Corneliu Zelea Codreanu — Circularele Capitanului (comentate de Ion Coja)

CIRCULARELE 
"CAPITANULUI 


CORNELIU ZELEA CODREANU 


CIRCULARELE CĂPITANULUI 


ISBN 978-973-624-830-6 


EDITURA AEVEA 


Email: ioncoja13Qgmail.com 


CORNELIU ZELEA CODREANU 


Circularele 
Căpitanului 


România românească 


Antologie de texte 
comentate de Ion Coja 


Editura AEVEA 


Cuvânt înainte 


Circulările şi manifestele Căpitanului sunt de covărşitor folos 
pentru cei ce vor să cunoască Mişcarea Legionară. 

Sunt în ele răspunsuri şi deslegări pentru toate atitudinile 
individuale şi colective, pentru toate problemele neamului 
românesc, de azi şi de mâine. 

Aceste circulări în afară de valoarea lor istorică şi 
documentară asupra. diferitelor momente prin care a trecut 
Legiunea, îndurând înfrângerile şi smulgând, peste moarte, toate 
biruinţele, constitue ceea ce numim şi vom numi, noi legionarii, 
de-acum înainte: linia Căpitanului. 

Cei ce vor voi să trăiască în adevăratul duh legionar şi să nu 
greşească în acțiunile lor, vor face mereu apel la această linie, 
se vor întoarce mereu la isvorul curat al acestei cărţi de 
neegalată gândire şi de supremă credință în destinul 
românismului în lume. 

[Bucureşti, 1940] 


MIŞCAREA LEGIONARĂ 


Importanţa Circularelor 


Circularele au fost documente ale vieţii interne de partid 
care au orientat activitatea legionarilor, de la Căpitan până la 
ultimul primit în rândurile Mișcării. Au avut greutatea unor 
ordine şi instrucţiuni de uz intern, cu caracter obligatoriu de cele 
mai multe ori. Asemenea documente sunt emise de conducerea 
oricărui partid politic. Este interesant să faci comparaţia între 
Circularele Căpitanului şi cele emanate de alte partide. Diferenţa 
este copleșitoare mai ales din punct de vedere etic, moral. Este 
atâta idealism în ceea ce a încercat să facă Codreanu, în ce și-a 
propus să obțină de la camarazii săi: un comportament 
ireproșabil ca ținută morală. Corectitudine, respect pentru legile 
firii şi ale credinței ortodoxe, disponibilitate la un devotament 
total pentru interesele Țării împins până la sacrificiul 
neprecupeţit al vieţii, Mişcarea legionară numărând printre 
membrii săi un număr impresionant de martiri, care şi-au dat 
viața fără niciun regret, fără nicio ezitare în numele crezului lor 
naționalist şi creştin. Spre a-i da autoritate şi consfințire supremă. 

„Diferenţa dintre un patriot şi un naţionalist: în principiu, 
orice brav cetățean este patriot şi, ca recrut în armata Ţării, depui 
jurământ că îţi dai viața pentru Patrie, apărând-o de duşmani. Şi 
chiar îţi dai viața dacă siuația îţi impune acest sacrificiu, ca 
combatant într-un răzbel. 
sp BEA e face ceva mai mult, el își dedică viața 
Patriei prin ȘI i : io i năzuind să fie de folos Neamului şi 
i aa i ace. A fi naționalist este un mod de a trăi, de 

p e și aptitudinile în beneficiul celorlați, al celor 


6 


din Neamul tău. Naţionalistul are grija de a găsi forme cât mai 
potrivite pentru a se pune în slujba intereselor naționale. Se 
preocupă ca această grijă să nu cedeze în fața intereselor 
personale sau de grup. Pentru naționalist suprema lex este salus 
reipublicae: salvarea republicii, a Ţării! Nu cunoaşte un 
comandament superior! 

În Circularele sale Căpitanul ridică ștacheta demnității de 
legionar la cote neimaginate de niciun partid politic. Pe drept 
cuvînt Petre Ţuţea aprecia rolul Căpitanului în destinul Neamului 
românesc a fi fost acela de pedagog la scară națională. lar dacă 
luăm în calcul faptul că „jumătate din poporul român a aderat la 
Mişcarea legionară” - cum aprecia în 1945 un document al 
Partidului Comunist din România, este un lucru extraordinar că 
un program atât de idealist, de exigent pentru ținuta morală a 
fiecărui legionar, a avut un ecou atât de puternic în rândul 
maselor populare, care a scornit la un moment dat pecetea 
„corect ca un legionar”! 

Nimeni nu este profet în ţara lui! Această observație s-a 
făcut din experiența trăită de marii reformatori ai omenirii, a 
căror valoare nu s-a bucurat de recunoaşterea imediată din partea 
celor din mijlocul cărora s-au ridicat! Corneliu Zelea Codreanu 
este o excepţie extrem de onorabilă pentru poporul român care s- 
a regăsit în viziunea Căpitanului despre ce trebuie să fie un 
legionar! Modelul imaginat de Codreanu, atât de exigent, a găsit 
ecoul cel mai puternic în milioane de suflete de români, din toate 
categoriile de populaţie. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat cu nici un 
mesaj politic, de partid, nici înainte, nici după Mişcarea 
Legionară. 

Importante sunt toate documentele privitoare la doctrina 
legionară. Impunătoare este şi personalitatea lui Corneliu Zelea 
Codreanu! Este impresionantă grija sa pentru dimensiunea 
spirituală a legionarului, pentru perfecționarea sa morală, 
sufletească. Dar lucrul cel mai impresionant este faptul că 


atât de pretențioasă, atât de exigentă sub 


doctrina legionară, ăr atât de mare de 


aspect etic, a fost îmbrăţişată de un num 

âni! . * ..» . 
tisă legionară este performanța cea mai ct bai 
istoria modernă a poporului român! lar lucrul acesta nu i za 
înțelege şi aprecia ca lumea fără să citire cu atenție S 
Circulare. ale Căpitanului. Aceste „circulări „ cum le-a A 
autorul, cu o pronunție conformă regulilor de profunzime ale 
gramaticii limbii române. Circulările sunt documentele cele mai 
semnificative, mai edificatoare pentru viața din interiorul 
Mişcării Legionare. Cine . vrea să judece personalitatea 
Căpitanului şi prestaţia istorică a Mişcării Legionare trebuie să 
pornească de la textele intitulate Circulare. Sunt fundamentale, 
sunt documente cu valoare probatorie maximă! 


Ia 


Chemare către 
Purtătorii Duhului nou al Vremii 


LEGIONARI, 

Cuvîntătorii partidelor politice cutreeră din nou oraşele şi 
satele cerându-vă ajutor pentru ca să se poată reface. Sub domnia 
lor românismul de pretutindeni a sărăcit şi a îngenunchiat în faţa 
străinului pripăşit de curând. Rosturile mari ale Patriei sunt 
părăsite. Lumea noastră politicianizată, nu mai vede în față decât 
interesul partidului, pentru a cărui biruință sacrifică în fiecare zi 
şi în fiecare ceas, însuşi viitorul nostru ca neam. 

Se prăbuşesc pădurile din munţi încăpute pe mâna veneticilor. 

Geme inima în Moţii şi Maramureşenii uitaţi de toată lumea. 

Muncitorii Români părăsiți îngroaşă rândurile comuniştilor 
jidani. 

Comerţul românesc, lipsit de protecţie, îngenunchiază în lupta 
neegală cu străinul. 

În cadrele armatei noastre glorioase pătrunde tot mai adânc şi 
tot mai sus, germenul disolvant şi conrupător de conştiinţe. Şi 
ceasuri grele se prevăd în viitor. De vom fi chemaţi cândva la 
marele examen internaţional cine va mai apăra pământul țării şi 
gloria Drapelului nostru? 

Țăranul român îşi vinde produsul sub prețul de cost. Misiţii 
s'au înmulţit şi ne inundă. Cafenelele sunt pline de cămătari şi de 
samsari. Ei se îmbogăţesc în dauna celor cari muncesc. Poporul 
este spoliat. Românul înglodat în datorii a ajuns rob modern al 


9 


bancherului jidan. ele pe altele, se 
Ţara împărţită în pa 


ărâmă sub ochii noştri. : pi 
a partidelor nu este o conducere de mână sa : E 
are nici un pic de direcţie naționalistă, de oblăduire şi i j 


i ii săi 
a elementului românesc, care ţine de multe secole pe umeri ; 


viaţa țării. 


rtide, care se sfâşie un 


LEGIONARI, Pesgasi 
În faţa acestei situaţii, şi mai înainte ca politicianismul 


condamnat să se poate reface, am tras spada şi am înălţat steagul 
cel nou al vremii. e 0 

Se simte prin aer tot mai accentuat nevoia unor alte principii 
de viaţă politică şi morală. i 

Despoliticianizarea țării este o poruncă a vremii. 

În locul partidelor parzite, se simte nevoia unui braţ creator. 

În locul şovăelii în conducere, se simte nevoia unei baghete 
magice, căreia să i se supună toată suflarea românească. 

În locul partidelor desbinate, veşnic în luptă, unitate de 
comandament. 

În locul partidelor mereu aplecate străinilor, politica de 
neatârnare şi încurajare a românismului susţinător de țară. 

Spuneţi celor ce vin din nou să vă apuce mâna, că ceasul lor 
s'a terminat. „Pot pieri toţi cuvântătorii aceştia”. 

De acum încolo de un singur glas va trebui să ascultați, tainic 
şi nepătruns ca Dumnezeu: chemarea Patriei. Acest glas să-l 
audă toată suflarea voastră. Lui să vă supuneţi într'un singur 
suflet. 


ROMÂNI, 


Atunci când glasul şi braţul vostru vor proclama victoria, 
România va reînvia. Vor înflori în ea ca bujorii, copiii voştri. 
Străinul o va respecta. Duşmanul se va teme. 


10 


a 


SOLDAŢI Al „GĂRZII DE FIER”, 

Când vouă vă este hărăzit de Dumnezeu să făuriţi această 
Românie nouă, când de la Nistru până la Tisa, neamul vă 
aşteaptă să vă primească în nesfârşite aplauze pe scena istoriei, 
isbucnească din piepturile voastre de oțel, strigătul nostru de 
luptă şi de victorie; 

Trăiască România românească! Trăiască „Garda de Fier”! 


CORNELIU  ZELEA CODREANU, 
Comandantul „Gărzii de Fier” 


* 


Textul Chemării este impresionant prin tabloul României 
anilor '30, atât de asemănător cu ceea ce se arată a fi România 
de azi, văzută din acelaşi unghi, al interesului naţional, al 
responsabilității pentru viitorul Neamului românesc. Să fie 
acesta motivul, unul din motivele pentru care publicul românesc 
naționalist se arată a fi tot mai interesat de doctrina legionară? 

Să reținem câteva formule: 

- Lumea noastră politicianizată, nu mai vede în faţă 
decât interesul partidului, pentru a cărui biruinţă sacrifică 
însuşi viitorul nostru ca neam ; 

- Se simte nevoia unor alte principii de viaţă politică 
şi morală: 

- Un singur glas, tainic şi nepătruns ca Dumnezeu: 
chemarea Patriei! 

Din perspectiva gândirii politice teoretice, este cu totul 
remarcabilă critica pe care legionarii au adus-o partidelor 
politice şi politicianismului generat de acest sistem. Spre 
deosebire de alți critici, legionarii au imaginat şi o alternativă a 
acestui sistem, pe care au experimentat-o cu rezultate mai 
degrabă pozitive. Propaganda anti-legionară, în primul rând 


LI 


Da 


>duie să ascundă aceste 
prin minciună şi diversiune, Se străduie să 
peer idealul, nici pe departe exclusiv 


Să consemnăm. şi U di 
o Românie românească. O asemenea gi, nu va 
ună pentru minoritarii etnici Sau religioși, 
diția toleranței față de Celălalt, 
şi pe altul să 


legionar: 
înceta să fie o gazdă b 
deoarece este românească şi tra 7 
a bunei. înțelegeri. Tradiţia lui „să-l laşi poa S 
trăiască”... Dar trebuie hotărît cu străşnicie că există Și un că 
de reguli de bun simţ şi de loialitate recomandate 0 al or, 
în paralel cu un cod de reguli pentru majoritari, pentru e nici 
români, cu obligații specifice. Una din obligaţii fiind aceea de a 
asigura caracterul românesc al viețuirii în România, de a nu-l 
abandona pentru mode trecătoare. 

Mi-aduc aminte de intenţia cu care le-am Propus 
studenților prin anii '80, un curs special despre “limba română 
ca valoare spirituală”: să identificăm ce este românesc în limba 
română, reflectând o forma mentis românească, o amprentă a 
experienţei românești de viaţă... A 

Nu tot ce se întâmplă în România are caracter românesc, 
nu oglindește ființa românească. Strădania unui partid şi a unei 
guvernări naţionaliste trebuie să se îndrepte înspre această 
finalitate: caracterul românesc al majorității populaţiei să se 
regăsească în caracterul românesc al vieţii pe care a duc 
locuitorii României. În stilul de viață, în idealurile care ne 
animă, în tradițiile pe care le cultivăm, în programele de viitor, 
amprenta românească să fie cât mai vizibilă, cât mai apăsată. 


12 


2 


LEGIUNEA „ARHANGHELUL MIHAIL”? 
„GARDA DE FIER” 
UN APEL ŞI UN AVERTISMENT 


ROMÂNI DIN CAPITALĂ, 

Marşul „Gărzii de Fier” care trebuia să aibă loc în Basarabia 
a fost oprit. Inamicii unei Românii sănătoase şi puternice au 
triumfat. Jidănaşii din Sărindar, de la „Lupta”, „Adevărul”, 
„Dimineaţa”, aceşti otrăvitori ai sufletului românesc, de o lună 
de zile ameninţă, de o lună de zile insultă, de o lună de zile ne 
pălmuiesc sufletele, aici la noi acasă. 

Din căpuşe înfipte în sânul acestei naţii, s'au transformat în 
monopolizatorii înţelegerii intereselor superioare ale Patriei şi 
cenzuratorii nepoftiţi ai tuturor actelor de guvernământ. 

La Turda au cerut guvernului să ne oprească demonstraţia 
sub motiv că se aprinde Ardealul; La Cahul, că se începe 
revoluţia în Basarabia; La Galaţi, că se vor naşte măceluri Şi 
pogromuri. 

Pretutindeni au rămas nişte provocatori ordinari, Legiunea 
păstrând o ordine şi disciplină desăvârşită. 

Astăzi ne îndreptam înspre Nistru pentru ca să întoarcem 
Basarabia cu faţa spre Bucureşti. 

Dar acestor mercenari ai comunismului, nu le convine 
aceasta. 

Basarabia trebuie să rămână pradă bolşevismului şi să 
privească către Moscova, pentru ca ei să continue a teroriza cu 


13 


o 
î itică âniei. 
vincia dintre Prut şi Nistru, întreagă politică a Romă 
pro i 
Stan acest putregai care ne 


Politicianismul venal ŞI it ue atena 
infectează viaţa, îi secundează din calcu 


electoral şi dintr-un înjositor Spirit de Sc AU d e di 
pane te a ii pi aja Roi de 60 ani 
strămoșesc. Spirit şi calcul, care au 

încoace pe mâna tuturor veneticilor de peste hotare. 

Priviţi!... Se mişcă astăzi, mucenicii din Maramureş Ş 
Bucovina. Îşi plâng pe drumuri amarul de robire în care i-a 
aruncat ticăloşia tuturor conducătorilor de ţară, nu pentru că i-ar 
fi uitat, ci pentru că i-au vândut. 

Nu vi se pare cel puţin straniu că nu s-a găsit un singur glas 
în această ţară, care să vină cu un cuvânt de mângâiere pentru ei? 
Şi nu vi se pare cel puţin o neruşinare a reduce toată chestiunea 
din Maramureş la „instigatorii” Neculai Totu şi Dănilă? Ei sunt 
vinovaţii? Dar politicianismul care a înşelat în fiecare zi de 12 
ani, nu este vinovat? Dar sutele de mii de venetici, jidani, cari au 
venit peste capul lor ca lăcustele să le ia pământul rămas de la 
strămoşi şi să-i robească, aceştia nu sunt instigatori şi 
provocatori? Dar domnii din Sărindar, care necinstesc mândria 
noastră de stăpânitori în ţara aceasta, aceştia nu sunt provocatori? 


ROMÂNI, 

lată un exemplu tipic din care se poate vedea, adevărata 
cauză a „dezordinilor” din Bucovina şi Maramureş. 

„Universul” din 17 Iulie 1930 publică următoarea statistică. 
La Cernăuţi: copii în vârstă de şcoală curs primar: 12.277 din 
care români (băeţi şi fete) 3378, iar restul de 8825 străini. Ce 
dovadă de copleşire a elementului românesc din nordul țării mai 
doriţi? Unde voiţi să fugă din fața acestei năvale uriaşă şi 
ucigătoare sufletul neamului românesc? ÎL bârfiţi şi îl loviți şi-l 
ofensaţi, că sar ridica pentru pâine şi „situaţia economică 


14 


Da 


proastă”, când în realitate el se înalţă cutezător, să apere fiinţa 
românismului la graniţa de nord. Pentru ce nu s-a găsit nici un 
bărbat politic să-i spuie Majestății Sale adevărul: 

MĂRIA TA, 

Nenorociţii aceştia nu cer pâine. Cer dreptate! Cer eliberarea 
sufletului românesc care trage să moară înăbuşit în Maramureş şi 
Bucovina. Cer măsuri în contra sutelor de mii de jidani, ghiftuiți, 
rotunzi şi albi ca viermii, care-i sfidează în fiecare zi în sărăcia 
lor, subt protecţia tuturor autorităților româneşti. 

Desigur, ştiu ei bine, domnilor ziarişti, că nu prin 
manifestări violente vor putea rezolva o asemenea problemă, dar 
ajunşi la limita de pe urmă a răbdării, ei vor să impună o 
conducere românească: legi de protecţie a elementului românesc 
în România. 


DOMNILOR DIN SĂRINDAR, 

Poate voiţi ca prin insultele neîncetate cu care răniți 
sufletele româneşti, să mă vedeţi într'o bună zi în fruntea 
sfinţilor răsculați din Maramureş? Să ştiţi că în clipa aceea v-a 
sunat ceasul şi v-a sunat şi scândura! 

In orice caz, dacă legile vi se par insuficiente ca să vă poată 
domoli, eu vă declar că am destulă putere pentru ca să vă pun la 
locul vostru şi să vă fac să înţelegeţi în ce ţară trăiţi. 

Dacă nu vă liniştiţi, voiu chema în contra voastră tot ce este 
viu în ţara asta, hotărât să lupt prin toate armele pe care mi le va 
pune la dispoziţie mintea. 


ROMÂNI! 

O Românie-Nouă, nu poate ieşi din culisele partidelor, după 
cum România-Mare n-a ieşit din calculele politicianilor, ci de pe 
câmpiile de la Mărăşti şi din fundul văilor bătute de grindina de 
oţel. 

O Românie-Nouă, nu poate ieşi decât din luptă. Din jertfa 


15 


Mi o II 


i Basarabia cu faţa spre Bucureşti. Dar să întoarcem. şi 

fiilor săi. liticianului mă adresez astăzi. Ci Ție, Soldat. | Bucurestiul ul ata spre Basarabi 

ai A ” mă din nou! Aşa cum eşti. Cu mâna Formulă şi idee politică memorabilă: “legi de protecţie a 
ali MAEI de x fânt Cu pieptul ciuruit, Lăsaţi-i pe elementului românesc în România”. E nevoie azi de așa ceva la 
ruptă, Cu ini becili să tremure. fel ca pe vremea legionarilor. Deja am semnalat că în 
apa e 0 a bă băţie Constituţia României şi. în legislaţia românească, cea mai 

i e reia rd de Fier? vă va chema la o mare întrunire generoasă din Europa faţă de minoritățile naţionale, românii, ca 
î A re pita maramureşenilor. i populație majoritară şi constitutivă a statului român, nu mai 
în a Diagt Vodă şi ai Bucovinenilor, fiii lui Ştefan | există ca subiect de drept. 

i Sfânt. | 

i joia ep etei voastre: Străinii ne-au copleşit. Presa | 
înstrăinată ne otrăveşte. Politicianismul ne omoară. Sunaţi din | 
trâmbiţe alarma. Sunaţi din toate puterile. In clipa când duşmanii | 
ne copleşesc şi politicianii ne vând, Români, strigaţi cu 
înfrigurare ca pe potecile munţilor în ceasurile de furtună: Patria! 
Patria! Patria! 

CORNELIU ZELEA-CODREANU, Șeful Legiunii 


% 


“Ca să întoarcem Basarabia cu fața spre Bucureşti” — 

iată, în esență, politica pe care trebuia să o ducă guvernanţii 
noştri după 27 martie 1918. Din nou, legionarii au văzut esența 
fenomenului politic, istoric. Nu întâmplător au fost aşa de mulți 
basarabeni şi bucovineni în Mişcarea  Legionară, numai 
Corneliu Zelea Codreanu le-a înțeles. nevoile, durerile şi 
speranțele. 

Azi, adică după 1990, guvernanţii români se arată a nu fi 


învățat nimic din greşelile perioadei interbelice. Sau — poate mai 


exaxct spus, fiind mai departe expresia aripii cominterniste, 
KGB-iste a PCR, guve 


rnanții de după '90 nu au cum să 
Promoveze. interesele românești în politica față de Chişinău. 


Teza legionară este astăzi mai valabilă ca oricând: să întoarcem 


16 | i 


| II 


3 


PRIGOANA 1933 
Circulară 


Toate popoarele din lume, până la triburile sălbatice, precum 
şi toate vieţuitoarele, de la animalele domestice şi până la fiarele 
din pădure, îşi apără copiii pentru că ei reprezintă viitorul. Viâţa 
de mâine. Ce-ar fi dacă legile firii ar permite și dacă ele n'ar 
considera ca o crimă şi ca o monstruozitate morală, ca viața de 
astăzi să ucidă viața de mâine? 

În câtă decădere şi condamnare trebuie să zacă în prezentul 
care s'ar ridica împotriva propriului său viitor? 

Şi totuşi acesta este aspectul pe care ni-l dă în ţara 
românească începutul celei mai triste guvernări româneşti. 

Din ordinul bancherilor iudeo-masoni dela Paris a ceea ce 
domnul Tătărescu numeşte „voinţa internaţională”, Garda de Fier 
a fost disolvată şi floarea tinerimii româneşti a fost bătută, 
insultată, însângerată de o forţă materială incomparabil 
superioară, iar acum zace umilită în toate închisorile României 
Mari. 

Alţii în mormânt, iar alţii în spitale, pe calea mormîntului, cu 
toţii pentru absolut nici o vină, ci numai pentru credinţa lor 
într'un viitor românesc mai bun, mai mare. Nici o vină. (...) 


> 


na au) nici un motiv să ne îndoim de dimensiunile la 
rd planetară ale reacției de adversitate pe care a stârnit-o 


18 


E 


Mişcarea Legionară. Adversarii legionarilor au înţeles cel mai 
bine pericolul pe care îl reprezenta acea mână de flăcăi din 
România care demonstrau, în mod indubitabil, forța de 
contagiune a  Binelui. Comportamentul  donquijotesc şi 
deopotrivă angelic al legionarilor a găsit răsunet în toate 
mediile româneşti, a provocat mutații şi revelații sufleteşti 
spectaculoase, chiar şi la cei pe care autorităţile i-au programat 
să acționeze împotriva legionarilor. Şi mulţi dintre cei năimiţi 
să-i judece şi să-i condamne pe legionari au sfârşit prin a li se 
alătura, aproape ca în poveştile biblice, cu prigonitorii primilor 
creştini. 

Circulara legionară îi acuză pe “bancherii iudeo-masoni de 
la. Paris” de măsurile represive, împinse până la crimă, din 
1933. Ca unul care nu reuşesc să-mi fac o idee exactă despre 
masonerie, îndeosebi despre cea de azi, mă întreb în ce măsură 
masonii de azi se regăsesc în reacţia “iudeo-masoneriei” 
internaționale față de legionari, în 1933 şi în anii care au urmat. 
Mă hazardez cu un pronostic: dacă nu-cei de azi, masonii de 
mâine cu:siguranţă vor privi în alt fel moştenirea legionară şi se 
vor distanţa față de. implicarea criminală a masoneriei — dacă 
chiar se va fi produs, în prigoana antilegionară din 1933 şi din 
anii ce au urmat. 

Din nou este de remarcat: capacitatea Căpitanului de a 
merge la esența lucrurilor şi de a o--prinde - în- formule 


memorabile: „„prezentul_se_ridică_împotriva_propriului_ său 


viitor”. 


19 


4 


ORDIN 


La 10 Decemvrie 1933, ora 6,30 dimineaţa, D-l General 
G.Cantacuzino Grănicerul dă publicaţiei „acest ordin lăsat mie 
de Căpitan”: 

Camarazi, se AIP 

1. Veţi aştepta cu calm şi cu aceeaşi neînvinsă credință 


desfăşurarea furtunii. “ 

2. Nu vă veţi îndoi niciodată că aceasta este calea marilor 
izbânzi. 

3. Vă veţi supune măsurilor justiţiei în ale cărei virtuţi am 
crezut şi vom crede nemărginit. 

4. Voturile voastre în număr de peste 200.000 (două sute de 
mii), le veţi împărţi după cum urmează, ascultându-mă şi de 
această dată fără şovăire. 

5. Legionarii din Ardeal vor vota cu Iuliu Maniu; 

6. Legionarii din Vechiul Regat şi celelalte ţinuturi vor vota 
cu Gheorghe Brătianu; 

7. În judeţele în care candidează personal Mareșalul 
Averescu, îi veţi da voturile şi vă veţi pune la dispoziţia sa în 
orice provincie ar candida. 
zi iei. lupta pentru acești trei oameni cu acelaşi dor cu care 

pentru propria voastră mișcare. Veţi pune în joc toate 


puterile Voastre pentru ca să-i vedeţi biruitori, aşa cum aţi dori să 
ne vedeţi pe noi. 


Oamenii ace 


" ştia nu au credinţele noa bi 
Pee sar e ţ stre, dar mai bine cu ei, 


ar părea că au credinţele noastre, dar sunt lipsiţi 


20 


O 


| 
1 
i 
| 


de caracter. 

Turcii n'au avut credința lui Ştefan cel Mare, dar acesta i-a 
preferat pe ei înaintea tuturor popoarelor creştine din vecinătate, 
tocmai pentru că acestora le lipsea caracterul. 

Ţin însă să fac o precizare: cu aceşti oameni nu m-am 
întâlnit, n-am vorbit, nu mi-au cerut acest lucru şi nici nu le-am 
promis. 

Ordinul vi-l dau de la mine, izvorît din conştiinţa mea că 
trebuie să votaţi, că nu este bine să vă anulați voturile. 

În nici un caz nu veţi vota cu cuziştii: 

1. Pentru că cuziştii şi de astă dată ca şi în trecut sunt o altă 
faţă a guvernului. A-i vota înseamnă a da voturile guvernului 
care ne-a făcut înalta onoare, în fața istoriei, de-a ne disolva. 

2. Pentru că bancherii iudeo-francezi n-au cerut liberalilor 
desfiinţarea cuzismului, nici măcar oprimarea sau stingherirea 
lui, desigur pentru motivul că aceşti stăpâni sunt mulțumiți de 
modul cum se comportă cuzismul şi le convine existența lui sau 
în cel mai bun caz, n-au nici o teamă de el. 

3. Pentru că m-am convins adânc că nu te poți încrede în 
cuvântul cuziştilor; sunt oameni fără caracter, capabili de orice 
compromisuri, chiar şi de acela de-a se pleca şi-a săruta cu 
umilință mâna acestor bancheri care au cutezanța de a-şi lua 
aerul de 'stăpâni la noi acasă, considerându-ne ca o colonie a lor. 
Deci nu “prin cuzism văd eu că s-ar putea învinge cutezanța 
bancherilor jidani de la Paris. 

“Socot ca o' mare nenorocire, în adâncul conştiinţei mele de 
Român, îndreptarea mişcărilor naționale pe căile cuzismului. 


Camarazi, 

Aştept 'de la voi în ceasul acesta dovada disciplinei, a 
credinţei voastre şi a celei mai dârze rezistențe. Aduceţi-vă 
aminte necontenit de morții noştri care ne leagă şi care ne 
poruncesc. 


21 


durerea tuturor „loviturilor, ce le 
beau, alături. de voi din paharul durerilor! şi “al 


având mai mult ca oricând însă, credinţa că mâine 
| sfinţit de jertfe al biruinţii 


Împărtăşind cu voi. toţi 
primiţi, 
nedreptăţilor, i ma 
vom bea împreună. din paharu 


legionare. 
Vă îmbrăţişez cu vechea camaraderie, arie 


Această circulară este dată în ajunul alegerilor din 1933, 
din decembrie, la puţin timp după ce guvernul liberal condus. de 
LG.Duca, la. insistenţele - “bancherilor iudeo-masoni de la 
Paris”, al căror mesager se făcuse Nicolae Titulescu, dizolvase 
partidul Garda de Fier, fără nici un temei legal, constituţional. 
Ordinul dat de Căpitan denotă o judecată limpede şi o demnitate 
deplină, precum şi o eficiență politică de bun gospodar în tot ce 
face: potenţialul electoral al legionarilor nu trebuia risipit, ci, în 
lipsa legionarilor de pe. listele de candidați, voturile. pentru 
legionari trebuia îndreptate spre. a-i susține pe. acei candidaţi, 
din alte partide, de care legionarii se simțeau cei mai apropiaţi. 
Apropiaţi nu prin idei politice, ci conform unui criteriu care le 
este străin la cei mai mulți dintre. politicieni: caracterul, 
moralitatea. | 

După acest. criteriu, genul proxim. al. legionarismului. îl 
reprezintă trioul Iuliu Maniu — Gheorghe Brătianu — Mareșal 
Averescu, Căpitanul nu scapă ocazia să sublinieze că însăşi 
tradiția românească cea mai autentică, de la Ștefan, cel. Mare, 
E Ii FIA Air Mu adversarului. Care istorie. modern 
cae e Aa 0) a ieşit. din marea, istorie.. din . pricina 
respectului. arătat i cerefirudiniii . A caracterului lor,a 

ar Jaţă de cuvintul dat, faţă de înțelegerile 


22 


E 


convenite, motiv pentru care Ştefan cel Mare i-a preferat pe turci 
“creştinilor” ruşi, polonezi sau occidentali ... 

Altminteri, pe cititorul acestor. pagini îl sfătuim să 
urmărească frecvenţa cu care apar câteva cuvinte “cheie” în 
textul circularelor: caracter, cavalerism şi mai ales onoare. 

De reținut şi adversitatea netă a legionarilor faţă de cuzişti, 
cu care deseori au fost puşi laolaltă. La cele de mai sus să mai 
adăugăm o împrejurare în care legionarii s-au arătat a fi 
altceva, cu totul altceva decât cuziştii: când, pe la mijlocul 
anilor '30 s-a ținut la Niirnberg un congres mondial antisemit, 
cuziştii au participat, recunoscându-se în programul antisemit, 
în vreme ce legionarii nu au participat, deoarece nu se 
considerau o mişcare antisemită. Împrejurare care ar trebui să-i 
pună pe gânduri pe detractorii legionarilor. 

Sugerez o comparaţie şi cu partizanii lui Hitler, care fac 
corp comun mai degrabă cu cuziştii decât cu legionarii. Nu m-aş 
mira deloc să se confirme ipoteza celor care cred că uciderea 
Căpitanului şi, în general, decapitarea Mişcării Legionare, 
Carol a avut curajul s-o organizeze şi s-o declanşeze abia după 
ce a discutat cu Hitler, în noiembrie 1938, la câteva ore inainte 
de a-i da lui Armand Călinescu aussweissul pentru masacrul din 
pădurea Tâncăbeşti. Primise oare acordul lui Hitler? Foarte 
probabil că da! 

Dar. cine dintre adversarii legionarilor are curajul şi 
demnitatea să recunoască în Hitler un ins care nici el nu putea 
agrea modelul de comportament legionar? Este uşor să pricepi 
că pentru calculele politice ale Berlinului era de preferat la 
Bucureşti un guvern străin de restricţiile şi imperativele morale 
pe care Corneliu Zelea Codreanu şi legionarii săi le puneau la 
temelia oricărui gest politic. 

Cu alte cuvinte, cercetarea fenomenului legionar va trebui 
să explice faptul că nici una dintre forțele politice active pe 
scena politică românească şi europeană nu s-a putut asocia cu 


23 


2 PT Ra oa e: 


Mn 25 titei ma oii 


bi ă explicații: 
legionarii. Te zoretic, sunt posibile două explica 


a. de răi ce erau legionarii a 

p. de buni ce erau legionarii. 

Rostul acestei. cărți este să-i 4] 
singuri răspunsul coreci. 


ute pe cititorii ei să aleagă 


5 


CIRCULARĂ 


Desfiinţez “pentru “totdeauna sectorul III Albastru din 
Capitală, având în vedere faptul că aici a început şi a continuat 
fostul comandant legionar Stelescu acţiunea sa de trădare. 

Voiesc să se ştie că mediul, care permite măcar prin 
neatenţie ridicarea unui trădător din mijlocul său, este 
răspunzător şi trebuie desființat. 

Rămâne 'deci pentru istoria acestei Gărzi de Fier, desfiinţat 
şi fără drept de reînfiinţare, corpul legionarilor şi organizaţia 
politică din acest sector. 

Legionarii aflători 'se vor putea afilia individual celorlalte 
sectoare. 


Se desființează pentru acelaşi motiv, Frăţiile de Cruce din 
Capitală. (...) 


DOR 2 DE ete m Tita i E 7 at Aj 


| FIŢI ATENŢI: 
| 1. Nu vă lăsaţi ademeniţi de vorbe, de laude sau de banii 
| duşmanilor, sau ai atâtor oameni suspecți, puşi în slujba lor. 

2. Nu lucraţi niciodată sub sugestia acestor oameni. 
Lucrează numai din ordin, sau din iniţiativă ta proprie. 

3. Fereşte-te de cei ce îţi trimit daruri. 

4. Fii atent. 

5. Nu permite construirea de grupuri separate în cadrul 
| Gărzii, sau împrăştierea de ideologii în scopul acesta: „Noi 
suntem extrema dreaptă sau stângă a Gărzii, Grupul cutare, etc.”. 


24 A 


IIS 


Grupurile due Ia fărâmițarea mişcării, la distrugerea Ep 
rupu 


trădării. 
mă orice tendinţă 


3 Repet: Vina aceasta este aproape de vina - 
Garda este o unitate perfectă şi este o c 


această unitate. A 
“a e Nute gândi la tine, la persoana ta, la locul în care eşti pus. 


Nu-ţi crea drepturi pentru ce faci. Lasă să ţi-se recunoască. 
Gloria noastră stă în singurul drept pe care Set DA l-am 
luat de la început: acela de a da pentru. Gardă, totul, fără a 


pretinde nimica în schimb. ia iu 


Textul acestei circulare nu poate lipsi din comentariul prob 
şi „cinstit, corect, al stazului  Stelescu, Până la-noi,- prin 
propaganda antilegionară, a ajuns numai povestea celor. zece 
legionari (decemviri) care au. intrat. peste Mihai. Stelescu în 
spital şi l-au ucis în mod bestial, hăcuindu-l cu topoarele şi 
ciuruindu-l cu revolverele. Faptă după care cei zece criminali au 
mers cu toții la poliție de s-au predat, au fost judecaţi şi 
condamnați la muncă silnică pe viaţă. 

Intrând (sau menţinându-ne) în logica comună, a celor care 
i-au condamnat pe legionari pentru această faptă, se nasc câteva 
nedumeriri: EA 

- de ce s-au dus zece inşi să-l omoare pe fostul comandant 
legionar şi să fie. apoi toţi zece condamnaţi, când mult mai 
eficient şi mai obişnuit printre criminali era să se folosească o 
singură persoană, un singur revolver? 

- de ce s-au predat cu toţii şi s-au declarat cu toții autori ai 


asasinatului când, în asemenea ocazii, . justiția, încearcă să 


stabilească a cui unică lovitură a pricinuit moartea victimei? 


Cei care amintesc de Mihai Stelescu la palmaresul negativ 


26 


E 


al legionarilor nu sunt de o corectitudine totală în relatarea 
cazului. Omit “detaliile” următoare: 

-- Mihai Stelescu a fost comandant legionar, propulsat de 
Mişcarea Legionară în Parlamentul României, a fost unul dintre 
liderii legionari, căruia i se pevedea un frumos viitor politic; 

- “ Cu 'toate acestea, Mihai Stelescu a acceptat să cunoască 
şi “să “pună în aplicare: planul de asasinare a Căpitanului. 
Demascat. şi dat afară. din Mişcare, a recidivat, a repetat 
încercarea de asasinare a celui care îi acordase tot sprijinul şi 
toată încrederea. 

Ține de mentalitatea specific legionară ideea că în istorie 
trădarea a adus Neamului românesc mult mai multe necazuri, 
suferinţe. şi pagube decât vrăjmăşia adversarilor şi străinilor. 
Expresia coadă de topor, scoasă de români pentru a-i califica pe 
trădători, este semnificativă pentru mentalitatea românească. 
Legionarii, în cea mai bună tradiţie romănească, au înţeles să fie 
neiertători cu trădătorii, nu cu adversarii. 

Cam toți cei care sunt inventariaţi ca victime ale violenţei 
legionare au fost taxaţi de legionari ca trădători de Neam. Şi 
pedepsiți pentru această - crimă: trădători de Neam! Mihai 
Stelescu afost un caz şi mai grav: el'a trădat şi Mişcarea 
Legionară, nu numai Neamul românesc. Și-a trădat camarazii cu 
care făcea parte. din aceeaşi organizaţie, din acelaşi cuib. 
Legionarii au acționat şi cu această nădejde: să-i vindece pe 
români de tentaţia trădării... Nu numai pentru a răzbuna, ci 
pentru a. face şi educaţie! 

Este cunoscută fabula cu unicul glonţ pe care, dacă ai de 
ales împotriva cui să-l tragi, a adversarului sau a fratelui care 
te-a trădat, după gândirea legionară, a Căpitanului, se cuvine a 
fi folosit pentru“ a-l pedepsi. pe. fratele. trădător. Contrar 
mentalităţii biblice, talmudice, din povestea lui Iosef şi a fraților 
săi, diferență căre explică multe deosebiri dintre principialitatea 
europeană şi oportunismul(sau realismul!) iudaic. 


27 


Da 


ctuali — studenţi, avocaţi, 


„+: x>mcei.tineri intele p a 2 
Decemvirii, adică acei d, coleg în acelaşi cuib 


atunci. Nici asasinarea lui Stelescu nu a fost odioasă prin 
j 1sese camara 
— cu care Stelescu fi 


sălbăticie, prin cruzime şi toate celelalte, inventate de “presa din 


medici impreună. la spitălul unde se afl SA (lesa Sărindar". Nu a fost un asasinat, ci a fost un act pedepsitor, de 
legionar, au Mers. îMp! ; totodată pentru a-şi în: să e Ze artă 

A u ni pedepsi. în mod exemplar şi: toto Gipilcul li eliminare a celui care încălcase legea constitutivă a comunității. 
JEN AVAS i da dreptate. Căpitanului, 


Adică se dovedise un nemernic, un rebut uman imposibil de 


entru a- 
cunoaşte astfel greşeala, p 1 j i 
recunoaşte. astfi o comentăm, afirmase că E a 


în ci mai sus pe care 
care, în circulara de ntăm, 
“mediul care permite. măcar prin neatenţie nivareg ui 
trădător din mijlocul - Său, este răspunzător - şi: trebuie 


o » 

dea 30) Ai nici pe departe nu au fost nişte bestii însetate 
de sânge, cum au fost prezentaţi de acei penibili propagandişti 
care nu au avut niciodată vreo urmă de înțelegere pentru ceea ce 
se cheamă onoare. şi răspundere morală. Decizia 'celor zece 
tineri de a acţiona aşa cum au acţionat, deşi ştiau prea bine ce îi 
aşteaptă, faptul că nu au încercat nici un gest pentru a se 
sustrage acestor consecinţe, ci tocmai prin asumarea lor senină 
dovedeau că asasinatul lor are o dimensiune primordial morală 
şi purificatoare la nivelul conştiinţei comunitare, este un gest pe 
care dacă încerci să-l reconstitui, să i-l imaginezi în detalii 
plauzibile, te trezeşti în plină tragedie, o tragedie căreia dacă îi 
lipseşte ceva nu este vorba de. înălțimea morală “ori de 
principalitatea în absolut a protagoniştilor! Dimpotrivă: această 
înaltă moralitate este. principiul - care mişcă şi 'încordează 
conştiințele celor zece, asasini şi ei fără pereche în afara lumii 
legionare, ca şi nicadorii ... 

Povestea legionarilor decemviri este o pagină de istorie 
care merită o altă soartă literară. Dacă iStoria este născătoare 
pă ură cu ars pate imagina sea 

a are mai atrăgătoare. “Cu o singură 


o puşlama literară, un fripturist, ci 


29 


6 


București, 1 Decembrie 1934 
PARTIDUL LIBERAL 
Circulară 


Jurăm că nu vom uita niciodată ororile şi crimele săvârşite 
de partidul liberal, călău al tinerimii româneşti şi al neamului. 
(Jurământ cu ocazia zilei de 10 Decembrie 1934). 

Camarazi, : 3 

Mişcarea legionară proclamă ziua de 10 Decemvrie ca zi a 
suferinței legionare. A tuturor suferințelor îndurate şi a celor pe 
care le vom mai îndura. 

Partidul liberal a venit la putere în luna Noemvrie a anului 
trecut. 

Conform obligaţiunilor luate de către I.G.Duca față de 
Finanţa Internaţională jidănească, guvernul s'a năpustit asupra 
noastră, călcând în picioare şi legi, şi Dreptate și milă. 

Cu violenţă de fiară sălbatecă a lovit, crezând că va intimida 
pe legionari. 

„Aceştia, deşi incomparabil mai puţini şi mai slabi s'au 
ridicat de pretutindeni cu pieptul gata de suferință şi moarte, în 
fața prăpădului care-i ameninţa. 
ez a pt ră cum au rezistat la Constanţa, unde moare 
moare Niţă; la Gt pia - Reni, la Pa şcani, la laşi, unde 

Legionarii ti ie: ei retutindeni. 

mândri în suferinţa lor. 
Este pentru 


rim ATI 10 A LR a 
inegalitatea și prima dată când în țara laşităţii, violenţa, 


pofta de degradare a demnităţii omeneşti, se 


30 


N 


găsesc în faţa unui obstacol de mândrie şi îndărătnicie, care a 
mişcat orice conştiinţă. 

S'au luptat legionarii cu atâta vitejie, cu atâta foc şi cu atâta 
demnitate, încât orice suflet şi orice duşman în afară de acesta, li- 
ar fi acordat libertatea numai pentru bravura cu care se luptaseră 
pentru ea. Intre canalii însă nu se va găsi o asemenea judecată. 

In ziua de 9 Decembrie +(1933, n.n.), prin act de 
guvernământ, partidul liberal dizolvă Garda de Fier, iar noaptea 
spre 10 Decembrie, toate casele legionare din întreaga ţară au 
fost încălcate. de jandarmi. şi poliţişti. Legionarii, femeile lor, 
copiii au fost molestaţi. În unele locuri bruscaţi, în altele umpluți 
de sânge, în altele împuşcaţi. 

În sfârşit au fost ridicaţi cu forţa, în cămăşi. de. noapte şi 
transportaţi în închisori. Fără nici o formă legală, fără nici un pic 
de respect. 

Acolo în închisori, cele mai mari umilinţe, cele mai mari 
suferinţe fizice. 

Oamenii partidului liberal, cu ură şi cu plăcere sadică 
chinuiau pe arestaţi şi familiile lor. 

În amintirea acestor chinuri, toţi cei ce am suferit atunci, să 
facem din ziua de 10 Decembrie o zi de post şi rugăciune, ziua 
suferinţei pentru credinţa în Ţara noastră, pentru credinţa în 
viitorul ei. 

„În fiecare an.la 10 Decembrie să ne aducem aminte de 
nedreptatea ce ni s'a făcut şi de cei ce au comis-o. 
+ În toate adunările ce se vor face în această zi, se vor citi 
numele tuturor; celor care au avut rolul de călăi morali sau 
materiali. 
| EA SA 


31 


convins că liberalii, dacă l-ar fi avut mai departe pe Ionel 
Brătianu în fruntea lor, nu se acopereau de ruşinea crimelor şi 
nelegiuirilor săvârşite în 1933 împotriva legionarilor. Motiv în 
plus să luăm în serios ipoteza că moartea neașteptată a lui Ionel 
Brătianu a fost un asasinat... 

Să reținem încă o formulă memorabilă a Căpitanului, prin 
care pune clasei politice din “ţara laşităţii” diagnosticul 


7 


1 Ianuarie 1935 


DUPĂ PRIGOANA maladiei morale de care suferă: pofta de degradare a demnităţii 
omeneşti. 
Scrisoare pentru anul nou 1935, către legionarii din 
întreaga țară. 
Camarazi, 


A trecut cel mai greu an; cel mai greu pe care l-am întâlnit 
noi în lupta noastră; cel mai greu pe care poate de sute de ani l-a 
întâlnit tineretul românesc. 

Bilanţul: 18.000 de arestări, cu 18.000 de case călcate de 
barbari şi umplute de sânge nevinovat: 300 de bolnavi în 
închisori, 16 morţi şi 3 înmormântați de vii, sub pământ. (...) 


* 


Aproape toți istoricii români neglijează aceste abuzuri şi 
fărădelegi săvârşite de autorităţile liberale “ împotriva 
legionarilor. Putem stabili o adversitate, un  antagonism 
ireconciliabil între liberali şi legionari ? Dacă nu mă înşel, 
exponentul cel mai onorabil şi mai prestigios al liberalilor. Ionel 
Brătianu, atât cât a apucat să trăiască, a perceput altfel, cu 


simpatie și înțelegere, prestaţia tineretului naţionalist din care 
ea să se nască Mişcarea L 


av 
de legionari lui Gheorghe Brătianu 


32 33 


PR 


8 


23 Mai 1935 Ş 
PEDEAPSA LEGIONARA 


Iubite Camarade, E ie ; 
Am înfiinţat acum trei săptămâni un serviciu egionar de 


judecată. Acesta este încredinţat Părintelui Ionescu Duminică. i 

Voiesc prin aceasta să fac tuturor legionarilor educaţie în 
sensul de a şti, atunci când greşesc sau se abat de la linia 
legionară, să-şi recunoască greşeala, să plătească prin pedeapsă. 
Legionarul va trebui să spună: „Am greşit, dar am plătit. Nu sunt 
dator nimănui cu nimic”. 

În al doilea rând voiesc să iasă din mintea legionarilor, că a- 
şi plăti prin pedeapsă un rău pe care l-a făcut este ceva ruşinos. 
Nu. Este ceva sfânt, pentru că restabileşti o dreptate pe care tu ai 
rupt-o, un echilibru pe care l-ai desfiinţat. 

Nu e nimeni pierdut când primeşte o pedeapsă; suntem cu 
toţii pierduţi atunci când închidem ochii la greşelile legionarilor, 
pentru că ne sfărmăm linia de viaţă legionară, legile noastre, în 
virtutea cărora trăim ca legionari în lume. 

„Pentru ca să se facă această educaţie, n'am trimis în judecată 
dintre cei mici şi slabi, ci am preferat să trimit pe cei mai buni, 
cari prin atitudinea lor în faţa legionarilor să fie adevăraţi 
educatori. 
ae că ri pe ret plate ca nu Vor plânge, ci vor 
întăreate dala lia i ŞI în cu are sau cutare chestiune, căci 

» dogma legionară și iată cum am procedat eu. 


34 


NI 


Acum îmi fac pedeapsa cu fruntea sus, cu mulţumire. Plătesc ce 
am greşit.” 

Ce educaţie mai frumoasă se poate face maselor de 
legionari, care vin din ce în ce mai mulți, şi ne lipsesc mijloacele 
de a le putea face educaţia în acest mod ? 

Înmulţindu-se şi venind cu mentalitatea veche, ne vor strica 
spiritul legionar. 

Decât să-i scriu cărți şi să fac teorii peste teorii, prin 
pedeapsa aplicată unuia, arăt la toţi: aceasta este permis, aceasta 
nu este permis. E greu insă, căci suntem în ţara fugii de 
răspundere. 

Vom scoate însă, noi legionarii, un alt om, pe care îl vom 
opune omului laş, omului vechiu şi care va zice: „Răspund”. (...) 


* 


Ceea ce deosebeşte această circulară legionară de altele 
similare emise de cancelaria celorlalte partide politice este 
preocuparea, mai presus de orice, pentru ridicarea standardului 
de comportament moral al membrilor de partid. Seriozitatea şi 
pasiunea şi realismul cu care sunt discutate problemele de 
conduită morală par a fi mai curând imaginare, decât reale. Par 
secvenţe dintr-o literatură de politic fiction, imposibil de întâlnit 
în viaţă, în lupta politicianistă. 

Sunt nenumărate circularele care dezbat şi, mai ales, 
propun soluţii unor probleme de moralitate publică, politică, a 
activistului politic ca individ, sau a partidului în întregime, ca 
subiect politic şi al istoriei. Corneliu Codreanu a fost şi un subtil 
psiholog. EI şi-a dat seama că deseori în lumea românească este 
evitat gestul pedepsitor deoarece pedeapsa abate asupra celui 
vinovat sentimentul şi pecetea ruşinii, de care românii se feresc 
în mod aş zice specific. Şi pledează în această succintă circulară, 
veritabil eseu, pentru detensionarea actului punitiv: “nu e 


35 


Di 


DA e este însă 
ordut când primeşte 0 pedeapsă : Ci: iat 
pat se cu mai mult curaj ŞI să I€ suportăm 


untem cu toții pierduţi (abia) atunci 
le (noastre, ale) legionarilor”. 


nimeni : i 
nevoie să aplicăm peacps is 
cu seninătate ? Pentru că 
când. închidem ochii la greşe 


A sa] 
; când nu pedepsim! aa E pri 
AI Că mi-a povestit, CU mândrie şi satisfacție, că a 


fost la un moment dat pedepsit de Căpitan. Voli i, PP 
“acțiune şi Căpitanul l-a trimis la Cluj pe jos, urmână ca pe arum 
pd ot întâmpla altora când 


Ă 3 scă la câte nenorociri se p Dare 
pac ci la care ai promis că vei fi pri a la o întâlnire, 
când alții au contat pe tine şi tu erai în altă Darie. 

Era vară şi cald, aşa că până la Cluj Simion Ghinea a mers 
mai mult noaptea, din sat în sat, trecând pe la căpeteniile 
legionare, şefi de cuib sau simpli legionari, să-i semneze foaia 
de parcurs”. Nici unul nu a fost nici supărat, nici mirat că era 
trezit în toiul nopții să-şi pună semnătura pe O foaie de hârtie. 
Aveau toată înţelegerea pentru camaradul care. în felul acesta 
reintra în rânduri cu obrazul spălat. 

Pentru mine era evident, din ce mi-a povestit Simion 
Ghinea, că acel drum lung de vară făcut sub Jove până la Cluj, 
acea pedeapsă, îi marcase viaţa, îi fericise viaţa, îl modelase ca 
om pe bădia Simion. Ca om de mare omenie! 

Să reținem şi altă definiție dată României: ţara fugii de 
răspundere” ... Oare sentimentul că azi România este mai mult 
ca oricând [ara fugii de răspundere poate fi înregistrat ca un 
argument în plus că dintre toate doctrinele politice româneşti, 
cea legionară este „cea mai contemporană, cea mai valabilă şi 
azi, spre a fi aplicată, reînviată ? 


36 


9 


25 Mai 1935 
PROBLEMA OFENSEI 


Legionari, 

Problemele de onoare nu mai interesează pe nimeni în 
societatea românească. 

Poţi fi ofensat ca la uşa cortului. 

Ofensatorul ştie bine că în ţara aceasta resortul onoarei nu 
funcţionează, şi că nu-l aşteaptă nici o împotrivire, nici un risc. 

Din această cauză întreaga societate românească, trăieşte 
într'o atmosferă de laşitate generală. 

Cred că noi, legionarii, suntem suficient de hotărîți şi 
suficient de mulţi pentru a pune punct acestei stări de lucruri şi 
pentru a face ca de la noi să pornească în toate straturile societăţii 
o viaţă românească bazată pe onoare. 

* 


În acest scop, Vineri seara - 31 Mai 1935 - va vorbi D-l 
General Cantacuzino arătând modul de comportare a legionarului 
în fața ofensei. 

Vor fi prezenţi: toţi şefii de unităţi legionare din Capitală, 
cuibul Axa, Macedonenii, şefii de cuiburi studenţeşti. 

D-I Inginer Clime va avea grijă să fie prezent un stenograf. 

GIZ0 


* 


Iarăşi, acelaşi sentiment: că aprecierile de acum aproape 
70 de ani, făcute la adresa lumii politice din România, atât de 
dureroase, de descurajante, sunt totuşi mult mai potrivite pentru 


37 


ebi după 1990. Cred că nu 
îniei adă de timp, de ani buni, în 
mâniei O perioadă de 1 ani i 
i lilor oameni politici (preşedinţi de Ţară, 
al Camerei deputaţilor sau al 
4. director de ziar etc., etc.) să se 


publice acuzaţiile cele mai sat iar ea, vizați i nu 

; ici Care acuzaţii ? lată câteva, cele mai 
reacționeze NICICUM. d cititi cap ioaalelă 
frecvente: agent KGB, agent Mossaa sau a eu bi 
spionaj, trădător de Țară, delapidator din cele pu ic, 
homosexual, încornorat, plagiator, vinovat de oile no GI ORZE GR 
sute de oameni, mincinos, demagog, implicat în afacerile cele 
mai murdare: trafic de copii şi trafic de droguri elc., etc. 

De ce oare aceste acuzaţii nu trezesc nici o reacţie la cei 
vizaţi? Poate pentru că “în [ara aceasta resortul onoarei nu 
(mai) funcţionează”. Nici azi, precum nici odinioară, în anii 
interbelici. Dar azi s-ar putea să mai fie o cauză. Anume aceea 
că acuzaţiile de soiul celor amintite sunt întemeiate! Ofensatorul 
ştie bine că are dreptate, iar cel ofensat, mulțumit că legea nu-l 
deranjează nicicum, se face că plouă la tot ce scrie presa şi 
adversarii. Dacă adversarul are cumva şi probele necesare în 
justiție? 

Să reținem însă, mai presus de aceste mizerii, că au 
existat cândva în România nişte tineri care s-au organizat. într- 
un partid politic cu gândul de “a face ca de la ei să pornească în 
[ate straturile societăţii o viaţă românească bazată pe onoare”. 
Repet: “o viaţă bazată pe onoare” — iată programul politic 
legionar! lar această poveste, acest basm nu s-a oprit aici, căci 
acei tineri au reuşit să fie atât de convingători — sau invers spus: 
majoritatea concetăfenilor lor erau atât de însetaţi de adevăr și 
onoare, incât acei tineri au câştigat la un moment dat încrederea 
(uturor şi au preluat guvernarea Țării. Acea ţară de basm a fost 


România legionară, România di 
toamna lui 1940... 7 ainvtoauna lii94937.şivced Al 


A > dA Ş 
lumea de azi, in care traim îndeo 


există în istoria 
care la adresa principă 
prim-miniştri, preşedinte 
Senatului, preşedinte de parti 


38 


E. 


Se mai găseşte undeva stenograma conferinţei ţinute de 
Generalul Cantacuzino privind. “modul de comportare a 
legionarului în fața ofensei"? 

Oricum, trebuie să fi spus lucruri deosebit de interesante 
generalul Cantacuzino pe acest subiect: ofensa. Poate fi un om 
de onoare ofensat de un terchea-berchea? Dar ofensa adusă de 
un Superior? ş.a.m.d. Ca aristocrat autentic, cu o viaţă 
personală care a adăugat un capitol important la gloria 
străbună, generalul Zizi Cantacuzino ştia bine cum trebuie să 
arate „o viaţă românească bazată pe onoare”. Cunoscuse codul 
aspru al onoarei şi trăise dintotdeauna şi de mai multe generaţii 
o viață „bazată” pe onoare, ca nimeni altul dintre 
contemporani. 

Ca persoană, era expresia şi exponentul cel mai avizat al 
spiritului. cavaleresc(medieval) din România, cu recunoaştere 
europeană, dacă ne putem exprima aşa. Avem nevoie de o 
explicaţie a faptului că acest nobil, de o nobleţe absolută, 
acoperind toate punctele de vedere din care cuiva i se poate 
recunoaşte "vreo ” nobleţe, şi-a legat viața şi destinul în istorie 
de legionari, de Corneliu Zelea Codreanu, cu o devoțiune totală, 
punând. la dispoziţia tineretului naţionalist tot ce putea să le 
ofere: avere, prestigiu, experienţă şi, mai presus de orice, 
onoarea sa nepătată. Detractorii legionarilor trebuie să ne 
lămurească cum a fost posibilă intrarea generalului, a prinţului 
Cantacuzino, nu de unul singur, ci cu întreaga sa familie, într- 
0 afacere aşa de „murdară” ca Mişcarea legionară?! 

Nici pe departe nu a fost singurul dintre bătrânii exemplari 
ai Neamului românesc care s-au regăsit, prin tot ce au slujit mai 
cu credință o viaţă întreagă, alături de legionari, de elita 
tineretului interbelic, punându-se şi ei la dispoziția Căpitanului. 
Primul care a făcut-o, cutremurând opinia publică şi obligând-o 
să ia aminte nu la minciuna şi calomnia din presă, ci la adevărul 
despre legionari, a fost însă prințul, aristocrat autentic, os 


39 


Da 


ş zi Cantacuzino. 
], Alexandru Ziz 4 Ă 
g: înțe les de ce legionarii nu au invocat aproape 


tacuzino pentru a Se apăra de atacul 


iai j Xii, mercenari ai 
nurdar al unor profesionşti ai AA atei Eu 
civefsitnlă cominterniste, veritabili fii ai Die me E 
] inați / eu să ne 1 
iromă, aționaliste. E gr 
antiromâneşti, antin : i 
putut inventa aceştia ca să-l calomnieze pe unul ca generalul 


: sp de] 
Cantacuzino Grănicerul.... 1 
Şi-a început cariera militară ca ofițer în regimentul de 


ardă al regelui Carol 1. 0 Ic i 
A obicei ca de fiecare dată când programul îi permitea, să dea 


o fugă peste graniţa de la Predeal la 


glonț la Casina militară, a ofițerilor austro-ungari. Intra falnic, 


trântind uşa de perete de zăngăneau toate geamurile clădirii, 


făcea câţiva paşi spre centrul sălii pline de honvezi şi când 
vedea că toată lumea este cu ochii pe el, atentă la comandă, o 


domnesc, impe 


Este greu 
niciodată argumentul Can 


dădea pe nemţeşte, cu voce răsunătoare: ,, Toţi honvezii Sunt 1] 
nişte porci!” După care rămânea neclintit în aşteptarea 


honvedului care, în conformitate cu regulile onoarei militare, 


era musai să se aleagă dintre cei prezenţi, să se ridice în 


picioare şi să-l provoace la duel pe cel care ofensase onoarea 
urmașilor lui Atila. 


S-a repetat această scenă de zeci de ori... Aşteptarea nu 


dura mult şi perechea de duelgii, însoţită de martori şi de 
curioşi, ieşeau cu toţii pe peluza din fața Casinei, pentru a se 
franşa cavalereşte, după regulile îndătinate. între oameni de 
onoare, diferendul  româno-maghiar. Regulamentul duelului 
prevedea ca lupta să dureze până ce va curge prima picătură de 
sânge. As în mânuirea armelor, prințul Cantacuzino reuşea de 
fiecare dată să-i provoace adversarului o rană superficială, fără 
Fi, 9 consecință pentru Sănătatea şi integritatea honvedului. 
cala ee a pd lumea se. întorcea în restaurant 
as cu onoarea nereparată... 


40 


—— 


Îl însoțea pe rege şi la Peleş. Îşi făcuse j 


Braşov, unde se ducea 


Și frumoasa poveste ar mai fi durat şi azi, poate, dacă nu 
intervenea însuşi Împăratul, adică Franz Josef în persoană, care 
a aflat de măcelul la care se deda năzdrăvanul de prinț valah şi 
l-a reclamat la vărul său, regele Carol, cerându-i să-l 
potolească pe zănatec... 

Unui asemenea personaj românii încă nu s-au învrednicit 
să-i scrie o biografie, după care să se facă măcar un film-două, 
pe ideea că vechea şi decăzuta aristocrație mai poate să dea 
măsura măreției sale, nici pe departe apusă. Ci vie şi 
„competitivă ”! Dar mai presus de orice acest veritabil erou, atât 
de neconvenţial printre cei din clasa sa socială, trebuie legat de 
gestul cel mai eroic şi mai spectaculos din viaţa sa: intrarea 
generalului sub ascultarea Căpitanului, a unui tînăr aproape 
imberb, în care s-a priceput să vadă mântuitorul neamului său. 

Când legionarii apar pe scena publică românească, însoţiţi 
de corul calomniatorilor şi al detractorilor, Prinţul Cantacuzino 
va fi printre primii care nu S-au lăsat minţiţi şi au înţeles 
noutatea, profunzimea şi mai ales oportunitatea salvatoare a 
mesajului legionar, a faptelor prin care legionarii şi-au dobândit 
tot mai cert, mai clar, conturul unor oameni de onoare, care pun 
onoarea personală şi nevoile neamului, mai ales nevoia de 
demnitate naţională, mai presus de orice! 

Cine nu crede în valoarea modelului legionar şi îl contestă 
public are obligaţia morală de a da un răspuns onorabil la 
câteva întrebări care nu pot fi soluționate, între oameni serioşi, 
de onoare, decât acceptând evidenţa: legionarul, croit după 
modelul Căpitanului — şi au fost mii de astfel de legionari, 
reprezintă una dintre cele mai reuşite ipostaze ale omului! 

Una dintre aceste întrebări ne cere să explicăm aderarea la 
Mişcarea legionară a unor români de calibrul sufletesc şi moral 
al Prințului Cantacuzino. Se impune aşadar această obligaţie 
pentru detractorii „de dreapta” ai Căpitanului, în frunte cu 
descendenţii oțăriți ai protipendadei de odinioară, obligaţia de a 


4l 


la argumentul Cantacuzino. d e ai i 
Miscarea legionară un Om atât de ...superior din loa : p pu: 3 
iivarl Una din două: ori Prințul Cantacuzino nu el pe 


î - 21 stia şi vedea în el un erou al 
care toată lumea românească îl ştia şi et ie nueoieiă 
Neamului, ori Mişcarea legionară era Cu 7) 
sustineau detractorii. ; 

În epocă generalul Cantacuzino a avul atâta autoritate 
morală încât unii istorici cred că dacă generalul ar mai fi fost în 
viață, însuşi regele criminal Carol al II-lea nu ar fi avut curajul 
şi neruşinarea să-l înfrunte pe Pr 
celor mai buni dintre legionari, mai mu 
cel mai bun dintre românii trăitori la acea dată, pe care i-a dat 
morții fără judecată, în disprețul tuturor legilor, săvârşind astfel 


răspunde 


crima cea mai scelerată şi mai nefericită din întreaga noastră 


istorie. 


42 


inț şi să se dedea la uciderea 
It de trei sute, în frunte cu 


o ei în dt 


10 


29 Mai 1935 


IUBITE CAMARADE, 

Răspund cu întârziere din cauza ocupaţiilor multe pe care le 
am. 

1. Toţi cei înscrişi după prigoană nu mai sunt legionari, ci 
membri. După trei ani de stagiu, ca membru, poate cineva deveni 
legionar. 

II. Nu este permis trecerea de la un cuib la altul a unui 
legionar. Cuibul nu se poate rupe decât pentru a crea un nou 
cuib. 

Atunci se formează o familie de cuiburi şi cuiburile noi 
formate ţin cu toate de familia lor. 

III. Nu se admite ca un legionar să uneltească în contra 
altuia. 

IV. Nu se admite separație între legionarii săraci şi cei 
bogaţi. Separaţia se face de cine face mai multă jertfă pentru 
Legiune. 

Acela este cel dintâi. 

Şefia. Tare sunt supărat când legionarii se ceartă pentru 
şefie. E mare păcat. 

Şef indiferent cine va fi, dar mai mare va fi acela care dintre 
amândoi va face jertfa ambiţiei lui. Acela care îşi va călca în 
picioare propria lui ambiţie. 

(3 Za CA 


43 


Să reținem şi acest criteri 


răspunderilor de şef numai | 


ambiţiei sale”. 


* 


u, potrivit căruia va să fie potrivit 
egionarul capabil “a face jertfa 


44 


DD O 


1 


31 Mai 1935 
CIRCULARĂ 


Tot ce se trimite scris de la Centru, (ordine, circulări, 
manifeste) nu se împarte nimănui gratuit. Se va vinde cu 1 leu 
foaia. 

Şeful de organizaţie va trimite banii la fiecare 2 săptămâni. 
Pentru că nu avem de unde, dar mai ales pentru că ne-am învăţat 
a primi de „pomană”. Legionarul trebuie să se desveţe de acest 
trist obiceiu. E se va simţi ofensat când cineva îi va oferi gratuit 
ceva. 

Cinstea lui, corectitudinea lui, mândria lui îi cer să înţeleagă 
că în dosul fiecărui manifest există: un om care munceşte şi cere 
pâine, o maşină, hârtie, cerneală. 

Plăteşte munca acestuia, pentru ca mâine să ţi se plătească şi 
ţie, corect, munca ta! 

Şefii de organizaţii şi de unităţi, vor face educaţia tuturor 
legionarilor şi în special ţăranilor în acest sens, neadmiţând 
abateri şi fiind severi în executarea acestei circulări. 

(Ze: 


Cred că la mijloc este şi un subtil calcul psihologic: plătind 
O sumă cât de mică pentru acele materiale de propagandă, le vei 
da propriu-zis atenţie, mult mai mare decât dacă le-ai fi primit 
pe gratis. Adică le vei citi, te vei gândi la cele citite ş.a.m.d. 


45 


acesta să vă poată, eventual, comunica ordine venite de la centru. 

Şcoala de educaţie legionară. Ajunşi acasă, veţi face şcoală 
de educaţie legionară cu toţi cei pe care îi veţi întâlni mai puţin 
pregătiţi ca voi, asupra următoarelor: ţinută legionară, salut, 
prezentarea, bunăcuviință, cinste, a fi drept cu toată lumea, 
încredere în biruință, respect pentru cei ce au jertfit, 
neînţelegerea între legionari, cum luptă duşmanii: calomnii, 


12 


31 Maiu 1935 


DATORIA STUDENTULUI minciuni, cumpărări, uneltiri, etc. 
Circulară Nu trebuie să fiţi mândri cu cei ce-i găsiţi acasă. 
Purtarea voastră: pretutindeni, în orice împrejurare, să fie 
Dragi studenți, 3 în adevăr model. Purtaţi cu voi onoarea voastră. 
eîntoarce la vatră pentru Grija pentru elevii de liceu: Botezaţi-i în credința voastră. 


În curând, fiecare dintre voi se va ri 
ca să-și vadă părinții şi cuibul natal. x 

S'a terminat un an de muncă la Universitate. In acest timp 
aţi avut o activitate intensă. Aţi învăţat carte în Facultate, aţi 
luptat în afară pentru neamul vostru, purtând făclia care-i 
luminează viitorul şi spunându-i: Acesta este drumul tău, neam 
român! 

Drum legionar... 


Explicaţi-le toate uneltirile la care vor fi supuşi. Pentru ca atunci 
când vor veni în Universitate să nu cadă pradă celor răi. 

Partidul liberal: Voi, tineret universitar, pe unde veţi 
merge, nu veţi uita niciodată cum s'au purtat cu noi partidul 
liberal. 

Nu veţi uita pe d-nii Tătărăscu şi Inculeţ, cari şi-au bătut joc, 
timp de 2 ani, de tot ce a agonisit munca noastră: 

Aţi văzut cum am fost insultaţi, scuipaţi, loviți de toţi. Aţi Căminul de la laşi, ocupat, Casa de la Bucureştii-Noi, casa 
văzut cum clocoteşte ura în jurul vostru, ca marea în jurul unei de la Rarău, Tipografia, Cărămidăria. Tot se strică, se ruinează. 
insule de piatră. Aţi simţit bine conspirația infamă a tuturor Greşesc aceşti domni, dacă cred că poziţia pe care o au 
contra noastră: guvern, jidani, cuzişti, ţărănişti, comunişti, Senate acum este eternă. Încurând va sosi ziua judecății pentru tot ce au 
Universitare; iar voi o mână de oameni cu sufletul de stâncă aţi făcut şi fac. 
biruit. | Tabere şi şantiere. 
| Tabere: Anul acesta vor fi mai multe tabere mari de muncă. 
francheţea eroului. Veţi birui, pentru că neamul nostru, trădat de | Fiecare tabără va avea: un comandant legionar, numit de 
i trăieşte numai în nădejdea de biruinţă a credinţei legionare. Centru şi un misionar legionar, care va face educaţia spirituală a 
0; agree Mei la neam € angajat în lupta noastră. În legionarilor. Pentru a fi tabără, trebuie să existe: 
inifoşib pi el nostru trăieşte cu noi, luptă prin noi, Un număr de circa 30 legionari. 

prăzntoteaiaă e cădea moare cu noi. | O muncă de minim 0 lună. 
județeăii resp Eepob E. i judeţe vă veţi prezenta şefului Un comandant legionar şi 

, 1 comandă intraţi, şi pentru ca Un misionar legionar, ambii tnmişi de Centru. 


ȘI veţi birui. Pentru că la uneltirea pigmeului aţi răspuns cu 


46 47 


E 


care, venind în tabără, îşi 
dă nici un grad, fără a fi 
ă, cu menţiunea 


aracter de şcoală. Fie 
Nu se mai dă 
primeşte 0 diplom 


Tabăra are caract 
capătă pecetea de legionar. 
trecut prin tabără. Fiecare 
comandantului... 

Pentru legionarii vec 

Şantiere. Un şantier presupune: 

a) o muncă de minimum 3zile, 

b) executată de minimum 5 legionari, 

c) un şef de cuib sau un legionar vec 
şantier. 4 Ş 
Șantierul nu are caracter de şcoală legionară. 

Este un bine public, pe care legionarii îl fac fără să ceară 
nimănuia ceva în schimb. 

În sat la voi, există un pod stricat, un drum rău, o baltă 
murdară, un şanţ de şosea plin de noroi, o toloacă plină de spini. 

Şeful de cuib ia iniţiativa, îşi adună oamenii, începe lucrul, 
fără nici un fel de laudă, îngâmfare sau propagandă. 

Dacă întreabă cineva, răspunde: facem un bine şi nu cerem 
nimic în schimb. 

A doua zi, şeful de cuib scrie o carte poştală şefului de 
organizație şi una Centrului, la Bucureşti, pe adresa: G-ral 
Cantacuzino-Grănicerul, str. Imprimeriei 3: 

„Am. înființat un şantier în comuna ....ueoeeeoeeee „ judeţul 
Aa aaa Executăm următoarea lucrare: ......mcna cea? 

Iscălit: şeful şantierului şi iscălitura fiecărora, citeţ făcute. 
„Bo Toţi cei trecuţi în cartea poştală vor căpăta câte o diplomă 
iscălită de şeful Partidului „Totul pentru ară”, Generalul 
d A alaiul şi de şeful Educaţiei legionare. Această 

CrvI în vutor. 

ce frumos ar fi, ca toţi românii să 

muncă, pentru a-şi reface țara. 


Cred, că în anul acesta, noi, 
Şantiere. 


hi, se vor face înaintărl. 


hiu, comandant de 


pună umăr lângă umăr, la 


legionarii, vom avea 1000 de 


48 


La revedere în tabere! 

Paragraful „Tabere şi şantiere” interesează şi pe Şefii de 
judeţe, pentru care fapt li se va trimite prezentul ordin. Aceştia 
vor anunţa, de conţinut, pe toţi şefii de unităţi, îndemnându-i să 
realizeze cât mai multe şantiere. 

GZAG 


Aşadar, în vara anului 1935 legionarii, elevi şi studenți, 
urmau să muncească în 1000 — o mie — de şantiere „pentru a-şi 
reface țara ”. larăşi impresia de basm, de politic-fiction. 

Să mai reținem câteva fraze: 

- „la uneltirile pigmeului aţi răspuns cu francheţea eroului”; 

- „tot norocul viitorului acestui neam este angajat în lupta 
noastră”. 


49 


13 


5 Julie 1935 
CELE 10 PORUNCI 


De care trebuie să se ţină legionarul, pentru a nu se rătăci de 
pe drumul său glorios, în aceste zile de întuneric, de urgie şi de 
satanică ademenire. Pentrucă trebuie să ştie toată lumea că noi 
suntem legionari şi rămânem legionari până în veacul veacului. 

1. NU CREDE în nici un fel de informaţii, de veşti, de 
păreri despre Mişcarea Legionară, citite din orice foaie ar fi, 
chiar dacă pare a fi naționalistă, sau şoptite la ureche de agenți, 
sau chiar de oameni de treabă. 

Legionarul nu crede decât în ordinul şi în cuvîntul Șefului 
său. 

Dacă acest cuvînt nu vine, înseamnă că nimic nu este 
schimbat şi că legionarul îşi merge în linişte drumul său înainte. 

2. DA-ŢI SEAMA BINE pe cine ai în faţă. Şi cântăreşte-l 
cum trebuie, şi când este un inamic care vrea să te înșele, şi când 
este un prieten prost pe care l-a înşelat mai înainte un inamic. 

ŞI PAZEȘTE-TE ca de o mare nenorocire de omul străin, 
n te îndeamnă să faci ceva. EI are un interes şi voieşte să-şi 
pre i prin tine, sau să te compromită în faţa celorlalţi 


Legionarul acţionează numai din or 


proprie din, sau din iniţiativa sa 


4. DACĂ i ă 
ACĂ vrea cineva să te ademenească sau să te cumpere: 


Scuipă-l î ionarii 
pă-l în ochi. Legionarii nu sunt nici proşti, nici de vânzare 


50 


eee 


5. FUGI de cei ce voiesc să-ţi facă daruri. Nu primi nimic. 

6. ÎINDEPARTEAZA-TE de cei ce te linguşesc şi te laudă. 

7. Unde sunteţi numai 3 legionari, trăiţi ca fraţii între voi: 
UNIRE, Unire şi iar Unire. 

Sacrifică tot, calcă-te pe tine în picioare, cu toate poftele şi 
cu tot egoismul din tine, pentru această unire. Ea, UNITATEA, 
ne va da biruinţa. 

Cine este contra unităţii, este contra biruinţei legionare. 

8. NU-ŢI VORBI DE RĂU camarazii. Nu-i pâri. Nu şopti la 
ureche şi nu primi să ţi se şoptească. 

9. NU TE SPERIA dacă nu primeşti ordine, veşti, 
răspunsuri la scrisori, sau dacă ţi se pare că lupta stagnează. Nu 
te alarma, nu lua lucrurile în tragic, căci Dumnezeu este deasupra 
noastră şi şefii tăi cunosc drumul cel bun şi ştiu ce vor. 

10. ÎN SINGURĂTATEA TA roagă-te lui Dumnezeu, în 
numele morţilor noştri, pentru ca să ne ajute, să suferim toate 
loviturile, până la capătul suferințelor şi până la marea Înviere şi 
biruinţă legionară. 

E SA SĂ 


Să reținem o idee pentru care Căpitanul a mai pledat şi-n 
circularele precedente: “Unire, Unire şi iar Unire”. Unitatea ne 
va da biruința”. “Cine este contra unităţii este împotriva 
biruinţei legionare”. 

Printre aceste porunci este şi aceea de a nu-ți pâri 
camarazii. De obicei, în alte organizaţii politice, şeful îşi pune 
toată nădejdea în cei care pârăsc, care îl vor informa de tot ce se 
întâmplă în partid. 

Mă întreb dacă prin această poruncă Codreanu îşi făcea 
vreun calcul sau pur şi simplu exprima un punct de vedere care 
circula la cei din generaţia sa. căci nu-mi aduc aminte, din anii 
copilăriei, din prima zi de şcoală chiar, decât de un singur sfat 


Sl 


Se L 


ingură vorbă a avut pentru mine: "să 
ij şi Să i 3 bătut! "pe aces 

ud că ţi-ai pârit colegii şi să nu VII acasă b pe acest 
a, frivi mai bine ŞI Un comentariu al 


că s-ar po G 
ip i au practicat-o legionarii: 


re 
i de adresare pe Ca , 
Dor E e dul este mai mult decât un prieten, 


camarade! În ce fel camara f 
decât un tovarăş, un domn > Evident, cel mai apropiat de 


camarad, ca termen vechi românesc, autohton, ar fi frate de | : 20 Lulie 1935 
cruce. Conştiința acestei. sinonimii cred că este la baza CĂTRE LEGIONARII DIN TABĂ A 


denumirii pe care legionarii au dat-o organizațiilor de tineret, 
formate îndeosebi din elevi: frăţii de cruce. 


pe care mi l-a dat tata. Os 


14 


VU sui. 


Dragii mei, 

(...) Anul acesta taberele au rostul educativ de a crea sau a 
începe crearea omului corect. 

Am creat până acum: omul de credință, omul viteaz, omul 
de jertfă. Acum ne trebuie: omul corect. 

Corect din toate punctele de vedere: în raport cu el, în raport 
cu lumea din afară (ţinută, atitudine, bună credință, respect, etc.) 
în raport cu organizaţia, în raport cu camarazii, în raport cu şefii 
săi, în raport cu ţara sa, în raport cu Dumnezeu. 

Există în lume: om şiret, om pezevenghiu, om secătură, om 
şmecher, om canalie. 

Ardeţi în focul cel mai mistuitor amintirea acestor oameni. 

Un legionar nu poate fi aşa. El trebuie să poarte pecetea: om 
corect. 

În aşa fel să se poarte legionarii încât să apară o formulă 
publică: Este corect ca un legionar. 

gt ela 


ame Matte te „d i e Pg 


i Dl ae A 


rus dintre 


* 


De reţinut: “taberele au rostul educativ de a crea sau a 


începe crearea omului corect. 
Iar vorba, spusă ca atare sau cu acest subînțeles, „corect ca 


un legionar”, am auzit-o de la multă lume. Am auzit-o chiar la 
oameni tineri ... 


52 s 


15 


Bucureşti, 29 Septemvrie 1935 


PRIMA CIRCULARĂ PENTRU 
COMERȚUL LEGIONAR 
Către Şefii de Judeţ 
Camarazi, 


Un drum nou suntem chemaţi să străbatem în curând cu 
acelaşi succes și cu aceeaşi glorie, cu care am străbătut pe cele 
trei de până acum. Am biruit pe drumul sabiei şi al luptelor, am 
biruit pe drumul închisorilor, am biruit pe drumul muncii în 
tabere. 

Pentru prima dată legionarimul păşeşte, peste câteva zile, pe 
drumul comerţului. 

Trăim într'o întreagă mentalitate, sub tirania ei: Românul nu 
e bun de comerţ, numai Jidanul e priceput la comerţ etc. 

” Voim să răsturnăm, să sfărâmăm această mentalitate şi să 
arătăm că şi pe acest drum legionarul va învinge. 

pt 5 sate a 
trebuie să le hrănim, oscilăm A e ia CR 
e Si aa. > Oscilăm pentru a putea face faţă problemei, 
ntre cerşetorie (a merge și a cerşi hrană) şi muncă (a ne-o câştiga 
singuri prin propriile sforțări). Sa 
ai ales munca şi m'am h 

entru pr ă 
de Ri late i CEA 
, comerțului. 


otărât să pornesc cu legionarii, 
nou, necunoscut de noi şi părăsit 


Sub : i 
protecția patronului creştin al zilei în care am gândit şi 


54 


——n 


a] Sfintei Cruci, am pornit cu o mare credinţă, care creşte mereu, 
că noi legionarii vom deschide cale către comerţ, poporului 
român. (...) 

Domnilor Șefi de Judeţ, 

Vă atrag atenţiunea în chipul cel mai serios asupra 
următoarelor: 

[. Deviza „Cooperativei Legionare” a comerţului legionar 
este: „Aici nu se vinde marfă proastă”. 

Nu marfă alterată, veche, ci nu se vinde marfă inferioară, de 
mâna a doua. 

Pentru ca omul care cumpără să aibă certitudinea că va lua 
lucru sănătos, iar cel care vinde, producătorul, să ştie că nici nu i 
se poate desface marfa decât dacă se forţează să producă în 
condițiuni ireproşabile. 

II. Deviza 2-a o complectează pe aceasta: „Aici se vinde cea 
mai bună marfă pe care o produce poporul român”. 

Pentru aceasta din regiunea vinurilor se va căuta cu cea mai 
mare atenţie cel mai bun vin din regiune. 

Numai pe acesta îl va recomanda Şeful de Judeţ, numai pe 
acesta îl vom cumpăra. 

De asemeni în celelalte regiuni se va căuta: cel mai bun 
caşcaval din regiune, cea mai bună brânză, cel mai bun unt. 

Nu vom cumpăra de la legionari, ci de la Românii care sunt 
mai vrednici şi produc mai bine. 

O singură restricţie: Nu se cumpără de la Jidani. 

Şeful de Judeţ care nu se va osteni să caute cea mai bună 
marfă din regiunea lui, va face o mare greşeală. Pentru că nu va 
contribui în măsura cerută la marea izbândă legionară, pe câmpul 
de luptă al comerţului. 

Nu mai este vorba de o afacere, ci de onoarea noastră. De 
aceea fiecare, cu tot sufletul lui, la treabă! 

Vom răsturna o întreagă lume, care ne crede neputincioşi, 
vom răsturna şi învinge dând înapoi toată linia jidovească, care a 


55 


III 


| creştin, și Vom recuceri poziţiile noastre 
cre > 


Spa pi i imagina c€ 
ingând şi aici, pe această linie, vă e pa se nai 
ingâ , idi 1 

ie . fi. câte valuri de simpatie nu se eg E m că 
CA panică în liniile jidăneşti. Prin aceasta ra i 
încă 100 metri de viitoarea biruință românească leg pa ; ot 
De aceea, cer tuturora, care Vor conlucra: pe ac“ Fa 
mare conştiinţă în cele mai mici amănunte, ca pe ori ŞI care câmp 
de bătălie. f j :  uttub sistofi 
Comerţul legionar înseamnă 0 fază nouă â 
aid iritul jidănesc: el se numeşte: comerțul 
comerțului pângărit de spiritul Jicânesc. fu lor, comerțul 
creştin, bazat pe iubirea de oameni, nu pe iurarea 101, Tțu 


bazat pe onoare. 


asaltat comerţu 
româneşti pierdute. 


A 


LOA ALe: 


Apare deseori în textele legionare cuvîntul jidan. In zilele 
noastre cuvîntul jidan este un. termen peiorativ. Aceasta, 
probabil, ca o consecinţă a intrării în limba comună a cuvîntului 
evreu. Limbajul nu suportă sinonimia perfectă. Din cele două 
cuvinte, unul trebuia să capete un sens batjocoritor, iar celălalt 
să rămână neutru. Deci, în textele legionare, ca şi în multe alte 
fexte interbelice sau mai vechi, prezenţa cuvîntului jidan nu 
denotă nici anti-semitism, nici rasism Sau mai ştie Dumnezeu ce! 
Cuvintul jidan a început să capete acest sens în anii '50, 
Sensibili la această evoluție semantică au fost şi evreii. Vezi, în 
acest sens, celebra vorbă de încurajare pe care a primit-o N. 
Steinhardt de la taică-su, pregătindu-se să-şi facă “stagiul” de 
uitai (Ar se pot ca un cre, ar n 

Să mai con 3 p. Ligia 3 
Siberia dpi Log din păcate, adevărul cuprins în 

Sărit de Spiritul jidovesc”. 


56 


O 


Inventivitatea evreiască a funcționat nestăvilită de vreo 
cenzură morală în imaginarea celor mai felurite stratageme de 
înşelare şi năpăstuire a clientului, mai ales în lumea satelor. 
Jupân Dumitrache, personajul lui Caragiale, credea sincer în 
onoare, îndeosebi în onoarea sa de comersant, de negustor, care 
a funcționat printre comercianții români ca o regulă de aur până 
la naţionalizarea din 1948. Negustori cinstiţi au fost şi printre 
evrei, printre evreii pământeni îndeosebi, dar “tonul” l-au dat 
evreii care S-au simţit în trecere prin spaţiul românesc, pentru 
care lumea românească a fost numai o sursă de venituri, de 
capital cu care să poată pleca mai departe, în lume. Despre 
această categorie de comercianţi ne-au lăsat consemnări 
dureroase mai toţi scriitorii moldoveni, etnografi şi folclorişti 
care au străbătut satele maramureșene şi bucovinene. Să nu 
uităm că dintre aceşti evrei, care şi-au făcut mâna în aceste părți 
ale Europei, S-au recrutat primii gangsteri din America, adică 
“inventatorii” gangsterismului, inclusiv ai gangsterismului 
mascat în “inginerii financiare”. Pentru aceştia era de 
neconceput, fără sens, ideea legionară, românească, de comerţ 
bazat pe onoare. Onoare la negustori?! 

Fabulă japoneză — un samurai, care a greșit față de 
împăratul Japoniei, a cerut pemisiunea să-și facă hara-kiri. să se 
sinucidă adică, pentru a-şi ispăși greșeala. „E o pedeapsă prea 
mică, a replicat împăratul. Pentru greşeala făcută te condamn să 
trăieşti mai departe ca negustor, nu ca războinic...” 

Legionarii, care au avut mult din mentalitatea de războinic 
japonez, de kamikadze, şi-au propus să împace negustoria cu 
onestitatea, cu onorabilitatea, ceea ce a stârnit reacția dură, 
plină de ură, a negustorimii „clasice ”, corupte... 


57 


17 
16 
Bucureşti, 16 Octomvrie 1935 
Bucureşti, 30 Septembrie 1935 CIRCULARĂ 
CIRCULARA Nr. 6 
Criză 3770 Mea pi i 0 noii ra 


nară numai acelora care de zi legionarii: Preotul Cucuetu, Alexandru Ventonic, student; 
Răileanu, absolvent Arte şi Meserii; |. Gurducalu electrician, 
pentru curajul şi rezistenţa lor. 


(...) Noi întindem mâna noastră legio 1 | 
prin faptele lor dovedesc că ştiu ce înseamnă onoarea ŞI se 


za E a pe | Plecând, cu o barcă simplă făcută de ei, de la Ungheni, au î 
Sea i străbătut Prutul, Dunărea şi Marea până la Constanţa, trecând cu | 
| bine peste toate pericolele inerente unei astfel de călătorii. | 
| G:ZG | 
* 


| Cuvintele. de laudă ale Căpitanului pentru cei patru 
| legionari din Constanţa sunt semnificative pentru esența 

programului educativ imaginat şi pus în practică de Mişcarea 
| Legionară. Refacerea traseului de la Ungheni la Constanţa (sau 
| a altora similare) în condiţiile din vara anului 1935 — iată o 
Sugestie pentru a-i scoate pe tinerii noştri din discoteci, pentru 
un program național de educaţie a tineretului. li pasă cuiva azi 
în România de un asemenea program ? 


58 


într'un cuvânt, întreaga purtarea a legionarului căutând a observa 
dacă acesta s'a ţinut sau nu pe marea linie de onoare şi înălțime 
legionară. 

2. Controlul se va face cu mare amănunţime, cu mare 
conştiinţă şi cu mare severitate. Aici nu există nici toleranţă, nici 
milă. 

3. Raportul se înaintează Șefului Legiunii care notează cu: 
excepţional, foarte bine, bine, mulţumitor, lasă de dorit, rău. 


18 


11 Noemvrie 1935 


LEGIONAR Ca sfârşit repet: 
CONIROE A Legionarul încărcat cu o funcţiune poartă cu el întreaga 
Clt noastră onoare. Legiunea şi noi toţi suntem angajaţi prin actele 


[. Toţi legionarii deținători de funcțiuni publice sau ui 


particulare. (Oficii comerciale, Societăţi studenţeşti, Centre, i 
Uniuni, Cercuri judeţene, Societăţi culturale, etc.) sunt supuşi în 
timpul funcţiunii sau la sfârşit, unui serviciu de control: denumit 
Controlul legionar. 

II. Scopul acestui Control legionar este: i i 

|. De a păzi, ca activitatea legionară să se menţină pe cea 
mai înaltă linie de corectitudine, pricepere şi moralitate. | 

2. De a păzi pe legionarul în funcţiune împotriva 
calomniatorilor şi bănuitorilor, scutindu-l de neliniştea unor 
atacuri piezişe şi perfide. 

III. Nici un legionar nu poate părăsi o funcţiune pe care ar fi 
exercitat-o fără a fi descărcat de acest oficiu al Controlului 
legionar. E 

EI, legionarul, este dator să anunţe pe Șeful Legiunii cu o 
lună înainte de predarea serviciului, cerând ca să fie supus 
controlului legionar. 
. IV. Șeful Legiunii numeşte controlorul 1, 2, 3, (după 
umprejurări) dintre Comandanții legionari. Mai târziu e posibil să 
se creeze legionari definitiv ataşaţi acestui serviciu. 

Cum lucrează Controlul legionar. 


1. Cercetează întreaga activitate financiară, morală, politică, 


CAZaG 


Din nou, aceeaşi preocupare, permanentă, constantă, 
insistentă, pentru corectitudine, pentru „marea linie de onoare 
legionară”. Cu o asemenea doctrină politică, a corectitudinii şi 
a onoarei, legionarii nu aveau cum. să-şi găsească vreun aliat 
printre celelalte partide politice. Singura lor şansă o reprezenta 
puritatea. şi. ingenuitatea adolescenţei. Numai oameni tineri, 
necorupți de mizeria vieţii şi a celor mai vârstnici, puteau să 
răspundă chemării Căpitanului. Şi legionarii au fost, în imensa 
lor majoritate, tineri şi curaţi când au venit alături de Căpitan. 
Nu lipsa de maturitate i-a adunat sub tricolorul legionar, ci 
nevoia de puritate, cu care se naşte fiecare om normal şi pe care, 
sub tăvălugul vieţii, al societăţii, al modelului de comportament 
practicat de cei mai vârstnici, tinerii şi-o pierd, rămânându-le 
numai amintirea elanurilor tinereții, a aspirațiilor la o existenţă 
trăită după “marea linie de onoare”. Acestei fatalităţi i s-a opus 
Căpitanul şi cei care i s-au alăturat. De aceea i s-au alăturat 
mai ales tinerii! Aproape toţi! 


60 6l 


Dm_ 


DO 


E 


doctrinar, d 
pa naturii textului: nu este un re DEA ARĂ A 

Insist aSup 'coretie, sortit să rămână expresia tip set 
propagandă s64 + de deosebite! Ci este textul unei circulare 
unor. intenţii aia pe consemna 0 realitate, 2 ACIiUNG în 
interne, al unui act ca n circulație informaţia 


> -Q DUS 
derulare, petrecută, a ze a  cntrol, mai ales pei 
= ci explicită ; la ce er i 
sobră şi explicită ; A ; ică şi i de controale 
rr ANA care dețineau o funclie P il si i statului, n 
= erificări, din partea organelor abilitate LA 7 u 
e a 1121 Pentru ca „activitatea legionară să se menţină 
eau lIpsa.: : » A A . E 
aie cea tăi înaltă linie de corectitudine, pricepere şi 
pe 


moralitate”. 


S-o mai spunem 0 dată: un asemenea program, obsedat de 


idealul corectitudinii, al onoarei, al cinstei, al competenţei, 
poate fi privit, în sine, Ca O utopie, ca O construcţie teoretică fără 
nici o şansă de reuşită. Extraordinar nu este că cineva a putut să 
fie atât de visător şi să conceapă un asemenea program, ci lucrul 
cel mai teribil este că acest program a găsit audienţă la sute de 


mii de inşi, la întreg tineretul român de atunci. Căpitanul nu a i 


fost o voce elamantis in deserto, un profet neînțeles de ai săi, 
prieteni, rude, concetăţeni. Idealismul atât de pur şi atât de total, 
aş zice, al Căpitanului a fost în acelaşi timp de un mare realism. 
Ela ştiut că poporul român e capabil să-l urmeze! Să se înhame 
la programul său atât de exigent! Cine ar fi crezut ? Ceea ce 
dovedeşte că Corneliu Zelea Codreanu i-a cunoscut bine pe 
români. ca nimeni altul! | 


62 


i Asta e A eat Ciu ti 


19 


14 Noembrie 1935 
DESCHIDEREA COOPERATIVEI 


În loc de discurs 


(...) Prin această operă comercială urmărim: 

A) Să reînviem vechiul renume al comerțului românesc şi 
creştin, bazat pe onoare şi pe dreptate de oameni, iar nu pe 
jefuirea lor. 

Renume pângărit şi dispărut odată cu bietul comerciant 
român, în faţa năvalei iudaice. 

B) Să arătăm ţării acesteia că s'au născut în sfârşit o mână 
de tineri pe acest pământ românesc, crescuţi în credința 
legionară, care ne încumetăm să ne măsurăm în vrednicie cu 
oricine şi să repunem pe români în poziţiile lor economice 
pierdute. 

C) Să sfărâmăm în zece bucăţi argumentul că Românii sunt 
incapabili de a face comerţ şi că trebuie deci să se resemneze în 
situaţia de robie economică la care au ajuns. Mulţumim tuturor 
acelora care ne-au privit cu simpatie sau ne-au dat concursul lor. 

(ZO; 

* 

Reţinem şi această teză din programul politic legionar: „să-i 
repunem pe români în poziţiile lor economice precedente”. 
Sarcină la fel de actuală şi azi, după cei 30 ani de privatizare, 
de reformă economică post-decembristă, care, sub pretextul 
revenirii la proprietatea privată, i-a îmbogăţit pe străini. 


63 


PN i 0 SEE II II 


Dragii mei, ara e plină de tabere. Pretutindeni e ordine. 
Lumea € mulţumită de munca şi purtarea noastră. Fiţi cu toţii | 
pătrunşi că zi de Zi şi ceas cu ceas pregătim un mare viitor | 
acestui neam românesc. 


20 Cu mult drag, C. Z. C. 


10 Iulie 1936 
EDUCAȚIE LEGIONARA 


legionare: “Ţara e plină de tabere. Pretutindeni e ordine. 
Lumea e mulțumită de munca şi purtarea noastră. Fiţi cu toţii 
pătrunşi că zi de zi şi ceas de ceas pregătim un mare viitor 
acestui neam românesc”. O asemenea viziune de ce oare a 
stârnit atâta ură împotriva legionarilor, împotriva Căpitanului 
lor ? Nu se va alege nimic de “viitorul acestui neam românesc”, 
dacă nu vom fi în stare să pricepem de ce şi pe cine perspectiva 
unui mare viitor românesc a supărat de moarte! Moartea 
Căpitanului şi a camarazilor săi ... Care a fost vina lor? Printre 
altele, şi acest program de pedagogie naţională. 


Către Comandanții de Tabere 

Dragii mei, 

Nu v'am putut scrie până acuma 

Din fugă vă scriu următoarele: 1) Aveţi 
legionarilor. Aceasta se poate realiza: arti i 

A. Prin exemplu de viaţă comună! Ducând aceeaşi viaţă cu 
ei. Purtându-vă cu bunătate și cu iubire. Inlăturând din vorbă, i 
comandă, şi gesturi manifestările de plutonier major de trupă, 
înlocuiţi cuvintele „mă”, „mişcă mai repede”, etc... 

B. Prin lecţiile de educaţie prin care le ţineţi în şedinţă. Aici 
veţi insista asupra următoarelor chestiuni: 

1) Boala dezunirii şi a certurilor din organizaţie. 

2) Pâra camaradului, şoapte la ureche, intrigă. 

3) Nemulţumiri în contra şefilor care au şi ei şefii lor care îi 
controlează. 

4) Spionajul şi trădarea. 

Insistați cu deosebire asupra purtării în societate a 
legionarului. 
zi Prin purtarea sa un legionar poate să ne facă cel mai mare 
ina a Pa dn rar E lia de Rbitătă E 
tăcerii, ocolirea. oricărui ia are, discuţii prosteşti, eto. Legea 

onflict. Omul corect. În chestiunea 


instrucției insistaţi asupra: poziţiei 
: poziţiei de drepţi 
onorul, marșul legionar, pţi, salutul, prezentarea, 


deoarece am fost ocupat. 
grijă de educaţia 


i 
Ultimele rânduri ale circularei fac tabloul României 


zi dea 


64 


—————— NS 


21 


10 Septemvrie 1936 
CĂRȚILE ŞI BIBLIOTECA LEGIONARULUI 


n economiile tale cumpără azi o carte, mâine alta şi fă- 
i. O mică bibliotecă legionară. Ea să-ţi fie podoaba şi 
cugetul şi te va îndrepta 


ID) Di 
ți bibliotec 
mândria casei tale. Ea îţi va lumina 
totdeauna pe drumul cel bun. oi Seri A BRD 

2) Când vrei să faci cuiva un bine; dacă-l iubeşti şi dacă vrei 
să-i faci o bucurie; dacă vrei să-l salvezi de pe o cale rătăcită; 
cumpără pentru el o cărticică şi trimite-i-o. Mica jertfă îţi va fi 
răsplătită când vei şti că ai salvat un om. (...) 


66 


Dio aaa | 


22 


Bucureşti, 21 Septemvrie 1936 
CIRCULARA Nr. 41 


Domnilor Şefi de Regiuni şi de Județe, 

Vi se trimite spre întocmai conformare mai jos scrisoarea 
Căpitanului, care subliniază perfect liniile generale de organizare 
ale Partidului „TOTUL PENTRU ŢARĂ”, în data de 5 Iunie 
1935: 

Trăiască Legiunea şi Căpitanul 

General Cantacuzino 


DOMNULE GENERAL, 

Rog anunţaţi următoarele pe şefii de regiuni: 

1) Nu s'a primit încă lista cu noile funcțiuni propuse. E 
absolut necesară, pentru a putea studia persoanele şi aproba 
funcţionarea lor pe lângă şeful judeţean. 

2) O mare primejdie ameninţă organizaţia legionară. Intrarea 
în cadrul organizaţiei a o mulțime de elemente slabe, sau chiar 
rele. Este un fapt cunoscut: de câte ori un curent se ridică mai 
puternic în favoarea unei organizaţii, de atâtea ori năvălesc 
asupra ei şi o serie întreagă de elemente inferioare, uneori chiar 
haimanale, oameni fără căpătâi, excroci, secături, etc. .... Altă 
serie o formează voiajorii politici, cari au bătut la ușa tuturor 
partidelor şi acum stau gata să se arunce şi în braţele Mişcării 
Legionare. iei 

3) În tabăra Carmen-Sylva de astă vară, am constatat că şetii 
de judeţe şi de unităţi legionare, care aveau îndatorirea sacră de a 


67 


pp 000 EI 


De 


nu şi-au făcut cu prisosință 


3 4 ele ei, : E 
ă iunea şi renun Tai 
apăra i sosi suficient de severi In ceicelateafsi primirea 
datoria . N â ! nici la înfăţişarea, NICI la ochii, 


Ei nu s'au uita 


: mbri. a : 
noilor mel |. pici la mintea ce 


Inc 
satelor şi oraşelor, oameni 


bațj ocorind sfinta cămaşe 


t în organizaţie. 
haimanale, pleava 
fără nici un fel de căpătâi, purtând şi 
verde, în care au murit martirii noştri. 

4) Cer să se facă de urgenţă în fiecare ] 
control, compusă din trei, care să ce 
membru, din toate cuibu 
situaţie şi nume în societate 
măturător de stradă, la plugar, mu 
haimanaua, omul fără căpătâi, beţivu 
pleava). Elementele slabe vor fi îndepărtate imediat. 


la uşă şi i-au primi 
văd o serie de miCI 


5) Îndepărtarea se va face cu blândeţe şi cu eleganţă Ș 
sufletească. Ea se va face sub forma unui concediu de un an de 
zile, pentru ca omul în acest timp să se pună la punct cu lipsurile 4 


pe care le are. După care timp se va vedea. 


6) Pe viitor toţi şefii de judeţe, plăşi, cuiburi, etc. să nu uite 


următoarele legi: 
A) Cât mai puţini legionari şi cât mai mulţi prieteni. 


B) Din 20 de cereri de înscriere, se resping 19 şi se primeşte 


unul. Cel mai bun. 

C) Celui ce vine să se înscrie îi spuneţi: „Dragă Domnule 
ii Şi mai gândește-te 3 luni pentru ca să nu te păcăleșşti. 
SA ai atunci când vrei, să faci pasul acesta. Iată, în 
ape CNE A ine ci cărţi şi reviste legionare. Apoi 
i a A Sp e să te studiem şi noi pe D-ta, ca să nu 
cca at 5 : a urmează stagiul de 3 ani, în care 
bunăvoință, etc., se poate SARE da a & a SI 
legionară. Numai în acest caz va fi Ș osia, nai AU 

a îi trecut în rândurile legionare. 


68 


N 


ei lor ce le bătea j 
: |. nici la sufletul, DIC! ud 
nici la caracterul, ât cu durere am putut să 


judeţ o comisie de . 
rceteze individual pe fiecare 
rile judeţene. Cine este? Ce trecut are, ce 
(orice muncă e onorabilă de la 
ncitor, etc. Nu e onorabilă 
1, coada satelor şi oraşelor, 


Altfel prezenţa lui va fi permanent o discordanță în sâ 
pa ŞI o permanentă dificultate. ae are 
eți accentua neconteni irea î i 
pei sectia at tenit deosebirea între calitatea de 
În sfârşit, vă atrag atenţia asupra: i ămăși i 
În fiecare colţ de stradă ie pa ai titi 
care nu-i face totdeauna cinste, sau în poziţii 2 3 E a 
Jocaluri nedemne (crâşme, cafenele, cluburi). Orice a apr 
se înscrie în Gardă printr'un şef de cuib şi a doua ra cu = i 
verde la colţul străzii sau în crâşmă. Domnilor şefi de Cp ei 
vi-e scârbă când vedeţi aceste lucruri? Atenţie! Cru ile și zi 
sunt odăjdiile noastre, Să se poarte numai în zile de e elle 
în anume situaţii şi locuri. Interziceţi purtarea zilnică a ace i 
cămăşi. Altfel mergem la batjocorirea ei. 203 
Comisiunea formată va începe de urgenţă lucrările sale. Ea 
va putea admite sub-comisii pe plăşi cu aprobarea şefului 
judeţean, pentru accelerarea lucrărilor. Lucrările trebuie să fie 
terminate în ziua de 1 Noemvrie. Toate comisiile judeţene, prin 
şeful de judeţ şi de regiune, vor înainta raport ste ra 
rai făcute şi măsurilor luate. Să trăiţi Domnule Cai 


| Trebuie să fi fost un an de graţie acest an 1936, când 
Mişcarea Legionară îşi “permite” această selecţie de cadre fără 
egal, Jără precedent în istoria politică a României, dacă nu 
cumva şi a lumii: “Din 20 de cereri de înscriere se resping 19 şi 
se primeşte unul. Cel mai bun”. Mă întreb efectiv sincer, iar nu 
de dragul efectelor retorice: care partid a mai procedat aşa ? Şi 
repet: nu este vorba de un principiu doctrinar, dat publicităţii 
pentru a face o. impresie anume asupra publicului, a 
electoratului, ci avem de-a face cu o dispoziţie internă, de lucru. 
Potrivit ei se făcea această selecţie: cel mai bun din 20 de 


69 


ia 


A 


. 


= irare că Mişcar 
enea exigență nu € pita / 73 CO 
ri! Cu o asem 2 morale(sic!), “Spirituale, 


: rmanț x 
ms la perfo re SIeA 7 1 $ 
, ieşite din comun, atât în istoria romănească, 
u 


amato 
Legionară a 
sufleteşti cu 10! : | 
a a se io formulări: “Orice muncă e onorabilă, 

i abilă haimanaua; Cămăşile verzi sunt “odăjdiilgă 
die a) purtarea zilnică a rit cai ii | 
viitoarelor filme. despre legionari, să nu- pe 


“legionari” în cămaşă verde (și în haine de piele). în toate . 
Ș 7] 


scenele. 


Aa tă 


70 | 


23 


Bucureşti, 25 Octomvrie 1936 
ÎNFIINŢAREA CORPULUI MUNCITORIMEI 
LEGIONARE 
CIRCULARĂ 


(...) Se vor lua cele mai severe măsuri cu privire la 
recrutarea noilor elemente în aşa fel încât să nu pătrundă decât 
acelea capabile de credinţă în Dumnezeu şi în viitorul acestui 
Neam, precum şi numai acelea corecte în viaţa lor publică sau 
particulară. Cel ce nu are credinţă şi nu este corect, nu poate intra 
în acest corp. 

Celui ce va cere programe, i se va spune că n'a înţeles nimic 
din ceasul vremii. Să rămână deci deoparte. Programul este: 

Să dăm tot ce avem pentru neamul nostru, luptând din toate 
puterile împotriva tuturor acelora ce-l fură, exploatează şi 
dezonorează, ameninţându-i existența. 


% 


La un moment dat, Codreanu a fost întrebat de un ziarist de 
ce Mişcarea Legionară nu are un program politic şi economic. 
Răspunsul Căpitanului: “Nu de programe ducem lipsă. Dacă-i 
cer lui Petrache Ţuţea, îmi face până diseară un program pentru 
toată Europa! De oameni este nevoie şi nu-i poți forma până 
diseară!” Acum se înţelege mai bine ultima frază: “Programul 
este: Să dăm tot ce avem pentru neamul nostru, luptând din 
toate puterile împotriva tuturor acelora ce-l fură, exploatează şi 
dezonorează, amenințându-i existența”. 


7] 


24 
5 Noemvrie 1936 


MEMORIU “sugi p 
adresat M. S. Regelui, Oamenilor politici şi Țării 


Majestate, 
Nu dorim să supărăm pe ni 


materie de poli I zi 
mult decât de o simplă părere, e vorba de viitorul Țării noastre. 


Suntem în drept să vorbim - şi să vorbim cu hotărâre şi cu 


bărbăţie. Tot ce fac politicianii români în politica externă fac pe 


carnea, pe sângele şi pe răspunderea noastră. Bine sau rău, ei şi- 


au trăit viaţa. De acum urmează a noastră. Este îngrozitor ca 


faptele şi atitudinile lor de astăzi să atragă o mare răspundere pe 


umerii generaţiei noastre. Este cutremurător să ne gândim că noi, 
tineretul de astăzi ar fi să fim condamnaţi a asista la împărţirea 
sau ciuntirea României Mari, pentru a plăti păcatele unei infame 


politici externe. De aceea socotesc că noi tineretul am face un act 


de laşitate, dacă în aceste ceasuri hotărîtoare pentru viitorul 


nostru, n'am avea curajul să ne ridicăm şi să facem ca glasul 


nostru să fie auzit. Supunem deci Majestății Voastre gândurile 
noastre: 

|. Cerem ca Majestatea Voastră să pretindă tuturor celor ce 
conduc sau manifestă păreri cu privire la politica externă a 
României să declare că răspund cu capul pentru directivele pe 
care şi le însuşesc. Aşteptăm deasemenea acelaşi gest de mare 
curaj şi de mare cavalerism, şi din partea Majestății Voastre, în 


72 


meni cu părerile noastre în 
tică externă. Acum este vorba însă de ceva mai 


ceea ce priveşte linia Regală de politică externă a României. În 
acest rod; în “momentul unei „eventuale catastrofe Ţara ar 
cunoaşte: ȘI cul aparțin răspunderile și natura sancţiunii. Aceasta 
pretindem de la oamenii politici români - şi nu teorii cu care 
n'avem ce face. Pentru că o politică externă este bună sau rea nu 
atunci când ea se pretează la demonstraţii teoretice, ci atunci 
când rezultatele ei sunt bune sau fatale pentru Țară. 

II. Dacă noi, tineretul, vom fi puşi în situaţia tragică de a 
intra întrun răsboi alături de puterile bolşevismului, împotriva 
celor cari apără civilizaţia creştină, a lumii, cari apără Bisericile 
de dărâmare, care apără moaştele sfinţilor, cari apără de 
profanare mormintele eroilor, - declarăm pe faţă că vom trage 
toţi cu revolverele în acei ce ne-au dus acolo, şi pentrucă nu vom 
putea dezerta, spre a nu face act de dezonoare, ne vom sinucide. 

Niciodată. tineretul neamului românesc nu va lupta sub 
semnul Satanei, împotriva lui Dumnezeu. 

III. Nu există: Mică Înţelegere, nici Înțelegerea Balcanică. 
Cine crede în acestea, dovedeşte că n'a înţeles nimic. Faţă în față 
stau numai două lumi. Sub presiunea lor, în clipa războiului, 
toate combinaţiile diplomatice se vor nărui ca nişte castele de 
carton. Aceste două lumi sunt: Statele revoluțiilor naţionale cari 
luptă pentru apărarea Crucii şi a unei civilizaţii milenare şi 
Bolşevismul cu anexele sale, care luptă pentru nimicirea 
neamurilor şi pentru prăbuşirea civilizaţiei creştine. Acestea din 
urmă: bolşevismul şi anexele sale, vor fi nimicite de armatele 
Crucii şi ale ordinei naturale a lumii. Dacă politicianii români ne 
vor duce în lotul lor, România va fi ştearsă de pe harta Europei. 

IV. Discursul lui Mussolini este un răspuns sfâşietor de 
dureros pentru noi, la atitudinea de mare vrăjmăşie şi de mare 
uneltire, pe care politica noastră externă a avut-o faţă de Italia 
fascistă. Această politică s'a făcut timp de 14 ani unealta cea mai 
infamă a Masoneriei şi a Judaismului. Aici unde suntem, ne-a 
adus Masoneria şi Judaismul. Din acest punct de vedere socotim 


73 


: -a. Nicolae Titulescu, â făcut cea mai mare crimă 
că omul acestora, NICO Român. Noi am fost primul Stat din lume 
faţă de viitorul Statului i elucă a judaismului ne-am repezit la 
care ca cea de pe îi ere sancţiuni contra Italiei într'un greu 
ordinul acestuia să a As opidleră gestul nostru îi aiteit 
moment al istoriei sale. jale“ cstadetrădare:a tsi aa 
decât ca pe un gest de vrăjmășie: un £ IM lini? î 
Se mai miră cineva de ferocitatea discursului lui Sa In 
faţa acestei situaţii, noi, tineretul, cel dintâi lucru pe care îl avem 
de făcut este: să arătăm cu degetul pe toţi cei ce ne-au adus aici şi 
care mai departe pe acest drum, ne duc la moarte. e 0 AP AP 

V. De altfel, aceeaşi ură neîmpăcată o manifestă politicianii 
români şi în politica internă: politică de vrăjmăşie, de ILIA 
uneltire şi de mare prigonire faţă de tineretul naţionalist al Ţării, 
din ordinul Masoneriei şi din îndemnul zilnic al presei judaice. 
De la cele mai odioase înscenări şi uneltiri, de la cele mai crude 
lovituri şi de la cele mai provocatoare legi ca aceea recentă a 
taberelor de muncă, până la elegantele forme ale noilor 
organizaţii tinereşti, totul este îndreptat în contra tineretului 
naţionalist, pentru ca el să fie îndepărtat de la linia legionară a 
destinului său. Deci există o concordanță perfectă între politica 
externă şi politica internă românească, pornind amândouă din 
acelaşi fond masonic şi judaic, de ură împotriva ideii naţionale şi 
a creştinătăţii. 

VI. Ţara întreagă trebue să se cutremure, să se înalțe şi să 
înfrunte pe cei cari îi pregătesc moartea. Toţi cei ce se găsesc 
astăzi pe linia destinului şi a istoriei naţionale au datoria să ceară 
şi să impună scoaterea politicii româneşti interne şi externe de 
sub influența şi comanda  masoneriei, comunismului şi 
iudaismului. Este singura măsură salvatoare, pentru. viitorul 
Neamului acesta. Să trăiţi Majestate! 


GAZAG) 


74 


Un text extraordinar de lucid, de realist şi de profetic în 
acelaşi timp: “este cutremurător să ne gândim că noi, tineretul 
de astăzi ar fi să fim condamnaţi a asista la rea sau 
ciuntirea României mari pentru a plăti păcatele unei infame 


politici externe”, 


Să fi avut oare dreptate Căpitanul şi atunci când a pus în 
balanță cele. două lumi, caracterizându-le astfel: Statele 
revoluțiilor naţionale care luptă pentru apărarea Crucii şi a 
unei civilizaţii milenare şi Bolşevismul cu anexele sale, care 
luptă pentru nimicirea neamurilor şi pentru prăbuşirea 
civilizaţiei creştine ? 

Pentru noiembrie 1936 un asemenea verdict avea bune 
temeiuri ca să fie corect, acceptabil. Și aş zice mai mult: încă e 
devreme ca să conchidem că analiza lui Corneliu Zelea 
Codreanu este greşită. Bolşevismul s-ar zice că a dispărut, dar 
nu şi lupta pentru nimicirea neamurilor şi pentru prăbuşirea 
civilizației creştine! Se duce mai departe, nu sub lozinca 
internaţionalismului proletar, ci a mondializării, a globalizării 
erc. 

Pentru acea dată nu ştiu să existe un text politic mai 
clarvăzător. Un text pe care Carol al II-lea putem fi siguri că l-a 
citit şi recitit. Dar n-a avut nici inimă şi nici cap cu care să-l 
înțeleagă! 

Nu ştiu dacă presa timpului a publicat acest text. Știu 
însă că pentru tipărirea şi răspândirea acestui text în 1000 de 
exemplare printre studenţii din Oltenia, Banat şi Timoc, adunaţi 
la Craiova într-o consfătuire, tânărul pe atunci Alexandru 
Serafim, azi venerabil nonagenar, a fost condamnat la 7 luni de 
închisoare, sentința definitivă fiind de o lună, pentru crima de 
“Iese Majestate” 


75 


e 2 aa GRI 


i EISEIIREZEI 


") 
Bucureşti, 12 Noemvrie 1936 


LA SCHIMBAREA CADRELOR 
CIRCULARA 


(...) Am putut cu durere să constat că cu toată şcoala 
legionară, cu toate insistențele noastre de anul trecut asupra 
„omului corect”, suntem încă departe de această corectitudine 
strict necesară. Nici un drept nu putem avea, nici o pretenţie de 
guvernare, nici o critică sau înfierare a politicianismului incorect 
nu putem face, dacă noi înşine nu suntem corecți. 

Celor ce mă întreabă când vom începe acţiunea politică 
pentru guvernare, le răspund: „Atunci când şefii de regiuni şi de 
judeţe îmi vor raporta că în organizaţiile lor nu mai există nici un 
om incorect”. Incorect nu înseamnă numaidecât hoţ. Înseamnă şi 
insuficientă grijă, ordine, scrupulozitate, severitate, în materie de 
banii care nu-i aparţin. (...) 


Rezultă clar din această circulară că lumea legionară, Cu 
un an înaintea acelui răsunător succes electoral din toamna lui 
1937, trăia intens perspectiva de a ajunge la guvernare. Din nou 
programul legionar, imaginat de Căpitan, pentru a ajunge la 
su iu punea accentul pe “corectitudinea strict necesară”. 
fregată pet oa pa o oale în 0 

o parte din compromisurile 


76 


eee 


atât de “indispensabile” în politică. Zelea Codreanu însă era 
preocupat de problemele practice, mai ales, ale apariţiei din 
genunea etnică a “omului corect”! Şi dădea circulare pe această 
temă, iar aceste circulare nu păreau nici caraghioase, nici 
ridicole sau smintite celorlalți legionari. Astfel că între deasa 
vorbe “mari” şi faptele lor, legionarii au pus distanța cea mai 
mică. Din nou sentimentul pe care l-am trăit deseori cercetând 
isprăvile lor, că e prea frumos ca să fie adevărat! Că un 
asemenea comportament e greu să-l imaginezi, dar să mai şi 
crezi că mii, zeci de mii de oameni, de români. s-ar fi putut 
angaja în masă la fapte de un asemenea idealism, urmărind cu 
senină tenacitate. himera. “omului corect”! Și totuşi a fost 
adevărat! Acei români au existat! Mii, zeci de mii! O „mişcare” 
întreagă! 


77 


O 


ele, noi nu tragem, că e păcat). lar dacă nu sunt bune, pentru ce le 
binecuvintezi? 


26 


Nu este o circulară propriu-zisă. Interesant ar fi fost dacă 
am avea şi scrisoarea cu care “preot-profesorul” l-a stârnit pe 
25 Noemvrie 1936 | Codreanu. E singura oară când textul Căpitanului pare confuz şi 
indecis, poate pentru că încearcă să fie numai logic, nu şi teo- 


MIȘCAREA LEGIONARĂ ŞI BISERICA o togiel.. 


Din scrisoarea-răspuns unui preot-profesor ata e SCRI 
Linia istorică este una: aceea, pe care o trăim noi. Căci noi 
trăim în veac. 
Linia Bisericii este cu mult deasupra noastră. Către ea 
tindem, dar nu realizăm decât puţin. Pentru că trăim sub 
condamnare şi sub piatra de moară a păcatelor noastre, a lumii, şi 
a moşi-strămoşilor noştri. Recunoaştem că suntem păcătoşi: 
aceasta este atitudinea legionară faţă de Biserică. 
Mi se pare însă că şi Biserica (reprezentanţii ei, oamenii) 
s'au îndepărtat de la linia Bisericii, în fapt. 
Aşa bunăoară: Preoţii binecuvintează cu mâna lor armele, 
săbiile, puştile, mitralierele şi tunurile armatelor, cari pleacă la 
răsboiu. Ei merg în fruntea armatei şi îndeamnă trupele să se 
lupte cu vitejie, să reziste, să tragă. E drept că există o ramură, 
sectă, care propagă: lăsarea armelor jos. Dar aceştia sunt 
adventiștii! Să fie oare mai puri în credință, mai aproape de linia 
Bisericii? lată o problemă care se pune. Poate da Biserica 
ortodoxă un pas înaintea adventismului, admițând că acesta ar fi 
mai pur? 
sa na ta E tă 3 i 
în adevăr penibil, ca ei să spună soldaţilor: pa, dei PERII | 
, pună soldaţilor: trageţi numai voi cu | 


78 79 | 


E e: i 200, cal a RER 


27 


27 Noemvrie 1936 
LEGI LEGIONARE CU PRIVIRE LA 
ANUMITE OBLIGAȚII ALE ŞEFULUI 
MIŞCĂRII LEGIONARE 


Legea I-a. Este interzis, Şefului Mişcării legionare a face 
vizite cu caracter politic. 

Legea II-a. Este interzis Șefului Mişcării Legionare şi a 
şefului Partidului „Totul pentru Țară” de a face intervenţii la 
autorități pentru servirea legionarilor sau diverselor şi 
nenumăratelor persoane care se perindă zilnic în vederea acestui 
scop. 

Un şef de mişcare şi un şef de partid legionar trebuie apăraţi 
de toţi legionarii şi de toată lumea din jur, pentru a rămâne numai 
cu marile preocupări ale mişcării, luptei şi ţării şi pentru a-i feri 
de orice obligaţii, de orice natură ar fi ele, față de oricine. Ei 
reprezintă ideea de neatârnare a legionarismului care trebuie 
păzită ca pe cel mai scump tezaur. 

(6.7440: 


Adversarii legionarilor au în 
chiar dacă nu pot să 


preluată de la alții, 
fasciștii lui Mussolini 


programul lor să susțină, 
şi demonstreze, că ideea legionară este 
de la național-socialiştii lui Llitler sau 
şi, mai ales, că însuşi Căpitanul nu era de 


80 


Ie 


capul său, ci acționa sub ascultare, cel mai des fiind invocat 
acelaşi Hitler, acelaşi Berlin. Circulara din 27 noiembrie 1936 
explică comportamentul  Căpitanului în mai multe situaţii, 


precum şi linia sa de conduită, care l-a deosebit cu mult de toți 


ceilalți lideri de partid. De ce a avut această conduită ? De ce 
căuta momentele (chiar perioadele) de retragere din lume, din 
vacarmul existenţei mondene ? Aflăm de ce: “pentru a rămâne 
cu marile preocupări ale Mişcării, a luptei şi ţării”. Căci, 
evident, de la şeful Mişcării începe şi cu el se încheie “ideea de 
neatârnare a legionarismului”. 

Ca ispravă românească, e foarte important să ştim că 
Mişcarea Legionară nu a fost determinată ori limitată de nici o 
servitute, nici de spiritul de imitație pe care deseori ni le-am 
reproşat noi înşine, românii. Pe plan politic, trăit sau doctrinar, 
legionarismul este expresia până acum cea mai autentică a 
românismului. Este tot ce poate fi mai diferit de formele 
importate, împrumutate, numite partide politice, care nu s-au 
învrednicit niciodată să-şi afle un conţinut uman real, cu atât 
mai puţin unul românesc. Astăzi, devine tot mai evident „că 
partidele politice, ca forme de asociere menite să dea coerenţă şi 
eficiență voinţei şi nevoii de ameliorare a condiţiei umane, se 
dovedesc a fi depăşite, desuete şi tot mai ineficiente, incapabile 
să trezească interesul. celor. mai buni dintre tinerii de azi. Nu 
cumva legionarismul are mai multe şanse să fie el modelul 
căutat de tineretul lumii, un tineret care, de câteva generaţii 
încoace, bâjbâie derutat de oferta planetară: droguri, alcoolism, 
singurătate, minciună, homosexualitate, erotism deşănţat, 
corupţie, desacralizarea vieţii şi a omului, satanism, tie 
prost gust, cultul banului etc. Norocul nostru iepâieta za a ă 
fi născut dintre noi mişcarea legionară, nu cumva ci az 
datoria noastră de a face cunoscută lumii li soluția 
imaginată de cei mai buni dintre românii interbelici: 


Sl 


28 


Bucureşti, 1 Decemvrie 1936 
CIRCULARA Nr. 51 


Către Şefii de Regiuni 


Vă  înaintez copie după scrisoarea Căpitanului, cu 
rugămintea de a da dispoziţii de conformare: 

Către Șeful Partidului „Totul pentru Ţară”. 

Rog comunicaţi Şefilor de Regiuni următoarele: 


Dela 1 lanuarie se vor schimba numele la toate cuiburile 
care sunt intitulate „Corneliu Z. Codreanu”. 


* 


Oare ce se ascunde în spatele acesei circulare? La prima 
vedere, existența unor cuiburi legionare purtând numele şefului 
mişcării legionare ar fi dovada unui cult al personalității, iar 
fextul de mai sus ar reprezenta reacția Căpitanului în momentul 
când şi-a dat seama de această denaturare a sentimentului de 


lealitate şi devotament. Oricare ar fi înțelesul, tot de seriozitatea 
ȘI cumpătarea Căpitanului este vorba... 


82 


29 


ORDIN PENTRU 1 IANUARIE 1937 
cu ocazia schimbării cadrelor Partidului 


Camarazi, Şefi de Regiuni şi Județe, 

A trecut un an mare. In funcțiunile pe care le-aţi deținut 
Vaţi făcut datoria. Astăzi când părăsiţi aceste funcțiuni, primiţi 
din partea mea o călduroasă şi frățească strângere de mână. Ca 
mulţumire pentru modul în care V'aţi comportat, întreaga serie, 
General Cantacuzino va forma de azi înainte Corpul Inspectorilor 
Legionari. Ei vor avea calitatea în judeţele sau regiunile conduse 

ână acum. 
Biaisprtl Dv. va fi: 1) Să ajutaţi pe noul şef. 2) să inspectaţi 
orice în legătură cu activitatea legionară. 3) Să interveniți în 
regiunile slabe pentru a întări poziţia. ; si 

: Pe acizi dată, la Centru se formează un Tan 
Inspecţiei şi Controlului Legionar care va păstra cata tă : 
inspectorii legionari. Pentru anul acesta, şeful aces : paie 
Popescu-Buzău, cu care veți lua contact prin Scris p 
Casa Verde, Bucureşti. 

După dogma legionară, 
cu o singură excepție. D-l Gen: , 
noi tineretul legionar al acestei țări, nuditatea je cârene-a 
stai e i aie : dica această sarcină oricând 

arătat-o. Luându-ne ob gația idei va cere acest lucru. 
în timpul anului se va simţi obosit sau 


toate funcțiunile au fost schimbate, 


neral Cantacuzino, pe care îl rugăm, 
ri, să ne mai prezideze un an, ca 


83 


Se înfiinţează funcțiunea de A lt 7 
care se încredinţează Comandantului Legionar a iri, 
Ion Moţa, actualmente pe frontul din Sint a 

(..) Rog nouile cadre să se bazeze: Pe omul corect, le 
cuvânt, de onoare, de nădejde. Pe omul cu cap, acela care judecă. 
Să înlăture de la recrutare cu desăvârşire din organizaţie: l) Pe 
omul haimana, fără căpătâi. 2) Pe omul secătură, fără sănătate 
interioară. 3) Pe omul lăudăros. 4) Pe omul vorbăreţ. 5) Pe cel cu 
scăderi în materie de corectitudine bănească, etc. 6) Pe cel care 
n'ar putea trăi în armonie deplină. 


* 


Nu uitaţi legea cea dintâi: că cel mai bun şef este acela care 
ştie să păstreze unitate şi armonie în judeţul său. 


* 


Deci, cine putea fi legionar ? Numai “omul corect, de 
cuvînt, de onoare, de nădejde ”. Pe cine nu-i primeau legionarii 
alături de ei ? “Pe omul haimana, fără căpătâi ; pe omul 
secătură, fără sănătate interioară ; pe omul lăudăros ; pe omul 
vorbăreţ ; pe cel cu scăderi în materie de corectitudine 
bănească; pe cel care n-ar putea trăi în armonie deplină cu 
ceilalți”. Erau mulţi cei pe care aceste exigențe i-au oprit să 
intre în Mișcare ? Câţi oare dintre cei refuzaţi au devenit mai 
apoi detractorii şi prigonitorii legionarilor ? 

Din nou, acelaşi sentiment, al comportamentului complet 
atipic Pentru un partid politic. Trebuie deci formulat clar acest 


crise, după care-şi duc 
Legionară, dacă ay fi avut 
pace şi asupra ei nu s-ar fi 


abătut atâtea abuzuri şi ilegalităţi laşe, reuşita ei ar fi avut drept 
consecință dispariția celorlalte partide, nu prin desființare 
decisă de guvernarea legionară, ci prin abandonarea acestor 


p artide de către propriii membri, căci care partid rezistă la 7) 


comparație cu ce era Mişcarea Legionară în anii 1 936 —1938 şi 
mai târziu ? | 
Te mai încearcă însă şi un alt gând: dar dacă nu sunt 
primiţi în Mişcarea Legionară „omul haimana, fără căpătâi, 
secăturile, cei fără sănătate interioară, cu scăderi în materie de 
corectitudine bănească etc. ”, aceşti oameni, bieții de ei, ce 
alternativă au alta decât să se înscrie în celelalte partide, care 
nu țin seamă de nici O restricţie morală în acordarea carnetului 
de partid ? Oare aşa — sau şi aşa se explică ura tâmpă, git 
tenace pe care 0 constatăm la alte partide față de jeep pasii 
Severitatea criteriilor de acceptare echivala cu 0 acuzaţie gravă 
la adresa celor care nu reuşeasu să intre în mişcare, nu erau “i 
mişcare. De unde şi reacția acestora: adversitatea, ac 
viscerală, faţă de legionari. De reţinut, de memorat şi Această 
formulă, atât de neobişnuită într-un document de parti : omul 
“fără sănătate interioară”. Formulă care ne atrage ciegiă Zi i 
însuşi limbajul politic este altul la legionari, Be ae 
comportamentul politic. Conform vestitei reguli paip ei i, Feruei 
poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul. Les 


au respectat această regulă. 


85 


30 


Bucureşti, 12 Februarie 1937 
JURĂMÎNTUL GRADELOR LEGIONARE 
pe trupurile lui Moţa şi Marin în Biserica Sf. Ilie 

Gorgani 


Iubiți Camarazi, 

Ori de câte ori am fost în faţa unei jertfe legionare mi-am 
spus: Ce îngrozitor ar fi, ca pe sfânta jertfă supremă a 
camarazilor, să se instituiască o castă biruitoare, căreia să i se 
deschidă porţile către viaţa afacerilor, a loviturilor fantastice, a 
furturilor, a îmbuibărilor, a exploatării altora. 

Deci: au murit unii pentru ca să slujească poftelor de 
îmbogăţire, de viaţă comodă şi de desfrânare ale altora. Iată, 
acum, ne-a adus Dumnezeu aici, în faţa celei mai mari jertfe pe 
care putea s'o dea Mişcarea Legionară. 

Să punem inima, fruntea şi trupul lui Moţa şi a Camaradului 
său Marin, temelie Națiunii Române. Fundament peste veacuri 
pentru viitoarele măriri româneşti. 

Să punem deci pe Moţa şi Marin bază viitoarei elite 
româneşti, care, ea, va fi chemată să facă din Neamul acesta, 
ceea ce abia îndrăzneşte mintea noastră. 

Și E Re SEE anlai, Peel începuturi ale acestei elite, să 
fiţi cu adevărat începutul sănătos i Sie Ac (6 a E 
că veţi apăra întreaga Mişcare Îi o Se i al Sie ONE 
căi de afaceri, de lux, de trai b SRI ca ea să nu alunece pe 

, un, de imoralitate, de satisfacere a 


86 


ambițiilor personale sau poftelor de mărire omenească. 

Veţi jura că aţi înţeles, că deci nu mai există nici un dubiu în 
conştiinţa Dvoastră, că lon Moţa şi Vasile Marin mau făcut 
uriaşa lor jertfă, pentru ca noi câţiva de azi, sau de mâine, să ne 
îmbuibăm de bunătăţi şi să benchetuim pe mormântul lor. Ei 
mau murit ca să biruim prin jertfa lor o castă de exploatatori, 

entru a ne aşeza noi în palatele acestei caste; continuând 
exploatarea țării şi a muncii altora, continuând viaţa de afaceri, 
de lux, de destrăbălare. 

în cazul acesta biata mulțime a Românilor prin biruinţa 
noastră, ar schimba numai firma exploatatorilor, iar țara stoarsă 
şi-ar încorda istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de 
vampiri care să-i sugă sângele: adică noi. 

O! Moţa, tu n'ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai făcut-o 
pentru neam. Ă pa Eris bg 

De aceea veţi jura că aţi înţeles, că a fi elită legionară, în 
limbajul nostru nu înseamnă numai a lupta şi a învinge, ci 
înseamnă: permanenta jertfire de sine în slujba Neamului, că 
ideia de elită este legată de ideia de jertfă, de sărăcie, de trăire 
aspră şi severă a vieţii, că unde încetează jertfirea de sine acolo 
încetează elita legionară. x tra 20 aie 

Vom jura deci, că vom lăsa prin legămint urmaşilor să să 
să jure la mormîntul lui Moţa şi Marin pe următoarele condiții 
esenţiale ale elitei pe care noi înşine Jurăm: i A 

1. Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele de îmbogățire 
materială; 

2. Să trăim o viaţă aspră şi severă cu alun 
îmbuibării; 

3. Să înlăturăm orice încercare a exp 
om; A 

9 Sale pai pa se toată puterea noastră, 

5 Sică 0 Cui FE: , căi de compromisuri sau 
împotriva a tot ce ar putea s 0 ducă pe 


garea luxului şi a 


loatării omului de către 


87 


_— 


otriva a tot ce ar putea să-i scadă măcar, 
A ŞI MARIN, JURĂAM! 


compromitere; sau împ 
înalta linie morală. MOȚ 


CUZICĂ 


Un text de mare importanță doctr înal A Pt al aul ei, Şi 
Xe -; loatării omului, dar nu în numele unei iluzorii şi 
ei Impotriva eXp 
; Li s-o clameze, demagogic, precum 
ipocrite egalităţi, pe care j ii de clasă, ca, 
comuniştii. Și nici în virtutea luptei de clasă, aurii date e re 
îi va împinge pe aceiaşi comunişti la crimele cele mai oribile din 
istorie. Inegalitatea este o lege a firii, legea diver sității. lar în 
viața socială existența unei elite este inevitabilă. Ceea ce se 
întâmplă însă de obicei este că această elită nu se constituie 
după criterii acceptate şi acceptabile de toată lumea, cum ar fi 
competenţa sau corectitudinea. Corneliu Zelea Codreanu pune 
însă competența şi corectitudinea printre criteriile care 
controlează accesul în lumea legionară, în Mișcare. Făcând din 
Mișcare o elită a societăţii româneşti. Elita legionară, din 
interiorul Mişcării, este însă altceva, ea presupune o selecție în 
plus, pe criterii şi mai severe, greu de contestat, chiar imposibil: 
jertfa, puterea şi disponibilitatea de a te sacrifica pentru Neam. 
A fi elită legionară, în limbajul nostru înseamnă nu numai. a 
lupta şi a învinge, ci înseamnă permanentă jertfire de sine în 
slujba Neamului. Ideea de elită legionară este legată de ideea de 
Jertfă, de sărăcie, de trăire aspră şi severă a vieții. „Unde 
încetează jertfirea de sine acolo încetează elita legionară” 
Imi vine în minte diferenţa dintre Patriotism şi naționalism, 
a cum ne-o explica Petre Ţuţea în urmă cu vreo 50 de ani : să 
cita tamaie d legile or tal E 
păr” dacantă obhigaisa i ut să-i dai viața apărându-ți 
ȘI dacă te strămuţi în altă țară. Devii 


vali i , deal 
Patriot în acea țară. A fi naţionalist inseamnă însă ceva mai 


88 


mult! Există oare ceva mai mult decât disponibilitatea de a-ţi da 
viața pentru Țară? Da! E mult mai mult să-ți dedici viaţa Țării şi 
Neamului! Asta face naționalistul! EI trăieşte o viaţă întreagă 
închinată Neamului, îşi organizează întreaga existenţă în funcţie 
de acest reper. E mare lucru să fii în stare să mori Pentru o idee, 
dar mult mai important este să-ţi trăieşti toată viața pentru acea 
idee ... 

Prin jurământul legionar se afirmă nu valoarea sacrificiului 
suprem, ci legământul de a-ţi trăi toată viaţa, jertfind zi de zi, 
ceas de ceas, în numele idealului legionar. Mai exact Spus, 
trăind în credinţa legionară. 


| 
| 
| 


31 


Bucureşti, 26 Februarie 1937 
CIRCULARA Nr. 58 
Către Şefii de Regiuni 


Rog comunicaţi legionarilor: 

În urma înmormîntărilor mucenicilor Moţa şi Marin, 
autorităţile s'au speriat, dar nu din cauza dezordinii, ci din cauza 
ordinii, în adevăr impresionantă, care a domnit tot timpul. 

Imediat, la câteva zile, au început declaraţii ministeriale 
lipsite de cel mai elementar înţeles. 

„Vrem să întronăm ordinea”. „Vom face totul pentru ca să 
restabilim ordinea”. Nu înţelegem nimic. De ce să apăraţi o 
ordine pe care nimeni nu o ameninţă? 

Acum circulă svonul că autorităţile ar voi să provoace cu 
orice chip, împrăştiind vestea că se pune la cale un complot 
legionar, că se vor face percheziţii şi arestări, căutându-se cămăși 
verzi şi arme prin casele legionarilor. 

Se poate ca acestea să fie numai simple zvonuri de cafenea. 
Totuşi eu am obligaţia ca să atrag atenţia legionarilor. 

[. Niciodată Mişcarea Legionară, pentru a birui, nu va 
recurge la „IDEEA DE COMPLOT” sau „LOVITURĂ DE 
STAT”. 

Consider aceasta ca o prostie. 

„Mişcarea Legionară nu poate birui decât odată cu 
desăvârșirea unui proces interior de conştiinţă a Națiunii 
Bon nf Când acest proces va cuprinde pe majoritatea 

omânilor, şi se va desăvârși, biruinţa va veni atunci automat, 


90 


Dee 


fără comploturi şi fără lovituri de stat, 
Biruinţa pe care noi o aşteptăm în m 
mare, atât de luminoasă, încât niciodată 
fie înlocuită cu o biruință ieftină şi 
complot sau lovitură de stat. 
II. În caz de percheziţii, ziua sau noaptea, legionarii 
deschide i, vor pu autorităţile cu cea mai mare Eni abili sa 
La sedii unde se vor găsi legionari iti ae 
va comanda „Pentru O i eionari, la apariţia autorităților se 
III. Dacă legionarii, familiile şi copiii lor vor fi bruscaţi sau 
maltrataţi, atunci cu cel mai mare calm şi seninătate vor zice: 
Doamne, pentru Biruinţa Legiunii învredniceşte-ne şi pe noi 
de orice suferinţă şi de orice moarte ca a lui MOŢA şi MARIN. 
GI ZaC: 


odul acesta, este atât de 
nu vom admite ca ea să 
trecătoare, născută din 


Înmormîntarea  “mucenicilor  Moţa şi Marin” a fost un 
moment de răscruce şi de apogeu în istoria Mişcării Legionare. 
Legionarii nu puteau să-şi omagieze martirii altfel de cum au 
făcut-o, organizând, ca civili, majoritatea tineri imberbi, în 
număr de câteva zeci de mii, un ritual al demnității imaginat ad- 
hoc, din nevoia de a demonstra că jertfa celor doi martiri “Moţa 
şi Marin” (sintagmă devenită populară la români, ca pentru 
greci Castor şi Polux) a fost o jertfă roditoare, că au murit cu un 
anume înţeles, superior, acel înţeles pe care o inimă bună putea 
să-l deducă din ceea ce se întâmpla în Bucureşti în acea zi de 12 
februarie 1937: în România s-a născut un om nou, un soi nou de 
român: românii legionari. Şi ei nu au fost numai doi, cei doi 
martiri, ci, iată-i, sunt zeci de mii de români capabili de jertfă 
totală pentru Neam şi pentru Iisus. al9i 

Trebuie să fi fost o teribilă exaltare pentru sufletele cinstite, 
de români, străini de Mişcarea Legionară, care au asistat la 


9l 


E 


A 


ceremonialul de înmormântare a celor doi pe A î pat p 
demonstrație de idealism, forță ŞI puritate PS fa Fe ără 
voia. lor, neostentativ, camarazii celor pa [ & anjele 
Anticristului. Căci ordinea desăvârşită, pi CARE e ALA /71Ş0ăj 
câteva zeci de mii de oameni, toţi îmbrăcaţi în odăjdii 
legionare”. și vizibil marcați de. spiritualitatea - momentului, 
constituia un spectacol impunător. y 
Dar nu pentru oricine. Ci, Cum spuneam mai Sus, pentru 
sufletele cinstite de români”. Pentru ceilalţi, pentru marile 
caiafe ale “eşichierului politic”, în frunte cu r egele sperjur, 
primul gând care le va fi trecut prin țeasta pustie a fost acela că 
nici un partid, nici toate la un loc şi nici cu oficialităţile statului 
alături, cu armată şi poliţie etc., n-ar fi putut organiza o 
asemenea desfăşurare de forță, impecabil strunită, de ordine, de 
simţire şi credință. Trebuie să fi fost cumplit sentimentul 
politicienilor, al camarilei regale dospită în crime şi fărădelegi, 
sentimentul că acea lume, tinerească şi minunată, pe care o 
descopereau acum în toată amploarea organismului creat de ei, 
le era străină, inaccesibilă şi fatalmente ostilă, adversară. 
Legionarii creaseră o nouă realitate, iar regele, cu toată 
liota de sforari care alcătuiau viermuiala numită clasă politică, 
se trezeau acum la realitate, la realitatea legionară, în acea zi de 
februarie. Descopereau că apăruse un sens nou al existenţei, Cu 
totul necunoscut lor, dar care orienta existenţa celor mai buni şi 
mai bravi dintre flăcăii şi fetele Țării! Că, dacă lucrurile erau 
lăsate mai departe în voia de până atunci, e foarte aproape ziua 
când aceşti flăcăi, atât de uniţi, atât de bine coordonaţi între ei, 
fără nici o greutate vor lua la mână Țara întreagă, s-0 
organizeze după Chipul lor, s-o curețe de gunoaiele şi murdăriile 
adunate la Palat şi-n clădirile guvernamentale, s-o. facă să 
strălucească mai ceva ca mândrul soare! Cum glăsuia o lozincă 
de-a lor, legionară. 
E posibil ca din acea zi să fi început, la nivelul politicii de 


9% 


Stat, organizarea minuțioasă a decapitării Mişcării Legi 
Supusă până atunci prigoanei şi încercărilor de de egionare. 
Mișcarea Legionară a devenit ţinta unei activită escurajare, 
urmărind desființarea ei prin lichidarea fizică, de Ți constante 
unui număr oricât de mare de legionari! PE E ASA 
Reacţia autorităților, comentată în această circulară 
aminteşte destul de bine de Irodiada începutului de ve ei 
irită ac creştin, 
Şi iarăşi un text pentru neuitarea noastră: “Mişcarea 
Legionară nu poate birui decât o dată cu desăvârşirea unui 
proces interior de conştiinţă a Națiunii Române” 
De reținut şi strategia ordonată de Căpitan dinaintea 
vexațiilor nelegiuite abătute în numele legii: calm şi seninătate 
amabilitate față de autorităţile abuzive. 


93 


32 


27 Februarie 1937 
CIRCULARA 
către legionarii din Capitală 


Cine va citi „Cărticica Şefului de Cuib” va putea cu uşurinţă 
vedea că de-a lungul ei trece ca o linie de foc: interdicţia unui 
legionar de a vorbi pe la spate pe camaradul său. | 

Nu numai pentru că acesta este un lucru neonorabil în sine, 
şi necavaleresc, dar mai ales pentru că acest sistem distruge o 
organizaţie. Orice organizaţie. Dar mai ales una bazată pe 
camaraderie şi onoare. 

Întreaga viaţă politică şi privată a clasei conducătoare 
româneşti de până acum a fost măcinată de această buruiană rea. 

Lumea noastră legionară se opune cu îndârjire acestui 
sistem. Noi suntem bazaţi pe francheță şi pe sinceritate care 
merge până la sânge. 

Deoarece la București, în special, s'a observat de o bucată 
de vreme apariţia acestei boale şi deoarece până acum am făcut 
observaţii verbale pe care le socot insuficiente, ordon, ca oricine 
va auzi pe un altul vorbind de rău, sau insinuând ceva la adresa 
unui camarad al său să-mi facă în scris raport personal. După 
care voiu lua măsuri pentru apărarea organizaţiei. 


C. 2. 


94 


Marea dificultate în orice comunitate umană este să se 
suporte oamenii unii pe alții. Cu atât mai greu într-o organizaţie 
care îşi propune şi O serie de rigori. Marele merit pedagogic al 
lui Codreanu, ca om, şi al vestitului îndreptar numit Cărticica 
şefului de cuib, ca text doctrinar, ca document de partid, este că 
au imaginat corect regulile de comportament care să en 
spiritul de camaraderie şi de onoare în care să se înscrie faptele 
legionarilor şi relaţiile dintre ei. Aceste reguli, din păcate, au 
fost exersate de legionari mai ales la Aiud şi Jilava ... În orice 
caz, cu un succes mai mare decât al legionarilor pe care soarta 
i-a ales să verifice eficiența acestor reguli în libertate, în 
Germania, în Spania, în tot Occidentul, unde duhul des-unirii s-a 
simţit mult mai în largul său decăt în Zarca Aiudului. 


33 


Bucureşti, 2 Martie 1937 
COMUNICAT 


Mişcarea Legionară nu are nici o legătură cu incidentul 
penibil în care Rectorul Universităţii, Traian Bratu, a fost rănit, 

Ea îşi manifestă părerea de rău pentru cele întâmplate. 

lar dacă cumva ar fi amestecat vreun membru al ei în 
această chestiune se vor lua măsuri în contra lui. 

În acelaşi timp însă, ţine să atragă tuturor atenţiunea asupra 
a două adevăruri indiscutabile: 

I. De pretutindeni - stat, guverne, autorităţi, profesori, senate 
universitare, rectori, partide politice - de mai mulţi ani, au pornit 
o acţiune de războire în contra tineretului. Toate preocupările se 
îndreaptă fără milă pe linia de izbire a tineretului, pentru păcatul 
de a avea o credinţă a sa. 

Această acţiune, dusă de oameni cu multe păcate faţă de ţară 
(pentru că au condus-o în repetate rânduri şi au adus-o unde este) 
împotriva unui tineret fără păcate - pentru că de-abia acum 
păşeşte în viaţă şi nu poartă nici o răspundere, deoarece n'a avut 
nici un cuvânt în conducerea ţării - este o mare injustiţie. 

Coaliția oamenilor cu păcate faţă de neam, pentru izbirea şi 
nimicirea celor fără păcate, este ceva care ne indignează şi 
revoltă orice conştiinţă cinstită. Ce putem spune bunăoară de 
Profesorii Universităţii din Bucureşti care la catedră 
propovăduiesc permanent, morală, atitudine corectă, respectul 
pentru dreptul şi credinţele fiecăruia, justiţie, iar în fapt dau 
intregei studenţimi lecţia celei mai mari injustiţii, desfiinţând 
Centrul Studenţesc, fără ca acesta să aibă cea mai mică vină. (...) 


96 


Ei 


Din nou un diagnostic. politie fără. cusur, 
neaşteptat de neconvenţionali, Străini de limbajul stereoti al 
demagogiei politicianiste: coaliția oamenilor cu păcate faţă de 
neam, pentru izbirea şi nimicirea celor fără păcate. Cuvinte 
obişnuite, fireşti, omenești, ale unei gândiri sănătoase, dedicată 
adevărului. Cuvinte adevărate. Insist asupra Sintagmei coaliția 
oamenilor cu păcate faţă de neam. Această coaliție guvernează 
şi azi România. Cei fără păcate, din păcate, întârzie să-şi facă şi 
ei coaliția lor. Aşa cum au făcut-o legionarii... 


în termeni 


97 


34 


Bucureşti, 2 Martie 1937 
CIRCULARA Nr. 60 
Către Şefii de Regiuni, Către Legionari, 


Se observă în urma înmormîntării celor doi martiri MOȚA 
şi MARIN, o tendinţă fermă de provocare a Mişcării Legionare. 

Pentru ca aceasta să reacționeze şi pe baza ripostei, să se 
poată lua măsuri contra ei. 

Ordon tuturor legionarilor, ceea ce necontenit am afirmat, să 
nu mai răspundă la nici un fel de provocare. 

Cazul cu Rectorul de la Iaşi trebuie să vă fie pildă. Eu nu 
cred să fie amestecat vreun legionar, mai ales în urma circularei 
nr.58. Dar dacă va fi, nu numai acel legionar va fi exclus din 
Mișcare, ci şi întregul Stat Major, şi organizaţia desfiinţată. 

E Zi Ga 


Text semnificativ pentru grozăvenia proiectului pus. în 
mişcare de Carol: să-i ucidă pe cei mai buni dintre tinerii Ţării, 
exemplarele cele mai reuşite ale fiinţei umane în ipostaza Sa 
românească. Cumplită coincidenţă: în anii în care s-a ridicat 
generajia cea mai performantă în toate Planurile spiritualităţii, 
cum nu mai avusesem alta nici la '45, în aceiaşi ani România a 
avut în fruntea ei mintea cea mai scelerată şi sufletul cel mai 
infam din toată istoria noastră! N-a existat domnitor mai odios, 


98 


d nemernic decât Carol al II-lea! Ce s-ay Fi întâmplat dacă î 

crioada interbelică ar fi domnit un Cuza sau măcar, încă ară 
ani, Ferdinand ?1... Da, istoria neamului românesc, Scrisă îi, 
cum a fost, este, iai inainte de orice istoria nenorocului nostru 
românesc, istoria lui n-a fost să fie, în care legionarii au înscris 
capitolul cel mai dureros, cel mai zguduitor! 


99 


35 


Bucureşti, 4 Martie 1937 
CIRCULARA Nr. 62 


În urma articolului intitulat „Iuliu Maniu” publicat în „Buna 
Vestire” Nr.10 din 3 Martie 1937, mă văd silit să atrag atențiunea 
tuturor legionarilor asupra vechei circulare dată cu privire la 
„Porunca Vremii”, circulară care se aplică întru totul şi ziarului 
„Buna Vestire”. 

Acest ziar nu este legionar. Ne este prieten şi-l susţinem. 

N'aşi dori însă ca punctele de vedere ale ziarului să poată fi 
confundate vreodată de către legionari, cu puncte de vedere ale 
Mişcării Legionare. 

De aceea: Citiţi ziarul, susţineţi-l cu drag; dar staţi în gardă, căci 
cum € și natural, nu totul ce e scris acolo, se află pe linie legionară. 

Trecând asupra fondului articolului „Iuliu Maniu” țin să 
precizez numai atât: Mişcarea Legionară nu împărtăşeşte punctul de 
vedere din acel articol nici cu privire la intenţia care i se atribue D-lui 
Maniu „de a capta tineretul curat”, deoarece socotim că D-l Maniu nu 
ne poate ofensa crezând despre noi, că putem fi o marfă de captat - şi 
nici cu aprecierile cari i se aduc D-sale. 

Peste alte deosebiri noi credem că d. Maniu este un om 
corect şi de ţinută morală, într'o țară care moare în fiecare zi din 
lipsă de ţinută morală şi de corectitudine interioară. Că pentru 
această ținută în contra sa se unelteşte, după cum se unelteşte 
ceas cu ceas şi în contra tineretului. 

Cerem: să ni se dea măcar dreptul de a ne respecta între noi 


acei care nefiind din aceleaşi tabere de păreri, simţim în carnea 
noastră sulițele aceloraşi uneltitori, 


C..ZAG 
100 


36 


Bucureşti, 9 Martie 1937 
PRIMIREA OAMENILOR POLITICI ÎN 
MIŞCAREA LEGIONARĂ 


Către Şefii de Regiuni şi Județe 

Răspund la întrebările trimise din diferitele părți ale țării 
unde în ultima vreme se observă o afluență către Legiune a 
oamenilor cari au jucat vreun rol deosebit în viața publică de 
până acum. 

Oameni cari au jucat un rol deosebit în viaţa publică de până 
acum nu se mai pot încadra în Mişcarea Legionară, chiar dacă 
dau semne că au înţeles această mişcare, chiar dacă sunt gata să 
facă jurăminte şi chiar dacă vi s'ar părea că prezintă destulă 
garanţie de devotament. 

Această măsură vine în urma unei experiențe legionare de 
mai mulţi ani de zile care conchide că oamenii trăind într'o 
anumită mentalitate cu foarte mare greutate. se „pot adapta 
mentalităţii legionare cu totul deosebită şi chiar dacă aparent se 
adaptează, n'o fac decât formal, nu în adâncuri, pentru că în 
momentele critice ale organizaţiei aceste adâncuri de mentalitate 
deosebită să iasă la iveală (fără voia lor) fie printr o zi 
nelegionară, fie printr'o acţiune sau ieşire care poate perichită 
însăşi unitatea şi chiar viaţa mişcării Er etnie 

De aceea, pentru siguranţa, liniştea interio E e uri va 
nealterată a Mişcării Legionare, oamenii ce ia: A atică 
Viaţa publică, nu pot fi încadrați în (i al sentimente bune 
atacat niciodată şi chiar dacă au avut totde 


față de noi. 


101 


| 


După biruinţă, ei vor putea pune st ip i Pa 
capacitatea lor la dispoziţia ţării, vor gr e : i ețiui 
de stat, se va face apel la ştiinţa ŞI puterea lor e i că, dar nu 
se vor putea înrola nici atunci în cadrul mişcării active. 

Acum ei pot să facă parte din rândurile Prietenilor 


Legionarilor. red E , 
Pentru biruinţa cauzei legionare aşteptăm de la ei un act de 


mare înţelegere a acestei circulare, menită să ne apere organizaţia 
de orice riscuri sau eventuale frământări. 


6. Za 


> 


În ciuda persecuțiilor şi a nelegiuirilor ce se pregăteau în 
culisele vieţii politice, “se observă o afluenţă către Legiune" a 
unor politicieni al căror simţ politic sesiza corect Mişcarea şi 
transformările la nivelul opțiunilor electoratului. Ţara. era. tot 
mai fățiș alături de legionari. Din nou reacţia legionară, a 
Căpitanului, contrazice toate regulile politicianismului: “pentru 
siguranța, liniştea interioară şi păstrarea nealterată a Mişcării 
Legionare, oamenii ce au jucat vreun rol în viaţa publică nu 
pot fi încadraţi în Mişcare”. Dacă o asemenea prevedere ar fi 
fost înscrisă în statutul Mişcării, poate că ne-am fi îndoit de 
sinceritatea şi onestitatea ei. Dar această prevedere apare într-o 
circulară, atunci când fenomenul este realitate, nu. ipoteză 
teoretică. Din nou, se creează o situaţie relativ clasică — un 
partid aflat. în ascensiune atrage. atenţia şi interesul 
personalităţilor publice, pe care legionarii o. tratează şi 0 
rezolvă într-o manieră fără precedent. Dar în acelaşi timp şi 
întru totul consecventă cu manifestările de până atunci ale 
Mişcării E atâta. înțelepciune în această circulară, - atâta 
subtilitate sufletească şi e totuşi atât de neașteptată din partea 


unui om de acțiune atât de eficient precum Corneliu Zelea 
Codreanu! 


102 


37 


Bucureşti, 13 Martie 1937 
CIRCULARA Nr. 64 
Către toţi legionarii din România 


Stau cu sufletul încărcat de bucurie citind cele două hotăriri 
ale Sfântului Sinod din 10 Martie 1937 şi 11 Martie 1937. 

Au fost, şi nu de mult, hotărîri cari ne-au sbuciumat, nu ca 
legionari, ci ca Români, după cum acestea din urmă ne înalță ca 
Români, depăşind cu mult calitatea noastră de organizaţie 
legionară. Nu ştiu cine dintre Înalţii noştri Ierarhi şi nu ştiu, dacă 
unul, doi sau trei, au determinat această istorică atitudine, dar 
ştiu că asemenea hotărîri în lume au fost totdeauna urmate de 
coaliţii satanice. Şi nu voiu fi eu acela care să învăţ Biserica, ce 
trebuie să facă în faţa unui atac satanic, dar în calitatea mea de 
soldat, acelora ce au păşit astfel nu pot să nu le strig: Inainte, căci 
veţi birui! Pentru că neamul vă susţine şi vă urmează. Pr 

Pentru mine atitudinea de acum, istorică, a Bisericii 
Ortodoxe, este un început de mărire, un început de atitudine de 
Împărat. Şi cred că e bine ca Ortodoxia noastră să ştie că cinei 
nu-i Împărat pentru că Împărăţia de alături s'a dărâmat, cl 
întrucât are inimă de Împărat, simte puteri de Împărat în inima sa 
şi ia hotărîri şi atitudini de Impărat. sacre 

Am credinţa că în marea lume a aan Asie 
României, va juca cândva cel mai mare rol: În eră sa va 
de sclav şi drumuri de Împărat. Pe drumul de s 


iai iciodată la acest 
i, aa 3 S ă te nu oţi ajunge nl p 
Aust Sc a ip nam tăcut când ea a avut 


rol. De aceea cu toţii şi mai ales cel | Bisericii noastre pe 
alte atitudini, să salutăm primul pas a 


103 


e 


drumul de Împărăţie. 

Toate cuiburile de nari 
toți Românii din toate organizaţii 
hotărîri ale Sf.Sinod. 


legionari Şi dacă aş putea aş îndemna pe 
le politice să citească cele două 


C. ZI 


Puţine circulare poartă acest antet: Către toți legionarii din 
România. A simţit Căpitanul că textul pe care-l transmite este 
unul dintre cele mai importante pe care le-a semnat vreodată un 
om politic român. Este textul în care Corneliu Zelea Codreanu 
face una din marile sale profeții, a căror împlinire se produce 
sub ochii noştri: “am credința că în marea lume a Ortodoxiei, 
Biserica României va juca cândva cel mai mare rol”. Dialogul 
ecumenic al creştinilor, în principal al ortodocșilor şi catolicilor, 
la cel mai înalt nivel se poartă azi între Sfântul Părinte loan 
Paul al II-lea şi Preafericitul Părinte Patriarh . Teoctist, cu 
decizii importante luate şi într-un spirit de totală şi vrednică 
frățietate. 

Să mai adaug un detaliu, o informaţie pe care o dețin de la 
Edgar Papu, omul cel mai erudit de pe planetă în momentul când 
a trecut în lumea celor drepți. Cu. puţin înainte mi-a Spus: 
“Domnule Coja, să nu te miri că ați fost aşa bine primiţi la 
Vatican; după informaţiile mele Papa are o sensibilitate aparte 
față de români, deoarece se trage dintr-un sat de moldoveni 
care, în urmă cu vreo trei secole » S-au strămutat mai spre nord, 
de răul fătarilor +" Edgar Papu, catolic practicant şi fervent, la 
cot ce ape A 9 aaa 
Vatican lansarea cărții lui De if și ii Si szgi dese dşutati 'ă 
(oa ra umitru Mărtinaş despre Catolicii 

Moldova. Tradusă. în italieneşte şi tipărită pe 
cheltuiala Papei. Cu acea ocazie am aflat şi i i, 
coreci numele de către cei a ați: Spete 1-0 pr UDĂ 

propiaţi: Padre Voicila ... 


104 


E 


Oricum, textul circularei de mai sus va CONTA, Sunt Sigur 
atunci când se Va discuta vreodată, în termeni” tehnici”, 
chestiunea sanctificării unor martiri legionari. În Sp : 
acelui moment de întronare a normalității, stau cu pi 
încărcat de bucurie citind circulara nr. 64, din 13 martie 1937 
Şi bag de seamă că iar apare numărul 
legionare... A 

Revin asupra profeției În marea lume a Ortodoxiei, 
Biserica României va juca cândva cel mai mare rol... Aviz 
prelaților ortodocşi, nu prea numeroşi — ce-i drept, care nu s-au 
învrednicit încă să se familiarizeze cu adevărul despre legionari 
şi comit cu seninătate şi inconştiență păcatul de a huli taman pe 
cei mai. credincioşi români, pe cei mai drept credincioşi. 
Împlinirea profeției legionare e o dovadă că Dumnezeu i-a ales 
pe legionari să fie unelte ale adevărului, un adevăr la care nu 
vom putea ajunge fără conştientizarea în Biserica României a 
adevărului despre legionari. Cu alte cuvinte, dacă preoților 
noştri le suride gândul din profeția Căpitanului, această profeție 
nu se poate împlini fără truda şi străduinţa preoțimii înseși de a 
afla şi răspândi adevărul despre cei care au avut binecuvîntarea 
Domnului pentru a face asemenea profeție. 


13 în întâmplările 


105 


38 


Bucureşti, 28 Aprilie 1937 
DOMNILOR AVOCAŢI 


Mă adresez Dv. şi prin Dv. tuturor avocaţilor din toate 
barourile Ţării, mă adresez tuturor Judecătorilor de orice 
instanță, mă adresez Ţării întregi pentru ca mai înainte de a 
vedea ce avem de făcut, să protestez din adâncurile sufletului 
împotriva modului nemaipomenit şi nemaiauzit în care au fost 
judecaţi cei zece legionari. 

1. Protestez împotriva faptului că au fost ridicaţi prin legea 
nouă votată, de la Judecătorii lor fireşti şi trimişi unei instanţe 
militare de judecată, în atribuţiile căreia nu intra judecarea 
acestui proces. 

2. Protestez în contra eliminării din instanță a întregei 
apărări, lăsând pe acuzaţi fără nici o apărare, căci nu poate fi 
considerată apărare, aceea făcută de un singur ofiţer, în 7 minute, 
pentru zece oameni pe cari îi condamni la muncă silnică pe viaţă. 

3. Protestez în contra faptului că prin acest sistem acuzaţii 
au fost lipsiţi de martorii principali în această chestiune, martori 
cari dețin lucruri senzaţionale în favoarea acuzaților, martori cari, 
după planul apărării au fost lăsaţi mai la urmă, dar care în urma 
măsurilor luate, n'au mai putut fi audiaţi. 

Aceşti martori în ordinea importanței sunt: Generalul 
Gh.Cantacuzino, care a prezidat juriul de onoare, a judecat şi 
eliminat pe Stelescu din organizaţie. Posedă documente şi acte de 
importanță zdrobitoare. Corneliu Z. Codreanu, deţinător a unor 
importante informaţii, Prof. Nae Ionescu, Ing. Cristian Leu, 


106 


> 5 


cunoscând punerea la cale a unui asasinat odio 
acel ce trebuia să execute asasinatul, ea s 
Dumitrescu-Zăpadă. 

4. Protestez în contra acestui sist 
neîncrederea în Justiţie, neîncrederea care este înce 
nenorocirilor, pentru că refuzul de justiţie duce pe o cata tuturor 
a-şi face singur justiţie. - Ca şi în cazul e lia ideia de 
este cea mai mare nenorocire care se poate abate gi ata 
Țări. 

Domnilor avocaţi, rog luaţi toate măsurile dictate de legi 
pentru ca hotărîrea dată să fie casată în Instanţele superioare. i 


C: Z:e, 


ă Vasile Cotea 
Gheorghiade și 


“m Care ridică în Țară 


Circulara aceasta a fost prilejuită de procesul în care au 
fost condamnați la muncă silnică pe viaţă cei zece decemviri. Ca 
şi în cazul nicadorilor, încă nu avem o cercetare ştiinţifică, 
obiectivă şi detaşată, a procesului şi a faptelor respective, ani de 
zile aceste subiecte au fost interzise, iar după 1990 întârzie în 
mod nejustificat abordarea lor. Din “folclorul” legionar am 
prins contestarea variantei măcelului bestial, variantă pusă în 
circulaţie de presa din Sărindar. Acum, ce date sigure avem ? 
Faptul că cei zece asasini fuseseră, până în ziua crimei, tineri 
onorabili, cu meserii intelectuale, străini până atunci de orice 
antecedente penale, criminale. S-au dus toți zece din sol idaritate, 
şi e posibil, ca şi în cazul celor trei nicadori, ca numai unul să fi 
fost inarmat. 

În orice caz, prin uciderea lui 
Sfidat jurămîntul de camaraderie, de 
demonstreze ceva, să susțină o idee morală. 
sursele legionare de informaţii cu Pre „eni ca Nae lonescu 
regretabil că justiția a împiedecat nişte oan 


Stelescu, camaradul care a 
loialitate, au vrut sa 
Nu cunosc prea bine 
la acest subiect. E 


107 


| 


şi generalul Gh. Cantacuzino să depună ca martori. Se cunoaşte 
oare ce ar fi avut de mărturisit şi de dovedit? Să reținem, pentru 
a înțelege o parte din violențele şi crimele săvârşite de legionari, 
că “refuzul de justiţie duce pe om la ideea de a-şi face singur 
justiţie”. 

Oricum, cei ce au căzut victime acestor violențe legionare, 
aproape toți erau indivizi asupra cărora justiția întârzia în mod 
nepermis să aplice legile, caz în care indivizi ca Gavrilă 
Marinescu şi atâți alții ar fi înfundat puşcăriile. 

De ce l-au ucis decemvirii pe Stelescu în maniera în care 1- 
au ucis ? lată o întrebare la care răspunsul, sunt convins, va 
pune în evidenţă că în viziunea autorilor crimei a fost de fapt o 
execuţie legitimă, binemeritată, chiar dacă nu şi legală. Ca şi în 
cazul nicadorilor. 

Repet: legitimă, chiar dacă ilegală! 


108 


39 


16 Mai 1937 
CAMARAZI 


Din Universităţi şi licee, daţi 
Legionarul care nu- 
unui juriu de onoare. 


-Vă examenele. 
ŞI dă examenele va fi trimis în judecata 


CAie: 


“Legionarul care nu-şi dă examenele va fi trimis în 
judecata unui juriu de onoare” — iată o prevedere legionară 
care îi va descumpăni pe mulți dintre tinerii care astăzi 
cochetează cu ideea legionară, “la modă” în anumite cercuri. 
Va fi şi din acest punct de vedere utilă publicarea şi cunoaşterea 
circularelor legionare, calea de acces cea mai convingătoare 
spre sensul trăirii legionare a acelor ani năpraznici. 


109 


40 


Bucureşti, 13 lunie 1937 
CIRCULARA Nr.75 


Partidul „Totul pentru Țară” nu va mai face anul acesta 
tabere de muncă. O circulară care se va trimite la timpul nimerit, 
va explica pe larg şi aşa cum se cuvine: Cine, cum, şi în ce 
împrejurări, a răpit tineretului legionar dreptul sacru de a munci. 
În vara aceasta organizaţia noastră va face numai două tabere de 
odihnă: 

1. Una la Carmen-Sylva, pentru cei reumatici. 

II. A doua, într'o regiune sub-muntoasă pentru cei slabi de 
piept. 
În aceste două tabere munca este strict interzisă! (bine- 
înțeles în afară de curăţenia necesară, deoarece  n'avem 
posibilitatea de a ne lua servitori.) Oricine va încerca să 
muncească va fi imediat eliminat; pentru a nu călca legea şi mai 
ales intenţia legiuitorului sau a celui ce l-a inspirat şi pentru a nu 
da pretexte închiderii taberelor. Atât locuinţa cât şi masa se vor 
plăti. 

(...) Invităm în această tabără şi tinerii din alte partide 
politice, din orice partid politic, pentru a beneficia de apa mării 
sau de aerul muntelui, dar cu condiţia de a se supune atmosferii 
şi disciplinei Mişcării Legionare. 

Taberele se deschid la 10 Iulie. 

Interdicţii: Sunt interzise complect: 


|. Cămăşile verzi (fiecare îşi poate face cămăși albe sau de 
altă culoare). 


110 


III 


II. Cântecele în trenuri sau pe drum 

Excursii: Îndemn restul de legionari să 
sau comune, excursii în munți sau în alte loc 
eXCUISsII in grup mare se pot face foarte ieftin. 

Rog ca aceste grupuri să fie pretutindeni exemple d 
cinste, tăcere, bunăcuviință, armonie. ze ai 


P.S. - Au fost interzise și 
ZI ŞI aceste 2 tab Pa RE 
excursiile. ere de odihnă şi 


organizeze pe judeţe 
uri frumoase. Aceste 


6,46. 


Educaţia normalităţii şi a împlinirii condiţiei umane. În 
anul 1936 fuseseră zeci şi sute de tabere şi şantiere, în toată 
România. In 1937 aceste tabere vor fi interzise. Pasă-mi-te, 
statul şi clasa politică, cu regele nemernic în frunte, nu aveau 
nevoie de oameni normali, care să preţuiască munca, cinstea, 
onoarea, camaraderia... 


N 


Da 


4l 


Bucureşti, 18 Iunie 1937 
CIRCULARA Nr. 79 


Camarazi, ieri 
Peste câteva zile, Joi 24 Iunie 1937, se împlinesc 10 ani de 


când a luat ființă Mişcarea Legionară. - Dă 
Am plecat alături de Moţa şi încă de 3. In total am fost cinci. 


Din primul moment ne-au acoperit toate insultele, am primit apoi 
palme şi lovituri, izbitură după izbitură ne-au crestat feţele Şi 
frunţile, închisorile ne-au supt oasele, am fost condamnaţi. la 
moarte în gândul vrăjmaşilor noştri; iar, de câţiva ani, suntem 
obiectul tuturor uneltirilor întunecate. Război de nimicire dus 
ceas cu ceas. Pentru noi, nici o milă. Am trăit din mila lui 
Dumnezeu şi din vârful sabiei noastre! 

Am răbdat şi am răspuns năprasnic. Şi acum, la zece ani, 
când vom fi făcut bilanţul acestor uneltiri, acestor chinuri, 
acestor umilinţe, acestor încercări de nimicire ne vom întoarce 
patru din cei cinci de la început şi vom spune vrăjmaşilor noştri: 

În zece ani rezultatul uneltirilor voastre este acesta: Suntem 
un milion! 

Un milion de suflete, de femei, de copii, de bărbaţi şi 
bătrâni, cari au o credință nouă, cari trăiesc, care luptă, cari 
Jertfesc sub steag legionar, care așteaptă România legionară şi 
cred într însa. Unde vă este biruinţa? Şi unde vă va fi biruinţa? 
Căci dacă n'aţi putut nimici cinci, cum veţi mai putea nimici de 
două sute de mii de ori câte cinci? 

Și acum, mă îndrept către voi, dragi camarazi de ieri şi de 


112 


50 


CĂTRE MUNCITORI 


În Țara Nouă... 


Mişcarea Legionară va da muncitorimii mai mult decât un 
program, mai mult decât o pâine mai albă, mai mult decât un pat 
mai bun. 

Ea va da muncitorimii dreptul de a se simţi stăpână peste 
țară, deopotrivă cu toţi ceilalţi Români. Muncitorul va păşi cu 
pas de stăpân, nu de rob, pe străzile pline de lumini şi luxuri, pe 
unde astăzi nu îndrăsneşte să îşi ridice ochii în sus. Pentru prima 
dată el va simţi bucuria, mândria de a fi stăpân, de a fi stăpânul 
țării lui. Faţă de acestea, toate celelalte chestiuni, interesează 
prea puţin pentru că muncitorul stăpân îşi va avea legile, 
organizarea în Stat şi soarta pe care singur şi le va face cu mână, 
cu cap şi cu conştiinţă de stăpân! 

C.Z.C., Bucureşti, 26 Sept. 1937 


* 


Textul acestei circulare ar putea fi invocat de unii mai 
năuci. în sprijinul ideii că programul legionar era aproape 
identic cu cel comunist. Ca şi în cazul comparaţiei care se face 
curent între legionari şi fascişti (sau naţional-socialişti), se trece 
cu vederea “detaliul” credinţei în Dumnezeu, care îi separă pe 
legionari de comunişti. şi de fascişti. li separă intr-un mod 
ireduetibil. 


Î i cară 
Nevoia de înnoire, 


necesitatea unei primeniri la. s 


128 


a —E E 


PN n a >. E 


înapoi “ca racul” di i ; 
est pur LA, sai Mi invaziei străinilor. jecmănitori 
răstoarne “păreri şi Yma, în viziu 
învins, deprimat şi umilit, al neamului” Dică 
pi Adică să ne vindece de ovi, 5 
părerea cea mai proastă, defetismul 


de a avea despre noi înşine 
cel mai stupid, 


Bucureşti, 26 Septembrie 1937 
CEI 40 DE COPII LEGIONARI 


Duminică, cu ocazia serbării de la sediul legionar Vor fi 
îmbrăcaţi în noile haine cei 40 de copii pe care îi creşte Legiunea 
pentru a-i face comercianţi. AER mpa 

Ei sunt toţi fii de ţărani şi de muncitori săraci. 

Ei au fost aleşi din cele mai împovărate familii şi mai 
încovoiate de sărăcie şi necazuri. 

Sunt luaţi din diferite părți ale ţării: Dolj, Someş, Făgăraş, 
Ialomiţa, Covurlui, Botoşani, Bacău, Prahova. 

Sunt organizaţi întrun corp al lor sub comanda 
comandantului ajutor Mureşan Ştefan. Capătă o bună educaţie. 
Deviza lor este: 


„Legionarul nu minte niciodată.” 
0470; 


Dintre cei 40 de copii, în anii '50, cățiva au fost judecaţi şi 
condamnaţi de justiția comunistă la ani grei de temniță pentru 
activitatea legionară desfăşurată ca ucenici, ca băieţi de 
prăvălie. Doar fuseseră selecționați: “aleşi din cele mai 
împovărate familii“... Unul dintre aceşti copii nevoiaşi, dar 
isteți, remarcaţi de selecţia legionară, a fost tatăl cunoscutului 
menestrel “la curțile dorului”, Tudor Gheorghe, nea Ilie Tudor, 
autor al unei cărți de amintiri legionare Un an lângă Căpitan. 


127 126 


"1 III E e A 20 


Di 


în el vor intra cele mai de elită elemente, din punct de 


vedere al corectitudinii, capacităţii ȘI Agia ate DA Ș 
Acest Corp Nou va sta sub comanda mea timp de un an, 


având ca ajutor pe Com. legionar Petru it E gi 

Lupta noastră este istorică. Ea va ÎL înscrisă în Cartea 
Neamului, pentru că vom merge, CU cea mal Pe siguranţă, din 
biruinţă în biruinţă, înfrângând rezistenţe şi vrăjmăşii şi spărgând 
zidurile mentalităţii defensive şi descurajatoare, de azi şi de eri. 

Vom răsturna păreri şi argumente înfipte de decenii în 
gândul învins, deprimat şi umilit, al neamului, dovedind că 
totuşi, din sângele nostru românesc, se pot naşte negustori, în 
toate domeniile, care să ţină pieptul oricui şi să scoată din luptă 
orice rival. 


3 /30 


Acesta este adevărul: împotriva monopolului (acaparării) 
comerțului, devenit aproape sută la sută evreiesc în multe zone 
ale ţării, replica legionară nu a fost cea prezentată în filmele 
comuniste: spargerea. vitrinelor, incendierea depozitelor şi a 
magazinelor, molestarea patronilor evrei... Ci răspunsul a fost 
cel vădit în aceste circulare, acte care înregistrează o concepție 
de-a dreptul serafică despre negustori, despre chelneri, despre 
cârciumari, din care Corneliu Zelea Codreanu a încercat să facă 
o elită, din punct de vedere al corectitudinii, capacității şi 
devotamentului. 

“Lupta noastră este istorică”, declară, aproape patetic, 
Căpitanul. Numai cifrele statistice ale acelor ani, dacă le 
raportezi la aceste circulare, te ajută să nu le judeci pripit, ca pe 
nişte caraghioslicuri ridicole,  pricepând gravitatea şi 
seriozitatea situaţiei. Recomandăm aceste cifre statistice, care 
dezvăluie măsura dramatică în care elementul românesc dăduse 


125 


O 


48 
Bucureşti, 13 Septemvrie 1937 


PENTRU ÎNFIINȚAREA BATAL 
d 10 
LEGIONAR AL COMERȚULUI» ua 


Dragii mei, 

In zilele de 13 şi 14 Septembrie (Sf. Corneliu Sutaşul şi Ziua 
Crucii) mişcarea noastră sărbătorește, în fiecare an, Comerţul 
Legionar. 

In toamna aceasta se împlinesc doi ani de când Legionarul a 
făcut cel dintâi pas pe linia comerțului. 

După un an şi jumătate de şcoală, în jurul Cooperativei din 
Bucureşti, am pornit, cu cele dintâi elemente, la prima ofensivă. 

Rezultatul a fost: Succes desăvârșit, atât din punct de vedere 
material cât şi moral. Legionari şi legionare au făcut sforțări de 
voinţă, răbdare, rezistenţă, încordare, devotament, încât prin 
ordinul de închidere de la Carmen-Sylva, am creeat o nouă 
distincţie, în cadrul organizaţiei noastre: „Bătălia Comerţului 
Legionar”, care să răsplătească acest devotament. . 

Acum suntem în ajunul unei mari ofensive pe câmpul 
pierdut de Români al comerțului. De aceea simțim nevoia 
organizării unui nou Corp. 

Acela ia fiinţă astăzi 13 SA 
bile Co ta e ri, metru cu metru, poziţiile 

BI va avea misiunea de 4 Ne _a pierdut. Denumirea lui 
economice pe care neamul nostru le-a P 


sună a războiu, nu a afacere: 


mbrie şi va purta numele de 


124 


i 


„+ ORI Pee O Rae 


47 


Iulie 1937 | 
După raportul Șefului de Regiune 
JUDEŢUL ROMAN 


Se desființează întreaga organizaţie legionară din Judeţul şi 
oraşul Roman. Ea fiind cu mult sub nivelul cerut de credința şi 
onoarea Mişcării Legionare. Toate cuiburile existente îşi 
încetează viaţa, ele ne mai putând activa. Şeful Judeţului va 
putea proceda la refacerea organizaţiei cu condiţia de a nu 
reprimi în noile sale cadre decât un maximum de 5% din totalul 
de legionari ai organizaţiei. Toate gradele aflătoare în judeţ nu 
vor mai putea ocupa timp de doi ani nici o funcţie, ele fiind 
răspunzătoare colectiv de starea nesatisfăcătoare în care se află 
judeţul. 

(e vAle; 


Fireşte, ar merita să se ştie în fapt ce s-a întâmplat. în 
judeţul Roman de s-a ajuns la o sancțiune atât de dură. Și, din 
nou, severitatea selecției: numai 5% din legionarii romaşcani 
urmau Să fie reprimiţi. Precum şi sentimentul, convingerea chiar 
că asemenea linie de conduită, a intransigenţei morale, n-a avut 
pereche în alte ţări, la alte popoare, în epoca modernă, a 
partidelor politice, a pluralismului politic. Altminteri, principiul 
de la care s-au abătut legionarii din judeţul Roman este mereu 
acelaşi, obsedant şi, iată, făuritor de istorie! 


123 


46 


CUIBUL „FARUL» 


Din Corpul muncitoresc Legionar Constanţa a reparat, prin 
munca membrilor, 37 de corturi Tupte ale Taberii din Carmen- 
Sylva. Este dat ca exemplu pentru credință. 


C.Z.C. 


Mă întreb dacă numele pe care l-a căpătat la un moment 
dat echipa Locomotiva PCA din Constanţa, devenind FARUL 
Constanţa, a avut vreo legătură la vremea aceea cu amintirea 
lăsată de Cuibul legionar Farul? Cuib muncitoresc... Cel care a 
decis această schimbare de nume a ştiut că dă un nume legionar 
echipei de fotbal tomitane? 


122 


45 


3 ulie 1937 
CĂTRE ŞEFII DE CUIBURI 


Ne-au sosit un număr de 25 de copii între 12-15 ani. Au 
venit desculți, fără haine, fără rufe, fără paturi. Toţi sunt din 
familii sărace, împovărate; unii fără părinţi. De acum încolo ei 
sunt copiii Legiunii. Fac apel la cei cari au acasă ghete sau haine, 
mai vechi, rufe, paturi pentru copii între 12-15-16 ani, să se 
prezinte cu ele la mine. 

PZaGE 


Fapte legionare, nu vorbe, nu angajamente, marcând încă o 
dată diferenţa fantastică dintre legionari şi întreg contextul 
politic în care au apărut, în mod absolut miraculos, ca un dar 
dumnezeiesc prea puţin meritat oricare ar fi fost meridianul sub 
care s-ar fi ivit Mişcarea... 


121 


Altă prevedere ciuda 
nu se vorbească tare, legi 
gentleman, Zic englezii. 
Nimic nou. Incă şi mai c 
de cuib, că la adunările 
De ce? Printre altele, p 
suişul către Dumnezeu. Pri 


fă 
ş Pentru Un partid Politic: 
narii Sunţ făcuj sy n 


Deci legi 
E, E 
&ionarii eray nişte gentlemani! 


iudat e câ i, di 
ip dfli, din Cărticica Șefului 
e se făceau exerciţii de tăcere 


Ă CE E c, ci oi 
resurecție spirituală a unui Popor întreg cafele 


de Cât priveşte trimi 
la „havra jidănească”, expresia este ie i = menit . 
: Si op aei, E ai multe 
popoare. Circulă şi în idiş. Fireşte, în lipsă de alte argumente şi 
dovezi, ea poate fi Invocată şi ca expresie a antisemitismului 
funciar al legionarilor. Altfel cum ar mai trăi atâta lu 


urma antisemitismului legionar?! 


me de pe 


120 


PIERRE Ea ANRE 


Dar, nici acel frate muncitor nu trebue să Jeneze pe celălalt 
frate al său, sau pe familia şi pe copiii lui: „răcnind cât îi ţine 
gura la masă, scuipând pe pereţi, înjurând birjăreşte, sau făcând 
alte necuviinţe”. 

Aici toată lumea trebuie să fie cu obraz, cu eleganţă 
sufletească şi cu Bună-cuviinţă. 

Fiecare trebuie să ne respecte casa noastră aşa cum îşi 
respectă propria casă. 

Fiecare trebuie să fie atent la orice gest, în materie de 
educaţie, faţă de copiii şi familia altuia, tot aşa cum este atent 
faţă de proprii lui copii. 

Cine vrea să fie respectat, trebuie să respecte şi el pe alţii. 

Deci, voiesc să spun, că aici în acest restaurant, doresc să 
facem o adevărată şcoală de bună purtare, eleganţă şi caldă 
camaraderie legionară, cu înfrățire între toţi fiii neamului. 

Doresc ca aici să nu se vorbească tare, ca să dăm aspect de 
havră jidănească; legionarii sunt tăcuţi. 

Să avem o poziţie cuviincioasă la masă, să avem o 
permanentă grijă de a păstra o conduită ireproşabilă pentru a da 
un exemplu bun şi o bună educaţie celor mai tineri dintre noi. 

Aşa trebuie să fie neamul acesta mâine sub semn legionar. 
El nu va putea să aibă înfăţişare nici de cafenea grecească şi nici 
de havră jidănească. 

În sfârşit mai rog pe toată lumea: Fiţi corecţi. Nu căutaţi să 
plecaţi de la mese fără a plăti. Nu pentru că mă vei fura cu 20 de 
lei, ci pentru că mi-e ruşine de neamul meu. 

Când oare neamul nostru îşi va scutura de pe el şi această 
zdreanţă străină a necinstei şi a tendinței de înşelăciune? 

În acest restaurant nimeni nu este de meserie. Facem sforțări ca 
să învăţăm acum. De aceea fiţi îngăduitori faţă de greşelile pe care le 
observați şi vă rugăm atrageţi-ne totdeauna atenția asupra lor. 

Vă doresc poftă bună la toată lumea. 

07.0: 


119 


„0 


44 
3 Iulie 1937 


CUVINTE C 


ĂT 
RESTAURANVULEE PUBLICUL 


TULUI LEGIONAR 


Mişcarea legionară a mai 
piciorul său sănătos şi biruitor 
restaurantul. 

Urmărim: 

|. Să facem şcoală economică tinere 
aceasta. 


cucerit încă o înălțime. A pus 
Pe 0 nouă poziţie de activitate: 


tului şi în direcția 


plic 2. Să Venim în ajutorul camarazilor care vor să ia o masă 
ieftină, sănătoasă, curată. 

3, să realizăm un beneficiu pentru a duce mişcarea mai 
departe şi pentru a putea cumpăra o haină, un pat şi o masă, celor 
cari muncesc sau luptă pentru biruință în birouri, în jurul acestui 
sediu sau al Casei Verzi. Numărul lor e mare şi nu voiesc să mă 
ating de nici o centimă din fondul cotizaţiilor care trebuie să 
meargă în întregime în luptă. Pentru întreţinerea acestor servicii 
trebuie să ne câştigăm banii necesari pentru Comerţ. Încât dacă 
masa nu € şi mai ieftină, să ştiţi că leul pe care îl daţi în plus 
merge pentru întreţinerea camarazilor încadrați Centrului, sau 
merge pentru luptă. 

4..Să realizăm în interiorul acestui restaurant armonia 
socială legionară. 

În acest restaurant poate să vină 
un căruţaş, sau orice alt muncitor cu 
familiile lor. Soţi şi copii. 

Profesorul universitar nu se Va ul 
cu ochiu de frate, la fratele său muncitor. 


şi un profesor universitar şi 
braţele. Să stea la masă ei și 


ta cu dispreţ sau chiorîş, ci 


118 


i 


se zică: „să 


se vindeca, pentru a-şi reface sănătatea. Nu trebuie să > ZICă: „să 
Să vină cei 


vină numai cei bogaţi”. Neamul zice: „Să vină toţi”. 2 
ce au nevoie, bolnavi, bogaţi sau săraci. Căci neamul se sprijină 
pe toți deopotrivă şi pe cei bogaţi ca şi pe cei săraci. Şi poate mai 
mult pe cei săraci. În orice caz neamul are interesul ca toţi fiii 
săi, săraci sau bogaţi, să fie sănătoşi. : 

Deci repet: Comercianţi din Carmen Sylva, spre câştigul şi 
spre binele vostru; Spre binele Staţiunii, Spre binele familiilor 
sărace împinse de boală spre lac sau spre mare; Spre binele 
Neamului nostru, urmaţi sfatul şi exemplul pe care vi-l dăm: 
Vindeţi la preţuri normale! 

BAC 


Sunt mai multe circulare legate de tentativa legionară de a 
organiza o rețea comercială, de magazine, cantine, restaurante, 
organizate după concepția legionară. Încercarea a reuşit căci s- 
a bazat pe acest monument de bun simţ care a fost Corneliu 
Codreanu, pe cât de visător, pe atât de bun gospodar. şi 
organizator, bântuit, stăpânit, obsedat şi pasionat de mereu 
aceeași idee, aceeaşi grijă: să facă bine binele, pe care nu se 
putea abține să nu-l facă altora, Neamului. În romanul Salonul 
de reanimare, scris când ştiam puţine despre Căpitan (puţin, dar 
esenţial), aflate din relatările şi comentariile dumnealor Simion 
Ghinea şi Petre Ţuţea, am vorbit totuşi la un moment dat despre 
angelitatea Căpitanului. Nici nu bănuiam cât de multă dreptate 
aveam. Citind abia în ultimii ani circularele Căpitanului şi mai 
ales pe acestea, din seria circularelor “comerciale ”, mă mir de 
mine însumi cât de inspirat am fost folosind cuvântul angelitate 
(şi îngeritate atunci, prima dată, şi folosindu-l atât de potrivit! 


117 


43 
Iunie 1937 
O LAMURIRE 
Pentru ce „Consumul Leei : 
ieftin? cglonar Carmen-Sylva vinde mai 


„Consumul Legionar” vinde maj ; 
concurență celorlalți negustori; 

, Ci pentru un principiu foarte sănătos pe care trebuie să-l 
aplice toți comercianții din Carmen-Sylva. 

1; In interesul lor: pentru că oamenii văzând că la Carmen- 
Sylva ei nu sunt spoliaţi, că marfa este tot aşa de ieftină ca la ei 
acasă, în loc să vină 10.000, vor veni douăzeci de mii şi 
negustorul va câştiga mai mult dacă va vinde ieftin la 20.000. 
decât dacă va vinde scump la 10.000 de oameni. 

2. In interesul staţiunii: Pentru că stațiunea în fața marelui 
număr va înflori, nu va fi pustie ca atunci când vine lume puțină. 

3. În interesul vizitatorilor: căci ei nu trebuie să se apropie 
de Carmen-Sylva, cu groază, ca de o cetate de speculanți care 
voiesc să-i jupoaie. 

Gândiţi-vă că oamenii aceştia cari vin aici au cheltuieli 
mari: cu trenul, cu chiria casei, cu taxele, cu plata băilor, iar noi, 
văzându-i că vin împinşi de boli le ridicăm prețurile la toate 
alimentele cu mult peste preţul localităţii în care trăiesc ei. Ce-ar 
fi dacă Căile ferate văzând lumea că se îndreaptă spre Carmen- 

. . 9 
Sylva ar dubla preţurile biletelor! mec AS 

4. În interesul neamului: El are interesu crea, pentru a 

mai mare de Români să vină la Mare, pentru & se recrea, p 


eftin. Nu pentru a face 


110 


—— OO 


42 


Cuvânt pentru legionari *) 


Dragi camarazi, oi liga Mee 

După cinsprezece ani de luptă, de prigoniri şi de jertfe, 
tineretul României trebuie să ştie că ceasul biruinţei legionare nu 
mai este departe. 

Toate încercările de vrăjmăşie vor fi strivite. Toate planurile 
de ademenire, toate încercările de cumpărare a sufletelor, toate 
încercările de desbinare şi toate trădările, Vor cădea la pământ. 
Priviţi-i drept în ochi pe toţi tiranii voştri. Induraţi cu resemnare 
orice lovitură, suportaţi orice chin, căci jertfa noastră a tuturora, 
va fi temelia de fier, de trupuri frânte şi de suflete chinuite, a 
biruinţii. Acei ce vor cădea dintre noi, vor avea nume şi 
morminte de eroi. lar cei ce ne vor ucide, vor purta nume de 
trădători, şi vor fi blestemaţi din neam în neam. 

Din adâncuri se înalţă biruitor legionarul! Cu sufletul său de 
stâncă. Cei ce cred că-l pot învinge ca şi cei ce cred că-l pot 
cumpăra, se vor convinge în curând, dar prea târziu, că s'au 
înşelat. 

EA. Ca 


* 
) . . -» .. Ș 
Pronunţat cu ocazia aniversării a zece ani de la înființarea 
Legiunii Arhanghelului Mihail şi înregistrat pe disc. Acest 
discurs este unicul document sonor ce ne-a rămas de la Căpitan. 


115 


Aa 66 E y 
„omâni “care au o credinţă no 
jertfesc sub steag legionar”, 

Încerc să-mi imaginez cu ce 
haine Vor fi citit acest text up Ș 

7; | ; ri 
Călinescu, un Nicolae. Titulescu? Cine „SC un Armand 


ă, x. 
) 


Ochi, CU ce ş fl 


Oliti, 
corect; fii drept ; fii curat ; fii Ea care 
să-şi facă datoria fiecare Român, în 
apeluri la cavalerism şi camaraderie, un partid așa de “copi. pe 
de idealist, va aduna, în zece ani, un milion de tă aerian 
mulți, dar şi gata să jertfească. totul pentru te dă u numai 
Dreptate, pentru Dumnezeu ? » Pentru 

Sunt mulți cei care şi-au făcut o meserie din a blama şi 
bațjocori neamul nostru, Săsindu-ne toate defectele din lume 
Acestora li se poate răspunde într-o formulă simplă, ușor de 
mânuit: dacă noi, românii, suntem aşa de păcătoşi şi de ultimii, 
cum se explică faptul că printre români s-a născut şi a avut așa 
de mare succes Mişcrea Legionară, adică doctrina politică cea 
mai generoasă, mai idealistă, mai onorabilă din toată istoria 
modernă a lumii ? lar dacă pentru acei detractori ai neamului 
românesc se va nimeri ca unul dintre ei să aibă un moment de 
sinceritate, s-ar putea să auzim acest răspuns: “tocmai pentru 
legionarii care s-au născut dintre români voi sunteți astăzi 
ponegriţi şi defăimaţi, calomniaţi şi înjuriaţi! E cineva care nu 
vă iartă şi nu vă uită că aţi creat şi oferit lumii modelul 
legionar!” 

Din păcate e mai mulți aceia care 


te îndeamnă „fii 
a, Cum ai dori să fie şi 

atria Oi 
sa legionară”, cu 


nu ne pot ierta! 


114 


Fim ec nai 


|. mormînt, care a sfinţit toată 
rin sângele lui Moţa şi Marin, cu 


gândul la cei morţi sub pământ, sub a ctă ie » A 
cu bărbăţie toate socotelile interioare ŞI pâşiu 
decada decisivă a luptei legionare. Aceşti zece anl A vor mai 
vedea asupriri şi morminte de ale noastre, dar a ve Ri ŞI e toţi 
vrăjmaşii noştri înfrânți şi toate uneltirile lor sfărâmate. Aceşti 
zece ani ce vin vor vedea lupta decisivă, Vor vedea pe legionari 
învingând. Învingând şi risipind trufaşele puteri întunecate de 
astăzi. Învingând şi punând temelie nouă neamului nostru. 

Legionar, zel uita 

Nu vei sărbători această zi de 24 Iunie 1937 nici în cântece, 
nici cu şampanie, nici cu banchete, nici cu serbări 3 cunoscutele 
serbări comemorative - şi nici cu discursuri mari, umflate şi 
goale. De vei fi profesor universitar sau muncitor cu braţele, de 
vei fi preot sau învăţător în sat, de vei fi comerciant sau meseriaş, 
de vei fi țăran cu plugul în bătătură sau cioban la turma de oi, de 
vei fi tată sau soţ, iar tu, mamă sau soție, fă-ţi datoria în ziua 
aceasta către ai tăi şi către neam. 

Fii corect; Fii drept; Fii curat; Fii voios, aşa cum ai dori 
tu să fie şi să-şi facă datoria fiecare Român, în Patria sa 
legionară. 


azi: Fiţi cu gândul la sfântu 
generaţia noastră de luptători, p 


C+Z:0, 


Textul este din nou copleşitor, prin informaţii adeverite de 
chiar condiţiile în care ele sunt puse în circulaţie: într-un 
document de partid, intern. Nu pentru a face propagandă, ci 
pentru că era ora potrivită bilanţului: în zece ani, Mişcarea 
Legionară ajunsese la un milion de membri, iar aceasta în 
condiţiile unei severe selecţii (interne) şi a unei nemiloase 
prigoane din afară. Un milion de legionari, adică un milion de 


113 


E 


planetară, a dus în veacul al XX.leq 
imagina şi impune un “om nou”: 
omul nazist, omul legionar. Istoria | 
Hitler, şi lui Mussolini ocazia de a 


omul creat de ideologia respectivă şi de a-l vede î 
stare. Experimentul a durat între 12 ani (în je ace 2, iz zi 
ani (în Rusia). Eşecul a fost total şi lamentabil şi e 
i SE 1-a apucat să-şi verifice potenţialul decât 
TE Ce dee n ter 1940 pn în ai 
cd, , va demonstra că nici vorbă să fi 
fost guveri narea legionar d un eşec. Este semnificativ că Ion 
Antonescu, ca sa-i scoată pe legionari de la guvernare a avut 
sprijinul lui “Hitler, dar şi al Moscovei, adică sprijinul 
comuniştilor, majoritatea evrei, din România. Dacă adăugăm şi 
amestecul spionajului britanic în evenimentele din timpul 
rebeliunii” legionare, rezultă clar că omul nou, în ipostaza sa 
legionară, a deranjat pe toată lumea, lumea aceea putredă şi 
infamă a cărei dispariție o reclamau şi o reclamă în continuare 
toate conştiinţele lucide ale omenirii. 

Pe rând, comuniştii, naziştii şi fasciştii au avut sprijin 
extern, internațional şi ocult pentru a ajunge şi a se menţine la 
guvernare. Singuri legionarii s-au impus într-un moment al 
istoriei româneşti când numai soluţia legionară era cu putință, 
fără nici un sprijin din afara României. Nu se mai întâmplase 
asta în istoria României de sute de ani! Legionarii venind nu 
doar cu un guvern propriu, ci şi cu o orânduire proprie, 
inaugurând o altă lume, lumea legionară! 

Mussolini şi mai ales Hitler au fost cei dintâi care şi-au dat 
seama, în ciuda aparenţelor şi a propagandei antilegionare, că 
nazismul şi fascismul, pe de o parte, şi legionarismul pe de altă 
parte, sunt noțiuni cu totul diferite. Arbitri imparțiali, amer pr, 
vor decide la fel, la Niirembers, astfel că eăit e 
aduși în boxa acuzaților LIRA ceea + opae 


la mai multe tentative de a 
omul bolşevic, omul fascist, 
-a oferit — şi lui Lenin, şi lui 
-I scoate în arena vieții pe 


129 


antiromânească şi antilegionară va corecta „St eşeala de la 
Niiremberg şi va relua, fără nici o reţinere, lozinca mincinoasă a 
identităţii. dintre legionari şi fascişti sau nazişti, Sau dintre 
legionari. şi comunişti, în funcţie de nevoile de moment ale 
actului defăimător. 

In ce priveşte credinţa religioasă, creştină, ortodoxă a 
Legionarilor, ea a însemnat un izvor de gesturi, atitudini şi fapte 
pe plan politic, istoric. Credinţa lor nu s-a consumat în ritualul 
bisericesc, pe care de altfel l-au respectat după datină, ci i-a 
determinat pe legionari să făptuiască într-un anumit fel şi nu în 
altul, instituind. astfel în toată Mişcarea “un. primat al 
spiritualităţii nemaiîntălnite la alte partide şi mişcări politice. 
lar când spunem. spiritualitate ne referim cu precizie la un 
anumit aspect: disponibilitatea şi preocuparea - pentru 
autocunoaştere . şi perfecţionare de sine: morală, - pentru 
edificarea conştiinţei de sine întru lisus IHristos şi Neam. 


130 


51 


INAUGURAREA CONS 


UM 
LEGIONAR-OBOR său 


Iubiţi Camarazi, 

„Această nouă întreprindere este condusă de legionarii: Com. 
aj. Petre Bolintineanu şi Com. aj. Viorel Trifa. 
Centrului Studenţesc București. 

Să vă faceţi datoria şi să nu uitaţi niciodată că sunteți 
legionari. 

Comerţul legionar, punând astăzi pasul său în străvechiul 
Obor românesc, salută cu salut de frate pe negustorii români, 
urmaşi ai vestiţilor negustori de altădată, răpuşi acum în 
proporţie de 50% de năvala străină. Vechea cetate neînvinsă de 
altădată, este astăzi aproape cucerită. Pe fiecare, rând pe rând, vă 
aşteaptă moartea. Sub ochii noştri au dispărut negustorii români 
din Lipscani, negustorii români din Văcăreşti, negustorii români 
din Dudeşti. Trei sferturi din comerțul de pe Calea Victoriei este 
jidănesc. 

În această luptă surdă, aveţi un frate în plus, un soldat care 
va şti să ţină în respect şi să îngenunche orice pretenţie străină, ŞI 
care azi prin luptă şi mâine prin biruinţa Mişcării Legionare, va 
reface străvechea glorie a negustorimii româneşti din Obor, 
clăditoare de biserici, de spitale şi ajutoare a țări gi 

Din această mică cetăţuie pe care o deschidem not as% 2), 

= s formate. cuceritori pentru cetățile 
vor pleca în curând elementele AOIID bine. Cetatea Albă, 
pierdute! laşii, Cernăuţi, Chișinăul, Țigiina, 
Ardealul de Nord. 


preşedintele 


Pui 


i, ftaţi români. lubiţi camarazi care veţi 
$ A Ti w . SA > 

ă. Există astăzi o tendinţă în 
u! Veţi renunţa la ea. 


Bine v'am găsit, dec 
lucra aici şi veţi face şcoală nou 
comerţ: a se îmbogăţi cât mai repede. Nu 5 
Tendinţa va fi: „să trăiesc, nu să mă îmbogăţesc + Sa 

Există justificat de legile naturii „dreptul la viaţă „nu 
„dreptul la îmbogăţire”. Întreaga mentalitate trebuie răsturnată! 
Bucuria rapace de a se îmbogăţi, pofta de câştig, trebuie 
schimbată cu: bucuria de-a face un serviciu celor din jurul 
nostru. Bucuria de a vedea că ai făcut un bine şi că orice om care 
iese din prăvălia ta, pleacă mulţumit. Bucuria aceasta face mai 
mult decât bucuria pe care ţi-o poate procura 20 lei pe care i-ai 
luat în plus de la un om. Negustorul, ca şi funcţionarul, ca şi 
orice om având contact cu alţi oameni, trebuie să fie: plini de 
voie bună. 

O societate lipsită de voie bună, supărată, produce mai puţin 
şi mai prost. Tu ai supărat aici pe un om. EI a plecat supărat şi la 
rândul său a supărat pe altul. Acela şi el pe altul şi aşa mai 
departe. Pe luciul apei o piatră face un val şi un val o sută. Încât 
un om nervos care supără pe un altul devine un răspânditor de 
supărări şi de dureri pe apa liniştită a sufletelor. 

După cum acel ce face o bucurie unui alt om devine 
răspânditor de bucurii, de voioşie în societate, pentru că o 
bucurie face o sută de alte bucurii. De aceea comerciantul prin 
meseria de contact permanent cu societatea, devine nu numai un 
om care aprovizionează lumea cu materie, ci un factor moral 
important, de cea mai mare importanță. Comerciantul trebue să 
fie un răspânditor de voioşie, un nucleu de sănătate morală şi 

entuziasm în corpul naţiunii, nu un factor deprimant. De aceea 
fiţi cu voie bună şi strigaţi: Trăiască Legiunea! 
(EI ZCG. 


132 


Inaugu ] 
Zurarea comerțului legionar în Obor adică 
: a unei 


Memor ar: 
- Justificat de legile. naturii este 
dreptul la îmbogăţire” ; 
- Bucuria rapace de a te îmbog 


ăți, pofta de câştig, trebui 
. = i : 
schimbată cu bucuria de a face un serviciu celor din jurul nostru 


“dreptul la viață, nu 


: 

- Bucuria aceasta face mai mult decât bucuria pe care ţi-o 
poate procura 20 de lei pe care i-ai luat în Plus de la un om ; 

- O societate lipsită de voie bună, supărată, produce mai 
puțin şi mai prost ; 

- Comerciantul, prin meseria sa în contact permanent cu 
societatea, trebuie să fie un răspânditor de voioşie, un nucleu de 
sănătate morală în corpul naţiunii. 

În copilăria mea cred că am cunoscut acest soi de 
comercianţi, nu neapărat descendenţi din circularele legionare, 
ci, probabil, din tradiția autentică, din “străvechea glorie a 
negustorimii româneşti clăditoare de biserici, de spitale. şi 
ajutoare a Ţării”, negustori veseli, amabili, de-ţi făcea plăcere 
să le intri în prăvălie şi să ai de-a face cu ei. Taică-meu a fost 
unul dintre ei. A avut cea mai mare grădină de zarzavat din 
Constanţa, la „Cișmea ”, şi cel mai mare magazin de desfacere a 
producţiei proprii... A. început ca băiat de prăvălie. N-a semna 
niciodată un contract, ci în buna tradiţie a negustorilo At e 
strângere de mână era actul de consfințire a 9 rigiei și a i, 

Cine nu respecta 0 asemenea eat SA i 
celorlalți negustori şi devenea un paria al Societăți 


133 


52 


7 Octombrie 1937 
PORUNCI 


1. Fii corect, până la sânge. Fă ca să-mi câştig încrederea în 
tine chiar dacă ar fi să-ţi dau sute de mii de lei. Nu pângări, prin 
necinste, comerțul legionar. Nu vei fura un pol, ci vei prăbuşi o 
şcoală. 

2. Nu minţi niciodată. Nu înşela niciodată pe nimeni. 

3. Poartă-te cu bună cuviinţă, politicos, bine-voitor şi 
curtenitor, cu toată lumea. 

4. Ocoleşte orice conflict, orice discuţie contradictorie. 
Dintr'o mare politeţe, în casa ta, clientul are totdeauna dreptate. 

5. O neînțelegere asupra mărfii, preţului, banilor, etc., 
totdeauna se rezolvă în favoarea clientului. 

6. Fii foarte politicos şi foarte rezervat, cu doamnele şi cu 
orice femeie. 

7. Cine se enervează, cine nu-şi poate stăpâni nervii, nu e 
bun pentru batalionul comerțului. 

8. Nu discuta în contradictoriu cu camarazii în faţa 
clientului. 

9. Nu fuma, nu sta în poziţii necuviincioase, nu fi murdar, 
nu umbla nebărbierit şi nepieptănat. Totdeauna curat, îngrijit, 
elegant. 

10. Uită-te totdeauna în jurul tău şi învaţă-te a fi gospodar: 
aşează un lucru la locul său, chiar dacă nu e sarcina ta a o face, 
ridică o hârtie, pune mâna pe mătură, şterge o masă, ajută unui 


134 


aceeaşi dragoste şi de aceeași pe erai opiu e a 
ri n 

a. In locul în care i zi 

eşti Legiunea, tu o reprezinţi. 

Anei unei case nu i se cuvine 

în salon și primeşte musafiri, 

sau decât atunci când mătură 


afară sau sub pământ, în pivniţă, tu 
Legiunea te vede. După cum stăp 
mai multă onoare atunci când stă 
decât atunci când stă la bucătărie, 
sau spală pe jos, Totul este ca ceea ce faci să fie bine făcut. 
Datoria bine îndeplinită. In Legiune ţi se dă onoarea nu după 
ceea ce faci, ci după cum faci ceea ce ţi sa încredinţat să faci. 

12. Nu uita că noi legionarii ne vom încleşta într'un mare 
război cu rasa năvălitoare şi numai cu aceste calități vom putea 
birui. Consideră-te deci pe front în fiece minut. Învaţă-te cu viața 
aspră legionară. Şi nu uita, că dacă tu nu vei fi aşa, atunci noi 
românii vom pierde războiul, iar Legiunea va fi compromisă în 
ochii lumii, cu toate jertfele făcute până azi. 


GzZG 
* 

La ce sunt bune aceste porunci ? Fără ele, zice C ăpitanul, 
nu vom putea birui în “marele război cu rasa ăvăliloare nu 
evreii adică, despre care Mihail Sebastian afirmă ia iu 
aproape două milioane în România acelor ani, iar statistici 


SIE RE ică fusese 

de nimeni contestate, arată limpede că me SE erei 
AMR, : 2 Mal 

Ă »-0 proporție sensi | cant 

acaparată de evrei într-o prop ice, strategie: politică 


i inu i i E. pi de interesele naţionale 
j Ă, că ît legată ŞI 
ânească, cât de căt les 


135 


E 


| aaa 


vebuia să imagineze în acei ani căile de redobândire 
Este ceea ce îşi propune şi circulara 
de mai sus, care imaginează sub formă dep CA it XA irc 
economică în care unii nu S-au sfiit să vadă “Xpresia 
antisemitismului legionar. Să le dăm crezare 35 Sa Egan) 
atent aceste precepte ale antisemitismului legionar funciar şi 
pragmatic”, cum l-a categorisit istorica Lya Benjamin: 

- Nu minţi şi nu înşela niciodată pe nimeni ; 

-  Poartă-te politicos şi curtenitor cu toată lumea ; 

__ Totdeauna curat, îngrijit, elegant ; 

- Nu uita că orice funcţiune vei. îndeplini, măturător, 
picolo, chelner, bucătar, la tejghea, în pivniţă etc., te bucuri de 
aceeaşi dragoste şi de aceeaşi onoare ... 

Dacă acestea sunt, în esenţă, regulile de comportament 
antisemit ale legionarilor, ele puteau fi eficiente în “marele 
război” numai dacă comerțul evreiesc se baza exclusiv pe 
minciună şi înşelăciunel... Se pare însă că acesta era şi 
adevărul, de aceea soluţia inaugurată de comerțul legionar s-a 
şi dovedit, în scurtă vreme, eficientă, ratificată de clientelă, 
determinând succesul ei la public. 

Nota bene: de fiecare dată când folosim cuvîntul evreu, ca 
substantiv sau ca adjectiv (evreiesc), suntem conştienţi că şi 
lumea evreiască era eterogenă, că foarte mulți evrei nu 
practicau un comerț de tip “evreiesc”, că mulți evrei vor fi fost 
oameni (negustori) cinstiți. Ceea ce nu ne îngăduie să trecem cu 
vederea “ingeniozitatea” şi rapacitatea cu care alți negustori 
evrei, cei mai mulți, au ruinat concurența românească, 
elaborând în acest scop strategii şi scheme “manageriale” 
necunoscule în societatea patriarhală românească, în lumea 
unor blajini şi cumsecade jupâni Dumitrache, care țineau atât de 
mult la onoarea lor de negustori, strategii pe cât de ingenioase, 
pe atât de necinstite, pe care, probabil, le vor fi învăţat şi evreii 
de la alți negustori, în neobosita lor rătăcire pe harta lumii. 


româneşti, i 
a preponderenţei româneşti. 


136 


53 


Bucureşti, 21 Octombri 
j ie 1937 
CIRCULARA Nr. 95 


Se va citi în toate cuiburile. 

dim. a ați ORLEA în jurul orei 5 
zilnic, un legionar muncea apa pe E AEE ei ate ului 

Aur ; ae eric cărând cărămidă 
pe braţe în interiorul clădirii. Ceilalţi camarazi nu sosiseră încă 
pe şantier. 

Intrebat cine este a răspuns: „Sunt legionarul Mânzală 
Dumitru şeful cuibului Constantin Brâncoveanu din com. Scăeni- 
Prahova. Am venit să lucrez două zile cât am concediu. Sunt aci 
de la orele 4 pentru ca să-mi fac datoria de legionar în toată 
conştiinţa”. 

El nu ştia că străinul care-l pândeşte de jumătate de oră cum 
lucrează şi care-l întrebă este Inspector Legionar. 

Îl citez pe acest legionar ca exemplu şi spun legionarilor şi 
nelegionarilor: „Iată pentru ce vom învinge! Când fiecare Român 
va ajunge să-şi facă datoria fără ca să-l vadă nimeni, numai 
atunci vom fi mântuiţi.” 

CGI 


* 

Memorabil pronostic: “Când fiecare Român va ajunge să- 
şi facă datoria fără ca să-l vadă nimeni, numai atunci vom fi 
mântuiţi”. Sugerez. cititorilor, eu ştiind ce urmează, să mid; 
citească o dată cele subliniate mai Sus: » Când fiecare Român va 


ia fără Ă ă ni i. numai 
ajunge să-şi facă datoria fără ca să-l vadă nimeni, 
atunci vom fi mântuiți + 


137 


i 


| ps PE aaa 


54 


Predeal, 24 Octombrie 1937 
LA INAUGURAREA PENSIUNEI LEGIONARE 
DIN PREDEAL 


Camarazi şi prieteni ai mişcării noastre. 

Am deschis acest restaurant la Predeal pentru ca tinerii din 
Mişcarea Legionară să aibă în a lor stăpânire un picior de pod la 
cel mai bun aer al României. 

Vor şti deci că ceea ce mai înainte pentru €i era o 
imposibilitate, de azi nu mai este. Vor putea urca aici şi sta cu un 
preţ redus sau în schimbul serviciilor pe care le vor face. 

Îşi vor reface sănătatea sau îşi vor dubla puterile, pentru ca 
să le pună pe toate în serviciul patriei şi al biruinţei legionare. 

Aceste capete de pod se întreţin întotdeauna cu jertfe 
materiale, de organizaţii, guverne, sau state. Dacă noi însă prin 
comerţ vom putea realiza şi un cât de mic beneficiu, 
întreprinderea noastră de astăzi îşi va fi atins şi chiar întrecut 
scopul propus. 

Camarazi şi prieteni. 

În acest restaurant veţi mânca toată lumea la fel, aceleaşi 
feluri de mâncare, dar veți plăti după puteri. Între un minimum şi 
un maximum fixat de noi cel sărac va plăti mai puţin, cei mai 

bogaţi vor plăti mai mult, după cum sunt retribuiți, după 
greutăţile familiare, etc. 

Dacă unul va zice: Eu n'am nici un ban - nu va plăti nimic. 
— Pentru că nu e drept ca cineva să moară de foame, ne vom 
interesa de ce n'are, pentru ca să-l punem la treabă şi să-l facem 
să aibă. 


138 


Judecata lui este fără apel 
Iubiți camarazi, ; 
pice ip al Justiţiei spune: 
„Nimeni nu poate fi iudecătar 4 
Răspund: ati eri ii âcata 

pe om laş sau hrăpăreţ. Aşa E iei ee pi 

pi e e vip ia ŞI trebuie să fie. uta ie pre rm 
poi Aaa a pa dar trebuie să fie propriul său judecător. 

Sg Judece singur, să aibă curajul şi loialitatea de 

fiecă ca ce este al său, adică de a fi drept Omul 

judecător în propria sa cauză, drept şi sever cu sine î egprir, 


: La temelia unei țări trebuie să fie omul ea e aia, ă 

începem să facem şcoală în această direcţie. Cu acestea ez 

Restaurantul de la Predeal este deschis și toți câţi sunteți zici, 

săraci sau bogaţi, sunteți invitaţii noştri la masă. | 
La ceea ce avem şi cât avem. 


x» 


a; 


GZC. 


Un text extraordinar, faţă de care exegeții şi partizanii 
legionarilor s-au arătat la fel de nepăsători. Puţine sunt 
documentele legionare care vin atât de convingător în sprijinul 
cunoscutului text al- lui Mircea Eliade privitor la profunda 
revoluţie spirituală pe care a iniţiat-o şi a dus-o până nesperat 
de departe Corneliu Zelea Codreanu şi camarazii săi. Textul nu- 
şi propune să fie doctrinar şi de aceea, probabil, a fost trecut cu 
vederea chiar şi de legionarii preocupaţi să fixeze, pentru 
posteritate, reperele şi “cotele” moştenirii legionare. | 

“În acest restaurant veţi mânca toată lumea la fel, acelaşi 
fel de mâncare, dar veți plăti după puteri“... Sublinierea i 
aparține autorului, subsemnatului CZ.C., ceea ce dovedea că 


139 


——————..€ 


ÎȚR -eae use aa. decese d ON 


ii, a regulii pe 


era perfect conştient de însemnătatea preciza! zu A 
fe subliniate, în 


care o instituia. Cred că rar mai apar alte cuvin 


celelalte circulare. E Si 
Valoarea acestui text, a cuvintelor subliniate, rezultă din 


realitatea, din faptele petrecute - întocmai, pe care le 
consemnează ca atare. În texte doctrinare, utopice, când ne 
jucam imaginând societatea perfectă, se ajunsese la formula de 
maximă moralitate: “de la fiecare după posibilităţi, fiecăruia 
după nevoi”, a cărei realizare o vedeam cu totul iluzorie, într-un 
viitor îndepărtat şi nesigur. 

Iată însă că în toamna lui 1937 această utopie devenise 
fapt împlinit, la Predeal, la pensiunea legionară deschisă nu de 
nişte bogătaşi filantropi, ci de membrii celui mai sărac partid 
din România. "A plăti fiecare după puteri!” Chiar şi cel care nu 
are cu ce plăti va fi omenit, îngăduindu-i-se să mănânce alături 
de ceilalți. Şi asta “pentru că nu e drept ca cineva să moară de 
foame”. lar cine are cu ce plăti va plăti cât crede el că merită să 
plătească! “Judecata lui este fără apel”. 

Cer  îngăduința  onor cititorilor acestor rânduri, 
îndemnându-i acum, lăsând o clipă cartea din mână, să mediteze 
asupra a ceea ce se petrecea la pensiunea legionară din Predeal 
... Acest răgaz, pentru adunarea gândurilor, îl oferă şi Căpitanul 
cititorilor săi, cititori ai circularei. În acest punct el face o 
pauză, marcată prin adresarea directă din mijlocul textului: 
Iubiți camarazi ... După care urmează un moment de culme a 
gândirii legionare: contestaţia adusă unui principiu de drept 
roman unanim acceptat şi niciodată pus în discuţie: Nimeni nu 
poate fi judecător în propria Sa cauză. 

Răspunsul, tună vocea Căpitanului: Principiul acesta 
înjoseşte omenirea! Este un principiu care se naşte dintr-o 
părere foarte proastă despre om! Numai neîncrederea în om 
poate întemeia acest principiu. Valabil în măsura în care omul 
este prin natura Sa sperjur, mincinos, vicios, egoist, dispus la 


140 


a fost Căpitanul aşa de profetie 


£ stil cristic: « 
este omul, ci de 7 (C- €U nu vorbesc d 

> CUM poate şi trebuie să fie!”. Şi iată per sai 

y ea la 


care se ridică Codren 2 fai Z 

Peri bi sis aa aug aia unei meditații, ci în 
omenire înălţată, omul nu ie a e pa ” Într-o 
propriul judecător. Omul trebuie să za ude eta 5 i 
curajul şi loialitatea de a fi drept. dia paza i Sea 
cauză, drept şi sever cu sine î i» ep ie îs 

ii; e însuşi”. 

Să negi valabilitatea vestitelor. principii de drept roman 
este un semn că legionarii, prin ceea ce şi-au propus. dar si pri 
ceea ce au reuşit să facă, au revoluţionat î ai, pi 
umană. Revoluţia națională pe care E ia ae 

i , , în acel veac al 20-lea, 
numai legionarii au conceput-o în spirit, în. inimile lor, ale 
oamenilor, a fost reală, petrecută, întâmplată. 

Repet: titlul de mare glorie românească nu este atât faptul 
că legionarii au fost români şi au imaginat şi realizat revoluţia 
legionară fără inspiraţie sau susţinere din străinătate. cât mai 
ales împrejurarea că “aceşti vizionari idealişti au găsit 
înțelegerea şi adeziunea a câtorva milioane de români, a 
poporului român! Oriunde în lume să se fi născut, Căpitanul nu 
ar fi fost urmat de atâta lume, lume de cea mai bună calitate! 
Revoluţia legionară se poate spune că a reuşit pe deplin! Țara 
toată l-a urmat pe Căpitan, i-a dat crezare şi ascultare! 

Asasinarea Căpitanului şi a căpeteniilor legionare nu 
înseamnă eşecul. legionarismului! E ca şi cum un chirurg 
efectuează o operaţie. dificilă, pacientul. rezistă operaţiei, se 


simte bine, pleacă acasă pe picioarele sale, dar este călcat pe 


trecere. de pietoni de un şofer beat şi iresponsabil. Faptul că 


păâcientul a murit şi n-a mai Gjuns acasă nu înseamnă ca 
operaţia nu a reuşit! .. 


rostindu-se în cel mai pur 


141 


PERNE ip ieeaa  a 


În 1937 Țara a votat, practic, Cu legionarii, consemnând 
astfel biruința legionară! Faptul că r egele poltr on a anulat 
alegerile nu înseamnă nimic în absolut, în ordinea morală a 
lumii. Da, pe plan istoric, al mizeriei trăite, instaurând 
dictatura, unii ar putea Spune că legionarii au pierdut, iar 
meciul politic a fost câştigat de Carol al II-lea. Cu alte cuvinte, 
poporul român a fost în stare să vadă ceea ce era de văzut şi să 
priceapă ceea ce era de priceput, în ceasul cel mai fast al istoriei 
sale, al celei mai teribile încercări. Poporul român a fost demn 
de propriii săi copii, a fost la înălțimea norocului pe care 
Dumnezeu i l-a dat ca din sămânța sa să răsară oameni ca Moţa, 
Marin, Nae Ionescu, Eliade, Ţuţea, Ghinea, Gyr, infirmând 
vechiul adevăr că nimeni nu e profet în țara lui. Corneliu Zelea 
Codreanu a fost recunoscut de români ca profet şi ca purtător al 
Cuvîntului întemeietor, al Logosului. Şi românii l-au urmat şi s- 
au jertfit alături de Căpitan şi întru Căpitan. 

Principiul sub a cărui tutelă Căpitanul inaugurează 
comerțul legionar ne obligă să facem şi alte conexiuni, deloc 
forțate. Este un principiu care aminteşte — repet - de predica de 
pe Munte, de care se apropie mai mult decât orice alt text rostit 
în limba română. M-aş bucura să fiu contrazis cu îndreptăţire... 
În mod sigur se înrudeşte cu unul dintre cele mai importante 
precepte pitagoreice: „Faptele de care te-ai putea ruşina să nu 
le săvârşeşti nici în prezenţa altora, nici când eşti singur şi 
nimeni nu te vede. Şi, mai presus de orice, respectă-te pe tine 
însuţi!” 

Citise oare Căpitanul Versurile de aur pitagoreice? Sau pe 
alți autori antici sau moderni care au glosat pe marginea 
celebrului text? Ori se exprima aşa sub imperiul unei moşteniri 
spirituale pe care mentalul popular românesc, ca descendent al 
celui arian, a dus-o mai departe, mai sus, atunci când a imaginat 
ciudata reacție de solidaritate umană tipic românească: să-ți fie 
ruşine de ruşinea altuia... Mai curând am vedea în 


142 


E 


comportamentul „„cristie” Sp 
moral curent înt „paie al Căpitanului împlinire 

n ruchipat de Făt Frumos N 12950 model 
C.Z.C. la aceste performan “ ANU erudiţia îl duce pe 


fe sufleteşti(sic!). ci 
7, Cl i 
a fi „Suflet. din sufletul Neamului” zi SĂ ele c i 
- m şi la 


Stai autor i : 
potrivit căruia respectul față de tine însuți antic, Hierocles, 


Și continuă: „Dacă înveți Să te respecţi pe tine însuţi 
avea mereu alături de tine un paznic intim şi prietenos di ape 
vei feri şi pe care nu-l vei Putea evita. (...) Fii, aşadar “ îi s 
însuți paznicul cel mai intim şi, cu ochii roizăty la ode ra 
credincios, vei începe să te depărtezi de rău. Respectul fpăide 
tine însuţi te va depărta de tot ce este ruşinos şi nedemn pentr 3 
ființă care gândeşte”... e da 


143 


55 


CIRCULARA Nr. 105 


Atrag atenţia tuturor acelora care - cu prilejul campaniei 
electorale - se deplasează în oraşe sau în sate pentru a ţine 
întruniri sau şedinţe asupra următoarelor: 

1. Vor avea tot timpul o ţinută de înaltă demnitate. 

2. O sobrietate deosebită în toate manifestările, chiar şi în 
cele intime (la masă, în grupuri, în familii). 

Sunt interzise glumele, comunicările, farsele. Ele nu 
corespund cu linia de tragedie, la care s'a ridicat Mişcarea prin 
misiunea ei, prin luptele şi jertfele pe care le-a făcut. 

3. Cer o atitudine de mare solemnitate chiar şi în cele mai 
familiare cercuri. 

4. Vor fi înlăturate orice înţepături personale şi orice aspect 
de neînțelegere între legionarii participanţi. 

5. Masa va fi sobră. Vinul redus la minimum. Voi considera 
ca o mare greşeală faptul de a depăşi în mâncare, în băutură, timp 
de stat la masă, linia de mare severitate impusă în atari 
împrejurări. 

6. În toate aceste ocazii se vor înlătura cu cea mai mare grijă 
aprecierile favorabile asupra persoanei sale sau laudele. 

C. Z. C., Bucureşti, 4 Noembrie 1937 


144 


56 


CIRCULARA Nr. 108 


Am observat în ultima Vreme, cu ocazia pro dei 
electorale, că legionarii au o atitudine curtenitoare d ia & 
de doamne şi domnişoare. E vaze ve 

Aceasta nu cadrează cu 
mai mult cu ţinuta de salo 
codului manierelor elegante. 


ținuta ostășească a legionarului ci 
n a filfizonului crescut la şcoala 


„Acest cod a ieşit dintr'o lume, care neavând ce face îşi 
pierdea vremea făcând curte la doamne şi domnişoare. Din 
această lume au ieşit afemeiaţii zilelor noastre cu formule 
excesive de politeţă, în dosul cărora nu există însă pic de respect 
pentru femeie şi pentru mamă. 

Legionarul nu poate avea nimic comun cu această lume. 

EI respectă femeia şi mai cu seamă mama. 

Este sobru cu orice femeie şi nu alunecă pe panta curtoaziei 
şi a complimentelor neserioase, pe care trebuie să le lase în 
seama salonarzilor, cu care nu putem avea nici-o înrudire. 

Un nou cavalerism, legionar, de bună cuviință şi respect, 
fără prea multe sărutări de mână şi giugiuleli, trebuie să ia locul 
vechilor cavaleri, cari sub perdeaua manierelor elegante au adus 
societăţii mai mult rău decât bine. 

C. Z. C., Bucureşti, 8 Noembrie 1937 


Circularele 105 şi 108 cuprind dedesubturile, secretul 
succesului electoral obținut de legionari în 1937. lată aşadar ce 
prețuia publicul, electoratul românesc în acei ani: sobrietatea, S7 
cumpăterea, ținuta ostăşească, respectul față de femei, de mamă. 


Ce s-a schimbat de atunci şi până azi, până la electoratul zilelor „10 Noembrie 1937 
noastre ? Imi vine în minte un singur cuvint: ţigănirea... L-aş CUVINTUL C ĂPIT ANULUI: 
rosti dacă n-aş şti că este vorba de un proces planetar de „MUNCITORI DIN TOATĂ ROMA : 
decădere, de dezbrăcinare mondială, cum ar fi spus Petre Ţuţea, LUPTĂ!» MANIA, LA 
la care cuvîntul dezbrăcinare revenea cu 0 frecvenţă specifică : 
pentru a marca deosebirea dintre România legionară şi cea în Dia d Z să 
care Petre Ţuţea a trăit după ce a fost dat afară de la Aiud... Cai i i Ca Ai aaa e pc e 
. e deschide 
Restaurantului: Si, 
Camarazi: 


Acest restaurant se deschide astăzi pentru muncitori. 

Avocatul Gh. Leaţu şi studentul Buhaiu Vasile au 
însărcinarea de a conduce întreprinderea făcându-și datoria CU 
DRAG. 

În comerțul nou, legionar, vom dobori principiul iudaic- 
materialist: munca DIN INTERES şi din POFTA DE CAȘTIG. 

FOAMEA DE AUR. ; 

Atâta vreme cât într”o parte pe lume va fi foamea de aur, în 
cealaltă parte va fi foamea de dreptate. 

Pentru că cei CU AUR MULT, în fiecare zi rup pe nedrept, 
câte o fărâmă din pâinea neagră a celui sărac, pentru ca să-şi 
mărească grămada lor de aur. 

Legionarul din comerț Y 
comerțului său, ca şi a tuluro 
Dragoste. Dragostea de meserie ȘI 

Până atunci vă strig: Muncito 


147 


a şti deci, că misterul înfloririi 
+ înfloririlor pe lume stă în 


dragostea de oameni. Ş 
ri din toată România, la luptă. 


146 


_— — | —.—.—.—————..€ 


De ținut minte: 


Intr-o parte de lume foamea de aur, în cealaltă parte 
foamea de dreptate; 


- Principiul iudaic-materialist: munca din interes, din 
pofta de câştig. 


- Principiul legionar-idealist: munca din dragostea de 
meserie, dragostea de oameni. 


148 


58 


APELUL CĂPITANULUJ 


(...) Şefi de Județe, Camarazi, 

„tea această campanie electorală am luat următoarele 

I. Dumneavoastră, şefii de jude 
liste. Pentru că voiesc să distrug mentalitatea că un judeţ este 
proprietatea politică a unui şef județean în care acesta îşi 
învesteşte capital, pentru a şi-l recupera mai târziu în diurne, 
intervenţii şi afaceri. 

II. Eu nu voi candida nicăiri în fruntea listelor, ci al doilea 
de pe listă. 

III. Am fixat candidaturile în toate judeţele fără consilii, fără 
ciocniri de patimi şi interese. În fixarea acestor candidaturi n'am 
înţeles să fac nici o favoare şi să servesc nici un fel de interes, 
afară de acela de a alege dintre noi pe cei mai apți, pentru 
îndeplinirea funcţiunii de parlamentar. 

IV. Parlamentul nu este o răsplată care să se acorde celor 
mai vechi, celor ce au luptat mai mult, sau celor ce au jertfit mai 
mult. O singură răsplată avem, mai mare ca orice: BIRUINŢA 
LEGIONARĂ şi o singură bucurie în viaţă: să vedem cum 
înfloreşte România din munca noastră pe care O dci Za se 
cu devotament, fiecare la locul nostru, adică la locul în ca 
putem să dăm maximum. : a e tari de luptă în:care 

Parlamentul nu este o răsplată, ci un € fi a duce lupta 
cu am obligaţia de a trimite pe ce! Ma! Ap e aă 
în cele mai bune condițiuni şi pentru a obține 


țe, veţi candida ultimii pe 


149 


i 


V. Pentru a fi biruitori, trebuie să începem prin jale: birui pe 
noi. A ne birui, înfrângând în noi orice dorinţi, orice veleităţi 
deşarte, orice pofte de mărire, orice interese personale. (...) 

Gândiţi-vă în ce zări de lumină ridicăm această Mișcare 
Legionară atunci când nici o poftă nu frământă sufletele noastre; 
în timp ce alături în zeci de consilii şi comitete, mânaţi de patimi, 
de pofte şi stăpâniţi de interese se vor sfâşia prietenii între ei 
pentru fiecare loc de pe listă. 

Spre onoarea mişcărei noastre, la noi nu există un singur om 
cu astfel de boală. Iar dacă ar fi ca să apară, îl voi privi cu cel 
mai mare dezgust. 

VI. Candidaţii vor fi aruncaţi în judeţe necunoscute. Masa 
Românilor nu are nevoie să-i cunoască personal, deoarece nici un 
deputat legionar nu va avea voie să se ocupe cu satisfacerea 
intereselor, sau afacerilor diverselor rude, cumetri, partizani. 

Celor ce urmăresc satisfacerea unor atari interese, le veţi 
comunica hotărît că nu au a vota cu Mişcarea Legionară. 

În modul acesta vor candida într'o admirabilă înfrățire, 
luptători din Ardeal în capitala Moldovei la laşi sau Suceava, la 
Craiova sau la Cetatea-Albă. Din Moldova în Ardeal la Mureş, la 
Turda, la Arad, sau la Caraş. 

VII. Am invitat să candideze pe listele noastre mai multe 
personalităţi, printre care: 

Profesor Nae Ionescu, Prof. Manoilescu, General Ignat, 
Profesor Gerota, etc., etc., nu pentru că am nevoie, ci pentru că 
generația noastră voieşte să le aducă un omagiu pentru atitudinea 
lor față de neam. 

Toţi invitaţii vor candida numai pe listele de la Senat, 
rămânând ca la Cameră tineretul să-şi ducă lupta singur, prin 
propriile lui puteri. 


150 


- candidaţii vor fi înscrişi în județe und 

unde nu au rude, prieteni sau Cumetri care pă Se. Pee 
la o protecţie parlamentară. Legionarii, dacă 
votaţi pentru ceea ce reprezintă în mod impe 
ca organism politic. “In modul acesta vor candida îi 
admirabilă înfrățire luptători din Ardeal în capitala Mold si: 
la laşi sau Suceava, la Craiova sau la Cetatea-Albă, Din 
Moldova în Ardeal la Mureş, la Turda, la Arad sau la Caraş”, 

Din nou un calcul psihologic surprinzător. şocant, dar 
atât de corect în raport cu scopul suprem, care nu era câştigarea 
alegerilor, ci desăvârşirea României Mari ca una singură, 
nedespărțită şi de nedespărţit! 


Oscuți, 
! voteze cu gândul 
vor fi votaţi, să fie 
rsonal, ca doctrină. 


15] 


Pi 


59 


DECLARAȚIILE D-LUI CORNELIU 


7.CODREANU 
na Vestire”, 30 Noembrie 1937 — 


apărute în „Bu 


Domnilor ziarişti, pe 
Ştiţi că am încheiat un acord cu dl Iuliu Maniu şi Gh. 


Brătianu! Acest acord are ca scop: apărarea libertăţii ŞI ducerea 
unei lupte electorale civilizate din care să lipsească denigrarea, 
neloialitatea şi reaua credinţă. SpA 

Acordul prevede că fiecare din părţile contractante îşi va 
afirma ideologia sa proprie în faţa ţării într'o formă de bună- 
cuviinţă şi eleganţă. 

Deci acordul voieşte să realizeze două lucruri: libertatea de 
exprimare şi în al doilea rând înlăturarea a tot ce ar putea 
împiedica o cât mai bună judecată a țării. 

Adică ducerea bătăliei în câmpul ideilor cu înlăturarea 
desfăşurării de patimi personale, cu înlăturarea relei credinţe, cu 
înlăturarea violenţelor care toate împiedică totdeauna o bună 
judecată. 

M'a mirat profund scrisoarea unui preşedinte de partid, în 
care spune că partidul său nu poate încheia un „Pact de 
neagresiune” care i se pare straniu şi imoral cu un alt partid cu 
idei diametral opuse. 

„Pact de neagresiune” nu în privinţa „ideilor” care, tocmai 
aceasta dorim, să se lupte libere, domnule preşedinte, ci pact de 
neagresiune în privința ghioagelor, în privinţa relei credinţe, a 
atacului nesincer sau plătit. 


Iisp) 


Cum adică, este im : 
» Este imoral ca cineva să invi i 
invite c i 
mare adversar al său la o / hiar pe cel mai 


uptă dreaptă, corectă, civilizată. și 
, ? f 3 Zată, ŞI este 
moral, „ca să-l ponegrească pe nedrept, să-l insulte. să-l 
calomnieze? (...) ri 


Politica externă 


DI Mâniu, afirmând punctul de vedere al partidului său în 
politica externă, a spus în esenţă: „Suntem alături de marile 
democraţii ale Occidentului, suntem alături de Mica Înţelegere şi 
de Inţelegerea Balcanică” şi-şi arată marele său ataşament faţă de 
„Societatea Naţiunilor”. 

Cu profund respect pentru dl Maniu, îmi permit să afirm că 
părerile mele sunt EXACT CONTRARII. 

Eu sunt contra marilor democraţii ale Occidentului, eu sunt 
contra Micei Inţelegeri, eu sunt contra Înţelegerii Balcanice, şi 
n'am nici un ataşament pentru Societatea Naţiunilor în care nu 
cred. 

Eu sunt pentru o politică externă a României alăturea de 
Roma şi Berlin. Alături de statele revoluțiilor naţionale. În contra 
bolşevismului. 

O spune un om care n'a călătorit şi n'a cerşit nimic nici la 
Roma şi nici la Berlin. 

În 48 de ore după Biruinţa Mişcării Legionare, România va 
avea o alianţă cu Roma şi Berlinul, intrând astfel în linia misiunii 
sale istorice: apărarea Crucii, a culturii şi a civilizației creştine. 
Aceasta nu înseamnă că urîm Franţa şi poporul francez, căci el 
va face tot ca noi, reintrând şi el cu aceeaşi misiune istorică în 
lume. Ceea ce este azi, este o simplă divagaţie iudeo-masonică, 
de care poporul francez în ceasul învierii lui se va scutura cu 0 
energie hotărâtoare. 

În privinţa revizionismu ii pec 
Mişcarea Legionară afirmă că nici 0 revizui 
va face în defavoarea României. 


lui afişat şi speculat de dl. Titulescu, 
re de frontieră nu se 


153 


E 


Do 


arta Zice îi “ 5 
Politica ne pentru democraţie. Eu sunt de părere exacţ 
DI Maniu € democrației. După cum sunt contra 


= i) i 
contrară. A ră dimineţii, se naşte un alt sistem, nou, 
dictaturii. Su 


sunt eu. 
e it vână acum. Pentru acela Ve Au 
neintelu i se sa că partidul său va aduce Justiţie şi toleranță 


pentr găro, AN JUSTIŢIE, fără TOLERANȚĂ. Pentru Că am 
tolerat aşa de multe încât suntem pe patul de moarte. Mişcarea 
, , pentru români. Vorbesc de acea 


Legionară va aduce justiţie i 
iți înfrântă î eamului Rom 
justiţie de secole înfrântă in defavoarea N ânesc, 


vorbesc de acele drepturi milenare ale românilor pe care ei 
trebuie să şi le recunoască, şi pe Cale după cea mai severă 
aplicare a justiţiei, nu au a Je împărţi cu nimeni. ŞI mai cu seamă 
nu există nici o justiţie, care să ne oblige a împărţi drepturile 
noastre de stăpânire şi conducere a ţării, cu jidanii. 

DI. Maniu în partea finală susține după toate manifestările 
de până acum că țara este cu partidul său. Părerea mea este alta: 
Eu cred că Țara este cu viitorul. E, adică, cu Mişcarea Legionară. 

Cu toate aceste diferențe mari de idei şi de păreri, nu 
înseamnă că nu putem voi împreună alegeri libere tocmai pentru 
a putea vedea care este şi părerea țării, şi în orice caz nu 
înseamnă că dacă suntem de păreri diferite, să vie un al treilea să 
ne fure voturile şi mie, şi lui şi ţării. 

Termin cu o declaraţie. Vorbesc despre dl Titulescu: 

Tinerimea română legionară căreia i s'a răpit libertatea, care 
a fost schingiuită la 1933-1934 prin cea mai nemiloasă violență, 
pe orice listă ar fi ca să apară dl Titulescu, peste orice pact, îl va 
combate cu violenţa cea mai mare. 

Intreaga tinerime se va prezenta în judeţele în care va 
candida și se va opune din toate puterile la reintrarea acestui om 
în politica internă a ţării. Cu dl Titulescu nu putem încheia decât 
un pac! de agresiune. 


Bucureşti, 29 Noembrie 1937, ora 6 [seara] 


154 


Text şi acesta dintre cele mai importante. |- 


: 5 am auzit ji 
legionari caii, 


cincea ap SE ATCR PAN Mei 
Româtiiati i avăzăiua i pă Dir Iri Mişcării Legionare, 
Komania va avea 0 alianță cu Roma şi Berlinul, intrând astfel 
în linia misiunii sale istorice: apărarea Crucii, a culturii şi a 
civilizaţiei creştine ”. Ideea ar fi că de la această declaraţie, atât 
de limpede şi de inechivocă, i s-a tras Căpitanului condamnarea 
la moarte. Că, deci, Corneliu Zelea Codreanu s-a pripit, a greşit, 
că trebuia să mai amâne, să mai întârzie cu această declaraţie. 

„Cât să mai întârzie ?”, întreb. Circulara este dată în toiul 
luptei electorale şi se publică în “Buna Vestire” din 1937. Ştia 
prea bine Căpitanul cui îi făcea plăcere această declarație şi cui 
nu. Ce urmărea astfel ? Să obţină mai multe voturi? Mă îndoiesc 
că publicul. românesc avea o simpatie deosebită pentru 
Germania lui Hitler, mai mare decât ataşamentul tradițional faţă 
de Franța. Și atunci ? Rămâne o singură explicaţie: Căpitanul 
face. această declarație, înainte de alegeri, din onestitate şi 
corectitudine faţă de alegători, pentru ca aceştia să ştie exact ce 
se va întâmpla dacă legionarii vor ajunge la putere. 

Este posibil ca prin această declaraţie să fi pierdut câteva 
mii de voturi, în orice caz nu atât de multe câte li s-au furat când 
autorităţile au numărat voturile şi s-au speriat de biruinţa 
legionară. Românii, puşi să aleagă între Iisus şi Barnabas, şi-au 
dat masiv votul pentru Neam şi Dumnezeu. 

În vecii vecilor, defăimătorii şi detractorii neamului 
românesc vor avea de răspuns la această întrebare, să explice 
această situaţie: în 1937, cu un program atât de idealist, de 
donquijotesc, la antipodul oricărui populism şi împotriva ii ice 
tehnicilor de propagandă politică şi electorală, legionarii ajung 
să treacă de un milion de membri, majoritatea oameni tiieă i 
care nici nu aveau drept de vot, iar la alegeri obțin o victorie 


155 


EP 


-„ănisții) împotriva partidului a 
netă (împreună Cu poate ci sui d A ca ci TĂ flat 
la guvernare, caz fără at era la îndemâna unei turme de 

O aseme ie ap şi nesimţitoare cu care încearcă unii 
bipezi, a unei gloa țând toate evidențele. O asemenea evidență 
să voie OI din 1937 electoratul român a înscris 
este şi E ro db în istoria demnității româneşti, omeneşti. 
e apresu ăi ideii de democraţie, at a Suta lui Iisus 
ori a unui Socrate, dați morții prin GOLAz area democratică a 
electoratului, o compromisese atăl trainic! 


Facem câteva sublinieri: a st e uri ut 
_ “Pact de neagresiune” nu în privința “ideilor”, care, 


tocmai aceasta dorim, să se lupte libere ideile, ci pact de 
neagresiune în privința ghioagelor, în privința relei credinţe, a 
atacului nesincer sau plătit. 

- În privința revizionismului. afişat şi speculat de dl 
Titulescu, Mişcarea Legionară afirmă că nici 0 revizuire de 
frontieră nu se va face în defavoarea României. (Nota bene: care 
alt partid a făcut la sfârşitul anilor '30 o declaraţie atât de 
limpede şi de categorică?!) 

- Domnul Maniu spune că partidul său va aduce justiţie şi 
toleranță pentru minorităţi. Eu sunt pentru Justiţie, fără 
Toleranţă. Pentru că am tolerat aşa de multe încât suntem pe 
patul de moarte ... 

- Eu cred că [ara este cu viitorul. E, adică, cu Mişcarea 
Legionară. 

- Domnul Maniu este pentru democraţie. Eu sunt de părere 
exaci contrară, sunt contra democraţiei. După cum sunt şi 
contra dictaturii. Sub aurora dimineţii se naşte un alt sistem, 
nou, neîntâlnit până acum. Pentru acela sunt eu A 

Acest sistem nou, neîntălnit până acum, sistemul legionar, 
(A ebuie să nu ajungă niciodată la lumina faptei, a înţelegerii 
marilor mase. În acest scop s-au ostenit, asasinând şi minţind, 


156 


III III 


& “sunt contra democraţiei, 
după cum Sunt şi contra dictaturii”, 


Sunt din ce în ce mai mulți 
aceştia, sunt deja cei mai mulți. Avem, ca români, această 
datorie faţă de umanitate: să pr 


/ opagăm adevărul legionar, 
adevăr care deja se răspândeşte în lume şi fără susținerea 
noastră. 


Rolul nostru ar fi în primul rând să ne asigurăm de 
acurateţea modelului preluat, de nuanțele pe care numai istoria 
trăită, istoria păţită, precum şi textul original, românesc, al 
“doctrinei” legionare, ni le poate evidenția. Dar şi din datoria 
ce o avem pentru norocul şi onoarea ce Dumnezeu ne-a făcut-o 
zămislindu-i dintre noi pe Căpitan şi pe camarazii săi legionari. 

În fine, o ultimă observaţie: poate că ne va lămuri cineva 
la ce anume făcea Codreanu aluzie (trimitere) când vorbea de 
“revizionismul afişat şi speculat de dl Titulescu”. E timpul ca 
opinia publică românească să se obişnuiască cu ideea că 
adevărul despre Nicolae Titulescu este departe de a-i ridica 
acestuia statuie. 


157 


Sa 200 da uree n cut 


60 


Bucureşti, 30 Noembrie 1937 
CIRCULARA Nr. 117 


(...) Aceeaşi măsură am luat-o în primăvara anului 1934 
împotriva liberalilor cărora le-am interzis intrarea printre 
legionari deoarece partidul lor a oprimat, schingiuit şi chinuit o 
întreagă tinerime din ordinul puterii iudeo-masonice. 

În adevăr, sunt 7 ani de când nici un cuzist n'a pătruns la 
noi. Și nici un liberal de 4 ani. 

Astăzi ridic acest zăgaz pentru termen de o lună de zile 
adică până la data de 30 Decembrie. 

Luna care urmează se pot înscrie şi vor putea deveni 
legionari şi cuzişti şi liberali, în afară de acei cari au atacat ei 
personal Legiunea. Aceştia nu pot deveni niciodată legionari. 

După data de 30 Decembrie se vor închide aceste înscrieri. 

Luna următoare va fi după alţi 7 ani, adică în anul 1944 
Decembrie. 

Am luat această hotărîre pentru că, ştiu că e uşor să te înscrii 
la cineva când îl aplaudă toată lumea. Eu vreau să văd în aceste 
vremuri când sunt atacat, cine bate la uşa casei mele. 

Vreau să ştiu în aceste ceasuri de răspântie pe cel ce se 
vinde, pe cel ce şovăieşte şi pe cel ce are încredere nelimitată în 
braţele și inimile noastre. Şi credinţă în marele destin legionar. 


G;Z. Ci 


158 


legionari, ci țărăniştii, aşa 


E 


* 


-au arătat a fi adversari față de 
-ZIŞII urmaşi ai lui Maniu. 


6l 


CIRCULARA 119 


(...) Nici un magazin românesc. Îl deschidem noi. Lupta va 
fi grea pentru că în faţa noastră se ridică comerţul jidănesc, iar 
noi suntem săraci lipiţi pământului. Ne prezentăm în luptă cu o 
brumă de economii adunată cu atâta grijă şi cu atâta sfinţenie, din 
cea mai aspră muncă şi renunțare, încât orice om curat ar plânge 
când ar şti. (...) 


160 


62 


ORDIN DE ÎNCHIDERE 


(--) Cer să mi se trimeată şi cele mai slabe comune. Cer să 
mi se trimeată numele tuturor acelora cari au săvârşit ia a 
sau cari şi-au arătat în vreun mod vrăşmăşia lor sira fe 
legionară. : 


161 


63 


ORDIN CONFIDENȚIAL 


„Nu se va publica nicăieri această scrisoare. Ea e 
confidențială, pentru legionari.” 

0: ZAE 

Dragii mei, 

(...) Şefii de judeţe care nu vor fi atât de inteligenţi, dibaci şi 
iuți, pentru a afla la timp, a fi cu oamenii gata şi a depune bine 
lista, vor fi slab notaţi. 

III. Până la cel din urmă legionar va păstra o notă de mare 
demnitate. Nu se va deda în propagandă la mici răutăți, la aluzii 
răutăcioase, calomnii, insulte, etc. 

Şi acestea cu deosebire la adresa cuziştilor. 

O linie de mare corectitudine. 

E lume care voieşte să-i voteze pe ei? Foarte bine. Votaţi-i 
pe ei. Pe noi să ne voteze cine crede în noi. 

IV. În general în propagandă: 

Nu atacați pe nimeni. Nu veţi zice: Să ne votaţi pentru că 
cuziştii, ţărăniştii, vaidiştii, sunt răi. Ci veţi zice: Votaţi-ne 
pentru ce avem noi bun. 

Votaţi-ne pentru credinţa şi jertfele noastre. 

Pe legionarul care îl voi descoperi că merge şi începe să 
vorbească de rău pe alţii, să clevetească, îl voi scoate din luptă. 

Nu mai întunecaţi sufletele oamenilor, ci mergeţi cu voie 
bună, vorbindu-le numai de bine, de nădejdi, de biruinţă, 
împărtăşindu-le bucurie şi lumină. (...) 

Bucureşti, 18 lanuarie 1938 


162 


3 E zip 
e pe seama legionarilor. Și când 


Păstra în timpul alegerilor « 
inie de mare c (ea e prd 
Ii onduită”. “Pe legionarul pe care îl voi 


că merge şi începe să vorbească ă ide î 
din faptă! E ina care cică Emelian era E - 

E | i e pe alții ? Foarte bine! 
Să-i voteze pe ei. Pe noi să ne voteze cine crede în noi.” 

i Pot exista asemenea ordine confidenţiale date legionarilor? 
lată că au existat! Spre a ne mira şi minuna că au putut ajunge şi 
răzbi în lumea politică şi în lupta electorală oameni cu asemenea 
principii Mirarea este cu atât mai mare azi, după 1990, când 
roate partidele au căzut de acord între ele: morala şi moralitatea 
nu au ce căuta în politică! 

Numai din perspectiva mizeriei de azi putem înţelege lucrul 
care, în sine, pare cel mai de neînțeles: de ce i-a supărat pe 
ceilalţi acest mod de comportament legionar? Cine şi ce le-or fi 
putut reproşa legionarilor atunci? Precum şi azi? 

Evident, legionarii au deranjat prin linia de mare 
conduită... 


descoperi 
voi scoate 


163 


64 


CIRCULARA Nr. 126 


Am luat hotărîrea de a înființa în fiecare capitală de judeţ o 
şcoală de primari legionari, iat în Bucureşti o şcoală de prefecţi 
legionari. 

Aceste şcoli vor avea misiunea de a creea în fiecare comună 
(rurală sau urbană) cel puţin 5 oameni care în orice moment să 
poată îndeplini în cele mai bune condițiuni, funcțiunea. de 
primar. 

Deasemeni vor avea misiunea de a creea pentru fiecare judeţ 
cel puţin 5 oameni care să poată îndeplini în aceleaşi bune 
condițiuni funcțiunea de Prefect. 

Cei ce vor urma aceste cursuri vor fi aleşi dintre cei mai apți 
avându-se în vedere: 

1. Capacitatea (puterea de a pricepe şi a rezolva bine 
lucrurile, problemele). 

2. Corectitudinea cea mai severă. 

3. Simţul ordinei. 

4. Simţul gospodăriei. 

5. Bună cuviință, dragoste de oameni şi de lucrurile ţării. 
Răbdare şi tact. Stăpânirea nervilor. 

6. Zelul de a-şi face datoria până la ultima limită şi dincolo 
de ea, adică sentimentul sacrificiului persoanei sale. 

Aceste cursuri se vor face sub conducerea mea. Prelegerile 
în număr de 20 sau 30 vor fi tipărite. Se va pleca însă dela 
practica lucrurilor. 


Astfel încât legionarul sau prietenul legionar care va intra 


164 


e aia 
într'o primărie sau prefectură 


ir O Pra Cu însărcinarea 
ştie din primul moment ceea ce Și 


are de făcut, 


Această şcoală legionară voiește să repare greşeala d 
până acum care susţinea că pentru a conduce un ee pe 
nevoie de şcoală, iar pentru a conduce o comună sau un i d 
nu-i nevoie de nici o şcoală. „e, 

Legionarul trebuie să fie pregătit solid până în cele mai mici 
amănunţimi pentru clipa în care va suna ceasul său. 

C. Z. C., București, 20 Ianuarie 1938 


Succesul obținut la alegerile din 1937 îi face pe legionari să 
ia foarte în serios perspectiva guvernării. Biruinţa legionară era 
aproape. Spiritul de bun gospodar al Căpitanului şi geniul său 
organizatoric se vede încă o dată din această circulară, pagină 
doctrinară de mare valoare practică: în felul acesta, prin şcoli 
de primari şi prefecți, Mişcarea Legionară voia “să repare 
greşeala de până acum care susținea că pentru a conduce un 
tramvai este nevoie de şcoală, iar pentru a conduce o comună 
sau un judeţ, nu-i nevoie de nici o şcoală”. Formulă 
memorabilă prin plasticitate şi bun simţ. 


165 


65 
CIRCULARA Nr. 127 


„OMUL ŞI POGONUL” 


Este cunoscută de toată lumea campania de minciuni, de 
uneltiri, de calomnii de care a fost însoţită Mişcarea Legionară 
de la începuturile ei şi până astăzi. 

Când armele teroarei, ale închisorilor, ale provocărilor, ale 
proceselor, ale loviturilor brutale au încetat de a mai funcţiona, 
au început să funcţioneze armele calomniei şi minciunii. 

Aşa fost soarta mişcării noastre: să le înfrunte pe amândouă 
şi să crească mai puternică şi mai mândră, în ciuda duşmanilor 
din ce în ce mai disperaţi. 

Nu sunt obişnuit să răspund acestor calomnii cu intenţia de a 
lămuri opinia publică, deoarece cine la această oră mai crede în 
calomniile aruncate asupra Mişcării Legionare, acela nu mai 
merită nici un fel de lămurire. 

Nu răspund, ci fixez aici pe calomniator sau cuibul său. 

Domnul care a afirmat că noi am făcut propagandă în 
judeţul Dolj, mergând prin sate şi promițând oamenilor averile 
altora, sub lozinca: „Omul şi Pogonul” se numeşte Nolică 
Tătărăscu, fratele fostului Prim-Ministru. Cu această familie mai 
avem noi şi alte chestiuni de lămurit. Pe Domnul amintit mai sus 
mișcarea noastră îl somează să facă dovada afirmațiilor 
calomnioase. 


In ce mă priveşte eu voi face în orice oră dovada cercurilor 
în care a lansat calomnia. 


166 


prin defraudarea banului public 
O altă calomnie lansată de, i 
pin iai ata de cercurile minciunii ŞI uneltirii: 
- Mişcarea Legionară vrea să nimicească bătrânii luând 
ile rânii luându-le 
a 9) ta aruncată A un înalt personagiu al cărui nume dacă 
e nevole i pot trece într O circulară viitoare şi cu toate dovezile 
necesare: „Legionarii sunt comunişti”. 
Vă întreb pe toţi: 
3 Cât timp mai sunteţi dispuşi să credeţi că prin asemenea 
mijloace necorecte veţi putea învinge Mişcarea Legionară? 


CZ 


Lozinca “Omul şi Pogonul”, lansată de liberalul Nolică 
Tătărăscu pentru a-i încrimina pe legionari, acuzându-i de 
intenţii bolşevice, de a lua de la cei bogaţi pentru a da la săraci, 
a supravieţuit în folclorul politic, dar nu cu sens încriminator, 
acuzator la adresa Căpitanului. Ceea ce, la nevoie, ar putea 
dovedi o predispoziţie a publicului românesc de a vedea numai 
în bine, în registru pozitiv, faptele legionarilor. Precizarea 
Căpitanului este importantă pentru a înțelege una din sursele, 
activă şi azi, ale antilegionarismului: “Mişcarea Legionară va 
lua averile acumulate în mod necinstit prin defraudarea 
banului public”, Frază pe care, iată, hici după mai bine de 60 


de ani, clasa politică românescă nu le-o iartă legionarilor. 


167 


66 


CIRCULARA Nr.133 


(...) Corpul legionar al foştilor militari. 

Corpul va fi condus de un şef, având doi ajutori: unul pentru 
ofițeri, altul pentru reangajaţi. După principiul legionar, 
conducerea se va schimba în fiecare an.(...) 

C. Z. C., Bucureşti, 4 februarie 1938 


> 


A existat aşadar şi acest corp legionar, al foştilor militari. 
Deci nu numai tinerii neştiutori şi uşor de manipulat s-au făcut 
legionari, ci şi oameni de cea mai autentică maturitate au venit 
alături de Căpitan, să-i asculte comanda. Adică foştii militari, 
foştii ofițeri. Printre ei şi câțiva generali. 


168 


67 


CIRCULARA Nr. 141 


Halta Celea Mare, 6 Februarie ] 938, orele 19 
Pe locurile pe care acum 20 şi ceva de ani 
împuşcau în Români jandarmi maghiari, astăzi împu 


loveau şi 


- F 3 zi Şcă şi bat 
acelaşi neam românesc jandarmii Domnului Goga, poetul 
pătimirii noastre româneşti. 


C. Z. C., Bucureşti, 8 Februarie 1938 


* 


Paradox dramatic, care întristează orice suflet de român: 

Octavian Goga, în 1938, nu mai era cel de odinioară... A 
cui era neputința? 

Să mai consemnăm 0 contradicţie ce se va ivi între 
guvernarea lui Octavian Goga, eşuată după câteva săptămâni, şi 
guvernarea legionară din toamna lui 1940: sub Octavian Goga, 
deci sub Carol al II-lea, s-au introdus în România primele legi 
antisemite. Ele au funcţionat până ce au venit la guvernare 
legionarii. Primii care în Europa au anulat legi antisemite 
promulgate de guvernele care i-au precedat au fost legionarii, 
adevăr pe care cei care se străduie cel mai mult să-l ascundă 
sunt istoricii evrei! 


169 


68 


Bucureşti, 8 Februarie 1938 
CĂTRE LEGIONARII DIN TOATĂ ȚARA 


(...) Nu poate nimeni să omoare atâţia dintre noi câţi suntem 
în stare să murim pentru credinţa noastră. (.. :)) 

Puterile vrăjmaşe din afara hotarelor sau din lăuntru, care-și 
închipuie că legionarii le pot face jocul printr'un început de 
răsmeriţă, le răspund că se înşală.(...) 


* 


Altă formulă care merită să fie bătută în arama neuitării 
noastre: Nu poate nimeni Să omoare atâţia dintre noi câţi 
suntem în Stare să murim pentru credinţa noastră! 

Din păcate, și Carol al Il-lea, şi lon Antonescu, şi 
comuniştii, chiar au încercat s-o facă, omorând sute şi mii de 
legionari ... Puţini totuşi faţă de câţi legionari erau în stare să 
moară pentru credinţa legionară. 

Consemnez însă observaţia lui Simion Ghinea: Carol şi lon 
Antonescu S-au purtat față de legionari mult mai rău decât 
comuniştii... Comentariile le las altora, mai avizaţi, mai 
informaţi decăt subsemnatul de mine. 


170 


69 


CIRCULARA Nr. 144 


Despre Guvernul care a plecat 

Camarazi, 

A mai trecut o guvernare peste capul nostru. 

Şi-or să mai treacă. 

Ca şi celelalte de până acum, aproape zece la număr şi 
acesta a fost la fel: o rafală de insulte, loviri, maltratări, uneltiri, 
arestări şi doi morţi: un student şi un muncitor. 

În scurta viaţă a acestui guvern: 

I. - A fost ofensată studenţimea română creştină, prin lovirea 
de către un poliţist a Preşedintelui ei, Dr. Milcoveanu, şi prin 
evacuarea în timp de noapte în mod brutal al tuturor căminelor 
studenţeşti din Capitală. (...) 

C.Z. C., București, || Februarie 1938 


171 


70 


CIRCULARA Nr. 148 


(...) Anunţăm pe membri, că începând cu data de astăzi 2] 
Februarie 1938, Partidul „Totul pentru Țară” nu mai există. 

Întreaga conducere a căzut de acord, că raţiunea de existență 
a Partidului a încetat. 

Toţi cei legaţi până în prezent juridiceşte de acest partid, 
funcționari de Stat, sau nefuncţionari, sunt dezlegaţi de toate 
legăturile, luându-şi complecta libertate de acţiune. Toate 
funcțiunile, Şefi de regiuni, de judeţe, etc., sunt desfiinţate. 
Sediile se închid-şi se dau proprietarilor. 

Motivele care ne-au determinat la această hotărîre sunt: 

Decretul Regal Nr.870 din 17 Februarie 1938, cuprinde 
următoarele dispoziţii: 

a) Funcţionarii Statului nu pot face politică, nu mai pot face 
parte din partide. 

b) Cei ce nu sunt funcţionari, adică restul de cetăţeni, dacă 
acționează politiceşte, sunt sancţionaţi. 

c) Conducerea este sancţionată dacă mai dă circulări, ordine, 
dispoziţiuni. 

Deci suntem aruncaţi din raportul de Drept, în raport de 
Forţă. Pe acesta, însă, noi nu-l primim. Noi am înţeles să 
acționăm în cadrul legii, manifestându-ne credinţele noastre. 


Dacă aceasta n'o putem face, şi dacă orice manifestare de 


credință ne este interzisă, raţiunea de existenţă a partidului nostru 
a încetat. 


Noi nu voim să întrebuințăm forța. 


172 


0 III 


Nu voim să întrebuințăm violenţa. 

Ne este suficientă experienţa din trecut, când fără voi 
noastră am fost atraşi pe calea Violenţii. La dilata cute ră voia 
nu mai răspundem în nici un fel: Suportăm. Şi chiar aa noi 
3 A pa NCI când 
întreaga națiune română este tratată ca 0 turmă de animale 
inconştiente. 

Lovitură de Stat nu voim să dăm. 

Prin esenţa însăşi a concepției noastre noi suntem contra 
acestui sistem. Ea însemnează o atitudine de bruscare, de natură 
exterioară, pe când noi aşteptăm biruința noastră de la 
desăvârşirea în sufletul naţiunii, a unui proces de perfecționare 
omenească. 

Nu vom întrebuința aceste mijloace, pentru că tineretul de 
astăzi, are prea adânc înfiptă conştiinţa misiunii sale istorice şi a 
răspunderii sale, pentru a face acte necugetate, care să transforme 
România într'o Spanie însângerată. 

Generaţia noastră întreagă vede bine mănuşa care i s'a aruncat. 

Mânuşa aruncată va rămânea, însă, jos. 

Noi refuzăm s'o ridicăm. 

Ceasul biruinţii noastre încă n'a sunat. E încă ceasul lor. 
Dacă generaţia bătrânilor noştri crede că e mai bine aşa cum a 
procedat, noi nu avem să ne amestecăm pentru a le da lecții. 

Ei poartă răspunderea în fața lui Dumnezeu şi a Istoriei. 

De altfel părerile mele, simple păreri, asupra ultimelor 
evenimente vor fi fixate într'o scrisoare adresată unuia dintre 
miniştrii actualului cabinet. | 

În acelaşi decret regal, se vizează comerțul legionar. Pentru 
a nu da naştere la nici o posibilitate de conflict, cu multă durere, 
renunțăm şi la activitatea comercială. Întregul comerţ a rai 
lichidează. Şefii de întreprinderi vor anunţa personalu he r- 
pentru a se putea plasa în altă parte. Cei 70 de PE ciednitala 
noi, vor fi trimişi acasă, nemaiputând supo 


întreţinerii lor. 


173 


i .———————. 


În timpul liber care ni se deschide, îndemn pe toţi tinerii, să 
studieze cât mai profund în direcţia meseriei lor. 

Dealtfel şi eu, profitând de acest timp, Voi pleca peste o lună 
la Roma, pentru a mă ocupa de traducerea şi de tipărirea în limba 
italiană şi franceză, a cărții mele. De asemenea, voi scrie 
volumul al II-lea. 

„Şi acum, în ceasul dizolvării noastre, noi tineretul 
României, crescuţi în credinţa legionară, mulțumim. generaţiei 
bătrânilor oameni politici, pentru modul în care s'au purtat cu 
noi, pentru modul în care ne-a tratat, pentru exemplele de 
caracter, onoare, demnitate şi legalitate, pe care ni le-au dat. 

Închizând această tristă pagină, rămânem legaţi în duhul lui 
Moţa, Marin, şi al celorlalţi morţi ai noştri, care se roagă pentru 
noi lui Dumnezeu. 

Credeţi, camarazi din sate din oraşe, din munţi şi din câmpii, 
în viitorul legionar al României, pe care nici ura, nici uneltirea 
vicleană şi nici moartea nu-l pot împiedica. 


Corneliu Zelea-Codreanu, Bucureşti, 21 Februarie 1938 


* 


Text pe care detractorii legionarilor ar trebui să fie obligaţi să- 
| înveţe pe dinafară. Este textul conceput în urma loviturii de stat prin 
care regele derbedeu Carol al II-lea a desființat partidele politice, 
Parlamentul, şi a instituit dictatura sa... 

Text de mare valoare istorică, documentară, pentru a 
înțelege esenţa prestaţiei legionare în evenimentele politice la 
care au participat: “Suntem aruncaţi din raportul de drept, în 
raport de Forţă. Pe acesta, însă, noi nu-l primim. (Deşi în acel 
moment Mişcarea Legionară era cea mai puternică forță politică 
— nn). Noi am înţeles să acţionăm în cadrul legii, 
manifestându-ne credinţele noastre. Dacă aceasta n-o putem 

face şi dacă orice manifestare de credință ne este interzisă, 


174 


0 III 


raţiunea de existenţă a partidului nostru a încetat. Noi nu voi 
să întrebuințăm forți - Nu voim să întrebuințăm viol, af 
Lovituri de Stat nu voim să dăm”. adi 

Răspunsul lămuritor pe care-l dă Căpitanul la o 
întrebare ce se năştea atunci | 


ogic în mintea oricărui ob 
tic — SIM se 
politic — de ce nu profită Miş IV0LOL: 


carea Legionară de fo 
are pentru a prelua, prin lovitură de stat, a area 
răspuns ine Şi el de esenţa doctrinei legionare, a lumii noi pe 
care 0 pregăteau camarazii Căpitanului: „noi suntem contra 
acestui sistem, al loviturii de stat, pentru că ea înseamnă o 
atitudine de bruscare, de natură exterioară, pe când noi 
aşteptăm biruința noastră de la desăvârşirea în sufletul 
naţiunii române a unui proces de perfecţionare omenească”. 

Să mai reținem şi felul cum definea Căpitanul activitatea 
politică a unui partid, a Mişcării Legionare: o manifestare de 
credinţă! Există o definiţie mai bună, mai mântuitoare pentru 
omul politic şi faptele sale? 

O altă observație: numărul copiilor întreţinuţi de comerțul 
legionar ajunsese la 70. 

Ultimele fraze ale acestei ultime circulare a Căpitanului: “Și 
acum, în ceasul dizolvării noastre, noi tineretul României, crescuţi în 
credinţa legionară, mulțumim bătrânilor. oameni politici pentru 
modul în care S-au purtat cu noi, pentru modul în care ne-au tratat, 
pentru exemplele de caracter pe care ni le-au dar. a 

Închizând această tristă pagină, rămânem legaţi în duhul 
lui Mota, Marin şi al celorlalți morți ai noştri, care se roagă 

entru noi lui Dumnezeu. pa 
5 Credeţi, camarazi din sate, din oraşe, din munţi a din 
anii. în viitorul legionar al României, pe care nici ura, nici 
câmpii, în viitorul legioi a mgidi 
umeltirea vicleană şi nici moartea nu-l pot împiedica - 


Corneliu Zelea Ci odreanu, cel care 
atât de mişcător, va 
ea 39 de ani ... Doar 


Nu se va împlini anul, şi 
semnează la 21 februarie 1938 acest e 
muri, ucis mişeleşte pentru credinţa sa. : 
treizeci şi nouă de ani «. 


175 


a — UE 


ADENDA 


Mircea Eliade crede în biruinţa 
Mişcării Legionare 


DI. Mircea Eliade, membru al Societăţii scriitorilor români, 
a binevoit să ne răspundă următoarele la ancheta. ziarului 
nostru: „De ce cred în biruința Mişcării Legionare?” 

Cred în destinul neamului românesc — de aceea cred în 
biruinţa Mişcării Legionare. Un neam care a dovedit uriaşe puteri 
de creaţie, în toate nivelurile realităţii, nu poate naufragia la 
periferia istoriei, într-o democraţie balcanizată şi într-o catastrofă 
civilă. Puţine neamuri europene au fost înzestrate de Dumnezeu 
cu atâtea virtuţi ca neamul românesc. Unitatea lingvistică este 
aproape un miracol (limba română este singura limbă romanică 
fără dialecte). Românii au fost cei mai buni creatori de State din 
sud-estul Europei. Puterea de creaţie spirituală a neamului nostru 
stă mărturie în folclor, în arta populară, în sensibilitatea 
religioasă. Un neam hărăzit cu atâtea virtuţi — biologice, civile, 
spirituale — poate el pieri fără să-şi fi împlinit marea sa misiune 
istorică? Oricât de mare ar fi vina părinţilor noştri, pedeapsa ar fi 
neînduplecată. Nu pot crede că neamul românesc a rezistat o mie 
de ani cu arma în mână, ca să piară ca un laş, astăzi, îmbătat de 
vorbe şi alcool, imbecilizat de mizerie ŞI paralizat de trădare. 
Cine nu se îndoieşte de destinul neamului nostru, nu se poate 
îndoi de biruinţa Mişcării Legionare. Cred în biruinţă pentru că, 
înainte de toate, cred în biruinţa duhului creştin. O mişcare 
IZVOrâtă şi alimentată de spiritualitatea creştină, o revoluţie 
spirituală care luptă în primul rând împotriva păcatului şi 


176 


„0 III 


nevredniciei — nu este o mișcare polii 
Ara E = e politică ; 
creştină. Cuvântul Mântuitorului a fost înţ Ea este o revoluţie 


chipuri, de către toate aeaniută CS ŞI trăit în felurite 


mp > e a lun | iei 


toată fiinţa sa; niciodată cuvântul Mântuitorului n- 

ufleteşti 4 i > ; 
slăbiciunii cărnii. Astăzi lumea e re zu i 
revoluţiei. Dar în timp ce alte popoare trăiesc această voit 
numele luptei de clasă şi al primatului economic (comunismul) 
sau al Statului (fascismul) sau al rasei (hitlerismul), Mişcarea 
Legionară s-a născut sub semnul Arhanghelului Mihail, şi va 
birui prin harul dumnezeiesc. 

De aceea, în timp ce toate revoluțiile contemporane. sunt 
politice, revoluţia legionară este spirituală şi creştină. În timp ce 
toate revoluțiile contemporane au ca scop cucerirea puterii de 
către o clasă socială sau de către un om, revoluţia legionară are 
drept ţintă supremă: mântuirea neamului, împăcarea neamului 
românesc cu Dumnezeu, cum a spus Căpitanul. De aceea sensul 
Mişcării Legionare se deosebeşte de tot ceea ce s-a făcut până 
astăzi în istorie, şi biruinţa legionară va aduce după sine nu 
numai restaurarea virtuţilor neamului nostru, o Românie 
vrednică, demnă şi puternică — ci va crea un om nou, 
corespunzător unui nou tip de viață omogenă.Omul nou nu s-a 
născut niciodată dintr-o mişcare politică — ci întotdeauna dintr-o 
revoluţie spirituală, dintr-o vastă prefacere lăuntrică. Aşa s-a 
născut omul nou al Creștinismului, al Renaşterii ete. dintr-un 
desăvârşit primat al spiritului împotriva temporalului, al 
biruință a duhului împotriva cărnii. Omul nou se naşte la :. 
adevărată trăire şi fructificare a libertății. Cred. în gica 
Mişcării Legionare pentru că cred în libertate, aid aa 

i scai : nismului biologic şi economic. Cei 
sufletului împotriva determinismului e î ata teliitoiinlă 
care vin în Legiune vin pentru <& 5 ti ; căruia frica — toate 
conservare, laşităţile care zac în sufletul îne . 


177 


..—— e: 


acestea sunt înfrânte. Legionarul nu mai e robul deterininisonului 
şi al instinctelor biologice. EI ştie că [pis aL OI LCARNI interes „că 
„n-are nimic de câştigat”, integrându-se în Legiune. Dimpotrivă, 
ştie că va fi lovit în interesele lui, că viaţa va fi mai grea, că 
poate va intra în temnițe, sau poate va da piept chiar cu moartea. 
Toate „interesele” şi instinctele acestea care „determină” viaţa 
fiecărui om, sunt înfrânte prin marele gest de libertate al aderării 
la Mişcarea Legionară. Se poate spune, fără urmă de paradox, că 
singurii oameni care cunosc şi trăiesc libertatea sunt astăzi, 
în România, legionarii. (s.n.) 
Cei care nu cunosc Legiunea, ca şi cei care luptă împotriva ei, 
continuă să vorbească despre „dictatură” şi se miră că tinerii 
intelectuali aderă cu atâta spontaneitate la o mişcare în care 
„personalitatea” este strivită şi libertatea suprimată. Am avut 
prilejul să mă ocup altădată de subita admiraţie a oamenilor noştri 
politici pentru „personalitate”, de teama lor că în România nu se vor 
mai putea ridica „„personalităţile”. Îi întrebam atunci câte 
„personalități” a creat regimul libertăţii lor. Unde sunt? Care sunt? 
Şi mai întrebam ce au făcut politicienii noştri pentru oamenii cu 
adevărat „„personalitate”, care au ieşit la lumină prin munca, geniul 
sau talentul lor, şi au fost osândiţi la o viaţă de mediocritate şi jertfă. 
Ce au făcut politicienii noştri, din toate partidele, pentru un Lucian 
Blaga sau Aron Cotruş, un Camil Petrescu, un Perpessicius şi alţii? 
Ce-au făcut politicienii pentru generaţia tânără de cărturari, artişti, 
tehnicieni şi gânditori? Care este tânărul cu „personalitate” pe care 
l-a descoperit vreun partid politic şi l-a pus la locul pe care-l merită, 
i-a dat putinţa să-şi fructifice inteligența, sau talentul pentru binele 
obştesc? Eu ştiu că au fost „descoperiţi? o sumă de afacerişti 
precoci, secretari „inteligenţi” şi lichele domestice, cu care s-au 
„întinerit” cadrele partidelor. 
Apologeţii aceştia de ultimă oră ai „personalităţii” sunt tot 
atât de ridicoli pe cât sunt de ipocriţi. Le aminteam cu alt prilej 
că în cele mai disciplinate şi mai severe ordine călugărești 


178 


E 


catolice s-au putut înălța totuşi destule personalităţi. U 

din Aquino nu seamănă cu un fiii da E A Thomas 
Bonaventura cu un Frangois de Salle. Personalitaţe. Ssisi, un 
rodeşte pretutindeni, ŞI cu cât e mai severă disci in i d i 
„personalitatea” se definește mai precis. îiszid au a :, atât 
cu „dictatura”, cum lasă a se-nţelege ponegritorii i una 
Disciplina creşte şi promovează pers ELE 


onalitățile — pentru că ori 
ric 

act de ascultare poate fi un act de comandă asupra ta însuţi 

asupra instinctelor sau anarhiei tale lăuntrice. Actul de ascultare 


îţi dă ţie comanda asupra bestiei din tine, asupra vieţii biologice 
care încearcă să te menţină în evaziv, în comoditate, în căldicel. 
Disciplina te întăreşte pe tine, îți făureşte personalitatea. De 
aceea cavalerii medievali şi feudali au fost atât de liberi și de 
dârzi; pentru că juraseră credinţă (fides, Trust, Trieve) unui şef... 

Cred în biruinţa Mişcării Legionare pentru că cred în 
dragoste. Dragostea singură preface bestia în om, înlocuind 
instinctele prin libertate. Dilige et quod vis fac, spune Fericitul 
Augustin: „iubeşte şi fă ce vrei!”. Cel care iubeşte cu adevărat e 
liber. Dar dragostea transfigurează pe om şi libertatea pe care şi- 
o dobândeşte insul iubind nu va stânjeni pe nimeni, nu va face să 
sufere pe nimeni. Legionarii nu sunt numai camarazi, sunt fraţi. 
Şi este atât de puternic valul de dragoste încât, dacă n-ar fi decât 
el singur, şi tot ar trebui să nădăjduim în învierea neamului 
românesc, adică în biruinţa Mişcării Legionare. 

Cred în destinul neamului nostru; cred în revoluția creştină a 
omului nou; cred în libertate, în personalitate şi în dragoste. De 
aceea cred în biruinţa Mişcării Legionare, într-o Românie 
mândră şi puternică, într-un stil nou de viaţă, care va aurite 
în valori spirituale de universală circulație bogăţia sufletului 
românesc. 


Mircea Eliade, „Buna Vestire”, 
an 1(1937), Dec.17, nr.244, p.1-2. 


179 


AP 


Profilul interior al Căpitanului 
de Emil Cioran 


înainte de Corneliu Codreanu, România era o Sahară 
populată. Cei aflaţi între cer şi pământ n-aveau NICI un conţinut, 
decât aşteptarea. Cineva trebuia să vină. a 

Treceam cu toții prin deşertul românesc, incapabili de orice. 
Până şi disprețul ni se părea un efort. & 

Țara nu ne putea fi o problemă decât negativă. In cele mai 
necontrolate speranțe, îi acordam o justificare de moment ca unei 
farse reuşite. Şi România nu era mai mult decât o farsă reuşită. 

Te învârteai în aer liber, vacant de trecut şi de prezent, 
îndrăgind dezmăţul dulce al lipsei de menire. 

Biata ţară era o pauză vastă între un început fără măreție şi 
un posibil vag. 

În noi gemea viitorul. În unul clocotea. Și el a rupt tăcerea 
blândă a existenţei noastre şi ne-a obligat să fim. Virtuţile unui 
neam s-au întruchipat în el. România din putinţă se îndrepta spre 
putere. 

* X* % 

Cu Corneliu Codreanu am avut doar câteva convorbiri. Am 
priceput din prima clipă că stau de vorbă cu un om într-o ţară de 
fleacuri umane. Prezenţa lui era tulburătoare şi n-am plecat 
niciodată de la el, fără să simt acel suflu iremediabil, de răscruce, 
care însoţeşte existențele marcate de fatalitate. De ce n-aş 
mărturisi că o teamă ciudată mă cuprindea şi un fel de entuziasm 
plin de presimţiri? 

Lumea cărților mi se descifra inutilă, categoriile inoperante, 


prestigiile inteligenţei, şterse, iar subterfugiile  subtilităţii, 
zadarnice. 


180 


0 III 


Căpitanul nu suferea de vici 
i 4 : ul funda “A Ile 
intelectual român. Căpitanul nu era „deştept”, Giga iau 
Dezastrul spiritual al țării derivă din iateligtața 
conţinut, din deşteptăciune. Lipsa de miez a duhului pr Le ără 
problemele în elemente de joc abs pret ulii 


a tract ŞI răpeşte spiritul i] 

destinului.  Deşteptăciunea degradează până «i ui latura 
Pi ană şi A 

flecăreală. până şi suferința în 


Dar gândurile Căpitanului, grele şi rare, răsăreau din Soartă 
Ele se plămădeau undeva departe. De aici, impresia de univers al 
inimii, de univers al ochilor şi al gândurilor. 

Când, în 1934, îi spuneam ce interesantă ar fi expunerea 
vieţii lui, îmi răspundea: „Nu mi-am petrecut viaţa prin 
biblioteci. Nu-mi place să citesc. Eu stau aşa şi mă gândesc.” 

Acele gânduri au urzit rostul nostru. În ele respira natura şi 
cerul. Şi când au pornit spre înfăptuire, temelia istorică a țării s-a 
zguduit. 

Corneliu Codreanu n-a pus problema României imediate, a 
României moderne sau contemporane. Era mult prea puţin. Nu s- 
ar fi potrivit nici dimensiunii viziunii sale şi nici aşteptărilor 
noastre. El a pus problema în termeni ultimi, în totalitatea 
devenirii naţionale. EI n-a vrut să îndrepte mizeria aproximativă 
a condiţiei noastre, ci să introducă absolutul în respiraţia zilnică a 
României. Nu o revoluţie a momentului istoric, ci una a istoriei. 
Legiunea ar trebui astfel nu numai să creeze România, dar să-i şi 
răscumpere trecutul, să insufle absenţa seculară, să salveze, 
printr-o nebunie, inspirată şi unică, imensul timp pierdut. | 

Patosul legionar este o expresie de reacțiune în faţa unui 
trecut de nenoroc. Această nație n-a excelat în lume decât prin 
consecvenţa în nefericire. Niciodată nu s-a dezminţit. AD ace 
noastră este un infinit negativ. De aici pleacă imposibilitatea a 
depăşi pendularea între o amărăciune dizolvantă şi o furie 
me moment de descurajare i-am spus Căpitan un: 


181 


a ——7£U EEE 


— „Căpitane, eu nu cred că România are vreun sens în 
lume. Nu e nici un semn în trecutul ei care ar justifica vreo 
speranţă”. i 

— „Ai dreptate”, mi-a răspuns. „Sunt totuşi unele semne”. 

— „Mişcarea Legionară”, adaug cu. ; 

Şi atunci mi-a arătat în ce fel vedea el reînvierea virtuţilor 
dace. Şi-am înţeles că între daci şi legionari se interpune pauza 
ființei noastre, căci noi trăim al doilea început al României. 

Căpitanul a dat românului un rost. Înainte de el, românul era 
numai român, adică un material uman alcătuit din aţipiri şi 
umilinți. Legionarul este un român de substanță, un român 
primejdios, o fatalitate pentru sine şi pentru alţii, o vijelie umană 
infinit amenințătoare. Garda de Fier, o pădure fanatică... 
Legionarul trebuie să fie un om în care mândria suferă de 
insomnie. 

Eram obişnuiţi cu patriotul de ocazie, gelatinos şi vid. În 
locul lui, apare insul ce priveşte ţara şi problemele ei cu o cruntă 
înverşunare. Este o deosebire de densitate sufletească. 

Acel ce a dat ţării altă direcţie şi altă structură, unea în sine 
pasiunea elementară cu detaşarea spiritului. Soluţiile lui sunt 
valabile în imediat şi în veşnicie. Istoria nu cunoaşte un vizionar 
cu un spirit mai practic şi atâta pricepere în lume, sprijinită pe un 
suflet de sfânt. Tot aşa, ea nu cunoaşte o a doua mişcare în care 
problema mântuirii să meargă mână în mână cu gospodăria. 

A face isprăvi şi a te salva, politică şi mistică, iată cărei 
ireductibilităţi i-a pus el capăt. ÎL interesa, în egală măsură, 
organizarea unei cantine şi problema păcatului, comerțul şi 
credinţa. Nimeni nu trebuia să uite: 

Căpitanul a fost un gospodar instalat în Absolut. 

Fiecare credea a-l înțelege. EI totuşi scăpa fiecăruia. 
Depăşise limitele României. Însăși mişcării i-a propus un mod de 
viață care întrece rezistența românească. A fost prea mare. Înclini 
uneori a crede că el n-a căzut din conflictul mărimii lui cu 


182 


micimea noastră. Nu este totuşi mai 
prigoană a scos la iveală caractere p 
utopie nu le-ar fi putut bănui. 

Intr-o nație de slugi el a introdus onoarea ŞI într- 
vertebre orgoliul, Influenţa lui n-a articulat numai p 
într-un anumit sens, ŞI pe duşmani. Căci aceştia d 
devenit monştri. l-a obligat la tărie, le-a impus un caracter în rău. 
Ei n-ajungeau caricaturi infernale, dacă măreţia Căpitanului n-ar 
fi cerut o echivalentă negativă. Am fi nedrepţi cu călăii, dacă i- 
am considera rataţi. Toţi s-au împlinit. Un pas în plus şi trezeau 
gelozia Diavolului. 

În preajma Căpitanului, nimeni nu rămânea călduț. Peste 
ţară a trecut un fior nou. O regiune umană bântuită de esenţial. 
Suferinţa devine criteriul vredniciei şi moartea, al chemării. În 
câţiva ani, România a cunoscut o palpitaţie tragică, a cărei 
intensitate ne consolează de laşitatea a o mie de ani de neistorie. 
Credinţa unui om a dat naştere unei lumi, ce lasă-n urmă tragedia 
antică a lui Shakespeare, şi aceasta în Balcani! 

Pe un plan absolut, dacă ar fi trebuit să aleg între România şi 
Căpitan, n-aş fi ezitat o clipă. 

După moartea lui ne-am simţit fiecare mai singuri, dar peste 
singurătatea noastră se ridica singurătatea României. 

Nici un toc să-l înfig în cerneala nenorocului n-ar putea 
descrie neşansa ursirii noastre. Totuşi, trebuie să fim laşi şi să ne 
mângâiem. Cu excepţia lui lisus, nici un mort n-a fost mai 
prezent printre vii. Avut-am careva vreun gând să-l fi uitat? „De 
aici încolo ţara va fi condusă de un mort”, îmi spunea un prieten 
pe malurile Senei. tt 

Acest mort a răspândit un parfum de veşnicie peste pleava 
noastră umană şi a readus cerul deasupra României. 


puţin adevărat că epoca de 
e care cea mai încrezătoare 


O turmă fără 
e ucenici, ci, 
in lichele au 


(„Glasul strămoşesc”, 


Sibiu, anul VI, nr.10 din 25 decembrie 1940) 


183 


EP 


Făt Frumos 
de Tudor Arghezi 


Unde-a plecat, călare, Făt-Frumos, 
De nu se mai zăreşte nicăierea, 
Oricât şi-ar pune soarele puterea, 
Oricât s-ar pogort luna de jos? 


Munţii pustii, cu piscurile cată 
Mâhniţi, din cer în valea de granit, 
Ca să-l mai vadă, cel puţin o dată, 


Viu dacă-i viu, sau mort de-o fi murit. 


Cântecul lui, de care ţara toată 
Era învăluită ca-ntr-un vis, 

De sta şi ochiul şoimilor închis 
În ascultare, s-a oprit deodată. 


S-a rupt din codri, s-a pierdut din şes 
Și, goală ca de suflet, tristă, țara 

Nu mai găseşte parecă-nţeles. 

De ce e ziuă şi se lasă seara. 


Fluierul lui cânta şi-n cingătoare, 
ȘI zeci de sate albe, fermecate, 
Cu sute de feciori şi de fecioare, 
II ascultau doinind pe înnoptate. 


184 


Se deşteptau cu doina lui în zori 
Se-ndrăgosteau la cântecele sale 

Și se simțeau logodnicii uşori 

Şi mai frumoși, călcând în iarba moale. 


Imprietenit cu cerbii şi mistreți 
ŞI nins cu fluturi jucători în cete, 
Jivinele-l priveau ca nişte fete 
Și cu sfiala dulce-a tinereţii. 


Unde-a plecat că n-are nimeni ştire 
Fătul-Frumos, cu negre plete grele, 
Cu ochi albaştri, plini ca de mărgele, 
Şi cu sprinceana-n jurul lor subţire? 


A coborât din munţi, pe stânci, călare, 
Şi patru nopţi a scăpărat pământul, 
De subt copitele nerăbdătoare 

Ce s-au luptat cu cremenea şi vântul. 


Şi luându-și fluier, însă şi secure, 
Şi arme grele-n mâna lui uşoare, 
Trecu, ca o săgeată prin pădure, 

Şi ca un fulger purtător de soare. 


E] străbătu întreaga țară, 

Iar Dunărea nevrând să-i facă loc 
O spintecă, sburdând, pe la mijloc 
Cu pieptu-n unde şi cu coifu-afară. 


185 


Da 


Şi s-ar fi zis că negrul armăsar, 

Cu nările suflând la faţa apei, 

Pe Dumnezeu îl duce, sau măcar, 
Pe un trimis al lui Traian şi-al Papei. 


Neamul ursuz din țărmul de sub lună, 
Neam trist, urât, şi hâd şi sângeros, 
Ameninţase doinele lui Făt-Frumos, 
Mândria lui şi voia lui cea bună. 


lar Făt-Frumos, oprindu-se din cânt 
Simţi, din sânge, flăcări că se-adună, 
Şi-n glas, în vorbe,-n pâine şi pământ, 
Dogoarea cerului străbună. 


Şi o lumină nouă-n viaţa lui, 

Şi o chemare din tării şi noapte — 
Şi-n toate glasul nu ştia al cui, 

Şi un îndemn de semne şi de şoapte. 


Nemaiştiute, nemaiîncercate 

Ce se iscau şi se topeau în salbe, 
Că lua văzduhul chipuri aripate 
Şi se-ngroşau într-însul forţe albe. 


Se ridicau talaze mari de mare, 
Frunza suna ca zalele, şi-o zare 
Era ca o tipsie izbită de săgeți. 
Murmur de fier şi şuier de urale, 
Intr-o urzire crâncenă de vieţi, 
De lănci împiedicate în zăbale. 


186 


Acum s-a dus duşmanul să-l răpuie: 
Ori să-l înece-n sânge şi-n vâltoare, 
Ori bezna lui zidită să descuie — 

In stare şi de milă, dar şi de necruţare — 


Cum va voi, căci vrednicul urmaş 

Al lui Ştefan şi Ţepeş împreună, 
Ridică şi altare din stei pentru vrăjmaş, 
Dar şi ţepoaie-nalte, cu proțăpirea bună. 


Tu, Ţară,-aşteaptă cântecele iar 
Să se strecoare-n ramuri liniştit, 
Din răsăritul mare-n asfinţit, 
De la hotar până-n hotar. 


187 


Un chip al Căpitanului 
de Ion Barbu (Dan Barbilian) — 1940 


Să ne apropiem în rânduri puţine de această margine înaltă 
şi neajunsă a fiinţei româneşti (până azi aşa de neştiută): 
Căpitanul. : 

Cercetătorii drumurilor adevărului recunosc cu mirare că, 
veacuri întregi, învățații folosesc fără să-și dea seama noţiuni ori 
mijloace fundamentale ale ştiinţei lor, până în ziua când o minte 
stăpânitoare desprinde acel element din împletirea lui cu o mie 
de altele, pentru a-l lumina de toate prestigiile pătrunderii clare. 
Ştiinţa trăieşte un moment de biruinţă, urmat de o lungă epocă de 
fecunditate. 

Teologal, ivirea Căpitanului printre noi înseamnă, fără 
îndoială, cunoaşterea nemijlocită a fiinţei îngereşti, fulgerata 
manifestare a Arhanghelului. Nu se cuvine scrisului mirean, 
întârziat în păcat, plin de preget în a sui până la izvoarele 
Increatului, să adâncească asemenea taină. Preoţii Legiunii o vor 
face. 

Secular, însă, darul de preot al vieţii Căpitanului înseamnă o 
dezvăluire în plină zi a firii noastre româneşti. Prin El ne ridicăm 
la o mai limpede şi adâncă ştiinţă despre noi. Din limburile în 
care dorm sufletele şi mugurii, fiinţa noastră e dusă şi răsădită 
sub cerul marilor creşteri. Desluşim în chipul şi în moartea 
Căpitanului, alăturate, mărite şi transfigurate, datele prime ale 
unui concretum românesc. Aceste date le găsim de faţă în fiecare 
din faptele istoriei noastre de dinainte de fanarioți. 

Minciuna masonică a anului '48 a încercat zadarnic să ne-o 
acopere. E de-ajuns o cufundare de o zi sau două într-una din 
vechile noastre provincii, o îngenunchere pe  lespezile 


188 


mânăstirilor şi bărăţiilor din Curtea de Ar 
(străbunul Langeanu) ale căror temelii merg până în golul de 
umbră al descălecării, pentru a primi o ştire obscură despre 
adevărata noastră făptură. Vestirea ei strălucită o găsim. în 
Căpitan: puterea de vis voievodal, pe un prim fond de faptă 
militară germanică. Nădejde a marilor creaţii, această bogăţie de 
natură, care e a Căpitanului, dar şi a muntenilor noştri din Şuici, 
Câmpulung, Ţara Bârsei, Sibii, iar, prin ei, a întregului neam, 
trece astăzi în planul conştiinţei. Incepe actualizarea unui fond 
eroic, uitat. 

Lunga vecinătate cu seminţiile albe ale nordului se schimbă 
astăzi în logodna a două neamuri. Perspectivele nălucesc, 
împărăteşti, până departe, la aurul Sfintei Sofii. Aproape tot ce s- 
a clădit de la 1848 încoace, şi mai ales în acest Bucureşti urâțit 
de construcţii şubrede, în gustul marxist al ultimei vremi, trezea 
mânie Căpitanului. Oraşului obraznic şi mincinos îi opunea 
civilizaţia străveche a cetăților domneşti şi mai ales acele 
permanenţe ale tuturor veacurilor şi cutremurelor: lerusalimele 
cereşti ale Ortodoxiei. 

Cetatea românească viitoare râvnită de Căpitan cunoaşte un 
singur monument: Mormântul legionar. “Pentru veac” ajung 
catapetesmele modeste şi cucernice ale meşterilor noştri de 
totdeauna: pietrarul, zidarul, zugravul. Cetate fără ideologii şi 
fără zarafi, în care e loc numai pentru luptător, pentru preot, 
pentru cercetătorul aprig şi pentru cântărețul eroic. ci 

Un ev “gingaş şi uriaş” se străvede dincolo iei 
Căpitanului, acest justiţiar neîndurat al formelor ip : - 
vieţii, dar aplecat cu duioşie peste tiparele ei pag aia 
nevinovate; câini credincioşi, lăcuste rave. Acest ev se re 
Pi x ; xra ai biserica. Scripturi simple şi hrănitoare, 
în două vorbe: tabăra şi biserica. p Sere 
ținând de lucrările Duhului în ra - sea Ea atat 
XuUIcA, Re iii a ai înțelesul marii apariţii, în 
tinereşti. Aşa mi se desluşeşte statura Şi 


geş ori Câmpulung 


189 


a 


acest sfârşit de Noiembrie. Ea 
Iată-l, prins în zeghea lui de piatră; pe fondul munţilor noştri 


dacici, dar şi teutonici, dezlegător de întrebări ale Istoriei, altfel 
tulburător decât în celălalt Noiembrie, când ochiul nl se întorcea 
plâns de sânge, când glasul ni se gâtuia de lanţuri nevăzute... 


190 


CORNELIU ZELEA CODREANU 
MODEL ȘI ICOANĂ 


de Ion Coja 


Distinsă adunare, 

Ingăduiţi-mi să vă mărturisesc, de la bun început, că 
invitaţia de a lua cuvântul la această aniversare în faţa Dalia 
voastre constituie pentru mine cea mai mare onoare care mi s-a 
făcut vreodată... 


Onorată asistenţă, doamnelor şi domnilor, 

Simion Ghinea, ilustrul dumneavoastră camarad, scria 
undeva, după 1990, că eu aş fi afirmat despre Mişcarea 
Legionară că este pentru perioada interbelică isprava cea mai de 
seamă a poporului român. L-am făcut atent atunci pe bădia 
Simion că m-a citat greşit, chiar dacă greşeala era de înțeles în 
măsura în care trecuseră ani buni şi mulţi de când eu, la capătul 
unor lungi discuţii de catehizare, care mi-au deschis mintea şi 
inima către adevăratele idei şi fapte legionare, am concluzionat — 
şi cele spuse atunci, în urmă cu vreo douăzeci şi cinci de ani, le 
întăresc repetându-le acum în fața domniilor voastre și în faţa 
oricui, anume că Mişcarea Legionară reprezintă isprava cea mai 
de seamă a neamului românesc în secolul ce se va încheia mâine- 
poimâine. În întreg secolul 20! “ăla 

Fac această declaraţie nu dintr-un elan festiv, sărbătoresc, 
aşa cum se întâmplă la orice aniversare centenară, ci SO ca 
pronunţ astfel rezultatul unui calcul lucid şi exact, că ros 
astfel adevărul adevărat. 

Mă consider, onorată adunare, un om 


191 


fericit, un român 


a —7£7 


PN 


ai pi : nnezeu m-au ajutat să ajung, să 
fericit că norocul şi bunul Dun = : le] = 
2 â [t cu cât am ajuns la el pornind 
ating acest adevăr, cu atât mai mu a aaa 
S x de la ce ştia pe la mijlocul anilor "60 despre 
de la zero, adică de la ce ş e vaca) d ; 
i ori ist fruntaş la învăţătură. Dar, e drept, mai 
legionari orice utecis A : : 
i t spus, din lectura manualelor de istorie 
ştiam ceva sau, mai exact spus, Curi ; 

simţeam că, în plus de prea puţinul ce ni se spunea despre 

legionari în publicaţiile oficiale, intenția de isa: 

era să nu se spună nimic despre legionari, să se tacă în aşa fel ca 
legionarii să fie uitaţi, să nu li se mai pomenească numele nici 

măcar pentru a fi înjuraţi, ponegriţi sau blestemaţi. i i 

Norocul meu a fost să întâlnesc, pe rând, scoţându-mi-i 

Dumnezeu în cale, oameni care, după ani nesfârşiţi de suferințe 
şi cazne, mi-au mărturisit credinţa lor în ideile Mişcării 
Legionare, mi-au povestit adevărul despre faptele legionarilor şi, 
mai presus de toate, mi-au prezentat în câteva din liniile 
definitorii personalitatea nemaipomenită a lui Corneliu Zelea 
Codreanu. Deseori, ascultându-i, şi îi pomenesc în ordinea 
cronologică a întâlnirii cu ei, ascultându-i pe dr.Dulea (azi aflat 
în Germania), pe Petre Ţuţea, pe Simion Ghinea, pe Grigore 
Malcasian, pe părintele Boldeanu, pe Dumitru Bacu, pe 
Demostene Nacu, pe Marcel Petrişor, pe Ilie Stângă, pe Ionel 
Pangrati, pe nenea Carataş, pe dr. Şerban Milcoveanu, pe Mircea 
Nicolau şi atâţi alţii, de foarte multe ori nu-mi venea a crede ce 
auzeam şi ce pricepeam despre noutatea, ca prospeţime, 
autenticitate şi profunzime, ce au adus-o legionarii în planul 
existenţei, al comportamentului moral, spiritual. 

Vor spune alţii, mai bine decât mine, în ce constă propriu- 
ZIS valoarea morală a modelului legionar. Fiinţa umană, care 
este conştient angajată într-un proces de edificare a sinelui 
propriu, nu mă îndoiesc că va recunoaşte în fenomenul legionar 
unul dintre momentele cele mai pasionante ale acestei lupte de 
pia de care depinde însăşi mântuirea, salvarea speței 
umane. pe : , 

€ 9 românii, prin Mişcarea Legionară, prin 


192 


personalitatea şi destinul lui 


i şi Corneliu Zelea Codreanu, al 

camarazilor săi, prin felul cum aceştia şi-au asumat acest destin 

am oferit omenirii — repet, omenirii i-am oferit o ipoteză : 
> 


variantă de comportament mântuitor, salvator! Un model uman 
cu nimic mai prejos decât altele. Dimpotrivă, aş putea spune... Şi 
oricât s-ar strădui alţii, concentrând în acest scop resurse 
materiale nelimitate, oricât s-ar da de ceasul morţii pentru ca 
destinul exemplar al lui Corneliu Zelea Codreanu, personalitatea 
sa, chipul său, să rămână ascuns conştiinţei publice româneşti şi 
planetare, este evident, slavă Domnului!, că nu vor reuşi! Nici 
să-l ascundă, nici să-l denatureze ori să-l scufunde în uitare! 

De m-aş pricepe, aş insista asupra acestui chip deopotrivă 
bărbătesc şi diafan al Căpitanului! Au făcut-o şi o vor face alții mai 
bine decât mine! Eu n-am să insist decât asupra unei anumite 
perspective. 

După o definiţie dată de vechii indieni, omul este singura ființă 
care ştie că va muri! Conştiinţa morţii, a morţii ca mister şi ca 
fatalitate atât de greu de înţeles de mintea omenească, a fost însă 
întăritoare pentru om. Conştiinţa morţii a fost generatoare propriu-zis 
de istorie, de umanitate. De aceea, fiecare religie şi fiecare filosofie 
şi-a dobândit o anumită valoare şi prestigiul de care s-a bucurat, în 
primul rând prin răspunsul dat la întrebările tulburătoare pe care le 
ridică perspectiva implacabilă a morţii. Prin lisus Hristos, 
creştinismul a dat morţii interpretarea care pune cel mai bine în 
valoare virtuțile vieţii, ale norocului de a te naşte, noroc care este atât 
de mare că nu poţi să-ţi trăieşti viaţa fără a-i mulțumi întruna lui 
Dumnezeu, adică fără să-ţi dedici viaţa nu drepturilor is drepturile 
sunt pentru nevolnici şi handicapaţi, ci să-ţi dedici viaţa îndatoririlor 
cu care te încarcă condiţia de om. Cum spunea şi Petre Ţuţea, înainte 
de 89, unui ziarist elveţian: „Eu sunt român, eu n-am drepturi. Noi 
românii, avem numai datorii!” Adică eu, ca român, ştiu că ei: ai 
plătesc pentru şansa extraordinară care mi s-a ra a ş: naşte ş 

de a fi om! Prima îndatorire fiind tocmai aceasta: să în om: 


193 


a —————>» 


i 


Se „ări între Lisus şi Socrate, mai ales în faj 

Mulţi au găsit e i n felul cum au încărcat-o , 
cum şi-au acceptat sari după moartea lor, viaţa oamenilor 
Sena calu sa co A 3 cum - murit Socrate, de cum a murit şi : 
trăitori în cunoştinţă Ă devenit alta! Viaţa oamenilor 
înviat lisus, viaţa oamenilor a Roots MARI E 
pământ a căpătat valori şi virtuţi sporite, innol 08.5. sa 

Cred că avem dreptul, avem motive suficiente Dent ca un 
alt mare text al umanităţii, un text românesc, să-l adăugăm ca pe 
un model de comportament în faţa morții întrucâtva similar celui 
cristic şi socratice. Ciobănaşul mioritic, dacă veţi citi evangheliile 
cu gândul la el, veţi vedea că are ceva, ceva esenţial, din 
atitudinea lui lisus Hristos, când Acesta înţelege mai devreme ca 
toţi ceilalţi că I se pregăteşte moartea... Şi Socrate şi lisus, în faţa 
morţii, sunt foarte mioritici... 

Sunt convins că nu mă înşel şi nici nu comit o blasfemie 
mărturisindu-vă că atunci când am aflat, în anumite detalii, cum 
Corneliu Zelea Codreanu a refuzat să părăsească România, în 
iarna lui 1938, tocmai pentru că ştia ce i se pregăteşte lui şi 
camarazilor săi, când am luat cunoştinţă de tot ce a urmat, ca 
gesturi şi cuvinte rostite ale Căpitanului, pe parcursul întregului 
an 1938, până în noaptea cea mai cumplită a Sfântului Andrei, în 
mintea mea moartea celui de la a cărui naştere se vor împlini 
mâine o sută de ani, moartea Căpitanului dumneavoastră, s-a 
înseriat în mintea mea celorlalte trei, amintite mai sus, a lui lisus, 
a lui Socrate, a ciobănaşului vrâncean. 

De altfel, întreaga Mişcare Legionară poate fi cel mai bine 
înțeleasă în ceea ce ea înseamnă şi mai ales va însemna în istoria 
morală, spirituală a omenirii, dacă o vom judeca după criteriile după 
care, spuneam, că deseori apreciem valoarea unei religii, a unei 
pa d ne de ez pare a modal 

ş : pe care a avut-o la legionari expresia 
echipele morții. Echipele acestea ale morţii, de care vorbesc atâta 
adversarii şi contestatarii legionarilor, nu erau grupuri de tineri 


194 


fanatizaţi porniţi să şi-i dea morţii pe adversari, 
mulţi falnici şi cu înalte titluri academice, care 
că autorităţile corupte ale statului şi, în general, adversarii lor le 
pregătesc moartea, o moarte pe care legionarii n-au pregetat s-o 
accepte, dacă acesta era preţul ce trebuia plătit pentru 0 viaţă trăită în 
demnitate. Neputând accepta o viaţă fără demnitate, legionarii ştiau 
bine că va trebui să se pregătească pentru moarte! Și au făcut-o, au 
acceptat perspectiva morţii violente, care să le curme viaţa în anii ei 
cei mai frumoşi, au fost în stare de acest sacrificiu suprem, în cea mai 
autentică tradiţie românească, dacică şi romană în aceeași măsură. 


Ci erau tineri, cei mai 
știau că-şi riscă viaţa, 


Onorată asistenţă, 

Îngăduiţi-mi să ies puţin din ordinea așteptată a ideilor şi să fac 
o paranteză, introducând în discuţie o ţară şi un popor, Japonia și 
mândri ei locuitori. Peste sute şi mii de ani de istorie, nu e greu să 
ne dăm seama că puţine vor mai rămâne din ceea ce înseamnă 
pentru noi, cei de azi, o ţară ca Japonia. Dacă ar fi să rămână, în 
memoria umanităţii, un singur lucru, cel mai definitoriu, cu privire 
la japonezi, cred că acel lucru ar fi, ar putea fi conceptul, modelul 
eroic, uman, binecunoscut sub numele kamikadze. Cine n-a 
admirat, cutremurat, comportamentul tipic kamikadze-lui? Daţi-mi 
voie să vă propun o comparaţie şi să-i pun alături de kamikadze pe 
nicadorii dumneavoastră, ai noştri! Daţi-mi voie să uit cum i-a 
chemat pe fiecare nicador, şi să-i privim pe nicadori sub aspect 
categorial, ca model de comportament uman, eroic! Să-i ridicăm în 
plan metafizic şi să-i contemplăm ca nomen, ca model, ca arhetip. 
Nu-i aşa că, pe aceeaşi linie de eroism a kamikadzelui, nicadorul 
face un pas mai departe, imaginând şi atingând cote ale dăruirii de 
sine, ale eroismului, necunoscute până atunci în istoria lumii? ŞI, 
nota bene, când spun nicador nu-i am în vedere numai pe cei din 
decembrie 1933, ci şi pe nicadorii din tragicul noiembrie 1938, din 


srl d, 
însângeratul septembrie 1939, din ianuarie 1941 ş.a.m. 
Nita să mă apuc să vă fac domniilor voastre demonstrația 


195 


i 


esa despre apartenenţa nicadorului şi a kamikadze, 
adevărului afirmat SE de valori, a eroismului total, absolu 
lui la aceeaşi 1era! i nevoie de asemenea demonstraţie căci au 
Dumneavoastră nu a ii iai o găsi însă inşi care să ua 
vă spun propriu-ZIS Pe tea comparaţiei între nicadori şi 
female îi ai pentru acel moment, al confruntării. cu 
Sa al eului de o tâmpă indignare, RE ŞI obligaţia 
de a detalia temeiurile afirmației mele. Până aLuucI Jați-mi voie să 
bag de seamă că modelul kamikadze şi-a găsit imitatori în afara 
Japoniei. Dar nicadorii, în afara Mişcării Legionare, nu ştiu dacă s- 
au mai ivit!... Au avut, ce-i drept, precursori, la daci, la romani, un 
Mucius Scaevola, de exemplu. 

În esenţă ce vreau să spun? 

Că încă nici noi nu am înţeles în toate detaliile şi în toată 
grozăvenia lui complexitatea şi dimensiunea fenomenului 
legionar, implicit a personalităţii lui Corneliu Zelea Codreanu. 
Este lucru cert, din ce în ce mai vizibil şi cu ochiul liber, adică 
fără cercetări amănunțite, de bibliotecă, de arhivă, că Mişcarea 
Legionară şi al ei mândru Căpitan reprezintă un moment de 
maximă afirmare nu numai a românismului, când s-a făurit astfel 
un model de comportament moral şi politic fără pereche în istoria 
modernă a neamului românesc, ci constituie, sub specie 
aeternitatis, o ipostază eroică, exemplară şi dramatică, tragică 
chiar, a Omului, scris cu majusculă, a Omului căutător al 
adevărului, al binelui, al dreptăţii, al demnităţii sale de creatură 
făcută după chipul şi asemănarea Domnului atoatecreator. Căci, a 
nu te lăsa batjocorit în demnitatea ta de om înseamnă să aperi de 
baţjocură chipul lui Dumnezeu Tatăl. Și conflictul, în cele din 
ru ne re uni Coneiu sea Cerere Ș 

n sentimentul autentic al onoarei 


şi demnităţii, ultragiată în chip sistematic de nişte brute lipsite de 
orice acces la ideea de onoare şi de demnitate a fiinţei umane. 
Cu alte cuvinte, noi sărbători 


m astăzi centenarul unui om 


196 


născut nu doar pentru mântuirea poporului său, ci aparţinând istoriei 
Omului, istoriei Omenirii. Aparţinând istoriei Omului creştin! 

Afirmând că suntem încă departe de a fi valorificat moştenirea 
legionară, de a fi înţeles dimensiunile istorice, planetar istorice ale 
naşterii la 13 septembrie 1899 a lui Corneliu Zelea Codreanu, nu 
pot să nu remarc că poporul român a avut atunci, în anii "30, 
capacitatea de a simţi, de a intui valoarea excepțională a modelului 
legionar, a personalităţii lui Corneliu Zelea Codreanu. Popoarele, ca 
şi copiii, au capacitatea de a admira, de a preţui, de a iubi chiar, şi 
fără să înţeleagă! Poporul român a avut norocul ca din sânul său să 
se nască un om ca Corneliu Zelea Codreanu, a avut norocul să dea 
naştere unor oameni, nu puţini la număr, cum au fost cei care i s-au 
alăturat lui Corneliu Zelea Codreanu... Minunea cea mare nu e că s- 
au născut astfel de oameni, ci faptul că astfel de oameni au trezit 
prețuirea şi stima şi dragostea celor mulți, pe scurt, a poporului, a 
neamului românesc. Deseori, popoarele nu sunt la înălțimea 
norocului ca din sânul lor să se nască personalități cu totul 
excepţionale. Cei vechi se mângâiau consemnând în aforisme 
această jenantă şi paradoxală împrejurare, zicând: „nimeni nu este 
profet în ţara sa”. 

A fost Corneliu Zelea Codreanu un profet? A fost chiar mai 
mult. Ducându-l pe dr. Corneliu Dida la Petre Ţuţea, să se 
cunoască şi să se bucure unul de celălalt, Corneliu Dida l-a 
întrebat fără prea multă introducere: „Domnule profesor, în 
esenţă, cine a fost Corneliu Zelea Codreanu?” şi Petre Ţuţea i-a 
răspuns: „Corneliu Zelea Codreanu a fost cel mai mare pedagog 
al neamului românesc!” 

Nu e lucru obişnuit să se nască oameni precum Corneliu 
Zelea Codreanu. Multe popoare apar în istorie, cresc, descrese şi 
dispar fără să aibă norocul de a zămisli asemenea exemplare 
umane cu adevărat unice! Poporului român i s-a oferit şansa de 
a-l odrăsli pe Corneliu Zelea Codreanu. Poporul român a mai 
avut şi norocul ca în jurul Căpitanului să se nască şi să se adune 


197 


„1: visători la demnitatea neamului 

3 et: ; i idealişti visător „A 
sute şi mii de alţi eroi, 1 

omului în general. uie subliniat apăsat că poporul român a 


Trebuie spus, treb ga a E 
fost la înălțimea acestui noroc. A simţit, chiar dacă nu va fi 


A -a ales, i-a dat nişte feciori 
priceput întru totul, că pe E sii sis au este a 
fără pereche în lume. Și i-a IW0It- Ip Odărăl 
departe poporul român, onorată asistenţă SPIONAT 00 să 

Va trebui să adunăm cu grijă ȘI dovezile acestei aderențe 
populare excepţionale pe care românii au avut-o la un program de 
radicală înnoire morală, spirituală. Ar fi fost în firea lucrurilor, în 
firea păcătoasă a lucrurilor, a lumii, ca mai degrabă să nu se producă 
această aderență! Dar cât de tristă ar fi fost aniversarea centenarului 
de azi dacă am fi avut de consemnat numai caracterul excepțional al 
personalităţii lui Corneliu Zelea Codreanu, evitând, jenaţi, să 
consemnăm reacția publicului românesc. 

Tocmai această reacţie a mulţimii, a electoratului român i-a 
grăbit, i-a pricinuit moartea. Dacă Corneliu Zelea Codreanu ar fi 
fost o vox clamantis in deserto, bunăoară, dacă i-ar fi lipsit, la 
alegerile din '37, sprijinul electoral masiv pe care l-a avut, atunci 
Corneliu Zelea Codreanu ar fi trăit până la adânci bătrâneţi, căci, 
de unul singur, n-ar fi deranjat pe nimeni! 

Comeliu Zelea Codreanu a fost condamnat la moarte pentru că 
prea s-au găsit mulţi în ţara asta care să-l iubească şi să-l urmeze! 

O dovadă în sensul celor de mai sus ne-o aduce filologia, 
care, studiind onomastica românească, va constata cu uşurinţă că 
dacă lui Corneliu Zelea Codreanu i s-a dat numele Corneliu este 
pentru că s-a născut în ziua de 13 septembrie, ziua centurionului 
roman Cornelius. Puţini copii români primiseră la botez, acest 
nume înainte de apariţia în conştiinţa publică a Mişcării 
Legionare ŞI îndeosebi a figurii Căpitanului. De la un moment 

eră cai dei aa a mă mat români care i 
E ii = , Isind astfel nădejdea 
că feciorul lor îi va semăna cât de cât cu Căpitanul, devenit lider 
naţional al speranţelor de mai bine pentru neamul românesc. 


198 


Când amintirea și pomenirea Căpitanului a fost interzisă cu 
maximă severitate, sub cele mai aspre pedepse, românilor le-a 
rămas să-şi arate măcar în acest fel că pentru ei Corneliu Zelea 
Codreanu este şi rămâne model şi icoană! Şi numele Corneliu îl 
vom găsi cel mai mult la cei născuţi după moartea | 
Zelea Codreanu şi mai ales după 1944! 

Ca naţionalist, constat cu satisfacţie că există asemenea dovezi, 
ale unei adeziuni care, la rândul ei, dovedeşte că norocul de a se fi 
născut printre noi, printre români, un exemplar uman a cărui 
valoare, iată, se impune azi tot mai vizibil şi mai convingător, acest 
noroc nu este chiar o întâmplare, ca la loterie, ci ivirea lui Corneliu 
Zelea Codreanu, ca şi apariţia Mişcării Legionare, este nu numai 
semnul graţiei divine, ci şi consecinţa unei dezvoltări istorice, 
putând uşor stabili o consonanţă, o concordanță între Mişcarea 
Legionară şi sensul devenirii noastre istorice. 

Această intimă continuitate prin legionari până în zilele noastre 
a tot ce a fost mai preţios în istoria neamului românesc au exprimat- 
0, au sesizat-o cel mai bine înşişi duşmanii dumneavoastră, 
duşmanii legionarilor şi ai neamului românesc, căci, nu-i aşa, gura 
păcătosului din când în când adevărat grăieşte... 

În urmă cu exact zece ani, când am comemorat cu toții 
centenarul trecerii în neființă a lui Mihai Eminescu, la „Europa 
Liberă” şi-n alte locuri de propovăduire a adevărului şi numai a 
adevărului, s-a spus că Mihai Eminescu, la urma urmelor, a 
fost legionar. Este perfect adevărat! Eminescu a fost legionar! 
Legionar n-a fost numai Corneliu Zelea Codreanu, legionari n-au 
fost numai legionarii, ci legionari au fost şi Mihai Eminescu, 
Nicolae Bălcescu, Avram lancu, Tudor Vladimirescu, Grigore 
Ghica Vodă şi Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazu, Ştefan 
cel Mare şi Vlad Ţepeş şi mulţi, mulți alţii. Pe toţi îi sărbătorim 
astăzi şi nu avem cum să nu-i pomenim şi pe ei, odată cu 
camaradul lor Corneliu Zelea Codreanu. Dumnezeu să-l 
odihnească pe toţi aceşti camarazi ai noştri! 


ui Corneliu 


199 


Cuprins 


Cuvânt înainte p. 5 
Importanţa circularelor p. 6 


Circularele Căpitanului p. 9 


Adenda 

Mircea Eliade crede în biruința legionară p.176 

Profilul interior al Căpitanului, de Emil Cioran p.180 

Făt Frumos, de Tudor Arghezi p.184 

Un chip al Căpitanului, de Ion Barbu — Barbilian p.188 
Corneliu Zelea Codreanu Model şi Icoană, de Ion Coja p.191 


200 


Cred în biruinţa Mişcării Legionare pentru că cred în libertate, în 
puterea sufletului împotriva determinismului biologic şi economic. 
Cei care vin în Legiune vin pentru că se simt liberi. Instinctele lor 
de conservare, laşităţile care zac în sufletul fiecăruia, frica — toate 
acestea sunt înfrânte. Legionarul nu mai e robul determinismului 
şi al instinctelor biologice. El ştie că „n-are nici un interes”, că 
„n-are nimic de câştigat” integrându-se în Legiune. Dimpotrivă, 
ştie că va fi lovit în interesele lui, că viaţa va fi mai grea, că poate 
va intra în temnițe sau poate va da piept chiar cu moartea. 

Toate „interesele” şi instinctele acestea care „determină” viaţa 
fiecărui om, sunt înfrânte prin marele gest de libertate al aderării la 
Mişcarea Legionară. Se poate spune, fără urmă de paradox, că 
singurii oameni care cunosc şi trăiesc libertatea sunt astăzi, în 
România, legionarii. 

MIRCEA ELIADE 


IS 


Jim ULUI 


?78973b'2u4830b