalism 
isnt just a dream 


It started in 1971 when Multiculturalism 
became an official policy of the Government of 
Canada. And in 1982, the cultural mosaic that 
is Canada became enshrined in the new 
Charter of Rights and Freedoms, 


Today, everyone, no matter what their cultural 
heritage, shares in those rights and freedoms. 


Fe ITI 


Communications Directorate 


Section "M” 


Department of the Secretary of State 


Ottawa 


KIA 0M5 


Multiculturalism... 


it's a reality! 


CUVANTUL ROMÂNESC 


——— 


0 


atedral 


- 


Duminică, 13 Nov. 1983, 
sa sărbătorit aniversarea 
a 7 de ani a Catedralei Sf. 
Gheorghe din Southfield, 
Mich. Liturghia a fost ofici- 
ată, sub conducerea 
Arhiepiscopului Valerian, 
de Păr. Constantin Tofan, 
asistat de preoţii lon Ivașcu 
şi John Toconiţa, și de dia- 
conii Dr. V.Angelescu şi 
Leo Copacia. Corul Catedra- 
lei, condus de Iulius Vidac, 

_a“dat răspunsurile. După 
“ Liturghie sa oficiat un 
parastas pentru. odihna 


> dincioşilor decedați ai Cate- 
- dralei. Predica a cuvântat-o 
înconjurat de dragostea cre- 
dinciosilor, . Arhiepiscopul 
Valerian, îndemnând stăru- 
itor pe credinciosi să iu- 
bească deaproapele cum a 
dovedit-o- Samariteanul din 
Evanghelie și precum înva- 
ță Isus Christos: “Să iu- 
bești pe aproapele tău ca pe 
tine însuţi”, 

Banchetul a fost în sala 
cea mare a Catedralei. 
Maestru de ceremonii a fost 
Jimmy  Crucian. Masa a 

- fost pregătită sub suprave- 
gherea doamnelor Goldie 
Kălugăr şi Dorothy Aldea. 
„ Aclamat de toată sala în 
Picioare, Arhiepiscopul Va- 
lerian a pomenit momente 

trecutul. .* Catedralei, 


menționând fericit devota- 
mentul preoților, diaconilor 
ȘI credincioşilor, prin. ale 
căror jertfe Catedrala şi-a 
misiunea creştină 
1 de ani.. La sfârşit a feli- 


» împlinit 
7 


Un mănunchi de tinere și tine 
"SIAB BE DE > 


ei | Sfântul Gheorghe, 


ŞTIRI 


IANUARIE 1984 


IN LUMEA 


ROMÂNEASC 


TRIUMF NOU AL “HORII UNIRII” 


Cu prilejul aniversării 


Grupul *“Hora Unirii? Detroit 


citat pe Păr. Tofan, care a 
împlinit 20 de ani de preoție 
și 24 de ani de căsătorie.Pu- 
licul a aclamat pe Păr. 
Tofan-și pe Dna preoteasă. 
Programul de folclor 
românesc oferit de **Hora 
Unirii”, l-a deschis cuvân- 
tul de introducere al 
arhitectului Constantin 
Micuda, directorul de 
scenă, afirmând că vrednică 
este Catedrala să fie cinsti- 
tă cu asemenea program de 
artă autentică a folclorului 
românesc, fapt Care Se 


Nicolae Smărăndescu, fără 
a cărui iniţiativă, perseve- 
rență și conducere, '*Hora 
Unirii” nu ar fi fost 
înființată şi nici nu ar 
putea exista. Cel puțin o 
treime din cei 36 de mem- 
bri ai grupului o alcătuiesc 
credincioşi ai celorlalte Bi- 


“serii româneşti din Detroit. 


Intre membni figurează, pe 
lângă tineret, şi adulți 
(preoţi, ingineri, avocaţi, 
arhitecţi, oameni de afa- 
ceri). Cere stăruitor spri- 
jinul tuturor să înroleze cât 
mai mult tineret în ''Hora 
Unirii”, al cărei scop e păs- 
trarea tradițiilor românești 
şi a spiritului românesc 
prin reimprospătarea şi pe 
aceste meleaguri a geniului 
folclorului românesc. 
Corul, condus de ing. 
Petru Lupşor, a cântat 'Pe- 
al Nostru Steag”, “Badea 
meu” şi “La Fântână”; 
Doru  Tărăniţă (clarinet, 
solo, acompaniat la acor- 


s 


“sufletelor ctitorilor şi cre- datorește în primul rând lui 


ri din “Hora 


Detroit, U.S.A. 


deon de John Brana Jr.) a 


interpretat “Doina dela 
Bran”; fete tinere, frumoase 
ca în povești (toate în cos- 
tume sălişteneşti), au jucat 
cu mult elan '“'Dansul Fete- 
lor dela Crihalma”; ““Invâr- 
tita din Ardeal” a înflorit-o 
«John Brana Jr. (acordeon, 
solo); tineri în costume 
naționale au cântat “Mă 
dusei pe o-cărare” şi ''Asea- 
ră fusei la clacă””; tinere şi 
tineri au jucat “Brâul dela 
Făgăraș”; arcusul măiestru 


i Lindei- Lawson, și Bill ţ 


“Lawson, acompaniat la pian 
de Susan Surducan, a un- 
duit cântecul *:Ce te legeni 


codrule”; au răsunat din- 


nou vocile de aur ale 
Letiţiei Filipescu si 
Doinei Teodorescu (“Cântă 
puiul cucului””, Letiţia 
Filipescu, solo, acompania- 
tă la acordeon de John 
” Brana Ir. și '“Deschide, des- 
chide fereastra”, duet 
Letiţia Filipescu şi Doina 
Teodorescu, acompaniate la 
pian de tânărul Mihai Teo- 
dorescu); diaconul Leo 
Copacia a cântat superb 
“Haţegana de pe Mureş”, 
acompaniat de orchestra, 
strigături N. Smărăndescu; 
corul și orchestra au făcut 
încheierea, în ritm înflăcă- 
rat, cu neuitatul cântec 
“*Cui nu-i place dragostea”. 
In cursul programului. 
Nicolae” Smărăndescu a 
prezentat, în ovaţiile publi: 
cului din sala arhiplină pe 
toate tinerele şi pe toți 
tinerii din echipa de joc, fie- 


Unirii” 


PAGINA 19. 


THEODOR DARIE 


In ziua de 2 Noembrie 
ne-a părăsit încă unul din 
cei BUNI: Inginerul 
Theodor Darie. 

Fusese ofițer în Forţele 
Aeriene ale Regatului 
României, când a fost atins 
de o formă gravă de reuma- 
tism, care l-a lăsat parțial 
paralitic. Spiritul lui inven- 
tiv i-a permis să adapteze 


un automobil pe care-l 
conducea stând în ge- 
nunchi, căci m se putea 


așeza. Stătea şi lucra in 
picioare şi se odihnea culcat 
întins. 

In această situație, s'a 
înscris la Scoala Poli- 
tehnică din Scharlot- 
tenburg, a cărei secție 


mecanică a absolvit-o cu 
brio, specializându-se în 
motoare de avion, în timpul 
războiului. Acolo s'a căsă- 
torit, a avut trei fiice si 
în 1948 a imigrat în Brazilia, 
unde a lucrat ca inginer în 


Fabrica Naţională de 
Motoare, construind în tim- 
pul liber un mic automobil 
care s'a bucurat de o largă 
acceptare. Apoi s'a mutat 
la Campinas, în Statul Sao 
Paulo, unde urma să pună în 
fabricaţie industrială acel 
vehicul. “Tehnician. de ex- 
cepțională capacitate, însă 
lipsit de spirit comercial, a 
căzut victima unui grup 
fără scrupule, nealegându- 
se cu nimic. A contimat 


lucrând modest, la Cam- 


pinas și producând mici a- 


parate inventate de el, toate 
fiind însă exploatate de per- 
soane sau grupuri care nu-i 
lăsau nici măcar cu ce să-şi 
asigure decent existența. In 
fine, a obținut o catedră la 
Scoala Politehnică, ceea ce 
i-a permis să-şi întrețină 
familia. 
Pleacă, 
printre cei BUNI din 
bejenie, cu cari ne putem 
mândri, rămânând, în urma 
lui soţia şi trei fiice cărora 
le exprimăm sincerele noas- 
tre condoleanţe. p. 
Domnul să'] odihnească 
în pace! 


GHEORGHE ZAMFIR ÎN AMERICA 


Este aproape imposibil în 
prezent să schimbi câteva 
posturi de radio în căutarea 
unei muzici plăcute fără să 
ai de o m ie. i 

a nai de C 
nostru Gheorghe Zamfir. 
Indiferent dacă acestea sunt 
româneşti, de inspiraţie 
populară românească, sau 
cu “totul străine de locurile 
noastre natale, interpreta- 
rea lor îţi reamintește 
aproape automat de plaiu- 
rile româneşti. Călătorese 
des fie ca reporter, fie de 
plăcere. Peste tot am satis- 
facţia deosebită să ascult 
muzica interpretată de 
Zamfir. Avioanele de-pasa- 
geri din Statele Unite 
transmit continuu pe unul 
din canale muzică clasică şi 
întotdeauna melodii cântate 
de Zamfir. Cu prilejul unei 
croaziere prin Caraibe am 
avut aceeaşi surpriză: într”o 
piaţă din insula Curasao, 
unul din difuzoare transmi- 
tea aceeaşi muzică 
melodioasă, şi tânguitoare 
românească. Si întotdeauna 
constat cu mândrie că cei 
din jur, majoritatea Ameri- 
cani, tresaltă la ascultarea 
interpretărilor lui Zamfir, 
apreciind deodată raritatea 
sunetului de nai, calitatea 
melodică. a cântecelor şi 
splendida interpretare. 
Gheorghe Zamfir reprezintă 
un prilej de mândrie pentru 
toți Românii. El a impus 
umilul nai popular 
românesc în muzica clasică 
şi a lansat muzica noastră 
populară pe toate undele 
globului. Aş putea spune că 
Zamfir cântă agonia muzicii 
noastre populare, maltrata- 
tă de comuniști în ţară şi îi 
dă dimensiuni universale, 
salvând astfel dela pieire o 
parte a spiritualităţii noas- 
tre româneşti. 

Sâmbătă, 29 Octombrie 
1983, Gheorghe. Zamfir a 
concertat la opera din Bal- 
timore alături de cunoscu- 
tul violonist român  lon 
Voicu și muzicianul de 
origine română Sergiu 


Comissiona, dirijor al or- 
chestrei simfonice din Bal- 
timore. Deşi trebuia să plec 
la New York, mi-am schim- 


pierde un asemenea. prilej. 
Concertul în două părţi a 
inclus câteva melodii clasice 
şi muzică populară şi in- 
strumentală românească 
între care Ciocârlia și Hora 
Stacatto. Pot afirma că 
punctul culminant al con- 
certului a fost Rapsodia 
Română, care le-a prilejuit 
celor doi solisti, Gheorghe 
Zamfir și Ion Voicu, un dia- 
log... muzical unic între vi- 
oară și nai, care la un mo- 
ment dat a ridicat sala 
arhiplină în picioare. Publi- 
cul i-a răsplatit cu vii 
aplauze şi entuziasm pe 
ambii interpreţi şi probabil 
în special pe Zamfir, care a 
adus concertului un ele- 
ment cu totul inedit şi 
necunoscut: naiul. Ion 
Voicu este un artist bine- 
cunoscut. Om matur,- 
familiar cu publicul. şi 
numeroase scene -interna- 
ționale, îşi domina vioara la 
înălțimea nivelului său ar- 
tistic şi se pare că lăsa 
întotdeauna o impresie 
bună. Aceeaşi impresie mi- 
a lăsat-o şi după concert, la 
recepţia oferită de operă 
personalităţilor şi 
ziariştilor prezenţi la con- 
cert. O impresie foarte fru- 
moasă a lăsat şi Gheorghe 
Zamfir, cu care am avut de 
asemenea prilejul să mă 
întrețin după concert, con- 
statând că este un om cald, 
popular și plăcut. Mărturi- 
sesc însă că dela Zamfir 
aştept mult mai mult. 
Gheorghe Zamfir a ales 
libertatea, şi odată ridicat 
la culmi muzicale nesperate 
de noi, el poate cuceri 
întreaga omenire aşa cum a 
cucerit Europa şi astfel 
poate contribui imens la 
menţinerea prestigiului 
românesc. |n această 
lumină, prima impresie 
lăsată la Baltimore se 


ii sitiața a--cenl re 


a uitat 


situează sub nivelul artistic 
al discurilor sale. Nu sunt 
muzician, dar am impresia 
că s'a lăsat ameţit de suc: 


mare atenţie atât interpre- 
tarea sa cât şi reacția publi: 
cului din sală. Am sondat a- 
poi părerile unor spectatori. 
Improvizaţiile pe care le- 
a făcut după ce a fost reche- 
mat la rampă, au fost prea . 
libere, prea noi şi mult prea 
inventive pentru un public 
care vedea pentru prima oa- 
ră un nai. Asemenea impro- 
vizaţii, interesante şi chiar 
recomandate pentru câteva 
minute, pot prinde la tineri 
cu înclinații artistice, dar 
nu la marele public. 


Gheorghe Zamfir ne face 
să ne simțim mândri că 
suntem Români. li urez 
fierbinte din toată inima să 
cucerească întreaga lume cu 
muzica sa şi să repună 
demnitatea românească la 
loc de cinste măcar în 
lumea spiritualității muzi- 
cale. Aș vrea ca Zamfir să 
citească aceste rânduri şi să 
ştie că are un admirator şi 
un prieten în mine. li urez 
să cucerească America așa 
cum a cucerit inimile Euro- 
penilor, dar pentru aceasta 
va trebui să uite momentan 
că a ajuns la celebritate, şi 
să trateze America cu toată 
seriozitatea posibilă, ca şi 
cum ar fi la începutul carie- 
rei sale. 


Nu pot încheia aceste 
gânduri fără să aduce 
cuvinte de laudă dirijorului . 
Sergiu Comissiona, artist 
bine cunoscut iubitorilor de 
muzică şi cercurilor de spe- 
cialitate, şi care a organizat 
şi făcut posibil arest con- 
cert românese. Aceleaşi 
cuvinte - violonistului Ion 
Voicu, muzician realizat pe 
deplin. 


Nicolae DIMA 


lăsând un gol | 


Ed. RESSEL - 


epurtat in Europa şi 
apa pică det ate sa 


nu este suficient de 
cunoscut. Am urmărit cu 


Domo 


(RR. ue 


ui 


câte. a aa 


pe 


A 


PAGINA 20 


IANUARIE 1984 


CUVANTUL ROMÂNESC 


ŞI P 


CE MARE NOROC 


Cu ocazia vizitei de lucru 
prin grajdurile şi ogoarele 
dela Sângeorgiul de Mureş, 
tov. Indrumător a admirat 
vacile - contemporane care 
preferă “embrioni” în loc 
de tauri, şi [vezi Scînteia) 
na uitat să risipească 
înțelepciune. 

Pentru economisirea 
energiei să se folosească pe 
scară largă “atelaje cu 
tracţiune animală.” 

Preşedintele conducător 
Nicolae Ceauşescu a desco- 
perit carul cu boi! 


ISTORIA VA AVEA 
CUVÂNTUL 


Pe timpul lui Stefaniţă- 
Vodă-Lupu (1659-61) al 
Moldovei a fost secetă cum- 
plită, iar oamenii mâncau 
papură uscată şi măcinată. 

Stetăniță-Vodă-Lupu na 
fost vinovat de cumplita 
foamete; totuși în istorie, i- 
a rămas numele de '“Papură 
Vodă”. 
| Cum se va spune mâine 
„| lui Nicolae Ceauşescu?!? 


La proces, după ce s'a ci- 
tit actul de acuzare: “Furt 
de pe proprietatea Statului 
Socialist”, s'au ascultat 
martorii şi au fost expuşi 
ştiuleţii, tranformaţi în 
corp delict, judecătorul l-a 
întrebat dacă are ceva de 
spus în apărare. 
| --Eu n'am furat! Eu am 
cules porumbul de pe locu- 
rile care aparțineau tatii! 


TREI CULORI 
CUNOSC PE LUME 


Roşu, galben şi albastru, 

culorile care formau drape- 
lui României de altă dată, 
reprezintă azi stindardul 
Republicii Ciad. 
Scriitorul Virgil Gheor- 
ghiu, aurotul *'Orei. 25” 
scrie ziarul France- Soir, 
trece în fiecare zi prin fața 
ambasadei republicii africa- 
ne ca să vadă și să salute 
““drapelul meu”! 

Drapelul nostru, 
Drapelul României! 


- TAXIURILE 


In Gara de Nord taxiurile 
îşi aşteaptă clienții, dar 
şoferul, înainte de a-ți des- 
chide uşa, te întreabă unde 
mergi? Dacă-i dai adresa 
|într'un cartier îndepărtat, 
îţi întoarce spatele. (Are 
benzina raționată şi nu e 
“sigur că va găsi mușterii la 
| întoarcere).  Vizitatorul, 
care-mi descrie situaţia, 
continuă; 
Lipsa de taxiuri oficiale a 
| fost rezolvată de inițiativa 
“omului nou!” 
Au. „apărut 
e Ep 


*“Paxiurile 
șoferii sunt 
zâmbesc şi 


E eri Mă numesc, -.- am 
“doi băieţi. şi-o fată, sunt 


|L__—————————— George DONEV 


locurile * 
după ce-a fost condamnat 


DIN VIAŢA NOASTRĂ: 


AUZITE, VĂZUTE, 


ĂŢITE 


vii, cum te cheamă, câţi 
copii ai, etc. 

Intrarea subită în 
nomenclatura familiei este 
explicată în maşină: 

Dacă mă oprește vreo 
razie pot să le răspund că- 
mi sunteţi prieteni vechi, le 
spun cum vă cheamă și de 
unde veniţi, iar dacă nu mă 
cred, le sugerez să vă con- 
troleze pașapoartele. 

“Prietenul vechi” din 
maşină a uitat să-mi spună 
cum şi de unde are benzină! 


PEDEAPSĂ ŞI CRIMĂ 
E din Moldova Veche, 


comună situată pe frontiera 


cu . lugoslavia. Cunoaşte 


'ca'n pălma”, şi -- 
pentru '“*prezumţția c'a in- 
tenţionat să fugă”- până la 
urmă a fugit! 

Mi-am executat pedeapsa 


înainte de a comite crima, 


ne povesteşte Vasile Paule- 


vici surâzând. In realitate 


ei m'au condamnat pentru 
că am ajutat pe alții să 
treacă frontiera. 

Om harnic, el arată cu 
mândrie prietenilor câteva 


urile au fost colec- 
tate? n Piaţa Veneţia din 
Roma pe când făcea greva 
foamei. 

A răbdat Vasile împreună 
cu alți Români, 27 de zile de 
frig, de foame, până ce-a 
fost dus pe targă la spital. 

Aşa şi-a petrecut el Cră- 
ciunul în 1976, dar şi-a 
realizat visul! 

Si-a văzut soția şi copila, 
alături de el! 


INDEPENDENŢA 


Ceauşiştii vorbesc de 
independență faţă de veci: 
na dela Răsărit. 

Noi adăugăm o altă îi ze 
pendenţă: 

Independenţă de Ceau- 
şescu. 


CAUT PACEA... 


Prezența  resereului pe 
toate meridianele a fost 
încă o dată dovedită: Printre 
agenţii comunişti expulzați 
din Grenada, alături de 
Rusi, +Cubanezi, Chinezi, 
Bulgari, s'a aflat și un 
Român. 

In Detroit, un alt spion 
al Bucureștiului a fost ares- 
tat pe când încerca să trea- 
că din Canada în Statele 
Unite.  Menirea spionului 
reserist „John  Akfirat--cu 
paşaport turcesc--era să 
afle secretele de producţie a 
unei sticle speciale ce se 
întrebuințează la automo- 
bile. 

Akfirat a făcut, în mai 
puţin de 3 ani, 13 vizite în 
România unde supraveghea 
dezvoltarea “Industriei de 
fabricarea sticlei”. 

Cu obrazul fără pudră a 
rămas coana Lenuţa, care 
spusese tovarășilor acade- 
micieni că noua fabricare a 
sticlei se datorește, în par- 
tes cistcoperirilo ei PI La 


CAMERA DE COMER 
ROMÂNO-AMERICAN 


Prof.Radu Buzescu 


39-01 Main Street, Room 505 
Flushing, N.Y. 11354, U.S.A. 


Tel:(212) 539-4449 
Orele: 10.30 A.M-5.30 P.M. 


1.Curs practic de engleză: 2 volume plus 6 
casete a 90 de minute fiecare: $ 75.00 (ambalaj şi 
expediție: America $ 7.00. Alte continente: $ 15.00) 
P.O0. BOX 1829, Flushing, New York 11352, U.S.A. 
(plus Sale Taxes pentru vânzări locale) 20 9, reducere 
pentru noii veniți şi pentru cei cu posibilități 
materiale reduse. 


2. Traduceri de acte, diplome, etc. 

3. Examen scris carnet conducere: indivi- 
dual: $ 65.00; Grup de doi: $ 60.00; Grup de trei: 
$ 55.00; Grup de patru: $50.00 Indicaţii pentru 
testul practic de conducere: GRATUIT. 

4. Deschideri de companii: taxe, evidenţă 
contabilă, investiţii proprietăți. 

5. Editură-cărți (obţinerea dreptului de autor) 
6. Abonament anual la Publicația 
Camerei de Comert Româno-American: 
$ 15.00 (America și Canada) “$ 25.00 (restul lumii) 
exclusiv pe adresa: 


P.0.B0X.1829, FLUSHING, NEW YORK 


11352, U.S.A. 
(Apariție bilunară) 


Telefonați în Germania de Vest: 
0531/6941 36 


INVITARE 


Duminică, 22 Ianuarie, 1984, la orele 3.00 p.m. 
bisericile baptiste române din Toronto, Kitchener, 
Windsor și Hamilton, vor ține un serviciu religios, care 
va fi televizat dela Kingsway Baptist Church -41Birch- 
view Blvd, Toronto (Bloore Str W. si Royal York Rd), 

Pentru informaţii telefonați la (416) 241-48 83. După 
serviciu se va servi o masă în subsolul bisericii. 

Sunteţi invitați călduros. 


CĂSĂTORII 


* Doamnă văduvă, cu studii universitare, 48 de ani, 
1,63 m, bine făcută, bună gospodină, cu domiciliul în 
Germania Federală, caută cunoștința unui Domn cores- 
punzător, de origine română în scopul refacerii vieții. 
Stabilirea mea în țara de domiciliua viitorului partener 
de viață nu constituie nici un impediment. 

Răspunsuri serioase, însoțite de fotografie recentă, la 
redacția ziarului, cu mențiunea: “Pentru Jeni”. 


* Medic din România, fostdecanși actual rector univer- 
sitar al unei Facultăți de Medicină, doreşte luarea unei 
legături cu o doamnă în vederea căsătoriei. Vârsta 57 
de ani, înălțimea 1.76m. Răspunsuri la redacția ziarului 
cu mențiunea: *“Doctor Român”?. 


* Intelectual prezentabil, 49 de ani, New-York, rezi- 
dent american, doresc cunostință cu intelectuală, vârsta 
39-45 de ani, în vederea căsătoriei. Răspuns cu foto- 
gratie recentă “PentruJohn”?, P.O0.Box Quuens Jackson- 
Hgts., New York, 11372. 

4 Cetăţean canadian, intelectual, singur, nefumăto» „an- 
tialcoolic, stabilit în vest, doresc corespondența cu 
doamnă de asemenea singură, fără obligații, nefumatoa- 
re și antialcoolică, etatea între 45-52deani, în vederea 
căsătoriei, într'un climat plăcut si un cămin confortabil 
în vestul canadian. Răspunsuri serioase, însoțite de fo- 
tografii recente, pe adresa: Adam G., 423-3355 Est 5 
Avenue, Vancouver, B.C., V5M IP5, Canada. 


DORESC 
SĂ EMIGREZ 


* Intelectual, 39 ani, studii superioare (Fac. Arte Plas- 
tice) experiență în pictura de teatru, interior design, 
grafică de tot felul, vorbind engleza, caută sponsor care 
să EA contract de muncă în Canada. MARCEL TI- 
- “berius, 3 Ar Remweg.45 / 12, B.R.Osterreich 


MICA PUBLICITATE 


Anunţurile dela rubrica "MICA PUBLICITATE“ sunt redactate de solicitanți 


| 1660 Putnam Avenue, Apt. ÎL 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 
PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 

ORZA'S Romanian Restaurant 

(REDESCHIS) 


708 N. VALENTINO PLace (NEAR PARAMOUNT STUDIOS 
AT MELROSE) - HOLLYWOOD. CALIF. 90038 


PENTRU PRÂNZ:LUNI-VINERI 11 am.-3pm- 
SEARA: MIERCURI- SÂMBĂTĂ 5-9pm. 
- Proprietari Jean și Maria Orza 


Centrul Medical Românesc 
Al Doctorului 


Cornelius A. Oprişiu, M. D. 
66 Tennis Place Forest HILS” 


Hills Gardens New YORK 11375 


Ridoewood, New York. 11385 
Tel (212) 268-2784 


Tek (212) 821-2613 sau 


24 ore pot fi contactat la serviciul permonent 
al centrului Tel:(212)268-2784 


Practic Chirurgie de inimă, plămâni, artere-proteze, 
plastii, chirurgie de vene, chirurgie generală (stomac, 
ficat, vesica biliară, intestin subțire și gros, cancere 
pentru toate organele, hemoroizi, hernii, pathologie 


de sân. 


Acord consultajii de medicină generală, evaluez paci- | 
enții chiar dacă nu au boli chirurgicale, , 


Sunt român creştin. 
Sunt afiliat cu Spitalele din “Manhattan si 


Apelaţi « cu. încredere 


PI ea 


Tipografia 


Kronenmattenstrasse 6, 7800 FREIBURG, 
Germania de Vest - 
Telefon: (0671) 77-375 


Vă oferă cele mai variate servicii din 
domeniul tiparului, dispunând de cele mai - 
noi si mai moderne mașini de tipografie. şi 
legătorie. 


„i SR 


să 


Din nici o casă de Români, 
să nu lipsească harta Ţării! 


Hartă în 3 culori -33x28 cm.- cu un comen- 
tariu, un scurt istoric şi 9 portrete, anexe. 


Cost: $ 3 plus 1 pentru expediţie. 
Faceţi comanda la adresa: 
Ion Nicolau, 
165 Cherokee Blv. Apt.230 
Willowdale, Ont. M2J 4T7, Canada 


CAUT 
RUDELE 
ŞI PRIETENII 


* Mircea Anghel din N.Y.C., telefon: (212) 278-2629, 
caută pe fratele său CORNELL ANGHEL, ce s'a stabi- 
lit în 1948 în USA, orașul Chicago, II.; cine î îl cunoaște 
sau poate da relații despre el, este rugat să telefoneze ă 
cu taxa inversă, la numărul de mai sus. 


* Sculptorul Costel Ioanid (32588 NE Sawyer), ap B2 
Scapoose, Oregon, caută familia ALBERT (ALBU) 
BONCIU, comerciant (fiica - arhitect) ale în 
Brazilia, Rio de Janeiro, nr.242 (?). 


* Sandu Alexandrescu, fost jucător de rugbi, din “Bucu= 
reşti, doreşte să ia legătura cu foştii iucători de rugbi, 
colegii şi "prietenii din București stabiliți în USA si 
Canada. Adresa la care îmi pot scrie : FAM. ALE 
“DRU ALEXANDRESCU, Acibadem Tekin Sokak 18, Ka- 
dikoy, Istanbul, Turky. 


* Birta Mihai, Postfach 1141, 8104 Geaiati, RFG, roagă. 
pe cei treiprieteni: RETEZAN GEORGE, SARBU GEOT: 
GE, SARBU AUREL (actualmente probabil în Canada sau 
Australia), cu care a plecat î în 1981 și de care s'a deasă 


CUV ANTUL ROMÂNESC 


Corespondenţă din Ţară 


PAGINA 21 


IANUARIE 1984 


(CA a ERIE IP 
DE RER IPEE ee ate eee O LE RIDE 0 DI PRI PRE ENE ir a Aj e E e i e 


GREVA MINIERILOR DELA 


5 şi 8 Septembrie 


ps avut loe la Baia 
Borşa prima mișcare 
muncitorească de amploare 
din bazinul minier al 
Maramureşului Er SA 
socialiste”! 


Luni 5 Septembrie ora 
sase dimineața, ora intrării 
în primul şut, un sunet 
sident de alarmă, bătăi 
repetate în bucata de şină 
de cale ferată atârnată ca 
toacă, a făcut ocolul 
| munților. Dela exploatările: 
| miniere “Gura Băii de pe 

valea Cislei la Baia Bbrşa, 

dela mina “*Toroioaga”” de 
sub vârful cu același nume, 

dela minele “46 Mai”, 3 

Mai''; “*Burloaia”” şi 

“Măgura” de pe afluentul 

Cislei spre vârful Cearcănul 

din Mţii Maramureșului au 

coborit minierii spre cen- 
trul bazinului Baia Borșa 
unde se află administrația 

şi uzina de prelucrare a 

minereului. Toate aceste 

centre sunt locuri noi de 
muncă create şi oferite de 
regimul comunist ţăranului 
maramureşan pauperizat şi 
proletarizat după victoria 
socialistă a colectivizării to: 
tale a agriculturii. După ex- 
presia oficială, din bazinul 

Borşa se extrage “minereu 

complex", care este 

zăcământ de metale 
oase și rare ca; aur, 
“argint, zinc, cupru, plumb, 
olibden, wolfram, staniu, 


-“stibiu, seleniu, telur, eteă 


BAIA BORŞA 


Maramureşului participanți 
la grevă fără să atragă aten: 
ţia ““clubului mincinosilor?? 
- "departamentul filajului” 
- secția de eontraspionaj a 
securităţii, nu s'a aflat, 
Rămâne cinstea minierilor 
pentru solidaritatea lor 
muncitorească, umană. 

Pe ziduri, garduri și locu- 
rile de afişaj ale centrului 
administrativ precum şi la 
gurile de mină au apărut 
inscripţii cu doleanţele ex- 
ploataţilor, grupate în 
patru puncte: 


1) Nu vrem acord global! 
Cerem revenirea la salariza- 
rea după munca prestată! 


2) Să se revină la vechiul 
ja ea de muncă de 6 
şase) ore! 


3) Vrem aceleasi drep- 
turi. comunale pe care le au 
minierii din Valea Jiului! 


4), Vrem alimente în 
prăvălii pentru noi şi fami- 
liile noastre! PAINE, carne, 
ulei, lapte, zahăr etc. 

Minierii nu purtau nici 
un fel de pancardă. Işi tre- 
ceau unul altuia sticla cu 
ţuică tare spre a'şi face 
curaj şi a se încălzi. 

A sosit ministrul minelor 
însoţit de 2.000 securiști 
îmbrăcaţi în civil, care s'au 
răspândit printre greviști. 

La întrebarea: ''Unde vă 
este şeful, delegații?” 
ins 


"__rod al activităţii vulcanice 
— . . 
țertiare din ramura nord-. 
văstică “a * lanţului 


“N'avem pici un şef, nici o, 
„delegaţie! Toţi suntem şefi 


Carpaţilor Orientali. . 
Cum s'au organizat cei 
16000 de minieri ai 


şi delegați!” 
Văii Jiului din 1977!) 
S'au acceptat toate 


DESPRE FAMILIA 
 SCORNI-GENILOR 


„Tata geniu, mama genoai- 

ca! Feciorul Nicu genicos 

ŞI acum fratele general Ilie 

genistorit cu opere pe cân- 

tar în Statele Unite, India, 
„ete, 

Ziarul “România Libe- 
ră”, sub iscălitura ordonan- 
je lon Pavelescu, 
12/11/83) comentează 
ultima lucrare “Războiul 
intregului popor pentru 
apărarea patriei la Ro- 


"Lucrări de istorie 


Generalului locotenent” dr. 
lie Ceaușescu şi abordând o 
problematică majoră, cu 
mare rezonanţă în actuali- 
tate..." 


_...generalul locotenent 


la su 
tă 


is 


Obligatorie. 


7 


dr. Ilie Ceauşescu face 
dovada unor însuşiri de om 
de știință care l-au impus 
printre fruntașii generaţiei 
de istorici români ce pro: 
bează în momentul de față 
deplina lor maturizare...” 
Ca să nu iasă cu ciomă- 
geală şi cucoanele cu coa- 
fura scărmănată, fratele 
[lie şi-a cumpărat poliţă de 
asigurare așezându-se cu 
talentul istoric la coadă: 


“Este în fond, doctrina 
fundamentată cu strălucire 


românească purtând Ă ş i 
in€ di tre preş. Nicolae 
ţemnătura PRESTIGIOASA + Ceaușescu... sirie enera- 
linierile noastre) a lul despre "“Bădiţa” infaili- 


bilul. 


In concluzie, familia 
conducătoare este plină de 
genii, de genoaice și de 
geniogenicoci. D 


BACALAUREAȚII.. 


«Anul trecut 155 de mii de absolvenți s'au prezentat 
usținer ea examenului de bacalaureat. j 
„1620 de comisii au institat în special asupra maturi- 
ii de gândire a candidaților.” (eşti sau nu comunist)... 
de interpretarea în mod stiințific a fenomenelor naturii”. 
(adică să nu crezi în Dumnezeu)...“ evenimentele social 
bolitice”, (cine-s eliberați şi cine-s nu-s), ete. (Radio Buc.) 
mai cerea să cunosti operele literare (în special 
ele scrise de tov. Ceauşescu) şi cele științifice (cele 
călite de academiciana tov. L. Ceausescu). 
Cunoașterea. tablei de; înmulțire până la o sută a fost 


Așa se trece bacalaureatul în România noastră ! la) 


xperiența | 


revendicările  minierilor; 
pentru patru zile cât a 
durat greva şi tot pentru 
patru zile magazinele s'au 
umplut cu alimente! 


Vineri 9 Septembrie 1983 
minierii maramureşeni au 
intrat în mină, au reluat 
lucrul. După 9 Septembrie 
viața în bazinul minier al 
Maramureşului a reintrat 
în normal! Penuria alimen- 
tară s'a reinstalat, 
promisiunile s'au uitat; 
ministrul a plecat, securiș- 
tii au rămas, apa curge în 
continuare pe  spinările 
minierilor din străfundurile 
pământului dela mina 
Toroioaga, Burloaia, etc., 
unul dela mina Gura Băii 
n'a mai fost văzut, la fel un 
altul dela mori din Baia 
Borşa (mori: instalații de 
sfărâmarea minereului în 
uzina de prelucrare, loc de 
muncă pentru care este 
necesară o calificare la nivel 
de școală profesională de cel 
puțin 3 ani). Familia nu 
ştie, de drept şi de fapt, 
nimic despre şi unde se află 
cel dispărut, iar noi nu le 
ştim numele. Poate că mai 
Sunt și alții dispăruți dela 
minele bazinului ” Baia 
Borşa! D 


L: 
i 0. deal Riot 


LOGODNIC DE MESERIE 


Nenorocirea face ca 
România să se bucure 
astăzi de o faimă proastă. O 
țară în care domneşte 
teroarea, foamea, si des- 
mățul. “Toate acestea se 
datorează nu numai opre- 
Siunii sovietice, ci şi unei 
familii de schizofrenici care 
se găseşte la conducere. In 
maladia ei analfabetă şi psi- 
hică, această familie se 
împăunează cu tot felul de 
titluri, precum sălbaticii cu 
cioburi de sticlă colorate: 
Membrilor clanului 
Ceauşescu le place să fie 
înconjurați de fast şi să 
aibă uşile deschise la regi. 
Se visau înrudiți cu șahul 
Pahlavi, dar au rămas doar 
cu faima ayatolahului con- 
temporan lor. Vina este și a 
celor ce se lasă traşi pe 
sfoară ca să joace într?o 
comedie cu nebuni furioși. 

Si cum această boală a 
devenit ereditară în neamul 
lor, Ceaușescu pregăteşte 
cu asiduitate proliferarea 
speţei din Petrești, prin 
lansarea pe piaţă al a lui 
Nicu 2. 

Insă comportamentul 
acestui detracat, ne face să 
fugim cu gândul la altă 
odraslă regească de acum 
10 de ani, care a lăsat în 
urmă 0 țară'n-sângerată şi 
cu datorii. 

Nu s'au uitat crimele, or- 


giile şi dezmăţul prințului 
Carol şi țara 'ndurerată 
asistă la altele, cu nimic 
mai prejos, săvârșite de 
Nicu 2. Si la unul şi la al- 
tul, nu le-au ajuns 
porcăriile 
S'au făcut de râs şi în străi- 
nătate. Si unul şi altul, 
printre altele, au fost şi 
logodnici de meserie, 
sfidând morala și buna- 
cuviință. 

Din cauza crizei generată 
de omul bolnav dela Scor- 
niceşti, în familie, 
matriarhatul şi el degene- 
rat, a luat conducerea 
înrudindu-se cu toți mem- 
brii guvernului. Acum 
asistăm la crearea unui 
harem în jurul fiului, care 
se logodește și dezlogodeste, 
face tot ce vrea şi pofteşte, 


oferă posturi ca pe moşia! 


lui tată-său, şi trimite la 
podea pe cine se împotri- 
veşte. 

Noul prinţ are o im- 
presionantă carte de vizită. 
Crime a făcut, banii statu- 
lui i-a jucat la ruletă, de 
bătut, a bătut pe stradă şi 
în restaurante. Si-a făcut 
de cap cu artiste, cântărețe 
și campionate mondiale. 
“Doamna”! Leana, l-a 
sfătuit să le facă mai cu 
perdea. Si Nicu 2 a început 
să practice meseria de 
logodnic. 


facute'n . ţară.. 


Aşa a trecut prin Ioana 
Lăncrăjan și familia Brad. 
După ce a pus la punct 


noua “literatură  socia- 
listă”, a intrat în “biroul 
politic”. Na iertat-o pe 


Tania Doicaru, care din 
cauza ghinionului cu Pace- 
pa, a fost nevoită să-l ac- 
cepte pe prietenul sefului, 
pe Enache. Acesta a luat-o 
pe cap cu toate consecin: 
țele. Aşa a ajuns şi cu 
nevastă şi şef adjunct la un 
sfat popular. Dar a spălat 
onoarea familiei domni: 
toare. 


Mai greu a fost cu fata - 


lui Mizil, unde lucrurile 
s'au încurcat. Leana însă 
descurcăreață, nu i-a dat o 
pensie viageră şi drumul 
peste graniță. Practic, a 
lipsit-o de urmași. 

In sfârşit, acum răsuflă. 
S'a ridicat în ochii 
prințului o Ileană din 
popor,  întruchipată în 
Polina Cristescu, 
învăţătoare din Piteşti. S'a 
repliat la raion, spre origi- 
nea babacilor. Ochiul ager al 
lui Nicu a propulsat-o pe 
Polina în C.C.-ul tineretu- 
lui, bineînțeles după ce a 
constatat că. are origine 
sănătoasă. Si ca să nu 
rămână pe linie moartă, a 
însărcinat-o... cu  secre- 
tariatul pionierilor pe țara... 
Halal de ţară! (ai) 


SE OCUPĂ ŞI DE RECLAMAŢII CONTRA 
POLIȚIEI METROPOLITANE DIN TORONTO ? 


Dacă aveţi o reclamaţie contra unui ofi 
din Toronto puteţi înainta o reclamaţie direc 
Această agenție este Biroul 


țer de poliție din Poliţia Metropolitană 
T lirect printro agenţie civilă independentă. 
comisarului de reclamaţii publice. 


a, Această comisie a fost formată pentru a aplana divergențele dintre public și 
poliția Metropolitană din Toronto, printr'o cercetare rapidă. Această agenție nu este 


asociată cu poliția aşa că puteţi avea încrederea că reclamaţia D-stră să fie tratată 
imparțial și drept. 


Dacă nu sunteţi mulţumiţi cu rezoluția divergenţei și comisarul crede că este 
în interesul publicului, el poate ordona o investigaţie publică în fața unei instanțe 
civile de reclamaţii contra poliţiei. Această instanță este formată din judecători 
respectaţi, avocați,conducători religioși și din câmpul muncii, profesori și oameni de 
afaceri -oameni cu o bază culturală și rasială diferită. 


=: Pentru a aranja, o întâlnire cu un învestigator, sau pentru a afla mai multe 
detalii despre Biroul comisarului de reclamaţii publice telefonaţi la 963-11 41, sau 


vizitaţi biroul din 157 Bloor Str. W. Toronto (colț Avenue Rd și Bloor W.) 


3 : 
> dop 7 


= 
ES 

=] = 

[2 Pi 
di 


[| 
2 = 
TMISsA9 


Ajutaţi-ne în aplicarea acestui sistem. 


Sidney Linden, Commissioner 


| 


j 
Ontari 
Roy MeMurtry, Attorney General 

William Davis, Premier 


scai seg A de 5 
ore pramtge daia ia 


: 
E 
3 
i: 
i 
i 
| 
: 


muncii 


PAGINA 22 


IANUARIE 1984 


CUVANTUL ROMÂNESC 


CRONICA RADIO 


ŞTIRI DIN ȚARĂ 


E CLĂDIRILE 
CLĂDITOARE DE SOCIALISM 


Ascultătorii au fost informaţi de o nouă decizie luată din 
vârful piramidei (Sedinţa CC al PCR, 11/10/ 83). 

Contractele de chirie au fost prelungite pe patru ani iar 
legea a fost schimbată, pe ici pe colo. Nu mai ști dacă loca- 
tarii sunt chiriași ori proprietari. 

Ei plătesc chirie, deci, sunt chiriași; dar statul îi obligă 
să-şi facă reparaţiile ca și cum clădirea ar fi a lor, deci, sunt 


proprietari! 


Legea pune temelia la aplicarea practică a democraţiei 
intre ambigenii locatari ai blocului. 

S'a stricat ascensorul! Cine plăteşte reparația? Cei dela 
parter n'au nevoie, cei dela etajul unu sau doi spun că vor 
întrebuința scările, la fel și tânărul sportiv dela etajul șase- 

Să admitem că locatarii dela etajul 3 şi până la cei dela 


mansardă, au pus mână dela mână și au reparat * 


mergătorul”?. 


Are dreptul un invalid ce vine în vizită la etajul doi să 


întrebuințeze ascensorul? 


Se va angaja un vânzător de bilete de ascensor pentru 


“în sus 


musafiri? Vor avea copiii reducere? 


Ce se va întâmpla cu plata pentru repararea scărilor? Vor 


plăti jumătate cei care se obligă să suie două trepte odată? 


Ar mai fi şi o altă soluţie, să nu se repare nimic şi la 


urmă proprietarul-chiriaș să se mute. 


Intrebarea-i unde? 


In câţiva ani blocurile vor deveni monumente de ruină. 


S'A ARUNCAT DELA ULTIMUL ETAJ 


Autoritățile au evacuat-o 
din casă oferindu-i un apar- 
tament în blocul ALMO Nr.3, 
de pe şos. Stefan cel Mare; 
Apartamei 


D-na Ecaterina (Dita) 
Zărnescu a protestat că zgo- 
motul n'o lasă să doarmă și 
a cerut schimbarea aparta- 
mentului. A fost refuzată. 

D-na Zărnescu a tăcut o 
altă cerere, de data asta s'au 
alăturat și câteva sute de 
locatari care propuneau că 
ceasul să-și exercite coar- 


dele vocale în surdină. Cere- 
rea Jocatarilor a fost res- 
pinsă. și autoritățile au în- 
ceput 0 anchetă ca să vadă 
ine-s agitatorii « căroramule 


talul Herghita. După câteva 
săptămâni s”a întors acasă și 
orologiu a continuat să-iră- 
pească somnul.Mâhnită bol- 
navă, sâcâită iarăşi de au- 
torități, Dita a hotarit să nu 
mai audă îndemnurile la 
unire. In noaptea de 1No- 
embrie 1983 s'a aruncat dela 
ultimul etaj. 


CÂND SPUI LENUȚA, 
Al SPUS CHIMIE 


Premiul: Nobel pentru 
Chimie la care Acade- 
miciana se uită ca vulpoaica 
la struguri, a fost decernat 
chimistului american Henry 
Taube pentru descoperirea 
modului în care electronii 
se transferă între molecule 
în reacţiile chimice. - 

Decernarea premiului a 
călcat peste macromolecu: 


„lele Lenuţei care-pentru a 


le face la nas celor din Sue- 
dia--a aranjat să primească 
titlul de Doctor Honoris 
Causa dela Universitatea 
din Malta. 

Americanul cu premiul 


"din Peninsula Scandinavă si 


Lenuţa cu premiul din 
insula mediterană. 
““România Liberă”, a 
publicat ambele ştiri în 
aceeasi zi (20 Oct, 


A Despre deținătoarea nou: 


lui titlu, Doctor Honoris 


Causa: 


"înaltă preţuire... 


- tovarăşei academician doc- 


tor inginer Elena Ceau- 
şescu, savantă de reputaţie 
mondială...valoarea  deose- 
bită a cercetărilor care le-a 
întreprins... în coordonarea 
de cercetări în 
domeniul chimiei... în cali- 
tatea sa de președinte al 
Consiliului Naţional pentru 
_Stiință și Tehnologie... ete. 
O pagină întreagă dedi- 
tă “macromoleculelor şi 
„savantei 


'83), - 


- SUPLIMENTE 
LA SALARII 


Cu 1000 de lei, pensia pe 
câteva luni a unui ţăran ori 
o treime din salariul lunar 


al unui muncitor, poţi 
cumpăra: 
20 kg . carne de vacă, 27 


kg. carne de pore, 20 kg. 
salam de vacă; 'ori A kg. 
surogat de cafea, 5 kg. de 
caşcaval (sărat şi când se 
găseşte), etc. 

Am menţionat numai 
preţurile, despre calitate nu 
mai e neyoie să pomenim. 

O pereche de pantofi 400 
de lei, un costum bărbătesc 
1200 de lei. Chiria este iefti- 
nă = 500 de lei pentru patru 
camere. 

Trebue să adăugăm o 
notă optimistă, un 
supliment de salariu, sicare 
nu-i supus taxelor, îl for- 
mează furturile. Datorită 
acestui supliment de strictă 


necesitate realizat cu mare % 


avânt de conştiinţa “Omului 


Nou” azi Românul poate A 


trăi în țara lui! 


CODAȘII 


Din institui particula- 44 
ră s'a creat o nouă meserie Fă 


care cere răbdare, umbrelă 
şi palton. 


Bătrânii se aşează la coa- Să 
în față magazinelor 


dă 
alimentare, iar „când ajung 


aproape de ușă îşi vând De la Craiova la Mizil acest plug a făcut patru zi 
locul. Preţul” este hegocia- S.M.A, Urlaţi, cale doar de 20 km, cit va face ? In ziua TA cea 


bil, 20-30 de lei. 


ROMÂNUL HRĂNIT 
CU CADAVRE? 


Dăm ştirea şi ne rugăm 
să nu fie adevărată. 

O revistă românească din 
Paris, de obicei bine in- 
formată, scrie că '“Meze- 
lurile care se pun în vân- 
zare în R.S.R. sunt fabri- 
cate cu carne de om!" 

Macabra ştire a fost con- 
firmată de unii medici care, 
recent, au ales libertatea. 

Se dau următoarele 
amănunte: 

Unele fabrici de meze- 
luri, lipsite de carne dar 
silite de a şi îndeplini cota, 
ar fi intrat în legătură--di- 
rect or indirect--cu unii 
funcționari şi medici ca să 
le vândă cadavrele nerecla- 
mate dela morgă. 

Din întâmplare această 
afacere a fost aflată de "un 
mare ştab P.C.R.” (poate 
chiar de Nicolae Ceauşescu 
sau de un membru al fami- 
liei, N.R.) si s'a ordonat 
ca ancheta-pentru a nu se 
răspândi ştirea în public,-să 
fie făcută de poliţia parti- 
dului şi nu de securitate, 


EDUCAREA 
ROBOȚILOR 


S'au editat noile manua- 
„le didactice care, declară 
„G Aleci ed 


„orientărilor date de tov. 
Nicolae Ceauşescu, S.G. al 
PCR cu privire la educarea 
în spirit revoluționar a 
tinerei generaţii, la perfec- 
ționarea învățământului de 
toate gradele, la legarea sa 
mai strânsă de practică, de 
producție.” 

“Un loc aparte (conform 
orientărilor date de tov. 
Ceauşescu, N.R.) îl ocupă 
măreţele înfăptuiri din anii 
socialismului, pagini strălu- 
cite ale istoriei noastre con- 
temporane... în scopul edu- 
cării lor patriotice-revolu- 
ționare...”! 

"de 


% de 
producţie”! 


practică, 


UNUL DIN DOI 


La concursul interna- 
ional de flaut din Paris 
pa Rampal'”') au 
participat doi flautişti 
români. Unul din ei, Matei 
Corvin-flautist în orchestra 
Filarmonică din Bucureșşti- 
după ce-a luat parte la con- 
curs, n'a vrut să ia parte și 
la întoarcere; a cerut azi 
politic, 


CRONICA PRESEI 
NEPĂSAREA 


Dosarele, spun medicii 
noi sosiți, sunt terminate, 
iar judecarea celor acuzaţi 
se va face în secret. 


Au fost arestați un 
număr de medici dela Insti- 
tutul Medico-Legal precum 
şi un număr de directori 
dela fabricile de mezeluri. 

Distribuirea de mezeluri 
cu carne de om durează de 
mai bine de un an. 

“*Consumatorii anumitor 
mezeluri-- scrie revista din 
Paris --le găseau un gust 
particular, dar...circula 
zvonul că este vorba de car- 
ne adusă din China”. 

Direct cei 
guvernului din Bucureşti, 
nu sunt implicați; dar, indi- 
rect, mizeria provocată de 
regim a dus la canibalism. 

NOTA: Un doctor, fost 
director de spital în RSR, 
ne dă următoarea informa- 
ție: Este în grija Consiliilor 
comunale ca să ridice dela 
spital si să înmormînteze 
cadavrele nereclamate de 
familie, 


DÂMBOVIȚA, 


APĂ POLUATĂ 
(9) pimbets de-a lungul 


torul ZA 


pele de descărcarea zăp 
au devenit 'ghene' 
resturi menajere...în unele 
sectoare canalul de evacua- 
re a apelor reziduale, este 
plin ochi cu fel de fel de res- 
turi şi materiale de con- 
strucţie... in mormanul de 
gunoaie aruncat pe malul 
apei: legume şi struguri 
depreciaţi...”! 

Concluzia--la care ajunge 
“Informaţia Bucurestiului”: 

“Dâmboviţa poate şi tre- 
bue să fie mai curată. Apa 
ca şi malurile ei.” 


5 CANALE TV 


Prin conferința dela Ge- 
neva României i s'au alocat 


"5 canale de televiziune, ca- 


re pot fi utilizate și pentru 
radiodifuziunea de mare ca- 
litate. Deasemenea pe teri- 
toriul românesc funcționea- 
ză o stațiune de telecomuni- 
cații spațială, conectată la 
sistemul internațional Inter- 
stat, care permite convor- 
biri telefonice direct, fără 
cablu, cu țările din Orientul 
„Apropiat, precum şi cu țări 
” de peste Atlantic. 


tru sa numără a șasea zi de cind stătea pe rampă. 


din fruntea - 


Abonamentul la radio, 180 de lei anual; la televizor, 
700 de lei. Pensionarilor li se opresc automat aceste 
taxe. Er 

Doi tineri, el șofer, ea chimistă, Francis Donez şi 
Elena Constantin, au mers pe jos, cu “'auto- stop'?-ul, 
etc. si au'ajuns din RSR în Franța (Via Iugoslavia, 
Italia). Motivul plecării acestor tineri de 22 de ani,e. 
că nu mai pot îndura secuii represiv din RSR... | 


**Hotelul Bucureşti” inăugurat recent în capitala 
țării trebuia să se numească '*Hotel Internaţional” şi 
planul prevedea ca tapiseria să fie în culoare verde. 
Dar a venit la i inaugurare Lenuţa, care a dat ordin ca 
tapiseria să fie roşie şi hotelul să se numească Bucu- ZE 
reşti. Planurile fuseseră făcute de Ministerul Ilea 
triei şi Comerţului. 5 


Uleiul, 18 lei litrul, se dă o dată pe lună si aa SĂ 
“tichetului”. Zahărul tot pe “tichet”, 14 ei kgr. (L - 
1/2 kg. pe lună de persoană). Oul 1. 80-2 lei bucata. 

Tigări '““Snagov” 8.50 lei, pachetul de 20 de tigă 
pi 


A murit Horia Stancu, “iul notoriului scriitor Za- 
haria Stancu. Horia era o '“Personalitate marcantă 


literaturii contemporane” (după PREA reseriştilor).! gi 
.. ri 


Bugetul pentru educaţie + şi dci (în comparaţie 
cu P.[.B.) este cel mai scăzut în RSR, 3.2% Celelali 
țări din Europa [inclusiv cele satelite) dau mai m! 
atenţie educaţiei tineretului. De asemenea ia 


pe unii până la piele. ză 

A murit prof. loan Răsenescu, cel care a 
scrisoare la postul de radio “Europa Liber 
divulgând situaţia alimentară din RSR. “Moa 
profesorului, numai la câteva luni dela eetat 
regimului, e privită de alia cu suspiciune. 


“Institutul pentru Tehnica de Calcul” (LT. .C.) d 
Pipera, a fost inştiințat că a doua zi va fi vizitat. 
soții Ceauşescu. Clădirea a fost ZUpra vă i 
într'o singură noapte. ca 

.. 

D-na Carmen Popescu, după ce-a ecicuVAE 2 ani 
închisoare din sentința de 6 ani, a fost pusă în liber. 
tate. Ea a fost membră fondatoare a SLOMR aaa : 
tul Liber al oamenilor muncii) 


Sau înmulțit mmărul” Clandestin al manitestele i 
prin care se cere înlocuirea tov.Ceaușescu, din run 
partidului comunist. 02 

Ing. Radu Filipescu, prins și acuzat dea autor a 
Brifeate lor a fost So noaniai "a 10 ani închisoare 


"O explozie, despre care Ziarele dințară nu dau i 
munte, a distrus parte din rafinăriile dela Teleajt 

Explozia a fost auzită pe o distanță de 10 km. 

se bănuește că ar fi câteva sute de morți. Explo 

s'ar. datora nepriceperii instalării unor echipamer 

importate din Vest. De asemenea nu este exclus nici | | 
sabotajul. a pia 


20 de Români, ascunși îotăn autocamion sigilat, 
ajuns la Viena. Ei au” putut trece hotarul deoarece 
sigiliul dela ușa camionului n'a fost rupt: Autorităj 
din Austria nu au dat numele-celor fugiți, ci doar amă 
munte: 6 din ei sunt sub 18 ani, sunt din jurul Bucu- Ba] 
reștiului. Camionul conținea lăzi cu rulmenţi ș si cei. 
20' de insi, au făcut călătoria printre lăzi, având mân- 
care și băutură pentru drum. Ei s'au urcat înauto- | 
camion la Oradea. Cum au procedat să seurce în cami- 
on, fărăa rupe sigiliul, rămâne un secretpe care autori- i) 
tățile nu vor să-l divulge în speranța că vor scă ași 
alții întrebuințând aceeași metodă. . 


Incepând dela 20 Sept. Pavaje “Volan”, cu se- 
diul la Budapesta, au încetat să mai facă curse 
RSR. Motivul ar fi economisirea de benzină. 


.. IA 

In cartierul ''Drumul Taberei” s'au înregistrat, 
într'o singură noapte, trei explozii. Tinta ar fi fost 
trei clădiri unde locuiau, liderii comunişti. 


Fiecare cetăţean are CL plătit $685 pentru datorată E, 
externă a RSR. Datoria cuprinde $9.9 miliard 3 
imprumutaţi şi $5.3 miliarde dobânzile care sau, 
acumulat din cauza neplăților la timp. 


Un bilet dus, București. Paris, 10.000 lei. In gene: 
ral biletele sunt cumpărate de cei carepărăsesc RSR $ 


reprezintă leafa unui funcţionar pe aproape Pisi “ 
uni, 


| 


CUVANTUL ROMÂNESC 


__— Cronica internaţională _————— 


IANUARIE 1984 


ROMÂNIA ŞI BULGARIA: 


Am În faţă textul trans- 
mis ascultătorilor din Ro- 
mânia de către postul dera- 
dio Europa Liberă - Mania 
în ziua de 27 Noembrie 1983, 
rin glasul director ului sau 
A Vlad Georgescu, a unei 
scrisori Pr imite din țară din 
partea unui presupus mem=- 
bru al C-C-, în care acesta 
aduce critici severe lui 
Nicolae Ceaușescu pr ivind 
situația dezastruoasă a eco- 
nomiei românești, pe care o 
atribuie gr avelor greșeli să- 
vârşite de acesta în politica 
economică- 

Pentru a demonstra a- 
ceastă teză, corespondentul 
anonim face o comparâţie în- 

tre Bulgaria $ si România, do- 
uă ări socialiste și vecine 
care s'au dezvoltat în peri- 
oada postbelică în condiţii 
istorice similare- 


să-l lăsăm să-şi dezvolte 
teza: 


“Bulgaria a pornit dela 
un nivel mai înapoiat - nu 
dispunea de asemenea uzine 
metalurgice ca Reșița și Ma- 
laxa, nici nu avea bogățiile 

olifere si aurifere ale 
României. Vecina noastră 
dela Sud se afla deci în mo=. 


ț 


sub” toate aspectele: Ca să 
fim-obiectivi să luăm ca bază 
anul 1970, considerând că în 
primii ani Ceaușescu. a pre- 
luat o situație care în linii 
mari era moștenită dela 
Gheorghiu Dej. Ei bine, în 
1970, România avea un venit 
național pe cap de locuitor de 
930 de dolari, întimp ceBul- 
'garia avea numai 760 dolari. 


Să vedem ce s*a întâmplat în 
cei *12 ani lumină” de 
atunci, 


In 1982, România, înre- 
gistra după spusele lui Ceau- 
Sescu, un venit național pe 
cap de locuitor de 1600 de do- 
lari, în timp ce Bulgaria să- 
rise mult peste noi şi avea 
peste 3000 dolari! Toate sta- 
tisticile internaționale (ONU 


| „= World Bank, Economist), 


Chiar dacă notează mici dife- 
Tene î in sus sau în jos, potri- 
vit metodei de calcul, con- 


în favoarea Bulgariei. 


Venitul național este un 
indicator sintetic foarte 
general. Dacă îl desfacem în 
Parți componente, constatăm 
lucruri şi mai semnificative 
pe care chiar Anuarul Statis- 
tic al României este nevoit să 
le înregistreze. Astfel, co- 
merțul exterior pe cap de lo- 
Cuitor în 1980 indică la Ro- 
mânia import 595 si la export 
513, în timp ce Hulgaria ne 
întrece iarăși de aproape 
două ori cu 1036 la import și 

7 la export . Să luăm o ci- 
că semnificativă în dome- 
niul culturii: în 1980, Româ- 
ha avea 87 de studenți la 


“în 
“mentul venirii la puterealui Lapi 
>> Ceausescu înurma României 


„firmă acest decalaj puternic 


2 ŢĂRI 


—————— Eugen POPESCU 


zece mii de locuitori, în timp 
ce Bulgaria avea 98. Si aici 
decalajul s'a agravat înulti- 
mii trei ani, deoarece Ceau- 
şescu a redus simţitor nu- 
mărul studenților î în timp ce 
Bulgaria l-a mărit. In agri- 
cultură, producția medie la 
hectar a Bulgariei este de 47 
chintale la grâu și 57 chintale 
la porumb, în „timp ce cifrele 
noastre indică 30 si 35. La 
consumul de alimente există 
numai pentru anul 1980 pe cap 
de locuitor - la carne Ro- 
mânia 45 kg, iar Bulgaria 
71 kg, la unt România 1,6 kg, 
iar Bulgaria 2,5 kg, la zahăr 
23 kg față de 38 kg siașa mai 
departe. Din 1980, situația a- 
limentară s”a agravat consi- 
derabil, în timp ce Bulgaria, 


ca și Ungaria, areun surplus” 


de alimente pentru export de 
circa un miliard de dolari. 


'Trebue subliniat că este vor- 
ba de surplus deoarece de 
exportat exportăm şi noidar 
pe socoteala populației noas- 
tre, care se chinueste ore în- 
tregi la cozipentrua- șipro- 
cura alimente, în timp ce în 
Bulgaria nu există cozi, iar 
muncitorii si muncitoarele 
din mari întreprinderi dis- 
pun de i BEE ZID amonte 
a ntz 


st rece 
într'o delegaţie zeii 
mentală la Sofia, îmi relata 
că a văzut cum muncitorii, 
înainte de a intra la lucru 


"trec la magazinul Gastronom 
si fac comanda de carne, lap-._ 


ie, unt, brânzeturi etc. iar 
când ies din schimb se duc 
să-si ridice marfa contra 
plată. 

Dar marea performanță 
a Bulgariei este în domeniul 
tehnicii industriale, alpro- 
ductivității și calității mași- 
riilor pe care le fabrică, Date 
recente- arată că, în ce pri- 
vește tehnologia de vârf, adi- 
că” introducerea micropro- 
cesoarelor şi roboților, Bul- 
garia se află în prezent îna- 
intea Cehoslovaciei şiaRDG 
ceea ce-i cu adevărat re- 
marcabil, , 


Iată cum arată “'realiză- 
rile epocale”! cu care se lau- 
dă Ceausescu atunci când 
sunt supuse unei analize se- 
rioase.- 


Explicația rămânerii în 
urmă a României față de Bul- 
garia ar putea fi redusă la 
trei cauze principale. Inpri- 
mul rând, Bulgaria are un 
model de dezvoltare mai ra- 
țional, în sensul că nua creat 
ramuri industriale, în speci- 
al în construcții de mașini, 


pentru care sa nu aibă | nici. 


“materii prime nici piață de 
desfacere, așa cum aproce- 
dat Ceaușescu-- „ Este « de a- 
juns. să "menționăm €; că Ro- 
mânia, creind pe lângăuzina 
de mașini grele, dela Bucu- 
rești două unităţi similare 
la "Iași şi la Cluj, dispune în 
prezent de capacități mai 


VECINE 


mari de producţie î in acest 
domeniu decât Germania Oc- 
cidentală, a patra putere oc- 
cidentală din lume. Să ne mai 
mirăm „că există în prezent 
un număr de cel puțin 15 uzi- 
ne care n'au de lucru și care 
ar trebui închise - hotărire 
pe care Ceauşescu o amână 
de doi ani pentrucă nu vrea 
să recungască (2) greșeală e- 
conomică atât de elementară. 


Ar trebui să adăugăm că 
dezvoltarea supradimensio- 
nată a industriei petrochi- 
mice constitue o altă gată 
economică a lui Ceaușescu, 
mai ales dacă ținem seamă 
că cu cele 13-14 milioane 
tone de petrol pe care le ex- 
tragem și cu rezervele de 
cărbuni de care dispunem, 
România nici nu ar fi sufe- 
rit de criza energiei dacă a- 
veam ca și Bulgaria un mo- 
del de dezvoltare raportat la 
resurse proprii. Ceea ce 
este mai grav și demon- 
strează totala incapacitate a 
lui Ceaușescu de a se adap- 
ta fluctuațiilor de pe piața 
mondială este că, chiar după 
declansarea crizei energiei 
în 1974, el a continuat să in- 
vestească în petrochimie, 
COnSALUu 00 uzina dela Năvo- 


păcură anual. 

Cum se poate redresa 
România și cum își poate 
plăti imensa datorie externă 
contractată în întregime de 
Ceausescu : când importăm 
în continuare țiței în valoare 
de 2 miliarde dolari amual 
pentru a alimenta niște in- 
dustrii falimentare? 


A doua cauză a succesului 
bulgar rezidă în stabilirea u- 
nui raport optim între indus- 
tria grea, industria ușoară şi 
agricultură. In România, 
Ceaușescu a debutat printr'o 
critică acerbă a politicii a- 
grare a lui Gheorghiu-Dej, 
acuzându-l pe acesta căa ne- 
glijat agricultura, după care, 
de fapt, a redus procentul 
investițiilor în agricultură la 
un nivel şi mai scoborit. In 
anul de grație 1983, cea mai 
mare parte a muncii de re- 
coltare a porumbului se face 
cu mâna din lipsă de mașini 
agricole, deși producția de 
masini speciale pentru re- 
coltarea porumbului a înce- 
put în timpul lui-Gheorghiu- 
Dej, mai precis în 1958. In 
timp ce în Bulgaria recolta- 
rea mecanizată „a porumbu- 
lui durează o săptămână, în 
România ea se prelungește 
peste două luni i până vine în-, 
ghețul si rămân cocenii pe 
câmp. Toate acestea sunt 
tabu la plenare. 


In sfârsit, a treia cauză 
și poate cea mai importantă 
este că, în Bulgaria, partidul 
comunist a rămas un orga- 
nism viu cu O conducere co- 
lectivă. Teodor Jivkov si-a 
ales colaboratori  compe- 


tenți, cărora le acordă în- 
treaga răspundere si iniția- 
tivă, în timp ce în România 
partidul a deveint un instru- 
ment al puterii personale. 
Ceausescu se pricepe la toa- 
te - dela cibernetică până la 
folosirea bălegarului pentru 
care a și semnat un decret 
special. 


De aceea, el nu suportă 
oameni competenți în jurul 
lui şi si-a format o echipă 
de executanți buni la toate - 
gen. Dăscălescu, Dincă , 
Bobu si Banc, despre care 
nimeni n'ar putea spune că se 
pricep într'un anumit dome- 
niu. Este adevărat că Jivkov 
şi-a numit fiica Ludmila mi- 
nistru al culturii, dar aceas- 
ta după ce ea trecuse proba 
de foc academică la marea u- 
niversitate engleză Oxford, 
în timp ce Elena Ceausescu, 
care ma avut nici colegi, nici 
profesori, a devenit om de 
știință la 59 de ani, în mo- 
mentul când soțul ei a deve- 
nit conducătorul partidului. 
Nimeni, nici măcar soțul si 
copiii ei n'ar fi băruit în 1965 

ă Elena Ceaușescu va deve- 
ni “savant de” reputație in- 
i paz Dar ce nu 


sin 1965, Ceaușescu apre- 
„at conducerea unei țări în 
plină ascensiune economică, 


fară datorii externe şi eu wh - 


popor care avea de mâncare. 


In 18 ani, Ceausescu a adus 
economia țării de râpă, pla- 
nurile economice din 1981 si 
1982 mau fost îndeplinite în 
asemenea măsură încât co- 
municațiile Direcţiei Gene- 
rale de Statistica nici n'au 
mai pus cifra de plan. Ro- 
mânia suferă de criza ener- 
giei cu oraşele îi în întuneric, 
cu uzine care-și întrerup ac- 
tivitatea din lipsă de electri- 
citate si cuo lipsă cronică de 
benzină pentru autoturisme 
în momentul care s'a lansat 
a doua marcă de mașină 
Oltcit. România suferă si de 
o criză alimentară, deși are 
pământul cel mai mănos din 
Europa de Est. Poporul TO = 
mân trebue să muncească 
25 % din timp pentru a plăti 
datoria externă”. 


Nu suntem în întregime 
de acord cu cauzele dezas- 
trului economical României, 
așa cum le arată înaltul 
corespondent anonim, adică 
de vină e numai Ceausescu, 
ci noi credem că devină este 

“sistemul”, sunt ““structu- 
rile socialiste însăşi”?. 


Asteptăm ca “înaltul co- 
respondent anonim”? al 
Europei Libere să-si con- 
tinue criticile sale la adresa 
stărilor de fapt din Româ- 
nia, pe care noi le apreciem 
ca documentări interesante. 


RĂSPÂNDIȚI ACEST ZIAR 


PAGINA 23 


Efemeride 


S'au stins și s'au aprins luminile! 

Au bătut clopotele şi s'au tras salve de tun. Sau 
ciocnit pahare'şi s'au sărutat conmesenii; din înăl- 
țimi, computerizat ca să ajungă la timp, a coborit: 
ANUL 1984! 

Urări şi speranţe! 

In altă parte, tot pe această planetă, oameni ca şi 
noi: fraţi, prieteni, cunoscuţi şi necunoscuţi, au pri: 

mit şi ei Anul Nou. Mai timizi şi circumspecţi în 
urări şi superstițioși în a-şi manifesta speranţele. 

A venit 1984! Al patruzecilea la număr după căde- 
rea în robie a României şi puțin mai târziu a restului 
de jumătate de Europă. 

Ca şi în alţi ani, la închisori s'a declarat stare de 
alarmă, gardienii au fost consemnați, li s'a adus la 
popotă mâncăruri bune şi pe săturate şi vin de băut 
fără plată şi fără cartelă. Ei sunt oamenii de bază ai 
partidului care apără clasa muncitoare de “bandiții 
contrarevoluționari, agenţi ai imperialismului ameri- 
can”, deţinuţii politici. Dimineaţa după deşteptare 
când mâncarea deţinuţilor trebue să fie mai proastă 
ca de obicei, va urma ““perchiziția”. 

Bietele umbre omeneşti care de ani nu mai ştiu 
nimic de familie, sunt scoase din rugăciune, meditație 
şi amintiri, înşirate în cămași și indispensabili în 
curtea înzăpezită a închisorii şi brutele duhnind a vin 
şi răgâind osânza nedigerată, vor face ferfeliţă ulti- 
mele boarfe cu care cei închişi îşi oblojesc rănile, 
reumatismele şi traumele căpătate în anchete şi în 
anii lungi de închisoare. 

In celule, alți gardieni devastează priciurile, aruncă 
pe jos ultimele fărămituri de pâine păstrate ca o ana: 


fură nd îi a avea o masă mai diferită în ziua de 


Anul Nou... 

Tot în aceeași țară, bietele familii incropesc din te 
miri ce o “*masă de Revelion”. Foamea, Mizeria și 
Sărăcia, hălăduiesc ca nişte anti-magi peste tot, 
amintind supușilor, stăpânirea irodică, comunistă. 

A venit 1984! 

Dorm în fosta şură ruginite fiarele de plug care 
erau pe vremuri curățate pentru a fi trase de boi 
impodobiţi, mânaţi de colindători: i 


mormăie: _ . 
“A venit mai an, E AA CA 

- omul lui sata”... 
Bâlbâitul din Scornicești, ia vasibil. la aia 


milioanelor de Români, a 'morfolit - scremându-se la 
televizor- încă vreun îndemn către Marile Puteri, 


discurs pe care nu-l ascultă nimeni, apoi va vorbi 
radiind de bucurie de fericirea ce le-a adus-o Dacilor 
socializaţi, bulibăşia sa... 

-A venit 1984! : 

Starea Lumii sau situaţia internațională cum i se 
mai spune, nu este deloc roză. 

O atmosferă de pre-1938, apasă ca un țest nevăzut. 

Atunci se discuta despre teribilelelinii Maginot şi 
Siegfried, astăzi se vorbeşte cu aceeaşi insistență de 
rachetele destructive. 

Atunci ca şi acum, fiecare se înarma "pentru apă: 
rare” ; Aceleaşi sterile negocieri de pace, în care nu 
crede niciunul dintre participanți dar ajută la deruta: 
rea opiniei publice. 

Ce ne va aduce Anul 1984? 

O înfruntare militară la nivelul unui al treilea răz- 
boi. mondial, nu pare însă iminentă. 

Statele Unite intră în anul alegerilor prezidențiale 
şi cetăţenii ca şi politica  Washingtonului, vor da 
prioritate problemelor interne. In plus, „Jocurile 
Olimpice care se vor desfășura la Los Angeles, vor 
crea un climat opus stării necesare pentru intrarea în 
război. 

Uniunea Sovietică, a împins politica sa din nou în 
labirintul abisal, plin de mistere si surprize. Era fatal 
să se ajungă aici, când în fruntea statului se află cel 
mai calificat spion. Bolnav sau sănătos, Andropov, le 
va juca încă multe feste, occidentalilor. Practic, 
Rusilor le convine atât de mult actuala situaţie, încât 
nu vor face gresala să fie primii care apasă, pe trăgaci. 
Au ei metode mai eficiente când vor să-şi atingă un 
scop. 

Orientul Mijlociu, rămâne în continuare turbulent, 
vor continua vărsările de sânge nevinovat si fana- 
ticele răzbunări religioase. ă 

Apolitic, ca în toate cazurile când se crede 
superior, Izraelul, a semnat nişte poliţe în alb Arabi- 
lor, pentru sângeroase răzbunări în generaţiile vii- 
toare. La ora actuală, teritoriul Tării Sfinte, este cel 
mai amenințat de pe pământ. 

Intre chitară şi mitralieră, los muchacos-ii din 
America Latină, seamănă copii şi revoluţii, 
înspăimântându-i pe cei din Statele Unite, cu milioa- 
nele de imigranţi ilegali, care trec frontiera ca o plim- 
bare în parc. 

Democraţia işi ascunde ridurile şi urmează un tra- 
tament de înfrumusețare! : 


paleti 

Eee 
/ 

H 

Ti 

Ș 

7 

20 

ES 


N 


„pectivele unui holocaust nu- 


PAGINA 24 


IANUARIE 1984 


CUVANTUL ROMÂNESC 


CRONICA VREMII 


Trecerea calendaristică 
în spre un an nou nu esteo 
simplă schimbare de împăr- 
țiri cronometrate ale seg- 
mentelor astronomice. V iața 
istorică nu este o simplă 
desfăşurare neutră a timpu- 
lui, pe care-l înregistrăm 
în calendare, după mersul 
astrelor. Istoria omenirii şi 
a universului este o devenire 
a existenței, a tot ceea ce 
este, a tot ceea ce poate 
să fie, dintru începutul în- 
ceputurilor si până la pli- 
nirea veacurilor. 

In cuprinsul acestei exis- 
tențe, omul nu este decât o 
fărâmă a ființării, o parte 
din imensitatea ei, si poate 
cea mai fragilă, fiindcă este 
depăş it de toate forțele uni- 
versului şi de toate creațiile 
sale proprii, adică de î insași 
civilizația ș si cultura pe care 
le-a făurit. 

Astăzi, mai mult decât 
oricând, omul trăiește cu 
spaime apocaliptice, cu vi- 
ziuni ale unui sfârşit de 
lume, pe care i le dau pers= 


teme, de data aceasta, de 
propriile lui realizări. 
Ceea ce este ciudat este 
că  spaimele omului con- 
temporan sunt determinate 
de pozițiile de mândrie ale 
omului, ale civilizației sale, 
mai ales, cea de tip euro- 
pean. In această civilizație, 
și prin ea, omul a urmărit 
să devină stăpânul lumii, 
un supra-om, si în felul 
acesta şi- a pierdut calitatea 
specifică umană, a iesit din 
propriul lui destin. Asa se 
face că existența umanității, 


- dominată. de cultura și civi- 


lizaţia europeană a intrat în 
agonie spirituală, deci în 
decădere morală bântuită de 
toate vânturile, spaimele și 
îngrijorările. Omul s'a des- 
umanizat. A pierdut sensul 
vieții lui pe dimensiunea 
istoriei. 

Istoria este mai mult 
decât succesiune de timp, 


< 


ISSN 0705-8365 


i 


"P.0. BOX 4217 
STATION D. 


L8V 4L6 


CANADA 
= TELEPHONE: 
(416) 387-1832 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 
THE ROMANIAN VOICE 


Redacţia și administraţia: 


HAMILTON, ONTARIO 


ISTORIA 
ŞI SPAIMELE NOASTRE 


fapte și transformări în- 
tâmplătoare. Ea este o de- 
venire a existenței, pe di- 
recția unor finalități ș siomul 
nu-si poate realiza plenitu- 
dinea lui umană, decâtatunci 
când surprinde, înțelege ș si 
cuprinde finalitățile existen- 
ței universale și „deci își 
găsește propr iul său loc în 
interiorul acestei existențe 
universale. Nu orice loc, ci 
numai cel indicat de natura 
specifică omului. 


Păcatul mare al omului, 
este “că a ignorat natura lui 
specifică, calitatea lui onto- 
logică de om. Nu s'a rea- 
lizat pe dimensiunea auten- 
ticității sale de om. A fost 
fascinat și apoi, robit dealte 
dimensiuni. S”a voit supra- 
om, zeu sau chiar Dumnezeu. 
Această tendință a început 
la sfârsitul Evului Mediu si 
s'a definit cu excelență în 
cursul Renașterii, prin an- 
tropocentrism. Antropocen- 
trismul i-a dat omului iluzia 
că va deveni făuritorul isto= 
riei, adică al întregii deve- 
niri a existenței + universal 


teme) că va puiea lichida 
existența universală. As 
spune că, și asta, înseamnă 
o îngâ mfare, o superbie a 
omului. De fapt, ceea ce 
este în stare să facă omul 
de azi, printr'un holocaust 
nuclear, nu înseamnă de loc 
sfârșitul. lumii, ci doar al 
unui” timp de civilizaţie, a 
unei forme de existență 
umană. 


Ca să iasă din încurcă- 
turile de azi, este nevoie 
să- și recâștige libertatea de 
spirit, să” se întoarcă la 
viața lui interioară, unde 
își poate da seama de limi- 
tele sale. Libertatea spiri- 
tuală este creatoare şi-li în- 
drumează către cunoașterea 
Adevărului. Prin confrun- 
tarea cu adevărul, omul va 
rămâne liber și existența lui 
nu va mai fi vizitată de ob- 
sesii, de spaime și de 
moarte. Atunci se va apro- 


E] NOU 


NUMELE: DE: FAMILIR:;, 05 ei epopeea ada tananoeaaio oo caee no doga oa puedoona ca an oana oaetăde 


"ORAȘUL . 


COD POŞTAL -. eco renennenenarennnesene TARA acecee 


$30 ÎN SUS - ABONAMENT DE SPRIJIN - 
$25 PENTRU INSTITUȚII 
$20 PENTRU PARTICULARI 


PREȚUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTE: 


lon BOIERU————— 


pia de revelația creștină si 
va înțelege semnificațiile 
acestei revelații, atâtpentru 
viața istorică, deci deveni- 
rea existenței universului 
cât Și pentru viața saperso- 
nală, care e parte din între- 
gul existențial al universu- 
lui: Numai metatizica cres- 
tină poate întemeia o adeva- 
rată antropologie, poate 
ajuta omului să-şi restabi- 
lească dimensiunile existen- 
ței sale. 

Dacă ar fi să acceptăm 
teza lui Origen, am găsi li- 
niște în sufletele noastre. 
După el. Dumnezeu a mai 
creat alte lumi, înainte de 
aceasta pe care o cunoaștem 
noi, azi, și va mai crea și 
altele, după dispariția aces- 
teia, pe care o cunoaștem. 


Această teză ne poate, de a- 
semenea, schimba perspec- 
tiva istorică pe careoavem. 

In istorie există forțe 


care depăşesc puterile, vo- 
ința sau dorințele omului. 


Oricâtă dorință, putere sau 


„ar avea ființa o! 


existență, niciodată existen- 
ţa în „sine, pentru simplul 
fapt că nu el este creatorul 
existenței. 


Un holocaust nuclear nu 


însemnează sfârşitul lumii. 
EI va demonstra, doar, bru- 
talizarea omului, ieşirea lui 
din condiția umană de exis- 
tență. Un holocaust nuclear 
va fi o confruntare a omului 
cu Absolutul, si omul va 
apare în toată goliciunea sa, 
m a puterilor sale, ci a 
neputințelor sale, a des- 
umanizării sale, a falsei sale 
în-dumnezeiri, căci va fi 
strivit, el şi toate creațiile 
sale, de acest holocaust. 


Dacă se va întâmpla un 
conflict nuclear, cu conse- 
cințe ireparabilepentru con- 
diția umană, numai omul va 
fi responsabil de aceasta, 
căci el însuşi și-a pregătit 
propria pierzânie. „Numai 
omul este vinovat de pier- 


CUPON DE ABONAMENT  - 
(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


zania lui, fizică sau spiri- 
tuală. Un asemenea final 
apocaliptic va fi posibil nu- 
mai dacă omul nu va iesi 
din starea lui de agonie spi- 
rituală de azi. Căci această 
agonie spirituală poate duce 
la adevăratul apocalips al 
omului, ca existență spiri- 
tuală. Pierderea fizică nu 
însemnează nimic, pe lângă 
pierderea spirituală a sa. 

Dacă omul contemporan 
si-ar regăsi natura lui, cea 
spirituală, dacă s'ar împăca 
cu Dumnezeu, și cu lumea, 
un dezastru nuclear nu ar fi 
posibil, nici spaimele apo- 
caliptice pe care le trăieşte 
cu atâta intensitate în ulti- 
mele decade. 

O primă treaptă de sal- 
vare omenească este reîn- 
toarcerea Ja adevărurile 


fundamentale religioase, la 
viața interioară, spirituală, 
pe care vw propovăduiesc 


acestea, și respectarea le 
lor. de viață ale religiei, 
care zideste spiritualitatea 
omului şi-l ajută să se înțe- 
leagă pe sine, pe seezitini- 


lalte religii ale pământului. 
să ajute pe oameni să se 
regăsească pe ei, să-şi re- 
câştige libertatea şi puterea 
creatoare a spiritului, să 
se împartăşească din reve- 


lațiile divine. Să se în- 
toarcă sub acoperământul 
cerului. si atunci, nu vor 


mai exista spaime, nici ho- 
locausturi mieleare. 

Cine se bucură de grația 
lui Dumnezeu, nu se va teme 
de oameni, nici nu va pri- 
mejdui viața altor oameni, 
si istoria îsi va câștiga sen- 
sul. ei cel adevărat, de a 
deveni, în lume, ceea ce ai 
fost să fii, prin creație, nu 
ceea ce mintea ta săracă 
te face să crezi că ești şi 
poţi să fii. 


Să ne rugăm pentru gra- 
ţia lui Dumnezeu și să ne 
facem vrednici de ea, şi nu 
vom mai trăi cu spaime 
apocaliptice. (8) 


| 


REÎNNOIRE 


„. STATUL/PROVINCIA........ 


NOTE $I COMENTARII 
ANUL ORWELLIAN 


lată-ne intrând în anul 1984, anul descris de Geor- 
ge Orwell cu o viziune profetică în romanul său 
'1984. 

După Orwell, anul 1984 va fi anul când lumea se va . 
compune din trei state monstruos sclavagiste, puter- 
nice dar lipsite de orice morală şi în permanente răz- 
boaie. Anul în care, cetăţeanul de rând, munceşte 
până la extenuare, fiind prost plătit şi prost hrănit, 
deprivat de trecut şi de viitor, devenit un simplu 
robot, fără posibilitatea de a mai putea gândi 
rațional, prins intr'o lume în care dragostea este in- 
terzisă prin decrete guvernamentale şi ura este 
semănată în suflete impotriva voinței personale, iar 
viaţa privată este controlată de aparate de televiziune, 
prin care: THE BIG BROTHER, pe limbu noastră: 
MARELE FRATE, adică Guvernul, poate intra în fie: 
care. casă. 

Eroul principal al acestui roman este Winston 
Smith, un minuscul membru al partidului, căruia i-a 
fost încredințat de către "ministerul Adevărului” să 
rescrie istoria partidului. Făcând însă cunoştinţă cu 
Iulia, o răzvrătită membră a Ligii Anti-Sexiste a 
guvernului şi permițându-și o afacere amoroasă cu ea, 
trăind într'o lume atât de stranie ce nu permite | 
asemenea contacte strict personale, ia drumul spre 
Camera 101, cea mai ingrozitoare Cameră a Guvernu- 
lui, în care, prin torturi de- neimaginat, i se frâng 
până și ultimele balamale ale rezistenţei sale fizice şi 
spirituale. așa ca să creadă că ALBUL e NEGRU și Bă 
DOI cu DOI, fac cinci, nu patru... 3 

George Orwell - pe adevăratul său nume: Eric A 
thur Blair - s'a născut în anul 1903 în India, dintro 
familie de oameni săraci din Anglia, tatăl. său, 
Richard, fiind-un simplu şi umil servitor al Imperiu 
lui Britanic. Revenind în Anglia, la dorința mamei 
sale. pentru a-şi face educaţia în țara de baştină a 
- părinţilor săi, după ce-şi termină studiile, pă seşte, 
“Anglia, înrolându-se în Poliţia Imperi la. 
fiind trimis în Luiza, După cinci ani, 

3 s rii. ze 


ES 


gura exis pe cea de toate zilele. Asta, în anul | 20, 

când Panait. Istrati,. părăsea. Elveţia” îndreptându-se” 
spre Paris unde, între timp, datorită sprijinului lui 
Romain Rolland, avea să devină unul dintre cei Ţ 
mari, scriitori francezi de viță română. a 

Facem această comparaţie între aceşti doi seriito 
dat fiind faptul că ambii au nutrit Sentimente socia- 
liste, ca până la urmă să-şi dea seama că au fost 
inşelați în bunele lor credințe, de indată ce au făcut 
cunoștință cu adevăratul comunism. George Orwell, 
ca participant la războiul civil din Spania, de. partea. 
comuniştilor, iar Panait Istrati, întreprinzândo călăto- 
rie prin Rusia Sovietică. 

George Orwell şi-a ilustrat dezamăgirea sa, ca unul. 
care credea în - socialism, prin cele două romane al 
sale, şi anume “FIRMA ANIMALELOR”, în care 
porcul putea fi identificat cu Stalin, şi ca atare, atât 
în Anglia, cât şi în America, 12 edituri, i-au refuza 
publicarea manuscrisului respectiv. ca nu cumva să-l | 
supere pe "unchiul .Jeo” atât de iubit şi admirat i in. 
acea vreme de soția Preşedintelui Statelor Unite, 
Eleanor Roosewelt, şi apoi în romanul 19847, ce 
fără doar şi poate, reprezintă culmea realizării sale | 
artistice şi-i rămâne drept testament peste veacuri | 

La rândul său, Panait Istrati, copil din flori al une 
spălătorese din Brăila, atras spre socialism din frage> 
da-i copilărie, își va mărturisi dezamăgirile sale în 
monumentala lui carte: "INTOARCEREA D 
U.R.S.s.”. 

In anul 1935, apare la Paris cartea lui George Or 
well: “LA VACHE ENRAGEE” cu o prefaţă de Panai 
Istrati şi cu. următoarea notă: *... De dincolo de 
mormint, Panait Istrati ne trimite testamentul său. 
literar, sub forma unei prefețe”... (Panait Istrat 
murise la 16 Aprilie 1935). 

In războiul civil din Spania, George Orwell este 
rănit şi internat în spital la Barcelona. Aci învață 
prima lui lecţie cu privire la comunism, aflând că 
forțele independente muncitoreşti cu care luptase au 
fost puse in afară de lege, nu de Franco, ci de guver- 
nul comunist, fiind declarate drept “fasciste”. „Ca 
atare, ieşind din spital este obligat să se ascundă pen- 
tru a nu fi arestat şi executat, şi-i va trebui şase luni 
până să reuşească să părăsească Spania. 

Spune Orwell unde: „ radio, cenzura presei, 
standardizarea educaţiei şi poliția secretă au întors. 
totul pe dos. Sugeationarea maselor este o ştiinţă de. 
peste 20 de ani şi nu ştim în prezent care-i va fi 
succesul”... N'a ştiut el atunci, dar o ştim noi ast: 
când intrăm in anul orwellian 1984 şi când consta 3! 
tăm drept o crudă realitate tot ceea ce el profalizăaii 
în acest roman al său. 

Romanul lui George Orwell “1984” a apărut i 
prima lui ediţie în luna lunie a anului 1949 iar el 
moare, răpus fiind de tuberculoză,ca și Panait Istrati 
la 21 lanuarie 1950.