Ioan M.Bujoreanu — Colectiune de legiurile Romaniei 1875-1885 — Vol. III — Partea I (1885)

=: 


; y t 
NI BIBLIOTHECA DE LEGISLATIUNE 





CO LLECȚIUN E 


LEGIUIRILE UNA 


VECHI ȘI CELE NOUI 


CÂTE SAU PROMULGAT DE LA 1 IANUARIE 1875 ȘI PÂNĂ IA 
FINELE ANULUI 1885. 


LEGI. PROCEDURE, REGULAMENTE,  . 
-A| TRATATE, CONVENȚIUNI, DECRETE, INSTRUCȚIUNI, FORMULARII, TARILE 
TABLOURI , STATUTE , CONCESIUNI , ETC. 


DIN LEGILE VECHI SUNT TRECUTE ACI : 
Pravila Imi Vasile Lupu, Pravila ini Mateiu Basarab, Pravila de la 
Govora, Legile turce pentru proprietatea din Dobrogea, 


DE 


| 
| 

IOAN M. BUJOREANU | 
gi | 

| 


SOD SIN OS RR RR A RA 


e N E 2 Ea TEEL | 
PARTEA T: 


m TI DR ir 


BUCURESCI | 


TIPOGRAFÍA ACADEMIEI ROMĂNE (LABORATORI ROMÂNI) | 
26, STRADA ACADEMIEI, 26. 
1885. | 


hu = K Z 
ES A wwWw.dacoromanica.ro ce ) 
EC Ia ET ăla st zale Acre rd beta opera 7 oara ja e 97 Neo e eta SEE, 

a e 


rr 














BIBLIOTHECA DE LEGISLATIUNE 























COLLECŢIUNE 


LEGIVUIRILE LONANIEI 


VECHI ŞI CELE NOUI 


CÂTE S'AU PROMULGAT DE LA 1 IANUARIE 1875 ȘI PÂNĂ LA 
FINELE ANULUI 1885. 


LEGI, PROCEDURE, REGULAMENTE, 
TRATATE, CONVENȚIUNI, DECRETE, INSTRUCȚIUNI, FORMULARII, TARIFE, 
TABLOURI, STATUTE „ CONCESIUNI , ETC, 


DIN LEGILE VECHI SUNT TRECUTE ACI : 
Pravila lui Vasile Lupu, Pravila lui Matei Basarab, Pravila de la 
Govora, Legile turce pentru proprietatea din Dobrogea, 


DE 


IOAN M. BUJOREANU 


AAA AAA AAA OA A NOAA A AD OA AAA O PA A AAA A 
VOLUMUL III 


BUCURESCI 


TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMĂNE (LABORATORII ROMÂNI) 
26, STRADA ACADEMIEI, 26. 


18RBa 


www.dacoromanica.ro 


PREFAȚA. 


Consecuent sarcinei ce 'mi am impus dea publica treptat le- 
gile vechi şi nuol, ast-fel ca acestă Colecţiune să formeze Bibli- 
otheca de legislaţiune veche şi nuo a Țărei, presint publicului 
acest, Volum III în aceleaşi condițiuni ca volumele 1 și II apărute 
deja. l 

Lucrarea fiind colosală și cheltuelile însemnate, am divisat 
volumul III în douë părți: 

Partea I a acestui volum III, conţine din legile vechi: Pra- 
vila lui Vasile Lupu, Pravila de la Govora, Pravila lui Mateiŭ Ba- 
sarab şi Legile trce ale proprietăței din Dobrogea. lar din legile 
nuoi: Ale Eforiei spitalelor civile din Bucuresci, — ale Epitropică 
ospicielor Sf. Spiridon din laşi — cele emanate de la Ministeriul 
de externe, — şi cele administrative, judeţiane şi comunale. 

Partea II, care este sub presă, conţine legile: judiciare, finan- 
ciare, militare, culte, instrucțiune, agricultură, comerciă, lucrări 
publice, că! ferate, telegraf și postă, penitenciare, medicale, etc. 

Ast-fel se completeză volumul IIk cu legiuirile promulgate 
până la finele anului 1885. 

Trimiterile şi notițele necesarii sunt trecute în acest volum ca 
şi în cele două volume precedente. 

La finele Părţei II a volumului III se va face două table de 
materii a legiuirilor, una pe specii, şi alta alfabetică, întocmai ca 
cele trecute la finele volumului II a acestei Colecţiuni. 


I. M. Bujore:nu. 


www.dacoromanica.ro 


LEGIUIRI VECHI. 


www.dacoromanica.ro 


CARTE ROMĂNESCĂ 


DE ÎNVĂȚĂTURĂ DE LA 


PRAVILELE IMPARATESTI 


ŞI DE LA ALTE GIUDEȚE 
CU ZISA ȘI CU TOATĂ CHELTUELA A LUI 
VASILIE VOEVODUL 
ŞI 
DOMNUL TĂRĂI MOLDOVEI. 
DEN MULTE SCRIPTURI TĂLMĂCITĂ 


DEN LIMBA ILENESCĂ PRE LIMBA ROMĂNESCĂ 


ÎN TIPARUL DOMNESC S'AU TIPĂRIT ÎN MĂNĂSTIREA A TRLi-SVETIVELE ÎN lagi 
DE LA HRIstos 1646. 


www.dacoromanica.ro 





STIHURI ÎN STEMA DOMNIEI MOLDOVEI 


De şi vezi cănd-va semn- gróznic, 

Sa nu te miri cănd să arată putérnie, 

Că putérnicul puterea închipuestr:, 

Si slăvitul ponoabal schizmâste. 

Cap de luu si la domni moldovinesti 

Ca puterea acei hiiri să 0 socotesti; 

De unde mari Donul spy laudă ‘si-au făcut cale 
De-acolo şi Vasile Vod au inceput lucrurile sale, 
Cu învăţătură ce în ţară sa temec-uiaşte, 
Nemuritor nume pe lume gie zidégte. 


www.dacoromanica.ro 


TOŢI CEIA CE SĂMT CREŞTINI PRA VOSLA VNICĂ 


CINE VA CETI CA SĂ INȚELEGĂ 


Cum isvoresc și es tófe apele den mâre E 
înpărțindusă să rășchiră pren tóte vinele pă- 
măntului de adapă tot pămăntul, aşa întra- 
cesta chip şi svintele scripturi isvorăsc și es 
«dentru înţilepciunea Dumnezăirei și alte tote 
învăţăturele cele bune; drept acâia iarăşi 
cum vedem pre toți înțălepții şi puternicii lu- 
mel cu mare osrădie şi nevoință şi cu multă 
<heltueală cearcă şi sapă pămăntul şi meşter- 
-guguesc -de găsăsc de acele vine de isvor de 
apă, și daca le găsesc bucurânduse, forte: is- 
“cusit cu mare meșşterşug silesc, de scot acele 
izvore pănă în fața pămăntului pentru binele 
şi repausul a mulţi ce lăcuesc pre acel lot, 
aşa iaste și isvorul svintelor scripturi. Mulţi 
înţelepţi şi puternici înpăraţi cu multă rugă și 
nevoinţă şi cu mare osrădie!/s'au cumpatat déu 
cercat pănă s'au spodobit de au găsit isvorul 
vieţei cel nescăzut, ce să dice svănta scriptură, 
-şi cu multă dragoste şi bucurie lumii Lau a- 
rătat pentru binele şi folosul a mulţi, dup'a- 
ceia pre urma lor cu bună învăţătură ca o 
moşie tuturor înpreună le-au lăsat şi mai vră- 
tos celor lipsiţi şi însătaţi de învățătură ; pen- 
tru că cum nu pote nime a lăcui în acâsţă 
lume fără de apă. așa nu pâte fi nică fără în- 
“vățătură ; cum dice Isaiea prorocul : zavistia 
-cuprinde pré Omenii cei neînvăţaţi. Drept aceia, 
şi al nostru prea luminat întru creştinătate şi 


dirept întru credinţă Ión Vasilie Voevoda Doms 
nul şi birvitorul ţărei Moldovei, urmând urma 
celor buni şi înțălepți domni, socotind nepu- 
tinţa şi șlăbăciunea acestul loc şi înpuţinarea, 
isvorelor svintelor scripturi şi altor învăţă- 
tură, şi cunoscănd nevoia te va veni şi scă- 
derea asupra Omenilor ce vor fi locuitor în 
țara Moldovei fiind fără învăţătură vor fi dea- 
pururea însătaţi şi lipsiţi ca şi cum are fi în- 
trun loc săcetos fără de apă, şi maï vrătos 
văzînd nedreptăţile şi asuprâlele mişeilor ca- 
“vele fac ce'i neînvățaţi şi nențălegători dire- 
gătorii şi giudâţele de pre la tóte scaunele 
Moldovei, drept aceia tu multă osrădie s'au 
nevoit Măriea-Sa déu cercat pre multe ţări 
pănă l-au iudreptat D-zeu déu găsit Gmeni ca 
aceia dascăli și filosofi déu scos den cărți e- 
lineşti și lătineşti tote tocmâlele cele bune şi 
giudâţele celor buni “creştini şi svinți înpă- 
tafi, carele ca. o lumină luminează şi arată, 
tot lucrul celor întunecat și proşti şi ne'nvă- 
tati ca. să cunoscă strâmbătatea tuturor și să 
giudece-pre direptate, catele să chiamă acum 
pravilele înpărăteşti acestea înţelepciuni şi 
acâstea învățături ne-au dat şi ne-au lăsat 
no6 tuturor rodului romănesc ca să ne fie 
n06 deapururea iswor de vieaţa, în veci ne- 
scăzut şi nesfrăşit. ua 


După tocmeala, și nevoința Măriei-Sale Domnului, datu-s'aŭ învățătură şi mie unui mal mic și nice deo 
“treabă a Măriei-Sale rob, Evstratie biv-logofet, de am scos aciaste phavile şi le-am tălmăcit den scrisâra gre- 


„cească pre limba Romănească ca să potă înţelege toți. 


PRAVILE 


TOCMITE ALEASE SCOASE PENTRU TOȚI LUCRĂTORII PĂMĂNTULUI, ANUME : PENTRU” 
PLUGARĂ, PENTRU LUCRĂTORII VIELOR, PENTRU NĂMIȚĂ ŞI PENTRU PĂSTORI, ARATĂND 
ÎNPREUNĂ TUTUROR GIUDEȚUL ŞI CERTAREA CE, LI SĂ VA DA FI&'ŞĂ CĂRUEA 
DUPĂ DEALA SA, CARII VOR ÎNBLA CU NEDIREPTATE 


Pentru plugari 
za, Pricina dentăi. 


a. Cadesă a tot plugariul să'şi are şi să'şi 
lucreze pămăntul cu direptate, iară să nu 


cumva îndrăznâscă, a eşi den hotarul său să 
apuce hotarul de-aprpelui său. 

v.e De va eşi neștine den hotarul său şi va 
micşura hotarul vecinului său, de va face a- 
cesta la vremea plugului cându'și ară pămân- 
tul, să'şi peardă lucrul şi osteneala ce va fi 


www.dacoromanica.ro 


6 


PRAVILA VASILE LUPU 


făcut acolo; iară de va, fi schimbat hotarul |s'are zice să sape sau să cosască undeva. sau, 


cândușau sămănat sămănţa atunce să'și 
piarză și sămănța, şi arătură şi tótă róda ce 
va face acel pămănt ce au sămănat pre loc 
străin, pentru căce au călcat hotarul altuia. 
g. Ori cine den plugari de va intra în pă- 
măntul altuia de'l va ara sau'] va şi samana 
i nu va fi întrebat pre stăpănul pămăntului, 
ăm învăţătură ca să nu ia nemică dentr'a- 
cel pămănt nice pentru munca, lul nice pen- 
tru arătură nice den r6da ce va face, și 'ne- 
cum altă ce nice sămănța ce au aruncat aco- 
lea, nice acea ca să nu aibă voè să o ia. 

d. De să vor tocmi doï plugart ca să'şi 
schimbe. pămănturile mainte de vr&mea să- 
mănăturel, şi după aceia unul den dănşii va 
vrea să întârcă, de va fi apucat cela-l-alt să 
fie sămănat pămăntul nu vor putea întorc, 
iară de nu, va fi samanat nici unul pot să 
strice acea tocmală, iară de să va prileji cela 
ce va să strice tocmală, să mu fie arat şi 
cela-l-alt va fi arat atunce ca să are şi cela 
şi dacă va ară să întârcă să'şi ia cine'şi pă- 
măntul şi să fie o tocmală stricată, 

e. De să vor tocmi do% plugari să schimbe 
nişte pămănturi, veri nouă, veri vechi. şi de 
să va afla unul den dănșii să fie luat mai mic 
pămănt şi mai prost, acolea să să şocotescă 
să'1 mal dea și dentr'alt pămănt să fie tocma, 
iară de li va fi fost tocmala aşa precum va 
fi să nu mai dea nemică. 

Se (1). De să vor tocmi dotplugari să schimbe 
niscare pămănturi denaintea a doï sau a trei 
marturi şi tocmala lor s'au grăit să fie stătă, 
t6re, acea tocmală ca să stea întreagă şi ade- 
vărată şi neclătită.. 

Ze Un plugar óre carele de să va prilej să 
aibă a să părâ cu cineva pentru vre un pă- 
mănt sămănat și nw'și va întreba întâiu la 
giudeţ să vază cumu'”! va mérge legea, ce va 
merge la pămănt fără ştirea, eeluia ce lau să- 
mănat şi fără ştirea giudeţului locului aceluia 
şi să va apuca, de va săcera, acesta, macar de 
i Sare şi veni să fie a lui pre dirgptate iară 
ca să nu i să dea nemică, iară de va fi și pă- 
răt la giudeţ și de't va fi făcut giudețul carte 
să ţie el. dacă să va afla “au părât pre strămb 
şi wau avut el trâbă, acesta den râda ce va fi 
străns să întârcă înapoi de doă ori pre cât va 
fi luat. 

n, Ori cine să va afla c'au tăiat pădure, 
sau au săpat de au făcut laz pre locul altuia, 
şi mal apol del va fi lucrat sau' va, fi sama- 
nat, dâm învăţătură ca să nu ia nemică den- 
tracâa rodă. 

f. (2). De să va fi prilejit nescut să'şi împarţă 


alt lucru ceva să facă la vre un loc undeva, 
acestia, să fi volnici să strice acea tocmală. 
şi cea, împărțelă, 

i. Doă sate de vor avea svadă pentru hota- 
rul sau pentru pămănturi, acolo să socotească. 
giudețele să facă direptate să dea acel lde 
pentru carele să pricesc, acesta să'] dea celora 
ce să va afla că l-au ţinut maï multă. vr&me, 
alegănă cănd va fi hotar bătrăn, ţinerea tea 
veche aceia hiruiaşte, cumu s'are zice cum să 
va afla cau ţinut cei den veci așa să ră- 
măe neclătit. 

ai. De va lua neştine vre un pămănt de la 
vre un om sarac ea să! are şi să vor fi tocmit 
să le fie înparte, această tocmală să stea pre 
loc, eară de să vor fi tocmit să'l şi samene să 
fie tocmala adevărat, 

vi. De să va tocmi vre un lucrător şi de va 
lua asupra sa să lucreze o vie şi va lua şi a- 
răvonă de la stăpăn şi va începe a lucra şi: 
după aceia să va căi ce au făcut şi o va pă- 
răsi. dealucrarea, dăm învăţătură unul ca a- 
cesta. să. plătească stăpănului căt va fi fost 
prețul viei și viea tot să fie a stăpănu-său 
cumu'i ş'au fost. 

gi. De să va apuca neșştine de vre un laz. 
strein părăsit, să fie spinos şi plin de pădure, 
de vr&me ce să va afla că iaste altui lucrător 
pentru truda. ce va fi pus acolo de'l va fi cu- 
rățit trei ani să să hrănescă cu râda lut, iară 
deci să fie iară'şi a stăpănului ce au fost maf 
de mult. 


di. Un om re cine dacă va sărăci și va 
slăbi de nu va maï putea să'şi lucreze viea. 
sau curățitura sau altă ocină ce va avea sau 
cănd va. fugi de să va înstrăina, atunce acea 
ocină să fie pre sama, domnie! sau a stăpănu- 
lui a cut va fi locul, acestiea să ocrămască 
şi să ia róda ce va fi, iară de să va întârce a- 
cel om şi va veni la locu'şi, ca să nu aibă nime 
treabă cu ocinele Iul nice să” cée alta nemică, 
ce să fie în pace, 


` eÍ. Țaranul dacă ya fugi den sat şi”i vor 
rămănea pămănturile sau viele sau curătu- 
rile, ceia ce să vor hrăni dentr'acele aceia ca 
să aibă aï plăti dajdea și tâte greutăţile căte's 
prespre an cum au fost plătind şi el cănd au 
fost de faţă, iară de nu vor vrea să plătâscă 
pre căt vor lua ei dentracelui fugit de doă 
ort pre căt au luat să dea giudețului, 


si. Ceia ce vor lua ocine pentru datori şi 
mai vrătos pentru camătă de vr&me ce să va 
arată c'au măncat roda dentvacea ocină, mai 
mult de 7 ai, atunce ca șă socotâscă giudețul 


vre un lucru sau vre un loc îndesine, cumu | tot venitul ce va fi fost dentr'acea ocină, deci. 


w Acéstă literă are sunetul lw z şi forma literei s. 
(2) Acestă literă se citește ea + şi are fonma literei O tăiată în jos cu o linie mărginită în iature cu două. 


virgule 4, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 7 


giumătate den tot să numere şi să facă să fie 
xapete să să ioşoreze den datorie. 

zi. Mărgănd neșştine pre un drum va afla 

vre un dobitoc, de va fi undeva vatamat, sau 
şi mort, atunce fiindu' milă va spune stăpă- 
“nu-său, iară stăpănul boului îş va prepune 
pre cela ce i-au spus “au ucis el dobitocul, 
acesta de nevoe să giure pentru vătămă- 
tură, eară de mortea dobitocului, nime nu să 
“giudecă. 

(£) ni. Cănd va fugi ţăranul de la locul şi de 
Ja stăpănu-său, nime nicăiure să nu'l priim6- 
scă, iară de'l va şi priimi de o dată desrăgsă/l 
întorcă înapoi la satul lui de unde iaste; iară 
de va fi avănd vre o trébă ca aceia cu dăns, 
acesta ce l-au priimit ca să aibă ași spune 
treaba cătră, domnul acelui sat, iară de va 
meşterşugui într'alt chip şi va calca pravila, 
acesta ca să plătâscă la domnie--oz. litre de 
argint şi, kd. litre boiarinului aceluia acui 
va fi țaranul, şi întracesta chip să aibă în- 
demnare de la domnie ca să întârcă țaranul 
să’l ducă de unde au fost, eară ei să rămăe 

wu tótă paguba şi cheltuiala, 

fl. De va lua neșştine de la altul bou să are 
cu dăns și va muri boul, să socotească giude- 
tele de să va afla cau murit boul într'acel 
Jucru ce l-au fost dobăndit să lucreze cu dăns, 
să nu aibă nice o pagubă, iară de va fi murit 
într'alt lucru atunce ca să plătească boul 
deplin. 

k. De va lua neștine vre un dobitoc, 
ral sai bou, fără de ştirea stăpănului acul 
iaste, şi să va duceîn vre o cale undeva ce va 
fi plată, ce să zice chiriea. ca să” plătească 
îndoit ; iară de să va prileji să moră pre cale 
să'i dea doo vite drept una ori ce fial de do- 
bitoc va fi. 


Pentru ceia ce vor înpărţi róda ce 
vor fi sămănat în parte 


Ka. Un plugar ce va fi sămănat sămănţa sa 
în pămănt strein şi va fi cheltuit tâtă chel- 
tueala sa, şi de va îndrăzni să'și care snopil 
fără de ştirea celuia cu pămăntul, ca un fur 
ca să/și piarză tâtă râda de pre acel pămănt. 

kv. Partea celuia, ce samănă pre locul al- 
tuia de va fi sămănța lui şi cu tâtă cheltueala 
ssămt a lui f (9) snopi şi acelui ce au dat pă- 
măntul un snop ; iară cela ce va înpărţi în- 
tr'alt chip iaste blăstămat de D-zeu. 


Pentru ceia ce samănă înparte 
cum li să cade să înparţă 


kg. De va lua vre un plugar pămănt străin 
să samene şi să vor tocmi să înparță în doo 


cu stăpănul pămăntului, şi dacă va veni vre- 
mea de nu va lucra pămăntul bine cum să 
cade, ce va sămăna aşa fiește cum, acesta să 
nu ia nemică den r6da ce va face acel pă- 
mănt pentru căci cu minciunele luf au amă- 
git pre:stăpănul pămăntului, 

kd. De va fi luat cineva vre un lucrător vre 
o vie de la vre un om sărac ca să o lucreze 
și să înparță vinul în doo, și acesta de nu 
să va nevoi să lucreze tóte lucrurile la vre- 
mea lor ce o va numai îngăima sau de o va 
lăsa desgrădită, acesta 'să'ș piarză munca și să 
nu ia nemică den râda viei. 

ke. Plugariul acela ce va lua pămănt în 
parte de la vre un om sărac, iara mainte de 
ce va veni vremea lucrului să va părâsi şi va 
porunci omului celuia cu pămăntul cum nu 
pote să] lucreze, iară acesta să va leni și va 
lăsa pămăntul nelucrat, să nu aibă nice o 
pagubă cela ce au fost nămit pămăntul, 

ks.Plugariul ce va lua pămănt în parte de 

la cineva ce va fi dus în vre o cale şi el să 
va părăsi şi nu!'l va lucra, acesta ca să plă- 
tească îndoit róda pămăntului. 


Pentru furtuşagul 
Pricing a doa. 


kz. De să væ afla vre un lucrător de vii, la 
vremea cănd să sapă viile, atunce să fie fu- 
rat vre o sapă sau vre un hărleț şi dacă va, 
trece vremea săpatului să va oblici şi să va 
vădi lucrul, ca să plătească atătea zile căte 
au fost trecute de când au furat el sapa. In- 
tracest chip va plăti și cela, ce va fura secere 
la vremea seceratului sau cuțitul la vremea 
tăiatului viilor, sau săcurea, cănd tae omul 
lemne în pădure şi alte ca acestea, 

ki. De va fura neştine clopot de la dobi- 
toc, de la fie ce fel de dobitoc, şi de să va 
vădi, să'l bată ca pre un fur; iară de să va 
prileji să piae și acela dobitoc, ea să aibă a'l 
plăti cela ce au furat clopotul. 

kf. De să va afla vre un viiar,sau vre un 
grădinar să fie furănd la locul ce păzeşte el, 
acela să'și piarză simbria şi să fie bătut ca, 
un fur. 

1. De să va găsi cine-va vre un păstor de 
oi, să fie mulgănd oile stăpânu-său furiş și 
de va fi vănzînd fruptul, să'și piardă simbria 
şi să fie bătut forte, 

la. De va fura neștine miriştea altuia, să 
o plătească îndoit. 

iv. De va fura neştine cal sau bou, ca să'l 
plătească de două ori şi să fie bătut fârte și 
să plătească și treapădul dobitocului câtu'l 
va fi purtat. 

lg» Cela ce va fi vrut să fure bou din ci- 
readă şi va fi gonit pre văcar şi fiind cireada. 


(0 Acestă literă a are forma de ita grecesc sau p slavon. 


www.dacoromanica.ro 


8 


fără păstor vor fidate nisdare gadine de vor 
fi stricat şi alte vite, acestuia, ca să i să scâță 
ochiă, să fie orb. 

ld. Cela ce va fura snopi, sau væ freca 
spicea. vremea, de secere, de'] vor prinde să] 
bată și să'! ea hainele tâte cu ce va fi fost a- 
tunci îmbrăcat. 

le. Ceia ce vor întra în vie sau în pomăt 

pentru să mănănce numai poame, să nu se 
certe; iară de se va arăta lucrul cum au 
„mers să fure, să” bată și să le-a și. hainele 
» ls, Ceia ce Yor fura plug, sau her de plug, 
sau giug, şi de să vor găsi, să socotească den 
ce di s'au furat pănă în ce di sau găsit, dece 
Fi plătească, pre tótă diua căte vi (12) aspri 
“tari, fac. v. (2) potronici de argint, sau căt să 
va da unuă om ce lucrează pe di. | 

lz. Ceia ce vor fura carul altuia, sau del 
vor arde, să plătească 2 preţuri, 

In. De vor fi într'un sat niște Omeni furi, 
şi der vor prinde cu furtușag, să'! bată ca 
pre nişte furi și să întârcă tot celuia cei vor 
fi furat; iară, de vor fura şi a doua 6ră, să” 
bată şi să întârcă două prețuri celuia cu pa- 
guba; iară de vor fura şi a treia 6ră, să le 
scâţă ochii, să’! orbească. 

li. Cela ce va umbla de va fura, nóptea 
bucate sau alte băuturi, săi fie certarea ca 
și altor furi. 


Pentru păstori ce să dice vacarii 
şi boarii ce pasc ciredi 
Pricina a trega 


m. Vacariul sau boariul, de să va lua în 
cireada. lui vre o vită străină de la plug şi să 
va amesteca cu alte vite, şi după aceea să va 
tămpla acea vită de o vor strica gadinele, să 
arăte stăpănului semnul acey vite perite, şi 
dacă să va cun6ște nu va avea nici o-certare. 

ma. Un vacarde va lua asupra saun bou 
să’l pască şi de'l va perde întwace di ce l'au 
luat, de va spune stăpănu-său întwace zi zi- 
când eală pănă în cutare loc ți am vădut boul 
şi păna în cutare, decii nw! ştiu ce s'aii făcut, 
de va, dice aşa nu va, plăti boul iară de nu va 
fi dat ştire într'acea zi, va plăti boul. 

mr, Vacariul de va lua demăntţă hou de 
la plugariu, şi boul nu să va ţinea în cireadă cu 
alte vite ce să va împărți şi va intra în nis- 
„care păni sau în vil sau în alta şi face pagubă, 
să plătească vacariul paguba, iară sămbria să 
să dea să nu să, oprească. 

mg. Vacariul deva lna bou de la plugariú 
să'] pască şi de va peri boul, să giure vaca- 
riul pre numele lut Dumnezeu cum n'au făcut el 
vre un meșterşug şi tum nu ştie el nimică de 
perirea boului, şi să fie în pace să nu aibă neci 
o pagubă. 

md, De va lua vacariul deminâţa bou de la 
plugariu, şi va fi boul sănătos, nu va avea 


PRAVILS VASI LUPU 


neci q vătămătură, eară sara să va afla boul 
au cu piciorul frănt, au cornul sărit, au de 
vre un ochiu orbit, sau gi aiurea vatamat, să 
giure vacariul cum nu aurfăcut el vre un vi- 
cleşug şi cum nu știe nemică de vatamarea 
boului,%să fie în pace. 

me. De vréme ce va giura văcariul, cum nu 
ştie de perirea, boului, neci de vatamatura lui. 
iară maï apoi să va vădi şi să va arata cu 
doi sau cu trei marturi ómení de credință 
cum au giurat strămb, acestuia. să i să tae 
limba, şi să plătească paguba celui cu boul. 

ms, Văcariul ce va arunca cu toeagul cela 
ce paşte vacele şi va vatama vre o vită, au îi 
va frănge piciorul, au îi va vatama, ochiul, a- 
cesta: nu va fi fără, de pagubă ce va plăti pa- 
guba stăpănului, iară de o va lovi cu piatră, 
ațunce nu va plăti paguba 


Pentru paguba ce fac dobitoncele 
Pricina a 1 Patraș 


mz, De va afla neșştine un dobitoc în vie, 
sau în pămăntul cu pănea. sau într'alt loc, şi 
va fi făcănd pagubă. şi, nu va spune stăpănu- 
laï a cul este bou! de vreme ce are aşi cere 
paguba ce i-au făcut şi de va ucide acea vită, 
sau i va frănge piciórele, sau o va orbi, atunce- 
să'1 dea. dobitoc pentru dobităc, 


mn. Cănd se va prileji vre un dobitoc să 
fie a fata şi va paşte pre locul altuia, şi acela 
cu locul nu’ va îngădui ce o vagoni degrabă 
de o va osteni say de o va lovi cu ceva, şi 
dintr'acea osteneală sau lovitură să va. pri- 
leji de va lepada, neîngăduitopul, șă plătească 
vita. 
mf. Cänd va găsi neștine un dobitoc făcănă 
pagubă undeva la vre uu loc, şi dacă'] va gă- 
si nu'l va mărturisi domnu-său ce'i va tăia ure- 
chile sau c6da sau îl va orbi, ca să nu!'l maï 
ia, stăpănu-său, ci să'1 dea, alt bou sănătos. 
n. De va afla neștine mascur sau dulău şi 
alt dobitoc stricănd şi făcănd pagubă la loculi 
lui, şi de o dată va spune stăpănu:său, şi îl va 
slobozi, iară el va face şi al doile rănd iarăși 
așa. și de să va prileji şi pănă a treia 6ră să'1 
facă pagubă, şi de" va tăia coda, sau de’ va 
şi ucide, să n'aibă necă o nevoe. 
na. De va intra dobitocul în vie sau în po- 
mět şi va cădea în vre o grópă sau să va în- 
| para în gard şi va muri, ca să nu aibă neci o 
nevoe cela cu viea sau cu'pomătul, 


ny. Ori ce fél de dobitoc vrănd să sae peste 
gard, la vie sau la pomět, și de sä va înpara, 
să nu aibă neci 0 pagubă cela cu gardul. 

ng. De va ucide cineva wre un dobitoc 
pentru ce va fi spus stăpănu-său să’! plătească 
pagubă, dăm învățătură să plătească acel do- 
bitoc cela ce l'au ucis. 

nz, De să va prileji vre un viear să afle în 


www.dacoromanica.ro 


PHAV LA VASILE LUPU 9 


viea lui un dobitoc făcănd pagubă, şi nù va 
merge să spue desrâg celuia cu boul, ce vrănd 
să] scâţă 3L va ucide, de wa muri sau i va 
sılrobi vre un picior sau îl va repezi de să va 
înpara în gard, acesta să plătească boul de- 
plin. 


Pentru pagube ce să vor face în 
tarină 
Pricina d cincea, 


ne. De va, secera neştine în țarină. şi'și va 
«stringe snopil, şi vor fi pre lăngă pămăntul 
tul alte pămănturi riesecerate şi.el va aduce 
nescare dobitoc de'l va, băga în țarină, şi va 
strica, cui-va, pănea, spicele san snopii, pre a- 
cesta să'l bată 1. (30) de toiage și să plăt6- 
scă tótă paguba ce va fi făcut dobitocul dul. 

ns. De'și va culege neștine viea şi vor ră- 
mănea, alte vii ne culese a vecinilor lui, şi el 
va aduce dobitocul său să pască la viea lui, 
şi vor face pagubă la yiea cuiva, acesta încă 
să aibă certarea celul-l'alt 1, (30) de toiage 
şi să plătescă paguba ce va fi făcut, după cum 


“alte măsuri hiclene, maf mică de cum ait fost i 


obiceiul de vac, pe aceștiea forte să! certe cu 
batae, ca pre nişte păgân şı Omeni necredin- 
tioși ce sămt, 
Pentru uciderea dobitoacelor 
Pricina a șasea, 


scrie pravila. 
uz. Ceia ce vor avea-mierţă sau vedre, sau 


prindă vre un dobitoe gumâsnic şi de va şi 
muri acolea, să fie un dobitoc mort, cela cu 
laţurile*să nu aibă neci o pagubă; acesta să 
înțelege mai vărtos când va întinde nește măe- 
stril Ja vre o vie sau la vre un pomět, sau la 
alte ceva pentru să prindă pre cari” strică 
roda sau alte bucate, 


Pentru luptarea a dobitoace, şi 
pentru vatamarea lor 


Xv. Cănd vor-paşte nişte vite streine îm- 
preună la un loc şi va începe una din trănse 
a să boncăi, pentru să întărite pe vre una să 
să lupte, dece împungănd acele doà vite şi de 
să vor mesteca şi alte vite şi luptăndu-să ele 
acolo și să va prileji de să vor vatama vre 
unele sau dóră vor şi omori-pre vruna, acesta 
pagubă ca să o plătescă stăpănul dobitocului 
celuia, ce au început șfada,; aşişdere de să va, 
prileji vre un om acolo şi îmblănd el învălu- 
indu-să să le desparță îl vor vatama şi pre 
dăns, sau de'şi va pearde ceva, tótă paguba 
și acestuia ca să o plătâscă cela cu boul. 


xg. Cănd va veni un dobitoc boncăindu-să 
pre altul, şi cela nui va da cale, ce'i, va șta, 
în potrivă, şi de'l va birui pe acela ce vine a- 
supra lui, nice o lege să nu aibă cela cu boul; 
iară de va birui cel de'ntăă pre celalalt şi'l va 
strica, stăpănul acestuia să meargă la giudeţ 
și să'T facă lege, să'l dea boul cela ce l-au 
împuus de l-au stricat; iară de nui va plă- 
cea acela, să i să facă plata după cum va fi 


nu. Cănd va tăia un om nescare lemn în | fost dobitocul lui. 


pădure, sau va darama aniscare dobitâce şi 


xd. Cănd să va prileji să să sfădească dot 


va cădea. asupra vre unui dobitoc şil va o-| dulăi, şi stăpănul unuia va lovi pe celalalt, 


mori acesta să dea suflet drept suflet. 


au cu lemn, au cu peatră, au fie cu ce armă, 


nf. De va darama neştine în pădure, tăind | şi de'l va vatama, ca să plătească celuia cu 
crengă den copac, și cu nesocotința lui va|dulăul după cum se vor puté tocmi el a 
scapa săcurea den mănă și se va prileji de va | mëndoï. 


Tovi vre o vită şi o va omori fără de 'voea lul, 
acesta să, dea vită drept vită. 


xe. De va avé neștine un dulau tare și 
dărz, şi va mănca pe toţi dulăii, și deesă va, 


X. (1). Cănd va merge neştine să:și aducă | apuca de vre un dulău maï slab și'l va birui, 
nişte dobitoc din cămp și de să va prileji să | şi stăpănu-său va sta de va prăvi şi nu'1 Ya 


să iea și nişte dobitâre streine împreună cu a | despărţi ce încă va amuţa del va simeţi, şi 
luí, şi el le-va goni şi nu le va puté despărți | de'l va vatama-pre cel slab, sau de'l va şi o- 
cè le va duce pănă la casa lui şi acolo nu le! mori, ca să plătâscă tâtă paguba celuia cu du- 
va străuge să Je închidă cu ale sale, ce le va | }ăul, și să” dea şi dece toiape. 

lăsa, pustii, atuncâ de să va prileji să piară a-| xs. De va ucide neştine dulău păstoresc ce 
cele dobitâce, șau să le mănănce lupii, acesta | să dice dulău de turme de oi, şi de va tăcea şi 
să le plătească, să dea dobitoc pentru dobi- | nu va mărturisi și de să va pnileji să dea lupii 
toc; eară de va, fi spus stăpănului celuia cu | în oi, şi atunce să va vădi cela ce au ucis du- 


dobitocul şi'l va fi aratat şi locul unde le-au 
lasat, zicănd că n'au putut să le aducă, atunce 
să fie în pace fără nece de o pagubă. 

xa. Cela ce întinde laţuri sau va îngropa 


Te să plătească tótă paguba cătă să va fi 


făcut în turmă cela ce au ucis dulăul şi să 
plătească şi preţul dulăulyr. 
XZ. Cela ce va omori dulăul de turmă cu 


curse pentru să văneze jiganii, dup! sau vulpi, | otravă, acestuia să"! dea r (100) de toiage şi. 
sau epuri şi alte, și de să va prileji să să | să dea: douë preţuri, pre cât va fi plătind du- 


(1) Acéstă literă şi următóreļo pănă la zx se va ceti ca ice, şi are forma E 


www.dacoromanica.ro 


10 


lăul, stăpănuluf celuia cu dulăul; eară de să 
va fi făcut vre o pagubă în turmă, să o plă- 
tâscă tâte acesta. ce va fi ucis dulăul, pentru 
căci au omorit pre socotitorul turmei; însă 
de să va mărturisi cum acest dulău au fost 
tare și s'au foșt luptând cu tóte gadinele; eară 
de să va, afla că, au fost vre un dulău prost, 
şi nec! de o treabă, numai să”] bată şi să plă- 
tescă îndoit preţul dulăului. 

xn., Ori cine de va strica dobitocul altuia 
macar de Y-ar fi fost şi vinovat, şi de să va 
vădi, să plătescă paguba celuia cu dobitocul, 


Pravilă pentru pomi 
„Pricina œ șeptea. 


xf. De va socoti un om un pom, şi va 
creşte de'l va face mare de râdă întrun loc 
ne împărţit, şi după aceia să va prileji de să 
vor împărți acei Omeni, şi de să va veni acel 
pom în partea celuia ce nu l-au făcut, ca să 
nu aibă neci o treabă acesta ce s'au venit în 
partea lui, ce să'l ţie tot cela ce l-au crescut; 
iară de nu va pute suferi stăpănul cela cu 
locul, săi dea pom derept pom într'alt loc. 
o. De va sta un pom într'o margine de vie 
a unul om şi cu ramurile lui va face umbră 
altei vii ce lăngă a lui, ce să dice via ver 
cinu-seu, dăm învăţătură, stăpănul cela cu 
pomul să'şi taie crengile pomului célea ce 
fac sminteală vecinului. 
oa. Când va, avea neştine pără cu altul pen- 
tru niscare tufe de vie sau pentru vre un pom, 
şi cunoscănd el cumu' vine giudețul, ce să 
va scula singur de mintea sa fără putere de 
la giudeţ şi va tăea acele tufe, sau alt pom ce 
va fi, acestuea dăm învăţătură ca să i să tae 
mănule sau să plătească preţul acelei pagube. 
ov. Acela ce va tăia vie roditâre, sau și 
pusori, acestuia să” tae mănule, şi să plătescă 
şi paguba ce să-dice prețul căt va face. 
og, Ceia, ce vor tăia pomii, şi maï vărtos 
viea, acestia să se certe ca nişte talhari, 
od. Pomul de va fi bătrăn, sau uscat, acela, 
u să chiamă pom; așijdere pădureţul carele 
nu va fi ultuit, acela nu să chiamă pom; cin€ 
va tăea unele ca aceste să nu aibă certare. 
oe. Socotâşte şi acâsta : nu să cârtă numa! 
cela ce tae pomul cu măna sa, ce şi cela ce 
învaţă sau îndâmnă pre altul de să tae pom, 
acestuia, îndoit să'1 fie certarea. 


Pravilă pentru arsuri şi tote fe- 
liarile de pojar 
Pricina a opta. 
08. De va lăsa neştine pojar în pomătul 


sču pentru ca să] curățască, sau în vie, sau 
în fănaţe, şi de va sări foc de acolea şi va 


PRAVILA VASILR LUPU 


d&că este vănt mare şi va, lasa atuncea poz 
jar, atunce să va certa, 


* oz, Cela ce va slobozi pojar în pădure străi- 
nă şi de vor arde niscare pomi, pe acesta să’l 
pecetluiască în mănă şi să plătescă paguba. 
îndoit. 

on. Cela ce va arde gardul viei, să'l pecet- 
luâscă în mănă şi să'l bată şi să, plătească, 
îndoit preţul gardului. 

of. Deise vor aprinde casa omului, sau a- 
riea cu pănea, sau ariea cu fănul în pismă pen- 
tru să'şi rescumpere despre vre un vrăjmaş 
ceva fi făcut vre o răutate, prè unii ca aceia. 
ca să! ardă în foc, 

p. Ceia ce vor pune îoc.la, grajă, sau la alt 
loc unde va sta fănul sau paele, acestora, ca 
să Ji să tae mănule. 


Pravilă pentru nămiță 
Pricing d noua. 


pa. Nămitul unui om, de va strica dobito-- 
cul cuiva, bou, sau vacă, sau óie, sau mascur, 
de le va ucide şi le va dispoea în pădure sau 
fie în ce loc pustiu, stăpănul acestuea să plă- 
téscă totă paguba. 

py. Nămitul de va vrá să fure n6ptea. şi 
să va scula de va scâte oile den staul, şi de 
vor da gadinele în trânse şi le vor strica. pre 
acesta, ca să'] spănzure ca pre un talhar şi 
ucigător. 

pg. De va avé un om un nămit, și va um- 
bla furănd. nâptea de multe ori, sa-de va 
goni turma, sau cir&da nescul, dăm învăţă- 
tură să să certe şi stăpănul şi să plătâscă orf 
ce va peri, pentru căcă au cunoscut vinele lui 
şi n'au spus. 

pd. De va da neștine, vre un dobitoc la 
vre un păstor boeresc să Yl pască fără şitirea 
stăpănu-seu, iară păstorul va piarde acel do- 
bitoc. sau °l va vinde, sau "1 va strica într'alt 
chip, acesta să fie slobod, nice o certare ca 
să nu aibă, nice el, nice stăpănu-seu. i 

pe. De să va prileji păstorul cul-va, să ika 
spa oï să pască oul în ce feliu de tocmélă 
să fie la ştirea stăpănu-seu şi de le ya măn- 
ca păstorul acele vite, sau de le va piarde, 
dăm învăţătură, stăpănul acelui păstor să 
plătescă tâtă paguba celui cu oile. 


Pentru ceia ce vor zidi sau vor 
răsădi pe locul altuea 


Pricina a decea. 


ps. De să va prileji vre un om sarac slă- 
facă casă, sau să răsădâscă vie pre locu al- 
tuia să să apuce să facă tot den pajiște, după 
aceea, cu vreme de va veni stăpănul locului, 


arde casa cuiva, sau ariea, sau viea, nu este |să nu albă voe să risipească casa 'omului,. 
vinovat, să naibă certare : numai cănd va ve- | sau viea să o scâţa den rădăcină să o l&pede,. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


ce să socotescă să” dea loc drept loc unde“ 
va plăcea, lui; iară de pu va vrea cela ce au 
făcut casa sau viea, să'[ dea loc derept loc, 
ca să aibă voe cela cu locul să” risipescă 
casa şi viea să o lepede de pre locul lui şi să 
'şi ție locul. 

pz. Cela ce va zidi sau va răsădi pe pă- 
mănt strein, sau va samana, sau va face fie 
ce lucru fără de ştirea stăpănului celuia, cu 
locul, dăm învăţătură acelea bucate, sau fie 
ce va fi, ca să nu aibă treabă cu dănsele cela. 
ce au muncit acolea, ce să'și peardă tótă 
osteneala, şi necum alta, ce cheltueala încă 
să nu'şi ea. 

pn. Cela ce păsădeşte pomi pe pămăntul al- 
tuia, sau ultueaşte cu acel pămănt, îşi pierde 
şi ultânele şi alte tot ce va răsădi. 

pf. Ceia ce yor răsăpi casele altora: fără 
de voea giudeţului, pentru să'şi direagă 2 le 
sale case, sau de vor strica garduri de la vie 
pentru să'şi diregă a Je sale vii, acestora ca 
să li să tae mănule. 

e. (1). De va face neştine casă pe loc străin, 
şi va fi tot lemnul lui, şi totă cheltueala, dăm 
învăţătură cela ce va oblădui acel pămănt a- 
cela să oblăduească şi casa, după pravila ce 
dice ca, să fie biruitor cet mai de sus celor 
maï de gios, deci stăpănul acelui pămănt dea- 
pururea, să fie biruitor asupra acelei case cu 
tâte namâstiile «i, pentru căci nu pote cela. 
ce au zidit casa să se părască la giudeţ pen- 
tru cheltueala ce va fi făcut. 


Pravilă pentru mori 
Pricîna ai. 

ea. De să va prileji neștine să fie locuitor 
întrun sat, şi de va cunâşte vre un loc ca a- 
cela bun de m6ră, şi într'acel sat vor fi toți 
răzași, și acel loc va fi a tot satul, şi el va 
apuca mainte de toţi de va ţinea acel loc şi 
va face móră, iară mai apoi dacă va svrăși 
móra să vor scula toţi devor striga asupra 
lul zicănd căci au făcut el móră pre locul lor 
şi mu i-au întrebat. dăm învățătură ca să în- 
fOrcă cu toții tótă acea cheltueală ce wa fi fă- 
cut, şi să încapă toţi împreună să ţie frățeşte 
acea moră cu tot venitul ce va fi. 

cy. Cănd să vor scula nişte răzaşi de'și 
vor împărți locul căt vor avea întrun sat, şi 
după aceea în partea unuea de să va găsi un 
loc de moră şi să va nevoi de va face mâră, 
atuncea nu vor putea să dică nemică cer-l-alți 
răzași pentru ce au făcut moră. 

cg. De să va prileji apa moret să înece nis- 
care pămănturi, sau vil sau pomăte, ca Să 
plătescă paguba stăpănul morei, iară de nu, 
să stea oprită móra. 

ed. De va avea neştine nişte pămănturi în 


11 


țarină şi să va îndirepta apa more! pentr'a- 
cele pămănturi, are putâre cela cu pămăntu- 
rile să oprâscă apa, să nu lasă să trâcă pre 
locul lui, sau cum va vrea aşa, să facă. 


Pravile împărăteşti pentru 
furtuşaguri 
Pricina vi. 

ce. Vrem să facem voroavă pentru răndul 
furtuşagului. Deci să cade întăi! să spunem 
nişte lucruri Gre carele, pentru ca să putem 
înţelege maï lesne 'certările a tot omul ce să, 
dau pentru fie ce fel de furtuşaguri. 

es. Trebue de acum să ştim, cum şi D-zeu 
singur uraşte lucrul furtuşagului, de vreme cet 

i la învăţăturile lui D-zeu la vederea tuturor 

ice de grăiaşte : «enu fura»; şi tote feliurile 
de limbi şi de seminţii au un lucru grozav şi 
urgisit furtuşagul. Drept aceia să cade giude- 
telor să'i pedepsâscă forte cu mar! şi grosnice 
certări pre furi. 

ez. Furtușagurile sămt de multe fţliuri, Un 
feliu iaste de vatămă numai o parte, 4 să dice 
numai pre un om, iară alt feliu de furtuşag 
iaste de vatămă pre mulţi împreună. 


en. Alt furtuşag iaste mare, altul mic. Decă 
furtușag mare să chiamă cănd iaste lucrul fur- 
tuşagului de mare preţ, sau cănd iaste omul 
învăţat într'acest meşterşug a furtușagului, sau 
cănd va fura de la vre un boiariu sau alt om 
mare de cinste, sau cănd va fi furat niscare du- 
ghene cu negoţă,sau cănd va fi făcut scări să să 
sue la vre o Curte domnească sau hoiarească, 
sau cănd va sapa Casă, sau va risipi zidiu, sau 
cănd va fi sdrobit lăcăţi, şi alte multe ca a- 
cestea, sau cănd fură și pate nevoe tot satul, 
macar de ar fi furtuşagul căt de mieşor; fur~ 
tuşag mic să chiamă iară'şi cănd nu va fi fă-. 
cut nice unele de acestea ce am scris maï sus. 

of. Cade-să să ştim cum doă certări să 
au furului. Dece o certare iaste în bucatele 
lui ce să dice să întârcă înapol tot ce va fi 
furat; altă certare iaste asupra trupului său 
pentru greşală şi r&utate ce va fi făcut. 

r. Omul cela cef vor fura bucatele și avu- 
iea, pâte să cerce prin tóte casele pre unde 
ȘI va prepune sau va cunâşte niscare semne 
de furtușag să fie lucrul la aratare, sau şi 
căndu'! va părea cu adevărat că'și va, găsi fur- 
tuşagul de față. însă nu cu puterea lui. ce să 
iea voe şi putere de giudeț, iară nu aga fiegte: 
cum. : 
ra. Maf apoi, de va cunóşte giudețul cum 
acel păgubaş ce să cere să cerce casa nescul 
iaste vrăjmaş acelui om cu casa întru care va. 
să caute, aicea să cade giudeţului să nu'Y dea. 
voè să cerce, încă să cade giudețului să so— 


u) Litera c gi următórelé pănă la çf se va ceti ca ee. 
www.dacoromanica.ro 


12 


cotéscă să nu dea voe nimăruă să cerce casa 
celuia ce este om de cinste şi vestit de om 
bun, carele mai dinte nu va fi avut nice dă- 
năoră cuvint de om rău sau de furtușag. 


Pentru furii eari ţin drumurile 
fără arme 


der gi. 

rV. Carele va ținea drumurile și căile óme- 
anilor de va fura, însă arme nu va purta cu 
sine, pre acesta să'l scâță și să'l gonească 
den acel loc; iară de va fi purtănd arme, și 
va fi furat multe lucruri, pre acesta să/l a- 
zunce în ocnă, acolo să să pedepsescă după 
„cum va fi voea giudeţului, şi den căt va avea, 
«de va fi vre uu ficior de boiar, a treia parte 
den bucatele lui să să dea la visteria Domnu- 
luă, iară de va fi într'alt chip să'l spănzure în 
furci. 


rg. Ori carele să va face a văna pre lăngă 
drum şi de va găsi ceva îndămănă, să fure 
sau să jăcuească pre cine-va, acesta, de vor 
cunâşte c'au făcut numai odată, să'l certe cu 
ocna; iară dela fi făcut şi altă dată, săi se 
facă morte. 
rd. Cănd va fura neştine, de sparge vre 
un zid, sau ușă, sau secriu, sau alta asemi- 
nea atestora, de va fi făcut acesta diua, şi de 
“va fi om de rod hun, săl seóță den lacul lui 
o samă dă vreme. Acâsta să înțelege de va 
fi om de ocină să'l scâţă den ocinele lu! cătă- 
“va vreme căt va. fi voia giudeţului; iară de 
va fi om de gios, să'l bată ca pre un fur, şi 
să] trimită la ocnă cătă-va vreme. Iară de va 
fi făcut acesta nâptea, şi de va fi cum am zis 
om de-a firea. să fie scos şi gonit den locul 
lui pănă l4 sfărșitul viețeï lut; iară de va fi 
om, de gios, întăi să'l bată, dâciea să! trimiță 
la ocnă să să pedepsescă deapururea acolo. 
re. Cela ce va vrea să fure şi de să va as- 
inde unde-va la vre un loc pănă va înopta, 
acă”l vor găsi, sau să!L bată forte. sau să'l 
trimită la ocnă cătă-va vreme, sau să'l go- 
nescă den locul lul pănă cănd va fi voia giu- 
deţului, 


rs. Carele va fura haine de la feredeu, a- 
şișdere să să cârte ca şi acesta cei mal sus 
serie. 

rz. Cela ce va fura lucru puţin de la vre 
un om mișel, cănd va fura întăi să'l bată, 
iară de va fura şi a doua 6ră, să'l însemneze 
la nasde o parte, iară de va fura şi a treia Oră, 
acesta să móră în furci. 

rn. Cela ce va fura den casa stăpănu-său 
lucru macar căt de puţin, şi de i-ar fi atunci 
întăi a fura, acesta să va certa maï cumplit; 
de'ntăi să sămneze la nas de o parte, iară 
de va fura şi a două óră, să'l 'spănzure, iar 
de va fura măcar și dentă! den casa, stăpă- 


PRaVILA VASIL» LUPU 


nu-s&u vre un lucru mare, și atunci să] spăn- 
zure, să nu caute că in întăi. 
rf. Carele va fura den biserică vre un lu 
cra ce va fi sfinţit, macar de va fi furat atunci 
întăi, tot să'l spănzure ; iară de nu va fi sfin- 
țit lucrul acela ce aŭ furat, de i-ar fi atunci 
întăl tot să şi tae nasul. cunt scrie mal susy 
iară de va face şi al doilea rănd, să'l spăn- 
zure, A 
ri, Cela ce va tură găini, gănşte, şi alte pav 
seri dumâsnice, de va fura o dată, de două 
ori, a treia 6ră să'l spănzure. | 
rai, Cela ce va fura furtușag mare, de óra 
dentăi, să'l spănzure. pe 
rvi, Cela ce va tămpina pe nsștine in 
drim nóptea şi'l va desbraca, de. va face şi 
al doilea rănd acâsta, să'l spănzure. 
rgi. Carele-va, face tre! furtuşaguri, ce să 
dice-de'l vor fi prins în trei rănduii cu fur- 
tuşag, să'] spănzure, înţelegănd că aceste trei 
furtuşaguri le-au făcut tot întrun loc sub 
oblastiea. unul Domn și giudeț, au dóră şi 
aiurt într'alt Joc sau fost-au certat pentru 
acâsta, au dóră mau fost certat numat să fie 
mărturisit cu adevărat şi la vedere cum le-au 
făcut. 
rdi. Cela ce va fi talhar de drum, şi de se 
va fi mărtărișit el singur, sau de vor fi măr- 
turisiți niscare 6meră buni credincioși, sau 
de'l vor fi prins tălhuind de faţă, pre acesta 
să'1 spănzure într'acel loc unde va fi tălhuit. 
rei, Cănd vor fi niste soții mulţi de vor 
ţinea drumul de vor tălhui sau vor fura, pre 
toţi săi spănzure, să nu pótă*plăti cu mórtea 
unuia pre cet-l-alţi pre toţi. 
si, Cela ce va vinde feciorul altuia, sau 
obul altuia, fie pre ce ọm, de va fi boiarin 
să'l bage în ocnă. iară de va fi slugă ce să, 
dice om mai de gios, dentăi să'l pórte de 
câdele cailor deci să'l spănzure; iară de 
va fi om de-a, firea atunce să tae capul. 
rzi. Deinafară de acesta cumplită certare 
ce va lua asupra sa cela ce va vinde fecio- 
rul său robul altuia, cade-i-să să dea şi pre- 
ul ce au luat îndoit părinţilor sau stăpănu- 
ui acelui rob văndut. 
rni. Cela ce va fura óe, sau bou, sau cal 
sau alt dobitoc den pădure sau den cămp, 
sau den turmă, sau den casă, să să certe cu 
ocna pănă la o samă de vreme după cum de 
multva fifost furtușagul, şi după cumva fi voea 
giudeţului; iară de să va afla cum acel om 
iaşte învăţat a fura deapururea şi va fi făcut 
şi altă dată acest lucru, atunci aşa într'acel 






bozit pre drum, acesta să nu să certe cu 
al puţin, după cum va fi voea gid- 


yk. Celk ce trage apa şi o scóte den matcă 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


de o duce la grădină sau la pomătul său fără 
de ştirea giudeţului, să să certe ca un fur. 
rka. Cela ce vå lua depre lăngă drum a- 
dăpătorile ce s'au făcut să să adape călătorii, 
sau de le va strica, acesta să să cârte ca un fur. 
rkYv, De va fura neștine vre un lucru ceva 
şi de va sărgui să”! întârcă al cut au fost 
ănă nu l-au întrebat, să fie ertat de greșală 
de-are fi căt lucru mare. Iară dacă vor trece 
o di, două, şi va da atunce înapol şi maï 
vărtos cănd va fi umblat de va fi cercat şi 
va fi întrebat cela cu paguba, atunce de-are 
și întârce, să va certa ca un fur după pre- 
ul acelui lucru, veri va fi mare, veri mic, 
veri mult, veri puțin. | 
rké. Țiganul sau țiganca lui, sau copilul, 
de va fura, o dată sau de două or, sau şi de 
tre! ori, găină, gănscă, sau alt lucru micşor, 
să să iarte; iară de va fi alt lucru mai mare 
furat, să să cârte ca şi fie ce fur. 
rkd. De va cere neştine ceva vre un lu- 
cru la altul: el nui va da, iară el să va 
măniea, şi i să va lăuda căi va face ceva 
vre o răutate, pre acesta să'l pedepsâscă ca 
pre un fur, 
rke. Cănd va trimite neştine pre altul să 
fure vre un lucru, şi el va merge de va fura 
pre cuvăntul celuia, aceştia amăndoi ca ni- 
ste furi să vor giudeca şi să vor certa. 
rks. Cela ce va svătui pre neştine să fure, 
pre carele nesvătuit de nime deapururea fura, 
acesta ce l-au svătuii să nu aibă nice o cer- 
tare, alegănd cănd va fi svătuif pre neştine 
sa, fie fur carele maï de demult nau fost fur, 
acesta să fie de certare. 

æ rkz. Cela ce va agiuta furului uri în ce 
felu, şi mainte de ce va fura de'i da niscare 
lucruri ce sămt de treba lui, cumu” svredel, 
sau topor, sau fune, sau alte asâmene ace- 
stora, sau dacă va fura să” rădice furtuşa- 
gul sau să!l pórte să'l ascundă, sau singur şi 
pre fur, pre acesta ca pre-un fur să! cârte a- 
legănd de va putea arata ca o credinţă ca a- 
ceea, cum n'au ştiut nemică că iaste lucru de 
furat, și cum iaste om bun. 

vkn. Un tată, sau feciori! lui, un frate, 
sau muiarea, sau alte chipuri asemenea a- 
cestora, de vor avé de'ntru dănş vre unul să 
fie fur, şi de'l vor acoperi şi nul vor spune 
ce'] vor ascunde și pre dăns şi furtușagul lul, 
nu să vor certa în loc de furi ; dară cănd nu 
să vor certa, când nu” vor fi agiutat nice la 
un furtuşag, nice °l vor fi svătuit nice dă- 
năóră să fure, iară de să vor afla că au fă- 
cut vre una de aceste, să să certe toţi în- 
tr'un chip. 

rkf. Cela ce va găsi ceva mărgănd pre un 
drum, fie ce va fi, veri mult, veri puţin, de 
nu va spune și să strige şi să mărturisâscă 


13 


rl. Carele va găsi pe marginea unei ape 
mari fie ce lucru, veri mare, veri mic, ca- 
rele va fi aruncat apa ca o plavie, acesta de 
nu'l va mărturisi, n uva avea nice o certare, 

rla. Eară numai! cănd să va fi resturnat 
vre un car, şi vor fi şi Gmenil de faţă în- 
blănd după alte nevol. 

rly, Cela ce va lua vre un lucru ceva. 
de la casa ce arde, sau cănd să va risipi de 
va cădea într'acea di te va fi ars sau să va fi 
risipit, acesta să să certe ca un fur după cum 
va fi preţul acelui lucru ce au apucat; eară de 
va trece o zi, două, şi va sta vre un loc neso- 
cotit are fi lepadat, şi de} va lua cineva la 
vedere, să nu aibă nice o certare. 

rlg. Cel ce va lua vre un lucru de la casa 
ce arde, care lucru de n'are fi luat are fi ars 
acolo, acesta să nu aibă nice o certare. 

rld. Carele va muta hotarul cu puterea. sa, 
a arme să facă răsboiu, acesta să" 
dea fertare pe trup după cum va fi voea giu- 
deţului ; cară de va fi mutat furig singur, a- 
cestuea să" fie certarea cu bani ce se dice să 
plătescă hatalm, 


rle. Cine va lua peatra hotarului sau ma- 
car lemn ce va fi semnat hotar, de va fi ştiind 
că iaste semn de hotar, să va certa ca un fur, 
ear de să va afla că m'au ştiut numai să'l 
bată, 

rls. Cela ce va înden na pe altul, sau va 
trimite de va muta hotarul, ca să să certe 
împreună cu cela ce l-au trimis tot un fel de 
certare, 


rlz. Cine vadua miscare bani de va da al- 
tuia împrumut şi de nu’'i va da, acela ce i-au 
laat ca un fur să să pedepsescă, 

rln. De va veni neșştine la un priatin să 
poitescă un cal sau un bou să mérgă pănă 
la cutare loc şi el nu'! va opri ce! va da, eară 
el nu va merge unde au grăit ce va merge 
întwalt loc maï departe, acesta să să cârte 
ca un fur, cum sare dice un om sau rugat 
să"! dau un cal să margă calare 10 mile de pă- 
mănt, eu i l-am dat, el wau mers calare ce 
Pau înhamat de au mers k. (20) de mile, acesta 
să să certe cum are fi furat, eară pentru ce 
au mers mal departe deosebi să aibă certare, 

rlf. Cine va crede pre neștine în vre un 
lucru ca acela și il va da să i-l ție, şi să il 
scutescă, ară el să va sluji cu dănsul și'și va 
trebui tote trebile cum are fi a lui,:să să certe 
ca un fur. 


rm. Cela ce va lua bani de la cine-va ca 
să”! ţie, şi'“i va cheltui pre trebile sale, dece 
de'i va fi numerat căndu'” va fi dat, să nu 
aibă certare, iară de'i va fi pecetluit în pungă 
şi el va fi stricat pecetia să se cârte ca un fur, 
rma. De vor da nescul niște avuţie ca să 


cum iaste la dăns acel lucru și'l ţine să’l dea | o ţie şi să o socotâscă, şi de o va fi furat ci- 


a cui va fi, aeesta ca un fnr se va certa. 


neva de la dăns niscare Omen! de care wau 


www.dacoromanica.ro 


14 


PRAVILA VASILE LUPU 


rut avea nădejde, au vor fi spart ușă, au [ca acâsta şi se va adevaza cu mărturie, ó- 


săcriul, au lăcăţi ce vor fi fost, sau alte ca a- 
-cestea, ca să nu aibă certare, nice iaste dator 
să dea nemică ; eară de vor lipsi aceste toc- 
mele să se cérte, 

rmy. Cela ce va cere de la un om un lucru 
să i'l ţie, şi cela cu lucrul să va fi rugat maï 
de mult să i! ţie, de să va prileji să 11 fure, 
iaste dator ca să il plătescă. 

rmg. Cela ce va dice că I-au furat avuţia 
ce au fost el socotind, sau banii ce au fost 
luat în datorie, acesta este dator ca să arate, 
iară de nu, numai să o dea înapoi a cul au 
fost, că de-are şi giura nime. nu'l va crâde, a- 
legănd de-are avea împreună cu giurămăntul 
Şi niscare martură, sau niscare semne ca a- 
cele să pâtă arata cu adevărat acel furtuşag 
să potă cunóşte fie cine, 

rmd. Ori cărui neguţitor vor da nişte bani 
să li-e ţie, şi! vor număra înaintea lui, şi de 
acole îl vor fura și” vor fi spart uşa și secriul 
și lăcăţile şi alte ca aceste, de să va afla cănd 
Y-au dat că'1 au dis să” începă să cheltuească 
şi lil va da mal apol cănd le vor trebui, a- 
tunce neguţitorul iaste dator să le de banii de 
la sine, iară de nui vor fi dis așa, nu dator 
cu nemică. 

rme. Cine să va face ispravnic vre unui 
om şi va lua bani de la niscare datornici a- 
celuia, şi acesta nu va fi ispravnic să să a- 
răte cu scrisâre, să să cérte acesta ca un fur 
ce să dice, de vr&me ce acei bani va fi chel- 
tuit pe trebile sale. 

rms. Cela ce să va lega de vre un om di- 
cănd că iaste dator cu atăţa bani, și nu” va 
fi cu nemica, iară el cu înșălăciune şi făr de 
voia lui va lua acea datorie minciunosă, pre 
acesta, ca pre un fur să'l pedepsescă, 

rmz. Cănd vor avea nişte soţii banii îm- 
preună, şi"! vor da la unul de să li ție, şi el 
va cheltui acel bani pre treabele sale, pre a- 
cesta să’l gonescă den locul lul şi să”! iea tote 
bucatele căte va avea; iară de va fi om să 
nu ţie banii soțiilor. ce cănd vor vinde, sau 
den slujbă cănd vor veni elui va stringe, a- 
cestuia să i se tae capul şi să i se iea tot ce 
va avea, 

rmn. Cela ce va strica niscare bani a be- 
s6ricei, care bani vor fi lasaţi de cineva să 
tocmescă besérica şi să direagă ce pre unde 
va fi stricat. șau va fi dis să cumpere niscare 
ocine, sau de vor fi niscare bani ce să string 
den veniturile bes&ricei, acela om de va fi cum 
să dice ispravnic besériceï şi va ținea el banii 
şi dacă”! va cheltui pre trebile sale, acesta să 
nu albă altă certare ce să fie gonit den locul 
s&u şi tote bucatele şi ocinele ce va avea tote 
să se dea hestricei; iară de nu"! va fi cheltuit 
cela ce'i ţine, ce” va fi cheltuit cela ce” stringe 
şi“i aduce de pre unde sămt veniturile și'"1 dă 
la vistiarul besâricei, acesta de va fi făcut una 


meni de cinste şi credincioşi, certarea lui să 
fie mârtea ce să dice, să'ţ să tae capul şi să”! 
să iea tot ce va fi avănd, veri mult, veri puțin. 

rmf. Ori cine'va fura lucru svinţit den loc 
ca cela cinstit și svănt, pre acesta s'l spăn“ 
zure sau să! ardă de viu în foc, de acésta 
după cum va fi voia giudeţului. ` 

rn. Cela ce va fura lucru svinţit den Joc 
nesvinţit sau lucru nesvinţit den loc svințit, 
se va certa după cum va, fi voia giudețului, 
eară să nu i se iea vieaţa alegănd de va fi fă- 
cut acesta lucru de două, trei ori, după cum 
spune pravila, 

rna. Pre cela cel vor certa pentru furtu- 
şag macar ce certare micşoră are fi păţit, nu 
va, putea, să fie oprit de să va afla cănd au 
făcut furtușagul au fost mal sus de ei (1) 
ani, pentru căce de are fi fost maï gios ce să 
zice mai mic ar putea fi, iară de va fi şi preot 
şrl vor prinde cu furtușag, să'l lépede den 
preoţie. 

rnv. Care lucruri priimeaște preotul în be- 
serică pentru ca să le citescă vre o molitvă, 
acele tote se chiamă svinţite, 

rng. Cela ce va fura şi va vinde niscare 
svinte mâştiă, să'] certe cu morte. 

rnd, Cela ce va fura cruce den beserică 
macar de-are fi şi de lemn, acela fură lucru 
svinții şi den loc svinţit. certarea lui este 
să'l spănzure sau șă!l ardă în foc de viu, 


Pentru vama cea domnâscă 
i Pricina di. 


rne. Ori cine va umbla cu amăgituri şi nu 
va plăti vama cea domnâscă acela este ca 
un fur, deci să cade să peardă tot negoțul 
drept carele nu va fi plătit vamă. 

rns. Cela ce va zice cum wau ştiut unde 
este vama drept aceea mau plătit vamă, de 
va fi vama pusă de.curănd şi acesta va fi strein 
de departe loc să să crează şi să plătescă nu- 
maï vama cea direaptă ; iară de va fi vama 
bătrănă şi omul va fi de loc, iară atunci nu'l 
vor crede ce'și va piarde tot negoţul. 

rnz. Cine va ocoli locul acela unde se 
cade să plătescă vamă sau va trece pre nis- 
care drumuri ne umblate, alegănd de are fi 
cu știrea vameşilor, iară într'alt chip de va 
lasa drumul cel mare tot negoțul ca să'și 
piarză. 

rnn., Cela ce va fi luat plată ca să aducă 
neşte negoţ den loc în loc, iară el va trece și 
va ascunde negoţul şi nu va plăti vamă, a- 
cesta este dator să plătâscă stăpănu-său tot 
căt au păgubit într'acea cale. 

rnf, Vameșul cela te va afla un dobitoc 
încarcat cu negoţ şi să fie departe de acel loc 
unde plătesc vama, nu'l va putea lua drept 
vamă, zicănd cumu'! peritor acel negoţ pen- 


www.dacoromanica.ro 


15 


PRAVILA VĂSILU LUPU 


tru căce l-au ascyns de vamă, pănă nu va fii Pentru ceia ce fură în pisma ne- 
mpi aa înpreună cu acel dobitoc scuï cu batgiocură 

TX. Care vameş nu va lua negoţul cel pe- 
rit, săngur de la cela cel va fi ascuns ca în- 
şălăciune de vamă, iară de să va prileji ace- 
stuia morte, nu va mal putea dâcia să c€ră 
de la feciorul lui, de vreme ce n'au luat ne- 
mică pănă au fost tată-său viu. 

*xa, Vameşul ce nn'şi va lua vama de la 
neguţitor pănă în 5 ani, dâcia nu va putea 
lua nemică pentru că sau trecut o vreme, 

rxv. Cela ce va sări asupra vameșilor 
căndu”'] vor tămpina cu negoțul în cale, şi nu 
va lasa să cérce negoţul carele nu va fi plă- 
tit de vamă acesta, den negoţ, să nu aibă nice 
o pagubă pentru ce n'au plătit vama, iară nu- 
mal să să certe pentru ce au stătut în protiva 
ómenilor celor domneşti. 

rxg. Ori care vameş va lua vamă mai 
multă de căt este obicâiul să iea, acesta ca să 
aibă certare după cum va fi voia giudeţului. 

rxd. Orl care vameş va cere vamă den 
miscare lucruri ce wau fost obiceiul să să dea 
vamă, nice este cu ştirea domniei, de se va 
afla pentru une ca acelea să fie luat plată ce 
să dice vamă, ca să i să tae capul, însă ma- 
inte să dea drep-ce au luat acea vamă de-a 
una patru la visterie, iară de nu va fi luat ce 
numai ce va fi cerşut să se certe şi atunce 
ie Alee ph eee ala apaste cuiva. | Pururea vrăjmași şi pismași unui sat, ce să 
ŞI va lua nesot zicănd că a plătit i A ï loc Sire lăcueşte, a e ge i da 
vama, și el va adevara că au plătit, acesta ee Naid FA ta aui is a ipia ș 
Du e pe înapol ce încă | „um va plăti simbria, şi de" va fura numai a- 
° rxs. Ori care vameş va fi pricina ca să nu o pre Sar va fi simbria, să nu să cérta, ce 
trécă negufitori] cu negoț pre la vre o scală on, Cola ce va fura vre o heară salbatică 
făcăndu-le multă asupreală şi luându-le maï | au pasere pănă nu va fi învațată, acesta, să 
mult de cum au fost obiceiul, acesta iaste da- ani fre aid o- cartare A 
tor t6tă asupreala şi paguba ce vor fi păgu- ` Pi $ 
bit Dee oA eeta Bas, tot să pe she tar pn ce va, fura de ta eri seu, ta 
și să plătescă la visterie. mult, veri puţiu, nice o certare să nu aibă; 
` rxz. Cela ce va face vamă nouă carea n'au |1212 de să va prileji sa fie vre un om de 
fost, sau de va mal adauge cea véche de cum | 252 lor la mórtea luf să lase ceva acestui 
au fost, de va fi alt giudeț într'acel loc să fie | fecior, atunce dentracel lucru a feciorului 
maï mare de căt dăns, cum are fi Domn, să'] | PÓte tatăl să iea să'și plătescă furtușagul. 
certe cu banit comă dice să't iea avuţiea și să'l | q XP" Sluga ce va fura în casa giupănu-seu, 
gonâscă dentwacel loc în toată vieaţa lui să de va fura lucru puţin, să nu să certe, iară 
nu să may afle pre acelea locuri. e va fura lucru mare, să să certe, iară tot 

rxn. Cela ce va fi domn şi nu va avea alt maï puţin de cum are fi furat altul. 
domn mai mare asupra lui, acesta pâte să| rpa. Care muiare va fura, pre bărbatuși, 
facă vamă nouă cu voia tuturor, însă să plă- | să nu aïbă certare nice să aibă strânsâre să 
întOrcă ce au luat, ce să să împace cu barba- 


tescă şi cel de loc ca şi cel străini, iară nu- să î 
mal cei străini. tulu'şi, iară de să va prileji să să despartă, 
rxf. Cela ce va fi scutelnic să nu plătească | sau să móră muiarea, atunci barbatul să'și 


vamă, de vreme ce i-au dat Dumnezeu un | facă plată den zestrele eï. Acestă pravilă să 
dar ca acesta, pâte să să bucure şi să să ve- | să socotească și cănd va fura barbatul pre 
selească cu acest bine pănă cănd să vor um- | muiare, 

plea două-dec! de ani, şi el și feciorii lut, iară | rpvy. Cela ce va svătui pre muiare să fure de 
nu maï mult. la bărbatu'și şi să'! dea lui, alegănd de vor fi 


Pricina el, 


T0. Ori cine va fura ceva vre un lucru, nu 
drept să păgubească pre cela ce lau avut, ce 
numaï drept să'şi ridă şi să'şi bată gioc de 
dăns, să să certe iară nu ca un fur, , 

roa. Cela ce va merge să fure şi nu va 
fura, să să cârte după voia giudeţului. 

Tov, Cela ce va apuca slujnica altuia pen- 
tru să curvească cu dănsa ştiind cum mainte 
au fost curvă, să să certe iar nu câ un fur, iară 
de va fi fost feciâră acea slujnică atuncea să 
să certe ca un fur. 

rog. Cănd va avea neştine vre un lucru la 
altul şi nu'l va putea scâte de la dăns, şi de” 
va fura ceva, însă nu mai mult ce numa! căt 
va fi preţul acelui lucru, acesta să nu aibă 
nice o certare pentru furtușag. 

rod, Cela ce va lua pietri de la viea altuia 
ca un fur să să cérte; acesta să înțelege şi cănd 
sapă neştine piatră pre hotarul altuia acâsta 
încă să cheamă furtușag- 
. roi, Cela ce de mare sarăcie va fara, iară 
nu mult, ce numai căt va mănca şi căt să va 
îmbraca, acesta să să iarte; iară de vor vrea 
să'] şi certe, mai pre puţin, iară nu ca pre un 
fur, pentru că să chiamă că au furat de nevoe. 

ros, Cela ce va fura de la ceia ce sămt de 























www.dacoromanica.ro 


16 PRAVILA VASILE LUPU 


avănd înpreună înpreunare rea, pre acesta, re. (1) De vreme ce Petre, ce dă dice, și-au 
să'] cârte ca pre un pré curvar; iară de nu! lasat avuţiea lui Pavel să să hrănâscă cătă 
tor fi avănd mestecătură întracest chip, să’l | va vreme. și atunce să o moșnenzască lón, 
cârte ca pre un fur. ori acest Jón nuinal singur cu voea sa şi 
rpg. Muiarea ce va fura de la ceia ce cur- | fără voea giudeţului va scóte afară pre Pa- 
veşte cu dănsa. să să câte ca un fur, aşijdere | vel dentr'acea avere ce i Sau dat să să hră- 
şi barbatul de va fura de la muiarea ce cur- | n6scă și să să apuce eLsă o ţie cum are fi a 
vâşte cu dănsa ca un fur să să certe. lut. pote Pavel cu voea giudețiilui să cérte pre 
rpd. Călugărul ce va fura pre egumenul | In şi să! iea t6tă averea, înapoi şi încă să] 
nu va avea certare, că să chiamă tă i! fecior. | facă şă ma dea pre atâta 
iară numal să aibă strânsâre căt să întârcă| rca. Un om deva vrea să lasă altut cuiva 
tot ce va fi luat. vre un lucru pentru să să hrănească, iară, 
rpe. Cela ce va vrea, să dobăndească şi să | cela ce va fi fost mat deinte acel lucru a lui 
moşnenească avuţiea nescul după mârte, și! | nu "i-l va lasa nice "i-l va di să să hrănâscă, 
va fura ceva încă fiind viu, acesta să nu albă | iară acesta, fără voea, giudeţului numai sin- 
certare ce numai să întârcă tot ce au furat şi | gur cu voea lui îl va lua, piarde-va tótă acea 
să fie în pace. dobândă ce vrea să aibă de vrea fi luat cu 
rps. Cela ce să va îndatori cu ceva la al-| giudeţ. 
tul, sau căndu'i va da neştine ceva să ţie,| rev. Cela ce să va apuca de vre ọ vie 
sară el va începe înt'alt chip, după cum va | străină părăsită sau de vre o casă pustiită 
fi voia lui. nu cum va vrea, cela ce i-au dat, | sau cdle vre um laz părăsif să Je tocmésca și 
de va vrea stăpănul să priméscă bine va fi, | să le înoiască cu voea stăpănului a cui vor 
nu să va certa, alegănd cănd va dice aşa a- | fi fost, şi să vor tocmi pre tot anul ca să'l 
vut-am nedâjde că va priimi, pentru ace, am | facă plată ori mult ori puțin, iară dacă le va 
îndrăznit. trebue aice să socotescă giudeţul | găta şi să va hrăni după cum va fi locul 2- 
tunce nu va vrea săi plătâscă cum au grăit, 
pote stăpănul sa'l goneașcă şi să'] scâţă den- 
tracel loc și fără voia giudeţulul. 


acea nedejde cum iaste, dece de va fi cu cale 
să”l iarte, iară de nu să'l certe; cum sare 
zice un om au luat un cal de la o rudă a lui 
sau de la vre un priatin bun a lui să ămble| reg. De să va svărși cela ce au lucrat sau 
cu dăns numai trei, patru zile, ela ţinut ca-| nevoit viea sau lazurile, sau alta ce va fi, și 
lul 10 zile. atunce nedejdea iaste cu cale pen- | de nu vor rămănea feciori. sau altă rudă pre 
tru căce iaste omul lui sau prieatinul lui cela | urmă, atunce pote stăpânul, şi fără voea giu- 
cei l-au dat, iară de va lua calul să margă | deţului, să'şi iea acele tâte înapol. 
la óste atunce nu iaste cu cale acâstă vină. red. Dacă va curăţi neştine viea sau la- 
Tpz. Orl cine va dice că l-au iartat pără- | zul, sau va tocmi casa. sau alte ca acâste, și 
şul pentru furtuşag ce i-an făcut, macar de-| deci! să va părăsi și le va lasa pustii fiind 
are şi zice părăşul că'l iartă, nemcă nu fo-| lucru gata şi vor începe a se strica, atunce 
losește acea ertăciune să nu'l certe ca pre | stăpănul locului pote să!] gonâscă şi să'l scóță 
un fur dacă nu iaste lucru cu cale să cun6scă rea. loc şi fără ştirea giudețului, 








giudeţul pentru ce'l iartă —şi atunce să crează X rece, Cănd vor avea doi Gen! pără pentru 
că nu se iartă vinovatul deinainte giudețului] vre o vie, sau pentru vre un pământ, și pănă 
ce până a'l duce la giudeț. a să pără unul dentrănşiă va merge de va 
rpu. Or! cine va fi fără știrea giudeţului, | secera pămăntul, sau va culege viea fără de 
numai cu voea lui, de'şi va găsi lucrul în mă-| voea giudețului, acesta'și piarde tot venitul 
nule altuia și va lua. ne cum să nwl dealcei sar cădea pre direptate şi încă să plă- 
înapoi, ce nice'și pâte să'l mai ceaie ; iară de | téscă pre căt va fi preţul acei vit sau acelui 
să va afla că acel lucru pau fost a lui, atunce | pămănt. 
nu numal lucru va întârce înapoi, ce încă val res. Cela ce'și va lua lucgul de la altul îna- 
plăti şi prețul celuia a cui au fost lucrul. pol singur cu voea sa şi dacă va lua dentr'a- 
rpf. Ori care ţaran va lua cu voea lui pă- | cel lucru óre ce puţin folos îi va da celuea lu- 
măntul să dea la altul sau casa'și, sau alt lu- |crul earăşi înapol, acesta să se cârte, și să 
cru ce va fi avut, şi" va găsi în mănule altuia | plătéscă căt va fi preţul şi căt va face acel 
de să va afla că au fost Omen! acolea aprope | lucru. 
pre carii putea el face să” întrebe şi nu i-au| rez, Cănd se vor gălcevi doï 6ment înder 
întrebat da-va înapol acel lucru, şi” perit de | sine şi va scâte den loc unul pre altul, de vo- 
la dăns, iară de't vor fi zis 6menii că pâte | face acesta amăndo! într'o zi. să nu se certe 
să facă acest lucru sau de nu vor fi fost ó- |eară de vor trece căte-va, zile să se cârte a- 
'meni pentr'acele sate pren pregiur atunce i| măndol să plătscă căt va fi prețul acelui lucre 
se va, lasa să'și ţie lucrul. ren. Cela ce se va teme că'l vor scâte den- 


(1) Aci litera c se va ceti ca ce pănă la re. 
www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


tr'o casă sau dentr!'o vie sau şi alta asemine 
acestora, de'l vor scâte fără voia lui acesta 
pâte să câră voie la giudeţ săi dé ómenï cu 
arme să'l socotâscă să 'nu'l scóță. 

ref, Cănd va goni neştine pre stăpăn de 
la bucatele lui şi i le va lua, de va fi nebun 
nu va avea, certare numai ce va fi luat va da 
înapoi, iară după aceea de să va prileji să să 
înţelepțeaseă, tot să nu să certe. | 

Ce (1) De să va prileji un tată cu un fecior 
să scótă unul pe altul den bucatele lui fără 
de ştirea giudeţului, de are trece între dănş 
şi vreme cătă-va nu vor avea nice o certare 
numai ce vor întârce bucatele înapoi. 

ca. Ori care vladică, sau egumen, sau na- 
mâstnic, sau călugăr, singur cu voia sa și 
fără ştirea, giudeţuluI-va, lua vre un lucru de 
a besériceï de la cela ce'l va fi țjind, de vreme 
ce nu va fi făcut săbor să să svătuiască nu să 
va certa, să dea încă pre căt au luat, iară de 
va fi făcut şi săbor să să certe. 

ev. Ori care vlădică, sau egumen, sau na- 
mestnic, sau călugăr, împreună cu tot săbo- 
rul, numa! singur cu voia lui va lua averea 
vlădicului ce ya rămăn€ după morte, sau a e- 
gumenului, sau a namestnicului, sau a călu- 
gărului, de la cela ce le va fi ţiind, de să va 
afla, cum acel mort au fost ţiind acele unelte 
cum să fie a besériceï, nu să va certa, să nu 
dea nemică ; iară. de le va fi ţiind can chip 
de mirenie să va certa, să dea înapoi tot ce 
au luat, şi să plătâscă preţul căt or face acele 
lucruri; iară de nu să va cunóşte lucrul, ce 
va fi cam cu prepus fost-au de-a besricei aa 
mireneşti, atunce iară'şi nu să va certa. 

cg. De va împrumuta neştine pre altul sau 
i va nămi vre o casă sau vre o dughână sau 
altă fie ce va fi, şi dup'acea singur cu voia, lui 
fără ştirea giudeţului va scâte'], sau de'i va 
lua vre un lucru ca'm chip de zălog, nu se 
va certa; iară de nu va fi singur stapănul 
cela ce i-au dat bani împrumut sau va, fi nä- 
mit acel lov, ce va fi altul străin, să să certe 
şi să dea înapotcăt va fi plătind acel lucru. 

cd. De va fi neştine ispravnic vre unul ne- 
guţitor vănzăndu'i negoţul ce i-au fost trime- 
tind acel neguţitor, iară de să vă prileji să 
nu! maï trimiţă alt negoţ să vănză, şi el va 
lua de la/altul de va vinde, nu este dator a- 
cela neguţitor de'ntăi să dea, samă de să va 
prileji ceva pagubă într'acel negoţ ce au luat 
el singur macar de-au şi fost ispravnic lui 
cănd au luat acel negoț. 


—— ce. Cănd va giudeca un giudecător strămb, 


sau cănd va da voe cuiva și nu va fi înțeles 
păra de ispravă amănduror părăşilor, acela 
ce va lua ceva vre un lucru cu voia acestui 
giudeţ nu va putea să şuvăească, să nu plă- 
tâscă ş'alt preţ, de cum vor preţui acel lucru 


17 


es. Certarea, ce zicem să dea de doă ori 
preţul acelui lucru ce s'au luat fără de is- 
pravă, cum s'are zice cănd nu va fi acel lu~ 
cru de faţă, să'l plătescă îndoit; iară de va 
fi de faţă. să'l dea înapoi şi să dea și preţul 
căt va plăt acel lucru. Acest obiceiu au fost 
legiuit de legiuitorii cel bătrăni, iară în vre- 
mea de acum cești maï tineri s'au tocmit toți 
împreună ş'au schimbat acea tocmélă întra- 
cest chip : să dea numai lucrul ce au lugt, 
iară să”! certe giudețul după cum va fi voia 
lu, cum s'are dice să! globască, sau să'l în- 
chiză în temniţă, sau în gros, sau într'alt chip 
ori cumu'i va părea pre direptate, să nu ămble 
fără ispravă. 

CZ. Nişte Omeni de vor avea la. cineva un 
lucru şi” vor cere şi el nu'l va da, acestiea, de 
să vor sfătui cu toții şi numai singur! cu voia, 
lor fără ştirea giudeţului își vor lua lucrul 
său, să nu aibă nice o certare nice întrun 
lucru. 

en. Un om de bună voia sa, de va lasa, ceva, 
vre un luc vre unui om sarac sau şi bogat 
de'ntru cesă va fiîndurat pentru sufletul său, şi”! 
va fi făcut şi zapis cu mărturii, şi dup'aceia, să 
va fi căit ce-au făcut, acesta cu voia lu! fără 
de ştirea giudeţului de va trimite nişte 6meni 
ai săi sau şi străini şi vor lua zapisul cel de 
dare, acestiea nice o certare nu vor avea. 


ef. Cela ce va avea datorie, şi se va fi toc- 
mit cu voia să ia vre un lucru în preţ, acey 
sta iară'și nu pâte lua fără de giudeţ numai 
ingur cu voia sa, de vreme ce datoriea nu va 
alésă să să ştie ce vor fi avănd catastige şi 
isvode indesine; drept aceia trebue întăi să'și 
iea sama, pre-mănuntul şi atunce cu voia sa 
singur să'şi jea acel lucru ce'i vor da, iară de 
va lua mainte să va certa după cum va fi 
voia, giudețului, 
ci. Cela ce va face tocmală cu altul pănă 
în cutare vreme de nu'! va da cutare lucru ca 
să aibă voie să iea cutare sat, dară de să va 
prileji satul să nu fie pre măna lui ce să" ţie 
altul. atunce nu va putea cu voia, lui să'l jea 
macar că le-au fost tocmala aşa, ce aicea tre- 
bue putere de la giudeţ ; iară de'l va lua el 
singur cu voia lui va avea certare. 


cai. Un om de să va tocmi cu altul să” 
dea un dobitoc, sau alt lucru ce va fi, pănă 
la o zi, după aceia va socoti într'alt chip şi'l 
va, da, altuia, numai pentru să nu'l dea celui 
ce l-au giuruit, acesta să. aibă strănsore să 
să rescumpere lucrul acela, de la cine l-au dat 
şi să'l dea cestuia ce*s'au tocmit întăi şi să 
aibă şi certare după cum va fi voia giudeţului. 

cvi. Un om la mârtea de'şi va lasa cu 
limbă de morte mult, puţin, ce va avea, ori 
cui va vrea el, acela pote singur cu voia sa 


(1) Litera «și următârele pănă la ONV se va ceti ca s. 


www.dacoromanica.ro 


18 PRAVILA VASILE LUPU 


fără de giudeț să'şi ea acea rămăşiţă fără nice | bue să să arate cu nește semne Gre carele 
de o sminteală şi fără nice de o certare. şi cu nește prepusuri căte-va, Semnul furtu- 
egi. Pre cela ce'l vor lasa să moşnenească şagului este aşa ; cănd să va fura nescu ceva 
bucatele cue-va și să să hrănescă pănă la o|să strige cu glas mare şi să facă gălceavă să 
samă de vreme, acesta dacă va veni vremea | să cutremure toţi atunce'şi întracel ceas cănd 
pâte şi singur fără giudeţ să'și ea acele bu-j vor futa, şi să arate cum i-au spart camara, 
cate, după cumuws giuruite, fără nice de o| sau uşa, sau secriul, sau lacata și alte aseme- 
certare. nea acestora, acolo unde vor zice că au fost 
cdi. Orl cine va fi ispravnic să moșnenea-] acel lucru ce s'au furat. 
sgă avuţia vre unui mort acela, pote lua nu-i ek. Vestea tuturor şi fuga robului, ce să 
mal singur cu voia sa bucatele celui mort ori| zice a nămitului, arată furtușagul, aşijdere 
ce va fi, mult, puţin, de la fie cine vor fi, ale-| cănd să vor găsi scări pre unde s'au suit, sau 
gănd numai de i le va fi lasat cu zapis să le| alte cinit carele slujesc la: descuiat, sau să, 
ție şi să să hrănească pănă în cutare vreme, | strice loc ce va fi închisóre. 
atunce îl caută să îngăduească pănă la acea| cka. Trebue încă şi după aceste semne 
vrente. tóte să să arate cum într'acel loc unde să 
cei, De va lasa neştine ceva vre un lucru | vede stricat fost-au acolo în lontru acele lu- 
să să hrănéscă cine-va cu dăns pănă în cu-|cruri ce zice stăpănul că i le-au furat, şi de 
tare vreme, şi va fi făcut şi zapis cum de’n-| va fi om bun și cu nume bun ajunge giură- 
tmacela vreme să cază pe măna celuia ce va | măntul, iară de nu, trebue alta aratare mai 
să moşnenească, cum s'are zice un om are|bună într'acesta chip cum acele lucruri au 
un cucon micşor, la mârtea lui cunoscănd că | fost stănd tot acolea pănă ce le-au furat. 
este micşor lasă t6te bucatele lui premănau-| ekv. Celuia ce'și va piarde lucrul i să va 
nui om bun să leţie şi să să hrănéscă cu dănse | da, giurămănt să zică căte lucruri i-au furat 
pănă în cutare vr&me pănă va fi cuconul de | şi căt le-au fost preţul, şi încă cătă pagubă au 
vrăstă, atunci ca un moşnen să le iea să le ţie | avut dentr'aceste lucruri şi căt au cheltuit 
el, acesta ispravnic cumu'şi va muri stăpă- | umblănd întrebăndu-le. 
nul într'acel ceas pâte să le iea acele bucate| ekg. Incă şi celuia ce'i vor fi dat vre un 
de la moşnén singur cu voia sa fără nice de | lucru să'l socotâscă și i l-au furat îl vor da. 
un giudeț, mai vrătos cănd va scrie zapişul | giurămănt ca să arate. 
ales şi înțelegănd zicănd fără de multe cu-| ekd. Incă să dé giurămănt şi celuia ce 
vinte şi fără nice o gălcâvă. mută hotarul pentru să arate de'l va fi mu- 
esi, De vor lasa cuiva drept suflet, nu va |tat sau de nu'l va fi. 
putea el singur cu voia sa să iea, ce trehueaşte | eke. De va fi apucat neştine o scris6re den 
ispravă de la ghudeţ, alegănd acel lucru ce| măna vărjmașului său şi o va fi ars, sau o 
au lasat drept suflet, este învăţătură să facă | va fi spart. să să dea giurămănt celuia cu car- 
bestrică, sau bolniţă, sau ospătărie ce să zice | tea iară nu celuia ce O au spart, pentru să 
casă de străini, sau grobnic şi alt asemenea | arate ce au fost sori SI carte. 
acestora, pentru că atunce póte să iea singur| eks. Cănd va avea pără creştinul cu un ji- 
cu voia sa şi nu” trebue nice un giudeţ şi|dov, nu să va da giurămănt jidovului. Giură- 
încă pâte să iea singur căndu' va alege stă-| măntul ce să dă împotriva furului nu să dă 
pănul în zapis, iară de va fi într'alt chip şi de | ca să arate el furtușagul, ce numa! dacă va 
va lua el singur cu voia sa piarde'şi-va tot|arata furtuşagul singur furul au de va măr- 
venitul ce vré el să aibă drept sufletul ace- | turisi cineva, atunce se dă giurămănt celuia 
lui mort. ce ş'au pierdut lucrul, ce să zice păgubașului, 
ezi. Carele va lua cu voia sa o parte de'n- | pentru să arate cu adevărat căt au fost și de 
tru acele bucate ce s'au dat drept sufletice preţ au fost şi încă să'și arate şi chel- 
piarze'şi-va totă acea parte ce au luat singur | tuiala. 
numal ce va rămănea cu cea-laltă parte ce| ekz. Prepusul furtușagului să arată pre nu- 
au fost neluată. mele omului cel rău, ce să zice alt om iaste 
cni, Cela ce va lua acel lucru ce i s'au dat | vestit de om bun şi altului vestit de om rău, 
drept suflet şi de'] va lua de faţă să vază şi | aşijdere să cunâşte omul și pre obiceae, cum 
alţii atunce nu'şi va piarde venitul, iară de | au fost învățat maï de mult, iară aceste doă 
va lua pre furiş atunce va piarde și nu va | prepusuri nu agiung amăndoă să facă pre 
maï putea să cée nemică pentru că şi ce au | giudeţ să muneescă pre cine-va, 
luat va da înapoi. ckn. Cine va trece pre un drum pre unde 
Pentru s6mnele furtusagului. nu i-au fost calea să trâcă pre acolea, pâte 
sa 3 să'şi prepue pre acesta penru furtuşag, cum 
Pricima si. s'are zice de'l va fi văzut cineva să trecă pre 
efi. Furtuşagul, de vréme ce aste un lu- | acolo pre la cel loc pre unde într'acea zi s'au 
cru f6rte cu nevoe a'l arata, drept aceea tre- | făcut și furtușagul, și acestă prepunere póte 








www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


| 


sä dea strănsore, să'şi dea samă ce au um- 
blat pre acalo. ` 

ckf, Prepusul să face încă şi cănd vor găsi 
"pe cine-va într'acel loc unde s'au făcut furtu- 
Şagul, sau de va fi intrat și va fi egit den- 
tracea casă, sau de'l va fi văzut cine-va sco- 
ţind ceva sau ţiind dedesupt supt haine sau 
învălit cu alt lucru ceva. 

cl. Care slugă sau nămit va fugi den casă 
într'acea zi cănd s'au făcut furtuşagul, dă 
prepus 6re-cum, cum să fie făcut el acel fur- 
tușag, agiunge şi acesta să'] muncâscă, ale- 
gănd dacă va fi fugit să să fi ascuns să nu să 
vază nicăiuri. 

cla. Ce să va prileji să să afle a cul va, 
“veri şlic sau altă fie ce haine, sau cuţit, sau 
vre o scară de suit, sau topor, sau fie ce u- 
meltă, acestea tote fac prepus de furtuşag de 
vreme ce s'au găsit în acel loc unde s'au fă- 
«cut furtuşagul, pre acesta să'] muncâscă să 
arate de va şti. 

clv. Un om de va fi sarac şi va începe 
a cheltui bani mulți, face prepus cum să fie 
furat, mai vărtos căndu'şi vor şi sămna cu 
aceia ce s'au furat într'acele zile. 

clg. Cela ce va avea în casa sa cinii bune 
ca acele de furtuşag, face prepus şi acesta cum 
să fie el furat. 

cld. Un om 6re care ce mare avea nice o 
trébă la acea pagubă, nice lare chiama nime, 
aşa fără de nice de o strănsóre are veni, de 
are arata pre cineva càtră giudeţ cum au fă- 
«cut acest furtuşag şi încă are îndemna să'] şi 
muncescă, acesta face prepus cum să fie fă- 
cut el acel furtuşag, pre acesta să] mun- 
cescă. 

ele. Cela ce-are putea face un furtuşag 
ceva, să să facă să'l smintescă să nu să facă, 
iară elu'l lasă de să face, acesta, face prepus 
cum să fie cu știrea lui acel furtuşag. 

els. Aceste prepusuri nu sămt nice de o 
trébă giudeţului, mai vărtos cănd vor fi în- 
protivasyre unui om bun şi vestit de lucruri 
bune, cum sare zice cănd va fi deosebi numai 
una de aceste, nu’! dirept nemică, iară de vor 
fi înpreună două sau trei, sau și patru, atun- 
cel vor mnncă, 

celz. Și ăncă face prepunere de furtuşag și 
acela om ce face pre altul că este vrăjitor şi 
numărător de stele. 

cln, Ori la carele vor găsi niscare lucruri 
de furat, de va fi om vestit de rău să cade 
să] muncâscă, iară de va fi om bun să nu'! 
runcâscă. 

clf. Fie cine va fi la cela ce vor găsi lu- 
cru de furat, şi de va dice ca nu'l cunâşte 
pre vănzătorul cela ce i l-au văndut sau nu'și 
pote aduce aminte, de va fi om vestit şi ales 
de om bun sau de va fi de ceia ce vănd lu- 
cruri ca şi acele multe ce sămt de furat, să 
să créză, eară de nu să'l muncescă. 


19. 


cm. Cela ce vor găsi la dăns lucru de fu- 
rat, macar de-are fi şi om bun iară de va 
avea vre un prepus de celea ce am zis,mu 
va pută fi într'alt chip, ce'l vor munci 
ema. Pre cela cel vor munci pentru vre 
n prepus şi de nu va spune nemiçă altă 
ertare să nu albă, ce să fie slobod dè tâte. 
cmy. Cela ce va cumpara lucru, de furtu- 
şag, să aibă certare, de vreme ce să va afla 
că au ştiut că este de furat. 
—emg, Cela ce va cnmpara un lucru prea 
eftin de vreme ce va fi lucru scump, face 
prepus cum să fie de furat, să aibă certare. 
cmd. Celuia ce'i vor dărui lucru de furat 
Să să certe după voia giudeţului. 
— cme, Cela ce va cumpara un lucru carele 
nu este de meşterşugul lul, face prepus- cum 
ă fie de furat. 
cms. Cela ce-va cumpara lucru de furat 
şi dacă va şti îl va întârce înapoi şi nice 
banii nu'și va lua, acesta nu. va avea cer- 
tare. 
emz, Cela ce va cumpara lucru de furat și 
acel lucru va fi de besârică. macar de ware 
fi nice ştiut, tot să să dea în bestrică și să 
nu'şi ia banii ce au dat. 
cmn. Cela ce va da ban! împrumut, și” va 
pune zălog lucru de furat, să'l dea acel lucru 
stăpănu-s6u a cui va fi și să nu iea nice un 
ban, şi mai vărtos cănd va aduce acel lucru 
om sarac sau rob şi lucrul va fi de om bogat 
şi de mult preţ atăta agiunge cu căt nu este 
acela om de credinţă, cu atăta să cunâşte că 
nu a lui acel lucru ce pune zălog. 
cmf. Cela ce va cumpara lucru de furat 
ştiind că acel om este rău, tălhariu şi prădă- 
toriu, acesta nu iaste dator să dea, acel lucru 
stăpănu-său pănă nu’ va da banii ce aŭ dat. 
en, Cela ce va cumpăra un lucru de furat 
și va spune tutulor ca să înțelégă cum cum- 
pără să'l dea stăpănu-său a cul au fost, ace- 
sta nu va da lucrul pănă nu"! vor da banii. 
cna. Ori care stăpăn, ce i să va fi furat un 
lucru şi] va fi cumparat cineva şi el de o 
grabă îi va fi dat bani, și'şi va fi luat lucrul, 
acesta nu mai pote să câră banii de la cela ce 
i-au dat de au răscumpărat. 
cnv. Ori cine va cumpăra lucru de furat 
și va da stăpănului a cul au fost, acela nu 
pote să'și maï ceră banii de la dăns. 


Pravile împărătesei 


Pentru ceă ce vor sudui pre giudeţ sau pre 
za. Gmenă domnești. glava a. 

a. Cela ce va sudui, sau va ucide pre vre un 
giudeț, sau pre vre o slugă a giudețuï pre ca- 
rele va fi trimis giudețul să facă vre o slujbă 
iară neştine ’l va învălui şi nu'l va lasa să'şi 
umple slujba după învățătura maï marelui 
său, acesta greşalà este ca şi cănd ar fi su- 
duit pre domnie. 







* 


www.dacoromanica.ro 


20 


Y. Çela ce va sudui sau va face vre o ne- 
voe 6menilor celor domneşti, face greşala. 
cum are sudui pre domnul său. după cumu” 
scris mai sus. 

g. Cela ce nu să va pleca sub învăţătura. 
giudețului, face greșală cum are fi suduit pre 
domnie. 

d. Tot omul este dator să spue giudeţului 
pre cela ce nu va să asculte de dăns și de în- 
văţătura lut cumu'l va giudeca, 

e. Cela ce să va svătui să ucigă pre vre un 
diregător de la vre un tărg. şi de nu va fi a- 
pucat să facă mârte, să nu să cârte ca cela, 
ce sudueşte domnia, iară numai să i să tae 
capul; iară de să va svătui să hiclinéscă sau 
să ucigă pre singur domnul ace! teri, macar 
de nu va fi făcut acel hicleșug, iară să să 
cârte ca unul de ceia ce-au suduit domniea. 

S. Cela ce va sudui pre omul cel domnesc, 
sau întralt chip de'l va vatamaș nefiind în 
slujba, domnului nu să va certa ca un sudui- 
tor de domnie; acésta să înțelege cum acé- 
sta vrajbă ce s'au apucat cu acel om dom- 
nesc nu s'au apucat de cănd au fost cu slujbă 
domnâscă, ce au fost mai de mult învrăjbiți, 
drept aceia l-au suduit; iară de să va afla 
cum să fie învrăjbiţi de cănd au umblat cu 
slujbă domnâscă şi atunce nu l-au putut su- 
dui temăndu-să de certare, iară după aceia 
l-au aflat singur fără de slujbă dece l-au su- 
duit, sau l-au vatamat într'alt chip, atunce 
iară'și ca un suduitor de domnie să va 
certa. 

Ze De să va prileji vre un om domnesc să 
ămble cu slujbă şi de să va lega de un di- 
rept vrând să'l vatăme, şi cela, nu să va da, 
ce’l va lovi, şi i să va prileji morte, acesta ce 
şau sprijinit vieaţa să nu aibă nice o cer- 
tare ce să fie un om mort. 

n, Cela ce va sudui sau va vatama pre vre 
un giudeţ, însă nù pentru căce doară nu i-au 
plăcut cum-va giudețul lui, ce pentru vre o 
vrajbă ce áu fost avănd eï îndesine, acesta 
nu să va certa ca un suduitor de domnie ce 
cu adevarat mai mult să va certa pentru a- 
câstă sudalmă sau vatamare a giudeţului de 
căt pre altui ce nare fi giudeț. 

f. Oamenii cei domneşti încă de să vor pri- 
leji să fie zlobii, şi vor face asuprâle, şi vor 
împresura; saraci! fără de ştirea domniei, pre 
unii ca acestiea ciney va sudui nu să va 
certa, ca un suduitor de domnie. 

i. Cela ce nu va asculta de învățătura giu- 
deţului, însă nu de cuvăntul lui ce cănd va 
măna pre o slugă de va zice, acesta să 
nu să cârte ca un suduitor de domnie. 

ai. Cela ce va porni tot norodul sau ora- 
gul asupra. giudeţului să'l scóță de'ntr'acel loc 
de la acel scaun, sau macar de-are fi şi alt 
om domnesc, cănd va face acesta pentru căce 
va fi un mădular rău şi giudeţul sau omul cel 









PRAVILA VASILE LUPU 


domnesc, nu să va certa ca un suduitor de 
domnie ; iară de va face acâsta pentru altă. 
vină, ca un suduitor de domnie să se cârte, 


Pentru ceă ce vor sudui sau vor vatama 
za Soliz. glava v. 

a. Cela ce va sudui soli! çare vin de la o 
domnie la alta, sau întralt chip def va va- 
tama den afară de certarea ce dau pravilele 
cele mireneşti. acesta să să afuriséscă după. 
pravila bisérice'. 

v. Cela ce va sudui sau va vatama pre soli, 
iaste ca şi furul ce fură besérica. 

g. Cela ce va sminti solii de pre cate viind, 
sau de le va lua cărţi ce aduc, iaste adeva- 
rat suduitor de domnie, maï vărtos cănd va 
face acâsta pentru să facă ruşine domnu-său 
sau pentru să cunâscă den cărţi taina ace- 
lui domn ; iară de să va face pentru să'! pa- 
scă cinstea lu! sau şintralt chip drept altă, do- 


bănâă, atunce nu să va certa ca un suduitor 


de domnie iară cu alte certări mari de-a 


tocma ca acesta, 


d. Carele va sudui sau va vatama pre solf 
pentru vre-6 vrajbă. ce vor fi avut ei îndesine, 
iară nu pentru să facă necinste domnului ce 
i-au trimes, încă şi atunce ca un suduitor de 
domnie să va certa, ` 

e. Cela ce va sudui sau va vatama pre 
solii cel urgisiți, cum are sudui pre domnie 
aşăsă să cârte. 

s. Solul dacă'şi va da soliea și'i vor face 
răspunsul şi'i vor da cărţile de nu va purcede 
ci să va zăbovi într'acel loc, de'lva sudui sau 
°] va vatama cineva, acesta nu să va certa ca. 
un suduitor de domnie. 

Ze Cela ce va sudui sau va vatama pre sol 
pentru ce nu va fi înblat într'acea solie cu 
credinţă şi cu cinste cum se cade, nu să va 
certa ca un suduitor de domnie. 

n. Cela ce va sudui sau va vatama, pre vre 
un sol şi nu’l va şti că este sol, să nu să 
cârte ca un suduitor de domnie. 

f. Cela ce va fura bani sau alt lucru de la 
un giudeţ ce este întrun oraș, să nu să cârte 
c2 un suduitor de domnie. 


Pentru ceia ce vor sudui pre maš marii lor, 
za ce se zice pre boiari. glava g. 
a. Cela ce va sluji la un boiarin şi de'l va 

bicleni întru ceva, sau '] va sudui, sau într'alt. 

chip de” va vatama, să să certe ca un sudui- 
tor de domnie. 

v. Cela ce va giura cuiva să” slujască cu 
credință şi mal apol el va sudui, face greșală. 
cum are sudui pre domn. 


Pentru calpuzană ceia ce fac bană răi și 
za pentru certarea lór. glava d. 


a. Mincinoşi! ceia ce fac bani! răi, acestiea, 


încă fac acea, greşală cum are sudui pre în- 
paratul şi pre domnul tërë. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


ve Banii cei răi sămt de trei f6liuri : me- 
stecătură, ce să zice aurul cel curat ce are fi 
să fie, eil spurcă şi amâstecă, argintul aşij- 
-dere, unul amâstecă cu arame, altu' fac chiar 
de arame şi numai căce!l spoiesc desupra cu 
argint, aceasta" una ; a doua sare fi şi cu- 
Täti o samă de bani e" fac maï mici de ce nu 
agiung la cumpănă ce păgubesc Gmenii ceia 
ce iéu; a treia aşijdere să chiamă minciu- 
noşi pentru căce chipul şi scriptura ce pune 
“pre dănşi este minciun6să, nu iaste făcută den 
svat cu învăţătura cul-va ce pre furiș ca un 
lucru rău, drept aceia de-are fi și curaţi cu 
memică mestecaţi şi de-are fi și deplin la cum- 
pănă totu”! un lucru minciunos şi să chiamă 
minciunos, soț furtușagulul. 

g. Banii cei buni şi drepți aŭ patru lucruri 
pre'npregiurul lor ; întăi cela ce face bani să 
aibă putere şi voe de la înpărăţie sau de la 
domnul locului a celuia, al doilea să să facă, 
în loc vestit cum are fi în mijlocul tărgului 
să vază toți, al treilea să albă chip şi scrip- 
tura cinstită și frumosă iară să nu fie făcută 
acea scris6re în vre un chip grozav şi de ru- 
Ma al patrule iară'și să fie şi la cumpănă 

eplin, nemică să nu” lipsască, cum iaste maï 
-cu dreptate aşa, să fie. 

d. Ori cine va face bani minciunoși să zice 
ori cine va fi calpuzan de va face bani ră! în 
numele înparatului și a domnului acelui loc, 
A'ntăl să i să tae capul, dupa'cea să” arză 
trupul în foc şi căte bucate va ave tote să fie 
domnești ; iară de să va afla că s'au făcut 
acea călpuzănie la vre un sat sau şi tărg mic- 
şor, să i să facă morte iară bucatele să nui 
le iea nime, nice să!l arză. 

e. Casa aceia unde să vor face bani ră! să 
fie domnescă.; iară de să va afla că acea casă 
au fost prinsă cu chirie trebue să să cerce- 
teze giudeţul, de vreme ce domnul acei case 
lăcuește nu departe de-acolo atunce casa va 
fi tot domnâscă, de vreme ce giudeţul își pre- 
pune cum să fie și el ştiind óre ce, iară de să 
va afla că acel om cu casa lăcueşte departe 
de-acolea, atunce casa nu va fi domnescă. 

S. Încă de să va afla că acea casă iaste a 
vre unei muiari sarace, nu va fi domnescă. 

Ze Încă acea casă de să va afla că iaste a 
niscare cuconi saraci, nu va fi domnescă. iară 
de să va afla că acei saraci au vr'un isprav- 
nic pre tote bucatele lor şi va fi nămit el casa, 
atunce să prețuiască casa căt va face şi să 
plătescă tot acel preţ tot den bucatele lui. 

n, Macar de-are face neştine bani cătde bnni, 
galbeni prisne de aur curat sau taleri, sau altfel 
de bani să fie prisne de argint curat şi să fiede- 
plin şi la cumpănă, iară cu aceste cu tâte, nu 
va putea să încapă în voia nemăruï, pentru 
să fie certat mal puţin de căt că are fi făcut 


PO a a N N 


21 


tot o certare va să aibă de vreme ce iaste fără 
de ştirea înpărăţiei sau a domniei. 

f. Ori care zlatariu va mesteca aurul sau 
argintul cu alte lucruri fără ştirea stăpănului, 
ce să zice de va spurca lucrul și să va afla 
minciunos, cu alta cu nemică numa! cu ca- 
pul să plătâscă. 

i. Ceia ce fac bani domnești şi de vor în- 
drăsni să spurce aurul sau argintul pentru 
dobănda lor, cu altă nemică nu vor plăti nu- 
maï cu capetele. 

ai. Ori care diregătoriu va lasa şi nu va 
opri să nu înble bani! ce ră! acela cu capul 
să plătescă. 

Vie Cela ce va şti unde fac bani răi, și de 
nu va spune giudeţului cu capul să plătescă, 

gi. De să va scula o soţie de-a calpuzani- 
lor și va vădi către giudeţ pre cele-l-alte soții, 
ceia vor peri toți pre deala lor, iară cela ce 
i-au vădit să nu aibă nice o ‚certare; iară de 
nu va fi soţie să aibă dar de la giudeț, iară de 
va fi rob să nu”! dea alt dar numa, să'l slo- 
bozescă să nu mai fie rob. 

di. Cănăd va prinde giudeţul vre un cal- 
puzan trebue să/] cerceteaze mai are soții şi 
cine le dă agiutoriu de fac acel lucru, şi ce” 
va spune să!'] cr6ză. 

ei. Semnele şi prepusurile agiung la giu- 
deţ să arate pre calpuzan. ; 

si, Cela ce va văpsi vre un fel de bani 
fiind de arame să arate că iaste de aur sau de 
argint, sau de va văpsi argintul să arate că 
iaste aur, să'] on 6re. 


Pentru ceia ce îndlă cu bani răi sau i 
za țin la sine gla. e. 


a. Câla ce va cheltui sau va schimba ban 
Tăl şi"! va lua de la cela ce'! face ştiindu!l şi 
cunoscăndu'l că iaste calpuzan, să să cârte 
ca şi calpuzanul. t 

Y. Cela ce va ţine la sine hani ră! ştiindu”! 
că sămt răi, să să certe după cum va fi voia 
giudeţului. 

g. Cela ce pórtă şi înblă cu bani răi face 
prepus cum să fie şi el soţie cu calpuzani! tot 
într'un chip să vor certa. 

d. Certarea, celuia ce înblă cu bani răi este 
mai mare căndu'l vor şti c'au îblat de multe 
ori şi i s'au zis și wau bagat samă. 

e. Cela ce va cheltui niscare bani răi, şi 
să va tocmi cela ce' va lua cum de vor fi răi 
să'! întOrcă, acela nu va avea certare. 

Se Cela ce va cheltui bani răi, şi dacă! vor 
prinde, deşi va pune sodăș de la cine au luat 
acel bani, să nu albă nice o certare. 

Ze Cela ce'l vor prinde îblănd şi cheltuind 
bani răï, de vor fi pre puţini, şi de nu'şi va 
putea pune sodășul, să” dea giurămănt, de va 


bani răi de'ntru aur și de'ntru argint spurcat | giura cum nu știe c'au fost acei bani răi, să 
-sau prisne de arame sau cum are fi mal răi, | fie în pace, nice o certare să nu albă. 


www.dacoromanica.ro 


22 


Pravile împărătesei 


Pentru ceia ce găsăsc vre o comóră pre locul 
şi pre hotarul său sau pre holarul bescricei sau 
Za, pre loc domnesc cui să va cădea gla. se 


a. Orl cine va putea şi de va vrea, să cerce 
pre locul lui, şi pre hotarul lui cu munca lui, 
sau de să va nemeri așăş fieștecum să să tăm- 
ple să găsâscă vre o comoră, să chiamă să fie 
a lui, iară nu altuia nemărut. 

v. Nu va putea nime să cârce pre loc străin 
pentru să găsască comóră fără de voia stă- 
pănulul acelui loc, iară de va, cerca, şi de va 
găsi fără svatul stăpănului celuia cu locul așa 
numai den capul lui, hu va rămănea să fie a 
luj, ce se va da celuia cu locul. 

g. De s'are prileji să cumpere neștine un 
loc sau un prilog sau laz ce va fi și de va 
găsi o comâră cela ce l-au cumparat, nu va 
putea să meșterșuguiască cela ce au văndut să 
zică că l-au amăgit de i-lau dat eftin. 

d. Cela ce va merge de va cerca pre locul 
altuia, şi va găsi comoră fără de ştirea, celuia 
cu locul și de să va oblici, necum să'1 lase 
ceva stăpănul locului dentr'acea comóră ce 
încă de'l va duce la giudeţ va avea şi certare 
ori cum va fi voia giudeţului. 

e. De să va prileji cue-va, nu cercănd, ce 
aşa se va nemeri de va găsi o comóră pre un 
loc strein, atunce să fie şi să înparţă în doo 
cu stăpănul locului. 

S. Acâsta să înțelege încă şi cănd vor 
găsi niscare cómóră pre loc domnesc sau 
pre loc călugăresc ce să chiamă a hesériceï 
pentru că giumătate de comoră iaste deapu- 
rurea aceluia ce o găseşte iară giumătate iaste 
a besericei sau mai de multe ori domnâscă. 

Ze De vréme ce va fi ţiind neştine nişte ocine 
străine şi să hrănește cu dănse şi de va găsi 
vre o comoră acolo nu să va chiama a stăpă- 
nului iară a celuia ce o au găsit. cum s'are 
zice Petr au lasat o ocină lui Pavel să să hră- 
nescă atăţa, an! iară maï apoi să o iea Gheor- 
ghie că iaste fecior lui Petr, de să va afla că 
s'au găsit comâră la vremea ce ţinea Pavel 
acel loc să nu să chiame altuia ce numai a 
lui Pavel. 


n. ară de se va găsi iarăşi vre o comâră 
pre acest loc a lui Petr ce l-au dat lui Pavel 
de să hrănâşte, atunce să vor înpărţi în doo 
cu comoră, Petr și cu Pavel cela ce să hră- 
nește acolea. 


f. De să va prileji cui-va vre unul străin 
să găsască o comoră pre acel loc ce să 
hrănește Pavel, să înparță acel lucru cu 
Pavel iară Petr să nu să amestece întru 
nemică. 

i, De să va prileji cine-va să aibă pre măna 
lui niscare ocine zălogite, și de va găsi el 
o comoră va înpărţi cu stăpănul locului de 


a 


TPRAVILA VASILE LUPU 


vreme ce să chiamă c'au găsit ca şi cum are 
fi întrun loc strein. 

ai. Cănd va nămi 6re cine un pomět, pen- 
tru să cul&gă pâmele pănă la cutare vreme şi 
acolea va găsi o comoră atunce să chiamă 
c'au găsit acea comóră ca şi într'alt loc străin, 
dece vor înpărţi cu stăpănul locului, dece a- 
cea giumătate a lui o va ţinea şi să va hrăni 
cu dănsa deapururea ca cu un lucru al său, 
iară cea-l-altă parte a stăpănului şi acea o 
va ţinea şi să va hrăni cu dănsa pănă cănd 
să va înplea vremea pomătului, atunce dacă 
să va înple acea vrâme după cum le-au fost. 
tocméla să ţie acel loc cu chirie iară cănd ya. 
da locul stăpănului atunce să” dea și partea 
lui ce i s'au venit giumătate de comóră. 

vi. Cela ce va găsi comoră pre locul muia- 
rel lui ce'i vor fi dat zâstve să înparță în doo 
cu muiare'şi iară de să va prileji să să des- 
parţă atunce săi dea partea eï ce i să va veni 
den comóră. 

gi. De va ţinea neștine neşte ocine zălog 
pentru datorie şi de vor trece l. (30) de anf 
şi nu le va rescumpara, atunce de să va afla. 
vre o comră prespre acii 1. (30) de ani a- 
tunce să fie tot a celuia ce au găsit iară ce- 
luia cu ocina, nemică să nu'l dea. 

di. Cela ce va găsi comâra cu vrăji și cu 
draci nemică să nu i se dea-ce să iea tot 
domniea,. 

ei. Comoră să chiamă aur, arginf, bani cet 
vechi de demult, stăpănul a cu! au fost să nu 
să cun6scă cine au fost, iară de nu vor fi lu- 
cruri vechi şi ștăpănul acelor lucruri să va. 
cunóşte și să va şti cine au fost atunce cine 
va găsi acele lucruri nu să va chiama c'au 
găsit comoră. 

si. Cine va nămi o casă de va şedea cu 
chirie, şi'ntracea casă va găsi nişte bani as- 
cunși și acel bani nu vor fi de mult vechi, a- 
tunce să vor chema a stăpănului iară nu a 
celuia ce au găsit şi ş&de cu chirie. 

zi. Ori cine va ascunde comâra dacă va 
găsi pentru să nu dea nemică celuia ce i să 
vine piarde'și-va şi partea sa ce i se vine. 

ni. Aceste tâte ce scrie mal de sus au fost. 
în zilele cele vechi iară acum s'au părăsit a- 
céle obicâe iară combrele căte să găsesc tote 
le i-au domnii, şi numai ce dau căt să îndură 
Gre ce puţin lucru celuia ce găseşte iară stă- 
pănul celuia cu locul nu i să dă nemică. 


Pentru ucidere și căte feluri de ucideri 
za sămt gla. Ze 


a. De vréme ce vom să facem voroavă şi 
pentru ucidere ce să zice mârte de om, de'n- 
tăi să cade să ştim cum un fel de ucidere să 
chiamă grabnică iară alta să chiamă vajnică ; 
dece cea grabnică să chiamă într'acest chip, 
cănd cel uciş nu iaste uciderea a lui ce au 
fost să ucigă pre altul iară graba au pripit de 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


l-au ucis pe dăns în locul aceluia; uciderea 
cea vajnică aşijdere să chiamă cau fost săl 
ucigă pre dăns iară el au ucis pre altul în lo- 
cul lui, cum sare zice vajnicul au pus vina 
ga asupra altuia și l-au ucis pie acela în lo- 
cul lui, 

Y. Adoua să cade să știm cum altfel de u- 
cidere să chiamă cu înşălăciune, cănd să 
tămplă cumu s'are dice cu înşălăciune şi cu 
poftă ucide unul pre altul, alta ucidere să 
chiamă cu nesoeotință cănd cumu s'are zice 
nu are avea neştine nice cu găndul a găndi 
nice cu inima a pofti să facă ucidere ce nu 
mai căce să va măniea pre un om de'l va 
sudui şil va bate, de'ntrace batae i să va 
tămpla morte, atunce aceia ucidere să chiamă 
pentru nesocotinţa iul că “au nemerit de s'au 
prilejit mârtea de mănule lui, altă ucidere 
iaste iară'și de să chiamă cu: greşală într'a- 
cest chip, cănd aruncă neștine întrun dobi- 
toc sau într'o pasere cu o piatră şi să nime- 
reşte de Joveşte pre vre un om şi!l ucide, a- 
cesta să chiamă ucidere cu greşală. 

g. Atreia să știm încă mai cu adevarat 
în ce chip să chiamă mortea grabnică, cănd 
să va prileji dol Omen! să să iea a să prici 
den cuvinte pănă'și vor aduce aminte de vor 
pomeni de multe lucruri, dece dentr'acele cu- 
vinte să va răni unul la inimă şil va birui 
măniea. şi'ntracel ceas va sări asupra. lui şi] 
va ucide de tot într'acel loc, iară de'şi va mai 
îngădui firea” într'acea dată şi va mai socoti 
și fiind biruit de vrajbă să va apuca şi va 
ucide acâstă ucidere maï rea'i de căt cea den- 
tăl, acesta să chiamă morte vajnică pentru că 
o face omul cu tot dâdinsul. 

d. Apatra să ştim cum ucide unui pre al- 
tul şil omóră cu fie ce fel de mârte, au cu 
mănule ] zugrumă, sâu '] nădușeșşte înpresu- 
răndul cu ceva pănă crepă cum să prilejește 
şi acestor cucon! micşori căndu'! năduşesc 
într'așternut celea ce! aplecă, sau căndu'l va 
stropşi cu pici6rele sau °l va ucide cu pumnii 
ponciş în inimă pănă îl va omorâ, sau îl va 
bate cu capul de părete pănă” va omorâă, a- 
ceste tote le fac pentru să scape de certare cu 
înșălăciune, iară de să va vadi să să certe 
ca un ucigătoriu, 


Pentru certarea ucigătorilor de dmeni ce li 
za să cade după ddla lor gla. n. 


a. Certarea ucigătorului nu este alta nu- 
maï mortea, după cum scrie svănta scriptură 
cea veche şi cea noŭ şi după cum dau învă- 
țătură pravilele 

Ve De-are fi neștine boiarin sau de-are fi 
fămeia, nemică nu se va folosi cu aceia să 
potă scapa de certarea uciderel, ce să va certa, 
boiarinul şi muiarea daca vor face ucidere ca 
și fieşte cine din cel mal proşti 6menl. 

g. hpiderea ce o va face muiarea sau ro- 


23 
Li 
bul, sau cel slobod, sau cunoscut, sau necu- 
noscut, dâpururea toți tot întrun chip să 
vor certa. 

d. Cela ce va ucide prunc micşor să va 
certa mai cu rea mârte de căt cela ce are fi 
ucis barbat deplin, 

e. Cela ce'şi va ucide fata în câsul ce o va 
afla curvind cu cineva, nu să va certa ca un 
ucigătoriu. i _ 

3, Cela ce'și va ucide muiarea în vremea 
cănd o va găsi curvind cu altul nu să va certa 
ca un ucigătoriu, i : 

ze Cela ce să va apara de vrajmașul său 
să nuw'l ucigă și de'l va ucide el pre dăns să 
nu aibă nice o certare maï vărtos la vréme 
căndu'l va ved că vine asupra lui cu arme 
pentru săi iea viaţa, iară de va putea să să 
sprijinească într'alt chip cunoscănd că n are 
putere să'l ucigă şi el într'o pismă tot şil va 
ucide sau de'l va ucide'ntr'altă dată iară nu 
întwacel ceas cănd venea asupră”, atunce ca 
să albă certare ca şi un ucigător. 

n. Cela ce va ucide pe cineva cu greşala 
și fără de voia lui să nu să cârte ca un uci- 
gător A , , 

f. Cela ce va vrea să scape de'naintea vraj- 
maşului său și'ntr'alt chip nu va putea ce va 
arunca cu vre o piatră, iară vrăjmaşul să va 
pleca, piatra va nimeri pre altul şi” va ucide. 
de vreme ce să va afla că într'acel loc n'au 
fost alţi ómenľ strănşi pre lăngă acel vrăjmaş 
fără numai acela, să nu aïbă nice o certare ca 
un ucigător, iară de vor fi fost Omeni mulți 
strănşi pre g'ur acel vrăjmaş şi elau arun- 
cat cu piatra atunce să va certa. 

i. Cela ce va răni pre altul nu cu rană de 
morte iară el să va leni, şi nu va păzi curănd 
să să tămăduiască, sau va fi făcut altă ceva 
înprotiva raneï, au va fi măncat sau băut şi 
să va fi obrintit şi dentracea i să va fi tăm- 
plat de va fi murit, cela ce l-au rănit nu să 
va certa ca un ucigător, ce ma! puţin, cumul 
va părea giudeţului. A 

ai. Or care boiarin va face morte de grabă, 
ce să zice va omoră pre cineva întăia dată 
căt vor începe a să prici den cuvinte, de să 
va prileji acel boiarin să fie de trébă şi de 
folos acei ţări şi de va avea avuţie să va 
certa cu bani mulţi după cum va fi voia giu- 
deţului pentru căce iaste- om de trébă țăret, 
iară de nu va da bani prespre doo trei zile 
să”! facă mârte şi acestuia, iară de va fi uci- 
derea ce au făcut vajnică, nu va fi grabnicà, 
cum s'are zice dacă să vor fi pricit îl va fi u- 
cis prespre vr'o doo trei zile, sau de! va fi 
cel ucis ceva rudă, sau'l va fi ucis cu înșălă- 
ciune, sau alta aseminea acestora, atunce nice 
întrun chip să nu să cârte cu bani ce numai 
morte pentru morte; aşijdere cănd să va pril- 
leji de va face ucidere vre un boiarin, și de 
nu va fi nice de o treabă ţării acela, de-are 


www.dacoromanica.ro 


24 


da căţi bani nu să va putea rescumpara ale- 
gănd cănd are da niscare bani să agiuturească 
la vre o nevoe a țăre!, iară care boiarin bo- 
gat de să va fi isbăvit cu bani de mârtea cea 
grabnică şi apol iară'şi va fi făcut al doilea 
rănd aşijderea acea, ucidere grabnică nu s'are 
putea mai plăti cu hani, macar de-are scâte 
țara den ce nevoe sau macar de l-are agiuto- 
ri și alții străini cu di ce are putea să'l plă- 
tescă, nu este putință cu nemică să'l isbă- 
vască pre cela ce va fi făcut doo morţi grab- 
nice se numa! să i să dea certare ca unul u- 
cigător într'alt chip nu pote fi. 

vi. Cănd să va prileji vre un om den dli- 
rosul besâricel să facă ucidere grabnică, să 
va certa cu acâsta : să'l ducă la o mănăstire 
departe să șadă acolo în tâtă vieața lui, iară 
de'și vor prepune că va să fugă să'l închiză 
într'o temniță să zacă acolo pănă la morte, 
iară acum drept ucidere grabnică de va face 
cineva den cliros trimitu] de'l bagă în catargă, 
iară drept mortea cea vajnică îi fac morte 
drept mârte. 

„&i, Fie cine den cliros pâte să'şi dăruâscă 
cinstea sa Ori cul va vrea carea au avut de 
la beserică, însă să facă acésta mainte de ce °l 
va osindi gjudețul spre mórte şi mainte de 
ce'l vor certa ca pre un ucigător. 

di. Ucigătorul den'afară de ce'l vor certa 
cu morte iaste dator încă să plătėscă rudelor 
celui ucis tóte cheltuelele ce au făcut căt au 
dat la vraci şi alte ce să vor fi păgubiţi pre 
ranele lui, şi încă mai iaste dator să plătâscă 
mortea rudelor ce să zice să plătâscă pre zi, 
căte-va zile înainte, pre căt va fi voia giude- 
țului; direptatea arată căt are fi trăit acel 
mort în lume; şi încă iaste dator să hrănescă 
ȘI cuconii celui mort şi alți 6meni ce va avea 
care i-au fost el hrănind pănă au fost viu. 

ei. Ucigătoriul, nu iaste dator nice cu o 
cheltuelă cănd va fi făcut uciderea în greșală, 
sau cănd va fi făcut ucidere pentru să scape 
de vrăjmaşul său să nu'l ucigă pre dăns, ale- 
gănd de va fi ucis pre altul în locul vrăjma- 
șului său, cumu s'are zice pre cela ce au întrat 
la mijloc să” desparță sau și cela ce au fost 
stând aprâpe lăngă vrăjmaş, 

si, Căruia i să va tămpla de să'și ucigă pre 
tală-său, în zilele cele vechi întăi îl bătea cu 
vine de bou verzi forte tare şi atunce viu îl 
hagă întrun sac și întracel sac bagă şi un 
dulău şi un cucoș, şi o năpărcă și o moimă 
Şi decia'l arunca în mare cu tâte cu acestea 
de vrea fi aprâpe marea. iară de nu, îi lepeda 
unde știea neşte her! salbateci. 

zi. Iară acum lasă pre voia giudeţului, îi 
da mârte mai cumplită de căt altora, cum s'are 
Zice întă! i tae măna cea ce au ucis într'acel 
loc unde au ucis pre tată-său şi dâciia'l legă 
de códele cailor şi'] dyc trăgănd pe ulițe pănă 
la locul cel de pierzare și întă! îl tae capul 


PRAVILA VASILE LUPU 


déciia'l tae platoviţe sau şi într'alt chip. după 
cumu’! va părea giudețului, iară nice întrun 
chip nu să cade să!'l îngrâpe în pămănt. 

ni. Cela ce va ucide pre altul ce au fost 
ţiind moşiile cui-va cu acesta scopos cum să, 
cază pre măna lui, de vreme ce să va arata 
lucrul c'au făcut una ca acâsta, nice el, nice 
feciorii lui nu vor încăpea să moşnenească 
acele ocine, ce rămăne moşiea să fie dom- 
n&scă de vreme çe nu vor fi alți moșneni den- 
twacea stepenă ce au fost ucigătorul. 

fi. Ori cine'şi va ucide muiarea sau muia- 
rea pre barbat, ucigătorul n'are nice otrâbă la 
ocine, ce să vor da părinţilor, iară de nu vor fi 
părinții acelul ucis acele ocine să le ție domnia. 

k. De va lasa cineva bucatele şi ocinele 
sale cu zapis vre unul om să fie tote a lui 
după mortea muiarei lui sau a vr'unui cucon 
a lui, şi dacă va lua acela zapisul îi va fi u- 
răt aştepta ce va omorâ pre ceia ce ţin ocinele 
pentru să le apuce mai curănd el, atunce va 
piarde acesta tot cătu* spune zapisul şi ocinele 
vor fi domnești, iară pe acesta den afară de pa- 
guhă îl vor certa întru tot ca şi preun ucigător. 

ka. Cănd va fi un om bolnav şi să va lasa, 
cui-va, să moşnenescă mult puţin ce va avea. 
şi! va face și zapis, și acest moșnân nu va 
griji de dăns săi aducă vre un vraciu buna 
să] păzască căndan d6ră l-are tămădui, cel, 
va lasa așa negrijit şi nesocotit, şi de va muri 
bolnavul, acesta'şi va piarde moşneniea, şi 
vor fi tâte bucatele şi ocinele domnești. 

kv. De vreme ce ocinelu ucigătoriului po- 
gor den bătrăni, ce să zice de la părinţi, a- 
tunce cuconi! ucigătorului nu'şi vor piarde o- 
cinele ce li să vin de la moşu-seu, nice vor 
putea să fie domnești ce să vor lua ocinele ce 
va fi agonisit ucigătoriul. 

kg. Cela ce va răni pre altul și nu] va o- 
morâ, nu'Şi va piarde moşneniea şi mai văr 
tos cănd să va tămpla după ce să va tămădui 
de acele rane de'i va face şi zapis şi'l va lasa 
pre urma lui să” ţie moşiele. 

kd. Cela ce'şi va omorâ muiarea, cumu 
şare omorâ pre tată-său. 

ke. Ori cine'şi va omorâ muiarea își va 
piarde tot venitul ce va fi avănd den ocinele 
eï, alegănd cănd o va găsi curvind cu altul 
pentru căce atunce nu va piarde nemică den 
tâte veniturile eï. 

Kse Muiarea ce'şi va omorâ bărbatul nu 
numai ce'și va piarde veniturile cele ce va fi 
avut de la barbat ce încă şi zestrele sale tote 
le va piarde că să vor lua domnești. 

kz. Cănd să va prileji un om căsariu în 
vieaţa lui să'și dăruiască avuţiea sa femeil 
sale sau femeia bărbatului său, acest dar să 
va adevara după morte iară nu în vieaţă, însă 
şi morte să fie den fire iară nu de vre 0 nevoe. 

kn. Cela ce nu va chema vracila bóla mu- 
iare! lui și să” cumpere de tot felul de vgaceva- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


nij şi de alte de tóte bucatele ce'i vor trebui, 
şi de va muri atunce dentr'acea b6lă, piarde- 
va, barbatul tot venitul ce va avea depre oci- 
nele muiarei, sau macar de i-ar fi și dăruit 
ceva, şi aceia”! vor lua sau şi alt lucru ce va 
fi după obiceiul locului cumu s'are zice 6re 
ce are avea, 

kf. De să va prileji să nu să afle vraci a- 
colo, atunce este dator bărbatul să trimiţă 
unde va găsi să'ï aducă de va fi aprope, iară 
de va fi departe nemică nu” datoriu. 

l. Muiarea, de nu va chiema vraci la bóla 
barbatului, sau de nu!'l va nice socoti, nu va 
piarde nemic den venitul sau ce va avea de 
la barbat. 


Pentru cela ceși va ucide pre tată-său sau 
za pre înmăsa, cecertare va avea. gla. f. 


a. Cela ce'şi va ucide pre tată-său şi pre 
înmăsa, sau pre moșu-său, sau pre moaşe-sa, 
acesta ce'i ucide părinții mal cumplită cer- 
tare să aibă de căt altă ucigători. 

v. Ucigătoriu de părinţi să chiamă şi cela 
ce'și ucide feciorul sau nepotul, sau de va 
lua neștine fecior de suflet şi apoi să'l ucigă, 
sau acela pre dăns, ucigătoriu de părinți să 
chiamă şi ca unul de acestiea să va certa, 

g» Nu are voe nime să'şI omâre feciorul 
macar în ce greșală l-are găsi, iară numai 
cănd i să va prileji carea cum-va, atunce să’l 
spue giudeţului, 

„d. Cela ce va ucide pre un diregător şi 
giudeţi aï vre unui loc, ca şi cela ce'și va u- 
cide părinții să va cérta. 

e, Cela ce-și va hicleni moşiea şi naşterea 
de unde au născut maï cumplit să'l certe de 
căt pre un ucigătoriu de părinți, de vreme 
ce să cade mai bine să'şi ferească şi să'și so- 

-cotească neştine moşiea, de căt părinţii ce 
l-au născut, 

8. Ucigătoriu de părinţi să chiamă încă şi 
cela ce'și ucide pre frate-său sau pre sora-sa, 
sau fie pre ce rudă a lui. 

-Ze Cela ce'şi va ucide muiarea, să va certa 
maï cumplit de cum ş-are ucide pre înmăsa, 
aşijdere și muiarea ce'şi ucide barbatul. 

n, Cela ce'şi va ucide pre tată-său sau pre 
înmăsa, și pentru să'şi mai micşureze certa- 
rea va zice c'au greșit într'o mănie sau va zice 
că l-au ucis de frică că s'au temut să nu’l u- 
-cigă tată-său pre dăns, să nu i se bage în 
samă nemică acestea, respunsuri de-are zice 
căt are zice, să'l cârte ca pre un ucigătoriu de 
părinți, 
`f, Cela ce va otrăvi pre cela cef închis în 
“temniţă pentru să nu'l vază căndu'l vor certa 
și] vor chinui la locul cel de muncă să să 
certe după cum va fi voia giudeţului, 

d. Cela ce va svătui pre altul să fie ucigă- 
toriu de părinți, de să va face cum va acea 
ucidere pre svatul acelui om, să] certe și pre 


25 


dăns ca şi pre cel ce au făcut uciderea ca pre 
nişte ucigători de părinţi. 

ai. Vraciul ce va da otravă feciorului să. 
otrăvască pre tată-stu, să i să facă morte, 
să tae capul, 

vi, Slugile ve vor înbla şi în sus şi în gios 
gătănd trebe ca acelea reale pentru să să facă 
ucidere, pre aceia să” certe ca şi pre ucigă- 
torii de părinţi. 

gi, Cela ce va cumpara otravă să dé tă- 
tăne-său, să'l cârte ca pre un ucigătoriu pă- 
rintelui său, macar că nu va fi putut nemeri 
să i-o dea, iară de va fi altul străin cumparat 
otravă şi o va fi dat la vre un fecior a cul-va, 
să dea, tătâne-său şi el nu să va fi putut meş- 
terşugui să i-o dea, atunce să să cârte amăn- 
doi într'un chip, însă să nui omoră, ce să le 
dea a certare cumplită, cum va cunóşte giu- 
deţul. 

di. Ori care fecior sau șlugă sau fie cine 
va fi de va şti şi va cunóşte că vor să ucigă 
pre cineva au cu otravă au cu armă au fie cu 
ce fel de morte şi de nu va spune să smin- 
tească acel lucru ca un ucigător de părinți 
să să certe înpreună cu cel-l-alţi cu toţi ce 
au vrut sau au şi făcut uciderea, 

ei. Cela ce'şi va trimite pre fiu-său cel bol- 
nav la şpitali acela'şi va piarde puterea, cea pă- 
rinţască ce au asupra fiilor; acesta fiu de s'are 
prileji să ucigă pre tată-său, nu s'are certa.ca 
cela, ce'şi ucide pre tată-său, ce s'are certa ca 
un ucigător ce face uciderea grabnică. 

si, Aşa într'acest chip să paţă și fiul cela 
ce va trimite pe tată-său în şpitali. 

zi, Tatăl cela ce'şi va ucide feciorul pen- 
tru vre o greşală mare ce va fi făcut sau va 
fi vatamat pre tată-său, care vătămătură pote 
să'l osăbască despre tată-său să naibă nemică 
parte dentru averea lui, cum s'are zice de'l va 
fi bătut sau au fost lăcuind rău înpreună fără, 
nice de o desmierdăciune şi alte multe ca a- 
cestea, atunce nu să va certa ca un ucigălo- 
riu de părinţi ce să va certa ca cela ce face 
mórte grabnică, 

ni. Tatăl ce'și va ucide feciorul căndu'l va 
prinde curvind cu maștehă-sa nu să va chiama 
ucigătoriu de părinţi ci să va certa, ca cela, ce 
face ucidere grabnică, iară de va fi avănd ta- 
tăl vre o muiare ţiitore şi feciorul nu o va 
ști, nice o va cunóştə, de'l va găsi cu aceia, 
și] va ucide pre fecioru'şi să să cârte ca un 
ucigător de părinți, 

fi. Tatăl ce'şi va ucide feciorul pentru ce'şi 
va fi lepadat legea lui Hristos, şi nu să va 
certa ca ucigătorul cel de părinţi. 

k. Cela ce'şi va ucide pre tată-său pre ca- 
rele !] vor fi scos şi gonit de'ntr'acel loc ce 
au fost locuitoriu, să socotescă de va fi fă- 
cut vre o nevoe şi vre o răutate acelui loc 
sau dirept alta vină mare, să nu să certe uci- 
gătoriu de părinţi, iară de să va afla că l-au 


www.dacoromanica.ro 


26 


gonit drept lucru puţin să să cârte ca un u- 
cigătoriu de părinți. 

ka. Cănd să va tămpla, ori barbat, ori fă- 
meia deși vor înpresura cuconul lăngă sine 
într'aşternut, pentru nesocotinţa lor neavănd 
grijă cum se cade de pruncul lor, să să certe, 
iară nu cu mârte ce după voia giudeţului, 
iară de să va afla cau făcut acest lucru în 
dedins tu înșălăciune, atunce ca un ucigato- 
riu de părinţi să să certe. 

kys Aceasta să înțelege şi spre mamce, 
cafele aplâcă prunci mică. 

kg. Cănd va fi neştine nebun şi deinafară, 
de minte, și de'şi va ucide tată-său sau pre 
fiu-său, acestuia să nui să dea nice un fel de 
certare pentru căce agiunge" lui certare că 
este nebun şi fără de mente. 

kd. Cela ce'şi va ucide pre tată-său sau, 
tată pre fiu-său necunoscăndu'l, cnmu sare 
zice noptea s'au schimbat într'alte haine sau 
într'o mestecătură de Gmeni mulţi, nu să va 
certa ca un ucigător de părinți, dară să cade 
să arate cu adevarat gideţului pentru să crâză 
cum cu credinţă mare că nu l-au cunoscut, 
dacă vreme ce giudețul nu crâde şi de să va 
afla, lucrul că nu”! de-a crederea tot să să certe 
ca un ucigătoriu de părinți. 

ke. Cela ce'şi va ucide pre fiu-său pentru 
să scape denaintea lui să nu'l ucigă, să nu să 
cârte nice cu o certare, cumu ş'are zice, învă- 
țăndu'și feciorul bate'l-va cu măsură cu un 
tată, atunce să va pornı fiu-său şi va începe 
a lovi pre tată-său, atunce tatăl pâte ucide pre 
fecior într'acel ceas să l omóră şi să nu paţă 
nice o răutate iară del va fi pré trecănd cu 
bătaea cu vrăjmăşie ca acea şi cu arme atunce 
pote fiul să să ridice asupra tătăne-său şi a- 
tunce la acea batae de va ucide unul pre al- 
tul se vor certa ca niște ucigători, iară nu de 
părinți. i 

ks. Or! cine'și va ucide feciorul carele va 
fi născut cu niscare semne grâsnice ca acelea, 
cum are fi cu capul ca de dobitoc, sau cu tot 
trupul sau de tot cn totul să fie lucru ca acela 
nice de o trébă și cumu”! mai grozav şi cum 
să nu să potă socoti să fie om, acela ce'l va 
ucide să nu aibă nice o certare, iară trebue 


să înţălegem pentru semne, cuconii caril nasc! 


cu s (6) degete sau mumal cu d (4) sau cănd 
vor fi cu trei măul sau cu tre) picidre sau nu- 
maï cu o mănă, sau cu un picior, sau să'i fie 
mal mici dâgetele, pentru căce atunce cu acea 
greșală pot să să hrănâscă ca şi alalți Omeni 
fără nice de o smintâlă. 

kz. Ori cine va ascunde şi va tăcea ucide- 
rea și mârtea tătăne-său sau a fiu-său, sau a 
muiarel lui, sau muiarea a barbatului sau a 
frăține-său, acela face prepus cum să fie ştiind 
sau să fie și soţie cu acel ucigători, dirept a- 


PRAVILA VASILE LUPU 


kn. Cănd să va afla neştineucis în casă la. 
muiare'şi, atunce să muncâscă pre muiare şi 
pre alţi pre toţi căţi au fost în casă pentru să, 
spue cine l-au ucis. 

kf. Ori cine'şi va găsi fata sa cea de trup 
curvind cu cineva, pote să facă morte, însă, 
ca să ucigă înpreună cu dănsa şi curvariul și 
să nu aibă nice o certare 

l. Aşijdere de o va găsi că curveşte cu om 
din clirosul besâricel, pote să'! ucigă pre a- 
măndol şi să nu să temă de afurisenie. 

la. Oul cine'și va găsi fata grea de prunc, 
pote să o ucigă de tot şi să nu isă dea cer- 
tare de morte ce să paţă alta óre ce certare 
după cum va fi voia giudețului. 

iv. Tatăl curvei pote să ucigă încă şi pe 
soțiea, curvariului fără nice de o certare: 

lg» Tatăl curvel pote încă şi pe fiu-său să! 
trimiţă să'ș ucigă pe soru-sa cănd va curvi 
înpreună cu curvariul, şi şi pre soţia lui de va. 
avea, şi să nu albă nice o cerare, iară de va 
face fecrorul acest fel de ucidere fără de voia 
tătăne-său să să cârte cu morte cumplită. 

ld. Tatăl curve! încă pote să'și chiame şi 
priatelil lui să să svătuiască penrtu să” ucigă 
fata şi pre curvariu şi pentru acest svat nime 
nice o certare să nu aibă. 

le, Curvariul, căndu'l va găsi tatăl curvet 
de faţă curvind şi va vrea să/i ucigă, iară cur- 
variul îl va ucide pre dăns, să să certe ca un 
ucigător de vreme ce pravila nui dă voe să 
stea înpotriva tatălui curvei, 

lse Cela ce va curvi cu muiare cu barbat, 
și del va găsi de față barbatul, vrănd să! u- 
cigă va ucide curvariul pe barbat, să să cârte 
ca un ucigător de vreme ce nu s'au dat voe 
barbatului să'şi ucigă muiarea şi curvariul 
căndu'! va găsi cum s'au dat voe talălul. 

lz, Acestă putere o dă pravila tatălui cur- 
vei cănd să vor tămpla aceste lucruri, ce 
zice căndu" va afla pre amăndol întrun loa 
iară de'şi va ucide fata şi curvariul va fugi, 
nu mal póte deaciea după căte-va zile să'l 
maï ucigă, iară de va fugi fata ucigăndue’t 
pre curvariu pote şi după aceia să o ucigă 
cănd o va găsi, macar și în șese luni, macar 
de-are fugi şi în alt trăg. 

ln. Tatăl încă are voe să'şi ucigă fata cănd 
o va găsi curvind în casă unde lăcueşte cu 
dănsa, sau în casa cumnatu-său, iară de o va 
afla într'altă casă străină mare voe să o o- 
m6ră. 

lf. Iară pote cu adevarat de o va găsi cur- 
vind într'aceste doo case ce am zis, iară de va 
fugi să să ascunză întraltă casă străină și a- 
colo de o va găsi curvind pote să o ucigă fără 
nece de o certare. 

m. Cine'şi va înpărţi fata de la sine și'1 va 
da zâstrele tote şi va lăcui singură de sine, 


ceia, să i să dea strănsore să spue, iară de |nu mal are putére dâciea să! facă mórte dacă 


nu, să'i să dea muncă tare. 


o va găsi curvind. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


27 


ma. Cela ce va avé tată viu nu'și va pute | l-are găsi gol într'un aşternut zăcăndu'i cu. 
omorâ, fata, dacă o va găsi curvind, pentru că | muiarea. 


va avé certare. 

my. Cela va avé veste de om rău și va fi 
fost hotru la vre o curvie undeva sau la alt 
lucru plin de ruşine, nu'și va putea ucide fata 
cănd o va găsi curvind, că va avea certare. 

mg. Acéstă putere să dă cănd vor găsi pre 
curvariu de faţă curvind fără nemică altă pă- 
rere ce singur cu acel lucru fără de ruşine. 

md. Fără de ruşine lucru să înțălâge cănd 
să vor afla amăndul întru așternut goli cu peile 
sau macar și înbracaţi dacă vor fi într'un aṣ- 
ternut sau cănd să vor găsi singuri într'o ca- 
mară sau căndu” vor găsi sărutănduse sau 
de o va ţinea de ţiţe sau căndu'și vor arata 
unul altuia ruşinele cele ascunse și coperite 
sau cănd vor vorovi lucrure fără de ruşine 
sau cănd vor răde făr de nice o dezmier- 
dăciune. 

me. Acâstă putere ce are neştine să facă 
mârte fără de certare 'nu să tinde departe ce 
numai pănă la tată-său, de vreme ce nice moş 
nice frate nice fiu nu pot să omoră pre omul 
său căndu o vor găsi curvind şi să nu aibă 
certare. 

ms. Ceia ce vor mérge să răpască vre o 
fecióră, pe aciea să cade pre toți să! omore 
fără nice de o certare, iară den toţi Omeni fé- 
tei căndu vor găsi de faţă făcănd acel lucru, 
ce să zice căndu v vor răpi, într'ace dată au 
voe să”! ucigă, iară da căsă va face lucrul şi 
vor trece o zi doo, décia mau putere să! u- 
cigă, iară dei vor ucide toţi să vor certa cu 
morte. 


mz, Cela ce'şi va ucide muiarea cănd o va 
prinde curvind întracel ceas înpreună cu cur- 
variu cu tot singuri făcănd acel lucru, să va 
certa barbatul însă nu cu morte ce cum va 
socoti giudeţul. şi aceasta iarăşi de va fi fost 
curvariul om de folos de protiva, barbatului, 
iară de va fi fost vre un om de gios, cum să 
zice țăran, sau vre. uu slugoi sau vre un măs- 
eăriciu să nu agiungă la cinste de aseminea cu 
barbatul curvei ce să fie mult mai prost şi 
de nemică şi de'l va ucide barhatul pre acesta 
nemică nice o certare să nu aibă. 


mn. Barbatul ce va ucide om den clirosul 
bessricei pre carele va prinde curvind cu 
muiarea'și, să va certa după cum va fi voia 
giudeţului. 


mf, Cela ce'și va omorâ muiarea avănd 
prunc în sgău şi o va găsi de faţă curvind, să 
va certa după voia, giudeţului curnu s'are zice 
pentru prunc. 

n. Póte fie cine să'şi ucigă sluga sa și pre 
cela ce'l ţine fecior de suflet căndu” va găsi 
de față curvind cu muiarea lui, fără nice de 
o certare, iară sluga sau feciorul cel de suflet 
n'au putere să ucigă pe Sfăpănu-său macar de 


na. Barbatul curvel ce o au prins cu cine- 
va, pâte să trimiţă pre fiu-său la slugă'şi sau 
şi pre altul străin să! plătească să! ucigă 
muiarea înpreună cu ibovniculu'şi cu cel mai 
prost, şi ucigașii aceştiea tot să fe fără nice 
de o certare. 

ny. Barbatul muiareï curve pote să'și chia- 
me fiit săi şi pre alți străin! să să svătuiască 
pentru uciderea muiare'şi, şi or căţi vor fi 
într'acel svat nime nice O certare nu va avea. 

mg. Cela ce va ucide pre cela ce! îmblă cu. 
muiare'şi şi și pre muiare, ales cănd să va pri- 
leji să fie boiarin, singur maï marele lui, sau 
alt giudeţ cineva, acesta nice o certare să nu 
aibă, însă acâsta să înțălâge căndu'l va fi fă- 
cut silă aceit muiari şi va fi fost fără voia 
ei de va fi curvit, atunce boiarinul sau şi dom- 
nul făcănd silă cueva să schimbă den stepena 
cea de sus în cea de jos şi den domn să face 
rob şi den boiarin rămăne ca o slugă, pentru 
acea scrie cine'l va găsi curvind cu femeia'și 
să nu aibă nice o certare de'l va putea ucide. 

nd. Barbatul ce va avea muiare curvă, 
pâte să o ucigă și pre muiare şi pre cela ce 
curveşte cu dănsa, căndu'i va găsi depreună 
amăndoi unul pre alalt în casa lui iară nu în 
casă străină, alegănd căndu'” va găsi de faţă 
în casa sa şi el vor scapa deinainte”! şi vor 
da într'o casă străină cum am şi mai zis, sau 
șPntralt chip, căndu'şi va zice omul muerei 
nu voiu să mal mergi în cutare casă sau în 
cutarea, iară ea va merge şi nu'l va asculta, 
de"! va prinde în vre o casă de acelea să'l u- 
cigă şi să! omoră pre amăndoi şi curva şi 
curvariul şi să nu albă nice un fel de certare. 

ne. Nu să va certa bărbatul curvei de o 
va omorâ pre dănsa înpreună cu cela ce au 
curvit cu dănsa, iară de va scapa muiarea 
pănă va ucide pre curvariu, atunce onă cănd 
o va, găsi atunce să o omoră, alegănd să nu 
fie făcut pace cu dănsa că dacă va face pace 
nu iaste vr&me de o mal uciderea. 

ns» Ori carele va fi fără de cinste şi om 
plin de ruşine și de t6tă ocara, pentru lucru- 
rile lui câle râle sau şi de la giudeţ, acesta 
nu'și va putea ucide muiarea cănd o va prinde 
curvă că va fi de certare. 

nz. Cela ce va fi singur curvariu, şi va avea 
şi alte muiari, acela nu va putea ucide pre: 
curvariul ce va curvi cu muiarea lui, alegănd 
de'i va fi zis mal dâinte să nu vorovască cu 
muiarea lui pentru că atunce, de”! va găsi, 
pâte să”! ucigă şi să nu aibă nice o certare. 

nn. Muiarea ce'şi va omorâ, bărbatul cun- 
dul va, găsi cu alta şi de va ucide şi pre 
muiare, ce să zice pre curvă, nu să va certa, 
numai săi ucigă întracel ceas căndu” va. 
găsi de față iară nu altă dată. 

nf. Cela ce'şi va omorâ feciorul căndu!'l va. 


www.dacoromanica.ro 


28 


găsi curvind cu maștehă-sa, să va certa ace- 
sta, însă nu cu morte ce mal puţin după cum 
va fi voia giudeţului. 

X. Feciorul nu are putâre să ucigă. pre ta- 
tă-său căndu!'l va găsi curvind cu muiarea 
luă, pentru că să va certa. 

Xa. Cela ce va zice giupănu-său, să are fi 
ce boiarin, să nu’! vorovească cu muiarea şi 
el tot va vorovi, de va face acesta de doo. de 
trei ori, pâte să”l ucigă fără nice de o certare. 


Pentru ceia ce vor ucide pre neștine ca în- 
za  șălăciune ce să zice cu otrmă. gla.i. 

a. Ori cine va omorâ pre altul cu otravă, 
să va certa maï rău de cât cela ce face uci- 
dere cu sabiea sau cu altă armă. 

v. Cela ce va, otrăvi pre cineva, nu numai 
îl vor pedepsi cu cumplită certare, te încă și 
cuconii lui ce vor rămănea pe urmă vor fi 
neputearnici fără nice de o cinste şi rușinați 
înaintea tuturor. 

g. Pravila ceea ce ceartă pre ucigători nu 
iaste acâsta singură şi pentru ceia ce omoră 
cu otravă, că aceştia cu otrava mai cumplit 
să vor certa de căt ceia ce să cârtă dirept 
mârte degrabă. 

d. Cela ce să cercă să otrăvească pre cine- 
va, şi nu va putea au căce nu sau putut lipi 
să'1 o dea au wau fost făcută bine ce-au fost 
slabă de nu l-au priimit, acesta, să să certe, 
iară nu cu morte ; acesta, obiceaiu iaste de- 
curund în pravilele ceste maï nouă ; iară maï 
di de demult în zilele cele vechi macară de nu 
l-au vrut nice otrăvi tot i-au fost tăind capul. 

e. Ori cine va avea otravă de o va fi fä- 
cănd sau o va fi vănzănd şi de să va prileji 
să otrăvâscă pre cineva acesta să să certe 
după cum va îi voia giudeţului. 

Se Cela ce va cumpara otravă, să să certe 
după cum va fi voia giudeţului, pentr'aceea de 
nu o va fi încă dat să o bea cineva, alegănd 
cela ce au fost cumpărând iaste vraciu, dece 
va să o cerce cu erbi ca acele cu meşterşu- 
gul lui să vază putâva face iarbă ca aceia să 
hiruiască puterea, otravel, ce să zice să dea 
iarbă celui otrăvit să nu'l prinză otrava. 

Ze Cela ce va vinde otravă omului necu- 
noscut, sau' nebunului, sau vre unei curve, 
să să, certe, iară nu cu morte. 

n, Otrăvitul iaste un lucru fârte cu nevoe 
să'l arate neştine, dirept aceia giudeţul de 
vrâ&me ce va vedea cum mărturiele şi seam- 
nele nu să pot crâde nice agiung să potă a- 
rata, atunce vine lucrul la muncă şi mai văr- 
tos să cade să muncescă pre om la uciderea 
cea cu otravă de căt la alte morţi şi ucideri 
ce să fac, . ' 


Prepusurile otravei de unde să iau, să să 
potă crede. 
f. Muiarea înblătore și curvă face prepu- 
suri spre sine cum să'şi fi otrăvit barbatul. 


PRAVILA VASILE LUPU 


1, Cela ce așteaptă să moșnenâscă ocinele 
și avuţia cuiva face prepus cum să fie otrăvit 
pre acea rudă a lui, iară acest prepus nu să 
pote lipi cănd să vor fi prea iubind unul pre 
altul şi vor fi avănd viaţă stătătâre şi bună 
întraceasta lume pănă va fi fost viu. 

ai. Cela ce va fi cumparat otravă face pre- 
pus cum să fie otrăvit pre cel mort, mai văr- 
tos cănd șă va tăgădui că nu o âu cumparat. 

vi. Cela ce va găta nește bucate sau bău- 
tură şi le va găta pre furiș, ce să zice pre as- 
cuns, face prepus cum să dea altui cuiva să 
să otrăvească. 

gi. Cine pórtă la sine otravă; face prepus 
“au otrăvit el pre neştine. 

di. Cine piseză otravă în piuliţe, face pre- 
pus că va să dea sau au dat cuiva. 

ei. Cine va îngropa pre mort ce va fi otră- 
vit şi nu va socoti tóte lucrurile şi obiceaele 
ce s'au apucat într'acel loc de se fac, face pre- 
pus cum să'l fie el otrăvit. 

si. Cela ce va îngropa pre cel mort otrăvit 
încă fiind cald şi nu'l va lasa nice să să ră- 
cescă, face prepus cum să!l fie el otrăvit. 

zi. Cela ce ascunde borăturile omului ce- 
lui bolnav şi nu le arată la vraciu să le vază, 
face prepus cum s'l fie otrăvit pre bolnav. 

ni. Cela ce nu va vrea să mănănce de bu- 
cate carele au gătat el singur, și căndu'i vor 
zice că sămt otrăvite, face prepns de otrăvit, 

fi. Cela ce nu'şi va face voea rea după 
mórtea celui otrăvit, ceti va părea că iaste 
vesel, face prepus cum să'] fie el otrăvit. 

k. Cela ce nu pune nevoință să socotescă 
pre cel bolnav, ce să zice pre cel otrăvit, cum 
l-au fost socotind şi la alte bóle, face prepus 
cum să] fie el otrăvit, 

ka. Face prepus încă şi cela ce'l poment- 
şte cel otrăvit şi să dea vina lui că l-au o- 
trăvit, 

kv. Vrajmaşul celui otrăvit face prepus 
să!l fie otrăvit el. 


Pentru ceia ce ucig pre alţii pentru să potă 
za scăpa, să nwi ucigă pre dănși. gla. ai. 


a. Cela ce ucide pre omul ce vine asupra 
lui să] ucigă nu să va certa, nice cum, iară, 
de va merge neștine să ucigă pre cineva şi 
cela îl va tămpina şi'l va ucide pre dăns a- 
tunce să nu să chiame că l-au ucis neștine ce 
să zică că s'au ucis singur. 

v. Ori cine va fi vrănd să ucigă pre altul 
în bestrică şi cela-l-alt îl va ucide pre dăns 
în besrică, atunce nice cum să nu să certe 

cigătoriul nice pentru loc c'au fost svănt 
das făcut acolea ucidere. 

g. Besârica nu să spurcă de săngele ce 
s'au varsat pre dereptate parte, ce sau vrut 
spurca cănd s'au vrut varsa pentru nederep- 
tate şi cu năpaste lucru. 

d. Ori care feciór% sau și văduvă curată şi 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILĂ VASIBE LUPU 29 


de cinste de va ucide pre cela ce va să” facă | vit va fi boiarin iară cela ce va fi suduit va fi 
silă şi să] strice fecioriea sau să o ruşinâze, om de gios, dece boiarinul cela ce au lovit 
nu să va certa nice cu un feliu de certări, | întru nemică nu să cârtă. 
însă de] va ucide întracel ceas ce-au vrut| gi. Nu va putea nime să să pue în price 
să” facă silă iară nu altă dată. sau să stea înprotiva giudeţului, de să va a- 
e. Pre cela ce face silă “featei pote şi fra- | fla că face macar și ceva, asupreală. 
te-său şi tatăl featei să'l omoră Intr'acea | di. Feciorul nu va putea să să sue înpro- 
vreme căndu'i va face silă. tiva tătâne-său, nice frăţine-său celui maï 
8. Uciderea ce face neştine de frica, altuia | mare, nice dascalu-său, nice muiarea barba» 
pentru să'şi scóță capul den mana lui acesta | tului sau nice călugăr egumenului său nice 
să nu aibă certare, ce să zice cănd va arata | robul sau nămitul stăpănului său, drept acea 
ucigătoriul la giudeţ cum s'au spăriet că'l va | cănd va bate tată] pre fecior sau fratele cel 
ucide acela pre dăns, de va arata cu adeva-| ma! mare sau dascalul pre ucenic sau bar- 
Tat lucru, şi cu semne ca acele ca să pótă | batul pre muiare sau egumenul pre călugăr 
crede giudeţul cum spaima lui au fost adeve- | sau stăpănul pre rob sau pre năimit, căndu”* 
rata şi deplin cum au spus, de va fi mărs a-|vor bate cu măsură şi pre vină, să cade să 
supră! cu armele góle sau cu soţii multe ca|să plece, iară de să va afla că aceşti maï 
nu altă dată cu Omeni ca aceia tocmiţi de u- | mari trec prespre măsură și'şi ese din obicâe 
cidere sau cu alte ca aceastea, pentru căce de į de'i bat deapururea şi forte cumplit şi vine 
să va, afla că seamnele nu sămt adeverate | lucrul de stă în cumpănă de morte să şi! u- 
cu credinţă să potă cr&de de acea spaimă a- | cigă de tot nu cu toiag sau cu biciu ce cu 
tunce”] va certa şi nu’l va crâde giudeţul că | arme góle, atunce cei mai mici vor putea sta 
l-au ucis pentru să, scape denaintea, lut înprotiva celor mal mari și de să va tămpla 
Z. Cela ce va ucide pre cel cel îngrozeşte că”] | vre una ca acéia pot să” ucigă şi de tot şi să 
va ucide! nu să va certa ; acâsta iaste cănd o- | nu aibă nice o certare. 
mul cela, ce!| îngrozeşte să] ucigă face sémne | ei. Cela ce va începe întăi a sudui șia o- 
în tâte felurile şi] măhăiaște și”i aduce să!'l lo- | cărâ şi a să svădi și a să prici şi de va, ucide 
vescă, sau cănd să va găsi în chip ca cela | pre cela ce” stă înprotivă de să svădeşte cu 
mănios sau bat sau vre un loc ca acela pu- | dăns, nu va putea zice maï apoi cum l-au u- 
stiiu să potă face ucidere. cis pentru să scape denaintea lui să nu'l u- 
n. Care muiare va apuca sahiea barbatu- | cigă ce să va certa ca un ucigător. 
lu'şi sau cuţit sau altă armă ce va fi pus| si. Tot omul să cade să fugă di cela ce'l 
barbatul supt patu'și pentru să'şi ucigă mu- | suduşte peutru să lipsască să nu vie lucrul 
iarea'și şi de'l va ucide muiarea pre dăns să | să să facă ucidere, cumu s'are zice cănd vezi 
nu aibă nice o certare. vrajmașul de departe că vine şi de vor putea 
f. Cela ce va răni pre altul sau de'l va | fugi pentru să'ți scuteşti viața. 
lovi macar numai o dată cu un toiag, póte säl | zi. Cela ce cunâşte că iaste datoriu să pa- 
ucigă de tot cel rănit sau cel bătut fără nice | scă cinstea altuia, să cade să fugă denainte”i 
de o certare, pentru căce cela ce loveşte o |căndu'l va vedea că vine suduind, pentru să 
dată arată semnele să mal dea şi a duoa Gră, | lipsească de pricina uciderei. 
dece nu să cade să'] aștepte neştine alegănd | ni. Cela ce are putea să fugă denaintea 
cănd să va prileji să dea întăl cu armă au cu | celuia ce încâpe a Sudui şi nu va să fugă, de 
toiag, să nu maï aştepte adoua 6ră ce să şi [să va prileji ucidere unul pre alt pentru să 
dea dos să fugă, pentru căce de va cură a-| scape di cela cu vieaţă, uciderea să să cérte 
tunce cel rănit sau cel bătut după dăns şil | după voia giudeţului iară nu cu morte. 
va, ucide atunce să va certa ca şi un ucigător. | fi. Nu este dator omul să fugă de cuvin- 
i. Un om de va fi încins cu arme şi de va |tele cele de sudalmă cănd va cunâște că de 
da cuiva o palmă numai ucide'l-va de tot cela | va fugi mai rău va fi şi maï rău '] va vatama, 
cu palma și nu să va certa, ales de’l va fi su- | cela ce'l suduşte. 
duit şil va fi ocărit înainte de palmă. k. Cela ce iaste forte gras şi cela te iaste 
ai. Cela ce va ucide pre cela, ce au fost fă- | forte slab şi mrăşav sau altul nu și să pâte 
cut pace cu dăns, de să va afla c'au alergat | den loc clăti să fugă sau să al6rge, nu iaste 
după dăns sau au dat asupra lui să'l lovéscă | acesta vinovat să fugă de cela ce să scólă a- 
sau de'l va fi îngrozit cu sabiea smultă şi de | supra lui cu cuvinte de sudalmă, că atunce 
să va spălmănta cela lalt şi'l va ucide, nu să | are fi maï rău că l-are goni vrajmaştl și l-are 
va certa nemică de vr&me ce nau stricat a- | agiunge şi l-are ucide de l-are omorâ. 
cesta pacea ce câla ce au venit asupra lui de| ka. Cela ce va fi boiarin sau slujitor, nu 
l-au îngrozit cu sabiea g6lă. iaste vinovat să fugă denaintea celuia ce vine 
vi. Cela ce va lovi cu toiag sau cu palma | spre dăns suduindu'l pentru căce că de va fugi 
pre cela ce'l va sudui eu cuvăntul să să certe | îi va fi mal mare ruşinea. 
după voia giudeţui, alegănd câla ce va fi lo-| kv. Cela ce va ucide pre altul vrănd să u- 


www.dacoromanica.ro 


30 


cigă pre cela ce l-au suduit, acesta, nu să va 
certa, macar de-are zice alţii că să va certa, 

kg. Cela ce va ucide pri cela ce va intra 
la mijloc să" înparță vrăd să ucigă pre vraj- 
maşul său, nu să va certa, 

kd. Cela ce va sprijini pre doi vrajmaşi 
pentru să”! înparță cănd să vor bate amăndoi 
Și va da de’l va răni unul den trănși, iară el 
să va scula de va ucide pre cela ce l-au ră- 
nit şil va omorâ; acesta nu va avea nice o 
certare, 

ke, Sprijinitoriul pâtă să ucigă fără de cer- 
tare pre cela ce au început svada ş'au făcut 
asupreală, ce să zice au căzut napasta pentru 
ce au izbăvit den măna lui pre cel dirept, însă 
aceasta să fie cănd nu’) va putea izbăvi în- 
tr'alt chip fără numai cu ucidere. 

ks, Iară de să va prileji sprijenitoriul să 
ucigă pre cel dirept, ce nevoiaste să scape de- 
naintea aceluia ce'i cade napaste pre carele 
nevoiaşte şi el să’l sprijenească să nu'l ucigă 
părându'i di o grabă că iaste acela cela ce au 
început svada carele are fi pe dereptate să să 
ucigă, acesta, de vreme ce au greşit de au u- 
cis pri cel dirept să să cârte după cum va. fi 
voia giudeţului. 

kz. Cela ce va ucide pri cela ce alérgă să 
ucigă şi ds-are ucide încă şi pre soțiea lui 
nice o certare să nu albă, 

kn. Cela ce va ucide vre un om vrănd să 
ucigă pre alt cineva, ce zice pre vrăjmaşul 
său și acest vrăjmaş şi ucigătoru iaste cela 
ce au scos întăi sahiea pentru să să bată, aice 
să înțălege că acesta au început svada iară 
mu sä bate pentru să scape denainte”, atunce 
să să certe după void giudeţului, macar dex 
are şi zice şi alții să să cârte cu mórte. 

kf., Cela ce va ucide pre sprijinitoniu cu 
înșălăciune, ce să zice cănd nu l-are ucide 
nice dirept vre o greşală sau dirept ce-au vrut 
să ucigă pre vrajmaşu'! ce numai în dâdins, 
atunce și acesta să va omorâ. 

+ Tot omul are putere să să bată cu vrăj- 
maşul cela ce vine asupra. lui să'l ucigă sau 
să'l ia hucatele, şi de va vedea nevoe cum în- 
iw'alt chip nu aste putință să scape denaintea 
lui fără de cu mârte, atunce cel dirept de nu 
va putea scapa într'alt chip să ucigă de tot 
pre cela ce'i cade napaste și nice o certare nu 
va ave; acesta să înţălege și la bucate, în- 
tracesta chip să'şi socotâscă şi bucatele, 


Pentru ceia ce ucig pre fur cănduwl vor 
za prinde furănd de faţă. gla. vi, 


a, Cela ce va ucide furul căndu!'l va găsi 
furăndu' bucatele, nu să va certa de să va 
afla cau sărit asupra stăpănului cu bucatele 
șau fost de-al uciderea, acesta să înțălâge 
cănd nu va putea într'alt chip să'și scoță bu- 
catele de la acel fur fără numai cu mârtea, 

v. Pâte neştine să'și stringă priatelii, ve- 


PRAVILA VASILE LUPU 


cinil şi alţi streini cú arme să'şi socotească, 
și să'şI apere bucatele, fără nice de o certare. 

g. Cine va avea la sine vre un lucru străin 
şi vor veni să i'l fure, pote să ucigă furii fără 
nice de o smintălă ce să zice certare, macar 
că iaste acela lucru străin. 

d. Tot omul pâte să'și iea bucatele de la 
cela ce i le ţine și i le socoteștey macară de'şă 
are şi fi pus şi chizăș, cum să'! dea bucatele 
tâte de față la vremea cănd sau tocmit, iară 
cela cu bucatele tot iaste volmac ori unde'și 
va găsi bucatele, fot să şi le iea fie ce vreme 
va, fi, 

e. Pâte fie cine să ucigă fără certare pre 
cela ce să gătéză să'l fure, ce să zice văzăn- 
du'] că pune scara să să sue sau sapă pre- 
supt casă sau sparge părétele, 

S. Nu are voe furul să să bată cu cela cel gă- 
séşte furând, ce să zice că păgubaşul, nice să 
să sfrijinească să nu'l ucigă pentru căce i-au 
furat sau au venit să'i fure, 

Ze Furul cel de n6pte nu pâte nime să] u- 
cigă cănd va sta de să va arata, fără numai 
cănd să va apuca de război atunce], vor us 
oide fără nice o certare, 

n. Talharii cel de drum şi furii de'i va pu~ 
tea fie cine 1 va ucide fără certare și încă şi 
pre ceia ce fac nâptea pagubă la sămănaturi. 

£. Cine va ascunde funi sau alte legătură 
la niscare ferestri pentru să să sue furul cănd 
va veni sau și derept să să slobóză gios, să 
nu să certe, 

1. Pentru să'şi socotescă neştine bucatele 
are voe să ucigă pre fur însă cănd acel lucru 
va plăti mult, cumu s'are zice mai mult decât 
v, galbeni, iară de nu va plăti lucrul atăta nu 
va putea»ucide pre fur, alegănd numa! cănd să 
va apuca de război, nu să vada să'l prinză fu- 
rul acelui! lucru puţintel, sau şi fără de acea- 
sta căndu!l va, găsi deusebi n6ptea umblănd 
dirept furtuşagul, atunce iară'și îl va ucide 
fără certare macar de n'are plăti furtușagul 
nice doi galbeni, E 

ai. Socotindu'şi fie cine bucatele, n'are voe 
sau putere să stea înprotivă sau să să bată 
cu 6meni cu aceia de folos cari! să cade luï 
să li să plece și să'i cinstească, alegănd de 
nwși va da bucatele unora ca aceia ce de 
“are pune şi în price cu dănș iară să nu’ va- 
tăme întru ceva nice să! suduiască pre unií 
ca aceia ce li să plecă deapururea și îl cin- 
steşte, 

vi. Nu pote nime să ucigă furul cănd pâte 
să!l lege și să'l aducă la giudețţ, 

gi, Nu pâte nime să ucigă furul cănd va 
fugi şi va lepada furtușagul ce va fi furat și 
să va duce deșert, 

di, Orl-cine va ucide fur zua sau nóptea 
nu să va certa, aceasta să înțăl6ge cănd în- 
dată va striga furul pre 6menil săi să! agiute 
pre vecini! săi sau pre priatelil să!, iară de nu 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASI.B LUPU 


va striga, pre unil ca aceștiea şi'l va ucide să 
să cârte. 

“ei, Nu e volnic nime să ucigă furul nice 
zua nice n6ptea căndu'l va cunâşte pre dăns 
cine iaste şi cănd pâte pre direptate să'și iea 
bucatele înapoi şi să'] cârte, alegănd cănd şe- 
are fi furul schimbat hainele să nu'l cunâscă, 
nice să fie nime mărturie să arate lucrul la 
giudeţi, pentru că atunce pote să'l ucigă și să 
n'aibă certare şi ucigătoriu lui încă să prinde 
şi să crede zicănd că nu şau vrut putea în- 
tr'alt chip scâte bucatele de ia fur de nu l-au 
vrut ucide să'l omóră. 

si. Fie cine este volnic să să svădească şi 
să să bată pentru să măntuească nu numai 
pre sine de nevoe şi de perire ce încă şi pre 
rudele lu! şi pre pniatelii lui şi pre vrăjmaşii 
lui de'l vor chiema şi de nu'l vor nice chiema 
macar de-are fi cine are fi macar de-are fi ji- 
dov totu’ un vrajmaș ca alalt și de-are fi luat 
Şi bani săi scâţă capul den nevoe. 

zi, Barbatul are voe să ucigă pre cela ce 
va fi făcut vre o răutate muiarel lui. 

ni. Macar că are fie cine voe să agiuturea- 
scă pre cel asunnt, şi unde va vedea că stau 
cu război asupra lui să'i scoță capul şi să'l 
măntuească, den mârte, iară acest !ucru nu 
iaste nemărul dat cu vre o silă cum să fie da- 
tor să facă acest ajutoriu, de multe ori şi cu 
cuvăntul pote să agiutorească neșştine pre al- 
tul pănă/l va izbăv de vrăjmaşul carele” face 
asupreală, dară nu iaste nime datoriu cu de-a 
sila să!'] facă să facă acâsta. şi de vréme ce va 
fi om străin iară nu de rodul lu! și de săn- 
gele lui ce să zice frate. 

fi. Feciorul iaste datoriu să agiote tătâne- 
său cănd va vedea că stau cu război asupra 
lui să”l izbăvasca de morte. 

Kə Slujitoru] iaste dator să agiute căpita- 
nului său. 

ka. Robul cel cumparat iaste dator să a- 
giute domnu-său. 

kv. Nămitul stăpănu-său,. 

kg. Muiarea bărbatului său. 

kd. Cei de loc giudeţului său, 

ke. Ţara să cade să'și socotâscă şi să'și 
priiască şi să acopere de asuprele pre Omenii 
pămăntului său. 

ks. Cela ce'și va încuia ușa casei sale pen- 
tru să nu între cel asuprit să scape den mäna 
asupritoriului să să cârte după cum va fi vóe 
giudețului. 

kze Cănd să va prileji de va fi un cucon 
micşor şi slab şi va. veni asupra lui vre un 
barbat mare și mal tare la tote puterile decăt 
acela, atunce este volnic să să bată cel mai 
mic și mal slab cu mat mare arme decăt cum 
sămt aceluia ce vine asupra lui, iară de să va 
afla că acela ce vine asupra lu! şi începe el 
svada iaste mai micşor de căt dăns şi maž 
slab atunce n'are putere cel maï mare şi maï 


al 


tare să scâtă mai mare armă să să bată cu 
cela-l-alt sau şi tocma, pentru ce de să va pri- 
leji să scóță maï mare şi să va tămpla de'l va 
ucide pre acest micşor şi slab să va certa 
macar de are fi şi început răsboiul cel micşor 
și slab. 

kn. Cănd să va prileji unui om de'l vor 
birui bătăndusă la război sau şi într'alt chip 
şi gonindu' vrajmaşul lui de să va prileji 
acest vrăjmaş a lul să cază jos Ja pămănt şi 
de'] va vatama acolo gios la pămănt fiind că- 
zut să va certa de la giudeţ după vatamarea 
ce'i va fi făcut. 

ef, Câla ce va ucide pre cela ce alergă după 
dăns să'1 facă mârte cănd fugea, cumu sare 
zice bătăndu-să au dat să lovească şi n'au 
nimerit bine ce i-au căutat numai! a da dos 
şi au început a fugi iară cela-l-alt l-au agiuns 
şi l-au omorât, acesta să va certa după voia 
giudețului, însă să socotescă giudeţul dară de 
va fi fugănd pentru să'și maï dobăndâscă a- 
giutoriu şi să să întârcă să'l omâră, atuncea 
de'l va omorâ acesta ce'l goneşte nu să va 
certa, sau și într'alt chip cănd să va prileji 
cela ce fuge să fie om de gios şi cela ce'l go- 
neşte să fie boiarin atunce pote să ucigă boia- 
rinul pre cel maï mic ce fuge, fără de nice o 
certare. 

l. Cănd să va acolisi un om de altul, ne 
fiindu' cela nice cu o délă, așa numai într'o 
pismă va vrea să'l ucigă, cela încă nu să va 
da ce să va sprijini cum va pute, bătăndusă 
ei amăndoi va cunóşte cela asuprit că’l va u- 
cide asupritoriul, văzănd el că nu este putință 
să'şi măntuiască vieața într'alţ chip, şi'l va 
ucide, atunce trebue să arate la giudeţ cu 
mărturie cum acel ucis au început întăi svada 
şi cum nu i-au fost vinovat ce de mare ne- 
voe l-au ucis pentru să scape de mârte că în- 
tr'alţ chip nu era vrâme să potă scapa de a- 
cel vrăjmaş fără numai cu morte. atunce de 
să va afla, cum acele mărturii ce arată acest 
lucru sămt 6meni de gios şi proşti să nu să 
creză ce să să certe ucigătoniul, iară de vor 
fi marturiele ómenï buni şi vestiți de credinţă 
să să eréză și să nu să certe. 


Pentru ramele rele de morte și pentru cele 
ce nu vor fi de morte cum să vor cu- 
za nâște. gla. gi, 


a. Ranele unele sămt de mórte carele şi 
de nevoe sămt îndemnătâre spre morte, ma! 
vrâtos aceste rane ce să ating de inimă sau 
de crierii capului, altele iarăşi sămt mai de- 
parte ce aceste, nu sămt de morte ce să vin- 
decă mai pre lesne, cumu's la stinghi și la 
pulpile picidrelor aşijdere şi la mănă, aceste 
încă de sămt vre unele şi cu grijă pentru lă- 
comiea și poftele cele rele cănd va face cum 
nu să cade cela, ce va fi rănit, care lucru ma- 
car că sămt şi de nu îndemnarea, spre cum- 

È 


www.dacoromanica.ro 


32 


pene de mórte iară tot trebue cu, socotință, a- 
legănd de să vor prileji ranele să fie la piept 
sau la grumazi şi alte ca aceste. 

y. Cela ce va răni pre altul şi! va face rană 
de mârte şi dei să va prileji morte dentr'acea 
rănitură, atunce vor vedea toţi cum au mu- 
rit de acea rană, şi vor certa pre acesta 
ca, şi pre un ucigătoriu, măcar de-are muri 
după aceia căt de tărziu după căte-va zile, 
sau de nu va fi mărs nice la vraciu să să vră- 
ciuiască, sau macar de va fi dat şi pre vra- 
ciu rău să'l fie smintit, sau de să va fi şi smin- 
tit cel rănit singur cu multe lucruri fără de is- 
pravă, măncări, băuturi şi altele âseminea a- 
cestora, ucigătoriul tot să va certa ca un 
vinovat. 

g. Cela ce va răni pre altul şi va face rană 
nu de mârte, şi după aceia, pentru destule ne- 
putinţe i şă va tămpla morte, atunce nu va 
putea crede giudeţul cum să” fie mortea den- 
tracea rană, pentru că acesta, nu să cade să 
să cârte ca un ucigătoriu, ce după cum va fi 
voea, giudeţului, pentru că acesta au murit! 
au pentru vina vraciului au pentru nesoco- 
tinţa lui ce să zice pentru lăcomia lui şi pen- 
tru poftele trupului cu ne îngăduinţa sa, şi 
mai vărtos cănd va muri curănd preste pu- 
ţine zile după ce l-au rănit. 

d. Céla ce-au rănit pre altul cu rană ca a- 
ceia să vie lucrul să stea la cumpănă de 
m6rte, acesta să chiamă că au murit de acea 
rană. şi să va certa ucigătoriul cu mârte, ma- 
car de s'are găsi greşala și acelui rănit pen- 
tru hrana, luă cea fără de cumpăt, ce să zice 
măncări şi băuturi, sau şi pentru nemeşter- 
şugul vraciului. 

e. Cela ce va răni pre altul cu rană ca a- 
ceia să nu să cunâscă ce fel de rană iaste, şi 
de'i să va tămpla morte de acea rană nu să 
va chiema să fie mort de rană, ales cănd nu 
să va fi păzit nice va fi chemat vraciu să'l 
vază sau de-are fi şi chemat nu va fi ascul- 
tat cumu'l va fi învăţat sau de să va fi smintit 
singur cu nesotința lui slobozinduse la bu- 
cate şi băuturi, acestea tâte să cade să le a- 
rate cela ce l-au rănit cu mărturie ca aceia, 
cum au făcut tâte acâste greşéle ce sămt mai 
sus scrise, și atunce nu să va certa așa cum- 
plit ca un ucigătoriu; iară de nu va arata u- 
nele ca acestea, cum am zis şi maï sus, cer- 
tasă-va cu morte ca un ucigătoriu. 


Cănd se vu certa cela ce au rănit pre altul 
za și cănd nw să va certa. gla di. 


a. Cănd să va afla că cel rănit n'au vrut să 
chiame vraciu, sau de-are fi şi chemat şi nu 
l-au chemat la vreme ce s'au întărziat preste 
căte-va zile, atunce sminteala morţii va fi de- 
spre ce] rănit. 

v. De să va găsi că cel rănit nu ascultă 
cumu'l învaţă vraciul şi de să va prileji să 


N e a a A oet 


PRAVILA VASILE LUPU 


móră de acea rană, pricina morțţi'şi iaste el săn- 
gur iară nu rana. t 

g. De să va fi cel rănit înpreunat cu muiare 
trupéşte, pricina morțeï nu% den rană, ce iaste 
pentru nesocotința lui. 

d. De va fi cel rănit măncat niscare bu- 
cate grele şi va fi băut niscare băutură carea 
cum-va, sau de va fi înblat în sóre sau în vănt 
la răceală, atunce nu îi mârtea de rană. 

e. Cănd cel rănit va să să tămăduiască cu 
descăntece şi cu farmeci, atunce el singur iaste 
vinovat morţiiși, alegănd de va fi rană de 
cele de morte şi vracii să vor fi părăsit zi- 
cănd că nu să va tămădui, atunce de nevoe 
de va chema şi fărmăcătâre sau descăntătore 
nu să înțelege să fie făcut așa greșală mare 
pentru să potă şuvăi cela ce l-au rănit să nu 
să c&rte cu morte. 

Se De va fi mărturisit cel rănit la mortea. 
sa cum nu ii mórtea dea acea rană ce'l iaste 
pentru nesocotinţa şi nepaza lui, nu vom 
putea créde, aşijdere nu vom crâde nice cănd 
va zice că ii mortea de acea rană. 

Ze Cănd va zice vraciul că iaste rana de 
mórte sau nu de morte îl vom crede, mai 
vărtos cănd să va afla că vraciul iaste dascal 
cum le zic acestora doftori, atunce să créde 
şi mal bine de căt are fi altul mai prost băr- 
bieariu sau descănătoriu. 

n. Cănd va zice vraciul cum cutare armă 
mau făcut rană de morte, şi mărturiile” vor 
zice că rana”! de morte, maï credese-va vra- 
ciul decăt mărturiile. 

f. Ori ce va zice vraciul vom crâde pentru 
rană macar de nu sare giura sau de-are fi 
vraciul şi jidov sau şi de altă l&ge, atunce vom 
crede ma! mult. 

i. Cănd să va prileji să nu fie vracii toți 
întrun cuvănt, ce unii să zică că rana iaste 
de mórte iară alţii să zică că nu iaste de 
mârte, atuncea vom crede pre cel maï mulţi 
sau pre cei maï buni sau pre cei destoinici, 
iară nu pre alții. 

ai, Iară cănd vor fi tot unii ca alalți, amăn- 
două părțile, şi la tot meşterşugulsă vor toemi 
într'o fire și întrun cumpăt, atunce giudeţul 
va căuta şi va socoti mădulariul cel rănit, 
dece de va fi mădulariu di cele mari ce oblă- 
duesc, ce să zice domnesc, t6te mădularele, 
atunce va crâde pre ceia ce zic că iaste rană 
de mârte; iară de va fi mădulariul den cele 
maï mici, va crede pre ceia-l-altă parte de 
vraci ce zic că rana nu” de morte. 


Pentru bărbaţii ce vor lua doaă mueri și 
pentru muiarile celea ce cănd le vor lipsi bär- 
za baţii de acasă, să vor mărita. glą. ei. 


Cela ce va lua doă mueri şi să va cununa 
cu amăndoă, ce să zicd cu una într'un loc cu 
alta undeva într'alt loc, şi vor fi vie amăn- 
doă, acesta lucru după pravilele celor înpa- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


raţi bătrăni vechi de demult li s'au fost fă- 
cănd morte. iară în veacul de acmu să cârtă 
după voia giudeţului, ce să zice sau să” bage 
în ocnă sau'l vor purta pren trăg cu pialea 
pre tâte uliţel + şi să i să iea tâte bucatele să 
fie domnești pentru că nu i să mai cuvine să 
aibă bucate de vréme ce şau perdut cinstea 
și iaste de ocară şi de tótă rușinea. 

Y. Pre une locuri pre unii ca aceştia care 
iau doă muer} porta“ pre uliţe cu pialea, şe- 
zând calare pre magariu, şi” tot bat cu doaă 
furce ce torc muerile; aşijdere şi pre muerï 
pre câlea ce iau doi barbaţi le pârtă cu pieile 
góle pre magari şi le bat cu doaă cumănace 
sau cu doă slice. 

g» Intrun chip să cârtă muiarea ce va lua 
do! barbaţi ca și barbatul ce iea doă mueri. 

d, Cela ce va avea doă muert la vremea sa 
căndu'! întâtă vrăsta acela” giudecat numai 
să fie de mârte. 

e, Céla ce să va cununa cu doă mueri şi să 
fie amăndoă vii, face prepus să fie eretic, di- 
rept aceia trebue să” întrebe ce gănd are spre 
taina cununiei care iaste de o ţine beserica, 
şi de să va găsi să fie eretic să va certa cu 
mórte cumplită. 

S» Cela ce va lua doă mueri şi amăndoă 
giupăn6se, să să cârte după cum va fi voia giu- 
deţului, ce voia giudeţului atăt să tinde cătu’t 
va lua şi viaţa. 

Ze Nice un vlădică sau patriarh nu pâte 
nice într'un chip să slobozéscă pre vre un 
barbat să'și iea doă mueri sau muiarea să'şi 
iea doi barbaţi. £ 

n. Muiarea de să va Cununa cu un bărbat 
carele va avea şi altă muiare vie, de va putea 
arata, la giudeţ cu bune şi credinci6se mărtu- 
rii ca acâle cum mau știut că are muiare, nu 
să va certa, iară de nu vor arata cu mărturii 
să vor certa amăndol. 

f. Cănd să va afla cum mau ştiut muiarea 
că are barbatul şi altă muiare și după aceia 
să va arata, şi muiarea cea dentăi, atunce de 
va putea arata la giudeţ cum ea mau știut 
cum el are şi altă muiare, atunce pâte să'și 
iea zestrele ce va fi dat şi altă tot ce! va fi 
dăruit, şi de! va fi dăruit şi el ceva pote să 
nu” dea lui nemic dentru ce va fi fost a lui, 
iară de să va afla cum mărturiele eï nu sămt 
deplin, nice adevărate, atunce cu darurile ce 
i-au fost dat barbatul va piarde şi zestrele 
sale şi aşa vor fi tote domnești şi pre dănsa o 
vor certa înpreună cu barbatul. 

Îi, Cănd va lua muiarea al doile barbat so- 
cotind cum cel de'ntă! iaste mort, de va putea 
arata înaintea giudeţului cu mărturii ca a- 
cele destolnice de-a să crederea cum iau a- 
deverit cu nedejde să fie mort, nu să va certa, 
iară de nu vor fi mărturiele 6meni de credință 
şi va cunóşte giudeţul că înblă fără ispravă, 
atunce să va certa, muiarea. 


www.dacoromanica.ro 


33 


ai, Tóte pravilele înpărăteşti dau voe mu- 
iarei să'şi iea al doile barbat cănd va rămă- 
nea de barbat o samă de vreme după cum 
s'au tocmit, cumu sare zice dacă să va afla 
cum i-au robit barbatul, atunce să'Y aşteapte 
cinci ai numărăndu' den ce vréme l-au robit, 
iară de i să va fi dus barbatul la 6ste, ce să 
zice să fie slujitonu, să] aşteapte patru aï 
cum au fost ai cel vechi de demult, iară acmu 
întracesta véc scrie să aşteapte zăce al. 

vi, C6la ce au fost singur ţiitoriu marele 
înparat lustinian dă învăţătură cum să n'atbă 
voe nice putere să să mai mărite după al doile 
barbat de-are aștepta căţi ai de mulţi dacă nu 
va putea ales lucru să înțălegă de barbatu'și 
viu! au mort, numai cănd va înțelege fórte 
cu adeverat atunce” slobodă. 

gi. Mârtea barbatului să arată pre veste 
cănd să aude viu” au mort, iară cănd să va 
audi că iaste loc nu departe nu agiunge cu a- 
tăta.să zică neştine cum au auzit, ce să zică 
cum l-au văzut cu ochii mort, atunce să 
creză. 

di, Cănd să va afla numai un martur să 
zică cum au văzut pre bărbatul cutăriea mort, 
agiunge atăta să arate cum acesta iaste mort 
şi atunce cu acestă mărturie pote muiarea să 
să mărite să'şi iea şi al doile barbat. 

ei. Pâte muiarea să trimiţă în dedins un 
om acolo unde i-au fost barbatul să întrebe 
de viu, de mort, şi cum va spune acesta. giu- 
deţul va créde şi va da voe muiarii să să mă- 
rite să'şi iea alt barbat, însă trebue să soco- 
t&scă giudeţul de va fi acel trimis om ca a- 
cela să fie destoinic de a’l putea crederea. 


Căndw’gi va piarde zéstrele muiarea ce va fi 
făcut preacurvie și cănd nu le va 
za. piarde. gla. si, 


a, Nu'şi va piarde numai zestrele, muiarea 
ceia ce va fi făcut precurvie, ee încă'și va 
piarde şi darurile căte i-au fost dăruit barba- 
tul şi acele tâte le va lua înapoi. 

v, Muiarea ce va face prâcurvie şi de va 
vrea să şuvăească să zică cum bărbatul ex 
wau făcut datoriea deplin ce-au fost să facă, 
cum face barbat cu femâia sa, sau de va zice 
cau fost năsilnic de o au fost bătănd fără de 
rănd, sau va zice cum au făcut de sărăcie, 
sau că nu o hrănâşte, nu”! va folosi nică una 
de aceste ce'şi va piarde zestrele tâte şi le va 
lua bărbatul dacă o va lasa. 

g» Cănd să va afla să nu fie cununați mu- 
iarea cu barbatul, ce vor lăcui așa fără lege 
şi vor putea să să desparţă fie cănd, şi de o 
va prinde barbatul făcănd precurvie şi ea va 
vrea să șuvăâscă să zică cum au curvit iară 
wau făcut prâcurvie fiind fără lége şi necu- 
nunaţi cu bărbatul, iară cu aceste cu tâte 
giudețul va giudeca să'şi piarză muiarea, tâte 
zâstyele ce va fi avănd. 


3 


34 


d. Nu va putea barbatul după ce să va în- 
părți de muiare, pentru căce au fost necunu- 
naţi, să o arate cum au fost făcănd precurvie 


PRAVILA VASILE LUPU 


vrea să céră şi să ia zesfrele el înapoi de la 
barbat, acest bărbat de-are putea să arate 
cum muiarea luf cănd au fost vie au fost fă- 


la vremea cănd au foşt lăcuind înpreună pen- | cănd precurvie, atunce acesta are ţinea tâte 
tru să” iea zestrele, ce daca i-au fost voe să”! | zâstrele er, 


iea zéətrele au fost să arate la giudeţ cum 


di. Când să va scula o muiare văduă, şi'şi 


i-au fost făcănd muiarea curvie mainte di ce | va cere zstrele de la ispravnicil barbatului 
S'au despărțit pănă a nu isprăvi giudeţul în- | el celui mort, iară ispravnicii vor arata cum 


părţirea lor. 

e, Muiarea ce'şi va piarde zâstrele nu va 
putea să'şi céră de la barbat macar ceva să”! 
dea de hrană, pentru căce au făcut prâcurvie. 

8. Feciorul ceia ce va face prâcurvie, da- 
că'şi va piarde z6stre]e, iaste datoriu să hră- 
nécă pre îmăsa Cănd să va părăsi de curvie 
şi va şedea cu cinste, iară de nu va petréce 
cu cinste, nice feciorul nu iaste datoriu să o 
hrănâscă. 

Z. Cănd va face barbatul precurvie atunce 
îl va despărţi muiarea şi'şi va lua tóte zé- 
strele căte vor fi a eï, aşijdere şi ce"! va fi dă- 
ruit barbatul și tâte ce'i va fi făcut haine şi 
alte lucruri. 

n, Încă de nu va fi făcut harbatul nice pré- 
curvie, ce va fi numai curvit cu o muiare slo- 
bodă, aşa cum are fi curvă, atunce muiarea 
va, dobăndi tot ce! va fi dăruit barbatul şi 
tâte hainele ce" va fi făcut şi ale sale tot ce 
va fi avănd. 

f. Încă şi căndu'şi va răde barbatul demu- 


iare'şi, de va trage şi va săruta înaintea el: 


fieş ce mueri slujnice sau alte mueri prâste, 
atunce încă va, dobăndi muiarea tot cum scrie 
şi mai sus, şi încă de va vrea pâte să se şi 
desparţă de dăns. 

i, Cănă va pără barbatul pre muiare la giu- 
deţ că face prâcurvie cu scopos ca acele ca 
să” iea zestrele şi altă tot ce va avea, pâte 
şi ea să'l părască pre dăns cum face prâcur- 
vie, şi atunce nu'şi va piarde zestrele, iară 
macar de-are putea să'şi arate muiarea lucrul 
harbatului dară ce folos că să vor certa a- 
măndol într'un chip de prâcurvari. 

ai, Muiarea văduă cum să va înpreuna cu 
vre un barbat trupe te piardeş-va zestrele 
tâte şi le vor lua prstavil pre care i-au lasat 
barbatul să fie socotitori casei'şi, şi aceasta, 
va fi mainte de ce să va înplea anul de căn- 
du”! va fi murit barbatul, iară după ce” va 
trece anul de-are face şi prâcurvie nu'şi va 
piarde zâstrele ce'i va piarde numa! daru- 
vile şi hainile tte cătu” va fi făcut barbatul, 
şi aceste unelte şi bucate ce vor fi nu să vor 
da pristavilor barbatului ce să vor lua tâte şi 
să vor da pre séma domniei. 

vi. Barbatul ce va fi ramas de muiare'şi şi 
de va curvi cu fie ce muiare piarde'şi-va tâte 
darurile ce va fi avut de la femâe'şi ce i-au 
fost dat pănă au fost vie şi ce” va fi lăsat şi 
după mârte. 


face precurvie pentru să” ţie zâștrele, aice 
trebue să cercâteze giudeţul de să va afla să 
să fie jeluit barbatul de acest lucru cănd va 
fi fost muiareă încă vie atunce le va primi 
mărturiele cum să fie fost aşa. iară de nu să 
va fi jeluit barbatul nice dănădră pre muia- 
rea sa, necum într'alt chip ce nice scârbă wau 
avut înpreună, atunce ori căte mărturii vor 
zice că au fost muiarea rea nice unul să 
nu créză giudeţul nice să o giudece muiare 
rea, nice să'și piarză. zâstrele. 

ei. De vréme ee va fi ştiind barbatul că 
curvâşte muiarea cu alții, şi! va fi şi zis şi 
s'au ŞI jeluit de multe ori. iară cu aceste tu 
tâte au tăcut wau avut ce mai face nice au, 
vrut să o pârască la giudeţ ce ò au ţinut în 
casă ca pre o fămâe'şi şi s'au culcat cu dânsâ, 
atunce nu mai pote nice îri vieaţă necum după 
morte să o părască la giudeţ cum au făcut 
prâcurvie, nice pâte săi oprească zâstrele, 
nice altă nemică. 

si. Cănd va erta barbatul precurviea mue- 
riişi ce va fi făcut, cu tocmala ca aceia de o 
va mai oblici că face acest lucru să o spue 
giudeţului, și atunce să'și piarză şi zâstrele. 

zi. De vréme ce va şti barbatul cu adevă- 
rat cum muiarea lui face prâcurvie şi el rabdă 
şi o ţine în casă şi tace, atunce însămneză 
lucrul cum o iartă au de voé au de nevoe, a- 
cesta mai 'vrătos pâte să să chieme codăş şi 
hotru muiareï sale, alegănd cănd nu va şti a- 
devărat lucrul ce'și va prepune numai aşa, 

ni. De va giurui barbatul cu giurămănt 
mueril sale cum de o va prinde făcănăd pré- 
curvie nu o va duce la giudeţ ce numai cei 
va lua zestrele şi o va lasa, iară muiarea de 
va face acel lucru atunce acâstă tocmală să 
stea adevărată, că mu” va lua zestrele ce o 
va da pre măna giudeţului de o va certa ca 
pre o ate tară, zâstrea să nu”! jea, 

fi. Cănd nu va şti barbatul că! face muia- 
rea precurvie, dirept aceia nu face nice o is- 
cușenie asupra eï, atunce nu să chiamă că o 
iartă pentru precurvieu ce face. 

k. De vreme ce barbatul va erta precur- 
viea muiari! sale de vre o nevoe sau de vre o 
silă, atunce nu să chiamă cum să fie ertată. 

ka. Cănd va pără bărbatul pre muiare'ş la 
giudeţ cum iaste prâcurvă zicănd cum el sin- 
gur i-au fost hotru, atunce” va lua zâstrele, 
iară de nu va spune cum au hotritu-o el, şi mu- 
iarea va arata cum au fost el hotru, atunce 


gi. Ispravnicii muerii ceii mârte cănd vor | nu” va putea lua zâstrele, iară de nu va căuta 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


giudețul de zestre ce numai să certe pri cel 
vinovat atunce'i va certa pe amăndoi ca pre 
nişte vinovaţi. 

kv. De va fi viu tatăl muiarii ce va face 
-prâcurvie carele i-au dat zestrele şi carele va 
să moșnenâscă zestrelee! după mârtea muiarii, 
atunce barbatul nu va putea, lua zâstrele şi să 
păgubăscă pre tatăl muiaril. 

kg. Cănd să va afla neştine un străin să 
înzestrâze”pre vo muiare pentru sufletul său 
“şi să o mărite cu tocmală ca aceasta cum de 
va muri muiarea să vie zâstrele iară'şi la 
măna lui, atunce de va face aceasta pr&cur- 
ve barbatul ei nu va putea lua zéstrele. 

kd. Tóte aceste, chipuri ce scriu pentru pa- 
guha zâstrelor să înţelege să fie cum am zis: 
«cănd nu va avea muiarea cuconi, pentru că 
dacă va avea muiarea, cuconi a cuconilor vor 
“fi zâstrele eï iară nu altuia nemărui, ce să zice 
de vor fi cuconil cu acest barbat ce au luat 
zestrele, sau de va avea şi alți cuconi cu alt 
barbat mai de'ntăi, tat ceia vor lua ce va fi. 

ke. Cela ce să va cununa cu o muiare rea 
-depururea, rușinată şi curvă, după aceia de 
va face acâstă muiare şi prâcurvie, atunce nu 
va putea barbatul să”! iea zâstrele. 

ks, Nu'şi va piarde muiarea zestrele sale 
de vreme ce nu vor arata la vedere curviea, 
eï deplin să vază toţi, că giudeţul are putâre 
să socotescă fârte de vor fi mărturiele întregi 
Şi adevărate şi fârte bune. 

kz. Bărbatul ce'şși va pără muiarea la giu- 
deţ cum au făcut pr&curvie pentru să iea zé- 
strele, trebue să vădâscă fârte la avatare pré- 
curyiea ei, ce să, zice atăta să o arate adevă- 
rat, cum iaste întru toți credința câ aceia, cum 
lumina s6relui face zua, iară de nu o va a- 
rata. aşa de adevăraţ nu va lua nemică den- 
ir'acele jzestre macar muiarea de să va şi 
certa ceva, pentru nește prepusuri 6re carele 
<e va giudețul să vază de la dănsa, cu aceste 
-cu tâte de vrâme ce nu să va arata un lucru 
ales pentru acesta précurviė, barbatul nu va 
lua nemică den zâstrele muerii'şi, 


Pentru care vine să despart căsuriă ce să 
za, gice bărbatul de fămteşă gla. zi. 


a, Căsarii să vor înpărţi dă fămeile sale 


35 


facă prâcurvie, nu va maï putea acela bărbat 
să să desparţă de dănsa pentru prâcurvie ce 
au făcut, maï vrătos muiarea pâte să să des- 
parţă de dăns pentru care lucru să chiamă co- 
doş și hotru muiarei sale, acesta să înţelege 
de va fi foşt cu voia muiarii sau de'i va fi fost 
silă. 

d. Carele ştie cum muiarea luf face pré- 
curvie şi are avea putére să o smintâscă, şi 
nu o smintește, acesta, ca şi cum are da el 
singur putére şi voe muiarii sale să facă acel 
lucru prâcurvie și iaste ca și cănd o ar hotri 
e] singur. 

e. Cănd va face neştine pace cu muiarea, 
sa după ce o va fi prins făcănd precurvie, nu 
va, putea dup'aceia, să mai părască pentru a- 
cesta curvie să o desparță. 

Se Cine'şi va goni muiarea den casa sa pen- 
tru ce va fi făcut precurvie să cade să o hră- 
néscă pănă cănd va arata précuryiea eï la giu- 
deț și să să isprăvească înpărțeala lor; iară 
de să va afla cum muiarea, cu voia, ei de va fi 
eşit pănă denafară de pórta casei sale nefiind 
gonită de bărbatul ei, atunce nu va fi dator 
bărbatul să o hrănâscă. 

Ze De'va fugi muiarea, de la barbat pentru 
căce va fi avănd aşăș la, vedere mueri curve 
de le va fi ţiind, atunce are putâre tótă chel- 
tuiala ce va fi de hrana ei să câră de la băr- 
bat şi tot venitul ce va fi stringăndu-se den 
zestrele ei. 

n, Pr&curviea de are fi de faţă, de-are fi pre 
ascuns, pentru care va goni bărbatul pre mu- 
iare'şi den casă sau şi muiarea de va fugi sin- 
gură de bună voea ei, pre aceştia, depururea, 
pravila sminteşte şi nu'! lasă să să înpreune 
iarăşi și să locuiască întrun Joc, şi mal vră- 
tos cănd va fi muiarea denafară de casa băr- 
batului său şi va naşte prunc acolo, iară de 
nu se va putea descoperi acea pr&curvie pănă 
la op zile, sau bărbutul sau muiarea pentru 
bărbat, atunce să îndeamă a lăcui întwun log 
şi a face pace. 

f. Cănd să va duce muiarea de la bărba- 
tw'şi pentru că bărbatul eï ţine la vedere curve 
în casa sa sau şi de'nafară de casa sa, şi 
dupa aceia singură muiarea va vrea să locu- 
iască cu bărbatulu'şi de vreme ce să va fi giu- 


Dinu precurviă, şi cum iaste dat barbatului | ruit şi el să lase curvele, atunce pravila dă, 
s 


'şi lase muiarea cănd o va găsi făcănd pré- 
curvie aşa iaste dat muiariï să'şi lase bărbatul 
cănd va curvi cu altă muiare măritată sau 
fată, sau şi altă muiare fie ce feal va fi. 

v. Căndu'şi va goni bărbatul muiarea den 
casă, sau de nu o va hrăni. sau alte ca aces- 
tea” va face pentru carele ea va face precur- 
vie, atunce bărbatul eï nu va putea să să des- 
parţă să o lase, mai vrătos muiarea pentru a- 
ceste vine ce zisem pote să câră voe să să 
despartă. 

g. De va fi dat neştine voe muerii sale sä 


voe să facă cum va vrea muiarea. 


Cum și în ce chip esă precurvia unuia së 
va putea tocmi și a celuia-l-alt pré- 
curvie, pentru dóră nu s'are des- 
părți căsarii. gla. ni. 


a, Cănd se cércă neştine cw besérica pen- 
tru să să înparţă de femeia!şi pentru cau fă- 
cut muiarea lui prâcurvie, atunce de va arata 
muiarea cum şi bărbatul au făcut acest lucru 
precurvie, atunce beserica nu’ va înpărţi 

v. Cănd vawrea barbatul să să desparță 


za 


* 


www.dacoromanica.ro 


36 


de muiarea, lui pentru precurviea ce va fi fă- 
cut, de va arata şi muiarea cum Și bărbatul 
au făcut sodomie, atunce nu să vor despărți; 
iară trebue să arate muiarea cum au făcut so- 
domiea deplin cumu'! să fie, pentru 'că de nu 
va arata sodomiea desăvărşit, cum au fost pă- 
catul, nu să vor putea despărţi 

g» De vr&me ce are neștine gănd să să des- 
parță de muiare'și pentru preacurvie ce-au 
făcut, şi muiarea va arata cum bărbatul eï 
are vr'6 ereasă, atunce besâtica nu” va des- 
părţi ce pocoindu-să amăndoi să va socoti 
greşala unuia să fie dirept altuia ce să zice să 
fie una dirept alta. 

d, Aceste greşale ce am zis, carele înpart 
barbatu de femée iaste precurviea, sodomiea, 
ereticia, carele trebue să să arate la giudeţ în- 
tregi şi la vedre, pentru că de nu să vor a- 
rata, să vază toţi atunce ca şi cănd nu sare 
fi făcut nice cum și cum nu şi s'are fi dus pre 
la giudeţ, şi aceasta stă asupra giudețului să 
să isprăvască de vor fi mărturiile bune sau 
de nu vor fi. 


Cănd și în ce chip să desparte bărbatul de mu- 
Za, are pentru sodomie. gla. fi. 


a. Pâte muiarea să cée voe de la bestrică 
să să despartă de barbat căndu!l va învaţa, 
diavolul meşterşugul lui cel spurcat şi urât 
tuturor ce să zice să nu să înpreune cu fe- 
mea'şi cumu’ firea ce brespre fire, pentru că 
atunce bes&rica“ înparte pănă în puțină vreme 
pănă d6ră s'are pocăi barbatul de acest pacat 
spurcat, ce să zice sodomia. 

vy. Iară de să va afla cum acel barbat ce 
face sodomie nu face numai cu singură mu- 
iarea lui ce şi cu alta străină sau şi cu alt o- 
braz atunce muiarea va cere voe de la besé- 
rică numaăl șă să desparţă, 

g. De să va afla cum barbatul nu să în- 
preună cu muiarea'şi deplin cumu' să fie ce 
să varsă pe dinafară, ce să zice pentru cópse, 
să să desparţă. 

d, Înparte-să fămeea de barbat şi barbatul 
de f&mâe nu numa! cănd face barbatul sudo- 
mie cu muiarea sa, sau şi cu altă muiare, sau 
cu copil sau muiarea lui, de va face sodomie 
cu alt barbat, ce încă şi muiarea lui de să va 
înpreuna trupeşte cu altă muiare cum să zice 
una cu alta, şi să varsă una la alta, ce să zice 
aruncă sămânţa, pentru că acesta iaste ca şi 
sodomia și atuncea de va vrea barbatul o va 
înpărţi. 

6. Înparte-să muiarea de barbat cănd va 
face muiarea cinie sau nescare meşterşuguri 
să să pâtă freca să să varse sămânţa, să să 
Pi, SE ari de poftă, ce să zice. cu cinie de 

emn sau de her, sau de steclă, sau de pănză 
sau fie ce altă, să fie lucrul ales deace treabă, 
pentru că cumu' aceasta iaste tocmai <a și 
sodomia. 


PRAVILA VASILE UPU 


S. Nu să va înpărți barbatul de fămâe, saw 
fămeea de-hărbat, cănd vor face varsare de 
sămânță singuri cu măna sa. 

Z. Inpărţirea casaşilor cănd să va face pen— 
tru aceste vini ce scrie mal sus, să înțălâge să. 
fie pănă la o vreme iară nu de totului tot. 


Cănd să va despărți bărbatul do muiareși 
sau muiarea de bărbat pentru erese 
za. de va fi unul eretic. gla. k. 


a, Pentru eresile barbatului póte muiarea 
să nu'şi despartă bărbatul numai cu besérică, 
ce şi ea singură fără de voea nimărul póte 
să să desparță de dăns şi maï vrătos de o va. 
fi el ispitit, sau de o va fi silit să o întórcă de=” 
spre credința eï cea bună a provoslavieï spre 
ereasele luï. 

v. Nu să pótă socoti den doo lucruri, u- 
nul óre carele va fi maï rău : eresele au pré- 
curvia, de vréme ce un obraz ce are voe de 
la bestrică să să desparţă pentru că cela-l-alt 
obraz au făcut prâcurvie acum nu pote obra- 
zul.cela ce au făcut precurvie să zică celuia- 
l-alt soţia lui cum iaste eretic și să vor mă- 
sura una cu alta ce să, zice eresele cu pr&cur- 
via şi să vor tocmi să fie “una pentru alta şi 
să nu să desparță, pentru căce de vreme ce 
obrazul cel cu erese de nu să va pocoi de tot. 
şi cu totut şi să părăsescă eresele nu sä vor 
erta ce să vor despărţi şi dirept erese și di- 
rept precurvie. 

g. Cela ce'şi va despărți muiarea pentru 
căce iaste eretică, nu pote să oprâscă zestrele 
cum are voe să le oprescă cănd o va găsi pr&- 
curvă, 

d. Cănd să va tămpla barbat cu fernee=să, 
fie amăndoi eretici, şi unul de dănşi să va în- 
târce spre pravoslavie şi spre dir&ptă cre- 
dință creştinscă şi cela-l-alt obraz să ră- 
mâe tot eretic, atunce obrazul cel creştin póte 
să să înpreune cu alt obraz creştin şi nunta 
cea de'ntă! să să deslége, iară de vreme ce să. 
va întârce spre credinţă un obraz şi dup'acea 
curănd să va întârce şi cela-l-alt, atunce 
nunta acestora nu să va deslepa iară va ră- 
mânea de vor fi tot înpreună cum au fost, 

e. lară cănd va fi dup'aceatărzie vreme să va 
întârce și cela obraz al doilea spre creştinatate 
şi'şI va cere soţul să lăcuiască cu dăns, atunce- 
giudețul trebue să socotâscă acest lucru fârte: 
bine pentru căce pâte să fie în multe chipuri. 

Se Dentăi póte-să prileji să fie şi'ntr'acesta 
chip ce să zice dacă să va întorce bărbatul 
spre credința cea adevarată maï apo! după 
multă vreme să va întârce şi muiarea şi va. 
găsi bărbatulu!'şi însurat, luat muiare creştină, 
şi aceasta ca o muiare ce-au fost dentăi va 
vrea, să'şi jea bărbatul, trebue să socotească. 
giudeţul de să va găsi că sau cununat băr- 
batul cu muiarea cea creştină mai apoi după 
se s'au despărţit de muiarea cea eretică, a- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


tuncea nunta cea dentăl rămâne dezlegată 
iară cea a doua ce-au făcut ca creştina iaste 
întărită, şi giudeţul nu a va dezlega, iară de 
să va afla cum barbatul s'au cununat cu cre- 
ştina mainte de ce s'au fost despărţit de mu- 
iarea cea eretică cu giudețul besâricel atunce 
nunta de'ntăl iaste stătătâre iară nunta a 
-doua o va dezlega giudeţul și va îndemna pre 
bărbat să'şriea muiarea cea dentă! carea s'au 
întors către credința cea adevărată cum au 
făcut şi el singur. 

Ze A dooa, de vreme ce obrazul čela ce 
s'au întors mal apol va fi barbatul şi'şi va 
găsi muiarea măritată după creștin barbat şi 
acesta ta, yn barbat ce i-au fost de'ntăl o va 
cere, trebue să cerce giudeţul cum au făcut şi 
cu cela bărbat ce scrie maï sus, iară de să va 
afla, cum să cade bărbatul să iea pre muiarea 
sa ce-au întors spre credință mai apoi trebue 
giudeţul să cérce şi forte mult să cérce să nu 
să fie întors bărbatul acesta cu înșălăciune 
«ce să zice să nu cumva facă silă muiareï să să 
întârcă iară'şi la eresele lor sau pentru alte 
meşterşuguri, pentru că atunce nu va da giu- 
dețul voe să o iea pentru aceste prepusuri, ce 
să, fie cu barbatul al doile. 

n, A treia, de vreme ce acel obraz ce sau 
întors, fie cine are fi au barbat au muiare, de 
să va călugări şi mai apoi după cătă-va vreme 
-de să va întorce şi cela obraz den erese spre 
credința cea bună şi va găsi pre cel dentăi 
„călugărit şi! va cere ca pre un soţ să lăcu- 
ească cu dăns, atunce trebue să socotescă 
giudeţul acel obraz de să va fi călugărit după 
ce să vor fi înpărţit cu beserica, ce să zice să- 
fie dat măna, pentru că atunce nu iaste loc 
de-a să mai înpreunare ; iară de să va fi că- 
lugărit şi să nu” fie despărţit besârica atunce 
va slobozi giudeţulsă să desl&ge călugăriea 
gi să să înpreune unul cu altul, însă de va 
vrea şi obrazul cel călugărit,iară de nu va vrea 
“obrazul cel călugărit să lase călugăriea giu- 
deţul să uu’i facă nice o silă. 

` f. A patra, obrazul cel călugărit, de va fi 
stănd pre vre o stepenă ca aceia, ce sămt den- 
tru destotnicia besâricel şi să albă asupra sa 
hirotonie sau molitve de preuţie, atunce nu 
va mai putea să lépede călugăriea macar de- 
are şi vrea, alegănd de nu va fi călugăr de- 
săvrăşit, ce'i vor fi cetit numai molitva ra- 
selor, pentru că atunce nu are nice o smin- 
teală ce de va vrea pâte să o l6pede. 


Când să va despărți muiarea de bărbat pen- 
za. iru vrăjmășiea bărbatului. gla. Ka. 


a. Muiarea pote să ceră voe dela giudeţul 
besériceï să să desparţă de barbatul eï cănd 
© va bate fără de sémă şi! va face rane de 
arme. 


37 


cănd o va bate într'acest. chip să vie lurcul 
să stea în cumpănă, cum de mare fi fugit o 
are fi ucis de tot, sau cănd o va, bate în vre 
un chip ca acela să o facă să nu pâtă grăi 
cătră giudeţ, să'şă spue jaloha pentru să o des- 
parţă, iară denu va fiașa bataea să nu să pótă 
despărţi numa! ia aşa sângură cu voea ei. 

g. Cănd va fugi vre o muiare de vrăjmă- 
şiea barbatului şi pentru frica ce are pentru 
să nu o omâră de ya arata acii'și într'acea 
dată mare vrăjmăşiea barbatului'şi atunce îl 
desparte legea, iară daca nu va arata într'a- 
cel cés răutatea, lui atunce nu'1 va despărți 
legea. 

d. Cela ce să va arata cu vrăjmăşie şi cu 
gróză asupra muiarii sale nu să va numal des~ 
părți de dănsa ce încă să va şi certa după cum 
va îi voia giudeţului. 

e. Muiarea de răutatea barbatului va fugi 
de la dăns şi să va duce într'altă casă, iaste 
dator bărbatul să o hrănâscă şi să” facă tótă 
odihna ce să zice de nu va avea părinți sau 
fraţi şi de va fi eșită singură cu voea ei. 

8. De va nebuni barbatul, să să înparţă a- 
cea, casă, pentru căce iaste cumpănă să nu o 
cum-va vatame sau să o şi ombră barbatul 
pre muiare. 

Z, Cănd va fi bărbatul învăţat d&pururea a 
înbla tot bat şi să'şi bată muiarea tot în be- 
ție atunce muiarea lul cu lége să va înpărţi. 

n. Nu numai pentru vrăjmăşiea și răuta- 
tea ce are bărbatul asupra muerii'şi de o u- 
cide să va despărţi, ce şi pentru cuvinte ce 
va grăi bărbatul sprănţare și o va îngrozi în 
tot chipul că o va ucide de tot, pentru acâsta 
încă să vor despărți încă mal vrătos de cănd 
o are bate şi ales cănd va fi om ca acela să'i 
fie d&pururea dragă svada. 

f. De să va afia în mijlocul a bărbat şi a 
fămee. ce să zice între căsari, cum să fie vre 
o vrajbă ca aceia de morte cumu s'are socoti 
pentru niscare lucruri de prepus să'şi prepue 
an de sine carea cumva cu înșălăciune să nu 
om6ră unul pre alt, atunce pravila îl desparte 
să nu lăcuiască înpreună, iară de nu va fi 
vrajba de mârte ce va fi într'alt chip să nu 
să despartă, 

i. De n'are avea bărbatul altă nice o vină 
ce numai acesta vrăjmăşiea. căndu” jestoc și 
iuti la mănie agiunge atăta să să desparţă 
acea casă, pentru căce să zice cel rău cela ce 
iaste odată rău dâpururea va fi tot rău. 

ai, Aceşta lucru stă pre măna giudeţultă 
să oprâscă pre barbatul cel vrăjmaş ce să 
porneşte asupra, muerii sale pentru să să vé- 
ghe să nu cum va să o strice întru ceva ma- 
car de-are şi face muiarea pre barbat să să por- 
nescă asupra e! trebue să'şi îngăduiască firel. 

vi. Incă să cade giudeţului să giudece vina 


Y. Incă pote muiarea singură cu voia el | muiaril pentru ce au pornit pre bărbat cu mă- 
ără de giudeţ să să. despartă de barbatul său | nie asupra eï şi atunce cumu’! va părea giu- 


www.dacoromanica.ro 


38 PRAVILA VASILE LUPU 


dețuluïy sau să”! tocmască, de să va prinde! d. Mat mult erâde giudețul mărturiele cari 
bărbatul că să va lasa şi nu o va vătama, iară | arată vrăjmăşiea bărbatului de căt toţi ceia. 
de nu să” înparţă. ce grăesc înprotivă de zic că nu” aşa, ce să 
gi. Céla ce nu va lasa pre muiareși să | ziee cum nu” bărbatul cu vrăjmăşie spre mn- 
dórmă întrun pat cu dăns, să chiamă că de liareș de vreme ce la tâte giudeţele mat ade- 
vrăjmășie nu o lasă că iaste mânios pre|vărate sămt mărturiele carele zic că iaste aşa 
dănsă. de căt ceia ce zic că nu”! aşa, ce șă zice ceia 
di. Celuia ce nu'i plac bucatele ce% face | ce adeverâză mat de credinţă sămt de căt ceia 
muiazea, sau cămăşile şi alte ca aceste, să | ce tăgăduesc. 
chiamă că are vrăjmăşie pre dănsă. , ts BI 
ei. Céla ce'şi i baga muiarea în hiară sau | 0472 și cănd p pad dări n să’? pici picaj că 
o va închide undeva ca într'o temniţă, să| 7% dit BAe: Eas 
chiamă că are vrăjmăşie spre dănsă. a. Pâte să îndreptâze şi să cearte bărbatul 
si. De să va înțelege cum vre-un chip den- | pre muiare'și pre lucru adevărat şi pre direp- 
tru casari, au bărbatul au muiarea, va să hi- | tate iară nu cu înșălăciune şi fără de cale, şi 
clenescă pre soțu-său cu otravă sau cu altă | încă să o bată şi cănd va fi eu vină după deala 
ceva armă sau farmeci, acea casă să să în-| ce va. fi făcut şi atunce cu măsură sănu o prea. 


parță cu știre şi voia giudeţului. treacă, cu blăndeţă iară nu cu vrăjmăşie fără 
Zi, Bărbatul cu fămeea să despart nu nu- | vină şi fără ispravă. 

mal cănd să va afla cum un obraz va să hi-| v. Doaă lucruri óre eari sprijinesc pre băr- 

clenescă pre alt ce încă şi cănd pun pre altul | bat să nu să certe căndu'și va bate mtiarca,. 

să facă acest hicleşug. cănd o va fi bătut pre vina ei, a dooa cănd o 


ni. Cănd să va lasa barbatul mai mic și | va bate puţintel, pentru tă de o va bate fără 
să va prinde cu chizeşie cum nu'și va face | vină sau cănd o va bate cu vrăjmăşie să 
muiarii nice o răutate şi încă” face şi zapis, | va certa şi mat vrătos cănd va fi vina mic- 
atunce giudeţul să” o dea pre mănă, însă | şâră, iară de va fi vina, mare, ce să zice de o 
cănd nu va fi vre un prepus la mijlocul lor | va afla în vre un lucru de précurvie sau de 
că macar că s'au el lasat mai mic iară nu va |o va găsi făcănd vre un vicleșug spre mortea. 
putea rabda de să nu'! facă vre o nevoe, ales | lui atunce macar cu ce vrăjmăşie o va hate 
de va fi vrajba pre mare, pentru căce atunce | nu să va certa întru nemică de la judeţ. 
cu tótă ace plecare și de ya avea ce chizeşie | g. Muiarea ce o bate bărbatul cu vrăjmăsie 
pravıla nu o dă. şi mult fără de măsură pâte să'şi ceară ła giu-- 
fi. Inpărţeala acestor casari să, înțelege | deţ să să despartă, iară să cade să fie despăr- 
pănă la o samă de vreme pănă să va mai lasa | țéla cu l&ge, să fie bataea aşa de mare şi în- 
şi să va maï domoli firea bărbatului cea si- | tracesta chip căt să stea lucrul în cumpănă 
reapă şi vrăjmaşă de va fi vie de nu să va despărți de dăns pen~ 
k. Macar că şi desparte pravila pre căsaşi | tru că de va fi bataia mieşâră nu să vor 
pentru frica ce are muiarea despre bărbat să | despărți. 
nu'% facă vre o răutate, iară să cade să o so-| d. Céla ce va fi vrăjmaş şi cumplit spre 
cotâscă giudețul acestă frică de va fi cu cale | muiarea lui bătănd-o fără de vină sau © va bate 
pentru să" despartă sau de nuva fi, de vr&me | cu vrăjmăşie pentru puţintea vină să va certa. 
ce o frică cum are fi un lucru de nemică nu | într'acesta chip : să piarză a treia parte den 
va putea să desparţă casaşii. darurile ce” va fi dăruit muiarea, iară de nwi 
Cum și în ce chip pote să să arate vrăjmășiea va fi dat daruri să va ret N den, muerit 
za, bărbatului și cu ce lucru Ja, ky,|sale a patra partede cătu'! va fi zestrea, a- 
1 Bla XVe | ceasta iaste cănd nu vor mal trâce zâstrele de 
a. Trehue să fie mărturiele ce vor vrea să | trel sute de galbeni iară de vor fi zestrele mat 
arate vrăjmăşiea bărbatului să fie destoinici | mult atunce”! va da numai 100 de galbeni şi 
de-a să crederea, să nu fie rudă, sau 6menii | zéstrele fio căt ştie! 
muerii, nice să fie de râs și de batgiocură 6-| e. Muiareapâte să să despartă de hărbatul 
meni de carii să nu’! bage nime nici într’o | său singură cu puterea el cănd o va bate des 


samă. | şi fără de vină, şi daca să vor despărți să 
ve Vrăjmășiea arată vecinii omului sau | cade să o hrănâscă bărbatul şi să p înbrace 
vestea cum sau dacă’l grăesc 6menil. cum să cade. 


g. Boacetele muerii şi țipetele ce să aud| se Fără de măsură şi cum nu să cadeşicu 
den casă nu vor putea arata, vrăjmășiea băr- | vrăjmăşie să chiamă bătaiă cănd să face cu 
hatului, nice ochit e de vor fi vineţiți sau o-| toiagul, şi mai vrătos cănd să va svărăma 
brazul de va fi înflat nu pot aceste să arate | lemnul sau să facă cu acesta rane să margă 
vrăjmăşiea bărbatului, martutīý trebuesc la | sănge sau cănd o va lovi cu lemnul în obraz: 
lucru ca acesta pentru să cunâscă tot a-|sau în cap atunce depururea să va certa băr- 
devărul. batul pentru vrăjmăşica lut. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


ze Bărbatul póte să'şi bată mujarea cu 
“măsură. pentru vina el macar de-are avea şi 
zapis să nu o bată, 

n. Nu să chiamă bărbatul vrăjmaş muerit 
sale de o va bate numalo dată, iare de ọ va 
bate d&pururea şi maï de multe ori fără de 
vină atunce să zice că iaste cu vrăjmăşie a- 
supra ei. 

f. De'şi va bate neștine muiarea cu pum- 
nul sau cu palma nu să chiamă că iaste cu 
vrăjmășie asupra eï de o are hate căt de mult 
şi de des, 

i. Bărbatul póle să'şi pue muiarea în hiară 
sau să o închiză cum are fi în temniță numai 
pentru doaă vine, dece una iaste când o va a- 
fla făcănd precurvie, iară a dooa cănd, o va 
găsi că face hicleşug săl omoră, iară dirept 
alie vine nu va putea nici să o închiză nică să 
o bage în here. 


Cănd va trebui să fie chizeș dirept bărbat 

Gmenă de credință și încă să facă și zapis 

mueriă lui cum să nu o vatămă întru 
ceva nice cu un lucru, gla. kd. 


a. Cănd să vå téme muiarea de vr'o răa- 
tate să nu facă bărbatul fiind el om jestoc şi 
mănios, atunce pote să ceră de la giudeţ să” 
facă bărbatul zapis cu chizăşie ca aceia să 
nu O vatăme întru ceva şi mal vrătos de să 
va, fi singură dat vinovată peniru vre un lu- 
cru ceva, ce să zice de va fi făcut precurvie. 

vY. Înparţisă-va muiarea de bărbat „nu nu- 
mai pentru vrăjmăşiea lui cemat vrătos pen- 
tru vrăjmăşiea părinților şi a tudelor bărba- 
tului cănd să vor cumpăni să” facă nevoe şi 
să o vatăme întru ceva, 

g. Nu agiunge nice pâte să fie lucru de cre- 
dinţă tocmala şi giurămăntul ce au făcut băr- 
batul să fie cu adevărat cum nu'şi va vatama 
muiarea întru ceva, iară trebue încă să'şi pue 
nişte chizăși pentru să nui facă vre o răutate. 

d. Cănd nu va putea găsi bărbatul chizăș 
să'şi pue pentru să nu'și valăme muiarea a- 
cesta, lucru stă în puterea giudeţului să soco- 
tescă să vază cum li e vrajba şi să legiuească, 
puteva agiunge să fie numai cu acel giură- 
mănt ce au făcut bărbatul, de nu va putea. 
să ştie să'i despartă sau să i-o dea iară'şi, 

e. Cănd să va înpărţi muiarea de bărha- 
tu'şi pentru frica vrăjmăşiel lui, cade-să giu- 
dețului să întărească acest lucru nu numai cu 
zapis sau cu chizăş ce încă trebue să o pue la 
un lot ca acela cu credință, să şăză acolo cu 
ala bărbatului pănă să va al6ge ce cum 
va fi. 

s. Dacă va da bărbatul credinţă ta aceia 
cu giurământ şi cu zapis şi cu chizăș să nu'și 
“vatăme muiarea întru ceva, pentru căce au 
prins'o făcănd prâcurvie, iară muiarea dacă 
va vehi acasă'și iară'și va face altă curvie a- 
tunce bărbatul pâte să”! facă tótă răutatea şi 


Zhe 


39 
să p'albă nice o certare de la giudeţ și nu să 
smintéşte nemică pentru cele tocméle cu le- 
gătură ce s'au făcut, 

Ze Nu va putea muiarea să cée de la băr- 
bat chizăşie sau altă pentru fie ce lucru să 
nu Q vatăme, ce trebue să fie vina mare și 
frica eï aşisdere să aibă pentru ce să teme, 
atunce să cée credinţă şi acest lucru stă pre 
sama giudeţului să giudece acel lucru şi a- 
cea vină de care să teme muiarea pâte să fie 
de chizășie au ba. 

n. Macar de şi-are pune bărbatul şi chizăş 
să nu'și vatăme muiarta. pentr'acea tot póte 
să o bată cu măsură căndu' va fi vinovată şi 
să o îndrepteze pre voia lui, şi de la giudeț 
să waibă nice o certare, 

f. Dator iaste giudeţul să silescă pre mu- 
iare şi să o îndâmne să lăcuească cu hărba- 
tul cănd va. cun6şte că bărbatul iasțe gata, să, 
dea chizăşie cum să nu o vatăme, numai să 
socotească să nu fie bărbatul forte vrăjmaș 
şi să nu fie avănd an de sine urăciune să'şi 

e'urăţi pănă la morte, pentru că atunce giu- 

eţul nu a îndemna să! înpreune ră acolea 
stă lucrul în cumpănă să nu o cum-va o- 
m6ră,.macar derare da şi chizăși, iară de va 
vrea muiarea să şază cu dăns să o lasă giu- 
deţul după cum va fi voia el, 


Pentru căte fealuri de lucruri pote bărbatul 
să'şi gonească muiarea den casă cu pu~ 
terea sa fără de ldge și Jără ştirea 
za. giudețului, gla. ke, 


a. Pentru precurvia ce face muiarea, pote 
bărbatul să o scâţă și să o gonâscă den casă 
“singur cu putârea sa şi mai vrătos cănd va fi 
curviea. de față şi aratată, iară de va fi prea- 
curviea pre ascuns şi trebue arătare, atunce 
nu pâte să o gonescă den casă'şi fără de voia, 
giudețului, 

v. Macar de-are şi fi un martur destoinic 
şi credincios să adevereze precurviea muiarii, 
iară tot nu pâte cu puterea sa âcesta singur 
să o gonescă, 

g. Nu va putea muiarea cu voia ei să să 
despartă de bărbatu'şi și să iasă den casă 
pentru prâcurviea. bărbatului ce va fi făcut 
şi, mal vărtos cănd va fi lucrul pre ascuns și 
trebue să o arate neştine, iară de va fi lucrul 
de față atunce p6te numai singură cu voia eï 
să să desparţă de barbat, 

d, Cela ce'și va goni muiarea den casă fără 
de vină, acela să va certa, după voia giudețu- 
lui, şi'i va da, tote zâsttele și ce, va fi dobănda 
zestrelor, 

e. Datoriu iaste bărbatul să hrănească pre 
muiare dacă o va goni den casă, iară de să 
va, afla, într'acea, vreme ce lipseşte den casa 
bărbatului să facă, prâcurvie atunce bărhaţul 
nui va mai da nemică, 

8. De să va. despărţi muiarea de bărbat cu 


www.dacoromanica.ro 


40 
4 


PRAVILA VASILE LUPU 


voia ei şi bărbatul va arata cum s'au despăr- | © ocrămâşte bine, ce să zice nui dă, bucate 
tit fără, nice o vină, atunce nu iaste datoriu | să! fie de agiuns sau nu'! face haine. 


bărbatul să o hrănâscă deinafară de casa lul, 
iară de să va fi despărţit pentru vre o vină a 
bărbatului atunce bărbatul va plăti tótă chel- 
tueala ce va fi făcut pe hrana el fiind deina- 
fară de casă, 

Ze Cănd va răspunde légea, să fie mpiarea 
la închis6re în temniţă atăta vreme, atunce 
bărbatul nu iaste datoriu să o hrănâscă, de 
vréme ce iaste la închis6re pentru vina el ce 
să zice iaste eretică dece să cârtă cumu'i să 
cade, pănă să va întârce. 

n. Póte bărbatul să să desparţă de muiare 
şi muiarea. aşijdere de bărbat cu voia lor şi 
fără știrea giudeţului cănd un obraz va face 
îndemnare și celuia-l-alt să greșască. 

f. Cănd va da bărbatul bani în camătă şi 
încă mal vrătos cănd va pré asupri cu camăta, 
atunce muiarea lui nicum să nu aibă voe să 
să desparţă de dăns, ce încă iaste datore în- 
tru tot să să întorcă şi să lipsască de la dăns 
pănă cănd să va întorce de acest fél de 
greșală. 

i. De va face muiarea niscare farmece, ca- 
rele să vor afla întru tot lucrul să fie de vă- 
tămare, atunce bărbatul iaste datoriu să să 
înpartă de dănsă singur cu voia luy, şi fără 
ştirea giudețului. 

ai. Muiarea ce să va duce de la bărbatu'și 
cu voia el fără ştirea bărbatului, poatea să 
róge pre giudeţ să îndemne pre bărbat să o 
iea iară'şi în casă'și iară de nu va vrea să o 
iea atunce iaste datoriu să o hrănească cătă 
vréme va lipsi den casa lui. 


vi. Muiarea cănd nu să va pleca, nice va 
asculta de hesérică căndu'i va zice să margă 
după bărbatu'şi carele o cere şi o chiamă să 
vie acasă'şi și să lăcuiască înpreună de vreme 
ce-au fugit fără ispravă sau de-au fost şi cu 
vre o vină bărbatul s'au întors despre acea 
greşală, atunce bărbatul are putâre să margă 
cu giudeţul cel mirenesc să o jea şi fără de 
voia eï, ce să zice cu deasila. 


gi. De va lua bărbatul pre muiare, numa! 
<u voia sa, ce să zice să o apuce fără de véste 
cu arme sau şi fără de arme şi acâsta iaste 
muiarea lul care au fost înpreunat cu dănsa 
să fie un trup, şi s'au despărțit de dănsă fără 
vină s'au şicu vină ce-an fost micşoră, a- 
tunce nu să va certa nemică, iară de va fi 
femea numa! logodită şi încă nu să vor fi 
înpreunaţi, şi el o va răpi şi să va înpreuna 
cu dănsă, atunce să va certa Gre-ce puţin 
lucru căt va fi voia giudeţului, 

di. Înparte-să muiarea de bărbat cu voia 
ei şi fără ştirea, giudeţului cănd va fi bărbatul 
el eretic, şi pentru ce va, meşterşugui să afle 
vreme să o pâtă omorâ sau săi facă altă rău- 
tate sau căce nu 0 ţine cum să cade sau nu 





Cănă îaste muiarea datore să înble după 
za. bărbat ori încotroo va mérge. gla. ks, 


a. Cănd va fugi barbă dentr'un oraş sau 
sat pentru vre o greșală mare ce va fi făcut 
acolo şi să téme să nu'l prinză giudeţul să'% 
facă certare, atunce muiarea iaste datâre să 
n argă după dăns ori unde va merge, şi de- 
are fi și vinovat tot să cade să meargă după 
dăns să să afle la nevoia lu. 

vy. Bărbatul încă iaste datoriu să margă 
după muiare cănd va fugi de frica giudeţului 
pentru vre o greşală ce va fi făcut, pre di- 
reptate, iară de va fi vinovată într'alt chip să 
vie lucrul să să certe pre vina eï atunce să 
nu margă după dănsa că nu iaste bărbatul 
datoriu pentru vina muiarei cum iaste mu- 
iarea datóre pentru vina bărbatului deapu- 
rurea să înble după dăns ori unde'și are 
merge. 

g» Muiarea iaste datore să înble după băr- 
bat încă nu numai! cănd va fi vinovat ce şi 
nevinovat sau şi pentru binele lui cănd va 
auzi că i să trece undeva meşterşugul ma! 
bine, sau pentru greutăţile şi dăjdele ce sămt 
întracel loc, să va duce aiori săi fie mai 
binişor că acolo nu pote terpi, sau şi dirept 
alt lucru; iară numai cănd va cunâşte că 
merge să facă vre o răutate, ce să zice furtu- 
șag, tălhușag şi alte ca acestea, acolea nu 
iaste datóre să margă. 

d. Cănd nu va vrea muiarea să înble după 
bărbat, ce va umbla cu şuvele ună altă va, 
găsi să să potă măntui zicănd că nu iaste o- 
bicâiul să înble muiarile după bărbaţi, nu i 
să vor prinde aceste şuvâle ce numai ce'i caută 
să margă după bărbat. 

e. Nu iaste dat6re muiarea să margă după 
bărbat cănd va vrea să margă bărbatul să lă- 
cuiască întralt sat şi aceasta pentru ce pen- 
tru că va cundşte óre ce nescare semne râle 
ca acelea cum barbatul va să o hiclenâscă să”! 
facă vre o răutate sau mărgănd pre cale să 
va téme să nu o înece undeva, dirept acea 
nu va merge. 

se Cănd să va tocmi un om cu o fămâe şi 
să va logodi şi"! va zice să'l aştâpte pănă în- 
trun an și atunce să să cunune și cu dănsă 
dup'acea să va prileji pănă la acea vreme să. 
purcează să iasă dentr'acel loc, atunce acea 
femée ce să zice logodnica, nu va fi datore să 
înble după logodnic. 

ze Cănd va fi bărbatul om rău sprănţar, 
şi va înbla den loc în loc, şi den sat în sat, 
șI nice la un lucru nu va fi om de stavâr și 
mal vrătos cănd va veni lucrul pentru răută- 
tile lui s4'] gonescă şi să'] scóță dentr'acel loc, 
atuncea nu va fi muiarea datóre să înble 
după dăns, cumu s'are zice de să va afla că a- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


cest om s'au făcut om rău dacă au luat şi s'au 
cununat cu acestă fămse, iară de să va afla 
cum au fost om rău de căndu'ș au fost, a- 
tunce muiarea iaste datore să înble după băr- 
bat ori unde va mérge pentru ce să chimă 
-că l-au ştiut cum iaste. 

n, Cănd să va tocmi un om cu muiarea 
sa, de'ntă! la logodinţa lor cum să nu aibă 
voe bărbatul să'şi scóță muiarea de la locul 
şi de la naşterea eï şi dup'aceia să va prileji 
de va veni lucrul numai să iasă dentr'acel 
loc, ce să zice de să va bolnăvi şi nu va pu- 
tea să să tămăduească într'acel loc, sau de va 
avea, vrajbă cu 6menil cel ma! de frunte ce 
vor lăcul acolo, sau cu maï marit lui sau căn- 
du'l va, scâte giudeţul şi] va goni den sat, a- 
tunce muiarea, să cade să înble după bărbat, 
iară să nu potă şuvăi cu alte tocmele ce 
vor fi avut. 


Pentru certarea hotruluă cum şi în ce chip 
za să cade să fie. gla. kz. 


a. De vréme ce greşala hotrului, iaste mai 
rea de căt greşala prâcurviel şi să certă pre 
multe locuri cu multe fâliuri de certări după 
cum va fi obiceaiul a fie ce loc. 

Ye O samă de pravile scriu să să tae capul 
hotrului, ales cănd va umbla hotrind de față 
del vor vedea toți, şi nu o dată ce dé- 
pururea, 

g. Alte pravile zic să gonâscă pre hotru şi 
să'i scóță dentiacel oraş sau sat unde va fi 
făcănd hotrie, alte zic să şi'l scâţă de tot de 
pre locul şi eparhia acelui giudeţ ce vor fi 
ascultători. 

d. Alte pravile zic să] cârte după cum va 
fi voia giudeţului. ce să zice să'l bage în ocnă 
sau să'l pórte pre uliţe și să!] bată cu piialea. 

e. Denafară de aceste certări ce să dau ho- 
trului, încă d&pururea să maï adaugă doo lu- 
cruri legiuite de ispravă; dece una iaste cănd 
remăne fără de cinste, ce să zice de ocară și 
de ruşinea ceștii lumi și deciea mare nice o 
credință. nice întrun loc, a doo ori căte toc- 
méle va face cu cineva pentru fie ce lucru ce 
are fi de aobănda la! nu sămt nice unele di- 
rept nemică ce la giudeţ tóte sămt stricate şi 
fără de ispravă ca unul om de ocară ce nu” 
ţine nime în samă cuvăntul ce grăiaşte ce iaste 
tot de ruşine unde mérge. 

8, Cela ce va găsi pre muiarea lui făcănd 
precurvie şi”! va răbda şi va lăcui iară'și cu 
dănsa, macar că să chiamă hotru iară acest 
feliu de hotrie nu să va certa cu de acest fea- 
liu de certare če am zis, că in destul şi! a- 
giunge căt rămăne cu rușinea în obraz. 

Z. Hotrul vre une! mueri cu bărbat sau a 
vre unei mueri de cinste, cătu'l vor prinde în- 
tăia dată să'l porte pre uliţe şi să] bată cu 
piialea prin tot trăgul, iară adoară să” facă, 
iară'şi aşa şi săY tae şi nasul. 


41 


Carele să chiamă hotru și cănd să va 
za» certa. gla. kn. 


a. Hotru să chiamă cela ce are muiari la 
casa luf de le ține pentru dobănda lui, ca- 
rele'și dau trupurile de le spurcă barbațiï tel 
răï şi fără omenie pentru puţină perzătore de 
suflet dobăndă. 

v. Nu numai cel ce are muiari slobode în 
casa lui să chiamă hotru, ce încă şi cela ce'și 
dă róbele şi slujnicile de să dezmiardă, băr- 
baţi! pentru dobăndă. 

g» Cela ce'ş va. da róba să să dezmiarde 
neştine cu dânsa pentru dobădă, acesta'și 
piarde puterea ce are asupra roabe! şi rămăne 
râba slobodă şi ma! vrătos giudeţul să] săr 
guiască să o marite, iară de nu o va mărita 
cum mal curund să/] cârte ca pre stăpăn cu 
ocna. 

d, Câla ce'şi va da fata la vre o dăscăliță 
muiare pentru să o înveţe carte sau şi alt 
meşterșug ceva şi încă'i va da şi plată să o 
înveţe şi” va da şi hrană ce” va trebui, și a- 
ceasta cu învăţăturile ei cele réle o va în- 
demna şi va tocmi pre vre un barbat de o va 
răpi fără ştirea părinţilor, atunce Bia stu să! 
facă lége cum să cade și să certe pre dăscă- 
liţă să" verse plumb topit în gură să pogoră 
pre grumazi la inimă pentru că pre aceste 
mădulare au eşit de la inima eï tote îndem- 
năturele fete! de au scărbit inima părinţilor. 

e. Hotru să chiamă nu numai cela ce în- 
d&mnă muiarile spre sburdăciune şi spre poftă 
rea ce încă şi cela ce le amăgeşie cu alte meş- 
terşuguri de le îndâmnă spre curvie, cumu 
s'are zice înblă neguţitorind pre casele muia- 
rilor dece le dă tot maï eftin de cumu’ pre- 
tul şi altele şi dăruiaşte pănă apucă de le a- 
flă firea şi deciea le scote den minte de le su- 
pune subt cinei voea, acâsta face tot pentru 
dobănda lui, 

8. Hotru să chiamă şi cela ce îndeamnă 
şi amăgeşte pre vre un cucon del spurcă ci- 
neva şi face sodomie dănd măzdă vre unui 
cetaş a lul sau vre unui slujnic, şi atunce de 
să va putea oblici cum s'au pănpărit copilul 
cu adevărat, hotrului numai să'i tae capul, 
iară de să va tămpla să nu’) fie spurcat de 
tot, pre hotru să'] isgonească şi să'l scoță de 
tot den tótă eparhia gindeţului aceluia. 

z. Hotru de față să chiamă, cela ce'şi dă 
voe mueril să euroari pentru să iea el căte 
oră ce dobăndă ce va, fi. 

n. Aceste trei sémne agiung hotrului celui 
de față, dece dentă! iaste una cănd, îndemnă. 
cu cuvăntul şi cu lucrul pre muiarea lui să 
pr6curvească, iară adoo să o amăgească pănă 
va pleca singură tu sine de să va da spre 
dezmerdăciunea bărbaților, a treia cănd va 
lua acesta ceva plată pentru acesta greşală. 

f. De va fi o fată fecióră şi de să va în- 


www.dacoromanica.ro 


42 


demna spre poftă rea pentru cuvintele şi în- 
demnăturile hotrului să va înpreuna cu vre 
un bărbat, macar de-are şi lipsi el într'acela, 
ceas, iară, tot pentru cuvintele şi îndemnătu- 
rile lui să va certa, pentru căce agiunge cum 
cu îndemnăturile şi tocmelele lut câle réle s'au 
făcut răutatea. 

į. Céia ce va face pre vre o fecioră să gre- 
şască trupeşte cu vre un bărbat şi aceasta nu 
cu cuvinte dulci ce cu deasila și fără voia et, 
acesta, nu să va certa ca un hotru ce ca un 
răpitoy cum vom spune mal gios, 

ai. Cela ce va primi în casa lu! pre vre un 
hotru. sau de'l va lasa să şază cu chirie să 
hotrească, muiari în casa luy, acesta'şi va 
piarde casa şi a fi domnescă şi!] vor certa şi 
cu globă după cum va fi voia giudeţului. 

vi. Cela ce va svătui sau va agiuta hotru- 
lui să hotrească acesta să va certa tocma ca 
şi hotrul. 

gi. Cela ce va fi cucon micşor sau fetişoră, 
şi de vor hotri cul-va. nu vor putea rămăne 
fără de certare nice aceştia, numai ce să vor 
certa maï puţin de cum are fi mari. 

di, Nu să va certa ca un hotru cela ce va 
hotri numa! odată muiare streină fiind den 
ruda lui sau altă muiare slobodă, iară să va 
terta de va hotri pre vre o muiare slobodă 
de trei sau patru or! sau de va hotri muiare 
cu barbat, întăia dată să va certa după cum 
va fi vo'a giudeţului, iară a doó oră i se va 
taia capul, iară de'şi va hotri muiarea sau 
fata, aşijdere dentăia dată i să va tăia capul. 

ei. Nu să va certa ca un hotru celace va ho- 
tri muiare străină sau fără bărbat și de nu 
va lua plată, iară de va hotri muiare cu bar- 
hat să va certă şi acesta, şi încă să va certa, 
mal rău căndu'și va hotri singur pre muia- 
rea, sa. 


Cela ceși va zăloji casa sa pentru să să facă 
acolo preacurvie și mestecare de sănge 

și alte feliuri de curvii și de lucruri seră- 
nave cum să cade, acesta să să certe în 
zae tote fealiurile, gla. kz. 


a. Oră cine'şi va zăloji casa pentru să să 
facă acolo curvie și altetâte fialurile de lucruri 
rele cum nu să cade, acela să chiamă hotru 
şi să va certa ca un hotru şi ca un prâcurva- 
riu şi ca unul de ceia ce fac sănge armeste- 
cat, ce să zice ceia ce'şi curvăsc cu rudele şi 
cu cuscriile şi cu cumătrele sau finele lor, a- 
cesta, să chiamă sănge amestecat, acesta ver 
va fi barbat ver muiare cu morte să să certe. 

y. Cela ce'şi va zoloji casa, pentru să să 
facă, acolo sănge amestecat sau sodomie ce să 
zice curvie cu copii, pre acesta să'i omâră ori 
cu,ce morte va fi mai cumplită. 

g. Lu casa celuia ce să vor face svaturi rele 
spre curvii şi şpre alte sorânăvil ca aceștea, 
sau şi într'alt log unde să vor face păcate. a- 


PRAVILA VASILE LUPU 


cela să va certa ca un hotru, iară de nu să. 
vor face păcatele deplin ce numai vorove a- 
tunce nu să va certa ca un hotru ce va lua 
altă certare mai micşoră. 

d. Cela ce va nămi casă în chirie pentru 
să facă acolo răutăţi şi curvii, ca un hotru să 
să certe. 

e. Aceâtea certărI să vor da nu numaicelora 
ce vor zăloji şi vor nămi case pentru să să 
facă acolo curviï şi alte pacate trupeşii, ce şi 
alte locuri de odihnă ce vor fi ori pre la vii 
ori pre la priseci ori prin pomete orf alte 
primbări asemenea acestora 


Pentru părinţii ceia çeş vor hotri fétele sale 
Zù céle trupesti. gla. L 


a, Hotria ce să face cu voe părinților iaste 
maï rea şi lucru plin de ruşine şi de mat 
mare ocară de căt ceia ce să face între străini, 
dirept aceia or! care tată ce'şi va hotri fata 
sa de'ntăi'și va piarde putârea cea părinţea- 
scă ce au avut spre fie-sa şi să albă străn- 
sore de la giudeţ cum maï degrabă să'i dea. 
tote zestrele ce i se vor veni de la tata-său şi 
să să desparță de dăns într'acesta chip cum 
nwș) iare mai fi fost nice odănădră fată, a doo 
tote bucatele căte va avea, să să ia tâte să fie 
domneşti, pănă cănd va fi acesta viu, dacă 
va muri atunce vor fi acelora ce vor rămănea 
moşneani de va fi avănd, a treia să’l bage în 
ocnă în tâtă viaţa lul acolo să chinuiască. 

v. Pravilele ceste mal noo dau învaţătură, 
tatălui celuia ce'şi va hotri fata ca să i să tae- 
capul, aşijdere să paţă această certare şi fra- 
ţii aceia ce'şi vor hotri surorile sau şi pre 
alte rude a sale ce vor pogori den săngele lor, 
care certare să cade să să ţie în samă la un 
pacat mare ca acesta după cum să ţine şi la. 
pravila rămnenilor pănă în zua de astăzi, ma- 
car ca la une locuri îl ceartă cu caterga în 
t6tă viața lor sau într'atăţa al și! purta pre 
magari cu pieile lătăndu'! pre tâte ulițele, 
iară certarea lor cea adevărată iaste mortea. 

g. Maica ctia ce'şi va vinde fata pre bant 
pentru să curvească neștine cu dănsa, să i 
să tae nasul, iară de să va afla că n'au fă- 
cut tocmeală să ia ban! ce numai ce să va fi 
plecat după voia. fetei'și atunce să va, certa, 
după voia giudeţului, iară de va fi căzut 
maica la, o greşală mare ca acéia pentru vre 
o nevoe mare ca actia sau pentru vre O să- 
răcie, nu să va certa așa cumplit, de vrâme 
ce să va milostivi şi giudeţul văzănd sărăciea, 
ȘI nevoea eï, 

d. Părinţii ce'şi vor hotri fii lor, macar de 
lé-are fi şi copil şi de are fi şi văduo, nu le 
va folosi aceasta ce tot să vor certa eu mârte. 

e» Nu vor putea să scape părinţii să nu să 
certe cănd vor zice cau făcut hotriea de ne- 
voe pentru destulă sărăcie, iară depurureau să 
vor certa; după aceia trebue să forte cerce- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILR LUPU 


teze giudeţul şi să socotească de va fi fost a- 
cea sărăcie a părinţilor carea să nu să fi pu- 
tut într'alt chip ocrămi cu alta ceva meșter- 
șug fără de cu hotria feciorilor să], şi aceasta 
va fi așa, sau să va mai milostivi giudeţul de” 
va mal uşura sau mal rău să va întărăta de 
cumplitu' va certa. 

S» Acesta feal de certare să înţălege cănd 
vor lua părinţii ban! pentru să dea feciorilor, 
iară de nu vor lua bani, nu să înțălâge acea- 
sta cortare, ce pâte fi că să vor certa întralt 
chip după cum va fi voia giudețţului, 


Pentru aie n ce vor hotri muia- 
za, rile lor: gla. la. 


a. Ort care barbat va hotri pre muiarea sa, 
să i să facă morte, macar căte o dată că pra- 
vila pre unii ca acestea hotri îl seâte den tâtă 
eparhia giudeţului, și altă dată îi pârtă pre 
tâte ulițele trăgului cu piialea pre magari şi 
să fie cu faţa spre códa ec Agata şi muiarea 
lui să tragă măgariul de dălogul căpestrului 
cu manule sale şi'ntr'acest chip să” bată pur- 
tăndu“ pren tot trăgul, alte date iară'şi îi 
certa cu caterga în tâtă viața lor. 

Y. În voia şi puterea giudeţului stă acest 
lucru să sămășluiască certarea morţii ce să 
cade să dea celuia ce'ș va hotri muiarea, sa şi 
mai vrătos cănd va arata giudeţului vre o 
vină ca acâea a bărbatului, dentru carea, se 
va fi îndemnat să cază într'această greșală 
mare a hotriel. 

g. Cela ce'și va hotri muiarea pentru să ia 
bani, să va certa cumplit forte, iară de o va 
hotri pentru să nu ia bani să va, certa cu a- 
devărat şi atunce iară nu așa cumplit cum 
are fi luat bani. 

d. Cela ce ştie că” curveşte muiarea și el 
tot o ţine în casă şi să face a nu şti nemică 
și o lasă de face prâcurvie atunce să chiamă 
cum 0 are hotri el singur și să va certa ca un 
hotru. 

e. Cela ce să face cum să culcă cu muia- 
xe'şi și apot lasă 6meni străini de se culcă cu 
dănsa, să va certa după voja giudeţului. 

s. Cela ce va ținia în casă pre cela ce cur- 
vEşte cu muiarea lui, ca și un hotru muiarel 
sale să va, certa. $ 

z. Cela ce'şi va lua muiare pre ceia ce o 
au certat pentru prâcurvie acesta să chiamă 
cu adeverat hotru, ce să zice fără de cinste și 
rușinat, iară nu să va certa, 

n, Cela ce va ţine în casă'și de nevoe pre 
muiarea, ce va fi făcănd prâcurvie pentru căce 
să teme de rudele eï sau pentru ce'l vor fate 
cu deasila să o ţie, atunce nu să chiamă a- 
cesta aşă, întracelia feal, nice "pote nime săi 
zică hotru pentru că o ţine de nevoe. 

£. Nu să chiamă hotru cela ce'şi ţine în 
casă pre muiarea sa care face precurvie cănd 
nu o știe cu adevărat că curvâşte, ce numai ce 


PE RR a n N A OR M 


43, 


are aşa óre ce prepus cum să fie arătăndu” 
s&mnele că face acest lucru. 

i. Numai răbdarea ce are barbatul, ce să 
zice cănd face muiarea lu! prâcurvie şi el 
rabdă nu zice nemică, acesta'l face de să 
chiamă hotru, cumu s'are zice cănd va avea 
aceasta răbdare pentru căce'! vine dobăndă, 
iară de nu"! va fi venind nice o dobăndă şi o 
va şti că curvâşte, și o ţine aşa în casă, să 
să certe după voia giudețului, 


Pentru răpitul şi ce certare să cade să să 
za. dea răpitorilor. gla. lv. 


a. Răpitoriu să chiamă, ceia ce vor apuca 
de vor răpi muiarea cuiva cea de cinste de'și 
vor răde de dănsa, sau vre o fată feciâră sau 
văduâ sau călugăriță, sau vre un copil, cănd 
vor lua pe fie care cu deasila și o vor duce 
de'ntracel loc unde le va fi voia de să vor 
mesteca trupâşte. 

v. Certarea, răpitorilor iaste numai mârtea. 

g. Cela ce va răpi pre vre o muiare nu să 
va certa numai cu morte ce încă va piarde 
şi bucatele, că le va da giudeţul muiaril cei! 
răpite de +a fi muiarea mireancă, iară de va 
fi călugăriță. dai-va giudeţul putâre să să hră- 
nească cu venitul ce va fi dentru acele bu- 
cate în tótă viața ei și după mortea ei le va 
da giudețul tóte acele bucate ta mănăstire de 
la carea au răpituo. 


d, Nu să va numai omoră răpitorul, ni- 
ce'şi va piarde numa! bucatele, ce şi ceia ce 
l-au svătuit să râpească, s'au i-au dat ajutor 
să răpească, şi acestia să vor Omoră Şi 'ȘI vor 
piarde şi bucatele ; iară de'l vor fi numai svă- 
tuit iară nu vor fi dat agiutoriu la vremea 
răpitului atunce”! vor numal Omoră iară bu- 
catele nu'şi vor piarde. 

e, Bucatele răpitoriului tote să vor da 
muiaril ceea ce s'au răpit, macar cau fost nu- 
mal cum are fi neguțală nunta între dănș. 

S. Părinţii, frații, nudele, stăpăni! isprav- 
pici muerii, toți aceştea pot să'i ucigă de tot 
pre răpitori, și să nu albă nice unul nice o 
certare, şi încă nu numai pe răpitori ce şi 
pre soţiele lor. şi pre ceia ce le vor fi într'a-— 
giutoriu, însă nawai cănd i vor găsi făcănd 
acel lucru, ce să zice cănd vor răpi, iară nu 
altă dată. 

ze Cela ce va răpi 6opil pentru sburdă-- 
ciunea, trupului, să paţă ca şi ceia ce scrie 
mal sus, cine’l va ucide să fie ucis, nice œ 
certare să nu albă. 

n, Nu va scapa răpitoriul ca să nu să cârte 
zicănd cau răpit muiarea pentru să să cunu=s 
ne cu dănsă, ce tot să va certa. 

f. Nunta ce să va face după ce s'au ripit, 
nu” bună de nemică, ce jate un lucru aşa, 
cum nu gér- fi fost după cum dau învăţătură 
pravilele împărăteşti, pentru că pravila besé- 


www.dacoromanica.ro 


d4 


ricel iartă acest feal de nunte cănd nu vor a- 
vea şi altă sminteală fără de răpitură, 

i. Cela ce va apuca, ce să zice va răpi pre 
wre o muiare ce va fi giuruită altul bärbat, ni- 
cum ca să să pótă cununa cu dănsa, iară încă 
mice cu alta, nice cu una nu póte să să mal! 
«unune acesta răpitoriul. 

„ai, Cănd va răpi neştine vre o fămâe și 
iară'și o va lasa de să va întârce la părinți 
şi la casași, şi atunce de să va însura şi să 
să cunune cu dănsa, acestă nuntă va fi bună, 
nu să va, certa ca un răpitoriu, iară de o va 
fi răpit şi să va fi și cununat. acéia nuntă nu 
e bună de nemică că să va certa ca un ră- 
pitor. 

vi, Certarea răpitorilor nu numai spre cela, 
ce răpeşte fată feci6ră, ce încă şi spre cela ce 
răpește muiare cu bărbat sau şi împărţită de 
bărbat, sau văduo, sau r6bă, sau fată de su- 
flet, veri bogată, ver săracă, veni cinstită, veri 
fără de cinste, tot întrun chip şi cu o cer- 
tare să vor certa. 

gi, Orl-care rob, sau nămit, sau slugoiu 
de va răpi vre o fěmée, nu să va certa numai 
cu mârtea, ce'] vor şi arde în foc. 


di. Nu numai răpitoriul să va certa ce încă 
şi cine Va svătuit şi ceia ce vor fi agiutat și 
-ceia ce vor fi poslușit la acea trébă la răpit să 
vor certa toţi întrun chip ca și răpitoriul 

ei, Ori cine va ascunde răpitoriul în casa 
sa cănd va răpi muiare, ca un răpitor să va 
certa, şi acesta iară numai nu'și va piarde bu- 
-catele. 


„si. Ori care muiare va răpi pre vre un băr- 
bat pentru desmerdăciunea eï ca un răpitor 
să va certa, şi acesta, de vr&me ce nu iaste la 
giudeţ alta nemică fără tot o certare celuia ce 
răpește fie bărbat fie fămee. 

zi, Muiarea ce va, răpi pre altă muiare pen- 
tru sburdăciunea trupului, ca un răpitor să, 
va, certa, 

ni, Cela ce va răpi copil, ca un răpitor să 
va certa. 

fi. Cela ce va răpi pre vre un copil, nu 
pentru desmerdăciunea trupului ce să'l ducă 
cu sine în vre o cale sau la 6ste, să să cârte 
după cum va fi voia giudeţului, 

k. Oră cine va răpi cucână tineré, carea nu 
va fi încă de vrăstă de bărbat, şi de'i va strica 
fecioriea să să certe cu cumplită mârte, ce 
să zice maï rău de căt pre răpitori, macar că 
zic o samă de dascali cum de va fi fecióra 
mică și săracă atunce răpitoriul să să cârte cu 
ocna şi tote bucatele lui să să dea feci6rei a- 
cel stricate, 

ka, Cela ce va strica fecioriea vre unii cu- 
cOne tinere ce nu va fi încă de vrăstă, macar 
“că nu o au răpit de'ntr'un loc într'alt, iară tot 
ca pre un răpitoriu să'l cârte, 

kv. Cela ce va răpi vre o muiare şi dup'a- 





~ 


PRAVILA VASILE LUPU 


cea o va mărita după alt bărbat, cu une ca 
aceste nu va putea șuvăi acesta, ce tot să va 
certa ca un răpitoriu. 

kg. Răpitorul, iaste dator să înzestreze pe 
muiarea ce-au. răpit după puterea lui şi după 
putérea şi destoiniciea muiarei, aşișdere și 
giudeţul să cade să îndemne să o înzestrâze 
după destoiniciea amănduror. PA 

kd. Ori care răpitoriu nu va priimi légea 
cumu'l va giudeca giudețul, ce va alerga la- 
alt giudeț maï mare nedejduind de altă is- 
pravă maï bună, iară acéia ispravă a dooa 
nu are nice o tărie. 

ke. Maï mare iaste rapitura cănd va fi cu 
soţii multe și cu multe fealuri de arme şi 
pentru că să răpeaşte fată de mare boiarin, 
și atunce giudețul va certa maï mult de cum 
are fi răpitura maï mică. 

ks. Răpitoriul să ceartă fie în ce loc un- 
de'l vor prinde, cumu s'are zice un om va 
răpi vre o muiare de cinste den trăg den laşi 
şi o va lua de o va duce la Camenița în ț6ră 
leşască, dup'aceia de să va prileji să'l prinză 
aice sub biruinţa Iaşilor să va certa de la 
domnul den Moldova, iară de să va prinde 
sub biruința Cameniţei să va certa de la bi- 
ruitorul locului aceluia, şi nice Domnul den 
Moldova nu iaste datoriu să'l trimiţă acolo, 
de va fi leah răpitorul, la Domnul de ţara le- 
şască, nice biruitorul acelui loc spre Domnul 
de Moldova dacă va fi moldovan, numai ce 
să cade să adevereze giudeţul cu mărturii ó- 
meni de credință cnm iaste răpitoriu şi a- 
tunce să va certa, şi nu'] va mal trimete arori, 
iară de vor scrie cărți Domni! unul la alalt 
şi să ceară ca pre niște ómenï de loc, atunce 
iaste datoriu Domnul acela, supt care biruire 
s'au prins răpitoriul să'] trimită pre dăns că- 
tre celalalt. — 

kz. Tâte greşălele pănă în 5 ai să săvăr- 
şesc, cumu s'are zice orl în ce feal greșală de 
va greşi neștine, şi de nul va pără nime la 
giudeţ pănă în 5 ai, nu mal pote nime dâciea 
să] pârască den e. (5) aï înainte, iară numai ră- 
pitul nu să pâte svărşi în 5 aj, ce după 10 ai, 
şi mal mult, pâte fie cine pre răpitor să/l pă- 
rască şi așa să să cârte ca un răpitor. 

kn. Răpitoriul de să va ascunde în besé- 
rică pentru să nu'l pótă lua giudeţul, şi den 
bestrică '] va prinde și'] va scóte de'l va certa 
cumu să cade. PE 

kf. Răpitura cea adevărată să cade să albă 
aceste dooa sâmne : întăi să ridice muiarea, 
dentrun loc să o ducă întralt loc, a dooa să! 
facă silă spre cinstea ei, iară de va lipsi 
una den aceste dooă lucruri, atunce nu laste 
răpitura, deplin. i 

l. Cela ce'şi va răpi muiarea den casa pă- 
rinţilor eï şi să o ducă la casa'şi, după ce să 
va fi culcat cu dănsă nu să va certa. 

la. Cela ce va răpi pre muiare'și mainte 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


dece să va culca cu dănsă, şi aceasta i-au fost 
găndul să să facă călugăriță macar că o au şi 
măritat părinţii, iară acesta să va certa ca un 
răpitoriu, iară de să va fi răpit cu voia el 
vrănd pentru să lăcuiască cu bărbat, atunce 
nu să va certa, numai de o va fi răpit fără 
de voia el și căndu” va fi făcut silă atunce 
pentru, sila ce au făcut să va certa după voia 
gludeţului. 

lv. Nu va putea, şuvăi răpitoriul zicănd că 
iaste mic de zile, nu i vremea, încă de însu- 
rat, ce tot-să va certa și așă, iară maï puţin. 

lg. Nunta ce să va face între obrazul cel 
răpitoriu şi acel răpite, şuvăiaşte răpitoriul 
şi scapă să nu să omâră, iară numa! ce'și 
piarde bucatele şi le va lua muiarea să fie a 
Je ej, iară sveatnicil şi agiutătoriï răpitoriului 
nu să vor putea măntui aşa, ce să vor certa, 
după cum va fi voia giudeţului, şi aceasta să 
zice pentru ceia, ce vor fi agiutat la răpit, iară 
nu pentru ceia ce-au agiotat după ce sau ră- 
pit, ce să zice ceia ce! vor fi primit în casele 
sale şi” vor fi ocrotit pre răpitori. 

ld. Răpitoriul depururea, să va certa ver 
fie cu voia muiarei ver nu, fie de-are fi cu 
voia muiarei pâte fi că nu sare certa, răpito- 
riul cu mórte, iară dacă nu va vrea muiarea 
și să va fi răpit cu sila atunce să va certa cu 
morte. 

le. Răpitoriul de să va prileji să răpască 
călugăriță și pentru să scape de certarea vie- 
ţii lui va să arate cum au fost cu voia ei de 
Sau răpit, nu” va folosi nemică voia eï, ce 
numai ce să va certa cu morte. 

ls. Cănd va mărturisi muiarea singură, de 
va zice cum s'au răpit cu voia el pentru să 
scape răpitoriul de certarea morţei, atunce să 
cade să cercetâze bine giudeţul să nu fie toc- 
mala părinţilor răpitoriului sau a rudelor luă, 
cu dare și cu multe meşterşuguri vor fi ple- 
cat muiarea să zică acest cuvănt cum iaste 
cu voia, eï, dece să socotească tot lucrul pre 
mănuntul. de să va afla cum sămt aceste meş- 
terşuguri răpitoriul numai ce'şi va piarde 
viaţa, iară de să va afla cum muiarea grăéşte 
de la sine ne îndemnată de nime atunce răpi- 
toriul să va certa după voia giudețului. 

lz, De să va afla cum să fie dat vre un ră- 
pitor bani mulţi muiarii mainte de ce-au ră- 
pitu-o pentru să o plece să fie cu voia eï şi să 
mărturisescă cum sau răpit cu voia el, a- 
tunce trebue să socotâscă giudeţul denafară 
de ceia ce i-au dat să nu” fie giuruit și alții 
pentru căce de't va fi giuruit şi alţii piarde- 
'ȘI va viaţa, iară de nu” va fi giuruit altă 
nemică atunce să va certa după voia giu- 
deţului. 

În. De vor vrea, părinţi fâtei şi de vor în- 
demna pre răpitoriu să le răpească fata, şi 
fata nu va vrea, atunce să va certa răpito- 
riul cu mârte, 


45 


1f. Cănd să vor iubi amăndol, răpitoriul cu 
fata cea răpită, și neputănd într'alt chip să să 
împreune, pentru dragostea ce au la mijlo- 
cul lor să vor svătui să să răpască atunce cum 
zic o samă de dascăl! nu să va certa răpito- 
rul de vreme ce iaste un lucru cum are fi tur- 
bat de dragoste, iară alţi! şi maï mulţi şi mat 
credincioşi dascall zic cum să să certe cu cer- 
tare ușoră după cum va fi voia giudeţului. 

m. Cănd vor răpi pre o muiare, și răpitori 
vor fi cu svatul ŞI cu ştirea el, iară nu'va vrea. 
să'i facă silă spre cinstea ef, iarăși răpitorul 
o va sili şi să va culca cu dănsa fără voia eï 
atunce pentru răpitul nu să va omorâ, iară 
pentru ce i-au făcut silă să va tăia capul. 

ma. Cănd va arata răpitorul cum nicum să 
nu fie toemiţi cu fămâia căud au răpitu-o ce 
încă vor fi şi cununaţi împreună, atunce au 
vor lua, nice o certare. 

my. Muiarea macar de are şi vrea, sau şi 
cu svatul şi cu ştirea eï s'are răpi, şi să'si 
strice și fecioriea, cu aceste cu tóte muiarea. 
nu să va certa nice cum, numai, răpitorul să 
certă după voia, giudețului. 

mg. Trebue răpitorul să arate giudeţului cu 
marturi aceia ómenï de credință sau şi cu 
gura mueril cum muiarea au vrut cu voia eï 
să să răpească și atunce să va izbăvi răpito- 
rul de morte, pentru căce de nu va pune tot 
lucrul să fie de faţă să cunâscă toți înaintea 
giudețului alta nu va fi ce numa! ce'ş va 
piarde viaţa. 

md, Cănd va avea răpitorul marturi mulți 
cum au răpit pre muiare cu voia ef, iară mu- 
iarea are mărturie cum au răpit-o cu sila a- 
tunce giudețul crede mat mult pre marturii 
muerii de-are fi numai doi de căt pre cet 
mulţi marturi ai bărbatului. 


me, Iară de nu vor avea mărturii, nice o 
parte nice alta, atunce să arate răpitorul 
semne ca acelea, cu tărie ca să să pâtă crede 
cum s'au făcut răpitura cu voia eï, iară sém- 
nele ce vor să arate sămt acestea : întă! cum 
muiarea, iubea forte pre răpitoriu, a dos cum 
au trimis de lau chemat să margă să o gă- 
sască, a, treia cum la vremea, răpitului n'au 
strigat să” vie cine-va agiutoriu, a patra cum 
o au găsit cu haine frumósă înbrăcată fiind 
gata, şi atunce dacă va avea aceste s&mne nu 
să va certa eu morte macar de-are şi zice ea 
cu gura eï cum au răpit-o cu sila iară de nu 
va, avea marturi muiarea sau sâmne să arate 
acesta lucru nu o va putea, crede giudeţul. 

ms. Cănd va mărturisi muiarea singură cu 
gura sa cum mainte de ce s'au rapit au fost 
făcută nuntă în desine, atunce de va face a- 
câstă mărturie, găsindu-să de puterea sa sau 
subt ascultarea părinților săl,10 va créde giu- 
deţul, iară de va fi în casă şi supt puterea 
bărbatului, atunce nu o va crâde. 


www.dacoromanica.ro 


46 


Oare ce certare să va da celuia ce răpește 
za muiarea cuvă. gla. lg. 





PRAVILA VASILE zii ia 


dănsă, nu să va certa cu mârte ce. după voia 
giudeţului, iară de să va afla că nu s'au în- 
preunat pentru altă şmintâlă ce-au avut, a- 


a. Nu să va certa ea un răpitoriu cela ce | tunce să va certa cu morte. 


va răpi pre vre o muiare curvă ce să va certa 
după voia giudeţului. 
Y. Pravilele ce dau certare pănă la morte 
celora ce răpesc muerï cu dâsila, inţelegănd 
cum să fie muiarea de cinste. sau să fie slo- 
podă sau măritată sau fată fecioră. 
g. Răpitorul pentru să fugă de certarea, 
vieţii lui va arata la giudeţ cum acestă mu- 
iare mainte de răpit au curvit cu altul şi iaste 
curvă, atunce giudeţul trebue să caute, de va 
fi fost acea, curvie la aratare nu să va certa 
răpitorul, iară de va fi pre ascuns şi vecini 
vor zice că iaste muiare bună atunce răpito- 
rul își va piarde viaţa. 
d. Cela ce va răpi muiare curvă cu voia ei, 
nu să va certa nice cum, 
e. Cela ce va răpi vre o muiare de cinste 
socotind cu asuprâlă cum să fie curvă, acela 
nu'și va piarde viața ce să va certa după voia 
ma 
8. Cela ce va răpi muiare curvă carea mai 
apol să. va fi întors den petrecerea eï cea rea, 
şi să va fi cununat cu vre un bărbat cu lége, 
atunce va cerceta giudețul de să va afla că a- 
cea curvă, dacă sau cununat şau petrecut 
viața cu cinste, va omoră pre răpitoriu, iară 
de va fi curvind şi după ce s'au cununat, ia- 
ră’şi atunce nu'şi va piarde viaţa ce să va 
certa după voia giudeţului. 
Ze Curva să cunóşte pre locul ce lăcuiaște 
şi pre haine ce pórtă pocaitu-s'au de curvie 
au ba, dece ori cine va răpi curvă pocaită 
certase-va cu morte. 
n. Cănd zicem că cela ce va răpi curva nu 
să va certa, aceasta să înţelâge numai cum nu 
“și va piarde viaţa, iară într'alt chip tot să va 
certa, după voia giudeţului. 
f. Ori cine va răpi muiare curvă ş o va 
tinea în casă cu sila, vor numara 10 zile de 
cănd au luat-o şi o ţine în casă'și, dece de 
nu va da la domnie 200 de taleri bătuţi, i să 
va tăia o mănă. 
i. Cela ce va răpi muiare curvă şi de va fi 
şi cu alte soţii cătră sine, încă 10 ómenï în- 
trarmaţi, i să va taea capul, sau cwn învaţă 
i alți dascali să să cârte cum va fi voia giu- 
ețului, macar că această voe a giudeţului să 
tinde cum am și mai zis pre multe locuri 
pănă la morte şi mai vrătos cănd sa va răpi 
fără frica lui Dumnezeu şi fără rușine de ó- 
meni. 
ai. Cela ce va răpi pre yre o muiare de 
cinste şi să o porte den loc în loc iară să nu 
să înpreune cu dănsa trupâște, atunce să cade 
să caute giudeţul şi să iea sama binişor și de 
va afla cu adevărat cum pentru căce s'au căit 
ce-au făcut pentru aceia nu s'au înpreunat cu 


et 
aA ARRA RE SSE a OEI AN O ORE e 


ii 


vi. Cela.ce va mérge în vre a casă pen- 
tru să răpască pre vre o muiare, iară nu oau 
răpit, trebue să cerceteze giudeţul dece de nu 
o va fi răpit iarăş dentru sine pentru căce să 
va fi căit ce va să facă, şi va fi fugit decolea.. 
nu să va certa acesta cu morte, iară de să va 
afla că nu au răpit pentru că nu o au găsit a- 
colea, sau cănd vor fi alergat Gmeni mulţi 
dece :nu o vor fi lasat, sau şi pentru altă 
sminteală, atunce ya certa. giudeţul pre ace- 
sta cu morte ca şi când o are fi răpit. g 

gi. Cela ce să cârcă să răpască călugăriţă 
macar de nu 0 are nice răpi acesta totuşi va 
piarde viaţa ca şi cănd o are răpi. şi de'i va 
zice macar un cuvănt : eşi den mănăstire şi 
eu te vol lua să'mi fii muiare şi mă voi cu- 
nuna cu tine, şi numai pentru atăta îşi va 
piarde- viaţa. 

di. Tâte pravilele înpreună învaţă de tote 
greştlele cum cela ce nu va face încă de tot 
greșala şi deplin acela nu va lua certare de- 
plină ce numai ce să va certa maï puţin dupa 
voia giudeţului, aşa. într'acesta chip iaste şi 
greşala răpitului, ce să zice cănd să va face 
răpitura, la muiare de cinste sau fată sau mu- 
iare cu bărbat sau vădod şi de nu să va face 
greșala de tot de ispravă la acest feal de fë- 
mei atunce răpitorul nu să, va. certa cu morte 
iară mai puţin, după voia. giudețţului. iară de 
să va răpi călugăriță atunce nemică nui va 
folosi, cum zice pravila altor tuturor, să nu 
să omóră, iară numal de să va ispiti să ră- 
pască călugăriță și de nu o are nice răpi, tot 
să va certa cu mârte ca şi cum o are fi răpit 
cu adevărat, 


Oare ce certare să va da celuia că va räpi 
Zae muiare călugăriță. gla. ld. 


a. Cela ce va răpi călugăriță de 1£ măna4 
stire, nu să va numai omori, ce încă şi buca- 
tele lui tote se vor da la mănăstire de la ca- 
rea au răpitu-o. 

v. Călugăriţa ce să va răpi de la mană- 
stire o vor pune de va locui la altă măna- 
stire şi acolea să o socotescă forte cu pază 
mare. 

g. Cela ce va răpi vre o muiare călugărila, 
sau alt obraz ce va fi giuruit luy Dumnezeu şi 
va fi şezănd în lontru în mănâstire. şi de o 
va răpi cu voia eï și el nu să va afla să o fie 
îndemnat sau svătuit sau săi fie dăruit ceva 
să o smomască sau să' fie giuruit nescare 
lucru sau bani, nice una de acestea macar 
să nu fie făcut, tot să ya certa cu morte şi 
nice un lucru nu pâte ca săi agiute să nu'şi 
piarză viaţa. 

d. Cela ce va apuca vre o muiare miteancă 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


de la mănâstire, şi acesta să va certa cu 
mârte,. 

e. Pravila înpărătâscă iaste tuturor cum 
ori-cine va face pace cu obrazul cel asuprit 
la fie ce greșală atunce cela ce-au asuprit nu 
să va certa aşa cumplit, iară la această gre- 
şală a răpitului acâstă pravilă, nu să ţine. în 
sémă, pentru căce obrazul cel asuprit iaste 
Dumnezeu carele dentăi să asupreşte cu ră- 
pitul mirese! lui călugăriţei, dece cu Dumne- 
zeu tine iaste destoimic să facă pace, dirept 
aceia nice un lucru nu pote agiuta răpitorului 
călugăriţe! să nu'și piarză viața, 


Pravilă pentru ceia ce fac curvie 
cu călugăriţe 
Acest feal de gregale să chiamă elinégte 
Zhe Yerosilia. gla. le. 


a. lerosilia iaste de multe fealuii, Tóte 
fealurile de greşsle cu căte să atinge omul de 
bestrică tâte acéle să chiamă ierosilit ; iară, 
aicia la tocmala acestii pravile acesta iero- 
silie să înțălege într'acesta chip: un mirean 
sau fie şi diiac, ce să zice om den cinul be- 
bériceï sau fie şi preuţit, de să va prileji să să 
înpreune trupeşte cu vre o călugăriță care 
iaste deapururea sunt închisorea mănâstirei 
sau și denafară de mănâstire, sau cănd să va 
înpreuna trupește cu vre o muiare mireancă 
în beserică, sau să să înpreune cu vre o mu- 
iare ce să va fi giuruit încă cu giurămănt să 
fie călugăriţă, 

v. Tot omul ce va face lerosilie cu cum- 
plită morte să va certa. 

g. Cela ce va face acest lucru, ierosilie, 
face o dată trei pacate mari de câla de morte: 
întăi sănge amestecat, adooa face prâcurvie, 
atreia, face furtuşag, dirept aceia de vreme ce 
tot creştinul s'au prilejit de are pre călugă- 
riță adevărată soră sufletească dece cine o 
va rușina ver cu voia ver fără voia eï acela 
rușinează cu adevărat pre soru-sa, dece iată 
că să chiamă c'au făcut sănge amestecat, și 
iarăși călugăriţa să chiamă mireasa lui Dum- 
nezeu, carele iaste cununată cu Dumnezeu, 
dece cine să înpreună cu dănsa, să înpreună 
cu muiare cu bărbat, dece iată că face pré- 
curvie, aice sămt do pacate mari de mârte, 
atreia, călugărița să chiamă şi iaste vas de 
besérică, dece cine o va streina den beserică 
şi o va spurca iată că face ierosilie, lerosilios 
să chiamă maï chiar fur de besârică, dece a- 
cesta să chiamă cau furat acel vas de besé- 
Trică, dece iată cu un pacat face trei pacate 
de cele mari de mârte cum scrie mai sus, di- 
rept aceia acestuia alta mau ce'i face ce pote 
fi că'l vor omori numai cu o mârte. 

d. Cela ce să va înpreuna trupâşte cu că- 
lugăriţă altă certare nu pote să"! mai dea fără 
numai o morte, şi să i să ia tot ce va avea 


47 


să să dea mănâstirii, de unde iaste călugăriţa. 

e. Oră care călugăriţă, de va vrea ea sin- 
gură cu voia el să să înpreune cu vre un băr- 
bat trupâşte, să o ducă la altă anănâstire să o 
închiză acolo și forte să fie în pază tare, căn- 
dai cu canon cu post cu rugă să va putea ceva 
folosi şi va fi şi celora lalte învăţătură bună ca 
să aibă frică să să teamă, iară altă certare tru- 
pească nu va avea pentru vine ca acestea, în- 
tăi pentru căce că ea nu iaste niceatăta vino- 
vată cum iaste vinovat bărbatul de vréme ce 
aceia șede la mănâstire și nu să duce să cârce 
pre nime cumu'! bărbatul de mérge de o smo- 
mâşte şi o prilestâşte, a doó puţine călugăriţe 
să fac de bună voia lor, mai multe să fac cu 
deasila şi cu amăgituri, sau mai multe şi de 
nevoe, dirept acâia giudeţul să fie cu mila 
spre dănse, 

S. Cela ce să va însura de'şi va lua muia- 
rea călugăriță aceia nuntă nu e destul, că 
iaste de răs şi de batjocură și urătâ tuturor, 
ce încă să câtă şi cu mârte, 

Ze Feciorii ce să vor nâşte den călugăriță, 
aceia sămt copii, nu vor moşneni nemică 
dentru averea măne-sa. i 

n. Cela ce să va înpreuna cu muiare ce 
încă nu va fi călugărită ce numai ce va fi pur- 
tănd hainele, atăta să va certa ca și cănd are 
fi călugărită de ispravă. 

f. Cela ce să va înpreuna cu slujnicele că- 
lugăriţilor carele sămt den afară de mănăs- 
tire, nu să va certa ca, cela ce să înpreună 
cu călugăriță, ce să va certa, după voia giu- 
deţului ca un curvariu. 

i. Nu vor putea părinţii nice rudele călu- 
gărițeï ca să facă pace cu cela ce să va fi 
înpreunat trupéşte cu călugărița lor, şi de are 
face şi pace, vinovatul nu'şi va folosi nemică 
cu acâstă pace, ce să va certa cu morte. 

ai. Cela ce va săruta călugăriţă, să va 
certa după.cum va vrea giudețul iară nu 
cu morte. 


Pentru ceia ce fac silă fecidrelor, de le strică 
Jecioria, Gre ce felu de certare vor 
za. avea, gla. is. 


a. Cela ce va face silă vre une! fecióre şi” 
va strica fecioria, de va fi bogat să'şi piarză 
giumătate den tótă avuţia lui căt va avea, iară 
de va fi sărac să'l bată şi să! gonâscă den lo- 
cul lut, 

v. Cela ce va face silă a muiare vădus, 
să va certa cu bani după destolniciia, ace- 
lui obraz, 

gə Cela ce va face silă vre unei fecióre 
ce ï-o vor fi dat părinţii să o hrănească sau 
la morte o vor fi lasat pre măna lui să o gri- 
jască şi să o socotească di ce'! vor fi trea- 
bele, acesta'și va piarde tot ce va avea şi să'l 
scâţă să’ gonească şi den locul lui, 

d. Robul sau nămitul sau sluga de va face 


www.dacoromanica.ro 


48 


silă fetei stăpănu-său să! arză în foc de viu, 
iară de va fi fost cu voia fâtei să” facă morte 
şi el. 

"e, Cela ce va face silă vre unet féte sau 
vre unii mueri vădud, şi de va fi cu arme și 
cu soţii să i să facă morte, iară de va fi fost 
fără arme atunce să să cârte după cum va so- 
coti piudețul. 

8. Oare cănd nu să va certa cu mórte cela 
ce va face silă vre uniea atunce cănd nu o 
va muta den casa eï, sau den casa părinţilor 
ei într'alt loc. 

Za Ori-cine va face silă a feci6ră micşâră 
încă, să nu fie de vi. (12) aï, să va certa mai 
rău de cănd are fi fost fată mare de vrăstă. 

n. Ceia ce fac silă celor mici, și încă nu de 
vrăstă fecidre, o samă de pravile pre cet bo- 
gați îi gonea și îl scotea den tot locul lor, 
iară pre cel mal mici îl trimitea la ocnă pănă 
cănd era voia giudeţului. 

f. Un fial de pravile zic să să cârte după 
voia, giudeţului, altele zic să” trimită la ocnă, 
alte zic să li să facă morte. 

i. Iară céstè pravile înpărăteşti ce sămt 
maï n06 carele să ţin în samă acmu în tótă 
lumea caută şi cerceteză, dece de va fi fost 
acea silă a fecióreï forte cu o nevoe mare că 
aceia, atuncă să va omorâ vinovatul, iară de 
va fi fost cu desmerdăciune și sburdăciuni şi 
cu dări şi cu giuruinţe şi fără nice de o nevoe 
atunce să va certa vinovatul după cum va fi 
voia giudeţului. 

ai. Muiarea ce i să va face silă cu voia eï, 
unii zic să să certe, alțif zic să nu să, iară 
alte pravile înpărăteşti zic de va fi muiarea 
vădud să va certa după voia giudeţului, iară 
de va fi fată nu să va certa nice cum. 

vi, Cela ce va sili fată sau pre vre o mu- 
iare fie ce fial va fi, să va giudeca cu giude- 
țul besériceï, ce să zice să afuriseşte şi i să 
dă canon. și să giudedă și de giudeţul cel mi- 
xenesc, ce să zice să cértă cu morte sau şi în- 
tr'alt chip cumu!l voia giudețului. 

gi. Cela ce va fi om den clirosul besériceï 
şi de va sili vre o muiare sau vre o fată, să] 
nevoiască episcopul să înzestreze fata, iară de 
va fi mirean, să'l nevoiască giudețul acelui 
loc să o înzestrâze. 

di, Çela ce va face silă muiare! celuia, ce”! 
va fi lasat ceva dirept suflet la mârtea lui, 
să va certa, după voia giudeţului şi'şi va piarde 
acel lucru ce't-au fost dat. 

ei. Cuconil ce vor naşte den muiarea di 
să va fi făcut silă nu vor moșneni nemică den- 
tru averea măne-sa. 

si. Cela ce să va fi certat odată sau de doó 
ori după cum va fi fost voia gludeţului și el 
nu să va fi pocăit, ce iară va fi făcut silă gi 
altiia, atunce să va certa cu morte. 

zi, Cela ce au făcut silă, iaste om den cli- 
rosul besâricei, să va certa dupa voia giude- 





PRAVILA VASILE LUPU 


ţului și une date să va globi cu bani alte date 
să leapădă de tot den meser€reşi iară une ori 
să opreşte de bestrică, iară cu aceste cu tâte 
să cade tot să înzestreze fata; atăta voie ve- 
gheată au aceşti Gmeni den clirosul besériceï 
căt nu să bat la giudeţ nice să pârtă pre 
uliţe cănd fac vre o greşală, pentru să nu facă 
rușine cinului besériceï. 

ni. Cela ce va face silă muiarel vădud, de 
va fi om den cliros să va închide într'o mă- 
năstire, sau într'o temniţă, de va şedea pănă 
cănd va fi voia giudeţului. 

fi. Cela ce va sili vre o fată şi dup'aceia 
cu voia eï o va lua de o va ţinea în casă de 
va fi ca o curvă, nu să va certa nice cum de 
pravilele cele înpărăteștă ce numai de la be- 
s6rică. 

k, Muiarea ce i să va face silă și dup'aceia 
de să va face curvă nu va putea, să'și ceară, 
zâstrele de la cela ce i-au făcut silă, 

ka. Ori-care muiare, după ce o va sili cine- 
va să va învaţa de să va înpreuna de multe 
ori cu acela, acesta nu să chiamă fără de 
cinste nice ruşinată pentru căce agiunge că 
au fost dentă! muiare de cinste, iară sila ce 
i-au făcut dentăia, dată biruiaşte şi și priso- 
seşte, dirept aceia, pote să vie la giudeţ să'şi ` 
cée zâstrele. 

ky. Pentru ce va certa giudețul pre cine-va 
pentru ce va fi făcut silă vre unii mueri tre- 
bue întăi să cerceteze bine de va fi fost mu- 
iarea, de cinste, pentru căce că deva fi fost 
de ocară şi muiare rea curvă, nu să va certa 
nemică cela ce i-au făcut silă. 

kg. Cela ce va face silă vre unei feate pen- 
tru să o ia să” fie mulare, de va sărgui să să 
cunune cu dănsa nu să va certa nemică. 

kd. Certareace să dă în vacul décmu celuia 
ce va face silă vre unei muiari, iaste după 
voia giudețului şi giudeţul cum va vrea aşa”! 
va certa, 


Cănd iaste datoriu cela ce va face silă vre 
unei féte să o înzestrdze și cănd o va lua 
Zae săi fie muiare. gla. lz. 


a. Cela ce va face silă vre unei féte, de o 
va înzestri şi să va cununa cu dănsa să”! fie 
femâe nu să va certa hemică, iară de nu va 
vrea să o ia muiare giudețul cel mirenesc va 
certa'l după voia lu! şi! va sili să o înzes- 
tréze, iară giudețul bestricil îl va aforisi pănă 
cănd să va pocăi şi'şi va face canonul. 

v. De nu vor vrea părinţi! featei să o dea 
după cela ce i-au făcu: silă, nu va putea giu- 
deţul să”! facă cu sila să o dea, ce numai ce'l 
va sili să o înzestreze acel vinovat. 

g» Zâstrele ce să cade să dea cela ce a fă- 
cut silă fâtei cei asuprite trebue să fie după 
destotnicia f&tei şi după averea silnicului, şi 
acesta stă pre giudeț să răspunză, ce să zice 
numărul şi căt va fi zâstrea, mult au puţin. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPT, 


d. Tela ce va face silă vre unei féte, şi el 
va fi sarac şi nu va putea da zâstrele cum să 
cade, atunce să'l pârte prin trăg cu pialea şi 
să' bată, pre tâte ulițele, décia să'1 șcâţă să-l 
-gon&scă den tótă eparhia, acelui giudeţ. 

e. De va fi neştine căsariu, și va face Silă 
vre unei féte dece nu pâte să o ia să” fie mu- 
iare, atunce giudeţul să'l silâscă să o înzes- 
treze şi să'l certe cumu' va fi yoia. 

» 8e De să va prileji să să înparţă nunta ce 
sau făcut cu fată ce i-au făcut silă, atunce 
zestrele ce i-au fost dat cănd i-au făcut silă 
nu să vor mal întârce la dăns ce le va lua 
fata şi după viaţa eï încă şi ceia ce vor moş- 
neni averea eï. 

Ze Cănd va dărui fata zâstrele sale celuia 
ce i-au făcut silă să chiamă atunce că i le-au 
dăruit, iară trebue giudeţul să socotească și 
să. cerceteze f6rte bine să nu cum-va fi făcănd 
acest lucru de vre o frică să'și dăruiască fata, 
z&strele sau cu altă înşălăciune a cuiva, pen- 
tru că âtunce nu va folosi darul acela, ce să 
va nevoi să o înzestreze. 

n, Când vor fi părinți! féteï vii, nice într'o 
samă de chip nu va putea fata să'şi dăruiască 
zâstrele celuia ce i-au făcut silă. 


f. Cănd va sta lucrul în cumpănă, cum de 
"și va dărui fata zâstrele va să să facă să fie 
curvă, atunce giudeţul silâşte pre vinovat să 
o înzestreze şi să o şi mărite cum mal desrăg. 

i. Cănd să va face silă fâtel cu voia el, ce 
să zice cănd va vrea și ea şi va poftì să să 
înpreune cu bărbat, atunce, giudeţul pentru 
să răspunză pe direptate pentru răndul zéstre- 
lor, trebue să cercetăze cum au fost acâsta 
voe a fâtei, pentru căce cănda” să va fi în- 
demnat fata după multe lincote şi giuruințe 
ce"! va fi giuruit şi încă” va fi şi dăruit pănă 
o va fi pornit spre înpreunare, atunce silito- 
rul să nevoiaşie numai să o înzestreze, iară, 
de va fi mărs fata singură la bărbat de'l va fi 
cercat pănă'l va fi găsit, nechemată de nime, 
atunce vinovatul nu o va înzestra, şi iară'și 
de va fi priimit fata fără atătea cuvinte numai 
că ce'f va fi zis odată, atunce giudețul cel mi- 
renesc nu va îndemna pre cela ce i-au făcut 
silă să o înzestrâze, iară giudeţul besériceï 
de nu o va înzestra îl va atorisi. 

ai. Zâstrele să cade să le dea silitorul fé- 
tei ta vremea cănd șă va mărita, iară să nu” 
dea mainte. 


În ce chip se va putea arata cum să să fie 
ZA, făcut silă fie cărei feate. gla. în. 


a. Cu glasul şi cu ţipetele ce va striga căn- 
du'i va face silă bărbatul cine va fi carele să 
auză vecinii și ceia ce vor trece pre drum şi 
să mărturisescă atunce să va arata cumu 
s'au făcut silă feter. 

vy. Arata-să cum s'au stricat fecioriea fâtet, 


49 


pre sănge ce să va arata, pre hainele eï, şi 
pre camașa fâtel. 

g. Cănd va vrea să arate fata, cum au fost 
fecióră curată la vremea cănd s'au înpreunat 
cu bărbatul va giura cum au fost fecióră în- 
treagă și o vom créde și aceasta cănd vor 
mărturisi şi vecinii cum au avut véste de fe- 
cióră curată şi 'şau petrecut viața cu cinste, 
iară de va fi avut véste rea, şi vecinii nu o v 
fi țiind nice într'o cinste atunce nu'l vom crede 
nice ginrămăntul, 

d. Vâstea cănd să va auzi, că cutăria iau 
stricat fecioriea, cutarele, nu iaste acésta a- 
ratare la giudeţ cum acesta să” fie stricat fe~ 
cioriea cu adevărat, iară face prepus mare 
forte, 

e. Mărturiele den casa féteï nu vor putea, 
arata, cuw s'au făcut silă fâtei, ce vor da nu- 
mal prepus. 

Se Cănd va mărturisi móşa, cum iaste fata 
întregă, o vom crâde şi aceasta cănd va fi 
muiare ca aceia, de cinste mâşă, şi de o va fi 
văzut că iaste fată şi o va fi socotit bine cu 
iaste întregă și a au pipăit cu mănule şi încă 
de-are fi mar! fost cu moşa do6 muiari destoi-, 
nice desă crâderea și învățate bine la acest/ 
-meşterşug. 


Pentru sodomie oră ce fél va fi și căte fealuri 
de sodomie sămt și ce feal de certare 
za. li să dă. gla. If. 


a. De vréme ce zisem péntru ceia ce fac 
silă fételor celor fecióre şi muiarilor văđduó, 
şi alte, să şi stăm tot pre acâstă cale, şi să 
spunem și pentru ceia, ce vor face silă a cu- 
coni brudii çe% vor spurca, care pacat să 
chiamă presprefire;, acest lucru presprefire să 
face în trei chipuri : dentăi cănd să înpreună 
neștine trupâște cu maica-sa ce l-au născut, 
sau fata'și, sau cu soru-sa, deci acesta păcat 
să chiamă sănge amestecat, al doile cănd să 
înpreună neștine presprefire cu vre un dobi- 
toc fie ce fial va fi; a treia cănd să înpreună 
neştine cu fie ce obraz parte bărbătâscă, care 
lucru maï pre scurt să chiamă Sodomie, pen- 
tru care lucru vrem să arătăm cuvănt răs- 
puns într'acest ehip. 

Y. Sodomleanii nu să certă numa! cu morte 
ce şi după morte trupurile lor le bagă în foc 
de Je ard. 

g. Oamenii cel vechi de demult şi elinit 
pre acestiea i-au fost certănd cu o muncă 
mare pre carii făcea acesta grozăvie, ce să 
zice sodomie, şi dup'aceia i-au fost omorând, 

d. Acesta fial, sodmleanii, să chiamă şi 
sămt fără de cinste si mainte încă pănă a'i o- 
cări înaintea giudețului. 

e. Sodomlenii, mainte încă pănă nu'l vor 
ruşina înaintea giudeţului, nu sămt volnici cu 
avuțea sa la mórtea lor să o dea cui vor vrea, 
iară de va lasa neştine cuiva averea sa la 


4 


www.dacoromanica.ro 


50 


morte, şi de are face şi, zapis şi dupaceia să 
va arata lucrul cum au fost şodomlean, stri- 
case-vor acele tocmele şi să vor sparge acele 
zapise cum nu şi s'are fi, făcut şi averea lui 
totă va fi domnâscă. 

S. Cela ce va face silă vre unui copil, pote 
acesta să'l ucigă de tot și nu va avea nice o 
certare de la giudeţ. 

Z. După pravila înpărătescă, nu va putea 
nime să fie ispravnic vre unul sodomlean nice 
la un lucru, nice la giudeţ nu va, îndrăzni să 
grăiască pentru sodomlean, aceasta să înţe- 
lege cănd va fi greșala lui aratată înaintea, 
giudeţului, pentru căce că de mare fi aratată 
greşala, fie cine are putea grăi pentru dăns 
să'! isprăvească ce va trebui la giudeţ. 

n. De să va afla neştine den clirosul besé- 
ricei să fie sodomlian să va sărăci de tote 
după cum scrie pravila besériceï de tot binele 
ce va fi avănd de la bestrică să va scapa şi 
vor opri şi de la bestrică şil vor duce de'l 
vor închide întro mănăstire departe şi mai 
vrătos căt vor lepada de tot şi çu totul de 
cinstea sa, şi atunce să va da pre măna giude- 
țului celui mirenesc să'l cârte cu mârte ce să 
zice să'1 tae capul, şi aceasta să va face cănd 
să va, afla c'au făcut sodomie numai odată și 
deplin, pentru. căce că de nu va fi făcut de- 
sevărşit ce va fi făcut numai varsare pe de- 
nafară prentre cópse, atunce nu Ý să va tăia, 
capul, ce să va certa într'alt chip pre după 
cum va fi voia giudeţului. 

f. Cela ce să chiamă că face sodomie acela, 
ia şi certarea, dară nu să chiamă că face so- 
domie numai cela, ce să înpreună trupâște cu 
parte bărbătească, ce să zice cu copil, ce și 
cela ce să va înpreuna cu muiare presprefire. 

i. Cela ce să va înpreuna cu singură mu- 
iarea sa într'alt chip. iară nu cumu obicé- 
iul muiarilor, răspunsu lui iaste de ispravă 
să! facă morte și nu'i va folosi dére căt şu- 
văi, de vreame ce iaste mai grea această gre- 
şală cănd să înpreună omul presprefire cu 
fămeia, sa de căt cu streină. 

ai. Sodomlean să chiamă încă și cela ce 
cu măna sa face varsare, iară de'l va vedea 
cine-va şi'l va prinde, nu să va certa cu morte 
iară cum va fi voia giudeţului. 

vi. Ori care muiare va meşterșugui de va 
mérge la altă muiare ca un bărbat, cu cinit 
ca acélea cum am scris şi maï sus, şi fre- 
cănduse iale acolo de va arunca sămânța, una, 
la alaltă, ce să zice de vor face acel lucru de- 
săvărșit să să stămpere de poftă, atunce pre 

„amăndo6 să le omoră, iară de nu vor face lu- 
crul deplin să vor certa mai uşor după voia, 
giudeţului. 

gi. De să vor afla frecănduse do6 mueri 
una pre alta, însă fără nice de o cinie, pănă 
cănd să vor slobozi amăndo6, să vor certa şi 
acestea după voia, giudeţului, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VAS:LE LUPU 


di. Care muiare va face în loc de bărbat 
cwvre un copil, ṣà} facă mârte ca unci so- 
domlence, alţi dascali zic să să certe după 
voia. giudeţului, 

ei. Nu va putea giudeţul nice întrun chip 
să mal micșureze certarea ce să dă la sodo- 
mie, ce deapururea le va taia capetele şi! va 
arde în foc, numai să socotâscă giudeţul cănd 
va fi lucrul desăvărşit, ce să zice în lontru, a- 
funce să'1 piarză, iară cănd vă fi denafară 
să! certe după voia luï cum scrie şi mal sus, 

si. Orl care sodomlean va face sodomie 
cu copil sau şi alt 'obraz parte bărbătească 
să”! facă morte şi să'l arză în foc. 

zi. Cela ce să va înpreuna cu vre o mu- 
iare prespre fire dormind în somn, şi încă” 
va fi muiarea, rudă den săngele lui, şi ea dacă 
să va deştepta va striga, acesta să să certe 
ca un răpitoriu, ce să zice să i să tae capul. 

ni, Sodomiea nu naşte rod, dirept aceia 
nu să smintește să să facă nuntă de rodul 
sodomleanului. 


fi, Greşala sodomiei să giudecă de la do6 
giudeţe, giudeţul bes6ricei ce îl aforişâşte, giu- 
deţul cel mirenesc face’! mârte și după morte 
trupul lui îl arde în foc. 

k. Cela ce va săruta, copil cu răvne, să să 
cârte după voia giudeţului. 

ka. Greșala sodomiet să arată cu semne 
şi cu înţelesuri. 

ky. Arată-să încă şi cu mărturii cari vor 
zice cum au văzut pe sodomlean apucatu-să 
de copil şi vrea să'] întârcă cu fața în gios cu 
dâsila și e! au auzit rugucindusă ș'au alergat 
de l-au scos şi alte ca aceste. 

kg. Țipetele şi strigarea copilului iaste de 
față sămn cum i-au făcut silă. 

kd. Cănd va dormi neştine într'un pat cu 
copil tănăr face prepus mare cum iaste ade- 
vărat sodomlean. 

ke. Cănd va fi cămâșa copilului cu sănge 
iaste de față sămn de sodomie. 

ks. Să prinză neştine copil cu dâsila să'l 
sărute face prepus cum iaste acela sodomlean. 
alegănd cănd va fi copil maj gios de 10 al. 

kz. Agiută forte mult la aratarea sodo- 
miei vestea, celui vinovat ce'! vor zice că iaste 
sodomlean. 


kn. Móşa şi vraciul pot să mărturisască de 
vréme ce vor fi văzut copilul şi de vor cu- 
n6şte făcut-au sodomie au ba. 

kf. Cuvăntul copilului nu va arata la giu- 
deţ greșala sodomiei iară face mare prepus 
cum să fie vinovat. 


1. Certarea, sodomiei pote giudeţul să o 
mai micșureze cănd să va face între cuconi 
micşori ce nu vor fi încă de vrăstă. 

la. Cănd va păţi copilul acâstă pacoste, 
sodomiea, de i să va fi făcut silă nu să va 
certa. 


PRAVILA VASILE LUPU 


Pentru ceia ce vor face curvie cu dobi- 
Za.  toce ce certare li să va da. gla. m. 


a. Bărbatul ce să va înpreuna cu dobitoc 
parte femeiască, sau muiare ce să va înpreuna 
cu dobitoc parte bărbătească; întă! li se tae 
„capetele și dup'aceia să ard în foc cu acel do- 
bitoc înpreună cu carele să va fi înpreunat. 


-Pentru sănge amestecat ce fél aste și ce fêl 
de certare li să va da celor ce vor face 
și cănd să vor certa ceia ce vor 
Zae fi vinovaţi. gla. ma. 


a. Sănge amestecat iaste un pacat și o 
greşală maï rea şi maï cumplită de căt pré- 
curviia, şi să chiamă sănge amestecat cănd să 
vă înpreuna, neştine cu o muiare ca aceia cu 
care nu să vor putea înpreuna cu nuntă după 
pravila „besâricel. 

v. Amestecarea de sănge să face în do6 
chipuri: chipul dentă! iaste cu nunta cănd să 
va cununa, neștine cu vre 0 muiare carea nu”! 
o au dat pravila, iară a dod iaste fără de 
nuntă, ce să zice să înpreună cu dănsă încă 
mainte de cununie. 

g» Certarea săngelui mestecat ce să face 
fără nuntă iaste ca şi prâcurvia. macar că şi 
zic alţi dascali cum cela ce face sănge ameste- 
«cat să să certă cu morte, alţii zic iară'şi să să 
«érte după voia giudeţului, iară cei mai mulţi 
Şi cei mai mari şi maï credincioşi dascali zic 
„de să va face sănge amestecat între obraze 
ce vor sui şi vor pogori pănă întru a do6 ste- 
penă, atunce certarea lor iaste mârtea, iară de 
Să va face sănge amestecat întru obrazele ce 
sămt mal sus de a do6 stepenă sau cu obraze 
ce stau de o parte, certaxrea iaste după voia 
giudeţulul ; cumu sare zice, mestecătoriul cel 
de sănge s'au înpreunat trupeşte cu maica-sa 
sau cu în mamaică-sa, ce sămt obraze de să 
sue în sus spre stepena de sus şi a dod sau 
cu fata sa sau cu fata fetei sale ce sămt şi a- 
ceste obraze carele pogâră în gios spre ste- 
pena întăi şi a do6, atunce să va omorâ, iară 
de să va înpreuna trupâşte cu fata mătuşe-sa 
ce iaste obraz ce stă de o parte, ce să zice a- 
Jlăturea, să va certa, după voia giudeţului. 

d. Cănd nu va fi singuri săngele amestecat 
ce va fi înpreunat şi cu prâcurvie sau cu silă, 
wăspunsu'! acestuia numai să'l om6ră, cumu 
sare zice óre cine să va înpreuna trupâște 
cu fata, sa cea măritată sau şi nemăritată și 
acesta o prinde cu dâsila, ce să zice i face silă 
şi să înpreună cu dănsă, acesta n'are nice o 
nedejde dé mai firea viu. 

6. Muiarea ce să va, înpreuna trupâște cu 
“vre o rudă a eï de va fi de cele ce să suie sau 
de cele ce pogóră, obraze pănă a do6 stepenă 
să. va, omorâ, iară de va fi de obrazele ce sămt 
de laturi să va certa după voia giudeţului. 

se Mal cu milă să va certa muiarea de căt 








Di 


bărbatul la pacatul săngelui amestecat, de 
vreme ce iaste mai prâstă și mai lesne spre 
cădere de căt bărbatul. 

Z» Cela ce va face mestecare de sănge cu 
vre o rudă a muiarii sale, să va certa cu giu- 
dețul şi deciea nu va maï putea să să culce 
cu muiarea lui. 

n. Sănge amestecat să chiamă nu numai 
cănd să va înpreuna cu vre a rudă a sa ca- 
rea pogóră den săngele lui sau den săngele 
muiarel lui, iară încă să va înpreuna cu vre 
o rudă a sa ce' va fi den svăntul botez. 

f. Deslegă-să nunta ce să va face între 
ruda sa cea den sv. botez, și vor lua óre ce 
puțină certare de vréme ce va crâde giudeţul 
cum nu s'au știut, 

i. Cela ce să va însura şi va lua muiare 
vădud și va avea, o fată cu bărbatul dentăi, 
de să va cumva înpreuna trupeşte cu fata mu- 
iaril, sale, face sănge amestecat și să va certa, 
cu morte, 

ai. Feciorul de să va înpreuna cu curva 
tătăne-său, sau cu maşteha-sa, face sănge a- 
mestecat şi să va certa cu morte, macar că 
zic unii că să va certa după cum va fi voia 
giudeţului. 

vi. Tatăl ce să va înpreuna trupéşte cu 
muiarea, feciorului său să va certa cu o cer- 
tare mare, însă numai nu i să va face morte. 

gi. Fratele de să va înpreuna cu soru-sa, 
fără nice de o nedâjde să va omorâ, 

di. Cela ce să va înpreuna trupâşte cu 
fata frăţine-său, sau a surori-sa, sa cu mă- 
tușe-sa, sau cu muiarea frăține-său, sau cu 
sora muiarnii'și tot sănge amestecat face și să 
va certa, după cum va fi voia giudeţului, 

eï. Cănd să vor înpreuna trupeşte cu vre 
o muiare tatăl cu feciorul atunce să face 
mestecare de sănge şi să vor certa, amăndoi 
cu mârte. 

si. Denafară de aceste certări ce să ceartă 
mestecătorul de sănge încă aforișâște și be- 
sérica. 


Pentru mestecarea de sănge çe să face 
Zae cu nuntă, gla. mY. 


a. Mestecătorul ce face mestecare de sănge 
cu nuntă nu să va certa cu mórte, ce numai 
după cum va fi voia giudeţului, ce să zice de 
va fi boiarin numai cel vor goni şi'l vor scâte 
de tot den locul lui şi den totă eparhia ce va 
fi subt măna acelui! giudeţ, iară de va fi om 
de gios, întăi să'l bată, decia să'l izgonească 
şi prâcesta şi aceasta va să fie cănd nu vor 
şti că'şi sămt rudă şi să vor înpreuna cu 
uuntă, iară de să va afla cum s'au ştiut că 
sămt rudă şau făcut o nuntă să să cârte mai 
mult şi mai cumplit, de cum are fi făcut a- 
cestă greșală fără nuntă, ce să zice curvie, 
de vreme ce n'au bagat în semă taïna nun- 
țeï ce să face pentru besėérică. 


* 


www.dacoromanica.ro 


52 


PRAVILA VASILE LUPU 


Y. Avuţia amănduror obrazele ce vor face | celuia ce nu va cunâşte nice un fial de pravile 
mhestecare de sănge să fie t6tă domnescă, iară | ce numai celuia ce nu va cunâște pravila ceia 
de vor fi avănd cuconi cu altă muiare sau | ce nu o cunosc toți, cumu s'are zice un om la 


muiarea cu alt bărbat dentăï încă mainte de 
ce să vor fi înpreunaţi atuncea averea lor să 
va da acelor cuconi iară nu va fi pre séma 
domniei. 

g. Cănd să va face mestecarea de sănge 
fără de nuntă, mestecătorul cel de sănge nu 
'ȘI va piarde averea ce numa! ce să va certa. 

d. Mestecătorul de sănge nu vå putea la 
mârtea lui să'și dea averea lui or! cul va vrea, 
macar şi cu zapis, că nu va fi lucrul stătăto- 
riu, că de să va arata după mârte cum să fie 
fost mestecătoriu de sănge să vor strica acele 
tocmele tóte şi avuţia lui totă să va lua pre 
séma domniei. 

e. Darurile ce să vor dărui unul pre alt, la 
nunta mestecătorilor de sănge, nu vor fi întru 
nemică ce să vor lua, şi acestea domnești. 

Se Iară feciorii ce să vor naşte den meste- 
cătorii cel de sănge nu vor putea moşneni a- 
verea părinților săi, nice vor putea nice în- 
tr'un chip să să facă să fie cum are fi den pă- 
Tinți cununaţi, şi aceasta va fi cănd să vor fi 
născuţi feciorii la vreamea ceia cănd va fi mes- 
tecarea de sănge la aratare de vor vedea toți 
și să vor şti şi mestecătorii cel de sănge şi 
vor cunóşte’şi singuri greşala, iară de să vor 
fi născuţi cuconii la vremea încă pănă a nu 
să cunóşte mestecătorii de sănge cum fac a- 
cestă greşală atunce feciorii aceia sămt cum 
are fi den părinți cununaţi şi vor moşneni tot 
ce vor fi avănd părinţii, 

Z. Nuntele ce să vor face dentru sănge ame- 
stecat, ce să zice den cuscril sau den seminţii 
ce vor pogoră dentr'un sănge sau den cumătri! 
ce vor fi den svăntul botez, acestea nunte să 
var despărţi cum am şi mal zis şi nu vor pu- 
tea acele obraze dup'acia să să mai căsăto- 
rească nice cu alte obraze străine 

n. Tinerii, şi ceia ce vor fi încă mici de 
vrăstă, de să va prileji să să însóre şi să'şi ia 
vre o rudă, să nu să cârte cu morte iară după 
voia giudeţului şi cu multă milă, însă aceasta 
va fi cănd să vor face mari să să desparță și 
să nu mal facă acest lucru mestecare de sănge 
pentru căce de vor sta tot întracâstă înşelă- 
cine să vor certa; deplin ca şi ceia, lalți după 
voia giudețului şi fără nice de o milă. 

f. De vor apuca să nu să facă nunta ce va 
să fie cu sănge amestecat nu să vor certa, 
cumu sare zice de vor fi numai logodiţi sau 
într'ajt chip legaţi cu cuvăntul și făcuţi toc- 
meala, aceştia să nu să certe. 

i. Nu va putea fie ce fial de mestecători de 
sănge să şuvăiască înaintea giudețului cum 
n'au știut mestecarea, de sănge, alegănd de va 
fi ţăran de cei neînțelegători, 

ai, Necunoştinţa pravilei celui mestecător 
de sănge nu dă să aibă certare mare, însă nu 


mórtea sa de va lasa învăţătură cu scrisâre ca 
să margă fata lui să lăcuiască în casa cutărut 
om care lucru acela să o hrănâscă şi să'f ție tote 
bucatele pănă cănd va veni vremia de va fi 
de vrăstă de măritat, drept acâia iaste pravila 
cum să nu pótă nice acesta nice feciorul luf 
să o ia şie muiare pre ceia ce o au hrănit şi 
o au crescut, acmu aceştia de nu vor fi ştiut 
această pravilă şi vor fi făcut acâstă greșală 
aice pote şuvăi vinovatul să nu să cârte, iară, 
de va fi lucrul într'alt chip să ştie şi să cu- 
n6scă toți atunce nu va putea șuvăi vinovatul 
şi să zică cum n'au ştiut. 

vi. Neştiinţa mestecătorului de sânge spri- 
jin6şte pre vinovat de certarea cea mare, iară 
nu de tote certările, şi ma! vrătos sprijineşte- 
obrazul cela carele iaste credincios spre giu- 
deț cum să nu fie ştiut și să va certa celalalt 
obraz ce'să socotâşte cum să fie ştiut, iară de 
vor fi ştiut amăndud obrazele sminteala lor, și 
el tot s'au înpreunat, atunce amăndud obra- 
zele să vor certa după voia giudeţului, 

gi. Seminţia ce să face după darul svăntu- 
lui botez, de vreme ce iaste o rudă care nu să 
pote cunóşte de tote Grile dirept aceia dacă 
să făce amestecare de sănge întru aceste fea- 
luri de obraze giudeţul cr&de cum mau ştiut, 
şi nu să cârtă nice cum, macar că şi zic 
o sâmă de dascali cum să cade să să cârte 
deapururea, căt şére fi de micşoră certarea, 
ce să zice cu bani sau şi cu altă. 

di. Cela ce va face nuntă cu sminteală de: 
sănge amestecat cu neştiință, în vreme ce'şt 
va cunóşte sminteala îndată să să desparţă, 
nu să va certa nice cum. 

ei, Iară de să va fi făcut mestecarea de: 
sănge fără de nuntă, nu vor putea să şuvă- 
iască să zică cum n'au ştiut, ce să vor certa.. 

si. Muiarea pote şuvăi că mau ştiut smin- 
téla nunteï sale şi nu să va certa nice cum, 
însă cănd va fi sminteala eï sminteală de pra- 
vilă, iară cănd va fi sminteala eï de prespre-- 
fire atunce să va, certa, şi ea, 

zi. Cela ce va şti sminteala semenţii şi nu 
va baga în sémă, ce tot va face el nuntă cu 
mestecare de sănge, de să va căi dup'aceia, și 
de să va înpărţi de aceia nuntă, nu” va folosi 
nemică acea pocăință ce să va certa după voia. 
giudeţului. 

ni. Cela va lua asupra sa giurămănt cum 
n'au ştiut cum iaste nunta cu sminteală, să'l 
crâdem, şi căndu'l vom putea crâde cu ade=+ 
vărat cănd va avea vre un semn ca să arate 
cu adevărat cum n'au ştiut, însă nu avem alt 
mai bun senin de cănd vom vedea nunta de 
faţă cu mare pohvală în svănta besérică, pen- 
tru ce că atunce arată cum mau ştiut şi cré- 
dem atunce şi giurămăntul lui şi nu să va. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


certa, iară deși va fi făcut nunta pre ascuns 
ïn casa lui, atunce iaste sămn cum au ştiut 
de smintâla lui și nice giurămăntul nu” vom 
crâde, ce să va certa după voia giudețului cu 
morte după greșala lui şi după cum va fi şi 
mestecarea, cea de sănge după cum și maï sus 
am dat cuvăntul de învățătură, 

fi. Svrăşitul pravilelor împărătești pentru 
tote păcatele şi greşelele câle trupâști şi pen- 
tru tote certările lor. i 


Pravila înpărătească 


„pentru certarea celora ce suduesc, cănd li să diy 


za, vada gi cănd nu li să va da. gir. mg. 


a. Cela ce va sudui pre un om cănd nu va 
fi de faţă, să “va certa, într'acela chip ca şi 
cănd are fi suduitul de faţă. 

v. Cela ce va sudui şi va ocărâ pre cel 
mort, să să cârte iară nu aşa tare cum are fi 
«cănd au fost viu. 

g. Cela ce's] va răde de altul arătănd mu- 
téşte, acela să va certa ca și căndu'l are fi 
suduit și ocărât cu cuvăntul. 

d, Cela ce trimite pre altul să îndâmne pre 
meștine să suduiască şi să 'ocărască pre cine- 
"va, sau să'i pornească asupra cuiva de să'l 
-suduiască, deapururea, şi acesta să va certa 
«ca şi un suduitor, 

e. Încă să va certa ca um suduitor și cela 
-ce să va învața a trece deapururea pre lăngă 
scasa vre unel muiari de cinste şi va trece de 
multe azi tot căntănd, acesta de'i pare nescul 
lucru micșor iară acesta să cârtă şi cu glóbă 
:şi cu alte certări trupâști. 

S. Cela ce va sudui pre cela ce l-au suduit, 
“să să cârte ca un suduitor, iară puţintel, maï 
ușor de căt cela ce au suduit întăj. 

Z. Cela ce va grăi omului cuvinte bune, 
şi le va grăi cu hicleșug de'l va batgiocuri, ce 
să zice va grăi îndărăpt, acesta să va certa 

"ca un suduitor, 

n. Cela ce va grăi cătră altul cuvinte 
sprănţare cu meşterșug spre alt obraz ca să 
mu să priceapă că'şi răde, cumu s'are zice 
-cănd va zice cul-va, că eu nu sămt fur sau 
cănd va zice mult îmi pare rău unde ţâu fă- 
„cut atăta rugine ca unul fur, şi alte ca aceste, 
să să certe ca un suduitor. 

f. Cănd va grăi neştine către altul cuvinte 
«de sudalmă și luf nu i-are fi fost găndul să'l 
suduiască, ce să zice în chip de glumă, să să 
„certe ca un suduitor pentru că depururea, 
-crâde giudeţul că și gluma iaste cu pizmă, şi 
-cănd glumeaşte își face răs de'l suduiaşte pen- 
tru să nu să priceapă că'l.suduiaşte, alegănd 
«cănd va fi firea omului şi învăţătura pre fie 
ce cuvănt tot să suduiască, sau cănd va fi 
meştine taran prost. 

i, Cănd va giura cela ce au suduit cum nu 
S-au suduit în dedins pre neștine, atunce giu- 


53 


dețul va socoti de va fi acel om deprins cu 
acâle cuvinte de le grăiaşte deapururea şi nu 
suduiaşte pre nime, va crede giudeţul giură- 
măntul lui, iară de vor fi cuvinte de sudalmă 
atunce nui va crâde giurămăntul ce!l va certa 
ca pre un suduitor și nu va socoti giurămăn- 
tul lut. 

ai. De va zice neștine altuia tu al barbă 
mare, iaste cuvănt ce să prinde şi dirept su- 
dalmă şi nu drept sudalmă, pentru că acâstea, 
cuvinte să chiamă ca neşte isvâde, şi giude- 
tul maï bine crede cum să fie fără de sudalmă, 
jrept aceia nu să va, certa atunci acela ce áu 
zis acele cuvinte. 

vi. Cănd nu va fi fost măi demult vrajbă 
între cela, ce au suduit și între cel suduit, a- 
tunce cuvintele să spun mai spre gănd bun 
de căt rău. 

gi. Cănd va sudui neștine pre altul, glu- 
mind amăndi, nu să va certa, ca un suduitor. 

di. Cela ce va face niscare mascăriciuni 
de să răză cetaşií lui ca un suduitor să va, 
certa, 

ei. Giudeţul ce va sudui sau va bate pre 
cela ce va zice că nu” place giudețul lui cum 
l-au giudecat şi să va giudeca la alt giudecă- 
toriu ce va fi maï mare de căt dăns, acela să 
să cârte ca un suduitor. 

si, De va fi neştine vre un om ca acela să 
albă vre o mesersre și de va, zice cui-va vre 
un cuvănt de sudalmă pentru să tocmâscă 
pre ceia ce să sfădesc înaintea lui, acesta nu 
să va certa ca un suduitor. 

zi. Dascalul ce'şi va bate ucenicul nu să 
va certa ca un suduitor căndu'l va hate cu 
măsură şi spre învăţătură şi stă acest lucru 
după voia giudeţului să giudece bataia uce- 
nicului de va fi fost cu măsură şi spre învă- 
ţătură sau de nu va fi fost, pentru că de nu 
va fi cu măsură să va certa, ca un suduitor. 

ni. De să va prileji neştine vre un filosof, 
sau vre un numărător de stele, cănd va căuta, 
în obrazul cul-va, şi de” va zice fur, nu să 
va certa ca un suduitor, pentru căce de i-au 
zis fur nu i-au zis pentru să!l suduiască ce 
pentru că l-au cunoscut cu meșterșugul său 
cum iaste fur. 

fi. Nu va putea feciorul nice nepotul pănă 
a 8-a stepenă ca să ceară giudeţ ca să certe 
pre tată-său sau pre moșu-său, şi alte obraze 
ca acestea, pentru ce l-au suduit sau l-au bă- 
tut, de vréme ce giudețul crâde cum tatăl şi 
moșul şi alții ca aceştia i-au suduit şi i-au 
bătut spre învățătură iară nu spre răutate. 

k. Acésta să înţelâge cănd va fi bataia şi 
vatamarea cu măsură pentru căce de vor trece 
de măsură atunce acela ce l-au bătut sau l-au 
vatamat să va certa trupâşte, şi stă acesta în 
voia giudeţului să legiuiască de va fi cu mă- 
sură, sau de nu va fi vătămătură. 

ka. Feciorul cel va vatama tată-său pre- 


www.dacoromanica.ro 


5i 


spresamă, macar.de are fi şi spre învățătură, 
iară de va vrea póte să facă pre tată-său şi 
fără de voia lui să” dea ce'i va fi partea şi să 
să usebască de dăns. 

kv. Tatăl pote să îndemne pre giudeţ să 
certe pre fiiu-său cel va fi suduit macar de- 
are fi sudalma, căt de micşoră. 

kg. Domnul, fără de certare şifără de cu- 
vinte de sudalmă, pote să îndireptâze pre ro- 
bul său spre învăţătură. 

kd. Priiatelul şi ruda de va sudui pre priia- 
tel sau pre rudă, nu să chiamă că l-au suduit 
cu gănd rău cumu l-are sudui vre un străin. 

ke, Cela ce va fi sudui pre cine-va de răpi- 
tul mănieï sau den sminteala limbei, să nu să 
câte ca un suduitor, iară să cade într'acel 
ceas ce au suduit să'și tocmască lucrul şi să 
să lase mai mic căindu-se ce-au făcut şi po- 
coința sa fie de faţă şi să'şi ceară ertăciune 
la. vedâre, pentru căce de va lipsi vre una 
dentraceste certase-va ca un suduitor. 

ks. Cela ce va sudui pre neştine şi cel su- 
duit va primi sudalma şi va zice, eu am vrut 
de mau suduit, atunce cela ce au suduit nu 
să va certa, şi acesta să înțălâge cănd va ră- 
mănea sudalma asupra obrazului celui su- 
duit, iară de va trece sudalma şi la alt obraz, 
atunce acela al treilea obraz pote să vie să 
părască la giudeţ şi să'1 rescumpere giudeţul, 
cumu s'are zice va sudui neștine pre vre un 
copil şi sudalma nu rămăne asupra copilului 
ce trece la tată-său, atunce macar că şi pri- 
meşte sudalma, iară iată-său pâte să vie la 
giudeţ şi sâ'și ceară rescumparare. 

kz, Aşijdere de va sudui neştine muiarea, 
cuiva, sudalma va trece spre bărbatul ef, şi 
de va sudui neșştine pre vre o slugă sudalma 
trece la stăpănu-său. 

kn. Cela ce va sudui pre omul cel dom- 
nesc să chiamă cum au suduit pre domm, şi: 
dâre şi erta cel suduit, iară fiind om domnese 
domnul nu'l va erta ce'l va certa. 

kf. Cănd va sudui neșştine pre altul mult 
şi el va tăcea şi va primi sudalma, de vreme 
ce va fi sudalma mare și va fi şi cu lucru fă- 
cută, şi cel suduit va fi şi vatamat la trup 
dentrace sudalmă, atunce giudeţul va certa 
pre cela ce au suduit macar dâre şi primi cel 
suduit sudalma, pentru ce că AA créde 
cum cel suduit de frică zice că priméşte su- 
dalma iară nu cu adevărat. 

l. Cela ce va trimite pre alt cine-va să su- 
duiască pre altul şi el nu'l va sudui, nu să va 
certa ca un suduitor. 

la. Cela ce va zice cuiva eu sămt mai de 
cinste de căt tine şi mai boiarin, atunce acela 
să suduiaşte şi să va certa ca un suduitor, 
iară de” va zice cinstit sămt şi eu ca şi tine 
și boiarin ca şi tine atunce nu să va certa ca 
un suduitor de vr6me ce nu ia nemică den 
cinstea lui sau den hoiaria lu! şi pentraceia nu 


PRAVILA VASILE DUPU 


să va certa ca un suduitor, iară de vreme ce 
acesta ce va grăi acest cuvănt iaste mail mic 
de căt acela ce aude acesta cuvănt atunce să 
va certa ea un suduitor, macar că acâstia tota 
stau după voia giudeţului să giudece de vor fi 
aceste cuvinte de sudalmă sau de nu vor fi. 

lv. Un om ce are fi în tótă vărsta şi va su~ 
dui pre cine-va cu multe sudălmi şi în multe- 
fealuri acesta tot cu un giudeţ să va giudeca, 
şi cu o certare să va certa pentru tote, iară, 
cela, ce va sudui pre altul în multe vrémï şi 
de multe ori şi cu multe fealuri de sudalme- 
acela, să va certa cu multe certări. 


Pentru sudalme cănd să vor chema mici și 
za. cănd să por chema mari. gla. md. 


a, De vréme ce am zis şi maï sus cum su-- 
dalmele să cârtă după voia giudeţului, trebue 
acmu să spunem că voia giudeţului la lucruri 
ca acestia, ce să zice la sudălmi, în ce chip să 
cade să fie, dece totă sudalma să giudecă îns 
do6 chipuri, sau mare sau mică despre aceste 
lucruri ce stau prenpregiur, ce să zice pentru 
vina dentru carea sau scornit şi sau făcut su-— 
dalmă spre obrazul celui suduit, ce fél va fi, 
mare au mică, sau şi locul în tare s'au făcut 
sudalma, sau în ct vreme şi alte ca acestea, 
dece dentracestea lucruri să ia isvod, de să 
cunóşte carea" sudalma mare şi mică, iară 
giudețul pote după voia lui să cârte pre cela. 
ce suduiaşte, 


Ye Sudalmă şi ocară mare iaste, cănd să 
face şi cu lucrul întracesta chip, cănd va tăia: 
neștine barba altuia, sudalmă mare iaste cănd 
va fi neștine dăruit cuiva vre un dar denain- 
tea a mulţi Omen! şi încă” va fi făcut şi zapis 
să fie a lui să'l ţie, nemărui să nu'l dea, încă 
să/chiamă sudalmă mare şi ocară pentru ca- 
riă'şi piarde feciorul moşiea părinţilor săi, 

ge Cuvăntul cel de sudalmă ma! rău întă-- 
rătă pre om, de căi. căndul-ai bate cu un 
toiag. 

d. Cela ce să va aðngë de trupul cuiva cu 
mănie de'l va înpinge sau îl va strănge, să 
chiamă că l-au suduit suglalmă mare. 

e. Căndu'şi va sparge neştine hařnele de- 
mănie și va sudui pre altul, atunce să chiamă. 
că face acela sudalmă, mare. 


8, Mal mare aste sudalma cănd suduesc- 
mulţi de căt cănd are sudui numa! vnul, 

Ze Maï mare sudalma să chiamă cănd va 
sudui neștine pre altul în vre un loc ca acela, 
de cinste, unde vor fi mulţi 6meni strănşi, cu~- 
mu” în mijlocul trăgului sau la vre-o nedée 
sau în curtea domnâscă sau la vrun paznic. 

n. Sudalma ce să face în trăg, iaste ma 
mare de căt aceia ce s'are face la sat. 

f. Maï mare iaste sudalma, cănd suduiaşte 
neştine pre altul înaintea a Gmeni mulţi de ` 
căt cănd l-are sudui să fie numai eï săngurt: 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


i, Câla ce va şului pre neștine înaintea giu- 
deţului întracel ceas să va certa. 

ai. Cela ce va sudui pre om de besârică, 
popă sau diacon, face mare sudalmă. 

vi. Câla ce suduiaşte pre boiarinul ce are 
boerie, acesta să socotăşte în locul giudețului 
atunce face mare sudalmă. 

gi, Câla ce suduiaşte pre omul cel domnesc 
face mare sudalmă. 

di, Cănd va sudui neştine pre vre o mu- 
iare şi cu act sudalmă în micșurează cinstea, 
aceii f&mei, acesta face sudalmă mare. 

ei. Sudalma ce să va face în bessrică iaste 
forte mare. 

si, De va da neştine cniva o palmă pres- 
pre obraz nu să chiamă sudalmă mare, iară 
de va fi în vre un loc mare ca acela cum am 
zis mal sus, atunce iaste mare, cum au fost 0- 
dată un boiarin carele fu scos și gonit den l0- 
cul lui do6 luni pentru ce au dat o palmă în 
hes6rică unul rob a giudeţului acelui loc, pen- 
tru căce i-au zis au nu ne veză, iară de să va 
prileji vre pn om de gios să dea palmă vre u- 
unui boiarin atunce va face sudaimă mare» 

zi, Cela ce va lovi pre altul cu pumnul saù 
cu toiag sau cu fune sau cu vargă sau cu alte 
ca acestea, şi de nu să va înfla. sau de nu va 
face vănătae sau sănge, nu să chiamă sudalmă 
mare, alegănd de să face spre vre un obraz ca 
acela mare, sau de'l va fi lovitîn beserică la 
vr6mea svintei liturghii, sau de să va prileji în 
curtea domnească, pentru că atunte să va 
chema sudalmă mare. 

ni, Cela ce va mérge la casa altuia de'l va 
sudui acela. face sudalmă mare. 


Cănd va putea scăpa de certare cela ce su- 
duiaște ca să nu să certe arătănd cum 
cuvintele ce au zis de l-au suduit sămt 
za» adevărate. gla. me. 


a, Câla ce va sudui pre altul, zicăndu” cu- | 7% 


vinte tot adevărate pre cale, după cum va fi 
făcut acesta 'va şuvăi cum va putea şi va scapa. 
de certarea sudălmii. 

v. Cela ce va zice vre unif mueri curvă ča- 
rea cu adevărat mainte va fi fost curvă iară 
dup'aceia să va fi înțelepțit şi va fi atunce mu- 
iarea de cinste, nu să va certa. 

g. Câla ce va zice cuiva că! afurisit sau 
copil neștiind că cel afurisit l-au ertat şi l-au 
făcut cu adevărat fecior după lége, nu să va 
certa, ca un suduitor. 

d, De va zice neştine cuiva hain carele mai 
de mult cu adevărat va fi fost hain, ce'l va fi 
ertat domnu-său şil va fi primit iară'şi în cin- 
stea dentă!, atunce acela de'iva fi zis hain pen- 
tru ceia ce-au fost întăia vreame, ce să zice 
de'! va fi zis tu aï fost hain, nu să va certa ca 
un suduitor, iară de! va zice dentracesta an, 


55 


e. Cănd va sudui neştine pre altul şi'] va 
ocărî, de va putea arata cum cuvintele cele 
ce i-au zis de ocară sămt adevărate pentru 
carele pote să ia şi certare cela ce l-au suduit 
nu să va certa, cumu s'are zice de va zice ne- 
ştine cuiva cum iaste fur sau pr&curvariu sau 
şi alte ca acestea și le va arata, cum sămt a- 
devărate, atunce suăuitorul nu să va certa ce 
să va certa cel suduit, iară de va zice neştine 
altuia frenţite sau gărbove sau alte, acela dâre 
şi arata acest lucru să fie cu adevărat, iară 
tat să va certa cela pe va fi ocărăt ca un su- 
duitor, pentru că nu să pot certa nice dănă- 
Gră stricații şi betegil ši alți ca aceia, 

se Cănd va sudui neștine pre altul pre di- 
reptate şi pentru căce i să cade să'l suduiască 
ca pre un vinovat, atunce nu să va certa, iară 
de'l va sudui fără de vină atunce ca un suduitor 
să va certa macar dâre fi şi cum zice suduito- 
rul cu adevărat, iară pentru firea şi mintea 
lui ce rea tot să să certe, 

Z, Cela ce va aitâ la giudeț cum cutare mar- 
tur ce mărturisâşte înprotiva lui nu iaste 
om de credință şil va sudui pre martur 
înaintea giudeţului zicănd cum mărturia luă 
nu iaste bună de vr&me ce el iaste preacur- 
variu şi iaste mincinos şi om cumul mat rău, 
dece de va arata aceste cuvinte cum sămt a- 
devărate nu să va certa ca un suduitor, iară 
de na va arata, să va certa ca un suduitor, ce 
face sudalmă mare. 

n. Câla ce va da vre un artic la măna dom- 
nieï şi va scrie acolea hulă şi ocară în protiva 
cuiva, de vor fi acele cuvinte adevărate şi de 
față nu să va certa, iară de nu vor fi adevă- 
rate să va certa ca un suduitor ce face su- 
dalmă mare. i 


Oare cănd va putea să vie să să plăngă la 
giudeț neștine și să părască sudalmă, ce va fi 
suduit neștine pre altul. gla. ms. 


a. Sudalma ce va sudui neştine pre cucon 
mie să chiamă čau suduit pre tată-său, drept 
aceia p6tetată-său să vie la giudeţ să să plăngă 
pre dăns macar de nu l-are măna fiu-său cer 
numal pentru să să cârte cela ce va fi suduit 
pre fiu-său. 

v. Aceasta să înţelege cănd cuconul cel su- 
duit încă nu va fi osăbit de tată-său, iară de” 
va fi fecior de suflet sau de” va fi copil atunce 
nu va putea să margă la giudeţ să'şi plăngă 
sudalma feciorulu! său. 

g. Feciorul nu va putea nice dănădră să 
părască la giudeţ pre cela ce au suduit pre 
tată-său. 

d. Căna va sudui neştine pre fecior nu va. 
trece sudalma pănă la tată-său cănd nu va 
şti cela ce suduiaşte cum iaste tată-său viu. 

e, Sudalma robului iaste sudalma stăpă- 


cumu s'are zice tu ești hain, atunce să va | nù-său, drept aceia pote stăpănul robului des- 


certa, 


pre chipul lui să facă pără la giudeţ pentru 


www.dacoromanica.ro 


56 


sudalma robului său macar dére fi căt de mic- 
şóră sudalmă, şi aceasta să înţel6ge căndu'l 
va sudui în pizma stăpănu-său pentru să” 
facă lui ruşine, iară de'l va fi suduit pre rob 
pentru vina lui şi nu să va atinge nemică de 
stăpăn,atunce nusă va certa nice unul nice altul. 

S. După voia giudeţului stă acest lucru să 
legiuiască acea sudalmă a robului óre atinge- 
să de stăpănu-său au nu să atinge. 

Ze Bărbatul despre partea lui pote să pă- 
rască la giudeț pre cale ce ya fi suduit pre mu- 
iarea lui, așijdere şi socrul pentru sudalma 
nuroreï sale şi ginerile pentru sudalma logod- 
nicei sale, şi încă pentru sudalma, unei féte 
logodite pâte să părască la giudeţ tatăl eï şi 
logodnicul e! şi încă şi socru-său de vreme ce 
sudalma ef, ce să zice fâtei, trece şi pănă la 
ace! alalţi la toți si pâte fi carele de aceşti ó- 
meni a] fâtei tot căte unul să margă să pă- 
rască la giudeţe şi să cârte pre suduitoriu, şi 
aceasta sc înțăl&ge cănd va fi ştiind suduito- 
Yul pre aceștia, toți şi cum iaste logodită. 

n, Muiarea nu va putea să vie la giudeţ să 
părască. pre cela ce va fi suduit pre bărbatul 
€l, de vreme ce sudalma. bărbatului nu să 
chiamă sudalmă şi spre muiarea luí. 

f, Cela ce va sudui pre ispravnicul cuiva 
nu să chiamă cum, au suduit pre acela ce iaste 
ispravnic ce pre stăpănu-său, alegănd cănd 
va sudui pre ispravnic de va fi el de față sau 
de'l va sudui la vremea ceia cănd să va apuca 
de să fie ispravnic, sau de'l va sudui în pizmă 
pentru să facă ruşine stăpănu-său. 

i. Cela ce va sudui pre ucenic înaintea 
dascălu-său, să chiamă că suduiaşte pre das- 
calu-său, dirept acéia dascalul despre partea, 
sapâte veni să părască la giudeţ să”! facă răs- 
cumpărare pentru sudalma lui ce va fi luat 
pentru ucenicul său. 

ai. Cela ce'şi va sudui pre o rudă'şi sudu- 
iaşte pre tâte rudele sale căţi vor fi dentr'acel 
rod şi fie carele dentr'ace! rod pâte să vie să 
părască la giudeț pentru să să. certe trupéşte 
suduitorul şi nime dentracel rod nu va putea, 
să róge pre giudeţ pentru certarea, suduitoru- 
lui să să certe cu bani, numai el singur su- 
duitorul pâte să facă aceasta să să róge să să 
plătéscă cu bani, 

vi. Acela ce va sudui pre om den clirosul 
bestrice! suduiaşte pre vlădică şi pre besârică, 
şi vlădicul pâte să iarte greşala lu! ce-au fă- 
cut suduind pre episcop şi pre cliros, iară gre- 
şala ce-au făcut suduind bestrica nu'! va pu- 
tea erta, ce să va certa ca un suduitoriu, 

gi. Acela ce va sudui pre călugăr suduiaşte 
pre egumenului şi pre mănăstire şi pote egu- 
menul 7 cu mănăstirea să părască ja giudeț, 
alegănd de va fi călugărul dus pentru învăţă- 
“tura, cărței cu voia egumenului. pentru că a- 
tunce cine’! va sudui nu suduiaşte pre egu- 
men nice pre. mănăstire. 


PRAVILA VASILE LUPU 


di. Póte călugărul să iarte pre cela, ce l'au 
suduit pre dăns. iară nu pâte să iarte pre. cela, 
ce au suduit pre egumenul şi pre mănăsti- 
rea luy, 


Cănd să va chema sudalmă de va zice 
neștine altuia minți, și cănd nu să va 
za, chema. gla. mz. 


a, Céla ce va sudui pre cine-va pentru căce'l 
va fi suduit el întă! nu să va certa, însă cănd 
va fi sudalma celuia dentăi mincin6să şi nu 
va putea. să arate iară sudalma celui al doile 
iaste adevărată iară dére fi sudalma celuy în- 
tă! adevărată şi celui al doilea, mincin6să a- 
tunci acel al dailea să va certa şi nu va pu- 
tea şuvăi să zică, că m'au suduit el întăi dé- 
ciia lam suduit şi eu 

Y. Céla ce va sudui pre cine-va tărziu după 
cel va fi suduit el nu va putea șuvăi că l-au 
suduit pentru ce l-au suduit cela lalt întăy ce 
să va certa, 

g. Cine va sudui pre cine-va zicăndu” că 
bărfeaşte, acest cuvănt ce i-au zis că bărfea- 
şte de să va afla că iaste adevărat cum i-au 
zis, acesta nu să, va certa ca un suduitoriu, 
iară de'i va fi zis întru deşert acest cuvănt 
şi să va afla că iaste el vinovat, atunce a- 
cesta ce-au zis celuia că Bărtâşte să va certa 
ca un suduitoriu. 

d, Câla ce va zice altuia să mă erţi că 
minţi, să va certa şi nu va putea scapa cu a- 
cest cuvănt căce va fi zis să mă erţi. 

e. Cănd sa vor prici doi 6meni şi va zice 
unul altuia niscare cuvinte rele asupra lui cum 
să fie făcut niscare răutăţi şi cela” va zice de 
faţă că bărféşte, de nu vor fi adevărate cu- 
vintele câle de ocară ce i-au zis nu să va certa, 
cela ce i-au zis că bărfeaşte, iară de vor fi a- 
devărate atunce ca un suduitor să va certa. 

S. Céla ce va zice altuia că bărfeaşte şi"! va 
da şi o palmă, macar dére fi zis şi minciuni 
cel lovit iară cela ce lau suduit să va certa 
pentru ce lau lovit. 

Z. Cănd va zice neștine altuia că bărfeaşte 
şi el va îi grăind dirept, atunce cela ce i-au 
zis că hărfeaşte iaste dator între toți Omeniă 
să zică că au bărft el singur iară nu cela ce 
i-au zis el că bărfeaşte 

i. Céla ce va zice celuia ce’! va sudui că 
bărfeaşte tărziu după sudalmă bărfeşte, acela, 
să va certa ca un suduitoriu. 


Pentru ertarea sudălmii cum şi în ce chip 
za, să va face. gla. mn. 


a. Sudalma să iartă une orí cu cuvăntul, 
iară de multe ory să iartă şi cu tăcutul. 

Ye Sudalma să chiamă ertată cănd să toc- 
măsc amăndo6 părţile şi să înpacă şi dau 
măna unii cu alţii şi încă de multe ori fac în- 
tăritură şi cu giurămănt, 

g. Încă să iartă sudalma și cu bani, iară 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


cela ce iartă pre cela ce l-au suduit pentru 
căce îi da bani acela iaste de ocară şi de tótă 
ruşinea, 

d. Cu tăcerea să chiamă că să iartă su- 
dalma cănd cel suduit va face nişte semne 
óre carele întru care lucru va putea cunóşte 
cum dentru adăncul inimi! lui arată cum să 
aibă prieteşug spre cela ce l-au suduit macar 
de n'are nice arata eu cuvăntul, iară s6m- 
nele ertăciunei sămt acestia; cănd va sudui 
neştine pre altul și el săva face a nu!'l auzi 
şi dup'aceia căt de tărziu su'gi va mai aduce 
aminte că l-au suduit şi mal vrătos cănd vor 
avea, sămbră înpreună sau de yor mérge a- 
măndoi pre o cale sau de vor mănca sau vor 
hea înpreună sau de vor zice bine-aţi unul 
altuia sau. de să vor desfata și vor glumi u- 
nul cu altul. 

e. Cănă să va prileji cel suduit şi cu cela 
ce l-au suduit să dea măna amăndoi și să să 
sărute unul pre altul cumu” la paşti cănd fac 
Hristos văscrăse, aceasta nu să va chema 
că s'au înpacat, alegănd de vor face acesta în- 
tr'altă vreme. 

8. Ertată să va chema sudalma cănd va 
auzi cel suduit cuvinte bune şi de cinste den 
gura celuia ce l-au suduit, 

Ze Cănd va sudui neştine pre altul şi de 
să va atinge de trupul lui, cumu sarezicesă'l 
înpingă sau să] ție şi să'l suduiască, atunce 
mu să va putea erta cu aceste cuvinte ce scriu 
mai sus ce trebue căndu' va erta să'l iârte cu 

- cuvăntul şi denaintea a mulţi 6meni. 

n, Câla ce va erta sudalma celuia ce l-au 
“suduit au cu cuvăntul au cu tăcerea, acesta 
cu adevărat să ştie că nu va mai putea să pă- 
rască la giudeț să% facă rescumpărare pentru 
sudalmă ce l-au suduit, ce'i va face giudeţul 
cumu' să cade și] va certa ca pre un vinovat 
cumu” va, veni giudeţul după pravilă, cum dă 
învățătură, 

f. Siamnele cə scriu mai sus arată cum cel 
“suduit au ertat pre cela ce l-au suduit mainte 
pănă a.nu intra acele cuvinte în urechile giu- 
dețului, iară de'l va erta după ce va fi înţeles 
giudeţul, atunce nu să chiamă ertată acea 
sudalmă. 

i. Cela ce va erta la bóla lui sudalma cel 
va fi suduit neştine acela de să va scula den 
boala lui nu va putea să părască la giudeţ 
pre cela, ce l-au suduit să'şi rescumpere de- 
pre dăns, 


Pentru ceia ce clevetese și suduesc pre 
domnul țărăă, sau pre 6menii 
ze estriceă. gla. mf, 


a. Céla ce va grăi rău de domnul locului 
aceluia şi'l va sudui cu mănie şi cu tot dé- 
“dinsul îutracesta chip căt dâre putea, î-are 
face totă răutatea, pre unul ca acela să cade 
să'1 câte de vréme ce face lucru ca acela în- 


57 


protiva legei şi pravilei, şi nu să va certa 
numai cela ce grăiaşte rău de domn de faţă 
de'l aud toți, ce încă şi cela ce va grăi căt de 
puţin şi micșor cuvănt ce va, fi de ruşine şi de 
huiă asupra domnie! şi acesta să va certa, de 
vr6me ce să afla un lucru mare la tóte pravi: 
lele acesta ce va grăi căt de puţin cuvănt rău 
înprotiva domnie! locului aceluia unde locu- 
iaşte dére fi ori ce fial de om ver fie mirean veri 
călugăr ver fie ce om den clirosul beserice!, 

Y. Câla ce va sudui pre vlădică sau pre 
duhovnicu sau să cade să să certe. 

g» Sudalma ce va sudui neştine pre vlădică, 
de să va atinge şi de bestrică cu vre o hulă 
sau altă ceva lucru cu ruşine, atunce săngur 
mitropolitul, ce să zice vlădicul, să cade să'l 
cârte pre suduitoriu și să! aforis6scă, iară de 
va fi suduit numa! pre vlădică atunce vino- 
vatul să va pără la giudețul cel mirenesc şi 
acolo să va certa, 

d. Ori care dascal făcănd vre o învăţătură, 
în svănta besérică între tot norodul, dă va 
sudui sau va ocără pre vre un vlădic zi- 
căndu'! şi pre nume şi arătăndu'! de faţă şi 
ocărăle lui şi lucrurile ce va fi făcut acesta, 
să va certa încă dâre spune şi într'alt chip cu 
cuvinte acoperite, ce să zice cu tălcuri ca acé- 
lea pentru să nu înţeleagă toţi iară numai 
ce” învăţaţi aceia să! cunscă şi pre vlădic 
şi lucrurile lui, şi atunce iară'și să va certa, 

e. Câla ce va huli pre patriarhul de faţă 
sau şi în talpă nu să va numai aforisi sau să 
va goni den svănta besérică și va rămănea și 
fără de cinste ce încă şi ca un eretic să va 
cerceta, 

8. Câla ce va sudui pre domnul ţărăi, de 
va fi nebun sau lipsit de minte sau bat de 
băutură sau de altă nebunie nu să va certa 
însă să cade să să arate lucrul şi să să cu- 
n6scă pre cuvinte ce va fi suduit sau ce fel 
de obraz va fi fost sau ce f6l de nebunie va 
fi avănd sau de beție, iară de va fi într'alt 
chip să va certa fârte cumplit. 

Z. Certarea celuia ce suduiaşte pre domnul 
țărel sau pre vlădic sau pre duhovinc ce iaste 
ispravnicul lui iaste după voia giudeţului. 

n, Nu pâte fie ce giudeţ să certe cum va fi 
voia lui şi cumu'” va părea lui pre cela ce va 
sudui pre domnul țăreï, ce să cade să scrie 
carte să”! dea ştire domnului cum şi în ce 
chip l-au suduit şi cumu'! va da respuns şi 
învățătură aşa într'acela chip să'l cârte și să/l 
pedepsiască. 


Pentru ceia ce suduesc şi ocărăsc pre ne- 
Za.  știne cu scrisărea. gla. n. 


a. Ca capetele ce scriem maï sus, zis-am 
cum sudalma să face şi cu scrisre, care su- 
dalmă cu scrisâre să face aşa cănd va scrie 
neştine şi va pune şi nescare cuvinte de o- 
cară şi de sudalmă înprotiva, cuiva scriinduX 


www.dacoromanica.ro 


+ 


58 


şi numele luf şi multe cuvinte rele şi sudălmi 
asupra lui; aceste ocări cu scris6rea se fac 
în multe fealuri, une ori scriu hărții cu su- 
dalme și cu ocări asupra cuiva şi le aruncă 
pre uliţe sau în mijlocul trăgului unde sămt 
mal mulţi 6meni pentru să cetească mulți şi 
să înţeleagă ocărăle lui, alții scriu şi lipesc 
hărtiă pre ziduri, sau pre păreţi pre unde trec 
Gmeni, alţii cu meşterşug nu scriu numele 0- 
mului ce scriu nescare s6mne ca actlea ce 
nu le au, de toți înțeleg şi cunosc pentru cine 
grăiaşte şi pre cine ocărâște. 

v. Céla ce va face polojenii ca acelea cu ocări 
și cu sudălmi asupra altuia, aceluia ca să i să 
tae capul, după cum zic mulți dascali, acesta. 
să înțelége şi să face cănd acele scrisori şi a- 
cele polojenii cu sudălmi şi cu ocări vor fi toc- 
mite cu vicleşug ca acela asupra cuiva, ca să 
i să facă morte acelui om, iară de nu vor fi 
aşa cumplite ce vor fi maï ioşâre aşa can 
chip de glume, atunce cela ce va fi făcut acel 
fél de scrisori să va certa după cum va fi voia 
giudețului, ce să zice cum va fi şi omul ace- 
sta ce au făcut une ca acelea şi cum va fi şi 
cel suduit şi ocărât, vor socoti dece au °l vor 
goni şi” vor sedte den moşiea lui și"! vor lua 
tóte bucatele domneşti, sau 'l vor trimite la 
ocnă sau va rămănea fără de cinste care lu 
cru iaste maï rău de tote că nu'l crâde nime 
ce grăiaşte nice să crâde nicăiuri mărturiea 
lui nice iaste volnic să dea al său cul va vrea 
nice să facă zapis cuiva nice să moşnenească 
ocina cuiva, şi alte ca acestea, sau iarăşi pre 
unul ca acela să'l pórte pre uliţe prin tot tră- 
gul sau să paţă altă pedeapsă după cum va 
fi voia giudețului avănd giudeţul deapururea 
put&re la lucrure ca. aciastea să certe şi cu 
morte. 

g. Cela ce va trimite, pre altul să facă 
scrisori cu sudălmi şi cu ocări ca acelea asu- 
pra cuiva, sau de va svătui pre altul ca să 
facă acest lucru, să să cârte tocmai ca şi cela 
ce are fi făcul el singur. 

d. Cela ce va face scrisori cu ocări şi cu 
sudălmi asupra cuiva vrănd să şuvăiască să 
zică cum l-au îndemnat cutarela, şi acela i-au 
dat svat de-au făcut acest lucru, iară el den- 
tru sine ware fi făcut, nemică nu” va folosi 
acestuia, ce să vor! certa, amăndot cu un fial 
de certare. 

e. Cela ce va găsi vre o scrisâre cu su- 
dălmi sau cu ocară asupra cuiva și de nu o 
va sparge sau să o arză ce o va arată priea- 
tenilor să! sau cui'şi va găsi, acesta să va 
certa ca şi cela ce o va fi făcut, alegănd de o 
va fi făcut vre un om de cinste şi va fi scrisă 
cu dăscălie mare dece o va ţinea și să va 
mira de acele cuvinte tocmite cu filosofie, 
iară nice acest lucru nu iaste ertat să'l facă 
de vreme ce iaste scris atolo cuvinte réle ca- 
rele nu trebuesc să să arate între Omeni. 


PRAVILA VASILE LUPU 


S. Câla ce va scrie virşuri sau va scâte 
căntece întru ocara, cuiva acesta să va certa, 
ca şi cela ce va serie sudalme şi ocări cum 
scrie mal sus înpreună şi cu cela ce le va 
cănta acelea căntece sau alte ca aciastea, toți 
cu o certare să vor certa. 

Z. Céla ce va unge ferestrile sau uga cuiva 
cu scrănă sau cu fie ce grozăvie făcăndu'şt 
răs de casa aceluiz, să să certe ca şi ceia, 
lalți. 

n, Céla ce va spănzura la uşa, cuiva nis- 
care córne sau altă ceva străv înpuţit să. să. 
cârte ca şi ceia ce scrie mal sus. 

f. Câla ce va lipi scris6rea cea cu ocări la 
ușa sau la ferâstra vre unui om de cinste sau 
de o va lipi la curtea domnească sau la be~ 
serică acela maï mult să va certa de căt ceia 
ce scrie mal sus. 

i. Câla ce va zugrăvi chipuri de 6meni cu 
ruşine şi cu ocară asupra lor, şi maï vrătos 
cănd le va pune la vre un loc să vază mulţi, 
să să c&rte ca şi ceia lalţi. 

ai, Câla ce va face răspuns scrisorii ce-au 
fost Scrisă la dăns cu sudalmă şi cu ocară a- 
supra lui şi macar de n'are adăugi alte cu- 
vinte ce numai dâre scrie cum căte au seris- 
sămt tote minciuni, num yor folosi aceste să 
potă scapa de certare ce să va certa ca şi 
cela, ce scrie carte cu ocară şi sudalmă, 

vi, Câla ce va vădi la giudeț pre cela ce 
scrie carte cu ocară asupra cuiva, acela va 
lua dar de la giudeţ și] va giudeca giudeţul 
cum să cade şi după cum va fi felul omului 
cel suduit sau în ce loc îl va fi suduit sau în 
ce vreme. 


Pricina întăi 


pentru care să îndeamnă giudețul de mai 
AT micșurează certarea, gla. na. 


a. Acmu să spunem pricinele pentru carele 
să îndeamnă giudețul de maï micşurează 
certarea celui vinovat, şi întăia pricina iaste 
înşelăciunea, vicleşuguJ pentru căce greșala, 
ce să face cu înșelăciune și cu hicleşug iaste 
forte mare. iară greşala ce să face fără de 
înşelăciune nu să chiamă nice cum greşală 
și numai ce să ceartă așa puţin lucru numai 
drept legea. ` 

v. După chipurile celora ce vor greşi ce 
feal vor fi va cunóşte giudeţul, şi va crede 
de va fi greşit cu înșălăciune sau de nu va îi, 
pentru căce cela ce au greșit de va fi vre un 
taran gros şi prost sau vre un cucon mic de 
vrăstă sau vre o muiare atunce nu să va 
chema să fie greşit cu înșelăciune sau cu vre 
un vicleșug. 


Care greșiale să chiamă fără de înșelăciune .. 


g» Cănd face neştine vre o greşală, și pen- 
tru acea greșală nu dobăndâşte nice o cinste, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


5% 


sau cănd va face de vre o frică sau de vre o |iaste măniea, şi să va da de vreme ce și pra-- 
zburdăciune atunce vom crede că au greşit | vila dă învăţătură cum greşala ce să va face 


fără înşelăciune, şi mal vrătos cănd va pă- 
gubi sau va păţi allă nevoie pentru acea greşală. 

d. Cine va face vre un lucru de faţă de 
vor vedea toți care lucru nu va da pravila să 
să facă ce'l va sminti, nu să chiamă să fie fă- 
cut greșală cu înşelăciune. 

e. Câla ce va face greşală cu învățătura 
maï marelui său nu să chiamă să fie făcut 
greșală cu înșelăciune. 

Se Céla ce va greși priatenului său cel bun 
nu să chiamă să fie făcut greșală cu înșe- 
lăciune 

Z. ('6la ce face greșală de nevoe îndem- 
năndu'l meserbrea care are pre măna lui, nu 
să chiamă c'au greşit cu înșelăciune. 


Care greşială să chiamă. cu înșelăciune. 


n, Cela ce”! învaţat a face răutăți, acesta 
tote greşialele ce face sămt cu înşelăciune. 

f. Cela ce face lucruri presprefire şi dena- 
fară de ohicâele creştineşti să chiamă că face 
greşale cu înşălăciune, 

i. Céla ce va fi ispravnic vre unui cucon 
micşor dei va ţinea bucatele pre urmă şi 
după mârtea părinților şi de va lăcomi să ia 
ceva, dentr'acele bucate fără de blagoslovenie 
şi fără di ce să vor da la vre o treabă pentru 
nevoia, acelui cucon, să chiamă că face gre- 
şală cu înşelăciune. 

ni. Cela ce nu face la boeriea lui după toc- 
mélile şi naravurile ce-au fost mai de mult 
aceiï hoerii, ce face alte ohicâe după voia sa, 
acela să chiamă că greşeşte cu înşelăciune. 

Vi, Cela ce face silă cuiva să facă vre un 
lucru fără voia lul acela să chiamă că face 
greşală cu înşelăciune. 

gi. Céla ce are putia face vre o greşală de 
faţă şi la yedére, iară el face acia greșală pre 
ascuns să nu'l vază nime, acesta face greşală 
cu înșelăciune, alegănd de va avea cuvănt a 
grăi să zică cau făcut pentru cutare lucru. 

di. Pre ascuns să chiamă şi să fac^ vre un 
lucru care lucru nu'l spun celuia cei sar că- 
dea să'] ştie, 

ei. Câla ce va vatama forte rău pre cineva 
sau de” va face altă nevoe mare, să chiamă 
să fie făcut acel lucru cu înșelăciune şi nt va 
putea, să şuvăiaseă să zică cum nu l-au va- 
tamat cu înșelăciune. 

si, Cela ce va asculta şi'va face vre o gre- 
şală pre cuvăntul altuia, acesta nu să chiamă 
că preşâşte cu înşălăciune, alegănd de va fi 
fost acela ce i-au zis vre o muiare,. 


Pentru a doa pricină 


ce micșrează giudețul certarea cehii vi- 
za notat. gla. ny. 
a. A doó pricină caria îndeamnă pre giu- 
deț să maï micşureaze certarea celui vinovat 


nI Im Mmmm aua ammŘħňă 


cu mănie să să certe maï uşor. 

V. Direptatea şi jaloba vinovatului pâte să”) 
sprijinească la nevoia lui cănd va greşi, cumu 
s'are zice tatăl căndu'şi va găsi fata curvind 
sau bărbatul căndu'și va găsi muiarea făcănd 
preacurvie cu altul pentru direaptă jale şi de 
la inimă durere de va, omoră pre curvariu 
şi pre curvă într'acel ceas, putea-vor șuvăi 
să să certe maï puţin. 

g. Câla ce să va măniea fiind îndemnat de 
cuvintele altuia sau de lucrul lui, şi acesta în-- 
tracea mănie del va vatama întru ceva, mai 
puţin să va certa oră cu ce vatamare l-are 
vatama decum l-are vătăma cănd nu'l are fi 
întărătat cu mănie asupra lui. 

d, Câla ce va strica pacea ce au fost făcut 
cu vrăjmaşul său pentru mânia şi scărba ce 
s'au scărbit pre dăns, de să va afla că sau 
măniât şi s'au scărbit pre direptate parte să va 
certa mai puţin. iară de să va afla că sau 
scărbit pentru un lucru puţin atunce să va. 
certa deplin, , 

e. Ori ce lucru ce să face cu mănie şi cu scăr- 
bă nu'i bun de nemică, că atăta iaste cum nu 
ş'are fi fost, alegănd, numai cănd să va face mi- 
lostenie, că milostenia rămăne în veci neclă-- 
tită macar de s'are face şi cu scărbă, iară de va 
fi fost mănia aşa de mare căt să scoță pre om 
şi den minte, atunce nice milostenia nu iaste- 
drept nemică ca și cum nu şi s'are fi făcut. 

s. De are giurui neştine óre ce giuruință 
să facă, ce să zice să nu să îns6re sau să dă- 
ruiască cuiva, vre un lucru sau să să postea- 
scă sau şi altă fie ce giuruință dâre face, de 
vr&me ce giuruința va fi fost cu mănie nu 
iaste dator cela, ce-au giuruit să ferească a- 
cest lucru macar de-are giurui și cu giură- 
mănt. 

Ze De s'are despărţi neştine de femeia sa, 
întru mănie şi întru scărbă, sau de să va le~ 
pada de fecioru'şi şi] va scâte den tâte oci- 
nele lui, sau de s'are face călugăr, sau de 
ş'are vinde casa sau viea sau satul şi mai pre 
scurt dere face ce va face în mănie, nice cum 
să nu să prinză în samă, cum nu şere fi fost 
nemica 

n. Aforisenia ce să face eu mănie numai 
acâia să prinde în samă şi iaste forte rea și 
cumplită, aşijdere și alte oră fie ce blăstăm, 

f. Care giudeţ de va fi mănios şi va giu-- 
deca pre cineva şi de va isprăvi în vre un 
chip acea giudecată, nu să cade să fie desă- 
vărşit pănă nu vor trâce 30 zile. 

i. Cela ce va fi biruit de mănie şi de va 
face vre o greşală întwacea mănie, iară după 
ce să va dezmănia va zice că ce-am făcut de- 
am şi greșit bine-am făcut, sau şi alt cuvănt 
asemenea acestuia, nepărându'i nice un rău 
căce au greşit, acesta să va certa pentru acea: 


www.dacoromanica.ro 


+60 


:greşală şi nu va putea şuvăi să zică c'au fost 
anănios. 

ai. Céla ce va zice că de mănie au făcut 
vre o greşală, nu'l va crâde giudeţul, ce tre- 
bue să arate acest lucru cu mărturie Omen! 
de credinţă. 


Pentru a treia pricină 


we şutăiaște cel vinovat să să certe mal pu- 
tin de cumui să onde după greșala ce 
z8e va fi făcut, gla. ng. 


a. A treia pricină, ce îndeamnă, pre giu- 
det să maf 'micșureze certarea celui vinovat 
iaste vrăsta, pentru căce pre bătrăni şi pre 
cuconii ce! nu de vrăstă pre acestia maï pu- 
tind’ ceartă pravila, iară drept aceia pentru 
să să înţăleagă bine firea şi tocmeala pravi- 
lei trebue să spunem bine pre amănuntul 
înălţimea și pogorârea vrăstei omeneşti cum 
să cade pentru să înțelegem şi pravila mai 
bine, ce să zice care vrăstă să chiamă cucon 
şi care tănăr în măsură de vrăstă şi carele 
iaste mic şi carele bătrăn. 

ve Cucon să chiamă pănă al şeptelea an, 
de vrăstă tănăr în măsură de vrăstă să 
-ehiamă parte bărbătească de la 10 aï şi ju- 
mătate pănă la di (14) af, iară partea feme- 
ească de la f (9) aï și jumătate pănă la vi 
(12) al. 

g. Aceasta să înțelege cănd răutatea ti- 
nerilor nu va tréce pre vrăsta lor, pentru că 
de vor fi tinerii forte răi pănă mainte de ș 
(10) aï şi giumătate, atunce să vor socoti maï 
sus de le (25) de al ; cum au fost óare cănd 
un cucon, cum scrie sft, Grigorie dvoeslov, 
cum pentru dése şi multe şi înfricoșate blă- 
stiami şi hule ce făcia cănd era numa! de e 
(5) a, îl apucară diavolii den mănule părin- 
“ților lui şi periră cu dăns; sau ca şi alt cu- 
con ce era de e (5) al şi giomătate, dece pen- 
tru blăstămile și Gcările ce făcea părinţilor să 
supărase toți cetațenii Rămuluă şi sau scu- 
ilat cu toţii de l-au ucis. 

d. Mic să chiamă pănă în ke (25) de al, şi 
décolea înainte să chiamă mare, să potă face 
tot lucrul. 

e, Bătrăn să chiamă den n (50) de a! pănă 
în o (70) deal. | 

Se Bătrănii cănd” fac o greşală pentru ca- 
ria învaţă pravila să să cârte trupâște, acesta 
să cârtă mal puţin de căt cel tănăr, aşişdere 
şi lajtote greşélele să ceartă maï puţin, ale- 
gănd de va fi greşala ce va face bătrănul den- 
tru greşélele ce să cârtă cu morte, ce să zice 
cumu'! ucideria, pentru căce că atunce veri 
bătrăn veri tănăr i să va tăia capul fără nice 
de o socotinţă cumu' va fi vrăsta. 

Z. Maï puţin să vor certa ce! bătrănt nu 
pentru altă ce pentru ce li să înpuţineză săn- 

gele și putéria simţirilor şi li să înpuţinâză 


‘PRAVILA VASILE LUPU 


şi mintea, iară de vreme ce va fi el cu toate 
bătrănéțele şi cu harba albă şi de va fi băr- 
bat şi bun şi întreg la simţiri şi la minte, a- 
tunce de va greşi să va certa, ca şi un tănăr. 

n. La greșialele ce să certă cu bani, să 
cârtă tocma şi cel bătrăn ca și cel tănăr, 

f. Macar că cel brătrăni la o samă, de gre~ 
şiale să cârtă mal puţin, iară drept acéia tot 
nu poate fi ca să nu să certe 6ri căi de puţin. 


Certarea celor tineri, 


i. Ceia ce sămt maï mici de ke (25) de ai, 
mai puţin să vor certa. la tote greşâlele, 

ai. Cuconi! de tot şi cu totul să iartă ori 
ce greştle are greşi. 


Certarea cuconilor, 


vi, Carit nu vor fi de măsura vărstei, a- 
ceia de vor şi greşi, maï puţin să vor certa, 
macar că sămt ei destoinici să'l amăgească, 
pre toți cu lucrurile lor. 

gi. Cei fără de. vrăstă mal puţin să vor 
certa la tote păcatele celé trupeștă, şi acia- 
sta să înțelege cănd le lipseşte puţină vreme 
să vile la măsura vrăstei, ce să zice să le 
vile mintea în cap, că de le va lipsi vreme 
multă pănă a veni la măsura vrăstei atunce nu 
să vor certa nice cum ; cum au fost oare unde 
un cucon carele mainte pănă a să înplia f. (9) 
aï îngroşe pre mamca ce'l apleca; şi de a- 
ceasta nu iaste a să mitera, că mulţi cuconi 
s'au aflat de micşori atăta de tari la fire că au 
putut lucra ca şi cel mari bărbaţi cum mărtu- 
riseşte de acest lucru și svăntul leronim, 
scriind într'o istorie cătră un preot de l-au 
chemat Vitaliie, cum au fost Solomon de un- 
sprăzece al cănd au născut pre filo-său pre 
Rovoam, şi pentru Ahav zice cum şi acesta. 
de vi (12) aj au fost cănd au născut pre fito- 
său Ezechiia ; iară drept acéia aciastă pravilă, 
iaste deplin şi adevărată cum cel mal mici şi 
fără de vrăstă șă ceartă maï puţin la tote pă- 
catele trupeşti și de să vor înpreuna cu ji- 
dovcă, sau cu alt copil parte hărhătâscă, sau 
cu vre o rudă, caria să chiamă mestecare de 
sănge. 

di. Incă şi la greşelele céle mari, ce să zice 
la ucidere, mal puţin să ceartă ceia ce nu 
sămt încă de măsura, vrăstel, 

ei, Cel fără de vrăstă de vor face bani răi 
calpuzani, nu să vor certa cu toate certările 
după cum învaţă pravila, iară numai după 
voia giudeţului, însă nu cu morte. 

si, La ucidere ce fac cuconii an desine giu- 
cănd, iau o certare foarte micşâră, cum au 
fost acel doï cuconi carii giucăndu'şi cu giucă- 
reile sale s'au măniiat unul pte altul şi l-au 
lovit cu cuţitaşul cel de condée şi l-au gion- 
ghiat de l-au omorăt, şi pentru certaria l-au 
izgonit dentr'acel sat, unde au fost făcut morte, 
cu învățătură ca acéřa să nu să mal întârcă 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 64 


la acel loc pănă nu va face pace cp părinții 
cuconului celui ucis. face şi giurămănt mincinos şi dére strica și 
zi, Cel nu de vrăstă şi la furtușag maï pu-! pacea ce va fi făcut cu vrăjmașul său, deapu- 
țin să vor certa, dére fura şi den lontru den | rurea șuvăiaşte şi scapă şi să ceartă tot maï 
besérică. puțin dnpă voia giudeţului şi maï vrătos vi- 
ni. De va fi neştine nu de vrăstă, şi de va į nul ce va fi băut văzindu’l limpede şi frumos 
face vre o greşală, şi pentru căce va fi mic de | la față şi móle şi dulce la gustare dére fi şi 
vrăstă să va certa, puţintel, iară el de vréme | înţelept neștine tot să amăgeşte părăndul că 
ce nu va fi de vrăstă va face iară'și acâia gre- | nu să va înbata. 
gală, atunce să va certa ma! mult decăt câia| d. Cănd să va înbata neștine cu înșelăciune, 
dentăi, iară tot nu cu moarte, macar dâre şi | mal vrătos cănd va meșterşugui cine-va să'l 
certa, pravila pentru acéia greșală cu morte. | înbtte, atunce or! ce va greşi nu numa! va şu- 
fi. Ori care fără de vrăstă va face vre o văi pentru să scape ce nu şi să va certa nice 


g. Omul cel bat dére sudui, dére huli, dere 





greşală şi de nu'l vor pără la ri pănă să | căt de puţin. 
va face mal mare, atunce giodeţul nu'l va| e. Maï puţin să va certa omul cel bat, 
cănd va fi pré omorăt de beţie de căt cănd 
are fi numai în vreme, că atunce să chiamă 
că nuşti nemică ce face, iară cănd să va cu- 
nóşte că nui prea bat. şi de va greşi, să va 
certa maï mult iară tot nu cum are fi treaz. 

8. Batul ce va face vre o greşală, şi'și va. 
cunóşte lucrul că de tote orí cănd să înbată 
iaste reu læ heţie şi să svădeasce şi să bate 
cu toţi, acela să să cârte deplin ca şi cum are 
de vrăstă fi greşit în trezie şi după cum spun pravilele 

i și după greşala ce va face, pentru căce să 

ka, De vreme ce cel fără de vrăstă ce face | cade cine'și cunóşte firea că iaste zlobiv la 
greşală va fi de optsprezece al mărgănd, a- | beţie sau să nu'și bea vin nice cum sau să 
tunce să'l bage în hiară şi în temniţă pănă | bea puţin să nu să înbete. 
în cătăva samă de vreme, iară de va fi dej z. Céla ce să va înbata în dâdins ca să. 
di (14) al și greșala ce va face să ceartă ca și | pótă șuvăi la greşala ce va greşi pentru să să 
pre bărbaţii ce mare, ce să zice cu moarte, | cérte maï puţin, acela nice dănără nu va 
cumu'! întăi furtuşagul sau sodomia. atunce'l | scăpa ci să va certa deplin, 
va, bate pren tot trăgul şi' va închide în tem-| n. Câluia cei va părea bine după beţie 
nița cu obâde în picioare ; iară de va fi mal | căce au făcut vre o greşală înbătăndu-se ia- 
sus de di (14) al, şi nu va agiunge pănă la | ră'șişilăudăndu-sezicănd bine am făcut de am 
ke (25). şi greşala ce va face iaste de cap, a-| făcut aşa, acesta nu sa va certa puţin ce 
tunce iară'și să va bate pren trăg şi'l vor tri- | tocma şi deplin după cum va fi scriind pra- 
mite la ocnă, vila. 

ky. Cel nu de vrăstă de să va găsi căiaste| f. Cela ce va zice giudeţului că am fost bat 
eretic, sau de s'are prileji să ucigă pre tată- | cănd am făcut această greşală, giudeţul nu'l 
său sau pre înmăsa, atunce nu va putia scăpa | va crede, drept aceia trebue să arate cu măr- 
cu vrăsta, ce să va certa ca şi un mare, cum | turiï çare mărturii să mărturisească cum l-au 
au fost tănărul cela ce otrăvi pre tată-său de; văzut bănd într'acea zi şi cum au fost borănd 
vr&me ce nu era încă nice de hi al şi tăiară | şi au fost făcănd tâte nebuniele beţii şi alte 
capul în cetatea Rămului, s&mne ca de om bat 


certa după vrăsta ce va fi avănd atunce, ce 
după vrăsta ce va fi avut atunce cănd au fă- 
cut greşală. 

K. Dre vrea de n'are- vrea giodeţul, iaste 
datorio să micșurâze certaria celui mic cănd 
va greşi, să o micșureze după voia lui, pen- 
tru căce că toate giodâțele feresc acest lucru, 
ce să zice micşuraria, certăril. 


Cum să micșureză certaria celuia ce nwi 


Pentru a patra pricină 
ce micșurează giudețul certarea cehă 


Zas piaga: gla. nd. a, A cincea pricină pentru care să îndeamnă 
a. A patra pricină ce îndemnă pre giudeţ | giudeţul å mat micșura certarea celui vinovat 
să micşuréze certarea celul vinovat de cumu” | iaste aceasta, cănd nu” omul cu tótă mintea, 
să cade, iaste beţia, de vreme ce dă învăță- | ce să zice eşit den fire! nebun, de vreme ce 
tură pravila de zice cum tótă greşala dere fi | învaţă şi pravila omul ce va fi denafară de 
cum are fi de mare şi de să va face la vreme | minte macar ce greşală are face nu să va 
de beţie nu să va certa deplin după cum spune | certa. 
pravila iară numai după voia giudeţului, Ye Nebunul şi cel denafară də minte de să 
Y. Omul bat dére greşi tocma şi spre chi- | va înţelepţi cănd-va nu să va certa pentru, 
pul domnului țărăi iarăși tot să va certa mal | greșalele ce au făcut la nebuniea lui, 
puţin. g. Câla ce” cănd şi cănd nebun iară nu în; 


Pentru a cincea pricină 
za, ce micșurează giudeţul certarea. glas Nee 


www.dacoromanica.ro 


2 


t6te zilele, cumu s'are zice patru luni iaste 
-nebur şi cind, șase Inni iaste înţelept, acesta 
Teal de va face vre o greşală în vrémea ne- 
buniei lui nu să va certa, iară de va greşi la 
vr&mea ce iaste înțălept atunce să va certa 
tocmai după cum scrie pravila ca şi fie-cine, 
iară, de va fi lucrul înpărechiat 6re nebun au 
fost au ba, cănd au făcut ace greşală, atunce 
stă în mintea giudeţului să cunoscă de pre 
lucrurile ce vor fi fost pren pregiurul acei 
greşele. 

d. Câla ce va fi cuminte şi va face vre o 
greșală și pentraceia greşală să va pără la 
giudeț gi giudecăndu'l și grăind mărturiele 
iară el întracel ceas va nebuni, atunce giude- 
ţul îl va certa cu ban! sau cu dobitoc; iară de 
va nebuni el dacă va isprăvi giudețul pără și 
va vrea să”! dea şi vre o certare pre trup, a- 
tunce de vr&me ce pre nebun nu! pot certa 
trupéşte va schimba certarea lui pre bani, şi 
. aceasta să va face cănd nu va mai fi nice o 
nedâjde d-a să maiînţelepţirea.cel nebun, iară 
de va fi nedâjde să să înţilepțească atunce 
giudeţul îl va pune la pază pănă să va înţe- 
lepţi să”l certe. Nebunul de are ucide şi pre 
tată-său nu să va certa nice cum. 


Semnele nebunului. 


e. Cela ce să va face şi să va arata cum 
iaste nebun pentru să scape de certare, iară 
el nu iaste cu adevărat nebun, acela să va 
certa, deplin după pravilă, iară pentru să'l cu- 
nóscă giudeţul au doră să face au cu adevă- 
rat iaste nebun trebue să! înir&be giudeţul 
multe întrebări şi în multe fealuri şi cu multe 
meșterşuguri şi să într&be şi pre vraci carii 
forte lesne vor cunâşte de va fi nebun cu 
adevărat. 

8. Céla ce va sfătui pre cel nebun să facă 
vre o greşală sau să! agiute, cumu s'arezice 
să! dea, sabiea gólă şi arătăndu'! pre cine-va 
să!l ucigă, nu va putea şuvăi acesta pentru ce 
au fost el nebun şi au făcut greşala pentru să 
nu să câte după pravilă cela cel va fi 
svătuit, 

Ze Cel nebun macar că nu să va certa la 
nebuniele hui de va face vre o greșală iară tot 
nu să cade să'l slobozască de tot să înble 
pre drumuri slo»od, ce să albă pază, să fie 
pre lăngă Gmenii săi pănă să va înțilepţi. 


A ş6sea pricină 


ce micșurează giudețul certarea celuă 
Zile vinovat. gla. ns. 


a. A șesea pricină carea îndeamnă pre gi- 
def să maï micguréze certarea celui vinovat 
de cum învață pravila, iaste obicâiul locului 
după care obicéiu cine va greşi nu să va 
certa nice cum, cum dau învățătură toți das- 
“calil tocminduse toţi întrun cuvănt. 


PRAVILA VASILE LUPU 


ve Cănd va fi un lucru cu cale să să cârte 
carele °l va face, iară acel lucru de vreme ce 
va fi obic6iul locului să să facă, atunce acela 
ce'] va face nu să va certa nice cum. 

g» Giudeţul giudecă căte o dată și în po- 
triva pravilei pentru acest obicâiu a locului 
şi de multe ori face cumu'! voia lui. 

d. Lucrurile ce să fac după cum iaste o0- 
biciul locului macar dere şi fi înprotiva fire! 
și a pravile], iară drept aceia tot nu va certa 
giudeţul pre ceia ce fac acel obicâiu, macar 
că aicia! certă "besârica, iară lavtoroe prișes- 
tvie va certa, D-zău cu muncă de vac, pre câți 
vor fare înprotiva, D-zăeştilor pravile lucrure 
fără lege. , 


Pentru a şâptea pricină 


Za, ce micșurează certarea. gla. nz. 


a. A şeptea pricină ce în micşurează cer- 
tarea celui vinovat iaste mulţime de 6men! 
unde să pornesc cu toţii să facă vre o răutate, 
atunce giudețul nu pote să aleagă cine au fă- 
cut răutatea, dupaceia nu pote pre toți să” 
cârte pentru unul şi pentru ce că aceste soţii 
multe să fac în doó fialuri, drept aceia trebue 
să ştim cum une date sămt înpreunaţi mulţi 
şi fac toţi o greșelă şi iarăşi alta dată sămt 
mulţi înpreunaţi întruna şi numai unul deh- 
trănşii face o greşală, întwaceia nime nice 
dentru soţiele luy nau înţeles nice l-au văzut 
nice giudeţul pote să'] curi6scă, şi întvaceastă 
faptă sămt do6 pravile; întăia, pravilă iaste 
acâsta : 

Ve Cănd sămt neşte 6meni mulţi strănşi la 
un loc şi fac vre o greşală, drept acâstă gre- 
şală să îndeamnă giudeţul să maï micşureze 
certarea după cum scrie pravila, și maï vră- 
tos greşala ce vor fi făcut acei mulţi să cârtă 
după pravilă cu mârte atunce așijdere să în- 
deamnă giudeţul să mai micşureze certarea 
pentru să nu omoră pre mulţi drept o gre- 
şală. 

g. Cănd să va prileji-în mijlocul a mulţi 
de vor fi unil dentrănşii mal capete, cumu 
s'are zice ispravnici, atunce la unii ca aceia 
nu va micşura giudețul ce.tavea aceii greşale 
pentru cel mulţi pentru căce că fie la ce greşală 
ceia ce sămt capete după pravile să ceartă 
deapururea deplin, numa! ce inmicşurează 
certarea, celor ce sămt toți într'un chip de vi- 
novaţi şi nice unul dentrânşii nu iaste mare 
sau mic. 

d. A do6 pravilă zice, cănd să va tămpla den- 
tre nişte Omen! mulţi să greșască unul den- 
trănşii, şi atunce nice aceia nice giudeţul pote 
să ştie carele au făcut greşală atunce pre toți 
să 1 slobozoscă de tótă certarea trupească şi 
să vor certa numai cu bani, cumu s'are zice de 
pre o ferestră a unet case unde au fost strănși 
nişte 6meni mulţi sau aruncat o piatră șau 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


ucis pre un om ce-au fost trecănd pre u- 
liţă şi aceştia ce sămt n casă nu ştiu cine să 
fi aruncat acea, piatră, cum nu pâte să fie în- 
tralt chip ce unul dentrănşii au aruncat pia- 
tra şi el nu va spune, atunce toți să fie slo- 
bozi şi numai cu bani să să certe, 

e. Cănd vor fi întrio casă nişte 6meni mulți 
lăcuitori şi să va găsi între dănşii unul ucis 

i vor arata semnele cum să'l fie ucis unul 

entrănșii iară nu, mulţi de vr&me ce să va 
afla că are numai o rană iară nu mal multe, 
iară nu să şti carele dentru dănşi să fie făcut 
acéstă ucidere, atunce vor fi toţi slobozi de 
certarea uciderei, numai ce să vor certa după 
voia giudeţului și nu să va certa nice unul cu 
morte, aşijdere dere avea, căt de multe rane 
cel ucis macar dere fi.atătea, de multe precăt 
Gmenj vor fi într'acela casă şi să nu ştie nime 
cine să i le fie făcut acelui ucis, atunce toţi 
vor fi slobozi de mârte numai ce să vor certa 
după voia giudeţului, 

8, Cănd să va prileji să albă price mşte ó- 
meni și vor sări toţi cu armele asupra unuia 
şi] vor omoră cu multe rane, iară să nu fie 
nice ajce lucrul de faţă Gre cine l-au rănit şi 
cine nu l-au, atunce toți să vor certa după 


voia, giudețului, iară de să va cunâşte caril 


Tau rănit şi carii nu l-au, atunce acigătorii 
să vor omoră iară ceia, laţi ce le-au fost agiu- 
toriu să vor certa după voia giudeţului, iară 
de nu'l vor fi agiutat ce numai fiind acole de 
faţă vor fi sărit şi eï cu arme atunce aceştiea, 
nu să vor certa. 

Z» Nişte 6meni mulţi vor ucide pre vre u- 
nul cu rane de mârte carele una dentrănse 
singură putea, să'] omóră, iară să nu să potă 
adevăra la giudeţ carele l-au omorăt, atunce 
pentru căce sămt mulţi nu să va omoră nice 
unul iară să vor certa după voia giudețului. 

n. Cănd m ucide mulți pre unul cu rane 
nu de mórte, tare lucru una dentr'acele nu 
Tare fi putut omoră ce tote împreună l-au 0- 
morăt, şi giudețul nu știe carele” va fi făcut 
rana, cea, de morte, numai ce să adevereşte 
lucrul cum l-au ucis toți înpreună, atunce 
pentru mulţimea să vor certa toţi după voia, 
aia i 

f. Cel ucis de mulţi de va avea şi rane 
multe şi dentr'aceste unele sămt de morte al- 
tele nu sămt de morte iară să nu pâtă giude- 
tul să adevereze cine i-au făcut ranę cea de 
mórte şi cine i-au făcut cele-l-alte ce nu's de 
„ mârte, atunce pentru mulțimea, toţi să vor 
certa după voia giudeţului, iară de va cunóşte 
giudețul pre ceia ce au făcut ranele cele de 
morte, îi va certa, ca pre niște ucigători, iară, 
ceia ce n'au'făcut rane de morte va certa 
giudeţul după cumu' va fi voia lui, 

„i. Mai marele ce va fi cap între multe soţii 
Şi de va fi făcut rană, de morte celui ucis şi 
cela-l-alţi soțiele să/l fie vatamat cu rane nu 














63 


de mârte, atunce cel mat mare să va certa ca 
un ucigătoriu cu mârte iară ceia-l-alți după 
voia giudeţului şi după rane ce vor fi făcut 
fie carele, însă şi atunce să cade să forte cer 
ceteze 'giudeţul pre mănuntul în ce parte de 
trup au rănit fie'și carele de dănşi, pentru 
căce macar de n'are fi făcut toți rane de morte 
alegănd fără de cel mai mare, iară drept a- 
ceia mal mult să va certa cela ce va fi lovit 
în piept de căt cela ce va fi lovit întrun dé- 
get, şi maï mult să va certa cela ce au făcut 
rană de i-au scos sufletul de căt ceia-l-alţi, 
dece ori căţi vor fi făcuţi rane de morte toți 
să vor Pmoră, iară cel lalţi să să cârte după 
voia, giudețului, 

ai. Cănd să va ucide neștine de mulţi şi 
giudeţul nu va şti carele dentr'acei mulți l-au 
ucis, atunce toți să vor certa cu bani sau” 
vor scóte den moşie sau la ocnă. 

vi. Pote giudețul să muncâscă pre cela 
sau pre ceia ce vor avea niscare sémne câ 
acelea cum să fie ucis aceia pre cel mort, ma- 
car dére fi smomit şi pre alţii pre mulţi în- 
twaceastă, ucidere, aşijdere de va arunca 
neştine vre o piatră den vre o casă unde vor 
fi Omeni mulţi şi va ucide pre cine-va. nu”! 
va munci pre toți giudeţul nice” va putea să'i 
muncâscă pentru să ştie carele iaste dentru 
toți cela ce au aruncat piatra, iară de va fi 
are cum-va dentru aceşti mulţi de să vor 
găsi vre unii carii să aibă niscare semne cum 
aceştia, să fi aruncat piatra, acela sau aceştiea, |, 
numai ce va munci giudeţul să spue cum 
va fi cu adevărat. 


Pentru a opta pricină 
Za. ce micșurează giudețul certarea. gla. nn. 


a. A opta pricină carea îndeamă giudeţul 
să înmicşureze certarea celui vinovat la gre- 
şala ce au făcut, iaste ascultarea carea, va 
face neştine pre Domnul țărăï sau pre stăpănul 
carele” va sluji, și cum zice cartea cea veche 
la vtori! zacon, zi (17) capete, cela ce nu să 
va pleca, ce să zice ce nu va asculta de giu- 
dețul ce-au ales D-zeu, cu mârte voiu să 
moră, macar că acest cuvănt a scripturei cel 
vechi zice aşa, iară să înțelége pentru învă- 
țătura giudeţului celuea ce giudecă pre lége şi 
pre d-zeeştile pravile şi pre pravilele celea ce 
sămt după fire, pentru căce carele nu să va 
pleca, sub tăriea învăţăturei l&gei şi giudeţului 
nu să va certa cu morte pre direptate şi după 
pravilă. 

v. Cadesă să asculte şi să să plâce boiari- 
nului şi mai marelui nărodului încă cănd va 
da învăţătură spre lucrurile care le vor fi măr- 
turtsite de pravilele cele înpărăteşti sau de o- 
bicâiele locului sau de singură firea, omenea- 
scă, care lucru să înţeleage cănd va înbla ne- 
știne pre aceia ascultare puţină vătămare 


» 


www.dacoromanica.ro 


64 


va face spre de'aprpele său, iară de vr&me 
ce cu acâstă ascultare ce va face neştine spre 
mai marele-său, ce să zice spre domnu-său, 
înblănd de tote pre voea lui, va greşi şi va 
vatama forte mult pre de apropele fie'şi cui, 
atunce nu să cade ascultătorul să ferească a- 
ceastă ascultare. 

g., Cela ce va ucide pre cineva fiind trimis 
de boiarinul săborului, ce să zice de cel mai 
mare a gloatelor, pâte şuvăi să nu să certe 
după cum scrie pravila, care lucru să înţe- 
lége într'acesta chip căndu'l va trimite cel 
rhat mare, îl va îngrozi de'i va zice că de nu 
va omorâ el pre acela giudeţul va omorâ pre 
dăns, şi maï vrătos mai marele gloatelor va 
fi deprins a omorâ pre uni! ca aceia ce nul 
vor asculta, iară de vrâme ce nu'l va îngrozi 
mai marele glâtelor şi să nu” zică aşa că de 
nu'l va omorâ va muri el în locul lui şi încă 
cănd nu va fi învaţat a omorâ pre ceia ce nu'l 
ascultă, atunce cela ce va face uciderea nu 
va putea şuvăi să zică că l-au mănat maï 
marele său, ce să va certa după cum serie 
pravila. 

d. Rugămintea domnilor iaste ca și cum 
are îngrozi pre neştine. 

e» Ori care muiare de frică şi de silă ce'i 
va face domnul să va pleca şi va face pre 
voia lui, aceia nu să va certa nice cum. 

S. Un giudecătoriu de ja un trăg, ce să 
zice un diregătoriu, nu iaste dator să asculte 
pre domnul ţără! să muncească sau să spăn- 
zure pre neştine cunoscănd el că nu” vino- 
vat şi iaste lucrul cu asupreală aceia muncă 
sau aceia morte, ce maï bine” iaste lui să'şi 
lase scaunul cel de giudeţ ce ţine, de căt să 
să plece învățăturei domnu-său cea cu asu- 
preală, iară de nu să îndură să facă părăsire 
scaunului său trebue să scrie să dea ştire dom- 
nu-său de aceia tocmeală ce i-au poruncit 
cum iste lucru cu napaste și să socotească 
să maj cerceteze și după acâsta să aştepte 
respuns, iară giudețul de va respunde şi al 
doilea rănd și de va zice de nu ver asculta, 
tn ştii sau să face cumuţ dau învăţătură să 
numai cerci alt lucru sau altă vină, sau de va 
zice şi'ntr'acest chip cetitam scris6rea, ce ne 
al trimes și am. înțeles de tot iară drept aceia 
să faci cum fam dat învăţătură într'alt chip 
să nu fie, atunc : de va asculta de învăţătura 
maï marelui său va putea şuvăi şi nu să va 
certa după pravile pentru greșala ce va fi fă- 
cut pentru ascultare. 

Ze Cănd va zice giudeful cutare lucru l-am 
făcut pentru că mj-au dat învăţătură domnu 
mieu carele iaste mal mare pre o ţară nu” 
vom crede acest cuvănt, numai trebue să a- 
rate acea învăţătură a celui domn, au cu mar- 
furi au cu scrisor€ de măna D-lui țărăr. 

n. Un giudeţ ce va isprăvi şi va svrăşi lé- 
gea altul giudeţ alţi! eparhii, nu să va certa, 


PRAVILA VASILE LUPU 


nice iaste dator acesta să cercetâze tocmala 
aceia dir&ptă” au cu asupreală, alegănd de să 
va pune în protivă cel vinovat de va zice 
cum această lége nul bună de nemică de 
vr&me ce s'au făcut de un giudeț străin şi 
cum nui s'au căzut să legiuiască el greșală 
ca acâsta, cumu sare zice starostea de Ca- 
meniţa n'au putut prinde pre un vinovat la 
mănule lui, au făcut lége să fie izgonit den 
tote cetăţile căte sămt sub oblastiea Kraiu- 
lui Leșesc şi aşa au isprăvit cum de va în- 
căpea în mănule vre unul scaun crăesc ca 
să aibă al tăia capul şi așa au dat ştire pre 
la tâte cetăţile ţărăi Leşeştă, iară vinovatul 
sau prilejit de s'au prins la măna staroste! 
de Liov, dece avănd starostea la măna lui is- 
prava celuia staroste de Cameniţă cum ori 
unde'] vor prinde să”! tae capul acmu pote 
într'acela ceas fără nice de o certare ce pre 
giudețul celuea să' tae capul, iară de va fi 
giudeţul acestuia, strămb acesta ce i-au tăiat 
capul nu să va certa nice cum, alegănd cănd 
va zice vinovatul acelui staroste de Liov ce 
treabă are starostea de Cameniţă cu mine 
sau ce puternicu” asupra mea să'mi tae ca- 
pul, de vreme ce eu nu sămt leah ce sămt 
frănc şi omul cela, ce l-am ucis iaste den ţara 
frănciască, şi l-am ucis la Franța, dece ce 
treabă are starostea, de Camaniţă cu greşalele 
ce să fac în ţera francească, dece atunce acel 
staroste îl va ţinea la închis6re şi va scrie la. 
craiul Leşesc ce vor putea alége pentru acest 
lucru și după cum va veni respuns de acolo 
așa va ocrămi. 

f. Patriarhul de va scrie la vre un posluș- 
nic al s&u şi de”! va zice să facă cutare lucru, 
iară, de nu ver face de greu te aforisesc, şi a- 
cest lucru cel zici să facă iaste cu napaste şi 
cu asupreală, atunce acest posluşnic nu iaste 
datoriu să'l asculte pre Patriarhul nice afo- 
risenia lu! iară să cade să'I dea ştire cu seri- 
sóre cum iaste napaste și să face asupreală 
pre învățătura, ce i au dat şi dupaceia să aș- 
tepte răspuns. 

i, Giudeţul cel mirenesc să cade să ispră- 
vească şi să săvărşască o lége ce va fi legiuit 
giudeţul besériceï de'1 va părea că au legiuit 
dirept, însă pote şi acesta, giudeț mirenesc 
să cercetâze tocmala cu mărturii să pótă 
cun6şte legea ce-au legiuit pâte fi de să”! facă 
sfărşit ce să zice certare au cu morte, au în- 
tralt chip, alegănd numa! de va fi tocmala 
pentru er€se, pentru că atunce giudeţul cel 
mirenesc nu maj cercetează nemica ce a- 
tunce și or! te fial de eretic îl vor da de la 
giudețul besériceï îl va omorâ fără de nemi- 
că altă îngăduința şi fără nice de o între- 
bâre cuń au fost toemala. 

ai, Odmenit cef domreşti, ce să zice arma- 
şit şi armăşei Şi alţi ca dănşi, cănd vor munci 
cănd vor spănzura, sau vor tăia capul cuiva, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


şi altă ce vor face cu învăţătura domnului ță- 
răi, dere fi învăţătura domnului la aratare 
să vază toţi că iaste cu asupreală şi cu mare 
năpaste, acestiea nice dănădră nu să vor certa 
nice cum nice drept un lucru. 

vi, Plugarii și alți lucrători de vor ara în 
pămănt străin sau de vor culége în vie cu în- 
văţătura cuiva cănd le va fi zis că iaste a lu! nu 
să vorcerta nicecum, alegănd atunce cănd vor 
şti lucrători! că nu iaste aceluia ce i-au pus 
să ]ucreze acolea acel pămănt sau alt ce va 
fi, sau alegănd cănd i-are pune să seacere 
încă fiind crud sau să străngă alte poame în- 
tmacesta chip, sau cănd le-are zice să mute vre 
un hotar den locul său, sau unde” vor pune 
să lucreze şi"! vor socoti 6meni cu arme, sau 
cănd le vor zice să lucréze n6ptea, ce să zice 
să fure, pentru căce că atunce deapururea să 
vor certa și nu vor putea șuvăi. 

gi. Feciorul ce va face vre o greșală pre 
învăţătura tătăne-săn sau a măne-sa, sau mu- 
iarea pre învăţătura, bărbatului său, sau robul 
pre învăţătura domnu-său, nu să vor certa 
nice cum de va fi greșala micşoră, iară de va 
fi greşala mare atunce să vor certa, însă nu 
deplin cum scrie pravila, ce după voia giu- 
dețului. 


Pentru a noa pricină 


ce înmicșurează giudețul certarea celui 
za. vinovat. gla. nf. 


a. A noa pricină, pentru carea să îndeamnă 
giudeţul să mai micşureze certarea celui vi- 
novat de cum ceartă pravilele, iaste nepu- 
tința şi slăbiciunea fire!, pentru care mal pu- 
țin să vor certa muiarile de căt barbaţii la 
greştle ce vor face. 

v. Muiarea să va certa mai puţin de căt 
bărbatul cănd în casa ei să vor face bani răi 
calpuzani, sau cănd va cumpara ceva vre un 
lucru eftin pentru să'l vănză maï scump, sau 
cănd va sparge carte domnească şi încă şi de 
să va mesteca în tocmala ereticilor, sau la 
giurămănt minciunos, iară cănd va greşi la 
lucruri ce să fac înprotiva D-zeeştei pravile 
și a pravilei fire! omenești atunce nu să va 
certa muiarea. maï puţin ce tocma ca şi bar- 
batul. 

g» Țăranul cel gros pote şuvăi să nu să 
cârte ales cănd va fi mărturie cuiva, şi de va 
grăi cuvinte fără de ispravă şi fără cale de 
să va cunâşte lucrul că grăiaşte de prostimia, 
lui, iară de va grăi de învăţătura lui cea rea 
atunce să va certa, tocmai ca și alalți. așiș- 
dere şi la alte la tote greștlele ce va face ţă- 
ranul cel gros de va face de grosimea lui ma! 
puţin să va certa iară de va face den răuta- 
tea şi fealul lui cel rău atunce să va certa 
tocmai ca şi alalţi şi ac6sta iaste în puterea, 
giudețului să'] giudece de va fi de grosimea 


www.dacoromanica.ro 


e 


65 


lui sau de nu va fi, alegănd de va fi greşala 
spre D-ze&sca pravilă sau spre pravila cea de 
fire, căce că atunce grosimea, lui nemică nu”! 
va folosi nice va şuvăi să scape de certare. 


Pentru a z6cea pricină 


ce înmicșurează certarea. gla. x. 


Za» 


a, A z6cea pricină care îndeamnă pre giudeţ 
să mal micșurâze certarea vinovatului iaste 
somnul, de vr&me ce mulți s'au găsit de au 
făcut multe și minunate lucruri în somn şi 
dacă să deştepta nu ţinea minte nemică ce au 
făcut, cum au fost o dată unul de-au fost dor- 
mind la bestrica lui st. Venedict la ţara frăn- 
cescă şi au fost eşit den bestrică adormit de 
au umblat doó mile de loc şi acolea au găsit 
pre un copil şi l-au ucis de au murit ne a- 
vănd nice un lucru cu dăns nice l-au ştiut 
nice l-au cunoscut şi iară'şi așa adormit s'au 
întors şi s'au dus de-au întrat în bes€rică iară 
demineața nau ştiut nemică eşit-au afară au 
nu au eşit; altă dată iarăşi au fost întrun o- 
raş ce s'au chemat Pizam unul de aceia ca- 
rele de multe ori eșia n6ptea den casă'și cu 
arme şi încungiura trăgul tot căntănd și ea- 
Tă'şi dormind să întorcea de vinea acasă şi 
nu să mal deştepta, şi de multe ori prieatenii 
lui daca’l găsea înblănd pre drum îl deştepta 
şi] întorcea deșteptat la casa lui den carea 
eşisă dormind ; sau cum au fost o muiare ca- 
rea să scula n6ptea de'şi frămănta pănea şi o 
punea de o învălea şi o găta de tot numai să 
o bage în cuptor şi eară'şi adormită să ducea 
de să culca în patu'şi și dimineața nu ştiea 
cine i-au tocmit aşa pănea şi aşa deapuru- 
rea” părea că” fac aceasta vecinele eï drept 
să rădă cu dănsa ; şi alți mulți sau aflat ca 
aceștiea, dece pentr'aceia s'au făcut aciaste 
pravile. 

Y. Acest fél de 6meni! dormind în somn de 
vor bate sau vor răni sau vor ucide pre ci- 
neva nu să vor certa după pravilă, ce după 
voia giudeţuluj, de vr&me ce şi somnul să a- 
s&mănă cu mortea, iară denafară de aceasta 
să cade să aibă giudeţul milă la greșâlele ce 
sămt den fire. 


g. Un om cu fămeia sa dormind într'un 
aşternut vor înpresura'și pruncul între sine 
şil vor omoră, acesta lucru nu să va chema 
“au făcut ei den mintea lor cea rea, ce le-au 
fost greșala, de vréme ce şi giudețul deapu- 
rurea cr6de cum părinţii mai! bine'și socotesc 
feciorii de căt singuri pre sine, sau maica nu 
să va chema să'și potă uita pre fiu-său fiin- 
du” den manuntaele et, drept aceia nu să vor 
certa după pravilă ca nişte ucigători, iară 
pentru nesocotința lor să vor certa după voia 
giudețului. 


d. Céla ce va greşi dormind să va certa 
5 


66 


după pravilă, însă cănd să va face că, dârme 
iară el cu adevărat va fi deșteptaţ, 

e. Cela ce va greşi dormind şi dacă să va 
deștepta nu să va căi ce au făcut, ce încă va 
zice bine am făcut de am făcut aşa în somn, 
acesta să va certa după pravilă şi nu va pu- 
tea să suvăiască» A 

Se Cănd va dormi neştine, și de va mérge 
să facă vre d răutăte sau de va ‘vatama pre 
cineva, pâte celalalt să'] ucigă pentru să scape, 
denâintea, lui cu viaţă și nu să va terta, care 
lucri să înțelegd cănd nu va putea întralt 
chip să scâpe den 'măniule tii ce numat ce’ 
caută să'l ucigă. 


Pentru a un-spră-zâcea pricină 
Za., ce va micșura-giudețul certqzea. glas Xa. 


a. A uh spră-zbcta bricină ce mal înmic- 
şurează giuăeţul tertarea celui vinovat, iaste 
dragostea, de vrâme ce dragostea să asamănă 
cu beţiea aşijderea şi cù nebuniea și maf vră- 
tos iaste şi mal rea chinuire de tăt acâlea de 
sari tote, drept aceia Sau făcut această pra- 
vilă, 

v. Câla ce face vre o greșală fiind indem- 
nat de dragoste, mal puţin să va certa de 
cum spune pravilă. 

g. Ola ce va fi bifuit de dragoste şi de va 
tămpira vre ó fată mărgănd pre drum şi o 
va săruta nu să va certa nice cum, cum au 
făcut un muncitor de la Athina ce l-au che- 
mat o Pisistratos. carele au zis muerii'şi căn- 
du'l îndemna, să nu fie într'alt chip ce să o- 
m6ră pré cela ce au sărutat pre o fată feeióră 
a lor mărgănd pre drum, zicăndu” acest cu- 
vănt, cum de vreme ce pre ceia ce ne iubesc 
şi ne sărută tu zici să”! omorăm, dară încă ce 
învăţătură ver da să facem celora ce ne var 
ură şi ne vor fi cu vrăjmăşie,. 

d. Ori care myiare pentru multă dragoste 
ce va avea cătră ibovnicul eï va primi în 
casa eï furtușagul ce va fi el furat, maï pu- 
țin să va certa de cum iaste, scris la pra- 
vilă, 

e. Dragostea şuvăaște prâcurvia şi răpi- 
tul fiatei și alte greşâle ca acestea, ce să zice 
cănd are pune scări la ferestri să să sue să 
între la ibovnică'și, și alte ca acéstea . 


Pentru a doa-spră-zâcea pricină 


ce tnmicpurirei giudejul cer- 
tared. gla. Xy. 


a. A doa-spră-zécea pricină ce îndeamnă 
pre giudeţ să înmicşureze certarea celui vino- 
vat de cum scnu pravilele, iaste ruda cea a- 
leasă, ce să zice Boeriea, de vréme ce mce cef 
de rudă bună nice boiarii nice feciorii lor să 
vor certa cu caterga sau cu ocna, ce pentru. 
acesta să vor gopi den moșiea ša căta-va 


ze 


PRAVILA VASILE LUPU 


vr&me iară nu Să nice spănzură în turci ca a- 
lalţă făcători răi, nice să înțapă, ce drept a- 
câstea drept tâte li șă tae capetele, nice pre 
uliţă pren trăg nu să pârtă, unii ca aceștia, 

v. Cănd ceartă giudeţul sau pravila pre 
cineva cu bani, tocma, să ceartă Bojarinul ca 
şi cel sărac, $ 

g. Certarea cea trupască ce dà pravila pen- 
tru greșale dére fi căt de micşóră aceia cer- 
tare dacă să va da vre unuï boiarin să chiamă 
prea mare de căt cănd s'are da fie-cuï, de cel 
mal mici, şi iară'şi vine lucrul unul drept alt 
căt are fi de mică certarea ce va fi cu ban? la 
vre un Qm de cești maï mici şi proşti la aceş- 
tiea iaste maï mare de căt s'are da la un boia- 
rip, drept aceia pravila schimbă certarea cea 
trupească cu bani cănd iaste vre un boiarin 
și] ceartă eu certare de bani, iară de iaste 
vre un om de gios și micşor și sarac să va 
certa cu certare trupască, 

d. Ia greșale ca acelea ce sămt la pravilă 
mai mari să dau boiarilor de căt saracilor și 
maï mult să vor certa, boiarii de căt cel maï 
mici şi mai saraci, cum s'are zice de să v2 a- 
fla vre un boiarin hiclean unul domn şi hain 
țărăi şi de s'are arata într'acesta chip și u- 
nul di cei maï mici, maï mult s'are certa cel 
maï mare boiarin de căt cel maï mic şi om 
maï de gios, aşijdere şi omul cel mai de gios 
de'l vor prinde la războï viu îl vor tăia capul 
iar de vor prinde vre un boiarin îl vor spăn- 
zura. 

e. Greșalele ce fac ruşine boiari! boiarilor 
maï mult să ceartă boiaril de căt cel mai mici 
şi Gmeni mai de gios, cum. s'are, zice la gre- 
şala hotrie să va certa mar mult boiarinul 
de căt cel maï micșor. 

S. La, greșalele ce învaţă pravila furci, cu- 
mu'i hainiea și vicleșugul cănd hiclenește pre 
domnu-său, să va spănzura, și boiarinul ca 
şi cel maï prost, iară furcile. boiarinului să 
fac, maï înalte de căt acelui maï mic, 

Ze Cănd va mărturisi neştine minciuni sau 
va fi eretic. și cănd nu va asculta de domnu- 
său şi la lucrul ce'l vor sudui pre înparatul 
sau pre domnul locului, întrun chip să voy 
certa şi boiarii şi cei maï proști. 

n. Cela ce va face o greşală nădăjduind că, 
nu să a certa pentru căce jaste poiarin, şi 
de va fi scos cuvănt să fie înțeles cineva cum 
să fie zis acest cuvănt şi cum să fie făcut a 
ceastă greșală cu acesta gănd, atunce boiari- 
nul să va certa dé tocma cu cei maï săracă. 

f. Cănd să va cădea, unuj boiarin, pentru 
greșala ce-au făcut. să] trimiţă la ocnă sau 
să'| bată pren trăg sau altă certare să paţă, 
iară giudeţul, ca pre un boiarin va certa'l cu 
bani, aceasţa să face odată sau de do6 ori, 
iară a, treia, óră de'l vor mal prinde pre bo- 
iarin făcănd iarăși acea greşală atunce să va 
cerța tooma ga și cel mic și om mal prost. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


i, La certările câlea ce dă pravila după 
voia giudețului la acelea, pote giudeţul să mai 
împuțineze certarea boiarinului, iară la celea 
certări ce de faţă învaţă legea şi pravila cer- 
tarea cum va fi, nu pâte giudeţul să certe maj 
puţin pre boiarin de căt pre cel maï mic şi 
maï de gios om. 

ai. Pentru prâcurvie tocma să ceartă boia- 
rinul ca și cel maï mic, 


Pentru a trei-spre-zâcea pricină 
za, ce micșuresză giudetul certarea; glas Xge 


a. Guideţul, să îndeamnă să maï micșureze 
certarea celui vinovat pentru iscusirea și des- 
toiniciea lui, cumu sare zice de vréme ce ne- 
ştine va ști vre un meşterşug ca acela frumos 
și scump şi atăt să'] ştie de bine căt să nu să 
afle altul asemenea lui, atunce acesta tle va 
face vre o greşală, mai puţin să va certa; cum 
au fost odată un sineţariu bun carele pentru 
uciderea, ce făcuse nu l-au omorăt, ce l-au is- 
gonit den locul lui și den moşiea lui, şi ea- 
ră'și la vreme de 6ste l-au-adus, acâsta să face 
cănd să va arata meşterşugul lui de faţă de 
vor vedia toți carele va fi tuturor de treabă 
și greşala lui trebue să nu fie hainit cumva 
moşia, sa sau să fie fost tălhar de drum pen- 
tru cățe atunce nice un 'meşterşug nu! va 
folosi, 

v. Cănă va fi făcut neştine uk bine mare 
locului aceluia unde locuiaşte care bine să să 
pomenească deapururea, dup'aceia de să va 
prileji să facă vr'o greşală, atunce giudețul 
pentru acel bine ce să pomeneşte va certa'l 
maï puţin de cum să cade, alegănd cănd va fi 
acel bine ce au făcut locului lucru puţin iară 
greşala, luï va fi mare atunce acel bine ce-au 
făcut nu” va fi drept nemică. 

g. Binele ce va face neştine locului şi mo- 
şiek lu, au el, au moşii lui, îi va folosi ca să 
“să certe maï puţin sau să nu şi să cârte nice 
cum la, greşala ce 'va fi făcut, şi aceasta pote 
fi cănd va fi trecut vr&me multă de cănd va 
fi tăcut acel bine pănă cănd au făcut greşala, 
pentru căce de să va face acel bine în vrémea 
ce să va, face şi greşala atunce 'acel bine nu” 
va folosi nemica ca şi cănd nu ş'are fi fost 
dâre fi căt de mare, ce să chiamă că va maï 
micşura 6r€ ce, cumu s'are zice fură 6re cine 
«de la un boiarin un secriaş cu bani și găsâşte 
acolo în lăuntru niște cărți hiciene= carele 
scriea la nişte vrășmăşi să vit cu Oste să ia ar 
cel loc, şi dacă le-au găsit-le-au aratat dom: 
nului acelut loc, şi sau păzit de-au ocrămit 
cum au ştiut acel lucru, acesta su adevărat 
mare bine au făcut acelui loc, iară tu l-au 
făcut cu svat bun şi cu gănd bun cum să cade, 
să să facă binele, ce i-au venit acesta bine 
mare den furtușagul lui Și drept aceid ea un 
fur să va certa, iară maă marii acelui loc vor 


67 


face milostenie feciorilor lui şi pre dăns încă”l 
vor certa maï ioşor óre ce puţin lucru pentru 
acel bine ce i s'au nemerit. 


Pentru a patra-spre-zâce pricină 
za. ce micșurează giudețul certarea gla., xà. 


LA Schimbăndu'și neșştine firea şi viața, cea 
rea ce-au fost avănd şi plecăndu-se către 
D-zeu, îndeamnă pre giudeţ de”! mai micşur 
rează certarea de cum spune pravila pentru 
greşala ce-au făcut, drept aceia s'au făcut a~ 
câstă pravilă. 

V. Jidovul devaface o greşală şi dup'aceia va 
veni spre credință creştinească, şi să va bo- 
teza sau nu să va certa, nice cum sau să va 
certa maï puţin pentru aceia preşală de cum 
învață pravila, şi acest lucru stă cu totul în 
voia, giudeţului să'l certe sau să nu’l cârte ver 
mult ver puţin. 

g» Jidovul ce s'âu botezat de va fi luat ce- 
va'și căt de puţin certare pentru greșala, ce au, 
greșit încă mainte de botez, atunce giudeţul 
nice întrun chip nu va putea să” certe cum, 
spune pravila. 

d. Jidovul dacă să va boteza dere fi făcut 
căte păcate şi scrănăvi!, pentru darul botezu- 
lui tote să vor curăţi şi va rămănea cum are 
fi născut ado6 6ră, atunce pâte să fie și preot 
fără nice de o sminteală. 

e. Toate aceastea, vor fi cănd să va face şi 
creştinul călugăr. 


Pentru a cincia-spre-zâce pricină 


Za, ce micșurează certarea. gla. Xe. 


a, Giudeţul să îndâmnă a maï micşura cer- 
tarea celui vinovat de cum spune pravila cănd 
cel vinovat iaste surd sau mut, de vr&me ce 
unul de aceştia iaste ca şi un prunc micşor 
şi ca unul de cei fără minte nebun. 

v. Surdul şi mutul căndu” va fi mintea în- 
treagă şi deplin şi va putia cu măhăitul să a- 
rate fieşte căruia fir6'și, şi vrearaş, atunce să 
va certa, tocma cą şi alalți; alți dascali zic 
cum mutul să să certe ma! puţin pentru căce 
mărturia ce face mutul cu măhăitul póte să 
fie şi cu greșată, alegănd acest mut și surd 
de va şti scrie şi să citească pentru căce că 
atunce giudeţul îl va întreba cu scrisore şi el 
va răspunde iară cu scris6re, şi atunce pote 
să'l şi muncească pentru să spue şi să'] cârte 
după pravilă 


Pentru a ş6sia-spre-z6ce pricină 


za, ce înmicșurează certavea. gla., XS. 


a, Cănd va pără tatăl pre fiu-său cèl tru- 
pesce la giudeţ pentru vre o greşală ce va fi 
făcut, atunce i să va face milă giudeţului şi 


* 


www.dacoromanica.ro 


68 


va, micşula 6ertarea ce i s'are cădea după gre- 
şala lui cum scrie pravila. 

v. Feciorul ce are fi fugit şi i sare fi făcut 
légea după vina lui, undrl vor găsi acolea 
să"! facă morte, iară tată-seu de'l va prinde 
şi să'l dea giudeţului, giudețul va maï mic- 
şura certarea, lui, ce să zice nu'l va omoră 
cel va certa într'alt chip. 

g. De va fi feciorul fugit pentru căce va 
fi greşit înprotiva înpărăţiei sau a domniei şi 
au făcut pagubă ca aceia ei pre acesta del 
va, prinde tată-său şi de'l va trimete la giu- 
deţ atunce maï puţin să va certa de la giudeț 
de căt de l-are prinde omul domnesc, 

d, De vreme ce şâre prinde neștine fecio- 
rul şi Pare duce de are da pre măna giude- 
ţului, nu căce d6ră iaste om bun. ce pentru 
cace să téme să nu'l cumva prinză 6menii cei 
domnești, atunce încă să va certa maï puţin 
de cum să cade şi de cum învaţă pravilele 
pentru acea greşală. 

e. Acâla ce'şi va da feciorul lui pre măna 
giudeţului ca pre un vinovat, dére îi tată-său 
şi jidov tot maï puţin să va certa. 

S. Aşijdere şi feciorul de va, da pre tată- 
său la giudeţ ca preun vinovat ca să să certe 
după greşală, atunce maï puţin să va certa. 

Ze Inma deşi va da feciorul sau fata la 
giudeţ ca pre nişte vinovați, mai puţin va 
certa"! giudeţul, iară nu” va slobozi de tot. 

n, Aceastea tote ce-am zis pentru darea 
tată-lui pre fecior şi feciorul pre tată-său 
iaste adevărată şi neclătită după pravilele în- 
părătești şi după cum scriu toți dascali! toc- 
mindu-se toți într'un cuvănt fără nice de o 
price şi carele au fost şi maï prost şi mal mic 
nemica nu s'au pus în. protiva acestora nice 
unele de căte am zis, iară drept aceia acestă 
dare de tată pre fecior sau fecior pre tată 
nu s'au prilejit nice dănădră să fie acest lu- 
cru să dea tată pre fecior şi fecior pre tată 
pănă la vremea unu! dascal mare şi tocmito- 
riu de pravile, numele lui era Farinascu ca- 
rele au străns t6te pravilele cele înpărăteşti 
şi încă să ispiti şi să nevoi cu învăţătură ca 
aceia, să cunscă care pravile şi obicâe să so- 
cotesc la oblastiele creştineşti în tótă Jumea, 
acest dascal au fost după Hristos afen (1589) 
de aï şi pănă într'acâstă vreme nu s'au prile- 
jit nice dănădră vină şi faptă ca acâsta să să 

egiuiască la giudeţ, ce să zice tatăl să'şi dea 
feciorul ca pre un vinovat la giudeţ, numai la 
Polonia sub oblastiea Papei de Răm ce-au dat 
așa un tată pre fecioru'și, care fecior au fost 
izgonit den moșiea, lui pentru căce era greşit 
înpărăţiei, iară aicia nu să ţinu în samă pra- 
vila cea de milostivire pentru să cârte mai 
puţin pre fecior pentru ce l-au dat tată-său, 
ce cumplit după pravile l'au certat, pentru 
căce greşala era sudalmă pre înpărăție, şi 
giudéțele la greșâle ca aceste nu deșchid pra- 





PRAVILA VASILE LUPU 


vila cea de milostivire ce numai pravila cea 
de certare cumplită pentru căce să pu cumva 
ceară milă nice tatăl nice feciorul de la giu- 
dețe, ce cum au fost numai o dată s'au pri- 
lejit acest fél de giudețe. 


Pentru ceia ce hiclenesc și calcă cinul cel 
îngeresc ce să zice călugăresc, ce să zice 
pentru ceia ceși leapădă călu- 
za, găriea, gla. Xze 


a, Hiclean, şi vrăjmaş cinului călugăresc 
să chiamă câla ce s'au făcut călugăr şi nu de 
tot, ce numai ce-au fost înbrăcat hainele şi 
dup'aceia va lepada rasele şi să va face ia- 
ră'ŞI mirean. 

v. Cela ce va eşi den mănâstire fără de 
voia şi ştirea egumenului şi de să va fi în- 
bracatîn alte haine mirenești şi'si va fi ascuns 
potcapocul şi chemelavha şi alte ca aceste, 
acesta să chiamă hiclean şi hain cinului şi 
obrazului călugăresc. 

g. Călugăriţele ce vor eşi din mănăstire, 
şi vor înbla prin lume fără ştirea *lădicului 
locului aceluea, şi acestea sunt ca şi călu= 
gării. 

d, Câla ce'şi leapădă haine călugărești 
vrănd să şuvăiască să zică că înblă pentru 
învăţătură ca un hiclean să să aforisiască, 

e. Popa şi diaconul de să vor însura după 
ce le vor muri f&meile sămt ca, şi ceia ce lea- 
pădă călugăriea şi fac prepus cum să fie ere- 
tică, drept aceia trebue să să cercetâze, dece 
de va fi crezănd cum are putere preutul sau 
diaconul să să însóre atunce ca pre un eretic 
să’l certe, iară de nu va avea acesta gănd să 
va pedepsi numai ca şi cela ce leapădă că- 
lugăriia, şi iară'şi de'şi va lepada muiarea şi 
va pleca iară'și la beserică să} legiuiască cu 
blăndețe şi cu milă, care lucru de nu va face 
de bună voia lu! atunce şi cu sila şi fără de 
voia luï va să'l facă besârica şil vor baga în 
temniţă sau °l vor închide într'o mănăstire de 
va şedea întru tótă viaţa lui. 

8, Călugărul de nu'şi va purta măntiea în 
chelie'şi sau cănd va mérge la feredeu sau 
şi'ntralt loc ascuns, nu să va certa nice să 
va chema ca cela ce leapădă hainele călu- 
găreşti. 

Z. Câla ce va scâte den mănăstire pre vre 
unul di ciea ce cearcă să să facă călugăr, a- 
celuia capul să i să tae. 

n, Cela ce va îndemna pre altul să l&pede 
rasele, capul să i să tae. 

f. Cadesă în tótă vrémea să priimască be- 
sérica pre cela ce va lepada călugăriia, iară 
cu adevărat nice dănăóră nu va putea fi egu- 
men,alegănd căndu'l va blagoslovi Patriarhul, 

i. Călugărul sau popa sau diaconul de să 


“va îmbraca cu haine mirenești cănd va mérge 


pe un drum, nu să chiamă că au lepădat că- 
lugăriia, nice să va certa. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


al. Călugărul ca va eşi den mănăstire şi va | 
lăcui la ţară pentru să'şi hrănească părinţii, 
nu să chiamă că să leapădă de călugărie cănd 
nu” va putea hrăni într'alt chip şi cănd va fi 
-cu voia, maï marelui mănăstirel. 

vi. Céla ce'şi va lasa cinul său şi să va a- 
puca de alt cin maï cu nevoe şi mal cu grea 
petrecere nu să va chema că hicleneşte mă- 
mnăstirea şi bescrica, cumu s'are zice cănd să 
va face călugărul schimnic sau săhastru în 
pusti). 


„Pentru certarea celora ce să leapădă de cinul 
îngeresc, ce să zice ceși leapădă călugăriea, 
Za. ce certare li să va da. gla. xn. 

a. Céla ceva hirleni cinul și obrazul călu- 
:găresc, ce să zice va lepada călugăriia, de nu 
va fi avănd asupra luï cetite molitve de călu- 
gărie nu să va aforisi, iară de va fi purtănd 
hainele, ce să zice rasele cu molitve, atunce 
să'l aforisâscă şi de va sta un an într'acea a- 
“forisenie şi nu să va întOrce cătră mănăstire 
atunce face prepus să fie eretic, drept aceia 
să să cerceteze şi să'l muncescă şi să'l certe 
<a pre un eretic şi rămăne şi fără cinste şi 
cela ce'i va strica ceva nu'l va putea pără la 
giudeţ nice i să prinde mărturiea unde gră- 
iaşte, ce iară'şi să afopiseşte şi de va sta cu 
pizmă într'acea, aforisenie să'l dea la giudeţul 
cel mirenesc să'] certe. 

Y. Cănd să va pocăi cela ce va fi lepadat 
călugăriea şi de'l va prmi vlădicul sau egu- 
menul lui de va fi avut cinste de la beserică, 
ce să zice preoție, nu va putea să să maï a- 
puce de cinstea ceau avut dóră numai cu 
voia şi cu blagoslovenia Patriarhulur. 

g. Tótă averea celuia ce-au lepadat călu- 
găriia va rămănea la mănăstirea de la care 
au fugit cănd ş'au lepadat călugăriea. 


Pravile împărăteşti 
peutru ceia ce îndeamnă și agiută cuiva 
sawl svătuesc spre rău, sau cănd va tri- 
mite pre altul să facă vre o 
Zae răutate. gla. xf. 


a. Ce folos are ave neştine cănd svătuia- 
ate pre alt cine-va, sau'i agiută, sau'] trimite 
să facă vre o răutale. 

v. Cănd va îndemna neştine pre altut şi'l 
întărătă de'l mănie sau'] dăscăleşte de'l în- 
vaţă să facă vre o răuțate, acela să chiamă 
svătuitor răutății. 

g. Agiută neştine cuiva să facă, greşală 
cănd dă bani sau Omepl sau cal, sau arme, 
sau scări să fie de suit, sau alte lucruri de a- 
ceia treabă pentru să facă greşală, cum au so- 
cotit, şi mal vrătos agiută cănd merge el sin- 
gur cu capul său de"! soție şi singur cu sine 
să facă greșala înpreună cu celalalt. 

d. Multe fealuri de svaturi sămt şi la agiu- 
toriu aşijdere, de vreme ce svabil săi face nu- 


ww.dac 


69 


mai cu cuvăntul iară agiutorul să face şi cu 
lucrul, drept aceia nu să vor certa întrun chip 
svătuitorul cu agïíutătoriul. 

e. Alta iaste să svătuiască neştine să să 
facă greşala şi álta iaste să trimiță să facă, 
pentru căce cela ce svătuiaşte socotâşte folo- 
sul celuia ce'l svătuéşte, iară cela ce trimite 
să facă greşală socotește numai folosul său 
iară nu a celuia cel trimite, drept aceia giu- 
dețul nu să cade să socotescă cuvintele cănd 
să va face vre o greşală, penrtu căce cum 
grăiaşte eu cuvăntul cela ce svătuiaşie, aşa 
grăiaşte cu-cuvăntul şi cela ce trimete, iară 
să cade să cerceteze la carele au rămas folo- 
sul şi dobănda ce-au venit de pre acea gre- 
şală pentru să pótă înțelge rarele iaste ade- 
vărat şi mai întăi vinovat. 

8. Incă mal iaste un lucru între svătuitoriu 
şi între trimițătoriu. pentru ce cela ce svătu- 
éşte nu rămăne dator celuia ce l-au svătuit, 
iară cela ce trimite pre altul să facă greşală 
rămăne dator lui, ce să zice celuia ce'l tri- 
mite. 

Ze Mal mare lucru iaste să trimiţi pre cine- 
va să facă greşală de căt să'i svătueşti să 
facă. 

n. Pri céla ce!'l vor cleveti c'au trimis pre 
altul să facă o greșală iară el de va arata, 
cum nu l-au trimis iară numai ce l-au svătuit 
să facă acest lucru, să fie slobod de păra ce 
l-au clevetit întăi şi de certare. 

f. Cela ce va zice cuiva vre unul priiatel 
să ucigă pre vre unul ce le va fi amăndurora 
vrăjmaş, atunce să cade să socotească şi să 
cercet&ze giudiţul acest cuvănt ce-au zis, svat 
au fost au învăţătură au cuvănt de ascultare 
să facă cumu'! va zice şi fără de voia lu! cé 
să zice să'l ucigă, carele să cunşte într'a- 
cesta chip de să va afla acesta ce s'au îndem: 
nat a mérge spre ucidere cum n'au făcut nice 
dănădră ucidere şi nice atunce nu are fi få- 
cut de nu l-are fi îndemnat acela, atunce să 
chiamă că i-au dat învățătură ce să zice i-au 
zis pasă să ucizi pre cutare om, el sau dus 
şi l-au ucis pre cuvăntul acelui om, iară de 
să va afla cum acesta, l-au vrut ucide și fără 
de zisa şi îndemnarea aceluia, atunce acel cu- 
vănt au fost numaï de l-au svătuit, iară de 
va fi izvod cum de nu ï-àu vrut zice ácela sau 
l-au vrut ucide sau ba, atunce giudețţul crâde 
că l-are fi ucis macar de nu i-are fi zis ne- 
mică. 

i. Al doilea sămn pentru să cunâscă giu- 
deţul pre cela ce l-au trimis să ucigă pr&-cela- 
l-alt 6re svătuitu'l-au, au zisum-au să margă 
sa'l ucigă şi fără voia lui, care senin iaste a- 
cesta pentru să cercetâze giudeţul şi să cu~ 
nóšcă pre cel cucis căruia au fost maf mare 
vrăjmaş, pentru căce de va fi fost ucigătoriu- 
lui atunce acea îndemnare au fost numa! svat, 


iară de va fi fost cel ucis mal mare vrăj- 
romanica.ro 


70 


PRAVILA VASILE LUPU 


maş celuia ce l-au svătuit de căt celuia ce l-au | tote ce va păgubi şi va piarde cela ce-au păţit 
ucis atunce ace îndemnare au fost învăţătură, | rău şi aceasta va fi cănd acele pagube să vor 


cum am zis mal sus, ce să zice ascultă cum 
zic şi fă cum te învăţ, pasă de'l) ucide fără 
voia ta, eu voi da samă, aciasta să chiamă 
învățătură şi pre acâsta învățătură au mărs 
de l-au ucis. 

ai. Cănd nu va putea giudeţul să cunóscă 
întwalt chip maï cu adevărat acé îndemnare 
svătuire au fost învăţătură, atunce va munci 
pre svătuitorul să spue cu adevărat şi să zică 
svătuitu'l-au au învăţatu'l-au să facă acea 
greşală, 


Ce certare por lua ceia ce svătuesc spre rău 
za. să facă cineva. gla. o. 


a, Cela ce va svătui pre altul să facă vre o 
greşală, să va certa eu acéia certare cum să va 
certa şi cela ce va face greşala. 

v. Cine va îndemna sau va învăţa sau va 
svătui pre altu! să facă vre un lucru rău şi 
vr'o greşală, să va certa ca şi cel vinovat ce 
va face greşală. 

g. Cela ce va arata cuiva folosul și do- 
bănda ce va avea dacă va face vre o greşală, 
şi del va asculta acela şi va face greșala a- 
cesta ce l-au Bvătuit, să chiamă Svătuitoriu 
spre răutate şi să va certa cum am zis. 

d. Cela ce va lăuda vre ún lucru rău şi cu 
greşală şi neştine auzind să va răni la inimă 
şi nu să vă lasa pănă nu'l va face acel lucru 
acestă să chiamă sviatnic rău și să va certa 
cum scti€ şi mal sus. 

e. Cănd va vorovi neştine către altul şiva 
spune cùm va să facă o răutate şi cela îi va 
xespunde de'i va zice, bine va fi aşa să faci 

“fi să nu zăbăveşti cb să faci acest lucru, a- 
cela!] svătuiaşte spre rău, să să certe ca şi a- 
cela ce va face acea greşală. 

8, 'Cănd va zice neştine altuia ce va, vrea 
să ucigă pe cineva, de ver vrea să ucizi, u- 
cide'], acesta nu să chiamă svătuitor rău nice 
să va certd de vréme ce nu i-au zis ucide'l 
cë iau zis đe ver vred să” ucizi ucide”, iată 
că nu'] îndămnă cl lasă în voia sa. 

Z, Ceia că vor fi într'un gănd tu aceia ce 
vor face o greşală să să certe toţi cu o cer- 
tare şi ceia ċb n'au făcut ce pentru căce au 
fost întrună toţi, şi aceasta va fi cănd va fi 
8i greşala mare, cumu s'are zice cănd are hi- 
cleni domniea, sau locul unde lăcuiaşte, sau 
alt lucru ca acesta, iară de va fi lucru maï 
puţin greşala nu să va certa cela ce nu face 
ca cela ce face greşală. 

n. Céla ce va da niscare lucruri de carele 
vor trebui celuia ce va să facă vre o greşală 
să va certa tocmai ca şi cela ce au făcut gre- 
gală, ver mică, ver mare 

f. Cela ce va svătui să să facă vre o gre- 
şală nu va lua numai actia certare ce să va 
da vinovatului, rce încă va plăti şi pagubele 


face tot pentru aceia greşală ce s'au făcut cu 
svatul lui. 

i. Cela ceva svătui pre altul sau’! va îndemna. 
să fure, să va certa ca un fur, însă cu adevă- 
rat cănd n'are fi furat furul fără de svatul şi 
îndemnarea lui ; iară de să va afla cum acel 
fur au fost învaţat şi de altă dată să fure a- 
tunce cela ce'] va fi svătuit nu să va certa. 

ai. Céla ce va svătui să să facă furtușag 
să fie dator acel lucru ce s'au furat să'] dea 
sau să'] plătâscă stăpănului a cul au fost ma— 
car de nu Pare fi furat el ce numai pentru 
căce au svătuit să să facă acel furtuşag ; aice 
să cade giudeţului să socotească del va fi 
svătuit acel svatnic ce să zice să fure numat 
o sută de taleri iară el va fura do6 sute, şi 
dacă va fi aşa atunce svatnicul nu va plăti 
maï mult de aceia sută de taleri stăpănului a 
cul vor fi fost banii pe cătă samă să va afla 
că l-au svătuit. 

vie Cănd va svătui neştine pre altul să 
facă vre o greşală şi el nu va face atunceg 
curund, ce să va lasa de va trece vréme multă 
pănă ya veni vréme de va face acel lucru, tot 
întrun chip să vor certa svainicul cu furul. 

gi. Cuvintele câle de svat mai mult să tlă- 
cuesc spre bine de căt spre rău şi aceasta să 
va face şi să va crede cănd între svătuitori şi 
între păgubaş nu va fi fost nice o vrajbă mat 
denainte vreme, pentru căce că de vor fi a- 
vut mal de mult ande sine vrajbă atunci cu- 
vintele câle de svat maï mult să vor socoti 
spre rău de căt spre bine. 

di. Câla ce va sfătui să să facă vre o gre— 
şală şi greşala să nu să facă atunce svatnicul 
nu să va terta, şi aceasta va fi cănd greşala 
va fi micşâră ; iară de va fi greşala mars, 
cumu sare zice de hicleşug şi de vatamare 
spre ţară sau spre domnie, atunce svétnicul 
să va certa tocmai ca şi cănd sare fi făcut a- 
cel lucru desăvărșit şi să va certa ca şi cela 
ce are fi făcut acea greşală. 

ei. Câla ce va svătui să să facă vie o gre- 
şală şi cănd să va căi ce-au făcut şi'și va în-- 
tórce svatul într'alt chip, nu să va certa însă; 
nu va putea fi numai cu atăta ce trebuiaște 
să'] svătuiască alt svat înprotiva celui dentăy: 
şi nice atăta nu agiunge ce trebue să adeve- 
reze acel svatnic cum nu va face acel om pre- 
svatul lu cum l-au fost svătuit întăi, iară de 
nu va putea să'] facă să să părăsască dâcel, 
svat ce l-au svătuit întă! să cade să mărturi- 
sască de față să auză mulţi vicleşugul ce au 
vrut să facă, şi încă nu va fi destul nice de 
i-are zice fereşte-te de cutare lucru să nu'l 
faca că ver păţi rău, dup'aceia trebue să arate 
şi omului celuia ce va să"! facă rău şi să’! pă-- 
gubască şi să" spue anume şi omul şi numele 
luy să să păzâscă de dăns, dece dacă va face 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


aceste tote ce-am zis ma! sus nu să va, certa 
sv&tnicul macar dere și face tela-l-alt greșala 
care l-au fost svătuit; iară de va lipsi vre una 
de acestea ce am zis şi să va face şi greșala, a- 
tunce să va certa ca şi cela ce va face greşală. 

si. Céla ce wa da învăţătură şi va zice nes- 
tul să facă cutare greșală, şi dup'acâi, va zice 
să nu facă, iară el tot va face, acesta să să 
certe numai el singur, iară cela ce l-au fost 
trimis întăl să nu să cârte şi la acesta lucru 
nu mai trebuesc alte certări. 

vi, Cela ce va svătui pre altul să să în- 
vrăjbască cu cineva şi acela să va îndemna 
dentru sine și va merge să'l ucigă, atunce 
sviatnicul nu să va certa ca un ucigătoriu, ce 
să va certa după cum va fi voia giudeţului. 

ni. Céla ce va svătui pre neştinesă ucigă pre 
Constantin, iară el va ucide pre [6n, atunce 
svetnicul nu să va certa ca un ucigător. 

fi. Cela ce va svătui pre altul să facă vre 
o greșală și el va face greșala după cum l-au 
învăţat şi de s'are prileji să'l iarte giudeţul 
să nu'] cârte peutru acia greșală, atunce nice 
svatnicul nu să va certa, 

k. Cela ce va svătui pre altul să ucigă 
pre neștine, iară el nu'l va numai! ucide ce 
încă dentăt va munci ce să zice îl va tăia 
nasul sau i va scóte ochii sau într'alt chip îl 
va sluţi, dup'aceia!l va şi oinoră, atunce 
'sviatnicul nu să va certa întrun chip cu vi- 
novatul, de vr&me ce vinovatul să cade să să 
certe cu o mârte cumplită iară sviatnicul nu- 
maï ce” vor tăia capul. 


Siamenle cu carile să cundște vinovatul ad 
va fi greșit după. svatul şi agiutorul 
cei va fi dat sviatnicul. gla. oa. 


a. Întâi sămn iaste cum vinovatul au vrut 
face acea, greşală și fără de svatul ce i-au dat, 
cănd va fi îngrozindu'l pre cela ve l-au vătă- 
mat încă mainte de ce-au făcut greşala. 

v. Al doile sămn, cum nu iaste făcută gre- 
şala cu svatul nemărul ce singur vinovatul 
va fi făcut den voia lui ales cănd va fi fost 
mainte de svat să fie avut amăndoi vrajbă 
ucigătorul şi cu cel ucis, 

g. Al treile sămn iaste cum l-are fi ucis şi 
fără de svatul nescul cănd va fi gătănd arme 
mainte de svătuit. 

d, Al patrule sămn iaste cănd mainte de 
svat va zice cătră cineva eu voi să ucig pre 
cutarele şi nu pote fi într'alt chip. 

e. Al cincile sămn iaste cănd va face gre- 
şala tărziu, trecănd multă vreme după ce l-au 
fost svătuit, pentru că atunce arată cum au 
făcut el greşala iară nu pre îndemnarea 
sveatnicului ce den singură voea lul. 


Zae 


Ce certare vor lua ceia ce agiutoresc pre 
za, altul să facă greșală. gla. ov. 


7L 


bani, pentru să margă să ucigă pre altul, sau 
de va da scări sau funi pentru să facă vrun 
furtușag, să va certa ea un ucigător și ca un 
fur pentru că să chiamă soție cu dănși. 

Ye Şi acâsta va fi, cănd va da acestea, a- 
giutorul, ştiind cum le trehuesc să facă lucru 
rău, pentru căce că de va da acele lucruri 
pentru alte tocméle bune şi acela le va trebui 
spre alte lucruri réle atunce șveatnicul nu 
să va certa ca cel vinovat, ce mal de multe 
ori crede giudeţul cum acelea cinil s'au dat 
pentru alte trébe iară nu să facă lucruri ca a- 
câle rele. 

g» Şi aceasta să face depururea, la. tâte 
tocmâlele. 

d. Céla ce'și va zăloji casa sa là om uci- 
gător pentru să să pus aleş acolo să păzască 
pre vrajmiaşul său cănd va trece să iasă îna- 
inte’l să!] ucigă, acesta să va certa ca şi un 
ucigător. 

e. Câla ce va petrâce pri cela ce va mérge 
să ucigă pre cineva, sau să facă, altă răutate, 
şil va petr&nce pentru să nu’) învăluiască ci- 
neva mergănd pre cale, să să cârţe ca gi gel 
vinovat, însă cănd să va afla de faţă la acel 
loc unde să va face acea greșală sau cănd va 
fi mărs în d&dinș drept acesta lucru. pentru 
căce că de'l va petreace ca un priatel și măr- 
gănd să va, prileji într'acea preşală nu să va 
certa, sau de lare petrece pentru să facă a- 
cea greșală şi cănd să va fi făcut nu să va fi 
prilejit acolea de față aşijdere nų să va certa 
că giudețul mai créde cum să nu'l fie petrecut 
pentru acea greșală iară maj pre scurt pentru 
prieteșugul de nu vor fi şi alte ş&mne ca acâ- 
lea să facă pre giudeţ să creză cum pentru 
greşală Pau petrecut. 

8. Céla ce va arata casa sau lăcaşut cuiva 
unde să va fi ascuns vrăjmaşul cuivarpentru 
să” ucigă, sau va străjui cănd va veni vraj- 
mașul lui să’l ucigă, acesta şă să cârte tocma 
ca şi cel vinovat şi aceasta va fi cănd ucigă- 
torul ware fi ucis de nu ia-re fi arațat aresta 
casa sau de n'are fi străjuit, pentru căce, că 
de vreme ce şi fără de aciasta»arg fi făcut a- 
cesta greşala,rcela ceriau aratat casa ṣan va 
fi străjuit nu `'să va certa ca acel ucipător, ce 
maï puţin după voia giudețului, 

Ze CeElance va ţine pre eştine gu cuxinte 
şil va zăbăvi pentru să vie maï curănă vrăj- 
mașul lui sa'l ucigă, să să cârte ca și ucigă- 
topul, sau căndu'l va zăbăvi cu cuyinţe sau 
cu alte meșterşugu'! pănă”! va curvi altpl cu 
muiarea să va certa ca și un pr&curvariu, în- 
tr'acesta chip şi la alte greșale, şi aceasta să 
va face cănd să va afla că l-au zăbăvit cu cu- 
vintele lu! îndedins, pentru că de'l va fi ză- 
băvit cu cuvinte fără nice de o înşelăciune şi 
să va prileji atunce de va nimeri vrăjmaşul 
asupra lui şi'l va, ucide atunce acela nu să va 


a. Céla ce va da altuia arme, sau cal, sau | certa nice cum. 
www.dacoromanica.ro 


72 


n. Céla ce va păzi hainele celuia ce să va 
duce să ucigă pănă va veni, acela să să certe 
ca şi ucigătorul, 

f. Cela ce va duce niscare cărţi vre unui 
om fiind trimis de altul pentru să facă vre o 
răutate, și de va şti şi acesta ce pórtă cărţile 
de acest lucru ce vor să facă să va certa, ca şi 
cel vinovat. 

i. Atunce să va certa cela ce va agiuta la 
vre o greşală cu acestă certare ce să va certa 
şi vinovatul cănd agiutorul ce va da iaste pri- 
cina aceii greşle, pentru că de s'are fi putut 
face acea greşală şi fără de agiulorul aceluia, 
atunce agiutătorul nu s'ar certa cu certarea 
vinovatului, ce nu mal puţin şi pricina ce va 
da de va fi lucru mare şi cap, pentru că de 
va fi maï micşâră să va certa mal puţin, iară 
de va da pricină mare ca aceia fără de care 
n'are fi putut să să facă acea greşală atunce 
să va, certa tocma ca şi cel vinovat. 

ai. Nu iaste dator neştine să smintească să 
nu să facă greșală, nice să spue celuia ce vor 
să" facă nevoe. nice să să pue în svadă pen- 
tru cela ce vor să" facă pagubă, macar dere 
putea. să smintească să nu să facă acea gre- 
şală numai cu un glas, ce să zice numai dere 
striga şi încă cănd are sminti să nu să facă 
are fi şi de binele lui şi de nu o va sminti nu 
să va certa. 

vi. Stăpănul şi tatăl şi domnul şi vlădicul 
sămt datori în tot chipul să nevoiască să 
smintească fie ce greşală să nu să cumva facă 
cănd vor înţel&ge că vor să facă vre unii de 
cei mai mici, cumu'l feciorul, sau sluga, sau 
călugărul, aşijdere iară'și călugărul şi sluga 
şi feciorul şi nămitul sămt datori cănd vor 
înțelege că va să să facă vre o greşală şi vre 
o răutate asupra. vlădicului sau doinnului 
sau asupra tatălui sau a stăpănului să spue 
să să smintească să nu să facă, sau să'l smin- 
tească şi el singuri, ori în ce chip vor putea, 
să nevoiască pentru să nu facă fieș cine după 
voia sa, şi cănd va şti vrunul de aceșştiea. ce 
am zis mal sus că va să să facă vre o gre- 
şală şi de nu va spune să va certa după voia 
giudețului, 


Care certare vor lua ceia ce să vor găsi acolea 
de față unde să va fi făcănd vre o svadă 
fiind cu arme şi să va tămpla de să va face 
za. ucidere. gla. og. 


a. De să va afla neştine de faţă unde să va 
face ucidere mai vrătos fiind cu arme trebue 
să cerceteze giudeţul au d6ră pentru venirea 
acestuia să va fi blănzit şi să va fi spăriat cel 
ucis și să va fi lasat de'l vor fi ucis; de să a- 
flă acest lucru să fie cu adevărat, să va certa 
tocma ca şi cela ce va fi făcut uciderea şi mai 
vrătos căndu'i va fi ştiut mai de mult cum 
iaste ucigătoriu şi maï mult pentr'aceia să va 
fi îngrozit dacă! va fi văzut acole de faţă iară 


a i i 


PRAVILA VASILE LUPU 


de-să va fi numai tămplat acolea şi nu va fi 
ştiut nemică cum va să să facă ucidere şi căce 
au venit el acolea nemică n'au făcut, atunce 
nu să va certa. 

v. Gâla ce să va găsi la; un loc de faţă cu 
arme unde să va tămpla ucidere să va certa 
ca şi ucigătorul, sau de va fi mărs cu ucigă- 
torul după ucidere de” va fi fost soție pănă 
la locaşul lui, macar de mare fi făcut alta 
nemică, căce au fost acolo de faţă. 

ge Cela ce va svătui pre ucigător să nu 
facă ucidere. iară cănd să va afla acolo de faţă 
unde să va face uciderea nu va nevoi dice va 
putea șă” d -sparţă să nu să facă ucidere, a- 
cela. să să certe tocma ca şi cela ce ya fi fă- 
cut uciderea. 


Semnele cu cartile să cunoște cel cu arme ce 
Sau prilejit acolo la svadă óre în dedins 
au venit acolea- au tămplatu-s'au fără 
ză. veaste. gla od. 


a. De să va afla neştine acolea de față cu 
arme unde să va face ucidere, şi giudețul nu 
va putea aşa lesne să cunóscă în dâdins au 
venit au tămplatu-s'au de s'au nemerit acolea, 
atunce să cade să fie îngăduitor și cu milă şi 
să creză că s'au găsit acolea de faţă neştiind 
nemică că să va face ucidere, drept aceia nice 
cum nu să ya certa acesta. 

v. De să va afla la giudeţ maï mult de doó 
s&mne să să arate cum acesta ce s'au găsit a- 
colea ia ucidere au fost venit în dâdins să a- 
giute de va trebui, atunce’) va certa ca pre 
un fur; iară de nu să va găsi semne nice cum, 
să] slobozească; iară de vor fi numai do6 
semne. să'l muncâscă să spue cu adevărat; 
iară de va fi numai un semn atunce să” dea 
giurămănt să mărturisescă cum va şti că iaste 
mai cu adevărat. 

g. Un om cu arme cănd are putea face să 
lipsâscă de la acel loc unde sare face uci- 
derea şi el nu va să lipsescă atunce face 
semn cum s'au găsit acolea de faţă în dedins, 
să să c&rte ca un ucigător: 

d. Cănd va fi neștine cu arme şi va face 
sămn cum s'au tămplat la acea ucidere iară 
wau venit în dedins, şi încă la acea vreme 
va arata căm lipseşte de la acel loc, tot să 
va certa, de să va afla, că acea ucidere s'au fă- 
cut puţintel maï apol dice au lipsit el şi încă 
cănd să va fi bucurat pentru căce să va fi fă- 
cut acea ucidere. 

e. Ucigătoriul de va fi om străin carele nu 
va fi cunoscut nice dănădră pre acel om cu 
arme ce s'au găsit acolea de faţă la acea u- 
cidere, atunce nu să va certa. 

S. Câla ce să va prileji la vre o ucidere și 
va fi cu arme şi va nevoi să”! înparță şi să” 
facă să să înpace şi dacă nu va putea, nu să 
va certa nice cum. , i 

Z. Cănd să va afla neştine la vre o ucidere 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPE 


fără arme, iară armele va fi dat la altul să i 
le ţie, pentru să pótă guvăi să zică cau fost 
fără arme, atunce trebue să cerceteze giude- 
țul de să va afla cum cela ce au ţinut armele 
au stătut tot aprope de dăns că de'i vor trebui 
să fie îndemănă a le apuca, atunce'l vor certa 
ca pre un ucigător, iară de să va afla cum 
cela ce au ţinut armele au stătut departe, va 
şuvei şi nu să va certa. 

n. Cănd să va prileji neştine cu arme să 
nimerească la un loc după ce să va fi înce- 
put svada şi mal vrătos cănd va veni după 
ce să va fi făcut uciderea şi după ce să vor 
fi rănit şi el nu va fi nemică rănit la acea u- 
cidere sau să fie zervit ceva, atunce nu va ave 
nice o certare, sau iară'şi de va fi venit maï 
apol şi va fi ceva mestecat şi va fi zervit a- 
colo Ja acea ucidere, nu să va certa ca un u- 
cigător, ce atăta să va certa pre cătă zărvă și 
greşală va fi făcut, după voia giudețului. 


Certarea ce vor lua ceia ce vor agiuta vinova- 
za, tului după ce va face greșala. gla. 08. 


a. Cele ce va petrâce pri cel vinovat după 
ce va face greşală pentru să'şi potă amistui, 
capul, să va certa după voia giudețului, însă 
nu ca cel vinovat; iară de'l va petrâce pentru 
să nu'l prinză Omenil cei domneşti carii vor 
fi trimiși în dâdins să'l prinză, atunce să va 
certa cu morte. 

v. Muiarea te'şi va agiuta bărbatului ce va 
fi vinovat după ce va fi făcut greşală pentru 
să nu'l omóră, nu să va certa nice întrun 
chip. 

g. Câla ce va petrâce pre cela vinovat după 
ce va face greșală, și de'l va petrece puţin 
lucru pănă” va arata calea şi va fi fără arme, 
nu să va certa, nice cum. 

d. Câla ce va petrece pre ucigător după ce 
va face uciderea, neșştiindu!l că iăste ucigă- 
tor nice cum au ucis atuhce într'acea dată, 
nu să va certa nice cum. 

e, Céla ce va petrâce pre vrun vinovat 
după ce va face vre o răutate, să va certa 
ca şi cel vinovat. macar că zic o samă de 
dascali cum să nu să cârte ce numa! după 
voia giudețului, iară, de'l va fi petrecut. mat 
tărziu prespre căte-va zile atunce nu să va 
terta. 

S. Câla ce va şti pre neșştine c'au făcut vre 
o răutate şi după ce au făcut acea răutale 
i-au năimit calul său sau i'l va fi dat să fugă 
să scape de certare, să să certe după voia 
giudeţului, 

Ze Câla ce va ascunde 'furil sau fie ce vi- 
hovat după ce va fi fătut vre o răutate pen- 
tru să nu” prinză, păgubaşi! sau Gmenii cel 
domneşti, sau de va da cale să fugă, să să, 
certe după voia giudeţului, macar că zic unit 
să să cârte ca și vinovatul. 

n. Céla ce va ascunde trupul omului celui 


73 


ucis să nu să ivască, să să certe ca şi uci- 
gătorul. 

f. Céla ce va priimi sai va ascunde lucru 
de furat, de să va găsi cum au ştiut că iaste 
furtuşag să va certa după voia giudețului, iară 
de nu va fi ştiut nu să va certa; iară de va fi 
lucrul înpărechiat, ştiut-au au mau știut, a- 
tunce crâde giudeţul să nu fie ştiut. 

i. Céla ce va lăuda pri cel vinovat şi de 
va zice hine-au făcut de-au făcut aceasta,dăm 
învăţătură de va fi greşala ce-au făcut gre- 
gale de câle inari ce sămt de cap să va certa, 
maï mult de căt cel vinovat, şi aceasta să va, 
face cănd va fi lăudat pri cel vinovat mainte 
dı ce va fi făcut greşala, pentru căce del va 
fi lăudat după ce au făcut greşala să va certa 
tocma ca şi cel vinovat, iară de nu va fi gre- 
şala ce au făcut din cele mari şi de'l va lăuda 
mainte de ce va fi făcut greșala nu va lua 
mai multă certare ce ca şi cel vinovat. 

ai. Cela ce să va giurui celul vinovat după 
ce va face greşala săi agiute la ceva și de'i 
va da ceva agiutor să va certa tosma ca şi 
cel vinovat. 

vi. Câla ce va petréce pri cel vinovat pen- 
tru să pótă scăpa sau să'] potă ascunde unde- 
va sau să”! facă cale să fugă sau şi'ntr'alt chip 
cumva să'l agiutorească face prepus cum şi 
el iaste soţie cu dăns la greşala ce au făcut 
cel vinovat, drept aceia să] muncească să 
spue cu direptul. — Alegănd de nu va fi agiu- 
tat atunce îhtr'acel ceas, ce au făcut răutate 
ce maï tărziu prespre căte-va zile, san ale- 
gănd să să arate depre alte s&mne cum acesta 
va fi ştiut Gri ce de acé greşală, sau alegănd 
de va fi fost rudă vinovatului cela ce i-au a- 
giutat, drept actia să chiamă că i-au agiutat 
pentru că i-au fost omul lui iară nu i-au fost 
soţie la greșală. 


Certar.a ce vor lua ceia ce primesc în casele 
Zae sale furi și tălhari. gla. 03. 


a. Céla ce va priimi în casa lui fur sau tăl- 
hariu cu lucrure de furtuşag. să va certa ca 
şi furul; iară de va priimi numai pre om sau 
furtuşăgul numai aşa singur, să va certa după 
voia giudeţului. 

v. Cela ce va priimi în casa sa tălhari de 
drum, ca pre un tălhar să] certe, cu morte. 

g. Tot omul iaste dator dacă va prinde 
tălharul să] dea pre măna giudeţului şi de 
va şti 'neştine pre vre un tălhar undeva şi de 
nu'l va spune giudețului şi pre acela, sau de 
va lua de la dăns ceva bani sau alte lucruri 
şi de' va slobozi căndu'l va ţinea legat acela 
să să certe ca un tălhar. 

d. Céla ce va priimi în casă lui tălhar să 
va, certa, nu numai căndu'l va priimi în ca- 
să'ŞI ce încă de'l va şi ascunde sau!l va pe- 
trece şi va fi soție să nu'l învăluiască, cineva, 
atunce să va certa că şi tălharul ; iară de'l va 

u 


www.dacoromanica.ro 


74 


fi numai ascuns, atunce nu să va certa ca un 
tălhariu, ce după voia giudeţului. 

e. Câla ce va priimi lucru de furtuşag, ce 
să zice numai furtuşagul, de va priimi de 
multe ori pentru căce va fi legat prieteşug cu 
giurămănt cu furul, acela furul să fure iară 
cela-l-a]t să ascunză în casa sa, atunce ca 
pre un fur să’] spănzure, fie cine are fi fie băr- 
bat fie muiare, 

S. Câla ce va priimi bani sau alte lucruri 
de furat de la vre un om slujitor sau şin- 
tralt chip ce va fi avănd pre măna sa bani 
domnești sau alte lucruri, pre acesta °’ vor 
certa, ca şi pre un fur. 

z- Cela ce va priimi furtuşag în casa lu! și 
de nu va ști, să nu să cérte. 

n. Atunce să va certa ca unfur cel ceva 
priimi lucru de furat în casa sa cănd va lua 
ceva pentru să ascunză sau să dobăndească 
ceva den trănse. 


Ce certare va lua cela ce dă puitre şi 
învățătur ă cuiva să margă să facă vre o 
za, răutate cuiva. gla. oz. 


a, Cănd dă neştine putere altuia să margă 
să facă vre o greşală, acesta lucru să face în 
multe chipuri pentru căce să face şi cu cu- 
vinte de învăţătură, cumu s'are zice învaţă 
într'acesta, chip : pasă să ucizi pre cutare om 
sau să baţi pre cutarele, încă să face acest lu- 
cru şi cu cuvinte de rugăminte, cumu s'are 
zice : rogu-te să scoţi pre cutarele den cutare 
mesertre, sau alte ca aceste, 

y» Cela ce va zice cuiva: de-ași avea ci- 
neva să ucigă pre cutarele forte i-aşi mul- 
temi, sau de va zice: de-ași putea face în vre- 
un chip să găsesc cineva vre un om sau şi doï 
să ucigă pre cutarele le-ași plăti forte bine și 
încă i-aşi şi dărui, acesta, dă putăre şi trimite 
pre acel om să facă acea ucidere, drept aceia 
ca un ucigător şă va certa. 

g. Câla ce va zice cătră: slugă'și sau nä- 
mit ce va fi : ruşine şi ocară şi răutate ca a- 
ceasta ce mi-au făcut cutare om nu trebue să 
lăsăm să nu ne răscumpărăm, acela ș'au dat 
putere slugie'şi cu aceste cuvinte pentru că 
va. mârge sluga şi să va nevoi de va face acea 
greşală, drept aceia să va certa, pentru acea 
greşală ce” va fi făcut sluga” ca şi cănd are fi 
făcut el săngur. 

d, Câla ce” va fi dat neştine o palmă pres- 
pre obraz sau un pumn, şi de va zice cătră 
cineva : cutarele m'au suduit şi m'au bătut 
tot prespre obraz şi mi-au făcut atăta ruşine, 
dece te rog să'mi răscumperi depre dăns, sau 
şi alte cuvinte ca acâste de’! va zice pentru 
să pată îndemna, să"! răscumpere, şi acela 
să va scula şi'l va ucide, atunce cela ce l-au 
îndemnat şi l-au trămis nu să va certa ca un 
ucigătoriu, pentru căce că drept o palmă şi 
drept un pumn ce va da neştine altuia, nu să 


PRAVILA VASILE LUPU 


cade să să cârte sau să să răscumpere cu 
ucidere, alta acesta l-au rugat şi i-au zis să'f 
facă răscumpărare drept palmă și drept pumn 
ară nu ucidere, şi atunce numa! singur cela 
ce va fi făcut uciderea să va certa ca un u- 
cigătoriu. 

6, Cănd nu să vor putea alge cuvintele să 
să ştie putere i-au dat cănd l-au trimis, au 
învăţătură, cum s'aru zice acea putere şi a- 
cea învăţătură spre bine l-au fost învățat au 
spre rău, atunce scrie să să mal crează cum 
să fie fost mai mult spre bine de căt spre rău. 

8. Céla ce va zice cătră cineva : de veri să 
ucizi pe cutarele ucide'], atunce nu să chiamă 
că l-au trimis el să'l ucigă, pentru căce asu- 
pra lui au lasat putârea să facă cumu’! va 
fi voia. 

Z. Céla ce va zice cuiva : pasă de întreabă 
pre Andre! de va vrea săţi zică să mergi să 
ucizi pre lón, şi dacă va vrea el ucide, a- 
tunce cela ce l-au trimis şi Andreï şi ucigăto- 
rul toţi întrun chip să vor certa ca niște u- 
cagători. 

n, Cela ce'şi va zice slugii: să nu te văz 
înaintea ochilor mel pănă nu voi auzi că aï 
făcut ceva vre un lucru ca acela, pentru să'mi 
poţi răscumpăra, răutatea şi ruşinea ce ne-au 
făcut cutarele, şi atunce de va merge sluga 
şi] va ucide trebue să cârce giudeţul óre ce 
fél de răutate i-au făcut şi cul au făcut, slugii 
au giupănu-său, pentru să să ştie căruia den- 
tru acei doi, sau de va fi fost vre o răutate 
mare ca acâia să fie lucrul în cumpănă de 
mórte, pentru că de va fi fost într'alt chip 
lucru de nemică, cum să va certa sluga cau 
ucis aşa să va certa şi cela ce l-au trimis, 
dece de va fi făcut răutatea stăpănulul şi va 
fi lucrul puţin şi de va fi şi omul de gios şi 
micşor, atunce iaste sămn cum i-au fost găn- 
dul stăpănului să/l ucigă când şau trimes 
sluga, drept aceia într'un chip să va certa 
sluga ce-au ucis ca şi stăpănul ce l-au tri- 
mis ; iară de va fi făcut acea răutate slugii, 
atunce arată. sâmnele cum stăpănu-său când. 
au trimes pe slugă n'au avut gănd că!l va u- 
cide, ce s'au găndit că numal cel va sudui 
sau i va face altă nevoe în protivă ce le va fi 
fâcut şi acela, drept aceia nu să va certa stă- 
pănul cu mârte ca sluga ce va fi făcut ucide- 
rea, ce să va certa după voia giudețului. 

f. Stăpănul ce va da putere slugii'şi să u- 
cigă pre cineva şi nu'l va auzi neme căndu'l 
va învaţa pentru că” va şopti la ur&che, şi el 
să va duce şi va ucide pre vrăjmaşul stăpă- 
nu-său, gice trebue să cerceteze acela giudeţ, 
întăi cănd i-au dat ace putere să margă să u- 
cigă mau auzit nime, a doó cel ucis de' va fi 
fost stăpănu-său cu vrăjmășie de morte, a 
treia de va fi străjuit sluga şi va fi ucis omul 
într'acea dată cum şi i-au zis stăpănu-său,, 
pentru căce că atunce va crede giudeţul cum 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


stăpănul au daf putére slugii'şi să’Ì ucigă şi 
va certa pre stăpănul slugei ca şi preun ucigă- 
toriu ; iară de va lipsi vre una den aceste ce 
zisem maï sus, atunce crâde giudețul cum să 
nu” fie dat sfăpănul putâre într'acest chip 
cum ca să'l ucigă, şi nu'lva. certa ca pre un 
ucigătoriu ce numai după cum va fi voia giu- 
dețului, și acesta să va face cănd va da stă- 
pănul putére slugii'și pre ascuns, ce să zice 
îl va şopti la ureche, iară de’! va fi dat ac6- 
sta putere unu! ispravnic al său pentru să um- 
ble să părască la giudeţ pre acel vrăjmaș a 
lui şi să nevoiască să] omâră, atunce să în- 
țel&ge lucrul că i-au dat putere să umble să” 
facă răscumpărare pentru răutatea ce'i va fi 
făcut după cum va al6ge giudeţul, iară de 
să va grăbi şi'șI va răscumpăra el signur, fără 
de giudeț, ce să zice îl va ucide singur cu 
măna sa. să va certa atunce ca şi un ucigă- 
toriu. 

1, Cela ce va zice slugil sale : ia'ţi un toiag 
și să nu mal vii la aceasta casă pănă nu'mi 
vei face răscumpărare pentru ruşinea ce mi- 
au făcut cutarele, sau și cu alte cuvinte de" 
va grăi să’l pâtă îndemna spre răscumpărare, 
şi încă mal vrătos căndu'! va zice de multe 
ori să'şi ia toiagul. atunce sluga de va merge 
şil va ucide pre acela. nu să va certa stăpă- 
nul slugei ce l-au trimes ca un ucigătoriu ce 
numai după voia giudețului. de vrâme ce'i va 
fi zis numai să'şi ia toiagul aice arată săm- 
nul cum să" fie zis să'l bată iară să nul 
ucigă. 

ai, Feciorul sau sluga sau ruda sau pria- 
tenul va ucide pri câla ce va fi făcut vre o 
răutate tatălui, sau stăpănului, sau rudei, sau 
priatenului, nu să va chema să fie făcut acea, 
ucidere cu puterea tatălui sau a stăpănului 
sau a rude! sau priatenului, drept aceia tatăl, 
stăpănul, ruda, priatenul, acestora s'au făcut 
răutatea şi sudalma, dece nu să vor certa u- 
cigător'i, și acâsta va fi cănd feciorul sluga 
ruda, priatenul vor fi 6meni huni şi vor avea 
veste de 6meni buni şi încă cănd vor fi fă- 
cuţi răscumpărarea atunce'și curănd după ce 
le vor fi făcut acea vătămare, ce cum va fi 
neavănd vréme să să svătuiască cu cel scăn- 
dăliță şi vătămaţi, ce să zice cu cer suduili, 
pentru căce feciorul sluga stăpănul ruda 
priatenul vor fi 6meni ră! şi vor avea vestea 
de răi şi de vor fi făcut uciderea tărziu prespre 
căte-va zile după, svadă, atunce iaste sămn 
cum cel suduiți, au ştiut de tocmala ucide- 
rel și n'au nevoit să nu să facă, drept aceia 
să va certa tatăl stăpănul ruda priatenul ca- 
rii Sau suduit ca și feciorul și sluga şi ruda 
Și priatenul ce au făcuț uciderea, şi aceasta 
va fi să nu să certe ucigătorii cersuduiți, camu 
Bare zice tatăl căndu' vor fi suduit svădin- 
du- se den cuvinte andesine iară nu pentru 
vreun lucru ce au avut să ia sau să dea u- 


75 


nul altuia, pentru căce de `va sudui neştine 
pre tatăl cut-va pentru niscare lucruri şi fe- 
ciorul să va scula de'l va ucide pri cela ce 
au suduit pre tată-s&u pentru să dobăndească 
acele lucruri tată-s&u şi uciderea s'au făcut 
pentru folosul tătăne-său atunce iaste sămn 
cum să fie ştiut şi tată-său, drept aceia şi ta- 
tăl şi feciorul ca niște ucigători să vor certa, 
acâste tâte să înțeleg şi pentru slugă spre stă- 
păn şi pentru rudă spre rudă și pentru priatel 
pentru priatel ; încă de va afla că feciorul la 
uciderea celuia ce au suduit pre tată-său va fi 
făcut cheltuială, iaste sămn cum şi tatăl şi 
alţii au ştiut de acea ucidere şi drept aceia ca 
nişte ucigători să vor certa, încă să va 
certa tatăl ca un ucigător cănd va fi început 
el a sudui întăr pre cela ce l-au suduit sau 
l-au într'alt chip vătămat și feciorul lui l-au 
ucis de-au murit pre suduitoriu, iară de nu 
va fi tatăl început svada ce singur suduitorul 
atunce să va certa numai feciorul, aşijdere 
vor fi şi cel lalţi ; cănd va ucide feciorul pre 
cela ce va fi suduit pre tată-s&u şi de'i va pă- 
rea rău tătăne-său iaste sămn cum nau fost 
cu voia lu! uciderea, iară de să va bucura ta- 
tăl pentru căce au ucis feciorul lui pri cela ce 
l-au suduit atunce iaste sămn cum să fie fost 
cu ştirea lul şi ca nişte ucigători amăndoi să 
vor certa. 

vi. Cănd va fi lucrul înpărechiat, óre știut-a 
şi fost-au cu voia lui au n'au fost, ce să zice 
tatăl. stăpănul, ruda, priatenul cum va să uci- 
gă pre suduitor feciorul, sluga, ruda, priatenul, 
atunce giudeţul de va avea niște semne 6re 
carele eum să fie ştiut. iară semnele vor fi 
mică, să'i muncească să spue cu dreptul, iară 
de nu vor fi s&mne nice cum atunce agiunge 
de să” pue numai să giure. 

gi. Dator iaste tatăl, stăpănul, ruda, pria- 
tenul să nevoiască în tot chipul să smintea- 
scă să nu să potă face ucidere de la fecior de 
la slugă de la rudă și de la priatel, iară de 
nu vor putea face nice întrun chip să smin- 
tească să nu să facă ucidere atunce de să va 
face nu să vor certa ca ucigătorii ce după 
cum va fi voia giudețului. 

di. Sluga giudeţului de va bate pri tela ce 
va zice légea ce legiuiaşte acest giudeţ nu'mt 
place, drept aceia voru să mărg la alt giudeţ, 
iaste sămn cum să'l fie bătut cu voia giude- 
ului 

ei. Cela ce va trimite pre altul să facă vre 
o greşală şi acela va mérge şi va face, amăn- 
doi să vor certa după certarea, acel greşale. 

si. Aceia carii vor trimite să facă vre o 
greșală la vre un loc şi de vor fi într'acel loc 
Omen! mulţi şi acel trimişi iară'şI vor fi multi, 
atunce de va fi greșala mare, atunce fără nice 
de un fiial de şuvele toţi căţi vor fi să vor 
certa de la giudeț după cum va fi greşala 
drept greşală de cele mari cu morte, iară de 


www.dacoromanica.ro 


76 


nu vor face greşală di céle mari atunce va 
cerceta giudeţul carile dentr'aceia va fi maï 
cap şi earile va fi început întăi greşala şi cela 
ce va fi trimis întăï să să facă greşală şi pre 
aceia va certa, cu mârte, iară pre ceia lalţi 
vor certa după voia giudeţului. 

zi. Cela ce va zice acolo unde vor fi 
strănși nişte 6meni mulţi + de-ași putea găsi 
pre cineva sămi ucigă pre cutarele sau să 
facă cutare greşală dai-a'şi atăţa bani, şi óre 
carele dentr'acei 6mepi are mérge şi are face 
acea greşală, atunce amăndol să vor certa 
după cum va fi greșala, de vréme ce să 
chiamă că l-au trimis. 

ni. Cela ce va trimite pre alt om să facă 
vre o greşală nu să va certaxnal mult de căt 
l-au învăţat să facă orl ce fél de greşală cănd 
l-au trimis, iară acel trimes de va face maï 
mult de cum i-au fost învăţătura, acela sin- 
gur să va certa drept cel maï mult ce au 
făcut. 

fi. Cela ce va trimite pre neştine să facă 
cuiva răutate şi dup'aceia iară'şi să facă în 
vre un chip să zică să nu facă, și acela tot 
să'şi facă pre cuvăntul dentăi, atuncea să va 
certa, el singur iară nu cela ce l-au trimis. 

k. Celuia ce! vor da învățătură să facă 
vre 0 greşală şi va primi să facă şi dup'acea, 
să zică celuia ce l-au trimis nu vor face acea 
greşală ce m'al învaţat să fac, şi dup'aceia ia- 
ră'şi să margă să o facă, atunce acela sin- 
gur să va certa. după cum va fi munca acei 
greşale şi cela ce l-au trimis nice cum nu să 
va certa. 

ka. Câla ce va trimete cumu sare zice 
pre Ión să ucigă pre Petre, iară Petre va u- 
cide pre I6n, atunce câla ce l-au trimis nu să 
va certa ca un ucigător, numai după voia 
giudeţului. i 

kv. Céla ce va trimite pre Consta să ucigă 
pre lón şi el nu va ucide pre Ión ce va ucide 
pre Pavel, atunce cela ce l-au trimis nu să 
va, certa. 

kg. Cel trimis cănd va face aratare cum 
nuï vinovat la greşala ce l-au clevetit, şi de 
va fi acea mărturie să arate numai singur 
pre dăns, atunce acela ce l-au trimes să facă 
greşală nu va fi slobod de acea greşală ce 
l-au clevetit cu mărturiele ce arată celuia 
lalt. iară de va da răspuns cel clevetit pentru 
amăndo!, atunce vor fi amăndo! slohozi. 

kd. De va slobozi giudețul pri cel vinovat 
ce-au făcut greşală, nu să va chema drept a- 
ceasta slobod şi cela cel au trimes să facă 
greşală, aşijdere de va slobozi pre câla ce 
l-au trimes nu să va chema slobod şi câla ce 
au făcut greşală. 

ke. Carile va putea face vre o greşală. de 
carile iartă şi slobozesc pravilele, cumu s'are 
zice să'şi ucigă fata cănd va face prâcurvie, 
iară el să trimiţă pre altul strein să o ucigă. 


PRAVILA VASILE LUPU 


atunce nice unul nice uliul nu să vor certa. 
pentru uciderea, ce s'au făcut. 

ks, Câla ce va trimite pre altul să facă 
precurvie nu să va certa ca un precurvașiu ci 
așa mai preiuşâră certare i să va da, 

kz, Ori care cucon ce va fi încă nu de vră- 
stă ce să va găsi tot sub ascultarea, părinților 
de va trimite vre unul să fie mărturie minciu- 
n6să, atunce pentru căceiaste încă nu de vrăstă, 
tănăr nu să va putea certa certare deplin cum 
să cade la mărturie minciun6să ce numa! și 
acesta cum va vrea giudeţul, de vréme ce nn 
iaste putinţa, cel trimis să ia mai multă cer- 
tare de căt câla ce'l va fi trimis. 


Ce certare să da colora ce mulțămăsc vinova- 
Za, tului după ce face greșală. gla, on. 


a. Cela ce va mulțemi” nescut după ce va, 
face vre o greşală atăta iaste vinovat ca şi 
cela ce va trimete de va face greşala, drept 
aceea ca şi cel vinovat să va certa macar că, 
pare avea acesta ce mulțămesce nice un fo- 
los nice o dobăndă de la acea greșală ce s'au 
făcut. 

ve Mălţămire să chiamă dacă face greşala, 

1 vinovat cănd i-ar dărui neştine vre un 
ed ceva bani sau alt lucru sau cu cuvinte de 
mulţămire să'1 mulțămâscă sau să”! giuruia- 
scă ceva sau să să cucerească lui, sau de 
i-ar parea bine de acea greșală. 

g. Cela ce va primi sau va ascunde pre 
cela ce face greşală iaste săm cumu’ multă- 
meşte pentru căce au făcut acea răutate și 
aşa iaste ca și cănd l'are fi trimis să o facă, 
să va certa ca şi vinovatul. 

d. Céla ce va tăcea şi nu va zice nimica 
celui ce! va spune cum au făcut cutare rău- 
tate, atunce iaste sămn cumu’! mulțămesce, 
şi să va certa ca un vinovat. 


e. Cela ce va da învățătura cuiva să, facă, 
vre o%reşală şi dup'aceea iară'și îl va zice să 
nu facă și acela va face greșala şi dacă o va 
face cela ce l-ay fost învăţat îl va mulțămi, 
să chiamă cum Pare trimete şi să va certa 
tocma ca şi cel vinovat, 

8. Cela ce să va prinde chezăş dinaintea 
giudeţului pentru cel vinovat, nu să chiamă 
cumu'i mulțemeşte. 

Z. Cela ce va zice de vreme ce n'are fi fă- 
cut cutarele cutare greşală eu a'şi fi făcut-o 
că aşa mi-au fost găndul, să chiamă că" mul- 
ţămesce. 

n, Câla ce să va bucura de precurvia ce va 
face altul nu să va certa ca un prâcurvariu 
de va fi făcut precurvie pentru sburdăciunea 
şi pofta lui, iară de să va fi îndemnat de 
pizmă. pentru să facă ruşine şi oeară bărbatu» 
lui muiarei atunce, și acela ce să va bucura 
face sămn cum mulțămesce precurvariului, 
şi atăta iaste ca şi cănd l-are fi trimis el să, 


PO (RE N 9 N i ORI e e 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA VASILE LUPU 


facă prâcurvie, drept aceia ca şi precurvariul 
să va certa, 

f. Giudeţul de nu va amu putea cunósce 
cu sémne în ce chip au făcut neștine prâcur- 
vie de shurdăciune au numa! pentru să facă 
ruşine bărbatului acei muiari, atunce crâde 
giudeţul Cau făcut de sburdăciune. 

i, Céla ce va trimite să bată pre altui să 
va certa ca un vinovat, alegănd de'l va bateîn 
bestrică sau în mijlocul trăgului, pentru că 
atunce să va certa. numai el singur. 

ai, Cel ce va trimite să bată pre cineva, 
iară acela nu'l va mai bate ci'l va ucide de 
tot, şi cănd cel trimis va bate şi'] va ucide de 
tot și va fi de faţă şi cela ce l-au trimis a- 
tunce să vor certa amăndoi ucigători, iară de 
nu va fi de faţă căndu'l va ucide cel trimis 
atunce numai ucigătoryl să va certa ca un u- 
cigător iară cela ce l-au trimis să va certa 
după voia giudețului. 

vi» Câla ce va trimite pre cine-va să ucidă 
pre altul şi el numai ce'l va bate sau '] va 
răni, atunce amăndol să vor certa după cer- 


77 


o greşală şi mal apoi să vor înpăca sau 'ş 
va fi vre o rudă cu vrăjmașul, atunce cel tri- 
mis de va face greşala să va certa el singur 
pentru căcă câla ce l-au trimis să chiamă că 
"şi-au luat învăţătura înapoi pentru rudenia 
ce'și vor fi cu vrăjmaşul său. 


di. Câla ce va zice pasă de ucide pre Ión 
şi prespre un cescuţ să! zică pașă de bate 
pre lón, atunce de'l va ucide pre Ión amăn- 
dor ca niște ucigători să vor certa. 


ei, Céla ce dă învățătură cuiva să facă vre 
o greşală și va trâce vréme multă şi după a- 
ceea o va face, atunce amăndoi să vor certa 
înttrun chip ucigători macar cătă vréme are 
fi trecut. 


Bi, Deapururea să va certa acela ce învață 
pre altul să facă vre o breşală macar de ar şi 
zice după aceea să nu o facă, iar de vr&me 
ce i va fi zis să nu facă cutare greșală şi el 
de o va face atunce acela ce l-au trimis să 
va certa maï puţin după voia giudeţului, iar 
de nu va fi zis să nu o facă atunce să vor 


tare bătăi sau a rănitului, iară nu maï mult. | certa amăndoï după certarea acelei greșale 
gi, Câla ce va învaţa pre neştine să facă | Ori ce greşală va fi. 


Slava savrășşeteli-bu, davşemn ipozacâla Iconeţu. 


V-LEA zrnd, ML. D, (1646.) 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE MATERII 


A 


PRAVILE LUL VASILE LUPU 





Pravile înpăriăteşti alease den svitocul înpăratului Iustinian; pentru multe fea- 
lură de giudeţe cu tot răspunsul lor, rănduite pre ozv. de începături, 





Pagina. 

Pravile pentru plugari şi pentru alți lucrători de pămănt Pricina a š $ z š x 5 
Plugariul ṣă nu tae cu plugul den hotarul altuia pentru să'ș maï lăţească pămăntul său 
Pentru plugariul ce va întra în hotarul altuia. 

Cela ce va ara pămăntul altuia neîntrebat, 
Plugarii ce să vor tocmi de'ș vor schimba pămănturile. 
Plugariul ce să va amăgi la schimbatul pămăntului, 
Plugarii ce'ș vor schimba pămănturile dentre oameni. 
Plugariul ce va avea pără cu altul pentry şămănătura şi, va mearga de va găcera, fără ştirea 
giudețului. 
Pentru ceia ce vor face lazuri pre loc strein. 
Cănd să vor tocmi nește lucrători să lucreaze înpreună la fie ce lucru, de vor vrea pot să strice 
acea tocmală. 
Doo sate ce vor avea price pentru hotar. 
Ceia ce vor sămăna în parte într'o arătură. 
Căâla ce va lua vie în rupt să o Incrâze, dup'acea să va căi și să va părăsi. 
Cina va curăţi de spini pămănt strein. 
Pentru vecinul ce va fugi den sat şi'i vor rămănea ocinele. 
Cela ce să va hrăni pre ocinele celui fugit. 
Ceia ce vor lua ocine pentru datorii. 
Câla ce va găsi în cale dobitoc vătămat. 
ăranul ce vu fugi den sat să nw'l priimaseă necăiori. 
éla ce va lua de la altul bou să'ş are. 
Céla ce va lua dobitocul altuia fără ştirea stăpănului şi să va duce cu dăns în cale. 

Pentru ceia ce vor înpărţi roada ce vor fi sămănat în parte à a 4 3 a Š și 1 
Plugariul ce va sămăna în pamănt strein. 
Partea celuia ce samănă pre locul altuia. 

Pentru ceia ce simănă înparte, cum lı să cade să înpartă. š i i 
Cela ce va lua pămănt strein în parte şi nu va lucra bine cum să cade. 
Cela ce va lucra vie streină pentru să înparță roada. 

Plugariul ce va lua pămănt strein să'l lucreze şi apoi să va părăsi și nu’l va lăcra, 
Plugariul ce va lua pămănt de sX1 are de la vre un om ceva fi dus în cale şi apor nu’l va ara. 

Pentru fuvtugaguri ce vor face lucrătorii. Pricina a dooa e á . . . . . . 7 
Cela ce va fura sapă sau hărleț de la viiar. 
Cine va fura clopot de la vre un dobitoc. 
Viarul ca va fura roadă den viia ce lucréză sau grădinariul de va fura legumi sap poame. 

Păstoriul ce va mulge oile sau vacile furig fără de ştirea stăpănului. 
Cela ce va fura miriștea altuia, ce să zice spicele. 

Cela ce va fura cal sau bou. 

Cela ce va fara. bou den cireadă. 

Cela ce va fura snop sau va freca spice. 

Ceia ce vor întra în vie să mănănce iară să nu fure. 

Ceia ce vor tura plug sau her de plug sau giug. 

Ceia ce vor fura carul altuia. 

Cănd vor fi întrun sat niște furi mulţi. 

Cela ce va înbla furănd n6ptea băuturi pren trăg. 

Pravilă pentru tot fealiul de păstori. Pricina a treea. = A Š $ 5 ý 3 ž . 8 
Cănd va nemeri vită de la plug în cireadă. 
Văcariul ce va lua dobitoc să'l pască şil va piarde, 
Dobitocul cu păstoriu, de va face vre o ispașe. 

Văcariul ce va lua boul de ła plugariu să’l à în acea zi şi del va piarde. 
Văcariul ce va lua boul demăneață aad vava şi va fi sănătos iară sara să va afla bolnav. 


i . 


Pentru văcariul ce va giura strămb şi fi vinovat. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE MATERII 


Văcariul ce va arunca cu toiagul și va vătăma vre o vită sau şi într'alt chip. 

Pentru paguba ce vor face dobităcele în țarină sau în vii. Pricina a patra. , > 
Cănd va afla neştine dobitoc în via sau în țarină. 

Dobitocul a făta de va paşte pre locul altuia. 

Cănd va găsi neştine vre un dobitoc făcănd pagubă. 

Cănd va afla neștine mascuri sau dulău stricând niscare bucate. 
Dobitocul ce va întra în vie sau în pométe și va cădea în vre o grópă sau de să va înpăra. 
Dobitocul ce va vrea să sară prespre gard şi să va înpăra. 

Céla ce va ucide dobitocul ce'i va fi făcut pagubă. 

Cănd vor găsi dobitoc în vie făcănd Epir 

Pentru pagubele ce să vor face în țarină. Pricina a cincea A r . ä š . A è . 

Câla ce va secera şi'ş va căra snopii, şi de-aciea va băga dobitoc în țarină și vor fi pămănturile 
altor nestrănse. 

Cèla ce'ş va băga dobitocul în vie și vor fi neculese. 

Ceia ce vor avea mirţe sau vedre sau alte măsuri hiclâne. 

Pentru uciderea dobitocelor. Pricina a gesea. . ee. ‘ʻe 
Cănd va dărâma neștine în pădure și va cădea pădure de va ucide vre un dobitoc. 
Dărămând neştine un copaciu va scăpa săcurea şi va ucide vre un dobitoc. 
Aducändwy, neştine vitele den cămp să va lua cu dănse şi vre un dobitoc străin. 
Câla ce întinde curse sau laţuri la vre un pomăț, şi de să va prileji să să prinză dobitoc du- 

mesnic. 

Pentru luptarea a dobitdce şi pentru vătămarea lor . . Š 
Pentru luptarea a doo dobitóce şi pentru tămplarea lor. 
Cănd să vor lupta doo dobitóce și va vătăma una pre alta. 
Cănd va veni un dobitoc asupra altuea, şi céla nw'ï va da cale. 

Cănd să vor svădi doï dulăi şi stăpănil nui vor despărți şi va vătăma unul pre alt. 
De va avea neştine dulău simeţ şi va birui pre toț. 
De va ucide neștine dulău păstoresc. 

Cela ce va omori dulău de turmă. 

Cela ce va strica dobitocul altuia. 

Pravilă pentru pomi. Pricina a șeptea. : Š Ș A 
Cela ce va socoți un pom şi'l va creşte în loc strein. 
De va sta pomul în marginea viei. 

Cănd să vor prici neștine pentru niscare tufe de vie. 
Cela ce va tăia vie roditore sau şi pusori. 

Cine va tăia pomi dumâsnici. 

Pomul ce va fi bătrăn sau uscat. 

Cela ce învaţă pre altul să margă să tae pom. 

Pravilă pentru, arsură și de tote felurile de pojar. Pricina a opta. . “ 

Cănd va lăsa neştine pojar în pomătul său. 

Cela ce ya slobozi pojar în pădure streină, 

Cela ce va arde gardul viei. 

Ceia ce vor aprinde casa omului. 

Ceia ce vor pune foc la grajd sau la alt loc unde va sta făn, pae şi alte ca acestea, 

Pravilă pentru nămiţi. Pricina a ndoa. è . à . A A å š 
Nămitul ce va strica dobitocul cuiva ca să plătéscă stăpănu-său. 

Nămitul ce va înbla nóptea furănd. 

Nămitul cuiva de va fura de multe ori şi va scóte turma sau ciréda şi vor peri niscarè vite. 
Céla ce va da dobitoc la păstoriu fără ştirea stăpănului. 

Păstoriul cănd va lua de va paşte dobitoc : oi, sau vacă, sau iape, cu știrea stăpănului. 

Pentru ceia ce vor zidi sau vor răsădi pre locul altuia. Pricina a accea . Š s = 
Un om ce'ş va face casă sau altă ceva pre locul altuia. 

Câla ce va zidi sau va răsădi pre loc strein. 

Câla ce răsădeşte pomi pre pămăntul altuia. 

Câla ce răsăpâşte casa altuia fără de voea giudețului. 

De să va cheltui neştine să facă fte-ce namâstil pre loc strein. 

Prală (pravilă) pentru mori. Pricina unsprăzdcea (ai) . 
De va face neștine moră pre locul a mulţ. 
Căndu'ș face neștine mâră după ce să vor înpărți răzâșii ce sămt cu dăns în sat. 

Cănd va îneca apa morii niscare pămăniuri. 
Are putére cela ce'i să vor strica pămănturile căndu-să-va direpta apa morii prentr'ănse să oprâ- 
scă móra să nu înble. 

Pravile înpărătești pentru alt feal de furtușaguri. Pricina a doo-spre-sdcea (vi) A ë á á . 
Voroavă pentru răndul furtuşagului. 

Cum să cade giudėțelor să dea mare certare furilor. 
Furtușagurile sămt de multe fâliuri. 

Un feal de furtușag iaste mare iară altul mic. 

Cade-să să ştim că doo certări să dau furului. 

Pentru omul ce'i vor fura bucatele. 

Păgubașul să va ceare la giudeţ să cearce casa nescui. 

Pentru furit ce țăn drumurile fără arme. Pricing trel-spră-zdoea (și). è s iğ i i . i 
Pentru ceia ce vor păzi drumurile fără arme numai pentru furtuşagul. 

Cela ce să va face a văna pre lîngă drum pentru să apuce ceva cu furtuşag, 
Furul ce va sparge zidit, sau uşe, sau secriiùŭ. 

Cela ce să va ascunde la vre un loc pentru să fure. 

Cela ce va fura haine de la feredeu. 

Cela ce va fara lucru puţin. 

Cela ce va fura den casa stăpănu-stu. 

Cela ce va fura den besérică lucru svinţit. 

Cela ce va fura găini, găiște și de alte paseri. 


` ~ . 


e . - - . + . ` 


www.dacoromanica.ro 


10 


10 


10 


10 


ii 


ii 


12 


80 TABLA DE MATERIL 


Cela ce va fura furtușag mare întăea dată. 
Cela ce va dezbrăca omeni pe drum nóptea. 
Cela ce va face trei furtuşaguri. 
Pentru tălhariul de drum. 
Cănd vor fi neşte soţii (tovarăşi) multe, de vor tălhui. 
Pentru vănzătoriul de 6meni. 
Vănzătoriul de Gmeni după mârte ce'i vor face încă să dea preţul ce-au luat. 
Cela cẹ va fura dobitoc den pădure sau den cămp. 
Cela ce va fura dobitoc ce va găsi slobod lăngă un drum. 
Pentru cela ce trage apa gi o scóte den matcă. 
Gela ce strică adăpătorile de pre drumuri. 
Când va srăgui neștine de va întórce furtușagul. 
'Țiganul sau ţiganca de’l vor prinde furănd. 
Cănd va cere neştine vre un lucru şi'l va tăgădui. 
Cănd va trimite neștine pre altul să fure 
Cela ce va svătui pre neştine să fure. 
Cela ce va da agiutoriu furului ori în ce fel. 
Cănd să va afla într'o rudă numai unul să fil fur. 
Cela ce va găsi ceva pre drum şi nu va mărturisi. 
Cine va găsi ceva pre marginea apei. 
Căndu'ş va răsturna negtine carul în vre o apă mare. 
Cine va, apuza ceva de la casa ce arde și de nu’l are fi luat are fi scăpat, n'are fi ars. 
Cănd va lua neștine lucru de la casa ce arde, că de nu!l are fi luat are fi ars acolea. 
Pentru cela ce va muta hotarul. 
Cela ce va lua piatra hotarului. 
Cela ce va trimite pre altul de va muta hotarul. 
Cine va lua bani înprumut şi nui va da. aS : 
Cela ce va cere uu dobitoc să margă la cutare loc şi va mérge maï departe. 
Cela ce va da altuea să’i ție niscare lucrurï şi el va înbla cu dănse cum are fi a lui. 
Cine va lua bani să'i ție şi'i va cheltui. 
Cănd va priimi neştine avuţie să o ţie şi să o sccotâscă şi o vor fura. 
Cănd va ctre neştine un lucru de la altul și daca "i-l va da atunce "i-l vor fura. 
Cela ce va dice căi au furat avuţiea ce au fost pre măna lui. 
Noguţătoriul ce'i vor da bani să”i ţie şi'i vor număra. 
Ispravnicul cuiva de va lua bani de la niscare datornici a celor săraci. 
Cela ce să va lega de altul dicănd că iaste datoriu. 
Cănd vor avea niște soţii bani înpreună. 
Cela ce va cheltui banii besencii. 
Cela ce va fura lucru svinţit den loc cinstit. 
Cela ce va fura lucru nesvinţit den loc svinţit. 
Pentru cela ce'l vor certa pentru furtușag. 
Oare ce lucru să chiamă svinţit. 
Cela ce va fura moaștii. 
Cela ce va fura cruce den bestrică. Ă 

Pravilă pentru vana cea domndscă. Pricina a patra-sprea-zece (di) . 4 á 3 E 
Cine va înbla cu amăgituri şi nu va plăti vama domnescă. 
Cela ce va zice că n'au ştiut unde iaste vama 
Cărăuşul ce va ocoli vama. 
Vameşul ce va afla negoţul săngur fără stăpăn. 
Vameşul ce nu va lua negoţul cel ascuns. 
Vameșul ce nwş va lua vama pănă în e (5) ani. 
Cine va sări pre vameș căndu'i vor cere vamă, 
Vameșul ce va lua mai mult de cumu'i adâtul. 
Vameșui ce va cere vamă den niscare lucruri ce nu s'au dat altă dată vamă. 
Vameșul ce va năpăstui pre neguţători. 
Vameşul ce va fi pricină să nu trecă neguţătorii pre la vre o scală (schelă;. 
Cela ce va face vamă noo carea wau fost. 
Cum nu pâte face pime vamă noo carea n'au fost fără numai săngur înpăratul. 
Cela ce va fi scutâlnic de nu va plăti vamă 

Pentru cdia ce fură în pizma culva cu batjocură. Pricina ei. . . . . 
Cela ce'a va face răs de altul de'i va fura ceva. 
Cela ce va mearge să fure şi nu va fura. 
Câla ce va apuca slujnica altuia. 
Cănd va avea neștine vre un lucru la altul şi nwl va putea scâte. 
Cela ce va scâte şi va lua pietrile de la viea altuia. 
Cela ce va fura de sărăcie. 
Cela ce va fura de la vrășmașul lui. 
Nămitul ce nu'ş va lua simbriea. 
Cine va fura hiară sau pasere sălbatecă. 
Cela ce va fura de la tată-stu. 
Muiarea ce va fura de la bărbat. 
Cela ce va svătui pre muiare să fure de la bărbat. 
Muiarea ce va fura de la cela ce curvâște cu dănsa. 
Călugăru A va fura pre egumen. ta 

ela ce va fura vre un lucru ce'i va fi giuruit neştine să’! dea și el nu va aştepta. 

Cela ce să va îndatori la altul. ä tă i ză 
Cela ce va dice cumuw'l-au ertat părişul. 
Cela ce’ va prinde un lucru de furat și] va lua fără de ştirea giudețului. 


Pagina. 


14 


n micşor; dece, pănă a crâște 'pau lăsat avuţia pre măna frăţine-său să să 


ga de'ş ip găsi pămăntul ţiindu'] altul sau casa'ş şi va vrea să ia fără ştirea giudoțului. 
om are un duc 
es 


hrăn 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE MATERII 81 


Pagina - 
Un om ce are lua un lucru a ôre-cuŭ și] are da altuia să să hrănéscă, cela cu lucrul nu póte 
să’l ia fără de gïudeț. 
Cela ce să va apuca de va lucra o vie în pustie şi o va înoi, şi viea va avea stăpăn. 
Cănd să va svrăşi cela ce-au înoit via şi nu'i vor rămănea feciori. 
Daca va curăţi neştine via şi o va tocmi, dup'acea o va lăsa iarăși de să va pustii. | 
Doi Gmeni de vor avea părâ pentru o vie şi pănă a să părâ va merge unul şi va culege via. 
Cela ce'ş va lua lucrul de la altul, săngur cu voea sa fără ştirea giudețului. N 
Doi 6meni cănd să vor gâlcevi, vrănd să scóță unul pre altul dentr’un loc. 
Cela ce să va tâme că’l vor scâte dentr'o casă. 
Cănd va goni neştine pre stăpăn de la bucatele lui. 
Tată cu fecior va să scâță unul pre altul den ocine şi den bucate. g , A 
Vlädieul, an egumenul vor lua undę vor găsi vre un lucru, de-a besâricei şi fără ştirea giu- 
ețului. 
I eal cu săborul sănguri cu vota Jor vor lua avârea vlădicului după mórte. _ 
ela ce va înprumuta cu bani pre neştine sau “i va nămi casă, nu va putea să'ş ia al său fără 
ştirea gindeţului. 
De va avea neștine un ispravnic la bucatele sale. 
»Cănd va giudeca un giudecător strămb. 
Oare ce va să zică să dea de doo ori preţul acelui lucru. i 
De va avea neşștine la altul ceva vre un lucru șìl va câre şi câla nw'i-l va da. 
Un om de bună voea sa de va lăsa ceva unui sărac. 
Câla, ce va avea datorie la cine-va și vor avea tocmală să ia și altă ceva în preț. 
Céla ce va face tocmală cu altul pănă la o zi. 
Un om de să va tocmi cu altul săi dea un dobitoc. 
Un om ce'ș va lăsa la mârte averea sa cui va vrea. 
Pri cela ce'l vor lăsa să moșnenâscă pre urmă. 
Cela ce va fi ispravnic vre unui mort. 
Cănd va lăsa neştine ceva altuia să să hrănâscă. 
De vor lăsa cuiva ce-va drept suflet. = 
Cine va apuca mainte de vreme de va lua de acâle bucate ce “i s'au dat drept sufletul celui. 
mort. 
Pentru fie ce lucru ce să va da drept suflet. 


Pentru semnele jurtușagulă. Pricina si .  . E A - © 18 
Pentru furtușagul cum iaste cu nevóe arăta. 
Vestea şi fuga tuturor arată furtuşagul. Ă 
Unde să face furtușagnl trebue să arate locul, iaste stricat pre unde va fi întrat furul de-au 
furat. 
Nu să va crâde păgubaşul pre căt va zice că'i au furat, ce trebue să'i dea giurămănt. 
Să să dea giurămănt şi celuia de la care s'au furat. 
Incă să dea giurămănt şi celuia, ce mută hotarul. M 
Doi vrăjmaşi scriind unul o carte părănd celuia-lalt cum. scrie ceva de rău de dăns va apuca car- 
tea și 0 va sparge. P 
Pentru jidov cum nwi să dă giurămănt și pentru gřurămăntul ce să dă înprotiva furului. 
Omul rău face prepus de furtuşag; face prepus de furtuşag şi cela ce va trâce pre un loc pre 
unde nu va fi mal trecut. 
Prepusul să face încă și cănd vor găsi pre neștine într'acel loc unde s'au făcut furtuşagul . 
Carele va fugi într'acea zi den casa ce s'au furat face prepus să fie acâla vinovat. 
De să va găsi vre o haină a cuiva la locul unde s'au furat. 
Omul sărac de va cheltui niscare bani mulți. 
La care casă vor găsi niscare cinii de treba furtuşagului. Ă T 
Un om ce îmblă amestecăndusă acolea fără trébă, ș părănd pre unul si pre altul face prepus să 
fie el vinovat. 
Cănd are putea neștine să smintâscă furtnșagul. 
Aceste prepusuri nu sămt nice de o trâbă înprotiva omului cel bun. 
Face prepus de furtușag şi cela ce zice altuia că'i vrăjitoriu. 
Omul ce va fi vestit de rău face prepus, să'l munciască. 
acela ce vor găsi lucru de furat. 
Unde vor găsi lucru de furat şi va fi om bun. 
Pri cela ce vor munci pentru prepus. 
Cela ce va cumpăra lucru de furat. 
Cela ce va cumpăra lucru prea sftin. 
Celuia ce'i vor dărui lucru de furat. 
Cine va cumpăra lucru ce nu iaste de meșterşugul lui. 
Cine va cumpăra lucru de furat şi'] va întorce. p 
Cine va cumpăra lucru de furat şi va fi lucru den bessrică. 
Cela ce va pune zălog lucru de furat. i 
Cine va cumpăra vre un lucru de la tălhariu. 
Cela ce va cumpăra furtușag şi va spune tuturor. R 
Cela ce'ş va. răscumpara lucrul cel furat cu bani unde'] va găsi. 
Cine va cumpăra lucru de furat și” va da a cni au fost. A 
AU feal de pravile împărăteşti peniru tóte Jféliurile de gtuddje, cu răspunsuri ; de tot fiia de certări tot 
pre rănd arătate fie-ce glavă cu tóte începuturile sale, după greșelele fieș-cut ciue va cerca desrăg 
p să pdið afla carea în ee frunză să găségte. E 
Pentru câia ce vor sudui pre gïudeț sau pre 6menii cei domnești. glava. æ. . . à ` i 19 
entru ceia ce vor sudui pre soli. gava. v. . e. e. ee 20 
entru ceia ce vor sudui pre mai marii lor. glava. g. . $ . š à è 3 5 20 
entru ceia ca vor face paul răi. glava. d. . . . . . . . 21 
entru ceia ce înblă cu banirăi. ga. e. . . Š š . ý s å + Pi Zi 
Plentru ceia ce găsesc comóră. ga s. . 6 d m i De i „a 2 
Pântru ucidere gi căte feliură sămt. gla. z. . P d E š j " š 23 


www.dacoromanica.ro 


82 TABLA DE MATERII 


YL 


Pentru certarea ucigătorilor de ómenï, gła. n. j î A TE e 
Pentru cela ce va ucide pre tată-său. gla. f. . A ë 
Pentru ceia ce vor face ucidere cu otravă. gla. i . . 
Prepusurile otrăvit cum să vor crede . š Š è P 
Pentru ceia ce ucig pri ceia ce vor să’ï ucigă. glia. ai . 
Pentru ceia ce ucig pri ceia ce'i găsesc furănd. gla. vi. 
Pentru ranele câle de mârte. gla gi. Š `~ a . 
Cănd să va certa câla ce-au rănit pre altul. ga di. . 
"Pentru bărbaţii ce vor lua doo mueri. gla. ei. 


"Căndu'ș va piarde zâstrele muiarea ce va fi făcut prâcurvie şi cănd nu le va piarde. 


"Pentru care vine să despart căsarii bărbat de muiare. ga zi. . . , A N 
-Pentru prâcurviea unuia să va tocmi şi a celuia-lalt și nu să vor despărţi. gla. ni + 
“Cum şi în ce chip să desparte bărbat de muiare pentru sodomiă ga. fi . š . 
Cănd să vor despărţi căsarii pentru irese de va fi unul eretic. gla. k. . . 
Cănd să va despărţi muiarea de bărbat pentru vrăjmăşia bărbatului. yła. ka, . 
Cum şi în ce chip să va putea arăta vrăjmășia bărbatului. gla, ko. . E ` 
Cănd are vóe bărbatul să'ș bată muiarea, gla' kg . š 


Oare cănd trebue să’ş pue bărbatul chizăș că nu'ş va omori muiare. gla. kd. . 
Pentru căte f6luri de lucruri pâte bărbatul să's gonescă muiarea. glia. ke . i 
Cănd iaste muiarea datóre să îmble după bărbatu'ș. gla, ke. A z š a 
Pentru certarea hotrului. gla kz. A 5 . i ii A N 3 . $ 
Æarele să chiamă hotru şi cănd să va certa. gla. kn. . . 

‘Cela ce'ş va nămi casa pentru să să fară acolea prâcurvie. gla kf. y 
Pentru părinţii ceia ce'ş vor hotri featele. gla. lL . . . a a’ a‘ 
Pentru zii ce'ş vor hotri muerile sale. gla. la. â . r Pi : . 
Pentyy răpiţul, ce certare li să va da gla. w . 2o i Š . i , - 
Ce certare să va da celuia ce răpâște muiare curvă. gla. lg . à y 


Ce certare să va da celuia ce răpeşte călugăriță. gla. la. s a A 
Pentru ceia ce fac curvie cu călugăriță. gla. le . A P i E à s 
Coia ce fac silă fecïórelor de le strică fecioria gla. is. . A 3 

Cănd iaste datoriu cela ce face silă fâtei să o înzestréze. gla. la. 

„n ce chip să va putea arăta cum să să fie făcut silă fétei gla. In. 

Pentru sodomie ori ce fél va fi şi căte féliuri sămt. gla. (f . è A 3 
Pentru ceia ce vor face curvie cu dobitâce. gla. m. á . i s E . , 
Pentru sănge amestecat. ce fél de certare să va da. gla. ma. 

Pentru mestecare de sănge ce să face cu nuntă. gla. mv. . 

Pentru certarea celora ce suduesc pre altul gla. mg. 

Pentru sudalme, cănd, să vor chema mici re vor chema mari. gla. m. 
Cănd va putea scăpa de certare cela ce suduiaşte. gla. me. . 4 A n = 
Cănd va putea să vie să să plăngă la gjudeţ pentru sudalmă. gla. ms. A 
Cănd să va chema sudalmă de va zice neştine altuia : minţi. gla. mz. 

Pentru iartarea sudalmei, cum şi în ce chip să face. gla. mn. $ 

Pentru ceia ce clevetesc şi suduese pre Domnul țtărăi. gla. mf. 

Pentru céia ce. suduesc şi ocărăsc pre nestine cu scrisâre. gla. 7. 5 . g A 
Pricina întăi, pentru carea să îndemnă giudețul de mai micșureză certarea. gla. na. 
Pentru o samă de greşâle ce să chiamă că să fac fără de înşelăciune. gla tăi 
Oare-care greşâle să chiamă cu înșelăciune. ga. tăi. , . . . 

Pentru a doa pricină, ce micşurâză certarea. gla nv. . . 

Pentru a treca pricină ce guvăâşte cel vinovat. glo. ng. E z . 4 
Certarea celor tineri. gla. tă . A a P É A A x R , r : 
Certrea cuconilor. gla tăi. . š a A Și 3 . . r 
Cum să micşuréză certarea celora ce sămt încă nu de vrăstă. gla tæt. 
A patra pricină ce micșurză certarea vinovatului. gla, nd w  . . . . 
A cincea pricină ce micşureză giudețul certarea celui vinovat. gla ne. x z 
Sémnele nebunului, pri ce să va cunóşte. glæ. tăi . : i : 

A gesea pricină, asmenea celora-lalte. gla ns, . ' . 

Pricina a şéptea pentru carea se micșureză certarea gla, nz, i 5 
A opta pricină ce micșurează certarea după voea giudețului. gla. nn. 
Pricina a nuoa, aşijdere tot întracestași chip. gla. nf . g 
Pentru a zâcea pricină ce iaste ca şi célealalte. gla. z. . 

A unsprăzécea pricină pentru micşurarea certării. gla. za. . i 
A dóoa-spră-zécea pricină, așijderea aşa. gla. æv . P š E 
A tréea-spră-zécea pricină, aşijdere aşa, ga. zg. . .  . n 
A patra-spră-zécea pricină ce micşurăză giudețul certarea. gla. zd. . 
A cincea-spră-zécea pricină, tot într’acest chip. gla, ze . 7 K ; 
A gósea-s) ră-zécea pricină, tot întrun chip, pentru micșurirea certării. gia ze 
Pentru câia ce'șl&pădă călugăria şiş răd de cinul călugăresc. gla. xz 
Pentru certarea celora ce'g vor lepăda călugăria. gla. æn. . A A = å 
Pentru cela ce va svătui sau va trimite pre altul să facă vre o răutate gla. zf. 
Ce certare vor lua ceia ce svătuesc pre neştine să facă rău. gla. o. M A j 
Sâmnele care arată pri cel greșit cumu'i vinovat. gla. oa. . A í 
Ce certare vor lua ceia ce agiutoresc pre altul spre vre o răutate. gla. ov . 
Ce certare vor lua céia ce să găsesc la svadă. gla. og . : s $ 
Sómnele carele arată pri cel cu arme ce s'au aflat la svadă. gla. od. . 
Certarea ce vor lua câia ce vor agiuta vinovatului. gla. oe- . TEE 
Certavea celora ce sămt gazde de furi şi de tălhari. gla. os. ê à 
Ce certare va lua câla ce dă putére cuiva să facă vre o răutate. gla. oz. 
Certarea ce să va da celora ce mulțămăsc vinovatului. gla, on. 3 


www.dacoromanica.ro 


gla. si š 


9 Er E E E 


EEEE 


Pagina. 


t 


23 


PRAVILA 
RISE RICESC A 


NUMITA CEA MICA 


TIPĂRITĂ LA ANUL 1640 ÎN MĂNĂSTIRFA GOVORA 


(după ediția din 1884 publicată de Academia Romănă). 


NOTĂ PRELIMINARIA. 


In ediţiunea de faţă am căutat maï cu sâmă , în spaţiarea cuvintelor; ast-fel în căt cititoru 


a reproduce, cu cea mal strictă fidelitate posi- 
bilă, ortografia, modul de scriere şi chiar dis- 
posiţiunile tipografice ale ediţiunei princeps. 

De aceia, transcripţiunea nâstră sa făcut 
ast-fel, în căt să reproducă, separat, cuprinsul 
nu numai al fiă-cărei pagine în parte, ci încă 
şi al fiă-cărul rănd din paginele textului origi- 
nal, fără scăzămănt nici adaos, 

Ne putăndu-ne ănsă nici servi cu litere de 
dimensiuni enorme, ca vechi! editori, (1) nici 
a perde aşa (de mult spaţiu reproducănd pe 
-căte o pagină speciale fiă-care din feţele tipă- 
rite ale volumului de la 1640, (2) am grupat, 
pe fie-care din paginele edițiuneï nâstre, căte 
patru din fețele celei primitive, însemnăn- 
du-le, pe de o parte, cu numevrotaţiunea pe 
file (ades& or! eronată), ce există în ediţiunea 
de la Govora, adaogănd la acel număr o ste- 
luţă, spre a'l distinge, iară, pe de altă parte, 
am admis o numerotaţiune continuă a nós- 
iră, repeţită pe columne, în care figurează, 
sus, recto, iar jos, verso al filel, Fiă-care pa- 
gină conţine doo asement columne, cari sunt 
tipărite cu litere de diverse mărimi, spre a să 
păstra, și în proporţiunile tipografice, analo- 
giă cu vechiul text tipărit. 

Nu ne-am abătut de la acâstă analogiă nici 


va, găsi, în transcripțiunea nâstră, tote acele 
numerâse legături de căte doo, trei şi chiar 
pănă la cinci cuvinte întrunul singur, căte 
se află în ediţiunea originală ; precum ; deova 
lăsa. în loc de: deo va lăsa; săvenevoiţi, în 
loc de să vă nevoiți; pănășva în loc de pănă 
"Şi va; demwavré, în loc de : de nu va vrea. 


Ne am abținut asemeni de a însemna cu 
trăsuri de împreunare silabele acelor cuvinte, 
care se află neterminate la fiinele unor răn- 
duri. Lectorul va avea a face însuşi acele le- 
gături, la no! ca şi în textul cel vechiu. 


Am suplinit maï ades& cu caracter italice 
literile care se află omise în unile cuvinte, cu 
sau fără însemnare de o titulă de abrevia- 
țiune pe d'asupra, după usul vechieï scrieri 
cirilice. 

Paginele, frasele şi cuvintele, care sunt ti- 
părite în limba slavonă, au rămas tot astfel 
şi în textul nostru; dar în anexe, noi dăm tra- 
ducerea, lor pe romănesce, 


In fine, căutănd a învinge, pre căt ne-a 
stat prin putință, dificultăţile transcripţiunei 
slovelor cirilice şi a ortografiei lor, prin litere 
latine, am fost nevoiţi a admite Ore-care re- 
gule, din care unele, mărturisim fără sfi€lă, 


(1) Dimensiunile celor treï specif de litere cirilice întrebuințate sunt cele următâre : 0m,007 (Text); 0m,006 
«(erţia); 0m 004 (Cicero), înlocuite în transcripțiunea nóstră cu corpurile : 14 (Afitel), 12 (Cicero), și 8 (Petit) 


(2) Dimensiunile formatului sunt cele următâre : 


nălțime 0m,153, lăţime, 0m,10. 


www.dacoromanica.ro 


84 PRAVILA BISERIOFASCA 


că ni se par şi noă a fi cu totul arbitrarit. | dăm aci, pur şi simplu, pentru usul îngădui- 
Fără de a cerca să le îndreptățim pe alte ra- |torului lector, tabela sinoptică a echivalențe- 
ţiuni de căt pe aceia a înlesnire! la transcriere, | lor admise în transcripțiunea de față : 


aa. o= 0 u =— ă, si ë. (bătrăn, të- 
r =b. n= p. năr, apostoli). 

g == 7V. =r, kz 

r =g. şi gh. c=s . k= é. 

a= d. r=t. a <> ia. 

(=e y= u. i= le. 

x= j. $=f. K= ïu, 

s= z și d. k—h. Â= în, ân şi î: (înna- 
a—zșid. w= o. inte, ântâiu). 

n= i, w= ş. peri N 

= i W= sc. ï şt. Te 

K == c, ch gi k. u= tpi g Y= ps. 

a=]. = LA NES s=th. 

m= m. y= g șigi: (legiuit). v= y şi v : (Moysi, e- 
"=n. z—ăäşiě vanghelie), 


NB. In ediţia nóstră nu s'a observat tote regulele arătate în acestă notă preliminară, scopul nostru fiind 
de a reproduce tex tual Pravilei cu litere mal mici şi fără indicarea paginelor ediţiei vechi, spre a corespunde 
sistemnlui întregei tipăriri. I. M. Bujorenu. 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 85 





AHpenT aTâpio Ae Atu, 


Tokmeak cġunyuaop AN9cToAn TOK- 
MÁTE At 3 CABOApĂ, KATØÑ å- 
yácTa wH 4 npkkSguÝÓwHAWwp 
mzpunuu "xezuzrOpuawp ASmii. 


Tunzpirsct3 | runap 
w npbaSmunâr3ASn AomnH 


10 MATe6u 
Bacapană Boegoam A Toâ 
ră uâpa OyurpogaakHen : 
A manzcrupea TOBOPA. | 
Bzatro 3pme. px Ae ! 
aa Năwep't AŠŇ XC, aym. 


PRAVILA 
acesta iaste 
direptătoriii de l&ge, 
tocmelea, sfinţilor apostoli toc- 
mite de 7 săhâre cătră a- i 
césta şi a précuvioşilor 
părinți învăţătorilor lumil. 
Tipăritu-s'au în tipar 
i. prâluminatului domn 
10 MATHEI 


Basarabă Voevodă a toa- 
tă țara Ungrovlachiel : 
în mănăstirea Govora, 
létul 7149 iară de 
i Ta naşterea lui Christos 1640. 


NeâBHAA 
Auecra idee 
I 





www.dacoromanica.ro 


86 PRAVILA BISERICEASCA 


na npecebraoe 3NAmÉNYE ÎX'z 
mare Ianwez BAGAPÁROB'D. 


MARCA ARII 
Un vultur cu crucea în gură 
Cu corâna d'asupra. 


La dr&pta La stănga 
Sorele cu 3 stele Luna cu 3 stele 





www.dacoromanica.ro 


87 


DE LGA GOVORA 


Grpana cia Hi anamenie, ANTHUS Bpana HOCHTZ. 
Ha erdare Hiuk Bin, H OYBACAO BHCHTZ. 
Iiet aóm8 npeegkTaaro, n npecrapkýwarw, 
ASm5 pSAa Racapanz, AoRasergenblimaro, 
Y AKZ WÉ3AŚMZ, HETŠHECA Ma np TAE RHAHTA. 
Guy ro ASRAICT norkAa, AWHOFHYÝ caŚýu AÎRHT. 

Tg TAWAR OYRW abicOT8, A6MĂ CHX IABAAETZ. 
laanuake HCHO HX YPABAOCTE NPEACTARAALT. 
loa, HEIOE TOBEMEUN MHPHOE IKHTEACTRO, 
Heaaă uenpoapapuca, Be E rSRHTEACTRO. 
H oygacaS HZZ eem8, He HCKHAATHCA. 
Bpana RZR'kgH népceh He HBAarATHcA. 
Spinaz NacTSpea 
w 0. 


Predoslovie cătră toti nastavnici 


gfintei bis6reci. 

Prâluminaţilor archiepiscopt. mitropoliți- 
lor şi iubitorilor de dumnezeu, episcopilor, şi 
preoților, şi tuturor duhovnicilor, cari! cu 
putere preoţesca de la dumnezeu sunt sfinţiţi. 

THEOFIiL. cu mila lui dumnezeu 
archiepiscop, şi mitropolit, a toată ţara 
rumănâscă, pace şi spăsenie priimiţi 
duh sfănt, cărora veţi lăsa păcatele, 
lăsa-se-vor lor şi cui le veți ţine, ținé- 


on gl. 
20  se-vor lor. 


3-a 65 

Socotitam, că mai toate limbiale au 
carte pre limba lor, cu acéï cugetalu 
şi eu robul domnului mieu lui Is Hs, 
să scoţ cestă carte, anume pravilă pre 
limba rumănescă sfinţilor voastre fraţi 
duhovnici rumănești, cari! sunteți pă- 
stori oilor celor cuvăntătoare a tur- 
mei lui Hs. Care are întru sine multe 
feluri devindecări sufletelor creştinesci 
celor ce sunt rănite cu păcate însă 
maï vrătos şi cale la împărăţiia, ce- 
riului. 

Insă mă rog sfinţilor voastre cu mare 
milă la care mănă va cădé acâstă fântă 
carte, acela să aibă a o ținé în mare cin- 
ste, și să se înveţe dentru ïa în taină, 
cum va.vindeca sufletele 6menilor de pă- 
cate. ară întru mănă de mirân să nu 
se dé, nice la măscăriciu să nu fie toc- 
melele sfinţilor apostoli, şi a sfinţilor 
părinţi batjocurite, că apoi milostvata 
ver da samă frate duhovnice, eu nu 
voiu ave trâbă, 

Cela ce priimesce găndurile omene- 
sci, datori taste întru scriptură învă- 
tat a fi, să se oprescă de pohte, smerit, 
şi cu lucrure bune pre tot ciasul să se 
rOge lui dumnezeu, ca săi d& cuvănt de 
înţelepciune ca să îndireptâze pre ceia 
ce scapă către dinsul. Jară într'alt chip 





însuș datoriu iaste a posti miercurea şi 

vinerea prespre tot anul cum poruncesc 

pravil: sfintele şi dumnezeescile pravile. Cum 

ap {sca de carele va avé, însuş să o dea şi al- 

ss. toră a face. Iară de va fi însuş nesciu- 

şi mai toriu, și nepostnic cum va învăţa pre 

alţii a face lucrure bune, şi cine e neîn- 

nainte ţelept va asculta pre el, de carele va 

255 grăi vězănd pre el fără tocmală, și be- 

tiv, şi învăţănd pre alţii să nu se în- 

bete sau alt vre un lucru bun a petrâce, 

carele singur nu au făcut, ochii de u- 

Ezec. B4rechi grăiasce scriptura cu aceia so- 

stih, 10 cotesce-te, o duhovnice pentru ce că de 

Erem, Va peri nu maï 0 oae pentru negrija 

48. ta dentru mănile tale se va căuta. De- 

stih. 10. panda ce zice sfănt Ioan saarooerh la 

éanie în a treia nparo oyuenie, aciasta 

dé ac. grăiasce. De să va delunga numai u- 

besâd. nul de taine necuminecat, au nu au o- 

44. borăt toată spăseniia sa, episcopul sau 

stih. 31 popa, că sufletul iaste de o perire atăta 

deşertăciune are, căt nice un cuvănt 

nu poate pune înainte, ce cu socotinţă 

și cu iubire de trudă, slujirea şi lucrul 

lui dumnezeii iaste a face că grăiasce 

scriptura procliat cela ce face lucrul 

domnului cu negrijă, iară marele Va- 

silie grăiasce, socotește să nu te téme 

de om întru cădéré lui, ca să nu dai pre 

fiiul lui dumnezeii, întru măinile celor 

nedostoinici, ca să nu te ruşinezi de 

cineva de marii pămăntului nice de 

însuși cela ce pârtă stemă să nu cu- 

mineci, că pravilele dumnezeesci nu 

lasă pre cei nedostoinici să se cumi- 

nece, carii să socotesc ca păgănii, iară 

să nu se vor într6ce amar acelora şi 

celora ce cumineca pre eï; socotâsce 

zice eu trâbă n'am, tu veri vedé actstea 

de veri păzi însă cu socotinţă şi cu 

tocmală ce maï nainte învăţăturile bi- 

s6râcii neclătite să le păzesci măntui- 

veri și pre tine şi pre ceia ce te vor a- 
sculta. 


Știut să fie. 


Cineva îndrăzni a priimi cugetele şi 
ispovedaniile, fără, învăţătura episco- 
pului acelui! loc, acela pedépsa pravi- 
lelor va priimi, ca un călcătoriu a dum- 
nezeescilor pravile, că nu numa! pre 
sine s'au perdut, ce şi căți s'au ispove- 
dit la el, ne ispovediţi sunt, şi căt au 
legat, şi dezlegat, neîndreptaţi sunt, 
după a 6 pravilă a săborului de Car- 
thaghen și după 43 aceluiaș săbor, 


www.dacoromanica.ro 


88 


Ioneatniem ze Ilpecek'raaro roensaapa 10 MA- 
TOGA Bacapana, BocaSAa. HE cati Bicaz neve IPEN- 
naro flpyienicrona Oewgnaa, mac rio Bilete AMin- 
mpoanonTr gzcéa 3emaa Oyrpogaayinekia, Ha ne- 
yarordTH cho nunrS raemsio Iparnaa muk XS%- 
Azmem6 az Cipennonnoyeyz, Meaério Aakeadn- 
exoms HrSmenS wepe sin reanaro monacrupa F6- 
gopa, ypama Oycnénia npčerwa Kya. Thaxe 
MOA Bac, YTËIpeE cho KHur$, alpe YTO RSAETZ NO- 
române, ASYOM KpOTOCTH HCNPABAAÑŇTE, H NACZ 
WCEM TOŠAHEUHM CA RAF CBHTE & NE KAHNETE, NO- 
HERE nenne arr ab, NO pSKa rokna À RpenNa. 


PRAVILA GT Xh AMIG”Ab. 


și a sfinților deal șaptele săbor, préogodnicit și 
de dumnezeu purtătorii părinții noștri, 
de episcopi, și de preoți, şi de călugări, şi de 
Omenă mirenă, şi de tote învățăturile. 


fla Petru şi Pavel. apostolii lui Hs. învă- 
tăm pre robii lui Hs. de lucrul omenesc, ce 
iaste a lucra în şase zile : Luni, şi marţi, și 
miercuri, și joi, şi vineri, şi sămbătă, pănă a- 
miază zi, sau pănă în al treilea cias de zi, sau 
sămbătă tótă zioa să se îndeletnicâscă de 
tâte lucrurile cele grele şi să'şi tocmescă 
casa şi să facă pamete morţilor lor şi să 
priimâscă, strainicil şi să"! ospetâze ca să se 
umple liubovul dumnezeesc ca sămbătă are 
dar de zidire şi de răpaos să chémă, iară du- 
mineca iaste ăntăiu zi. al dumnezeu, are dar 
de înviiare, dirept actia învăţăm de acestă 
di să se ferescă şi să se cintescă, iară săm- 
bătă di în al optul cias să se oprescă de tâte 

` lucrurile, de marile și de micile, şi la biserecă 
să scape toţi 6menii. cw muerile'ş şi cu fecio- 
rii lor, și într'ănsa cu frica lui dumnedeu, şi 
cu luare de aminte să se priv&ghe rugăndu-se, 
tocma şi pănă duminăcă. dimineţa, iară daca 
să va lăsa sfănta letorghie, de ciia să mârgă 
a casă şi să se odihnescă pănă luni diminâţa, 
şi iară de în al doile cias de di să înctpă a 
lucra, 
COpomaseret “Brt. 
De praznicul născutului, aşijderea să se 
' ție şi să se cinstâscă, ca şi dumineca. Că de 
acesta, dărui domnul nostru Is. Hs. spăsenie 
lumet. i 
Br”o ranatule, 

De praznicul sfintei arătării lui dumnezeă, 
cadese tot omul să-l socotescă şi aşijderea să-l 
cinstescă, că ntru acâsta ziditoriul a toată lu- 
mea, dărui înoire. 

Cu apă şi cu duhul sfănt : 

Oaaroatbipenie. 

De prăznuirea blagovâsteniilor, cinste să se 
facă, Că iaste maï cinstit de tóte praznicele: 

De sămbăta direptului Lazar. înc&perea în- 
vierii, şi purtarea închipuirilor, şi de minu- 
nile lui Hs, ce-s praznicele cinstite. Şi așa de 
pasci, acâstă duminecă luminată să se prăz- 


PRAVILA BISERICEASCA 


nuiască, şi să se cinstescă cum înseși sfintele 
pasci, şi iară de văznenie lui Hs, şi de rosa- 
liy, ce iaste venirea a sfăntului duh : 

Cănd pogor pre lume, de luminare şi de 
înțelăgere tuturor, şi aşa tote sfintele praz- 
nicele lut Hs. să se cinstâscă şi “să se ferescă 
cum arti zis şi la preobrajenie şi văzdvijenia 
cinstitei cruci, praznice ale despuitorului. 

Aceste praznice ale luf Hs. tote aşa să se 
ferescă, şi să se cinstescă, cum am zis de 
sfănta duminecă, ăntăia di de dumnezeire. 

Praznicul oyenente nun, cadese a'l cinsti și 
a'l mări, aşijderea ca şi praznicele lui Hs. cum 
şi am dat învăţătură, aşa şi aceste praznice ale 
bogorodițe! întăiu blagoveşteniile. şi pomate'rao 
ta, și văvedenia, şi uspenie, şi sfinţi! părinți- 
lor ei. să le facem prăznuire. 


(2) De praznicul sfinţilor Apostoli, Petru 
și Pavel. 


Aceste praznice aşijderea să prăznuiască şi 
să se cinstâscă, cum am zis de çélea-lalte. 

Şi iară de cel 12 Apostoli, şi de alte praz- 
nice ale apostolilor, carele cănd va fi, cadese 
să se prăznuiască, însă și acé zi, de diminéță 
pănă sara. Şi de cinstitul prorocul predtece 
şi botezătoriul loan, de născutul lui şi de tă- 
iarea, capului lui, cadese a le prăznui de la al 
noaolea cias şi demăntţa, toată zioa; 

Intăiul mucenic Stefan, maï marele diacon 
pomenirea, să i-o prăznuim, de dimăneţa pănă 
sara. 

Aşa să umplem şi pomenirea şi cinstirea şi 
prăznuirea sfinților, şi ogodnicilor, şi învăţă- 
torilor a tótă lumea părinților.” și arhiereil şi 
păstorii de oile cele grăitore, să-i prăznuim, 
pre căruia cându-i va fi zioa, de dimănsţă, 
pănă sera, şi nu numai mirenilor ce și călu- 
gărilor de za pustie, a prăznui şi a cinsti. 

(3) Sfântul şi marele mucenic a lui Hs. 
Gheorghie, și Dimitrie, Theodor, Pandeleimon, 
Procopie, şi sfinții besrebrăniţi. Și sfintele 
marele măceniţe mueri, şi căte muceniţe mari 
se vor chema. acestea tote să se prăzdnuiască, 
căriia căndu-i va, fi zioa, de dimăntța pănă 
sara, deci tâte zilele acestor praznice să se 
prăznuiască cum am învățat tot creştinul, și 
am pus l6ge. îi 

Și iară grăim, că nu zicem să se prăzdnu- 
iască cu tămpene şi cu flu re, şi întru căntece 
mirenescă, şi în beţii, ce să prăzdnuiască întru 
rugăciuni şi întru căntări sufletesc, şi întru 
cuvinte de laudă, şi numa! căt să se cheme 
preoţii la casele lor, să facă blagoslovenie 
întru casele lor, tot creştinul, că 6re unde 
nu mérge preotul, nice blagoslovenie nu să 
face, de acolea şi dumnezeu se delungă, şi 
unde preotul ñu cadesce, nice rugăciunea, 
face, acolo e măhniciune şi slăbiciune și sunt 
tâte spurcate, 

Acestea vă învăţăm preoţilor și țărcovnicii 


www.dacoromanica.ro 


DE Lå 


bisericilor ca înşi-vă să umblaţi întru învăță- 
turile, ce vă sunt date voao și după acâia să 
învăţaţi toţi Gmenii, cu d&dinsu de pururea 
nu pentru vre o plată or caré de argint tau 
de aur, ce pentru spăseniia, sufletelor vóstre, 


Iară voi 6meni mari şi mică. aşa vě învă- 
țăm ascultați, să vě cuceriţi archiereilor şi 
preoților şi săi cinstiţi şi să vě tâmeţi fieş- 
care den vot, cine cumu-i va fi putâre, și de 
ce veți ave să”! și ospătaţi, că aceia priveghe 
pentru vol şi să rógă. Preoţilor învățămu-vă, 
să nu întraţi în biserecă cu vrajbă sau cu 
pizma, nice să vă cutezaţi a vă atingerea de a- 
célia, hice să fiți beţivi, nice furi, nice huli- 
tori, unul spre altul, nice gălcevitori, nice cu 
cuvinte deşarte, nice nebuni, că și domnul 
nostru Is. Hs, fu bătut şi ocărăt şi răbdă di- 
rept noi, ce să fiţi blănză și lini, și plecaţi, şi 
răbdători de tâte, şi să umbiaţi cu frica lui 
dumnezeii, şi să vă nevoiţi de slujba vâstră 
ce sfăntă, că vă învăţăm după tocmâla sfin- 
ților apostoli, şi numai bărbat uni! mueri, ca 
nu fără de lége să întraţi la sfănţu, jrătăv- 
nic, şi să nu fii curvariă, sau prâcurvariă, 
saii să-ți dai trupul pre ruşine saă la trup de 
dobitoc, urtiă ca aceștea să nu se cutâze cănd 
va a să apropiia sai a cugeta spre preoţie. 
nice iară ucigaşi, nice răpitori, nice tălhari ce 


GOVORA 89 
unii ca aceia n'au pocaianie, ce vot moşteni 
perirea. 

Că aşa zice domnul nostru Is. Hs. de în- 
vaţă, să daţi ce iaste împărătesc împăratului, 
iară ce iaste a lui dumnezeii, lui dumnezeii. 

Aşijderea să nu aibă putâre boiarii a judeca 
pre preotul, de li să va tămpla vre o greşală 
Gre carea cădâre or! trupâscă orl sufletâscă ce 
ț&rcovnicii bis6recii lui să'l judece, iară de 
niscare locure de arătură sau de vie, de li să 
va, tămpla lor ceva, acâstea de la boiari să se 
judece însă cu întrebarea arhiereului. 

Că, nu se cade episcopului să'ş judece pa- 
triarhul său, sau mitropolitului, sau să”! cârce 
al lul ceva, aşijderia și preotul episcopul lui, 
nice diaconul ce va să grăiască sau să judece 
pre popa al lui, ca nu cumva să nu se gri- 
jască preoţia dumnezeiască. 

Episcopul să nu poftescă dar de la heroto- 
nisie lui, ce să ispitâscă pre acela ce va vrea 
să se preoţescă, de năravul lui şi să'l ispite- 
scă pre dînsul den tineréțele lui, şi de min- 
tea lui şi mai ales de grija cărţii, şi aşa să'l 
afle pre dînsul întru tote deplin și nevino- 
vat, şi aşa să'l preoţ&&că şi să'l priimâscă, ca 
trupul lui. 

Episcopul de va pomeni să ia dar, de la 
cela ce va vré să se preoţescă or! de ce va fi 


să fie curaţi întru tot, şi numai bărbat unif | nedestoinic,sau pentru darul va lega pre preo- 


mueri cum am zis şi slobod de tóte păca- 
tele şi curat și nespurcat, şi aşa să vie spre a- 
ciastă înfricoşată şi mare slujire; iară de ce să 
va aduce pentru blagoslovenia la bis6recă nu 
învăţăm să fie acâstea numa] ale preotului, ce 
şi slujitorilor bis&recilor şi tuturora celora ce 
să ostenesc spre acest lucru sfănt dumne- 
zeesc; iară să cade în trei părți să se înparță 
doao preotului iară a treia parte ostenitorilor 
şi slujitorilor. 


De boiariă, și de ceia ce sunt subt pultrea 
și de slujitorii bă, învățămui după 
învățătura lţă dumnezeu 


(4) De ceia ce biruiasce preotul ca să nu 
biruiască pre dinsul niminea de în 6menil cel 
proști numai biséreca cea mare, şi aceia să 
biruiască după lége ; iară de în Gmenii cei 
proşti nice boiarii, nice mişeii, să nu biru- 
iască pre niminea cu preotul, ca câle nelumi- 
nate, spre lumină să se rădice nice să ia ceva 
de în bisérecă măcar s'au făcut şi bis6reca, 
numa! ce va fi pominoc şi cu blagoslovenia 
bis&recil, şi acesta cu lege şi tu frică să ia și 
cu blagosloveria preoților; iară de să va is- 
piti să ia ceva fără blagoslovenia preoţilor 
den histrecă sau fără lége, unii ca aceia àne- 
mica, nu se închipuesc, numai fwY de bisé- 
recă; şi agonisir€ spurcată şi necredincioşi, 
deci acâştea, sunt furi şi răpitori şi tălhart de 
bis&reca lui dumnezei; şi cine va face acâstiar 


tul fără de vină, uni! ca aceia să nu se as- 
culte, ce să se întârcă durâria lui spre ca- 
pul lui, şi spre crâscetul lu! nedireptaiea lui 
să se pogóră și să fie ca și Simon vrăjitoriul 
întru osăndire. 

(5) Şi cine va vrea să se călugherăscă într’o 
mănăstire de ceia ce petrec pre acâle locure, 
şi cu muiarea lui va da ceva dentru averia lor 
biserecii, şi sufletește o va da, şi iară după a- 
ceia li va părea rău, şi vor începe aş căuta al 
lor ce aŭ dat. ce sau'l vor cére, sau' vor fura 
ceva entru unile ca acslia, iară de vor face 
cu nesciință, să ia canon şi să se pocăiască, 
nemica unora ca acelora să nu se dă lor, iară 
de vor sci şi nu vor vrea să asculte cumu’i vor 
învăţa pre denşi, unii ca aceia să se gonescă 
den mănăstire şi den bis€recă să se desparță 
ce să zice de cuminicătură, pentru ce că da- 
rurile biséreciï iată de acmu nu ma! iaste pu- 
tére nite să mal dea nice să mal ia. 

(6) Episcopul sau igumenul, sau fie'ş ca~ 
rele dentru răndul preoţesc, de va începe a 
face nedereptate Omenilor şi răutate, învă- 
ţăm pre unii ca aceia să se scoaţă, saŭ iară 
de vor căuta direptatea, pentru vre o plată 
óre carea, să se scóță de în preoţie. Popa ce 
va curvi sati va face prâcurvie să se scoță. 
Episcopul ce va fi negrijnic de biserică, şi se 
va măhni de rugăciune, şi popil nu-i va în- 
văţa de aşa, ce şi acâlea le va lăsa de negrija 
duhovnicu său, numai ce va lucra cu măinile 
lui, şi va tocmi mirânii, iară de duhovnicu- 


www.dacoromanica.ro 


90 


lui va încépe a nu griji, aşa unii ca aceia să 
se într6be, pentru ce că grăiasce scriptura, le- 
pădat să fie fieş cine face lucrul lui dumnezeii 
cu nesocotință, ca fieș ce lucru ce să lucreze 
cu măna trupesc, piestori iaste, iară cel su- 
fletesc, lucrul lul dumnezei iaste, ce de din- 
sul zisem, că mai vrătos pentru acâstea să 
cade. 

Episcopul la vrâmea morţii lut să nu aibă 
putere a împărţi nemănul de-al bisereci! măcar 
ce, şi şi de celia ce au însuș străns pre dire- 
gătoria lui, nice den celia ce's altele, numai 
ce va avea dentr'al lui, den célia ce va fi dat 
la bisereci, şi va da ţărcovnicilor, de aciasta 
învăţăm jumătate să se împarță la pamentea 
lui, pentru pamenté arhierâscă. Episcopul ce 
va purta 6ste după dinsul, sau va umbla pre 
nărav de cocon, sau va avea multe cuvinte 
fără de folos, sau va face prâcurvie, să se 
scâţă. Că nu să cade episcopului să umble 
la mărturie sau la chemarea. mâselor, iară de 
va mérge cănd va, el să nu mârgă pentru 
mărturia, nice pentru măncările, nice pentru 
băuturile, nice pentru beţiile, ce pentru învă- 
țătura sufletâscă, Că se cade episcopalui, pre 
toți 6menil marii şi micii să" învâţe, cu blăn- 
dete şi cu plecare, iară nu cu r&utate. 

Nu să cade preotului să blagoslovâscă pre 
episcopul, nice diaconul pre popa, nice ce- 
teţul pre diaconul; iară preotul de va eşi a- 
ciiaş la găleâvă ori pentru direptatea ori pen- 
tru nedireptatea, și la ucidere, să să scâţă, 

Preotul de să va însura cu a doao muiare, 
să se delunge de preoție, iară fără oprâlă șă 
se priceştuiască, 

Popa neguțătorii saŭ camatnic, ce va vria 
să'ș înmulţescă argintul lui, să se lase de le- 
turghie, pentru ce că iaste împrennat minciu- 
nilor şi asupriciunii, şi mal mare e neguţăto- 
ria de căt curvia, de .să va lăsa de unele ca 
acélia, iară să preoţescă, iară de nu acela să 
fie scos. Preotul sau diaconul de va cămăt- 
nici, ori să se lase de unele ca acâstia, sati să 
se scoţă.. 

Preotul ce va cănta mirensce, saŭ va juca, 
ori să se lase de unele ca acâlia, ori să se 
scâță. 

Pieotul de va cădia în curvie, sau °g va da 
trupul spre ruşine orf cu gadini, orf cu dobi- 
toce, să se lase unil ca aceia de leturghie, 
iară încă de nu va fi popă, şi să va afla în- 
tru tâte să nu se cuteze a se apropia la preo- 
ţie. 

Preotul mincinos saă vadnic sau clevetnic 
să se lase de acâlia, sau să se scâță, 

Preotul de va fi meger a lucra în cetate, şi 
va cerca să se boerâscă şi va umbla cunuşij, 
şi va mérge în săbor cu Gmen! proști, saii cu 
boiari alegănd fără de o nevoe Gre-cârea, dex 


se lase de unele ca acslia, 


PRAVILA BISERICRASCA 


Preotul, întru preoţiia lui, de va orbi sau 
va şchiopa, sau va veni o b6lă drăcescă 
spre dănsul, să se lase de dumnezeisca letur- 
ghie, iară alte molitve să le umple, 

Aşijderea şi cine va avé vre o vină, saŭ orb 
de va ahia vedea, saŭ şchiop, saŭ vre o mănă 
uscată, saŭ stricat, saŭ surd, sai fiii de a treia 
nuntă sa născut întru amestecăciune de sănge, 
de uni) ca acestea toți să nu cutâze a se che- 
marea preoți Ure ce episcop pentru plata de 
va pune un popă ca acela, să se scóță a- 
măndoi, și acel episcop și acel popă, 

Popa acela ce va, lucra şi va face, ca să se 
ferescă de cuvinte mueresci, ca. să'ş soco- 
tescă vistiiariul sufletului neturată, şi să nu 
se laude de curăţia, ca să nu piarză ce are. 

Preotului, de i va curvi muiarea lut şi el nu 
va sci, acela să preoțescă, iară să-i ya spune 
nescine de dînsă să se lase de preoţie, şi să 
cérce óre iaste adevăr de dănsă; deci de va 
vedé cu ochi lui, atunce să o lase, şi acela în- 
tru răbdare să petrecă şi iară să slujască ; 
iară de va lasa acsia şi iară cu altă muiare 
va cadea. să se lase de liturghie, şi să se pri- 
cestuiască ne oprit; iară de'ş va avé muiarea 
lui, aşijerea certare să aibă; iară la mârtea lut 
să se preceştuiască ca şi alţi preoţi, cum să 
cade preoţiei; iară de să va tămpla mai 
nainte de el să móră preutâsa lui, şi nu să 
va atinge de alta, acela fără certare să preo- 
țâscă ; iară de va fi şi vie, şi nu va puté în- 
suş să o prinză cu acel bărbat la arătare, să, 
nu slujască nice să o lase, că însuş domnul 
nostru Is. Hs, grăiasce. că 6re cine'ş va lăsa 
muiarea lul, alegănd fără cuvinte de curvie, şi 
să va însura cu altă préface curvie, că iată 
de toți 6meni! grăiasce ; iară diaconului de 
i să va tămpla decia să nu mal întrebe, ce 
cum am zis de preotul, aşa grăim și de dia- 
conul, 

(7) Diaconul de să va spurca în gură, să se 
scoaţă, ce iaste aciasta, iară sa scii că iaste 
mădulariu! cel de ruşine de jos, iară de'ş va 
pune rușinea ŞI re, ce 
să tălcuiasce spureată în gură, deci eù de a- 
céia nu scriă, dâcit să sci la arătare, cela ce 
va face acbsta, să ia ispovedire cu dumnezeii 
şi să i se socotâcă cu al6gere. 

Preotul de va curvi, să se scóță ; iară mu- 
iaria lu! de va vré să'] lase, pentru înțelepția 
el, să nu se spurce cu nusul în voia ei să fie, 
ce însă de nu va pohti alt bărbat; iară de va 
lasa curviia acel popă, el să petrâcă cu mu- 
iarea lni; așijderea şi diaconul şi cetețul, de li 
se vor tămpia că am scris noi, că muiaria 
nare putere cu trupul el, aşijderea și bărbatul 
n'are putâre cu trupul lui; ce bărbatul et bi- 
ruiasce cu trupul ei, aşijderea şi muiarea bi- 
ruiasce pre trupul bărbatului ei, 'că dirept a- 


va fi lul, uni! ca aceia, orf să se scâţă ori să | céia grăiasce dumnezeii, că sunt e rau un 


trup, căce aŭ împreunat dumnezeii, omul să 


www.dacoromanica.ro 


DE LA 


nu desparţă; dirept aceia împărţire nice în- 
trun chip să nu fie. între bărbat şi între mu- 
iare, alegănd fără de o nevoe mare, şi şi a- 
ciasta cu săhorul că fieș ce păcat afară iaste 
de trup; iară cela ce curvesce în trupul luï 
greşasce. 

Aciastă lege am pus din învățături sfinte, 
căte am pus să le socotiți pre amăruntul că 
spre aciasta şi tocmiră, şi vě aduceţi aminte 
de cuvăntul domnului cum am zis, că de veţi 
erta greșalele 6menilor : ertavă-va şi voao 
părintele vostru cel den ceri, cum ne-au zis 
noao că ore căte veţi lega pre pămănt, fi-vor 
legate și în ceriiă; şi óre căte veţi dezlega pre 
pămănt -vor dezlegate şi în ceriă; iară de 
ceia ce sunt clevetnici și hulitori în ciastă 
lume, lua-vor judeţul lui dumnezeii şi mă- 
niia luy dumnezei, ca și ceia ce clevetiia ma- 
inte pre Moysi. 


De părinți și de feciori pravila. 


(8) Părinţii feciorilor lor într'un chip să le 
împartă dintru strănsoarea lor, nu unul să”] 
maï iubâscă iară pre altul să”l mai ură&scă; că 
şi domnul nostru Is. Hs, şi fii şi tănerii i-aă 
răsădit, cele văzute şi céle nevăzute le-au dat; 
iară de s'ară și măniia părinţii, ce légea nu să 
măuie. 

Feciorul de va grăi cuvinte râle părinţilor 


Şi -eu nedireptate, cu mârte să m6ră; pentru 


ce că părinţii lui i-au dat luï lumină și viia! 

iară de să vor înt6rce de acâlia ce au făcut, 
să i se dea canon de pecăință după ai, ca şi 
tată-său, şi mumă-sa să'l iarte; iară de va 
lua lemn şi va lovi pre tată-său să i să tae 
măna lui; feciorul de va scrăbi pre mumă-sa, 
mai bine are fi lut să nu fie născut; iară pă- 
rințit să'ş înveţe feciorii întru frica lui dum- 
nezei, că de'ş va iubi părintele feciorul lut, 
cu dédins să'l mal învéțe pre dinsul, ca să nu 
deprinză, de în tinerâţe o nebunie ca aciasta 
feciori! să fie delungaţi, şi căndu'1 veri vedé 
întru crescutul tău, certă! și! râgă, ca de 
te vor asculta, dumnezeiă `I va cruța; iară de 
nu te vor asculta, însuş acela să mâră cu ce 
au făcut. Iară părinţilor celor sufletesci, şi 
maicelor mal mare cinste să l1 să facă, şi 
dragoste li să cade de căt părinţilor celor 
trupesci, că părinţii ce! trupesci, blestemul 
dezyădăcineză den temelie, iară ce! sufletesci 
sufletul pierdiă. Iară învăţăm şi acâstea, nu fără 
de învățătura lui dumnezeă, ce cu sfâtul lu! 
şi cu înțelăgeria, că verii săl*'să se socotâscă 
fieș carele, și să se ferescă Să nu se însâre,către 
dinşii, pănă în a patra rudenie; iară de iaste pu- 
tință, şi pănă în a cincea siminţie sănu se în- 
sore spre veri! s&!, că de acegte sunt sănge a- 
mestecat. Fârtatu-tău soru-ta să nu o ia; nice 
frate-těu pre sora frătatu-tău să nu să ia, că se 
grăesc frați sufletești, ce şi suntpresfănta evan- 


www.daco 


GOVORA 91 
ghelie, şi pre cinstita cruce; aşijdiria și cumă- 
trul cumătrăsa să nu 0*ia, iară de să va 
tămpla spre cumătră-sa sau spre feciori! et 
spurcăciune, ce să dea dumnezeii să nu se facă, 
iară de va fi vr'un sfât drăcesc ca acesta, Bi 
al, să se certe și să se căiască numai cu 
"păine şi cu apă, şi dâciia să nu se cam vază 
unul cu altul; nice nașu-tău soru-ta fratele, 
nice nașa frate-t&u, sau sora să se ia, că iată 
iaste sănge amestecat; o mie de talere se gră- 
iasce tarul păcatelor. 

Să nescine va spurca muiaria tătăini-s&u, 
ce iaste maștehă-sa să se canonâscă 9 al, 
să mănănce sec, iară sămbăta și dumineca şi 
marţi şi jo! să mănănce unt de lemn, şi să bea 
vin, numai într'acele zile, şi să facă, în tote 
zile căte 36 metanii, 

lară de să va întoarce spre socră-sa, să 
canonâscă 15 lét, şi tote zile căte 160 de 
metanil. 

Iară spre moaşa soacră-sa, ce să zice spre 
muma socră-sa, să aibă canon. 7 al, me- 
tanii 29, 

Iară cine se va chema précurvariŭ, ce iaste 
cu sila, den care iaste precurvie ctia ce va 
strica fata să óră şi lua după actia; ce întăi 
umple precurviia, derept acéia să se pocăia- 
scă de precurvie şi după acéia să să cunune. 

Pr&curviia iaste cine va sili o muiare mă- 
ritată. că iaste neputincioasă, derept actia o 
parte învăţăm să ia muiară, iară doao părți 

hatul; iară de va fi fost cu voia muerii și 
a bărbatului întru în chip să li se dea canon. 

Prâcurviia iaste, ce e spre róba lui şi spre| 
cia slobodă, şi spre câia ce va veni dentr'altă 
parte, sau dentro laturi de pămănt, şi se va 
muta în pămăntul unul boiariă, şi să va da 
cu trupul şi cu sufletul. pentru ce că scrie : 
voi robi cuceriți-vă domnilor voştri cu frică; 
deci dirept acéia, cela ce strică fata, să ia ca- 
con 6 al, iară la muiarea măritată, 5 at şi me- 
tanii în tote zile 24, iară de cu róbaï, 3 al, 
și metanil, 12 în zi. 






De sănge mestecat, ce iale sănt (8). 


(11) Ăntăiu amestecarea săngelui, iaste mar > 
grea, ce se va întârce fiul spre mumă-sa, ce 
domnul dumnezei să ferâscă să nu fie actia, 
că să grăiaşte şi greșală maï mare acesta, ce 
de nevoe iaste aciasta devine smintelă, iară 
de să va țămpla cumva a fi, că vrăjmașul no- 
stru diavolul, şi deluugat de dumnezei, ne 
părăsit se bate de pururea de perirea 6meni- 
lor, nevoiasce să aducă rodul omenesc întru 
perire; pentru că învăţă domnul dumnezeŭ 
pre Moysi, să nu ucizi, să nu furi, să nu faci 
prâcurvie, să nu minţi, cinstâsceți tată-těu şi 
mumă-ta, şi de aprâpele tău ca însuși tine. 

Al doile sănge amestecat iaste de să va 
afla tată cu fata lui, dirept acâia acâste doao 
amestecăciuni de sănge să se desparţă, şi 20 





romanica.ro 


92 


de al să se pocăiaspă şi metanii în tâte zile 
căte 366. Al treile sănge amestecat de să va 
afla frate cu soru sa, 15 aï să aibă pocaanie, 
şi metanil căte 300. 

Al patrulea sănge amestecat, de să vor ame- 
steca veri premari, pocaanii 12 ai şi metanii 
căte 170, în zi; iară al cincile aï dot veri pre- 
mari sau ai trei de să vor amesteca; derept a- 
câia să fie pocaania, al doilea veri, 10 ai şi 
metani! căte 150 în zi, al treilea veri, 8 al, şi 
metanil 100 în zi. 


Al şasele sănge mestecat, ce am zis maï 
nainte, fiiul cela ce va, spurca patul tatăni- 
său, ce se zice maştehă-sa sau soacră-sa sau 
mătuşă-sa, 

Al şaptele sănge amestecat, dé vor fi doi 
fraţi la o muiare. sau doao surori cu un băr- 
bat; iară de va fi cu nesciință acesta să se 
pocăiască 5 ai, iară de să vor sci 6 al, și me- 
tanii 60 în zi; iară al optulea, de să va tăm- 
pla tată cu feciorul cu 0 muiare, sau ginere 
cu socrul, cu o muiare, 6 al să se pocăiască 
-aceștă, şi metanii 100 în zi. 

(12) Deci învăţăm pre preoți, şi pre toţi ceia 
ce sciă carte, cănd va vrea nescine să se ispo- 
vedâscă la duhovnicu său să'ş scrie preşalele 
lut întru hărtie, şi să o dea duhovnicu-său ca 
nu cumva cu nesciință să uite şi să lase ceva 
de greşale, şi iară învăţăm pre duhovnici, să 
scrie în hărtie şi să! dea nisce învățături 
ca acélia căt va vrea să” dea, iară Gmenii cei 
proști, să grăiască gură cu gură căte un cu- 
vănt; şi aşă săi lecuiască pre dingil, şi cu 
cutremur să” cercetâze pre dinşi întru toți 
aii, să le aducă. aminte de tocméla ce le-au 
pus lor, şi să”! înveţe pre dănşii să nu gră- 
iască cuvinte curmezişate popel sau diaco- 
nului, şi a toat răndul bisericil. 


Muerile le învăţăm să se ispovedâscă la 
pragul bis6ricii, şi să fie uşile deschise pen- 
tru smintela; iară învăţăm şi pre ceia ce's că- 
lugări deplin, şi pre ceia ce să ţine în cură- 
ție, să nu priimâscă mueri de ispovedanie, 
numai cela ce va fi ajuns întru hătrănéțe şi 
întru minte într6gă şi cu tocmâlă bună, ace- 
sta, să să grăiască de unele ca acâlea, ca să nu 
aibă cugete de smintâlă. că dracul cu muerile 
face răzhoiu călugărilor şi sfinţilor, cănd va 
vré fie-carele să priimâscă o muiare de ispo- 
véd, întăiu să se întărâscă pre sine, cu ru- 
găciune şi cu rugări, şi să cetescă aceste, 

Ioa aSuma Ke, fzenonre ren gack simaa. Și 
după actia să. priimescă fieşce muiare de is- 
poved. de va fi preotul bătrăn și înțelept, să 
ară fi şi muiaria lu, şi aciasta o poate, și de 


PRAVILA BISERICEASCA 


Pentru ce că orb pre alt orb 
măndoi cade în grâpă. 
Iară să cade duhovnicului celuia ce ia cu- 
etele 6menilor, depururea să se postâscă, 
căte 40 dezile preste an, iară în tâte zile şi 
în tote nopți să se róge lui dumnezeii de 
sine şi de fii lui cei sufletesci. 


portă, Şi a- 





Ioanna munya fiul marelui Vasilie, ce fu 
chemat şi zis fiiul ascultării, de ispovedirea, 
tainelor păcate îmvățătură. 


(13) Că se cade omului celui ce'ş ispovedâsce 
taina păcatelor lui la om, nu ca omului să se 
ispovedâscă ce ca însuş lui dumnezeii să i se 
mărturisâscă; aşijderea să cade şi duhovnicu- 
lui, nu ca nesce păcate streine să priimâscă 
păcatele fiiuluï său celui sufletesc, ce să le 
aibă ca pre păcatele lui, şi de va vedé pre 
dinsul plecat și zdrobit cu inema făcători şi 
adăositori lui'ş, şi credincios şi milostiv, şi 
se va mărturisi cu bună înțelepciune şi se va 
pocăi, acestuia cu sogotință şi destoinioie să'] 
iuşurezi cu învățătura, şi ară cănd veri vedé 
pre altul și] veri auzi mărturisindu'ş păca- 
tele multe fără legi, nu să cade să se mire 
de acestia, nice să caute spre mulţimea pă- 
catelor, de vor fi şi pre spre fire; ce să caute 
spre dumnezei, şi spre binele şi. spre îndu- 
rarea inemii lui să nădăjduiască şi să pue, 
şi cu tâte măngâiarea, şi cu hlăndeţe, şi cu 
dragoste să ajbă către cela ce se ispovedésce, 


Cum se cade à se ispovedirea. 


Cade-se să ial cela ce se ispovedésce şi să'] 
duci înainte sfăntului oltariu legate să'! fie 
mănile lui, şi să vie şi să stă să caute jos la 
pămănt, iară de nu va fi biserică, iară acela 
întru'un loc curat și fără de glăcâvă şi să în- 
câpe a ceti duhovnicul 

Tperor, Hywa ri, n" ġa, n npouaa Iloc- 
konuania  rogăciunei. Să'ș descopere capul 
cela ce se ispovedâsce, iară de va fi muiart, 
să nu se descopere la cap, să se arunce jos 
la pămănt, şi să zacă şi să zică aciasta, 

Ispovedescu-mă ţie dumnezeul cerului şi 
al pămăntului, căte sunt ascunsele mâle de la 
inema mé; și după actia să'l rădice duhov- 
nicu-său, şi să/l pue întru latori de bisârecă 
de va fi şi să'l întrébe cu tóte blăndâţele şi 
lin, și de va fi putinţă încă să i se închine şi 
să'l sărute, mal vrătos, de'l va vedé că se ru- 
şinăză, să începă cu glas blănd antreba şi a'f 
grăi, deci cum fu întăiu fiiult fecioria ta pu- 
tredă, cu curvie şi cu muiare cu lége, și de 
săblaznă; cu măna ta. sau óre tum şaltele 


» 


va, vre să priimescă pre 6re tarii la dinsul E sunt maï preste fire; iară cănd-va spune u- 
de ispovédanie să priimâscă 15 Gmeni. sau | nele şi altele. iară să'l întrebe, cu căte mu- 
20; iară alţii să nu maï priimâscă; iară de va l iari aï căzut mal nainte cu muiari cu lége; 
fi preotul tănăr nice întrun chip să nu cu- | iară de va fi văduŭ i grăiasce lui, de căndescı 
téze a priimi nice un suflet cătră ispovedire. |văduă, căte muiari al cunoscut, şi iară. dară 


www.dacoromanica.ro 


DE La GOVORA 


căte au fost de dinse măritate, şi căte văduo, 
şi căte călugărițe, şi căte au fost de acele | 
lugărițe schimnice şi căte neschimnice, pen- 

tru ce căte vor fi fost chipul cel mic, judeţ 

iaste de dinse ca şi de curve, iară căte chipul 

cel mare, acâstea ca muerile cele măritate 1 se 

vor socoti lui prâcurvie, şi iară de darea trupu- 

lui pre ruşine, ce se zice cela ce se pune supt 

altul cumu e iară iaste punere supt altul în 

trei chipuri, ce iaste de chinuiasce de altul 

silit, iară acesta iaste ma! iuşoră, iară alta 

iaste ce însuş se pune de bună voe supt a] 
tul, și acâsta iaste maï grea; iară alta iaste u- 

nul cu altul să spurcă întru pohtele lor, și a- 

cesta iaste mal grea de căt cele doao; şi iară 

de căte or! au făcut ce iaste mal pre spre fire 

odată au de doao ori au de trei ori, şi aveaï a- 

tunce mujare cu l6ge au ba, de căţi a! aï fost 

atunce au după trel-zeci dară cu dobitóce de 

căte or! ai făcut, dară săblaznă cu măna de 

cănd aï început a face, şi pănă cănd, pentru 

ce că cu măna sunt doao sau tret, una iaste 

ce o face omul însuşi cu măna lui, iară alta 
unul cu altut face, alta iară cu câpsele lux 
face şi căndu'l va întreba de acestea de tóte 
duhovnicu său. pre cela ce se ispovedâsce a- 
tunce, şi iară să/l ispitescă pre dinsul, și de a- 
mestecarea săngelui cum şi căt, că nu e o dată 
sau de doao ori, sau de trei ori, ce multe îm- 
părţiri are, cum iaste scris la apostol, şi la 
învățăturile părinţilor ; iară se tămplă şi a- 
césta Ore cărora, cu muerile lor pohtesc de 

fac pre şăzut, şi iară să'l întrebe de ucidere şi 

de furtișag, şi de clevete, şi de minciuni, şi 

după acâia de tâte, şi să'! zică lui duhovnicu 

său să se arunce pre sine jos, şi să zacă el 

jos la pămănt, şi să se roage duhovnicu său 

aşa să grăiască. f . 

(40) Dómne miloștive şi dæla inimă îndu- 
rătoriu și iubitoriu la Gmeni ce cu prorocul 
tău Nathan ertaşi pocăinţa lui David, şi de 
greșalele lui, ertare” dăruiși lui, şi rugăciunea 
cea de întârcere a Manasiei o priimiş însuți 
tu, acmu robul tău, Irmec, cesta ce să căiasce 
de greșalele lui priimâsce, întru tocmâla şi în 
dumnezeirea ta ce e iubitâre de 6meni, gre- 
șalele, că tu ești domne, cela ce ai zis de 
şapte-zecă de ori căte de şapte ori, să se iarte 
celora ce cad întru păcatele fără de legilor, 
pentru ce că cumu e mărirea ta aşa e şi mila 
ia; că tu eşti dumnezeul nostru, dumnezeul ce- 
lora ce să intorc, acelora ce ne căim de tâte 
nedireptățile n6stre ţie mărire'ţi trimitem, 
tatălui și fiiului şi duhului sfănt. 

Dciia să lridice pri însul, și să” zică lui să'ş 
acâpere capul lui dtciia i se cade să şază cu 
nusul și să'] într6be, ce învățături va putea ți- 
nea, nu ce va duhovnicu său acâia să! dea, 
nice iară căteï va fi lut bine, ce cu socotință 
i se cade a'l învăța, preinsul căt va putia ţinea; 
că nu întrun chip cu păcatele i se cade lui 


93 


să”! dai învăţătură, nice iară să socotesci de 
păcate, şi de crescutul lui și cu căt, ce cum 
am zis, după putére să'! întrebi să" dai învă- 
țătură, cum dóră şi de puţinele păcate va 
putea şi mat mult de va face, ca nu numal er- 
tare de păcate să dobăndâscă de la înpăratul 
Hs., ce şi cununii să se încununze, după ne- 
voinţa lut, sau iară, de va fi neputincios, şi 
nevoinţă nu va ave, şi va lua învăţătură după 
voia, lui cum i se va cădea luí, și numai căt va 
slăbi, şi nice una nu va face, întru măhni- 
ciune de jale va cădea și le va lăsa tote; că 
n'am tocmit câle grele să le iușuraţi, nice să 
paner greotate pre unii ca acéia; că jugul lui 
umnezeŭ bun iaste, şi tarul lut iușor e, Ve- 
niți zice cătră mine cei însărcinaţi, şi eu vă 
voiu răposa, deci iară iaste şaltul cănd face 
Gre ce păcat mare sau mic, și ia învăţătură, 
că întăiu să cade lui derept multe păcate 
ale lui, în mulți ai robesce, iară altul întru 
puţin€ vr&me învăţătura lu! o umple, şi multe 
bunătăți face şi adaoge, şi iată curat să în- 
tórce dentracele gregale, şi cu dedins să toc- 
mâsce pre sine întru pocaianie, pentru frica, 
lui dumnezei, că să ț&me şi de morte, şi 
curănd se curăţâsce pre sine. Derept acea nu 
întru aï mulţi să se încâpă pocaauia, ce după 
vrâria sufletului, cum grăiasce şi marele 
Vasilie; şi iară aşijderea grăiasce, că nu în 
vreme delungată să judecăm unii ca aceștea 
ce se ispovedâscă, ce pocaanie după năravul 
sufletului lui, şi noi dăm aşijderea putâre 
duhovincului să priimescă acel suflet la din- 
sul, pentru iubirea de 6meni a lu dumnezeiă, 
să iubâscă acel suflet de om, pentru ce şi noi 
învăţăm şi cu învăţătură duhului sfănt scriem 
acâstea; iară de ceia ce iau cu ani am scris de 
fieş-cari fără de legi rănd de învăţătură, iară 
nu iaste prepus nice de una, de se va ruga 
cela, ce se ispovedâsce, numai după înțel6ge- 
rea socotinţei cum am zis, cum învaţă şi sfăn- 
tul Ión aaaroseri cătră Nineviteni, nu se ru- 
gară în zile multe, ce numai în tret zile, iară 
tlăhariul într'o zi, ce ca clipâla ochilor, nu- 
maï un cuvănt răspunse, şi"! deschise calea. 
raiului; deci acea stea noao au grăitu-se pen- 
tru duhovnicul cela ce fără de înțelegere şi 
fără de socotință pun învățături grele şi tote 
punerele pravililor cele dumnezeesci le ţin, 
şi nu înțeleg şi nu le socotesc bine cu direp- 
tul, ce fără de omenie şi nebune le par. 
Iară ce iaste de muiare, cu mult maï bine 
să întrebi pre acâstea, şi să iscodesci de căt 
pre bărbat, că ajung acâstea și în mai mart 
bezaconii, că fac farmece şi vrăji şi pierd su- 
fletele coconilor la vreme de nascere şi încă 
fiind şi în trupul lor şi bèu 6re care erbi câlea 
ce înseși le sciu; dirept actia li se cade cu 
mult a le mai întrebarea, căţi coconi au ucis 
fiind încă în trup, dară căţi născuţi, maï vră- 
tos văduole, şi călugărițele, şi pentru ce rănd 


www.dacoromanica.ro 


94 


au făcut acâsta, iară altele béu erbi, ca să nu 


PRAVILA BISIRICEASCA 


De măncare şi de bâutură fieş carele den- 


facă cotoni nice dini6ră, şi acâsta iaste mai | tru fire, cum o va putea purta, deci spre alé- 


rea, că nu sciŭ căţi vor se nască, şi altele nu 
maï de un cocon fac acista, şi acesta e maï 
iuşoră, iară altele în tote luni bâuerbi ca nice 
dini6ră să nu facă, şi acâsta iaste maï grea 
de căt tote uciderile; ce actia şi pănă la morte 
însuși să aibă, certare şi despărţire de bisé- 
recă să aibă, de nu se va lăsa de un lucru ca 
acela, să nu'l ca mai facă. 

/ Că fieş ce păcat şi fără de l&ge, căţYl vor 
face mai nainte de 30 de ai de creseutul lui 
6re ce păcat va fi, ori amestecarea de sănge 
mare sau mic, n'are învăţătură să facă întru 
umplerea ailor ce am semnat ma! nainte ce 
puţin, iară de nu i va fi fost atunce crescutul 
detrei-zeci de aï, cade-se duhovnicu său să so- 
cotâscă de căi aï se va scrie, și maï puţin, să 
să înveţe el, maï vărtos cum am zis înprotiva 
puterii fieş căruia, alegănd fără de ucideré; 
pentru ce că uciderea, de tote păcatele iaste 
maï grea;iară cine va face păcat mai nainte de 
30 de aï crescutul lui de în cel păcat mare ce 
iaste amestecare de sănge, să ia învăţătură 
3 al, sau 2, înprotiva crescutul lui, cum au 
fost atunce iară de va fi după 30 de al fiind, 
iară să cade să'l întrâbi şi acesta, în cătă 
vr&me au lucrat, şi de căte ori, iară de nu va 
fi venit în măsură de 30 de aï, sau au venit 
şi au greşit numa! întru firia păcatelor, iară 
de n'au venit întru presprefire, fie şi aceluia 
1 an pocaanie sau 2 sau înprotiva crescutu- 
lui cum va fi. 

Deci aceste greşale tâte, unuia i să vor 
“ămpla odată sau de doao ori de va face, 
iară altul de multe ori, iară alţii tocma şi 
pănă Ja bătrăntțe lucréză acesta, iară altul 
încă fiind el tăner chinuiasce, şi acâsta e ve- 
dâre, sau nevedere; déci acâstea tote să cad 
pre amă&runtul a le socoti cu' înţelepciune și 
a le iscodi; şi de va fi fost odată den tinereţe 
sau de doao ori numai, să” fie lui pocaania o 
jumătate de an sau să umple 1 an iară de nu 
va fi den cele mici amestecăciuni de sănge 
sau den cele mari cade-se învățături maï 
mari să facă. 

Și muiarile să cade să să întrâbe, de să va 
afla fieş caria. cu farmece şi cu vrăji de va 
face uciderea, deci una cum de la întrupoşa- 
rea, iară altă de la nascerea pierzăciune, se 
cade de acesta să se alegă şi să se dea lor po- 
caaniia de la presprefiria păcatelor. 8 a! sau 
ziacea. 

Iară să cade să într6bi cela ce greşasce, 
de au şi greşit, el au mers de s'a priceştuit, 
mai vrătos încă şi fără de în pasci, acesta, e 
păcat mal màre de tote păcatele, de au fă- 
cut, şi 1 păcat mic óre carele nepărăsit, şi 
va cuteza, de să va priceştui cu precinstita, 
taină, acesta maï întru mulți aï cu socotință 
să se desparţă de prâcinstita înpreunare. 


gerea duhovnicului iaste acâsta, certări ori 
grâle ori iuşore să'l învéțe, cum va înțelâge 
şi va socoti cela ce se ispovedesce, și cum i 
va fi vrârea și sfâtul, şi cum va avea credință, 
neîndoită, şi den ce va avea va da săracilor, şi 
cu socotința duhovnicu său, de acesta tote 
i sunt iuşore, şi să ştie şi acela de acesta 
tóte învățăturile să i se facă iuşâre, şi de 
măncare și de băutură, şi de rugăciune, şi de 
sfănta priceştenie mai vărtos de ce li să va 
tămpla, cum şi de câle învățături mai dena- 
inte se va teme şi se va părăsi den păcate, 
sau dentr'ânse și acâstea învățături ce se va 
ispovedi să va opri den gregale, că mulţi 
sunt ce dâcă să ispovedesc, şi iată sunt întru 
pocaanie den scrăbă şi den măhniciune să în- 
torc şi alţit iară sunt ce e! den nărav rău, şi 
dentru tocmălă rea și hitl6nă, nice întru pos- 
tul cel mare nu să pot ţinea de păcate, şi n'au 
cum să pricestui cănd va, de depururea păca- 
tele lui, măcar de nu seară afla întru păcate 
grâle şi înfricoşate. ce ce e după fire numai, 
şi şi acâsta de va face nepărăsit încaï să se 
ferâscă pre sine întru postul mare să nu gre- 
șască cu muiare și pănă la pasă, şi aşa să 
vie cu frică mare şi cu cutremur, cătră sfăn- 
tul trup şi cătră cinstitul sănge să se înpreu- 
néze, ce spre înseși dumineca sfintelor pasci. 

Deci iată şi după măbhniciune, şi după l&ne 
cine grăim a fi, iară nu după ceva hine; de va, 
fi făcut şi malachia, ce să zice păcat cu măna, 
sau cu alt ce întru postul mare acela nice la 
pasci să se priceştuiască; iară de va fi călugăr 
ori cum şi va cădea întracesta chip în postul 
mare, nice acela să nu se priceştuiască pănă 
la pasci să ară fi şi sfănt. pănă nu va isprăvi 
pocaania de acâsta, şi atunce să se priceştu- 
iască orl cine va Í. 

Pre preot şi pre arhierei, nu să cade sa'l 
priimesci la ispovedă, de nu'l va vedea hine 
şi chiar duhovnicu său, că, are nădejde curată, 
şi îndrăznesce cătră ascultare, orl căte i va 
zice lui duhovnicu s&u să facă, ca nu cumva 
va de avea păcate, ca să'l lase de leturghie; şi 
de’l va învăța duhovnicu său iară el să nu 
asculte; că nu iaste altice ca să lase pre arhie- 
reŭ, şi pre popa de leturghie numai fără de 
muiarea lui de va cădea în 6re care curvie, 
ori mai nainte ori maï apoi, și altă pocaanie 
nu are preotul sau arhiereul, numar să se lase 
de sfănta slujbă; iară de se va scula unul ca 
acela spre sfănta slujbă şi iară va cugeta, 
cănd va, nu iaste lui a sluji nice dinidră în- 
tru tote zilele vieţii lui, să sară dărui lu! şi 
morții a îâviia, alegănd numai muiarea luï cea 
cu lége. şi alt ore carele de o va fi spurcat, 
Miercuri şi vineri preste tot anul, căți vor 
veni la ispovâdanie. să mănănce post, ce să 
zice, fiertură cu unt de lemn, aşijderea şi 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 


vErze; iară carne şi brănză şi pésce să nuş 
guste şi de vin cum va socoti duhovnicul său 
aşa să!l învâţe, iară întru alte zile, de tote 
măncările să mănănce, iară acesta grăim de 
cumu'ș va pohti spăsenia lui, iară de să va 
tămpia un prazdnic rocnoacrau, ce să zice ori 
de în prazdnicile iu Hs. ori déle prea curatei 
B"roaoanus, ori déle sfinţilor apostoli întru a- 
célea zile, atunce fără certare să mănăînce de 
tâte ce se cade, carne şi brănză şi pâsce. 

ntru postul mare, miercuri și vineri să nu 
mănănce unt nice să bea vin; iară într'alte 
zile întracest post, unt şi vin; iară den pasci 
pănă la rosalii să fie fără certare a tâte bu- 
catele ce va vrea, aşa şi de la pomanh TBO 
xeo, pănă în zioa E râragarnlu, 12 zile iară 
după pasci, 8 zile iară în joi mare și în săm- 
bătă mare şi în pasci, să se priceștuiască toţi, 
numal să nuva fi înti'o pocăință 6re carea 
de un păcat mare. 

lară la poxacerao yeo, şi la g rofăgaenie, și la 
prazdnicul sfinților apostoli să guste aghiazma 
ce iaste o c'ipenlogoati şi aşa să mănănce de 
tote fără de certare; alta iară iaste de cela, ce 
nu grijasce de acâsta de nu va vré de sine să 
se nevoiască, numai ce va petrâce întru cre- 
ştinătate, şi va fi de va mănca de acesta pr&- 
ste tot anul miercuri şi vineri unt şi pesce, 
iară într'alte zile carne; iară cine-va vrea, să 
se nevoiască de spăseniia lui, să mănănce 
într'acesta, sămbătă, şi duminică şi Joi carne, 
luni şi marţi brănză şi pâsce iară miercuri 
şi vineri, să va fi putinţă, nice unt nice vin; 
iară să stea şi la rugăciune, depururia la u- 
trănii, şi cănd va vrea să mănănce, şi pave- 
cernița; iară de nu va fi biserecă iară acela 
unde se va afla la rugăciune, de trei ori să 
grăiască acâstă, Grhii Re şi vaaom N rn 
noa aSii ri sau de 100 orf căt va iubi; iară de 
va fi slab şi nu va putea sta să zică, Ex w- 
yberáma rptbuitare nno asima, Şi să zică şi 
aşa acâsta de 12 ori şi f'n noarasă de 12 ori; 
iară sămbătă şi dumineca metaniia niminia 
să nu facă aşijderea şi după poxascreo {go în 
12 zile şi după pasc! în ð zile, sau şi pănă 
dumineca mare, 

lară bărbaţii şi muerile să fie despărțite 
de priceştenie, pentru pocanie mare, să nu 
se priceştuiască pănă va face învăţăturile ce 
vor fi date, iară de vor fi spre mârte, atunce 
cum va socoti duhovnicul. 

(15) Omul ce'ş va da trupul pre ruşine, în 
trei chipuri iaste lucrul, unul iaste ce petrece 
nevoe cu sila de altul, sau pentru sărăcia să'ș 
afle căte ceva, iară altul dentru proizvoluniia, 
vreril lui, şi acésta e mal grea; iară alta iaste 
de se spurcă unul cu altul, și acâsta iaste și maï 
rea; iară cine va spurca, cocon tinăr cu acestă 
curvie, acâsta iaste cela, ce spurcă fata; fiind 
de trei al ce nu ï-aŭ fost eï de crescut, 

Ceteţul de"! va curvi muiarea luf cu altul 


95 


d&ciia să nu mal fie popă, iară de o va lăsa și 
va petrâce întru curăţie atunce să fie popă. 

Iară de va fi neștine tinăr şi de va păţi de 
altul acâstă curvie, să nu fie preot; iară de 
se va fi apropiat trupul lui numai de coapsele 
lui acela, să fie preot; iară de va fi întru şezut 
tocma, nu are a fi popă, pentru ce că de aŭ 
fost și cocon mic, iară vasul s'au răsipit, şi nu 
se cade lu! să vie la preoţie, că sai spurcat 
tinerâțele lui, şi crescutul lut cel de intăiu, 

Iară de va fi căzut întru malachiia ce să 
zice să'ş fie făcut săblaznă cu măna sau cu 
alt ce, maï nainte pănă mau venit el la preo- 
ție, că nu scie căt era păcatul, sau va fi dem- 
nat de alt om suflet putred de să va fi învă- 
ţat de acela; iară de va fi acel om înțelept şi 
blănd şi cu bună smerenie, să se socotâscă 
de dinsul şi să fie preot, ce mal nainte să i se 
dea lui să facă canon, după aceia să fie preo’; 
iară întru preuţia lui de va, cădea întru acest 
păcat, ce iaste malachiia, ori cu nescire, or! 
de altul învățat că nu e păcat, unii ca aceia 
să se pocăiască un an, să socotâscă învăţă- 
turile, şi să se oprâscă şi de preoţie, şi aşa 
să umple tâte învăţăturile întrun an, şi iară 
să slujască, iară de va fi de doao orl saă de 
trei ori acest păcat deciia să nu mal fie popă 
ce să stea în răndul cetețelur, şi să petrâcă, 

Să nescine va fi fost fur şi va fi furat mult, 
să nu vie cănd-va la preoţie, aşijdevea şi 
preotul de va fi furat ceva, iară de nu va fi 
fost însă preot, şi va fi umblat la furat acesta, 
popă să nu fie, ce mal vrătos să ia învăţă- 
tură, ca un curvariu şi ca o curvă. 


De bistrecă şi de sfănta priceștenie. 


(16) Cum s'ai zis maï de'nainte de păcat ori 
cum să fie despărţit, ori un an, ori 2 ori 3 
ori 4, orī 5, orl 6 ori 7 ori 8, dela opt să se 
iarte în protiva puterii fieş carele, şi în pro- 
tiva vrerii, şi a osteninței cum se va osteni, 
şi cum seva obidi, iară de măncare şi de bău- 
tură care cum va putea, iară se iaste de nes- 
cine încă în pocaanie, să vie la bisârică, şi să 
între şi să stea unde va vrea la utrăni, şi la 
ciasurī, și la vecernie, cănd va vrea numai 
să vie, iară la leturghie cănd va veni, să stea 
unde au stătut, pănă va ajunge preotul la o- 
raamenin atunce să iasă acela afară de pragul 
biserecil şi să stea pănă se sfrăşi leturghia, 
iară la powan ergo Y cgo şi la Aro făgarie şi În joi 
mari şi în sămbăta mare, şi la pasci să guste 
aghiazmă și la zioa lu! ¿rn Petru, şi la Scnenie 
Eux Şi aşa întracâste zile unii ca aceia să 
mănănce carne; iară călugăru, să mănănce 
brănză şi pâsce, apoť iară să între întru po- 
caania lui, iară tâte dezlegăturile unora ca a- 
celora, o săptămănă întrâgă după pasci şi 
altă săptămănă întrégă după poxmancTao yego 
şi în harţii de carne, şi al brănzel. 

(17) Cadese a întreba omul şi pre muiare 


www.dacoromanica.ro 


96 


şi pre călugării şi pre călugărițe, cine cum va 
fi, decă de va sci cu căte mueri au curvit, iară 
de multe încaï nu le va sci numărul, acesta 
iaste curvariă. 

Deci de acâste păcate învăţăm pre toți pra- 
vila, sfinților părinţi, întru toate zilele o dată 
în zi, să mănânce călugărul fórte bucate de 
şec și 6menil mireni şi aceia să mănănce post, 
cum şi s'ai zis fie-și căruia, iară miercuri şi 
vineri şi Juni pănă tocma sara atunce să 
mănănce post, alegănd numai pentru nepu- 
tința slăbiciunei, şi pentru prazdnice rocno4- 


De posturile cele mară şi mică. 


exin, iară de vin cum i se va zice lui după pu- | 
terea lui. 

(18) Învăţăm pre ómeniï de mir, preste tot 
postul născutului. şi a lui crwn Petru, să 
nu se mănănce carne nice brănză; aşijderea 
şi al precistil «ue post iară călugări nice 
brănză nice oao; iară pre postul cel mare, ó- 
meniï cei proști, săřnbătą şi dumineca unt și 
vin; iară cine va fi întru pocaanie mare, cum 
şam zis mal nainte, de iaste mirén să guste 
atunce sămbăta şi duminica : vin şi unt de 
lemn : iară călugării nice atunce, nice vin 
nice unt. 

Iară se cade duhovnicului forte să fie înțe- 
legătoriii şi răsăjduitorii să înțelégă și să so- 
cotâscă cum va da învăţătură şi cum post, 
și cum metanja și cum rugăciuni, pentru ce 
că unii sunt săracă şi nepărăsit lucreză. Iară 
alți sunt slugi sau robi supt mai mari, iară 
alții neguţători de umblă pre drumure, iară 
alţii sunt bătrăni şi slabi, iară alţii puternici 
și bogaţi, întru tot răpaosul petrec şi se odih- 
nescă, dept actia întru toți de aceştea, se 
cade a cerca căruia cum i e puterea să i se 
dé învăţătură, iară alții sunt lenevoşi, unii ca 
aceştea, dacă iau învățătură după lucrul pă- 
catelor, â6ră cumva se va leni şi nice puţinel 
nu va, face de'nvăţăturile lui şi maï spre mare 
răi i va fi lui, şi iară se cade cu înțelegere a 
socoti, dór cumva va fi cu puţinele păcate, şi 
va fi nevoitor şi curănd grăbitoriă, şi bine 
iaste după vr&rea lui şi după nevoință să! 
dai luï învățături maï mari, că se lucréze şi 
mai mult lucru de căt mai păcătosul, ca mai 
multă plată să ia de la dumnezeii, şi iară cel 
mult păcătos şi lenevos, cu lénea lui încă”! 
puținele învățături să înple : doră cumva şi 
acela aşa, să se măntuiască, cătinel pre căti- 
nel, iară să nu piară pănă în svărşit. 

Dect văzănd duhovnicul şi cautănd spre 
mulţimea păcatelor saŭ spre zăbava greșale- 
lor, saă spre curvil saii spreucideri, sa mai 
prespre firea păcatelor, şi va vrea înprotiva 
păcatului fără de socotinţă de va pune învă- 
țătură; ăntăiu acâştea nu sciŭ pre dumnezeii 
cum se cade ce eï ară vrea întru toți să se 


măntuiască, adoa or și sufletul lui piarde pen- 


PRAVILA BISERICEASCA 


tru dinşii, dec] cine va să'ș curăţescă sufletul 
lui de dumnezeii însuş acela prea iubitoriul 
de Omeni dumnezeii şi spre îndurarea inemii 
lui, i se cade să róge, și spre dinsul să nă- 
dăjduiască, cela ce pentru noi sai înpelițat 
şi pentrn noi păcătoşii fu om, fiind dumnezeii 
bun şi îndurătoriă la inimă; iară mai nainte 
de tote de acâstea se cade duhovnicului, să'ş 
iubâscă fil lui cel sufletesc ca trupul lui, mai 
vărtos ceia ce au făcut păcate multe mai pre 
desupra, să i se închine şi să'] sărute şi să” 
fie cu milă, cu blăndâţe pre acéla să'i soco- 
tescă, şi, cu ochi blănăz și cu glas cu măngă- 
iare şi cu omilenie să vorbesci cătră dinsul 
şi cu dulcéță, şi aşa den năravutri să’l înveţi 
unile ori în bis6recă altele ori întru locuri 
osebi, şi să”! pomenescă de morte şi de plată 
şi de bunătăţi şi de muncă şi de direpţi şi 
de păcătoşi, şi aşa şi pre tine înaintea lui te 
chiamă păcătos şi plecat. 


Altă rugăciune, și acesta o zi, pre capul 
celuia ce se ispovedésce, apoi dacă se va is- 
povedi. 


Cela ce esci mult milostiv şi iubitorii de 
Gmeni dumnezeii, cè pentru noi cei plecaţi, 
şi pentru a nostră spăsenie te înpelițaşi, şi 
tote păcatele lumii le luaşi şi le purtaşi, a- 
célea însuţi, şi acum cu haale tă şi cu îndu- 
rarea, inimii tale cea bună, iartă tote greşa- 
Yele fratetui mei şi fiului meă, cela ce acumu- 
stă înaintea ta însuşi ce să grăiasce lui ne- 
destoinic, şi aceluia iartă tâte și în cest véc, 
şi în cela ce va să fie; cela ce pohtesce tote 
faptele omenesci să se spăsâscă, fiind bine 
cuvăntat întru veci amin. 

Şi atunce mal vărtos de căt tóte învățătu- 
rile dentăl să i se zică lui şi să”! grăiască : scit 
frate că ai învăţătură de la dumnezei, că de 
căte ori iară ţi se vor tămpla păcate, orí mari 
ori mici, curănd iară cu dragă inemă sa a- 
lergi şi să'm spul ori unde voiu fi eu. 

Jară acestea învățături ni le-au dat ern Va- 
silie cel mare, şi mai vărtos ajutorii că căte 
învățături or! în ce chip le vom lua să slu- 
jim pentru păcatele nostre, iară sămbăta şi 
şi dumineca, şi la prazdnice domnesci meta- 
nii să nu se facă, ce maï vărtos dentru mari 
învățături noao ale postului, atunce să a- 
vem şi slăbiciune şi r&paos într'acâle zile, şi 
grăiasce, iată sfăntul şi marele Vasilie că a- 
cestea tote le-am scris, ca să dobăndiţi cu os- 
tenința rodul pocaaniei, nu se cade zice să 
judecăm unii ca, aceia, ce să luăm aminte nă- 
xavul întOrcerii, 

Iară dulceţa de la iubirea cea de 6meni a 
lui dumnezeu şi de la duhovnicul, că pre cela 
ce va légă și dezlegă. 6re pre cineva mai 
vărtos pre cela cel véde plecăndu-se şi omi- 
lindu-se, iară pre cine vâdeiară fie carele ne- 


luănd învățătukile, ce cu nebunia, şi cu ne- 


www.dacoromanica.ro 


DE LA 


grija sufletul lui pierzăndu'ş şi nice întrun 
chip învățăturile nu le ia. ce pohtâsce a sluji 
dulceţe! păntecelui săi, iară nu lu! dumnezei; 
dece către acâsta, nice întro înpreunare nu 
va fi cu no), că iaste omul cel neplecat şi ne 
grăiasce curmeziș, iară mal yrătos ocarnici, 
nu pot învăța, nice asculta, ce cela ce măntu- 
iasce să măntuiască sufletul său; iară nu vom 
lua păcate striine spre noi şi să ne piardem 
pentru dînşii, ce ne tâmem de judeţul lui dum- 
nezeŭ, şi de zioa cea înfricoşată a judeţului; ce 
într'ânsa tâte greșalele nostre înaintea ochilor 
noştri vor fi că va pre no! să ne judece înain- 
tea înfricoşatului şi direptului, şi nefățarnicu- 
lui județ; că aceluia însuși i se cade slavă și 
cinste şi închinăciune, tatăul şi fiiului şi sfăn- 
tului duh, acmu și pururea şi în vâci vecilor 
amin. 


Invățătură de păcatele celora ce ucig. 


(19) Cela ce face ucidere de bună voia lui, 
și vine către sfănta bis6recă, şi va să se ispo- 
vedéscă,ca să se pocăiască de celea ce aŭ fă- 
cut, deci învaţă săborul bis6recit, de unul ca 
acela, 6 ai să stea afară de biserecă, să nu 
între înlăuntru, şi bucatele să” fie sec, şi 
verze fiarte fără de sare, şi fără unt, şi păine 
şi apă preste săptămănă, iară sămbăta şi du- 
mineca, şi la praznice domnesci, să pue unt şi 
sare, şi vin să bea căte puţinel, iară cănd se 
vor umplea 6 aï, atunce să între în bis6recă, 
şi să stea şi tot să petrâcă tot în pocanie şi în- 
talți 6 ai, iară într'acel ål întru toți, în tóte 
zile să facă căte o mie de metanil. 

Deci acesta învaţă căborul sfinte! bis6reci 
şi opresce, iară noi pentru slăbiciunea omu- 
lui grăim, cănd se vor ispovedi unii ca aceş- 
tea duhovnicului, să petrécă într'acea poca- 
nie 3 aj, ce s'aŭ scris mai nainte, să stea afară 
de bisérecă, şi după actia să între în biserecă; 
iară într'alți tre! ai, într'aceiaș pocanie, şi aşa 
să se priceştuiască cu toți. 

Uciderea cea de bună voe se chiamă, cela 
ce va şedea și se va învăţa cum va ucide pre 
óre carele, pentru odélă re caria, şi iaste 
maï înfricoșat acel păcat ; dirept actia óre 
căţi se vor sfătui, şi se vor învăţa spre acâsta, 
deci şi acâia aŭ păcat cu dînsul, deci de se 
vor tămpla ma! vărtos`a fi episcopi, sai igu- 
meny, sau popi, să se sc6ţă. 

Iară de acâstă uciderea, mult lucru de pě- 
cate iaste a înțelege. 

Uciderea. de bună voe iaste aciastă, cănd e 
pălciavă de re care învăluire, şi Ore cari! vor 
lua ciomage sai lemn, şi va lovi pre vecinul 
de bună voe, şi de acea lovitură va muri, şi 
acest păcat iaste ma! iușor de căt cel den'tăiă; 
dirept acéia de învăţăturile scripturi! să facă 
2 părți, iară a 3 parte să iarte duhovnicu său. 

Iară uciderea, ceia ce nu e de voie iaste, 
cela, ce la joc va arunca ori cu lemm orf cio- 


WOVORA 97 
mag sai cu săgttă şi vå arunca de va lovi 
pre vecinul luy saŭ ce se zice cu piatră şi 
măcar cu ce şi cu ajutor dracului va lovi pre 
cine-va, şi de va muri dentr'acâsta, şi iaste a- 
câsta tot drăcâscă, iară nu dentru svâtul lui, şi 
o aflare a dracului, pentru ce că t6te jucările 
le-aii făcut dracul; direpta céia să îndrăznâscă 
şi întru el jăluinţa lui să facă, dece pre aces- 
ta'l învăţăm să se pocăiască a treia parte den- 
tru uciderea cea de bună voe, ce am scris mai 
nainte, miercuria, vineria, lunia, căte o mie 
de metani!, şi în bis6recă-de pururea să în- 
te, iară aceia să nu între nice anaforă să nu 
ia, pănă vor întra în lăuntrul bisereci!, atunce 
să ia. şi anaforă, iară acesta să între în bisé- 
recă, şi să ia şi anaforă, pănă'ş va umplea în- 
văţăturile, şi atunce să se priceştuiască, aşij- 
derea și aceia, cănd vor face învăţătura tótă, 
atunce să se priceştuiască. 

Omvl de'ş va ucide muiarea lui de voe şi 
să ia alta, să se pocăiască 15 al, şi să facă 
tote célea ce am scris mai nainte. 

Iară de o va lovi cu lovitură mică şi den- 
tru acesta va muri, că am văzut de multe ori 
lovituri cu palma. saă trăgăndu'l re cum şi se 
tămpla, mârte; dirept acâia învăţăra jumătate 
de uciderea cea de bună voe, să facă po- 
căința. 

Iară de o va afla pre ia făcănd curvie, şi! 
a ucide pre amăndoi, pre acesta l6gea nu'l 
judecă, că scrie, deci să dal pre unul ca a- 
cesta satanei, de perire trupului, ca sufletul 
á se spăsâscă cel drag cel vede cu dinsul, 
că cumul va vrea aşa! va pasce, 

&zutam şi altă ucidere ce .iaste de nă- 
prasnă, cănd iaste ganit de 6re carele și fu- 
gănd cade şi se ucide de mâre zdrobit, decă 
pre acesta'l învăţăm nice întrun chip să nu 
aibă păcat, nice să se chiame aciasta ucidere. 

Să nescine va bate pre cineva, şi după bă- 
tae va fi vii, 3 zile, şi după actia va muri, 
să se socotâscă cela ce Paŭ bătut cu uciderea 
de'ntăii cea de bună voe, a treia parte dentru 
pocăinţa aceluia ce am scris acolo, iară de va 
fi viu 6 zile, şi după acâia va muri, să se 
pocăiască jumătate dentru ai! celuia ce aŭ fă- 
cut uciderea cea de bună voe. 

Să nescine va priinde un fur furănd şi'l va 
ucide pre dinsul, ucidere mare se chemă, pen- 
tru ce că cu măna Vai prins, ca să se certe 

alţii cu certare, iară pentru cea ucizi prinsul, 

e măcar şi sărac că de fome fură, încaï m 
să'ş sature trupul lui, iaste luf îndireptare de 
la diavolul, seminţie nebunâscă, iară tu de te 
vei protivi nebunie! lui, şi sufletul tău'ță pierzi; 
derept actia pacanie de întăiă să facă a uci- 
derii cea de bună voe, iară fugănd acesta!l va 
ucide nescine cu o săgâtă saŭ cu o piatră sai 
cu un ciomag saii cu un lemn, acâsta nu să 
chémă ucidere de bună voe; iară de va lovi 
și acela, pre óre cine fugănd cu re ce, că va 


7 







www.dacoromanica.ro 


98 


vré să scape de mârie, să se pocăiască 4 al 
şi metanil 200 în zi, întru pocaania cea den- 
tăiă, cum strie uciderea cea de bună voe. 

Iară de va lua numai o lovitură, şi de va 
petrâce o zi și va muri, pocaanie 2 af. Să nes- 
cine iaste tălhariă, şi va fi făcut prea răi 
mult, şi ucideri fără de număr, şi după acâia 
de va veni să se pocăiască, cu puţinea pocaa- 
nie, să fie priimit la priceştenie, ca să nu se 
întârcă iară îutr'acbia ce aŭ fost, şi după a- 
câia cătenel pre cătenel, să'ș umple totă 
pocaania, 

Iară de va sci nescine un tălhariă, și va 
merge fără de vină fie caria şi'l va prinde de'l 
va, ucide, iară ne făcăndu'i nimica într'acel 
cias, pre unii ca aceia” învăţăm să li se răsi- 
pescă casele, şi să se gonâscă dentr'acele lo- 
cure, şi dentru averea lor; că sunt şi aceia în- 
trun chip cu n ebunia tălhariului și ș piarde 
şi” sufletul s&ă. 
Preotul de va gusta den trupul dobitocului 
ce. se zice încă nenăscut, uni! ca aceia să nu 
fie popi. 

(20) Mulaten vrăjitore, sai bărbatul să se 
pocăiască de se va părăsi, iară desnu să se 
lase de creştinătate. 

Muiarea céia ce ya hea erbi, să'ş scură ro- 
dul trupului să nu nască coconi, acéia să aibă, 
pocaanie, 5 ai şi metanil căte 305 în zi. 

Iară va face şi bărbatul așa, ma! r&ă iaste, 
nice bisérica să nu”! priimâscă prescuria lui, 
nice prinosul lui, de nu se va pocăi, de se va 
sfătui şi bărbatul eï cu nu să să facă acâsfa, 
şi acela să fie într'acestă pocaanie, 

Muiarea de va pohti alt bărbat şi pre băr- 
batui ei '1 va piarde cu farmece, iară de va fi 
înșălată de óre care om, iară nu o va lua pre 
dinsă muiare, să a'hă acâia pocaanie 5 ai, 
iară de o va lua pre dinsă miuiare, și acéia ’l 
va lua pre dînsul bărbat, fără de légea o vor 
umplia, să se pocăiască amăndoi 15 af, şi de 
ucidere să ia pocaanie să facă ; aşijderea şi 
de cea ucidere de bună voe; iară de'ş va da 
bărbatul eï spre ucidere, cum şi dalyda pre 
sampson, acâia întru tote zilele vieţei e! să 
aibă canon. 

Muiarea, ce'ş va ucide feciori! la nascere, 
cu sf&tul dre căror vrâji, de bună voia el, a- 
céia întru tote zilele vieții eï să aibă pocaanil, 
şi să se căiască. 

Muiarea, curvă şi va bea erbi să nu nască, 
saă să va nasce 1 va sugruma coconul eï, să 
aibă pocaanie în 9 aj, şi metanii căte 160, şi 
ş altele. 

Muiarea fermecătâre, saă omul să se pocă- 
iască 3 aj, iară de va fi călugăr, saŭ călugă- 
riţă, să se pocăiască 5 al. 

(21) Să nescine fură pis&rică, şi” prind fu- 
vănd, să dea mai mult de căt aŭ furat, şi să'l 
bată pre spate 30 de toiage, iară pre talpe 24 
că de acmu să nu mal fure 


emä 


PRAVILA BISERICEASCA 


(22) Cela ce ia cu sila muiarea, să aibă po- 
caanie 3 aï, şi să dea părcălabilor cei se cade; 
deci că nu iaste zis să se însore cu sila, ce a- 
câsta iaste tălhărie şi curvie, şi totă ruşinea, 


Sfinții apostoli de biserecă, 


(23) Ce iaste mai derept de ce iaste a noi şi 
a scula bisâricile cele căzute, sai se să zidescă, 
alta noao, d-rept acâia învăţăm de va fi o 
biserică veche răsipită, şi va vrea nescine să 
o noiască şi să o zidescă, să nu pue altă te- 
melie, ce pre cea temelie ce iaste mal/na- 
inte, aceia i se cade neclătită ; iară de se va 
afla după mărturie că fără blagoslovenia bi- 
s&ricii cei mari de pre acéle locuri saŭ te- 
meliicit acea bis6rică, acela să vie ceva să 
zidâscă acea bis6recă, şi să ia blageslovenie 
de la episcopul de pre acéle locure, cum şi 
de acea biserecă noao atunce să pue teme- 
lie noao şi să zidâscă, 

la ă nescine de va vrea să zidescă o bisé- 
recă de în temelie, să vie la arhiereul de pre 
acel loc, şi cum se cade să i facă lut cinste; 
deci să’! întrebe pre dinsul episcopul, în căte 
zile veri putea, lumina, bisârica cu luminare 
ca să fie de al daria den destul cu cuvinte de 
mărire pre dumnezeă, ori 3 lumini oră 6 oră 
8 ori 9 |. căte vor fi pre puteria lui, şi pre a- 
măruntul déca va sci acesta după sfăntul cti- 
torului să se scóle episcopul demănâța şi să 
m&sure locul, şi înprejurul locului să îngră- 
descă cu pănză sai óre ce acoperiș, şi să a- 
prinză luminari în lăuntru înpregiurului, ca, 
să înțelegă căt loc vor lumina luminările, 
căt va putea, aprinde ctitorul în tote zile; şi 
după lumina lumunărilor, atăta loc să sem- 
néze şi aşa se înfiîngă cruce ce iaste stavro- 
pig, ȘI să cădescă arhiereul și să facă rugă- 
ciune şi să încâpă a zidi cela ce va să zidescă 
şi să i fie lui de blagoslovenie şi de luminare, 
şi de sănătate trupului și sufletului. 

Iară fără de acâstă tocmâlă, niminta întwalt 
chip să nu facă, pentru că nu se cade însuș 
cu puteria vreriy, luy că mulţi fură de perire, 
ca nisce fără de rănd și cu cuvinte curmezi- 
șate şi nedestoinice ; iară însuş episcopul de 
nu va mérge la o blagoslovenie ca acâsta, 
iară el are putere să trimiţă blagoslovenie cu 
Gre cari preoți numat fără întrebarea episco- 
pului şi fără de blagoslovenia lui casa nice 
întru în chip să nu se încâpă. 


Pravilă de cei ce cred întru gadină și în fieri 
și aŭ ciasuri unii bune, alții vele de 
zile, unii rele, iară alții bune. 

(24) Deci sunt óre cari! întru creştin! ce ţin 
lucru ereticesc, cănd apune s6rele nu daŭ ne- 
mica dentru casa lor, nice foc, nice vre un vas 
óre carele, saii vre o trebuință 6re caria, so- 
cotesc şi glasurile cocoșilor, şi ale corbilor, 

! şi altor glasuri, şi ale vulpilor, şi întimpină 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 


99 


de grăesc unile rele, altele bune, şi căutaria | pănă în tre! al, şi aşa în patru zeci de zile, 


sorelui şi a lunei și a stâlelor, şi chemaria 
dobitocelor, dirept actia, iată pre amăruntul 
tocmim şi învăţăm, cine are acâstăa, cu cer- 
tare de âcmu să nu mai ia aminte unele ca a- 
-c6stia, pentru ce că înfricoşat judeţ vor să ia 
de acesta, 

(25) Cineş face săblaznă cu măna şi acesta. 
e curvie, să ia canon 3 aï şi metanii căte 24, 
acâstă malachie iaste în doao chipure, una 
cu copseleş, iară mai rea iaste cea cn măna, 
de căt cu câpsele, ce şi acâsta rea şi hitlénă 
şi amăndoao, iară iaste şi malachie muerescă, 
«ce iale lucreză una cu alta şi acâsta se cade 
duhovnicului fârte să întrâbe, şi să le dé lor 
pocăință 1 an. 

Dirept acâia pentru acâstă săblaznă, învă- 
4ăm pre cele mueri cu bună smerenie câlia ce 
aŭ un bărbat după lege, unile ca acâlia să 
facă tótă treba bisericii, şi prescuri şi prinos, 
iară să nu se creză tóte muerile câlia ce nu 
sunt întru curăţie şi întru ispovedanie, mă- 
cară că sunt și féte, cine va călca acestă în- 
văţătură, anathema. să fie, ce să zice lepădat 
de creştenătate. A 

Omul ce'şdă trupul pre ruşine să aibă certare 
5 aj, cu alte pocăinţe; iară în multe chipure 
de cine'ş dă trupul pre ruşine am scris, întru 
scripturile den dărăt, îw aia numai caută, 
premărunțul acolo. 

Iară iaste şi alt păcat sodomlenesc cela ce 
cu muiarea, luă zace şi pre şăzut curvâsce, ce 
iaste mai pre spre fire, ce iaste fără de lege 
mare, şi păcat nesăţios; ce şi dumnezeu de a- 
cesta la sfărșitul r&spunsului rece, mai iu- 
şor va fi sodomului, şi gomorulul la zioa cea, 
înfricoșată, deci dirept acâia să aibă poca- 
anie 3 al şi metanil căte 100 în zi. 

Iară toţi ceia ce'ş pun ruşinea trupului de 
curvie pre întp'alt loc alegănd de pre unde e 
trėba nevoia, firei curviei, acesta, face jěrtvă 
diavolului cu sămănţa lui cu păcatele ce's mai 
pre spre fire, pre unii ca aceştea i învăţăm, 
că nu sunt destoinici să se priceştuiască, în 
4 al, şi maï mult, nice să cuteze a se apropia 
-cătră sfănta, şi dumnezeiasca taină. 

(26) Trei nunte nu e dată l&ge de. la dum- 
nezeă, cine va întra în trei nunte, dirept a- 
ctia cine va veni într'acsta, lucrare fără de 
16ge curvesce, unil ca aceia să aibă poca- 
ame 3 al. n 

(27) Cine r&sipâsce gropele morţilor şi pre 
acei morții va dezbrăca de haine şi acestea 
le va fura, să se pocăiască 5 aï, şi metanii în 
zi căte 100. 

Iară de va săpa şi case, şi le va fura, să se 
pocăiască în trei al, 

(28) lară de vor avea 6re carii vrăjmă- 
şie întru eï, şi nu se vor împaca unul cu al- 
tul, ce aşa va muri unul de inşii iară altul 
va, rămănea cela ce au rămas să aibă canon 


să mârgă la grópa acelui mort şi aşa să gră- 
ască : iartă-mă frate, şi dumnezeă te iarte. 

(29) Deci morţilor li se cade, să li se facă, 
pomenire şi slujire, a treia, zi şi 9 zi, şi a doa 
zecile, şi a patru zecile şi a 6 lună, şi anul 
deplin, aşijderea şi în sămbăta lăsăril de 
carne şi în sămbăta, lăsării de brănză şi în 
sămbăta rosaliilor că pentru acâstea să cré- 
dem ca vor afla dezlegare de păcatele lor. 

(30) Deci învăţăm de sugrumat şi de mor- 
tăciună să nu se guste acâstea, fieș carele 
den creştini, nice să ia sănge de ce la ce curi 
junghetului, ce óre carii dentru nebunia lor 
fac acâsta, că învaţă legea lu dumnezeii că 
carne întru sănge suflet să nu mănănce; deci 
că a tot dobitocul săngele lui iaste sufle- 
tul lui. 

Aşijderea şi ceia ce pun curse pentru vě- 
natul, şi se sugrumă într'ănse d6bitoacele, 
altele ori gadini şi pre acélia le iaŭ de le 
mănăncă, sai de căini gonite şi sugrumate, 
unii ca aceştia certămu' cu l6gea lu dumne- 
zei acâstia să nu se facă, numai câia ce se va 
ucide, sau se va. săgeta, sau de arme sau de 
suliță de măna omului, ce se va vărsa sän- 
gele ei, şi acâsta să se mănănce toată, iară ce 
sunt acestea fără de l6ge ce se va mănca ceva 
de în câstea oprite, unii ca aceia să aibă po- 
caianii 130 de zile, şi mătanii 12. 

Şi cine va prinde cu hărăţul ori ce, şi de na- 
prasnă curund de'l va lua, şi de va fi cald 
întru, săngele lui, atunce s'l junghe şi să mă- 
nănce tot; iară de se va zăbovi, pănă va ră&ci, 
nu se cade să mănănce una ca acéia. 

Iară alegănd fără de unile ca acâstia, ce 
iaste învățat a se mănca tot creştinul și tote 
căte sugrumate, şi nejunghete, căinilor şi ga- 
dinilor să se l6pede. 

Ñi cine va mănca corb. saă ci6ră, ciovraiacă, 
sai cuc, saă coroiă, saŭ văltur, sati priveghe- 
târe, unii ca aceia 1 an să aibă pocaania, și 
metaniï 100 de zioa. 

Cine va mănca lup, sai vulpe, saii căine, 
sai pisică, saŭ aricii, sat pălş, sai nevăstuică, 
sati veveriţă, şi şaltele, altele căte sunt ne- 
curate : şarpe, bróscă ţestosă, şi ş'altele ca a- 
câlia, saŭ cal, sati măgariă, sati den câle săl- 
batece, sai den cele dumâstece, căte's necu- 
rate, ce nu zice legea lu dumnezeu, iară de 
nu va fi pre voia lui, ce de nevoe va mănca 
să să pocăiască, 1 an şi metanil 15. 

Iară în puţul, saù in făntănă céïa ce nu 
cură apă întrînsă, şi întrinsul va cădea o 
gadină, óre cara, să se vârse dentr'acea, apă, 
3 vedre, şi aşa să bia, iară dentracel puț, ce 
de se va afla în zioa de ăntăiti acel dobito- 
mort, ori gadină; iară de va fi de 2 zile, sai 
pănă a treia zi, şi după acâla se va scâte. să 
se vârse dentr'acea, apă, 9 vedre şi aşa se 
bage şi aghiazmă şi să bea dentr'acel puț 


* 


www.dacoromanica.ro 


100 


iară, așa să bage aghiazmo, de'l vor curund 
de năprasnă curăţi! pri însul ; iară de va pe- 
trece în zile multe şi va putrezi întru însul, 
să verse dentr'însul, 40 de vâdre de apă, şi 
atunce să vie preotul cu preoția lui, şi să a- 
prinză 3 luminări înprejurul lui şi să cădé- 
scă și să ciutâscă molhtvă, şi să'l sfințescă 
pri insul, şi atunce să bea dentr'însul; iară 
apa lui de va curâ afară nemica nu ne va- 
těmă unile ca acélia. 

lară de va cădea în vin sau în unt și de 
se va curănd afla să se scoaţă. Ri să vie popa 
să'l osfințâscă, iară de se va zăbovi, pănă va 
începe a putrâzi întrănsul pănă în doao zile, 
să se mute într'alt vas curat, şi să se osfin- 
ţescă de preotul; iară de va fi pănă va pu- 
trezi, acela. nu se cade să’l guste ce să se 
verse tot pre pămănt ; iară de se va tămpla 
ceva den gadine a se prăsi descotine necurate 
întru grău, să se spele cu apă bine, şi să se 
osfeștuiască de la preotul şi atunce să'l ma- 
cine şi să mănănce, iară prescuri dentru acel 
grău să nu se facă. 

Iară ce se va spurca măcară ce de măna 
ovrtilor, orí vin orl unt sai alt ceva dentru 
acâstia nu se cade creştinul să le guste, ce 
să vie preotul să le sfințâscă, şi după acéia 
să se guste. 

Și Ore cine va mănca cu ArmEni saŭ cu 
Pavlikâni, sau cu alţi eretică ori carii, sa 
mal vărtos cine va avea, liubov cu dinșil, ace- 
stuia grăiasce légia lui dumnezeu, să se lase 
Wacestia, şi să mârgă cătră bisârecă curat; 
iară de va face acâsta cu scire,să i facă popa 
molitvă, iară de va şi sci şi va auzi certări, 
iară să se osfințescă, şi să i se dia lu! puţi- 
nea învăţătură de certare ; iară de nu va as- 
culta certaria ce va vrea să mănănce cu din- 
sil şi să bea, unil ca aceia cu creştinii să nu 
mănănce, çe să se l6pede de dinsul tot creşti- 
nul, ca de unsiujitoriu de hozi, şi de bis6rică 
să, nu se priimescă, iară de va veni cănd va la 
ispovedanie, să aibă pocaanie în 3 al, și în- 
tru 2 al, să nu se priimâscă nemica den casa 
lui, nice prescuri, nice alt ceva vre un prinos 
nimica, iară într'al treile an să se priimescă, 
prescuria, lui în bis6recă şi aşa să sfărşiască 
şi al treilea an întru pocaanie. 

Să nescine se va împreuna cu ovrtil, şi cu 
dînşii va chiti într'o credință, şi acesta iară 
va veni cănd va întru creștinătate, să aibă 
pocaianie 9 bi, întru locul celor chemaţi, şi 
după actia, să fie primită prescurea lui în bi- 
s€recă şi după aceia să fie întru pocaanie, și 
întru al 10 an să se priceştuiască cu sfănta, 
priceştenie. 

(32) Cine se va însura, într'altă credință 
Tétele şi feciorii, unií ca aceia să albă poca- 
anie în 5 al, aşijdirea şi popii ceia ce i vor 
cununa, şi aceia, să aibă pocaanie 3 aï afară 
de bis6recă. 


PRAVILA BISERICEASCA 


(33) Cine ia mana grăului, sau alt ceva 


| Jentr'acéle, acesta iată scie lucrul draculut 
| ort den vin, Ori den păine ori dentr'alt ce; de 


PN N N A N N E OR, 


se va lăsa de acâstea, să aibă pocaanie 4 al, 
metani! căte o sută. 

(34) Să nescine va lua o fată ce va fi logo- 
dită cu dinsa, şi după actia ọ va înşăla alt 
óre carele, şi o va spurca, şi va vrea să o ia 
şi acela pre dînsă ce nu i se cade ce de vrea. 
iară cel dentăiii ce s'au logodit cu dînsa a- 
cela să o ia. 

(35) Popa de va cădea cu o muiare, fără dă 
a lui numai să se părăsscă de preoție, şi să. 
fie în pocaanie. 

Popa ce nu'ş va mătura sfănta bisérecă şi 
să o curăţescă, şi nu o va înfrumseţa, şi nu 
va socoti în tote sămbete, unii ca aceia să se 
lase de preoţie. 

Preotul cu negrija lui ce nu va lua sfănta. 
taina lui dumnezeu, şi 0 va mănca 6re ce de 
céle necurate, să se desparță în trel ai ce se 
zice de leturghie. 

x Popa ce va bea la crăcimă, sai va juca, 
saii cănta mirenâsce, să se gonescă den popie. 

Preotul, de va ascunde sfănta lui dumnc- 
zei pentru óre care “vină, în, pămănt, să se 
desparță de preoţie. 

Popa de va da sfănta taina lui dumnezeii 
ceteţului celui destoinic saă omului prost, să. 
o porte eï încâce şi încolea pentru óre care 
trebă, iară nu însuş cu frica lu! dumnezeu să. 
o porte. unit ca aceia să se pocăiască în 3 al. 

Muiarea preotului de va vrea să se price- 
ştuiască, și nu va fi alt preot să o priceştu- 
iască, iară însuși acela să'ş priceştuiască mu~ 
iarea lui, iară de va zice că nu e destoinic, 
ce va da iată cetețului de o va priceştui, a- 
nathema să fie un popă ca acela şi înţelep- 
ciunea lui. 

Popa cela ce va priceştui ori ce om, orf 
mic orí mare, or! tinăr, ori bătrăn, pănă ce 
nu va lua scire dinsul de la duhovnicu săi, 
óre destoinicu iaste, aŭ ba, unii ca aceia să 
se gonâscă de la preoţie, ce să zice întru po- 
caanie 5 aï, iară cu nescire de se va înşela, şi 
va greşi de va priceștui, de va fi şi cocon mic, 
cum am zis fără de răspuns 7 ai să aibă po- 
caanie, 

Episcopul, sai maï mare de episcop ce se 
zice mitropolit, cel va cleveti alt episcop, ca. 
să”! ia episcopia lui, saŭ noria altui popă, ce 
iaste cinstia luï, sai bis€reca'!, saŭ de va 
cleveti voinic pre alt voinic, să ia averia lui, 
ce o aŭ dobăndit de la domnu săă, aceştia. 
toţi sunt în chipul iudei cela ce aŭ văndut pre 
domnul Is. unii ca acâia să aibă pocaanie, 
10 ax, și metanii 50. 

Așijderea şi cela ce” va asculta pre dînșii, 
şi acela cu acâiaş pocaanie să se pocăiască ; 
iară de va fi odél rea re caria de acâstă 
clevetă, n'are păcat cela ce'l va pără pri însul. 


www.dacoromanica.ro 


DE LA 


Popii ceia ce vor avea & vrajbă întru eï, şi 
mu se vor înpăca, ce va sluji, aşa să se pocă- 
iască, 4 al, şi metanii 100, cum grăiasce şi 
sfăntul Evsevie, amar de preotul cela ce are 
“vrajbă pre fie cine, şiaşava merge de va sluji. 

Preotul cela ce va lăsa un om dentr'at lui 
ce vine la hisârea lui, şi acel om va avea 
vrajbă cu vecinul lui saă vvo gălcevă, deci 
„acel păcat iaste pre capul acelui popă, ce de 
va fi Ore ce delă sai gălcâvă înaintea bisere- 
cií, să”! întrebe pre dinşi! preotul înaintea şi 
altor 6meni, şi să” înveţe pre dinşii întru dra- 
goste şi de îndereptare. 

Preot despre preot va învăţa de bine, sati 
pre alt óre carele, iară acela nu va asculta, 
mu are acesta păcat ce de nu va asculta în- 
suş să caute 

(36) Să nescine va lua dar ca să facă me- 
ani! căte” va fi zis duhovnicu săi, şi de nu 
Je va face pre însele la vremea cănd i s'a 
zis lui, acela să facă lui maï multe. 

Peotul să nu mănănce corastră de la vaca 
Tuï, pănă 1 săptămănă. 

De va intra căine în biserică, saii porc să 
mu se facă leturghie pănă a s&ptămănă, iară 
ceia ce se înpreunează preotului de vănd 
sfănta ori în ce chip, sau ceia ce cumpără, să 
se judece pre aceia ca ceia ce fură bis&reca. 

(37) Cine se măhnesce de bună voia lui de 
“xugăciune şi de căntare, şi ya umbla ca un 
dobitoc, să aibă acela pocaanie un an, și me- 
tanii, 100 în zi. 

(38) Preotul de va intra şi va sluji letur- 
ghie fără de anthimis, să închine 200 de me- 
taniă; iară de va fi acel popă sărac şi nu va 
avea pre ce cumpăra, iară episcopul se va 
scumpi, acel păcat iaste pre episcopul şi pre 

Sreovnicl. 

De se va priceştui coconul nebotezat, să 
dibă poecaanie părinţii lui un an, şi metanii 
«căte 50. 

(39) Muiarea de va nasce în postul cel mare 
să posiescă 40 de zile, şi să se priceștuiască, 

(40) Cine va cădea și se va ucide de bună 
voia lui, acesta să nu se cănte, nice să i se 
facă lui pamete nice dinidră, iară. de va că- 
«dea de nevoia lui de se va ucide şi va muri, 
acesta să se cănte, şi să” facă lui pamete. 
„Iară cine va mérge la precurvie, saŭ la cur- 
vie, sai la furtişsag, saŭ la tălhărie, iară în- 
tracéstia orí cum 'I vor ucide şi va muri, ni- 
minea să nu'f cănte, şi nice o pamete niminea 
să nu-i facă. 

(41) Să nescine va purta pilale de cal sâii 
de magariă, să nu între în bisérică, ce să stea 
afară cu muerile, 

Ce volnic va eşi la războiă, şi se va lovi 
cu alt voinic şi va birui, şi'l va pleca supt 
dinsul şi acela va sci că va să ia mârte de la 
dinsul, şi deva zice dau-mă frate, nu mă ucide, 
iată că sunt pre voia fa, iară acesta va fi ne- 


GOVORA 101 
rhilostiv şi] va, ucide, să se lépede de creşti- 
nătate, şi pocaanie 20 de aï şi metanii căte 
1000 în zi; deci pentru că'l plecași supt tine 
şi întru voia ta fu, pentru ce ticălose'] uciseşi, 
iară de va fi ucisul de limbă păgănă, aceluia 
mal puţine! al să'1 socotâscă lui duhovicu-'s8ă, 

Jară de se vor aduna doi înpăraţi cu vol- 
nicil lor la război, atunce zice scriptura că 
păcatul înpă&ratului spre ómeniř lui, iară pě- 
catul 6menilor lu! spre înp&ratul; ce ferice de 
cela ce se va feri atunce să nu ucigă nice să!l 
ucigă. 

Preotul de i vor mănca feciorii lut prescuri 
ne căntate, sai colivă, saŭ fieşce ce se aduce 
de Gmeni la bisârică pentru blagoslovenia; 
iară acela de va da și vor mănca ne căntat şi 
neblagosloviț, unii ca aceia să aibă pocaia- 
nie 3 aï, şi metaniï cătso 100. 


(43) Sfăntul săbor al doile și a tâtă tumea. 


re cine va veni de în limbă spurcată şi 
se va boteza, întru credinţa, creştinătăţii cea 
direptă, şi după aceia se cade şi preot să fie, 
unul cu acela! învăţăm, iară de va fi episcop, 
iară de se va afla după botezul lui ori ce pě- 
cat, de va fi sufletescul apără de preoţie să nu 
fie preot, ce pre amăruntul se cade a ’ntreba 
de dinsul, de viaţa lui ce e după botez, şi a- 
tunce să'] facă, iară încă şi den tărirea lui, ce 
se cade de creştinătate bine al întreba, dóră 
cum va după botezul lui cu îndemnarea dra- 
cului iară va încâpe întocmâla lui cea den- 
tăiă şi va piarde şi alţii cu dînsul. 

(44) Preotul de va trece dentru conoscinții 
lui întw'altă ţară, sau îutr'altă cetate, sai în- 
trun oraş. unul ca acela să nu'] lase să slujască, 
pănă se va auzi de dinsul cum aŭ fost viiaţa 
luy întra Gmenil lui; şi pentru ce rănd iaste 
nemârnic, şi ce aŭ făcut; saii să aducă carte 
de la episcopul cela. ce saii preoțit, sai sí 
mărturisescă duhovnicu sěň de dinsul, de va 
fi destoinic a sluji. atunce să slujască. 

(45) Invăţăm toți creştinii, după sfintele 
pasci într'acea, săptămănă de duminecă, iară 
pănă duminecă Thomei, Gmenii mir6ni să 
mănănce carne, iară călugări! brăndză şi pesce; 
şi iară întraltă săptămănă, de la rosalii pănă 
la. dumineca mare aşijderia să mănănce; iară de 
la pomanerao Yo, pănă la Kromraehie; şi iară 
de în dumineca de naintea lăsăril de carne, 
ce într'ânsă Armenii ceia ce's de trei ori pro- 
cléți, spurcat post se postesc, de trei ori blă- 
stemaţi arţivurii proclâţii, și âtunce învă- 
tăm, tot creştinul aşijderea să mănănce carne, 
în t6tă s&ptămăna, iară să nu se postescă cu 
aceia ce într'un chip găndesc cu eretici), ce şi 
miercuni şi vineri să să mănănce carne; iară 
călugării brănză şi pesce, ca şi în célia lalte 
săptămăni cum am zis, iară lepădaţii hanzi- 
zarii ce's sunt Armâni, post fac atunce şi 
jărtfă, într'acea săptămănă în tâtă, unul căine 


www.dacoromanica.ro 


102 


Gre căruia arţivurții Armenii, derept acâia nu 
se cade noao nice o zi a posti, iară cine nu 
va asculta acâstă tocmală a sfinţilor, ce va în- 
cepe într'alt chip a face, lepădat să fie. 


De septemănă brănati, 


Aşijderia în tótă săptămăna, brănzel să se 
mănănce brănză, învaţă sfăntul săbor, iară 
miercuri şi vineri, întru acea săptămănă, se 
cade a cănta liturghie nphac €'ienuza în 9 
cias de zi, după acâia să mănănce brănză şi 
oao pentru Ereticul Antonie, şi Savelie, ceia 
ce țin acestă săptămănă ce nu mănăncă ne- 
mică, derept actia învaţă sfăntul şi marele să- 
bor a tâte lumea, ca tâtă acea s&ptămănă 
toți creştinii cei derepţi, fără de tâtă săco- 
tinţa să mănănce brănză şi oao încă mal 
vârtos a blăstema pre cel de tre! ori lepădaţi 
Eretici. întăi pre Aria, și cu dînsul Nistorii, 
şi Savelie şi Theodor, şi Theodota, hulitori 
şi bărfitori și vrăjmaşi! sfintei troiță şi tăe- 
tori, I6n al a doile hristosol şi Deocină cu 
Markion, şi cu Zosimă, şi cu Petrusie, aceștia 
toţi lepădaţi, iară încă și 65 de înpărechituri 
şi a tote maï marilor şi învățători şi căte Pe- 
tru, şi Pavel de în Samosat și Makedonie şi 
Evtihie ce e într'o credinţă cu dinşii, iară de- 
preună şi Dioscor, şi Severian şi Pavel, și 
ucenicul lui Pavlikiian celor amarul iaste 
mal vărtos de toți Eretici! Kukuvrikil, cum și 
Armâni! şi altor Eretici de aceştea toţi sfinții 
prea vgodnici şi purtătorii de dumnezeii pă- 
rinţi! noştri, făcură sa mare dentru t6tă 
lumea, întru în cetatea cea mare a lu Con- 
standin şi întru cetate despre'răsărit; iară, în- 
tru Nikel, și în Efes. şi în Halkidon, iară de- 
preună cu împărați! ce! creştini buni, la vré- 
mea fieș carele dentru împărăţia lul. 

Tară după acfia, și alte săboră sfinte ce 
s'aŭ făcut după al, întru înp olata împărătâscă 
întru cetatea lu Constantin cea mare, întru 
săborul cel mare de spre răsărită, iară în Lao- 
dikiia, şi în Sardiia, și în Gaggrâh, şi întru 
Antiohija, şi întralte biséric! mari și în ce- 
tăți ce el de pururea se întreba de criștenă- 
tate cea bună și de îndireptarea credinţe! cea 
adeverită, ce o scriseră şi ni o déderă noao 
acâstă tocmelă sfăntă întărătată întru tote, 
înpărechiturile, şi blastemă îndireptătoril lor, 
şi pre toți căți găndesc într'un chip cunușii și 
gonesc lu pil, pierzători și suflete putrede, de 
la turma lut Hs. cea. grăitâre ce el grăese 
bărfele şi hule se învăţară, ce tae și împart 
sfănta, și fără de începătorea și într'o fire și 
de viaţă făcătóre troiţa, iară unií de într'înşi! 
ziseră să nu mărturisescă adăvăr pre născă- 
torla luy dumnezei, pre sfănta împărăt6să a 
n6stră şi de pururea feci6ră Maria ; iară că- 
tră acestia şi alte multe întorsături. şi huli- 


PRAVILA BISIRICEASCA 


adeveriţi biruitori şi ucenici sfinţilor apostolt, 
ce cu dînși! într'un gănd cu sfinții şi cu părin- 
ţi! mărturisim, de câle adeverite cea ne-au 
dat noao sfinții apostoli célfa ce le-au învăr- 
toşat, şi le au întărit sfinții şi dumnezeescit 
părinţii noștri, şi »e-au dat noao așa, a pe- 
trece întru creștinătatea cestă deréptă și ade- 
verită, şi să nu ne atingem de dînşi!, nice a't 
întreba pre cel de trei or! blăstemaţi și urăţi 
luj dumnezeu, Eretici, ce a fugi de aceia şi a 
ne înstriina de dînșii şi a'f blăstema pri înşii, 
ca pre nesce ocinaşi focului celul „netrecut şi 
viţuitori diavolul și prădații dracului și pier- 
zători de sufletele putrede. 

(46) Cul se va tămpla a junghea ceva, şi va, 
vrea să se priceştuiască cu sfănta taină să 
nu se priceștuiască ce să guste aghiazmă, 

(47) Nice un preot să nu slujască cu oțet, 
ce cu vin şi cu apă, iară de nu se va afla vin 
și va fi nevoe, iară acela să afle struguri și 
să i strecure, și să le cetâscă molitva și să i 
blagoslovia scă și să facă cumenecătură în- 
trînşii, iară de nu se vor afla, nice struguri și 
va fi nevoe mare, ca se nu se lase leturghiia, 
iară acela să slujască leturghie cu oţet și să 
i pare rë ŭ cu frică. 

Preotul de va sluji sfănta leturghie şi vor 
veni de’? vor chema să priceștuiască pre 6re 
carele ce va să móră dentru 6meni, să nn jase 
den leturghie, ce să rabde pănă va eşi den 
leturghie și după acâia să mârgă să'l price- 
ştuiască. iară de'! vor zice lui că móre cuta- 
rele, şi va ṣă se cuminece, atunce preotul 
pentru mare nevoe, să dea ceteţului sfăntul 
dar, şi să mérgă să'l priceștuiască pre cine 
va să m6ră ; iară de va muri acel om necu- 
minecat de negrija preotului, acel păcat iaste 
pre preotul. ; 

De va muri un om şi se va chiema preotul 
să să ispovedescă lut, iară popa nu va mérge 
ce va zice că n'am învăţătură de la episcopul 
să fiù cuiva duhovnic şi nu cutez să fac acé- 
sta, și de va muri acel om ne ispovedit, acel 
păcat iaste spre preotul, pentru çe că nu s0- 
cotâsce scriptura ce grăiasce, ca să nu întorct 
cela ce vine la tine, şi întristezI sufletul lui, 
nebune preote bine grăesci, că n'ay învățătură 
iară pentru acâstă nevoe și pentru cela ce ą~ 
l&rgă la tine pentru dumnezei, dirept actia 
să se pocăiască acel preot 3 al și meta- 
nil 100 

Preotul descult să nu între în bestrică să. 
cănte, iară de va întra cănd va, şi va cănta. 
or! sara or! demănéța desculţ să facă 100 de 
metanil. 

Preotul de va tăia sfăntul agnet cănd va, 
și va cădea o sf&rămitură mică, să facă 200 
de rnetanil. 

Cine va zăcea cu muiarea lu! cea cu lége, 


tur! spre adevărată şi sfăntă pravoslavnică | acela înir'acea zi să nu ṣe apropie cătră sfin- 
credinţa lui Hs. dirept acâia şi no! ca nescel tele icoane, nice cătră trupul óre cărul sfănt 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 


nice cătră moștie, măcară sunt şi de un sfănt 
mic, nite să'l sărute nice să] pupe, ce de- 
parte să stea și să i se închine numai; iară, 
nescine să se va apropia şi le va săruta, saŭ 
va întra în sfăntul oltar să iasă afară şi să 
facă 100 de metanil. 

Iară de se va chiema preotul de 6re carele 
să slujască pre un om mort sărac saii bogat, 
şi nu va in6rg€ pentru darul, să aibă poca- 
anie 1 an şi metanii 20U în zi. 

Preotul de'ș va lăsa biséreca lui la fieș ce 
prazdnic şi 6menil lui, și va merge la altă bi- 
sérecă pentru 6re ce dobăndă, să aibă unii 
ca aceia canon 2 aï, și metanil căte 100. 

Preotul nice dinióră să nu între în letur- 
ghie fără de grămătie, nice fără de cel sem- 
nat de preoție, iară de va face acâsta dentru 
nebunia luy; să se pocăiască în 4 al, iară de 
va sluji cu fată saă cu muiare să se pocăia- 
scă în 12 al. 

Preotul de se va chiema să facă molitvă 
la nascerea unii mueri óre căriia, să nu în- 
tre în lăuntru în casă, ce mal nainte să stea 
la uşa casei şi să facă molitvă şi după acéia 
să între în lăuntru, şi să cădescă pretutin- 
dinea. 

Preotul de va sluji leturghie, şi după acéia 
va lua a mănca şi să va înbăta şi de acesta 
va boră, să aibă pocaanie 6 luni şi miia de 
metanii în tote zile. 

lară fără de săturare, şi fără de beţie, şi 
de vre o bólă 6re carea i vă fi lui acâsta, să 
se canonéscă 40 de zile şi metanii cinci sute. 

(48) Muiarea de vu zăcea cu doi bărbaţi, 
și vor fi fraţi buni, saă un bărbat cu 2 su- 
rori, un om ca acela să se pocăiască tocma 
pănă la morte şi la morte să se împreunăze 
pentru iubirea de 6meni, ce de se va lăsa dé- 
cii de am&ndoao muerile, ce se zice de amăn- 
doao surorile, sănu mal aibă dinsele nice una, 
sai iară muiarea de va lăsa amăndol frații 
să nu mal aibă bărbat nice pre unul dinşii, şi 
aşa, iaste primită, acâstă pocaanie de se vor 
pocăi ; iară de nu, deşartă li e pocăinţa. 

Muiarea de va nasce, să facă 40 de zile, şi 
după acéia să se priceștuiască, iară de va veni 
spre dănsă mârtea de grabă, pănă la 40 de 
zile sai în zioa de'ntăiă de nascerea el, și a- 
tunce să se priceştuiască, așijderea și coco- 
nul botezat să se priceştuiască, de i va lui fi 
mârtea pănă a 8 zile, saŭ şi mal în multe zile, 
ce muiarea maï nainte să i cetescă molitva 
după nascerea eï şi așa să se priceştuiască a- 
șijderea, şi coconul. i 

Şi babele ce slujesc la nascere, învăţăm 
pre actlia pănă a 7? zi să vie la sfănta pric6- 
ştenie, pentru ce şi aceste, slujbă de trébă 
slujesc; şi alte mueri ce vor fi fără de lucru 
şi fără de slujbă, ce vor veni spre acâsta în- 
tracel cias de nascere, unile ca acelia să fie 
primite în bisérecă, pănă a 12 zi, iară altele 








103 


pănă în a 15 zile, împrotivă care cum au slu- 


Jit; iară de nu se vor chiema pentru o slujbă 


óre caria să nu mergă. 

De va nasce muiarea în sfintele pasci, a- 
câia pănă a săptămăna să se spele cu apă ș 
să ia aghiazmă 

(49) Ore ce preot de va boteza pre cine va 
de trei ort, să se ia de la popie, că 6re cine 
se boteză de trei ori, acesta zice 3 părinți și 
3 fii şi 3 duhuri sfinte, ce diniră să se bo- 
téze fie carele, De se va spurta 6re cine cu 
ceva aceluia să i facă preotul molitvă. 

(50) De va fi coconul botezat, şi nu i va fi 
luat părul lui cel de întăiii şi aşa va muri, să 
aibă canon părinţii lui 1 an. 

(51) Cine se va boteza fiind crescutul lui 
de mulţi al, să stea şi să grăiască însuși. wk- 
pš ez eaHtaro Ka învățată de altul, și să 
zică acâsta de trei ori, şi să] ungă cu myr 
sfănt şi cu unt sfănt pretutindinea, iară cu 
myr pre cap şi pre faţă, şi să grăiască 
dinsul câia cei de pururea molitva, ce se 
chiamă botejunea, iară cu apă ce se va bo- 
teza cu nusă, să nu o verse afară, ce în sfăn- 
tul oltariu întru un unghii, 

Preotul să nu boteze niminia după ce va 
mânca, iară de va fi vre o nevoe, să nu 
móră óre carele nebotezat, și] vor chiema 
să” boteze, de va fi şi la miezul nopţii, să 
mergă şi să] boteze, 

Preotul la masă, cănd se cunună cu a-doa 
nuntă să nu mérgă, ce la bis6rică de va mérge 
să" blagoslovescă pre dinşii iară în casa lor 
să nu mergă, la acea a doa cununie. 

Preotul de nu va sluji letuughie, saŭ dia- 
conul ce aşa se va ospăta și va boră să se po- 
căiască 40 de zile, aşijderea şi călugărul. 

Preotul cănd va mérge la hae să se spâle 
pentru o trébă re caria, saŭ pentru o slă- 
biciune óre caria, așijderea și călugărul, acela 
să nu se ungă cu unt nice întrun chip, iară 
de’) va unge preotul acela să se părăsâscă 
de a cănta liturghie în 60 de zile; iavă de va fi 
călugăr, să se pocăiasca 150 de zile şi meta- 
nil o miia în tâte zile. 

Călugărului nu se cade de acmu să mârgă 
la bae nice întrun chip, fără de o bólă óre 
carea mare şi de o legătură. 

Preotul de va spune basne, sai se va ţinea 
de farmece, sai de vrăji, și le va face vecinu- 
lui săi, sati va face'de va lua maï cu asu- 
priciune.” sai răpiri, acela să se părăsescă 
de acâstea și să se pocăiască, iară de nu să 
se lase de leturghie. * 

Aşijderea şi cănd se va învăţa a fura, 

Preotul de negrija lui, său de beţie va arde 
biséreca, saŭ carte, acela să se părăsescă de 
slujire 1 an. 

Preotul neguţătoriă să se părăsescă de a 
slugi. Preotul vănătoriă sa la căini hrăpito, 
riù, şi va umbla cu dînșii, saŭ va avea armă 


www.dacoromanica.ro 


104 PRAVILA BISBBICEASOA 

or ce féliŭ de arme, ce iale sunt păgănesci, | vraciul cel sufletesc, de mănia lu! dumnezeă 
iară nu crâștinesci, numai voinicilor cănd | vor fi aprinși, că de părinții cel trupesce dez- 
merg la războiă, unul preot ca aceluia nu i se | rădăcinâză de în temelie, blăstemul feciori- 
cade să preoțăscă, aşijderea şi călugărul de | loru'şi, dară cu căt mat’ vărtos părinţii cer 
va. umbla, așa, să se pocăiască, şi toți căți | sufletesci, şi lecuitorii sufletului, să! va ci- 


sunt întru răndul bisereci!. 

Preotul, sait diaconul, să nu fie nemănuia, 
nice să'l scóță la preoţie, pănă va fi crescu- 
tul lui, de 30 de a1 den nascerea luă, că domnul 
nostru Is. Hs., de 30 de aï s'a botezat, şi a- 
tunce aŭ început a învăța, derept acâia de nu 
va umplea 30 de ai de nascerea lui, să nu 
preoţâscă, măcară căt va fi de destoinic. 

Să nescine va cădea într'o legătură şi în- 
tro b6lă, şi atunce se va boteza, unul ca a- 
cela să nu fie popă, că nu iaste credința, lui 
de la inima lui. ce de nevoe s'aă botezat, iară 
de nu va fi nimenea destoinic altul la preo- 
tie, a ela de nevoe mare să fie preot, de va 

cum se cade viaţa luy. 

Preotul de nu va griji de slujba lui şi vor 
tréce ciasurile zilei cu nesocotința lui şi a 
nopții, întru celia ce aŭ tocmit sfinţii apos- 
toli de s'a rugat derept noi, şi aŭ dat rugă- 
ciune lui dumnezeu; nesce preoţi ca aceia nu 
se cade să preoțăscă, că mănie pre dumnezei, 
şi de dinsul departe; că zice dumnezeii, ruga- 
ţi-vă îu tot ciasul şi vă priveghâţi, şi apos- 
tolul grăiasce, de tote" mulțămiţi, și nepără- 
sit vě rugați. 

Preotul de va sluji şi nu se va priceştui, de 
ne înțel&gereşi nu scie ce face, acela să se 
cârte şi să ia învățătură, şi să se plâce şi să” 
pare rëŭ de nesciința lui, iară de'l vor întreba 
de aciasta'si nu va spune pentru ce lucru 
face aciasta, iară mal vărtos nepărăsit nu va 
asculta, certarea, acela să se p,răsâscă nice 
dini6ră să nu slujască, 

Preotul bărfitoriă, sai gălcevitoriă şi după 
acâia va intra în bis€recă şi va'sluji, să se po- 
căiască, 40 de zile, şi de se va părăsi de o 
tocmălă şi de un lucru ca acesta, iară să slu- 
jască; aşijderea şi episcopul țărăei de va fi, 
aşa, să se întrâhe de acesta de arhiepiscop. 

Episcopii să'y cinstâscă pre popii şi diaco- 
nil, ca nesce slujitori de dumnezeiasca taină, 
şi den preună cu îngerii, și nu se cade să” 
aibă pre dinşi! întru fără de cinste, şi să nu 
nugrijască de dinșii ca de nesce fil mal mici, 
că şi domnul nostru Is. Hs., ucenicii ca pre 
nesce soții şi ca pre nesce fraţi iaŭ avut, şi 
către dinși! grăia,, că de acmu nu vă voi maï 
«chema. robi ce soți vă voiă zice voao, drept a- 
ctia episcopul toți preoții să” cinstescă, şi 
toți Gmeni! cei proşti, să facă cinste preo- 
ţilor. 

(52) Ore cine de în 6menit cer proşti vor 
bărfi ceva pre preotul, saă cuvinte punct, 
saui hule, acela să aibă pocaanie 6 luni. 

Cine blăstema pre preot, să fie procliat şi 
<ine mănie pre preotul sai pre arbhiereul, 








ne-va mănia. ce va fi de acâsta ce mal a- 


mar, i 
sa) Diaconul preotului să i se plâce, şi ca 


un fiiă mal mic di însul, să asculte pre preo- 
tul, şi să”! slujască. 

re ce diacon va grăi spurcat pre preotul 
și! va bărfi, să se despartă întrun an, iară 
de'] va erta pre dinsul duhovnicul, popa are 
putere să iarte, aară de va lovi pre popa şi 
cu lemn, acela să aibă pocaanie în 2 aï. 

Preotul saă diaconul de va cleveti saii va 
bărfi pre episcopul, sai! va grăi luf curme= 
ziş, unil ca aceia iaŭ mănia și judeţul lui 
dumnezeă, cela ce'l luo Maria ce clevetise 
pre Moysi, însă uni! ca aceia să se desparţă 
de tótă slujba preoţescă, şi să nu mai mă- 
nănce cu nusul niminea, că fu protivitor lui 
dumnezeă, iară de se va pleca și săi pări 
răi de acâsta cum de acmu acâsta nu va mai 
face. să'l priimâscă iară la rănd ca pre un 
mădulariă a lui ce aŭ căzut den trup, pen- 
tru o slăbiciune Ore care drăcescă, ce e în- 
şëlat de sfatul dracului. 

(54) Cine se scrăbesce de nuntă a se însura, 
saii muiare a dorni cu bărbatul eï, saii băr- 
batul.a dormi cu muiarea lui, şi va grăt cine- 
va că nu's destoinici unii ca aceia, împărăţia, 
ceriului, anathema să fie unii ca aceia, şi 
cine se scrăbâsce să mănănce carne numai 
fără de sugrumat, sau mortăcină şi sănge, 
şi cine grăiasce de acesta, că cela ce mănăncă 
carne nu iaste destoinic a sfintei priceştenit; 
cine grăiasce aşi anathema. 

re cine va fre o róbă 6re carea, învăța-o 
înşelătâre, să nu'ş asculte stăpănu-săi, ce 
se xa feri de ascultare! şi se va posti şi va 
fi creştină bună, anatema un văţătoriii ca a- 
cela, iară de se va mărturisi duhovrnicu săă 
un rob 6re carele, duhovnicu săi are putere 
cu sogotință să'! dea lu! pravilă cătu'” va fi 
puterea. 

(55) Şi un rob 6re al căruia saă o róbă, 
de'l va învăţa să fure, pentru o dobăndă 6re- 
carea, unii ca aceia să ia. judeţ, cela ce iaŭ 
furii, şi ce aŭ furat maï mult să ja de la 
el de patru ori, iară ce rob va asculta nisce 
învățături ca acestia, să'! dea 40 de toiage; 
iară de va fi slab, sau e forte tinăr, să”! dea, 
30 de toiage. 

re cine'ş-va învăţa o rObă óre caria pre 
întra ascuns. se zacă cu nusă şi o va avea 
muiare și nu va sci boiariul eï, şi după a- 
céia "1 va sci pri înşil, acela, să ia pre acel 
om cu sila boiariul róbeï, şi să'l plâce să" 
fie rob, şi să'1 înpreunăze la arătare, iară de 
vor face ficiori, şi aceia să'l fie robi, că gră- 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 


iasce scriptura, sămănţa cia hitlenă, şi ro- 
dul cel hitlén al lor, iară de i se va face 
milă boiariului lor, în voia lui va fi, iară de 
vor fugi unil ca aceia pentru frica lui dumne- 
zeă, şi vor veni la mănăstire, de vor lua 
tocmela călugărescă, aceia să fie slobozi den- 
tru tóte, şi să nu cuteze niminea dea maï 
ţinâria cum scrie şi apostol Pavel, întru car- 
tea lui pentru Onisim. 

(56) Ore ce om de în mireni va fugi de în 
bisérecă, şi se va ruga de elu'ș, că va zice 
că mal bine iaste să mă rog dimine'ș, iară nu 
fn biserecă, și acesta, o va face fără învăţă» 
tura episcopului, saŭ a duhovnicului, și cine 
va umbla aşa anathema. 

(57) Ore ce preot, sai alt óre carele ce va 
lua fre un rod să nu fie legiuit, saă'l va, da, 
dn, de învățătura episcopului, anathema 
să fie. 

(58) Ore cine se va oscărhi de muiare şi 
să se ție în căruţie, -înpuţită însurare face, şi 
ceia ce se scrăbesc aşa anathema. 

Iară cine va face aciasta pentru dumnezei, 
şi va răvni la petrâcerea îugerâscă, acesta e 
BA CREHA., r + 

(59) Óre cine va ocără pre cela ce face liu- 
bov, şi'ş chémă vecinul lui sărac, şi'i ospetéză 
pentru dumnezeiă, şi de va ocarâ cine-va pre 
unii ca aceștia, şi nu'l va priimi ca pre un 
creștin deplin, anathema să fie. 

(60) Ore cine va spurca muiarea fratelui de 
duhovnic acâsta nemica nu o socotâsce, ana- 
tema, unul ca acesta, că ertare de la dumne- 
zei nu are, iară de nu va veni la pacaanie, 
să sepocăiască, să grăiască că înşâlătura, vrăj- 
maşului, fu lui acesta, acela să se desparță 
de priceştenie în 6 aï. şi în tote zile căte 24 
de metanii, și se mănănce sec, luni și mier- 
cură, şi vineri pănă în 6 aï, de aciia să aibă 
npowienit, şi să se priceştuiască. 

(61) Cine se va scrăbi de blagoslovenia mé- 
sei, şi nu va griji ce va zice, că rugăciunea 
se cade mai nainte de gustarea mâsei, unul 
ca acela să fie anatema. 

Că şi căndue la chemarea mâsel ori cum 
de se vor aduna, și nu va fi acolo preot să 
blagoslovâscă masa; ce va fi un bětrni în- 
ţelept, saŭ altul ce va sci carte, unil ca aceia, 
întăiă să facă rugăciune, şi după actia să 
şază să mănănce,. 

(62) Muiarea saŭ bărbatul ce va vrea să 
jóce şi să bată în palme, şi se va înbrăca 
bărbatul în haine mueresci, sai muiarea în- 
tru haine bărbătescă, şi într'un chip drăcesc 
chipul lui dumnezeu” vor schimba, şi'ş va 
bate joc di însul, unuia ca acestuia grăim, 
să se căiască 3 al, și metanit în zi, căte 24, 

(04) Muiarea de va fugi de bărbatul eï, de 
va ură înpreunarea bărbătâscă, ce va vrea 
să umble, anatema. 

Muianea de nu se va pleca bărbatului eï, şi 


105 


nu va petrâce întru voia ful, cum grăiasce a- 
postolui, că bărbatului iaste capul Hs, iară 
muerii iaste cap bărbatul e iară de nu va 
asculta acestea, unile ca acâlia să fie ana- 
thema, şi iară grăiasce apostolu, cum iaste 
cap bis€recii Hs. așa iaste şi muierii cap băr- 
batul eï, şi cine nu se va pleca acestuia, Da- 
lidei şi Elzavelii să fie înpreunate, iară de va 
fi bărbatul eï nebun. şi întors de înminte, şi 
sfâtul lui nu va fi de ajuns, iară muiaria lui 
va fi cu minte şi înțeleptă, să nu!'l asculte pre 
dînsul de pururea la tâte cuvintele, ce unile 
ori să asculte acia muiare de bărbatul ei, al- 
aa ori iară să asculte bărbatul de muiarea 
ui, 

(64) Ore cine nasce feciori şi nu’ va so- 
coti, nice” va hrăni pre dinşii cum se cade, 
ce va vrea să'ş lase tinerii să mârgă să se 
tunză, ańathema acela; şi şi cela ce'l va tunde 
pre dinsul. 

Cene nu va griji de feciorii lui să” certe, 
pre ceia ce i-aii născut, şi frica lul dumne- 
zei nu”! va învăța pre dinşii, ca să umble 
pre calea cea adeverită creştinâscă ce se vor 
lăsa, şi se vor înstriina întru tote căile câle 
târse, în curvie, şi în furtişag, şi în răpire, 
Şi în jucări, şi în plesnete și întru tâte nedi- 
reptățile, anatema nisce părinți ca aceştia, ce 
nu'ş certă niceş învaţă feciori! lor frică lu! 
dumnezei, că înfricoşat județ vor să ia şi fo- 
cul cel netrecut vor să moştenâscă, den pre- 
ună cu feciorii lor, pre ceia cei născură şi 
răi pre dinşii crescură. 

(65) Cine'ş va învăţa feciorii lui cei tru- 
peni după dragostea lor, cuvinte spurcate, și'l 
va învăţa să bărfâscă, şi nesce cuvinte ca a- 
câstea vor lua de la dinşii, iară pu't vor în- 
văța pri înşii, ce e de în tineréțe să facă cin- 
ste părinţilor, şi frate-săă celui mare, şi su- 
rorisa, nesce părinţi ca actia să fie anatema, 

Iară părinţii ceia ce nu'ş vor iubi feciori! 
lor întrun chip şi să”! cârte, ce pre unul va 
iubi iară pre altul va ură, sai străns6rea, lor 
nu'şi o vor înpărţi feciorilor întrun chip, a- 
natema părinţi ca aceia. 

De va fi de multe ori unul de în feciori hit- 
lén şi răă, să'l înveţe pre dinsul tată s&ă şi 
mumă-sa; iară de nu' va asculta pre dinşii, 
însuși aceia acea, răotate ficiorii să o porte, 
ce să li se înparţă tot într'un chip. 

Jară fâtei lui, învăţăm maï mult să i se dea 
averea de la părinţi, că iaste maf neputin- 
ci6să partea. muerâscă, dirept actia mai mult 
se cade 'părinţilor a se griji de fetele lor, 
şi de daruri, şi departe şi nuântă, care pa- 
rinţi nu vor griji de acestia mare păcat loru'ş 
adună. 

Fieş-ce părinți li se cade feciorilor să” în- 
sóre cănd se va umplea crescutul lor de 15 aï 
iară fata de 12Aacesta iaste lege adeverită iară 
să nu cu negrija părinţilor de vor trece aceşti 


www.dacoromanica.ro 


106 


al legiuiţi feciorului, saă fetel, şi li se va tăm- 
pla curvie unuia dentr'ănșşii, acel păcat iaste 
pre părinți, iară de nu va fi fata încă de 12 al, 
sai feciorul de nu va fi încă de 15, şi va 
curvi unul dinşii, aşa, acel păcat iaste pre 
cela ce'] face, şi iaŭ mănie de la dumnezeii. 

Ore cine'ș lasă părinţii bătrăni şi slabi, iară 
nu 1 cinstesc şi să"! hrănâscă pre dingil, ce se 
vor postrigi călugări fără de învăţătura pă- 
rinţilor lor, anatema. aceştea, și şi cela ce'l că- 
lugărâsce; iară de vor avea părinţii și alţi fe- 
ciori, destul le iaste de avârea lor, şi de rě- 
paos, binele iaste un fecior să'] aibă și călu- 
găr, dóră va fi de plin robul lui dumnezeă şi 
vor lua şi acâia plată de la dumnezei pen- 
tru feciorul lor cei bun, pre cela ce ai năs- 
cut şi Paŭ crescut, şi laŭ învăţat hine dum- 
nezeiasce. | 

(66) Muiarea de'ş va tunde părul è], că va 
cugeta că iaste bine pentru dumnezeii ale- 
gănd numai de nu va lua chip călugăresc, şi 
va îndrăzni afacerea acâsta, anatema să fie că 
nau învățat dumnezeii să'ș tunză muiarea 
părul, numai cănd va veni la petrecerea că- 
lugărescă ; iară de va fi îndemnată aşa de 
niscare drăcii să'ș tunză părul el, să fie o- 
prită de biserecă, şi de priceştenie un an să 
se pocăiască. 

Muiarea de'ş va lasa bărbatul ei, şi va lua 
altul dentr'altă laturi de va petrece cu din- 
sul. să aibă pocaanie în 9 al, şi să facă în tote 
zile, 36 de metanii, numai păne să mănănce 
luni, miercuri, vineri aşijderea şi bărbatul er 
celuia ce s'aii împreunat a doao 6ră acâsta'ş 
certare să ia; iară de nu va sci bărbatul ce aŭ 
făcut acea muiare şi cu nescire o aŭ luat, a- 
celuia puținea pravilă i să cade lul. 

Muiarea de'ş va omoră bărbatul eï cu farme- 
cele şi va vrea să ia altul, așijderea de va face 
şi bărbatul, amar de uni! ca aceia, de unii ca 
aceia ce vom malzice, nu avem ce; că înfricoşat 
judeţ şi mare pocaanie, unora ca acelora le 
iaste înainte; tocma pănă la mârte, se fie 
despărțiți de biserică; aşijderea, şi ceia ce'ş 
va Omoră feciori! er; ce va lua alt bărbat 
óre carele, 

Muiarea de'ş va omoră feciorii el, pentru 
răndul păcatelor ce iubesce dracul pentru 
dragostea unul bărbat, înşălată de maï pre 
desupra de curvie. ce am aflat, că s'a aflat de 
multe or! întru 6re caril, unia ca aceştia în- 
vață sfăntul săhor, în biserică să nu între şi 
pănă la morte ; ce la locul cel de chemare 
Omenilor acolea se stea, despărțită să fie de 
tâtă creștinătatea, şi cănd intră Smenil şi es; 
iară aceia să cază jos la pămănt şi să, strige 
cu glas mare, ertați-mě greşita ce um făcut 
păcate, şi să'3 spue păcatele el să le auză toți, 
că 6menii ceia ce întră şi es de în sfănta bi- 
sărecă să se róge de însă, dóră cumva cu 
rugăciunea Omenilor va lua ertare de la 


PRAVILA BISRRICEASCA 


dumnezeii; iară să se postâscă în tâte zilele 
să mănănce post şi metanil în tâte zilele şi 
nopţile; iară sămbătă şi dumineca, să o dez- 
lege pre dinsă duhovnicu săi. 

Muiarea de va vrea să se ţie de bărbatul 
el ce se zice de patul lor, sai bărbatul să 
se ție de cătră patul muerii lui, acelora le tre- 
huiasce amăndurora să se tocmâscă întru 
sfétul lor, ca nu unul de dînșil de va vrea să, 
se ţie, iară altul nu va putea ţinea și vor în- 
cepe a bărfi, de vor umbla cu alţii, şi acest 
păcat iaste mare spre amăndoi;, iară se cade 
tot creștinului, mueri! şi bărbatului, 2 paturi 
să aibă de ascernut lor şi de ei'ş să se culce 
dumineca şi într'alte zile sfinte; şi la wprazd- 
nice domnesci, și în s&ptămăni mari, înca! 
dentalte zile nu se vor putea ţinea; ce în- 
tracâște zile alése se cade să se ţie; iară, nu 
să se tăvălscă de pururia, ca porcul întru 
tină; că dentru aceste chinuri ne ţinute, se 
nasce tot sămănţa hitlEnă şi rea şi dentr'a- 
câste chinuri, tâtă fără de frica iaste; nice po- 
menirea morţii nu nmblă la mintea omului. 

(67) Și ore cine va vrea să şe postâscă. 
sămbăta şi dumineca anatema un post ca. 
acela. 

Cine va vrea să se postâscă el să se po- 
stâcă în postul cel mare ce's 40 de zile, 
ce iale saă tocmit şi s'aă semnat de însuş 
înpăratul Hs. şi se cade să se postescă mici! 
şi maril, tineril şi bătrănil. că aceste 40 de 
zile sunt cum aŭ zis părinții, că sunt zecile 
dentru tot anul celia ce le alâseră şi le toc- 
miră sfinţi! apostoli după semnaria despuito- 
riulul Hs., şi a tot adeveritul creştin învățat” 
fu, cu frică mare să se ţie aceste 40 de zile 
fieș care zi, 5 să se mănănce post, iară săm- 
băta şi dumineca, unt şi vin, destului iaste 
fieş-cărul să, se postescă de va vrea, lun! mier- 
curi şi vineri, așa şi în post lul poxarcTRa po 
de în zioa lui Filip pănă însă la născutul lui Hs. 
şi să postim, luni şi miercuri şi vineri, iară 
marţi și jo! şi sămbătă şi duminecă, să mă- 
nănce pâsce, și să bea vin; aşijderia şi postul 
sfinţilor apostoli se cade să” ție, de la dumi- 
neca mare, pănă însă la zipa lui cra Petru și 
Pavel; şi 6re cine va vrea să postescă şi să 
se ție după adevăr, destului iaste cu acâste: 
posturi, dirept acâia am îndrăznit de am scris 
ca nu ca 6re caril ce vor să se postescă şi'ş 
află privilej și întru tocmâlele loru'ş pun post, 
cum fac şi ereticii, că nu ţin tocmela sfinților 
apostoli, şi a sfinţilor părinți dumnezeesci, 
ce cănd ară fi să se postescă, atunce nu se 
postesc, şi cănd ară fi să nu se postescă, a- 
tunce se postesc, de creștinătatea cea dirâptă 
şi adeverită departe stai şi spurcată credinţa. 
lor cea întrsă ţin, şi sfănta troiță, tatăl şi 
fiiul şi duhul sfănt, necurat şi de ne plin măr- 
turisiţi şi cum şi Frăncit şi procléțit Armenii, 
şi şalţil într'acest chip, ce ei nu se adaog că- 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 


tre adeverita pravoslavie, ce ef şi întru ma- 
rele post în săptămăna cea de'ntăiii mănăncă 
carne, lară zis ne fu noao de tote sămbetele 
den tot anul, una sămbăta cea mare să se 
postescă pănă den al treilea cias de n6pte, şi 
atunce să se guste puţin păine şi apă sai un 
păhar de vin; aşijderea şi totă acea săptămănă 
mare să se postescă cu frică mare şi cu inimă 
zdrobită că într'acea zi despuitoriul domnul 
nostru Is. Hs., pentru noï s’aŭ răstignit, şi s'aŭ 
îngropat, şi nu se cade nice unul creștin să 
mănănce sau să bea şi să se sature, saŭ să se 
veselescă, că Hs. domnul těù şi făcătoriul pen- 
tru tine fu pre cruce, iară tu bei şi mănănci 
şi te veselescl, 

(68) Şi cănd se tămplă a fi miercuri saă vi- 
neri prazdnicul sfăntu nascerea botezătoriu- 
lui Ión, atunce să mănce toţi pesce, şi să bea 
vin, aşijderea de se va tămpla şi prazdicul 
sfinţilor apostoli, miercuri sai vineri, aşijde- 
reà și prazdnicul prea sfintei sux iară post 
vaste şi acesta al oyenenisi, cum şi postul lui 
OWACTRO yeo, iară în ce zi se va tămpla a fi 
prazdnicul preobrajenie! rent, atunce să 
mănce pâsce şi să bea vin. 

lară se cade călugărilor, întru tâte zilele 
sfântului post celui mare, într'o zi dinióră să 
mănănce, iară sămbăta şi dumineca de 2 ori 
unt şi vin, jară pâsce să nu mănănce nice di- 
ni6ră, într'acel post mare, numai la blagovâ- 
ştenie, şi în dumineca sălcii, iară Gmenii mi- 
Tren! într'acel post mare, de patru ori să mă- 
nănce pesce, în dumineca pravoslavna și în 
dumineca Kpøc'ro nokaonenie, și în dumineca 
sălcii, şi la blagovâştenie, iară în tâte În- 
tr'alte zile ale sfăntului marele post, să se fe- 
râscă și acâlia cum se cade, să mănănce luni 
o dată şi miercuri şi vineri, iară să nescine 
va vrea de pururea întru acel post, căte o dată 
să mânănce, cade-se şi bine va face alegănd 
sămbăta şi dumineca. 

Taste şi alta cănd va vrea nescine să se pos- 
téscă întru tâte zilele anuluï pentru dumnezei, 
fără de numai sămbăta şi dumineca, cum fac 
Gre carii de în călugări, iară alți călugări se 
tae și de o măncare şi beutura de la dînşii, 
şi așa petrec pentru nevoinţa cea mare şi 
bună ce doresc pentru duninezeiă, ce lor mare 
plată le va fi de la dumnezei, ce cu plecare 
și cu sărăcie petrec întrun post ca acesta în- 
tru dumnezeŭ. 

Iară spunem şi credința cea rea şi hitlenă 
ce o ţin mârtă fără de aluat ce se zice ca 
fănci, şi ş'alii dâciia unii ca aceștea ce nu 
iaste adevărată slujba lor fără de sănge, şi 
nu iaste cu adevăr întru închipuirea lor ce 
mărturisesc, ce mort închipuesc fiiul lui dum- 
nezeŭ că tot ce iaste fără de aluat şi fără de 
sare mort iaste, şi aceia fac, iară şi altele băr- 
fesc mal rele ce grăesc hulesc, că duhul sfănt 
lase de la tatăl și de la fiiul; şi cum séră că- 


107 


dea rob grăesè pre duhul sfănt şi'l mărturi- 
sesc, şi ş'aļlte multe ce's împuțite lui dumne- 
zeii cum şi le aŭ; ce eï nu vrură să se pléce 
sfăntutui săbor şi învățătuiile sfinților părinți, 
ce el s'aii adunat mal apoi! în cetatea lui Con- 
stantin; cu €"raa şi dir&pta împărătesa Theor 
dora, cu feciorul cel creştin bun înpăratul 
Mihail, şi cu acei părinți mari după chipul 
marelui săborului celui de'ntăii a tâtă lumea, 
de iară făcură și tocmiră cea credinţă diréptă 
şi slăvită, de o întăriră şi o tocmiră şi go» 
niră şi proeleţiră pre toți pre ceia ce chitiia 
în deşert ereticii, şi postul lor şi mărturială; 
iară noi umblăm pre urma tocmélelor sfinți- 
lor părinţi, şi pre învățăturile lor, și mărtu- 
risim sfănta și începătoria vieţii ce e într'o 
fire troiţa într'un chip mărlurisim şi slăvim 
tată] şi fiiul şi duhul sfănt, tatăl fără de în- 
ceput, și fiiul cu fără de încâpere, şi duhul 
sfănt într'o five, părintele ne născut și fiiul 
născut, şi duhul sfănt ce iase de la părintele 
şi spre fiiul petrece, o putére o împreunare 
și o închinăciune cgeraa troiță; şi aşa grăim 
noi că de la părintele iase duhul sfănt, şi pe- 
trece pre fiiul, iară cine nu va găndi aşa ce 
întrali chip după a lui înțeles și gănd de- 
şert va grăi, unil ca aceia anatema rip. 

(69) Călugării să nu mârgă la mâsele óme- 
nilor mir6ui, nice la căntările lor, nice la să- 
bórele lor nice cănd vor face pomenire sfin- 
ților; iară cănd se va tămpla o nevoe şi va 
veni cine va la mănăstire, şi să vor ruga, 
cănd va să cănte la masa lui 6re carele den 
călugări pentru blagoslovenia, acela. de nevoe 
de va fi şi vre un stareţ să pâtă şi pre alţii 
folosi, și pre dînsul nevătămat și fără de pa~ 
coste să'] socotâscă, acela să mârgă; iară de 
va fi tînăr cineva den călugări să nu mergă 
la masa mirénilor. pentru ce că așa nimenea 
nu se pote pre sine să se ferâscă de pacos- 
tea dracului. 


De la pravila săborului Antiohiei, 

(70) Fieş ce popă va face taină cu ovrei! 
şi le va zice frate, sai va mănca cu dinşii 
fiind altă seminţie săborul lui dumnezeii unul 
ca acela anatema, 

(73) Fieş cine va mănca cu ereticii sai va 
bea, saă'ş vor face priitenșug, şi dragoste şi 
împreunare, ce se zice cu Armânil saŭ alţii ca 
dînşii, unii ca aceia anatema să fie. 

(72) Fieş cine intră în sfănta bisérecă să 
asculte sfănta scriptură, şi uu va vrea să se 
priceştuiască cu toţi, cu sfănta taina dumne- 
zeiască, unul ca acela să se întrebe, deun- 
de't iaste lui acâstă învăţătură; deci deva 
fi de la duhovnicu săi, sai însuşi dentru voia 
lui, saii văz dâmne de se va téme de păcate; 
unii ca aceia să se témă şi să se întrâbe de 
popi, Gre cum va fi; aŭ doră iai dat lui du- 
hovnicu sěŭ învățătură, iară de nu se va pleca, 


www.dacoromanica.ro 


108 


PRAVILĂ BISERICEASCA 


ce va petrâce aşa întru a lui minte deşartă, | 6meni, ce să se împreunăze cu cel creştini a- 


să se desparță, iară dea fi episcop saă popă 
sati diacon, şi acela aşijderea să se întrâbe şi 
să'l cârte, şi la arătare naintea mitropolitului 
şi să'i pue înaintea unit ca aceia, de tâte cer- 
cările şi de tote întrebările 

(73) Ore carele den creştini, ce va face cur- 
vie şi va curvi cu muiare păgănă, uni! ca a- 
ceiaș spurcă botejunea, lor ; iară maï vărtos 
de va mănca și de va bea însă, mare ne- 
curăţie iaste acâsta, unil ca aceia să se des- 
parță de sfănta bisérecă, şi la locul cel de 
chemare să stea în 3 aï; şi după actia să în- 
tre în bisârică, şi să stea încă 2 aï, și întru 
toți într'acei 5 al să se pocăiască, şi de-al 6 
ie să se priceştuiască cu creştinii cel de- 
plin. 

De va avea un om credincios o muiare ne- 
credinci6să, şi nu va vrea acea muiare să 
ge încredințăze, saii o muiare credinci6să de 
va avea om necredincios şi nu va vrea acel 
om să se încredințeze, de acâsta n'am ce grăi 
însă cum am scris de multe ori, că nu se 
cade creştinulul credincios spre cel necredin- 
cioşi să se îns6re, iară de se va tămpla aşa 
a fi Ore cum. de acesta grăiasce apostolul Pa- 
vel, că se măntuiasce muiarea necredinci6să 
de bărbatul credincios şi bărbatul necredin- 
cios de muiarea credinci6să; derept' actia 
nu se cade a"! despărţi pre dinşii, ce depu- 
rurea să se pocăiască bărbatul cel credincios 
de muiarea cea, necredinci6să, şi să se roge 
întru tote zilele vieții lui, pănă o va întorce 
pre dînsa dumnezeii întru credința cea ade- 
verită, aşijderea şi muiarea credinci6să de 
bărbatul ei necredincios ; iară să mănănce şi 
să bea neeleşi numai partea cea credin- 
ciosă să vie cătră duhovnicu săi, şi să ia 
învățături sfinte de la dinsul; şi la bisârecă 
ne părăsit să mârgă, şi la rugăciuni şi la 
slujbe cu dragă inimă să îndrăznâscă, iară de 
vor nasce şi coconi, să îndrăznescă parlea 
cea credinci6să întru credința lui cea adeve- 
rită să”! îndireptâze şi să'i înveţe pre dînşii de 
pururea. 

Iară de va spurca un om necredincios pre 
o fată credinciosă creştină, acela să se botâze 
şi să o ia muiare cu blagoslovenie, iară de nu 
va vrea acéia să ia totă avâria lui, că s'au 
stricat de la dînsul, iară acela să se gonescă 
şi să se scófă dentru locul lui, ca un spurcat, 
şi pierzătoriă de rodul creştinesc, iară acea 
muiare ce e creştină, să ia avérea acelui căine 
necredincios şi altul bărbat creştin să se în- 
soțescă. 

(74) Curva de se va întârce den calea eï 
cea, rea şi iată de acmu se va mărturisi, că nu 
va maï merge într'acea cale spurcată, ce se 
va smeri şi va întra întru curăţie, și dâciia se 
va curăţi pre sine, acel duhovnic puţinea po- 





PR A N N N N i i a 


deveriţi şi să fie primită ca şi cea curvă ce o 
primii Hs. 

(75) Episcopul, saii diaconul, sai popa. de 
isd va, lua lui preoţia să nu slujască, ce să 
zice preotului de la episcopul lui. să se va 
şi aforisi; sati diacon, sai episcop de ła săbo- 
rul arhiereuluy; şi iară după actia va îndrăzni 
însuși de bună voia lui, şi va sluji, orí în ce 
chip de slujbă, ori mic ori mare unii ca aceia 
să se desparţă de bisérecă, nice cănd-va să se 
chiame cu răndul bisrecii, așijdereă și toţi 
cetaşi! ce le se va tămpla cu dinşii întracestă 
slujbă şi acâia să se despaărţă spre pocaanie, 

Şi preotul de nu va griji de episcopul lui, 
saii diaconul, ce va mérge la alt episcop al 
alții cetăţi, şi va lua blagoslovenie orl în ce 
chip, or! să tocmescă vre o bisérică oră altă, ce 
unii ca aceia să se scóță den preoții, să nu se 
ca maï chieme dâciia preoţii, pentru ce că ş'ată 
bătut jos de bis€reca lui dumnezeii şi fără de 
învățătura arhiereului, şaii trecut episcopul 
săi şi aŭ ocărăt biserica lul dumnezeii și ari 
cutezat aşa de aii făcut. 

Mitropolitul să'ş chi&me episcopii lui cănd 
va fi 6re ce mare şi să facă sănor cy dinşii, şi 
pretutindinea şi după mărturie, cu acei cu 
toți episcopi să facă, cum ară sfinţi pre un 
episcop sai cum ară face o înderepţare Șre ca- 
ria a bis6recii, saii un lucru domnesc 6re care, 
sati să tocmâscă vre un cuvănt de óre cănd 
va, saă de creştinătate, sai de o împăreche- 
tură óre caria; aşijderea şi episcopul numai 
6menii lui să aibă putere a'i învăţa şi preoţi; 
să facă, întru ținerea-lui numai, şi să'ş îndi- 
repteze bisérica lui şi popil lui; iară de alte 
óre ce lucruri mari, ce vor fi ănd va, toţi u- 
nil ca acea să vie la mitropolitul lor, şi să 
spue între săbor. 

Ore ce episcop, saă popă, saii diacon. 6re 
de ce lucru de unile ca acâlia ce am scris maï 
nainte de va cuteza a veni cătră înpăratul, şi 
va spune fără de învăţătura. mitropolitului şi 
fără de învăţătura săborului, unii ca aceia să 
se desparţă de preoţie. 

Episcopul, saŭ popa, sai diaconul. de vor 
fi despărțiți de preoţie, la arătare de nain- 
tea săborului şi de jalea luf și de nebunie 
va Veni la împăratul să se îndireptâze pre 
sine şi va r&dica pre împăratul şi pre boiari 
pre acesta şi'ș va căuta cu aceştia preoţiia, u- 
nil ca aceştea să se desparţă de biserică; pen- 
tru ce că nice împreunare nu maY albă uni! ca 
aceia cu creştinii, nice nădâjdă în vâcul cela 
ce va să fie. 

Iară de seva sci pre sine dirept, şi să va a- 
deveri cu sfetul lui că fără de direptate sau 
luat de la dinsul preoțiia, acela şi cătră alţi! să 
mergă să spue, şi aşa de se va înderepta pre 
dînsul după adevăr cu tot soborul şi cu aceia 


căința să'i dea ce să o pue spre iubitoriul de | ce l-ai despărţit pre dinsul, atunce după lége, 


www.dacoromanica.ro 


DR LA GOVORA 


şi după scriptură să facă de dinsul tot cu di- 
reptul și judeţ după învățătura sfăntului. 

lară de se vor aduna în bistreca cea mare 
episcopii cu mitropolitul și cu ş'alți popi şi 
cu 6meni, să scâţă pre 6re care episcop den- 
tru preoție pentru óre care déiă, acela iată de 
acmu preoţia să nu o maï cârce, să va fi şi 
dirept, măcar de se va sci pre sine şi nevino- 
vat, ce să petrâcă aşa, pentru că pre mijlocul 
săborului celui mare fu chiemat. 

Mitropolitul să nu facă episcop, de nu'ş va 
strănge toți episcopililui, şi popil şi alţi ó- 
meni al bisâricii, și mărturie mare şi întrebare 
multă ca să sfințescă re ce episcop, dentr'o 
cetate; iară de va fi vréria lut numai cu 6re ce 
caril mică să'l sfințéscă pre dinsul, iară nu cu 
săborul, un episcop ca acela să nu fie priimit 
întru episcopie să ară fi și sfănt, nice învăţă- 
tura acelui mitropolit să nu se asculte, aşijde- 
rea şi de mitropolit şi patriarh acesta şi pra- 
vilă să fie, iară carele nu va asculfa aşa să 
se scóță. 

Ore ce episcop se va osfinţi de la alți epi- 
scopi cu mitropolitul şi cu tot săborul, şi" vor 
zice numele cetăţii ori cum o va chema. 
şi acela pre actia să o diregătorâscă, iară 
după actia i va părea răi, şi nu va vrea 
să mârgă într'acea cetate și într'acea bisé- 
recă ce'i zisă lui, să'ş pască turma ce aŭ luat 
de naintea lui dumnezei şi de înaintea a tot să- 
borul, unii ca aceia să nu se priceştuiască cu 
pravoslavnicii creştini, mal vrătos de va vrea 
să ia altă episcopie. şi pentru acéia se chémă 
'minciunos lui dumnezeiă, că nu ş'aă umplut 
făgăduinţa lui, ce s'aii întors pentru altă, e- 
piscopie, pentru lauda şi pentru măriia, şi 
pentru avuţie mai multă, unii ca acéia pen- 
tru înţelepciunea cea deșartă, să nu se price- 
te pănă la morte, ce să'l desparță pre 

insul iară după vremea, iară de se vor a- 
duna săborul şi vor erta, săborul în mijlo- 
cul bisârecii, acela iară să aibă putere de a- 
césta. 

Învăţăm de a doa nuntă, să nu stea înain- 
tea stăntului oltariu, cănd vor veni să se bla- 
goslovâcă în bis6rică, nice cununile să le pue 
în capetele lor, iară de va fi însă unul curat, 
ce să aibă putere atunce să stea înaintea ol- 
tariului, nice adaoră să nu ia cununa. 

(77) Ore cine va arde, o curte óre carea 
saŭ stog cu aria, sai casă, să ia certare în 
8 aï, déca se va ispovedi duhovnicu săi, şi 
să'] apuce pre dinsul să'l bată şi să ia avé- 
rea, şi atunce să ia învățătură 10 ai, şi me- 
tanii căte 200 în zi, iară de va lua învăţă- 
tură 28 de ai, acela să facă în tâte zile şi 
căte 400 de metanil. 

(78) Să va muri un egumen dentro mă- 
năstire, şi după mortea lui vor veni óre ca- 
rii den rudenil lui, şi vor cerca şi vor câre, 
dentru averea lui ceva, să nu se dea lor nice un 


109 


păr mic, nice să” ia aminte pre dingil, ce să! 
gonâscă pre dinşil cu ruşine. 

(79) ESE, saŭ igumenul putére să 
aihă, spre tótă putérea bisérecií să împarță 
den partea ce iș zis luï cătră săraci de puru- 
rea să se grijască; aşijderea, şi igumenul, să 
aibă grije de fraţii lui şi de săraci de pururea 
cum avârea mănăstirii să o răndescă de pu- 
rurea cu frica lut dumnezei şi în tocma a lui 
cu a fraţilor să o aibă; iară nesce igumeni 
ca aceia sai episcopi vor trece unele ca a- , 
céstea şi vor da rudeniilor lor, iară frica lui 
dumnezeii nu vor avea unii ca aceştea să se 
întrebe înaintea a tot săborul şi înaintea ar- 
hiereului, ce iată acâstea de acmu să nu se 
mai facă. 

(80) Fu zis la sfăntul al patrul săbor ce aă 
fost în Halkidon că se cade şi se dostoiasce, 
în fieș ce parhie să se facă săbor de 2 or! în 
mitropolie întru să adune mitropolitul, toți 
episcopii cu totă eparhia lor de doao orl în- 
trun an în neakak mhTapa "ndapicea şi la Bz34- 
suenle t'erharo kpeTa, ce iaste în septemvrie, 
în 14 zile; şi la acest săbor de tote lucrurile 
bisErecii şi de ale 6menilor a se întreba, şi a 
se înderepta, de tote, şi ca se nu zăbovâscă 
săborul şi întrebările şi nesce ispite ca ac6- 
stea, de acâstea încep tâte de légea lu dum- 
nezeii a nu se griji și de tocmălele sfinţilor 
apostoli, şi dėle prea ogodnicilor părinți; di- 
rept acâia învățară şi scriseră, şi acâsta o 
tocmiră la acel sfănt săbor, sfinţii şi dumne- 
zeescil părinţii noştri, ces den Halkidon. 

(81) Ore cine e creştin, şi la vremea de go- 
nire se lasă de creşti»ătate pentru frica, şi 
după acéia iară vine cătră praslavie credinţei, 
unii ca aceia să nu fie preoţi, iară de va fi 
preot şi se va lepăda, acela de acmu să nu 
mai fie preot, ajunge unora ca acelora săi 
priimescă pre dinșii la pocaanie. 

(82) Iară de se va lepăda călugărul, dentru 
viaţa călugărescă, dentru câia ce s'aii făgăduit. 
lui dumnezeii înaintea ângerilor şia Gmenilor 
şi iară să va întârce la viața mirenâscă şi va 
lepăda călugăria, şi se vă duce ca un căine 
se va întorce spre borătura lui, uni! ca aceia 
de se vor întârce iară şi vor veni la poca- 
anie, 6 al de va fi chipul cel mic, iară de va 
fi mare să aibă pocaanie 10 ar. 

(83) Cine va fi a doao însurare fiind de 
mulți aï, să aibă pocaanie 2 aï, iară de va fi 
tinăr, şi! va muri muiaria, iară de va pu- 
tea răbda așa, după cuvăntul apostolului, 
iară de nu va putea, iară el să ia a doa mu- 
iare, iară de va fi bătrăn şi se va însura a 
doa însurare, unii ca aceia mănie pre dum- 
nezeii, să aibă pocaanie 3 ai, metanii căte 
24 în zi. z 

Iară nescine de va face a treja însurare să 
se pocăiască patru al, şi în tóte zile căte 66 
de metanii, că se chiamă curvariu. 


www.dacoromanica.ro 


110 


Cine se însâră de 4 orl, să se pocăiască 
8 aï, metanii căte 110 în zi, unil ca aceia cur- 
vesc, şi pre dumnezeii mănie. 

(84) Curvariul, 12 aï. Cine'ş face săblaznă 
cu măna 3 al şi metani! 36 în zi. Cine se su- 
pune supt altul, 5 ai 36 de metanii. 

Cine curvesce cu muiarea pre unde nu è 
tr6hă, ce se thiamă pre şăzut, 4 al metanil 
150 în zi; iară de va face cu mueri multe a- 
c6sta, şi mai multă învățătură să i se dea; a- 
șijderea şi tot păcatul să se numere și să se 
socotâscă, căt e şi cum iaste că una iaste ó 
muiarea, iară alta sunt doao mueri, iară alta 
sunt 3 muer! și șaltele multe, aşijderea şi mu- 
eril unul iaste un bărbat și altul 2 bărbaţi, şi 
altul 3 bărbaţi şi alţii mulți bărbați. 

Să nescine va curvi cu dobitoc, ce nu se 
mănăncă, să se pocăiască 3 al, şi metanil 
căte 300 în zi, iară de va înmulţi al acela 
10 sau 12 aï, metanit 300; iară de va cu do- 
bito ce se mănăncă, să aibă pocaanie, 15 al 
metanii căte cinci sute, iară acel dobitoc 
spurcat să se lapede căinilor de măncare. 

(85) Cine cu căine va curvi 9 aï şi metanil 
căte 160. Cine cu muiare cu bărbat 6 aj, şi 
metanii căte cinci sute. 

Cine va spurca muiare cu bărbat sai fată 
sau călugăriţă, de va fi departe de om, aceia 
are tocmelă a Zice că o aŭ silit acel bărbat, 
că n'a fost om aprâpe să strige, şi puţinea 
învăţătură să i se dea cum va fi, de va fi mu- 
iare cu bărbat să i se dea mai puţine; iată de 
va {i călugăriţă, aceiia mai mult să i se so- 
cotescă, 

Cine va curvi cu calugăriţă, 9 al şi meta- 
nil 150 în zi, iară de o va înşăla acel om și 
mai vărtosiîlva lua călugăria de la dînsă de va 
fi mirencă unil ca aceia să nu se priceştuia- 
scă pănă la morte ; iară de se va întârce a- 
cea, călugăriţă iară la mnnuecko iHTie să se po- 
căiască 9 al, De va fi seanxaro Wapasa și va fi 
cu voia eï; una ca acéia să se pocăiască 12 aj 
iară acel om 9. 

(86) Cine va greşi cu nașă-sa 9 al să se po- 
căiască metanii în zi 150 

Cine cu sora nașă-sa al 4 metanii 70. 

Cine cu fină-sa ce o au botezat 12 aï şi 
metanii 300. Cine cu muma frăţini:săă cel de 
duhovnici! 9 aï şi metanit 150. Ce frate făr- 
tat ce cu soru-sa va greşi iată postul 4 aï 
și metanit 150 în zi.. 

Cine cu fata lu! 5 aï şi metanii 100. 

Cine cu muiarea lui 6 aï şi metanii 100 
în zi. 

Cine cu sora lui, 4 al și metanil 36. 

Cine cu sâcra lu! şi cu cumnatele lui, 3 ai 

„Și ae 66 în zi. 

re cum feciorii naşilor amestecările, a- 
iceia să nu între la nuntă, nice să se cunune 
ce de vor vrea, ceia aşa să se ia, să aiba po- 
caanie 5 a! şi metanii 3b în zi. Așijderea şi 


PRAVILA BISERICEASCA 


feciorii fraţilor celor de duhovnici, şi aceia, în 
tmacest chip să fie, 

(87) De se vor certa, doï fraţi duhovnici şi 
se vor ucide să aibă pocaanie 60 de zile şi 
în tâte zile căte 12 metanii, de se vor iară 
erta şi'ş vor fi dragi; iară de nu, să fie despăr- 
ţii de bis6recă de pururea pentru ce că fură 
mincinoși lui Hs. și duhul cel de dragoste'l 
dosădiră, că'ş sunt frați sufletesti ce's pre 
sfănța evanghelie, cănd fac frăţie. 

í (88) Pomenitoriul de r&utăţă să se pocăiască 

a , 

Clevetnicul 2 aï, metaniï 18 în zi. 

Mărturisitoriul mincinos 3 aï, meta niy 24 

Cine iaste ocarnic, 1 an, metanii în zi 12. 

Ascultătorul, 1 an, şi metanil 15. 

Cine'ş va călca jurămăntul, închipuiasce e- 
reticului, să se pocăiască 1 an metani! 150. 

Cine ară cu plugul, în locul striin saŭ den- 
tmaltăce, să aibă pocaanie 4 al, şi metanil 
16 în zi. 

Furul de case 3 ai, metanit 100 în zi. 

Mmcinosul 6 luni, metanit 12. 

Cine fură găini sai oao 1 an metanil 36. 

Cine fură dobitoc 5 al metanii 300. 

Cine fură póme 6 iuni metanil 15. 

Cine răpâsce și ia al străinului cu nederep- 
tate 5 al şi metanii 100. 

Vadnicul şi furul un județ iaŭ. 

Cine priimesce furul şi ce se fură de din- 
sul, aşijdere să se pocăiască ca şi furul; cine 
fură gropă 5 al, metanil cinci sute în zi ; cine 
ia cu asupră şi iubitoriul de argint 3 aï me- 
tanii 100; cine bagă apă în vin și'l vinde, 5 
aï şi metanii 66. Beţiva să nu se priceştuia- 
scă pănă nu se va lăsa să nu se înbâte, 

Omul miren de se va îmbăta, şi de va 
boră, să se pocăiască 60 de zile; iară de va fi 
priceştuit cu c'raa priceştenie, şi după actia 
va boră să nu se priceştuiască la po:AncTa9 
Yo nice la ¿ru Petru, preste sfintele posturi 
să se pocăiască, iară de va fi făcut acesta în- 
tru acâle sfinte posturi mari, el să nu se pri- 
ceştuiască preste tot anul pănă în 200 de zile 
şi metanil 12 în zi. - 

(89 Să nescine va mănca ceva. şi după a- 
céia se va priceştui pocaanie 1 an, iară de va 
fi măncat brănză, sai oao după acâia se va 
pei ah 2 al, iară da va fi măncat și carne 
3 al, pocaanie și metanii 66. 

Să nescine va lua certarea de la duhovni- 
cu-săii, să nu se priceştuiască, iară el se va 
priceştui fără de învățătura duhovnicu-săă, 
să se desparţă de biserică ca un batjocorito- 
riiă de dumnezeii 3 al, nice presguria så nu'! 
priimescă preotul de la dînsul. 


Altă încăţătur ă. 
lui rudenii: şi de certarea nuntet: şi de 





ulte chipuri de rudeni, ce pre dînsele se 
ade a le socati de la sfănta botejune şi ce 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 


sii 


iaste după sănge trupesc; iară depreună şi iară moşul cătră nepotul, ce iaşte a doa ste- 


de rudeniile nuntei, 


penă cumu’; fu stepena de a doa nascere, iară 


(90) Rudenia iaste nume şi se grăiasce întru | în chipul fratelui cătră fratele lui, ce sunta doa 


Gmeni;, iară se împarte în 3 rănduri spre cel 
de sus şi spre cel de jos şi spre cei de mij- 
loc şi cel de sus sunt, ceia ce aŭ născut şi ce 
nasc ce se zice, părinţii, moşii, stremoşil; iară, 
cel de jos sunt ceia ce se nase dentru noi ce 
se zice feciorii, fâtele, nepoţii, nepâtele;, iară 
cel den mijloc sunt ce se zice la arătare, ca 
nesce striini noao, ce se ţin rudă, ce se zice, 
fraţii, surorile şi ce sunt de dinşi! 3 hotară 
sunt şi opresce răndurile ce se nasc féțele 
nuntiţilor, un rănd şi hotar ăntăiă ce e de la 
sfăntul şt măntuitoriul botez. 

AI doile rănd şi hotar, ce se sciăla ară- 
tare de faţă, ce e rudenie după sănge trupesc. 

Al treile rănd şi hotar, ceia ce se sciă ce se 
nasc dentru cel nuntiţi, ce se zice, dentru a- 
daogeria, cuscriilor, ăntăr şi aï doï şi al trei, 
ce aŭ ei rănd şi multe hotară, ce's în multe 
chipure şi pre amăruntul întrebări, ce ni se 
cade noao creştinilor forte cu adevăr şi a'n- 
treba pre amăruntul de luare a nuntei, şi de 
acmu pănă în sfărșit, nice întrun chip să,nu 
se afle nice un rănd mic de rudenie, aceia. a- 
tunce vor umplea nunta. ereştinescă, cum se 
cade a fi robilor lui dumnezei, și să fie bla- 
goslovită de dumnezeii o nuntă: ca aceia, orl 
cu scripturi, orí fără scripturi, numai după 
mărturie multă ce vor mărturisi şi bărbaţi Şi 
mueri ce vor fi întru mărturie, omul să fie de 
15.31, şi aşa să între întru nuntă; iară muia- 
rea să fie, de 12 ai; aşa şi acesta să se ducă 
nuntei, iară după vreria şi după pohta părinți- 
lor eï, ca să fie preunată după mărturie multă 
şi cu blagosiovenie. 

` De opriri. 

Şi céļia ce se opresc, sunt aciastea de la 
sfănta botejune naşul de fata lui cea botezată, 
şi de muma eï, şi de sora el; iară de alte ru- 
deni! de pre mumă şi de pre tată; nesce féte 
ca acâlia, nu se oprescă de cătră rudeniile 
naşului a se însura. 

Ure cine va, boteza o fată; şi după acţia o 
va lua nevastă după- feciorul lui să se des- 
parţă unil ca aceia, şi de vor fi svătuit acâsta 
pătinţii, să se pocăiască. 

Iară, să fie în scire, şi de rudeniile trupesci 
părinții cătră feciori şi feciorii către părinți 
iară şi frați către fraţi şi aceşti feciori, ce se 
chiamă veri premari aşijderea şi aceşti feciori 
ce se chiamă a doï veri, şi ce sunt aï treil; şi 
aceştea toți nu se cade a se înpreuna nuntei, 
iară feciorii al treil veri premali, să se străngă 
şi să se înpreunâze nunteï culége. 

Stepena de întăiii, 


Ascultă şi să scit, că tatăl iaste cu fiiul, şi 
fiiul cu tată ce iaste stepena cea de'ntăii, 
cumu'ş fu stepena cea dentăiă de nascere, 











„stepene; cum sunt acâste doao stepene că nas: 
cerea se chiamă stepena, eum te ară întreba re 
cine Şi țI-ară grăi tată-tău ce stepenă ți iaste, zii 
întăiă, că maŭ născut tată-miei, şi fu acestă, 
stepenă întăiu, şi iată stepena cea de'ntăii, 
iară de'ş va zice moşu-tău ce stepenă'ţi fu zii 
lui a doa, că moşu-miei aŭ născut pre tată- 
mieă şi iată o stepenă. iară tată-mieă maŭ 
“născut pre mine şi iată iaste stepena întăiă 
a doa nascere, dirept actia a doa stepenă 
"ml iaste moşu-mieă, cum am zice la ară- 
tare, deci începe a te sui pre scară, şi veri să 
calci pre spiţa cea de întăiă, şi acâsta iaste 
câia ce grăim tată] iaste stepena cea de întăi 
şi după acéia pășasce den stepena cea den- 
tăiă şi pasă în sus spre a doa spiţă, şi după 
acâia dentru stepena cea den'tăiă veri păşi 
şi veri merge spre a doa stepenă în sus, şi de 
acésta grăim că iaste a doa stepenă moşu- 
mieă deţ'va zice, dară, fraţii tă! ce stepen'ţi 
sunt zij lui că și aceştia'm sânt a doa stepenă 
că pre mine maŭ născut tată-miei, şi fu spiţa, 
cea de'ntăii o nascere, şi aşa născu şi frații- 
mi, şi iată doa spiţe,iară în chipul verilor pre- 
mari, după conoscinţa rudenii ce'ş sunt a paz 
tā stepenă, ce nu se cade nice se cuvine a se 
împreuna nuntei, aşijderea, şi feciorii verilor 
-premari, fiihdu'şi a doi veri săntu'şi a şesia 
stepenă, iară nice aceştea nu se cade a se în- 
sura unul cătră altul; iară de se vor tămpla 
aceşiea a fi nuntel, învaţă legea, să se despartă 
şi mai vărtos să se pocăiască, aşijderea şi 
feciorii al doilor veri, sunt şi aï trei veri, şi 
sunt a opta spiţă şi nice aceştea nu se cade a 
se lua SETI tare: de se vor şi tămpla uni! 
ca aceștia a fi nuntel cu nesciinţă, saă cu re 
ce lucru ne sciut, aceia iată „să nu se desparţă, 
ce să petrecă, însă se cade acestora, de nisce 
păcate ca acéstia să se grijască de'post şi de 
milostenie, de acâstă tămplare fără de voia, 
iară să se socotescă acestea nice întrun chip să 

u fie, iară se lasă nascerea şi rudenia de la 
ecioril a trei veri, şi de acolia pănă în a opta 
stepenă şi déciia, fără de certare toți să-se-ia 
nuntei, iară în lăuntrul a opta spiţă, să fie 
nuntă ce se zice feciorilor al trei veri, că a- 
ceastă rudă se chiamă pănă în a 8 stepenă; 
iară de se va tămpla acestora cu nesciință 
nice într'un chip a fi aceia să se desparță. 

Deci şi aceştia sunt rudenia şi nascerea de 

sănge Şi de acesta, am scris, $i am lăsat întru 
vedere la arătare. 


Iară acesta e de nuntă și de rudenia 
nuntei : 
Ce de rudenia nuntei, siminţiia cea sciută 
iaste acâsta ; să nescine va lua o muiare vă- 
duo şi va avea acea muiare, o fată de alt 


www.dacoromanica.ro 


112 


bărbat, iaste și acestuia fată ca şi acei! mueri, 
şi i se cade lul să se ferâscă de dînsa forte, 
cum ară fi fată lu! aşa şi maştehului de mu- 
jare fiului săă, şi fiiulul de maştehă-sa și 
cumnatului de muiarea frăţini-săă şi so-$ 
crul. s 
«`. Fiiul cu mare frică să caute pre fața măi- 
nisa şi să! facă cinste de pururea. Și tatăl s 
se ia aminte de chipul fétet lui, şi să se soco 
tescă, aşijderea, şi fratele de sora luï, să se i 
aminte pre sine. 
“ară de rudenia nuntel, dece câlia ce am zis 
mal sus, cănd vor fi de se vor aduna spre cu- 
"scrii, ce să se întrebe nuntel, pe amăruntul 
să se cérce ca să nu se tămple rudenia nun- 
tel a fi, ce se zice cuscrie. 
» Cade-se cu spunere şi cu cercare și cu în- 
trebare multă cum învaţă dumnezeiasca lege, 
că sunt cuscri! şi întăiă şi al doi, şi al trei, şi 
să cade de aceştea, a se socoti. 
lară se cade a se sci şi de acâsta, că fieș ce 
soție ce se zice bărbatul şi muiarea, deci pă- 
rinţii omului tatăl şi muma şi fraţii, și pă- 
rinții mueriï lui şi al frațilorei, chiamă-se cus- 


crie întăiă, iară a verilor premari, bărbatului. 


şi muerii lui acestea, se chiamă a doa cuscrie, 
iară al dor veri a bărbatului şi a muerii, săntu'ș 
a treia, cuscrie, deci şi cuscril cel de'ntăiă că- 
tră curscria cea mare, şi aï doii nu se cade 
înpreunări! fratelui, aşijderea şi fiiul saŭ fra- 
tele omului să se amestece cu verii mueril 
luț; iară aï doï saŭ al trei veri al omului eu 
al doi şi cu aï trel veri ai muerii lui ne o- 
prit să se ia şi să se amestece. 


De zece stepene. i 


Deci pentru ce am zis, de rudenia stepene- 
lor, şi de rudenie de sănge şi de părinţi, iară. 
grăim pănă se umple a opta stepenă unchi! 
și ruda, să fie socotință într'ânşii să nu fie a 
se lua nunter; iară den rudenia nuntei, ce se 
zice de cuscri iaste aşa : pănă se umple rude- 
nia amăndoao a omului'şi a mueri! în 7 spiţe, 
ce se zice de va avea muiarea bărbatului văr 
premare, iaste şi cu bărbatul acei mueri a 4 
stepenă; iară fliul văru-mieii premare, iaste'mi 
nepot de văr premare, şi nu se cade să se ia 
cu verii muerii mâle, cum nice frate-mieii 
cu sora muerii mâle, nice cumnatu-mieii fra- 
tele muerii mâle, nu se cade să seia cu ve- 
ri'mi premari; nice cu nepoții’ mi, nice cu ne- 
poţii fiiului miei, nice veri premari a fiului 
mieă nice al doi veri ce's rudă mueri! mâle 
că muiarea cu fraţii el sunt a doa stepenă; 
iară bărbatul eï cu verii premari ai eï sän- 
tu'şă a patra stepenă, şi acâstă adunare de a 
4 stepenă, şi nu pâte fi într'Enșii amestecă- 
ciune nuntei, numai de nu vor fi pănă la 
măsura a şaptei stepenă, nice nepotul muerii 
mâle nu pote lua fata surori-mea, că mătuşă 
mare se châmă ce se zice frate şi sor; deci 












iară de y: 


PRAVILA BISERICEASCĂ 


fratele maici mele iastem' unchii mare şi 
iată iaste a trea stepenă după măsură, așijde- 
rea.şi sora, maicel mele iaste'mi léle mare; iară, 
vara premare sai vărul premare al maicel 
mele, iaste'mi unchii mic și léle mică; iară 
de'm sunt aï trei veri ori feciorul ori fata ne 
riți să se ia cu feciorii a treiloru'mi veri. 
' Să nescine va boteza un cocon, și'l va lua 
după fata, lui, să se desparță şi preotul ce” va. 
blagoslovi pre dinşii să se scoţă că finul na- 
şului, după duhul sfănt "1 iaste fii. 

Să nescine va lua o muiare şi va zăcea cu 
insă şi după actia se va spurca şi cu sâcră 
sa, acea sâcră să iasă şi să se pălugărâscă în- 
tr'o mănăstire şi să slujască lui dumnezeii 
pentru sufletul eï; iară acel bărbat să petrâcă, 
cu muiarea, lui şi să robâscă derept acele pě- 
cate în 1b al, să ia certare de la duhov- 
nicu săi. 

(91) Nu se cade în postul cel mare, pome- 
nire mucenicilor nice botejune, sai cununie, 
numai sămbăta şi dumineca, să se facă po- 
menirejsfinţilor, şi morţilor, și botejune; iară 
de se va t&mpla vre-o t&mere de mârte, 6re în 
ce zi să se botâze coconul. 

i (92) Invăţară săborul sfinților apostoli, şi 
sipi pre ugodnicii părinți, a treia nuntă să 
pu fie; óre ce preot va sci acesta, şi va blagos- 


lovi a treia nuntă, să se scâţă de în preoție. 


re cine nu va face feciori cu muiarea lui 
cea de'ntăiii nice cu a doa, acela să se lase dea 
se mal însura, să iară muri lui şi a doa mu- 
iare, să petrecă aşa lui dumnezeii întru curăţe; 
fi tacă de 35 de ai erescutul lui, și 
se va însura iară a treia óră, unul ca acela să 
aibă pocaanie 5 al, şi după acâia să se pri- 
ceştuiască, iară de va fi tînăr, de 30 de al, să 
aibă pocaanie 3 aï; iară de va fi de 45 de aï 
saii de 50 şi va face acesta, unul ca acela să 
nu'l priimăscă sfănta şi cinstita biserica lux 
dumnezeii ca pre un înşălătoriă spurcat şi să 
aibă certare cu 7 al; în pocaanie mare să se 
pocăiască şi la sfintele pasci să ia pricâştenie, 


ară de va cuteza vre un preot să'l pricestu- 


iască pănă nu'ş va umplia pocaanie pănă în 
7 ai acela, iară să înc6pă a se pocăi ca să'ș 
umple 7 ai, iară acel popa de va face acâsta, 
tu scire, acela să se oprescă să nu slujască 
în óre cătă, vreme, că nu se cade preotului să 
fie batjocoritoriii lui dumnezeiă. 

Cine nu grijasce, şi obidiasce tocmtla 
finților săborul lu! a totă lumea purtătorii 
e dumnezeire părinţii noştrii. câlia ce le toc- 
iră şi alcătuiră cu duhul sfănt, şi săbor den- 
u t6tă lumea, şi şalte săboră dentru biséï 
eci mari și dentru polate împărătesei ce e- 


la o vréme se adunară în lăuntru în cetatea 


lui Constantin sfinții părinți, şi întru bisére- 
cile c6le mari despre răsărită, în cetăţi mărite 
și de acesta scriseră pravilă fórte cu nevoință, 
şi cu răvne şi cu jelania sufletului pentru a- 


www.dacoromanica.ro 


DE bA 


adeverita pravoslavnică credința oreștinâscă 
céia ce o cr&dem şi o mărturisim, că cu aju- 
toriul și cu putârea şi cu facerea, duhului sfănt, 
acâstia, tote le tocmiră şi le ziseră, şi le pu- 
seră, iară cine nu le va crâde şi nu va griji de 
acâstea anathema, rip. 

Să fie la scire, că óre cine va lua muiarea 
frățini-mieii şi va avea acea muiare fată de 
alt bărbat, neputință-mï iaste mie a mărita à- 
cea fată, nice fata céta ce va fi dentracéia 
fată, ce se zice nepótă de cumnat, ce au fost 
născută de alt bărbat. 

Să nescine va face précurvie şi va despărți 
muiare de bărbat, și va vrea să o“ia pre dinsă 
muiare, de o va lăsa acel bărbat al et de'n- 
tăi şi acela să o ia pre dinsă, ce să nu gu- 
teze niminea al cununa pre dinşii, că o nuntă 
:a, acesta o gonâsce departe sfăntă bistreca 
ul dumnezeii, că iaste spurcată și cum se 
zade pocaanil. 

Invăţăm, cine va fi tălhariă fost saŭ fur, 
sau eretic, şi Va veni la pocaanie, cadense de 
yururea preste tot anul a'l ispiti pre dinsul, şi 
a'l învăţa şi a'l întreba, aŭ dOră cum va iară 
îl bagă vrăjmaşul la inima lui acel lucru r&ii 
de'ntăiă, şi aşa să vie curat cătră sfănta pri- 
ceştenie, ca să nu’ fie mal amar aceluia şi 
celuia ce'l priceştuiasce pre dinsul, că dum- 
nezeiria. spre spăsenie şi spre perire iaste 0- 
mului, împrotivă cum “vine nescine şi se a- 
propie cătră acâsta, ori după destoinicii, orí 
după nedestolnicii. 

(94) Ore ce călugăr fără de nice o nevoe 
merge unde va, sai ne trimis de niminea şi 
va merge şi să va întreba de credință ori în 
ce chip. şi de acâsta va fi gălcâvă niminea ne 
voindu'], uni! ca acela să aibă pocaanie. Ce 
nice să făgăduiască ceva a om mirén în 
lume, nice să judece, nice să fie mărturie de 
vre un lucru mirenesc. 

Preotul de se va ţinea în curăţie, acela să 
nu aibă în casa lui nice cum muiare, nice 
striină lui nice rudeni! numai mumă sai soră, 
saă fată; iară de ya face acâsta de nesciinta 
luă acela să se certe de la episcopul şi de alţii 
al clirosului, și să gonâscă den casa lul acea 
muiare ; iară de nu va asculta el să se scóță 
den preoție. 

Episcopului să nu’ vie vre o muiare n6p- 
tea, pice săngură întru ascuns de pururea să 
vie către dinsul muiare ; iară de va încâpe e- 
piscopul a face acesta să se scóță. Episcopul, 
sai mitropolitul, saŭ patriarhul, ce el de 
turma lui nu va griji şi nu va umbla, de pu- 
rurea întru ținutul lui să întrebe tot creştinul, 
Și nu! va certa, şi nu! va învăţa. maï chiar 
şi maï vărtos cum i se cade lu! şi să întrebe 
și să înveţe toţi preoții şi pre diaconi, şi pre 
cetei, şi acâsta nu o va face arhiereul ori 
cum, să se scoță den cinstea lui; nu se cade 
unii ca acela, să pască turma lul dumnezeii, 


www.dacoromanica.ro 


GOvoRA 113 
îl văţăm fieş ce judecătorii să asculte de 
tótă judecata episcopului, ca să nu măhnâscă 
bisereca lui dumnezeiă ce iaste județul episco- 
pului cum s'a tocmit să alâgă biséreca; iară 
sunt şi alți judecători, ce n'are putere spre 
dinși! episcopul, ce înpărații și boiaril! după 
| dereptatea şi adevăr, însă pentru îndirepta- 
rea cea maï bună, și pentru adevărul cela 
ce iaste, de multe or! și județul înpărătesc și 
boeresc se dea supt puterea bis6reci!; că iată 
cum s'aiă tocmit de sfinţii apostolu, și de o~ 
godnicii purtătorii dumnezeirii părînă, că şi 
înpăraţilor, şi boiarilor le iaste județ bisereca 
lui dumnezeii cea sfăntă de t6te tocmeiele 
câlea ce óre cănd li se tămplă; derept actia şi 
alte îndereptări multe ce li iaste a să îndi- 
repta şi a se întreba de sfănta bisereta luï 
| dumnezei; zis fu cu duhul sfănt a tot episco- 
pul mare și mic, multe întrebări şi cercări cu 
săhorul să fie destoinic cum se: cade episco- 
pului; unile ca acâstia să rădică pre episcopul; 
fieș ce episcop ce pu va avea dar nice cuvinte 
dumnezeesci, nice să se priimescă la episco- 
pie ca unii ca aceia a pasce turma cea grăi- 
tore, şi sfănta, biserica lui dumnezeii a o în- 
derepta, nu pot. ca să nu se piarză şi pre sine 
şi altora solitoriŭ se le fie întru peire. 


(95) Feciorul tătini-săi, nu se cade să” 
mărturisescă ori de ce lucru, nice de r&ă, nice 
iară de bine, aşijderea, şi tatăl fiu-săă; că u- 
nora ca acestora, niminia să nu le ia cre- 
dinţa. 

Ore cine va vrea să'ș aducă mărturie de 
Ore ce lucru lut'ş, acela să nu aducă de în ru- 
deniile lui a mărturisi, ce striint, iară rude- 
nia lui niminia să nu o créză; iară să aducă 
de tâte mărturiile, să nu mai multe încai trei, 
ce ăntăiu să li se jure ca să le spue adevărul 
şi după acâla săi mărturisescă ; iară mărtu- 
riilor li se cade să fie aşa cinstiţi, şi cu bună 
smerenie şi să fie cu t&merea lui dumnezei, 
cu lucrure bune, că uni! ca aceștia se tem a 
se jura şi mărturisesc adevăr, deci uni! ca a- 
ceştea, se cade axă crâde. 

Fieș ce episcop să n'aibă putere a opri pre 
yman de la sfănta priceştenie, pănă "1 va 

la aratare înaintea tuturora, poviastea. gre- 
galei lui, şi să se judece lui de tot săhorul 
tocmelelor înaintea a tot clirosul, să desfacă 
cărţile cele dumnezeescă sfănta pravilă. 

Episcopul de se va scâte dentru episcopiia 
lui pentru óre ce lucru, şi iară va șădea acela 
şi va încâpe a da mită, ca să ia iară episco- 
pia lui cu mită, unii ca acel episcopi să se 
gonâscă dentr'acia cetate unde petréce, și 
ceia ce'! umblă lu! şil pun şi aceia să se ru- 
șineze ca de nisce de netrâbă, şi după aceta 
acel episcop să se ducă într'o mănăstire 6re 
carea de ascultare igumenului, ca de va fi gre- 
şit ceva, bis&recii lui dumnezeu întru episco- 


8 






114 


pia, lut, acela iară întru acea, ascultare să'ş 
curăţescă greşalele lul. | 
„ Aşijderea igumenul să 'socotâscă lul unile 
ori întrun chip, altele orl într'alț chip, că se- 
cade al măngăia pre dinsul şi a't cinsti. 
(96)Ore ce preot e dentru cej de cinste și cre- 
dincios bun şi se va înşăla, şi pentru óre care 
plată va mărturisi mărturii mincinose, învă- 
țăm acestuia să se delunge de dumnezeiasca, 
slujbă 3 aï, şi să. mârgă într'o mănăstire, și 
să se desfăteze cu călugării, şi să slujască cu 
fraţii mănăstirei doao zile, saă 3 săptămăni, 
iară întru, bisârecă pănă va fi cu călugării. 
pănă va umplea 3 al, şi să” iarte lui greşalele 
și iară să mârgă la cinstia, lui, 

(97) Ore ce muiare se va yedi de óre carii, 
că pre bărbatul éy Vai pierdut cu otravă sai 
cu alt 6re ce, acâia să se cârce, óre iaste ade- 
văr, déciïa să se dea muncii, şi jăhuită să fie 
avuţiia eï, și mal nainte până nu se va sci 
cu adevăr, niminia să nu o vateme pre 
dinsa. 

(98) Nu se cade nice se destotasce pre om 
a'l osăndi ori în ce chip, de nu se va fârte 
scula spre dins, multe mărturii să mărturis6- 
scă, la arătare şi la adevăr de greşala omu- 
lui aceluia, şi atunce să'l judece după toc- 
méla bisériciï; iară să nu îndrăznâscă, cine 
va cu fre o pohtă a lu! a'l judeca, sai a'l o- 
săndi şi să/'l tragă şi säl apuce; că cine se 
va bucura de un lucru ca acesta, să fie lepă- 
dat ce se zice anetema. 

(99) Ore cine va afla fre o r6bă, saŭ slo- 
bodă ce fără de voia eï o va nevoi, sai o va 
amăgi cu 6re care sfét drăcesc, şi va vrea să 
o întorcă dentru creştinătate întru óre care e- 
res, ce se zice într'o împărechere, unii ca a- 
cela morții să se osăndâscă, ca pesce vrăj- 
mași aï lui dumnezeii, şi al creştinilor. 

(100) Cine va fura vre un om al 6re cărul 
saii cucon al 6re cărul şi'l va vinde, măinile 
lui să se tad. 

(101) Preotul să nu se jure fieş ce jurămănt, 
nice mic, nice mare, nice cu/roe, nice fără de 
voe; iară de va face acesta, să se scóță. 

(102) Ore cine'ş va afla muiarea lui pré- 
curvind cu alt bărbat, şil va ucide spre 
morte, acela să se gonescă întru gonire, ca 
un nemilostiv și drac, şi jumătate de averea 
lui să ia hisereca cea mare. 

(103) Fieș ce archierei ce va mănca însuş 
dobănda ţărcovnicilor, iară clirosului nu i va 
da nemica, să'l rușineze pre dinsul înaintea 
archiereilor și a boiarilor. 

(104) Cine va fura ceva curund, şi iară se 
va afla să i se ia luï doao ori, iară de se va 
afla după pătru cinci luni, să i ia lui de trei 
Ori, iară după un an să ia lui de patru ori. 

(105) Cine va săpa. grópă şi morţii creştini 
i vor dezgropa unit ca aceia să se dea pre o- 
săndă. 











PRAVILA BISERICEASOA 


(106) Ore cine va sili da nevoe ọ muiare, 


saii o fată óre care spre spurcăcinne; iară 
încă nu O va spurca, să i se dea aceluia 40 
de toiage, iară de o va spurca aceluia tot ju- 


dețul cela ce am sectis mal nainte să i, se ju- 
dece lul. f 

(107) Preotul de i va face muiarea luj pré- 
curvie, acela să se călugěréscă într'o mănă- 
stire, şi să i se ia den zéstrele el a 3 parte; 
iară doao părți să se lase feciorilory'ş de va 
fi născut; iară de nu va avea cuconi, acela, să 
j ia jumătate den zâstrele el, iară ia să se că- 
lugěréscă; de nu va vrea să se călugărescă, 
ce va vrea să înble așa slobodă; iară acel 
popă să nu'i dea den zâslrele ef nice un păr; 
iară, de va vrea popa iară să o ţie el să se 
lase de leturghie, 

(108) Nu se cade a se cruța nimenea de 
morte, cine nevoiasce de nevoe spre spurcă- 
ciune de nevoe întru curvie, ori fată ori mu- 
iare măritată, ori călugăriță; şi aşa cine va 
spurca cu sila, iară încă de nu o va spurca pre 
dinsă şi'l vor prinde să] bată cum am zis și 
săi tae nasul. 

(109) Călugărul de'ș va läsa călugăria, lui, 
şi va mérge la lume; să'l prinză episcopul, şi 
să'] lége; şi să'l slobozâscă în mănăstiriă cia 
în ce au eçit și de va avea nescareavârea 
lui şi acâla să o lase cu dinsul într'acea mă- 
năstire; şi iară, de va fugi de în mănăstire și 
va, lepăda călugăria, iară să% facă lui aşijde- 
mia; iară de va fugi şi a treia óră, iară să'i 
facă luí aşa; iară a patra Gră, să} lase să um- 
ble cum va vrea; şi însuși greotatia lui să'și 
o porte. 

ălugărul de va fi adus ceva într'o monas- 
tiră. şi va da bis6ricil, şi iară va vrea să iasă 
dentr'acea mănăstire într'altă mănăstire, sati 
întwalt loc; să nu i se dea lui nemic dentru 
avâria lui; numat cel vor fi cruțat fraţii pen- 
tru dumnezei, numai să”! dea acâia pentru 
duinnezeiă, şi pentru liubov, ce să nu iasă, de 
la pustrigul lui fără de-o nevoe mare. 

(110) Cine curvesce cu dobitoc, să i să tae 
luï trupul, ce se zice. mădulasiul cel de ru- 
şine, că cu dinsul aŭ făcut fără de legea prea. 
fără de légi. 

(111) Ore cine ascunde tălhariă, şi! va pi- 
tula; să nu se judece el de lége, ori furul ori 
ucigașul, aceluia să i se ia tótă avâ ea lul. 

Č ne va pune vre un călugăr în mănăstire 
de slujba Ore căril slujbe, şi nu o va face pen- 
tru dumnezei, ce'l va sci pre dinsul furănd şi 
străngăndu'şi luï ceva, pre acela să/l ia fraţii 
de în casa bisâricii, şi să] ruşintze înaintea, 
tuturora pre acel călugăr, şi să’l ocărască şi 
să'l mustre. 

(114) Cela ce nu lubésce la Omeni, 2 al să 
se pocăiască şi metanit căte 36 de zi. 

Cine răpâsce muiare, şi ceia ce alérgă cu 
dinsul; 3 al pocaanie; şi metanit 36 în zi. 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 115 


Tară popa cela cei priimesce, pre dinșii, să | sfănt óre căruia, şi nu se va indeletnici să 
“se gonéscă de la biserică, și de Jeturghia 1 an; | mârgă, ce va mérge şi va blagoslovi numaă 
și metanii o miia în zi, cu învățătura lui, de va fi un bătrăn cu bună, 

(115) Gine ya mânca păine şi vin, şi se va | smerenie să grăiască de bine, el să grăiască 
priceștui să se pocălască, 1 an, şi metanii | ori diacon ori ceteţ, că şi domnul nostru Is. 
1A în zi. Hs. mulţi den apostoli nu avea preoţie ce în- 

Cine va lua certare de la duhovnicu săi, |! văţa de boteza. 
ca să nu se priceștuiască, si se va priceștui |- (123) De va veni un coeon spre mórte; şi 
să se desparță de bisérică, în 3 al, că se eade | vor chema părinţii lui pre preotulsă'] hotéze, 
cela ce’l legă să'| dezlége; iară de'l vor lega | şi de negrija preatului va muri nebotezat, a- 
alţii, iară alții șă! dezlege; de se va pocăi să | cel păcat iaste pre popa; iară de va grăbi preo- 
se priiméscă la. priceștenie, că scris iaste, | tul şi daca va veni iată'L va afla spre mórte,să’l 
cine vă veni către Mine, nul vgiă scâte a- | stropescă cu apă de la Kro measte, şi să ce- 
fară. tescă molitvele spre dinsu.câle de botez, şi aşa 

(117) Ore care om, saă muiare 'ș va lăsa | cu dumnezei iaste botezat; iară de va muri 
duhovnicu-săă fără care vină şi se va ispo- | nebotezat cu negrija părinţilor, acel păcat în- 
vedi la altul, să se desparță de bis6rică cu | şiși aceïa’l iaŭ; deci să aibă pocaanie 2 aï și 
cela, ce'] priimesce pre dinsul, că grăiasce în- | metanij, 36. 
vățătoriul-miei, Pavel, şi mărturisitoriul bi- De va muri coconul aprâpe de părinţii lu! 
sérici să aţi avea o mie de dascali, ce nu vă | şi nehotezat, de trei zile, să aibă pocaanie 
sunt toți părinţi, iară tocmâla Jăsăril lui sunt | 6 ai; metaniï 500. 
acâstia; de va fi Eretic, saă curvariă, saŭ mă- lară de va fi botezat şi se va sugruma, între 
reţ. ei 3 ai, metanie 300, 

(118)De va lega preotul pre un voinic;şi voi-]  Muiarea ce va face fre-o pacoste coconuluă 
nicul se va încinge cu armefe lut; de va lega | el, ce se zice de va cădia vre într'o neputinţă 
pre preotul, iară mai nainte pănă nu se vor | rea; să se pocăiască 1 an; şi metanii 50, Mue- 
erta unul de către altul, nice unul să nu serii cei va cădia coconul cu nesocotința ei, 
dezlăge de înlegătură; iară voinicul de va tréce | dentro nălțime óre caria și va muri; pocaa- 
dezlegaria preotului, să se pocăiască; aşa şi | nie să aibă 2 al, și metanit 150. , 
preotul de va fi prost; pentru ce că voinicul| (124) Muiarea ce'ş va bate coconul eă; şi de 
cel de ăntăii, iaste preotul. că dumnezeŭ iaste | năprasnă va muri; 6 al şi metanii 150 în zi. 
maï pre desupra de toți şi slugile lui sunt maž | Muiarea ce va nasce, şi de'ş va sugruma fe- 
de cinste de toți mirenil; iară preotul iaste | ciorul ei, pănă la morte să se pocăiască, luni 
dezlegătoriă ântăii, să, se ţie de leturghie, în | miercuri, vineri, numai păine şi metanii căte 
15 zile, că aŭ răsipit învăţăturile sfinţilor pă- | o mie. Ore care muiare va bea erbů, să nu 
xiați. nască coconi, 7 ai şi metanii 200. 

De va ântăiă lega voinicul pre preotul, să |  Muiarea de va încépe, şi nisce farmece 6re- 
mu se asculte, iară acela să se desparță de | carele va bea să se scură; ca să lépede încé- 
pricéştenie, 1 an. peria dentrănsă ai 8 şi metanit, căte 367; iară 

(119) De va blăstema preotul pre o muiare, | de i se va tămpla eï a muri să nu se îngrâpe, 
şi muiarea, de va, îndrăzni împrotiva lui de va | (125) Muiarea ce va fermeca striinii şi pre 
blăstema, pre preotul, anathema să fie; iară | al ei; al 9 metanik cinci sute în zi. 
după vreme dei va părea rěň 3 ai să se po-|  Muiarea otrăvitore pănă la mórtea eï să se 
căiască, şi metanil căte o mie şi cinci sute. | pocăiască; şi metanle căte un tuntrec în- 

(120) De va blăstema diaconul pre preotul ; tr'o zi. i i 
saă poddiaconul, sai ceieţul, se nu se asculte Striga în 7 ay; şi metanie 400. 
ce să”! bată pre dinşil cu légea învățăturilor | (126) Muiarea de va zice preotului un cu: 
bis6recii, de 12 ori ca pre nisce slugi maï mici | vănt r&ă de ruşine, să se de bisârecă 3 al go- 
ale preotului; iară de iaste învăţătura lor de | n6scă. _ 

Ja arhierei să” priiméscă pre dinşii. Muiarea de va învăța pre popa de letur- 

De va şădea diaconul şi va blagoslovi pre | ghia lui, saă de ciasurile cele ce sunt lui fă- 
preotul, să se părăsescă den diaconia lui în | găduite. de va fi forte tinăr; iară ea va fi înțe- 
6 luni, ca un neînvăţat, şi facă în zi căte |léptă, iară del va învăţa, şi de putere, ori să 
150 de metanii; că se închipuiasce iudei ce el [se părăséscă. ori să se desparță, iară de se 
şăzu cu învățătoriul, şi cu apostolii cei mai va pocăi 6 luni să se pocălască şi metanie 
mari ântălu'ş întinse măna în solniță. 1000 în zi; aşijdera şi omul ce va birui supt 

(121) De va şădea omul miren, şi' va bla- | acestă putere; aşijderea să se certe. a 
goslovi popa, să i se oprâscă lui să nu guste| Deci pentru ce de'nceput omul şi muiareai-aii 
vin şi unt, în 3 săpt&măni, și metanii, căte | făcut dumnezeă,ca lumia să vilaze Lui'ş, Şi oci- 

100 în zi. na lui. datu-s'aă muieril o tocmelă óre caria a 
(122) Preotul chemat la pomenirea unui | se vedea, ca diînșsă în tâte lunile văzutele la a- 


www.dacoromanica.ro $ 


116 -PRAVILA BISRRICRASCA 


rătarele face înc&perla ce iaste; ca nu cum | mănca sănge, căzură înprejurul bis6recil; ca 
grăesc 6re caril; că muiarea, ispitesce nasce- nisce portari 6re carl i se întimpina de pre u- 
rea de la om; iară de la muiare nu iaste ne- “na, şi arunca arme; și Gmenil forte înhiseră u- 
mică, iară să arată ce iaste că sănge prii-| şile tare;iara înlăuntru sta ómeni și muerile, şi 
mésce de la muiare, celor se châmă ameste- | daca se dede sfănta priceştenie, auzi preotul; 
carea săngelui, și trup de la om, ce eï se chia- | şi văzu ce se tămpla și zise, greșala mea iaste 
mă și trupeni. Š şi a namea; acest întunérec de paseri pentrw 
Deci că întru l6ge vâche fu zis, în 12 zile | mine veni; şi spuse înaintea tuturor ómeni- 
să se feréscă bărbatul de muiare, ca să se | lor; şi aşa strigară toți Gmenil ru nom'asn, ȘE 
curăţescă să nu se spurce; iară noi mal chiar | deschiseră porta cea, mare şi eşiră, şi nice u- 
am ales pănă așasa saă pănă a opta curăţie | nul nu fu văt&mat de pasări; și așa toți óme- 
deplin învăţăm a ascepta, ca să facă nespur-| nii eşiră, iară maï apol de toţi şi muiarea. 
căciune ha să nu fie, pentru ce că tâtă face-! preotului începu a eși. şi încă fiind între uge 
rea, lui dumnezeii iaste bună şi nemică nu ejo răpiră, şi pre am&runtului rupseră trupul 
dea, lepădarea, ce no! maï mult pentru cură- |ï cu 6sele, și întru gurileloru '] luară de zbu- 
p RS adunarea, sfintei bisérecī și a le- | rară. Acéstă prea slăvită vedere ni-o spuse 
urghiei și a priceştenil. noua, preotul cu scriptură către folosul nos- 
Iară învăţăm după tocmâlia ce aŭ muerile 1 tru, dirept acéia se cade cu luare aminte tóte- 
afară, de bisérecă să stea 8 zile, afară den | să se facă, că nu într'o părsre bună întru hit- 
privdorul bistrecii 3 zile, în lăuntrul în 5, ca | leșugul păcatului să fie. 
să nu'ș smintâscă dumnezeirea. (129) Muiarea mai nainte pănă nu se va 
(127) Cralea, ce vor avea aşa și vor vrea să | curăţi, de tocmâla ce” iaste el, prescuri să 
între în bis€recă sau va întra, să aibă pocaa-| nu facă, nice să se atingă de dinse nice în-- 
nie 3 aï, să nu se priceştuiască şi metanii | tr'un chip. 
100 în zi. Cine'ş are tocmela ei, şi va ajunge la sfră- 
Ore ce muiare va intra în bisârecă, şi a- | şitul morții, priceștenie să i se dăruiască ne- 
colo i se va vede: tocmâla eï şi de va sci în- | oprit. 
tracel cias şi va eşi păcate ware; iară de se va| (130) Muiarea daca va nasce şi o va ajunge 
înțăl6ge şi va petrece pentru rușinia 6meni- | sfrășitul morţii, să i se facă molitva şi să i se- 
lor, şi va lua şi anaforă, să se desparță de| dea priceştenie, și de va boli și iară va fi să- 
bisérecă şi de priceştenie 6 luni şi metanil| nătâsă 40 de zile să se postâscă şi în 50 de 
50 în zi. zile să se priceştulască şi să facă în tâte zi- 
(128) Muiarea céïa ce i se va părea a se | lele căte 40 de metanit. 
ţinea de cătră bărbatul eï de tocméla trupului (131) Cine va piarde ceva al lui şi va chema 
și va mérge bărbatul eï de va curvi ori cu o| vrăjitoria de o va întreba 4 al, să se pocă- 
muiare oră cu dobitoc cum se va arăta după | Yască, şi inetanii 66. 
vina, lui, şi acel păcat spre mularei se întârce; | (132) Cine pârtă farmece și érbī la gruma- 
derept actia învăţăm cine va Vrea să se ţie | zil lui, are parte de slujirea bozilor, iară de 
cu voia bărbatului eï să se ţie, şi omul aşij-| le va lepăda de la dinsul să se priimâscă la 
derea şi el cu vola, muerii lui să se ţie; ca să | pricâștenie; iară de le va tot purta acâstea. 
nu fie ținére lor întru greşală, „deci acestea după învățătura de'ntăiă şi după a doa, şi de- 
aşa li se tămplă lor, ca celea ce curvesc şi| nu va vrea să le lépede de la dinsul, să se- 
ca precurvarilor, şi ca celora ce cu dobitó-| desparţă de bisérecă. 


cele aŭ păcate. (133) Cine cumpără ceva şi o farmecă spre 
ferinţă, saŭ să se socotescă pre sine, saŭ cu- 
Povest de un preot. vinte de la proroci mincinoşi, de la cera ce'g 


Că am aflat o povâste așa; iară s'aii tăm-| bagă şerpi pre în sănurile lor, vrăjitori se 
plat de o am socotit, şi o am şi scris; un preot | chiamă şi înșălători de 6meni, ce pre dînşii i 
óre carele era într'un oraş şi avea muiare; | fruntéză domnul şi dumnezeulii nostru de le 
ce era şi tineri amăndoy; şi ajunseră pănă în | zice : socotiţi-vă de proroci mincinoşi, ce vin 
sămbăta cea mare sara. şi tote după tocmala la voi întru haine de óe, iară den lăuntru sunt 
prazneculu! găti preotul, şi séra se culcă în |lupi răpitori. dect ori să se părăsâscă, oră să. 
pat cu muiarea lui, iară îl veni lui războiul | se desparţă de bis&rică. 
de la dracul cel de curvie; vru să se amestece | (134) Cine'ş adapă feciorii luï dentru acéle 
cu muiarea lui, iară ia nu'l lăsă; deci se sculă | cuvinte, de nu sunt creştini nu le e păcat, 
şi veni şi fu cu un dobitoc, şi nu scila muia- iară de sunt creştini 1 an să aibă pocaanie și 
rea, lui; iară strălucind sfănta duminecă a | metanie căte 36. 
pascilor, şi făcu utrănila preotul; făcia şi le-| Cine va fura sfănta, ce se zice cărți sati şi 
turghie și era cu dinsul toţi 6menii; iară după | vasele bis€recii va fura, pocaanie 2 ai, şi me- 
rădicarea, păinii cei dumnezeesci şi după pri- | tanii, 150 în zi. 
ceștenie, nooră de pasări în multe chipuri ce! (135) Cine ia lumină și tămie, sai zavâsde: 


www.dacoromanica.ro 


DE L4 GO7084 


pănză ce se aduse către credința bistrecii, 
post 1 an, metanii 50 în zi. 

(136) Cine ia dobitoc ca să m&rgă la lucru 
«de la vecinul lui, de se va tămpla a muri do- 
bitocul, pănă va mérge la loc, pănă unde” 
iaste â'l pune, să nu’ Jia lu! nemica, iară de'l 
va pune şi încă va merge şii se va tămpla 
lui a mérge şi va muri, să” ia lul jumătate 
den preţ. 

(137) Ore cine va lua ceva, de la de apró- 
pele lui de trébă lui'ş, și] va ţinea ca al lui, 
iară acela] va uita, acesta nu ïubésce direp- 
tatea cum aŭ zis dumnezeii Xubesce de apró- 
pele t&ă ca pre însu'ți tine, şi iară învaţă vrăj- 
maşilor t&i nu le da răi derept răi, iară mai 
bine a le face bine. decă unit ca aceștea de vor 
spune, ce aŭ luat să întorcă. şi să se pocăia- 
Scă în 6 | inf, metanii o mie 500 în zi, 

Ore ce muiare va fura de la vecina sa tort 
»aŭ fuior, să aibă pocaanie în 5 al; metanii 

căte 50 în zi. 

Cine e meşter nu învaţă să fure, iară cine 
fură 1 an pocaanie, metanii 50. 

(138) Cine mâre de fórne în postul mare să 
mănănce carne, și să aibă pocaanie 3 aï, şi 
metanii 150; iară de va gusta brănză sati oao 
“întwacel post mare 2 aï să aibă pocaanie, me- 
tanil 66, 

Ore cine se va spurca în lunea branzei cu 
carne şi în lunea de'ntăii de brănză 4 al să 
se pocăiască și metanii 300. 

Ore cine să va spurca cu neștiinţă în pos- 
tul cel mare pocaanie 1 an metanii 36. 

(139) Preotul de va vrea să facă leturghie 
Şi va cădea întru săblaznă dece de'i va fi lui 
pohtă spre muiare nu i se cade lui să letur- 
ghisescă, iară fără de pohtă să cănte ce în- 
tăiă să citéscă psalom, 8 nat aSnae Ke dâciia 
E'Thi e ru noatasă, n” rin npocrnae, de 24 de 
Ori, şi metanil 100. şi aşa să slujască. 

Preotul beţiv. Ori să se părăsâscă bri să 
se izvrăjască, : - 

Preotul curvariii să se pärăséscă de letur- 
ghie. Preotul ge face précurvie să se sçóță. 

Preotul ce va bate în palme şi va juca ori 

ă se părăsâscă orl să se scóță. 

Preotul malachian ce se zice că'ş face să- 
blaznă cu măna, să se părts6scă de leturghie 
un an şi metanit căte o fie în zi. 

Preotul de face leturghie şi se va ură cu 
“Cine-ya, sa va avea vre o Vrajbă. să se pă- 
răsâscă de leturghie în 60 de zile. 

Preotul de se va afla cu o fată, şi"! vă strica 
curățila el, şi o va avea muiare, să se pără- 
sescă de leturghie, pănă va da fetei bărbat și 
după acbia să se pocăiască, în 3 aï să'ş to- 
p&scă trupui lui cu postul Şi cu rugăciunea și 
să'ş ia mesererea lui de se va călugări. fiind 
dumnezeii în delung răbdătoriă, de iartă pre 


117 


post nepărăşit zioa, şi nóptea şi să facă me- 
taniï 300 în zi, fără sumbăta şi dumineca, 

Preotul de va spurca soru-sa, să nu fie 
preot. Preotul de va spurca patul tătini-sěùŭ 
închipuiascese lu! Avesalom, și să se pocăia- 
scă 10 ar. 

Preotul de va spurea patul socru-săă, să se 
scâţă den preoţie. 

Preotul ce'ş va spurca vara premare saŭ a- 
doa, să se scoţă de în preoţie, și să se pocă- 
iască; sau de va spurca şi a trea ¿vară pre- 
mare, să se scóță. 

Preotul vănătoriii saii va pune cursă, şi va 
văna pasări, 3 luni să nu leturghisască, şi me- 
tanil 100; că nu se cade preotului a ucide, sai 
a junghea vre o fiară ceva, măcară de'i va fi 
lui şi vre ọ nevoe mare. 

Preotul de va scopi ceva de în fier, ori să 
se părăsescă or! să se scoţă. 

Preotul cela, ce vrăjasce, sai merge la vră- 
jitoriă, să se scâţă, 

Jară acâsta nu sunt proste, nice sunt scrise 
de Ialeș, ce dentru dumnezeescile scriptură 
ce puseră mărturii legiuite în lege puseră, 
cum și preotul de despărţirea chipului şi că- 
lugării de la mireniia omului, aşa şi lucrurile 
cele bune mai cu asupră am învăţat a se în- 
direpta, că iaste scris că de nu. va mai co- 
vărşi mal mult diriptatia vâstră de căt a fa- 
riseilor şi a cărtularilor, nu veți întra înpără- 
ţia ceriului, că preoţii şi călugării de -clalea, 
ce li ce cade lor începe să lucr&ze, cu putere 
eï pier; că nu e minciună ce saii zis că nevoe 
jste bogatului a întra înpărăţia ceriului; că 
nu aste preotul saii călugărul ca, un puternic 

|să viţulască, să aŭ preoții şi mueri numai 
pentru curvia le iaste zis; dirept actia iaste 
scris ; ceia ce petrec în lume numai acestora 
le iaste tocmit, să petrâcă cu muiarea şi co- 
coni cu l6ge şi să mănănce carne ; iară de 
altele ca şi călugărului i trehuiasce; iară tâte 
i se cade lor bune şi maï multe să ţie de căt 
călugărului, şi se ispitâscă sfintele cărţi ca să 
| alegă partea păcatelor dentru adăîncăria va- 
lurilor, și să nu petrâcă întru grija ceștii lu- 
mi şi să umble așijderea şi de călugări şi de 
puternici fu zis şi de îndereptaria omului ce- 
luy mir€n, sunt căderi călugărilor şi îndirep- 
tari călugărescă ; sunt căderi 6menilor celor 
miréni și îndireptare omului celui mirân, bo- 
găţia iaste şi mărire, şi petrecerea cea bună, 
iaste ogodirea trupului şi strănsâre multă, şi, 
haine moi în tote chipurile, cal ageri, şi tru- 
puri bune, și în multe chipuri de frumuseţări 
păr înfrumusețat, ş'alte griji ale lumii şi a- 
venă, ce într'ânse decă întră călugărul el se 
piiards ; iară îndereptarea călugărescă; iaste 
nestrănsârea averii şi fără de marire, tăcâ- 


| tele plecarea, dragostea, răbdarea, blănd6- 


ceia ce greşăsc, și pănă la sf&rşitul vieţii lui să | ţelei, ținérea cu haine próste de lănă, de tă- 
zobâscă cu nevoinţă lege să ise tocmâscă lui iare părului, şi şalte griji ale vieţel, ce în- 


www.dacoromanica.ro 


Pi 


118 


tmânse déca vine Omul mirân, i se-pare că- 
dére mare, şi dosădesce forte; cum şi sugru- 
mării se gătesce pre Sine; derept actia proste 

uvinte ni se par, a fi şi iușoră l6gea am dat 
pentru ce că den mare păcate fieş carele scie 
ce răi face şi se osăndesce pre sine de află 
iușorare ca şi lameh; iară dentru greşale mici, 
nice la minte num iaste că cade cum şi pică- 
turile de plâe ce se adună de fac r&ă mare; 
aşa și greşalele câle mici dâcă se adună .duc 
întru r&ul mateef focului, cine nu se căiasce 
de dinse cum se cade; deci se cade ă se osteni 
ca să te izbăvescl de dinsele, ca de un păcat 
ce ne iaste noao zis, la dumnezeiasca; bote- 
june, ce să ne aflăm cu adevăr ispovediţă, că 
zicem că ne lăpădăm de satana şi de tot lu- 
crul lui, şi de toţi ângeril lui, şi de tóte sluj- 
bele lui, şi de tote purtările lui; deci lucrul 
satane! iaste acesta, uciderea, pr&curvie, şal- 
tale ce's în chipul acestora ; iară ângeril sa- 
tanil sunt tâte hitleniile drăcesci şi necurate, 
iară slujbele satanii sunt, de iaste rugăciu- 
nea hitlenă ce iaste în partia idolilor celor 
fără de suflet, ce aprind luminări şi cădesc, 
laţizvOră şi la răuri; purtările dracului sunt a- 
cestea, jucrăli cele pizmașe, şi pre aměrun- 
tul, şi vănările, plesnetele şi alăutele şi căn- 
tecele mireneșşti. şi alte răotăți cătă-sunt în- 
tvacest chip, sunt purtările drăcesci, ce de 
dinsele se rógă prorocul de grăiasce cătră 
dumnezeii să'l izbăvâscă : întârce ochi! miel 
ca să nu vază de cele deşarte, şi întru calea. 
ta înviază, 


Deci să le ferim cu adevăr tocmelele lui 
dumnezei, şi ale sfinţilor apostoli, şi ale sfin- 
ţilor părinţi, ca făgudinţele lor câle bune 
le dobăndim, ce într'ânsele doresc ângerii a 
se pleca, pentru ce că nu ne grijim noi, de 
nevoinţa cea mare și de durâre ce ne iaste 
înainte, că célja ce aŭ aci cea sfrăşit, iară a- 
colo fără de sfrăşit, şi sunt neînpuţinate, ce 
pre dinse tote să fie noao ale dobăndi, cu 
darul şi cu iubirea, cea de Gmeni a domnului 
şi a păsitoriului nostru Is.Hs,, ce cu dinsul ta- 
tăluï mărire ; iară de preună şi duhului sfănt, 
acmu şi pururea şi în veci pănă în vâci amin. 





Învățătură Sfinţilor părinți, de călugiri, și 
de preoți i de ceia ce sunt mai mari, de ple- 
care întregă și de multa chipuri de ptcate, 
învățătură sufletului de folos şi detrebuinţa 
păstoriuluă, de fieșce păcate ce s'a pus de 
cureție, și de dobăndirea sănătății. 


(140) Pentru ce că 6re carii fără de scripturi 
în multe chipuri tocmiră lége, ce în multe chi- 
puri de păcate ce se află nu tocmiră aseme- 
nia să fie pre îngăduinţa sfăntului săborului 
nostru, să le dea scripturii, cum se va cădia 


PRAVILA BISERICEASCA 


rept acéia cu socotiria minţi nostre şi cu în- 
văţătură cu grija auzului vă plecaţi 

Cela ce iaste întru sfinți îmbrăcat cu ehip 
îngeresc, şi petrâce întru mănăstire supt tare 
măna lul dumnezeă maï nainte şi igumeni- 
lor, nu se cade cu cuvăntul a se grăi al mie 
sau al tă sai câsta sai câia. că.a 5000 de- 
mirâni ce era în zilele apostolilor 6re cănd, 
tot ce avea le era de preună f niminea ne- 
mhic nu grăila că ias e al lui, daŭ maï vărtos 
ceia ce petrec în mănăstire nu li se cade avé- 
rea lor să fie a lor; şi străînsórea 'pacostei 
lor şi fără de înţelegere va petrece pre mij- 
locul lor, ce iaste al miei şi al tăi, sai c6- 
sta, sa câia că 6re unde sunt célè plâve se- 
menate de dracul, unile ea acăstia întru mă- 
năstire se arată pre sine cela, ce se arată fieş 
carele, că”! iaste averia a lui; nu se cade aceit 
mănăstiri! să fie, şi să se chéme mănăstire, 
ce adunare tălhărescă, şi furt ceia ce fură. 
sfinta. şi lucrători de tote r&utăţile, şi bitten- 
şugurile; dirept acâia se chémă mănăstire, ee 
se zice viaţă de preună. ca să aibă ceea lor 
tot de preună şi învăţăturile cele ce's cu 
dumnezei al nastavnicului lor, să petrâcă în- 
tru înțeles şi întru cuget şi să plece lui, şi 
să'] asculte spre bine, și aşa se pade-a pe- 
jxece, să afle r&paos şi spăsenie, 

Călugărul ori ce lucru va face mare sati 
mc fără de învăţătura igumenului, cum ară 
fi iară de mare cinste acel nemic să nu!'l cruțe 
igumnul acel lucru, pentru ce că e făcut fără 
de învăţătura năstavnicului, ce să'l arză, şi 
cu blagoslovenie să începă altul: 


Ore ce călugăr va grăi cuvinte curmezișate 
igumenului săi. să'] gonescă den mănăstire, 
să iaste şi înţelept şi cărtulariu, că este ca o- 
oae bubósă, ca să nu umple şi alte oï de 
bube, că de vor grăi bă&trănii cuvinte curme- 
zișate, dară igumenul cum va învăţa pre cel 
tineri să se cucerâscă igumenului şi să i se 
plece. _ 

Ore ce călugăr va apuca un lemn şi va lovi 
pre igumenul, să i se tae lui măna; pentru ce 
că iaste puternic pre sfinţii părinți. 

Ore ce călugăr va fi oprit de igumenul lui, 
şi va opri și acela pre igumenul, să'l scâţă toţii 
fraţii de în mănăstire, că grăiasce că iaste căl- 
cătoriu de învăţăturăe lui dumnezei, 6re căte 
veţi lega pre pămănt fi-vox legate şi în ceriu, de 
va fi fratele şi înţelept să nu'l miluiască, iară. 
de i vor şi ajuta 6re carii den frații luf spre 
acâsta, şi acela să se desparţă de bisereca 
6 luni, preste tote săptâmănile să facă în fieș, 
carea. căte o mie şi 70 de metanit, 

Călugărul de va merge unde va fără de 
învăţătura igumenului, să se pocăiască o săp- 
tămănă şi metanii o mie în zi. 

Călugărul ce va mănca, înt'ascuns, să se 


fies cărul certare ce li se va tămpla așa ; di- | pocăiască 2 săptămăni, şi metanit 500. 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 


Călugărul de va face învăluială şi va în- 
tinde fraţii fără de învăţătură, să se pocăia- 
scă 2 săptămăni metanit O mie. 

Călugărul ce. va pără pre ipumenul, şil va 
musira, nu e departe de măniia lut dumne- 
zei, unii ca acela să se pocăiască 6 luni şi 
metanil la s&ptămănă 2000. 

Călugărul ce'ş va înfrunta pre igumenul 
luj, înaintea tuturor fraților, sait înaintea a 
meni mirâni'l va ocără, de va fi adevăr de 
ce grăiasce, perirla ocin€ză, aşijderea şi cela 
cel ascultă pre dinsul cu dulcéță, să se pocă- 
iască 1 an, metanil o miie 70 în zi. 


Igumenul de va cădea în curvie, şi nu se 
va lăsa de acéia, şi væ sminti toți fraţii, nu 
se cade a'l înfrunta înaintea a mulți, şi să”! 
golescă păcatul lui, ca să nu ocinéze ca blă- 
stemul lui Ham tătăni-s&ă, că toţi suntem ple- 
catf supt păcate, şi niminea nu e fără de pě- 
cate numa! unul dumnezeiă, şi niminea nu e 
deplin întru ómen; ce să se adune 2 sai 3, 
den cei bătrăni şi să mergă într'o chilie, și 
săi facă luy metaniï cu plecare şi să'f zică luă, 
sfinţila ta, părinte derept acest lucru se smin- 
tesc toţi ; iară pentru rugăciunea sfinţiei tale 
lasăte de acest lucru, și aşa să" zică lui de 

“2 orf sait de tre! orí de va asculta slavă lui 
dumnezeii de acésta ; iară de nu va asculta 
de acesta ce maï vrătos cum se cade de acé- 
sta şe vor sminti, să se ducă dentr'acea mă- 
măstire, şi să mârgă într'alt loc şi să măntu- 
iască sufletele lor ;“iară acela are putere pre 
sine dumnezeului săi să stea, sai să cază ; 
iară celn ce stă puternic iaste dumnezeă să'l 
rădice pre dinsul. 


(142) Călugărul preot, ce iaste călugăr lu- 
minătoriu. de i va fi lui curăre, să nu sluja- 
scă într'acea zi, măcară ce nevoe ya fi. 


Călugărul preot de va curvi să se lase de 
ponie pănă la stiăşit ; iară 3 al să se pocăia- 
scă de păcate; aşijderea. şi de va face pré- 
curvie, 

Călugărul preot de va curvi cu rudenia lui, 
cu sora saii cu vara premare, să se scâţă den 
popie pănă la sfrășit, şi să se pocăiasvă întru 
tote zilele vieţi! luï ; iară după 15 aï, să se 
priceşturască iată de pururea; iară. de va 
curyi cu călugăriţă, să se pocăiască 9 al, iară 
la fies ce an metanii căte cinci mie, iară de va 
fi cu călugăriță mare 12 al. şi metanie la an 
doao povăr ; jară de va lepada călugăria şi 
să va face mirân şi iarăşi de va veni Ore cănd 
la călugărie, acele preste puţinei al să se pri- 
ceştuiască, pentru mare mila lui dumnezeă 
şi puţinea pocaanie ; iară după actia întru 
tOte zilele vieţii lui, să se căiască domnului 
dumnezaului săi cu dedinsul şi cu dragă i- 
nimă; că, acela zice nu voi moriea păcătosu- 
lui ce ca să se întorcă şi vii să fie el. 

Câlugărul preot de va avea cu măna p&- 








119 


cat ce iaste malachia, să se părăsâscă de le- 
turghie 2 al, şi metanil căte o mie in zi. 

Călugărul preot fur, ori să se părăsescă de 
acest lucru, ort să se lase de popie. Or! ce 
popă ce nu va griji de slujba zile! şi de a 
nopții, Sai de dumnezeiasca leturghie, să 
umple cu frică şi cu cutremur, anatema să 
fie şi să se scóță. 

Preotul de nu vă facă ori ce după tocméla 
sfinților părinți, şi praznicele câlea, ce's puse 
cu l€ge nu le va cinsti, mal vărtos şi pre alţii 
iva învăţa aşa, ce va face după voia lui, unii 
ca acela să fie lepădaţi. 

Preotul de se va îmbăta după leturghie şi 
va boră, să se last de leturghie 1 an şi me- 
tanil 5 sute în zi ; iară de nu va fi făcut letur- 
ghie acela 6 luni să aibă pocaanie. 

Călugărul preot, de'ş va lăsa slujba zilei. 
lui și de a nopţii nu va griji şi de lucrul tru- 
pesc, să aibă pocaanie, 60 de zile metaniï 
150 în zi. 

Igumenul ori ce sfét va face cu vre o muiare 
“ori de ce lucri întrascuns de fraţi, saŭ cu co~ 
coni, să se delunze unii ca ceia de în igume- 
nie, că nu sunt destoinici unil ca acela. 

lgumenul ce nu va petrece după l&gea luk 
dumnezei, şi după tocintla sfinţilor părinți, 
ce după voia lui va petrâce, și nu va avea. 
pre toţi într'un chip ce unuia i va da ceva, iar 
altuia den frați nu va da, şi pre unil va iubi, 
iară de alții va încâpe a nu griji, unii ca a-~ 
cela sunt departe de dumnezei şi de drago- 
stea lui; unii ca acela să scóță den igumenie. 

Eclisiarhul, re ce cu negrija lui va greşi 
și va face un lucru al bis&recii oră ce cu ne- 
socotinţă, ori para eclisiarhul, să facă 300 de 
metanii. 

Ore ce frate va sparge o candilă 8. 

Iară de va fi cu negrija clisiarhului lăsat 
biséreca ne măturată în 2 s&ptămăni saŭ can- 
dilă nespălată, să se pocăiască în 3 stptă- 
măni metaniï 500 în zi. 

lară cu negrija clisiarhului de se va r&s- 
turna ce-va den vasele bistrecii şi se vor 
“călca, ori carte orf ce de tréba actia să se po- 
călască 4 săptămăni 70 de metanil în zi. 

Chelarlul sai trăpezariul de vor lăsa, nis- 
care bucate cu nesocotinţă şi să vor înpuţi și 
le vor lepăda că iată sunt de netrâbă, iară alți 
sărac vor dori aşa 6re ce, iară acesta nu va 
căuta, după sfâtul igumenului şi să tocmâscă 
fieș carea, unii ca acela să aibă pocaanie în 2 
luni şi metani! căte o mie în zi. 

Cine va sparge ólă sai strachină saă alt 
ce ca acestea va greşi să ia canon de la năs- 
tavnicul înprotiva lucrului. 

O călugăre, cănd mănănci, nu muşca cu 
gura ma înainte pănă nu veri înghiți una, şi 
alta să duci, şi nu vorbi cu cela ce mănăncă 
cu tine, ce te rógă întru taină lui dumnezeii 
cu mintea ta, cum am scris și de multe ori, 


www.dacoromanica.ro 


120 


numa) cela ce slujaşce méseï acela, să grăiască 
stihurile, că cine mănăncă cu lăcomie şi fără 
de rănd, saii vorbâsce or! ce, bine saă răi, 
nu sunt destoinici unii ca aceia omului, ce 
căinelui şi porcului şi cotoiului; ce tu ai frica 
lui dumnezeii, de pururia întru sine şi cu în- 
ţelepciune mănăncă şi hea de pururia cu frica 
lui dumnezei la masă, cum al fi în bis6rică, 
şi te rógă lui dumnezeiă, şii mulțumesce de 
tâte dulceţile pămăntului, cela ce ţii dat de 
hrană trupului, şi de acâstă să a! pomenire 
de pururia, şi de binele cele netrecute al 


TRAVILA BISERICEASCA 


3 
părinţilor celor sufletesc, de'l vor prosti pre 
dinsul el să mănănce, iară aşa, şi milarcurea 
şi vinerea preste tot anul să se ferescă, că 
am luat de la sfinţii apostoli. fără de în praz- 
nice domnesc, ce se vor tămpla miercuri şi 
vineri; acela nu aste post; deci calugărilor 
nu le iaste zis să aibă post numai miercuri 
şi vineri, ce şi întru tote zilele vieţii nóstre, 
postului şi ţinerii ne-am făgăduit pentru înpă- 
răția ceriului, iară Gmenilor celor mireni li 
Sai scris lége vinerea, şi miercurea să cérce, 
sai într'alte posturi, ori ce creştin ce nu” 


ceriului că cănd ne véde dracul umblănd |trebuiasce pocaanie, 


fără lucru, sai vorbind la masă, sai în bi- 
sérică, ori de ce trébă atunce se bucură de pe- 
riria nóstră, ca şi de nisce nesocotiți şi de 
limbi, 

Ore ce duhovnic saii preot va certa pre ci- 
ne-va, saii va învăţa pre cine-va, den ceia ce 
i se vor ispovedi lui, şi de'l va învăţa pre 
dinsul fără de ispitire, de n'a nice văzut cum 
învaţă, sfiinţii apostolw, şi sfinții părinţi, de nu 
se va, întreba că mulţi duhovnici, pe după 
voia lui şi după cum va vrea va învăţa ana- 
thema acâsta,. 

Călugărul de va frănge cu mănie o frigare 
de lemn, să se postescă o zi, iară cine va greşi 
de va frănge un ac să facă 30 de metanii. 

Călugărul ce va ucide cu mănie orl ce do- 
bitoc al lul saŭ fiară, să se pocăiască 3 luni, 
metanii 400 în zi, că scrie slănta scriptură, 
direpţii să miluiască sufletul dobitocului şi a 
fieş ce fiară. 

De. se va tinde călugărul să lovâscă pre că- 
lugăr, să se desparţă de biserică 4 luni, iară 
de'l va şi crunta 6 luni: metanii 1000. Călu- 
gěrul de va face ucidere de bună voia lu), să 
se pocălască întru tâte zilele vieţii lui, cum 
am zis și mai nainte, iară la mârtea lui să 
se priceştuiască; iară fără de voe de va ucide, 
pocaanie 10 ai, şi după acéia să se pricestuia- 
scă. Ore ce călugăr va cădea întru limbi, și 
de nevoe va fi nevoit de dinşii să curvâscă 
cu muiarea, și să mănănce carne, şi şalte 
spurcăciuni, să se pocăiască 5 al şi metanil 
2 povăr, să facă la an şi după b al, să se cu- 
minice. 

Călugărul de va mănca den jrătvele păgă- 
nesc] de voia lui, să se pocăiască 8 aï iară 
fără de voia luï va mănca 4 al, şi metănii 
cum am zis mal nainte. 

Călugărul în postul mare cu lăcomia lui va 
sparge şi va mănca pâsce, fără de în prazd- 
nicul blagoveşteniilor, şi la uakronscis, acela 
să nu se priceştuiască la pasci, ce ş'alte 2 
s&ptămăni să se postâscă, metanii în zi şi în 
n6pte căte 150; iară pentru o slăbiciune a tru- 
pului óre carea, şi va zăcea abia við, ca pen. 
tru acesta de va vrea să mănănce în postul 
mare, să mănănce sămbăta şi dumineca, ce 
mal nainte de acesta să spue arhiereului, şi 


Călugărul sait preotul ce va priimi daruri 
de la furi sąŭ de la tălhari sai de la răpitori 
sai va bea şi va mănca cu dinşii, să se lé- 
pede şi să se desparță; iară de nu se va lăsa 
de acâsta acela -cu dinșii să se judece. 

Cine va sparge miercurea sau vinerea, şi 
nu se va posti, dinşii anathema, deci miercu- 
rea s'a tocmit post pentru prins6rea lul Hs. 
cănd s'aii dat în măinile ucigaşiler pentru noi; 
iară vinerea pentru r&stignirea lui, derept a- 
cela fără de praznic r'enkw am luat să nu se 
r&sipâscă ; iară lunea tocmiră. post sfinți pă- 
rinii călugărilor pentru pocaania. 

În postul poxancTaș ý ao, şi al d'ra Petru să 
nu mănănce călugării pâsce numai sămbăta 
şi dumineca ; iară mirenii marţi joi sămbătă 
duminecă. 

Călugărul ce va avea săblaznă cu măna, a- 
cela ca nesce slujbă duce seminţia luï dracu- 
lui, derept actia să nu so priceştuiască cu 
sfănta taină nice dini6ră , iară de se va pă- 
răsi, să se pocăiască 2 aj, saŭ 3, şi după acéia 
să se priceştuiască, 

Călugărul ce va petrece în mănăstire şi va 
vrea să dea unui sărac mantia lui sati ca- 
milavcă saŭ rasă sai cămeșă sai călțuni, sa 
alt ceva dental lui n'are putere să dea fără 
de întrebarea şi fără de învăţătura igumenu- 
luï; pentru ce că greşesc unii ca aceia, că şi 
sufletul şi trupul l'am dat pentru dumnezeii 
întru slujbă şi supt put6rea igumenului dară 
cum li se cade să grâiască aceia, câsta voră 
să fac sai ceia, sau ciasta iaste a mea sa 
céie. Călugărul ce merge la cărcimă şi să în- 
bată să aibă pocaanie 3 luni, şi metanii 
2 mie. 

Călugărul de va mérge cu o muiare o milă 
de pământ, să se pocăiască o s&ptămănă, şi 
metanii 100 în zi; unii ca aceia voia lor o 
spurcă şi inima lor. deci de aciasta aşa ce 
voiă zice de ceia ce caută depururea la mueri, 
mai vărtos de ceia ce mănăncă şi beai cu 
dinse, departe e acesta de călugăr, mai vär- 
tos de va fi călugărul preot amar. 

Călugărul de va face cântece mirenesci şi 
va juca, acesta iaste om al dracului, iară nu 
a lui dumnezei, să se pocăiască 3 ai metanii 
o mie ĝi. 


www.dacoromanica.ro 


DE LA 


Călugărul de va avea copuz şil va bate, 
saŭ va mérge la mireni și va şădea de'| vor 
asculta pre dinsul de unele ca acâstia, să se 
pocălască o s&ptămănă, metanii 150 în zi. 

Călugărul ce va cumpăra, sai va lua mită 
saii asupriciune, să se lase de acâsta, iară de 
nu să se desparță de bisârecă. 

Călugărul de va fi în mănăstire, şi va a- 
duna avuţie întru ascuns de igumenul, să se 
dezparţă 1 an metanii 200. 

Călugărul de va muri, şi va avea galbeni, 
și Sera şi nu va fi spus de acesta duhovni- 
cu-săă, sai igumenului, de vor fi în mănă- 
stire, ce vor fi ascunși de cătră toți, și se vor 
afla după mârtea, lui, să” ia igumenul, saŭ 
un duhovnic bătrăn, și să”! arunce pre dinşii 
întru grópa luï şi să grăiască. argintul t8ă cu 
tine să fie de perire : şi toți căţi se tem de 
dumnezeii să nu ia nemica de la dinsul, că 
foc netrecutu'ş iaŭ lor, şi aşa să'I arunce în 
grópă, şi nemica să nu cănte spre dinsul, şi 
iară igumenul, sai acel stareţ bătrăn să”! a- 
dune pre dinşii, şi aşa de va fi fost în mănă- 
stire, să facă igumenul cu toți frații post 40 
de zile, şi pocaanie de fratele, și așa să róge 
dumnezei de dinsul, şi să facă căte 12 meta- 
nil în zi; cănd se vor umplea 40 de zile, a- 
tunce să” facă tótă pomenirea lui, cum şi al- 
tor frați ce se prâstăvesc, și să chiame săracii 
şi mișeii, și să le înparţă igumenul acea străn- 
s6re acelui frate, iară în mănăstire să nu ia 
de într'acbia nice cătă ară fi un ban. 

Călugărul fiind în mănăstire, și fără de o 
nevoe mare, de va rămănea de leturghie, să 
facă 70 de metani!, iară de va rămănea de 
pavecernie 150 metanil. 

Cine va rămânea de leturghie 200 de me- 
tanii 

Călugărul de va şedea înaintea fraților să'și 
lépede putorea lui sai apa lui sau'ş va a- 
puca a măna trupul lui, ce se zice mădulariul 
cel de ruşine, să se pocăiască o zi ca un fără 
de rănd și să nu mănăce într'acea zi. 


Învățătura sfăntului marehi Vasilie de că- 
lugără. 

O călugăre, cănd şezi pentru treba trupu- 
lut t5ă, nu'ţi goli genuuchele, nice te atinge 
de trupul tă, nice să te îndemne găndul tăi 
să'ți vezi ceva de în mădularele trupului t8ă. 
ce haina ta, cămeşa o rădică să faci tréba ta, 
nice să șezi spre unile ca acâlia la treba ta, 
nice răspunde nice unuia nice un cuvănt ; că. 
tote unile ca, acâstla nesocotințe și fără de 
vănd sunt drăcesci, ce taci și caută jos saŭ 
întru chelia ta să nu cugeţi cănd va, ca unul 
de în cei spurcaţi, că cela ce cugetă așa nu 
iaste creştin, dară cu cătă mai vărtos călu- 
gării, nice să mergi cănd va la praznice mi- 
rEnesci, nice şă te afli cănd va cu dinşii la 
masă, ori în ce chip, ca să nu'ş hage dracul 


www.dac 


GOVORA 12i 
sămănţa lui, la inima ta, nice să cauţi cu o- 
chil tăi încoce şi încolea, cănd umbli întru 
calea ta ce tot caută de pururia cu ochi! tă 
jos la pămănt; iară cu mintea sus cătră 
dumnezeii și cu sufletul; iără cătră dinsul 
neprestanno te rógă de greşalele tale. şi de 
fraţii tăj cel de aprâpe, şi derept ceia ce nu te 
iubesc şi pentru ceia ce te iubesc, şi pănă ce 
poţi cu măna ta lucreză, și nu lua de la ni- 
minia milostenie nice cere, dóră cum va iaste 
nedestoinic şi mărăcinil lui vor crâsce, și te 
veri prinde spre rădăcina altor mărăcini și te 
veri afla întru amar lá ciasul morţii, ce lu- 
crâză cu mănile lucrisor întru măsură, numai 
cătu'ță veri hrăni trupul t8ă; iară altora nu 
strănge; iară nepărâsit cu rugăciunea zioa 
şi n6ptea, şi în tot ciasul ca să iasă dentru 
gura ta şi dentru mintea ta, căte-a'! făgăduit 
lui dumnezeii să te faci înger; iară caută, 
d6ră cum va cu negrija ta mai mare drac veri 
fi; iară ţi se cade să fiy blănd, tăcut, nepo- 
menitoriă de r&otăți, răbdătoriă întru tot, 
nemănios cu sfât bun, plecat, înţelepţie în- 
trâgă, iubitorii la dumnezeii, iubitorii la 
striini, nefolosul trupului t&ii, saii sufletesc 
a cerca, ce mal vărtos de aprope lor tăi şi 
vecinilor tăi aï r&poosa, să nu umbli de pu- 
ruria dentriun loc într'alt loc, ce cércă şi află 
o soţie bună ce se téme de dumnezeii și! 
slujasce lui zioa şi nóptea, şi aşa te împreună 
cu dinsul, şi răbdă pănă la zioa morţii tale, 
şi slujasce cu dinsul domnului dumnezeului 
těŭ, iară de cel ră! şi fără de folos şi nu se 
těm de dumnezeŭ de pururia te feresce, ca să 
nu depriînzi şi tu de acâlia, că mai amar "ţi 
va fi, ce de pururia câle de sus ţi se cade a, 
cerca, și de sus a găndi, și să fii ascultători 
şi înpăcătoriu, şi intreg, şi tote cuvintele le 
grăiasce cu smerenie, și tot lucrul ce veri face; 
de veri petrâce așa şi te veri nevoi moşștn 
veni fi înmpărăţei ceriului și fiiului lui dum- 
nezei te veri chema. 
Ore cine va fi scopit saŭ famăn și va curvi, 
să se pociiască 1 an. metanii 36 ; că cu un 
trup vescejit aŭ curviţ, și ağ greşit; iară de 
va fi popă să se scâţă, 
(143) Ore ce om de voiaiul se va arunca pre 
sine dentr'un ţermurt jgs, şi va muri sâii în- 
tru o apă, saŭ dentru fí piatră saŭ se va jun- 
ghea însuș, saŭ în ce (chip de morte, sâiă cu o 
fune se va spănzura ș unil ca acela să nu se 
îngrâpe ca creştinii nice să'l cănte, ce să’l 
l&pede pre dinsul caf prea un spurcat; iară de 
| va fi făcut pentru dumnezeŭ, să nu se cruţe, 
că nesce bunătăţi/ca actlta și morte, naŭ în- 
văţat dumnezei „pre niminia ; iară de va fi 
făcut lui alt fineva acâsta, pre acela să'l 
cănte şi să] îrigrâpe, şi pamente să” facă ca 
și tot creștinului; iară cula cel va ucide, să 
ia învăţătura celuia ce ucide de bună voe, 
cum am zis/și de începutul cărţii. 






oromanica.ro 


122 


Cine va fi ucis la tălhărie, sati læ furtigag, į 
aşijăerea şi acesta să nu se îngrâpo riice să 
se cănte; nice să i pe facă luy pamente ca şi 
unui den pogăni. 

O părinte duhovnice socoté-ce. $i hine ispi- 
tésce de pěcate, cum carele are nevoință să 
se pocăiască, şi cine are nevoínță dea 2 părți 
ce învaţă scriptura pravilei; iară a trea parte 
o lasă pre tine. iară cei slabi. şi cea ce maŭ 
osrădiey dă-le jumătate de învățăturile lor; 
dară jumătate pre tine, şi ţi se cade zioa și 
nóptea pre dumnezei să le put și să i te rogi 
lui de cela. ce se ispovedese ţie; iară îi se 
cade de dinşiti 12 metanii să fact zioa și n6p- 
tea, la noaSuowmuu 3 la, pavecerniță 3. dămi- 
nața. 3 la cias: 3 „ca dezmintéla dracului, şi 
tu să fle sloboă şi pre acela den legătură dra- 
cului să!l slobozesci ; iară, de esl nedostornie 
“să te rog! aşa mal vărătos încă de tine, acela 
să nu se ispitescă spre calea duhovniciel, nice 
să se grăiască ca să nu'ț fie ţie mat amar. 

(144 Orecineva da o cetate altuï înp&rat. sa 
a buiari, şi va face nedereptate şi smintâlă, 
şi război spre creștini întru aceia cetate u- 
nil ca acela, n'a a dobăndi de la dumnezeă 
milă în vâci ; iară de se va tunde acela forte 
să se pocăiască, întru !6te zilele vieţii lui. Și 
la mârte să se priceştuiască. 

(145) Să nescine vafura nunta saù întru 
ascuns sai cu sila unil ca acela să nu calce la 
preoție; iară de se va călugări,.acela să facă în- 
tru călugăvie 3 af, şi după acéïa de va fi curat 
den tinerâțe și ogodnic. acela să fie cena. 

Ore ce voinic ce va umbla pre calea 
voiniciel, şi prè în răzbóe va fi umblat acela 
să nu fie preot nice să se cârce a o cerca să 
ară fi si curat de spurcăciune. 

(146) Ore cine va fi boiari sai înpărat, şi 
va vrea să căznescă rău, şi se va lăsa r&ă de 
creştini şi răul de pururea "| va goni şi goni- 
toriii de 6meni de furi şi de tălhari şi de ră- 
pitori ucide-va măini-va tăia, şi va orbi, u- 
nul ca acela învață! sfăntul săbor să se po- 
căiască 6 al, în tref al să nu se priceştuiască. 
și înal 3 an să se priceștuiască la pascile 
mari ; iară pocaahie dentru 6 al să o umple 
cu post şi cu metanii. cum s'aă spus de înce- 
putul cărțit. 

Ore cine va face ucidere de bună voia lui. 
învăţat-au sfinţii apostăll. să se pocăiască 20 
de aï; iară sfăntul săbpr și marele Vasilie 
învăţat-aă pentru neputința 6menilor 12 aï 
sati 10; iară prea ogodnitul părintele nostru 
Ion saarooyera 10, saŭ 8 ski 6, împrotiva pu- 
tErii, şi după nevoința fies căru! aŭ ales pen- 
tru slăhiclunea omenâscă. 

(149) Pocaania cea adeverit iaste, numa! 
păine şi apă. și metanii căte sati scris mal 
nainte, şi şaltele ; iară sămbătkh şi dumineca 
fiertură cu unt ; iară pâsce şi brânză şi carne 
nice într'un chip, iară sămbăta şi dumineca 


prusa 










PRAVICA BISERICEASCA 


tharele părintele nostru Vasilie pentru puți- 
nea măngăia-e scris'aŭ cum și Ja ari gi 
la curve. 

Ore ce călugăr va vrea să mănănce brănză. 
și oao maria și jola, gămbăta, şi dumineca, 
zis iaste să mănânce, iară cine nu va vrea 
pentru postul, iară acela. să mănănce numar 
sămbăta și dumineca, iară de nu va vrea.nice- 
odată pentru dumnezeă să nu mănănce; iară 
acela numa! să guste pentru eretici, şi pen- 
tra tocméla sfinților părinți, întru săptămăna.. 
brănzii, săptămăna arțiburilor, şi în săptă- 
măna rosalilor de va vrea şi în săptămăna 
lut pomanerao yeo şi la eat mari; iară să 
nescine să va delunga în pustie departe pen- 
tru dumnezeii şi va petrâce întru tóte zilele- 
vieţii lui cu post şi cu ţinâre; unul ca acela- 
legea nu cârcă, pentru ce că's mai pre desu- 
pra de lâge. 

Preotului mirân . iaste'! zis să mănănce: 
carne de pururea, fără numai mercurea şi vi- 
nerea; iară uni! dentr'aceștea. de nu vor vrea 
să mănănce pentru dumnezeiă, ce mai vărtos 
se vor posti, aceluia. să”! fie în voe; că aşa şi 
preotului i se cade să fie a lui dumnezeă; de- 
pururea să se trezvescă cu postul şi cu ţinâre 
şi cu priveghâre, și cu rugăciune; ajunge" să 
fie înaintea lui durinezeă de sine și de Omen. 


De la tocmela Sfăntului Săbor, ce e întru 
Agghirea saŭ adunat sfinții părinţi. 

Ore cine va fi îndemnat de limbă păgănă. 
să între eu dinșil și să slujască bozilor, şi să. 
mănănce den slujbe!b idolilor. să se pocăiască. 
4 al, în 2 al să stea Jà locul cel de chemare, 
şi în 2al să stea cu credincioşii, şi aşa, să 
umple tâtă vremea a 4 al, cu post şi cu po- 
căință bună, și aşa va lua Ilpowenie de la dum-— 
nezei, şi așa să sè precestuiască. 

Iară de se va înşăla cine-va de nesce òmenY 
pentru o plată óre-carea saii pentru o avâre, 
saă pentru nesce înbrăcăminte, şi va întra 
vro odată în praznic păgănesc de va mănca 
cu dinşii, şi vor vrea mai vărtos să'şi umple 
păntecele lor de măncare multă, unul ca acela. 
învaţă sfănta hiserecă 2 aï cu pocaanii, 





Stepenele rudelor; şi ale nuntei cu lége și de 
ceia ce se însdră fără de lége, și de multe chi- 
puri de rudenii de sănge și de trup, şi unde 
se cade să se facă nuntă, gi unde nu se cade, 
şi care să se aducă de față, și care să nu se 
aducă, și care opresce legea, și care nu oprd- 
sce, și care de dingi iu legea 
(181) Trei hotară sunt de oprirea nunteï u- 

nul cu e de la sfăntul şi măntuitorul botezul; 

iară altul cee de la legătura nunte!, ce se zice 
cuscril și cuscrele; iară aŭ după înpreunare 
în multe chipuri şi multe asâmenea ce de- 
dinse sc cade creștinului forte pre amă&runtul 


www.dacoromanica.ro 


DE LA 


a se cerca şi a se întreba şi aşa bărbatul să 
fie de 15 al; iară muiarea de 12 al, cu voiă și 
cu trârea şi cu blagoslovenia părinților să se 
ia eu blagoslovenia preoților. 

Iară la stire să'ți fie cum 'opresce legea, 
sfănta botejune, oprâsce numai nașul de la 
fata, lu! cea botezată, şi fiiul lu! o oprâsce de 
dinsa, şi de la muma féteï ceiï botezate i ò- 
presce pre 'dinşii, aşijderea și alţi feciori aï 
lor cebvor nasce i opresce, ce se zice feciori! 
nașului şi -aceii:muiar! ce i-ati botezat fecerir, 
iară alte rudeni mart şi mici. şi aprope şi de 
departe nu” oprâsce pre dinşi! de nuntă. 

Jară céle rudenii trupesci să se ispitescă bine 
şi pre amăruntul să se îndereptâze, că rudenia 
iaste numele părinţilor şi al moşilor; iară 
să împarte de încâpe de sus, şi în spiţa de în 
jos ce e în partea, dea dir&pta şi dea stănga 
lor și rudeniă de departe. şi nemuri spiţi! cei! 
de sus sunt acâstea, tată! şi muma, mogul şi 
móşa, iară spiţele nepoţiei, feciorul şi fata, 

„mepotul şi riepota, iară ce iaste de partea lor 
cea dirâptă gi de -stănga lor sunt fratele şi 
sora şi 'unchiul, şi télea nepotul şi-nepâta; dect 
unchiul cu nepoţii. cu feciorii de frate sunt 
stepena cea d'intăiă. iară cei de aprope ce'şi 
sunt și înși'şi fraţi, sunt adoa stepenă, iară 
nepoţii de frate suntu'şi a 4 stepenă, iară al 
doi veri sunt a 6 stepenă, iară aï trel veri sun- 
tw'şi a 8 stepenă, şi aceșştea toţi întru tâte 
stepenele, nice întrun chip amestecăciune 
nunte nu sunt; iară feciorii aï treilor veri nu 
se oprese nuntel. pentru ce că pănă a şântea 
sămănţă iase ruda iară a 8 iaste dezlegată. 

Aşijderea şi cuscrii bine să se întrebe, ca 
nu cumva fără de socotința amestecăciunei 
să fie fără de lege, şi să ajungă mănia luï 
dumnezeii spre uni! ca aceia, mal vărtos pre 
episcopi şi spre părinţii duhovnici, ce nu'! vor 
îndirepta pre dinşii de acesta. 

Jară să'ți fie la scire, că fratele miei cel de 
nascere şi fratele muerii mele, și tată-mieu şi 
muma, şi tatăl muerii mâle şi muma, sunt 
cuscri! mână, așijdirea şi aï doï veri săn- 
tu'ş a treia cuscrie, şi cuscrii cel mari că- 
tre cuscria cea de'ntăiă să nu se amestece 
nice către aï doi ăntăiă; iară către a treia cus- 
crie, cuscria cea dentăii să se amestece 
ne-oprit; iară soru-mea cu fratele muerii mele 
nici într'un chip, nice feciorul frăţini-mieă saŭ 
fata. către însuraria nepoților să nu să amé- 
stece. nice către maştehămea cănd va să cu- 
gete. nice căire fétete ei ce le are cu alt 
bărbat nice fiiu mieă către soru-mea, nice fata 
mea, către fratele-miei, nice iară să cuteze 
nice cu mintea a cugeta către fata muerii mâle 
ce o am de la alt bărbat, că?m iaste fată, nice 
fiiu-miei să cugete de dinsa ceva. deci acâstă 
rudenie-tâtă iaste oprită nice întrun chip să 
nu se amestece nuntei, iară. nepoţii miei cei 
de'ntăii, cei mari cu nepoţii muerii mele fe- 


GOVORA {23 
ciori! frățini-sčŭ să nu se améstece,nice aï doi, 
iară nepoţii miei cel de'ntăiă să ṣe améstece 
cu al tref nepoți! muieri! mele neopriți, -aşij- 
derea şi al treimi nepoți, cu aŭ treii mneril 
mele, iară nepoții muieri'mi cu al frăţinimiei, 
sau fecioril surbri'mi să nu se amestece, iară 
al do! nepoţii mueril mâle, cu feciorii al doï- 
lor'mi veri neoprit să se amâstece; iară feciori! 
ai doilor veri, să nu se atingă, aşa se cadea 
se întrebariă, şi să se cârce la arătare, şi de 
alte rude ce sunt într'acest chip şi aşa nunter 
să se înpreune şi să o iacă fără de tată in- 
doire cum se cade creștinilor celor adeveriţi, 

Ore ce preot va cănta leturghie, şi nu se 
va priceştul cu sfănta taină, că se va socoti 
fiind nedostolnic, prepuneş-va ceva, de un 
lucru 6r&-carele, cum va, sci însuşi acela, unii 
ca acela să se scóță den preoţie în 8 al, că de 
se va sci pre sine nedostoinic de sfănta pri- 
ceştenie; dară cum să'ş bată joc de sfăntul 
trup şi de cinstitului sănge al domnului nostru 
Is. Hs. să între să slujescă întru zi fiind ne- 
dostoinic. 





De prazânici și de post, și de plecarea genu- 
chelor și de opriri, și de învățăturile ces 
de la dumnezeiria şi închinătoriul duhului, 
ce i-ati tocmit părinții, că grei ne taste 
nduo a nu griji de umile ca acestia că se și 
blestemă și se despart Ereticii, ce se tocmesc 
cu dumnezeiasca tocmală, fără de acestia ce 
se grăiesc dumnezeiasce ce nu le grijese. și 
ce tocmâlă aŭ praznecele și posturile şi 
plecare genatchelor, și pentru ce căutam cù- 
tră sore și ne. închinăm: den vățăturile 
sfinților apostoli. 

Eù. Petr și Pavel, învăţăm pre Gmeni. 5 
zile să lucreze, iară sămbătă şi duminecă, să 
se îndelâtniciască pentru bis6rică. pentru în- 
vățătura creştinătăţii. Că sămbătă a e chip 
facerea lumii, iară dumineca înviarea. iară 
dumineca, cea mare, şi céia ce după însa să o 
praznuiască robii, că una iaste de chinuire 
alta de înviiare şi după trebuinţa învăţăturii, 
cine iaste cela ce aŭ chinuită şi aŭ învinsă. 
Şi saShecenie să se prăzdnuiască. pentru svră- 
şitul socotinţei ce e întru Hs. Şi rosaliile să 
se prăzdnuiască pentru venirea duhului sfănt,. 
de s'aii dăruit celora ce aŭ crezut- întru Hs. 
Prazdnicul născutului să se prăzdnuiască, 
pentru că întru dinsul amù ascepiat darul ce 
s'a dat 6menilor, şi s'ai născut cuvăntul luï 
dumnezeii dintru Maria fată pentru spăsenia 
lumii. Prazdnicul rro rasacinu să se prăzd- 
nuiască,pentru ce cătră dinsul fu arătată dum- 
nezeirea luy Hs de” mărturisi lui părintele în- 
tru botez şi măngăitoriul întru vedére ca de 
porumb, de'l spuse celora ce sta înainte det 
mărturisi. Zilele apostolilor să le prăznuiţi că, 
vă fură voao învăţători pentru Hs.şi se dăruiră 
duhului sfăntă. Zioa lui Stefan mucenicul cel. 


www.dacoromanica.ro 


124 


d'entăiă să o prăznuiţi. şi altor sfinți mucenici 
ce cinstiră pre Hs. maï nainte maï vărtos de, 
vilaţa lor. Rugăciune face'ţi pentru diminâţa, 
şi pentru al 3 cias, şi al 6 cias, şi al 9 cias, 
şi pentru séra, şi cănd căntă cocoşii; deci 
pentru demintţa, că ne lumină dumnezeă de 
trecu n6ptea şi aduse ziua; iară pentru al 
treile cias, că aŭ luat dumnezei osăndire de 
la Pilat. lară pentru 6. că întru șase ciasuri 
fu r&stignit 9, că toți cela ce se nevoiră de 
răstigniră pre despultoriul, se cutremura în- 
drăsnirea lor cea rea şi spurcată a ovreilor, 
şi nu răbda dosada lui dumnezei. Sara bine 
së mulțămiţi că ne-aă dat noao răpaosul din- 
tru osteninţa zile! întru n6pte ; iară la cănta- 
“rea cocoşilor. pentru bună mărturia. ciasului 
de venirea zilei, spre lucrurile a lucra întru 
lumină, 


De învățăturile sfinților apostoli. 


Zilele de praznicele lui dumnezei le soco- 
tiți. deci ăntăiă a născutului, iară cu dinsu şi 
al luminăriă, déci ia şi postul de 40 zile, că 
are de aduce aminte de petrâcerea, lui dum- 
nezeii şi de punerea legii, ca să se facă acest 
post maï nainte de pasci, deci să se încâpă de 
luni; iară să umplem vineri, pentru ce că 
cela ce se smeresc, încep sfintele pasci den 
săptămănă, de se posteșc, şi de perirea ovrâi- 
lor, că aşa ne-aă învăţat pre noi dumnezeii 
să ne postim într'acâste 6 zile, pentru călca- 
rea de l&ge a ovrtilor, învaţă-ne să plăngem 
de perirea lor, că însu'şi lăcrămă de dinşii, 
iară pănă în zioa de pasci să vă postiţi. să 
începeţi de luni tocma pănă sămbătă a 6 zi, 
numai păine să luaţi și varză şi apă ; că sunt 
zile de “lăngere, iară nu de praznic, iară în- 
tr'acâstă sămbătă să vă postiţi nu că se cade 
sămbăta a se posti, că iaste de r&ăpaosul fa- 
cerii lumii, ce întwacel praznic uciseră făcă- 
toriul, ca să se umple că'ş puseră s&mnele 
lor pre mijlocul prazdnecului těň şi nu înţe- 
léseră, deci vineri şi sămbătă să vă postiţi 
deplin să va fi putință, şi nemica să nu gus- 
taţi p&nă nóptea la cocoși, iară cine va slăbi 
întracâste 2 zile să se împreune de preună, 
să se ferâscă încal vinei. Că grăiasce dum- 
nezeii de dinsa, cănd se va lua de la dinşiă 
ginerele atunce se vor posti într'acelea zile, 
că înir'acâstea zile fu luat de la no! de călcă- 
torii de l6ge ovreii, şi fu restignit pre cruce, 
derept-actia vă învăţăm să postiţi acestia, 
cum am postit şi no!, iară într'altele ce's maï 
nainte de vineri sara, fileş carele să mănănce 
cumu' e putinţa, de luni pănă la cocoș, de 
la cela ce se smeresc; iară strălucind una 
den sămbete, ce iaste dumineca, de sara pănă 
la miezul nopții priveghâre, legea şi prorocil, 
şi psalomil pănă la cocoş să se cetescă, şi să 


PRAVILA BISERICEASCA 


pocăință, și lasă necurăţiia, pentru că jude- 
ţul altor limbi spălă'ş mănile şi zise, nevi- 
novat sunt de săngele acestui dirept voi șciţi, 
iară lacovenii strigară, săngele lul spre noi, 
şi spre feciorii noștri, și nu avem alt împă- 
rat, fără de împăratul; iară decă ati învins 
dumnezei, aduceţi-vă slujbele vóstre de din- 
sul ce ne-ai răspuns noao deaiă grăit, faceți 
acâsta de pomenire mie, şi altele, den go- 
nire vă veseliți şi prăznuiţi, că făgăduirea în- 
vieril nostre Is. Hs. s'aă sculat den morţi, și 
iată vă iartă voao lege în veci pănă la sfărșit, 
iară den dumineca, de'ntăiă să numeri 40 de 
zile; deciia să prăznuiţi prazoecul szauec Hin 
lui dumnezei, şi după 10 zile să vă fie voao 
prazdnic mare rosaliile. ce într'ănsele în 3 
cias ne trimese dumnezeii darul duhului 
sfănt ; iară după-ce veți prăznui rosaliile 
o s&ptămănă, după acela vă postiţi, că se 
cade şi de după veselia darului lui dumnezeii, 
să vă postiți şi mai pre slab, că şi Moysi și 
Ilie se postiră 40 de zile și Daniil 3 săptămăni, 
dorul păinii maŭ măncat, şi carne și vin 
naŭ intrat în gura lui, iară după acest post, 
tóte miercuri şi vineri vă învăţăm să vă pos- 
titi, și întru covărşirea postului vostru dați 
mişeilor; deci în tote sămbete, fără de una, şi 
în tote dumineci, faceţi săbor şi vě veseliţi, 
că vinovat iaste păcatului cine se postesce 
dumineca, fiind zioa de înviare, și de rosalii, 
s'aii de acmu în zioa lui dumnezei, de praz 
nică cela ce se va mă ni. că ṣe cade a se 
veseli de dinsele, iară a nu plănge, iară pos- 
turile yâstre să nu fie cu fățarnicii. că se 
postesc lunia şi joi şi sămbătă, iară voi saii 
5 zile să vă postiţi, sai miercuri şi vineri, că 
miercuri, fu învăţat judeţul spre dumnezei, 
iară vineri întru acea zi chinui, iară sămbăta 
și dumineca le prăzănuiți, că una iaste de 
aduce aminte de facerea lumii, iară alta de, 
înviare, iară una sămbăta să fie de voi ferită, 
cum se zice, că întru toţi aij iaste de îngru- 
pare lui dumnezeu, ceia a se posti nu se cu~ 
vine nice a se prăznui. 


Săborul cel de în Gaggre : în 18 și 19 sestave 


Ore cui se va, părea de la dinsul postire, de 
se va posti dumineca anathema să fie. 
re cari! se aşa fără de o nevoe trupâscă 
trufaşasce-se şi tocmâla postului întru săbor 
de preună dezleg:, iară cine are întrăns cu- 
get întreg şi deplin anathema să fie. 


De petreceria lui € mw Nicolae. 


Deci marele Nicolae dentru sfinți, şi cu 
multe minunile lui, şi iată se grăiasce întru 
viaţa lui, încă fiind tinerel, numai dentru țăţa 
cea direptă sugia; iară miercuri şi vineri de în 


vă părăsiți de plănsul vostru, să vă rugaţi lui | 9 cias lua ţăţa, cu luminata pravilă, şi cu um- 
«dumnezeiă, întorce-te creştin€, şi "ţi ia loc de | pl&rea prorucilor, cea maï de nainte fericitul 


www.dacoromanica.ro 


DR LA GOVORA 


se hrănia, ferice! de nevătămată viaţă, den- 
tru tinerâțe petrâcere minunată, ce se spuse 
mai nainte, 


Marele Vasilie. 

Sănt îngeri în fie ce bisérecă de scriù pre 
ceia ce se pocăesc, socotesce-te ca nu cum-va 
pentru puţinea dulceţă a bucatelor te veri 
lipsi de scriptura îngerilor, iară vinovat pre 
sine şi fugariii te va scrie şi te veri tocmi 
purtătoriă lui, 


cu Petr de la Alexandrie, la 210 
cap pravilii, 


Nu ne mustre noao nimenea socotind mier- 
curea, ce într'ănse ne postim noi după toc- 
melă cum ne fu zis cu blagoslovenii; deci 
miercurea fu pentru sfătuirea de ovréï şi de 
prinsorea lui dumnezeii, iară vinerea, pentru | 
ce aŭ chinuit, El într'acea zi pentru noi; că! 
dumineca o avem zi de bucurie pentru ce aŭ 
învins într'ănsa, iară într'ănsa nice a face 
metanii n'am luat. 


Sfăntul Ignatie. 


Ore cine se ţine în curăţie şi să postesce, 
ca să nu se înalțe ca să nu'ş piarză plata lui, 
praznecele nu le ruşinareţ, postul cel mare 
nu'l ocărăre'ță, că are chipul petréceriï lui Hs. 
cu sfintele chinuri den săptămănă, nu treceţi 
miercurea, şi vinerea, ce vă postiţi, săracilorle 
daţi den destul; iară ce e sămbătă sai dumi- 
neca a se posti fără de o sămbătă numai, a- 
cesta e ucigaș luï Hs, | 

Grăïa cu Apolos că fraților celora ce li 
se cade să vie să se închine că nu acelora ce 
lui dumnezeŭ să i te închine, vezi pre fratele 
tă, vezi pre dumnezeul tă, şi iată zice că 
am luat de la Avraam; şi cănd se cade frații 
a'i îndemna la răpaos; de la Lot am învăţat 
cum îndemnatpre ăngeri; postul den săbor nu 
iaste putinţă a'l sparge fără de nevoe; că mier- 
cur! fu Hs, prins iară vinere se răstigni, deci 
cine va dezlega acestea, acesta prinde pre Hs. 

i'l r&stign6sce; ce de va veni către no! un 

ate şi”! va trebui rěpaos fiind post să’ pui 
lui masă, iară de nu va vrea să nu'l nevoesci, 
că avem tocmâla toţi de preună. 


De petrecerea lui cm Pahomie. 


Șezănd sfăntul părintele nostru Pahomie | M 


în pesceră, i se arătă lu! îngerul lui dumne- 
zeii şi zise, Pahomie iată celia ce tocmescl tu 
de tinereți,îndeşert şezi într'acéstă pesceră eși 
şi vino şi adună toți tinerii călugări si te săluş- 
luïasce cu dinşii, şi după chip ce'ţi voi da ţie 
aşa"! legiuiasce pre dinşi! şi"! dede lui o scăn- 
duria, de arame, ce într'ănse fu scris aşa, iartă 
fieş carele împrotiva puterii să mănănce şi 
să bea, şi cela ce va mănca împrotiva puterii 
lui aşijderea'! făgăduiasce să'şi lucr&ze, nice" 


125 


opri a se posti, nice iară a mănca, decă cine e 
puternic pre lucrul măncarii făgăduiasce mai 
putârnic să fie a lucraria, iară cine se va po- 
sti maï pre slab, şi întru rugăciune să rabde, 
pre un lucru ca acesta vă adunaţi, să fie fieş 
carele cu de ceie înainte să se împreune la 
bucate; uni! în al 6 cias, alţii în al 7, alţii în 
al 8, alţii în al 9; iară alţi sara noptia de ce 
unii şi prest o zi, iară alți! şi preste doao, 
fieș carele cumu'ș va după legiuiria, îngeru- 
lu; iară de în cei chemaţi tocmitori să fie, ca 
să facă tocmire locului întru tote sămbete 
odată, şi dumineca de doao ori, şi cel de loc 
ce se zice de doao ori post miercurea, și vi- 
nerea. 


Deci într'una de zile un trup mort al 6re 
căruia fu scos la cale, și'l întimpină marele 
Pahomie, şi văzu 2 îngeri mergănd pre urma 
patului mortului, şi să rugă lui dumnezeă să”y 
descopere lui ce fu și veniră acei 2 îngeri că- 
tre dinsul şi zise către dinşii derept ce fiind 
vol înger! şi mergeţi pe urma unui mort, şi”! 
grăiră lui, unul den noi! iaste miercuri, iară 
altul vineri, iară pentru ce mérgem pre urma 
lui, că tocmi întru acâste zile post pănă la 
mórtea lui, derept acea şi noYl lăudăm cela 
ce se nevoiasce întru dumnezeŭ, 


Tocmire de creștinătatea cea mare și sfinta 
și de viiață făcătore și întwo fire și neîn- 
părțita troiță și de socotința dumnezeescului 
trup, și de sfintele și cinstitele icóne, și de 
cinstita cruce, și de închinarea cinstitelor 
și sfintelor moștie, și de sfinții de al 7 săbor 
dentru tâte lumea, și de totă tocmdla bi- 
scricii, ce se cade tót a o ţinea și a o mär- 
turisi, tocma pănă la vremea ciasului ce- 
lui de apoi. 


Crez întru unul dumnezeă părintele a tot 
ţiitoriul, făcătoriul ceriului şi al pămăntului, 
tuturor văzutelor şi nevăzutelor. Şi într'u- 
nul domn Is. Hs. fiiul lul dumnezei, unul 
născut ce e de la părintele născut maï nainte 
de toţi vâcii, lumină den lumină dumnezeii 
adeverit de la dumnezeă adevăr, născut 
iară nu făcut, într'o o fire a părintelui, ce 
cu dinsul fură tóte pentru not Gmenii. şi pen- 
tru spăsenia nóstră pogoră din ceriă, și se 
întrupoşă de la duhul sfănt, şi de la fată, 
arila se înpeliţă, şi se r&stigni pentru noi 
în zilele lu! Pilat den Pont, şi chinui şi 
îngropat, şi învise a tréïa zi după scriptură. 
Și se sui spre ceriă şi şade dé dirépta tată- 
lui. Și iară va veni întru mărire să judece 
viii şi morţii, ce împărăţiia n'are sfrășită, 
Şi întru duhul sfănt adeverit ce e de viaţă 
făcătoriiă çe iase de la părintele, ce cu părin- 
tele şi cu fiiul "i ne închinăm şi'] mărim, pre 
cela ce laŭ grăit prorocii ; într'o sfăntă a să- 
borului şi apostol€scă bis6rică, mărturisesc 


www.dacoromanica.ro 


126 


un botez de ertare păcatelor; asceptăm în- 
viiare morţilor, şi viaţa ce va să fie în véci, 
amin. $ 
Iară cum se zice crez cum. at zice că me 
botezaiă întru numele tatălut și-a! fiiului şi al 
duhului sfânt întru o dumnezeire şi într'o îm- 
părăţie şi înt”'o începere şi într'o tărie, şi în 
trel tocmele ce se zice fețe, celale şi chipuri 
-se chémă şi tocmâle, că una e tocmâla şi 
alta e firea, firea să chemă ce e depreună şi 
trei féțe, că una iaste firea şi sunt trei féțe, 
iară tocmtlele se chiamă o fire cu chipul 
tocmelelor, că unul e tatăl şi unul è fiul şi 
unul e duhul sfănt ce taie tocmâlele, iară nu 
iaste altă fire ce acéïaş flre şi acâlaş vrére, 
că depreună e tatăl şi fiul și sfăntul duh, 
-Deci părintele e nenăscut, iară fiiul e şi na- 
scere de la părintele ca dentru s6re lumină 
şi dentru minte cuvănt, iară duhul sfănt e 
eșire de la părintele, că firea părintelui e ne- 
născută ce se chiamă tatăl, iară firea fiului 
ce e-de se chiamă fiiul, și fu născut de la pă- 
rintele, iară firea duhului ce se chiamă du- 
hul sfănt şi iase de la părintele, iată tâte 
firile ce se zice fâce o tocmâlă e şi o fire, o 
vrere, o facere, o bunătate, o putâre, un sfât; 
-derept acâia un dumnezeu mărturisescii iară 
nu trei, că nu sunt despărțiți unul dentr'alt 
-ca Omenii, nice în multe chipuri de năravuri, 
ce d'enpreună tatăl şi fiul şi duhul sfănt; şi 
unui dentru altul nevărsaţi si neamestecaţi 
în cap, fieşcarele i-se socotesce fața lui, unul 
întru moştenie altul întru feciorie, iară altul 
întru eșire; iară demi va grăi nescine ce iaste 
tatăl, zice-voiii lui ce iaste fiiul şi duhul sfănt, 
ce petrâce tatăl, iară de'mi va grăi ce iaste 
fiiul, zice-voiă lui, iaste cum am zis, tatăl şi 
duhul sfănt, ce petrece fiiul; aşijderea şi du- 
hul sfănt, că iată iaste ce e tatăl şi fiiul, ce 
jpetrece duhul sfănt, că tocmélă neclătită iaste, 
„cum zice Grigorii bogoslov, cum petrâce toc- 
mâla,elătită şi mutată; deci iaste dumnezeire, 
de se eade a zice prescurt, neîmpărţit, întru 
acâste împărțiri, una o fire, iară alta o faţă, 
„Cum ară fi tre] firí d'enpreună intr'un sóre, o 
lumină âmesticață, cănd se véde întru dum- 
nezeire o fire, și văndul și unil âneepături, o 
îuchinăciune'mi iaste sai o Pbuiguire, iară 
cătră tocmele şi féte 3 sunt închinate; deci 
acestia umblă cuvăntul după marele Grigo- 
Tie, cugetă sorele şi lumina şi zăzile, mintia 
cuvăntul și sufletul, de'nceput apă şi izvor 
Şi riù, însă după cum zicem credinţa să apuce 
inainte, iară nu spunerea; cade-se atot omul 
curat, și luminat cu lucrurile lui dumnezeii, 
ŞI ca să aibă îndereptătoriă, duhul sfănt, ca 
lumina să ia lumină, ca se crâză întru nu- 
mele tatălul gi al fiiului și al duhului sfănt, 
într'o dumnezeire şi într'o putâre, întru trei 
locméle să se cunóscă și să se închine, iară, 
de mă va întreba cine-va de *mtrupoşarea 


E e 


PRAVILA BISERICEASCA 


dumnezeiască a domnului şi dumaezeul măn- 
tuitoriul nostru Is. Hs. iară "1 voiă respunde 
lui, însuș cuvăntul lui dumnezeğ nescris fără 
de trup, unul născut fiiti de Ia părintele, ce 
e lumină de la lumină, râul vieţii şi fără de 
mórte lumina. mărirei, şi chipul feței lui, cu 
sv&tul părintelui celui fără de începere, şi 
cu lucrarea duhului sfănt, dentru săngele 
fecióreï sux sfăntă, şi de pururea fecióră Ma- 
rila fiind întru tocmâla lui, îngroşă pre sine 
trup viă şi cuvăntăreţ, şi acesta, în vrâme de 
9 luni se întări, şi să născu om, purtăreţ, ce 
se zice dumnezeă şi om, într'o tocmâlă doao 
firí purtă, neîmpărţit şi neamestecat, şi în 2 
vreri şi în 2 faceri, de'npreună dumnezeirea şi 
omenia, că vru ca un dumnezei şi lucră ce cu 
firea numai vreril şi lucrării iară nu păcatului, 
că fire omenâscă fără de păcat aŭ luai, și den 
tra, c&ia'şi împreunare voia omenâscă și lu- 
crăril se nevoi, cu vréré înpreunării dumne- 
deiril, și ce vrea voia dumnedeiască iată și 
trupâsca, ce voia grăesc şi facerea, că firea, 
ce vrea mănca, vrea de bea, vru de ămbla, 
şi acela lucra, cum vrea; ce acâstea făcea fi- 
rea dumnezeirei după slobozie, iară nu dene- 
voe cum eŭ, ce se şi osteni, şi ca e de se rugă 
părinte trecimi păharul, că era, vrerea fire!, ce 
și după înviare, şi de a dirâpta părintelui şă- 
dere, 2 firi mărturisesc de Hs, de preună dum- 
neztirea şi omenirea, măcară ce fu și mai pre 
desupra de fire, că firea e a minţii şi a cuvin- 
tului și a viului, că nu, nu e putinţă voel, că 
óre unde e firea grăit6re, acolo e şi facerea, și 
vrerea, iară firea 2 vrerii să înţelegi, iară nă- 
ravul unul, socotirea o tocmâsce, iară după 
slobozia dumnezeirei, iară umblă şi omenia 
lucr6ză amăndoao; iară de te va întreba ci- 
neva ce ial, grăiasce lul iaŭ tâtă tocmela bisé- 
ricil câle scrise şi câle ne scrise le cuprinz şi 
mě închin cinstitelor icâne ce e cu trup de 
om cuvăntul lui dumnezei, blagoslovitul 
dumnezeirei, şi fură nemutaţi pre ceia ce şi 
unge cu credinţa, parem că'l văz pre cela ce 
saŭ arătat cu trup, şi cu 6menil aŭ petrecut şi 
pentru vedârea trupului măntuirea mea tocmi, 
închinu-mă lemnului cinstite! cruci, pentru ce 
că fu legat trupul lui dumnezeii spre dinsul, 
şi a tot chipul ce edeviiaţă crucea. Sfintelor 
vase, şi cinstitel și dumnezescii case şi locu- 
lui, şi luminatelor cărţi, pentru ce's făcute cu 
mănă hine vrură a pelrâce pentru noi și acé- 
lea dumnezeesci cuvinte, bine vru de se seri- 
seră cu mal multă iubire de 6meni Inchinu-mă 
şi cinstesc icOna preacuratei şi născătorel lui 
dumnezeă, şi tuturor cinstitelor icóne a ogod- 
nicilor lui dumnezeiă, pentru cătră o fire mă în- 
chin cu dragoste lul dumnezei, cu ochi sufle- 
tesci shor către vedârea chipului celui dentăiă, 
şi nu întocmesc mintea tocma pănă la lucrul 
şarurilor; închinu-ină celora ce aŭ trimis cin- 
ste chipului celui dentăiă, cinstesc şi sfințit 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 127 


móştele sfinților, că. de luriiiriata şi de vinde- frie ca un slujitor, Şi pre ceia ce chitesc în- 
care Juară dar de la dumtiezeă, așa crez, aşa | tr'acéstaş chitelă, certa ce împart unul domnul 
«gândesc întru tote mă hotezaii, tóte le sosilă , nostru Is. Hs. fiiul lui dumnezeă, și domnul 
Și tofi ereticil, şi cela ce sunt întru în nărav | nostru, şi ceia ce'nu o mărturisesc întru peleşi 
cu dinșii, şi de țâte împărechitorile lor, fug | şi după adevăr, sfănta şi slăvita şi de pururea, 
şi le blastem şi le urăsc, iară priimesc şi mă | fecióră Marie dux ce se zice muma lui dum- 
închin şi cinstesc sfăntul dentru tótă lumea | 'nezeii, ce doï fi grăesc, deci unul ce e de- la 
al 7 săbor, 1 cel de în Nikeia , 318 sfinți pă- | tatăl cuvăntul luf dumnezeă, iară altul ce e 
zinți, 2 cel dentru în cetatea lui Constantin, | dela sfănta s'u și de pururea fecióră Maria, cu 
150 de sfinţi părinţi, 3 în Efes 200 de părinți, | darul şi cu dragostea şi cu împreunarea,-ce e 
4 de Halkidon, 630 de sfinţi părinți, 5 iară | cuvăntul luf dumnezeii acela să fie dumne- 
într'acel chip în cetatea luă Constantin, 165 | zeă; şi ceia, ce se lépădă, şi nu mărturisesc 
de sfinți părinți, 6 aşijderea iară în cetatea | pre despuitoriul domnul nostru Is. Hs. fiiul 
lui Constantin, 170 de părinți sfinți, 7 în Ni- | lui dumnezei și domnul nostru, ce s'aă în- 
kea 350, de părinți sfinți; iară primesc pre toţi | trupoşat și S'aă împeliţat, şi sai restignit, u- 
alţii cu darul lui dumnezeii ce s'aă adunat | nul acela a fi dentru sfănta, şi într'o fire troiţa; 
de întărire creștinătății pre alocurea sfinte | că acestă unul iaste ce i ne închinăm și'l mă- 
săboră, ce pre dinsele şi bisreca apostolilor | rim cu tată] şi cu duhul sfănt, iară blăste- 
Je-aiă priimit, iară pre ceia, se s'aă lepădat lé- | măm şi pre Evtihie minte v&tămată ce şi pre 
pădă'i, şi pre ceia ce Xaăblăstemat biastemu”, | ceia ce aŭ înţelepţit cu dinsul şi pre cela ce 
aşa găndesc şi așa crez, şi mărturisesc depu- | înțelepţesc și acmu, către prividenil, aduc o- 
rurea sfănta şi de viaţă făcătore, şi într'o fire | menia unuia născut fiiul lui dumnezeii şi toţi 
troiță, pănă ia mortea mea, cu darul lui Hs, | cela ce se lépădă de sfănta feci6ră şi născă- 
„amin, trea lu! dumnezeii Maria, adeverită'nascerea 
Actsta, fu tocmită de zisa creştinătăţii, | domnului și dumnezeului ispăşitoriului nostru 
dentru dumnezeescile scripturi; «de Grigorie | Is. Hs. ce se zice măntuirea n6stră, şi cine nul 
bogoslov, şi de învățăturile sfinţilor apostoli, | va mărturisi pre acela într’o fire a părintelui 
şi dentru săborul celor părinţi dumriezeesci, | după dumnezeire, şi într'o fire după omenje 
întru credinţă dirâptă a petrece şi întru cre- | dumnezeire, într'acela'ş chip al Apolinarie su- 
ştinătate, ce ne va umbla întru acâstă slă- | flet putred, şi pre ceia ce aŭ găndit într'un chip 
vită petrecere. cu dinsul şi cine chitesce aşa și ciue grălasce 
XR ` „„___„ [fără de minte domnul nostru Is. Hs. fiiul lui 
Altă tocmâlă de Ustinian ce aŭ tocmit însuși | dumnezeii şi domnul nostru dumnezeii şi cine 
împărăția luř. bagă amestecăciune către omenie unuiă năs- 
Crez întrun dumnezeii tatăl a tot țiitoriù, | cut fiiul lul dumnezeii și toţi căţi găndesc în- 
şi întru unu] domnul Is. Hs. fiiul lui dumne- | tr'câst6'ş gănduri. 
zeu, şi întru duhul sfănt, unii firi întru trei| Preotul cănd tae sfăntul agneţ, şi va cădea 
tocmâle ne închinăm, unit dumnezeiri, unii | dentrănsul o sfărămătură mică, șă facă 200 
puteri, troiţa întru o fire iară la zilele de apoï | de metanit. 
xnărturisim, domnul nostru Is. Hs. unul năs-| Călugărul de va fi în mănăstire, şi va 
cut fiiul lui dumnezeii adevăr, dumnezeii ade- | strănge mulţime de avere, întru ascuns de i- 
verit, ce mai nainte de vâc fără de aï de la | gumenul, să aibă pocaanie 1 an şi metanii 
tatăl născut, de pururea într'o fire cu părin- | 2 mie de zi. 
tele, ce dentru dinsul sănt tóte, şi cu dinsul| Călugărul de va şedea la inasă, şi de va 
tóte pogor den ceriiă şi se întrupoşă de în du- | grăi cuvinte deșarte, să se postescă pănă la 
hul sfănt și dentru sfănta, slăvita, născăfârea | alt prănz, şi metanil 200, şi să se tae curund 
lul dumnezeii şi de pururea fecidră Maria, se | ca de nepriitoriul masa câia ce nu are cuvăn- 
întrupă, r&stignire răbdă pentru noi la Pilat | tul lui dumnezei, închipuiasce unii iasle de 
den Pont, iară se îngropă şi învise a treia zi, | dobitoc. 
unul iară întacâlia'și chinuri, şi minuni, c6-| Ore cine va eşi den mănăstire fără de învă- 
ha ce le răbdă văzăndu-le pe trup nu alt cu- į ţătura igumenului, să fie fără de priceştenie. 
vănt al lui dumnezei, şi alt Hs, să scim, ce be se va striga frate pre frate, şi nu va zice 
unul şi acelia; într’o fire tatălui după dumne- , cela auz, să facă 100 de metanii. Ore cine se 
zeire, şi într'o fire noao aşijderea după trup, | va scrăbi pre fiate îndeşert, și nu va face lui 
că 6re cum fu întru dumnezeire de plin, că nu | metanie să'ş lase măniia, să se postâscă l 
împreuvarii tocmelelor, luam de mărturisim, | s&ptămănă. 
că iaste troiţa, troiță și se întrupoșă unul!  Ciue va lua post şi va răpști, şi va grăi cur- 
dentru sfănta troiță, cuvăntul'lui dumnezeii, | mezizat că nu ya şci folosul lui, să se pos- 
că nu tocmim pateu fețe aluaria sfănta troiță, | tâscă 1 săptămănă, 
deci cine va avea acâstia aşa blăstămămuwlde | Cine nu va fi la blagosloveniia m6sel, ce 
t6te împărechiturile, iară mai ales pe Nisto-! va veni ma! apoi să nu manănce, ce să mă- 


www.dacoromanica.ro 


128 


; A 2 
nănce maï apoi, Cine va avea mănie cu, cine 
va la vremea priceşteniă, şi nu” va erta lui, 
să nu se priceștiiască. 

Cine va mérge la caaannua saŭ la, pivniţă 
fără vréme, să se postescă 1 zi. 

Călugărul de se va înbăta, cum ară face 
curvie sai de va fura aşijdirea. 

Călugărul de va săruta orl în ce dip mu- 
iare, să se postéscă 40 de zile şi metaniï 80 
în zi. 

Călugěrul schimniç de va lovi pre un frate, 
să facă 100 de metaniï, 

Călugărul sihastru nui se cade să aibă 
nice un dobitoc fără pisică, 

Călugărul de'ş va lăsa ascernutul lui, şi 
nu'ş va mérge în chilie de l6ne, șă'! facă 100 
metanit. Călugărul falnic, că va zice că e de 
sămănţă bună şi de rudă mare post 50 de 
zile metanii 300, că cine se tunde se lépădă 
de lume. 

Călugărul de va glumi cu fratele lui saŭ cu 
altul 100 de metanii să facă, 

Călugărul de va zăcia, deştins să se închine 
100 metanit. Călugărul de se va da som- 
nului, trupului săă iaste călugăr, iară nu du- 
hului sfănt. 

Călugărul de va vorbi în bistrecă cu altul, 
sai căntănd va rîde, metanit 100. 

Călugărul de se va prinde cu măna de mă- 
dulariul cel de rușine, şi va căuta cum ar 
face curvie, De vor zăcea doi călugări întru 
ascernut, curvari châmă pre dinşii Hs. Că- 
lugărul de va lua ceva pentru suflet, şi nu va 
spune igumenului, ca un mort iaste. 

Călugărul de va zăcea în póla muerâscă, 
sati întra mănisa, să nu se priceştuiască în 
40 de zile, şi să nu mănănce cu soţie că nu e 
destotnic. 

Călugărul de va trece cu o muiare, cătu’l 
va striga un om, să facă 100 de metanii, sară 
şi demănâţă. 

Călugărul ce va umbla după mâsele 6me- 
nilor, saă la nunte, urs grăfiasce dumnezeŭ 
că iaste. Călugărul ce umblă întru petrâcerile 
mirenesci, dumnezeii "1 grăiasce că e căine, 
că nu'l lasă dracul, pentru să vază muerile 
mirenesci. . 

Călugěrul de va lucra ceva fără de mantie, 
smintălă 1 iaste lui. 

Călugărul de va fura ceva den mănăstire 
vestită post 12 aï, să nu se cuminece fără den 
pasci. Călugărul schimnic de va săruta pre 
frate-său, să facă 100 metanil. 

Călugărul de va aduce ceva în mănăstire, 
să nu biruiască cu dinsul ce igumenul. 

Călugărul deva mănca carne să se postâscă 
12 al, şi să se priceştuiască de trei ori în an 
și metani! căte 50. 

Ce călugăr şade la masă, şi'ş va slăbi brăul 
cum are face curvie. 

Călugărul ce va zăcia în biserică să facă 





PRAVILA, BIȘERICBASOA 


200 metanii. Călugărul te va cădea cu parte 
bărbătescă, sai cu dobitoc, şi se va înfrunta, 
să, se pocăiască 8 at; metanie 150; ce tâte în- 
văţăturile nu sunt la toți 6menii, ce la cei în- 
ţelepți, că unii ca aceia se chémă Omeni çe- 
resci, şi îngeri pămăntescl. 

Ore cine va vărsa făcănd sfănta slujbă și o 
va feri post 1 săptămănă. 

Cine va pohti de'ş va tăia den trupul lu! 
post 3 aï, de apă şi de păine. 

Cine nu'ş va feri sfăntul agneț ce'l va gusta, 
șOrece, sai] va sfărăma, post 40 de zile. 

Ore cine va vărsa sfăntul păhar, în vremea, 
aducerii, post o săptămănă, iară la svărşit 40 
de zile post. 

De va cănta popa leturghie şi va uita să 
potrehescă sfintele daruri să le socotâscă, 
pănă gimineţa, și să potrebâscă, pre dinsele. 

Călugărul popă de va cădea ori în ce chip 
de curvie, şi nu va sci niminea numai duhov- 
nicu-săii dea pocaanie să se pocăiască întru 
tóte qilele vieţii luj, şi să se ferâscă în postul 
mare de vin şi de unt numai sămbăta şi du- 
mineca, şi în praznice domnesci, şi aşa să 
slujască dumnezeiasca slujbă, iară de nu va, 
vrea să ţie canon să lase popila. 

Popa de va lovi pre cine-ya întru ocară şi 
dentr'acea lovitură va muri, să fie scos, iară 
de va, fi prost să fie despărţit. 

Călugărul de'ş va lepăda cuculiul săi, și iară 
se va întârce de'l va lua după 6 aï, să se cu- 
minece la pasci metanii 50. Călugărul nu i se 
cade să'ş lase postrigul lui, să umble înc6ce 
şi înc6lea. 

Episcopul sai popa ce nu'ş va învăța cu 
dédins poștrigaşi! lui. și ómeniï întru credința 
cea bună să se desparţă. 

Ore cine va, pitarde den trupul lu! dumne- 
zeti o părticea, să se desparţă 40 de zile, iară 
de bâlă 3 zile. iară borătura să o ferâscă sai 
să o îngrâpe în bisérecă unde nu umblă ó- 
men), iară să nu o arză cum fac 6re cari! ne- 
înţelepţi, şi să zică 100 de psalmi, iară de o 
va, gusta. căine, post 100 de zile. 

Cine va înpuţi bucatele. ce's măncătâre să 
facă o sută de metanii. 

Popa ce va bea vin pănă în al 6 cias de 
n6pte să nu slujască. 

Cănd veri să potrebesci sfănta, nu pune 
vin mult. Cade-se popeï să șază la masă cu 
frica lui dumnezeii să mănănce şi să bea căte 
puţine! şi să se socotâscă, că slugă iaste, că 
grăiasce scriptura popa ce se înbată cum va 
judica dirept acesta am ales iară nu învăţ, 
nu zic scripturile să nu be! vin, ce se b&l iară 
să nu te înbeă, că tot beţivul să&răcâsce și 
mintea'ş pilarde, şi mult r&ă face şi pre sine 
se sugrumă, şi sufletul lu”'ş dă dracului. 

Călugărul de va scrăbi pre fratele săi saii 
va grăi cuvinte deşarte cu dinsul să se pos- 
tescă 3 zile de pită şi de apă metânii 150 la 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 


zi, şi după actia să'ş facă molitvă, pentru ce 
că şi-a spurcat gura. 

Cui va cură sănge de în nas cadese se nu 
se priceştuiască, nice să ia anaforă, iară de 
în gură, să ia, 

Nu se cade călugărului să'ș lase sănge să 
fie sănătos, fără de o nevoe de bólă, ce se 
cade lui să'ş lase săngele lui şi să'l vârse în 
tâtă vrémea şi în tâte zile, iară n6ptea şi zioa 
osteninţă şi post şi priveghere, şi cu rugăciune 
a se usca şi a'ş vărsa săngele lui. 

Nu se cade să se facă leturghie și să se pri- 
ceştuiască, şi după acéïa să'ș lase sănge, ce 
d&ca'ş va lăsa sănge, după acéïa de va vrea 
să ia şi anaforă, iară să nu se priceştuiască, 
pentru ce că nu iaste frumos a lua trupul lui 
dumnezeii. 

cert da de a rădica vr'o gălcâvă pre igu- 
menul vi, şi'] va lovi, să” tae lui mäna, iară 
igumenul de va fi şi €'ennkn, să'l gonâscă cu 
despărţire şi cu sfetnicii lui. 

Călugăvul de nu va veni la nsaonownuuă, să 
facă 150 de metanii, iară de nu va veni la 
tótă utrănia, să nu mănănce într'acla zi, după 
cuvăntui lui Pavel apostol, să nu mănănce 
deşert. 

Acestea învăţăm, de va fi sănătos şi nu va 
veni la bisérică, iară de va fi slab, spre unii 
ca acela nu iaste lége. 

Iară cine va fi la tótă utrănie, şi nu se va 
tămpla la ucrh'knme heruvim, 50 metanit. 

Iară de va fi la slujbă trimis; spre unii ca 
acela nu e l&ge. 

Călugărul ce nu va veni la leturghie fiind 
fără de lucru, să nu mănănce pănă laal 9 
cias şi metanii 100, 

Călugărul după pavecerniță de va mănca 
şi va bea, 50 de metanil. 

Călugărul căt va fugi de ai lui, atăta se a- 
propie de dumnezei, şi căt se apropie de ai 
lui atăta fuge de dinsul darul lui dumnezeiă. 

Nu se cade călugărului să tunză pre mirén, 
ce pre călugăr sai pre popă, aşijdirea zice 
să nu se priceştuiască de la popă mirân, ce 
de la călugăr, sai de la episcopul. 


De petrecere, ce se aice de post şi dezle- ` 
garia a tot anul Nichifor. 

Cade-se a sci, că de se va tămpla prazdne- 

cul nascerii lui Hs. şi E romeaenla, miercuri 


129 


pesce, iară la, Kpzcroa Să nu se mănănce unt; 
vin să se bea; iară după 12 zile după crăciun 
şi întru săptămăna înaintea lăsatului de carne 
şi la rosalit şi a brănzii, şi luminata, dezle- 
găm la tâte, miercuri ce e şi vineri întru acka- 
ste rosalil vin şi unt numai. 

Cade-se să se scie şi acesta, că după prazd- 
nicile domnesci, să nu facem o măncare, ce 
2 şi să bem şi vin. 

Cade-se a sci, că întru postul sfinţilor a- 
postolă şi {Ba pomancrea Şi 9enenie Kun marţi, 
Joi, pesce să nu se mănănce, ce unt şi vin 
numaï; iară luni şi miercuri şi vineri, nice 
unt nice vin ; ce să facem numa! odată măn- 
care. 

De se va tămpla vre un sfănt marţi, joi, şi 
va avea polieleă, să mănănce pâsce, iară de 
va fi luni, numai unt şi vin, iară de va fi 
miercuri sai vineri să se mănănce de.2 ori, 
şi vin să bem. 

Cade-se a sci că de va fi sfăntului rakule 
miercuri şi vineri, să se mănănce unt, iară de 
va fi luni Şi pâsce. 

Taxă de se va tămpla pomeniria sfăntului 
celula ce ie hramul, miercuri sai vineri să 
mănănce pésce. 

Cade-se a sci, de se va tămpla vre un sfănt 
şi va avea polielei, miercuri şi vineri, fără 
de în post să se mănănce 2 ori, şi să bia vin. 

Iară de se va cănta pre 8 să se mănănce 
unt, iară de va fi luni, să se mănănce pâsce, 

Iară de va fi sfăntului pre 6, într'acăa Zi să 
fie vin, cu blagoslovenie a patra parte de cofă 

De postul pomatcTao yeo, și al sfinților 

apostoli. 

Cade-se a sci întru postul născutului Hs. 
şi al sfinţilor apostoli, cănd să va tămpla a-' 
lilula să facem pre obiciată metanii, şi după 
chipul postului celui mare, să umplem şi pos- 
tire după acea zi, cănd iaste aliluia, să pu- 
nem mejduciasie fără de cathisma. 


De zioa dentăiii de Avgust, și ce e într'ănsă 
tocmela postului, pentru adormirea 
preacuratei Kuw. 


La arătare că dentr'acâstă zi de astăzi ce 
iaste întăiu a lu! Avgust, pănă în 15 zile ale 
luy să ne curăţim cu postul cum şi într'alte 
postusi, al crăctunului şi al cu Petru; pen- 
tru acâstă tocmâlă, pentru închinarea cinsti- 


sai vineri, dezlegăm la brănză şi oao, iară de | tuluï lemn. şi pentru cinstita draa născătârea 
se va tămpla po:KAbCTEO KUH. HAH EZBEAEHIE HAH | lut dumnezeii, şi pentru bâlele ce es într’acé- 


cpkrinte, nan oventuia, miercuri sai vineri, dez- 
legăm la pesce şi vin, aşijdiria şi la preobre- 
jenie, iară şi la blagoveştenii Or! în ce zi se 
va tămpla de post şi urkronscie, dezlegăm la 
pesce, iară în s&ptămăna cea mare pănă la 





ste zile; decă într'acâste zile întru tâte ni se 
cade să ne lăsăm de brănză şi de oao, şi de 
altele, nice pâsce a gusta, nice unt, fără în 
razânecul pr&obrajenii, că într'însul iaste 
inăngăiare mare fraților pănă în 10 zile de 


]0i mari, un! şi vin; iară în vinerea cea mare | jună, 


vin numai, iară 2 praznice ale lui prâdtece şi 


crai Petru şi Pavel şi bogoslov loan, de se De cetire călugărului în chilie și de metanti, 


vor tămpla miercuri şi vineri, să mănănce 


www.dacoromanica.ro 


Că am luat de pre acéle locuri, întru chilia 


9 


130 


lui să cetéscă psaltirea, deci cine e maï pu- 
ternic să o svěrşască într'o zi şi într'o nópte, 
alţii și 3 în săptămănă, iară alţii 2, iară me- 
tanii să facă căruia cumu'l va fi puterea; în- 
tmacâsta Şi noaonomuya cu Henopoueii Şi cu 
metanii, cum şi altă slujbă. Cade-se a sci, 


PRAVILA BISERICEASCA 


de ispovedanie, 12, lis 18. 
Iwanna munya, 13, lis. 20. 
de miercuri de vinere : 14, lis 30. 
5, de cine'ş dă trupul pre ruşine, lis sí. 
16, de bisérică şi de priceştenie, Tis 33. 
„17, de curvari, lis 34, 


că după lăsarea, eşirei den bisérecă şi vom | "18, de postul mare Jis 35. 


mérge la chilie, nu se cade să facem vorbă u- 

nul cu alt, că opresce aclasta sfinții părinţi, că 

ni se cade să ne ferim de tâtă adunarea. | 
Pravila călugărului prost. 

Pentru 9 cias 2 ațe. Derept vecernie 4 ațe. 
Pavecernița cea mică 3 ațe. Iară cea mare 6 
ațe. Tioaonorunua 6 ațe. Utrănea 12 aţe. Cias 
3 şi 6, 4 ațe, H wrkannua Gaţe; pravila chilier, 
6 aţe, şi metanir300. Pentru o psaltire 60 aţe. 
Acathistul 12 aţe. Paraclis 6 aţe. 


De scurtarea postului cu letiiryhiia, și cu 
psaltirea. 

Pentru 4 luni de post 10 leturghil. 

Pentru un an 30 de leturghil. 

Pentru 10 leturghii 5 psaltiri. 

Pentru 20 de leturghii 10 psaltiri. 

Pentru 30 de leturghii 15 psaltiri. 

Pentru 30 de leturghil 3 tetrogvanghel. 

Pentru tetroevanghel 5 psaltiri, pentru 
psaltire 5 aspri, pentru leturghie 2 bani, pen- 
tru tetroevanghel 5 costande. pentrn 12 zile 
de post 1 leturghie, pentru 1 zi post, 300 de 
metanii, o psaltire pentru 2 leturghil. Scrie 
şi tetroevanghel pentru 12 leturghii, psalti- 
rea Í, molitve 66 cu nouma reu. 


Spunerea zilelor, ce iaste întrun an de 
ciasuri și de mejdociasiă. 
În an sunt 12 luni. Iară săptămăni 52. Zile 
365. Şi ciasur! 4162, şi mejdociasi! 2 povări 
şi şase zeci în postul mare, metanil 396. 


Tată altă pravilă. 


Pentru vecernii şi pentru 9 cias 2 cathizme 
și pentru pavecerniţa mică 1 cathismă, pen- 
tru pavecerniţa mare 2 cathizme. pentru 
nana 2 cathisme, pentru utrânie 4 
pathisme, pentru chilie 2 cathisme, pentru 
300 de metani! 6 cathisme. Iară duminecă 
sara 50 de metanit. 


Aciasta iaste Scara cărții. 
cap. 1. De prazdnice domnesc, Lis. 1. 
de sfinţii apostoli, cap. 2, list 3. 
de mucenici mari, cap. 3, lis 4. 
de boiar! şi de maï mari, cap 4, lis 6. 
de postrig, cap 5, lis 8. 
de episcopi, cap 6, lis 9. 
de popi de diaconi, cap 7, hs 12. 
de părinți 8, lis 14. 
de maştehă 9, lis 16. 
de curvari, 10, lis 16. 
de săngo amestecat, 11, lis 17. 


19, de ucidere de voe şi de nevoe, lis 38. 

20, de muïarea moartă, lis 41. 

21, de furit hiséreciï, lis 43. 

22, de răpitori, lis 43. 

23, de zidirea bisrecil, Ìís 44. 

24, de gadini de fieri, lis 45. 

25, de săblaznă cu măna lis 46. 

26, de a treia nuntă, lis 47. 

27, de furi! grópelor, lis 47. 

28, de cine are vrajbå, lis. 47. 

29, de morţi, lis 48. 

30, de mortăcină, lis 48. 

31, de puț saŭ făntănă, lis 49. 

32, de cine se îns6ră înaltă credință, 5í. 

33, de mana grăului, lis. 51. 

34, de nuntă, lis 51. 

35, de preoţi, lis 51. 

36, de cela ce iaŭ învățături şi nu fad, 
lis 53. 

37, de cela ce se feresc de rugăciuni lis. 54, 

38, de popă fără antimis lis 54. . 

39) de muïare ce nasee în postul mare 
lis 54. 

40, de cine se ucide pre sine, lis 54. 

41, de cine pórtă plale necurată lis. 54. 

42, de ucidere, lis. 5 . 

43, de cine se botéză de păgăn lis 55. 

44, de preot, lis 56. 

45, de cinci săptămăni, lis 56. 

46, de cine junghe la price, lis 59. 

41, de preot, lis 59. 

48, de mueri, lis 61. 

49, de preot; lis 63, 

50, de cocon mort, lis 63. 

51, de'bo is 63 

62, de cine hulâsce pre popa, lis 66. 

53, de preot de diacon, lis 66. 

b4, de cela ce nu vor să se îns6re lis 67. 

55, de cine nu se plâcă mal marelu 
lis 68. 

56, dentru ascuns, lis B8. 

57, de ce cela ce iaŭ rod, lis 69, 

58, de cine se ţine în curăţie lis 69. 

39, de cene ocărasce lubovul lis 69. 

60, de muiarea fratelul lis 69. 

61, de cine nu iubesce blagoslovenia lis 69. 

62, de cela ce jgcă, lis 70. 

63, de mueri, lis. 70. 

64, de ceia ce să călugăresc, lis 71. 

63, de părinţi, lis 71. 

66, de mueri, lis 73. 

67, de cela ce postesc sămbăta, lis 75. 

68, de praznicul sfăntului Ión 77. 

69, de ce umblarea la mâse, lis 79. 


www.dacoromanica.ro 


DE DA GOVORA 


40, de taină cu ovrâit, Íis 80. 
71, de cine mănăncă, cu eretici lis 80. 
72, de cela, ce nu se priceștuesclis 76, 
73, de cine curvâsce cu păgănă lis 77, 
74, de curvari, lis 78. 
75, de episcopi, lis 79. 
76, de adoa nuntă, lis 82. 
77, de cela ce aprind măcar ce, lis 82. 
78. de mórtea igumenului lis 82. 
79, de mat marii biséreciï lis 73. 
80, de ceia ce nu se cade să facă săbor | 
lis 83. 
81, de cela ce se delungă de creștinătate 84. 
82, de cine'ş l&pădă călugărita lis 84. 
83, de a treïa nuntă, lis 84. 
84, de săblazoă, lis 85. 
85, de cine curvâsce cu căine lis 35. 
86, de cine curvesce cu naşa sa lis 86. 
87, de certa de doi fraţi lis 87. 
88, de pomenitoriă r&utate lis 87, 
89, de cine seva priceştui după măncare 88. 
90, de oprirea nuntei, lis 89 
91, de ce nu se cade în postul mare să se 
facă pomenire 95. 
92, de a treia nuntă, liš 96. 
93, de tălhari şi de furi, lis 96. 
94, de credință a ge întreba. 97. 
95, de mărturie, lis 97. 
96, de oprirea episcopului, 98 
97, de otravă, 100. 
98, de judecată lis 101 
99, de creştinătate 102. 
100, de cine fură, lis 102. 
102, de blăstem, lis 102. 
103, de muiare curvă, 102. 
104. de bisârică, 103. 
105, de furtișag, 103. 
106, de cine sapă grâpe, 103. 
107, de mueni, 102. 
108, de spurcăciune, lis 104. 
109, de călugări, lis 104. 
110, de cine cu dibitoc, list 104. 
114, de tălhari, list 104. 
114, de răpitori, ear 
115, de pric ie-tis-L04. 
Heemi e oprit, list. 10%” | 
117, de cine'ș va lăsa duhovnicusăă lis 105. 
118, de va lega preotul pre un voinic lis 105. 
119, de procleţila, muerii, liş 105. 
120, de diacon, list 106. 
121, de om mirén, lis 106. 
122, de puterea, preotului lis 106. 
123, de cocon mort, lis 106. 
124, de muiare ce'ș va omoră feciorul,lis 10% 
125, de muiare fermecătóre; lis 107. 
126, de muiarea ce va ocără pre popa lis 107. 
126, de muiarea ce are săngele e) lis 108. 
128, de muiarea, list 109. 
Povest de un preot, liş 109. 
129, de muiarea, list 110 
130 de va nasce muiarea, lis 110. 


3 


131 


131, de cine piarde ceva lis 110, 
132, de tine pârtă farmece, lis 110 
133, de cine cumpără farmece lis 110, 
134, de cine fură sfănta lis 111. 
135, de cineia, sfănta lis 111. 
„136, de cine ia dobitoc, lis 111; 
137, de cine ia sculele apropelui lis 114. 
138, de cine mâre de fâme lis 112. 
139, de preot, lis 112. 
140, de călugări lis 117. 
142, de călugăr preot, lis 120. 
de cine va sparge miercurea, lis 124. 
Învăţătură a sfântului Vasilia lis 127 
143, de ucidere lis 128. 
144. de cetăţi, lis 129. 
145, de nuntă, lis 129. 
146, de împărați de boiar, lis. 130, 
149, de pocanie adeverită lis 130. 
Stepene rudelor lis 132. 
De prazdnice şi de post lis 135, 
De săborul cel den Gaggri, liş 140. 
De marele Vasilia, lis 140. 
De cra Petră dă la Alexandrie liș 141. 
De petrâcerea al crm Pahomie, 142. 
tocmire de creștinătatea, 143, 
tocmâlă a lui Ustinian 149. 
de popi şi de călugări, 150, 
de past şi dezlegarea, 156. 
de postul poxaeergo ¥ eo 197, 
de zioa de'ntăiă a lui Avgust 157. 
de.cetire călugărului, 158. 
Pravilă călugărului prost, 158. 
de pravila chiliei 159. 
de scurtarea postului 159. 
coneţ scăriy 
= 


Hanoaehteiin Wya unocnemtniean Cha HuzBpatut- 
lemn ctro Nya. 

Gib kunr$ npenuca WTCAORENKH Nà BAAMKI tä- 
00Kh MHYAHAn Moğaale, HNOTOA NOREAEHIEMA H HK- 
Aneniean, npe cakraaro kukaa, 10 Marar Ba- 
capaka BoeoAhi, HE CAERENTEAZ PENE IENHACE AN- 
XiennenSna, Kyp Gewgnaa, MHTASNOAHTA BZCEN EMAH 
otprrpoRaayinekila, TpSAHyca WCEM 432 ief Monay 
Grezani wypnackin, nnanegaTayom cho KHurS Mo- 
uaca nncaru Bga'kTO, p3PMA, AWT POKABCTRA X BA, 
ZAXM KA NOREA RAOK A HEAAH CTTO NSCTA, ACARA- 
MHCA az noneAkaok 73 HEAAH NSCTA TÓrOÁMA g AETA, 
wkaé moanmca urbei; ape noorpkwéno wrok- 
INETE “TO Henpata'bHTe, ANHCARIUATE Chi H3ROA BAQ- 
IMERILO CHoAonAkiiTe, H RacneuaTHBUIHY cie HE Bpo- 
KAHHAĂTE. 


Jară prețul aceştii carie ne-am socolit cu 
tótă cheltuala, 21 de costande dle argint. 


— 


www.dacoromanica.ro 


132 


TRADUCȚIUNI 


de pre texturile slavone, tipărite în cor- 
pul cărței. 





La pag. 86 al acestei publicaţii în susul stemei : 
La prea luminata stemă a milostivilor 
Domni Basarabi. 
la aceeași pagină în jurul stemei literile : AA. B. AA. 
B, R. T. 3. V. însemnâză: 
Cu Mila lui Dumnezeŭ (Bojiiù), Mattheii 
Basarab Voevod, Domn (Gospod) Țerrei(Zemli) 
Romănesci (Uggro-Vlachiy). 


La pag. 87 duoe-spre-zece versuri slavone, cu înțelesul 
următor : 


Faţa acâata drept stemă, pasere corb pârtă ; 

Po d'asupr'al căruia sbor, corâna acum atărnă; | 
El arată pre al unei case prea-luminate şi prea-antice, 
Pre al casei némuluï Basarab, prea-vitâzul 

Bărbat cu sceptru, ce nu fără spor po tron se vede. 
Ale lui vitejii biruitâre, al multora auz minuneză. 
Deci tronul, înălţimea acestei case învederéză, 

Şi sceptrul, a lui vitejiă curat înfăţișeză, 

Sub dinsul ori cărui pămăntân e pacinică vieţuirea. 
Nu lăsa să se răsipâscă, Dâmne, în perire 

A lor corână, ci ea să nu aibă curmare. 

Iară al corbului pept să fiă pururea ferit. 


URIILU NASTURELU. 
(din Fieresci). 


La pag. 88: 

Din ordinul Prea-luminatului Domn 16) 
MATTHEIU Basarab, Voevod, şi cu bine-cu- 
văntarea prea sfinţitului Archiepiscop Theofil, 
din mila lui dumnezeii mitropolit al tóteï ță- 
rel Ungro-Vlachiel, s'a tipărit acestă carte, 
numită Pravila, de mine cel mal umilit din- 
tre preoţi, Meletie Macedon€nul, Egumenul 
comunităţel vleţuitorilor din monastirea Go- 
vora,hramul Adormirel preacuratei Născăt6re 
de Dumnezeii. De aceia vă rog, cititorilor a- 
cestel cărți, de va fi ceva greşit, cu a spiritu- 
lui blăndeţe să îndreptaţi, și pe no! toţi oste- 
nitoril aceştia, să binecuvântaţi, iar nu să hlă- 
ștemaţi; căci nu a scris ănger, ci mănă su- 
pusă greşâlei şi de lut. 

La pag. 131: 

Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și 
cu îndeplinirea Sfăntului Spirit, acestă carte 
a prescris'o de pre slavona în limba romănt- 
acă Michail Moxalie, și după acela, din ordi- 
nul şi cu cheltuiala prea luminatului Domn 
16) Mattheii Basarab Voevod, și cu binecu- 
văntarea prea sfănţitului Archiepiscop Kyr 
Theofan, Mitropolit a tótă ţera Ungro-Vla- 
chieï, ostenindu-mă întru acâsta eŭ ieromo- 
nachul Stefan din Ochrida şi am tipărit acé- 
stă carte, S'a început a se scrie cănd a fost 
anul 7149, iară de la Naşterea lu! Christos 
1640, luni, în ăntâia duminecă a săntului 
post; apoi s'a terminat luni, în a şeptea săptă- 
mănă a postului din acela'ş an. Drept aceia 
rog pre cititori, dâcă ceva greșit veți afla, să, 
îndreptaţi, iar pe cel ce a scris acest text (is- 


PRAVILA BISERICEASCA 


vod) cu fertare să'l învredniciţi, şi pé noi cei 
ce am tipărit acâsta să nu ne blestemaţi. 


Frase, cuvinte și abreviațiună slavone din text. 


— 


Aaa == Eù, 

RA tnie —Priveghere. 

ra caen — Binecuvântat. 

Ero tgamic—Arătarea lui D-zei, (Bobo- 
téza). 

Kropoanye, Kye, K yR Născëtórea de D-zeŭ. 

Re WuncTuma rpkunaro 'N nos asima == 
D-zeule, curățéşte-mě pe mine păcătosul şi 
milueşște-mă pre mine. 

p'kpS10 az cAHharo E a-—Crez într'unul D-zeu. 

rzgtaénie — Intrarea (în biserica). 

Rz3ARutenie d'erharo Kf cra —Inălțarea sfăn- 
tel cruci. 

azaHecenie — Inălțarea (Domnului). 

rocnoaceu =— Domniel, 

rocnoackin = Domnesc. 

ru noa ash — Dómne miluesce, 

r (84, o 106, r.)? raaroaoie — dicănd ? 
sati: de 3 oră? 

anarooyeri — Gură de aur. 

Iwanna manya =— loan monachul. 

nan— Sa. 

pzcroah = Curcea, (Zioa cruci). 

Kg cro nokaonenie — Inchinarea, crucii. 

munuiteko xaTie =— Viaţa monachale. 

neakak mnTapn n dapicea -— Dumineca va- 
meşului şi fariseului. 

nenepouctin — Neprihănit, neîntinat, 

npago oyuenie — Învățătura morală. 

Ogaaron'bipehie —= Despre Buna-Vestire. 

Oyenente sun — Adormirea Născătorei de 
D-zeu. 

nonme rau = Cănt Domnului. 

nencnewiruiua :— Mezul-nopţi!, rugăciunea, 
de la mezul-nopţii. 

noa Sume Re == miluesce-me Dumnezeule. 

NOMASHMA KE RzcenonTe ran gezek skma = 
miluesce-me Dumnezeule. Căntați Domnului 
tot păměntul. 

pominoc == de pomenire. 

predtece =—= Inainte-mergător. 

préobrajenie == Schimbarea la față. 

nokxae Cununza — Inainte sfințită. 
npotuenie — Iertare. 

pOMARBCTEO,  POMAzZCTRO X“ro == Nascere, 
Nascerea, lui Hristos. 

POKALCTRO KUH, HAH RZEEA ENIE Han cpkTénle, HAN 
oycnénia — Nascerea Născătórel de Dumnezeŭ, 
sau Intrarea (în biserică), sai Intimpinarea 
Domnului, sai Adormirea. 

c Taa ; ceraa — Sfănta. 

cru = sfăntul. 

Gr Exe — Sfinte Dumnezeule. 


CTh ie ru nos ash n ru npocrnae == Sfinte 
4 


www.dacoromanica.ro 


DE LA GOVORA 133 


Dâmne Dumnezeule, miluesce şi Dómne iar- | gBeankaro ospaga — Pers6nă mare (distinsă), 
tă-mă pre mine. văzăvijenia == Inălţarea. 


C'wentks == preotul. A SA : PR 
Cupwitonoau = Sfinţirea apel. jrătavnic === jertfelnic (loc de sacrificii). 


Tgcros, H aom Hh da, îi ngouaa Hockon-| H wetannya Loc de ospătare. 
sanla == de trei ori sfăntă, şi din Psalmul al| Irmec = cutare. 
8-lea și al 69-lea şi celealalte după isprăvitul. oglaşenia — strigare la leturghie ce se 
uerr'bnme == Pré cinstitul. faca de-urăgt 
usk'rondele — Floriile. es ata II 
Wanom ti u noa'asii h — Psalmul 50, Dom-|  (09$mascrek Yu == despre nascerea, lu! 


ne miluesce de 8 (orl). Hristos. 


www.dacoromanica.ro 





PRAVILA 


nui 


MATEIU BASARAB V.V. 


DOMNUL TEREI 
(COMPLECTĂ CU CANONELE ECT.) 


TIPĂRITĂ ÎN TÂRGOVIȘTE ÎN ANUL 1652. 


www.dacoromanica.ro 


INDIREPTAREA LEGIEI 


CU DUMNEZEU 
CARE ARE 
TOTĂ JUDECATA ARHIERESCA ȘI IMPARATESCA 
DE TOTE VINELE 


PREOTEȘTI SI MIREN EŞTI 


PRAVILA 


A SFINȚILOR APOSTOLI, A CELE 7 SOBORE ȘI TOTE CELE NEMEASTNICE 
Lângă acestea și ale Sf. Dascali a lumei 
“ VASILIE VEL, TIMOTHEI, NIKITA, NICOLAE, 
THEOLOGIA DUANEZBEȘTILOR. POROSLOI, 

scrise maš nainte şi tocmite cu porunca și învățătura Blagocestivului Iinperat 
KYR IOAN COMNINUL 

de cuventătorul diacon al mareš Besearici luă D-aei, şi păzitori de pravili, 
KYR ALEXIE ARISTINU, 


Iari acum de întîiă prepus tot depre Elinește pe limba Rumânescă cu nevoinga .. 
și userdia şi cu tótă cheltueala a prea Sfântului de Hristos 


KYR STEFAN 


cu mila luă Dumnezeŭ Mitropolit Târgoveştei, exarh plaiuluă 
şi a tótă Ungro- Vlahia. 


IN TÂRGOVIŞTE, 


IN TIPOGRAFIA PREA LUMINATULUI MEU DOMN 10 MATEI VOEVOD BASARAB, IN SF. MITROPOLIE, 
INCHINATĂ INĂLȚĂREI DOMNULUI NOSTRU IS, CHRISTOS, 
Martie în 20, veleat 7160, al lui Christos 1652, 


www.dacoromanica.ro 


Prea sfinţitului şi prea înțeleptului mei, şi 
cu tote felurile de flori ale darului Duhului 
sfănt împodobit tocma apostolilor S. S Ste- 
fan, Mitropolit al Tirgoviştel, Exarhul plaiu- 
lui şi a tótă Vegro Vake, cel ce e maï jos 
scris ca un fi sufletesc şi de nemica rob cu 
tot sufletul cere, r6gă şi prieaşte totă sănă- 
tatea şi buna petrecanie, de la unul în troiță 
Dumnezei. 

Mulţi Gmeni socotesc pentru omul cela ce 
cănd se naşte într'o cetate cu mulţi Gmeni şi 
vestit de în părinţi de bună rudă şi vestiți, ex 
zic că este vrednic şi destoinie unul ca acela 
să fie lăudat. şi să se ciudâscă și să se mire 
pentru moşia lui, şi pentru înălțarea rudeniei 
lui Ce unii ca acela greşesc fără sémă, şi 
fără de socotălă chibzuesc pentru că bunăta- 
tea nu vine nici se trage dupre moşnâni și 
după strămoși, aşijderea şi răutatea, şi viaţa 
cea rea, nu mérge să vie să se pogore pe stră- 
nepoți, ce fieși cine de în lucrurile sale (după 
cuvăntul stăpănului nostru) saă se rușineză, 
sai se slăveşte. Pentru că omul cănd ar fi să 
se tragă de părinţi şi de rudă, de 6meni mari 
vestiți şi îmbunătăţiţi, iară lucrurile lui să fie 
proste şi fără de ispravă dă nimica şi gro- 
zave, aceluia atăta de mult i se cuvine bajo- 
corire și urgisire, şi -iarăşi (împrotivă) cănd 
răsare o odraslă de bună rudă şi crâşte în- 
tr'ênsă prostă, și dă nimica, de întru nişte ó- 
men! Gre-cum, şi să se facă cu nevoința lui 
şi cu multă socotinţă şi luare aminte, minu- 
nată întru lucruri, şi întru îndreptări, şi să 
procopsâscă întru bunătăţi; atunci maï văr- 
tos se cade unul ca acela să fie lăudat dăstoi- 
nicește cum se cade de toţi, şi luminat să fie 
lăudat. Cum se arată chiar și se véde la Bla- 
gorodia Ta, alesul mei de Dumnezeiă cinstite 
Părinte prea înțelepte, Chirie, Chirie Stefane 
Mitropolitul al Scaunului cetăței Tirgoviştel, 
Exarhul Plaiulul și a t6tă Ungro-Vlahia, mi- 
răndu-se de tine toţi, căzăndu-te de într'un 


loc ca acela-şi sat de jios al Ungro-Vlabiel, | 


carele aŭ crescut odraslă și stălpare ca act- 
sta, împodobită cu atătea bunătăţi și daruit, 
Acâsta auzind și eŭ, maï micul, prostul și 
plecatul praj de supt piciorele cinstite ale 
sfinţiei tale (O sfinte creştete |) de mulţi La- 
chedemoniani voi cu totă inima, cu blago- 
slovenia. şi îndemnarea sfinţiei tale, a pre- 
puneacestă în reptare de lege depre Limba El- 
lin6scă, pre limba prostă rumănâscă, nu dor dă 
În nevrednicia prostimel mele saii dă într'o 
învăţătură învăţat, fără numai căt m'am ispi- 
tit a linge pre din afară puţinelă Gramatică 
şi sintaxisul, ce cu totă mintea, înțelepţia, a- 
rătarea+ spunerea şi îndreptarea a Cuviosu- 
lui întru ieromonaşi Chir Ignatie Petriţi, şi a 
lui Panteleimon Ligaridia dascăli desevărşiți, 
amăndo! de la Hio, vestiți şi forte iscusiţi în- 
tru tâtă Dumnezeeasca scriptură. Derept a- 
cela (O sfinte värhule) pentru multul har de 
cucerire a nedăstoiniciei mele, carele am că- 
tră Sfinţia ta (Măcar de nu sunt copţi stru- 
gurii viţii mele) primâşte truda şi ostentla, 
ca unui nedestoinic, primeşte acest dar mic, 
cu multa prâstă a mea minte necuprins, pri- 
méşte grădina cu florile raiului împodobită şi 
sădită cu buna mir6smă a darului Duhului 
sfănt, primâşte ca cel pumn de apă ce duse 
cel sărac la cel Împărat, primâşte şi pre mine, 
blagoslovâşte ca eŭ ticălosul peste blagoslo- 
venia şi ertarea sfințieï tale se dobăndesc er- 
tarea multelor mele fumedeni! de păcate, iar 
pre sfinţia ta aicea Domnul Dumnezei să te 
păzâscă în mulţi ani să petreci pentru folosul 
turmei a lui Hristos carea "ti e dată în semă, 
iară noă de bucurie şi de veselie tuturor cari! 
îți voim binele cu tot sufletul, iară acolo se 
te destoinicâscă se dobăndeşti, Céta Arhier€- 
scă, hora Drepţilor, hrana raiului, Bucuria ne 
spusă, carea ochiul maŭ văzut, la inimă naŭ 
intrat, după cum zice : 
fericitul Pavel, se fie 
Prea osştistva, vş : Ne Potrebnăi Rab 
„Dantilă M. Panonaniă, 


www.dacoromanica.ro 


Semnele carele iaste dat de la Dumnezeii prea Sfinţilor Mitropoliţi 
Tărăi Ungrovlahiei. 





Invăţătura Atinei aşa 

um câste gese numă 
De la răsărit păn la 
Si pre nici unul nu 
Crucea şi cărja în duho 
Arhiereilor" Hristos da 
Cu dănsele creștinii la 


Şerpele să sfărăme pu | 


Capasul pletitul gher 
Cu umbrirea duhului 
Mitra semnul Tiarei 
Curat purtăndu-ă mul 
0-3 Stefane Păstor Pra 
Del Hristos noaă pază 
Dâmne Isuse păzeşte 
Pre al Nostru Părinte 


TADS 





www.dacoromanica.ro 





nu strălucâscă : , 

rure aicea isbăndéscă. 
apus tuturor gróză. 

va lăsa fără de pază. 
vnicescul răsboiă tare : 
tule-aii puteere mare. 
cer să duc sé-aùŭ dat: 
tére mare aŭ luat. 
danul podobeşte capul: 
nevoiaște de ea vacul. 
vechilor archierei : 

ți de muncă izbăvivel, 


a voslavie dăruit : 


tuturor hărăzit. 
în sfănta Mitropolie. 
şi în veac ce va să fie, 


STEFAN 


CU MILA LUI DUMNEZEU MITROPOLIT AL TĂRGOVIŞTEI, ESARHUL PLAIULUĂ 
ȘI A TOTĂ UNGRO-VLAHIA. 


Prea sfinţilor Arhiepiscopi, erai Tubitorilor de Dumnezeŭ Episcopi Egumenilor și 
Tuturor Părinților Duhovnici și Protopopi hirotoniți de Dumnezeŭ pespe Măna Arhi- 
erescă ; așijderea și a tote rănduealile cele de afară. 

Sănătate și Spasanie rigă și priaște. 


[Tim. 3. Zak. 597]. Tótă scriptura care este 
însuflețită de D-zei (O pravoslavnicilor citi- 
tori!) forte este de folos, de învăţătură, de 
îndreptare, de pedepsire pe dreptate, cum 
grăâşte Dumnezeescul Apostol, ca să pótă fi 
omul Dumnezeă desevărșit şi bine gătit spre 
tot lucrul bun, pentru că ma! vărtos îndrep: 
t&ză năravurile n6stre cele sufleteşti, şi de în 
Jeane le rădică către bunatăţi, şi ne pornesc 
către învăţăturile câlea ce plac lui Dumne- 
zeii, şi ne învaţă se al&gem binele de în răi; 
şi răul de în bine, De în carea şi acéstă Dum- 
nezeâscă, îndreptare de Ldge, can6nele, zic, 
a sfintei şi Dumnezeeşti Pravili . carele aŭ 
îocolţit şi aŭ răsărit şi s'aii ijedrăt (cum am 
zice) dela întruparea și înomenirea cuvăntu- 
lui pre lume, de cănd ai strigat trămbiţa 
cea, cu mult glas apostolâscă cu bunătatea 
Darului şi se-aŭ auzit în tótă lumea. Cinstitu- 
se-aŭ, adausu-se-aii, crescă, crescut'aiă şi sa 
lăţit, întărind Tocmălile Bisericii, care se fă- 
cea pe vremi, pănă la sfăntul şi a tótă Lumea 
șaptelea Sobor. Care în tot chipul şi în tot 
feliu aŭ adunat pietre scumpe, de aŭ. tocmit 
şi aŭ făcut zidul Bisericel, căria a zis Măn- 
tuitorul Nostru,.că uşile eï Iadul nu le va bi- 
ruj nică odată. [Mateită gl. 67]. Pentru că după 
Luminarea poruncii Măntuitorului. Iar înșe- 
lătoriul carele scornise închinarea idolilor 
drăceşti, el se veștezia, şi cumu'! era firea 
întru neființă el se strica şi fugia ca şi în- 
tunerecul de lumină, iară el hicleanul nu se 
suferi se fiă biruit, nici vru se şază în pace, 
ci aducăndu'şi aminte de vesmăntul săi, în- 
brăcăse în păgăni și în perzetoni de Gmeni, 
şi iarăşi se nevoia se învingă si se biru6scă 
adeverinţa într'alt chip cu învățături streine 
și înșelătâre, a doa óră se facă ca şi mai 
nainte, ce nu putu Lupul, că rămase ca un 
spurcat rușinat rănjind pre Cuvăntul în za- 


dar. Pentru că cum mai de grabă se adunară 
Sobâră a t6tă Lumea, de împreună şi Name- 
asnice de Dumnezeeşti şi sfinți Părinţi, de le- 
pădară şi stricară răutatea nebuniei iul. [Ca- 
rele sănt săbbrele a tótă lumea]. Unile aşa se 
făcură: că cu porunca celora ce împărăţea, 
pe acea vreme (iar maï ales cum am zice, cu 
a sfăntului Duh) se aduna de se făcea Să- 
b6re ntr'o cetate, turma Arhieréscă carea 
era supt tâtă obastia grecâscă ; iară cine nu 
pute să mârgă, ei îşi trimetea soli exarhi al 
lor şi ispravnici în locul lor, şi aşa cu tot 
Soborul tocmia îndreptarea a blagocestivel 
şi pravoslavnicei credinţe şi aşa îngrădin- 
du-să cu armele adeverinţei răutatea lor go- 
nea. | Care sunt namestnice). Iară altele se che- 
mară neamestnice ; căce că să aduna Epis- 
copil numai dintr'o eparhie la marele lor iară 
nu era chemaţi toți din tótă Lumea, şi nu se 
făcea căutare de tote Tocmelile; ci sai în- 
tăria Tocmelile sọbórelor celea ce se făcuse 
maj nainte, sai surpa pe eretici carii încolţia 
să sămâne zizanii, sai căuta Can6nele cele 
ce era de buna tocmâlă şi de folosul tuturor 
Bisericilor Pravoslaviel. De acela acestea toti 
nu să nevoiră să desrădăcineze şi se rumpă 
numai seminţele ale învăţăturei celor stră- 
ine : ci încă şi Pravile, Canóne şi Legi aŭ 
făcut, ca să fie de folosul traiului 6menilor, 
îndreptănd Sfănta a n6stră viaţă, şi învăţăn- 
du-ne cu tare pază să păzim, petrecania, nós- 
tră cum place lui Dumnezei şi Canónile. 
Ca no! cari! săntem Sfănta Turmă a lui Hris-- 
tos ca o Cetate tare să rănim pre munci- 
torii îndoit şi ca o pasere prâstă cu meşte- 
șugurile lui să fie prins şi legat şi să se cu- 
n6scă ruşinat, Deîntracesta chip apucă 
înainte de să tocmi fârte ales Dumnezeâsca, 
propoveduire şi cu multe tări! să întări şi 
să întemee Besrici!. De acia Păstorii Sfintei 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Turme, oblicind meşteşugurile hicleniei lui 
cu învățătura, cea adevărată şi cu bunătăţile 
vitejii lor, îndăratnicia, şi nevoința luptei lui 
nu O băgară în sémă ca și săgetele copilărescă. 
Aşa userdie arătară pentru Cununi ce luară, 
atăta petrecanie bună şi minunată arătară, 
căt le era tótă nevoinţa pentru buna şi ade- 
vărata, cinste, căci că iubia să se lupte şi să 
se bată pentru adeverinţă pănă la sănge. 
Pănă la atăta userdie și vitejie veniră 


139 


şore ţări de tote vinele cu catastihul ef de o- 
sebi, ca să polă fi şi să dea căte ceva ajutor 
şi ea Can6nelor Sfinţilor Bărbaţi mărturisind 
și dănd respuns mal tare şi mal vărtos. Pă- 
rinţii aŭ pus numele răspunsurilor și învăţă- 
turilor lor Canon sai Pravilă adecă numele. 
de la lemnul cela ce lucreză meşterii, carele 
să chiamă îndreptariă. Cănd lucrâză lemne 
sai pietre fiind nodorâse, strămbe şi colţo- 
róse şi ne neatide, puind acel dreptarii le 


căt mulți își urără trupurile şi răbdară întu- | tocmesc şi le netezesc, şi așa le alcătuesc una 


nerice de munci şi morţi pentru adeverinţă. 
Si încă aceștia Sfinţi iubitori de cinstea lui 

umnezeŭ zăbrâla blagocestiei, atăta biruiră 
înşelăciunile căt nu băga în sâmă nici ïn dos 
nică în faţă, frica lor. Drept acela, adunăndu- 
să toți împreună cu acâste vitejil Sfintele şi 
Dumnezeeştile Pravile cum le aŭ fost suflănd 
și ameninţănd de sus porunca lui Dumnezei, 
pănă în zioa de astă-zi așa le ţine și le cu- 
prinde și le cinsteşte Dumnezeiasca Biserică 
a Pravoslaviei, Multe de în Dumnezeiasca. e- 
vangslie, pentru că şi acelea sănt adevărat 
rădăcini de în isvorul ei, şi nu numai acâstea, 
ci încă şi căte Poslanii osăb! de Sobóre, în- 
trebări şi respunsuri s'aă făcut de bogați 
Bărbaţi Sfinţi care se afla pre acea vreme, că- 
rora nu li se putusă ascunde bunătăţile. Drept 
acea, şi acélea Je mărturisiră şi le întăriră şi 
Biscriciă le deteră ca să lumineze întru tăria 
P'axoslaviei, ca Stelile pe tăria Ceriului. [Ai- 
cea grăește pentru legea. împărătescă]. Aicea, 
sai pus şi niște învățături şi lege din afară, 
dă de mult făcută şi tocmită, şi găndesc că și 
acela laste tocmită cu îndreptarea Dumne- 
zeiască cum ar fi o aflare şi un dar al lui 
Dumnezeiă, şi o alcătuire de obşte a Besériceï 
tocmită cu Porunca Năstavnicilor şi îndrep- 
tători a vitejilor şi purtătorii de Dumnezeă 
Bărbaţi, pentru îndreptarea a greșalelor ce- 
lor de voie şi celor dă nevoie, şi de traiul 
Blagostiv, carele duce pe pravoslavnică şi” 
îndrepteză către viaţa cea nesfărşită. Drept 
acela Smerenia n6sttă adunat'am și am străns 
(cum am zis) tâte Canonele înpodobite cu 
tótă frumusețea și învățătura şi hotarăle cele 
tari carele sănt de spăsănia şi de tr6ba tu- 
turor Gmenilor, carele s'aă făcut şi s'aă tăl- 
cuit cu bun nărap cum place lui Dumnezei 
și de cum ne-a fost puterea, tote la un loc 
le-a, cusut nevoindu-ne nimica a lăsa să fie 
lipsă de ceva, şi nu numai acestea, ci încă 
şi căt aŭ rămas de acel Dascăl nespusă, şi noi 
aducăndu-ne aminte le-am împlut și le-am a- 
dunat. Pare-ne că vor fi de trébă şi de drago- 
ste sufletelor celor iubitore de Dumnezei, și 
carii vor ceti nu li se va ură, că am pus tote 
l6curile de fie ce vină, împărțite tote pre gla- 
ve prea lesne a le afla. De aceia am găndit 


cu alta. Pravilă să chiamă şi alte meşteşu- 
guri ale Meșterilor Dascali, Adeçă carit aŭ 
meșteșugit grammatichia, filosofia şi vrăclui- 
rea și carii aù meșşteșngit căntarea, şi nu nu- 
maï acelea ci încă şi cela ce aŭ tocmit Le- 
gea împărătâscă pusule-ai numele Pravile. 
Mai sănt şi alte împărțiri tocmele şi hotare de 
carele bine aŭ socotit Ippocrat să le fie nu- 
mele aşa, adecă despărţind şi alegănd şi în- 
dreptănd ce e stricat de alţii şi adunăndu-le 
iară la a lor bună împreunare. Ce însă scrip- 
turile altora cărora li s'aă pus numele Pra- 
vile acelea tot trebue altora, să se dea să le 
caute. lară respunsurile cele Blagocestive 
Părinteşti, pusuli-s'aă nume mal adevărat, 
maï tocmit, maï alcătuit de căt tot, atăt căt 
şi pre cela, ce să plâcă lor, ei îndreptă cătru. 
drâpta credință şi! trage cătră viața ceia ce 
place lui Dumuezei în tote zilele fără rătăci- 
re. De acuma trebue iară a arăta şi a spune 
pe rănd de căt ne va fi puterea cănd, de cine 
şi cum s'a isvodit şi aŭ eşit la Lumină fieşi 
ce pravilă. Lumina picidrelor nostre, şi Lu- 
mina carea este căilor nostre în traiul Lume! 
aceştia. Ce însă ale Sfintelor Sobóră şapte 
a totă Lumea şi ale celor nameasnice și a 
bogați Părinţi Sfinţi ce aŭ scris, lesne le vel 
afla pre la începutul Sobórelor, Papil, Pa- 
triarşii, Mitropoiiţii, împărații, ispravnicii și 
asupra cul, iară aicea numai ce ni se cade a, 
spune pentru ale Sfinţilor Apostoli pe scurt. 
Aşijderea şi pentru Pravila împărătâscă de 
unde aŭ eşit şi cine şi pentru ce. Întăiă 
Sai isvodit spre buna parte Pravilele adecă 
Canóne pe numele Sfinților Apostoli, scrisă 
fiind (cum ziseră unii) de Marele M-c. Cli- 
ment căci că era următorii Marelui Petru 
aşijderea şi Dumnezeescului Pavel cum singur 
povesteşte 6re unde de dănsul carele aŭ fost 
Episcop la Roma. Al treilea, după învăţăto- 
rul Petru; Căci că Lin aŭ luat Scaunul și să 
încunună cu Cununa Mucenicilor în vremea 
înpărăţiei a lui Traian împărat, și așa soco- 
tiră unii că le-ai scris Climent, căci şi po- 
menește numele pre urma Pravelelor cum 
arată şi Dumezeescul Luca la Deaanie. Că nu 
scrie nicăirea se se fi adunat toţi Sfinţii A- 
postoli la un loc să le fie scrise obşte. Ci să 


şi am socotit şi pentru pravila împărătescă | ştiţi că multă vreme locuind și îndulcindu-să 
că va fi şi acela de trâhă aceștii oblaşti! şi mic- ' înpreună zisui-s'ai de blagosloviţii Apostoli 


www.dacoromanica.ro 


140 


să le izvodâscă şi să le scrie, că şi poslania 
carea, este cătră Ovréï, iară lut aŭ zis de o aŭ 
prepus pe limba Elinéscă. Paremi că unií maï 
denainte vr&me aŭ fost socotind şi s'au fost 
sfiind de pravelele lor păn ce sai adunat 
sfăntul şi a totă lumea Sobor a şaselea de aŭ 
luat sema tuturor pravilelor, carele făcuse 
Soborăle a tótă Lumea şi Namestnicile, aşij- 
derea și ale unor părinți carii aŭ procopsit 
întru bunătăţi şi aŭ făcut și eï bogate pravile, 
Ci maï întă! şi mai înaintea tuturor aŭ luat 
séma ale acestora, adecă, ale Apostolilor; că 
zice acel Șft. Sohor : canânele pre care sunt 
făcute pre numele Sf. şi Slăviţilor Apostoli 
carele sunt primite şi întărite și adevărate şi 
date noă de St. Părinţi, poruncim şi noi să se 
ție întărite şi adevărate, (însă fără de pasla- 
niile și respunsurile lui Climent) că într'ace- 
lea multe taine, zizanii şi gundie de smintelă 
aŭ băgat zlocestivil. 

| Pentru pravilele îinpărătești, de unde sati în- 
ceput și unde Sati tocmit]. Cade-să a şti şi de 
pravilele înpărăteşti de unde s'au ijderăt şi 
eale, pentru că şi eale le-am socotit a fi ca 
un agiutor celor-lalte, pentru aceea le-am li- 
pit lăngă dănsele. Intru Olimbiada de întăi 
cănd era cursul anilor Lumei 4808, atuncea. 
înpărăția la Roma : Romil. Iară după dănsul 
alții vre-o şase unul după altul lua scaunul, 
pănă ce trecură an! 244 de cănd se făcuse 
împărăţia Cetăţei. Iară Righil cari! tocmia ce- 
tăţenii avănd putere a doa după împărat, eï 
cum socotea aşa, tocmea şi îndrepta, pre cetă- 
teni că încă nu era legea scrisă. lară cănd fu 
într'a 68 de olimbiade, atunci căzură asupra 
împărăției puterea, Gmenilor celor de afară 
şi aşa goniră pre righil de în mijloc şi puseră 
oblăduirea a ipatilor, şi atunci norodul Ri- 
mului se îndrepta cu o leage saŭ maï vărtos 
cum am zice cu un obiceaiii văi fără de toc- 
mElă. lar aşa, pănă nu să umplusă 25 de ani, 
iar norodul alâsă b bărbaţi şi pre dănşi! o- 
blăduia Appie Clapdie şi aşa poronciră lor se 
facă degi, iar eï adunară obiceiurile cele ce 
era pre lege ale rimleanelor, carele era tă- 

pite, şi maï alcătuiră multe şi de în legea 
Elinilor de la Atina căţi se lăuda că ţin şi 
aŭ pre Solon și pre marele șarpe şi pre lăngă 
acestea şi căţi zicea că aŭ şi țin tată pre 
Licurg şi Mini : şi alți în protiva acestora și 
aşa alcătuiră XII Cărţi de la acestea. Pentru 
că Solon şi Licurg, povestesc că eï aŭ scris 
legile ma! ales ellenilor, însă unul Atineani- 
lor iar Licurg Lachedemoneanilor, ce însă 
Licurg fusesă de demult, tocma, întra'l 65 de 
an! de la Spargerea Troadei, iar Solon aŭ fă- 
cut legi Ateneanilor întra'l 46 de Olembiaăe 
scoțăndu-le de la şarpe fără de ucideri, şi aşa, 
să îndrepta, Norodul cu acele cărţi pănă ce se 
er cu puterea ipatelor şi a Nărodului, 

entru că în toţi ani! alegea Norodul doi băr- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


baţi de bună rudă să fie dea tocmirea, lucru- 
vile cetăţeneşti şi voiniceșiă şi le punea nu- 
mele ipaţi. ȘI aşa acesta chipă al cetăţel sai 
ţinut 364 de ani, [ară Gaie iarăşi schimbă i- 
patia şi puterea norodului de o făcu înpărăţie, 
şi crescăndă vremea petrecaniel tămplase de 
creştea şi vinele şi judecăţile căt trebuea și 
să cădea să fie şi să se facă legi cetățenilor 
în tot feliul pre binile lor. Drept aceia după 
Gaie luă înpărăţiea Sevast Avgust acela, ce 
era, şi Cesar, nu lăsă să nu puie şi să facă 
lége, ca, şi ceea ce era cu înțelepția mal bun 
din mulţi ce încă de „la toţi întreba și isco- 
dia şi de Norod şi de Voinici, şi or! cine ce 
zicea de la toți lămuria, şi ce”! părea şi so- 
cotea, că e de treabă îndată scria în câle cărți 
ce scrie mal sus. Deacia după multă vreme 
preurma lu! Avgust, apucă înpărățiea Adrian, 
şi acealea tote iară le adună la un loc şi ale 
altora a tuturor le scrisă deosebi şi le făcu 
în 30 de cărți, adecă Grache, Dighestasim 
ce să zice le pusă numele Săbornic cum ar 
fi adunate de în multe, Iară căte făcusă în- 
păratii el le scrisă deosebi şi le făcu 12 Grane 
şi le pusă numele Codicure, ce se zice toc- 
mire înpărătescă. Deacia nici aşa nu era, 
lesne să. agiungă l6gea, neputăndu-le cu- 
prinde cu mintea de multe şi lungi ce era, 
şi maï vărtos înpăraţii cari! să pusesă după 
vremi lor ce li să părusă el adaosăsă în 
Codicurile lor de nişte lucruri de celea ce 
încă maï înnainte nu avusâsă lége. Nu 
numai acealea ce încă şi pre limba Lă- 
tinească scrisă ascunzănd legile pănă. a- 
cuma întărite vărtos lipsindu-se de folosul 
lor ce nu putea să le înțălâgă, Iară lusti- 
nian înțăleptul împărat mulţime de glavizne 
al&să, carele era numa! maï de trebă de lu- 
crurile vremei şi nu al€să numai, ce şi încă 
lățimea. căt putu o scurtă, și de doă ori scâse 
dintracele doà cărţi, adecă de în Codică şi 
de în Dighest dă prepuse pre limba Elinâscă 
şi aşa tocmi l6gea cu nişte tocmele de în- 
tăi şi pusă numele cărţel Instintuida, Iară 
tocmirea Dighestului căci să alcătuisă pe 
scurt cum am zis părusă unora a zice că 
pentru grăbirea scurtărel, aŭ lăsat multe ne- 
scrise de în cele ce's maï de trebă. Drept a- 
cela iarăși poronci de scriseră și pusără a- 
celea supt celea ce să chiamă Grache la sfăr- 
şitul tuturor granelor lipind lucrurile câle de 
trébă ce rămăsăse mulţi Dascăli cinstitul îm- 
părat la acâstea cănd le-ati prepus aŭ străns. 
Intăiă un Stefan aŭ tălcuit Dighesta iar Chi- 
ril pe scurt. Daroteiii oaù făcut pre tocméla 
mijlocie. Talilei censor prepusă Codică pre 
lungă; iar Feodor Ermopolit mai pe scurti- 
cel. Anatolie şi mal scurt. Iar Isidor maï pe: 
scurt de căt Talilel numa cel doï ce aŭ izvo- 
dit mai prelung. Mai vru împăratul încă de 
maï făcu nişte tocmiri cu multă trudă de în 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU RASARAB 


tocmelile cele vechi : 170 de Nearale şi le 
puse deosebi că schimbă pentru nunte şi lé- 
gea pentru diatacsie şi pentru nişte taine şi 
altele asemine acestora care le poroncise maï 
nainte marele Constandin, iară el pentru a- 
c6lea maï cu milă le tocmi. Acâle nearale le 
aŭ prepus un Dascăl 'Tribunian forte Dascăl 
mare iară nu ştii cum îl supăra Duhul necu- 
rat ci era, mintea îndoită. Drept acela, cănd le 
scris6-se el întorse-se unele spre folos iară 
altele le scrisea-se readeverite şi îndoite cu 
găndul şi cu socotinţa, drept acela 6menil 
carii avea, pără şi mergea să se judece cu a- 
cea prinzare și îndoire rea pre mulți pierdea, 
Iară maï pre urmă de toți de pururea pome- 
nitul întru împărați Lei prea înțeleptul el făcu 
tote alcătuirile una şi căte era puse răsăpite 
tâte le împreună într'una de în Dighestă şi de 
în Codicure, multe şi de la Istintuida, şi de 
întwale lui Iustinian al6să de le făcu 60 de 
cărți împreună cu un Savatie Marele Spatar 
şi le alcătui în şâse tocmiri şi scosă de lepădă 
tâte vrăjmăşiile câle fără de trébă câle ce nu 
era, nici de un folos, pentru că 6meniă cel mai 
depreurmă, să îndreptară mai spre bine de căt 
cei de maiînainte vreme cari! făcusă multe legă. 
De aceia alcătuirea cuvintelor de în câle ce le 
alesâsă fârte bine le aşeză, şi cuvintele câle 
ce da răspuns de fie ce cuvănt lucru, şi vină, 
el le adună dă le tocmi şi le puse tâte Ja o 
Grană. Şi ati făcut şi el 120 dă Nearale ce 
pănă acum acélea nu se ţin tâte. Drept acéïa 
şi Smerenia Nostră, văzănd o comâră ca a- 
cesta, ascunsă, şi ca o grădină încuiată, plină 
fiind de tote Florile Darului duhului sfănt ale 
purtătorilor şi însufleţiţilor de Dumnezeii Pă- 
rinți Sfinţi şi aï Lumei Dascali şi Lumina- 
tori, carii aŭ umplut t6tă lumea de dulcea 
Blagoslovenie a Duhului; gănâiiă zicănd : ce 
folos iaste de amăndouă să stea închuete 
cum zice scriptura. mal vărtos aducăndu'mi a- 
minte de cuvăntul Stăpănului meu Ilristos 
pentru Sluga cea viclână ce ascunse talantul 
în pămănt, (Mateiti. Glava 25) ziseiă să daŭ 
şi eŭ ceva Domnului miei de în căte mi'aă 
dat ca să nu mă arăt să zic că voesc numai 
folosul binelui miei ce voii cu tótă inima ca, 
Cerbul la izvârele apelor (Psalmul 115.] să'mi 
pui tótă nădejdea pre maica Cuvăntului Fiului 
lui Dumnezeu pre slăvita Domna a Nostră 
Sfăntă născătâre de Dumnezeu şi pentru ruga 
Sfăntului stăvitului Apostol şi întaiul muce- 
nic Arhidiacon Stefan şi marele Antonie, şi 
Sfăntul Gigorie Decapolit şi Nicodin Miroto- 
cețul ca să nu las comâra ascunsă nici gră- 
dina închuiată : ce să zice capetele Dumne- 
zeeştilor Pravile, să le aducă şi să le prefac 
dă pe Elaniaste pre cuvinte prâste Rumă- 
neşti, şi am făcut alegere din multe şi bogate 
pravile trimeţind păn şi la împăătâsca cetate 
la prea sfăntul nostru şi a tótă lumea Patri- 


isi 


arh (că n'am vrut se scriii după cele tipar- 
nice fiindu'mt temă că de cănd aŭ încăput 
cărțile Pravoslaviei la măna ereticilur, ei naŭ 
lipsit a nu băga căte ceva Zizanii), păn ce am 
aflat la cinstitul nostru fiă sufletesc Chir. 
Gh eor Caridi de la trikis carile aŭ fost doï v. 
vis. scrisă cu măna. Judecata tótă Arhieréscă 
şi lăngă dănsa şi împărătéscă cu tóte canó- 
nele ale sfintelor Săbóre și Apostoli şi a mare- 
luï Vasılie şi altor Dumnezeești şi sfinți Pă- 
rinţi împreună cu Teologul Dumnezeeştilor 
Bogoslovi scâsă şi tocmită cu Porunca şi în- 
văţătura Blagocestivului împarat Chir Iónn 
Comninul cu mare şi multă socotinţă, de Pra- 
voslavnicul întru Dascall Diacon şi Păzitorul 
de tótă Pravila şi candnile Mare! Bisericii Chir 
Alexie Rodinul și așa cu multă userdie şi 
îndemnare o am scos de întunrtic la lumină 
şi cu buna voie a Luminatului şi Blagocesti- 
vului mei Domn lo Martfei Voevod Basarab 
şi cu tot sfatul Măriei sale cu Blagoslovenia 
Parintelui mei Paisie Patriarhul lerusalimu- 
lui şi cu îndemnarea a doi frați iubitori de 
Dumnezeii şi tocmai slujitori ai oblastiei 
Smereniei nâstre. Tipăritu-s'aă ca să fie de 
folosul tuturor de obşte ca o grădină plină 
de flori mirositâre ale raiului sau ca un vis- 
tiar de obtşe Biséricií, 

Drept acela să cade să le caute şi să le 
ție vărtos tot-deauna ceia ce sănt îndreptă- 
torii pravoslaviel ca se pârte griji pentru su- 
fletele turmelor să nu cum va să se alunece 
spre învăţăturile străinilor. Aşa, de vărtos se 
cade să se ţie de ceia ce aŭ rănduslile Lu- 
mel aceştia, de îndreptare, că cu aceste învă- 
țături vei putea al6ge adeverinţa de înrătăci- 
vea, străină şi dreptatea de în strămbătate, 
mai adevărată şi mal alâsă de căt Piatra, 
Lidiel. 

Acâsta pun lege şi legătură şi hotar, împă- 
raţilor şi Domnilor, Patriarşilor şi Mitropoli- 
ţilor, Egumenilor şi Călugărilor, Popilor şi 
Diaconilor, Boerilor şi Bogaţilor, stăpănilor 
şi slugilor celor ce oblăduesc şi celor ce se o- 
blăduesc Părinților şi ficiorilor, bărbaţilor şi 
muezilor, însuraţilor şi celor neînsuraţi, ce- 
lor posnici și celor ce nu se postesc, înţelep- 
ților şi celor nedomeriţi. Acestea învaţă. şi pre 
împăratul şi pre Domnul să le ție şi să le cin- 
stâscă cu tótă puter.a, acestea nu’ lasă să se 
plece învățăturilor dobitocești mai vărtos se 
cade se le aibă acestea iparşii saii Voevozii, 
Mitropoliţii şi Episcopii, pentru că lor mai 
multă socolință li se cade se aibă si grijă 
se porte de împărăteștile şi sfintele Bis6rici, 
ca să nu cumva să se arate ne dăstoinici la 
D-zeă, căci naŭ lăcuit pre voia lui, ce să 
vie la acestea bunălăţi se-'şi împodobâscă 
bunătate suflefului , ca şi puterile îngerești 
împregiurul lui D-zeă. Aceştia îndreptări de 
lége cine” va zice Vrăciuitâre de obşte nu 


www.dacoromanica.ro 


142 


va greşi, pentru că améstică erbile și lécu- 
rile de le dă bolnavilor de tămăduesce pe 
fie carele de fie ce b6lă, şi nu numat pre 
acela, ci încă şi pre cela ce se lenevese de 
nu pârtă grijă de tămăduslă, înse pre unii 
dăndu-le şi tinzindu-le erby fari, čí rëdică, 
iar altora aducăndu-le aminte de făgăduinţa 
ce va, se fie, aduce'i şi”! rădică cu mai blănde 
lcuri, iară unii sănt carii nu iaŭ nici erbi, 
nici i€curi, nică învățăturile acestora, ce'si 
îngrădesc priştaniştea pocaianiei cu ne-ple- 
carea, și aşa făcăndu-se maï tari de căt îm- 
p&ratul čí închid moșii de vâc. Pentru acela 
(o! iubiții smereniei nóstre fit!) la cine se 
va tămpla aŭ de rănduiala nóstră, aŭ de cea 
de afară priimiţi'o ca o haină împărătescă, 
plină de tote lucrurile scumpe, că veţi afla, 
într'&nsa de tote bunătățile carele îndreptâză 
sufletul, că întărâște pre cel ce stai, şi pre 
cel căzuţi nu” lasă în oceianie, dulce iaste 
blagocestivilor, iară zlocestivilor înfruntă- 
tore, groznică, Păcătoşilor certătore de tótă 
vărsta, și de tótă deregătoria și rănduiala 
împăraţilor, Domnilor, Boiarilor, şi celor ce 
sănt pre măna maï marilor, Voinicilor, proş- 
tilor, logaţilor, săracilor, călugărilor, miré- 
nilor, bărbaţilor, muerilor, tinerilor şi bě- 
trănilor, că înțelepţia lu D-zeu iaste multă 
în tot feliul, că măcar şi cine nu iaste în- 
dreptat; de aice cetind cu socotință şi cu 
luare aminte, lesne se va îndrepta şi se va 
întări. Curvarii, se învaţă a?și ţinea curăţia, 
cel răi se învaţă binelui, cel fără de minte 
se înțelepțâză, cel semet smerit. Acâsta în- 
vaţă pre cel ne-milosserd milostiv și pre cel 
ce jehuesc ale altora, să le dea ale cui sănt, 
și cum am zice maï pe scurt, tot felul de bu- 
nătăți cine va vrea, acela, de aice va pute se 
zleiască ca de întrun izvor. Drept acela rog 
smerenia n6stră pre voi pre toți fil iubiţi în- 
tru Duhul, căutaţi și ispitiț scriptura că aşa 
socotesc că'm pare, că într'ănsa veţi afla 
Viaţa după cuvăntul Domnului, și primiţi cu 
dragoste şi cu userdie şi citind îndreptaţi 
viaţa vâstră ; iar pre smerenia Nóstră întru 
rugile vóstre fără de léne nu uitării, şi 
Domnul păci! fie cu voi: Amin. 

Ca un Tată Tuturor întru Pravoslavie de 
obşte şi voitor de tot binele : 

Acelaș carele iaste mai sus scris. 


Pentru judecătorii cum î se cade să fie Milo- 
serd și să nu creză cuvintele nimănui fără 
de îscodire sati întrebare. 


Glava Pervaia. [Matei tocmitoriii de lege 
și Ieromonah carele a fost forte înţelept). Ca- 
de-se judecătorului, adecă Arhiereului, să fie 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


drept, să nu trâză lesne fără de întrebare 
prepunerile şi părăle şi bănuialile. Că de 
va asculta și va crâde, adecă cele ce stai în- 
protiva celor bune, nu iaste drept. Pentru că 
mulți de multe ori să pedepsesc fără drep- 
tate, căci nu caută Judecătoriul vina. 

[Zlatoust).Grăiaște şi Dumnezăescul Zlatoust, 
nu să cade să ctezi pe nimenea fără de isco- 
dire. Judecătoriului i se cade să'şi aducă a- 
minte de céste trei lucruri : 


[Prea înțeleptul Agaton). Intăi. Că e pre lé- 
ge începătoriii. 

Adoa. Că pre 6menj oblăduéşte. 

Atria. Că în vecie nu e începătoriăă + ci şi 
el cà un om va să moră. 


Pentru dreptatea și pentru să facă 
dreptate judecătoriul 


Glava a doa. Dreptatea iaste un lueru măi 
adevărat de tote, carea dă fieş cu! dreptate. 
Adiverinţa dreptăţii iaste să locuéscă neștine 
frumos şi drept, ca să nu vinuâscă pre ni- 
menea. 

[Matei prea îmțeleptul ierarh]. Ințelepția 
dreptăţii iaste. să vază lucrurile Dumnezeeşti 
și omenești. adecă dreptatea, și nedreptatea. 

Carele ware dreptate zăcătore întru sufle- 
tul lui, ci iaste stricat să ia galbeni, ori pen- 
tru vre o prietenie, ori peniru vrajbă, şi o- 
săndește pre cel ce e drept, de'l dă omului 
ne drept, şi nu véde dreptatea, acela forte va 
să fie muncit de Dumnezei, 

[Prea înțeleptul episcop]. Dă'ţi e voia să ju- 
deci Judecăţile drept. Cadeţi-să să nu cunoşti 
pre nici unul de în ceia ce judeci, ce să zice 
să nu fățăreşti, adecă să nu iai mită de la 
cineva, nici să'ţă fie pristin, sai de va fi şi 
botr să nu'ţi fie ruşine de el, acâsta arată să 
nu'l cunoşti. Ci numai să cauţi dreptatea, şi 
cine are dreptate, aceluia să” o day. 

[Sfinţii Apostolii. Care Judecătoriă face drep- 
tate, acela iaste Judecătorii drept ta Dumne- 
zeŭ, iară carele nu face dreptate. acela în- 
drăznelă la Dumnezăă n'are. 

[Armenopulo). Cănd face judecătoriul drep- 
lare, facei-se-va şi de dănsul milă. Dreptul 
şi Adeveritul Judecătoriii Hs. Dumnezeu la 
gróznica zi a judecății. Că Dumnezei de altă 
nu'i pare bine ca de dreptate, nici de post, 
nică de purtări smerite, adecă să porte ncşti- 
ne haine prâste; ca de cela ce face dreptate, 
cum zice Prorocul Isaia. ~ 

[4 Domnului]. Grăeşte şi Domnul nostru 
lis. Hs. la Dumnezăėsca şi sfănta Evange- 
lie, Nu judecară-ţi făţărniceşte, ci pe drep- 


asémenè Judecătorului celui drept şi marelui | tate, și cu ce măsură veţi măsura, măsura-se- 
Arhiereii Domnului nostru Iis, Hs. să fie tu- | va voă. Și ferice de cel goniți pentru dreptate, 
turor miloserd, ne-aducătoriă aminte de rău, | că acelora este Impărăția ceriurilor. 


ne mănios, ne fățărnic, ne luătoriă de mită, 


| Pandecta se chiamă că aŭ scris de tote de ale 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATHEIU BASARAB 


sfintei scripturi). Grăéşte şi cuviosul Călugăr 
Antioh, Pandecta : ceia ce vor să judece drept 
întăi să ceră de la Dumnezeu să le dea în- 
țelepţie şi pric&pere, să cun6scă dreptatea. şi 
nedreptatea, să. judece drept, să nu osăndé- 
scă pre nimenea. 


Poruncâşte şi Dumneze&sca scriptură, Ju- 
decătorii să nu facă strămbătate la judecata 
lor, şi de sărac să nu” fie milă de ella jude- 
cată, cum am zis, de va avea nedreplate să 
nu'l îndrept&ze pentru sărăcia lui, adecă să 
nui caute căci e sărac, ci să'l judece pe 
dreptate. [Vasilie Velichii.] Grăéşte arătătoriul 
de ceriuri, marele Vasilie : Judecătoriul să 
nu se înălţe sati să se ţie mare pentru cinstea, 
ce are, ca să nu cază de în fericită cucerie, 


Pentru Legea și ce iaste Legea, și pentru 
cel fără de lege, ce închipuește. 

Glava 3. [Legea.] Legea iaste -meșterșug lu- 
crului celui bun şi poruncă tuturor pricepuți- 
lor şi înțelepților şi Omenilor bogoslovi. 
Celor ce vor şi celor ce nu vor înțelepție şi 
cetăților este poruncă obşte şi socotinţă, şi 
învăţătură. ŞI iară iaste şi Dumnezăâscă 
adecă aflare sfăntă. Şi porunca Leger iaste să 
petrâcă neştine drept, iară pre alt pre nimea 
să nu betejască. lar Lege se chiamă pbntru 
căci că dă fie cul dreptate. 

Invăţaţi-vă judecătorilor cu denadinsul şi 
căutaţi dă vedeţi legea sẹ nu se osăndescă 
niminea, de voi. că apo! veţi lua plata munca 
de v&ci, ca nişte judecători ne-drepți de la 
Judecătoriut cel drept, şi nefăţarnicul Chris- 
tos Dumnezei. 

[Grigorie Teolog.] Dă ‘t e vota să lepezi totă 
frica, să nu'ţi fie frică de nimenilea păzéşte 
legea, cum am zis cănd judecă judecătoriul, 
cum zic pravilele, dtunce de nimiuea să nui 
fie frică. 

[Inţeleptul Isocrat). Cura sănt vracit izbăvire 
bolnavilor, așa sănt şi Pravilrle celor osăn- 
dip. 

[Fasilie Velichii.] Cela ce închipusște şi 

\judecă rěŭ, acela nici lége, nică vreme, nici 
obictiă bun întăreşte. [ară pentru cel fără 
de lege, şi pentru călcătoriul de l&ge ce în- 
chiputşte, de acesta alge Marele Vasilie la 
povâstea care povestasc Paremiile lui Solo- 
mon, fără de lége iaste zic, cela ce ştie şi nu 
face cum zice ci o calcă. 


Pentru obicéiul al Biscricei, carele nu së află 
scris și al cetăților, 

Glava 4. [Vasilie Velichii, adică cel mare). 
Marele Vasilie grăiaşte întwo epistoli€ ce aŭ 
trimes cătră Diodor de obicéiul cel ne-scris, 
adică obictiul legei are putére, pentru că 
tocmirile adecă legea s'a dat noă de la ó- 
meni sfinți. 


143 


[Mateiŭ]. Unde nu e lége scrisă, acolo trebu- 
eşte să păzim ohbicéiul locului; iară de nu va 
fi nică obicéy, trebuéşte se urmăm întrebării 
de acel lucru, iar de nu Yom afla nică cu în- 
trebarea de acel lucru, atunci trebuâște să so- 
cotâscă bătrănii cum ‘vor put tocmi. 

[Fotie Țarigrădenul.] Şi atunci ne trebuie 
ohicâiul cetăților sai al eparhiilor, cănd aŭ 
venit la judecată obicâiă ca acesta, și s'a 
adevărat. Drept aceiaşi câle tocmâlă carele 
cu îndelungat obicâiă s’aŭ ispitit și vai păzit 
multă vreme sănt de trébă, iară nu makpu- 
țin ci ca şi învăţăturile şi légea ce e scrisă. 

[Armenopulo.] Grăieşte şi Armenopul, tă. o- 
bicâiul vechii în loc de lége să socotâşte şi 
să ţine. 


Pentru Patriarhul că iaste obrazul lui Hristos 
și cănd i laŭ dat să hirotontscă mitropoliți. 


Glava 5. [Matfei]. Patriarhul iaste alui Chri 
slos obraz viă însuflețit fiind întru d&nsul scri- 
sore vie adevărată, pre în lucru şi pre în cu- 
vănt, şi iară după cum scrie drept îndreptănd 
cuvăntul lui Dumnezeiă cel adevărat, 

[Săbor al IV. Zri]. Dat'aŭ adecă Patriarhu- 
lu! Părinţii de la al patrulea sobor se hirota- 
néscă pe Mitropoliţi. Că mai nainte să hiro- 
tonia de Episcopii de în eparhia, lor. Şi pre 
Arhiepiscopi Patriarhul `i hiroton&sce, Şi Mj- 
tropolitul pe Mitropolitul hirotoneşte cu răn- 
duiala Patriarhului. Şi Episcopul pe episco- 
pul hirotoneşte cu rănduiala Mitropolitului. 


Pentru ce lucru hirotondște Iraclia. pe 
Patriarhul. 


Glava 6. Iară pentru ce hirotonâşte Ira- 
clia pe Patriarhul ascultați : Ţarigradul maï 
nainte vr&me se chiema Bizantie, iară Mitro- 
polia lracliei era Episcopie și hirotonia acolo 
Episcopi, iară dacă zidi marele Costantin ‘fa- 
rigradul şi! puse numele cetatea lui Costari- 
din. De aceia Dumnezeeștii Părinţi vrănd se 
o cinstâscă ca pe o împă&rătesă a cetăților, 
făcură Arhiereă într'Ensa să fie a tótă lumea 
Patriarh, şi să aibă cinstea tocmai cu Arhi- 
ereul cela ce e la Roma, şi să fie și să se 
hiame acea Cetate a lui Constandin Noul 
Rim. [Împărătescă și sobornicéscă tocmâlă). Iară ` 
pentru episcopia de la [raclia căci era, cum 
am zis, maï sus, deteră lu! acâstă hărăzială 
şi dar împăratul şi Săborul Arhiereilor să hi- 
rotonéscă pre Patriarhul, iară alt Arhiereă 
să nu îndrăznâscă fără numai el şi cănd vor 
să rănduiască pe Patriarhul, 12 Arhieret ire- 
hue se fiă la rănduială cănd aruncă sorţi, 
iară nu mai puţini în chipul celor 12 Apos- 
toli. De aceia décă rănduese pe Patriarhul şi 
cănd vor să'l hiroton&scă și va fi lraclia bol- 
nav saŭ moit, atunci hirotontşte în locul luï 
care Arhiereă iaste maï mare sai Cesaria saŭ 


www.dacoromanica.ro 


144 


cel de la Efes, sau altul fie-carele ce se tăm- 
plă atunci la rănd de într'alţi Arhierei. 

Povestâşte într'o carte ce se chiamă hro- 
nico aunuï Dascal ce Paă chemat Sciliţi că 
saŭ hirotonit odată óre-care Stefan Proto- 
singhel, fratele împăratului Chir Leu înţelep- 
tul în loc de Patriarh de Mitropolitul de la 
Chesaria; drept aceia cel ce va se fie Patriarh 
de i s'ar tămpla să fie hirotonit Arhierei saă 
Mitropolit sa ec dna sai Episcop; a- 
tunci altă hirotonie pre dănsul nu să face, 
fără numai ceX daŭ minima, adecă véstea 
cea mare adecă după rănduiala Sfinţiloră 
Arhiere! scotul de în scaunul ce aŭ fost şi'l 
pun la mai naltul şi marele scaun Patriar- 
chesc al sfintei şi marii Besereci alui Chris- 
tos şi după minima cea mare zice Patriarhul 
mulţemirea cum iaste obiciul. [Zr]. Iară 
dacă sfărşaşte atunci Iraclia ia toiagul Patriar- 
şăsc şil dă în măna Patriarhului şi! sărută 
Măna, atunci "lia, adecă "1 scóte pre în dve- 
rile oltarului şi'i pune înaltul şi Marele scaun 
Patriarşăsc, deacia încep de căntă, Ton des- 
potin che Arhierea imon, şi blagosloveşte pre 
toți pre căţi se afla atunci acolo. 


Pentru arhierei și alți preoți carii nu po- 
menesc pe Patriarhul. 


Glava 7. [Soborul al II. Canonul 15]. 
A cincisprezecelea Canon al soborului d'ăn- 
tăiă şi de al doilea grăieşte care Mitropolit 
saŭ Arhiepiscop saŭ preot ce se va afla la 
Eparhia Țarigrădeanului saă la Stavropigie 
şi nu pomenesc pe Patriarhul pre la Dumne- 
zeeștile şi sfintile Liturghil și la alte slujbe, 
cum e obicéiul : pre Arhierei să”! oprâscă dă 
Arhierie, pre popi de preoție fără numa! de 
va fi Patriarhul eretic de va face cu îndrăz- 
nélă cazanie şi învățătură ereticescă, atunci 
căți Arhierei şi Preoţi nul pomenesc, să 
m'aibă nici o pedepsă de acâsta ce să aibă 
laudă şi cinste ca şi ceia ce se lépădă de E- 
piscop mincinos şi de dascal bărtitoriă şi de 
impreunarea, ereticilor. Iară și Patriarhul de 
se va afla în niscari greșale sai şi în păcate 


PRAVILA MAmBIU BASARAR 


au zis părăşul asupra celuia ce va sălse hiro- 
tonéscă, De aceia de-şi va lăsa părășul păra 
şiş] va întOrce cuvintele, atunce Arhiereut 
carele va să facă hirotonie să facă întrebare 
mare cu deadinsul în trei luni iscodind și de 
va afla vina celuia ce va să ea darul Arhie- 
riel sai preoţiei în preşalele câle ce opresc 
de preoţie atunce să nu'l hirotonâscă ; iară 
de se va afla fără de vină cel părăt sai na- 
inte saŭ pre urma părăşului adecă de față 
saù pre urmă atunci să nu să oprâscă de hi- 
rotonie, iară părăşul de nu va arăta păra cu 
mărturii drepte şi çredincióse ce wa fugi de la 
sfănta judecată a Arhiereului, atunci aceluia. 
de va fi preot să! ea popia, iară de va fi mi- 
rén să se afuris6scă aşijderea şi Arhiereul de 
va hirotoni pre acel părăt fără de întrebare 
și fără de iscodire, să i se ia arhieria, așijde- 
rea şi aceluia, ce Lai hirotonit. 


Pentru cela ce ia arhieria saŭ preoția, saŭ alt 
dar bisericesc, sasi cu galbeni, saŭ cu boiări, 
și pentru luarea banilor de popie și pentru 
preotul care ia dar la sfănta cuminecătură. 


Glava 9. ie Apostoli Glava 3]. Gră- 
iaște canonul 29 al Sfinţilor Apostoli, ori cine 
să va face episcop, saă preot, sai diacon, saă 
alta, dar va lua cu galbeni, saă cu mulți, 
saŭ cu puţini, aceluia să i să ia episcopia şi 
Arhieria lui şi a preotului măcar diacon de 
va fi. Așijderea şi Arhiereul acela carele va 
fi făcut hiotonie să paţă osănda aceia adecă 
să fie oprit de Arhierie. Și nu numai să le ea 
cinstea ci încă sa'i şi oprescă de sfănta cumi- 
necătură a creştinilor ca şi Simon vrăjitoriul 
dă mine Petru. Și iară ori fie care preot ce va 
vrea să se preoțâscă şi va merge la hoiariă 
mir6n de'] va pune să grăiască Arhiereului ca 
pentru frica lui și pentru Boeria şi putârea 
lui să ia darul bisericii, saii preoţie, sai Ar- 
hierie, sau boerie, saă cinste sai bis6rică saŭ 
fie ce dar besericesc, unul ca acela să'l să ia 
cinstea şi să se afurisescă încă şi căţi aŭ fost 
la sfatul lui, iară de vor fi mirâni, să fie afu- 
risiți şi afară de besérică ca nește călcători 


niminea de în Arhierei şi de în Preoţi nu | de Dumnezăiasca'pravilă. [Așijderea Apostoli 
pâte opri pomenirea lui să nu o zică pănă i | Glava 1]. 


se va face judecată, să! oprâscă şi să'l scóță 


lara pentru luarea grăiaşte apărătoriul de ce- 


săborul Arhiereilor, atunci după oprâlă se | riuri, marele Vasilie şi scrie cătră episcopii lui 


curmă şi pomenirea lui, adecă nu'l mai po- 
menesc. 


Pentru cela ce va să fie arhierei, saă preot 
sati diacon și va pîră pre dănșii cine-va. 


Glava 8. [Fotie patriarhul de la Țarigrad). 
De va cleveti neștine cu vre o pără pre cela ce 
va să se hirotonâscă saŭ Episcop saă alt cin 
preoţesc, adecă preot saă „diacon atunce să 
nu se facă hirotonie, ci numa! întăi să se 
facă întrebare de acea pără înaintea părăşului 
şi naintea, celui părăt de cuvintele celea ce 


să nu cumva să ja galbeni și să facă hirotonie, 
că apolîi va opri de episcopie. [Marele Vasi- 
lie). În tracea scrie şi pentru luarea de care iaă 
Arhiereil pănă astăzi şi zice să nu ia. Ci însă 
Duimnnezăescul Zonara povestâşte de acest lu- 
cru pre amăruntul şi zice asa : [Zonara Zri]. 
Că ceia ce vănd darul Duhului Sfânt pre gal- 
bini, aceia fac aşa pentru iubirea de argint 
care iubire de argint iaste rădăcină tuturor . 
răulăților, şi să chiamă închinare de Idol, 
pentru că cinstește mai mult pre idoli de căt 
pre Dumnezei, şi se închipuiaște Iudeï ca 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB. 


um él aŭ văndut pe Christos pentru să do- 
băndescă galbeni : așijderea, şi unii Arhierek 
vănd cu å lor voie a doa vănzare pre Chris. 
carele s'a răstignit pentru bol, şi aşa se zice 
că se închipu esec ludei acei Arhierei carii vănd 
darurile Duhu!ui Sfănt pentru că şi ţinuturile 
carele se vor cumpăra cu acel bani adecă no- 
rii şi oraşe şi sate, în carele oblăduesc saù 
ţin norie cel hirotoniți, şi măinile cele ce iaŭ 
podurile, adecă cheltuialele. acelea vor să se 
chiame cheltuialele lui Acheldam, că acesta, 
Acheldam iaste cuvănt ovreesc, carele să tăl- 
cuiaşte elin€şte, satul săngelui, de carele 
scrie la Danie. acesta iaste într'acel chip zice 
ca cuni acest loc al satului săngelui, de se 
cumpără cu bani! ceia ce yăndu Iuda pe Chris 
şi décă se cumpără cu acel ban! pus'a'i-se 
numele locul săngelul : într'acâla chip şi 
banii ceia, ce'* iai cel ce vänd darul lui Dum- 
nezeŭ şi norii şi oraşe, adecă satele carele 
le ţin norie, care je cumpără, preoţii cer Hi- 
rotoniţi, și dai galbeni, adecă intrări de intră 
la ceva, acâlea vor se fie şi vor să se chiame 
prețul săngelui. 

[Săor al VI-lea, Canon 23.) Aşijderea şi 
preoții carii cuminecă pre creștini cu sfănta 
cuminecătură, să nu ia nică să céră plată ni- 
mic, mici multă nică puţină pentru că trupul 
şi săngele Domnului nostru lis. Chris. sfăn- 
tul şi prea sfăntul şi nepreţuitul nu se vinde, 
ci numai după Dumnezăescul dar se dă. Iară 
dă să va arăta la vre un preot că i-a dat vre 
un om aŭ bolnav aŭ sănătos, şi aŭ luat vre un 
dar ceva, pentru Dumnezăiasca Pricâştenie a- 
celuia să i să ia popia, ca şi Iudeï și ca lui 
Simon vrăjitoriul. Pentru că în munca focu- 
lui de véc nu va sta departe de aceia ci a- 
prâpe, d&că vreme ce a pohtit să facă cum aŭ 
făcut aceia, adecă să vănză pre nepreţuitul 
mărgăritariii Domnul nostru lis. Ch. şi Măn- 
tuitorul nostru. ii i 
Pentru preoți saŭ alții de în răndul cliro- 

Suluă, de vor curvi saŭ de vor fura, saŭ 

de vor face jurămănt strămb . 


Glava 10. [4postolă, Canon 25). Canonul 25 
al sfinţilor Apostol zice : Episcopul sai preo- 
tul saŭ Diaconul, carele va curvi saŭ va 
fura, sai va jura strămb, să nu mal facă Li- 
turghie. Că zice pravila să nu pedepseşti pe 
Preot de doă ori adecă să'l opreşti de Litur- 
ghie şi să şi afurisești, că” ajunge osănda 0- 
prâlei de Liturghie, de care laŭ desgolit de 
cinstea şi slava preoţiei, carea înfrumsețéză 
cereștile : pentru că Preoţii măcar că să lip- 
sesc de preoţie, iară așa, de sf. pricâștenie nu 
să opresc 
Pentru preotul carele va avea muiare și să 

va face arhierei, să se despartă de dănsa; 

și hirotonia lui să se facă cu voia că. 


Glava 11. [Săzor al VI-lea, Canon XIT). 


145 


Al doi-spre-z&celea, canon, al săborului de a 
şasea grăiaşte care preot are muiare şi să va 
face Arhierei acela să se desparță de dănsa 
şi maï mult cu dănsa să nu șeză, nici în chi- 
lia lui, nici într'alt loc Pentru că pun vină 
ómeniï de să smintesc de zic că să culcă cu 
dănsa trupâşte ca şi mal nainte : drept aceia 
poruncese Dumnezăeştii părinți, dăparte să 
se dălunge să şază, muiarea episcopului dă 
dănsul 

[Iar acest sfănt săbor, Canon 48.) Şi cănd 
va vrea să, se facă adecă să se hirotonâscă 
Arhierei să fie cu voia muierei lui, de va vrea 
ea să se hirotonâscă, atuncea să se facă hiro- 
toniă, iară de nu va vrea ea să nu să facă. 


(Întrebare). Dară mir&nul pentru ce să face 
călugăr fără voia muieri! lui, iară cine va să 
se facă Arhiereu fără de voia muerii nu să 
face ? 

1 Răspuns]. Pentru că muierea călugărului 
are putére dâcă i se face bărbalul călugăr, să 
se mărite neapărat, iară a arhiereulu! nu pote 
să se mărite, pentru aceia trebue să fie cu 
voia eï hirotonia bărbatului ei. [Vezi și răs- 
punsul împărătesc). De acesta ai făcut po- 
runcă de pururea pomenitul împărat Chir I- 
sachie, Preotul zis mirén carele va avea mu- 
iere şi va vrea să se facă arhierei, întăi să 
se voiască amăndol să se desparţă unul de 
altul şi să'şi facă zapis pentru tocmirea des- 
părţirei a eï şi a lui, atunce după despărțălă 
muiarea, lut să se facă călugăriță şi să șază 
într'o mănăstire după aceia să se hirotonâscă 
şi preotul Arhiereiă, ne-apărat. 


Pentru episcop, și ce să chiamă episcopul, și 
cum i să cade să fie volmic pre tote lucru 
rile biserictă. 

Glava 12. /Matfei]. Episcopul iaste și se 
chiamă văzătoriă şi purtătoriă de grijă tu- 
turor creştinilor, cari! sunt eparhia lui avănd 
voe deplin: adecă ca un Arhierei să facă 
preoți, diaconi, ipo-diaconi, citeți, căntăreți, 
şi călugări. Și să fie volnici preste tâte lucru- 
rile Bis6riceşti. [Apostoli cap 41 și 38 Zri]. 
Că d&că vrémea ce aŭ luat în chezășie su- 
fletele Gmenilor cu căt mai mult încă să 
waibă voe şi putâre pre Biserici şi pre lu- 
crurile lor, şi pre tâte îndreptările Bis€riceşti 
şi cu voia lul să facă pentru preoţii şi pen- 
tru diaconi, milostenil săracilor și să aibă de 
la dănşii şi Arhiereul căte ceva ca să” fie dă 
petrecanie şi dă tr6ba lut. De aceia va acest 
canon a Sfinţilor Apostoli, Arhiereul să fie 
iubitorii dă streini, iubitorii de săraci, dă 
mişăi cum scrie Dumnezăescul Pavel cătră 
Timotei. 

[Poslania T gl. 3]. De acia de va avea ru- 
deniï de pre săngile lui şi vor fi săraci să nu 
ia ce va avea bestrica să dea lor şi să lase 


19 


www.dacoromanica.ro 


146 


hestrica gólă ; ci să le dea să"! miluescă cum | 
milueşte și pre mişei, (Zac. 283]. 


Pentru Archiereŭ, ca să nu facă hirotonie, a- 
fară de eparhia luă, nică să hirotontscă pre 
nimenea, de într'altă norie străină 


Glava 13. [Apostol] can. 35.) La canonul 
35 al sfinților Apostoli grăeşte > nici un Epi- 
scop să nu fie volnic să facă hirotonie afară 

-~de eparçhia lui nici la alt lucru al bisériceï 
să se améstece, iară de ya călca canonul a- 
cesta, să i se ia darul împreună cu cel ce 
Pau hirotonit. 

(Săborul de Antiohia, Can. 13). Episcopul în 
noria altui Archiereui să nu hirotonâscă, nici 
să facă Liturghie, fără de voia şi fără de ru- 
gămintea, Archiereului locului; iară de va în- 
drăsni să hirotonâscă, săi se ja darul lui și 
celui ce s'a hirotonit. 

Iară dacă va vrea Archiereul locului, a- 
tunci nu se pedepseşte Archiereul ce] străin 
carele aŭ făcut hirotonie. 

[Săbor 1, Can. 16). Orl care episcop, ce va 
lua de într'altă eparhie diacon să'l facă preot, 
sau îi va da vre o rănduslă fără de voia a e- 
piscopului preotului aceluia, saă a diaconu- 
lui, neadevărată să'! fie hirotonia, așijderea 
şi citeţului, 

Pentru Archiereii desi va lăsa scaunul lui și 
se va ducelîntralt loc să se zăbovescă 6 lu 


Glava 14. [Sădor I și II, Canon 15). A 
cincilea-spre-zece canon, ce să zice celde 
întăiă şi al doilea săbor zice: care Archi- 
ereă nu'și paşte turma lui, ci o lasă de ră- 
măne şi se duce într'alt loc, însă de va fi 
în slujba Patriarhului, călă vr&me va face 
să maïbă nici o pedepsă, sai de nu va fi în 
slujba Patriarhulni, ci va avea voe şi pu- 
tére de la Patriarhul să şază atăța vreme 
afară de eparhia lui de scaunul lui, sai 
la închinarea. mănăstirilor, saŭ la altă trébă, 
atunci iar nu se pedepseşte, sai de va 
avea vre o h6lă mare şi va purcâde dela 
scaunul lui, dă se va duce într'alt loc, ca 
să se tămăduiască, nici pentru acela nu se 
pedepsâşte; iară într'alt chip dă se va duce 
fără de voia Patriarhului, saă să nu fie bol- 
nav, sai într'alt loc să rămăie acolo și să 
şază, saŭ să îmblc de în loc în loc, pănă vor 
trece şase luni, poruncesc sfinţi! părinţi aï a- 
cestul săbor sfănt, să fie Archiereul oprit şi 
să i se ia darul şi să se facă în scaunul lui 
alt Archiereiă. 


„Pentru preotul carele mare muiare să nu 
șază cu alta. 


Glava 15. [Săbor 1, Can. 3). Al treilea 
Canon al săborului de întăi grăiaşte : Epis- 
copul saă Preotul, saŭ diaconul, sat ipod- 
diaconul saă alt cine-va de al clirosului de 
vor ținea vre-o muiare pre în casele lor şi 
să nu fie blahoslovit pre lége acela să nu o 


PRAVILA MATHEIU BASARAB 


ţie, măcar de va fi socotit să-I şi slujască, iară 
de va avea mumă, saii fată, sai soră, sai 
mătușă a tătînă-săă, saii soră a mănisa. pre 
acestea pravila nu apără. Iară de vor ţinea 
muiare cum am zice afară de acâste obraze, 
care am zis may sus, şi'l va certa Archiereul 
să o gonâscă, iară de nu o va lăsa dacă îl va 
certa întăiu şi a doa 6ră: grăesc Dumnezăeşti! 
părinți şi împărăteştile. Nearale, unuia ca a- 
celuia săi se ia darul. 

[Vasilie Velichii]. Grăiaşte marele Vasilie : 
Archierei! şi Cliricif cari! nu ţin mueri pre 
lége, carii își țin curăţia, acelora să le slujască 
volnici iară nu mueri. Aşijderea şi preoții cari 
aŭ mueri pre lége de vor ținea şi slujnice, pre 
aceia pravila nu apără. 

[Sădor al VII Can 18). Iară al optulespre-zece 
canon, al șaptelui Săbor grăiaşte : că preo- 
ți şi mirânii trebue să fie făr de păcate, şi 
căți naŭ muieri, aceia să n'aibă nici slujnice, 
nici doici hrănitore, nici văduvă, nică să ţie 
pre alt cineva, iară cine va călca acestea, e- 
piscopului şi preotului să i se ia darul, iar 
pre mirén să’l afurisâscă. , 

[Marele Vasile). Scrie şi marele Vasilie la 
o epistolie a lui către un preot anume Gri- 


gorie, ca să gonâscă pre acea muiare bătrănă 
carea o ţinea în casa lui, iară de va îndrăzni 
să nu asculte să o gonscă, va să'1 ia preo- 
ţia de tot, acâsta fiind așa, încă fiind preotul 
acela de optzeci de ani, şi nu vru sfăntul lui 
Dumnezei Archiereu să'l lase să o ţie în casa 
lui : cu căt mai mult preotului tănăr să” slu- 
jéscă mueri străine ? [Zri]. Să nu dăm vină și 
scandal 6menilor pentru Dumnezeiă fraţilor. 


Pentru păra episcopilor şi a cliricilor și carii 
se priimesc la pără. 

Glava16. [Săbor æl II Canon al 6-lea.) Nici 
odată nu înceteză vrăjmașul şi luptătoriul 
nostru Satana să spwrce cu pără şi cu clevete 
traiurile Gmenilor celor buni, şi maï mult ale 
Arhiereilor, drept aceia aŭ poruncit. Dumne- 
zeeştii părinți, al doilea Săbor la al şaselea 
canon al lor : tot omul cinstit, adecă cu viaţă 
bună şi înbunătăţit, saŭ fără de cinste, adecă 
cu viață rea și spurcată, sai credincios, sa 
necredincios, sa şi eretic, de va avea trébă 
cu Arhiereul, saă pentru niscare lucruri îm- 
blătâre saă neîmblătâre, [Lucruri îmblătbre 
se chiamă vite iar neîmblătore se chiamă 
avuție] adecă pentru galbeni, sai pentru nis- 
care haine, saŭ pentru alt ceva: unii ca 
aceia aŭ voe să părască pe Arhiereul 
la judecată, de vor avea ceva, să'şi caute 
de dreptate; iară de vor fi vinuitori lu- 
crului Arhiereului, adecă de va fi greșit, saă 
va fi curvit, saă va fi furat niscare lucruri de 
la besrică, sau va fi făcut Liturghie în noria 
altui Arhierei, fără de sfatul şi fără voia Ar- 
hereului al Eparhiei aceia, sai alt lucru ce 
va fi făcut, carele opresc de Arhierie şi vor 


www.dacoromanica.ro 


PRAYILA MATRIU BASARAB 


147 


putea pentru acâlea să'l scâță pë dreptate | nonul 127. Al dol-spre-zecelea canon al săbo- 
-cum se cade, sai altă greșală carea îl o- |ruluï de la Cartaghena grăiaşte : Că la vina 
preşte să'l pedepsescă cătă-va vreme fără ! Arhiereulul celuia ce'l vor pără trebuetse fie 
ede cuminecătură iară să nui se ia Ar-|12 Arhierei să judece păra arhiereului, iar 


hieria. Cade-se judecătorilor, să îspitescă şi 
-să întrebe pre părăt de vor fi mulţi, sai 
preoți sai mireni, să nu cumeva să fie por- 
mit într'acâstă pără pentru vre o răutate sai 
“vrajbă cum am zice, cănd se va fi tămplat de 
va fi luat popia vre unui preot, sai va fi afu- 
risit mirén, sai pentru altă vrajbă va fi făcut 
„acâstă, atunci unii că aceştea nu să socotesc 
Ja păra episcopului. nică a Cliricului, pănă se 
vor curăți de vinile câlea ce sai pedepsit, 
decia atunci să încâpă şi să mergă la pără, 
și în loc de mărturie, şi atunci să facă zapis 
adecă să scrie păra părăşului ce” iaste vina 
care păraşte, de acia de va arăta păra cu d6- 
dinsul cum poruncește Dumnezeâsca Pravilă, 
cu cinci mărturii 6meni drepți buni, şi cre- 
-dincioşi, atunci i se ia darul Arhiereului. 
iară de nu va fi greşala dea luarea darului 
arhierie!, atunci să i se facărped6psă împo- 
triva greşalil aceia&decă oprit de preoţie sai 
„de archieria tul. Iară de nu'şi va putea da 
semapărăşul de căte aŭ părăt pre arhierei, 
atunci să'şi paţă cum aŭ făcut. adecă de va fi 
preot să i se ia popia de tot, iară de va fi mi- 
rén să se afurisâscă. şi så’! scóță afară de bi. 
-sérica lui Christos, şi forte grei să] cano- 
méscă, 


Pentru ca ceia ce părăse pe arhiereul trebue 
să fie nevinovați. 

Glava 17. [Zonara]. PoVesteşte Zonara 
"la şapte-zeci şi trei de canóne ale sfinților a- 
postoli zicănd : Că nu pâte fie ce om să pă- 
rască pre Arhierei, fără numai ceia ce sunt 
nevinovaţi, adecă cu viață curată, credin- 
cioşă, cinsti(i. temători de Dumnezei, să se 
ferâscă de tote răotăţile : adecă să nu fie u- 
cigaşi, nic! spurcaţi, nici curvari, nici furi, nici 
clevetitori. nici vrăjmaşi, nici să ia mită se 
părască, nici să se amestece să fie vrăjmași 
binelui, aceștea se chiamă că sunt Omen! ne- 
vinovaţi, aceştea pot să'şi părască pre arhie- 
reul, pre acestea va și-l sufere Pravila : iar 
pre cel necinsliți, şi vrăjmaşi, şi curvari, și 
carii portă răotăţi asemene acestora pre a- 
cela nu’! sufere. 

[Sobor 4 Canonul 21]. Cariï vor să părască 
pre arhiereu]. trebue se întrebe să afle ce ó- 
meni sunt. şi ce viaţă aŭ, şi ce lucruri, deci 
de vor fi cum am zis mal sus, buni, și cinstiţi: 
aceia să se priimâscă la pără și la mărturie. 
lară de se vor afla de în cel răi cum am zis 
maï sus. nici într'un chip să nu li se bage în 
sémă păra şi mărturia lor, 

Pentru căți arhierei trebue se fie cănd judecă pre 
arhierei și căți la preot, și căți la diacon. 

Glava 18. [Soborul de la Curtaghena ca- 


www.dacoromanica.ro 


a a a 


mal puţini de 12 să nu fie: iar la păra Preo- 
tului trebue se fie şase Arhierel, şi fără de a- 
cestia şi arhiereul locului, să fie împreună cu 
dănşii, pre număr şapte, iară la păra diá4eo- 
nului se fie 3 arhierei. /Zri.] Arhiepiscopul 
Chiprului scóse pre Episcopul Ión de la Ama- 
tul cu unspre-zece episcopi, iară prea sfinţitul 
Patriarh Chir Luca strică acesta și nu suferi, 
căcă n'aă fost 12 Arhierei cum e porunca şi 
învățătura pravilel. 


Pentru arhiereul carele va să se judece, şi" Ùa 
trimete soborul odată, a doa ră, și a treia 
Oră veste şi nu va merge să se judece, 
Glava 19. (Apostoli Can. 72). Canonul 72 

al sfinţilor Apostoli gr〺te : episcopul de va 

fi părăt de Omeni credincioşi, atunci săborul 
nu judecă pănă nu va fi de faţă, ci să chiame 
pre acel Arhiereu părăt acolo ca să auză cele 
ce vor grăi de dănsul. Deacia de va mărturisi 
căte aŭ zis aceia părăşi, de va fi vina dea i 
luarea, Arhieria, atunci "1-0 ia; iară de se va 
lepăda şi nu va spune, şil vor vădi și vor 
mărturisi acele mărturii credinciose că părăle 
aclea sunt adevărate, atunce i să ia darul. Că 
aşa potuncesc Dumnezeeştile pravile. Iară 
de'] vor chema şi nu va merge la judecată, a- 
tunce trimit doi arhierel ca de la faţa a tot 
soborul, şi'] chiamă să vie, iară de nu va veni 
iară trimite prealți doi arhierei şil mai 
chiamă să vie să se judece. pentru cele pări 
cel părăsc, deci de nu va veni şi"! vor po- 

runci şi a treia Oră şi nu va vrea să mârgă; a- 

tuncii se face ispravă de judecata lul, saŭ i 

se ia de tot Arhieria lui. 


Pentru de se va afla arhiereul ve intro pără 
pănă nu i se va face judecata nwl scot de în 
scaun., 


Glava 20. !Sădorul Carthagei, Can. 86]. 
Canonul 86 al sfăntuluï sobor de la Carta- 
gena grăiaşte : de va fi să se afle Arhiereul 
în pără. nu póte neştine să'l scóță dip scau- 
nul lui, păn nu se va face judecată asupra 
lui, dâcia de se va afla vinovat şi strămb, a- 
tunci se scâte de în scaun cu obărşenia jude- 
căţii a săborului arhieresc. 


Pentru cela ce păraște pre episcop întru multe 
lucruri protivnice, și apoi nu pote să dea de 
faţă nici umul. 


Glava 21. [Iară a acelui sfănt Săbor, 
Can 126]. Canonul 128 al sfăntului săbor de 
la Cartaghena grăiaşte : că de va pără neştine 
pre Arhiereă de multe greşale, şi apoi nu va 
putea se dea de față una dintr'acelea, atunci 


* 


148 


PRAVILA MATEIU BAŞARAR 


nică de cele lalte să nu să creză, ci să'l go- darul Arhiereului, [Zi] iară aşa adevărat se 


nâscă afară. A 


Pentru că la judecată nu se cade să aducă 
mărturie eretic nicl necredincios, nici numai 
un credincios, ci doi saii trei creștină forte 
credincioși, iar la pără cinci, 

Glava 22. (Apostolii, Canon 73]. Cano- 
nul 73 al sfinţilor apostoli grăiaște pentru 
mărturie : La păra Arhiereului, nică eretic, 
nică păgăn să nu’? socotscă mărturie, şi 
iară nici pre un om creștin numai. pentru 
că zice scriptura, de în gura a doă măr- 
turii sai a trei stă tot graiul, cum am zice 
că la un lucru ce vor mărturisi doï, sati tre! 
maturi, atunce iaste adevărat lucrul acela, 
și isprăvitdupă mărturia mărturiilor acelora. 

(Zonara]. Eveticul nu se socoteşte, nici îl 
bagă în samă nică la mărturie nici la pără, 
mică iară numal un om credincics. iară, de va 
fi o mărturie credinciósă și adeverită, mărtu 
ria lui iar să nu se crâză, ci numai doi sai 
trei mărturii cum `i cuvăntul scripturei. 


fie acele mărturii cum am zis mat sus, cre- 
dincioşi cu viaţă bună şi drepţi, iară de vor- 
fi vrăjmaşi, saă cu viaţă rea şi nedrepţi a- 
tuncă mărturia lor de tot nu se bagă în semă. 


Pentru. părăşi să maducă mărturii, casnici, 
nică rudenie, 


Glava 23, [Soborul Cartaghenei, Can. 130 
și 58]. Canonul 130 şi b8 al sfăntului săbor- 
de la Cartaghena zice : părășii de vor aduce 
Omeni mărturie de în casele lor saă rudenii, 
aceia, să nu se bage în sémă la judecată. 


Pentru ca măvturiile trebue să fie forte ómeny 
credincioși și carii se opresc să nu mărtu-- 
riséecă și carii nu se opresc. 

Glava 24. [Leŭ, și Constantin împăraji]. 

Grăiaşte legea împărătescă, adecă Lei şi 

Constantin, marturii carii vor să mărturis&- 

că, trebue se fie credincioşi forte şi drepți, 
și fără vină, cum pentru niscare lucruri, 
haine sai bank„mutate sai nemutate, așijde-- 


(Mirare Poslania 1, Glava 5, Zacon 286).| rea şi pentru păra a obraze sfințite adecă a 


Scrie şi sfăntul Pavel cătră Timotei, păra ce 
aste asupra omului preoţii să nu se primâscă 
de nu vor fi doi saă trei mărturii. Iară acela 
Zonara zice : la păra Preoţilor de vor fi două 
mărturii cu viaţă bună și înbunătățiţi tot să 
nu se crâză. Dumnezeescul Pavel grăiaște ca 
și mal sus: la păra preotului, să fie saă doï 
sai trei mărturii să mărturisâscă. lară. acel 
Zonara zice : la păra preoților de vor fi doï 
mărturii credincioși şi buni, mărturia lor nici 
cum să se bage în sâmă. 
| Deslegare] Nu vă mirareţi de acesta, pen- 
tru că Zonara nu stă împotriva lui sf. Pavel, 
ei să ştiţi că una e socotâla acâsta, şi iară să 
ascultați să vedeţi cum o povestește acel 
Valsamon. 
Pentru Dumnezeescul Pavel ce scrie către 
"ucinicul lui, la păra preoţilor zicănd să nu se 
primescă la mărturie maï puţini, fără numai 
doi sau trei mărturii. Să știți că acâsta nu o 
zice pentru vina luării darului, ci să ştiţi că 
socotela acâsta iaste pentru bani, adecă pen- 
tru galbeni saŭ pentru haine, și grăiaşte la 
povestea Canonului săi la 75, acela Valsa- 
mon, mărturia zice a doi omeni ce vor mărtu- 
risi asupra Arhiereului de va fi pentru galbeni 
ca o litră de aur, dâcia acei dot mărturii de 
vor fi drepți 6meni buni şi vor jura, atunci 
mărturia lor se bagă în sémă şi să o ţii ade- 
verită. Iară de va fi lucrul pentru 50 de litre 
de aur, atunci mărturia. acelor doi mărturii 
nu se bagă în sémă, ci numa! se fie trei măr- 
turii, iară de nu va fi lucrul despre aur ci 
pentru păra luării darului arhiereului ace- 
luia, atunct trebue se fie 5 mărturii, şi pen- 
tru pără ca acâsta se jure, şi dâcă vor jura 
se bagă în semă mărturia lor, dâcia să ia şi 


Arhiereă sai a preot. 

Călugărul prost de va mărturisi sănu se 
bage în s6mă, că el aŭ lăsat lumea şi lu-- 
meştile, : 

Preoţii cariï nu sunt în chipul călugăresc, 
de vor mărturisi să li se socotâscă mărturia, 

Carele se va năpăstui saă se va osindi ja 
judecată sai pentru mărturie mincin6să, sai 
de'l va face de ruşine judecătorul pentru altă 
răotate căci va fi clevetit pre cine-va, nici cela 
ce va lua galbeni să părască, saii să nu pă- 
rască, nice curvariă, nici ucigașii, nici țăl- 
harii, nici altul ce va fi făcut 'ruşine fără de 
cale : mărturia a nici unuia de acestora nu se 
socoteşte la judecată, și de vor pără pre cine- 
va aceștia carii yor avea de actste vin! ce 
scrii mal sus. nică păra lor să se asculte 
la judecată, nict în samă să se bage. De va fi 
cine va de doă-zeci de ani, saŭ va fi surd, 
sai îndrăcit. sai slugă, sai curvariă, saŭ mi- 
tutel, nu pot mărturisi la judecată. 

Mărturiile carele vor să mărturisâscă, li se 
întrébă de rănd, adecă de dreptatea ce aŭ 
pentru lucruri bune ce fac şi de credință, ce 
să zice, de va fi creştin şi face bunătăţi ca- 
rele plac lui Dumnezeiă, saă păgăn iaste aŭ 
creștin : şi iară, petrâce viaţă înbunătăţită și 
Dumnezeâscă, aŭ ba ? 

Acesta trebue judecătoriului să vază şi să 
ispitescă mărturiile, carele vor să vie la ju- 
deċată să mărturiséscă pentru tot lucruľ 
cum își petrec viața lor. saŭ aŭ bunătăţi 
bune aŭ rele: 

Cuvintele mărturiilor se bag în sémă în- 
tracest chip, nu ale celora ce aŭ cuvinte dela 
mărturii, deaceia să se ducă să mărturisescă= 
ce mărturiile se întrebă faţă către faţă, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB, 


Nu se bagă în semă mărturia numai de în- 
trauzire, fără numai cănd vor mărturisi pen- 
tru hotară şi pentru împărțirea caselor, a vii- 
dor, şi a ţarinilor. 

Tatăl şi feciorul de vor fi supt oblăduire ; 
și doi frați de vor fi amăndoi la un loc pot 
să mărturisâscă la vre-un lucru şi nu se apară 
„căci că sănt de într'o casă. 

Un om ce va fi de 14 ant. pote să mărtu- 


Tiséscă la vre un lucru de galbini. iară la! 


păra Arhiereului, măcar de ar şi şti. mărtu- 
ria lui nu se bagă în s6mă. | 

Episcopii mărturisesc şi cănd iscălesc în 
“carte pentru lucru. 

Mărturiile carele vor mărturisi de nevoe 
saă de silă, saă pentru mită, acelea nu se 
bagă în semă. 

Carele se află părăt, acela nu pote pre al- 
iul să părască. i 

Căte zile se zăbovese mărturiile la o jude- 
«ată, ori multe, ori puține, cheltuiala lor plă- 
teşte cela ce "| aŭ adus după porunca judecă- 
torului. i 

Mărturiile cării îşi vor scrie iscăliturile în 
„zapis pentru vre un lucru, deacia vre odată 
de va veni la judecată să fie lucrul acela, 
atunci acélea mărturi! de nu vor vré de voie, 
ei să mărturisâscă şi de nevoie, pentru că 
sunt scriși cu iscălitură în zapis. —— 

Mărturiile carele vor să mărturisâscă ori 
la pără, ori pentru galbeni! şi haine, trebu- 
iaşte cu jurămănt să se întrâbe, ştii aŭ nu 
:ştiă de acâle lucrure. 

Nu mărturiseşte schilerul, adecă vameşul, 
<arele ține asupra lu lucruri Domnești cum- 
„părate, 

De va mărturisi cineva asupra Vre unul 
-om, acela nu păte iară și a doa óră să măr- 
turis6scă asupra, lui, căci că i să arată a'i fi 
vrăjmaş. 

[Matei]. Ă 
facă jurămănt, atunci să se întrebe de jude- 
cătoriă pentru lucrul acela ce iaste. și cum 
nu ştiă pentru care vină M-ai chemat la ju- 
decată. Iară de vor fi mărturil multe, atunci 

ud eoătosul prinde cuvintele celor mai cin- 
stiți. , 
La lucruri Arhiereşti carele se judecă la 
judecată, de va fi pentru o litră de aur, doï 
mărturii credincioşi să mărturisâscă, şi să 
bagă în s6mă mărturia lor. iar de va fi pentru 
51 de litre, atunci trei mărturii să mărturis6- 
scă, iară de va fi pără pentru lucrul Arhiereii 
lui, cinci mărturiï-să fie credincioși şi buni 
şi cinstiţi să jure; deacia, atunci după măr- 
turia lor, se face judecata părei aceia, şi scâte 
pe Arhiereiă, adecă i să ia Avhieria. Așa aŭ 
-zis Valsamo maï sus. 

(Zri). Săracil nu mărturisesc: Săraci se 
«chiamă, ceia ee nu le plătâşte bucatele lor 
“carele aŭ, .50.de galbeni. 


Trebuiaşte mărturiilor ăntăr să 


2 


149 


[Armenopul]. Armenopul zice să fie mărtu- 
riile' credincioşi iară nu urgisiţi. ui 

Trebue judecătoriulut-să caute şi să ispi» 
tescă pre fieşcare mărturie, de va fi cinstit şi 
îmbunătăţit saŭ necinstit şi ruşinat, sai bo- 
gat saŭ sărac. şi pentru sărăcia lui aŭ venit 
să mărturisâscă ca să dobăndescă ceva, sati 
în iaste priaten despre vre-o parte. De aceia, 
cand nu va fi mărturia, nică mecinstit, nioi să- 
rac. nici vrăjmaş, atunci! mărturiseşte şi i se 
l priimeşte mărturia lui, iară întvalt chip nu 
să bagă în semă 

Nici eretic, nici ovreiă, nu mărturisâşte a- 
supra creștinului. 

Pentru Preotul de va mărturisi strămb sai 
va prinde tagă pe iscălitura luă. 

Glava 25. (ustinian împărat] Preotul 

de va mărturisi strămb, de niscare lucruri, 
adecă de vie sai de moşii, sai de case, saă 
de haine. saŭ de galbeni. se oprâşte de preo- 
tia lui 3 ani şi săi ducă să şază la Mănastire. 
Iară de va mărturisi asupra cuïva, ca să i se 
facă stricăciune la trupul omului. sai să-i 
piarză viaţa, saŭ de în trupul lui ceva, atunci 
să iseia popia de tot. Așijderea se pedep- 
sesc şi alți clirici de vor mărturisi strămb, 
k [Legea] Iară de va iscăli Preotul veri la, fie 
ce lucru ce va fi, şi apoi pre urmă va prinde 
tagă de iscălitură, cum aŭ iscălit răă, aceluia 
să i să ia popia. 

[Sădor Carthagena Can. 13]. Aşijderea şi 
fie cine ce va prinde tagă de zapis, sau de is- 
călltura, lui, să fie lipsit şi gol de cinste ce 
va avé. 

Iară pentru Preotul ce va măuturisi strămb, 
aŭ socotit nişte Dumnezeeşti părinţi, cum să 
nu se oprâscă acel Preot de popie, ci să i se 
ia popia de tot. 

Pentru Preot saŭ Diacon de va fi săi 

părască cineva. 

Glava 26. [Isprava Dumnezeeștilor praviti], 
Să știți că la pără preotului saŭ a diaconului. 
vor şi poruncesc Dumnezeeştile Pravile, cum 
aşa să se caute lucrurile lor. ca şi la păra a 
Arhiereului. adecă să fie și părăşi! şi mărtu- 
riile credincioși, şi cinstiți cum am scris maï 
şus. Atunci să se primescă şi la pără şi la 
mărturie : iară de vor fi cu vi&ţă rea şi măr- 
turiile şi părășil. atunci să nu se bage în 
sémă nici păra părăşilor, nică mărturia măr- 
turiilor. ` 

[4rmenopul]. Și. carele va cleveti şi va pără 
pe Ar iereă, sa pre alt preot, și nu va putea 
Și le dea de faţă, acela să plătâscă la Domnie 
30 onghii de aur, căci că laŭ clevetit pe ne- 
dreptate, sai să paţă aceia patimă ce vrea se 
paţă el, 
| Pentru Preot saŭ Episcop, saă alt sfințit cei, 
| vor lua darul iară el va face liturghie, 


Glava 27. [Apostoli Canon. 28]. Canonul 


m 


P 


www.dacoromanica.ro 


-150 


28 al sfinţilor Apostol! grăiaşte : care epis- 
cop, sai preot. saă diacon, ce li se va fi luat 
darul şi +! vor face liturghie, adecă să le fie 
luat darul pentru niscare gregale adeverite 
şi vor îndrăsni la liturghie să facă, unul ca 
acela să se gonéscă de tot şi de în bes6rica 
lui Hs. 

(Zonara). Liturghia nu se zice numai jertva 


| 


PRAVILA MATEIU BASARAB. 


s'añ iavă şi în vremea lui Iracla sfăntul Pa- 
triarh de la Alexandria. căruia îl fuse e Is-y 
pravnic Dionisie, şi după acesta Maxim, iară 
după acela Teona, iară după aceștea sfetit 
sfeștino Mucenic Petru, carele opri pre Aria 
diaconul şi '] împrăștie afară de tot de besé-- 
rică. Acesta sfăntul Petru muncitu-s'aiă în zi-- 
lele lui Maximian împărat, şi cu porunca lur' 


cea fără de sănge, ci ttă slujba beséricij, a- | capul M-ai tăiat. Iară deacia Sfăntul Ahila, se- 
decă botejunea, blagoslovirea cununiei, ve- | făcu în locul luy următoriă, şi luă Scaunul al 
cernie, utrănea. şi altele tâte căte se fac cu | lui sfetii sfeştino Mucenic Petru de la Alexan. 


blagoslovenie vă naş. 


Pentru judecuta Patriarhului că nu se mai 
judecă a doa dră 


Glava 28. (Matei). Judecata Patriarhului 
nu se maï judecă, nici se caută la altă jude- 
cată pentru că judecata Patriarhului iaste în- 
cepătură şi cap tuturor judecăților besericeștă, 
că dela dănsul sunt judecăţile bisericeşti. şi 
la dinsul se întorc de se judecă. Drept aceia 
la altă judecată nu se judecă, nici de nime- 
nea nu se caută, că aceia inste începătură. 
Numai, ce se mal judecă actia Duhovnicâşie 
între patriarhul cu săborul. 


Pentru  Arhiereul carele îi îaste luat darul, 
are voie să mai chiame a doa ră săborul 
să se mai judece de lucrul părei lux. 


Glava 29. [Alexie împărat a lui Comnin). 
Grăiaşte hrisovul al împăratului deapururea 
pomenitul Chir Alexie al lui Comnin, şi dă 
slobozire Arhiereului saă altui preot. căruia 
în vor fi luat darul, să maï chiame a doa óra 
Săborul să se mal judece lucrul părei lui, 
să vază drept s'aă judecat aŭ strămb. 


Pentru Arhierel de va fi luat darul vre unui 
Arhiereii şi după aceia sati aflat nevinovat, 
și de cănd s'aii început a se luarea darul ar- 
hiereului și iară Saŭ iertat. 

Glava 830. [Săbor Cartaghenie Canon 15). 
Canonul 15 al Sfăntului săbor de la Cartha- 
gena porunciaşte că de vor fi luat darul vre 
unul.Arhierei, şi apoi s'aă făcut a doa jude- 
cată, şi s'aă aflat Arhiereul carele i s'a luat 
darul nevinovat, atunci judecătorii carii l'aŭ 
judecat şi 1 aŭ luat darul nu se pedepsesc, 
însă adevărat de'l vor fi judecat după tocmâla 
Dumnezetscă. şi nu vor fi luat mită, nici aŭ 
fost vrăjmaşi. 

[Legea]. Célea de sunt judecate şi tocmite 
răi, nici vremile nici pravile nici obiceiul pe 
acelea nu pote să le adevereze. 

[Fotie Țarigradenul). Iară pentru decănd 
s'aă început a se luarea darul Arhiereilor şi 
iară a se erta, pre la bogate vremi şi Săbâră, 
şi de bogaţi părinţi acâsta de multe ori s'aii 
făcut ca de Sf. Atanasie şi în vremea lui Mar- 
che] Episcopul de la Angira şi Macarie, şi pre 
la alţi mulți, pentru rugămintea 6menilor 
caril cerea şi ruga pre Arhiereul lor. Făcutu- 





| dria. Deaciea acest sfănt Patriarh Ahila de- 
la, ERA primi pre acela. pre Aria, şi 
"1 ertă. Deacia nu'l numal iartă, ci încă '] făcu 
şi preot. şil puse să păzâscă şi Scóla dăscă- 
lia Alexandriei. Că şi pre Evtihil pre carele 
oprise şi "1 luase darul sf. Flavian : iară ale-- 
xanârânul şi Antiohévul şi Ierusalimlenul, e! 
îl priimiră după mârtea lui sf. Flavian, Că 
Zlatoust carele fu scos de Feofil edinoslapnit” 
fără de alţi Patriarşi, iară eï îl priimiră pre 
Petre al Militului Episcop, luă"! darul Sf. Me- 
todie, iară Patriarhul Fotie îl îndreptă ṣi nu 
numai ce °l îndreptă ci încă'] făcu şi Mitropo-- 
lit Mitropoliei Sardiei. Că şi pre alţii mulţi 
| pre carei scos6să Sf. Ignatie pentru gregale, 
iară acela: Sfăntul Fotie pre aceia îl priimi, şi 
pre alții mulţi pre carii scosâse sfăntul Fotie, 
iar cel mai de sus sf. Ignatie priimea pre 
dînşil. 








Pentru schimbarea arhiereilor, și pentru lep- 
dări și pentru că se dă scaunul arhierese 
către alt arhierei Eaarşesc. 


Glava 31. [Mateiă). Schimbarea iaste, cănd 
ar lăsa vre un Arhiereŭ Mitropolia sa care o 
ţine, si să ia alta, sait episcopul episcopia. 

Iară canonul 16 al săborului de la Antio-- 
hia iartă să se facă schimbări Arhiereilor. de 
va fi mitropolit cu sfatul şi cu voia Patriar-- 
hului. iără de va fi episcopie, cu voia şi cu 
sfatul Mitropolitului ai eparhie! aceia. 

[iar a lui]. Iară lepădare iaste şi se chiamă 
care lasă Arhiereul, şi scaunul, şi arhieria. 

Chiamă-se lepădare. şi când lasă numar 
scaunul şi'şi ține Arhieria, şi se dă către dîn-- 
sul alt scaun exarşesc. saŭ să şi face adevă-— 
rat Arhiereu într'insul. 

|Zri). In vremea lui Zinon împărăt, lepă- 
dă-se de scaunul Patriarşesc, Martirie Patri- 
arhul de la Antiohia. şi era adunaţi toți ó- 
meniï preoți şi mireni, şi zice, pentru neple-- 
catul cliros şi pentru ne smeritul om. l6pă- 
du-mă zice de scaun, iar rănduiala Arhieriet 
mele, voii să mi-o iii curată şi nespurcată :: 
şi se lepădă de scaun, iar nu de arhierie, 

[Soborul Antiochiei Canonul 16). Dă se şi 
exarşesc obraz alt scaun, cătră alt Arhierewb 
de'i va trebui, carele nu va avea scaun, sai 
de va și avea, şi are voe în t6tă noria ca aR 
ei păstoriă şi dascăl, adecă ca şi cel adevă-— 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 151 


rat Arhiereu al ef, iar sfăntul scaun nu pote | s&mă de tot afurisania, nici să se facă sin- 
să'] ție nici cum, nică pote să hirotonâscă în- | gur socotitor adinsă elușă, zicănd tă pe nedre- 
tmacel scaun. fără numai Arhiereul cel ade- | ptate s'au afurisit ; ci să alerge cu tâtă dra- 
verit carele s'au hirotonit într'însul. Deaciea, | gostea şi smerenia la Arhiereul lui, ca un rob 
ose!'1 de acela. ce se zice de sfăntul scaun, | să'l róge să'l iarte. Iară de nu'l va priimi, a- 
tâte lucrurile Bisericeşt! le face neapărat pre |tunci să ia cu Sine pre niscare 6meni cucâr- 
văndulă şi pre tocmâla Arhiere-că. | nici preoți şi mirâni, că pentru ruga lor se 
[Caută de vezi respunsul Dumnezeeşti pra- ! tămple iertăciune, iară de nu va “vrea, însă 
vilă). lară de va îndrăzni de va face, acâstă | dè va fi episcop atunci Să mérgă la Mitropo- 
fără de lege şi neomenie, adecă să se sue pre |litul lui, iară de va fi Mitropolit atunci să 
sfăntul, scaun carele iaste străin şi departe de | mârgă la Patriarhul cerșănd iertăciune să'] 
dănsul. fără numai adevăratul lui Arhierei |iarte, nu că d6ră va să părască pre Arhiereul 
cum 'am zis. carele iaste închinat numa! lui ! luy, că déca va prinde de véste să se întris- 
iată, nu altuia : unuia ca aceluia să ist ià da- | teze, şi măcar căci că se va întrista și pre 
rul Arhieriei lui, cum grăese şi poruncesc | dreptate : pentru că altă judecată este a lut 
Dumnezeştile Pravile. | Dumnezeti şi alta a ómenilor, şi de va face 
i , F . ‚aşa, atunci şi de la Dumnezeŭ şi de la Pa- 
Pentru Episcopi și Preoți de nu vok pomeni pe | triarhul, sai şi de la Mitropolitul va lua ier- 
Mitropolitul lor, şi pentru greşalele preoti- | tăciune. 
lor, că se cade săi canondscă Arhiereul. [Zlatoust]. Grăiaşte iară şi Dumnezeescul 
Glava 82. [Soborul 1 și 2 canon 13). Cano- | Zlatoust : Căna afli, zice, pre omul păcătos, 
nul 13 al săbovului de întăiă şi de al doilea, | atunci tu nul scâte numai câtde la beserică, 
grăiaşte ; care episcop, saă de în preoți, sai | ca să nu'l răpescă Satana, sl dea iară în 
cineva de în diaconi, se va părăsi căci se va |turmișul lui : ci?] chiamă singur de eluși, dé- 
afla Mitropolitul lor în pără, și nu i se va fi | cila de o parte îl certă, iară de alta 7! rógă 
făcut judecată şi ispravă asupra lui, de nu'l | ca să'l scoţi de în răi. Dâcita de te va as- 
vor pomeni la Dumnezeiasca Liturghie, şi la | culta bine să ştii că a! dobăndit sufletul lui, 
alte slujbe, pre aceia aŭ poruncit sfăntul să- | cum aŭ zis scriptura, că cine va întârce zice 
bor să li se ia darul de tot. pre păcătos de în rătăcita lui cale, acela isbă- 
[Simeon Soluneanu]. Şi cănd va cădea preo- | vește'! sufletul de morte şi acopere mulţime 
tul într'altă greșâlă, atunci se cade să se cą- | de păcate. 
nonâscă de Arhierei, însă de se va face acâ- 
stă greșală preotului, de nepază şi de neșşti- | Pentru Arhiereul de va opri preot, saŭ de va 
ință, sati şi de lucrul vrăpmaşului, atunci nu |  afurisi pre mirén ca să ia mită, sai va în- 
se face întrebare miltă de greșala lul, ci să | chide bisfrecă, saŭ pre alt preot sai sfințit, 
aibă şi puţinea iertăciune maï la vreme. lară | sa pre alt cineva, de va afurisi fără vină. 
de se va fi făcut pentru l6nea lui, atunci să 5 
plăngă şi să tănguiască cum "1 este greşala| Glava 35. [Săzor 7, canon 4). Canonul al 


şi să ia înd eptare de la Arhiereul. patrulea, al șaptelui săbor grăiaște : care Ar- 
hiereŭ, pentru vrajbă, saă patimă, sai pen- 


Pentru Anatema, tru să ia galbeni, va opri vre un popă de Li- 
Glava 33. [Săborul 4, canon 7]. Anatema ! turghie, saă va afurisi mirén, sai va închide 
iaste despărţire de Dumnezei. și împreunare | biserică, ca preotul să nu slujască și să se 
şi moştenire Satanei. Iară sfăntul al patru- | Măr6scă Dumnezeă : acela să paţă singur a- 
lea şi a tâtă lumea săbor, pentru Anatema, | ceia, adecă să paţă ei ce a făcut, ce se zice 
grăiaşte aşa : nici un omi credincios creştin să | de va fi oprit pre cineva, să fie el oprit, de 
nu'şi zică Anatema, numa! ce să zică eretici- | Va fi afurisit, să fie el afurisit ; după cum zice 
lor, şi călugărilor carii lépădă chipul şi nu | David : să i se întârcă răotatea lut Ja capul 
vor să se mal întârcă ; Iară de vor veni spre | lu; {Psalm 7]. ca un călcătoriă de învățăturile 
pocaanie primeşte"! şi 1 îmbrăţişâza, pentru lui Dumnezei şi de tocmirile Apostolilor. 
că Domnul nostru Iis. Chris. carele s'aă po- | [Petru Apostolul]. Grăiaşte şi Dumnezeescul 
gorit de în ceriuri pentru spăsenia nóstră ,|| Apostol Petru : Paşte zice turma lui Dumne- 
zice : mam venit să chem drepţii, ci păcăto- | Zei, nu cu necăjire, ci cu voie Dumnezeiască 
şil la pocanie, şi mare hucurie se face în ce- | Şi nu cu dobăndă rea, ci cu bună voie, şi să 


riuri pezitru un păcătos ce se pocăiaște. fiţi isvâde turmelor vóstre. ca să faceţi voia 
i lui Dumnezei, şi de veţi face aşa, purta-veţi 


Pentru cela ce se afuriségte drept saŭ nedrept | de la Dumnezei cununa cea nevegtejită a 

de Arhiereŭ. slavei sale, iară de veţi face împotrivă, bine 

Glava 34. [Simeon Soluneanul). Un om | Să Ştiţi că în loc de cunună veţi lua munca 
ce se va ăfurisi drept sai nedrept de Arhie- | de véci. 

reul lui, acela să nu cumva să nu bage în! [Pavel Apostolul]. Grăéşte şi Dumnezeescil 


www.dacoromanica.ro 


152 


Pavel Apostol: cei nedrepţi, împărăţia lui 
Dumnezei nu vor putea moşteni. 

[Valsamon). lar care preot va afurisi pre 
vre un creștin afară de lâge fără, de vină, a- 
cela Preot să fie în urgi€ şi să se pedepsescă, 
căci aŭ afurisit creştinul fără de vină 

[Dionisie Areopagitul|. Grăiaşte stăntul 
Dionisie Areopaghit la o poslanie a lui, că 
Dumnezeii nu ascultă zice pornirile câle do- 
bitoceşt! ale preoţilor. 

(Zustinian împăratul] Iară Nearaoa a lui 
Justinian împărat grăiaște : poruncim zice 
Arhiereilor. şi preoţilor, să nu afurisâscă pe 
nici un creştin, pănă nu va arăta vina lui, de 
acila de va fi şi vor zice pravilele să se afu- 
ris6scă : atunci unul ca acela, să'l afurisescă, 

[Vezi]. Iară de vor afurisi pre vre un cre- 
ştin şi nu va arăta vina lui, după cum zic 
pravilele, adecă de'l vor afurisi fără de ară- 
tarea vinei lui, atunci să mergă la alt Arhie- 
re mai mare să'l iarte, iară çela ce Paŭ afu- 
risit să se pedepsâscă : adecă să'l oprâscă de 
preoție Arhiereul cel mai mare căt 4 ya fi 
voia, şi căci aŭ făcut pe nedreptate, pe drep- 
tate să rabde şi pedepsa. 

[Lei şi Constantin împerați], Poruncim Ar- 
hiereilor să nu desparţă pe nimenea de sfănta. 
Priceştenie fără vină, iara de vor face acé- 
sta fără vină şi fără de arătare. aceia să se 
oprâscă de sfănta. Cuminecătură un an. 


Pentru ceia ce se împreună cu cel afurisit, 


Glava 36. [ Apostol, canon 10). Canonul 10 
al sfinţilor Apostoli grăiaşte, carele se va 
ruga împreună cu omul cel ce iaste afurisit, 
atunce se afuriseşte şi acela. 

(Greşale, Zonara]. Pre cela ce’) afurisesc, 
pre aceia pentru păcatul afurisesc, drept a- 
ceia să cade să nu se împreune cu dănsul ni- 
menea , căci că acela urgis6şte pre Arhiereul 
carele 'Laŭ afurisit şi închipuiaşte şi alta, că 
arată cum ar fi că lau afurisit Arhiereul ră, 
pentru aceia serógă împreună cu dănsul, şi nu 
va să se desparță cade un afurisit, drept aceia 
zice pravila, carele va umbla sai se va înprie- 
teni, sau va ceti, sai va cănta, sau în bisérică. 
sai acasă éu afurisitul, să se afurisâscă şi 
acela, 

Iară de va vorbi cine-va cu cel afurisit de 
acâsta nu se pote opri, ci numai se opresce 
să nu se róge împreună cu dănsul. 


Pentru afurişitul cum se cundște după mórtea 
lui de unde sa afurisit. 

Glava 37. [Acestea tote de afurisanie sai 
aflat într'o carte a Sfintei Sofit de la Solun]. 
Carele are poruncă sati catara : adecă blă- 
stem, aceluia numal ce i se ţine denainte 
trupul întreg. 

Carele are anatemă, acela se arată galben 
şi degetele"! sgărcite. 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Iară carele se; arată negru, acela să ştii că 
a afurisit de Arhiereu. 

Iară carele se află alb, acela iaste afurisit 
de Dumnezeeştile pravile. 

Mai sus zice şi arată pre afurisitul de unde 
s'au afurisit; iară pentru afurisania preoţilor 
nică cum nu aduce aminte, ce va să fie a- 
cesta ? 


Preoţii să nu afurisescă pe mmenea fără 
voia arhiereului lor. 


Glava 38. [Mirare]. Preoţilor nu li sai 
dat alt dar, fără numa! să slujască Liturghie, 
să boteze şi să blagoslovescă nunta, şi alte 
împotriva. acestora. |Deslegarea Dumnezeești- 
lor învățători). Iară a erta şi afurisi s'au dat 
Arhiereilor, că se as&mănă chipului apostoli- 
lor, cărora Christos le aŭ dat acâstă putere şi 
le zise : căte veţi lega pre pământ vor le- 
gate şi la ceriuri, şi iarăşi zice: eŭ sunt lu- 
mina lumei, drept aceia de în mijlocul Dum- 
nezeeştilor Apostoli, şi al următorilor łor, a- 
decă al Arhieveilor, darul se dă la toți. cum 
se dă şi lumina, drept aceia preotul nu pote 
afurisi pre nimenea fără voia Arhiereului 
săă. că singur iaste Dascal, şi Păstorii, şi 
purtătoriă de grijă a spăseniel Gmenilor lut 
Dumnezei, drept aceia luï i s'aă dat darul, 
iară cu puterea şi cu isprăvnicia, lui, afuri- 
sesc şi iartă păcatele şi preoţii 

[Cauză, o Preote), lară care preot va afurisi 
pe vre un creştin fără voia Arhiereului săă, 
acela va să dea semă Domnului nostru lis. 
Chris. la a doa venire căce aŭ despărțit pre 
creștinul de slava lui Dumnezei; că afurisa- 
nia iaste despărţire de Dumnezeiă, 

(Apostoli, canon 89]. Grăiaşte iară şi ca- 
nonul 39 al sfinţilor Apostoli, preoţilor zice 
nu S'aăă dat să oprescă, să canonâscă; sai să 
afuris6scă pre cine vor vrea. şi să deslege a- 
furisanie, sai păcate, că acâstă putere iaste 
dată Arhiereilor, iară nu preoţilor, şi de nu 
vor avea voie de la dănşii, acâstea să facă 
nu pot. [Zr:]. Ore vedeţi că pănă nu ia vote 
preotul de la Arhiereă nu pote afurisi;, pen- 
tru aceia și maï sus nu grăiaşte pentru afuri- 
sania Preotului, să se cunscă şi să se arate, 
şi să se afle, cum se cunâşte de Lége, şi de 
Arhiereii, şi de poruncă, şi de blestem, şi de 
anatemă, căci) că ware putere să afurisscă, 
cum scrie mai sus după socotâla Apostol&scă, 

(Vezi). Ce însă preoții carii vor să lăcuiască 
cum place lui Christos, aceia să facă afuri- 
sania, cu puterea Arhiereului, că cum aţi au- 
zit cătu'i de mare taina afurisaniei, drept a- 
ceia. se cade Arhiereului să socotâscă forte cu 
deadinsul de lucrul cela ce va să facă afuri- 
sanie, pentru aceia căutaţi de vedeţi forte 
bine pentru acéstea. 

[Caută de vezi de acestea tote]. Pre în bogate 
locuri unde nu se află Arhierei, acolo fac 


pă 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAR 


săbor Cliricil, ca nişte ispravnict ce sunt Ar- 
hiereului lor. décia socotesc lucrul acela de 
“care vor să facă afurisanie, şi aşa daŭ slo- 
bozie să se facă. 

[ Protopopul]. lară pre alocurea pre unde nu 

e nică cum Archiereă, acolo se socoteşte lu- 
rul acela de socotitoriii satelor, sai a] orage- 
lor al : celuia loc sai ţinut, saŭ de preot, sai 
de duhovnic, pentru care lucru şi duhovnicit 
socotitori de locuri se chiamă; şi aşa fac şi 
eï afurisanie, 

[Zlatoust]. Grăiaşte. şi Dumnezeescul Zla- 
ioust, cănd se afuriseşte creștinul zice, atunci 
bine să, şti! că înbrăţişâză pre dănsul Satana. 
Drept aceia trebuiaşte a socoti fôrte bine de 
lucrul afurisaniel, care va să se facă asupra 
creștinului, decia atunci să se afuris&scă. 


Pentru cei afurisiți, pre carii afurisăşte Ar- 
hiereul iară după morte se află trupurile 
lor deslegate. . 


Glava 89. [Intrebare]. Pre nişte Omeni ce” 
afurisi pe dreptate cum se cade, şi pre lége 
Arhiereul lor, ca pe nişte călcători deDumne- 
zeiasca lége, şi murind afurisiţii iară nu vru- 
ră să ia iertăciune şi"! îngropară, iară peste 
puțină vreme se află trupurile lor dez- 
legate, şi deznodate óse de óse.O mare mi- 
nune! înfricoşat lucru iaste acesta adevărat 
şi minunat; de vréme ce pre dănşi! afurisi 
Archiereul pre cale; şi cum nu se aflară tru- 
purile lor întregi, adecă nedeziegate și în- 
tregi, ca şi altor afurisiţi, care lucru se vede 
o minune mare şi groznică, că Domnul no- 
stru Is. Hs. zice : căte veţi lega pre pămănt 
legate sunt, iară de acesta iaste prea minune 
mare, pentru cela ce să afurisi pre lege, și 
după mârtea lui să i se afle dezlegat trupul 
Şi mădulările ! Ce va să fie acâsta ? 

[Răspuns]. Să ştiţi de acâsta toți Gmeniă şi 
să vă îngroziţi auzind povâstea acestuia lu- 
cru şi o ascultați. 

( Deslegarea a Dumnezeeștilor Dascali]. Cela 
ce s'aii afurisit pe dreptate cum se cade 
şi pre l6ge de Arhiereul lui, şi după morte să 
se afle dezlegat, acela maï multă nădejde de 
spăsenie nare, pentru că calcă Dumnezeeştile 
învățături, şi pentru căci nu se întârse să'și 
vie la pocaanie să ia ertăciune dela Arhi- 
ereul carele Vai afurisit pentru aceia se află 
deslegat, pentru că unul ca acela mai mult 
n'are nădejde să ia ertăciune, pentru că s'aă 
făcut moştnean nesfărşitei munci a Iadului; 
iară ceia ce se află nedeslegaţi și întregi tru- 
purile lor, aceia cer ertăciune, ca să se izbă- 
véscă de în legătura. afurisaniei, că cum se 
“află trupul legat pre pământ, aşa iaste şi su- 
fletui legat şi muncit în mănile dracului; 
iară deacă ia trupul ertăciune şi să desl6gă 
de afurisanie, atunci cu puterea lui Dumne- 
zeii, izbăvâşte-se şi sufletul de în mănele dra- 





153 


cului şi ia viaţa de vécY, tumina fără seră, 
céta drepţilor și bucuriă nespusă. 


Pentru mortul ce se va afla întreg trupul 
lui, și păr neavănd nimica. 


Glava 40. Să ştiţi şi de ăcâsta, că însă 
de se va afla în morm&nt trup întreg şi păr 
neavând nemica, de acesta iasle socotălă şi 
îndoire, că sai iaste afurisit sai ba, ci însă 
trebue să scoţă trupul acela afară de în mor- 
măntul cela ce iaste, să'l bage într'alt mor- 
mănt curat noi, deacia dacă va trece bogată 
vreme, să] caute, de se va afla deslegat acel 
trup întreg de hine, iară de se va afla nedes- 
legat să știți că iaste afurisit, şi cere, saŭ 
aștâptă ertăciune, ca să se izbăvescă de le- 
garea afurisaniel. 

[Caută de vezi aicea. lucru minunat şi te 
îngrozăște]. Să ştiţi şi de acâsta, cănd se află 
omul afurisit, şi i se citeşte molitvele de er- 
tăciune de la Arhiereii şi nu se topeşte tru- 
pul afurisitului, adecă de nu se va deslega 
de afurisanie, atunci -să fiți adeveriţi şi să 
ştiţi că nedreptate au luat, pentru aceia nu 
se topâşte nici se deslâgă, pănă ce va întorce, 
sai să plătescă aceia ce ąŭ luat fără dreptate, 
iară dacă va plăti, atunci va lua ertăciune 
şi se va deslega. 


Pentru Preotul cel va opri Arhiereul lui de 
liturghie, dară el va îndrăsni de va sluji. 


Glava 41. [Săborul Carthagenei, Canon 29]. 
Canonul 29 al săborului de ia Carțhaghena 
grăiaşte : Că pre care preot va opri de Litur- 
ghie Arhiereul lui. saŭ pe drept saŭ nedrept, 
şi pănă nu i se va lua séma de lucrul lui, el 
va îndrăzni de va sluji, aceluia să i se ia da- 
rul, măcar de aŭ fost oprit şi fără de vină, 
pentru căci că el adins eluşi 'şi-aii făcut so- 
cotâla judecății pentru care vrea să se ju- 
dece. 


Pentru Chirică și Călugără de vor face sfat 
saŭ însoţire asupra Arhiereului. 

Glava 42. [Săzor 4, Canonul 18]. Canonul 
18 al patrulea săbor grăiaşte ! care cliric saŭ 
călugăr se va afla, să facă sfat, sau însoţire, 
sai să se facă câtă asupra Arhiereului lor, 
saă a săborului lor, acelora să li se ia darul. 

(Zonara). Sfătuirea, iaste. cănd neștine asu- 
pra cuiva se sfătuesc să strice culva ceva, 
saŭ cinstea, sai viaţa, sai avuţia, şi se jură 
să nu cumva să trâcă de într'aceia tocmélă a 
sfalului carea aŭ tocmit, pănă vor face 

([Valsamon]. Sfătuire se chiamă, şi priete- 
nia cănd o fate omul cu jurămănt. 

Insoţirea iaste cănd se adună de se sfătuese 
să facă cutare răi. 

[Matei]. lar câte și afară de sobor se chia- 
mă cănd se va afla vre un Arhiereiă într'o 
vină de greşale, deacia i se ia darul de la să- 
bor, iar cl nu bagă în s6mă aceia, ci slujaşte. 


www.dacoromanica.ro 


154 


Deacia unil se osebesc de creștini şi se due 
de slujesc și citesc deosebi, iara oprâla ce Paŭ 
oprit Arhiereil nu o bagă în sémă. 


—— 


Pravile împărăteşti. 


Pentru ceia ce îndémnă și ajută cuwa „ gaŭ 
îl sfătuesc spre răi, saŭ cănd va trimite 
pre altul să facă o răutatei 


Glava 43. [ Zac. 1]. Ce folos ar ayé neştine 
cănd sfătuiaşte pre alt cine-va saă îl ajută, 
sati îl trimite să facă vre-o răutate ? 

(Zac. 2.] Cănd va îndemna neșştine pre al- 
tul şi”] întărită del mănie, saă '] învață să 
facă vre-o răutate, acela se chiamă sfătui- 
toriă răutății. 

[Zac 3.] Ajută neştine culva să facă gre- 
şală, cănd dă bani, sa Omeni, saă cal, saŭ 
arme, saŭ scări să fie de suit, saŭ alte lucruri 
deiacea trébă, pentru să facă greșală cum 
aŭ socotit. 

Iar mal vărtos îl ajută, cănd merge el sin- 
gur cu capul sei de se împreună de bună voe 
să facă greşala împreună cu celă-lalt. 

(Zac. 4]. Multe feluri de sfaturi sănt ; aşij- 
derea şi la ajutoriă, de vr&me ce sfatul se 
face numai cu cuvăntul, iar ajutoriul se face 
şi cu lucrul. Drept aceia. sfătuitoriul. cu aju- 
ţoriul nu se vor pedepsi amăndoi într'un chip. 

[Z a 5.] Alta iaste cănd sfătuiaşte neştine 
pre altul se facă greșala, și alta iaste să tri- 
miţă să facă. Pentru căci că cela ce sfătuiaşte 
el socotâşte folosul celuia ce'l sfătuiaște, iar 
cel ce trimite să facă greşala, acela socotește 
numai folosul săă, iară nu socotește aceluia 
cel trimite. Drept aceia judecătoriul nu se 
cade să socotescă cuvintele cănd să va face 
vr'o greşală, căci că cum grăiaşte cu cuvăn- 
tul cela ce sfătuâşte, așa grăéşte cu cuvăntul 
şi cela ce trimite; iară judecătoriului se cade 
să cerceteze, la carele aŭ rămas folosul şi 
dobănda ce aŭ venit depre acela greşșală ca 
să potă înțelege carele iaste adevărat şi ma! 
ăntăi vinovat. Incă maï iaste un lucru între 
sfătuitoriă şi între trimițătoriă ; pentru că 
cela ce sfătuâşte, nu r&măne datoriă celuia 
ce laŭ sfătuit, iară cela ce trimete pre altul 
să facă greșală, acela rămăne datoriă lui, ce 
să zice celuia ce'l trimite, 


PRAVIA MATRIU BASARAR 


să afle, sfat aŭ fost aŭ învěțățură, aŭ cuvânt. 
de ascultare, să facă cum i-ai zis şi fără de 
voia lui, ce să zice să'l ucigă; carele se cu- 
n6şte într'acesta chip, că de se va afla, acesta 
ce s'aă îndemnat a merge spre ucidere, cum 
maŭ făcut; nici odată ucidere, şi nică atunei 
nar fi făcut, de nu Par fi îndemnat acela = 
atunci să chiamă că i-a dat învățătură, ce se 
zice i-au zis : pasă de ucide pre cutară om, 
el s'aă dus şi Vai ucis pre cuvăntul acelui 
om ; iară de se va afla cum el Vaii vrut ucide 
şi fără de zisa şi îndemparea aceluia, atunci 
acel cuvănt aŭ fost numa! de Paŭ sfătuit. 
lară de va fi isvod, cum de nu i-a vrut zice 
acela, s'aă Paŭ vrut ucide s'ail ba, atune ju- 
decătoriul crede că Var fi ucis, măcar de nu 
i-ar fi zis nimică. 

Al doilea semn, pentru să cunâscă judecă- 
toriul, pre cela ce laŭ trimis să ucigă pre 
cea-lalt, să vază re sfătuitu-l'aă aŭ zisu- 
i-au să mârgă să”l ucigă și fără voia lu!? care 
semn iaste acesta, pentru să cerceteze jude- 
cătoriul şi să cunOscă pre cel ucis, căruia 
aŭ fost mal mare vrăjmaș, căci că de va 
fi fost ucigătoriului, atunci acea îndemnare 
aŭ fost numai sfat, iară de va fi fost cel u— 
cis mai mare vrăjmaş celuia ce l-ai sfătuit, 
decăt celuia ee "l-ai ucis, atunci aceia în- 
demnare aŭ fost învățătură cum am zis may 
sus, ce se zice ascultă tu cum zic eŭ, şi fă 
cum te învăţ. pasă de'l ucide fără voia ta, 
eŭ voiă da séma, acesta se chiamă învăţă- 
tură, și pre acâstă învățătură aŭ mers de laŭ 
ucis. 

Cănd nu va put judecătorăul să cunâscă în— 
tralt chip maï adevărat de acea îndemnare 
sfătuire aŭ fost aŭ invățătură, atunci va munci 
pre sfătuitoriul să spue cu adevărat şi să'l 
într6be, sfătuitu-Vaă saii învățatu-Pau să facă 
acea, greşală ? 


Ce pedepse vor lua ceia ce sfătuesc spre răi 
să facă. cîne-va. 

Glava 44, (Zac. 7]. Cela ce va sfătui pre 
altul să lacă vre o greşală, acela se va pe- 
depsi cu acea pedépsă cum se va pedepsi și 
cela ce va face greșală. 

[Zac. 2]. Cine va îndemna, săi va învăţa, 
sai va sfătui pre altul să facă vre un lucru 
răi şi vre o greşală, acela se va pedepsi ca şi 


Mai mare lucru iaste să trimiţă pre cine-va | cel vinovat ce va face greşală. 


să, facă preşala, decăt să'l sfătueşti să facă. 
Pre cela ce'l vor cleveti, c'aă trimis pre altul 
să facă o greșală, iară el de va arăta cum nu 
laŭ trimis, ci numai ce 'l-aă sfătuit să facă 
acel lucru, acela să fie slobod de păra ce l-ai 
clevetit ăntăi şi de certare. 

Cela ce va zice culva vre unui prieten, să 
ucigă pre vre unul ce le va fi amănduror 
vrăjmași, atunci să cade să socotescă şi să 
cercetâze judecătoriul, acest cuvănt ce aŭ zis, 


[Zac. 3]. Cela ce va arăta cui-va folosul şi 
dobănda ce va avea dacă va face vr'o greșală, 
şi de'l va sfătui acela, şi va face greşala, a- 
cela ce laŭ sfătuit, se chiamă sfătuitoriă spre 
răotate şi se va pedepsi cum am zis. 

[.Zac. 4). Cela ce va lăuda vre un lucru rătk 
şi cu greşală, iară neştine auzind seva răni 
la inemă şi nu se va lăsa pănă nu'l va face 
acel lucru, acesta se chiamă svâtnic răi şi se: 
va pedepsi cum scrie şi may sus. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


(Zac. 5|. Cănd va grăi peştine cătră altul 
și va şpune cum va să facă o șăulate, şi a- 
cela" va răspunde de'i va zice, bine ya fi așa 
să faci şi să nu zăboveşti ci să faci acest lu- 
cru, atunci acela ce'l sfătuiaşte spre răi să 
se pedepsâscă ca şi celu ce va face acea 
greşală. 

[ Zac. 6). Cănd va zice neştine, altuia ce va 
avea să ucigă pre cine-va : de vre! vrea să'! 
ucizi ucide'], acela nu se chiamă sfătuitoriă 
răă, nică se va pedepsi, de vreme ce nu '-aă 
zis ucide], ci M-ai zis de vreLvrea să/!l ucizi, 
ucide'], iată că nu’) îndâmnă cil lasă în 
voia lul.. 

[Zac. 7]. Ceia ce vor fi întrun gănd, cu ceia 
ce vor face greşală, aceia să se pedepsâscă 
toţi cu o pedepsă şi ceia ce maŭ făcut ca şi 
cel ce aŭ făcut, căci că aŭ fost într'una taţi, 
și acesta va fi cănd va fi şi greşala mare, cum 
s'ar zice, cănd ar hicleni Domnia, sai locul 
unde lăcuiaşte, sau alt lucru ca acesta; iară 
de va fi lucrul mal puţin, atunci de acea gre- 
şală nu se va pedepsi cela ce nu face ca cela 
ce face greșala. 

[Zac. 8]. Cela ce va da niscare lucruri, de 
carele vor trebui celuia ce va să facă vre o 
greșală, acela se va pedepsi tocma ca şi cela 
ce aŭ făcut greșala, ori mică, orí mare. 

|Zac. 9]. Cela ce va sfătui pre altul să facă 
vre o greşală acela nu va lua numai aceea 
pedepsă ce se va da vinovatului, ci încă va 
plăti şi pagubele tâte ce va păgubi şi va 
piarde cela ce aŭ păţit răi, şi acesta va fi 
cănd se vor face acéle pagube tot pentru acea 
greşală ce s'aii făcut cu sfatul lui. 

(Zac. 10]. Cela ce va sfătui pre altul saă îl 
va îndemna să fure, acela se va pedepsi ca 
un fur, însă cu adevărat cănd n'ar fi furat fu- 
rul fără de sfatul şi îndemnarea lui, iară de 
se va afla, cum acel fur aŭ fost învățat şi de 
altă dată să fure, atunci cela ce'l va fi sfătuit 
nu se va pedepsi. 

[Zac. 11). Cela ce va sfătui pre altul să facă 
furtişag, acela să fie datorii acel lucru ce 
Sai furat să'l dea, sai să'l plătescă stăpănu- 
lui al cui aŭ fost, măcar de nu lar fi furat el, 
ci numaï pentru căci aŭ sfătuit, să se facă a- 
cel furtișag. Aicea se cade judeeătoriului să 
socotescă, de'l va fi sfătuit acel sfetnic, ce se 
zice să fure numa) o sută de talere, iară el 
va fura doă sute, şi decă va fi aşa, atunci 
„ sfâtnicul nu va plăti mai mult de acea sută 
de talere stăpănul ul, a cul vor fi fost banil, 
ci pre călă stmă se va afla că laŭ sfătuit. 

| Zac. 12] Cănd va sfătui neştine pre altul 
să facă vre o greșală, şi el nu va face atunci 
şi curănd,ci va lăsa de va trâce vreme multă, 
pănă va veni vreme de va face acel lucru : a- 
tunci tot întrun chip se vor pedepsi sfâtnicul 
cu furul. 


159 


mai mult se grăesc spre bine de eăt spre răi. 
Şi acesta se va face şi se va crede. cănd în- 
tre sfătuitori şi între păgubaşi nu va fi fost 
nici o vrajbă maï denainte vreme, pentru căci 
că de vor fi avut mal de mult adins eişt 
vrajbă, atunci cuvintele cele de sfat, mak 
mult se vor socoti spre răă de căt spre bine. 

[Zac. 14) Cela ce va sfătui pre altul să facă 
vre 0 greșală, şi greșala să nu se facă, atunci 
sfétnicul nu se va pedepsi. Şi acâsta va fi 
cănd greşala va fi micşoră, iară de va fi gre- 
şala mare cum s'ar zice, de hiclenșug şi de 
stricăciune spre Țară, sau spre Domnie, a- 
tuncă sfâtnicul se va pedepsi tocmaï ca şi 
cănd sar fi făcut acel lucru desăvărşit, şi se 
va pedepsi ca şi cela ce ar fi făcut acea 
greșală, 

[Zac. 15], Cela ce va sfătui pre altul să 
facă vre o greşală, iară apoi se va căi ce aù 
făcut, şi 'şi va întârce sfatul într'alt chip, a- 
cela nu se va pedepsi, iară așa nu va putea 
fi numai cu atăta : ci trehbuiaşte să”! sfătuiască. 
alt sfat, împotriva celuia d'întăii. Dâcia nică 
atăta nu ajunge, ci trebue să adeverâze acek 
sf&tnic, cum nu va face acel om pre sfatul lui 
cum l'aŭ fost sfătuit întăi, dâcia de nu va pu- 
tea să] facă să se părăsescă de acel sfat ce 
l-aă sfătuit întăiă, atunci se cade să mărtu- 
risescă de faţă să auză mulţi hiclenşugul ce 
aŭ vrut să facă, şi încă nu va fi destul nici 
de i-ar zice, fereşte-te de cutare lucru, să 
nu'l faci, că vei păţi răă, ci după aceia tre- 
buie să spuie şi Omului celuia ce va să” facă 
răă şi să'l păgubâscă, şi să”! spuie anume şi 
omul şi numele lu! să se păzescă de dănsul, 
décia decă va face acestea tâte ce am zis mat 
su$, atunci nu se va pedepsi sfâtnicul, mă- 
car de ar şi face celă-lalt greşala care Vath 
fost sfătuit, iară de nu va zice vre unele de a- 
cestea ce am zis şi se va face şi greşala, a- 
tunci se va pedepsi ca şi cela ce va, face: 
greşala. 

[Zac. 16]. Cela ce va da învăţătură şi va 
zice cuiva să facă cutare greșală, iară după 
aceia va zice, să nu facă, iară el tot va face: 
acela să se pedepsescă numai el singur, iară 
cela ce laŭ fost trimis întă! să nu se pedep- 
sescă, şi la acesta lucru nu mai trebuesc alte- 
pedepse 

[Zac. 17). Cela ce va sfătui pre altul să se 
învrăjbescă cu cine-va, iară acela se va în- 
demna dentru sine, şi va mérge să'l ucigă, 
atunci sfâtnicul nu se va pedepsi ca un uci-- 
gătoriă, ci se va pedepsi după cum va fi voia 
judecătorului. 

[Zac 18|. Cela ce va sfătui pre neştine să. 
ucigă pre Cons'antin, iară el ya ucide pre- 
Ión, atunci sfétnicul nu se va pedepsi ca un: 
ucigătoriă. 

[Zac. 19]. Cela ce va sfătui pre altul să. 


[Zac. 13] Cuvintele cele de sfat, acelea! facă vre o greșală, iară el va face greşala. 


www.dacoromanica.ro 


156 : 


după cum:Vaă învăţat, şi de s'ar prileji sål 
iarte judecătorul să nu'l pedepsâscă pentra 
acea greșală + atunci nic! sfâtnicul nu se va 
pedepsi. 

[Zac. 20]. Celá ce va sfătui pre altul să 
“ucigă pre neştine iară el nu'l va numai ucide 
ci încă dintăï îl va munci, ce se zice îl va 
tăia, nasul, sati îl va scote ochii, sai întrialt 
-chip îl va sluti, după aceia îl va şi omorî, a- 
tunci sfetnicul nu se va pedepsi într'un chip 
cu vinovatul, căci că vinovatului se cade să 
se pedepsescă cu omorte cumplită, iară sfét- 
micului numai ce! vor tăia capul, 


“Semnele cu carele se cunâște vinovatul, de va fi 
greșit după sfatul și ajutorul ce "i va fi dat 
sfetnicul. 

Glava 45. (Zac. 1] Întăl semn ibste cum vi- 
novatul aŭ vrut face acea greşală şi fără de 
sfatul ce "1 aŭ dat, cănd va fi îngrozindu'l pre 
cela ce Pai vătămat, încă maï înnainte de ce 
aŭ făcut greşala, 

[Zac 2]. Al doile semn, cum nu iaste fà- 


PRAVILĂ MATEIU BÂSARAB 


rc, 


| z&scă pe vrăjmaşul lut! cănd va tréce, iară el 
| să iasă înainte să ucigă, acela se va, pedepsi 
ca şi un ucigător, 
| [ Zac. 5). Cela ceva petrâce pre relă te va 
mérge să ucigă pre cineva, sai să facă altă 
răutate, şi'] va petr&ce pentru să nu'l învălu- 
iască cine-va mergănd pre cale, acela să se 
pedepsâscă ca şi cel vinovat, însă cănd se va, 
afla de faţă. la acel loc unde se va face acea 
greșală, sau cănd va fi mers în dédins pentru 
acesta lucru. Iară de'l va petrece ca un pria- 
tin, și mergănd să va prileji într'acea greșală 
atunci nu se va pedepsi, iară de va, petrece 
pu să facă acea greșală, şi cănd se va fi 
cut nu se va fi prilejit acolo de faţă, atunci 
iară nu se va pedepsi, că judecătoriul may 
cr6de cum să nu'l fie petrecut pentru acea 
greşală, ci mai mult pentra prieteșugul, însă 
de nu vor fi şi alte s&mne ca acelea, să facă 
pre judecătoriul să creză, cum că pentru gre- 
şala laŭ petrecut. 
(Zac. 6). Cela ce va arăta casa sai lăcașul 
cuiva, unde se wa fi ascuns vrăjmaşul cuiva 


“cută greşala, cu sfatul nimănui, ci singur vi-! ca să mergă să'l ucigă, sai va străjui cănd 
novatul va fi făcut din voia lui, ales cănd va | va veni vrăjmașul lui să'l ucigă : acela să se 
fi fost maï nainte de sfat, să fi avut amăndoi ! pedepséscă tocmai ca şi cel vinovat. Şi acésta 


vrajbă, ucigătoriul şi cu cel ucis. 

(Zac: 3]. Al treile semn aste, cum Tar fi 
ucis şi fără de sfatul nescui, cănd va fi fost 
gătind arme mai înnainte de sfătuire. 

(Zac. 4]. Al patrulea semn iaste, cănd maï 
înnainte de sfat va zice cătră cine-va, eŭ voii 
să ucig pre cutarele, şi nu pote fi într'alt 
“chip. 

[Zac. 5]. Al cincilea semn iaste, cănd va 
face greșala tărzii, trecănd multă vreme după 
ce Lai fost sfătuit, pentru că atunci arată, 
cum aŭ făcut el greşala, iară nu pre îndem- 
narea sf&tnicului : ci din singură voia lui. 


Ce pedâpsă mor lua ceia ce ajutoresc pre altul 
să facă greșală. 

Glava 46. [Zac. 1]. Cela ce va da altuia, 
arme, sa cai, sau bani, pentru să mârgă să 
ucigă pre altul, sai de va da scări sa funii, 
pentru se facă vre un furtişag, acela se va 
pedepsi ca un ucigătorii şi ca un fur, pentru 
că, se chiamă soţie tu dînșii. 

(Zac. 2]. Şi acesta, va fi, cănd va da acâ- 
stea, ajutoriul, ştiind cum le trebuest aceia 
'Smeni să facă lucru răi, iară de va da acele 
lucruri pentru alte tocmâle bune, iară acela, 
le va trebui spre alte lucruri reale, atunci 
sfétnicul nu se va pedepsi ca cel vinovat, iară 
maï de multe ori crede judecătoriul cum a- 
célea dichise sai dat pentru alte trebi, iară 
nu să facă lucruri ca acelea reale. 

[Zac. 3]. Şi acestea se face de pururea la 
i6te tocmălele. 

(Zac. 4]. Cela ce'şi va zăloji casa lui la om 
scigător, pentru să pue ucigaș acolo să pă- 


va fi, cănd ucigătoriul w'ar fi ucis pre nime- 
nea de nu"! ar fi arătat acela casa, sati de 
mar fi străjuit, pentru căci. că de Yr&me ce 
ar fi şi fără de acâsta, făcut acâsta greșală, 
cela, ce "I-ai arătat casa saŭ va fi străjuit, a- 
tunciă acela nu se va pedepsi ca acel ucigă- 
tor, ci maï puţin, după voia judecătorului. 

[ Zac. 7]. Cela ce va ţinea pre neșştine cu 
cuvinte şi'l va zăbovi, ca pentru să vie mai 
curănd vrăjmaşul lui să”l ucigă, acela să se pe- 
depsâscă ca şi ucigătoriul. Iară căndu!'l va 
zăbovi cu cuvinte, saă cu alte meşterşuguri, 
pănă” va curvi altul cu muiarea : acela se va 
pedepsi ca și un precurvariă. Intr'acesta, chip, 
şi la alte gregale, şi acâsta se vă face cănd se 
va afla că Pau zăhbovit cu cuvintele lu! într'a- 
dins. Iară de va fi zăbovit cu cuvinte fără 
nici o înşelăciune, şi se va prileji atunci de 
va nemeri vrăjmașul asupra lui şi'] va ucide, 
atunci acela nu se va pedepsi nici cum. 

(Zac. 8). Cela ce va păzi hainele celuia ce 
se va duce să ucigă pănă va veni, acela, să se 
pedepsâscă ca și ucigătoriul. 

[ Zac. 9]. Cela ce va duce niscare cărți vre 
unui om, fiind trimis de altul, pentru să facă 
vre o răutate. şi de va şti şi acela ce portă 
cărţile de acel lucru ce vor să facă, atunci, a- 
cela se va pedepsi ca și cel vinovat. 

[Zac. 10) Atunci se va pedepsi cela ce va a- 
juta, la vre o greșală cu acâstă ped&psă, cu 
care se va pedepsi şi vinovatul. cănd ajuto- 
riul ce va da, iaste vină acel greșale. Pentru 
că de s'ar fi putut face acea greșală şi fără 
de ajutoriul aceluia, atunci ajutătoriul nu s'ar 
pedepsi cu ped&psa vinovatului, ci numai mai 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


157 


puţin, pentru că dg va fi mat micşoră, se va | Preot pe dreptate saii pe nedreptate; pe acela 


pedepsi. mat puţin, Iară de va fi vina ce va 
da lucru mare şi cap, fără de carea war fi pu- 
tut să se facă acea greşală, atunci se va pe- 
depsi tocma ca şi cel vinovat. 

(Zac, 11). Nu se cade neştine să smintescă 
să nu se facă greşala, nici să spuie celuia ce 
vor să facă, nevoie, nici să spue în certă pen- 
tru cela ce vor să facă pagubă, iară de ar 
putea să şi smintâscă să nu se facă acea gre- 
sală numai cu un glas, pote, ce să zice nu- 
maï de. ar striga, iarv încă cănd ar sminti să 
nu se facă acea greşală, atunci ar fi şi de bi- 
nele lui, iară de nu o va sminti nu se va pe- 
depsi. 

(Zac. 12). Stăpănul, şi Tatăl, şi Domnul, şi 
Vlădica, li se cade în tot chipul sănevoiască 
să strice fie-ce greşală să nu se cum-va facă, 
cănd vor înţelege că vor să facă vre unil de 
în cel mal mică, cumu’ feciorul, saŭ sluga sati 
călugărul. Aşijderea iară şi călugărul şi sluga, 
şi feciorul, şi năimitul li se cade cănd vor în- 
țel&ge că va să facă cine-va. vre-o greșală şi 
vre o răutate asupra Vlădicăy, saŭ a Domnu- 
lui, sai asupra Tatălui. sai a Stăpănului, să 
spue să se smintâscă să nu se facă, sai să'l 
smintâscă şi eï singuri or! în ce chip vor pu- 
tea, să nevoiască pentru să nu facă fieşi cine 
după voia lui, şi cănd va şti vre unul de aceş- 
tea ce am zis mai sus, că va să se facă vre o 
greșaiă şi, de nu va spune, atunci se va certa 
după voia judecătorului. 


Pentru cliricul de va îujura_ pe arhiereul tuš 
sai pre popa sati diaconul, mirin de va 
înjura pre preotul sai îl va bate. 

Glava 47. [Apostolii canonile 55, și 58]. 
Canonul 55 al sfinţilor Apostoli grăéşte, care 
Cliric va înjura saŭ va mustra pe Arhiereul 
lui, pre acela săl scóță de în cinste, căcă că 
nu Sai dat nimănui voe să înjure pre stă- 
pănu săi 

Iar care Cliric va înjura pe Preot saŭ pe 
Diacon, să'l afurisescă. 

[Intrebare] Dar pentru ce zic acéste Canóne, 
cine va înjura pe Arhiereŭ să ise ja darul, 
iară cine va înjura p eot saŭ pre Diacon 
să se afuriséscă ? 

[Zonara]. Arhiereul iaste în locuT'lui Hris- 
tos şi capul trupului besâricii şi cinstea luf 
iaste mal naltă şi maï harnică de căt a preo- 
ților şi a Diaconilor, că acestea de la Arhie- 
re iaŭ darul. 

(Răspuns). Pentru aceia carele înjură pe 
Arhiereă i se ia darul, iară carele înjură pe 
Preot, sai pe Diacon, numai ce se afuris€- 
şte. Pentru că Arhiereul iaste capul, iară 
Preoţii şi Diaconii sunt măinile şi picidrele 
trupului, iară trupul iaste Bis6rica lui Hris- 
tos. 

[Postnicul]. lar care miren va înjura pe 





să eanonescă, un an, iară de'l, va bate cu 
lemn sai fără de lemn. să'l canonâscă tref 
ani. măcare de” va erta preotul şi vina, iară 
întwalt loc zice șă i se taie mäna. . 


Pentruw ceia ce vor sudui pre judecătoriul 
saŭ pre menit cei domnești. 


Glava 48. [Zac. 1). Cela ce va sudui sait 
va ucide pre vre un judecătoriă sa pe vre o 
slugă a judecătoriului pre carelva fi trimis 
judecătoriul să facă, vre p slujbă, iară neş- 
tine îl va învălui şi nu'l va lăsa, să'şi umple 
slujba după învăţătura maï marelui săi, a-~ 
céstă greșală iaste ca şi cănd ar fi suduit 
pre Domnie. 

(Zac. 2]. Cela ce va sudui sai va face vre 
o nevoe Omenilor celor Domnești, acela face 
greșală ca şi cum ar sudui pre Domnul săă, 
după cumu'i scris mai sus, 

(Zac, 3). Cela ce nu se va pleca subt învă- 
țătura judecătoriului, acela face greșala ca. 
cum ar fi suduit pre Domnie: 

[Zac. 4), Tot omul iaste dator să spue ju- 
decătoriului pre cela ce nu va să asculte de 
dănsul şi de învăţătura lui cum îl va judeca. 

[Zac. 5]. Cela ce se va sfătui să ucigă pe 
vre un diregătorii de la vre un tărg, şi de 
nu va fi apucat să facă morte, acela să nu se 
pedepsâscă ca cela ce suduiaște Domnia : ci 
numa! să i se taie capul. Iară de se va sfătui 
să hiclenâscă saii să ucigă pre singur Domnul 
acei Ţări, măcar de nu va fi făcut acel viclen- 
şug : iară așa să se pedepsescă ca unul de 
ceia, ce aŭ suduit Domnie. 

(Zac. 6). Cela ce va sudui pre omul cel 

omnesc, sai într'alt chip del va vătăma 
nefiind în slujba Domnului, acela nu se va 
pedepsi ca un mustrătoriă de Domnie, acesta 
să intelege cum acestă vrajbă ce s'aiă apucat 
cu acel om Domnesc, nu s'aii apucat de cănd 
aŭ fost cu slujbă Domnâscă : ci aŭ fost mai 
de mult învrăjbiţi; drept aceia Paŭ suduit; 
iară de se va afla cum să fie învrăjbiți de 
cănd a umblat cu slujbă Domnescă, şi atunci 
nu Va putut sudui, temăndu-se de pedepsire, 
iară după aceea l'a aflat singur fără de slujbă, 
deci ba mustrat sai la vătămat într'alt chip, 
atunci iarăşi ca un mustrătoriă de Domnie 
se va pedepsi. 

[Zac. 7). De se va prileji vre un om Dom- 
nesc să îmble cu slujbă, şi de se va lega de 
altul drept, vrănd să'l vatămeţiară, acela nu 
se va da ci'l va lovi, şi i se va prileji morte» 
atunci acela ce ş'aă sprijinit viaţa, să nu aibă 
nici o pedepsire ci să fie un om mort. 

[Zac. 8]. Cela ce va sudui, saŭ va vătăma pe 
vre un judecătorii, însă nu pentru căci doră 
nu a plăcut cum-va judecătoriul lui, ci pen- 
tru vre o vrajbă ce aŭ fost avănd eï adins 
eiși, acela nu se va pedepsi ca un suduitoriă 


www.dacoromanica.ro 


138 PRAVILA MATEIU BASARAB 


de Domnie, ci cu adevărat mał mult se va pre sol. căci nu va fi umblat într'acea solie ` 
pedepsi pentru acâstă sudalmă sai vătămare | cu credinţă şi cu cinste cum să cade, acela 

a judecătoriului, de căt pre altul ce n'ar fi|iară nu se va pedepsi ca 'un suduitoriii de 

judecătorii. Domnie. 

[Zac. 9]. Omenil cel Domnești, încă de se [Zac. 8). Cela ce va sudui saŭ va vătăma 
vor prilej: să fie zglobivi, şi vor face asu- j pe vre-un sol şi nu'] va şti că iaste sol, acela 
prâle, şi vor împresura, săracii fără de şti-| să nu se pedepsescă ca un suduitoriii de 
rea Domniei, pre uni! ca aceia cine’! va su-| Domnie. 
dui, acela nu se va pedepsi ca un suduitor| [Zae. 9]. Cela ce va fura bani sai alt Iu- 
de Domnie. cru, dela un judecătoriii ce iaste într'un oraş, 

[Zae. 10]. Cela ce nu va asculta de învă-| acela să nu se pedepsâscă ca un suduitoriă 
ţătura judecătoriului, însă nu de cuvăntul lui, | de Domnie. 


ci cănd va măna pre 0 slugă de'i va zice: pi : f 
acela să nu să pedepséscă ca un suduitoriù Pentru ceia ce ei sud E Muma marit lor, 
„de Domnie (900400 p : 


[Zac. 11]. Cela ce va porni tot norodul,| Glava 50. (Za. 1]. Cela ce va sluji la un 
'saă oraşul, asupra judecătoriului să'l scoţă | boiaren, și de'l va hicleni cu ceva, sai îl va 
“dintr'acel loc, de la acel scaun, saii măcar | sudui, sai într'alt chip del va vătăma, acela, 
de ar fi şi alt om Domnesc, cănd va face a- | să se pedepsâscă ca un sudiitorii de Dom- 
cesta, pentru căci va fi şi judecătoriul un|nie. 
mădularii răă, atunci omul cel Domnesc nu| (Zac. 2). Cela ce va jura cuiva să"! slu- 
se va pedepsi ca un mustrătorii de Domnie, | jéscă cu credinţă, și mai apoi! da'l va sudui, 
“iară de va face acâsta pentru altă vină, a-| acela face greşală cum ar sudui pre Domn. 
reia Dn Na suduitorii de Domnie să se pe- Pentru Arhiereul de va face liturghie singur. 

; P, zi Glava 51. [Simeon Soluneanul|. Arhiereul 
Pentru ceia ce vor sudui saŭ vor vătama solii. | Je va, face freza singur fără Ai şi fără 

Glava 49. [Zac. 1.] Cela ce va sudui solii | diacon, nu se apără, căci că el iaste izvorul 
“carii merg dela o Domnie la alta sau într'alt | sfinţiei preoţiei, şi el dă acel dar altora pre 
chip de” va vătăma, acela din afară de pe-|în Duhul sfănt, de şi slujesc. Iară pentru 
depsirea ce dai pravilele câle mireneşti, a- | cinstea şi înfrumseţarea, şi pod6ba, Arhierită 
tunci să se afurisâscă după pravila besâricii. | trebuiaşte să aibă preoți gi diaconi , căcă 

[Zac. 2]. Cela ce va injura saă va vătăma | cănd slujaşte Arhiereul cu dănşii, ar duce 
pe soli, acela iaste ca şi furul ce fură besé- | chipul lui Hristos cu ucenicii lui | Valdamon]; 
rica. iară de nu _se”vor afla preoți mulți şi dia- 

[Zac. 3]. Cela ce va sminti solii dupre cale | coni-;-încai un preot şi un diacon, să nu 
viind, sau de le va lua cărţile ce aduc, acele lipsescă şi maï vărtos cand face hirotonie, că 
daste adevărat suduitoriii de Domnie, mai! fără preot și fără diacon nu pâte sluji să facă, 
vărtos cănd va face acâsta, pentru să facă | hirotonie, nici pâte să facă nici diacon, nici 
ruşine Domnu-s&i, saŭ pentru să cundscă | preot. 


din cărți taina acelui Domn; iară de va face sgor z EE Și 
pentru săi strice cinstea, lui, saŭ şi întralt! Pentru Odejdiile Arhierești cu care se îmbracă 


chip pentru altă dobăndă, atunce nu se val Arhiereul cănd slujaște ce închipuesc una 


i gar : . și alta. 
pedepsi ca un suduitoriă de Domnie, ci cu 
alte pedepse mari împotriva acestora. Glava 52. [Pentru Stihariŭ]. Stihariul 
[Zac. 4). Carele va sudui saă va vătăma | carele iaste alb, închipuiaşte strălucirea Dum- 
pre soli pentru vre-o vrajbă ce vor fi avut eï, | nezeeştii lumini iară răurile carele le are 
adins eişi, iară nu pentru să facă necinste! iaste săngele şi apa carele curseră din Dum 
Domnului celuia ce "i-ai trimis; încă şi a-| nezeâsca costă a Domnului. 
tunce ca un suduitoriă de Domnie, se va pe-| [Pentru Epitrahii]. lară Epitrahilul iaste 
depsi. în chipul pănzii adecă a pomesealnicului cu 
[Zac 5]. Cela ce va sudui saŭ va vătăma , carele legară pe Hristos de grumazi şi” tră- 
pre solii cewurgisiţi, acela cum ar sudui pre gea legat să/l răstign6scă. 
Domnie, așa să se pedepsâscă, [Pentru Poasă). Iară Poasul carele să în- 
[Zac. 6). Solul dâcă “și va da solila, şi! cinge, iaste bună frumusetare carea veni Hri- 
vor da răspunsul şi” vor da şi cărţile, şi de , stos, carele iaste încins cu puterea Dumne- 
nu va purcede, ci se va zăbovi într'acel loc, | zeireï. 
de'l va sudui sai °l va vătăma cine-va, atunci | [Pentru Rucaviţe], Iară Rucaviţile sunt le- 
acela, nu se va pedepsi ca un suduitoriui de | găturile cu carele °l legară de măivi când îl 
Domnie. ; duseră la Arhiereul Caiafa. 
[Zac. 7}. Cela ce va sudui saŭ va vătăma| [Fota pentru Bedelniţe). lară Bederniţia ia- 








www.dacoromanica.ro 


a 


PRAVILA MATBIU BASARAB 
' 


ste pănza cu care ştârse Hristos piciórele u- 
-cenicilor cănd le spălă piciórile la omovenie 
la jol mari. 

[Pentru sacos]. Sacosul iaste pléşca cu 
-carea partară pe Hristos la grâznecile patime 
ale lui, şi'şi bătea joc. de dănsul. 

[Pentru Golpsu). lară golpsul carele iaste 
tot cu cruci, carele se chiamă (poli stavrion) 
ce se zice multe cruci, acela închipuiaşte sla- 
vaa tótă lumea şi puterea cinstite cruci. 
Pentru care Cruce s'aă biruit şi se biruiaşte 
în tot cesul marele vrăjmașul nostru şi lup- 

“tătoriul de creştini diavol. 

[Pentru Omofor).lară omoforul carele pune 
Arhiereul, acela închipuiaşte Gia cea perdută 
peatru care veni Domnul să o ia, pe carea o 
rătăcise marele Lup diavolul şi o scâse de în 
staul; iară Hristos aflănd o luă şi o puse la 
umăr, şi o duse de o puse în staul de unde 
aŭ fost, ce să zice pre Adam în rai, decia o- 
moforul are şi cruci, în chipul cruci! carea 
purtă Hristos la umăr cănd îl judecă Pilat 
să'l răstignâscă. 

[Pentru toiag). Iară toiagul închipuiaşte 
trestia cu care scrise spăsenia n&mului ome- 
pesc. 

Şi într'alt chip se zice, toiagul se chiamă şi 
toiag de păstorie cu carele paşte turma lui 
Hristos. 


Pentru ce să chiamă Patriarhul Bogonoset, și 
ce inchipuiaşte Mantia lui, Lespezile, Rău- 
vile, Capasul și tunderea capului și lumina. 
Glava 53, Arhiereul iaste bogonoseț, pen- 

tru că aste îmbrăcat cu darul Duhului! sfănt, 

drept aceia îl dă tuturor creştinilor întru tote 
sfințiile, ce se zice tocmele şi rănduiale, saŭ 

Arhiereii, preoții şi altele; iară îmbrăcămin- 

tea Arhiereului acâstea închipuesc : 

[Pentru Mantie]. Mantie închipuiaşte darui 
cel acoperit, carele aŭ venit de la Dumnezeă 
la dănsul de'l sfinţi și'l acoperi, cum şi scrie 
că tot darul deplin, de sus iaste, carele se po- 
goră dela tatăl cu lumină, şi acel dar cu- 
prinde tot trupul Arhiereului, cum se arată şi 
mantia de acoperă pre dănsul. 

| Pentru Ldspezile de la Mantie]. Lespezile, 
cele mari şi cele mici, acâlea arăduc chipul 
légeï vechi şi cel nouă, ca un Sola doa legi 
în chipul lui Hs, 

Iară l&spezile câle de jos mici ce sănt alătu- 
rea polelor lui, închipuesc legea veche, ce se 
zice a lui Moisi. 

lară câle de la pept, acelea închipuesc 
sfănta Evanghelie, adecă légea noă. 

Décia ma! închipuesc acâste l&spezi, însă 
céle de jos (prea! de sean zacona)adecă trecă 
umbra legi!, iară cele de pre pept (blagodati 
priședeşi) adecă bunătatea veni. 


159 


iaşte înomenirea, adeeă trupul nostru carele 
purtă Domnul pentru a n6stră spăşenie. Iară 
ruşala închipuiaşte Dumnezeirea, că sfănta 
Scriptură pre Dumnezeire o chiamă Foe. Dé- 
cia acestea răuri ce sunt la mantie închipuesc 
altă, căci că se obrăşaşte cuvăntul hiruito- 
riului nostru Hs. pre Arhierei, ca pe nişte în- 
văţători adeveriţi al hbisricei lui Hs. cum am 
zice: pentru că cineva crâde întru mine, răurik 
vor isvori de în maţele lui ape vii, ce se zice 
darul Săntului Duh. 

[Pentru Capas]. Iară Capasul, rătunzirea 
şi obrăşenia împrejur închipuiaşte obrăşenia, 
darului sfăntului Duh; carele umbrâşte créş- 
tetul lui. 

[Pentru tunderea capului}. laxă tunderea, 
carea se tunde Arhiereul, şi face cunună în 
cap, închipuiaşte cununa cea de spin! carea, 
puseră lui Hs. la înfricoșatele patimi ale lui. 

[Psalm 20] Iară a preotului închipuiaşte : 
pus-ai în capul lu! cunună de pietre scumpe. 

[Pentru Trichirie). Iară trăcheriile adecă 
lumina făclie! carea iaste la dănsul, închi- 
puiaște darul Arhieresc, carele °l dă pre la 
creştini, la preoți şi mirâni. [Sfeşnicul, iar 
vechiria închipuiaște sf. Troiță]. Care Lumină, 
închipuiaşte pre Hs. și pre Dumnezeeștii A- 
postolă, carii Apostoli sai chemat Lumina 
lumei şi pentru căctiaste Arhiereul următoriii 
lui Hs. şi Apostolilor, pentru aceia aprind 
făclil înaintea, Arhiereului. 


Pentru numele lui Is. Hs. unde iaste semnat 
întru sfăntul trup al arhiereu, și ce 
închipuiaște cănd blagosloveşte cu amăndouă 
măinile luă, 


Glava 54. /Întrebare). Decă vreme ce am 
zis mal sus că Arhiereul iaste bogonoseț, şi 
ține scaunul lui Dumnezeu aicea pre pămănt, 
şi célea ce pârtă închipuesc Dumnezeirea a 
Domnului şi Dumnezeului nostru Is. Hs. dară 
numele lu! ls. Hs. unde iaste scris să'i arate 
pre sfăntul lui trup dâcă vremea ce iaste Ar- 
hiereul chipul lu! Is ? 

Ascultă pentru acâsta şi vezi maï jos povâ- 
stea lu! ce zice de dănsul. 


Răspunsul Protopopului de la Nauplia Chir 
Nicolae Preotul a mă Malacsu, carele aŭ 
fost fârte înțelept. 

[Caută aici de vezi]. Însă dâgetul al doi- 
lea al măni! drâpte carele iaste împreunat cu 
al treilea şi stă drept, iară cel de al treilea 
puțin cam plecat, arată pe lucru şi închipu- 
iaşte pre Is. însă cel de al doilea carele stă 
drept să chiamă: I. iar al treilea deget, carele 
face chip puţintel cam plecat, acela se chiamă 
S. iață așa e numele lu! Is., iară dâgetul cel 
de întăi carele iaste împreunat cu al patrulea 


[Pentru Răuri]. Iară răurile carile sunt la | d&get şi stă cel mare de întăi pre dănsul, în- 
mantie albă şi voşii, cel albi albéța închipu- | chipuese acele două stihia lut H, căei că sunt 


www.dacoromanica.ro 


160 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


încrucișate, iară al cincilea deget carele iaste | cie : acela mare nici o putâre, nici adevărare, 
şi acela puţintel plecat, acela închipuiaşte S. | nici se bagă în semă. 


Că decă vr&me ce d&getul cel de întăiă cu al 
patrulea să chiamă H, iată că şi cel dea cin- 
cea, iaste S. Drept aceia acelea trei dâgete 
închipuesc Hs, şi cum am scris maï sus, că al 
doile cu al treilea să chiămă Is. aşijderea iară 
degetul ael de întăi cu cel de a patra şi cu 
cel dea cihcea se chiamă Hs. Iată că e seris 
numele lu Is. Hs. întru sfănta mănă a Ar- 
hiereului, şi cum aŭ dat Hs. darul şi blago- 
slovenia Ucenicilor, așa, şi Arhiereul o dă 
Preoţilor 

[Gherman Ţărigrădenul). Și cănd vrea, să 
se înalțe la ceri atunci blagoslovi pre uce- 
nicii lui cu amăndouă măinile sale, cum gră- 
iaşte Dumnezeiasca şi sfănta Evanghelie. ră- 
dicănd mănile sale, şi "1 blagoslovi. [Luce 
Gla. 24, Zac. 114]. Deci şi Arhiereul cănd 
blagoslovâşte 6menii Domnului cu amăn- 
două mănile, atunce răduce chipul marelui 
Arhievreului săi Domnul nostru 1. Hs. carele 
blagoslovi pe ucenicii să cum. am zis 


Pentru arhiereŭ, sul preot, de se vor schim- 
nici sati unde se vor tunde fără de voiă. 


Glava 55. [Din Sf. Besérică Sofia], Cano- 
nul al doilea al Săborului de în besârica lui 
Dumnezei Sofia grăiaşte : Care Arhierei se 
va schimnici, iase de în părinţescul și învă- 
țătorâscă rănduială şi mérge în răndul fiiuluï 
şi al ucenicului, şi mai mult nu oblăduiaşte, 
nică în scaun şade, nică păstorâşte, numal ce 
°} păstoresc alţii pre dănsul. Căci că sau fă- 
cut tatăl fiii, şi dascalul ucenic, și stăpănul 
slugă; drept aceia zice acest sfănt Săbor, că 
Arhiereul carele face acesta şi se schimni- 
câşte, să fie acela gol de Arhierie de tot. 

[Pentru Jeromonah]. Iară Ieromonahul de 
se va. schimnici, nu se părăséşte de preoţia 
lui, ci iară slujaşte Liturghie, căci că n'are 
rănduiala Arhierescă ca Arhiereul, pentru a- 
ceia acest Canon al acestui Sfănt săhor zice: 
decă va lua Dumnezeiasca şi în geresca schim- 
nicie, nu se apără a nu sluji Leturghie. 

[A Dumnezeieștilor Dascali]. Iară Arhie- 
reul de se va lăsa de Vlădicie în sila lui, sai 
preotul, poruncesc sfintele pravile, să nu se 
bage în semă acea lăsare atunci, şi nici o a- 
deverire să n'aibă. 


[Mihail Patriarh]. Iară sfăntul Patriarh de 
la Țarigrad Chir Mihail cu sfăntul lui Săbor, 
aŭ poruncit şi aŭ lasat, tunderea zice carea 
se face în silă, iaste ca şi cănd nu sar fi fă- 
cut nici o dată, aşa aŭ socotit. 

[Armenopul]. Grăiaşte şi Armenopul, căte 
sunt de se fac de silă, acelea nu se bagă în 
semă. 

[Zri]. Drept aceia tot lucrul carele se face 
cu dăsila, sau de frică, sau de altă protivni- 


Pentru Preotul carele se va afla în păcate, și 
Omeniă să fugă dela dănsul, şi pentru să nu 
osăndescă Mirdnul pre popa și pentru să nu 
osăndescă meștine, şi pentru cinstea Preo- 
Hilor, 

Glava 56. [Marei]. De va grăi neştine, pen- 
tru Arhiereul, sai pentru Preot că ai făcut 
şi fac care păcate sunt mai rele, aceluia pănă 
nu se va face cu deadinsul ispită şi întrebare 
de Săborul Arhieresc şi să'! ia datul, pănă 
atunci să nu se întorcă nică să fugă nimine 
dela priceştenia lui, adecă dela, Liturghie şi 
dela slujba lui, şi dela alte lucruri besâre- 
cești. 

[Zlatoust.] Grăiaşte şi Dumnezeescul Ioan 
Zlatoust : Mulţi Preoți fiind păcătoşi, aduc 
darure, adecă slujesc şi nu se sfieşte de dăn- 
şii Dumnezei, ci Duhul sfănt sfințește daru- 
rile carele sunt nainte, şi însă agneţul se face 
trupul Domnului, şi de în potiriù se face 
cinstitul sănge a Domnului [Coz. Zac. 149]: 
după glasul Măntuitoriului : Luaţi de măncaţi 
că acesta e trupul mei, şi bâţi de într'ănsul 
toți că acesta iaste săngele mieii al legit 
noă. 

[Marele Atanasie]. Iară Marele Atanasie gră- 
iaşte: De veï şti pe Preot adevărat că cur- 
vâşte sau face alt păcat, să nu'ţi întorci da- 
rul, adecă prescurile dela dănsul, nici să'] 
osăndeşi că e păcătos, căci că acâle prescuri 
nu le duci lui, ci lui Dumnezei. Bine că iaste 
nedestoinic şi păcătos, iară prescurele'ţi, a- 
decă Liturghiea ta pentru dănsul se sue la 
cerii : iar el şi va lua plata păcatelor lut în 
zioa judecății. 

[Nichita Sevroneanul]. Nu se cade nici se 
cuvine, nici cinste mirnului să osăndâscă, 
pe Preot, măcar de ar fi popa şi păcătos, nick 
ochii să&ți rădică să! vezi : numai să te depăr- 
tezí de dănsul 10 înpistreale, însă că de și 
ştim păcatele Preotului, iară taina inimi! lut 
nu o ştim; drept aceia trebuşte să avem 
tótă smerenia la Preoți, măcar de iaste drept, 
măcar păcătos. Că şi ei aŭ judecătorii drept 
cum vor face să le plătescă fieși căruia plata 
la grâznica zi a judecății. Si carii osăndesc 
pe Preoți, aceia să se canonâscă fârte tare 
și grei cum va părea sau va socoti Arhiereul 
sai Duhovnicul. 

[Zri]. Iară aşa adevărat, vai de Preotul 
ce slujâşte nedăstoinic, că de nu se va le- 
păda să lase preoțiia, acela se face moșnân 
nesfărşitei munci cu dracii. 

[Dumnezeești Dascăli]. Țineţi mintea drept, 
şi cu tot sufletul (tu o creştine), întru creșşti- 
neșştile învățături, şi cinstește cu cinste pre 
muma ta bestrica, carea te aŭ născut pre în 
Duhul sfănt, adecă pre în Dumnezeescul Bo- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASAEAB. iel 


slugi ai lui Hs. şi ca pe nişte 6meni ce aŭ | felniculuï, sai alte lucruri dela alt cine-va. 
tocmâla ăngerâscă, ca să fii cinstit de Dum-| Saŭ să fie vrăjitorii să facă vrăji. 

nezeŭ, căci că cinstea Preoţilor la Hs. se so-| Sai să lege bărbatul cu muiarea să nu să 
cotâşte, că și Gmenii împăratului pentru dăn- | împreune. 

sul se cinstesc; așa trebue să se cinstâscă și | Saŭ se va fi lepădat vre-odată de Hs. 
Preoţii pentru Hs.; iară căţi nu cinstesc! Sai va fi jurat strămb. 

Preoţii, aceia mănie pre Hs., deacia și sfinția | Sau va fi făcut alt păcat de mârte. 

sa să sfişte şi să mănie pre dănşii. (Zri]. O, Arhiereul lui Hs.! se nu îndrăz- 

[Antioh Pandepa). Grăiaşte şi Antioh Pan- | neşti să” hirotoneşti Preot, că vei arde şi tu 
decta : Episcopi, zice, să cinstescă pe Preo- | şi el ; deacia amăndurora vi se ia darul după 
ţii lor ca pe niște slugi aï lui Hs. și ca pe] judecata Dumnezeeştii legi ; drept aceia, feré- 
nişte Omeni ce aŭ tocmâlă ăngerâscă. şte-te cătu'ți e puterea, şi mai vărtos ca, să, 
nu moșşteneşii v&cinicul foc, că dai preoţia, 
nedăstoinicilor. 

[Marele Vasilie). Iară dacă se va face cine- 
va Preot şi va căd6 vre într'unile de într'a- 
câstea, i se ia darul Preoţie! de tot, după ca- 
nonul 51 al Marelui Vasilie, iară a se priceş- 
tui căndu'! va fi voia nu se apără. 

[Vezi]. Iar de va fi fost neştine cocon mic 
şi vaŭ amestecat cu altul în păcate, şi i s'aii 


Pentru, cartea sati zapisul Arhiereului și după 
morie să i se dea hainele sati unealtele. 


tez, şi pe Preoţii ef cinstăştei ca pe nişte | Sai iaste fur să fie furat de în sfintele jărt- 
Glava 57. [.Armenopol]. Căte aŭ avut Arhi- 

ereul ma! înainte pănă nu întrase la răndu- 

iala Arhieriei, acelea le dă unde” iaste voia, 

și le împarte la, morte şi întru vitţa lui; iară 

căte ati făcut dâcă sai pus Arhierei, a- 

celea sunt ale bestricii, adecă ale Episcopiei, 

saŭ ale Mitropoliei, şi pre acélea nu face za- | slobozit curărea între câpse numai, acela ăn- 

pis, iară de să va fi tămplat să ia niscare lu- | tăiu să se canonâscă, deacia atunci să se facă, 

cruri dela părinţii lui, saă dela unchi, saŭ | Preot, însă de nu se va fi făcut păcatul de- 

dela surori, saă dela fraţi, sai şi dela altă | plin, să fie întrat mădularul în şezutul copi- 

rudenie, acâstea, la dănşii să împart și iaste | luluï : iar de va fi întrat într'&nsul, să nu se 

voinic să le facă ce” e voia. facă preot. Bine că de ai fost şi copil şi maŭ 
[Împăratul Ioan Duca]. Iară hrisovul al | cunoscut păcatul, [Caută de vezi f] iară căci 

depururea pomenitului împărat Ioan Duca |i sai spait vasul, s'a făcut netrebnic şi fără, 

grăiaşte: După mârtea Arhiereului zice, să | de folos preoţiei; drept aceia trupul lui nu 

nu räpéscă mnimenile unealtele lui ori ce |pâte să se facă să fie de slujba preoţiei, de- 

s'ar afla, ci numaï naintea a tot clirosul să | acia şi copilul ce se zice la alt copil de'și va 

le ia Iconomul, (adecă Ispravnicul casii) pre | băga mădulariul, iară să apără de preoție. 


zapis sai cu scris6re, pănă va veni alt Arhi- Pentru poddba preoțescă ce închipudşte. 


ereii să le ia dela dănsul. 

Glava 59, Pod6ba Preotului, pentru aceia 
iaste Roşie sai Mohorătă, după graiul Proo- 
rocului (carele face pre Îngerii săi duhuri şi, 
slugile sale foc arzătoriă), iaste şi pentru a- 
al şaselui Săbor grălaşte : cănd va să se facă | cesta, că Plașcă roşie, adecă cu plaşcă îm- 
cine-va Preot, trebue acela să fie de 30 de |brăcară pe Hs. la patimile lui, aşijderea, şi 
ani, iar diaconul de 25, şi ipodiaconul de 20, | preoţii cănd sunt îmbrăcaţi cu podoba Preo- 


Pentru vărsta hirotoniei Preoților, și care 
păcate apără de preoție, 


(lava 58, [Ioan Posnicul]. Canonul 14 


iar citeţul de 18. ţiei, atunci arată că sunt slugi şi ostaş! ma- 
Iară păcatele care apără de preoţie sunt |relui Arhiereului săi lui Hs. împăratului de 
acestea, : vecie, şi arăducă Preoţii serafimilor, că ţin 
De'i va strica alt copil, sai el copil fiind, | Dumnezeescul şi simţitoriul cărbune Hs. în- 
va strica pre alt copil. tru sfăntul jertfelnic, și cum aŭ luat serafi- 
Sau va curvi cu muiare, saiă cu voinic sai | mul odini6ră cel cărbune dă'l dâde Isaiei, 
cu dobitoc. aşa şi Preoţii cu lingura ce&scă păine, sfăn- 
Sai cu femelaşi afară de fire. tul Trup şi Săngele Domnului nostru Is. Hs. 
Sağ de nu” va fi fost femeia fată cănd a|şi'l daŭ Gmelor, iară Diaconi! arăduc în chi- 
luat'o. pul Îngerilor. 
j a n r foşt logodit cu alia, sati femela | Dontry Preot carele va sluji, şi nu se va pri- 
i Ai rail a ceștui Dummnezceștilor taime. 


Sai va fi a doa nuntă. 
Sau maï nainte de cununie a stricat pe lo-| Glava 60. [ Apostoli, can. 8]. Canonul al 


godita lui. optulea al Sfinţilor Apostoli poruncâşte, care 
Sai aŭ curvit muiarea lul. Episcop, sai Preot, sai Diacon, făcănd Li- 
Sai aŭ făcut ucidere, de nevote, saŭ de | turghie şi nu se va priceștui Dumnezeeșştilor 
voie. ” | Taine, acela să'şi spue vina, căcă nu s'aŭ pri- 


www.dacoromanica.ro 11 


162 


ceştuit, deacia de va spune drept nu se pe- 
depsâşte, iară de nu va vré să spue, să se 
canonâscă, adecă se fie lipsit de preoţie cătă- 
va vremea pănă'şi va plănge greșala, căci 
că dă vină ómenilor de zic pentru dănsul căci 
ati lăsat Sfintele, iaste păcătos, pentru aceia 
nu va să se priceștuiască, 


Pentru cela ce va să se preoțscă mai înainte 
, pănă nu ia femeae. 


Glava 6l. [ Apostoli, Canon. 26]. Cano- 
nul 26 al Sfinţilor Apostoli grăiaște + Carele 
va să se preoțâscă neînsurat, ce se zice să nu 
ia femâea, cela trebue să se întrebe de va 
putea să'și ţie înțelepţia întrâgă adecă să pe- 
tr&că cu curăţie, pre unul ca acela să'l sufere 
şi săl hirotonâscă, iară de nu va putea să se 
ţie în curăţie, întăiă să'și ia femâe fată pre 
l6ge, dâcia atunci după nuntă să i se facă şi 
hirotonia pre rănd, adecă Citeţ, Ipodiacon, 
Piacon și Preot, 

[Zi]. După hirotonie nu s'a dat altui ne- 
mănul a se însura, fără numai citeţilor și 
căntăreţilor. 


Pentru preotul ce va avea vrajbă cu cineva și 
de va vărsa în zioa ce va face liturghie. 


Glava 62. [Nichifor Țarigrădenul). Preo- 
tul cu vrajbă de va sluj. Liturghie acela să 
fie deşărt de Liturghie zile șapte, că grăiaşte 
Evsevie, val de Popa cela ce va avea vrajbă 
cu cine-va şi va sluji maï înnainte pănă nu 
se va împăca şi va da blagoslovenie 6menilor. 

[Zlatoust]. Grăiaşte și Dumnezeescul Zla- 
toust : Preotul aducătoriă aminte de rěŭ, a- 
cela nici o dată nu duce lui Dumnezeii jertfă 
curată, și de va fi avănd răotate la inema lul, 
iară dragoste curată să n'aibă : acela ce 
slujbă slujaşte ? şi ce iaste cănd zice Mănav- 
s&m ? şi pentru ce râgă pre Dumnezeă pen- 
tru spăsenia lui şi a Omenilor, căci că unul 
ca acela îndrăzntlă la Dumnezei n'are, căci 
că e călcător de învăţăturile lui : drept aceia 
se va întârce Dumnezei de jertfa. lui ca şi de 
a lu! Cain, carele"! era pizmă pe fratele săă. 
Unul ca acela să'şi aducă aminte ce porunci 
Domnul : dă-ţi veï aduce darul la je:tfelnic, 
zice (adecă prescurile'ţi), și acolo "ţI veï a- 
duce aminte, că fratele t&ă creştinul are ceva 
cătră tine, atunci pasă întăi de te împacă cu 
fratele t5ă, şi atunci îți du darul tăă lui Dum- 
nezeŭ, drept aceia şi tu nu trece porunca și 
învățătura biruitoriului, ca să nu te osăndești 
să te faci străin de slava lul. 

[Zri). Iară care Preot va face Liturghie, şi 
să nu facă pănă mai nainte cu cela ce s'a 
învrăjbit, pre acela vor Dumnezeeştii Părinţi 
să fie fără preoţie patru-zeci de zile. 

[ Posnicul], Care Preot va bora de beţie în 
zioa ce a slujit Liturghie, acela lipsit să fie de 
popie zile 40; iară de va boră a doa zi de 


PRAVILA MATEIU BASARAR 
x 


beţie şi să nuifie făcut Liturghie, acela să fie 
lipsit de Liturghie zile 20. 


Pentru preotul să nu sărute mort cănd va vrea 
să slujască liturghie, nică decă va face lj- 
turghie să nu sărute sfintele icone. 


Glava 63, [Gherman Țărigrădenul]. Preo- 
tul de va săruta, mortul, nu pote într'acea zi 
să facă Liturghie, pentru că va să sărute 
Dumnezeeştile Taine, iară de va face acé- 
sta să fie lipsit de preoţie 40 de zile; dâcia 
cănd slujaşte şi se priceştuiaşte de Dumne- 
zeeştile şi înfricoșatele taini, şi î se văpsesc 
buzile lui de Dumnezeeasca Priceştenie, a- 
tuncă decă frăşaşte Liturghia, şi se desbracă 
de odejdil, şi iase afară, iconele să nu să- 
rute, pentru că'i sunt buzile văpsite de sfănta 
pricâştenie cum am zis. Ci numa! la icona 
lui Hs. să facă o metanie şi alta la Precista, 
atunci se întârce de blagoslovâşte Gmenil și 
mérge tot omul creştin pre acasă'şi în calea 
cu pace. 


Pentru preotul de va sluji liturghie fără de 
antimis, sai nu va purta grija de bistrica 
luï Dumnezeii, ci o va urgisi sati va arde 
vas sfânt al biscricii. 


Glava 64, [Postnicul]. Care preot va sluji 
Liturghie fără de antimis, acela să facă me- 
tanii 200. iară de va sluji în Bescrică netră- 
nosită fără de antimis, să i se ia popia. 

[Sobor de la Nichea]. Iară care preot nu va 
puria grije de Besârica lui, ci o va urgisi, şi 
cu totă cinstea de nu o va curăţi şi de nu o 
va mătura, și de nu va cinsti odăjdiile, acula 
să se pedepsâscă cu lipsa de preoția lui. 

[Nichifor Țărigrădenul]. Iară de se va tăm- 
pla de beţie. saù de vre o léne să lase foc la 
oltariă, sai afară în bes6rică, şi va arde vre 
o carte, saŭ alt lucru sfănt, de carele se află 
în lăuntru în besârică, acela să fie lipsit de 
preoţia lu! un an, sau să ia alt canon cum 
va părea Arhiereului. 


Pentru preotul de va fi vănatoriă sati prinză- 
torii de pasări, saă de va vrăji, sati va 
merge săi vrăjască, saŭ de va fi vănză- 
toriii de altul adecă grăitoriă de răi. 


Glava 65. [Postnicul]. Care preot iaste vă- 
nătorii, sai prinde pasări, saşi va lăsa 
slujba carea iaste datoriă să aducă aminte 
lui Dumnezei pentru spăsenia luï și a Gme- 
nilor, acela să fie lipsit tre! lun! de popia luf. 

[Săbor la adichiei, Cau. 36). lară de va face 
vre întrun chip vrăji; acela să fie lipsit de 
preoţia lui de tot. 

[&răitoriiă de răi. Postuicul). Iară de va fi 
vînzătoriiă de altul, însă de se va pocăâi, să se 
lase, atunci să se canonâscă, iară de nu se va 
părăsi să, se ia popia. 


www.dacoromanica.ro 


naviti MATEIU BASARAB 


Pentru Preotul dă nu-și od citi câsurile, și va 
face bituhghie Și de va face singur maslo. 


Glava 66. | Postnicul|. Care preot nu'şi“va 
citi cesurile şi va face Liturghie, acela are 
păcat, iară décă va face Liturghie, de le va 
ceti, iaste neîmpreunat păcatului. 


[Simeon Solundnul. Iară Maslo singur nu 
pote să facă, de nu vor fi și alţi predţi, pen- 
tru că stănta Scriptură zice : să chemăm popii 
bestricii, şi învaţă să nu chemăm numai u- 
nul, drept aceia trebue să păzim. cu dâdinsul 
și cu frică legea şi tocmelele besericel, (Pro- 
rocut Isaia. Glava V. Zac. 57]. Că cum nu 
pote nuthai 'un Arhiereii să hirotonâscă pre 
alt Arhiereŭ singur căci că e fără de l6ge, a- 
şijderea şi un preot Maslo nu pote singur să 
facă, ci tocma 7 preoţi trebue să fie, iară nu 
maï puţin, iară de să va tămpla vr6me să nu 
fie pre număr tocma 7 preoţi, atunci trei tot 
să nu lipsâscă. 


Pentru Preotul de va muri fără de cuconă. 


Glava 67. [Legea]. Care preot va muri, şi 
cuconi nu” vor rămănea, nică alţi moştnâni, 
aceluia să"! împartă avuţia lui şi tote buca- 
tele în trei părți, dâcia una să i se facă pen- 
tru suflet, pomană şi milostenie, și alta să o 
deh -preotesi de nu se va mărita, iară a trea. 
să o dea la bes&rică sati la Mitropolie, de va 
fi, Bai Episcopie, 

Pentru Preoți ca să nu judece pe arhiereul lor. 

Glava 68. [Nichita de la Serron). Nu s'aii 
dat preoților, nici mirenilor să judece pre 
Arhiereul lor, pentru că e cap şi păstorii lor, 
dară acesta p'aii dat Arhiereilor să caute şi 
să judece pre preoţii şi pe Gmenii lui. 

(Grigprie Bogoslovl, Qile, ce se zice âmenii 
și ucenicii, adecă preoții nu voireţi să pașteţă 
pre păstoriț şi învățătorii voştri, pre Arhierei 
zic, că în loc de ucenici ce sunteţi, iară voi 
veți să vă faceți dascăli, să judecaţi pre ceia. 
ce aŭ putere șă vă judece, şi să vě înveţe. 

[Pavel Apostolul]. Fieş carele în ce tocmelă 
s'ati chemat întwaceia să şi fie, ce se zice în 
rănduiala, carea aŭ chemat Dumnezei pre 
fieși carele întraceia, să și fie. 

[Nichita Serron). Nici Diaconi, nici Mir&ui, 
nu'pot Să judece pre Popa, ca să nu cum-va 
să se urpgisescă Dumbhezeirea sau slinția. 

A 


Pentru preoți şi diaconi, carii nu vor 

pomeni pe arhiereul lor. 

Glara 69, [Săborul 1 și al 2, Canon 13). 
Canonul 13 al săborului de întăiă şi de al 
doilea, grăiaşte : Care preot sai Diacon va 
zice ¢ă știe de Arhiereul lui, că se află în gre- 
şale, d&cia ma! nainte pănă nu se va face să- 


i 


PN N N N RA N N RO N 


jed 


sfintele slujbe, și la alte slujbe, aceluia să ise 
ia darul preoţiei de tot. 


Pentru că preoții sunt în chipul celor "70 de 
apostoli, iară arhiereii în locul celor 12, și 
nu numai căte dealigă arhierei sunt desa 
legate, ci. căte dezlégă și pre cei ce aŭ luat 
pe nedreptate. 

Glava 70. [Simeon Solunenul]. Simeoâ 
Prea sfăntul Mitropolit de la Solun zice, că 
preoţii aŭ darul celor șapte zeci de „Apostoli, 
iară Arhierei, aŭ al celor dox-spre-zece : Că: 
rora suflă Domnul şi zice : Priimiţi Duhul 
sfânt, cărora veţi erta păcatele, &rtate vor fi 
cărora veţi ținea, ţinute vor fi; drept aceea 
lori s'a dat darul Duhului sfănt, şi unul după 
altul, iaŭ acel dar al Arhierieï. Iară preoții 
waŭ dar a erta păcatele, ca şi cei şapte zed 
ce naŭ avut darul Duhului sfănt, să iarte 
păcatele. 

[Zri]. Şi nu numai căte vor deslega Arhie- 
reif sunt deslegate, ci căte vor deslega şi pre 
cet ce aŭ luat ceva pe nedreptate, și ascultați 
carii sunt ceia ce aŭ luat pe nedreptate. 

(Zri). Un om aŭ intrat îutro casă și at fu~ 
rat nişte unélte, saă într'alt chip, cum a nå- 
păstuit pre cine-va şi "i aŭ luat ceva pe nę- 
dreptate, dâcia s'aii făcut afurisanie pentru 
acel furtişag sai pentru acea nedreptate, deci, 
cela, ce le-ai furat nu” a fost frică de Dum- 
nezeŭ, nici de afurisanie. să înt6rcă untltele ` 
câlea ce aŭ luat, şi să ia ertăciune, ci s'aŭ 
lăsat într'acea legătură a afurisaniei, şi muri, 
şi se bilă afurisit. Acum de acesta ce se face, 
ca să se iarte? Ascultă, însă cand se vor 
plăti furtișagurile care le-ai furat, sai ne- 
dreptatea carea aŭ luat, şi se vor întârce la 
cei năpăstuiţi, adecă la cei ce ale cul aù fost, 
atunci să iartă şi acela trup şi se deslégă, 
carele s'aii fost afurisit pentru furtişagul sai 
pentru nedreptatea, ceia ce a luat. 


Dă 


Pentru preoți şi călugări ca să nu se améstece 
și să pârte grija de lucrurile și grijele mis 
renésti, nici să vrăctuiască 
Glava 71. [Apostolii, Can. 6]. Canonul 6 

al sfinţilor Apostoli poruncește, ca nici epis= 

copii, nică Preoţii, met Diaconil, wici Calu- 
gării șă nu se amâstece în lucrurile Mirenești 
nică să'și lase biserica lui, saă slujba lui, şi 
să neguțătorescă, iară de va, fi întracâsta, 
saŭ să se părăsescă, sait să i se ia darul că 
nu e vrdnic Preoţiei. Pentru că minciuna sp 
potrivâşte cu jehuirea; iară de va fi călugăr 
se afuriseşie şi se gonâşte de la bisârica lul 

Hs. pănă se va patăsi. 
|Postnicul]. lară preotul carele va vrăciui, 

sait va tăia, vine, acela să fie lipsit de preo- 

ţie ze 7, iara alți nvăţători zic, zile 40, 


bor şi judecată episcopului, va îndrăzni de | iară alţi! zic sau sa se părasescă, saŭ să î se 
va lăsa pomenirea lui, și nu `l va pomeni la'ia Darul. i 


+ 


www.dacoromanica.ro 


164 
Pentru toţi sfințiții, adecă preoții de nwși vor 


ceti tótă Pravila, adecă slujba lor, și pentru 
de 7 ori în zi lăudaiu-te Domne și carele 


sunt 7 laude. 


Glava 72. [Postnicul]. Care Preot şi va 
lăsa slujba Pravilei sale, adecă vecernea şi 
utrănea, şi celea-l'alte t6te, acela să se cano- 
néscă căteva zile, pentru că grăiaşte Dumne- 
zeescul David, de 7 ori în zi te lăudaiă Dómne. 
(Psalm 118). 


[Simeon Soluntnul]. Deci acéle şapte laude 
datorii iaste Preotul să le zică zioa și n6p- 
tea, întru citire şi întru slavoslovie lui Dum- 
nezei, carele sunt acâstea : căntarea de în- 
tăiă iaste Polunotșniţa, a doa Utrănia cu 
prăvil cés, a treia Tretil cés, a patra Șeştil 
cés, a cincea Diviatei cés, a şasea Vecernea, 
a șaptea Pavecerniţa; iată acâstea sunt célea 
7 laude carele zice Dumnezeescul David : că 
de Y or] în zi te lăudaii Dómne. 

[Zri]. Acultaţi şi povâstea lor pentru ce lu- 
cru fac acâstea. 


[Pentru Polunoștniţă]. Polunoştniţa iaste 
căntarea pentru învitarea Măntuitorului, şi a 
doa venire a lui, cănd va veni ginerile cu mare 
slavă. 

[Pentru Utrenie]. Iară căntarea Utreni! iaste 
căci vine zioa şi mulțumim celuia ce a dat 
lumina, şi aŭ spart înşelătura întun&recului 
pentru aceia cu Utrenia şi cu Prăvi! cés, se 
chiamă laudă întru începătura zilei şi cu slo- 
voslovie trimesă lui Dumnezeiă. 


[Pentru al 3 cés]. Iară cântarea a lui treti! 
cés, iaste pentru căci ai venit Duhul sfănt şi 
Dumuezeeştii Apostoli, şi décă lumină pre 
dănșii, apol cu dănşi! tótă lumea. 


[Pentru al 6 ces]. Iară căntarea a lui Şestii 
cés iaste pentru răstignirea măntuitorului , 
că într'al şaselea cés se răstigni și tămădui, 
călcarea lui Adam, carea o aŭ făcut într'al 
șaselea cés. 

[Pentru al 9 cés). Iară căntarea lui! Deveati! 
cés, iaste pentru strigarea ce aŭ strigat într'a- 
cel cés Domnul nostru Is. Hs.: Tată, întru 
mănile tale 'm! daŭ sufletul, şi aşa 'şi dâte 
sufletul, şi mârtea 'Domnului pre mârtea o- 
mórå, şi pre cei de întru Iad izbăvi. 


[Pentru vecernie]. Iară căntarea Vecerniei, 
iaste de mulțămirea către Dumnezeiă, pentru 
că am sosit către sfărşenia zileï, şi încă pen- 
tru îngruparea Domnului Nostru, că seră s'aă 
îngrupat Prea sfăntul sfințieï sale Trup. 


[Pentru Pavecerniţă]. Iară căntarea Pave- 
cerniţii iaste căci că spre odihnă ne am așe- 
zat, și pentru căci iaste începătura nopți! ne 
rugăm ca cu pace să adormim; şi să înviem, 
adecă să ne sculăm să vedem limina. 

Ştiţi acuma carele sunt 7 laude şi ce în€hi- 
puesc ? iară vaï de preotul ceia ce nu va citi 


t 


PRAYILA MATEIU BASARAB 


acâstea, însă ale zilil şi ale nopţii, căci că sop 
cotâşte pre dănsul Dumnezeu, ca pe un mort. 
[Zi]. Iară jartva fără de sănge care se 
chiamă Dumnezeiasca Leturghie, pe tâte în- 
tr&ce, căci că lucru adevărat iaste al Dom- 
nului şi al sfinţiei sale. şi însă celea șapte 
laude, carele maï sus datoriă iaste tot erești- 
nul să le zică, şi preot şi miren, iară Dumne- 
zeiasca Leturghie alt nimine nu pote să'! slu- 
jască, fără numai Arhiereul şi Preotul. 


Pentru mirânul ce se va sfii a se cumineca de 
la preotul mirén carele va avea preotdsă. 


Glava 78. [Săborul de la Gangra, Can. 4]. 
Canonul 4 al sfăntului săbor de la Gangra gră- 
iaşte : Preotul zice, carele va avea preotâsă 
şi va sluji jertfa cea fără de sănge, iară ne- 
ştine se va afla de se va sfii adinsă eluşi pen- 
tru Preotul care are muiare, de nu se va pri- 
ceştui sfintelor Taini de în măinile lui, pre a- 
cel om Dumnezeeştii părinți nu'l canonese 
ci '1 daŭ Ânatemel. © groznică judecată. 
[Groznicie]. 

Pentru Preotul carele se va rugina aşi 
cumineca preotesa lui. 


Glava 74. [Săbor 6 Can. 103). Canonul 
103 al şeselui săbor de la Trulla grăiaşte : 
Preotului zice, dei va fi ruşine a priceștui 
preotâsa lui Dumnezeeștilor Taine, şi va da, 
potiriul către altul să o priceştuiască, a'l opri 
pe acela popă cătă-va vr&me nu lasă, numai 
ce i se ia popia de tot. 


Pentru Preot de se va însura saŭ preotisa, saŭ 
mirénul clitic, a doa dră de se vor însura. 


Glava 75. [Săborul Neochesaria, Can. 1]. 
Canonul 1 al săborului de la Neochesaria 
poruncește : vre un om ce nu se va însura 
şi se va face preoț de june, iară apoi după 
Preoţie va vrea să se îns6re, unul ca acela i 
se ia preoţia de tot, iară de la bisârică nu se 
gonâşte, 

Iară de va fi alt preot şi"! va muri preo- 
tesa, și va remănea văduv, dâcia va vrea să 
ia altă muiare, ia-i-se şi lu! preoţia, iară de 
la bisérică nici acela nu se goneşte. 

[Legea]. Aşijderea şi, preotesa căria "1 va 
muri Popa; de nu va putea să se ție în ri n 
el, de va vrea să se mărite, neapărată să fie. 

Care se îns6ră de a doa 6ră, acela nu pote 

fi cliric, adecă mir€nul carele va lua a doa 
fămee, şi aŭ fost Cliric, decia nu maï pâte fi 
Cliric. 
[Zri]. Socotela se socotește aşa, că de se va 
însura a doa 6ră Cliricul, de în cinste ce are 
nu se scâte, ci o ţine şi'şi are cinstea, şi scau- 
nul după rănduiala cinsti! sale, iară décia în- 
tr'altă rănduială ma! mare de acolo de unde 
iaste şi se află a se sui mal sus nu pâte, după 
socotâla, bis&riceştilor, şi împărăteştilor Dum- 
nezeeştilor pravili. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Pentru cela ce va să se preòjéscă și va lua 
muiare saă văduvă, saŭ slujnica, sati alta ce 
va fi avănd viaţa rea. 


Glava 76. /Apostolă, Can. 18]. Canonul 18 
al sfinţilor Apostoli grăiaşte : cine va vrea 
să se facă Preot , şi se va însura, de va lua 
fămee văduvă, sai curvă, sai róbă, saă sluj- 
nică, sa cinghiasă, [Cinghiază se chiamă mu- 
erele care căntă pe la veseliš cu tambura), acela 
nu pote fi preot, că pravila va aşa, cum iaste 
cu viaţă curată şi îmbunătăţit cela ce va să 
se facă preot, așa să fie şi fămeia lui, ce se 
zice curată şi nespurcată, 


Pentru cela ce se află în păcate, carele apără 
de preoție, iară el se va hirotons. 


Glava 77. [Nichita de la Iraclia]. Carele 
va vrea să se facă Preot, de va tăcea să nu 
spue păcatul carele aŭ făcut, sai de voia lui 
va lăsa să nu ispovedâscă păcatul cela ce'l 
apără de preoţie, dâcia se va hirotoni preot, 
și după aceia îl va ispovedui, nimic nu" folo- 
séşte hirotonia,; ci să i se ia daru. căci că s'a 
făcut că nu’ ştie nimenilea păcatele lui. 

[Teofil Alexand., Canon 1]. Iară care Ar- 
hiereŭ va hirotoni pre acela, neștiind păcatul 
lui, atunci acesta Canon iartă pre Arhiereŭ, 
să n'aibă nici o pedâpsă întru Arhieria sa. 

Ja-i-se darul celuia ce se află în păcatele 
celea ce apără de preoţie, iară el se hiroto- 
nâşte. 

[Săbor I. Canon 9]. Grăesc unii, că cum 
curăţeză botezul pre om de tâte păcatele care 
le-a făcut maï nainte de botez, şi să face 
noŭ, adecă fără de păcate, aşa şi preoţia, pă- 
catele care le face omul maï nainte de preo- 
ţie, le curățéză hirotonia, 

[ Valsamon). Ci însă de acâsta grăâşte Val- 
samon, şi al&ge tocmâla lucrului acestuia. Că 
acâsta zice purtători! de Dumnezeă părinți 
nu o aŭ suferit nici cum, adecă cum să iarte 
preoția păcatele ca botejunea, ci însă păca- 
tele celor nebotezaţi, adevărat le curățéză, 
iară ceia ce vor să ia preoția de vor face pă- 
cate, sai mal nainte de hirotonie, sati după 
hirotonie, acelora li să ia darul de tot. 


Pentru ovre de se va boteza se face preot. 


Glava 78. [Valsamon]. Auzit bine socotâla 
ce zice Valsamon, că botejunea curățâză tote 
păcatele omului, ci daca vr&mea ce le curăţeză, 
dar daca va veni un ovrel să se boteze, după 
socottla poveşti! lui, pâte să se facă Preot ? 
P6te, pentru că orľ ce păcate va fi avut, le- 
aŭ curăţit botejunea, şi nici o spurcăciune 
naŭ lăsat într'ânsul; drept aceea ia Preoția 
neapărat. Iară dacă se va boteza, de va face 
păcate carele opresc de preoţie, atunci nu 
pote nici întrun chip să se facă Preot. 





165 


Pentru Preotul de va ispovedi păcatul sati de 
voe carele a făcut maï nainte de hirotonie. 


Glava 79. [Săborul de la Neochesaria Can,9]. 
Canonul 9 al săborului de la Neochesaria, 
poruncâşte de acesta păcat al preotului maï 
nainte de preoţie, și va ispovedi păcatul de a 
lui bună voe, fiindu'! frică de D-zeu. 

[Zi]. Preotul, zice, ce va curvi sai vá face 
alt păcat, carele apăra de Preoţie, iară el s'a 
hirotonit, şi după i volonia "a părut răă şi 
aŭ zis întru sine, de va rămănea într'acâsta, 
va să se muncâscă în vecie, şi se îndemnă de 
întru gănd bun, şi 'şi ispovedi de voe păcatul 
său, ca să nu se munctscă, de acâsta porun- 
cesc Dumnezeești! părinţi a! acelui sfănt să- 
bor : Acel om zice carele 'şi va ispovedi de 
buna voe păcatul, însă de slujbă să se pă- 
răsască, adecă să nu mal facă Liturghie în- 
tru tótă viaţa lui, iară alte Tocmele ale Preo- 
ției să şi le je, ce se zice cu Preoţi şedâre a- 
decă să şază cu Preoții întru tocmâla rându- 
ialil sale întru tâte lucrurile besericeşti. Și 
cănd se va tămpla, să se sue de în rânduială 
în rânduială, după cinstea rânduiale! sale, a- 
tunci cănd va vrea să se priceştuiască Dum- 
nezeeșştilor Taini, să între în lăuntru la jăr- 
tăvnic. Şi cum am zis, tâte besericeştile să le 
făcă, numa! jertva cea fără de sânge, ce se 
zice Liturghia să nu slujască: Căci că o aŭ 
lăsat de a lui voe, ca un nedăstoinic. Și a- 
câstea daruri besericeşti i s'aii dat să le slu- 
jască și să le ţie, căci și-a ispovedit păcatul 
de voe cum am zis mal sus, încă şi pentru a- 
câstea de va arăta bunătate bună să facă lu- 
cruri ce plac lui Dumnezeu, iară de se va 
tămpla de va cădea iară în păcat, unul ca a- 
cela de tot se gol6şte şi de acâle daruri! ce 
are. Și dacă va greşi, de va şi arăta smere- 
nie și cale bună şi de ar face t6tă bunătatea 
bună să placă lui Dumnezeii şi 6menilor : de 
acia ac6lea daruri maï mult nu pote să le ţie 
sau să le ia, numa! ce ”] priimesc în bestrică, 
ca pe un mirén păcătos, carele se întârce de 
în răi şi vine spre bine. 

[Caută]. Insă Preotul de va greşi maï na- 
inte de Preoţie, şiva greşi şi după Preoţie, şi nu 
sevaispovedi, nicise va vădi de faţă de actlea 
păcate, preacela nu pâte Arhiereul să'lapere de 
la Liturghie, nici de la alteslujbe bisericeşti, ci 
"1 dă voe, sati să se părăsescă de a slujirea, 
sai să slujescă; deacia el va da cuvănt şi 
semă la înfricoșata a doa venire, cătră drep- 
tul şi întricoșatul judecătorii Domnul Nos- 
tru Is. Hs. ca un nevrednic ce aŭ slujit prea 
sfăntul trup şi sânge al Domnului Is. Hs. Iar 
de să va vădi păcatul lui că aŭ gresit sati 
naintea hirotoniei sai după hirotonie cu a- 
devărată arătare, adecă de cinci mărturii cre- 
dincioși însă să şi jure, atunce i se ia darul 


www.dacoromanica.ro 


166 


de tot, şi se golâşte şi de alte daruri cum scrie 
mal sus. 


Pentru Diaconi de va curvi, saii pănă la 
sărutare pa greşi preotul saŭ diaconul. 


Glava 80. [Sădorul Neochesaria, Canon 10. 
Valsamon]. Canonul 10 al Săborului de la 
Neochesaria grăiaşte : De va curvi Diaconul 
atunce să'şi vie în loc de slugă. 

Diaconul carele va ispovedi păcatul săă, 
atunce de rânduiala diaconiei se dăsparte, 
iară în tocmela slugii se vie, cum zice mal 
sus, arată să fie în slujba citirii. 

(Marele Vasilie, Canon 66]. Iară care Preot 
sai Diacon va veni pănă la sărutare, de va 
săruta muiare şi'şi va spurca buzele, și'şi va, 
ispovedi păcatul săii, acela se opreşte de 
Preoţie cătă-va, vreme. carele iaste Preot saŭ 
Diacon, însă Preotul de Preoţie, iară Dia- 
conul de slujba Diaconie!, și numa să se a- 
meâstece cu cel sfinţiţi, însă Preotul cu Preo- 
ţii, iară Diaconul cu Diaconik. Iară de vor 
greşi greşale carele apără de preoţie, atuncă 
i se ia darul cărui de ar fi sai Preot sau 
Diacon, 


Pentru muerea de va face copil şi 
va năpăstui pre popa c%l-aii 
făcut cu dânsul. 


Intrebarea luă Constantin Episcopul cătră sfăn- 
tul Mitropolit de la Iraclia, Chir Nichita. 


Glava 81. Muiarea de va naşte copilul şi, 
va zice că cutare Preot 'l-aŭ făcut, de acésta 
ce se va face ? mare ciudă iaste fără vădire, 
să facă jurămănt muiarea, și Preotului să i 
se ia darul. 


Răspunsul sfântului Nichita de la Iraclia. 


Vinile preotului carele va fi de a” luarea 
darul sai de a'l oprirea cătă-va vreme, de” 
va zice neştine asupra lui ce”! va fi voia, pu 
se bagă în s6mă, nici i se ia darul, nică să'l 
oprescă călă-va vreme, ci să'i arate păra cu 
Mărturii credinci6se, hune şi cinstite cum vor 
Dumnezeeştile Pravile, iară cuvăntul muereï 
nică cum nu se crâde, nici se bagă în semă, 
de nu vor fi mărturii credinci6se, numa ce 
trebue să pui sfintele odejdii, câlea ce pórtă 
Preotul când slujaște, şi însă de va vrea Preo- 
tul acela carele e pârăt atunci le ia şi se îm- 
bracă şi face Blagosloven Bog, deacia atunci 
"] lasă întru Judecata lui Dumnezeii şi nică i 
lua darul, nică să'l opreşti câtă-va vreme. 


Pentru de se va însura cine-va și se va preoți, 
iară însurarea se va afla ură) de lege, și de 
cliricul mirén de va avea femee iară întra- 
celași chip. 

Glava 82. (Săborul 6, Can. 26]. Canonul 26 
al șaselui Săbor grăiaşte : Preotul carele va 


PRVILA MATEIU BASARAB 


lua muiare/adecă muiarea care aŭ luat-o cănd 
a fost miren, şi se va afla rudă lui pre carea. 
pe l&ge nu pote să oia, avela preot să ţie nu- 
maï scaunul pre la Săb6ră cu alți preoţi iară 
de dregătoria Preoţiei de tot să fié gol : și nu 
numai de Leturghie, ci şi de tâte slujbele bi- 
s6ricești, numai scaunul să ţie, cum am zis, 
adecă să şază în rănd cu alți Preoţi. Și ac&- 
stă iertăciune s'aă făcut şi i s'au dat să şază 
în rănd, căci s'a făcut acel lucru al nuntei 
fără de l6ge, neştiind el, iară-a blagoslovi 
vre o slujbă nu” daŭ lui voe purtătorii de 
Dumnezei Părinţi, dar cumva să şi blagoslo- 
vâscă el pe altul ? cănd lui trebue să porteel 
grije pentru păcatele sale, că blagoslovenia 
iaste darul sfăntului Duh şi dare către alții, 
şi unul ca acela nimic nu se amâstecă, nici 
darului, nică Sfinţiei de la Duhul Sfănt pen- 
tru păcatul amestecării de sănge care] aŭ 
făcut, şi d&că vreme ce mare dintr'acela dar 
cum va putea să dea altui om lucru care 
ware ? cela ce are dă către alţii şi blagoslo- 
venie și sfințenie, iară cela ce n'are cum va 
putea să dea ? Ce voiŭ maï zice nici pre as- 
cuns nică de faţă să îndrăsnscă a blagoslovi, 
nici să priceştuiască pe vre un om, că sosé- 
şte lui numai! șădârea în Scaunul Preoţilor, 
iară altă trébă bis6ricescă să nu slujască cum 
am zis maï sus, fără numai să se râge lui 
Dumnezei cu lacrăme să” iarte fără de légea 
amestecăre! de sănge carea, aŭ făcut, şi acea 
nuntă fără de lege să se desparţă, şi el mai 
mult către fămeea aceia să nu mai mârgă, 
deci de va face aşa să nu se lips6scă de scaun, 
iară de nu se va despărți, nu numal de scaun 
să se lips&scă; ci încă cu acea muiare fără de 
lege care aŭ luat-o să fie afară de biserica, lui 
Hs, pănă 'ȘI vor veni spre pocaanie să se 
desparță unul de altul, atunci să priimescă, 
iară de nu vor suferi să se desparță unul de 
altul de voe, atunci să se desparță în sila, 
Domnâscă, adecă cu Judecată de afară. 

[.Apostolă, Can. 19). Iară mirenul carele va 
fi fără de l6ge, acela Cliric nu pâte să fie. 

[Zonara). Carele ţine muiare fără de lege 
nu numai de în cliros să se gonescă, ci încă 
și de la bisârică, pănă se va despărți; şi déca 
se va despărți să se canonâscă ca un ames- 
tăcătoriu de sănge. 


Pentru Preotul ce e oprit și despărțit de popie 
de i se va cădea să zică blagosloven bog nag, 
și boje uștedrini, şi pentru de va sluji preot 
cu popa cela ce e oprit de leturghie. 

Glava 83. [Intrebarea um om Călugăr 
către Sf. Patriarh Nicolae). Ore cade-să un 
Preot ce i aŭ luat darul pentru greșalele ce 
a făcut să zică : Blagosloven Bog naș și Boje 
Uştedrini saŭ Hristos istinit Bog naș, saŭ să 
cădâscă cu cădelnița, sati să se preceştuiască, 
în lăuntru în Oltariă ? 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Răspunsul Patriarhului Nicolae 


Ba, ci numai în locul mirenilor să se puie 
să fie. 

(Apostolii, Can, 11]. Iară Preotul carele va 
face Leturghie cu Popa cel oprit, şi '] va ști, 
atunci se desparte şi el de Preoţia lui. 


Pentru Preot dei va curvi muiarea lui, saŭ a 
mirénuluš și va vrea să se preoféscă : şi de 
Preotesa de se va apuca cu désila să o cur- 
vâscă cine-va, 


Glava 84. [Săborul Neochesariei, Can. 8]. 
Canonul 8 al sfăntuli Săbor de la Neochesa- 
ria poruncește ; de va curvi zice muiareaţvre 
unul Om, Şi se va vădi de față, unul ca acela 
întru slujba. Preoţiei nu pote veni. [ară de se 
va hirotoni cine-va și după hirotonie va curvi 
muiarea lui, atunci să o lase, iară de va vrea 
să se afle cu dănsa, acela nu pote să aibă saŭ 
să ţie nictun dar Preoţesc. 

[Zonora], Muiarea omului miren de vaicurvi 
şi o vor vădi. de faţă, atunci acela nu pote 
să vie nici la o rănduială Preoţâscă. 

[Caută]. Vădirea de faţă iaste să mărturi- 
s&scă cinci mărturii de acel lucru al curviei, 
şi să jure, décia atunci să se lipsâscă de darul 
Preoţiei unul ca acela. lară de va fi bănuinăd 
çă curveşte femeea lui şi nu se va vădi cu 
mărturii : unul ca acela se face Popă, pentru 
că lănuiala a curviel muerii lui nu s'aă ară- 
tat. Iară de se va vedea şi se va arăta adevă- 
rată şi va vrea el să facă carte de despăr- 
télă ca să se despartă de dănsa : atunci nea- 
părat iară se face Popă, iară aşa el adevărat 
altă muiare' nuimal pote să ia, ci numa să tră- 
iască singur în curăţie și în cinste. [Zri]. Iară: 
de va fi Preot şi va curvi Preotesa lui, porun- 
cesc Dumnezeşti! Părinţi de'i va fi voia să'și 
ție Preoţia, să se desparță de dănsa de tot. 
Iară de va vrea să o ţie ca şi mal 'nainte, a- 
tunci să desparte de rănduiala Preoţiel în care 
se află. Pentru că acea Preotesă a lui ce aŭ 
curvit, dâcă s'a spurcat iaste spurcată, pen- 
tru acea preotul eï, de se va amesteca cu ea, 
se face tot un trup, decia şi el se amestecă 
întru spurcăciunea celuia-lalt, şi iaste spur- 
cat; drept aceia nu pâte veni să fie întru sluj- 
ba bistricey. 

[Caută]. Muiarea mirenului de va curvi, şi 
el o va erta de greşală, acela are voe să 'ȘI 
o ţie. 

Posnicul). Cum se caută!și se al&ge cela ce 
va să fie Preot, ca să fie cu viaţă curată şi 
îmbunătățită : așa să se caute și fămeia lui 
să fie cinstită şi curată. 

[Leu și Constantin împărați]. Iară de se va 
tămpla să se apuce cu dâsilea fămeia Preo- 
tului de vre un silnic, saii se va robi, să fie 
róbă, și o vor spurca şi să facă păcate cu 


| 


167 


ţie ca şi de întăi neapărat, şi Preotul acela 
de slujba Preoţiet lui nu se dăsparte, ci să'şi 
ție tótă slujba Preoţiei fără de greşală, şi nici 
un puternică să nu'l ţie de răă, nici să'l apere + 
căcă că păcatul preoteset lui s'aă făcut fără 
de voia eï, adecă cu dăsilea. 


Pentru Arhiereiicariă vor priimi preoți striină 
fără de cărți de pace și de ertăciune, și ce 
închipuesc cărțile : și de preotul robit del vor 
priimi fără de carte. 


Glava 85. [Sfinţii Apostoli, Canon 33]. 
Canonul 33 al Sfinţilor Apostol poruncâșşte : 
care Preot va merge în eparchie străină şil 
va priimi Archiereul locului aceluia, şi nu va 
avea carte de ertăciune, să fie despărțit de 
Arhierie, şi acel Arhiereu ce'l va priimi. 

[Zar al lor, Canon 12]. Iară de va fi neştine 
afurisit de Arhiereul lui, şi se va duce într'altă 
eparchie și'] va priimi Arhiereul locului ace- 
luia, şi acela să fie afurisit. 

[Săborul Laodichiei, Canon 41], Nică un 
sfințit să nu îmble într'altă eparchie fără de 
cărți de pace de la Episcopul săă, nici se în- 
drăznâscă a face altă slujbă bisericescă. 

[Săborul Antiochiei, Canon 8]. Cărţi de er- 
tăciune nici un Preot nare voe să dea altul 
Preot saŭ Cliric, cănd nu e Arhiereul lor; iară 
de va fi mort, atunci iaŭ cărţi de la Ispravni- 
cul Arhiereului. 

[Caută]. Insă Ispravnicii locului. adecă Pro- 
topopii şi Părinţii Duhovnici, carii se chiamă 
şi eï socotitori şi Ispravnicii locului, aŭ voe 
să dea cărţi de pace, cum aŭ și alte tocmele 
pre l6ge. 

[ Apostolii, Can. 12). Arhiereul de va priimi 
pre Preotul despărţit de Popie de alt Arhie- 
re, saă Cliric şi '1 va erta de va sluji, aceluia 
să i se ia darul. 

[Matei]. Iară pentru cartea de pace facem 
ştire ce închipuiaşte. Cănd va să mérgă vr'un 
Preot sai Cliric, într'altă Eparchie să sluja- 
scă acolo, pentru aceia ia carte de la Arhie» 
reul săi, şi cartea aceia mărturiseşte pre 
dănsul, că după rănduială s'a hirotonit cu 
darul Duhului Sfănt, după mărturia Duhovni- 
cului să şi a altor preoţi carii pre dănsa aŭ 
mărturisit, şi arată Arhiereul cătră toți unde 
va merge acel Preot cum de dănsul s'aă în- 
frămsețat marea dregătorie a Preoţier cu- 
rată și dăstoinică. 

Iară cartea de slohozie iaste acesta, carea 
ia Preotul de la Arhiereul lui, ca să se ducă 
într'alt loc să slujască şi să arată că cu voia 
Avhiereului său aŭ eşit, iară nu de întru 
mintea lui, și cum nu iaste preot fără de 
minte, şi are cutare boerie, [Cinste]. şi iaste 
bun creştin şi Pravoslavnic, şi mărturiseşte 
pre dănsu! cartea ceia ce portă a Arhiereului 
săi, că de tote iaste dăstoinic Preoţiei să 


dănsa, să nu se desparţă de dănsa : ci să o |slujască lui Dumnezei. 


www.dacoromanica.ro 


168 


Iară cărţile de pace se chiamă cele două 
cărți ale Preotului, cea de Popie şi cea, de 
slobozie 

[Valsimon] Priimeşte iară Ahiereul pre 
Preotul fără de carfe de pace şi de slobozie, 
cănd se va fi prădată moşia. Preotului, saŭ el 
va fi fost robii 
Pentru preoți carit iaŭ camătă sai călăgari 

sai mircnă. 

Glava 86 [A4postoli, Canon 44]. Cano- 
nul 44 al sfinţilor Apostoli grăiaște : Episco- 
pul saŭ Preotul, sai Diaconul, de va împru- 
muta pe vre un om cu niscare bani şi va lua 
camătă : acela sai să se părăséscă sau să fie 
oprit de preoție. 

[Marele Wasihie, Canon 14]. Şi cliricul ca- 
rele va vrea să se facă Preot, şiva lua camătă, 
acela ăntăiii să se într6be, vrea-va să sufere 
cea dobăndă nedrâptă carea aŭ luat camătă, 
să o dea săracilor ? décia să se prinză cu za- 
pis mal mult lucru fără de l6ge ca acela să 
nu facă : atunci de va fi curat de alte păcate 
carele apără de preoţie, el să se hirotonâscă. 

[Postnicul]. Călugărul sai călugărița de 
vor lua camătă, acela să fie întru anatemă, 
pănă se vor părăsi de acel lucru răi și viclen. 

[Marele aia) Mir6nul creştin de va vrea 
să ia camătă de la fratele săi creştinul, a- 
cela, să se afuris6scă şi să se lipsescă şi de 
Dumnezeeasca, pricâștenie pănă se va părăsi : 
atunei să se iarte şi să se priimâscă la bi- 
serecă 

Pentru calpuzaniă ceia ce fac bani răi, și 

pentru pedepsa lor. 


Glava 87. [Zac. {R Mincinoşii ceia ce fac bani 
TEI. aceia, încă fac actia greșală. ca şi cum ar 
sudui pre Impăratul şi pre Domnul ţării. 

(Zac. 2]. Banii cel răi sunt de trei feluri: 
amestecătură, ce se zice aurul cel curat ce ar 
fi să fie, ei îl spurcă şi "1 mâstecă. Argintul 
aşijderea, unul amâstecă cu aramă, altul fac 
chiar de aramă, şi numa! căci "1 spoesc de- 
supra cu argint. Acâsta e una. A doa de ar fi 
curaţi şi o sémă de bani, iar eï fac maï mici 
de nu ajung la cumpănă : ci păgubesc 6menil 
ceia cel iaŭ A treia aşijderea se chiamă min- 
cinoși, pentru căci că chipul şi scriptura ca- 
rea pune pre dinşii iaste mincin6să nu iaste 
făcută din sfat cu învățătura cuiva, : ci pre 
furiș ca un lucru răŭ, drept aceia de ar fi şi 
curaţi cu nemic mestecaţi, și de ar fi şi plin 
la cumpănă tot e un lucru mincinos, şi se 
chiamă mincinos şi soţ furtişagului. 

[Zac. 3]. Banii cei bunt şi drepţi ai patru 
lucruri pe împrejurul lor : Intăi cela ce face 
bani să albă putâre şi voe, de la împărăție, 
sai de la Domnul locului aceluia. Al doilea 
să se facă în loc vestit, cum ar fi în mijlocul 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


făcută aceia scris6re în vre un chip grozav şi 
de rușine. Al patrulea iarăși, să fie şi la 
cumpănă deplin, nemic să nu lipsescă, cum 
iaste mai cu dreptate aşa să fie. 

(Zac. 4). Ori cine va face ban! mincinoşi, ce 
se zice ori cine va fi calpuzan de va face bani 
răi în numele împăratului, și al Domnului a- 
celui loc, aceluia întăi să i se ta2 capul, 
după aceia să” arză trupul în foc, şi căte bu- 
cate va avea tote să fie Domnești, Iară de se 
va afla că s'au făcut acea calpuzănie la vre 
un sat, saŭ şi tîrg micşor, atunci numai să i 
se facă morte, iară bucatele să nu i le ia ni- 
menile, nici să'] arză. 

[Zac. 5]. Casa aceia unde se vor face bani 
răi, să fie Domnâscă, iară de se va afla ca 
acea casă, aŭ fost prinsă cu chirie, atunci 
trebue să cerceteze judecătoriul să vază, de 
vréme ce stăpănul acei case lăcuiaşte aprope 
de acolea, atunci casa va fi tot Domnescă, de 
vreme ce judecătoriul prepune cum să fie şi 
el ştiind óre-ce, iară de se va afla, că acel om 
cu casa locuiaşte departe de acolea : atunci 
casa nu va fi Domnâscă, 

[Zac. 6]. Incă de se va afla că acea, casă 
este a vre unii mueri sărace : atunci iară nu 
va fi Domnâscă. 

(Zac. 7]. Încă acea casă de se va afla că 
iaste a miscare cuconi săraci, iară nu va fi 
Domnâscă, iară de se va afla că acei cuconi 
aŭ vre un ispravnic pre tóte bucatele lor, şi 
va fi năemit el casa, atunci să preţuiască 
casa căt va face şi să plătescă tot el acei preţ 
tot din bucatele lui. 

(Zac. 8]. Măcar de ar face neștine bani! căt 
de buni, galbeni lămuriţi de aur curat, sai 
talere, sai alt feliă de bani să fie lămuriţi de 
argint curat, şi să fie deplin şi la cumpănă, ci 
cu acâstea, cu tote nu va putea să încape în 
voia nemănui să fie pedepsit maï puţin, de 
căt ar fi făcut ban! ră! de în aur şi de în ar- 
gint răi, saiă de aramă lămurită, sai cum ar 
fi mal ră! : ci acela tot o pedepsire va să aibă, 
de vréme ce iaste fără de ştirea Împărăției 
saŭ a Domniel. 

[ac 9]. Ori care zlătariă va mesteca, au- 
rul, saiă argintul, cu alte lucruri fără de şti- 
rea stăpănului, ce se zice dè va spurca lucrul 
şi se va afla mincinos : cu alt cu nemica nu- 
maï cu capul să plătescă. 

(Zac, 10). Ceia ce fac bani Domnești, şi de 
vor îndrăzni să spurce aurul, saii argintul, 
pentru dobănda lor : aceia cu alt cu nemica 
nu vor plăti, ci numai cu capetele. 

(Zac. 11]. Ori care diregătoriă, va lăsa şi 
nu va opri să nu îmble bani! cei răï : acela 
numai cu capul să plătescă. 

[Zac. 12]. Cela ce va şti unde fac bani răi, 

i de nu va spune judecătoriului : acela, cu 


tîrgului să vază toți. Al treilea să aibă chip | capul să plătescă. 


și scriptură cinstită şi frumósă, iară să nu fie 


[Zac. 13]. De se va scula o soţie de a cal- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


puzanilor, şi va vădi cătră judecătorii pre 
célea-lalte soţii, atunci aceia vot peri toți pre 
déla lor, iară cela ce M-ai vădit să nu aibă 
nică o pedepsire. iară de nu va fi soţie să ajbă 
dar de la Judecătorii, iară de va fi rob să 
nu’ dea alt dar, ci numai să'l slobozescă să 
nu mal fie rob. 

[Zac. 14]. Cănd va prinde judecătoriul vre 
un calpuzan, trebue să] cerceteze mal are 
soţii, şi cine le dă ajutorii de fac acel lucru, 
și ce! va spune să'] créză. 

(Zac. 15). Semnele şi prepusurile, ajung la 
judecători, să arate pre calpuzani. 

1 Zac. 16]. Cela ce va spoi vre un fel de 
bani, fiind de aramă să arate că iaste de aur, 
sai de argint, saă de va spoi argintul să a- 
rāte că iaste aur : pre acela să'l omóre. 


Pentru ceia ce îmbla cu bani răi, sai 

îă țin la dingi. 

Glava 88. [Zac. 1]. Cela ce va cheltui 
saù va schimba bani răi şi! va lua de la cela 
cei face, ştiindu'] şi cunoscăndu'l că iaste 
calpuzan : acela să se pedepsescă ca şi cal- 
puzanul. 

Zac. 2]. Cela ce va ţinea, la dînsul bani 
ră, ştiind că sunt răy; acela să se pedepsescă 
după cum va fi voia judecătoriului. 

[Zac. 3]. Cela ce pârtă şi îmblă cu bani răi, 
acela face prepus cum să fie și el soţie cu 
calpuzanii : tot întrun chip se vor pedepsi. 

[Zac. 4]. Pedepsirea celuia ce îmblă cu bani! 
răl, iaste mal mare cănd îl vor şti cai îm- 
blat de multe ori, și i sai zis şi maŭ băgat 
sémă. 

[Zac. 5]. Cela ce va cheltui niscare bani 
ră], şi se va tocmi cel ce” va lua, cum de vor 
fi răi să! întârcă : acela nu va avea pe- 
depsire. 

(Zac. 6]. Cela ce va cheltui ban! ră!, și 
dacă!l vor prinde deși va pune chezaş, de la 
cine aŭ luat ace! bani, acela să nu aibă nici o 
pedepsire. 

[Zac. 7]. Cela ce'l vor prinde îmblănd și 
cheltuind bani răj, de vor fi prea puţini, și de 
nu'şi va putea pune chezaș, aceluia să i se 
dea jurămănt, de va jura cum nu ştie cai 
fost acel bani! ră! : atunci să fie în pace şi 
nici o pedepsire să nu aibă. 


Pravile împărăteşti 


Pentru ceia ce găsesc vre o combră pre locul 
și pre hotarul lor, saŭ pre hotarul bistricii, 
saŭ pre locul domnesc, a cul se va cădea 
să fie. 

Glava 89, [ Zac. 7]. Ori cine va putea, şi 
va vrea, să cârce pre locul lui, şi pre hotarul 
lui cu munca lui, sai de se va nemeri așa 
fieşte-cum, să se tămple să găsâscă vre o co- 
móră; aceia să fie a lui, iară nu a altuia?a 
nimănui. 


169 


[Zac. 2]. Nu va putea nimenilea să oérce 
pre loc siriin pentru să găséscă comóra, fără 
de voia stăpănului acelui loc, iară de va 
cerca, şi de va găsi fără sfatul stăpănuluř ce~ 
luia cu locul, aşa numa! din capul lui: a- 
tunc nu va rămănea să fie a |u ci se va da 
celuia cu locul, 

[Zac. 3]. De sar prileji să cumpere neştine 
un loc, saŭ un prilog, sai lază ce va fi, şi de 
va găsi o comoră cela ce v-ati cumpărat, a- 
tunci nu va putea să meșşterşugâscă cela ce 
aŭ văndut să zică că "l-ai înşelat de i-l'aă 
dat eftin. 

[Zac. 4). Cela ce va mérge de va cerca pre 
locul altuia, şi va găsi comóră fără de ştirea 
celuia cu locul, şi de se va vădi, ateluia ne- 
cum să”! lase ceva stăpănul locului dintra- 
ceia. comâră : ci încă del va duce la judecă- 
toriă, va avea şi pedepsă, ori cum va îi voia 
judecătorului. 

(Zac. 5]. De se va prileji cui-va, nu cer- 
cănd, ci aşa de se va găsi o comóră pre un 
loc străin : atunci să fie și să împarță în doă 
cu stăpănul locului. 

[Zac. 6). Acésta se socotâşte încă şi cănd 
vor găsi niscare comâră pre loc Domnesc, 
sai pre loc călugăresc, ce se zice al besricit, 
pentru că jumătate de comóră iaste depuru- 
rea, a celuia ce o găseşte, iară jumătate iaste 
a besrici!, saii maï de multe-ori Domnscă. 

[Zac 7]. De vreme ce va fi ţiind neştine 
nişte ocine striine şi să hrănâşte cu dînsele, 
şi de va găsi vre-o comâră acolo, aceea nu 
se va chema a stăpănului : ci a celuia ce o 
aŭ găsit, cum s'ar zice : Petru aŭ lăsat o o- 
cină lui Pavel să] hrănâscă atăţia ani, iară 
mal apol să o ia George că iaste fecior lu! 
Petru, deci de se va afla că s'ati găsit comâră 
la vr&mea ce ținé Pavek acel loc, atunci să 
nu se chiame a altuia: ci numai a lu! Pavel. 

[Zac. 8]. Iară de se va găsi iarăşi vre-o 
comâră pre acel loc a lu! Petru, ce l-ai dat 
lui Pavel de se hrănâşte. atunci vor împărţi 
în doă comóra, Petru cu Pavel cela ce se 
hrăneşte acolea. 

[Zac. 9]. De se va prileji culva vre unul! 
striin. să găsescă o combră, pre acel loc ce 
se hrănâşte Pavel, atunci să împarţă acel lu- 
cru cu Pavel, iară Petru să nu se amâstece 
întru nemic. 

(Zac. 10]. De se va prileji cuva, să aibă pe 
măna lu! niscare ocine zălojite, şi de va găsi 
el o comâră, atunci va împărți cu stăpănul 
locului, de vr&me ce se chiamă cai găsit ca 
și cănd ar fi într'un loc striin. 

[Zac. 11; Cănd va năemi óre cine un po- 
met, pentru să cul6gă pómele pănă la cutare 
vr&me, iară acolea, va găsi o combră, atunci 
se chiamă Caii găsit aceea comâră ca şi într'- 
alt }óc striin, deci vor împărţi cu stăpănul 


www.dacoromanica.ro 


170 


locului în doă, deacia aceea jumătate a lui 
o va ţinea şi se va hrăni cu dănsa de puru- 
rea ca cu un lucru al săi, iară cea-laltă parte 
a stăpănului, şi aceea o va ţinea şi se va hră- 
ni cu dănsa pănă cănd se va împlea vremea 
pometului, atunci dâcă se va împlea acea 
vr&me, după cum le-ai fost tocméla să ție 
acel loe cu chirie, iară cănd va da locul stă- 
pănului : atunci să” dea şi partea lui ce i 
s'ai venit jumătate din comră. | 

[Zac. 12]. Cela ce va găsi comoră pre lo- 
cul muierii lui ce'! vor fi dat zestre, atunci să 
împarţă în doă cu muiarea'şi. Iară de va pri- 
leji să se desparță : atunci să”! dea partea 
el ce-i se va veni din cemoră. 

[Zae. 13].De va ţinea neștine, nişte ocine ză- 
log pentru datorie, şi de vor trece 30 de an! şi 
nu le va rescumpăra, atunci de se va afla vre- 
o comâră pre acel 30 de ant: atunci să fie totă 
aceluia, ce ai găsit, iară celuia cu ocina nemi- 
ca să nu'Y dea. i 

[Zac, 14]. Cela ce va găsi comoră cu vraji 
şi cu dracl : aceluia nemica să nui se dea, 
ci săi ia tot Domnia. 

|Zac. 15). Comóră să chiamă aur, argint, 
banii cei vechi de demult, stăpănul aï cu! aŭ 
fost să nu se ştie cine aŭ fost. Iară de nu 
vor fi lucruri vechi, şi stăpănul acelor lucruri 
se va cundște, şi se va şti cine aŭ fost : atunci 
cine va găsi acâlea lucruri, nu se va chema 
cai găsit comoră. 

[Zac. 16]. Cine va năemi o casă de va şe- 
dea cu chirie, şi într'acea casă va găsi nişte 
bani ascunși şi acel bani nu vor fi de mult 
vechi : atunci să vor chema a! stăpenului, 
iară pu al celuia ce aŭ găsit şi şade cu chriie. 

[Zac. 17]. Ori cine va ascunde comóra décă 
o va găsi, ca să nu dea nemica celuia cei se 
vine : acela piarde'şi-va și partea sa ce i se 
va veni. 

[ Zac. 18). Ac&stea tote ee serie mal sus, aŭ 
fost în zilele cele vechi, iară acum s'aă pără- 
sit acele obiciuul. 

[Zac 19). lară comrăle căte se găsesc tote 
le iaŭ Domnil, și numai ce daŭ cătu se în- 
dură óre ce puţin lucru, celuia ce găseşte, 
iară stăpănuluy celuia cu locul nu” dai ne- 
mica, 


Pentru Clirici de li se va cădea să între 

chezași. 

Glava 90. [Apostoli, Can. 20]. Canonul 
20 al sfinţilor Apostoli grăiaşte : Cliricul zice 
de va întra chezaş : aceluia să i se ia darul. 

[Zonara]. Vre un mirân de va cumpăra lu- 
crure Domnești, carele se chiamă vameș, iar 
Preotul va întra chezaş pentru dînsul, ace- 
luia i se ia popid de tot. lară de se va face 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


bage în temniţă, iară preotul va lua”! în chi- 
zăşie, de aceea nu se apără: ci încă are 
cinste de bine ce aŭ fâcut. Si într'alte lucrure 
bune, de va îutra preotul chezaș. mare nici o 
pedepsă pentru chizăşuire. 


Pentru Clinic ca să nu mâgă la cărciună, 
mici se ție cărciumă. 


Glava 91. (Apostoli, Can. 547. Canonul 
54 al sfinților Apostoli grăiaşte : care cliric 
se va arăta că mérge la cărciumă să mănănce 
și să bea acolo : acela să se afurisâscă, 

[Zonara]. De se va tămpla preotului a fi 
călătorii, şi nu va avea unde mănea fără la 
cărciumă, şi de nevoe într'alt loc ware unde 
se odihni :, atunci i se iartă să măe acolo, 
şi nemică să nu se pedepsescă. 

[Săbor VI. Can. 9]. Si Cliricul să n'aibă 
prăvălie de vănzare de vin, carea se chiamă 
prost cărciumă. Că de vréme ce el se opré- 
şte să nu mergă la dănsa, dară încă să albă 
prăvălie ca aceia să slujască altor Omen! ? 
căruia slujba” iaste numai să slujască îm- 
păratului și marelui Arhierei, Domnului no- 
stru lisus Hristos. Însă sai să se părăsâscă. 
de acâs(a saŭ să i se ia darul. Iară prăvălia 
aceia ce o are de o va da altuia cu chirie, 
iaste ertat şi nu se pedepseşte. 


Pentru cei îndrăciți ca să nu fie clirici, și 
pantru preoții carii cad și legină. 


Glava 92. [Apostoliă, Can. 77]. Canonul 
77 al sfinţilor Apostoli grăiaşte : De se va 
tămpla cuiva a se îndrăci, acela să nu fie 
cliric, nică să se amâstice să se roge cu cre- 
dincioşii pănă se va curăţi de aceea bolă, de 
aceia de va fi dăstoinic se va face cliric. 

[Zri]. Ac&sta ce zice să nu se amâstece să 
se róge cu tredincioşii cel îndrăcit, iaste pen- 
tru acâsta, vină, ca pentru să nu zică cuvănt 
răi şi scărnav la bestrică să spărmâze şi să 
smintescă glota Gmenilor şi să se curmâze 
slavoslavia, adecă slujba Domnului, 

[Socotirea Dumnezeeștilor pravil]. Iară pen- 
tru preotul carele leşină şi cade, poruncesc 
Dumnezeeştile Pravile : Preot zice ea acela 
să slujască tote lucrurile preoțești şiņsă le 
caute neapărat, şi nici o apărare să n'aïbă, 
numai de jertfa cea fără de sănge, ce să 
chiamă a Dumnezeeștii şi sfintei Liturgii, să 
fie oprit şi apărat de dînsa. 

[A marei bescrici]. Şi de acesta poruncesc 
numai Dumnezeeştile pravile, ci şi adevărata, 
Marea Besérică aşa ţine după porunca Dum- 
nezeeștii Legi, şi daŭ slobozire preotului ca- 
rele leşină, să slujască tâte preoţeştile, ce se 
zice să blagoslovâscă nunta, să boteze copii, 


chezaș, într'ăltchip, ca pentru să dobăndâscă: | să facă blagoslovenie la tote slujbele: nu- 


şi de aceea i se ia darul. Iară de se va afla 
yre-un om sărac datoriă, şi 


or vrea să'] - 


maï cum grăiaște Pravila de Dumnezeesca, 
Liturghie să se apere de tot. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB. 


Pentru că se 'făc popi şi ceia ce nu sunt de 
rudă de preoție, asijderea și cein ce se nasc 
de într'o fimeae curvă. 


Glava 93. [Sădorul V1.Canon 33] Canonul 
35 al şaselul săbor poruncâşte : Cela ce va 
să se facă popă, să nu” cauţi ruda lui cine 
iaste, aŭ de preot aŭ de mirân, ci numai să 
câtiţi pre acela ce va să ia dregătoria preoţiei. 
Pentru că acesta numa! Ovréiť ce 6 aŭ avut 
osebit, că la eï nu pot de altă rudă să se facă 
preoți : ci numai de ruda Levitescă, adecă 
preuțâscă, 

[Nichifor Țărigradenull. lară copii carii 
vor naşte de în muiare curvă, sai de în cea 
cu a doa cununie, sai de în a treia, de vor 
arăta lucrure cinstite, şi viață bună, și vor 
fi dăstoinici preoţiei, aceia se hirotonesc. 
iară nu se apără pentru păcatele părinţilor. 
pentru că aceia aŭ facut păcatele şi eï 'şi-au 
luat canonul. Iară copii nici aŭ greșit nici 
se canonesc, 


Pentru de se va hirotoni Episcop sati altul 
de în rîndul preoţiei și va avea semn sai 
altă betejune pe trup. 


Glava 94. [Apostoliă, Canon 75). Canonul 
75 al sfinților Apostoli grăiaşte : Cine iaste 
cu un ochii, sai ponivos, saŭ va avea semn, 
şi va fi vrednie slujbei preoţiel, acela să'l 
facă, că rana trupului nu spurcă pre om, ci 
a sufletului. 

(A luă Valsamon poveste la acesta Canon]. 
[ară Gmenii mirâni de vor avé patimă de 
b6lă, şi vor vrea să se facă preoți, iară de 
bóla ce aŭ nu pot să slujască Dumnezeeştile 
talne, aceia preoți să nu se facă..lară ceia 
ce pot să slujască, sai cu un ochit sunt, saă 
schiopi, sai într'ait chip betejiți. aŭ poruncit 
să se facă preoţi, pentru că de suflet trebue 
să fie curaţi, iară nu de trup. lară de vor fi 
sănătoşi şi vor lua preoția, şi după hiroto- 
nie le va veni bóla, însă de nu! va supăra 
bóla, ei să slujâscă, şi aşa, căţi se află ce 
se zice cu bólă neapărat să-şi ţie preoţia 
să slujască lui Dumnezei , pentiu că pro- 
poveduitorii de Dumnezeă Apostoli aŭ so- 
cotit de aŭ poruncit de acesta zicănd: ori 
ane va fi pentru bóla trupului acela de preo- 
ție să nu se apere. Iară de va fi hóla mare, 
cum am zice orb. sai surd, sai mut. sai i 
se va fi uscat măna drâptă, sai de va avé 
altă b6lă şi nu va putea să slujască sfintele, 
acela să se părăsescă de Dumnezcsca Li- 
turghie, iară de rănduiala preoţiei să nu se 
părăsâscă, ci încă maï mult să se facă mila 
spre dînsul, ce se zice să'şi ţie rănduiala 


scaunului preoție! sale, după cinstea dregă- 


torie! sale, şi să aibă şi ajutoriu dela dînşii 
pentru traiul săii. 


înt 


Pentru Preotul de va blagoslovi nunta 
Fără lege. 

Glava 95. [Légea]. Preotul carele va bla- 
goslovi nunta fără de l6ge, saŭ nu de vârstă, 
ce se zice de nu va fi fost bărbatul de 14 ani, 
și muiarea, de 12, aceluia să i seia dartl, 
adevărat de va fi ştiut popa că aŭ fost nunta, 
fără de l6ge, iară de nu va fi ştiut, ci aŭ 
tăcut fără ştire, sau de nebunie, atunci să nu 
i se ia darul, ci numai să se pedepsescă, 
cătă-va vr&me. 


Pentru preotul de se va spăla în zioa ce, va 
vrea să slujască Liturghie, sau mirenul că 
va vrea să se cuminice și va merge la bue. 


Glava 96. [Marco Patriarhul Alexandriei). 
Preotul de se va spăla, sai va mérge la bae. 
acela nu pote să facă liturghie într'acea, zi, 
nică are voe după Liturghie să se spele, nick 
mir€nul de se va spăla saŭ va mérge la bae 
nu póte să i se dea Dumnezeeștile taini, iară 
déca se va priceştui, nici atunci nu pote să 
mérgă să'şi lase sănge, nici preotul, nică mi- 
rânul, fără numai de se va tămpla bóla 
morții într'acea zi pătimind pentru viaţa'şi. 


Pentru preotul dei va cură sănge de în, nas, 
sati de în dinți cănd va vrea să slujască lj- 
turghie. 

Glava 97. [Postnicul]. Preotul care va vrea 
să slujască Litu ghie, iară maï nainte de'i va 
cură, sănge de în nas, să facă metanie 40, a- 
tunci să slujască, iară de”! va cură după Li- 
turghie să facă metanie 100, iară săngele să 
sape grópă să'l îngrâpe. sai să'l arunce în 
mare sai în rîă, iară de” va cură de în dinţi 
să nu slujască Liturghie, 


Pentru preotul de î se va tămpla să se săblăz- 
nâscă în zioa ce va să shijască liturghie, 


Glava 98. [Palsamon). Preotul ce va vrea 
să slujască Liturghie, şi"! va veni de"! va cură 
trupul în vis, şi va şti că” iaste acela lucru de 
pohtă muerescă, atunci să nu slujască, iară 
de se va face fără de pohtă însă despre Dia- 
volul, atunci să'și citescă slujba carea e de 
aceia, srnintélă, şi molitvel» de pricştenie, şi 
să facă metanii 100, şi să se spâle cu apă, şi 
să se îmbrace în cămaşă noă,adecă să se pri- 
menâscă:dâcia atunci să slujască Liturghie, a- 
devăr de va fi nevoe, ce se zice de va fi praz- 
nic mare, sai altă zi al6să de Liturghie, iară, 
de va fi altă zi carea nu se prăznuiaşte, să 
nu slujască Liturghie. g 


Pentru preot să se ferescă de muiarea luă cănd 
va să slujască liturghie, 


Glava 99. [Săporul VI, Canon 13]. Ca- 
nonul 13 al şaselu! săbor poruncttşe : Preoţii 
şi Diaconii nu se opresc de amestecarea, fă- 
meilor sale, fără numai pre la zilele celea ce ` 
vor să slujască jertfa cea, fără de sănge, as 


www.dacoromanica.ro 


172 


dică sfănta Liturghie, atunci trebue să se ţie, | 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Gangra poruncește : care muiare va lăsa pre 


pentru că vor să slujască unui curat, şi fără , bărbatul el şi va fugi de la dînsul, fiindu'Y u- 


de păcate 
Arhiereă și măntuitoriă, singur Domnului no- 
stru lisus Hristos. Drept aceia trebue într'a- 
cea zi să se ferescă de pohta trupescă. 


Pentrn preoții cariși gonesc fămeile sale so- 
cotind pentru smerenia, saŭ să urască nunta 
cea pre lége, saŭ vinul, sai carnea. 


Glava 100. [Apostoă, Can. 5]. Canonul 5 
al sfinţilor Apostoli grăiaşte : care preot sai 
diacon, saŭ altul de în clirici, într'adins pen- 
tru smerenia'și va goni fămeia, acela, să se 
afurisâscă pănă o va suferi să o ia, iară de se 
va lăsa într'acela gănd şi nu o va lua, ace- 
luia să i se ia darul, că se arată de acesta ca- 
rele "și-a gonit fămeia că”! iaste nunta necu- 
rată. Că zice Dumnezeiasca scrisore că nunta, 
e cinstită şi patul nespurcat, pentr'aceia i se 
ia darul de nu o va lua, pentru că şi Hristos 
nunta cea de întăiii blagoslovi. 

(Apostolii, Canon 53.]. Iară de se va afla 
vre un preot, ca să se lEpede de nuntă, sai de 
carne, saii de vin, nu pentru ţinerea, ci pen- 
tru urăciunea lor : acela saŭ să se îndreptâze 
sa să i se ia darul. 

[Zonara). Nunta careae pre lége, besérica luï 
Dumnezeiă nu o l&pădă, nică i dă vro vină, ci 
o blagoslovâşte. Că şi Domnul mostru Isus 
Hristos nunta cea de întăi blagosloviîn Cana- 
galileiului, şi la dânsa facu întâiă minune, a- 
decă făcu apa vin. Drept aceea făcu pre omul 
şi pre muiare. Iară pre ceia ce mănăncă carne 
și b6ă vin pre la poruncitele vremi! carele aŭ 
dat şi aŭ poruncit propeveduitori! de Dum- 
nezei Apostol şi Dumnezeeşti Părinţi, pre a- 
ceia nui uraşte bestrica, pentru că acâlea 
sunt tâte bune pre la vremile lor, nici pre 
ceia ce le părăsesc pentru traiul nu’! canon€- 
şte, ci pentru acestea să ne ferim, de unii ca, 
aceia de carii se feresc de acâlea, şi însă de 
vor fi făcănd aceea, pentru urăciunea, aceia 
bine să ştie că hulesc spre zidirile lui Dumne- 
zei : drept aceea să li se ia darul, iară de vor 
fi mirân! să se afuriștscă, pănă se vor în- 
târce să se pocăiască şi să se îndrepteze. Iară 
de se vor părăsi de acâstea pentru Dumneze- 
iasca tocmâlă, şi pentru smerenia, şi pentru 
traiul vieţii, pre aceia să nu! urgisescă nime- 
nea, căci că şi mulți călugări, în bogaţi an! 
ai ţinut, carii nicy brănză nici ouă aŭ mâncat 
nică vin aŭ băut, 


Pentru muiavea careași va lăsa bărbatul, saŭ 
bărbatul pre muiareși pentru wrăciunea 
nunteă, și pentru muiarea carea nuva să se 
culce cu bprbatuluiși. 


Glava 101. [Sădorulu de la Cangra, Ca- 
non: 12), Canonul 12 al stăntului săbor de la 


păratului împăraţilor, marelui | 





rătă nunta, să fie anatenia. 

[Valsamon). Binele nu e bine, cănd nu se 
face bine. Bună iaste curăţia şi ca să se ţie 
neştine de împreunarea nunții, adecă de în- 
surare, iară cănd iaste de împreunare cum 
grăia şi marele Pavel, atunci să fie cu voia 
bărbatului şi a fămei!, că muiarea nu oblă- 
duiaşte pre trupul el, ci bărbatul. Iară de va 
lăsa fămeia pre bărbat fără de voia lui, saŭ 
bărbatul pre muiare fără de voia el,şi va 
sparge nunta sai unul sai altul, şi va fugi 
de împreunarea legi! carea s'aă făcut amăn- 
doï un trup, şi urăsc l6gea, aceia anatema 
să fie. 

[Caută]. Iară de va lăsa unul pre altul, saii 
bărbatul saŭ muiarea şi se va duce la viaţa 
călugărescă carea e tocma îngertscă de se va 
face călugăr : acela ware părtăşie nice de o 
ped&psă căci că aŭ mers întru mal hună 
cale. 

[Săborul de la Laodichia), Care muiare va 
fi măritată şi se va socoti în viaţa el să se ție 
de bărbatul eï, şi nu va să se culce cu dîn- 
sul, iară el se va duce de va curvi, saă la 
muiare, sai Ja dobitoc, saă într'alt loc unde" 
va părea : acela păcat şi acela, canon şi pe- 
depsă nu e a bărbatului ci iaste a muerii, 


Pentru sfintele vase, şi de furarea sfintelor 
carele sunt ale bescricii, 


Glava 102. [Apostoliš, Canon 70 și 71]. 
Canonul 72 al sfinţilor Apostoli grăiaşte : 
Cine va lua de la bestrică vasul carele va, fi 
sfinţit, de argint, saă de aur, sai măhramă, 
saă pâlă, și o va face de trébă afară de be- 

érică, măcar de și nu iaste furarea sfintelor 
Jelin, iară aşa să ştiţi că canonul acesta a- 
furiseşte pre unil ca aceia. 

[Săborul I și II, Canonul 10). Și iară ori 
fie-cine ce va îndrăzni de va lua vre un lu- 
cru să fie de treba lui, saă va da altuia să'f 
slujască afară de bis6rică, adecă, sai mă- 
hramă, sat p6lă, saŭ sfeşnic, saŭ discos, sai 
şi altele as6mene acestora, şi noi după ca- 
nonul Apostolesc pre uni! ca aceia dămu' a- 
furisaniel. 


Pentru ca să se judece toți cliricii gi călugării 
de arhiereul lor. 


Glava 103. [Săborul IV, Canon 9]. Cano- 
nul 9 al sfinţilor Părinţi a tótă lumea, a să- 
boruluï al patrulea porunceşte : care cliric 
către alt cliric de va avea vre o tocmelă 
urle saii călugăr, să nu cum-va să lase pre 

rhiereul lor, şi să se ducă la judecată mire- 
néscă, pentru că aceia iaste urgisire şi mu- 
strare Arhiereului, ci întăiă să caute şi să 
vază tocmâla lor Arhiereul, saă de vor vrea 
amănâdoă părţile, adecă şi unul şi altul, de le 


www.dacoromanica.ro 


PRAVIUA MATEIU BASARAB 


va da Arhiereul voe, atunci să mârgă la ju- 
decată mirenâscă, şi ped&psă să n'aibă. Iară 
de nu vor băga în sâmă pe Arhiereul, ci se 
vor duce fără de ştirea lui: atunci aceia să 
se canonéscă de dînsul, adecă de Arhierei. 


Pentru episcop și pentru alți clirici carit jócă 
în harjet. în coinace, în ținte, saŭ se lépădă 
de numele lui Hristos. 


Glava 104. [Apostoliă, Canon 42). Cano- 
nul 42 al sfinţilor Apostoli grăiaşte : Episco- 
pul, sa Preotul, sai Diaconul, carele jâcă în 
tavlil şi e beţiv, saŭ să se părăsâscă sai să 
li se iâ darul, tavliile se chiamă şi coinacele 
şi harjiţele eéle ce jócă. 

(Valsamon). Altă ped&psă aŭ episcopii, pre- 
oțil, diaconii, şi alta ipodiaconii, căntăreţii, 
și citeţii, şi mirânil. Însă pre Arhiereii, pe 
preoții, pre diaconi, canonul carele e mai 
suş zice să li se ia darul, iară pre ipodiaconii, 
căntăreţii, şi citeții, şi pe mirâni, pre eï afu- 
riséşte. 

[Apostohi, Canon 62). Iară care preot de 
frică, sa pentru muncă şi mari patime, de se 
va lepăda de numele lui Hristos. unuia ca a- 
celuia, să į se ia darul, şi ca un mădular pu- 
tred, să se tae de la bunul trup, adecă să se 
gonâscă de la bis6rica lui Hristos, iară de se 
va pocăi : atunci să'l priimescă ca pe un mi- 
rén prost. 


Pentru preotul carele va zice de mănia luă să 
fie păgăn sati alt miren, saŭ de va blăstema, 
sati va huli preotul saŭ mirenul. 


Glava 105. [Simeon Solunénul]. Într'un 
chip se judecă pentru cuvănt şi într'ait chip 
pentru lucru, că fie ce preot carele de mănie 
va zice numai cu cuvăntul, să fie păgăn, a- 
decă să iasă de în l&gea lul şi maŭ făcut aşa, 
acela să se judece saŭ să se pedepsâscă multă 
vreme cu lipsa de preoția lui, iară darul nu i 
se ia, căcl că naŭ obrăşit lucrul, iară miré- 
nul se canontşte vărtos cu tărie de Arhierei, 
saă cu învăţătura duhovnicului cumu'i va 
părea [Zr]. Scrii Dumnezeeștii părinți pen- 
tru chipul călugăresc, de va zice neștine nu- 
mai cu cuvăntul să se facă călugăr, și n'ai 
ajuns să se facă, în ce s'aă aflat întra'ceiași 
iaste, aşa să socoteşti şi de acesta. 

[ Postnicul]. Iară preotul carele va blăstema 
şi va huli spre Dumnezei sai spre sfinți, a- 
cela să fie lipsit de preoția lui un an, şi să ia 
şi alt canon, post, şi metanii, şi altele asé- 
mene cum va socoti Arhiereul săŭ, iară de va 
blăstema și va huli şi a doa óră, şi vor măr- 
turisi mărturii credinciose, atunci fără de 
nică o ertăciune i se ia darul. Iară mir6nul 
carele va blăstema şi va huli, acela se cano- 
néşte un an să nu se priceştuiască, să facă, 
şi post, metanil şi milostenil. 


173 


Pravile împărăteşti. 


Pentru ceia ce injură, cănd li se va da pedépsa 
și cănd nu li se va da. i 


Glava 106. (Zac. 7]. Cela ce va injura pre 
un om, cănd nu va fi de față, acela se va 
pedepsi într'acela chip ca şi cănd ar fi înjura- 
tul de față. | P 

(Zac. 2]. Cela ce va înjuia, şi va ocărâ pre 
cel mort, acela să se ptdepsâscă nu aşa tare 
cum ar fi, cănd aŭ fost vii. E 

[Zac. 3]. Cela ce'şi va rîde de'altul, krătănd 
Eae acela se va pedepsi ca şi cănd "ar 

înjurat şi ocărît cu cuvăntul. s 

[Zac. 4]. Cela ce trimite pre altul să în- 
demne pre neştine să înjure, şi să ocărască 
pre cine-va, sai „să'l pornéscă asupra cuiva, 
să'] înjure, depururea şi cela se va certa ca 
şi un înjurătoriă. 

[Zae. 5]. Incă se va certa ca un înjurător, 
şi cela ce se va învăța a trâce depururea pre 
lăngă casa vre unei mueri de cinste, şi va 
trâce de multe-ori tot căntănd, acâsta de” şi 
pare cuiva că iaste lucru micşor, iară așa a- 
cela se pedepseşte şi cu glObă şi cu alte pe 
depse trupeşti. 

(Zac. 6]. Cela ce va înjura pre cèla ce “l-ai 
înjurat, acela să se pedepsâscă ca un sudui- 
tor:ă, iară așa puţintel mai uşor de căt cela 
ce "l-ai suduit ăntăiu. 

[Zac. 7]. Cela ce va grăi omului cuvinte bu- 
ne și le va grăi cu hiclenșug de'l va hatjocori 
adecă va grăi peste piezi, acela se va pedepsi 
ca un suduitoriii. 

[Zac. 8]. Cela ce va grăi către altul, cu- 
vinte sprănţare, cu meşterşug într'alt chip 
ca să nu se pricâpă că'și ride, cum s'ar zice 
cănd va zice culva, că eŭ nu sunt fur, sa 
cănd va zice, mult'îmi pare răi unde it-aŭ 
făcut atăta ruşine ca unui fur,. şi altele ca 
acestea. acela să se certe ca un ri 

[Zac. 9]. Cănd va grăi neştine cătră altul, 
cuvinte de sudalmă, și lu! nu -ăr fi fost 
găndul să'l mustre, ce se zice ar zice în chip 
de glumă, acela să se cârțe ca un suduitoriiă, 
pentru că depururea crâde judecătoriul, că şi 
gluma iaste cu pizmă, şi cănd glumeşte, a- 
tunce'şi face rîs de'l mustră ca să nu se pri- 
cépă că'l suduiaşte, maï vărtos cănd va fi 
firea omului, şi învățătura pre fie ce cuvănt 
tot să suduiască, saă cănd va fi neștine şi 
țăran prost. 

[Zac. 10]. Cănd va jura cela ce aŭ suduiti 
cum n'a suduit într”'adins pre neșştine, atunc- 
judecătoriul va socoti, de va fi acel om de- 
prins cu actle cuvinte de le grăiaşte depurue 
rea, şi nu suduiaşte pre nimeni, atuncă pâtă 
că va crede judecătoriul jurămăntul luy. Iară 
de vor fi cuvinte de sudalmă, atunclnu'l va 


www.dacoromanica.ro 


174 


créde jurămăntul, til vă pedepsi ca pe un 
suduitoriă, şi nu va băga în semă jurămăn- 
tul lut. l 

[Zas. 11]. De va zice neșştine altuia : tu al 
barbă mare, de acésta trebue judecătoriului 
să socotéscă, căci că iaste cuvănt ce se prinde 
şi drept sudalmă şi nu drept sudalmă, 'pen- 
tru că acâstea cuvinte se chiamă ca.niştp iz- 
v6âde, şi judecătoriul mal bine crâde cum să 
fie fără de sudalmă. Drept aceea nu se va 
pedepsi atunci acela ce aŭ zis acélea cu- 
vinte. 3 

[Zac: 12]. Cănd nu va fi fost de mult vraj- 
bă, între acela ce aŭ suduit, şi între cel sus 
duit, atunci cuvintele se socotesc maï spre 

ănd bun de căt răi. | 

[Zac. 13), Cănd va sudui neștine pre altul 
glumind amăndot, atunci acela nu se va pe- 
depsi ca un suduitoriă. 

| Zac. 14]. Cela ce va face niscare măscări- 
ciuni, de să riză cetaşii luf:: acela ca un su- 
duitoriă se va pedepsi. 

' [Zae. 15] Judecătoriul carele va înjura saiă 
va bate, pre cela ce va zice că nu” place Ja 
decata lui cum "l-a judecat, şi va merge de 
se va judeca la alt judecătoriă carele va fi 
mai mare de căt dînsul : acela să Se certe 
ca un suduitorii. 

[Zac. 16]. De va fi neșține vre un om ca 
acela să aibă vre o meserâre, şi de va zice 
culva vre-un cuvănt de sudalmă, pentru să 
tocmâscă. pre ceia. ce se certă înaintea lul : 
acela nu se va pedepsi ca un suduitorii. 

(Zaa. 17]. Dascălul carele'și va bate uce- 
nicul, adela nu se va pedepsi ca un sudui- 
torii; însă căndu'] va bate cu măsură, şi spre 
învăţătură, şi stă acest lucru după voia jude- 
cătoriului, să judece bătaia ucenicului să vază 
fost-au cu măsură și spre învăţătură, aŭ nu 
va fi fost, pentru că de nu va fi cu măsură: 
atunci se va pedepsi ca un suduitoriă. 

[Zac. 18]. De se va prileji vre unui filosof, 
saă vre unul cititor de stele, cănd va căuta 
în: obrazul culva şi dei va zice fur, atunci 
nu se va pedepsi ca un suduitor pentru căci 
că de -aŭ şi zis fur, nu Y-aă zis pentru să’ 
suduiască : ci pentru căci că "l-ai cunoscut cu 
meșterşugul săi cum iaste fur. 

(Zac. 19]. Nu va puté feciorul, nici nepo- 
tul pănă, la a opta spiță să céră judecată să 
cârte pre tatăl săi, sai pre mogul săă, şi pre 
alte obraze ca acestea pentru căci ’'! va fi 
suduit saă căci "l-ai bătut, căci că judecăto- 
riul cr&de cum tatăl, și moşul şi alții ca a- 
ceștia "i-ai mustrat şi "i-ai bătut, spre învă- 
țătură, iar nu spre răotate, 

[Zac. 20]. Acésta se socotâște, cănd va fi 


PN pi N E E DI Ec a Ra ci RR N e Rd RE 


PRAVILA MATElU BASARAB 


i 
să legiuiască să vază fost-ai cu măsură, aŭ 
n'aiă fost acea bătae sati vătămăţură, 

[Zac. 21]. Feciorul cel va bate tată-seii 
pe spre séma măcar de ar fi şi spre învăţă- 
tură, atunci de va vré pâte să facă pre tată- 
să şi fără de voia luy, să”! dea ce'! va fi par- 
tea şi să se desparţă de dănsul. 

[Zac. 22). Tatăl pâte să înd&mne pre jude- 
căţoriul să certe pre fiiu-săă, pentru sudalmă 
ce va fi suduit, măcar de ar fi sudalmă ¢ăt 
de micşoră. 

[Zae. 23]. Domnul fără de certare şi fără 
de cuvinte de sudalmă, pote să fndreptâze 
pe robul săi spre învățătură. 

(Zac. 24]. Priatenul, şi ruda, de va sudui 
pre priaten, saŭ pe rudă, atunci nu se soco- 
teşte că "l-au suduit cu gănd răi, ca cum 
"l-ar sudui vre-un striin. 

[Zae. 25]. Cela ce va fi suduit pre cine-va, 
pentru pornirea, măniei, sai de în smihtâla 
limbii, acela să nu se cârte ca un suduitoriă, 
iară aşa se cade întracel ceas ce aŭ suduit, 
să'şi tocmâscă lucrul, şi să se lase mat mic, 
părăndu'! răŭ ce aŭ făcut, şi pocăința să fie 
de față, şi să'şi céră ertăciune înaintea, tutu- 
ror : iară de va lipsi yre una dintr'acestea,- 
atunci certa-se-va ca un suduitorii. A 

[Zac. 26). Cela ce va mustra pre neştine 
iară cel suduit va priimi sudalmă, şi va zice, 
eŭ am vrut de maŭ suduit : atunci cela ce: 
aŭ suduit nu se va pedepsi, şi acâsta se so- 
coteşte cănd va rămănea sudalma asupra o- 
brazului celui suduit, iară de va tree su- 
dalma şi la alt obraz, atunci acela, de ai frei- 
lea obraz pote să mergă se părască la judecă- 
torii, şi săi folosâscă judecătoriul, oum sar 
zice, să, înjure neştine pre vre un copil, iară 
sudalma nu rămâne asupra copilului, ci trâce 
la tată-săă, atunci măcar că și priimeşte co- 
pilul sudalma, iară tată-său pote se mârgă 
la judecată. 3 

| Zac. 27]. Aşijderea de va sudui neştine şi 
pre muiarea cuiva, atunci sudalma, tréce spre + 
bărbatul eï, și de va sudui neștine pe vre-o 
slugă. atunci sudalma iară trece la stăpânul 
săi.  ' 

[Zac. 28]. Cela ce va sudui pre omul cel 
Domnesc, acela să chiamă cum aŭ suduit” , 
pre Domn, şi de ar şi erta cel suduit, iară 
cănd iaste om Domnesc, Domnul nu’} va 
erta cil va pedepsi. 

(Zac. 29]. Cănd va sudui neştine pre altul 
mult, iară el va tăcea şi va priimi sudalma, 
alunci de vréme ce va fi sudaimă mare şi va, 
fi şi cu lucrul făcută, şi cel suduit va fi și 
bătut la trup dintr'acea sudalmă : atunci ju 
decătoriul va pedepsi pre cela ce ağ suduiț, 


pi 


bălaia şi vătămarea cu măsură, căci că de | măcar de ar şi obicni çel înjurat sudalma, 
vor trece de măsură, atunci acela ce "l-a bă- | căci că judecătoriul crede cum. cel înjurat de 
tut saŭ "l-ai vătămat, şe va certa trupeşte, | frică zice că priimeşte sudalma, iară nu cu 
şi stă acesta lucru în voia, judecătoriului, | adevărat, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB, 


să înjure pre altul, iară el.nu'] va înjura : a- 
cela nu se va.pedepsi ca un suduitoriă, 

[Zac. 31]. Cela ce va zice curva : ei sunt 
mai de cinste de căt tine şi maï bojaren, 
atunci acela se suduiaşte, şi să va pedepsi 
ca un suduitoriă, iară de va zice: cinstit 
sunt şi eŭ ca şi tine, şi boiaren ca şi tine: 
atunci nu se va pedepsi ca un suduitoriă, de 
vr&me ce nu ia nemică din cinstea lui, sai 
din boeria lui, şi pentraceea, nu se va pe- 
depsi ca un suduitoriti, iară de vreme ce ace- 
la ce va grăi acest cuvănt el va fi ma! mic, 
de căt acela ce aude acest cuvănt: atunci 
se vă pedepsi ca un suduitoriă. Iară aşa acé- 
stea tote stai după voia judecătoriului, să 
judece şi să adevereze să vază sunt acâste 
cuvinte dè sudalmă, nu sunt. 

[Zac. 32]. Un om ce ar fi în tótă vărsta, 
şi va înjura pre cine-va, cu multe” sudalmi 
şi în multe feluri, acela.tot cu o judecată se 
va, judeca, şi cu o pedepsă se va certa pen- 
tru tâte, Iară cela ce va înjura pre altul în 
multe vremi, şi de multe ori, şi cu multe fe- 
liuri de sudalme, acela se va pedepsi cu 
multe certări. 


Pentru Sudalme cănuil se vor chema mici şi 


[Zac. 30.] Cela.ce va trimite pre alt-cineva 
cănd se vor chema mari. 


Glava 107, [Zac. 1]: De vreme ce am zis şi 
mai sus, cum sudalmele se cértă după voia 
judacătoriulut, trebue acum să spunem în ce 
chip se cade să fie voia, judecăloriului ta lu- 
cruri ca acâstea, ce se zice la sudalmi. Că tótă 
sudalma se socolâşte în doă chipuri,saiă mare, 
saii mică, dăpre aceste lucruri ce stati pe îm- 
prejur, ce să zice, pentru vina dintru carea, 
Sail scornit, şi vai făcut sudalma, spre obra- 
zul celui suduit, să vază ce fel va fi, rnare aŭ 
mică, saŭ şi locul în carele s'aii făcut sudal- 
ma, saŭ în ce vréme, şi altele ca acestea, deci 
dintr'acâstea lucruri să ia séma. să cunóscă į; 
carea e sudalmă mare şi mică, şi aşa jude- 
cătorul pote pre voia lui să cérte, pre cela 
ce suduiaşte. 

[Zac, 2]: Sudalma şi ocară mare iaste, cănd 
se face și cu lucrul într'acesta chip, cănd va 
tăia neștine barba altuia. 

[Zac. 3], Sudalma mare iaste, cănd va fi 
neștine dăruit culva vre un dar dinaintea a 
mulţi 6meni, și încă "1 va fi făcut zapis să fie 
a lui săl ție, iară apo! să nu'l dea. 

(Zac. 4]. Incă se chiamă sudalmă mare și 
ocară, pentru carea'şi piarde feciorul moşia 
păririţilor săi, 

(Zac. 5] Cuvăntul cel de sudalmă mal răii 
întărîtă pre om, de căt'cănd "l-a! bate cu toiag. 

[ Zac, 4]. Cela ce se atinge de trupul cuiva 
cu mănie, de'l va împinge saŭ’l va strănge, 
aceia încă se chiamă că "l-ai suduit sudalmă 


mare. 


pa 


175 


(Zac. 5]: Cănd' "şi va sparge neştine “hai 
nele de mănie şi va înjura, pre altul : atunci 
încă sè chiamă că face acela sudalină mare. 

(Zac. 6]. Mai mare iaste sudalmiă, e ui Su- 
duesc mulți, de cât cănd ar sudui numai unul. 

[Zac, 7], Mai mare sudalmă se chiâămă 
cănd va sudui,neştine pre altul la vre'un loc 
ca acela, de cinste, unde vor fi mulţi 6eni 
străpşi, cum e în mijlocul tărgului, aie la vre 
un praznic. 

[Zac. 8]. Sudalma carea se va face u tărg 
iaste maï mare de căt aceia ce s'ar face la sat, 

[Zac. 9], Ma! marg iaste sudalma,-cănd su- 
duiaşte neştine pre altul înaintea, a' Gmeni 
mulţi, de căt cănd "l-ar sudui să fie numai 
el singuri. 

(Zac. 10]. Cela ce va sudui pre neștine 'în- 
naintea judecătorului, întracel cés se va certa. 

(Zac, 11]. Cela ce va sudui pre omul 'de 
Bis6rică, popă sati diacon, acela face mare 
sudalmă. 

[Zac. 12]. Cela ce suduiaşte pre boiarenul 
carele are boerie, acela se socotește în locul 
judecătorului,acela atunci face mare sudalmă. 

[Zac. 13]. Cela ce suduiaşte pre omul tel 
Domnesc, acela face mare sudalmă. 

(Zac. 14]. Cănd va sudui neştine pe. vre o 
muiare, şi cu acea sudalmă înmicşoreză cin= 
stea acer fămei, acela face sudalmă mare. 

| Zac 15]. Sudalma carea se va face în bisė- 
rică, aceia, iaste fróte mare. 

(Zac. 16]. Dè va da neştine cuiva o palmă 
peste obraz, aceia nu se chiamă sudalmă 
mare; iară de va fi la un loc mare ca acela 
cum am zis mai Sus, atunci iaste mare. “Cum 
aŭ fost odată un boiaren, carele fu scos și 
gonit din locul lui doă luni, căcl aŭ dat nunai 
o palmă în biserică, unu! rob al Judecătoriu-. 
lui acelut loc, numai căci că'l zis6se : aŭ nu 
ne vezi. Iară de se va prileji vre un om de 
jos să dea palmă vre unu! boiaren, atunci a- 
cela face sudalmă mare. r 
` [Zac: 17] Cela ce va lovi pre altul cu pum- 
nul, sau cu toiagul, saŭ cu fune, sai cu nuia, 
saiă cu altele ca acestea, şi de nu se va înfla 
saŭ de nu va face vănătare, sai săngd, atunci 
acea, nu se chiamă sudalrnă mare, fără numa' 
de se va face spre un obraz ca acela mare, 
sau de va fi lovit în bisérică la yrémea sfin- 
tei Leturghii, sai de se va prileji în curtea 
Domnéscă, căci că şi atunci se va chema su- 
dalmă mare. 

[Zac. 18]. Cela ce va mérge la casa altuia 
de'] va sudui, acela încă face sudalmă mare, 


Cind va putea scăpa de certare cela ce jură 
ca să nu se terte ? că va scăpa mumai cănd . 
*și va da séma cum cuvintele ce aŭ zis de 
"L-ai mustrat sunt adevărate, 


Glava 108. [Zac. 7], Cela ce va sudui. pre - 
altul, zicăndu-i cuvinte tot adevărate pre cal 


www.dacoromanica.ro 


176 $ 


după cum va fi făcut : acela va govăi cum 
va putea și va scăpă de certarea sudălmil. 


[Zac. 2). Cela ce va zice vre unei mueri 
curvă, carea adevărat maï înainte va fi fost 
curvă, iară după aceea se va fi înțelepţit, şi va 
fi aturei muiare cinstită : acela iară nu se va 
pedepsi. 

(Zac. 3]. Cela ce va zice cul-va că e afurisit 
sui copil, neștiind pre cel afurisit că s'aă er- 
tat, şi pre cela-Valt 'laŭ făcut adevărat fecior 
pre l6ge, acela iară nu se va certa ca un su- 
duitoriù. 


[Zac, 4]. De va, zice neștine cuï-va hain, ca- 
rele nat de mult adevărat va fi fost hain, 
iară apol '] va fi ertat Domnul săi, şi "1 va fi 
priimit. iarăşi în cinstea dintăiă, atunci acela, 
de'! va fi zis hain căcl aŭ fost maï înainte 
vréme, ce se zice de' va fi zis: tu al fost 
hain, acela nu se va certa ca un suduitorii, 
iară de”! va zice dintr'acesta an, cum s'ar zice: 
tu eşti hain, atunci se va certa, 


[Zac. 5). Cănd va sudui neștine pre altul şi 
"1 va ocări, atunci de va putea arăta cum 
cuvintele cele ce "-aă zis de ocară sunt ade- 
vărate, pentru carele pote să ia şi certare, a- 
tunci acela ce "l-ai suduit nu se va certa, 
cum sar zice de va zice neştine cui-va cum 
iaste fur, sai prea curvariă, sau şi altele ca 
acestea, şi le va arăta cum sunt adevărate, 
atunci suduitorul nu se va certa, ci se va certa 
cel suduit. Iară de va zice neştine altuia 
sfrenţite, sai gărbove, sai altele ca acestea, 
acela de ar şi arăta acest lucru să fie adevărat, 
iară aşa tot se va certa cela ce va fi ocărît ca 
un suduitoriii, pentru că nu se pot pedepsi 
nică o dată, stricaţi! și bet6gil, și alţi! ca aceia. 

[Zac. 6]. Cănd va sudui neștine pre altul pe 
dreptate, şi pentru căci i se cade să'l sudu- 
iască ca pe un vinovat, atunci acela nu se va 
certa. Iară de'l va sudui fără de vină, atunci 
ca un suduitoriă se va pedepsi. măcar de ar 
fi şi cum zice suduitoriul adevărat, iară aşa 
pentru firea şi mintea lui cea rea tot să'l certe. 


(Zac. 7). Cela ce va arăta la judecată cum 
cutare mărturie ce mărturiseşte împotriva lu! 
nu iaste om de credinţă, şi va înjura pre 
mărturie înainte judecătorului, zicănd că măr- 
turia lui nu iaste bună, de vreme ce el iaste 
prea curvariă şi iaste mincinos şi om cumu” 
ma! răă, atunci de va arăta acestea cuvinte 
cum sunt adevărate, nu se va pedepsi ca un 
suduitoriă, iară de nu va arăta, el se va certa, 
ca un suduitoriă ce face sudalmă mare. 


(Zac, 8]. Cela ce va da vre un răvaş la 
măna. Domniei, şi scrie într'insul hulă şi o- 
cară împotriva cui-va, de vor fi acéle cuvinte 
adevărate şi de faţă, atunci acela nu se va 
pedepsi, iară de nu vor fi adevărate, se va 
certa ca un suduitoriii ce face sudalmă mare. 


PRAVILA MATRIU BASARAB 


Pentru cănd va putéa nestine să mărgă să se 
plăngă la judecătorii și să părască pentru 
sudalma, ce va fi suduit neștine pre altul. 


Glava 109. [Zac. 1]. Sudalma ce va sudui 
neştine, pre cocon mic, aceia se socotește 
caii suduit pre tată-săui. Drept aceia pote tată- 
săi să mârgă la judecătorii să se plăngă mă- 


il car de nu "l-ar măna fiiu-săù : ci numai ca 


entru să se cârte cela ce va fi suduit pre 
iu-săăă. 

| aa 2]. Acâsta se socotâşte, cănd coconu, 
cel suduit încă nu va fi osebit de tată-săui 
iară de'i va fi fecior de suflet, sai de'i va fi 
copil, atunci nu va putea să mârgă la judecă- 
tori să'şi plăngă sudalma feciorului săi, 

[Zac, 3}. Feciorul nu va putea nici odată să 
părască la judecătorii pre cela ce aŭ suduit 
pre tată-săă. 

[Zac. 4). Cănd va sudui neştine pre fecior, 
atunci nu va tr6ce sudalma pănă la tată-săi, 
décă nu va şti cela ce suduiaşte cum iaste 
tată-său viù. 

[Zac. 5]. Sudalma robului, jaste sudalmă 
stăpănu-săii. Drept aceia pote stăpănul robu- 
lui despre partea lui să facă pără la judecă- 
toriă pentru sudalma robului săi, măcar de 
ar fi căt de micşoră sudalma, și acâsta, se so- 
cotâşte, cănd °l va sudui în pizma stăpănului, 
pentru să! facă lui ruşine, iară de v fi suduit 
pre rob pentru vina lui şi nu se va atinge ne- 
mica de stăpăn : atunci nu se va pedepsi nici 
unul, nici altul. 

[Zac. 6] După voia judecătoriului stă a- 
cest lucru, să socotescă acea sudalmă a ro- 
bului, să vază óre atinge-se de stăpânu-săŭ 
aŭ nu se atinge. 

[Zac. 7]. Bărbatul despre partea lui, póte 
să pârască la judecătorii pre cela ce va fi 
suduit pre muiarea lui, aşijderea şi socrul 
pentru sudalma nuroril sale, şi gineri!e pen- 
tru sudalma logoditei sale, şi încă pentru su- 
dalma une! fete logodite, pote să părască la 
judecătorii tatăl eï, şi logodnicul eï, şi încă 
și socru-săă, de vreme ce sudalma ei, ce se 
zice a fâtel, trece şi pănă la dînși! la toţi, şi 
pâte fie-carele de acel! 6meni aï féteï tot câte 
unul să mârgă să pârască la judecătorii, și 
să cârte pre suduitor, şi acâsta se socotâşte, 
când va fi ştiind suduitoriul pre aceştea pre 
toţi cum aŭ făcut acea tocmâlă, şi cum iaste 
fata logodită. 

[Zac. 8]. Muiarea nu va putea să mergă la 
judecătorii să părască pre cela ce va fi su- 
duit pre bărbatul eï, căci că sudalma bărba. 
tului nu se chiamă sudalmă şi spre muia- 
rea lui. 

[Zac. 9]. Cela ce va sudui pe ispravnicul 
cuiva, aceia sudalmă nu se chiamă cum aŭ 
suduit pre acela ce iaste ispravnic : ci pre stă- 
pănu-săi, fără numai când va sudui pe is- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


pravnic şi să fie el de față, saŭ de'l va sudui 
ia vremea eeia cănd se va apucă, să fie is- 
pravnic, saă de'l va înjura în pizmă pentru 
să facă ruşine stăpănu-săiă. 

(Zac. 10). Cela ce va înjura pre ucenic în- 
nâintea dascalului, aceia se chiamă că înjură 
pre dascalul săă, drept aceea dascalul des- 
pre partea, lui pote mérge să părască la jude- 
cătoriu, să'şi izbăndâscă pentru sudalma lui 
ce va fi luat pentru ucenicul lui. 

(Zac. 11]. Cela ce'şi va sudui pre o rudă'și, 
acela suduiaşte pre tâte rudele sale, câți vor 
fi dintr'acel nem, şi atunci fie carele dintr'a- 
cel ném, pâte să mârgă să părască la jude- 
cătoriù, ca pentru să se certe trupeşte sudui- 
torul. iară așa nimenilea, dintr'acel ném nu 
va putea să róge pe judecătorii cu bani ca 
să certe pre suduitoriă pentru sudalma : ci 
numai el singur suduitoriul pote să facă a- 
câsta, să se róge să se plătâscă cu bani. 

[Zac. 12]. Cela ce va înjura pre om din cli- 
rosul besricel, acela înjură pre Vlădica şi 
pre bistrică, și atunci Vlădica. potesă. iarte 
greşaia - lui ce aŭ făcut asupra Episcopului, 
și a clirosului, iară greşala ce aŭ făcut sudu- 
ind besârica de aceea nu'l va putea erta : 
ci se va certa, ca un suduitorită. o 

|Zac. 13). Cela ce va înjura pre călugăr, a- 
cela înjură pre Egumenul lui și pre Mănăs- 
tire, şi atunci pâte Egumenul și cu Mănăsti- 
rea să părască ia judecători. fără numai de 
va fi călugărul dus pentru învățătura cărții 
cu voia Egumenului, pentru că atunci cine'l 
va înjura nu înjură pre Egumenul nică pre 
Mănăstire. A 

[Zac. 14]. Póte călugărul să iarte pre cela 
ce aŭ înjurat pre dânsul, iar nu pote să iarte 
pre Egumenul şi pre mănăstirea, lul. 


Când se va chema sudalmă, déca va zice neș- 
tine altuia minți, şi cănd nu se va chema. 
Glava 110. [Zac. 1]. Cela ce va sudui pre 

cineva pentru căci 7] va fi suduit el întăi, acela 
nu se va certa, însă cănd va fi sudalma ce- 
luia dintăi mincin6să și nu va putea să o dea 
de faţă, iară sudalma celuia, al doilea iaste 
adevărată, iară de va fi sudalma celui de în- 
întăi adevărată şi celuia al doile mincinosă : 
atunci acela al doilea, se va certă și nu va 
putea șovăi să zică că maŭ snduit el întăi, 
de acia pentru'aceea, Pam suduit și eŭ. 

[Zac. 2]. Cela ce va sudui pre cine-va ape- 
stif după ce'l va fi suduit el, acela nu va pu- 
tea şovăi să zică că "l-ai înjurat, căci "I-ai 
înjurat cela Palt întă! : ci se va acela certa. 

[Zac. 8), Cine va înjura pre cine-va zicăn- 
duă că bărfâşte, atunci acel cuvănt ce" aŭ 
zis că bărfâşte de se va afla că iaste adevă- 
rat cum W-aiă zis, atunci acela nu se va certa 
ca un suduitoriă, iară de va fi zis întru de- 
şert acest cuvănt şi se va fla că iaste el vi- 


www.dacoromanica.ro 


177 


novat, atunci acela ce aŭ zis celuia că băr- 
féşte. el se va certa ca un suduitor. 

(Zac. 4]. Cela ce va zice altuia, să mă erţi 
că minţi, acela se va certa și nu va putea 
scăpa cu acei cuvănt căci va fi zis, să mă 
erți. 

|Zac. 5]. Cănd se vor prici dot 6men! şi va 
zice unul altuia niscare cuvinte râle asupra, 
lui, cum să fie făcut niscare răotăţi, iară cela 
" va zice de faţă că bărfâşte, de nu vor fi a- 
devărate cuvintele cele de ocară ce W-aii zis, 
atunci nu se va certa, cela ce "I-ai zis că băr- 
feşte, iară de vor fi adevărate atunci ca un 
suduitoriii se va certa. 

(Zac. 6]. Cela ce va zice altuia că bărfeşte 
și 1 va da și o palmă, măcar dear fi zis şi 
minciuni cel lovit, iară așa cel ce "l-ai su- 
duit se va certa pentru căci "l-au lovit. 

[Zac.7]. Cănd va zice neștine altuia că băr- 
feşte și el va fi grăind drept, atunci cela, ce 
au zis că bărfâşte, iaste datoriiti între toți ó- 
menii să zică c'aui bărfit el singur, iară nu 
cela. ce "I-ai zis el că bărfeşte. \ 

[Zac. 8]. Cela ce va zice celuia ce’l va 'su- 
dui că bărféşte, apestită după sudalmă, băr- 
fești : acela se va certa ca un suduitoriă. 


Pentru, ertarea sudalmiă, cum și în ce chip 
trebue să se facă. 


Glava 111. (Zac. 1]. Sudaima se iartă une 
ori cu cuvăntuli, iară mai de multe ori se iartă 
şi cu tăcutul. 

|Zac. 2]. Sudaima se chiamă ertată, cănd 
se tocmesc amândoă, părțile şi se împacă și 
daŭ mâna unii cu alţii. Și încă de multeori 
fac întărire şi cu jurământ. 

(Zac. 3] Incă se iartă sudalma și cu bani, 
iară așa cela ce iartă pre cela ce laŭ suduit 
pentru căci "1 dă bani : acela iaste de ocară și 
de tâtă ruşinea, 

[Zac. 4]. Cu tăcerea se chiamă că se iartă 
sudalma, cănd cel suduit va face niște semne 
Gre carele, întru care lucru va putea cunâşte 
cum dintru adâncul inimi! lui arată cum să 
aibă prietenșug spre cela ce Paŭ suduit : mă- 
car de war arăta nici cu cuvântul; iară sém- 
nele ertăciunii sunt acâstea, cănd va sudui 
neşștine pre altul şi el se va face a nu'l auzi 
și dup'aceea căt de apestitnu'și va mai aduce 
aminte că "l-ai suduit și maï vârtos cănd vor 
avea amestecătură împreună, sati de vor 
mérge amândoi pre o cale, sau de vor mănca, 
saŭ vor bea împreună, saŭ de vor zice bine 
ați fi unul altuia, saii de se vor desfăta ṣi vor 
glumi unul cu alalt. 

[Ziac. 5). Cănd se va prileji cel înjurat şi cu 
cela ce "l-ati înjurat să dea mâna amândoi, şi 
să se sărute unul pre altul, cum e la Paşti 
cănd fac Hs. văscris, atunci acâsta nu se va 
chema că sai împăcat, fără numai de vor 
face acâsta, într'altă vreme. 


12 


178 


[Zac. 6]. Ertată se va chema sudalma cănd 
va auzi cel înjurat cuvinte bune şi de cinste, 
din gura celuia ce 'l-aŭ înjurat. 

(Zac. 7]. Cănd va înjura neştine pre altul, 
și de se va atinge de trupul lui, cum s'ar zice 
să'l împingă sai să”! ţie şi să'] înjure, atunci 
nu se va putea erta cu acâste cuvinte ce scrii 
mai sus, ci trebue căndu'l va erta, să'] erte cu 
cuvântul, şi dinaintea a mulţi Omeni. 

[Zac. 8]. Cela ce va erta sudalmă, celuia 
ce "l-ai mustrat aŭ cu cuvăntul, aŭ cu tăce- 
rea, acela, adevărat să ştie că nu va mai pu- 
tea să pârască la judecată să” facă izbândă 

entru sudalma ce "l-ai mustrat ; ci” va face 
Judecătoriul cum i se cade, şi'l va certa ca pe 
un vinovat cumu'” va veni judecata pe pra- 
vilă, cum dă învățătură pravila, 

(Zac. 9]. Semnele carele scriu mai sus, a- 
celea arată cum aŭ ertat cel înjurat pre cela 
ce 'l-aŭ înjurat maï nainte, până a nu intra 
acele cuvinte în urechile judecătoriului ; iară 
de'l va erta după ce va fi înţeles judecătoriul: 
atuncă nu se chiamă ertată acea sudalmă. 

[Zac. 10). Cela ce va erta la bóla lui su- 
dalma carea” va fi suduit neştine, acela de 
se va scula, din bóla lui, atunci nu va putea 
să părască la judecată pre cela ce "l-ai suduit 
să'şi izbândâscă pre dănsu. 


Pentru ceia ce grăesc de răi și mustră sai, 
înjură pre domnul țărei, saŭ pre Omenii 
bescricei. 

Glava 112. (Zac. 1]. Cela ce va grăi răŭ 
de Domnul locului aceluia şi'] va înjura cu 
mânie şi cu tot dâdinsul, într'acesta chip cât 
de ar putea iară face tótă răotatea, pre unul 
ca acela, se cade să'] cârte, de vr&me ce face 
lucrul ca acela împotriva Legii, şi a Pravilei, 
şi nu se va certa numai cela ce grăâște răi 
de Domn de faţă de aud toţi : ci încă şi cela 
ce va grăi cât de puţin şi micşor cuvânt ce 
va fi de ruşine, şi de hulă asupra Domniei, şi 
acela se va certa, de vréme ce se află un lu- 
cru mare la t6te pravilele, pentru cela ce va 
grăi cât de puțin cuvânt răă împotriva Dom- 
nieï locului aceluia unde locuiaşte, de ar fi 
ori ce feliă de om, veri fie mirân, veri călu- 
găr, veri fie ce om de în clirosul Bessricil. 

[Zac. 2]. Cela ce va sudui pre Vlădica sai 
pre Duhovnicul săi, aceluia se cade să se 
certe, 

(Zac. 8]. Sudalma ce va sudui neştine pre 
Vlădica, şi de se va atinge şi de Biserică, cu 
vre o hulă saă cu alt ceva lucru cu ruşine, 
atunci singur Mitropolitul ce se zice Vlădica, 
se cade să'l certe pe suduitoriă şi să'l afuri- 
sescă, iară de va fi suduit numai pre Vlădica, 
atunci vinovatul se va părâ la judecătoriul 
cel mirenesc, şi acolo se va, certa. 

[Zac. 4]. Ori care dascal, făcănd vre o învă- 
ţătură în sfănta, besârică, între tot norodul, 


PRVILA MATBIU BASARAB 


de va sudui saŭ va ocărâ pe vre un Vlădică, 
zicănduY şi pre nume, şi arătăndu” de faţă 
şi ocările lui, și lucrurile ce va fi făcut : acela, 
se va certa încă de ar grăi şi într'alt chip cu 
cuvinte acoperite, ce să zice cu tălcuri ca a- 
câlea pentru să nu înțelégă toți, ci numai cei 
învăţaţi aceia, să cunóscă şi să pricepă pre 
Vlădica şi lucrurile lui, şi atunci iarăşi se va 
certa. 

[Zac. 5]. Cela ce va huli pre Patriarhul de 
față, saŭ şi în taină, acela nu se va numai a- 
furisi saă se va goni de în sfănta bestrică şi 
să rămăe şi fără de cinste : ci încă şi ta un 
eretic se va pedepsi. 

(Zac. 6]. Cela ce va sudui pre Domnul ţă- 
reí, acela de va fi nebun, saă lipsit de minte. 
sau bét de băutură, sai de altă nebunie, a- 
cela nu se va certa, însă se cade să se arate 
lucrul şi să se cunóscă pre cuvinte ce va fi 
suduit, sai ce felii de chip va fi fost, sai ce 
f6liă de nebunie va fi fost avănd, sai de be- 
ție, iară de va fi într'alt chip atunci se va pe- 
depsi forte. 

[Zac. 7]. Certarea celuia ce suduiaşte pre 
Domnul Făreï, saŭ pre Vlădica, saŭ pre Du- 
hovnicul care iaste ispravnicul lui : aceia 
iaste după voia judecătoriului. 

[Zac. 8]. Nu pote fie ce judecătorii, cum 
va fi voia lui, şi cum `" va părea lui, să cârte 
pre cela ce va sudui pre Domnul Țărei : cı se 
cade să scrie carte să dea ştire Domnului, 
cum şi în ce chip 'l-aă suduit, decia cumu'i 
va da răspuns şi învăţătură, aşa într'acela, 
chip să’l cârte şi să'l pedepsâscă. 


Pentru ceia ce înjură și ocărăsc pre neg- 
tine cu scrisrea. 


Glava 113. [Zac. 1). La capetele ce scriem 
mal sus, zis-am cum sudalma se face şi 
cu scrisore, care sudalmă cu scrisâre se 
face aşa, cănd va scrie neştine, și va pune 
şi niscare cuvinte de ocară, şi de su- 
dalmă împrotiva cuiva, scriindu'” şi numele 
lui şi multe cuvinte rele şi sudălmi asupra lui, 
acâstea ocări cu scrisórea se fac în multe fé- 
liură, une ori scrii hârtii cu sudalme și cu o- 
cări asupra cuiva, şi le aruncă pre ulițe, saŭ 
în mijlocul târgului, unde sunt maï mulţi ó- 
meni, pentru să citâscă mulți, şi să înțelegă 
ocările lui, alţii scriă şi lipesc hârtii pre zi- 
duri, saă pre părcți pe unde trec Omen), alţii 
cu meşterşug de nu scriii numele omului, ci 
scrii niscare semne ca acâlea, ce déca le aud 
toți înţeleg şi cunosc pentru cine grăâşte şi 
pre cine ocăraşte. 

[Zac 2]. Cela ce va face polojenii ca acé- 
lea cu ocări şi cu sudălmi asupra altuia, ace 
luia să i se taie capul, după cum zic mulţi 
dascali. Acâsta, se socotâşte şi se face, cănd 
acele scrisori, şi acelea polojenii cu sudălmi 
şi cu ocărl vor fi tocmite cu vicleşug ca acela 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


179 


asupra culva va să ise facă mórte aceluia sai la besérică, acela maï mult se va certa 
om, iară de nu yor fi așa rele şi grozave, ci de cât ceia ce scrie mal sus. 


vor fi mal iuşâre aşa ca în chip de glume : a- 
tumncă cela ce va fi făcut acel feliă de scrisori, 
se va, certa după cum va fi voia judecătoriu- 
lui, ce se zice cum va fi și omul acela ce aŭ 
făcut unele ca acelea. și cum va fi cel suduit 
şi ocărât vor socoti, deci aŭ l vor goni și] 
vor scâte din moşia lui. şi"! vor lua tóte bu- 
catele Domnești. sai ' vor trimite la ocnă, 
sa va rămâne fără de cinste, care lucru iaste 
mai răă de tote că nu'l crâde nimenile ce 
grăiaşte, nici se crede necăirea mărturia luï 
nic! iaste volnic să dea ce are cul va vrea, nică 
să facă zapis cuiva, nici să moștenescă ocina 
cuiva, și altele ca acestea. Saŭ iarăşi pre u- 
nul ca acela, să'l pórte pre uliţe prin tot târ- 
gul, saii să paţă altă pedâpsă, după cum va fi 
voia, judecătoriului, că are judecătoriul de- 
pururea putére la lucruri ca acestea să cârte 
Şi cu morte, 

[Zac. 3]. Cela ce va trimite pre altul să facă 
scrisori cu sudălmi, şi cu ocări ca acélea asu- 
pra cui-va, sau de va sfătui pre altul, ca să 
facă acest lucru, acela să se cârte tocma ca 
și cela, ce ar fi făcut el singur. 


(Zac. 4]. Cela ce va face scrisori cu ocări, 
şi cu sudălmi asupra cuil-va, şi va vrea apoi 
să şovăiască să zică cum "l-ai îndemnat cu- 
tarele, şi acela -aii dat sfat de aŭ tăcut a- 
cest lucru, dară el dintru sine war fi făcut : 
atunci nimic nu” va folosi aceluia, ci se vor 
certa amândoi cu un felii de certare. 

[Zac. 5]. Cela ce va găsi vre o scrisóre cu 
sudălmi saŭ cu ocări asupra cul-va, și de nu 
o a sparge, saŭ să o arză, ci o va arăta pria- 
țenilor săi sai cui-şi va gasi: acela se va certa 
ca şi cela ce o va fi făcut fără numai de o va 
fi tăcut vre un om de cinste şi va fi scrisă cu 
dăscălie mare, de o va ţinea și se va mira de 
acâle cuvinte tocmite cu filosofie, iară așa nică 
acela lucru nu iaste ertat să '] facă, de vréme 
ce iaste scris acolea cuvinte rele carele nu 
trebuesc să se arate între 6menl. 


[Zac. 6). Cela ce va scrie virşuri, saă va 
scote cântece pentru ocara cul-va : acela se 
va certa-ca şi cela ce va scrie sudalme și o- 
cări cum scrie mal sus. împreună şi cu cela, 
ce le va cânta, acelea cântece, saii altele ca 
acâstea, aceia toţi cu o certare se vor certa. 

[Zac 7] Cela ce va unge ferestrile sai uşa 
cul-va cu scârnă, saŭ cu fie-ce prozăvie, fă- 
cându-și râs de casa aceluia, acela să se certe 
ca, şi ceia-lalţi. 


| 


(Zac. 10]. Cela ce va zugrăvi chipuri de ó- 
meni cu ruşine, şi cu ocară asupra lor, și mal 
vârtoş când le va pune la vre un loc $ă vază 
mulţi : acela să se cârte ca şi ceia-lalţi. 

[Zac. 11). Cela ce va face răspuns scrisorii 
ce aŭ fost scrisă la dânsul cu sudalmă și cu 
ocară asrpra lui, şi măcar de-n'ar adăoge alte 
cuvinte, ci numa! de ar scrie cum câte aŭ 
scris sunt t6te minciuni : atunci aceluia nu" 
vor folosi acâlea să pótă scăpa de pedâpsă.: 
ci se va pedepsi ca și cela ce scrie cartea cu 
ocăr! și cu sudalme. 

[Zac. 12]. Cela ce va vădi la judecătorii, 
pre cela ce scrie carte cu ocară asupra cuiva: 
acela va lua dar de la judecătorii, şi'] va ju- 
deca judecătoriul cum se cade după cum va 
fi feliul omului cel suduit, saŭ în ce loc va fi 
suduit, sau în ce vr&me. 


Pentru 6menii mirenă, în vreme de g6nă, dei 
vor prinde șii vor face păgăni, iară apoi 
vor vrea să se preoțăscă. 

Glava 114. [Sătorul I. Can. 11]. Canonul 
11 al săborului de întăi poruncâşte, niscaie 
Gmeni zice în vrémea góneïj de” vor robi, şi 
se vor lepăda de numele lui Hs., iară mat pe 
urmă se vor pocăi şi vor vrea să se preoț&scă, 
aceia să nu se hirotonâscă, că dacă vrâme ce 
după judecata sfinţilor şi Dumnezeeştilor pă- 
rinţi el nu se preceștuesc, dară Preoţi cum se 
vor hirotoni ? acâsta fórte tare se apără de 
Dumnezeeștile Pravile, și póte de'T va face 
popi neștiind Arhiereul, iară după aceea de 
va afla de dânșii, atunci să li să ia darul, și 
să n'aibă nici un folos pentru ce s'aă hiro- 
tonit. 


Pentru ceia ce iaŭ adoa hirotonie, și cartă tre- 
bue să se hirotonescă a doa 6ră, şi carii să 
se botéze a doa 6ră, și pentru arhiereul cela 
cei e luat darul dei se va cădea să facă 
hirotonie. 


Glava 115. [Apostoli 67]. Canonul al 67 
1 sfinţilor Apostoli grătşte : Episcopul, saiă 
Î cotul. şi Diaconul, de se vor hirotoni de 
doğ ori, atunci să i se ia darul și lui şi celui 
ce "l-aiă hirotonit, fără numai de'i va fi hiro- 
tonia lui de eretic, că pre câţi hirotonesc ere- 
ticiă, toți sunt nebhirotoniţi, şi pre câţi boteză, 
sunt nebotezaţi, drept aceea va acesta canon 
căţi se hirotonesc de eretică să nu” priimâscă 
nici pre cei ce's botezați de dănșii. 
[ Zonara]. Hiritonia ereticilor cliric nu face, 


(Zac. 8). Cela ce va spânzura la ușa cul-va ' pici botezul lor pre cine botâză nu face creș- 


niscare cOrne sati alt ceva stârv înpuţit: a- 
cela să se cérte ca şi ceia, ce scrie mal sus. 
(Zac. 9]. Cela çe va lipi scris6rea cea cu 0- 
cări Ja ușa, sau la ferestra vre unul om de 
cinste, sai de o va lipi la curtea Domnescă, 


www.dacoromanica.ro 





tin, ci numai să se hirotonescă a doa 6ră 
fără de nici o nevoe ceia ce s'a hirotonit de 
dănşii, şi să se botéze a doa Gră, cel ce s'aii 
botezat de dânşii. 

[Răspunsul marei Bistreci]. lar pentru căţi 


* 


180 


se hirotonâsc de Arhiereu ce” iaste luat darul, 
porunci Patriarhul 'arigradului cu soborul, 
însă, de vor fi ştiut ceia ce s'aă hirotonit, că 
Arhiereul acela aŭ fost fără de dar şi eï s'a 
hirotonit de dânsul, atunci să fi: şi ei fără de 
dar, şi décia să nu se mai hirotonâscă de a 
doa 6ră. 


[Intrebarea lui Methodie Patriarhul]. De 
se va hirotoni Preotul de Arhiereul ce” e luat 
darul, 6re pote să slujască câle preoțești 
aŭ ba? 

„[Răspunsul lui Teodor Studit). Nu pâte po- 
mul pădureţ plod bun face, așijderea şi Ar- 
hiereul fără de dar nu pote face popi. nici alt 
lucru Arhieresc, căcă că Arhierie n'are, drept 
aceea décă vr&me ce mare Arhierie, preoţie 
nu póte da : Iară de va hirotoni pre cine-va 
acela e nehirotonit, şi liturghie să nu slujasca 
nică să facă nici o rânduială preoţâscă, căci 
că iaste mirean ca şi maï nainte. Căci ca Ar- 
hiereul cel fără de dar n'are să dea darul prea 
sfântului Duh celuia cel hirotonâște, pentru 
că s'au luat de la dănsul, căci aŭ făcut răă şi 
tără de l&ge, și aŭ rămas numai ca un călu- 
găr prost, un om ce are un lucru el şi dă căci 
că are, dar de nu va avea cum va da? așa 
să socoteşti şi pentru Arhiereu! ce'i iaste luat 
darul. 


Pentru cela ce va să zidescă mănăstire sati 
bescrică, acela să nu fie volnic să le obl- 
duiască, mici fără de voia Arhiereuluă să 
le facă. 


Glava 116. [Sădorui şi II. Canonul 1]. 
Canonul cel de întâi al soborulu! de întăi și 
de a doa óră zice, că curat lucru, cinstit, şi 
bun, aă socotit sfinţii noştri Părinţi a fi, să se 
facă Mănăstiri şi Bes6rici. iară în zioa de as- 
tăzi rău se véde şi se lucreză, căci că unil ó- 
meni fac Mănăstiri și Besârică, d&cia'şi pun 
unéltele lor acolo, adecă închinu'și unéltile 
saŭ bucatele sai alt-ceva fie ce, deci acelea, 
ce daŭ, nu le daŭ Mănăstirii sai besâriciă, ci 
lui Dumnezei, ci însă eï apol vor iară să le 
oblăduiască. Drept aceea poroncâşte acest 
canon, ca niminea să, nu zidâscă Mănăstire 
fără de voia Arhiereului carele iaste întru e- 
parhia, lui locul acela, însă una ca să facă cu- 
mu'i obiceiul molitvă la temelie, şi iară ca să 
scrie întru Catastih tótă isprava Mănăstirii, 
şi să scrie într'ănsul şi lucruri sai bucatele 
cu carele vor să trăiască călugării,carele va să 
dea cela ce zidește Mănăstirea,și scriind acâlea 
toâte,atunci să puie acel eatastih şi hrisop la Mi- 
tropolie, saŭ la Episcopie, iară cela ce dă bu- 
catele acelea la Mănăstirea, ce aŭ zidit, carele 
le dă către Dumnezei, şi sunt ale lui Dum- 
nezeŭ, va cănonul acesta, şi poroncâşte ca să 
nu maï aibă voe pre dănsile, nici la Mănăstire, 
nici egumen să se facă fără de voia Arhiereu- 


| 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


lui, şi nici pre altul să pue= Ci tote să fie în. 
mâna şi în voea Arhiereului, pentru că Arhie- 
reul are și ţine pre pămănt locul lui Dum- 
nezei. 


De va închina cine-va niscare lucruri la besé- 
-rică, saŭ la mănăstire: și va vrea apoi să 
le ia îndărăt, și iară să se știe că lucrurile 
şi bucatele și tóte ce are Mănăstirea și besé- 
yicele sunt neschimbate și nemutate. 


Glava 117. [Gherman Tarigrădenul). Căte 
lucruri de ar da neșştine la Bes&rică sai la 
Mănăstire, ori vie, grădiui, moșii, saă alte 
haine, mutate sai nemutate, mutate se chiamă. 
dobitoce căci că se mută de îmblă, iară ne- 
mutate se chiamă avuţia căci că ia singură 
nu se pote muta pănă nu o mută altul, acâs- 
tea tote lui Dumnezeu le-ai dat, şi sunt ne- 
mutate, şi nescose, şi nerădicate în vecie şi 
niminea, nu maï pote dâcia să le scâţă de a- 
colo de unde s'a închinat, iară de va în- 
drăzni cela ce le-ai pus. saŭ feciorii lui, saŭ 
altul de în rudenie, saŭ de în moşneni lut 
să câră să le ia să le înstriineze de la Bes6- 
rica lui Dumnezeă, saă t6te saŭ o parte de 
întrânsile : acela să se despartă de besé- 
rica lui Hs. şi să se canonâscă ca furii de 
sfinte. 

[ Lege). Iară pentru averile şi dreptările ce's 
pre l&ge şi mai 'nainte vreme închinate şi 
date, Dumnezeeasca l&ge şi pravila porun- 
c&şte. că nici multă vréme a anilor, nică vé- 
cure le închid saŭ le opresc, ci forte tare şi 
mai vârtos trebue să stea nemișcate şi nesu- 
părate în vecie, pre socotință şi pre judecată 
să le ţie mănăstirile şi bestricile, cum am 
zis mal sus. măcar de ar trâce şi aul mulţi 
şi vremi. 


Pentru bărbatul saŭ fămeea carii vor să mârgă 
la chipul călugăresc, pănă în cătă vreme 
trebue să se ispitescă, și fără de stareţ să 
nu se unză. 


Glava 118. /Sădorul I și II Canonul 5). 
Canonul 5 al săborului de intăiă şi al doilea 
zice: de multe ori unii 6meni, de scărbă sai şi: 
de alte patimi, numai căt fără de veste se îm- 
bracă întru Dumnezeescul şi îngerescul chip, 
şi se fac călugări. Decia nu pot să tărpescă o- 
stenela și lucrul, carele vor să lucrâze şi să 
se ostenâscă, ceia ce merg în câta călugărilor > 
ci le pare răă şi lépădă şi călugăria, şi'și vin 
în tocméla lor cea de maï nainte, adecă mi- 
renescă. Drept aceia porunci acest sfănt şi a 
totă lumea săbor : ca pre niminea să nu facă 
călugăr fără de ispită, iscodire, căutare şi cer- 
cetare, și ispita lor să se facă în trei ani, şi 
cu haine mirenești, iară nu cu călugărești, 
deci de vor arăta, lucruri bune şi viaţă bună, 
atunci să ia chipul îugeresc, iară de nu se vor 
arăta în lucruri bune, ci vor vrea să iasă de 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATBlU BASARAB 


în mănăstire să se întârcă iarăși în lume, a- 

tunci aceia să n'aibă nică un canon. 

[Zri]. lavă de se va afla cine-va întru mare 
bâlă şi va vrea să ia chipul, acela să nu se a- 
pere pentru vr&mea carea n'a făcut să se is- 
pitâscă, adecă pentru cel trel anl. 

[Zri]. lară de se va afla un om smerit şi 
va vrea să se călugărescă, şil vor mărturisi 
6menil mirânl că iaste destoinic de călugărie : 
atunci să se ispitâscă numai 6 luni deacia a- 
tuncă să se tunză. 

[Titla 1, a Nearalelor]. Muiarea carea va 
vrea, să se călugărâscă, şi" iaste voia să'şi 
lase hărbatul, aceia să se ispitâscă cu dea- 
dinsul trei luni, să nu cum-va să o fie bătut 
bărbatul, saù pre altul o aŭ scărbit, deacia 
pentru frica, saă de mănia eï va să’! lase să 
se facă călugăriţă. 

[Semndză). Aşijderea şi alte fămei carele 
vor să ia chipul, ispitescu-le şi pre acâlea 3 
luni. Deci de vor putea petrece într'acea toc- 
mâlă Dumnezeiască, atunci se tund cu sta- 
zeț să aibă al lor, carele va să le ţie supt 
măna sa, adecă starița, călugărița. 

[Caută]. ară cine va îndrăzni să tunză că- 
lugăr saŭ călugăriță fără de stareţ, aceluia să 
i se ia darul saŭ cinstea, căcă aŭ tuns dobito- 
cește. Iară cela ce s'aă tuns să se pue în mă- 
năstire şi subt măna a maï mare, cu puterea 
şi cu voia Arhiereului. 

Pentru că nimenelea mare putere să facă călu- 
găr fără de voia sdrhiertscă, și pentru popa 
mirén ca să nu facă călugăr. 

Glava 119. [Săborul 6, Canon, 40]. Cano- 
nul 40 ål șaselui săbor grăiaşte, fără de voia 
Arhiereului locului, niminea să nu tuuză că- 
lugăr, iară cela, ce va să se călugărâscă, mă- 
car de va fi şi de 10 ani să nul gonéscă , ci 
într'alt chip pre acela să nu'l priimâscă la 
viaţa. călugărâscă, fără numai după ispita şi 
întrebarea Arhiereulul, căci că maŭ despărțit 
pre tot omul carele va fi de 10 ani, să se tunză 
acela, fară ispită. 

[Nearaoa mă Leu înțeleptul]. Iară Nearaoa 
împăratului Chir Leu înțeleptul porunceşte,de 
16 any neapărat să se tunză cela ce va să se 


facă călugăr după al optspre-zecelea canon | 


al marelui Vasilie, 

[Săborul de la Nichea]. lară pentru popa 
mirân ca să nu facă călugăr, tocmirea săbo- 
rului de la Neochesaria grăiaşte: Popa mi- 
rén, zice, ware vot nică se cade, nici è lucru 
cinstit, nici se cuvine să facă călugăr. Pentru 
că un lucru ce n'are, cum va putea altul să'l 
„dea ? el călugăr nu iaste, dar călugăr cum va 
putea, să facă ? 

„Pentru podoba căhugărestă și a cămilăpeii şi 
ce închipuiaște cănd zic călugării metanie, 
și pentru ce se chiamă călugărul călugăr. 
Glava 120. [Dumnezeeștii învățători]. Im- 





181 


brăcămintele călugărilor Sunt asemenea lo- 
cuitoriului de în pustie şi Botezătorului Ioan, 
că era Imbrăcămintea. lui de păr de cămilă 
şi brăul de curea pre mizlocul lui, carele era, 
haine de jale, iară mantia şi tinderea eï, a- 
rată şi închipuiaşte arepile îngerilor, că chi- 
pul călugărilor se chiamă chip îngeresc, iară 
cur&oa, adecă brăul carele strănge trupul în- 
chipuiaşte mârtea patimilor cu postul şi cu 
ruga, şi zice că stai vitejaşte şi încinşi văr- 
tos împotriva patimilor și împotriva dracilor, 
deci brăul acela trebue să'] aibă călugării de 
păr, iară, uni! '] fac de curea. 

[Caută]. Iară cămilavea închipuiaşte pen- 
tru măria deșartă-adecă slava cea deşartă ca- 
rea aruncă înapoi, aceia închipuiaşte tştesla- 
via sai măria cea deşartă, şi lepădarea, lu- 
mii de carea s'au lepădat, şi nu mal aŭ alt ne- 
mica, nică se ma! amestecă în lucrurile lu- 
meşti, iară cele doă aripidre ale camilăvcii 
carele vin dinainte, acelea, inchipuesc, că altă, 
năd&jde nemic n'a, fără numai nădejdea lu! 
Dumnezeu, ca să spăsâscă pre dănșii, şi'şi 
lasă la Dumnezei hotarul vieţii Ior, cum am 
zice în mănile tale rănduiala mea, şi către 
tine rădicaiu'mi sufletul, ce se zice eŭ nu maï 
oblăduesc pre sufletul mei, că a ta suflare 
iaste. 

[Ce este cănd zice călugărul metanie). Iară 
pentru metania să știți, că metania adecă 
cănd zic noă Preoţii sai. Călugării, metanie, 
atuncă închipuiaşte că trebue să ne pocăim 
de acele păcate ce am făcut ca nişte 6meni, 
pentru că nimenea nu e fără de păcate, fără 
numai unul Dumnezei, carele păcate n'a 
făcut, nici sai aflat minciuni, nici viclenie 
în gura lui, cum zice Dumnezeescul Apostol. 

(Zril. Iară pentru ce se chiamă Călugărul 
Călugăr, căci că singur cătră Dumnezei gră- 
iaşte nóptea şi zioa 


Pentru Leromonah ailecă popa călugăr și călu- 
ării, ca să nu șază în lume, și pentru care 
vină es de pre în Mănăstiri. 

Glava 121. [Mateii). Proștii miréni dâcă 
se fac Călugări şi leromonabhii, aceia maŭ er- 
tăciune nici cum să se afle vreunul pre la bi- 
serică carele's în lume, numai ce să şază pre 
în mănăstiri unde s’aŭ tuns. Pentru că beséri- 
cile şi noriile carele sunt în lume s'aă dat să 
le ţie popii mir6ni caril sunt al lumii. [ară 
leromonachii care sunt în lume și slujesc pre 
la besârici, aceia sunt păgăni fără lege şi afară 


| de drep.ate. Drept aceia poruncim să se go- 


nâscă de în lume. Iară şi eï şi încă şi ceia ce 
" primesc, şi căţi vor lua, de la dănșii blago- 
slovenie sai sfinție, să fie afurisiți pănă, se 
vor părăsi. 

[Caută de vezi judecata împărătescă). Iară 


judecata împărătâscă tocmâla 29, a treilea 


title a cărţii Condicului dintăiă poruncâște 


www.dacoromanica.ro 


182 


aşa : Popa călugăr, şi călugărul prost de la 
mănăstirea lor zice să n'aibă nici o slobozie 
să iasă și să mérgă în lume, fără numaï cănd 
trebue mănăstirii şi trimâte pre dănși! soli 
sau în posluşanie ca să vază tréba şi lucrul 
mănăstirii, iară dacă’l vor obărșşi, iară să se 
întârcă degrabă la mănăstire; iară de va fi 
în lume cu mir€nil aceia să fie afurisiţi şi ne 
priceştuiți, şi afară de bestrica lui Hs. pănă 
se vor întârce la mănăstire, atunci să se iarte. 
(Semndză să știi). Insă "Dumnezeeştii pă- 
rinți aí Săborului de i-iă şi de al 2-lea la al 
patrulea Canon al lor zic aşa: că Arhiereul | 
ca un oblăduitoriă, ce se zice ca un purtă-| 
torii de grijă spăseniei 6menilor Domnului, 
aceluia de va trebui întru eparchia lui de folo- 
sința şi spăsenia creştinilor, şi va ști vre în- 
tr'o mănăstire. sai la vre o chilie pe vre un 
îmbunătăţit om duhovnic, carele va putea să 
înfolosâ&scă, și să spăsescă sufletele Omenilor 
de unu ca acela nu iaste nici o apărare a eşi 
de în mănăstire şi să mârgă în lume, aşijde- 
rea şi ceia ce'l priimesc maŭ nică o greutate 
a afurisaniej. Deacia încă maï aŭ slobozie Ar- 
hiereil şi de acésta după socotâla Dumneze- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


n’aŭ ajuns să ia chipul călugăriei, de aceia 
să ştii că "i-ai priimit Dumnezeu ca pe nişte 
mir€ni, căci că aŭ vrut să se facă și nu s'a 
făcut. 

[Postnicul). lară călugărul carele nu'şi ci- 
téşte c&surile sale, şi tâtă slujba sa, ca pe un 
mort °} ocotâște Dumnezeii, şi striin de cătră. 
sfinţia sa, însă se canonâşte cum va socoti 
duhovnicul lui. 


Pentru Călugărul sati Călugăriţa, de se vor 
însura, sa schimnicul sai neschimnicul 
de va curvi. 

Glava 123. [Postnicul). Călugărul sai că- 
lugăriţa de vor lepăda sfăntul chip şi se vor 
însura, aceea nu se chiamă însurare, ci cur- 
vie, saii mail vărtos a zice precurvie, pentru, 
aceea să fie afară de besârica lui Hs. și afu- 
risiți pănă 'și vor veni spre pocaanie să se 
despartă după a şaselea canon al marelui 
Vasilie. iară de se vor tămpla a muri în pă- 
cat fără pocaanie, să nu îngrtpaţi pe dănșii, 
nici să'i Slujiţi. nică să" pomeniţi, pentru că 
sunt striini de cătră creştini. 

[Săborul 4. Canonul 16]. Iară canonul 16 


eștii Pravile ca să aibă pre la besârjeile lor. | al patrului săbor grăiaşte : de se va tăm- 


adecă pre la Mitropolii, și pre la episcopii Ie- 
romonahi şi călugări proşti ca să slujască Ar- 
hiereilor cum se cade și cum iaste cinstea 
Arhierăscă, cum grăiaşte Dumnezeescul şi 
marele Vasilie. 

[ Postnicul] lară pentru vinile ce es călu- 
gării de în mănăstiri şi nu se canonesc sunt 
acestea : ăntăl. de va fi egumenul eretic, a 
doa de va fi calea muerilor să trecă pre în 
mănăstire, a treia de vor învăţa carte copii 
mireni sai meșşterşug în mănăstire. 


Pentru bolnavii carii se fac la mórtea lor că- 
lugări, și pentru călugărul carele nwși ci- 
tește totă slujba și pravila lui 
Glava 122, [Vafsamon). De se va face neş- 

tine călugăr Ja 'stărşenia vieţii lui, acela într'- 

un lucru el se socotâşte călugăr, iară într'- 
altul nu se socotește, pentru că tunderea 
călugărilor iaste al doilea botez, şi de va 
trăi acel bolnav carele s'au făcut călugăr la 
m6rtea lui, şi va arăta pocaanie şi lucrure 
ce plac lui Duninezei ale Călugăriei de bine, 
iară, de se va fi pristăvit acel bolnav déc'aŭ 
luat chipul, atunci priimeşte pre dănsul Dum- 
nezeii în loc de călugăr, ca şi cum ar fi luat 
chipul cănd aŭ fost sănătos, că sărută sfinţii 
şi pre căi iaŭ tunderea călugăriei la sfărşe- 
nia vieţei lor, şi dupe cum zice Dumnezee- 
scul glas, în chipul ce te vei afla cănd ai mu- 
rit, într'acelă te priimesc, sai de veï fi avut 
eee sai călugărie, sai mirân de veï fi 
ost, 

[Caută să ştii]. Zic unii că vor să se facă 

Călugări, și se lasă şi de carne, iară apoi eï 


pla a fi acesta. să ia călugărul călugăriţă, 
tâtă puterea se dă Arhiereului locului să le 
facă ispravă să desl&ge păcatul şi să” uşureze 
în canon cum va înțel6ge. déca se vor des- 
părți. 

(Marele Vasilie]. Și canonul lor iaste ca 
al curvarilor, metanii, şi post, şi altele ase- 
mene acestora. Deci iubirea de Gmeni şi a 
vindecării se rogă. că darul ca acesta şi pu- 
terea are Arhiereul de la Dumnezeii. căte de 
va deslega pre pământ, deslegate sunt și la 
ceriă, 

[Nichifor Țărigrădenul]. Călugărul carele 
va lepăda sfăntul chip. și nu va vr&să'şi 
vie întru pocaanie să se îndrepteze, pre a- 
cela nică să'l bage în sémă cineva. nici să 
se amâstece cu dănsul. nici să” grăiască, ci 
numai tot să'] blasteme, şi săi zică anatema. 

[Postnicul]. Călugărul schimnic, carele va. 
curvi, acela să canonâşte ca un prâcurvarii, 
adică ani 15, iară neschimnicul ca un cur- 
varii, adică ani 7. 


Pentru ceia ce hiclenesc şi calcă cinul nge- 
resc, ce se zice călugăresc, adecă pentru ceia 
ceși lépădă călugăria. 

Glava 124. [Zac. 1]. Hiclen şi vrăjmaş 
cinului călugăresc să chiamă cela ce s'au fă- 
cut călugăr şi nu de tot, ci numalce-ai fost 
îmbrăcat hainile, iară după aceea va lepăda 
rasele și să va face iarăşi mirân. 

[Zac. 2]. Cela ce va eşi de în mănăstire 
fără de voia şi știrea egumenului, şi de se 
va fi îmbrăcat într'alte haine mireneși, și'și 
va fi ascuns poteapocul şi cămilavea, și al- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MTEIU BASARAB, 


tele ca acâstea acela se chiamă hiclen şi hain 
cinului şi chipului călugăresc. 

(Zac. 3]. Călugăriţele. care vor eşi de în 
mănăstire şi vor ămbla pre în lume lără şti- 
rea Vlădicăţ locului aceluia şi acelea sunt ca 

i călugării, 

(Zac. 4]. Cela ce'şi l&pădă hainele călugă- 
reşti, vrănd să şovăiască să zică că ămblă 
pentru învăţătură ca un hiclén ; acela să se 
afuris&scă. 

[Zac. 5]. Popa şi diaconul de se vor însura, 
după ce le vor muri fămeile, aceia sunt ca şi 
cela ce lépădă călugăria, şi fac prepus cum 
să fie eretici. Drept aceea trebue să se ispi- 
tescă de va fi crezănd cum are putére preo- 
tul saŭ diaconul șă se îns6re, atunci ca pe 
un eretic să'] cârte iară de nu va avé acesta 
gănd atunci se va pedepsi numai ca şi cela 
ce lépădă călugăria. Și iarăși de'și va goni 
muiarea, şi va pleca iarăși la besérică, a- 
tunci iară să'l socotescă cu blăndtţe şi cu 
milă. Care lucru de nu va face de bună voia 
lui, atunci și cu sila şi fără de voia lui besé- 
rica va să'l facă, şi dâcă nu va vrea, atunci 
"1 vor băga în temniţă, saă îl vor închide în- 
bi mănăstire de va şedea întru tótă viaţa 

uï. 


[Zac. 6) Călugărul de nu'și va purta man- 
tia în ehilie'şi saă căud va merge la bae, 
sai şi într'alt loc ascuns, acela nu se va 
certa, nici se va chiema ca cela ce lépădă 
hainele călugărești. 


(Zac. 7]. Cela ce va scâte de în mănăstire 
pe vre unul de ceia ce ispitesc să se facă 
călugăr : aceluia, capul să i se taie. 

[Zac. 8]. Cela ce va îndemna pre altul să 
l&pede rasele ; capui să i se taie. 


[Zac. 9). Cade-se în tâtă vrémea să pri- 
mescă besârica pre cela ce va lepăda călu- 
găria , iară aşa adevărat nici odată nu va 
put fi egumen, fără numai căndu'l va bla- 
goslovi Patriarhul. 

[Zac. 10). Călugărul, saă popa, sau diaco- 
nul, de se va îmbrăca cu haine mireneşti 
cănd va mérge pre un drum, aceia nu se 
chiamă cai lepădat călugăria, nici se vor 
certa. 

[Zac. 11]. Călugărul ce va eşi de în mă- 
năstire, și va lăcui la ţară pentru să'și hră- 
nă&scă părinţii, acela nu se chiamă că se lé- 
pădă de călugărie, decă nu” va puté hrăni 
într'alt chip, şi dacă va fi şi cu voia maï ma- 
relul mănăstirei. 

[Zac. 12]. Cela ce'și va lăsa. cinul săi, şi 
să va apuca de alt cin mal cu nevoe şi mai 
cu grea petrâcere, acela nu se va chiema că 
hiclenâşte mănăstirea şi besârica, cum s'ar 
zice cănd se va face călugărul schimnic, sai 
Sihastru în pustii. 


183 


Pentru pedâpsa celor ce se lipădă de cinul 
ăngeresc, ce se zice carit gi lipădă călugăria, 
acelora ce certare li se va da. 

Glava 125. [Zac. 1]. Cela ce va hicleni 

cinul şi chipul călugăresc, ce se zice va le- 
păda călugăria, de nu” va fi fost cetite mo- 
litvele de călugărie, acela nu se va afurisi, 
iară de va fi purtănd harnile ce se zice rasele 
cu molitve, atunci să'l afurisâscă, şi de va 
fi un au într'acea afurisanie şi nu se va în- 
târce cătră mănăstire, atunci face prepus 
| să fie eretic. Drept aceia să se ispitéscă şi 
să'l muncâscă, şi să'l certe ca pe un eretic, 
şi remăne și fără cinste, gi cela cef va strica 
ceva, pre acela nu’l va putea pârâ la jude- 
| cătoriă nici i se prinde mărturia unde gră- 
iaşte : ci iarăşi se afurisâşte, şi de va sta 
cu pismă într'acea afurisanie, atunci să! dea 
la judecătoriul cel mirenesc să'l certe. 

[Zac. 2). Cănd se va pocăi cela ce va fi le- 
pădat călugăria, şi del va priimi Vlădica, sai 
Egumenul lui, acela de va fi avut cinste dela. 
besérică ce se zice preoţie, atunci nu va pute 
să se maï apuce de einstea ce-ai avut, dóră 
numai cu voia şi cu blagoslovenia Patriar- 
hului. 

[ Zac. 3). T6tă averea celuia ce-ai lepădat 
călugăria va rămânea la mănăstirea dela 
carea aŭ fugit cănd "şi-au lepădat calugăria. 


Pentru călugăriță saŭ mirenă de vor fi 
supuitore stii voatre. 


Glava 126. [Ioan Chitros]. De se va afla, 
şi se va mărturisi călugăriţa că iaste supui- 
tóre, întracela cés să fie striină şi gonită de 
la besérica lui Hs. şi de în câta călugărițe- 
lor, şi scâsă de în mănăstire ca o partaşă 
a sataneï, şi a tuturor agerilor lui. Că nu 
numa! pre dănsa aŭ perdut şi s'au dat sata- 
nel, ci încă şi pre alți mulţi. Insă Domnul no- 
stru Is, Hs. adevărat iaste milosîrd, milostiv, 
şi iubitorii de 6meni, şi pentru păcătoşi. aŭ 
pogorăt pre pămănt, şi nu e nici un păcat ca- 
rele va puté birui iubirea de 6meni a lui Dum- 
nezei, drept aceea de'şi va veni spre pocaanie, 
şi se va întârce cu tâtă inima fără de nici o vi- 
clenie, şi fără de pismă, atunci primâşte-o şi 
o canonâşte an! 5 să nu se cuminece, sai 
și maï puţin după cumu' veri vedea voia și 
cum va părea şi Arhiereului. lară de va fi 
mirenă ani 3, iară de se va pocăi cu totă 
inema să se canonâscă doï ani. 


Pentru certarea supuitoriului cum și în ce 
chip se cade să fie. 


Glava 127 (Zac. 1]. De vréme ce greşala 
supuitoriului, iaste mai rea decăt greşala 
precurviel, și se cértă pre multe locuri cu 
multe feliuri de pedepse, după cum va fi obi- 
câiul al fieș-cărui ţinut. 
| [Zae. 2]. O semă de pravile scrii să se 





www.dacoromanica.ro 


184 


taie capul supuitoriului, mai ales cănd va 
ămbla votrind de faţă de'l vor vedé toţi, şi 
nu odată ci depururea. 

(Zac. 3). Alte pravile zic să gonâscă pe 
votru, şi să'l scotă dintracel oraş saŭ sat 
unde va fi făcând votria, altele zic să'l scâţă 
de tot iu locul şi depre Eparchia acelui 
judecătorii, carii vor fi de dănsul ascultă- 
tori, 

[Zac. 4]. Alte pravile zic, să'l certe dupe 
cum va fi voia judecătoriului, ce se zice să'l 
bage în ocnă, saŭ să'l pârte pre uliţe cu pé- 
lea gólă şi să'l bată. 

[Zac. 5]. Din afară de aceste certări carele 
se daŭ supuitorului, acâlea depururea încă 
se şi mal adaug doă lucruri legiuite de is- 
pravă, unul iaste cănd remăne fără de cinste, 
ce se zice de ocară şi de ruşinea ceştii lumi, 
şi deacia, nare nici o credință nici într'un 
loc. A doilea, ori căte tocméle va face cu ci- 
neva pentru fiă-ce lucru ce ar fi de dobănda 
lui, acelea nu sunt nici unele drept nemica :ci 
la judecată, tâte sunt stricate şi fără de is- 
pravă, ca unul om de ocară, căruia nu" ţine 
nimenilea în s6mă cuvăntul ce grăiaşte, ci 
iaste tot de ruşine ori unde mérge. 

(Zac. 6). Cela ce va găsi pre muiarea lui 
făcănd prâcurvie, şi! va răbda greşala, şi 
va lăcui iarăși cu dănsa, măcar că se chiamă 
votru, iară acesta felii de votrie nu seva 
certa cu acest felii de pedepse ce am zis, 
căcă că”! e destul şi! ajunge căt rămâne cu 
ruşinea în obraz. 

[Zac.>7]. Supuitoriul vre unei muieri cu 
bărbat saŭ a vre unei mueri de cinste, cătu'l 
vor prinde întâia dată. atunci să'l pórte pre 
ulițe și să” bată cu pialea gâlă prin tot tîr- 
gul, iară a doa ră săi facă iarăși aşa. şi 
săi taie şi nasul. 


Carele se chiamă votru saii supuitoriii, şi 
cănd se va pedepsi. 


Glava 128, [Zac. 1). Votrul, sai supui- 
tori, se chiamă cela ce are mucri la casa. 
lui de le ţine pentru dobănda lui, carele "şi 
daŭ trupurile de le spurcă bărbaţii cei răi şi 
fără omenie pentru puţină dobăndă pierză- 
tóre de suflet. . 

(Zac. 2]. Nu numai cela ce are muert slo- 
bode de în casa lui se chiamă supuitoriă şi 
votru, ci încă şi cela ce'şi dă robele şi sluj- 
nicile de se desmiardă bărbaţii cu dînsele 
pentru dobăndă. 

(Zac. 3). Cela ce'şi va da róba să se des- 
miarde neştine cu dănsa pentru dobăndă, a- 
cela'șI piarde pulerea ce are asupra róbeï, şi 
rămâne róba slobodă, şi mai vărtos judecă- 
toriul să'l grăbâscă, să o mărite, iară de nu 
o va mărita, cum mal curând, atunci să'l pe- 
depsescă pre stăpân cu ocna. 

[Zac 4]. Cela ceși va da fata, la vre-o 


PRAVILA MATEIU BASARAR 


dascaliță muiare pentru să o învâţe carte saŭ 
şi alt meşterşug ceva, şi încă"! va da şi plată 
să înveţe, ṣii va da şi hrana ce'i va trebui, 
iară ea cu învăţăturile ei cele rele o va în- 
demna şi va tocmi pe vre un bărbat de a va 
răpi fără ştirea părinţilor, atunci judecătoriul 
să'! facă lége cum se cade, şi să pedepsâscă 
pre dascaliță, să! verse plumb topit în gură, 
să'i între pre grumazi la inimă, pentru că 
pre acelea mădulare aŭ eşit de la inima eï 
tâte îndemnăturile fâtei, de aŭ scărbit inima 
părinţilor. 

{Zac. 5]. Nu se chiamă supuitoriii numa! 
cela ce îndemnă muerile spre zburdăciune şi 
spre poftă rea, ci încă şi cela ce le înșală, cu 
alte meşterşuguri de le îndemnă spre curvie, 
cum s'ar zice, ămblă negoțătorind pre la ca- 
sele muerilor, deci le dă tot mai eftin de cum 
e preţul, iară pre unile şi dăruiaşte, pănă a- 
pucă de le află firea, decia le scâte din minte 
de le supune supt cine” iaste voia, și acesta 
face tot pentru dobănda lul. 

(Zac. 6]. Supuitoriă se chiamă şi cela ce 
îndâmnă şi înşală pre vre un cocon del 
spurcă cineva şi face cu dinsul sodomie, şi 
dă plată vre unui cetaș a lui, sai vre unui 
slujnic, drept aceea atunci de se va pute 
vădi cum sai păngărit copilul, atuncă ade- 
vărat supuitoriului numai să” tae capul. Iară 
de se va tămpla să nu'l fie spurcat de tot, 
atunci pe supuitorii să'l isgonâscă şi să'l 
scâţă de tot din tâtă eparhia judecătoriului 
aceluia. 

(Zac. 7). Supuitorii de faţă se chiamă cela 
ce'și dă voe muerii să curvâscă pentru să ia 
el căte ceva dobăndă ce va fi. 

[Zac. 8]. Aceste trei semne ajung supuito- 
riului celui de faţă, deci ăntăi iaste unul cănd 
îndâmnă cu cuvEntul şi cu lucrul pre muia- 
rea lui să precurvâscă, iar a doilea să o şu- 
tiléscă pănă va pleca, singur cu sine de se va 
da spre desmirdăciunea bărbaţilor. Al treilea 
cănd va lua el ceva plată pentru acâstă gre- 

ală. 

| [Zac. 9]. De va fi o fată copilă, şi de se 
va îndemna spre poftă rea pentru cuvintele 
şi îndemnăturile supuitoriului de se va îm- 
preuna cu vre un bărbat, măcar de ar şi lipsi 
el întracel cés. iară aşa pentru cuvintele şi 
îndemnăturile luă tot se va certa, pentru 
căcă că cu îndemnăturile şi tocmâlele lui céle 
rele s'au făcut răotatea. 

[Zac. 10) Cela ce va face pre vre-o fată 
să greșască trupâşte cu vre un bărbat, și! va 
face acesta nu cu cuvinte dulci, ci cu dăsila 
şi fără voia el, atuncă acela nu se va pedepsi 
ca un supauitoriă ci ca un răpitorii, cum 
vom spune mai jos. 

[Zac. 11]. Cela ce va priimi în casa lui pre 
vre un supuitoriă sai de'l va lăsa să şază cu 
chirie să supue mueri în casa lui, acela 'şi 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


va, piarde casa şi va fi Domnsscă şi'] vor pe- 
depsi şi cu gl6bă după cum va fi voia jude- 
cătoriului, 

[Zac. 12]. Cela ce va sfătui saă va ajuta 
supuitoriului să supue, atunci acela se va 
pedepsi tocma ca și supuitonul. 

Zac. 13]. Cela ce va fi cocon  icșor sai 
fetişoră, şi de vor votri cuiva, atunci nici a- 
ceștea nu vor putea tămănea fără de certare, 
numaï ce se vor certa mai puţin decăt cum 
ar fi mari. 

(Zac. 14]. Nu se va pedepsi ca un supui- 
toriu cela ce va supune numai odată muiare 
străină, fiind din ruda lu! saù altă muiare 
slopodă, ci se va certa de va votri pre vre o 
muiare slobhodă de trei patru ori,saă de va vo- 
iri muiare cu bărbat. Intăia dată se va pedepsi 
după cum va fi voia judecătoriului, iară a doa 
Gră i se va tăia capul, iară de'şi va supune 
muiarea, sai fata atunci dintăia dată i se va 
tăia capul. 

(Zac, 15]. Nu se va certa ca un supuitoriă 
cela ce va supune muiare striină saŭ fără băr- 
bat, însă de nu va lua plată, iară de va su- 
pune muiare cu bărbat, atunci se va pedepsi 
şi acela şi încă, se va certa maï răă căndu'și 
va supune singur pre muiarea lui. 


Cela ceși va zălogi casa lui pentru să se facă 
întrănsa preacurvie și amestecare de sănge, 
și alte feluri de curviă și de lucruri scărnave 
cum nu se cade : acela să se certe în tote 
feliurile. 

Glava 129. (Zac. 1], Ori cine "și va zălogi 
<asa pentru să se facă într'ănsa curvie şi alte 
tote feliurile de lucruri rele cum nu se cade: 
acela, se chiamă supuitorii și votru şi se va 
-certa ca un supuitoriă şi ca un precurvariă, 
şi ca unul din ceia ce face sănge amestecat, 
ce se zice ceia ce'şi curvesc cu rudele şi cu 
cuscrele, şi cu cumetrile saŭ finele lor, acela 
se chiamă sănge amestecat : acela ver fie 
bărbat ver muiare: cu morte să se cârte. 

[Zac. 2]. Cela ce "şi va zălogi casa, pentru 
să se facă într'ănsa sănge amestecat sai so- 
.domie, ce se zice curvie cu copil, pe acela să'] 
omóre ori cu ce mórte va fi mal rea. 

(Zac. 3). În casa celui ce se vor face sfaturi 
réle, spre curvie şi spre alte scărnăvil ca ace- 
lea,saiă şi într'alt loc unde se vor face păcate: 
acela se va certa ca un supuitorii, iară de nu 
se vor face păcatele deplin, ci numai cuvinte : 
atunci na se va, certa ca un supuitorii, ci va 
lua altă ped6psă mal micşoră, 

(Zac. 4]. Cela ce va năemi casă în chirie 
pentru să facă acolo răotăți și curvii, acela 
ca un votru să se pedepsâscă, 

(Zac. 5]. Acestea pedepse se vor da nu nu- 
maï celora ce vor zălogi şi vor năemi case 
pentru să se facă într'ănsele curvil şi alte 
păcate trupeşti, ci şi alte locuri de odihnă ce 


185 


vor fi ori pre la vii ori pre la stupini, ori pre 
în pomete, ori pre alte primblări asemene 
acestora, 


Pentru părințiă ceia ce'și vor supune fétele lor, 
cele ce sunt făcute de trupul lor 

Glava 130. [Zac. 7], Supunerea carea, se 
face cu voia părinţilor, aceia iaste maï rea, 
şi lucru plin de rușine, şi de mai mare ocară 
de căt ceia te se face între striini, drept a- 
ceia, ori care Tată ce'şi va supune fata lui, 
acela întăiă 'şi piarde puterea, cea părinţescă. 
care aŭ avut spre fie-sa, drept aceia să aibă 
strănsore de la judectăoriă, cum mai degrabă 
să'i dea tote zestrile ce ise vor veni dela 
tată-săi, şi să se desparță de dănsul într'a- 
cesta chip ca şi cum nu'şi Y-ar fi mai fost nici 
odată fată, A doa tâte bucatele căte va avea 
să se ia tâte să fie Domnești, până cănd va fi 
el vi, iară decă va muri, atunci vor fi ale ce- 
lora ce vor rămănea moșneni, însă de va fi 
avănd cine-va. A triea să'l bage în ocnă în 
tótă viaţa lut acolo să se chinuiască. 

[Zac. 2]. Pravilele céste mal de curănd 
daŭ învățătură tatălui celuta ce'şi va supune 
fata, să i se tae capul, aşijderea să paţă acé- 
stă pedâpsă şi fraţii ceia ce'şi vor supune su- 
rorile, sai măcar şi pre alte rude ale lor, ca- 
rele setrag de în săngele lor, care pedepsă se 
cade să se ţie în sémă la un păcat mare ca 
acesta, după cum se ţine şi la Pravila Răm- 
lénilor pănă în zioa de astăzi, măcar că la u- 
nele locuri de şi certă cu Catarga în tótă 
viaţa lor, sai întvatâțea ani, și "1 purta pre 
măgari despoiaţi bătădu'” pre în tote uliţile, 
iară ped&psa lor cea adevărată iaste mórtea, 

[ Zac. 3]. Muma ceia, ce'şi va vinde fata pre 
bani, pentru să curvâscă neştine cu dănsa, a- 
ceia să i se taie nasul, iară de se va afla că 
maŭ făcut tocmălă să ia bani, ci numaice 
se va fi plecat după vota fetev'şi, atunci se 
va pedepsi după voia judecătoriului, iară de 
va fi căzut muma la o greşală mare ca aceia 
pentru vre o nevoe mare ca aceia, sai pentru 
vre o sărăcie, atunci nu se va pedepsi așa 
rău de vreme ce se va milostivi şi judecăto- 
riul văzănd sărăcia şi nevoia eï. 

[Zac. 4]. Părinţii cari vor supune feciori! 
lor măcar de le-ar fi şi copiii și de ar fi şi 
vădui, acelora nu le va folosi aceia, ci tot 
se vor pedepsi cu morte. 

[Zac. 5]. Nu vor putea să scape părinții să 
nu se pedepsâscă, cănd vor zice că aŭ făcut 
supunerea de nevoe pentru multă sărăcie, ci 
depururea, se vor certa. După aceia trebue 
forte să caute judecătoriul şi să socotescă 
de va fi fost acea nevoe şi acea sărăcie a pă- 
rinților carea să nu se fie putut într'alt chip 
hrăni cu altă ceva meșterşug, fără numa! cu 
supunerea, feciorilor lui, deci de va fi acâsta, 
aşa, atunci saŭ se va mal milostivi judecăto- 


www.dacoromanica.ro 


186 


riul de”! va maï uşura, saŭ mal ră se va Yn- 
tărîta de” va pedepsi maï răă. 

[Zac. 6]. Acesta fel de certare se socotește 
cănd vor lua părinţii bani pentru să dea fe- 
ciorilor, iară de nu vor lua bani, atunci nu 
se socotâşte acâsta certare, ci pote fi că 
se vor pedepsi întralt chip după cum va fi 
voia judecătoriului, 


Pentru bărbații carbși vor supune mue- 
rile lor. 


Glava 181, (Zac. 1]. Ori care bărbat va 
Supune pre muiarea lui, aceluia să i să facă 
mortea, măcar numa! odată, că Pravila pre 
unii ca aceștea supuitori îi scote din totă e- 
parhia judectoriului, şi altă dată” portă pre 
tote ulițele târgului dăspuiați pre măgari, şi 
să fie cu fața spre coda măgarului, iar mu- 
iarea lui să tragă măgariul de dălogul căpes- 
trulul cu măinile el, şi într'acesta chip să”! 
bată purtându'” pre în tot târgul, alte date 
iarăși îl cârtă cu Catarga în totă viața lor. 

|Zac. 2). In voia şi în puterea judecăto- 
riului stă acest lucru să semuiască pedepsa 
morţii, carea se cade să dea celuia ce'șiva 
supune muiarea Jul şi mal vârtos când va 
arăta judecătoriului vre o vină ca aceea a 
hărbatului, de întru carea. se va fi îndem- 
nat să cază într'acestă greşală mare a supu- 
neril. 

| Zae. 3]. Cela ce'şi va supune muiarea pen- 
tru să ia, bani, acela se va pedepsi răi forte, 
iară de o va supune pentru să nu ia bani, 
şi atunci se va certa adevărat, iară nu așa 
răă ca cum ar fi luat bani. 

(Zac. 4]. Cela ce ştie că'1 curveşte muia- 
rea şi el tot o ţine în casă şi să face a nu 
şti nemica, şi o lasă de face prâcurvie, a- 
tuncă aceia se chiamă cum o ar supune el: 
şi se va pedepsi ca un supuitoriă. 

[Zac. 5]. Cela ce se face cum să culcă cu 
muiarea'și, iară apol lasă Omeni stiiini de 
se culcă cu dânsa, acela se va certa după 
voia judecătoriului. 

[Zac. 6]. Cela ce va ţinea în casă pre cela 
ce curvâşte cu muiarea lui : acela se va certa 
ca y un supuitoriă al mueriï sale. 

[Zac. 7]. Cela ce'și va lua muiare pre ceia 
ce o aŭ pedepsit pentru prâcurvie, acela se 
chiamă adevărat supuitoriă, ce şe zice fără 
de cinste, şi ruşinat, iară aşa cu altă pe- 
dâpsă nu se va certa. 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


curvie, dacă nu 0 ştie adevărat că curveşte 
ci numai ce are aşa 6re ce bănuială cum să 
o fie arătând sâmnele că face acela lucru. 

[ Zac. 10). Numal răbdarea ce are bărba- 
tul, ce se zice când face muiarea lui pré- 
curvie, şi el rabdă nu zice nemica, acésta’l 
face de se chiamă supuitoriă, cum s'ar zice, 
cănd va avea acâsta răbdare, pentru căce” 
vine dobândă, iară de nu va fi venind nică 
o dobândă şi o va şti că curvâşte şi o ţine 
aşa în casă, atunci să se certe după voia ju- 
decătoriului. 


Pentru bucatele ce va avea călugărul, cum se 
cade să se împartă. de nu va avea feciori 
saŭ de va și avea. 


Glava 182. [Iustinian Inpărat]. Un om 
ce se va face călugăr și va muri şi feciori nu 
va fi avut, atuncă ce va avea ale lui cade-se 
să le ia mănăstirea. Iară de va avea feciori 
să se împarţă într'atâtea părți câţi feciori are, 
iară el încă să ia o parle ca a unui fecior, 
şi aceia numai ca să trăiască pănă va fi, 
deacia de va muri fără de zapis, partea ceja 
ce aŭ luat ca şi un fecior, moşteneşte aceea 
mănăstirea, iară eele ce aŭ luat feciorii lui 
părțile lor, rămăn ale lor, iară mănăstirea 
Dare trébă cu dânsile nemic. 


Pentru tatăl ca să nu oprescă fiului săi par- 
tea de moșie, de se va face călugăr. 

Glava 133. [Lei și Constantin Împărat]. 
Niminea de în părinți să nu îndrăznescă așa 
să oprescă feciorii lor caril vor să se facă, 
călugări, saă de vor şi mérge la mănăstiri 
să”! scâţă décolo, sati căci sai făcut călugări 
să” facă fără de moşie şi fără de parte de 
în ce are: iară de vor vrea să facă acâsta, 
atunci să se afuris6scă şi de în besérica lui 
Hs. să se gonâscă, până se vor pocăi de vor 
d. partea lor, adecă a feciorilor. 


Pentru preoție și pentru chipul călugăresc 
carele aste mai mare. 


Glara 134. [Simeon Solumanull. După 
rândul tocmâlii este maï mare preoţia decăt 
chipul călugăresc. Pentru că lucrurile preo- 
ţi 1 sunt lucrurile lu) Dumnezei și fără de 
preoţie, nu iasta neminea creştin, nici are 
sfinţie, nică se împreună lui Dumnezei. [Zrt]. 

| Diomisie). Iară ma! mare iaste rănduiala 
călugărescă decăt a popei miren, cum gră- 


1 Zac. 8]. Cela ce va ţine în casă'și de ne-) iaşte Dumnezeescul Dionisie, nu cu sfiuţia 


voe pre muiarea lu! de va fi făcând prâcur 
vie, pentru căci se va fi temând de rudele ei, 
sai pentru căcY'l vor face cu dâsila să o ţie, 
atunci nu se chiamă acela așa într'acela fe- 
lù, nici pote nimenile să'! zică supuitorii, 
pentru că o ţine de nevoe. 

[ Zac. 9]. Nu se chiamă supuitorii cela ce'şi 
ține în casă pre muiarea lui, carea face pré- 





preoţiei, ci cu viaţa. Pentru că şi călugărul 
de va fi şi preot, adecă ieromonah, iaste maï 
mare de căt popa miren, nu pentru Preoție 
cum am zis mal sus că aceia iaste lucrul lui 
Dumnezei : ci pentru viaţa. Preotul depu- 
rurea blagosloveşte şi sfințește, drept aceia 
şi Dumnczeescul Antonie depururea'și pleca 
capul, adecă se închină pentru înălțimea. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


preoţiei, şi nu numai Arhiereilor se închina, 
ci tuturor preoţilor. Pentr'aceea fie'şi care 
preot carele are acâstă rânduială mare a 
preoţiei, acela să petrâcă sfințește şi ca un 
sfănt să lăcuiască, şi maï vărtos să se ne- 
voiască să petrâcă ca şi călugării. 


Pentru călugări şi călugărițe ca să nu se facă 
cumetri nici ieromonahul, adecă popa călu- 
găr să nu cunune nunta. 


Glava 135. [Petre prea înțeleptul Harto- 
filax al marei besârici]. Nu se cuvine, nici e 
lucru, cinstit, nick primit, ca călugărul saŭ 
călugăriţa să priimescă copil dăpre Sfăntul 
botez, adecă să se faca cumetri, sai să ţie 
cununi la nunte, adecă să cunune. Iară de 
va îndrăsni cine-va să facă acest lucru fără 
de cale, şi de rușine, şi fără de 16ge, să se 
canonâscă cum va părea Arhiereului. Iară 
de va face acâsta a doa óră să se gonescă 
de în hesârica lui Hs., ca un călcător de 
Dumnezeeștile Pravile. 

[Postnicul). Şi Ieromonahul, adecă popa 
călugăr, nuntă nu cunună, adecă nu blagos- 
lovește, că. și aceea iaste fără de lége şi fără 
de cale, și nu se cuvirie. Pre unul ca acela 
`] canonesc Dumnezeeştii părinți cu lipsa de 
preoţia lui. 


Pentru bestrica în care nu se face slujbă 40 
de zile și ce taste bestrica. 


Glava 136. [Gherman Țărigrădenu). De 
se va tămpla vre într'o besérică să nu se 
facă slujbă 40 de zile, nu pâte preotul să 
facă Liturghie să slujască într'ânsa de nu va 
face întăi o sfeştenie, iară de va face slujbă, 
adecă Liturghie, să fie lipsit de popie 40 de 
zile, iară de nu va fi ştiut să fie ertat. 

(Zri). Că besérica iaste casa luy Dumne- 
zei, casă de rugă, adunare 6menilor, trupul 


187 


c&perei, Duhul Sfatului, Duhul Tăriei, Duhul 
Credinţii, Duhul Blagocestiei, Duhul al Fri- 
cil lay Dumnezeiă. 


Șapte taine ale Bistricii : 

[Simeoii Solundnul|. Botezul, Uns6rea, a- 
decă mirosela ce miruiaşte, Priceştenia, Preo- 
ţia, Nunta de întăiă, Pocaania adecă Ispove- 
dania, Sfăntul Unt, adecă maslul. 


Șapte bunătăţi mari : 
Inţelepția cu smerenie, Nemăria deşartă, 
Nestrănsorea, Postul, Curăţiea, Răbdarea în- 
delungată, şi Ingăduirea. 


Șapte păcate de mârte : 
Lepădarea de lége, Nebuniea. Truiia. Uci- 
derea de voe, Amestecarea de sânge. Zăce- 
vea bărbat cu bărbat, şi stricarea de copil 
cea fără de lége. 


Pentru să nu se ingrópe mortul în lăuntru 
în biserică , nici să mute de în mormănt 
trupul omului, nici măcar țărâna. 


Glava 138. [Matei]. Inlăuntru în besârică 
tărnosită să nu îndrăsnescă cine-va a îngropa 
trupuri de om, pentru că sunt acolo mâşte 
ale Mucenicilor adecă unde s'aă pus, şi în 
Tăuntru aŭ priimit şi unsórea sfântului Mir. 

Niminea de întru ómenï să nu îndrâsnâscă 
întru sfănta beserică să îngrópe mort. 

[Lei și Constantin împărati]. In casa de 
rugă unde nu va fi tărnosită adecă sfinţită, 
acolo se îngrópă trupurile 6menilor morți, şi 
pre în tinzile bessricilor. 

Şi fără de poruncă Arhierescă să nu cum- 
va să îndrăsnscă cine-va să scóță trup de 
om de în mormănt, săl ducă într'alt loc, 
adecă într'alt mormânt, nică alt ceva lucru, 
adecă șai marmură, saŭ stâlp, sai pietri, 


lui Hs., nevasta lui Dumnezei, ceriu părnân-: sai alt ceva. 
tesc, în carele şade cerâsca păine, ce se zice | 


prea Sfăntul trup adevărat al Domnului no- 
stru lisus Hs., iaste şi scaun împărătesc şi 
Arhieresc, pre carele şade împăratul împă- 
raţilor și marele Arhiereă singur Ils. iaste 
şi lina baltă a păcătoşilor, gi slava drepţilor, 
iaste şi scăpare, şi pod, şi laudă, şi veselie, 
şi bucurie, şi părere de bine tuturor creşti- 
nilor. Și căți o caută şi o iubesc cu tótă 
inema şi cu tot sufletul, aceia vor lua cu- 
nună de la Dumnezeu, și se vor face moşt- 
n6ni împărăției lui. Iară besârică se chiamă 
căci că chiamă şi adună pre toți. 


Pentru că șapte daruri sunt ale Duhului sfănt, 
și șapte taine ale bestricii, și șapte bună- 
tăți mari, și șapte păcate dă morte, 
Glava 137. [Isaia Prooroc]. Darurile Du- 

hului slănt sunt șapte, cum grăiaşte Isaia 

Prorocu, aderă : Duhul înţelepţiei, Duhul pri- 


' Pentru că pre în bestrici să nu să facă bău- 
tură şi măncări nică cărciume, nici vănzări 
pre în sfintele grădină. 

Glava 139. [Sădorul al VI, Canonul 72, 
și cela de Laodichia, Canon 28]. Canonul 72 
al şaselui Săbor şi 28 al Săborului de la 
Laodichia aşa poruncesc, să fie afurisiţi câţi 
aştern haine pre în besâici şi faci mâse 
băuturi şi măncări în lăuntru că în tot locul 
unde se căntă şi să slăvește Dumnezei, şi 
se slujaşte prea sfăntul trup al Domnului, 
acela se chiamă şi iaste închinat loc Sfinţiei 
sale carele iaste besérică. şi băuturi şi măn- 
cări într'ânsa nu se fac, ci numa! Psalmi, 
Căntări, Slavoslnvii, Vecernii, Litii, adecă 
Rugi, Utrenii, Liturgi şi cântări necurmate 
și neîncetate, drept aceea să căutăm să ve- 
dem mal sus afurisania Dumnezeeştilor Pă- 
rinți [ri], şi să ne ferim departe să nu fa- 





www.dacoromanica.ro 


188 


cem mâse pre în besérici, nic! pre în sfin- 
tele grădini să nu se facă cărciumă, că sfin- 
tele grădini sunt acestea, adecă : Curțile Be- 
sericelor, Grădinile, Casele, Cămările. şi totă 
curtea, adecă unde iaste îngrădită sau zidită, 
şi acestea sunt într'&nsele în lăuntru, şi a- 
cesta Canon nu opreşte numai Cărciumă să 
nu se facă acolo, ci încă nici altă neguţă- 


torie. Drept aceia trebue să păzim Dumne- : 


zeeșştile locuri ale besâricilor cu multă sme- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


ȘI pogori în scăldătore, şi'l afunză : adecă 
`] uzi de tot. 
Iată aşa e afundarea de întâi, 
Deacia iară stă puţinel drept rădicănd şi 
copilul, deacia iară '] pogori a doa óră în 
apă şi] uzi aşijderea zicând : 
Și al Fiiului, amin. 
lată aşă e a doa afundare. 
Și deacia iară te rădică şi sta! drept, şil 
pogori a treia óră del afunzi aşijderea zi- 


renie, că zice Demnul nostru Is, Hs. pentru | când : 


sfănta besârică, nu faceţi casa Tatălui mei 

casă de neguţătorie, şi cărvăsărie, 

Pentru ca să nu bage dobitoc în beserică, 
nică să me, nici să mănânce, nică să bea 
într'ânsa. 

Glava 140. [Sădorul VI, Canonul 85]. Ca- 
nonul 85 al şaselui Săbor poruncâşte, nici 
un om să nu bage dobitoc să măe în besé- 
rica lui Dumnezei, fără numai de mare ne- 
vole 

(Zonara]. Dăstoinică cinste iaste să aibă 
neștine frică şi smerenie spre sfintele şi cin- 
stitele locuri şi tocmâle, pentr'aceea nu iartă 
canonul acesta adecă Pravila să bage dobi- 
toc în besérică să mâe, fără numai de mare 
nevoe, cum de sar tămpla să fie iarnă, saă 
zăpadă, saŭ grindină, sai altă nevoe de tăl- 
hari. atunci iaste ertat să bage dobitocul în 
besérică să mâe. ca să nu mâe afară să piară, 
şi va păgubi omul al cul iaste, şi se va scârbi, 
şi de scărbă va cădea, în bâlă şi-'st va nevoi 
viaţa lul neputănd îmbla să'şi sfărşescă calea 
în cătro o va vrâa să mârgă. 

(Săborul de la Carthagena, Canonul 42). 
Și pre în bes&rici nu s'aiă dat voie să se facă 
mese, nică episcopul. nică cliricil. nică alt 
cine-va din creştini, iară de se va tămpla 
de nevoie se vie omul de pre cale, şi nu va 
avé alt loc să mâe: atunci iaste ertat, să 
mănănce, şi să bea, şi să şi dormă în besé- 
rică, de nu se va afla alt loc. 

Pentru cum trebue să boteze Preotul 
copilul mic. 

Glava 141. (Caută de vezi tălcul Sfăntu- 
luă botez]. Cănd botezi copilul, trebue să aiby 
scăldătore, sai alt vas deosebi. şi cu trei 
lumănări aprinse în chipul Sfintei Troiţe. 
Deacia când vei si bag! Untul în scăldătre, 
cum spune la tocmela slujbei, atunci iai tu 
Preote de în Untul carele iaste în vas cu treï 
degete, şi unge copilul cruciş, atunci să ia 
şi Nasul de în Unt şi să ungă copilul pre tote 
mădulările. cum iaste tocméla tipicului, de- 
acia decă "] va unge el, ial tu Preote aşa cum 
iaste gol, şi stai drept căutând spre răsărit 


şi tu şi copilul şil botezi în trei afundări. fă- ! 


când sămnul Crucei, zicănd aşa : 


Boteză-se robu lui Dumnezeă (7m,) întru |loc ce iaste întunecat şi 


Numele Tatălui, Amin, 


Si al sfăntuluă duh, amin. 
Iată aşa e a treia afundare. 
Deacia'] ial de în scăldătură şi'l day naşu- 
lui şi zici molitvele, și faci tótă slujba cum 
te învaţă rândul şi tocméla tipicului şi dat 
opusiul. 


Pentru Preoţii carii boteză în trei părinţi, 
în trei fi, și în trei duhuri, și pentru cei 
ce nu boteză în trei afundări. 

Glava 142, (Apostolii, Canonul 49]. Cano- 
nulu 49, al sfinților Apostoli grăiaşie : care 
epişcop saŭ preot după tocmâla Domnului 
de nu va boteza întru Tatăl şi Fiul și Sfăntul 
Duh, ci de va boteza în tret neîncepători, saŭ 
în trei fil, sau în tre! duhuri: aceluia să i se 
ia darul. 

[Zonara). Că hes&rica aŭ luat a se închina 
unuia fără de începere Tatălui, pentru ne- 
vinuiaia, şi unui Fiii pentru nespusa, naştere, 
ȘI unui mângăitor Duhul sfănt. 

(Apostolii, Canonul 8). Iară cine nu botéză 
în trei afundări ci întru una, aceluia să i se 
ia darul. Pentru că zice să fie trei afundărī 
Și trei scoteri. Iară cine va trâce saă va călca 
acest canon, de va afunda în apă pre cela 
cel botâză numai odată. şi nu va zice che- 
marea Tatălui, şi a Fiiului şi a Stăntului 
Duh, pre unii ca aceia le ja darul şi dă a- 
natemei. [Mateiŭ, Glava 28, Zac. 116). Că 
maŭ zis Hs. apostolilor. botezați întru mór- 
tea mea , ci aŭ zis botezați întru numele 
Tatălui si al Fiiului şi al Sfăntului Duh. 

[Valcamon). Grăiaşte iară şi Valsamon. 
Câţi botéză întru o afundare, aceia să! bo- 
teză a doa óră. ° 


Pentru că copilul cănd 71 bagi în scăldătăre 
trebue cu fața să caute spre răsărit 


Glava 143. [Dumnezeeştiš Dascălă și învă- 
țători]. Copilul cănd îl botez trebue să caute 
cu faţa cătră răsărit, în chipul Domnului Dum- 
nezeului și Măntuitorului nostru Is. Hs. Căci 
cănd se răstigni spre răsărit căuta, Yară nu 
spre apus, şi spre răsărit no! creştini! ne în- 
chinăm : şi raiul spre răsărit s'aă sădit. Deci 
cănd vor să, zică blestemul şi lepădările la 
copil, spre apus să stea și să le zică, ca un 
groznic. şi dâcă vré- 
me ce apune sorele la apus, întunerec închi- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA. MATEIU BASARAB 1832 


puiaşte că de într'acolo iase întunerecul, iară |te dè nu véde, iară cela ce iaste în zi pe- 
răsăritul lumină închipuiaşte, pentru că de |trece întru lumină: aşa iaste și întru afun- 
la răsărit iase lumina, adecă sârele strălucâză | dări ca şi întru nópte nu véde nemica acolo 
şi lumineză tâtă lumea, pentru aceia se chiamă | unde se botéză, iară décă’l scâte el vede lu- 
răsăritul lumină, mina zilei, făcăndu-se apa aceia la cel ce se 
lenea : botéză şi grópă trupéscă şi mumă sufletéscă. 
Pentru ce ânchipuiaşte cănd desfașă copilul. | Aşijderea şi birurtoriul Hs. décă se botéză 
- Glava 144, I Csifilin Patriarh Tärigradénul). | întru lordan, egind de în apă, atunci lumină 
Copilul căndu’l dăsfaşă de în scutecele lul, | întru dănsul duhul sfănt. [Zri]. Aşijderea şi 
faşa şi altele cu căte e înfăşat ; închipuiesc | botezați! se ung cu sfântul și marele mir pe 
desbrăcarea de omul cel vechii şi de viaţa | trupul gol, iară cu duhul sufletul se sfințește 
cea de întăiii, adecă de călcarea lui Adam și | şi întaiă se unge frunte, pentru isbăvirea, 
de hainele de pele, şi de păcat learele”] dobăndi | ruşine! călcări lui Adam şi ca să vază slava, 
călcarea lui Adam. Şi arătă dăsfăşarea şi des- | Domnului cu față descoperită cum serie. După 
brăcarea, aceia carea desbracă copilul de tot | aceia se unge cu sfăntul mir la urechi, ca să 
cu trupul, cum se desfașă și să desbracă de | auză sufletâşte Dumnezeeștile şi sfintele taini 
tot de acea urgisită viaţă a vechiului Adam. | şi Dumnezeeştile cuvinte. Dâcia la nări, să 
i aie ai mirâs6scă cel botezat Dumnezeescul mir mi- 
Pentru ce închipuiaşte întârcsreau care întorc | rosenia lui Hs. şi el a doa óră se naşte. Dé- 
copilul spre apus. cia pre piept, ca îmbrăcăndu-se întru platoşa, 
Glava 145. [Zară a celui de sus] ară întâr- | dreptăţii să bată vărtos, şi să stea împotriva 
cerea carea întorc copilul spre apus, ca să vază | vrăjmaşului nostru, drac nevăzut, carele se 
acea parte a apusului, şi! sunt mănile în jos | bate cu noi. 
cănd se l&pădă de Satana, atunci arată și cu 
chipul şi cu gonirea mănilor cum se desparte 2 
şi gonéşte pre Satana de la dănsul Deacia troițe ? 
atunci întorcăndu-se spre răsărit şi'și rădică!  Glava 147. [Iară a aceluia]. Botezămu-ne 
mănile în sus, arată adevărat că cela ce va! întru numele Tatălui, pentru că sfinţia sa iaste 
să ia sfăntul botez trebue să gonéscă de la ! începătura tuturor. Intr'al Fiiului pentru că 
dănsul răotatea cea întunecată, adecă păcatul, | iaste tocmitor zidirilor. Întru sfăntul Duh 
şi așa cu starea carea stă 'naintea Dumne- | pentru că iaste obărşitonii tuturor, adecă o- 
zeştii lumini, carea închipuiaşte întârcerea şi | brășaşte şi umple tâte, (Zr). iară de va găndi 
starea cătră răsărit că se face moştnân curat | cineva cănd ne botezăm întru numele Tatălui 
Dumnezeeştii lumini, şi se face cu totul lu- | şi al Fiiului, şi al sfăntului Dub, și va ame- 
minat. însă una căci aŭ venit întruadevărata | steca pe cine-va cuvănțul Apostolului carele 
lumină a pricâperil lui Dumnezeii, adecă la | zice: căți cu Hs. v'aţi botezat, cu Hs. vaţi 
dătătorul de lumină Hs. iară a doa că se dăs- | îmbrăcat, să știți dd acâsta cu numele sfintei 
parte de păcate şi vine de se face unul cu cu-, | Troiţe iaste, căci că acesta nume adecă Hs. 
văntătârele o! ale sfintei turme a lui Hs. şi |închipuiaşte pre Tatăl carele aŭ uns, şi pre 


Pentru ce ne botezăm întru numele sfintei 





Dumnezeul nostru. Fiiul carele s'aă uns, iară unsârea iaste Du- 
hul. Dr&pt aceia grăiaşte apostolul, căţi întru 
Pentru unsórea. Hs. v'aţi botezat, adecă închipuiaşte sfănta. 


Glava 146, (Joră a aceluia]. Iară unsârea | Troiță cum s'au zis mai sus. Deci se cade 
adecă sfăntul unt cu care unge copilul pe tot | celor ce se botéză aşa să se boteze, cum aŭ 
trupul, închipuiaşte că se unge ca să fie gata | poruncit Domnul la Evangelie Apostolilor 
spre sfintele patime, ca pentru purtătoriul de | zicănd : [Mateiŭ Glava 28, Zac. d. duceți- 
patime Hs. să se lupte cu putérile céle proti- | vă de propavedui în tóte limbele, bot ezăn- 
vitóre şi vrăjmaşe şi să omóre cu botezul pe | duwř cu numele Tatălui şi al Fiiuluï, şi al 
trupul acela carele se unge, ca să învie cu | sfăntului Duh. 
sufletul. Și iară arată împreună unsórea a- , O , , 
ceia, şi luminarea, sufleteştii vieţi. Deacia după | Pentru crucile coconului, și tunderea și scuti- 
acâsta aduce'l cela ce va să se boteze la scăl- | cile cele noă cu carele’l imbracă ce închipuesc ? 
dăt6re, cum aducea și pre Hs. la grópă. lară | Glava 148. [Iară aceluia). Crucile carele 
pentru trei afundări într'apa scăldătârei şi | pun la cocon, închipuesc restignirea și pogo- 
trei scâteri, arată întruparea și învierea Dom- | rîrea; adecă legarea patimelor trupeşti şi ale 
nului cea de a treia zi. Pentru că cum fu | lucrurilorlui : ca să omorăm mădularele pre 
Domnul întru inema pămăntului trei zile şi | pămănt şi să îmblăm întru deşarta viață. 
trei nopți, adecă în mormănt, așa se închi-| [Zri.] lară tunderea care tund pre cel bo- 
puiesc şi cei botezați pentru trei afundări și | tezat, aceia semnâză că se tocmşte şi se so- 
scâteri, cele trei zile şi tre! nopți de în grópa | cotéşte cel botezat; întru cuvăntătârea turmă 
Domnului. Pentru că cumu’ cel de întru nóp- |a lui Hs. și'l tunde în cap cruciş, ca şi Gia, 


www.dacoromanica.ro 


190 


cănd osemneză stăpănul, ca să cunâscă că Gia 
iaste a turmei lui Hs, iară nu a altul cuiva, 

[Caută]. Iară scutecile carele se îmbracă de 
sănt alhe şi noua, acélea închipuesc cum cela. 
ce se boteză să îmbracă cu noul om, adecă 
cu Hs. cel înoit pre chipul celui ce l-ai zidit 
după scriptură cum şi scrie, 


Pentru cci ce se botiză cum trebue sY ungă 
cu Sfăntul marele mir, şi scăldătorea ce în- 
chipulaște, și cănd trebue să se boteze copilul. 


Glava 149. [Sădorul de tu Laodichia, Ca- 
monul 48). Canonul 48 al săborului de la 
Laodichia poruncâște să ungă pre cel ce se 
botéză cu sfăntul și marele mir, căci că şi a- 
cesta, se facecu rugă şi se sfințește cu chema- 
rea sfăntului Duh, Și pre căţi "1 ungi şi! sfin- 
teşt! faci moștnEni sfăntului Botez. Sfăntul 
mir are chipul ca şi pecetea împăratului, de 
vor pecetlui cu dănsă, nici un om nu îndrăz- 
néşte să mergă să se apropie acolo, pentru 
că cunosc că iaste împărătesc cel pecetluit de 
împărătesca.pectte. Intr'acesta chip ştiăşi du- 
hurile câle vicl&ne, pre cel uns cu maree mir 
şi să depărtâză de dănsul, deci căndu'l ungi 
cu sfăntul mir, zici ; Pecâtea dara Sfetago 
Duha amin, şi altele. 

[Osifilin). lară scăldătorea are chipul gró- 
pei a Biruitoriului şi e pântecile cel sufletesc, 
din care ne naştem sufleteşte, carii ne bote- 
zăm întrânsa : şi fil lui Dumnezeii după dar 
ne facem, 

[Món Patriarhul de la Antiohia]. Iară co- 
pilul dacă va naşte să se bot&ze la patru-zeci 
de zile de nu“ va fi nevoe de mârte, iară de” 
va fi nevoe, atunci să se boteze şi într'acel 
cés în carele s'au născut, iară aşa, să'l speli. 


Pentru cuconii de va fi îndoire de nu va 
ști botezați sunt aŭ nu sunt botezați 


Glava 150. [Săborul VI, Canonul 82, și 
Cartaghena, Canonul 72]. Canonul 82 al şa- 
seluï săbor şi 72 de la Cartagena grăiaște, 
că un botez ne am învățat a şti după cum 
mărturis6şte Dumnezeescul (sim ol) a cre- 
dinței : adecă Veruiă vă edinago Boga. Şi 
pentru aceea Dumnezeâsca botejune grăiaște 
Domnul, ori fie cine carele nu se va naşte 
de în apă şi cu duhul, acela nu va întra în- 
tru împărăţia ceriurilor, deci de veme ce co- 
pil cei mică caril sai robit, sai sai tămplat 
într'alt chip de % aŭ aflat niscare creştini pre 
căi, saă pre într'alte locuri lepădaţi şi X-a 
luat pentru spăsenia sufletelor sale, şi dâcia 
vor gândi adins eişi : sau sunt botezați sai 
ba, iară acei copii nu ştiŭ de copilărie şi de 
neobărşirea vărstii lor, deci de acesta de nu 
se va afla cu d6dinsul mărturie cum adevă- 
rat s'a botezat : poruncesc Dumnezeeşti! pă- 
rinți cum fără de nici o sfială şi firică să 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


fie fost botezați, să se lipséscă de o curăție 
sfăntă ca acâsta, să rămâie afară de împă- 
răţia lui Dumnezeă : după socotința. Domnu- 
lui carea aŭ zis, că cine nu se vă boteza, 
acela întru împărăţia ceriurilor nu merge. 


Pentru copilul de se va afla la sfârșit să 
móră, şi preotul va boteza, și de nu va a- 
puca să zică cele molitve ce să lepădă de 
satana mici molitvele cele-lalte dar ce va 
face de aceea, zictleva după aceia de va 
trăi copilul aŭ ba ? 

Glava 151. [Ilie Mitropolit Critschii]. Stăn- 
tul Mitropolit de la Crit anume Ilie, adever6- 
ză acesta lucru şi zice: că nu trebue obărşi- 
tele taine să zică cine-va că sunt neobărzite, 
căci că pentru aceia s'aă obărșit și s'aii bote- 
zat după trei afundări şi după chemarea a 
trei chipuri al Tatălui, și al Fiului, şi al 
Sfăntul Dub, şi pentru al acestora adecă a trei 
afundări i saŭ făcut botezul deplin la cel bo- 
tezat, dâcia lepădare și molitve nu se mal 
zic. Pentru că lepădările și molitvele se zic la 
cel botezat mai înainte de botez, adecă maï 
înainte de cele tret afundări; iară după botez 
dâcia nict.lepădări zici nică molitve, că nu se 
cade decă obărşeşti Taina să zici câle ce sunt 
mai înainte de obrășenia Taine!, (Zri). că nu 
aflăm acâstă poruncă nici la un sfănt canon. 
ară dâcă se va boteza copilul cum am zis 
mai sus, și într'acel cés nu va muri, atunci 
tu obărșeşti şi ceia laltă slujbă, carea iaste 
după botezul copilului, adecă, zici molitva 
sfăntului mir și c6le-lalte tóte, 


Pentru preoţii cari botéză copii agareanilor, 
sati priimesc pre dănși cumetri, saŭ prii- 
mesc jertoa a ereticuluă, și pentru nepreoțiă 
carii boteză copii. 


Glava 152. [Intrebare către Patriarhul 
Chir Luca}. De se va tămpla să vie cătră cre- 
dinţa n6stră niscare copil carii mici s'a bo- 
tezat ai Agareanilor, maï boteza'i-vor aŭ nu- 
mai săi ungă cu sfăntul mir ca cum ar fi bo: 
tezaţi ? 

[Răspunsul luă]. Şi săbornicește răspunse 
şi porunci, să se mai boteze zice, pentru că 
botezul, saŭ de în credinţa părinţilor, saù de 
în credința celui ce se boteză, vine darul de 
la Dumnezei la dănsul, şi are căldura și dra- 
gostea. credinței şi a lucrurilor celor bune. 
Iară copii Agareanilor pre carii botéză ca ni- 
şte coconi, aceia nu stii ce se fac pre dănşii, 
și părinţii lor sunt fără credință: iară nu 
sînt ca no! creştini! care botezăm coconii no- 
ştriă cu smerenie şi cu credință adevărată, ca 
să dobăndescă Dumnezeiasca lumină, ce se 
zice a lui Hs, şi a împărăției lui, iară el ca 
pentru să nu rîiaze şi ca să nu paţă răi cănd 
se tae el în lâgea lor : și ca pentru să nu se 


se boteze, să nu cumva, să se tămple să nu 1 împuţă trupurile Ior, pentru aceia boteză, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Iară acolo unde se boteză darul lui Dumne- 
zeă la dănşii nu vine căci că iaste departe 
de dănşit: ci vine urgie şi pre cel ce se bo- 
teză şi pre cel ce boteză pre dănsul, adecă 
pe preotul. ce'l bot6ză, așijderea și pre cu- 
mătru. carele” priimeşte. Deci să ştim de a- 
césta cătă călcare fac Dumnezeeştilor pravile 
preoții ceia ce bot&ză copii Turcilor Agar6- 
nilor. 

(Apostolii Canon 46]. Iară care preot va lua, 
jextva, ereticului sai a agarenului, saă va 
boteza copilul lui, sai pentru cumetria copi- 
lului vå priimi pre dănsul, sai nun la nuntă, 
aceluia poruncese să i se ia darul. Pentru 
că cine va avea părtăşie cu necredinciosul, 
sai ce amestecare are lumina cătră întu- 
nerecă ? 

[Mater]. Iară căţi se vor boteza de popi 
nesfinţiți, aceia a duoa 6ră să se bet&ze. Po- 
pii ce! nesfințiţi se chiamă cari] s'au hiroto- 
tonit de Arhierei eretici, aşijderea şi de cei 
ce li s'aii luat darul, cărora li Vai luat să- 
borul Arhieresc pentru vini și greşale ce aŭ 
avut. 


Pentru că de nevoie botéză și mirdnul, și pen- 
tru cuconii creștinilor carii mor nebote- 
zaji, unde merg. 

Glava153. [Nichifor Țărigrădenul]. De coco- 
nii nebotezaţi. Desevaafla neştine întriun loc 
pustiiă nefiind în vreme acolo popă, şi să ne- 
voiaște vre'unul de într'aceia să moră nebo. 
tezat, însă de se va tămpla acolo diacon 
sati călugăr, atunci să! boteze, iară de nu 
se va afla cineva, de într'aceștea trebue să se 
botéze și de 'creştinii cari! se vor afla acolo, 
iară de va, fi tatăl copilului singur, şi alt 
creştin să nu se afle, atunci să'l bot&ze şi el 
că păcat n'are, adevărat cu apă, şi de muia- 
rea lui nu se desparte. 

[Simson Solundnul), Nu numai de nevoe să 
se botâze copilul de om mir€n, ci încă acel 
mirén şi Dumnezeâsca taină să'1 dea, adecă 
să] priceștuiască, şi însă de va muri prii- 
mâște la Dumnezei botezat : şi se socotește 
în ceata altor coconi botezați, şi se slu- 
jaşte şi se pomenşte cum e obictiul, iară 
de nu va muri copilul ci va trăi, atunci să 
se bot&ze a doua 6ră de preot. 

. [Marele Atanasie). Iară căţi cocon! aï creg- 
tinilor mor nebotezaji, aşijderea şi ať păgă- 
nilor : aceia nică merg întru împărăția Ge- 
riurilor, nică în muncă ci numai la un loc 
luminos. 


Pentru că indoit iaste omul și pentru că 

ceriurile sunt închise celor nebotezați. 

Glava 154. [Osifilin Țărigrădânul). Insă 
îndoit iaste omul, de trup şi de suflet, pen- 
traceia şi Hs. îndoit dărui Gmenilor tocmi- 
rea botezului, însă apa se sfințește de preot 


191 


cu molitvele, şi se ja întru curăţia trupului, 
iară Duhul sfănt pentru credinţa cea curată, 
se pogoră de la Dumnezei pre nevăzut, ci 
doă taine aŭ dat fiiul luy Dumnezeii Hs. că: 
tră spăsenia lumii, însă întăi iaste sfăntul 
botez, iară a doa iaste sfănta pricâştenie, şi 
însă sfănta priceștenie, închipuiaște şi ade- 
veréză patimile lui Hs., îngroparea. și învie- 
rea. iară sfăntul botez închipuiaşte şi ade- 
veréză pogorârea, lui Hs. în iad şi eşirea, A- 
céstea taine dede noă hiruitoriul Hs. dintru 
care taint avem spăsenia. 


(Semndză). lară când se boteză deschiduse 
ceriurile, carele închise Adam pentru neascul- 
tarea, şi aŭ fost tot închise pănă când aŭ 
venit Domnul nostru Is. Hs., și dâde darul 
sfântului botez în lume. 


[Zri]. Alta să ştiţi de acâsta că mat na- 
inte de ce se boteză omul, ceriurile sunt în- 
chise pentru dănsul tot déuna depururea pănă 
când ce ia Sfăntul botez, iară dâcă se bo- 
teză îndată se deschid, şi Duhul Sfănt vine 
şi umbrâște pre cel botezat: şi dâcia se 
chiamă fiù iubit a lut Dumnezeii, pentru că 
omul nu va dobândi ceriurile de nu va lua 
botezul după cuvântul Domnului unde zice : 
carele nu se va naşte de în apă şi cu Duhul, 
acela nu va întra la împărăţia ceriurilor. 


Pentru preotul de va boteza pre fiul săii ca un 
preot, și de va blagoslovi nunta fiiuluă săi. 


Glava 155. [Manoil marele Hartofilacs]. 
De se va tămpla vre întrun loc a fi numai 
un preot, iară altul nu, sai de nevoe de va 
fi a muri, atunci acela boteză ca un preot 
pre copilul săi, decia nu se desparte de 
preotesa, lui, căci că "l-ai priimit altul de în 
Sfăntul botez, și de acesta nu apără pravila, 
iară de'l va lua de la scăldătâre să se facă 
în loc de cumătru, atunci se desparte de 
preotesă, căci că aŭ făcut pre dănsa soră 
sufletescă. 

Şi pote să blagoslovescă şi nunta fiiă-s&ă 
cu altă nună, dacă nu va fi alt preat în lo- 
cul lui. 


Pentru preotul că i se cade déca mănăncă să 
nu botéze : ci să boteze maŭ nainte de Dum- 
nezeiasca liturghie, şi iar nică în postul 
mare să nu boteze. 


Glava 156. [4 postnicului]. Nu s’aŭ dat voe 
preoţilor, dacă vor mânca, şi dacă vor bea să 
boteze, ci trebue mal nainte de liturgie ca să 
pâtă priceştui copilul, însă de nu’ va fi nevoe, 
iară de'i va fi nevoe, atunci trebue în cés ce 
vor chema pe preot : atunci neapărat să'l bo- 
teze măcar nóptea de va fi măcar zioa. 

[Zri]. Aşijderea şi in postul ce] mare nu 
se hoteză copii, pentru că sănt zile de jale şi 
zăciuiala a tot anul, fără numai de va fi ne- 


www.dacoromanica.ro 


192 PRAYILA MATEIU BAŞARAB 


arhul, Qe pot |iturglile „să fajopeșcţ sbhetg- 
lor păcătoşilor după, mortea, gr? 
, f (Răspunsul luă Grigorie Papa da Bod Te 
Pentru preotul ca să mu bațâap în cast, și pen- k wréme ce pu'siartate, păcatele omu YI târele 
priv copilul de wa muri mehotezaţ de lnea | móra, terte pot carte să ajute Dumnezte- 
preotulmă saŭ a părinților « ştile liturgil şi să, isbăvscă, şufletele dd în 
Glava 157. (Săborul VI, Canonul 31]. Cah muncă. şi ia ascultă să vezi, că de multe 
d6nul 31 al şaselui Săbor, poruncește, nică | orj sufletele morţilor sai arătat şi ai cerșut 
cură în casă să nu se botâze copil, iară de'l | de la vii, să facă liturgiă pentru dânsele ca 
va boteza), însă de va fi fost nevoe copilului | să se ishăvâscă de în muncă, gum aŭ zis de 
de va hi vrut să móră : atunci popa, nw ṣe | acesta şi, Filicș episcopul. 
pedepsâște, iară de va hi fost copilul sănă-! [(indznică şi minunată e acésta) Că era zice 
tos, atunci se pedepséşte acela preot cu o-lun preot odată ce avea bólă, iară cându” 
prirea de preoția lui cum va socoti Arhie- | era nevoe de tréba trupului el mergea la hae 
reul, iară alți învăţători zic că se țade să! şi baia era pre locul lui. Iară când fu într'o 
i se ia darul. zi mârse acolo să se spâle, iară acolo în- 
[Nichifor Țărigrădenullt Iară de se va afla | trânsa află un om și nul cunoştea că nici o- 
la sfărşit să móră copilul, şi vor chema pe | dată nu'l văzuse, şi veni de'i trase clobâtele 
preot să'l botâze, iară preotul se va lenevi, | de în picióre, iară când vrea să se desbrace 
și copilul va muri nebotezat, atunci păcatul | el îl ţinea bainile, până ce eşia preotul afară, 
iaste al popil : şi se canonâște de acesta cum | de în căldura băel, şi când vrea eşi atunce cu 
va socoti Arhiereul lui, sati oprire de preo- mare cinste şi smerenie slujea preotului : şi 
ie sai alt canon. Iară de va muri nebote- , așa făcea, de multe ori. Insă preotul într'o zi 
zat de lénea părinţilor: atunci se canonesc ! vru să mergă la bae și gândi adins eluși și 
maï vârtos, adecă tre! ani să nu se cumi-|zise: omului celuia ce'mi slvjaşte cu atâta, 
nece, şi peste tâte zilele să mănănce sec, a- smerenie şi dragoste. nu voiul să mârgă de- 
decă Lunea, Miercurea şi Vinerea, şi să facă şert la dânsul, ci săi duc puţine! dar, şi aşa. 
în tâte zilele metanii. luă două prescuri şi se duse la bae : şi daca 
, intră în lăuntru, iară află pre omul acela, şi 
Pentru care păcate se iartă dupe morte, pen- | se apucă iară de sluji preotului cu tótă cin- 
tru liturgii, pentru rugă şi pentru miloste- | stea cum era deprins, iară dâcă să înbăe 
nit carele se fac pentru cei ce mor. , preotul şi vru să mergă, atunce el scâse câle 
Glava 158. [Intrebarea cătră sfântul Dio- | doă prescuri şi le dede omului în loc de bla- 
nisie Areopagitul). Pentru acesta marele Dio- | goslovenie, şi pentru dragostea slujbei. Iară. 
nisie aŭ descoperit, că de vor fi mici păca-|el scârbit cu lacrăm! zise: o părinte sfinte 
tele omului, ce se zice ale mortului, atunci | căci da! mie aceste prescuri : că acestă pâine 
el ia în folosință pentru liturgii şi rugi şi! iaste sfântă și ei ao mânca nu pociŭ, că pre 
milostenie carele se fac pentru dânsul, adecă | mine pre carele vezi aici fost'am stăpân la 
" iartă, iară de vor fi grele păcatele şi mari | acâstă bae, și am făcut multe păcate într'ânsa 
atunci nu se iartă, că aŭ închis Dumnezei | și pentru acâle multe răutăţi ale mele mam 
Grta raiului de dânsul şi nu e folos de acé- | osândit de mă muncesc aicea într'acesta loc 
ea. Drept aceea, trebue să purtăm grije de | unde am făcut păcatele, ci însă părintele mei, 
ale nâstre suflete să facem lucruri bune ca- | de vel să'mi da! dar, acestea te rog să'm! 
rele plac lui Dumnezei, până avem acéstă | facă prescurile acâstea să le faci liturghie la 
viaţă a n6siră trecătâre, şi să nu aşteptăm | Dumnezeă, şi pentru păcatele mele să te rogi, 
să ne fie păcatele neertate, că dacă vom muri | iară dacă veï face pentru mine liturgie, decia 
nu se vor erta cu prescurile, să vii, şi de nu mă vel afla aicea să ştii că 
(Răspunsul). Însă după răspunsul al aces- | {I s'aă ascultat ruga cătră Dumnezei şi maŭ 
tui Dumnezeesc Dionisie, care răspunde la în- | scos de în muncă, și daca zise cuvintele acé- 
trebarea de maï sus carea întrébă cumum | stea preoțului, peri de la el și nu se mal văzu. 
pare el se arată cum nu se iartă păcatele | Atunci pricepu preotul că acela nu fu om ci 
pentru Dummnezeeştile liturgii, şi pentru rugă ! suflet. Décia acel preot décă auzi acesta se 
şi milostenil. întristă cu mare întristare şi plânsă forte, 
[Dezlsgarea}. Ia caută de vezi maï jos alţi | şi déca merse acasă'și a doa zi începu a'i 
dascăli ce zic, că liturgiile și milosteniile zic | face liturgie 8 zile, iară décă făcu liturgiile 
că pre tâte păcatele iartă. duse-se la bae după tuvântul omului aceluia 
i aia „şi d&cia acolo nu'l mat află. De ac&sta pri- 
Pentru că nu numai morților sînt de folos și de | cepu popa că se isbăvi acela de în amară 
ertarea păcatelor Dummnnezeeştile liturgi, ci | muncă, pentru Dumnezeeștile liturgii, şi 
încă și viilor. merse în raiă unde se află drepţii creştini. 
Glava 159. (Intrebarea lui Petre Patri- Şi de acesta mărturiseşte acesta lucru, şi aşa 


www.dacoromanica.ro 


Yod ratune poți săli hotezi măcar de, aș fi 
$i în săptămâna cea mare 





PRAVILA MATEIU BASARAB 


iaste adevărat. Cà pentru Dumnezeeştile li- 
turgiï se isbăvesc sufletele de întru mâinile 
draculu! și merg în mâna lui Dumnezei. Că 
sufletile păcătoşilor cum am zis mai sus cer 
de la vii liturgii, şi pentru semn poruncesc, 
că pentru acéle Dumnezeeşti sfinte liturgii 
priimesc păcătoşii isbăvire şi slobozie deplin 
de păcatele carele aŭ făcut într'acâstă lume. 
' [Caută de vezi minunata povéste, și pentru 
liturgiile ce se fac pentru cei vii ascultă și te 
ingrozdște]. Un om se afla rob, şi era cu lan- 
uri legat, iară femeia lu! pre la zile de pras- 
nice făcea liturgii pentru bărbatul eï, și iară 
în zilele célea ce se făcea Dumnezeeştile li- 
turgii pentru bărbatul eï, într'acâlea zile i se 
deslega lanţurile cu carele era legat, şi dacă 
se vrea, obărşi liturgia se află iară legat cu 

- lanţurile, Trecu câtă-va vreme. decia omul 
acela se isbăvi de în robie şi mârse acasă'și 
şi p ovestia, că în cutare zi şi în cutare se 
deslega lanţurile de la el, iară muiarea lui 
cum auzi ştia zilele în care făcuse liturgii 
pentru dânsul. Şi se întolosiră mici şi mari, 
că, în zilele cele ce făcea liturgii într'acâle 
zile se deslepa, şi lanţurile de la bărbatul eï, 
şi daca auziră toți acâsta prea slăvită minune, 
măriră pre Dumnezeit 


Pentru Liturgiile ce daŭ Preoților pentru 
sărăeuste, pentru cei vii, și pentru cei 
morfi. 

Glava 160. [Dumnezeeştii învățători și 
Dascali). Un boiariù la Nicomidia se afla bol- 
nav la nevoe de mórte, zise muerií lui să 
dea de într'avuţia lui mişeilor şi săracilor, 
şi robii lui săli iarte, iară liturgil zice po- 
pilor să nu dea. iară acel boiariii avé cre- 
dință şi smereniă cătră cuviosul Isaia, ca- 
rele era preot vestit şi puternic întru bunătăţi, 
şi rugându-se molitvel lui se isbăvi de b6lă, 
şi se făcu sănătos ca și ântăii, iară déră se 
sculă mârse la sfântul, şi cumul văzu sfântul 
se umplu de bucurie şi mări pre Dumnezei, 
şi AN se sărutară întru Hs. şezură : şi în- 
trebă sfântul ce i-aă fost lécul tămăduirel lut, 
dela carele aŭ luat sănătate ? răspunse bo- 
iarul, cum rugaiă zice pre molitva ta cea 
sfăntă, întwacel ces mă tămăduiiii. Atunci 
zise sfântul cătră dânsul: fătul mei, dat'ar 
preoților liturgit pentru spăsenia sufletului"ți? 
el răspunse ; ba cinstite părinte, că dea'i hi 
dat. nic! un folos nu mi-ar fi făcut, numar ce 
aş hi pierdut acel bani. Atunci zise cuviosul 
părinte : nu grăi aşa fătul mei, căci că Ia- 
cov fratele Domnului, scrie la epistolia lui 
[Glava 5. Zaconul 57]: De va bolnăvi vre 
un om zice, atunci să chiămați preoţii besé- 


ricelor carii aŭ îndrăsnire la Dumnezei, să | 


193 


şi păcate omul pentru ruga și rugarea preo- 
ților le va ierta Dumnezeu. Acâstea zise sfăn- 
tul părinte cătră boiariă de'l învăţă şil în- 
areptă. Iară pentru necredinţa lui, zise”! sfân- 
tul de dede unui preot bani ca să slujască 
pentru dânsul 40 de liturgit, şi cum déde bo- 
iarul banii se dusă acasă'şi, şi dacă să slujiră, 
cele 40 de liturgii într'o nâpte se deșteptă 
boiariul, de în fomnu'și şi fără de véste să 
deschiseră uşile case! lui nedeschise de ni- 
menea și văzu unde întrară voinţei călări în 
chip de ânger! şi stătură 20 din a drepta iară, 
iți 20 de-a stânga lui. [Vezi lucru ciudat [] 
Boiariul cumu” văzu de vederea aceea se în- 
grozi forte, şi zise cătră dânșii : giupânii mei, 
drept ce aţi venit la casa unul păcătos? iară 
el răspunseră şi ziseră : no! sîntem 40 de 
liturgii ale tale carele sai făcut cătră iubi- 
toriul de Gmeni Dumnezeii pentru tine, şi 
ne-aă trimes să te întimpinăm să mergi la 
bes€rică, şi vino cu bucurie mare nu te spă- 
rea, că pentru mânile preotului carele 'ți-aiă 
făcut 40 de liturgil te-a! făcut părtaş, şi te- 
af împreunat la Dumnezei să ial neapărat 
împărăţia ceriurilor, iară boiariul de întru 
sfințită descoperire carea. văzu, aduse-şi a- 
minte de cuvintele sfântului Isaie şi să îufo- 
losi zicând : că multă putere aŭ liturgiile la 
Dumnezeii, carele se fac, că pentru dânsele 
se iartă păcatele Gmenilor, şi dâde de întru 
avuţia lui preoţilor ca să se pomenâscă de 
dănșii pre la Dumnezeeştile şi sfintele litur- 
gii: şi să scóță cesturi meride pentru dân- 
sul la Dumnezeesca proscomidie. 

[Vezi minunată poveste dela otecinic pentru 
sărăcustele morților]. Povestesc la Otecinice, 
că un stareț preot Dumnezeului de sus, avé 
un poslușnic, şi nici odată pre voe nu'i făcea, 
ci depururea întru neascultare se afla. Zicea, 
sfântul stareţ al lui către dânsul : fătul meă, 
nu'mi pare răii căci nu facă pre voia mea, ti 
plâng şi mă jeluesc de peirea sufletului tăiă, 
că ştii adevărat pentrii neascultare cetai, vel 
să ial muncă de vâci. iară poslușnicuf bă- 
tea'şi joc de cuvintele lui şi tot nwi mal pă- 
rea răi să se părăséscă de neascultare, şi 
să'şI vie întra ascultare, 

[Cată de vezi cu dtdinsul gi te îngrozdște]. 
Preste puţine zile muri posluşnicul, şi pen- 
tru neascultarea :nârse'i sufletul în muncă, 
Iară sfăntul stareţ al lui cum avea îndrăsnire 
către Dumnezeă se rugă. să vază pre posluş- 
nicul lu! în ce loc al munceï se află : și Dum- 
nezei aciași ascultă ruga stareţului după 
cuvântul Dumnezeescului David : face Dom- 
nezeŭ voia celor ce lie frică de dânsul, şi ru- 
gile lor ascultă, şi văzu în yis acel blagoslo- 
vit stareţ, şi adevărat al Juy Dumnezeiă rob, 


se róge pentru acela: şi Dumnezei pentru rîul cel de foc al munci! : şi cura cu turbu- 
rugăciunele preoţilor lui, va da sănătate bol- ' réla multă şi cu sunet mare şi era, într'ânsul 
navului şi'l va scula de în b6lă, şi de va avé | mulţime de Gmeni, care n'avea măsură să 


13 


www.dacoromanica.ro 


104 


PRAVII,A MATRIU BASARAB 


fumeze» cinevtalțrgi era unii înnwiik pănă la să ashujascăul Likurgit acgia-nu se lenevescă 
mjjloeal trupului; iară alții până la gru- |waù să'lfacă nitare»li nu dragante şi eu sme- 


mazi, iată acela ócaanicini eare făceasneg- 
scultarea și piociótele gi mänile şi tot trupbl 
lu] era înlăuntru întru agânciimea acaluă miă 
de foc, şi cumul văzu sfântul într'atâta! mare 


muncă muncindu-se, se întristă şi plânse cuj 


amar, deaci& zise cătra dânsul £ fătul mei 
Gte vezi în cb te afli, nn pentru alt, ei.nu- 
maï căci n'al avut ascultare, iată că ta făcuşi 
moştnean cu dracii focului-de véi, şi strigă 
aşa de înlăunțrul rîului de foc qu mar glas: 
Părintele “met , pårintele mei, de vef vrea 
poți să mă izbăveşti și să mă scoti de Întri- 
acéstă muncă ce mă muncesc, val de mine 
Gcaanitul, vdi dë mine ocaanicul ! căci am 
avut neascultarea mă muncesc în vâci, ferice 
de ceia ce aŭ ascultarea. Dâcă se deşteptă ọ- 
mul lui Dumnezeii stareţul, şi dâcă și făcu 
tâtă slujba. lu! după obicei, începu liturgia 
rugănd pe Dumnezeŭ pentru spăsenia ocaa- 
nicului ucenic al lu! şi făcu Liturgie zile 20 în 
tâte zilele, iară dâcă se umplură acestea. 20 
de Liturgii, rugă iară sfântul lui Dumnezei 
ca să vază pre ucenicul lui unde se află, şi 
aşa văzu a doa Gră riul de foc cu glóta a a- 
ceia munci, şi ucenicul lui până la mijlocul 
trupului muncindu-se, iară dela mijloc în sus 
era izbăvit, şi cum văzu ucenicul pre stari- 
tul lui, strigă către dânsul cu mare glas: 
Prea cinstitul mei părinte ! iată pentru sfin- 
tele tale molitve şi rugi izhăvise de întru 
muncă jumătate de trupul mei, ci mă rog 
ajută-mi de tot, a mă izbăvi de tot trupul, să 
merg îniru lumina de vâci. lară cucernicul 
stareț văzînd aşa, mări pre Dumnezeiă, atunci 
iară a doa zi începu a sluji Liturgie în tâte 
zilele până se împlură şi cele-lalte 20 de Li- 
turgii, și se împlură 40. Iară dâcă se obră- 
şiră, iară rugă sfântul pre Dumnezeă să vază 
de ucenicul luï izbăvitu-s'aă de tot de întru 
muncă aŭ ba, şi aşa văzu a treia Oră rîul de 
foc cu tótă glóta aceia care văzuse şi de célea 
oră: iară pre ucenicul lu! acolo nu'l mal văzu, 
că eşi pentru rugile şi molitvele Sfântului de 
întru munca rîului de foc, şi mârsă în raiă 
în viéța de vâci. Iară sfântul stareţ dede slavă 
şi mulţemire iubitoriului de 6meni și măn- 
tuitoriului de sufletele nóstre Domnul Is. Hs. 
carele priimi jertvele sale ale Sfintelor Li- 
turghii, şi izbăvi pre ucenicul lui de în 
muncă. 

Însă Liturgiile cum aţi auzit maï sus, pot 
să sue sufletul omului tocma de dădăsuptul 
iadului la ceriă, şi de întuneric întru lumina 
de veci, acâstea auziţi şi înţelegeți cu dea- 
dinsul, de la iubitoriul de 6meni Dumnezei, 
a câte bunătăţi se destolnicesc 6menil pen- 
tru banii ceia ee daŭ la mănele preoţilor ca 
să facă Liturgii pentru dânșii. 


rølie sărle facă; uă peninuacâle gany kujegc 
iturghievron să dea Gâmă în diga de jude- 
caltăJrcătre neaaupritoniul judeţ, Domnul no- 
siru Is: Hs. pă g 

[Caută e Poposaiiezi). Că în eés ce se 
daŭ han în măinile Rreoţilor æa săi facă 
Liturgie; acedag dare se scrie pâvăzut de 
Dumnezeeștii Ingeris şi vair de preotul ca- 
rele nu wa sluji au6iea Liturgi, saù să nu 
Sseoță meridejladecă proseorhidie pentru su- 
fletul celnia ce't plăteşte. 


Pentru meridele sati cesturile céleq ce seste 
pong li proscomidia ce sunt? şi pentru 
muieri carele aŭ bărbaţi eretică , sati pă- 
gână : cădâ-li-se-va să ducă prindse ? 
Glava 161. (Simeon Soluneanu]. Meridele 

sau cesturile, sînt în locul şi în chipul ce- 

lora ce duc prescurile în bestrică, şi se face 
împreunarea lor cu Hs. drept aceea căți fac 
păcate de faţă şi nu se părăsesc de păcate, 
trebue să nu le priimâşti prescurile nici cum, 
Nici ale muerilor carele aŭ bărbaţi eretici şi 
păgâni, măcar de ar fi credincidse şi pravo- 
slavnice, iară lumănări de céră şi unt de 
lemn cănd aduc muerile acâlea, tu priimeşte 
acélea întru nădâjde de spăsenia lor, şi fă 
paraclis şi rugi pentru dânsele, şi le porun- 
ceşte să dea şi milostenie, iară Liturgil pen- 
tru dânsele să nu faci, nici meride să scoţi, 
nici Dumnezeeştilor taini să le priceştueşti, 
fără numai la sfărşenia vieţii lor, căud vor 
muri, și atunci să facă maslo, și alte slujbe, 
Iară în vremea vieţii lor să le dea numat a- 
ghiasmă şi anaforă, încă şi acestea pe vremi 
să le ia, ca să se mărturisâscă lucrul că sunt 
credincise, şi iaŭ acâlea pentru nădejdea şi 
sfinția spăseniel lor, şi maï mult ca să nu 
cază întru nepărăsirea păcatului, căcī că în- 
torc pe dânsele de întru sfinţie și de în cre- 
dinţă, ca apoi să nu cumva să mârgă de tot 
în peire să se păgânscă. să-și lépede légea. 


Pentru ce lucru după mórtea omuluă fac po- 
méne a treia zi, și a noa zi, și patru-zecile, 
și cănd trebue și se oprâște să nu se facă. 
Glava 162. [Cuviosul și de Dumnezeŭ pur- 

tătoriul Alecsandru). Cănd móre omul atunci 

are slobozie sufletul doă zile şi umblă cu în- 
gerul aice jos pre lume unde”! iaste voia, 
deacia sufletul de multă dragoste a trupului 
căcă s'aă despărţit de dânsul, unele or! mérge 
la casa aceia ce ai fost întru viaţa lul, iară al- 
tele orí la mormânt unde” iaste îngropat 
trupul, iară îmbunătăţitul şi dreptul suflet 
merge în locurile unde avea obicéiŭ de se 
ruga pentru spăsenie'şi, şi face doă zile pre ` 
pămănt, iară a treia zi mârge îngerul cu dăn- 


(Zri]. Iară preoţii carit iaŭ aceia bani ca | sul adică cu acela suflet Ja ceriă, şi stă 'nain- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEU BASARAB 


tea Giósneculuï Scaun, şi șe închină înaintea 
lul Dumnezei, pentru acem se face a treia 
zi Ltiurgie gi<ponvahă pentru cel mort) Iară 
decă se înthină lut Dumhezeăj cu porunca 
lui bumnezei merge cu îngerul de't arată bo- 
gate lăcașuri fruniose ale sfinț lot şi drepți- 
lor carii aŭ făcut voia luhDumn&zeă pre lume: 
acâstea tóte Ye. vede safletul atunci, iară a 
noa zi mérge “de se închină hui Dumnezei, 
penti'aceia se fac Leturghil şi pomâne a noa 
zi Deacia iară îl ia îngerul şi rece del a- 
rată raiul, şi tólă munca, şi œle de dădăsubt 
şi tote mvncile în 40 de zile, şı iară merge 
după 40 de zile de se închină lui Dumnezei, 
pentr'aceia, se fac Ltiurghil şi pomâne în 
40 de zile. decia atunci după lucrurile cum 
aŭ făcut dau”! loc de se odihnâşte, pănă va 
veni Hs. să judece lumea, să dea sau să plă- 
tescă fiă căruia după lucrurile lui. 

[Nichifor Țărigrădenul), Iară de pomene să 
ştiţi cănd se opresc a nu se face. întăi la 
cele 12 zile, în săptămăna cea de întăiii a 
sfăntului şi marelui post, în săptămâna cea 
mare, în săptămâna de după Paşti şi în du- 
minecile Peati desetniţi, şi pre la praznicile 
câle mari pomene iară nu se fac, adecă co- 
livi şi sfâtii Boje carele se fac pentru morţi, 
iară décia peste an se pomenesc Creştinii 
cănd li e voia. lară'a se pomeni în taină cel 
morţi la sfăntul pomânic de aceia nu se o- 
presc nici în zioa de Paşti, 

Pentru sufietele drepţilor și ale păcătoşilor 
unde se află pănă în zioa de astăzi. 

Glava 163. [Anastasie de la marea Antio- 
«chie]. Nimenea, de acesta naŭ spus pre amă- 
runtul şi adevărat, ci însă de întru Dumne- 
zeeştile cuvinteale biruitoriului nostru Domn 
Is. Hs. am adevărat, că sufletele câle drepte 
sunt cu sufletul sfăntului şi dreptului tălhar 
în raiă, aşijderea şi Dumnezeescul Antonie 
învățătorul pustie! pentru locul sufletelor ce- 
lor drepți aşa aŭ văzut cum sînt în raiă, aşij- 
derea și purtătorul de Dumnezei Pamvo : şi 
alți bogaţi de întru sflnţ: Părinţi. Aşijderea şi 
sfăntul loan Leastvistnicul aşa zice, că tăl- 
harul d&că zice cătră biruitoriului Pomeani- 
mia gospodin vă țartsvinsi, atunci tot raiul 
moșşteni, iar Dumnezeescul Solomon zice: 
sufletile drepţilor în măna lui Duminezei, și 
nu se va atinge de dănsele munca. 

Iară pentru sufletele păcătoşilor totă lé- 
gea véche şi cestă noua grăiaşte : că se află 
întru legăturile iadului, ca şi nişte Omenl răi 
ce zac în temniţă închişi, pănă li se face ju- 
decata vieții lor să ia morte, aşa se află acolo 
în iad şi sufletele păcătoşilor ca într'o tem- 
niţă, pănă va veni prea dreptul şi înfricoşa- 
tul Judecătoriă la g'oznica lui adoa venire 
să judece tótă lumea, să dea saŭ să plătscă 
fieşi cul după lucrurile tul, (Psalm 144). că 
grăiaşte şi Dumnezeescul David pentru păcă- 


193 
toşii să se întărtâ zice pătătoşii în iad, arată 
adevărat să! să întorcă, pentru tă sufletele 
păcătoşilor astăzi în iad sînt, pentru că nidi 
drepţir naŭ luat himătățile pici păcătoşii 
munca, pănă la a doa venire å Domnului nd- 
stru ls Hs, : 


Pentru preotul carele sa sluji gi se dor vărsa 
sfintele, saŭ î va cădea sveazda, și cănd Sînt 
sfintele obărşite, și pentru. prescurile proseu- 
midite de le mor mänca cămiă. 


Glava 164. [Joan Ghitru). De se va tim- 
pla cumva să se verse Sfintele maï nainte de 
văhodul cel mare, atunci preotul iară să, facă 
a doua proscomidie, şi obărșind deplin să 
zică şi molitva preadălojeniei, deacia atunci 
să înc6pă Dumnezeiasca Liturgie de acolo 
de unde s'ai tămplat de Sai vărsat sfintele 
şi să o obărşâscă de tot : şi să se priceştuiască 
Dumnezeeştilor Taini şi să facă otpust. lară 
de se vor vărsa după văhodul cel mare întru 
scrisore acéstă nu aflăm să se maï facă altă 
proscomidi». Iară de se va tămpla să mă- 
nănce Dumnezeescul Agneţă, şorece, saŭ altă 
jiganie, şi preotul nu va vedea, atunci trebue 
să facă altă proscomidie, de va hi însă mai 
nainte de văhodul cel mare, iară preotul să 
se ispovedâscă de păcatul lui la Arhiereul 
său, şi Arhiereul să'l canonâscă, iară nu să” 
ia darul, şi canonul lu! iaste să'l opreşii că- 
tăva vreme de se va fi tămplat să se facă a- 
cel lucru de l&nea lui, iară de va hi nevoe de 

reot şi se va tămpla în postul cel mare, sati 
a Crăciun, sai la Bobot&ză sai alte zile mari 
ca să nu se oprâscă lucrul lui Dumnezei : a- 
tunci să n'aibă preotul canon de oprâlă, ci 
numai post, milostenie, molitve şi rugă. Iară 
Sfintele care se vor vărsa, cade-se preotului 
să le adune întrun vas curat şi să le bage 
unde se spală dacă se va priceştui Dumne- 
zeeştilor Taini, saŭ într'alt loc sfănt să le a- 
copere să nu se calce, sai să se tămple în- 
tr'alt chip, şi de se va tămpla a prinde acea 
spurcăciune carele a măncat Dumnezeescul 
Agneţatunci să’l îngrope în pământ. 

[Semnézä] Iară de va cădea svâsaa de pre 
discos, să fie oprit de Liturgie, de a nu se 
priceştui zile 40, 

Sfintele sunt obărşite daca. zice Preotul în 
taină acâsta. 

Isătovori hleabă sel cistnoe tealo Hrista 
tvoego Amin. 

A eje văceaşi se! cistnoe crăve Hrista tvoe- 
go, Amin. 

[Valsamon]. Preotul de va avea prescuri 
proscomidite, şi nu le va pune întru bună 
pază să nu intre in lăuntru bestricil căini să 
le mănănce : atunci se pedepseşte popa a- 
cela cu oprire de preoția lui, că de le-ar fi 
păzit nu s'ar fi fost făcut păcatul acela, 


* 


www.dacoromanica.ro 


196 PRAVILA, MATEIU BASABAB 


Pentru oinstitele daruri de vor stricase, şi | ştu't : acel popă să fie A ja de preoţia lul 1 am 
Preotului cum i se cade să aibă. [oc de spălat |  Trebue, a ști cânt mórg omul nepriceştuit, 
în oltariăă, și mirénul să-nu între înlăuniru. | atunci să facă pentru dânsul liturgii doă zec. 


Glava 165. [A postniculuă]. De se va tăm- şi patru. 


pla să se strice Cinstitele Daruri, atâta cât să | Pentru celú ce e învrăjbit cw cineva) să nwi 
nu pótă popa să le potrivésçă, acélea sfinte| prýiimeşti prescurele la Bisérică, nici s¥l 
nică să le arză, nici să le arunce în apă, ci S|  priceștuești, și de va muri çineva neerta t 
bage vin dulce într'ânsele. şi să le potrivéscă. | $; învrăjbită. 


Gherman Țărigrădenul|. La jertvelvic n) Glava 168 TA Postniekiluă). Cine are vrajbă 
lăuntru, trebue să aibi loc necălcat într'o asupra cuiva. pre acela la bisârică să nu'l 


parte, să fie săpat și înfrumusețăt ca să (e | [iimesti, nici prescurile lut, până nu va face 
rii gi vel face Dibungiei e ep La ar pace. Că ruga cătră acela se face blestem, că 
ereşie să nu cază sau p A n- |de ar face milostenii şi alte multe lucruri 
spălătore să se calce, c'apol va fi mare mun- | „ne, măcar şi trupul să şil dea în întru 


că sufletului tăi, ù : [Ingrozaşte-te]. a~ 
i la jertăvnic 6meni mireni să nu între, muncă pentru tat (A ate dy brie 

E. aacr mirene, iară călugărițe întră de ua Dumnezeŭ Mitru pimio a $ primeste, 
ae că vreme ce n'are pace cu frate-săù creşti- 
curăţeză, nul, şi dâcă nu va să facă pace curată în 
sa ini. si pen- | vreme când va să se priceştuiască Dumne- 
i die otel za ic Maigret A ia, zeeştilor taine, cirămâne întru vrajbă.| Caută). 
mică îcâne să sărute Feréşte-te, o preote, să nu'l priceștueșii că 
: spată de amândoă părțile ascuțită bagi întru 

Glava 166. [4 Dumnezeeştilor Dascăli]. A- 


A- | inima luï de” tae şi sufletul şi trupul, şi tu, 
nafora s'aii făcut să se dea într'acest chip. | o preote, ar păcatul de nul vel gom până va 
Pentru că mal nainte vreme se priceştuia ó- | face pace, décia atunci să'l priimeşti. 

meniï făcătârelor de viaţă taini des, iară a-| [Caută]. lar de va muri unul de dânșii fără 
cuma Sai depărtat taina aceia Sfinții, şi se | ertăciune, atunci să facă cela ce trăiaşte ca- 
priceștuesc odată întrun an, și acâsta soco- |non 1 an, şi să mérgă şi la mormântul lui 
tinţă şi tocmelă s'aă făcut de sfințit părinţi | zile 40, să zică: iartămă frate, şi pre tine 
pentru mai mare cucerie şi sfinţie. Ca să se | Dumnezeu să te iarte, 

curățéze 6menii pre în sfintele zile ale mare- 

lui post cu ispovedania. Atunci să şe priceş- 
tuiască de sfintele taină întru sfiuţie şi cură- 
ție şi ertarea păcatelor lor, şi pentru tă atunci 
ge priceştuia des Creștini de sfintele taine 
cum am zis, iară în zioa de astăzi iaŭ ana- 
fora de în măna preotului întru sfinție şi bla- 








Pentru mireni carii nu aștiptă până se va o- 
bârși slujba bescritei ci fug afară. 

Glava 169. [ Apostolii, Canon 9]. Canonul 9 
al sfinţilor apostoli grăiaşte, fie-care mirén, 
sati bărbat sai muiare, ce va merge la bisé- 
i= | rică, şi vor fi la vecernie sai la utrenie, sait 
goslovenie, ci décă vreme ce o iau creştinii | la liturgie, şi nu va sta până se va obărşi a- 
în loc. de Dumnezeiasca Priceştanie : pentru | cea slujbă ce se face, ci va eşi afară: acela 
aceia se cade într'acea zi să se depărteze de | să se afurisescă, iară de i se va tâmpla vre o 
împreuparea trupescă a muerilor sale, deacia | primejdie saŭ mevoe : acela are ertăciune, 
atunci să ia Anafora şi să sărute sfintele I- | iară carele nu va întreba pe preotul să'! dea 
cóne. iară de va fì de în lucrul diavolului să | voe, acela să nu îndrăznescă să iasă de în bi- 
se afle cineva cu muiarea lui în zi de praznic. ! serică. 
acela să nu ia Anafora, nici Icóne să sărute, | , 
nici fămeia lui. Că zice Dumnezeiasca Scrip- Pentru cela ce va să se priceștuiască, ca să 
tură : cele curate să se dea curaţilor, şi câle nu se împreune cu muiarea luă, saŭ de se 
Sfinte Sfinţilor. va tâmpla să se săblăzndscă, în vis, și de 

va vărsa dévă seva priceștui. 

Glava 170. [Pavel Apostolul]. Nu s'au oprit 
bărbatul şi muiarea de în amestecarea tru- 
pulul lor, fără numa! când vor să sé apropie 


Pentru bolnavi de vor muri necuminicați 
pentru lenea preoților. 

Glava 167. [A postnicului). De va muri ci- 
neva nepriceştuit Dumnezeeșştilor taine pen- | rugit sfintei pricâştenil, 
tru lEnea lui, unul ca acela să se canonâscă :! [Timoteš Alexandrfnul]. Nu s'aŭ dat bărbă- 
să facă pentru dânsul liturgii şi milostenii, | tului şi muiere! să se priceştuiască Dumne- 
iară cel ce se vor afla mal mari al casei, a- ' zeeştilor tain! în zioa ceea ce se va afla tru- 
ceia să se canonescă ani 2 să nu se priceștu- | pâşte, sai anafora să ia, sai sfintele Icone să 
iască, şi să facă şi metanil căte 100. Iară de | sărute. 
vor chema pre popa şi nu va mérge acia'şi, | [Diatagen al Apostolilor]. Trei zile trebue 
ci se va lenevi de va muri bolnavul neprice- ' omului celuia ce va să se priceștuiască să nu 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MTEIU BASARAB. 


197 


se împreune cu muiarea luf, şi dECĂ Ab VE |Meat Tăgăduială ca o nuntă deplin, iar unde nú 


priceștui iarăşi să se fie g şi, 

(Dionţein dangai Tina Pl parle 
de la Alecsanduia] Jara de 58, va șlăb zhi o- 
mul în zioa ceia ce va să se riceștujaşcă d- 
tunc acea săblaznă de va fi fost de pdhfă 
muerescă; să se depisteze de sfânta, pricéstę- 
mie, iar de sewa fi făcut deslmanul diavolest ca 
să împtdice pe Creştin de la “Dumnozeasca 
priceştenie a Dumnezeeştilor tainY atunci să 
se priceștuiască ca, să pu se ppeuze apela, 
“vrăjmaş al nostru şi pizmaş, pentru că bu în- 
ceteză nici o dată, ci tof dâina face priimëj- 
dii Gmenilor lu! Hs., gi may cr pre ia sfin- 
tele zile pre la carele să curățăză toţi Creşti- 
nij de tóte păcatele, cą să se priceştuiască 
sfântului Trup şi Sânge al Birujtorulut. 

(Caută). Ci însă să auziți ce iaste pohta 
muertscă, un om are multă dragoste şi pohtă 
la o muiare, şi mintea lui depururea, iaste la 
“dânsa şi la pohta ei, și de se va săblăzni cu 
dânsa în vis, acela să nu se priceștuiască : 
«căci că” aŭ fost mintea la dragostea et. Pen- 
tru carea grăiaşte Domnul, că cine caută cu 
pohtă spre muiare, iată curvie aŭ făcut întru 
inima lui. 

[A postnicului]. Iară pentru de va vărsa o- 
mul cela ce se va priceştui, de multă mân- 
care și băutură, saù beţie, acela se canonâşte 
zile 40. în tâte zilele să facă câte 100 de meta- 
nij, şi să zică şi Pomilui mia Boje, iară de va 
fi vărsat de bâlă, atunci să se canonâscă cu 
:socotință pre măsură. 


Pentru de care zi a săptămânei trebue să se 
păzescă muiarea şi bărbatul de amestecarea 
trupescă. 


Glava 171. [Dionisie, Atanasie și Timotei 
„dela Alecsandria]. Bărbatul şi muiarea să nu 
se afle în pohtă trupâscă, nici Sămbăta. nică 
Dumineca, că într'acâste 2 zile mal mult se 
face Dumnezeească Liturgie, însă Sâmbăta, 
pentru sufletile pristăviţilor noştri : iară Du- 
mineca pentru învierea, Mâtuitorului nostru 
Is. Hs., şi acâsta, să fie de în tocmirea amăn- 
duror, adecă să fie voia şi a bărbatului şi a 
muerii, î 


Pentru muerile câle logodite, întru carele și 
pentru logodne, și pentru că logodna și fä- 
i aa iaste asémene nuntelor ce vor să 

e. : 

Glava 172. [Săborul VICanonul 94}. Cano- 

mul 94 al şaselul săbor grăiaşte : Cine va lua 

muiarea care va fi fost logodită cu alt bărbat, 
şi va fi vii logoditoriul eï. atunci să judece ca 
pre un prâcurvariă pre cela ce aŭ luat 

| Valsamon)] Logodna şi arvuna, povestesc 
tocmitorii de lége, adecă ceia ce aŭ făcut pra- 
vilele, că şi arvunele sunt asemene nuntelor 

«ce Yor'să fie, și se chiamă acea logodnă și 


stai dat nici logodnă, nici legătură cruciși, 
Tic) Atviine, iei dt fost sărutare, ainumatig- 
gă Ynble W chiamă tocmire de'nemita a- 

edă iBgătuirt tu erison : atunci de va lua al- 
tul pre acea femâe; nuse chiamă prâcurvariă, 
nici se pedepsâşte ca cel prgcurvart. 


entru logodne că se cade să fie bärbatul de 
14 dnè și fembia de 12. 


Glava 173. [Nearaoa împğratuluš Alecsie 
Comninul|. Blagoslovită iaste vremea logod- 
nej, şi a nunţei, când iaste bărbatul de 14 ant 
şi muiarea, de i „iară maï nainte de 14 ani 
ai bărbatului, şi 12 aï muerii, de se vor face 
logodnele şi legăturile cruciși, și sărutările, 
acâstea, logodne nică sunt nici, se chiamă ade- 
verite, iară logodnele carele se fac în vr&mea 
carea. am ziș maï sus acâlea nu se strică decă 
se fac cu socotinţă, nici la tocmirea zéstrelor 
se mal scrie socotință decia înainte, iară însă 
logodna de la acea socotire,n'are putâre de a 
colo; ci are dela sfintele molitve şi de la ruga 
lui Dumnezei, pentr'aceea sînt nedespărțiţi 
şi nedezlegaţi, numai ce se despart carii se a- 
flă cu vină întru fără l6ge, că cum se-despart 
nuntele pentra vinele lor. aşa și logodnele, 
iară câte logodne se fac în 1] ani şi mal jos, 
acelea tocmele de tot a logodnei pre lége n'a, 
ci să face acâsta ca să albă nădâjde într'aceia 
carii fac logodna aceia adecă tocmâla nuntel. 


Pentru Junele careleși va logodi mutarea și 
el va muri, apoi putéva, frate-săŭ să o ia 
aŭ ba? 

Glava 174. (Intrebare). Ore cine logoditu- 
vaŭ după o muiare şi aŭ murit maï nainte 
până nu Sai blagoslovit, şi maï nainte de ce 
nu s'aii amestecat cu dânsa, puté-va frate-săŭ 
să o ia aŭ ba? 

[Răspunsul luă Valsamon]. Binele nu faste 
bine, când nu se face pre bună cale şi pre lége, 
ci însă vom zice : că logodna de se vă fi făcut 
cum zice mal sus nearaoa împăratuluilComnin 
adecă cumu’ obicţiul cu sfintele molitve, şi 
să fie fost junele de 14 ani şi fata de 12, a- 
tunci nu dă pravila să o ia fratele săi, pen- 
tru că, s'au făcut logodna pre l&ge, pentru că 
în tot lucrul iaste obărşită acâstă nuntă, ra şi 
cum ar fi fost blagoslovenie deplin. 

[Fezi de tot). ară de va fi cum e de se ţine 
ohictiul spre laturile răsăritului şi ale améză 
zi, mortul cu acâstă muiare : atunci pote. 
frate-săă să o ia neapărat, iară obicéiul se 
chiamă, tocmirea zestrelor, sati unde prind 
cuvânt, sai schimbă inel, sai fac scrisóre ca- 
rele nu se va ţinea, de cuvânt să plătâscă a- 
tâta galbeni. Deci acestea zice légea şi pravila 
că sunt supțiri tocmiri, şi sînt întru nemica. 
Iară de se va face molitvele şi va hi între eï 
neajunsă vârsta, : atunci sînt netari şi fără de 


www.dacoromanica.ro 


` 


198 


légë, si acea citire âi-motitvelâr nik se soto- 
tést, de acâstd zid cannele besâricăt Yi pra- 
vilite» împărăteşti, că e fără! de léke, adecă 
aşa se gocvtesă cd şi cùm hui S'ap fi făcut. 


Pentru o fală oa priimi molitve de logodnă, cu 
Ge care Tón, iară căcă nù era în vârsta cré- 
ștărnib ea răută să se dăspartă. 


Glava 175.| Intrarea cătră sfântul Patri- 
trh Nicolad]. O fată anume Trina. era de 12 
arfi. şi luă molitvă de logodnă tu 6re care lón, 
şi să vèsti că iaste acestă logodnă fără de lege. 
Decia vru să se despartă acesta Irina de Ion, 
cadi Wu e logodna pre lg, pentru că era mic, 
și vrea să ia bărbat pre lege pre Teodor al 
doilea văr al acelui Iôn. 

[Răspunsul al acelui Pătriarh]. Iară sfân. 
tui patriarh tu sfântul lui săbor. răspunșeră 
și pormiviră, ca neapărat să fie. Pentru că lo- 
godna ce se făcuse era fără de l6ge pentru 
micşorarea a logoditului Irini{, drept aceia o 
deslegăm, căc] sai fădut rău şi fără de lége, 
şi dăm slobozenie acești! lrini să ia pre lége 
Bărbat al doilea văr al acelui lón. 


Pentru cela ce va să se preoțéscă, șii va muri 
logodită lui, saŭ era logodna ajară de lege. 


Glava 176. [Matei]. Bărbatul carele are 
curăție şi bunătate să se facă preot şi! va 
muri logodita sai s'uii dăspărţit de dânsa, şi 
va să se facă preot décă va lua altă muiare, 
păzâşte-te o arhiereule, să nu hirotonești pre 
acela, eăc! că iaste a doa nuntă, şi însă de va 
vrea, să se preoțescă june fără să nu ia muiare: 
hirotunâşte”l. Iară de nu va putea să junâscă 
ci va vrea să se îns6re : acela de va fi cliric să”! 
ial darul, iară de se va afla în rândul titeţu- 
lui, altă hirotonie să nu'l hirotoneșşti, numai 
să'l lași să fie într'aceia. 

[ Vezi]. Socotâşte acesta, de va fi fost lo- 
godna netocmită, adecă afară de cum se cade 
pentru nevârsta, fetei, însă de va fi fost de 
ani şi mal mare, şi va vrea cela ce o aŭlo- 
godit să o lase, şi să ia alta, acela iară nu 
pote fi preot, că i se socotește a doa nuntă. 
iară de va, fi fost fata de 6 an! şi mal jos când 
d a lăsat şi aŭ luat alta, atunci pâte-se face 
prèot. Insă acâsta læ mirâni nu se ţine, ci nu- 
maï la ceia ce vor să se facă preoți. 


Pantru arvunele logodnelor carele se fac, iară 
mpoi a partet pare văii, și de va muri vre 
unul de în cei logodiți sai se va face că- 
tagăr, Apoi și pentru sărutare. 

Slava 177, [4rmenopulo]. Logodna acesta 
“toemelă are; lor Omerii se tocmesc să se în- 
Söve şi daŭ ârtună, iară carele de întramân- 
boi să va jepida, adecă! va parea rău: acela 
să dea îndoit arvurid te &ùŭ luat, de va fi fost 
ptetuil arvunră gaibem 3 (p) să se dea 6, iară 
de'wa fi fost 10 atuncea să i se ded 20. 


| 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


[Zeu și Constantin împărați). De se va fë 
16godit tinevă, şiivă fi mărit unul de intra- 
mândoi, shi bărbatul sai-tăbiartă, atunci nu- 
mal ce se întârce arvuna lå partea ca:ea e 
We, "fără nu înâoităi iară dese ta façè călu- 
gàr vreunul de dânşii: atince'şi iă cipe'şi ar- 
vuna tare âi dat, iară îndoită arvuna tu se în- 
tâtee, penttu că aŭ mèrs înțru mar bună cale.. 

De va fi sărutat bărbatul pe lbdodita Tu! în 
vremea logodnil, dâcia Sai tâmplat de aŭ 
murit unal dé dânşii, afunci jufnăfate do dar 
se întârce înapoi la partea celul viă, iară de 
nu se va fi făcut sărutare, şi de va muri băr: 
batul sau hiuiarea, atunci Sd întorce darul 
celui ce trăește. Iară de va fi dat muiarea băr- 
batului celui ce iaste eï logodit vre ùn lucru 
cevă. şi sai întâmplat de aŭ murit el sai ea. 
atunci darul acela să se întârcă înapo! al cuf 
iaste, ori de st va fi făcut sărutare ori de nu 
se va fi fost făcut. 


Pentru de: câte vini desparte pre tei ce se 
logodesc. 


Glava 178. [Muter 1]. DE vafi fost logodna. 
care nu e pre tocmelă, și cum nu s'aii căzut, 
adecă să fie fost copii mici. 

(2). De se va afla îngrecată de bărbat striin. 

[3]. De se va afla că iaste de altă credinţă, 
saă păgân, sai eretic, ori bărbătul ori nu- 
area. 

[4]. Mai marele locilui hăecă Doinuul, saă 
alt dregătorii de va sili pre părinţii bărbutu- 
lui saŭ al fămeii și"! va năcăji, {arä eï nu vor 
vrea şi vor face logodna de silă : aceia când 
vor afla vrâme să se dezl&ge. 

[5]. De se va face tălugăr unul de într'a- 
mândo!. 

[6]. Desl&gă-se logbdna şi când se va tâm- 
pla neșştine de se va birui de dracul, şi se va. 
îndrăci bărbatul sai muiarea. [Neardoa îm- 
păratuluă și înțeleptului Leu 111 și. 112]. Ci 
însă de se va tâmpla acâsta mal nainte de lo- 
godnă sai şi întraceia zi. să se desparţă iarte 
de se va face după aceia. atunti să aşfé ă 
bărbatul an! 3, iară miuiarea pré bărbat an 5, 
dâcia dacă vor trece 5 ant ai bărbătului saŭ 
trei af muerel : atunci se va însura carele va, 
fi sănătos, sati bărbatul, sati muiavea! 


Pentru care uină se despart Oenii casnici, ce 
se zice bărbat de fempea'și. 

Glava 179. (Zac. 1]. Casniciă se vor des- 
părţi de fămeile sale pentru prâcuryie, şi iaste 
dat bărbatului să'și lase muiarea când o va 
găsi făcând précurvie, aşijdevea iasta dat și 
muerel să'și lase bărbatul. când wa curvi cu 
altă muiare măritată. sai fată, saŭ şi altă 
muiare fie ce felii va fi. 

[Zac. 2]. Cându'și Ya Boni bărbătul muia- 
rea din casă, sai de nu 0 Vă hrăni saŭ alte 
ca acestea `! Ya face pentru catèld ea ntuface: 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


precurvie : atunci hărbatul el. nu va. putea să 
se desparță să o lase. lară -aşa maJ vârtos 
muiarea pentr acgste vinj ce zise, pote și 

céră voe să, se desparţă, n a 

[ Zac. 3]. De va fi dat neştipe vpe muepii 
sale să facă prâcuryie, acela. bănbat pu va mal 
putea să se despartă de dânsa pentru precur- 
via ce aŭ făcut, ci may vârtos muiarea pote 
să se desparţă de dânsul, pentru că acesta. 
lucru se chiamă coduş si vâțiii mperiă gale, 
și acesta, se socotește. fost'ati cu voia, muerii 
aŭ fostu-iaă silă ? 

[Zac. 4]. Carele, știe cum face muiarea lu! 
precurvie şi el ar avea putâre șă o smintâscă, 
Şi nu o smintâşte ci o lasă ; acela iasțe ca si 
cum ar da el singur putâre și voe mueril lui 
să facă acel lucru de prâcurvie, şi iaste ca şi 
când o ar votri el singur. 

[ Zac. 5]. Când va face neştine pace pu mu- 
iarea sa, după ce o va fi prins făcănd prea 
curvie. atunce acela nu va maï putea după a- 
ceia să mai părască pentru acea curvie să o 
desparță. 

(Zac. 6]. Cineşi va goni muiarea din casa 
lui, căci va fi făcut preacurvie. atunci se cade 
să o hrănescă pănă cănd va arăta preacurvia 
el la judecătoriuă și să se isprăvéscă împărțala 
lor, iară de se va afla că va fi eşit muiarea 
cu voia el pănă din afară de porta casel sale 
nefiind gonită de bărbatul eï: atunci nu va 
fi datorii bărbatul să o brăn&scă. 

[Zac, 7]. De va fugi muiarea de la bărbat, 
pentru căci! va fi având așa de faţă muer] curve 
de lẹ va fi ţiind ; atunc] are putere muiarea 
tâtă cheltuiala ce va fi de hrana ei să céră de 
la bărbat, şi tot venitul ce va fi strângăndu- 
se din zestrele eï. 

[Zac. 8]. Preacurvia de ar fi de față. de-ar 
fi pre ascuns, pentru care va goni bărbatul pre 
m tare'şi din cași, sau şi mujarea de va fugi 
singură de bună voia eï, pre aceia de puru- 
rea pravila’ sminteşte : şi nw'Ț lasă să se îm- 
preune iarăși şi să locuiască, întrun loc, şi 
mal vârtos când va fi muiarea dip afară de 
casa bărbatului gl şi va naşte cocon acolo, 
iară de nu se va putea descoperi acea prea- 
curvie pănă la 8 zile, saă bărbatul, sai mu- 
iarea pentru bărbat : atunci se îndâmnă a lo- 
cui într'un loc şi a face pace. 

[Zac. 9) Când se va duce muiarea de la 
bărbatu'şi căci că bărbatul eY ţine de faţă cur- 
ve în casa lu! sai şi afară de casa lui, şi după 
aceia singură muiarea va vrea să locuiască cu 
bărbatulu'şi de vr&me ce se va fi făgăduit, şi 
el să lase curvele : atunci pravila dă vae să 
facă cum Ya vrea muiarea. 


Cum și în ce chip iaste pregcurvia unuia şi să 
se pâtă tocmi preacurvia și aceluia-lalt, pen] 
tru, când ai doră nu, sar despărti casnicii, 
Glava 180. (Zac. 1], Când să işpiteşte pei 


199 


știne cu beșerica, ca, pentru șă sg, despartă 
de, fămee'şă, căci ya fi făcut myiarga lu 
predcurvie, pupi e va arăta mujarea cum 
aŭ făcut și hărbaţul acest, lucru de preacur- 
vie : atunci beserica nu'! va împărţi. 

FZac. 2]. Când va vrea, bărbatul să se des- 
parță de: muiarea lu! pentru preacurvie ce va 
fi făcut, de va spune şi muiarea cum aŭ făcut 
şi bărbatul sodomie ; atunci nu ge vor des- 
părți, iară aşa trebue să arate. muiarea cum 
aŭ făcut sodomia deoin cumu'! să fie, Iară 
de nu, va arăta sodomia desăvârșită cum aŭ 
fost păcatul : atunci nu se vor putea, despărți. 

(Zac. 3], De vreme ce are neştine gând să 
se desparță de muiare'şi pentru preacurvia 
ce aŭ făcut, iară muiarea va arăta eum băr- 
batul eï are vre un eres. atunci bestrica nu” 
va despărţi : ci pocăindu-se amîndol, se va 
socoti greșala unuia să fie pentru a, altuia, ce 
se zice să fie una drept altą. 

[Zac. 4]. Acâste greşale ca am zis carele 
împart bărbat de fămee iaste: preacurvia, so- 
domia, ereticia, ce aceştea trebue să se arate 
la judecătorii îptregi şi de faţă, iără de nu 
se vor arăta să vază toți : atunci ca și când 
pu s'ar fi făcut nici cum, şi cum nu'şt s'ar fi 
dus pre la judecătorii, şi acâsta stă asupra 
judecătoriului să se isprăvescă; însă să vază 
de vor fi mărturiile bune, saŭ de nu vor fi, 


Când și în ce chip să desparte bărbatul de 
muiare, și pentru sodomie. 


Glava 181. (Zac. 1]. Pâte muiarea să cée 
voe de la besérică să se desparţă de bărbat 
cănd ] va învăţa devolul meşterșugul lui cel 
spurcat şi urât, ce se zice să nu se împreune 
cu femeia'şi cumu'! în fire, ci afară de fire, 
deci atunci bestrica °! desparte pănă în pu- 
ţină vreme, pănă d6ră s'ar pocăi bărbatul de 
acest păcat spurcat, ce se zice de sodomie. 

[Zac. 2]. Iară de se va afla cum acel bărbat 
ce face sodomie nu face numa! cu muiarea 
lui, ci şi cu alta ștreină, sau şi cu alt obraz: 
atunci muiarea va cere, voe de la bestrică 
numa să se desparţă. 

(Zac. 3]. De se va afla cum nu se împreună 
bărbatul cu muiarea'şI deplin cum e să fie, ci 
se varsă pe din afară, ce să zice printre cóp- 
se. şi atunci să se desparţă. 

(Zac. 4). Desparte-se femeia de bărbat şi 
bărbatul de femâe, nu numai! când face băr- 
batul sodomie cu muiarea lui, saă și cu altă 
muiare. sa cu copil, saă muiarea lui de va 
face sodomie cu alt bărbat : çi încă și muia- 
rea luï de se pa împreuna trupeşte; cnaltă 
ujare, cum se zice una çu alta, şi se varsă 
una la alta, ca ṣe, zice aruncă sămănţa, pen- 
tru că acâsta iasţe ca şi șodomija, şi atunci de 
va vrea, hărbatul @ va lăsa, 

(Zac. 5]. Desparte-se muiarea de hărhat 
cănd va face muiarea nisçare meșiersuguri, șă 


www.dacoromanica.ro 


200 PRAVILA 
se potă freca, să i se vârse sămânța, ca. să 
se pótă stâmpăra de pohtă, ce șe zice cu me- 
şterşug de lemn, saŭ de hier, sai de sticlă 
saŭ de pănză, sai eu fie ce lucru ales de a- 
ceia tr6bă, pentru că, cum de ar fi, aceia, iaste 
tocmă ca şi sodomia. 

[Zac. 6]. Nu se va despărţi bărbatul de fe- 
mee, sai femeea de bărbat cănd Vor face 
vărsare de sămănţă. el singuri cu măna lor. 

(Zac. 7] Când se despart casnicii pentru 
acâste vini ce șcrie mal sus, atunci se soco- 
teşte să fie pănă la o vreme. iară nu de to- 
tulu! tot. 


Când se va despărți bărbatul de nuiare'și. saù 
muiarea de bărbat, pentru eres de va fi unul 
de ei eretici, 

Glava 182. [Zac, 1]. Pentru eresurile băr- 
batului pote muiarea să'şi desparţă bărba- 
tul nu numaï cu Besérica, ci şi ea singură 
fără de voia nimănui! pote să se desparţă de 
dănsul, şi maï vârtos de o va fi el ispitit, saă 
de o va fi silit să o întârcă despre credinţa eï 
cea bună a Pravoșlaviei spre eresurile lui. 

(Zac, 2). Nu se pote socoti din doă lucruri 
unul. óre carele va fi mai răŭ, eresurile, aŭ 
preacurvia ? de vréme ce o parte are voe să 
se desparţă cu besrica. că decă vremea cela- 
lalt obraz o aŭ făcut preacurvie; acum nu 
pote ohrazul cela ce aŭ făcut precurvia să 
zică ceia-lalte soţia lui cum iaste eretic : ci 
se vor potrivi una cu alta, ce se, zice eresu- 
rile cu preacurvia, drept aceia se vor tocmi 
să fie una pentru alta şi să nu se desparţă, iar 
dâcă vi&me ce partea cea cu eresuri, de nu 
se va pocăi de tot şi cu totul şi să părăsé- 
scă eresele, atunci nu se vor erta. ci se vor 
despărți, și pentru eres şi pentru preacurvie. 

[Zac. 3]. Cela ce'şi va despărţi muiarea 
pentru căci iaste eretică, acela nu pote să! 
oprescă, şi'zâstrele, cum are voe să le opré- 
scă când o va găsi preacurvind, 

(Zac. 4]. Când se va tămpla bărbat cu fe- 
mée, să fie amăndoi eretici iar unul de dăn- 
şit se va întârce spre Pravoslavie şi spre 
drâpta credinţă creştinescă, iar cela-lalt obraz 


MATEIU BASARAB 


cest chip, de se zică dâcă se vâ'întorte bărba 
tul spre credidţa cea i devărată, mâti4por după 
multă vr&me se va înt6rce şi muiarea, şi va, 
găsi bărbatulu'şi înstrat luat muiarg creștină, 
iară aceia ta, o muiare ce aŭ fost, dintâi va 
vrea să'şi ia hărbatul : atunci trebue să so- 
col6scă judecătoriul de se va găsi dă Waii cu- 
nunat bărbatul cu mbuiarea cea creştină, maï 
apol după ce Sai despărțit de muiarea cea 
eretică, atunci nunta cea dintâiă temâne des- 
legată, iară cea a doa ce aŭ făcut eu creștina 
iaste întărită şi judecătoriul nu o vă deslegă, 
iară de se va afla cum s'aă cununat băr- 
batul cu creştina maï nainte de ce sai fost 
despărţit de muiarea cea eretică cu judecata 
biséreceï : atunci nunta dintâi iaste stătătore, 
iară nunta a doa o va deslega judecătoriul, şi 
va în demna pre bărbat să'şi ia muiarea cea 
dintîi carea s'aii întors cătră credinţa cea 
adevărată, cum aŭ făcut şi el singur. 

[Zac. 7]. A doa de vreme ce obrazul cela 
ce s'aii întors maï apo! va fi bărbatul şi'şi va 
găsi muiarea măritată după bărbat creştin, şi 
acela dintăl cå un bărbat ce "I-au fost o va 
cre, atunci trebue să caute judecătoriul cum 
au făcut şi cu cela bărbat ce scrie mai sus, 
iară de se va afla cum se cade bărbatului să 
ia pre muiarea luf carea o ai întors spre cre- 
dință. mai apol trebue judecătoriului forte 
mult să cérce, să nu se fie întors bărbatul a- 
cela cu înşelăcinne, ce să zice să nu cumva 
să facă silă muierii să se întârcă la eresurile 
lor iarăşi, sau pentru alte meşterşuguri, pen- 
tru că atunci nu va da judecătoriul voe să o 
ia, nu pentru altă, ci numa! pentra aceste 
prepusuri : ci să fie cu bărbatul al doilea. 

[Zac. 8]. A treia de vreme ce acel obraz 
ce s'aii întors fie cine ar fi, kŭ bărbatul aŭ 
muiarea, de se va călugări, şi maï apot după 
câtă-va vreme. de se va întorce şi cela o- 
braz de în eres spre credinţa cea bună şi va 
găsi pre cel dintâi călugărit şi 7] va câre ca 
pre un soț să locu6scă cu dâns: atunci tre- 
bue să socotâscă judecătoriul de acel obraz, 
ca însă de se va fi călugărit după ce se vor fi 
împărţit, cu besérica, ce se zice să fie dat 


să rămâe tot eretic, atunci partea cea creştină | măna ; atunci nu iaste loc de d se maï îm- 
pote să se împreune ru alt obraz creşţin, şi | preunarea, sară de se va fi călugărit şi să 
nunta cea dintâiă să se dezlâge, iar de se va | nu fie despărţit besérica, -atunci va slobozi 


întrce spre credinţă un obraz şi după aceia 
curând se va întrece şi cela-lalt: atunci 
nunta acelora nu se va dezlega, ci iară va 
rămânea de yor fi tot împreună curn aŭ fost. 

[Zac. 5]. Iară când va trece după aceia câtă- 
~va vreme; şi deacia dup'aceia de se va întârce 
cela obraz al doilea spre creştinătate. şi'şi va 
cere soțul să locuiască cu dănsul : atunci ju- 
decătoriul trebue să socolescă acest lucru 
forte bine, pentiu căci că acest lucru pote să 
fie în multe chipuri, 

[Zac. 6). Dintâiă pâte-se prileji să fie într'a- 





judecătoriul să se deslége călugăria, şi să se 
împreune unul cu alalt, însă de va vrea și 
obrazul cel călugărit, iară de nu va vrea o- 
brazul cel călugărit să lase călugăria: atunci 
judecătoriul să nu” facă nici o silă. 

(Zac. 9]. A patra. obrazul cel călugărit. de 
va fi stând pe vre-o stepenă ca aceia. de 
celea ce sunt dintru rînduiala hes6ricil. şi să 
aibă asupra lui hirotonie sai molitve de 
preoție: atunci nu va maï putea să l6pede 
călugăria măcar de ar şi vrea, fără numa! 
de nu va fi călugăr desăvârșit, iară de'i vor 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 201 


fircitit numa! mgljtva raselor : atunci nu are | nu va fi vrajba de morte, ci va fi într'alt chip, 
nici p sminislă,, cide ya vrea pâte dă 616- | atunci să nu se âesparţă. 
pede, [Zat. 10]. De n'ar avèá bărbatul altă nici 


d vină, ți numai acâsta vrăjmăşi 
, jmăşie adecă 
cl ded ul ingaduie cănd e iute şi răă la mănie: atunci ajunge 
$ atâta să se desparță aceia casă, pentru căci 


Glava 188. (Zac. 1). Muiarea pâte să céră | că se zice cel răii, cela ce iaste o dată răi. 
voie dela judecătoriul eséricii să se des- | acela depururea va fi tot rău. 
parță de bărbatul ei cănd o va bate fără de| [Zac. 17). Acesta lucru stă pre mâna jude- 
samă şi! va face rane cu arme. cătoriului să oprâscă pre bărbatul cel vrăj- 
Zac. 2). Încă pote muiarea singură cu voia | maş, carele se porneşte asupra, muerei sale 
ei fără de judecătorii, să se despartă de băr- | pentru să se vége să nu cumva să o strice cu 
batul eï, cănd o ya bate întracesta chip, să vie | ceva, măcar de ar şi face muiarea pre băr- 
lucrul să stea în cumpănă cum de mar fi| bat să se pornescă asupra eï, atunci trebue 
fugit, o-ar fi ucis de tot, saă cănd o va bate | să'și îngăduiască firit sai mânieï. : 
în vre un chip ca acela să o facă să nupâtă| [Zac. 12). Încă se cade judecătoriului să 
grăi cătră. judecătoriă, să nuş? pâtă spune | judece vina muerei să vază pentru ce aŭ por- 
jalba să o desparţă, iară de nu va fi fost bă- | nit pre bărbat cu mânie asupra eï, şi atunci 
taia aşa tare, atunci să nu se pótă deş-|cumu va părea judecătotiului, să tocmâscă. 
părți numai ia aşa singură cu voia el. însă de se va prinde bărbatul că se va lăsa 
[Zacon], Când va fugi vre o muiare de |și nu o va vătăma: iară de nu atunci să! 
vrăjmășia bărbatului şi pentru frica ce are | împarţă. 
ca se nu 0 omóră, atunci de va arăta ace-| [Zac. 13]. Cela ce nu va lăsa pre muiare'și 
iaşi într'aceia dată mare vrăjmăsia a băr- |să d6rmă întrun pat cu dânsul, acela se 
batului'și : atunce” desparte legea. iară dacă | chiamă că de vrăjmăşie nu o lasă, căci că 
nu va arăta într'acel ceas răutatea lui: a-| iaste mănios pre dânsa. 
tunci nuj va despărţi légea. [Zac. 14). Celuia ce nu” plac bucatele ce 
[Zac. 4]. Cela, ce se va arăta cu vrăjmășie | face muiarea, sai cămăşile, şi altele ca a- 
şi cu groză asupra mueril sale, acela nu se | câstea : acela se chiamă că are vrăjmășie pe 
va numaj despărţi de dânsa : ci încă se va j dânsa. 
şi certa după cum va fi voia judecătoriului.|  [Zac. 15]. Cela ce 'şI bagă muiarea în hiară, 
[Zac. 5). Muiarea de răutatea bărbatului | saŭ o va închide unde-va ca într'o temniţă. 
de va fugi dela dânsul şi se va duce într'-iacela se chiamă că are vrăjmăşie spre 
altă casă, atunci iaste datorii bărbatul să o | dânsa. 
hrănâscă şi, să facă tótă odihna ; însă de| (Zac. 16]. De se va înțelége cum vrè un 
nu va ayea părinți, sau frați, și de va fil chip dintru casnici, aŭ de bărbat, aŭ de mu- 
eşit singură, cu voja el. iare, de va să hiclenâscă pre soțul săă cu 
[Zac. 6]. De va nebuni bărbatul atunci, otravă, saŭ cu altă ceva armă, saŭ farmece: 
să se dusparță aceia casa, pentru căci că | acéia casă să se împarță cu ştirea şi cu voia 
iaste cumpănă, să nu o cumva vatăme, saŭ | judecătoriului. 
să, o şi omóre bărbatul pre muiare. |Zac. 17). Bărbatul cu femâea nu se des- 
[Zaç. 7]. Când va fi bărbatul învăţat de- | part numai cănd se va afla cum unul va să 
pururea a îmbla tot beat, şi să'și bată muia- | hiclenescă pe altul : ci încă şi cănd pun pre 
rea fot în beţie, atunci muiarea lui cu lége | altul să facă acesta hicleșug. 
se va despărţi. (Zac. 18]. Căna se va lăsa bărbatul maï 
[Zac, 8]. Nu numa! pentru vrăjmăşia şi | mic. şi se va prinde cu chizăşie cum uu'şi 
răotate ce are bărbatul asupra mueriYşi, de | va face mueri! nici o răotate, şi încă va 
o ya ucide, puma! pentraceia se va despărți: | face zapis, atunci judecătorul să”! o dea pre 
ci şi pentru guyinte ce va grăi bărbatul sprăn- | mână, însă cănd nu va fi vre-o bănuială la 
ţare, și o va îngrozi în tot chipul de o va | mijlocul lor, că măcar că s'a el lăsat şi mai 
ucide de tot, pentru acâstea încă se vor des-! mic, iară așa nu va putea răbda să nu facă 
părţi, încă ma! vărtos cănd o ar bate şi maï | vre o nevoie, mai ales de va fi vrajba prea 
ales cănd va fi om ca acela să”! fie depururea | mare. pentru căcă că atunci cu acea plecare. 
dragă sfada. şi de va avea şi măcar ce chizăşie, Pravila 
[Zac, 9], De ge va afla în mijlocul a hăr-|totnu o dă. 
“bat, şi a femée, adecă între casnică, cum să| (Zac. 19]. Împărțela acestor casnici, să so- 
fie vre-o vrajbă ca acéla de morte, cum sar | cotâşte până Ja o sâmă de vreme, până be va 
socoti pentru niscare lucruri de prepus să'şi | lăsa şi se va mar domuoli firea bărbatului cea 
prepue adinsine care cum, va, cu înşelăciune | iute şi vrăjmașă. 
să nu omâră unul pre altul : atunci pravilai | [Zac. 20|. Măcar că şi desparte pravila pre 
desparte să nu lăcuiască împreună, iară de | casnici pentru frica ce are muiarea, despre 


www.dacoromanica.ro 


202 PRAVILA 
bărbat, ca să nu'! facă vre-o răotate. iară 
tot se cade să goentâscă judecătoriul acâstă 
frică; fi-va cu cale să7 despartă aŭ nt va fi, 
căci eùo frică, cum ar fi un lucru dê nemică, 
nu pâte să desparţă casnicii. 


Cu și. înr ce chig pâte să. șa arate vrăjmășia 
bărbatului și eu ae lucran 


Glava 184, | Zac. f. Trebue să fie măr- 
turiile. carele vot vrea să arate vrăjmăşiă 
bărbatului. să fie destolhici de a se crâde- 
rea, să nu fie rudă, sat Omenil muierii, nici 
să fie de râs și He bajociiră, ómen! de carii 
să nu” bage nimenilea nici într'o s&mă. 

(Zac. 2). Vrăjmăşia o arată vecini! omului, 
sati vestea cum dâcă spun Omenil vaetile mu- 
eri! şi țipetile ce se aud de în casă: acelea 
nu vor putea arăta vrăjmăşia bărbătului, nic! 
ochii ei de vor fi yineţi, sai obrazul de va fi 
îmilar : acestea nu pot să arate vrăjmăşia 
bărbatului, mărturii trebuese la lucru ca 
acesta, pentru să cunóscă tot adevărul. 

[Za?. 3]. Mar mult crede judecătoriul măr- 
turiile, cari] arată vrăjmășia bărbatului, de 
cât toți ceia ce grăiesc împoirivă de zic că 
nu e aşa, ce se zice cum nu e bărbatul cu 
vrăjmăşie spre muiare, căci că ]a tote jade- 
căţile, maï adevărate sînt mărturiile carele 
zic că iaste așa, decât ceia ce zic că nu e aşa, 
adecă ceia ce adevereză mai de credinţă sînt 
decăt teia ce tăgăduesc. 


Cănd și cum pote bărbatul săși bată muiarea 
și în ce chip. 


Glava 185: [Zac. 7]. Póte să îndreptăze 
şi să certe bărbatul pre muiare'şi pre lucrul 
adevărat şi pre dreptate, iară nu cu înşelă- 
ciune şi fără de cale, Și încă să o bată și cănd 
va fi cu vină, după deală ce va fi facută, şi 
atunci eu măsură să nu o prea trecă: şi cu 
blândâţe, iară nu cu vrăjmașie fără vină şi 
fără ispravă. 

[ Zac. 2]. Doă lucruri sprijinesc pre bărbat, 
să nu be pedepsâscă căndu'șt va bate muia- 
rea. Întâi când o va fi bătut pre vina er. A 
doa, rând o va bate puţine] pentru că de o 
va bate fără vină. saă când o va bate cu vrăj- 
măşi6, atunci se va pedepsi gi mat vîrtos. 
însă când va fi vină mitşoră. iară de va 
fi vina mare, ce se zice, de o va afla în vre 
un lucru de precurvie, saă de ò va găsi fă- 
când. vre un vitleşug de mortea, lui: atunci 
măcar cu cewnăjmăşie de a va bate, nu se 
ya certa cu nemica de la judecătorii. 

[Zace 3]! Muiarea ce o bate bărbatul ou 
vrăjmăşie şi mult fără de măsură, aceia pote 
să'și céră læ judecătorii să se desparţă 
lară-așa se cada să fie despărțéla cu léger 
însă să sototâscă de va fi fost bătaia aşal 
de mare; şi întmacela chip; câtrsă stea hicrubl 


MATEIU BASARAB 


în cumpănă fabia de va fi vie. Iară de va fi 
bătaia mieşorăunu se var despărți. 

[Zac. 4]. Gela ce va fi vrăjmaş şi cumplit 
spre muiarea lui; bătându-o fără de vină. sai 
o va bate eu vrăjmăşie, pentru puţintea 
vină, acela se wa certa întracesta chip: a- 
decă să piarză a treia. parte de darurile ce 
va fi dăruit muiarea, iară de nu” va fi dat 
daruri, atunci se va certa să dea muerii lui 
a patra parte de câtu'! va fi zestrea. Acâsta 
iaste când nu vor mal trece zestrele de tre! 
sute de galbeni, iară de vor fi zestrele maï 
multe + atunci i ya da numai o sută de gal- 
ben! şi z&sțrele, deacia măcar fie cât ştie. 

[Zac. 5). Muiarea pote să se desparță de 
bărbatul eï singură cu putârea eï, când o 
va. bate des, şi fără de vină, şi dacă se vor 
despărţi se cade să o hrănâscă bărbatul şi 
să o îmbrace cum se cade. 

[Zac. 6). Fără de măsură şi cum nu se cade 
şi cu vrăjmăşie se chiamă bătaia când se 
face cu toiagul, iară mai vârtos când se va 
sfarma lemnul, sai să facă cu dânsul rane 
să mârgă sângele, sait când o va lovi cu 
lemnul în obraz, sai în cap, atunci depuru- 
rea, se va certa bărbatul pentru vrăjmășia, 
lui, 

[ Zac. 7]. Bărbatul pote să'șilbată muiarea 
cu măsură pentru vina ef: măcarde ar avé 
şi zapis să nu o bată. 

Zuc. 8]. Nu să chiamă bărbatul vrăjmaș 
mueri! sale de o, va bate numa! odată ; iară 
d o va bate depururea și mai de multe or 
âră de vină, atunci se zice că iaste cu vrăj- 
mășie asupra el. : 

[Zac. 9). De'şi va bate neştine muiarea cu 
pumnul saŭ cu palma, aceia nu se chiamă 
că iaste cu vrăjmăşie asupra ef, de o ar bate 
cât de mult şi cât de des. 

[Zac 10). Bărbatul pote să'şi pue muiarea 
în fiare. saă să o închiză, cum ar fi în tem- 
| niţă, numai pentru doă vini, una iaste când 
o va afla făcâna preacurvie, iară a doa, când 
o va găsi căW face hicleșug să'l omore, 
iară pentru alte vin! nu va putea nici să o în- 
chiză nici să o bage în fiară. 


Când va trebui să fie meni de credință chi- 
zași pentru bărbat și. încă să facă și zapis 
muiarii lui, să se prinză cum să nu o 
vatăme cu ceva, nici cu un lucru, 

Glava 186, [Zac, 7). Când se va téme mu- 
iarea de vre e răotate să nu’ facă bărbatul, 
fiind el om iute şi mânios, atunci pote să 
câră dela judecătorii să”! facă bărbatul za- 
pis; cu chizăşie ca acâja, să nu o vatăme cu 
ceva, iară maï vîrtos de se va fi dat singură 
vinovată pentru vre un lucru ceva, ce se 
zice de va fi făcut. precurvie. 

[Zae: 2): Despărţi-se-va muiarea de băr- 
bat nu numa! pentru vrăjmăşia lul: ci mal 





www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


vârtos pentru vrăjmăşia părinţilor, şi a ru- 
delor bărbabilui, când se vor cumpări să! 
facă nevoe şi să! strice cu deva. 

(Zac. 3]. Nu ajunge; nici pote să fie lucru 
de credință tocmâla, şi jurământul ce aŭ 
făcut bărbatul să fie adevărat, cum» nu'şi va 
vătămaumbiavea cu ceva, di trebue încă să'ŞI 
pue și nişte chezaşi, ca să nu'l facă vre o 
răatate. 

[Zac. 4]. Cănd nu va pute găsi bărbatul 
chezaşi să'și pue pentra să nu-'şi vatăme mu- 
iarea. acest lucru atunci stă în puterea. jude- 
cătoriului să socotâscă să vază, cumu-li e 
vrajba. şi să legiuiastă să vază putâ-va a- 
junge s 
făcut bărbatul aŭ ba: atunci de nu va 
putea, să ştie să! desparţă, saŭ să I-o dea 
iavăşi, 

(Zac. 5]. Când se va despărți miuiarea de 
bărbatu'şi, pentru frica vrăjmăşiei lui, a- 
tuncă cade-se judecătoriului, să întărâscă 
acest lucru nu numaâl cu zapis sati cu chezaş, 
ci încă trebue să o pue la un loc ca acela 
cu credinţă. să șază acolo. ow cheltuiala 
bărbatului, până se va alege ce cum va fi. 

[Zac. 6]. Décă va da bărbatui credință 
ca acâia cu jurământ şi cu zapis, şi cu 
chezaș, să nu'şi vatăme muiarea cu ceva, 
căci o va fi prins'o făcând prăcurvie, iară 
miiiarea dacă va veni acasă 'şliarăşi va face 
altă curvie: atunci bărbatul pâte să”! facă 
tótă răotătea, şi să n'aibă nici o certare dela 
judecătorii. şi atunci nu se smintește nemica 
pentru câle tocmâle cu legătură ce sai 
făcut. 

[Zac. 7]. Nu va putea muiarea să cée dela 
bărbat chizăşie saă alta pentru fie ce lucru 
să nu o vateme, ci trebue să fie vina mare, 
şi frica el aşijderea. să aibă peniru ce să té- 
me, atunci să cée credinţă, şi acest lucru stă 
pre réma judecătoriului să judece acel lucru, 
şi acea vină de carea să téme muiarea, să 
vază pote să fie de ohizăşie aŭ ha. 

(Zac. 8]. Măcar deş'ar pune bărbatul şi che- 
zaş să buri vatăme muiarea. iară așă tot 
pâte să o bată cu măsură cându'” va fi wino- 
vată, și să o drepteze pre voia lui, şi de la 
jidecată să maibă nici O cettare 

Zau. 9}. Dator iaste judetătoriul să siléscă 

muiâte şi să Ù îndâmne să lăcuiastă cu 
bărbatul, însă când va 'cunâşte că bărbatul 
iaste gata să dea chizăşie cum să hu o va- 
tămėj numat să socotâscă să au fie bărbatul 
fortii vrăjmas. si să nu fievând adins elugi 
urăciune să'şi fio urâţi până la mârte. Pentru 
că atunce! judecătoriul nu va îndemna să” îm- 
prewne, că acolea stă lucrul în cumpănă, să 
nu o câim-va/ omóră măcar dwar dè siehe- 
e i iară de va vrea muiarea $ă şază cu dân- 
-sul, Atunci să o lase judecătotiul după pum 
sa fi voiz el. i 


fie numai cu atel jurămînt ce-aă ' muiarel, iară aşa tot nu póte 








203 


Pentru de câte, feliuri de Ineruni pote, bărbatul 


să'și gondscă muiareg din casă cu puterea 

luă fără de lége gi fără știrea judecăto- 

ruluă. 

Glava 187. (Zac. 1]. Pentru prâcurvia ce 
va face muiarea p6te bărbatul să o scóță şi 
să o gonâscă din casă singur cu putârea sa 
şi mal vârtos când va fi curvia de față și a- 
rătat. Iară de va fi pr6curvia pre ascuns și 
trebue arătare : atunci nu pâte să o gonâscă 
din casă'şi fără de voia judecătorului. 

[Zac. zi, Măcar de ar şi fi un martur des- 
toinic şi credincios să adeverâze prâcurvia 

cu puterea sa 
el singur să o gonéscă. . 

Zac. 3). Nu va putea muiarea cu voia e! 
să se desparță de bărbatu'şi şi să iasă din 
casă pentru precurvia. bărbatului ce va fi 
făcut, Şi maï vârtos când va fi lucrul pre a- 
scuns şi trebue să o arate neştine, iară de 
va fi lucrul de faţi, atunci pâte numai sin- 
gur cu voia eï să se desparţă de bărbat. 

|Zac. 4]. Cela ce'şi va goni muiarea din 
casă, fără de vină, acela se va certa după voia 
judecătoriului şi! va da tote zâstrele şi ce va 
fi dobânda zâstrelor. 

[Zac. 5). Datorii iaste bărbatul să hrănescă 
pe muiare daca o va goni de în casă. Iară de 
se va afla să facă precurvie într'acea vreme 
ce lipsește din casa bărbatului. atunci băr- 
batul nici va mai da nemica. 

(Zac. 6]. De se va despărţi muiarea de 
bărbat cu voia eï, iară bărbatul va arăta cum 
s'aŭ despărţit fără nic? o vină, atunci nu 
iaste dator bărbatul să o hrăn&seă afară de 
casa lui, iară de se va fi despărțit pentru 
«re o vină a bărbatului : atunci bărbatul va 
plăti tótă cheltuiala ce va fi făcut pe hrana 
el fiind afară de casă. 

[Zac. 7 Cănd va răspunde légea să fie 
muerea la, închis6re în temniţă atâta ti 6me, 
atunci bărbatul nu iaste dator să o hrănâscă, 
de vreme ce iaste la îrchis6re pentru vina 
el, ce se zice iaste eretică, ce be pedepseşte 
cum i se cade. până se wa întârce. 

(Lac. 8]; Póte bă:bațul să se desparţă de 
mujare, $i muiarea aşijderea de bărbat, cu 
voia lor şi fără ştirea judecătorului când un 
obraz va face îndemnare şi celui ialt să gre- 
şască. 

(Zac. 9]. Când va da bă'batul bani ou ca- 
mătă şi îrică mai vârtos când va prea dsupri 
eu camătă, atunel muiarea lu mici cum să nu 
care cum:va să m'aibă vae să nu se desparță 
de dânsul ci întă iaste datote tot să se în- 
torcă, şi să lips6scă de Ia dânsul până când 
seva întórcerde acest fel de gueșală. 

4Zao, 10), Deva face muibrea niseare. far- 
mece carelte iver afla întră tot lucrul să 
fie de vătămare, atudelr bărbatul daste dato- 


www.dacoromanica.ro 


204 


riù să se desparță de dânsa singur cu voia 
luy, și fără ştirea judecățoriului. 

(Zac, 11], Muiarea, ce ṣe va duce de la băr- 
batu’ ŞI eu voia el fără ştirea bărbatului, aceia 
pote să róge pe judecătorii şă îndemne pe 
bărbat să o ia iară'și în casă'şi, iară de nu 
va vrea să a ia, atunci iaste datoriă să o 
hrănescă câtă. vreme va lipsi din casa lui. 

(Zac. 12). Muiavea când nu se va pleca, 
nici va asculta de besârică, cându'l va zice 
să mârgă după bărbatu' ȘI, carele o câre şi o 
chiamă să mergă a casă'și, şi să lăcuiască 
împreună, de vreme ce aŭ fugit fără ispravă, 
sai de aù fost și cu vre o vină. iară apoi băr- 
batul s'aii întors despre acea greșală, atunci 
bărbatul are putere să mergă cu judecăto- 
riul cel mirenesc să o ia şi fără de voia el, ce 
se zice cu dâsila. 

(Zac. 13], De va lua bărbatul pre muiare 
numal cu voia sa, ce se zice, să o apuce fără 
de véste cu arine, saŭ și fără de arme,;şi aceia 
iaste muiarea lui care aŭ fost împreunată cu 
dânsa să fie un trup, şi s'ai despărţit de 
dânsa fără vină sau şi cu vină, ce au fost 
micșoră, atunci nu se va certa nimica, iară 
de va fi femâea numai logoditu. şi încă nu se 
vor fi împreunat, iară el o va răpi şi se va 
împreuna cu dânsa : atunci se va certa puţin 
lucru cât va fi voia judecătoriului. 

(Zac. 14), Desparte-se muiarea de bărbat cu 
voia eï şi fără ştirea judecătoriului când va 
fi bărbatul eï eretic, şi căci va meşterşugui să 
afle vreme să o pótă omorâ saŭ să'i facă altă 
răutate, sai căci nu o ţine cum se cade, sai 
nu o hrănește bine, ce se zice nu"! dă bucate 
să'i fie de ajuns, saii nu” face haine. 


Când iaste muiarea datóre să îmble după 
bărbat oră în cotro va mérge. 


Glava 188. [Zac. 7]. Când va fugi bărbatul 
de întrun oraș sai sat. pentru vre o greșală 
mare ce va fi făcut acolo, şi se téme să nu'l 
prinză judecătoriul să” facă certare, atunci 
muiarea iaste datore să mergă după dânsul 
ori unde va mérge, şi de ar fi și vinovat tot 
i se cade să mârgă după dânsul să se afle la 
nevoea lui. 

[Zac. 2). Bărbatul încă iaste datoriù să 
mérgă după muiare când va fugi de frica ju- 
decătoriului pentrn vre o greșală ce va ñ fă- 
cut pe dreptate, iară de va fi vinovată într'alt 
chip să vie lucrul să se certe pre vina eï, a- 
tunci să nu mârgă după dânsa, că nu iaste 
bărbatul datorii pentru vina mueril. cum 
iaste muiarea datore pentru vina bărbatului 
depurure să îmble după dânsul ori unde şar 
merge. 

[Zac. 3] Muiarea iaste datore se ămble după 
bărbat, încă nu numai când va fi vinovat, ci 
și nevinovat. saŭ şi pentru binele !ui când 
va auzi că i se trece undeva meșterșugul 


PRAVILA MATEIU LD ASARAB 


mai bine, saă pentru greutăţile şi dăjdiile ce 
sunt într'acel loc, de se va duce aiurea să”! 
fie mai binișor, că acolo hù pâte terpi, saă şi 
pentru alt Jucra, iară numat cânâ va cunâşte 
că mérge Să facă vre o răutate. ce se zice fur- 
tişag, tălhărie, şi alte ca acestea: acolo nu 
iaste datore să mârgă. 

(Zac. 4). Când nu va vreâ muiarea să îm- 
ble după bărbat, ci va îmbla cu şovăiale, una 
alta va găsi să se pótă scăpa, zicând că nu 
iaste obiceiul să îmble muerile după băr- 
baţi, atunci nu i se vor prinde aceste şovă- 
iale, ci numai ce”! caută să mergă după bărbat. 


(Zac. 5). Nu iaste datâre muiârea să mârgă 
după bărbat, când va vrea să mârgă bărbatul 
să lăcuiască întralt sat, dar acâsta pentru ce? 
pentru că va cunóşte óre ce niscare sémne 
rele ca acelea, cum bărbatul va să o hicle- 
néscă să” facă, vre o răutate, saŭ mergând 
pre cale se va téme să nu o néce unde-va : 
drept aceia nu va merge. 


[Zac. 6]. Când se va tocmi un om cu o fe- 
mée, şi se va logodi. şi! va zice să'l aștepte 
ână întrun an, şiatunci să se cunune cu 
Fansa, după aceia se va prileji până la acea 
vréme să purcéză să iasă dintracel loc; a- 
tunci acea femée adecă logodnica, ea nu va 
fi datore să îmble după logodnic. 

|Zac. 7]. Când va fi bărbatul om răi sprân- 
ţar şi va îmbla din loc în loc, și din sat în 
sat, şi nică la un lucru nu va fi om de ispravă, 
şi maï vârtos când va veni lucrul pentru rău- 
tăţile lui să’l gonâscă și să'l scoţă dintr'acel 
loc, atunci nu va fi muiarea datâre să îmble 
după dânsul, cum s'ar zicc de se va afla că 
acel om s'au făcut om răă. d&c'aă luat și s'aă 
cununat cu acea femée, iară de seva afla 
cum aŭ fost om răă de cându'și aŭ fost, a- 
tuncă muiarea iaste datore să îmble după 
bărbat orl unde va mérge. pentru căci că se 
chiamă că Vai știut cum iaste de mai nainte 
vreme. 

(Zac. 8). Când se va tocmi un om cu mu- 
iarea sa dintâi la logodna lor cum să n'aibă 
voe bărbatul să'și scoță muiarea dela locul, 
şi de la naşterea el, iară după aceia se va 
prileji de va veni lucrul numai să iasă din- 
tvacel loc, ce se zice de se va bolnăvi. și nu 
va putea să se tămăduiască într'acel loc. sai 
de va avea vrajbă cu 6menii cei maï de frunte 
cari! vor lăcui acolo. sai cu mai marii lui, 
șati cându'] va scóte judecătoriul și'l va goni 
din sat : atunci muiarea i se cade să îmble 
după bărbat, iară să nu pótă şovăi cu alte 
tocmâle ce vor fi avut într'alt chip. 


Pentru rândusalsle spițelor muntei care arată 
la a câte spiţe se fac însurările, și la a câte 
să nu se facă 


Glava 189. [Matei]. Spiţele nuntei pentru 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATBIU "BASARAB 


acâsta le aŭ ziș spiţe că cum e scara de se 
sue pre spiță şi se pogoră aşijderca iară pre 
- spiţe aşa Sînt şi rudeniile, [O Arhiereule caută 
t socptește bine să nu mergi în munca iadu- 
i]. împarte-se în cinc] tocméle şi socotesc 
cinci împărțiri, pentru că de se vor naşte de 
întrun tată şi de într'o mumă, se chiamă fraţi. 
saii de vor naşte de într'un tată și două mu- 
imăni, aşijderea se chiamă frați, şi nare ni- 
men! a zice că nu mi-e frate, căci s'aii născut 
de într'altă mumă, că un tată f-aă sămănat, 
şi iară de vor fi doi fraţi de într'o mumă, şi 
doï taţi, nu va putea zice nimenea că nu mi-e 
frate căci s'aii născut de într'alt tată ci cum 
se chiamă cel de sus frați adevăraţi aşijderea 
sunt și cel de întrun tată și doă mumăni, saă 
de îndoiţi taţi şi o mumă, sai de într'un tată 
şi o mumă : aceștia toţi cum am zis se chiamă 
fraţi adeveriţi. însă aceşti frați sunt a doa 
spiţă, dâcia copii care se nasc dintru cei doi 
frați se chiamă veri premari și sunt a patra 
spiţă. Veriï premari de vor naște copil aceia 
se chiamă al doilea veri: și sunt a șasea 
spiță, dâcia al doilea veri de vor naşte copil, 
aceia se chiamă al treilea veri, cari sunt spiţe 
opt, 


Pentru împărțirea rudeniei, şi pentru rude- 
nia de sânge. 

Glava 190. Rudenia se împarte în cinci 
rânduri : 

Întâi iaste de sânge. 

A doa iaste de cuscrie, adecă de doă né- 
muri. 

A treia este de al treilea rudenie, care iaste 
și acésta cuscrie de trei némuri. 

A patra iaste a sfântului botez. 

A cincea iaste de în feciori! de suflet, carea 
se chiamă copilul carele ia neştine cu sfintele 
molitve, şi] face adeverit al său ca și copii 
lul, 

Deci rudenia de sânge se împarte în tre: 
în sus, şi în jos, şi întru cei de laturi. 

Cei de sus se chiamă tată-meiă, moşu-mei, 
strămoșu-meiă, muma-mea, mâşă-mea, și stră- 
móşă-mea. 

Iar cei de jos se chiamă coconiïi mei, nepo- 
tii mei, şi strănepoţii mel, 


Cei de laturi sunt, câţi nu s'aă măscut noă, ` 


nici de la no! s'a născut, ci sunt numai de la 
aceiași rudă de care suntem şi noi, adecă 
Frate-meă Soru-mea, Văru-meiă, Vară-mea 
Unchiu-meă, şi Mătușă-mea. 


Pentru a șaptea spiță de sânge. Că să 
nu se facă. 


Glava 191. [Matei]. A şaptea spiţă de sânge 


205 


până nu Se făcea nuħta et nul lăsa să facă, 
ci numai '] oprea, iară Qe apuca să se facă 
nunta, atundea”i danonia şi aşa" lăsa, şi nici 
o apărare dela bestrica nu &âvea atunci. 

[Legea]. Pentru că grăiaşte pravila, nu pâte 
neștine să ia rhuiare pre fata al doilea văr al 
luï, vaŭ a doa vară a lui căci că”! iaste ne- 
pâtă, deci de făcea tineva nuntă ca acâsta pre 
ascuns, atunci"! canonia. 

[Caută de vezi răspunsul Pgtriarșesc]. A- 
duseră aminte de acesta lucru la Săborul sfânt 
al sfântului și a tâtă lumea Patriarh Chir 
Luca, şi de atunci tocmi şi porunci acel sfânt 
Patriarh cu Soborul lui, ca să nu se mai facă, 
acea nuntă fără de l6ge ce să zice de sânge, 
a şaptea spiţă, deci de te va întreba cine-va 
să nu cumva să lași să se facă, iar de se va 
face. desparţi-o de tot; şi preotul care va bla- 
goslovi aceia nuntă să ia! datul preoţiei lui 
de tot, iară de'l vor fi înşelat cu hiclenie și 
maŭ ştiut, nu” lua darul ci] canonâște cum 
se cade, dâcă vreme ce Paŭ înșelat, iară câţi 
aŭ tocmit de s'aă făcut acea nuntă fără de 
légė : afurisaşte"y. 

[Munoil Porfirogenitul împărat]. Adevăra- 
taŭ acestă judecată patriarşască şi porunca, 
împăratului Chir Manoil Po'firoghenitul. Pen- 
traceia maŭ lăsat pre nimenea să ia mu- 
iare pre fata al doilea văr al lui, pentru căci 
că"! iaste nepótă cum dm zis. 

[Vezi şi alt răspuns Pătriarșesc), Aşijderea 
şi Patriarhul Alecsie cu săborul aŭ poruncit 
de acâsta ca să nu se facă. şi scrise şi carte 
în ani! 6546. 

Pentru că cumu'” frîul la cal, şa, iaste şi 
pravila la noi creştinii, ci trebue să o păzim 
bine, să facem cum grăiaşte şi cum porun- 
câşte. 


Pentru a opta spiță de 3ânge «ca să se facă 
adecă să se împreune la a opta Spiţă gécă 
va ajunge. 

Glava 192. [Marei]. A opta spiță de sânge 
se numără așa : Tatăl câţi copil de-ar face, 
toți doă spiţe se chiamă. măcar de ar fi și 
multe naşteri. Adecă tată:meu aŭ născut pre 
mine, și iaste o naştere. adecă o spiță născu 
și pe frate-mei şi fac doă spiţe. Câte nașteri 
nasc, atâtea, spiţe se socotesc. Adecă tată-mei 
aŭ născut pre mine și e 0 naştere: iată că e 
o spiță tată-mei şi eŭ. dEcia ei am născut 
în fiul mei, iată acum doă spiţe cu tată-meiă, 

iă-meti aŭ născut pre nepotu-meă, iată acum 
că Sunt trei nașteri şi 8 spiţe, nepotu-meiă aŭ 
născut pe strănepotu-meiă, iată patru naşterk 
și patru spiţe. 

Iară tată-meu născu pe frate-meă a doa 


oprită iaste de tot să nu se facă pentru că nu | naştere şi iaste cătră dânsul o spiţă, iară că- 


lasă Pravila să ia neștine muiare pre fata al 
doilea văr al săi, că maï nainte în vremea 
cea, de demult de vrea întreba maï nainte 





tră mine frate-săi altă spiță : fac doă, décia 
frate-mei născu fiiă carele se chiamă nepotu- 
mei d6cia cătră tată-său adecă fratele mei, 


www.dacoromanica.ro 


206 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


iaste o spițăp iară cătră mine unchiu-săi a | cem, că apot vom mérge, în iad de ne vom 
treia spiță. adecă naşterea mea, care ni'am | munci. ii 


născut una, a frăţini-meă doă, şi a nepotu- 


Iară dascăl cel de ăembit ei erba pănă în 


meiă tref, dâcia născuii și eă fiti şi iată că | şăpte spiţe jară cel mal hiner! deci mal de 


iaste a patra naştere cu nepotu-meiă. căci că 
fiiu-meu cătră nepotu-mei, adecă vărul pre” 
mare al lu! sunt patru spiţe. 

Dâcia iară nepotu-meiă fictorul frăține-mei 
născu fiiă, sunt trei nașteri cătră frate-meă, 
iară cătră mine pat u naşteri şi patru spiţe, 
iară cătră fiiu-meŭù cincel spiţe, iară cătră ne- 

potu-meŭ al doilea văr al lui şase. 

Dcia iară nepotul frăţini-mei născu o fată, 
carea iaste cătră frate-mei a patra spiţă, iară 
cătră mine a cincia, iară cătră fiiu-meă şase, 
iară cătră nepotu-mei șapte : iară cătră stră- 
nepotu-mei al treilea al el văr, opt, şi să ia 
acâstă spiţă a opta neapărat. 

[Caută aicea]. Să ştiţi că la spiţele nunte- 
lor, cum se numără céle bârbăteşti aşa şi cele 


muereşti. Pentru că de întrun tată s'aă năs-: CI L. A k: i : 
' şi se opri de dânsul cu săborul, şi se făcu şi 


cut. iară nu iaste cum zic uni! ce nu ştii, că 
într'alt chip se soecteşte zice câle bărbătești 
și într'ait chip céle muerești, ci pravila pune 
de socoteşte céle muerești ca şi câle bărbă- 
teşti, şi nu e nici o despărţelă de bărbătesc 
până 1a mueresc. Căci că Ión naşte pre Dimi- 
trie şi pe Maria şi'şi sunt Dimitrie cu so- 
rusa, Maria a doa spiţă şi copii lor patru, şi 
merg spiţele pre rând până vin la opt, décia 
tocma atunce'și vin la împreunarea nuntei ca 
şi cum am arătat și am zis mai sus. 


Pentru rudenia despre cuscrie, care iaste 
de doğ nâmuri. 


Glava 193. Spiţele de sânge la socotâlă 
sunt lesne, şi iată că pre obicâii le-am zis mal 
sus. 

[Matei]. Iară spiţele carele's de cuscrie sînt 
anevoe, și mal cu pază, și mal cu socotelă le 
vom zice. 

Drept aceia, trebue să socotim hine ca să 
nu facem fără de l&ge să mergem în iad să ne 
muncini, să avem greutate de Hs. Dumnezeul 
nostru la zioa de judecată adecă muncă în 
very. Pentru că nunta fără de l&ge aceia nu 
iaste nici se chiamă nuntă, numa! ce se chia- 
mă amestecare de sânge, și de nu se vor 


pocăi să se iarte, el sunt af muncii şi al fo- ' 


cului de vâcl. Iară pre popa carele va bla- 
goslovi aceia nuntă fără de lége, de va fi ştiut 
nunta, că aŭ fost fără de l6ge şi o aŭ bla- 
goslovit, aceluia pravila’ ia darul popiei, 
iară de nu va hi ştiut, numai ce s^ canonéște, 
şi câţi aŭ tocmit de s'a făcut aceia nuntă 
fâră de l6ge, pre aceia afuris&şte"i pănă vor 
face nevoinţă si tocmire să se desparță: Atunci 
vor lua canon şi ertăclune. 

Alta, căte pravila iartă acelea să şi facem, 
iară de câte nu iartă să ne ferim să nu le fa- 


încâce el erta şi la aasea, fdră la a șaptea 
apărară, e6le şase pentru căci nu îti lameste- 
care, dară la a şaptea băci aŭ'amestécarë. 

Şi ia să ascultați, pravila apără pé un'băr- 
bat a lua pre m'mă și pre fată, nici pre sd6şă 
şi pre nepstă, nici pre móşa şi pre adoa 
nepâtă, nici pre móş3 şi a treia nepotă. Nici 
doă surori nu iaŭ pre unul. Nici pre mătuşa 
adevărată şi pre nepóta. Nici pre mătușa mare 
şi pre nepotă, nici pre mătuşa mică şi pre ne- 
pótă. Nici pre doă surori, nic! pre doă vére 
primari, nici pre două a doa vére un bărbat 
nu le pote lua pre acâstea. Pentru că nu sunt 
șapte spiţe precum socotesc uni. ci sunt nu- 
mai şase. Pentru că bărbatul și muiarea sînt 
un trup şi o spiţă se socotâş e. De acesta lu- 
cru s'ai întrebat în zilele Nicolii Patriarhul, 


porunca îinpărătâscă cum să nu se facă acea 
nuntă, pentru că câte nunte se fac despre cu- 
scrie şi se tocmest la a șaptea spiţă, acelea 
se iartă. 


[Sămneză să știi). Pentru că iaste saŭ o fire. 
saii o punere, însă firea iaste un om, iară pu- 
nerea iaste cum am zice un om cu femeia 
lui ce e pre l&ge. care s'a alăturat întru îm- 
preunarea trupescă cum grăiaşte scriptura : 
«și vor fi amândol un trup», deci când iaste 
rudenia de pre sănge şi de un ném, acela om 
adevărat se chiamă unul. Iară când iaste des- 
pre cuscrie, adecă de doă nmur! atunci iaste 
unul lipsă şi acâsta nu iaste asémenea ca 
despre sânge. Pentru aceia, şi spiţa care lasă 
de în câle opt apoi cu o spiţă mat jos face 
nunta, şi se face şapte spiţe. 

[| Vezi]. Şi acel bărbat ia pre fata a! doălea 
vére a mueril lui. 


Pentru numele unchiului, cum se împarte și 
să grăiaște în trei chipuri și pentru treš né- 
muri. 


Glava 194, Unchiă adevărat se chiamă 
fratele tătâne-mei saă al mâni-mea 

Iară unchiă mare se chiamă fratele moşu- 
mei sai al m6şă-mea, 

Iară unchii mic se chiamă vărul premare 
al tătâne-meă sai al mâni-mea. 

Deci acel frate al tătâni-meu iaste cătră 
mine a treia spiţă, iară fratele moșu-men 
sai al móşă-mea iaste a patra spiţă. lară v- 
rul premare al tătâni-mei saă al mâni-mea 
iaste către mine a cincea spiţă. 

Tatăl și feciorul pre mumă şi pre fată nu o 
iaŭ. Nici pre móşă şi pre nepâtă. Nici pre 
m6şă şi pre a doa nepotă. Nici pre móşă şi 
pre a treia nepstă. Nici pot lua pre mătuşă, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


şi pre nepâtă. Nici pre mâtușă mare şi pre 
nepstă. Nici pre doă veri primari. n 
lară tatăl şi fiul iaŭ pre mătuşa mică şi 
pre nepâtă. Jară pre doă al doilea vâremu jaŭ. 
[Intrebare]. Dar pentru ce am dat slobo- 
zie tatăl şi feciorul, săria pre mătuşa mită şi 
pre nepótă, iară pre doă è doălea vére a se 
* lua am oprit ? 


+ 


[Răspunde]. Căci “că tatăl şi fiiul, mătușei 


că mici şi nepóteï carea ar lua, éï ati loc ta- 
tăl şi feciorul să se chiame tatăl tată, §i fe- 
ciorul fecior, iară când ar lua pre doă å doă- 
lea vére, atunci se fac în loc de tată şi de fil 
amândoi gineri, drept aceia nu lasă Pravila 
să se facă sai să fie, pentru că numele tată- 
lui şi al fiiuluï nu se amestecă la numele mă- 
tuşil mici şi a nepóteï, cum maï sus am zis: 
ci numal la câle doă a doălea vére, şi la fie- 
ce nuntă ce se amâstecă numele, nunta aceia 
nu se face ; pentru că e fără de l6ge. 

La inătuşa mică și la nepâtă, de va lua 
tatăl pre mătuşă şi feciorul pre nepotă atunci 
pote fi, iară de va lua tatăl pre nepotă, atunci 
feciorul pre mătușă nu pote să ia ca să nu 
se amâstece numele să se facă tatăl fiù si fi- 
iul tată. 

Nici moşul şi nepotul nu pot să ia pre 
móşă şi pre nepotă, nici pre mumă şi pre fată, 
nică pre m6şă şi pre a doa nepótă, nici pre 
doă surori, nici pre mătuşa cea adevărată şi 
pre nepótă. 

lară moşui și nepotul iaŭ pre mătuşa cea 
mare şi pre nepótă, iaŭ şi pre mătuşă mică 
iş pre nepótă. 

Moşul şi nepotul nu iaŭ pre doă vére pri- 
mari. Nici mogul şi al doilea nepot nu le iaŭ 
ca să nu se socotéscă şi el amândoi giner. 

Moşul şi al doilea nepot iaŭ pre móşă şi pe 
a doa nepótă, iaŭ şi pre mătușa cea adevă- 
rată şi pre nepotă 

Doi fraţi nu iaŭ pre doă surori, nici pre doă 
vére premari. 

Doi fraţi iaŭ pre mătuşa mică şi pre nepotă 
iată şi pre doă a doălea vére. 

Do! frați pre mumă şi pre fată nu iaŭ. nici 
pre móşă şi pre nepâtă, nică pre móşă şi pre 
a doa nepstă, nici pre mătușă mare şi pre ne- 
potă. 

Unchiul şi nepotul, iaŭ pre mătuşă şi pre 
nepâtă adevărat când va lua unchiul pre mă- 
tuşă, şi nepotul pre nepotă, acâsta iaste ertat 
a fi; iară de se va tâmpla să ia unchiul pre 
nepâtă, nepotul pre mătuşă nu póte săo ia, 
pentru că se amâstecă numele şi se face un- 
chiul nepot, și nepotul unchii. 


[Marele Vasile]. Că grăiaşte Marele Vasilie 
că câte amestecă numele întru spiţe, acâlea 
zice se chiamă fără de l&ge. 

Şi unchiul şi nepotul iaŭ pre doă vére pre- 
mari. 


| 


207 


Și do! veri premari, iai pre doà pére pre- 
mark. 


J 
Să zicam și pentru žre ngmuriy 

Trel nâmuri iaşte iară acâsta dustria; care 
se face de trei n&muri. Că alt ném Sunt eŭ, şi 
altul muiarea mea şi frate:găăy gi altul muia- 
rea a fratelui muerti mâle) 

Deci de va muri muiarea mea, atunci pociă 
să iaŭ pre sora a maerii fratelui muerii mâle. 

Iară pre muiarea a fratelui mustii mâle de 
va muri el, eŭ nu pot să o iaŭ, ci numai fra- 
te-mei o va lua muiare. 

De voii avea strănepot şi va muri, atunci 
pre muiarea lui nu mi-o dă 'pravila să o iaŭ 
muiare. 

Frate-meiă de va avea strănepot şi va muri, 
iaŭ eŭ prea acea muiare a strănepotului fra- 
telul mei. 

De va muri bărbatul maştehăi şi de va muri 
şi strănepâtă-sa, pre bărbatul eï nu pâte 
să'] ia. 

De va muri muiarea mea, iaŭ pre muiarea 
unchiului er. 

la şi pre strănepâtaa fratelui muerei mele. 

Luat-aum după soru-mea ginere adecă cum- 
nat mie, și voiă lua pre muiarea fratelui cum- 
natu-mei, adecă pre cumnata cumnatului. 

Iară bărbatul fetei mele luo nevasta după 
frate-săă şi muri frate-săă, pre muiarea lui 
eă nu pociu să o iaŭ, numai pe sora eï o iaŭ 
neapărat. 

Doi frați să aibă unul frate despre muiare, 
şi altul sor despre muiare, aceia să iala nuntă 
neapărat. 

[Leu și Arsenie Patriarh]. Socottla saŭ a- 
devărarea Patriarșilor, Leu şi Arsenie gră- 
iaşte să ia do: frați pre cumnată şi pre sora 
bărbatului nevâstel. 

Nep6tă-mea fata frăține-meiă are bărbat şi 
de va muri ea, atunci eŭ şi bărbatul eï luăm 
pre doă surori. 

[Mihail Patriarh). Iară socotéla Patriarhu- 
lul Mihail grăiaşte, fata zice carea am de altă 
muiare şi a mueri-m! carea o ţii acuma și 
an frăține-săù adecă nepótă-sa iaŭ pre doï 
rață. 

Kipi Patriarh). Iară socotéla Patriarhuluï 
Stipi poruncâşte : cum ginerile şi fratele mu~ 
eril să ia pre doă surori, aşijderea şi pre doă 
vére premare. 


Pentru ficioriă de sufiet și ai sfăntului botez. 


Glava 195. [Matei]. Fecioria de suflet o 
fac unii, căci nu nasc copil, saŭ zice mulţi 
nasc și mor; şi rămân fără coconi, şi de ciuda 
lor mişăii părinți, iaŭ cocon! striini şi şi"! 
fac lor feciori sufleteşti cu sfintele molitve, 
şi le sunt aceia ca şi feciorii caril X-a năs- 
cut trupeşte, şi întru rudenie și întru rhoşte- 
nire, şi întru spiţe. 


www.dacoromanica.ro 


208 


[Lege]. Drept aceia grăiaşte pravila, că nu | 


pot să iaŭ fata moşului mei cea de suflet : 
pentru că e soră sufletescă tătâni-meă. 

Pre fata fiiu-mei celuy sufletesc nu o voii 
lua muiare. Nici feciorul cel sufletesc pre mu- 
iarea tatălui sufletesc. și altele. 

(Nearaoa lui Leu înțeleptul). Şi niminea nu 
va putea să dea pe fiica sa feciorului săă ce- 
lui de suflet. 

Intr'altă vr&me făcea feciori! de suflet fără 
molitve. Iară în zioa de astăzi când va cine- 
va să ia fecior de suflet, el °) ia cu sfintele 
molitve şi cu sfintele slujbe şi" sunt aceia cari 
iaŭ feciorul întru tocmâla părinţilor, iară fe- 
ciorul se face adevărat fecior lor carii Vai 
luat ca și cum Par fi născut trupâşte. Drept 
aceia de va avea neştine fecior trupesc şi fe- 
cior sufletesc. nu pot să se împreune întru 
nuntă pănă la al optulea spiţă. 

Rudenia acel feciorie de suflet se numără 
şi se socotâşte până la a opta spiţă ca-şi a 
sfântului botez. Numai spre câle ce se sue și 
spre câle ce se pogóră: adecă spre părinţi şi 
spre feciori. iară nu întru cel de lături, cei de 
lături zicem pe fraţi şi pre surori, carii n'aă 
nică o rudenie, într'aceea rudenie sufletâscă a 
acei feciorie de suflet, că un om ce va vrea 
să ia pre un fecior de suflet, deacia apoi fra- 
te-său sau nepotu-săi pot de o iaŭ muiare. 

Că şi călugăriţile şi muerile cele ce se ţin 
curate şi iale'şi faci fecior de suflet, deci şi 
acel copil carii se vor face feciorii de suflet, 
să aibă dela dânsele pe dreptate și eï parte, 
fără de nicl o judecată, 


Pentru Sfântul Botez. 


[Matfei]. Sfântul botez iaste naştere Dum- 
nezescă şi înnoire sufletului, și cine ia co- 
pilul de în sfântul botez, acela se chiamă 
tată sufletesc acelui copil ce aŭ botezat, şi 
iaste mai mare la cel copil decât tată-săii ca- 
rele laŭ născut trupâşte. Deci cu închezăşu- 
irea sfăntului duh se face tatăl copilului cel 
sufletesc frate tatălui săă celui trupesc, si 
iaste cătră acel tată al copilului a doa spiţă, 
căci că e frate, iară cătră copilul carele aŭ 
botezat iaste o spiţă, şi alți copil câți aŭ 
botezat el, o spiță sunt cătră dânsul, iară 
câți copil maù botezat, aceia sunt a treia 
spiţă cătră acel cumătru sai naş, ca și copii 
frăține-său Pentru că cum am zis sunt frați 
sufleteşti, iară copii al acelui cumătru cu co- 
pii carii aŭ botezat sunt a doa spiţă. Pentru 
că acel tată adecă cumătru saŭ nag pre acel 
copii M-ai născut trupâşte, iară pre cela-lalți 
sufletește, adecă de întru Dumnezeesca scăl- 
dătore, iară copii cumătrului adecă aï naşu- 
luy caril nu V-ati botezat cu copii lu! sunt a 
patra spiţă ca copii unor do! fraţi, carii se 
chiamă veri premari, aşa şi aceia, şi pogo- 
rându-se aceştea copil, se socotesc ca şi ru- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


denia de pre sânge, şi se opresc de împreu- 
nare întru nuntă până ce vin la a șaptea 
spiță : deacia la a opta se deslâgă şi fac nun- 
tă neapărat. 

[Săborul 6. Canon 53], Grăiaşte şi canonul 
53 al șaselui săbor, că mal mare iaste rude- 
nia sfântului botez decât de sânge. Pentr'acea 
trebue să păzim să căutăm și spiţele până la 
opt, deaaa atunci să se facă schimbare ca, 
şi de sânge, de se face la a opta. Pentru că 
de la canon şi dela pravilă mal mare iaste 
rudenia a sfântului botez decât depre sânge. 


Pentru feciorii de suflet. 


[Zri]. lară feciori! de suflet așa să se facă, 
cum zice mal sus ca și la sfântul botez Și 
acesta numai pre un obraz adecă în sus şi în 
jos : ce se zice întru tatăl şi întru copil; iară 
nu întru fraţi şi în surori, pre carii zice pra- 
vila că sunt de laturi. Că acel frați şi surori 
al acelui fecior de suflet, nu se amestecă 
într'acea rudenie sufletâscă, carea. aŭ facut 
fratele lor cel trupesc, ci de vor vrea lua-vor- 
ee al pre acei frați sufletești ai fratelur 

or. 

Copila carea. o voii boteza eŭ, pre aceia o 
va lua frate-meă saŭ nepotu-meŭ muiare. 

Iară eŭ voiă lua muiare pre sora fecio-- 
rului meă de suflet. 


Pentru doi copii cei va priimi neştine dela 
sfântul botez, de vor putea să se împreune- 
întru nuntă şi altele bogate de trebă pentru 
Dummnezeescul botez. 


Glava 196. [Simeon Soluneanul. Acestes 
tóte pentru, sfântul Botez vaŭ întrebat în zi- 
lele prea sfântului Patriarch Chir Iosif. leat 
781 șăzind la Săbor cu pré sfinții Arhierei|. 
Doi Omeni carii nu-și sunt nică o rudă, iară 
pre copii lor un naș 'i-aă priimit de în sfân- 
tul botez. Acuma copii aceia nu se împreună 
întru nuntă până vor ajunge la a opta spiţă. 
Pentru că sunt frați. Că un tată r-aă născut 
sufletește de în Dumnezeésca scăldătore pe 
în sfântul botez. 

S6cră-mea aŭ priimit un copil de în sfân- 
tul botez, şi am priimit şi eŭ ginere-săă alt 
copil, unul bărbătesc şi altul mueresc, óre 
put6-se-vor împreuna întru nuntă aŭ ba? şi 
ziseră că vor putea. Pentru că ace! copil 
nici o rudeni€ nu-și sunt, nici despre bo- 
tez nici despre rudenia trupescă. 

Muiarea mea de va fi priimit un copil mu- 
eresc şi eŭ altul bărbătesc, putâ-vor să se 
împreune întru nuntă aŭ ba ? el porunciră că 
nu vor putea. 

Dar de voi avea feciori de trupul mei 
şi vol boteza şi un copil, atunci Ore put- 
vor feciorul meă cel trupesc şi cel sufletesc 
al meŭ să ia doă surori aŭ ba? şi porun- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


ciră cum neapărat să se facă acea nuntă. 

Doi copil, ce va boteza, un. naș de nu se 
vor apăra, óre puté-vor lua pre doà surori 
aŭ ba? și porunciră cun şi acea nuntă ne- 
apărat să se, facă, 

Ure cine se însură şi luă muiare pre fata 
Gre cul, $i după vreme muri acea muiare a 
lui, şi iară va să ia altă muiare pre care o aŭ 
botezat socru-săă : și porunciră şi de acesta, 
că iaste oprire şi nu pote să fie. 


Pentru robul ertat ca să nu ia pre stăpână-sa 
nici argații pre muerile stăpânilor lor. 


Glava 197. [Matei]. Robul ertat nu va lua 
pre stăpână-sa, adecă pre muiarea stăpânu- 
săi după mârtea lui, Nici argatul, măcar de 
va vrea şi muiarea, ca să nu dea vină întru 
Gmeni, că încă viă fiind stăpânu-săii aŭ um- 
blat cu dânsa. 


Pentru că la nunte trebuie să căutăm ce e și 
cum se cade, și de va curti sati de va spurca 
neștine pe vre o muiare. 


Glava 198, [Legea și Pravila] Grăiaște 
Pravila, că trebue să căutăm pre la nunte nu 
numai căci se cade : ci să căutăm de se şi 
cuvine. 

Socotela legei sai a pravilei zice aşa, ca 
pre la nunte trebue să căutăm să vedem a- 
cesta, adecă un om va să ia muiare, ce se zice 
va să se facă o nuntă, şi întru spiţele rude- 
niei nu se împedică, drept aceia trebue să 
căutăm să vedem de va fi bine cum se cade, 
ce să zice să nu fie bărbatul de 50 ant și mu- 
iarea de 12 sau de 15, sai muiarea de 50 şi 


209 


bărbatul de 20, dect binè cum se tade şi cin- 
stit iaste aşa, ca să fie bărbatul şi muiarea în 
vârsta ce e pre lege cum grăesc Dumnezeeştile 
pravile, iară cum nu se cade și afară de drep- 
tate aste cum e mal sus : Să fie bărbatul bă- 
trân şi muiarea tânără, sai muiarea bătrână. 
şi bărbatul tânăr: care lucru nù iaste numai 
cum nu se cade, ci încă e ruşine, dosadă, îm- 
putare, şi batjocură, 

[Matei!. Iar care om va curvi tu vre o mu- 
iare, acela pre mașteha acel muiari ce aŭ 
umblat cu dânsa nu o póte lua muiart: ci va 
lua a doa vară a el. 


Pentru însurarea și ce iaste însurarea. 


Însurarea se chiamă, că décă se împreună 
un om cu o muiare pe carea nici o aŭ văzut, 
nic) cu dânsa aŭ vorbit, iară décă se cunună 
cu ea, atunci el o ia la casa lui, şi lăcuiaşte 
cu dânsa : adecă şed amândol într'o casă. Încă 
se mal chiamă însurarea, căci că se împreun : 
şi se fac amândoi un trup, după cum aŭ zis 
Domnul Nostru Is. Hs. cu molitve şi cu cunu- 
nie pre lége dela preot. 


Cum trebue să se facă însurarea. 


Întâi trebue să fie slohod despre tóte rude- 
niile, ca să fie Taina pre lege și sfântă. 

A doa să se păzască cum se cade de vâr- 
stă, să nu fie bărbatul bătrân, şi muiarea tà- 
nără, nici muiarea bătrână,'și bărbatul tânăr: 
ci să fie amândoă părţile deopotrivă de ani, 
iară de va întrece o parte mal mare, adecă a 
bărbatului, atunci iaste bine, iar de va întrâce 
muiarea să fie de zile maï mare de bărbat: 
atunci forte iaste fără de cale. 


Rudenia se împarte în cinci. 


oia 














Cinci t rânduri 
Pentru că se trage 
saii 
De sânge. De 2nemuri: De 3n&muri. DeSf.hotez. Defeciorde suflet, 
Acâsta se o-| Acésta se 9] Acâsta nu-l Acésta se o- Aşijderea şi 


préşte pănă lajpréşte la unele, 


7 spiţe şi selpână la 7 şi se şte pre lége în|7 spiţe de la Bi- se opréştepân 
deslégă la 8. |deslégăla 6iar spița de întâi, 
în unele des-iară obiceiul 
legă la 7 şi se opreşte şi cé- 


opreştede la6. lea-lalte. 


www.dacoromanica.ro 


mai cese opre-lprâşte până la  acâstă rudenie 


serică şi se des- la 7 spiţe ca şi 
l&găla 8, numar de Sf. botez, 
în drept în celce numai în cel 
se pogóră înjos. ce se pogoră. 


14 





210 


Rudenia de sânge se împarte în trei, în cet 
ce merg în sus, în cel ce merg în jos, și în cei 
de laturi. 


Cei de sus sînt, tată-meŭ, moșu-meă și 
strămoșu-meiă, 


lară cei ce se pogoră sînt, fiiu-mei, nepotu- 
mei, şi al doilea nepot: iprocl. 


Izr cej de laturi sînt : frate-meiă, văru-meă 
şi al doilea văr. 


Şi acâstă rudenie se dezl6gă până la a opta 
spiță. 


Scrisârea sat semnarea nuntelor. 
(Spiţa 2). Nu pote neştine să ia pre soră-sa. 
Petru aŭ născut, 
Nu va fi. Gheorghe 





fraţi pe Maria 


n pana, po 
Nu pâte să ia Gheorghe pe Maria că sînt a 





doa spiţă. 
(Spija 3). Petru 
Nu va fi. Gheorghe frați Joan. 
l Irina. 


Nu póte săi ia, Gheorghe p pe lrina pri e ne- 
pâtă de frate, şi iaste a treia spiţă. 





(Spița 4). Nică pre vara premare a lui. 


Petru 
” notari s 
Nu va fi. Gheorghe frați Toana. 
Toma verï premari Maria, 
Ns — a i 








(Sbița 5). Nici pre fata a v&rei premarea lui 


Petru 
pr a ——————— 
Nu va fi. Gheorghe frați Ioan 
Toma veri premari Maria. 
| Irina. 
= — 


m e 
_ 


(Spija 6). Nică pre a doa vară a lui 
Petru 


Po 

Gheorghe frați Joana. 
Nu va fi. Toma veri premari Maria. 
Dimitrie al doilea veri Anna. 


~e, _ a? 


(Spiţa 7). Nică pre fata aï doa vară a lui 


Petru 
ps 
Gheorghe frați Joan. 
Nu va fi. Toma veri premari Teodora. 
Dimitrie aï doilea veri Maria. 
| Irina. 


SO ——_—_—_—— 


PRVILA MATEIU BASARAB 


(Spița 8). Póte sý ia a treia vară a lu! ne- 











apărat 
Petru 
[nma ANa _ 
Gheorghe frați Joana. 
Aicea vafi. Toma veri premari Teodora. 
Dimitrie aï doilea veri  Manuil. 
Alecsie al treilea veri Irina. 


N. 








e tre 
-m 


(Spiţa 9). Lua-va şi pre nepóta a doa vară 
a lui 


Petru 


m —_ 
Gheorghe fraţi oana, 
Aicea va fi. Toma verí premari Maria. 
Dimitrie ai doilea veri Teodora, 
Irina. 
| Calea. 
= m a: 
Ajunge până aice de rudenia sângelui. 
De aicea se începe și a doua semenție așa, 
adică cuscria. 
(Spița 1). Nu va putea niminea să ia pre 
mumă şi pre fată, 























Petru Maria. 

= ——p—— - 

Nuvafi. | Irina. 
N pe 





Petru aŭ ţinut pre Maria şi aŭ murit, şi aŭ 
avut o fată a nume Irina, nu va putea, Petru 
să la pre Irina să” fie muiare că Y-e hiastră 
şi iaste 1 spiță. 


(Spița K Nici pre mătuşă şi pre nepótă, 


Petru Maria. 
Va e, aea 
Nu vafi. | Irina. 
Calea 
Soa e ra mn 





NA 
Petru Maria. 
N pr 9, 
| Irina. 
Nu vafi. | Tomai. 
i Teodora. 
pp —— 


a 4). Nici pre mătuşă şi pre a treia ne- 
pótă 
` Petru 


— 


Maria. 
———— pm 
j Trina. 


| Anna. 
Nu va fi. | 
| 





Teodora. 
Calea. 


Amam a a | 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


(Spiţa 2). Nici pre dóuă surori nu pote să 
le ţie. 
t Petru Maria surori şi Teodora. 
Nu vafi. | ] 
<— - 
(Spiţa 3). Nici pre mătuşa cea adevărată 
şi pre nepstă. 
Petru Maria surori 
Nu va fi. | 
mmm e 
(Spiţa 41. Nici pre doă vére premari 
Petru Maria vére preinari Teod ora, 
Nu va fi. | | 
rr —.— 
(Spiţa 5). Nică pre mătuşa mică şi pre ne- 
potă. 





Teodora. 
irina. 








Petru Maria vére premari Teodora. 


Nu vafi | Trina. 


— 











(Spița 6). Nici pre doă a doulea vére 
Petru Maria a doălea vere Teodora. 


Nu vai. | | 


—— — 





Zri). Oprit-au beserica pre acela om să 
mu ia pre doă a doălea vară. pentru că nu's 
şapte spiţe ci şase. Pentru că bărbatul şi 
muiarea o spiță se socotesc că, sunt. 

De acâsta s'aii întrebat în zilele Patriarhu- 
lui Nicolae şi sta oprit de la besârică, şi aŭ 
eșit zisă sau tocmelă și porunca de la împă- 
ratul Chesar Manuil, să nu se facă nică o- 
dată acâsta. 

[Intr’alt chip] Petru cu doă a doălea vére 
cad&-i-se-va ? dar cum să se cază, că nunta 
cea de întâ! iaste bună şi blagoslovită, iară a 
doa iaste forte fără de cale și forte fără de 
lege, numără măcar spiţele că vei afla ade- 
vărat. Pentru că cum va putea un bărbat ca- 
rele aŭ ţinut odată pre al doălea vară şi ce- 
ialalte fiindu cumnată, iară acum să” fie 
bărbat, măcar de i-ar fi umrit bărbatul mă- 
car de o ar fi lăsat. 


“vară a mueri! lui. 
Petru Maria a doălea vâră Teodora. 


Va fi. | Calea 


N=, Id 











— m 


~ (Spiţa 2). Nu va putea tatăl şi feciorul să ia 
pre mumă şi pre fată. 





Petru Maria 
e - 
Nu va fi. loan Teodara 
N — „am f 


(Spiţa 3). Nici pre moşă şi pre nepâtă. 
Petru Maria 
= -~ w 
Nu va fi. Ioan 
Anna 
op 


www.dacoromanica.ro 


PR ERE AR RI Á -Á 


Teodora. ! Nu va fi. 


211 


(Spiţa 4), Nică pre mătuşă şi pre a doa ne- 
potă. 
Petru Maria 
Xe -m — 
Ioan Teodora. 
Nuvafi. | Anna. 
, | Calea. 


(Spija 5), Nici pre mătuşă şi pe a treia ne- 





Maria 
loan Teodora. 
Nuvafi | Elena, 
| © Irina. 
| Calea. 
(Spița 3). Nici tatăl şi fiul pre doă surori. 
Petru Maria surori Teodora. 
Nu va fi. Ioan | 
N, 





(Spija 4). Nici pre mătușa cea adevårată şi 
pre nepotă. 
Petru 


Nu va fi. loan 


Teodora. 
Irina, 


Maria surori 





(Spiţa 5). Nici pre doă vére premari. 
Petru Maria. vére premari Teodora. 
sina 


Nu va fi. loan 





(Spiţa 6). Puté-va lua tatăl şi fiul pre mă- 
tuşa mică şi pre nepótă. 
Petru Maria vére premare Anna. 


Hiva Ioan Irina. 








(Spița 7), Pre doă a doălea vére nu vor 


poten na: 
etru Maria a doălea vére Elena. 


Nu va fi. loan 


A ae 


Dar pentru ce am slobozit pre tată şi pre 
fecior să ia pre mătuşă mică și pre nepâtă, 
iar pre doă a doălea vére -am oprit a le lua ? 

Pentru că acel tată şi fetior la mătuşa cea 
mică şi la nepotă, sînt în loc de tată și de 
fiii. iar la céle doă adoălea vére tatăl şi fe- 
ciorul se fac în loc de cumnaţi, şi într'acelea 
nu li se amestecă numele. iar întracesta se 
amestecă, deci în carele li se amestecă nu- 
mele de rudenie întracslea e nunta fără de 
lege. 


Pe O at 





(Spiţa 5). Nică tatăl şi feciorul nu vor lua 
pre mătuşă mare şi nepotă. 





Petru Maria surori Teodora, 
Irina. 
Ioan Anna. 


n ——— 


* 


212 


(Spiţa 3). Nici moşul şi nepotul pre mumă 
şi pre fată. 


Nu va fi. Gheorghie i 
—— 





(Spiţa 4). Nici mogul şi nepotul pre móşă 
şi pre nepótă. 


Petru Maria. 
= 
Nu va fi. loan 'Toma. 
Gheorghie lina. 
-= 











(Spiża 5). Nică pre móşa şi, pre a doa ne- 


potă, 
Petru Maria 
S 
Nu va fi. Ioan Toma. 
Gheorghie Irina. 
| Calea 





(Spiţa 4). Nică moşul și nepotul pre doă 
surori. 
Petru Maria. surori Irina. 
ROG a ul l 


Nu va fi. Ioan 
Gheorghie 


(Spiţa 5). Nici moşul şi nepotul pre mătușa 
cea adevărată şi pre nepotă. 


Petru aria. surori Elena. 
Nu va fi. loan , Irina. 
Gheorghie | 
LL ———————— r 





(Spița 6). Moşul și nepotul lua-vor pre mă- 
tuşa cea mare şi pre nepótă. 


Petru Maria. surori Elena. 
Aică va fi loan Anna. 
Gheorghie Teodora, 
-v 





(Spița 7). Puté-vor lua pre matuşa cea 
mica si pre nepot. 

Petru, Maria, vére premari Teodora 

Aică va fi. loan 


Gheorghie 
pp — 


Anna 


(Spița 6). Moşul şi nepotul nu vor putea 
lua pre doă vére premari. 
Petru Maria vére premar!. Elena. 


Nu va fi. loan 
Gheorghie 


——_—— : 
www.dacoromanica.ro 








PRAVILA MATEIU BASARAN 


(Spija 7). Nică mogul şi al doilea nepot, ca. 
să nu se socotescă și eï cumnaţi. 
Petru Maria vére premari. Elena. 
Nu va fi. Ioan 
Toma 
Gheorghie 
tu RE SENEI E 





(Spița 6). Moşul și al doilea nepot vor pu- 
tea lua pre móşa şi pre a doa nepâtă. 


Petru Maria, 

f Ioan Toma 
Fi-va. Gheorghe lina 
Toma Calea 


ÎI e A 





(Spiţa 5). Moşul şi al doilea nepot nu yor 
putea lua pre doă surori. 





Petru Maria surori Teodora 
Ioan 
Nu va fi. Gheorghe 
Toma 
pai - 





(Spiţa 6). Moşul şi al doilea nepot vor pu- 
tea lua pre mătușa cea adevărată şi pre 


nepótă. 
Petru Maria surori Irina 
Ioan * Calea 
Aic6 vafi.Ggeorghe 
Toma i 
C - 





(Spiţa 4). Dol fraţi pe doă surori nu iaŭ. 
Petru fraţi Ioan. Maria surori Elena. 
| | 


Nu va fi. 





— 


(Spiţa 5). Nici vor lua pre mătuşa cea ade= 
vărată şi pre nepotă. 
Petru frați Pavel Maria surori Teodora. 
Nuvafi. | a Calea 








(Spița 6). Doi frați pre doă vére premari 
nu vor putea lua. 
Petru frați Pavel Maria vére premari Calea. 
Nuvafi. | a | 








(Spița 71 Dol fraţi vor putea lua pre mă- 
tușa mică şi pre nepotă. 

Petru frați Pavel Maria vére prenari Elena 

Aic6 vafi. | Ea Calea 














(Spița 8). Do! fraţi iaŭ pre doă a doălea- 
vére. 


Fiva. Petru frați Pavel Maria a došles vere Elena. 
bip 
A. —p———— 





PRAVILA MATEIU BASARAB 213 


(Spiţa 3). Dol frați pre mumă şi pre fată | De aicea vom încâpe pentru a treia rudeniee 
nu vor putea lua. sait ném, sait cuscrie, căci că o seminţi, 
Petru frați Pavgl Teodora sînt eŭ, alta iaste muiarea med, și fratele 
Nuvafi. | ei, și alta muiarea fratelui muere? mile, 








Í Irina cum am gis şi mai sus. 
: Ri (Spija 4). De va muri muiarea mea, voiă 
( Spiţa 4). Nică pre mâşă și pre nepótă nu p o pre sora muerel fratelui mue- 
vor Ina. Petra Maria fraţi George Teodora surori Calea 
Petru frați Pavel Elena Va fi. = ' — | 
Nu va fi. | Irina TENEO 
| AER NE RI RU ES 
| Calea 


(Spița 3). Iară pre muiarea fratelui muerel 
mâle nu voiă putea lua. 
Petru Maria frați Gheorge Ana 
stu js, 





a_a 


m U 


(Spița 5). Nici pre móşă şi pre a dóa nepótă. 























Petru frați Pavel Elena  |NUYa f. | 
Nu va fi. moa a Ai 4). i pre aceia o va putea lua, 
rate-meă. 
Calea Petru fraţi Pavel Maria frati Georghe Ana, 
ÎI AIE, Va fi. | ceace a ma 
Spița 6). Nici vor lua pre măt A] RER N E aa AR 
pica M-a iii ali. a (Spiţa 1). Pre muiarea hiastrului meă nu 
Petru fraţi Pavel Maria surori Elena voiiă putea lua. 
Nu va fi. | Teodora Petru Maria 
| Irina fecior de alt bărbat 
i E CMR a Nu va fi. Ioan Ana 





maa mrn | 
Spița 6. Unchiul şi nepotul vor putea lua 
re mătuşă şi pre nepâtă. 


| 
OO 





Petru frate Pavel Maria surori Irina (Soga. a Ci pre acea no var pitoa Aun 
Fiva. Ioan Elena Petru frați Pavel Maria 


pi e 





feciorul eï cest de jos 
Fiva. | loan Calea, 


| 


e—a 


Însă când va lua unchiul pre mătuşă, şi 
nepotul pre nepâtă. pâte fi nunta; iar de va 
dua nepotul pre mătușă, atunci nu pote un- 
-chiul să ia pre nepótă pentru amestecarea | ————————————— i 
numelor, căci că se fac încurmezigare, iată| (Spija 1). Nici maşteha nu va putea- să ia 














cum vezi aicea maï jos. pre cela, ce aŭ fost odini6ră bărbat 

(Spiża 6). Pettu frați Pavel Maria sururi Elena hiastrei sale. _ 
u va fi. Toma | | Irina Irina Gheorghe carele o-aii făcut; mai 
—— | meee nainte cu altă muiare, 

l | Nu va f. Teodora loas 
se =. 
. . N p————— 
(Spița 7). Unchiul şi nepotul vor putea, 





lua pre doă vére premari. (Spița 3). Daca'mi va muri muiarea, vol 
Petru fraţi Pavel Maria vâră premari Elena lua pre muiarea, unchiului ei. 


Aici va fi. Toma | loan frați Gheorghie Anna 
T e Fi-va Petre Mariea | 


|m 

















(Spiţa. 8). Şi doï veri premari vor lua pre ee o aa 
doă vére premare. 


a ur E ANI a 
i i ija 3). - i biastra fra- 
Petru văr premar Ioan Maria vero premari Calea (Sala e) Fu i tz ŞI pre 





„Aici va fi | p. Petru Maria fraţi Gheorghe Anna y alt 
< orgii 2 
a a erp 3 Irinabärbat 
Până aicea am scris şi am socotit că va | Aisea iară va fi! 


: . ——a iint 
-ajunge pentru a doa rudenie. 


www.dacoromanica.ro 


214 


(Spija 4). Am cumnată după soru-mea, şi 
eŭ voii putea lua pre muiarea frăţine- 
său 





“Petra frați Irina. Gheorghe frați loan Maris. 
| 


i me, „ae e 


Va fi. 


(Spija 4). Iarăşi bărbatul fétii méle aŭ 
luat o nevastă, după un frate al lui, 
deci pre aceia nu voi putea lua. 


m M 





Petru 
Nu va fi. Irina Gheorghie frații loan Maria 








(Spiţa 5). Iară pre sora a aceia neapărat 





o voiă lua. 
m— _ 
Petru 
Va fi. 


Irina Gheorghe frați Iosu Maria surora Calea. 





(Spița 6). Doi fraţi s'aă însurat, deci unul 
are cumnat de pre nevastă'şi, altul are 
cumnat iară de pre nevastă'și, aceia ne- 
apărat se vor putea lua. 

Gheorghe frați Maria Petra frați Pavel Ana surori Calea 

— —— E 
Va fi | | 


— 








——__ 








PRAVILA MATEIU BASARAB 


De aicea se încdpe pentru Sfântul botes. 


Nu va putea neştine să ia pre ceia ce a» 
aŭ luat de întru sfântul Botez, nici pre mu-— 
mă-sa, sa pre fată, încă nici fiiu-săă. 

Şi pentru câle ce merg în sus şi câle ce să 
pogóră în jos aşa zicem, ca şi de pre rudenia. 
de sânge : iară despre ce! ce sînt de laturi 
nică cum, şi cel de laturi zicem pe frații şi 
surorile naşilor, iară nu de cel ce se trag de 
în nași şi de în fini. 

[Caută de vezi bine). Caută bine, că câlea 
ce sunt de laturi nu se apără întru rudenia. 
de botez, şi acâsta o arată de în céle 10 răs- 
punsuri alè sfăntului Mitropolit de la Iracliæ 
chir Nichita, care aŭ făcut cătră iul itorul de- 
Dumnezei Episcop chir Constantin, şi iaste» 
aşa. 

Că o muiare văduvă anume Teodora avea. 
o soră bună anume Maria, deci aŭ născut 
doï cocon bărbaţi anume Gheorghe şi Dimi-- 
trie : iară ea aŭ botezat pre Constantin voi- 
nicul, deci va sora acel văduve anume Ma- 
ria să ia pre fata lui Constantin după un- 
ficior al eï ? dezlegarea iaste acâsta : Nu se 
apără Maria de fata lui Constantin, pre ca— 
rele soru-sa laŭ priimit de în sfăntul botez 
după fiiu-săă să o ia: ci să se facă împreu-- 
nare ca aceia. lată şi semnele cum scrie mai 


E os. 
(Spița 5). Cumnatul şi fratele nevâstii vor j (Spița 5). 


lua pre doă surori. 


Petru frati Mariea Gheorghe Irina surori Anna. 
Va fi l 


mar e, 
| 


O ——— 


(Spija 7). Cumnatul şi fratele nevâstil vor 
tua pre doă vére premari. 


Petru frati Maria Gheorghie ` Irina vére premari Calea 
Va fi | 


eee aee 


—— 





(Spija 6). Pre fata lui Ioan, şi pre nepóta 
muerei lui cei de întâi doi frați le pot 
lua neapărat. 

Auna surori Maria loan Blena Gheorghie fraţi Dimitrie 


Va fi. | Irina | 


-A 
Calea l 
Se 


a_r — 








(Spiţa 6). Unchiul şi ginerile de pre ne- 
pota cea de întâi vor putea lua pre 
doă surori. 
Dimitrie fraţi loan 


< 

Anna Nichita Irina surori Calea 
— — 
Deca murit Anna nepstă-sa, atunci Ni- 

chită aŭ luat pre Calea, iar Dimitrie pe Irina. 
Până aicea să socotește de cuscria carea. 

e de a treia rudenie. 


Va fi şi aicea. 











Teodora surori Maria 
Constantin i 


P ii 
Anna Gheoghie frați Dimitrie 


De aice înainte caută de vezi şi scrisóreæ 
sfăntului botez forte cu deadinsul. 


Fi-va 





























(Spija 2). Zaharia. 
aŭ născut | aŭ botezat 
Nu va fi pe Gheoghe frați pe Irina. 
—— ei a 
(Spița 3). Zaharia 
aŭ născut | aŭ botezat 
Z _ 
Gheorghe frați Irina, 
Nu va fi Anna 
Sp oa 
(Spița 4). Zaharia 
aŭ nascut | aŭ botezat 
Nu va fi Gheorghe frați Irina 
Dimitrie vérý preinari Anna 
Voan = a 
(Spița 5). Zaharia 
aŭ născut | aŭ botezat: 
m an: 
Gheorghe frați Irina 
Nu va fi Dimitrie  vâripremari Anna 
Elena 
Sin iait mya 





www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASABAB 














(Spija 6). Zaharia 
aŭ născut | aŭ botezat 
ponsen 
Georghie frați Antonie 
Dimitrte véri premari Nicolae 
Nu va fi loan a doilea veri Anna 
n O 
(Spiţa 7), Zaharia 
aŭ născut | aŭ botezat 
=——— ~ 
Gheorghie frați Antonie 
Dimitrie veri premari Anna 
Zaharia al doilea veri Teodora 
Nu va fi Nicolae | 
pe e e 
(Spiţa 8). Zaharia 
aŭ născut | aŭ botezat 
puii intai uite S 
Gheorghie frați Antonie 
Dimitrie veri premazi Anna 
Zaharia al doilea veri Teodora 
Aiceva fi Vasilie ar treilea veri Maria 
—— Pe 
(Spiţa 8). Zaharia 
ati născut | aŭ botezat 
Gheorghie fraţi Antonie 
Dimitrie veri premari Anna 
Fiva Toma aï doilea veri Teodora 
| Vasilie 
| Calea 
Sp a ae 


Şi de cele ce se sue în sus, şi de céle ce se 
pogóră în jos, de tâte așa zicem, că şi de 
cele de sânge. Iară de cele de lături nică cum. 

insă cel de laturi zicem pe fraţii şi pre su- 
rorile naşilor, adecă eŭ voii lua pe sora na- 
şuluï meŭ, sati el pre soră-mea, sai eŭ pre 
nepâtă-sa, sau el pre a mea, 

Ci încă şi eŭ și finu-meă vom putea lua pre 
doă surori, încă şi moşul şi nepotul de pre 
sfântul botez așa vor putea lua. 

Petru nași Pavel Maria surori Teodora 
| BAA | 


Sp 


Pentru rudenia cununiei. 


laste şi altă rudenie de pre cununie, care 
se chiamă pre limbă prâstă, năşia sai finie 
şi se apără numai de obrazele cumătrului și 
a naşulul şi de copii lor: iară de altă rudă 
neapărat iaste și blagoslovită, adecă a se îm- 
preuna. 


Pentru muntelo célea ce se apără şi fără 
rudenie. 


Glava 199. Tâmplă-se unele ori de înir'a- 
ceste cinci seminţii de carele am zis, de se a- 
pără nunta a nu se face şi fără de rudenie. 

Adâcă cum am zice carele laŭ bănuit că 


215 


aŭ curvit cu vre o muiare, iară de faţă nu 
s'ati vădit, pre aceia nu va putea să o ia mu- 
iare, nici pre maştehă-sa, ci va lua pre a doa 
vară a el neapărat. 

Nici robul ertat pre muiarea maştehului 
săă după mortea lui, căci că bănuesc 6menil 
de zic, că până aŭ fost el vii aŭ fost umblat 
cu dânsa. 

Nici robil nu vor putea să ia pre stăpânile 
or, ca să nu zică că mal înainte aŭ fost um- 
blat cu dânsele. 

Cine se îns6ră fără de l6ge, pâte nunta a- 
ceia să se strice, şi apol să se mărite să ia 
pre altul, așijderea şi bărbatul carele se va 
însura fără de lége. 

Copiii cel adevăraţi! nu se vrednicesc întru 
numele celor ce sunt copili, nici să priimâscă 
să chiame pre acela tată adevărat. 

In voe să fie celuia ce va vrea. să ia pre 
sora cumătru-săii, sai a finu-săi, 

Nu va putea neștine să ia pre fata muerii 
lui carea o aŭ lăsat, care fată s'au născut de 
întralt bărbat apoi décă s'a despărțit. 

Nu pâte neştine să ia pre logodita tătăne- 
săi şi a frăține-săi măcar de nu sar fi făcut 
nici nunta lor. 

Nu pâte neştine să'și ia muiare pre fata cei3 
ce o aŭ făcut cu curvie. 

Pre sora carea e de în curvie nu va putea 
neştine să ojia. 

Dol fraţi nu pot să se ia adins eiși, măcar 
de vor fi de un tată și doă mumănt, saă iară, 
de o mumă şi doï taţi : pentru că sînt a doa 
spiţă. 

Câţi se botéză de un naş, fiind nu toți ai u- 
naia, aceia nu pot unii cătră alţii să se ia sai 
să se amâstece. . 

Carele'şi va boteza pe fiiu-săi, acela, se des- 
parte de fămeea'și căci că o aŭ făcu: soră su- 
fletescă. 

Care om se va amesteca adecă se va culca 
cu s6cra-sa pentru căci va fi fost muiarea, lu! 
mititică, acela să se facă călugăr, iară muia- 
rea carea aŭ lăsat şi ia de se va face călugă- 
riță va avea plată mare, iară de va vrea, să se 
mărite a doa 6ră nici cum nu se apără. 

[Intrebarea Episcopului Constantin]. O fată 
aŭ luat un bărbat şi i s'aă citit şi molitvele 
de logodnă și cununia, și amândoi nu ș'aă 
culcat, iară bărbatul s'a culcat cu sâcră-sa 
şi O aŭ îngrecat, de actsta ce se cade să 
facem ? ` 

[Răspunsul Nichitei Iraciénul]. Pentr’acésta 
lucru vom răspunde : că bărbatul acela nu 
i se cade să ție muiare pre logodita lul, și de 
s6cră-sa să se depărteze pentru obiceiul cel 
răi, ca să nu se mal ţie de aceia. 

Cărţile cele vechi vrea erta acesta, iară eùŭ 
mai hine socotesc să lipsâscă despre amân- 
doă d&că vrernea ce nu s'a amestecat cu mu- 
iarea'şi, ci numai cu sócră-òa. 


www.dacoromanica.ro 


216 


[Tălc], Tatăl ş feciorul de suflet s'aii ertat 
să ia pre doă surori, de marele dascal de l&ge 
eclisiast al marii bes6reci : văleato 7041 mea- 
seț octomvrie pentru căci că o aŭ cerut fe- 
ciorul Iconomului Cafia chefulis. 

Petru Trina. surori Teodora 
Teee, 

Ioan | 
Sp 

Pentru Gmenii cari se fac ispravnici și 

pentru copii mică. 

Glava 200, Nici ispravnicul sau fiiu-săă, 
nu vor putea să ia pre săraca cărea'! iaste is- 
pravnic până nu se va slobozi isprăvnieia, 
slobozâşte-se saŭ deslegă-se isprăvnicia dâcă 
se face copilul mic de 25 an! sai de 30, că 
atunci e în vîrsta deplină : şi décă vor trâce 
acei 25 de ani, iaste volnic să'şi céră lucru- 
rile lui : adică ce va avea de la ispravnic, şi 
atunci să izbăveşte ispravnicul de isprăvni- 
cie, atunci are slobozie ispravnicu sai fiiu- 
său să se blagoslovâscă cu ispravnica ceia, ce 
aŭ fost el ispravnic până aŭ crescut. 

Nici alăutariul carele zice cu vidra şi a- 
lăuta pre la târguri şi pre la sboruri, şi pre 
la nunte : nu pâte să ia fată de om bun saii 
de boiariă, că unii ca aceia sînt batjocură 
lui Dumnezeii și 6menilor. 


Pentru în ce chip se numără sati se socotesc 
naşterile și spițele. 

Glava 201. [De în 28 de în cartea împă- 
vătâscă]. De va te întreba cine-va : tată-tăi a 
câte spițe'ţi iaste ? tu'r zi una. De'ţi va zice 
dară moşu-tău a câtea spiță'ţi iaste ? tu'i zi 
a doa. Pentru că moşula născut pre tată- 
mei, şi se făcu o naştere : adecă o spiță. Dé- 
cia tatăl iară năşcu pre mine. iată că sînt doă 
naşteri şi se împlură şi 2 spiţe; iară de'ţi va 
zice dar frate-tăă a câtea spițeţi iaste? tu'i 
zi a doa. Pentru că pre mine aă născut tată- 
mei şi se făcu o naştere, dâcia iară născu 
pe frate-mei, iată şi altă naştere și doă spiţe 
se umplură. [ară de va întreba dară feciorul 
frăține-tăă a câte spiţe'ţi iaste ? zi! că iaste 
a treia, iar de'ţi va zice şi unchiu-tăi a câtea 
spiţe'ță iaste ? zi” a treia. De-ţi va zice dară 
vărul tăi premare a câtea, spiţeţi iaste ? zi! a 
patra. Iară feciorul lu?? zi"! a cincea. Iară de'ţi 
va zice, dar al doilea văr ? zii că e a şasea, 
iar feciorul lui a şaptea, iar al treilea văr al tăi 
zi! că iaste a opta. lar de'ți va zice dar mu- 
iarea, ta ? zi că e o spiţă. Pentru că bărbatul 
şi femeea nu fac nici o spiţă şi sînt un obraz 
şi vor fi zice amândoi în trup unul Aşijderea 
şi de mătuşă şi de mOşă şi de tâte de céle ce 
merg în sus, şi de câle ce se pog6ră în ios şi 
de cele de laturi hărbătesti şi mucreşti, cum 
Sad zis mal sus. Şi întrebându-te în şialtele 
aşijderea socotâşte şi răspunde, pentru că 
așa țiind şi socotind şi semnând nașterile și 


"PRAVILA MATEIU BASARAB 


spițele de în tocméla cea dréptă nu veř cădea 
sai nu vel greşi. ` 

[Caută de vezi aicea cu deadinsul). Incă gi 
acésta cu daadinsul să şti! că spițele sfântu- 
luă botez într'alt chip se socotése cătră cele 
de sânge. 

Că de te va întreba cine-va : dară tată-tăă 
cel sufletesc a câte spiţeți iaste ? zii că e a 
una ca şi cătră tatăl cel trupesc De'ţi va zice: 
dar feciori! lui a câte spiţe'ţi sînt ? zi că sînt 
a doa ca şi nişte copii at unui tată. De'ţi va 
zice : dar tatăl tă cel trupesc cu tatăl tăă 
cel sufletesc a câte spiţe sint unul cătră al- 
tul ? zi că sînt a doa, că duhul sfânt a făcut 
pre dânșii, şi fraţi sufleteşti s'aii făcut, iară 
de'ți va zice : dar ceia-lalţi copii al tatălui 
tăă cel sufletesc, adecă fraţii tăi cei sufleteşti 
cătră tată-tăă cel trupesc a câte spiţe sînt? 
zii că sînt a treia cum s'ar tămpla a fi fe- 
ciorii de frate adecă nepoți. Iară de'ți va zice 
dar cătră fraţii tăi cei trupeşti, frații tăi cel 
sufleteşti unii cătră alţii a câte spiţe sînt ? zi” 
că sînt a 4, ca nişte veri premari, Aşa şi spre 
ceia-lalţi ce se pogoră aşijderea, păzind cano- 
nul veï putea să înţelegi tote spitele. 


In sfântul şi marele post nu pote să se facă 
nici o nuntă. 


Glvaa 202. [Simeon Soluneanull. Intru 
sfântul şi marele post, nică o legătură a nun- 
tei nu pâte să se facă, ce se zice: că nici bla- 
goslovenie, nici logodnă. adecă tocmâlă, nu- 
mai acâsta ce ştim că s'au făcut de doă orf în 
zilele Sfântului Patriarh de la Țarigrad Chir 
Filoter de mare nevoe, odată sai făcut legă- 
turi crucişi, iară altă dată ai schimbat en- 
golpiurile o parte către alta, adecă unul cătră 
altul, iar nu s'ai făcut cu Molitvele ce se zice 
blagoslovenie, care legături crucişi şi schim- 
barea carea aŭ schimbat engolpiurile, se 
chiamă tăria şi neîntârcerea tocmâlă a nuntei 
pentru că avea odini6ră obicei când vrea să 
facă acâle legături cruci şi sai să schimbe en- 
golpiurile, deacia nu mal putea acel bărbat şi 
muiarea să se mal desparță. Deci de atunci 
pre multe locuri se ţine obiceiul acela până 
astăzi, şi fac legături cruciși, şi schimbă şi 
engolpiurile, şi așa iaste nunta adevărată. Ci 
însă acâsta ce s'aŭ făcut de doă-ori tocmé- 
lele nuntel de nevoe în postul cel mare, fă- 
cutu-s'ai în zioa blagoveştâniilor, iară altă 
dată acesta nu s'aii făcut nică odată. 


Pentra nunta cea de întăi, și ce iaste nunta, 
și pentru nuntă ce e pre lege. 


Glava 203. [Gherman Patriarh]. Nunta 
cea, de întăi carea se face cu fire aceia, iaste 
bună, căci că se apropie omul de Dumnezeii 
pentru curăţia juniel și a fețieï după cum zice 
cuvântul. ; 

Nunta iaste împreunarea bărbatului şi a 


www.dacoromanica.ro 


PRAYILA MATEIU BASARAB 


muieril, adecă amestecare, şaii amestecare şi 
moştenire întru tâtă viaţa lor, şi omului ce- 
lui drept apropiare de Dumnezeă. 

Mateiii]. Nuntele cele ce sînt pre lege, se 
chiamă câlea ce se fac cum zic Dumnezee- 
ştile Pvavile, bărbatul să fie pre l6ge, şi mu- 
iarea priimită pentru bărbat, adecă junele să 
i de 14 ani, şi muiarea să fie mai mare 

e 12. 


Pentru tocmélelv cele prâste și de nimic, carele 
se fac pre la nunte, și nefăcându-se molit- 
vele pre dânșii 
Glava 204. [Neareaoa luă Leu înțeleptul și 

al Alecsie Comninul Impărați]. Când se face 
nunta cu tocmâle subțiri, de nemic, prâste, 
fără de molitve, şi fără blagoslovenie, după 
aeeia unul de într'amândoï de se va căi: a- 
tuncă neapărat se despart, şi va lua bărbatul 
altă muiare, şi muiarea alt bărbat, iară de se 
vor fi făcut molitvele blagoslovenia, măcar 
-de nu se vor fi nică împreunat, atunci nunta 
aceia la acel hărbat şi femee iaste pre lége, 
şi locuinţa nedespărţită : şi niminea nu pote 
să” desparţă, Acesta s'aă tiposit sau ijderit 
dăpre Neareaoa împăratului depururea po- 
menitul Leu înțeleptul şi de trei ori fericitul 
împăratul Alecsie Comninul. 


Pentru cum se chiamă nunta cea de întăi, a 
doa, şi a treia, și pentru canonul celor cu 
doğ nunte și celor câte cu tre nunte. 


Glava 205. [Grigorie Bogoslovul). Cinsti- 
tul bogoslov şi marele Grigorie zice : că 
nunta cea, de întăi iaste lége, a doa iaste er- 
tare, a treia'călcare de lége. 

[Marele Vasilie). Iară pentru a doa nuntă 
Marele Vasilie la a patrulea canon allui zice: 
o ul carele se va însura a doa 6ră, 2 ani să 
nu se cuminece, 

[Postnicul]. lară Dumnezeescul Patriarh 
Postnicul zice un an, iară de se va tămpla să 
se împreune cu muiarea'şi mai 'nainte de bla- 
goslovenie : acela are canonul curvariului : 
adecă anl 7. 

[Marele Vasilie). Pentru a treia nuntă iară 
zice marele Vasile la cel al 4 canon mal de 
sus al lui, obicâiă am aflat la. cel căte cu trei 
munte, 5 ani să nu se cuminece, iară de îm- 
preunarea cea, trupâscă a muerilor sale să nu 
se depărtéze, fără numai în vremea când vor 
să ia anafora, că pe aceia nuhtănu o chiamă, 
nuntă : ci curvie, şi canonire de multe nunte. 
Că maï bine iaste să greşască la o muiare de 
cât la nulte. Pentru aceia şi Domnul zicea 
Samarinenit : Că cin bărbaţi aï ţinut iară 
acum pre cel ce'l ţii nu'ţi iaste bărbat, pen- 
tru că maï mult aceia nu li se cade a, se che- 
ma bărbați muierilor, [Zoan Glava 4 Zacon 12]. 
saŭ iale mueri bărbaților. Căci că zice să nu” 


e 


217 


cel cinci ani, décia atunci să se vrednicâscă, 
Sfintei Priceştenii. 

[Iar a lui învățătură). Şi iară acel mare 
Vasilie la al 4-lea canon al lui zice: a lua 
neştine a treia femâe legea bis€ricei nu ţinem, 
ci însă maï bine de cât va curvi omul ori 
unde va sosi, maï bine iaste să ia a treia mu~ 
iare, şi nu judecăm lucrul nunţei aceştia să o 
ertăm, ci însă o vom priimi cum zice sfitocul 
cel de împreunare. 


Priceperea saŭ cundșterea, că pentru să știe 
neştine tocmirea împreunărilor, pentru a 
treia nuntă, și a patra nuntă că s'aă fa- 
cut văldt 6428. 


Glava 206. [Matei]. Omenii cel maï de de- 
mult erta să se facă cununia la un om de trel 
ori, iară împăratul Leu înțeleptul se blagoslovi 
fără de lége şi cu a patra muiare, şi'l afurisi 
Patriarhul Nicolae, iară împăratul ruga pe 
Patriarh să'1 iarte a patra însurare, iară Pa- 
triarhul nu vru nici cum sàl asculte pentru 
acestă mare fără de lége, nică vru să'l iarte. 
Iară împăratul dâcă văzu neîntorcerea, sufle- 
tului acelui om cum nu va să'l iarte, măniin- 
du-se forte şi urgisindu-se scose'] de în scau- 
nul Patriarşesc și'l goni, şi puse în locul lui 
altul anume Evtimie Singhel, om bun, îmbu- 
nătăţit, şi sfinţit. Ci însă şi acel Patriarh Ev- 
timie pre acel împărat pre Leu multu'! aduse 
aminte şi'l învăţă şi”! dosădi pentru aceia fără 
de l&ge a parra însurare'te făcuse, şi nu'l lăsă 
să poruncâscă pre la creştini să ia câte a patra 
muiare. Pentru că zicea Patriarhul cu alţi Ar- 
hierei, că nu numai ce iaste fără de legea 
patra îusurare : ci şi a treia cum zice marele 
Vasilie. Pentr'aceia şi împărţire se făcu între 
besârică, şi starea împărțirii trecu până la 
împărăţia fecioruluy lui Leu, [Shizmaticie]. a- 
nume Constantin Porfiroghenitul, şi Roman 
socru-săi. Și atunci făcură tocmirea împreu- 
nărilor şi spune la a câţi an! de vârsta omu- 
lui, va lua bărbatul muiare. și la a câţi să, 
nuia. 

[Zri]. Însă cați sunt de 40 de ani şi va lua 
a treia muiare, şi copii de nu vor avea, iară 
pentru jalea şi dragostea ca să facă coconi, 
aceia nu se opresc, iară de vor şi avea copii, 
aceia să fie opriti de a treia nuntă să nu se 
îns6re. lară de vor veni la a treia nuntă ceia ce 
n'aiă coconi, atunci să nu se priceştuiască Dum- 
nezeeştilor taine an! 5. Iară când sunt unii 
de 30 de ani, măcar aibă ficiori măcar n'aibă, 
aceia 4 ani să nu se cuminece, Și iară zice : 
că cel cu trei nunte carii sînt de 30 de ani de 
nu vor avea, copil aceia după trei ani să se cu- 
minece, iară de vor avea atunci la al patru- 
lea an cum am zis mai sus. 

[Dumnezeeștii Părinți). Iară pentru a patra 
nuntă, aŭ poruncit cu mintea de împreună şi 


scóță de în hesérică, ci să ia anafora într'a- | cu socotâla şi judecata Dumnezeescul săbor 


www.dacoromanica.ro 


` 


218 


al Sfinților părinţi, că nici cum aceia nuntă 
fără de lége nici odată să nu se facă, iară de 
va îndrăzni neştine şi se va face nebăgător 
séma de Dumnezeeasca l6ge şi pravilă, de va 
veni într'aceia, viață porcâscă a patra nuntă; 
acela să fie afurisit şi lipsit de tâtă slujba be- 
sériceY, şi striin de tot de întrarea bestricil a 
lui Hs. până ce va face despărţire deplin de 
către aceia. locuinţă și împreunare rea ces ŭ 
făcut, déċiea de se va despărţi și'şi va veni 
întru pocaanie şi se va întOrce. [.Postngcul]. 
priimâşte”l iară. Canonul lui cum zice Dum- 
nezeescul Postnic să”! fie ani 8 să nu se pri- 
ceştuiască și metanie şi post şi milostenie să 
facă, iară de nu seva întórce ; atunci să fie 
striin de traiul creștinilor cum am zis 

[Marele Vasilie]. Nuntele carele se fac mai 
multe de trei, acelea nunte nu se chiamă, 
pentru că sînt ca d6bitâcele şi fără de lége şi 
spurcaţi, și afară de în rîndul creștinilor. Iară 
copii care vor naște de într'a patra nuntă, 
poruncesc Dumnezeeștile Pravile să nu se 
chieme adevărați tătânilor săl, nici să'l mo- 
ştenescă. 


Pentru bogaţi copii carii se chiamă adevăvați, 

carii hireşi, carii copili și carii întunecată, 

Glava 207. Când face neştine copil cu 
mu:area, lui cea ce e blagoslovită pre lége, a- 
cela copil se chiamă adevărat. 

lară când ţin: neştine muiare în casa lui 
neblagoslovită. şi se culcă cu dânsa de faţă, 
de va face copil se chiamă hireși. 

Iară când se culcă cu muiare afară de casa, 
Jul, acela copil ce va face se chiamă copil. 

lară când va naşte copi şi niminea nu ştie 
care tată l'aŭ făcut, nici cela ce Paŭ sămănat, 
acela, se chiamă întunecat. 


Pentru nunta fără de lege și canonul ei, și pen- 
tru ceia ce țin posadmice. 


Glava 208. [Zeu și Constantin împărați]. 
Nunta cea fără de lége ce se va face, aceia de 
tot să o desparţi şi forte să'l canoneşti. 

[Marele Vasilie). Iară canonul a acel! nunte 
fără de lége déca se vor despărți, iaste ca și 
celor de amestecare: de sânge, adecă ani 15 
să nu se priceştuiască, 

[A acelora împărați]. Şi iară poruneim po- 
sadnice să nu ţie nimenea în casa lui, nici în- 
tralt loc, căci că nu se desparte păcat ca a- 
cela, de curvie, ci e ca şi curvia. Însă de nu 
va fi având muiare şi va, vrea să se blagoslo- 
vâscă cu dânsa de bine, iară de nu va fi vréd- 
nică de dânsul, atunci acela să ia altă femee 
cu blagoslovenie, iară pre cea-laltă să o go- 
nescă de în ca-a lui 

[Nichifor Tărigrădenul]. Cine ţine posad- 
nică și nu va nică să se blagoslovâscă cu 
dânsa, nici să o lase, pre acela să nu'l prii- 
meșşti în hesérică. nici prinósele lui, până ce 


€——— 


PRAVILA MATRIU NASARAB 


se va despărți de tot de dânsa. şi décă se va 
despărți, priiméşte’l neapărat, aşijderęă şi da~ 
rurile lui, iară aşa să!l canoneşti pentru pă- 
catul lu. 


Pentru cela ce se va cununa cu trei mueri şi 
una de întrânsele să se afle fără de lege, 
dre putt-va să ia alta. 

Glava 209, [Intrebarea cătră Prea sfântul 
Patriarh Chir Ioasaf și cătră sfântul săbor 
leat 621. 1560). De va lua neștine doă muer 
pre lége, şi va lua și a treia fără de lége şi să 
se cunune cu trustrâle, și căci fu a treia fără 
pe lege o despărţi beserica. 6re pote unul ca. 
acela să se cunune cu altă muiare, decă vreme 
ce aŭ fost aceia fără de lége ? 


Răspuns. 


Iară prea sfântul Patriarh cu săborul răs- 
pun-e, neapărat să fie, după porunca Dumne- 
zeeştii pravili care zice, bărbatul şi muiârea, 
cununia carea va fi fără de l6ge şi se va cu- 
nuna, ca şi cum nu s'ar fi cununat aşa se so- 
cotâşte, că cele fără de l&ge nu se socotese 
nică se înadevereză, pentru că muiarea de va 
lua bărbat şi se va află fără de lége, sai băr- 
batul carele va lua muiare și se va afla fără 
de lEge, pot de vor vrea fiieşi carele de într'a- 
mândoi să se despartă, şi după despărţală să 
se îns6re sai să se mărite. 


Pentru ceia ce se prind frați, ca să 
mu se facă. 

Glava 210, [Matei]. Văzând Dumnezeeștit 
părinți cum mulţi se făcea fraţi pre sfânta e- 
vangelie, şi de multe or! şi cu moliţvele preo- 
testli, pentru care lucru se făcea fraţi deplin 
prin sfânta, bes6rică, iară, apoi mal pre urmă 
se lepăda de acea frăţie carea făcuse pre 
sfânta evangelie, şi se însura de se împreuna 
întru nuntă, penti'aceia veni mare netocmire 
bes&ricil, deci văzând acâsta Dumnezeeștii 
gi cum iaste lucru necinstit şi cum nu 
se cade, aŭ tăiat acâsta şi o aŭ oprit. Dâcia 
tocmiră şi porunciră, ca mai mult altă dată 
să nu mal facă acea prindere de frăţie, iară 
de va ajunge neștine să o facă, atunci să fie 
neadevărată şi ca şi când nu sar fi făcut nici 
odată, aşa să se socotâscă, însă ia neapărat 
fratele cel de cruce pe sora fratelui săă cel de 
cruce muiare, ci însă aceia, câţi se prind frați 
până în zioa de astăzi fârte să se canonâscă, 
iară pre preotul carele le va, citi molitvele şi 
prinde, pre acela poruncesc să se pedepsâscă 
cu lipsa de preoția lui. 


Pentru sânge amestecat ce fel iaste, și ce fel 
de pedâpsă li se va da celora ce vor face și 
când se vor pedepsi ceia ce vor fi vinovați, 
Glara 211. (Zac. 7]. Sângele amestecat 

iaste un păcat şi o greșală mal rea și maŭ 


www.dacoromanica.ro 


PRAVIL MATEIU BASARAB 


cumplită decât prâcurvia, şi se chiamă sânge 
amestecat când se va împreuna neștine, tu 
o muiare ca aceia cu carea nu se vor putea 
împreuna cu nuntă, după Pravila besericil. 

|Zac. 2. Amestecarea de sânge se face în 
doă chipuri : chipul de întâiu iaste cu nuntă, 
când se va cununa neștine cu vre o muiare, 
carea nu'l o aŭ dat pravila. lară a doa iaste 
fără de nuntă ce se zice se împreună cu 
dânsa, încă mat 'nainte de cununie. 

[Zac. 3} Certarea sângelui mestecat ce se 
face fără nuntă, iaste ca şi precurvia, măcar 
că şi zic alți dascali, cum cela ce face sânge 
amestecat să se pedepsescă cu morte. alții 
zic iarăși să se certe după voia judecătoriului 
iară, cei mai mulţi şi cei mal mari şi mal cre- 
dincioşi dascali zic: de se va face sânge a- 
mestecat, între obrazele ce vor sui şi vor 
pogorî până întru a doa spiţă : atunci cer- 
tarea lor iaste mârtea, iară de se va face 
sânge amestecat întru obrazele ce sunt mai 
sus d. a doa spiţă, saŭ cu obraze ce staă de 
o parte : atunci certarea le iaste, după voia. 
judecătoriului, cum s'ar zice, că mestecăta- 
riul de sânge s'a'i împreunat trupâşte cu mu- 
mă-sa, saă cu muma mâini-sa, carele sunt o- 
braze de se sue în sus spre spita din sus şi 
a doa, sati cu fata sa, saù cu fata féleï sale, 
carele sunt și acestea obraze carele pogoră 
în jos spre spiţa de întăi şi a doa: atuncă 
se va, omori. Iară de se va împreuna tru- 
pâşte cu fata mătuşe-sa, carele iaste obraz 
de stă de o parte ce se zice alăturea, atunci 
se va certa după voia judecătoriulul. 

(Zac. 4] Când nu va fi singur sângele a- 
mestecat. ci va fi împreunat şi cu prâcurvie, 
sai cu silă, atunci răspunsul aceluia numai 
să'l om6ră, cum s'ar zice, ori cine se va îm- 
preuna trupeşte cu fata sa cea măritată, sai 
şi nemăritată. şi acela ce o prinde cu desila 
ce să zice de'i face silă şi se împreună cu 
dânsa : acela mare nici o nădejde de a mai 
fi viă. 

(Zac. 5). Muiarea ce se va împreuna tru- 
peşte cu vre o rudă a «1, de va fi de câle o- 
braze ce se sue, sai de celea ce se pogoră 
până a doa spiţă : aceia se va omori, iară de 
va fi de obrazelc ce sînt de laturi atunci se 
va certa după voia judecătoriului. 

(Zac. 6). Maï cu milă se va certa muiarea 
de cât bărbatul, la păcatul sângelui ameste- 
cat, de vreme ce iaste maï prâstă şi mai 
lesne spre cădâre de cât bărbatul. 


119 


împreuna cu vre © rudă a luf ce va fi de 
în sfântul botez. 

(Zac. 9]. Desl6gă-senunta, ce se va face între 
ruda cea de sfântul botez, şi vor lua óre ce 
puţină certare, de vréme ce va crâde judecă- 
toriul cum nu s'aii știut, 

[Zac. 10). Cela ce se va însura şi va lua 
muiare văduvă şi va avea o fată cu hărba- 
tul dintâi, de se va cumva împreuna trupé- 
şte cu fata muere! sale, acela face sânge a- 
mestecat : şi se va certa cu morte. 

(Zac. 11]. Feciorul de se va împreuna cu 
curva tătâne-săă sai cu maştehăsa, acela. 
face sânge amestecat şi se va cerla cu morte, 
măcar că zic unil că se va certa după cum 
va fi voia judecătoriulut. 

(Zac, 12]. Tată ce se va împreuna trupește 
cu muiarea feciorului săă, acela se va pe- 
depsi cu o pedâpsă mare, însă numal nui 
se va face morte. 

[Zac. 13), Fratele de se va împreuna cu 
soră-sa, fără nici o nădejde se va omori, 

[Zac. 14). Cela ce se va împreuna trupeşte 
cu fata frăţine-săă, sai a surori-sa, saă cu 
mătuşe-sa, sai cu muiarea frăţine-săi, sati 
cu sora mueri'şi : acela tot sânge amestecat 
face şi se va certa după cum va fi voia. jude- 
cătoriulul. 

[Zac. 15]. Când se vor împreuna trupâşte 
cu vre o muiare tatăl cu feciorul: atunci se 
face mestecare de sânge, şi se vor certa a- 
mândoi cu mârte. 

[Zac. 16]. Din afară de aceste pedepse ce 
se pedepsâşte mestecătoriul de sânge, încă'] 
afuriseşte şi beserica. 


Pentru mestecarea de sânge carea se face 

cu nunta. 

Glava 212. [ Zac. 1]. Omul carele face me- 
stecarea de sânge cu nuntă, acela nu se va 
pedepsi cu mârte : ci numai după cum va fi 
voia judecătoriului, ce se zice de va fi boia- 
ren, numai cel vor goni şi'l vor scâte de tot 
de în locul lui, şi de în tótă eparhia ce va fi 
supț mâna acelui judecătorii. lară de va fi 
om de jos întâi să'l bată, dâcia să!'l isgoné- 
scă și pre acela, şi acâsta trebue să fie când 
nu vor şti că'şi sânt rudă şi se vor împreuna 
cu nuntă. lară de se va afla cum s'aŭ știut, 
că sunt rudă şai făcut nuntă, atunci să se 
cârte maï mult si maï cumplit de cum ar fi fă- 
cut acâstă greşală fără nuntă ce se zice cur- 
vie, déca vr&me ce maŭ băgat în semă taina 


(Zac, 7]. Cela ce va face mestecare de nuntel carea se face pentru beserică. 


sânge cu vre o rudă a muerii sale. acela se 
va certa cu judecata, şi d&cia nu va maï pu 
tea să se culce cu muiarea lui. 

(Zac. 8]. Sânge amestecat se chiamă nu 
numai când se va împreuna cu vie o rudă a 
lui, carea pogóră de în sângele lui,,kaă de 
în sângele imuerii lui, ci încă și când se va 





[Zac. 2]. Avuţia amândoror obrazelor cari 
vor face mestecare- de sânge: aceia să fie 
tâtă Domn&-=că. Iară de vor fi având coconi 
cu altă muiare, sai muiarea cu alt bărbat 
dintâi încă maï nainte de ce se vor li îm- 
preunat : atunci avârea lor se va da acelor 
coconi, iară nu va fi pre séma Domniei. 


www.dacoromanica.ro 


220 


[Zas. 3]. Când se va face mestecare de 
sânge fără de nuntă. atunci mestecătoriul 
cel de sânge, nu'și va piarde averea, ci nu- 
maï ce să va pedepsi. 

[Zac. 4). Mestecătoriul de sânge nu va pu- 
tea la mârtea lui să'și dea avârea luï ori 
cul va vrea, măcar şi cu zapis, căci că nu 
va fi lucrul stătătoriii, că de se va arăta după 
mârte cum să fie fost mestecătoriă de sânge: 
atuncă se vor strica ac6le tocmele tóte, şi a- 
vuţia lui tâtă se va lua pre séma Domnie. 

[ Zac. 5). Darurile ce se vor dărui unul pre 
altul la nunta mestecătorilor de sânge. acé- 
lea nu vor fi întru nimica : ci se vor lua şi 
actlea Domnești. 

[Zac. 6). Iară feciori! ce se vor naşte de în 
mestecători! cei de sânge, aceia nu vor putea 
moșşteni avérea părinților săi, nici vor putea 
nici întrun chip să se facă să fie cum ar fi de 
în părinți cununaţă, şi acâsta va fi când se 
vor fi născut feciorii la vr&mea ceia ce va fi 
mestecarea de sânge de faţă de vor vedea 
toţi, şi se vor sti şi mestecătorii cel de sânge, 
şi vor cundtşe'și singuri greșala. Iară de se 
vor fi născut coconii la vremea încă până a 
nu se cunóşte mestecătorii de sânge, cum 
fac acâstă greşală : atunci feciorii aceia sunt 
cum ar fi de în părinţi cununaţi şi vor pu- 
tea moşteni tot ce vor fi având părinții. 

[Zac. 7]. Nuntele ce se vor face de întru 
sânge amestecat, ce se zice de în cuscrii, saŭ 
de în seminţii carele se pogâră de întrun 
sânge. saii de în cumetrii, carele sânt de în 
sfântul botez : acéstea nunte se vor despărți, 
cum am şi mai zis. şi nu vor putea acelea 
obraze dup'aceia să se maï căsătorescă, nici 
cu alte obraze striine. 

[Zac. 8]. Tineri! şi ceia ce vor fi încă mici 
de vărstă, de se va prileji să se însóre şi să 
"Şi ia vre o rudă, aceia să nu se certe cu 
mârte ci după voia judecătoriului şi cu multă 
milă, însă acâsta va fi când se vor face mari 
să se desparţă, şi să nu mal facă acest lu- 
cru mestecare de sănge, pentru că de vor sta 
‘tot într'acestă înşelăciune : atunci se vor certa, 
deplin ca, şi ceia-lalţă după voia judecătoriu- 
lui şi fără nici o 1nilă. 

[Zac. 9]. Iară de vor apuca să nu se facă 
nunta carea, va să fie cu sănge amestecat : a- 
tuncă nu se vor certa, cum s'ar zice, de vor 
fi numai logodiţi saii într'alt chip legaţi cu 
cuvântul, şi făcuţi tocmâlă: aceia să nu se 
cérte. 


[Zac. 10]. Nu va putea fie ce felii de mes- 
tecătoriŭù de sânge, să șovăiască înaintea ju- 
decătoriului să zică cum maŭ ştiut mesteca- 
rea de sănge, fără numai de va fi țăran de 
cel nepricepuţi! şi proşti. 

[Zac. 11). Celui mestecătorii de sânge ca- 


rele nu cunâşte nici ştie Pravila, aceluia nu 


PRAVILA MATELU BASARAB 


dă să aibă certare mare. Insă nu celuia ce 
nu va cunóşte nici un fel de pravile ; ci nu- 
maï celuia ce nu va pricâpe. 

[Zac 12]. Pravila ceia ce nu o cunosc toţi, 
cum s'ar zice, un om la mârtea lui de va 
lăsa învăţătură cu scrisâre, ca să mârgă fata 
lui să lăcuiască în casa cutăruï om. pentru! 
care lucru acela, să o hrănâscă, şi să'! ție 
tâte bucatele, până va veni vréme de va fi de 
vărstă de măritat. Drept aceia iaste pravilă 
cum să nu p6tă nici acela nică feciorul lui să, 
o ia să” fie muiare pre aceia ce o aŭ hrănit 
şi O aŭ crescut, acum aceştia de nu vor fi 
ştiut acestă pravilă, şi vor fi făcut acâstă gre- 
şală, aicea va putea şovăi vinovatul să nu 
se certe, iară de va fi lucrul într'alt chip. să 
știe şi să cunâscă toţi, atunci nu va putea șo- 
văi vinovatul să zică cum maŭ ştiut. 

[Zac. 13). Neştiinţa mestecătoriului de sân- 
ge sprijeneşte pre vinovat de pedepsa cea 
mare , iară aşa de nu tâte. şi mai vârtos 
sprijăneşte obrazul cela ce iaste credincios 
spre judecătorii, eum să nu fie ştiut, iară se 
va certa cela-lalt obraz carele se socotește 
cum să fie ştiut, iară de vor fi ştiut amăn- 
doă obrazele smintela, lor. şi eï tot sai îm- 
preunat : atunci amăndoă obrazele se vor 
certa, după voia judecătoriului. 

[ Zac. 13], Rudenia carea se face după da- 
rul Sfântului Botez. de vreme ce iaste o rudă, 
carea nu se pâte cunâşte de tóte orile, drept 
aceea déca se face mestecare de sânge întru 
aceste feliuri de obraze, atunci judecătoriul 
crede cum maŭ ştiut, și nu se va certa nici 
cum. i pă de şi zic o sumă de dascali cum 
se cade Să se certe depururea, câtuși ar fi 
de micşâră certarea, ce se zice cu ban! saŭ 
și cu altele. 

(Zac. 14). Cela ce va face nuntă cu smin- 
t6lă de sânge amestecat cu neştiinţa, acela 
în vréme ce'şi va cunóşte sminttla, de se va 
despărţi numai decât, atunci nu se va certa 
nică de cum. 

[Zac. 15). Iară de se va fi făcut mesteca- 
rea de sănge fără de nuntă : atunci nu vor 
putea să şovăiască să zică cum n'au ştiut: 
ce se vor tot certa. 

[Zac 16). Muiarea pâte şovăi să zică că 
n'a ştiut smintela nuntei sale, și nu se va 
certa nică cum. Insă când va fi sminttla eï 
smintâlă de pravilă, iară când va fi smintâla 
el depe spre fire: atunci se va certa şi ea. 

[ Zac. 17]. Cela ce va ști smintela rudeniei 
şi nu va băga în s6mă, ci tot va face el 
nuntă cu mestecare de sânge, acela de se 
va căi dup'aceea şi de se va împăiţi de a- 
cea nuntă. atunci nu'! va folosi nemica acea, 
căință : ci se va certa după cum va fi voia 
judecătoriului. 

[Zac. 18]. Cela ce va lua asupra lu! jură- 
mînt, cum maŭ ştiut că iaste nunta cu smin- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATRIU BASARAB, 


t6lă : pre acela sã crèdem. Dar cându'i 
vom putea créde adevărat? când va avea 
vre un semn să arate adevărat cum n'au 
ştiut. Insă nu avem alt maï bun semn, de 
când vom vedea nunta de față cu mare poh- 
vală în sfânta besérică, pentru că atunci a- 
rată cum maŭ ştiut, şi crédem atunci şi ju- 
rământul lui şi nu se va certa. Iar de'și va 
fi făcut nunta pre ascuns în casa lui : atuncă 
iaste semn cum aŭ știut de smintela lui, şi 
atunci nici jurământul nui vom crâde, ci se 
va certa după voia judecătoriului cu mârte 


221 


[Zeu și Constantin împărați]. Şi la acea 
vădire adecă prepunere de curvie, va legea 
împărătâscă să fie cinci mărturii, şi să se 
jure cum aŭ văzut cu ochi! lor curvia carea 
s'aii făcut : deacia atunci să se créză. 

[8]. De va învrăjmăși viaţa bărbatului e! 
ori în ce chip ce va vrea să afle, sai de va 
hi ştiut pre alții cari! vor fi învrăjmășşind 
viața lu! şi nu va spune bărbatului săi. 

(4). De se va spăla la baiă cu bărbăți stri- 
ini fără de voia bărbatului eï, s'aă într'alt loc, 
sai va şedea la băuturi cu dînşii, adecă pre 


după greșala lui, şi după cum va fi şi mes-| la mâse de veselie. 


tecarea, cea de sânge. după cum şi mal sus 
am dat cuvănt de învățătură, 


Urgie tocmită asupra celora ce despart bär- | 


[5!. De va mănea afară de casă fără de 
voia bărbatului eï, la casă striină unde nu! 
vor fi rudeniile eï. 

[6]. De va fi având bărbatul eï vre o bănu- 


batul de muiare și muiarea de bărbat, fără | ială pre vecinu'și şi va zice să nu mérgă în 
cuvânt de vină, și pentru repondie, cartea | casa aceluia : iară ea va mérge. 


cea de despărțelă ce închipuiaște. 


Glava 213. [Caută de vezi]. Împreunările 
cu porunca lul Dumnezeŭ să fac, și porun- 
cim să nu se desparță fără de vină, sau 
pentru să ia daruri, saii pentru altă dobândă 
saŭ mită. Iară cela ce se va face vinuitorii 
să despartă nunta cea ce e pre lége, fără cu- 
vânt de vină şi fără deală : acela se chiamă 
Antichrist : pentru că Hs. şi Dumnezeul 
nostru poruncește noă să lăsăm pre tatăl 
nostru, si pre muma nOstră, şi să ne împreu- 
năm cu muerile n6sire, ca să fim cu dânsele 
un trup, şi aŭ pus l6ge singur Domnul ca 
omul să nu fie puternic a despărți pre băr- 
batul și pre muiarea fără de vină. Iară carele 
va despărţi fără de vină numai pentru ca 
să ia mită saii daruri : acela om nu iaste 
numal Satana, ci şi Antihrist şi călcătoriă 
de lége, cum ar călca punerea de lege a lui 
Dumnezei, şi iaste vrăjmaș şi protivitorii 
poruncilor lui, carele va să cază fără de vré- 
me de în câstă viaţă și va să se facă moş- 
tnén muncil de véciī. 


Pentru că bărbatul trimâte carte de lăsat mu- 
erii, gi zâstrele că dobăndâște, pentru ceste 
vină de mai jos, 


Repundium latin6şte. iară grecește se chia- 


[7]. De va mérge la ved&rea jocurilor să 
privâscă fără de voia bărbatului eï. Aşijderea, 
iarăși de va merge la încurarea cailor să se 
uite unde alergă. 


„Pentru cânduși va piarde zdstrele mutarea 
carea va fi făcut preacurvie, și când nu le 
va piarde. 


Glava 215. [Zac. 1]. Nu'şi va piarde nu- 
mal zestrele muiarea ceea ce va fi făcut pré- 
curvie : ci încă'şi va piarde şi darurile căte 
"-aă fost dăruit bărbatul, şi acâlea tote le va 
lua înapoi. 

[Zac. 2]. Muiarea carea va face prâcurvie, 
şi de va vrea să şovăiască să zică cum băr- 

atul eï maŭ făcut deplin carea aŭ trebuit 
să facă cum face bărbatul cu femeia lui, sai 
de va zice c'ai fost năsilnic de o aŭ fost bă- 
tând fără de cale, sai va zice cum au făcut 
de sărăcie, sau că nu o hrănşte, atunci nu” 
va folosi nici una, de acâstea : ci'şi va piarde 
zăstrele tâte, şi le va lua bărbatul decă o va 
lăsa. 

(Zac. 3). Cănd se va afla să nu fie cunu- 
nați muiarea cu bărbatul, ci vor lăcui aşa. 
fără de l6ge şi vor putea să se desparță fie- 
când, şi de o va prinde bărbatul făcând pré- 
curvie, iară ea va vrea să şovăiască să zică 


mă, Diazighion , iară rumâneşte se chiamă | cum aŭ curvit, iară maŭ făcut prâcurvie, fiind 


cartea cea de despărțală a bărbatului şi a 
muiarii. 


Pentru despărțelele nuntelor, și vinele mueriă, 
de carele o desparte bărbatul, șii dobân- 
deşte zéstrele ei. 

Glava 214. [7. Matei]. De va şti muiarea 
că niscare 6meni aŭ vrajbă pre împăratul, 
aŭ pre Domnul, şi nu va spune bărbatului eï. 

[2]. De se va vădi că aŭ curvit şi se va 
da de faţă cum poruncesc Dumnezeeștile pra- 
vile, atunci trebue să dea de față vădâla a- 
ceea cu mărturii forte credinci6se. 


fără de lege, şi necununaţi cu bărbatul, iară 
aşa cu acâstea cu tâte judecătoriul va judeca 
să'și piarză muiarea t6te zâstrele ce va fi 
având. 

[Zac. 4]. Nu va putea bărbatul după ce va 
fi împărțit de muiare, căci aŭ fost necununaţi 
să o arate cum aŭ fost făcând prâcurvie la 
vrémea cănd aŭ fost lăcuind împreună pen- 
tru să ia zâstrele : ci decă aŭ fost voia să” 
ia zestrele, aŭ fost să arate la judecătorii 
cum m-au fost făcănd muiarea curvie ma! 
"nainte de ce s'a despărțit până a nu isprăvi 
judecătoriul împărţirea lor. 


www.dacoromanica.ro 


222 


[Zac 5]. Muiarea ce's! va piarde zéstrele 
aceea nu va putea să'şi céră de la bărbat 
măcar ceva săi dea de. hrană, căci aŭ facut 
precurvie. 

|Zac 6]. Feciorul ceia ce va face prâcur- 
vie, dâca'şi va piarde zâstrele, acela iaste 
datoriii să'şi hrănâscă pe mumă-sa, însă de 
se va părăsi de curvie şi va şedea, cu cinste, 
ară de nu va petrece cu cinste, atunci nică 
feciorul nu iaste dator să o hrănescă. 

[Zac. 7]. Cănd. va face bărbatul prâcurvie, 
atunci el va despărţi muiarea şi'şi va lua 
tâte zestrele câte vor fi ale ei, aşijderea şi 
ce va fi dăruit bărbatul şi tâte ce”! va fi fă- 
cut haine şi alte scule. 

[ Zac. 8]. Incă de nu va fi făcut .bărbatul 
nică prâcurvie , ci va fi numai curvit cu o 


muiare slobodă, aşa cum ar fi curvă: atunci 


muiarea va dobândi tot ce'i va fi dăruit băr- 
batul şi tâte hainele ce'i va fi făcut şi ale eï 
tot ce va fi având. 

(Zac. 9). Incă şi cându'şi va rîde bărbatul 
de muiare'şi, de va trage, și va săruta înain- 
tea, el fieşi ce mueri slujnice, saŭ alte mueri 
prâste : atunci încă va dobândi muiarea tot 
cum scrie şi mai sus, şi încă de va vrea pâte 
să se şi desparță de dânsul. 

(Zac. 10). Când va pârâ bărbatul pre mu- 
iare la judecătoriă că face prâcurvie cu soco- 
tință ca aceia ca să” ia zâstrele, și alt tot 
ce va avea, atunci pâte şi ea să'l părască pre 
dânsul cum face prâcurvie, şi atunci nu'și va 
piarde zâstrele, iară aşa măcar de ar putea 
să şi arăte muiarea lucrul bărbatului, dar ce 
folos ? căci că se vor certa amândoi într'un 
chip de prâcurvari. ` 

[Zac. 11]. Muiarea văduvă cum se va îm- 
preuna cu vre un bărbat trupeşte. aceea piar- 
.deşi-va zâstrele tâte şi le vor lua Ispravnicii 
carii aŭ lasat bărbatul să fie socotitori ca- 
sei'şi, şi acâsta va fi mai 'nainte de ce se va 
împlea anul de cându'! va fi murit bărbatul. 
Iară după ce'i va trâce anul, atunci de ar face 
şi prâcurvie nu'şi va piarde zâstrele : ci'şi va 
piarde numai darurile şi hainele tâte cătu'i 
va, fi făcut bărbatul, şi aceste unelte şi bu- 
cate ce vor fi, nu se vor da ispravnicilor băr- 
hatului. ci se vor lua tóte şi se vor da pre 
séma Domniel. 

[ Zac. 12). Bărbatul carele va fi rămas de 
muiare'şi, şi de va curvi cu fie ce muiare, 
acela piarde'şi-va tote darurile ce va fi avut de 
Ja femee'şi carele -aŭ fost dat până aŭ fost 
vie, încă şi ce'i va fi lăsat şi după morte. 

[Zac. 13). Ispravnicii muerei cei morte, 
când vor vrea să céră şi să ia zestrele eï în- 
apoi de la bărbat, atunci acel bărbat de ar 
putea, să arate cum muiarea lui când aŭ fost 
vie aŭ fost făcând precurvie, atunci acela ar 
ține tâte zâstrele eï. 

[ Zac. 14). Când se va scula o muiare vă- 














PRAVILA MATEIU BASARAB 


duvă şi'şi va cére Zâstrele de la ispravnicil 
bărbatului el celui mort. iară ispravnicii vor 
arăta, cum face prâcurvie pentru să! ţie zés- 
trele, atungi aicea trebue să, cerceteze jude- 
cătoriul de se va afla să se fie jeluit bărba- 
tul de acest lucru, când va fi fost muiarea 
încă vie, atunci le va priimi mărturiile 
cum să fie fost aşa. iară de nu va fi jeluit 
bărbatul nic! odată de muiarea sa necum în- 
tralt chip, ci nică scârbă n'a avut împreună: 
atunci ori câte mărturii vor zice că aŭ fost 
muiarea rea, nică unul să nu creză judecă- 
toriul, nică să o judece muiare rea, nici să'și 
piarză zestrele. 

[Zac. 15). De vréme ce va fi ştiind bărba- 
tul că” curveşte muiarea cu alţii, şi! va fi 
și zis şi s'au şi jeluit de multe oră, iară aşa 
cu acestea cu tote aŭ tăcut maŭ avut ce mal 
face, nică aŭ vrut să o pârască la judecă- 
toriă, ci o aŭ ținut în casă ca pe o femee'și 
şi vaŭ culcat cu dânsa : atunci nu maj pâte 
nică în viață necum după morte să o pârască 
la judecătoriă cum aŭ făcut prâcurvie, nici 
pote să oprescă zestrele nici alt nemica. 

[Zac. 16]. Când va erta bărbatul prâeurvia 
mueri'şi ce va fi făcut. cu tocmélă ca aceea 
zicând de o va maï oblici că face acest lucru 
să o spue judecătoriului : și atunci să'şi piar- 
ză zestrele, 

[Zac 17]. De vr&me ce va şti bărbatul a- 
devărat, cum face muiarea lui précurvie ; 
şi el rabdă şi o tine în casă şi tace, atunci 
semnéză lucrul cum o iartă aŭ de voe aŭ de 
nevoe, acela mai vârtos să se chiame coduşi 
şi votru mueriisale, fără numai când nu va şti 
adevărat lucrul, ci'şi va prepune numai aşa, 

[Zac. 18). De va făgădui bărbatul cu ju- 
rământ mueril luï cum de o va prinde fă- 
când precurvie, nu o va duce la judecătorii, 
ci numai ce” va lua zâstrele şi o va lăsa, 
iară muiarea de va face acel lucru: atunci 
acâstă tocmelă să stea adevărată. adecă să 
nu” ia gâstrele, ci o va da pre mâna jude- 
cătoriului de o va certa ca pe o prâcurvă, 
iară zestrea să nui ia. 

[Zac. 19). Când nu va ști bărbatul că” face 
muiarea prâcurvie, drept aceea nu face nici 
o iscusenie asupra eï : atunci nu se chiamă 
că o iartă pentru preacurvie ce face. 

(Zac. 20). De vreme ce bărbatul va erta 
pr&curvia muerii lui, de vre o nevoe saŭ de 
vre o silă : atunci nu se chiamă cum să 
fie ertată. 

„[Zac. 21]. Când va pârâ bărbatul pre mu- 
iare'şi la Judecătorii cum iaste précvervă, 
zicând cum el singur -aŭ fost votru, atunci 
îl va lua z6strele, iară de nu va spune cum 
aŭ votrit'o el, iară muiarea va arăta cum 
aŭ fost el votru: atunci nu”! va putea lua 
zâstrele. Iară de nu va căuta judecătoriul de 
z&stre, ci numai să câte pre cel vinovat: 


www.dacoromanica.ro 


PKAVILA MATEIU BASARAB 


atunce"! va certa pre amândoi ca pe nişte 
vinovaţi. š 

[Zac. 22]. De va fi viă tatăl muerii ceea 
ce va face prâcurvie, carele M-au dat zés- 
.trele, şi carele va să moştenâscă zâstrele 
"el după mârtea muerii, atunci bărbatul nu 
va putea lua zâstrele şi să păgubâscă pre 
tatăl mueril. 

[Zac..23), Când se va afla neştine un striin, 
să înzestreze pe vre o muiare pentru sufle- 
itul lui şi să o mărite cu tocmelă ca acâsta, 
«cum de va muri mularea, atunci să vie zés- 
trele iară la mâna luï, atuncă de va face ea 
prâcurvie, bărbatul eï nu va putea lua zâstrele. 

(Zac. 24|. Tâte acâste chipuri ce scri 
pentru paguba, zâstrelor, se socotește să fie 
cum am zis, adecă când nu va avea mu- 
iarea coconi, iară déca va avea muiarea, co- 

-coni, atunci ale cocenilor vor fi zâstrele ei, 
iară nu a altuia nemănul ; ce se zice de vor 
fi coconii eu acel bărbat ce aŭ luat zâstrele, 
saă de va avea şi alți coconi cu alt bărbat 
maï de întăi, tot aceia, vor lua ce va fi. 

(Zac. 25]. Cela ce se va cununa cu 0 mu- 
iare rea depurure ruşinată şi curvă, dup'aceia 
«de va face aceia muiare și prâcurvie ; atunci 
nu va putea bărbatul să” ia zâstrele. 

(Zac, 26], Nu'şi va piarde muiarea zestrele 
ei. de vreme ce nu vor arăta de faţă curvia, 
-ei deplin să vază toți. Judecătoriul are puttre 
“să socotescă fârte bine, de vor fi mărturiile 
întregi, şi adevărate, şi forte bune şi credin- 
căâse. 

(Zac, 27], Bărbatul ce'şi va pârâ muiarea 
da Judecătorii cum aŭ făcut prâcurvia, ca să” 
ia zâstrele, atunci trebue să vădescă forte de 
față prâcurvia e!, ce se zice atâta să o arate 

. adevărat cum iaste întru toți credinţă ca a- 
ceia, cum lumina s6relui face zioa : iară de 
nu 0 va arăta aşa de adevărat, atuncă nu va 
lua nemica de într'acele zestre, măcar muia- 
rea de se va şi certa ce-va, pentru nişte pre- 
pusuri óre carele ce va judecătoriul să vază 
de la dânsa, cu acâstea, cu tâte de vréme ce 
au se va arăta un lucru ales pentru aceia 
prâcurvie atunci bărbatul nu va lua nemica, 
de în zestrele muieri'şi. 


Vinile bărbatului de carele ’l lasă muiarea lui, 
șişi ia zestrea ei gi darurile carele i le-ai 
dat pentru nuntă. 

Glava 216. [A lui Armenopulo. 1]. De va 
:grăi el saŭ va şti pre alţii că grăesc de răi a- 
supra împăratului sau a domnului, şi nu va 
spune împăratului sai domnului, sai el sin- 
gur saii să poruncâscă cu alt cine-va. 

[2]. Dei va învrăjmăşi viaţa el ori în ce 
chip va vrea să afle. 

[3]. Dei va învrăjmăşi întrâga înţelepţie a 
ei, adecă curăţia şi +a. pune pre alții să o 
spurce saii o va da într'acâsta. 


223 


[4]. Deşi va prepune muiarea înaintea jude 
căţi!, sau într'alt loc că e curvă, şi nu va putea 
cu mărturii credinci6se să dea de faţă curvia, 
eï : atunci are voe muiarea să'l lase de va 
vrea ca pe un prepuitoriii al eï. 

[5]. De va avea altă amuiare în casa lui şi 
va dormi cu dânsa, sa în sat, sai într'alt 
loc, şiYva zice muiarea lui, sai părinţii ei, saŭ 
alt cine-va odată şi de doă ori să se depăr- 
teze, iară el nu va vrea să facă părăsire de 
tot de cătră acea curvă : atunci'l lasă muia- 
rea, lui. 

Pentru aceste vini de sus nu se lipseşte 
bărbatul numal de darurile câle dinaintea, 
nuntei şi le ia muiarea, lui, aşijderea și de zé- 
strele el : ci încă şi de în averea lu! cât va fi, 
saŭ întreial a treia parte de darul cel de în- 
naintea nuntei, atâtea să dea, şi totă dăruirea, 
de înaintea nuntei, şi se pedepsâște bărbatul 
cu ped&psa ce vrea să paţă muiarea. Ci nici 
muiarea fără de judecată nu póte să'şi lase 
bărbatul, nici bărbatul pre muiare. Drept a- 
ceia carele va lua muiarea cu bărbat până 
nu se va despărţi cu judecată, acela prâcur- 
varii se chiamă. măcar de aŭ şi fost muiarea 
în greşală de despărțâlă, saŭ şi bărbatul de i 
se va hi căzut să se despartă. Ci însă fără de 
judecată, şi fără carte de despărțâlă nu pote 
să se despartă bărbatul şi muiarea. 

[Sămneze). De acesta numai la călugărie 
pote să se facă, cum am zis să se desparță 
fără de judecată cum zic pravilele, că atuncă 
se deslâgă nuntele ce să zic se desparte şi 
fără de carte de lăsat, când vá lua chipul şi 
se va face călugăr, sai bărbatul sai muiarea. 


Desparte-se nuuta, când bărbatul nu se află 
trupește cu mutarea lui. 

Glava 217. [Matei]. Desparte-se nunta şi 
décă vor trece trei ani după ce se face nunta, 
şi nu pot să se amestece bărbatul cu muia- 
rea după cum fac Gmenii, deci de va căuta 
muiarea să se desparță de bărbatul eï, şi el va 
mărturisi că adevărat nu pâte să se amestece 
cu dânsa, atunci se desparte muiarea de acel 
bărbat al eï, şi bărbatul de acea muiare a 
luă, şi'și ține bărbatul bucatele lui fără de pa- 
gubă şi muiarea z6strele ei numai, iară daru- 
rile dinaintea nuntei rămân la bărbat, şi nu 
le ia muiarea. 


Despărțirea nuntei când bărbatul nu află pre 
muiarea lui fată curată. 

Glava 218./De în cartea Romaicu Titla 49). 
De se va însura neştine şi va lua muiare, pâ- 
vânduY că va fi fată, iară apol să nu o afle 
fată curată, atunci aciaşi să vădâscă acâsta cu 


| arătare sai cu mărturie descoperire adeverită 


de fată, şi nuntă ca aceia aŭ poroncit un Pa- 
trichie să se desparță, şi muiarea să nu se ju- 
dece ca o curvă, ce se zice să nu se lipsască 


www.dacoromanica.ro 


224 


de zéstrele eř, pentru că aŭ făcut păcatul ma! 
'nainte de ce aŭ luat bărbat, iară de se va a- 
mesteca cu dânsa a doa 6ră, dâcia să nu o 
maï desparță ci să o ţie. 


„Desparte-se nunta când se face neștine călu- 
găr, iară muiarea lui să se mărite : iară 
el după vreme va să se facă Arhiereiă. 


Glava 219. [A luă Armenopolu). Slohozé- 
şte-se adecă desparte-se bărbatul de muiarea 
lui, saă muiarea de bărbatul eï, când va să 
se facă călugăr saŭ călugăriță, și fără de voia 
unul a altuia, și fără de nici o judecată: pen- 
tru că mal întru bună cale mérge. 

Pentru că zice pravila l6gra. că poroncim să 
fie volnic a se face călugăr şi a se despărți 
de nuntă, ori carele va vrea aŭ bărbatul aŭ 
muiarea, şi să n'aibă nicl o apărare, pentru 
că mal la. bine mérge, adecă întru petrecania 
şi viața ce e tocma îngerilor, iară așa adevă- 
rat întâi să ia chipul acela ce va să se facă 
călugăr. decia atunci să fie volnic celalalt să 
se mărite sau să se îns6re, sai bărbatul sai 
muiarea, şi carele de într'amândoi va rămâ- 
nea întru cinul mirenilor, acela să aibă de la 
cela ce se va face călugăr ce va fi pe dreptate 
partea de moșie, carea, vrea să o moştenâscă 
după mârtea lui, orí bărbat de va hi ori mu- 
jare, pentru că şi acela ca un mort se soto- 
teşte. 

1 Matei]. Iară de se va tâmpla şi se va face 
neştine călugăr, iară muiarea se va mărita, 
şi după trâcerea atâta vrâme unul ca acela 
se va arăta că va putea hi harnic de Arhierei, 
pâte să se facă, şi nu se opréşte pentru. însu- 
rarea mueril lui, căci aŭ fost însurat. 


Pentru maiarea deși va bate bărbatul 
că se desparte, 

Glava 229, |Leu și Constantin împărați]. 
Muiarea de'și va pune cu îndrăznire mâinile 
asupra bărbatului'și, adecă să'l bată, sai de'l 
va scârbi şi ia să hie grea să omâră copilul 
în pântecele ei să piarză bărbatul nădejdea 
coconului : atunci se desparte bărbătul de 
dânsa şi ia pre altă muiare. 


Pentru Bărbatul de va hi fur, se desparte 
de dânsul maiarea lui, 


Glava 221. [Iară a acelora împărați]. De 
vahi viaţa bărbatului să tălhărâscă, adecă să 
fure şi să prade, şi să piarză, sau să sape 
morminte să ia haine, şi de se va vădi de a- 
cesta, atunci muiarea lui se desparte de băr- 
batu'și, şi ia şi z6strele e! tóte şi darurile câle 
dinaintea nuntei. 

[ri]. Socoteşte de judecata legi! împărăteşti 
ce e maï sus, că nu zice pentru furtişagul be- 
sârecilor şi a mormânturilor : ci de împreună 
iaste lucrul furtișagului, cum am zice, de va 
hi fur bărbatul sai muiarea, și se va vădi cu 


} 


PRAVILA MATBIU BASARAB 


mărturii adevărate că a5 furat, saŭ ale be- 
stricilor, sai ale mormânturilor, saii bucate: 
ale Gmenilor : atunci se desparte. 


Pentru omul rob sai muiarea róbă că se 

desparte. 

Glava 222. [Armenopolu]. Deslâgă-se a- 
decă desparte-se nunta și când se face rob 
bărbatul sai muiarea, şi peste trei ani nu seva 
auzi nemica că iaste viii sai vie, unul sai 
altui fie carele dintramândoi carele s'aŭ 
robit, 


Pentru muiarea carea va fi fost róbă şi o vor 
hi spurcat, să nu o despartă bărbatul. 


Glava 223, [De în Pravila de obște]. Po 
runceşte tocmirea legel, întru cartea șase-zec 
titla a opta, glava 12, că muiarea care se va! 
spurca de silnici, sai de prădători! cari o vor 
robi şi apol va scăpa, sai se va slobozi și va 
veni la bărbatu'și, aceia nu se cade să o do- 
sădescă cine-va, nici el să o gonescă, pentru 
că fără de voia eï i s'aă făcut aceia şi în silă, 
drept aceia va acesta canon să i se iarte mu- 
ierii şi să o ţie bărbatulu'și iară să nu o des- 
parță, dâcă vreme ce i saiă făcut în silă fără. 
voia el, și légea besériceï poruncâşte, mua- 
rea carea se va spurca cu dăsila de păgâni, a- 
ceia n'are nici un canon. 


Pentru Bărbatul ce'și va goni muiarea, și o 
vor spurca alții acela să nu o desparță, 


Glava 224. [Zonara]. Bărbatul de'şi va goni 
muiarea afară de casa luj, şi ea nu va avea 
ce face și unde va mânea, deacia va vrea să 
mergă la vre o rudă a eï, sau la alt credin- 
cios cunoscut priaten, iară pre cale se vor a- 
fla niscare 6meni făcători de răi şi o vor fi 
spurcat cu dăsila, însă, de acesta muiarea nu 
se osândeşte nici se canonâşte, nici să des- 
parte de cătră bărbatul eï, pentru că vina 
carea o aŭ spurcat aŭ fost singurul bărbatul 
el, carele o aŭ gonit afară de casă şi tâtă, 
greimea şi canonul curviei asupra lu! se dă 
ca un vinovat păcatului, iară muiarea rămâne 
nevinovată, și pentru curvie nu se canonşte 
nică ia altă pedepsă : numai ce locuiaşte în 
casa bărbatului'şi împreună cu dânsul ca și 
mai 'mainte, un trup şi stăpână casil și bu- 
catelor lui. 


Pentru bărbatul sati muiarea gubavă că se 
desparte, 


Glava 225, [Leu și Constantin împărați]. 
Desparte-se bărbatul de muiare de va fi mişea 
sai gubavă, aşijderea şi muiarea, se desparte 
de bărbatu'și de va fi mișel sai gubav. 

Și de se va tămpla să aibă acea bólă muia- 
rea, şi se va despărţi, atunci bărbatul să pârte 
grijă de hrana eï pănă întru totă viaţa eï ce 
va trăi. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Pentru rudenia sfăntuluă botez se desparte. 


Glava 226. [Matei]. Când va priimi ne- 
ştine coconul săi de la sfântul botez, adecă 
îl va boteza : atunci se desparte de muiare'şi 
căci că o aŭ făcut soră sufletescă. 


Pentru -rudenia feciorici de sufiet că se 
desparte. 


Glava 227. (Iară a celui de sus]. De va 
face neştine fecior de suflet pe ginere-săi, a 
tunci se desparte ginerile de fii-sa, pentru că 
o aŭ făcut soră sufletâscă : drept aceia ya lua 
altă muiare. 


Pentru nunta cea fără de lege că se desparte. 


Glava 228. [Iară a celuia.] Muiarea carea 
va lua bărbat, și se va afla fără de lége, a- 
tunci pâte să se lase de dânsul, şi să ia alt 
bărbat, aşijderea şi bărbatul pre muiare. 


Pentru a patra însurare că se desparte. 


Glava 229. [A Dumnezeeştilor dascali]. A 
patra însurare se desparte fără de nică o so- 
cotâlă, pentru că e afară de l&ge, şi aceia 
nuntă nu se chiamă ci viață porcescă adecă 
cum se tăvălesce porcul în tină și să întină și 
se împute, aşijderea şi acea a patra însurare 
ce se îns6ră omul. 


Pentru nevârsta nuntei că și aceia se 
desparte. 

Glava 230. [A Postnicului] Nunta ceia ce 
nu e de vîrstă, aceea fără de nici o socotelă să 
se desparţă, şi nevîrsta se chiamă când nu 
iaste bărbatul de patru-spre-zeae ani și mu- 
iarea de doi-spre-zece : ci maï puţin. 


Pentru bărbatul carele se va afla cu muiarâși 
afară de fire că se desparte, și pentru cano- 
nul luă. 

Glava 231. [Acesta aste scris la o Pravilă 
veche de la Ohrid]. Bărbatul de se va afla cu 
muiarea lui afară de fire, care lucru iaste a- 
fară de firea omenâscă, acela să se desparţă 
de întru alesul şi blagocestivul ném al creş- 
tinilor, ca o amestecare rea și lucrul ruşinat, 
şi să se desparță de dânsul muiarea, fără 
de cuvântul nemănui şi să'și ia tótă zestrea 
eï și darurile cele dinaintea nuntei, şi de în- 
travârea lui căt va fi a treia parte de darul 
nuntei denainte, atâta să ia. 

[Postnicul și Grigorie Soluneanul]. Carele 
va face cu muiarea lui afară de fire, acela 
preot să nu se facă, ci numat să se desparţă 
de tot de dânsa, şi déca se va despărți atunci 
să se canonâscă cincl-spre-zece ani să nu se 
cuminece, 


Pentru bărbatul cu muiarea, cari vor fi vre 
unii de întrânşii eretici se desparte 


225 


al sfântului săbor poruncâşte, că de va lua 
bărbatul pravoslavnie muiare eretică, sai 
pravoslavnică muiare să ia bărbat eretic, a- 
tunci să se desparță. 

[Sânţi părinți]. lară de se va suferi par- 
tea ereticului să se întârcă de în eres, să se 
facă pravoslavnic, atunci să nu se desparţă. 


Pentru bărbatul carele va avea muiare să 
se îndrăcâscă și va să o lase. 


Glava 233. [Nearaoa împăratului Leu în- 
țeleptul 111 şi 112]. De va avea neştine muiare 
carea se îndrăcâşte, acela să nu o desparţă, 
numai ce să o aștepte anl trei, décia de se va 
tămădui, să o ţie iar să nu o desparţă, iară de 
nu se va izbăvi după acei trei ani de acea pa~ 
timă a dracului: atunci să o lase şi să ia 
alta. 

Aşijderea şi muiarea de se va tâmpla să 
vie la bărbatul ei patimă ca aceea a dracu- 
lui, trebue să'l aștepte cinci ani, iar dâcia, 
déca se va afla tot într'acea patimă, şi nu 
se va isbăvi de dânsa, atunci să fie volnică 
muiarea să se desparță de bărbatul eï şi să 
ia altul. iară de se va hi tâmplat să hie avut 
acea b6lă sau bărbatul sai muiarea mal 'na- 
inte de ce nu se făcuse nunta: atunci de 
grab să se desparță fără de nici o îndoire, 
şi cum am zis mal sus așa să hie, ca bărba- 
tul să aştépte pre muiare trel ani, și să o hră- 
nescă şi să porte grijă de tămăduirea eï, că 
aşa poruncâște tocmâla 22, a patra titlă a 
cărții 24. Aşijderea să facă şi muiarea la 
bărbatul eï, iar a lua alt bărbat voe n'are cum 
aŭ poruncit mal sus pănă ce se vor împlea 
acei cinci ani. 


Pentru patima sai lovitura ce lovește pre om 
și cade jos de se bate saŭ se tăvălește șii 
merg spumele, cum se judece la adevărata 
marea bestrică pănă astăzi. 


Glava 234. [Caută de vezi răspunsul Pa- 
triarşesc]. La muma şi stăpăna tuturor besé- 
ricilor, ce se zice la adeverita mare besérică, 
acea patimă a loviturilor aşa se judecă şi se 
socoteşte de al tutulor biruitorii prea sfântul 
și a ttă lumea patriarh, și de Dumnezee- 
scul și sfântul lui săbor, însă cum şi muiarea 
de va hi avut acea patimă mai dinainte de 
ce nu se va hi fost blagoslovit cu bărbatul 
eï, şi se va mărturisi de mărturii credincióse : 
Atunci degrab se desparte fără de nici o în- 
doire acel bărbat de către muiarea lui, și'şi 
ia altă muiare. Iară de va fi venit acea pa~ 
timă mueriï déca se va fi fost blagoslovit cu 
bărbatul eï atunci să n'aibă nici o voe nică 
putere acel bărbat al ei să o despartă adecă 
să o lase, până întru tâtă viaţa lui nici în- 
trun chip. Drept aceia de se va tâmpla acea 
patimă de lovitură să vie şi la bărbat, aşij- 


Glava 232. [Sântul Sădor). Conopul 42 derea si muiarea să n'aibă nici o voe să ia 


id 


226 


alt bărbat până întru tótă viaţa acelui bărbat 
al eï. lară cum am zis mal sus de va fi fost 
avnt acea patimă mat 'nainte de ce nu se 
hlagoslovise cu muiarea lui, atunci să àibă 
voie acea muiare a lu! să se desparţă de dân- 
sul fără de nică 0 îndoire. şi să ia pre al 
bărbat neoprită. $ 


De se va tâmpla cuiva să se ducă întru lt 
loc, și acolo să ție posadnice, sati să nu 
trimită muiariă luă cheltuială de hrana vie- 
jei ei, acela să se desparță. 


Glava 235. | Nichita Mitropolitul Irachiei). 
Mueril căria se va duce bărbatul de la dânsa 
şi va şedea înt'alt loc, şi acolo să ia posad- 
nică să ţie, atunci acea muiare a lui mare 
voe să ia alt bărbat, numa! ce să'l așteptetrei 
ani să se întârcă la dânsa, şi acel bărbat să 
"ȘI lase posadnica, şi să fie pre acea muiare 
pre l&ge, iară să nu o desparţă, nic! ea să nu 
se mărite a doa 6ră până va fi bărbatul eï vii 
iară, daca va muri, atunci să fie slobodă a se 
mărita cum zice Apostolul. 

[Caută de vezi răspunsul Patriarşesc) Insă, 
tocméla acésta aşa stati făcut cu judecata. să- 
borului, de Vlădica al tuturor prea sfântul și 
a tótă lumea Patriarh Chir Dionisie, vă léto 
7062 meseța Fevruarie, căci când se tâmplă 
bărbatului să se ducă într'ali loc şi să se ză- 
bovâscă cinci ani de la casa lui, şi nu'şi va 
aduce aminte nemică de muiarea lui, sai să" 
trimâţă de cheltuiala hranei eï, sai carte, ci 
o va läsa de tot făr' de nică un ajutoriă, îm- 
preunare ca aceia să se despartă de tot fără 
de nic! o oprâlă şi să fie volnică muiarea să 
"ia alt bărbat pre lége. Deci de atunci a- 
cesta tocmelă aşa se judecă de adevărata ma- 
rea bestrică, şi de toți sfinții Arhierei, ca, pe 
dreptate şi pre l6ge ce iaste şi se cade. 


Pentru muiarea caria i se va duce bărbatul, 
saŭ se va face rob, saŭ se va duce la óste 
și se va face perit şi ea va vrea să se mă- 
rite. 


Glava 236, [Marele Vasilie Canonul 31]. Ca- 
nonul 31 al Marelui Vasilie zice, mueriï căria 
ise va duce bărbatul afară într'altă cetate, 
sai oraş sai sat, să facă cale, sai la 6ste și se 
va face perit, şi décia nu se va mai auzi de 
dânsul ce s'a făcut, iară muiarea de nu va 
aştepta. să auză mai adeverit de mărturii cre- 
dinci6se să mărturisescă pentru bărbatul eï mu- 
rit-ai naŭ muril şi va vrea să se mărite să 
ia alt bărbat, aceia să se judece ca o curvă, 

[Săbor 6. Canon 14]. Insă de se va tâm- 
pla să călătorescă neștine, sa se va duce la 
Gste, şi nu se va auzi de dânsul că trăiaşte, 
iară muiarea se va mărita, apoï el se va în- 
târce la moşie şi la casă'și şi'ȘI va afla muia- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


vrea o va despărţi de acel bărbat şi o va lua 
ca e femâe a lui. décia nici bărbatul carele 
o aŭ luat, nici acea muiare care laŭ luat să 
pedepsesc, căci că maŭ ştiut că trăiaşte și 
laste viu, 

ară de se va tâmpla să nu vrae muiarea, 
pre bărbatul cel de întâiii. ci numai pre băr- 
batul cel de al doilea, atunci să nu o laşi să 
ia pre acel bărbat al doilea, iară de nu va 
vrea să se desparță de voe, atunci să o des- 
parți şi fără de voia ti, şi ca o curvă să o 
canoneşti, 

(Leu și Constantin împărați). Numa! acâle 
mueri ce se iartă şi nu se canonesc, carele 
deca'și văd bărbaţii lor cei de întâi, sai vor 
auzi că trăesc, întracei cés îşi lasă ai doilea 
bărbaţi aï lor, și merg într'altă casă de ṣed 
până'și vor dobândi bărbaţii lor cei de întâi. 

[Zri]. Iară muerile carele vor auzi că trăesc 
bărbaţii lor, sai îl vor vedea că aŭ venit, și 
nu vor mérge după dânșii, ci vor să ţie ceia 
bărbaţi ai doilea, iară. nu pre cei de întâi pre 
lége: atunce nică o ertăciune lor nu e nică aŭ, 
numai ce să canonesc ca nişte curve, 

[Armenopolu). Bărbatul ce se va duce înt+”o 
călătorie, sai la ste, şi nu va veni multă 
vreme, atunci câţi ani se va zăbovi tot să'l 
aștepte muiarea, iară de nu va veni cărţi de 
la dânsul, şi va auzi că aŭ murit: atunci nu- 

aï decât să nu ia alt bărbat, până nu se vor 
afla mărturii credinciose să mărturisescă cu 
jurământ pre Dumnezeeasca şi Sfânta Evan- 
gelie cum ştii de acel om că aŭ murit, atunci 
să, se facă zapis pre mărturia acelor mărtu- 
rij și'să!] ţie pentru adeverinţă, decia să fie 
volnică muiarea să ia alt bărbat al doilea 
pre l&ge, 

[Nearaoa a lui Leu înțeleptul împărat). Iară 
pentru cei robiți Nearaoa lui Leu înțeleptul 
poruncâşte, muiarea să nu afle vinuială, pen- 
tru bărbatul ei carele se află în robie să ia 
alt bărbat, iară de va şi lua alt bărbat: a- 
tuncă să fie volnic bărbatul ei cel ce'i e pre 
l6ge, când va veni de în robie să o desparță 
de acel bărbat al doilea, să oi acel de în- 
tâI ca pe un mădular al lui. 

(Mateji. Afară de vinile câle ce s'a scris 
maï sus de va îndrăzni cineva să se des- 
parță de muiarea lui şi să ia alta, acela să 
se afurisescă, și de la, besrică să se gon6scă 
până ce se va întârce de o va lua. 


Pentru bărbații ce vor lua doă mueri, și pen- 
tru Muerile colea cecând le vor lipsi bär- 
baji de acasă, iară iale se vor mărita. 


Glava 237. /Zae. 1]. Cela ce va lua doă 
mueri şi se va cununa cu amândoă, ce se 
dice cu una întrun loc, cu alta înt'ralt loc, 
si vor fi vie amândoă, acesta lucru după Pra- 
vilele celor împărați bătrâni vechi de demult, 


rea măritată după alt bărbat, atunci de va | unora ca acelora li s'aii fost făcând morte, iară 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


“în vécul de acar. se cârtă, după voia judecă- 
toriuluï, ce se zice sai să’l bage în ocnă, saŭ 
“1 vor purta pre în târg cu pialea gólă pre tote 
«ulițele, şi să i seia tote bucatele să fie Dom- 
meşti, pentru că nu i se mai cuvine să aibă. 
bucate, de vreme ce şaŭ perdut cinstea și 
iaste de ocară şi de tótă ruşinea. 

[Zac 2]. Pre unele locuri pre unií ca ace- 
ştia carii iai doă muieri, portă'! pre ulițe cu 
pialea gâlă şezând călare pre măgariă și! tot, 
bate cu doă furci ce torc muerile, aşijderea 
şi pre mueri pre cele ce iaŭ doï bărbați iară 
je pârtă cu pieile góle pre măgari. şi le bat cu 
doš tomănace, sai cu doă ișlice, 

[ Zac. 3]. Intrun chip se certă muiarea ce 
va lua do! bărbaţi ca şi bărbatul ce ia doă 
mueri. 

[ Zac. 4]. Cela ce va avea doă mueri la vré- 
mea. lul cându” în tótă vârsta: acela e jude- 
cat numai să fie de mârte. 

[Zac. 5]. Cela ca se va cununa cu doă mueri 
şi să fie amândoă vii, acela face prepus să fie 
eretic, drept aceia trebue să” întrebe, ce gând 
are spretaina cununiel carea iaste de o ţine 
bes6rica; şi de se va găsi să fie eretic, atunci 
se va certa cu mârte cumplită. 

[ Zac. 6]. Cela ce va lua doă mueri și amân- 
doă jupânese, acela să se cérte după cum va 
fi voia judecătoriului, ci însă voia judecăto- 
viului atâta se tinde câtu' va lua şi v'aţa. 

[Zac. 7]. Nici un vlădică saii patriarh nu 
pâte nică întrun chip să slobozâscă pe vre 
un bărbat săşi ia doă mweri, sui muiarea 
să'şă ia doi bărbaţi. 

[ Zac. 8]. Muiarea care se va cununa cu un 
bărbat carele va avea și altă muiare vie, aceia 
de va putea arăta, la judecătorii cu bune şi 
credinciose mărturil ca acélea, cum maŭ ştiut 
„că are muiare aceia nu se va certa: iară de 
nu vor arăta cu mărturii, atunci se vor certa 
amândoi. 

[ Zac. 9]. Când se va afla cum naŭ ştiut mu- 
iarea că are bărbatul și altă muiare, iară după 
aceia se va arăta şi muiarea cea dîntâi, atunci 
de va putea arăta la judecătorii cum ea maŭ 
știut cum el are şi altă muiare, atunci pote 
să'și ia zestrele ce'i va fi dat, şialt tot ce'i va 
fi Gâruit. Iară de'i va fi dăruit şi el ceva, a- 
tunci pote să nu'! dea lui nemic de în ce va 
fi fost a lui. Iară de se va afla cum mărturiile 
el nu sînt deplin nici adevărate, atunci cu da- 
xurile ce” aŭ fost dat bărbatul va piarde şi 
zéstrele eï și așa vor fi tote Domnești, iară 
pre dânsa o vor certa împreună cu bărbatul. 

[ Zac. 10]. Când va lua muiarea al doilea, 
bărbat socotind cum cel dintâi este mort, a- 
tuncă de va putea arăta înaintea judeătoriu- 
ui cu mărturii ca acelea destoinice de a se 
crâderea cum iară aŭ adeverit cu nedéjde să 
fie mort, atunci nu se va certa, iară de nu 
vor fi mărturiile 6meni de credinţă, şi va cu- 


227 


n6şte judecătoriul că îmblă fără ispravă : a- 
tunti se va certa muiarea. 

| Zac. 11]. Tóte Pravilele împărăteşti, daŭ 
voe muerii să'şi ia al doilea bărbat, când va 
rămănea de bărbat, o semă de vreme după 
cum s'a tocmit, cum s'ar zice dacă se va afla 
cum %-aii robit bărbatul. atunci să'l aştepte 
cinci ani, numărându'i de în ce vreme Lai 
robit, iară de i se va fi dus bărbatul la -óste, 
ce se zice si fie slujitoxiă, pre acela să'l a- 
şt&pte patru an! cum aŭ fost anji cel vechi de 
demult. lară acum întracest véc, scrie să a- 
ştepte zâce ani. 

[ Zac. 12]. Cela ce aŭ fost singur ţiitoriă 
marele împărat Iustinian, dă învăţătură cum 
să naihă voe nici putere să se mai mărite 
după al doilea bărbat, măcar de ar aştepta 
câți ani de mulţi, decă nu va putea ales lucru 
să înțelegă de bărbatu'şi vii e aŭ mort, ci 
numai când ya înțelege forte adevărat: a- 
tunci va fi slobodă. 

[Zac. 13]. Mortea bărbatului se arată pre 
veste, când se aude vii e aŭ mort. Iară când 
se va auzi că iaste loc nu departe, atunci nu 
ajunge cu atâta să zică neștine cum aŭ auzit, 
ci să zică cum laŭ văzut cu ochii mort, a- 
tunci să créză. 

[ Zac. 14]. Când se va afla numai o mărtu- 
rie să zică cum aŭ văzut pre bărbatul cu- 
tăria mort, atunci ajunge atâta, să arate cum 
iaste acela mort, şi atunci cu acestă mărtu- 
rie pote muiarea. să se mărite să'și ia şi al 
doilea bărbat. 

[ Zac. 15]. Póte muiarea să trimiţă un om 
acolo unde `%-aŭ fost bărbatul să într6be de 
viă de mort, si cum va spune acela, jude- 
cătorial va cr6de şi va da voe muerii să se 
mărite să'şi ia alt bărbat. Insă trebue să 
socotâ&scă Judecătoriul de va fi acel om ce 
aŭ trimis om ca acela să fie destolnic de 
a'l putea crâderea. 


Pentru cela ce se va afla cu sdcră-sa 
şi de canonul lor. 


Glava 238. [Marei]. De se va afla cine- 
va, cu s6cră-sa trupâşte, adecă să facă pă- 
cat cu muma logoditei lui, sai cu altă ru- 
denie după trup a eï maï nainte de blagos- 
lovenia logoditei lui, atunci să nu se facă 
aceea, nuntă. ci să se oprâscă. lară d€că se 
va fi blagoslovit cu femeia lui, atunci i va 
fi venit acel păcat de'l va fi făcut împreu- 
nare de sânge, atunci nunta să nu se des- 
parță, ci numai să se canonescă ceia ce aŭ 
făcut amestecarea de sânge. 

(Postnicul]. Iară canonul lor iaste ant 12, 
şil vor tăia. şi maï puţin de vor vrea se 
facă post, metanii, și milostenie. 

Pentru cela ceşi va despărți muinrea de răul 
sati de vina altei mueri. 


Glava 239. [Matei]. Deşi va despărţi» 


* 


www.dacoromanica.ro 


228 


neştine muiarea, de vina alții mueri aŭ vă- 
duvă, au fată, atunci nu lasă pravila să ia 
muiare pre ceea ce aŭ fost vină de șa 
despărţit muiarea lui pentru dânsa. 


+ 
Pentru curvie și de canonul et. 


Glava 240. (Apostolii, Zac. 48]. Canonul 
al sfinţilor apostoli poruncește, că cine'şi 
va lepăda muiarea fără cuvânt de vină, ade- 
că să o gonâscă de în casa lui, atunci nu 

Gte să ia alta, numai ce se afuris6ște. 

[Mateiă). Carele se va vădi că aŭ îmblat 
cu o muiare, acela nu pote să p ia întru 
nuntă, adecă să se blagoslovâscă cu dânsa. 

[Deslegare]. Un om aŭ avut muiare, şi aŭ 
îmblat cu alta, deacia s'ai lăsat de acea 
curvă, şi şaă ţinut pre muiarea lu! cea bla- 
goslovită, apoi nu s'aă mănat multă vreme 
ci aŭ murit muiarea lu! cea blagoslovită, 
deacia el aŭ vrut să ia pre cea ce îmbla cu 
dânsa mal nainte, iară sfinții părinți décaŭ 
văzut aşa oprit'aă acesta cu totulu'și tot nici 
cum să nu se facă, că măcar de s'a şi lă- 
sat de dânsa de tot și s'a părăsit, iară până 
aŭ fost muiarea lui vie e] aŭ tot îmblat cu 
dânsa, pentru aceea nu pote acâsta să facă 
nuntă, căci că iaste fără de l6ge. 

[4 luă Armenopolu). Cine să va vădi în- 
tru curvie, măcar de nu va eşi de față, acela 
nu póte să o ia muiare, că lau bănuit Gmenit 
că aŭ îmblat cu dânsa, ca să nu se ade- 
vertze bânuiala să zică Gmeniă că adevărat 
aŭ îmblat cu dânsa pentru aceea o ai luat 
mula: e. 

[Marele Vasilie]. lară pentru canonul cur- 
viel zice Marele Vasilie, să nu se cuminece 
ani 15. 


|Săborul Anchira]. Iară sfântul săbor dela 
Anchira, Canonul 20 poruncâște, pe prâcur- 
variul ca pre un curvariiă să'l canonești, adecă, 
an! şapte, 

[Canonul 20. Postnicul]. lară Dumnezeescul 
patriarh postnicul porunceşte după 3 ani să 
se priceştuiască sfinte! priceştenii, iară aşa 
adevărat să mănânce sec la al noălea câs, şi 
metanii 250, iară de nu vor face acestea, 
atunci să fie in canonul de sus, care aŭ zis 
purtători! de Dumnezeŭ părinți aï săborului 
dela Anchira. 


Pentru omul carele'şi va afla muiarea curvind 
și va ucide pre dânsa și pre curvariă sară 
o va ucide fără de vină, sai fără de voia 
luă, 


Glava 241, [Leu și Constantin împărați]. 
De,și va afla neştine muiarea să facă pă- 
cate cu alt bărbat, adecă să curvâscă, însă 
de va ucide pre dânsa, şi pre curvarii, a- 
cela nu se pedepseşte adevărat de’! va afla. 
în lăuntru în casa lui, iară def va afla a- 


PRAVILA MATEIU RASARAR 


fară de casa. şi" va arăta cu mărturii cre- 
dinci6se, atunci se desparte de dânsa, şi 
dobândeşte şi zâstrele cum zic pravilele. 

Iară de o va ucide de voe necurvind, acela. 
altă muiare să nu ia, numa! ce să se cano- 
nâscă ani 20 să mănănce sec şi să nu se 
priceştuiască. 

[Nichifor Ţărigrădenul). Iară de o va bate 
pentru vre o vină, şı pentru o mică lovi- 
tură va muri fără de voia lui. acela să se 
cârte a treia parte de ucidere, deacia de va 
vrea, se va însura, căci că s'au făcut fără de 
voia lui acea morte. 


Pentru ucidere și câte fehiatră de ucideri Sunt 


Glava 242. (Zac, 1]. De vr&me ce vom să. 
grăim şi pentru ucidere, ce se zice pentru 
morte de om, întâi se cade să stim, cum un fe~ 
liù de ucidere se chiamă grabnică, iară alla se 
chiamăapestitâre. Deci cea grabnică se chiamă 
întracesta chip, când cel ucis nu iaste uciderea. 
a lui: ci aŭ fost să ucigă pre altul, iară gra- 
ba aŭ pripit de aŭ ucis pre dânsul în locul 
aceluia, uciderea cea mal apestitâre aşijderea 
se chiamă, că aŭ fost să ucigă pre dânsul, 
iară él aŭ ucis pre altul în locul lui: cum 
s'ar zice, că apestitoriul au pus vina lui a- 
supra altuia, şi aŭ ueis pre acela în locul luă. 

|Zac. 2]. A doa se cade să ştim cum alt 
felii de ucidere se chiamă cu înşelăciune, 
când se tâmplă cum Sar zice cu înşelăciune 
şi cu poftă de ucide unul pre: altul. Altă uci- 
dere se chiamă cu nesocotinţă, când cum sar 
zice, nu ar avea neștine nici cu gândul a găn- 
di, nici cu inima a pofti să facă ucidere, ci 
numai căci se va mânia pre un om de'lva 
înjura și'l va bate, deacia dintr'acea bătaie 
i se va tâmpla mârte, atunci acea ucidere se 
chjamă pentru nesocotinţa lui că s'a neme- 
tă de i saŭ prilejit mortea de mânile lut 
altă ucidere iaste iarăși de se chiamă cu gre- 
șală într'acesta chip. când aruncă neștine 
întrun dobitoc, sai înti'o pasăre cu o piatră, 
şi se nimevâşte de lovâşte pe vre un om şi'l 
ucide : acesta se chiamă ucidere cu greşală. 

[Zac. 3). A treia să ştim încă mal adevă- 
rat, în ce chip se chiamă morte grabnică, 
când se va prileji doï 6meni să se ia a se 
prici de în cuvinte până'şi vor aduce aminte 
de vor pomeni de multe lucruri, deci deîntr- 
acéle cuvinte se va răni unul la inemă și'] va 
birui mănia, şintr'acel ceas va sări asupra 
lui şi” va ucide de tot într'acel loc, iară deşi 
va mal îngădui fire! într'acea dată, şi va maï 
socoti, şi fiind biruit de vrajbă se va apuca 
şi'] va ucide. acâsta ucidere iaste mai rea de 
cât ceia de întâi: acésta se chiamă morte 
apestitore, pentru că o face omul cu tot de- 
adinsul. 

[Zac. 4]. A patra să ştim cum ucide unuÎ 
pre altul și'] omóră cu fie ce fel de morte, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU 


aŭ cumâinil6! sngrumă, sai? năduşaşte îm- 
presurândiu”l cu ceva pânâ crapă. cum de 
multe-ori se prilejaşte şi acestor coconi mic- 
şori, cându” 'nădusesc în aşternut muerele 
célea cé aplâcă. saù cându'l va călca cu pi- 
ciGrele, sati "] va ucide cu pumni! poncişi în 
inimă până” va omori. sai "] va bate cu ca- 
pul de păréte până!l va omori: acestea tote 
le face pentru să scape de certare cn înşelă- 
ciune, iară de se va vădi, atunci acela să se 
„«trte ca un ucigător. 


„Pentru peddpsa ucigătorilor de 6meni te li se 
cade după deala lor să li se facă. 


Glava 248. [Zac. 1). Pedepsa ucigătoriu- 
lui nu iaste alta fără numai mortea, după 
“cum scrie sfânta, Scriptură cea vechiă şi cea 
nouă, şi după cum daŭ învățătură pravilele. 

[ Zac. 2]. De ar fi neştine boiaren, sai de 
ar fi femeae, nemică nu se va folosi cu aceia 
să potă scăpa de ped&psa uciderii : ci tot se 
va pedepsi boiarenul şi muiarea, dâcă vor 
“face uciderea ca şi fieşi cine de în cei maï 
proști 6meni. 

(Zac. 3]. Uciderea ce o va face muiarea sai 
robul, saŭ cel slobod, sai cunoscut, sai ne- 
cunoscut, aceia depururea tot întrun chip se 
vor pedepsi. 

(Zac. dj. Cela ce va ucide cocon micşar, 
acela se va pedepsi mai cu rea morte, de cât 
cela ce ar fi ucis bărbat deplin. 

[Zac. 5]. Cela ce'și va ucide fata în câsul ce 
o va afla curvind cu cine-va, acela nu se va 
pedepsi ca un ucigătoriă. 

[Zae. 6]. Cela ce'şi va ucide muiarea în 
vremea când o va găsi curvind cu altul : a- 
cela nu se va pedepsi ca un ucigătoriă. 

(Zac. 7]. Cela ce se va apăra de vrăjmaşul 
lui să nu'l ucigă, şi de va ucide el pre dânsul, 
acela să n'ăihă nici o certare, mai vârtos la 
vreme cânâv'l va vedea că vine asupra lu! cu 
:arme pentru să” ia viaţa, iară de va putea să 
se sprijinâscă într'alt chip cunoscând că n'are 
-putâre sã’l ucigă, iară el într'o pizmă totuşi 'l 
va ucide, saă de'l va ucide într'altă dată, iară 
nu într'acela cés când venia asupră” : atunci 
-să aibă certare ca şi ucigătoriul. 

1Zac. 8]. Cela ce va ucide pre cine-va cu 
greșală şi fără de voia lui, acela să nu se cârte 
ca un ucigătoriă, 

[Zac, 9]. Cela ce va vrea să scape dinaintea 
vrăjmaşulu! să, şi într'alt chip nu va putea, ci 
va arunca cu vre-o piatră, iară vrăjmaşul se 
va pleca, piatra va nemeri pre altul şi'] va u- 
«cide, atunci de vreme ce se va afla că'ntr'acel 
loc n'aŭ fost alți 6meni strânşi pe lângă acel 
vrăjmaş, fără numai acela, atunci acela să 
waibă nici o certare ca un ucigător. Iară de 
vor fi fost Gmeni mulţi strânși prejiur acel 
vrăjmaş şi el aă aruncat cu piatră, atunci se 
va pedepsi. 


BASARAR 229 
[Zac. 10]. Cela ce va răni pre altul nu cu 
rană de morte, iară el se va lenevi şi nu va 
ăzi curând să se tămăduiască saŭ va fi făcut 
alt ceva împrotiva raneă, aŭ va fi mâncat sati 
băut, şi se va fi obrintit şi dintraceia i se va 
fi tâmplat de va fi murit, atunci cela ce *l-aŭ 
rănit nu se va certa ca un ucigătoriă, ci mal 
puţin cum va socoti judecătorul. 

(Zac. 11]. Ori care boiaren va face mârte 
degrab ce se zice va omori pre cine-va întâia 
dată cât vor încépe a se prici de în cuvinte, 
atunci de se va prileji acel boiaren să fie de 
trebă, şi de folos acel ţări, şi de va avea avu- 
ție, atunci se va pedepsi cu bani multi, după 
cum va fi voia judecătoriului, numa! căci 
iasie om de trébă țării, iară de nu va da bani 
preste doă trei zile, atunci să'! facă morte şi 
aceluia; iară de va fi uciderea ce aŭ făcut a- 
pestitore, nu va figrabnică, cum s'ar zice, decă 
se vor fi pricit îl va fi ucis peste vr'o doă trei 
zile, saă de" va fi cel ucis ceva rudă, saŭ °l 
va fi ucis cu înşelăciune, sai alta as&mene a- 
cestora : atunci nici într'un chip să nu se pe- 
depsâscă cu ban! ci numai cu mârte pentru 
morte. Aşijderea şi când se va prileji de va 
face ucidere vre un boiaren, şi de nu va fi nici 
de o trébă ţării, acela de ar da câţi hani, tot 
nu se va putea răscumpăra, fără numal când 
ar da niscare bani să ajutorescă la vre o ne- 
voe a ţării. lară care boiaren bogat, se va fi 
izbăvit cu bani de mórtea cea grabnică, şi a- 
poi iară'şi va fi făcut al doilea rănd iară a- 
cea ucidere grabnică, acela, nu s'ar putea ma! 
plăti cu bani, măcar de ar scâte ţara din ce 
nevoe, saii măcar de lar ajutori şi alţii străini 
cu ce ar putea să'l plătescă : tot.nu iaste pu- 
tinţă cu nemica să'] isbăvescă-pre cela ce va 
fi făcut doă morţi grabnice, ci numai să i se 
dea pedepsă ca unul ucigătoriă, iară întralt 

i chip nu póte fi. 

[Zac. 12]. Când se va prileji vre un om de 
clirosul besericil să facă ucidere grabnică, a- 
tuncă acela se va pedepsi cu acâsta, să'] ducă 
la o mănăstire departe, să şadă acolo în tâtă 
viața lui, iară de'şi vor prepune că va să fugă, 
atunci să'] închiză într'o temniţă să zacă a- 
colo până la morte, iară acum drept ucidere 
grabnică, de va face cine-va de în cliros, tri- 
mitu'] de'l bagă în Catargă, iară drept mârtea 
cea apestitâre, fac mârte drept morte. 

(Zac. 13]. Fie cine de în cliros pote să'şi dă- 
ruiască cinstea sa or! cul va vrea, carea aŭ avut 
de la besérică, însă să facă acésta mai 'nainte 
de ce'] və osândi judecătoriul spre morte, şi 
mai 'nainte de ce'] va certa ca pe un ucigătoriiă, 

[Zac. 14]. Ucigătoriul încă fără de ce'l vor pe- 
depsi cu morte, iaste datorii încă să și plătâscă 

| rudelor celui ucis tóle cheltuialie ce aŭ făcut, 
cât aŭ dat la vraci, şi alte ce se vor fi păgu- 
bit pe ranele luf. Și încă mal iaste datorii să 
plătescă mârtea rudelor, ce se zice să plă- 


www.dacoromanica.ro 


230 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


téscă pre zi câte-va zile înainte, pe cât va fi | bun, să'l păzéscă când aï dór l'ar tămădui, cit 
void, judecătoriului. Dreptatea arată cât ar fi | va lasă așa negrijit şi nesocotit, şi de va muri 


trăit acel mort în lume, şi încă iaste dator să 
hrăn6scă şi coconii celui mort, şi încă şi pre 
ceia Valfi Gmeni ce va avea cari X-a fost el 
hrănind până aŭ fost viă. 

[Zac.15),Ucigătoriul nu iaste datorii nici cu 
ó cheltuială, când va fi făcut uciderea în gre- 
șală, saŭ când va fi făcut ucidere pentru să 
scape de vrăjmaşul lui ca să nu'l ucigă pre 
dânsul, fără numai de va fi ucis pre altul în 
locul vrăjmaşului să, cum s'ar zice pre cela 
ce aŭ întrat la mijloc să” desparță, sati şi cela 
ce aŭ fost stând aprâpe lângă vrăjmaş. 

[ Zac. 16). Căruia i se va tâmpla, să'și ucigă 
pre tată-săii pre acela în zilele cele vechi, în- 
tây 7] bătea cu vine de boù verzi forte tare, dé- 
cia atuncl viii 7] băga întrun sac şi într'acel 
sac băga şi un câne, şi un cocoș, şi o năpârcă, 
şi o maimuţă, dâcia'l arunca în mare. saŭ în 
apă cu tâte cu acâstea, însă de vrea fi aprâpe 
marea, iară de nu, eï îl lepăda unde ştia niște 
hery selbatice. 

[ Zac. 17]. Iară acuma lasă pre voia jude- 
cătoriului de le daii mârte mai cumplită de 
cât altora, cum s'ar zice, întâi le taie mâna 
ceia ce aŭ ucis într'acel loc unde aŭ ucis pe 
tată-săii, décia îl légă de câdele ca'lor, şil 
duc trăgându'l pre ulițe până la locul cel de 
pierzare, décia întâl îi taie capul, dâcia °l taie 
șuviţe, saă şi'ntr'alt chip după cum va socoti, 
iară nici într'un chip nu se cade să/l îngrópe 
* în pământ. 

{ Zac. 18]. Cela ce va ucide pre altul, carele 
aŭ fost țiind moșiile culva întracesta chip, ca 
să cază pre mâna lui, atunci de vréme ce se 
va arăta lucrul c'ai făcut una ca acesta, a- 
tunci nici el, nică feciorii lui, nu vor încăpea 
să moștenâscă acéle ocine : ci rămâne moşia 
să fie Domnâscă, de vrâme ce nu vor fi alți 
moșneni de într'aceea spiță care aŭ fost uci- 
gătoriul. 

[ Zac. 19]. Ori cine'și va ucide muiarea, saii 
muiarea pre bărbat, atunci ucigătoriul n'are 
nici o trébă la ocine, ci se vor da părinților, 
iară de nu vor fi părinţi aï acelui! ucis, atunci 
acelea ocine să le ţie Domnia. 

[ Zac. 20]. De va lăsa cine-va bucatele şi o- 
cinele sale cu zapis vre unul om să fie tote ale 
lui după mârtea muerii lui, saă a vrea unui 
cocon a Îul, și dâcă va lua cela zapisul atun- 
ce'i va fi urît a aştepta, ci va omorî pre ceia 
ce ţin ocinile, ca să apuce maï curând el, a- 
tunci va piarde acela tot câtu' spune zapisul, 
şi ocinele vor fi Domnești, iară pre acela. de 
în afară de pagubă °l vor certa întru tot ca şi 
pre un ucigătoriiă. 

[ Zac. 21]. Când va fi un om bolnav, şi va 
lăsa, cuiva să moșten€scă mult puţin ce va a- 
vea, şi! va face şi zapis, iară acel moșnân nu 


bolnavul, atunci acela'şi va piarde moşteni- 
rea, şi vor fi tote hucatele şi ocinile Dom- 
neşti. 

(Zac. 22]. De vrâme ce ocinile ucigătoriu- 
lui se trag de în bătrâni. ce se zice de la pă- 
Ttință, atunci coconil uvigătoriului nu'șă vor: 
piarde ocinile carele li se vine de la moșu- 
săă, nici vor putea, să fie Domnești : ci se vor 
A numai ocinile ce va fi dobândit ucigăto- 
riul. 

[ Zac. 23]. Cela ce va răni pre altul, şi nu? 
va omori acela nu'și va piarde moșia, și mat 
vârtos când se va tâmpla după ce se va tă- 
mădui de acéle răni,de'! va face şi zapis şil va 
lăsa pre urma lui să” ţie moşiile, 

[ Zac. 24). Cela ce va omorî muiarea, acela 
e ca şi cum ş'ar omori pre tată-săă. 

[Zac. 25]. Ori cine'şi va omorî muiarea, a- 
cela'şi va piarde tot venitul ce va fi având de; 
ocinile ei, fără numai când o va găsi curving 
cu altul, pentru căci că atunci nu va piarde 
nemica de în tote veniturile el. 

[ Zac. 26). Muiarea, ce'şi va omori bărbatul, 
aceia nu numai ce'și va piarde veniturile câle 
ce va fi avut de la bărbat: ci încă şi zestrele- 
sale tote le va piarde că se vor lua Domnești. 

[ Zac. 27]. Când se va prileji un om casnic: 
în viaţa lui să'și dăruiască avuţia sa femeit 
sale, sai femeia bărbatului săi, acest dar se 
va adevăra după morte, iară nu în viaţă, însă 
şi mórtea să le fie de în fire, iară nu de vre o 
nevoe. 

[Zac. 28]. Cela ce nu va chiema vraci 
la bóla muerii lui, săi cumpere de tot feliul 
de vracevanil şi de alte de tâte bucatele ce't 
vor trebui, și de va muri: atunci de într'acea 
bólă piarde-va bărbatul tot venitul ce va a~ 
vea de pre ocinile mueri!'şi, sai măcar de 
"i-ar fi și dăruit ce-va şi aceia vor lua, saŭ şi 
alt luau ce va fi după obiceaiul locului, cum 
s'ar zice ori ce ar avea. 

[ Zac. 29]. De se va prileji să nu se afle 
vraci acolo, atunci iaste datorii bărbatul, 
să trimeţă unde va găsi să'! aducă deva fi a- 
prope, iară de va fi departe nemica nue 
datorii. 

| Zac. 30). Muiarea de nu va chiema, vraciă 
la bóla bărbatului, saă de nu'l va nici socoti, 
aceia. nu piarde nemică de în venitul eï ce va 
avea, dela bărbat. 


Pentru cela ceșă va ucide pre tată-săti sai pre 
maumă-sa, aceia ce pedépsă li se cade să ia. 
Glava 244. [Zac. 7]. Cela ce'și va ucide 

pre tată-săi, şi pre mumă-sa, sai pre mo- 

şu-săi, sai pre moşe-sa, acela ce'şi ucide pă- 
rinții, maï cumplită pedepsă să aibă de cât 
alţi ucigători. 


A RA : paza aci : : 
va griji de dânsul să’ aducă re un xraciii m [ ace 2Yeigătoriul de părinţi se chiamă şă 


PRAŢILA MATRIU BASARAB 


cela, ce'şi va ucide feciorul, saŭ nepotul, saă 
de va lua neșştine fecior de suflet, iară apo! 
sã] ucigă, saă el pre dânsul, acela se chiamă 
ucigătoriu de părinţi, şi se va pedepsi şi acela 
ca şi unil de aceia. 

[ Zac. 3). Nu are nevoe nimenilea să'şi o- 
móre feciorul măcar în ce greşală lar găsi, 
iară numai când i se va prileji care cumva: 
atunci să. spue judecătoriului. 

[ Zac. 4]. Cela ce va ucide pre vre un dire- 
gătoriii şi judecătoriă al vre unul loc, acela 
ca şi cel ce'şi va ucide părinţii se va pedepsi. 

[ Zac. 5). Cela ce'şi va hicleni moşia şi na- 
şterea de unde a născuț, acela mai cumplit 
să’l cârte, de căt pre un ucigătoriii de părinţi, 
de vrâme ce se cade ma! bine să'și ferescă şi 
să'şi socotâscă neștine moşia, de cât părinţii 
ce laŭ născut, 

[ Zac. 6]. Ucigătoriul de părinţi se chiamă 


încă, şi cela ce'şi ucide pe îrate-săă, sai pre! 


soră-sa, saŭ fie pre ce rudă a lui. 

[Zac. 7]. Cela ce'şi va ucide muiarea, acela, 
se va certa mal cumplit de cum şar ucide 
pre mumă-sa, aşijderea şi muiarea ce'şi va 
ucide bărbatul. 

[ Zac. 8]. Cela ce va ucide pre tată-săii, 
sati pre mumă-sa, și pentru să'şi maï micşo- 
reze certarea va zice c'aă greşit într'o mânie 
saă va zice că laŭ ucis de frică, că sai te- 
mut să nu ucigă tată-săă pre dânsul, -atunci 
să nu i se bage în sâmă nemica acestea răs- 
punsuri, măcar de ar zice cât ar zice atunci 
tot să'l certe ca pe un ucigătoriă de părinţi. 

[Zac. 9]. Cela ce va otrăvi pre cela ce e 
închis în temniţă, ca să nu vază când "| vor 
pedepsi și cându'l vor chinui la locul cel de 
muncă, acela să se certe după cum va fi voia 
judecătoriului. 

[Zac. 10]. Cela ce va sfătui pre altul să fie 
ucigătoriă de părinți, atunci de se va face 
cum-va, acea ucidere pre sfatul acelui om, a- 
cela să'] pedepsâscă și pre dânsul ca şi pre 
cela ce aŭ făcut uciderea, ca pe nişte ucigă- 
tori de părinți. 

[ Zac. 11]. Vraciul carele va da otravă fe- 
ciovului să otrăvâscă pre tată-săă, acela să i 
se facă morte, să” tae capul. 

[Zac.12). Slugile carele vor umbla și în sus 
şi în jos gătind trebe ca acelea râle, ca să se 
facă ucidere : pre aceia, să'i pedepsâscă ca 
şi pre ucigătorii de părinţi. 

[ Zac. 13]. Cela ce va cumpășa otravă să dea, 
tătâne-săi, pre acela. să!l cârte ca pre un u- 
cigă 'oriă al părintelui săi, măcar că nu va fi 
putut nemeri să” o dea. Iară de va fi altul 
striin cumpărat otravă şi o va fi dat la vre 
un fecior al cuiva să dea tătâne-săii : iară el 
nu se va fi putut meşterşugui să ‘t-o dea : a- 
tunci să se certe amândoi întrun chip, însă 
să nul omâră, ci să le dea o ped&psă cum- 
plită cum va socoti judecătoriul. 








131 


[ Zac. 14]. Orl-care fecior, saă slugă, saŭ 
fie cine va fi, de va şti şi de va cunâşte că, 
vor să ucigă pre cine-va, aŭ cu otravă aŭ cu 
armă, aŭ fie cu ce fel de morte, şi de nu va 
spune să smintescă acel lucru, acela ca un 
ucigătoriii de părinţi să se certe, împreună cu 
ceia-lalţi cu toţii cari! aŭ vrut sai a și făcut 
uciderea, 

[ Zac. 15]. Cela ce'şi va trămite pre fiiul săi 
cel bolnav la casa unde zac calici} şi Omeni 
bolnavi, acela'şi va pârăe puterea cea părin- 
tescă, carea aŭ asupra fiilor, acela fiii de s'ar 
prileji să ucigă pre tată-săă, acela atunci nu 
s'ar certa ca cela ce'şi ucide pre tată-săi, ci 
s'ar certa ca un ucigătoriă ce face ucidere 
grabnică. 

[ Zac. 16]. Aşa întPacesta chip să paţă și 
fiiul cela ce va trimite pre tată-săi în casa 
de mişăi bolnavi. 

[ Zac. 17]. Tatăl cela, ce'şi va ucide pre fe- 
ciorul pentru vre o greşală mare văte va fi 
făcut saă va fi vătămat pre tată-tăti, tare vă- 
tămătură pote să'l osebâscă despre tată-păti 
să n'aibă nemica parte de întra averea lui, 
cum s'ar zice de'l va fi bătut sai aŭ fost lo- 
cuind răii împreună, fără nici de o desmer- 
dăciune, și alte multe ca acestea, atunci a- -` 
cela nu sè va certa ca un ucigătoriii de pă- 
rinți, ci se va certa ca acela ce face morte 
grabnică. 

[Zac. 18]. Tatăl târble'şi va ucide feciorul 
cându'l va prinde curvind cu maştelă-sa : a- 
cela nu să va chema ucigătoriii de părinți: 
ci se va pedepsi ca cela ce face uciderea 
grabnică, iară de va fi având tatăl vre o mu- 
iare țiitóre, şi feciorul nu o va şti, nici o va 
cunşte, atunci de'l va găsi cu aceiă şi va u- 
cide pre feciorwşi : acela să se certe ca un 
ucigătorii de părinți. 

[Zac. 19]. Tatăl carele'şi va ucide feciorul 
pentru ce'şi va fi lepadat legea lui Hs., acela 
nu se va certa ca ucigătoriii cel de părinţi. 

[Zac. 20]. Cela ce'şi va ucide pre tată-săi 
pre carele] vor fi scos şi gonit de într'acel 
loc ce aŭ fost locuitoriă, să socotâscă că va fi 
făcut vre o nevoe şi vre o răotate acelui! loc, 
saŭ pentru altă vină mare, atunci să nu se 
certe ca un ucigătoriit de părinți, iară de se 
va afla că Vai gonit pentru lucru puțin : a- 
tunciă să se cârte ca un ucigătorii de părinți. 

[Zac. 21]. Când se va tămpla ori bărbat ort 
fămee, de'şi vot împresura coconul lângă et 
în aşternut, pentru nesocotinţa lor, neavând 
grijă cum se cade de coconul lor: atunci a-~ 
ceia să se certe iară nu cu mârte, ci după 
voia judecătoriului, iară de se va afla e'aă 
făcut acest lucru într'adins cu înșelăciune, a-- 
tunci ca un ucigătoriii de părință să se certe, 

[Zac. 22]. Acesta se socotește şi spre doici 
carele aplâcă coconii mici. 

[Zac. 23]. Câind va fi neştine nebun şi afară 


www.dacoromanica.ro 


232 


de minte, şi de'și va ucide pre tată-săă sai 
pre fiu-săă, aceluia să nu i se dea nică un fel 
de certare, pentru căci că ajunge lui certare 
cât iaste nebun şi fără de minte, 

[Zac. 24]. Cela ce'şi va ucide pre tată-săă 
sau tatăl pre fiiu-săă necunoscându'l, cum 
s'ar zice n6ptea, sai schimbat într'alte haine, 
sai într'o mestecătură de 6meni mulţi: a- 
tunci iarăși nu se va certa ca un ucigătorii 
de părinţi, iară aşa se cade să arate adevă- 
rat judecătoriului pentru să créză cu credință 
mare, cum că nu Lai cunoscut, dâcă vreme 
ce judecătoriul nu eréde, şi de se va afla lu- 
crul că nu e de crâderea : atunci tot să se 
certe ca un ucigătoriă de părinți. 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


să” ucigă pre amândoi şi să nu se tâmă de 
afurisanie. 

[Zac. 31). Ori cine'şi va găsi fata grea de 
copil, acela pote să o ucigă de tot şi să nu 
i se dea certare de mârte : ci să paţă altă ó- 
rece certare după cum va fi voia judecăto- 
riului. 

(Zac. 32]. Tatăl curvei póte să ucigă încă şi 
pre soţia curvariului fără nici o certare. 

[Zac. 33]. Tatăl curvet póte încă şi pre 
fiiu-săă să'l trimâță să'şi ucigă pre soră-sa 
când va curvi împreună cu curvariul, şi pre 
soția lui de va avea, şi să n'aibă nici o cer- 
tare, iară de va face feciorul acest felii de u- 
cidere fără de voia tătâne-săă : atunci să se 


(Zac. 25). Cela ce'şi va ucide pre fiiu-său, | cérte cu morte cumplită. 


pentru să scape dinaintea lui să nu!'l ucigă : 
acela să nu se cârte nici cu o certare, cum 
sar zice, învățându'și feciorul el’l bate cu 
măsură ca un tată: atunci de se va porni 
fiiu-săă, şi va îucepe a lovi pre tată-săă, a- 
tunc tatăl pote ucide pre fecior şi într'acel 
ces să'l omoră, și să nu paţă niclo răotate, iar 
de'l va fi prea trecând cu bătaia cu vrășmă- 
şie ca aceia şi cu arme: atunci pâte fiiu] să 
se rădice asupra tatălui săi, şi atunci la acea 
bătae de va ucide unul pre altul, se vor certa 
ca nişte ucigători, iară nu de părinți, 

(Zac. 26). Ori cine'şi va ucide feciorul ca” 
rele va fi născut cu niscare semne saŭ prici 
grOznice ca acelea, cum ar fi cu capul ca de 
dobitoc, saŭ cu tot trupul, saă de tot cu tru- 
pul, să fie lucru ca, acela nici de o trébă, şi 
cum e mai grozav, şi cum să nu se pótă so- 
cati să fie om, acela ce'l va ucide atunci să 
n'aibă nică o certare. Iară aşa trebue să so- 
cotim pentru semne, adecă coconii cari nasc 
cu 6 d&gete, saŭ numai cu 4, sai cănd vor fi 
cu trei mân, sai cu trei piciore. saii numai 
cu o mână, saă cu un picior, saù să'! fie maï 
mică dâgetile, pentru că atunci cu acea gre- 
şală, ei pot să se hrănescă ca şi alţi 6meni 

fără nici o smintâlă. 

(Zac. 27). Ori cine va ascunde şi va tăcea 
"uciderea, și mârtea, tătâne-săă sau a fiiu-săui, 
sai a mueril lui, sai muiarea a bărbatului, 
saŭ a frăţine său, acela face prepus cum să 
fie ştiind, saă să fie şi soţie cu acel ucigători, 
drept aceia săi se dea strânsâre să spue, 
iară de nu să i se dea muncă tare. 


| Zac. 28]. Când se va afla neştine ucis în 
-casă la muiarea'și, atunci să muncâscă pre 
muiare și pre alţi pre toți câţi aŭ fost în casă 
ca să spue cine Vai ucis. 

[Zac. 29). Ori cine'şi va găsi fata sa cea de 
trup curvind cu cine-va, atunci pote să”! facă 
morte, iară însă să ucigă împreună cu dânsa 
şi pre curvariul, şi să n'aibă nici o certare. 

(Zac. 30). Aşijderea de o va găsi că curv&- 
şte cu om de în clirosul bes6recii, iară pâte 


[Zac. 34]. Tatăl curvel încă pâte să'și chiame 
și priatenii lui să se sfătuiască pentru să”! 
ucigă fata şi pre curvariă, şi pentru acest 
sfat nimenile nici o certare să n'aibă. 

[ Zac. 35]. Curvariul căndu'l va găsi tatăl 
curvil de faţă curvind şi va vrea să'l ucigă, iară 
curvariul va ucide pre dânsul, acela să se 
certe ca un ucigătoriii, de vr&me ce pravila 


| nu'i dă voe să stea împotriva tatălui curvel. 


[Zac. 36). Cela ce va curvi cu muiare cu 
bărbat, şi de'l va găsi de faţă bărbatul vrând 
să'i ucigă, iară atunci va, ucide curvariul pe 
bărbat, acela, să se cârte ca un ucigătorii, de 
vr&me ce nu s'au dat voe bărbatului să'şi 
ucigă muiarea, şi curvariul cându'”! va găsi 
cum S'aii dat voe tatălui. 

[ Zac. 37]. Ac&stă putere o dă pravila tată- 
lui curvei, când se vor tămpla aceste lucruri, 
ce se zice cându'l va afla pre amândot în- 
trun loc. Iară de'şi va ucide fata, iară cur- 
variul va fugi. nu maï pote dâcia după câte- 
va zile să] mai ucigă Iară de va fugi fata 
ucigând eï pre curvar, atunci póte şi dup'acea 
să o ucigă când o va găsi, măcar şi în șase 
luni, măcar de-ar fugi şi într'alt târg sai oraş. 

(Zac. 38). Tatăl încă are voe să'şi ucigă: 
fata când o va găsi curvind în casa sa unde 
lăcuiaşte cu dânsa, saŭ în casa cumnatu-săă 
iară de o va afla într'altă casă striină, atunci 
nare voe să o ombre. 

[Zac. 39) lară póte adevărat de o va găsi 
curvind într'acâste doă casace am zis. iară 
de va fugi să se ascunză într'altă casă stră- 
ină, şi acolo o va găsi curvind: pote să o 
ucigă fără nici de o certare. 

(Zac. 40). Cine'şi va împărţi fata de la sine 
și! va da zâstrele tâte, şi va lăcui singură 
de elu-și, atunci nu mai are putere dâcia să” 
facă morte déca o va găsi curvind. 

[Zac. 41]. Cela ce va avea tată vii, acela, 
nu-și va putea omori fata, decă o va găsi 
curvind, pentru că va avea certare, 

(Zac. 42]. Cela ce va, fi vestit de om răi, 
şi va fi fost votru la vre o curvie unde-va, 
saŭ la alt lucru plin de ruşine, acela nu-şi 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 233 


va putea ucide fata când o va găsi curvind, 
că va avea certare apoi. 

(Zac. 43]. Acestă putere se dă când vor 
găsi pre curvarii de faţă curvind, fără ne- 
mic altă părâre, ci singur cu acel lucru fără 
de ruşine. 

(Zac, 44). Fără de ruşine lucru se soco- 
teşte, când se vor afla amândoi în aşternut 
goli cu peile, saŭ măcar şi îmbrăcaţi, déca 
vor fi într'un aşternut, sai când se vor găsi 
singuri întro camără, sai cându'l vor găsi 
“sărufându-se, sa de o va ţinea de ţiţe, saŭ 
cându'şi vor arăta unul altuia ruşinele câle 
ascunse şi acoperite, sai când vor vorbi lu- 
ruri fără de ruşine, sau când vor ride fără 
de nici o desmerdăciune. 

[Zac, 45). Acâstă putere ce are neștine să 
facă morte fără de certare. nu se tinde de- 
parte, ci numai până la tată-săi. De vreme 
ce nici moşu, nici frate, nică fiiă nu pot 
să omoră pre omul săi, cându'l vor găsi 
curvind, şi să waibă certare. 

[Zac. 46), Ceea ce vor merge se răpescă 
vre o fată, pre aceia se cade pre toţi săi o- 
móre fără nici o certare, iară de în toţi ó- 
menii fetei când vor găsi de faţă făcând a- 
cel lucru ce se zice când o vor răpi într'a- 
cea dată aŭ voe să'i ucigă, iară déca se va 
face lucrul, şi vor trece o zi doă dâcia maŭ 
putere să" ucigă, iară de'i vor ucide, atunci 
toţi se vor certa cu mârte. 

|Zac. 47]. Cela ce'şi va ucide muiarea când 
o va prinde curvind într'acel cés, împreună 
cu curvariul cu tot singuri făcând acel lucru, 
atunci se va certa bărbatul însă nu cu morte 
ci cum va socoti judecătoriul şi acâsta iarăşi 
de va fi fost curvariul om de folos de potriva 
bărbatului. iară de va fi fost vre un om de 
jos, cum se zice ţăran sai vreun slugoi, 
saŭ vre un măscărici să nu ajungă la cinste 
de opotrivă cu bărbatul curve, ci se fie mult 
mai prost și mai de nemica, şi de'l va ucide 
bărbatul pre acela, atunci nemica nică o cer- 
tare să n'aibă,. 

[Zac. 48]. Bărbatul carele va ucide om de 
în clirosul bessricii, pre carele’! va prinde 
curvind cu muiarea'şi, acela se va certa după 
cum va fi voia judecătorului. 

(Zac. 49). Cela ce'şi va omorî muiarea a- 
vând cocon în sgăŭ, și o va găsi de faţă cur- 
vind : acela, se va certa după voia judecă- 
storiului cum s'ar zice pentru conon. 

[Zac. 50]. Póte fie cine să'şi ucigă sluga sa, 
şi şi pre cela ce'] ţine fecior de suflet, cându”i 
va găsi de faţă curvind cu muiarea lui, fără 
nici o certare, iară sluga sau feciorul cel de 
suflet maŭ putere să ucigă pre stăpănu-său, 
măcar de lar găsi gol î trun aşternut ză- 
căndu' cu muiarea. 

(Zac. 51]. Bărbatul curvei care o aŭ prins 
“cu cine-va, acela pote să trimeţă pre fiul său 


la slugă'şi, sai şi pre altul străin să” plă- 
tescă să! ucigă muiarea, împreună cu ibov- 
niculu'şi cu cel mai prost, şi ucigașii aceia 
tot să fie fără nică o certare. 

[Zac. 52). Bărbatul muiarii curve pote să 
"ŞI chiame pe fii săi şi pre alţii străini să se 
sfătuiască pentru uciderea muiari'şi, şi orf 
câţi vor fi într'acel sfat nimenea nict o cer- 
tare nu va avea. 

Zac. 58]. Cela ce va ucide pre cela ce'i 
îmblă cu muiarea şi pre muiare, maf ales 
când se va prileji să fie boiaren singur mai 
marele lui, saă alt judecătorii cine-va : acela 
nici o certare să aibă, însă acâsta se soco- 
téşte cându” va fi făcut silă acei mueri, şi 
va fi fost fără voia ei de va fi curvit: a- 
tunci boiarenul, sau şi Domnul făcând silă 
cui-va, se schimbă de în spiţa cea de sus în 
cea de jos, și de în Domn se face rob, şi de 
în boiaren rămâne ca sluga, Pentru aceea 
scrie cine'l va găsi curvind cu femeia'și : a- 
cela să naibă nică o certare de'l va putea 
ucide. 

[Zac. 54). Bărbatul carele va avea muiare 
curvă, acela pote să ucigă şi pre muiare şi 
pre cela ce curvâşte cu dânsa cându'i va 
găsi de împreună amândoi unul pre altul în 
casa, lui, iară nu în casă străină, fără nu- 
faï cându' va găsi de faţă în casa sa şi eï 
vor scăpa dinainte şi vor da într'o casă 
străină, cum am şi maï zis. sai şi într'alt 
chip, cându'şi va zice omul mueri! : nu voii 
se mai mergi în cutare casă saă în cutare, 
iară ea va mérge şi nu'] va asculta: atunci 
de'i va prinde în vre o casă de acâlea, să” 
ucigă și săi omóră pre amândoi, şi pre ea 
şi pre curvariul, şi să maibă nici un feliă 
de certare, 

[Zac. 55]. Nu se va certa bărbatul curve 
de o va omori şi pre dânsa împreună cu cela 
ce aŭ curvit cu dânsa. Iară de va scăpa mu- 
iarea până va ucide pre curvariă : atunci ori 
când o va găsi atunci! să o omóră, fără nu- 
mal să nu fie făcut pace cu dânsa, că daca 
va face pace, atunci nu iaste vreme de a o 
mai uciderea. 

[ Zac. 56). Ori carele va fi fără de cinste şi 
om plin de ruşine şi de tótă ocara, pentru 
lucrurile lui câle râle. sai urgisit şi de la ju- 
decătoriui, de va fi acesta, atunci nu'şi va pu- 
tea ucide muiarea când o va prinde curvă: 
că va fi apoi de certare 

[Zac. 57). Cela ce va fi singur curvariă şi 
va avea şi alle mueri: acela nu va putea 
ucide pre curvariul carele va curvi cu muia- 
rea lui, fără numa! de” va fi zis maï nainte 
să nu vorbâscă cu muiarea lui. Pentru că a- 
tunci de'i va găsi, pote să! ucigă şi să n'aibă 
nică o certare, 

[Zac. 58). Muiarea ce'şi va omori bărbatul 
cându'l va găsi cu alta, şi de va ucide şi pre 


www.dacoromanica.ro 


234 


muiare, ce se zice pre curvă, aceia nu se va 
certa, numa! să'1 ucigă într'acel cés cându’i 
va găsi de faţă, iară nu altă dată. 

[ Zac, 59]. Cela ce'şi va omori feciorul 
cându'l va găsi curvind cu maștehă-sa, a- 
tuncă se va certa, acela, însă nu cu morte: 
ci mal puţin după cum va fi voia judecăto. 
riulul. 

[Zac. 60]. Feciorul mare putere să ucigă 
pre tatul săii cându!'l va găsi curvind cu mu- 
iarea lui, pentru că se va pedepsi. 

[ Zac. 61]. Cela ce va zice stăpânu-săi de 
ar fi ce boiaren să nu’ vorbâscă cu muiarea, 
iară el tot va vorbi, de va face acesta de doă 
de trei ori, atunci pâte să’l ucigă şi să n'aibă 
nică o certare. 


Pentru ceia ce vor ucide pre neștine cu înșe- 
lăciune, ce se zice cu otravă. 


Glava 245. [Zac. 7]. Ori cine va omori 
pre altui cu otravă, acela se va certa maï 
răŭ decât cela ce face ucidere cu sabia, saii 
cu altă armă. 

[ Zac. 2]. Cela ce va otrăvi pre cine-va nu 
numai! '] vor pedepsi cu cumplită certare : ci 
încă şi coconii lul ce vor rămânea pre urmă 
vor fi neputărnici, fără nici o cinste, şi rugi- 
nați înaintea tuturor. 

[ Zac. 3]. Pravila ceea ce cârtă pre ucigă- 
toriă, nu iaste acesta singură şi pentru ceia ce 
omâră cu otravă, căci că aceia cu otravă mai 
cumplit se vor certa decât ceia ce se certă 
pentru morte grabnică. 

[ Zac. 4]. Cela ce se ispitâşte să otrăvâscă 
pre cine-va, şi nu va putea, aŭ căci nu s'aă 
putut lipi să 'i-o dea, aŭ n'a fost făcută bine, 
ci-aŭ fost slabă de nu Paŭ priimit : acela să 
se cârte, iară aşa nu cu morte. Acesta obi- 
citi iaste de curând în pravilele câste maï 
noă. Iară maï de demult în zilele câle vechi 
măcar de nu Vaii vrut nici otrăvi : atunc! tot 
-aŭ fost tăind capul. 

[Zac 5]. Ori cine va avea otravă de o va 
fi făcând, sai o'va fi vânzând, şi de se va 
prileji să otrăvâscă pre cine-va : acela să se 
cârte după cum va fi voia judecătoriului. 

[Zae. 6]. Cela ce va cumpăra otravă, acela 
să se certe după cum va fi voia judecătoriu- 
lui pentr'aceea, însă de nu o vor fi încă dat 
să o bea cine-va, fără numai cela ce aŭ fost 
cumpărând de va fi vraci, deci va vrea să o 
cârce cu erbi ca acâlea, cu meșterşugul lui, 
să vază pute va face iarbă ca aceia să biru- 
ască puterea otravej, ce se zice să dea iarbă 
celui otrăvit să nu!'l prinză otrava. 

[Zac. 7]. Cela ce va vinde otravă omului 
necunoscut, saŭ nebunului, sai vre unet cur- 
ve, acela să se cârte, iară nu cu morte. 

[Zac. 8]. Otrăvivea iaste un lucru forte cu 
nevoe să o arate neştine. Drept aceia jude- 
cătoviul de vr&me ce va vedea cum mărturiile 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


şi sémnelè nu se pot cr6de, nică ajung să pótă 
arăta, atunci vine lucrul la muncă, iară ma! 
vârtos se cade să muncâscă pre om la uci- 
derea cea cu otravă, decât la alte morţi și 
ucideri ce se fac. 


Prepusurile şi bănudlele otranei de unde se 


iaŭ, să se pdtă crede. 


[Zac. 9]. Muiarea îmblătóre răi şi curvă, 
face prepusuri şi bănuiale asupra ei, cum 
să'şi fie otrăvit bărbatul. 

[Zac. 10]. Cela ce așteptă să moştenescă 
ocinile și avuţia culva, acela face prepus şi 
bănuială cum să fie otrăvit pre acea rudă a 
lui. Iară așa acest prepus nu se pâte lipi să 
fie când se vor fi prea iubind unul pre altul, 
şi vor fi având viață stătătore și bună într'- 
acestă lume, până va fi fost vii, 

[ Zac. 11]. Cela ce va fi tumpărat otravă, 
acela face prepus cum să fie otrăvit el pre cel 
mort : mai vârtos când se va tăgădui că nu o 
aŭ cumpărat. 

[Zac. 12].Cela ce va găti nişte bucate saŭ 
băutură şi le va găti furiş, ce se zice pre 
ascuns, acela face prepus cum să dea altui 
cuiva să se otrăvescă. 

[Zac. 13]. Cine portă la dânsul otravă, a- 
cela face prepus că aŭ otrăvit el pre neştine. 

[Zac, 14]. Cine piseză otravă în piuliţe, 
acela face prepus că va să dea sau aŭ dat 
cuiva. 

[Zac, 15]. Cine va îngropa pe mort, carele 
va fi otrăvit şi nu va socoti tote lucrurile şi 
obic&iurile, carele aŭ apucat într'acel loc 
de se fac : acela face prepus cum să'l fie el 
otrăvit. 

[Zac. 16). Cela ce va îngropa pre cel mort 
otrăvit, incă fiind cald, şi nu'l va lăsa nică 
să se racâscă : acela face prepus cum să!l fie 
el otrăvit. 

(Zac.17 ] . Cela ce ascunde borîturile omu- 
lui celui bolnav, și nu le arată la vraci să le 
vază : acela face prepus cum să! fie otrăvit 
el pre bolnav. 

[Zac. 18]. Cela ce nu va vrea să mănânce 
din bucatele carele aŭ gătit el singur, şi 
cându' vor zice că sînt otrăvite : acela face 
prepus de otrăvit. 

[Zac. 19]. Cela ce nu'și va face voia rea, 
după mórtea celui otrăvit, ci'ți va părea că 
iaste vesel : acela face prepus cum să'l fie el 
otrăvit. 

[Zac. 20) Cela ee nu pune nevoinţă să so- 
cotâscă pre cel bolnav, ce se zice pre cel 
otrăvit. cum Paŭ fost socotind şi la alte bóle : . 
acela, face prepus cum să! fie el otrăvit. 

[Zac. 21). Face prepus încă şi cela cel 
pomeneşte cel otrăvit, şi săi dea vina lui 
zicând că laŭ otrăvit el. 

[Zac. 22]. Vrăjmaşul celui otrăvit, face pre- 
pus s'l fie otrăvit el. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


235 


lovește odată pre acela arată semnele să may 


Pentru ceiă ce ucig pre alții ca să pâtă scăpa | dea şi a doa ră; deci nu se cade să/l aş- 


să nw? ucigă pre dânşii. 

Glava 248. /Zac. 1]. Cela ce ucide pre 
omul cela ce vine asupra lui să’l ucigă, acela 
nu se va certa nici cum, iară de vă mérge 
neştine, să ucigă pre cine-va, iară acela” 
va timpina şi va ucide pre dânsul, atunci 
să nu se chiame că l'aii ucis neştine: ci să 
zică că s'a ucis singur. 

[Zac. 2]. Oră cine va fi vrând să ucigă pre 
altul în besrică, iară cela-lalt va ucide pre 
dânsul în bestrică, atunci nici cum să nu 
se cârte ucigătorul, nici pentru loc căci aŭ 
fost sfânt ș'aă făcut acolea ucidere. 

[ Zac. 3]. Besérica nu se spurcă de sânge ce 
s'aii vărsat pe dreptate : ci s'aii vrut spurca 
când s'a vrut vărsa pentru nedreptate şi cu 
năpaste lucru. 

[Zac. 4]. Orl-care fată, sait şi văduvă curată 
şi de cinste, de va ucide pre cela ce va să” 
facă silă și va să”! strice fetia, saŭ să o ru- 
şineze. aceia nu se va certa nică cu un feliă 
de certări. Insă de'l va ucide într'acel ceas ce 
aă.yrut să” facă silă, iară nu altă dată. 

[ Zac. 5]. Pre cela ce face silă fâtet, pote şi 
frate-său şi tatăl fetei să'l omoră, însă într- 
acea vrâme cându'i va face silă. 

[ Zac. 6]. Uciderea ce face neștine de frica 
altuia pentru să'şi scóță capul din mâna lui: 
acela să n'aibă certare, ce se zice când va 
arăta ucigătoriul la judecătorii, cum s'au 
spăriat că'l va ucide acela pre dânsul, atunci 
de va arăta adevărat lucru, şi cu s&mne ca 
acâlea ca să potă crâde judecătoriul cum 
spaima lui aŭ fost adevărată şi deplină cum 
au spus, de va fi mers asupra! cu armele 
góle, saă cu soţii multe nu ca altă dată, cu 
ómenï cą aceia gata de ucidere saii cu alte 
ca acâstea, pentru că de se va afla că sem- 
nele nu sunt adevărare cu credinţă, să potă 
crede de acea spaimă, atunci] va certa, şi 
şi nu'l va cr&de judecătoriul că Vai ucis pen- 
tru să scape dinaintea lui. 

| Zac. 7]. Cela ce va ucide pre cela ce'l în- 
grozâste că'] va ucide. acela nu se va certa. 
Acâsta iaste când omul cela cel îngrozâște 
să'| ucigă, face sâmne în tóte feliurile, şi a- 
merinţă şi aduce să'l lovâscă, sa când se va 
găsi în chip ca acela mânios saŭ beat, saă 
la vre un loc ca acela pustii să pótă face 
ucidere. 

[Zac. 8]. Care muiare va apuca sabia băr- 
batuluși saŭ cuţit. sai altă a/mă ce va fi 
pus barbatul supt patu'şi, pentru să'şi ucigă 
muiarea, iară, de'l va ucide muiarea pre dân- 
sul : atunci să n'aibă nici o certare 

[Zac. 9]. Cela ce va răni pre altul, sai 
de'l va lovi măcar numai odată cu un toiag, 
atunci pote să! ucigă de tot cel rănit sai cel 
bătut fără nici o certare, pentru că cela ce 


















tépte neştine, fără numai când se va prileji 
să dea întâi cu armă, aŭ cu toiag, atunci să 
nu maï aştepte a doa 6ră ci să şi dea dosul 
să fugă. pentru că de va alerga atunci cel ră- 
nit, saă cel bătut după dânsul și'l va ucide: 
atuncă se va certa ca și un ucigătorii, 

[ Zac. 10]. Un om de va fi încins cu arme, 
şi de va da culva o palmă numai, atunci 


ucide'l-va de tot cel cu palma, și nu se va 
certa, fără numai de'l va fi suduit şi'l va 
fi ocărit maï înainte de palmă. 


[Zac. 11]. Cela ce va ucide pre cela ce aŭ 


fost făcut pace cu dânsul, de se va afla că 


aŭ alergat după dânsul, saă ai dat asupra 


lui să'l lovâscă, saŭ de'l va fi îngrozit cu 


sabia smultă, şi de se va spălmânta cela- 
lalt şi'l va ucide : acela nu se va certa ne- 
mic, de vrâme ce n'ai stricat acela, pacea, ci 
cela ce aŭ venit asupra lui de Taŭ îngrozit 
cu sabia golă. 

[Zac. 12). Cela ce va lovi cu toiag saŭ cu 
palma pre cela cel va sudui cu cuvântul, 
acela să se cârte după voia judecătoriului, 
fără numai cela ce va fi lovit de va fi boiaren, 
iară cela ce va fi suduit va fi om de jos, că 
boiarenul cela ce aŭ lovit întru nemică nu se 
certă. 

[ Zac. 13]. Nu va putea nimenile să se pue 
în price, saŭ să stea împrotiva judecătoriului, 
de se va afla că face măcar şi ceva asu- 
prelă. 

[ Zac. 14]. Feciorul nu va putea să se sue 
împrotiva tătâne-săii nici a frăţine-săii celui 
mal mare, nici a daşcalu-săi, nici muiarea, 
a bărbatului săi, nică călugăr a egumenului 
săi , nică robul sai năemitul a stăpânului 
săi. Drept aceia când va bate tatăl pre fecior, 
saŭ fratele cel mai mare, sai dascalul pre 
ucenic, sai bărbatul pre muiare, saă egume- 
nul pre călugăr, saŭ stăpânul pre rob sai 
pre năemit, căndu” vor bate cu măsură şi 
pre vină : atunci se cade să se plâce, însă 
de sẹ va afla că acel mai mari trec pe spre 
măsură şi'şi es din obictiă dex bat depuru- 
rea şi fOrte cumplit, şi vine lucru de stă în 
cumpănă de morte să şi ucigă de tot, nu 
cu toiag saŭ cu biciă ci cu arme góle : atunci 
cel mai mici vor putea sta împrotiva celor 
maï mari, si de se va templa vre una ca aceia, : 
atunci pot să” ucigă şi de tot şi să n'aibă 
nici o certare. 

[ Zac. 15]. Çela ce va începe, întâi a sudui, 
şi a ocări. şi a se sfădi, şi a se prici, și de va 
ucide pre cela ce” stă împotrivă de se sfă- 
deşte cu dânsul : acela nu va putea zice maï 
apol cum laă ucis pentru să scape dinaintea 
lui să nu'l ucigă : ci se va certa ca un uci- 
gător. 

[Zac. 16]. Tot omul se cade să fugă de 


www.dacoromanica.ro 


:236 PRAVILA MATEIU BASARAB 

„cela ce'] suduiaşte, pentru să lipsescă să nur [Zac, 28]. Cela ce va ucide vre un om, vrând 
vie lucrul să se facă ucidere, cum s'ar zi-!să ucigă pre alt cine-va, ce se zice pre vrăş- 
ce, când vezi vrăjmaşul de departe că vine! maşul săi, şi acel vrăjmaş şi ucigătoriti 
şi de veri putea fugi ca să'ți sprijinești viaţa. | iaste cela ce aŭ scos întăi sabia pentru să se 


[Zac. 17]. Cela ce cunâşte că iaste datorii 
să brodâscă cinstea altuia, aceluia se cade 
să fugă dinainte” cându'l va vedea că vine 
suduind; ca să lipsâscă de vina uciderii. 

(Zac. 18]. Cela ce ar putea să fugă dinain- 
ea celui ce începe a sudui, iară nu va să 
fugă, atunci de se va prileji a uciderea unul 
pre altul, ca să scape de cela-lalt cu viaţă, 
atunci acea ucidere să se certe după voia ju- 
decătoriului iară nu cu morte. 

[Zac. 19) Nu iaste datorii omul să fugă 
de cuvintele câle de sudalmă când va cun6- 
sce că de va fugi. atunci mal răă va fi, şi 
mai răi '] va vătăma cela cel suduiaște. 

(Zac. 20). Cela ce iaste forte gras, şi cela 
ce iaste fârte slab şi mărşav, saŭ altul ce 
nu'Și se pote de loc clăti să fugă sau să alâr- 
ge, acela nu iaste vinovat să fugă de cela ce 
să sc6lă asupra lui cu cuvinte de sudalmă, 
că atunci ar fi mai răi, că Var goni vrăjma- 
şul şi lar ajunge şi Par ucide de Par omorî. 

[Zac. 21). Cela ce va fi boiaren sai sluji- 
tori, acela nu iaste vinovat să fugă din- 
naintea, celuia. ce vine spre dânsul suduindu'], 
pentru că de va fugi i va fi mai mare ru- 
mea. 

|Zac. 22]. Cela ce va ucide pre altul vrând 
să, ucigă pre cela ce laŭ suduit : acela nu se 
va certa, măcar de ar zice alţii că se va 
certa. 

[Zar. 23]. Cela ce va ucide pre cela ce va 
întra la mijloc să” împartă, vrând să ucigă 
pre vrăjmașul lui, acela nu se va certa. 

[Zac. 24). Cela ce va sprijini pre doï vrăj- 
maşi pentru să”! împarță când se vor bate a- 
mândoi, şi va da de'l va răvi unul de într'ân- 
Şi, iară el se va scula de va ucide pre cela 
ce ai rănit şil va omorî: acela nu va avea 
nici o certare, 

[Zac. 25]. Sprijinitoriul pote să ucigă şi să 
fie fără de certare, pre cela ce aŭ început sfada 
pai făcut asuprtlă, ce se zice aŭ căzut năpa- 
ste, căci aŭ izbăvit din mâna lu! pre cel drept. 


Însă acâsta să fie când nu'l va putea, izbăvi! 


într'alt chip fără numai cu ucidere. 

[Zac. 26). Iară de se va prileji sprijinitoriul 
să ucigă pre cel drept cine voiaşte să scape 
dinaintea, celuia ce cade nâpaste pre carele 
nevoiaște şi el să'l sprijinâscă să nu'l ucigă, 
părăndu' degrab că iaste acela carele aŭ în- 
ceput sfada, carele ar fi pe dreptate să se u- 
cigă, atuncă acela de vreme ce aŭ greşit de 
aŭ ucis pre cel drept : acela să se cârte după 
cum va fi voia judecătoriului. 

[Zac. 27]. Cela ce va ucide pre cela ce a- 
l6rgă să ucigă, şi de ar ucide încă şi pre soția 
lui : acela nică o certare să n'asbă. 


bată, aicea se socotâste că acela ai început 
sfada, iară nu să'] bată pentru să scape din- 
nainte“ : atunci! acela să se cârte după voia 
judecătoriului, măcar de ar şi zice alţii să se 
certe cu morte. 

Zac. 29]. Cela ce va ucide pe sprijinitorii 
cu îușelăciune, ce se zice când nu l'ar ucide 
nici pentru vre o greșală sa pentru căci aŭ 
vrut să ucigă pe vrăjmaşu’í, ci numa! într'a- 
dins : atunci şi acela se va omori 

[Zac. 30]. Tot omul are putâre să se bată cu 
vrăjmaşul cela ce vine asupra lui să'] ucigă 
sai să! ia bucatele, şi de va vedea nevoia 
cum într'alt chip nu iaste putinţă să scape di- 
naintea, lu! fără numai cu mârie : atunci cel 
drept de nu va putea scăpa întralt chip, el 
să'l ucigă de tot pre cela ce cade năpaste, 
şi nici O certare nu va avea. Acesta se soco- 
téşte şi la bucate într'acesta chip să'şi păzâscă, 
şi bucatele. 


Pentru ceia ce ucig pre fur cândul vor prinde 
furând de faţă. 

Glava 247, [Zac. 7]. Cela ce va ucide furul 
cându'] va găsi furându'! bucatele, acela nu 
se va certa, însă de se va afla că aŭ sărit a- 
supra stăpânului cu bucatele, şa fost de al 
uciderea, acâsta se socoteşte când nu va pu- 
tea într'alt chip să'şi scóță bucatele dela acel 
fur fără numai cu mortea. 

[Zac. 2] Pote neştine să'şi strângă prieate- 
nii, vecinii, şi alţii străini cu arme să'și caute 
şi să'şi apere bucatele fără nici o certare. 

|Zac. 3]. Cine va avea la dânsul vre un lu- 
cru străin, şi vor veni să'] fure: atunci pote 
să ucigă pre furil fără nici o smintelă, ce se 
zice fără nici o certare, măcar că iaste acel 
lucru şi străin. 

[Zac. 4). Tot omul pâte șă'și ia bucatele de 
la cela ce ile ţine şi i le păzeşte, măcar de 
s'ar fi pus şi chezaş, cum să-1 dea bucatele 
tâte de față. la vrémea când sai tocmit, iară 
cela cu bucatele tot iaste volnic ori unde'şi va 
găsi bucatele, tot să şi le ia fie ce vr&me va fi. 

[Zac. 5]. Pâte fie cine să ucigă fără cer- 
tare pre cela ce se găteşte să'1 fure. ce se zice 
văzându'l că pune scară să se sue, sai sapă 
pre supt casă, saŭ sparge părstele. 

[ Zac. 6]. Nu are voie furul să se bată cu cela 
cel găseşte furând. ce se zice cu păgubaşul, 
nici să se sprijănâscă să nu'l ucigă, căci -aŭ 
furat sai aŭ veuit %ă'* fure. 

[Zac. 7). Furul cel de nâpte acela nu pote 
nimenile să”] ucigă când va sta, de se va arăta, 
fără numai când se va apuca de război: a- 
tuncil vor ucide fără nici o certare. 

[Zac. 8. Tâlharii cel de drum şi furii, pre 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BABASAR. 


aceia de” va putea fie-cine-i va ucide fără 
certare şi încă și pre cel çe fac nóptea pagube 
la semănături sai la țarine, 


237 


torescă pre cel asuprit, şi unde va vedea că. 
stai cu război asupra lui să! sc6ţă capul, 
şi să'l izbăvâscă de morte, iară acest lucru nų 


[Zac. 9]. Cine va ascunde funi, saŭ alte le- | iaste nimănui! dat cu vre o silă cum să fie 
gături. la niscare fereșştri pentru să se sue fu- | datorii să facă acest ajutor, De multe ori şă 
rul când va veni. sai și pentru să se slobo- | cu cuvântul póte se ajutorâscă neştine pre 


z&scă jos : acela să nu se cârte. 


altul până”! va izbăvi de vrăjmaşul carele 


[Zac. 10). Pentru să'și păzâscă neştine bu- | face asuprâlă, dar nu iaste nimenile dator cu 
catele are voe să ucigă pre fur, însă când a-| dâsila să'l facă să facă acâsta, şi de vréme 
cel lucru va plăti mult, cum s'ar zice mailce va fi om străin, iară nu de ruda lui şi de 


mult decât doi galbeni, iară de nu va plăti lu- 
crul atâta, atunci nu va putea ucide pre fur, 


sângele lul ce se zice frate, 
| [Zac. 19). Feciorul iaste datoriù să ajute- 


fără numal când se va apuca de război de tătâne-săi când va vedea că stai cu răz- 
nu se va da să!l prinză pre furul acelui lucru | boiù asupra lui, să/l izbăvescă de mârte. 


puţintel, saŭ şi fără de acâsta cându!'l va găsi 


(Zac. 20]. Slujitoriul iaste datorii să a- 


deosc bi îmblând pentru furtişagul : atunci | jute căpitanului său. 


iarăși'l va, ucide şi nu va avea certare, măcar 
de n'ar plăti furtişagul nici doï galbeni. 

(Zac. 11]. Păzindu'şi fie cine bucatele, acela 
ware voe saŭ putére să stea împotrivă sai 
să se bată cu 6meni ca aceia de folos, cărora 
se cade lui să li se plece, și să” cinstescă, nu- 


(Zac 21). Robul cel cumpărat, iaste da- 
toriă să ajute Domnului săi. 

[Zac. 22). Năemitul stăpânului său. 

[Zac. 23). Muiarea bărbatului el. 

[Zac. 24]. Cei de loc judecătorului lor. 

|Zac. 25]. Ţara se cade să'și păzescă şi să. 


maï de nu'şi va da bucatele unora ca ate-! "și priiască şi să acopere de asuprtie pre ó- 
lora, ci de s'ar pune şi în price cu dânșii, iară | menii pământului săn. 


să nu” vatăme cu teva nici săi suduiască pre 


[Zae. 26). Cela ce'și va încuia uga casei 


unii ca aceia : ci li se pl&că depururea şi cin- ! lui pentru să nu între cel asuprit să scape de 


steşte. 

(Zac, 12]. Nu pâte nimenile să ucigă furul 
cându'l pâte să'l lége şi să'l aducă la jude- 
cătoriă. 

[Zac. 13]. Nu pote nimenilea să ucigă furul 
când va fugi şi va lepăda furtișagul ce va fi 
furat și se va duce deșert. . 

(Zac. 14). Ori cine va ucide fur ziua sau 
n6ptea, acela nu se va certa. Acâsta se soco- 
teşie când îndată va striga furul pre menit 
lui să'i ajute, saŭ pre vecinii lui, saŭ pre prié- 
tenii lui, iară de nu va striga pre unii ca a- 
ceia și'] va ucide : atunci să se cârte. 

[Zac. 15]. Nu e volnic nimenile să ucigă fu- 
rul nică zioa nici n6ptea cându'l va cunóşte 
cine iaste, şi când pote pe dreptate să'și ia 
bucatele înapoi și să'l cârte, fără numai când 
ș'ar fi furul schimbat hainele să nu'l cunâscă 
nică să fie nimenile mărturie să arate lucrul 
la judecători, pentru că atunci pâte să u- 
cigă și să n'aibă certare. Și ucigătotriul încă 
se prinde și se crâde zicând că nu ș'au vrut 
putea într'alt chip scâte bucatele de la fur de 
nu laŭ vrut ucide să'l omâră. 

(Zac. 16). Fie cine iaste volnic să se certe 
și să se bată pentru să izbăvâscă nu numai 
pre sine de nevoe și de peire, ci încă și pe 
rudele lui şi pe prieateni! lui, şi încă şi pe vrăj- 
mașii lui de’) vor chema de nu'l vor chema, 
măcar de-ar fi cine ar fi, măcar de-ar fi jidov 
tot e un vrăjmaș ca alalt, şi de ar fi luat şi 
bani să” scóță capul de nevoe. 

(Zac 17]. Bărbatul are voe să ucigă pre 
cela ce va fi făcut vre o răutate muerii ul, 

Zac. 18]. Măcar că are fie cine voe să aju- 


mâna asupritorului, acela să se certe după 
cum va fi voia judecătoriului. 

1 Zac. 27]. Când se va prileji de va fi un 
cocon micşor şi slab, şi va veni asupra luï 
vre un bărbat mare şi mai tare la tote pute- 
rile decât acela: atunci iaste volnic să se 
bată cel mai mic şi mai slab cu mai mare 
arme, decât cum sînt ale celui ce vine asu- 
pra lui, iară de se va afla că cela ce vine a- 
supra. lui. şi începe el sfada iaste maï mic- 
şor decât dânsul și maï slab: atunci n'are 
putere cel mai mare şi maï tare să scóță 
mai mare armă să se bată cu cela-lalt sau şi 
tocma, pentru că de se va prileji să scóță 
mai mare, și de se va tâmpla de va ucide 
pre cel micşor şi slab. atunci se va certa, 
măcar de-ar fi şi început răsboiul cel micşor 
şi slab. 

[Zac. 28). Când se va prileji unul om de'l 
vor birui, bătându-se la războiă, saŭ și în- 
tralt chip, şi gonindu'l vrăjmaşul lui, de se 
va prileji acel vrăjmaș al lui să cază jos la 
pământ, şi de'l va vătăma acolo jos la pă- 
mănt, fiind căzut, atunci se va certa de la 
judecătorii după vătămarea cer va fi făcut. 

[Zac. 29]. Cela ce va ucide pre cela ce a- 
lérgă după dânsul să” facă mârte când fu- 
gia, cum s'ar zice, bătându-se aŭ dat să'l lo- 
véscă și maŭ nimerit bine, ci -aŭ căutat 
numai a da dos și aŭ început a fugi, iară 
cela-lalt aŭ ajuns şi laŭ omorât : acela se 
va certa după voia judecătoriului, însă să 
socotescă judecătoriul dară de va fi fugând 
pentru să'și mai dobândescă ajutoriă, şi să 
se Întórcă să] omâre, atunci de'l va omorî 


www.dacoromanica.ro 


238 


PRAVILA MATEIU BISARAR 


acela, c&'| gonâște, nu se va certa, saŭ şi în- j acela nu se cade să se cârte ca un ucigătoriii, 


tralt chip când se va prileji, cela ce fuge să 
fie om de jos, iară cela ce'l gonâşte să fie 
hoiaren, atunci pote să ucigă boiarenul pre 
cel maï mic ce fuge, și să maibă mici o cer- 
tare, 

(Zac. 30]. Când se va acolisi un om de al- 
tul, nefiindu'i cela nici cu o deală, așa. numai 
într'o pizmă va vrea sa'l ucigă, iară cela încă 
nu se va da, şi se va sprijini cum va putea 
deacia bătându-se eï amândoi, va cunâşte cel 

„asuprit că!l va ucide asupritoriul, văzând el 
că nu iaste putinţă să'și isbăvescă viaţa în- 
tralt chip, şi'l va ucide : atunci trebue să a- 
rate'la judecătorii cu mărturie, cum acel ucis 
aŭ început întăi! sfada, şi cum nu a fost 
vinovat, ci de mare nevoe 'l-aii ucis ca să 
scape de morte, că într alt chip nu era vreme 
să. potă scăpa de acel vrăjmaş fără numai cu 
morte : atunci de se va afla cum acele măr- 
turii ce arată acest lucru sunt Gmeni de jos 
şi proşti, să nu se créză. ci să certe pre uci- 
gătoriul. Iară de vor fi mărturiile 6meni buni 
şi vestiți de credinţă: atunci să se crâză şi 
să nu se pedepsâscă. 


Pentru ranele cele de morte și pentru cele ce 
nu vor fi de morte, cum se vor cundșie. 


Glava 248. (Zac. 1]. Ranele unele sînt de 
mânte, carele sînt şi de nevoe îndemnătore 
spre morte, mal vârtos aceste rane ce se a- 
ting de inimă, saŭ de creerii capului, altele 
iarăşi sânt maï departe ci acâlea nu sînt de 
morte ; ci se vindecă maï pre lesne, cumu's 
la stinghiï şi la pulpele picidrelor, aşijderea 
şi la mână, acâstea încă de sînt vre unele şi 
cu grije pentru lăcomia şi poftele cele rele, 
când va face cum nu se cade cela ce va fi ră- 
nit, care lucru măcar că sînt şi de anu în- 
demnarea spre cumpenè de morte, iară tot 
trebue cu socotință, fără numai de se vor pri- 


leji ranele săfie la piept sai la grumazi şi al-, 


tele ca acâstea. 

(Zac. 2]. Cela ce va-răni pre altul, şi! va 
face rană de morte, şi de i se va prileji morte: 
dintr'acea rănitură : atunci vor vedea tot cum 
aŭ murit de acea rană, şi'l vor certa pre a- 
cela ca şi pre un ucigătorii, măcar de ar 
muri după aceia cât de târzii după câte-va 
zile, sai de nu va fi mers nici la vraci să 
se vrăciuiască, saŭ măcar de va fi dat și pre 
vraci răă să”! fie smintit, saă de se va fi şi 
smintit el singur cu multe lucruri fără de is- 
pravă cu mâncări, băuturi şi altele asemenea 
acestora : ucigătoriul tot se va certa ca un 
vinovati, 

[ Zac. 3]. Cela ce va răni pre altul şi va 
facerană nu de morte, iară după aceia pen- 
tru destule neputințe i se va tâmpla morte 
atunci nu va putea crâde judecătoriul, cum 
să' fie mórtea dintr'aceia rană, drept aceia 


ci după cum va fi voia judecătoriului, pentru 
că acela. sai aŭ murit pentru vina vraciului, 
sai pentru nesocotinţa lui, ce se zice pentru 
lăcomia lui, şi pentru poftele trupului cu ne- 
sacotința lui, şi ma! vârtos când va muri cu- 
rând, preste puţine zile după ce l'aŭ rănit. 

[ Zac. 4]. Cela ce aŭ rănit pre altul, cu rană 
ca aceia să vie lucrul să stea la. cumpănă de 
morte, acela se chiamă că ai murit de acea 
rană, şi se va certa ucigătoriul acela cu mór- 
te, măcar de s'ar găsi greşala şi a celul ră- 
nit, pentru mâncarea lui cea fără de măsură, 
ce se zice mâncări şi băuturi, sai şi pentru 
nemeșteşugul vraciului. 

[ Zac, 5]. Cela ce va răni pre altul cu rană 
ca aceia, să nu se cunbscă ce feliă de rană 
iaste, şi de i se va tâmpla morte de acea 
rană, acela nu se va chema să fie mortde 
rană, maï ales când nu se va fi păzit nici va 
fi chemat vraci ,să!l vază, sai de ar fi și che- 
mat, el nu va fi ascultat cumu'l va fi învăţat, 
sati de se va fi smintit singur cu nesocotința 
lui, slobozindu-se la bucate şi la băuturi, A- 
câsted tote se cade să le arate cela ce laŭ ră- 
nit, cu mărturie ca aceia cum ai făcut tóte 
aceste greşale ce sînt mal sus scrise și atunci 
nu se va certa aşa cumplit ca un ucigătoriă, 
iară de nu va arăta unele ca aceste cum am 
zis şi mal sus : atunci certa-se-va cu morte ca 
un ucigătoriă. 


Când se va pedepsi cela ce aŭ rănit pre altul 
și când nu se va pedepsi. 

Glava249. / Zac. 1]. Când se va afla că a- 
cel rănit naŭ vrut să chiame vraci, sa de ar 
fi şi chemat, şi nu l'aŭ chemat la vrâme, ci 
Sai întârziat preste câte-va zile: atunci 
smintela morţii va fi despre cel ranit. 

[ Zac. 2]. De va găsi că cel rănif nu ascultă 
cumu’l învaţă vraciul şi de se va prileji să 
m6ră de acea rană: atunci vina morţi'şi 
iaste el singur, iară nu rana. 

[ Zac. 8]. De se va fi cel rănit împreunat cu 
muiare trupéşte, atunci vina morții nu e de 
rană : ci iaste pentru nesocotința lui. 

[Zac. 4). De va fi cel rănit mâncat niscare 
bucate grele şi va fi băut niscare băutură ca- 
rea cum-va, sati de va fi umblat în s6re, saii 
în vânt la răcâlă : atunci nui e mortea de 
rană. 

[Zac 5). Când cel rănit va să se tămădu- 
iască cu descântice şi cu farmece, atunci el 
singur iaste vinovat morţi'și, fără numai de 
va fi rana de cele de morte, şi vraci! se vor 
fi părăsit, zicând că nu se va tămădui, a- 
tunci de nevoe de va chema şi ferme- 
cătbre, sai descântătore, nu se socotește 
să fie făcut aşa greşală mare, pentru să potă 
şovăi cela ce aŭ rănit, atunct să nu se cârte 
cu morte. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


(Zac. 6]. De va fi mărturisit cel rănit la 
mârtea lul. cum nu e mârtea- de acea rană, 
cii iaste pentru nesocotința, şi nepaza lui, 
atunci nu vom putea crâde, aşijderea nu vom 
cr6de nici când va zice că e mârtra de acea 

rană. 

: (Zac. 7] {Când va zice vraciul că iaste rána 
de mórte sai nu de mórte , atuncil vom 
crede, mal vârtos când se va afla că vraciul 
este dascal, cum le zic acestora, doftori: a- 
tuncă să crede şi maï bine de cât ar fi altul 
maï prost hărbiariti sa descântătoriiă. 

[Zac. 8]. Când va zice vraciul cum cutare 
armă, naŭ făcut rană de mârte, iară mărtu- 
riile vor zice că rănile de morte, atunci mai 
crâde-se-va vraciul de cât mărturiile. 

[Zac. 9]. Ori ce va zice vraciul vom crede 
pentru rană, măcar de nu ş'ar jura, sai de 
ar fi vraciul și jidov, sai şi de altă l6ge: 
atunci vom crede maï mult. 

(Zac. 10). Când se va prileji să nu fie vra- 
cii toţi într'un cuvânt, c1 unii să zică că rapa 
aste de mârte, iară alţii să zică că nu iaste 
de mórte : atunci vom crede pre cei mai 
mulți, saŭ pre cei mai buni, sai pre cel de- 
stojnici, iară nu pre alţii, 

(Zac. 11]. Iară când vor fi tot unii ca alalții, 
amândoă. părţile, şi la tot meșteșugul se 
vor potrivi într'o fire şi într'un cvmpăt : a- 
tunci judecătoriul va căuta, și va socoti mă- 
dulariul cel rănit, deci de va fi mădulariul 
de câle mari ce oblăduesc pre tóte mădula- 
vile, atunci va grâde pre cel ce zic că iaste 
rană de morte. iară de va fi mădulariul din 
câlea mai mici atunci va crâde pre cea-laltă 
parte de vraci, earil zic că rana nu e de 
morte. 


Pentru cela cogi face morte, saŭ bărbat; 

saŭ mutare. 

Glava 250. [A Postnicului]. Carele'şi va 
face morte de voe, pre acela să nu'l slujască 
nică să'] pomenâscă, căci că ş'aui dat de voe 
sufletul satanii ca şi Iuda iscariot, iară de'şi 
va fi eşit afară de minte acela ce aŭ luat acea 
mórte, atunci să se slujască şi să se pome- 
n6scă, cum zice prea sfăntul Timotei Ale- 
esandrânul. Iară de va fi omorît de împuţi- 
narea sufletului săi, adecă de frică sai de 
scârbă, sai de băsăul 6menilor, saŭ într'alt 
chip s'aii omorît, acela să nu se slujască, 
nică să se facă rugă pentru dânsul, sai pri- 
nos. 

Pentru fata de o va sili neștine săi strice 
fetia, sati măcar și cu voia ei. 

Glava 251. [Apostolii Canonul 66]. Ca- 
nonul 66 al sfinţilor apostoli grăiaşte, cine 
aŭ spurcat muiarea saii fata cu desila, însă 
de va fi fost logodită cu cineva, acela, să se 
pedepsâscă ca un prâcurvariă, iară de nu 
va fi fost logodită, atunci să o ia muiare 


— m N N PO N N N N N Iaa N 


7 


239 


măcar de va fi şi săracă, măcar și de rudă 
de nu va fi de potriva lui. 

[Matei] Cine se va împreupa cu rnuiarea, 
fată cu voia el şi părinţii ei să nu ştie, iară 
dup'aceia vor prinde de veste, atunci de va 
vrea să o ia, cela ce -aă stricat fetia şi vor 
suferi și părinţii, atunci să se facă nunta. 
lară-de nu vor vrea părinţii, vre unii de în- 
tramândoă părţile şi de se va împăca cela, 
ce o aŭ stricat, atuncea să” deă o litră de 
aur fétiï, iară de va fi sărac să dea, jumătate 
de bucatele lui, iară de va fi sărac de tot şi 
nu va avea nemica, atunci să] bată şi să'] 
tunză, şi să'] gonâscă. 

[Nearaoa a luă. Atanasie Patriarhul Ale- 
zandria). Iară Nearaoa Patriarhului dela Ale- 
csandria Chir Atanasie, aşa poruncâşte, mu~ 
iarea carea'și va lepăda cinstea : și maï 
vârtos de va fi fată şi se va culca cu cine-va 
sai se va fi tâmplat de o va fi apucat cu dea- 
sila : acela să se pedepsâscă cum zic Pravi- 
lile, şi pedepsa aceluia iaste după cum scrie 
cartea a 20, a șapte-spre-zecea title în zace- 
alo 8L şi zice aşa: să i se tae nasul și să 
dea ceia ce o aŭ stricat a treia parte de în 
bucatele lui, iară de va fi fost cu voia mu- 
eril nesilindu-o nimenea, atunci să o tunză 
şi să o dea de ruşine, şi să plătscă și glóbă 
Domniei. 


Pentru câia ce fac silă fételor de le strică 
fetia, óre ce felii de pedepsă vor avea ? 
Glava 252. [Zac. 7]. Cela ce va face silă 
vre unii féte, şi! va strica fetia, acela de va 
fi bogat să'şi piarză jumătate de în tótă a- 
vuţia lui cât va avea, iară de va fi sărac 
atunci să! bată şi să'l gonescă din locul lui. 

[Zac. 2]. Cela ce va face silă a muiare vă- 
duvă, acela se va certa cu bani, după des- 
toinicia acelui obraz. 

[Zac. 3]. Cela ce va face silă vre unei féte 
ce i-o vor fi dat părinţii să o hrănâscă, sai 
la, mârte o vor fi lăsat pre mâna lui să o gri- 
jescă, şi să o păzescă de ce'i vor fi tr6bele: 
acela 'și va piarde tot ce va avea şi să'l 
scâţă să'] gon&scă de în locul lui. 

(Zac. 4), Robul saă năemitul, sat sluga 
de va face silă fétii stăpânu-săi : atunci 
să'l arză în foc de vii. iară de va fi fost cu 
voia fetii atunci să! facă mârte şi ei. 

[Zac. 5). Cela ce va face silă vre unii féte, 
sai vre unei mueri văduvă, şi deva fi cu 
arme şi cu soții, aceluia să i se facă morte, 
iară de va fi fost fără arme, atunci să se 
certe după cum va socoti judecătoriul. 

[Zac. 6]. Ore când nu se va certa cu mârte 
cela ce va face silă vre uniea? numai atunci 
când nu o va muta de în casa eï, sai deîn 
casa părinţilor ei într'alt loc. 

[Zac. 7]. Oră cine va face silă la fata, mic- 
şóră încă să nu fie de 12 ani, acela se va 


www.dacoromanica.ro 


240 


certa ma] răi de când ar fi fost fata mare de 
vârstă. 

[Zac. 8]. Ceia ce fac silă fetelor celor mici 
și încă nu de vârstă, o sémă de pravile pre 
cel bogaţi "1 gonea, şi"! scotea de în tot locul 
lor, iară pre cei mal mici "1 trimetea la ocnă 
până când era voia judecătoriului. 

[Zac, 9]. Un feliă de pravile zic să se cârte 
după voia judecătoriului, altele zic să'i tri- 
miţă la ocnă, altele zic să li se facă morte. 

[ Zac. 10). Iară ceaste pravile împărăteşti ce 
sînt mal noă, carele se ţin în semă acum în 


totă lumea, iale caută și cercetâză, deci | 


de va fi fost acea silă a fetei forte cu o nevoe 
mare ca, aceia, atunci seva omori vinovatul, 
iară de va fi [lost cu dezmierdăciune, şi cu 
sburdăciuni, şi cu dări, şi cu făgăduințe, şi 
fără nici de o nevoe, atunci se va certa vino- 
vatul după cum va. fi voia judecătoriului. 

[Zac. 11]. Muiarea carea i se va tace silă cu 
voia eï, uni zic să se certe, alţii zic să nu se 
certe, iară alte pravile împărătești zic de va 
fi muiarea văduvă se va certa după voia ju- 
decătoriului, iară de va fi fată, nu se va certa 
nici cam. 

[Zac. 12]. Cela ce va sili fata sai pe vre o 
muiare fie ce feliă va fi, acela se va judeca 
cu judecata Besericei, ce se zice se afurisâşte, 
şi i se dă canon, şi se judecă iară şi de jude- 
cătoriul cel mi'enesc, ce se zice se certă cu 
morte, sau şi într'alt chip, cum e voia jude- 
cătoriuluï. 

[Zac. 13]. Cela ce va fi om de în clirosul 
Bes6ricii, şi de va sili vre o muiare saŭ vre 
o fată, pre acela să'l nevoiască Episcopul, să 
înzestréze fata, iară de va fi mirân, atunci să'l 
nevoiască judecătoriul acelui loc să o înzes- 
streze. 

(Zac. 14). Cela ce va face silă muerii celui 
ce'i va fi lăsat ceva drept suflet la mârtea lui, 
acela se va certa după voia judecătoriului, şi 
'ȘI va piarde acel lucru ce'i ai fost dat. 

[Zac. 15]. Coconil carii vor naşte de în mu- 
iarea ce i se va fi făcut silă, aceia nu vor 
moşteni nemica de în averea mâne-sa. 

[Zac. 16). Cela ce se va fi pedepsit odată , 
sai de doă ori, după cum va fi fost voia jude- 
cătoriulul şi el nu se va fi pocăit, ci iară va fi 
făcut silă şi alția, atunci se va certa cu mârte. 

[ Zac. 17). Cela ce aŭ făcut silă, de va fi om 
de în clirosul Besériceï, acela se va certa după 
voia judecătoriului. şi une ori se va globi cu 
bani, alte ori se l6pădă de tot de :mese- 
rea'şi, iară une-ori se opreşte de Beserecă, 
iară după acâstea după tóte se cade tot să 
înzestyeze fata, Atâta voe veghiată aŭ aceşti 
Gmeni de în clirosul Besericii, cât nu se bat 
la judecătoriă, nici se portă pre uliţe când fac 
vre o greșală pentru să nu facă ruşine cinu- 
lui Besricil. 

[Zac. 18]. Cela ce ‘a face silă muerii vă- 


PRAVILA MATEIU _BASARARB 


duvă, acela de va fi om de în cliros, atunci 
se va închide într'o mănăstire, sai într'o 
temniţă de va şedea până când va fi voia ju- 
decătoriului, 

[ Zac. 19]. Cela ce va sili vreo fată, și după 
aceia cu voia el o va lua deo va ţinea în 
casă de "1 va fi ca o curvă, acela nu se va 
certa nici cum cu Pravilele cele împărăteşti, 
ci numai de la Bes6rică. 

| Zac. 20. Muiarea care i se va face silă, şi 
dup'aceia, de se va face curvă, aceia nu va 
putea să'şi céră zâstrele de la cela ce aŭ fă- 
cut silă, 

[Zac. 21]. Ori care muiare, după ce o va sili 
cine-va, iară ea se va învăţa de se va îm- 
preuna de mulle ori cu acela, aceia nu si 
chiamă fără de cinste, nici ruşinată, pentru 
că'1 ajunge că aŭ fost de intâ! muiare de cih- 
ste, iară sila ce'i aŭ făcut de întâia dată a- 
ceia biruiaște şi și prisoseşte, drept aceia pote 
să mérgă la judecători să'şi céră zestrele. 

[Zac. 22]. Căci va certa judecătoriul pre ci- 
ne-va pentru căci se va fi făcut silă vre unii 
mueri, trebue întâi să cerceteze bine ca să 
vază dar de va fi fost muiarea, de cinste, pen- 
tru că, de va ti fost de ocară, şi muiarea rea 
și curvă, atunci nu se va certa nemica cela 
ce M-ai făcut silă. 

[Zac. 23]. Cela ce va face silă vre unii féte 
ca să o ia săï fie muiare, acela de va grăbi, 
să se cunune cu dînsa, nu se va certa ne- 
mica. 

(Zac. 241. Certarea carea se dă în vâcul de 
acum celui ce va face silă vre unii mueri, a- 
ceia iaste după voia judecătoriului, și cum va 
vrea judecătoriul aşa "1 va certa. 


Când iaste dator cel ce va face silă vre uni 
féte să o înzestrize, și când o va lua să: fie 
muiare. 

Glava 253. [Zac. 1]. Cela ce va face silă, 
vre unii féte, acela de o va înzestra şi se va 
cununa cu dânsa să'! fie fămee, atunci nu se 
va certa nemica, iară de nu va vrea să o ia 
muiare, atunci judecătoriul cel mirenesc cer- 
ta'l-va după voia lui, şi] va sili să o înzes- 
streze. Iară judecătoriul beséricií "1 va afurisi, 
până când se va pocăi și va fact canonul, 

|Zac. 2]. De nu vor vrea părinţii fâtei să o 
dea după cela ce 'i-aŭ făcut silă, atunci nu va 
putea judecătoriul să"! facă cu sila să o dea, 
ci numai ce] va sili să o înzestreze acel vi- 
novat 

|Zac. 3]. Zestrele ce se cade să dea cela ce 
aŭ făcut silă fetei cel asuprite, trebue să fie 
după destoinicia fâtel, şi după averea silni- 
cului, şi acâsta stă pre séma judecătoriului 
să răspunză, ce se zice numărul şi cât va fi 
z6strea multă aŭ puţină. 

[Zac. 4). Cela ce va face silă vre unii féte, 
şi el va fi sărac şi nu va putea da zâstrele 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATRIU BASARAB 


cum se cade : atunci să’! pórte pre în târg cu 
pielea gólă, şi să! bată pre în tóte ulițile, 
décia să’l scóță să'l gonéscă de în tótă epar- 
hia acelui judecători. 

(Zac. 5]. De va fi neştine casnic, și va face 
silă vre unii féte, şi apoi căcă are muiare nu 
pote să o ia să”! fie muiare, atunci judecăto- 
riul, să'l sil&scă să o înzestrâze, iară pre dân- 
sul să'] cârte cumu' va fi voia. 

[Zac. 6). De se va prileji să se împarţă 
nunta, care s'aă făcut cu fata, care -aŭ făcut 
silă, atuncă z6strele ce -aŭ fost dat când -aŭ 
făcut silă, acelea nu se vor maï întârce la 
dânsul : ci le va lua fata, şi după viaţa eï încă 
şi ceia, ce vor moşteni avârea ei. 

(Zac. 7] Când va dărui fata zestrele sale 
aceluia, ce "Y-aii făcut silă, se chiamă atunci 
că i le-aii dăruit, iară aşa trebue judecătoriul 
să socotâscă şi să cercetâze forte bine să nu 
cum-va fie făcând acest lucru de vre o frică 
să'şi dăruiască fata zestrele, sai cu altă înşe- 
lăciune a cuiva, pentru că atunci nu va folosi 
darul acela : ci se va nevoi să o înzestrez e. 

[Zac. 8] Când vor fi părinţii fâtel vii, atunci 
nici într'o sâmă de chip nu va putea fata, să'și 
dăruiască z6strele celuia, ce "M-ati făcut silă. 

[ Zac. 9]. Când va sta lucrul în cumpănă, 
cum de'și va dărui fata zestrele va vrea să se 
facă să fi curvă, atunci judecătoriul, silşte 
pre vinovat să o în zestreze, şi să o şi mărite 
cum mai degrabă. 

[ Zac. 10]. Cănd se va face silă féteï cu voia 
ei, ce se zice când va vrea şi ea, şi va pofti 
să se împreune cu bărbat, atunci judecătoriul 
pentru să răspunză pe dreptate, pentru rân- 
dul zestrelor, trebue să cerceteze cum aŭ fost 
aceia voe a féteï, să vază cândai dór se va fi 
îndemnat fata, după multe linguşale şi făgă- 
duiale ce'i va fi făgăduit, şi încă va fi şi dă- 
ruit, până o va fi pornit spre împreunare, a- 
tuncă silitoriul se nevoiaşte numai să o în- 
zestreze, iară de va fi mers fata singură la 
bărbat de'l va fi ispitit, până”! va fi găsit ne- 
chemată de nimenilea : atuncă vinovatul nu 
o va înzestra. Și iavă'şi de va fi priimit fata 
fără atâtea cuvinte, numai căci va fi zis 0- 
dată. atunci judecătoriul cel mirenesc nu va 
îndemna pre cela, ce "I-ai făcut silă. să o în- 
zestreze. Iară judecătoriul besârici! de nu o 
va înzestra atunci "1 va afurisi. 

[Zac. 11). Zâstrele se cade să le dea sili- 
toriul fetei la vrémea când se va mărita, iară 
să nu”! dea mal nainte. 


În ce chip se va putea arăta cum să se fie 

făcut silă fie-căreă fete. 

Glava 254. [ Zac. 1]. Cu glasul şi cu ţipetile 
ce va striga cânduf va face silă bărbatul cine 
va fi, pre carele să auză vecinii, şi ceia ce vor 
trece pe drum, şi să mărturis6că, atunci se 
va arăta cum i s'a făcut silă fâtel. 


www.dacoromanica.ro 


24i 


[Zac. 2]. Arată-se cum sai stricat fetia fé- 
tel pre sânge ce se va arăta pre hainile eï, şi 
pre iia féteï. 

[Zac 3]. Când va vrea să arate fata cum 
aŭ fost fată curată la vrémea când vaŭ îm- 
preunat cu bărbatul, atunci de va jura cum 
aŭ fost fată întrégă o vom créde, şi acâsta 
încă când vor mărturisi şi vecinii, cum aŭ 
ştiut de fată curată, şi ș'aii petrecut viața cu 
cinste, iară de va fi avut véste rea, şi vecinii 
nu o vor fi ţiind nică într'o cinste : atunci nu” 
vom créde nici jurământul. 


[ Zac.-4]. Vâstea când se va auzi că cutăriea 
-aŭ stricat fetia cutarele, atunci nu iaste a- 
câsta arătare la judecători, cum acela să” fi 
stricat fâtia adevărat, iară aşa face prepus, 
şi bănuială mare forte. 


[Zac. 5]. Mărturiile de în casa fetei, acâlea 
nu vor putea arăta cum s'a făcut silă fetei, 
ci vor da numai prepus şi bănuială. 

[ Zac. 6]. Când va mărturisi móşa cum iaste 
fata întregă, atunci o vom crede, şi acâsta 
încă când va fi muiare ca aceia de cinste 
móşă, şi de o va fi văzut că iaste fată, şi o va 
fi socotit bine cum iaste întregă, și o aŭ pi- 
păit cu mânile, şi încă de ar fi mai fost cu 
móşa doă mueri destoinice de a se crederea, 
şi învăţate bine la acest meşteşug. 


Pentru stricarea copilelor, şi pentru canonul 
bărbatului. 


Glava 255. /A lui Armenopul]. Cine va 
strica vre-o copilă maï nainte până nu va a- 
junge ia vârsta ei pre lége, aceluia să i se tae 
nasul, şi jumătate de haine şi de bucatele lui 
să le dea acel féte ce o aŭ stricat. 


[A posnicului]. Când nu iaste muiarea de 
12 ani şi mal mare, ci maï mică de atâta, a- 
tunci se canonâşte cela ce aŭ stricat ani 12, 
să nu se cuminece, saù şi cu mal scăderea 
cum va părea saŭ cum va socoti Arhiereul 
sati duhovnicul. 


Pentru călugăriță de o va apuca cine-va cu 
dasila, sai copila de stăpânu-săti, sati altă 
muiare de cine-va. 


Glava 256. /Nichifor Țărigrădenul]. De va 
apuca cine-va călugăriţa cu desila, sai sluj- 
nica de stăpânu-săui, sai altă muiare de vre- 
un om, şi se va arăta viaţa eï cea de întâ! 
bună şi curată, acela, 40 de zile să se certe 
saii í an să nu se cuminece, iară de'i va fi 
fost viaţa eï cea de întâi maï dinainte vr&me 
rea. atunci să se canonâscă ca o curvă, adecă 
ani 6. 

[Marele Vasilie, canon 49]. Pre slujnica cea, 
apucată cu dasila de stăpânu:său, aceia să nu 
se canonescă, iară de se va fi făcut cu voia el, 
atunci ca o curvă să se canonâscă. 


16 


242 


Pentru ce certare se va da celuia ce va răpi 


muiarea călugăriță. 

Glava 257. (Zac. 7]. Cela ce va răpi călugă- 
riță dela mănăstire, acela nu se va numat o- 
mori : ci încă şi bucatele luï tóte se vor da la 
mănăstire, dela carea au răpit'o. 

(Zac. 2]. Călugăriţa carea se va răpi dela 
mănăstire, pre aceia o vor pune de va lăcui la 
altă mănăstire, şi acolea să o păzâscă fórte 
cu pază mare. 

(Zac.3] . Cela ce va răpi vre o muiare călu- 
găriţă, sai alt obraz ce va fi făgăduit lui Dum- 
pezeii, şi va fi șezând înlăuntru în mănăstire, 
şi de o va răpi cu voia el, iară el nu se va a- 
fla să o fie îndemnat sai sfătuit, sai să” fie 
dăruit ceva să o momâscă, saii să” fie făgă- 
duit niscare lucruri sai bani : acela măcar să, 
nu fie făcut nici una de acestea, tot se va certa 
cu mârte, și nici un lucru nu pâte săi ajute 
să nu'şi piarză viaţa. 

[Zac. 4]. Cela ce va apuca vre o muiare mi- 
renă dela mănăstire : şi acela se va certa cu 
morte. 

Zac. 5), Pravila împărătescă iaste tuturor, 
cum ori cine-va face pace cu obrazul cel asu- 
prit la fie ce greşală : atunci cela ce aŭ asuprit, 
nu se va certa așa cumplit, lară la acâstă gre- 
gală a răpitului, acâstă pravilă nu se ţine în 
semă, pentru căci că obrazul cel asuprit iaste 
Dumnezeii carele de intâiă se asuprâşțe cu ră- 
pitul a nevâstei lui călugăriţei. Deci cu Dum- 
nezeŭ cine iaste destoinic să facă pace? 
drept aceia nici un lucru nu pâte ajuta răpi- 
torului călugăriţei să nu'şi piarză viaţa, 


Pentru ceia ce fac curvie cu călugărițe, acest 
fel de greșale se chamă elindşte ierosilia. 
Glava 258. |Zac. 7]. lerosilia iaste de multe 

feliuri : deci t6te feliurile de greșale cu câte 
se atinge omul de bestrică, t6te acelea se 
chiamă Ierosilii, iară aicea la tocméla aceştii 
Pravile, acâsta lerosilie se înțelege într'acesta 
chip, adecă un mirân sati fie şi grămătic, ce 
se zice om din cinul besériciY, sau fie şi preo- 
țit, de se va prileji să se împreune trupâşte 
cu vre-o călugăriţă, care iaste depururea supt 
închisOrea Mănăstirii, saŭ şi dinafară de mă- 
năstire, saŭ când se va împreuna trupeşte cu 
vre o muiare mirenă în besârică, sai să se 
împreune cu vre o muiare ce se va fi făgăduit 
să fie călugăriță, 

[Zac. 2]. Tot omul ce va face lerosilie, a- 
cela cu cumplită morte se va pedepsi. 

[Zac. 3]. Cela ce va face acast lucru Ierosi- 
lie, acela face deodată trei păcate mari de 
câle de morte. Întâi sânge amestecat, a doa 
face precurvie, a treia face furtişag, pentru că 
tot creştinul sai prilejit de ave pre călugăriță 
adevărată soră sufletâscă, deci cine o va ru- 
şina, veri cu voia veri fără voia ei, acela ru- 
şineză adevărat pe soră-sa, drept aceia iată 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


că se chiamă că aŭ făcut sânge amestecat. Și 
iarăși călugărița se chiamă nevasta lui Dum- 
nezeii, carea iaste cununată cu Dumnezei, 
deci cine se împreună cu dânsa, acela se îm- 
preună cu muiare cu bărbat, drept aceia iată 
că face precurvie, aici sînt doă păcate mari 
de morte. A treia, călugărița se chiamă şi 
iaste vas de besârică; deci cine o va înstreina 
de în besârică, şi o va spurea, acela iată că 
face Ierosilie. Şi lerosilos se chiamă mai chiar, 
fur de beséricăà, drept aceia acela se chiamă 
că aŭ furat acel vas de bestrică, şi iată cu un 
păcat face trei păcate de cele mari de mórte 
cum scrie mai sus. Drept aceia aceluia alta 
nai ce” face, numal cei pote fi că `l vor o- 
mori numai cu o mórte. 

[Zac. 4). Cela ce se va împreuna trupâşte 
cu călugăriţă, acela altă certare nu pote să” 
mai dea, fără numaï o morte, şi să i seia 
tot ce va avea să se dea Mănăstire! de unde 
iaste călugărița. ? 

[ Zac. 5]. Ori care călugăriță, de va vrea ea 
singură cu voia ef să se împreune cu yre- 
un bărbat trupeşte, pre aceia să o ducă la altă 
mănăstire să o închiză acolo, şi forte să fie în 
pază tare, cândai cu canon, cu post, cu rugă 
dór s'ar putea ceva înfolosi, şi să fie şi celor- 
lalte învățătură bună, ca să aibă frică să se 
témă, iară altă certare trupâscă nu va avea 
pentru vini ca acâştea, întâi pentru căci că 
ea nu iaste nici atâta vinovat, cum iaste vi- 
movat bărbatul, de vreme ce aceia şade la 
pos şi nu se duce se cérce pe nimeni- 
ea, cum e bărbatul de mérge de o momâşte, 
şi o prilstește. A doa puţine călugărițe se 
fac de bună voia lor, iară mai multe se fac 
cu deasila şi cu înșelături, sai mai multe 
și de nevoe, drept aceia judecătoriul să fie cu 
milă spre dânsele. 

(Zac. 6]. Cela ce se va însura de va lua 
muiare călugăriță, acea nuntă nu e destul 
că iaste de rîs şi de batjocură şi urâtă, tutu- 
ror : ci încă se pedepseşte şi cu morte. 

[Zac. 7]. Yeciorii carii se vor naște de 
în călugăriţă, aceia sînt copili, și nu vor mo- 
şteni nimica de în averea mâne-sa, 

[Zac. 8]. Cela ce se va împreuna cu mu- 
iare care încă nu va fi călugăriță, ci numai 
ce va fi purtând hainele, acela la atâta se va 
certa ca şi când ar fi călugăriţă de tot de is- 
pravă, 


[Zac. 9]. Cela ce se va împreuna cu sluj- 
nicile călugăriţelor carele sînt dinafară de 
mănăstire, acela nu se va certa ca cela ce se 
împreună cu călugăriţă, ci se va certa după, 
voia judecătoriului ca un curvariă. 

(Zac. 70]. Nu vor putea. părinţii nici rudele 
călugăriţei să facă pace cu cela ce se va fi 
împreunat trupâşte cu călugăriţa lor, iară de 
ar face şi pace, atunci vinovatul nu'șI va fo- 


www.dacoromanica.ro 


. 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


losi nemica cu acesta pace : ci tot se va pe- 
depsi eu morte. D 

(Zac. 11]. Cela ce va săruta călugăriță, a- 
cela se va certa după cum va vrea judecăto- 
riul, iară nu cu mórte. 


Pentru răpiri gi certare se cade să se dea 
răpitorilov. 

Glava 259. [Zac. 7]. Răpitori să chiamă 
ceia ce vor apuca, de vor răpi muiarea cuiva 
cea de cinste deşi vor râde de dânsa, sai 
vre o fată cocOnă. sai văduvă, sai călugă- 
riță, sai vre un copil, cănd vor lua pre fie- 
carii cu deasita, şi'i vor duce de într'acel loc 
unde le va fi voia de se vor mesteca tru- 
pâşte. 

[ Zac. 2]. Certarea răpitorilor iaste numai 
mortea. 

[ Zac. 3]. Cela ce va răpi pe vre-o muiare, 
acela nu se va certa numai cu morte, ci 
încă 'si va piarde şi bucatele, că le va da ju- 
decătoriul muereï cei răpite de va fi muiarea, 
mirenă, iară de va fi călugăriță, atunci va 
da judecătoriul putere să se hrănâscă cu ve- 
nitul ce va fi de în acele bucate în tótă viaţa 
eï, și incă şi după mârtea eï. le va da jude- 
cătoriul tote acéie bucate la Mănăstirea dela 
care aŭ răpit'o. 

(Zac. 4]. Nu se va numai omori răpitoriul, 
nică 'și va pierde numai bucatele, ci încă şi 
“ceia ce "l-ai sfătuit să răpâscă saŭ -aŭ dat 
ajutoriii să răpescă, şi aceia se vor omori, şi 
“şi vor piarde şi bucatele, iară de' vor fi nu- 
mai sfătuit, iară nu vor fi ajutat la vremea 
răpirii, atunci! vor numai omori, iară buca- 
tele nu'și vor piarde. 

[Zac. 5). Bucatele răpitorului tâte se vor 
da muerii ceia ce o aŭ răpit, măcar că aŭ fost 
numai cum. ar fi neguțată nunta între dân- 


ii. 

d (Zac. 6]. Părinţii, fraţii, rudele, stăpânii 
muierii, toţi aceştia pot să ucigă de tot pre 
răpitori, şi să n'aibă nici unul nici o certare, 
și încă nu numai pre răpitori ci şi pre so- 
ţiile lor, și pre ceia ce le vor fi într'ajutor, 
însă numai cându'” vor găsi făcând acel lu- 
eru. ce se zice când vor răpi, iară nu altă 
dată. 

[ Zac. 7]. Cela ce va răpi copilă pentru shur- 
dăciunea trupului, acela să pață ca şi ceia 
ce scrie maï sus, pre acela cine'l va ucide 
“să fic ucis și nici o certare să nu albă. 

(Zac. 8]. Nu va scăpa răpitoriul să nu se 
cârte, zicând cai răpit muiare pentru să se 
cununb cu dânsa, ci tot se va certa. 

[Zac. 3]. Nunta ce se va face după ce s'a 
răpit, aceea nu e bună, ci iaste un lucru aşa, 
cum nu şar fi fost după cum daŭ învăţătură 
Praivilele împărăteşti, pentru că Pravila Be- 
sercii iartă acest felii de nunte, când nu vor 
avea și altă smintâlă fără de răpirea. 


243 


[Zac. 10]. Cela ce va apuca, ce se zice va 
Tăpi pe vre o muiare care va fi făgăduită al- 
tul bărbat, acela, nic! cum să nu se pótă cu- 
nuna cu dânsa, iară încă nici cu alta, nici 
cu una nu pote să se mal cunune acela ră- 
pitoriă. 

[Zac. 11]. Când va răpi neştine [vre o fe- 
mée şi iarăși o va lăsa de se va întârce la 
părinți şi acasă'şi, şi atunci de se va însura 
şi să se cunune cu dânsa, aceea nuntă va fi 
bună. şi nu se va certa ca un răpitoriă. Jară 
de o va fi răpit, şi se va fi și cununat, acea, 
nuntă nu e bună de nemica, că se va certa 
ca un răpitoriă. 

[Zac. 12). Certarea răpitorilor iaste nu nu- 
mai spre cela, ce răpâște fată cocână, ci încă, 
şi spre cela ce răpéşte muiare cu bărbat, saŭ 
şi despărţiţă de bărbat, sai văduvă, sai rób, 
sai fată de suflet, verí bogată, veri săracă, 
veri cinstită, veri fără cinste, tot întrun 
chip şi cu o certare se vor certa. 

(Zac. 13]. Ori care rob, saă năemit, saŭ 
slugoiii de va răpi vre o fămee, acela nu se 
va certa numai cu morte: ci încă/l vor şi arde 
în foc. 

[Zac, 14). Nu numai răpitoriul se va certa. 
ci încă şi cine laŭ sfătuit, şi ceia ce” vor fi 
ajutat şi ceia, ee” vor fi poslușit la aceea tré- 
bă la răpit, și aceia, se vor certa. toți într'un 
chip ca şi răpitoriul. 

/Zac. 15|. Orí cine va ascunde răpitoriul 
în casa lui când va răpi muiarea, acela ca 
un răpitoriă se va certa, şi acela iară numai 
nw'și va piarde bucatele. 

[ Zac. 16]. Ori care muiare va răpi pe vre 
un bărbat pentru dezmierdăciunea, ei, aceea 
ca un răpitori se va certa şi ea, de vreme 
ce nu iaste la judecătorii alt nemica, fără 
tot o certare celuia, ce răpește fie bărbat fie 
femee. 

|Zac. 17] Muiarea carea va răpi pre altă 
muiare pentru sburdăciunea trupului, aceea, 
ca un răpitori se va certa. 

[Zac 18). Cela ce va răpi copilă, acela ca 
un răpitoriii se va certa. 

(Zac. 19]. Cela ce va răpi pe vre un copil, 
nu pentru dezmierdăciunea trupului, ci să] 


iducă cu sine în vre o cale, sai la ste, a- 


cela să se certe după cum va fi voia judecă- 
toriului. 

|Zac. 20]. Ori cine va răpi coe6nă tînără, 
carea nu va fi încă de vârsta de bărbat, și 
de"! va strita fetia, acela să se certe cu cum- 
plită mârte ce se zice maï răă decât pre ră- 
pitoriă, măcar că zic o sémă de dascali, cum 
de va fi fata mică, atunci răpitoriul să se 
cârte cu ocnă, şi tote bucatele lui să se dea 
f&tii acei stricate. 

[Zac. 21]. Cela ce va strica fetia vre unei 
cocâne tinere, carea nu va fi încă de vârstă, 
măcar că nu o aŭ răpit de întrun loc într'- 


E i 


www.dacoromanica.ro 


24 


altă parte, iară tot ca pe un răpitori să'l 
cârte. 

[Zac. 22]. Cela ce va răpi vre o muiare şi 
după aceea o va mărita după alt bărbat, a- 
cela cu unele ca acestea nu va putea şovăi, 
ci tot se va certa ca un răpitoriă. 

[Zac. 28]. Răpitoriul iaste datorii să în- 
zestr&ze pre muiarea carea aŭ răpit, după pu- 
térea lui, şi după puterea și destoinicia mu- 
erel. Aşijderea. şi judecătoriului se cade să'l 
îndemne să o înzestiâze după destotnicia 
amânduror. 

[Zac. 24]. Ori care răpitoriă nu va, priimi 
legea cumul va judeca judecătoriul, ci va 
alerga la alt judecătorii mai mare, nădej- 
duindu-se de âltă ispravă maï bună, atunci 
aceea, ispravă a doa ware bict o tărie. 

[ Zac. 25). Mai mare iaste răpirea când va 
fi cu soţii multe, şi cu multe feliură de arme, 
şi căcă să răpeşte fată de mare boiaren, şi 
atunci judecătoriul va certa mai mult decum 
ar fi răpirea mal mică, 

[Zac. 26]. Răpitoriul să certă fie în ce loc 
unde"! vor prinde, cum s'ar zice un om ce va, 
răpi vre o muiare de cinste, de în cetate de 
în Trigovişte și o va duce la Braşov în ţara 
Ungurescă, sai la Moldova, dup'aceea de se 
va prileji să”! prinză aice supt ţinutul Tir- 
goviștii, atunci acela se va pedepsi de la 
Domnul Muntenesc. iară de-se va prinde supt 
ținutul Braşovului saŭ a Moldovei, iară se 
va pedepsi dela biruitoriul locului aceluia, 
şi atunci nici Domnul de în ţara Muntenescă 
nu i se cade să'l trimâţă acolo de va fi un- 
gur, saii sas, sai moldovân răpitoriul la ju- 
dețul de la Braşov sai la Moldova, nici oblă- 
duitoriul acelui loc spre Domnul ţărei Mun- 
teneşti décă va fi muntân, numai ce se cade 
să adeverâze judecătoriul, cu mărturii Omeni 
de credinţă, cum iaste răpitoriă, și atunci se 
va pedepsi şi nu’l va mal trimete aiurea, ia- 
ră de vor scrie cărți Domniei unul la altul, 
și săX câră ca pe nişte Omeni de loc: atunci 
iaste dator Domnul acela supt care biruire 
s'aŭ prins răpitoriul să'l triméță cătră cela- 
lalt. 

(Zac. 27]. Tóte greşalele pănă în cinci ani 
se săvârşesc, cum s'ar zice ori ce feliù de 
greșală de va greşi neștine, şi de nu'l va pârâ, 
nimenile la judecătorii până în cinci ani, nu 
mal pâte nimenile deacia să] pârască de în 
5 ani înainte, iară numa! răpitul nu se pote 
sfârşi în cinci ani, ci după z6ce ani, încă şi 
maï mult pote fie-cine pre răpitori si på- 
rască, și aşa să se pedepsescă ca un răpi- 
torii. 

[Zac. 28], Răpitoriul de se va ascunde în 
besârică pentru să nu'l pótă lua judecătoriul, 
iară așa de în besérică totu'l va prinde şil 
va scóte de'l va certa cum i se cade. 

[Zac. 29]. Răpitura cea adevărată se cade 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


să aibă aceste doă semne. Întăi să rădice- 
muiarea. de într'un loc să o ducă într'alt loc, 
a doa să” facă silă spre cinstea eï, iară de~. 
va lipsi una de într'aceste doă lucruri, atuncf 
nu iaste răpirea deplină. 

[Zac. 30| Cela ce va răpi muiarea de. în, 
casa părinţilor eï şi să o ducă la casă'si după 
ce se va fi culcat cu dănsa, acela nu se va. 
certa. 

[Zac. 31]. Cela ce va răpi pre muiare în 
ainte de ce se va, culca cu dânsa, iară eï M-ati 
fost gândul să se facă călugăriţă, măcar că 
o aŭ şi măritat părinţii, iară acela tot se va. 
certa ca un răpitori, iară de sé va fi ră- 
pit cu voia eï, vrând pentru să lăcuiască cu 
bărbat, atunci nu se va certa, fără numa 
de o va fi răpit fără de voia eï, şi cându'l va fi 
făcut silă, atunci pentru sila ce aŭ făcut se 
va certa după voia judecătoriului. 

[Zac. 32]. Nu va putea şovăi răpitorul, zi- 
când că iaste mic de zile, de nu” e vr&m& 
încă de însurat, ci tot se va certa şi aşa, iară 
așa. mai puţinel. 

[Zac. 33.] Nunta ce se va face între ohra- 
zul cel răpitoriă, şi al cei răpite, atunci şo- 
văiaşte răpitoriul şi scapă să nu se omore, 
iară așa numai ce'i piarde bucatele şi le va. 
lua muiarea să fie ale ei, iară sfâtnicii şi a- 
jutătorii răpitoriului nu se vor putea mân- 
tui aşa, ci se vor certa după cum va fi voia. 
judecătoriului, şi acâsta se zice pentru ceia 
ce vor fi ajutat la răpit, iară nu pentru ceia 
ce aŭ ajutat după ce s'au răpit, ce se zice 
ceia. ce'i vor fi priimit în casele lor și" vor- 
fi ocrotit pre răpitori. 

[Zae. 34]. Răpitoriul depururea se va certa 
veri fie cu voia muierii veri nu fie. De ar fi cu 
voia muerii, pote fi că nu sar certa răpitorul 
cu mârte, iară dacă nu va vrea. muiarea, și 
se va fi răpit cu sila : atunci se va certa cu 
morte. 

[Zac. 35). Răpitoriul de se va prileji să ră-- 
pâscă călugăriță, şi pentru să scape de pe- 
depsa vieții lui, va vrea să arate cum að 
fost cu voia ei de s'au răpit, aceluia nu” va. 
folosi nemica voia eï, ci numai ce se va pe- 
depsi cu morte. 

| Zac. 36]. Când va mărturisi muiarea sin- 
gură de va zice cum s'aă răpit cu voia el, ca 
să scape răpitoriul de pedepsa morţii, atunci 
se cade să cerceteze bine judecătoriul să nu 
fie tocmela sai învățătura părinţilor răpito-— 
riului, saŭ a rudelor lui, cu dare şi cu multe 
meşteşuguri, de vor fi plecat muiarea să zică. 
acest cuvânt, cum iaste cu voia eï, deci să 
socotescă tot lucrul pre amăruntul, deacia. 
de se va afla cum sînt acéste meşteşuguri, 
atunci răpitoriul numai ce'şi va piarde viaţa. 
iară de se va afla cum muiarea grăiaște de 
la ea neîndemnată de niminile, atunci răpi~ 
toriul se va certa după voia judecătoriului. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAR 


[Zac. 37), De se va afla cum să fie dat 
vre un răpitoriă bani mulţi muerii 'nainte 
de ce aŭ răpit'o pentru să o plâce să fie cu 
voia eï, şi să mărturisescă cum s'aă răpit cu 
“voia eï, atunci trebue să socotâscă judecăto- 
riul afară de ceia ce "M-ai dat să nu” fie fă- 
-găduit şi alţii, pentru că dei va fi făgăduit şi 
„alții, atunci piarde'şi-va viaţa, iară de nu” 
va fi făgăduit alt nemica, atunci se va certa 
„după voia judecătoriului. 

|Zac. 38]. De vor vrea părinţii fétef, şi de 
vor îndemna pre răpitori să le răpâscă fata şi 
fata nu va vrea: atunci se va certa răpitoriul 
cu morte, 

[Zac. 39]. Când se vor iubi amândoi, ră- 
pitoriul cu fata cea răpită, şi neputând într- 
valt chip să se împreune, iară pentru drago- 
stea ce aŭ la mijlocul lor se vor sfătui să se 
răp&scă, atunci cum zic o s6mă de dascali, 
nu se va certa răpitoriul, de vréme ce iaste 
cum ar fi un lucru cum ar fi turbat de dra- 
goste, iară alții şi ma! mulț, şi maï credin- 
cioşi dascali zic, cum să se cârte cu certare 
uşórä după cum va fi voia judecătoriului. 

[Zac. 40). Când vor răpi pre o muiare, şi 
răpitorii vor fi cu sfatul şi ştirea el, şi ea nu 
va vrea, să'! facă silă spre cinstea el, iară ră- 
pitoriul o va sili, şi se va culca cu dânsa fără 
voia eï: atunci pentru răpirea nu se va o- 
rari, iară pentru ce aŭ făcut silă i se va tăia 
“capul. 

(Zac. 41]. Cândva arăta răpitoriul cum 
nici cum să nu fie tocmiţi cu femeia când aŭ 
răpit'o, ci încă vor fi şi cununaţi împreună : 
atunci nu vor lua nică o certare. 

(Zac. 42]. Muiarea măcar de ar şi vrea, sai 
şi cu sfatul şi cu ştirea el, s'ar răpi şi să'şi 
strice şi fetia, atunci, cu acâstea cu tâte, mu- 
iarea nu se va certa nuci cum: numai răpi- 
toriul se cârtă după voia judecătoriului. 

[Zac. 43). Trebue răpitoriul să arate jude- 
cătoriului cu mărturii aceia 6meni de cre- 
dință. saŭ şi cu gura muerii, cum muiarea 
aŭ vrut cu voia el să se răpâscă, şi atunci 
se va izbăvi răpitoriul de mârte pentru că 
de nu va pune tot lucrul să fie de faţă să cu- 
n6scă toți înaintea jidecăţoriului, alta nu 
va fi ci numai ce'și va perde viaţa. 

[Zac. 44) Când va avea răpitoriul mărturiă 
mulţi să mărturis6scă cum aŭ răpit pre mu- 
iare cu voia ei, iară muiarea va avea mărtu- 
Til cum aŭ răpit'o cu sila, atunci judecătoriul 
va crâde mai mult pre mărturiile muerii de 
ar fi numai doi, de cât pre cei mulţi mărturii 
al bărbatului. 

(Zac. 45). ară de nu vor avea mărturii, nică 
o parte nici alta. atunci să arate răpitoriul 
s6mne ca acélea cu tărie ca să se pâtă créde 
cum sai făcut răpirea cu voia ei, iară s6m- 


245 


cum aŭ trimis de Paŭ chemat să mârgă să o 
găs6scă, a treia cum la vrémea răpirii naŭ 
strigat să”! vie cineva ajutoriti, a patra cum o 
aŭ găsit cu haine frumâse îmbrăcată fiind 
gata, şi atunci daca, va avea, aceste sâmne,nu 
se va certa, cu morte; măcar de ar şi zice ea 
cu gura eï cum ai răpit'o cu sila, iară de nu 
va avea mărturii muiarea sai sémne să arate 
acesta lucru, atunci nu o va putea crede ju- 
decătoriul. 

[Zac. 46]. Când va mărturisi muiarea sin- 
gură cu gura eï cum mainte de ce s'aii răpit 
aŭ fost făcută nunta adinsă ei'şi. atunci de o 
va afla judecătoriul că face acâstă mărturie 
de în puterea ei, sai supt ascultarea părinți- 
lor ei, atunci o va. cr6de judecătoriul, Iară 
de va fi în casă şi supt puterea bărbatului: 
atunci nu o Ya crede. 


Aicea scriem să se ştie ce pedepse se va da 
celuia ce răpește muiare curvă. 


Glava 260. [Zac. 7] Nu se va certa ca un 
răpitori cela ce va răpi pe vre o muiare çur- 
vă, ci se va certa după voia, judecătoriului. 

[Zac. 2). Pravilele carele daŭ certare până 
la morte celora ce răpesc mueri cu deasila, 
acelea se socotesc când e la muiare de cin- 
ste. saŭ să fie slobodă sai măritată, sai fată 
cocónă. 

(Zac. 87. Răpitoriul pentru să fugă de pe- 
depsa vieţe! lui, va arăta Ja judecătorii cum 
acestă muiare mainte de răpit, aŭ curvit cu 
altul, şi iaste curvă, atuncă judecătoriul tre- 
bue să caute de va fi fost acea curvie la ară- 
tare de faţă, atunci nu se va certa, răpitoriul, 
iară de va fi pre ascuns şi vecinii vor ziee 
căiaste muiare bună : atunci răpitorul îşi va 
piarde viaţa. 

[Zac. 4). Cela ce va răpi muiare curvă cu 
voia. ei: acela nu se va, certa nici cum. 

[Zac. 5]. Cela ce va răpi vre o muiare de 
cinste, socotind cu asuprâlă cum să fie curvă 
acela ni'și va piarde viaţa : ci se va certa 
după voia. judecătoriului. 

[Zac. 6]. Cela ce va răpi muiare curvă, ca- 
rea se va fi întors de în petrâcerea e! cea rea 
şi se va fi cununat cu vre un bărbat cu 16ge; 
atunci trebue să cerceteze judecătoriul de se 
va afla că acea curvă dâcă s'aii cununat șa 
petrecut viaţa cu cinste, atunci va omori pre 
răpitoriă, iară de va fi curvind şi după ce s'au 
cununat iarăși: atunci nu'şi va piarde viaţa, 
ci se va certa după voia judecătoriului. 

[Zac. 7]. Curva se cunóşte pre locul ce lo- 
cuiaşte şi pre haine ce pârtă, de se va fi po- 
căit de curvie aŭ ba, deci ori cine va răpi 
curvă pocăită acela certase-va cu morte. 

[Zac. 8]. Când zicem că cela ce va răpi 
curvă nu se va certa, acâsta, se socotește nu- 


nele ce vor să arate sunt acâstea : întâi cum | mai cum că nu'și va pârde viaţa, iară într'alt. 
muiarea iubea forte pre răpitorii, a doa! chip tot se va certa după voia judecătoriului 


www.dacoromanica.ro 


246 


[Zac. 9]. Ori cine va răpi muiare curvă şi 
o va ţine în casă cu sila, de aceia vor nu- 
măra zece zile, de când aŭ luato şi o ține 
în casă'şi, deci acela de nu va da la domnie 
200 de talere bătute: atunci i se va tăia o 
mână. 

[ Zac. 10]. Cela ce va răpi muiare curvă, și 
de va fi şi cu alte soţii lângă sine încă zâce 
Gmeni întrarmaţă, aceluia i se va tăia capul, 
sai cum învaţă şi alţi dascali, să se cârte cum 
va fi voia judecătoriului, măcar că acestă 
voe a judecătoriului se tinde cum am şi maï 
zis pre multe locuri până la morte, şi mal vâr- 
tos când se va răpi fără frica lui Dumnezeŭ 
şi fără ruşine de Omeni. 

Zac. 11]. Cel ce va răpi pre vre o muiare 
de cinste şi să o porte din loc în loc, iară să 
nu se împreune cu dânsa trupâşte, atunci se 
cade să caute judecătoriul şi să ia séma bini- 
şior, şi de va afla adevărat cum pentru căci 
S'aii căit ce aŭ făcut, pentru aceia nu s'aŭ îm- 
preunat cu dânsa, acela nu se va certa cu 
mórte ci după voia judecătoriului. Iară de se 
va afla că nu sai împreunat pentru altă 
smintâlă ce aŭ avut: atunci se va pedepsi 
cu morte. 

[Zac. 12]. Cela ce va mérge în vre o casă 
pentru să răpescă pe vre o muiare, iar nu o 
aŭ răpit, de acestea trebue să cerceteze jude- 
cătoriul, decă de nu o va fi răpit, iară aşa 


PRAVILA MATE:D BASARAB 


răpi tot se va certa cu morte, ca şi cum o 
ar fi răpit adevărat. 


Pentru muiarea care rămâne văduvă, şi va 
să se mărite în. anul acela. 


Glava 261. [Leu și Constantin împărați]. 
Muerii căria” va muti bărbatul, aceea nu e 
volnică să ia alt bărbat până nu va irâce 
jalea 1 an. Iară de'i va zice Împăratul saă 
Domnul, atunci pote mai! nainte până ce 
n'a trecut acel an de jale să se mărite. 

[A lui Armenopolu]. Pentru doă vini s'aŭ 
întărit a fi anul de jale unul, ca să nu se 
mărite muiarea, într'ânsul, însă una, ca să. 
nu se tâmple muiarea grea, iară a doa căci 
iaste datóre pentru cinstea bărbatului ef să 
jăl6scă. Acâsta de multe ori se află la Dum- 
nezeeştile canone de spune, că încă muie- 
rea care nu umple anul cel de jale, ci se 
mărită de ia alt bărbat, aceea are şi certare 
saă pedepsă. 


Pentru muiarea carea va rămânea văduvă şi 
se va mărita, că nu ia de în bucatele bär- 
batului ei nemic, fără numai de la copii 
de vor muri, așijderea şi bărbatul. 

Glava 262. [Nearaoa a Imi Leu înțeleptul) 
Nearaoa a doa a lui Chir Leu înțeleptul așa 
zice : acâstă punere de lége așa o aŭ tocmit 
împărăţia mea. Când va uita muiarea pre 


dintru sine, căci se va fi căit ce va să facă! bărbatul eï, şi nu va cinsti împreunarea ca- 


şi va fi fugit deacolea, acela nu seva certa 
cu morte. Iară de se va afla că nu o aŭ răpit 
pentru că nu o aŭ găsit acolea, sai când 
vor, fi alergat 6meni mulţi de nu o vor fi lă- 
sat saŭ şi pentru altă smintâlă: atunci va 
certa judecătoriul pre. acela cu mârte ca şi 
când o ar fi răpit. 

[ Zac. 13]. Cela ce se ispiteşte să răpâscă 
călugăriţă măcar de nu o ar nici răpi, acela 
totu'şi va perde viaţa, ca şi când o ar răpi 
şi dei va zice măcar un cuvânt: eşi de în 
mănăstire şi eŭ te voii lua să'mi fii muiare, 
şi mă voii cununa cu tine: şi numai pentru 

atâta 'şI va piarde viaţa. 

[Zac. 14]. T6te pravilele împreună învață 
de tote greşalele, cum cela ce nu va face 
încă de tot greşala și deplin, acela nu va 
lua. certare deplin, ci numai cel va certa 
mal puţin după voia judecătoriului, aşa într- 
acesta, chip iaste şi greşala răpirii, ce se zice 
când se va face răpirea la muiane de cinste 
saŭ la fată, saŭ la muiare cu bărbat, sai la 
văduvă, şi de nu se va face greşala de tot 
de ispravă „la acest felii de femel: atunci 
răpitoriul nu se va pedepsi cu morte, ci mai 
puţin după voia judeătoriului, iară de va 
răpi călugăriţă, atunci nemica nu” va folosi, 
Cum zice pravila a altora a tuturor de altele 
să nu se omóră, iară numa! de se va ispiti 
să răpescă călugăriţa , şi de nu o ar nici 








rea s'aă împreunat cu dânsul de s'aii făcut 
un trup : ci va vrea să se mărite, atunci a- 
ceea să n'aibă nici odată nimic de într'ale 
bărbatului eï, nici să dobândescă darurile 
cele dinaintea nuntel saii alte daruri“ 

Muiarea carea va lua al doilea bărbat, 
măcar de va fi făcut zapis şi de la copii et 
care "%-aiă făcut cu bărbatul cel de întâi : şi”! 
va fi lăsat vre un lucru ceva, atunci nea- 
părat îl ia. 

Muiarea carea. va lua al doilea bărbat, şi 
va fi având copii cu bărbatul de întât ati 
féte aŭ coconii, şi se va tâmpla să mâră vre 
unul dè întrânşii, atunci partea lui să îm- 
parte tuturor fraţ lor lui, şi ia şi acea mumă, 
a lor parte atâta cum ar lua un copil al eï 
fraţii celui mort, 

[Semnéză]. Acâsta să o chibzueşti a face şi 
pentru bărbat când vine la a doă nuntă. 


Pentru muiarea măritată care va avea nis- 
care haine, unélte, și nu va spune unde le- 
au aflat, 

Glava 263. [A lui Armenopolu]. Muiarea. 
de va avea niscare haine, sai alte scule şi 
lucruri, şi muriudu'i bărbatul nu va spune 
cu mărturii credinci6se unde le-ai aflat, şi 
de unde le are, şi de unde le-ai adus, ara- 
tă-se lucrul ca o mărturie adevărată. Că ca 
o stăpână a casei ce aŭ fost, le are de în. 


www.dacoromanica.ro 


PRAYILA MATEIU RABASAR. 


sculele şi bucatele bărbatului săi. Drept a- 
ceea să fie ale copiilor acea câştigare și mo- 
ștenire a acelui bărbat al el de o dinióră, 
să le ţie ca pe niște bueate ale lor, sai de 
va și trăi bărbatul şi se vor afla acéle haine 
şi scule la măinile ei, atunci de va vrea i le 
ia bărbatul. 


Pentru muiwrea carea va rămânea văduvă și 
nu se va măvita, ce va lua de în bucatele 
bărbatului eï? așijderea și bărbatul. 


Glava 264. [Armenopolu). Cării mueri va 
muri bărbatul, și a doa 6ră nu se va mărita, 
aceea să aibă trâbă să'şi ţie darurile câle 
dinaintea nunle! şi tótă zestrea el, iară de în 
bucatele bărbatului e! să aibă parte atâta 
cât ar avea un copil al eï, şi cu acâlea să fie 
volnică să facă ce "1 va fi voea. Numa! a 
treia parte de în bucatele eï aceea să o pă- 
zescă pentru copii'şi, 

[Semnéză]. Aşijderea şi bărbatul carele nu 
se va însura a doa óră, aşa să aibă de în 
bucatele muiarii lui parte ca şi un copil. 


Pentru prețuirea astrelor și neprețuire, și 
pentru zéstrele de afară. 

Glava 265, [Matei]. Zestrile preţuite pre 
bărbat rămân de sint, ori de vor muri dobi- 
tâcele mueril carele s'aă dat zestre, ori de va 
fi stricat, şi va fi ponosit hainele-și, preţui- 
rea deplin întârce bărbatul îndărăt, iară zés- 
trea carea nu iaste prețuită, la muiare iaste 
şi dobânda şi paguba. 

[Armenopolu]. Bărbatul de va fi luat zestre 
casă, saŭ vie, sai alt lucru, şi sai prețuit 
cum M-ai fost preţul. decia acel bărbat va fi 
făcut cheltuială de aŭ dres și aŭ crescut şi 
aŭ zidit acela lucru, atuneï trebue să dea pre- 
a acelui lucru cum s'au prețuit când Paŭ 

uat, iară celalalt lucru cum Paŭ dres și Paŭ 
făcut atunci rămâne la dânsul, iară de se va. 
face pagubă în acel lucru ce aŭ luat, atunci 
el iaste datorii să o plătâscă. 

[Leu şi Constantin împărați]. Dobânda şi 
paguba zestrelor care aŭ luat bărbatul, la 
dânsul vin. 

[Matei]. Bărbatul de va fi şi sărac, zés- 
trea care aŭ luat o plăteşte. 

[Armenopolu). Câte lucruri se vor cumpăra 
de în zestrele muerii, acelea în zâstrele ei 
sînt. 

[Leu şi Constantin și Vasilie împărați]. 
Iară zestrile cele de afară nu sînt ale băr- 
batului, ci de le va strica bărbatul, şi însă, 
muiarea le va fi hărăzit, atunci moştnéniľ 
nu le cer. iară de le va fi stricat fără de ști- 
rea. muerii, atunci tote întreg! să le dea în- 
dărăt, sai el sai moştnânul lui. Pentru că și 
la zestrele de afară are muiarea putâre ca, 
și la zestrele el. 

[Iară a acelora împărați]. Fie ce muiare la 


247 


zestrea el cea de afară, și la veniturile e! ca- 
rele" vin de la rudenii, pote să oblăduescă, 
şi să hărăzescă, şi să dea, fiindu'"! măcar viu 
și bărbatul, iară pe zstrele ei pân! va trăi 
bărbatul e! mare trebă cu dânsele să le o- 
blăduiască. 


Muiarea se prețuiaște de tot împrumutătoriul 
sati datornicul și de va intra mutarea che~ 
zașă pentru bărbatul ei. 


Glava 266. Muiarea are prețuire de tot 
omul căruia "1 iaste datorii bărbatul, ca ea 
să'şI ia întâi zâstrele el. 

[Leu și Constantin împărați]. O muiare s'a 
măritat, şi ş'au luat zestrea la casa bărbatu- 
lui ei, decia se tâmplă bărbatului e! răutate 
şi pagubă. şi căzu în datorie. sai Domnescă 
sau la alt fie ce om, dâcia el muri. De acesta, 
poruncâște acâstă pravilă împărătâscă ca să 
nu fie volnic nici unul de în datornici să ia 
vre un lucru ceva de în casa mortului, până 
nu'și va lua întâi muiarea zâstrile, atunci ce 
va rămânea să ia fieși care datornic după 
datoria bărbatului ei, adecă de nu” va a- 
junge bucatele pentru tótă datoria carele aŭ 
dat mult, acela să ia mai mult de cât cela 
ce aŭ împrumutat mai puţin, aşijderea și cel 
maj cu puţin maï puţin să ia. 

[Afateiă]. Şi care muiare va vrea să scrie 
în carte unâltele ei, pentru datoria hbărbatu- 
lui ei, sati şi ea să intre chezaşă, acâsta nici 
o putâre, nică o adeverinţă n'are, nici se 
bagă în sémă măcâr de o va face odată, de 
doă şi de multe ori, și sati de se va face che- 
zaşă la datorie Domnâscă, sai la alt cineva, 
tot nu se cunâşte acea prinsore. pentru că 
aşa iaste ca şi cum nu s'ar fi făcut nică odată, 
cartea şi lucru ca acela. Iară însă adevărat 
de seva arăta de față cum galbeni! aceia ce 
S'aii împrumutat s'a dat pentru trâba ace 
mueri, atunci plătește ea. 


Pentru bărbatul carele va face cheltuială la 
bóla muerii hui și la morte. 


Glava 267. [ară a aceluia]. De se va afla 
muiarea, cuï-va în bólă, şi va face bărbatul 
cheltuială la bóla eï, dâcia ea va muri, şi va 
face cheltuială şi la îngroparea eï : şi va cre 
să ia de la socru-săi carele aŭ moştenit zés- 
trele fii-sa. De acâsta poruncâşte acâstă Pra- 
vilă, însă câte aŭ cheltuit la bóla mueril lui, 
să nu ia de într'acelea nemica pentru că un 
trup aŭ fost cu dânsa, iară câte aŭ cheltuit 
la îngroparea eï. aclea să le ia de la socru- 
său carele aŭ luat și aŭ ţinut zâstrele. 


Pentru prețuirea zéstrelor de întâi şi de 
a doa. 
Glava 268. /Leu și Constantin împărați] 
Un om aŭ luat o muiare, şi dâcă aŭ murit, 
aŭ luat a doa, şi aŭ luat şi cu muiarea cea 


www.dacoromanica.ro 


248 


de întâl z6stre și cu cea de a doa : şi aŭ mu- 
rit bărbatul, iară moștânii amândurora mue- 
rilor acum el cer și caută să ia bucatele, a- 
decă zâstrele de în bucatele celui mort băr- 
bat. Şi de acesta prruncâşte acestă, Pra- 
vilă împărătâscă ca întâï să dea zâstrea cea 
de întâi. după aceea a doa de vor prisos: 
bucate. Iară de se va tâmpla să se afle haine 
de într'a doa zéstre şi se vor arăta adevărat 
şi cu mărturii, atunci să le ia moştânii al doa 
zéstre, iară moștânii al zestrii de întâi! de în- 
tmacelea nu iaŭ, ci vor lua de în bucatele 
„ mortului dė va avea, aşijderea şi moștnenii 
al zestrei de întâi, câte unelte 'şi vor cun6- 
şte ale lor şi se vor afla care aŭ dat zestre, 
acélea le iaŭ neoprite, iară de nu va avea de 
în zestrea de întâi nici de într'a doa : însă a- 
tunci iaŭ moştnenii zâstrea cea, de întâi cum 
am zis mal sus, că aceia are prețuire ca o 
zâstre ce iaste de intâă, iară după aceia iaŭ şi 
cel al doilea de vor rămânea să prisosâscă, 


Pentru tocmirea bărbatului și a muerei, şi 
pentru daruri ce se vor face între ei. 


Glava 269. [A luï Matei]. De se va tocmi 
bărbatul cu muiarea lui că de va muri să”! 
moştenâscă ce va avea, tocméla aceea nu 
iaste bună nici se socotăşte. Iară de se va fi 
fost făcut tocmăla de întâi, ca de va muri 
muiarea, mai nainte, atunci zestreleX să ră- 
mâie la bărbat, măcar de va fi fost zestrea 
şi de la tată, atunci iaste acea tocmElă, şi 
d&cia nu mai are trébă tată-său să facă ceva. 

[Armenopolu]. Darul de între bărbat şi în- 
tre muiare nu se socotâşte, căci că se face 
pentru dragostea împreunărei trupului, şi 
pentru ca să nu aibă carte pentru dar, şi 
pentry ca să nu se facă bogatul sărac, şi să- 
racul bogat. 

[A lux Constantin]. La mórtea lui or! ce va 
hărăzi neştine muerii lui, aceea se socotește, 
iară cele de în viaţa luj nu se bagă în sémă, 

[A lu Leu.] Or! ce va hărăzi muiarea băr- 
hatului ca să ia vreo dregătorie saŭ cinste, 
aceea, se socotâşte. 

[Vasilie împărați]. Când se va face carte 
de despărțălă, de se desparte bărbatul de 
muiarea lui, sai muiarea de bărbatul eï, a- 
tunci or ce aŭ dăruit unul pre altul, ca să 
aibă şi să ţie acela dar după mortea lui, a- 
cela nu se socotâște ci şi'l ia. 


DĂ POR IE ed A RE ăi a o II E E a O 


Pentru darurile ce să fac naintea nuntei. 


(lava 270. [Iară a acelora împărați]. Da- 
rurile naintea nuntel sînt neînturnate, adecă 
mal nainte de blagoslovenia bărbatului cu 
muiarea ori ce va hărăzi unul altuia, aceea | 
se socotâste, măcar de se vor şi blagoslovi 
întwacea, zi ce vor face darurile. 

[Nalejaștee]. De voiă dărui muerii mâle 





PRAVILA MATEIU BASARAB 


podóbe saă de câte sînt de podóba ei, a- 
celea tote le ia. 

De voii hărăzi mueril mele podóbe, adecă 
lanţuri, cercei, inele, gherdane, şi câte's ca 
acâstea sai altele câte am grijit pentru nu- 
mele e), ce se zice am împodobit și am fă- 
cut adecă haine : de se va tâmpla să morii eŭ, 
atunci muiarea mea acelea tâte le ia. /T'&lc]. 


Pentru daruri, și pentru ce lucruri se în- 
torc darurile iară îndărăt. 


Glava 271. Darul iaste dar carele se dă 
fără de nevoe. 

[Armenopolu]. Cine face dar, adecă cine dă- 
ruiaște un dar acela nu pote să'l întârcă. 

[Matei]. Darul cela ce se face cu bine, a- 
cela nu pote să'l întârcă nici cu cartea îm- 
păratului, 

Tot darul ce se face deplin nu să pote 
strica, fără numai când nu”! are harul. 

[Armenopolu. Pentru întârcerea darurilor]. 
De se va arăta nemulțumitoriă cela ce va 
lua darul, cătră cela ce Paŭ dăruit, şil va 
sudui sai '] va mustra și! va batjocori, sai 
"1 va bate, sai îl va face pagubă de în lu- 
crurile lui, sa'i va învrăjmăşi viaţa : saă 
câte daruri s'au făcut cu dăruire sai cu sceri- 
sore sai fără scris6re, şi nu le va fi făcut şi 
va arăta de faţă cu mărturie numai ó vină 
de câle ce scrii may sus, atunci se strică a- 
cele daruri şi merg iară la mâna celui ce 
le-aii dat. 


Pentru bărbați și mueri de vor rămănea 

văduvi, și le va rămânea cocon și va muri, 

saŭ și de nu vor face, şi va muri bărbatul 

sai muiarea fără de cocon, cum se vor im- 

părți hainele lor, 

Glava 272. [Atanasie Patriarhul de la A- 
lecsandria]. Răspunsul prea sfântului Patri- 
arh de la Alecsandria Chir Atanasie, și a să- 
borului lui, în carele s'au făcut şi porunca 
de pururea pomenitului împărat Andronin 
Paleologul, şi poruncesc așa. Că de va muri 
muiarea cuiva și! va rămânea copil, decia 
vor muri şi copii, sai de va muri bărbatul 
şi vor rămânea copii, décia vor muri şi co- 
pii, atunci să nu se socotâscă acea lege ve- 
che, carea zice aşa pentru muiare saisbăr- 
batul carele va muri şi! vor rămânea co- 
piă, sau de va muri şi copilul, dâcia partea 
cea vie carea va rămânea aŭ bărbatul aŭ 
muiarea, atunci acela să moșten6scă totă 
partea mortului, adecă de tot, iară ticăloșil 
părinți ať mortului de lipsa coconului lor ca- 
rele aŭ murit, şi de avuţia lor adecă de bu- 
catelo lor a se lipsi fără de dréptă judecată 
nu se cade, 

[Caută de vezi]. Gi sățimparţă zestrea, mor- 
tului în trei părți, și însă o parte să o ţie 
bărbatul saŭ muiarea carea va rămânea. Iară 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


altă parte să o ţie părinţii mortului : iară cea 
laltă a treia parte să se facă de pomână şi 
de milosteniă săracilor şi robiţilor pentru cel 
mort. Însă acâsta o zice când va muri băr- 
batul sai muiarea şi le va rămânea copil, şi 
copilul nu va trăi ci va muri. 

[Armenopolu]. Iară ceia ce rămân văduvi 
fără de copii, or! bărbaţi ori mueri, acelora 
să nu le ia bucatele lori, sati ce vor avea, 
nică ceia ce ţin deregătorii Domnești, nici 
ceia ce ţin în judeţul lor şi în eparhie: a- 
decă, pre la casele lor, ci să ţie părinţii sai 
rudenia, mortului a treia parte de bucatele 
lui, iară cea-laltă de în câle trei să i se facă 
de pomână şi de milostenie, iară cea dea 
treia să o tie partea carea va trăi aŭ băr- 
bat aŭ muiare, iară de va muri şi partea 
care trăiaşte adecă carea rămâne, atunci ru- 
denia lui pre l&ge să le împarţă, iară de nu 
va avea rudenie, atunci jumătate să ia Dom- 
nâscă, iară ceia jumătate să'1 facă de po- 
ménă şi milostenie săracilor şi robiţilor. 

[Caută de vezi și socotința Patriarhului de 
Țarigrad pentru acestă Neara ce iaste maï 
sus scrisă a Papei de la Alecsandria}. Acestă 
tocmElă ce e mal sus scrisă aşa se judecă 
până în zioa de astăzi de Vlădica al tuturor 
prea sfântul şi a ttă lumea Patriarh, şi de 
Dumnezeescul și sfântul lui săbor, că însă 
muiarea după mârtea el de” va rămânea co- 
pil, iară apoi peste puţină vrâme va muri şi 
copilul, atunci moştnenâşte tatăl copilului a 
treia parte de zestre, cum zice Nearaoa, cea, 
de sus a sfântului Atanasie. Iară şi muiarea 
de va muri Erio copil, atunci nu ia băr- 
batul de în zâstzele muiaril nemica, numai 
aşternutul patului, încă și acela cu socotinţa şi 
darurile câle dinaintea nunteï carele aŭ dat 
muerii lui, şi acâsta să fie după cum e obi- 
ceiul, aşijderea şi moştânii muerii iaŭ dela 
bărbat darurile cele dinaintea nuntei, carele 
aŭ dat lui, și așa sînt amândoă părţile fără 
pagubă. 


Pentru prețuirea moșteniilor și pentru mo- 
şul dei va rămânea feciori și nepoți, cum 
vor moșteni pre dânsul, 

Glava 278. [Matei]. Copii, aŭ parte bărbă- 
tescă aŭ muerescă, aceia să preţuesc să mo- 
şten6scă pre părinți! lor, şi pre mumăni, iară 
nici moșii lor şi nică fraţii tătâni-săă nu pot 
să moştenescă pre acel tată al lor ce aŭ mu- 
rit, ci numai acc! copil aï lui. 

Insă def va muri moșşul şi! va rămânea 
fecior, décia va avea şi nepoți de la un fe- 
cior al lui ce va fi murit, atunci întră ne- 
poţi în locul Tatălui lor, şi împart avuţia 
moșu-săă împreună cu unchiul fratele tă- 
tâne-șăă tocma în două, şi ia unchiul lor a- 
decă, fratele tatălui lor jumătate, iară acel co- 


249 


rescă, saii mici, sati mari, iaŭ şi eï cea-laltă 
jumătate, şi unchiul mare nick o prețuială 
maï mult de cât nepoţii lui, adecă de cât co- 
pil frăţine-să carele aŭ murit. 


Pentru cela ce more fără. zapis sati fără carte 
aŭ bărbat aŭ muiare și copii ware, ci nu- 
maï părinți și frați, cărora li se va cădea 
să7 moștendscă, 

Glava 274. De va muri fecior saŭ fată, şi 
va trăi tată-săi și mumă-sa, atunci ori ce va 
avea cela ce aŭ murit, părinții lui moștenesc 
şi iară de va avea fraţi şi surori, atunci acei 
frați a lui n'a nici o voe să c6ră de în 
moştenirea fratelui lor de la acel tată şi de 
la acea mumă, ci numai părinții lui "1 moş- 
tenesc cum am zis, Iară de nu va avea pä- 
rinți acel mort, şi va avea moș şi mâşă, a- 
tunci aceia'l moştenese de împreună, adecă 
moşu-săi şi móşă-sa, şi fraţii şi surorile”, 
iară de nu va avea moş nici móşă, atunci'l 
moştenesc fraţii şi surorile"! cari sînt de în- 
tun rată şi o mumă, iară de nu va avea 
frați de un tată şi de o mumă, şi va avea 
alt frate care va fi de un tată şi două mu- 
mini, atunci'l moşteneşte frate-săi, carele să 
chiamă (eterothalis, şi eterothalis se chiamă 
când sînt doi fraţi de un tată şi doă mu- 
mini. iară Amfithalis se chiamă cela ce iaste 
de un tată şi de o mumă cu fratele lui). 
Iară de nu va fi avut frați cela ce aŭ murit, 
atunci să'l moştenescă numai rudeniile célea 
ce'! vor fi rudă mai de aprâpe, iară de nu va 
avea nici rudenie, iară muiare va avea, a- 
tunci să moştenâscă acea muiare jumătate de 
bucatele celui ce % aŭ fost ef odinidră bărbat, 
iară cea-laltă jumătate ia-le să fie Domnești. 


Pentru cela ce va muri şi va avea frate de 
doă mumănă și nepoți aï frăține-săii carii, 
vor fi fost cu tatăl lor de un tată și de o 
mumă , carii de în tr'ânșii le vor moșieni. 


Glava 275. [Matei]. De va muri neștine, 
şi"! va rămânea un frate de altă mumă saii 
de alt tată, şi va remânea și frăține-săă co- 
pii de un tată şi de o mumă, adecă nepoţii 
lui copii frăține-săă de un tată şi o mumă, 
adecă a frăţine-săi carii sînt de un tată şi 
o mumă: atunci acel copil să prețuesc să'l 
moştenescă, iară nu alt cine-va. 

[Leu și Constantin Impărați). Când nu 
sînt fraţii de întrun tată şi de într'o mumă, 
a lor, atunci câţi frați sînt de un tată şi 
doă mumini, sai de într'o mumă și doi taţi: 
aceia moștenesc pe fratele lor carele iaste 
de într'un tată saă mumă. 


Pentru cela ce móre de nu va avea frați saŭ 
nepoți, cui se va cădea să'l moștendscă și 
pentru moştenirea bărbatului şi a muiarei. 


Glava 276. [fară a acelor împărați]. Când 


pii ori de vor fi parte bărbătéscă, orí mue- | va muri neştine și frale nu va, avea, nici co- 


www.dacoromanica.ro 


250 


pii al frătine-săă, atunci să'! moştenescă 
moştenirea verii lui caril vor fi întru spiţă 
maï aprópe şi de se vor afla mulţi aşa a- 
prâpe într'acea spiţă, atunci’! moştenesc toţi 
tocma de împreună. 

[Matei]. Că şi rudenia de a opta spiţă şi 
de nu sunt alţi! mai aprâpe, şi el se chiamă 
întru moştenire, adecă acel de a opta. 

[Lew și Constantin împărati). Când more 
omul saŭ bărbatul sai muiarea, şi să nu fie 
făcut carte, şi să n'aibă feciori, nici tată, nică 
mumă, nici frate, nici sor, nict altă rudenie 
de pre sânge până la a şasea spiţă, atunci 
bărbatul moștenâşte pre muiarea lui, saŭ mu- 
iarea pre bărbatul ei, măcar de vor fi fost 
şi puţină vreme însuraţi. 


Pentru aducerea, adecă de va fi dat tatăl fie-sa 
astre, și aŭ făcut și aŭ tocmit ca să nu 
mai ia de în bucatele lui. 


Glava 277. [Mateiŭ]. Tatăl cându'şi mă- 
rită fata şi să tocméşte cu dânsa, ca zestrea 
ce "i-ai dat să fie pentru tóte lucrurile eï, 
şi mal mult să n'aibă trébă în bucatele lui. 
Acea tocmală mare nică o putere, nici ade- 
verință, nică se oprâşte fie-sa a nu'l moşteni 
de va muri fără de carte, dar ce se face? 
aduce'şi ea întâi zestrea carea Y-au dat tată- 
săi şi darul dinaintea nunteï şi le amestecă 
cu bucatele tătâne-săii şi aduc şi fraţii eï 
hainele'şi sai ce vor avea de le va fi dat ta- 
tăl lor când aŭ fost viă, şi atunci împart 
toți fraţii tocma, şi câle ce sai fost dat 
z&stre, şi céle ce nu s'a fost dat zestre, iară 
cartea carea. va face sai aŭ făcut tatăl lor la 
mórtea lui saŭ muma, aceia să fie adevărat 
cât aŭ vrut şi aŭ scris, 

[.Armenopolu], Bucatele feciorilor celor 
mari carele le-au dat tatăl lor când aŭ fost 
viă, acâlea aduc de le pun la mijloc de va 
muri fără de carte, iară dobânda care aŭ do- 
hândit cu bucatele lor, carele le-ai dat tatăl 
lor acâlea nu le pun la mijloc. ci sunt ale 
lor, iară fraţii lor maŭ nici o trébă în do- 
bânză ci numai întru câlea ce aŭ luat frații 
lor de la acel tată al lor, cum am zis maï 
sus. 


Pentru care copii se chiamă adins că ”și 
oblăduitori și care neoblăduitori. 


Glava 278. [Matei]. Feciorii cei adins 
ei'și oblăduitori, aceia se chiamă pre cari” 
însoră tatăl lor şi le dă partea, sai câtva 
parte şi se hrănesc e! în putârea lor şi şed 
osebi de tată-săă sau şi de împreună cu 
dânsul, sai şi într'alt chip, saă de nu'! va 
însura şi le dă partea și! face adins ei'şi 
oblăduitori. 

Iară copii cel neoblăduitori se chiamă 
carii naŭ luat dela tatăl lor parte nemica, 





PRAVILA MATEIU RASARAB 


numai ce șed cu dânsul întru plecarea, ascul- 
tarea şi voia lui. 

[Armenopolu]. Câte bucate va da tatăl fe- 
ciorilor săi la mortea lu! ca să le ţie, atunci 
când vor să le împarţă toți frații, acelea nu 
le pun la mijloc, iară de va fi dat tatăl încă 
viă fiind cătră feciorii săi, împărțela carea 
vrea să se împarță, atunci le aduc de le pun 
t6te la mijloc, iară de va fi zis tatăl lor cănd. 
aŭ dat acâlea ca să le ție feciorii lui ce le-ai 
dat, aŭ pentru hărăzâlă, sai pentru alt dar, 
atunci să nu le aducă la mijloc adecă la îm- 
părțală, ci să fie ale lor. și să fie aşa cum 
e zis stăpânul bucatelor, ce se zice tatăl 
or. 


Pentru părțile al feciorilor gi al fételor, cartă 
aŭ luat dela tată! lor părţile sale, și mu- 
rind el iar vor să ia. 

Glava 279. [Armenopolu]. Împărţirea face- 
se aşa, avut'aii un om feciori saŭ féte, şi 
aŭ dat feciorilor partea ce li saŭ căzut şi 
fételor zéstrea, şi s'au făcut adins ei'și o- 
blăduitorí, deacia are și alți copii şi partea 
nu le-ai dat, pentru că aŭ fost mică, iară 
după acea aŭ murit tatăl lor şi carte maŭ fă- 
cut, saŭ de va fi şi făcut, şi acelor copil ce 
le-ai dat partea şi s'au făcut adins ei'şi o- 
blăduitori nu le-ai lăsat nemica, iară dâcă 
aŭ auzit de acâsta, acel feciori. nu vaŭ su- 
ferit, ci vor să intre întru moştenirea tătâ- 
ne-săj cu ceia-lalţi frați ai lor carit maŭ 
luat mici o bucată dela tatăl lor să împarţă 
bunetatea tătâne-săii tocma, deci judecata 
purcâde pentru lucrul acesta, şi numai de 
acesta zice Pravila, déca viéme ce vor ei 
să împartă cu ceia-lalţi frați tocma atunci 
să aducă t6te bucatele lor care le-ai dat 
tată-sei când aŭ fost vii şi să le pue la 
mijloc. aşijderea şi darurile dinaintea nuntei 
să fie tote de împreună fraţilor, deacia a- 
tunci să împarţă tote bucatele toți fraţii toc- 
ma, ori parte bărbătescă de vor fi ori mu- 
er&scă, (acesta se chiamă în pravile, împăr- 
ţire), iară ori carii de în feciori caril sunt 
parte bărbătesră va lua bucate, şi de în féte 
zestre aceia nu pot întralt chip să între 
întru moştenire cu ceia-lalți fraţi carit maŭ 
luat, de nu vor aduce la mijloc ori ce le-ai 
dat tatăl lor. haine, zestre, darurile dinain- 
tea nuntel, sai alte bucate. 


Pentru cela ce va avea să ia moștenire până 
în câți ani să se asculte, și pentru datorii 
până când se vor cere, și pentru alte bo- 
gate datorii. 

Glava 280. [Armenopolu). Tot omul este 
volnic să'şi ceră moştenirea care i se cade 
să ia dela rudenia lui, trei-zeci de ani, iară 
de nu va fi cerșut până atunci nică aŭ zis 
nemica, acela nu mai iaste volnic să ceră, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


` 


că se cade să fie în moştenire şi în averile 
célea ce i se cade să ia şi să câră de la ru- 
deniile luf déca vor muri, numai până în 
trei-zeci de ani, adevărat mat vârtos de va, 
fi neştine să fie fost rob, acela câţi ani de 
ar face când se va întórce, atunci 'și va lua 
moștenirea ori unde va fi, fără de nici p în- 
curmezişare, 

Și surdul şi mutul c&re moşia şi moşte- 
neşte. 

[Leu și Constuntin împărați]. Iară datoria 
se câre până în 30 de ani, de va trăi omul 
carele s'au împrumutat, iară de vor fi zăloge, 
până în 40 de anl se cer. 

[Caută dă vezi același împărat]. Datorni- 
cul carele se va lepăda că nu e datorii, şi'l 
vor vădi că e datorii, acela, să dea datoria 
îndoită celuia ce l'aŭ împrumutat, fie ce bu- 
cate ce vor fi, cum va socoti datornicul. 

Plodurile carele rămân de zălog acélea se 
socotesc la datorii, şi de vor ăjunge să se 
plătescă, atunci se daŭ pentru t6tă datoria, 
şi deacia se sparge şi zapisul, şi se întârce 
şi zălogul, iară de vor fi plodure mai multe 
decât e datoria, atunci să întorc acélea în- 
dărăt ce prisosesc. 

[Caută]. Plodurile ţarinilor să daŭ şi se so- 
cotesc întru datorie, şi nu numai câlea ce aŭ 
luat datornicul, ci încă şi celea ce va fi putut 
să ia, iară de va fi stricat țarina. aŭ vie, aŭ 
fie-ce va fi fost luat, atuncă are judecată pen- 
tru aceea. 

(Zri). Omul cela ce aŭ împrumutat pre al- 
tul cu zălog. apoi 'l va fi pierdut de nevoe, 
acela nu se pâraşte, sai nu se închină, ci 
trebue să arate cu adeverinţă că lau perdut 
saŭ laŭ stricat, pentru că celora ce se tâmplă 
aşa aceia maŭ nevoe de datornic, ci póte 
déca se tâmplă să se strice lucrul acela, a- 
tunci să'și câră numai datoria, iară de se 
vor tocmi adins eiși și le va plăcea ca să 
slobozâscă datornicul pentru piarderea zapi- 
selor sati a zălogului : atunci să fie volnici, 
că acesta se pote fi. 


Pentru camătă, 


Glava 281. [Marele Vasilie, Canonul 14). 
Marele Vasilie grăiaşte la al 14 canon, cine 
ia camătă, de va fi cliric şi va vrea acea 
dobândă nedréptă şi spurcată să o dea săra- 
cilor, deacia să se ferâscă de aceea b6lă, a- 
tunci pote să se facă popă. Pentru dă gră- 
iaşte întwalt loc Marile Vasilie (Z»] că plu- 
gariul ia plodul spicului, şi nu mat caută să 
ia sămânţa de supt rădăcini, iară cămatni- 
cul el ia şi plodurile şi tot, şi nu'! lipseşte, 
sai nu lasă nemica, fără de pământ sădâște 
şi sâmănă, şi fără de sămânță séceră, Pentru 
acea arama şi argintul carele nu se nasc, iale 
nasc preste fire, iară pământul carele rodé- 
şte şi face pre firea lut, el remâne pustiiă. 


251 


(Leu și Constantin împărați] De vreme ce 
aŭ părut la mulţi de cei de mai "nainte vré- 
me a fi bună şi priimită dobânda cametelor, 
pote că dór o aŭ vrut pentru sgârcâla şi rău- 
tatea datornicilor, ci am socotit saă am ju- 
decat căci nu i se cade să fie întru viaţa 
creştinilor, drept aceea să ne părăsim şi să 
fugim de dânsa pentru că nu lasă, sfânta şi 
Dumnezeiasca pravilă ci o apără, pentr'ăceia 
poruncâşte împărăţia nostră, să p'aibă voe 
nicl într'o socotelă nimenea a lua dela cine- 
va camătă. ca să nu ne socotim că călcăm 
şi trecem l&gea lui Dumnezei, iară de va fi 
luând cine-va ceva, aceia să se socotâscă, în- 
tru datorie. 


Pentru (falchidiu) acesta falchedia să chiamă 
lege, sati judecată pre limba latinește, 


Glava 282. [Mateii]. Legea carea taie ca 
şi cum ar tăia secerea (şi acest nume ce zice 
falchidios, iaste cuvânt românâşte adecă la- 
tineşte şi iaste légea carea scote de la is- 
pravnici saŭ dela datornici a treia parte de 
avuţia părinţescă, şi se socotâşte cu cun6- 
şterea şi al&gerea feciorilor ca maï întâi să 
aibă pace moştânil cei adevăraţi, şi iaste 
aşa De să va tâmpla să aibă tatăl 1 fecior, 
saii 2, saŭ 3, până în patru. atunci întâi scot 
datoriile şi cheltuialele îngrupării lui, şi cele 
ce se vor da pentru sufletul lui, încă şi plata 
slugilor saŭ a argaţilor, atunci deacia iau şi 
copii sai feciorii partea cea adevărată a 
treia a tătâne-săi, iară de va avé tatăl 5 co- 
pii, atunci iaŭ şi maï mult, adecă jumătate 
de într'a tătâne-săi, iară 'ceea-laltă o hără- 
zâşte tatăl unde” iaste voia, sai unuia de 
în feciori! lui, sau la strein, sai unde” va fi 
voia, şi de va vrea tatăl să le arunce în mare 
n'are nimenea trébă a'l opri sai să”! ia séma, 
pentru că zice pravila tocmélele şi l&gea, a- 
decă tocmâlele lui câlea ce se lasă de po- 
mână saŭ pentru suflet ispravnicii, acâlea po- 
runcim să fie cum scrie mai sus, 


Pentru feciorii ca să cinstăscă părinții lor, și 
ca părinții să nui desparță feciorii, și să 
dea unuia mai mult, altuia mai puțin. 
Glava 283. [Dumnezeeștii Dascali). Ascul- 

taţi pre not feciorii Tatălui vostru şi al Dom- 

nului şi Dumnezeului şi Mântuitoriului no- 
stru al lu Is. Hs., şi faceţi cum vă zicem de 
vă e voia să vă spăsiţi. pentru că Dumnezeii 
ascultă pre Tată şi pre Mumă. şi face voia şi 
cererea lor.[ Și înțeleptul Is feciorul lui Strahă] 

Carele cinsteşte pe Tată sai pe Mumă, acela, 

se izbăveşte de păcatele lui şi adună vistiariii 

de bunătăţi. Cela ce cinstâşte pre Tată-săti 
sai pre mumă-sa acela va trăi mulți ani. Cut 
iaste frică de Dumnezei acela cinsteşte pre 

Tată-săi şi pre Mumă-sa pentru că ruga şi 

blagoslovenia Tatălui şi a Mumănii întărește: 


www.dacoromanica.ro 


252 


casa feciorilor, iară blestemul lor dezrădăci- 
néză şi temele. Fie-ţi milă de Tată-tăă şi de 
Mumă-ta la bătrânéțele lor, ca să te izbăveşti 
de tot răul : şi în vréme de scârbă "ţi va veni 
bucurie, şi cum se topeşte ghiaţa de sóre, aşa 
vor peri păcatele tale. Că blestemat iaste de 
Domnul carele va urgisi, și urzișâşte pre Tată- 
său şi pre Mumă-sa, 

[A Imi Solomon]. Grăiaşte şi Solomon de în 
Duhul sfânt : fiiule zice cinstéşte pre Tată- 
tăi şi pre Mumă-ta, ca să'ţi fie bine, şi iară; 
cine va grăi cuvânt de rău, adecă va mustra 
pre Tată sai pre Mumă cu morte să moră: 
cese zice care copil va grăi de răă adecă va 
batjocori pre Tată-său şi pre Mumă-sa acela 
rea morte va să moră, care Tată şi Mumă ai, 
sau ţin locul facătorului al Domnului şi Dùm- 
nezeului şi Mântuitorului Nostru Is. Hs. în- 
tracâstă lume, numa! ce să se ferescă tot 
copilul sau feciorul, şi să iubescă pre Tată- 
săi şi pre mumă-sa, ca să nu ia urgie de la 
Dumnezei şi munca de vâci, şi ca să nu se 
mustre şi să se înjure și să se batjocorescă şi 
el de feciorii lut. 

[Postnicul]. Oră cine 'și va iubi sai 'și va 
socoti pre feciorii lui ca nişte hrăniţi de altul, 
pre unul sàl blasteme şi de altul să se roge 
adecă să'l blagoslovescă. şi pre unul să ur- 
gisescă iară pre altul să îndrăgâscă : şi nu va 
împărți saă nu va da bucatele saŭ părţile lor 
tuturor tocma, acela ca un urâtoriii de feciori 
să nu se priceştuiască Dumnezeeştilor taine 
până ce se va îndrepta. 


Vinile carele fac pre feciori fără de moşte- 
nire de în bucatele părinților lor, şi pentru 
feciorul carele se va însura fără de voea tä- 
tâne-săiă. . 

Glava 284. [Armenopolu]. Poruncim tutu- 
ror părinților : Părinţi, Mumăni, Moşi, Móşe 
ca, Feciori! şi Fâtele lor, la tocmâla de vremea 
mortii lor, să nu'! urgisâscă de în partea lor 
cea drâptă, din carea li se cuvine să le dea, 
nică să” facă fără de moştenire de la buca- 
tele lor, fără de vinile ce's mai jos scrise. [Ve- 
deți vinile]. Căcă că pentru acâste vin! ce se 
zice fac pe feciorii lor fără moştenire de în 
bucatele lor. 

(4). Cine va râdica mâna pre părinții lui 
și! va bate, saă va zice lor mustrare cum nu 
se cade, saŭ întru greșală îi va, dosădi! a- 
decă va bănui că greşesc, sai viaţa lor va 
vrăjmăsi ca săi omoră, 

[2]. De se va afla trupâşte întru păcat cu 
mașteha, lui, saă cu posatnica Tătâne-săă. 

(3]. De se va face pârâşi asupra Părinților 
lui, şi pentru acea pâră şi clevetire vor că- 
dea în grea pagubă. 

[4]. De se vor afla Părinţii zăcând în bólă 
în multă vreme, sai vor fi în sărăcie şi în 
slăbiciune, şi feciorii se vor lepăda, de dânșii 


[PRAVILA MATEIU BASAR\B 


şi nu le vor ajuta, nicł vor purta grijă de 
dânşii şi să”! chieme Părinţii, iară eï să nu 
mârgă la dânşii, 

[â]. De se va tâmpla să se pârască Părinţii 
lor de cine-va, şi vor chema pe feciori! lor 
partea bărbătescă să intre chezaşi, sai pen- 
tru obraz, sad pentru bani : adecă pentru 
datoria lor şi eï nu vor vrea. 

[6]. De va fi vrut Tatăl să facă tocmâlă sai 
carte ca. să” fie după, morte, iară de în fe- 
ciori! lui îl vor fi oprit şi înfruntat, iară după 
aceia de va putea să facă acea tocmâlă: atunci 
e volnic pentru acea vină să'l facă fără de 
moştenire. 

[7]. Cine va vrea de în ce! părinți ce's zişi 
să'şi înzestreze fata lui, saă nepota după cum 
"1 va fi putérea, iară ea nu va vrea ci va 
mérge în cale rea. 

[8]. Cine se va afla lânged saŭ du bólă de 
în cel părinţi ce's zişi. şi feciorii lui, saă de 
nu va avea feciori sai altă rudenie a lui, 
carii vor vrea să moştenescă, de nu vor purta 
grijă cu totul de dânsul, să'l izbăvescă şi s'l 
tămăduiască, acela e volnic să nu le lase 
nimica la tocmâla, cea de mârte a lui, iară de 
se va tâmpla altul cuiva saă al lui saŭ striin, 
să'l ia la casa lui: şi va purta grijă cu ne- 
voinţă de tămăduiala, lui, şi] va socoti până 
la sfârşitul lui, atunci acela, să'l moştenescă, 
ori a lui de va fi ori striin. 

[Leu și Constantin împărații. Feciorul de 
va avea Tată, şi va lua muiare fără voia şi 
sfatul Tătâne-säŭ : acela să n'aibă de în bu- 
nătăţile Tătâne-săi, nemica, numa! ce să fie 
fără de moştenire. iară de va muri şi"! vor 
rămânea feciori, aceia feciori cer moştenire 
de la Moșul-său şi iaŭ, iară nu și mumă-sa. 


Pentru tocmdla saŭ cartea ce se face ca să fie 
și după morte, și de câți ani sînt volnici 
feciorii și fétele să facă acea tocmâlă, și 
câte mărturii să fie, și pentru fraţii de 
vor fi bucatele lor neîmpărțite, și pentru co- 
dichel adecă zapis, saŭ răvășel. 


Glava 285. [Matei]. Tocmâla sai cartea 
iaste drepta sfătuire a omului care va să facă 
la mórtea lui ispravă întru bucatele lui şi le 
împarte cum va. 

[Zri]. Cela cea să facă tocmélă, sati carte 
aceluia, trebue să” fie mintea întregă şi sănă- 
t6să, iar nu trupul, 

Voinicul déca va împlea 14 ani să facă 
tocmelă, sai carte, iară fata déca va împlea, 
12 ani. 

Tocmâla şi cartea cea de pe urmă strică 
pe cea de întâi. 

Socotâşte-se tocmela şi cartea cea nescrisă 
adecă fără de scrisore, când se află împreună 
şapte mărturii, şi vor arăta tocmitul lui sfat. 
Jară de va fi la un loc unde nu se vor afla 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


şapte mărturii, atunci potu-se socoti și cinci 
Gmeni de vor fi buni. 

[Leu și Constantin împărați]. De vor avea 
niscare bucate fraţii, fiind mulţi saă puţini, 
ale tătâne-săi sai ale mâne-sa, şi va vrea să 
le împarţă şi nu le va fi ajuns părți, atunci 
să ia cineși părticâoa ce i se va veni. Iară de 
va vrea vre unul de dânşii! să facă (tocmâlă, 
saŭ carte) nu se oprâşte pentr'aceea, pentru 
că numai pre partea lui ce i se va tâmpla 
pre aceea face, iară nu şi pre ale fraţilor. 

De se va tâmpla muiavea greci6să carea 
se va spăla la bae, şi va muri acolo înlăun- 
tru, şi va face tocmélă nescrisă înaintea a 
noă mueri, și aceea se socotește. 

De va fi neștine întriun loc şi va face o 
tocmâlă şi se va afla până în trei mărturii și 
aceea să fie adevărată, 

Scriitorul cărţei bine mărturiseşte de 
dânsa, 

(Pentru Codichel sai Răvășel]. De va face 
neștine carte, și va lăsa niscare bucate sai 
fie ce, carele vrea să scrie într'aceea, saŭ alt 
lucru, iară apoi îşi va aduce aminte şaltele 
bogate : atunci scrie altă carte, şi ia câlea ce 
aŭ lăsat de nu le-ai scris în cartea cea de 
întâi, atunci aceia ce aŭ scris mai pe urmă 
se chiamă Catastişel sai Răvăşel. 

Osehâşte-se Cartea de răvăşel, căci că în 
Carte şi moştnân şi nemoştnén fără de nici o 
încurmezişare se scrie, şi Legata, adecă cul 
ce se cade să ia de în bucatele lui, adecă ce 
se lasă pentru sufletul celui bolnav pomâne 
și ce va fi, şi slobozire, şi înainte tocmire şi 
şi pre urmă tocmire, iară în Catastişel adecă 
în Răvăeşi nică unile de acestea. 

[Socotește de vezi]. Inainte tocmire iaste, 
tocmirea moştenirei de întâi, ce se zice spiţa 
cea, de întâi a moştnenilor. 

Pre urmă tocmire iaste, schimbarea de în- 
tru oblăduirea moştnânului de întâi întru altă 
moştenire : cum am zice, să fie cutarele moş- 
nén, iară de nu va fi să fie altul. 

In catastișelul sai răvăşelul cela ce face 
mai pe urmă de tocmelă, adecă de cartea 
ce” făcută întâi, şi e pusă la vre un prié- 
ten să stea și scoţi de într'aceea o parte şi 
o hărăzești altuia, ca să fie pentru sufletul 
_ şi pentru pomâna bolnavului saii a mortului 
cu seris6re şi cu mărturii, 

Atunci acea tocmelă adecă catastișel sai 
răvăşel pote sta şi să crâde pre cincă mărturii 
Omen! buni. 


Pentru carte Imerurilor celora ce sînt supuși 
la un loc, și pentru legata, adecă dările ce 
dă omul ca să stea la un loc. 

Glava 286. [Leu și Constantin împărați]. 
Celea ce sînt supuse la un loc, actlea se 
pun întru câştigările lor, şi câştigările se 
chiamă câlea ce face neştine de în munca 


0 i Pa RI M 


253 


lui, adecă de în călătorie, sai de în meşte- 
şug, saii de în simbrie, saii de în voinicii. 
Iară de se va tâmpla să dea părinţii cătră 
fecior niscare bucate când călătoreşte,. sa 
vor face cheltuială ca să'] pue la Cinste unde 
va avea dobândă, pre acâlea el nu póte să 
facă carte, ci numai să le înăreptâze cătră 
dânșii, Iară întru câlea ce aŭ dobândit el cu 
a lui trudă și nevoe, are putere saii voe pre 
dânsele să facă ce va vrea, adecă să'l toc- 
mâscă cum 11 va fi voia. 

[Armenopolu). Legata sau isprava iaste 
tot lucrul, carele déca móre neştine atunci 
el lasă ori ce” iaste voia, cătră alt om, nu că 
lasă aceia pre cuvânt de moştenire adecă să 
fie al lui, ci pentru arătarea prieteniei, şi 
cine va lua aceia, acela are să pomenescă 
mortul cela, ce'i o aŭ lăsat. 

[Iară a acelui]. Deşi va da un om casa 
cuiva să o ţie, saŭ să şază întrânsa, de se 
va tâmpla să arză, atunci va lua locul cela, 
ce'i o aŭ lăsat ca să fie într'ânsa ispravnic; 

[Leu şi Constantin împărați]. De se va da o 
parte de bucate cuiva ca să fie ispravnic pre 
dânsele, acela ce le moştenâşte trebue sau să 
dea partea hucatelor sai preţul lor, iară bu- 
catele care nu sînt despărțite, atunci de tote 
orile şi în tot locul numa! ce se dă preţul ce 
plătesc. 


Pentru ispraonică și pentru vîrsta micilor şi 
mal măriceilor feciori sai coconi. 


Glava 287. [Armenopolu]. Ispravnicul iaste 
cel ce se dă şi se pune de iaste ispavnic copii- 
lor mici ; ce se zice carele încă nu iaste pre 
lége în vârsta lui deplină, care ispravnic să 
șază, cu dânşii şi să ţie bucatele lor şi să le 
păzescă bine, până ce'şi vor veni copiii aceia 
în vârsta ce e pre lége, acela e Ispravnicul. 

De va muri neștine și" vor rămănea copil 
mici necrescuţi, şi ispravnic lor nu va lăsa, 
atunci se daŭ lor ispravnici de la Domn. 

De va muri o muiare, încă viă fiind bărba- 
tul eï, iaste volnică să pue şi să lase ispravnic 
fiiu-săă. 

(Mateiti]. De vor fura ispravnicil bucatele 
copiilor celor necrescuți, aceia îndoit să le 
plătâscă. 

(Săborul 4. Canon 3]. Episcopii, preoţii şi 
călugării și eï se pot face ispravnici copiilor 
celor necrescuţi. 

[Armenopolu). Necrescuţi se chiamă până 
în 14 an! partea bărbătescă, iară muierescă 
până în 12, şi până atunci se grijesc de is- 
pravnici. 

Iară crescuți se zic de la 14 ani până la 
doă-zeci şi cinci. 


Pentru unelte sai, zăldge. 
Glava 288. [ară a celui de sus). Uneltele 


www.dacoromanica.ro 


254 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


saŭ zălóge sînt un lucru care dă neştiņe că- 
tre alt om să le päzéscă şi să le ţie. 

Și carele'și dă unâltele așa şi zălogul, ace- 
luia de” e voia să fie adevărat lucrul luï, el 
să ia scris6re de la omul eela ce'! aŭ dat u- 
neltele şi zălâgele şi încă nu numai scris6re, 
ci să chiame şi mărturii cinstite şi bune să fie. 

[Matei]. De va piarde acéle unélte sai 
zălóge cela ce le-ai luat, ori de góna furi- 
lor aŭ a silnicilor, atanti nici el nică mo- 
ştânii lui le plătesc, însă adevărat cela ce aŭ 
ţinut untltele sai zălâgele de nu va fi făcut 
vre o înşelăciune sai vrăjmășie, saŭ de se 
vor fi tocmit pentru acâlea ca de vor peri să 
fie pagubă şi perite. 


Pentru răspunsul saŭ judecata judecătorilor 
celor aleși. 

Glava 289, [Armenopolu]. Socotinţa. sa 
judecata, judecătorilor celor aleși iaste adeve- 
rită pre ce s'aii făcut acea judecată. 

Socotinţa saŭ judecata judecătorilor celor 
aleşi nu se judecă la altă judecată. 


Pentru tocmiră. 


Glava 290. [Armenopolul. Tótă tocmirea 
ce se tocmâşte omul unul cu altul pre un 
lucru, şi cu scrisóre şi fără scrisóre, să fie a- 
devărată, 

[Matei]. Câte tocmiri sînt făcute fără vi- 
clenie, şi nic! stai împrotiva judecăților, a- 
celea se socotesc, 

[Legea]. Tocméla când se tocmesc de voe 
acelea închid şi aşază lucrurile sai tocmelile 
părinţilor celora ce stai împrotivă şi mal 
mult acel luern şi tocmâlă la judecată nu 
mérge. 

[Neareaoa lui Leu înțeleptul]. Tótă tocmi- 
rea ce se va face; şi va fi și scrisă închi- 
puirea cruce a Mântuitorului sai a sfintei 
Troiţe, crezută şi adevărată să fie, pentru a- 
devărarea, mărturiilor carif's într'ânsa. 

[Armenopolu]. 'Tocmirile câle fără de lége, 
nu se socotesc, adecă tocmirea carea se face 
fără de lege, nici trebue nici are nici o pu- 
tére. 


Pentru doŭ sotix unul de într'amândoi de va 
prinde pre altul soție, fără de voia celuia- 
lalt. 


lata 291. [Zacon]. Petru și Pavel, cum 
m zice aŭ tocmit amândoi şi vaŭ făcut 
soții să negoţitorâscă, iară apoi Pavel aŭ prins 
soție pre alt om anume loan fără de sfatul 
lui Petru, și cére Pavel ca să fie soț şi loan 
întru soțiirea carea aŭ avut cu Petru : de a- 
cesta zice Pravila şi poruncâşte, că soția so- 
ului mei. nu'mi iaste soţ mie, însă Petre 
cu loan mai făcut nici o însoţire, nici s'a 
supus să, fie soţie lui; dar déca nu laŭ fă- 
cut soţie cum pote să fie? cum am zice Pa- 


vel numai ce iaste soţie cu Ioan, iară Petru 
nu : şi t6tă dobânda sai paguba carea va, 
face Pavel cu Ioan numai a lor amâdurora 
iaste, iară nu iaste şi a lui Petru. 

Pentru jurământ. 

Glava 292. /Leu şi Constantin împărați]. 
Jurământul are puterea judecăților, şi cine 
sufere pre pârâșul lui să facă jurământ, pre 
acela pune judecătoriul, și deacia nu mai 
pote să stea. sai să grăiască împotrivă că- 
tre dânsul, căci că aŭ suferit de aŭ făcut 
jurământ. 

De va avea neştine tr&bă cu cineva, saŭ 
altul, sai judecătoriul va da lu! să facă ju- 
rământ : afunci acolo întracel cés tae jude- 
cata daca va jura. 

[Neargoa hiă Leu înțeleptul]. Grăiaşte si Nea- 
raoa 104 a lui Leu înțeleptul, și dă voe ca 
să se caute lucrul celuia ce aŭ jurat, ca să, 
nu fie jurat strâmb. 

[Armenopolu]. La copilul carele nu iaste 
în vârsta lui deplină, aceluia jurământ nu i 
se dă. 

[Mateii]. Jurământul iaste cavânt, carele 
pentru dânsul se crâde adeverinţa. 

[Leu şi Constantin împărați]. Cine se jură 
ori despre vre o parte ce'} vor câre să facă 
sai fără de judecată, şi va jura, iară după 
aceia se va arăta că, aŭ jurat strămb, aceluia 
să'! taie limba : aşijderea si mărturiilor carik 
vor jura strâmb. 

lară alte Pravile sai legi zic, să se taie 
mâna celuia ce va jura strâmb. 

[De bogaţi învățători]. Omenilor ră! ce se 
zice cărora nu le e frică de Dumnezeu, jură- 
mântul lor pre apă să'] scrii. 

Cine va jura pre Dumnezeă strâmb, acela. 
să nu gândescă că’) va uita. 

De jurământ să fugi, măcar de vel vrea să 
juri şi drept. 

[Grigorie]. Cine se jură strâmb, de Dum- 
nezeă se lepădă. 

[Bogoslov]. Ferice iaste de cela ce nu se 
jură oră drept, ori strâmb. 


Pentru feciorii ca să hrăndscă pe 
părinții lor. 

Glava 293. |4rmenopolu). Fecioril se ne- 
voesc să hrăn&scă pre părinţi! lor de vor fi 
săracă, jară a plăti datorii nu se nevoesc. 
nici feciorii pentru părinți, nici părinţii pen- 
tru feciori, aşijderea şi părinţii se nevoesc a 
hrăni pre feciorii lor, iară nu se nevoesc a 
plăti datorie pentru dânşii. 


Pentru plugariŭ de va ara ore o țarină fără 
de voia celuia ce a cuă iaste. 

Glava 294. [Iustinian împărat). De va 
mérge vre un plugariă la vre o țarină, fără 
de ştirea și voia aceluia ce iaste țarina de o 
va ara și o va semăna : âcela să nu ia ne- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


mica cï o aŭ arat saŭ o aŭ semănat, ci să 
“1 piară şi sămânța ce aŭ semănat. 


Pentru cela, ce va lua boul să lucreze fie ce și va 
muri şi pentru móra căria cumu'i cură apa. 


Glava 295, [Jarð a aceluia). De va lua ne- 
ştine boul vre unul om ca să are şi va muri 
boul, atunci să c_ute judecătoriul, ca înse de 
va fi murit dobitocul în locul cela ce Vaii 
luat omul ca să lucreze cu dânsul, atunci 
cela ce l'aŭ luat să nu plătâscă nemica, iară, 
de'l va fi dus într'alt loc şi aŭ arat şi aŭ mu- 
rit, atunci să” plătâscă. 

[Tomujde]. De va fi o mâră. şi! va cură 
apa şi va strica ţarine saŭ vii, atunci cela ce 
a cui iaste móra să dregă și să facă să nu 
strice viile sau ţarinele, iară de nu să opré- 
scă saŭ să strice móra să nu îmble. 


Pentru plugari [Vina de întâi]. 


Glava 296. (Zac. 7]. Cade-se ca tot plu- 
gariul să'și are şi să'şi lucrâze pământul cu 
dreptate; iară să nu cum-va îndrăznescă a 
eşi de în hotarul lui să apuce hotarul al ve- 
cinului său. 

(Zac. 2], De va eşi neştine de în hotarul 
lui, şi va micşora. hotarul vecinului săi, de 
va, face acesta la 'vr&mea plugului cându'şi 
ară pământul, acela să'şi piarză lucrul şi o- 
stenela ce va fi făcut acolo, iară de va fi 
schimbat hotarul, când şa sămănat sămânţa, 
atunci să'şi piarză şi sămânţa și arătura, și 
tótä r6da ce va face acel pământ ce aŭ să- 
mănat pre loc străin, pentru că aŭ călcat 
hotarul altuia 


[ Zac. 3). Ori cine de în plugari, de va intra 
în pământul altuia de'l va ara saň "va și 
semâna, şi nu va fi întrebat pre stăpânul pă- 
mântului, aceluia dăm învățătură să nu ia 
nemica dintr'acel pământ, nici pentru munca 
lui, nică peritru arătură, nici din râda ce va 
face, şi încă necum alt, ci nică sămânţa ce aŭ 
aruncat acolo nică aceia să nu aibă voesă oia 

(Zac 4). De se vor tocmi doi plugari să'şi 
schimbe pamânturile mainte de vr&mea se- 
mânăture!, iară după aceia unul de dânși! va 
vrea să întrcă, atunci de va fi apucat cela- 
lalt să fie semănat pământul, nu vor putea în- 
târce, iară de nu va fi semănat nici unul, a- 
tuncă pot să strice acea tocmelă. Iară de se va 
prileji cela ce va să strice tocmela să nu fie a- 
rat, iară cela-lalt va fi arat, atunci să are şi 
cela-lalt, şi dâcă va ara să întorcă să'şi ia ci- 
ne'şi pământul, și să fie o tocmélă stricată, 

(Zac. 5]. De se vor tocmi doï plugari să 
schimbe nişte pământuri, veri noă, veri vechi, 
şi de se va afla unul de dânşii să fie luat u- 
nul maï mic pământ şi maï prost, atunci a- 


255 


tocma aşa precum va fi, atunci să nu mai dea 
nemica. 

(Zac. 6). De se vor tocmi dot plugari să 
schimbe niscare pământuri dinaintea a ddt 
sai a trei mărturii şi tocmăla lor s'a grăit 
să fie stătătâre, atunci aceia tocmâlă, să stea 
întregă şi adevărată, şi neclintită 

(Zac. 7]. Un plugar 6re carele de se va 
prileji să aibă a se pâri cu cineva pentru vre 
un pământ semănat, și nu va întreba întâi la 
judecătorii să vază cumu’ va mérge légea, 
ci va mérge la pămînt fără şti ea celuia ce 
Taŭ semănat, şi fără ştirea judecătoriului lo- 
cului aceluia, şi se va apuca de va secera, 
acela măcar dei s'ar şi veni să fie a lu! pe 
dreptate, iară să nu i se dea nemica, iară 
de va fi şi pârât la judecătorii, şi dei va 
fi făcut judecătoriul carte să ţie el, atunci 
decă se va afla. că aŭ părât pe strâmb, şi n'aii 
avut el trébă: acela de râda ce va fistrîns 
să întorcă înapoi de doă ori pre cât va fi 
luat. 

[Zac. 8). Ori cine se va afla că aŭ tăia 
pădure, saŭ aŭ săpat de aŭ făcut curătură, 
pre locul altuia, şi apoi de'l va fi lucrat saŭ 
"1 va fi semânat: de acestea dăm învăţătură 
să nu ia nemica de într'aceia r6dă, 

[Zac. 9]. De se va fi prilejit cuiva să'ş îm- 
parță vre un lucru sai vre un loc adins ei'şi 
cum s'ar zice, să sape sai să cosâscă unde- 
va, sai alt lucru ce va să facă la vre un 
loc unde-va, aceia să fie volnici să strice 
acea tocmâlă şi acea împărțelă. 

[Zac. 10). Doă sate de vor avea cârtă pen- 
tru hotarul, saŭ pentru pământuri, atunci 
acolo trebue să socotâscă judăţele să facă 
dreptate, să dea acel lot pentru carele se 
pricesc, acela să'l dea celora ce se va afla că 
Pai ţinut mai multă vreme, fără numai 
cănd va fi hotar bătrân ţinerea cea veche 
aceia biruiaşte, cum s'a” zice, cum se va 
afla cau ţinut cel de vâc, așa să rămâe 
neclintită. 

[Zac. 11]. De va lua neştine vre-un pământ 
de la vre-un om sărac să'l are, şi se vor fi 
tocmit să le fie în parte, acesta tocmâlă să 
stea pe loc, iar de se vor fi tocmit să'l şi sa- 
mene, atunci iară să fie tocmâla adevărată. 

(Zac. 12). De se va tocmi vre-un lucrătorii, 
şi de va lua asupra lui să lucreze o vie, şi va 
lua şi arvună de la stăpân şi va începea lucra, 
iară dup'aceia se va căi ce aŭ făcut și o va pă- 
răsi dea lucrarea : de acesta dăm învăţătură, 
unul ca acela să plătâscă stăpânului cât va 
fi fost preţul viei, iară viea tótă să fie a stă- 
pânu-săii cum ş'au fost 

[Zac. 13). De se va apuca neştine de vre o 
curătură striină părăsită, să fie mărăcin6să 
şi plină de pădure, de acâsta, de vrâme ce se 


colea să, se socotescă să mai dea şi dintr'alt | va afla că iaste a altul lucrătorii, atunci pen- 
pământ să fie tocma, iară de le va fi fost | tru truda ce va fipus acolo de o vafi cu- 


www.dacoromanica.ro 


256 


răţit, trey ani să se hrănâscă cu r6da ei, iară 
dâcia să fie iarăși a stăpânului a cărul aŭ 
fost mai de mult. 

[ Zac. 14]. Un om óre cine dâcă va sărăci și 
va slăbi de nu va mai putea să 'şi lucréze 
viea sati curătura, saŭ altă ocină ce va avea, 
saŭ când va fugi de se va înstrăina, atunci 
acea, ocină, să fie pre séma Domniei, saă a 
stăpânului a cul va fi locul, aceia să o ţie şi 
să ia râda ce va fi. lară de se va întârce acel 
om şi va veni la locu'și, atunci să nu aibă 
nimenile trébă cu ocinele lui, nici să i să ceae 
altă nemica, ci să fie în pace. 

[Zac. 15). Țăranul déca va fugi de în sat 
şi! vor rămânea pământurile, sau viile, sa 
curăturile, atunci ceia ce se vor hrăni de în- 
tmacelea, aceia să aibă a" plăti dajdea și tâte 
răotăţile câte's preste an, cum aŭ fost plătind 
şi el când aŭ fost de faţă, iară de nu vor vrea 
să plătescă, pre cât vor lua eï de într'acelui 
fugit, atunci de doă ori pre cât aŭ luat să dea 
judecătoriului. 

(Zac. 16). Ceia ce vor lua ocine pentru da- 
toril, și maï vârtos pentru camătă, atunci de 
vreme ce se va arăta c'aă mâncat râdă deîn- 
tracéle ocine mai mult de şapte ani, atunci 
să socotâscă judecătoriul tot venitul ce va fi 
fost dentr'acea ocină, deci jumătate de în 
tot să numere şi să facă să fie capete, să se 
iuşureze de în datorie. 

[ Zac. 17]. Mergând neştine pre un drum, şi 
va afla vre un dobitoc de va fi unde-va vătă- 
mat saŭ şi mort, atunci fiindu” milă va spune 
stăpânu-săă, iară stăpânul boului 'ȘI va pre- 
pune pre cela ce X-a spus, c'aă ucis el dobi- 
tocul, atunci acela de nevoe să jure pentru 
vătămătură, iară de mârtea dobitocului ni- 
menilea, nu se judecă. . 


PRAVILA MATAIU BASARAB 


cal sai boă, fără de ştirea stăpânului al cul 
iaste, şi se va duce în vre-o cale unde va 
vrea, atunci ce va fi plata ce se zice chiria 
să" plătescă îndoit, iară de se va prileji să 
m6ră pre cale : atunci să”! dea doă vite drept 
una, or! ce felii de dobitoc va fi. 


Pentru ceia ce vor împărți roda ce vor fi să- 
mânat în parte. 


Glava 297. [Zac. 21). Un plugariă ce va fi 
sămânat semânţa lui în pământ străin, şi 
va, fi cheltuit tâtă chieltuiala lui, acela de 
va îndrăzni să'şi care snopii fără de știrea 
celuia cu pământul, atunci ca un fur să'şi 
piarză tóta ròda de pre acel pământ. 

[Zac 22). Partea celuia ce samână pre lo- 
cul altuia de va fi sămânţa lui, şi cu tâtă chel- 
tuiala, atunci sînt a lui noă snopi, iară ace- 
luia ce aŭ dat pământul un snop, iară cela, ce 
va împărți într'alt chip, acela iaste blăstemat 
de Dumnezei. 


Pentru ceia ce samână în parte, acelora cum 
li se cade să împartă 


Glava 298.[ Zac. 23]. De va lua vre un plu- 
garii pământ striin să samene, şi se vor tocmi 
să împarţă în doă cu stăpânul, şi décă va 
veni vremea, de nu va lucra pământul bine 
cum se cade, ci va semâna aşa fiete cum, a- 
cela să nu ia nemica de în róda ce va face a- 
cel pământ, pentru că cu minciunile lui aŭ în- 
șelat pre stăpânul pământului. 

[Zac 24). De va fi luat cine-va, vre un lu- 
crătoriii vre o vie dela vre unom sărac, casă 
o lucreze şi se împarţă vinul în doă, și acela 
de nu se va nevoi să lucrâze tâte lucrurile la 
vr&mea lor, ci o va numaiîngăla, saii de o va 
lăsa dezgrădită, acela să'și piarză munca şi 


(Zac. 18]. Când va fugi ţăranul de la locul |$ă nu ia nemica de în râda viei. 


şi de la stăpânul săă, atunci nimenilea ne- 
căirea, să nu'l priimâscă,iară de'l va și priimi 
de o dată, atunci de grabă să'l întârcă îna- 
pol la satul lui de unde iaste, iară de va fi a- 
vând vre o trébă ca aceia cu dânsul, acela ce 
Taŭ priimit, atunci să aibă a'și spune tréba 
cătră Domnul al acelui sat, iară de va meşte- 
șugui într'alt chip, şi va călca pravila acâsta, 
atunci să plătâscă la Domnie 12 litre de ar- 
gint: şi 24 de litre boiarenului celuia ce al cul 
va fi ţăranul, şi întracesta chip să aibă în- 
demnare dela Domnie să întârcă ţăranul să'l 
ducă de unde aŭ fost, iară eï să rămâe cu tâtă 
paguba și cheltuiala. 

| Zac. 19]. De va lua neştine dela, altul boi 
să are cu dânsul, și va muri boul, atunci să 
socotescă judâţele de se va afla cai murit 
boul într'acel lucru ce Paŭ fost dobândit să 
lucreze cu dânsul, atuncă Să nu aibă nici o 
pagubă, iară de va fi murit într'alt lucru a- 
tunci să plătescă boul deplin. 


[Zac. 25]. Plugariul cela ce va lua pământ 
în parte de la vre un om sărac, iară maï nainte 
de ce va veni vremea lucrului se va părăsi, 
şi va porunci omului celuia cu pământul cum 
nu pâte să lucreze, iară el se va lenevi şi va 
lăsa pământul nelucrat, atunci să n'aibă nici 
o pagubă cela ce aŭ fost năemit pământul. 

[Zac. 26]. Plugariul carele va lua pământ 
în parte dela cine-va ce va fi dus în vreo 
cale, şi el se va părăsi, și nu'l va lucra, acela 
să plătescă îndoită r6da pământului. 


Pentru furtișagul. [Vina a doa]. 


Glava 299. [Zac. 27). De se va afla vre un 
lucrătorii de vii la vr&mea când se sapă viile, 
atunci să fie furat vre o sapă, saň vre un hăr- 
leţ, sai ternocop, şi dâcă va trâce vrémea să- 
patului se va vădi lucrul, atunci să plătâscă 
atâta zile, câte aŭ fost trecute de când aŭ fu- 
rat el sapa, întracesta chip va plăti și cela, 
ce va fura sâcere la vr&mea secerișului, sa 


|Zac. 20). De va lua neştine vre-un dobitoc, cuţit la vremea tăiatului viilor, saii săcurea 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


177 


când tae omul lémne în pădure, şi altele ca | de se va lua în cirtda lui vre o vită striină 


acestea 


[Zae. 28]. De va fura neștine clopot de la 
dobitoc dela fie ce felii de dobitoc, și de se 
va vădi : atunci să'l bată ca pe un fur, iară 
de se va prileji să piae şi acel dobitoc: a- 
tuncă să aibă æl plăti cela ce aŭ furat clo- 
potul. 

[Zac. 297. De se va afla vre un viiarii sai 
vre un grădinariă să fie furând Ja locul ce 
sea a el: acela să'și piarză simbria şi să 

e bătut ca un fur. 

[Zac. 30]. De se va găsi vre un păstorii de 
oi să fie mulgând oile stăpânu-săi furişi, şi 
de va fi vânzînd laptele : acela să'și piarză 
simbria, și să fie bătut forte. 

[Zac. 31]. De va fura neştine prilogul sati 
miriştea, altuia. acela să "-o plătéscă îndoit. 

(Zac. 32]. De vá fura neșştine cal, sai boù. 
acela să'l plătescă de doă ori şi să fie bătut 
forte, şi să plătâscă şi trepădul dobitocului, 
cât îl va fi purtat. 

|Zac. 33). Celą ce va fi vrut să fure boi de 
în cir€dă şi va fi gonit pre văcarii, şi fiind 
ciréda fără păstorii vor fi dat niscare gadine 
de vor fi sricat şi alte vite : atunci aceluia să 
i se scoţă ochii să fie orb. 

[Zac. 34]. Cela ce va fura snopi, saŭ va 
freca, spice la vremea de secere, pre acela 
de'l vor prinde să'] bată şi să'! ia hainele tote 
cu ce va fi fost atunci îmbrăcat. 

(Zac. 35), Ceia ce vor intra în vie, sai în 
pomet pentru să mânânce numai póme : aceia 
să nu se cârte, iară de se va arăta lucrul 
cum aŭ mers să fure, atunci să”! bată şi să 
le ia și hainele. 

[Zac. 36]. Ceia ce vor fura plug saii her de 
plug, saŭ jug, şi de se vor găsi: atunci să so- 
cotâscă de în ce zi s'a furat până în ce zi 
s'aŭ găsit, deci să plătâscă pe zi câte 12 aspri 
carii fac 2 costande de argint, sai cât se va 
da unui om ce lucreză pre zi. 


(Zac. 37]. Ceia ce vor fura carul altuia, sai 
de'l vor arde, aceia să plătescă doă preţuri. 

[Zac. 38]. De vor fi întrun sat nişte Omeni 
furi și de” vor prinde cu furtişag, atunci pre 
aceia, să! bată ca pe nişte furi, şi să întârcă 
tot celuia ce’! vor fi furat. Iară de vor fura și 
a doa óră, atunci să”! bată şi să întârcă doă, 
preţuri celuia cu paguba, iară de vor fura şi 
a treia Gră, atunci să le scoţă ochi! lor săYy 
orbâscă, 

[Zac. 59]. Cela ce va îmbla de va fura nóp- 
tea bucate, saŭ alte băuturi : aceluia să”) fie 
certarea, ca şi altor furi. 


Pentru păstori ce se zice văcarii şi boiarii 
carii pasc cirezile [Vina a treia]. 


Glava 300. [Zac. 40). Văcariul saă boariul. 
www.dacoromanica.ro 


PE A SR N a RI a N a RR RR RR N E NR RE d RI RI OR RR 


dela plug, şi se va amesteca cu alte vite, şi 
după aceia se va tâmpla acea vită de o vor 
strica gadinile, atunci să arate stăpânului 
semnul acel vite perite şi dâcă se va cunoşte, 
nu va avea nici o certare. 

[Zac 41]. Un văcarii de va lua asupra lui 
un boi să'] pască şi de'l va piarde într'acea 
zi ce laŭ luat, atunci de va spune stăpânu- 
săă înty'acea zi zicând iată că până în cutare 
loc "ţi-am văzut boul şi până în cutare, dâtia 
nu'l ştiă ce s'a făcut, de va zice aşa nu va 
plăti boul, iară de nu”! va fi dat ştire într'acea 
zi, atunci va plăti boul. ` 


[Zac. 42]. Văcariul de va lua diminâţa bou 
dela plugariă, iară boul nu se va ţine în ce- 
redă cu alte vite, ci se va împărţi şi va intra, 
în niscare pâini, saă în vii, saŭ în alt ceva şi 
va face pagubă : atunci să plătescă văeariul 
paguba, iar simbria să se dea să nu se o- 
prescă. 


[Zac. 43} Văcariul de va lua bou dela plu- 
gariă să! pască şi de va peri boul, atunci să 
jure văcariul pe numele lui Dumnezei cum 
n'a făcut el vrun mesteşug şi cum nu ştie 
el nemica de peirea boului, dâcia să fie în 
pace să nu aibă nici o pagubă. 


(Zac. 44]. De va lua văcariul dimineţa boul 
dela plugarii şi va fi boul sănătos de nuva 
avea nici o vătămătură, iară séra se va afla 
boul aŭ cu piciorul frânt, aŭ cu cornul sărit, 
aŭ de vre un ochii orbit, saŭ şi aiurea vătă- 
mat. atunci să jure văcarul cum naŭ făcut el 
vre un vicleșug. şi cum nu ştie nemica de vă- 
tămarea boului, dâcia să fie în pace. 


(Zac, 45]. De vr&me ce va jura văcariul că 
cum nu ştie de peirea boului. nici de vătămă- 
tara lui, iară apoi se va vădi şi se va arăta, 
cu doi sau cu trei mărturii Omen! de credință 
cum aŭ jurat strâmb, atunci aceluia săi se 
tae limba, şi să plătescă paguba celuia cu 
boul. G 

[Zac. 46). Văcariul carele va arunca cu to- 
iagul cela ce paşte vacile, şi va vătăma. vre o 
vită. aŭ Y va frânge piciorul, aŭ îi va vătăma 
ochiul, atunci acela nu va fi fără de pagubă : 
ci va plăti paguba stăpânului, iară de o va 
lovi cu piatră, atunci nu va plăti pagubă. 


Pentru paguba ce fac dobitocele. [Vina a patra]. 


Glava 301. [Zac. 47]. De va afla neștine 
un dobitoc în vie sau în țarina cu pâinea, saú 
într'alt loc, şi va fi făcând pagubă, şi nu va, 
spune stăpânului al cui iaste boul de vr&me 
ce are a'şi cere paguba ce -aŭ făcut atunci, 
şi de va ucide acea, vită saŭ îl va frânge pia 
ciorele, saii o va orbi: atuncea să” dea do- 
bitoc pentru dobitoc. 

[Zac. 48]. Când se va prileji vre un dob!- 


12 


178 


toc să fie a făta şi va paşte pre locul altuia, 
iară acela cu locul nu'i va îngădui, o va goni 
de grabă de o va osteni, sai de o va lovi, cu 
ceva, şi dintr'acea ostenâlă sai lovitură se 
va prileji de va lepăda : atunci neîngăduito- 
riul să plălescă vita. 

[ Zac. 49]. Cănd va găsi neştine un dobitoc 
făcând pagubă unde-va la vre un loc, şi déca’l 
va ee nu'l va mărturisi domnu-săi ci! va 
tăia urechile, sai coda, sai "1 va, orbi, atunci 
să nu’l mai ia stăpânu-săă, ci să” dea alt boi 
sănătos. 


[Zac. 30). De va afla geştine râmătoriă, 
saă dulăă, saù şi alt dobitoc, stricând şi fă- 
când pagubă la locul lui, şi de odată va spune 
stăpânu-săă, şil va slobozi, iară el va face 
şi al doilea rând iară'şi aşa, şi de se va pri- 
leji şi până a treia Oră să” tot facă pagubă, 
şi de'i va tăia câda, saŭ del va şi ucide : a- 
tunci să nu aibă nici o nevoe. 

[Zac. 51). De va intra dobitocul în vie, sai 
în pomet şi va cădea în vre o gropă, sai se 
va înpăra, în gard şi va muri, atunci să n'albă 
nică o nevoe cela cu via, saŭ cu pometul. 

[Zac. 52]. Ori ce felii de dobitoe vrând să 
sae, peste gard la vie, sau la pomet, şi de se 
va înpăra : atunci să n'aibă nici o pagubă cela 
cu gardul. 

[Zac. 53]. De va ucide cine-va vre un do- 
bitoc căci i va fi făcut vre o pagubă odată 
saŭ şi de doă ori, şi nu va fi spus stăpânu-săii 
să plătâscă paguba : aceluia dăm învăţătură 
să plătâscă acel dobitoc, cela ce Pai ucis. 

| Zac. 54]. De se va prileji vre un viiariii să 
afle în via lui vre un dobitoc făcând pagubă, 
şi nu va merge să spue degrabă celuia cu 
boul, ci vrând să!l scóță "1 va ucide de va 
muri, sati % va frânge vre un picior, sati `l va 
repezi de se va înpăra în gard, atunci acela 
să plătâscă boul deplin. 


Pentru pagube, ce se vor face In țarină. 
[Vina a cincia]. 


Glava 302. [Zac. 55). De va secera neştine 
în țarină şi'şi va strânge snopil, și vor fi pre 
lângă pământul luy alte pământuri nesecerate, 
iară el va aduce niscare dobitoc de'l va băga 
în țarină, şi va strica cuiva pâinea, spicele sai 
snopi ; pre acela să'l bată cu 30 de toiage, şi 
să pe tu tótă paguba ce va fi făcut dobito- 
cul lui. 


(Zac. 56]. De "ŞI va culege nestine viea, şi 
vor rămânea alalte vii neculese ale vecinilor 
lui, iară el va aduce dobitocul săi să pască 
la viea lui, şi vor face pagubă la viea cuiva : 
acela încă să aibă certarea celuia-lali, 30 de 
toiage, şi să plătâscă paguba ce va fi făcut, 
după cum scrie Pravila. 

| Zac. 57]. Ceia ce vor avea obroce, aŭ vâdre, 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


saă alte măsuri hicl&ne maï mici de cât cum 
a fost obicâiul de véc; pre aceia fârte săi 
certe cu bătae, ca pe nişte păgăni, şi Omeni 
necredincioși ce sînt. 


Pentru uciderea dobitâcelor. | Vina a ștsea]. 


Glava 303. [Zac. 58]. Când va tăia un om 
niscare l&mne în pădure, saŭ va-dărâma a 
niscare dobitâce, şi va cădea asupra vre unul 
dobitoc şil va omorâ.: acela să dea suflet 
drept suflet. 

(Zac. 59), De va dărâma neştine în pădure 
tăind ramurile de în copaci şi cu nesocotința 
lui va scăpa săcurea de în mână, și se va 

rileji de va lovi vre avită şi o va omorâ. 
ără de voia lut, acela să dea vită drept vită. 

[Zac. 60]. Când va mérge neșştine să'şi a- 
ducă nişte dobitoc dè în câmp şii se va priy 
leji să ia şi nişte dobitâce striine împreună 
cu ale lui, dâcia el le va goni şi nu le va pu-, 
tea despărţi, ci le va aduce până la casa lui, 
şi acolo nu le vastrânge să leînchiză cu ale lut, 
ci le va lăsa pustii, atunci de se va prileji să 
piară acâle dobitâce, saŭ să le mânânce lupii, 
acela să le plătâscă, să dea dobitoc pentru 
dobitoc, iară de va fi spus stăpânului celuia, 
cu dobitocul, şi"! va fi arătat şi locul unde le- 
aŭ lăsat, zicând că maŭ putut să le aducă, a- 
tnncă să fie în pace fără nică de o pagubă. 

[ Zac. 61]. Cela ce va întinde lauri, sai va 
| îngropa curse pentru se vîneze jigănii, lupt, 
| saă vulpi, saŭ epuri, saii şi altele, și de se va 

prileji să se prinză vre un dobitoc dumâstic, 
şi de va şi muri acolea, acela să fie un dobi- 
toc mort, şi cela cu laţurile să n'aibă nici o 
pagubă. Acâsta se socotâşte mai vârtos când 
va întinde neştine curse la vre o vie, saă la 
vre un pomet, saii la alte ceva pentru să% 
prinză pre cari! strică róda sat alte bucate! 


Pentru luptarea a dobitâcelor și pentru 
vătămarea lor. 


Glava 304. [Zac. 62). Când vor paşte niște 
vite striine împreună la un loc şi va începe 
una de întrânselea se bui, ca să întărâte 
pre vre una să se lupte, deci împungându-se 
acele doă vite, şi de se vor mesteca şi alte 
vite, şi luptându-se iale acolo, se va prileji 
de se vor vătăma vre unele, sai dóră vor şi 
omorâ pe vre una, atunci acea pagubă să o 
plătescă stăpânul dobitocului celuia ce aŭ în- 
ceput sfada, aşijderea de se va prileji vre un 
om acolo, şi umblând el învăluindu-se să le 
dense de'l vor vătăma şi pre dânsul, saiă 

e'şi va piarde ceva, atunci tótă paguba şi 
aceluia să o plătâscă cela cu boul. 

[Zac. 63]. Când va veni un dobitoc buindu- 


se spre altul, iară cela nui va da cale ci va 
sta împrotivă. şi de'l ya birui pre cela ce vine 


www.dacoromanica.ro 


BraViLÁ matriu BASARAG 1%9 


asupra, lui, atunci nici ò lége să n'aibă cela | vecinu-săă, de acâsta dăm învăţătură stăpâ- 
cu-boul, iară de va birui cel de întâi pre cela | nul cela cu pomul să'și taie ramurile pomului 
lalt şi'] va strica, atunci stăpânul aceluia să | celea ce fac smintâlă vecinului. 
mârgă la judecătoriă şi săi facă legea săi | (Zac. 717. Când va avea neșştine pâră cu 
dea boul cela ce Vai împuns de Taŭ stricat, | altul, pentru niscare tufe de vie, saŭ pentru 
iară de nu'! va plăcea, acela, atunci săi se vreun pom, şi cunoscând el cumu'l vine ju- 
facă plată după cum va fi fost dobitocul lui. | decata, iară într'aceia se va scula singur de 

(Zac. 64]. Când se va prileji să se sfădescă | mintea lut fără putâre de la judecătoriiă şi va 
doi câini, iară stăpânul unuia va lovi pre ce- | tăia acéle tufe, saŭ alt pom ce va fi: aceluia 
la-la, aŭ cu lemn, aŭ cu piatră, aŭ fie cu ce | dăm învăţătură să i se taie mâinile, saŭ să! 
armă, şi de'l va vătăma, atunci să plătescă | plătescă preţul acet pagube, 
celuia cu câinile după cum se vor putea tocmi|  /Zac 72]. Acela ce va tăia vie roditore, saŭ 
ei amândoi. și saduri : aceluia, să”! taie mâinile, și să plă- 

[Zac. 65]. De va avea neştine un câine tare | t6scă şi paguba, ce se zice preţul cât va 
şi dăzz, şi va mânca pre toți câinii, şi de se | face. | | E 
va apuca. de. vre un câine mal slab. şi! va bi-|  [Zac. 73). Ceia ce vor tăia pomil, ķi mai 
ruj, iară stăpânuk săit va sta, de va privi şi| vârtos viea; aceia să se cérte ca nişte tâl- 
nu va despărți, ci încă, wa amuţa de'l va | hari. 
semeți, atunci de va vătăma pre ceł slab, saŭ| [Zar. 74]. Pomul de va fi bătrîn, saŭ uscat 
de'l va şi omorâ, să plătéscă tótă paguba ce-| acela nu se chémă pom, aşijderea, şi pădure- 
luia cu câinele şi să'1 dea şi zece toiage, tuk carele nu va fi prisădit saii aluit, acela nu 

(Zac. 66]. De va ucide neştine câinele păs- | € rela pom cine va tăia unit ca aceia să 
toresc ce se zice dulăii de turmă de or, şi deva | ” ™ certarea.. Ă PR 
tăcea şi nu va mărturisi, şi dese va prilejisă| /Zae. 75]. Socoteşte şi acesta, că nu se 
dea lupii în of, şi atunci se ya vădi cela, ce aŭ certe numai cela ce taie pomul cu mâna. lu! ci 
ucis câinile, atunci să plătâscă tâtă paguba. | Și cela ce învață sai îndemnă pre altul să 
câtă se va fi făcut în turmă cela, ce aŭ ucis | taie pomi, şi aceluia îndoită să” fie certarea. 
câlnile, și să plătescă şi preţul dulăului. 

[Zac.67]. Cela ce va omorâ câinii de turmă cu 
otravă, aceluia să” dea o sută de toiage şi'să 
dea doă preţuri, pre cât va fi plătind dulăul 
stăpânului celuia cu dulăul, iară de va fi fă- 
cut vre o pagubă în turmă, atunci să o plăte- 
scă tótă cela ce va fi ucis câinile, căci aŭ o- 
morât pre paznicul turmei p însă de se va 
mărturisi cum acel câine aŭ fost tare şis'aă 
fost luptând cu tâte gadinile, iară de se va 
afla că aŭ fost vre un câtne prost şi de nică o 
trébă atunci numai să'l bată, şi să plătâscă, 
îndoit preţul câinelui, 
[Zac, 68]. Ori cine de va strica dobitocul al- 

tuia măcar de i-ar fi fost şi vinovat, şi de se 


va vădi : atunci să plătescă paguba celuia cu 
dobitocul. 



















Aicea scriem pentru arsuri gi pentru tote 
felurile de pârjole. [Vina a opta]. 


Glava 306. /Zac. 76). De va lăsa, neştine 
pârjol în pometul lui ca să’l curățâscă, saŭ în 
vie, saii în fânețe, saŭ în livezi, şi de va sări 
focul de acolea şi va arde casa cui-va saŭ a- 
ria, sai via, acela nu iaste vinovat, şi să 
n'aibă certare : fără numai când va vedea că 
iaste vînt mare şi va lăsa, atunci pârjol: a- 
tuncă se va certa. 

[Zac. 77]. Cela ce va slobozi pârjol în pă- 
dure striină şi de vor arde niscare pomi: pe 
acela să] pecetluiască în mână şi să plătescă 
paguba. îndoită. 

[Zae. 78]. Cela ce va arde gardul viel pe a- 
cela să'] pecetluiască în mână, şi să'l bată şi 
pă plătâscă îndoit prețul gardului. 


IZac. 79]. Ceia ce vor aprinde casa omului, 
sai aria cu pâne, saŭ aria cu fânul în pizmă, 
pentru să'și răscumpere despre vre un vrăj- 
maş ce'i va fi făcut vre o răutate : pre unil 
ca Aaaa să'! arză în foc. 

[Zac. 80], Ceia ce vor pune foc la grajd sai 
la alt loc unde va sta fânul sai pagle, acelora 
să li se tae mânile. 


Prapila „pentru pomi. [Vina a şaptea]. 


Glava 805. [Zac. 69]. De va păzi un om 
un pom, şi vA crește de'l va face mare de 
ródă, întrun loc neîmpărțit, iară după aceia 
se va prileji de se vor împărţi acei Omeni, și 
de se vă veni acel poh în partea celuia ce 
nu laŭ făcut, atunci să n'aibă nicio tr6bă 
cela ce i s'aŭ venit în partea lui, ci săl ţie 
tot cela ce Paŭ crescut, iară de nu va putea 
suferi stăpânul cela cu locul, atunci sei dea. 
pom drept pom într'alt loc. 


Aicea scriem pentru năemiţi. [Vina a non]. 


Glava 807. (Zac. 87]. Năemitul unut om, 
(Zac 70). De va sta un pom într’o margine | de va strica dobitocul cul-va, boă, saŭ vacă, 
de vie-a-unui om, şi cu ramurile lui va face | saă 6ie, saă râmătoriii, de le va ucide şi le 
umbra alţii vii ce e lângă a lul, ce se zice viel | va beli în pădure sai fie în ce loc pustiii : a- 


www.dacoromanica.ro 


180 


tuncă stăpânul aceluia să plălescă tâtă pa- 
guba. 

[Zac. 82]. Năemitul de va vrea să fure n6p- 
tea, şi se va scula de va scâte oile de în sa- 
tul, şi de vor da gadinile într'ânsele şi le vor 
strica : atunci acela să] spânzure ca pe un 
tâlhar şi ucigătoriă. A 

[Zac. 83). De va avea un om năemit, şi va 
umbla furând nóptea de multe ori, sai de va 
goni turma sağ cir6da cul va : de acâsta dăm 
învătătură, să se cârte şi stăpânul şi să plă- 
tescă ori ce va peri, pentru că aŭ cunoscut vi- 
nile lui şi maŭ spus. 

[ Zac. 84). De va da neştine vre un dobitoc 
ła vre un păstoriă boeresc să'l pască fără şti- 
rea stăpânu-săă, iară păstoriul va piarde a- 
cel dobitoc, saŭ "1 va vinde sai '] va strica în- 
tralt chip: acela să fie slobod şi nici o cer- 
tare să n'aibă nici el nică stăpânu-săă, 

(Zac. 85]. De se va prileji păstoriul cul-va 
să ia niscare oi să pască ori în ce felii de 
tocmâlă, şi să fie cu ştirea stăpânu săă, şi de 
va mâuca 'păstoriul acéle vite, sai de le va 
piarde : de acesta dăm învățătură stăpânului 
acelui păstorii, să plătâscă 16tă paguba, ace- 
luia cu oile, g 


Pentru ceia ce vor zidi, saŭ vor răsădi pre 
locul altuia. [Vina a zecea]. 


Glava 808. [ Zac. 86|. De se va prileji vre 
un om sărac să'şi facă casă, saă să răsădâscă 
vie pre locul altuia, să se apuce să facă tot 
de în ţelină, după aceia cu vréme de va veni 
stăpânul locului : atunci să n'aibă voe să ră- 
sipâscă casa omului sai via să o scóță de în 
rădăcină să o l&pede, ci să socotescă să'! dea 
loc drept loc, unde” va plăcea lui, iară de nu 
va vrea cela ceai făcut casa, sai via: a- 
tunci tot să” dea loc drept loc, şi să aibă voe 
cela cu locul să răsipâscă casa şi viia să o lé- 
pede de pre locul lui, şi să'și ţie locul. 

(Zac. 87]. Cela ce va zidi saŭ va răsădi pe 
pământ striin, saă va semâna, sai va face 
fie ce lucru fără de ştirea stăpânului celuia 
cu locul, de acesta dăm învățătură, a- 
câlea bucate să ni'aibă tr6bă cu dânsele cela 
ce aŭ muncit acolea : ci să-şi piarză tótă os- 
ten€la, şi necum alta, ci cheltuiala încă să 
nu'și ia. 

[Zac. 88]. Cela ce răsădeşte pomi pre pă- 
mântul altuia, sai altuiaşte : aceia, cu acel 
pământu'și piarde şi prisădirile, şi alte tote 
ce va răsădi. 

(Zac. 89), Ceia ce vor răsipi casele altora 
fără de voia judecătoriului, pentru să'și drégă 
ale lo» case, sai de vor strica garduri de la 
vii pentru să'și drâgă ale lor vii ; acelora să 
li se taie mânile. 


|Zac. 90]. De va face neştine casă pre loc 


PAAVILA MATEIU BASARAB 


striin, şi va fi tot lemnul al tui, şi țâtă chel- 
tuiala : de acesta dám învăţătură cela ce va 
oblădui acel pământ, acela să oblăduiască și 
casa, după pravila ce zice ca să fie biruitoră 
cei mat de sus celor mai de jos, dect stăpâ- 
nul acelui pământ depururea să fie biruitoriiă 
asupra acel case, cu tóte namestiile eï, pen- 
tru că nu pote cela ce aŭ zidit casa să se pă- 
rască la judecătoriă pentru cheltuiala ce va 
fi tăcut. 


Aicea scriem pentru mori. [Vina 11]. 


Glava 309. [Zac. 97]. De se va prileji ne- 
ştine să fie lăcuitoriă într'un. sat, și de va 
cunóşte vre un loc ca acela bun de moră, şi 
într'acel sat vor fi loff megiași, și acel loc va 
fi a tot satul, iară el va apuca mainte de ioți 
de va ţine acel loc, şi va face m6ră, iară a- 

oï déca va sfârşi móra se vor scula toți de 
vor striga asupra lui zicând căci aŭ făcut el 
m6ră pre locul lor şi nu `í aŭ întrebat : de a- 
cesta dăm învățătură, ca să întârcă cu toţii 
tótă acea, cheltuială ce va fi făcut, şi să în- 
cape toți împreună să ție frățâşte acea moră 
cu tot venitul ce va fi. 

[Zac. 92]. Când se vor scula nişte megiași 
de'şi vor împărţi locul cât vor avea în vre 
un sat, şi dup'aceea în partea unuia dese va 
găsi un loc de móră, şi se va nevoi de va 
face móră : atunci nu vor putea să zică ne- 
mica ceia-lalți megiaşi căci aŭ făcut móra. 

[Zac. 93]. De se va prileji apa morii să 
în6ce niscare pământuri sai moșii, saŭ vii, 
sai pomâte, atunci să plătescă paguba stă- 
pânul morii, iară de nu să stea oprită móra. 

[Zac. 94]. De va avea naştine nişte pămân- 
turi în țarină, şi se va îndrepta apa morii 
pentvacele pământuri : atunci are putâre cela 
çu pământurile să opr6scă apa să nu lase să 
Pa pre locul lui, saă cum va vrea aşa să 
acă. 


Pentru cela ce va lua caleu chirie sat cu niemie 
și] va încărca sati îl va împovăra grei. 


„Glava 810. [Leu și Constantin împărați]. 
Cine va năemi cal gil va împovăra, de'l va 
prea încărca mal mult de cumu”! va fi toe- 
méla, şil va beteji, aceluia i se judecă be- 
tejala. 

|Armenopolul. De va năemi cine va cal să 
mérgă în cutare loc, iară el apoi se va duce 
întraltă parte şi se va tâmpla de va muti 
calul, atunci să/l plăl6scă, pentru că nu s'aŭ 
dus acolo unde aŭ zis, ci aŭ schimbat călă- 
toria, jară de se va duce la locul unde aŭ 
zis, şi se va tâmpla de se va beteji calul, 
sau "1 va piarde, atunci cela ce l'aă năemit 
să, fie fără de pagubă, adecă să nu’) plătâscă 
adevărat de nu va fi fost făcut vre o hitlenie 
şi zăhavă. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Pentru cela ce va lua vie sai țarină să o lu- 
creze în parte, și pentru cela ce face chel- 
tuială la un lucru striin. 

Glava 311. [Iustinian împărat] Liucrăto- 
riul de pământ de va lua o țarină să o sé- 


181 


“Şi aşa sai împlut 24 de Slove ale Bu- 
chilor. 

[Chiril sfântul și Meftodie frate-săă epis- 
cop Morapschiei după săborul. 6, lét 44, în 
vremea a lui Mihail îu«părat grecesc gi mumă- 


mene, şi nu o va ara bine saii nu va lucra. | $@ Teodora și Boris Craiul bulgăresc și Ras- 


bine, numai ce va arunca sămânţa, desupra 
ţarinii, acela, să nu ia nemica de în plodul a- 
cela, se va eşi. 

[Iară a lui]. De va lua nbştine o vie în 


tija Domnul Moravuluă şi Costel Domnul Bla- 
tesc ot somdamira 6363]. Gramatica o aŭ iz- 
vodit întâi un Ellin anume Promoteu iară în 
Roma. o aŭ dus un om 6re carele anume Cra- 


parte, şi o va săpa, şi apol iară de o va săpa | tes aleotes, când laŭ trimes împăratul At- 


a doa 6ră, şi va face tot lucrul ce trebue viel, 
și cum i se va cădea nu o va cercui, plivi, 
clădi : acela să nu ia ce va eşi de în plodul 
viei nemica. 

Şi cine va zidi sai va sădi, sa va semăna, 
saii va face alt ceva pre loc striin acela să 
waibă nică o voe pre acela lucru să'l oblădu- 
iască, ci încă să'şi piarză şi cheltuiala ce aŭ 
cheltuit. 


Pentru socotela zilei, și pentru Dumnezeeștile 
paști, și pentru postul sfinților apostoli câte 
zile sânt, și pentru în an câte săptămâni şi 
câte zile are. 

Glava 312. Zioa se socotâște de la al şap- 
telea cés de n6pte, până la al şaselea cés aï 
ceia-lalte nopți. 

Tară Sfintele Paşti ale nâstre Creștinilor. 
să ştiţi că se sue până în 25 de zile de ale 
lul Aprilie, şi se pogóră până în 22 zile de 
ale lunei a lu Martie, iară maï mult nici se 
sue nică se pogóră 

[Matei]. Şi câte zile sânt de în zioa Sfin- 
telor Paşti, până în doă zile a lunei May, a- 
tâta zile iaste şi postul Sfinţilor Apostoli. 

Anul are zile 365 şi cesuri 6, carele fac 
săptămâni 52 şi când iaste visectos, atunci 
are zile 366. 


Pentru care zile să chiamă calande, none 
și idi. 

Glava 313. [Zonara]. Calande, se chiamă 
c6le zâce zile ale lunei de întâi, None se 
chiamă câle doă-zeci de zile, iară Jdi, se 
chiamă câle trei-zeci. 


Pentru 24 de slove ale buchilor céie grecești 
cine le-ai aflat. 

Glava 814. /Zri). Să ştiţi că prea înțelep- 
tul Palamid ai aflat 16 slove, carele sânt a- 
cestea, : å, B, T, A, 6, i, K, A, M, N, 0, 1, f, €, T, V. 

Iară după dânsul aŭ adaos Cadmos Omi- 
lisie încă şi alte trei slove. e. $, x. 

Drept aceia în mulţi ani aŭ ținut şi aŭ a- 
vut acâste noă-spre-zece, dâcia începători! ne- 
având W, Waaiaa zic" Pisalida, şi alte multe 
cuvinte. 

Dupaceia Simonid de la Hio aŭ adaos 
duoă slove, u şi w. 

Décia Epiharmos saracusul, aŭ adaos şi el 
trei slove : 3, y, ă. 


tal, într'al doilea și al treilea războiŭ Pu- 
nicesc. 

Iară buchile slovenéşte le-aŭ făcut singur 
St. Constantin, carele s’'aŭ chemat întru cinul 
Călugăresc Chiril Filosoful, el le-ai făcut, şi 
cărţile aŭ prepus de pe grecește în puţină 
vr6me şi anl. 


Pentru câte mile ţin ostrovele cdle mari. 
ale mări a totă lumea. 


Glava 8315. Măsura” Chiprului împrejur, 
sânt mile 690. 

Iară împrejurul Critulut sânt mile 692 

Iară la Evvia, adecă la Evrip mile 450. 

Iară la Sichelia, adecă la Țiţilia 670. 

Lică la Sardo, adecă la Sardonia 690. 

Iară la Vretania, adecă la Englilera 500. 

Iară la Lesvu ce se zice la Mitilin 260. 

La Hiu, adecă la, Sacâz 130. 

La Rodu 130. -` 

La Peloponisu, adecă la Morea mile 730. 


Pentru câți munți mari sânt şi cumws 

numele lor. 

Glava 316. Intâi Alvanios, 2 Casion, 3 Ta- 
vros, 4 Aţalios, 5 Olimbul, 6 Araratul, pre ca- 
rele şezu corabia în vr&mea potopului, 7 Zi- 
nos, 8 Lufos, 9 Chirnevs, 10 Chitară, 11 Er- 
monios, 12 Armonos, aşa li se chiamă nu- 
mele acestora munți. . 





Îndreptire: Legii 


și cum că Arhiereilor s'aŭ dat voe și blagoslo- 
venie să înmulțăscă și să împuțindze candnele, 
și pentru ceia ce să pocăesc să nwi întorcă 


mici să se lépede dânșii a nwi priimi. 


Glava 317. /Sădorul 1, Canon 12]. Cano- 
nul 12 al săborulul de întâi şi al doilea dela 
Anchira și a cincea, Arhiereilor dă voiă să 
înmulţescă şi să împuţinăze păcatele: adecă 
canonul păcatelor ómenilor, aşijderea să 
vază şi viața cum petrec și trăesc în lume, 
orl răă, orí cu întregă înțelepţie, şi așa să 
numere şi să socotâscă canonul lor. 

[Săborul dela Cartaghena, Canonul 6]. Ceia 
ce se pocăesc şi'și spun gândurile lor să! 
priimiţi, a dezlega şi a lega păcatele 6meni- 
lor Arhiereilor s'aii dat acesta volnicie, că are 


www.dacoromanica.ro 


182 PRAVILA 
duc chipul Apostolilor, cărora Hs. le déde 
puterea şi le zise : Câte de veţi lega pre pă- 
mânt, legate vor fi şi în ceriù, şi câte de veţi 
erta pre pământ ertate și lăsate tvor fi şi în 
ceriă. [Mateiŭ 7, 116). 

(Apostoli, Canon 52). Şi ori carele de întru. 
cel sfințiți, Arhierei sai Preot; carele nu'va 
priimi nici] va, lua în braţe pre cela ce se 
întârce de în păcat, cil va goni, aceluia să 
i se ia darul, că scârbâşte pre Hs. carele aŭ 
zis : Bucurie mare se face la ceriui pentru 
un păcătos ce se pocăiaşte. Şi pentru spăsa- 
„ nia păcătoşilor saŭ pogorât de în ceriuri şi, 
vaŭ întrupat şi nici un păcat nu iaste carele 
să pótă birui milosîrdia carea are Dumnezeă 
asupra Omenilor, 


Pentru Preatul de va ispovedui fără de voiea 
Arhiereului săii, sati se va tămpla vre o 
evoe del vor chiema la vre o un bolnav și 
nu va merge să ispoveddscă, 

Glava 818. |Săborul dela Cartaghen, Ca- 
nonul 43]. Canonul 43 al Sfântului Săbor de 
la Cartaghena porunceşte, ori fie ce Preot, 
carele va îndrăzni fără de carte ce se chiamă 
Daltirie a Arhiereului al acelui ţinut de unde 
va fi, să priimescă gândurile și ispovedania, 
să ispovedâscă, unul ca acela se canonâște 
să se pedeps6scă multă vr&me cu oprirea de 
preoția lui ca un călcător de Dumnezeeştile 
Pravile, pentru că nu numai pre dânsul ce 
s'aŭ pierdut, ci și câți s'aii ispovedit la dân- 
sul neispovediţi sânt, și câte aŭ dezlegat sai 
aŭ legat neîndreptate sânt. 


(Postnicul|. De se va tâmpla la nevoe, ca 
să fie neştine bolnav, şi va fi neyoe și acolo 
Duhovnic nu se va afla, atunci unul ca acela 
priiméşte gândurile adecă ispovedania, iară 
de'l vor chema, și nu va mérge, și va muri 
omul neispovcduit acela Preot să se canont- 
scă trel ant. 


Pentru că se dă şi Preoților mirdnă gi Iero- 
monașilor să fie duhovnici, și ce să chiamă 
duhovnicul, și duhovnicul de va spune cuiva 
păcatul celui ce se îspovedâște, 

Glava 819. [Valsamon). Grăiaşte Valsamon 
la tâlcul Apostolesc la 72 de Canóne:, Că şi 
Preoţii, adecă leromonașii, şi Popii mirâni 
priimesc gândurile, adecă ispoveduesc, şi 
iartă păcatele, cu isprâva şi puterea Arhi» 
ereului 

|Dumnezeeștii Părinți). lară Duhovnic va 
să se chiame iscoditoriă care iscodâște: lu- 
srurile sufleieşti carele are omul. Carele sâni 
asounse şi nearătate, şi întru suflet şi întru 
inimă se află. 

Deci da va lua daruri la/Ispovedanie, acela 
pă fie oprit de slujba: Duhovniciei câtă-va 
Yrewme. 

AEastmicu]. Duhavaicul de va spune păca: 


MATEIU BASARAB 


tele celora ce se ispovedesc acela să aibă 
canon, cu oprirea de preoția lui trei ani. 

Iară alţi învăţători zic şi poruncesc, să” 
fie luat darul de tot, și de darul Preoţiei şi al 
Duhovniciei, numai acesta să aibă ca să se 
cuminice J)umnezeeştii Pricâştenii. 

[Legea împărătdscă). Iară cetăţesca lége 
zice. să i se scóță limba pe câtă, şi să "1-o 
tragă până ce va muri. à 

lară cela ce va să fie Duhbvhit, trebue să 
fie maï mare de patru-zeci de ani. 


Pentru bolnavi de vor fi mâncat săi se priceg- 
tuiască, și pentru ceă canoniți, de le va fi 
la morte să se cuminice. 


Glava 320. | Nichifor Tărigrădenul). Sfâån- 
tul Nichifor Patriarhul de la Țarigrad zică, 
de va mânca bolnavul carele se află întru ne- 
voe de morte, atunci să se cuminece Pumne- 
zeeștilor taine, și să nu se apere căci aù 
mâncat înti'âcea zi. 

[Soborul 1, Canonul 13]. Iară de vor fi vre 
unii canoniți ca să nu se cuminece, şi le va 
sosi césul morţii, atunci să se priceştuiască 
neapărat, ca să nu se lipsâscă de sfințenie 
ca acea. Iară de se vor tămădui şi se vor 
scula, atunci iară se fie întru porunciţii ani 
să nu se cuminece, 


Pentru de câți ani se cade a se ispovedi par- 
tea bărbătescă și muerescă, și cum se cade 
tuturor să. ne pocăim și preoții gi mirénið, 
Glava 321. [Ioan Chitrul]. Sfântul loan 

Chitrul poruncâşte că copii partea bărbătescă 

după 14 ani să se ispovedescă la Părinţit Du- 

hovnici de păcatele lor, iară partea muerescă 

după 12, 
| Simeon Soluneanul). Şi tuturor ne trebue 

să ne pocăimj Arhierei, Episcopi, Popi, Gălu- 

gări, Călugăriţe, Bărbaţii, Muerile, Mirenij, şi 
nici unul să nu se despartă saŭ să fugă de 
potaanie, şi dela ispovedanie, pentru că toţi 
greşim oră cu cuvântul, orj cù lucrul, oră cu 
vederea, oră cu gândurile, ci trebue-să nie po. 
căim. [Matfeš gla. 8: Zac. 5). Pentru că și 

Mântuitoriul nostru zice, şi al lui Botezătoriii 

Ioar Dumnezeescul Prediteci > Pocăiţi-vă că, 

se apropie împărăţia cerurilor. $i Davitt 

[Psalm. 144] : aprope e, zice, tuturor celora, 

ce chiamă pre dânsul. Deci grăesc eŭ tare, 

și strig tuturor cu mine, pentra darul Mân- 
tuitoriulul nostru să he pocăim ca să ne spă- 
sim; că şi sfinţilor şi mir6nilor de trébă le 
iaste ispovedania. şi pocaania, şi mărturis&< 
şte de acâsta Apostolul. Ispoveduiţi-vă unul 
altuia gbeșalile și vă rugați unul pentru al- 

tul ca să vă tămăduiţi (004, lava 5. Zac, 57). 

De într'acestă arată Apostolul că trebuiaşte 

să se răsoumpere tot orul de eslea ce aŭ 

greşit, că dimenea nu iaste fără de păcate, 
fără numat Singut Domnul mostre Is, Hs, ca- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATB(U BASARAB 


rele fără de păcete sai întrupat şi sfințéşte 
s'aŭ născut : şi aŭ trăit şi aŭ murit pentru 
toți izbăvitoriul, şi dac'au în vis trăiaştę şi 
iaste singur fiind fără de păcate. 


Pentru câți se ispovedesc de a lor bună voie 
cum li se cade să se canondscă. 


Glava 322. [Nichifor Tarigrădenul], Deşi 
va ispovedi omul păcatele cu tot sufletul de 
în bună poe a lui, atunci. datorii iaste Du- 
hovnicul să facă ranelor a acelora, uşoră 
vindecare, şi canonul cu carele va vrea să 
canonâscă să'l împarţă în trei, însă o parte 
să o pue spre milosirdia de 6meni alui Dum- 
nezeŭ, că nimenea nu e fără de păcate, fără 
numai singu* Domnul carele aii răscumpărat 
pre noi cu.cinstitul lui sânge de în mânile 
diavolului. şi aŭ izbăvit. pre noi, iară cu a 
doa parte să canonâscă pre acela ce aŭ făcut 
păcatele, după putâre şi după yoia lui, iară, 
a treia, să o ia Duhovnicul, ça cela ce are 
putere dela Arhiereă să deslége şi să lege 
după cum zice nemincindsa gură a Domnului 
nostru Is. Hs. i 


Pentru ceia ce se lépădă de Hs. de voe saŭ 
de nende. 


Glava 323. [Marele Vasilie]. Carele se va 
lepăda de Hs. de voe nenevoit de'niminea, a- 
cela numai la mórtea lui să se cumineçe, iară 
de se vafi lepădat de multe nevoi şi munci, 
carele naŭ putut să le rabde : acela 8 ani să 
nu se cuminece. 

Iară însă Besérica de acésta, până în zioa 
de astazi aşa ţine. Adecă acestă tocmire a 
prea sfântului Patriarh al Țarigradului Chir 
Metodie. 

Și iaste aşa: 

Insă de va fi fost acela copil, pre carele laŭ 
luat şi s'a lepădat de l6ge'şi, adecă de Hs. 
saŭ de frica sa, saŭ de nepricâpere, sai de 
neştiinţă, iară decă șai, venii şi s'aii făcut 
deplin întru vîrsta lui, şi şaă adus aminte 
de pravoslavnica credință a lui Hs, carea 
ţinea. părinţii lui, şi se va întorce cu tot su- 
fletul spre sfânta Besârică întru pocaanie 
şi ispovedanie, atunci să! citâscă molitvele 
ge înşelăciune şi de curăţie în şapte zile, 
iară a opta;să se spâle şi să se ungă cu sfân- 
tul Mir ca şi ła cel ce se botâză, şi atunci să'l 
îmbrace ou haine noă, şi aşa să se priceştu- 
iaşcă Dumnezebştilor Taine, şi dâcă se va 
priceştui atunci într'alte opt zile să nu lipsé- 
scă nimica dela ceta BesGricil ca şi cel bote- 
zaţi, 

Via bine de tot]. lară de va fi fost voinic 
cela ce aŭ lepădat, însă de se va fi lepă- 
dat de Hs., atunci să se facă, pre dânsul 
milă adecă milosîrdie, Deacia, să postâscă 
doă sărăcuste, și să păzâscă la sfânta Bes6- 
rică, întru molitve şi posturi, şi rug), şi déca 


183 


se vot împlea céle 2 sărăcuste, atunci să”, 
citâscă molitvele de cuxăţie 8 zile, şi să zică 
în tâte zilele Gospodj pomilui o sută de ori, 
şi după aceia să se spâle preste tot şi aşa să'l 
ungă cu sfântul şi marele Mir: şi să se facă, 
Liturghie ca să se priceştuiască Dumnezeești- 
lor Taini, şi să păzâscă la Bestrică şi la Li- 
turghie 8 zile. 

Jară de se ya fi lepădat de Hs. de voe fără 


lde nică o nevoe, acela are canon grâznic şi 


mare, iară pentru iubirea de 6meni a lui 
Dumnezei şi pentru ertăciunea lui să se pos- 
téscă de carne 2 ani şi de oao, şi de brânză 
și de vin de va putea, şi să zică Gospodi po- 
milui în zi 200 de ori, 

Iară de nu va putea să facă acestea, de sus 
atunci închină”! şil tocmâşte maï întru bun 
lueru în care va putea, Iară de va fi neputér- 
nic, el să facă după cumu'! va fi putârea lui, 
şi decă, va împlea ai doi ani, mal nainte 
de 8 zile să’i citâscă, Molitvele de ertăciune, 
şi așa şă se priceştuiască şi să se facă cum 
am scris mal sus, ori bărbat ori imuiare, nu- 
maï carele va fi în vârstă deplin, 


i să zică aceste Molitve, către acela ce se 
întornă iară la l6ge'gi. 


FocnoA5 NOMOAHMCA 


TipantAenz ecu rOCNOAH H NpaRH cSAH TROM, He 
ko no czrpkwenne Hawnygz czTROPHAZ ECH NAME 
TipecaSwawype BO SANOR'EAH TEROA CAAtH np'Eaakoateă 
CMpTH, cantăte take mHacehpaz H Baagnka E'Eabiă 
czorpawmenne Name KO ASKARO ecTh, H tako noxph 
Gaspra Kpknocra Hama, Smunaochpauca Ha Hac 
CNACTH RAAFOROAH TROE CZAAANIE ORPA3A PARA nfia- 
TH, H CMAPTH MPHRAHXKHIWAMĊA NPHZOBH TROEO 
ORAA, MKO H3RARHAZ ECH NACZ CHAN CMhȘTHbIA, Îi 
NOKAZAAZ ten Hamz nSTh Gnacenia TEOHAtZ cek- 
Tmz ASxomz Roxeereennoe Mopoxaenie, # end- 
ceh TKOEI9 BAACOAATIIO kaem kBarava TROE CAMOTPI- 
Hi, H MOAHMZ CA H MHAHLA AEEME Bz RTOpOE 
TROE NPHIIECTBIE BH WE YOJIEWH cSAHTH HEIM 
K MBfTEBIAZ, H BZBAATH KOMSA O no X'Raomă 
erb, savu MHAOCTH TROA taKO oTz REkd Sa, 
u npespu, yeaoR'kuecraa Hama chrpkweia, Biberi 
Hamz BCEKO NOorpÈEweNie BOAHOE H NEBOANOE, BX f4- 
a5mk n gz nepa3šmiň, mkora ro deaoukkz ene 
WHBË RITH H NeEdZPpEWATH NH EAHHZ A ENÉ ENBAETA 
H3N2 ero HueTS. Kmo ro noygaanTea saets nwit 
TH ChPAUE, HAH KTO AEPANETZ YHON RAITH CKEPZHH $ 
OTZ BZCH RO HAH BX CAOEE nan a'kaomz, ozrpkwnygot 
ma DPEAZ TOROK, H EcTpHANHRWIHCA TROCA Crath 
Haă emca ONPARAATeA Ha ICPpAuIHEMzZ FEOME 
Bat, He OTE ABAR NpABAN, HE BO CzTPEOAHYOMA 
HTO BAArO Ha 3EMAH ! NZ ATA EEpbi HETANM, HERE 
Wa MERE HCNOBEAANIE, eke RO BWEASTH ITAA mpaka’ 
BCECZEbPIENŠI®, H NO3HATH TEOW Atpan$ Rog 
RESMApTTIA ! H auakkbuz n behottaemz n kk- 
Semz. tao Tu ecu mke onz HecSiţiiyz EH tite RTR 
NpHBtAZ cH NACZ, H OTNAA HYZ- MHASAÑ, n arp 
WAKIPAMZ npuemaai H org émapru WHEOEOPRÄ, 


www.dacoromanica.ro 


184 


n atoanmTuee Poenoan Boxe Hawz, eanka czrp'kwn- 
Koma nekaz TOBOIO TAK NAZTONOCŲH, H KZ mpk 
Np'EBEIBAIONțIE, H BOAE3HIIO ORAOXENH, Alpe KZ caoBk 
Han A'RAOMA HAN NOMBIAENIEMZ, CAMA MKO BAATA 
H MEAOR'EKOAIEEUZ, H MHASCTIBZ BAaAIIKA, OCAABH, 
ocTarn, npeapi H npocTH : czrpbuenia Hama n ne 
B2M'EHH NH XE RZHÎHAH CZ PARCA TROHMZ E2 CĂAZ, 
MKO HE ONpaRAHTCA DP'EAZ TOROIO BZCAKZ Hull. 
MKO TH €CH EAHHZ BEATPEuUeNZ, H npiHmaaa Kaw- 
pica, n Tek caarS azaenaaemz OTUS n Gun5 n 
cgkroms ASXS, Hunk n azceraa n tzin sk- 
KOMZ, 


După aceia să zică și aceşti Psalmi 50 şi 
37 şi 102, iar după Psalmi să zică Molitva 
acesta. 


Tocnoyu NoMOANMCA 


[40]. Baaanne Toenean Boxe Hamwz, nxe Kaw- 
ua Ilaperaia Taoero IlerpS HepkonnomS fuocro- 
aoma SRbphaz ecH, H Ha NEMA cCRATĂIO TEON 
Îlepkonz ocnoRaaz ECH, H AApPORAAZ, ECH EMS CHAS 
TROHMZAAPOMZ , EKE BABATH H paspEiuaTi Ha 
aman. SCAHUIH Hacz Hit HE HE HEAOCTORHE mona- 
wamTiuca 9 Srn5ipeniă HAHEwHenS TROMS pasă, n 
SAHRH MHAOCTII TEROA Ha NEMZ cnacaait SNORAWIPHYZ 
na Ta. Tw Ko pekan ecn Locnoau Scriam Roro- 
HOCHAIYZ TROHYA Îlpopokz : ORpaTHTHea KZ MHE H 
ORpAIPSCA KZ BAMZ, AKO HEXOpEH CZARPTH rpkul- 
HHKŠ, HZ EKE OBPATHTHCE H KHR BHITH EMS Camz 
SRO UEAOR'EROAIORUE, H CETO PABA TROETO OTZ NPEALc- 
THA NŠTH EzBRpamatiuereca, H NpockipS orz TE- 
sk oTnSipenne HE OTEpApAaÑCA, HZ RA MHAOCTH 
NOCkTH H BZ IHEAPOTA NPH3ORH. MKO Tu EcH kaw- 
naca Borz, H Ha TA oRpapawipuaz ca Gpacz : 
H TERE CAABS RA3CHAAEM A, CA RESHAYAANLIMZ TH OT- 
UEMZ. H NpReRETSAMZ H BAATIIAZ H 3HROTROPAIH- 
mz Th ASyoaz, Hunk n Eceraa n ga rkeu rtkonz 
SI munz. 

Și se face otpust cum se cade. 


Pentru de în ce vârstă sè socotesc la Dumne- 
zeii păcatele omului. 


Glara 324. [Anastasie a Dumnezeeștel ce- 
zăți Antiohia]. Sfinţii părinți şi alţi învăță- 
Lori zic, că după cum e mintea şi înțelepciu- 
nea omului așa se socotâşie. saŭ de în 12 
ani sa de 11 an! înainte. Pentru că vei afla 
copii de 12 ani, de vor avea minte maï multă 
de cât emul cela ce iaste de 50 de ani. şi iară 
veï afla 6meni de 25 an! şi de 30 și mai sus, 
de vor fi având puţină minte, şi maï puţină 
de cât copilul acela, ci însă Dumnezei nu so- 
cotâşte pre ceia ce fac păcate pre ani carii 
aŭ : ci după cum e mintea şi înțelepţia omu- 
luf cum am zis. 


Pentru omul păcătos, carele va face un lucru 
bun, putea-va lua ertăciune de tite păcatele 
luă aŭ ba. 


Glava 825. [Tonjed). De acesta zice că e 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


ava, carea priimi pre iscodela ale lui Hs. Na- 
vin, ia să spăsi, şi tâlharul se spăsi pentru 
credinţa, şi curva cu lacrămele'şi, şi alți 
mulți păcătoşi, carit aŭ făcut lucruri bune 
toţi s'a spăsit. 


Pentru de va face un tâlhariii q sută de u- 
cideri, decia săl prinză să; taie capul, păte 
fi izbăvit de uciderile ce aŭ făcut de tote 
aŭ ba. 


Glara 326. [Dumnezeești învățători). De 
acâstea de tote vom zice, că numai o uci- 
dere aŭ împlut, adecă aŭ plătit, iară cele- 
lalte 99 în vecul ce va să fie :sadecă la adoa 
venire a Domnului nostru Is. Hs, atunci va 
să aibă a'şi darea séma de dânșele. 


Pentru Duhovnic cum i se cade să aibă loc cin- 
stit și sfânt pentru ceia ce “i se ispovedesc și 
ce să zică către dânșii, și pentru ceia ce 
sufer de țin canonul lor, și pentru ceia ce 
nu sufer a ținea. 

Glava 327, [Simeon Solunénul]. Duhov- 
nicul trebue să aibă loe cinstit şi sfânt, în- 
tru carele va să ispovedâ&scă Gmenil, şi să ia 
pre cela, ce va să i se ispovedâscă cu curată 
faţă şi lină şi blândă şi cu Dumnezeâscă 
frică, iară nu cu vre e faţă mâhnită, saŭ în- 
greoială, sai chip răă : ci cu bucurie multă 
să mergă cu cela ce va să i se ispovedâscă 
la acel sfânt loc, cum trebue iscusiților Du- 
hovnici să facă, 

Când va Duhovnicul să ispovedâscă pre 
vre un om, acâste cuvinte trebue să zică că 
tre dânsul 

[ Postnicul). Caută bine fătul mei că Hs. 
stă desupra ta, aşteptându'ţi ispovedania, şi 
să nu'ţi fie rușine saă să te temi de mine să 
ascunzi ceva de în păcatele carele ay făcut, 
ci cu îndrăznire și de întru tot sufletul şi i- 
nima să le spui, ca să iai ertăciune şi bla- 
goslovenie dela Domnul nosiru Is. Hs. Iară 
de veï ascunde ceva de într'ânsele atunci tu 
veï să aibi păcat îndoit Ci te păzéşte déca 
vreme ce ai venit la vraci să te tămădu- 
eşti, să nu te ducă netămăduit fără vindecare, 
și va să'ți fie păcat ţie iară nu mie, şi aşa'l 
întrebă una și alta. Întâi de va fi făcut vre 
unul de cele 7 păcate de morte, carele sunt 
acâstea : 

Lepădarea de l&ge. 

Fără nedâjdea de către Dumnezei, carele 


'să chiamă otceaania, 


Prea înălţarea, adică trufia. 

Ucideraa de voe. 

Amestecarea de sânge. 

Zăcerea cu bărbat unul cu altul. 

Şi fără de legea spurcarea saŭ stricarea de 
copil. 

Aşijderea şi pentru alte păcate, şi auzind 


adevărat, pentru că şi cea curvă anume Ra- | cuvintele luy şi păcatele carele sînt, dä’! ca- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


non cum zic Pravilele Dumnezeeştilor pă- 
rinți. şi cum ve vedea bunătatea şi voia lui 
cea bună. 

[Marele Vasilie]. Şi câţi sufer a ţinea ca: 
nonul lor grăiaşte Marele Vasilie la 83 de 
can6ne ale lui, şi nu să priceştuesc zic, pre 
aceia să'! ţii şi feciori de Duhovnicie. Iară ceia, 
ce nu suferă a ţinea canonul lor, nu lăsa nică 
pre aceia a se duce fără tămăduire, cii în- 
vaļā întâi şi a doa óră, décia de vor asculta, 
de bine, iară de vor rămâne întru nepocăință, 
şi nu vor vrea să se întorcă de tot [Semndză) 
atunci tu lasă păcatul să fie asupra lor. Şi să 
ştii aşa, să ţii păcatele celora ce ţi se ispo- 
vedesc ca cum ar fi şi ale tale, şi aşa să ab! 
grijă a darea sémă Domnului nostru lui Is. 
Hs , la a doa groznică a lu! venire. 

[ Apostolilor, Can. 52), Iară câţi nu sufer a 
ținea nemic să facă de în canonul casele le 
day, şi vor eşi dela tine fără vindecare, însă 
de se vor întorce şi vor veni întru pocaanie, 
şi se vor pleca să facă canonul lor, primâşte'! 
şi"! cuprinde în brațe. Că Domnul nostru 
zice: N'am venit să chem drepţii, ci păcă- 
Loșii întru pocaanie, iară de nu vor vrea, a- 
tuncă el vor purta greotatea. păcatelor sale 
în zioa judecății. Numai ce ești datorii să" 
înveli cât vel putea, și să faci vindecare spre 
dânşii, când al dâră vei putea să'! faci să te 
asculte. 

[Postnicul]. Când se va afla om smerit, şi 
voiaşte să facă în tote zilele cumu' va. fi pu- 
iérea metanii, atunci pogâră ł an mai jos 
de în măsura părţii carea "-aj dat să nu se 
priceştuiască. 

[Caută de vezi acestea fórte bine o Duhov- 
nice), Iară de va vrea să facă milostenie 
după cumu'! va fi putărea, atucni "1 eri şi 
alt an. 

Și de va posti Miercurea şi Vinerea după 
- socotinţa şi porunca Dumnezeeştilor Apos- 
toli, erţil iarăși şi alt an. 

Jară de va vrea să ţie Lunea să nu mă- 
nânce carne, şi alt an iară să laşi. 

fară de va fi omul acela mai jos de 30 
de an!, iară să laşi și alt an. 

Iară de va fi'maï jos de 20, maï puţin se 
canonâşte. 

Iară de va vrea să se pocăiască după pă- 
cat, şi va vrea să se facă Călugăr, atunci doă 
părți ale păcatelor lui să’! canoneşti iară 
alta să ï-o erţi. E 

Iară de va vrea să mârgă în obşte, atunci 
jumătate de canonul păcatelor lui să! erți. 

lară de nu va vrea ispoveditul să facă de 
în cele de sus carea am zis, atunci el să îm- 
ple tocmai porunciţii ani ai păcatelor lui. 

[Zri.] Şi Duhovnicului i se cade să vază 
pre omul aŭ tânăr de iaste aŭ bătrân, aŭ tare, 
aŭ slăb, şi locul şi obrazul care aŭ făcut pă- 


185 


de beţie, saă învățată o aŭ avut și o aŭ îm- 
preunat, saŭ de frică se va fi făcut, sai de 
silă, sai de sărăcie, acestea trebue să vază. 
duhovnicul şi să socotescă, că tînărul de va 
greşi are canon mal ușor decât cel bătrân 
cum am zis. Aşijderea şi alte păcate tote aŭ 
bogate : drept aceia trebue să le ispitâscă 
cum s'a făcut, şi atunci să le facă canonul 
lor după cum se cade, şi după cumu'! voia 
omului. 

[Marele Vasilie, Canon, 70]. Şi de va face 
şi tocmălă să împuţin&ze canonul păcatelor, 
ca cela ce are putere a lega, şi a dezlega, 
ware mică un canon, nici păcat, nici osândă, 
că povesteşte şi zice cătră noi Dumnezessca 
scriptură, ceia ce se ispovedesc cu durârea, 
inemil şi a sufletului, într'acel cés vine spre 
dânşii iubirea de 6meni a lui Dumnezei şi 
iaŭ ertăciune şi se fac moştnâni împărăției 
Ceriului. 


Pentru vrăji și fermecătorie, şi pentru ceia 
ce merg pe la vrăjitori și pentru ceia ce 
portă baere. 

Glava 328, [Marele Vasilie Can. 65). Ca- 
nonul 65 al Marelui Vasilie porunceşie, că 
vrăjitoriul şi cela ce varsă câră, sai plumb, 
cositoriă, sa carele legă bărbatul şi muia- 
rea, să nu se împreune, sai va face alt fe- 
li de vrăjie, acela ani 20 să nu se cumi- 
nece. 

Şi să ştiţi că pre aceia chiamă vrăjitori, 
carii chiamă dracii şi fac vrăjile, pre voile 
celea ce vor întru stricăciunea ómenilor. 

[Caută de vezi bine de acdstă socotelă|. Încă 
şi ceia ce aduc vrăjitorii în casele lor să le 
scOţă vrăji, sa caril citesc stelele, saŭ ca 
să învâţe ceva ce nu ştii, sai se duc la 
vrăjitori, sai la vrăjitore : aceia 5 ani să 
nu se priceştuiască. 

[Săborul dela Anchira, Canon. 24). Aşij- 
derea şi cei ce pórtă haere sai norocul cesta, 
ce zic Omenil că are noroc omul, saă vor 
căuta de vor socoti zioa în carea s'a năs- 
cut bună iaste aŭ rea, aceia să se canonâscă 
ani 5. 


Peutru Malachia, adecă cine'și bate mădula- 
riul în mână, și pentru curvie, și pentru 
cela ce se culcă cu. fămee nelotezată. 
Glava 829, [Postnicul). Câţi vin la acest 

lucru de fac Malachie, aceia să mănânce sec 

zile 40 și să facă în tote zilele câte 100 de 
metanii, iară de nu vor putea să mănânce 
sec, atunci să nu se priceştuiască Í an, şi 
să facă. în tote zilele câte 100 de metanii 

sai 50. 

Iară de se va face Malachia între dînşii a- 
tunc! să mănânce sec 80 de zile, sai să nu 
se priceștuiască ani 2 şi să facă în tote zilele 


catul, şi de va fi făcut de multe bucate saŭ | metanit câte 50 


www.dacoromanica.ro 


186 


[PRAVILA MATEIU BASARB 


lară de va fl cineva de în partea şi rândul |! se slobozi firea şi se va pricepe şi va eşi afa- 


sfinției, şi maï nainte de luarea preoţiei va 


cădea într'acel păcat al Malachiei acela în- 
tâl să se canonâscă, dâcia să se hirotonâscă. 

Iară dacă se va face preot va face fără de 
minte, să fie lipsit de preoție un an, iară de 
o va face cu minte dup'aceia, atunci să fie 
lipsit de preoţia lui de tot. 

Iară de va face acesta călugărul, canonul 
Jul iaste să mănânce sec zile 60 şi să facă, 
metanil în zi câte 80. ` 

Și câte mueri se împreună cu bărbaţii a- 
decă cu cineva şi nu vor fi făcând lucrul pă- 
catului de tot, ac6lea să se canonâscă în cel 
canon de mal sus al malachiei. 

Şi orí cine va curvi zice Dumnezeescul Gri- 
gorie ostrovenul an! 9 să nu se cuminece. 

Iară Marele Vasilie zice 7. 


Iară Dumnezeescul Patriarh Postnicul po- 


runcâşte după 2 aai să se cuminece, adevă= 
rat de va vrea să mănânce sec până la 9 cés, 
și să facă în zi şi metanil 250, Iară de nu 


va vrea, atunci să nu se cuminece, cum po- 


runcesc mai sus Dumnezeeştii Părinţi. 


Iară cineva curvi cu muiare nebotezată: 


acela 5 ani să nu se cuminece, şi să se pos- 
tâscă şi să facă milostenie şi metanil. 


Pentru amestecarea de sânge. 


Glava 330. Carele se va împreuna cu so- 
ru-sa întru păcate, cari! vor fi de un tată şi 


de o mumă, 20 anï să nu se cuminece. 


* [De în candnele Marehyă Vasilie). De se va 
afla neştine cu norusa, sai la socrăsa, saŭ 


la muma sócreï, ant 11 
Iar la varăsa premare ani 10. 
Iar lą a doa vară, ani 9. 
Iar la cumătrăsa, an! 1i. 


Iar la finăsa, carea” iaste fată sufletescă, 


an! 20. 

Jar la muiarea frăținesăă ani 11. 

Aşijderea şi cela ce se va afla cu doă su- 
rori. 

Aşijderea şi muiarea carea se va afla cu 
do! fraţi. 

lar de să va afla neștine cu maştehăsa, 
an! 12. 

Ci zice Dumnezeescul Patriarh Postnicul, 
canonul al acelor păcate ale mestecării de 
sânge după vrerea 6menilor face canonul lor 
cu carele vel, să! Canoneşti ori grei, ori u- 
şor, cum ti-e voea. 


Pentru mmniarea care se află întru mueria ei. 


Glava 331. [ Posinicul]. Muiarea, care se 
află întru mueria ef, după obiceiul firii mue- 
reşti aceia nu se pote priceştui Dumnezeeş- 
tilor Taint, până ce seva. curăți, nică intră, 
în Besérică până în 7 zile nici sa împreună 
cu hărbatulu'și până ce se va curăţi. 









ră într'acel ces, atunci nu se canonâște, iară 
de se va pric&pe şi” va fi ruşine de nu va eşi 
afară, ci va lua anafora, atunci se canonâște. 


Pentru cela ce zace cu bărbat și face 
cu dobitoc. 


Glava 332. (Grigorie Nischii]. Al treilea 
canon al lui sfântul Grigorie Ostrovenul, po- 
runcâşte cela ce va face acestă grozăvie a 
zăcerii cu bărbat ani 18 să nu se cuminece. 

lară Marele Vasilie zice ani 15, R 

[Postnicul] Iară Dumnezeescul Patriarh Post, 
nicul, poruncâşta an! 3 şi după trei să se cu 
minece, adevărat de va suferi să postescă,până, 
la al 9 ces și să mânânce sec, şisă facă, şi câte 
200 de metanii, iară de nu va vrea să facă 
acest canon, să nu se cuminece 15 ani, după 
socotinţa. de sus a marelui Vasilie. 

[Marele Vasilie]. Iară spurcătoriul de vită 
ani 15 să nu se cuminece. 


Pentru, sodomie ori ce felii va fi și câte feliuri 
de sodomie sînt, și ce felii de certare li să dă. 


Glava 333. [Zac. 1]. De vrâme ce am zis 
şi am scris pentru ceia ce fac silă fâtelor ce- 
lor ce sînt cocone, şi muiarelor văduo şi al- 
tele, acuma să şi stăm tot pre aceia cale să 
spunem şi pentru ceia ce vor face silă la co- 
con! cruzi mici de” vor spurea, care păcat se 
chiamă pe spre fire. Acest lucru pe spre fire 
se face în trei chipuri, întâi când se împreună 
neştine trupâşte cu mumă-sa carea laŭ năs- 
cut, saù cu fata'și, saŭ cu soră-sa, deci acest 
păcat se chiamă sânge amestecat, al doilea 
când se împreună neștine pe spre fire cu vre 
un dobitoc fie ce felii va fi, a treia când se 
împreună neșline cu fie ce obraz parte băr- 
bătâscă, care lucru mal pre scurt se chiamă 
sodomie : pentru care lucru vom să arătăm 
cuvânt răspuns într'acesta chip. 

[Zac. 2]. Sodomlânii nu se certă numai cu 
morte, ci şi după morte trupurile lor le bagă 
în foc de le ard. i 

[Zac. 3]. Omenii cel vechi de demult și Mli- 
niï pre ceia ce M-ati fost certând cu o muncă 
mare, pre carii făcea acestă grozăvie, ce se 
zice sodomia, şi după aceia 'ń aŭ fost omo- 
rând. 

[Zac. 4]. Acestaĵfeliŭ sodom Eni! se chiamă 
şi sînt fără, de cinste, şi mal nainte încă pân 
a'i ocărî înaintea judecătoriului. 

[Zac. 5]. Sodomlenit maí nainte încă până 
nu’ vor rugina înaintea judecătoriului, nu sînt 
volnici cu avuţia, lor la mârtea lor, să o dea 
cuj vor vrea, Iară de va lăsa, neștine cui-va 
averea lui la mârte şi de ar face şi zapis, şi 
după aceia ṣe va arăta lucrul cum aŭ foșt so- 
domlen, atunci gtricase-vor actlea tocmâle 
ŞI se vor sparge acélea zapise, cum nu şi Sar 


Jară de se va afla în besérică şi"! va yeni a il fi făcut, şi averea lW t5:ă va fi Do.nnâscă. 


www.dacoromanica.ro 


PRAViLA MATEIU BASARAB 


[ Zac. 6]. Cela ce va face silă vre unul copil, 
póte acela să'l ucigă de tot, şi nu va avea 
nici o certare de la judecătorii. 

[| Zac. 7]. După pravila împărătâscă nu va 
putea. nimenile să fie ispravnic vre unul so- 
domlân nică la un lucru, nici la judecătorii 
nu va îndrăzni să grăiască pentru sodomlen. 
Acésta se socotește când va fi greşala lui a- 
rătată de față înaintea judecătoriului, iară de 
nu va fi arătată greşala: atunci fie cine ar 
putea grăi pentru dânsul să isprăvâşcă ce va 
trebui la judecătorii. 

[Zac. 8]. De se va afla neştine de în cliro- 
sul Bes6ricil să fie sodomln. acela se va să- 
răci de tâte,după cum scrie Pravila Bestrecii, 
de tot binele ce va fi având de la bestrică se 
va lipsi. şi] vor opri dela Bestrică şi] vor 
duce de'l vor închide într'o mănăstire departe, 
şi mal vârtos îl vor lepăda de tot şi cu totul 
de în cinstea lul, şi atunci se va da pre må- 
na judecătorului celui mirenesc, să'l cârte cu 
morte, ce se zice să'! tae capul, şi acesta se 
va face cândse va afla c'aŭ făcut sodomie nu- 
maï odată și deplin. Iară de” nu va fi făcut 
desăvârşit ci va fi făcut numal vărsare pe din 
afară pîntre câpse : atuncinu i se va tăia ca- 
pul, ci se va certa într'alt chip după cum va fi 
voia jidecătoriului. 

[ Zac. 9]. Cela ce se chiamă că face sodomie, 
acela ia și certarea. Dară nu se chiamă că 
face sodomie numai cela ce se împreună tru- 
bește cu partea bărbătâscă, ce se zice cu, co- 
pik, ci şi cela ce se împreună cu muiarea pe 
spre fire 
$} [Zac]. 10. Cela te se va împreuna singur cu 
muiarea, lui, într'alt chip, iară nu cumu’ 
obictiul muerilor, aceluia răspunsul lui iaste 
de ispravă să'! facă morte, şi nui va folosi 
de ar cât şovăi, de vréme ce iaste mal grea 
acâsta greşală, când se împreună omul pe 
spre fire cu femeia lu! de cât cu striină. 

(Zac. 11]. Sodomlân se chiamă încă și cela 
de face vărsare cu mâna lui, iară de'l va ve- 
dea cine-va şi de'l va prinde, atunci nu se va 
certa cu morte ci numa! cum va fi voia jude- 
toriului. 

(Zac. 12]. Ori care muiare va meşteşugi 
de va merge la altă muiare ca un bărbat 
cu meşteşuguri ca acelea cum am scris şi 
ma! šus, şi frecânău-se iale acolo de va arun- 
ca sămânța una la altă, ce se zice de vor face 
acel lucru desăvârşit,să se stâmpete de poftă: 
atunci pre amândoă să le omâră, iară de nu 
vor face lucrul deplin, atunci se vor certa 
mlay ușor după voia judecătoriului. 

(Zac. 13]. De se vor afla frecânadu-se doğ 
mueri una pre alta, însă fără nici un mește- 
şug până când se vor slobozi amândoă : şi 
acelea se vor certa după voia judecătoriului. 

[Zac, 14). Care muiare va face în loc de 
bărbat cu vre un copil, aceia să} facă mârte 


187 


ca unii sodomlânce, alţii dascăli zic să se 
cérte după voia judecătoriului. 

[ Zac.15]. Nu va putea judecătoriul nici într- 
un chip să maï micşor6ze certarea, carea se dă 
la sodomie, ci depurutea le va tăia capetele 
și! va arde în foc, numai să socotâscă jude- 
cătoriul când va fi lucrul desăvârşit ce se zice 
în lăuntru, atunci să! și piarză, iară când va 
fi din afară: atunci să”! certe după voia lul 
cum am scris și mal sus. 

[Zac. 16]. Orl care sodomlen va face sodo- 
mie cu copil saă și alt obraz parte bărbătescă: 
aceluia să” facă mârte şi să'l arză în foc. 

(Zac. 17]. Cela ce se va împreuna cu vre o 
muiare pe spre fire dormind în somn, şi căt 
va fi muiarea rudă de în sângele lui, şi ia 
dacă se va deştepta va striga: atunci acela 
să se certe ca un răpitoriă, ce se zice să i se 
tae capul. 

[ Zac. 18). Sodomia nu naşte rod. drept a- 
ceia nu se sminteşte, să se facă nuntă din ro- 
dul sodeml&nului. 

[Zac. 19]. Greşala sodomiei se judecă de 
la două judecăţi, judecătoriul besricil '1 a- 
forisâşte, iară judecătoriul cel mirenesc fa- 
ce'i mórte, și după mârte trupul lui °l arde 
în foc. 

[Zac. 207. Cela ce va săruta copilă cu 
râmnă : acela să se certe după voia judecă- 
toriului. 

[Zac. 21]. Greşala sodomiel se arată cu 
s&mne, şi cu înțelesuri. 

[Zac. 22]. Arată-se încă şi cu mărturii, 
caril vor zice cum aŭ văzut pre sodoml&n a- 
pucatu-se de copil, şi vrea să'l întârcă cu 
faţa în jos cu deasila, şi el aŭ auzit văetându- 
se ş'aă alergat de laă scos : şi altele ca acé- 
stea. 

[Zac.23]. 'Ţipetele şi strigarea copilului iaste 
de faţă semn cum "-aă făcut silă, 

[Zac. 24]. Când va dormi neştine întriun 
pat cu copil tânăr, atunci face prepus mare 
cum iaste adevărat sodomleân. 

[ Zac. 257. Când va fi cămaşa copilului cu 
sânge, atunci iaste de față semn de sodomie, 

[ Zac. 26). Să prinză neştine copilul cu dé- 
sila că'l sărute: acela face prepus cum 
iaste acela sodomlân, fără numai când va fi 
copilul mai jos de zéce ani. 

[ Zac. 27]. Ajută fârte mult la arătarea so- 
domiei, vâstea celui vinovat ce’! vor zice că 
iaste sodomlen. 

[Zac. 28]. M6şa şi vraciul, aceia pot să 
mărturisescă, de vreme ce vor fi văzut copi- 
lul, şi de vor cunşte făcut'ai sodomie 
aŭ ba. 

[Zae. 29]. Cuvântul copilului nu va arăta 
la judecătorii greşala sodomiel : iară așa 
face mare prepus cum să fie»vinoxat. 

[Zac. 30]. Certarea sodomiel pâte judecă- 
toriul să o mal micşorâze când se va face în- 


www.dacoromanica.ro 


188 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


tre coconi micşori, cari nu vor fi încă de] de față unde sẹ va face ucidere, mai vârtos 


vârștă. 


fiind cu arme. atunci trebue să cerceteze jude- 


[ Zac. 31]. Când va păţi copilul acéstă paco-! cătoriul să vază şi se afl: aŭ dóră pentru ve- 
ste sodomia, atunci de i se va fi făcut silă a- | nirea aceluia, se va fi blăznit, şi se va fi spă- 


tunci nu se va certa. 


Pentru ceia ce vor face curvie tu dobitdce, ace- 
lora ce certare li se va da. 


Glava 334. (Zac. 1]. Bărbatul carele se va 
împreuna cu dobitoc parte fămeiască , saiă 
muiarea carea se va împreuna cu dobitoc 
parte bărhătâscă : celora întăi li se tae ca- 
petele, dup'aceia se ard în foc cu acel dobi- 
loc împreună, cu carele se va fi împreunat, 

Pentru ucidevea. 


Glava 335. [Marele Vasilie]. Canonul 55 
al Marelui Vasilie poruncește, că cine ucide 
de voia sa acela ani 20 să nu se cuminece, 

Iară de va, ucide de nevoe ant 10, 

[Postnicul). lară Dumnezeescul Patriarh 
Postnicul grăiaşte în 3 ani, adevărat de va 
vrea să mânânce sec, şi după al9 ceas şi să 
facă şi melanie câte tre] sute în zi. 

[Zi]. Iară cela ce ucide în răsboiă sai în 
tâlhărie ani trel să nu se cuminece, adevărat 
de'! vor veni asupră cu sabil, iară de nu va 
fi venit tâlhariul cu săbii, ci numai ca să 
fure, iară el putând să fugă şi maŭ fugit ci aŭ 
scos sabia sai arma de aŭ ucis pre tâlharii : 
acela să se canonscă ca un ucigaș. 


Pentru cliric sati mirân, de vor bate saŭ va lovi 
pe vre un om şi va muri, şi cei sfințiți adecă 
câți aŭ rândul preoţiei de vor bate pre ci- 
neva, 

Glava 336. [Apostolii Canonul 65]. Cano- 
nul 65 al Sfinților Apostoli poruncâşte : Care 
cliric în mânie sai sfadă va lovi pre cine-va, 
și de acea lovire va muri, acela se Jipsâşte de 
preoția lui de tot fără de nici o ertăciune, 
iară de va face acesta mir6nul : atunci acela 
să se afuriséscă și să se canonéscă ca un uci- 
gaş. 
ȘI iară orl care Episcop, sati Preot, sai 
Diacon, va bate pre om carele aŭ stricat ceva, | 
ori credincios ory necredincios, acela să fie 
lipsit de darul săă.. Că de'ţi va strica ţie 
preote mir€nul, tu să'l vădeşti iară să nu'l 
baţi, Ci de acesta Domnul nu ne-ai învăţat 
așa, ci zic că de te va lovi cineva preste falca 
dreptă, tu să întorci şi cea stângă, și cul vor 
lua hainele, el să'și scâță și cămașa să "i-o i 
dea, și acestea sunt poruncile Domnului ; şi 
trebue să se păzescă tote, mal vârtos preoții. 
ca să se facă chipuire și începătură întru bine 
Gmenilor celor mir€nY, 

Aice scriem, cine ce certare vor lua, carii se 
vor găsi acolea de față, unde se va fi făcând 
vre o sfadă fiind cu arme, și se va tâmpla 
de se va face ucidere 
Glava 387. [ Zac. 1). De se va afla neștine 


www.dacoromanica.ro 


riat cel ucis şi se va fi lăsat de'l vor fi ucis, 
de se va afla acest lucru să fie adevărat, a- 
tuncă se va certa tocma ca şi cela ce va fi fă- 
cut uciderea şi mai vârtos cându'l va fi ştiut 
maï de mult cum iaste ucigătoriii şi mal mult 
pentru aceia se va fi îngrozit déca’l va fì vă- 
zut acolea de faţă, iară de se va fi numai tâm- 
plat acolea, și nu va fi ştiut nemica cum va 
să se facă ficidere, și căci aŭ mers el acolea 
nimica n'aă făcut : atunci nu se va certa, 

[ Zac. 2]. Cela ce se va găsi Ja un loc de 
faţă cu arme unde st va tâmpla ucidere, a- 
cela, se va certa ca şi ucigătoriul, saŭ de va 
fi mers cu ucigătoriul după ucidere, de'i va fi 
fost soţie până la lăcașul lui, măcar de-n'ar 
fi făcut altă nemica, căci aŭ fost acolo de 
faţă. 

[ Zac. 3]. Cela ce va sfătui pe ucigătoriiă să 
nu facă-ucidere, iară când se va afla acolo de 
faţă, unde se va făce uciderea, şi nu va nevoi 
de ce va putea să'1 disparţă să nu se facă u- 
cidere : acela să se cârte tocma ca și cela, ce 
va fi făcut uciderea. 


Simnele cu carile se cundşte cel cu arme ce 
Sati prilejit acolo la sfadă, dre într'adins 
aŭ mers acolea aŭ tămplatu-s'ati fără véste, 
Glava 3838, /Zac. 1]. De'se va afla neştine 

acolea de față cu arme unde se va face uci- 
dere, și judecătoriul nu va putea aşa lesne să 
cunóscă într'adins aŭ mess, aŭ tâmplatu-s'aiă 
de s'aii nemerit acolea, atunci se cade să fie 
îngăduitoriă și cu milă, şi să créză că sfaŭ 
găsit acolo de față neștiind nemica că se va 
face ucidere : drept aceia nici cum nu se va 
certa, acela, 

[Zac. 2). De se va afla la judecătorii mai 
mult de doă sémne, să se arăte cum acela ce 
stai găsit acolea la ucidere, aŭ fost mers în- 
tr'adins să ajute de va trebui : atunci’! va 
certa ca pe un fur, iară de nu se va găsi semn 
nici cum, atunci să'l slobozâscă ; iară de vor 
fi numa! doă semne, atunci să! muncescă să 
spue adevărat, iară de va fi numa! un semn, 
atunci să” dea jurământ să mărturisescă cum 
va şti că iaste mal adevărat, 

[Zac. 3]. Un om cu arme când ar putea face 
să lipsâscă dela acel loc unde s'ar face uci- 
dere, iară el nu va să lipsâscă : atunci face 
semn cum s'aii găsit acolea de față într'adins 
drept aceia să se cârte ca un ucigătorii. 

[ Zac. 4] Când va fi neştine cu arme şi va 
face semn, cum s'a tâmplat la acea ucidere, 
iară maŭ mers întradins, şi încă la acea 
vreme ve arăta cum lipseşte de la acel loc, 
acela tot se va certa, de se va afla că acea 
ucidere s'aii făcut puţinel mal apo! de ce aŭ 


E) 


PRAVILA MATRIU BASARAB 


lipsit el, şi încă când se va fi | ucurat căci se 
va fi făcut acea ucidere. 

[ Zac. 5). Ucigătoriul de va fi om striin, ca- 
rele nu va fi cunoscut nică odată pre acel om 
cu arme, carele s'a găsit acolea de faţă la 
acea ucidere : atunci nu se va certa, 

Cela ce se va prileji la vre o ucidere şi va 
fi cu arme şi va nevoi săi împartă, şi să'L 
facă să se împace, acela dâca nu va putea nu 
se va certa nică cum. 

[ Zac, 6). Când se va afia neştine la vre o 
ucidere fără arme, iară armele va fi dat la 
altul să i le ţie, pentru să p6tă şovăi să zică 
Caŭ fost fără arme, atunci trebue să cerceteze 
judecătotiul, de se va afla cum cela ce aŭ ti- 
nut armele aă stătut aprâpe de dânsul, ca 
de't vor trebui să fie îndemână a le apuca; a- 
tuncil vor certa ca pe un ucigătoriă, iară de 
va afla cum cela, ce au ţinut armele, aŭ stătut 
depante : atunci va şovăi şi nu se va certa. 

| Zac. 8). Când se va prileji neştine cu arme 
să nemeréscă la un loc după ce se va fi în- 
ceput sfada, şi mai vârtos de va mérge după 
ce se va fi făcut şi uciderea. şi după ce se va 
fi rănit, şi el nu va fi uemica rănit la acea, u- 
cidere, saii să fie zărvit ceva : atunci nu va 
avea nici o certare. Sai iarăși de va fi mers 
mai apoi şi va fi ceva, mestecat, şi va fi zăr- 
vit acolo la acea ucidere, acela nn se va certa, 
ca un ucigăloriii ci atâta se-va cerla pre câtă 
zarvă şi greşală va fi făcut, după voia jude- 
cătoriului. ` 


Certarea. și pedépsa carea vor lua ceia ce vor 
ajuta vinovatului, după ce va face gregala. 


Glava 839. [Zac. 1]. Cela ce va petréce pre 
cel vinovat după ce va face greșala, pentru 
să'şi pâtă scăpa capul, acela se va certa după 
voia judecătorului, însă nu ca cel vinovat. 
lară de'l va petrâce pentru să nu'l prinză ó- 
menil cel Domneşti, cari! vor fi trimiși într'a- 
dins să] prinză : atunc] se va certa cu morte, 

[ Zac. 2). Muiarea carea!și va ajuta bărbatu- 
lui celui ce va fi vinovat, după ce se va fi fă- 
cut greșala, pentru să nul omâră; aceia nu 
se va certa nici întrun chip. 

[ Zac. 3]. Gela ce va petrâce pe cel vinovat, 
după ce va face gieșala, şi de'l va petrece pu- 
țin lucru până "1 va arăta calea, şi va fi fără 
arme : acela nu se va certa nici cum. 

| Zac. 4]. Cela ce va petrece pre ucigătoriiu 
după ce va face uciderea. neştiindu!'l că iaste 
ucigătoriă, nici cum aŭ ucis; atunci într'acea 
dată, nu se va certa nici cum. 

[Zac. 5], Cela ce va petrece pe vre un vino- 
vat după ce va [ace vre o răotate: acela se 
va certa ca şi cel vinovat, măcar că zic o 
semă de dascăli cum să nu se câte, ci numaï 
după voia juttecătoriului, iară de'l va fi pelre- 
cut mai târzii peste câte-va zile ; atunci nu 
se va certa. 


189 


[Zac. 61. Cela ce va şti că ai făcut vre o 
răotate, şi după ce aŭ făcut acea răotate "Y-ati 
năemit calul lul sai il va fi dat să fugă să 
scape de certare : acela să se certe după voia 
judecătoriului. 

[ Zac. 7]. Cela ce va ascunde furul saŭ fie ce 
vinovat, după ce va fi făcut vre o răotate pen- 
tru să nu'l prinză păgubaşii, sai Gmenii cel 
domnești, saii dei va da cale de fugă: acela 
să se certe după voia judecătoriului, măcar 
că zic uni să se certe ca şi vinovatul, 

[ Zac. 8]. Cela ce va ascunde trupul omului 
celui ucis, ca să nu să ivescă + acela să se 
certe ca și ucigătoriul. 

[ Zac. 97. Cela çe va priimi saŭ va ascunde 
lucrul furat, atunci de se va găsi cum aŭ ştiut 
că iaste de furtişag, acela se va certa după 
voia judecătoriului, iară de nu va fi ştiut, a- 
tunci nu se va cerla iară de va fi lucrul în- 
părechiat ştiut-aă aŭ maŭ şliut : atunci crede 
judecătoriul să nu fie ştiut. 

[ Zac. 10]. Cela ce va lăuda pe cel vinovat, 
şi de va zice bine aŭ făcut de aŭ făcut acâsta, 
de acesta dăm învățătură, de va fi greşala 
ce aŭ făcut, greșală de cele mari ce sînt de 
cap, atunci se va cerra mai mult decât cel vi- 
novat Şi acâsta se va face, când va fi lžu- 
dat pre cel vinovat ma! înainte de ce va fi 
făcut greşala. iară de'l va fi lăudat după ce 
aŭ făcut greşala : atunci se va certa tocma 
ca şi cel vinovat. Iară de nu va îi greşala ca- 
rea aŭ făcut de în cele mari, şi de va lăuda 
mainte de ce va fi făcut greşala: atunci nu 
va lua mal multă certare, ti ca şi cel vino- 
vat. 

[ Zac. 11]. Cela ce se va făgădui celui vi- 
novat, după ce va face greşala,. să” 'ajute la 
ceva, şi de'i va da ceva ajutoriă : atunci a- 
cela se va certa tocma da și cel vinovat. 

[Zac 12]. Cela ce va petrece pre cel vino- 
vat, pentru să pótă scăpa, sai să'l pâtă 
ascunde unde-va, sai şă”! facă cale să fugă, 
saŭ şi într'alt chip cumva, să'l ajutorescă; 
acela face prepus cum şi el iaste șoție cu dân- 
sul la greșala care aŭ făcut cel vinovat „drept 
aceea să'l muncescă să spue cu dreptul, fără 
numai de nu va fi ajutat atunci într'acel, ces 
ce aŭ făcut răotatea, ci mai târziu peste câte- 
va zile, sai fără numai când se va arăta de 
pre alle s&mne, cum acela va fi ştiut óre ce 


|de acea greșală, saŭ iară numai de va fi fost 


rudă vinovatului, cela ce "M-ai ajutat, drept 
aceea să chiamă că "%-aii ajutat pentru că 'I 
aŭ fost omul lui, iară nu M-ai fost soţie la 
greşală, 


Aicea scriem pentru certarea. sati pedépsa carea 
vor lua ceia ce priimesc pre în caselt lor 
furi și tălhari. 

Glava 840. /Zac. 1]. Cela ce va priimi în 
casa lui fue saŭ tălhari cu lucruri de furti- 


www.dacoromanica.ro 


150 


șag, acela se va certa ca şi furul, iară de va 
priimi numai pre om, saă numai furtișagul 
numai aşa singur, acela se va certa după 
voia, judecătoriului. 

“ [Zac 2]. Gela ce va priimi în casa lui tăl- 
hariu de drum, pre acela ca pe un tălhariă 
să'l cârte cu mârte. 

[Zac. 8). Tot omul iaste datorii dacă va 
prinde tălhariul să'] dea pre mâna judecăto- 
riului, şi de va şti neştine pe vre un tălhariă 
unde-va şi de nu'l va spune judecătoriului 
şi pre acela, sait de va lua dela dânsut ceva 
bant sa alte lucruri, şi de'l va slobozi cându'l 
va-ţinea Jepat : acela să se certe ca un tăl- 
hariă. 

[ Zac. 4]. Cela ce va priimi în casa, lui tăl- 
hariù, acela se va ceria nu numai cându'l 
va priimi în casă'şi : ci încă de'l va şi as- 
cunde, saŭ ’l va petrece şi'i va fi soţie să nu'[ 
învăluiască cine-va,. atunci se va certa ca şi 
tălhariul, iară de'l va fi numalascuns, atunci 
nu sg va certa ca un tălhariii, ci după voia 
judecătoriulul. 

(Zac. 5} Cela ce va priimi lucru de furti- 
şag, ee se zice, numai furtişagul. de va prii- 
mi de multe-ori, căci va fi legat prietenşug 
cu jurământ cu furul acela, ca furul să fure, 
iară celă-lalt să ascunză în casa lui; atunci 
acela ca pe un fur să'] spânzure, fie cine ar 
fi, fie häsbat fie muiare. 

[Zac. 6]. Cela ce va priimi bani sau alte 
lucruri de furat, de la vreun om slujitori 
saŭ şi într'alt chip ce va fi având pre mâna 
lui bani Domnești, saŭ alte lucruri : pre a- 
cela'l vor certa ca şi pre un fur. 

(Zac. 7]. Cela ce va priimi furtişag în casa 
lui, şi de nu va şti. acela să nu se cârte. 

«| Zac 8]. Atuncl se va certa ca un fur cela 
ce va priimi lucru de furat în casa, lui, când 
va lua ceva pentru să ascunză, saŭ să do- 
bândescă ceva de într'ânsele. 


Aicea scriem pentru ce cektare va lua cela 
ce dă putére și învățătură cuiva, să mârgă 
să facă vre o răotate cuiva. 


Glava 841, [Zac. 11. Când dă neştine pu- 
tere altuia să mergă să facă vre o greșală, 
acela lucru se face în multe chipuri. pentru 
căci că se face şi cu cuvinte de învăţătură, 
cum s'ap zice învaţă într'acesta chip, pasă 
zice să ucizi pre cutare om, saă să baţi pre 
cutarele, încă se face acesta lucru și cu cu- 
vinte de rugăminte, cum s'ar zice, rogu-te 
să scoţi pre cutarele de în cutare mesersre, 
sau altele ca acâstea, 

[Zac. 2]. Çela ce va zice cuïva de a'și avé 
cipe-va să ucigă pre cutarele, fórte 'Į-aşi 
mulțemi, sai de va, zice de ași putea face 
în vre un chip să găsesc cine-va vre un om, 
șaii şi doï să ucigă pre cutarele, eŭ le ași 
plăti forțe hine, şi încă Y-aşi şi dărui. acela 


PRAVILA MATEIU BASARAA 


dă putere şi trimite pre acel òm să facă a- 
cea ucidere : drept aceea ca un ucigătoriă 
se va pedepsi. 

[ Zac. 8]. Cela ceva zice către slugă'şi, 
saii năemit ce va fi, rusine'mi iaste şi oca- 
ră şi răotate ca acesta ce 'mi aŭ făcut cu- 
tare om, nu trebue să lăsăm să nu ne re- 
scumpărăm, acela ș'aii dat putere slugiY'și 
cu acâste cuvinte ca să mérgă sluga şi să 
se nevoiască să facă acea gregală, drept 
aceea, se va certa pentr'aceea greșală, că 
cet va fi făcut: sługa, aceea iaste ca și când 
ar fi făcut el singur. 

[Zac 4]. Cela ce'i va fi dat neştine o pal- 
mă peste obraz, sai un pumn, şi de va zice 
către cineva, cutarele m'aă suduit şi m'aă 
bătut tot peste obraz, şi mi-ai făcut atâta, 
ruşine, deci te rog să mă răscumperi de pre 
dânsul, sai şi alte cuvinte ca acâstea de'i 
va. zice, pentru să'l potă îndemna să'! izbân- 
descă, iară acela se va scula şi'] va ucide, 
atunci cela ce Lai îndemnat şi Vai trimis 
nu se va certa ca un ucigătoriă, pentru că 
drept o palmă şi drept un pumn ce va da 
neştine altuia nu se cade să se certe sai 
să'şi rescumpere cu ucidere, că acela de alta 
laŭ rugat și 'I-aŭ zis să" facă răscumpărare 
drept palmă, şi drept pumn, iară nu ucidere, 
drept aceea atunci numai singur cela ce va 
fi făcut uciderea se va certa ca, um ucigă- 
toriă, 

[Zac. 5). Când nu se vor putea alége cu- 
vintele şă se ştie putâre "I-ai daț când Lai 
trimis, aŭ învăţătură , cum s'ar zice, acea 
putâre şi acea învăţătură spre bine laŭ fost 
învăţat aŭ spre răă, atunci scrie să se mal 
crâză cum să fie fost mai mult spre bine 
decât spre răă. 

[Zac. 6). Cela ce va zice către cineva de 
veï să ucizi pre cutarele ucide', atunci nu se 
chiamă că laă trimis el să'l ucigă, pentru 
că asupra lui aŭ lăsat puterea să facă cu- 
mu'i va fi voia, 

[ Zac. 7]. Cela ce va zice culv'a pasă de 
într6bă pe Andrei de va vrea săţi zică să 
mergi să ucizi pre Ioan, şi dâca va vrea el 
ucide”, atunci cela ce l'a trimis Andrei şi 
ucigătoriul : toţă întrun chip se vor certa 
ca nişte ucigători. 

[Zac. 8]. Cela ce'şi va zice slugi! : să nu 
te văz înaintea ochilor mel până nu voii 
auzi cai făcut ceva vre un lucru ca acela, 
pentru să'mi poţi răscumpăra răotatea şi ru- 
şinea ce me-aă făcut cutarele, și atunci de 
va mérge sluga şi va ucide, trebuie să cér- 
ce judecătoriul să vază Ore ce-fel de răo- 
tate M aŭ făcut, şi cul aŭ făcut slugil aŭ 
stăpânu-săii ? pentru să se ştie căruia dintre 
acel doi, saŭ de va fi fost vre o răotate mare 
ca aceia, să fie lucrul în cumpănă de mârte 
pentru că de va fi fost într'alt chip lucru 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BABASAR, 


de nemica, atunef cum se va certa sluga 
ce aŭ ucis, aşa se va certa şi cela ce laŭ 
trimis, deci de va fi făcut răotatea stăpânu- 
Tuj, şi va fi lucrul puţin, și de va fi şi omul 
de jos şi micşor, atunci iaste semn cum aŭ 
fost gândul stăpânului să] ucigă cănd şaă 
trimis sluga, drept aceia întrun chip ce va 
certa sluga ce aŭ ucis, ca şi stăpânul ce Vaii 
trimes, iară de va fi făcut acea răotate slugii, 
atunci arată semnele cum stăpânul când aŭ 
trimis pre slugă, n'a avut gând că'l va ucide, 
ci s'a gândit că numai ce'l va sudui, sai "1 


191 


[Zae. 11.] Feciorul saŭ sluga, sai ruda, saă 
priatenul, de va ucide pre cel ce va fi făcut vre 
orăotate tatălui, saŭ stăpânului, saă rudei, sai 
priatenului, acela nu se va chemasă fie fă: 
cut acea ucidere cu puterea tatălui, saŭ a stă- 
pânului saŭ a rudei, saŭ a priatenului: drept a- 
ceia tatăl. stăpânul, ruda, priatenul, lor s'aŭ 
făcut răotatea şi sudalma pentr'aceia nu se vor 
certa ca nişte ucigători, şi acesta va fi când fe- 
ciorul, sluga, ruda, priatenul vor fi 6meni Buni, 
şi vor avea, veste de 6meni buni, şi încă când 
vor fi făcut răscumpărarea atunce'și curând, 


va face altă nevoe înpotrivă ce le va fi făcut | după ce le vor fi făcut acea vătămare ce cum 
şi acela, drept aceia nu se va certa stăpânul | va fi, neavând vreme să se sfătuiască cu cel 
cu mârte ca sluga carea va fi făcut uciderea : | scăndăliți şi vătămaţi, ce se zice cu cel si" 


ci se va certa după voia judecătoriului. 

(Zac. 9]. Stăpînul carele va da putere slugiv'şi 
să ucigă pre cineva şi nu'l va auzi nimenile 
cându'l va învăța. pentru că'! va şopti la uré- 
che, şi el se va duce şi va ucide pe vrăjma- 
şul stăpânu-săi, aicea, trebuie să cerceteze 
acela judecătorii. ntâiù cănd " aŭ dat acea 
putere să mârgă să ucigă n'aii auzit nimeni- 
le? a doa cel ucis de'i va fi fost stăpânu-săui 
cu vrăjmăşie de morte. a treia de va fi grăbit 
sluga şi va fi ucis omul înț'acea dată numai 
cum %-a zis stăpână-săii, pentru căci că a- 
tunci va crâde judecătoriu cum stăpânul aŭ 
dat putâre siupi'şi să'l ucigă, şi atunci va 
certa pre stăpânul slugi! ca şi pre un ucigă- 
tori, fară da va lipsi vre una de acâstea ce 
zicem mai sus: atunci crâde judecătoriul 
cum să nu”'fie dat stăpânul putâre într'acesta 
chip ca să'l ucigă. drept aceea nu'l va certa 
ca pe un ucigătorii, ci numa! după cum va 
fi voia judecătoriului, şi acâsta se va face 
când va da stăpânul putsre SlugiW'şi pre as- 
cuns, ce se zice % va şopti la urechd, iară de” 
va fi dat acestă putere unui ispravnic al lui, 
pentru să îmble să pârască b judecătoriu 
pre acel vrăjmaş al lui, şi să mevoiască să'l 
omóră, atunci să socotește lucrul că " aŭ dat 
putâre să îmble să” facă răscumpărare, pen- 
tru răotate ce! va fi făcut, după cum va a-~ 
l&ge judecătoriul, iară de se va grăbi; şi'şi va 
răscumpăra el singur fără de judecătorii. ce 
se zice va ucide singur cu mâna lui: se va 
certa ca şi un ucigătoriiă, 

|Zac. 10]. Cela ce va zice slugi! sale. ia'ţi 
un toiag şi să nu mal vi! la acestă casă, până 
nu'mi vei face izbândă pentru ruşine, ce 'mi 
aù facut cutarele, saň şi cu alte cuviute de” 
va grăi să'l potă îndemna spre răscumpărare, 
și încă mal vîrtos cându va zice de multe 
ori, să'și ia toiagul, atunci sluga de va mér- 
ge, şi va ucide pre acela, stăpânul slugit ca- 
rele Paŭ trimis nu se va certa ca un ucigă- 
torii : ci numai după voia judecătoriului. de 
vréme ce'i va fi zis numai să'și ia toiagul, 
că aicea arată semnul. cum să”! fie zis să'l 
bată iară să nu'”l ucigă. 


duiţi, iară de vor fi 6meni răi, feciorul, sluga, 
stăpânul, ruda, priatenul, şt vor avea véste 
de răi, și de vor fi făcut uciderea târziii pre- 
ste câte-va zile după sfadă, atunci iaste semn 
cum ce% suduiți aŭ ştiut de tocméla ucideri! 
şi wat nevoit să nu se facă, drept aceia, se 
va certa tatăl, stăpânul, ruda. priatenul, cari! 
s'a suduit ca şi feciorul şi sluga şi ruda. şi 
priatenul, cari aŭ făcut uciderea, şi acesta va 
fi adecă să nu se certe ucigătorii ce! suduiţi, 
cum s'ar zice tatăl, când 7] vor fi suduit cer- 
tându-se de în cuvinte adins €i'şi, iară nu 
pentru vre un lucru ce aŭ avut să ia saă să 
dea unul altuia, pentru că de vasudui neştint 
pre tatăl cul-va pentru niseare lucruri, iară 
feciorul se va scula de va ucide pre cela, ce- 
aŭ suduit pre tată-săă, ca să dobândescă a+ 
cele lucruri tată-săui, şi uciderea s'au făeut 
pentru folosul tătâne-săi : atunci iaste semn 
cum să fie şiut şi tată-săă, drept aceia şi tatăl 
şi feciorul ca nişte ucigători se vor certa, acé-- 
stea tóte aşa se socotesc şi pentru slugă spre 
stăpân, şi pentru rudă spre rudă, şi pentru 
priaten spre priaten, încă de se va afla că fe~ 
ciorul la uciderea celuia ce aŭ suduit pre ta» 
tă-săă de va fi făcut cheltuială, atunci iaste 
semn cum şi tatăl şi alţii aŭ știut de acea u- 
cidere; şi drept aceia ca niște ucigători se vor 
certa. Incă se va certa tatăl ca un ucgătoriă, 
când va fi început el a sudui întâi pre cela ce 
Taŭ suduit, sai Paŭ într'alt chip vătămat, iară 
feciorul lui laŭ ucis de aŭ murit pre sudui- 
tori, Iară de nu va fi tatăl început sfada, ci 
sîngur suduitoriul : atunci se va certa numa! 
feciorul, așijderea vor fi şi ceia-lalţi când va 
ucide feciorul pre cela ce va fi suduit pre ta- 
tă-săă, şi de va părea răi tătâne-săii, atunci 
iaste cum n'aii fost cu voia lui uciderea, iapă 
de se va bucura tatăl pentru căci aŭ ucis fe- 
ciorul lui pre cela ce Pai suduit : aţunci jaste 
semn cum să fi fost cu ştirea |ui, drept'aceia 
ca nişte ucigători amândoi se vor certa, 
[Zae. 12]. Când va fi lucrul împărechiaţ, 
úre ştiutaŭ şi fostail cu voia lu] aŭ naŭ fost, 
ce se zice, tatăl, stăpânul, ruda, priatenul, 
cum va să ucigă pre suduitoriii, feciorul, sluga, 


www.dacoromanica.ro 


192 


ruda, priatenul : atunci judecătoriul de va a- 
vea nişte s&mne óre carele cum să fie ştiut, 
iară semnele vor fi mict: atunci să'[ muncescă 
să spue cu dreptul iară de nu vor fi semne nică 
cum : atunci ajunge să'i puie numai să jure. 

[ Zac. 13]. Datorii iaste tatăl, stăpânul, ruda, 
priatenul, să nevoiască în tot chipul să smin- 
tescă să nu se pâtă face ucidere de la fecior, 
de la slugă, de la rudă şi de la priaten, iară 
de nu vor putea face nic! într'un chip să smin- 
tEstă să nu se facă ucidere : atunci de se va 
face, nu se vor certa ca ucigătorii, ci după 
cum va fi voia judecătoriului. 

(Zac. 14]. Sluga judecătoriului de va bate 
pre cela ce va zice că lEgea carea legiuiaște 
acest judecătorii nu'mi place, drept aceia voiă 
să merg la alt judecătorii, aceia iaste semn 
cum să! fie bătut cu voia judecătoriului. 

[Zac. 15]. Cela ce va trimite pre altul să 
facă vro greşală, şi acela va mérge şi va 
ace : atunci aceia amândol se vor certa după 
certarea acei greşale. 

(Zac. 16]. Aceia cari! vor trimite să facă 
vre o greşală la vre un loc, şi de vor fi într'a- 
cel'loc 6meni mulţi, şi acei trimişi iarăşi vor 
fi mulj : atunci de va fi greşala mare, atunci 
fără nici de un feliii de şovăiale, toți câţi vor 
fi se vor certa de la judecătorii, după cur: va 
fi şi greşala. pentru greşală de câle mari cu 
mârte, iară de nu va face greșală de cele 
mari, atunci va cerceta judecătoriul carele 
dintr'aceia va fi mal cap, şi carele va fi în- 
ceput întâi greşala, şi cela ce va fi trimis în- 
tâl să se facă greşala : $i atunci pre aceia 
va certa, cu morte, iară pre ceia-lalți vor 
certa; după voia judecătoriului. 

[ Zac. 17), Cela ceva zice acolo unde vor 
fi strânşi nişte ómenï mulți, de aşi putea găsi 
pre cine-va să'm! ucigă pre cutarele, saŭ să 
facă cutare greşală, da'i-aşi atâțea bani, iar 
órd carele dintr'aceia men! ar mérge şi ar 
lace acea greşală : atunci amândoi sg vor 
certa, după cum va fi greşala, de vréme ce se 
chiamă că laŭ trămis. 

[ Zac. 18). Cela ce va trimite pre alt om să 
facă vre o greșală, acela nu se va certa ı aï 
mult de cât l'aŭ învățat să facă ori ce felii de 
greşală când laŭ trimis, iară acel trimis de 
va face maï mult de cumiă-aii fost învățătura : 
atunci acela singur se va certa pentru cel 
maï mult ce aŭ făcut. 

[ Zac. 18]. Cela ce va trimite pre neștine 
să facă cuiva răotate, iară dipă aceia, iarăşi 
să facă împreună chip să zică să nu facă, iară 
acela tot să'şi facă pre cuvântul de întâi : a- 
tuncă se va certa el singur, iară nu cela ce 
Pau trimis. 

[Zac. 19). Celuia ce'i vor da învăţătură să 
facă vie o greşală, şi el va priimni să facă, 
jară după aceia, să zică celuia ce Vai trimis, 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


să fac, iară după aceia iarăşi să mârgă să o 
facă : atunci acela singur se va certa dupe 
cum va fi munca acei gregale, iară cela ce 
Paŭ trimis nici cum nu se va certa, 

[Zac 20). Cela ce va trimite cum s'ar zice, 
pre loan să ucigă pre Petru, iar Petru va u- 
cide pre loan, atunci cela ce laŭ trimis nu 
se va certa ca un ucigătoriă, ci numa! după 
voia judecătoriului, 

[ Zac, 21]. Cela ce va trimite pre Costea să 
ucigă pre loan, iară el nu va ucide pre Ioan 
ci va ucide pre Pavel: atunci cela ce l'aŭ 
trimis nu se va certa, 

(Zac. 22]. Cel trimis când va face arătare 
cum nu è vinovat la, greşala ce Pai părât, şi 
de va fi acea mărturie să arate numai singur 
pre dânsul : atunci acela ce l'ati trimis să facă 
greşala, nu vă fi slobod de acea greşală ce 
Taŭ pârât cu mărturiile ce arată celuia-lalt, 
iară de va da răspuns cel pârât pentru amân- 
do! : atunci vor fi amândoi slobozi. 

[ Zac. 23]. De va slobozi judetătoriul pre 
cel vinovat carele aŭ făcut greşala, atunci nu 
se va chema pentru aceia slobod,şi cela cel'ati 
trimis să facă greșala, aşijderea de va slo- 
bozi şi pre cela ce Paŭ trimis, atunci iară nu se 
va chema slobod şi cela ce aŭ făcut greşala. 

[ Zac. 24). Carele va putea face vre o greşală 
de carele iartă şi slobozesc pravilile, cum sar 
zice să'şi ucigă fata când va face preacurvie, 
iară el să trimâţă pre altul striin să o ucigă : 
atunci nici unul nicf altul nu se vor certa 
pentru uciderea, ce”! aŭ făcut, 

[Zac. 25]. Cela ce va trimite pre altul să, 
facă preacurvie, acela nu se va certa ca un 
preacurváriŭ : ci aşa mai pre uşâră certare i 
se va da. 

[Zac. 26]. Ori care cocon ce va fi încă nu 
de vârstă, carele se va găsi tot supt asculta- 
rea părinţilor, de va trimite vre unul să fie 
mărturie mincin6să atunci pentru căci iaste 
încă nu de vârstă tânăr, nu se va putea certa 
certare deplin, cum se cade la mărturia min- 
cin6să : ci numai şi de acesta cum va vrea 
judecătoriul, de vr&me ce nu iaste putință tel 
trimis să ia mal multă certare decât cela ce 
va fi trimis. 


Aicea scriem pentru ce certare se va da celora 
ve mulțimesc vinovatului, după ce face gre- 
șala. 


Glava 842. [Zac. 71. Cela ce va mulţemi 
cui-va după ce va face vre o greşală, acela 
atâta iaste vinovat ca şi cela ce va trimite de 
va face greșala: drept aceia ca şi cel vino- 
vat se va certa, măcar că n'ar avea acela ce 
mulţimeşte nici un folos, nică o dobândă de 
la acea greşală ce s'a făcut. 

[Zac. 2|. Mulţemire se chiamă décă face 
greşala cel vinovat, când M-ar dărui neştine 


nu voiă face acea greșală ce m'al învățat! vre un dar ceva bani, saŭ alt lucru, saă cu 
www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


cuvinte de malțemire să! mulțiméscă saŭ 
să” făgăduiască ceva saŭ să se cuceréscă lui 
sau de’ ar părea bine de acea greșală. 

(Zac. 3]. Cela ce va priimi saă va ascunde 
pre cela ce face greşala, acela iaste semn cu- 
mui mulțimâşte pentru căci aŭ făcut acea 
răotate, şi așa iaste ca și când Var fi trimis să 
o fac : drept aceia se va certa ca şi vinovatul. 

[ Zac. 4). Cela ce va tăcea şi nu va zice ne- 
mica celuia ce! va spune cum aŭ făcut cu- 
tare răotate, atunci iaste semn cumu mulți- 
méşte : drept aceia se va certa ca un vinovat. 

(Zac, 5). Cela ce va da învățătură cui-va să 
facă vre o greșală, iară după aceia iarăși va 
zice să nu facă, iară acela va face greşala și 
dâcă o va face, atunci cela ce laŭ fost învă- 
tat "i va mulţemi, atunci se chiamă cum Par 
trimite : drept aceia se va certa tocma ca și 
cel vinovat. 

[Zac. 6]. Cela ce se va prinde chezaş dina- 
intea judecătoriului pentru cel vinovat: a- 
cela nu se chiamă cumu’ mulțimește. 

[ Zac.7]. Cela ce va zice de vréme ce nar fi 
făcut cutarele cutare greşală, eŭ aş fi făcut'o, 
că așa m-au fost gândul, arela se chiamă că” 
mulţimâște, 

[Zac.8]. Cela ce se va bucura de preacurvia 
ce va face altul : acela nu se va certa caun 
preacurvarii, însă de va fi făcut preacurvia 
pentru sburdăciunea şi pofta lui, iară de se 
va fi îndemnat de pizmă, pentru să facă ru- 
şine şi ocară bărbatului mueril: atunci şi 
cela ce se va bucura face semn cum mulți- 
mâște preacurvariului, şi atâta iaste ca și 
când Par fi trimis el să facă preacurvie : drept 
aceia ca şi preacurvariul se va certa. 

(Zac. 9]. Judecătoriul de nu va putea cunó- 
şte cu s&mne în ce chip aŭ făcut neștine pré 
curvie, de sburdăciune, aŭ numai pentru să 
facă rușine bărbatului acei mueri: atunci 
crâde judecătoriul cai făcut de sburdăciune. 

(Zac. 10) Cela ce va trimite să bată pre al- 
tul, acela se va certa ca un vinovat, fără nu- 
mai de'l va bate în besârică sai în mijlocul 
târgului, pentru că atunci se va certa numai 
el singur. 

[Zac. 11]. Cela ce va trimite să bată pre 
cine-va, iară acela nu'l va numai hate ci'l va 
ucide de tot, şi când cel trimis va bate şi'l va 
ucide de tot, şi va fi de faţă şi cela ce Paŭ 
trimis : atunci se vor'certa amândoi că niște 
ucigători. Iară de nu va fi de față cându'l va 
ucide cel trimis, atunci numai ucigătoriul se 
va certa ca un ucigătoriă, iară cela ce laŭ tri- 
mis se va certa după voia judecătoriului. 

[Zac. 12). Cela ce va trimite pre cine-va. să 
ucigă. pre altul, iară el numa! ce'l va bate sai 
1] va răni : atunci amândoi se vor certa după 
certarea bătăi sai a rănitului, iară nu mai 
mult. 

[Zac, 13). Cela ce va învăţa pre neștine să 


www.dacoromanica.ro 


273 


facă o greşală, iară maï apoi se vor împăca, 
sai 1și va fi vre o rudă cu vrăjmașul : atunci 
cel trimis de va face greşala, se va certa el 
singur, pentru că cela ce laŭ trimis, se chia- 
mă că şa luat învăţătura înapoi pentru ru- 
denia ce'și vor fi cu vrăjmaşul săi. 

[Zac. 14]. Cela ce va zice pasă de ucide pre 
Ioan, iară peste un cescuţ să'1 zică pasă de 
bate pre Joan : atunci de va ucide pre Ioan, 
amândoi ca niște ucigători se vor certa: 

LZac. 15). Cela ce dă învăţătură cul-va să 
facă vre o greşală, şi va trece vr&me multă, 
iară după aceia o va face, atunci amândoi 
se vor certa îatr'un chip ca niște ucigători, 
măcar câtă vréme ar fi trecut. 

(Zac. 167. Depururea se va certa cela ce în- 
vaţă pre altul să facă vre o greşală, măcar 
de ar şi zice după aceia să nu o facă. Iară 
de vreme ce"! va fi zis să nu facă cutare gre- 
şală şi el de o va face, atunci acela ce laŭ 
trimis se va certa maj puţin după voia jude- 
cătoriului, iară de nu'! va fi zis să nu o facă: 
atunci se vor certa amândoi după certarea a~ 
cei greşale ori ce greșală va fi. 


Pentru furi și pentru ceia ce priimesc pre 

furi și tâlhari. 

Glava 343. [Marele Vasilie]. Furul de se 
va ispovedui de voe, 1 an să nu să priceștu- 
iască, şi de va putea, adecă de va fi puternic 
să plătescă ce aŭ furat, iară de'l vor vădi a~ 
tunci să”! fie canonul lui ani doï. 

Iară priimitorul de furi, ca şi furul să se 
canonâscă. 

[Postnicul] Furul carele se va pocăi de 
voe, zile 40 să nu se cuminece, iară de se va 
vădi, atunci 6 luni să mânânce sec după 9 cés 
şi metanii în tóte zilele câte 100. Iară tâlha- 
riul se canoneşte ca şi ucigașul, 


Pentru săpătoriul de mormânturi și furul 
de sfinte. 


Glava 8344. /Marele Vasilie]. Carele sapă 
mormânturile şi fură de acolo ceva, acela, 
ani 10 să nu se cuminece. 

lară Dumnezeescul Postnic poruncește ani 
1, însă de va mânca sec și după al 9 cés şi 
să facă în zi metanii 250. 

[Grigorie Nischii). Iar furul de sfinte, adecă 
carele fură ceva de în bisârică acela ani 15 
să nu se cuminece, 

Iară Dumnezeescul Patriarh Postnicul zice, 
să se facă tocmire şi canon de acâsta,şi preste 
irei ani să se cuminece Dumnezeeștilor taine, 


Pravile împărătești pentru furtișaguri. 
[Vina întâi). 

Glava 345. /Zac. 1). Vom să facem vorbă 
pentru rândul furtișagului, deci se cade întăi 
să spunem nişte lucruri óre carele, pentru 
ca, să putem înţelâge mai lesne, pedepsele şi 


18 


274 


certările a tot omul, carile se daă pentru fie 
ce fel de furtişaguri. 

[Zac. 2]. Trebue de acum să ştim cum că 
şi Dumnezei singur uraşte lucrul furtişagu- 
Jul, de vrerne ce şi la învățăturile lui Dum- 
nezeŭ la vedâre de faţă tuturor zice de gră- 
iaşte, nu fura, şi tote felurile de limhi și de 
seminţii, aŭ un lucru grozav, şi urgisit, ace- 
sta, furtişagul. Drept aceea se cade judecăți- 
lor să pedepsâscă forte cu mari şi grOznice 
certări pre furi. 

[Zac. 3]. Furtișagurile sînt de multe feliuri, 
Un felii iaste de vatămă numai o parte, ce 
se zice numai pre un om, iară alt felii de 
furtișag iaste de vatămă pre mulţi împreună. 

|Zac 4]. Alt furtişag iaste mare, altul mic, 
deci furtişag mare se chiamă când iaste lu- 
crul furtişagului de mare preţ, sai când iaste 
omul învățat într'acest meșteşug al furtișa- 
gului, saŭ când va fura de la vre un Boiaren 
saŭ alt om mare de cinste, sai când va fi 
furat niscare prăvălii cu negoț, sat când va 
fi făcut scări să se sue la vre o curte Dom- 
nâscă sai Boerâscă, sai când va săpa casă 
sau va sparge zid, sai când va fi sfăramat 
lacăte : şi alte multe ca acestea. Sai când 
fură şi pate nevoe tot satul, măcar de ar fi 
furtișagul cât de micşor. Furtişag mic se 
chiamă iarăși când nu va fi făcut nică unele 
de acâstea ce am scris maï sus, 

[Zac 5), Cade-se să ştim cum doă certări 
se daŭ furului. deci o certare iaste în buca-. 
tele lut, ce se zice să întârcă înapol tot ce va 
fi furat, altă certare iaste asupra trupului 
săi, pentru greşala şi răotatea ce va fi 
făcut. 

(Zac. 6]. Omul cela ce'i vor fura bucatele 
şi avuţia, acela pote să cârce pre în tote ca- 
sele, pre unde'şi va prepune, saŭ va cunóşte 
niscare semne de furtişag să fie lucrul la ară- 
tare, sai şi cându'i va părea adevărat că'şi 
va găsi furtişagul de faţă : însă nu cu put&- 
rea lui, ci să ia voe şi putâre de la judecă- 
tori, iară nu aşa fiete cum. 

[Zac 7]. Mai apoi de va cunâşte judecă- 
toriul, cum acel păgubas, carele va să cârce 
casa cuiva iaste vrăjmaș, acelui om cu casa, 
întru carea va să caute, aicea se cade jude- 
cătoriului să nu” dea voe să cârce. Incă se 
cade judecătoriului să socotescă să nu dea 
voe nimănul să cârce casa celui ce iaste 
om de cinste şi vestit de om bun, carele 
mal de 'nainte nu va fi avut nici odată cu- 
vinte de om răi sai de fuitişag. 


Pentru furii carii E a drumurile fără arme 
| Fina 13) 
Glava 346. [Zac. 7]. Carele va ținea dru- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


va fi purtând arme, şi va fi furat multe lu- 
cruri : pre acela să'] arunce în ocnă acolo, 
să se pedepsâscă, după cum va îi voia jude- 
cătoriului. Și de în cât va avea de va fi 
vre un fecior de boiarii, a treia parte de 
în bucatele Jul să se dea la vistieria Dom- 
nului, iară de va fi într'alt chip: atunci 
să'l spânzure în furci. 


(Zac. 2]. Ori carele se va face a vâna pe 
lângă. drum , şi de va găsi ceva îndemână 
să fure sau să jehuiască pre cineva, acela 
de vor cunóşte c'aii făcut numai odată. a- 
tuncă să'] c&rte cu ocna, iară de va fi făcut. 
şi altă dată, atunci să i se facă morte. 

“Zac. 3]. Când va fura neştine de sparge 
vre un zid, sai uşă, sai tron, sat alt ase- 

ene acestora, de va fi făcut acâsta zioa. şi 

e va fi om de rudă bună, atunci să'l scóță 

de în locul lui, o sémă de vreme, acâsta 
se socotâşte de va fi om de ocină zice să'l 
nea din ocinile lui câtă-va vreme cât va 

voia judecătoriului, iară de va fi om mai 
de jos, atunci să'l bată ca pe un fur, şi să 
trimiţă la ocnă câtă-va vreme, iară de va 
fi făcut acesta n6ptea, şi de va fi cum am 
is om dea. firea, atunci să fie scos şi gonit 

e în locul lui, până la sfârşitul vieţii lui. 

Iară de va fi om de jos, atuncl întâi să’l 
bată, deacia să'l trimiţă la ocnă să se pe- 
depsescă deapururea, acolo. 

[Zac. 4]. Cela ce va vrea să fure, şi de 
se va ascunde unde-va la vre un loc până 
va înopta, atunci dâca'l vor găsi, sai să'l 
bată forte, saii să!l trimiţă la ocnă câtă-va 
vreme, sai să'l gonâscă din locul lui până 
când va fi voia judecătoriului. 


[Zac. 5]. Carele va fura haine de la bae, a- 
şijderea să se cârte, ca și acela ce maï sus 
scrie. 

(Zac. 6]. Cela ce va fura lucru puţin de la 
vre un om mişel, acela când va fura întâi, a- 
tunc să'] bată, iară de va fura şi a doa óră, a- 
tuncă să'l semnéze la nas deoparte, iară de va 
fura şi a treia óră, atunci să moră în furci. 

[Zac. 7]. Cela ce va fura de în casa stăpă- 
nu-săŭ lucru măcar cât de puţin, şi de"! ar 
fi atunci întâi a fura. acela se va eerta maï 
cumplit, întâi să'] semneze la nas deoparte : 
iară de va fura şi a doa óră, atunci să! spân- 
zure, iară de va fura măcar şi de întâi din 
casa stăpânu-săii vre un lucru mare, şi atuncă 
să'l spânzure, să nu caute că e întâi. 

[Zac. 8]. Carele va fura de în Bestrică vre 
un lucru ce va fi sfințit, măcar de va fi furat 
atunci întâi, pre acela tot să'l spânzure, iară 
de nu va fi sfințit lucrul acela ce aŭ furat, 
de l-ar fi atunci întâi, tot să şi"! tae nasul, 


murile şi căile Omenilor de va fura, şi însă | cum scrie mai sus, iară de va face și de al 


arme nu va purta cu sine, pre acela sàl 
coță şi să'l gonâscă dintr'acel loc, iară de 


doilea rând, atunci să'l spânzure. 
[Zac. 9]. Cela ce va fura găini, gâişte şi 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB. 


alte pasări dumestece, acela de va fura oda- 
4ă de doă ori. a treia Oră să'l spânzure. 

(Zac. 70]. Cela ce va fura furtișag mare, 
pre acela de întâiași dată să'l spânzure. 

[Zac. 11]. Cela ce va timpina pre neştine 
în drum noptea şi'] va desbrăca, acela de va 
face şi al doilea :ând, atunci să'l spânzure. 

| Zac. 12). Carele va face tre! furtişaguri, ce 
se zice. de'l vor fi prius în tre! rânduri cu 
urtişag, pre acela să! spânzure, însă înțăle- 
gând că acele trei furtişaguri le aŭ făcut tot 
întrun loc, supt oblastia unul Domn şi jude- 
cătorii, măcar şi aiurea într'alt loc. saă fos- 
taŭ certat pentru acélea, aŭ d6ră maŭ fost 
certat, numai să fie mărturisit adevărat şi de 
faţă cum le-au făcut. 

|Zac 13]. (ela ce va fi tălhariă de drum, 
şi de se va fi mărturisit el singur, saŭ de vor 
fi mărturisit niscare 6meni buni credincioşi, 
sati de'l vor fi prins tălhărind de faţă: pre 
acela să! spânzure întracel loc unde va fi 
tâlhărit. A 

[Zac. 14). Când vor fi nişte soţii multe de 
"vor ţinea drumul de vor tâlhări saŭ vor fura, 
atunci pre aceia pre toți săi spânzure. se nu 
potă plăti cu mórtea unuia pre ceia-laţi pre 
toţi. 

| Zac. 15). Cela ce va vinde feciorul altuia, 
sai robul altuia. sau fie pre ce om. acela de 
va fi boiaren să'l bage în ocnă, iară de va fi 
slugă. ce se zice om ma! de jos, atunci din- 
tâl să’l porte de câdele cailor, deacia să'l 
Spânzure, iară de va fi om dea firea : atunci 
„săi taie capul 

(Zac. 16]. Dinafară de acestă cumplită cer- 
tare ce va lua asupra lu! cela ce va vinde fe- 
ciorul sa robul altuia, atunci i se cade încă 
să dea şi prețul ce aŭ luat îndoit părinţilor 
saŭ stăpânului acelu! rob vândut 

(Zac. 17]. Cela ce va fura, óie. sai boi, sati 
cal, sati alt dobitoc de în pădure, sai de în 
“câmp, saŭ de în turmă, saŭ de în casă : acela 
să se certe cu ocna, până la o sémă de vreme 
după cum demult va fi fast furtișagul, şi 
după cur va fi voia judecătoriului, iară de 
se va afla cum acel om iaste învăţat a fura 
depururea. şi va fi făcut şi de altă dată acest 


275 


[ Zac. 21]. De va fura neștine vre un lucru 
ceva, şi de va grăi să) întórcă al cul aŭ fost 
până nu Paŭ întrebat : acela să fie ertat de 
greşală, de arfi cât lucru mare, iară dacă, 
vor trâce o zi doğ şi'l va da atunci înapol, şi 
mat! vârtos când va fi îmblat de va fi cercat, 
şi va fi întrebat cela cu paguba ! atunci de ar 
și întorce, tot se va certa ca un fur, după 
preţul acelui lucru, veri va fi mare ver! mic, 
ver mult veri puțin. 

[Zac. 22). Ţiganul, sai țiganga lul, sati co- 
pilul, de va fura odată, saă de doă ori, saŭ 
şi de trei ori, găină, gâiscă, sati alt lucru mic- 
şor, atunci să se iarte, sară de ya fi alt lu- 
cru mai mare furat, atuncă să să se certe ca 
şi fie ce fur. 

[Zac. 23]. De va cere neșştine ceva vre un 
lucru la altul şi el nui va da. iară el se va 
mânia Și i se va lăuda că"! va face ceva vre 
o răotate : pre acela să'l pedepsescă ca pe 
un fur. 

[ Zac. 24]. Când va trimite neştine pre al- 
tul să fure vre un lucru şi el va. merge de 
va fura pre cuvântul aceluia. aceştia amân- 
do! ca nişte furi se vor judeca si se vor 
certa. 

[ Zac. 25]. Cela ce va, sfătui pe neștine să 
fure, pre carele nesfătuit de nimenilea depu- 
rurea fura, atunci acela ce Vai sfătuit să nu 
aibă nici o certare, fără numat când va fi 
sfătuit pre neştine să fie fur. carele mai di 
mult n'au fost fur: atunci acela să fie de 
certare. 

[Zac. 26). Cela ce va ajuta furului ori în 
ce feliii, şi mainte de ce va fura, de! va da 
niscare lucruri carele sânt de lr6ba lui, 
cumu’ sfr&del, saă topor, sai funii, sau al- 
tele multe as6mene acestora, sai déca va 
fura să” rădice furtişagul, sau să] porte să'l 
ascunză, sati măcar singur şi pre fur : pre a- 
cela ca pe un fur să/l certe, fără numai de 
va putea arăta cu o credință ca aceia cum 
naŭ ştiut nemica că iaste lucru de furat şi 
cum iaste om bun. 

[Zac. 27). Un tată, sau feciorii lui, un frate, 
sai muiarea, sai alte chipuri asemenea a- 
cestora, de vor avea de întru dânşii vre u- 


lucru ; atunci aga întracel loc ce aŭ furat do- | nul să fie fur, și de’l vor acoperi și nu vor 


bitocul acolea să” spânzure în furci 


spune, ci'l vor ascunde, şi pre dânsul şi fur- 


[Zac. 18). Carele va fura dobitoc ce va fil tişagul lul: aceia nu se vor certa în loc de 
slohozit pe drum. acela să nu se certe cu | furi. Dar când nu se vor certa? atunci când 
ocna : ci mai puțin, după cum va fi voia ju-| nu'! vor fi ajutat nici la un furtişag, nică 1] 


decătoriului. 


vor fi sfătuit nici odată să fure, iară de se 


[ Zac. 19). Cela ce trage apa şi o scóte de | vor afla c'aă făcut vre una de acéstea : a- 


în matcă, de n duce la grădină sai la pome- 
tul lui, fără de ştwea judecătoriului : acela 
să se cârte ca un fur. 

[Zac. 20). Cela ce va lua de pe lângă drum 
„adăpătorile carele s'au făcut să se adăpe că- 





tunci să se certe toţi într'un chip. 

[Zac. 28). Cela ce va găsi ceva mergând 
pre un drum fie ce va fi, veri mult veri puţin, 
acela de nu va spune şi să strige să mărtu- 
risâscă, cum iaste la dânsul acel lucru, şii 


Jătorii, saă de le va strica, acela să se cérte | ţine să'l dea al cul va fi: acela ca un fur 


<a un fur. 


se va certa 


www.dacoromanica.ro 


276 PRAVILA MATEIU BASARAB 


[ Zac. 29]. Carele va găsi pre marginea unii | pungă și el va fi stricat pecetea : atuncă să. 
ape mari, fie-ce lucru, veri mic, verí mare, | se cârte ca un fur. 
carele] va fi aruncat apa ca o plavie ; atunci|  /Zac. 40] De vor da cui-va nişte avuţie să. 
acela de nu'l va mărturisi, nu va avea nici |o ţie şi să o păzâscă, şi de o va fi furat cine- 
o certare, va de la dânsul, niscare 6meni de carii maŭ 

[| Zac. 30). Iară numai când se va fi restur- | vrut a avea nădejde, aù vor fi spart uşa aù 
nat vre un car, şi vor fi şi ómeniï de faţă îm- | răcliţa, aŭ lacătul ce vor fi fost. sai altele 
blând după alte nevol. ca acestea : atunci unul ca. acela să n'aibă. 

(Zac. 317. Cela ce va lua vre un lucru ceva. | certare, nici iaste datorii să dea nemica. iară 
dela casa ce arde, saă când se va răsipi de | de vor lipsi acâstea tocméle, atunci să se- 
va cădea într'acea zi ce va fi ars, sau se va | cârte. 
fi răsipit : acela să se cârte ca un fur, după | [Zac 41]. Cela ce va cere de la un om un 
cum va fi preţul acelui lucru ce aŭ apucat, | lucru să il ţie, iară cela cu lucrul se va fi 
iară de va trâce o zi doă, şi va sta în vre un | rugat mai de demult să i'l ţie: acela dei se 
loc nebăgat în s6mă, ca cum ar fi lepădat, | va prileji să i'l fure, atunci iaste datorii să, 
și del va lua cine-va de faţă: atunci să |i'l plătescă. 
n'aibă nici o certare. [Zac. 42). Cela ce va zice că 1 aŭ furat a- 

[Zac. 32]. Cela ce va lua vre un lucru de | vuţia ce aŭ fost el păzind, sai banif ce aŭ 
Ja casa ce arde, care lucru de n'ar fi luat ar | fost luat în datorie, acela iaste datorii să a- 
fi ars acolea, acela să n'aibă nici o certare. |răte de faţă lucrul, iară de nu numai să o 

[Zac. 33]. Carele va muta hotarul cu puté- | dea înapoi a cul aŭ fost, că de ar și jura 
rea lul stând cu arme să facă război, ace- | nimenilea nu'l va crâde, fără numai de ar- 
luia să dea certare pe trup după cum va |avea împreună cu jurământul şi niscare măr- 
fi voia judecătoriului, iară de va fi mutat fu- |turil sai niscare semne ca acâlea să potă 
riş singur : aceluia să fie certarea cu bani, | arăta adevărat acel furtișag, să polă cund- 
ce se zice să plătescă pradă. şte fie cine. 

[Zae. 34). Cine va lua piatra hotarului, saă | [Zac 43]. Orí cărui neguţător vor da nişte 
măcar lemn ce va fi semnat hotarul, acela de | bani să” ţie, şi! vor număra înaintea lui, iară. 
va fi ştiind că iaste semn de hotar, atunci se | decolea îi vor fura şi” vor fi spart ușa şi se- 
va. certa ca un fur, iară de se va afla că naŭ | criul, şi lacătele, şi alte ca acestea, atunci 
ştiut, atunci numai s'l bată. de se va afla când "i aŭ dat că 1 aŭ zis să 

[ Zac. 35]. Cela ce va îndemna. pre altul, | încâpă să” cheltuiască, şi lí +a da mai apol 
sati va trimite de va muta hotarul: acela | cându'” vor trebui: atunci neguţâtorul iaste 
să se cârte împreună cu cel ce Pai trimis tot | datorii să le dea banii de la sine, iară de nu 
un feliii de certare. % vor fi zis așa, atunci nu e dator cu nimica. 

(Zac. 36]. Cine va lua niscare bani de va | (Zac. 44]. Cine se va face ispravnic vre u- 
da, altuia împrumut, şi de nu'Y va da acela | nui om, şi va lua bani dela niscare dator- 
ce l-ai luat: acela ca un fur să se pedep-| nici aï aceluia, iară el nu va fi ispravnic să 
s&scă. se arate cu scrisâre : acela să se certe ca un 

[Zac. 37]. De va veni neştine la un pria- | fur, ce se zice de vreme ce ace! bani va fi 
ten să pofiscă un cal sai un boi, să mergă | cheltuit pe trehele lui. 
până la cutare loc, şi el nu va opri cil va| (Zac. 45]. Cela ce se va lega de vre un om 
da, iară el nu va mérge unde aŭ grăit, ci va | zicând că” iaste dator cu atâţea bani și nu” 
mérge într'alt loc mai departe : acela să se | va fi cu nemica, iară el cu înşelăciune şi 
cârte ca un fur, cum sar zice, un om s'aă|fără de voia lui va lua acea datorie minci- 
rugat să daŭ un cal să mergă călare zece | nósă: pre acela ca pe un fur s'l pedep- 
mile de loc, eŭ il-am dat, el n'a mers că- | sâscă. 
lare ci Vai înhămat de aŭ mers 20 de mile, /Zac. 46]. Când vor avea nişte soţii bani 
atunci acela să se certe ca şi cum lar  |impreună, şi vor da la un loc să li” ție, 
furat, iară pentru ce aŭ mers maï departe, liară el va cheltur acei bani pe trébele lui : 
deosebi să aibă certare de aceea. pre acela să'l gonâscă de în locul lui, şi să 

[Zac. 38]. Cine va crâde pre neştine de|ia tâte bucatele câte va avea, iară de va fi 

vre un lucru ca. acela, şi il va da să il ție| om să nu ție banii soțiilor, ci când vor vinde, 
şi să il păzâscă, iară el se va sluji cu dân- | sai de în slujbă când vor veni el "1 va strînge, 
Sul, şi 'șI va trebui tâte trebele ca şi cum | aceluia să i se taie capul, și săi se ia tot ce 
ar fi al lui: atunci acela să se cârte ca un| va avea. 

fur. Zac. 47]. Cela ce va strica niscare bani 

[Zac. 39]. Cela ce va lua bani de la cineva | al beséricií, care bani vor fi lăsaţi de cine- 
ca să“ ție şi 1 va cheltui pe trébele lui, deci | va să tocmescă besérica, și să drégă ce pre 
de't va fi numărat cându' va fi dat, atunci | unde va fi stricat, saă va fi zis să cumpere 
să m'aibă certare, iară de" va fi pecetluit în niscare ocine, sai de vorfi niscare bani cari 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEU BASARAB 


-se strîng de în veniturile bestricii, acela om 
«de va fi cum se zice ispravnic besericiă şi va 
ţinea el banii, și dacă" va cheltui pe trebele 
“lui : acela să n'aibă altă certare, ci să fie 
gonit de în locul lui şi tâte bucatele şi oci- 
nile ce va avea, tóte să se dea besâricii, iară 
de nu'! va fi cheltuit cela ce”! ţine, ci”! va fi 
chetuit cela ce'i strânge, şii aduce de pre 
unde sânt veniturile şi! dă la vistiariul besé- 
ricii : acela de va fi fătut una ca acâsta şi 
se va adevăra cu mărturii ómenï de cinste 
“şi credincioși, atunci eertarea lui să fie mór- 
tea, ce se zice să i se taie capul şi săi se ia 
tot ce va fi având, veri mult ver puţin. 

(Zac. 48). Ori cine va fura lucru sfinţit, de 
în loc ca acela cinstit şi sfânt. pre acela să'l 
spânzure. sai să'l arză de vii în foc: însă 
„de acesta după cum va fi voia judecăto- 
iului, 

[Zac. 49]. Cela ce va fura lucru sfinţit de 
în loc nesfinţit, sai lucru nesfințit de în loc 
sfinţit, acela se va certa după cum va fi voia 
judecătoriului ; iară să nu i se ia viaţa, fără 
numai de va fi făcut acel lucru de doă trei 
ori, după cum spune pravila. 

IZac. 50]. Pre cela cei vor certa pentru 
furtişag, măcar ce certare micşoră ar fi pă- 
it, acela nu va putea, să fie oprit, de se va 
afla când aŭ făcut furtişagul, c'aă fost mai 
mare de 15 ani, pentru că de ar fi maï jos 
<e se zice maï mic ar putea fi, iară de va fi 
şi preot şi vor prinde cu furtişag, atunci 
să'l lepede de în preoţie. 

1Zac. 51]. Care lucru priimeşte preotul în 
pestrică pentru ca să le citescă vre o molitvă, 
„acâlea tote se chiamă sfinţite. 

(Zac. 52]. Cela ce va tura și va vinde nis- 
care sfinte mâşte, pre acela să'l certe cu 
morte. 

(Zac. 53]. Cela ce va fura cruce de în be- 
strică, măcar de ar fi şi de lemn: acela 
fură lucru sfinţit şi de în loc sfinţit, certarea 
lui iaste să'l spânzure, saă să! arză în foc 
-de viă. 


Aici scriem pentru vama cea domnéscă. 
(Vina 14]. 

Glava 847. / Zac. 1). Ori cine va îmbla 
cu înșelături şi nu va plăti vama cea dom- 
mâscă, acela iaste ca un fur, deci se cade 
să piarză tot negoţul, drept carele nu va fi 
plătit vama. 

(Zac. 2]. Cela ce va zice cum maŭ ştiut 
unde iaste vama, drept aceia n'aŭ plătit vama 
atunci, de va fi vama pusă de curând și acela 
va fi străin de departe loc: atunci să se creză 
şi să plătâscă numai vama cea dreptă, iară 
de va fi vama bătrână şi omul va fi de loc, 
-atunci nu'i vor crede, ci'şi va piarde tot ne- 
goţul. 

|Zao. 3]. Cine va ocoli locul acela unde 


277 


se cade să plătescă vamă, sati va trâce pre 
r'scare drumuri neimblate, fără numa! de 
ar fi cu ştirea vameşilor, iară într'alt chip 
de va lăsa drumul cel mare: atunci nego- 
ţul să'și piarză, z 

[Zac. 4). Cela te va fi luat plată ca să a- 
ducă niște negoț de în loc în loc, iară el va 
trece şi va, ascunde negoţul, şi nu va plăti 
vama : acela iaste datori să plătâscă stă- 
pânu-său tot cât aŭ păgubit într'aceia. 

(Zac. 5). Vameşul cel ce va afla un dobi- 
toc încărcat cu negoț şi să fi departe de acel 
loc de unde plătesc vama, acela nu'l va pu- 
tea lua drept vamă, zicând cumu'! peritoriù 
acel negoţ, căcă laŭ ascuns de vamă, până 
nu va fi stăpânul de față împreună cu acel 
dobitoc când Tai găsit. 

[ Zac. 6]. Care vameş nu va lua negoţul cei 
perit singur de la cela ce!'l va fi ascuns cu în- 
şelăciune de vamă, atunci de se va prileji a- 
celuia morte, nu va maï putea decia să céră 
de la feciorul lui, de vreme ce maŭ luat ne- 
mica până aŭ fost tată-său vii. 

[ Zac. 7]. Vameșul carele nu'și va lua vama 
de la neguțătorii până în cinci ani; acela 
dâcia nu va putea lua nemica pentru că s'a 
trecut o vreme. 

[ Zac. 8). Cela ce va sări asupra vameşilor, 
cându'l vor tîmpina cu negoţul în cale, şi nu 
va lăsa să cârce negoţul care nu va fi plătit 
de vamă, atunci acela de în negoţ să n'aibă 
nică o pagubă căci maŭ plătit vama, iară aşa 
numai să se cârte pentru căci âă stătut îm- 
potriva 6menilor celor Domnești. 

[ Zac. 9]. Ori care vameş va lua vamă maï 
mult de cât iaste obicâiul să ia: acela să aibă 
certare cum va fi voia judecătorului. 

[ Zac. 10). Ori care vameş va ctre vamă de 
niscare lucruri ce maŭ fost obicéiul să se dea 
vamă, nică iaste cu ştirea Domniei: acela, 
de se va afla pentru unele ca acelea să fie 
luat plată ce se zice vamă, atunci să i se tae 
capui, însă mainte să dea drept ce aŭ luat a- 
cea vamă de una patru la vistierie, iară de 
nu va fi luat, ci numai ce va fi cerşut, tot să 
se certe şi atunci după cum va fi voia jude- 
cătoriului. 

[ Zac. 11]. Ori care vameș va face năpastă 
cuiva, şi" va lua negoţul zicând că nu şa 
plătit vama, şi el va adevăra că aŭ plătit : a- 
cela nu numai negoţul va întorce înapoi, ci 
încă şi ca un fur se va certa. 

[ Zac. 12). Ori care vameş va fi vină ca să 
nu trecă neguţătorii cu negoț pe la vre o 
scală făcându-le multă asuprelă, şi luându-le 
mai mult de cum aŭ fost obictiul : acela iaste- 
datoriă tótă asupréla, şi paguba. ce vor fi pă- 
gubit neguțătorii pentru dânsul, tot să se so- 
cotâscă şi să plătescă la vistierie. 

[ Zac. 13). Cela ce va face vamă noă carea 
maŭ fost, sati de va mai adaoge cea veche de 


| 


A — e 





Www.dacoromanica.ro 


278 


cum aŭ fost, atunci de va fi alt judecători 
într'acel loc, să fie mal mare de cât dânsul, 
„um ar fi Domn, pre avela să 1 cârte cu bani, 
ce se zice să”! ia avuția, şi săl gon6scă din- 
tracel Joc în tótă viața lui, să nu se mai afle 
pre actlea locuri. 

[Zac. 14). Cela ce va fi Domn, şi nu va a- 
vea alt Domn maï mare asupra lui, acela 
pote să facă vamă noă cu voia tuturor, însă 
să plătescă şi cei de loc, ca şi cef striini, iară 
nu numai cel striini. 

(Zac. 15]. Cela ce va fi ertat, acela să nu 
plătescă vamă, de vreme ce "I-ai dat Dum- 
nezeă un dar ca acela, ci pâte să se bucure, 
şi să se vestescă cu acel bine, până când se 
vor împlea 20 de ani și el şi feciorii lui, iară 
mu mai mult, 


Pentru ceia ce fură în pizma cuiva în loc de 
batjocură, [Vina 15]. 

Glava 348. [ Zac. 7]. Ori cine va fura ceva 
vre un lucru, nu p ntru să păgubâscă pre 
cela ce laŭ avut, ci numai pentru să'și rîză 
şi să'şi bată joc de dânsul: acela să se cârte, 
iar ă nu ca un fur. 

{ Zac. 2). Cela ce va mérge să fure și nu va 
fura: acela să se cârte după voia judecăto- 
riului. 

[ Zac. 3] Cela ce va apuca slujnica altuia 
ca să curvescă cu dânsa, ştiind cum mainte 
aŭ fost curvă : acela să se certe, iară nu ca 
un fur. Iară de va fifost fată acea slujnică, 
atunci să să cârte ca un fur. 

[ Zac. 4]. Când va avea neștine vre un lu- 
cru la altul, şi nu'l va putea scóte de la dân- 
sul, și de! va fura ceva, însă nu mai mult ci 
numai cât va fi prețul acelui lucru : acela să 
nu aibă nici o certare pentru furtişag. 

[ Zac. 5]. Cela ce va lua pietri de la via al- 
tuia, acela ca un fur să să cârte. Acâsta se 
socotâşte așa şi când sapă neştine piatră de 
pre hotarul altuia, aceia încă se chiamă fur- 
tişag. 

[Zac. 6]. Cela ce de mare sărăcie va fura 
iară nu mult, ci numai cât va mânca şi cât 
se va îmbrăca : acela să se iarte. Iară de vor 
vrea, atunci să'] și certe maï pre puţin, iară 
nu cà pe un fur, pentru că să chiamă că aŭ fu- 
rat de nevoe. 

[ Zac. 7). Cela ce va fura de la ceia ce sunt 
depururea vrăjmaşi şi pizmaşi unul sat, ce 
se zice acelui loc unde lăcuiaște, așijderea 
şi de la păgâni : atunci să se iarte, să nu se 
certe, 

[ Zac. 8]. Năemitul de va sluji la vre un stă- 
pân și nu’ va plăti simbria, şi de va fura 
numal atâta pre câtu” va fi simbria : acela 
să nu să cârte, ci să fie ertat. 

[ Zac. 9]. Cela ce va fura o hiară sălbatică, 
sai pasere până nu va fi învățată, acela să nu 
aibă nici o certare. 


| 


l 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


[Zac. 10). Cela ce va furə_de la tatăl săi 
ver mult, ver puţin, acela nici o certare să. 
nu aibă. Iară de se va prileji să fie vre un 
om de casa lor la mârtea li să lase ceva 
acelui fecior: atunci de întracel lucru al fe- 
ciorului pote taţăl să ia-să'și plătescă furti- 

agul. 

[Zac. 11]. Sluga ce va fura în casa stăpânu- 
săi, de va fura lucru puţin, acela să nu să 
certe, iară de va fura lucru mare atunci să 
Bi RS iară tot mai puțin de cum ar fi furat 
altul. 

[ Zac. 12]. Care muiare va fura pe hărbatu'şt 
aceia să nu aibă certare, nici să aibă strân- 
s6re să întârcă ce aŭ luat, ci să se împace cu 
bărbatulu'şi, iară de se va prileji să se des- 
parță sau să móră muiarea : atunci bărbatul 
să'și ia plata de în zestrea eï. Acéstă pravilă 
să se socotâscă şi când va fura bărbatul pre 
muiare. 

[Zac. 13]. Cela ce va sfătui pre muiare să. 
fure de la hărbatu'şi şi să'i dea lui, fără nu- 
maï de vor fi avâsd împreunare rea, pre a- 
cela să'l cârte ca pre un precurvariă, iară de 
nu vor fi având mestecătură într'acest chip, 
atunci să'] certe ca pe un fur. 

[ Zac. 147. Muiarea care va fura de la cela. 
ce curvâşte cu dânsa, aceia, să se cârte ca un 
fur, aşijderea şi bărbatul de va fura de la mu- 
iarea carea curveşte cu dânsa : acela iar ca 
un fur să se cârle, 

[ Zac.15). Călugărul carele va fura pre Egu-— 
menul, acela nu va avea certare, căci că se 
chiamă că e fecior, iară aşa nunal să aibă 
strânsore, cât să întârcă tot ce va fi luat. 

[ Zac. 16]. Cela ce va vrea să dobândâscă şi 
să moștenescă avuţia culva după morte, şi 
va fura ceva încă fiind vii, acela să nu aibă 
certare, ci numai să întârcă tot ce aŭ furat 
şi să fie în pace. 

| Zac. 17]. Cela ce se va îndatori cu ceva la. 
altul, saii cându'l va da neșştine ceva să ție,. 
iară el va începe într'alt chip după cum va ft 
voia lui, nu cum va vrea cela ce T-aă dat,atunci 
de va vrea stăpânul să priimescă bine va fi 
nu se va certa, fără numai când va zice aşa 
avut-am nădâjde că va priimi aşa, pentru a- 
ceia am îndrâznit, atunci trebue aicea să so~ 
cotâscă judecătoriul acea nădâjde să vază cum 
iaste? deci de va fi cu cale, atunci să! iarte, 
iară de nu să] cârte. Cum s'ar zice, un om aŭ 
luat un calde la o rudă a lui, saŭ de la vre un 
priaten bun al lui, să îmble cu dânsul numai 
trei patru zile, iară el aŭ ținut calul zece zile + 
atunci nădâjdea iaste cu cale să fie, căcliaste 
omul lui sai priatenul luï cela ce i Pau dat, 
iară de va lua calul să mârgă la 6ste : atunci 
nu este cu cale aceia vină. 

[Zac. 18]. Ori cine va zice că laŭ ertat på- 
râgul pentru furtişag ce -aŭ făcut, măcar de 
ar şi zice pârâșul că'l iartă, atunci nemica. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


nu folosâşte acea ertăciune să nu'l cârte ca 
pe un fur, décă nu iaste lucrul cu cale să cu- 
n6scă judecătoriul pentru ce'l iartă şi atunci 
să creză, că nu să iartă vinovatul de'naintea 
judecătoriului, ci până a'l duce la judecătorii. 

[Zac. 19]. Ori cine va fi fără ştirea jude- 
cătoriului numal cu voia lui, de'şi va găsi lu- 
crul în mânile altuia şi! va lua, acela ne 
cum sănu'l dea înapoi, ci nice'și pâte să'l 
mal ceae, iară de se va afla că acel lucru naŭ 
fost al lul. atunci nu numai lucrul va întârce 
înapoi, ci încă va plăti şi preţul celuia ce a 
cui aŭ fost lucrul. 

[Zac. 20]. Ori care ţăran va lua cu voia lui, 
pământul să dea la altul, saă casa'zi, saă alt 
lucru ce va fi avut, şi apol '] va găsi în mânile 
altuia, atunci de se va afla cai fost Gmeni 
acolea aprâpe pre caril putea el face să'! în- 
trâbe, şi nu -aŭ întrebat da'l-va înapoi, a- 
tunci acel lucru şii perit de la dânsul, iară 
de'i vor zice Gmenil că pote să facă acest lu- 
cru saŭ de nu vor fi fost 6meni pentr'aceale 
sate pre împrejur : atunci î se va lăsa să și 
ţie lucrul. 

[Zac. 21]. De vreme ce Petru, ce se zice, 
şaŭ lăsat avuţia luj la Pavel să se hrănescă 
câtă-va vréme, şi atunci după aceia să o mo- 
ştenéscă lón, 6re acest [ón numai singur cu 
voia lui şi fără voia judecătoriului va scâte 
afară pre Pavel de într'acea avere ce i s'au 
dat să se hrănâscă, şi să se apucă el să o ție 
cum ar fi a luï ? aicea pâte Pavel cu voia ju- 
decătoriului să certe pre I6n. şi să'i ia tótă 
averea înapoi, şi încă să'l facă să mal dea pre 
atâta. { 

[Zac. 22]. Un om de va vrea să lase altul 
cuiva vre un lucru pentru să se hrănéscă, 
iară cela ce va fi fost rnai dinainte acel lucru 
al lul atunci nu i'] va lăsa, nici i'l va da să se 
hrănéscă, ci fără voia judecătoriului numaï 
singur cu voia lui îl va lua, atunci piarde-va 
tâtă acea. dobândă carea vrea să aibă de vrea 
fi luat cu judecătoriul. 

[qe. 23]. Cela ce se va apuca de vre o vie 
striihă, părăsită sai de vre o casă pustiită, 
saii de vre o ogradă, saii curătură părăsită, 
să le drâgă şi să le înoiască cu voia stăpânu- 
lul ale cul vor fi fost, şi se vor tocmi pre tot 
anul ca să facă plată or mult ori puțin, 
iară dâcă le va găta şi se va hrăni după cum 
va fi locul, atunci nu va vrea săi plătâscă 
cum. aŭ grăit: atunci póte stăpânul sl go- 
n6scă şi să’! scoţă de într'acel loc şi fără voia 
judecătoriulut. 

[Zac. 24). De va muri cela ce aŭ lucrat ş'at 
nevoit viea, sa curăturile sai alt ce va fi, şi 
de nu vor rămânea feciori, sau altă rudă pre 
urmă : atunci pote stăpânul şi fără voia jude- 
cătoriului să'și ia acelea tote înapoi. 

[Zac. 25]. Déca va curăţi neştine viia, sai 
curătura, sai ograda, saii va dr&ge casa, saii 


279 


altele ca acestea, iară dâci se va părăsi şi le 
va lăsa pusti! fiind lucrul gata, şi vor începe 
a se strica : atunci stăpânul locului pote să'1 
gonâscă, şi să] scóță de într'acel loc şi fără 
ştirea judecătoriului. 

[Zac. 26]. Când vor avea do! 6meni pâră 
pentru vre o vie saŭ pentru vre un pământ, 
şi până a se pârâ unul de într'ânşii va, 
mérge de va secera pământul, sai va culege 
viia fără de voia judecătoriului : atunci acela 
"şi piarde tot venitul ce i s'ar cădea pe drep- 
tate, şi încă să plătescă pre cât va fi preţul 
acel vii saă acelui pământ. 

(Zac. 27]. Cela ce'și va lua lucrul de la al- 
tul înapol singur cu voia lui, şi dâcă va lua, 
de într'acel lucru óre ce puţin folos, atunci i 
va da celuia lucrul iarăşi înapoi : acela să se 
câte şi să plătâscă cât va fi prețul şi cât va, 
face acel lucru. 

[Zac. 28]. Când se vor certa, dot 6meni adins 
ei'şi şi va scâte de în loc unul pre altul: de 
vor face acâsta amândoi într'o zi atunci să nu 
se cârte, iară de vor tr6ce câteva zile, atunci 
să se cârte amândoi, şi să plătescă cât va fi 
prețul acelui lucru. 

[Zac. 29}. Cela ce se va téme că'] vor scâte 
de într'o casă, sai de într'o vie, saŭ şi de alta, 
as&menea, acestora, atunci de'l vor scóte fără 
voia lut, de acesta, pâte să céră voe la jude- 
cătoriă, să! dea 6meni cu arme să'l păzescă 
să nu'l scoţă. 

[Zac. 30). Când va goni neştine pre stăpân 
de la bucatele lui şii le va lua : acela de va 
fi nebun nu va avea, certare, ci numai ce va fi 
luat va da înapoi. lară după aceia de se va 
prileji să se înţelepțâscă, atunci tot să nu se 
certe. 

[Zac. 31]. De se va prileji un tată cu un 
fecior să se scóță unul pre altul de în buca- 
tele lui, fără de ştirea, judecătoriului, atunci 
d2 ar trece între dânșii și vreme cât-va, tot 
nu vor avea nici o certare, iar aşa numai 
ce vor întórce bucatele înapoi. 

[Zac. 32]. Ori care Vlădică, sai Egumen, 
sai ispravnic, sai Călugăr singur cu voia 
lui, şi fără ştirea judecătoriului, de va lua vre 
un lucru al beserecii de la cela ce'l va fi ți- 
ind, de vr&me ce nu va fi făcut săbor să se 
sfătuiască, acela nu sev certa, iară aşa să 
dea încă pre cât aŭ luat. Iară de va fi făcut ș; 
săbor atunci să se cârte. 

[Zac. 33]. Ori care Vlădică, sai Egumen, 
saii Ispravnic, sai Călugăr, împreună cu tot 
săborul numai singur cu voia lui, de va lua 
averea Vlădicăi ce va rămâne după mârte, 
saă a egumenului. saŭ a ispravnicului, sai 
a călugărului, de la cela ce le va fi ţiind, 
însă de se va afla cum acel mort aŭ fost ţiind 
acele unélte cum să fie ale Besrici, atuncă 
nu seva certa şi să nu dea nemica, iară de 
le va fi ţiind ca în chip de mirenie, acela se 


www.dacoromanica.ro 


280 


PRAVILA MATELU BASARAB 


va, certa, şi să dea înapol tot ce aŭ luat, și să | striini şi vor lua zapisul cel de dar: aceia 
plătâscă preţul cât vor face acele lucruri.| nici o certare nu yor avea. 


lară de nu se va cunbşte lucrul, ci va fi cam 
cu prepus, adecă, fost-aă de ale Beséricit aŭ 
mirenești : atunci iarăși nu seva certa, 

[ Zac. 34]. De va împrumuta neştine pre al~ 
tul saŭ "1 va da in chirie vre o casă, sai vre o 
prăvălie, sai alt fe ce va fi, și după aceia 
singur cu voia lui fără ştirea judecătoriului 
va scâte1l sad det va lua vre un lucru ca în 
chip de zălog, acela nu se va certa, iară de nu 
va fi singur stăpânul cela ce” aŭ dat ban! îm- 
prumut, saă va fi năemit acel loc, ci va fi al- 
tul striin. acela, să se certe şi să dea înapoi 
cât va fi plătind acel lucru. 

(Zac. 35] De va fi neştine Ispravnic vre u- 
nui neguţătoriii vănzândui negoţul ce'i aŭ 
fost trimițind acel negoţitorii, deacia de se 
va, prileji să nui mai trimâţă alt negoţ să 
vânză, iară el va lua de la altul de va vinde, 
atunci nu este datoriii acel neguţător din- 
tâl să dea séma, de se va prileji ceva pagubă 
într'acel negoţ ce ai luat el singur. măcar de 
aŭ şi fost ispravnic lui când aŭ luat acel ne- 


oţ. 
5 | Zac. 36]. Când va judeca un judecătoriti 
strâmb, sau când va da voe cuiva şi nu va 
fi înțeles pâra de ispravă amânduror: atunci 
acela ce va lua ceva vre un lucru cu voia a- 
celuia judecătorii, acela nu va putea să şo- 
văiască să nu plătescă şi alt preţ, însă de 
cum vor preţui acel lucru. 

[ Zac. 37]. Certarea ce zicem să dea de doă 
ori prețul acelui lucru ce s'aă luat fără de is- 
pravă, 1aste aşa : cum sar zice, când nu va 
fi acel lucru de fată, atunci să'l plătescă în- 
doit, iară de va fi de faţă, atunci să/'l dea îna- 
poi, şi să dea și preţul cât va plăti acel lucru. 
Acest obiceii aŭ fost legiuit. de legiuitoril 
cel bătrâni, iară în vremea de acum cești maï 
tineri s'a tocmit toți împreună, şi aŭ schim- 
hat acea tocmtlă într'acesta chip, adecă să 
dea, numai lucrul ce aŭ luat, iară să’! cérte 
judecătoriul după cum va fi voia lui, cum 
War zice să'l globâscă, sai să'l închiză în 
temniţă, saŭ în gros, sai întwalt chip ori cam 
va, părea pé dreptate, să nu îmble fără is- 

ravă, 

| Zac. 38]. Nişte 6meni de vor avea la cine- 
va un lucru şi'l vor cére, iară el nu'l va da. 
aceia de se vor sfătui cu toţii şi numai singuri 
cu voia lor fără știrea judecătoriului de şi 'şi 
vor lua lucrul săă : aceia să n'aibă nici o cer- 
tare nict într'un lucru. 

[Zae. 39). Un om de bună voia lui de va 
lăsa ceva, vre un lucru vre unul om sărac sati 
şi bogat de în ce se va fi îndurat pentru su- 
fletul său, şi f va fi făcut şi zapis cu mărtu- 
ril, iară după aceia se va fi căit ce aŭ făcut, 
acela cu voia lui fără de ştirea judecătoriu- 
lui, de va trimite niște ómeni ai să!, saŭ şi 


E RE A POOR e a O E A a E E a PRE RR ip m E i E E (E RI NR N e OI a ARIE PAPA AIE N nt d aa ARE 


[Zac. 40|. Cela ce va avea datorii, şi se va 
fi tocmit cu voia lui să ia vreun lucru în 
preţ, acela iarăşi nu póte lua fără de judecă- 
torii numai singur cu voia lui, de vreme ce 
datoria nu va fi alesă să se ştie ci vor fi având 
catacstişe, şi isvóde adins ei'și, drept aceia tre- 
bue întâr să'şi ia séma prea mărunt şi atunci 
cu voia lut singur să'și ia ace] lucru ce vor 
da, iară de va lua ma! "nainte, atunci se va 
certa după cum va fi voia judecătoriului, 

[ Zac. 41]. Cela ce va face tocmelă cu altul 
până în cutare vreme de nuw'i va da cutare 
lucru atunci ca. şă aibă voe să ia cutare sat, 
iară de se va prileji satul să nu fie pre 
mâna lui, ci să'lţie altul: atunci nu va pu- 
tea cu voia lui să'l ia, măcar că le-ai fost 
tocméla aşa, ci aicea trebue putere de la ju- 
decătoriti, iară de va lua el singur cu voia lut 
atunci va avea certare. 

[Zac. 42). Un om de se va tocmi cu âltul 
săă dea un dobitoc, sau alt lucru ce va fi 
până lao zi, după aceia va socoti într'alt 
chip şil va da altuia numai pentru să nu'l 
dea celuia ce ai făgăduit: acela să aibă 
strâns6re să se răscurhpere lucrul acela de la 
cine Vai dat, şi să! dea celuia ce s'a tocmit 
întâi şi să aibă și certare după cum va fi voia 
judecătoriului. 

[Zac. 43]. Un om la mârtea lui de'şi va lăsa 
cu limbă de mârte, mult puţin ce va avea ori 
cui va vrea gl, acela pâte singur cu voia lui, 
fără de judecătorii, să'şi ia acea rămăşită fără, 
nici o smintâlă, și fară nici o certare. 

[ Zac. 44]. Pre cela ce'l vor lăsa să moșşte- 
néscă bucatele cuiva, şi să se hrănâscă până 
la o s&mă de vrâme, acela dacă va veni vré- 
mea póte şi singur fară. judecătorii, să'să ia, 
acâle bucate, după cumu's făgăduite fără nici 
o certare. 

[Zac. 45). Or! cine va fi ispravnic, să moşte- 
néscă avnţia vre unui mort, acela póte lua 
numal singur cu voia lui bucatele celui mort 
oră ce va fi mult puţin de la fie cine vor fi, 
fără numai de le va fi lăsat cu zapis să le ţie, 
şi să se hrănâscă până în cutare vreme, a- 
tunci caută să îngăduiască până la acea, 
vréme. 

[Zac. 46]. De va lăsa neștine ceva vre un 
lucru să se hrănéscă cineva cu dânsul påră 
în cutare vréme, şi va fi făcut şi zapis, cum 
de întmaceia vreme să cază pre măna celuia 
ce va să moştenâscă, cum s'ar ziceun om are 
un cocon micşor, iară la mórtea lui cunos- 
când că iaste micgor atunci lasă t6te bucatele 
lui pre mâna unul om bun să le ţie și să se 
hrănéscă cu dânsele, până în cutare vrérme, 
adecă până va fi coconul de vărstă, atunci ca 
un moșten să le ia, să le ție el acela isprav- 
nic cumu'şi va muri stăpânu:, atunci într'a- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


cel cés pâte să ia acsle bucate de la moşten 
singur cu voia lui, fără nici de un judecătorii 
mai vârtos când va, scrie zapisul ales, şi înţe- 
legând zicând fără de multe cuvinte, și fără 
nici o gâlcâvă, 

(Zac. 47). De vor lăsa cuiva drept suflet 
ceva, atunci nu va putea el singur cu voia lui 
să ia, ci trebuiaşte să ia ispravă de la judecă- 
toriă, fără numai acel lucru ce aŭ lăsat drept 
suflet de va fi învățătura să facă Bes6rică , 
saii Bolniţă, sati Ospătărie, ce se zice casă 
de striini, saŭ gropniță, și alte as&mene ace- 
stora, pentru că atunci pâte să ia singur cu 
voia lui şi nu” trebue nici un judecătorii, şi 
ncă mal pote să ia singur, căndu” va alge 
stăpânul în zapis, iară de va fi într'alt chip, 
şi de va lua el singur cu voia lui, atunci pér- 
de'şi-va tot venitul ce vrea, el să aibă drept 
suflecul acelui mort, 

[Zac. 48]. Carele va lua cu voia lui o parte 
de întru acâle bucate ce s'a dat drept suflet : 
acela piarde'şi-va tâtă acea parte ce aŭ luat 
singur,numai ce va rămânea cu cea-laltă par- 
te ce aŭ fost ne luată. 


[Zac. 49). Cela ce va lua acel lucru ce i 
s'aŭ dat drept suflet, şi de’) va lua de față să 
vază şi alții, atunci nwşși va piarde venitul, 
iară de va lua pre furiș, atunci va piarde şi 
nu va mal putea să cée nemica, pentru că şi 
ce aŭ luat va da înapoi. 


Aicea scriem pentru semnele furtigagului. 
[Vina 16). 

Glava 849, [ Zac. 77. Furlişagul, de vreme 
ce iaste un lucru fârte nu nevoe a'l arăta, 
drept aceia trebue să se arate cu nişte semne 
6re carele, şi cu niște prepusuri câteva. Sem- 
nul furtişagului iaste așa: când. se va fura 
cui-va ceva, atunci să strige cu glas mare, şi 
să facă pâlcevă să se cutremure tot întracel 
cés când vor fura, şi să arate cum -aŭ spart 
cămara saŭ uşa, sat racla, sai lacătul, şi alte 
asmenea acestora. acolo unde vor zice c'aă 
fost acel lucru ce s'a furat. 


[ Zac. 2]. Vestea tuturor și fuga robului, ce 
se zice a năemitului, aceia arată furtişagul, 
așijderea când se vor găsi scări pre unde s'aŭ 
suit, saă alte meșteşugure, carele slujesc la 
descuiat sau să strice loc ce va fi închisóre. 


[Zac. 3;. Trehue încă şi după acestea sémne 
tote, să se arate cum într'acel loc unde se 
véde stricat, fost-aii acolo înlăuntru acâle lu- 
cruri ce zice stăpânul că i le-au furat. şi de 
va fi om bun şi cu nume bun, atunci ajunge 
„jurământul, iară de nu, trebue altă arătare 
mai bună într'acesta chip, cum acâle lucruri 
aù fost stând tot acolo până ce le-ai furat. 

[Zac. 4). Celuia ceşi va piarde lucrul, ace- 
luia i se va da jurământ, să spue câte lucruri 
i-ai furat, şi cât le-ai fost prețul, şi încă 


281 


câtă pagubă aŭ avut de într'acéle lucruri, şi 
cât aŭ cheltuit umblând colăcindu-le 

(Zac. 5]. Încă si celuia ce't vor fi dat vreun 
lucru săl păzâscă şi i Lai furat şi aceluia 
vor da jurământ ca să arate. 

[Zac. 6]. Încă se dă jurământ, şi celuia ce 
mută hotarul, pentru ca să arate de'l va f mu- 
tat sai de nu'l va fi mutat. 

[Zac. 7). De va fi apucat neștine o scrisâre 
de în mâna vrăjmaşulul săă, şi o va fi ars, saii 
o va fi spart: atunci să se dea jurământ celuia 
cu cartea, iară nu celuia ce aŭ spart, pentru 
ca să arate ce aŭ fost scris în carte. 

[Zae. 8]. Când va ăvea pâră creștinul cu 
un ovreiă, atunci nu se va da jurământ o- 
vreiului. Jurământul carele se dă împrotiva 
furului, acela nu se dă ca să arate el furtişa- 
gul, ci numai dâcă va arăta furtişagul singur 
furul aŭ de va mărturisi cine-va, atunci se dă 
jurământ celuia. ce ş'a pierdut lucrul : ce se 
zice, păgubaşului, pentru ca să arate adevă- 
rat cât aŭ fost, şi de ce preţ aŭ fost, şi încă 
să'şi arate cheltuiala. 

[ Zac. 9). Prepusul furtișagulul se arată pre 
numele omului cel răi, ce se zice, alt om iaste 
vestit de om bun, iar altul vestit de om răŭ, 
așijderea se cunâşte omul şi pre obicsiul cum 
aŭ fost învățat mai de mult, iară aşa acâste 
doă prepusuri nu ajung amândâue să facă pre 
judecător să muncâscă pre cine-va. 

Zac. 10). Cine va trece pre un drum, pre 
unde nu X-aii fost calea să trâcă pre acolea, 
atuncipote să'şi prepue pre acela pentru fur- 
tişag, cum s'ar zice, de'l va fi văzut ciue-va să 
trecă pre acolea pre la acel loc, pre unde în- 
tracea zi s'a făcut şi furtişagul şi aceia, pre- 
punere: atunci drept aceia pâte să"! dea strân- 
sóre şă'şi dea séma ce aŭ umblat pre acolo. 

[ Zac. 11]. Prepusul se face încă şi când 
vor găsi pre cine-va într'acel loc, unde s'aă 
făcut furtişagul, saă de va fi într'alt şi va fi 
eşit de întwacea casă, saii de’) va fi văzut ci- 

eva scoțînd ceva, saŭ ţiind dedesubt subt 
aine. sai învălit cu alt lucru ceva. 

[Zac 12]. Care slugă sai năenmit va fugi de 
în casă într'acea zi când s'ati făcut furtişagul, 
aceia dă prepus 6re cum, cum să fie făcut el 
acel furtişag, atunci ajunge şi pre acela să) 
muncescă, fără numai décă va fi fugit să fie 
ascuns să nu se vază nicăirea. 

[Zac. 13). De se va prileji să se afle al cul-va 
ver ișlic, saŭ altă fie ce haină, saŭ cuţit, saŭ 
vre o scară de suit, sai topor, sai fiece u- 
néltå : acelea tâte fac prepus de furtişag, de 
vreme ce s'aă găsit într'acel loc, unde s'aŭ 
făcut furtişagul : şi pre acela să'] muncâscă 
să arate de va şti. 

[ Zac. 14]. Un om de va fi sărac, şi va în- 
cepe a cheltui bani mulţi, acela face prepus 
cum să fie furat, mai vârtos cândwşi vor şi 
semâna cu aceia ce s'aă furat într'acelea, zile 


www.dacoromanica.ro 


282 


[ Zac. 15]. Cela ce va avea în casa lui me- 
şteşuguri bune ca actlea de furtişag, acela 
face prepus cum să fie el furat, 

[Zac. 16]. Un om re carele ce n'ar avea 
nici o tr&bă la acea pagubă, nici Par chema 
nimenile aşa fără. de nici o strânssre, şi ar 
mérge de ar arăta pre cine-va către judecă- 
toriă cum aŭ făcut acel furtişag, şi încă ar 
îndemna să'l şi muncâscă : acela face prepus 
cum să fie făcut el acel furtişag : drept aceia 

re acela să'l muncâscă. 

[Zac. 17). Cela ce ar putea face un furtişag 
ce va să se facă, și el pote să'l smintâscă să 
nu se facă, iară el lasă de se face : acela face 
prepus cum să fie cu ştirea lui acel furtişag. 

ac. 18]. Aceste prepusuri nu sunt nici de 
o trébă judecătoriului, ma! vârtos când vor 
fi împrotiva vre unui om bun, şi vestit de lu- 
ceruri bune, cum s'ar zice, când va fi deosebi 
numai una de acâlea, atunci nu e drept ne- 
mica, iară de vor fi împreună doă sai trei, 
sati şi patru : atunci" vor munci. 

(Zac. 19). Şi încă face prepunere de furti- 
şag. şi acela om ce face pre altul că iaste vră- 
jitoriă şi cetitorii de stâle. | 

(Zac. 20). Ori la carele vor găsi niscare lu- 
cruri de furat, pre acela de va fi om vestit de 
răi, atunci se cade să'l muncâscă, iară de va 
fi om bun, atunci să nu'l muncescă. Ă 

Zac. 21]. Fie cine va fi la cela ce vor găsi 
lucru de furat, şi de va zice că nu cunóşte pre 
vânzătoriul čela ce i le-ai vândut, sai nu'și 
pote aduce aminte, atunci de va fi om vestit 
şi ales de om bun, saii de va fi de în ceia ce 
vând lucruri ca şi acâle multe ce sunt de fu- 
rat, atunci el să se créză, iară de nu să'l 
muncâscă. 


i i e e e i N 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


[ Zac. 29). Cela ce va cumpăra lucru de fu- 
rat, şi acel lucru va fi de bes&rică, măcar de 
n'ar fi nici știut, acela tot Să se dea, la besé- 
rică, şi să nu'şi ia banii ce aŭ dat. 

[ Zac. 30). Cela ce va da bani împrumut, 
și" va pune zălog lucru de furat : acela să dea 
acel lucru stăpână-săă al cul va fi, şi să nu 
ia nici un ban, și mai vârtos când va aduce 
acel lucru om sărac, saŭ rob, şi lucrul va fi 
de om bogat şi de mult preţ. atunci atâta a- 
junge cu cât nu iaste acela om de credință. 
cu atâta se cunóşte că nu'i al lui acel lueru 
ce pune zălog. 

(Zac. 31]. Cela ce va cumpăra lucru de fu- 
rat, ştiind că acel om iaste răă tâlhariă şi 
prădătorii, atunci acela nu iaste datorii să 
dea acel lucru stăpână-săi, până nu'i va da, 
basil ce aŭ dat. 

| Zac. 32]. Cela ce va cumpăra un lucru de 
furat, şi va spune tuturor, ca să îațel&gă cum 
cumpără să! dea stăpână-săi al cui aŭ fost: 
acela nu va da lucrul până nu”! vor da banii. 

[ Zac. 33). Ori care stăpân ce i se va fi furat 
un lucru, şi!l va fi cumpărat cine-va, şi el 
degrabă îl va fi dat banii şi'şi va fi luat lu- 
crul. acela nu maï pote să céră babii de la 
cela ce aŭ dat de aŭ răscumpărat. 

(Zac. 34]. Ori cine va cumpăra lucru da fu- 
rat şi'l va da stăpânului al cui aŭ fost, acela 
nu pote să'şi maj câră banii de la dânsul, 


Aicea scriem de vina de întâi pentru care se 
îndemnă judecătoriul de mai micgoréză cer- 
tarea şi pedepsa. 

Glava 350. [Zac. ZI. Acum vom să spu- 
nem vinile pentru carele se îndâmnă judecă- 
toriul de mai micşoréză certarea şi ped&psa, 


[Zac. 22]. Cela ce vor găsi la dânsul lucru , celuy vinovat, şi întâia vină : iaste înşelăciu- 


de furat măcar de ar fi şi om bun, iară aşa 
de va avea vre un prepus de celea ce arn zis, 


| 
| 


nea, şi vicleşugul, pentru căci că greşala ce 
se face cu înşelăciune şi cu vicleşug, aceia 


atunci nu va putea fiîntr'alt chip,ci'] vor munci. 1 este fârte inare, iară greşala. ce se face fără 


[ Zac. 23). Pre cela ce'l vor munci pentru vre 
un prepus, şi de pu va spune nemica, acela 
altă certare să n'aibă, ci să fie slobod de tste. 

[Zac. 24]. Cela ce va cumpăra lucru de fur- 
tişag. acela să aibă certare de vrâme ce se 
va, afla c'aŭ ştiut că este de furat. 

[Zac 25]. Cela ce va cumpăra un lucru prea 
eftin. acela de vreme ce va fi lucru scump, 
atunci face prepus cum să fie de furat, drept 
aceia să aihă certare. 

[ac. 26]. Celuia ce'i vor dărui lucru de fu- 
rat: acela să se certe după voia judecătoriului. 

[Zac. 27). Cela ce va cumpăra un lucru ca- 
rele nu iaste de rneșteşugul lui, acela face 
prepus cum să fie de furat. 

[Zac. 28). Cela ce va cumpăra lucru de fu- 
rat, iară dacă va prinde de veste atunci "1 va 
întârce înapoi, şi nici bani! nu va lua, acela 
nu va avea, certare. 


de înșelăciune. aceia nu se chiamă nici cum 
greșală. drept aceia numai ce se certă aşa pu- 
țin lucru. numai drept légea. 

Zac. 2| După chipurile celor ce vor greşi 
ce felii vor fi, depre acelea va cunâşte jude- 
cătoriul şi va créde de va fi, greşit, cu înşelă- 
ciune saŭ de nu va fi, pentru că cela ce aŭ 
greşit, de va fi vre un ţăran gros şi prost, 
saŭ vre un cocon mic de vârstă, saii vre o 
muiare : atunci nu se va chema să fie gresit 
cu înșelăciune saŭ cu vre un hicleşug, 


Acea scriem care greșale se chiamă Fără 
înşelăciune. 
Glara 351. [Zac. 1]. Când face neștine vre 
o greșală, și pentru acea greşală nu dobân- 
deşte nici o cinste, saŭ când va face de vre 
o frică, saă de vre o zburdăciune ; atunci vom 
crede c'aiă greșit fără înşelăciune, și mal vår- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 283 


tos când va păgubi saŭ va păți altă nevoe | démnă pre judecătoriŭ să maï micşoreze cer- 
pentru acea greşală. tarea celul vinovat iaste : Mănia şi sfada, de 
| Zac. 2]. Cine va face vre un lucru de faţă | vreme ce și Pravila dă învăţătură. cum gre- 
de vor vedea toţi, care lucru nu va da pravila şala ce să face cu mânie : aceia să se certe 
să sefacă, ci'l va sminti: acela nu se chiamă | maï uşor. 
să fie făcut greşală cu înșelăciune. [zac. 2]. Dreptatea şi jalba vinovatului, a- 
(Zac. 3]. Cela ce va face greșală cu învă- | ceia pote să' sprijinescă la nevoia lut când 
țătura mai marelui săi, aceia nu se chiamă | va greşi cum s'ar zice, tatăl cându'şi va găsi 
să fie făcut greșală cu înşelăciune, fata curvină, saă bărbatul cându'şi va găsi 
[ Zac. 4). Cela ce va greşi priatenului să cel | muiarea făcând prâcurvie cu altul : atunci 
bun, aceia nu se chiamă să fie făcut greşală | pentru dr&ptă jale și de, la inimă dnrâre, de 
cu înşelăciune, va omori pre curvariă şi pre curvă într'acel 
[ Zac. 5]. Cela ce va face greşală de nevoe | cés, atuncea putea-vor şovăi să se certe maï 
îndemnându'l meserérea carea are pre mâna puțin. 
lui : aceia nu se chiamă c'au greșit cu înşelă-| [zac. 2). Cela ce se va mânia fiind îndem- 
ciune. nat de cuvintele altuia sai de lucrul lui, şi 
Care greșală se chiamă cu înșelăciune. acela într'acea mânie de'l va vătăma întru 


Glava 352. (Zac. 1]. Cela ce e învăţat a ceva, la e puţin se va cal ori a ce 
a ; ia „| vătămare de Par vătăma, cum Par vătăma 
pi ada greşalele ce face, acé când nu lar fi întăritat cu mânie asupra Iul 
[Zae 2]. Cela ce face lucruri pe spre fire |, ae A1. Cele ce va strica pacea carea aù 
Și din afară de obicâele creștineșii : acela | 105 CAL OUTAN p și 
se chiamă că face greşale cu înşelăciune. scârba ce s'a scârbit pre dânsul, atacă de 
(Zac. 3). Cela ce va fi ispravnic vre unut | 5° Ya afla că s'aă mâniat și s'aă scârbit pe 
cocon micşor, de'i va ţinea bucatele pre ur. | dreptate parte, se va certa mai puţin, iară de 
ma și după mortea părinţilor, și de va lă- | Se YA afla că saă scârbit peniru un lucru pu- 
comi să ia ceva de înir'acèlea bucate fără de în. Za d) TA pn eN He ou ni: 
blagoslovenie şi fără de ce se vor da la vre | „140. rba u i tad t 
o trébă pentru nevoile acelui cocon : aceia ca. tiise E e Tar "i Toal ii a 
se chiamă că face greșală cu înşelăciune. caa f cu è iA lene ean 
(Zac, 4]. Cela ce nu face la boeria lut după | M2l când se va face milos Ca i oste- 
tocmélele şi năravurile ce aŭ fost maï de de E pop pe i ETAN si da 
mult a acei boeril, ci face alte obicte după pg de cea cât pa scâţă pre om și de în 
a axe)a se chiama cH greşagte óu in- minte : atu :cl nici milostenia nu iaste drept 
F , SRI şi L dar x 
(Zac 5). Cela ce face silă cuïva să facă "Zac 5) i gg ip e! pi tg ce fă 
vre un lucru fără voia lui: acela se chiamă ăduință ri paul NEF! a i 
că face greşală cu înşelăciune, găduință să facă, ce se zice să nu se însore, 
(Zac. 6]. Cela ce àt putea face vre o gre- saŭ să dăruiască cul-va vre un lucru, sai să 
șală de față şi la vedâre, iară el face acea | 5€ ps sic ȘI an rr e big de 
k S x 1 s ns ilea . | ar face, de vréme ce făgăduinţa va fi fost cu 
gregală pre ascuns să nul vază nimenilea : | Ar tace, : : L 
acela face greşală cu înșelăciune, fără nu- ea ra nu miste datoriùŭ cela i aŭ y 
mal de va avea cuvânt a grăi, să zică c'aă pan ba ferésc Pasa lucru măcar de ar 
făcut pentru cutare lucru. găduit şi cu jurământ. A 
(Za. 7) Pie ascuns se chiamă şi se face 1 Í ri 6]. paz ru aline de femeia, 
: ` . uï într'o mânie şi într'o scârbă, saŭ de se va 
Mda lui ca ari nu’! spun celuia ce lepăda de fecioru'şi şil va scóte de în tóte 
[Zac. 8]. Cela ce va vătăma fórte răă pre | ocinele cin saă de ri: face ga A saŭ “ 
. e ar vinde casa, saă via, sai satul, şi ma 
cine-va, saŭ de’! va face altă nevoe mare, a- | $ ft d P Pi 
tuncă se chiamă să fie făcut acel lucru cu Pean ar adi ia a Sirasi A 
înşelăciune, şi nu va putea să şovăiască să n A oasi sim Aa Sani aE ez pa e 
zică cum nu Vaii vătămat cu înşelăciune. 3 (Ze i AR sania rea go Va foarti 
[Zac. 91. Cela ce va asculta şi va face vre mânie, namal areia e] rinde în sémă, și 
o greşală pre cuvântul altuia : acela nu se ra Torie rea. ai Cum ha. asijderea si do 
chiamă că greșaşte cu înşelăciune, fără numa! alte ori fie-ce Westem? ` aş ii 
de va fi fostacela ce "1 aŭ zisvreo muiate. [Zae. 8. Care judecător de va fi mânios şi 
Aicea scriem pentru a doa vină carea micșo- 


4 h f | va judeca pro cineva, și de'i va isprăvi în 
réză judecătoriul certarea și pedépsa celui | qre un chip, actia judecată nu se cade să fie 
vinovat. desăvîrşit, până nu vor trece trei-zeci de 


Glava 353. [ Zac. 1]. Doă vini carea în-! zile. 





meae a a a i a N N ION a a 


www.dacoromanica.ro 


~ 


284 


(Zac. 9). Cela ce va fi biruit de mânie, şi 
de va face o greşală întracea mânie, iară 
după ce se va desmânia va zice că ce am 
făcut de am și greşit bine am făcut, sai și 
alt cuvânt asâmene acestuia, nepărândui'i nici 
un răi căcă aŭ greșit ! atuncă acela se va certa 
pentru acea greşală, şi nu va putea șovăi să 
zică c'ai fost mânios. 

[Zac]. Cela ce va zice că de mânie aŭ făcut 
vre 0 greşală, pre acela nu'l va crede jude- 
cătorul : ce trebue să arate acest lucru cu 
mărturie Omen! de credinţă. 


Aicea scriem pentru a treia vină, de carea 
șovăiaște cel vinovat să se certe mat puţin 
de cum î se cade, după greșula ce va fi 
făcut. 

Glava 354. [Zac. 1]. A treia vină carea 
îndémnă pre judecător să maï micşorâze 
certarea celui vinovat, iaste nevârsta, pen- 
tru căci că pre bătrâni şi pre coconil cel ce 
nu's de vârstă, pre aceia mal puţin "1 cârtă 
Pravila, iară pentru să se înțelegă bine firea, 
şi tocméla Pravilei, trebue să spunem bine 
pre amăruntul înălțimea și pogorirea vârstei 
omeneşti cum se cade, pentru să înțelegem 
şi Pravila mal bine, ce se zice care vârs.ă 
se chiamă cocon, şi care tânăr în măsură 
de vârstă, şi carele iaste mic şi carele bă- 
trăn. 

(Zac. 2). Cocon se chiamă până la al şap- 
telea an de vârstă. Tânăr în măsură de vâr- 
stă se chiamă parte bărbătâscă, de la zéce 
ani şi jumătate până la 14 ani, iară parte 
fămeiască de la 9 ani şi jumătate până la 
12 ani. 

(Zac. 3]. Acesta, se socotește când răotatea 
tiverilor nu va trâce pre vârsta lor, pentru că 
de vor fi tinerii forte. răi, până mainte de 
10 ani şi jumătate, atunce se vor socoti mai 
sus de 25 ani. Cum aŭ fost óre când un co- 
con, cum scrie Sfetii Grigorie dvoe slov: 
cum pentru dése şi multe şi înfricoșate blăs- 
teme şi hule ce făcea când era numal de 
5 ani, atunce'l apucară diavolii de în mânile 
părinţilor lui şi perirà cu dânsul, sau ca şi 
alt cocon ce era de 5 an! și jumătate, deci 
pentru blăstemele şi ocările ce făcea părinți- 
lor, se supărase tuturor cetățenilor Rimului 
și s'aă sculat cu toţii de aŭ ucis. 

| Zac. 4]. Mic se chiamă până în 25 de ani, 
iară décolea înainte se chiamă mare, să potă 
face tot lucrul. 

[Zac 5]. Bătrân se chiamă de la 50 de ani 
până la 80 de ant. 

[Zac. 6]. Bătrânii când fac vre o greşală, 
pentru carea învaţă Pravila să se cere tru- 
peşte, acela, se cârtă mal puţin de cât cel tâ- 
Där, aşijderea și la tote greşalele se certă 
mal puţin, fără numa! de va fi greşala ce va 
face bătrănul de în gr:şalele ce se cârtă cu 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


morte : ce se zice cum e uciderea, pentru 
căcă că atunci veri bătrân veri tânăr, tot i 
se va tăia capul fără nici o socotință, ori cu- 
mu” va fi vârsta. 

[ Zac. 7). Mal puţin se vor certa cel bătrâni 
nu pentru alt, ci pentru căce li se Impuţinâză 
sângele și puterea simţirilor, şi li se împuţi- 
néză şi mintea; iară de vréme ce va fi el cu 
tóte bătrânâţe și cu barbă albă şi de va fi 
bărbat, și bun şi întreg la simțiri şi la minte 
atunce de va greşi se va certa ca și un 
tânăr. 

[Zac. 8]. La. greşalele carele ce certă cu 
bani, atunce se câtă tocma şi cel bătrân ca, 
şi cel tânăr. 

[Zac. 9]. Măcar că cel bătrâni la o sémă 
de gregale se certă mai puţin, iară drept a- 
ceia tof nu pote fi să nu se cerie ori cât de 
puţin. 


Acea, scriem pentru. certarea celor tineri. 


Glava 355. /Zac. 17. Ceia ce sînt mai mici 
de 25 de ani, aceia mat puţin se vor certa, la 
tote greşelele. 

[Zac. 2]. Coconii de tot şi cu totul se iartă, 
ori ce greşale ar greşi. 


Aicea scriem pentru certarea coconilor. 


Glava 356. [Zac. 17. Carit nu vor fi de 
măsura vârstei, aceia, de vor şi greşi, atunce 
mai puţin se vor certa, măcar că sînt el des- 
toinici să înşale pre toţi cu lucrurile lor. 

[Zac. 2). Cei fără de vârstă, aceia mat pu- 
ţin se vor certa la tâte păcatele cele trupesti; 
şi acesta să socotește când le lipsâşte puţină 
vr&me să vie la măsura vârstei : ce se zice, 
să le vie mintea. în cap. că de le va lipsi vr6- 
me multă până a veni la măsura vârstei, a- 
tunce nu se vor certa nici cum. Aŭ fost 6re- 
unde un cocon, carele mainte până a se 
împlea 9 ani, el îngrecă pre doica carea!'l 
apleca, şi de acésta nu iaste a se mira, că 
mulți cocon! saŭ aflat de micşori atâta de 
tari la fire, cât aŭ putut lucra ca şi cei mari 
bărbați, cum mărturisâşte de acest lucru şi 
sfântul Ieronim, scriind la o istorie, cătră un 
preot de Paŭ chemat Vitalie: cum aŭ lost 
Solomon de unsprezece ani, când aŭ născut 
pre fiiu-săă pre Rovoam; şi pentru Ahav 
zice : cum şi acela de 12 ant aŭ fost când aŭ 
născut pre fiiu-săti Ezechia ; iară drept ateia 
acestă Pravilă iaste deplină şi adevărată, 
cum cel mai mici şi făra de vârstă se câtă 
maï puţin la tote păcatele şi greșalele tru- 
peşti, şi de se vor împreuna cu o ovreică, 
saŭ cu alt copil parte bărbătâscă, sa cu vre 
o rudă carea, se chiamă mestecare de sânge. 

| Zac. 3). Încă şi la greşalele céle mari, ce 
se zice la ucidere mal puţin se certă ceia ce 
nu sînt âncă de măsura vârstot. 

(Zac. 4). Cei fără de vârstă de vor face 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


ban! răl calpuzani, aceia nu se vor certa cu 
tâte certările după cum învâţă Pravila : ci 
numai după voia judecătotului, însă nu cu 
morte. 

[Zac. 5]. La uciderea carea fac coconiY 
adinseiși jucând, atunce iaŭ o certare forte 
micş6ră, cum aŭ fost acei doi coconi, caril 
jucându-se cu jucăreile lor, s'aă mâniat unul 
pre altul, și l'aŭ lovit cu cuţilaşul cel de con- 
dee şi laŭ junghiat de aŭ omorît, şi pentru 
certarea l'aŭ isgonit de înti'acel sat de unde 
aŭ fost făcut morte, cu învaţătură ca acéia 
să nu se mai întârcă la acel loc, până nu va 
face pace cu părinții coconului celui ucis. 

[Zac. 6]. Cei nu de vârstă, şi la furtişag, 
aceia maï puţin se vor certa, de ar fura şi 
de înlăuntru de în bes6rică. 

(Zac. 7]. De va fi neştine nu de vârstă, şi 
de va face vre-o greşală, și pentru căci va fi 
mic de vârstă se va certa puţine, iară el de 
vr&me ce nu va fi de vârstă, va face iarăşi 
aceea, greșală : atunci se va certa mai mult 
de cât cea de întâi, iară tot nu cu morte, 
măcar de ar şi certa Pravila pentru aceea 
greşală cu mârte. 

[Zac. 8]. Ori care fără de vârstă va face 
vre-o greşală şi de nu'l vor pîn la judecător 
până se va face mal mare : atunce judecă- 
torul nu’l va certa după vârsta ce va fi având 
atunce, ci după vârsta ce va fi avut atunce 
când aŭ făcut greşala. 

(Zac. 8]. De ar vrea de mar vrea, judecă- 
torul tot iaste dator să micşorâze certarea 
celui mic, când va greşi, să o micşorâze 
după voia lui, pentru căci că tote judecăţile 
feresc acest lucru, ce se zice micşorarea 
certări. 


Acea scriem să știți cum se micșordză certa- 
rea celuăa ce nwt de vârstă. 


Glava 857. (Zac. 7]. De vreme ce cel fără 
de vârstă carele face greşală, de va fi de 
opt-spre-z6ce an! mergând, atunce să'l. bage 
în fiară şi în temniţă, până în câtă-va sémă 
de vréme, iară de va fi de 14ani, atunce 
pentru greşala, ce va face se cârtă ca și băr- 
baţii cel mari. ce se zice cu mârte, cum e 
întâi furtișagul, sai sodomia, atunce’! va 
bate pre în tot tîrgul, ṣi] va închide în tem- 
niţă cu obédc în piciore ; iar de va fi mal sus 
de 14 ani, şi nu va ajunge până la 25. şi 
greşala ce va face iaste de cap: atunci ia- 
răși se va bate pre în târg şi'l vor trimite la 
ocnă. 

[ Zac. 2]. Cel ce nu e de vărstă, de se va 
găsi că iaste eretic, sai de se-ar prileji să'şi 
ucigă pre tată-săă, saă pre mumă-sa : atunce 
nu va putea scăpa cu vârsta, ci se va certa 
ca și un mare, cum a fost tînărul cela ce o- 


285 


Rimului ; ca şi în vr&mea lu! Matheiă Voevo- 
dul ţării Munteneşti, când taiase capul tătâ- 
nc-săii un copil în cetatea Bucureştilor: 


Aicea scriem pentru a patra vină, pentru 
carea micșoreză judecătorul certarea celui 
vinovat. 


Glava 358. /Zac. 1]. A patra vină carea 
îndémnă pre judecător să micşoréze certarea 
celui vinovat de cum i se cade iaste : beţia, 
de vreme ce dă învăţătură Pravila de zice, 
cum tâtă greșala de ar fi cum ar fi de mare, 
și de se va face la vr&mea de beţie, acela nu 
se ya certa deplin după cum spune Pravila, 
iară aşa numai! după voia judecătorului. 

[Zac. 2]. Omul beat de ar greşi tocma şi 
spre chipul Domnului ţării: iară aşa tot se 
va certa mail puţin. 

[Zac. 3). Omul cel beat, de ar înjuia, de 
ar huli, de ar face şi jurămînt mincinos, şi 
de ar strica şi pacea ce va fi făcut cu vrăj- 
maşul lui, acela de pururea şovăiaşte şi 
scapă şi se cârtă, tot mal puţin după voia 
judecătorului . şi mal vârtos vinul ce va fi 
băut văzindu'l limpede şi frumos la față, 
şi móle şi dulce la gustare, de ar fi şi în- 
țelept neştine tot să înşală că”! pare că nu 
se va îmbăta. 

[Zac. 4]. Când se va îmbăta neştine cu 
înșelăciune, mai vârtos când va meşteşu- 
gui cine-va să'l îmbâte : atunci ori ce va 
greşi nu numai va şovăi pentru să scape, ci 
încă nu se va certa, nici cât de puţin. 

[ Zac. 5], Mai puţin se va certa omul cel 
beat când va fi prea omorît dă beţie, decât 
când ar fi numai în vreme, că atunci se 
chiamă că nu ştie nemica ce face, iară când 
se va cunâşte că nu e prea beat şi de va 
greşi: atunce se va certa mai mult, iară 
tot nu cum ar fi trâz. 

[Zac, 6]. Betul carele va face vre-o gre- 
şală şi'şi va cunóşte lucrul că de tâte orile 
când să îmbată iaste răi la beţie, şi să cér- 
tă şi se sfăd6şte cu toţi, acela să se cârte 
deplin ca şi cum ar fi greşit în trezvie, şi 
după cum spune Pravilele şi după greșală 
ce va face, pentru că se cade cine 'şI cu- 
nóşte firea că iaste zglobiv la beție , acela 
saă să nu'și bea vin nice cum, saă să bea 
puţinel să nu se îmbete. 

| Zac. 7]. Cela ce se va îmbăta într'adins, 
ca să pâtă şovăi la greșala ce va greşi, ca 
pentru să se cârte mai puţin: acela nioe 
odată nu va scăpa, ci se va certa deplin. 

[Zac 8]. Celuia ce" părea bine după beţie, 
căci aŭ făcut vre-o greşală, îmbătându-se 
iarăși şi lăudându-se zicând : bine am făcut 
de am făcut aşa: acela nu seva certa puţin, 
ci tocma şi deplin după cumva fi scriind Pra- 


trăvi pre tată-săă de vr6me ce nu era încă | vila. 


nice de 18 ani, şi! tăiară capul, în cetatea 


www.dacoromanica.ro 


[Zac. 3]. Cela ce va zice judecătorului, că 


286 


am fost beat când am făcut acâstă greșală, 
atunci judecătorul nu'l va crâde, drept a- 
ceia trebue să arate mărturii, care mărturii 
să rnărturisâscă cum "l-ai văzut bând intr- 
acea, zi, şi cum aŭ fost borînd şi aŭ fost 
făcând tote nebuniile beţiei, şi alte sémne 
ca de om beat. 


Aicea scriem pentru a cincea vină, pentru 
carea mitșoreză judecătorul certarea. 


Glava 359. /Zac. 1]. A cincea vină, pen- 
tru carea se îndâmnă judecătorul a mal 
micşora, certarea celui vinovat, iaste acâsta : 
adecă când nu e omul cu tótă mintea „ ce 
se zice eşit de în fire'şi nebun, de vreme ce 
învaţă şi Pravila omul ce va fi de'n afară de 
minte, acela măcar ce greşală ar face nu 
se va certa. 

[Zac. 2]. Nebunul şi cel den afară de 
minte, acela de se va înţelepţi când-va, a- 
tunce nu se va certa pentru greșalele ce aŭ 
făcut la nebunia lui. 

[| Zac. 3]. Cel ce iaste când şi când nebun, 
iar nu în tâte zilele, cum se-ar zice, patru 
luni este nebun şi cinci şase luni iaste în- 
țelept. acela feliii de va face vre-o greşală 
în vr&mea nebuniei lui, atunci nu se va 
certa, iară de va greşi la vremea carea ia- 
ste înțelept, atunce se va certa tocma după 
cum scrie Pravila ca şi fie-cine ; iară de va 
fi lucrul împărechiat 6re nebun aŭ fost aŭ ba 
“când aŭ făcut acea greşală : atunce stă acesta 
lucru în mintea judecătorului, să cunâscă 
despre lucrurile ce vor fi fost pre împreju- 
rul acel greșale. 

[Zac 4]. Cela ce va fi cu minte, şi va face 
vre o greşală, și pentr'acâia greşală se va 
pâri la judecător, şi grăind mărturiile, iară 
el într'acel ceas va. nebuni, atunce judecă- 
toiul *] va certa cu ban! sai cu dobitoc; 
iară de va nebuni el dâcă va isprăvi ju- 
decătorul pîra, şi va vrea să” dea şi vre 
o certare pe trup: atunce de vreme ce pre 
nebun nu'l pot certa trupâşte, atunce le va 
schimba certarea lui pre bani, şi acâsta se 
va face când nu va mal fi nicio nădejde de 
a se mai înțelepțirea cel nebun ; iară de va 
fi nădejde să se înţelpțâscă : atunce judecă- 
torul" va pune la pază, până se va înţelepţi 
să'l cârte. Nebunul de ar ucide şi pre tată- 
săi, tot nu se va certa nice cum. 


Aicea arătăm semnele nebunului. 


Glava 360. [Zac. 1]. Cela ce se va face 
şi se va arăta cum. iaste nebun, pentru să 
scape de certare, iară el nu iaste adevărat 
nebun. acela se va certa deplin după Pravilă. 
iară pentru să'l cunscă judecătorul aŭ d6ră 
se face. aŭ adevărat iaste nebun, atunce tre- 
bue să! întrébe judecătorul multe întrebări 
Şi în multe feluri, şi cu multe meşteşuguri, 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


şi să întrehe şi pe vraci, carii forte lesne '] 
vor cundşt: de va fi nehun adevărat. 

[Zac. 2). Cela ce va sfătui pre cel nebun 
să facă vre o greşală, sai să! ajute. cum 
se-ar zice săi dea sabie gólă. arătându' 
pe cine-va să'l ucigă. nu va putea şovăi a- 
cela căce a fost el nebun şi aŭ făcut greşala, 
să nu se cârte după Pravilă cela ce va fi sfă+ 
tuit. 

[Zac. 3]. Cel nebun măcar că nu se va 
certa la nebunia lui de va face vre o gre- 
şală, iară aşa tot nu se cade să!'l slobozéscă 
de tot să îmble pe drumuri slobod: ce sa 
aibă pază să fie pre lângă Omenil lui până se 
va inţelepţi. 


Aicea scriem pentru a şasea vină pentru 
carea micșoreză judecătorul certarea celui 
vinovat. 


Glava 361. [Zac. 1]. A șasea vină carea, 
înd6mnă pre judecător să mal micşorâze cer- 
tarea celu vinovat, de cum învaţă pravila : 
iaste obiceiul locului, după care obictiii cine 
va greşi nu se va certa nice cum,cum daŭ în- 

piere toți dascalii, tocmindu-se toţi întrun 
cuvînt. 

Zac. 2]. Când va fi un lucru cu cale să se 
certe carele "1 va face, iară acel lucru de vré- 
me ce va fi ohicâiul locului să se facă: a- 
tunce acela ce °l va face nu se va certa, 
nice cum. 

| Zac. 3). Judecătorul judecă câte o dată şi 
împotriva Pravilei pentru acest obicâiii al lo- 
cului, şi de multe ari face şi cum `I iaste 
voia lui. 

(Zac. 4]. Lucrurile carele se fac după cum 
iaste obiciul locului. măcar de ar şi fi îm- 
potriva firei şi a pravile!. iară drept ceia 

tot nu va certa judecătorul pre ceia ce fac 
acel obic6iii, măcar că aicea '] cârlă Bestrica, 
iară la vtoroe prişestvie, va certa Dumnezeŭ 
cu munca de vec, pre câţi o vor face împo- 
triva Dumnezeeştilor Pravile lucrurile fără 
l&ge. 








Aicea scriem pentru a șaptea vină, pentru 
carea micgoréză judecătorul certarea. 

Glava 362. /Zac. 1]. A şaptea vină carea 
îmmicşorâză certarea celui vinovat : iaste 
mulţimea de 6meni, unde se pornesc cu toții 
să facă vre o răotate. atunce judecătorul nu 
pote să al6gă cine aŭ făcut răotatea, după 
acéia iară nu pâte pre toţi săi certe pentru 
unul, şi pentru căci că acâle soţii multe, iale 
se fac în d6o feluri, drept actia trebue să 
ştim cum unele ori sînt împreunaţi mulţi şi 
fac toţi o greşală, şi iarăși altă dată sînt 
mulți împreunaţi întruna și numai unul de 
într'înșii face o greșală, într'acţia nimenilea, 
nică de în soțiile lui n'aă înţeles, nice Paŭ vă- 
zut, nice judecătorul pote s'l cunóscă, şi în- 


www.dacoromanica.ro 


PhAVILA MATEIU BASARAB 


tr'acésta faptă sînt doo pravile : Şi întîia pra- 
vilă iaste acesta : 

[ Zac. 2]. Când sînt nişte 6meni mulţi strînşă 
la un loc, şi fac vre o greşală, atunce drept 
acea greșală, se îndâmnă judecătorul să mai 
micşorâze certarea după cum șcrie Pravila, 
iară mal vârtos greșala ce vor fi făcut acei 
muţi se certă după Pravilă cu morte atunce, 
aşijderea se îndâmnă judecătorul să ma! mic- 
sorâze certarea pentru să nu omâră pre | 
mulți numai pentru o greşală. 

[ Zac, 3]. Când se va prileji în mijlocul a 
mulţi, de vor fi unii de într'ânșii mal capete 
cum s'ar zice ispravnici, atunci la unit ca a- 
ceia nu va micşora judecătorul certarea acel 
greșale pentru cel mulţi, pentru că ce că fie 
la ce greșală, ceia ce sînt capete după pravile 
se cârtă depururea deplin, numai ce înmicşo- 
réză certarea celora ce sânt toţi înti”un chip 
de vinovaţi; şi nice unul de într'ânşi! nu iaste 
mare sai mic. 

[ Zac. 4]. Adoa pravilă zice : când se va tâm- 
pla de între niște Omeni mulţi să greşască unul 
-de întrânșii, şi atunce nice aceia nice judecă- 


torul pâte să ştie carele aŭ făcut greşala + 
zuncat o piatră ş'au ucis pre un om ce aŭ fost 
trecând pre uliţă, iară aceia ce sânt în casă 
el nu ştiii cine să fie aruncat acea piatră, 
de care lucru nu pote să fie într'alt chip, 
ci unul de într'ânșii ai aruncat piatra, şi el 
nu va spune : atunci să fie slobozi, şi numai 
cu bani să se certe. 

(Zac. 5]. Când vor fi într'o casă nişte Omeni 
mulţi lăcuitori, şi se va găsi între dânşii u- 
nul ucis, şi vor arăta sâmnele cum să! fie 
ucis unul de într'ânşii iară nu mulţi, de vr&- 
me ce se va afla că are numalo rană iară 
nu maï multe. şi nu se ştie carele de între 
dânșii să fie făcut acea ucidere: atunci vor 
fi toţi slobozi de certarea uciderei. numai ce 
se vor certa după voia judecătorului şi nu se 
va certa nici unul cu morte. Aşijderea iară 
de ar avea cât de multe rane cel ucis, măcar 
de ar fi atâta de multe, pre cât 6meni vor fi 
într'acea casă, şi să nu ştie niminilea cine 
să i le fi făcut acelui ucis : atunce toţi vor fi 
slobozi de morte. nurmai ce se vor certa după 
voia judecătorului 

[Zac, 6]. Când se va prileji să aibă price ni- 
şte ómeni şi vor sări toți cu arme asu- 
pra unuia şi'] vor ucide cu multe rane, iară 
să nu fie nică aicea lucru de faţă, 6re cine l'aă 
rănit, şi cine nu laŭ lovit? atunce toți se 
vor certa după voia judecătorului, iară de se 


atunci pre toţi să" slobozâscă de-tâtă EI 
va cunoşie carii laŭ rănit, şi carii nu laŭ 


287 


după voia judecătorului, iară de nu le vor fi 
ajutat, ci numai fiind acolea de faţă vor fi sărit 
ŞI eï cu armele : atunci aceia nu se vor certa. 

[ Zac. 7]. Niş,e 6meni mulţi de vor ucide 
pe vre unul cu rane de morte. carele una de 
întinsele singură putea să] omâră, iară la 
judecător să nu se pâtă adevăra capele laŭ 
omorît : atunce pentru căci sînt mulţi, nu se 
va omori nici unul, iară așa se vor certa după 
voia judecătorului. 

[ Zac. 8]. Când vor ucide mulţi pre unul cu 
rane nu de morte, care lucru una de într'ace- 
lea nu Var fi putut omori. ci tâte împreună 
Vaii omorît, şi judecătorul nu ştie carele"! va 
fi făcut rana cea. de morte, numai ce se ade- 
ver&ză lucrul, cum laŭ ucis toți împreună, 
atunce pentr ` mulțimea se va certa toți după 
voia judecătorului. 

[ Zac. 9]. Cel ucis de mulţi de va avea și 
rane multe, şi deîntwacelea când unele sînt 
de morte, iară altele nu sînt de morte, şi să 
nu pâtă judecătorul să adevereze cine "I-ai 
făcut mortea, atunci pentru mulţimea, toţi 
se vor certa după voia judecătorului, iară de 
va. cunóşte judecătorul pre ceia ce aŭ făcut 
ranele câle de morte, atunce'i va certa ca pe 
niște ucigători : iar ceia ce maŭ făcut rane de 
morte, pre aceia. "1 va certa judecătorul după 
cum va fi voia lui, 

[ Zac. 10]. Mai marele care va fi cap între 
multe soții, şi de va fi făcut rană de morte 
celui ucis : iară ceia-lalți soții să! lie vătă- 
mat cu rane nu de morte: atunce cel maï 
mare se va certa ca un ucigător cu morte, 
iară ceia-lalţi după voia judecătorului şi după 
rane care le vor fi făcut fie-carele, însă şi a- 
tunce se cade fârte să, cerceteze judecătorul 

re amăruntul, în ce parte de trup aŭ rănit 
ieş-carele de dânşii, pentru că măcar de mar 
fi făcut toți rane de morte, alegănă fără de 
cel mai mare, iară așa drept aceia mai mult 
se va certa cela ce'l va fi lovit în piept, de cât 
cela ce'] va fi lovit întrun deget. şi mai mult 
se va certa cela ce aŭ făcut rana de -aŭ scos 
sufletul, de cât ceia-lalţi, deci ori câţi vor fi 
făcut rane de morte aceia toti se vor omori, 
iară, ceia-lalţi să se cârte după voia judecă- 
torului. 

[ Zac, 1h. Când se va ucide neştine de mulți 
şi judecătorul nu va şti carele de într'acei 
mulți laŭ ucis: atunce toţi se vor certa cu 
bani, sati i vor scote de în moşie, saŭ i vor 
duce la ocnă. 

[Zac. 12]. Póte judecătorul să muncâscă pe 
acela sai pre aceia ce vor avea niscare sâmne 
ca acéle cum să fie ucis aceia pre cel mort. 
măcar de ar fi inomit şi pre alţii pre mulți în- 
tracea ucidere. Aşijderea de va arunca ne- 
ştine vre a piatră de în vre o casă unde vor 


trupăâscă, şi se vor certa numai cu bani. cum 
sar zice, depre o ferestră a unei case unde aŭ 
fost strânși nişte Omeni mulţi, de acolo s'aii a- 

ucis, atunci ucigătoril se vor omori, iară ceia- | fi 6meni mulți, şiva ucide pre cine-va, atunce 
lalţi ce le-ai fost ajutor. atunce se vor certa | iară nu "i va munci pre toţi judecătorul, nice 
Wwww.dacoromanica.ro 


288 


va putea săi muncescă pentru să ştie carele 
iaste de întru toți cela ce aŭ aruncat piatra, 
iară de va fi carea cumva de într'aceștI mulți 
de se vor găsi vre unil să albă niscare sâmne, 
cum aceia să fie aruncat piatra : atunci pre a- 
cela sai pre aceia numai ce va munci jude- 
cătorul, să spue cum va fi cu dreptul. 


Pentru a opta vină pentru carea micșoriză 
judecătorul certarea. 


Glava 363, [Zac 1]. A opta vină pentru ca- 
rea se îndemnă judecătorul să micşoreze cer- 
tarra celui vinovat, la greşala ce aŭ făcut: 
aste ascultarea carea va face neştine spre 
Domnul ţării, sai spre stăpânul carele i va 
sluji, şi cum zice cartea cea veche la vtorii Za- 
con la 17 capete : cela ce nu se va pleca, ce se 
zice ce nu va asculta de judecătorul carele 
au ales Dnmnezei, acela cu morte voiă să 
móră. Măcar că acest cuvînt al seripturii cel 
vechi zice aşa, iară aşa se socotește pentru 
învăţătura judecătorului celuia ce judecă pre 
lege şi pre Dumnezeeștile Pravile, şi pe Pra- 
vilele céle ce sunt după fire, pentru că cine 
nu se va pleca supt tăriea învățăturii legii 
şi judecătorului : acela nu se va certa cu 
morte pe dreptate și după Pravilă. 

[ Zac. 2}. Cade-se să asculte şi să se plâce 
Boiarenului şi ma! marelui nărodului, însă 
când vor da învăţătură spre lucrurile carele 
vor fi mărturisite de Pravilele cele împără- 
tești saii de obicâele locului, saă de singură 
firea omenscă, care lucru să înțelegă când 
va îmbla neştine pre aceia ascultare, atunce 
puţină vătămare va face spre apropele lui, 
iară de vr&me ce cu acestă ascultare ce va 
face neştine spre mal marele săi, ce se zice 
spre Domnul săi, îmblând de tote pre voia 
lui, de va greşi şi vă vătăma forte mult pe 
aprâpele fieși-cul : atunce nu se cade ascultă- 
torul să ţie acestă ascultare. 

(Zac. 3]. Cela ce va ucide pre cine-va, fiind 
trimis de Boiarenul Săborulul. ce se zice de 
cel ma mare al glâtelor, atunce pote șovăi 
să nu se cârte după cum serie Pravila, care 
lucru să înțelege într'acest chip: Cându'l va 
trimite cel maï mare, şi "1 va îngroz: de `i va 
zice că de nu va omori el pre acela, atunce 
judecătorul va omori pr: dînsul, şi mal vâr- 
tos mal marele gl6telor, de va fi deprins a o- 
mori pre unii caaceia cari! nu'l vor asculta; 
iară de vreme ce nu!'l va îngrozi mai marele 
glotelor. și să nu'! zică așa că de nu'l va 
omori atunce va muri el în locul lul, şi încă 
când nu va fi învăţat a omori pre ceia ce nu'l 
ascultă : atunci cela ce va face uciderea nu 
va putea șovăi să zică că laŭ mânat mal ma- 
rele luă, ci se va certa după cum scrie Pra- 
vila. 

[Zae. 4]. Rugămintea Domnilor iaste ca și 
când ar îngrozi pre neștine. 


PRAVILA MATEIU BASARAR 


[Zac. 5). Oră care muiare de frică și de silă 
cel va face Domnul, de, se va pleca şi va face 
pre voia lul : aceia nu se va certa nică cum. 


[ Zac. 6]. Un judecător de la unt îrg, ce se 
zice un diregător, nu iaste dator să asculte pre 
Domnul țării să muncâscă, sai să spânzure 
pre neștine, cunoscând el că nu e vinovat, şi 
iaste lucru cu asupr6lă aceia muncă saŭ a- 
ceia morte, ce mal binei iaste lu! să-și lase 
scaunul cel de judecător ce ţine, de cât să sé 
plece învăţăturii Domnu-săii cca eu asup.6lă; 
iară de nu se va îndura să facă părăsire scau- 
nului săi. atunce trebue să scrie să dea ştirea, 
Domnu-săii de aceia tocmălă ce -aŭ porun- 
cit, cum iaste lucru cu năpa-te, și să socote- 
scă să mal cerceteze, şi dup'acâia să uștâpte 
răspuns ; iară judecătoriul de va răspunde 
și al doilea rând, şi de va zice de nu veni 
asculta, tu știi, sai să faci cum îți daŭ în- 
văţătură şi să nu mal cercă alt lucru saŭ altă 
vină, sati de va zice si într'alt chip, citit'am 
scris6rea ce ne-al trimis şi am înţeles de tot, 
iară drept acéia să faci cum ţi-am dat învă- 
țătură, iară într'alt chip să nu fie: atunce 
de va asculta de învățătura maï marelui săă, 
va putea şovăi şi nu se va certa după Pra- 
vile pentru greşala ce va fi făcut pentru a- 
scultare. 

[ Zac. 7]. Când va zice judecătorul, cutare 
lucru lam făcut, pentru că 'mi-aă dat învă- 
ţătură Domnul mieă, carele iaste maï mare 
pre o ţară, atunce nu"! vom crâde acest cu- 
vînt, numai ce trebue să arate acea învăţă- 
tură a acelui Domn, aŭ cu mărturie aŭ cu 
scris6re de mâna Domnului ţării. 

[Zac 8]. Un judecător ce va isprăvi şi va îm- 
ple legea altui judecător al alţi! eparchiă,atunci 
nu Se va certa nice iaste dator acela să cerce- 
teze tocmela aceia să vază dréptă e aŭ cu asu- 
prâlă, fără numai de se va pune împrotivă cel 
vinovat de va zice, cum acâstă lége nu e bună 
de nimica, de vreme ce se-aŭ făcut de un 
judecător striin, şi cum nu i se-aă căzut 
să legiuiască el greșală ca acâsta, cum se- 
ar zice judeţul Braşovului căce naŭ putut 
prinde pre un vinovat la mânile lui, aŭ fă- 
cut lege să fie isgonit de în tote cetăţile câte 
sînt supt ţinutul Craiului unguresc, și așa 
aŭ isprăvit cum de va încăpea în mânile vre 
unul scaun Crăesc, atunce să aibă am tăia, 
capul, şi așa aŭ dat ştire pre la tote cetăţile 

ării Ungureşti, iară vinovatul se-aŭ prile- 
Jit de se-aă prins la mâna judeţului dela 
Sibiiă, deacia având judeţul Ia mâna luï is- 
prava celula judeţ de la Braşov, cum ori 
unde ’L vor prinde să'1 taie capul, acum 
pote într'acel ceas fără nice de o certare ce 
pre judecata celuia să”! taie capul, iară de 
va fi judecata celuia şi strimbă, atunce a- 
cela ce T-au tăiat capul nu se va certa nice 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 289 


cum fără numai când va zice vinovatul ace-]  /Zac. 73), Feciorul carele va face vre o 
lui județ de la Sibiiii, ce trébă are-județul | greşală pre învăţătura, tătâne-săti, sau a mâ- 
de la Brașov cu mine, sai ce puternic e el ' ne-sa, sai muiarea pre învățătura bărbatului 
asupra mea să'mil taie capul? de vreme ce| el, sai robul pre învăţatura stăpânu-săă : 
eŭ nu sînt ungur, ci sînt nemţ şi omul cela | aceia nu se vor certa nice cum de va fi gre- 
ce lam ucis iaste de în țara Nemţască, şi! şala micşoră, iară de va fi greşala mare: 
lam ucis la Ispania, deci ce trâpă are jude- | atunce se vor certa, însă nu deplin cum scrie 
tul de la Braşov cu preşalele ce se fac în| Pravila, ce după voia qudecătorulur, 
țara. Nemţescă ? deci atuncă acel județ '] va 
ținea la închisore, şi va. scrie la Craiul un- 
guresc ce vor putea al6ge pentru acest lu- 
cru, şi după cum va veni răspuns de acolo 
aşa va, isprăvi. 

| Zac 3). Patriarhul de va scrie la vre un 
posluşuic al lui, şi de” va zice să facă cu- 
tare lucru ară de nu vei face de grei te afo- 
risesc şi acel lucru ce’) zice se facă iaste cu 
năpaute şi cu asuprélă : atunce acel posluş- | decât bărbaţii la greșalele ce vor face. 
nic nu iaste dator să asculte pre Patriarchul, | (Zac, 2]. Muiarea se va certa maï puțin de 
nice aforisania. lul, iară. aşa se'cade să’! dea cât bărbatul, când în casa ei se vor face 


Aicea scriem pentru a noua vină, de în carea 
micşoréză judecătorul certarea și pedépsa 
celui vinovat, 

Glava 364, [Zac. T]. A noa vină pentru 
carea se îndemnă judecătorul să mai mic- 
şor6ze certarca celui vinovat, de cum certă 
Pravilele: iaste ueputința și slăbiciunea. firei, 
pentru carea mai puțin se vor certa muerile, 


ştire cu scrisóre cum iaste măpaste, şi cum | bani răi calpuzani. sai când va cumpăra 
se face asup'6lă pre învăţătură ce 1-a dat,| ceva vre un lucru eftin ca să'l vînză maï 
şi dup'acâia. să aştâpte răspuns. scump, saă când va sparge Cartea Domnt- 
(Zac. 10]. Judecătoriul cul mirenesc se|scă, şi încă şi de se va mesteca în tocmela 
cade să ispitescă şi să savîrşască o l6ge ce! ereticilor, sai la jurămînt mincinos, iar când 
va fi legiuit judecătoriul Bisericii. de i va pa- | va greşi la lucruri, carile se fac împotriva. 
rea c'aă legiuit drept : însă pote şi acela ju- | Dumnezeeşti! Pravile, şi a Pravilii firii ome- 
decătorul mirenesc să cerceteze tocméla cu | neşti : atunci nu se va certa. muiarea mai 
„mărturii. să pâtă cunóşte légea ce-ai legiuit, | puţin, ce tocma ca şi bărbatul. 
de pote fi să'i facă sfârşit, ce să zice certare,|  /Zac. 3]. Țăranul cel gros, acela pote şo- 
aŭ cu morte aŭ într'alt chip, fără numai de| văi să nu se certe, mai ales când va fi măr- 
va fi iocmâlă pentru eresuri, pentru că atunce | turie cuiva, şi de va. grăi cuvinte fără de is- 
judecătorul cel mirenesc, nu mat cerceteză | pravă fără cale, de se va cunóşte lucrul că 
nemica : ci atunce'şi or! ce fel de eretic i| grăiaște de prostimea lui, iară de va grăi de 
vor di de la judecătorul Besericul de'l va o-! învăţătura lui cea rea: atunce se va certa 
mori fără de nimica altă îngădunţă, si fără | tocma ca şi alții, aşijderea şi la alte la tote 
nice de o întrebare cum aŭ fust tocmela gresalele ce va face țăranul cel gros, de va 
[Zac 71] Omenii cei Domnești, ce se zice | face de grosimea lui, atunce mai puţin se va 
armașii şi armășeni și alţii ca dînşii când | certa, iară de va face de în răotatea gi felul 
vor muuci, când vor spânzura, sai vor tăia | lul cel răă : atunce se va certa tocma ca și 
capulcuiva, şi altele ce vor face cu învățătura ; alalţi, şi acâsta iaste în put6rea judecătorului 
Domnului ţării, atuncea. de ar fi învăţătura | să'l judece, de va fi de grosimea lui saă de 
Domnului la arătare de faţă să vază toți că | nu va fi, fără numalde va fi greşala spre Dum- 
iaste cu asuprâlă , şi cu mare năpaste, aceia | nezeiasca Pravilă, sai spre Pravila cea de 
nice odată nu se vor certa nice cum nice, fire, căce că atunce grosimea lul nemica nu 
drept un lucru, | va folosi nice va șovăi să scape de certare. 
[Zac 12] Plugarii şi alți lucrători de vor | 
ara îu pămînt striin, sai de vor culége în vie di: s 
cu învățătura cuiva, când le va fi zis că iaste înmicşoréză certarea și pedépsa 
a lua : atunci n.se vor certa nice cum, fără| Glava 8365, [Zac. T]. A zecea vină carea 
numai atunce când vor şti lucrătorii că nu îndemnă pre judecător să mai micşorăze cer- 
iaste a celuia ce Y-ai pus să lucreze acolea tarea vinovatului : iaste somnul, de vrâme ce 
acel pămînt, sati alt ce va fi, sa fără numai mulţi s'a găsit de aŭ făcut multe şi minunate 
când I ar pune să secere încă fiind crud saă lucruri în somn, iară déca se deştepta atunce 
să shîngă alte pome într'acest chip, saŭ nu ţinea minte nemica ce aŭ făcut; cum aŭ 
când le ar zice să mute vre un hotar deîn lo- fost odată unul de-ai fost dormind la Bes6- 
cul luf. sai undei vor pune să lucreze şi"! rica lui Sveti Venedict la ţara frîncéscă, şi aŭ 
vor păzi cu ómenľ cu arme, saă când le vor fost eşit de în Beserică adormit de aŭ îmblat 
zice să lucrâze n6ptea, ce se zice să fure : | doao mile de loc, şi acolo aŭ găsit pre un 
pentru căce că atunce depururea se vor certa | copil și Vai ucis de aŭ murit, neavînd nice 
şi nu vor putea şovăi. un lucru cu dânsul, nice Vaii ştiut nice Paŭ 


www.dacoromanica.ro 19 





Pentru a zécea vină, pentru carea judecătorul 








290 PRAVILA MATEIU BASARAB 


cunoscut, şi iarăşi așa adormit s'a întors şi | aşijderea şi cu nebunia, iară aşa mal vârtos 
S'aii dus de aŭ întrat în besérică, iară dimi- |iaste şi mal rea chinnire de cât acâlea de cât 
nèța naŭ știut nemica eşitaă afară aŭ maŭ |t6te : drept aceia s'aă făcut acéstă Pravilă. 
eşit. Altă dată iarăși aŭ fost întrun oraş ce (Zac. 2]. Cela ce va face vre o greşală fiind 
s'aŭ chemat Pizan, unul de aceia carele de | îndemnat de dragoste : acela mai puțin se va 
multe oi eşia n6ptea de în casă'şi cu arme, | certa de cum spune Pravila. 
și încungiura tîrgul tot cântând, şi iarăși dor-| (Zac. 3]. Cela ce va fi biruit de dragoste, şi 
mind se întorcea, de mergea acasă şi nu se | de va tâmpina vre o fată mergind pe drum, şi 
mai deștepta, şi de multe ori priatenii luï jo va săruta : acela nu se va certa nice cum, 
déca’! găsia îmblând pe drum eï °l deștepta | cum ai făcut un muncitor de la Athina, pre 
şi "] întorcea, deştept la casa lui de în carea | carele °l chiăma. Opisistratos, carele aŭ zis 
eșise dormind, saă cum aŭ fost o muiare, ca- | mueri'şi când 'I îndemna să nu fie într'alt 
rea se scula n6ptea de'și frământa pâinea, şi | chip. ci să omóră pre cela ce-ai sărutat pre 
o punea de o învăliaşi o gată de tot numai să | o fată feciuriţă a lor mergând pe drum, iară 
o lare în cuptor, şi iarăși adormită, se ducea | el 1 zise acest cuvînt, de vréme ce pre ceia 
ce ne iubesc şi ne sărută, tu zici să” omorîm, 
dară încă ce învățătură verf da să facem ce- 
lora ce nu ne vor şi ne vor fi cu vrăjmăşie ? 
[Zac]. 4. Ori care muiare pentru multă dra- 
goste ce va avea cătră ibovnicul et, de va 
priimi în casa eï furtişagul te va fi el furat: 
aceia, mal puţin se va, certa de cum iaste scris 
la Pravilă. 


de să culca în patuşi, iară diminâța nu ştia 
cine M-ai grijit aşa pâinea, şi aşa depururea”! 
părea, că” fac acâsta vecinile eï, ca să riză cu 
dînsa : şi alţii map s'aŭ aflat ca aceştia, deci 
pentru acéia s'aŭ făcut aceste pravile. 

[ Zac. 2]. Acest fel de Gmeni, dormind în 
somn, de vor bate sai vor răni, sai vor u- 
cide pre cineva, aceia nu se vor certa după 
Pravilă, ce după voia judecătorului, de vrâme | (Zac. 5]. Dragostea, prcurvia și răpirea 
ce și somnul se închipuiaşte cu mârtea ; iară | fâtel, şi alte greşale ca, acâstea şovăese, ce se 
afară de acâsta se cade să aibă judecătorul | zice. când ar pune scări la ferestri să se sue 
milă la greșalele carele sunt de în fire. să intre la ibavnicu'și și altele ca acâstea. 

(Zac. 3]. Un om cu fămtia lui dormind în- 
tr'un aşternut, de vor impresuraş coconul În- 
tre et şi'] vor omori : atunce acesta lucru nu 
se va chema cau făcut eï de mintea lor cea 
rea, ci le-ai fost greșală. de vréme ce si jude- 
cătorul depururea crâde, cum părinții mai 
bine 'şi păzesc feciorii, de cât singuri pre 
sine, sai muma nu se va chema, să'şi pótă 
uita. pre fiiu-săi, fiindu'! de în măruntaele eï, 
drept acéia nu se vor certa după pravilă ca 
nişte ucigători : iară pentru nesocotinţa lor, 
atunce se vor certa după voia judecătorului. 

[ Zac. 4]. Cela ce va greşi dormind, acela, 
se va certa dupa Pravilă, însă când se va face | uliţă, pre în tîrg nu se pârtă unit ca aceia. 
că dórme, iară el adevărat va fi deşteptat. „[ Zac. 2]. Când certă judecătorul, saŭ Pra- 

[ Zac. 5). Cela ce va greşi dormind, şi déca | vila pre cine-va cu bani: atunce tocma se 
se va deştepta nu se va căi ce-au făcut, ci |cârtă boiarenul ca şi cel sărac. 
încă va zice bine am făcut de am făcut aşa în (Zac. 3]. Certarea, cea trupéscă carea, dă 
somn : acela se, va certa după Pravilă şi nu | Pravila pentru gregale, de ar fi cât de micșoră 
va putea să şovăiască, aceaia certare dâcă se va da vre unui boia- 

(Zac. 6!. Când va dormi neștine, şi de va | ren, aceia se chiamă prea mare, de cât când 
mérge să. facă vre o răotate, saă de va vă-|s'ar da fie-cuï de cel mai mici, și iarăşi vine 
tămă pre cine-va, atunce pote celalalt să'l u- | lucrul unul drept altul, cât ar fi de mică cer- 
cigă, ca să scape dinaintea lui cu viiaţă, şi |tarea carea va fi cu bani la vre un om de 
nu se va certa, care lucru se socotâște cănd | cești mai mici şi proşti, la aceia iaste maí 
nu va putea într'alt chip să scape de în mâ- | mare de cât s'ar da la un boiaren, drept a- 
nile lut, ce numai ce” caută să/l ucigă. csia Pravila schimbă certarea cea, trupescă 

f E cu bani, când iaste vre un boiaren, și acestă 
Aicea scriem pentru a unsprezdcea vină carea | cu certare de bani; iară de iaste vre un om de 

va micșora judecătorul pedépsa și certarea |jos şi micşor şi sărac, atunce acela se va 

Glava 366. [Zac. T}: A un-sprezâcea vină | certa cu certare trupâscă. i 
carea maï micşoreză judecătorul certarea şi | [Zac. 4]. La gregale ca acélea carele sînt la 
pedépsa celui vinovat, iaste dragostea, de | Pravilă, mal mari se daŭ boiarilor de cât să- 
vr&me ce dragostea se închipuiaște cu beţia, | racilor, şi mai mult se vor certa boiarii de 


Pentru a doasprezéce vină, carea micșoreză 
judecătorul pedepsa şi certarea. 


Glava 367. [ Zac. 1]. A doasprezcea, vină 
carea îndemnă pre judecător să micşoréze 
certarea, celui vinovat, de cum serii Prayilele: 
iaste ruda, cea al6să, boeria, de vr&me ce nice 
cel de rudă bună, nice boiari!, nice feciori! lor 
nu se vor certa cu Catarga. saŭ cu Ocna, ci pen- 
tru acelea se vor goni de în moşia lor câtă-va 
vreme, iară nu se nici spînzură în furci ca alţi 
făcători de răi, nice se înțépă: ci pentru a- 
célea pentru tote li se tae capetele, nice pre 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


291 


cât cei mai mici şi mal săraci, cum s'ar zice, | lui: atunce acela de va face vre o greșală, maï 


de să va afla vre un boiaren hiclen unui 
Domn, şi hain ţării, şi de s'ar arăta într'acesta 
hip şi unul de cel maï mici, atunce mai mult 
sar certa, cel maï marc boiaren, de cât cel 
mai mic şi om mal de jos; aşijderea şi o- 
mul cel mal de jos, de'l vor prinde la răz- 
boii viu atunce"! vor tăia capul, iar de vor 
prinde vre un boiaren atunce'l vor spinzura. 

[Zac. 5) Greşalele carele fac ruşine boiari! 
Doiarilor, atunce maï mult să cârtă boiarii, 
de cât cef mal mici şi ómenť maï de jos, cum 
s'ar zice, la greşala votriei se va certa maï 
mult boiarenul de cât cel mai micşor. 

[Zac. 6]. La greşalele ce învaţă Pruvila să 
piarză în furci. cum e hainia, şi hicleşugul, 
când hiclen6şte pre Domnul săă, atunce se va 
spînzura și boiarenul ca şi cel maï prost, 
iară aşa furcile boiarenului să se facă mal! 
nalte de cât ale celui mai mic. 

[Zac. 7), Când va mărturisi neștine min- 
ciuni, saŭ va fi eretic, şi când nu va asculta 
de Domnul săi, și la lucrul cel ce vor sudui 
pre Împăratul sai pre Domnul locului, atunce 
întrun chip se vor certa, şi boiarii şi cer maï 
proşti. R 

(Zac. 8). Cela ce va face o gregală, nădăj- 
duindu-se că nu se va certa căci iaste boiaren, 
şi de va fi scos cuvînt, să fie înțeles cine-va 
cum să fie zis acest cuvînt, şi cum să fie fă- 
cut acâstă greșală cu acest gînd : atunce bo- 
iarenul se va certa într'o potrivă tocma cu 
cei mai săraci. 

[Zar. 9j. Când se va cădea unui boiaren 
pentru greşală ce aŭ făcut, să!l trimită la oc- 
nă, sai să'l bată prin târg, saŭ altă certare 
să paţă, iară judecătorul ca pe un boiaren, a- 
tunce va certa cu bani, acesta se face o dată 
sau de doă ori, iară a treia óră de vor maï 
prinde pre boiaren făcând iarăși acea greșală, 
atunce se va, certa tocma ca, şi cel om mic şi 
mai prost. 

[2ac. 10). La certările célea ce dă Pravila 
după voia judecătorului, la acâlea, pâte jude- 
cătorul să maï împuţin&ze certarea boiare- 
nului, iară ac6lea certări ce de față învaţă 
Legea şi Pravila certarea cum va fi, la acelea, 
nu póte judecătorul :să certe mai puţin pre 
hoiaren de cât pre cel om maï mic şi mai 
de jos. A 

(Zac. 11]. Pentru preacurvie, tocma într'o 
potrivă se cârtă boiarenul ca şi cel mal mic. 


Pentru a treiasprezéce vină, pentru carea mic- 
șorâză judecătorul pedipsa şi certarea 


Glava 368. [Zac. 1]. Judecătorul se îndém- 
nă să mai micșoreze certarea celui vinovat, 
pentru iscusirea, şi destoinicia lui, cum sar 
zice : de vreme ce neșştine va şti vre un me- 
şteşug ca acela frumos şi scump, şi atât să/l 
ştie de bine, cât să nu se afle altul asemenea, 


www.dacoromanica.ro 


puțin se va certa; cum aŭ fost odată un lăcă- 
tuş bun , carele pentru uciderea, ce făcuse, nu 
laŭ omorît, ce Iaŭ isgonit de în locul lu! şi 
de în moșia lul, şi iarăși la vreme de 6ste ai 
adus, acâsta, se face când se va arăta, meşter 
şugul lui de față de vor vedea toți, carele-va 
fi tuturor de trebă, şi greșala lui trebue să fie 
aşa ; adică să nu fie hainit cum-va moşia luf, 
sau să fie fost tâlhar de drum, pentru că a- 
tunce nici un meşseşug nu'l va folosi. 

[Zac. 27. Când va fi făcut neştine un bine 
mare locului aceluia unde lăcuiaşte, care bine 
să se pomenscă depururea, dup'aceia de se 
va prileji să facă vre o greşală : atunce ju- 
decătorul pentru acel bine ce se pomenâşte, 
va certa'l mai puţin de cum se cade, fără nu- 
mai când va fi acel bine ce aŭ făcut locului, 
lucru puţin iară greșala lui va fi mare: a- 
tunce acel bine ce-aă făcut nu'l va fi drept ni- 
mica. 

[Zac. 3]. Binele ce va face neştine locului 
și moșiei lui, aŭ el aŭ moşii lui, acela! va 
folosi ca să se certe mai puţin sai să nu se 
certe nice cum la gregale ce va fi făcut, şi a- 
c6sta pote fi când va fi trecut vréme multă 
de când va fi făcut acel bine, până când aŭ 
făcut greşala pentru că de se va face acel bine 
în vremea carea se va face şi greşala : atunce 
acel bine nu'! va folosi nemica, ca şi când nu 
şar fi fost, de ar fi cât de mare, ce se chiamă, 
că va mai micșora Gre-ce, cum se-ar zice, 6re 
cine fură de la un boiaren o răcliță cu bani, 
şi găséşte acolo înlăuntru nişte cărți hiclâne, 
carele le scria la niște vrăjmaşi să vie cu ó- 
ste săia acel loc, şi déca le-aŭ găsit le-ai a- 
rătat Domnului acelui loc, şi se-aă grăbit de 
aŭ îndreptat și aŭ potolit cum aŭ știut acel 
lucru, acela adevărat mare bine aŭ făcut ace- 
lui loc, iară așa nu laŭ făcut cu sfat bun şi 
cu gând bun, cum se cade să se facă binele, 
ci i-au venit acest bine mare de în furtişagul 
lui, drept aceia ca un fur se va certa, iară mai 
mari! acelui loc vor face milostenie feciorilor 
lui, și pre dânsul încă "] vor certa maï iușor 
Grece puțin lucru, pentru acel bine ce i se-aŭ 
nemerit. 


Aicea scriem pentru a patra-spreztce vină, ca- 
rea micșordză judecătorul peddpsa și certarea. 

Glava 369. [Zac 7). Schimbându'şi neștine 
firea şi viiaţa cea rea, ce-ai fost având şi ple- 
cându-se către Dumnezeă, actia îndemnă pre 
judecător de mai micșorâză certarea, de cum 
spune Pravila pentru greşala ce aŭ făcut: 
drept aceia se-ai făcut acâstă Pravilă. 

[Zac 2]. Ovrtiul de va face o greşală, şi 
dup'aceia va veni spre credința creștin6scă 
şi se va boteza, acela sai nu se va certa nice 
cum, saù se va certa pentru acea greșală de 
cum învată Pravila, şi acesta lucru stă cu to- 


* 


Ei 


292 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


tub în voia judecătorului, să'l cérte saŭ să puţin de cum se cade şi de cum învaţă Pravi- 


pu'l cârte, veri mult veri puţin. 

[Zac. 3]. Ovréiul carele se-au botezat, de va 
fi luat cevaşi cât de puţină certare, pentru 
greşală ce aŭ greşit încă mainte de botez : 


lele pentru aceia gresală. 

[Zac. 4]. Cela ce'şi va da, feciorul lui pe 
mâna judecătorului, ca pe un vinovat, atunce 
de ar fi tată-său şi ovréiŭ, tot mal puțin se va. 


atunce judecătorul nice întrun chip nu va pu- | certa. 


tea să'] cérte cum spune Pravila. 


(Zac. 5]. Aşijderea. şi feciorul, de va da pre 


/Zac. 4]. Ovrâiul décă se va boteza, de ar fi | tată-săă la judecător ca pe un vinovat, ca să E 


făcut câte păcate şi scârnăvil, iară pentru da- 
rul botezului, tóte se vor curăţi, şi va remâ, 
nea cum ar fi născuta doa 6ră: şi atunce 
pâte să [ie şi preot fără nice o smintâlă. 

(Zac. 5). Tóte acestea vor fi, când se va 
-face şi creștinul călugăr. 


Pentru a cincea-srpe-adcea vină, pentru carea 
micșoreză certarea judecătorul. 

Glava 870, [Zac. 77. Judecătorul să în- 
demnă a maï micşora. certarea celui vinovat, 
de cum spune Pravila, când cel vinovat iaste 
surd saii mut, de vreme ce unul de aceia, iaste 
ca și un cocon micșor, şi ca unul de cel fără 
minte nebun. 

[ Zac. 2]. Surdul şi mutul cându'” va fi min- 
“ea întrâgă şi deplină, şi va putea cu măhăi- 
tul să arate fiește căruia fir€şI şi voia lui: a- 
tunce se va certa tocma ca şi alalți, iar alţi 
dascali zic; cum mutul să se certe maï puţin, 


cârte după greșală : atunce iară mal puţin se 
va certa. 

| Zac. 6]. Muma de'și va da feciorul saŭ fata, 
Ja judecător, ca pe niște vinovaţi : pre aceia 
mal puţin va certa judecătorul, iară aşa nui 
va slobozi de tot. 

(Zac. 7] Acestea. tâte ce am zis, pentru da- 
rea tatălui pre feciori, şi feciorul pre tată-săă, 
iaste adevărată şi neclătilă, după Pravilele îm- 
părătești, şi după cum serii toţi dascălii, toc- 
mindu-se toți întrun cuvînt fără nice de o 
price, iară carele aŭ fost mal prost şi mai mic 
nemica nu se-aŭ pus împotriva acelora nice 
cu unele de câte am zis, iară drept aceia, ac6- 
stă dare de tată pre fecior, saii fecior pre tată 
nu se-au prilegit nice o dată să fie acesta lu- 
cru, să dea tată pre fecior, şi fecior pre tată, 
până la vremea unui dascăl mare şi tocmi- 
tor de Pravile, numele lui era: Farînasc, ca- 
rele aŭ strâns tóte Pravilele céle Impărăteşti 


pentru că mărturia carea face mutul cu mă- | şi încă se ispiti și se nevoi cu învăţătură ca. 
hăitul, aceia pâte să fie şi cu greşală, fără nu- | aceia, să cunâscă care Pravile şi obicâe se 


mail ace] mut şi surd de va şti scrie şi să ci- 
téscă, pentru că atuncea. judecătoru ’l va în- 
treba cu scrisóre, şi el va răspunde iară cu 
scrisóre, şi atunce póte să’l şi muncéscă pen- 
tru să spue şi să'l cârte după Pravilă. 


Pentru a șasea-sprezdce vină, pentru carea | 


micșoreză certarea judecătorul. 

Glava 871. [Zac. 17. Când va pîri tatăl pre 
fiiu-săii cel trupesc la judecător, pentru vre o 
greşală ceva fi făcut, atunce i se va face milă 
judecătorului, şi "i va micşora certarea ce i 
se-ar cădea după greșala lui cum scrie Pra- 
vila. Feciorul carele ar fi fugit şi se-ar fi få- 
cut légea după vina luni unde'] vor găsi, aco- 
lea să"! facă morte, iară tată-săă de'l va prin- 
de și să’l dea judecătorului : atunce judecăto- 
rul va maï micşora certarea lui, ce se zice 
nu'] va omori cel va certa într'alt chip. 

(| Zac. 2]. De va fi feciorul fugit, pentru că 
ce va fi greșit împotriva Impărătiel saă a 
Domnie, şi aŭ făcut pagubă ca aceia țării: 
pre acela de'l va prinde tatâ-săă şi del va tri- 
mite la judecător, atunce maïpuțid se va certa 
de la judecător decât de l'ar prinde omul 
Domnesc. 

[Zac. 3]. De vr&me ce şar prinde neştine 
feciorul şi Var duce de l'ar da pre mâna jude- 
cătorului, nu căce dóră iaste om bun, ci pen- 
tru căce să téme să nu'l cumva prinză 6menil 


socotesc la oblastiile Creştineşti în tótă lu- 
mea, acel daseal aŭ fost după Hristos 1598 de 
ani, iară până într'acestă vr&me nu se-aŭ pri- 
lejit nice o dată vină şi faptă ca acâsta să se 
legiuiască la judecător, ce se zice tătăl să'şi 
dea feciorul ca pe un vinovat la judecător, 
ce numa! la Polonia, supt oblastia Papei 
de Roma, acolo ce aŭ dat aşa un tată pre 
fecioruşi, care fecior aŭ fost izgonit de în 
moşia lui căce era greşit Impărăţiei, iară 
aicea nu se ţine în s6mă Pravila cea. de mi- 
lostivire, ca să cârte mai puţin pre fecior, 
căce laŭ dat tată-săi, ci l'au certat cumplit, 
după Pravile, pentru că greşala era sudalmă 
pre Impâărăţie, şi judecăţile la greşale ca a- 
cestea nu deșchid Pravila cea de m'lostivire : 
ci numai Pravila cea de certare cumplită, 
pentru ca să nu cumva céră milă, nice tatăl, 
nice feciorul de la judecăţi, ce cum aŭ fost 
de acâsta numai o dată se-aŭ prilejit acest 
fel de judecăţi. 


Pentru jurămăntul şi mărturia strâmbă și 
de cela ce va lua un lucru asuprit cu ju- 
rămînt. 

Glava 372. [Marele Vasilie]. Carele se jură 
strîmb de nevoe: saii silit, acela anl 3să nu 
se cuminece, iară de va face jurămînt strîmb: 
și fără de nevoe, ant 11 să fie nepriceştuit. 

[Postnicul) Iară de va vrea să mănânce 


cei Domnești : atunce încă se va certa mall sec şi după 9 cés şi în tóte zilele să facă, me- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


tanii 250, atunce numai un an să fie necu- 
minecat. 

(Grigorie Nisis). Aşijderea și mărturisito- 
rul st-îmb 

Iară cine va jura strîmb, şi va lua al cuiva 
ce va să fie al lui şi'l va asupri: acela de 
va lua canon w'are nică o vindecare a se erta, 
[Caută de vezi fărte bine, o Duhovnice, răs- 
punsul Patriarchulu], fără numai pînă nu 
va întârce să dé acea asuprâlă de unde aŭ 
făcut jurămînt strîmb şi o aŭ luat: atunce 
déca o va da se canonâște ani 3 se nu se cu- 
minice, şi să facă şi post și metanii şi milos- 
tenie, ca să i se facă de dinsul Hristos Dum- 
nezeŭ milă să'l iarte de jurămîntul ce aŭ ju- 
Tat strîmb, şi se-aŭ lepădat de dînsul. Pentru 
că zice dumnezeescul Grigorie bogoslovul: 
cine va jura strîmb, acela de Dumnezei se 
lépădă. 


Pentru clevetirea și țiitoriul de mânie și ascul- 
tătoriul la feréstră suii când șoptește unul 
cu altul el ascultă, și pentru vânzătorul 
sati părâșul. 

Glava 878. [ Psalm. 100]. Clevetnicul un 
an să nu se cuminece, că grăiaște Dumneze- 
escul David : Pre cela ce elevetia pre vecinul 
“săii pre acela goniiam 

Iară ţiitoriul de mânie, acela să se des- 
parță de bescrică 1 an, şi să facă şi metanil! 
câte 150 în zi. 

[Ioan Patriarhul, ucenicul Marelui Vasilie). 
Jară ascultătorul la ferâstră un an să nu se 
priceştuiască şi metanil câte 15 în zi: 

Aşijderea şi cela ce vinde sai? pâraşte pre 
altul. şi acela un an să nu se priceştuiască, 
adevărat de se va ispovedi de voe, şi va cur- 
ma, a nu maï face, iară de nu se va lăsa, 
atunce să'l gonâscă dela bestrica a lui 
Hristos. 


„Pentru muiarea carea va purta erbi saŭ va 
mânca, ça să nu facă feciori, saă deși va 
omori cepilul , saŭ deși va urgisi copilul 
carele va naște. 

Glava 374. [Marele Vasilie , Canon. 2], 
“Corea de in mueri va purta erbi. saă le va, 
mînca ca să nu facă feciori, sai va face în- 
tr'alt chip meşteşug de va omori cspilul în 
pîntecele el. saă 'şi va otrăvi zgăul acolo 
unde să zămisleşte copilul ca să nu mal facă 
copii, acéia ca un ucigaș să se canonescă. 

Iară dumnezeescul Postnic poruncâşte ani 
5, sai şi trei să i se facă tocmire și canon 
-atunce să se cuminece, şi ceaia ce pârtă erbi 
de se va lăsa atunce să se canonâscă ani 5, 
sai şi ma! puţin. 

[ară muiarea carea se va stîrpi, adecă să'şi 
omóră copilul de nevoe un an să nu se pri- 

'ceştuiască, iară de'l va omori de voe ca un 

ucigaş să se canonescă. 


293 


[Tomul IV. Can. 33 şi 52]. lară çéia ce'și 
va urgisi copilul carele va naşte, şil va 
lăsa de va muri, și actia ca ucigaşii să se 
canonâscă. 

Jară de se va afla în singurătate sau în 
pustie, atunce de va muri copilul să nu se 
canonâscă. 

[Zri). Iară muiarea, carea va adormi şii 
va mur: copilul la ţiţă, sai °l va împresura, 
acbia să fie nepriceştuită ani 3, şi în tote zile 
să se ferâscă de carne şi de brînză, iară în 
celea-lalte zile să facă post şi milostenie du- 
pă cumu' va fi putrea, deatia atunce să 
se priceştuiască, iară de va fi fost mârtea 
copilului, de săturarea bucatelor, sai de be- 
ție, sai de léne : acâia iaste tocma ca cel 
ucigaşi ce ucig de voe; iară de va fi fost de 
voia diavolului atunce are ertăciune, numai 
şi acâsta cu socotinţă saă cu măsură să se 
canonescă 

[Soborul Anchirii , Can. 25]. lară curvele 
carele 'şi omoră copiii în pîntece'și, saŭ dé- 
cal vor naşte, acelea 10 ani să se cano- 
nescă. 


Pentru călugariță de va ști -pie altă călugă- 
riță că face păcate, și nù va spune stariţii ; 
și de va ști vre un mirean pe altul greșină 
și nwl va opri. 

Glava 375. [Marele Vasilie, Can. 70 şi 7E}. 
Călugăriţa de se va afla în mănăstire şi va 
şti pre altă călugăriță că curveşte, saă să 
fie făcând alt răă, carele póte fi de stricăciune 
şi de muncă sufletului şi nu va spune sta- 
riţii : acéia atăta să se canonescă ea cât şi 
ceia ce face păcatul, 

[Zri]. Iară de va şti neştine pre alt cine- 
va. făcând păcate, şi va, putea să'l oprâscă 
de în păcate, să nu mai mârgă la dînsele, 
şi nu’) va opri, sai °’l va fi întrebat Arhi- 
ereul saŭ Duhovnicul şi n'ai spus, acela să 
se canonescă ca şi cela ce face păcatul. 


Pentru ceia ce mânâncă carne, a fieși cării 
jigănai morte, sait mursecată. 


Giava 376. (Apostolii, 60]. Cine va mânca, 
carne mortăcin. sai prinsă de hiară, sai 
mursecată, adecă mâncată de lupi. saŭ de 
alte fieri. saă de pasăre kburătâre, ce se 
zice de şoim, saŭ de altă pasăre, aŭ sugru-. 
mată, aŭ necată, sai într'alt chip carea se 
află în curse : acela de va fi popă săi se ia 
darul preoţiei lui, iară de va fi mirén să nu 
se priceştuiască, ani 2, şi să aibă canon post, 
rugă şi milostenie. 


Pentru muiarea carea va muri déca va face 
și pentru mâșă când trebue să se priimescă 
la biserică. 

Glava 377. [Postnicul]. De va muri mu- 
iarea déca va face, maï nainte de ce vor 


www.dacoromanica.ro 


294 


tréce 40 de zile, şi se va priceștui dumne- 
zeeştilor tainť, canonéşte-0, sat să facă 
pentru dinsa liturgi! şi milostenie cum veï 
şti tu, că acélea se pot, ori de va muri, ori 
de va trăi. 

[Nicolae Țărigrădenul). Iară sfântul Patri- 
arch Ţărigrădenul Kyr Nicolae, se-aŭ între- 
bat de acesta, şi de altele bogate de Episco- 
pul de la Zitun, ce încă r&spunsă aşa pentru 
acesta ; că femtia de se va tîmpla să nu” 
trecă 40 zile să se curățâze, atunce săY ci- 
tescă molitve de curăţie, şi să nu se priceş- 
tuescă. iară de i se va tîmpla eï bólă şi să 
va nevoi să moră, şi maï nainte de a se 
împlea câle 40 de zile de curăţie, atunce 
să se priceștuiască neapărat, şi maï nainte 
de priceştenie, de va avé preotul vr&me să” 
citâscă moliţvele de curăție, şi atunce să o 
priceştuiască , iară de se va nevoi forte: 
atunce şi fără de molitve să se priceştuiască 
dumnezeeșştilor taini, ca, să nu moră nepri- 
ceştuită. și apo! va fi păcatul popei. 

| Postnicul), Iară pre móşă carele apucă 
pre mueri şi nasc, pre actia după 8 zile 
déca va naşte muiarea, să o priimâscă la be- 
sârică şi să se priceştuiască pentru că. slujbă 
face şi ea, 


Pentru mortul de se va afla strigoi căruia ’ŭ 
zic vtrcolaċ, ce trebue să i să facă. 


Glava 378. [Postnicul]. Dumnezeescul Pa- 
triarh Postnicul zice aşa: că am auzit în 
multe oraşe şi cetâţi zice făcându-se nişte 
lucruri gróznice şi pré slăvite, de mare nē- 
pricépere şi de neştiinţa ómenilor preste lu- 
crul drăcese. Pentru că vrăjmașul nostru pré- 
spurcatul de diavol unde află loe deşert să 
lăcuiască să'si facă voia, el acolo şi lăcuiaşte, 
şi de multe or! cu năluciri de faţă întru mul- 
te tocmâle trage pre Gmeni şi! duce spre 
voia, lui, ca de tot ticăloşii de eï să” afunde 
şi să”! néce întru adâncimea peirit a focului 
de vecă, deci lucrul acesta prea fără de lege 
şi groznic carele se face de bogaţi creştini 
nepricepuţi, carele iaste vrédnic a mare în- 
tristare şi lacrămi. Miru-mă şi mă ciudesc 
şi mă îngrozesc a'l povesti, Grăesc unii ó- 
meni nepricepuţi, cum de multe ori când 
mor Gmenii, mulţi de într'acei morţi zice 
se scólă de se fac Strigoi şi omóră pre cel 
vi, ce însă mortea. ce vine de năprasnă și 
de grab la mulţi Gmeni, nimenea altul nu 
ştie de dinsa, fără numai singur Domnul no- 
stru lisus Ilristos, carele e tocmitorul firit 
n6stre, iară ceia ce ard pe fraţii lor creştini, 
şi fac atâta păcat de mare, îngrozeşte-te sâre, 
şi'i acopeie întru întunerecule, şi tu pămîn- 
tule gemï şi”! înghiți, şi nu numai pre dînşii 
ci şi pre ceia ce'i îndemnă. Pentru că trupul 
omului déca more nice cum nu pote face nice 
un lucru fără de suflet, ce dâca-vr&me ce 


PRAVILA MATEIU BASARAR 


móre trupul, iără sufletul mérge la locul unde 
i se va porunci de Dumnezeŭ, după cum aŭ 
făcut ori bine orï răi, iară a se întorce în 
trup nu pote, până ce va veni singur Dom- 
nulla a doa a lu! venire să judece lumea, 
Atunce trupurile acele morte eşi ia cineşi su- 
fletul, deci cum am zis, cum pote acum fără 
de suflet să lucrâze trupul, adecă să îmble ? 
o mare minune să auză neștine şi să se mire, 
să omoră zic mortul pre vii, o nepriceperea. 
ocananicilor şi orbia. de nu văd că iaste lu- 
crul dracului, şi”! înşală de ard trupul as&me- 
nelor ca să bage în muncă. Bârtesc unii ne- 
buni şi zic, că multe trupure ale Ginenilor 
déca mor şi le îngrópă în pământ, iale nu pu- 
trezesc ce se află întregi pline de sînge, şi a- 
cesta iaste nălucă drăcâscă cum am zis, ca 
să ducă în iad pe creştini, pentru ră acela. 
dracul în tot chipul se închipuiaşte, şi anghel 
să se facă, şi călugăr, şi bărbat mirén, şi mu- 
iare,şi copil, şi lemn, şi toiag, și apă, şi sânge 
şi discos, şi haină, și om mort: și alte lu- 
crure tote câte sînt se face, ci însă ca o nă- 
lucă. Pentr'actia nu se cade să credeţi acéia 
ce vedeți pe trupul omului mort, pentru că 
omul déca more singe n'are în trup, dară încă. 
cu cât maï vîrtos mai mult şi mai mare şi 
mai minunat iaste a socoti acâsta neştine, 
de zic că deca'! îngropă şi face câte va zile în 
mormiînt, se află sânge într'însul. [Zr]. Să 
stiţă şi cum se topâşte omul în păr.iînt, décia a- 
tunce să crâdeţi, că trupul carele se arată cu 
sînge iaste nălucă drăcescă. i 
[Nichifor Xanthopul]. Nichifor Xanthopul 
la sinaxarul de la sâmbăta. lăsate! de carne 
cu alţi dascăli şi povestitor zice și spune. 
cum se topeşte omul în pămînt. A treia zi în- 
c&pe fața omului a se strica şi a se împăe- 
jena, şi a se îngrozăvi, iară a noa zi începe 
zidirea trupului a se deşchia, numai ce ră- 
mâne inema, iară la 40 de zile se topâşte şi 
inema: Deci de acéstă să ştiţi toţi creștini, 
cum ca o nălucă se arată acel trup cu sânge, 
și să știți că alt trup întreg nu se află în mor- 
mâînt, fără numai cel afurisit. şi se rogă să ia 
ertăciune, şi déca se iartă atunce se topâşte 
ca şi alte trupure ale morţilor, iară sînge 
n'are : şi de veţi vrea să ştiţi mai bine, că 
déca iase sufletul omului de în trup sînge 
ware ; ascultați : Trupul omului iaste de 
4 stihii, de în sânge zic, de în flegmă, de în 
tuse şi de în hiiare nâgră, deci însă sângele 
căce e cald iaste de în foc, iară flegma căci 
iaste râce iaste de în apă, iară tusea căce 
iaste umădă, iaste de în văzduh, iară fiarea 
căce iaste uscată, iaste de în pămînt, iară în 
vremea morţii cu porunca lui Dumnezei se 
împart acâle 4 stihii, şi se desparte su- 
fletul, şi întâi se desparte stihia sângelui, 
ca o căldurâsă şi viitore ce iaste şi viază 
tot trupul, drept aceia trupurile cele mârte 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


295 


hiare aŭ déca mor, şi fiegmă şi tuse :| nice să se priceştuiască Dumnezeeştilor taină 


iară sânge nici cum ; stiți acum sai auzit ce 
zice pentru acesta, căce când iase sufletul o- 
mului décia nu mai are trupul acel sânge, 
nice nemica se află, iară de acesta cum am a- 
rătat maï sus de va părea unora 6meni că 
are sînge trupul mortului şi în coşul pânte- 
celui lui altele bogate, acâlea le face diavo- 
lul ca să ducă îa muncă pre vol creştinii. că 
multe năluciri mai nainte aŭ făcut Satana, în 
vremea lui Moysi déca muri, vrea să între în 


trupu’ să prelăstâscă şi să'! strice l&gea ; în | 


vr&mea Dumnezeeştilor Apostoli, cu Simon 
vrăjitorul, şi în vr&mea lui Sfetii Silivestru 
Papa de la Roma, şi în alte bogate vremi şi 
Jocuri aŭ făcut şi face ce nu pote, numai ce 
forte se ruşineză şi slăbeşte de să biruiaște 
şi se surpă de Domnul nostru Isus Hristos, 
carele pote şi le biruiaşte tote, şi omóră şi 
înviază, carele face slabele tari, şi tarile slabi, 
carele aŭ făcut ceriul şi pămîntul, şi tote câ- 
te's pre dînsul, şi iaste adeverit făcător de 
minuni, şi vîrtos, şi groznic, însă bine pen- 
tru acesta lucru auzit și ştiţi acum, deci căți 
veţi să nu mérgețí în iad să vă munciţi, de a- 
cest diavolesc lucru să fugiți departe, adecă 
să nu ardeţi trupurile morţilor, nice să eré- 
deţi câte se arată pre acel trup mort. 

(Caută bine de vezi]. lară cine va vrea să 
facă lucru ca acesta fără l&ge, poruncâşte 
vîrtos şi greŭ acel sfânt Patriarch Postnic, 
ca de va fi cliric săi se ia darul, şi să iasă 
şi de în spiţa carea se află a cinsti : şi să nu 
se priceștuiască Dumnezeeştilor taini, ci nu- 
maï la mortă, ca un împreună lucrător de 
lucrul hiilenulur de diavol, iară de va face a- 
câsta mirenul, 20 ani în pocanie să lucreze, 
dâcia atunci să se amestece cu credincioşiy. 

(Caută de vezi). Să ştiţi iară când se va, afla 
trup ca acela carele iaste lucrarea diavolu- 
lui. să chemaţi pe preoţii să citescă Paracli- 
sul Prâcistii şi să facă şi Osfeştenie mică, dé- 
cia să slujastă Iyturgie şi să rădice şi pana- 
ghie întru ajutorul tuturor, şi să facă şi po- 
menă cu colivă, dâcia să zică molitvele câle 
de blăstem, şi amîndoao molitvele de blă- 
stem ale botezului să le citeşti pre acâle oase, 
atunci cu Osfeştenia cea mică carea aï făcut 
să stropești Omeni! carii se vor tîmpla şi a- 
colo, şi mai mult să o verşi pe trupul acela, 
şi cu darul lui Hristos va fugi dracul de a- 
colo. 


Pentru spurcăciune de va cădea în puț, sati 
întralt vas, saă în făină, saă grasi, saŭ 
unt de lemn. 

Glava 379. [Postnicul]. De va cădea şo- 
rece, saŭ alt ceva necurat în puț, sai în alt 
ceva, adecă în unt de lemn, sai în vin, atunce 
cine va mânca de într'însul, tret zile să se de- 








în 7 zile. 


[Zoan Chitrul|. Iară în vas de vin, sai de 
unt de lemn, sai de miare, carele va fi plin 
şi va cădea şorece, saŭ altă spurcăciune, sai 
altă jiganie, şi se va neca acolo, atunce nu 
trebue chipul acela ce va fi şi se va afla în 
vasul acela să se l&pede ca un spurcat şi u- 
rît : ci  sfinţite acelea ce vor fi le vom 
mânca fără dă nice o îndoire şi urîciune, căci 
că a ne sfii nu putem, iară vasul să se sfin- 
țescă şi să fie iară de trébă celuia ce'l are; 
iară de va putrezi în vas acea jiganie necu- 
rată, şi va face şi viermi, atunce or! ce fel 
de bucate vor fi în vas să se lépede să nu se 
mănînce. iară vasul să se spâle bine și să se 
sfințéscă şi iarăşi să fie de trébä. 

[Nichifor Tarigradénul]. Iară spurcăciunea 
ce va cădea în isvor, adecă ïn fântînă, sai 
în puț, actia să o scóță afară să o lépede : şi 
de în apa acéia să scoță 40 vedre, decia a- 
tunce să'l sfinţescă cu Aghiasmă mare de la 
sfinta Bogoiavlenie, şi décă o vor sfinţi a- 
tunce să bea de într'însul fără de păcat. ; 

[Zri]. Iară de va cădea în grîù, sai în fä- 
ină vre o spurcăciune, şi se va neca acolo şi 
se va sfirși atunce grîul să'] spele bine şi să 
"1 sfințescă, décia să se facă piine să se mă- 
nînce, iară de va cădea în făină şi se va sfirşi 
acolo, atunce cât loc va ţinea şi va fi aprope 
de spurcăciune, să'l ia de în făină şi să’l lé- 
pede, iară c&ialaltă să o sfinţescă preotul, 
décia să se facă pîine să o mănînce fără de 
păcat, numai de acea făină să nu se facă 
prescuri, pentru că popa nu va putea să slu- 
jéscă cu dînsele lyturgie. 


Pentru postul ajunului naşterii a lui Hris- 
tos, și al bobotezii, și de se vor timpla `a- 
ceste prazdnice miercurea sati vinerea. 


Glava 380. [Joan Chitrul]. Ajunul Crăciu- 
nului şi al Bobotezii, în ce zi se va tîmpla se 
posteşte de pâşte şi de unt de lemn, numai 
vin ce să bea, iar de se va tîmpla Sîmbată 
sai, Duminecă, atunce dupe vecernie vom 
mânca unt de lemn şi vom bea şi vin. 

[Zri]. Să stiţ iară că de se va tîmpla ajunul 
bobotezii Sîmbăta sai Dumineca, atunce nu 
se ţine post într'actle zile, adecă câsurile : 
ci Vineri vom face ajunul şi vom citi Tropa- 
rile câsurilor ale ajunului, iară decă vom citi 
câsurile şi vecernia, atunce mérgem la masă 
de mâncăm brînză şi oao, iară mirânil carne, 
măcar de şi ar duce tocmela ajunului acea 
Vineri, iar nu o postim, pentru că iaste în 
cele 12 zile. 


[ Postnicul). Iară zioa Crăciunului şi a Bo- 
botezii în ce zi se va tâmpla, ori Miercuri, ori 
Vineri, atunce mir6nii să mânânce carnea, 


părteze de carne să nu mănînce și de brînză, ' iar călugării brînză și oao. 


www.dacoromanica.ro 


296 


Pentru postul sfintelor şi marilor păresimi, 
și a tote Miercurile şi Vinerile, și când se 
slohozește ajunarea acestor ddo zile, și cum 
se cade călugărilor și lunea să o păzéscă 
cu post. 


Glava 381. [Dumnezeeștii dascăli]. Post 
postim carele aŭ postit Domnul Hristos, 
sfântul şi marele carele se chiamă şi iaste 
Părsemile, cu curăţie şi pentru a n6stră er- 
tare, și mâncăm o dată în zi sec după vecer- 
nie, şi legumi fără unt de lemnpiar vin şi unt 
de lemn în tote Sîmbetile și Duminecile vom 
mânca, iară pâşte nici cum, fără numai în 
zioa Blagoveșşleniilor de aceia nici cum. 


[Apostolii canon 68). Că zice canonul 68 al 
sfinților Apostoli şi poruncâşte, ori fie-care 
episcop, aŭ preot, saŭ diacon, saă ipodiacon 
sau citeţ, saŭ cântăreţ, ce nu va posti sfintele 
Păresimi și tote Miercurile şi Vinerile a tot a- 
nul: aceluia să i se ia darul, şi să se scóță 
de în cinste cè iaste, iară de va fi mirén să 
se afurisescă, fără numai de va fi cineva 
bolnav. 

[Zonara]. Dumnezeeştii Apostoli vor şi 
poruncesc cum postim sfintele şi marile Pă- 
r6simi, tocma să postim Miercurile şi Vinerile 
a tot anul, iară de va fi cum am zis mal sus, 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Pentru muiarea carea va naște în postul mare 
și pentru 6menii și mueri bolnavă cum să nu 
ție a nu mânca unt de lemn și vin ci numai 
de carne și de unt să se ție a nu mânca. 


Glava 382. /Timoteiŭ Alevandrenul]. Mu- 
iarea carea va naşte în postul cel mare. sati 
în săptămâna cea mare. aceia să nu ţie de 
poruncitul post a se posti de unt de lemn și 
vin, ci fără de păcat să mânânce și să bea, 

Pentru că postul pentru smerenia trupului 
se-aŭ făcut, iară ea aflându-se bolnavă şi sla- 
bă, cére şi primâşte hrană ca să ia putere şi 
sănătate [Valsamon]. Şi all cine-va carele va, 
fi slab şi bolnav nu se oprâşte de zilele ca- 
rele sînt poruncite a le posti, ci să mânânce 
unt de lemn și vin, iar carne să nu mânânce 
măcar de se-ar afla şi la morte, cnm grăiaşte 
Valsamon, la povâstea canonului 68 Aposto- 
licesc. 

[Postnicul]. Iară Dumnezeescul Patriarch 
Postnicul grăiaşte, că cine va mânca carne 
sai brânză în sfîntul marele post, sai Mier- 
curea sati Vinerea, acela 4 anl să nu se cu- 
minece, şi să ia şi alt canon grei. 


Pentru blagoveştenii, de se vor tâmpla în săp- 
tămâna cea mare, mânca-vom pește aŭ ba. 


Glava 383. [| Dumnezeeștii învăţători]. Mulţi 


adecă de va fi sfințit să i se ia darul iară mi- | Zic de întru Dumnezeeştii Dascăli, că în ori 
rénul să se afaris&scă: ce se zice să se cano- | ce Zi de ale săptămânii acei mari de se vor 


n&scă, adevărat. de va fi fără de bâlă. 


(Marele Athanasie’. Cine va dăslega Miercu- 
rea sai Vinerea, acela răstigneşte pe Hristos 
ca şi ovreii pentru că Miercuri se-aă vîndut 
iar Vineri se-au răstignit. 

[Caută de vezi] Desl6găse postul Miercurii 
şi al Vinerii, când se tâmplă praznic Domnesc 
şi al Preacestii, şi de Ja Paşti până la Pete- 
desetniță, şi la naşterea a lu Preacestii, şi la 
Usepnovenia lui, iară într'ale sfinţilor Apo- 
stoli, şi ale sfinţilor lerarşi şi ale sfinţilor Mu- 
cenici nu se slobozşte în praznicele acestora 
a mânca pâşte. Numai în zioa a doi Prâvprea- 
stolnici apostoli Petru şi Pavel. şi în cele 
12 zile şi în harţi când se începe Triodul şi 
în săptămâna brânzii : într'acestea să 
se face razdreaşenie în tóte 


tâmpla Blagoveşteniile atuncea să nu mân- 
căm pâşte, iar alţii zic să mâncăm. 

[Nichifor Țărigrădenul]. lară Dumnezeeseul 
Nichifor 'Țărigrădenul zice: de se va tâmpla 
Blagoveşteniile în Jot mari, saă în Vinerea, 
cea mare, să nu greşim să mâncăm unt de 
lemn şi pâşte. 

[Nichita Serron] Iară sfântul Mitropolit de 
la Serron Kyr Nichita, şi dumnezeescul Zo- 
nara poruncesc, de se vor tâmpla zice Bla- 
goveşteniile ori în ce zi de ale săptămânii cei 
mari, atunce să se mânânce peşte, fără nu- 
maï de se va tâmpla în Vinerea cea mare şi 
în Simbăta cea mare, şi aşa ţine şi muma 
și stăpâna tutulor Bisericilor, adevărata ma- 
rea Bes6rică într'acâste 2 zile, [Zonara) ori în 


ptămâni | care se va tâmpla Blagoveşteniile numai unt 
| de lemn vom mânca şi vin vom bea. pentru 


[Postnicul]. Iară călugării, şi Lunile să pă- | bucuria lumii şi a mântuitorului dumnezeesc 


zescă a tot anul, ca şi Miercurile şi Vinerile, 
cum am luat de la sfinți! Părinți, dar ce er- 
tăciune va fi călugărului dâcă nu va prisosi 
postul luy mai mult de cât al mirenilor? că 
încă mal vârtos uni! cucârnici de în mirâni 
le păzesc, cu cât mai mult călugărilor ? pen- 
tru că zice sfintul Simeon făcătorul de mi- 
nuni întru viața lui, să postescă călugărul 
zice în tóte zilele, şi fără de posturile cèle ce 
sînt tocmite şi poruncite, iară nu ma! puţin 
de a] nóolea cés. 


Praznic, iară pește nici cum. 


Pentru postul crăciunului și al sfinților 
Apostoli. 


Glava 384. /Postnicul). Postul Crăciunu- 
laï şi al sfinţilor Apostoli, mâncăm cu sec 
3 zile, Lunea. Miercurea şi Vinerea, şi ţinem 
şi de péşte. şi de unt de lemn şi de vin, fără 
numai carele va hi bolnav, și vom mânca le- 
gumi fără unt de lemn, ca şi în postul cet mare, 
iară carii vor vrea să placă mal bine lui 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILĂ MATEIU BASARAB 
1 


Dumnezeiă, àceia numai Sâmbăta și Dumineca 
să mînce pâşte. 


Pentru postul de în luna lui August al Dóm- 
nei ndstre sfintei născătorei de Dumnezeŭ, 


Glava 385. [Dumnezeeștii învățători] Pen- 
tru dumnezeiasca cinstita, Adormire a slăvitei 
şi prea blagoslovitei Născătâre de Dumnezei, 
muma cuyîntului lui Duinnezeii, mai nalta şi 
maï cinstita de tâte zidirile văzute şi gândite 
datori sîntem neschimbat toţi creştinii sfin- 
țiţii şi mirenii, archiereii, preoții, diaconii, că- 
lugării, călugărițele, bărbaţii, muerile, copii 
mană şi mică : depururea, să cântăm, și să slă- 
vim pre acea sfântă născătâre de Dumnezeiă 
că pentru dân-a ne-am izbăvit de în mânile 
diavolului şi am luat moşia cea de întîi, ce se 
zice raiul, şi pentru dânsa iară ne nădăjduim 
să luăm impărăţia cerului a unuia fiù născut 
al el, pentru că ea iaste scara de la ceri până 
la pămînt, adecă scară cum o aŭ văzut Iacov 
carea sue la ceriii pre ceia ce o cinstesc şi o 
rogă şi mai ales sîntem datori la purtarea de 
lumină a praznicului de prestăvirea sfinției 
sale, să o cinstim cu tâtă smerenia, şi cu dra- 
goste Duhovnicescă, să” eşim înainte cu post 
a 15 zile, întru carele să cinstim şi paracli- 
surile Sfinţiei sale, si să postim toţi aeslea 
15 zile, şi Lunea şi Miercurea şi Vinerea să 
mâncăm sec, nice unt de lemn să mâncăm, 
nice vin să bem, pentru cinstea adormiriă 
sfinţiei sale, iară în călea lalte zile vom mân- 
ca unt de lemn şi vom bea şi vin, iară peşte 
nice cum, numai într'acea, zi a prea luminatei 
şi prea slăvitei Preaobrajenii a unuia fiiă al 
sfinției sale, ori în ce ziseva tâmpla vom 
mânca, péşte ori în ce zi se va tîmpla ori Mier- 
curea ori Vineri, cum grăiaște dumnezeescul 
Nichifor Ţărigrădânul. 

[Vezi Patriarșesc și împărătesc răspuns]. 
Iară pristăvirea, sai adormirea sfinţiel sale, 
Ori în ce zi se va tîmpla, ori Miercurea ori 
Vinerea carne nu vom mânca, ci numat peşte. 

Pentru acest post, şi sfintul Patriarch Kyr 
Luca, cu cinst'tul lu! săbor,/carele se afla a- 
tunce al sfinţilor Archierei, şi cu porunca Im- 
părătâscă aŭ tocmit, ca neschimbat să se pos- 
tescă acest post, ce se zice acelor 15 zile de 
adormirea a prea curatei Născătorei de Dum- 
nezeŭ de toți blagocestivil creştini, şi nimi- 
nea să nu facă într'însul razdveşenie de bu- 
cate, adecă de carne, sai de pâşte, fără nu- 
mai de se va tîmpla bolnav, și încă şi aceia 
să se facă cu ertarea a Archiereului locului, 

| Caută de vezi) Însă câţi prăznuese şi c'n- 
stesc acea blagoslovită şi cinstită prea slăvită 
Născătâre de Dumeezei pre la praznicele ei, 
şi în tóte zilele anului cu rugi şi cu posturi 
şi cucernicil, atunce darul sfinție! sale cuprin- 


297 


căldura şi pohta à fiecul, pentru că sfinţia ei, 
iaste folositâre neruşinată nemului nostru 
creştinilor, avînd îndrăznire ca o mumă a lui 
Dumnezeiă, şi dragoste spre noi pentru rude- 
nia trupului, deci acâstă Dâmnă şi Stepână a 
n6stră. fără de cérerea şi ruga nâstră nu lip- 
sește depururea a se ruga şi a soli pentru noi, 
cu cât mai mult încă când o vom cinsti şi o 
vom slăvi şi vom c&re de la dînsa darurile cu 
credinţă adevărată, atunce de în destul cu 
prisosire dă şi face bine tuturor după credinţa 
şi Epi a fie-cuï, şi izbăvéste de tóte ne- 
voile, 


Pentru postul înăjțării cinstite cruci. 


Glava 386. [Postnicul]. Postim- iar şi în 
zioa nălţării cinstiter şi de viaţă făcătóreľ 
Cruci, luna Septemvrii 14. ori în ce zi se va 
tîmpla. ori Sîmbătă ori Duminecă. sai în- 
tmaltă zi, şi alt nu mâncăm fără numa! unt 
de lemn şi vin, iar pâște nică cum, pentru le- 
garea zilei. 

Pentru sgmbol, adecă vearuiti vă edinago boga 
când s'aii Jăcut. 

Glava 387. [Simeon Solundnul). Săborul 
de întîi o aŭ făcut de început pînă aicea a- 
decă pînă la Duha sfetego Gospoda jivotvo- 
reaștago, iară al doilea Săbor o aŭ început 
de la Gospoda Jivotvoriaştazo ije ototța is- 
hodiaştago, şi o aŭ ohîrgit de tot. 


Pentru cele 7 sfinte și a tótă lumea săbóră 
când s'aŭ făcut şi pentru ce. 


Glava 388. /Soborul 1], Sfintul şi a tótă 
lumea Săborul de întîiă 318 purtători de Dum- 
nezeŭ părinți făcutu sai la Nichea Vithiniet 
într'al z&cele an de împărăţia Marelui Con- 
stantin, de la naşterea a lui Hristos pînă la 
acest săbor, vleato 318, şi era mai mare la a- 
cest săbor Sylvestru şi Iulie de la Roma cea 
véchie saŭ bătrînă, şi el aŭ trimis pre aceştea, 
pre Viton şi pre Vichentie, fosta la acest să- 
bor şi Țarigrădânul Alexandru, şi de Ja Ale- 
xandria, Alexandru, şi el avea împreună ne- 
voitori pre Marele Athanasie fiind diacon, de 
la Antiochia Evstathie, şi Macarie de la Ie- 
rusalim. adunatu-s'aă asupra spurcatului de 
Arie, carele aŭ fost de la Alexandria, şi s'au 
unit în spița preoţescă de era preot acei be- 
s&rică, și făcea şi zicea epureatul de dînsul 
pre fiul şi cuvîntul lui Dumnezeŭ zidire şi făp- 
tură, iară sfinţii Părinţi ai acelui săbor pro- 
poveduiră, că Tatăl, Fiiul şi sfintul Duh, nu- 
mai obrazele ce se desparte, iar întru fiinţă 
n'aă despărţire tocma cinstit Tatăl, Fiiul şi 
Duhul, de sfințit 318 de Dumnezei purtători 
Părinţi, pre toţi câţi aŭ fost cu acel spurcat 
de Arie, şi pre aceia aŭ blăstemat și i-ai dat 
anathemei, drept aceia şi pentru întărirea, 


de pře dânşii, şi dăruiaşte acâste plate de în | tocmâlet bes&ricil aŭ scris doă zeci de ca- 
destul cu prisosire tuturor creștinilor, după! nóne, 


www.dacoromanica.ro 


298 


PRAVILA 


Al doile săbar. 


[Săbor 2]. După aceia eu îndreptarea lui 
Dumnezeiă, adunăse şi al doilea sfîntul și a 
totă lumea, săbor, întru al doilea an de împă- 
răția Marelui Theodosie, cu 52 ani mai pre 
urmă de săborul de întiil, și sai adunat la 
Țarigrad 150 de episcopi, şi avea exarch să- 
borului aceluia, pre Timotheiă de la Alexan- 
dria şi din destul vr&dnicul Meletie de la An- 

„tiochia. Cyril de la Ierusalim, şi Nectarie de 
la Țarigrad : carele se făcu oglăşenic în zilele 
şăborului acestuia, şi se botéză şi se hirotoni 
Ţ ărigraden, $i era şi Grigorie episcopul de la 
ostrovul Capadochiei, şi multul şi marele 
Grigorie bogoslovul, carele ţinuse scaunul Fa- 
rigradului. de acia de nevoi și de zuhure, el 

jasă şi se despărţi de să duse de şedea la mo- 
şia lui la Nazianz, şi aŭ scris și cuvînt carele 
îl chiamă de tocmire, căruia i e începătura : 
(Cacovam vaşa osdruzi Pastirie) şi cu acâstea 
cuvinte îngrozi şi înfricoşă pre toți episcopii, 
décia preste puţin sosi şi Damas de la Roma 
cea veche, dâcia ce porunci acest săbor, tote 
le isprăvi acel sfint Damas. Deci acâstă sfîntă 
câtă a, Arhiereilor, goni pre luptătorul de duh 
pre Machedonie, şi luptător de duh ï-aŭ zis, 
căcă că grăia hulă spre Duhul sfânt, prâspur- 
catul, şi acel Machedonie ai fost apucat scau- 
nul Ţarigradului maï nainte vréme de laŭ ti- 
nut cât-va, deci acest sfint săbor blăstemară’l 
şi”! d6deră anathemei împreună cu soțiile lui, 
iar pre sfîntul Duh mărturisiră. tocma cinstit 
Tatălui şi Fiiului şi Dumnezeu adeverit, şi 
nu numai pre aceia dâderă anathemei, ce și 
pre nebunul Apolinarie şi pre soțiile lui, iar 
pre Hristos mărturisiră și propoveduiră Dum- 
nezeii deplin şi om deplin, şi numai 7 canone 
au făcut, 


Săborul al treilea. 

[Sădorul 3]. lară într'al trei-spre-zecelea an 
de împărăţiă a lui Theodesie cel tînăr, întru 
Etesul despre Asia s'au făcut al treilea sfint 
Săbor, de la al doilea Săbor până la al treilea 
an trecut ani 241, era maï mare Săborului a- 
celuia Cyril de la Alexandria, şi ispravnicul 
al lui Celestin al Papei de la Roma cea veche, 
Uvenalie de la lerusalim, și Emnon de la 
Efes, cari! s’aŭ adunat acolo părinți 200, a- 
supra, ereticului Nestorie, căruia "! era moșia 
de la Antiochia, și s'aă făcut Patriarch Țari- 
gradului, afară de dreptate, deci acest pré- 
spurcat Nestorie pre unul Domnul Isus Hri- 
stos împărţia!l în doi fii, şi zicea! că alt fiiă 
iaste carele s'a născut de la Tatăl şi altul 
iaste Hristos carele s'aii născut de în Precista, 
şi zicea cum mîntuitorul Hristos că iaste 
striin de Dumnezeire, aşijderea şi adeveriteï 
născătore! de Dumnezei, zicea să nui zică 
născătore de Dumnezei, ci născătâre de Hris- 


MATEIU BASARAB 


tos. Iară acest sfint săbor al sfinţilor Părinți, 
propoveduiră luminat, că Hristos iaste Dum- 
nezeii de plin, şi om deplin, într'un obraz, în 
doao firi, iară sfinta născătore de Dumnezeit 
fără sămînţă preste fire aŭ născut pre Fiiul şi 
Cuvîntul lui Dumnezei şi al Tatălui pre Dom- 
nul nostru Isus Hristos, fără amestecare de 
bărbat, şi fără de durere şi geamere, carea 
aŭ fost fată mai nainte de îngrecare. şi dé- 
caii îngrecat și déca’l aŭ născut iară aù fost 
fată şi adevărat născătore de Dumnezeă aşa aŭ 
poruncit și aă propoveduit, iară pre mincino- 
sul Nestorie şi pre soțiile lui, şi pre dogma- 
tele, adecă învăţăturile lui le d6deră anathe- 
mei, şi aŭ făcut acest săbor canóne &, dâcia. 
după góna Nestoriei înţel6se I6n sfîntul Pa- 
triarch de la Antiochia, şi află cum sai făcut. 
săborul mal nainte pînă a merge el, şi se 
scârbi căci goniră pe Nestorie fără de dînsul, 
décia luo pre episcopii ceia ce să adunase dă 
venise cu dînsul, și punea vină şi bănuia de 
a scote de în scaun pe sfetii Cyril şi pre Mem- 
non de la Efes, căce fără de cale şi fără ca- 
nonul Bescricii aŭ făcut saborul, şi pentr'a- 
câia de la Efes se despărţiră, şi avea mare 
netocmire unii cătră alţii: adecă Anatoleanil 
şi ceia ce era cu fericitul Cyril, iară apoi după 
acéia multă nevoinșă aŭ făcut împăratul de 
pace, pînă s'a împăcat unil cu alţii. 


Săbarul al patrulea. 


[Săbor 47. Iară déca trecură trei-zeci de an! 
de la al treilea Săbor atunci se făcu sfîntul şi 
a tótă lumea, Săbor al patrulea, în anul de în- 
tîi în carele împărăţea blagocestivul Marchan, 
şi se făcu Săborul acesta la Halchedoua în 
vestita cetate a Vitheniei 630 de Episcopi, şi 
era maï mare săborului acesta Anatolie Ță- 
rigrăd6nul, şi Maxim Antiochianul şi luvena- 
lie lerusalimnânul, și Pascasin, şi Luchinsie 
Episcopi cu Bonifantie preotul, în locul sfin- 
tului Leu Papa al Romei cei bătrîne; acel 
sfînt Papă nu trimâse numai pre acestea, cel 
încă și poslanie minunată trimese, şi întăria 
lucrările săborului, şi chemară Dumnezeeştit 
Părinţi aï acelui săbor pre cea poslanie; 
Stilpul pravoslaviei, şi dederă anathemei 
pre kwvtichie archimandritul de la Țarigrad şi 
pre Dioscos de la Alexandria, ca pre nisce răt 
pravoslavnici, cari amesteca pre cel întru 
doao firi cunoscut unul Hristos pre Domnul 
nostru şi Dumnezei, și aŭ făcut canâne trek- 
zeci. 


Săborul al cincilea. 


[Săbor 5). Sfîntul şi a tótă lumea săbor al 
cincilea, făcutu-s'aii în Tarigrad, după ce tre- 
cuse 102 aut de la al patrulea săbor, într'al 
18 an de împărăţiă a lu! Justinian cel mare 
şi s'aii adunat 165 de purtători de Dumnezeiă 
părinţi, şi era mai mare Mina Țarigrădânul, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 299 


décia décă acesta, muri, se fâcu Patriarch Ev- 
tichie la adunarea săborului, Apolinarie de 
la Alexandria, Domnos de la Antiochia, iar 
în locul lui Evstachie Patriarchul de la Ieru- 
salim era ispravnicii Didim și Evagrie, iară 
Vigilie Papa de la Roma era şi el în Țarigrad, 
şi ori ce porunci acest sfint Săbor el întări, 
şi săborul acesta canóne maŭ făcut. Numai 
ce deaderă anathemei pre ceia ce învăța 
de tocmâle ale lui Origen, pre Didim şi pre 
Evagrie şi pre ucenicii lor, şipre cel ce se 
pleca și asculta, întru învăţăturile lor, carii 
vrea să nu socotescă povestile ellineşti întru 
nemica, ci brodia şi nevoia să le lipescă şi 
să le pue la Bestrică, şi zicea nebunii de eï 
că sufletul îmblă singur maï nainte de zimis- 
lirea trupului : şi întră în trup şi se naşte şi 
déca móre omul acela, el mérge zic, de să na- 
şte într'alt trup şi iar dacă mâre omul acela, 
atunce se naşte de câte ori va, şi iaste zicea şi 
sfârşenie nesfârşitelor şi vecinicelor munci, 
Săborul a șesea, 


[Săbor 6]. Sfântul al şasele şi a tótă lumea 
săhor, făcutu-se-aii într'al treilea sprezâce an 
de împărăție a lui Constantin bărbosul, după 
al cincilea săbor ani 125, şi se adunară în 
Țarigrad 170 purtători de Dumnezeă părinți, 
şi era începătoril săborului acestuia, Georgie 
'Țărigrădeanul, Theodor și George preoţii cu 
ierodiaconul Ioan, aceştea era în locul sfân- 
tului Agathon Papa de la Roma, şi de la An- 
tiochia Theofan hirotonit de acest săbor, iară 
scaunul Alexandriei și al Ierusalimului atun- 
ce era pustie sai vaduă, căci că acâle epar- 
chil atunce le cuprinsese Agareanii, ce tot 
se aflară în locurile lor ispravnidă şi soli, 
însă de la Alexandria Petru călugărul, iar de 
la Ierusalim Georghie călugărul şi preotul. 
Acest sfânt săbor se-ai adunat pentru răi! 
slavnici care învăţa tocmâlele ale lui Ser- 
ghie, şi era atunce aceia eretică Pir şi Pavel, 
răil Patriarşă aï Țarigradului : şi Onorie de 
la Roma, Kyr de la Alexandria, şi Macarie 
de la Antiochia, Teodor de la Faran, şi Ste- 
fan şi Policronie, pre cari! déderă’i anathe- 
mei acest sfânt săbor, pentru că tocmia de 
zicea că aŭ avut Hristos Dumnezei o voe şi 
o lucrare după întrupare, iară aceşti sfinți 
dumnezeeşti Părinţi al acestui sfînt săbor aŭ 
poruncit şi aŭ propoveduit, şi aŭ întărit, că 
aŭ avut după întrupare Domnul nostru Isus 
Hristos doao voi adeverite pre fire şi doao 
lucrări, nu că despărția. obrazele, ci nice o 
fire de într'amâîndoao ale lu Hristos, a Dum- 
nezeirii zic şi a omenirii nu era fără de voe : A i 
sau fără lucrare, gi aŭ ficut și aceşti sfinți | caine de adunarea săborulut ce să fousa 
i pitt Pak na N sei sfintele isprăvi Și | sn Țarigrad, slujiră lyturgie Archiereii si cli- 

să ricii pre număr 300, întru marea, Beserică ă 
cuvîntului lu Dumnezeii Sofia, şi hirotoniră 
atunce cu voia Împăratului, şi pre Patriar- 


Justinian al doilea nas tăiat. carele era fecior 
lu Constantin bărbosul, decă cu porunca îm- 
părăţiei lu! adunară-se Archierei 227, la 10- 
cul carele se chiamă Trulla : acesta era casă, 
prâvestită împărătescă carea se află în Țari- 
grad şi se adunară ca să întărescă al cinci- 
lea şi al şaselea, săbor, şi să scrie canóne de 
tocmirea Besricii, şi aŭ împreunat acela al 
cincilea cu acesta şi le-ati pus numele Pen- 
thecti : adecă cincea-şasea, ca cum ce ar fi 
lipsa de la cincea şi de la şasea eï o aŭ îm- 
plut ; pentr'aceia săbor a tótă lumea laŭ 
chemat, şi era maï mari săborului acestuia 
Pavel 'Țărigrădeanul, Petru Alexandreanul, 
Georghie Antiohianul, Anastasie Ierusalim- 
nenul, Ioan de la Noa Justinianopoli, Vasilie 
al Gorteanilor Mitropolia ostrovului Critului, 
şi era ispravnic a tot săborul sfinte Besérict 
de la Roma, şi aceştia aŭ făcut canóne o sută 
şi doao. 


































Săborul al șaptelea. 


[Săbor 7]. Trecură ani 120 de la 6 săbor 
până la 7 şi se adună al ş ptele săbor la Mi- 
tropolia de la Nicheia Vithiniei 367 purtători 
de Dumnezeiă bărbaţi. într'al optulea an de 
împărăţia a lu Constantin şi mumă-sa Irina, 
mai marí săborului acestuia era vestitul Ta- 
rasie Țărigrădeanul, Petru Potropopul şi alt 
Petru preot şi egumen de la mănăstirea a lu 
sfetii Savel, carii era ispravnică în locul lui 
sfetii Adrian Papa de la Roma, iară loan și 
Thoma preoţii luminătoriii întru post, era is- 
pravnică în locul Patriarşilor dăspre Anatolia, 
adecă în locul lui Politian de la Alexandria: 
şi a lui Theodorit dela Antiochia şi a lui [lie 
de la Ierusalim, şi acest sfint şi a totă lu- 
mea. săbor, pre luptătorii de icóne, carii zicea 
icânel lu Hristos şi sfinţilor lui, ca sînt idoli; 
decă cu socotința a tot sfîntul şi dumnezee- 
scului săbor cu legătură nedezlegată pre a- 
ceia X-a dat anathemei, si aŭ tocmit 22 de 
canbne de folosinţa creştinilor întru ani de la. 
zidirea lumei 6296. 


Sădorul a opta. 


[Săbor 8]. Săborul al optulea de la Flo- 
renţia făcutu-se-aă în anii 1430 de la naşte- 
rea lui Hristos, în luna Iulie 6 într'o zi lunea 
nv. (52) întru împărăţia Kyr loan Paleologul, 
paraa Kyr Iosif, carele se pristăvi acolo 
la Florenția, după răsipirea săborului, şi ur- 
giaalu Dumnezeŭ muri nepricestuit Dum- 
nezeeştilor taini, pentru căci cà aŭ iscălit 
nişte lucrure la ace] săbor răi, ce se-aŭ fă- 


Săborul cincea şéselea. | 
[Săbor cincea șasele]. Întru împărăția lu 


www.dacoromanica.ro 


300 
chul Kyr Marco efeseanul alesul esarch al 
săborului, deacia ducându-se cu Împăratul 
făcură doi ani tocma tot neisprăvind nemica; 
deagia déca făcură împreunare, iar Kyr Mar- 
co efeseanul sstînd împotrivă nu vru să iscă- 
léscă, iar fără de dinsul alţii toți aŭ voit şi 
aŭ iscălit ; iar ceia ce era în cetatea Ţarigra- 
dulu, cliricil şi călugării şi egumenii, nu vré 
împreună să slujescă sai să pomenescă pre 
cei ce vebia de acolo, ci făcea pre dinșit ca 

e nişte păgâni căci se-ai amestecat ei cu 

atinil, și mulți se lăsa. de Preoţie, şi aşa 
se făcu împreunarea nu împreunare, ci des- 
părţire. 


Pentru sfintele icóne, carele vor fi forte stri- 
catc, ce trebue să se facă de dinsele. 


Glava 389. [Dela otecinic forte lucru mi- 
nunat]. Un stareţ prea sfint, aflase spre păr- 
tile Anadol adecă ale Anatoliei întrun loc 
pustiiti singur, şi se duse la o pré sfîntă mă- 
năstire. ca să vază fraţii carii era în mănăs- 
tire, şi déca se duse acolo trecu puţină vré- 
ma și se războli starețul o bólă mare, și pe 
într'ajutorul Domnului luo tămăduire şi se 
sculă de în bolă, şi vru iară să mergă în 
pustie la chilia lui, iară fraţii °l rugară, ca să 
şază cu dînșii puţină vreme pentru folosința 
sufletelor lor, însă ascultă sfîntul lui Dum- 
nezeii stareţ ruga fraţilor, şi aşa rămase, 
iară afară de mânăstire era o mânăstidră pre 
numele măntuitoriului Hristos, şi era de- 
parte de mânăstire ca o milă de loc, şi a- 
colo şedea stareţul de învăţa şi tocmia fraţii 
de spăsenia sufletului. iar în mănăstiora a- 
ceia se afla multe Icâne, f6rte stricate, de 
vechi ce era nu le putea! apuca, și cum le 
văzu starețul se înfricoșă să nu cum-va să 
se sfărime să se calce ca pămîntul, și vru 
să le bage în foc, deacia déca gândi acâsta în 
cuget, întwo zi adună multe nuiale în cur- 
tea mânăstidrei aceia şi puse acéle icone 
vechi și luo foc şi purcése să'l pue în nu- 
iale unde era acéle Icóne vechi, iar maï na- 
inte până ce să se apropie, veni glas cu tu- 
net mare zicând : nu le arde nu, că de ne 
vel arde vel să te,daï în munca vâcului, cj 
acâsta, să faci să îngrop! pre nol în loc cu- 
rat, şi cum auzi starețul așa. cuprinse’l 
frică şi cutremur mare, cât de frică căzu si 
mu putea să grăiască, iară a doa zi dâca 
se sculă, trimâse de adună toli fraţii mâ- 
năstlrii şi le spuse acea, mare minune ce 
se făcu şi déca auziră forte se mirară, a- 
tence făcură în zioa acéia praznic , şi slu- 
jiră dumnezeâsca lyturgie băgând lemnul 
acel putr d al acelor Icâne întrun coscing 
și cânta slava tebea He bogae Aposlom poh- 
vala. miznicom radovanie. şi făciră văhod 
cu dîns le. şi atunce le-ai îngropat întru 
sfintul jertfelnic, şi după acâia sfintul stareț 


` 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


i se descoperi de Dumnezeescul ânger că 
câți ard sfintele [cóne osîndă vor să ia a 
focului de v&ci, pentru acéia trebue să cău- 
tăm bine şi cu deadinsul scripturile sfinți- 
lor Părinţi, ca să nu cădem întru osîndă şi 
să ne dăm focului de veci. 


Pentru. cum se zice pohvala Archiereului la 
câsurile cele mari. 


Glava 390. Utverdi Bozse sviatuin pra- 
voslavnuiu vearu hristianskuiu. 3-scze. Mno- 
ga leata sotvori Bozse prieosviasczennomu 
Mitropolitu sviatieiszoi Mitropolii imerek, 
Gospodina naszego i vladiku kyr imerek. 
(şi acâsta de 3 orl). 

Da sochranit Gospod Bog bozsesivenuiu 
vysotu, bogovideannago Arhiereistva, tvoego, 
nebolieznennu, blagodieistvuiustu, zdravu, 1 
dolgozsivotnu, i kromie vsiakia skrăbi să- 
protivuhia. 

Săhrani utverdi Bozse sego sveatlago kli- 
ra, să sim blagorodnimi boliari, vă mnoga 
tieta prieobchozsdeny amin. 

Vă mnoga leata Vladyko, vă mnoga leata 
Vladyko, vă mnoga leata Vladyko. 


Tomëla șederi nainte a cuviaşilor patriargi, și 
Mitropoliti gi Archiepiscopi carele se afiă 
până în zioa de astăzi de sint supuse înpă- 
răției Tarigraduluă. 


¿Glava 391. 
Roma Antiochia 
Ţarigradul Ierusalimul carele 
Alexandria se chiamă Elias. 





Mitropoliile sunt acetea : 


Alcătuirea a dea- 18, Pisidia 
pururea pomenitului 19. Corinthul 
Împărat Kyr Andro- 20. Monemvasia 
nic II Paleologul cum 21. Athina 
trebue să fie scaunele 22. Paleepatre 
ale șederii maï sus a 23. Trapezonda 
Mitropoliilor : 24. Larisa, 

1. Chesaria 25. Navpacta 

2. Efesul 26. Filipopoli 

3. Iraclia 27 Radosul 

4. Avkira 28. Serre 

5. Chizicul 29. Filipul 

6. Filadelfia 30. Christupoli sati 

7. Nicomidia, Cavala 

8. Nicheia 31. Smirna 

9 Halchidonul 32, Mitilinul 

10, Solunul 33. loanina, 

11. Tornovul 34. Dedimothicul 
12. Udriiul 35. Melenicul 
13. Amasia 36. Neepatre 

14. Brusa 37. Thiva 

15. Neochesaria 38. Enos 

16. Iconia 39. Cherasunda 
17. 40. Deiul 


lverria 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


41. Methimna | 57. Maronia 

42. Christrianopołl 58. Peritheoria 

43. Lachedemonia 59. Zichinon 

44. Paronaxia 60. Drama 

45. Mesemvria 61. Necopoli saŭ Ne- 
46. Sylivria vrocopu 

47. Argul şi Napliu 62. Ganul 

48. Evrepul 63. Rizeul 

49. Sofia 64. Lazia 

50. Midia 65. Vitthia 

51. Sozopoli 66. Cafa 

52. Anchialul. 67. Heul 

53. Varna 68. Limnul 

54, Divstorul 69, Imarul. 

55. Brăileanul 70. Ungrovlachia şi 
56. Caravizinul 71. Moldovlachia. 


[Zri]. Să ştiţi că uni! de în Episcopi se-aŭ 
făcut Mitropoliţi, adecă de la Corinth de în 
Episcopii se-aă făcut Mitropolii 2, Argul şi 
Nauplia, şi Monemvasia se chiamă ca şi 1, 
exarh a tot Peloponisul, ţiind şi locul al 
Sidi. 

De la Paleon Patron, Lachedemonia. 

De la Navpactu, Ioaninul. 

De la Trianopoli. Ditimotih, Xantie, şi Pe- 
ritheorie. 

De la Rodos, Hiul şi Co Archiepiscopul. 

De la Filipopoli, Hristopoli sai Cavala. 

De la Udriiă. Sozopole. 

De Ja Serron Zihionul. 

[Semneză de vezi], Deacia apoi se-ai făcut 
la Ungrovlachia, adecă în ţara Muntenâscă 
dor Mitropoliţi, şi însă unul ţine locul al An- 
chirii, si se chiamă exarch a tótă Ungurimea 
și al Plaiului. 

Iară altul se chiamă Mitropolitul laturit ță- 
vii Munteneşti spre Severin, şi locul ţiind al 
Amasii, iară. acum nu se chiamă acela Mitro- 
polit, ci Episcop, căce că sînt 2 Episcopii 
subt Mitropolitul ţării Muntenești, adică Râm- 
nicul şi Buzăul, Rîmnicul mai mare iară Bu- 
zăul mai mic, iară Mitropolituj are blagoslo- 
venie de hirotoneşte el, şi pre Episcopii țări! 
Ardâlului de în ţara Ungurâscă, aşijderoa şi 
pre acel de loc al lui. 

Jară Mavrovlachia alți doi, şi în Galaţi, ca- 
rea iaste laturea despre Rusia cea mică. 


Iară Mitropolitul Rusie! să scrie al Chievu- | 


lui şi a tâtă Rusia, şi subt mâna lui sînt ace- 
ste Episcopii adecă : 

Marele Novograd, Cernihovul, Sudalcroto- 
vul, Marele Vladimir, Pereiaslavă Rusisco, 
Marea cetatea Albă, aprâpe de Chiev, Sfetiï 
Georgie, la rîul ce se chiam Ros, Poltisca 
Hazani, Tiferul, Saraiul. 


301 


| Semneză de vezil. Tară nesupuse sub nice 


un Patriarch iaste beserica Sîrhilor carea se 
chiamă Ohridul, carea o aŭ făcut şi o aŭ cin- 
stit Impăratul Justinian, carea. de în tiner€- 
tele lui aŭ fost cunoscut, Mitropolia. Rosii, a 
Chiprului şi pre acestea, săborul al treilea şi a 
șaselea, o aŭ cinstit; a Iverilor, carea aŭ cin- 
stit cu socotința săborului de la Antiochia. 
supusă mal nainte actia. Archiereil at ace- 
stor Mitropolii se hirotonisesc de al lor Epis- 
copi. 

Supuse sînt şi scaunului sîrbesc, adecâ Oh- 
ridului, acâste.Episcopil : 

Castoria, Scopia. Velevundin, Troadiţa, Me- 
lesova. Miglena, Pelagonia, Prindiana, Stru- 
miţa, Onisos, Glaviniţa, Vanţova. Belgradul, 
Diiul, Lipei, Strimi, Rasos, Deuvolis, Stla- 
nița, Greveno, Canina, Devre, Avlahilor. 

[Zri]. Aflăse scris în Pravila a lui Matheiŭ 
Vlastari, cum și Moldovlachia aŭ fost supusă 
Ohrideanilor, iară acum nice Ohrideanilor se 
pl&că, nice Tărigrădenului, şi nu ştim de unde 
aŭ luat acâstă putére. 

[Căută de vezi). Maï sînt încă şi carii Sai 
lepădat de isprăvile Romei, iară acum se su- 
pun scaunului Ţărigrădnului, Mitropoliţii şi 
după dinşi Episcopii acestea : Soluneanul, 
Corinthenul, Necopoianul, Athin&nul, Patro- 
n6nul. 


Archiepiscopiile Țărigrădenuluă, 


[Archiepiscopiile Tä- 4. Pogoiani 
rigrădenuluă): 5. Elasona 
1. Priconisa 6. Co 
2. Carpathon 7. Leveada 


3. Egina 8. Fanariul. 


| Semndeă să ști]. Archiepiscopia. de la Po- 
goiani naŭ fost, ci cum povestesc aŭ fost a- 
colo Protopopă supus Patriarchului de la Ța- 
rigrad şi aŭ fost şezînd la Pogoianina. 


Pentru care mitropoliți țin și aŭ pînă în zioa 
de astăzi subt mâinile lor episcopii. 


Giava 892. Eraclia a Evropiel ține acâstea: 
a Red :stului, a Paniei, a Calipoli, a Perista- 
sului şi Miriofitu, a Metronului şi a Thirilor. 

Nicomidia Vithiniei ţine acâsta : a Apolo- 
niadel. 

[Chitrénul căci iaste mai mare scaunul, porta 
Polistavrion și portă la Mante, riure ca și 
Mitropoliții]. Solunul Thetaliei ţine acâsta : a 
Chitrului, a Casandrii, a Serviei, a Campaniei, 
a Petrei, a Erculeilor, sati a Armadarilor, a 
Erastu şi a sfeti! Agorei, a Litiei şi Rentinei, 
a Peleanini! şi a Vardarului, a Piatamonului 


Iară laturea Haliciului carea iaste a Rosie! | şi a Licostomului. 


Mici, supuse sînt şi el acâste Episcopii: a 
lui Vladimir, Peremislia, Luţisca, Rov, Sholm, 
Cetatea, Albă la gura rîului ce se chiamă E- 
linsu, 


Turnov6nul ţine acâstea : a Cervenulu!, a 
Lopţu. şi a Preslavulur. 

orinthnul al Peloponisului ţine acestea : 

a Damalului şi Pediadon, a Chefaloniei, a 


www.dacoromanica.ro 


302 


Zachinthului, a Zeminalil şi Tarsului, şi Po- 
lifengus. 

| Așijderea și Archiepiscopul al Damascului]. 
Monemvasia al Peloponisului ţine acestea : a 
Chithiriei, a Methoniei, a Coroniei, a Elusului, 
a Maenel, a Zivnonului saŭ a Calamatei, şi a 
Reontului. 

Athin€nul al Eladei ţine acestea: a Dia- 
vliei, a Talantiei, a Andrii, a Schirului, a So- 
lonosului, şi a Mendiniţii. : 

Paleapatronul al Peloponusului ţine acé- 
stea : a Oleniï şi a Terniţii. 

Trapezondânul al Lazichiei ţine acâstea : 
a Caninului şi a Ofeosului. 

Larisianul al Eladielţine acestea : a lu! Di- 
mitriad, a Liţei şi a Grafului, a Fanarului, a 
Zigunului, a Thavmacului, a Stagonului, a Li- 
dorichiului, a Gardicheului, a Radovisdiului 
şi a Schiathului. 

[A fanarului s'aŭ cinstit întru Episcopie 
când patriarsea Kyr Ieremia]. Navpactul al 
Nicopoil ţine acestea : a Vondiţii, a lui Aetu, 
a Aheloului, şi a Rigonului. 

Rodoseanul al ostrovului Chicladului ţine 
acâsta : a Lernisului. 

Filipinnul al Machedoniei ţine acesta : a 
Levtherupolui. 

Udrianul al Emimonduluă ţine una : a Aga- 
thopolil. 

Mitileanul al Lesvului ţine una : a lu Erisu. 

Serroneanul al Machedoniei ţine acesta : a 
Ezivonului. 

Ioneanul ţine acâstea, : a lu Avelas, a lu 
Vonthrotu, şi Glicheon, a lu Drinupol, şi a 
Himnarului. 

Lachedemontnul al Peloponisului ţine a- 
céstea : a Amicleanilor, a Carepolului, şi a 
Vrestenil. A 

Evripeanul al Epviel ţine acâstea : a lu O- 
şeon, a lu Carest, a lu Porthmu, a lu Avlon, 
ri a Canalionilor. 

Muntânul ţine acâstea : a Rîmnicului şi a 
Buzăului. 

Moldovânul ţine acâstea : Rădăuţul, şi a 
Romanului! şi Huși. 

[Amar de urgie Citdşte de tot și forte vei jeli 
gë va părea răi). Mat era şi alte Mitropolii 
şi Archiepiscopiă, şi Episcopil, cum se arată 
scrise, întru alcătuirea Impăratului Kyr Leu 
înțeleptul, iară când aŭ fost în zilele Impăra- 
tului Kyr Andronic al doilea Paleolog cet mat 
de sus. care Impărat Paleolog, pre unele Mi- 
tropolil le înălță şi le cinsti de în scaune mici 
la mai mari, şi altele mari aŭ pogorit întru 
scaune mai mici. având putâre ca un Impărat, 
de în carele multe aŭ pustiit şi de tot aŭ pe- 
rit de silinciă noştri, şi nice Mitropolit se află 
în Mitropolie, nice Archiepiscop întru Archie- 
piscopie, nice Episcop întru Episcopie, nice 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


nice alt creştin mirân în cetate aŭ în oraş, 
sai în sat. ce osînda lor Dumnezei o va ve- 
dea, că sunt nespuse judecăţile lui şi neîm- 
blate cărările luy. 51 de Mitropolii sunt pustii, 
şi Archiepiscopii 18, şi Episcopi{ 478. 

Intru alcătnirea acelui împărat ce am zis mai 
sus, Kyr Leu înțeleptul, sînt 90 de Mitropolii. 

lară într'aceluia-lalt, iară ce e mal sus zis 
Kyr Andronic, al doilea Paleolog, sînt 113; şi 
Archiepiscopil doăzeci şi cinci 

Pentru Mitropoliți, carii se zic preacinstiți 
și esarchi, și carii numai preacinsiţi. 

Glava 393. Chesarânul al Cappadochiei, 
Prâcinstitul Cinstiţilor și Exarch a tótă Ana- 
tolia. 

Efesenul Precinstit şi Exarch a t6tă Asia. 

Iraclenul Prîvopreastolnic al Prâcinstiţilor 
și Exarch a tâtă Thrachia şi Machedonia. 

Anchireanul Prâcinstit şi Esarch a tótă 
Galatia. 

Chizicânul, Exarch a tot Elispondul, saŭ 
preste tot. 

Filadelfenul, a totă Lydia. 

Nicomidânul, a tâtă Vitinia. 

Nicheianul, aşijderea. 

Halchidonul, aşijderea. 

Solunânul, a tâtă Thesalia. 

Tîrnovénul, a tâtă Bulgărimea. 

Udrianul, a Emimontului. 

Neochesărânul, al Pontului, Polemoniacu. 

Iconeanul, a tâtă Licaonia. 

Corinth6nul, a tot Peloponisul. 

Monemvasia, aşijderea. 

Athineanul, a tótă Ellada. 

Paleonpatrânul, a tótă Ahaia. 

Trapezondenul, a totă Lazichia. 

Laris6nul, a doa Thetalia și a tótă Ellada. 

Navpactenul, a tótă Etolia. 

Fillippopul&nul, a tâtă Trachia. 

Rodosânul, al Nisie! Checladului. 

Serronenul, a tâtă Machdonia. 

Fillippopulenul, aşijderea. 

Thivenul, a tótă Viotia. 

Lachedemonia, a tot Peloponisul. 

Ungrovlahul, Prâcinstit şi Exarch a tâtă 
Ungurimea şi al Plaiulut. 

Moldovenul, al Sucâvei şi a tótă Moldo- 
vlachia. 

Iară ceia-lalţi Mitropoliţi. numai Prâcin- 
stiți ce să scriă, iară nu şi Exarchi. 

Boeriile sati cinstele sai dregătoriile Archie- 
reilor, și tocmirile lor. 

Glava 394. [Rindu] 1]. Iconomul, Sache- 
larul, Schevofilaxul, Hartofilaxul. Sacheliul, 
şi Protodectul. 

|Bîndul 2). Protonotariul, Logathetul, Can- 
strisiul, Referendarul. și Ipomnimatograful. 

[Rindul 3]. leromnimul.Ipomimniscul, Das- 


preot pre la Besârică, nice călugăr întru mă- | calul Evangeliei, Dascalul Apostolului, și Das- 
năstire sai la schituri. sai la vre o chilie, | calul Psaltiriei. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


[Rândul 4]. Epitongonatul. Epitoncriseon, 
Epideiseoņ, Epitis lerasvatastaseos, şi Epiton 
Secreton. 

[Rîndul 5). Incepătorul Mănăstirilor, înce- 
pătorul Bes&ricilor, mai marele Evangeliel. 
începătorul Antimiselor, şi începătorul Bote- 
zaţilor. 

[Rîndul 6]. Ritorul, al doilea, al Preoţilor, 
Protopoput, al doilea Diacon:lor, Protopsal- 
tul, Lambadarul. 

[Rindul 7]. Domesticul stranei cel mari, 
Domesticul Ea a 2-a, Strîngătorul de '6- 
meni, Notarul. începătorul Svetilnelor, în- 
cepătorul Cănărhan! şi Tocmitorul. 

|Semndză|. Iară Protopopul se-aă cinstit să 
aivă loc, şi maï sus şedârea la tâtă slujba 
Bessricii, cu protonotarie, adecă să fie maï 
sus de Logofătul. 


Jară ceste rânduiale ce se aŭ la Ieromonași 
și Diaconi. 
Protosingel, Archimanărit, şi Singel. 


Iară vînduialele cestea-lalte, se daŭ la 
bărbați miréni. 


Protonotaria, Logofeţia, Ritoria, Protop- 
saltia, Lambadaria, cele doao Domesticii, 
Notaria, începătoria Svetilnelor, Protocano- 
narșia, şi Tocmitoria. 


Lucrurile rânduialelor. 


Iconcmul iaste, de ţine tâte câștigările Be- 
séricil, tocmetşe şi casa a Arhiereului, si Be- 
sérica. 

Sachelariul iaste, de ține tóte mănăstirile 
de călugări şi de călugărițe, iaste ispravnic 
şi preîncepătorul mânăstirilor. 

Schevofilaxul iaste de ţine vasele si tăte 
odejdiile Bes&ricil. 

Hartofilaxul iaste, ispravnicul tuturor lu- 
crurilor ca o mână drâptă Archiereulul, ţiind 
întorcăturile şi nuntele saă logodnele. 

Sachileul iaste, carele ţine sacheliile și ale 
Bes&ricil, avînd ispravnie pre maï marele 
Bessricilor. 

Protodectul iaste , folositor robiţilor, şi 
iaste judecator tuturor lucrurilor de greșală, 
avînd sub dinsul și pre cei vinovaţi. 


Aceștea ged la sfinta judecată cu Arhiereul. 


Protonotarul iaste, ușă celor de afară, şi 
pre pitacure, şi mai mare notarilor, adecă, 
cărtularilor. 

Logofătul iaste de-a scrierea cuvintele, lu- 
crurilor Boiarilor câle de cinste. 

Canstrisiul iaste de a schimbarea Archi- 
ere“l. 

Referendarul naste, de a să trimeterea la 
mpăratul şi pre la boiari marl. 


303 


Ipomnimatograful iaste, de a scrierea lu- 
crurile şi a le aducerea aminte. 

leromnimul iaste, de a ţinerea lyturgia a 
Archiereului, ţiind şi scaunul Bes6ricilor, 

Ipomaiscul iaste, de aducerea aminte Arhi- 
ereulul în taină. 

Dascalul Evangeliet iaste, de a tîlcuirea 
Evangelia. 

Dascalul Apostolului iaste, de a] tilcui- 
rea. 

Dascălul Psaltirie!, iaste de a o tâlcuirea. 

Epitoncriseon iaste, de aducerea pre aceia 
ce vor să se judece şi i pâne pre dînși! unde 
vor să stea. 

Epitongonaton iaste, de a pururea beder- 
niţa. Archiereului. 

Epitondeișeon iaste , de a trimâterea la 
Impăratul pentru vinovat. 

Epitisierascatastaseos iaste, de a, facerea, 
bună tocmire în lăuntru în oltar. 

Epitonsecreton iaste, de a încetarea Gmenil 
să nu vorbéscă. 

Incepătorul Mănăstirilor iaste, de a luarea 
séma lor şi a purtarea grijă cu Sacheliul îm- 
preună. 

Incepătorul Bestricilor iaste, de a luarea 
séma lor şi a purtarea grijă cu Sachelul. 

Incepătorul Evangeliei iaste, de a ţinerea 
Evangelia pre la litiy când fac. 

Începătorul Antimiselor, iaste de aducerea 
pre cari merg la sfinta Priceştanie, şi ţine 
şi Antimisurile. 

Incepătorul botezaţilor, iaste de a purta- 
rea grijă de cel botezați. | 

Ritorul iaste, de a spunerea de în scrip- 
turi. 

Al doilea preoților, iaste de a băgarea pe 
preoţi în lăuntru. 

Protopopuliaste, mal marele oltarului. 

Al doilea Diaconilor, iaste de a băgarea în 
lăuntru pre Diaconi. 


Pentru cum scrii arhiereii la Papa, Țărigră- 
denului, Alexaudriei, Antiochiei, lerusali- 
muluă și Ochridului. 


Glava 395, [Rimului]. Prâtericitului, şi 
Pr&sfintului, şi întocma îngerilor : întru Hri- 
stos părintele părinţilor : şi, stăpîn a tâte a- 
deveritele Apostoleşti Bestrici, ca niște robi 
ție nainte căzînd, sărutăm urmele pici6relor 
Măriei şi Prâsfinţiel tale putere şi domnte. 


Țărigrădinului. 


Prâsfinte al nostru oblăduitor şi stăpîn, şi 
a tâtă lumea Patriarch, dumnezeescule de 
Dumnezei dăruite. și tot alt oră fie ce nume 
saii lucru mare ce ţi se cuvine, rogumă mi- 
lostivului Dumnezei, să dăruiască sănătate 
Sfinţiei tale, şi ca un dumnezeesc și cinstit 
trup al ei întru tocmire şi îndreptare al a- 


www.dacoromanica.ro 


304 


deveritei marei bestreci a lu Hristos a tótă 
lumea. 


Alexăndrenuluă. 


Presfinte stăpînul mieă, Papa şi Patriarch 
al Alexandriei şi a tot Egyptul, Pentapoleon, 
Livia şi Ethiopia, întru Duhul sfînt, Dumne- 
zescul şi Prâcinstitul miei Părinte. 


Antiochianuluă. 


Presfinte părintele miei, Patriarchul cetă- 
tăţii a lui Dummezei, al Marei Antiochii, 
şi a tótă Anatola, întru Duhul sfînt Dum- 
nezeescule şi Pr&cinstitul mieă Părinte. 


Zerusalimnenului. 


Prâsfinte părintele miei, Patriarchul leru- 
salimului sfîntului Sion, Syria, Arravia, de 
ctia parte de Iordan, Cana a Galileiului : şi 
a t6tă Palestina, întru Duhul sfînt Dumne= 
zeescule şi Precinstitul miei Părinte. 


Ochridenului. 


Prâfericite Archiepiscâpe, a marea întiia 
Iustinianiei a Ochridului, şi a tótă Bulgări- 
mea, întru Duhul sfînt Dumnezeescule și Pré- 
cinstitul miei Părinte. 


[Semneză să ştii]. Să ştii că la pitacure, a- 
decă la cărţile Patriarchului, saă a Mitro- 
politului, saŭ la alt obraz mare, atunce nu 
scrii cei mică pentru adins eişi cum iaste 
obiciul. adecă ; că şi noi sîntem sănătoşi ci 
acâsta ce zice, ca sîntem şi noi sănătoşi, se 
scrie numai la obrazul carele va fi tocma cu 
cela ce scrie, sai şi la mai mici obraze. 

Iară Archiereii când scrii la Patriarchul 
Ţarigradului, atunce déca pecetluesc cartâa, 
el nu scrii desupra numele Patriarchului, a- 
decă să se dea întru sfintele mâni ale lul ce 
numai despre fața carea iaste pecetea cărţi! 
fac trei cruci aşa. 

TIT 


lară de ceia, parte de carte, maï jos de le- 
gătura peceţii carea iaste în dos legată : a- 
colo scrii Archierei numele lor aşa : Smere- 
nieï Mitropolit Cutare, sai episcop Cutare. 


Pentru cum serie Mitropolit către Mitropolit, 
și cum către Archiepiscop, și cum către E- 
piscop. 

Glava 396, 


De la Mitropolit către Mitropolit. 


Presfinte Mitropolite al sfintei Mitropolit 
cutare, Prâcinstite şi Exarşe cutare, întru Du- 
hul sfint iubite frate, şi tocma slujitor sme- 
reniel n6stre, nădăjduescumă la Dumnezeŭ 
la carele mă şi rog, să dea sănăta e sfinţiei 
tale, şi după Dumnezeescul şi cinstitul tăă 


nt NN O N E N N A N N RR i E N N N RR N N N aaa i 


PRAVILA MATEIU BuSARAB 


păstorie turma cea chemată de Hristos carea 
paşti, şi întru a nostră bucurie şi veselie su- 
fletescă.. 

Coneţul se scrie așa: Sănătoşază întru 
Domnul, presfinte frate şi tocma slujitor. 


Mitropolitul către Archiepiscop. 


“Prâsfinte Archiepiscope al sfintei Archie- 
piscopil cutare. întru Duhul sfînt iubite frate 
şi tocma slujitor smereniei nostre, dăruias- 
căți Dumnezeu sănătate sfinției tale, și după 
dumnezeescul și cinstitu! tău trup întru întă- 
rire şi împlerea de folosinţa turmei anume- 
nitei de Hristos carea o paşti, şi întru a nós- 
tră sufletescă bncurie și veselie. 

Coneţul : Să petreci sănătos întru Domnul 
sfinte frate şi tocma slujitor, 


A Mitropolitului către Episcop 


lubitâre de Dumnezeă Episcópe al sfintei 
Episcopii cutare: întru Duhul sfînt iubite 
frate, şi tocma slujitor smereniei nóstre, dar 
să aibă bogoliubiata de ia Durmnezei a tot 
puternicul. 

Coneţul : Şi darul Domnului nostru Isus 
Hristos să fie cu bogoliubiata. 

Aşa serie Mitropolitul la Episcopii lui, a- 
şijderea și la alți Episcopi streini. 


Pentru cum serie Episcopul cătră Mitropo- 
litul luă, și cum cătră alt Episcop. 


Glava 397. 
Episcopul cătră Mitropolitul luă. 


Prâsfinte Mitropolite ai sfintei Mitropolii 
cutare, Precinstite şi Exarşe cutare : întru 
Duhul sfint al nostru oblăduitor şi stăpân, să 
petreci sănătos sfinţia ta, şi după Dumnezees- 
cul şi cinstitul tău trup întru tocmire şi întru 
împlârea de folosința a tótă numenila de 
Hristos turmă carea paşii, iar noao robilor 
tàl de bucurie şi de veselie sufletescă. 


Coneţul : Iară sfinta rugă a sfinţiei tale să. 
fie cu noi. 

Și déca sfirsaşte cartea să scrie mail jos 
aşa : smeritul Episcop cutare şi robul sfinţiei 
tale. 


Episcopul cătră Episcop. 


lubit6re de Dumnezei Episcâpe al sfintet 
Episcopii cutare, întru Duhul sfînt iubite 
frate şi tocma slujitor smereniei nâstre, să. 
petreci sănătos Arclieria ta, și după dumne- 
zeescul şi cinstitul tăă trup întru tocinire şi 
de folosul Gmenilor, numenitei de Hristos 
turmă carea paşii şi întru a n6stră bucurie 
şi veselie sufletescă. 

Coneţul : Petrece sănătos întru Domnul iu- 


trup întru tocmire şi îndreptarea împlerii de | bite frate şi tocma slujitor. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Pentru cum scrie Archiereul la boiarii ceia de 
la marea besérică, 


Glava 398. Cinstite mare Iconome, sai 
Hartofilax al sfintei lui Dumnezeă marei Be- 
s&rici, prea dulce și pre iubitul miei frate. 

Deci aşa scriii celor maï mari, adecă celor 
mari rînduiele ce's mai sus scriși, 

Iară de la Protonotarul pînă la Ipomnima- 
tograful nu să zic frați : ci cucârnici, şi numai 
ce să scriă fil iubiți după Duhul, 

Iară de la Ieromnimul şi ceia-lalți, aceia. 
să scrii : cinstiţi, și Protopopul, şi carele e 
după dînsul. 

Iară carii maŭ rînduială. aceia se scrii cre- 
dincioşi dumnezeești preoţii şi diaconi. 

Iară. pe cliricii Archiereilor așij derea'Y scrii, 
cinstiţilor cucernicilor, şi credincioşi Dumne- 
zeeşti, după rînduiala, spiții, fără de marile 
rînduiale, şi fraţii, că acâstea, într'alte rîndu- 
iale nu se-ati dat, ce numai întru ale marii 
Besârici ca o stăpînă şi mumă ce iaste tuturor 
Bestricilor. 


Pentru cum scrie Archieveul la cniazul sârbiei 
și la suprujuița lui, adecă la Domnă-sa. 


Glava 399. Prea'nalte mare Cniaje a tâtă 
Sîrbia, prâînţel&pte şi prea dulce, cinstite în- 
tru Domnul, şi iei iubite Kyr cutare, fiă 
după Duhul smerenie! nâstre, dar, pace şi 
milă să se înmulțâscă Domniei Tale de la 
Dumnezeii a tot ţiitorul. 


La a lui Domnă. 

Marea Domuă a tâtă Sîrhia, cinstita, înțe- 
lepta şi maï împodobita Dumnelor, fată. întru 
Duhul sfint, dar, pace şi milă să se înmulţâ- 
scă Domnie! Tale, de Ia Hristos Dumnezeul 
nostru. 


Pentru cum scrie Archiereul la jupân, la boiar 
mare și la om cinstit. 

Glava 400. [La Jupîn]. De bună rudă, lu~ 
minate şi prea vitâje Jupîne, întru Duhul 
sfînt prea iubite fiiă smereniei nâstre Kyr cu- 
tare, dar, pace şi alt tot binele rugămune lui 
Dumnezeiă să ţi se dăruiască dumnetale. 


La Boiar marc. 

De bună rudă, slăvite, înțel&pte, a tótă 
cinstea și înțelepciunea, vrâdnice Kyr cutare, 
dulce şi preapobhtite fiii după Duhul iubit 
smereniei nostre, dar, pace, milă, şi orí ce 
alt bine de spăsenie, pohtim să se dăruiască 
cinstil tale dela Dumnezeă a tot ţiitorul. 

Coneţul : Și Domnul Dumnezei să ferescă 
pre bunul neam al dumnetale fără bâlă, cu 
sănătate şi mai sus fără de tótá întristarca 
în mulţi ani împregiur, Amin. 


Acesta așa să scrie la voinic de cinste, 
Cinstite şi înțelepte Kyr cutare, întru Du- 


Da ma O N N 


DO i a N CI a N i a a 


805 


chul sfânt fiiă după duhul iubit smereniei 
n6stre, dar hie folosinţii tale de la Dumne- 
zei a tot ţiitorul, 
Coneţul : Darul Domnului miei să fie cu 
tine, Amin. 
Smeritul Mitropolit cutare. 


Pentru cum scrie Archiereul cătră mai marele 
sfet-agoriă, si la Egumen şi la stariți, 
Glava 401. Prea cuvi6se mal mare al 

sfintului Munte ce se chiamă Athonul, dulce 

şi prea pohtite după Duhul, iubite frate şi 
fiiul smereniei nâstre, dar, pace, milă, spă- 
senie sufletescă, şi ori ce alt bine de spăse--- 
niă, ne rugăm să se dăruiască marii sfinţiei 
tale de la Dumnezei a tot ţiitorul. 

Coneţul ; Darul și mila lui Dumnezeu, să 
fie cu cuviința, sfinţiei tale, Amin. 


La Egumen și la Stareţ. 

Prea cuvi6se Cathegumene, al Dumneze- 
eşti! şi cinstite! Lavre a sfântului cutare, şi 
prea dulci şi prea iubiţi Stareţi aY Dumne- 
zeescului săbor, dulcilor şi prea pobhtiţilor 
după Duhul fii smerenie! n6stre, dar hie voao 
tuturor, pace şi milă de la Dumnezei a tot 
țiitorul. 

Coneţul : Şi darul şi mila lui Dumnezeă 
să fie cu cuviințele vóstre., Amin. 


Carte de mărturia Duhovnicului, pentru cela 
ce va putea hi harnic de Preoţie. 


Glava 402. Cade-se celora ce vor să slus 
jască sfintelor şi dumnezeeştilor Taini, şi vor 
să li se dea în mână slujba puterilor înge- 
rești, ca nişte chezaşi ce sînt lu Dumnezei, 
déca vr&me ce pentru noi Dumnezei fără de 
păcate se-aŭ făcut om, şi acea înfricoșată 
jertfă fără de sînge şi slujbă a înfricoșatelor 
taini, dat-aŭ noao 6menilor, carea o facem 
întru pomenirea şi slavoslovia acelu! trup şi 
sînge al stăpânului, pentru actia şi de pro- 
poveduitorii de Dumnezeiă Apostoli, şi de 
purtătorii de Dumnezei Părinţi ni s'a po- 
runcit, ca ceia ce li se lîmplă să se înalțe 
la acea închizăşuire şi rânduială să nu'l sue 
fără iscodiri, ci carele va vrea să fie preot 
să fie curat și cu t6tă cinstea podobit de în- 
tru care şi acest fiii duhovnicesc al miei, cu- 
tare, de în cutare cetate, oraş saii sat, întru 
carea aŭ născut şi aŭ crescut, venita cătră 
mine duhovnicul luă, cutare leremonach, cer- 
şind a lua mărturie de la mine ca să ia ma- 
rea rînduială, a preoţiei, deci eŭ pusu-l'am 
înaintea icóneï a stăpânului Hristos şi a sfin- 
tei Evangelii, si am iscodit pre dînsul de 
câle ce aŭ făcut de în copilărie şi n'am aflat 
nemica întru dînsul de cele ce opresc a întra 
în spiţă sai în rînduială ca acâsta, drept a- 
céia mărturisesc pre dînsul ca un destoinic 
preoţiei, pre fiiul miei de duhovnicie cutare, 


wwWw.dacoromanica.ro 


29 


BÓG 


PRAVILA MATEIU RASARAB 


şi iscălese cu a mea mână. Eŭ tatăl duhov- {cotința lor pre l6ge, iară pre cel ce vei tri- 


nicul lui cutare leromonach. 

Vă leat cutare, measeț cutare, leromonach 
cutare, şi duhovnicul lui, mărturisesc pre 
dînsul vreduic dă preoție. 


Pentru cum scrie Archiereul cartea cea tocmi- 
tă preotului carea se chiamă daltirie și 
cartea cea de slobozie. 


Glava 403, Pavel, marele Apostol al Dom- 
nului, va şi poruncește să se dea preoţilor 
Poslanii tocmite de la ceia ce” hirotonisesc, 
de tocmirea preoţiei lor, deci unii porunci 
ca aceia plecându-se şi acest Kyr cutare, pen- 
tru acesta tocmim carte, ca de la not, cu da- 
rul Duhului sfânt a făcătorului deplin Dum- 
nezeŭ, l'am hirotonit pre Lége şi pe Pravilă, 
citeţ, ipodiacon, diacon şi preot. și poruncim 
tuturor celora ce cătră vol va veni acest slo- 
hod preot, Archiereilor zic. şi preoților, egu- 
menilor, bărbaţilor și mirâuilor Boiari, cum 
se-aii împodobit cu vrednicia preoţiei de sme- 
renia n6stră, mărturisit de bărbaţi vrednici 
credincioşi, cum iaste vrednic de rînduială 
ca acâsta, drept acia şi pentru tocmirea şi 
întărirea lui dă-se acestă carte, după cumu’! 
obicâiul de la noi întărită. 

Vă leat cutare, meşeţa cutare,indiction cu- 
tare. 


Aicea scriem pentru cartea de slobozie. 

Smerenia n6siră, cu acésiă cartea n6.tră 
de slobozie facem ştire tuturor creştinilor 
dă pretutindenea, sfinţiților şi mir6nilor, că 
acest cucernic preot Kyr cutare. pentru căce 
nu avea aicea loc de a trăi, rugatu-s'ati ca 
cu socotinţa şi cu ştirea nâstră să mergă că- 
iră Țarigrad sai aiurca. către pravoslavnicii 
Creștini, pentr'aceia. datam lui îndeletnicie şi 
slobozie ca să mergă și să se ducă, ertând 
pre dînsul şi pre acolo să slujască neapărat 
câle ce sînt ale preoţiei, ca un preot harnic 
și fórte cinstit şi blagogestiv, drept acâia se- 
aŭ făcut şi acestă carte a nóstră de slobozie 
pentu piu se-ai dat preotului Kyr 
cutare, fiii după Duh al smereniei nóstre. 

Cartea de duhovnicie a Duhdonicului când 
se face. 

Glava 404. Smerenia nósiră, dă-se ţie cu- 
cernicului întru leromonachi Kyr cutare, 
slujba Duhovniciel părintescă, de care lucru 
p se cade să priimeşti gîndurile şi lucrurile 
şi tot felul de patime ale celora ce vor veni 
cătră tine la ispovedanie, şi să tocmeşii po- 
cania a bogatelor păcate, căruia după cumu'i 
va fi puterea şi spăsenia lor, să L gl acelea, ce 
să cad a lega, şi să dezlegi célea ce să cad 
a dăzlega, şi ți se cade de vei fi călugăr Ie- 
romonach, tu să tunzi călugari (adecă să faci 
călugări) chip mic şi mare, sehimnici cu so- 


mite către rînduiala preoţiei, aşijdere eşti 
dator de lucrurile lor de tóte să” ispiteşti cu 
dedinsul cum poruncește Apostol&sca Pravilă 
ca să nu pentru l6nea saii vre o răpire ceva 
să te înşeli adins tineşi să fie părtaş pacate- 
lor streine (cum am zice după cuvîntul dum- 
nezeescului Apostol). Pentru aceia se-aŭ fă- 
cut şi acestă poruncitâre carte a smereniei 
nóstre, şi ți s'uă dat să fie de tărie. 
Vă leat cutare, meseța cutare. 


Cartea de ertăciune carea scrie Archiereul. 


Glava 405. Smerenia n6stră. de în darul 
şi mila. şi puterea a Presfintului şi de viaţă 
începător Duh, carele se-aă dat de la mîntui- 
torul nostru Isus Hristos, dumnezeeştilor şi 
sfinţilor lui Ucenici şi Apostoli. a lega şi a 
dăzlega ale 6menilor păcate, zicând lor : Prii- 
miți Duh sfint. or! cul veţi erta păcatele, er- 
tate să fie ldr, şi ori cul veţi ţinea ţinute să 
fie, şi ori câte veţi lega pre pămînt să fie le- 
gate şi în ceriŭù, şi or! câte veţi dăszlega pre 
pamînt să fie dăzlegate şi în ceriuri, iară de 
la aceia şi la noi unul după altul cu venirea 
acelui dumnezeesc dar, am ertat şi pre fiul 
iubit al nostru sufletesc, cutare, în câte şiel 
ca un om aŭ greşit, și pre Dumnezeu aŭ mus- 
trat şi aŭ mîniat, cu cuvîntul, cu lucrul, cu 
gîndul, şi cu tâte simţirile lui, sai de va hi 
căzut supt blăstemul Archiereului sai al 
Preotului, saii al tătînă-săii, sau al mine sa. 
sai singur adins eluşi se-aŭ blăstemat, sai 
va fi jurat strîmb, sai ori de cine se va fi 
legat cu afurisanie, sau într'alte păcate ale 
lui şi el cu un om fiind se-aă poticnit, şi du- 
hovniculu! aŭ ispovedit, şi canonul. de la dîn- 
sul aŭ priimit, deci de aceste greşale de tóte şi 
de legături îl slobozim şi” ertăm, cu puterea 
şi cu darul a tocmitorului și Dumnezeescului 
înch'nător al pr&puternicului Duh, iar câte va 
fi uitat sai aicea va hi lăsat neispovedite, şi 
acâlea să iarte lu! milostivul Dumnezeă; ca- 
rele iaste blagoslovit întru vâci. Amin. 


Pentru cum scrie Archiereul Starropighion, 
adecă vă drujenie cresta, și cum scrie anti- 
misul. 

Glava 406, Stavropighion, saŭ vă drujenie 
cresta. sai rumînâşte înfigerea crucii : sfințitu- 
s'aŭ cu darul prea sfîntului Duh, şi se aŭ bla- 
goslovit de mine smeritul Mitropolit cutare, 
şi se-aŭ dat în cutare cetate sai oraş sai sat. 
cutăruia spre ridicare a Dumnezeeştil Besé- 
rici a sfîntului cutare. ridicată de cutare, în 
vrémea Patriarşieï a Prea sfîntuluï şi a lumit 
Patriarch Kyr cutare. Vă leat cutare, meseța 
cutare. 

Iară aşa se scrie Antimisul. 


Jertăvnicul dumnezeesc şi stiut, preste ca- 
rele să obîrşesc dumnezeeștile slujbe, blago- 


www.dacoromanica.ro 


PRAV)LA MATEIU BASARAB 


slovitu-s'a şi stau sfințit de Preasfinţitul Mi- 
tropolit al sfintei Mitropolii cutare, Preacin- 
stitul şi Exarch cutare, în vrémea Patriarşiei 
a Presfintului şi a lumii Patriarch Kyr cutare, 
pre numele sfintului cutare. Vă leato, meseța 
cutare. 


30? 


să aibă voe a lega şi a dăzlega. Pentru care 
dar şi acestă a nostră Praxie de întărire se 
dă la acest iubitor de Dumnezeu Episcop Kyr 
cutare, fratelui şi tocma slujitorului smerenie! 
nóstre, 

Meseţa cutare, Văleat cutare, Indiction cu- 


tare, 
Pentru cum scrie Archiereul carte, când zal 
face săbor şi el nu mérge, ceși dă sfatul | Pentru cum scrie Archiereul carte celuia ce va 


cătră alt Archierei : 

Glava 407. Dâca vreme ce pentru bogate 
trebi, sai bolnăvire, de să nu pot veni să şez 
la scaun împreună cu sfinții archiere! la sfîn- 
tul săbor, iată că datu-mi-am sfatul şi am 
lăsat ispravnic pe Preasfinţitul Mitropolit Kyr 
cutare, Preacinstitul şi Exarhul cutare, ca în 
locul mieii să dea sfat la tote, orľï de ce se vor 
face în săbor, pe îndreptarea, Pravilii, şi pen- 
tru întărirea s'aă scris acestă ispravă. Vă leat 
cutare, cutare, 


Pentru cum se:scrie praxia Episcopului. | 


Glava 408. Déca vreme ce vrea şi trebuia 
gi la cutare sfintă Episcopie să se hirotonéscă 
cătră cuvîntătorele oi de acolo grijă şi prive- 
ghiare de păstoria spăseniei cum poruncesc 
dumnezeeştile şi sfintele Pravile, şi smerenia 
n6stră, în grijă multă fiind ca să aflu eï să 
priimescă folosinţă sufletescă, căutând aflaiă 
pre cinstitul întru lermonași cutare, împodo- 
bit cu înţelepţie sufletâscă şi vrednic saŭ de- 
stoinic forte, şi plecat întru viaţa călugărescă. 
de în coconie, spie rînduiala Archieriei pre 
acesta chemat am, şi pe Pravilă cu sorți s'aă 
“ales, de cel ce se-aă aflat la not Archierel şi de 
iubitorii de Dumnezei Episcopi pre nume cu- 
tare şi cutare, frați şi tocma slujitori noao, 
şi pre acesta hirotonitu'l-am' Episcop la acea 
sfîntă Episcopie cutare, cu chemarea şi cu 
darul a prea sfîntului şi închinătorului Duh. 
Drept aceia dator iaste acest iubitor de Dum- 
nezeŭ Episcop, să mârgă la acea Episcopie 
carea, i se-aţi tîmplat de.la Dumnezeu, să pască 
sufletele pravoslavnicilor de într'însa, şi să 


să trecă pre în țară, saŭ preste mare, carele 
să chiamă de cere tot dtuna sati pandete. 


Glava 409. 
Cea pre în țară saŭ pre uscat, 


De bună rudă şi înțelepților boiari de în cu- 
tare loc, fil după duhul iubiți smerenie! nós- 
tre, dar, pace, milă, spăsenie sufietâscă şi 
sănătate trupâscă şi alt bine tot carele e de 
spăsenie. rugăm să fie voao de la Dumnezei 
a tot ţiitorul, acesta om ce aduce acâstă carte 
a nóstră Kyr cutare, cu soțiile lui, vrând să 
iasă de aicea, purces'aii sănătos cu ajutorul 
şi darul lui Dumnezei şi slobozi de tótă 
nevoia, şi vă facem ştire pentru cetatea saŭ 
oraş, saii Satul nostru şi de tótă Eparchia, că 
cu ajutorul lui Dumnezei iaste slobod şi ne- 
smintit de nemica, pentraceia viind cătră, 
pol. cerşut-aă carte de mărturie, ca să măr- 
turisim pre dânşii naintea dragostil vóstre, că 
sînt fără dă nice o b6lă şi fără nice o nevoe, 
drept aceia pentr'acesta. priimiţi pre dânşii 
cu față lină şi cu pace de tóte nevoile slobozi, 
ca niște Omeni ce aŭ eşit sănătoşi de în ce- 
adi de la no! ce se zice de în cutare loc, cu- 
are, carii fără de nice o pizmă şi nice o în- 
şelăciune pre adeverinţă "i încredin,ăm v60, 
darul şi mila Domnului nostru Isus Hristos 
să fie cu toţi cu voi, Amiu. 

Văleat cutare, i meseța cutare. 


Iară acâsta se scrie când mérge pre mare. 


De bună rudă şi înțelepţilor bojari de în 
cutare loc, cutare fil sufleteşti smereniel 


facă tote câte's ale Archieriei neapărat, Citeţi | nostre, dar, pace, milă, spăsenie sufletescă şi 


să semnâze, cântăreți, și purtători de svéşt- 


sănătate trupâscă, şi alt bine tot ce e de spă- 


nice, ipodiacon! să facă, şi săi aducă şi la | senie, rugăm să se dea voă de la Dumnezei 


vînduiala preoţiei şi duhovnici să pue, şi că- 
lugări să facă chip mic şi mare, dumnezăeştii 
Besârici să sfințâscă, şi cum am z's câte se 
cuvine Archiereului pre lege tote să facă, şi să 
se plâce şi smereniei noste, şi să dea haraciul 
beséricií pre an. Drept aceia datori sunt şi 
creştini! de acolo adecă preoţii și Omenil toți 
să se cucerescă, lui şi să i să plâce întru tote, 
şi mal vîrtos spre ceia ce va avea cuvînt de 
spăsenia sufletului, să'l cinstEscă, să'l iubâscă 
şi să” dea lui tótă cheltuiala Besericii, ce e 
pre l6ge de la nunte, cârerea de pre la zbo- 
rure, cum aŭ fost obicâiă maï denainte vreme, 


a tot ţiitorul. Acest om ce aduce acestă carte 
a nostră, Kyr cutare, împreună cu soțiile luy 
eşind de întwacoce, slobozéşte-se într'acolo, 
cu darul lui Dumnezei sănătos împreună cu 
cei ce merg cu dânsul pre mare, şi"! dăm în 
semă dragostii vóstre sănătoşi şi slobozi de 
totă nevoia, ca niște Omeni ce aŭ eşit de în 
cetate, sănătoşi, adecă de la, noi de în cutare 
loc, cutare. drept aceia rugăm pre vol fără de 
nice o sfială, priimiţi pre dîngi cu bucurie, şi 
cu userdie, crezînd mărturia aceştii cărţi a 
nostră carea fără de nice o pizmă şi fără nică 
o înşelăciune mal adevărat pre voi încredin- 


şi ori pre carii va afurisi, să fie afurisiţi, şi ! {éză, mărturie fie Dumnezei a cărui darul, a- 


www.dacoromanica.ro 


* 


308 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


jutoriul, și nespusa milă să fie cu toţi gu vol | Domnului nostru lisus Hristos, carele aŭ iu- 


in. 
Vă leato cutare, i meseţa cutare. 
Smerenii Mitropolit cutare. 


Cartea de cérerea Mănăstirii, carea scrie 
Archiereul. 

Glava 410. Caril vă aflaţi întru Eparchia 
nostră, iubitori de Dumnezei creştini, sai pre 
aiurea, pe într'alte părţi, câți sînteți a toc: 
mâlelor rîndului preoţiei, şi al vieţii mire- 
neşti, fil sufleteşti iubiţi al smereniei n6stre, 
dar hie v6o, pace şi milă de la Dumnezei 
a tot ţiitorul, în ştire să fie vóo tuturor că în 
cutare loc se află o dumnezeiască şi sfintă 
Mănăstire, carea e cinstită pre numele sfin- 
tului cutare, de mulţi any şi vreme învechită, 
stricată, şi fOrte trebue să se dregă, să se zi- 
descă, să se înoiască. şi să se întărescă, ce de 
acesta, n'aii puterea călugării caril se află în- 
trînsa, şi egumenul, deci viind cătră vo! cre- 
știnilor iubitorilor de Dumnezei aceşti călu- 
gări, ca să împărţiţi să daţi şi să miluiţi lor 
spre lucrul acesta cu mână de ajutor, drept 
aceia cu bucurie şi cu userdie şi çu dragosle 
priimiți pre dînșii, şi vă îndemnați toți de 
împreună de ajutaţi lor, şi daţi la zidirea şi 
la înnoirea a, sfintei şi aceii Du:nnezeeşti case 
cu voe şi cu bună dare şi cu userdie toţi pen- 
tru Domnul carele priimeşte datoria în loc de 
dar, şi întârce darul în loc de dar, aşa fa- 
ceţi cu bună voe toți, ca ṣi poména vâstră 
depururea să se pomenâscă întru acea sfintă 
şi Dumnezeiască casă, şi să vă faceţi vol cti- 
tori noi, ca. şi alți! mai de demult, să tîmplaţi 
şi bunătățile de vâci la judecala ce va să 
fie, cu Hristos lisus Dumnezeă şi mântuilo- 
rul nostru, darul lil şi mila cea nespusă, si 
ertăciunea să fie cu toți cu vol, Amin. 


Cartea robului, 


Giava 411. Celor ce sunteţi şi vă aflaţi 
întru Eparchia n6stră saă şi aiurea, pentr'alte 
locuri și părți oul unde se va tîmpla, pre la 
ceia, ce sînt socotiți cu tocmâlele preoţiei şi 
a vieței mireneşti carii sînteţă creştini. dar, 
milă, pace şi blagoslovenie rugăm să fie vóo 
de la Dumnezei a tot ţiitorul. Acest sărac cu~- 
tare, care e de în cutare loc, cutare, robitu- 


bit săracii şi pre sine aŭ dat. morţii pentru 
dînşii, carele cu cumpăna dreptăţii măsură 
ale n6stre, şi pentru una de în vâcul acesta 
o sută de ori ma! mult, iară în cela ce va să 
fie viața de văci, şi moșia netrecută carea 
n'are sfirşenie, a căruia dar și milă să fie cu 
toțiicu voi, Amin. 


Pentru cum scrie Archiereul cartea de des- 
părțălă carea dă muerii când o pâraște 
bărbatul și nu pote să o dea de faţă, şi va 
să o lase. 

Glava 412. Șezind prea sfinţitul Mitropo- 
lit al sfinte! Mitropalii cutare, împreună cu 
cinstiţi! lui clirici, venit'aă cutare cu vină de 
curvie, pîrîndu'şi muiarea lui, cum se-aă ple- 
cat călră pohta altor bărbaţi, iară de drago- 
siea carea avea către dânsul se-aii lepădat, 
şi de tot s'aă spurcat cu dînşii, iar muiarea 
lui dâcaii auzit bănuiala şi pâra fără drep- 
tate carea o pîraşte bărbatul ei, îndemnată de 
nevoe cerșu de la dînsul să dea de faţă pira 
curviel el, iar el neputând, atunce cerşu mu- 
iar:a, lui carte de despărțélă de către bărba- 
tul eï, deci după cum zice Lâgea şi Pravila, 
că bărbatul carele pîraşte pe muiarea lu şi 
nn arată de față, poruncit-ai pentru acestă 
vină să se desparţă de bărbatul eï. Deci pen- 
twaceia şi noi după judecata Dumnezeeștii 
Pravile deslupimu-o de tot şi o despărţim 
de cătră bărbatul eï carele e mal sus zis cu- 
tare, şi el cutare de cătră muiarea lui cu- 
tarea, ca, să fie striin! şi despărțiți unul de 
altul, şi dăm voe aceşti! făme!, de va vrea, 
neapărat să se mărite după alt bărbat, şi să'şi 
ia de la cela-lalt bărbat ce ai avut mal na- 
inte. cutare tâte zestrile e!, şi darurile ce aŭ 
făcut naintea nuntei, cum poruncesc dum- 
nezeeştile Pravile, şi pentru acestă arătare şi 
întărire, făcutu-s'aă şi acâstă carte de despăr- 
télă, şi sai scris într'acâstă dumnezeiască 
condică a acesti sfinte Mitropolil a n6stre. 

Vă leat cutare i indic cutare. 


Carte de despărțelă de curvie, 


Glava 413. Şezînd smerenia nóstră, îm- 
preună şi cu cinstiți! noştri clirici, venit-aă 
cătră no! cutare, strigînd că avînd muiare a- 


se-aă de tâlhari! mărit, şi se-aŭ răscumpărat | nume cutare, şi ea s'aŭ lipsit de întrega în- 
drept a cutare, de cutarele. Drept aceia ve- | țelepţia el, adecă de curăţie, curvit'aă, spur- 


nind cătră smerenia n6stră, cu chip ticălos 
şi cu lacrăme ca săi se dea cartea nóstră 
să fie de mărturie lui, într'aceia şi smerenia 
nâstră, d&c'am adevărat bine de robia luf, 
dat-am cartea nóştră, şi vine fortea cu multă 
userdie cătră voi blagosloviţilor creştini, ca 
să tîmple vre un ajutor pentru slobozia da- 


catu-s'aă de mulți, în rnulte şi bogate vremi 
şi locure, de în carele bănuiale unele le-ai 
mărturisit de față cutare mărturie, cutare, 
mărturisind pre dânsa curvă, într'aceia aŭ 
cerşut acesta, cutare, să se desparță de dînsa 
şi să ia carte de despărțélă, ca să potă lua 
altă muiare pre l&pe. Deci smerenia n6stră 


torie! luă, deci miluiţi şi ajutaţi pre sufletul | după judecata Dumnezeeştilor Pravile , şi 
scârbit şi smerit, ca să se întorcă de în multă | după mărturia acelor mărturi! vrednice cre- 
sărăcie și de ticăloşia lui pentru dragostea diacióse ce's mat sus, poruncim întru Duhul 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


sfint, despreunată și despărțită să fie acestă 
nuntă, ca de acum strin şi despărțit să fie 
acest bărbat cutare de cătră muiarea lui cu- 
tare, aşijderea şi ea de dînsul, şi dăm voe şi 
slohozie bărbatului ce e zis maï sus cutare, 
să'și ia altă fămâe, și pentr'acâstă arătare şi 
întărire s'au făcut şi acâstă carte de despăr- 
ț6lă şi s'a pus într'acâstă dumnezeiască con- 
dică văl&t cutare. 


Carte de despărțăelă, cânduwi bărbatul legat. 


Glava 414. Carte de despărțélă dă-se a- 
ceştil fămei anume cutare, de către bărbatul 
el cutare, după cum zice Pravila : Când băr- 
batul nu iaste să facă cele bărbătești, acela 
se desparte de împreunarea nunţei, după ce 
vor trâce 3 ani. Deci aşa cu dedinsul pen- 
tracâsta căutînd, mărturisitu-s'ai şi de faţă 
s'a crezut naintea n6stră. Drept actia după 
judecata dumnezeeșştii Pravile despreunămu-o 
de tot, şi o despărțim de cătră bărbatul eï 
carele e maï sus zis, cutare, ca să fie el striini 
şi osebiţi unul de alalalt, și dăm cătră a- 
câstă fămâe voe şi slobozie. şi cătră altă 
nuntă pre lege să se mărite neapărat, şi să 
"ŞI ia de la bărbatul ei cele ce aŭ avut mal 
nainte : cutare, fără lipsă tótă zestrea eï, iară 
darurile de naintea nuntei să rămie la din- 
sul, după judecata dumnezeștii Pravile, şi 
pentru acestă arătare şi întărire s'aă făcut şi 
acâslă carte de despărţălă şi s'aă pus într'a- 
cest dumnezeesc catastih al aceşti! sfinte Mi- 
tropolii. 

Văleat cutare, eseța cutare. 


Carte de despărțelă, când se duce bărbatul 

și nu se mai veade. 

Glava 415. Şezînd smerenia n6stră, îm- 
preună cu cinstiţii clirici, arătă-se înaintea 
nóstră o fămeae anume cutare, şi spuse noao 
că aŭ avut bărbat pre lége anume cutare, cu 
carele aŭ lăcuil câtă-va vreme, şi de a lor 
bună voe sai tocmit de amîndoao părțile, 
ca să mergă aiurea într'alte părţi să slujască. 
ca să'şi căştige să se hrănescă întru viaţa 
lor. Intr'acţia el s'a dus, iară ia pre lâge aŭ 
aşteptat până în 5 ani, și veste neviindu'! 
nice cum se ştie de dînsul, aŭ cuvînt, aŭ scri- 
sóre să'! vestescă de dînsul, şi așa fâră de! 
hrană fiind, şi nădăjduinduse sa priimescă 
de la dînsul ceva de hrana vieţii, iară el cum ' 
am zis nu s'âă mal văzut de tot, şi naŭ au- | 
zit nemica de dînsul ce s'aŭ făcut, ati mort 
iaste aŭ viă, di robitu-s'aă, deci ea de doao 
şi de tret or! venind la no!, şi rugăndu-se să 
se mărite a doa 6ră, cerşut-am eï mărturii, 
şi I-am întrebat de va fi adevărat viă și se 
arată întratiîta vreme nevăzut, şi scrisore de 
la dînsul sa cuvînt n'a priimit, dămu-l voe 
după Pravilă să se mărite a doa óră, că zice: 
bărbatul sai fămeia de se va robi sai nu se 


309 


va mai vedea, după 5 ant, sati măcar de şi tră- 
iaşte, atunce se slobâde nunta şi pentr'acâstă 
vină şi aŭ adus pentracâsta mărturii vréd- 
nici credincioși pre cutare, şi cu grea şi ne- 
deslegată afurisanie şi jurământ aă mărturi- 
sit, cum nu le-aă venit véste de cel ce s'aiă 
dus ce s'aă făcut pînă în 5 ani, ci nice el aŭ 
scris6re, aŭ cuvînt maŭ trimis cătră dinsa, 
deci pricepînd adeverinţa de la dînşii, dătu-ï 
am voe să'şi ia alt bărbat pre l6ge a doa 6ră. 
Drept actia şi acâstă carte de despărţială cu 
scrisore s'aă scris într'acest catastih 
Văleat cutare i meseţa cutare. 


Cartea de despărțela omului îndrăeit. 


Glava 416. Şezînd presfinţitul Mitropolit 
al sfintei Mitropolii cutare, împreună cu cin- 
stiţii lul clirică, veni cutare şi strigă (adecă 
se plânse) de muiarea lu! cea luată pre l&ge, 
cum iaste îndrăcită, şi cu lanțuri de mână şi 
de picióre o l6gă, nu numai de doao şi de tre! 
ce și de multe ori, iară no! rugatu-l'am ca 
să o maï aştepte încă puţină vreme şi să mal 
fie cu dînsa încă any trey, iară el maŭ vrut 
să mai aştepte pentru nevindecarea a el. 
Drept acâia cerşut-am lui mărturii vr6d- 
nice credincioşi, cutare, şi l-am ispitit, şi 
grea aturisanie lor dat-am, şi aŭ mărturisit 
cu jurământ, că aşa iaste adevărat, deci datu 
i am voe ca să ia altă fămeae pre lége, după 
cur zice judecata dumnezeeştii Pravile : ori 
cine zice are fămeae îndrăcită, și o ţine legată 
cu lanţuri. şi nu póte să'şi vie în fire la în- 
trâga înțelepţie, de aceia să se desparţă. şi de 
va vrea, să ia alta i proce, şi pentru arătarea 
acâsta şi întărirea, făcutu-s'ai şi acestă carte 
de despărțelă. şi s'aă pus într'acâstă dumne- 
zească condică. Văleat i meseţa cutare. 


Carte de despărțeală pentru când nu trimite 
bărbatul cheltuială de hrana vieții muerit 
hà. 

Glava 417. Şezînd smerenia nóstră, îm- 
preună şi cu cinstiţi ei clirică, venit-aă cutare 
muiare cutare pîrînd și jeluind de al săi bär- 
bat cutare, şi zicînd, că bărbatul el ce e ma! 
sus zis, tocma șase an! sînt de când o aŭ på- 
răsit de tot. şi el de când s'a dus, nici o dată 
şaŭ adus aminte de a lui muiare şi de a lui 
casă să'i trimâţă cheltuială saă scris6re, sai 
alt-ceva vre o dată ajutor cătră hrana vieții, 
şi aŭ adus înaintea, nóstră mărturil destoinici 
credincioși anumt cutare, cari! cu jurămînt 
şi cu afurisanie nedeslegată aŭ mărturisit 
cum aŭ zis muiarea, Drept aceia și no! au- 
zind mărturia lor, şi după judecata săborului 
a p 'easfîntului și al lumii Patriarch Kyr Dio- 
nisie, carele aŭ poruncit să se desparţă băr- 
bat şi muiare ca aceia, când va trece cinci 
ani, şi bărbatul nu'și va aduce aminte de mu- 
iare, ce o va năpusti de tot, deci întracest 


www.dacoromanica.ro 


310 


chip și no! poruncim pentru acâstea tote, şi 
o despreunăm de toţ şi o despărţim pre a- 
cestă fămeae cutare, de bărbatul eï cutare, 
carele e mai sus zis, şi dăm voe şi slobozie a- 
cești! muerl să se împreune altul bărbat pre 
lege. Iară pentru acestă arătare şi întărire 
făcutu-sau şi acâstă carte de despărțelă, şi 
sai pus într'acest catastih dummnezeesc al 
sfinte! Mitropolit 

Văleat cutare, meseța cutare, Indiction cu- 
tare. 

Coneţ i Bogu Slava 


Pervâia cïasti Nomocanona. 


Moleniem ivseakim t ştaniem Stefana Mi- 
tropolita, Prevedena iz Ellinskagoo naprostăiť 
Vlascăii iaziik. Trudo liobiem mnogo Greaş- 
nagoo : Daniila Andreana Monaha. 

Panonskăiea : Z (7). vă Milostivah Vaşih ; 
nezabăivaite. 


Nomocanonicul Dumnezeii 


Având adunate pre tote cannele ale sfin- 
ţilor Apostoli, şi ale sfintelor a şapte săbore 
ale lumii. și ale celora-lalte săbóre carele 
vaii făcut pre în bogate locure, carele să 
chiamă Nameastnice, după acâia şi a Marelu! 
Vasilie, şi ale altor sfinți bărbaţi şi Părinţi 
purtători de Dumnezei, alcătuită cu ruga şi 
îndemnarea. Blagocestivulu! împărat Chir lón 
Comninul de învăţătoriul Diacon al marii 
bestreci a lui Dumnezeiă şi păzitoriul de pra- 
vilă Chir Alexie Aristinu. 

Nieaje tştaniem Moliemje i vseachim ubă- 
jdeniem Stefana Mitropolita. Novoo preve- 
denâi ot Elinscagona prostâii Vlacâii iazic. 
Trudo liubiem hudeaişagoo v Rasoderţeah : 
Daniila Andriana Panonscâiea. 3. (7). 


Canónele sfinţilor Apostoli. 


Glava 1. Pentru hirotoniile Episcopilor. 

Glava 8. Pentru preotul carele duce sfîn- 
tului Oltariă, lapte saă miare, saŭrachiŭ, saă 
dobitâce sai legumă. 

Glava 3. (1) Pentru pâmele să se trimeță 
pre la case, 

Gla. 5. Pentru preotul carele'ş gonâşte 
preotâsa. 

G1. 6. Pentru prentl carele priimeşte grijă 
miren6scă. 

G1, 7, Pentru ceia:ce fac paştele cu ovrâil. 

G1. 8. Pentru preotul carele nu se price- 
ştuiaște. 

Gl. 9, Pentru carele nu va să stea la rugă 
nice aşteptă pînă la priceştenie. 

Ql. 10. Pentru cari se râgă cu ereticul, 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


G1. 11. Pentru cela ce se rógă cu cela ce 
ie luat darul. 

GI. 12. Pentru cela ce priimâște pre carele 
de întraltă parte e nepriimit. 

G1. 13. Pentru carele va minţi că nu e a- 
furisit. 

G1. 14. Pentru ceia ce sar de în scaun fn 
scaun. 

GI. 15. Pentru Cliricul carele fuge de la 
ținutul săŭ şi aiurea lăcuiaște, 

G1. 16. Pentru cela ce ţine pre unul ca a- 
cela cliric, şi] ştie cumu” iaste rândul. t 

G1. 17. Pentru cela ce e cu a doa cunu- 

nie şi carele ține posadnică să nu fie preot. 

Gl. 18. Pentru să nu se facă popă cine 
ține lăsată, sa văduă. saŭ slujnică saă curvă. 

Gl. 19. Pentru să nu se pue la cliricie 
cine va ţinea b (2) surori sai nepóte d (2). 

G1. 20. Pentru cliricul să nu între che- 


zaş. 
G1. 21, Pentru cela ce se scopâște dă silă 
saii așa iaste de fire. 


G1. 22, Pentru mirenul ce'şi va tăia mä- 
dulariul adins eluş. 

G1. 23. Pentru cine se va tăia, apoi după 
ce se va face cliric. 

G1. 24. Pentru mirân carele's va rătunzi 

pialea mădularului. 

GI. 25. Pentru preotul carele se va vădi 
că curveşte sait jură strâmb, sai fură. ` 

G1. 26. Pentru cela ce va să se preoțescă. 

G1, 27, Pentru preotul carele bate pre cre- 
dincios saŭ necredincios. 

GI. 28. Pentru cela cei se ia darul pre 
dreptate. 

GI. 29. Pentru cel hirotonit pre bani.‘ 

G1. 30. Pentru episcopul carele să face cu 
boiaril. 

G1. 31. Pentru episcopul carele fuge fără 
de vină 

Ql. 32. Pentru cel afurisit să fie şi de alţii 
afurisit. 

G1. 33. Pentru preotul carele mare carte. 

G1. 34. Pentru episcopii să nu pótă face 
nemica fără de mai marele lor. 


Gl. 35. Pentru să nu hirotonâscă neştine 
peste hotar. 

GI. 36. Pentru episcopul noŭ de va blă- 
stema în potriva Omenilor, cari i se-au dat 
în s6mă. 

Gl. 37. Pentru să facă episcopii săbore 
peste an în toţi anii de doă ori. 

G1. 38. Pentru să îndreptâze episcopii cu 
deadinsul lucrurile şi tâte tocmelile besericii, 

G1. 89. Pentru preoți şi diaconi să nu facă 
nemica fără, de ştirea episcopilor. 

G1. 40. Pentru uneltele bessricil şi ale e- 
piscopilor, 


(1) Glava 4 lipsește din original la acâstă titulație, deră este prevăzută în canóne. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


GI. 41. Pentru să fie volvic episcopul, pro 
tâte câte's ale bessricil lor. 

G1. 42, Pentru să nu fie preotul beţiv sai 
să se jâce în tabli, sai în harjate saă în 
ţinte sai în coinace. 

Gl. 43. Pentru să nu fie popa cărnatnic. 

GI. 44, Pentru cine se rogă împreună cu 
ereticit. 

GI. 45. Pentru să nu primâscă popa bo- 
tezul sau jertva cavea e de la eretici. 

GI. 46. Pentru cine botéză pre cela ce aŭ 
fost botezat. 

GI. 47. Pentru mirnul carele'ş genéşte 
femâia, de în casă şi aduce alta lăsată. 

GI. 48, Pentru cine nu boteză întru Tatăl, 
şi Fiiul şi în duhul Sfânt. 

G1. 49. Pentru cine nu va boteza întru trey 
afundări, ce într'una. 

G1. 50. Pentru tot cliricul ce se va sfii de 
carne şi de însurare, nu pentru postire şi ți- 
n6re ci pentru alt eres. 

Q1. 51. Pentru cliricul şi mir&nul beţiv, şi 
jócă în tablii, saă în harjeţi, saŭ în ţinte, saŭ 
în coinacâ. 

G1. 52. Pentru cine nu priimeşte pre ceia 
ce se întorc la pocaanie, 

G1. 53. Pentru preotul carele nu mânâncă 
carne, nice vin bea fără numal când se pos- 
téste. 

Gl. 54. Pentru cliricul carele va mérge 
fără de nevoe de va mânca la cârciumă. 

Q1. 55. Pentru cliricul carele mustră pre 
episcopul. 

Gl. 56. Pentrn preotul şi diaconul carele'ș 
bate joc de orb şi de şchiop sai de mișel. 

GI. 57. Pentru episcopul carele nu învâță 
Pravoslavia. 

G1. 58, Pentru preotul carele nu va milui 
pe cliricul sărac, 

GI. 59. Pentru cine bagă în besârică cărți 
păgâneşti. 

G1. 60. Pentru cine să vădâşte în prea 
curvie, sau în curvie, saii într'alte vint. 

G1. 61. Pentru cine se lépădă de Hristos. 

GI. 62, Pentru cine va mânca mortăciune, 
necată, sau prinsă de pasări, sai mursecată, 
saii de în curse, 

G1. 63, Pentru cine să posteşte Sâmbăta 
şi Dumineca, 

GI. 64. Pentru cine se r6gă împreună cu 
ovreit, 

GI. 65. Pentru cliricul şi mirenul ucigași 
sai stădact. 

pl 66. Pentru cine va apuca fata cu dă- 
sila. 
i i 67. Pentru cine să hirotonéşte a doa- 
ră. 

61. 68, Pentru cliricul carele nu se posté- 
şte pre părsămi şi preste an, Miercurea şi 
Vinerea. 


311, 


în tocmâlele ovre€şii, saŭ socotéşte ale pă- 
gânilor. 

Gl. 79. Pentru cine fură céră saù unt de 
lemn de la besérică 

GI, 71. Pentru cine va lua sfintele vase, 
sai sfinte, sau alte ceva să” fie acasă de vre 
o trâbă, 

GI. 72. Pentru episcopul părăt şi chemat 
şi nu va băga semă. 

G1. 73. Pentru ereticul carele păraşte pre 
episcop. 

Gl. 74. Pentru episcopul ce móre să nu 
pue el la mârtea lui alt episcop 

GI. 75. Pentru cine e şchiop saă cu un 
ochit şi va fi harnic de a fi episcop saă preot. 

Gl. 76. Pentru orb şi șchiop carele va fi 
destoinic. 

GI. 77. Pentru să nu se facă cliric carele 
să îndrăcâşte. 

GI. 78. Pentru să nu se facă episcop nu- 
maj cât carele e lotezat de curând, saŭ carele 
aŭ venit de întru ce aŭ avut mal nainterea. 

Gl. 79. Pentru episcopul carele se amés- 
tică în lucrurile mirenești. 

Gl. 80. Pentru robul să nu fie cliric, saă 
slujnicul. 

GI. 81. Pentru popa Boiariă. 

G1. 82. Pentru cliricul şi mir&nul carele nu 
va băga în semă pre împăratul saŭ pre domn: 
cel va mustra. 

Gl. 83. Pentru cinstita carte carea se 
chiamă exiconiavivlon şi de altele bogate. 


Candnele sfinţilor Apostoli. 

GI. 1. Dor saŭ trei episcopi hirotonesc pre 
un Episcop. 

Tâle, Trei episcopi fără nici o încurmezi- 
şare trebue să facă pre Episcop, iară nu mal 
puţini de atâta, iară de nu vor putea să se 
împreune la un loc toți Episcopii câţi vor fi, 
de acesta caută la săborul de la Nichea la, al 
patrulea canon. 

GI. 2. Un episcop pâte să hirotonâscă pre 
popă şi pre diacon 


Adevărat. 


G1. 3. Care preot va duce în oltariul besé- 
rici] lapte, saŭ miare, sai rachiă, sai dobi- 
toce, saŭ legumi, fără de numa! de 6lă no 
şi struguri, şi unt de lemn, și tămâe : aceluia 
să i se ia darul. 

Tâle. A aduce la jertăvnic de aceste soco- 
tite ces mal sus, unele ca acestea sunt Eli- 
neşti, alla iară sunt Ovreiaşte lepădate, ce 
numai pârga plodurilor celor n6o : adecă a 
legumilor şi a strugurilor acâlea iaste ertat şi 
slobod să se ducă la vrâmea lor, întru mul- 
ţumirea lui Dumnezei cela ce aŭ dăruit acé- 
stea. 

GI. 4. Legumile să se trimâţă pre la case 


Qi. 69. Pentru mirân .I carele să amâstecă | ca mai marii să le împarţă altora. 


www.dacoromanica.ro 


312 


Tâle, Fără de struguri şi alte legumi ca- 
rele sânt pârgă, nu st cade să ducă Oltariuluy 
ce să se trimâţă acasă Episcopilor şi preoți- 
lor ca să le împarţă eï diaconilor şi altor cli- 
rici, pentru că strugurul ca o pómă ce e mai 
al6să de într'altă pomă se aduce la bestrică 
că de întrînsul să ia vin de se face slujba a 
jertvil ceii fără sânge 

G1. 5. Preotul careleş va goni fămeaea să 
o gonâscă, iară de nu o va chema iarăși, a- 
tunce să i se ia darul. 

Tâle. Ori care preot sa diacon ce 'şi va 
goni muiarea sa pentru vina smerenie! ca să 
se ţie de către dînsa fără de altă vină, să/l a- 
furiseşti, iară după afurisanie de se va lăsa 
într'actia neîndreptat să i se ia darul și de a- 
cesta, căută să mat afli la a şasele săbor de la 
Trulla, la 12 can6ne, iară aşa zicênd. 

Gl. 6. Preotul care va lua să pórte grijile 
mireneşti acela să nu fie popă. 

Tâle. Episcopului sai preotului sa diaco- 
nului, acestora nu li s'a dat voe şi ertăci”ne 
să priimâscă grijile mireneşti pentru dobânda, 
lor cea, rea, fără numai ce se chiamă pre lége, 
adecă de va fi pus Ispravnic pre niscare lu- 
cruri ale vre unor copii mici care vorfi ră- 
mas de la părinți săracă, să le păzescă buca- 
tele şi pre eï până vor creşte sat se va ceare 
într'alt chip să fie de ajutorarea văduolor şi 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


G1. 11. Cine să rógă împreună cu cela cef 
iaste luat darul, aşijderea sä fie el ca şi dînsul. 

Tâle, Cine să rógă împreună cu cela ce”! 
iaste luat darul, adecă face liturghie cu dîn- 
sul şi acelui să i fie luat darul. 

G1. 12, Cine va priimi pre cela ce nu'l vor 
priimi aiurea, şi acela să fie neprimit. 

Tâic. Cine va fi întrebat şi ispitit de vre 
un episcop, iaste priimit sfîntei a lui Dumne- 
zeii besârică aŭ ba ? iară el ştiindu'ș greşalele 
şi neputând trăpi acea întrebare se va duce 
de acolo întraltă parte la alt episcop şi acela, 
"] va priimi fără de carte preoţâscă arătându'și 
nevinovata slujire á vieţii lui cumu'” curat, 
acela să fie afurisit şi el şi cela, ce va priimi 
pre dînsul. 

G1. 13. Cine va fi afurisit, şi unde va mérge 
va prinde tagă că nu e afurisit să fie neprii- 
mit şi acela. 

Tâle,. Carele va fi afurisit de episcopul săi 
dâcia se va, duce la alt episcop şi'şi va ascunde 
afurisania şi cela-lalt '] va priimi ca un om ce 
nu va ştie aceluia să i se ma! mulţescă afuri- 
sania ca unui mincinos şi înșălătoriă dă be- 
sérica lui Dumnezei. 

Gl. 14. Nu îmbla sărind de în scaun în 
scaun fără numai când va fi cu socoitla, şi 
înhiala acelor de acolo, când dór vei fi mai 
bun și mai învăţat şi încă şi acâsta cu ruga 


de a purtarea grijea mișeilor şi bolnavilor, | şi cu socotela a mulţi episcopi. 


iară de se va înfrunta ca să se părăsâscă de 
acelea, lucrure mireneşti şi nu va vrea ce va 
fi tot într'acea tocmâlă, atunce unuia ca ace- 
luia să i se ia darul. 

61. 7. Să se ia darul şi celuia ce face Paştile 
de odată cu ovreir. 


Adevărat. 


Ql. 8. Preotul carele nu se va priceștui, 
acela să'ş spue vina iară de nu va spune să”l 
afurisâscă, căce că aŭ făcut vinovat pre cela 
ce slujaşte. 

Tâle,. Preotul sa altul fieşi carele din cli- 
rică şi de în rîndul noriel adecă de în preoți 
ce nu se va priceştui şi nu'șt va spune vina 
căce face acâsta pre acela să’l afurisești căce 
că bănuiaşte asupra celuia ce face jertva fără 
de sânge, 

GI. 9. Să se afurisescă şi cela ce nu stă 
la rugă și la slujbă la liturghie până la vré- 
mea pricâştenie!. 

Tâle. Cine nu aşteptă la besérică ce iase 
de în besérică încă nefiind sfârşită slujba li- 
turghia ca cum ar face netocmire besricii 
cade-se acela, să se afurisâscă. 

61. 10. Carele se râgă împreună cu cela 
ce nu e împreunat creștinilor aşijderea şi el 
să fie ca şi dînsul. 

Tâle, Cine să rógă împreună cu ereticul 
în besérică, saă în casă acela, să fie despărțit 
dă beserică ca şi cela-lalt, 





Tâle,. Nu se cade patriarhului, saŭ mitro- 
politului sa episcopului să'şi lase eparchia 
lui şi sâ sără întwalt scaun, fără numal de 
vor socoti şi vor ispiti cari! vor fi acolo că le 
va fi mai de folos ca un om ma! învăţat cu 
învăţătură maï bună 

Pentru că s'aă tocmit canonul acesta aicea 
așa, iar la canonul al șase-spre-zecelea, de la 
săborul Antiochiek zice : că episcopul deşert 
(adecă fără episcopie) la besârică deşartă (a- 
decă fără preot sai fără episcop) acela, iaste 
volnic să se priim6scă iară așa să fie cu is- 
pită deplină a săborului şi să fie, şi cu voia 
Mitropolitului, iar de nu va fi deşert (adecă, 
va fi cu episcopie sai cu hesérică) acela nici 
cum nu se pâte priimi să mârgă la altă ce- 
tate, așijderea zice şi canonul al cinck-spre- 
zecelea al săborului de la Nichea. așijderea 
şi de la Sardia, canon 1, aşijderea şi cano- 
nul 21 de la Antiochia. 

G1. 15. Fie care cliric ce să va duce sai să 
va depărta, de în ţara lui saŭ de unde lăcuește, 
şi aiurea va lăcui, iar episcopul rugal-va să 
nu se ducă el nu va asculta, să se întorcă ia- 
răși, acela să fie nepriceştuit. 

Tâle. Fie-carecliric adecă popă, diacon, sa 
altul de în rînduiala preoţiei ce'și va lăsa țara 
saă lăcuinţa sa şi într'altă parte va mâge şi nu 
se va întrce rugat fiind de episcopul săi şi nu 
va asculta, acela să nu maj facă liturghie, iar 
de să va lăsa întv'acâstă netocmire să i se ia 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


darul şi acolo să se priceştuiască ca ur mi- 
Tén, de acésta caută că vel afla la săborul 
Antiochiei canonul trei. 

G1. 16. Cine va şti şi pre unul ca acela va 
priimi acela întru judecata, lui să fie şi el. 

Tâle. De va fi în ştirea episcopului de acea 
opr6lă poruncitâre ce va fi asupra acelui cli- 
ric, şi'l va ţinea ca pre un cliric, acela să fie 
afurisit, ca un învăţător sai dascăl al neîn- 
dreptăril. 

GI, 17. Cine va ţinea fămeae cu a doua cu- 
nunie sai posadnică, acela nu pâte să fie nice 
într'o rânduială besericescă. 


Adevărat. 


G1. 18, Cine va ţinea văduo saŭ lăsată de 
altul saŭ slujnică sai curvă, acela să nu fie 
Preot. 

Tâle. Unul ca acela carele nu va lua mu- 
iare fără vină şi fată curată ce va lua pre 
care va fi supusă de altul sai văduo, saă sluj- 
nică, sa curvă, unul ca acela la Preoţie nu se 
priimâşte. 

G1. 19. Nu s'a dat voe a fi cliric cine va 
ţinea doao surori saŭ nepâte. 4 

Tâle. Unul ca acela nu pote fi cliric ce să 
fie supus supt mare şi grea îngrozire căce 
trage dup'acâsta încă şi însurarea fără de 
lége. 

G1. 20. Cliricul să nu între chezaş iar de 
va intra să i se ia cinstea. 

Tâle. Nu se cade cliricului să se amestice 
în grijile şi în valurile şi în lucrurilejjudecăţi- 
lor pentru dobânda cea rea cum grăiaşte Pavel 
pentru că de să va tâmpla să fie între doi 
înşi netocmire pentru niscare lucrure de ale 
judecăților şi nu se va crâde ce'ş va căuta 
chezaş să'l ia în chizăşie iară atunce cliricul 
îl va lua în chizăşie ca să'l dea în sâmă la 
zi urgisinduș a lui cinste pentru să ia ceva 
dobândă, aceluia săi se ia darul, iar de'i va 
fi milă cliricului de omul acela şi va fi închis 
într'o închisore şi de acolo întralt chip nare 
cum icşi de nu va intra cine-va chezaş pen- 
tru dînsul ca să nu fugă el fiindu” milă şi se 
va milostivi. Pentru Dumnezeă de'l va priimi 
şi va intra chezaş pentru dînsul ca să'l dea 
în semă cându'l va cere: acela cliric nu nu- 
mai ce nu se scote de în cinste ce încă se 
socotâște a fi şi lăudat că sufletuluş pune 
pentru altul ca să'] scóță de în nevoe, iar de 
se vor judeca; cliricii și'1 va cére cine-va che- 
zaş, atunce el să nu se lépede ce să stea de 
față la vremea când trebue să se bage che- 
zaş iar nu pre dobândă, că de va da cheza- 
gul chezăşuirea în semă atunce nu i se ia 
darul sai cinstea. Pentru că se află la a pa- 
tra lucrare carea s'aă făcut la Săborul de la 
Halchidon cum Dumnezeeştii părinţi şi slă- 
viii boiari carii şedea cu dînşi! la săbor ne 
voiră şi îndemnară pre Episcopii Eghipetului 


313 


să se închezăşuiască iar carii nu vor avea 
chezaş aceea să se creză cu jurământ. 

Gl. 21. Cine va fi scopit dă nevoia 6me- 
nilor, adică cu dâsila sai aşa va fi de fire 
născut şi va fi dăstoinic dă preoţie, acela să 
se facă, iar de să va hi tăiat ba. 

Tâle. Del vor fi scopit dă nevoe, acela 
n'are canon, ce de va fi harnic de popie de 
acâsta nu se opreşte, iar cine să va scopi dă 
voia lui nice cum să slobozâşte, ce încă de 
va fi şi cliric să i se ia cinstea ca un pizmaş 
vieţii lui şi vrăjmaş tocmiriï lu Dumnezeii. 

G1. 22. Mirenul de'ş va tăia mădulariul 
cel de rușine acela să se afurisescă şi cliric 
să nu se facă. Tâlcul se aŭ pus naintia acesti. 

G1. 23. Cine se va taia după ce se vaface 
cliric să i se ia aceluia, cinstea sai darul. 

Ca și cea de întâi. 

GI. 24. Mirénul careleș va rătunzi pielea 
de la mădulariă să se afuris6scă ani 3, ca un 
vrăjmaș trupului săi. 

Acesta ca și cea de mai sus. 

Gt. 25. Preotul, episcopul sati diaconul 
carele se va vădi că curvâşte sai fură sai 
jură strîmb sai nestrîmb. aceluia să i se ia 
darul iar să nu se şi afurisescă, ca să nu'l 
urgişeti de doaă. 

Tâle, Destul iaste pedâpsa-luării darului 
celuia ce să vădeşte că curvâşte sati jură sai 
fură nescare lucrure sfinte, şi pre acela nu 
se cade a'l şi afurisi ca să nu paţă munca şi 
ped&psa îndoit, care lucru iaste de tot fără 
de omenie. 

G1. 26. Cine-va vrea să se preoțâscă acela 
întâi să se însâre, numai cântăreții şi citețiï 
décă se vor face vor putea apoi să se în- 
s6re. 

Tâle, Nu e voe nici putére după hirotonia 
preotului adecă dâcă se va face popă să se în- 
sóre şi să fie intracea, cinste, ce numai acâ- 
sta se-aŭ dat să fie citeţilor şi cântăreților. 

G1. 27. Preotul carele va bate pre creștin 
saŭ măcar şi păgân, aceluia să i se ia darul. 

Tâle. Preotul carele va bate pe creştin, 
sai păgân, carele greşaşte vrând să'l îndrep- 
teze şi pentru a lui frică şi cârtă să vază alții 
să le fie temă, să nu cază şi eï într'aceiaş gre- 
şală făcând înpotriva légii care aŭ zis : cine 
te loveşte peste obraz, întorce lui şi ceea 
parte, aceluia să i se ia darul căci că pentru 
mănia, trufia şi neomenia aŭ făcut acestă 
rană adecă hătae, iar de va fi înțelept preo- 
tul şi va vedea pre cine-va fără de lege la 
lucrurile câle sfinte făcând şi] va bate ca să 
'şI vie în minte, cum aŭ gonit și Domnul cu 
biciul de sforă de în bestrica legii pre ceea 
ce făcea, neguţătorie întrânsa : aceluia nu i 
se va lua darul, pentr'ac6ea păzitorii de l6gea 
bis€ricit se chiamă îndreptători, ca nişte toc- 
mitort ce sînt de la ce! părinți mai de nainte 
lucruri ca acâstea să indrepteze. 


www.dacoromanica.ro 


314 


G1. 28. Căruia se va lua, darul pe dreptate 
şi apol iar va îndrăzni să se lipescă acela 
să'l desparţi, să'l afuriseşti de tot de be- 
serică. 

Tâle, Cui i se va lua darul pe dreptate, 
saii pe dreptate de față va fi greşit, şi după 
luarea darului, iar va îndrăzni a se atinge de 
Dumnezeiasca liturgie : unul ca acela de tot 
să E taie de la bestrică ca un mădular pu- 
tred, 

Gl, 29. Cine se va face preot cu bani. a- 
celuia să i se ia darul împreună cu cine l'aŭ 
hirotonit şi să fie tot nepriceștuit ca şi Simon 
vrăjitoriul, 

'Tâle. Iată acum aicea de doao opriri '] în- 
grozește că amândorura să ia darurile şi ră- 
mân să fie nice odată priceştuiţi pentru ma- 
rea greşală, 

Gl. 30. Cine se va face episcop cu boiarii 
aceluia să `J să ia darul şi să se afurisâscă. 

Tâle. Unul ca acela să se afurisâscă şi să 
i se ia darul caun om ce aŭ greşit mare 
greşală, că se cade celuia ce va să se hiro- 
tonėscă episcop să se pue și să se alégă de 
toți episcopii eparhieï, iar de va fi nevoe aï 
strânge pre toți împreună, atunce nice în- 
trun chip să se hirotonâscă de trei şi să fie 
cu socotinţa şi aceloralalţi. 

Gl. 31. Episcopul carele se va osebi, sai 
se va despărți, fără de vină şi va face alt ol- 
tarii, adecă bes&rică cu ceia ce laŭ priimit 
acela să fie gonit. 

Tâle, Cine nu va băga în sémă saii va ur- 
gisi fără de vină pre Episcopul săi, ca un om 
ce nu se mai întOree către blagocestie nice 
către dreptate, şi'şi va aduna câtă deosebi a 
lui de ómenï deş va face alt oltariii adecă 
besérică : aceluia să i se ia darul ca unui iu- 
bitoriă de mărie, împreună cu cliricii carii 
vor urma lui, acâsta trebue să se facă de nu 
se vor întârce de doao şi de tre! ori să roge 
pre Episcopul. 

G1, 32. Cine iaste de alţii afurisit, să fie 
şi de alalți, 

Tâle. Carele va fi afurisit de Episcopul 
săi popă aŭ Diacon, vii fiind Episcopul ca- 
rele laŭ afurisit, acela nu trebue a fi prii- 
mit de altul. | 

Gl. 33. Popa striin ce nu va avea carte 
nu se priimâște, iară de va avea să se ispi- 
tescă, dece de va fi îndreptătoriă drept să 
priimeşte, iară de nu să i se dea ceva şi să 
se ponâscă. 

Tâle, Nu se cade a priimi pre Popa striin 
fără de scrisore, iară de va avea scrisâre 
să se priimâscă şi aşa să se ispitâscă de va 
fi neîndoit, bun, blagocestiv să'l priimeşti, 
iară de va fi protivitoriă ve întrun lucru, să 
i se dea ceva şi să se ponâscă, 

Gl. 84, Episcopii fără de maï marele lor 
nemica să facă fără numa! cineş pre la epar- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


hia lor, aşijderea şi mal marele lor fără dîn- 
șii nimica, pentru pacea ce li se cade să aibă. 

'Tâle, Nice episcopii nice Mitropoliti!, fără 
de ştirea mai marelui lor, nu trebue să facă 
cătuşi de cât ceva, nice Episcopul să se rân- 
duiască adins eluș să facă întrebare pentru 
niscare Dogmate iadecă învățături ale Légiï) 
saii niscare lucrure şi tocmâle ale bestricit a 
face, fără numai câle ce sănt fieş căruia la 
eparhia, şi pre la satele şi oraşele lui, așij- 
derea şi maï marele fără de ştirea lor nu 
pote vre unele de acestea a face, că dâcă nu 
vor face aşa se arată că nu păzesc hotarul 
păcii. 

G1. 35. Nu se cade a hirotoni peste hotar, 
iar de va face fără ştirea episcopului a cui 
iaste eparhia, acela să fie nehirotonit cu cela 
ce Paŭ hirotonit. 

Tâle. Nu e volnic vre unul de în episcopi 
să hirotonescă pre cine-va afară. de hotarăl 
eparhiei lui, iară cine va face acâsta fără de 
ştirea episcopului a cărui iaste eparhia, să i 
se ia darul şi lui şi celuï ce laŭ hirotonit el. 

G1. 86. Episcopul carele pus nou, şi va 
blăstema saii se va mânia cătră Gmenil ce 
i se-aŭ dat în mână acela să se afurisâscă 
până ce va iară priimi, iară de nu'l vor 
priimi Omenil, să se afurisescă cliricul, căce 
n'aă învăţat glâta, iară episcopul să'ş fie în 
cinste. 

Tâle. Episcopul carele se va hirotoni noŭ, 
carele nu se va da să ia grija Omenilor lui 
carii i se-aŭ dat în mână, să fie afurisit 
până ce'i va iară priimi, iară de va mérge şi 
nu'l vo priimi Gmenil, nu pentru greşala, lui 
ce pentru blăstemăţia lor, eluş iaste şi ră- 
mâne episcop, iară clirosul să se afurisâscă 
tot, căce maŭ certat nice aŭ învăţat pe ne- 
smeriţii Gmenil. 

Gl. 37. Episcopi! de doă ori întrun an să 
facă săbor să porte grijă pentru lucrurile şi 
tocmâlele creştinătăţii, însă întâiă a patra 
săptămână de Rusalii, iară adoa 6ră în luna 
lui Octobrie. 

Tâle. Acest canon al sfinților așa porun- 
c&şte, iară şi săborul al șasele la a 8-lea ca- 
non şi al doilea săbor de la Nichea la 6-lea 
canon poruncesc să se facă Săbor, odată 
preste an, pre în fieș-care eparhie între Paşti 
şi în luna Octobrie, 

Gl. 38. Să pórte grijă cu adeverinţă epis- 
copii de lucrurile Bestricil și să nu dea vre 
unale de aclea rudeloruş fără numai ce va 
hărăzi ca unor săraci. 

Tâle. Nu se cade episcopilor a nu băga 
séma de îndreptările și lucrurile bestricii, 
pentru că ei aŭ putere şi voiă să porte grijă 
a le îndrepta ; iar rudenii lut de vor fi săracă 
să le dea şi lor de trébă câte puţinel adecă 
să'Y miluiască numai. 

G1. 39. Preotul şi diaconul nemica să nu 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


facă fără de Episcop, pentru că lui i se-aŭ dat 
Omenii în mână. 

Tâle. Nu e volnic popa saŭ diaconul fără 
de ştirea, episcopului săi să afurisescă Ome- 
nil saŭ să îmmulţescă sai să împuţineze ca- 
nonul, saă alte ceva de într'acâstea a face, 
pentru că Omenii Domnului în mâna Episco- 
pului se-aŭ dat şi cuvânt cu sémă de su- 
fletete lor de la dînsul va să se céră, 

GI. 40. Ale besériciï şi ale episcopului u- 
nâlte, tâte să se pue de față ca să st ştie şi 
ale episcopului şi besârica, să rămâe fără de 
pagubă. 

Tâle, Cadesă episcopului pentru célea ce 
i se daŭ în sémă la episcopie să facă zapis 
de unéltele lui și de faţă să le pue în semă, 
aşijderea şi de ale besériciï ca pentru ale lui 
cele de în viaţa şi după r órte după sfatul 
lui se aŭ tocmit şi ale bessrici! iară sânt în 
s6mă. 

GI]. 41. Episcopul iaste volnic peste lucru- 
rile bestricilor, pentru că portă grije a în- 
drepta şi tote sufletele: după cum place lut 
Dumnedei, Acesta se-aŭ tălcuit de în susul a- 
cestuia. 

G1. 42. Popa ce jocă în 6se, în arjeţi, în 
ținte şi în tablil și e beţiv, de nu se va părăsi 
să i se ia darul. 


31 


botezat şi nu va,boteza pre cel spurcat de pă- 
gâni acela să nu fie popă. 

Tâle. Nu s'a ertat să se botâze cine-va 
de doao ori, deci cine-va boteza pre acela de 
început adecă de întîi, cu totul să i se ia da- 
rul, iar unii în multe chipuri pre cei ce se-aă 
botezat creştinâște numa! ce cu miru’ sfinţesc 
şi carele nu va boteza pre cela ce aŭ luat bo- 
tezul păgănilor ce'] va priimi ca pre un cre- 
dincios acela să i seia darul. 

61. 48. Mirânul careleș va goni fămeea de 
în casă, şi va băga alta sa curvă sau lăsată : 
acela să fie afurisit. 

Tâlc, Cineş va goni muiarea fără de nice 
o vină de cele ce sânt tocmite pre lege vini, 
și va hăga alta în casă acela, să se afurisescă, 

Gl. 49. Cine nu va boteza în Tătăl şi Fiu- 
şi sfîntul Duh ce va trâce unul ca acela să nu 
fie preot. 


Adevărat. 


G1. 50. Cine nu va boteza în trei afundări 
ce într'una, mârtea a Domnului! de care naŭ 
zis Domnul : acela să nu fie popă. 

Tâle, Domnul zicând să botéze întru nu- 
mele Tatălui şi a Fiiulul şi a sfîntului Duh, 
deci care episcop aŭ preot va sta în potriva, 
poruncii Stăpânului şi va boteza, într'o afun- 


__Tâle, Ori Popa, ori diaconul carele va juca | dare; ca cum ar arăta botezul acela mârtea 
în arjeţi cu 6se, saŭ tabliï sai va fi bețiv, de | Domnului : aceluia să i se ia darul. 


nu se va părăsi să i se ia darul; cu mult mai 
mult carii aŭ cinstea cea mare a preoţii, ju- 
cându-se și îmbălându-se li se ia darul. 

Gl. 43. Cliricul saă mirânul, aşijderea fă- 
când să sc afurisescă, 


Adevărat. 


Gl. 44, Preotul carele împrumuteză şi ia 
camătă, saă să se părăsâscă, sai să iseia 
darul. 

'Tâle. Cine câre milă sai ia dela altul bani 
de dă în camătă, sai ia mită făcând acâ- 
stea, saii să se părăsescă, saă să i se ia darul. 

Gl. 45. Cine să râgă împreună cu ereti- 
cul, să se alurisâscă să se ia şi darul celora 
ce vor-pune pre aceia clirici. 

Tâle, Singur cela ce se va ruga împreună 
cu ereticii, aŭ pr: ot aŭ diacon acela, să se a- 
furisescă, iară cine va erta pre dînşii să slu- 
jéscă ceva, ca niște preoţi şi clirică aceluia, să 
i se ia darul. 

G1. 46. Popa carele va priimi botezul şi 
jertva ereticescă să nu fie popă 

Tâle. Episcopul saă popa carele nu se va 
scârbi nici se va sfii de botezul carele e făcut 
de la eretică, cel va priimi, sa va priimi cele 
ce vor fi aduse dă eï în loc de jertvă aceluia, 
să i se ia darul, pentru că nu e amestecare 
lui Hs. către dracul sai vre o parte cu necre- 
dinciosul. 

Gl. 47. Cinc va boteza pre cela ce aŭ fost 





Gl. 51. Fie-care cliric, ce să va scărbi sai 
sfii de vin. de carne şi de însurare nu pentru 
postire, acela de nu se va îndrepta să i se ia 
darul. 

Tåâle. Ce să zice iaise darul unuia ca ace- 
luia şi se gonâște şi de la besérică. 

Gl. 52. Cine nu va priimi pre ceia ce să 
întorc spre pocanie el să fie mai nepriimit. 

'Tâle, Şi acesta cliric fiind să i se ia darul 
ca un protivnic Domnului ce aŭ zis : Bucurie 
să face în Ceriù de un păcătos ce se pocă- 
iaște. 

Ql. 53. Preotul carele nu va mânca carne 
şi vin nu va bea fără numai de postire acelui 
să i se ia darul, 


Adevărat. 


G1. 54. Cliricul carele se va afla mergând 
la cârciumă şi mâncând fără de nice o nevoe 
acela să fie afurisit. 

Tâle. Cliricul carele va fi călătorii şi de 
nevoe va mérge de va găzdui în cărvăsărie 
acela să fie ertat, iară fără de nevoe de va 
mânca în cârciumă să fie afurisit. 

G1., 55. Cliricul de va mustra sai va în- 
jura, pre episcop aceluia să i se ia, darul, iară 
popa şi diaconul să se afurisescă, 


Adevurat. 
G1. 56. Cineș va hate joc saŭ va ride de 


www.dacoromanica.ro 


316 


orb sati de şchiop, saŭ de surd, saii de alte 
hetejuni, acela “să se afurisâscă. 

Tâle,. Carele va batjocori orbul saŭ schio- 
pul saŭ surdul saŭ pre altul carele va avea 
vre o vătămătură pe trup acela să se afuri- 
sescă, ca un om ce'și rîde de zidirea lui Dum- 
nezeŭ, 

Gl. 57. Episcopul carele nu va învăța Bla- 
gocestie, acela să se afuriséscă, iară de va fi 
aşa neînvățând să i se ia darul. 


Tâle. Cade-se episcopului să şi înveţe Cli- 
rosul şi Gmenil rîndul creştinătăţii iară cine 
se va sfii de învăţătura acesta, şi nu va vrea 
să învâţe acela să se afuris6scă. și după afu- 
risanie de nu se va întârce spre acâsta, a- 
tunci să i se ia darul. 

G1. 58. Preotul carele nu va milui pe cli- 
ricul sărac, acela să se afurisâscă, iară carele 
va fi nemilostiv de tot să i se ia darul. 


Aderărat. 


GI. 59. Cine va băga cărţi păpâneșşti în Be- 
sérică acelui să i se ia darul. 

Tâle. Cine va citi cărți păgănești sai ere- 
ticești în Besérică şi să le socotâscă sfinte a- 
celui să i se ia darul. 

G1. 60. Omul creştin carele se va vădi de 
curvie aŭ de prea curvie, sa de altă greşală 
acela să nu fie cliric. 


Tâle. Credinciosul carele va fi mustrat de 
curvie, saii de prea curvie sai alt lucru de 
mustrare şi se va vădi, acela în Cliros nu se 
primeşte, iar de va fi neştine necredincios şi 
va greşi ceva de cele ce am zis mal sus dâcia, 
se va boteza, și după botezuş va păzi viaţa 
nevinovată, acela neoprit se primește întru 
clirici. 

G1. 61. Cine se l&pădă de Hs. acela să fie 
scos sai gonit, iar cine de cliros se va lepă- 
da de se va întârce, atunce acela ca un mi- 
rén să fie priimit. 

Tâle. Cine se lépădă de Hs. pentru frica 
Omenilor, acela să fie scos de la beserică; iar 
cine nu se va fi lepădat de Hs., ci de numele 
cliricesc şi el fiind cliric, atunci să i se ia 
cinstea, iară de se va pocăi să se priimâscă 
ca un mirén. 


G1. 62. Preotul ce va mânca necată saiă 
mursecată, aŭ mortăciune aceluia săi se ia 
darul iar mirânul să se afurisâscă. 


Adevărat. 


G1. 63. Cine posteşte Sâmbăta saŭ Dumi- 
neca fără numai Sâmbătă aceluia să i se ia 
darul. 

'Tăle.' Cine va posti Dumineca şi altă Sâm- 
bătă fără Sâmbăta Paştelor, aceluia să i se 
ia darul, iară de va fi acela mirân atunci să 
se afurisescă. Caută de acesta la şaselea Să- 
bor, canonul 58. 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


G1. 64. Cine se rógă împreună cu ovrâil, 
acela să se afurisescă. 

Tăle, Carele va intra în Săborul sai în 
Bojniţa ovreiască sai a Erelicilor şi se va 
ruga cu dânșii împreună însă acela-de va fi 
mirân să se afurisâscă, iară cliricul să i se ia 
darul ca un om ce portă grije de tocmelele a- 
vreeşti, iară cine se va ruga în casa numat 
ereticâscă acela de va fi episcop, aŭ preot, aŭ 
diacon să se afurisâscă după cum scrie la 
canonul 45. 

G1. 65. Cliricul carele va hi sfădaciă şi u- 
cigaşiă, aceluia să i se ia darul, iar de va fi 
mirân pre acela să se afurisescă, 


Adevărat, 


G1. 66. Cine va apuca fata cu désila acela 
să se afuris6scă şi să o ia să o ţie. 

'Tâle, Cine va apuca fata nelogodită cu dé- 
sila şi o va strica acela să se afuris6scă şi 
să n'aibă putâre a lua alta ce pre aceia să o 
ţie carea s'a zis măcar d'ar fi şi săracă; iară 
a opta tocmelă ce e în (78) de capet, a 37 de 
title, a 60 de cărţi ce e împărătescă zice şi 
poruncește unuia ca aceluia să i se tae nasul, 
şi a treia parte de avuţia lui să se dea fetei 
ceia ce o ai apucat şi o aŭ stricat, 

G1. 67. Cine se va hirotoni de doă oră a- 
cela cu cel ce Paŭ hirotonit să li se ia darul, 
fără numai de va fi fost hirotonia cea de în- 
tâă ereticescă. 

âle. Episcopul sai preotul carele va 
priimi a doa hirolonie să le pară rea și pró- 
stă cea de întâiă, aceia cu cel ce i-ai Hiroto- 
nit să li se ia darul fără numai! de nu seva 
fi făcut cca de întâi de eretici. 

Gl. 68. Cine nu se va posti în tuspatru 
posturile, saii Miercurile şi Vinerile, pe cliric 
să” ia darul, iară pe mirân să'l afuriseşti, 
fără numai de va fi supărat de bolă. 


Adevărat. 


G1, 69. Mir6nul carele se va amesteca în 
tocmâlele ovreeşti saii ale păgânilor, pre a- 
cela să” ajuriseşti, iară pe cliric săi se ia 
darul. 

Tâlc. Cine va purta grijă de cele ovreeşii 
şi cu dânşii se va posli, saă va prăznui însă 
acela, de va fi cliric să i se ia darul, iară de 
va fi mirén să se afurisâscă. 

G1. 70. Cine va fura câră saă unt de lemn 
de în besârică sai fie ce, acela să o întârcă 
încincită, 

Tâle, Lăţimea canónelor nu voesce să în- 
tórcă furul numa! ce aŭ furat : ce încă după 
aceia, să dea de cinci ori pre atâta. 

61. 71. Cine va lua sfintele vase să"! fie de 
ceva la vre o trébă, acela să se afurisâscă, 

Tâle, Cine va duce în casa lui să’! fie de 
trâbă niscare lucruri sfinte, vas aŭ sfit Po- ` 
croave sfinţite, saŭ fie ce de céle ce sânt de 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


317 


trėba besâricii sfinte, acela să se afurisâscă | se priimeşte şi la rugă şi în Cliros, şi de va 


ca un călcătoriă de lége. 

GI. 72. Episcopul carele va fi părăt şi'l 
vor chema şi nu va asculta atunce să'l chia- 
me de 2 şi de trei ori şi de nu va merge a- 
tunci cum va socoti săborul aşa să se ju- 
dece. 

Tale, Episcopul carele va fi părăt de nişte 
mărturii credinci6se pentru vre ovină şi] vor 
chema la judecată el nu va asculta, atunce 
de acolea nu trebue să'l judece săborul ci 
să'l maï chiame de 2 şi de 3 ori, trimiţind că- 
tră dânsul de tâte orile câte 2 episcopi, iară 
decă nu va băga în semă ci va rămânea şi 
nu va mérge la judecată, utunci să ispitâscă, 
vinile de amăndoao părțile şi cum vor so- 
coti şi cum vor afla eh despue dănsul aşa să 
se judece. 

G1. 73. Nu pâte pără ereticul pe episcop, 
nici numai un creştin. 

Tâle, Acest canon tocmit n'aă socotit bine 
de acâsta pentru că a nu părâ ereticul sai a 
mărturisi de episcop adevărat iaste, iară a 
nu putea un creştin să pue pără asupra epi- 
scopului minte, pentru că mărturia unuia ce 
mărturiseşte asupra cuk-va nu se pri'mâşte, 
iar păra şi de uuul şi maï de mulți se prii- 
mâşte şi se fact. 

G1. 74, Episcopul murind nu pâte pune e- 
piscop în locul săă. 

Tâle, Cela ce va să i se dea în mână epis- 
copia, aceluia, cadesă să se pue şi să se ca- 
nonscă de episcopii eparchiei, iară la mór- 
tea lui de va vrea să pue el episcop în locul 
lui nu se cade, că nu e drept a face moștnân, 
şi câlea ce sânt alelui Dumnezeii să le dă- 
ruiască patemelor omneşti, că nu e nice un 
folos, nice datore bestrica a luy Dumnnzeti 
supt moştneni a o pune. 

G1. 75. Cine va fi schiop, saŭ cu un ochii 
şi va fi destoinic acela pâte-se face episcop. 

Tâlr. Cine vafi vătămat pe trup, iară viaţă 
va avea curată acela a să înălța la rânduiala 
Episcopie! nu se apără, fără numai cela ce va 
vrea să fie episcop de va fi surd sai orb de 
tot, căci că unul ca acela nu dóră se apără 
ca un neharnic şi spureat, ci ca un om uitat 
ce nu pâte face lucrurile şi tocmelele și tre- 
bile besâricit. 

G1. 76. Carele va fi orb de tot şi surd a- 
cela nu se va putea face. 


Acdsta se-aii tâlcuit mai sus. 


Gl, 77. Carele se îndrăcâște acela nu se 
pâte face cliric, nici se póte ruga împreună 
cn credincioşii, iar după curăţie de va hi har- 
nic atunci se va face. 

Tâle, Nu se pâte face cliric carele se în- 
drăcâşte. până nu se va izbăvi de dracul, 


hi destoinic pâte se şi hirotoni. 

G1. 78. Cine să va boteza (adecă va fi bo- 
tezat de curând) şi maï nainte vr&me'ş va hi 
fost petrecut viaţa rău, întru răutăță, acela, 
nu se pune episcop numai cât. 

Tâle,. Cela ce va hi venit de se va hi bo- 
tezat de curând, şi va hi avut viaţă rea, sai 
va hi fost măscăriciu sai vre un tocmitor de 
ceva răii, aceluia nu se cade numai cât să 
se facă episcop : ci întâi să se ispitâscă şi să 
i se ia séma, d&via atunci fără smintâlă să 
vie la tâte spiţele preoţie! şi se pote dtcia 
face şi episcop. 

G1. 79, Episcopul carele se va amesteca, 
în tocmâlele mireneşti acela nu e episcop. 

Tâle, Episcopul carele se va amesteca 
sai se va da întru grijile şi isprăvile mire- 
nesti, aŭ popă, aŭ diacon: acela sai să se 
părăsescă sai de nu se va pleca să i se ia 
darul. 

G1. 80. Slujnicul saŭ robul fără de ştirea 
stăpânu-săi, nu pote fi cliric; iar după slo- 
bozie de va hi destoinic atunce să se 'nalţe 
la rânduială. 

Tâle,. Nu se cade slujnicului fără de ştirea, 
stăpânusăă să se priimâscă întru cliric, iar 
déca să va slobozi, şi se va arăta vrednic de 
cliricie atunci să se priimâscă. 


G1. 81. Preotul boiariă să nu fie popă, că 
se cade câle crăieşti ale craiului, şi céle Dum- 
nezeeşti a lui Dumnezeă să fie. 

Tiâle. Cine va vrea să ţie rânduială voi- 
nicéscă şi grijă preoţescă aceluia să i se ia 
darul, că câle ce sânt crăieşti trebue să fie ale 
lu craiă, iară cele ce sânt Dumnezeești a lui 
Dumnezei să fie. 


G1. 82. Cine nu va băga în semă pre 
mpăratul şi pre Domnul, ce'l va mustra şi 
`] va ocărâ, acela de va fi cliric să'l se ia 
darul iar mirenul să se afuris&scă. 


Tâle. Cine va ocărâ pre Impăratul saŭ 
pre Domnul pravoslavnici fiind şi creştin6- 
şte trăind, însă acela de va fi cliric să i se 
ia darul, iar de va fi mirân să se afuriséscă. 

1. 83. Numai cartea care se chiamă Gre- 
câşte (exicondavivlos) aceea să vă fie de 
cinste, 

Tâle. Tuturor cliricilor şi mirânilor nu- 
maï acâste cinstite şi sínte cărți datori sânt 
a citi, adecă de la Biblie de în legea veche 5, 
Beitia, Ishodul, Levitul, Cisla şi Vtoreil Za- 
con. A lu Is, naviiu 1, Sudia şi Rut 1, Țar- 
stvii 4, Paralipomean. Cartea, zilelor 2, Es- 
dra 2, Estir i1, Macavei 3, lov 1, Psaltirea 1, 
alu Solomon 3, Pritcea. Eclisiast, Peasni- 
peasnei, Prriscii 16. Şi fără de acestea şi în- 
țelepția a mult învățatului Sirah. lară ale 


ncă nu se nici râgă împreună cu credincioşii | legii noao evanghelii 4. Matei, Marco, Luca, 
ar de se va izbăvi de acea patimă, atunci | loan, Poslanii ale lu Pavel 14, a lu Petr Pos- 


www.dacoromanica.ro 


318 


lanii 2, a lu Ioan 3, a lu Iacov 1,a ludei1,| 


și Deaania Apostolilor. 

Şi poruncile ale lu Climent, carele's pro- 
poveduite episcopilor, într'o carte ce se 
chiamă (octovivliis) carele nu trebue să le ară- 
tăm de tot, pentru taincle ce sânt într'ânsele, 
căci că mai vârtos, a doilea canon al şaselui 
Săhor carele se-ai făcut în Trulla de tot le 
l&pădă acele tocmâle, căci că alţii (adecă 
unii de altă credinţă) aŭ pus niște lucrure şi 
tocmâle mincin6se şi străine de tot Blagoce- 
stie, adeca creştinătăţii. 

Acâstea de la noi pentru can6ne se scrise 
voao Episcopilor, drept aceea voi dă le veţi 
ținea vă veţi spăsi, și veţi avea pace, iar de 
vă veţi lenevi şi nu le veţi ţinea în munca 
Iadului veţi mérge, şi de purea veţi avea 
unul asupra altuia război, şi aşijderea veți 
păţi muncă pe dreptate cum se cade pentru 
neascultarea. 

Dumnezei cel nevăzut şi făcătoriul tutu- 
ror se strângă pre toţi pre vo! pespe pacea 
Duhului sfânt şi să vă îndrepteze spre tot 
lucrul bun, drepţi, curaţi nevinovaţi şi fără 
păcat, şi să vă vrednicescă cu no! vieţii de 
veacă pentru solirea iubitului fiă al săi Is. Hs. 
Dumnezeă şi Mântuitoriul Nostru, cu carele 
Slava a prea puternicului Dumnezeă Tată cu 
sfântul Duh mângâitoriul acmu, şi tot de una 
şi întru Vecil Vecilor. Amin. 

Sfârşitul cannelor sfinţilor Apostoli. 


Sfîntul Săbor de întâi a tótă lumea. 


Carele s'aă făcut la Nichea Viliniel. Aduna- 
tu-s'au 318 purtători de Dumnezei sfinți Pă-, 
rință, în vremea lui Constantin cel mare Şi | 
mumă-sa Elena, după a zâcelea an de în Pă- 
răţia lui, după ce trecuse de la naşterea lui 
Hs. ani 318, asupra spurcatului de Arie ca- 
rele zicea şi hulia: spurcatul de el că Fiiul şi 
cuvîntul lui Dumnezei iaste zidire şi făptură, 
Drept acéea Sfinţi! Părinţi, blăstemară!l şil 
dâdevă Anatimei împreună cu toţi soţii lui, 
şi pentru întărirea, légii făcură Doao-zeci de 
can6pe. 

G1, 1. Pentru famenil cari! se priimesc în- 
tru cliros şi cari! nu se priimesc. 

Gl. 2. Pentru cela ce vine de în viaţă pă- 
gânâscă să nu se facă Popă numai cât. 

GI. 3, Pentru să nu ţie neştine în casă fără 
Mumă şi Soră. 

Gl. 4. Pentru să se pue episcopul cu voia, 
a tuturor eparhianilor. 

Gl. 5, Pentru ceia ce sânt afurisiţi să nu 
se priimescă de alții. 

Gl. 6. Pentru fieș care Patriarch cum să le 
soséscă oblăduirea, lor. 

Gl. 7, Pentru lerusalimlenul să se cinstâ- 
scă în lot de episcop. 

Gl. 8, Pentru eresul celora ce să chiamă 
curaţi. 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


„GL. 9. Pentru ceia ce să hirotonese fără 
ispită. 

G1. 10. Pentru ceia ce aŭ căzut şi aŭ făcut 
păcate, şi I-ai hirotonit cu ştire sai fără 
ştire. 

GI. 11. Pentru cela ce să lâpădă dă lege 
fără nevoe, 

G1. 12. Pentru ceia ce” silesc să se lépeđe 
şi le pare că vor sta înpotrivă. 

Gl. 13. Pentru ceia ce mor să se priceştu- 
iască. 

Ql. 14. Pentru cei Oglașenici carii cad : a- 
decă sânt oglaşenici şi greşesc. 

Gl. 15. Pentru să nu se mute de în celate 
în cetate şi de în loc în loc, nic! episcop nici 
preot, nici diacon. 

GI. 16. Pentru să nu se priimâscă la altă, 
besérică nici Popă, nici Diacon, déca fuge de 
la beserica lui, 

GI. 17. Pentru ceia ce iaŭ camătă. 

G1. 18. Pentru diaconi! cum li se cade să 
fie întru cinul şi rânduiala lor. 

GI. 19. Pentru Pavlicheani, 

Gl. 20. Pentru să nu se facă metanii cu 
genuchele la pământ, Duminicile şi Sâmbetele 
şi peste tóte zilele Rusalielor şi în tote Prazd- 
nicile. 

Domnești 





a (1) Săbor. Marele Constandin Papa Silive- 
stra Patriarh, Mitrofan Țărigrădenul la Ni- 
chea, asupra Arică Părinţi, 318. Leag. 50. 


AciurmEză clişeul maï multor sfinţi părinţi. 











Canónele Săborului de la Nicehea. 

Gl. 1. Famenii să se priimescă întru cli- 
rici. 

Tâle. Zisu-seaŭ și la canónele Apostoleşti, 
adecă la 22, şi la 23 şi la 24. Carele va fi scopit 
de nevoe şi va fi destoinic de. Preoţie, acela, 
să nu se apere a se înălța întru clivici, iar ca- 
rele se va [i tăiat de voe, acela iaste cum şi-ar 
fi singur ucigaș, şi întru clirici nici cum să nu 
se priimâscă, ct încă de va fi şi cliric să i se 
ia darul, deci aşijderea iaste şi socotela ca- 
nonului acestuia. 

G1, 2. Carii vin de în viaţă păgănă și se 
boteză, aceia să nu se hiroton6scă numai cât 
până nu se va ispiti întrun an, iar cine va 
greşi după hirotonie şi se va vădi apoi unul 
ca acela să se părăsâscă de cliricie. 

Tâlc. După cum zice canonul 13 al Apo- 
stolilor, aşijderea şi acâsta zice, cela cn s'a 
botezat acuma să nu se pue numai cât epis- 
cop sai Popă, ca să nu cumva să se ingâmfe 
ca un om botezat de curând să cază într’o o- 
sândă şi în laţul Diavolului ce se cade unuia, 
ca aceluia după cum zice canonul 11 al săbo- 
rului de la Sardia, adecă întâi să vie la spiţa, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


de întâi citet, [Semndză]. ipodiacon şi la altele 
câte sânt, măcară să facă vreme 1 an decia 
de se va socoti vrednic de Dumnezei. sca 
preoţie, atunci să ia marea cinste; cade-se a- 
pol iară că de va greşi după bhirotonie şi se 
va 'vădi, atuncl să se lipsescă de daru'ş. 

Gl. 8. Să nu ţie neştine în casă altă mu- 
iare fără mumă şi soră, ca aceste feţe să fugă 
de t6tă bănuiala, 

Tâle. Fără de acâste obraze cadc-se a fugi 
de totă prepunerea cea rea, adecă de mumă, 
de soră şi de mătuşă și de altă rudenie, iar 
a lăcui la un loc cu alt cine-va fără cu carele 
am zis, nu lasă nici iarlă acest canon; nici al 
5-lea canon al 6-lui Săbor de la Trulla, nică 
a 15 şi 22, a doile Săbor de la Nichea, [Sem- 
ndză]. nică Marele Vasilie către un preot Gri- 
gorie scriind să se desparţă de țiitórea muiare 
zicesmăcar de iaste şi de 70 de ani şi a lăcui 
cu dînsa la un loc să nu se socotescă. 


GI. 4. Episcopul să se pue de toți epar- 
hianil iară de vor lipsi de în ceia-lalți trei de 
în scrisârea ce să vor fi făcut Rânduială : a- 


tunce put&re să aibă Mitropolitul. 
Tâlc. Insă de doi saŭ de trei episcopise hi- 
roneşte episcopul după cum zice canonul de 


întây al siimţilor Apostoli : de doi şi de trei să 


se rinduiască, iară de se va tâmpla tuturor 
episcopilor aï eparhiei dă vre o nevoe saŭ 
pentru lungimea căi de nu vor putea să vie, 
atunci tot trebue şi el toţi să facă scrisâre de 
rânduială la cpiscopil carii sânt, şi déca se 
vor face rânduialele, atunci după tocmirea 
sorţilor putére să aibă Mitropolitul ca unul 
ce sau ales de într'acel trei rânduiţi, adecă se 
chiamă mal ales. 

GI. 5. Cari: sânt afurisiţi de cine-va. pre a- 
ceia alţii să nu” priimâscă fără numai de 
vor fi afurisit pentru împuţinarea sufletului, 
saii pentru vrajba. Pentru că de unele ca a- 
cestea, se-a socotit să se facă săbor de doao 
ori întrun an întru tote eparchiele, însă o- 
dată între Rusalii iar a doa Tâmna. 

Tâle, Cade-se după cum zice cuvîntul cel 
vătămat zice să se tămăduiască de Ja cela ce 
Paŭ hetejit, aşijderea şi cela ce s'au afurisit 
de episcopul săi, să nu se priimâscă de altul 
fără de ispită şi întrebare. ci pre unul ca a- 
cela să” întrebe să spue vina afurisaniel și 
să o descopere; să nu cumva să/l fie afurisit 
pe dreptate saŭ pentru mânie, sat pentru 
vrajbă, sai pentru altă ceva vină a episco- 
pului, ca însă nici cei afurisiţi să nu se afuri- 
séscă de fie ce, nici iar afurisind pe dânşii e- 
piscopil să nu bage s&mă ce să! priimescă 
alţii fără de întrebare. Ce de doao orl peste 
an întru tote eparchiele pouncâşte acest ca- 
non să se facă sfânt săbor ca cumintea tu- 
turou episcopilor aceii eparchil, tótă întreba- 
rea bestricil și tótă îndoirea şi încurmezişa- 
rea să se deslâge și să se tocmescă cum zice 
















s $19 


și canonul 37 al sfinţilor apostoli, deci cum 
am scris acolo la tanonul 6 al săborului de 
la Trulla şia 6-lea de la a doilea săbor de 
la Nichea, adecă pentru împuţinarea cheitu- 
ialei de pre calea episcopilor ce să vor a- 
duna aŭ tocmit să se facă săbor numai o 
dată preste an întru t6tă eparchia unde va 
vrea Mitropolitul să facă intrebare episcopi- 
lor între Praznicul sfintelor Paşti şi în luna 
Octobrie. 

G1. 6. Alexanârânul să fie volnic adecă să 
oblăduiască pre kghypet şi pre Livia şi pre 
Pentapoleos, şi Rinul pre ceia ce sînt supt 
mâna lui, şi Antiochia, şi alţii cine'ş pre al 
lor iar carele se va face episcop fără de ști- 
rea Mitropolitului acela să nu fie episcop iar 
de se vor face Rinduiale de mal mulţi pre ca- 
n6ne (adecă pre tócmélă) şi trei de într'ânșii 
vor sta împotrivă. aceia să nu fie adevăraţi. 

Tâle Fieş care de în Patriarşi trebue să'și 
ție şi să” fie de în destul cu ale lui ce aù avut 
mai nainte oblăduiri, iară nu cu altă eparchie 
a altui cuï-va care n'aătost de demult de înce- 
put supt mâna lui să o jehuiască, să o su- 
pue , căci că gâmiare ca. acâsta iaste a oblă- 
duirii mireneșşti; asijderea se cade şi episco- 
pilor a fieş-cărui eparchii să cunâscă pre maï 
marele lor, adecă pre episcopul lor de la Mi- 
tropolie care va fişi fără de ştirea. acelui e- 
piscop să nu facă nemica, iară de va face nis- 
care tocmâle fără ştirea lui, atunci să nu fie 
episcop unul ca acela, și iară de va fi voia 
Mitropolitului să se adune episcopii să facă 
vre o rânduială saă tocmâlă ceva și la acéia 
voe la un loc nu se vor strânge toţi ci unil 
pentru a lor voe rea se vor încurmezişa, a- 
tunce maï mult să se ție tocméla şi rânduiala 
celor mai mulţi caută la săborul de la Efes 
Canonul 8, [semndză] la Apostoli Canonul în- 
tâă şi al doile, şi la Săborul de la Sardichia 
Canonul trei. 

GI. 7. Episcopul Elias de la Ierusalim să 
fie cinstit întru Mitropolie şi să aibă întărire 
şi paza dregatorie! sale 

Tâle, Nearaoa cea de în Titla de întâr 
carea iaste în cartea de întâi zice : Episco- 


„pul Ierusalimului zice carele se chiamă E- 


lia adecă patriarchul cade-se după cum zice 
acest canon episcopului Ierusalimului să fie 
cinstit întru cinstea patriarchului, pentru că 
Mitropolia Chesariel iaste mal nainte de a 
Palestinei şi după dânsa iaste şi sfânta ce- 
tate. Cadese şi Patriarchului să'şi ţie a sa cin- 
ste, aşijderea să'şi păzâscă și Mitropolia Che- 
sariel, a el deregătorie carea mai nainte se-ai 
făcut, şi caută de acâsta la a 12 Canóne al 
Săborului de la Halchidona Gl. 8. 

G1. 8. [aste un eres carii se chiamă cu- 
ați, carii zic că decă more omul nu iaste 
Pocaanie). Ceia ce să chiamă curaţi, de să 
vor întoree atunci întâi să mărturistscă că 


www.dacoromanica.ro 


320 ` 


se vor spăsi și vor ținea tocmélele Bessricii | 
şi se vor împreuna cu a adoa nuntă, şi va 
erta pre cei ce vor fi greșit, şi aşa carii se 
vor afla hirotoniți să'şi fie întru a lui tocmâlă, 
adecă carele va fi adevărat episcop să fie e- 
piscop; iară de în cei curaţi de va fi episcop 
de sate saii de oraşă aceia să'Și ţie cinstea de 
va fi Popă Popă, de va fi Episcop Episcop, 
pentru că nu pot fitdor Episcopi într'o cetate. 

Tâle. De în ceia ce vin cătră sfânta, a lu 
Dumnezeii adeverită Bestrică Apostolescă 
însă unil se boteză, iară alţii cu Mir se ung, 
iară alţii numai ce blastemă tótă alta a lor 
erésă; adecă carii se-aŭ înșelat de se-aŭ prel- 
stit de un popă anume Navat, al Bestrici Ri- 
nului, şi se-aŭ chemat de dânsul curaţi, zi- 
când că ceia ce greşesc maŭ pocaanie, şi a- 
părându-se de adoa nuntă, unil ca aceia de 
vor veni cătră bestrică şi vor mărturisi şi 
vor primi & doa nuntă şi pre ceia ce vor 
greşi şi se vor pocăi vor erta, și cum am zice 
mai pre scurt vor urma pre tote tocmelile 
Besérecil şi'şi vor blăstema a lor eres şi altele, 
aceia să se priimescă şi numai cu sfântul Mir 
să se ungă, şi însă unil de întrânşii de vor 
fi fost şi episcopi iară să'și fie întru a lor 
deregătorie numai de se va afla într'acea ce- 
tate alt episcop al adeveritei beserici de va 
fi fost hirotonit mai nainte de venirea lor (a- 
decă a acelora) că mai nainte se cinstâște 
unul ca acela adecă adevăratul episcop cel 
de întâi și singur în scaunul episcopiei să 
şază de cât aceia, pentru că nu se cade 2 epi- 
scopi să fie într'o cetate, iară acel episcop ca- 
rele se-aă numenit episcop de curaţi ca un 
preot să se cinstescă, iară de va vrea epis- 
copul să"! cinstescă numele cu nume de epis- 
cop, iaste volnic, iară alte lucrure ce se cu- 
vine Episcopiei a lucra nu i se cade, 

GI. 9. Carii se hirotonesc fără ispită 
și apoi de alții se vor vădi că aŭ greșit 
unii ca aceia să se părăsâscă, 

Tâle. Neştine dă se va fi înşelat să gre- 
șască; și fără de ispovedanie sai fără între- 
bare va fi ajuns întâi la spiţa preoţiei săi a 
episcopiei şi după hirotonie se va vădi că aŭ 
greşit : acela de preoţie să se părăsâscă. 

Gl. 10. Carii vor fi greșit şi se vor fi hi- 
rolonit fără ştire sau cu ştire (adecă sai vor 
hi știut saŭ nu vor hi ştiut ceia ce se-aŭ hi- 
rotonit) acelora să li se ia darurile. 


Tâle. De nu vor fi ştiut greşalele ceia ce 
aŭ hirotonit celora ce 1 aŭ hirotonit, saŭ de 
va fi fost şi în ştirea lor şi de acâlea nu vor 
fi fost băgat séma acestea nu aduce osânda 
canonului besricit. Ci déca vor pricâpe după 
aceia ceia ce iai hirotonit atunci ca şi ceia, 
ce aŭ greșit să li se ia darurile. 

GI. 11. Câţi fără nevoe 'se-aă lepădat de 
l6ge și aŭ fost harnici să tâmple ertăciune, 


PRAVILA MATEIU BaSARAB 


unii ca acéea să se destoinicescă a ceva, et-- 
tăciune şi 2 ani să cază cu pocaanie. 

Tâle. Câţi se-ai lepădat de l&ge fără ne- 
voe- măcar de vor fi fost și nedăstoinici milik 
mai ales cei de într'ânșii cari se vor pocăi, 
aceia să se destoinicescă a ceva milă, însă 
3 ani să fie întru cei ce ascultă adecă să 
stea lângă Dverile c6le împărătești şi să a- 
sculte Dumnezeeștile scripturi, iară după vre- 
mea a trei ani să între înlăuntrul curţii Bi- 
sérici! şi să obârşâscă 6 ani împreună cu 
ceea ce cad după ambon (adecă mai îndărăt 
de ambon) şi după ce va trâce vrâmea a 
6 ani, decia după alţi 2 ani, să priimescă sta- 
rea credincioşilor adecă să stea cu cei cre- 
dincioși să fie împreună cu dinşii la rugă 
până ce se va obărşi liturghia, iară de Dum» 
nezeeasca pricâştenie să ru se apropie în- 
tmacei 2 ani ce după aceea să se destoini- 
cescă și Sfinţiei Priceştenii. 

61. 12. Carii aŭ fost nevoiţi și-le-au părut 
că vor sta înpotrivă iar apol se-aii lepădat 
de păgânătate şi se-au întors aceea zâce ani! 
să fie despărțiți căutănd firea a fieş căruia 
de Pocaanie și déca se va pocăi și va primi 
canonul mat cald adecă cu userdie atunci să 
Pl dea episcopul mai cu milă iar de'l va 
priimi maj rece atunci să il dea maï tare. | 

Tâle, Câţi se-uă chemat de în Dumnezee- 
scul dar, şi după strânsorea de întâi nevoiţi 
fură şi se tocmiră să stea păgânilor împo- 
trivă şi aŭ lepădat şi brâul Voiniciei adecă 
al Cinstelor, iară apoi se-aă plecat şi se-aŭ 
întors ca câinii la borătura lor și seati adaos 
a înţelepţi iar câle ce sânt ale păgânilor ca 
să i pue la cinstea de întâi, şi iară să ia, 
slujba ; aceia décă se vor întârce, să li se 
dea Canon de pocaanie în trei ani să as- 
culte, iară până în zéce să cază, decia atunci 
să se destoinicâscă Pricâşteniei. Putâre are 
episcopul a împuţina şi a mări Canânele vă- 
zând pre ceia ce se întorc cătră Pocaanie, 
dă se vor întârce cu frică şi cu trăpenie și 
cu lacrăme, atunci să” slăbescă maï pre 
uşor iar de se vor întârce cu maï nesoco- 
tință şi nebăgâre sémă şi cu léne unuia ca 
aceluia mai grea învățătură să% dea. 

G1. 13. Carii vor să móră aceia să se pri- . 
ceștuiască iar dă se va sănătoşi vre unul de 
aceia iar să fie întrebat adecă să se ispove- 
déscă şi numai ce să fie la rugă cu ceia ce 
să priceşștuesc. 

Tâle, Tot credinciosul la eșirea sufletului 
săă pentru bună petrecanie să se priceştu- 
iască, iar dâcă se va sănătoși atunci el să 
fie la rugă cu ceia ce să Priceştuiesc, iar să 
nu se priceştuiască Dumnezeeștilor Sfinţii 
ce déca va împlea întru rugi vrâmea stăril 
lui décia de alunci înainte să se destoinicâ- 
scă și acelui dar, adecă pricâșteniel. 

G1. 14. Or care oglaşeinic va cădea acela, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASAGAB 


numai trei ani să asculte; décia să se róge 
iar cu cel Oglaşenici, 

Tâle, Doao feliuri-ale oglaşenicilor sânt; 
însă unil carii aŭ venit acuma, iar alţii s'aă 
făcut deplin şi mai mult să învăţară credin- 
ţei, adecă oglaşenicul cel maï deplin carele 
aŭ căzut și aŭ greşit, acela nu se lasă fără 
Canon măcar și sfântul Botez de îndestul de 
i-aă spălat rugina sufletului ce déca aŭ greșit, 
tot are canon ce să se împreune cu cel ce a- 
scultă şi după trei ani iar să se róge îm; 
preună cu cei Oglaşenici și de acesta caută 
la Neochesaria la cincilea Canon. 

GI. 15. Nici episcop, nică popă, nici dia- 
con, să îmble de în cetate în cetate, de în o- 
raş în oraş, de în sat în sat, căci că li 
se cade iar să li se dea în mână Besérjcile 
carele le-ai fost datuli-se în mână. 


Tâle. Canonul acesta nu numai ce lépădă 
de tot schimbările Episcopilor ci încă și ale 
preoţilor şi ale Diaconilor aşijderea să facă, 
la besericile câle ce se-aŭ închizăşuit şi li se- 
aŭ dat în mână, iar să se întórcă. lar Săbo- 
rul de la Sardia canonul de întâi și a] doilea 
mai iute pedepsâște pre unii ca aceia, supu- 
indul cu oprirea de priceştenie să nu se pri- 
ceştuiască câtă-va vreme. 

GI. 16. Câţi Preoţi şi Diaconi vor fugi dă 
pre la Bes&rică aceia să fie nepriimiţi la altă 
besérică, ci să se întârcă la lăcaşul lor, iară 
cine va aduce de la altul să'] hirotonâscă fără 
ştirea episcopului lul aceia să nu fie hi- 
rotonie. 


Tâle,. Acest canon pentr'acâstea adins elu'ş 
aşa poruncâşte, Nici un preot zis sai Diacon 
să nu se desparță de la besérica carea, se-aii 
chizășuit şi i se-aŭ dat îu mână şi de alt 
episcop să se priimâscă ce iar să se întârcă 
la lăcasul săi. lar care episcop va priimi de 
va aduce cliric de aiurea și va hirotoni şi”l 
va înălța la moi mare spiță la Biserica lui, 
făr de ştirea episcopului săă aceluia să" hie 
deșartă hirotonia, 

GI, 17. Cine va lua camătă saă mită saă 
jumătate de capete acela striin să fie de Be- 
serică şi luatul darul după hotarul acesta. 

Tâle, Insă cametele de sute sânt când da! 
zécea în doispre-zece iar mal puţin de aceş- 
tea sânt a şasea carii se cunosc a fi camătă 
mai mare de tóte; deci ori-cine va împru- 
muta pre cine-va şi va lua așa cum am zis 
maï sus şi va câre camătă mai grea adecă, 
de o sută și mai puţin adecă jumătate de a- 
cesta, ce să zice 6, ca cum ar fi uitat scrip- 
tura ce zice : Argintul săă nu laŭ dat în ca- 
mătă, unul ca acela de va fi de în clirici să 
i se ia darul, măcar de şi nu zic 'acâste să- 
bóră adecă canonul 44 a sfinţilor Apostolii, 
și Săborul de la Trulla canonul 6 de aicea 


8321 
camătă şi i poruncești să se părăséscă şi 
nu va, 

G1. 18. Diaconit întru al lor rând să fie, 
nici să dea pricéştenie preoților. nică să se 
tinză înaintea maï marelui lor, nici în mijlo- 
cul preoților să șeză, că fără de cale şi fără 
tocmălă iaste adecă cari! fac așa. 

Tâcl. Acest canon aflând făcându-se pre 
în cetăţi şi pre în bogate locure lucrure cum 
nu se cade şi fără de tocmâlă, îndreptâză și 
poruncesc, să nu cumva să dea vre un Diacon 
preoţilor Dumnezeâsca Pricâştenie, nici mai 
nainte de dânşii! să se tinză, ci eï să ia Prict- 
ştenie după Preoţi, sai de la episcop saŭ de 
la Preoți, nici el să şază între Preoţi ca să nu 
cumva aflându-se șezând mai sus de dânșii 
să zică că's mal cinstiţi, că acesta, lucru iaste 
forte fără de cale, iară carele nu se va lăsa, 
acela să fie lipsit de Diaconie. 

G1. 19. Pavlicanii să se botâze a doua óră 
și dâcă se vor boteza şi vor fi clirici dă se 
vor arăta cu viață bună potu-se şi hirotoni. 
iară de nu se vor arăta cu viaţă bună să li se 
ia darul, iară Diiconiţile décă se vor întârce 
se nu se cumva amestece întru hirotonie ce 
să se socotâscă întru mir€ni. 

Tâle, Carii vor veni de în eresul Pavlica- 
nilor, aceia a doua, 6ră să se boteze, şi ori ca- 
riă de întwânşii ca nişte clirici vor fi slujit la 
Paylicani aceia décă se vor boteza de vor a- 
vea viaţă curată atunci să se hiroton&scă, 
iară de să vor afla nedestoinici să li se ia da- 
rul, de vor veni către adeverita Bessrică şi se 
vor boteza la un loc să fie cu mirânil. Pavli- 
caniï sânt carii se trag de la Pavel Samosatul 
carele prost pentru Hs. aŭ gândit şi aŭ soco- 
tit şi zicea că iaste om prost, şi zicea că nu 
aŭ luat începătură de la Tatăl maï nainte de 
vc ci de la Maria ocananicul de dînsul. 

G1. 20. Nu se cade a face metani cu genu- 
chele la pământ Duminicile şi în zilele Rusa- 
liilor ce dea în piciorile să se râge ómenil, 

Tâle, Nu se cade a pleca genuchile Dumi- 
nicile şi în zilele Rusaliilor; ce stând drept 
săţi dai rugile lui Dumnezeu : până la Sd- 
șestvie Stugo Duha, după cum aŭ zis mulţi 
Sfinți şi S-ti” Vasilie și poruncește de zice să 
se róge tot creştinul stând în pici6re; care lu- 
cru închipuiaşte că am în vis cu Hrs. drept 
aceia ni se cade să căutăm câle de sus, zioa 
cea fără de s6ră, acelui véc ce va să fie fără 
sfârşenie. 

Coneţul Sfântului Săbor de întâi de la Ni- 
chea. 


Săborul Sfinţilor Părinţi carele se 
chiamă Namâstnic, 
Adunatu-se-ai la Mitropolia Anchira Gala- 
tiel asupra lui Pavel Samosatul carele aŭ fost 
întâi începătorii ereselor ; carele era episcop 


să i se ia darul: ce când face aşa, adecă ia „la Antiochia, în vrémea lui Aurilian împără- 


21 


www.dacoromanica.ro 


322 


tul Rimului; şi se-aŭ făcut acesta Săbor mai 
întâi de tóte săbórele, iară se-aŭ pus aicea 
maï pre urmă peniru podóba şi îmfrumseţa- 
rea a Săborului a tótă Lumea; şi era maï 
mare la acest sfânt Sābor Vitalie episcopul 
Antiochiei Syriei, Agricolae de la Chesaria 
Capadochiei Sș"tino Mucenicul Vasilie episco- 
pul de la Amasia carele se-aŭ încununat cu 
cununa. muncii : în vrâmea lui Lichinie mun- 
citoriul de Creştin. Pentru că în vrémea gó- 
nei mulţi creștini nu putură să rabde munca 
până în sfârșit ; ce se plecară Muncitorilor, 
şi se închinară Idolilor, iară apol după acéia 
se căiră şi iară veniră la Pocanie cătră Sobor- 
nicâsca, şi Apostolâsca Bestrică, décia fu în- 
trebare de Sfinţii Părinţi pentracâsta cum se 
va cădea să se priimescă carii se-ai lepădat 
de Hs. drept aceia de acâsta, şi de alte vini 
Sfîntul Săbor făcură canâne 25 pentru întă- 
rirea. Pravoslaviel. 

G1. 1. Pentru preotul şi Diaconul carii mal 
nainte se vor fi închinat de vor fi făcut Jertvă 
ldol&scă. 

Gl. 2, Pentru ceia cel vor fi muncit şi 
după muncă vor fi luat bucate doleşti. 

G], 3. Pentru ceia ce aŭ mers de aŭ tă- 
Arina cu tămâie şi aŭ mâncat bucate Ido- 
ești. 

Gl, 4. Pentru ceia ce aŭ mers cu jale şi cu 
lacrăme de aŭ mâncat. 

Gl. 5. Pentru ceia ce se-aŭ înfricoșat nu- 
au și aŭ mers de aŭ junghiat apoï saŭ Po- 

it. 

G1. 6. Pentru cela ce aŭ avut ale sale bu- 
cate şi aŭ mâncat împreună cu păgânii. 

Gl. 7. Pentru cela ce va fi junghiat de do 
şi de trei or! însă cu sila sa de nevoe. 

Gl. 8. Pentru cela ce n'a junghiat numai 
el de voe, ci aŭ îndemnat şi pre altul. 

G1. 9. Pentru cela ce vrea să se hirotonâscă 
Diacon. 


G1. 10. Pentru fata ce să logodește iară al- 
tul o răpește. 

Gl. 11. Pentru cela ce aŭ junghiat maï 
nainte de botez, 


Gl. 12. Pentru să nu hirotonâscă episcopul 
de sate. 

G1. 13. Pentru preoţii carit se lépădă a nu 
mânca, carne, 


Gl. 14. Pentru să nu vâuză ceva preotul 
de ale Bessricil. 

Gl. 15. Pentru cela ce face păcate cu dobi- 
tâcele mal nainte de 20 de ani. 

G1. 16. Pentru stricatul zăcătoriul de dobi- 
tOce, şi de altele. 


Gl. 17. Pentru carele se face episcop şi nul 
priimesc la Bes6rică 6menii carii sânt acolo. 

Gl, 18. Pentru carele se făgăduiaşte să lä- 
cuiască neînsurat şi apo! se lépádă. 

G1. 19. Pentru prâcurvariul şi prâcurva. 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


G1. 20. Pentru cu.varii şi curvele carii iaŭ 
erbi de omorîrea copiilor. 

GI. 21. Pentru omul ucigaş de a lui voe. 

G1. 22. Pentru omul ce ucide de nevoe. 

Gl. 23. Pentru cela, ce! vrăjaște cine-va și 
bagă niscare lucrure de actlea în casa lui 
ca să afle lécure. 

Gl. 24, Pentru o fată ce se va logodi, iar 
apo! logoditul va fi stricat pe soru-sa, 

Să știi că glava cea de întâi și a doa s'aii 
tâlcuit amândoă la un loc. 


Can6nele Sfântului Săbor de la 
Ancehyra 


Gl. 1 şi 2. [Amândoă la un loc]. Preotul 
şi Diaconul carii vor fi junghiat Jertfă Idoli- 
lor, decia se vor iară înl6rce în adeverinţă 
aceia numai să'şi ţia scaunul şi cinstea, iar 
de-câle sfinte nemica.să nu fac, 

Tâle, Câţi de în Preoţi și Diaconi în vreme 
de gónă i-aă nevoit şi aŭ junghiat ldolilor, 
deacia întru adeverinţă vor veni căindu-se 
ce aŭ făcut, aceia datori sînt să'şi ţie numa! 
scaunul şi cinstea, iară a sluji întru cele sfinte 
maŭ ei putére cum am zis, Agneţul saŭ poti- 
rul să pârte, sai să facă Cazanie 6menilor, 
sai să obârşâscă ceva de în sfânta Liturghie 
nu pot. 

GI. 3, Carit se-aŭ nevoit și se-aii pedep- 
sit adevărat și după muncă aŭ luat bucatele 
de la Idoli de nevoe, unii ca aceia să nu să 
apere dă Priceștenie, iar de se va fi tâmplat 
să nu fie greşit nemica atunce de vor vrea 
potu-se şi hirotoni iar așa să fie negreșiţi, 

Tâle,. Carii se-aŭ nevoit şi după caznă aŭ 
luat bucate de cele junghiate ldolului, şi căz- 
nindu'i fără de voia lor le-ai băgat în gură, 
aşijderea şi ceia ce aŭ luat într'acesta chip 
tămâe întru mânele lor şi nevoiţi fiind de ne- 
voe aŭ aruncat la Idol și vor mărturisi cu to- 
tul că sânt ereştini şi pentru jalea ce li se-aŭ 
tâmplat depururea întru tóte vor arăta cu 
hainele, cu chipul şi cu viaţa smerenie ca 
cum ar fi afară de păcate (adecă fără voe aŭ 
greşit) uni! ca aceia de priceştenie să nu se o- 
prâscă ce să fie întru a lor cinste, iară de vor fi 
unii ca aceia mi6ni, de vor vrea să se hiroto- 
nâscă. însă de va fi fost viaţa lor cea maï de 
nainte nevinovată adecă curată, de aceia nu- 
maï nu să apără a tâmpla cinste ca aceia. 

Gl. 4, Câţi aŭ fost duşi să junghie Idolilor 
împodobiţi şi aŭ mers de aŭ mâncat, unii ca 
aceia să cazà în 6 ani. 

Tâle. Câţi i-au nevoit să junghie, saŭ să și 
aŭ cinat întru Capişte și vor fi mers cu haine 
luminate şi de mult preţ îmnpodobiţi şi vor 
fi mâncat la cină saŭ de vor fi dus şi jertvă, 
unii ça aceia de se vor pocăi să fie la un loc 
întrun an cu ceia ce ascultă, iară în trei any să. 
cază, şi după alţi doi ani să priimâscă să stea 
cu cel credincioși și numai la rugi să se îm- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


preune, iară după ispita acâsta să li se obâr- 
s&scă canonul, și să se priceştuiască Dumne- 
zeeştii Priceşteni). 

G]. 5. Carii vor fi mers cu haine de jale şi 
wor fi mâncat cu lacrăme : aceia trei ani să 
cază, iară de nu vor fi mâncat atunci doi ani; 
şi să caute să vază fost'aă nevoitoriă mal 
nainte întru viața luïaŭ naŭ fost. însă cum 
se va arita episcopul aŭ cu milă aŭ fără 
milă, 

'Tâle, Carii vor fi fost nevoiţi să intre în 
“Capiştea Idol6scă şi să mânânce într'ânsa de 
vor fi întrat cu veştminte de jale, şi vor fi 
mâncat cu lacrăme aceștia ca cum se-ar sfii 
de muncă şi socotind de tot că fac aga de ne- 
voe pentru tăiarea mădularelor sale, căci nu 
pot răbda să ia muncă pentru împlérea voil 
cei fără de lége. aceia numal 3 ani să cază, 
d&cia să se priimâscă întru cel credincioși 
fără de împreunarea Dumnezeeştii priceşte- 
niă, iară de maŭ mâncat ce pumai ce aŭ intrat 
atunce în doï ani să cază şi într'un an să stea 
cu credincioşii și după aceia treï ani să li se 
împle pocaania, iară putârea, iaste la Episcop 
cumu'i va vedea că se nevoesc aŭ să lenevesc 
aşa să'1 şi tocmâscă, şi să le ispitescă şi ceia 
viaţă a lor de mai nainte, carea şi cum aŭ fost, 
deacia şi de într'amândoăo tocmirile carea e 
acuma şi ceia ce au fost mai nainte și atunci 
sai să împuţineze saii să îmulțâscă canonul. 

G1. 6. Care om numai de frică va mérge și 
va. junghia decia se va căi acela cinci ant să 
cază. 

Tâle. Caril nu se-aŭ dus la munci ce nu- 
mal de frică se-aŭ spăriat şi aŭ junghiat, de 
acia. aŭ aşteptat până va trâce-vremea aceit 
rătăciri și iară se-au întors spre pocaanie, a- 
ceia întrun an să fie întru cel ascultători iar 
în îrel ant cu cei ce cad, şi în doï ani să stea 
cu credincioșii şi numai să se împreune la 
rugi decă se vor împlea toţi acel şase ani a- 
tunce să li se sfârșâscă canonul și să se îm- 
preune Dumnezeeștil Pric&ştenii. 

Gl. 7. Cine va avea ale lui bucate şi va 
mânca cu păgânii împreună la prasnicele lor 
acela doi ani să cază. 

“Tâle. Ori cine va mérge la praznicele pă- 
gânilor carele se fac pre în bogate locure 
despărțite, de va mânca cu dânșii având el 
bucate : acela numai 2 ani să cază, décia 
de i va trebui lui de atunci, el numai să se 
împreune cu credincioșii la rugă, socotința 
episcopului să fie că i se cade să ispitescă să 
vază oumaŭ fostul și mai naite viaţa celui ce 
să pocăiaște. 

Gl. 8. Cine aŭ junghiat de 2 şi de 3 ori 
însă dă nevoe, acela 7 ani să cază. 

Tâle, Câţi de nevoe aŭ jungheat idolilor 
nu numai odată ce şi de trei ori, aceia patru 


323 


cei credincioși, iar după a șaptelea an săi 
se sfârşâscă canonul deplin. 

Gl. 9. Carele n'aii junghiat de voe numa! 
el singur ce ai îndemnat şi pre altul : acela 
zâce ani să cază. 

Tâle. Acesta ca un Om ce singurpre sine 
piarde şi pre alții adună și'i îndemnă întru 
peire de se va înt6rce atunci în trei ani să 
fie cu cei ce ascultă, iară într'alţi şase ani 
cu cel ce cad, îară într'alt an cu cei ce stai, 
şi să se împreune să stea la rugă cu cei cre- 
dincioși până la sfârşitul liturghiei, și așa 
déca vor trâce vreme a zece ani, atunci să i 
se împle canonul, şi să se destoinicâscă şi 
Dumnezeeştii pric6ştenii, iar déca se va is- 
piti şi ceea viaţă a lui şi nu se va afla că aŭ 
fost bună, atunci să nu'l slobozeşti la Dum- 
neze6sca preeştenie. 

Gla. 10. Carele va vrea să se hirotonescă 
Diacon, de va mărturisi episcopului -că nu 
pote să trăiască ne însurat, acela déca se va 
însura el să se facă Diacon, iar de va tăcea, 
şi apol se va însura, atunci să se părăsâscă, 
de Diiconie. 

Tâle. Acest canon poruncâste, cela ce nu 
va putea să se ție neînsurat și va spune e- 
piscopului ma! nainte de hirotonie cum vă 
să se însore, acela să nu se apere, iar de să 
va însura după hirotonie și va hi spus epis- 
copului şi! va fi blagoslovit, atunci iar să 
fie într'acea slujbă şi cinste, iar carele când 
se-aii hirotonit nu va hi spus că va să lăcu- 
iască neînsurat, iară apoi de să va însura a- 
cela, să se părăsâscă de Diiconie, iară acestui 
canon stă împotrivă canonul 6 al 6 Săbor și 
apără cu totul pre cel neînsurat ce va veni 
să se facă ipodiacon și Popă și după hiroto- 
pie să se îns6re, însă cine acâsia va în- 
drăzni a face poruncâşște să li se ia darul 
și acel canon a şaselea să se ţie iar cesta să 
se lips6scă. 

Gl. 11. Fata de să va fi logodită, iară a- 
poi de altul se va răpi, atunci să se dea ce- 
luă deîntâiuă. ' 

Tâlc. Acest canon poruncâște de se ţa fi 
logodit vre-o fată şi după acéea de altul se- 
aŭ răpit atunci să o dea logoditului de întâi, 
măcar de o va fi şi stiicat cela ce o aŭ ră- 
pit, iar titla: 58, a șaptei cărţi a împăraţilor, 
a mari munci supune pre cela ce aŭ făcut 
răpirea mueril, aşijderea, şi cela ce aŭ ajutat, 
la răpire, așijderea şi ceea ce vor fi îndem- 
nat spre acâsta, de acia de va şi vrea, muia- 
rea cea răpită, măcar şi părinții eï să o ţie 
muiare cel-ce o” aŭ răpit nu iartă însă şi ceea 
ce vor împreuna nuntă ra acâsta să fie pe- 
depsiţi cu închisorea. 

Gl. 12. Carele va fi junghiat Idolilor maï 
nainte de botez, și apoi decă se va boteza 


ant să cază și doï ani să fie fără de pric6ş- | să fie nevinovat. 


tenie şi numai la rugă să se împreune cu 


Tâle. Decă vréme ce sfântul botez, spală 
i * 


www.dacoromanica.ro 


324 


PRAVILA MATEIU BASANAB 


tótă rugina sufletescă, de va fi junghiat jertvă , lui, sai să'l plătéscă déca va plăcea. Caută 


întru laudă Idolilor, mal nainte de botez, a- 
cela dâca se va boteza să fie nevinovat, după 
actea dei!88 va afla viaţa nevinovată. adu- 
cesă şi la spița preoţiei. 

G1. 13. Episcopului de sate nu pâte să hi- 
rotonescă făr de isprava episcopului. 

Tâle. Acest canon fórte apără tare pre e- 
piscopii de sate, făr de isprava episcopului 
a hirotoni ; iară al 10 canon a săborului de 
la Antiohia, [semnéză] iartă lui să facă numai 
citeţi şi ipodiaconi şi jurători, iar să nu în- 
drăsnescă a hirotoni preot sau diacon. făr de 
știrea episcopului de în cetate sai de în oraş, 
că supt mâna lui iaste supus și satul, iar 
marele Vasilie, aflând de la episcopi! de sate 
făcâud fără întrebare posluşnici bestricilor, 
[semndză)] de multe ori şi de preoți şi de dia- 
coni cu isprava acelora episcopi de sat şi el 
acând, drept acea nu iartă episcopilor de 
” e să priimescă el niscare lucrure ale besé- 
ricii fără de ştire ce însă să se ispitescă și 
atunci pre acel episcopi de sat să-l şi pril- 
mescă, iar să nu-i bage în cliros maï nainte 
până ce nu va spune de lucrurile lui ce e de 
dînsul ; iar episcopii de sate să știi că sânt 
carii sânt astăzi pe în oraşe şi pe în sate dă 
se chiamă protopopi. 

G1. 14, Preotul carele se va lăsa de carne 
Și numai ce o va gusta acela se pâte depărta 
de dînsa aşa, iar de nu va nici gusta carnea 
cu Vârze, acela, să se părăsâscă de preoție. 

Tâle. Popa sai diaconul de va gusta nu- 
mai carnea, apoi de i va fi voia iar o pâte 
lăsa, iar carele nu va vrea nici măcar vér- 
zele cu carne să guste aceluia să i se ia da- 
rul ca un om ce ispiteşte tocmirea lui Dum- 
nezeii. și o lasă şi o lepădă, caută de vezi și 
la canonul 51 a sfinţilor apostoli. 

Gl. 15. De vor vrea să vânză preoţii ori 
ceva de-ale Bestricii să nu fie volnici ce să 
fie séma tâtă pe episcopul. 

Tâle, Dâca more episcopul, lucrurile be- 
s6ricii mult puţin ce va fi, trebue să le pă- 
zâscă cliricil, sau de nu vor fi clirici atunci 
să le ţie Mitropolitul, ca să le dea fără lipsă 
tâte în sémă episcopului carele va, vrea să 
fie la acea besérică, că cliricii dar dă le vor 
lua şi vor face ale lor ceva. Nici déca va 
rămânea hestrica văduo să nu fie mult fără 
de episcop ce mai multă zăbavă să nu fie de 
în trei luni; fără numai! dă se va tâmpla, o 
vreme cu nevoe să nu p6tă fi în demână. 
iară între acea vreme cliricil de vor lua saă 
vor răsipi sa vor vinde de în lucrurile be- 
séricií ce va să n'aibă voe ce să fie pre voia 
episcopului, iar de va vrea să întârcă vân- 
zarea, atunci să fie volnic să'ş ia lucrul sai 
unélta aceea, iar de i va fi voia el să fie vol- 
nic să întârcă şi preţul adecă să nu se lase 


la canonul 25 a săhorului de la Halehidon şi 
la canonul 35a şaselui săbor de la Trulla. 

Gl. 16. Zăcătoriul cu dobitâce mai nainte 
de 20 de ani acela 15 ani să cază iar de va fi 
mai mare de acâstă vârstă şi va fi căzut şiva 
avea muiare atunci 25 de ani să cază, iară 
carele va avea muiare şi va fi de 50 ani, a-- 
cela să cază până la eşirea sufletului. 

'Tâle. Capul 81 a titleï 32 a şapte! cărți îm- 
părătești zice şi poruncește zăcătorilox cu do- 
bitce să li se tae mădulariul cel dă ruşine a~- 
șijderea şi celora ce fac cum nu se cade cu. 
parte bărbătésvă pentru care poruncâște cano- 
nul acesta deva fi fost maï mici de 20 de ani să. 
cază în 15 ani şi într'alţi 5 să stea împreună 
cu credincioşi şi numai întru rug! să se îm-— 
preune dâcia să se atingă de Dumneze&sca 
pricâştenie iară carii vor trâce mai mult de 
doao-zeci de ani şi vor avea muieri şi vor că-- 
dea într'acâste patime acela să cază să îm- 
ple 25 de ani şi alţii 5 an! întru împreunarea. 
Molitvelor. și după aceia să tâmple împreu- 
narea Dumnezeeștii Sfinţii, iară cari; vor că- 
dea după vrémea a 50 de ani, şi vor fi având 
muieri, acela să cază întru tótă viaţa lui şi la 
sfârşit să se priceștuiască pentru bună peire- 
canie. 

GL. 17. Stricatul, zăcătoriul cu dobitâce sai 
şi el altora de'l strică : acela să se róge cu cel 
cei bântuiaște Duhul necurat la un toe. 

Tâle, Deca vreme ce erea necurat cel stri- 
cat întru l6gea lui Moisi, aşijderea şi acest 
canon pre zăcătoriul de dobitâce ca pe un 
necurat chiamă!l stricat, deci va pre unii ca 
aceia cari! fac stricăciune la Mueri afară de 
fire sai la bărbaţi sau la dobitâce stricână pe 
dânşii sati dând şi el altora a lui stricăciune 
ca cum ` ar trebui să se sature de păcate, a- 
cela să se râge împreună cu cel învihorâţi. În-. 
vihorâţi sânt, după cum zice Marele:Dionisie, 
carii sânt cuprinși de duhul viclen, pre carii 
nu'! lasă să se róge împreună cu credincioşii 
ci avea loc osebit de elu'ş de să ruga acolo. 
Caută de acâsta la canonul 7 şi 63 al Marelui 
Vasilie şi veï afla de aceştea scărândivitoriă,. 
îngroziri mal mici adecă mal puțin canon. 

G1. 18. Episcopul carele se va face şi nu 
va vrea să se dea locului în carele se-aă che-- 
mat, ci va căuta altă episcopie, acela să se a- 
furis6scă iară de va vrea să se socotâscă cu 
preoții, el să se încetâze adecă să fie în ctta 
şi în rândul preoților, iară de se va încurme- 
zișa şi episcopilor de acolo atunci să se lip- 
sescă şi de cinstea preoții. 

Tâle. Déca se va face episcopul episcop şi: 
nu va vrea să pórte grijă pentru ce% se-aŭ 
dat în mână, şi'l vor goni Omenil și va încâpe 
a se închizăşui să lăcuiască la altă episcopie 
într'altă parte și va face episcopilor de 'acolo. 


acel lucru, ce saŭ să'l dea la mâna episcopu- | vre o învăluire, acela să se afurisâscă iară de- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


va vrea să se împreune cu preoţi! şi să șază 
cu dânșii şi tocma să ia cinste, atunci să fie 
împreunat cu dânşii, iară de va face vre un 
val împotrivă și acelor episcopi ce sânt de 
şed acolo răpind s'aii apucând niscare lu- 
cruri episcopeşti atunci și de acea cinste preo- 
téscă să fie lipsit. 

GL 19. Cine se va făgădui să se ţie neîn- 
surat şi apoi se va lepăda acela 4 ani să se 
desparţă de besârică, şi fâtele să nu mârgă 
cătră cineva ca cătră nişte fraţi. 

Tâle. Insă acest canon întru lăţime câre 
şi va aşa. Carele se făgăduiaşte să fie neînsu- 
rat şi apoï se lépădă, acela să împle canonul 
acelui ce se îns6ră a doa ră, şi certarea a- 
celui ce se îns6ră a doa 6ră acâsta iaste, cum 
zice Marele Vasile la a patrulea canon, în- 
trun an să se desparță de bestrică, iar alţii 
de în părinți pre unul ca acela despărţitu-l'aă 
în 2 ani, iar acesta Marele Vasile la a 19 ca- 
non a ful aŭ tocmit zicând, că pentru mărtu- 
ria Gmenilor celora ce zic că nu se vor însura 
mu ştim fără numai unii de în Gmenil carii 
pre sine adins eiş se-aŭ dat întru ceta călu- 
gărilor, însă şi de acel Omeni carii se făgă- 
duesc să'ș ție curăţia trebue să fie cea ce se 
cade adecă să întrebe pre dânșii şi mărturia, 
lor adevărată a o lua, adecă ca să nu cumva 
să se l&pede de mărturia lor, şi să se întârcă 
cătră dulceţa şi iubirea trupului insă cine aŭ 
ad mat acest canon şi întru lăţime laŭ pus, 
tocmit'aii cine se va, făgădui să'şi ţie curăţia, 
(adeciă neînsurat) și apoi se va lepăda acela 
să aibă canonul celora ce să îns6ră a doa 6ră, 
iar Marele Vasile zice; cine se va făgădui şi 

ede acâia se va lepăda adecă acela să aibă ca- 
nonul celor curvari, pentru că canonul unora 
ca acelora în 7 ani iaste, însă 2 să plângă, 
2 să asculte iară intr'alți 2 să cază i întru- 
nul numa! să stea cu credincioşii, iară la al 
optulea să se priimescă la împreunarea sfin- 
tel pricâştenii, cum poruncâşte canonul 60 
al Marelui Vasilie. află-se de bogate ori unii 
fiind supuși supt canonul curviei, având ca- 
non în 4 ani, însă într'unul plangând stând 
denafara curţii bestricii, iar într'al doilea an 
primescul la ascultare, la al treilea tocmiţi 
la pocaanie cu cel ce cad, iară la al patrulea, 
întru céta Gmenilor neluând anafora, și la al 

„cincilea tâmplând buna pricâştenie, iar carii 
ali mueri adevărate și de bogate se ţin pre 
taină cum zice canonul 22 al sfintului cum 
aŭ arătat și aŭ tocmit acest canon aceluia 
să'l fie pocaania maf mică de acelor curvari 
adecă după a patrulea an să se priceştuiască 
apără acest canon și pre fâtele cele ce se-aŭ 
făgăduit a sluji lu Dumnezei nică cum să nu 
lăcuiască la un loc cu bărbăţii pentru bogate 
ale tor vini. 

GI. 20. Preacurva şi preacurvariul 7 ani 
să fie desparţiți. 


325 


Tâle, Şi canonul 47 al şaselui săhor de 
la Trulla prelungză pocaania curvariului 
şapte ant cum zice şi acest canon, dec! întrun 
an să plângă, do! ani să asculte, trei ani să 
cază și a 7 să se împreune cu credincioşii, și 
aşa să se vrednicâscă pricâșteniei însă de'şi 
va face pocaania cu lacrăme iară canonul 55 
al Marelui Vasilie în 15 ani canonâşte pre 
preacurvariul ca în 4 să plângă, în 5 să as- 
culte, în patru să cază, în doi să stea ìm- 
preună cu credincioşii şi după aceia să se 
vrednicâscă priceşteniel, 

G1. 21. Curvele carele vor luaserbi să nu 
facă. feciori 10 ani să cază, 

Tâle, Carele vor lua erbī ca să strice rânza 
unde să zimislesc coconii, 10 ani să se pocă- 
iască, însă 2 ani afară de curtea, bestricit 
stând și plângând şi tre! stând lângă uşile 
cele împărăteşti ascultând și Dumnezeeștile 
scripturi, iară alți patru ani înlăuntrul tinziï 
beserici! despre partea ambonului de îndărăt 
căzând și cu cei oglaşenici să se împreune 
(adecă când va zice Diaconul eliți oglaşeni 
izeiideate, atunci să iasă şi iale afară) iar în- 
tun an să stea cu credincioșii, și la rugă să 
se împreună şi aşa după acâste spiţe să se 
destoinicâscă pricâștenii. 

Gl. 22. Omul carele ucide de voe acela la 
sfârşitul vieţii lu să se priceştuiască, 

Tâle. Cine ucide de voe acela la sfârşe- 
nia vieţii lui să se destoinicescă pricâşteniei, 
și Dumnezeiasca cuminecătură să ia după 
cum zice acest canon, iară canonul 55 al 
Marelui Vasilie, depărtâză de pricestenie pre 
cela, ce aŭ ucis de yoe 20 de ani, însă 5 ani 
poruncâşte să plângă pre sine, cinci să as- 
culte, în 7 să cază, şi în patru să se împreune 
cu credincioșii, și după acâia să se împreune 
priceşteniet, 

G1. 23. Omul carele ucide de nevoe acela 
cinci ani să cază. 

Tâle. Pentru cela ce ucide dă nevoe acest 
canon zice cinci an! să se pocăiască, iară ca- 
nonul 55 al Marelui Vasilie zice 2 an! acela 
să plângă şi cu cet ceascultă să imple 3 anf 
şi în patru să cază, şi întru unul să stea cu 
credincioșii, până la al zecelea an să timple 
obârşenie deacia atunci să se destoinicâscă 
pricâşteniel. 

G1. 24. Vrăjitorul şi cela ce bagă în casa 
luï l&curi descântece saŭ curăţie ca să do- 
bândâseă ceva, aceia cinci an! să cază. 

Tâle. Cine se va da vrăjitoriului saă de- 
scântătoriului, saii fărmăcătoriului, saŭ al- 
tora carii vor fi împotriva acestora ca să 
descopere lui pentru ce pohtâște; sai să afle 
cine'l va fi fărâmecat sai acâstea a curăţi 
ca cum ar vindeca răotate cu răotate, acela 
să cază în trei ani şi în doï ani să se îm- 
preune să stea cu credincioşi! şi numai la 
rugă să se împreune şi așa după 5 ani să se 


www.dacoromanica.ro 


826 


împreune pricâşteniei, [semndză] iar cano- 
nul 60 al şaselui săbor de la Trulla depăr- 
teză de pricâştenie, pre unul ca acela 6 ani. 

G1. 25. Cine se va logodi cu o fată şi a- 
poi va strica pre sora el apoi va lua pre cea 
logodită, iar cea stricată de răotate mare se 
va spânzura. 

Pâle, Caril vor fi știut acela lucru şi vor 
fi putut să oprescă de acea spânzurare sai 
mârte rea şi nu vor fi apărat, aceia să fie şi 
să se judece ca nişte vinovați acei! uoideri şi 
să se canonâscă 26ce ani, decia atunci să se 
împreune şi să se róge cu credincioșii 

lară aşa întây să vie pre rând la cele rân- 
duiale de pocaanie atunci dâcia să se împreu- 
ne cu credincioșii şi apol să se priceştuiască. 

Coneţul a săborului sfinților părinți carii 
se-aŭ adunat la Anchira. 

Săborul sfinţilor părinţi carele se" 

chiamă Namestnic. 


Al doilea a doa óră după cel dela Aa- 
chira şi maï nainte de cel de la Nichea ca- 
rii se-aŭ adunat la Neochesaria carea e a- 
prâpe de marea pontului, iar cel de la Nichea 
se-aii pus mai naintea acestora pentru mai 
cinstea a totă lumea iar acestea merg după 
dânsul și la acâsta iar aŭ fost împreună cu 
sfinţii părinți şi Sfântul sfeşteno mucenic Va- 
silevs episcopul Amasiel ca şi la câla-lalt Să- 
bor, şi aŭ facut 14 canóne să fie de întărirea 
besericii şi a pravoslavnicilor creştini. 

G1. 1. Pentru preotul cerele seva însura. 

Gl. 2. Pentru cela ce va lua doă surori. 

Gl. 3. Pentru cel ce se îns6ră de multe-ori; 

Gl. 4. Pentru cela ce aŭ pohtit şi nu se-aŭ 
pornit şă facă. 

1. 5. Pentru cela ce greşaşte când iaste 
în pocaania celor oglaşenici. 

Gla 6. Pentru muiarea greci6să că se bo- 
teză când va vrea. 

Gl. 7. Pentru să nu mânânce preotul la 
cela ce se îns6ră a doa ră. 

G1. 8. Pentru să nu se facă mirenul cliric 
cărul va fi muiarea îmblată cu altul de se- 
aŭ spurcat. 

(1. 9. Pentru popa ce mărturiseşte că aŭ 
g esit. 

G1. 10. Pentru Diaconul ce va cădea în- 
tracelaşi păcat. 

G1. 11. Pentru să nu se facă popă mal 
nainte până nu va ajunge de 30 de ani. 

GI. 12. Pentru să nu se facă preot cela ce 
să botéză pentru bólă. 

G1, 13. Pentru să nu slujască popa ţăran 
în bestrică de în cetate. 

G1, 14. Pentru să fie şapte diaconi întru 
marea cetate după cum zic deaaniile. 

Can6nele sfinţilor părinţi carii se-aii 
adunat la Neochesaria. 


Gl. 1. Preotul de se va însura, atunci să 


PRAVILA MATRIU BASARAB 


se mute de în cin, iară de va curvi sai va 
prâcurvi să se scâța de tot şi să se aducă 
spre pocaanie. 

'Pâle. Preotul carele va lua muiare acela. 
de preoţie să se lase, iar de cinste şi de 
scaun să se ție, iar carele va fi curvit saii 
prâcurvit, acela de tot să se scâță şi către 
pocaanie să se aducă. 

GI. 2. Care muiare va ţinea doi fraţi actea 
în viaţa. eï gonită să fie de la Besérică; iară 
de i va veni mârtea şi va vrea să se des- 
parță de va trăi are pocaanie iară de va muri 
unul dă eï într'acea puntă; cela ce aŭ ră- 
măs nevoei iaste pocaania. 

TPâle, Carea se-aă măritat de aŭ luat dor 
frați şi aŭ petrecut într'acea împreunare fără. 
de l6ge pre attea întru tótă viaţa et să o go- 
n6şti de la hbeserică, [semnézăj caulă și la. 
Marele Vasilie canonul 25, iară de va veni 
cătră mârte şi va vrea să se desparță : atunci 
de va trăi se priimâşte la pocaanie, şi cum, 
va fi priimită caută la canonul 63 şi 64 ale 
Marelui Vasilie, iară de va muri unul de în- 
tramândoi într'acea împreunare fără de lége 
atunci anevoe iaste pocaania celui ce va ră- 
mânea, căce w'ai tăiat nici aŭ îndreptat până 
aŭ fost împreună acea nuntă fără de lége cu. 
mintea și cu voea lor. 

G1. 3. Ceea ce să îns6ră de multe ori, a- 
celora iaste vremea adevărat multa, iară ne- 
voinţa pocaaniei lor o tae. 

TMâle. Vrémea canonului celor însuraţi 
câte de 3 oul şi de multe ori se află întru al 
patrulea canon al Marelui Vasilie și ju 80 de 
canóne a lui. că zice cel ce să îns6ră de 3 orie 
să'| desparță de besârică 5 ani, însă nu de 
tot să] depărtezi de la bestrică, ce în doi 
sau în trei ani să se destoinicescă să as 
culte Dumnezeeştile scripturi după aceea 
până va împlea 5 an! să stea cu credincioşii, 
iară de Dumnezeâsca pricestenie să se de~ 
părteze,iară cei cu may multe nunte carii ca o 
curvie greşesc mai mult 1 an să plângă, cinci 
să cază, atunci Să se priimâscă să stea la un 
loc cu credincioşii, însă puterea şi voea iaste 
la episcopi. cum zice acest canon, ek să îm- 
puţineze vremea pocaaniei cum ya vedea pe~ 
trecania şi credința celora ce să vor pocăi. 

GI, 4. Carele aŭ pohtit și nu se-aii'pornit 
să facă. acela de Dumnezei izbăvitue. 

[Sfetei Vasilie), Oul cine va fi vrut cu t6tă 
inema să zacă cu muiare şi nevoinţă având 
spre acea şi maŭ făcut nice aŭ venit întru 
lucrul pohtii sale, arată-se ca cum se-ar fi 
izbăvit cu darul celui de sus, iară de va fi 
pohtit şi se va fi nevoit şi se va fi apropiat de 
trupul şi nevoinţa lui deplin bu o va fi luat 
pentru pacostea și primejdia ce i se va fi tâm- 
plat pe denafară acela canon ea acesta să ia. 
cum zice canonul Marelui Vasilie 66. pentru. 
Diaconul ce să spurcă întru buze, 


www.dacoromanica.ro 


PRATILA MATEIU BASARAB 


Gl. 5. Carele va fi de în cei oglașenici şi 
va greşi acela de va fi îngenuchind şi nu va 
ma! greşi, el să fie întru cei ce ascultă, iară 
de va greşi şi întru cei ce ascultă atunce de 
tot să'l depărteză. 

Tâle. Doao feliuii sânt ale oglaşenicilor, 
unii sânt carii aŭ venit acuma; drept aceea 
nu's deplin şi după ascultarea. Dumnezeeşti- 
lor scripturi şi a sfintelor evanghelii aciaş es 
afară iară alții aŭ venit maï nainte de vreme 
şi se-aă făcut mai deplin cari şi dupi evan- 
gelie şi după molitva oglaşenicilor stati şi 
când zice oglașenil glavivșa gospodvi preclo- 
nite iară gi atunce'ş plecă genuchile (adecă 
îngenuche ) adecă ca mai deplin gustă de che- 
marea cuvintelor lui Dumnezeii. dece aceștea 
de vor greși el se mută de în starea locului 
lor şi se pun la up loc cu cel ce ascultă nu- 
mal iară de vor greşi și ascdltând atunce 
de tot se gonesc de în besérică. 

Gl. 6. Muiarea greceósă când va vrea se 
va boteza, că se socotește şi se judecă, voea 
a fieş-căruia. 

Tâle,. Pentru că nu se apară muiarea gre- 
ce6să a nu se boteza pentru copilul ce va, 
vrea să nască, că nu se bagă semă că dór se 
hoteză rânza mverii ce va să nască în carea, 
iaste pruncul şi déca se va naşte şi se va 
boteza va gândi că se botéză a doua 6ră (ba 
nu pâte fi aşa ce să se botâze coconul déca 
va naşte de într'ânsa că nu póte fi botezat și 
coconul de într'ânsa déca se botéză ea că 
încă acela la lumină n'aă eşit nic! adins e- 
lu'ş iaste nice are vre o voe. 

GI. 7. Să nu mănânce preotul la a doa 
nuntă cu el câre ertăciune dară, cine"! va da 
ertăciune, 

Tâle, Preotul carele va cununa pre cel cu 
a doa nnntă datorii iaste să nu mârgă la ma- 
săi şi să nu mănânce împreună cu dânsul că 
déca vreme ce iaste supt canon cela ce se în- 
s6ră a doa óră, ce ertăciune va să i dea Preo- 
tul carele pentru mâncării împreună nuntă 
ca aceea. 

GI. 8. Muiarea a fieş cărui mir6n ce va 
curvi nu pote fi cliric iar de va fi cliric şi o 
va ţinea spurcată atunce se scote. 

Tâle, Carele va fi în clirici şi muiarea lui 
va curvi şi nu o va. lășa acela de în cinste 
să se schimbe și să nu cumva să se prii- 
méscă mir€nul întru clirici căruia 1 va fi cur- 
vit muiarea. 

G1, 9. De va mărturisi preotul că aŭ gre- 
sit décia să nu mai slujască că celea-lalte pă- 
cate hirotonia le-ai ertat, iar de nu va mărtu- 
risi nici să va vădi singur atunce să fie volnic, 

Tâle. Insă câlea-lalte păcate tóte hirotonia 
le spală numai ce se dpără de păcatele tru- 
pului de va fi greşit cine-va întru curvie mai 
nainte și apoi se va preoți, şi după hirotonie 
va mărturisi păcatul, atunce să fie întru scau- 


327 


nul şi întru cinstea preoților iară liturghie 
să nu mal facă; iar de nu va mărturisi singur 
nici se va vădi de alții de fasă atunce în 
voea lui iaste orihde va vrea să se lase de 
preoţie, ori de nu va vrea. 

Gl. 10. Așijderea şi diaconul de va cădea 
într'acel păcat să fie de în slujbă căzut şi de 
altă posluşanie a bes&ricil să fie. 

Tale, Și diaconul de va fi pornitu-se într’ 
aceași cădere să se părăs6scă de a mal pur- 
tarea Agneţul sau Potiriul. sai 6menil a în- 
văţa, saă cu totul a sluji ceva de cele preo- 
țeşti numai ce să, fie de altă trebă de 4 sluji- 
rea beséricii. 

Gl. 11. Omul de nu va fi de 30 de ani să 
nu se facă popă, măcar de ar fi şi harnic să 
ție tocmăla botezului a Mântuitorului, 

Tâle, Pentru să nu se facă omul popă ma! 
mic de 30 de ani măcar de ar fi forte om 
destoinic şi acest canon poruncește. aşijde- 
rea şi canonul 14 al Săbhorului de la Trulla. 

GI. 12. Cine se va boteza pentru bâlă a- 
cela să nu se facă popă fără numal pentru 
nevoinţa lui şi a altora şi a împuţinării 6me- 
nilor. 

Tâlc, Insă carele fără de nice o nevoe de 
cele ce se tâmplă de va cére botez (Pentru 
că tótă rugina sufletescă de în destul spală 
lui botezul) acela şi preot și episcop se face 
cum zice şi porunceşte canonul 78 al sfinți- 
lor apostoli şi canonul 2 al săborului de la 
Nichea şi al treilea de la Laodichia, şi- al 
45 de la Cartaghena, iar carele se va boteza 
pentru b6lă iar nu devoe ce dă nevoe va 
veni la botejiune acela nu se priimâşie în- 
tralt chip la preoţie fără numai de va avea 
acâste două lucruri adecă să'l nevoiască ó- 
menii şi să fie destoinic şi să se nevoiască. 
după botez cu mare nevoinţă. 

GI. 13. Popii ţărani în biserică de în ce- 
tate nu slujesc fără numai de va lipsi episco- 
pul şi toți preoţii de vor lipsi, șil vor chema 
să slujască, însă episcopii de sate ca nişte 
tocma slujitori slujesc având chipul celor 
ș6pte-zeci de apostoli. 

Tâle. Preoții cei ce sânt hirotoniți de e- 
piscopi pre la sate nu se iartă a face litur- 
ghie în bestrică de în cetate iar de vor lipsi 
toți şi vor chema vre unul de în țărani la. 
rugă. să slujască Liturghia atunci nu se apără 
a nu sluji, iar episcopii de pre la sate ca ni- 
şte slujitori ce sânt episcopilor şi cinstiţi fi- 
ind, căci aŭ chipul acelor 70 de apostoli şi 
lipséşte episcopul cetăţii şi preoţii de nu e 
nici unul atunci slujesc neapărat în besârica 
cetăţii. 

G1. 14. Şapte Diaconi să fie la Marea be- 
serică după cum zice dânia sfinţilor Apostoli, 

Tâle. Cum aŭ tocmit a șaselea Săbor de 
la Trulla la 16 canon, Nu poruncâşte acest 
canon pentru să slujască acești Diacont tai- 


www.dacoromanica.ro 


328 


netor (adecă liturghie) ci pentru tocmirea ce- 
lora ce li se-ai dat în mână pentru să fie 
dpurtarea grijă'şi să le fie milă cătră ceia ce's 
lipsiţi, că şi cartea dâniet foruncâşte de ac&- 
sta ca să fie zice de trâba şi de slujba Mése- 
lon măcar de va fi şi mare cetate mai mulţi 
de şapte diaconi poslujnică nu trebue să fie, 
iar la slujirea tainelor şi cela-lalt cliros ca- 
rele iaste la beserecii cătră tréba bessricil să 
se tocmâscă. 

Coneţul Săborului sfinților părinţi cari se- 
aă adunat la Neochesaria. 


Săborul Sfinţilor părinţi carele se 
chiamă Namestui e. 

De la Mitropolia Peflagoniei făcutu-se-aŭ 
după săborul de la Nichea asupra unui eretic 
anume Evystatie carele (după cum povesteşte 
Ermie Sozomenschil) zice că aŭ fost bes6ricii 
Armeniei mal mare Ispravnic şi pentru petre- 
cania lui cea deşartă călugărâscă aŭ fost în- 
ceput a filosofi şi a ijderă multe bărfele şi 
hule împotriva Pravoslaviet, drept aceia a- 
cest sfânt sâbor surpându'” balamuţiile ca u- 
nui eretic şi întărind Pravoslavia pre dânsul 
şi pre soţi! lui dederăl Anatemei şi'l despăr- 
ţiră de trupul sfintei Bes6rict ca pe un Mădu- 
iariii Putred, şi făcură can6ne 20. 

Gl. 1. Pentru cela ce să l6pădă de însurare 
carea e pre l6ge. 

GI]. 2. Pentru cela ce va mustra pre cela 
ce mănâncă carne fără mortăciune şi Junghia- 
tă Idolilor. 

G1. 3. Pentru cela ce va îndemna pe slugă 
sai argat să fugă da la stăpân. 

Gl. 4, Pentru cela ce nu va lăsa pre altul 
să se cuminece de la popa ce are preot6să. 

GI]. 5. Pentru cela ce va zice că bestrica 
lui Dumnezeŭ nu e nimica. 

Gl, 6. Pentru cela ce va face altele de ale 
lui lucrure afară de beserică. 

Gl. 7, Pentru cela ce va face niscart lu- 
crure ale bes6recil fără de ştirea episcopului 
saii a preotului. 

Gl. 8. Pentru cela ce dă sai ia plodurile 
ce să aduc la besârică fără de episcop şi is- 
pravnicul adecă Iconomul. 

Gl. 9, Pentru cela ce nu se ţine neînsurat 
pentru vre uu bine ceva. 

Gl. 10. Pentru ceia ce'și râd de cel ce să 
Îns6ră. 

GI. 11, Pentru ceia ce chiamă la pace şi 
se l6pădă. 

Gl. 12. Pentru ceia ce'şi bat joc de ceia ce 
pârtă cuşme. 

Gl. 13. Pentru muerile ce se vor îmbrăca 
în haine bărbătești. 

GL 14. Pentru câte se lasă de bărbaţii lor 
urând nunta. 

Gl, 15. Pentru ceia ce'şi lasă coconii şi nu” 
îndemnă ătră blagocestie. 


www.dacor 


PRAVILA MATEIU BAŞARAB 


G1. 16. Pentru coconii cari! fug de părinți 
credincioşi. 

61. 17. Pentru muerile carile pentru căci 
le va părea că fac bine de'ş taie cosiţile. 

G1. 18. Pentru cela ce se va posti Sâmbăta 
sai Dumineca, fără numa! Sâmbăta Paştilor. 

Gl. 19. Pentru cela ce se l&pădă de postu- 
rile besériciï. 

GI. 20. Pentru cela ce nu va băga în sémă 
praznicile sfinților Mucenici. 


Candnele sfinţilor părinţi carii se-aii 

adunat la Gangra. 

După Săborul de la Nichea şi aŭ tocmit pre 
socotelă Canóne 20. 

Gl. 1. Cine se lépădă de Nunta cea ce e 
pre lége să fie nedestoinic. 

G1. 2. Cine va mustra pre cela ce mănâncă 
carne. fără de mortăcină, și junghiare Idoli- 
lor. Anatema. 

G1. 3. Cine va îmbia pre slugă, pe slujnică 
saii pe rob să se desparță de stăpân părân- 
dul că fac bine Anatema: 

Gl. 4. Cine va mustra pre cela ce să price- 
ştuiaşte de la preotul cu preotésă. Anatema. 

Gl. 5, Cine va zice pe nume Dumnezeeștii 
bestrici că i se cade a fi urgisită acela să fie 
Anatema. 

Gl. 6. Cine va face alte lucrure ale sale 
afară de besârici să fie Anatema. 

GL. 7. Cine va face niscare lucrure ale be- 
séricií fără de ştirea episcopului saŭ a preo- 
tului să fie nedăstoinic. 

Gl. 8. De va da cineva sai va lua de în 
venitul bestricii, fără de episcopul şi de Fco- 
nomul carele e tocmit întru facere de bine şi 
cela ce va da şi cela ce va lua să fie Anatema. 

Gl. 9. Şi cine va vrea să se ţie neînsurat 
nu pentru vre un bine, ce pentru căci va urâ 
nunta și acela să fie Anatema. 

G1. 10. Cine'ş va bate joc de ceia ce se în- 
soră să fie Anatema. 

G1. 11. Cine va chema la pace şi nu se vor 
pleca să se împreune lor ce se vor lepăda şi'ș 
va bate joc de aceia ce face să fie Anatema. 

Gl. 12. Cine'ş bate joc de ceia ce pórtă 
cu$me : Anatemo. 

Gl, 13. Câte mueri se îmbracă în haine 
bărbătești : Anatema. 

GI, 14. Şi câte se despart de bărbăţi urând 
nunta să fie Anatema, 

Gl. 15. Și câţi 'şi lasă copii şi nu” învaţă, 
cătră blagocestie şi aceia să fie nedăstoinici. 

G1. 16. Şi coconit câţi fug de părinţi cre- 
dinci0şi : Anatema. 

G1. 17. Şi câte mueri 'şi răteză părul soco 
tina că fac bine pentru blagoceştiă : Anatema 

G1. 18. Cine va posti Sâmbăta sai Dumi- 
neca fără numai Sâmbăta Paştilor: Anatema. 

G1. 19. Cine se l6pădă. de posturile bes&ri- 
cii : Aratema. 


omanica.ro 


PRAVILA MATRIU BASARAB 


G1. 20. Şi cine nu va băga în sémă Săbó- 
răle şi praznicile sfinților Mucenici: Anatema. 


Tâlcuirea cestor 20 de candne ale 
Săborului de la Gangrea. 

Acest săbor se-ati adunat şi pentru alte 
trebi ale bestricii şi aŭ căutat şi pentru rân- 
dul unui Eustatie şi aŭ aflat făcute şi toc- 
mite multe lucruri fără de lége de Eus- 
statie şi de cei ce era cu dînsul, iar acâste 
pravile ale acestui Săbor aŭ lepădat pre 
acâlea ca să nu cumva să cădem în- 
tru eresul lor adecă al Masalianilor şi cari! 
se chiamă. rugători, că acestea se l&pădă şi de 
nunta ce e pre l6ge şi carnea urăsc, adecă de 
dânsa se sfiesc şi nevoiesc pre slugi, argali. 
robi să se desparță de stăpâni iară el de a 
gata. pre dânşi priimesc; bes€ricile şi oltarele 
nu bagă în sémă, şi de praznicele ce să fac 
pe într'ânsele la vremea slujbei deosebi ei în- 
vaţă să se adune, şi învaţă a se ruga pre în 
casele lor şi fac dăscălii şi săhâre de eluși; 
şi fac tainele hestricil fără ştirea episcopului 
şi a preotului şi cum am zice mai pre scurt 
tótă pravila besâricii călcând, făcându'ş lege 
adins eişi deosebi. încă fieş-care dentru eï 
cumu'ş aduce aminte hulă spre bestrică şi 
spre a lui pagubă aşa pune şi face, deci pen- 
tru acâstea, acest Sfânt Săbor aŭ socotit ere- 
surile lor afară să fie lepădate, iar tocmâlele 
bestricii să fie aşezate zicând carele se va le- 
păda de nuntă cea ce iaste pre lege, sai va 
mustra pre carele mănâncă carne fără mor- 
tăcină şi junghetură de la Idoli sai pre slugi, 
robi, argaţi vor învăța să fugă de la stăpânii 
lor părându-le că fac hine, şi slujba lor să nu 
o bage în s&mă sau va mustra pre cela, ce să 
priceştuiaşte Dumnezeeștii Sfinţii de la popa 
cu preot6să, sai se va despărţi de casa lui 
Dumnezeu şi de hesârică părându' că face 
bine, şi pre într'alte bestrici va face altă în- 
văţătură a lui, sai va face tainele bessricil 
fără de ştirea episcopului sai a preotului ne- 
băgând în semă pre dânşii, părânduy că 
mai mult pote rugăciunea lu! saŭ va învăța 
pentru venitul bestricii carele e dat mai nainte 
vreme pentru facerea de bine pe carele e vol- 
nic episcopul şi iconomul să zică să nu'l dea 
beséricif ce să le dea lor şi celora ce sânt 
cu dânșil ca unor sfinți sai cela ce seţine ne- 
însurat nu se ţine pentru a lui bine şi cin- 
stind nunta ce ca cum o ar huli şi urâ : şi bă- 
tându'ş joc de cel ce se însoră saŭ nu va mérge 
cu cel ce'l vor chema cu dragoste după opu- 
stul hes&rici! să mânânce pâine şi vin să bea, 
ce se va lepăda de dânșii, şi chemat fiind să 
se împreune cu dânşii şi nu va mérge de 
trufă, saă pre cela ce să îmbogăţâște cu drep- 
tate şi cu facere de bine, va dosădi sai va 
osândi sai va ocărâ pre cela ce poștă haine 
de fringhie, părându'” că sânt alte batjocure 


329 


şi lucrure străine, că văd într'acelea, părân- 
du'i că el se va îndrepta sai şi niscare mu- 
ieri de vor afla haine bărbăteşti şi se vor îm- 
brăca bătându'și joc de célea lalte haine mu- 
ereşti. ca cum le ar părea de aceia eă iale 
sânt cinstite şi drepte sati de bărbat se vor 
despărţi văd ca cum ar urâ nunta, sa al 
lor coconi vop părăsi şi nu vor hrăni ca 
pe nişte coconi nice” învaţă cum şi cât se 
cade spre buna credință ce în loc de ţinre 
nu pórtă grijă de dânșii, sai'ş tund saŭ tae 
cosițele sai fug feciorii de la părinţii credin- 
cioşi şi cinste cum se cade nu le fac, cum se. 
cade a să cinsti blagogestia, sai va călca 
neştine posturile câle obşte ale beserici! ca- 
rele ne sânt date şi aşezate şi nu le va păzi, 
Dumineca sai Sâmbăta carele va zice să se 
postescă fără sâmbăta. Paştilor sai cine va 
huli şi va urâ ca un trufaș săborele Prazni- 
cele Sfinţilor Mucenici şi Biturghiile şi sluj- 
bele carele se fac într'ânsele. Ort-cine se va 
afla făcând ceva. măcar cât de câstea ce am 
zis maï sus ca cum se-ar văznesi şi şar bate 
joc de ceia, ce lăcuesc adevărat drept şi va 
călca tocmelele hes6riceşti şi va băga niscare 
lucrure osebite ale lui noao pentru ocară : a- 
cela şi aceea să fie Anatema gg că bestrica 
laudă şi smerenia carea e cu întrâga înţelep- 
ţie adecă curăţia, aşijderea, şi părăsirra lu- 
crurilor mireneşti priimâşte ţinerea şi pos- 
tirea carea iaste cu cinste şi eu blagocestie şi 
cinstește buna petrecanie a nuntei şi avuţia cu 
dreptate şi cu facere de bine nu ocăraşte, şi de 
céle prâste şi de câle buneîmbrăcaminte,carele 
nu's făcute pentru îngâmfarea ce nural pentru 
nevoinţa şi grija trupului cunâşte a lăuda şi A 
cinsti şi nu că d6ră nu priimeşte şi pre cej 
îmbrăcați în haine proste şi sparte şi vechi, 
ce priim6şte (cum am zice mal pe scurt) tote 
câte se fac de împreună de folos întru nu- 
mele şi mulţemirea lui Dumnezeă, iară cari! 
priimâsc célea ce sânt date şi tocmite şi aşe- 
zate de sfinţii părinți în loe de trufă şi de 
nesocotință şi de batjocoră : pre aceia forte” 
1&pădă departe şi"! uraște şi maï vârtos pre 
ceia ce voesc a face unele şi altele ca acestea. 
împotriva blagocestier. 

Coneţul săborului sfinţilor părinți carit se- 
aŭ strîns la Gangra. 


Săborul Sfinţilor Părinţi carele se 
chiamă Namâstnie. 


Care săbor se-aă adunat al doilea rând la 
Antiohia Syriei, în vremea Impăratului Cos- 
tanţie feciorul Marelui Costantin, déca să 
pristăvise Tată-săă cătră Dumnezei după ce 
trecuse 5 ani, 

In ştire să vă fie că la Antiohia Syrie! 
doao săboră se-ati făcut unul (cum am apu- 
cat de am zis maï nainte) în vremea lui Av- 


www.dacoromanica.ro 


330 


PRAVILA MATKIU BASARAB 


rilian Impărat al Romei, că după Valerian ai! @l. 1, Pentru cela ce se va ispiti să schimbe 


împărăţit Clavdie numai un an dâcia după 
dânsul au apucat împărăţia Avrilian și o aŭ 
ţinut 6 ani. 

Deci în anii acestuia se-aŭ făcut 1 săbor, 
asupra lui Pavel Samosatul carele aŭ înce- 
put întîiă eresurile, de acesta prinzând de 
veste îndreptătorii besericii răsăritulvi, mulţi 
se adunară la Antiohia Syriti unde era epis- 
copul Pavel Samosatul, și aŭ fost atunci la 
acel Săbor maï marï : Evmenie Irslimlânul, 
Grigorie NeochesarEnul, Ciudotvoreţul : Ati- 
nodor şi frate-săi şi Firmilian al Chesariei 
Cappadochiel. 

Dâcia întîi! cu învăţătură şi cu arătarea de 
în Dumnezeâsca Scriptură 'l îmfruntară, şi 
nu”l putură pleca să se lase a nu huli spre 
Domnul nostru ls. Hrs. drept acâea văzându'l 
cu minlea bolint fără întârcere. atunci făcură, 
judecată şi răspuns toţi cu mintea de îm- 
preună de'l tăiară de preoţie ca un mădula- 
riŭ putred şi'] procleţiră ; el nevrând să lase 
scaunul besericei Antiohiei atunce săborul 
Sfinţii Părinţi spuseră de acesta lut Avrilian 
Împărat, iară el măcar de era şi elin răspunse 
să se desparță de Săborul lor cela ce aŭ stă- 
tut împotriva. săborului credincioşilor şi aşa 
să se gonéscă de la besérică, şi scrise şi e- 
piscopului bestricii Rimului şi Arhiereilor 
carii era cu dînsul ca să adevereze pentru 
Pavel să vază del vor fi scos pe dreptate a- 
tunci să'l gonescă de la bestrica creştinescă 
cum aŭ şi fost (după cum scrie şi Evsevie 
Pamfiliischii) şi canânele ale acelui Săbor de 
întâi carele se-au făcut la Antiohia nu se află. 

lară sfintul şi linul săbor, adunatul de Dum- 
nezei a doa óră la Antiohia Luncii Syriei a 
Finichiel, a Palestinei, Arabiei, a Mesopota- 
miel, a Chilichiel, a Isavrii, celora ce sânt 
înteeiăte eparchiele întrun suflet sfinților şi 
tocina slujitori, vă Gsdea Radovitisă. 

Darul şi adeverinţa. a lui Is. Hrs. Domnul 
şi Mântuitorul nostru carele cerceteză sfinta 
Bescrică a Antiohianilor, şi strînge săbor 
cu împreunarea. şi cu împăcarea Duhului : 
însă altele multe aŭ îndreptat cu învăţătura 
a sfîntului și de pace făcătorului Duh, carele 
ne pare că forte bine sânt tocmite cu multă 
socotinţă împreună cu socotința a nóstră a 
tuturor Episcopilor carii ne-am adunat la un 
loc Ia Antiohia de în bogate eparhii şi am tri- 
mes cătră înţelegerea vostră carii aţi crezut 
întru Duhul Sfint, ca aşijderea şi vo! să gân- 
diți întrun suflet ca şi cum aţi! fi într'o pu- 
tere cu noi ajutând cu rugile ma! vârtos ca 
și cum aţi fi fost aicea cu no! împreunaţi cu 
Duhul Sfint şi tocmâle bune ca acelea cu noi 
să gândiţi şi să porunciţi şi cu dr&pta cre- 
dință să le întăriţi şi să le Pecetluiţi cu toc- 
mirea a Duhului Sfânt carele am tocmit să 
fie de întărirea Pravoslaviei canâne 25. 


hotarul Dumnezeeșştilor Paști. 

G1, 2, Pentru cela ce întră în beserică şi 
se lépădă de Dumnezeesca Pricâştenie. 

Gl. 3, Peutru cliricul carele'ș lasă al luï 
lăcaş. 

Gl, 4. Pentru episcopul carelej iaste luat 
darul de săbor în can6nele acestui săbor la 
15 şi ale sfinţilor apostoli canóne 31. 

Gl. 5. Pentru preot şi Diacon cari! nu vor 
băga în semă pre episcopul. 

G1. 6, Pentru cliricul carele e afurisit de 
episcopul. 

Gl. 7. Pentru striinul carele nu pârtă cărți 
de pace. 

Gl, 8. Pentru să nu se dea Preoţilor dă. 
pre la sate cărți de tocmire. 

GI. 9. Pentru să razime episcopii de ști- 
rea Mitropolitului. 

G1, 10. Pentru să pue şi să facă episcopul 
cel de pre la sate şi jurători şi citeți. şi Ipo- 
dianoi şi cântăreţi. 

GI. 11, Pentru episcopul sai preotul ca- 
rele va mérge Ja împăratul sai la Domn de 
voea lui. 

61, 12, Pentru cela ce! iaste luat darul şi 
mérge de dodiiaşte şi supără pe împăratul 
sati pre Domn. 

Gl, 13. Pentru episcopul ce va merge în- 
traltă eparhie să nu h'e volnic a face ceva. 

GI. 14, Pentru episcopul carele va fi părăt 
de niscare greşale. 

GI, 15. Pentru episcopul cărui va hi luat 
darul de toţi episcopii eparhiel. 

GI, 16, Pentru cela ce va sări la bestrică 
care n'are stăpân fără săhor. 

GI, 17. Pentru cela ce priimeşte hirotoniz 
și apoï de dînsa se lépădă. 

G1, 18, Pentru episcopul carele se hiroton&- 
şte și apoi nu'l priimesc cetăţenii unde mérge. 

Gl, 19, Pentru să nu se semneze Mitropo- 
polit sai episcop făr de săbor şi făr Mitropolit. 

G1, 20, Pentru să se facă săbor de doao 
ori întrun an. 

GI, 21. Pentru episcopul ce va fi îidem- 
nat sau silit să se mute. 

G1. 22. Pentru să nu se ducă episcopul 
într'altă cetate să hirotonâscă pre cine-va la 
acest Săbor 13 şi 22. 

Gl. 23. Pentru să nu pue episcopul alt e- 
piscop la eşirea sufletului săi, adecă la morte. 

G1, 24, Pentru că se cade ce iaste pe drepta- 
te a bes&ricil să cunâscă şi să păzâscă clirosul. 

G1, 25, Pentru să fie volnic episcopul peste 
tâte unflte ce sânt ale bestricii. 





www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATR!:U BASARAB 


Canónele Sfinților părinți de la 
Antiohia. 


GL 1. Cine să va ispiti să schimbe hota- 
rul Dumnezeeșttior Paști. acela ce va face 
de va fi mirén să fie scos de la beserică, iar 
de va fi cliric să i se ia darul şi să se scoţă 
și de la bes6rică. 

Tâle, Zisu se-aŭ şi într'al şaptelea canon 
al Apostolilor, cine va face Paştile de odată, 
împreună cu ovreajl acela, de va fi popă să i 
se 1a darul, deci de acâsta şi acest canon 
zice : ori care mirân va. călca hotarul Dumne- 
zeeştilor Paşti, de va face împreună cu ovrei, 
saă adins elwş va osebi să le facă într'altă 
vreme, acela să n'aibă împreunare cu creşti- 
nil, încă să fie şi de Ja bestrică scos, iar de 
va fi cliric cela ce face acâsta, atunci să i se 
1a darul şi să fie lipsit şi de cinstea, darului, 
aşijderea şi după luarea darului câţi clirică 
se vor împreuna cu dînsul. 

Gl. 2. Cine va întra în bestrică şi va as- 
culta Dumnez&eştile scriptură, dâcia nu va 
hăga în sémă ce va esi şi se va lepăda de cu- 
minecătură, acela sá fie scos până când va a- 
răta plod de pocaanie decia atunce se va erta 
şi cela ce să împreună cu cei nepriceștuiți. 
acela încă să fie ne priceştuit, şi cela ce să 
Tâgă împreună cu ceia ce nu se râgă la he- 
sérică, acela să fie vinovat, şi cela ce priimâ- 
gte pre cela ce nu vine la besérică şi acela 
să fie vinovat. 

Påle. Scos să fie de la besérică şi cela ce 
nu se împreună Gmezilor la rugă ce iase mai 
nainte de opust, ca cum n'ar băga în sémă 
şi se-ar întrece de Dumnezeâsca pricâştenie, 
acela, dă se va, pocăi şi să arate plod de po- 
caanie, şi să se pocăiască cald atunce să se 
priimescă, iară cela, ce va priimi pre cela ce 
nu merge la bessrică şi nu se rógă împreună 
cu credincioșii, ce să rógă pre la casa lui, 
saă va face niscare tocméle pre la alte besé- 
rici. acela să fie vinovat ca şi cela ce să îm- 
preună celora ce nu se priceştnesc aşa să 
lie și el nepriceştuit, 

GI. 3. Ori care cliric’ş va lăsa lăcașul 
lui şi înaltă parte se va duce, sai de a- 
colo se va muta şi va lăcui într'alta multă 
vreme, acela să nu mal slujescă încă de'l 
va chema episcopul săii şi nu va veni ce de 
va rămânea întracea netocmire atunce să i 
se ia darul şi să nu mai fi stătător şi ori care 
episcop va priimi pre acel ce” iaste luat da- 
rul acela să se canonâscă de tot săborul ca 
un dăzlegător legi! besâricii. 

Tâle, Aşijderea poruncâşte și Apostoles- 
cul canon 15 ca şi acesta, să nu cumva vre 
unul de în preoţii sati de în Diaconi sai de 
în tótă socotința preoțier şă'ş lase lăcuința 
lul şi să mârgă întralta şi în multă vreme a- 
colo lăcuind să slajască şi maï vârtos de va 








331 


fi chemat de al săi episcop şi nu va asculta. 
să se întórcă ce va rămânea întru acea ne- 
tocmelă, atunci să i se ia darul, nădâjde 
dea mal starea, să n'aibă, iară şi episcopul 
carele va priimi pre unul ca acela luatu't 
darul în loc de cliric, poruncește să se cano- 
n&scă de tot săhorul când se face adunare 
(adecă Săbor) de toți episcopii aï eparchiel, 
pentru întrebările şi căutările canónelor şi a 
vrăjmășiei lor. carele se tâmplă ale besâri- 
cel, caun călcător de lége și de tocmâla be- 
s6ricil. 

GI. 4, Episcopul cărui iaste luat darul de 
Săbor, şi episcop, preot şi Diacon. pentru neo- 
menia lui de va sluji liturghie, atela să nw 
mal aibă stare. 

'Pâle, Insă acest cănon aşa arată, aşijderea 
şi a doi sprezecelea canon, episcopul carele 
1 iaste luat darul și de i se va fi făcut acea 
judecată rea asupra luă, acela pâte să chiame 
săborul a doa óră şi să se judece de alt sobor 
mal mare să se îndreptâze fără numai de va fï 
îndrăznit acel episcop cei se va fi luat darul 
să facă liturghie mal nainte de îndreptarea ju- 
decăţii lui, că de atunci de va zice că răi 
maŭ judecat şi pre nedreptate mi-ai luat da- 
rul, atunci va avea yoe să şază şi loc de a'și 
darea séma a doa Oră, iară a cin-sprezâcelea 
canon al acestui Săbor zice, celuia, ce i se-aă 
luat darul de toți episcopii de eparchie, acela. 
să nu mat pótă chema, ce judecata ce se-att 
făcut asupra lui să fie aşa întărită, iară la 
Săborul de la Sardichia la 3 şi la 4 canon, 
daŭ voe episcopului celuy ce i se-aii luat da- 
rul de toți episcopii aï eparchiei să chiame și 
să al6rge la fericitul episcop de la besârica 
Romei ca să se îndrepteze şi la episcopia luï 
să nu se rânduiască altul pănă ce va căuta 
judecata lui episcopul Romei şi deplin o va. 
face adevărată şi iaste voia, acesta maï adevă- 
rată şi mai milostivă şi să ţine până în zioa 
de astăzi. 

GI. 5. Ori ce episcop, preot saŭ diacon ca- 
rele va părăsi şi va lăsa pre episcopul săi 
şiş va face alt oltariă şi de'l va chema epis- 
copul de 2 şi de 3 ori şi el nu va băga sâmă 
ce va rămânea întwacea neomenie, acela ne- 
vindecat să fie și luatu’! darul. 

Tâle. Unul ca acela carele nu va cunóşte 
că lăcuiaşte episcopul întru blagocestie ‘ṣi 
în dreptate cum zice canonul 37 al sfinților 
Apostoli ce de trufie și de gâmlare se va. afla 
după cum zice canonul 70 a săborului de la 
Cartaghena, de se va despărţi adins elu'ș de 
hestrică şi'ş va face alt oltariii adecă besé- 
rică, şi va trage Gmenil de elu'ș; făcând să- 
bor deosebi, dâcia °} va chema de trei ori e- 
piscopul şi nu va, asculta ce va rămânea în- 
tracea netocmire, acela i se cade de tot săi 
se ia darul décia să nu maï tâmple nádéjde, 
de vindecare nice cinstea lui să o mai aibă. 


www.dacoromanica.ro 


r 


.332 


G1. 6. Cliricul carele va fi afurisit de epi- 
scopul săi, de va fi săbor mal mare să mârgă 
să'l judece adoa 6ră şi să se ţie acea judecată. 

Tâle,. Cela ce "1 aŭ legat pâte pote să şi 
dăzlege, drept acela cliricul carele e canonit 
-de episcop şi afurisit, acela nu se cade a'l 
priimi de altul ca un om fără de canon, de 
nu se va dăslega de cela ce se-aŭ legat, iară 
-de va judeca săborul pe cel afurisit şi "1 va 
lua séma și va afla că laŭ afurisit fără vină 
şi fără ispravă, atunci pote acel lucru ce se- 
aŭ făcut rău să se îndrepteze şi să se dăzlege 
și judecata pentr'acâsta rămâne întărită. 

G1. 7. Striinul carele nu pârtă cărți de 
“pace să fie nepriimit. 

Tâle. Intru multe can6ne se-aă zis şi de 
acesta ceia ce sânt hirotoniți de striini să nu 
se priimâscă fără de tocmita carte a episco- 
pului de la carele aŭ luat hirotonia. 

GI. 8. Episcopul să nu dea cărți de toc- 
mire țăranilor sai numai cătră episcopul 
vecin 

Tâle. Zisuse-aă să se dea cărţi tocmite 
numai episcopilor, şi episcopilor celor de pre 
la sate cari's nevnovaţi (adecă curaţi! şi cli- 
ricilor celora ce vor vrea departe loc să se 
ducă de la casele lor iară preoților cari! o- 
blăduesc pre la sate, acesta tocmâlă maï 
nainte n'au fost, iar cătră vecinul episcop (a- 
decă către carele e aprópe) a scrie pentru 
nişte clirici ca aceia şi a le mărturisi hiroto- 
nia și credința şi ui lor, iartă-se lor a serie 
de acesta. 

G1. 9. De ştirea Mitropolitului să razime 
toți episcopii şi să nu tocméscă cine-va ceva 
fără de ştirea lui, fără numai ce i se va că- 
dea întru Noria lui, şi hirotonie să facă pre 
6menil cei curaţi fără vină. 

Tâlc. Aşijderea întracesta chip învaţă ca- 
nonul 34 al sfinţilor Apostoli ca și acest ca- 
nón de pre la fieş-care eparchie să cunóscă 
pre mai marele lor și fără de ştirea lui nce 
episcop să facă nici alt mai mult să lucrâze 
acolo de céle ce's zise de noi fără numai câlea 
ce i se vor cădea fie-căruia pre la casa lul, 
să hirotonâscă preoți şi Diaconi şi altele 
câte vor urma acestora. 

Gl. 10. Episcopul de pre la sate să pue 
„jurători şi Citeţi, şi Ipodiaconi şi Cântăreţi, 
iară preoții și diaconi, nu, fără numa! episco- 
pul de cetate, iar cine va îndrăzni a călca 
-acâsta aceluia să i se ia darul, iar episco- 
pul de la cetate face pre episcopul de prela 
sate. 

Tâle. Cade se fie cul să'și ţie a sa mă- 
sură şi într'ale sale hotară să petrâcă, însă 
drept aceia și episcopul de pre la sate dă 
“va îndrăzni a hirotoni preot sai diacon fără 
de câle ce sânt poruncite lui. adecă citeţi, 
Cântăreţi. Jurători şi Ypodiaconi, aceluia să 
i se ia darul, măcar de şi pare într'alt chip 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Marelui Vasilie de acâste spiţe, cum aŭ scris 
la 73 can6ne Sfântul Săborul de la Gangra. 

Gl. 11. Episcopul aŭ preotul carele va 
merge de voia lui la Impăratul sai la domn 
neporuncitui de mai marele episcop al lo- 
cului adecă de Mitropolit: acela să nu cază 
nnmai de pricâstenie și să fie lipsit ce încă 
şi de deregătorie. 

Tâle. Părinţii carii lépădă pre netocmitul 
întru toţi şi păzesc pre cel ce e bine tocmit, 
apără şi pre episcopii şi preoții şi pre alţii 
carii sânt în socotăla preoţiei, fără de scris6- 
rea, mai marelui lor să nu cum-va să mérgă 
la Împăratul sai la Domn să bată cu gâlcâvă 
urichile lut saă să! aducă aminte pentru ci- 
neva ceva, pentracéia cela ce va mérge la 
Împăratul sati la Domn fără de știrea, Mitro- 
eat şi a episcopului a cărui iaste epar- 

ia, aceluia poruncesc să i se ia darul şi de 
Priceştenie să se lipsâscă. 

Gl. 12. Cela cei se aŭ luat darul de va 
supăra pe Impăratul sai pre Domn, şi va cere 
mai mare Săbor, atunce să sufere săborul 
cel de întîi, ca el să'ş caute judecata, iar de 
va pizmi iar. atunci să n'aibă nici o stare. 
Caută de acâsta la 70 Can6ne de Ja Sardia şi 
de la Africa adecă de în Cartaghena 106. 

Tâle. Cui se-aă luat darul de Săbor și i 
va părea că nu Pai judecat drept pre acela 
nu'l apără canonul pentru întârcerea judecă 
til, a nu chema maï mare săbor și de dinsul 
să i se descopere lucrurile câle ce are pe 
dreptate ce încă mai vârtos să întârcă de a- 
césta şi să facă să'ş caute dreptatea, iar ca- 
rele nu va vrea să mergă la maï mare săbor 
să i se judece judecata de dînsul pe dreptate 
ce să va ispiti a ameşteca întru urechile Im- 
păratului saii a domnului ca să'l facă jude- 
cată : acela să nu se dăstoinicescă nice a o 
ertăciune nici să aibă loc a darea lor răspuns, 
nice să aştépte cu nădâjde dă vre o stare ce 
va vrea să fie (adecă de rândul cinstel a'şi 
veni la loc), 

G1. 15. Episcopul să nu fie volnic în care 
eparhie va merge să facă ceva saŭ să h'roto- 
nâscă saŭ ale sale lucrure a face, iară de va 
face să fie neadevărate și lui să i se ia darul. 

Tâle. Multe can6ne vei afia oprind acâsta, 
episcopul carele va mérge de la eparhia lu! 
într'alta şi va hirotoni într'însa, saŭ va face 
alt ceva lucru episcopesc şi de nu va fi fost 
chemat de cineva cu voia episcopului a cărui! 
iaste ţinutul și va face aşa cel de dăparte ce 
va fi trecut de la eparhia lui într'alta saă va 
şi face hirotonie sai va tocmi niscare lucruri 
bes€riceşti carele nu se vor cădea luf, atunci 
câle ce vor fi făcut de dânsul să fie neadevă- 
rate împreună cu el şi poruncesc să i se ia 
și darul. 

61. 14. Episcopul carele va fi judecat de 


| bogate de episcopii a eparhiei, volnic iaste să 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


mai chiame alţii de aprópe să'i dăzlége îndoi- 
rea ceia ce stă împotriva judecății lui. 

Tâle. Fe-care episcop carele e părăt dă 
vre o vină, acela trebue să se judece deal 
lui Săbor, iară de vor striga episcopii epar- 
hieï judecându'! de vor zice unii nu e vinovat 
iară alţii vor zice că e vinovat, atunce pâte 
Mitropolitul să chiame a doa 6ră pre alti 
episcopi aprâpe de locul eparhiei, ca să dăz- 
l6ge judecat. céia ce aŭ fost dă se-ai făcut 
într'aceia la alţi episcopi. 

GI. 15. Episcopul carele va fi judecat de 
toți episcopii a eparbhiei acela nu se cade iară 
ai chema să’l judece 

'Pâle, Acest canon nu iartă pre cela ce vor 
fi luatu'i darul toţi episcopii a eparhiei, pen- 
tru acea vină, să se maï judece de alţii ce va 
acea chemare ce se-aii adunat să fie întărită 
acea judecată asupra. lul carea se-ai făcut de 
toți episcopii eparhiei, însă cum am zis la a 
patrulea canon al cestui Săbor, maï vârtos să 
se ție acea tocmélă adecă cela ce i va părea 
că nu e judecat drept acela să maï chiame 
Săborul (cum se-aă zis) şi ajutor să tâmple 
cum se va cădea maï cu dreptate şi mai cu 
milă, 

G1. 16. Cine va sări fără de obârşenia Să- 
borului și fără de a Mitropolitului săă spre 
hesârică ce nu va avea stăpân, măcar de va 
fi și el vădut fără beserică acela să fie scos. 

'Pâle, Episcopul carele nu va avea besé- 
rică şi] va pune Săborul de obărşit la altă 
beserică carea nu va avea stăpân fiind acolo 
şi episcopul Mitropoliei, acest canonul prii- 
meşte, iară carele va apuca scaunul adins 
elu'ş în voia luï măcar de va fi rugat şi de toţi 
ómeniľ de acolo acelasă fie scos de va vrea să 
se facă, iară cela ce nu va nevoi nice cum să 
apuce altă bestrică având besârică, cano- 
nul 20 al acestui Săbor şi alte can6ne bogate, 
cum se-au scris și în 14 Can6ne Apostoleşti 
nu lasă să ţie altă besBrică: ce să fie la besérica 
ceia, ce de întâi se-aă dat de la Dumnezei. 

Ql. 17. Gela ce va lua hirotonia şi de 
dânsa va fugi acela să fie nepriceştuit, până 
ce'ş va veni în fire să o ia. 

Tâle, Carele nu se va pleca să mergă la 
besérıca ceia ce i se va fi dat în mână să toc- 
mâscă 6menii. acela să fie afurisit, iară de se 
va întârce să fie de folosinţa acelor suflete 
ce i se-aŭ dat în sémă : atunci să'l priimescă. 

Gl. 18. Episcopul déca se va hirotoni şi 
nice cum nu'l vor priimi cetăţenii atunce să'ş 
ţie cinstea şi numai să facă liturghie. aştep- 
tând cându’l va slobozi Săborul eparhiei. 

Tâlc. Cela ce nu'l vor priimi cetățenii la 
care cetate se va fi hirotonit, nu pentru a lui 
vină ce pentru neomenia Omenilor, acela şi 
cinst€'ş ţine, şi a sluji liturghie nu se opreşte 
şi i se cade să aştâpte şi să nu” trebuie altă 
putâre saii să caute vre un ajutor de la nis- 


833 


care putârnici până ce i va porunci întrun 
chip pentru dînsul tot săborul eparhiel. 

er 19. De nu va fi Săborul şi Mitropolitul 
să nu se facă episcop, iară de va fianevoe a 
se strângerea toţi. atunci să facă rănduiale 
cu scrisori cel mai mulţi, déca se va face a- 
cesta lucru, atunce de vor sta împotrivă vre 
unii, să se asculte atunce rânduiala celor mai 
mulți 

Tâle, Zisu-se-au de multe ou ; nici pre e- 
piscop adecă pe Mitropolit, nici pre episcop 
fără de ştirea altora să nu se rânduiască a se 
face episcop, iar de nu vor putea toți episco- 
pii eparhie să se adune, la 'ânduială pentru 
neîndemână atunce cei mal mulți să se a- 
dune şi cu scris6rea să se facă de împreună 
rânduiala de acesta şi așa déca se va face 
rânduiala de vor sta vre unii împotrivă cu pri 
ce atunci să se ţie rânduiala celor mat mulţi 

G1. 20. Pentru trebile bessricii de dóo or 
în an trebue să se facă săhbor întru tâte epa . 
hiele, a patra săptămână de Rusalii şi a zăcea, 
zi de Octobrie, 

Tâle, Tocmitul canon al Sfinţilor Apostoli 
scris'aă la 37 de canâne de dóo ori în an să 
se facă săbor pe în tote eparhiele iar aceste 
2 săboră așa aŭ poruncit (adecă de al optu- 
lea canon al 6-lui Săbor de la Trulla şi de a 
şasele Canon a doilea săbhor de la Nichea) 
odată peste an în tote eparhiele să se facă 
săbor, între paști sai şi în luna Octovrie, şi, 
; întrebările Pravilii şi tocmâlele să se dăzlege 
și să se îndreptâze de eï. 

Gl. 21. Episcopul carele va fi nevoit de ó- 
meni şi de episcopi îndemnat a mérge într’alt 
lăcaş să nu mérgă. 

Tâle. Mutarea episcopilor carii sânt ne- 
voiţi şi îndemnați de alți episcopi şi de 6meni 
să cază într'altă lăcuinţă lepădată iaste de 
tot, [semneză) aşijderea zice și canonul 13 
al acestul săbor de acâsta fie-care de în epis- 
copi să nu se ducă de la lăcașul lu! înt'al- 
tal și să facă hirotonie s'a să facă alte ceva 
lucrure episcopeşti, fără de ştirea. episcopului 
a cărui va fi dat întru rânduiala ţinutul a- 
cela, iar de nu va vrea atunci ca unul vino- 
vat să i se ia și darul și ce vor fi făcute de 
dânsul să fie neadeverite şi neîntărite. 


GI. 22. Să nu mârgă vre un episcop de în 
cetate în cetate să hirotonâscă, ce cu ştirea 
episcopului cetăţii, iară de nu să nu fie în- 
tărită nici adevărată hirotonia lui şi el să 
fie vinovat. 





Adevărat. 


Gl. 23. Episcopul la mârtea, lut să nu pue 
alt episcop ce déca el se va pristăvi atunce 
să fie volnic Săborul să pue carele va putea 
să fie destoinic. 

Tâle. Nu e putere pristăvindu-se episco- 
pul la mârtea lui alt episcop în locul lui a 


www.dacoromanica.ro 


B34 


pune, ce după mórtea lui Săborul eparhiei cu 
ştirea Mitropolitului eï să rânduiască pre ca- 
rele va putea fi harnic. 


G1, 24. A tot clirosul se cade se păzâscă 
ce iaste pe dreptate a besériciy ca déca se va 
pristăvi episcopul celea ce sânt ale besericii 
să le păzâscă, iar câle ale episcopului după 
ttocmirea lui să se socotâscă. 

Tâlc. Cade-se episcopului să'ş facă scri- 
s6re de unâltele lui şi de față să lepue să 
le aşaze aşijderea şi ale besériciï şi să le cu- 
n6scă şi să le păzâscă preoții şi. diaconil ca 
déca se va pristăvi la lăcaşul lui să fie după 
tocmâla luy, iar de nu va face aşa aţunci a- 
çélea tote să se închine besericil. 


GI. 25. Volnic să fie episcopul peste un€l- 
tele bessricil, şi să aibă trebă eu dânsele 
cum se cade iar de nu i va ajunge să se îm- 
ple cu câte are el ce va vrea să cheltuiască 
uneltele besériciï la treba lui şi venitul sai 
plodurile ţarinelor în voia lui şi nu cu ştirea 


cliricilor, acela să fie certat de săbor iar de, 


„c6lea, ce vor fi să se dea de treba săracilor 
şi el le va face ale lui şi de acelea să dea 
séma săborului. 


Tâle. Cela ce se-aii băgat chezaş pentru 
sufletele Gmenilor, acela are putere a ţinea 
multe lucruri a besericii ca să împarţă acâlea 
celora ce li e lipsă, preoţilor şi diaconilor şi 
să'ş ia, şi lul de va fi lipsit. la trebile [ui cele 
de nevoe, şi să fie pentru fraţii carii sânt 
lângă dânsul striini ca să nu'l părăsâscă, şi 
pentru 6speţii ce! vin, iar de nu i vor sosi a- 
câlea de trebi ce va alege dobânda şi venitul 
bestricii și! va face al său, şi venitul lucruri- 
lor bessricii Gmenilor lui și Rudeniilor "1 va 
da, ca să înşale şi să ascunză venitul besé- 
rici] : acela de săbor să se adeverăze şi să se 
judece să” se ia séma cum ispitesc şi adeve- 
réză judecata episcopilor. 

Coneţul săborului Sfinţilor părinţi carii se- 
aŭ adunat la Antiochia 


Săbornl Sfinţilor pă: inți carele se 
chiamă Nameastnic. 


Carele se-au făcut după săborul Sardichiei 
la Laodichia Mitropolia Frighiei, adunatu- 
se-aă Sfinţii părinți de pre în bogate locure 
de aŭ întărit hotarăle Pravoslaviei şi aŭ fă- 
cut 59 de canóne, ca să fie de folosul bestri- 
cil şi nemica n'aii mai scăzut de în can6nele 
celora-lalţă Sfinţi părinţi, carele sânt acestea, 

G1. 1. Pentru a doa însurare carele se în- 
sóră pre ascuns. 

GI. 2. Pentru ceia ce se-aŭ prins în bo- 
gate păcate. 

GI. 3. Pentru cela ce să hotâză să nul 
pug numai cât episcop. 

žl. 4. Pentru să nu fie fie rândul preoţesc 
cămătarnici sai mitarnică, 


PRAVILA MATEIU BASAHAB 


GI. 5. Pentru să nu se facă hirotoniele 
îutru auzul ómenilor. 

G1. 6. Pentru să nu intre ereticii în besé- 
rică. 

Gl. 7. Pentru Navatianii şi Fotianil şi Pa- 
tru sprezăcenii. 

Gl. S. Pentru Frâncii sai Frighes de să 
vor pocăi să se botéze. 

GI. 9. Pentru ceia ce să vor ruga la grob- 
niţele ereticilor. 

G1. 10. Pentru că nu se cadea, să însura 
unlă ereticescă. 

Gl. 11. Pentru muerile carile se chiamă 

Stariţe de şed maï sus. 

Gl. 12, Pentru cel cu bună viaţă credincios 
şi iscusit. 

G1. 13. Pentru nealesul cel aleg Mirânii. 

Q1. 14. Pentru să nu se trimâţă Priceşte- 
nie pre în case. 

GI. 15. Pentru să nu se sue pre Ambon 
fără Felon. 

G1. 16. Pentru cum se cade a ceti evan- 
ghelia, apostol și alte sfinte scripturi Sâm- 
betele. 

GI. 17. Pentrusă nu se curmeze citeniele 
şi psalmii pre la Praznice. 

GI. 18. Pentru să se facă Molitvele vóstre 
pre la deveti ces şi vecerniile, 

Gl. 19. Pentru să se aducă în bestriră 
ceia ce sânt întru pocaanie după Molitva o- 
glașeniilor. 

G1. 20. Pentru să nu şază diaconul până 
nu i se va zice. 

GI. 21. Pentru să nu pipăe sluga sai po- 
slujnicul vasul beserecil. 

Gl. 22. Pentru să nu pârte poslujnicul 
orariu. 

G1. 23. Pentru cântăreții şi citeții aşijderea. 

G1. 24. Pentru tot cliricul să fie fără de 
cârciumă. 

G1. 25. Pentru să nu se dea slugi! adecă 
poslujnicului potirul saă agneţul. 

GI. 26. Pentru carele nu va fi pus de e- 
piscop să nu jure. 

GI. 27. Pentru cliricul carele chemat să 
facă pace să nu ţie cu vre unii. 

GI. 28. Pentru să nu aşiârnă pre la be- 
s6rici aşternuture. 

Ql. 29. Pentru să nu serbeze creștinul 
Sâmbăta ce Dumineca. ` 

G1. 30. Pentru că nu se cade a se îmbăia 
cu mueri păgâne. 

GJ. 31. Pentru să nu dea creștini! coconiiş 
la împreunarea €reticilor. 

GI. 32. Pentru să nu se priimâscă prino- 
sele, ce să aduse de eretică. 

GJ. 33. Pentru să nu se t6ge împreună 
cu eretici! sai Popijit, 

GI]. 84. Pentru să nu cinstescă pre muce- 
nicii cel mincinoşi ai ereticilor. 

1. 85. Pentru să nu se împreune celui 


cu 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


eres ce se chiamă Angheleni carii zic că se- 
aŭ zidit lumea de Aggli. 

61. 36. Pentru să nu se facă preot carele 
va fi vrăjitor, cimpoitoriă sai măscăriciui 
cetitor de stele sau făcător de baere. 

G1. 37. Pentru să nu prăznuiască cineva 
împreună cu ovrâii sau cu ereticii. 

G1. 38. Pentru să nu se ia de la ovr& a- 
zimă. 

G1. 39. Pentru să nu se prăznuiască îm- 
preună cu păgânii. 

GH. 40. Pentru cela ce e chemat de săbor 
și se lepădă. 

G1. 41. Pentru cliriciă cari's fără cărți de 
tocmire. 

G1. 42. Pentru cliricul carele îmblă fără 
carte. 

G1. 43. Pentru să nu lase poslujnicul Dverile 
bestrici! când se face liturghia sau slujba. 

G1. 44. Pentru să nu între Muerile în ol- 
tariù. 

61. 45. Pentru să nu se priimâscă la bo- 
tez după.2 săptămâni ale postului Mare. 

GI. 46. Pentru că se cade celuia ce va să 
se bot&ze să înveţe credința. 

(1. 47. Pentru cel bolnav ce va să se botéze. 

GI. 48. Pentru să se ungă cu mir cet ce 
se boteză după botez. 

G1. 49. Pentru să nu se facă liturghie în 

ostul Mare fără Sâmbăta şi Dumineca. 

G1. 50. Pentru să nu să dăzlege postul 
ce] Mare în săptămâna cea mai de pre urmă 
Jout. 

G1. 5i. Pentru să nu se facă pre părésemï 
Pamete, Mucenicilor fără Sâmbăta şi Dumi- 
neca. 

GI. 52. Pentru să nu se facă pre părâsemi 
nuntă sai veselie şi jocuri de naşteri. 

Gl. 53. Pentru să nu drângăiască la nunte 
nice să joce. “ 

61. 34. Pentru preoţii şi cliricii să fugă 
maï nainte până nu încep măscăricii. 

Gl. 53. Pantru să nu facă mirenul sai 
cliricul răfăn6lă. 

Gl. 58. Pentru să nu între preotul în ol- 
tarii mai naintea episcopului. 

G1. 57. Pentru să nu se pue episcop la 
sate sau la oraş ce călător adecă exarch. 


GI. 58. Pentru să nu facă preotul liturghie | 


saŭ episcopul pre în case. 

G1. 59. Pentru să nu se cânte sai să ci- 
téscă alţi psalmi striini sau să citâscă niscare 
cărţi carele nu va pravila, 


Candnele sfinţilor părinţi de la 
Laodichia. 


G1. 1. Cel nsurat de dó ori ce nu se va 
fi însurat pre ascuns cu mai pnţin canon se 
îndeletnicâză, însă o mai nevinovat. 

'Tâle. Carele e însurat de dóă ori acela un 
an se desparte de bes&rică, în deletnicindu-se 


335 


întru rugă şi în post. décia se destoinicâşte 
priceşteniei, iar de nu se va fi însurat a doa- 
Gră cu slobozie şi cu l&ge, ce se va fi culcat 
maï nainte pre taină, și după aceia va fi ve- 
nit la împreunarea nuntei, acela iaste supt 
canonul curviel. 

Gl. 2. Ceia ce trag pre sine de cad în bo- 
gate păcate aceia de'ş vor veni în minte să se 
ispovedâscă şi de se va pocăi cum se cade, a- 
cela e bine priimit 

Tâle. Toţi'ceia ce greşesc fieş-carele de's 
va spune păcatele de se vor ispovedi, şi se 
vor pocăi, şi de se vor lăsa de tot de răotăţi 
decia după cum va fi s&ma greșalei vor o- 
bârși vrâmea ceia ce e dată lor de Pocaanie 
întru rugi şi întru Pocaanie, atunci să se prii- 
meâscă la pricâştenie pentru mila şi bunătatea, 
a lui Dumnezei. 

G1. 3. Cel ce e botezat de curând acela să 
nu fie preot. 

Tâle. Carele e botezat de curând acela nu 
se pune numai cât întru rânduiala preoţescă. 

Gl. 4. Nu se cade celora ce sânt în rân- 
dul clirosului a se gândi întru reale dobânzi, 
saă să împrumuteze întru grâle camete sai 
ușore; ceea ce fac acâstea de nu vor vrea să 
se părăsâscă atunce să li se ia darul 

Tâle. Camete saŭ mite rândul preoţesc 
nu iaŭ. 

GI. 5. Hirotoniile întru auzul ómnenilor 
nu se fac. 

Tâle. Molitvele celora ce să hirotonesc să 
nu se citâscă cu mare glas, cum am zice să 
le auză 6menii. 

Gl. 6. In bestrică să nu între ereticii. 

Tâlc. Nu se iartă nici să slobozâşte ere- 
ticul să între în casa lu Dumnezeii măcară 
de şi Marele Vasilie pre împăratul Valent în- 
tru rândul credincioșilor laŭ priimit că încă 
nu era pravila nice săborul acesta până a- 
tunce făcut. 

G1. 7. Navatianii şi Fotianii şi patru-spre- 
z&c&nii de nu vor da anateme! alte eresure 
şi ale lor să fie nepriimiţă iar după ce se vor 
lepăda, şi vor da eresurile anatermei atunce 
să se ungă cu Mir şi să se priceştuiască 

Tâle, Aceştea de vor da anatemel alte e- 
resuri şi ale lor atunce se priimesc de besé- 
rică şi numai ce se ung cu sfîntul Mir, însă, 
numai Navatianil şi Patrusprezâcânil. 

[Zri). lar Fotianii le trebuiaște şi sfântul 
botez al Mântuitorului, pentru că începătorul 
lor Fotin multe eresur! aŭ înoit, ale luy Pavel 
Samosatul și a lu Savelie, Livosul şi a luă 
Mondan, carele învăţa şi tocmia de zicea că 
cuvântul a lu Dumuezei nu e de început nici 
e făcătoriă a tote vâcurile nici iaste mai na- 
inte de tote zidirile ce noŭ şi de curând şi aŭ 
luat începătură naştere trupeşte de în feceoră 
iară cest eres ce se chiamă Patrusprezecâni 
acestea sânt carii în patrusprezâce zile 


www.dacoromanica.ro 


336 


de ale luni! măcar lunt saŭ Marţi saŭ Mier- 
cură sa Joea, prăznuiesc învierea Mântuito- 
rului Nostru Is Hrs., deci acestia nu se prii- 
„mesc ca Navatianii déca se întorc spre poca- 
anie căce că țin şi cărţi hulitâre şi altele bo- 
gate ca acestea râle înțelepțâză. 

l. 8. Frâncil sai Frighes de se vor pocăi 
să se botéze a doa óră şi măcar de vor fi fost 
la eï si clirică, 

Tâle, Aceştea, de se vor pocăi şi se vor le- 
păda de eresurile lor şi vot veni cătră nevi- 
novata credinţă şi vor anatimisi eresurile lor 
atunci să priimesc și cu tâtă nevoinţa se 
cuprind şi se boteză, măcar de vor fi şi 
fost în rîndul cliriciei Frâncești acestea 
Frâncii ţin eresul de la Mondan şi Pris- 
chilla, şi acel Mondan se chema el adins 
eluș Paraclit (adecă duh Sfânt) şi ținea 
doao mueri curve anume Prischilla şi Maxi- 
milla; pre carele le puse numele Prsriinţe şi 
pre un policandil saŭ o cetăţue Frâncâscă ce 
o chema Pepuzan elu'i puse numele Ierusalim 
muntele erta să se desparţă şi de bucate să 
se fer6scă şi paştile aŭ schimbat şi trel o- 
braze a unil firi a Dumnezăirii, într'o faţă 
răi o amestecă, învăţa, să amestece sânge cu 
făină şi acea în loc de priceştenie să o dea 
şi cine se priceştuia, zicea că se l&pădă de ru- 
şine creștinâscă. 

Gl. 9. Cine se va ruga la grobniţele ere- 
ticilor părându” că's Mâşte de Mucenici sai 
va merge pentru vre o bólă părându'” că se 
va tămădui acela să sé desparță de besérică 
până ce se va pocăi și va mărturisi că aŭ gre- 
şit, atunci dâcia să fie priimit, 


Adevărat. 


Gl. 10. Nu se cade a împreuna feciorii cre- 
Știnești nuntei ereticești. 


Adevărat. 


G1. 11. Câlea ce se chiamă maï mari (a- 
decă Stariţe) în besârică să nu gaza maï sus. 

Tâle, Neştine cari! vor socoti pre unele ca 
acelea fiind întru rânduialele mirenești să fie 
când va înaintea clirosului acelea se apără a 
sluji că dâcă vor fi iale nainte dar clirosul 
cum va oblădui, 

61. 12. Cel cu bună viaţă carele va fi cre- 
dincios şi iscusit și cuvântătoriă harnic e de 
episcopie. 

Tâle. Cade-se episcopului să fie înțelept, 
curat Și iscusit întru credinţă şi drept întru 
viață. 

61. 13. Neales să fie carele e ales de mi- 
reni. 

Tâle. Rânduiala şi Sorţii Mitropoliţilor şi 
a episcopilor pun pre episcopi, deci carele nu 
se va înălța şi nu se va alge la episcopie aşa, 
ce se va alge de glóta de Omeni acela ne- 
priimit iaste şi neales. 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


G1. 14, Carit trimet sfinta priceștenie pre 
în case nedăstoinic să fie. 

Tâle,. Carele va vrea să se priceştuiască 
sfinţiilor acela la besârică să mergă şi de la 
preoți când slujesc liturghia să ia priceştenia, 
cum zice marele Vasilie iar a trimâte sfânta 
priceștenie într'alte părți pentru blagoslove- 
nie sait alt ceva acela să fie nedestoinic, 

Gl. 15. Fără de felon niminea să nu se sue 
pre Ambon. 

Tâlc. Nimăruï nu se cade să se sue pre 
Abon fără de tundere Preoţăscă şi fără de 
blagoslovenia a păstorulu! săi, şi canoneşte 
priimiţă nici să spue cuvintele lu! Dumnezei 
ómenilor, însă niminea alt cine-va să nu ci- 
téscă pre Ambon fără numai cei ce sânt îm- 
brăcaţă cu felon. 

Gl. 16. Evanghelia şi Apostolul şi alte 
cărți Sâmbetele să se citâscă, 

G1. 17. Pre la praznice să nu se curmâze 
citeniile şi cântările. A 

Tâle. Adunându-se ómeniï la beserică că- 
tre utrăne cade-se între cântări să se citâscă 
şi citenil și să nu le lași să cânte tot de una 
ca să nu ostenâscă, cel.ce se-ai adunat să 
pl&ce spre potrivire şi spre lene. 

Gl. 18. Devetile şi vecerniele vóstre să se 
facă. 

Tâlc,. Fără de Molitvele câle ce sânt po- 
runcite, şi cărţile câle ce sânttrânduite, nu se 
cade alte Molitve sati psalmi Striini a citi 
sai a cânta, ce acâste molitve de pururea se 
facă și pre la 9 cés şi pre la vecernii, 

Gl. 19. După molitva oglaşeniilor se cade 
a se aduce ceia ce sânt întru pocanie şi după 
a credincioșilor şi după pacea adecă după 
sărutare şi numai după ce să face pricâştenie 
să intre în oltarii şi să se priceştuiască, 

Tâle, Acest canon învaţă rîndul şi tocmâla 
molitvelor cum se cade a face şi zice însă în- 
tâi să obârşescă Molitva oglaşenilor de acea 
atunci să aducă în bestrică ceia ce sânt întru 
pocaanie, după aceia a credincioşilor, dâcia 
pacea şi sărutarea să se facă şi aşa după 
sfinta liturghie să se priceștuiască, în laun- 
trul oltariulul numai ceia sânt preoți. Ac6- 
stea tâte era mai nainte vreme că sărutarea. 
arăta, pacea și pacea, smirinie iară acum a- 
cesta nu fac, că se-aii tote părăsit ca ş'altele 
multe mai de nainte vr&me : dâcia după acé- 
stea făcea liturghia şi atunci se priceştuia 
credincioşii de la Preoţi afară la Dveră. 

61. 20. Diaconul să nu șază până nu i va 
zice preotul. 

Tâle. Să nu şază Diaconul naintea preo- 
tului de nu” va zice, el, aşijderea şi alţi po- 
slujnici al besricii şi cliricii naintea Diaco- 
nilor până şi eï nu vor zice lor. 

Gl. 21. Posluşnicii să nu pipăe vasele 
cinstite. 

Tâlc. Să nu pipăe cu mâinileg;posluşnicik 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


bestricii vasele stăpânului Hs. ce preoții saŭ 
diaconiă la sfântul prestol să le pórte şi să 
le aducă. 

G1. 22. Posluşnicului nu” se cade să pârte 
orarii nică de la dveri să se lipsâscă. 

Tâlc, Fie-cul se cuvine să'ș împle poslu- 
gania, deci drept actia datori sânt poslușnicii 
bestrici! să nu părăsâscă nici să lipsescă de 
la dveri, ce să stea acolo până la sfârșenia 
tainei liturghii Dumnezeeşti, și ce li se cuvine 
lor a posluşi să obârşască, iar orariă să nu 
pârte nică ei nică citeții nică cântăreții. că a 
Puia de acâstea numai Diaconilor iaste dat. 

« 23. Cântăreţii şi citeţii nu pot purta 
orariăă 
Acesta se-aii tâlcuit la 22 de candne. 


337 


Tâle. Mare batjocorire daŭ n6o creştini- 
lor a ne îmbăia la un loc cu fămeile păgâni- 
lor, pentr'acâia acâsta ca un lucru păgânese 
se lépădă. 

Gl. 32, Să nu se dea coconii întru ameste- 
carea ereticilor ce a lua se cade iar nu a da, 
însă făgăduindu»se a se face creştini. 

Tâle. Insă a lua feciorii ereticilor carii se 
făgăduesc a fi creştini şi a'1 amesteca îm- 
preunarea nuntei cu coconii creştineşti învă- 
țatu-saŭ și se-au ertat a fi, iar a da creștinii 
coconilor întru împreunare ereticilor, de a- 
câsta întru multe can6ne se-aă oprit. 

G1. 32. (1) Blagoslovenia ereticilor iaste 
dobitocie iar nu blagoslovenie. 

Tâle. Nu se cade a priimi prescurile ereti- 


Gl. 24. Tot cliricul să nu fie cârciumariă. | cilor, căci că încă aceia iaste maï dobitocie de 


Adevărat. 

Gl. 25. Dela preot până tocma la rândul 
cel mai dă pre urmă a tuturor preoţilor se o- 
presc a mérge la cârciumă. 

Adevărat. 

G1. 26. Agneţul şi potiriul nu se dă po- 
slujnicului. 

Tâle. Acesta iaste lucrul preoţilor şi al 
diaconilor iar posluşnicii nu li se-au dat voe 
lucrul lor a face, drept aceia nici agneţul saŭ 
potiriul să nu dea glâtelor. 

1, 27. Carele nu ie dat voe de la episcop 
acela nu pote să pue şi să facă jurător. 

Tâle, Și jurătorii sânt ca şi celea-lalte rån- 
duiale ale cinului preoţesc, de la episcop iaŭ 
voe, adecă nu e volnic să tragă la jurământ 
déca nu e rânduit de episcopul; la spiţă ca 
acesta acela nu pâte nice în lături pre în case 
nice pre la besârici. 

Gl. 28. Cliricul carele va hi chemat să facă 
pace atuncă să nu tragă vre într'o parte că 
apoi strică tocmâla. 

Tâle. Nică cliricil nici miréniï când sânt 
chemaţi să facă pace să nu tragă ventr'o 
parte nici să voiască a lua ceva, că cine va 
face aşa strică tocmela bestricii ce numai să 
mănânce şi să se ducă. 

Gl. 29. Pre la bhesârică să nu se aştârnă 
așternuture şi veseli! și ospăţe să nu se facă. 

Tâle, Nu se cade casa lui Dumnezei a o 
face lăcaş de obște și într'ânsa a așterne a- 
șternuture saă a face într'ânsa, célea ce se 
chiamă dragosti saă ospeţe şi în mijlocul be- 
s&rici! a mânca, 

G1. 30. Să nu prăznuiască creştinul sâm- 
băta ce Dumineca. 

Tâle. Creştinul carele prăznuiaşte Sâm- 
hăta acela să oyreiaşte, drept aceia se cade 
a lucra într'ânsa adecă într'acea zi şi să prăz- 
nuiască Duminecă. 

Gl. 31. Nu se cade a se îmbă'a cu muie- 
rile păgânilor. 


| cât blagoslovenie. 


Gl. 33. Nu se cadea se ruga împreună cu 
ereticit sai cu papiştil sai Schiismaticil, 

Tâlc. Carele se va ruga cu aceştea acela 
să fie despărțit de bestrică. Schismatici! sînt 
Avdianii cari ţin credinţa ca şi a drépteï şi 
adevăratei besâreci şi mai mulţi de dânșii şed 
pre în Mănăstire şi nu se rógă toţi la un loc, 
mustră şi pre episcopii noştrii cari!'s bogaţi şi 
pre alți! într'altele și cu ovr6ii osebindu-se 
fac paştile, aŭ şi óre-ce osebiri protivitore dă 
price de tâlcuesc niște uscăciuni a Dumne- 
zeeştii scripturi. 

GI. 34. Cine cinstește pre Mucenicil min- 
cinoşi aï ereticilor acela să fie Anatema. 

Tâle, Carit cinstesc pre striinii de Dum- 
nezeŭ ca pre nişte Mucenici striini să fie de 
Dumnezei şi acela, 

Gl. 85. Cine se adună lângă ceia ce se 
chiamă Aggleli şi se apropie de se închină 
ca unor Idoli acela să fie anatema. 

Tâle, laste un eres carele se chiamă Ag- 
gleani sai pentru căci eï adins eişi se cinstesc 
ca cinul Agglilor și aŭ viaţă ca aceia, sai căci 
hârfesc de zic-că de îngeri se-aii zidit lumea, 
era şalți învăţători cum a spus Marele Pavel 
la epistolie către colaşâni zicând acei învă- 
țători că nu se cade a zice nód că mérgem la 
Dumnezeu tatăl pentru Hs. ce zicea că mér- 
gem pentru îngeri şi zicea că e firea maï mare 
a îngerilor de căt a lui Hs. deci acestă lepă- 
dare şi hulă voia și tocmirea a lu Dumnezei 
era să fie întru acoprirea, smereniei cu înţe- 
lepţie, drept aceia carii se vor aduna și se 
vor ruga deosebi şi vor zice că lumea se-aii 
zidit de îngeri sai pentru îngeri mérgem noi 
la Dumnezeu și tată] acela să fie anatema, 
ca nişte 6meni ce părăsesc pre Domnul no- 
stru Is. Hs. fiiul a lu Dumnezei şi înțelepțâză, 
aprâpe de ceia ce se închină şi slujesc idoli- 
lor. 

G1. 36. Carele se va făgădui să fie preot 


(1) în original glava 32 este trecut de duoă ori acest număr. 


www.dacoromanica.ro 


338 


aceluia nu i se cade să fie vrăjitorii sai Cim- 
poitorii saii să aibă niscare învățături râle, 
sati cititori de stele saŭ să facă baere. 

Tâle, De se va afla neştine de în preoți 
sau de în tot cinul besricii, atunci unul ca 
acela de la bestrică să se scoţă. 

GI, 87. Nu se cade a prăznui împreună 
cu ovr6il şi cu ereticil nici să se priimâscă ră- 
măşiţele de la prăznuirile lor. 

Tâle, Nici o împreunare n'are lumina că- 
tră întunerec drept aceia să nu prăznuiască 
creştinul împreună nici cu eretici nice cu 
ovr6il nică să priimescă célea ce se obârșescla 
praznicele lor cum am zice ca azima sai 
altele înpotriva acestora. 

Gl. 38. Nu se cadea lua azimă de la o- 
vr6i saŭ a se împreuna neştine fără de legil 
lor. 


Adevărat, 


G1. 39. Nu se cade a prăznui împreună cu 
păgânii şi a se împreuna nedumnezeirii lor, 


Adevărat. 


GI. 40. Carele va fi chemat la săbor şi se 
va lepăda, fără de niscare netocmiri, acela 
nu e â nu fi nevinovat. 

Tâle. Pentru îndoirile şi protivirile carele 
se tâmplă ale bessricii şi pentru întrebarea 
şi ispitirea, cannelor poruncit'aii Săborul tu- 
turor episcopilor de în t6te eparchiele întrun 
an să se facă săbor când va porunci și va zice 
episcopul Mitropoliei, dece întru adunarea a- 
câsta fiind chemat vre un episcop și nu va 
vrea să vie ce singur adins elu'și se va su- 
pune supt vină atunci să se canonâscă de să- 
bor însă de nu va fi vrut pentru nebăgarea 
în s&mă iară de nu va fi putut să vie pentru 
niscare alte nevoi potrivitâre atunce să se ia, 
séma să nu se canonâscă. 


GI, 41. Nu se cade cliricului a îmbla fără 
de cărți a sloboziei sati fără de tocmire. 

Tale, Nu se iartă de sfintele canóne a se 
priimi cela ce e hirotonit de într'altă parte 
neavând cărţi de tocmire, drept aceia trebue 
lor a îmbla pre tocmâlă cu cărţi cum se cade 
şi cliricilor de pre la tâte bessricile cu știrea 
și cu porunca episcopului săi să îmble în- 
tr'altă cetate şi eparchie, 

GI. 42. Pentru că nu se cade, omului ca- 
rele e sfințit, preotului saă cliricului să îmble 
saŭ să se ducă încătroă-va fără porunca epi- 
scopului, 


Adevărat, 


G1. 43. Nu se cade poslujnicului bessricii 
când se râgă (adecă când se face slujba) să 
fugă de la Dveri măcar cât de puţinel. 

Tâlc. Pre la sfintele liturghii nu se cade 
posluşnicului să lase dverile oltariului măcar 
cât de puţin şi la rugă să se îndeletniceze 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


ca să nu se afle urgisind şi nebăgând n sémă 
pre acea slujbă cei e dat și e pus p e dânsa 
ispravnic a ţocmirii besâricil, şi să cinstâscă 
mai bine ruga lui. 

GI. 44. In oltariă să nu intre muerile. 

Tâle, Nu se-aă dat putére muerilor ce încă 
nică bărbăţilor mirâni să între în oltariă cum 
poruncşte canonul 67 a șaselui săbor de la 
Trulla. 

G1. 45. Nu se cadea priimila botez după 
doao săptămâni a părâsimilor ce datori sunt 
de începutul acelui post, 

Tâle. Cest canon îndoit pâte a lua séma saŭ 
după ce va trece 2 săptămâni a părâsimilor 
vor veni la credinţă și vor încépe a posti aceia 
nu se vor putea destoinici botezului întru ma- 
rea Sâmbătă căci waŭ postit deplin nică aŭ 
arătat postire şi nevoință de începutul postu- 
lui saŭ căce de vor fi venit la credință mai 
nainte de post şi aŭ început a posti décia maï 
nainte până a lua botezul sosi postul, aceea, 
nu aşteptă marea Sâmbătă a se boteza cum 
aŭ început a posti şi cei de începutul Părâse- 
milor, ce trebue de într'aceea carii de îndes- 
tul se-aŭ postit după doao săptămâni să se 
dăstoinicâscă botezului iar după ce vor trece 
2 săptămâni de păresimi și de carii le va pă- 
rea că n'a arătat postire de în destul aceea 
nu se vor boteza, ce se aștepte și eï să se 
boteze cu ceea ce vor vrea în Sâmbăta cea 
mare cum ar fi numai ca aceea priimiţi ca şi 
ceea ce se-aii postit de într'acea începătură 
a postului ca cum ar fi nevoința lor deplin 
iar nu numai semriată. , 

G1, 46. Carele se botéză acela să'ş spue 
credința episcopului săi Preotului după a 
cincea săptămână. 

Tâle, Carele va veni la besârică să se bo- 
léze acela să înveţe să ştie credinţa, iară 
când va fi a cincea săptămână să o spue e- 
piscopului sai preotului, că nu se cade nu- 
mai cât a boteza pre dînşii mal nainte până 
nu vor dc să ştie credința. 

G1. 47. Carele e bolnav să spue şi acela 
cât de puţin. 

Tâlc, Cine e bolnav şi câre să se boteze 
acela să înveţe credinţa întâi decia déca se 
va boteza să ştie că se-au vrednicit Dumne- 


| zeescului Dar. 


G1, 48. Cade-se celora ce să botéză, după 
botez să se miruiască cu unsórea cer&scă, ca, 
să potă fi părtaşi împărăției lui Hs. 


Adevărat, 


G1. 49, Pre părâsemi să nu se facă liture 
ghie fără numai Sâmbăta şi Dumineca, 

Tâle. Acest canon n'a trecut de tot, ca 
se păzâşte că fără de Sâmbăta, şi Duminec- 
şi în zioa sfintei Blagovâştenii nu se face li- 
turghie pre Părâsemi ce numa! ce se face 
Préjde Sfegtina, iară la Praznicul Blagovâşte- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 339 


miei nu se face liturghia, Prejde Sfeştina. ce | mică în carele pote să fie de îndestul 1 prent 
poruncesc acâste canone 52 a șaselul săbor | acolo nu trebue să se facă episcop, ca să nu 
de la Trulla a face liturghie deplin iară pen- | se pogoră jos sărăcâște numele episcopului, 
tru alte zile a păr6semilor iaste vreme de | ce să se trimâţă călători (călătorii sânt cari! 
smerenie și trebue a aduce către pricepere | astă-zi se chiamă exarşii de se trimet întrân- 
pe fie care rătăcit, şi pentru acestă nevoinţă. | sele pentru îndreptarea greșalelor a suflete- 
să nu se lase a se pleca către praznice ce a- | lor) iar de se vor fi făcut alții maï nainte 
dins eluş să se posomorască şi de ale sale | însă de în cinste să se schimbe şi nici o is- 
să socotescă ca să tâmple şi să se împle de! pravă să nu facă episcopâscă fără de ştirea 
bucurie sufletéscă mai nainte de vréme. | episcopului a cetăţuei ceii mici supt carele 

41. 50. Nu se cade pre Părâsimi în Săptă- | sânt supuse acéle sate şi orăşale. 
mâna cea maï de pe urmă Jo! a face Raz-| Gl. 58, Episcopul saŭ preotul, în casă să, 
drâşenie. nu facă litnrghie. 

Tâle, Cade-se întru tote zilele patemeil a |  Tâle. Pre în case nu se face jertva cea 
lu Hs. ale obărşi cu inemă înfrântă cu post | fără de sânge, nici de episcop nici de popă, 
și cu rugă, şi să nu se facă Razreaşenie Po- | ce se cade a face liturghie întru adeverita be- 
stului Joi în Săptămâna cea maï de apol a j sérică ; însă canonul 37 a şaselui săbor dè la 
Păvâsimilor, ce se cade și într'aceea a posti | Trulla iartă și lasă pre voea episcopului să 


“Și a, mânca sec, se facă liturghie când'se va tâmpla şi în casa 
GI. 51. Nice Pametea Mucenicilor să se | ceea ce să tâmplă de iaste de rugă, iar botez 
facă fără numai Sâmbăta și Dumineca. nici cum ce numai întru adeveritele besârici 


Tâle. Pre păr6semi fără de Sâmbăta şi Du | să se vrednicâscă a cinstitului botez carele 
mineca nice pamete Mucenicilor să nu se| va vrea să se boteze cum poruncâște canonul 


facă. 59 al aceluiaș Săbor. 
GI. 52. Nu se cade a face nuntă pre Pa-| Gl. 59. Alţi psalmi striini saŭ cărți netoc- 
résemľ nici bucurie şi veselie de Naştere mite să nu se citâscă pe în besârică saii să 
Adđevärat. . se cânte, ce numa! célea ce's tocmite ale Ve- 


chiï şi Noaooi legi, carele sânt acéstea : Băi- 
Gl. 53. Nu se cadea drăngăi (adecă a | tia, Ishodul. Levit, Cisla, Vtorâii Zacon, Isus, 
plesni în palme) saă a juca în sgomotul acela | Sudia, Ruth, Estir, Ţărstv Paralipomean 2 
iară cine va face aţa să fie nedăstoinic. Esdra 2, psalmil 150. Pritcea Solomonorâi, 
Adevărul Eclisiast, Premudrost, Pesnipâsnel. Soov, doi- 
' sprezéce prsci, Isaia, Ieremia. Iezechiil și Da- 
GI. 54, Cade-se Preotului sai Cliricului | niil, înprun și 22 ale legii noao, evanghelii 4, 
să se scóle maï nainte de ce încep Cinghia- | Matei, Marcu, Luca, lón, Deania, Poslani! a- 
sele. deverite 7, adecă a lu Iacov Z a li Petru 2 a 
Tâlc, Porunceştese creştinilor.caril merg pre | lui lón 3 a Iudi 7 a lui Pavel 14, căoim 4, că 
la nunte să se ospeteze cu cinste, iară să nu, Corint, că Galat 7, că Efes 7, că Filippis 7, că 
joce pri la dinsele sai să drăngăiască (adecă | Colas că Solun 2 că Evriom 1, că Timothei 2, 
să bată în palme) şi pespre dînsele să facă |că Titu 7, că Filimon 7, şi Apocalipsis 7, 
sunet, că acâsta tocmelă nu se cuvine nice e |iooana Bogoslova. 
vr&dnică tocmâlii creştineşti, așijderea şi]  Coneţul Sfântului Săbor de ia Laodichia. 


preoții să nu caufe să vază ceva pre la|_,, X i 
nunte, ce mal nainte de ce vor întra cinghiile | Sfântul Săbor a tótă lumea al Sfinţilor 


sai, măscăricii carii fac glume să iasă de a- părinți, 150 

colo. Caril se-aŭ adunat a doa 6ră în Țarigrad, 
GI. 55. Răfenea să nu facă nici mir6nul | întval doilea an de împărăţia a lui Theodosie 

nică cliricul. cel Mare, mai pre urmă de Săborul cel de în- 
'Tâle. Pentru mâncarea să nu facă răfenea |tâ1 de la Nichea. după ce trecu-se ani 52, iar 

nici mir6nul nici cliricul. de la Hs, era trecuţi ani 362. Maï mare la a- 
Gl. 56. Preotul să nu între în oltariă să | cest Săbor era Timotei Alexandrenul şi feri- 

şază mainte de episcop. citul Melntie de la Antiochia, Chiril Ierosalim- 


Tâle. Acii fiind episcopul şi slujind mainte |leanul şi Nectarie Ţărigrădenul carele era o- 
de venirea lui să nu între Preotul în oltariă | glașenic în vrâmea acestui săbor, dâcia se 
şi să şază, că netocmire iaste acesta şi smin- | botâză şi se hirotoni Ţarigrăden, era şi Gri- 
tire. 'gorie episcopul de la ostrovul Cappadochiei, 

GI. 57. Nuse pune episcop în sat saŭ în | şi multul și marele Grigorie Blagoslov carele 
oraş, ce călători cari”'s trimeşi iar de se va |ţinu-se scaunul Țarigradului, iar pentru niște 
“pune vre unul acela nici o ispravă să nu facă | netocmiri și cerți lăsă”l şi se duse de şedea la 


fără de episcopul cetăţii. moşia lul la Nazianz, şi scrise cu cuvintele 
'Tâle. In 6re care sat și ve întru o cetăţue |lui câle de învăţătură de îngrozi pre episcopi ; 
* 


www.dacoromanica.ro 


340 PRAVILA MATEIU BASARAB 
peste puţin sosi şi Damas de la Roma ceaj Gl. 4. Pentru Maxim Chiniconul să fie striim 
véche şi acest sfint Săbor se-aŭ adunat asu- | de episcopl. 

pra lu Maehedonia carele mai nainte apucase! GI, 5. Pentru Sfitoeul al episcopilor des- 
de ţinuse scaunul Țarigradului, de'l goniră | pre apus carii mărturisesc Sfînta Troiță. 
împreună cu soţii luy şi dederă Anathemei,| Gl, 6. Pentru răi slăviţii şi ceia ce je- 
iar pre duhul sfint mărturisiră unul fiind Ta- | huesc. 

tălui şi Fiiului ca pe un Dumnezeiă adeverit,|  G1, 7. Pentru Patru-sprezecâniii Navatia- 
încă mai blăstemară şi pre ceia ce era soții | nik, Arianii şi Machedonianit, 

cu nebunul şi spurcatul Apolinarie, şi măr-| Gl. 8. Pentru botejunea unit afundări a 
turisiră pre domnul nostru Is. Hs. cum aŭ | Evnomianilor, Savelianilor şi a Frâncilor, 
luat trup cu minte şi însufleţit adevărat şi ij- 
derâră can6ne de întărirea Blagocestiei cătră 
Blagocestivul împărat marele Theodosie și i 
le scriseră așa : Blagocestivului şi iubitoriu- 
lui de Dumnezeii împărat Marelui Tbeodosie. 


Sfântul Săbor al episcopilor carii de în bo- 
gate eparchii ném adunat în Țarigrad, însă 
întâi scrisorea cărții nóstre carea trimetem 
cătră Blagocestia ta har fie lui Dumnezeu ca- 
rele a cunoscut blagocestia. împărăției tale 
pentru pacea carea a! obște pre tóte bestri- 
cile pravoslaviei de întărirea sănătosei cre- 
dințe dând şi lu! Dumnezeiă mulţemire cum 
se cade am socotit toţi cu mintea împreună 
căte aŭ făcut sfântul săbor cu scris6re le tri- 
mâtem cătră blagocestia ta şi'ţi facem ştire 
că ném adunat în Țarigrad după scris6rea 








Can6nele Sfinţilor Părinți de la 
Tarigrad, 


G1, 1. Credinţa carea se-ai întărit la Ni- 
chea să se ție vărtos, iar eresurilor să hie 
Anatema. 

Adevărat. 


G1. 2. Nimenea să nu facă val besériciť 
afară de hotarele lui, nici să hirotonescă, 
nice besârică să sfințéscă şi iar besBricele de 
în limbi să ţie întărită obictiurile părinţilor. 

Tâle, In multe can6ne-se-ai zis că nu se 
cade episcopului striin să trâcă şi să sară a- 
fară de hotarul lui, şi să smintescă lucrurile 
hesericil, iar bes€ricele cele ce sânt înr'alte 
limbi de în Eghipet, de în Livia şi de în Pen- 
blagocestiei tale, și întât am înoit împreuna- | tâPoli să ţie tare obicsiurile mai de nainte: 
rea carea avém unul cătră altul, iar după a- după cum zice Canonul 6 al Săhorului de la 
ceia am izvodit şi nişte canâne cam pe scurt, | Nichea- 
întărind şi credinţa părinţilor de la Nichea şi | _ G1. 3. Țărigrădenul să se cinstâscă după, 
procletind şi dând Anatemei pre eresurile céle | Roma. 
ce se ridica asupra lor, lângă acâstea am po- Tăle. Episcopul Ţarigradului să aibă cin- 
runcit de am întărit şi buna tocmire a canó- | stea a episcopului dela Roma și a deregă- 
nelor bessricii carele se-aii făcut, carele tote | torielor lor, cum aŭ socotit pentru canonul 
întracestă scrisâre a Nâstră le-am scris drept | acesta şi Săborul de la Halchidon la 28 de 
actia rugăm pre blânzia ta ca să întăreşti ju-] canóne pentru căci că iaste acesta Țarigradul 
decata sfîntului săbor cu hrisovul blagoce- | acum de se chiamă Noul Rim și se-aŭ cinstit 
știe! tale, ca cum al cinstit beserica cw che- | de împărați şi de Gmeni, iar cum zise Pra- 
marea cărţii aşa să şi obârşeşti cu pecetluirea | vila Ţărigrădânul să fie cinstit după Roma, 
célea ce se-aii făcut la Săbor iar Domnul să'ți | nu ca cum ar fi cinstea Rimului mai mare şi, 
întărescă împărăţia cn pace şi cu dreptate şi | a Ţărigrăd&nului mai mică, ce iaste arătarea 
să o trâcă de în ném în ném şi să'ți adăogă | vr6mii, ca cum ar zice neștine că pre multe 
lângă put6rea acestă pământescă să te indul- | locure şi anl şi pre multe vpâmi, aŭ ţinut şi 
ceşti şi întru împărăţia ceriurilor şi să pe- [ţine Țărigădenul cinste tocma ca şi Rimul. 
treci cu sănătate întru tâte bunătăţile cum se| Œl, 4. Maxim Chiniconul să fie striin de 


cade. Dumnezeii să'ţI dăruiască rugile Sfinți- | episcopi şi toți câţi vor fi sfinții de dânsul 
să fie lăpădaţi și nesfințiți, 


lor părinți al lumii ca unul adeverit blagoce- 
Tâle, Pentru că acesta bestrica a lu Dum- 


stiv şi iubitorii de Dumnezeă împărat, 
Acéste 8 canone se-ai izvodit în Țarigrad | „ezei aŭ spart şi de netocmire şi de valure 
oaù umplut, lup în loc de Păstoriă se arată, 


cu darul lui Hs. de episcopii cari! se aŭ adu- 
şi tuturor celora ce greșia tote gata erta, fiind 


nat dă pre în bogate Eparhil cu chemarea 
blagocestivului împărat Marele Theodosie. păgân şi răi stricătoriă de tocméle, cum zice 
Marele Grigorie, drept aciea acela Maxim 


DO a O gg ea 


Meseţa Iuliu 27. 
Q1. 1. Pentru să se ţie credința tare carea | striin să fie de episcopi şi cei ce vor fi de 


se-aŭ întărit la Nichea. dânsul hirotoniți or! în ce spiţă vor fi să fie 
G1. 2. Pentru să nu facă niminea val be- | nesfinţiţi adică să nu fie nică într'o rânduială. 
s6ricil afără de hotar. “61. 5. Carii vor mărturisi pre tătăl şi fiiul 
Gl. 3. Pentru să se cinstescă Ţarigrădânul | şi sfântul Duh o fiinţă acea mărturisire iaste 
după Roma. bine priimită. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Adevărat. 


G1. 6. Păgânul jehuitor carele pâraşte a- 
supra episcopului de va fi vina beséricéscă 
să nu o spue, să nu o spue niclaltul carele 
va ști mai nainte, să nu o spue nici cel ce nu 
e împreunat, să nu o spue nici cel scos, să nu 
© spue nici cela ce va fi părăt în ceva pănă 
nu se va îndrepta el de ale sale, să părască 
pravoslavnicul cel ce e împreunat, cel ce e 
neurgisit, cel ce e nepărăt. şi să ducă vina la 
eparchiani ; iar de nu vă putea atunci să se 
întârcă cătră mal mare săbor, şi fără de 
scris6rea aceii patime să nu se asculte; iar 
fără de acéstea carele va mérge de va ame- 
steca la împăratul saŭ la Domn, acela să fie 
scos, 

'Tăle, Cade-se a întreba și a ispiti de fé- 
tele şi de viaţa celora ce părăsc pre episcop! 
saŭ pe clirici să nu cumva să fie acela eretic, 
saă urgisit sai scos și neîmpreunat, adecă, 
afurisit, saŭ de alţii păvăt pentru vre o vină. 
şi să n'aihă amestcăţură de acea vină, şi de vor 
fi ceea ce părăse ca aceştea atunce să nu se 
priimâscă la întrebare, iar de va fi pravo- 
sluvnic şi va fi viața nevinovată şi de în 
cei împreunaţi (adecă, de cei cc se priceştu- 
esc) şi va aduce vină bestricâscă spre epi- 
scop, acela să se priimescă și să spue vina 
la episcopii eparchiei, deci e! de nu vof pu- 
tea îndrepta vina episcopului care e asupra 
lui, atunce mérge părășul şi la. mai mare să- 
bor, şi întâi să dea scris6ra săborului de a- 
cea vină ce să prinde, ca dâcă va putea da 
séma adevărat de acea pără ce vădâşte de 
bin” iar de nu să pată el ce vrea să pață e- 
piscopul; și atunce aşa să fie păra şi așa să 
se priimâscă, iar de va face altele afară de 
acâstea, adecă să mârgă să amâstece la împă- 
zatul sai la domn părănd pre episcop, saŭ va 
mérge la judecată mirenâscă saii boerâscă. 
acela, să fie nepriimit la pără, iar ereticul de 
va fi năpăstuit de episcop atunce nu se apără 
a nu părâ pre eiscop. 

Gl. 7. Patrusprezecânii, adecă Miercuraşii 
saii Arianil, sai Navatianil, aceştea sânt cari 
se chiămă curați, sai Machedoniani; saă Să- 
velianii, sai Apolinarianii de vor mărturisi 
credința cu zapis să fie priimiţă şi cum am 
zis trebue a'f unge preste tote simţirile. 

Tâle, Aceştea, de'ş vor da zapisul de măr- 
turia credinței Jorcum vor crâde bine, și déca 
"şi vor anatimisi tot eresul atunci să primesc 
şi numai cu sfântul Myr să se ungă la ochi, 
la Nas, la urechi, la gură şi la frunte. și cân- 
du'i unge zice: Peceata dara duha sftago. 

Gl. 5. Evnomianii, Savelianii, şi Frâncil 
caril se boteză numať întro afundare să se 
priimâscă ca Elinil. 

Tâle. Unii ca aceștea şi se botéză şi se 
miruesc căci că se priimesc ca, niște elini, 
drept aceia trebue și mal nainte de botez să se 


341 


înveţe vréme de în destul şi să asculte Dum- 
nezeeştile scripturi, după ăceia să se botéze 
deplin și săi ungă, și iată aşa să”! priimeştă 
ca pe nişte ellini, în zioa de întâi să” creşti- 
nezi, adoa să! faci oglaşenică, să se înveţe 
credinţa,iar a treia să facă lepădare adecă să'ş 
blesteme eresul și suflare de trei ori în față 
și în urechi, iar așa şi eï mal nainte-să'ş bla- 
steme a lor eres. 

Coneţul săborului al doilea a sfinților Pă- 
rinți carii se-aŭ adunat la Țarigrad. 


Sfintnl Săbor al treilea al Sfinţilor 
Părinţi a t6tă Lumea. 


Adunatu-se-aă la Efesul Asiei în vremea 
lu Theudosie cel mic doaă sute de sfinţi Pă- 
rinti, de la cel de al doilea până la cesta al 
treilea trecuse ani 41, iar de la Hs. 404. Era 
mai mari acestui săbor Chiril Alexandrânul, 
Ispravnicul Papei Chelestin de la Rimul cel 
vechi, luvenalie Ierusalimlenul, Memnon E- 
fesânul, adunatu-se-aă asupra ereticului Ne- 
storie, carele era de moşie de la Antiohia și 
se-aŭ făcut patriarh la Țarigrad, fără cale şi 
fără dreptate. Acest prea spurcat Nestorie 
împărţia pre Domnul Nostru Is. Hs. în doi 
fil şi zicea că iaste alt fiii cela ce se-aŭ năs- 
cut de la Tatăl şi altul iaste Hs. carele se-aŭ 
născut de în Precista, şi cum zicea Mântuito- 
riului Hs. că e striin de Dumnezeire agea zicea 
şi adeveritei Prâciste, zicea să nu”! zică Năs- 
cătore de Dumnezeii ce născătâre de Hs.,imă 
acest sfint săbor al acestor Sfinţi Părinţi, 
propoveduiră luminat că Hs. iaste Dumne- 
zeii deplin şi om deplin întrun obraz şi în 
doaă firí, iară sfinta Nascătore de Dumnezeii 
care fără de sămânță, pespe fire pre Fiiul şi 
cuvîntul lui Dumnezeii şi Tatăl, pre Domnul 
Nostru Is. Hs, adecă fără împreunare de băr- 
bat și fără durâre şi fără gemere, carea maï 
nainte de îngrecare aŭ fost fată curată şi déca 
laŭ îngrecat şi déca Pai născut iară aŭ fost 
Fată şi adevărat născătore de Dumnezei aşa 
aŭ Poruncit şi aŭ piopovăduit, iară pre min- 
cinosul Nestorie şi pre soțiile lui şi pre dog- 
matele luy dataŭ anatemei făcut'aii acest 
sfînt Săhor carele aŭ fost adunat cu porunca 
lui Theodosie împăratul cel mic şi Can6ne 9, 
şi aŭ scris aşa, Sfinţii Părinţi cătră toţi óme- 
nif Pravoslavnici. 

Sfîntul a tótă lumea Săbor carele se-aii a- 
dunat la Efes cu porunca blagocestivilor îm- 
părați, episcopilor, preoţilor, diaconilor, şi a 
tot omul carii vă aflaţi pre în tote eparhiele 
şi cetățile. 

Adunatu-ne-am Noi după porunca cinstite! 
cărţi a blagocestivului nostru împărat la Mis 
tropolia de la Efes, pentru că se-aii.lepădat 
de not unii de întru no! pre număr ca 30 pen- 
tru puţin lucru, carii mavea nici o putâre că- 
tră împreunarea bessricil să pótă strica sati 


| 


www.dacoromanica.ro 


342 


să folosescă de lą dînsa sai de în rânduiala 
preoţâscă ceva, pentru că uni! de într'ânșii e- 
reaŭ isgoniţi şi luatu-le darul, căce ţinea, şi 
cinstea mai de cât tâte eresurile ale lu Nes- 
torie şi ale lu Chelestin, iară în faţă se arată 
că nu le ţin ce se-aii pocăit, drept acéea căci 
nu vrură să osândâscă cu noi pre Nestoria 
şi să/l procleţescă, pentr'aceca sfîntul Săbor 
porunciră înpreună să fie striini de împreu- 
narea bessricil şi luară de la dînşil deistvu- 
iala adecă puterea, arhierâscă cu carea putea 
să strice seau să folosâscă cui-va, şi am făcut 
acâste can6ne să fie de întărirea beséricii. 
Mesâţa lulea 10. 

GI. 1. Pentru Mitropoliţii carii se-ai lăsat 
de Săbor şi de Chelestin se-aă lipit. 

G1. 2, Pentru ceea ce să împreună la un 
loc şi ţin celea ce ţine şi înțelepțeză Nes- 
torie. 

GI]. 3, Pentru ceea ce se-aŭ lepădat de 
preoţia Nestoriel. 

Gl. 4, Pentru cliricii carii vor face nis-care 
tocmăle de ale lu Chelestin saŭ déle nes- 
toriei. 

G1., 5, Pentru cela ce va fi urgisit de epis- 
cop şi de Nestorie va fi priimit. 

G1. 6, Pentrn mirenul carele să poncişeză 
Săborului. 

Gl. 7, Pentru episcopii cari! fac altă cre- 
dinţă fără ceea ce se-au întărit la Nichea. 

Gl. 8. Pentru să păzescă pre în tóte e- 
parhiele cele tocmele ce aŭ fost mai nainte 
curat şi fără nevoe. 

Gl. 9. Pentru episcopul Evstatie, carele aŭ 
ţinut Episcopia fără de nice un folos. 


Canónele Sfinţilor părinţi de la Efes. 


Q1. 1: De se va lăsa Mitropolitul de Săhor 
şi se va lipi de Chelestin saŭ va face celea ce 
face el, scos să fie acela şi de altele neîn- 
dreptat. 

Ql. 2, Şi oră care episcop ce se va împre- 
una sai va face câlea ce face Nestoria şi a- 
cela să fie scos. 

Gl. 3. Câţi se-aŭ dăzlupit de preoţia Nes- 
toriei acela e prea Sfint iară carele se-aŭ prii- 
mit de dînsul să nu fie Popă. 

GI, 4, Ori cară clirici vor face împreună 
eresurile a lui Chelestin şi ale Nesioriet, ar 
celora să li se ia darul. 

G1, 5, Carele se-aŭ urgisit de episcopi şi 
de Nestoria va fi priimit, să tie fără de nici 
un folos. 

[Aicea e tâlcuirea acestor candhe de sus]. 
Nişte Mitropoliţi carii .e adunase la săborul 
de la Efes depărtaresă adins eiși și înțelepția 
tocmélelę Nestoviei episcopul Ţarigradului, 
carele credea în 6meni spurcatul păgân şi 
înțelepţitoriul ovreeştă şi ale lui Chelestin e- 
piscopul, deci unii se-ai lipsit şi waŭ vrut să 
se rânduiască acestor păgâni şi spurcaţă epis- 


a IO N N N N N ci i N OR NR 





| 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


copi ee încă mai vârtos sta înpotriva lor, 
drept acea porunci sfîntul Săbor celora ce 
se voi împreuna, Nestorie! şi lui Chelestin şi 
carii vor face lucrurile și tocmelele lor să se 
scóță de în cinste şi de la besârică să se lé- 
pede, aşijderea şi carii vor fi opriţi de preoție 
de la episcopi! lor, pentru căc! nu vor fi ţinut 
tocmâlele lor drept, iară Nestorie şi Che- 
lestinu'1 vor fi priimit şi i vor fi şi îndreptat : 
aceia să nu fie Preoţi ce acieaş să li se ia da- 
rurile. ` 

G1. 6. Mirénul de se va inponcişa Saboru- 
lui să fie nepriceştuit, iară cliricul încă să fie 
şi Scos, 

Tâle, Cela ce va răzjudeca și se va împon- 
cişa tuturor lucrurilor celora pe se-aă făcut 
la Săhorul de la Efes, saii va ispiti a mişca. 
ceva, acela de va fi episcop sai cliric, atunci 
de în rânduiala lui să cază de tot, iară de va 
fi miren să fie nepriceştuit. 

41. 7. Episcopul carele va face şi va trage 
să facă altă credință, de ceia ce se-aă făcut la 
Nichea, acela să se instriineze, iară mirenul 
afară de în beserică să se scóļâ. 

'Pâle, Carele va. aduce înainte alt săbor 
Păgânesc şi spurcat, pentru să întârcă şi să 
piarză credinţă şi tocmirea sfinţilor Părinţi, 
cariă se aŭ adunat de oa făcut şi o aŭ tocmit 
la Nichea să o facă elinâşte sai ovreiaște sai 
ori în fie ce eres saii întorcând pre céea ce 
vin întru priceperea adeverinţii, acela de va 
fi miren să se anatimisescă iară de va fi e- 
piscop saŭ clitic aceea de episcopie și de cli- 
ricie să. se înstriiuâze, 

Gl. 8. Să se ţie vârtos pre în fieș care e- 
parhie isprăvile şi tocmâlele carele aŭ fost 
mai nainte curat şi fără nevoe, iară, carele 
va sta în potrivă să se facă într'alt chip a- 
cela să fie nepriceștuit. 

'Pâle, Câţi episcopi în silă supt mâpa lor 
aŭ luat de în altă eparhie ceva carele n'a 
fost mai nainte şi de întâi supt dînşii, sai vor 
văpi sai apuca de altă episcopie ce vor fi 
fosi a eï de maï nainte vreme aceea nemica. 
de actlea să nu isprăvâscă nici să ție ce să 
le ţie iar ale cul aŭ fost, şi să le dea îndă- 
răt, şi să fie volnici fie-care eparchie aş ţinea. 
ce are curat şi fără nevoe şi să nu se în- 
gânfe să se afunde cu chipul către lucrurile 
puterii mireneşti (adecă să facă în silă ca mi- 
réniï) iar cine-va aduce alt chip potrivindu-se 
şi luptându-se pentru acâste poruncite acela. 
de niminea nemica să i ge înfolosescă. 

G1. 9. De acâsta datorii iaste tot episcopul 
să ţie şi să aştepte cu îndelungul că Eustatie 
fără de folos déca déde dosul şi se lăsă hiro- 
tonise în locul lui Theodor, iar cela-lalt plân- 
gând şi rugându-se ceréş cinstea cela ce seait 
hirotonit în locul lui giu e vinovat, că ţine 
cum am dice lăsarea aceluia în loc de vină. 

Tâle. Acest episcop Eustatie fiind fără is- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATBIU BASARAB 


pravă şi neputând ținea isprăvile şi unéltele 
besériciï, şi neputând să împingă pre toți să 
nu’l pâtă supăra să lăsă de episcopie şi se 
hirotoni în locul lui altul, dâcia el merse la 
săborul de la Efes, închinându-se, rugându- 
se cerşinduşi episcopia farăși. şi nu'l ascul- 
tară că déca vremea ce de odată déca se-ai 
lăsat de dânsa şi în locul lui se-aiă hirotonit 
altul nu maï pote : iar el tot cerea să aibă cin- 
stea episcopescă şi priceştenia şi socoti sfîn- 
tul șăbor, fără de nici o încurmezişare să se 
<hiame episcop, să'ş ţie cinstea şi să şază şi 
la scaun în rând unde'i vor face cinste şi să 
slujască liturghie iar nu de tot în voea lui 
ce cându'] va priimi şi'l va erta episcopul 
pentru ertarta și dragostea a lu Hs. decia a- 
cest sfînt Săbor pentru mila adaseră şi æ- 
cesta Săborulu! de la Pamfilia şi ziseră pen- 
tru lucru ce aŭ făcut Eustatie aŭ acum aŭ 
maï nainte socotiți”! cum va fi mai bine, sai 
să'] puneţi la o bessrică ce va fi văduoo saă 
într'alt chip să'] miluiască. 

Coneţul săborului Sfinţilor părinţi cariă se- 
aŭ adunat la Efes, 


Sfîutul Sibor a tótă lumea al 4 al 
sfinţilor Părinţi. 


Adunatu-se-aă 630 purtători de Dumnezeă 
părinţi după ce trecuse 30 de ani de la săbo- 
rul al treilea iară de la Hs. 425 în vremea 
blagocestivului împărat Marchian, în vestita 
cetate Halehidon a Viteniei, şi era ma! mariă 
al acestui săbor Anatolie Ţărigrădânul, Ma~ 
xim Antioihanul, luvenalie lerusalimlânul şi 
Pascasin şi Luchinsie episcopi! cu preotul 
Bonifantie de ţinea locul al prea sfîntului Leu 
Papa de la Roma cea véche, carele avea mare 
slavă şi multă nevoinţă şi râmnă pentru Bla- 
goceslie, şi acest sfint Papă, nu trimese nu- 
mai pre acești ispravnică ce încă trimâse mi- 
nunată Poslanie cu carea întăria pre sfîntul 
săbor şi puseră numele Sfinții Părinţi acei! 
Poslanii : Stâlpul Pravoslaviei, şi pre Evti- 
hie Arhimandritul Ţarigradului şi pre Dio- 
scor al Alexandriei d&deră Anatemei și’ pro- 
cleţiră şi "1 tăiară de la bes6rică ca pe nişte 
mădulare putrede carii amesteca şi împreuna 
pe unulHs. cel ge iaste în doaă firi cunoscut 
Domnul şi Dumnezeu! Nostru fugână de dăs- 
părțirea Nestoriei pentru necurăţia lui, şi ace- 
ştea făcură şi dăruiră bestricit pravile 30 ca 
să fie de întărirea pravoslavie! şi de ruşinea 
Ereticilor. Méseța Noembre 8. 


Gl. 1. Pentru să se ţie canânele tare ca- 
rele aŭ făcut sfinții Părinţi ale fieş cărul 
Săbor. 

61. 2. Pentru ceia ce se hirrtonesc pre 
bani. 


G1. 3. Pentru ceia ce priimesc grija case- 
lor mireneșşti. 





343 


Gl: 4. Pentru să nu se zidéscă casă de 
rugă sai Mânăstire fără de ştirea episco- 
pului. L d 

G1. 5. Pentru ceia ce se mută de în cetate 
în cetate, 

GL. 6. Pentru să nu se hirotnâscă cela ce 
nu va fi fost la besérică sai la Mânăstire 
fără mărturie. 

G1. 7. Pentru carii vor fi clirică saŭ călu- 
gări de se vor întârce întru mirenie saŭ în 
boerie fără omenie. 

Gl. 8. Pentru cliricul carele lăcuiaşte să- 
răceşte sati Mănăstirea. 

Gl. 9. Pentru clirici! cari vor avea pără 
de vor lăsa pre episcopul lor și vor mérge 
la judecată mirenâscă. 

Gl. 10. Pentru cliricul să nu se pue la un 
loc să ţie doao bes&iică ale cetăților. 

Gl. 11. Pentru săracii carii le trebue aju- 
tori şi milă. 

G1. 12, Pentru să nu se tae o eparchie să 
se împarţă să fie doao eparchii. 

G1, 13. Pentru cliricul carele nu va avea, 
carte. 

Gl. 14. Pentru pravoslavnicul să nu se 
împreune cu ereticul, 

Gl. 15. Pentru să nu se facă Diicon6să de 
nu va fi de 40 de ani. : 

G1. 16. Pentru călugărul şi călugărița să 
nu se Însóre saŭ să se mărite. 


G1. 17. Pentru ceia ce ţin în 30 de ani 
niscare ţinuturi sati țarine sati fie ce. 

G1. 18, Pentru clirici! şi călugării carii bă- 
nuesc spre episcopul. 

G1. 19. Pentru să se facă săbor de doaoo 
oră îatr'un an. 


G1. 20. Pentru cliricul că nu se pune de 
într'o cetate într'alta. 


G1. 21. Pentru cliricul saŭ mirânul ne is- 
mail ce va mustra pre episcop. 

1, 22, Pentru cliricul carele va răpi nis- 
care unélte la pristăvirea episcopului. 

G1. 23, Pentru cliricit şi călugării carii se 
duc la Țarigrad lără de ştirea episcopilor săt, 

G1., 24. Pentru Mănăstirile carele se fac cu 
știrea episcopului. 

G1. 25. Pentru hirotonia a episcopilor 
tocma în trei luni să se facă, iar să nu trâcă 
vr&me mai multă. 

G1. 26. Pentru să fie iconom de în cliros 
pre la tâte bestricile. 

Gl. 27. Pentru cliricul și mir6nul cari! 
vor răpi mueri. 

G1. 28. Pentru episcopul Romei ceil noaă 
să fie tocma cinstit cu al Romei cei vechi. 

G1. 29. Pentru cine pogâră pre episcop în 
în loc de preot. 

G1. 30. Pentru să nu iscălescă de nui va 
erta şi să slobozéscă Arhiepiscopul. 


www.dacoromanica.ro 


344 PRAVILA MATEIU BASARAB 


na adi riceştuit, așijderea datorii iaste şi episco- 
Can6nele Sfinţilor Părinţi de la = să fie anie cum se cade EA Până. 
Halchidona. stiri. 4 

Gl. 1. Can6nele carele aŭ făcut sfinţii pă-| @l. 5. Pentru episcopii saŭ cliricii carii 

rinți ale fie cărui săbor tare să se ție. îmblă de în cetate în cetate pipa ea 
de acâsta să se ţie pravila şi canonul carea 
Ade se-aŭ făcut şi a i a sfințit Pă- 

rinți. 

Tâle, Zisuse-aui la 13 Canóne a Săborului 
de la Antiochia să nu îndrăznescă episcopul 
să se mute de în eparhia lui într'alta să facă 
hirotonie, fără de ştirea episcopului al cetăţii 
sai să facă alt-ceva lucru episcopesc, iar de 
nu va vrea atunci şi câlea ce va face să fie 
nesocotite, şi să'i se facă netocmiri! şi neome- 
nii lui cum aŭ făcut şi de aicea să' fie luat 
darul de sfinta troiță însă acestă într'acéstea 
aşa poruncește canonul acesta. 

Gl. 6. Carele nu va fi fost pre la bestrici 
slujind şi pre la Mănăstiri pre acela să nu te 
pornéşti al hirotoni, iar de nu ca un nehiro- 
tonit iaste cel hirotonit. 


G1. 2, Care episcop va hirotoni până la 
ui ban şi ceia ce se-aii hirotonit de dînsul să 
cază de în rânduială şi cliricii de vor fi fost 
solitori acelui lucru să cază şi eï de în spiţă, 
iar miréniï sai călugări! să se anathimisescă. 

Tâle. După cum zice Marele Vasilie : ca- 
rele vinde darul lui Dumnezei cel nevândut, 
acela, mai răi iaste de cât Machedonia luptă- 
toriul de Duh. Drept acâea carele va hirotoni 
şi cel hirotonit pre bani, acela striin să fie de 
a lui spiţă, măcar de va hirotoni hie_ce spiţă 
de mică de a clirosului, aşijderea și ceia ce 
vor hi solit pentru acea hirotonie, de vor fi 
clirici atunce să cază de într'a lor spiță iar 
de vor fi mir6ni sati călugări să se Anathimi- 
séscă. Tâle. Carele va vrea să se facă diacon aŭ 

G1. 3. Caril priimesc grija caselor mire-| preot saŭ în fie ce cin bestricesc să se pue 
nești, aceia vinovaţi sănt fără numai cându” | la un loc pre acela să nu'l priimești Ja hiro- 
va cfiema légea să pârte grija vre unor copii | tonie într'alt chip de nu se va fi fost aflat mal 
mică ce vor rămânea săraci saŭ 1 vá erta e- | nainte la bestrică de în cetate sai la vre un 
piscopul să porte grija mișeilor şi a văduălor. | oraş sat, sati la mănăstire supt vre o spiţă 

Tâle, Carii sânt în rânduiala cliricilor pot | slujind la besârică şi fiind la dînsa, iar de va 
să se ia pre în casele mirénilor să fie dea le | fi fost vre unul slobod şi va vrea să se hiro- 
învăţa coconii și slugile cum poruncâşte și ca- | ton&scă diacon saii preot ne fiind nici la o 
nonul 10 al săboruluï a doile de la Nichea, | spiță beséricéscă. acela să nu se înfolosescă 
iar grija lucrurilor să nu priimescă, iar de mu | de acâsta ce deşartă să hie hirotonia ce va 
va vrea acela să fie supt vinuială (adecă cer- | fi pre dînsul. 
tare) iar a fi ispravnic săracilor, mişeilor şi| Gl. 7. Carii sânt clirică sai călugări de să 
văduălor şi altor ticăloşi se-aŭ ertat aşijde- | vor întârce fără de omenie întru siujire voi-' 
rea și de în rudenia lor de ver rămânea co- | nicâscă sai boeie. să fie blăstemaţi. 
pii mici și lEgea'i va chema la acesta să pârte|  Tâle, Călugării sati fie cari! ce vor fi toc- 
grijă pentru rudenie, iar episcopii saŭ călu- | miţi în rândul cliricesc de vor părăsi viaţa 
găril fiu se iartă dea firea ispravnici (saii Lă- | călugărâscă saŭ cei de în cliros aşijderea şi 
tineşte curatoris) nici rudeniilor sale ce aceş- | vor schimba chipul şi se vor face slujitori 
tea toţi se pot face ispravnici când more cine | mirâni saă vor veni întru rândul mirenesc şi 
va și rămân une alte să le dea pentru sufle- | nw se vor pocăi ca să se întórcă într'acela 
tul lui după mârtea lui, atunce se chiamă u- | chip în carele lui Dumnezeu se-aii făgăduit 
nij ca aceia ispravnici după tocmela Nearale! | aceia Anatema să fie, acest canon adună și 
a împăratului Chir Leu Filosotul. pre Nearaoa a opta a împăratului Leu Filoso- 

GI, 4. Nu se cade a face fără știrea epis- | ful: zicând care călugăr va lua chipul mire- 
copului, nici casă de rugă nici Mânăstire, cei | nesc acela să nu se iarte, măcar de şi stă îm- 
de în mănăstire! să se cucerescă episcopului | potriva acestui canon şi aceşti! Nearale, a 11 
şi să nu iasă de în mânăstire până nu'! va | tocmélă carea iaste în 62 dr capete a titleï de 
lăsa, și sluga fără ştirea stăpânu-săi să nu | întâi a patra carte împărătescă, 
se călugărâscă. G1. 8. Cliricul carele lăcuiaşte sărăceşte 

Tâle, Fără de ştirea episcopului cetăţii nu | sau Mânăstirea, aceia să caute de oblăduirea 
se cade mânăstire sai bestrică a zidi, ce încă | episcopului cetăţii iar cine nu va socoti acé- 
şi toți călugării să se cucerâscă lui, şi să nu | sta acela să'ş știe canonul. 
iasă de în mănăstire de în carea se-aŭ făgă-| 'Tâle. Şi aceştea datori sânt să se supue 
duit, fără numai cându'l va erta episcopul să | supt oblăduirea episcopului cetăţii iară de nu 
fie pentru alt folos, așijderea şi sluga sai ro- | se vor cuceri ce vor vrea să facă în voia lor 
bul fără de ştirea stăpânu-săi să nu'l prii- | atunci aceia să cază supt certarea pravilii. 
mescă în mănăstire să se facă călugăr, iar) GI, 9, Cliricii având unut pre altul ceva." 
cine va trece acâste poruncite acela să fie ne-] năpăstuire, de vor lăsa pre episcopul lor şi 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


vor merge la judecată miren6scă, aceia să se 
canonâscă, aşijderea și cliricul de va avea 
ceva pâră cu episcopul să aștepte săborul. 

'Tâle. Nu se cade cliriculu! când are ceva 
asupra altul cliric să se judece de judecători! 
mir€ni, ce să se judece de episcopul lor, iară 
carele va lăsa pre al săi episcop şi va mérge 
la judecată miren6scă, acela să se cârte cu 
pravila : aşijderea şi când are cliricul ceva a- 
supra episcopului atunci datorii iaste să se 
judece de săhorul eparhie, aşijderea şi epis- 
copul saŭ cliricul, de vor avea vreo tr6bă 
asupra Mitropolitului atunce să se judece de 
exarhul carele e ispravnic adecă de patriarhul 
supt carele sânt supuse acele eparhii, sai 
de patriarhul Țarigradului că acestă putere 
nice unuia de în patriarşi nu se-aŭ dat nice 
de în pravilă nice de în lége să ji dece pă mi- 
tropolitul alt patriarh, fiind el supt alt pa- 
triarh, fără numai de Țărigrădenul. 

G1, 10. Nu se cuvine cliricului a fi la dóo 
bestrici de în cetate, iară de va vrea să fie, 
atunce să se întorcă la cea de întâi, iară de 
să va fi mutat cine-va cumva, acela nice cum 
să nu se maï împreune bestricit de întâi. 

Tâle, Unul ca acela nu se iartă a fi supt 
doi episcopi şi să fie la amândoi cliric, ce de 
va merge pentru pohta slavei deşarte la mai 
mare besârică, acela să se întorcă iară la ca- 
rea aŭ fost întâi, iară de se va fi mutat la altă 
besérică şi se-ati făcut cliric cu ştirea episco- 
pului său atunce cu totul să nu se maï amé- 
stice în lucrurile hes&ricii de întâi iară de nu 
va vrea atunce să cază de într'a sa cinste 
căce să amâstecă într'acâstea pentru lăcomie. 

„Gl. 11. Săracil carii se râgă trebuindu-le 
ajutoriă, adecă carii sânt săraci acelora să li 
se dea să îmble cu cărți de pace pentru că 
cărțile câle tocmitre se daŭ numai preoților. 

Tâle, Cartea de pace iaste carea se dă ce- 
luia ce vine de o cére fără de nice o scandală, 
carea mărturisâşte celuia ce o pórtă credința 
ȘI viaţa lui cea nevinovată, adecă săracii sânt 
cu cărți de pace ale episcopilor să îmble cer- 
șind ajutoriă de milă pespe carele să miluesc 
de cei mari întru ajuturiut lor, iară cărţi toc- 
mit6re lor nu trebue că acelea se cuvin a fi 
preoților, Diaconilor şi altora caril sânt şi se 
află în cliros. 

„GI. 12. O eparhie nu se tae să fie 2 epar- 
hii iară cine va tăia și o va despărţi să nu fie 
episcop, iară de-se va ciristi o cetate cu cărți 
împărătești, atunce acel episcop de acolo să 
ia numai ce va fi al cinstii iară ce vor fi ade- 
ia, ale Mitropoliei să'ş ţie ale sale pe drep- 

ale, 

Tâle. De va mérge vre un episcop către vre 
Un om puternic și va nevoi să'! se cinstâscă e- 
Piscopia lui cu nume de Mitropolie şi pentra- 
ceia se va despărţi o eparhie în doaoo, acela 
se cază de în spiţă lp7 iară câte de în episco- 


a 





345 


pik vor fi cinstite cu cinstea Mitropoliei nu de 
În nevoința episcopilor ce încă mai vârtos 
pentru facerea de bine a lor saŭ pentru cin- 
stea cetăților aŭ ajuns a se cinsti cu cărţi îm- 
părăteşii atunce acelea să şi aibă numai cin- 
stea de nume de mitropolie, iară mitropolia 
supt care aŭ fost mal nainte aceia să'ş ţie ce 
va avea şi ce va fi avut cu pace și iară să 
şază acel episcop al acei! episcopii mai sus 
carele mai pe urmă se-aŭ cinstit a fi întru nu- 
mele mitropolitului de împăratul şi episcopi! 
eparhiei numai pre acela să aibă Mitropolit 
şi să nu se împarţă eparhiile după împărţire 
și ori alt ce va avea întru tótă eparhia lu- 
crure unâlte deiegătorii episcopeşti tâte în- 
tregi să şi le ție și cum am zice mai prost şi 
mai pe scurt nemica să nu se împarță de câle 
ce va fi avut pre tocmâlă maï nainte ale eï 
nică să se dea episcopului celui ce se-aii 
cinstit. 

G1. 13. Cliricul fără de carte tocmită în- 
tr'altă cetate să nu’l priimescă a sluji. 

Tâle. Acâsta în multe canóne se află cum 
am zice carii sânt hirotoniți de striini și cli- 
ricit carii de aceştia nu vor purta cărți de toc- 
mire de la episcopii lor, aceia nu se iartă a 
face liturghie într'altă cetate. 

G1. 14. Cântărețul şi citeţul carele se va 
însura cu muiare de altă credinţă şi va naşte 
coconi, atunci acei coconi săi ducă să! îm- 
preune la besérică de se vor fi betezat la ere- 
tică iară de nu se vor fi botezat atunce să nu'i 
mai ducă la eretici. 

Tâle. A se împreuna pravoslavnicul cu 
muiare eretică aceste canone 10 şi 31 de la 
săborului Laodichiei și canonul 2 al șaselui 
săbor de la Trulla şi acest de aicea poruncesc 
a nu'i lăsarea, iară carele de în cântăreţi şi 
de în citeţi mai nainte de acâste canâne va fi 
luat muiare de altă credinţă şi aŭ făcut cocon! 
de înrrînsa şi coconii se-aii botezat de cei ere- 
ticiți atunci să”! aducă la împreunarea ade- 
veritei bestrici, iară de"! va fi ţiind nehote- 
zaţi atunce să nu se mal întârcă să'i botâze 
la eretici ce să se desparță de acolo şi să'ï 
ducă la adeverita hestrică şi să"! destoinic6- 
scă Dumnezeescului botez (adecă să”! bot&ze), 

61. 15. De nu va fi fămâia de 40 de ant să 
nu se facă Diaconiţă, iară după aceia de va 
urgisi slujba pentru să se mărite, Anatema. 

Tâle. Nu se cade fămeil a se face Diaco- 
niță maï nainte de 40 de ani, iară de se va 
hirotoni fiind de 40 de ant şi apoi după hiro- 
tonie se va. mărita ca cum ar urgisi darul lu 
Dumnezeii aceia să se Anatemisescă, 

G1. 16. Călugări! sai călugărițele să nu se 
mărite iară de nu să fie nepriceștuiţi. 

Tâle, Aceştea carii vor cădea de întru fă- 
găduirea lor şi de în obicâiurile lor se vor 
lepăda, aceia să fie supuși supt cârta nepricé- 
şteniei iară al cinci-zecă şi 6-lea canon al ma- 


www.dacoromanica.ro 


346 


reluï Vasilie zice şi oprâşte pre uni! ca aceia 
ca şi canonui de curvie, 

G1, 17. Țăranul şi Mojicul de vor ţinea 
ceva. la casele lor în trel-zeci de anl şi nimi- 
nea nu le va cere atâta vréme, atunci e! să le 
ție, iar de se va tocmi o cetate cu porunca îm- 
părătescă, atunce să urmeze judecăţi. împă- 
xăteşti şi a săborului, iară ale beséricilor să 
fie neschimbate. 

'Pâle, Besâricile de vor avea niscare veni- 
turi pentru niscare lucrure nemutate de la 
mir€ni şi în patru-zeci de an! aŭ tăcut ne- 
mica nu se-aŭ scornit nice Qù dodiit pre cine 
le ținea déca va fi trecut atâta vreme ale cui 
vor fi fost nu mai pot să le ia, iură de va a- 
vea vre o bestrică să ia ceva de la altă þe- 
s&rică şi până în trei-zeci de an! maŭ zis ne- 
mica ce aŭ tăcut, după aceia de se va scornj 
peste trecerea atâta vrâme, atunci să nu se 
bage în semă, drept aceia poruncâşte şi acest 
canon zicând, de vor fi ținut, niscare episcopi 
în trel-zeci de an! ceva, de la alţi episcopi saă 
de la niscare ţărani sau de la vecini, sai de la 
ceia ce lăcuesc la o margine undeva atunci 
să le ţie nemutate, iară de se vor fi făcut cu- 
vinte saŭ price între acel treizeci de an! pen- 
tru acâlea, (adecă până nu vor fi trecut acei 
treizeci de ant) atunce ceia ce le ţin nu le pot 
ținea ce să se judece de acelea cu ceia ce le 
pare căi napăstuesc de săborul eparhii de 
aicia să ştii că acâsta ce zice ţăran şi mojic 
să pu'țipară că sânt niscare cetăți sai sate, 
ce tarine, şi însă țăranii sânt carii's în mijlo- 
cul țarinei şi în sate, iară mojicil sânt carii's 
pre lîngă dînşii de lăcuesc pre în locnre ose- 
bite şi pustii caril se chiamă venetici saă coli- 
başi, iară de va zidi un împărat o cetate saă 
Domn saii boiariă sati o va înoi, atunce e- 
` piscopul carele va fi aprâpe vecin să nu se 
pricâscă de dînsa nici să ceră să fie supt voia 
eparhiei ui, ce să urmeze tocmelelor şi obi- 
celor 6menilor cetăţii, să o ţie şi să fie supt 
eparhia episcopului celuia ce va vrea să o 
dea, înpăratul şi cine o aŭ zidit şi o aŭ dres, 

GH. 18, Cliricii şi călugări! de vor bănui 
saă vor sfătui niscare lucrure de vină, tru- 
findu-se asupra episcopului de în spița lor să 
cază. i 

Tâle, Jurământul carele se face de îm-! 
preună şi vor sfătui să facă un lucru răă, saă 
să desparță să strice veri fie ce de în boiari, 
saii de într'alte tocmâle, acela are osândă de 
în lege maï mare de cât tâte greşalele, drept 
actia grăiaşte şi acest canon că cine face câtă 
împreună şi sfat sau să vinuiască asupra e- 
piscopului, aceia să cază de într'alor spiţă. 

G1. 19. De doao ori în an să se facă să- 
bor când va vrea episcopul mitropoliei, ca să 
apere tocinélele cele réle ce se arată. 

Tâle. Cum se-aŭ zis maï nainte a face 
săbor de doaoo ori într'un an oprituse-aii de 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


canonul a şasea al 'săborului al doilea de la 
Nichea şi de al optulea canon al șaseluf săbor 
de ta Trulla, pe..tru ostenéla călătoriei a a- 
dunării Episcopilor, drept aceia poruncesc să. 
se facă numa! odată într'un an, de la prazni- 
cul sfintelor Paşti, până ce se va sfârşi luna 
Octovrie : ca să strice încolţirile ereticiet ca- 
rele răsăr și să îndrepteze canonul blago- 
cestiel 

G1. 20, Cliricul de la o cetate nu se pune 
la altă cetate, iară carele'şva pustii lăcașul 
moşiei lui. saŭ de altă nevoe de va mérge la 
altă besérică, nevinovat e, iară episcopul de 
va priimi cliric striin, cu cela ce Vaii primit. 
să aibă neîmpreunare, 

Tâle, De acâsta în multe canâne se-aă zis, 
cliricul de într'altă cetate să nu se pue la alta 
fără de ştirea episcopului să, deci şi episco- 
pul carele va face cliric pre cliricul striin la 
episcopia lui, atunce el să fie afurisit şi cela 
ce se-aii făcut până ce se va, întârce acel cli- 
ric la a lui besérică, iară cliricul carele'ş va. 
pustii moşia de vre o nevoe pre acela cine'l 
va Priimi iaste fără certare. 

G1. 21. Cliricul sai mirenul neprocopsit 
şi fără ispravă carele pâraște pre episcop să 
fie nepriimit. 

Tâle. Cade-se a ispiti bănuialele celora ce 
pârăsc pre episcopi sau pre clirici şi să nu se 
priimescă la pära lor fără ispită măcar clirici 
de vor fi ceia cepărăsc, măcară mireni să 
nu cum-va să fie fost scoşi dela bestrică, saŭ 
nepriceştuiți saii părăţi de vre o vină şi încă 
nu se vor fi îndreptat sai într'alt chip vor fi 
având viaţă rea sai vor fi de altă credință, 
că mulţi unii ca, aceia voesc să răsvrătescă, 
să strice şi să amâstice tocmélele câle bune 
besâricești, decos şi lipesc alte lucrure asupra 
pravoslavnicilor şi nevinovaţilor episcop! şi 
cliricit. 

GI, 22, Episcopul dâcă se va pristăvi şi 
niscare Gmeni % vor răpi ce va avea acela. 
să se greşască de în spiţa lul. 

Tâle. Câţi de în clirică după mârtea epis- 
copului vor jehui unéltele, aceia. să se nevo- 
iască şi să se pedepsescă de în =piţa lor. 

G1. 23, Cliricit şi călugării cari! merg în 
Țarigrad fără de ştirea episcopului, de scor- 
nesc netocmire şi valure, aceia de în cetate 
să se gonâscă. 

Tâle, Care cliric sai călugăr se vor afla. 
în Țarigrad fără de ştirea, episcopului săi şi 
vor scorni saii vor mesteca niscare lucrure 
besériceşti aceia să se gonâscă de în cetate 
şi să se căznéscă de ispravnicul besâricii 
Țarigradului. 

Gl 24. Care Mănăstire se va fi făcut cu 
ştirea episcopului, să fie nedăsfăcută, şi ce 
vor fi ale ei să fie neschimbate. iar cine să 
va chizășui a face într'alt chip, nu e să nu fie 
vinovat, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Tâle, Mănăstirile carele să zidesc fără de 
știrea episcopului, acâlea nestătătâre să fie 
şi nesfinte, iar Mănăstirea carea se va zidi 
cu voia și cu ştirea episcopului cum iaste 
dreptatea a lu Dumnezei aceia trebue să fie 
tâte nestricate şi să se facă scăpare miren€- 
scă și să se ție, şi să se păzâscă zidirea şi în- 
tărirea el şi tâte tocmelele eï să fie nedesfă- 
cute iar cine se va lepăda de acâstea și va 
călca porunca acâsta, acela să fie vinovat şi 
să se canonâscă cu pravila. 

G1, 25, Tocma în treï luni să se facă hiro- 
toniele episcopilor, iar de se va tâmpla vre a 
nevoe ceva, atunce p6te-se maï prelungi vré- 
mea, iară, de nu, cela ce aŭ hirotonit să aibă 
canonul, iar venitul ce va fi să'] păzéscă Ico- 
uomul. 

Tâle, Unii de în mitropoliți zăbovindu-se 
şi nu băgând séma de turmele ce hı se-aă 
dat în mână, nic! de grija hirotoniet episco- 
pilor, déca ni6re episcopul să hirotonescă al- 
tul până a se împlea acelea acelea trel luni 
poruncintu-se-ai întratâta vréme să se hi- 
rotonâscă, fără numai de se va trece vremea, 
pentru vre v nevoe sai smini6lă. iar de va 
vădui hesârica fără de episcop mal mult de 
«rei luni, fără de nici o nevoe, atunci să se 
câte şi să se canonescă mitropolitul căci nu 
pOrtă guijă, iâr venitul aceii besénci vădue 
într'atâta vreme ce va trece întregi şi nemiş- 
cate să se păzescă de Iconomul el. 

G1. 26, De în cliros să fie iconom pre la 
tote besârecile, iar care episcop nu va băga 
în s&mă acâsta, acela nu e să nu fie fără de 
vină. 

Tâle. Cade-se a tot episcopul să'şi facă i- 
conom de întwat săă cliros, ca să isprăvescă 
pre voia lui unélte ale besâricii. iară de se 
va afla vre un episcop isprăvind unflte ale 
besériciï făr de iconom, unul ca acela iaste ca 
o batjocură Preoţiei ţiind acea isprăvnicie cu 
nepric&pere-tără mărturie de ispravă, drept 
aceia unul ca acela cu pravila să se îndrep- 
teze. 

G1. 27. Care cliric va răpi vreo muiare 
aceia să se scâță de la besârică iar de va fi 
mir6n să fie afurisit, aşijderea şi ceia ce vor 
fi îndemuat şi vor fi ajutat. | 

Tâle. Carele va face răpire muerii, mare 
osândă are de judecata împărătească şi 
wave puțină cârtă și de la Pravilă, iară 
de va fi cliric cum zice acest canon să! 
se ia darul. iar mir6nul şi ceia ce aŭ îndem 
nat şi aŭ ajutat lui la răpirea muierii să se 
Anatimisâscă până ce vor da pre acea fată 
răpită îndărăt, însă de va fi fost maì nainte 
logoaită logoditului el, [semnéză] iară de va 
fi lost slobodă la parmi el după cum zice 
canonul 22 al marelui Vasilie, caută de a- 
césta şi la 94, a şaselul săbor. . 

GI]. 28. Episcopul al Romei cei Noaoo 





347 


(adecă al Țarigraduluï) să fie tocma cinstit 
cu al ceil Vechii pentru schimbarea st&gului, 
şi Pontul, şi Asia, şi Trachia şi Varvarii să 
să hirotonâscă de Țărigrădânul. 

Tâlc. Țărigrădânul să fie tocma într'o cin- 
ste cu episcopul de la Roma, şi tocma să 
facă rugă, pentru căci că se aŭ cinstit acâsta 
de împărați şi de boiar!, și să fie supt mâna 
lui Mitropoliele acâstea numai aie Pontului 
și ale Asiei şi ale Trachiei şi să se hiroto- 
nâscă de la dînsul; aşijderea şi isprăvile e- 
piscopilor Varvari să fie iar supt mâna lu, 
pentru că mainte vréme ale Machedoniei, şi 
ale lliricului şi ale Tetaliei şi ale Athineï şi 
ale Amoriei şi a tot uscatul adecă lumea şi 
isprava acestora de în limbi era atunci supt 
mâna Romei. 

G1. 29. Cine va pogorâ pre episcop în loc 
de popă, aceea iaste furtușag de sfinție acela 
e vinovat şi nesfinţit, iar carele se va po- 
gorâ fără de vină acela să fie episcop. 

Tâles Fur iaste de sfinţie şi protivnic şi 
vrăjmaș cine pogóră pre Episcop în spiţa 
preoţescă, fără numai del va şti episcopul 
că iaste vinovat și să. "1 se ia darul de preo- 
ție, sai fără de vre o vină de păcat, iar în- 
tr'alt chip să nu pótă nică să fie volnic a 
schimbarea sai a'l mutarea de în deregăto- 
ria episcopâscă. 

G1. 30, Obic&ii aŭ eghiptenii (adecă Ale-- 
xandrenil) să nu iscălâscă ve într'o carte, de 
nui va lăsa Arhiepiscopul într'ac6eaș nevi- 
novaţi, că nu iscăliră în cartea sfîntului pa- 
pei Leu până nu se făcu Arhiepiscopul lor. 

Tâle. Obicâiă se-ai întărit întru isprava 
eghiptânilor (adecă Alexandrânilor) fără de 
isprăvnicia Arhiepiscopului lor, să nu iscă- 
léscă episcopii, pentru-că de acenta în zilele 
blagocestivului împărat Marchian seaŭ adunat 
sfîntul săbor de la Halchidon pentiu Arhie- 
piscopul de la Alexandrie anume Dioscgr, 
fiind spurcat şi eretic, zicând şi bârfind că 
aŭ purtat Domnul trup ca o nălucă ; şi iaste 
într'o fire, și adăogea de zicea că aŭ pătimit 
Dumuezeirea, drept aceea Sfinţii părinți sur- 
pară’) de îi scaun şi ’l proclepiră, décia décă 
"1 gcoseră pre acel spurcat Patriarh încă ne- `’ 
fiind în locul lui altul pus, nu se nevoiră 
nică se îndemnară a scme carte de acésta 
sfîntului şi pravoslavnicului Papei Leu, ci 
se tocmi lor vrâme să nu scrie până ce se 
va hirotoni lor Alexandrenilor episcop, decia 
atunci aşa după porunca lui să se iscălâscă, 
ce rânduiră zicâud să dea şi să pue chiză- 
şuire să nu se l6pede nici să se de-parță de 
marea. cetate a. Țarigradului iar de nu vor fi 
având chezaș atunce să se jure pre capul 
împăratului ca să aştepte de actea până ce 
va dobândi cetatea Alexandrenilor episcop. 

Coneţul sfîntului săbor al sfinților Părinți. 
"carii se-aŭ adunat la Halchidon. 


www.dacoromanica.ro 


348 


Siborul sfinţilor părinți carele se 
chiamă Namâstnie. 


Carele se-aii făcut la Sardichia, carea a- 
cuma se chiamă Sredţea may nainte de cel 
de la Cartaghen în vremea împărăției când 
împărăţia Constantie feciorul marelui Cos- 
tantin, dece acest împărat începu a ţinea e- 
resul Arienesc, şi se nevoea să strice şi să 
schimbe tocmelele și credința carea se fă- 
cuse la Săborul de la Nichea, acésta prinse 
de veste frate-său Consta, carele era împărat 
la Roma, cea, veche şi se sfătui împreună cu 
cine era atunce Papă, şi aşa `I zice Papa să 
scrie carte să cârte pe frate-săi şi așa, 
scrise zicând : de nu te vei lăsa zice să nu 
maï turburi besérica şi să nu mai clătești 
Pravoslavnica credinţă bine să ști! că voii 
rădica mare Război asupra ta, iară el îm- 
potriva luf trimese cătră frate-săi zicând, a- 
deverâză şi întrébă pentru credinţă bine, 
căci că eŭ zice nu ea strică ce mă nevoesc să 
o întăresc şi asa făcură amândoi pace şi 
numai cât porunciră să se adune şi să se 
strîngă Arhiereil să facă Săbor ca să caute 
să întărâscă credința, drept aceea cu porunca, 
amândoror împăraţilor frați numai de cât 
se adunară episcopii Răsăritului şi al Apu- 
sului pre număr 441, la Sardichia, carea se 
chiamă, Sreadţi. și mare și tare întrebare fu 
de célea ce se-aii făcut la Nichea, şi de îm- 
preună toți mărturisiră acela și ijderřâră ca- 
none 21, întărind sfinta, Credinţă carea o toc- 
miră Sfinţii Părinţi la Săborul de la Nichea, 
şi porunciră ca acâea să se ţie vârtos şi ne- 
schimbată, iară pre cari! nu o vor ţinea nice 
vor créde aşa procleţiră”! și"! déderă Anate- 
mei şi nu făcură, numal acâste canóns: ce 
încă aduseră beséricij tărie de înpreună şi 
folos de obşte tuturor. 

GI, 1. Pentru să nu se mute episcopul de 
în cetate mică întru mai mare. 

Gl, 2, Pentru episcopul ce se mută de în 
cetate în cetate, 

GI. 3, Pentru să nu se mute nicl un epis- 
cop la vre o cetate nechemat, 

G1. 4. Pentru episcopul cel se ia darul şi 
pare că lau năpăstuit. ş 

GL. 5. Phatu sorții şi rânduialele naintea 
cul se fac. 

Gl. 6. Pentru mitropolitul ce va să se rân- 
duiască, 

G1, 7, Pentru să nu se facă cpiscop într'un 
sat şi la o mică cetăţue, 

Gl. 8. Pentru saracii şi văduă și pentru cel 
ce pat nevoe şi n'a nemica, 

G1, 9. Pentru să ajute celora, ce fug şi pri- 
begesc cătră bes6rică. 

G1. 10. Pentru episcopil carii trimit la îm- 
păratul saă la Domn pentru niscare rugă. 


E III a a a 
PE N N i NE E n PR 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


şapul sai ţăranul sai bogatul numai cât, 

Gl. 12. Pentru episcopul carele'| chiamă 
alt episcop. 

Gl. 13, Pentru să nuş lase episcopul a sa 
hesérică maj mult dă trei săptămâni, 

Gl. 14, Pentru să nu se zăbovâscă episco- 
pul la oraș saŭ la cetate saŭ la țarine striine 
ma! mult de 3 săptămâni 

GH, 15, Și acest canon a 15, însoţiază pre 
al 12 al Sfinţilor Apostol, 

Gl. 16. Pentru cliricul cel afurisit de epi- 
scop. 

Gl, 17. Pentru să nu priimescă episcopul 
cliric striin, 

Gl. 18, Pentrn că acest canon a 18 îm- 
preună pre á î6-lea și a 19, Canon al acestui 
săbor. 

GH. 19. Pentru episcopul ce e gonit fără 
dreptate de a lu! norie saŭ eparchie. 

G1. 20. Pentru că şi acesta însoțiază pre 
canonul a 17 al acestui săbor, 

GI, 21. Pentru episcopul ce va vedea, pre 
episcop mergând la mal marii oști! sait la a 
ste, 


Can6nele Sfinţilor părinţi de la 
Sardichia. 

GI. 1. Nu se află nice pote fi episco- 
pul de în cetate mare să se mute,într'altă mal 
mică, așijderea, de va sări de în mică pre ma! 
mare ca. un trufaş şi răpitor să fie scos şi în- 
tru t6tă viața lu! să fie nepriceştuit 

Tâle. Acest canon nici cum nu iartă-să se 
facă schimbări episcopilor ce încă de se vor 
și face forte tare muncâşte pre acel ce se 
schimbă și se mută, deci adevărând părințil 
de acest lucru, poruncit'aii să nu se nevoia- 
scă nică un episcop a se muta de în cetate 
mare în mică, ce de va vrea pote se muta de 
în cetate mică întralta mai mare de va, face 
acesta pentru trufia. sai pentru Jăcomia po~ 
runciPaii sfinții părinţi. unul ca acela să n'ai- 
bă a se priceştui nici ca mirenii ce după lua- 
rea darului să fie şi afurişit, 

Gl, 2, Ori cine se ya muta de în cetate în 
cetate să se pue şi să se lupte a plăcea 6me= 
nilor acela nici la morte să nu se cuminece, 

Tâle. Carele va fi atât de îndrăzneţ şi va 
veni la atâta deşertare şi va cuteza a câre 
să se mute de în cetate în cetate zicând că'l 
vor Omenii şi va lua de acolo cărți vrednicin- 
du'l să le fie episcop de care lucru adevărat 
iaste că se-aŭ făcut aceia de în meşteşugul şi 
de în măestria luy de i-ai pututu'“i pleca cu 
puţinel óre ceva preţ şi cinste de i-aŭ tras 
cătră sine : de vor sta în besârică şi se vor 
ruga şil vor câre de acolo să le fie episcop, 
deci pre unul ca acela ca pe un năvălitor de 
îndrăznire şi nedomirit forte'l osândâşte, şi 
aŭ poruncit nici la eșşirea sufletului de în 


Gl, 11, Pentru să nu se facă episcop oro- | viaţă să nu se vrednicescă priceşteniei (ce să 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA 


şti de acésła) că striin şi grâsnic lucru iaste 
acesta a nu se priceştui la morte, de care lu- 
cru nu vei afla în t6te pravilele nici într'una 
fiind altă greșală mai rău certată de cât a- 
câsta. 

GI. 3. Nice un episcop să nu se mute vre 
într'o cetate nechemat, aşijderea şi episcopul 
de în eparchie de va avea vre o judecată să 
nu chiame alți episcopi striini iar de nu să ju- 
dece Rimul şi să fie şi striin. 

Tâle. In bogate canóne se-aŭ zis că,niminea. 
să nu îndrăznescă de la lăcaşul luï să se mute 
într'altă eparchie, fără numai de'l va chema 
mitropolitul şi episcopii cari! vor fi cu dân- 
sul de acésta aşa poruncește acest săbor, a=- 
şijderea şi orí carele de în episcopi de va a- 
vea vre o judecată cu vre un episcop dă în 
eparchia lui pentru vre un lucru şi cu dân- 
sul vrea. să, se judece acela nu iaste datorii 
nici i se cade să chiame alţi episcopi înțele- 
gători saii luători de semă de înty'altă epar- 
chie ce să se judece numai de eparchiani! 
săborului a eparchiei lor, iar de'! va părea că 
nu'i place judecata cel judecă răă atunce să 
se chiame la Roma supt carele iaste supusă 
acea eparchie şi să mergă şi el deci sai de 
dânsul să i se caute judecata saŭ de episco- 
pil cel ce sânt apr6pe de eparchią lui să i se 
îndrepteze judecata besericii. 

G1. 4. Deca se va lua darul episcopului şi 
se va închizăşui că va să'ș mai caute rân- 
dul atunce nu pâte să se pue altul în scaun 
de nu va porunci Rimleanul, ca să'ş caute 
luarea darului, sai cu sol saă cu cărți. 

Tâle. Episcopul carele i se va fi Inat darul 
de episcopii aï eparhie!, de 'ș va mai căuta 
rândul a doa 6ră, părându'” că nu laŭ jude- 
cat drept, atunci la episcopia lui nu se rân- 
duiaște altul, până nu va căuta şi va lua séma 
de luarea darului săi Rimlenul, supt carele 
iaste supus acel săbor ce nul aŭ judecat 
drept, că de întracest canon are putâre şi voe 
Riml6nul al judeca. sai să scrie către episco- 
pil ceia ce sânt vecini aprâpe dea lui epar- 
hie, să ia séma episcopului ce'i se-aii luat 
darul se-aŭ se triméță preoţi aï lui cu episco- 
pil să ispitescă şi să adevereze acea judecată. 

G1. 5. De vor căută ómeniï episcop să'ş pue 
(adecă de vor ctre) şi se vor aduna, iară u- 


MATEIU BASARAB 


349 


dăparte cu cărţi şi cu scrisori! să le dea veste 
să scrie, că déca nu vor putea veni atunce să 
se facă rânduialele împreună şi cu a lor 
ştire şi voe. 

G1. 6. Dâca se va pune în scâun Mitropo- 
litul atunce trebue să fie chemaţi şi cel ce 
“sânt aprâpe de cetate saă de orașul lui. 

Tâle. Vrând Mitropolitul să se rânduiască 
nu se pâte aștepta să se chiame toţi Mitropo- 
liţii la sorţi luă pentru isprava ce numal ce! 
ce sânt apr6pe de cetate, că alta şi într'alt 
chip iaste când nu pote după cum zice cano- 
nul 25, a săborului de la Halchidon, episco- 
pilor celor văduoo trebue să li se facă hiro- 
toniile între trei luni. 

G1. 7. Intr'un sat şi oraş mic, în carele va 
putea fi de în destul un preot, acolo nu se 
pune episcop, iară de să va face în cetate 6- 
meni mulți, atunce nu pote fi să nu fie. 

Tâle, Nu trehuiaşte să se pue episcop în- 
trun sat, oraş sai într'o cetăţue mică în ca- 
rea póte să fie de în destul un preot, ca să nu 
se prostescă numele episcopului, iară de se 
va face aceia mică cetățue cu mulți 6meni, 
atunce cadese a se hirotoni episcop şi în- 
tr'acâia, 

G1. 8. Episcopul să îndrăznescă şi să mér- 
gă la împăratul şi la domn, pentru săracu şi 
văduă, şi pentru cel ce pătimesc bogate ne- 
voi, să” roge să le fie într'ajutoriă, şi milă 
de eï să”! miluiască, iară să nu mergă pen- 
tracesta lucru pre la boiari și ostaşi şi ce 
pre la aceştea pre diaconul să trimeţă; acâste 
2 canâne 8 şi 9, aŭ amândoao un tâlc. 

G1. 9. Celora ce scapă şi merg la bes&rici 
acelora, să li şe ajute. 

Tâle, Porunceşte acest canon episcopului 
să folosescă şi să ajute săracilor şi văduolor 
și celor nevoiaşi ce naŭ nemica, aşijderea, 
și celora ce fug de scapă pre la, beserică pen- 
tru greşalele şi păcatele lor, şi să mérgă pen- 
tru dânşii la împăratul şi la Domn să se róge 
pentru ertarea, şi să câră judecată şi ispravă 
pentru cei năpăstuiți, şi iar pentru acestea 
vină, pre episcopii acest canon nu lasă să'ș 
părăsescă besericile şi să se ducă pre la oaşti 
saŭ aiurea unde iaste împăratul a'l supăra 
pentru dânşii, ca să nu aducă poreclă epis- 
copilor şi mustrare pentru multul val : ce 


nul de întrânșii va lipsi atunce să chéme și | poruncește să trimâţă cu rugile lui pre Dia- 
pre acela, iară dêca’l vor chema şi nice va | conul să râge pre împăratul, iară să nu lase 
vrea, să vie nice va scrie, atunce cel rânduit ! el bestrica și să se depărteze la împăratul 


să se hirotonâscă. 

Tâle, Acâsta acum într'acesta vréme nu 
se face, a fi rânduialele episcopilor şi a se 
face de clirici şi de dovlitini cetăților, ce a- 
cestea să se tocmâscă de Mitropoliţi şi de e- 
piscopi, cum poruncâşte și canonul 13 al să- 
borului de la Laoâichia și a 19 de la Antio- 
hia şi altele multe, ce să cade saŭ toţi episco- 
pii să fie împreună la sorți, saŭ şi cei de 





pre departe locure. 

G1. 10. Trimeţând frate cătră frate, atunce 
să prinză Mitropolitul pre acel sol şi să 
scrie către episcopul de la carele aŭ venit ca 
să adeverâze lucrul acelui sol trimis. , 

Tâle, Trimeţând episcopul cătră împăra- 
tul sai cătră domn să! se róge de ceva şi 
pentru acel lucru şi cătră fraţii lui scriind 
pre în oști îmblând cu împăratul sai cu dom- 


www.dacoromanica.ro 


250 


nul făcându-se ca cum ar fi chemat de îm- 
păratul sai de domn să îmble cu dînsul tre- 
bue acela să mérgă întâi la Mitropolitul său 
să'şi arate rugile şi diaconul sai sluga pre 
carele va vrea să trimâţă ca să”! se caute ru- 
gile întâiă de Mitropolitul lui şi să se ispitâscă 
ca să nu cumva să le fie rugile nedrepte, şi 
aşa déca'i va ispiti şi! va adevăra, atunci 
săi scrie lul şi cărți de tocmire (adecă de 
credinţă) ca să fie de adevărare şi de întărire 
celui trimes şi să'l destoinicescă cu episco- 
pul čela ce îmblă cu împăratul, ca săi pótă 
într'ajutoriă diaconului. 

61. 11. Oroşanul, țăranul, sati bogatul, de 
nu se va sui la sfintele spiţe întâi, acela nu 
pote să se facă episcop, și sorocul spiţelor 
să nu fie forte curând ca să se ispitescă viaţa 
credinţei a facerei de bine a lui, iar de să va 
pune altul fără de acestea, acela iaste ca şi 
un sad noŭ. 

Tâle, [Zri ot Inoce, aconevăru ceaeș ogn 
să n 2 seniz, hoditi n Duha stgo]. Acest ca- 
non nu poruncește într'alt chip celora ce vor 
să se sue să şază întru rânduiala episcopiei (a- 
decă acestora) mir€nil carii petrec pre la ţarine 
şi se îndeletnicâză întrânsele (adecă la ţară) 
sati niscare bogaţi şi oroşani Negoţători de nu 
se vor sui de în spiţă în spiţă. întâi citeţ, ipo- 
diaconi, diaconi și preot să fie slujind acé- 
stea nu pot fi, iar sorocul a fieş-cării spiţă 
iaste câte un an, ca să se ispitâscă viața cre- 
dinţa lor într'atâta, iar canonul 77 al Săbo- 
rului de întâi şi al doilea carii se-ai adunat 
în besârica, sfinţilor apostoli, aŭ tocmit ca 
nici unul de în mir6ui, încă nici de în călu- 
gări nu iartă să se sue la nâlțimea episco- 
piei aşa de grab, să nu cum va să fie de în 
viaţă spurcătă ce întât de rând să vie la 
rânduialele preoțești pre la fie care cin, îm- 
plând şi obârşind légea cea ce e legiuită şi 
tocmită, décia atunci să priimâscă hirotonia 
a episcepiei. 

G1. 12. Episcopul carele iaste chemat de 
alt episcop prost fiind cel ce'l aŭ chemat, a- 
tunce să nu'l ritorâscă prea des că acâsta 
iaste bănuială și necinste celui prost și apoi 
şi logodire episcopie! lui, şi amândoaoo nu 
e să nu fie fără de vină. 

Adevărat. ; 

G&L 13. Anevoe lucru iaste fără de mare 
şi grea nevoe a'ş lăsa episcopul „bestrica, lui 
multă vreme. 

Tâle. Care episcop va mérge într'altă ce- 
tate, chemat fiind de episcopul cetății, şi cela 
ce va fi chemat, pre dînsul nu va fi iscusit 
întru învățătură, acela să nu învâțe Gmenii 
des, nice să ritorâscă fOrte, căci că acésta se 
arată a face ş a aduce și a scorni valure şi 
nebăgare în s6mă, episcopului celuea-lalt ce 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


ca cum "Şi ar logodi acea, besârică striină, şi 
ca cum ar trage 6menii spre dînsul, şi se 
nevoiaşte a'$ părăsi bestrica carea, iaste lui 
dată şi a se muta la aceea, dece pentr'a- 
cesta poruncitau Sfintul Săbor să nu se zăbo- 
vâscă mai mult de treř săptămâni de la 
besérica lui episcopul cel priinmiit, ce să se în- 
târcă îndărăt la ómeniľ carii's daţi pre mână 
fără numai carele se va zăbovi a o lăsa, pen- 
tru vreo grea silă, saă pentru ve un lucru cu 
nevoe, 

G1. 14. Episcopul carele va avea ve o căș- 
tigare ceva, peste hotarul lui de va vrea să 
mérgă la dinsele să nu se zăbovâscă cu so- 
rocul acolo mai mult de trei săptămâni pen- 
tru că aşa trebue turma lui pre dînsul să 
aibă ca şi el să fie fără împutare, 

Tâle, De va avea vre unul de în episcopi 
în ţinuturile altor episcopi striini niscare 
câştiguri (adecă moşii saŭ venituri) aceia nu 
se apără a nu mérge ca să'şi le caute şi séma 
plodurilor a lua,iară aşa nu seiurtă nici a- 
ceia, a se zăbovi acolo la satele şi oraşelă 
striine mai mult de trei săptămâni, ca să 
nu piară sai să se strice şi lucrurile besé- 
ricilor pentru zăbava, nici să se tinză vina, 
trufiei şi a măriet lor a se lungi maï mult 
să petrecă într'acea cetate şi loc striin, 

Gl. 15. Cine va şti pre cela ce aŭ afurisit 
episcopul săi, şi se va împreuna cu dînsul, 
acela nu e să nu fie fără de vină. 

Tâle, Cine cu ştire va priimi pre d'acon 
saii popa carele e afurisit de al sâu episcop 
saŭ vre unul de în clirici şi se va. împreuna 
cu dînsul, adică va sluji liturghie cu dînsul 
acela nu e să nu fie vinovat, ce să se afuri- 
séscă şi acela, după cum zice al 12 Canon al 
sfinților Apostoli. 

G1. 16. Cine va fi urgisit de episcopul mâ- 
nios, acela să se râge să céră ertăciune să 
nu cum va să nu fie ne ascultat, iară așa să 
fie nepriceştuit până ce va tâmpla ertăciune. 

Tâle,. Cliricul saă fie cine de se va tâm- 
pla episcopului a se porni în mânie şi'] va 
afurisi acela să mergă la mitropolitul la ca- 
rele iaste supus episcopul ca să caute vina a- 
furisaniei pe drept iaste aŭ ba, deci de'l va fi 
afurisit nefiind vinovat atunce să priimescă 
şi să'l iarte; iară mainte până nu va ispiti şi 
nu va şti nici va pricépe măcară de'l va fia- 
furisită drept măcar nedrept nu se priimeşte 
la împreunare (adecă la ertare) ce să fie în- 
tr'acea îngrozire. 

G1. 17. Sluga sau cliricul striin nu se cade 
a'l pune la vre o spiţă fără de ştire a acelui 
striin, iar de'l va pune acâea să fie neadevă- 
rată. 

Tâle. Nu se cade episcopului să priimâscă 
cliricul striin şi să'] pue la vre o rânduială 


Taŭ chemat pre dînsul, şi iară se maï pare | fără de ştirea episcopului săă, iară de va face 
pentru arătările acestea, ale aceil învățături | acâsta, cine-va şi "1 va pune întru clirosul săi 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 351 
acea rînduială să fie nesocotită lucrul călătorie! luă, de episcopul de la cela 
în semă şi neadevărată. ce aŭ conăcit la dânsul, décia de'l va afla 
G1. 18. Hotarăle zăbăvilor ale episcopilor | că va mérge la tabără fără de nice o vicle- 
aŭ putére a le păzi diaconii și preoţii a- | nie, atunce să nu'! se facă nice o împedecare 
celor, ce încă cu cinste să'l trimâţă şi să. scrie e- 
Tâle. Poruncatu-se-aiă episcopilor turma | parchianilor şi tocma slujitorilor lui tutu- 
lor să nu o lase şi să mérgă să petrécă în-|ror, să'l primâscă fără osândă, ca pe un că- 
traltă cetate fără nu mai mult de trei săp- | lătorii ce face cale pe dreptate şi fără smin- 
tămâni, de acesta, așa zice acest canou şi |t6lă, iară de'l vor afla, mergând la tabără în- 
pentru diaconi şi pentru preoți, şi eï să nu'ş |tr'alt chip, saŭ vrând să se arate împăratu- 
jase besericile mai mult de trei săptămâni. lui saă să se râge pentru niscare lucrure 
„Gl. 19. De vor scâte pre episcop de în e- | fără de trébă carele nu se cuvin lu! ca u- 
piscopie fără dreptate şi va merge la striini | nul archierei, atunci să nu'l priimâscă nici 
atunce să'] priimâscă până'ş va isprăvi şi va | cărți să scrie lui şi nici o rugă, nici o is- 
îndrepta, acea, mustrare. pravă să nu” facă, 
Tâlc, Gâmfarea şi trufa oprinduă părinţii |  Coueţul săborului al sfinţilor Părinţi carik 
poruucit'aă episcopului să nu şază la episco- | se-aii adunat la Sardichia. 
pie striină vr6me multă, iară carele va fi scos 
pentru mărturisirea credinți! nâstre sai pen- : A 
tru îndreptarea adeverinţii de în cetatea lui chiamă Naméstnic 
saŭ de în locul lui şi va mérge întraltă ce-| Făcutu-se-aŭ când împărăjea la Roma cea 
tate, acela nu se opréşte a nu lăcui acolo | vechie Oonorie, iar în Rimul cel Noi (adică 
până ce va putea să'ş afle îndreptare de mus- | în Țarigrad) împărăția Teodosie cel tînăr, 
trarea cea ce'l se-aŭ făcut asupră, deci în vrémea acestor împărați adunară-se 
Gl. 20. Ne priimit să fie cliricul într'altă| purtătorii de Dumnezeii părinți : 217 la Car- 
parte carele nu va clirică la besérica la carea, | chidon carele se ţinea de laturile şi de ți- 
se-aŭ cliricit; însă Evtihian și Musen nu vor | nuturile Africhiei, pentru că Cartaghenul 
putea să'şi dobândescă, numele să fie să se |iaste o parte a Carchidonului, iar Carchi- 
chiame episcopi, ce însă de vor vrea să se | donul iaste eparchia Afrighie!, Pentru că A- 
pocăiască putevor să tâmple să se priceştuia- | frica ţine opt părţi de ţinuturi, întâi era A- 


şi nebăgată | 


Siborul Sfinților părinţi carele se 


scă ca mireniă, 


lexandria şi Pentapol a Liviei, şi ceia ce 


Tâle. Acesta în multe canâne se-aŭ zis [se chiamă pustia ţiindu-se și de Tripoli, a 


cum am zice şi de tote săbórăle să nu se prij- 
meâscă cliricii striini de alţi episcopi şi să 
pue pre niscare rânduiale bericeşti și iară 
mai învaţă acest canon de Evtichian şi şi de 
Moseu, [Zri] carii se-aŭ rupt despre credința 
nâstră şi li se-aŭ luat darul poruncâşte ca 
de se vor pocăi și vor vrea să dobândâscă 
iară rânduiala episcopii, sai măcar numele, 
să nu se asculte nici să se bage în s&mă, ce 
numai de var vrea ca nişte mireni la pri- 
„câştenie să se priimescă, 

Gl. 21. Cine se va ispiti a mişca tocmé- 
Jele cele plăcute de Dumnezeiă şi bine toc- 
mite acela să nu fie episcop. Episcopul de 
va vedea pre alt episcop mergând unde va, 
sai la vre o ste, aceluia să nu'i se facă o- 
prire ce s'l întrebe să'ş dea séma întâi pen- 
tru ce trébă mérge, iar de'ş va da séma în- 
tralt chip să nu'l priiméscă 

'Tâlc. Cine nu va păzi bine cum place lu 
Dumnezeii, toemélele ce se-aii îndreptat şi 
se-ai întărit, ce cu îngâmfare şi cu trufie va 
îndrăzni a face alt ceva de într'ânsele : cin- 
stea şi rânduiala episcopie! să i se ia, pentru 
că, se-ati canonit cu acâsta, să nu mergă ne- 
ştine la oşti tabără sai într'altă parte în- 
tr'alt chip de nu se va chema cu cărți împă- 
răteşti. Cade-se episcopului celuia ce face 
cale să fie întrebat şi ispitit de vina şi de 


doa Vizachia, a treia Carchidonul, şi Pro- 
cunsularia, adică a Antipatului, dâcia, doao 
Numidii, adecă cea veche şi cea Noaă, dė- 
cia trei Mavritanii adecă Chesarinsia carea 
se chiamă Chesaria, dâcia de la acâstă Mi- 
tropolie a Chesariei iaste Sitifensia şi mitro- 
polia eï Sitifena, şi Tiggani, căria'! iaste mi- 
tropolia. Tiggin, şi era 1spravnici mal marí la 
acesta, săbor Avrilie episcopul de la Karchi- 
don căruia”! zicea papă, şi solil de la Papa 
de Roma ispravnici în locul lui episcopul 
Favstin și Filip, şi Aselie preoţii, mai era 
șalţi ispravnici al celor eparchii ce am zis 
maï sus trimeşi la săbor în locul archierei- 
lor celora, ce nu putuse să vie, ce fură şi 
ei ca şi cum ş'ar vor fi fost stăpâni! lor carii 
trimes6se pre dânșii, şi acest sfânt săbor toc- 
miră şi îndreptară şi întăriră credința şi ca- 
n6nele tuturor săbórălor, carele se făcuse 
mai nainte de acesta şi făcură canne de 
întăria Pravoslavie! : 734, 
Carele sânt acestea : 

G1. 1. Pentru să nu surpe episcop pre e- 
piscop fâră de ştirea Romei. 

Gl. 2. Pentru că se cade Romei să scrie 
Ţărigrădânului şi Alexandriei, 

Gl. 3. Pentru Preoţii şi Diaconi caril aŭ 
voe să chiame a doa 6ră judecată să se în- 
dreptâze. 


www.dacoromanica.ro 


302 


GI]. 4. Pentru episcopul, preotul, diaconul 
să aibă muieri. 

G1. 5. Pentru să nu se ia camătă, 

G1. 6. Pentru facerea mirului, şi de sfin- 
ţia fetelor şi pentru ertarea cui-va să fie de 
slujba 6menilor. 

Gl. 7. Pentru preotul carele va vrea să 
iarte pre cela ce se află în nevoe să sluja- 
scă oltariulul. 

Gl. 8. Pentru să nu se priimâscă fără 
de întrebare părăşii la păra episcopilor. 

Gl. 9. Pentru să fie nepriceştuit carele se 
împrenună cu cel afurisit. 

G1. 10. Pentru cela ce se afurisâşte de e- 
piscopul săă şi nu vine la săbor. 

Gl i Şi acest canon a 11 are tâlcuirea 
acestul maï de sus. 

Gl. 12. Pentru să judece pre episcop 12 e- 
piscopi, șase pre preot şi tre! pe diacon. 

G1. 13, Petru să se pue episcopul cu voia 
tuturor eparchianilor. 

G1. 14. Pentru tr&ba episcopilor de la Tri- 
polin. : 

Gl. 15 Pentru să nu se lépede episcopul 
saŭ cliricul de judecata bes&ricii, 

G1. 16. Pentru să nu se facă Năemitori, 
nici ispravnici caril sânt în rânduiala sfințiel. 

GI. 17, Pentru să ia cliricul atâta nu- 
maï cât aŭ împrumutat, 

GI, 18. Pentru cela ce se hirotonâște să 
pârte grijă de tocmelele săborului. 

61. 19. Pentru episcopul cel părăt şi che- 
mat să! aștepte doaă luni. 

G1. 20. Pentru că acest canon a doazecile, 
împreună și pre al doile sprezece canon al 
acestui săbor. 

Gl. 21, Pentru feciori cliricilor să nu se 
împreune cu ai ereticilor și cu al păgânilor. 

G1, 22, Pentru să nu dăruiască episcopii şi 
cliricii cu ceva pe rudeniile lor carii sânt e- 
retici. 

Gl. 28. Pentru să nu trecă episcopul de 
câia parte de mare. 

GI. 24. Pentru să nu se citescă alte cărți, 
fără numal carele's de trâbă, 

G1. 25, Pentru să se ferâscă preoții de ale 
lor fămei şi carii sânt în rânduiale Sfinte pre 
la vremi când vor să slujască sfintelor. 

G1. 26, Prntru să nu vânză episcopi! un€l- 
tele besériciï. 

G1. 27, Pentru preotul să nu se botéze daca 
va, greşi şi se va întârce la pocaanie. 

G1. 28. Pentru cliricii cărora li e luat da- 
rul să nu chiame judecători de peste mare să”! 
judece. 

G1. 29. Pentru carele se împreună sai se 
pricestuiaşte oprit fiind maï nainte de ertă- 
ciune. 

G1. 80. Pentru carele jpâraşie sai cel pă- 
răt carele” iaste frică. 

G1. 31. Pentru cela ce se lépădă de cinste 








PRAVILA MATEIU BASARAR 


mare, nu pentru cucerie ce pentru urgisirea. 

G1, 32, Pentru cela ce mai nainte de hiro- 
tonie nu va avea nemica, iară apo! după hi- 
rotonie va câştiga, ceva. 

G1. 33. Pentru să nu vânză preotul unelte 
ale besericii fără de ştirea episcopului. 

GI. 34. Pentru să nu îndrepteze nici să 
mal adaogă nemica de ale Săborului de la 
Ipponi. 

GI. 35. Pentru să nu facă episcopi! saŭ 
cliricil, pe feciori! lor volnică sai oblăduitori 
maï nainte de ajugerea vârstei, 

G1. 86. Pentru să nu se hirotonâscă cela 
ce nu ţine în casa luf pre toți pravoslav- 
nicil. 

G1. 37. Pentru să se ducă la besérică nu- 
my pâine şi vin cu apă amestecat. 

]. 38. Pentru să nu între cliricil, nică 
călugării la văduă și la fâtele câle ce să hră- 
nesc de la bestrică. 

G1. 39. Pentru să nu se chiame rânduiala 
preoţiei unul mare altul mic, ce toţi preoții 
să fje tocma cinstiți. 

G1. 40. Pentru cliricul călător şi întră în 
cârcinma. 

G1. 41. Pentru când vor preoții să slujâscă 
liturghie să fie postiţi. 

Gl. 42. Pentru să nu facă cliricul mâncării 
şi băuturi pre la beserici. 

G1. 43. Pentru să împarţă și să fie volnic 
episcopul să tocmâscă pocaania dăspre pă- 
cate celora ce să pocăesc. 

G1. 44. Pentru fata carea se lasă de tată- 
săi ca săş ţie fetia. 

G1. 45. Pentru cela ce să botéză să simță 
sai să cun6scă darul. 

Gl. 46. Pentru să se citescă patemele Mu- 
cenicilor pre la pametele lor. 

G1 47. Peutru cela ce în vrâmea copilă- 
rieï se-aŭ botezat de Donatisteni. 

Gl. 48. Pentru a doa 6ră botezare şi hiro- 
tonie şi a doa óră schimbare sai mutare a 
episcopilor. . 

Gl. 49. Pentru să nu hirotonâscă pre e- 
piscop mai puţin de trei episcopi. 

G1. 50. Pentru să cunóscă zioa Paştilor 
pre la tote Săbórăle carele să fac preste an. 

Gl. 51. Pentru să caute pre în tóte epar- 
hiile lucrurile carele se fac pre la beserici. 

Gl. 52. Pentru cela ce se lépădă de che- 
marea săborului. 

Gl. 53. Pentru episcopul carele va lua. 
cliricul striin. 

Gl. 54. Pentru să fie volnic Halchido- 
nul să rânduiască pre cine-va vrea. 

Gl. 55. Pentru să nu se facă episcop pre 
în fie ce eparhie fără de ştirea celul ma! 
mare. 

G1. 56. Pentru tréba copiilor celora ce se- 
aŭ botezat de Donatisteani. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Gl. 57. Pentru rămăşiţele idolilor, să 

piară şi să le strice de tot. 
l. 58, Pentru ceia ce voiesca se judeca 

dă niscark clirici. 

G1. 59. Pentru ospéțele elineştý să se cur- 
me ase maï face. 

G1. 60. Pentru să nu se strângă Dumi- 
nicile şi pre la praznice priviri. 

G1. 61. Pentru cliricul carele e judecat de 
episcopul să nu se maï judece de nimenea. 

Ql. 62. Pentru cela ce vine întru bună 
viață de în viață măscăricéscă, şi de în- 
tr'alte meşterşuguri réle, 

G1. 63. Pentru slobozirile ce se fac pre 
la besérici. 

Gl. 64. Pentru episcopul Echitie carele 
se-aŭ urgisit de săbor pre vină. 

Gl. 65. Pentru Donatistenil caril se-aŭ 
despărțit de trupul Domnului. 

Gl. 66. Pentru să róge pre boiari cu cărți 
ale săborului. 

G1. 67. Pentru obicâiul ospâţelor carele's 
de la păgâni să se opréseă. 

G1. 68, Pentru carele e hirotonit de dona- 
tisteni. 

G1. 69. Pentru să se trimâţă pristavnici să 
propoveduiască Donatisnenilor pravoslavie. 

G1. 70. Pentru să se ferâscă episcopii de 
fămeile lor şi preoţii şi Diaconii. 

Gl. 71. Pentru să nu'și lase episcopul 
scaunul săi. 

Gl. 72. Pentru să nu se bot6ze cineva cu 
apă de doă orl. 


Gl. 73. Pentru să se propoveduiască ziua 
paştilor naintea a zecea zi de a lui Septem- 
vrie. 

Gl. 74. Pentru episcopul carele e dat sol, 
pentru fie ce pa p saŭ pace a ómenilor. 

G1. 75. Pentru să fie ispravnici saù izbân- 
ditori, 

GI. 76. Pentru episcopii cari! nu merg la 
săborul carele se face preste toţi anil. 

G1. 77. Pentru Echitie după urgia lui cei 
se-aiă făcut, 

G1. 78. Pentru cliricul carele se va vădi 
ve într'o vină. 

G1. 79. Pentru cela ce priimâște pre ci- 
ne-va de la mănăstire striină. 


61. 80. Pentru să nu scrie episcopul moşt- 
n6ni! pre eretici sai pre ellini. 

G1. 81. Pentru că şi acest canon s6mănă 
cu canonul 64 carele e mai nainte de acesta. 

G1. 82. Pentru să nu se facă jertăvnic sai 
besérică întru niscare seliști sai întru nis- 
care vii, . 

61. 88. Pentru să se strice sfărâmăturile 
de 6se ale închinări! de idoli, ori în ce loc 
vor fi, aŭ în pădure aŭ în copacii. 

Gl. 84. Pentru să se scrie cărți de la Hal- 
chidona şi să se iscăl6scă pre numele tuturor. 


853 


G1. 85. Pentru să urmezi celora ce's maï 
mari de tine, iar să nu’l urgiseşti, 

G1. 86. Pentru să nu se ia darul preoţesc 
așa lesne. 

G1. 87. Pentru Maximian Vaghensie. 

G1. 88. Pentru să se dea cărţi celor hiro- 
toniţă, de la mâna celora ce aŭ birotonit pre 
dânşii de la Africa. - 

Gl. 89. Pentru să nu priimescă episcopul 
cliric striin, 

G1. 90. Pentru să se nevoiască de pururea 
să împreune pre Donatistâni, adeverite! be- 
s6rici. 

G1. 91. Pentru învăţătura şi îndreptarea, 
celora de la Donatisteni. 

G1. 92. Pentru să se dea bessricilor folosire 
şi ajutoriă, de la împărați! și domni! cel bla- 
gocestivi. 

G1. 93. Pentru eparchiile tuturor episcopi- 
lor de la Africa să nu facă săbor obşte. 

G1. 94. Pentru acest canon se-aă spus la 
al 75 canon al acestui săbor. 

G1. 95. Pentru să se dea voe de la împăra- 
tul saă de la domn, să se pue ispravnici be- 
săricil, 

G1. 96. Pentru carii n'aŭ avut nici odată 
al săă episcop. 

G1. 97. Pentru să ţie al săă episcop, caril 
se-aă întors de la Donatistâni. 

G1. 98. Pentru venirea ipodiaconilor de la 
mânăstirea cea noă, carea se chema a lui 
Gherman. 

G1. 99. Pentru cum aŭ socotit să triméță 
cărți cătră Inochentie Papa. 

1. 100. Pentru să nu'ș desparţă neştine 
muiarea, pentru fie ce. 

G1. 101. Pentru să se facă la săbor rugile 
câlea ce se-au tocmit. 

G1. 102. Pentru episcopul carele câre de la 
împăratul saŭ de la Domnul judecată óme- 
nilor. 

G1. 108. Pentru episcopul sai cliricul afu- 
risit de la Africa. 

G1. 104. Pentru cela ce va merge cătră îm- 
păratul sai cătră domn pentrn vre o vină 
ceva. 

G1. 105. Pentru părerea ispravnicilor de 
tâte trebile asupra Donatistenilor şi a eli- 
nilor. 

G1. 106. Pentru să nu judece un episcop 
cu a lui judecată. 

G1. 107. Pentru să priimâscă neştine viață 
bună să fie volnic, 

G1. 108, Pentru cela ce zice că aŭ făcut de 
întâi Dumnezei pre Adam mort, 

GI. 109. Pentru ceia ce zic că coconil ce! 
mici carii se botâză nu trag nemica de în pă- 
catul a lui Adam. 

G1. 110. Pentru cela ce zice că darul a lu 
Dumnezei are numai ertarea păcatelor. 


23 


www.dacoromanica.ro 


354 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


G1. 111. Pentru cela ce zice că darul a lu! | chiame să'l judece : să fie ascultatu, Roma 


Dumnezei numai noă ajută. 

GI], 112. Pentru ceia ce zic că am putea 
tocmi poruncile și fără de dar. 

Gl. 113. Pentru cine va tâlcui cuvântul lu 
Dumnezei glas, 

G1. 114. Pentru cela ce va răzvrăti, osta- 
vinam dlăghinșa. 

G1. 115. Pentru Donatistenii să fie la vre 
un scaun. 

G1. 116. Pentru ceia ce se întorc de la Do- 
natistânt. 

Gl. 117. Pentru cela ce se întórce întru 
pravoslavie să fie fără de vină, 

G1. 118. Pentru cela ce'i va părea că se va 
îndrepta, nice unul adins elu'ş să nu se ju- 
dece. 

61. 119. Pentru să se aducă aminte să 
porţe grijă cari! se lenevesc. 

G1. 120. Pentru judecătorii carele e ales 
despre amândoă părţile, să fie neîntârsă jude- 
cata, 


Gl. 121. Pentru episcopul carele nu va bă- 
ga în sémă de grija ereticilor. 

G1. 122. Pentru cala ce zice că cel neîm- 
preunat iaste împreunat. 

Gl. 123. Pentru preoţii și diaconii urgisiţi 
de episcopi. 

G1. 124. Pentru episcopii de nu vor putea 
să vie mulţi la săbor. 

Gl. 125. Pentru cela ce va îmbrăca pe vre 
o fată în haine călugărești, maï nainte de 25 
de ani. 

G1. 126. Pentru să nu mărturisâscă omul 
carele e afurisit, nică robul, nică slobodul nici 
măscăriciul, nică ereticul, nici ovrâiul 

61. 127. Pentru să nu mărturisâscă cela, ce 
de multe or! aŭ părât şi nică una maŭ ade- 
vărat. i 

Gl. 128. Pentru să nu mărturiséscă cine 
iaste de 14 ani. 

Gl. 129. Pentru pârâșul să nu aducă măr- 
turie de la casa lui. 

(1. 130. Pentru episcopul carele zice, că 
cutarele mi-ai spus vina în taină. 

GI. 131. Pentru episcopul carele opreşte 
de pricâștenie pre cel ce nu e vădit în vină. 

l. 132. Pentru Urban episcopul de la 
Sichia, 

GI]. 1833. Pentru scrisorile ale lui Chiril 
al Alexanăriel. 

Q1. 134. Pentru să nu se primescă cel ne- 
priceştuiți la priceştenie, adecă cari! nu's de 
a n6stră credință întru a n6stră lége de nu 
se vor face toţi ca noi pravoslavnici. 


Candnele sfinţilor părinţi de la 
Cartaghen. 


Gl. 1. De vor lua episcopii darul unut e- 
piscop de va vrea să mârgă la Roma să 


să scrie sai să poruncescă. 

Tâle. Şi acest canon ca și al patrulea ca- 
non al săborului de la Sardichia dau voe Ro- 
mei pentru episcopul sai popa, cela ce aŭ 
mers la dînsul cu darul luat să triméță ó- 
menï aï lui cu episcopul acela săi ia séma 
de la episcopi! ceia ce aŭ luat darul, sai 
să scrie la epsicopil ceia ce sânt aprópe de 
dînsul (adecă. aprope de a lu! eparhie) şi de 
dînşii să li se ia séma pentru lucrurile și 
trebile besâricil. 

GI]. 2. Déca vrâme ce nu se vor afla nis- 
care tocmele de câlea ce se-aŭ făcut la Ni- 
chea, trebue Roma, să scrie Țărigrădânului 
și Alexandrenului să tocmâscă e! de acolo a- 
celea. ~ 
Tâle, Ispravnicii cei trimeşi de Papa al 
Romei la acest săbor pentru cela cel se-aii 
luat darul şi aŭ mers de aŭ spus la papa al 
Romei! după cum aŭ tocmit canonul cela de 
la săborul Sardichiei ca să judece şi să ia 
séma după cum zice tocméla carea se-aŭ fă- 
cut la Nichea, şi aŭ întrebat pre părinţii ceia 
ce să adunase la acest săbor, ca să adeve- 
r6ze şi să afle acel canon carele aŭ fost de 
la săborul Nicheii, iar e! neţiind minte cum 
se-aŭ tocmit de săborul Nicheii încă nică a- 
vând scrise nici adeverite tocmâlele cele ce 
se-aŭ făcut la Nichea, zi-vaă că nu știi, dé- 
cia aŭ socotit şi aŭ judecat să scrie Roma 
către Ţarigrădenul şi cătră Alexandrénul, şi 
de la dînşii să se ia în adevărare canânele 
de la Nichea şi ei să le adeverâze lor, dé- 
cia atunci să priimâscă can6ne ca acâlea toc- 
melele săborului de la Nichea întărite și a- 
deverite şi aşa, voiră să se ţie, şi să puse de 
dînșii aicea întâi, décia aŭ trimes către dânși! 
sfinți Chiril arhiepiscopul Alexanâriei şi At- 
tic arhiepiscopul Țarigradului că maŭ aflat 
pus în can6ne să pâtă trimâte papa clirică 
al lu! să caute eï vinile luări! darulut alè e- 
piscopilor, şi aŭ scris către papa Chelestin 
cela ce era atunci la Roma să nu maï facă 
de atunce aşa să trimâţă clirici di lut să 
caute vinile luării darului al episcopilor ca 
să nu bage besâricii luy Dumnuzei îngâmfa- 
rea şi nălţimea trufiei lumii. 

GI]. 3. Preotul şi diaconul carele va fi a- 
furisit, acela are voe aşijderea să spue adecă 
să chiame a doa judecată să se judece, deci 
de va fi adus asupra lu! afurisania fără de 
răotate, atunci trebue să fie cum se aŭ în- 
tărit. 

Tâle, Acesta canon iaste începerea ne- 
tocmirilor şi a scandalilor, deci cliricul ca- 
rele e afurisit de episcopul săă acela să mérgă 
să spue Mitropolitului supt carele iaste su- 
pusă eparhia aceia să vază pre cale iaste şi 
pre dreptate, iar de va fi lipsind Mitropolitul 
atunci să mergă cu episcopul cela cel aŭ a- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATRIU BASARAB 


furisit ja episcopii ceia ce sânt aprope de 
dînsul să'i judece şi să le ia séma (pentru a- 
cea am zis maï sus că acest canon iaste de 
scandală) că lepădat şi de val lucru iaste şi 
fără ispravă a mérge episcopul să se judece 
la ceea ce nu e supus supt dînşii deci pen- 
tr'aceea pravila adecă canonul acesta nu iaste 
așa adevărată să se ție şi întralte isprăvi, 
ce să se ţie ca un săbor ce se-aui făcut pre 
alocurea, adică în Cartaghen şi în Africa, 

[Alta]. Niminea să nu cunóscă saŭ să în- 
véte vre o dăspărţire a sfintei troițe într'alt 
chip fără de cum se-ai întărit la Nichea, 

Tâle. Aşa anr luat, aşa crâdem. aşa gân- 
dim adevărat, a nu cunâşte saii a învăţa nici 
o despărţire de sfînta troiță, ce una pre dînsa 
a şti şi tocma cinstită, 

[Alta]. Indreptările celea ce se-aŭ tocmit 
la Nichea, carele părinţii noştri le-ai adus 
cu dînșii de la săbor, acâlea să se păzescă. 

Tâle, Câlea ce se-aŭ tocmit şi se-aŭ în- 
dreptat întâi la Nichea de sfinţii părinţi ce 
se-aii adunat, pre acâlea şi Săborul acesta 
le întărâşte și poruncâşte să le păzescă, 

61. 4. Episcopul, preotul, diaconul, citeţul 
şi ţiitoriul, şi aceştea să se ţie de muerile lor 
ca să potă fi gata la vr&mea slujbei lor. 

Tâle. Insă canonul acesta şi cel de în 25 
împreună-se cătră a 50 canon al acestui să- 
bor şi nu se arată să câră episcopul, preotul 
şi diaconul să se desparţă de nuntă şi să se 
depărteze de muerile lor de tot, cela vremile 
Jor să se ţie de către dînsele, adecă când se 
îndeletnicâză la rugă şi la postire şi când fac 
liturghie, iară al 72 canon al şaselui săbor 
de la Trulla nu iartă episcopilor să şază cu 
ale lor fămei déca se vor hirotoni, ce să se 
desparță împreunarea de cătră dînșii, şi a- 
câsta n'aă poruncit să nu se facă zicând că 
dór nu trebue nunta şi întorcându-se de că- 
tre tocméla apostolescă ce cătră dragostea 
spăseniei şi cătră maï binele procopsirii ó- 
menilor şi să nu dea sau să zică neştine vre 
o bănuială spre tocmirea preoţiei, iar al 13 
canon iar al şaselui săbor aduce ocară şi 
poreclă pentru tocmela canonului carea, e dată 
la besérica Rimului, adecă Diaconii saŭ preo- 
ți cari! vor să se hirotonéscă eï să mărturi- 
séscă zicând cum de aicea nainte să nu se maï 
împreune cu ale lor fămeï, drept acea porun- 
câşte bărbaților, [Zri împotriva Romei] celor 
sfințiță, carii's preoți, să nu se desparță de 
împreunarea câia ce epre lége, ce să le 
ție şi să nu se desparţă de dînsele (adecă 
unul de cătră altul) ce numai pre la vremile 
lor să se ţie de către lăcuitorele lor, cum po- 
runcește şi apostolul; décia iar să împreune 
cu dînsele. 

G1. 5. Fie-cine carele va fi de în mireni ce 
va lua camătă, iară aşa şi cliricul maï mult 
încă de cât mirenul se osândâște. 


www.dacoromanica.ro 


355 


Tâle. Pentru acesta lucru zice şi canonu 
apostolesc 44 şi a 17 a săborului de la Ni 
chea şi a 70 al şaselu! săbor de la Trulla a 
Preotul saŭ diaconul carele va câre şi va lua 
camătă și nu se va părăsi de acel lucru acele 
de în rânduială judecă-se să se scóță, iar d- 
se va face acesta de mirenu, acela are împu 
tare şi iaste supt vină,'şi dă lor vinuială pentru 
acea, dobândă rea, a lăcomiei şi nici la preo- 
ţie să priimesc, de nu vor cheltui acea do- 
bândă rea săracilor, şi de nu se vor prinde 
a nu maï cădea într'acea, bólă a iubirii de 
argint, după cum zice canonul 14 al marelui 
Vasilie, cu cât mai mult încă sânt vinovaţi 
cliricil carii vor face acesta lucru, 

G1. 6. Carele se va afla ve într'o nevoe şi 
se va erta sfîntului jertăvnic a sluji, Preotul 
să nu facă de în capul lut ce să întrâbe pre 
episcop şi cumu” va zice aşa să facă 

Tâlc. Făptura mirului, adecă sfinţirea fé- 
telor cu mir şi când va erta neştine pe cineva 
să slujâscă Omenilor de acâsta să n'aibă popa 
voe să facă, nice să facă tocmirea sfîntului 
myr, nici să sfințéscă féte, nici să iarte pre 
ceă de în pocaafie, adecă să"! pue împreună 
cu Gmeniă ceł credincioşi şi să priceştuiască 
Dumnezeeștii priceştenii, acâstea nu se iartă 
nică să dă voe ale face preoţii, ce acâstea tre- 
bue să se facă de episcopi. / Zi opasno]. Aicea, 
pentru sfinţirea fételor zice că mat nainte 
vreme avea creştini obicâii a făgădui o fată 
de într'ai lor feciori lu Dumnezei sa singure 
unele féte de în rîmna Dumnezeiască aprinse 
făgăduiase a feti lui Dumnezeiă în t6tă vréme 
vieţii lor, deci acâlea le ducea împreună cu 
Arhiereul şi le sfinția cu molitve şi le da un 
loc-osebit aprope de besârică, de le păzea, şi 
le grijea. de tâte de ce le trebuia, acâlea pre 
limba, grecescă se chema Aschitrie. 

GI]. 7. [Alta]. Acest canon ce scrise maï 
sus porunci să se facă ertarea de episcopi nu- 
mai, iar cesta poruncâşte cu ştirea episcopu- 
lui să se facă acâstea lucrure şi de preoți. 

GI. 8. Părutai părinţilor pentru ceia ce 
sânt înplântaţi întru arăciunea pârăi să nu” 
l&pede ci să fie priimiţi cătră pără, 

Tâle. Zisu-se-aă şi la al șasele canon a- 
sfinţilor părinţi 750, cari! se-aŭ adunat în Ța- 
rigrad, fară de întrebare să nu se priimescă 
părâşii la pâra episcopilor, ce întâi să li se 
caute credinţa lor, şi să se ispitescă să nu 
cum va fie eretici, decia să le ispitâscă şi vi- 
nile lor să nu cum va fie fost urgisiţi şi scoşi 
şi nepriceştuiți sai pentru alte gregale vinuiţi, 
fără numai dă se vor fi aflat nevinovaţi, pen- 
tru greșalele câlea ce au vinuit, deci aşa va 
şi acest canon, să nu se priimescă la pâra, e- 
piscopilor vre unul de ceia ce sânt împlân- 
taţi întru greşale ca acâlea, 

G1. 9. Carele se va priceştui cu cel nepri- 
ceştuit şi el să fie nepriceştuit. 


+ 


356 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Tâle, Cine iaste despărţit adecă afurisit de | dăstoinic, acela să fie lipsit de'cinstea lui 


episcopul săi, și altu'l va priimi, ştiindu'l că 
e afurisit, şi va sluji cu dînsul liturghie afu- 
risit să fie şi acela, aşijderea şi ceia ce se îm- 
preună și se priceştuesc cu ereticil, şi se rógă 
împreună cu dînşii şi credincioşilor să nu se 
împreune ce să se scâţă de la bestrică. 

1, 10. Carele va fi urgisit'de episcopul 
săi dâcia el nu'l va băga în sâmă şi va face 
alt oltariii sai va sluji acela să fie pedepsit. 

Tâle, Cine va fi afurisit saă despărţit de 
episcopul săi şi nu va vrea să mârgă la săbor 
supt carele iaste supt episcopul lui să” caute 
lucrurile de afurisanie şi să se îndrepteze, de 
aceia adecă de acel lucru fără ispravă ce se 
va înălța, și se va îngâmfa trufindu-se nebă- 
gând în sémă şi se va despărţi de besârică, 
adins eluşi de'ş va face alt oltariă (adecă be- 
strică), şi sfinte darure lu Dumnezei va aduce 
(adecă va sluji liturghie) acela ce va face u- 
nele ca acâştea, în potriva credinţe! şi a toc- 
mâlelor bestricil nu e numai să nu fie nepe- 
depsit ce încă să se şi afurisâscă. 

1, 11. Înțelegerea şi socotinţa acestui ca- 
non iaste, ca şi acestul desupra lui ce am 
scris, 

61. 19. Episcopul de va. cădea ve într'o 
greşală de nu va putea fi săbor deplin, atunce 
să] judece 12 episcopi, iară pre popa 6 şi pre 
Diacon trel, şi să fie şi pârâşul, 

Tâle., Episcopul fiind părât cade-se să se 


pentru că şi légea pedepseşte pre ceia ce aŭ 
mărturisit rău sau în polrivă lor şi zice să se 
judece de boiarii târgului, cum poruncește 
canonul 14 a titlei de întâ! a cărții doazeci şi 
doaoo. 

Gl. 14. Pentru tr&ba episcopilor de la Tri- 
polin, şi 1 episcop la isprăvnicie iaste de în- 
destul. 

Tâle. Insă alţi maï mari aï eparhiilor po- 
runcit'aii să se alégă doï ispravnici episcopi 
sai mai mulţi şi să se trimâţă la Halehidon 
în toți anii de câte ori se fac Săb6ră iară de 
la Tripolin ajunge şi un episcop ispravnic, 
pentru trébă episcopilor. 

G1. 15, Episcopul saŭ cliricul de va cădea, 
ve într’o greșală sai 1 se va scorni asupră 
ceva de va lăsa judecata, bes&ricii și va merge 
la cea mirenâscă şi se va arăta, nevinovat, şi 
căci naŭ mers la judecătorii besâricii acela, 
să'ş cază de într'a sa spiţă, fără numa! de'l 
vor fi vădind ceia cel pârăsc pentru pizma 
şi pentru niscare patime de'l vor vinui, atunci 
nu li se ajută, iară de vor al6ge amândoaă 
părţile judecători aceia să nu se lase. 

Tâle. Nu se cade episcopului saŭ cliricului 
să se lépede de judecata bessricii, drept aci€a, 
fie carele de într'aceştea de va fi părât pen- 
tru vre o vină şi se va lepăda de judecata, be- 
s6ricil și se va duce la judecata mirenéscă 
de'ş va descoperi vinile de la dînșii şi se va, 


judece de tot săborul, iară de nu vor putea să | arăta nevinivat și se va trage judecata de la 


se adune toţi, atunce cum ar fi maï de puţini 
să se judece de 72 episcopi, iară popa să se 
judece de 6, iară diaconul de trei, trebuind să 
fie încă şi mal mulţi de aceştea şi să fie de 
faţă şi cela, ce aŭ părât pre episcop şi așa să 
se caute vinile lor de acâsta poți căuta la 8 
can6ne ale acestui săbor aşijderea şi la o 106. 
GI. 13. Dâca va porunci cel maï mare, a- 
tunce şi trel episcopi p'un episcop, și cine se 
va lepăda de zapisul lui sai de iscălitură a- 
cela să fie pedepsit de judecata de afară. 
Tâlo. Când vor să se facă rânduiale saŭ 
alegeri episcopilor pre la episcopiile céle vă- 
duoo atunci de vor putea trebue să fie toţi e- 
piscopii a! eparhie cum arată şi canonul 4 
al săborului de la, Nichea şi a 19 de la An- 
tiochia, iară. de nu vor putea saŭ pentru în- 
delungata, cale saă pentru altă nevoe porun- 
cește ma! puţini încat să fie trei, și să facă 
rânduiala, aceia cu ştirea Mitropolitului lor şi 
să se facă la rânduiala aceia cu voea tuturor 
împreună, cari! nu vor fi acolo încă să tri- 
mâță cărți arătând cum e şi cu a lor voe, iară 
or] care de în episcopi de va mărturisi şi va 
adevăra pre cineva a fi harnic şi destoinic 
de episcop a fi la, rânduiala episcopiei, iară 
apol se va lepăda şi va sta împotrivă de măr- 
turia lui și de iscălitură şi carele va fi fost 
întâi mărturisit de dînsul apoi] va face ne- 


ei : acela să 'şi piarză a sa spiţă, iară de nu 
va fi vinuiala carea iaste asupra lor de vină 
ce cu bani se va sfătui să dea ca să biruiască 
pre dînşii, şi se vor lepăda de judecata, cea, 
de folos şi vor mérge la judecăţi mirenști dă 
se vor judeca de dînşii, însă de vor alege şi 
se vor prinde cu rămas şi vor câre acela lu- 
cru pentru carele aŭ biruit aceia iară să'ş 
piarză a sa spiţă, iară de nu vor băga în sémă 
pentru acea trâbă şi vor voi să piarză ce aŭ 
dat ca să pâtă birui, atunce să'ș ţie a sa spiţă, 
iară de să va fi judecat cineva de episcop! şi 
apoi a doua 6ră va chema să se judece la ma! 
mari! judecători aï bes6ricii şi va putea. să în- 
tOrcă judecata lor, acela nu va aduce nici o 
stricăciune judecătorilor besericil, căci întorce 
judecata celora lalţi, fără numa! de vor face 
judecata în pizmă sai "] vor vinui sah pentru 
mita de! vor aduce asupra vină; iară câți de 
în episcop] sati de în clirici carii's vinuiță şi 
vor al6ge judecători aï hestrici! şi vor vrea, 
să se judece de dînșii (măcar şi mal puţini de 
6 episcopi saŭ şi de 4 cum am scris la 12 ca- 
non al acestui săbor), acelora nu li se cade 
déca se-ai judecat să mal chiame să se judece 
peste judecata lor: ce să stea judecata lor 
stătăt6re pentru că decă vr&me ce se îndrep- 
teză cel vinovat cu neiscusirea și cu nedrep- 
tatea a judecătoriului şi va zice că fără iscu- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


357 


sire şi pe nedreptate se-aŭ judecat de dinşii, | aniy să se alégă de Mitropoliţi de în eparhie 


atunce cela ce aŭ ales judecătorii besericii 
carii aŭ socotit că sânt drepți, buni şi viața 


al€să, acela cum se-ar putea priimi de dînşii. 


cum am zice să aducă vre o pâră elasupra 
bărbaţilor celor sfinți, carii întâi "l-ai jude- 
cat. 

G1. 16. Episcopul, preotul, Diaconul năe- 
mitori sai tocmitori să nu se facă. 

Citeţul dâca'ş va fi în vârsta tineréțelor de- 
plin saŭ să se însore, sai să mărturisescă că 
se va ţinea neînsurat. 

Tâle. Năemitorit şi dobânditori! vre unor 
câștiguri (să ia cum am'zice de la cineva nis- 
care bucate sai moşii! până într'o vréme să 
ll dea, iară, iara ce vor câştiga pre dinsele 
maï mult să fie a lor sai se vor băga să porte 
grijă de niscare case sai lucrure boerești 
mirenești) pre episcopi, preoţi, diaconi opré- 
şte acest canon şi încă şaltele bogate, 
iară citețul deca'ş va ajunge vremea vârstei 
lui şi se va apropia de 20 ani de va vrea să 
se facă ipodiacon, adecă déca va împlea ani 20 
să se hirotonescă Diacon, cum poruncește și 
al 15 canon al şaselui săhor de la Trulla sai 
să se însore mal nainte de hirotouie sai să 
se mărturis6scă a se ținea neînsurat, că după 
hirotonie nici popă nici diacon n'are voe să 
se Însóre ce acâsta s'ati dat a fi numai citeţi- 
lor şi cântăreților, cum aŭ tocmit şasele ca- 
non a şaselui săbor de la Trulla. 

Gl. 17. Cliricul carele va da bani împru- 
mut să ia numa! atâta cât ati împrumutat. 

Diaconul mai nainte de 25 de an! nu e dia- 
con şi citeţii 6menilor să nu se închine. 

Mavritania Sitifensis, [Acésta saste un ți- 
nut al țărâi Frâncești] să oblăduiască întru a 
sa eparhie, că se-ai ertat pentru cheltuială 
multă şi pentru îndelungata cale. 

Tâle, Cliricul carele va fi dat cuiva îm- 
prumut bani saŭ alt ceva, acela nu trebue să 
ia maï mult de cât aŭ dat, ce nnuma! ce aŭ 
dat, iară de va păgubi cine ce aŭ luat, a- 
tunce trebue să'ş cunâscă fie cine ce e al săi; 
aşijderea iară nice diacon să nu se hirotoné- 
scă mai nainte de 25 ant nice citețiï să iartă 
date fiind în mâna lor toemălele besâricit să 
se împreune Omenilor şi să fie supt oblădui 
rea lor și să se cinstescă întru petrecanie, cu 
dinșii să facă ce le vor porunci el. 

Laturea Numidichiel şi Mavritania Sitifen- 
sis, ertatu-se-aă să nu fie supt oblăduitorii 
sati supt mitropolit, cesingur arhiereul eï 
să o oblăduiască şi să'ş ție eparhia pentru 
îndelungata eï cale căci e departe. 

Gl. 18. Care să hirotonéşte să porte grijă 
şi să ia séma de tocmelele céle ce sânt date 
de la săboră. 

Trupului mort nu” se dă priceştenie pen. 
tru că nu mănâncă nică bea. După toemâlele 
Săborului carele se-aŭ făcut la Nichea în toţi 





doi sai câţi se vor alege ispravnici să se 
trimâţă la Săbor. i 

Tâle. Carele se va hirotoni episcop sai 
cliric, acela datoriii iaste să priimescă întru 
urechile lui tocmelele ce sânt date de săbâră 
de la cela ce *] hirotoneşte şi să se făgădu- 
iască acestea, tote să le ţie. 

Domnul zicând, luaţi mâncaţi dar neştine 
cum va putea da celui mort dumnezeescul 
trup, pentru că omul mort nice pâte să ia 
nici pote să mănâce, ce încă nică să botăze 
pre cel mort pentru că nesebuirea preoțescă 
nu trebue să socotescă a fi botezat omul 
mort fiind. 

Aceşti părinți urmând săborului de la Ni- 
chea, poruncesc să se facă săbor preste an 
la Halchidona şi: să trimeță mitropoliţii e- 
parhiilor de în tote eparhiile do! saŭ câti vor 
al6ge ei să fie ispravnici acolo la săbor. 

G1. 19. Episcopul carele va fi părăt décia’l 
vor chema şi elva fi având zăbavă pentru 
alte trebi acela să aibă ajutoriii să'l aştepte 
doa luni, iară maï multe de nu va veni să 
fie nepriceştuit, iară de va veni de faţă cel 
pârăt iară pârășul va fugi atunci el să fie 
nepriceștuit că pârăşul carele va fi pârăt sati 
va fi avut vre o vină acela nu pote fi pârăş. 

Tile. Episcopul pârăt fiind de cine-va şi 
va fi chemat de săborut supt carele e supus 
cu scrisori să vie să'ş dea séma, iară el pâte 
fi având împiedecare de niscare nevoi atunci 
să” mute sorocul să'l maï aştâpte şaltă lună, 
iară de va trâce şi a doaoo lună în zadar 
şi la judecată nu va merge afurisit să fie 
până va se va îndrepta, iară întru protivirea 
ac&ea însă episcopul cel pârăt de va veni de 
faţă şi va cére îndreptare şi judecată pentru 
pâra ce” aŭ venit asupră, și pârăşul nu va 
sta de faţă ce va fugi atunce acel pârăş să 
fie afurisit, deci pentr'acâea trebue ceia ce 
pârăsc, să li se ispit6scă şi credinţa şi viaţa 
şi de vor fi de întru cei scoşi şi răi, atunce 
nu se priimesc la pâra lucrurilor şi tocmâle- 
lor besriceşti. 

61 20. Preotul pârăt fiind să'l judece 6 e- 
piscopi carii vor fi aprope de orașul sai de 
satul lui, iară pre diaconul trei, iară pre 
ceea lalţi clirică să le caute judecata și sin- 
gur episcopul. 

Tâle. De acesta se-aă zis şi la 72 canóne, 
preotul déca va fi pârăt 6 episcopi să/l ju- 
dece şi firă de aceştea să fie şi episco- 
pul lut cu dînşii împreună, pre diaconul 
trer şi al lu! epistop, iară ceea lalţi clirict 
toţi caris mat jos de diaconit să se judece 
numai și de episcopul lor singur, măcară orf 
de ce vină şi greşală. 

61. 21. Feciorii cliricilor să nu se fm- 
preune cu aï ereticilor şi al păgânilor. 

Tâle. Ce încă nici feciorit mirânilor 


www.dacoromanica.ro 


358 


nu se pot da să se împreune ereticilor întru 
nuntă, că acesta, lucru iaste striin de creştini. 

G1. 22. Episcopul şi cliricil să nu dăru- 
iască. ceva de în casele sale sati să strângă 
împreună, ereticilor măcară de le-ar fi şi ru- 
denie. 

'Tâle. Voe aŭ cliricii şi episcopii să dăru- 
iască lucrurile caselor lor către pravoslav- 
nici ori cătră carii vor vrea, iară cătră eretici 
măcarăle de ar fi şi rudă nemica de în ca- 
sele lor să le dăruiască, sai într'alt chip 
să străngă de într'avuţia lor vre o dobândă 
lor ceva. 

G1. 23. Episcopul să nu se ducă de cea 
parte de mare de nu va lua carte de slobo- 
zie de la cel maï mare al cetăţii. 

Tâle. Nică episcopul, nică cliricul nu tre- 
bue să se ducă departe fără de şitrea şi fără 
de cartea mai marelui lor cum arată şi la 
săborul de la Sardichia şi de la Laodichia. 

Gl. 24. Nici o carte să nu se citescă în 
besârică de ctlea ce nu's drepte. 

Tâle. Fără de cărţile câlea ce sânt în- 
dreptate ale vechiei şi ale noaăi legi, alte 
scripturi şi cărți mincinose ale păgânilor să 
nu se citescă ca nişte sfinte la beserică, ce 
cliricul carele va face acâsta să se ia da- 
rul cum poruncâşte cauonul 59 al sfinţilor 
Apostoli. 

Gl. 25. Caril se ating de dumnezeeştile 
taine actea să se ţie də soțiile lor pre la 
vremi când trebue. 

'Tâlc. Cade-se celora ce slujesc sfintului ol- 
tarii în vr6mea sfintelor slujbe când vor 
vrea să slujâscă să se păzâscă şi să se ţie 
de către ale lor fămei ca să potă dobândi 
drept câlea ce cer de la dumnezeii cu ruga 
şi cu slujba. 

G1. 26. Lucrurile bes&ricii să fie nevândute 
iar de nu va avea venit atunce cu ştirea e- 
piscopului să se vânză iar de nu va avea vré- 
me de nevoe cela ce va vrea să vânză atunci 
să întrâbe pre vecini și să % chigme să se sfă- 
tuiască, iar de nu va face aşa vinovat iaste 
lu Dumnezei şi Săborulu:. 

Tâle. Episcopilor nu li se cade să vânză 
ceva, de ale besricilor că căştiguri ca acâlea 
şi moșii ale lu Dumnezei sânt pentr'actea 
sânt nevândute, iar de va avea neştine vre 
un sat saă moşie sati altă căştigare ceva 
fără, venit, şi va vedea besârica cuprinsă în- 
tru grâle datori! saă într'alte năpăşti, şi va 
vrea acâlea să le vânză ca să ia acel preţ 
să’l dea îtru ușurarea. datoriilor, sati întru 
alte nevoi şi năpăști ce are: acela să nu 
vânză fără de ştirea mitropolitului carele e 
al eparchie! lui şi a episcopilor cari's cu dân- 
sul, iară de nu va avea vréme pentru îmbul- 
zirea nevoii luy, atunci să chiame pre vecini! 
mărturie să se sfătuiască cu dânşii pentru a- 
cel lucru nemutat cum va să! vânză ea să'ș ție 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


năpăştile şi nevoile ce aŭ venit asupra besé- 
ricii pentru carele vinde acel lucru nemutat 
ca după aceia să spue de față de acestea să- 
horului iar de nu va păzi acâstea ce în voia 
lui şi în sfatul lui va face vânzarea acela 
iaste vinovat lu Dumnezeu şi săborului şi de 
cinstea lui să fie striin. 

G1. 27. Preotul de va greşi şi apol se va 
pocăi, acela nu se pâtea mai boteza a doa 
Gră ca să procopsâscă nice iară să hiroton€- 
şte ca un mirân. 

Tâlc. Preotul de odată de i se va lua da- 
rul sai diaconului pentru ve o greşală apoi 
se va pocăi, acela nu pâte iară să se hiroto- 
néscă ca un mirân de întâi ce încă iar nu 
pote nică să se boteze neştine adoa óră, văz 
căci se va boteza că să'şi spâle păcatele și să 
dobândescă iar rânduiala preoților sai a 
diaconilor căci că un botez cunoştem și măr- 
turi sim. 

G1 28. Cliricil carii vor fi părăți şi scoși 
de vor vinui pre cela ce i-ai părăt, atunce să 
nu chiame despre ceia parte de mare epis- 
copi să”! judece, ce să mârgă cătră al lor epi- 
scop şi cătră ceia-lalţi cari's lul vecini de a- 
prope, iar de nu să nu fie împreunaţi la A- 
frica. 

Tâle. Părinţii împreună socotind întru 
tote lucrurile célea réle şi să nu supere pre 
episcopi poruncit'aii acest săbor de la Africa, 
cliriciă caril vor fi vinuiţi de niscare vin! şi” 
vor urgisi episcopii lor, dâcia lor le va părea 
strâmb, atunce să nu se ducă să chiame dă- 
spre câia parte de mare cătră Roma saă către 
alţi episcop! ce să vor afla : ce să mârgă că- 
tră episcopii cei de aprope vecini, și cu ştirea, 
episcopului lor împreună să caute şi să le dăz- 
lege judecata, iar de nu vor face aşa, ei să fie 
nepriimiţi întru împreunare, întru totă Africa, 

G1. 29. Cine se va priceştui mai nainte de 
ertare, acela să fie nepriceştuit, că singur a- 
dins elu'şi se osândâşte. 

Tâle. Cela ce e afurisit iar mai nainte dă 
dăzlegarea aturisaniel va face, liturghie, a- 
cela singur, adins elu'ș şaă tras asupră o- 
sânda, 

G1. 30. Părăşul sai cel părăt de'i va fi 
frică de nevoe, atunce să'și alégă uu loc de 
taină. 

Tâle. Cine va pără pre cineva acela de va 
bănui că va păţi vre o nevoe, dăspre partea, 
celuia ce l'aă părăt, saŭ înpotrivă, cel părăt 
de părâş, acelora trebue cum am zice un loc 
de taină şi de întărire să vorbâscă să vază 
iaste adevărat şi Ore putea-vor spune lor cu 
mărturie : ca să nu fugă părâșul de acele 
vint pentru frică, ca acâia, sai cel părăt să, 
fugă pre taină de judecată, și fugând să cază 
asupra luï urgia, 

G1. 31. Carele se va lepăda de mai mare 
cinste acela şi ceia ce are să o piarză. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Tâle, Cine va fi cinstit de episcopul lui și va 
vrea să'l pue la mal mare cinste, pentru lu- 
crul trebii besérici! înălțându'] într'acâia, şi 
nu va vrea nici se va cuceri să o ţie nu pentru 
smerenia ce pentru urgisirea şi nebăgarea, în 
semă : acela să fie lipsit şi de stepena în ca- 
rea slujaște şi să” lase, iar de va fi vre un 
diacon şi se va socoti á fi harnic și destoinic 
sau să se facă popă sai să slujască episco- 
pulu! fiindu'! viaţa nevinovată şi întru cu- 
vinte iscusit neavând boiari de în destul să” 
slujască nici să află alţii pre lângă dânsul, a- 
cela, de nu va vrea să fie lipsit de în stepena 
lui cum am zis, 

(1,32. Cela ce mai nainte de ce să va hi- 
rotoni nu va avea nimica iar apol va câstiga 
saŭ vor cumpăra vre o moșie, actia să oa- 
ducă să fie a bestricii, fără numai de nu va 
fi de la rudenil, saŭ o va fi câştigat de dar. 

'Tâle, Ceia ce maï nainte de episcopie nu 
vor fi avut bucate ale lor, saă şi cliricil 
mainte de a se facerea clirici fiind prea săraci 
jar déca se vor hirotoni vor căştiga sai vor 
campăra niscare moşii nemutate, acâlea să 
le dea besérici! ca cum le-ar fi dobândit de 
în venitul eï, fără numai de nu vor fi tră- 
gându-se de moşie sai despre niscare dă- 
ruire adevărat, carele se vor fi făcut cătră 
dânşii că de câstea aratăse a fi ale lor. 

GI. 33, Preotul să nu vânză vre un lucru 
al besériciï fără de ştirea, a episcopului, nici 
episcopul sat fără ştirea Săborâlui. 

Tâlc, Trebue să fie lucrurile bestricil nevân- 
dute, iar de va avea vre o nevoe a vinde ceva, 
nemutat să nu vânză episcopul aceea fără de 
ştirea săboruluide nu va vrea, după cum zice 
canon 26 alacestui săbor, că apoi să face vi- 
novatlu Dumnezei, şi săborului și striin şi 
de a lui cinste. Aşijderea şi preotul carele 
va, fi ispravnic vre unii episcopii, pre niscare 
lucrure să nu fie volnic a vinde fără de şti- 
rea episcopului săii ceva al besericii, saă îm- 
blătoriŭ lucru sai neimblătoriă. 

G1. 34, De câlea ce se-aă îndreptat la să- 
borul de la Iponi, nemica să nu se maï în- 
drepteze fără numai ce să caufe săhborul la 
vr&me zioa Paştilor, 

'Tâlc, Bogate săboră s'aă făcut pre în tote 
oraşeleAfrichiei maï nainte vreme şi se-aiă 
citit Ia acest săbor şi aŭ socotit pentru săbo- 
rul carele se-ai făcut la Ipponi Reghio a fi 
bun, drept aceia poruncit'aă părinții să nu 
priimescă acel săbor nici scădâre nică adăo- 
gere, ce numa! să cunbscă zioa Paştilor în 
vr&mea săborului carele se-aŭ făcut la Hal- 
chidona ca să nu cumva să strice cine-va în- 
dreptarea lor. 

G1. 35. Episcopii şi clizici! să nu'și lase 
feciori! volnici nainte de ce nu'şi vor sosi 
de vârsta, erâșterii. 

Tâlc, Episcopii sai cliricil nu trebue să'şi 


359 


slobozâscă feciorii de la mâna lor şi să”! facă 
samovolnici mal nainte de împlearea vârstei 
şi de întărirea chipurilor şi obic&iurilor nă- 
ravurilor celor bune. 

G1. 36. Carele nu va face în casa lu! pre 
toți pravoslavnicii, acela, nu va putea să se 
hirotonâscă, 

Adevărat. 

GI. 37. Pâine și vin cu apă mestecat nu- 

maj să se aducă la besérică. 

âlc. Nemica maï mult să se aducă trupu- 
lui şi săngelu! Domnului, ce numai pâine şi 
vin amestecat cu apă: cum singur aù dat şi 
Domnul Nostru Is. Hs. 


GI, 38. Cliricii şi călugării să nu între la 
văduă sai la féte, fără numai episcopii şi 
preoţii ce şi el nu singuri să între cătră dân- 
sele ce cu preoții şi diaconil carii le slujesc. 

Tâle, Cade-se cu tâtă tăria fetelor şi vä- 
duălor celora ce sânt puse la þesérică şi de 
la dânsa se hrănesc nică clirici nică călugări! 
nice vre uni! de întru ómeniï cel cinstiţi să nu 
intre la dânsele fără de zisa sai ruga a epis- 
copilor şi a preoţilor iar def va lăsa atunce 
să nu între singur! ce să între cătră dânsele 
şi episcopii şi preoţii cu caril le păzesc. 

Gl. 89. Episcopul carele e mai mare a 
cela nu e exarch Preoţilor, ce acela se chia- 
mă episcop scaunului de întâi. 

Tâle, Deregătoria preoţiei una iaste şi a- 
ceia preste tote, deci cesta nu se pâte chema 
marele preoţilor iar cela preot prost ce toți 
episcopii şi toți preoții să fie tocma, cum aŭ 
luat tocma şi darul duhului sfânt, iar episco- 
pul Mitropoliei căci are scaunul mai mare cu 
acea, adaugere se al6ge numa! episcop mitro- 
poliilor. 

GI. 40. Cliricul călător fiind de nu va avea 
loc aiurea atunci pâte intra şi în cârciumă. 

Tâle, Cliricul de va călători în striini de 
nu va avea într'altă parte să găzduiască la 
un lot cinstit, și hrană (adecă bucate) va afla 
la cârcimă iar într'altă parte nu, atunce să 
intre să mânânce şi să bea. 

GI. 41, De va fi omul mâncat să mu carea 
cumva, să, i se dea pricâştenie,. 

Tâle, Că şi Domnul după cină cu ucenici! 
aŭ făcut paşțile ce noaoo nu se cade după 
glasul cuvântului lu Dumnezei să urmăm 
acelui chip ce se-aă făcut pentru no! : ce să 
urmăm tocmelei bestricil și fiind postiţi Preo- 
ţii să facă Dumnezeiasca taină liturghia aşij- 
derea să fie postiţi şi ceia ce se priceștuesc. 

Qi, 42, Cliricul pre la bestrici să nu facă 
óspéțe fără numa! de i se va tâmpla dă nevoia 
striinătăţii a găzdui, aşijderea și mirnil de 
acâsta, să se apere. 

Tâle, Nu se cade a face sfintele case 
prâste şi fără băgare în s6mă să le ţinem și 
într'ânsele să mâncăm şi așternuture și ca- 


www.dacoromanica.ro 


360 


vóră să așternem cum am scris și la canonul 
28 al Săborului Laodichiei, fără numa! de 
va face cine-va acâsta de nevoe fiind călă- 
toriă neavând aiurea unde găzdui. 

GL. 43. Carit se pocăesc de păcate episco- 
pul să le socotescă pentru pocaanie, iar preo- 
tul fără de ştirea lui de nu'l va îndemna vre o 
nevoe să nu iarte și să slobozâscă pre cel ce 
să pocăesc. 

Tâlc. Caril aŭ luat putâre de la Dumnezeŭ 
a lega şi a dăzlega în potriva numărului pă- 
catelor și poruncesc de daŭ canon împotriva 
celora ce să întorc dăspre păcat; preotul fără 
de ştirea a episcopului nică a mulţi nică a îm- 
puțina nu pote de acâstea nice pre cei ce se 
pocăesc a erta, măcar de ar lipsi și episco- 
pul, tot nu pot să dăstoinicâscă sfintelor 
taini. 


Gl. 44. Fata carea se dăsparte dă tată-săi 
pentru să'şi potă ţinna curăţia acéea să se pue 
la un loc cu fămeile cele ma! cinstite, 

Tâlc. Cade-se episcopului pentru sfintele 
féte celea ce se despart de la părinții lor de 
la carii iale era păzite, acelea cu socotinţă să 
se pue cu fămeile céle mai de cinste, şi să 
se dea întru pază ca împreună unele cu altele 
să lăcuiască. 


G1. 45. Carele va vrea să se botéze şi pen- 
tru b6lă nu va putea să dea răspuns de sine 
acela când va da acea voe a lui cu mărturie, 
atunce să se bot&ze, şi măscăriciul dă se va 
întârce spre pocaanie priimit să fie la măr- 
turie. 

Tâlc. Cade-se celuia ce se botéză să simță 
saŭ să cunóscă darul ce e cătră dânsul. și să 
înțelegă şi să pric6pă de câlea ce'l întrébă pe 
taină, iar de va fi vre unul de ceï ce nu va 
putea să răspunză fiiud bolnav şi va cere să 
se botéze, acela atunce să se botâze, când 
singur de voe va câre să se facă acesta, măr- 
turisindu'şi nevoia lui, cu mintea a celui bol- 
nav să o ştie cu deadinsul cum cére botezul 
şi pohteşte a'l ţinea, că tot omul ce greșaşte 
și să pocăiaşte acela priimit iaste la pocaanie 
măcar măscărici de ar fi, măcar jucătorii glu- 
meţ, măcar or! alt fie cine carele în ce viață 
şi traii răă ce va fi petrecând. 

Ql. 46, Patimele mucenicilor [apei vie- 
tile şi petrecăniile) pre la pamentele lor să se 
citescă, 

Adevărat. 


Gl. 47. Carii de în copilărie se-ai botezat 
de Donatisteani şi apoi se-aă lepădat de eï 
nemica de acâsta să nu se oprâscă și după 
mâncare să nu se ducă numai cât ca nişte 
dăstoinici să se priceştuiască. 

Tâle. Donatisteanii sânt cari! se-aŭ ijde- 
rât la Africa de la un om ce "l-ai chemat Do- 
nat, deci acela Donat le-ai dat un os să'l ţie 
în mâinele lor când vor vrea să se împreune 


PRAVILA. MATEIU BASARAB 


pricâşteniel, decia întâi să sărute acela os 
atunci să se priceştuiască, drept acâia cari, 
se vor fi botezat de aceia de în copilărie și 
se vor fi întors şi eresul lor vor fi blăstemat, 
aceia nu se apară pentru rătăcirea părinţilor 
la slujba preoţiei a procopsi şi pricâştenie 
să nu le dea după mâncare, ce acesta să se 
facă de preoţii nemâncaţi fiind şi postiţi, scri- 
sam de acâsta şi la 41 de canóne. 

G1. 48. Nu se pote face a doile boteză și 
a doa óră hirotonie şi mutare episcopilor că 
un Cresconie lăsându'și Noria lui, şi mer- 
gând la bestrica Cheneu chemat fiind besâri- 
ceşte maŭ vrut să se'plâce, pre acela boerâşte 
să'l apere. 

Tâlc. Carele se-aŭ botezat de pravoslav- 
nică sai se-ai hirotonit acela nu pâte priimi 
al doilea botez sai hirotonie, aşijderea şi e- 
piscopul de în cetate într'altă cetate a se 
muta, şi acesta canon şi alți! nu puţini a bo- 
gate săbóră oprescu'l, pentru că acel episcop 
Cresconie lăsând și bestrica, şi lăcaşul lui şi 
ducându-se la Cheneu şi de multe ori frăţeşte 
aducându'i aminte fraţii și tocma slujitorii 
lui să se lase de acea bestrică, iară el ne- 
vrând, atunce aŭ tocmit fără de voia lui să 
vie cu porunca boiarilor aï cetăţii aceia şi de 
dînșii cu sila să’l oprescâ (adecă să nu'l lase 
a fi acolo). 


G1. 49. La hirotonia episcopului să fie de 
îndestul trei episcopi, iară nu mai puţini. 
Tåle. De vor putea trebue cu ştirea Mitro- 
politului să se adune toți episcopi! aï epar- 
hieï să al6gă episcop, iară de nu vor putea toți 
să se adune pentru vre o nevoe, atunci cade- 
se mal puţini măcară trei să fie, făcându-se 
légere şi cu scris6rea celor de departe. [șalta 
într'alt chip] Episcopul ales fiind de trei epis- 
copi de se va face pentru dînsul vre o proti- 
vire atunce să ia şalţi doi, şi aşa lucrurile 
lui de dînşii să se caute, dâcia de se va arăta 
curat, atunce să se hirotonescă, 


Q1. 50. In toţi anii pre la Săbóră să se 
caute şi să se spue zioa Paştilor de bestrica 
de la Halchidona. 


Tâle, Săbórăle carele se fac în toți ani! la 
bes6rica de la Halchidona, acelea să caute să 
cun6scă zioa Paştilor cum se-ai zis şi la ca- 
nonul trel-zeci și patru. 


Gl. 51. Cum se-aŭ făcut la săborul de la 
Ipponi, poruncit'aiă părinţii ca săborăle ce să 
fac în toţi ani! să cerceteze tote eparhiile. 

Tâlc. La săborul ce va vrea să se facă la 
Halchidona în toţi ani! poruncit'aă Părinţii, 
urmând celor ce se-aă poruncit la săborul de 
la Ipponi, să caute şi să cercetâze tocmâlele 
celea ce se-aii făcut pre la bessrici, în tâte e- 
parhiile, şi ori carele nu se vor fi făcut bine 
să le îndrepteze, iară carele nu le-aă dăzle- 
gat pentru a nevoea sa neîndemâna, saŭ aŭ 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA 


rămas îndoite, acâlea să le dăzlge şi să le a- 
ducă cătră adeverinţă. 

G1. 52. Cine se va lepăda de chemarea să- 
borului şi nădăjdnindu-se averii lui și bogăției 
lui dragostea frățescă va urgisi, acela să se 
lipsescă dă heserica lui cu silirea boerâscă. 

Tâle. Cine va pohti striinele lucrure şi le 
va trage spre dînsul, acela să paţă cădere or! 
carele de în episcopi, saŭ şi de în preoţi de 
vor trage spre dînşii ómeniï de la casa cuiva, 
şi vor şutili cu înşelăciune şi cu hitlenie că 
le vor da dascali şi învățători, adecă episcopi, 
şi va depărta de episcopul de la cela ce aŭ 
fost supuşi întâi, dâcia ’'l vor chema la săbor 
să'ş dea séma pentru célea ce'l părăsc şi pen- 
tracesta lucru, iară el nu va vrea să vie ur- 
gisind dragostea frățescă şi nebăgându'! în 
s6mă, aceia să se lipsescă şi de beséricile lor 
cu volnicia. boerâscă. 

G1. 53. Iulian carele aŭ hirotonit Diacon 
pre citețul a lu Epigon de nu'l va da unde aŭ 
fost întâi, el să pață urgia hirotonieï luï. 

Tâlc. În tóte cum am zice săbórele se-aŭ 
pornncit de acésta ca să nu ia nici un episcop 
cliricul striin fără de ştirea episcopului săùŭ 
şi să'l facă al lui, drept acéia şi acest episcop 
Iulian, priimind cliricul alu Epigon fiind ci- 
teț, el Paŭ făcut diacon, poruncitui-se-aŭ să’l 
întórcă iar la besérică la carea întâi! se-aŭ fă- 
cut cliric iară de nu va vrea să fie afurisit, 


MATEIU BASARAB 


361 


să” hirotonéscă mai mari pre la besârici, şi 
măcară de nu va avea neştine preoți mulţi 
ce numai unul, şil va socoti a fi vrâdnic şi 
destoinic și iscusit de episcop fără încurme- 
zişare să'l facă, pentru că anevoe să afla om 
iscusit a fi episcop: şi aşa un episcop pre 
mulţi preoți să hirotonescă. 

GI. 55. De se va erta să se facă episcop 
la un loc ce maŭ maï fost episcopie cu ştirea, 
celuia ce oblăduiaşte şi are putâre acolo, a- 
tunce acela să'ş ţie a sa isprăvnicie, iară 
cela lalt să n'aibă ce face. 

Tâle. Poruncitu-se-aii pe în fie care epar- 
hie nice unul de în episcopi să nu se facă, 
fără de ştirea celui maï mare, aşijderea nice 
întrun sat sai cetate mică, în carea pote fi 
de în destul şi 7 preot, nice acolo să nu se 
facă episcop de nu se vor îmulţi acelea sate 
să se pótă socoti cum se cade a se chema e- 
piscopie, iară de se va erta să se facă un e- 
piscop într'un loc în carele mal nainte maŭ 
fost episcop, cu ştirea episcopului celuia ce 
are putârea şi oblăduiaşte într'acel loc, acela 
trebue să ţie numal Omeni! de unde se-aiă 
hirotonit, iară să nu ţie să fie ispravnic şi 
într'alt loc. 

Gl. 56. Copii mici carii se-aă botezat de 
Donatisteani de se vor pocăi şi'ş vor blăs- 
tema eresul lor, decia pentru tréba întvalt 
chip de vor fi vrâdnici atunci să se hiroto- 


după cum zice canonul săborului de la Hal- | nâscă, 


chidon carele stă împotriva can6nelor, folo- 


Tâle. Carii se-ai botezat coconi mici de 


sindu'şi voil lui, iară canonul 17 al șaselui | Donatisteanii, şi cu a lor minte nemica gre- 


săbor de la Trulla zice, cine va priimi cliri- 


şind aceia de vor veni cătră adeverita besé- 


cul altuia şil va hirotoni, porunceşte să” se | rică şi'ş vor anatimisi eresul lor : de acia de 


ia darul împreună cu cela ce "l-ai hirotonit. 

Ql. 54. Scaunul Halchidonului să fie vol- 
nic pre carii va vrea să” facă mai mari be- 
stricilor : măcară de va avea, neștine numai 
un preot şi va fi harnic tot sa'l pue la ce ste- 
pen va vrea; un episcop pâte să hirotonâscă 
mulți preoţi, că nu sc află lesne a fi om iscu- 
sit cătră episcopie. 

Tâle, Acest săbor fiind de câle ce se-aii 
făcut pre alocurea, iară nu a tótă lumea po- 
runcâşte nişte lucrure de tr6bă de la Halchi- 
dona să se ţie, căce că Avrilie episcopul de 
la Halchidon urmând canónelor şi nevrând 
să'ș ia cliric fără de ştirea episcopului; şi în- 
traltă cetate să'l facă cliric sai episcop să 
pue de acia iară cucerindu-se să nu când va 
să nu dea niscare episcop! de cel! ce sânt supt 
dînsul pre urma lu! niscare clirică aï lor să 
se facă cliric saŭ diacon sati preot dă trébă 
fiind întraltă cetate sai întru rânduiala epis- 
copâscă să se rădice, socotita de acesta 
vredniceşte de aŭ împreunat săborului şi aŭ 
ales aşa să fie volnic maï marele Halchido- 
nului, de acâsta să nevoiască să pórte grija 
besâricilor de acolo pre cari! clirică va afla 
vrednici supt episcopiile carele's supt dînsul 


vor avea şi viaţă nevinovată aceia la răndu- 
ialele preoțești să se aducă (adecă să se facă 
preoți), ca pentru să aibă Africa clirică de 
trébă. i 

GI. 57. Rămășițele Idolilor de tot să se 
sfârşască şi să piară. 

Tâle. Blagocestia ţiindu-se şi întărită fiind, 
a poruncit capiştele Idolilor, de în temeliele 
lor să se dăsrădăcinâze (adecă să se răsi- 
pescă) şi să nu se ferescă nici o rămășiță de 
într'ânsele. 

G1. 58. Cliricul carele va judeca vre un 
lucru, decia celora nu va plăcea atunce, el 
să nu se chiame cătră mărturie la judecată 
şi tot chipul besâricese să nu mârgă în silă 
să mărturis6scă pentru cel vinovat. 

Talc. De vor fi vrut neştine să se judece 
de clirică şi'ş vor dăscoperi lucrurile dâcia 
pentru niscare dări a lor se-aŭ lepădat sai 
nu le aŭ plăcut ce se aŭ dus la judecată a 
lor maï de trébă, atunci la mărturie să nu 
chiame pe cliricul cela ce aŭ judecat, că a- 
cesta iaste afară de lege și neîndemnaţi a 
mărturisi, căci că ceia ce sânt întru rându- 
iala sfinte! slujbe fără de voe nu mărturisesc, 
că acâsta despre partea lui adecă a judecăto- 


www.dacoromanica.ro 


462 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


riuluï celui de întâi se apără a mărturisi la | rele fusese odinióră episcop la scaunul de la 
judecată pentru lucrul cel de întâi căci 'l aŭ | Ipponi după ce'l judecase episcopil, iar apol 


lăsat şi se-aŭ dus la alta. 


pentru vrăjmășia lui cea rea socotitul'aii să 


GI, 59. Ospâţele ellineşti să se curmâze a | fie vrăjmaş şi protivnic tocmâlelor beséricií. 


se maï face pentru spurcăciunea lor, pentru 


G1. 65. Câţi de în copilărie şi de în blân- 


că pe mulți creștini trag spre eï, iară pre la | déțe se despart de besérică și se duc la Do- 


zilele Mucenicilor să li se facă pametea. 

Tâle. Spurcatele măscărică alte bogate 
grozăviri carele sânt ale rătăciril elleneşii : 
acesta canon nu iartă să se facă nici pre la 
sfintele locure pre unde se fac pamelele Mu- 
cenicilor, nice pre aiurea, ce poruncește unele 
ca acelea băuturi şi ospâţe să se curmeze de 
tot că pre mulţi creştini trag de îi duc întru 
peire. 

G1. 60. Duminecile și pre la praznice să 
nu se strângă la priviri. 

Tâle, Cade-se într'aceste luminate zile, 
creştinii să se adune la besârici iar nu se 
cade să facă înb'acestea priviri sau alerga- 
rea cailor. 

G1. 61. Cliricul carele va fi urgisit cu ju- 
decata episcopului de niminea să nu se ju- 
dece, 

Tâle, Cliricul carele va fi urgisit pre vină 
de episcopul, de” va părea strâmb atunce să 
se judece a doa 6ră, iar cu sila saŭ volnicia 
boiarilor, saŭ cu judecata lor să nu se judece 
de niminea. 

GI. 62. Cine se va întârce de în meșşte- 
șugul măscăricesc întru viaţă bună, acela să 
nu se maï tragă cătră acâea, 

Tâle. Cine va părăsi petrecania măscări- 
céscă şi se va întorce de va petréce altă viaţă 
creştinâscă cum se cade, acela să nu se în- 
demne iară a face meşteşugul măscăriciei, 
că aŭ fost unii carii fusese scriși la acest 
meșteșug a măscăriciunii ce avea greotate a 
se dăsvăţa de acelea, 

Gl. 63. Cade-se să cerem de la împărăție 
pentru izbăvirile carele se fac pre la bes&ică. 

Tâle, L6gea atunci oblăduind avea obicâii 
Robiï cel ertați să nu ia slobozire de aiurea 
ce de la stâlpii împăraţilor, drept acea po- 
runcitaiă acest săbor şi aŭ socotit să trimeţă 
soli să se róge împăratului, socotind ca cum 
nu se ar face slobozia robilor pre la besârici 
să se întorcă légea pentru acâsta : ce să fie 
volnici a face eï acâsta adevărat, 

G1, 64. Odini6ră un Echitie urgisit fiind 
cu ştirea episcopilor iar el în silă vrând fără 
de ruşine pentru tocmelele besâricil să le ție, 
socotitu-se-aii să fie vrăjmaş. 

Tâlc. Episcopului déca se va urgisi şi” se 
va lua darul cu vină, aceluia deca” va părea 
strâmb cadei-se să mai chiame a doa 6ră să- 
borul, iar de se va nevoi fără de ruşine să'ş 
ție darul în silă cu judecata boerescă sai mi- 
renâscă, acela nici cum într'alt chip să nu fie 
saŭ să stea, împotriva tocmâlelor besericeşti, 
că de acâsta aşa aŭ făcut și acel Echitie ca- 


| natisteani, de se-aŭ şi stricat dă spre multa 


n6stră blânzie : poruncit'aii Săborul să se îm- 
bărbăteze şi să” sculăm de în rătăcire. 

Tâle, Ucenicii blăndului şi cuceritului Hs, 
trebue să pârte grijă pentru ceia ce se des- 
part de adeverita și Apostol6sca besérică, să 
se nevoiască în tot chipul cu cucerire şi cu 
blândâţe să” strângă și iară să” împreune că- 
tră beserică să nu caute numai de grija spă- 
seniilor, iar de a altora să nu gândâscă. 
Drept actia și Donatisteanil cari! se-aŭ des- 
părţit de adeveritul trup, şi rătăcirea aŭ prii- 
mit, pornncâşte săborul cu blândéțe să se a- 
ducă şi să se róge să părăs6scă rătăcirea şi 
adeverinţa să cunoscă cândai d6ră pentru 
dragostea celora ce'i rógă vor priimi blânde- 
tele şi s> vor îmbărbăta şi se vor scula de 
în rătăcire, 

GI. 66. Cade-se cu cărţi ale săborului a 
mérge pre la boiari ca să ajute adeverite! be- 
s6rică cea ce e Maică tuturor în carea se urgi- 
sâşte boeria şi cinstea a episcopilor, 

Tâlc. Carii nu se plâcă întru lucrurile cu- 
vintelor şi can6nelor aceia se râgă cătră în- 
dreptarea ajutoriului hoeresc, drept acéia şi 
săborul acesta socotit'aii cum se cade să serie 
cătră boiarii Africhiei şi să”! róge ca să ajute 
adeveritei bestrici carea e Mumă tuturor, în 
carea sânt episcopii urgisiţi şi nu pot să se 
hrănescă cu boeria, darului lor, fără numai de 
vor fi de în cel eretică saŭ credincioşi neplecaţi. 

GI. 67. Ospâţele célea ce se fac de în óbi- 
ciurile păgâneșşti să se oprescă, 

Tâle. Nici o împreunare nu e credinciosul 
cu necredinciosul deci pentr'aceia ospéțele 
carele se fac de păgâni pre ohictiurile lor, a- - 
celea nu se iartă nici se slobozâşte să se facă 
şi de creştini, 

G1. 68, Carele va fi hirotonit de Donati- 
steani, măcar de se va fi chemat şi se va fi 
pocăit şi maï nainte de săbor (ce tot e bine 
să se spăsâscă tot omul) de se va îndrepta : 
să se priimescă, 

Tâle, Aceştea Donatisteanii de să vor po- 
căi și'și vor Anatimisi a lor eres ertatu-se-aiă 
să'ş fie pe a lor cinste şi să se împreune cliro- 
sului al adeveritei beserică, pentru ca să aibă 
Africa mulţi clirică de trébă. 

GI. 69. Poruncitu-se-aă să se triméță solí 
sai pristavnici propoveduind Donatisteanilor 
pace şi împreunare dâcă se vor întârce că- 
tră pravoslavnicie. 

Tâle. Aceşti părinți waŭ poruncit nică aŭ 
socotit să priimâscă numai pre Donatisteani 
carii vin cătră adeverita besârică ce încă să 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


363 


se triméță pre la dînşii și sol sai pristavnici ! Septembrie, să se propoveduiască zioa sfin- 
rugându”i şi propoveduindule pacea şi îm- telor Paşti. 


preunarea heséricilor numai de să vor întârce 
cătră pravoslavnicie, 

G1. 70. Episcopii, preoții, Diaconil, să se 
depărteze de a le lor fămei, pre la vremi când 
vor să se îndeletnicâze şi să se împreune toc- 
mâlelor bes&ricii, iară alţi clirică de acesta să 
nu se nevoiască ce să'ş păzâscă obicéiul. 

Tâle. Acesta canon poruncâşte maï de cât 
tâte fără încurmezişare. episcopul, preotul, 
diaconul pre la vremile lor să se ferescă de 
ale lor fămei, iară canonul 72 al şaselui să- 
bor de la Trulla episcopii după ce vor veni 
la rânduiala hirotoniei dă se vor hirotoni e- 
piscopl nu iartă să şază cu ale lor soții (a- 
decă fămel) ca să nu cum va fie de aicea îm- 
piedecare Gimenilor puind şi scandală, iară 
al Lu pe Canon al aceluiaş săbor po- 
runceşte, diaconii şi preoți! déca ṣe vor vred- 
nici hirotoniei să nu se mărturisescă aş lăsa 
ale lor soții adecă fămeï (cum de acâsta se-aŭ 
ţinut pre tocméla pravilii la beserica Roma- 
nilor) ce să lăcuiască cu dinsele şi să nu se 
lipsescă de împreunarea ce să cade unul de 
cătră altul pre la vremi, deci să țin acelea, ca- 
none până astăzi, şi bestrica trăiaşte după 
ocmirea acelora'can6ne. 

G1. 71. Poruncitu-se-aii ca,nică un episcop 
să nu'ş lase scaunul cel de întâi adevărat al 
luă, şi să se ducă câtră altul, sai îndeletni- 
cindu-se la treba lui să se zăbovescă de la al 
săi scaun. 


'Tâle. Nu se oprâşte de multe can6ne nu- 
maï de acâsta să se mute episcopul de în ce- 
tate în celate ce încă de va fi şi fost scaunul 
maï nainte adevărat al hesâricii lu! şil va 
lăsa. şi se va muta cătră altă besârică, fiind 
întracelaşi ţinut şi va schimba cinstea într'a- 
câia, canonul acesta nu iartă, aşijderea nici 
la treba lui să se îndeletnicâze, pentru care 
are trébă, să nu cumva să se zăbovâscă des- 
pre grija şi dăspre dăscăliafcu carea învaţă 
pre 6menii,pentru zăbava lui. 

Gl, 72! Pentru ceia ce se;îndoesc cu min- 
tea botezatu-se-aii aŭ ba, poruncitu-se-ait să 
se botéze să nu cum va acea îndoire să” lip- 
sâscă de Dumnezăiasca curăţie. 


Tâle. De acesta lucru'a, se boteza neştine 
de doa ori bogate can6ne apără, fără numai 
carele se va fi botezat de păgâni, iară de să 
va îndoi cine va cu mintea botezat e aŭ ba. 
ca cum pară putea şti de acesta nici el nică 
în adevărat de alţii, pentru vârsta copilărie! 
şi mărturisind el nici întrun chip să'l boteze: 
atunce fără de nice o îndoire trebue să se 
botăze, ca să nu cum va pentru îndoirea a- 
céia să se lipsescă de Dumnezeiasca curăţie, 

G1. 73. Zisu-se-aŭ, poruncitu-se-ai la zioa 


anului de săbor, adecă la a zécea zi a lunil 


'Tâle, Poruncitaiă săborul şi de acâsta pre 
la bogate canâne în toți anii de câte ori se va 
face Săhor la Africa, să cunâscă şi zioa Pa- 
ştilor. 

Gl. 74. Porunceşte acesta săbor epișco- 
pul carele e dat să fie sol pentru niscare păci 
ale Gmenilor, saŭ celora ce aŭ pribegit pentru 
niscare nevoi şi vrăjbi, atunce să se triméță 
unul de în episcopi întru solirea acelora ca 
să! împace, drept acéia şi el nu trebue să ție 
și scaunul cețăţii la carea aŭ mers sol ce să 
nevoiască întrun an să așaze zarva şi să 
împace şi să”! pléce să'și ia episcop, iară de 
nu va fi putut până întrun an-să folosâscă 
Omenilor nemica, atunce după anul lui să se 
rânduiască alt sol. 

Adevărat. 

GI. 75. Să fie ispravnică saŭ isbânditori, 
ca să waibă supărare episcopul, 

Tâle. Pătimind răi săraci! de la cel maï 
puternici, decia pentr'acâstea supărând pre 
episcopul, tocmit'ai săborul acesta ca cu 
chibzuirea a episcopilor să céră de la împă- 
ratul să'ş al6gă ispravnici ca să căznâscă îm- 
potrivă pre cel bogaţi şi să scoţă pre cel să- 
raci de la puternici ca episcopii pentru dînșil 
să fie fără de supărare. 

GI. 76. De câte ori preste an se va face 
săhor iară uni! de în episcopi nu vor mérge 
de tóte ori, oprindu-se pentru niscare pri- 
mejdii acelora să le fie de în destul împreu- 
narea besâricil lor. 


Tâle. Câţi de în episcop! la săborul a fieş- 
căril eparhii nu vor mérge unele oră de slăbi- 
ciunea bătrânţelor, saŭ de bâlă sai fiind îm- 
piedecaţi pentru niscare nevoï gréle, atunce 
nu pot mérge iară de vor fi făcând acesta dă 
negrijire şi de pizmă, poruncituli-se-aii frăț&- 
şte să se certe, iară canonul acesta arată şi 
feliul hătăil şi a cerții, poruncind, cu episcopii 
şi fraţil lor să nui împreune să slujâscă : ce 
să le ajungă să slujescă numai pre Ja besâri- 
cile lor. 

G1. 77. Cresconie chemat fiind cu cărți de 
nu va veni, să se ştie rânduiala de asupra 
lui vestită, strigată și luată. 

N Adevărat. 

[Alta într'alt chip]. După urgisirea a lu 
Echitie, după ruga a tuturor, părut'aă părin- 
ților a fi hine : să se facă episcop la Ipponi 
şi nemica să nu” oprâscă a nu se hirotoni maï 
mare besricil. 


Tâle. Dâca se-ai luat darul a lu Echitie 
episcopul acei! episcopii, atunce plăcut'aii tu- 
turor părinţilor, să se facă episcop la besé- 
rica de la Ipponi, iară ceia ce se află acoloo 
nemica să nu” stea împotrivă a'l opri şi a se 
hirotoni episeop, a fi de folos, şi de treba 


www.dacoromanica.ro 


364 
hesâricii carea aŭ stătut pustie fară episcop 
atâta vreme. 

GI. 78. Cliricul de să va vădi ve într'o 
“vină, acela să se nevoiască într'un an să se 
îndrepteze iară, de va trâce de acel an să fie 
nepriimit. 

Tâle. Cliricul déca se va vădi într'o vină 
şi se va urgisi, acela încă ma! pote a grăi să 
se îndrepteze, şi trebue să se nevoiaseă în- 
trun an să'ş dea séma de față nevinovat, iar 
după ce va trâce anul să nu se priimescă nică 
o îndreptare a lui la judecată : ce să fie ur- 
gisit, iară de va vrea să maï încâpă de a- 
colo nainte a se judeca şi a mal face jude- 
cată, pote face acesta. 

Ql. 79. Cine va priimi pre cineva de la 
altă mănăstire de'l va aduce cătră cliricie sai 
să'l pue egumen Mănăstirii lui, acela să fie 
nepriceştuit. 

Tâle, Călugării datori sunt şi li se cade să 
se cucerâscă episcopului al cetății sai al ora- 
şului : şi să lăcuiască în mănăstirea în carea 
se-aii făpăduit iară să nu le părăsâscă, fără 
numai dOră de să vor erta pentru vre un lu- 
cru de trébă de episcopul cetăţii, cum porun- 
c6şte şi canonul al săborului de la Halchi- 
dona, iară de va priimi episcopul pe vre un 
călugăr, de într'altă mănăstire, sai de'l va şi 
face cliric sai Igumen mânăstirii lui, acela 
cătră ceia-lalţi fraţi aï lui şi episcop! : să fie 
neîmpreunat să”! fie de îndestul împreunarea 
numai a Omenilor săï. 

Gl. 80. Episcopul carele va scrie moştâni, 
eretici sai elini : Anaiema. 

Tâle, Aceştea se apără a se pune şi a se 
lua şi de în cartea moşșnenirii sai Legata, şi 
de Hrisovele împărăteşti că déca vor rămâ- 
nea moştnEni de la episcopil: îusă eï ne- 
mica nu vor dobândi, ce câlea ce vor fi ră- 
mas lor : să le ia Omenil, iară de' vor fi scrişi 
moşnénľ îiără ei să moşnâscă pre Anatema. 

Gl. 81. Pentru sloboziile carele se fac în 
besârici, de la împărați să se ceră slobozie. 

Tâle. De acesta aşijderea zice şi canonul 63 
şi se-aŭ tâlcuit acolo. 

Gl. 82. De va face oltariă (adecă besérică) 
ve într'o selişte sai ve într'o vie, în carele nu 
sânt mâşte de mucenici, de nu vor striga ó- 
menil şi vor face val: acéia să se strice, a- 
şijderea şi câte oltare se-aŭ făcut de în desco- 
peririle c6le deşarte ale viselor şi nălucilor. 

Tâle, Câţi aŭ făcut case de rugi şi moştele 
Mucenicilor într'ânsele maŭ pus, fără de voia 
episcopilor : acélea sânt nesfinte : deci pen- 
tmaceia oltarele carele se vor fi făcut pre la se- 
lişti şi pre la vii, fără de blagoslovenia şi ruga 
episcopilor şi fără depunerea moştelor al 
mucenicilor : de va fi putere să se strice iară 
de va opri acesta a se face glota şi zarva 
pornirea Omenilor, atunce înca! să priimâscă 
poruncă: să nu se strângă la dânsa, aşijde- 


PRAVILA MATEIU BASARAR 


rea iară câte oltare se-ai făcut de în desco- 
peririle cele deşarte ale viselor şi năluciri- 
lor : iară să se strice, că diavolul fiind el în- 
tunerecul : el se arată lumină şi se nevo- 
iaște de acolo cu cucerie să şutil6scă sufle- 
tele Omenilor. 

GL. 83. Sfârimiturile de 6se de închinarea 
Idolilor, ori în ce loc vor fi, aŭ în pădure, 
aii în munţi, aii în copaci: să se sfărâme să 
nu se al6gă nemica de dânsele. 


Tâle. Nu se cade a sfărâma şi a piarde 
numai rămăşiţele de se ale Idolilor şi a 
sfărâmarea Capiştilor lor : ce ort- ce sfărâmă- 
turi vor f rămas, ale închinării de Idoli or! 
pre în locure, ori pre în păduri, or! pre în 
copace, de în carele unele ca acâstea le cin- 
stea ellinii şi mergea la dănşii dă le vrăjea 
şi le gâcea, şi tripus sai trei picióre (acesta 
tripus era la ellini 1 scăunaş cu trei picidre 
şi vrăjia cu-dânsul în trei an!) sai de va fi 
rămas ceva de vrăjire : rătăcirea să se goné- 
scă şi şi acestea să piară ca nemica să nu 
rămâe de în pametea lor. 


G1. 84. Poruncit'aii acesta săbor să se facă 
cărţi de săborul episcopului, al besériciï de 
la Halchidona, ca un mai mare ce iaste tu- 
turor la Africa şi chip tuturor episcopilor: 
să se trimâţă cărţi de trébă ale săborului că- 
tră boiaril Africhiei sai cătră alții : să scrie 
şi să'şi iscăl6scă pentru Donatistânt şi se-aŭ 
tocmit acâsta pentru căci era anevoe şi ce 
cădea grei a tot clirosul pentru căci că trime- 
tea de lajdânşii adecă de la Săbor la Impăra- 
tul sai şi la boiari : dă le scria şi le iscăleea 
cărțile. 

Adevărat. 

61. 85. Să nu cinsteșii pre tine adins tineş 
mai nainte de cel mai mare de tine, ce să” 
urmezi, iară cine nu va băga în semă, pre cel 
maï mari: el să fie nebăgat în semă. 

Tâle. Odini6ră la Africa şi pre aiurea e- 
piscopiile mavea vre un folos, întru cinstea 
scaunului : ce tote era tocma cinstite, iară 
episcopul carele să hirotonia întâi şi carele 
se hirotonia după dânsul urma celuia de în- 
tâl şi se cinstea cel de întâi şi în scaun şi 
întru întrebările cannelor, deacia şi ceia- 
lalţi cine'ş după vremea hirotonie! sale urma 
pre urma lor, decit care episcop de în oraşăle, 
Africhiei ce nu va vrea să facă după chipul 
acesta ce se-aŭ făcut şi se-ai tocmit acolo, 
ce va face nebunește de nu va băga în sémă 
pre ceia, ce se-ai hirotonit mainte de el, po- 
runcitaă săborul să fie el nebăgat în semă 
de tot săborul. 

G1. 86. Cuvutdeu chemat fiind de vrăjma- 
şul lui să vie la săborul nostru întâi aŭ zis 
că va veni iară apoi aŭ zis că se va lepăda : 
şi se-aŭ despărţit dâcă vreme ce ai făcut aşa 
să fie neîmpreunat până ce se va obârşi lu- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


crul că nu iaste drept a'í se luarea darul main- | 


te de judecată, 

'Tâle. Nu se cade aşa pre lesnea lua da- 
rul 6menilor celor ce aŭ asupra lor hirotonie 
nici aşa de vinile ce li se tâmplă, pentru că 
şi acest episcop Cuvdutdeu, chemat fiind de 
vrăjmaşul lui la săborul acesta să se judece, 
întâi aŭ zis că va veni, iară apoi se-aŭ des- 
părţit ca cum s'ar fi lepădat să nu să judece, 
de acest săbor, deci pentr'aceia să fie nepri- 
ceştuit pănă ce se va judeca şi pănă ce'i se 
vor împlea lucrurile lui, aşijderea şi episco- 
pia luï, să nu fie lipsit de dănsa ce să o ţie, 
pentru că nu se cade nică iaste cu dreptul a 
an area darul cul-va mai nainte de jude- 
cată, 


G1. 87. Maximian Vagensie să se scóță de 
la besérică, şi altul în locul lui să se pue. 
Adevărat. 


G1. 88. Carele se va fi hirotonit la Africa 
acela să aducă carte de la mâna celuia ce laŭ 
hirotonit scrisă de măna lu! în ce zi şi cine aŭ 
fost acolo. 


Tâle. Pentru ca să nu fie vre o îndoire 
pentru cpiscopilcari! se-aă hirotonit întâi saă 
apoi la Africa, cade-se celora ce hirotonesc 
pre dânșii să le dea cărți de la mâna lor a- 
decă praxiï: arătând zioa în care se-aŭ hiroto- 
nit şi ce boiariă a fost atunce acolo. 

G1. S9. Un citeţ ce odată se va fi făcut la 
o hesârică : acela să nu se priimescă a fi cliric 
la alta. 

Tâle. A priimi episcopul cliricul striin, şi 
a'l punerea într'altă parte : de acâstatâte să- 
borăle aŭ oprit însă măcar o dată de se va 
fi făcut cliric la o beserică şi într'ânsa va fi 
citit Omenilor sfintele cărți, acela a se priimi 
întru cliros şi să fie la alta nu se iartă. 

G1. 90. Fieg-care de în episcopi pre la ce- 
tățile lor, să mârgă pre la maï marıï Donati- 
satenilor saă să ia cu sine şi vreun vecin 
cândar dóră iâră întârce. 

Tâle, Nevoindu-se Dumnezeeştii părinți 
să împreune pre Donatistâni adeveritei besé- 
rici, carii pre sine răă se-aŭ despărțit de că- 
tră dânsa nu se maï părăsea rugându'” să lé- 
pede vechea rătăcire şi adeverinţa, să priime- 
scă, deci penb'aceia părutu-le-aă şi le-a po- 
runcit că încă se maï cade ca fieş-care 
episcop pre la cetatea lu! adins eluşi să 
mergă pre la mai marii Donatistenilor saŭ 
să ia și alt vecin, după aceia, să mârgă la 
dânşii şi cătră dânșii să grăiască pre amă- 
runtul tote câte's scrise în pravilă şi ş'altele, 
deacia așa fiind rugaţi de nu se vor pleca a- 
tunce cu puterea împărătescă să se lipsâscă 
de besericile carele ţin. 

G1. 91. Tocmâlele câle ce se-ai ales atunce 
să fle cătră Donatistâni iale să fie, într'acâea 
poruncim că jeluim a ne bucura, de îndrep- 


365 


tarea lor, şi să zicem cătră, ceea ce nu vor 
să se plece să fie fraţi noaă, că ni se cade 
să”! împreunăm pre în bogate locure şi vremi 
şi să le zicem fraţii noştri sânteţi pentr'aceea 
ne împreunăm cu voi şi vă aducem aminte, 
şi câte vă pare a zice cuvinte drépte pe drep- 
tate voi ziceţi şi al6geţi pre cel ce aŭ crezut 
acestora, iar de nu, necredinţa vâstră de ai- 
cea se va cunâşte. 
Adevărat. 


61. 92. Impăraţii carii se:aă născut întru 
blagocestie şi se-aă hrănit întru creştinătate 
cadeli-se să ajute bessricilor pentru că și Pa- 
vel odini6ră rugat fiind deade voinici într'a- 
jiutoriă şi izbăvi pre aceea de rângirea ne- 
tocmitorilor Omeni. 

Tâle. Blagocestivilor împărați de întra- 
jiutoriul lor bestricilor cer milă şi ajutoriă 
drept aceea li se cade să li se dea ca să nu 
cum va fie obidite de rânjirea netocmitorilor 
eretici, cum şi Pavel odinioră mal nainte 
vr6me de rânjivea netocmitorilor ovréï cu a- 
jutoriul voinicilor izbăvi. 

G1. 99. Cade-se să se trimeţă cărți cătră 
boiari pentru trebile cele ce sânt de obşte ca 
să roge şi să pue nevoinţă pentru Donatis- 
teni să'ş lase eresul și să trimâţă cărți cătră 
stăpânescul sai Domnescul scaun şi să se 
facă săbor unde se va cădea, iară de nu vor 
fi vinile de obşte pentru carele se fac săbo- 
rul : atunce să se judece şi pre într'ale lor 
eparhii. 

Tlc. Pentru să se facă săbor de episcopi 
pre an pre în tote eparhiile, şi pre can6ne 
(adecă pe Pravile) a căota şi a dăzlega bo- 
gate întâmplări ale besériciï, de acestea, şi a- 
cesta săhor porunceşte iară dea se aduna- 
rea toţi episcopii aï eparhiilor Africhiei la 
un loc şi a face săbor de împreună de nu 
vor fi vinile de obşte pentru carele li se-aii 
căzut de se-ai adunat, atunce nu iartă să se 
facă într'alt chip ce cine când va şi cere să 
se facă săbor pentru vre o vină ce trebue să 
fie tot săborul, atunce trebue să se trimâță 
cărţile episcopilor căthhă episcopul cela cet 
iaste scaunul maï mare și unde va socoti el 
loc iscusit a se aduna, acolo să se şi adune. 

G1. 94. Un omce aŭ chemat pre altul cu 
carele va fi avut judecată să se judece, atunce 
amândoi de'ş vor al6ge, judecata a ma! ale- 
şilor să se judece : dâcia aceea să nu se mai 
judece a doa 6ră de alții, 

Tâle. Insă legea, cea bună aşa socotâşte 
pentru judecătorii cei aleși, ca să nu se facă 
judecata celor aleşi înt'alt chip de nu se va 
întreba întâi fieşi care de în cef ce să judecă 
să se rămășască : ca oră carele de în et, ca- 
vele nu se va lăsa pre judecata judecătoriu- 
lui ce aŭ ales eï, acela să dea rămasul cătră 
cela ce va priimi judecata, căci că nu se ne- 


www.dacoromanica.ro 


366 


voesc să'ș ia judecata lor, ce acesta lucru pre 
dînși! stă, drept aceea n'are trebă nici cel che- 
mat pentru judecata, lui căcă că pâte şi ne- 
chemat să n'aibă trebă cu dînşii ce să dea 
aceea, amândoi carele nu va vrea să ţie acea 
judecată rămasul celuia-lalt numai cum se-aŭ 
rămășit că zice légea si de acâsta, judecăto- 
riul zice fiind de folos, şi pote judeca amân- 
doaoo părţile (adecă şi pre unul şi pre altul) 
acela de împuterea lui nu se pote face jude- 
cătoriă ales, iară canónele nu zic așa pentru 
judecătorii cei aleși ce poruncesc ca epis- 
copil sai cliricii de vor avea vre o jude- 
cată şiş vor al6ge niscare episcop! judecă- 
tori aleşi şi vor vrea să se judece de dînşii, 
atunce cela ce va rămânea de judecată. după 
isprăvirea judecății acela nu se maï priimé- 
şte la alta, a se maï judeca : ce să ţie acea, 
judecată și fără de voea lui, iară vina şi lu- 
crul cum pare noaoo pentru care lucru nu 
se iartă după judecata lor, a se mai judeca, 
scrisam la 75 can6ne ale săborului acestuia. 

Gl. 95. Pentru capetele bestricii să se 
céră ajutori şi folositori de la împăratul carii 
aŭ meşteşug ca să, îndreptăze lucrurile și pen- 
tru célea cef se tâmplă ca niște preoți pre 
lesne să potă aduce aminte împăratului. 

Tâle, Iară aŭ socotit săborul şi de acesta 
ca şi la 75 de canóne şi aŭ zis de la Impă- 
ratul să se c&ră ispravnici şi isbânditom : să 
li se dea voe a tocmi lucrurile bes&ricii cariă 
aŭ de acâsta slujbă şi meșterșug, a îndrepta 
besėrica şi să se încurmezișaze sai să se 
lupte pentru tâmplările eï ca nişte preoți ori 
de câte or! 1 se va tâmpla nevoe să pâtă pre 
lesne a aducerea aminte de dînsa împăratu- 
luï şi de acolo să'şi ia tocmire eï. 

Gl. 96. Cari! nici o dată aŭ avut episcop 
al lor, de nu va scrie tot săborul eparhie! şi 
mai marele eï, să fie şi cu ştirea celuea ce 
iaste eparhia, aceea, în carea iaste acea he- 
serică : iară într'alt chip nu pote fi, 

Tâle. De va fi vre un ţinut unde-va supt 
vre un episcop dâcia vor vrea ómeniï cum 
am zice să aibă episcop să nu se asculte de 
acâea, ce cu ispita a tot săborul eparhie! şi 
a mitropolitului eY, şi să fie şi cu înţelegerea 
episcopului supt carea acel hotar iaste a- 
lunce acâsta să, se facă iară într'alt chip ba, 

GI. 97. Carii se-aă întors de la Donati- 
sten! aceia să'și ţie al lor episcop, iară de” 
vor ţinea fără de ştirea săborului şi dacă se 
va pristăvi episcopul în locul lui nu vor vrea, 
să pue altul, ce vor vrea să se împarță cătră 
altul atunce să fie volnici, aşijderea şi epis- 
copil carii se-ai lepădat de împueunare : să'ş 
ție numai ómeniï carii aŭ ţinut, iară dnpă po- 
runca împreunării împărăteşti : fie ce hesé- 
rică isprava, el să'şi isprăvâscă. 

Tâle. Donatistânil déca se-ati despărțit de 
besérică şi'ş ţin al lor episcopi poruncitu-li- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


se-aŭ de să vor întârce el şi episcopil lor că- 
tră adeverita bestrică : ncîndoit să fie iară e- 
piscopi, măcară de se-aii făcut şi fără de şti- 
rea săborului, iară déca se vor pristăvi episco- 
pii lor şi nu vor vrea să ție alţii de în episcopii 
lor, ce să vor supune supt putérea şi îndrep- 
tarea altor episcopi, ea să nu se mal soco- 
tâscă pre el că sânt iară Shismatici, atunce 
să fie şi pre voea lor,iară aşa să fie voe să 
facă acesta să se pue supt adeverita besé- 
rica, aşijderea, şi episcopii aï Donatistânilor 
carii se-aă întors mal nainte de ce aŭ po 
runcit l&gea împărătescă să'ș ţie isprăvile 
besrici! Donatistenilor ca nişte ómenř ce se- 
aŭ împreunat celora, ce sânt acolo şi câţi ó- 
meniť aŭ ţinut atunce iară să”! ţie şi să fie e- 
piscopi întrânșii, iară după acea poruncă, 
Donatistenii măcară de se vor şi întârce că- 
tră adeverita bes6rică măcară nu : atunci să 
isprăvescă cineși isprăvile bestricii lui, 

Gl. 98. Trei de în cei ce să chiamă ypo- 
diaconi de la noa mânăstire a lu Gherman 
pentru o pâră căutatu-i-ai de trei ori să stea, 
de față şi nu se-aŭ aflat, cădâle-se-ar să se 
urgisâscă ca nişte osândiţi, iară pentru îm- 
blânzela bestricii : să se trimeţă să se afle 
pentru tréba acelui lucru. 

Tâle. Acești diaconi pârănd pre episcopul 
Mavrentie, şi 'poruncindule să vie la săborul 
acesta să'şi dea séma pentru vinile carele aŭ 
adus asupra episcopului, decia de doaoo şi de 
trei oră căutându” şi neaflându-se : vrea să 
se psândescă ca nişte cleveinici pârăși, iară 
pentru îmblânzirea, besériciY, poruncise să se 
trimâţă vre un judecătorii de într'ai săboru- 
lui : să caute pre în sate vinele lucrurilor a- 
celor pârăşi să dea séma cum se cade de 
față. 

G1. 99. Socotitu-se-aiă să se trimâță cărți 
cătră Inochentie: să împace besérica Rimului 
şi Alexandrieï una cătră alta. 

Tâle. Pentru nevoile ce să tâmplă, între 
besârica Rimului, şi Alexandrânilor : plăcu- 
taŭ săborului să se trimEţă cărţi ale săboru- 
lur cătră Papa Inochentie ca să păzescă pacea, 
una cătră alta amândoaoo bestricile. 

G1. 100. Cine se vor despărţi de împreu- 
nare de nu se vor împăca : eï să fie aşa, iară 
de nu să se înd&mne cătră pocaanie. 

'Tâle, Plăcu săborului acestuia după a e- 
vangheliei şi a Apostolului învățătură să nu'ș 
desparţă neştine muiarea şi să o scâţă pen- 
tru fie ce iară de să va tâmpla de în bărbat 
sati de în muiare să se dăzlége împreunarea 
și nu vor vrea să se împace și să se îm- 
preune iară să fie așa, lăsaţi şi dăspărtiți şi 
să nu se maï atingă de altă nuntă. După cu- 
vântul Domnului că cine zice va lua lăsată 
acela prea curvâşte, iară de se va împreuna 
bărbatul alţi! fămei sai muerea altui bărbat, 
atuncea cătră pocaanie să se aducă, şi să li 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAR 


se dea canon ca şi preacurvarilor, caută, de 
acâsta la canonul 84, al şaseluï săbor de la 
Truila, şi la canonul marelui Vasilie, 9 la 
35 la 48 şi la 76. 

Gl. 101. Plăcu acestui săbor ca rugile, 
tocmâlele carele se-ai adevărat şi se-aŭ lă- 
murit la săbâră, acelea de toţi să se facă, ori 
începerile de întâi, ori mutările, ori hlagos- 
loveniile mânilor şi altele ale credinţii nici 
când să nu le părăsim de tot. 

Pâle, Cărţile carele's întărite şi adevărate 
de săboră, şi rugile carele besérica aŭ priimit : 
dator! sânt toți ac6lea să le obârșâscă, adecă 
cântările célea ce sânt la evanghelie; şi ci- 
teniile sfintelor scripturi, ori mutările ce se 
zice rugile pre ambone. Pespe carele ne dăm 
şi ne mutăm Domnului, ori punerile mâini- 
lor, adecă blagosloveniile celea ce se fac cu 
mâna, a episcopului, 

61. 102, Cine va câre de la împăratul ju- 
decată acela să nu fie episcop. 

Tâle. Episcopul sai cliricul vinuit fiind de 
vre o vină, de va lăsa judecata bessricil şi 
va, cere de la împăratul judecători mirân': 
acela să fe lipsit de cinstea, lui. 

Gl. 103. Carele va fila Africa nepriceş- 
tuit ducându-se de céea parte: acela să n'aibă 
parte cătră împreunare. 

Tâle, Episcopul sai cliricul carele va fi 
despărțit (adecă afurisit la Africa) 'acela de 
se va duce de cea parte de mare şi va în- 
demna pre episco vii de acoio de'l vor priimi 
întru împreunarea lor : aceea să fie deşerți 
de cinstea lor ca, şi dînsul, 

G1. 104. Cine va mérge cătră împăratul 
pentru vre o nevoe, acela de acâsta, să facă 
şi să arate (adecă să spue) episcopului de la 
Halchidona şi al Romet şi de la dînşii să ia 
carte de slohozie, iar de nu va face aşa : să 
fie nepriceştuit. 

Tâle. Carele va vrea să mergă de la A- 
frica pentru vre o nevoe la împăratul, ori 
cliz'c de va fi, ori episcop, acela lucru să'l 
spue de faţă episcopului de la Halchidona 
ca de la dînsul luând cărţi şi mergând cătră 
cel de la Roma să arate pre sine episcopului 
de la Roma şi să spue şi vina drept carea, 
merge la împăratul, décia Rimul deca!l va is- 
piti şi va socoti că e bine atunci să ia şi de 
la el cărţi dânduse într'ajutoriul săi către 
împăratul, iară ori carele de în episcop! sat 
de în clirici într'alt chip va mérge cătră îm- 
păratul : acela să fie nepriceştuit, caută de 
acâsta la 11 canóne ale săborului de la Anti- 
ohia, şi la săborul Sardichiei la canonul a 
noa şi a z6cea, 

Gl. 105. Insă de va părea ispravnicilor 
despre Donatistânt şi despre ellini, şi dăspre 
credința, lor că vor putea face vre un lucru 
de trébă, atunce de acesta să se câră de la 
împăratul. 


367 


Tâle. Voe aŭ luat episcopii de la săbor să 
trimâţă sol cătră împăratul pentru ellini şi 
eretici ca să” întorcă de în credinţa.ellinilor 
şi a Donatistenilor şi să"! împreune adeveritei 
beséricy pre toţi, de acâsta să ceră de la îm- 
păratul măcar de şi maŭ fost pre aiurea de 
acesta poruncită, 

61. 106. Un episcop să nu izbândecă cu a 
lui judecată. 

Tâle. Nu ajunge la luarea darului preo- 
ților şi a diaconilor numai judecata unul e- 
piscop nică a doï ce însă de va fi cel pârit e- 
piscop de nu vor putea să se adune a e- 
piscopi când va fi maï puţin! să se judece 
de 12 episcopi, iară preotul de 6 episcopi şi 
să fie şi al luï episcop, diaconul de trei şi al 
luY, cum poruncesc canónele 12 şi 20 ale a- 
cestul săbor, deci un episcop să nu se facă 
judecătorii singur pentru vre o vină să scóță 
pe preot sai pre diacon să'l judece cu min- 
tea lui şi să'l aducă la acesta lucru, fără nu- 
maï de vor fi ceia ce să judecă de în ceia 
laiţi clirici carii sânt mal mici de diaconi că 
pre aceia % judecă singuri şi episcopul locu- 
lui, cum poruncâşte canonul 20 la sfârşenia 
lui al săborului acestuia, 

Gl. 107. Fieş cine cu voe slobodă să'ş 
priimescă ţinere. 

Tâle. Cine va vrea să facă bine acela 
de voe să facă iară nu de nevoe pentr'aceea 
cine'ş de voea, lui să'ş priimâ6scă ținerea, po- 
stirea, şi creștinătatea : iară nu cu sila ce cu 
voea lui şi cu sloboda a lui minte, 

Gl. 108. Cine va zice că ziditul cel 
de întâi adecă Adam déca'laŭ făcut Dum- 
nezeă, de mar fi greşit tot aŭ vrut să mâră, 
iară maŭ murit pentru firea, greşalii ce pentru 
luarea firi! acela să fie Anatama, 

Tâle. Cari! ţin de învăţăturile a lui Pela- 
ghie şi a lu Chelestin şi se vor face de se 
vor lipi Nestorie! nebunul deşert încă cari! 
vor fi înţelepțind şi pagânilor de Manihei şi 
va vi învățând de câlea ce săhorul în tâte 
zile blăstemă carele va fi înțelepțind acestea 
acela nu numai să nu se împreune cu cre- 
ştinii, ce încă şi de la bes6rică să se gonâscă 
afară ca un striin şi să fie despărţit de dânsa 
şi de Dumnezeii că zic unii de într'aceşti o- 
caanici Chelestin, adecă și Pelagie despe totă 
partea rândului preoţesc să nu se facă nice 
preot nice episcop iar eï ca nişte călugări ce 
era îmbla de în cetate în cetate şi de în sat 
în sat amestecând şi stând împotriva adeve- 
rințeï şi se rădicară spre bestrică în zilele 
lu Theofil episcopul de la Alexandrie și Ino- 
chentie de la Roma: şi după multe ostenâle 
şi nevoinţe, de aceşti dot episcop! osândiți 
fură şi afurisiţi cu zapis, şi iară orl cine va 
învăța şi va zice că de întâiii pre Adam Vai 
făcut să fie mort şi pentru luarea firii, mort 
măcar aŭ greșjt, măcar nu, saŭ va zice că co- 


www.dacoromanica.ro 


368 


conil nu se botză pentru ertarea păcatelor 
ca cum nu se-ar trage spre dînşil nemica de 
în păcatele strămoşilor, şi de acâsta apo- 
stolul strigând : că pentru un om aŭ in- 
trat păcatul în lume şi apoi pentru păcatul 
m6rtea, sai iară va zice că botezul dă ertă- 
ciune celora ce greşesc, iară nu dă ajutoriiă 
ca să nu maï greşască, ce numa! de întru 
nevoinţa n6stră să isprăveşte acâsta sau şi 
acâsla o priimâşte şi măreşte darul lu Dum- 
nezeŭ ca să întărâscă pre no! să împlem în- 
văţăturile, iară acela va zice şi va învăţa zi- 
când că am fi putut isprăvi noi acesta şi 
fără de dar de nu va zice acestea de nevoe 
acela să fie anatema, că maŭ zis domnul că 
fără de mine anevoe veţi putea face acâstea, 
ce fără de mine nemica nu veţi putea face. 

G1. 109. Cine va zice că coconii cei mici 
ce să bot6ză nici cum nu se trag de în păca- 
tul a lui Adam, nice trebue să se curățâze 
cu botezui, acela să fie blăstemat de Catara, 
că pentru unul fu mârtea şi păcatul în tótă 
lumea. 

Gl. 110. Cine va zice că darul a lui Dum- 
nezeŭ are numai ertarea păcatelor, iară n'are 
ajutorii şi pentru câlea ce vor să fie: acela 
de doă ori să fie supt Catara. 

G1. 111. Cine va zice că darul a lu Dum- 
nezeii ajută numai de acâsta adecă a şti ce 
face (adică a şti cine să cade a face) şi ce ar 
duce : iară nu pâte face nici dă puterea 
iubi şi a cunóşte adeverinţa, acela să fie A- 
natema, 
~ G1. 112. Cine va propovedui de va zice că 
fără de darul a luy Dumnezei lesne am o- 
bărşi poruncile lui, acela de trei ori să fie 
supt Catara. 

„Gl. 113. Că fără de mine zice Domnul ne- 
mica nu veţi putea face. 

Aceste patru can6ne se-aiă tâlcuit la capul 
110, zicând Grigorie că de vom zice că păcat 
întru noi nu e : înşine ne prelăstim, cine va 
întârce de va zice că nu se-aŭ zis acesta ade- 
vărat : ce prostâşte, acela să fie Anatema. 

Tâle. Pentru că toți în păcate sântem şi 
niminea nu e curat dă rugină măcară de'! ară 
fi tótă viața lui numa! o zi, Anatemei iaste 
părtaş, cine va zice că se-aŭ zis de Apostol a- 
cestea pentru plecata înțelepție iară nu ade- 
vărat de acesta (adecă) de vom zice că pă- 
cate întru noi nu's pre no! prelestim, pen- 
tru că deră fi zis de acâsta pentru plecata în- 
ţelepţie, n'ar fi zis, pre no! prelestim ce ar fi 
zis înălțămu-ne, că prelestâşte pre sine cela, 
ce iaste rătăcit, prelestit şi minţit ; carele nu 
grăiaşte pre adeverinţă adeverit. 

Gl. 114. Cine va întârce de nu va zice 
pentru ale fie căruia, şi ale multora și ale 
lui : Ostavinam dlăghinșa, anatema, văzând 
şi pre Daniil după multe zicând mărturises- 
cu'mi păcatele și păcatele Gmenilor miel. 


PRAVILA MATEIU BAŠARAË 


Tâle. Cine-va răzvrăti de va zice că sfinți 
rugându-se şi zicând ostavinam dlăghinșa, ca 
niște 6meni ne având păcate n'a fost zicând 
acesta pentru sine : ce pentru păcătoşi ruga 
acâsta aduc lu Dumnezei drept aceaea 
carii zic aşa şi nu le va trebui să se róge 
pentru toţi acela să fie Anatema, pentru 
că sfînt şi drept era fratele lui Dumnezeu Ia- 
cov apostol, iar zicea că în multe greşim toți, 
şi Daniil întru ruga lui, îmulţitoreşte zicând: 
greşit'am făcut'am fără de lege şi altele îm- 
potriva acestora, decia deosebi baducea de zi- 
cea : ispovedescu'mi păcatele mele şi păca- 
tele Gmenilor miei, Domnului Dumnezeului 
mie. 

Gl. 115. Intorcăturile şi împreunările Do- 
natistenilor, carele se fac de bogate ori i să 
fie la scaunul episcopului lor, carele se-aŭ 
întors de mai nainte de la Donatisteni, şi să 
se împreune adeveritei beserică. 


'Tâle. Pentru Donatistnil carii se întorcea 
se făcea multe îndoiri unii ca aceia cărul 
scaun se vrea lipi. dece maï nainte de l&gea 
împărătâscă, carea poruncise pentru împreu- 
narea besâricilor : eï se lipia lângă episcopul 
cela ce să întorsese de în rătăcire şi se îm- 
preuna adeveritei beserici, iară apoi! după lé- 
gea acea împărătâscă cădese dă era actlea 
locure lângă episcopii ceia ce era aprâpe de 
dînșii, însă carele aŭ fost ținute de cei dona- 
tisteni poruncit'ai săborul dăzlegând îndoi- 
rile şi pricile cele ce să ijderăsc între mijlo- 
cul episcopiilor : să se dea acâlea Scaunului 
celuia ce mai nainte vreme aŭ fost : ce să zice 
Catoliceştă bestrici. 


61.(116. Cariï se-aŭ întors de la Donat să 
împarță părțile, însă cel mai mare să împarță, 
iară cel mai tânăr să'ş alégă. 

Tâle. De se vor întârce episcopi! Donati- 
stenilor cătră adeverita bestrică, decia de vor 
fi fost niscare unsite aŭ moşie aŭ alt ceva în- 
tre dînşii, sai măcară și între alţii adeveriţi 
episcopi, întru care unélte aŭ avut trébă a- 
mândoaoo episcopiile să se împarță acâlea 
une altele şi trebi aşa carele se împreună în- 
tre dînşil tocma, însă aşa ca episcopul cel 
maï vechiă să împarţă.: iară cela mai de cu- 
rând carele se-au făcut după dînsul să'ş alégă 
de într'ămândoaoo carea va vrea iară de să 
va tâmplă a fi un loc în carele aŭ fost şezând 
şi Donatistâni i şpravoslavnici, de va fi a- 
prope de episcopul carele se-au întors de la 
Donatistâni : să” se dea întreg cu totul lui 
iară de va fi încă maï aprope de adeveritul. 
episcop : așijderea iară lui să” dea, iară de 
va fi locul acela carele va fi aprope de amân- 
doaoo scaunele tocma şi creştinii carii vor fi 
fost maï de nainte vrâme într'ânsul șezând, 
el vor vrea să'şi aibă al lor episcop iară cei 


ce se-aŭ întors de la donat vor vrea să'şi ţie 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


al lor : atunci să se ţie socotâla celor mal 
mulţi iară de vor fi amândoado părţile tocma 
atunce tot locul să se dea epicopului celui 
ce aŭ fost maï nainte. 

Gl. 117. Carele se va întârce spe pravos- 
lavie şi va ţinea în trei an! un sat, sai oraş 
ce să va fi întors, acela, să fie fără de vină 
şi episcopul carele se va fi întors de la Do- 
nat și de când se-ai întors, de va fi ţinut 
ceva în trei ani el să ţie, 

Tâle. Insă cătră legea împărătâscă cum 
se aŭ scris şi într'o 100 şi 15 glave, zice de 
se va fi întors vre un episcop de întru vre un 
eres întru pravoslavie, şi de acolo va fi a- 
vut țiind vre un loc ceva decia cul "! se că- 
dea vre unul de întru episcopi nu ma! putea 
să întârcă acel loc iară după acâle legi împă- 
răteștă plăcut'aă săborulul ca orașul sai vre 
un sat ce seva întârce întru pravoslavie şi” 
va fi ținut în trei an! și de niminea nu va fi 
căutat niey va fi cerut, nici se va firădicat să, 
zică că cel ţine : atunce săi ţie fără de vină 
şi să nu'l mat c6ră, căce că în trel ani, ce Vaii 
ținut episcopul, al căruia erea şi vrea să'] 
céră și să/] caute, iară el nu'l aŭ cerut ce aŭ 
tăcut, iară de va fi văduit vre o episcopie sai 
vre o bestrică carea va fi avut trébă pre sa- 
tul acela carele de în eres ge-aii întors şi de 
atunce de când se-aii stricat aŭ trecut ani 3 
dâcia să se facă episcop într'ânsa, aşijderea 
şi vre un ţinut al episcopilor Donatistenilor, 
de să va întârce cătră adeverita besrică, şi 
se va fi ţinut multă vrâme dece la al lor ca- 
rele se-au întors întru pravoslavie, dâcia va 
veni şi epicopul Donatistenul la împreuna- 
rea, adeveritei credințe, atunce acela să fie 
volnic în trei ani de când se-aii întors să'ş 
chiame ţinutul acela la scaunul lui să pârte 
grijă de dînşil. 

G1. 118. Carole i va părea a se într'ade- 
văra nici unul de într'aceia adins eluş să nu 
se îndrepteze, ce să'l judece episcopii ceia 
ce'i va da cel mal mare saŭ cu voea vecini- 
lor celora ce sânt aprâpe de dânsul, iară ca- 
rele va lua carte de la cel maï mare ca să 
ţie în silă şi în voea, lui: accla pre sine în- 

ală. 

Tâle, Ori care episcop ce'i va părea că are 
trebă pe vre un ţinut carele va fi ţinut de 
alt episcop: acela trehue să mârgă cătră e- 
piscopil lui cei mai de folos și pentr'aceea 
să spue iară să nu se facă adins eluş jude 
cător, pentru care” parc lui a se într'adevăra, 
măcar de se va ispiti şi în silă a ţinea, iară 
de va lua şi carte pentru să fie Omenil cari! 
ţine alt, episcop: acela pre sine înşală că 
nemica nu va putea face lui de nu va vrea 
să lase cu pace şi de voe cela ce ţine 6me- 
ni! fără, numai de va vrea să'! lase cu pace 
sai să'l prade cu judecata deatară. 

G1. 119. Carii nu “vor purta grijă de lucru- 


869 


rile lor céle de trébă şi li se va și aduce as 
minte şi nu vor face nemica în şase luni. a- 
tunce să se dea altora, cărora vor purta grijă 
şi vor fi puternici să dobândâscă, iară de nu 
vor fi purtat grijă ca nişte tocmitori de casă 
ca să nu se ma! ertlicâscă eretici, şi să va 
adevăra acâsta episcopilor celora ce vor ju- 
deca, atunce să se dea la scaunul celora ce 
aŭ ales sait celora ce aŭ dat. 

Tâle. Niscare episcopi de nu vor purta 
grijă de locurile céle ce sânt de trâba scau- 
nului lor şi li se va aduce aminte de vecinit 
lor, să caute cu dedinsul ca să rădice şi să 
îndâmne în tot chipul pre ereticii de acolo să 
se întrcă cătră pravoslavie, şi după acesta 
lucru în şase luni nu vor putea face nemica 
ce yor rămânea şi vor şedea aşa într'acea 
nehăgare în s6mă, atunce să se dea altui e- 
piscop acel loc căruia va fi puternic pre aceia 
ai dobândi; iară de nu se vor fi sculat cu dé- 
dinsul ca nişte tocmitori de casă ca să nu 
cumva, să se rădice eretici spre vre o maï 
mare ruşine spurcăciune şi răotate, ce nă- 
dăjduindu-se adins ei'ş aŭ tăcut, zicând că 
vor întârce cu tărpenie şi cu îndelungă răb- 
dare, dâcia în mijlocul acestora lucrure şi 
tocmâle grija lor aŭ luat alţi episcopi, şi se- 
aŭ într'adevărat acelor locure ale ereticilor 
şi se va adevăra acâsta la episcopii carii vor 
judeca, atunce iară. să se dea, acâle locure ale 
scaunelor sale celuia ce aŭ dat cel mat mare 
sai eluia ce l-ai ales amândoi episcopi 
căci naŭ purtat de atunce grijă de tocmire şi 
de învățătură. 

G1. 120. Alesul judecătorii carele va fi a- 
les de doaoo părți acela, iaste neîntors. 

Tâle. Nice episcop nice cliric carele s'aii 
ales episcop judecătorii pre voia lul şi de 
dînsul s'a judecat, după Judecata lu! nu mat 
pote să se mai judece a doa Gră şi de acâsta 
nu se-ai zis numai aicia ce şi într'alte canâne 
ale acestuia săbor. 

GL. 121. Episcopul carele nu va băga séma 
să pârte grija pentru eretică, şi aducândui-se 
aminte de va petrece întru nebăgare de sémă 
a lui şi în şase luni nu va griji nemica de în- 
torcerea ereticilor, acela să fie nepriceştuit. 

'Tâle. Insă canonul 119, carele se-ai scris 
mai nainte, scrie pentru episcopul carele e 
pus pentru îndreptarea eveticilor şi el de a- 
ceia petrâce fără grijă şi nici bagă sémă după 
ce'i se-aŭ adus aminte de întârcerea lor în 
şase luni : drept acâia °l judecă să'i se dea 
locurile lor altor episcopi cărora vor putea, 
să” întârcă la 'adeverita credință, iară cest 
canon aduce” spre nepriceştuire şi poruncâşte 
să fie şi afurisiţi, până ce'ş vor împlea lucrul 
lor cel ce li se cădea a fi de trébă. Parese că 
canonul acesta socoteşte asta împotriva cano- 
nului 779, ce de la acela aduce îngrozire spre 
episcopul cela ce nu pârtă grijă : de întârcerea 


24 


www.dacoromanica.ro 


370 


ereticilor, drept aceia nu iaste protivnic acé- 
sta ceiealalte, ce însă când se află alt epis- 
cop să priimâscă acea grijă a lor, atunce e- 
piscopul cargle aŭ avut tr6bă pre acea soco- 
tință și n'a purtat grijă de spăsenia lor, să 
se scóța şi să se dea acéea grijă celuia lalt iară 
déca nu va priimi nică altul grija lor nici el nu 
va purta grijă de întórcerea acelora atunce 
să se pue supt canonul nepriceştuirii, iară dé- 
cia după afurisanie de va fi tot într'acea l€ne : 
atunce să! se ia şi darul după cum zice ca- 
nonul 57 al sfinţilor Apostoli, 

G1. 122. Cine va zice unui eretic că e îm- 
preunat credincioşilor şi va şti că nu e îm- 
preunat : acela să nu fie cpiscop. 

âle, Ori care episoop ce va şti pre Dona- 
tistân! că nu se-ai întors cătră adeverita be- 
s6rică, sau 1 va împreuna, cătră pravoslavie 
zicând că se-aŭ întors : unul ca acela bâr- 
find pentru împreunarea lor şi înşelând be- 
sérica a lui Dumnezei : să” fie luat darul, 

G1. 123. Preotul şi Diaconul şi episcopul 
de vor fi părâţi atunce să chiame episcopii 
cel de aprope să"! judece, iară să nu trâcă pe- 
ste mare de cea parte că apoi vor fi neprice- 
şluiți la Africa. 

Tâle. De acâsta se poruncéşte întru cano- 
nul acestuï săbor : Ca nici un preot saŭ Dia- 
con carele va fi urgisit de episcopul săi şi nu 
va băga, in semă judecata, şi va vrea să se ju- 
dece pentr'acâea, urgie de va trâce de la Africa 
de ceea, parte de mare şi pentru acea vină va 
mérge la Roma, de acesta să nu fie volnic a 
face aşa: ce să chiame pre episcopii cel de 
aprope şi da diînşii să'1 se dăscâpere vina, 
iară de nu va vrea, atunce să fie neîmpreunat 
la Africa, aceșta cumu'm pare se-aŭ oprit 
pentru nevoile de preste mare ca să nu facă 
o parte şi alta niscare lucrure noaoo pentru 
ducerea departe spre striini, 

G1. 124, De nu vor putea veni mulţi epis- 
copi să fie la săbor : atunci tre! înși de în 
tote eparhiile să se alégă, să tocmâscă lucrul 
acela, 

Tâle. Pentru multe întrebări ale canânc- 
lor cafele se-aŭ pus mai nainte şi maŭ che- 
mat, pre toţi episcopii să se afle la întrebări 
plăcut'aii şi aŭ socotit săborul să n'aştâpte 
să se maï adune toți episcopii la acel săbor 
pentru că va trâce şi se va zâbovi multă, vré- 
me ce să al€gă trei episcopi de în tote epar- 
hiele împreună şi cu Avrilie episcopul besé- 
ricit de la Halchidon, ca: să obârşâscă şi să 
împle lucrurile şi tocmâlele cele ce nu sânt 
ohârşite. 

G1. 125. Ori cine aŭ îmbrăcat sai va îm- 
brăca pe vre o fată mainte de doazeci şi cinci 
de ani ce să zice aŭ îmbrăcat haine călugă- 
rești saŭ va îmbrăca de nevoe cum am zice, 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


sai pentru vre o rană de morte, de acésta 
pentru anii eï acela nemica nu va paţi de så- 
bor 

Tâle, Insă canonul 18al Marelui Vaslie, 
pentru fata sai copil câlea ce se aduce dom- 
nului, şi se lépădă de nuntă, şiş] cinst6şte 
mal nainte viaţa întru sfinție, zice şi porun- 
câşte : să nu se facă de 16 şi de 17 ani că 
plânsurile copilăreşti cari! sânt de atâţea ani 
nu se-aŭ dat voe nice se-aŭ ertat a fi şi a se 
socoti adevărate, iară pentru carea vine de 
a el voe, şi de nuntă se lépădă și se făgădu- 
iaşte că'şi va ţinea fetia curăţia, acesta ca- 
non zice şi poruncâşte : pentru una ca aceea 
carea, se duce adins ea'ş lu Dumnezei, şi se 
îmbracă în rase mai nainte de 25 ani nemica 
să nu paţă episcopul căci o aŭ îmbrăcat cu 
sfintele podóbe pentru nevoința fetiel şi a cu- 
răţiei, iară de se va tâmpla vre un silnic să ` 
aibă pohtă spre dânsa şi va fi vrut să facă 
logodnă de nuntă saŭ alt răpitoriă va fi vrut 
să o răpâscă și pentru căci naŭ ajunse! să'ş 
împle pohta lor încă neîmbrăcată fiind în- 
tmacela chip ea şi nevăzută va zice că se-ai 
făgăduit lu Dumnezei, iară apoi după aceia, 
aŭ îndemnatu-se episcopul de o aŭ îmbrăcat 
întru sfintele podóbe ca să nu mai fie volnică, 
a fugi şi a se lepăda, a nu se face nevastă 
curată lu Hs. saŭ de multe ori prinzându-se 
mârte a se sfârşi mai nainte de 2b de ani, iară 
rudeniile ei ar ruga pre episcopul să o brace 
într'acea, sfântă podobă : ea să nu se pristă- 
véscă necălugărită iară n'are nevoe. 

G1. 126. Cine e afnrisit nu pâte mărturisi. 

Tâle, Carele mărturiseşte trebue să fie 
fără vină, deci pentr'aceia nici cliricul nice 
mir€nul afurisit nu se priimâşte la pâra sai 
la mărturia, episcopului sai a cliricului. 

G1. 127. Nici robul nici slobodul, nici cela 
ce va fi fost pârât când-va de ceva, nice măs- 
căriciul, nici elinul, nici ereticul nică ovrâiul 
nu se priimesc la săbor mărturii. 

Tâle, Niminea să nu priimescă fără ispită 
părăle saii mărturiile carele vor fi asupra e- 
piscopului: ce să judece şi să alégä pre ceia 
ce părăsc sati pre ceia ce mărturisesc să 
vază ce Gmeni sânt, după cum zice canonul 
al şaselea al săborului 2 Constandinopole, 
deacia de vor avea viaţă nevinovată şi le va 
fi credinţa pravoslavnică : priimeştei, iară 
de vor fi robi aceia sânt opriţi de légea săbo- 
rului să nu potă mărturisi nici pre o vină a 
cuiva, nice hestrjcâscă nice mirenâscă, nice 
cu mită, nice iară ce! slobozi să pârască pre 
stăpânu-săi că şi aceştea se opresc de lége 
a mărturisi de vre o greşală asupra stăpânu- 
săi carele aŭ slobozit şi să se lépede de 
cinstiţii şi sfinţii lor toţi carii se socotesc că”! 
aŭ slobozit sai mai nainte aŭ fost părâţi de 


rugându-se de acésta căce că va vrea neştine | alţii şi nu se-aŭ maï aflat nevinovaţi saŭ se- 
să o răpâscă, sai o va îndrăgi vre un silnici aŭ urgisit în săbor cu judecata împărătescă 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 371 


şi pentru pedépsa lor încă nu se-aŭù maï în- | copul să nu se créză nicY iară pre dânsul să] 
dreptat saii vor avea, viaţă spurcată ca măs- | urgisescă saŭ să! năpăstuiască. 
«căricii şi văscârnicii saă vor fi striini de 16-| Gl. 132. Episcopul carele va opri de îm- 
gea nóstră ca ovrâil, eretici! şi ca ellinil unii | preunare pe cliricul săi nerădit de vre o 
ca aceştea nu se priimesc nici la pârâle nici greşală : aşijderea să fie oprit şi el de alții. 
mărturiile episcopilor nică la ale cliricilor-| Tâle, Our care episcop de va afurisi pre 
pentru că nevoinţa lor nu iaste de alt ceva ' al său cliric.nevădit de vre o greșală, ce nu- 
fără numal ce à face şi a lipi cinsti! preoţilor mal urgisit sai năpăstuit de în mintea lut, 
bănuiale. batjocuri, spurcăciuni şi ocări, și acela să fie afurisit şi el şi să se înstrein6ze 
numai de aducerea. netocmirii şi valure şi ! de împreunarea altor episcopi, ca să se pă- 
spăimii bes6ricil. zéscă şi el să nu grăiască lesne asupra cuiva 
Gl. 128. Aşijderea şi cela ce va pârâ de | şi apoi nu pote să vădescă de faţă. 
multe, şi denice una nu va putea da sâmaa-| Gl, 133. Urban episcopul de la Sechia de 
devărat, nu va îndrepta lucrurile célea ce'i se cade a 
Tâle. Pe dreptate şi acesta nu se priimâ- | îndrepta sau să fie fără împreunare sati la 
şte la pâră sai la mărturie arătându-se pâ- | Roma să se chiame. 
xâş şi fără de cinste fiind de multe vini aŭ|  Tâlce Maï nainte până nu luase adeve- 
pârât pre cine-va și de față de nici una n'a | rinţa săborului de la Cartaghen îndreptarea 
putut să vădescă nice sâmă să dea, săborului de la Nichea de la sti Chiril al A- 
Gl. 129. Nice carele e de patru-sprezâce | iexandrie! episcop şi de la Attic episcopul Ța- 
ani. rigraduluï eï priimea canonul acestui säbor 
Tâle, Și acesta la mărturie iaste nepriimit | al SardichieY în locul canonului de la Nichea 
pentru neobârşirea, vârstii. că se cade celuia | pentru chemarea episcopilor cătră episcopul 
ce va să mărturisescă să fie după cinstit îm= | bes6ricii Romei, drept acsea aŭ poruncit pen- 
preună şi pravoslavnic şi să fie şi întru în- | tru episcopul Urban de la Sichis de nu va 
“trâga vârstă, iară cel mic iaste slab sau lune- | îndrepta cea câlea cet se cade a fi îndrep- 
-cător cu mintea, iară a 17 glavă a titlei de | tate de dînsul : atunce să fie afurisit, iară de 
întâi a cărţii 7 nu priimâşte pre cel mat mic |să va îndo! pentru afurisanie, atunce să'l 
de doazeci de ani a. mărturisi asupra cuiva | chiame la Roma, şi lucrurile lui să” le caute 
pentru vre o vină ceva. şi să le socotéscă Papa, drept acea şi epis- 
G1 130. Pârâşul nu pâte să aducă mărtu- | copul Urban de la Sechia, poruncitu-iaă ca 
vie de laxcasa luf. de nu va îndrepta lucrurile c6lea ce'i se 
TPâle, Mărturiile câle de loc de casă neprii- | cade lui a îndrepta; să fie afurisit, iară de'i 
mite şi gonite sânt şi de l&ge, că zice glava | va părea strâmb pentru afurisanie, să se 
20 a titlei de întâi adevărat aşa : Pârâșul nu | chiame la Roma, şi lucrurile lui de Papa să 
póte aduce mărturi! lui dea casă şi iară gla- | se caute. 
va i iară aceia title şi cărți, că mărturiile!  serisorile a lu Chiril de la Alexandria. 
cele de casă gonescu-se mărturiile de casă să Cum aţi scris noaoo adeveritele izvâde ale 
til carii ae ep Ar se află ra Obi Ani SP paie al săbor al cetăţii Vilintel de la Ni- 
rea cuiva și siliți fiind le porune siea merge chea; iată că le am trimes dragostil vóstre, 
să mărturiséscă de dânsul : unil ca aceia nici R , A 
pentru dânsul nici pentru altul carele va A luă Attic Țărigrădenul, 
pâră pre dânsul la mărturie nu se priimesc|  Canânele de la Nichea cum se-aŭ tocmit 
nici pentru vina greşalelor sai păcatelor iară | de părinţi trimesu-se-aii cum aţi scris, 
[Aicea izvodul de la Nichea al credinţei a- 


all cineva de va vrea sai den va trebui să 

aducă mărturie de într'alte case acela nu 0-| decă: Vearuio vă edinago boga). Credem în- 

prâşte, iară de într'o casă tatăl şi feciorul | tp'un Dumnezeă, Tatăl a tot ţiitoriul. Păcă- 

supt putârea lor fiind şi do! fraţi carii sânt | toriul văzutelor şi nevăzutelor, şi într'un 
Domn Is. Hs. Fiul lu Dumnezei, carele aŭ 


supt puterea tătână-săi împreună asupra 
născut de în Tatăl unul născut (ce să zice de 


cuiva şi pentru cine-va : pot şi mărturisi. 

G1. 131, Episcopul carele va zice că gre- | în ființa Tatălui). Dumnezei de în Dumnezeti 
şala sati vina în-taină cutarele 'm! o aŭ spus | lumină de în lumină, Dumnezeiă adeverit de 
iară apol acela om de se va lepăda : episco-| în Dumnezeul adeverit, născut nu făcut, în- 
troo ființă Tatălui pespre carele tâte şe-aii 


pul să nu se crâză. 
'Tâle. Nu trebue a crâde pre episcop când | făcut, pentru no! şi pentru a nóstră spăsenie 
pogorâtus'aă, întrupatu-se-ai în omenitu-se- 


zice că cutare cliric 'mi aŭ spus vina în taină, 

pentr'aceea voii să'] depărtez de împreunare | aŭ, pătimitaiă : învis'ai şi se-au înălțat la 
adecă de priceştenie saŭ de spiţă, iară cela | ceriă, şi iar va să vie să judece vii şi morții 
ce aŭ spus de'ş va socoti mustrarea sa şi va| şi întru duhul sfînt; iară carii zic mai nainte 
vreme că n'ai fost şi se-aŭù făcut de în ce 


începe a se lepăda zicând că n'am spus eŭ 
ţie greşală sau păcat ca acela : atunce epis- | maŭ fost sai de într'alt obraz sai fire sai 





i ————— 


* 


www.dacoromanica.ro 


872 


PRVILA MATEIU BASARAB 


întorcătoriă sañ schimbătoriă într'alt chip! judecata săborului eparhie : cum aŭ porun- 


fiului lu Dumnezei pre unii ca aceia Anati- 
miseşte adeverita şi apostolesca, beserică. 

Iată şi izvâdele săborului de la. Nichea 
puse cu chipurile câle de întâiii carele sânt 
ale bessricii Alexandriei și ale Țarigradului 
şi adevărate de episcopi! lor + adecă de Chi- 
ril şi de Attic și se-aŭ trimes acestuia săbor. 

GI. 134, Carii sânt de noi neîmpreunaţi, 
să nu voiți a! priimi la împreunare, după 
cum se-aii poruncit la săborul Nicheiă, că 
iată şi Apiarie priimit fiind de tine, săboru- 
lui stătu împotrivă şi aduse mustrare, iară 
apoi mai scrise pre sine șa vădire luă și 
căzu întru mare suspini. 

Tâle, Priimind părinţii acestea izvâdele 
săhorului de la Nichea célea neîndoite şi a- 
deverite şi ne aflând în canonele lor să se 
trimâţă de la Papa slugile lui şi a doa ju- 
decăţi ale episcopilor şi ale cliricilor să se 
judece de dînşii, dâcia scriseră cătră Cheles- 
tin papa al Romei, carii sânt afurisiţi de 
dînșii lesne şi cum nu trebue să nui mai 
pue la împreunare nică să priimiţi pre epis- 
copii sai cluricii carii se-aŭ urgisit de la 
besérici şi li se-ai luat darul de la noi, nică 
să triméță preoții lui să ia ei séma pentru 
binele lor, ce de va vrea fieş-carele de în 
cel ce's urgisiți să se mai judece, atunce să 
se judece de săborul eparhiei sale, iară să 
nu mérgă cătră săborul a tótă lumea ca să 
nu pară bessricii lu Hs. pentru trufia lumii, 
că o aduce spri dînsa, pentr'acâea aŭ toc- 
mit acesta, de în lucrurile lor ca să nu mal a- 
ducă mustrare besericilor, iară preotul A- 
piaril de la besârica Sicchiei căruia pentru 
adevărata, vină 1 se-aŭ luat Darul, decia se- 
aŭ dus cătră Chelestin de la Roma de'l aŭ 
priimit și'l aŭ trimes cu Favstin episcopul că- 
tră Africa ca să”! se dea lut preoţia iară şi 
să ia sema şi acelor Tovrachineni, carit fără 
de ruşine aŭ adus spre dînsul vină de gre- 
şală şi aşa de grabă cum nu se cădea toc- 
miră să fie priimit la împreunare, iară el 
déca stătu de față, aduse împutare săborului 
căci nu'l aŭ priimit; drept acâea, pârâșii 
stătură de faţă naintea lut și'l vădiră décia 
el cu multă price şi încurmezişare lepădân- 
du-se fără de ruşine, suspinând de vadnici : 
de a lulvoe spuse săborului de greşalele 
ce’l vinuise maï nainte şi aşa cu lacrăme şi 
cu suspini se întorse. 

Sfârşitul săborului al sfinților părinți carii 
se-ati adunat în Cartaghen. 


De în candnele Țarigradului pentru Agapie și 
Gavadie carii se pricea pre locul episcopiei 
Vostris. Canon Unul. 


Gl. 1. Nu trebue mat mult altă dată pre 
cel ce să socotâşte că e vinovat să'i se ia da- 





cit şi canânele Apostoleşti. 


Tâle. Pentru că săborul acesta déca află: 
pre episcopul Gavadie de la episcopia Vostris: 
luat fiindu'" darul de doï episcopi, temutu-se- 
aŭ să nu când va să se maï facă acâsta şi. 
șă se întărescă şi altă dată: drept aceea aŭ 
poruceit pentru episcopul carele se gonește 
întru urgie pentru vre o vină şi i se ia darul 
acela să nu se judece de doï sai de trei e- 
piscopi : ce de va fi putâre de toţi episcopit 
aï eparhiei, iară măcară de nu vor fi mat 
mulţi măcar să nu fie mai puţini de doï- 
spre-zece, cum poruncâşte şi al doi-spre-z&- 
celea canon al sfintului săbor de la Car- 
taghen. 

Coneţ. 








Al 5-lea săbor marele Iustinian, papa 
Vighimei, Evtihie Țărigrădenul, la Tari- 
grad, asupra lu Origenie carele ziceă că 
are munca sfârșenie, părinți 165: leat 527. 





(Urmeză clișeul mat multor sfinți părinți). 








Sfântul şi a tótă lumea săbor al 5-lea. 


Făcutu-se-au în cetatea Vizantiei adecă a 
Țarigradului, după al patrulea săbor déca 
trecuse ani 102, iară de la Hs. ani 527, în- 
tral optspre-zecelea an de împărăţia a lui Iu- 
stinian cel mare, şi se adunară 165 sfinţi şi 
purtători de Dumnezeii părinți şi mai marii 
acestul săbor era Mina Ţărigrădenul (ce la a- 
dunarea săborului acesta Mina se pristăvi» 
iară în locul lui se făcu Patriarh Evtihie) 
dâcia era Apolinarie Alexandrânul, Domnos 
Antiohianul, Didim şi Evagrie și Evstohie is- 
pravnicii Patriarhului de la lerslim, Damian 
de la Sozopoli, iară Vighilie Papa de la 
Roma era şi el atunce la Țarigrad. dâcia 
câte porunci acest sfint săbor el tâte le în- 
tări şi le pecetlui, adecă dreptele, credinci6- 
sele şi mântuitorele porunci şi pravile carele 
se făcuse la Halchidona şi la c6lea-lalte 
sfinte săbâră tâte le dârmoniră şi le aleseră 
de neghină și de plâvă şi le luminară lu- 
mii Pravoslaviei, iară pre acéle eresure ce 
încolţia şi răsăria pre tote le dăzrădăcinară 
şi le bt ut şi așa întâi scoseră şi pro- 
cleţiră pre Orighen şi pre tótă scriptura şi 
învățătura lui, aşijderea și pe Evagrie și pre 
Didim şi pre ucenicii lor şi pre ceia ce as- 
culta şi se pleca Dogmatelor lor adecă scrip- 
turii şi învăţăturii lor ca nişte ncenici ce 
ţinea învăţăturile a lut Orighen, carii nu hu- 
lia nică lăsa bârfelele Ellineşti : ce brodia şi 
se nevoia să le adaogă şi să le lips6scă be- 
s6ricii, şi zicea ocaanicii de ei cum sufletul 
îmblă singur mai nainte de tiposirea, trupu- 


rul de doi nici de trei : ce de mal mulţi și cu 'luï și zicea că întră decia în trup şi se na- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


te şi. zicea iară că déca móre omul acela 
el mérge şi se naşte într'altul, şi iar mai zi- 
cea déca móre omul acela se naşte de câte 
ori iaste voea şi mal bârfea de zicea că ne- 
sfârşita muncă are sfâkşenie şi dracii iară 
“vor să’ş vie la a lor cinste, şi mai grăia zi- 
când că Hs, nemica nu se desparte de noi 
“ce e tocma asemene noaă, mai balamuţea 
zicând că nu e Raiul nice e făcut de Dumne- 
“ze, mai hârfia zicând că Adam nu!'l aŭ fă- 
cut Dumnezei cu trup și alte hule multe în- 
tunérec scriseră şi pre mulți de la sfinta, şi 
adeverita besérică pierdură carii scripturi 
unii le ţinea în taină şi nu vrea să le arate 
de faţă aiavea, căci că la al patrulea săbor 
nu se putură vădi tote (măcar de şi lepădară 
acestea unil de în sfinţii părinţi, căci că maï 
nainte de acel săbor adecă de al patrulea, fu- 
sése trei vrăjimaşi procleți, eretici), iară a- 
poi tot se vădiră, dâcia când începură a se 
răsfira acâle râle eresuri și învățături viclene 
întru mulţi Omen! atunci se adună şi acest 
sfînt săbor al cincilea şi procleţiră scriptu- 
"zile lor cele hulitore. 


Zonara. 


Aşijderea şi pre Teodor Mopsuestie Dasca- 
lul Nestoriei împreună cu scripturile cele de 
hulă ale lui, şi ca nişte zizanil spurcate le 
4epădară, aşijderea şi pre Antim şi pe Petr, 
şi pre Zoor şi pre soțiile lor şi capetele şi 
scrisorile câle ce era scrise răă şi cu rea 
credință de Teodorit şi cât ajutase păgânu- 
lut de Nestorie de hulise drépta a nóstră 
<redințà şi l&ge la sfîntul săbor carele se 


373 


Sfintul şi a totă lumea săbor a șaselea. 


Făcutu-se-ai într'al trei spre-zecele an de 
împărăţia a lui Constandin bărbosul nepo- 
tul lu Iraclie după ce trecuse ani de la al 
cincilea 128 iară de la Hs. 656, adunarăse în 
Țarigrad purtători de Dumnezei părinţi 170 
şi era maï mari la săborul acesta, Gheorghie 
Țărigrădenul, Teodor şi Gheorghie preoţii cu 
Jerodiaconul loanin în locul sfîntului Agaton 
Papa de la Roma ispravnici. şi Toofan An- 
tiohianul carele se hirotonise de acest săbor, 
iară scaunul al Alexanârie! şi al Irslimului 
atunce era, văduă, căci că atunci ţinea şi cu- 
prinsése limbile Agarânilor pre acâle epar- 
hiă, iară aşa tot se aflară ispravnici şi soli, 
însă de la Alexandria Petr Monah, iară de 
la Irslim Gheorghie Monah şi Preot, Acest 
sfînt săbor adunăse pentru zloslavnicii iară 
nu pravoslavnicii cari înoia, realele învăţă- 
turi ale lui Serghie şi era acesti eretici a- 
decă Pir, Pavel.răi patriarşi aï Țarigradului şi 
Onorie de la Roma și Chyr de la Alexandria 
şi Macarie Antiohianul şi Teodor episcopul 
de la Faran şi alte soții al lor, încă și pre 
ceea, ce înoise eresurile la acest sfint săbor 
carii "1 am scris mai nainte adecă Macarie 
carele fus6se patriarh la Antiohia şi Stefan 
ucenicul lui, dece pre aceşti eretici, acest 
sfint săbor d&deră” Anatemei, pentru eš în- 
drăzniră a grăi hulă şi a zice că după în- 
truparea Domnului Nostru Is. Hs. au avut o 
voe şi o lucrare, vrând să dăzlége legătura 
dreptei credințe; drept aceea sfinţii Părinţi 
ai acestui sfint săbor blăstemară și procle- 


făcuse la Efes. Aşijderea împreună cu dînşii | ţiră pre acel eretici ca pe niște luptători și 
şi Poslania carea scris6se Iva episcopul Ede- | vrăjmaşi de Dumnezeii şi pre tótă învăţă- 
sului cătră Marin Persinul acestea tote le jtura lor cea de hulă şi pre toți pre ceia ce 


vupseră de în rădăcină şi le lepădară de în 


gândesc asemene lor sai carii de aicea îna- 


mijlocul curatului şi alesului grâă al Pravo- linte vor vrea să ţie cu ei şi fără de poca- 


slaviei pu numai ca nişte protivitore învăţă- 
urilor celor drepte : ce cam ar fi as&mene 
a tótă necurăţia şi ijderâră învăţăturile be- 
sériciï câle drept şi curat lămurite. 

Trebue a ști şi de acâsta. 


Că nu ştii adevăratue aŭ ba, că zice că a- 
cest sfînt săbor al cincilea, aŭ priimit pre 
'Theodorit episcopul cetăţii de la Chyr şi pre 
Iva episcopul Edesului căci zice că aŭ pocă- 
itu-se şi se-aii întors de aŭ priimit şi aŭ lău- 
dat şi aŭ cinstit pre săborul al patrulea şi 
au blăstemat şi aŭ procleţit pre Nestoria de 
faţă de naintea acestui săbor a tuturor. 

Zară trebue a ști. 


Ca acest săbor al cincilea can6ne n'aii fă- 
cut: ce numai ce aŭ blăstemat pre aceşti e- 
retici, iară tocmela can6nelor lui le priime- 
şte săborul al şaselea de la Trulla de le a- 
-dună a fi tot unele cu ale lui după cum veţi 
sedea că scrie acolo. 


anie vor lăcui încă şi pre Polihronia Mla- 
doumnago starța, carele balamuţia de zicea, 
că pote să scâle pre morţi întracel eres al 
lui, drept actea acâle eresure le vădiră şi le 
procleţiră, iară învăţăturile ale drépteï cre- 
dințe acest sfînt săhor chiar le descoperiră 
şi le luminară, şi măsturisiră că aù avut 
Domnul Nostru Is. Hs, după întrupare doaă 
voi pre fre şi doaă lucrări, adevărat aşa po- 
runciră şi pecetluiră nu că d6ră împărţia chi- 
purile ce căci că nice o fire de într'amândoaă 
ale lui Hs. (a Dumnezeirii zic şi a omeniri!) 
nu era să nu fie fără de voe saù fără lucrare, 
făcut'aăă şi acești sfinți părinţi can6ne de în 
tăria săborălor ale Pravoslaviei. 
Pentru săborul a șasea de la Trulla. 

În vremea împărăției al doilea Iustinian 

Nas cârn carele era fecior lui Costandin 


Bărhosul, dece cu porunca împărăției lui, a- 
dunarăse 227 de Arhiereï în Polata carea se 


www.dacoromanica.ro 


374 


chiamă Trulla, (acesta Trulla era o casă îm- 
părătescă fórte mare şi frumósă de se afla în 
Țarigrad) şi se adunară să înadeveréze să- 
borul a cincea şi a şaselea şi să scrie şi ca- 
n6nele pentru tocmirea bestricii, drept a- 
céea împreunară săborul a cincea şi cu al 
şasea și le puseră numele Pendecti adecă 
cincea a şasea, cum am zice lipsa a ce- 
lui de a cincea şi acelui de a șasea o 
împlură, pentr'aceia i puseră numele săbor 
a tâtă lumea, și era mal mare la săhorul a- 
cesta Pavel 'Țărigrăd6nul Petr Alexandr6nul, 
Gheorghie Antiochianul, Anastase Ierslim- 
l6nul, loan de la Noa lustinianopol, Vasi- 
lie al Mitropoliei Gorteanilor a ostrovului 
Critului, şi ispravnic făiind a tot săborul în 
locul sfinţel besârici de la Roma, aşa se află 
în cărţile cele vechi împărătești scris cu is- 
călitura a fieş-cărui Patriarch carii au fost 
pre aceiaşi vreme şi numele şi deregătoria, 
măcar de şi zic Latinii şi Papijii că nu 
trebue să fie şi să se chiame acesta săbhor 
al șaselea a tótă lumea, căci maŭ fost la a- 
cest săhor şi ispravnicii aï papel cum aŭ fost 
şi Ia cela-lalt şase săbor carele se-aŭ făcut 
şi se-aui adunat şi cu voia lui în vremea 
lul Constandin bărbosul, iară şi acesta să- 
bor se-aii făcut după puţină vréme cu po- 
runca împăratului lustinian Nas cârn, drept 
aceia atâta sfinții părinţi întâi naŭ putut 
răbda atâta minciuni ale lor, carele aŭ bă- 
gat atunce în pravilele acelui săbor, când a 
fost legaţii adecă ispravnicii şi solit papei 
în loeul lui, drept aceia. acest sfânt şi a totă 
lumea săbor porunci, déca vreme ce papa 
nu pâte veni pentru îndelungata cale, încat 
să vie ispravnici în locul lui să fie împreu- 
nă cu noi căce se-aii făcut săborul în epar- 
chia nâstră , pentwacâia de atunci se făcu 
price împotrivă unii cu alţii şi nu vrură 
nici hirotonie să mai ia (cum povesteşte 
Costandin Chesarevscăil), iară la acest sfânt 
săbor aceştea toți aŭ fost: adecă Soluné- 
nul, Dardanul. Iraclia Trachiei, Corintenul, 
Ravenscăi! şi Vasilie Critscău, carele era is 
pravnic besâricii Rimulul şi aŭ și iscălit și 
aŭ păcetluit şi aŭ întărit adeveritele pravile 
şi canóne ale ac stul sfânt săbor carele se- 
aŭ făcut 98. 


Poslania sfințitor Părinți cătră cinstitul 
împărat. 

Blagocestivului şi iubitoriului de Hs îm- 
părat Iustinian. Sfântul şi a tótă lumea să- 
bor carele se-aă adunat după amenințarea 
Dumnezeiască cu porunca a blagocestiei tale 
puteri într'acectă cetate împărătâscă de Dum- 
nezeŭ păzită. Ogdsea Radovitisea. 

Darul cel Dumnezeesc nespus al izbăvito- 
riului şi al mântuitoriului nostru Is. Hs. ca- 


PN i O A d N N N a N a ea 
xD ===> 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


adeverinței a făcătoriului de viață, carea se 
sămână în urechile tuturor, însă Gmenil ceia 
ce şedea întru întunérecul nepriceperii, vă- 
zură mare lumină a pric6peril şi se izhăviră. 
de în legăturile nepricâperii, împărăţia ce- 
riului, se schimbă de robia cea de demult, 
iară mai marele zmeilor mintea marelui A- 
sirie, carele se surpă şi căzu pentru trufia, 
de în lumina cea fericită de întâi şi fru- 
mósă acum se biruiaşte de cei robiţi de în- 
tâ, şi cu puterea. cuvântului carele se-aŭ în- 
trupat se face striin a tótă ruşinea şi de tótă 
putârea cum scrie : (psal. 97, că armele 
vrăjmaşului periră şi se sfârşiră de tot pen- 
tru că slujba. cea cuvântătâre pretutindenea 
se înlegiui şi se sfințește şi se aduce şi se 
câce póma întrâgă, şi Dumnezeit junghindu- 
se şi împăţindu-se pentru paza trupurilor 
împreună şi a sufletelor, îndumnezeiaşte pre 
ceia ce se priceştuesc, drept acâia şi dracii 
fug, şi sfântul săbor al Gmenilor carele se 
adună pre la bessrici, pre taină se sfințeşte 
şi hrana raiului tuturor se dăschise şi cum 
am zice de tot se făcură tote noaoo, iară 
dâcă vreme ce diavolul pizmăloriul şi ucigă- 
toriul de Gmeni de o dată stătu împotriva 
prea puternicului Dumnezeă acela'ş iară 
stând. împotrivă şi îngrecând şi născând 
răotatea. a lepădării de lége neputând răbda 
văzând pre noi sculându-ne şi rădicându-ne 
de în greșala călcării şi la ceriă ducându- 
ne pentru îucep-toriul nostru adecă pentru 
Hs carele aŭ dat pre sine izbăvire pentru 
noi, acela zmei zice nu se mai lăsă a nu 
mai rădica săgetele răotăţil rănind pre cet 
credincioşi ca să se desparţă de deistvuialar 
a Duhului, a cinstii şi a darului, iară bihu? 
vitéz cel începătoriă sau căpitanul spăseniei 
n6stre (Dumnezeiă zic) carele aŭ făgăduit 
noaoo plata a biruinţii nu lăsă pre noi fără 
de ajutoriă întru tâte nâmurile într'acâstă, 
milă de loc a vieţii aceştia ce cu arma bla- 
gocestiel ne într'armă împotriva celora ce 
rădică război asupra lui carii scâsem şi 
dăzgolim spata cea sufletescă a Duhului 
sfânt carea. iaste cuvântu lu Dumnezei și 
aşa ne lovim şi ne clocnim cu vicl6nul şi 
sparsem munca lui carea erea asupra nóstră 
și ne făcum nastavnici turmelor îndreptând 
pre Gmeni pre căile Domnului ca să nu cum- 
va să alunece să şovăiască să cnză de în 
bine întru fără de lége pentru nedomirirea 
pentru că se cădea celuia ce aŭ dăruit noao 
petrecanie şi viaţă, carele se-aii pogorât cu 
atâta, smerenie de în mărime să schimbe 
némul nostru și că} chiame cătră sine și 
să'l înalțe, şi să fie tare calea nâstră după 
cum ne o aŭ arătat cu lum nătorii şi dasca- 
lil besericii îndreptând luminat Dumnezeiaște 
urmele n6stre şi pornindu-le şi deşteptân- 


rele cuprinse t6tă lumea și propoveduirea a | du-le cătră evanghelie cărora le iaste petre- 
www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


375 


canja şi viaţa în Leriure, [Filipis Glava 3| tuturor, deci pre acel 6ment aleşi fârte aï voit 


Za : 246), după cum zice Dumnezeescul apo- 
stol : drept aceia şi no! acuma carii ne pe- 
trécem viaţa cu l6ne și ne dorm gândurile 
deşarte, ca fără de pază să pâtă întra a 
riul de vrăjmaş și câte puţin câte puţin fură 
bunătatea ca un diavol și aduce multă răotate 
noaă în loc de bunătate, iară As. Dumnezeul 
nostru carele iaste marele cârmaciă corăbieï 
a tótă lumea rădică pre tine adeverit blago- 
cestiv împărat izbăvitoriă şi cârmaci îndrep- 
tătoriă bun noaă îndreptând cuvintele cu ju- 
decata păzind adeverinţa tot de-una, făcând 
judecată şi dreptate pre mijlocul pământului 
şi umblând pre cale cu curăţie carele cu a 
lui înţelepţie te-ai născut şi te-aă păzit şi te- 
aŭ hrănit şi te-aă îmfrămsețat cu bunătățile 
şi te-ai împlut de Dumnezeescul duh, şi te-aŭ 
arătat ochiu lumil cu curăţia şi cu luminarea 
minţii luminând luminos sai chiar pre cel 
ce sânt supt puterea tá căruia "ți aŭ dat be- 
sérica sa, şi te-aii învăţat să te înveți întru 
l6gea ei zioa şi nóptea spre întocmirea şi în- 
dreptarea Gmenilor caii "ţi sânt supt mână, 
carele aï ajuns cu căldura dragostii cătră, 
Dumnezeă de aï rămnit de ai întrecut pre 
Finees şi ai împuns păcatul cu sulița blago- 
cestiel şi a pric&perii şi aï voit să scoţi turma 
de în răotate şi de în peire pentru că se cade 
celuia ce aŭ luat învăţătura de la cel de sus 
ca să îndreptăze némul omenesc să nu caute 
numai de trebile şi de lucrurile lui şi să'şi 
îndrepteze numai a lui viaţă : ce să spăsescă 
şi să izbăvescă şi pre cel ce's biruiţi şi oblă- 
duiți de valuri şi de multă clătire şi turbu- 
rare a păcatelor, şi necaţi şi învihorâți de 
tóte duhurile viclene, carele turbură de tóte 
părțile pe trupurile smereniei n6stre, pentru 
că cele 2 sfinte şi a tâtă lumea săboră carele 
se-aii adunat într'acestă cetate păzită de Dum- 
nezei împărătâscă; însă unul aprâpe de Dum- 
nezeiască pristăvire a lui Iustinian; iară al- 
tul a fost în vrâmea blagocestivei Pamâti a 
împăratului! nostru Constandin tatăl blândâ- 
telor tale, carele pentru credinţa a părinţilor 
Şi să arate tainele nici cum mau făcut sfintele 
can6ne ca și c6lea-lalte 4 sfinte săbâră a tótă 
lumea. pespe carele însă se depărteză 6menil 
de în reaoa şi mal prósta viaţă si se schimbă 
întru maï bună şi nal naltă viaţă de acum 
înainte de să fac limbă sfântă sfinţie împă- 
rătescă pentru care Hs. aŭ murit carii de 
multe netocmiri ale patimelor era traşi, [E- 
vreom pos. 1. gl. 10), sparţi şi rumţi şi puţin 
nu setăiară şi nu se despărţiră de Dumne- 
zeescul staul şi puţin nu alunecară să cază 
de întru îndreptarea bunătăţii cu uitarea şi 
cu neștiinţa a minţii şi cum am zice Aposto- 
lėşte pre fiul a lui Dumnezeii călcară şi sân- 
gele légiï cu carele se sfințică ei ocărâră şi 
batjocorâră darul duhului carele fu de obştea 


siti aŭ fost voia să aduni, închipuitute-al 
lui Hs. carele căuta rătăcita oae pre în mă- 
guri şi pre în munţi, ca să o aducă să o bage 
în curtea sa, şi să o plâce să păzâscă Dum- 
nezăeștile învățături şi porunci pentru carele 
ne despărţim de lucrurile morţilor și înviem. 
Acâstea tóte le aï înţeles şi le aï adevărat 
pentru spăsenia şi izbăvirea 6menilor, şi al 
căutat pre Dumnezei după cum zice cuvîn- 
tul : cine caută pre Domnul acela află cunó- 
ştere înțelepţie cu dreptate, și carit caută pre 
dînsul, drept aceia află pace, poruncit'ai să 
se adune acestisăbor a totă lumea de Dum-= 
nezăi ales ca cu lumina întrun suflet pre 
mulţi să împreune şi să se nevoiască cum 
se cade să se îndreptăze, aşijderea de vor fi 
şi rămas niscare rămăşiţe ale răotăţii Eli- 
neşști saă ovreeşti şi se vor fi amestecat în 
coptul şi adeveritul grâŭ, tóte de în rădăcină 
să se zmulgă şi să se rumpă şi să se plivescă 
ca nişte zizanil pleve și neghini, ca să se a- 
rate spicul țarinei bestricil curat. Pentru că 
unde sânt adunaţi cu numele miei, acolo în 
mijlocul lor, sânt şi eŭ după cum aŭ zis gla- 
sul Domnului, şi iară şi aŭ strigat noaă cu 
Ieremia : căutaţimă cu t6tă inema vâstră şi 
mă voii arăta voaă, drept acéia după porunca. 
blagocestiei tale adunatune-am într'acâstă ce- 
tate împărătâscă, de Dumnezei păzită şi am 
scris cinstite şi sfinte can6ne, pentraceia ne 
rugăm blagocestiei tale strigând ca cum se- 
aŭ adunat maï nainte săbor de sfinţii părinți 
şi se-aŭ făcut de pururea pomeniţii blagoce- 
stivil al noştri împărați Teodosie şi alţii, în- 
imacâstă împărătescă cetate de Dumnezei 
păzită şi aï cinstit sfinta, bes6rică cu chema- 
rea cărților, aşijderea şi blagocestia ta câlea 
ce sânt scrise de noi cu blagocestivul hrisov 
şi iscălitură, acuma să le întăreşti şi să le pe- 
cetlueşti de tot, iară Domnul să'ți întărescă 
împărăţia cu pace şi cu dreptate şi să o pe~ 
trecă de în ném în ném, şi să'ţi adaogă lângă 
puttrea acestă pământâscă şi îndulcirea și 
hrana a împărăției ceriurilor. 


Zonara, 


Scrisârea acesta iaste Preadoslovie pentru 
scris6rea can6nelor şi cătră împăratul fusti- 
nian Nascârn. de la săbor trimesă povestind 
cum şi pentru ce lucru şi vină se-aă făcut a- 
dunarea acestui săbor, cu porunca împărăt6- 
scă şi pentru că c6lea 2 săbóră a tótă lumea 
adecă cel de a cincea cesă zice şi cel de a 
şasea, însă unul se-aŭ făcut în vremea împă- 
văţiei a lu Iustinian cel mare, iară cela-lalt 
când împărăţia Costandin Bărbosul carele 
era tată acestuia, cătră carele cuvîntul împă- 
ratului Justinian Nascărni aŭ făcut ispită şi 
întrebare şi judecată pentru Dogmate, şi n'a 
făcut canóne ca cele-lalte săbâră de maï 


www.dacoromanica.ro 


376 


nainte să fie de întărirea bestricii şi de folo- 
sul credincioşilor 6meni, pentr'aceia cu grija 
acelui împărat ce am zis, se făcură ca să nu 
rătăcescă, Omenil cu uitarea minţii de în viaţa 
cea îmbunătăţită, şi să se plâce cătră viaţa cea 
fără de folos, şi să alunece să cază de tot în 
râpa răotăţilor într'aceia porunci să se strân- 
gă săbor și aicea se adunară acei părinți şi 
canóne făcură de împlură lipsa acelor săhóră 
ce nu făcuse candne, şi apol rógă cartea acesta 
(adecă Poslania acestor părinţi) pre împăra- 
tul ca să înadeverze şi să întărâscă şi să pe- 
cetluiască şi el cu a lu! scriptură și iscălitură 
canónele carele's făcute de acest săbor, de 
acâstă pecetluire şi întărire se rógă, dâcia se 
întorce în rugă de rógă pre Dumnezei pentru 
împăratul şi aşa sfârşeşte cuvîntul. 

Începătura, a săborului a 6, carele se-aŭ fă- 
cut la Trulla; şi aŭ făcut canóne 98. 

Gl. 1. Pentru să fie credinţa sfinţilor apo- 
stolilor ne curmată. 

G1, 2. Pentru Tocmelele sfinţilor apostoli 
carele se chiamă Diataghe carele's făcute de 
Climent, ca să nu se priimâscă pentru niște 
rătăciri ereticeștă+ 

Gl. 3. Pentru preoţii carii se îns6ră câte 
de doaă oul şi nu se pocăesc. 

Gl. 4. Pentru cliricul și mir&nul carii se 
ating de nevasta lui Dumnezei. 

Gl. 5. Pentru preotul famen să nu ţie sluj- 
nică sai alta. 

Gl. 6. Pentru să nu se însóre neștine după 
hirotonie. 

Gl. 7. Pentru să nu șază Diaconit maï sus 
de preoți. 

Gl. 8. Pentru să se facă săbor odată în- 
trun an. 

Gl. 9. Pentru să nu între cliricul la câr- 
ciumă fără nevoe. 

Gl. 10. Pentru să nu ia camătă episcopul 
sai Diaconul. 

G1. 11. Pentru să nu chiemi ovrei dohtor, 
nică să te îmhbăeză cu dinșil. 

G1. 19, Pentru să nu laşi muiarea fără nu- 
mai de veï ajunge la altă spiță preoţescă mai 
mare. 

G1. 13. Pentru preotul şi Diaconul să nu 
spargă nunta cea pre lége măcar de și opresc 
Romanii. 

Gl. 14, Pentru că se cade să fie popa de 
an! 30, Diaconii de 25, iară Diaconiţele de 
patru-zeci. 

G1. 15. Pentru că se cade Ipodiaconilorsă 
fie de 20 de ani. 

G1. 16. Pentru ceia ce zic să fie şapte Dia- 
coni, 

G1. 17. Pentru episcopii carit priimese cli- 
rică striini şi! hirotonesc, 

Gl. 18. Pentru mutarea de în calea păgâ- 
nilor. 








PRAVILA MATEIU BASARAB 


61. 19. Pentru maï marele besâricii, să în- 
vâţe pre 6menii pre la praznice şi Duminecile. 

Gl. 20. Pentru episcopul să nu înveţe sä- 
borul într'altă cetate. 

G1. 21. Pentru cela ce'i se ia darul de pu- 
rurea şi rămâne în céta mirenéscă. 

61, 22. Pentru cela ce e hirotonit pre bani. 

G1. 23. Pentru cela ce dă sfinta pricâște- 
nie, şi cre mangâri sai bani. 

Gl. 24. Pentru cliricul sati Călugărul ca- 
rele va privi la încurarea cailor. 

G1. 25. Pentru cela ce va ţinea saŭ aŭ ți- 
nut până în treizeci de ani niscare săticele, 
Moși6re, Seliştore : cum le va ţinea. 

Gl. 26. Pentru preotul carele va cădea în- 
tr'o nuntă fără de lége. 

G1. 27. Pentru cliricul să nu se îmbrace în 
haină ce nu”! se cuvine. 

Gl. 28. Pentru să nu ducă neştine să îm- 
pârță struguri în loc de jertya cea fără de 
sânge. 

G1. 29. Pentru să nu se facă räzdréşenie în 
săptămâna cea mai de pre urmă în Joi mari. 

Gl. 30. Pentru Preoții carii sânt pre la be- 
s6rici pre în păgâni și'și lasă preotâsele. 

Gl. 31. Pentru să nu se facă liturghie în 
casa de rugă fără de știrea episcopului 

G1. 82. Pentru eresul celora ce slujesc cu 


apă. 
G 33. Pentru carele iaste destoinic de 


| preoţie, şi nefiind tuns ia blagoslovenie, 


G1. 34. Pentru cliricii sai călugării carii 
se vor strînge câtă şi vor face jurământ de- 
împreună. 

Gl. 35. Pentru déca va muri episcopul să 
păzescă clirosul unealtele mult puţin ale epis- 
copii 

G1. 36. Pentru tocmela a cinci scaune. 

G1. 37. Pentru episcopul carele pentru nă- 
pădirea varvarilor nu se va întârce la scaun. 

Gl. 38. Pentru cetatea carea se înoiaşte 
de la împăratul. 

G1. 39. Pentru să'şţie isprava noa cetate 
a lui Iustinian. 

Gl. 40. Pentru cela ce va vrea să se că- 
lugărâscă, să fie de 10 ani iară nu mai mici 

GI. 41. Pentru purtătorii de rase, şi cari. 
nu's tunși și sihastrii. 

GI. 42. Pentru cela ce va vrea să între 
n peșteră, 

Gl 43. Pentru cela ce va vrea să fugă de 
tâtă furtuna lumi! : să fie volnic, 

Gl. 44. Pentru călugărul saă cela ce'ş ţine 
curăţia : de să va însura. 

Gl 45. Pentru cum se cade să se aducă 
la jertăvnic célea ce vin să se călugărescă, 

G1. 46. Pentru călugăriţa să nu iasă sin- 
gură de în Mânăstire. 

G1. 47. Pentru să nu dormă, nice călugă- 
rița în mănăstirea de bărbaţi, nice călugărul 
în mânăstirea de fămei. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


G1. 48, Pentru despărțirea fămeit, celuia | 


ce după hirotonie va să ia episcopie, 

G1. 49. Pentru mânăstirile carele se fac 
cu ştirea episcopului. 

G1. 50. Pentru să nu jâce saŭ să dănţuia- 
scă mirânul. 

GI]. 51. Pentru nică să fie măscărieiă. 

Gl. 52. Pentru să nu se facă liturghe în 
postul cel mare fără Sâmbăta şi Dumineca şi 
ja praznicul Blagoveşteniilor. 

Gl. 53. Pentru ceia ce priimesc copii de 
în botez. 

Gl. 54. Pentru nuntele carele's fără de 
l6ge. 

GL. 55. Pentru ceia ce postesc sâmbetele, 

Gl. 56. Pentru Armânii,, carii mânâncă 
pre păr6semăsâmbeiâle oacă şi brânză, 

Gl. 57. Pentru să nu aducă Ía jertăvnic: 
miare și lapte. 

G1. 58. Pentru mir6nul carele singur se 
priceştuiaşte. 

G1. 59. Pentru să nu se facă botez, pre în 
căsuțele cele de rugă : carele sânt în mijlo- 
cul unor case. 

G1]. 60. Pentru cela ce dă voe se îngră- 
céste. 

&1. 61. Pentru Vota şi Vrumaliile ale zbo- 
rurilor Elleneşti şi a altor obicéiure ale lor. 

G1. 62. Pentru citeniile Mucenicilor : ca- 
rele se-aŭ făcut de Ellini. 

G1. 43. Pentru să nu facă cazanii mirenil 
şi pentru aprinzările de foc pre la luni noao. 

(41. 64. Pentru să prăznuiască tot omul 
în săptămâna după Paști. 

G1. 65. Pentru să nu se mănânce sânge, 

Gl. 66. Pentru să nu se strice Dumneze- 
iasca carte. 

G1. 67. Pentru să nu între mirenul în ol- 
tariù fără numal împăratul sai domnul. 

G1. 68. Peniru să nu vorbâscă muerile la 
besérică. 

Gl. 69. Pentru să nu trebue cuiva să în- 
véțe obictiuri ellineşti. 

G1. 70. Pentru să nuse împreune pravo- 
slavnicul cu ereticul. 

Gl. 71. Pentru să nu se închipuiască pre 
fața pământului chipul crucii. 

GI. 72. Pentru să nu se facă praznice nică 
veseli Duminecile nice covóră să se aştârnă, 

G1. 73. Pentru să fie nepriimită cântarea, 
celuia, ce cântă răi fără tocmâlă şi fără po- 
dâba bestricii. 


Gl. 74. Pentru să nu se facă casa a lui 
Dumnezeii târguire. 

61]. 75. Pentru să nu se spele la bae omul 
împreună cu fămée. 

Gl. 76. Pentru să nu c6că merinzi împo- 
hiva Naşteri Précestiï. 

61. 77. Pentru să nu se lipséscă neştine de 
Þesérică fără numal de mare nevoe. 


371 


Gl. 78. Pentru să nu zică la Stâit Boje 
Paspnâisa nasradi. 

G1. 79. ‘Pentru să nu semneze miel în 
chipul lui Hs.: ce pre dânsul adevărat. 

G1. 80. Pentru robul slobozit de stăpân. 

GI. 81. Pentru să nu se dea pricâștenie 
trupului celui mort. 

tle 82. Pentru carii nu știii nice's mărtu- 
risițit că se-ai botezat. 

G1. 83. Pentru să nu se strângă curve 
spre alunecarea sufletelor. 

j - 84. Pentru preacurva şi preacurva- 
riul. 

Gl. 85. Pentru să nu bage dobitoc în be~ 
s6rică. 

G1. 86. Pentru să se postâscă sâmbăta cea, 
mare până la miază n6pte. 

61. 87. Pentru să nu se facă metanil după 
Vohodul vecerniei Sâmbetei, 

Gl. 88. Pentru cela ce dă şi ceia ce ia erbi 
omorâtore de pântece. 

G1. 89. Pentru muiarea căria!i se va duce 
bărbatul de nu se va mai vedea, şi maï nainte 
dă ce nu" va veni véste se va mărita. 

G1. 90. Pentru cela ce jură cu jurământure 
ellineşti. 

G1. 91. Pentru ceia ce răpesc mueri. 

GI. 92. Pentru ceia ce se întorc de în e- 
retică. 

G1. 93. Pentru cela ce va zăcea cu fămtia, 
şi fără băgare în s&mă va întra în besârică, 

G1. 94. Pentru cela ce ia pre logodita de 
altul. 

Gl. 95. Pentru ceia ce aduc de acasă carne 
friptă preoților, 

G1. 96. Pentru să nu se zugrăvescă zugră- 
vii grozave şi fără de cinste cum nu se cade. 

G1. 97. Pentru cum se cade a priceştui pre 
credinciosul curatelor taine. 

G1. 98. Pentru părintele duhovnic să aibă 
socotelă a socoti canânele pocaaniei. 


6. Sădor, Costandin Bărbos, ispravnici 
Papei, Agathon şi Teodor, și Gheorghie, 
Gheorghie Țărigrădenul la Țarigrad, a~ 
supra lui Onoeie papa, și lu Serghie și 
Pir părinți 170, let 656. 





Urmăză clişeul mai multor Sf, Părinţi, | 





Sfintul și a tâtă lumea săbor 5, 6: 

G1. 1. Credinţa apostolilor să fie netăiată 
și cea, ce s'aŭ întărit la Nichea, să fie deplin : 
că aŭ stricat spițele învăţăturii Ariel, carele 
aducea de bârfia pentru o ființă a Dumne- 
zăirii, 

Tâle, Acest săbor se-aii adunat în vremea 
a lu Iustinian Nascârn, şi aŭ poruncit să fie 
adevărate şi canonele apostoleşti şi şase să- 
bóră ale lumii, şi câlea de pre alocurea, şapte 


www.dacoromanica.ro 


378 


carele maï nainte se-aŭ făcut, şi să şe ferescă, 
netăiate şi nestricate și aŭ pus tocmitele ca- 
n6ne să fie de vindecarea sufletelor şi de tă- 
măduirea patimelor, şi aceiaş întât adeverâză 
tocmirea can6nelor apostoleşti, décia pecet- 
luiaşte şi sfintele can6ne ale săbârălor lumi! 
şi ale celora ce se-ai făcut pre în bogate lo- 
cure, 

Săborul 1. Săborul de întâi făcutu-se-aŭ 
în Nichea : în zilele sfintului împărat marele 
Costandin, asupra spurcatului de Arie, răul 
cestiv carele zicea şi învăţa altă Dumnezăerie 
păgânâscă sau cum am zice mat pe prost 
mulţi Dumnezei, şi îndrăznia de zicea că fiul 
lui Dumnezeă, domnul nostru Is. Hs,, adeve- 
ritul Dumnezeiă : iaste zidire, iară nu o ființă 
lui Dumnezei şi Tatălui. 

Siăborul 2. Al doilea săbor se-aŭ făcut în 
Țarigrad în vremea împăratului Teodosie cel 
mare, asupra a Machedonie! protivituriul de 
duh : carele hulia spre duhul sfînt şi zicea că 
nu iaste el Dumnezei, ce străin cu Dumnezăi- 
vea de Tatăl, cătră acesta şi spre Apolinarie 
de la Laodichia, și Savelie de la Livia, carii 
socotia şi zicea, că trupul Domnului Nostru şi 
Dumnezeului 1... Hs. iaste fără de suflet şi fără 
de minte. 

Săborul 3. Al treilea săbọr se-aŭ făcut în 
vr&mea lui Teodosie cel mic asupra spurea- 
tului Nestorie închinătoriul de ómen, curele 
pe Hs despărţia şi tăia, şi zicea că iaste om 
prost iară nu Dumnezei întrupat, și învăţa, 
de zicea spre unul Hs. adeveritul nostru Dum- 
nezeŭ : dol fii şi doaoo obraze, și pe prea 
sfînta fecioră Maria carea aŭ născut pre ade- 
veritul Dumnezeii, Domnul Nostru Is. Hs: 
nu'l zicea bogorodiţu ce hristorodiţu. 

Săborul 4. Al patrulea săbor se-ai făcut 
în Halchidon în vremea a lui Marchian, cum- 
natul de soră a lui Teodosie cel mic, asu- 
pra lui Dioscor şi Evtihie. Carit bârfia de zi- 
cea cum se-aŭ făcut ca o nălucă întruparea 
a lu Dumnezei şi Mântuitoriul Nostru Is. Hs. 
şi zicea că iaste într'o fire și împărția de zi- 
cea căsati pătimit Dumnezăirea, 

Săborul 5. Iară al.cincilea săbor se-aŭ fă- 
cut în Țarigrad în vremea lul Iustinian cel 
mare, asupra nebunului Oriben Evagrie şi 
Didum, caril înoia făpturile bârfitâre ale Elli- 
nilor și bârfia fară de minte de zic a că tru- 
purile carile acuma purtăm, déca vor muri 
nu vor învia, și Raiu adeverit nu se-aŭ făcut 
de la Dumnezei nici iaste și Adam nu s'aă zi- 
dit cu trup, şi zicea că munca are sfârșeniă 
şi cum vor să'ş vie dracil iară la cinul de în 
tâl : şi alte hule multe bârfind, 

Săborul 6. Iară al șasele săbor făcutu-se- 
aŭ în Țarigrad, în vremea a lu! Costandin 
Pogonatul, asupra lui Teodor episcopul Farit, 
Onotie al Romei, Chyr al Alexandriei, Ser 
ghie şi Pyr, Pavel şi Petr, cari! se-auă făcut e- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


piscopi Ţarigradului și a altora carii eresurile- 
lor şi le înoia, deci aceşti protivitort de Dum- 
nezeii și păgâni spurcaţi învăţa şi zicea, că o- 
voe și o lucrare are, Domnul nostru Is. Hs. 
şi după întrupare, pentr'acâia se-aŭ dat Ana- 
temei de săborul acesta, iară can6ne nu se-aă 
făcut nici de săborul a cincilea, carele se-aŭ 
făcut în vremea a lul Iustinian cel mare, nici 
de al şasele săbor carele se-ai adunat în vré» 
mea lui Costandin Pogonatul, că săborul 
carele se-aŭ făcut în vrâmea lu Costandin 
Pogonatul chiamăse al şaselea : aşijderea şi 
cela ce s'a făcut în vremea fiiusăi Nascârn 
iară se chiamă a șasele, că aşa aŭ socotit să— 
borul: să fie amândoaoo unul. că acesta se-aŭ 
făcut după 27 de ani, şi episcopii carii se-aă 
adunat aicea mai mulţi de cât acolo făcutair 
Săborul de aŭ căutat pentru întrebările şi 
toemâlele izvâdelor lor sânt aŭ nu sânt, 

Săborul de în vremea, lu Teodosie cel mare 
să fie întărit şi nestricat că aŭ pogorăt pre 
Machedonie, carele zicea că Duhul sfint iaste 
rob, 

Părinţii carii se-să adunat la Efes în vré- 
mea luï Teodosie cel mic doaă sute de bla- 
gocestivi surpat'ai pre Nestorie carele zicea 
că Domnul iaste om prost. 

De pururea pomeniţii carit se-aŭ adunat 
la, Halchidona în vremea lui Marchian, sur- 
pat'aă pre Evtihie carele îndrăznea a zice 
de marea taină că se-aŭ făcut ca o nălucă, 
atunce aŭ surpat și pre Nestorie şi Dioscorie 
carii bârfia. să se strice tocmâlele săbârălor. 

La împărătesca cetate adunatu-se-aui 165, 
în vr&mea lu! Iustinian, asupra lui Orighen, 
carele zicea că sufletelor şi trupurilor nu 
va fi înviare, şi aŭ anatimisit pre Teodorit 
carele aŭ scris Chyril la 12 glave. 

La Țarigrad iară în vremea lui Iustinian , 
adunatu-se-ai săbor de aŭ surpat pre Ono- 
rie de la Roma şi pre Serghie de la Țarigrad 
carii zicea că a voe şi o lucrare aŭ avut Dom- 
nul Nostru Is. Hs. şi după întrupare. 

G1. 2, Învățăturile sfinților Apostoli de 
Climent făcute, pentru încăperile şi furările: 
altor eretici: să fie neîntărite. 

Tâle. Intru apostoleştile can6ne, cătră, 
cărțile Legi! Vechi şi Noaă şi cătră tocmâlele 
apostolilor, carele le-au făcut Climent în cele 
opt cărți, păruncituni-se-aă să le ținem cin- 
stite şi sfințite, iară acest canon poruricâşte să 
se l&pede, nu pentru alt ceva, ce pentru bogate 
lucrure. Copile şi striine de creştinătate ale 
ereticilor. carele bagă întrânsele spre sparge- 
rea besâricii, drept aceia poruncește să se 
scOţă ca să se întemeiaze şi să se întărâscă 
turma creştin6scă. 

G1. 3. Preoţii carit vor fi însuraţi de doao 
orl şi nu se vor pocăi să li se ia darul, iar 
de vor lăsa răotatea şi se vor părăsi câtă va 
vreme atunce cel ce se-aŭ rănit şi cel ce se~ 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


37% 


aŭ însurat fără de Iâge : nu pote să blagos- iară canonul 18 al marelui Vasilie, pre unu, 


lovâscă, iar ceia ce se vor însura după hiro- 
tonie aceia să fie lipsiţi în câtă-va vr&me să 
nu procopsescă întru rânduialele lor, adecă să 
se canonâscă, iară apoi de'ş vor pricepe răo- 
tatea că aŭ făcut răă adecă se vor lăsa de îm- 
preunare aceia să'ş ţie numal cinstea şederii 
mal sus iară popia nu, iară după hotarul (a- 
decă tocmâla) acesta de vor fi fost opriţi şi 
ei nu vor fi băgat în semă acea oprâlă, de 
tot să le fie luat darul. 

'Pâle, Părinţi! săborului acestuia îndrep- 
tând răotatea cea ce să făcuse şi dăzrădăci- 
nând şi cea ce vrea să fie: făcutaŭ canonul 
acesta; şi poruncesc : ca câți de în preoți și 
de în diaconi vor lua a doa muiare maï nain- 
tea de venirea. acestul săhor, şi aŭ fost până, 
ce aŭ venit ei (adecă le-a ţinut până ce 
saŭ adunat săborul) nepocăiți de nu se-aŭ 
despărţit de fără de legile nunte, aceia cu 
pravila să fie scoşi şi să li se ia darul şi să 
se pue la un loc să fie cu mirEniă, iară câţi 
mai nainte de venirea săboruluă 'şi vor fi cu- 
noscut folosința de să vor fi lăsat, şi vor fi 
gonit acea împreunare rea, aceia să se pă- 
răsâscă de preoție'şi să se canonâscă în câtă- 
va vreme şi numai să'ş ţie cinstea. şederii 
scaunului mai sus cum aŭ fost șezând, şi să 
le sosescă numai acea ședâre mal sus, cătră 
domnul plângând să Ji se iarte păcatul ca- 
rele laŭ făcut de în nepricepere, pentru că 
nu se cade celuia ce se-aŭ rănit pre altul a 
blagoslovi, ce şi preoții şi diaconil carii se 
vor fi însurat cu o fâmâe văduă fiind mal 
nainte de hirotonie; aşijderea şi ceia ce după 
hivotonie se-ati însurat însă de preoție nu 
se vor părăsi de tot, ce să se oprescă de 
sfânta liturghie, şi să se canonâscă câtă-va 
vreme, deacia iară să fie la ale lor spiţe ară- 
tând cum dăzlâgă fără de l6gea împreunare, şi 
nici cum să nu se sue la altă spiţă maï mare : 
ce să fie în rândul în carele se-au aflat, însă 
acestea poruncitu-se-aă să se facă pentru 
milă și ertăciunea, cum se-aŭ zis mai nainte 
de venirea săborului, iară de atunce încoce 
după hotarul şi canonul acesta , nu iartă să 
se facă nice unele de acâstea, cé după bo- 
tez încă. şi cela ce se va împleteci cu adoa 
nuntă, sai posadnică va (inea, sai văduă 
va lua, sai scosă de altul, sai r6hă, sai 
cinghiasă : acela să nu pótă fi episcop, aŭ 
preot, saŭ diacon, sai ypodiacon, după. cum 
aŭ poruncit can6nele şepte-spre-zece şi opt- 
spre-zéce ale sfinţilor apostoli. 

G1. 4. Cliricul carele se va atinge de ne- 
vasta a luy Dumnezeii aceluia să i se ia da- 
rul iară mirénul să se afuris6scă. 

Tâle. inse canonul acesta, pre cela ce se 
va amesteca fâter ceia ce se-aii nevestit şi 
se aŭ sfinţit lut Dumnezeŭ : de va fi cliric, 












ca acela socotâște!l ca pre un preacurvariul 
şi la priceştenie, pre unul ca acela într'alt 
chip nu'] priimeşte, de nu se va lăsa întâi 
de acel păcat. 

G1. 5. Şi preotul famen să nu ţie slujnică 
sai alt obraz : fără numai de cele ce's fără 
bănuială, 


Tâle, A ţinea în casă făméile cele sfinţite, 
măcar de sânt şi famen], măcar forte bătrâni : 
canonul acesta apără ca şi poslanja Marelui 
Vasilie cătră Popa Grigorie; fără numai de 
vor fi de în fămeile obraz de în câle fără, 
bănuială : adecă mumâni, surori şi mă- 
tuşi de tată sai de mumă şi altele ca a- 
câstea, iară cine va călca acâstea porunci, 
poruncâşte să"! ia darul, pentru că acesta ca- 
non aduce maï mult spre fameni, că măcară 
de vor fi şi mir6ni şi vor lăcui cu mueiile 
carele nu vor fi de în obrazele rudenieï cé- 
lea ce sânt fără de bănuială, unii ca aceia să, 
se afurisescă. 

(1. 6. Carele se-aŭ hirotonit de se va în- 
sura să să ia darul că de va vrea să se hi- 
rotonescă, acela trebue întâi să se însore. 


Tâle. Insă canonul săborului de la An- 
chira. poruncâşte pentru cela ce va să se facă. 
Preot sai Diacon şi întâi se va mărturisi 
când se va face cum nu va, şedea neînsurat 
ce va lua muiare şi după hirotonie va veni 
ia nuntă de s2 va însura să'ş ție a sa slujbă, 
iară acest canon lépădă pre acela canon și 
de totul deșartă pe preotul şi diaconul, şi y- 
podiacon carii se vor însura după hirotonie 
urmând canonului 26 al Apostolilor: şi po- 
runcâște ca cine va îndrăzni a face acâsia 
după hirotonie să'1 se ia darul, şi dă voe 
fie'ş căruia mainte de hiotonie pre legea nun- 
tei să se împreune muierii 


61. 7. Diaconul carele va avea vre o rân- 
duială de nu va fi ispravnicul patriarechului 
saŭ al episcopului : să nu șază maï sus de 
preoți ce să fie mal jos de toţi. 

Tâle. Trufele mireneşti şi şederile nainte 
Dumnezăeştii părinți scoţându-le de la besé- 
rică poruncesc: nică un diacon să nu'şază mai 
sus de preotul măcară de ar avea fie ce rân- 
duială mare şi cinste a besârici, fără numai 
când va fi trimes întraltă cetate şi loc is- 
pravnic în locul Mitropolitului sai al patriar- 
chului : pentru niscare întrebări și niscare 
semi ale canónelor şi ale besâricilor, atunce 
să cinsteşte ca şi cum ar împlea locul aceluia 
ce laŭ trimes, iară de va îndrăzni vre unul 
de în diaconi trebuindu” într'alt chip boeré- 
şte în silă să şază maï sus de popa: atunce 
să sá urgis6scă de a sa spiţă, şi să fie maï 
jos de toţi diaconii 

Gl. 8. Deca vrâme co nu va putea să se 


ia”! darul, iară de va fi mirén afuriseşte'], ! facă, săbor de doaoo ori în toţi anii lângă 


www.dacoromanica.ro 


380 


Paști şi în luna lu Octovrie încai să se facă 
odată. 

Tâle, Pentru primejdiile şi nevoile ce se 
tâmplă episcopilor de supărările păgânilor, 
de nu pot face săbor de doaă ori întrun 
an : tocmitu-se-aii de canânele acestea şi se- 
aŭ poruncit ca să se facă săbor în toţi aril 
odată, lângă Paşti şi în luna Octovril. 

6]. 9. Opritu-se-au a întra cliricii la câr- 
“ciumă, opritu-se-aui încă mai vârtos şi a ți- 
nea ne cum să intre; deci sai să se părăs€- 
scă sati să li se ia darul. 

Tâlc, Nu se cade cliricilor să ţie prăvălie 
de cârciumă și să neguțătorâscă într'ânsele, 
că de vreme ce se oprâşte a intra în cârciumă 
striină, cu cât maï mult nu trebue a ţinea el 
cărciuma. și altora într'ânsa nu se cade a 
sluji; iară cine va înărăzni a face acesta şi 
nu va asculta să se părăsâscă: să” se ia 
darul aceluia, 

G1. 10. Episcopul, preotul şi diaconul cari 
vor lua camătă : de nu se vor părăsi să li se 
ia darul. 





Adevărat. 

GI. 11. Aluaturile sai: azimele ovreilor 
să fie scuipate; iar cine va chema dohtorii 
lor, saă se va îmbăia cu el împreună : acela 
să se afuris6scă. 

Tâle. Nu e nici o împreunare creștinilor 
cătră ovrâi, drept acéia orí cine se va afla 
mâncând de într'ale lor azime saii va chema, 
pre dânşii spe vrăciuire săi dohtorâscă paŭ 
într'alt chip cumva va lăcui cu dânşii: a- 
cela de va-fi cliric să” se ia darul, iară de va 
fi mirén să se afurisescă, 

Gl. 12. Zisu-se-ai să nu scoţi muiarea, 
adecă. să nu te desparţi de dănsa: ce să 
gândești să procopsești maï bine, şi iară po- 
runcim celuia ce să hirotonâşte mai mare: 
să nu maï lăcuiască cu muiare. 

Tâle. Insă canonul apostolesc a 5 aşa po- 
runcâşte : că nici episcop, nice popă nice dia- 
con fără de socotința smereniei nu pâte să 
scOță muiarea lui, iară cine va face acesta 
canonâşte'], şi de se va lăsa neîndreptat să” 
se ia, şi darul, iară acest canon nu iartă pre 
episcopi după ce vor veni la birotonia epis- 
copâscă, să şază cu ale lor mueri, şi acesta 
făcând nu că d6ră nu sufere saŭ se lepădă 
de tocmelele céle may de nainte ce aŭ tocmit 
Apostoli : ce brodind pentru maï buna pro- 
copsire a spăseniei Gmenilor şi să nu dea vre 
O vină spre tocmela preoţâscă, că zice dum- 
nezeescul apostol : faceţi tâte întru slava 
a lu Dumnezei, fiți nepoticnire şi ovréilor 
“și ellinilor, şi hesericii lu Dumnezeiă cum 
placu şi eŭ tuturor întru tote nu caută folo- 
sința mea ce ca să se spăsescă mulţi, faceți- 
vă asemenea mie ca şi eŭ lu! Hs, episcopul 
carele va face așa, şi după birotonia episco- 
piei va lăcui cu a luï muiare; poruncâște ace- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


sta canon într'alt chip să mu fie ce să! se ia 
darul. 

61. 13. Deca vreme ce Romani! voesc să'ș 
lase muerile, întâi diaconi şi popil carii vor 
să se facă preoți, iară noi nu voim aşa: ce 
întărim însurările celora ce vor să se facă 
diaconii şi preoții. 

Tâle, De şi ţine canónele pre tocmélă be- 
sérica Romanilor ca cela ce va să se hiro- 
ton&scă diacon sai popă: să mărturisescă 
mainte de hirotonie ca să nu se maï atingă 
de a lui mueare, ce de împreunare să se 
despartă ce însă acâsta iaste ca cum ar sta 
împotriva încredinţării şi adeverinţii aposto- 
leştă, şi e nepriimită acestui canon, drept a- 
c&ea poruncește preoții saŭ diaconii carii pre 
l6ge se-aŭ însurat : nici cum să nu se des- 
parlă, ce să'ş păzescă împreunarea cătră fă- 
meile lor; şi Să se păzescă de a nu se îm- 
preunarea cătră dînsele pre la vremi numai 
când li se cade; adecă la, vremea postului, şi 
când vor;vrea să slujască sfintele taini, ca să 
pâtă pre lesne dobândi câlea ce cer de la 
Dumnezei, iară cari! se vor ispiti a'ş scâte 
ale lor făme! pentru smerenia, acea să se a- 
forisescă, deacia de se va lăsa neîndreptat să 
% se ia darul, după cum zice canonul 5 al 
sfinților şi Dumnez&eştilor apostoli. 

G1, 14 şi 15. Cade-se când va să se hiro- 
tonâscă popa să hie de 30 de ani şi diaco- 
nul de 25 şi diaconiţa de 40 de ani, şi ypo- 
diacon de ani 20. 

Tâle. De se vor afla niscare ómen forte 
destoinici a hi preoți, nici unul să nu se bi- 
rotonâscă nice întrun rând preoţesc, mainte 
de poruncita lor vr&me, iară ori cine se va 
face popă mainte de trel-zeci de ani, saă dia- 
con mainte de 25 saii ypodiacon mainte de 
20, şi diaconiţa carea se va face mainte de 
40, şi ypodiaconul mainte de ani 20 acelora 
să li se ia darul 

G1, 16. Să şti! carele zice să fie şapte dia- 
coni după cum aŭ zis deaania, că nu e cu- 
vintul acesta pentru slujirea tainelor ce pen- 
tru lucrurile şi trehile celora ce slujesc. 

Tâle. Canonul 14 al săborului de la Neo- 
chesaria, îndemnat fiind de în cartea deaniei, 
poruncit'ati să se facă câte 7 diacon! pre la 
fie ce cetate măcară, fie şi prea mare să fie 
de slujba tainelor; iară cest canon zice aşa 
că acel săbor pentru cartea deaniei n'a so- 
cotit.bine, că acel cuvînt nu zice de 7 dia- 
coni că zice atunce întracea vreme nu era 
grijă apostolilor de 6ment să slujască Dum- 
nez&eştilor taini : ce pentru rânduiala şi so- 
cotința şi slujba mâselor, carea. era. de tréba 
a tuturor celora ce se adunase atunce, dece 
pentr'acsea şi bestricile nu se lepădă a nu 
ţinea după cum zice canonul accela, să ţie 7 
diaconi să fie de slujba Dumnezăeştilor taini : 
ce fieş carea după cumu'”! va fi venitul aşa. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB, 


să aibă şi câtuiala preoţilor, diaconilor şi a 
altor clirici 

Gl. 17. Cine va priimi cliricul striin și” 
va hirotoni lul; aceluia să `% se ia darul, 
împreună cu cela cel ai hirotonit. 

Tâle. Nu se iartă nice unul de în clirică, 
fără de ştirea, episcopului său : să se pue la 
altă beserică, iară de va priimi vre un epis- 
cop pe cliricul striin, fără de carte de ertă- 
ciune. a episcopului săi şil va pune la be- 
sérica lui şil va ţinea într'aceiaş rânduială 
ce aŭ fost, saŭ îlă va hirotoni măcară şi în- 
tmaltă spiță maï mică: să li se ia darul a- 
mândurora. 

Gl. 18. De se va muta neştine pentru su- 
părarea pâgânilor déca vor însteea, iară să 
se mute cătră besérica acéea cel se-au dat 
în mână iară după aşezare de nu se va în- 
târce : să se afurisâscă. 

Tâle. Insă €liricul carele pentru vre o su- 
părare, se va despărţi de la hesérica câea ce'i 
se-ai dat în mână şi se va duce cătră altă 
besâr'că, şil va priimi episcopul cela ce va 
fi acolo şi] va împreuna cliritilor: acelui să 
se ia darul împreună cu cela cel aŭ priimit 
cum poruncâşte canonul: 17, ce am scris 
maï sus; iară de se va fi mutat cliricul de 
la besérica céea ce sai făcut cliric pentru 
supărarea păgânilor saŭ pentru altă primej- 
die, decia, de să va fi potolit lucrul pentru 
care vină aŭ fugit şi nu va vrea iară să se 
întârcă la besérica lui la carea se-ati făcut 
cliric: atunce să se afurisescă, împreună 
cu episcopul cela, ce'l ţine până ce se va în- 
tórce; dară pentru care vină cesta se afuri- 
sâşte, iară celuea " se ia darul; căce că cesta 
de pre urmă aŭ făcut acesta dă nevoe, iară 
cel de întâi aŭ fugit fără de vină, şi hiroto- 
nia episcopului săi carea aŭ pus pre dînsul 
o aŭ ruşinat şi de dînsul 'ș aù bătut joc. 

Gl. 19. Cel maï mare al bessricii X se 
cade în tâte zilele mai ales Duminecile să 
spue învățăturile, şi să nu tâlcuiască nice 
să înveţe de ale lor: ce cum aŭ priimit de 
la sfinţii părinți. 

Tâle. Episcopilor h se cade să înveţe po- 

orul în tote zile, şi pre Gmeni săi învâțe 
învăţăturile blagocestiei, mal ales Dumine- 
cile, ca de va întreba cine-va pre dînșii, de în 
Dumnezaeștile scripturi, atunce să nu spue 
acâlea, de întru mintea lor : ce cum aŭ vă- 
tat şi aŭ tâlcuit luminătoriă şi dascali! besé- 
Ticii de în scripturile şi cărţile lor, că acesta 
măestrie şi iscusire bună se cade lor a şti: 
adecă învăţăturile ce aŭ dat Dumnezăeştiă 
părinţi, şi dě pre acâlea să dăzlege întrebă- 
rile de carele"! vor întreba, iară să nu dăz- 
lege întrebările dă pre cuvintele lor nici să 
se pue să adune cuvinte de ale lor, să nu 
cum va dóră să nų se pricepă a dăzlega a- 
célea singuri : apol să cază departe de ade- 


381 


vărita învăţătură; iară cine nu va purta grijă 
de popor şi de ómenï şi nu lè va spune în- 
văţăturile creștinătății, pre acela canonul 57 
al sfinţilor apostoli întâiul afuriseşte ; decia. 
y se va lăsa întru léne să”! se ia şi da- 
ul. 

t G1. 20. Episcopul să nu învéțe săborul 
într'altă cetate cum nu’ se cade, iară de să 
va porni vre un episcop, acela să fie lipsit 
de episcopie şi să slujască slujba popâscă 
iară nu episcopâscă. 

Tâlc. Episcopul carele va face acâsta, pen- 
tru trufa şi îngâmfarărea şi pentru urgisirea 
a episcopului de acolo de nwl va băga în 
semă : ce va învăţa în săbor nevoindu-se a 
rușina pre cela-lalt, şi a'l hatjocori, logodin- 
du'și lui nainte scaunul striin : acela pe drep- 
tate să se lase de episcopie, că cine pohte- 
şte ale striinilor, acela să lipseşte şi de ale 
sale, şi să se pogore în locul popesc, şi lu- 
crurile carele fac el acelea să facă şi el, 

[Semnéză]. Semneză să ști! şi de acâsta, 
când se pog6ră episcopul în locul Popei, pen- 
tru că canonul 29, al săborului de la Hal- 
chidona zice şi chiamă pre pogorârea epis- 
copului ce să pogóră întru spiţa popâscă ; 
furare de sfinție protivnică, şi să se ţie acest 
canon vârtos că se-aùŭ izvodit de într'adeve- 
ritul canon. 

G1. 21. Carele se ia darul de pururea şi 
se pune cu mir€nil : de să va pocăi acela nu- 
maï să se rază, iară de nu să lase părul să” 
crescă. 

Tâle. Preotul saŭ diaconul de li se va fi 
luat darul : acéea cinste și ședere mai sus 
să aibă, şi trebue să'ş tunză capul ca şi ceia. 
lalţă clirici, iară def se va fi luat darul pen- 
tru vina greșalelor a păcatelor. şi se va fi 
pus în locul mirenilor, atunce de va lăsa pă- 
catul de voea, lui pentru carele se-ai lipsit 
de dar şi de cinste, şi'și va căuta cătră în- 
tOrcere : atunce să'și tunză capul ca şi cli- 
ricil; iară de nu se va lăsa de greșale de 
voea lui, ce va vrea să le facă : atunce să'ș 
lase părul să crâscă, ca al mirenilor, ca un 
om ce voiaşte mai bine a cinsti petrecania 
lumii, de cât viaţa cerâscă. 

61. 22. Carele se-aŭ hirotonit pre bani: 
aceluia săi se ia darul împreună cu cela ce” 
aù hirotonit. 

Adevărat, 

G1. 23. Cine va da Dumnezeiasca pricé- 
ştenie şi va câre mangâri sai alt ceva de la 
cei ce să priceștuesc : aceluia să se ia da- 
rul. 

G1. 24. Cliricul saŭ călugărul, de va privi 
la încurarea cailor, saă când vor vrea cin- 
ghieasele să între la nuntă, de nu vor eşi 
mal nainte : să li se ia darul. 

Tâle. Cliricul cânduY chemat la nuntă, şi. 
nu se va scula să fugă mai nainte până nu 


www.dacoromanica.ro 


382 


întră înșelăt6rele şi batjocoritórele jocure, a- 
tunce nu'l se ia darul numai cât : ce eând va 
face acâsta şi nu va vrea să se lase de nu 
se va părăsi, atunce'i se ia darul, aşijderea şi 
cela ce iase de priveşte la încurarea cailor. 

GI. 25. Petrecăniile Şeliştilor şi ale săti- 
célelor de le va fi ţinut cine-va în trei zeci de 
ani şi nu le va maï fi căutat niminea: a- 
tunce să le ţie neapărat; iară de'i va fi zis 
şi se va fi pricit cu cela ce le ţinea în mijlo- 
cul acelor ani: atunce are voe să'şi le 
caute. 

Tâle. Petrecăniile seliştoreleor zice cum 
-am scris la 17 can6ne al săborului de la Hal- 
chidona, ţarinele câle ce's osebi de bestrică 
nică sânt de împreună carele sânt cu totul 
pre la nişte sate, sai oraşure, carele acum 
se chiamă țarine singureşti, iar săticelele 
sânt ţarinele carele sânt îu mijlocul locuri- 
lor saă satelor, deci care episcop va fi ţinut 
acel săticel saŭ locuinţă de seliştră în treï- 
zeci de an! şi vor fi fost ale altui episcop şi 
maŭ poruncit a scorni într'acel 30 de an! nice 
-~o amestecătură, atunce så le ţie ne mişcate, 
iară de să va fi făcut pentru acelea între a- 
mândo! episcopii vre o price, mai nainte de 
trecerea acelor 30 de ani, atunce de acâsta 
să fie volnic cela ce! va părea că e a lui şi 
să năpăstuiaşte, să'şi o al6gă cu săborul e- 
parhiei. 

1. 26. Preotul carele va cădea într'o în- 
surare fără de lege şi "1 se va lua darul, a- 
cela să se împreune numal şederii şi de tot 
să se despartă de spurcăcinne, 

TPâle. Ori care preot ce va fi luat mainte 
de hirotonie mueare aŭ văduă, aŭ ţopană, aŭ 
cinghiasă, sai alta de câle lepădate ce sânt 
întru necurăţie, acela de preoţie să se pără- 
s6scă, iară la şedârea preoţilor să se îm- 
preune şi o nuntă ca acâea fără de lege să 
se desparță, pentru carea de preoţie se lipsi. 

G1. 27, Cliricul să nu se îmbrace cu haine 
carele nu! se cade nici în casă, nicl pre cale, 
iar de nu va face aşa, o săptămână să se 
canonescă. 

Adevărat. 

Gl. 28. Poruncitu-se-aă pentru struguri, 
déca se aduc la besérică să se blagoslovâscă, 
şi să se împarță, iar maï mult jertva cea 
fără de sânge de întrînşii niminea să nu în- 
drăznâscă a se atinge să facă. 

Tâle, A aduce struguri la beserică la vré- 
me când li se cade și a se blagoslovi de preoți 
şi a" darea celor ce cer, de acesta canonul 3 
al sfinţilor apostol! iartă, iară a" împreuna- 
rea jertvel cei fără de sânge şi aï împărţi ó- 
menilor împreună amândoaoo, nu lasă acesta 
canon ce opreşte, şi poruncește să nu cumva 
să maï îndrăznâscă vre unul de în preoți, 


iară de nu carele va face acesta să! sera 
darul. 


PRAVILA MATEIU B SARAB 


G1, 29. Unii de în părinţi la zioa de taină 
vecera déca cina el făcea liturghie, ce de a- 
césta socotita lą săbor să nu se mai facă, 
nici să facă razdraşenie în postul cel mare în 
săptămâna cea mal de pre urmă : Joi, ca să 
nu cumva, să se socotâscă că urgisăște şi nu 
bagă în sémă tot postul. 


'Pâle,. Insă săborul de la Cartaghen la 47 
de canóne aŭ poruncit ca să se obârşâscă 
stintele de ómenï postiţi, fără numai o zi ce 
iaste a anului în care se face adeverita ve- 
| ceră; iară acest canon păzind şi ţiind vârtos 
cu dâdinsul, nici de acesta zi nu lasă aşa : ce 
poruncește și într'acea zi (adecă in jol mari) 
preoţii să fie postiţi, atunce să slujescă litur- 
ghie, aşijderea şi 6menii postiţi fiind să se 
priceștuiască, ca să nu facem necinste nici să 
urgisim tot postul pentru călcarea une! zile. 

G1, 80. Preoţii carii sânt pre la besâricile 
carele's pre în păgâni de se vor tocmi vre u- 
nil de într'înșil să, se desparţă de locuinţa îm- 
preunări! a fămeilor sale : dâcia nice cum 
nice întrun chip să nu ma! lăcuiască cu dîn- 
sele. 


Tâle, Preotul carele'ş va scâte muiarea lut, 
pentru vina a bunii cucerii aŭ diaconi fiind 
acela poruncit'aă canonul 5 al apostolilor, să 
se afurisescă sai să'! se ia darul de nu se va 
pleca să o ţie iară'ş, pentru că unil de în 
preoţi carii sânt pre la beséricīi păgâne părân- 
dule că fac maï bine óre ce, de în canonul 
apostolesc, ci nu'ş gonesc fămeile lor, ce toc- 
mesc cu dînsele să se ferescă unul de către 
împreunarea altuia, deci tocmire ca acâsta a 
acelor popi de în păgâni poruncâşte acesta 
canon să nu se l&pede, drept actia eï cu dîn- 
sele să nu mai lăcuiaacă, nici întrun chip ca- 
cum ar da arătare întregă şi deplină obic&iu- 
rilor sale, deci, săborul acesta daŭ lor şi so- 
cotesc de mai slobozesc de acesta, pentru le- 
pădatul şi înstriinatul obicâiă şi pentru soco- 
tinţa a împuţinării lor de suflet. 

G1. 31. De nu va fi cu ştirea a episcopului 
să nu se facă liturghie în casa de rugă. 


Tâle. Insă canonul 57 al săborului de la 
Laodichia. apără pre episcop, şi pe preot a 
face liturghie ori în fiece casă de rugă, iară 
cest canon, întOrce şi poruncâşte cu ştirea e- 
piscopului a cărui iaste ținutul să facă litur- 
ghie în căsuţele câlea de rugă, carele sânt în 
lăuntrul caselor, iară cela ce va face fără de 
ştirea lui (adecă a episcopului) "i se ia darul. 

G1. 32. Zlatoust stricând eresul celora ce 
slujesc cu apă, cănd zice : şi aŭ murit dom- 
nul şi se-aiă sculat vin aŭ luat, acâsta luând 
şi socotind Arménii : ei slujesc numai cu vin 
neștiind (ocaanicil) că şi acel Zlatoust, şi Va- 
silie şi Iacov, cu vin amestecat cu apă aŭ 
slujit, aşijderea şi noaoo aşaŭ dat a sluji, 
iară cine va sluji numal cu vin sai numai cu 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


t 
apă, iară nu cu amândoapo amestecate : a- 
celuia, să se ia darul, 

Tâle,. Tâlcul a lui Zlatoust iaste de la E- 
vanghelia lui Mathei, iară Armânii rătăciţi 
fiind întru eresul celora ce slujesc cu apă ne- 
voitu-se-aii să strice celora ce slujesc jertva 
cea fără de sânge numai cu apă, drept aceia, 
ei slujesc numai cu vin fără de apă neprice- 
pând spurcaţii că într'acâsta se vede tot me- 
șterșugul sfîntului : ca să strice eresul celora 
ce slujesc numai cu apă, şi săY plece să slu- 
jescă şi el cu vin, nu numai cu apă, iară lor 
părându-le că le stă împotrivă să'! înfruntâze, 
se lépădă de apă a băga, şi nedomirindu-se 
numai cu vin slujesc ocaanici, că şi acel Hri- 
sostom, şi marele Vasilie, şi fratele a lu Dum- 
nezeii lacov, vin amestecând cu apă liturghie 
făcea, şi nQaoo aşa aŭ dat să slujim, iară ori 
care preot sati diacon sai episcop ce nu va 
face curata, jertvă (adecă liturghie) după a- 
cesta tocmélă a apostolilor şi a purtătorilor 
de Dumnezei părinţi să'! se ia darul ca celui 
ce mărturiseşte că e taină prostă şifse lepădă 
de învăţăturile cele ce sânt date de la sfinții 
me 

1, 38. Carele va fi destoinic de hirotonie, 
şi va, hi de ném preoţesc, apoi de va fi și de 
alt ném numai destoinic să fie, acela se se 
hirotonâscă, şi carele nu va fi tuns şi nu va 
fi luat blagoslovenie, acela pre ambon să nu 
cetescă sfintele cuvinte. 

'Tâle, Caril sânt în lalurea armenâscă ur- 
mând obic&iului ovreesc, iar eï primesc întru 
cliros, numai pre ceï ce sânt de ném preoţesc; 
décia şi ceia ce naŭ luat blagoslovenie de e- 
piscopie, iar ei se amestecă întru tunderea 
preoțescă de sfinţesc cântăreți şi poruncesc să, 
citâscă Omenilor sfintele cărţi pre ambon, 
deci pentru aceste doaoo vini acest canon 
Jepădându-le porunceşte, să nu se caute né- 
mul celui ce va să se aducă întru cliros ce de 


383 


ricilor ce rămân văduă; ce trebue tote să se 
păzâscă cum se cade de acel clirici, până ce 
se va hirotoni alt episcop; iară de nu va fi ră- 
mas nici un cliric la acea, bestrică, atunce să 
le păzescă nestricate Mitropolitul, şi să le dea 
tote episcopului celuia ce va vrea să se hi- 
rotonescă. 

Gl. 36. Țărigrădânul cu Roma să le fie 
cinstile, amândurora tocma după dinşii Ale- 
xanârânul ; după aceştea Antiohianul, décia 
Ierslimlénul. 

Tâlc. Tărigrădénul să se cinstécă tocma 
într’o potrivă cu Roma; că aşa se-aŭ zis la 
al treile canon al săborului al doilea de la 
“Țarigrad, şi la canonul 28 al săborului a patra 
de la Halchidona, ca să nu se socotescă al 
doilea după Roma ; ce după vreme, aşa se 
cade a socoti şi de aicia, să fie adevărat după 
punerea înainte a vremii; iară nu a cinstii că 
după multă vreme a cinsti bescricii Roma- 
nilor, dobândit'aii cinstea tocma, şi acest 
scaun al Țarigradului şi cinstindu-se cetatea 
acâsta şi luând mărie tocma ca și Roma, cea 
hătiînă de săbor şi de împărați pentru muta- 
rea scaunului, 

G1. 37. Episcopul carele nu se va întorce 
la scaun pentru năpădirea Varvarilor, acela, 
unde va fi şi acolo să'şi ţie scaunul şi să se 
hirotonâscă, şi tote câte's ale preoţiei să le 
facă adevărat. 

Tâle. De se va hirotoni un episcop şi nu 
va putea să mârgă la cetatea ce se-aŭ hiro- 
tonit într'însa. să şază pentru năpădirile Var- 
varilor : acela a face şi a pune preoți şi aşe- 
dea în catedră, şi a face câlea ce'i se cade e- 
piscopilor. să nu se apere : ce tote să fie vol- 
nic a le face, şi cinstea catedril să aibă şi 
hirotonie a bbgaţi clirici pre pravilă cum se 
cade să tacă, şi tote câte se vor face de dîn- 
sul pe socotinţa pravilii : să fie adevărate, 
pentru că nevoia carea o ati adus vr&mea, nu 


acâsta să ispitscă numai de va fi destoinic, } se pote socoti a fi lui urgisire să se micşorâze 
mici să iarte pre cine-va să cânte saŭ să cité- | cinstea a episcopiei lui. 


scă pre ambon, fără numai cela ce va avea 
blagoslovenie pre pravilă şi va fi luat tunde- 
rea preoţâscă de la episcopul săă; iară cine va 
face afară de acestea ce am zis și am porun- 
cit să” se ia darul. 

G1. 34. Ori carii cliricii saŭ călugări carii 
vor face jurământ de împreună sai se vor 
strînge câtă sai niscare merșteşugure asupra 
episcopului saŭ a cliricilor : aceia de în spița 
lor să cază. 

Adevărat, 

Gl. 35. Pristăvindu-se episcopul, clirosul 
săi păzâscă unelte ce va avea iară de nu va 
fi cliric : atunce mitropolitul să le păzescă 
până la hirotonia altuia. 

Tâle. După pristăvirea episcopului nici cli- 
vicii lui nici mitropolitul n'are voe să ţie sai 


să ia ceva de în uneltele sai bucatele besé- | 


G1. 38. De se va înoi vre o cetate de împă- 
ratul saă va vrea să se înoiască : atunci toc- 
mâlele cetăţii şi ale 6menilor, şi lucrurile toc- 
mâlele lor besericii să urméze. 

'Tâle. O cetate vâche ce să va înoi de îm- 
păratul saă va vrea să se înoiască : aceia să 
fie supt noria episcopului celuia ce s'aă scris 
şi s'aă pus supt el atunce să'ş dea datul, mă- 
cară de va fi aprope încă şi de eparhia altui 
episcop, acela ce iaste aprope să nu'ș izbân- 
déscă pre dinsa : adecă să n'aibă trebă, ce să 
urmeze tocmelelor şi hrisovelor cetății şi ale 
săboruiui, cum se-aŭ poruncit și la 17 glave 
ale săborului de la Halchidona. 

Gl. 39. Mai marele al noăi cetăţi a lui Iu- 
stinian carele se-aŭ mutat cătră tot Elispon- 
dul (Elespondul se chiamă ţinutul Mării Né- 
gre) să fie mai mare; și să se hirotonâscă de 


www.dacoromanica.ro 


384 


al săi episcopi iar déca se va muta, iară se 
aibă trébă cu acea eparhie Tărigrădenul cum 
se-ati tocmit de acesta lucrul la Efes. 

Tâle,. Atunce când era mai mare loan la 
ostrovul Chiprulut (acesta iaste Nea lustinia- 
nopoli) pentru împresurările Varvarilor şi 
pentru izbăvirea robiei păgânilor, când su- 
puseră crestinâsca putâre a Chipreanilor, a- 
tunce se mută de la ostrovul Chiprului şi aŭ 
pribegit la eparhia Elispondului (adecă a mă- 
rii negre) atunce Țarigradul `! aŭ ertat să fie 
ispravnic şi volnic pre episcopiile Elispon- 
dului şi ă fie ma! mare pre tâte episcopiile 
câte's într'acea eparhie şi iale să aibă pre dîn- 
sul începătoriii şi de la al lor episcop să se 
hirotonescă, cum se-ati poruncit şi la săbo- 
rul de la Efes, iar déca se va izbăvi Chi- 
prul de cătră mânile păgânilor, atunce iar să 
vie tote episcopiile şi Mitropoliile ale Eles- 
pondului, cătră scaunul Țarigrădânului. 

Gl. 40. Cine va vrea să se călugărescă să 
se călugărâscă de 10 ani, măcar de aŭ şi po- 
runcit Dumnezăescul Vasilie ca cela ce va 
vrea să se tunză să fie de 17 ani ce cum zic 
și apostolii că aŭ închizăşuit pre o fămeae be- 
serică de şapte ani fiind văduă și Părinţii aŭ 
poruncit zicând să se facă Diaconiţă de 40 de 
ani, ca să se mal întărâscă besârica, drept a- 
céea şi noi pecetea semnăm la vreme. 

'Tâle, Insă canonul 78 al Marelui Vasilie 
zice că ceea ce se leapădă de nuntă și se a- 
duce Domnului, trebue să fie de 16 ani saă 
şı de 17 ani, ca obicsiurile şi făgăduințele et 
să fie adevărate iar de să va lepăda dea- 
cestea, fără scăpare se munceşte. că glasurile 
copilăreşti zice a unora ca acestora nu se 
cade a le socoti adevărate, iar canonul ace- 
sta zice să nu se priimâscă carele va vrea 
să se călugărescă mal mic de 70 ani ce să se 
pue unul ca acela,.să se ispitescă bogată 
vr&me cu socotința egumenului, dâră va 
chibzui că va crâşte de să va îndemna ma! 
spre bun folos, cătră tocmâla şi traiul vieţii 
călugărești, iar mai mici de ani! ce aŭ zis 
marele Vasilie să nu se facă, ca pentru să 
se vază bessrica, cu mila lui Dumnezeu mai 
tare şi să! mergă mainte și să sporâscă 
şi pe credincioşii să”! arate cătră paza po- 
runcilor, mal tari şi maï vârtoși, deci 
pentr'acesta cuvânt sfinții părinţi aŭ mic- 
şorat vremea Diiconieă , şi aŭ dat să se 
hirotonâscă de 40 de ani ca să sporescă 
besericii cătră mal bine măcar de şi porun: 
câşte apostolul că vădua câea ce va să se 
alegă la besérică, se fie de 60 de any. 

1, 41, Purtătorii de rase şi pustnicul ca- 
rele e netuns. de nu se va tunde să lăcuiască 
în Mânăstire, acela de în cetate să se go- 
nâscă, 

Tâle. Pustinici! cum am zice carit îmblă 
încungiurând cetățile și oraşele împăroșin- 


PRAVILA MATRIU BASARAR 


du'şi capetele şi rase negre purtând, aceea sai 
să mergă la Mânăstire să'şi tunză părul și por- 
tul altor călugări să priimâscă, iar de nu vor 
face acesta pustinicii dă pre în cetăţi și dăpre 
în oraşe să se gonâscă ca să nu batjocurescă 
făgăduinţa cea de împreună, adecă ceaide oh- 
şte, şi să şază la pustie, de acolo de unde nu- 
mele'și aŭ câștigat şi aŭ luat. 

Gl. 42. Carele va vrea să se închiză într'o: 
peșteră acela să petrecă întâi întru mână- 
stire 3 ani, deacia să mai lăcuiască naintea. 
încizătârei, şi alt an, şi așa să intre şi să nu 
mai iasă, fără numai cându'l va pripi môr- 
tea sai către folosința a mulți. 

Tâle. Cine va vrea să între într'o închi- 
s6re şi a'ş luarea aminte de ale lut singur 
cade-i-se mat întâi să intre în mânăstire, și 
in vremea a tref ani să se smerescă întru 
frica a lul Dumnezei maï marelui Mânăstirii, 
deacia să se ispitescă voia lui de episcopul 
1ocului, de voe şi cu tótă inema îmbrăţişâză 
viaţă ca acâia, aŭ ba? şi să mărturisâscă 
pohteşte el întm'acela chip aŭ ba? deacia să 
mai aștepte ş'alt an afară de închis6re, ca să 
se înfolosâscă mai mult, ca să arate că nu voe- 
şte singurătatea pentru deşarta slavă şi cin- 
ste, ce pentru a lui bine, deacia după împl&- 
rea a atâta vréme de se va afla cineva stă- 
tătoriă întru mintea sa atunce să se închiză 
şi de acolo să nu mat iasă fără numa! def va 
cădea vre o supărare pentru folosul a mulţi, 
sati pentru altă nevoe ce'l va îngrozi; atunce 
cu blagoslovenia a episcopului locului ace- 
luia să iasă, iar de va eşi fără de acâste vini 
ce se-aii zis, întâi să se închiză fără de voia. 
lui, décia să se pedepsâscă, cu posture şi cu 
alte strimturi, ca să afle tămăduire pentru 
împuţinarea sufletului săă. adecă pentru fri- 
ca, cunoscând după cum zice scriptura că 
niminea nu'ş pune mâna pe Raliță şi să se 
întârcă înapoi şi apol să pâlă fi îndreptat la 
împărăţia ceriului. 

Gl. 43. Volnicu” tot omul carele va vrea 
să fugă de furtuna lumii, şi în mânăstire să 
intre, acela să se priiméscă. 

Tâle. Dumnezeă şi tatăl nostru zicând: 
carele va veni cătră mine nu'l voiii scâte a- 
fară, drept aceia volnicu'l tot creştinul de 
furtuna a marelui vihor a lumii să fugă și 
în manăstire să mârgă să se încue, măcar 
pentru fie ce păcat ce va fac- că ceia ce pu- 
rurea se pocăesc pre aceia i priiméşte Dum- 
nezei. drept acâea să nu” îinpedece nici să 
oprâscă nici un chip de cătră umplsrea 
voii lor. 

Gl. 44. Călugărul de să va însura saŭ va 
curvi, acela să se primâscă după canonul 
curvariului. 4 

Tâle. Călugărul de să va însura sai va 
măcar şi curvi, acela tocma se canânâşte ca 
şi canonul curvarilor și canonul lor iaste 


www.dacoromanica.ro 


PRAIA MATEIU BASARAS 


Y ani, după cum zice canonul 56 al mare- 
lui Vasilie, 2 ani să plângă, 2 să asculte, 2 să 
cază și înir'un an să se pue cu credincioșii 
iar la al 8 să se priimâscă la pricâştenie. 

GI. 45. Părinţii să nu'și îmbrace fâtele în 
haine de mătase când le duc să se călugă- 
râscă, şi aşa să ia, chipul :-că acâsta iaste a- 
ducere aminte de trecătârea lume. 

Tâlc. Unele de în fămei când vrea părinții 
lor să le călugărâscă, întâi le îmbrăca cu 
haine de mătase și cu altă podóbă cu tâtă, 
-cu aur şi cu pietri împistrilă cu mărgăritariă 
şi cu mătăsuri şi așa le ducea, dâcia aşa îm- 
podobite cu mult preţ sluja oltariului, iară 
apoï lepăda acea pod6hă numai cât, şi lua 
blagoslovenia, chipului dă se îmbrăca în haine 
negre călugărești, drept acea, părinţi porun- 
cesc să nu se mai facă acâsta de acum nainte, 
că nu e lucru cinstit nice drept, nice se cu- 
vine, carea de voea el aŭ lepădat tótă bucu- 
ria lumil, şi viaţa, Dumnezăească aŭ îmbră- 
țişat şi'și aŭ întărit gândurile să fie neîntârse 
şi aşa la mânăstire aŭ mers, apoi să'ş vie 
iară pentru unele ca acelea. să'și aducă aminte 
de trecătorea şi putreda lume, de carele se-aă 
făgăduit să le uite; iară apo! să'ş turbure su- 
fletul de valurile furtunii vihorului lumii să 
o bată în câce şi în colea, ca să nu pâtă 
plânge, nice să potă arăta umilinţa inemil. 

GI. 46. Călugăriţa nu e volnică să iasă de 
în mănăstire fără de blagoslovenia starițeï 
Şi când va vrea să iasă să nu iasă singură : 
ce cu alta mai bătrînă, şi când va vrea să 
mâe afară; aşijderea și călugărul, de nu va fi 
cu ertăciunea egumenului, de în Mânăstire 
să nu iasă, 

Tâle. Călugărița, a mânea vre o dată pen- 
tru fie ce lucru afară de Mânăstire : acest ca- 
non de tot aŭ oprit de acesta lucru, iară de't 
se va tîmpla vre o nevoe să iasă de în Mâ- 
năstire, atunce cu ştirea şi blagoslovenia 
stariţii să iasă, şi iară să se întârcă să lăcu- 
iască într'ânsa, de acâsta nu se aŭ apărat, ce 
încă se iartă a se face, însă şi acesta, să se 
adaogă, să nu iasă singură: ce cu alta mai 
bătrină şi mai matoră ce va fi în mănăstire, 
așijderea nice călugărul să nu fie volnic a 


porunci : acela să'1 se dea canon casă se 
stirea muerilor, 
iase să între într'o mânăstire prea departe de 


eşi de în mânăstire : fără de blagoslovenia 
pótă înfolosi, 
Gl. 47, Nici muiarea să nu d6rmă în = 
Adevărat. 
G1, 48, Carea se-aŭ despărțit de cela ce 
mânăstirea a episcopiei și să aibă socotinţă 
de episcop. 


celui mal mare, iară cine va călca acâstea 
năstirea bărbaţilor: nici bărbatul în mână 
va să ia episcopie, déca se va hirotoni, iară 

Tâle. Ca pentru să nu fie smințire si po i 


IC- 


| 


acoromanilca.ro 


385 


nire ómenilor, cade-se după tocméla te se- 
aŭ făcut de împreună de se-ai despărțit, de 
bărbatul et şi el déca aŭ mers cătră scaunul 
episcopiei, atunci ia după hirotonia lui să 
mérgă întru mănăstire ca după hirotonia luï 
să fie de elu'ş departe de episcopie, iară so: 
cotinţa eï totă să se facă de episcopul. 

Gl. 49. Câte mânăstiri se fac cu ştirea e- 
piscopului, atunce să nu se maï facă lăcuinţe 
mireneşti : nice să se maï dea ómenilor mi- 
Xeni. 

Tâle. Aşijderea scrie canonul 24, şi al pa- 
trulea al săborului de la Halchidona, şi opré- 
şte a să zidi mânăstire făă voia episcopului 
locului.. 

Gl. 50 şi 51, Nice mirenului nu se cade 
să plumescă să joce. 

Tâlc. Nice trehue să fie jucătoriti, nice 
privitoriii unde alârgă caii, nice la vânature, 
că mirenul se afurisește, iară cliricului 1 se 
ia darul, că şi mirnil fiind creştini : cade-li- 
se cu cinste să trăiască, drept actea canonul 
zice, carii glumesc saŭ fac jocure pre la cor- 
ture, sati se fac măscărici şi adună 6menii 
cătră privire sai se îndeletnicâză cătră vå- 
nător : afuriseşte'!, iară cliricil caril vor face 
oră fie care de într'acéstea să li se ia darul, 

G1. 52. Preste tote păreserpile să fie litur- 
ghia preajde Sfeștinaea făiă Dumineeile și 
Sâmbetele, și zioa blagoveşteniilor. 

Tâle. Vina pentru care lucru întru tóte pa- 
resemile fără Sâmbăta şi Dumineca şi zioa 
blagoveşteniilor nu se face liturghie, ce fac 
preajde Sfeşinnaea + Scrisu-se-aii cum ne 
pare la 48 de canóne, ale săhorului de la 
Laodichia. 

Gl. 53. Coconii caril priimesc de în botez 
nui lăsa să se împreune cu coconii mumâ- 
nij, iară de'i va neștine împreuna : după, îm- 
preunare el să cunscă şi canonul. 

Tâle. Rudeniu carea e dă pre suflet acéea 
este mał mare de cât rudenia trupescă, drept 
actea acesta canon face”! păriaşi canonului 
curvarilor, pre cela ce aŭ priimit de în sfîn- 
tul boteză pre un cocon şi apol să se însóre 
să ia pre mumă-sa, : deci întâi se cade să se 
desparță aceea nuntă. 

Gl. 54. Nu erta să se ia vară cu văr nici 

fată şi mumă pre fecior şi pre tată nici fâtele 
surori pre tată și pre fecior nice pre doï fraţi: 
iară de va face neștine acâsta după despăr- 
tire şapte ani să cază, 
4 Tâle. Și acâstea de să vor face nunte ca 
niște lepădate să se desparță, şi carii se vor 
fi împreunat acestora, după cum zice acesta 
canon şi 64 al marelui Vasilie : într'un an să 
plângă, doi ani să asculte, trei ani să caza 
şi a şaptelea să se pue cu credincioşii şi așa, 
de să vor pocăi cu lacrăme : să se destoini- 
cescă Dumnezeeştii priceştenii. 

G1, 55. Romanii pre părâsemil postese 


25 


386 


Sâmbetele, iară săborul aŭ adusu'și aminte : 
să ţie şi el după canonul apostolesc. 

Tâle. Prinzând de veste acest sfînt săbor 
de cari! sînt în cetatea Romei cum calcă ca- 
nonul 60 al sfinţilor apostoli, carele aŭ po- 
runcit să nu se postâscă altă Sâmbătă sai 
Duminecă fără de Sâmbăta cea mare, deci 
aŭ poruncit acest săhor, beséricii Romanilor, 
acesta, canon apostolesc să! ţie și eï nemiş- 
cat, 

„GI. 56. Arménií pre păresemi Sâmhbelele 
mănâncă oaă şi brânză într'acâea, se-aŭ po- 
runcit în tótă lumea să se ferâscă de acesta, 
iară de nu să se afurisescă, 

Adevărat. 

GI. 57. La jertăvnic nu se cade nici tre- 
bue să se aducă miare şi lapte. 

Adevărat. 

GI. 58. Mirenul să nu se priceştuiască a- 
dins eluş : iară de nu șapte zile să se afuri- 
sâscă. 

TYâle. Nu se cade mirânului adins clu să 
se precestuiască Dumnezăeștil taini, fiind a- 
colo episcopul saŭ preotul, saii Diaconul, iară 
cine va face acesta : poruncitai săborul să 
se afuriséscă o săptămână, ca să se pedep- 
s&scă să nu înţelepțeze şi să gândescă să 
facă câle ce nu se cade nic] 1 se cuvine să 
facă. 

Gl. 59. Fără de căscidră de rugă nu se 
pote face botezul, în mijlocul casil, iară cine 
nu va păzi acésta : cliricului se ia darul 
iară mirânul se afuriseşte. 

Tâlo. Insă în cămara cea de rugă carea 
iaste în mijlocul casil, canonul 37 al acestui 
săhor aŭ slobozit să slujască într'insa cu gti- 
rea episcopulul iară canonul 57 al săborului 
de la Laodichia de acesta maŭ slohozit să 
se facă de episcop sati de preot, iară bote- 
zul să se facă întru niște case de rugă ca a- 
celea, acesta canon nu lasă : ce zice carii vor 
să se dăstoinicâscă Dumnezăescului botez : 
aceea să mârgă la adeveritele besărici şi łn- 
tr'însele dar ea acesta să priimâscă, iară de 
nu, cine va trâce acestea porunel, de va fi 
clirie să” se ia darul, iară mir6nul să se a- 
furis&scă, 

G1. 60. Cine de voea sa se va îndrăci, a- 
cela să cază supt canonul celor îndrăciţi. 

'Pâle, Carele pre sine va învăţa, de cele ce 
am zis, de însutăşie sai de îndrăcie, acela 
şase anl să cază, aşijderea şi cela ce pârtă 
ursul, şi cela ce crede Imarmenul şi năro- 
cul : acela să fie afară dă besrică, că carele 
să lipâște Domnului (după cum zice Apos- 
tol) un duh iaste, așijderea iară adevărat 
iasle că cela ce să lipeşte dracului, apropiese 
de împreunarea lu! și amândoi un duh sînt, 
drept acâea carele se face de voea sa îndră- 
cat şi se închipuiaşte de face ale ul lucrure, 
și supune pre sine a strimturi ca acestea, a- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


cela să se canonescă cu canonul celuea ce a- 
devărat se îndrăcâşte, cu post şi en strimturi : 
şi să se chimbe de întru lucrurile şi răotăţile 
drăceşti. 

Alt tâlc, Carii urmâză obiceiurilor păgâ- 
nilor, şi vrăjilor saŭ cari! daŭ pre sine spre 
jucări sai cântece, ca să învâţe de în câle 
lucrure lepădate, aşijderea și carii se daŭ la 
ceia ce portă urşii, sai alte hier! cătră bat- 
jocura şi rătăcirea celor maï proşti, și Imar- 
menului şi norocului şi celora ce spun némul 
omului și cari! cred vrăjitorilor fărămecăto- 
rilor şi celora ce să chiamă gonitori de nori. 
Poruncit'ai de aceştea sfîntul săbor şase ani! 
să cază ca să stea cu cel ce cad 4 ani, apoi 
întw'alţi doï ani să se pue cu cei credincioși 
şi așa să se dăstoinicescă Dumnezăeșştilor 
taini, iar de să vor lăsa neîndreptaţi şi după 
certare nu se vor părăsi de întracâle meşter- 
şugure Ellineşti, atunce de la hestrică cu to- 
tul să se rumpă. 

GI]. 61. Să se l&pede de în petrecania cre- 
știnâscă célea ce să chiamă Vota şi câlea ce 
se chiamă Vrumalia. (Vrumalia se chiamă 
zborurile şi praznicile Ellineşt!); şi Calandele 
(Calandele se chiamă începăturile lunilor) şi 
Jocurile dă pre la Bozi şi podohele muereşii 
și obrazele cele de tapi şi satiril şi strigarea 
pre în tâscurt a lu Dionis, şi rîsul de pre în 
Plitare, iar caril nu se vor părăsi după a- 
cesta canon să fie vinovaţi. 

Tâle, Calande sânt zilele a fieș căril luni 
cele de întây, în carele avea obicâiă Ellininit 
de făcea nişte jertve, iar Vota şi Vrumalia a- 
câstea era niște praznice Ellineşti, pentru că 
Vrumos era porecla a lu Dionis, aşijderea, şi 
altele as&mene acestora carele tote le oprese 
părinţii à le face creştinii, opresc iar şi jocul 
muerilor de pre la zborure carele pornese pre 
Gmeni spre șuliliri văzândule şi câte se făcea 
de 6menil și de muerile Ellineşti cu numele 
Dumnezăilor lor celor mincinoşi, şi poruncesc 
să nu se îmbrace bărbaţi! în haine muereşti 
nici muerile în haine bărbătești, carele făcea 
pre la praznicele lu Dionis jucând, aşijderea, 
iar să nu pue pre e! nice fâțe cu păr flocóse 
nică de țapi nice de satiri, însă obrazele acâle 
flocâse sânt făcute a fi de batjocura unora, 
iar câle de ţap! sânt făcute a îndemna spre 
jale şi spe întristare, iar satiri! era numai 
când făcea praznic lu Dionis, pentru că sa- 
tirit zicea că sânt jucători! lu Dionis horă tm- 
prejurul lui, nici să chiame și să pomenescă 
numele lu Dionis pre la 'Teascure când calcă 
vinul nici să râză şi să răcnâscă când 
bagă vinul pre în Plytare, iar Dionis să 
chiăma că iaste Dumnezăul ellinilor, învă- 
țătoriul beţie! și dătătoriul vinului, carele 
Şacuma, fac țăranii, neștiind ce fre, drept 
acâia părinţii scoțând și lepădând de întru 
viaţa creștinilor, tóte deşertările şi rătăcirile 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


idoleşti, nu lasă să facă creştinif câte de rând 
se-aŭ zis în canonul acesta ; ce de vor fi ca- 
vii fac, acestea clirici poruncâşte să li se ia 
darul, iară mirânii de vor fi să se afuriséscă. 

61, 62. Citeniile de mucenici carele se-aă 
făcut de Ellini să nu le bage în besbrică. 

Tâle. Citeniile mucenicilor carele se-aŭ fă- 
cut şi se-aii scris de Ellini cătră ocara muce- 
nicilor a lui Hs. acâlea nu se cade să se ci- 
tescă pre la besârici : ce focului să le dea, 
iar de se va afla neștine priimindu-le să fie 
anatema, 

G1. 63. Mirenul să nu înveţe nică să spue 
cazanie că aŭ d6ră sânt toţi proroci aŭ dóră 
sânt toți apostoli ? 

Tâle. Datorii iaste fieş cine să'şi cunóscă 
rândul săi şi să nu se facă păstorii oilor, 
fiind picior el, să se facă lor cap, ce să se 
pl&ce cinului care e de la Dumnezei dat şi 
să'şi deschiză urechile, spre cuvîntul de dăs- 
călie al celuea ce aŭ luat darul, pentru că nu 
gânt toţi proroci, nică toţi apostoli, drept a- 
ceia mir6nii să nu spue cazanie nică să ră- 
dice cuvinte de întru învățături, trăgând lor 
şi voind să fie în rânduiala dăscăliei. 

[Altul]. Aprinzările de foc pe în prăvălii 
pre la luni Noaoo, şi le săru : acâlea să se 
strice, 

Tâle. Unii Gmeni aprinzând focure, nain- 
tea prăvăliilor sai pre dănaintea caselor şi 
cânta lângă dînsele după obicâiurile celor dă 
demult. Părinţii stricându-le poruncesc, ca 
însă de să va afla çliricul unele ca acâstea 
făcând, să'] se ia darul iar mirânul să se afu- 
risescă, | Zri], pentru că și Manaseia împărat 
eu vrăjile trecânduşi coconii pre-în văpaia 
focului mânie pre Dumnezei. 

Gl. 64, In săptămâna cea de după Paști, 
tot creştinul să prăznuiască. 

Tâle. Cade-se să prăznuiască creştinii şi 
să se bucure întru psalmi! şi întru cântări, 
pre la sfintele besrică preste tótă săptămâna 
ceia ce iaste după slînta înviere a lui Hs, 
Dumnezeul nostru. 

G1. 65. Cliricul carele va mânca sânge, a- 
celuia să”! se ia Darul, iară mitenul să se a- 


furis6scă, 
„Adevărat, 

G1. 66. Să nu strici Dumnăzăeştile cărţi, 
nici le da să le strice, de nu va fi putredă de 
tot. 

Tâle. Nu se cade cui-va să strice ceva de 
în tâte cărţile de în légea vâche sau de în 1é- 
gea noaoo, și maï ales de într'ale sfinților 
învățători sau să le dea batjocoritorilor de 
cărți, sau celora, ce vând miros€le să le vânză, 
să le spargă şi să le strice fără numai deva fi 
mâncată, de molii sa putredă de apă sai în- 
tr'alt chip va fi stricată, iar cine va călca ce 
am poruncii, acela întrun an să se afuri- 
sâscă. 


387 


G1. 67. Nici unul de în mirâni să nn între 
în oltariă, fără numai împăratul sai domnul. 

Tâle,, Oltariul să fie ne călcat de mirtni, 
iar împăratul şi domnul nu se opreşte a în- 
tra într'ânsul, ori când va vrea să aducă dar 
lu Dumnezei. 

Gl. 68. Muerile nu se-aă slobozit să gră- 
iască ceva în besrică, 

Tâle. De vor vrea ceva să învâțe acasă 
=a întrébe bărbații’ş. 

1. 69. Carele’! va trebui să învățe de îm- 
preună, obicéiurile ellineşti dă se tăvălese 
şi adun ómenľ să'privéscă saŭ se îtmpodobé- 
şte afară de cum "1 se cade acela să se afuri- 
s6scă. 

Tâle. Carele va fi învăţat légea creştint- 
scă apoi "1 va trebui să înveţe obicâiurile el- 
lineşii, şi se va înălța pre obicâiă tocma la 
privite, ca să] vază ce face sau va face célea 
ce să chiamă Chiliotas (adecă tăvălire) sai 
se va îmbrăca întru niscare podóbe, carele 
sânt afară de cum se cade creştinilor, acela, 
să se afurisescă. 

G1. 79. Cine se va însura cu eretici aceea, 
nuntă adeverită nu e, iar de vor vrea să lă- 
cuiască unul credincios şi altul eretic, atunce 
de vor vrea să fie 

Tâle. Nu se cade Pravoslavnicului să se 
împreune cu fămeae eretică saŭ iară de să 
vor afla niscare Gmeni să fie necredincioși şi 
se vor fi îinpreunat nuntei pre lége, dâcia u- 
nul de întrînșii va fi venit la credinţă iară 
cea, laltă să va fi ţinut încă supt rătăcire şi 
iară într'alt chip, [1 Cor. gl. 7]. atunce de va 
vrea credinciosul să şază cu cea necredin- 
ciósă : să nu se desparță după cum zice dum- 
nezăescul apostol: că se sfințește bărbatul 
necredincios de muiarea credinci6să şi muia- 
rea, necredinci6să de bărbatul credincios. 

Gl. 71. Crucea ce va fi semnată pre pă- 
mânt să se strice, 

Tâle. Cade-se noaoo să punem 'tâtă ne- 
voinţa, să facem cinste cum se cade făcăt6- 
rel de viaţă cruci! pespe carea neam izbăvit 
de cădârea cea dă demult, şi de va face cine- 
va chipul crucii pre pământ jos accea să se 
strice ca ceea ce îmbla să nu calce, nice să 
se batjocurescă stégul biruinţei nostre. 

Gl. 72. Pre la bestrici nu se fac ospéțe şi 
praznice nice covóră să aştern, iară caril nu 
se vor părăsi să se afurisâscă. 

Tâle. Nu se cade bes&rica a lui Dumnezeŭ 
a o socoti casă prostă, şi într'însa să se facă 
ospeţele, şi în lăuntru să mânânce sai să a- 
şternă covóră, ce carele va face acâsta, de 
nu se va părăsi să se afuris6scă, 

(1. 73. Glasul celuia, ce cântă şi carele ci- 
téşte la bes6rică fără podóbă şi fără tocmâlă 
iaste neprii mit, 

Tâle. Cu dăschidere şi cu multă rugă se 
cade să cântăm lui Dumnezei carele vede 


WwwWw.dacoromanica.ro 


+ 


388 


céle ascunse să nu se cânte cu vaete netoc- 
mite şi să se nevoiască cu firea, cătră strigare, 
că învăţa sfintul cuvînt pre fii lu Izrail, zi- 
când fiti smeriţi, şi de Dumnezei temători, 
aşijderea iar să nu se cânte ceva cum nu se 
cade şi de célea ce nu se cuvin tocmelii he- 
s6ricil. 

G1. 74. In sfinta curte a besericil cârciumă. 
să nu se facă, nice bucate vânzătore deşarte 
carele va face de într'acéste doaoo să se afu- 
risescă. 

Tâle. Poruncâşte Mântuitoriul nostru gi 
Dumnezei casa lu Dumnezeŭ să nu se facă 
casă de negoțătorie; drept actia nu trebue în 
lăuntrul sfintei grădini a bestricii a face câr- 
ciumă, nice bucate să se pue sai alte vânzări 
să se facă, iară orí cine se va arăta că face 
vre unele de acâstea : acela să se afurisescă. 

G1. 75, Greştinul împreună cu fămeae nu se 
îmtbăiază : însă de va fi cliric i se ia darul, 
iară de va fi miren, se afuriséşte. 

Adevărat. 

[Altul]. Carele s'au botezat : să'ş mărturi- 
sescă credinţa, în săptămână Joea. 

Tâle. Cade-se celuia ce vine la Dumne- 
zăescul hotez, (cum poruncâşte şi canonul 46 
al săborului de la Laodichia) : să înveţe cre- 
dinţa în joia a fieş-căria săptămâni, şi să o 
mărturisescă şi să o grăiască naintea Preo- 
tului saŭ a episcopului. 

61. 76. Carele va face merinză sai alt ceva 
peniru nașterile după praznicul Prâcesiil : a- 
cela să se afurisâscă. 

Tâle. Nu se cade de acâsia a zice saŭ a 
scrie ceva noi preoții, dă nespusa naştere a 
féteï carea pespe fire şi graiii aŭ născut pre 
neîncăputul cuvânt trup, drept aceea cine se 
va, afla cocând merinzi după zioa naşterii a- 
deveritului nostru Dumnezeu şi acâlea le va 
da cuiva, în loc de cinstea zăcerii şi naşteri 
a curatei maici a luy Dumnezei, acela de va 
fi cliric să" se ia darul iar de va fi miren să 
se afurisescă că fără de durtre mărturisim 
Dumnezeiasca naştere de în Prâcesta ca și 
îngrecarea fără de sămânță. 

G1. 77. Carele fără de nevoe se va lipsi de 
bestrică trei săptămâni acela să fie nepri- 
ceştuit, 

Tâlc, Carele fără de grea nevoe saŭ o ne- 
lisnire óre cum se va lipsi de hestrică treï 
săptămâni, de va fi cliric să'! se ia darul, iară 
mirénul să se afurisescă. 

Gl. 78. Carele va adaoge la sfetâii boje de 
va zice Raspnâiisa, : acela, să fie eretic. 

Tâlc, Povestâşte-se că în zilele împărăției 
a luy Teodosie cel mic, când era cu Litiea la 
câmp, înălțatu-se-ai în sus un copil și în 
mult cés fu nevăzut şi acolo aŭ zis Dumne- 
zăescul glas zicând : să nu mal pue la sfelâii 
boje să zică răspnâiisea nas radi, cum aŭ fost 
bârfind nebunul Pavel Samosatul, pentr'acia 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


ori cine va împreuna cântării a lul sfetâii 
boje, glas ca acela: [Damas gl. 8]. ca un ere- 
tic să se anatimiséscă, aflaveï de acâsta şi la 
Damaschin la a treia glavă, povestind maï 
lat : pentru Grstagoo, şi pentru ce vină se-aiă 
vădicat copilul. 

G1. 79, Să nu semnezi miel pre chipul lui 
Hs, ce adevărat singur sfinția sa. 

Tâle. Mielul se-au luat în chipul adeveri- 
tuluy Hs. Dumnezeul nostru, drept acéea nu 
trebue a cinsti chipul ma! întâi de cât adeve- 
rința, şi să nu scriem Miel întru cinstitele 
icâne arătându'l Predce cu degetul : ce singur 
adevărat Hs. şi Dumnezeul nostru să se sem- 
néze pespe în omenire cu scris6rea şarurilor. 

G1. 80. Robul carele'! slobozâște stăpânu- 
săi : naintea a doaoo mărturii să'l slobo- 
zescă. 

Adevărat. 

G1. 81. Trupului mort nu se cade să se pri- 
ceştuiască. 

Tâle. Pentru că se-aŭ scris, luaţi de mân- 
cați iar trupurile morte nici a lua, nici a 
mânca, nu pot, drept aceea nimenea să nu dea 
Dumnezăeasca și sfânta priceştenie trupuri- 
lor morte. 

Gl. 82, Caril nu vor şti nice vor mărturisi 
că se-aŭ botezat aceia să se boteze. 

Tâle, Câţi nu ştii de în nevârsta copilă- 
rieï lor botezatu-se-auă aŭ ha, nice se află nis- 
care marturii credinciose să ştie adevărat 
botezați sânt : atunce neîndoiţi fără de nice 
o poticnire să se boteze. 

Gl. 83. Gine va strînge curve spre alune- 
carea, și perzarea, sufletelor; acela să se afu- 
ris6scă. 

Adevărat. 

G1. 84. Muiarea carea va fi lăsată, de băr- 
bat, şi va lua altul preacurvă iaste, şi care- 
le'ş lasă muiarea şi ia alta (după cum zice 
Domnul) aşijderea preacurvariii iaste. 

: Adevărat 

Gl. 85. In besârică nu se bagă dobitoc: 
fără numai când se va tâmpla în cale mare 
nevoe. 


Tălc. Cine de mare nevoe când nu va. fi 
alt lăcaş, de'şi va băga asinul săi în sfinta 
bes6rică : de va fi chric să”! se ia darul, iară 
mir€nul să se afurisescă. 


G1. 86. In Sâmbăta cea mare până la mie- 
zul nopţei să ne îndestulăm cu postul adecă 
să ne postin. 


Tâle. Insă Matheii zice, că ai învins 
Domnul Sâmbătă, de vreme, iară Luca la 
miezul nopței, deci se cade în Sâmbăta cea, 
mare a posti până la miezul nopții: deacia, 
atunce cine va vrea să mănânce ca să înțe- 
legă de în cuvintele cestor Evanghelişti că aŭ 
învins Domnul la vremea a miază nópte. 

61. 87. După vohodul vecerniei Sâmbetei 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


389 


să nu se facă metanil până la vehodul vecer- į vatianii, Curaţii, Stângacii şi patru-sprezecă- 


niei a Duminicei, 

Tâle. De la purtătorii de Dumnezeu Pă- 
rință, pe pravilă am luat să- nu plecăm genu- 
chiul la pământ Duminicile ca cum am cinsti 
înviarea, Domnului, drept acâia părinţii aŭ 
făcut canonul acesta credincioşilor, arătând 
cum trebue să se facă paza acesta, ca să nu 
se uite, ca după văhodul de la vecernia Sâm- 
bete, carii fac preoţii cătră oltariă, de atunci 
să nu se mal facă metanii până la ceea laltă 
s6ră, după văhodul vecernil al Duminecei, ca 
noi să prăznuim înviarea n6ptea și zioa în- 
trégă deplin. 

G1, 88. Şi cine dă şi cine ia erbi omorâ- 
tóre de pântece sânt aceia omoritori de ó- 
meni. 

Tâle, Supt canonul ucigaşilor zace, şi carii 
iaŭ şi caril daŭ erbi omorâtâre de feciori. 

G1. 89. Care bărbat se va duce de nu se 
va mai vedea, fămâea de nu'l va veni veste 
că aŭ perit, ea maï nainte se va mărita: a- 
céia preacurveşte, iară de se va întârce băr- 
batul de va vrea să o ia volnic e. 

Tâle, Lipsăşte acestui canon Nearaoa lui 
Iustinian, carea iaste într'a șeptea titlă a 28 
de cartea împărătâscă, şi poruncâşte şi actia 
zicând, o fămâe de va avea un bărbat ostaș 
şi se va duce la Gste şi"! va veni véste că aŭ 
perit, atunce într'alt chip mare cum să se 
pótă mărita după alt bărbat: până nu va afla 
adevărat de la ma! marele numărului (adecă 
al oşti1) la carele bărbatul eï aŭ fost slujind, 
stând înainte şi sfânta Evanghelie să aducă 
aminte de lucrurile lui. mărturisind adevărat 
cum bărbatul e! aŭ murit, pom?niri ca acé- 
stea, să ia, deacia după, încredințare ca acé- 
sta încă să maï aștepte vr&me de un an, iară 
cine se va mărita după altul fără paza acésta 
şi ea “şi cela ce o aŭ luat: să se pedepsâ- 
scă ca nişte preacurvari, /Zri] iară de va fi 

-păzind ea paza acesta, şi apo! se vor afla min- 

cinoşși ceia ce o aŭ încredințat cu jurământ : 
atunce aceia, să li se ia slujba şi să dea 10 li- 
tre de aur, cătră cela ce laŭ minţit, şi sai 
prins de aŭ zis că aŭ murit, iară el de va 
vrea să’g ia muiarea, nu se apără. 

G1. 90. Carele se jură'cu jurământul El- 
linesc, acela să se canonâscă că se afuris6şte. 

„Adevărat. 

GI, 91. Şi ceia ce îndemnă şi ceia ce iaŭ 
de răpesc muiarea : de vor fi clirici să li se 
ia darul, iară miréniï să se anatimisescă. 

Tâle, Aşa răspunde acestui canon 27 al 
săborului dela Halchidona, scrisu-se-aŭ de noi 
într'acela până nu vor duce răpitori! pre cea 
răpită la logoditul eï, de va fi fost logodită, 
iară de nu va fi fost să o ducă la părinți, fiind 
rnir€ni, până atunce de Anatemă să nu scape. 

G1. 92. Caril se întorc de în ereticie, aşa 

-să se priimescă, Arianii, Machedonianii, Na- 
WWW. 






















dacoroma 


nil, adecă Miercuraşii şi Apolinaris, dEcă'ș 
vor anatimisi tot eresul pre aceșteY ungem 
numai cu sfintul Myr, la frunte, la ochi, la 
nări, la gură, la urechi şi semnându'i zicem : 
Peceată dar Duha sfetago. 

Tâle. Uni! de în eretici se botâză, iară al- 
ţii numai cu sfîntul mir ce se ungu, iară alţii 
anatimisindu'şi tot eresul se priimesc la pri- 
câştenie. Dar căce cei ce să boteză și căce cel 
ce să ung cu mir şi căce ceia ce anatimisesc 
tot eresul lor şi al altora, numa! cu acâsta 


| îndăstulându-se la pricştenie să priimesc. 


Canonul acesta” arată; mâcară de vor fi ve- 
nit şi de în multe eresure, când Pavlichianik 
(carii se trag de la Pavel Samosatul şi alţi e- 
reticY) vor veni cătră pravoslavnica credință, 
priimindu'l să se botéze ca nişte Ellini, în 
zioa de întâi cerem să'și anatimisâscă eresa 
lor şi săi facem așa câte puţinel creştini, 
iară a doa zi să'! învăţăm cuvântul adeverin- 
ţei, deacia în célea lalte să! învăţăm ce tre- 
bue şi așa déca’ vom închizăşui besriciă şi 
să asculte Dumnezăeştile scripturi, atunce”Y 
destoinicim şi Dumnezeescului botez. 

Tâle. Pavlinisteanii să”i botezăm de a doa 
6ră, Evnomianii, Mondanisteanii, Savelianii 
şi toți câţi vor fi de întrânșii priimiţi ca ni- 
şte Ellini, în zioa de întâi să'1 facem creştini 
iară a doa zi oglaşeni, iar a treia zi să le ci- 
tim molitvele cele de blăstem suflând de trei 
ori în obraz şi în urechi, şi așa să! învăţăm 
şi să'1 facem să se zăbovéscă în besérică, să 
asculte scripturile, deacia atunce să” bote- 
zăm, iar Manihei! şi Umenltiani, și Marchio- 
nisteanii, şi Saverianil şi alţii cari! vor fi de 
în eresure asâmene acestora, trebue să li se 
dea să'ş anatimis6scă tot eresul, şi așa să se 
priceştuiască Sfintei priceștenii. 

Alt tâle, Carii'ş cresc părul și'l împletesc 
sai "1 văpsesc, saă 'l încrețesc, tocmindu-se 
spre stricarea celora ce'l vor vedea, aceia să 
se afuris6scă. 

Tâle. CariY'ş împodobesc capul și'ş înfrîm- 
țeș6ză părul cu împletituri cătră stricăciunea 
celor maï proști, și petrec cu lene deaceea 
poruncit'ai săborul să se afurisescă pentru 
că se cade petrecania nóstră să fie curată şi 
cu frică, să ne apropiem lui Dumnezei cu cât 
ne va fi puterea, pentru curăţiile de în viaţă, 
și să împodobim cu bunătăţi pre omul cel de 
în lăuntru şi pre cel de din afară. 

GH, 98. Carele va zăcea cu muiare și nu 
va băga s6mă nemica ce va intra în besârică 
acela să se scóță afară şi de în oglaşenie, dé- 
cia de nu se va păzi să i se ia darul sai să 
se afurisescă, 

Tâle, Carii vor face sfintele besârici case 
prâste şi vor intra într'ânsele fără bägare în 
sémă măcar de vor fi şi neînsuraţi : aceia să 
se cp regia şi de în oglaşenii, aşijderea și 
1ca.ro 


390 PRAVILA MATEIU BASARAB 


ceia ce şed cu mueri și merg la besârică, iară | păcatele pusu-le-aù să fie de tótă socotéla, 
ori carele ce nu va păzi acésta, ce va ținea | celuia ce aŭ luat puterea de la Dumnezeŭ a 
sfintele bes&rici fără semuire : acela deva fijlega şi a dăzlega ca el să caute câtiirea pă- 
cliric să i se ia darul iar mirénul să se afuri-| catului și să caute întârcerea păcătosului şi 
séscă. aşa să împarță mila să aducă vindecare toc- 

Ql. 94. Preacurvariù iaste carele ia pre lo- | ma împotriva putâril celui bolnav, că tot cu- 
godita altuia. vântul lui Dumnezeii şi celuia ce! se-aŭ 
rânduit oblăduirea de păstorie, într'acâsta 
iaste și stă adecă să rădice rătăcita óe, iar să 
nu o împingă să o surpe în prăpastia nepri- 
c&perii, şi pre cel muşcat de şarpe să/!l tămă- 
duiască, aŭ cu mal iuți și tare erbi sai cu 
mal mol şi mal blânde. 


Adevărat, 

GI. 95. Unii Omen! frig carne pre în hesé- 
rică ovreiaște pre caril de'! va erta cine-va să 
ia ceva de la êf acela. să nu fie preot, iară de 
va aduce aicea cine-va de a casă după cum 
place celuia ce le aduce atunce să le ia, iară 
aşa aducerea aceea să se facă afară de bes6- 
rică, 

Tâle. Unii 6meni despre laturile Armeniei 
aducea mădulare de carne de frigea întru! Sfântul atótă lumea săbora 7-lea, 
sfintele case, unele despărțite de dânșii şile)  Făcutu-se-ai dâcă trecură an! 120 de la ṣa- 
da, preoților, făcând ovreiaște, deci de acesta | sele săror până la șaptele, și se adună a șap- 
prinzînd de véste părinţii ce să face, oprescl tele săbor la Mitropolia Nicheii de la Vitinia 
ase mal face și poruncesc să nu fie preoţii | 367 purtători de Dumnezei bărbați într'al op- 
volnică a c&re mădularele acelea despărțite | tulea an de împărăţia lu Costandin și a må- 
de carne, ce să le sosâscă cât place de le dă | nesa Irinei, maï marii săborului acestuia, era 
cel ce aduce şi aducerea lor. afară să fie de | vestitul Tarasie patriarchul Țarigradului, iară 
hestrică, iar de nu, carele va face într'alt chip | ispravnici în locul sfîntului Andrian papa de 
să se afurisâscă. la Roma, era cuceritul Petr Protopopul sfintei 

G1. 96. Zugrăviile carele îndâmnă vederea | bes&rici de la Roma, și alt Petr preot şi Igu- 
omului cătră răotăţi să nu se zugrăvâscă ,| men al cinstitel lavre a sfîntului Save! de la 
iar cine Va călca acâsta să se afurisâscă, Roma încă şi loan şi Toma preoţii luminaţi! 

Tâle. Ochiiţi drept să vază și tâtă paza să | cu postul, fiiind ispravnici în locul Patriar- 
ferescă inema ta, aşa poruncâşte înţelepţia, | şilor despre Anatolie, adecă a lu Politian 
pentr'aceia socotita părinții cum se cade | papa de la Alexandria, Teodorit de la An- 
zugrăviile carele se fac pre scânduri, pre pă- | tiochia şi Ilie al lerslimului, şi acest sfint şi 
retare, saŭ pre zidure de strică mintea omu-|a tótă lumea săbor, adunatu-se-aii asupra 
lui şi îndâmnă pre ceia ce le văd cătră răo- | celora ce se lépăda de închinarea cinstitelor 
LĂțI, de acum nainte să nu se mal facă iară | şi sfintelor icâne că el ocaanicii de e! pe Hs. 
cine va trece acâsta poruncit'aă săborul să | adeveritul nostru Dumnezei nu îndrăzniră 
se afuris6scă, să'] hulescă de tot iară cu lucrurile şi cu fap- 

Ql. 97. Carele va vrea să se cuminece, a- | tele tot gândea să'l ocărască și să'l hul&scă 
cela să'ş pue mâinile în chipul crucei pre pept | şi fără omenie ca nişte spurcaţi îndrăzniră a 
și să ia cu gura, iar carele va face vas de aur | zice că cine se închină sfinte! lui Icóne, acela 
sa de alt lucru ceva să ia în locul mânilor | zice se închină ca şi-unul idol, pespe carea 
acela, să se afurisescă. se gonéşte şi fuge înșelăciunea, idolâscă şi de 

'Tâle. Pre tótă simţirea a zidirilor întrâce | toţi era batjocorite, şi le târiea pre mijlocul 
zidirea omului carele e zidit pre obrazul lu | târgului şi le călca arzându-le și scutpându-le 
Dumnezei, drept aceea iaste casă şi trup a | făcând multă jale, ocară şi întristare nain- 
luy Hs. după cum zice Dumnezăescul apostol, | tea creştinilor, unele ca acâstea făcând și pre 
deci orl carele ce va vrea să se împreune | alte sfinte icâne ale altor sfinţi aşijderea şi 
Dumnezăeștii priceştenii, şi nu o va lua cu! pe creştinii carif le cinstia muncia'! și! go- 
gura, închipuindu'şi mâinile în chipul crucii, | nea şi cu rea mârteY omorâea, neștiind nice 
ce va face vas de aur sai de alt lucru în locu | aducându'și aminte ocaanicii pentr’acélea lu- 
mânilor, [Zi] ca pespe acela să priimâscă | crure ce făcea cum rădică ma! vârtos răs- 
Dumnezăescul dar și să se vrednicsscă acei) | boiă asupra lui Hs. şi a sfinţilor lui, şi pen- 
priceştenii, afurisit să fie el şi cela ce! o dă | tvacéea pre el singuri se dederă cu blăstem 
ca nişte Gmeni ce cinstesc mal întâi lucrul | focului de v&ci, iară sfînta icână a lut Hs. a- 
fără de suflet, de supt mâna de cât chipul lui | decă chipul noi o cinstim ca cum n'am sta 
Dumnezeiă. întracea, vedâre, ce pentru vedârea şi pesre 

Gl. 98. Mai de cât tote să se socotâscă câ- | vedâre nol ne înălțăm şi ne râdicăm mintea, 
tiirea a păcatelor şi să caute cătră înt6rcere | şi ni o întărim cătră cel de sus, şi aşa îndul- 
și aşa, să se socotâscă mila, cindu-ne de apropiare cătră Dumnezei ne 

Tâle, Poruncit'aă părinţii canânele de tóte | sfințim cu mila şi cu darul lui, drept acâea 


www.dacoromanica.ro 


Sfârșitul șaselui săbor, al sfintilor părinți 
cartă se-aŭ adunat la Trulla 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


acest sfânt săbor a tótă lumea cu toţi! îm- 
preună și cu răspunsul şi socotința a tot 
PDumnezăescul şi sfântul săbor cu legătură 
nedăzlegată, deaderă! anateme! pre iconoma- 
ȘI, carii zicea că icâna lui Hs. şi ale sfinți- 
lor sânt idoli şi aŭ făcut 22 de canóne ca 
să fie de îniărirea şi de folosul pravoslayni- 
cilor creştini. 

Vleato osătvorenia Sveata. 6296. 

Incepătura săborului de la Nichea adoa 
Gră, carele aŭ făcut canóne 22. 

Ql. 1. Pentru să se întărescă Dumnezăe- 
ştile canóne cu dragoste şi cu userdie. 

Q1. 2. Pentru să știe episcopul tótă Dam- 
nezăiasca, scriptură, 

Gl. 3. Pentru să fie neîntărită t6tă rându- 
iala carea să face de boiar! mirenl. 

Gl. 4. Pentru de va câre episcopul aur 
saŭ argint de la ceia ce sânt supt dânsul. 

G1. 5. Pentru ceia ce vin dă se pun la Cli- 
ros pespe dar sati cu mită. 

61.6. Pentru să se facă săbor o dată 
peste an. 

Gl. 7. Pentru să se pue sfintele mâşte la 
târnosanie pre în bestricile carele nu's târno- 
site cu dânsele. 

Gl. 8. Pentru să nu se priimâscă ovrâil 
lésne şi curând. 

G1. 9. Pentru cela ce va face carte pre as- 
cuns în potriva sfintelor icóne. 

G1. 10. Pentru cliricul carele'ş lasă a lui 
moşie. 

61. 11. Pentru să fie iconom pre la tâte 
bes&ricile de într'al săi cliros. 

G1. 12. Pentru să fie neîntărite şi nevân. 
dute bucatele sai uneltele de episcop sai de 
egumen. 

Q1. 13. Pentru ceia ee să amestecă cu e- 
piscopia sati cu Mânăstirea. 

Gl 14. Pentru să nu eilscă pre ambon 
carele nu va fi hirotonit de episcop. 

G1. 15. Pentru să nu se pue un cliric la 
doaă besérici. 

G1. 16. Pentru împodobirea a episcopului 
și a cliricului în haine frumâse sai se ung cu 
mirosâle. 

G1. 17. Pentru cela ce va vrea să zidéscă 
mânăstire. 

G1, 18, Pentru.să nu se pue mueri la epi- 
scopil sati la Mânăstiri. 

GI. 19. Pentru să nu se câră argint de la 
ceia ce vin la, rânduiala, preoțescă. 

G1. 20. Pentru să nu mânânce la un loc 
călugării şi călugărițele. 

Gl. 21. Pentru să nu iasă călugărul, sai 
călugăriţa de într'a sa mânăstire. 

Gl. 22. Pentru să nu mănânce deosebi sin- 
guri cu muerile, nice ceia ce se făgăduesc a 
se ţinea, neînsuraţi, nice carii vor să se preo- 
téscă nice călugării. ; 


391 








7 săbor la Constandin și Irina ispravni- 
ciù papei Andrian Petr și Petr, Tarasie 
Tărigrădenul la Nichea, asupra hulitori- 
lor de icóne; părinți 860, vă leato 708. 


«| 





(Urm&ză un clişeă cu sf. părinţi). 








Can6nele sfântului săbor a 7. 


G1. 1. Dumnezăeştile can6ne cu userdie le 
întărim ale sfinților apostoli şi céle şase să- 
bóră a tâtă lumea şi c6le ce s'a făcut pre în 
bogate locure, încă şi ale sfinților părinţi aï 
noştri carii se-aă luminat şi s'aă însufleţit de 
întru unul şi acelaş Duhul sfint; deci pre earil 
ei aŭ anatimisit anatimizimu'i, pre cari aŭ 
surpat surpămu', cărora aŭ luat darul, luă- 
mu!l și noi, pre carii aŭ afurisit afurisimu’, 
și pre cari! aŭ canonit, canonimu'!, 

Tâle. În zilele lui Costandin Nepotul tră- 
cl&tului şi urâtoriului de Dumnezeii Cupronim 
şi a mânisa Irina, cari! era de la Atina, adu- 
natu-se-ai a doa 6ră la Nichea de se-aă 
făcut acesta săbor 367 ae purtători de Dum- 
nezeă părinți, cu sfatul şi cu socotinţa lu 
Tarasie sfintul archiepiscop de la Țaragrad, 
şi adunarea lor se-au făcut asupra luptători- 
lor de Ic6ne; ce să zice ceia ce dosădea cre- 
știnii şi pre aceia anatimisiră, iară besâricii 
aŭ dat podóba cea de întâi şi să se ție şi o- 
brazele ic6nelor, şi bine aŭ poruncit cu dra- 
goste şi cu userdie să se sărute, aşșijderea iară 
întăriră şi sărutară să se închine şi chipului 
cinstitei cruci, și adevărară canonele ale prea 
lăudaţilor şi sfinților apostol! şi ale celor şase 
sfinte săbâră ale lumi! şi ale celor ce se-aă 
adunat pre în bogate locure; dâcia caril aŭ 
fost anatimisiți de dînșii analimiseseu', şi el, 
iară, cari! se-aă urgisit de li se-aŭ luat darul 
pentru vre o vină aşijderea”! urgisese ; şi ace- 
stea pre cei afurisiți afurisescu'!, şi cel ce sânt 
supuşi supt canon, tocmal canonese, neadăo- 
gând sai scoțând nemica, de în câlea ce aŭ 
pus şi aŭ tocmit sfinţii apostoli şi purtătorii 
de Dumnezei părinţi. 

Gl. 2. Cine va vrea să se facă episcop să 
ştie psaltirea şi să nu o ştie prost, ce cu u- 
serdie, sfintele can6ne, sfinta evanghelie ear- 
tea apostolului, şi tótă Dumnezăeasca scrip- 
tură; iar de nu să nu se hirotonescă. 

'Tâle, Carele va vrea să se aducă la spița 
episcopiei, cadeise cu totul să ştie psaltirea 
și să o tâlcuiască ca să învețe şi pe clirosul 
carele e supt dînsul aga să o ştie şi ei dâciă 
să se ispitâscă vârtos şi de Mitropolitul, de 
va putea şti cu dâdinsul sfintele canóne, sfînta 
evanghelie, cartea a Dumnezăescului apostol 
Pavel şi tâtă Dumnezăeasca scriptură și min- 
tea lor să ispitâscă, şi să pricepă scripturile, 
pentru că tocmâla şi bogăţia arhieriel (după 


www.dacoromanica.ro 


392 


cum zice marele Dionisie) iaste merştergugul 
cel adeverit al Dumnezăeştilor scripturi şi 
aşa de va avea minte şi pricépere să se hiro- 
tontscă, iar de nu să nu se hirotonéscă, pen- 
tru că aŭ zis Dumnezeă pespe Proorocul Osie: 
[Osie gl. 3]. acela zice înţelgerea, mea aŭ le- 
pădat lepădatevoiii şi eù să nw'ml slujeşti 
nici preot să'mi fil. 

GI. 3. Tótă alegarei care se face de hoiari 
mireni să nu fie adevărată. 

Tâle, Întru multe canâne zisuse-aŭ cum 
trebue de vor putea să facă alégere de toţi e- 
piscopil a fieg-căril eparhii pentru cela ce vine 
să se înalțe la episcopie, iară de nu măcară 
să facă rânduiala împreună de trei : şi să fie 
la acea. rânduială şi scrisorile celora ce lip- 
sesc, | Zri], iară cine va fi ales de boiari mi- 
rânl și prespe dinşii va la vre o besârică, a- 
céea punere nu e numai netare ce carele do- 
hândeşte arhieria saŭ preoţia într'acesta chip : 
aduce asupra lui luarea darului şi afurisanie. 

Gl. 4. Poruncim să nu cumva să gândescă 
episcopul, a cre aur sati argint saŭ alt chip 
ceva de la clirică sau călugării cariľs supt 
dinsui, iară carele va cére aur saŭ alt chip 
sati se va afla pentru patema şi userdia lui 
cea, rea de va opri pe cine-va de liturghie sai 
va afurisi pre cine-va vre unul de în cliricil 
lui, saŭ va, închide besérica cinstilă ca să nu 
se facă întrînsa sfintele ale lu Dumaezeii 
slujbe : acela să fie supus patimel lui pentru 
că zice Petr apostol : nu paştereți turma cu 
necăjire ce cu voe după Dumnezei, nu cu 
dohânzi râle : ce cu userdie, nu ca cum aţi 
oblădui poporul şi cliriciï : ce ca niște chi- 
pure ce sânteţi turmei. 

W'âle, A canoni şi afurisi, de acesta iaste 
dată de întru sfintele canâne episcopilor ca 
stricăciunile cliricilor celor ce sâut supt dîn- 
gil sait ale şaltor 6ment: Duhovnicâşte şi pă- 
rinţeşte să se îndrepteze ; iară cine va fi a- 
vând put&rea acâsta de vor afurisi pre cineva 
sat i vor canoni pentru patima userdiei lor 
cea rea, saii vor cre aur sati alt ceva : aceia 
pe drepiate să cază supt palima lor, ca să se 
învâţe şi să știe să nn canonescă dobitocâşte. 

Gl. 5. Carii se laudă pentru darea, aurului 
că se-aŭ pus la bestrică, și dosădesc şi ocă- 
rěsc pre cel ce sånt aleşi pentru bunătăţile şi 
se-ai pus la besârică fără de dări : socotit'ai 
săborul acela să'şi ia cinul săi cel maï de 
jos, iară de nu se va lăsa, să se canonâscă, 
iară cine va face acâsta întru hirotonie : a- 
cela să se tae de pricâştenie ca şi Simon Vră- 
jitoriul do Petr, 

Tâle. Cuvîntul şi bunătatea se cade întâi 
a se cinsti, şi trebue să se pue întru clirosul 
besériciť, ceea ce se află fără de darea auru- 
luă, iară să nu fie dosădiţi și ocăriţi de ceea 
ce sânt puși la bes&rică cu niscare dări : ce 
mal vârtos încă să fie lăudaţ! pentru bună- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


| tatea vieţii aleşi fiind de Duhul sfint, iară ca- 
rii se vor lăuda pespe acea spurcată dare şi 
cu acel hitlen obicéiŭ, care e striin de Dum- 
nezei şi de tótá sfinţia cu faţă descoperită şi 
cu gură fără de ruşine, de dosădesc pe cliri- 
cil ceea ce sânt puși la beserică fără dări: 
aceia, să se scóță de în rândul lor şi să se pue 
în spiţa cea mal de jos, iară de nu se vor lăsa, 
tot dosădindu'i : atunce cu canon să se în- 
drepteze, însă acestea, le am zis pentru cli- 
rosul ce se alge ; iară câţi dobândesc hiro- 
tonia ventru niscare bani : să seia darul şi. 

l lor şi celora ce” aŭ hirotonit. 

Gl, 6. Déca vréme ce nu se va putea face 
săbor de doaă or! într'un an cum aŭ socotit 
părinţii mai nainte vreme, socotit'aii iară 
(după cum aŭ zis săborul a şasea) să se facă 
măcară odată întrun an, iară de va opri vre 
un domn sati boiariii să se afurisescă, iară 
episcopul carele se va lenevi să se canonâscă, 
iară déca se va face săborul de va lua ceva, 
Mitropolitul de la episcopi, atunce să! se céră 
împătrat. 

Tâle, Intărâşte şi acest săbor să se facă 
săbor a tótă eparhia. odată întrun an, iară de 
se va afla vre un boiariii al ținutului aceluia, 
apărând adunarea, episcopilor carea se face 
pentru tocmelele, lucrurile si rîndurile evan- 
gheliel : [ Zri]. acela să se afurisescă, aşijde- 
rea şi mitropolitul carele se leneveşte a face 
acésta fără de nice o primejdie şi nevoe : a- 
cela pe pravilă cade supt canon şi maï porun- 
céşte încă acesta, săbor să nu fie volnic mi- 
tropolitul a lua ceva de în céle ce aduc epis- 
copil cu dinşil aŭ dobitoc, aŭ alt ceva; iară 
de se va vădi că ia ceva de la dînșii : să! se 
céră ac6ea, împătrată. 

Gl. 7. Să se pue sfintele mâşte la târno- 
sanie în sfintele hes&rici, cu molitve cumu'! 
obicâiul în carele nu sânt, iară cine va târnosi 
fără de acâstea să se ia darul, ca unut căl- 
cătoriii de tocmâlele hesericij. 

Tâle, Insă câte besérict se vor fi zidit mal 
nainte de săborul acesta, fără de rugile epis- 
copilor cum se cade şi fără de mâştele sfinți- 
lor mucenici : poruncitu-se-aŭ de acesta săbor 
să se pue într'însele mâșştele sfinților şi să 
facă şi târnosanie cum se cade, iară câţi de în 
episcop! după săhorul acesta. se vor afla târ- 
nosind bestrici fără de móştele sfinților urgi- 
situiati să li se ia darul ca niște călcători aï 
tocmâlelor bestricil. 

G1. 8. Ovrâil nu trebue să” priimeşti : de 
nu se vor arăta că se întorc cu inemă curată, 
Adevărat. 

Gl. 9. Cine se va afla făcând pre ascuns 
vre o carte, împotriva cinstitelor icâne, acela, 
de va fi de în rândul preoţesc să'i se ia darul, 
iară mirenul sai călugărul : să se afuriséscă. 

Adevărat. 
G1. 10. Cliricul carele'ş va lăsa locaşul 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU RASARAR 


lui și se va duce la altul fără ştirea episcopului 
săi şi a Țărigrăd6nului : acela, să nu se prii- 
mâscă nice în casă nice la besârică, iară ca- 
rele va face acâsta, și nu se va părăsi aceluia, 
să'Y se ia darul, iară de vor face acâsta cu ști- 
rea celora ce am zis, atunce iară să nu se 
priimâscă să ia griji mirenești sai de vor şi 
lua, eï să se părăsescă, iară de nu să li sesia 
darul. 

Tâle, Cliricul striin de va mérge să între 
la împărătesca, cetate, acela nn trebue fără de 
știrea episcopului săii, şi a patriarhului Ţari- 
gradului să se priimâscă la fie ce casă sai 
bestrică, iară de se va priimi de cine-va fără 
de ştirea. lor, şi va rămânea neîntorcându-se 
cătră lăcaşul lui: atunce se” se ia darul, iară 
cu ştirea, lor intrând într'aceia păzită de Dum- 
nezeù cetate de va intra ve într'o casă atunce 
nu” se cade să se facă maï nainte socotitoriù 
de ceva, sai maï mare sai ispravnic; ce nu- 
maï pote să fie de învăţătura coconilor , şi 
a robilor, a slugilor de a le citirea Dumne- 
zăeșştile scripturi, iară de va priimi aceste 
griji carele am zis mal sus : acela sau să se 
părăsâscă saŭ să"! se ia darul. 

Gl. 11. Mitropolitul carele nu va face ico- 
nom mitropoliei, atunce să facă patriarhul, 
şi episcopului mitropolitul, cum aŭ socotit 
de aŭ tocmit săborul de la Halchidona, aşij- 
derea și de Mânăstiri. 

Tâlc, Cade-se pre la tóte besâricile să fie 
iconom de în clirosul eï cu ştirea a episcopu- 
lui ca să îndreptâze lucrurile bestricii cum 
se cade cum poruncâşte şi canonul 26 al să- 
borului de la Halchidona, iar de vor vrea 
niscare episcopi de acesta e! adias eiși pot să 
şi iconomescă ef singuri, iar pe mitropolii pa- 
triarhul să pue iconom iar pre episcopii mi- 
tropolitul lor într'acesta chip să fie şi de mâ- 
năstiri carele maŭ iconom. 

Gl. 12, După socotâla şi tocmăla a sfinți- 
lor apostoli lucrurile, uneltele sai bucatele 
episcopiei saă ale mânăstirii să fie neoblă- 
duite şi nevândute de episcop sati de egumen, 
iar episcopul sa egumenul carele va face a- 
cesta, acela să se izgonâscă. 

Tâle. Uneltele bessricii maï vârtos câle 
ce's adins ialeș făcute de moșie ale eï, tre- 
bue să fie nevândute şi nemișcate, iară câte 
sânt de céle nemişcate ce nu daŭ nici un cå- 
știg ce încă aduc pagubă bestricii, acelea să 
nu se dea boiarilor carii sânt pre acela loc; 
ce să se dea cliricilor sai plugarilor, iar cine 
va călca poruncitele, acela de va fi episcop 
să se gonâscă, de în episcopie iară igumenul 
de în mânăstire, ca nişte Gmeni râ! ce răsi- 
pesc céle ce sânt adunate. 

Gl. 13. Cine ce aŭ luat de la mânăstire 
sau de la episcopie de nu le vor da aceia de 


393 


vis6scă, că uneltele şi bucatele şi lucrurile e- 
piscopiel saii ale mânăstiri! sânt neoblăduite, 
carele's făcute de episcopi sai de egumeni, 
sai de alt cine-va date și inchinate lu Dum- 
nezeii, că de la mâna lu! cum vei îndrăzni să 
le iat. 

Tâle, Bucatele sai mult puţin ale besericit 
trebue să fie nevândute, și nerăsipite, cu cât 
maï mult încă nu se cade să răpescă sait să 
deşarte bessricile lor și mânăstirile și să le 
facă locaşuri mirenești, deci cari! vor lua a- 
c6lea şi de nu vor vrea să le dea unde aŭ fost 
întâi, aceia de vor fi de în rândul preoţesc să 
li se ia darul, iară de vor fi călugări sati mi- 
râni să se afuris6scă şi să fie osândiţi de Ta- 
tăl, fiul şi duhul sfînt şi să mergă unde vier- 
mil nu mor şi focul nu se stinge ca nişțe ó- 
meni ce fac besârica lui Dumnezei casă pró- 
stă de neguţătorie. 

Gl. 14, Niminea să nu citescă pre ambon 
de nu va fi hirotonit de episcop, să fie păzită 
acâsta şi de călugări, iar egumenul carele va 
avea hirotonie de la episcopul, acela numa! 
în mânăstirea lu! să hirotonâscă citeţ, şi pro- 
topopul să hirotonescă citcţ, 

Tâle. De nu va avea neștine tundere preo- 
ţescă să nu fie luat de la hirotonia a episco- 
pului : acela la săbor să nu cil6scă pre am- 
bon sfintele ale lui Dumnezei cărți, [Zrt]. a- 
şijderea să nu facă acâsta nice călugărul, 
iară igumeni] cari! vor fi preoţi şi aŭ luat de 
la episcop! igumenia mânăstirii cu hirotonie: 
acelora li se dă voe să hirotonâscă citeți, nu- 
mai într'a, sa mânăstire, ce şi;protopopii să 
facă citeți cum poruncește şi canonul 10 al 
săborului de la Antiohia unii ca aceia să facă 
ypodiaconi şi jurători, măcară de şi marele 
Vasilie nu iartă fără de ştirea lui a priimi 
pri cine va la slujba bestricii, pentru al&ge- 
rea şi punerea unora ca acelora că apo! pe- 
trec întru léne şi nu forte bagă sémă. 

Gl. 15. La Țarigrad nu se cade cliricului 
să se pue la doaă bestrică, iară afară la alte 
bestrici pentru lipsa Gmenilor se pune; iară 
de nu'i va ajunge să se hrănâscă, el să se bată 
şi cu alt meşterşug care e de tréba 6menilor. 

Tale. Nu pote neştine a doï domni sluji, că 
sai pre unul va urâ, și pre altul va îndrăgi, 
saii unuia va sluji şi pre altul nu va băga în 
s6mă ; pentr'acâea și dobânzile cele râle ca- 
rele se fac pentru tocmelele bestricești, [Ma 
tel gl. 6]. ca nişte striine de Dumnezei săbo.- 
rul acesta le lépădă și nu iartă în Țarigrad 
unde sânt mulţime de preoți să se pue un cli- 
ric la doaoo bestrici, ce să fie la o besârică, 
iară de nu'! va sosi hrană de viaţă câtu'” va 
trebui, de cât "i daŭ lui : poryncâștei-se unuia. 
ca aceluia să se apuce să se hrănéscă cu ş'alt 
meşterşug, şi de într'acela să'ş ia hrană tru- 


vor fi de în cinul preoţesc să li se ia darul, | pului pentru că așa aŭ făcut şi apostolul, cum 
iară de vor fi miréni saă călugări să se afu- | singur grăiaşte : trebilor mele zice şi celora 


www.dacoromanica.ro 


394 


ce era cu mine slujit'aă lor aceste mâni, iară 
afară la alte besârici pentru lipsa şi împuţi- 
narea 6menilor se póte şi pune. 

Gl. 16. Episcopii saŭ cliriciă caril se vor 
împodobi în haine luminate sai se vor unge 
cu miruri sai miros€le : aceia să se părăsé- 
scă iară de nu se vor lăsa : să se canonâscă. 

Aderărat. 

61.117, Cine va vrea să facă Mânăstire, a- 
cela de va avea de întrajuns atunce să în 
cépă lucrul, şi de tot să'l obârşescă, iară de 
nu să se oprescă de episcopul carele oblădu- 
iaște acela ţinut, [Zr:] acâsta să se păzéscă 
și de,mireni și de călugăul . 

Adevărat 

Gl. 18. Nu se cade fămeil să fie la epis- 
copil saŭ la Mânăstin, iară cine va îndrăzni 
a face acâsta să se canonscă, iar de nu se 
va părăsi să! se ia darul, ce şi unde va 
merge episcopul saŭ egumenul nice o muiare 
să nu! slujască sai să'I se arate : ce să şază 
de osebi până ce se va duce. 

Tâle. Fără poticală ni se cade noaoo a 
fi și la cel de afară : după cum zice Dumne- 
zăescul apostol, drept actea nu se cade făr 
meila şedea pre la episcopii sai pre în mâ- 
năstriri de bărbaţi; iar cine va îndrăzni a ți- 
nea róbă sai slobodă la episcopie saŭ la 
mânăstire pentru vre o slujbă, aceluea po- 
runcesc părinţii : să se canonescă, iar după 
canonire de nu le vor goni, ce vor erta încă 
să mal şază la episcopie sai în mânăstire : 
poruncesc să li se ia darul, iar de să va duce 
episcopul sai egumenul la vre un sat al e- 
piscopie! saă al mânăstiri! și se va tâmpla a 
fi acolo mueri atunce să nu’ slujască iale, 
nice să le poslușescă până ce se vor duce eX 
de acolo : ce să şază deosebi într'alt loc pen- 
tru nebănuiala până ce se vor duce. 

G1. 19. Cine va lua bani de la ceia ce vin 
de să lipesc rândului preoţesc sai vieţii că- 
lugăreşti, însă acela de va fi episcop sai e- 
gumen sai de în ficş ce rânduială preoţescă : 
acela sai să se părăsescă sai să” se ia da- 
rul, iară starița să se gonâscă, şi să se dea, 
supt smerenie, așijderea şi egumenul carele 
nu va, fi preot, iară célea ce's închinate de 
cel ceşvin măcar de vor şedea măcar de nu: 
[Zi] să rămâe în mânăstire, fără numai de 
va fi vina celui mat mare, 

Tâle, Carit cer ban! de la cel ce vin la 
rânduiala bestricii saŭ întru viața călugă- 
rescă, ori episcopi de vor fi ori egumen! or! 
de în fie ce cin al preoţiei : aceea sai să se 
părăsescă făcând acestea sai să li se ia da- 
rul, iar de va fi stariță carea face acâsta şi 
va cre bani de”la, câlea ce vin să se călugă- 
rEscă : [Zri opasno] acea să se gonescă de 
în mânăstire și să se dea într'altă mânăstire 
să fie sub smerenie: așijderea să se gonâscă 
și egumenul carele nu va fi preot şi să se 


PRAVILA MATEJU BASARAB 


ducă să fie sub smerenie întvaltă mănăst're, 
iar cela ce va fi preot soseştel osânda, luări! 
darului, iar cari! aduc bucate de voe pentru 
dinşii saŭ pentru coconi! lor, de le închin 
mânăstirii şi lu! Dumnezei : acâlea se cade 
să fie în mânăstire după făgăduiala lor, mä- 
car de vor şedea acolo cei ae le-aii adus, 
măcar de vor eşi de în mânăstire fără nu- 
maï de vor eşi de vina celui may mare. 

(1. 29. Să nu fie aprâpe mânăstirile şi 
împotrivă, nică să se pue întrînsele călugări 
și călugărițe, nic! singuri să vorbâscă saă să, 
lăcuiască : ce şi ori ce de va aduce bărbatul 
pe dreptate afară să stea să deaţce aduce şi 
rudenia să'ş o vază când va fi de față cu 
dinsa și stariţa, 

Tâle. Tótě întărirea aŭ pus părinţii să 
nu se adaogă vre o vină vieții călugărești, 
drept actea ai poruncit să nu mănânce la 
un loc călugări! şi călugărițele, nici să aibă 
vorbă unul cătră altul deosebi singuri, ce 
de va vrea călugărul să'ş vază măcar pe 
vre o rudenie, atunce fiind de faţă stariţa să 
vorbéscă cu ea; şi ori ce va aduce călugărul 
la călugăriţe pentru tr6ba vieţii, de la mână- 
stirea de călugări, atunce el să stea, afară de 
mânăstire şi de acolo să o dea starițeï. 

GI. 21. Călugărul saŭ călugăriţa să nu fie 
volnic a lăsa mânăstirea, lor şi într'altă să 
între, iar de va veni atunce să se priimâscă 
ca un striin, iar să nu se priimescă fără de 
știrea egumenului. 

Tâle. Insă a se priimi striinâște călugă- 
rul sai călugăriţa carea mérge întraltă mâ- 
năstire cauonul acesta iartă, ca să nu se ducă 
de nevoe să rămâie la mireani, iară a'f lua, 
şi a'f primi şi a'I punerea. în rândul fraților 
fără de ştirea a egumenului lor nu se iartă, 

GI. 22. Bărbaţi! mirâni a mânca cu mu- 
erile nu e apărat iară cei ce sânt într'un chip 
osehiți nu se cade să mănânce deosebi în 
laturi cu muiarea, fără numa! când vor fi 
niscare bărbaţi şi mueri cucârnice şi temă- 
tori de Dumnezei, iară în cale călugărul saii 
bărbatul sfinţit de nu vor fi purtând cu dinşii 
ce ls de treba trupului atunce să conăcescă, 
în cârvăsărie. 

Tâle. Bărbaţi mireni a mânca cu niscare 
mueri nu pentru niscare cântece curvâştă şi 
satanești, ce cu mulţemire și cu frica a lui 
Dumnezeii fără de vină lucru iaste, iară ceia 
ce aŭ viaţă tăcută şi se osebesc într'un chip 
şi se tocmesc luy Dumnezei să șşază şi să 
tacă singuri : aceluea cu totul nu” se cade 
să mănânce de eluşi cu fămeea, fără numai 
de vor vrea să mănânce cu niscare mueri 
sai bărbaţi temători de Dumnezei, ca să se 
facă şi acea mâncare, cătră îndreptare sufle- 
tescă, iară pre cale de nu va avea neştine 
merinde bucate, dăse voe şi călugărului şi 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


395 


omului sfințit să conăcâscă în cârvăsărie, sai | ce tocmise şi așa rămaseră neisprăvite; iară 


în casă pentru treba ce'i se tâmplă. 


apo! după trecerea a câtă va vréme iară se 


Sfârşitul şaptelul săbor carele se-aŭ făcut adună şi se făcu săbor întraceiaș hes6rică, 


a doa 6ră la Nichea. 
































| e Tă Z ioth 
QJ f sis as r . 
5 zi rp I p WI, ui: 
i ae Îi se a |] 
3 SIA K e jD} 
w p ————h————— 
D 
Sjef ee aii sa 
v e A T iii A 
w = a = 
3 
5 d seses .... ... 
£ X J V A ti 
S — ———— 
x8] S H b 'h í 
s mun ao arie e | ea 
> LERTIGI srs. ... `. . 
g| a 0 X H E 
pea PERRIN ORGII O, ASEEN] NR O PEA 
® 
Pal ee Gis A zi 3 
H II Gy h h | 
Evdoo 40 mucenici Alex. Blagovoat, Gheorghe Bogoslor, Petr. 
S n p v r s 
Preot, Luspea Vozdrij, Vred, Roj, Cres, Breateţ. 
v c s c r p n 








Săborul carele se chiamă 1 și 2, 


Carele se-ai făcut în. besârica sfinților A- 
postoli. 
Zonara. 


Săhborul acesta, scrisu-se-aii aşa, sfintul şi 
marele săbor 1 și 2 făcutu-se-aii în Țarigrad 
întru prea cinstita, besârică a sfinților și prea 
lăudaţilor apostoli în zilele lu Fotie Patriar- 
hul de la Țarigrad; când ţinea stâgul împă- 
rățieï greceşti Vasilie Machedon, déca trecuse 
75 de an! de la șaptele săbor. Acâstă scrisóre 
face a mira pre ceia ce o citesc, cum acesta 
săhor fiind numai unul iară apoï se chiama 
1 şi 2, zice-să ca se-aă fost adunat săbor în- 
tacea, bestrică ce am zis a sfinților apostoli 
şi sc-aŭ pricit pravoslavnicii cu zoslavnicij, 
adecă creștini! cu ereticii, şi socotiră pravos- 
lavnicii pentru tăria cum tocmise să scrie ce 
grăise şi ce isprăvise la acel săbor, iară ere- 
ticii nu lăsa să scrie ce tocmise ca să nu se 
arate el biruiți şi urgisiţi iară glota credin- 
cioşilor să se întărâscă, (Zri] şi se pricea de 
acesta, şi atâta se priciră şi nu” lăsa să scrie 
până ce scoseră şi săbiile şi vrea să se bată 
să se tae; și așa se sparse și se răsipi acea a- 
dunare și săbor de ântâi, şi nu putură scrie 
















şi ijderâră a sfătui iară de acâl€şi cuvinte şi 
tocmele : şi aşa atunce scriseră lucrurile ș 
cuvintele câle de folosul creştinilor pentru 


| dogmate drept ac&ea fiind adevărat unul iară 


eï ziseră să se chiame așa adecă cel de întâ! 
şi a doilea, căce se adunase de doaoo or! 
Părinții, [Zri] şi la al doile adecă adoa óră 
făcură şi scriseră tote lucrurile și tocmâlele 
şi întrebările câle ce tocmise şi, grăise și le 
întăriră cu şapte-spre-zâce can6ne. 


Incepătura săborului de întdă și cel de a doa 
dră de în Țarigrad. Carele se-aŭ făcut în 
besdrica sfinților apostoli și aŭ făcut cg- 
néne 17. 


G1. 1. Pentru cela ce zidâşte mânăstire 
fără de ştivea a episcopului. 

G1. 2, Pentru să;nu tunză pre cine-va de 
nu va fi de faţă egumenul: căruia se cade 
să’l ţie întru 'cucerie. 

G1. 3, Pentru să caute egumenul pre călu- 
găril cari! fug. 

Gl. 4, Pentru să nu fugă călugărul de la 
a lui mânăstire. 

GI. 5. Pentru să nu se tunză cine-va cu- 
rând, până nu se va ispiti întâi. 

G1. 6. Pentru ceia ce vor să se călugărescă 
întâi să'ş.dea ce aŭ. 

Gl. 7. Pentru să nu facă episcopul mână- 
stire a lui noaăj şi a lul episcopie să pără- 
s&scă. 

Gl. 8. Pentru episcopi saă preoți gaă dia- 
coni saii mireni de să vor scopi de în ei 
cine-va. 

Gl. 9. Pentru să nutbată preoţii pre ceia 
ce greşesc saă vor urgisi pre cel necredin- 
cioşi. 

G1, 10, Pentru ceia ce fură sfintele vase. 

G1. 11, Pentru ceia, ce sânt aleş întru cli- 
ros : să nu se amâstice întru dregătoriele mi- 
reneşti. 

GI, 12, Pentru să nu se facă botez pre în 
căşuţele cele de rugă carele 's pre în mijlo- 
cul caselor. 

G1, 13, Pentru preoţii și Diaconi! cari! vor 
şti ve i vină pre episcopul săi, 

Gl. 14, Pentru episcopul carele va şti în- 
tru vină pe mitropolitul săă. 

G1. 15, Pentru episcopul saŭ mitropolitul 
carii aşijderea vor îndrăzni asupra patriar- 
hului. 

Gl. 16. Pentru să nu se” rădice nici un e- 
piscop nici într'un chip, unde cel mare încă 
iaste viă. 

G1. 17. Pentru cela ce va vrea să se hiro- 
tonéscă episcop, de în mireni saă de în călu- 
gări, să nwl nalțe numat de cât, 


www.dacoromanica.ro 


396 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


lora să li se ia darul, că trebue să înveţe şt 


Candnele sfintului săbor, curele se-ati făcut în | să cârte pre cel netocmiţi-$i răr, cu socotința 


besdrica sfinților apostoli de în Țarigrad, 


GI, 1, Fără de ştirea a episcopului, nimi- 
nea să nu fie volnic a zidi mânăstire, ce să 
ştie să facă și molitvă de zidire şi să scrie 
în carte de cójă, tâte ce va da la dânsa şi să 
o pue la episcopie, și să nu fie volnic cel ce 
o aŭ zidit nice să pue egumen nice să se facă 
el adins elu'și egumen fără de știrea episco- 
pului. [Zri]. 

G1. 2. Ori cine se va porni să tunză pre 
cine-va, nefiind acolo egumenul cela ce'i se 
cade să'l priimescă să’! ţie supt cucerie; însă 
aceluia să i se ia darul, iară cel tuns să'l dea 
episcopul într'o mânăstire să fie supt sme- 
renie. 

Q1, 3, Ori care călugăr de va fugi de la 
mănăstirea lu! şi se va duce într'altă mână- 
stire sai va mérge la un lăcaş mirenesc : cel 
ce laŭ priimit să se afurisâscă până ce'l va 
întârce iară de va fi pus undeva de episcopul: 
fără de vină să fie. 

GI. 4. Orl care egumen nu'ş va căuta pre 
călugării cel ce fug să! priimescă şi săi tă- 
măduiască acela să se afurisescă, 

Gl. 5. Niminea să nu se vrednicâscă chipu- 
lui călugăresc până nu se va ispiti în trei ani 
să se arate putea-va fi destoinic, fără numai 
cânâu'i va scurta vr&mea vre o b6lă grea, 
iară un om cucerit ce lăcuiaşte singur, ace- 
luia ajunge" de ispită vr&me de 6 luni, iară 
igumenul carele va face afară de sorâcele a- 
cestea : săi se ia egumenia, şi să fie supt 
smerenie; iară cel călugărit să se trime&ţă cu 
deadin$ul într'o mânăstire adevărată: acolo 
să se îndreptăze, 

G1. 6. Cade-se celora ce vor vrea să se că- 
lugărâscă, întâi să'ş dea ce are mânăstirii, 
iară de nu şi le va da, atunce ce el vor aduce 
să le oblăduiască mânăstirea, iară de'ş vor 
face ale lor ceva şi nu le va da mânăstirii, 
atunce de faţă să le vânză egumenul, saŭ epi- 
scopul: şi să se împarță săracilor; iară cela 
ce le-a făcut ale lui: să se canonâscă, așa, 
să fie de acesta și la călugăriţă. 

G1. 7, Nice unul de în episcopi să nu fie 
volnic a'ş face mânăstire a lut noaă, şi a lu! 
episcopie să părăsâscă, iară cine va îndrăzni 
a face acesta: să se canonâscă, şi ce aŭ fă- 
cut ca o striină să fie episcopului, 

Gl. 8. Ori care episcop, aŭ preot, aŭ dia- 
con va scopi pre cineva sai cu mânile sale, 
sai cu porunca, sati el pre sine: aceluia 
să'1 se ia darul, iară de va fi mirân să se a- 
furisâscă, fără numai de'l va fi nevoind să se 
tae pentru b6lă, că acâsta, iaste tămăduire 
iară nu vrăjmăşie trupului. 

Gl. 9. Preoţii de vor bate pre credincio- 
şil greșind, sai pe necredincioşii urgisindu'! 
aŭ cu ale sale mâni, sai vor porunci: ace- 


învăţăturii şi cu can6ne bestriceşti : iară nu 
cu bătae şi cu rane, iară de nu vor asculta, 
cade-se să” chiame cătră boiarit cel mirân! 
de afară : să'1 aducă spre înțelepţie. . 

G1. 10. Carii vor lua spre a lor dobândă 
saŭ să le trebue spre trebă nesfințită, sfintul 
potirii, aŭ discosul, aŭ alt ceva, ai lingura 
aŭ cela ce se chiamă aer, aŭ cum am zice 
mai pe scurt ori ce de în sfintele vase, ai de 
în vestminte : aceluia să! se ia darul că însă 
una iaste lucru de spurcăciune dă le spurcă, 
iară alta iaste fur de sfinte, iară carit vor da 
afară de besârică, vase saii veşminte întru 
trebă ce nu e de sfinţie lor sai altora: a- 
cela să se afurisâscă, iară caril de tot le vor 
lua : aceea să se osândâscă ca furi! de sfinte. 

GI, 11. Ori caril de cel ce sânt aleşi întru 
cliros de să vor amesteca întru deregătoriile 
mireneşti sai se vor face ispravnici pre în 
case sat pre în sate: aceia, să se gonâscă de 
în cliros, că nu póte sluji luy Dumnezei şi 
dracului. 

GI, 12, Niminea să nu facă liturghie în 
cășuţa carea se află în mijlocul casil, saŭ să 
boteze, întvânsa, fără de ştirea episcopului, 
că aceluiua'! se ia darul, dece să fie scoși 
afară de cliros caril fără de ştirea episco- 
pului vor sluji liturghie, în cămărâle carele's 
de rugă în mijlocul caselor, iară caril vor 
îndrăzni afară de acâsta : acelora să li seia 
darurile, şi cel ce li se vor împreuna să se 
afurisâscă. 

G1, 13. Ori care preot ai diacon, cum am 
zice va şti pre episcopul săi greşind, deacia 
neștiind săborul, el mat nainte va fugi de la 
dânsul și nu va pomeni numele luj, aceluia 
să” se ia darul și să se lipsescă de tótă cin- 
ștea preoţâscă iară ceia ce! vor urma lul de 
vor fi preoți să'ş cază de într'a lor cinste, 
iară de vor fi călugări saŭ mirân! : să se a- 
furis6scă până ce se vor întârce. 

GI, 14. Şi iară așijderea or! care episcop, 
ce va îndrăzni de actsta aşa a face, asupra 
mitropolitului săă, iară să”! se ia darul, că se 
cade fieș-căruia, să'ş caute a sa măsură, 

Ql. 15. Aşijderea şi fie care episcop sai 
mitropolit ce va îndrăzni a face unele ca a- 
cestea âsupra patriarchului : iară să fie striin 
de tâtă sfinția, iară de va fugi neştine de la 
vre unul nu pentru vina greşalii ce pentru 
vre un eres, sai vor fi urgisiţi de săbor sau 
de sfinţii părinţi: aceia să fie priimiţi şi să 
fie vrednici cinsti! ca nişte pravoslavnici, 

G1. 16. Nici întrun chip să nu se sue ne- 
ştine la episcopie, în carea încă iaste vii cel 
ce iaste într'ânsa ; că se cade întâi să se 
caute vina celuia ce vor să'l gonescă; iară, 
cine se va lenevi de turma lui, necuprins de 
bolă sai de împărătescă sai Patriarșască, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU 


poruncă şi se va duce de să va zăbovi vré- 
me de 6 luni: acela de rânduiala şi de cin- 
stea a episcopiei să fie striin. 

GI. 17. Carii vor să se hirotonâscă epi- 
scopi de în mirâni sai de în călugări, aceia 
să nu se înalțe aşa numai cât: ce să împle 
vr&mea carea iaste pre lége tocmită, în tote 
cinurile ale spiţelor preoțești, pentru că unii 
dă se şi nalță aşa de grab la nălțime ca a- 
cesta şi procopsesc întru hunătăţi, iară așa, 
rar drept acea pentr'acâsta poruncim de 
aice nainte să nu se mal facă acesta, 

Sfâşitul săborului de întâi și al doilea. 


Canbnele carele se-aii făcut de sfântul 
săbor, 


Intru pomenita şi vestita besârică a cu- 
vântului lu Dumnezeŭ Sofia, făcutu-se-aŭ să- 
bor şi aŭ adevărat și aŭ întărit săborul a 
șaptelea a tótă lumea şi aŭ lepădat şi aŭ stri- 
cat tótă rătăcirea shimaticâscă şi ereticâscă, 
în vremea lu! Fotie patriarchul Țarigradului 
şi can6ne aŭ făcut numal trei în chipul şi 
slava sfintei Troițe. 

GI], 1. Pentru ceia ce vor fi supt hlăste- 
mul şi legătura sai vor fi luatu-le darul de 
Roma, 

Gl. 2. Pentru cela ce se va pogoră de în 
nălțimea, arhierâscă întru viața Schimniciel. 

Gl. 3. Pentru mir€nul să nu închiză nici 
să bată pre episcop fără de vină. 


Canânele săborului de în besórica 
sfintei Sofii. 


G1. 1, Cari vor fi fost supt legătură saii 
luatule darul saii anatema de Roma : aşa să 
fie și de ȚărigrădEnul, aşijderea iar şi carii 
vor fi de Țărigrădânul să fie şi de Roma. 

Ql. 2. Ori carele ce să va pogorâ de în 
nălțimea arhieriel întru viaţa schimniciel : a- 
cela să nu se ma! amâstece întru rânduiala 
Arhieriel. 

Gl. 3. Ori care de în mirâni ce va închide 
pre episcop saŭ ’l va bate sau fără de vină 
sau'! va scorni ceva asupră : acela să fie a- 
natema, 

Sfârşitul şi acestor tret canóne şi până ai- 
cea se sfârşiră şi canónele tuturor săbórălor. 


Pentru sfântul și marele Vasilie. 


Acest vitez bărbat aŭ eşit de în nevoința 
lumii şi'ş aŭ luat plata nevoințiï lui cu multă 
dragoste, ce maï nainte de pristăvirea sa ca 
pentru să nu fie câta creștinilor fără de Pă- 
storiii, numai de cât să d&de părintelui Va- 
silie semn, adecă luptă pentru credinţă asu- 
pra vrăjmaşilor, și'm pare că toți ştiii că 
mal toţi aŭ gustat de în dulcâţa mierii carea 
cura de în limba lui pentru că pre aceia e- 
retici şi vrăjmaşi al adeverinții, ca şi pre a- 
cești de acum tu asupră'! birui şi biruia- 





BASAHAB 39? 
şte şi cu lumina învățăturilor celor multe 
besérica lumină maï lumiuat de cât sórele 
şi cum birui pre bitleniile întunârecului, 
însă cu câtu-e firea cea cuvântătâre may 
bună de cât cea fără de suflet, atâta e şi 
dăspărţivea a lucrări! amânduror, că lumina 
şi zările unuia tinzânduă pre pământ numai 
ce dăruiaște îndrăznire cu dulcâță celora ce 
sânt supt dânsa, iar lumina şi zările ale ceil 
cuvântătore de când aŭ fost pâna în zioa de 
astăzi, nu întrâce numa! pre firea cea cu- 
vântătore carea e pre pământ, ce pătrunde 
Şi văzduhul şi covårşéşte şi ceriul, şi de 
multa dulcâţă împle şi pre cetele îngereşti 
pentru că de vréme ce se face bucurie la 
ceriii pentru un păcătos ce să pocăiaşte, dar 
acest sfânt încă până era în lume şi apoi 
déc'aŭ eşit de în lume cu învățăturile cele 
multe fără număr bune se arată trăgând 
pre 6meni în tote zilele cătră pocaanie, şi 
nu va zice niminea că nu veseleşte pre dân- 
sul în tote zilele firea îngerâscă, şi aŭ făcut 
şi cătră sfintul Amfilohie episcopul Iconiei 
trel Poslanii, împărţite în 84 de pravile, şi 
fără, de acestea g'alte glavizne de tot feliul 
de vin). 

Sfântul şi marele Vasilie de în Poslaniile 
cele ce aŭ trimes cătră Amfilohie episcopul 
Iconiei și cătră Dior şi cătră alţii 6re caril 
rănduite pre opt zeci și patru de canâne. 


Incepătara canânelo. mare'ui Vasilie 
de în poslania de ntâr. 
GI. 1. Pentru eretic pisc. ma 1 1 
rele e afară de săbor. 


c 


GI. 2. Pentru meşie ~l m 4 ceş 
strică copiiL | 
Gl. 3. Pentru diaconul ce va curvi. 


Gl. 4. Pentru câţi ani să desparte cel cu 
doaă cununii şi câţi cel cu trer. 

Gl. 5. Pentru ereticul cela cela morte se 
pocăiaşte : să se priimâscă, 

Gl. 6. Pentru carea se-aŭ făgăduit lul 
Dumnezei de se va mărita, 

Gl. 7. Pentru stricătorii de copil şi de do- 
hitóce şi de prea curvie. 

G1. 8. Pentru multe feluri de ucideri, 

Ql. 9. Pentru muiarea carea prea curvé- 
şte şi apoi prea o curveşte altul. 

Gl. 10. Pentru să nu nevoeşti a se hiro- 
toni pre cela ce aŭ jurat de se va hirotoni. 

Gl. 11. Pentru cine ucide de nevoe. 

G1. 12. Pentru a doa însurare. 

GI]. 13. Pentru cela ce să bate pentru cre- 
ştinătate. 

G1. 14. Pentru cela ce ia camătă, de se va 
îndrepla să fie priimit la preoţie. 

Gl. 15. Peniru şi pasările ceriului că li e 
naşterea şi lor de în mare. 

1. 16. Pentru Neeman că iaste mare đe 

la Dumnezeiă iar nu e mare el lu Dumnezeu, 


www.dacoromanica.ro 


398 


G1. 17. Pentru preotul Vianor, carele aŭ 
jurat să nu facă liturghie, 

Gl. 18. Pentru fétele_célea ce cad, déca 
se mărturisesc. 

G1.*19. Pentru ómeniï carii se lépădă de 
însurare, și se făgăduesc să'ş ție curăţia. 

G1. 20. Pentru fâtele carele sânt în eres: 
apoi se pocăese şi se mărită 

G1. 21. Pentru bărbatul cela ce curvâşte, 
muiarea lui să/l ţie iar “muiarea de va curvi 
să nu o ţie bărbatul, 

GI. 22. Pentru cela, ce răpâşte pre cea lo- 
godită. 

1, 23. Pentru să nu ţie fratele pre fă- 

meia frăține-săă, 

G1. 24. Pentru vădua carea se hrăneşte de 
la, bes6rică de se va mărita : să se urgisâscă. 

GI. 25. Pentru cela ce ai stricat fata 
nainte de nuntă, de o va ţine să fie ertat. 

Gl. 26. Pentru cela“ ce 'se-au însurat cur- 
veşte de se va despărţi mal bine". 

Gl. 27, Pentru preotul carele se va fi în- 
surat fără de lége şi nu va fi ştiut. 

GI, 28. Pentru cela ce să rógă să se pă 
răsescă de carne de porc, acea iaste un lu- 
cru de batjocură. 


Gl. 29. Pentru să fie un lucru lepădat 
cine se jură să facă mai vârtos altuia răă. 

(1. 30. Pentru carele răpește. 

GI. 81. Pentru ceia ce să mărită ma! 
nainte până nwi vine véste că! aŭ murit 
bărbatul. 

G1, 32. 
greşaşte. 

G1. 33. Peniru ceia ce naște pre cale și 
de cocon nu pârtă grijă. 

G1, 34. Pentru câlea ce curvese şi de du- 
hovnic sânt înfruntate, să nu fie afară de 
săbor. ` 

G1. 35. Pentru muiarea, carea se va des- 
părţi fără de vină. 

Gl. 86. Pentru muiarile ostașilor carele 
pentru peirea bărbaţilor să mărită după alții. 

GI. 87. Pentru cela ce va lăsa striina şi 
va lua sloboda. 

Gl. 88. Pentru carca se duce fără ştirea 
tălâne-săii. i 

GI. 39. Pentru ceia ce lăcuiaşte cu prea 
curvariul. 

„Gl. 40. Pentru slujnica saŭ róba carea pe 
sine de voe se dă. 

G1. 41, Pentru vădua carea. se mărită. 

G1. 42. Pentru feciorii și robi! carji fără 
de ştirea stăpânilor şi a oblăduitorilor lor se 
însoră. 

Gl, 43. Pentru cela ce aŭ lovit saŭ aŭ bă- 
tut cătră morte, şi cel ce aŭ început și cela ce 
aŭ ajutat. 

G1. 44. Pentru diaconiţa carea va fi curvit 
cu ellin. 


Pentru clivicul carele cătră mârte 





PRAVILA MATEIU BASARAB 


Gl. 45. Pentru creștinul carele mustră 
pre Hs. 

Gl. 46. Pentru muiarea carea se va fi mă- 
ritat după bărbat lăsat și nu va fi ştiut. 

G1. 47. Pentru postitorii şi purtătorii de 
târsine, 

G1. 48. Peniru cea lăsată de bărbat. 

61. 49. Pentru róba sai slujnica silită de 
stăpânu-săi. 

1, 50. Pentru a treia nuntă. 

GI. 51, Pentru cliricii cari! cad în păcate, 

G1. 52. Pentru ceia ce nu pârtă grijă de 
cocon dâca'l naşte; pentru pustiirea sai nu 
va avea îndemână de ce” trehuesc. 

Gl, 53. Pentru vădua carea se răpește că- 
tră a doa nuntă. 

GI. 54. Pentru canónele ucigaşilor şi a 
bogate chipure de păcate. 

1. 55, Pentru carii es împotriva tâlhari- 

lor, şi pentru uciderea de voe și de nevoe. 

G1. 56. Pentru fata carea'ş cade de în cu- 
vânt. $ 

G1. 57. Pentru cine fură şi se pocăiagte. 

G1. 58. Pentru zăcătoriul de partea bărbă- 
tescă. 

G1. 59. Pentru zăcătoriul de dobitâce. 

G1. 60. Pentru jurătoriul strâmb. 

G1. 61. Pentru vrăjiloriul fărămecătoriul 
şi cine dă erbi. 

Gl. 62. Pentru furul de mormânture. 

G1. 63. Pentru carele se împreună cu so- 
rusa. 

Gl. 64. Pentru nunta carea razimă întru 
rudenie. 

61. 65. Peniru citeţul de va fura nunia. 

61. 66. Pentru preoții şi diaconi! carii se 
spurcă numză în buze. 

Gl. 67. Pentru carii vor şti greşala & fie 
cui şi o vor ascunde. 

G1. 68. Pentru cera ce se daŭ vrăjitorilor 
saŭ altora ca acestora. 

G1. 69. Pentru cela ce se lépădă de Hs. 

Gl. 70. Pentru ceia ce iaă voe şi putere a 
lega şi a dăzlega. 

61, 71. Pentru carele se va spurca cu sora 
de un tată şi de o mumă, 

Gl. 72. Pentru carii se spurcă cu cumna- 
tele'ş. 

G1. 73. Pentru şalte canne a bogate ca- 
pete. 

G1. 74. Pentru cela ce ia 2 surori. 

GI]. 75. Peutru cela ce va spurca pe ma- 
ștehăsa. 

Gl. 76. Pentru cel cu multe nunte. 

Gl. 77. Pentru cei ce se lépădă de lâge de 
nevoe. 

Gl. 78. Pentru cela.ce jură de nevoe. 

GI]. 79. Pentru cela ce crede descântătorii, 
fărmecătorii şi alți! asemene acestora. 

Gl. 80. Pentru că nu trebue a socoti vré- 
mea ce năravul. 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


G1. 81. Pe în epistolia cătră Amfilohie. 

Gl. 82. Pentru Grigorie popa să se des- 
parță de muiarea ce ţinea în casă. 

G1. 88. Pentru cătră protopopii de pre la 
sateş i oraşă. 

G]. 84. Pentru episcopii să nu hirotont- 
scă pre bani. 

Gl. 85. Pentru locurile, canoniri ale po- 
caaniel cum sânt şi câte sânt, de carele zice 
Sieti Vasile să plângă şi să asculte şi să 
cază şi să stea cu credincioşii. 


| Stâii Vasilie Velichi. | 


| (Urmeză clișeul sfântului Vasilie cel mare). | 








Canânele sfîntului şi al marelui Vasilie, 

Gl. 1. Carele iaste striin de credinţă acela 
e eretic, iară carele e spe vre o întrebare de 
ctle ce să pot vindeca, acela e shismatic ; iar 
ceia, ce se adun, aceia se chiamă neplecaţi a- 
ceştea sai ceia lalţi afară de săbor să fie. 

Tâlc. Botezul carele e de eretici iaste ne- 
priimit, iară botezul de shismatic şi de la cet 
ce sânt afară de sinagogă, iaste priimit. 

[Utea și tel]. Pepuzinil zic lut Montan că 
iaste paraclit drept aceia şi câți sânt botezați 
întwacela : nebotezaţi sânt, a curaţi lor botez, 
şi acelor ce stai naintea ape! şi a postito- 
rilor, măcar că e şi nepriimit căci lipsesc de 
duhul sfînt : iară pentru socotinţa, să fie prii- 
mit. Caril nu se împreună adeveritei besrici. 
împartu-se în tref părţi, în eretici, în shisma- 
tică şi în cei ce's afară de sinagogă; deci ere- 
tici sânt cari! de tot se-aă instriinat de ere- 
dința carea e despre Damnezeŭ cum sânt Pe- 
puzanii, Manihei, Ualentianii, Marchiânii şi 
alți! mulți. 

[Caută cu dedinsul să vezi eresurile, aicea 
să le știi forte bine]. Pentru că Pepuzanii 
chiamă pre Montan Paraclit, şi doaoo mueri 
Prischilla şi Maximilla, carele curv6ște se-aŭ 
culcat cu dînsul, cï le țin ca pe nişte proro- 
cite. Nuntele fără socotință le despart. Paștile 
întorc; trei tocmâle a unii Duminezăiri o amé- 
stecă într'un obraz, şi altele păgânşte ca a- 
câstea socotesc. 

Iar Manihei! aduc doaoo începături împo- 
trivă şi torma pulernice, şi zic că o începă- 
tură iaste, a luminii, iar alta a îutuntrecului 
şi fac pre s6rele şi pre luna Dumnezcă, şi 
zic că Diavolul iaste incepătoriii tuturor lu- 
erurilor, şi nunta carea iaste pre lége, zic că 
e a dracului, şi priceştenia carea o daŭ celor 
ce să pocăesc, socotesc că e făr de l6ge. şi zic 
că Domnul când se-aii întrupat naŭ luat o- 
menire nemica, şi trag de zic că crucea şi 
mórtea şi înviarea cum nu se-aii făcut adevă- 


899 


lépădé-se şi de légea véche. Prorociť citesc şi 
tâlcuesc cătră eresul lor, nişte basne tocmesc 
şi zic că Hs. de în ceri aŭ pogorât trupul şi 
ca pe întrun solinarii aù trecut pre în sfânta 
fecedră : şi alte hule multe, bârfesc fără semă. 

lar Marchianii sânt Masalianii carii se 
chiamă şi Evtihite, caril aŭ eresul lor cu multe 
capete şi cu multe nume. 

(Semndză să știi]. Deci aceştea toţi de să 
vor întorce de în eresul lor, şi vor veni spre 
nevinovata, credinţă : să se botâze, pentru că 
ne lepădăm no! de botezul lor. 

Jar shismaticii sânt carii se-aii rumt de 
se-aŭ despărţit de la bes&rică, şi Donatistenii 
şi cel ce să chiamă curaţi şi cel ce stai nain- 
tea apei şi postnicii, aceștea de să vor În- 
tórce cătră adeverita besérică și'ş vor anati- 
misi eresul lor ; să se priimâscă ca niște bo- 
tezaţi. 

Iară cel ce sânt afară de săbor saŭ sina- 
gogă sânt Episcopii sai preoții carii fură pâ- 
râți sai osândiți pentru vre o greşală ceva și 
se lipsiră de liturghie şi de slujbă şi nevrând 
să se plece pravilil : ce adins eişi Domnâște 
sati Boereşie în silă pai izbândit și scaun şi 
liturghie saŭ slujbă şi beserică s'aă făcut alta 
şi aŭ plecat pre unii după învăţătura lor ca 
să le urmâze şi să lase adeverita beserică, 
dece unii ca aceia de se vor întorce să se po- 
căiască : să se adune iară întrun trup al be- 
s6ricil. 

G1. 2. Muiarea carea 'ş strică la începătura 
îngrecării, când de va strica să nu facă fe- 
ciori > ucigașă iaste. 

Pale, Muiarea greci6să când ia erbi ca să 
omâră pre cel ce aŭ îngrecat. ucigaşe iaste; 
şi să nu socotim că de va fi fost în pântece 
închipuit saŭ şi neînchipuit, căce că cum ar 
socotise mai spre mult, şi de multe ori mori 
şi iale şi coconil şi după cumu'! socotința lor: 
doaoo ucideri se fac, însă una celui ce ar 
vrea să se facă iară alta pântecelui muerii ; 
dece unele ca actlea 70 ani se canonest, dol 
an! să plângă, trei an! să împle întru cei ce 
ascultă, şi în patru să fie cu cei ce cad, şi 
întun an să stea împreună cu cel credin- 
cioși şi aşa după vrâmea a zâcea an! să se 
împreune Duimnezceştii Pricâştenil, 

GI, 3, Diaconul de va curvi să se mule în 
locul mirânilor, iară de pricâștenie să fic ne- 
apărat, - 

Mâle, Soseşte urgia luărei darului diaco 
nului că nu mai are nădjde, iară să'ş ma- 
ia locul de unde aŭ căzut, drept actea nu se 
cade a'f se aduce asupră doaoo pedepse : ce 
neapărat să se vrednicescă Dumnezăsştii pri- 
cştenii. 

Gl. 4. Afuris6şte să un an saù doï cel ce 
să însóră a doa óră, iară cel ce să însoră a 


rat : şi alte hule mii tocmesc de grăesc multe. | treia óră, trei şi patru și cinci, după cumul 
lar VUalentianii l€pădă înviarea trupului,| acuma obicâiul. . 


www.dacoromanica.ro 


400 


Tâlc. Marele Vasilie nu ia de în pravilă 
de priimâşte pre cel ce să îns6ră de tre! ari 
şi sânt afurisiţi în cinci ani, ce de în obicâiti 
şi nărav, drept acea şi el poruncește să nui 
scâță afară de besârică de tot şi să”! împreune 
cu cel ce plâng: ce do! ani saŭ trei să se 
vrednicâscă să asculte Dumnezăeştile scrip- 
turi, dâcia iartă lor să stea cu credincioşii, 
şi numai la rugi să împreune pre dinşii, iară 
de bunătatea priceştenie! să se depărteze şi 
aşa déca vor arăta ceva plod de pocaanie: 
să, se pue în locul celora ce să priceştuesc de 
trupul şi de sângele stăpânului nostru Hs. 

(1. 5. Ereticul carele se va pocăi la mórte 
cu socotință să fic priimit. 

Tâle. Ereticul carele va ajunge’! mortea, 
şi se va pocăi, nu se cade a'l priimi fără so- 
cotință şi ne ispitit : ce säi ispiteşti pocaa- 
nia lui, adeverit iaste aŭ ba, şi dóră are plod 
de nevoință mărturisindu'l cătră spăsenie 
căce va fi căci'ş va vâdi eresul şi'ş va răs- 
cumpăra bunătățile cu lacrăme şi cu inemă 
înfrântă, 

G1. 6. Carea se-aŭ făgăduit lui Dumnezeŭ 
acéea să nu se mărite. 

Tâle. Fata carea se-ai mărturisit, să nu 
se mărite, şi aŭ cinstit întâi ma! bine şi aŭ 
îndrăgit să lăcuiască întru viaţă sfîntă de 
cât miren6scă, decia de făgăduinţa e! se va 
lepăda şi se va da curveștilor bucurii și se 
va mărita, acea nu se chiamă nuntă: ce 
curvie saŭ cum am zice după cum zice cano- 
nul 78 al acestul mare Vasilie; prea curvie; 
drept aceea nice întrun chip să fie acâea 
nuntă : ce să, se desparţă, 

GI. 7. Stricătorii de copil şi stricătorit de 
dobitâce şi preacurvarii 15 any, tâlharii şi 
fărămăcătorii şi ceia ce slujesc idolilor, după 
obictiul cel de demult să se priimescă după 
20 de ani. 

Adevărat. 

G1. 8. Carele va lovi muiarea cu secure 
ucigaşu `I, carele va arunca piatră în câine şi 
va lovi om, acela iaste ucigaș dă nevoe; așa 
şi carele va bate cu curea şi cu vargă, iar 
carele va da la sfadă bă sai sabie de] va 
beteji în fie ce loc şi va muri, ar duce a fi şi 
acea ucidere de voe sai și cela ce aŭ dat sa- 
bia aşijderea tot iaste de voe, şi tâlhariul şi 
ostaşul și carele pentru fie ce vină ce dă 
iarbă de omóră om și aceia iaste ucidere de 
voe și muerile câlea ce daŭ erbi de nu fac 
feciori şi câlea ce iaŭ : de voe ucidere iaste 
și acesta, 

Tâle. Uciderile însă unele sânt de voe iar 
altele de nevoe, iară altele aprâpe de câle de 
voe, dece carele va arunca săcure asupra 


| 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


i 
cigaşi de voe, aşijderea şi célea ce daŭ erb! 
omorâtóre de pântece şi célea ce le iaŭ şi 
câlea ce vor să tragă pre ibovnicii lor cătră 
dînsele de multă dragoste și! adapă cu erbi 
şi le fac mintea de întuneceză şi nebunesc saă 
móre cela ce le-aă băut: [Zr] şi acesta se so- 
coteşte ucidere de voe, iară cine aruncă pia- 
tră în câine sa în pom ca de fiară să se a- 
pere saă de în pom póme să scuture şi fără 
de voea lu! va ucide om, saŭ carele va bate 
pre cine-va cu curea sai cu nuia ea să'] facă 
bun pentru greşala lui şi'l va omorâ : acela 
iaste întru uciderile c6lea fără de voe, iară 
cine va da la stadă băț sa sabie saŭ cuţit 
şi va lovi pre cine va în fie ce loc șilva o- 
morâ acâea iaste aprópe de ucidere de voe, 
căci că maŭ făcut acea ca să'și izhândâscă 
pre vrăjmaş : ce ca să] desparță, iară maŭ 
vrut nice! aŭ fost voea să'l ucigă de tot ce 
să arată lucrul că aŭ fost cuprins de patima 
mâniel, drept actea fără de milă aŭ rădicat 
mâna de aŭ lovit pre omul tare cu lemnul, 
drept acéea nu iaste acâsta ucidere de tot de 
voe : ce e aprâpe de voe. 

G1. 9. După cum zice cuvîntul Domnului 
că bărbatul și muiarea carii se desparte fără 
cuvânt de curvie . amândoi se urgisesc tocma 
într'o potrivă, iar obic6iul nu desparte de îm- 
preunare pe curvariul şi pe prea curvariul de 
fămâe iar carea văduă fiind se va mărita după 
un bărbat văduii, sai după altul se va mărita 
de să va tâmpla acea. nu e preacurvă, iar 
cine'ş va lăsa şi va mérge după alta, şi elu'í 
preacurvariă, şi muiarea câia ce şade cu dîn- 
sul şi face să preacurvescă și pre ceia ce aŭ 
lăsat. 

Tâle, Măcar Domnul de şi urgiseşte tocma, 
într'o potrivă pre bărbatul carele se desparte 
de cătră muiarea lui, fără cuvânt de curvie, 
şi muiarea carea se desparte, iară așa de 
cătră bărbat, iar obicâiul besâricil de acesta 
într'alt chip poruncește să se facă, însă bär- 
batul carele curvâşte şi preacurvâşte porun- 
céşte să'l ţie muiarea lui; deci muiarea de'ş 
va lăsa bărbatul băgându'! vină căce lăcuia- 
şte în curvie și el va lua altă muiare: vina 
și păcatul al muiarii iaste căci mérge după 
altă muiare, aşijderea și ceia ce se-aŭ îm- 
preunat lu! lăsată fiind nu se va chema prea 
curvă, iar ceia ce aŭ lăsat pre dânsul de să 
va mărita după altul neîndoit preacurvă iaste; 
iară și împotrivă bărbatul de'ş va lăsa muia- 
rea fără cuvânt de curvie și va lua altă mu- 
jare : și acela ca un preacurvariii se soco- 
teşte, pentru că face pre carea ai lăsat să 
preacurvâscă căce se mărită după alt bărbat 
şi céea ce lăcuiaşte cu dînsul preacurvă iaste, 


cuiva şi va ucide şi carele va scâte cuțitul |[Zri] căci aŭ luat bărbatul alția. Acestea, 
să ucigă pre cine-va, şi tâlharii şi ostașii unii | sînt tocmelele ale acestul canon, pentru că 
ucigându'! pentru avuţie, iară alţii de faţă pe | era volnici atunce de în légea câia ce lä- 
vrăjnaşii lor : aceștea se socotesc că sânt u- ' cuia împreună, fără cuvânt de vină și fără cu- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATElU BASARAB 


vânte de bătae, să se desparță unul de altul, 
iară astăzi, nici bărbat, nice muiare nu pâte 
să se desparţă de împreunare : fără numai de 
va fi vre o vină adevărată. 

G1. 10, Episcopul carele iaste ales să fie 
episcop, iară apo! pentru vre o primejdie va 
jura,.zicând că nu va să se hirotonâscă : pre 
unul ca acela nu'l nevoi, ce să cadesă se 
caute şi feliul jurământului, și cuvintele, şi 
semnarea, pentru ce aŭ jurat şi adaugerea prea 
amărunt în cuvinte, deacia de va fi de unde- 
va vre o mângâiare a jurământului: să'1 se 
iarte lui acel jurământ ce” pare că aŭ jurat, 
şi se poruncâste să se hirotonescă, iară de 
va fi nice cum nice o scăpare şi se va erta să 
se hirotonâscă și el despre tote părţile se va 
afla jurându-se cum nu” iaste voia să se hi- 
rotonescă : atunge se cade a lăsa de tot pre 
unul ca, acela, 

Gl. 11. Cine ucide de nevoe acela, 70 ani 
să se pocăiască. 

Adevărat. 

G1. 12. Ceia ce sânt însurați, câte de doaă 
ori nu pot fi clirici, că pre aceea ce's câte cu 
doaă nunte, oprescu’ de preoţie şi alte ca- 
n6ne multe, 

Adevărat. 

G1. 13. Carele se bate pentru creștinătatea, 
de va şi izbândi: 8 ani să se depărtâze de 
priceştenie. 

Tâle. Uciderile de pre în răzhâie socoti- 
taŭ părinţii să nu se socotescă ucideri cum 
poruncăşte și marele Athanasie cătră călu- 
gărul Amun zicând : că se cade să se vred- 
nicâscă a mare cinste, ceia ce aŭ izbândit în- 
tru răzbóe, şi să li se rădice stâlp arătând şi 
propoveguind izbândile lor cum aŭ biruit 
pre vrăjmaş, şi făcând lucru pre l6ge şi vred- 
nic de laudă, drept acea şi acest bărbat 
mare socotința, lor nu o lépădă căci aŭ iz- 
bândituş pre vrăjmaş pentru întrega înțelepţie 
şi buna credinţă, ce zice că iaste bine şi po- 
runceşie unul ca acela să se depărteze nu- 
maï de pricâştenie 3 ani, pentru căci nui 
sânt mânile curate. 

GI. 14. Cine ia camătă de se va părăsi: 
să se priiméscă la preoţie. 

Tâle, Părăsirea aceluia aşa iaste: ne- 
drepta dobândă carea o aŭ adunat de pre că- 
mătă : să o răsipescă săracilor, şi să se prinză 
că nu va mal cădea într'acea bólä a iubirii 
de argint, 

GI], 15. Pasările. ceriului şi peștii mări! 
zis'aii scriptura că le iaste naşterea împreu- 
nă amândurora de în mare şi aŭ adus celea 
ce îmblă pre cărările mării pentru Chiţii cel 
mari şi célea ce le sânt pialea de scoică, de 
în carele nu e nice un peşte. 

Gl, 16. Marele Neeman, carele e mare de 
la Domnul, nu iaste mare el Domnului £ ce 
stăpânu-săă, 


www.dacoromanica.ro 


401 


Tâle. Intr'ccéste doao capete nuiaste să 
pótă fi acestea, ce e tâlcuirea scripturii cuvin- 
telor celor nedomirite de la sfeti Amfilochie, 
când aŭ scris la marele Vasilie, deci “sfinția 
sa cătră întrebările. lui cele nedomirite, aşa”! 
face şi răspunsul, 


G1. 17, Preotul Vianor aŭ jurat şi apoï se- 
aŭ pocăit, pentru lesnirea aceluia jurământ 
să fie priimit. 

Tâle, Acest preot supărat fiind de 6re cine 
şi neputând purta acea supărare a lui de tur- 
hurare jură să nu maï facă liturghie deacia 
se-aii pocăit şi vrea să facă liturghie ş'aă în- 
trebat de acâsta pre marele Vasilie, putea-va 
fi priimit ? şi poruncește ca după pocaanie 
acelui jurământ ce lesne laŭ făcut: să prii- 
mâscă , iară să nu facă liturghie pre în zbo- 
rurile Gmenilor pentru scandala a multora : 
ce de osebi să slujescă rânduri preoțești (a- 
decă să facă liturghie). 

Gl. 18. Părinţii priimia déca trecea un an 
pre fétele cele ce cădea după ce să mărturi- 
sia că'ș vor ţinea curăţia, ca să se maï întă- 
rescă bestrica. Fata aceea ce s'aă mărturi- 
sit ca'ş va ținea curăţia, apoi aŭ căzut che- 
mămuoo preacurvă și preacurvariui şi cela, ce 
o va ţinea; drept actia fata câia, ce să rógă şi 
mărturiseşte că va trăi nemăritată, trebue să 
se socotâşcă să fie tocma de ş&pte-spre-zece 
ani, 


Tâle, Carea se-aŭ lepădat să nu se mă= 
rite şi va fi cinstit viața cea sfîntă, şi se va 
fi adus Domnului de va călca acea mărturie 
ce s'a mărturisit şi va urgisi împreunarea 
eea ce are cătră ginerele Hs, şi se va da în- 
tru curvâştile bucurii, una ca aceea se chiamă 
preacurvă şi nu se priimeşte la besérică în- 
tr'alt chip până nu se va părăsi de păcate şi 
să se despartă de acea nuntă fără de lege 
déca se va despărţi de aceia, şi se va pocăi: 
atunce să ohârşescă vr&mea celuia, ce greșa- 
şte întru preacurvie, ca să fie în ibani ea 
Dimnezăeştilor taini nepriceştuită, de într'a- 
cel 15 ani sîn patru să plângă, în cinei să se 
pue întru cel ce ascultă Dumnezăeştile scrip- 
tun iară în patru să cază, şi în doï cu cel cre- 
dincioși să stea, şi la rugă să se împreune şi 
după 15 ani să obârşâscă deplin, gâcia să se 
vrednicescă Dumnezăeşti! priceştenii, măcară 
de şi zice acest canon carea se rógă să-fie în 
rândul fâtelor, trebue să fie de 16 ani sai și 
de 17 ani, ca de atunce să fie tare despre 
gânduri rele, şi să'ş ţie şi împlérea cuvântu- 
lui, iară de nu se va lăsa de împreunare a- 
tunce neapărat să se muncescă, iară cano- 
nul 40 al şâselui săbor de la Trulla zice, cela 
ce pohtâşte să’ia jugul călugăresc-şi iaste de 
10 ant: să se priimescă, ca beserica a lui 
Dumnezei să se facă mal tare, şi ca adunarea 
credincioşilor să fie adevărată şi tare cu da- 


26 


402 


rul a lui Dumnezei, cătră paza învățăturilor 
şi a tocmelelor. 

GI. 19. Carele se făgăduiaște că nu se va 
însura, şi mărturiseşte adevărat: cadese să 
se întrebe, ca de se va schimba să se cano- 
nâscă, 

'Tâle, Pentru bărbaţii carii se lépädă să nu 
se Însóre, şi voesc să'ş ţie curăţia, cadese să 
fie întrebaţi de episcopul locului adevărat 
iubesc viață ca aceea, aŭ ba? şi déca va lua 
mărturia lui adevărat, să o ţie vârtos ca de 
atunce de vor cădea cătră viaţa cea iubitâre 
de trup, și iubitore de dulcâţă: atunce să prii- 
mâscă canonul curvarilor. 

Gl. 20, Fata carea va fi în eres, deacia se 
va pocăi şi se va mărita: nu se urgiseşte, 
că câte grăiaşte l&gea, celor de în lege gră- 
iaste,. 

Tâle, Muerile cele credinci6se carele se 
făgăduesc că'ş vor ţinea curăţia, să nu se mă- 
rite, iară apoi de mărturia lor se vor lepăda: 
acâlea cad supt canonul preacurviei, iară ca- 
rele vor fi întru eres şi se vor făgădui să'ş ţie 
curăţia, după acea de să vor mărita şi la 
bestrică vor veni, acelea nu se urgisesc, ce 
déca se vor boteza fără de vină să fie, că ca- 
rele întru obşte jugul a lui Hs. maŭ purtat, 
actlea, nice legea, lui ştii. 

G1. 21, Bărbatul carele e însurat şi va, că- 
dea de va curvi cu cea ce nu e măritată : mu- 
iarea lu! să'l ţie, acela se socotâşte a fi cur- 
varii iar nu preacurvariii, 

Tâle, Bărbatul carele ate muiare şi va 
face păcat cu alta, carea e slobodă de nuntă 
(adecă nemăritată) acela nu se va judeca ca 

~un preacurvarii ce ca un curvariă, drept a- 
câea nu se va canoni nici cu canonul prea- 
curviei, şi acesta, se face pentru ținérea obi- 
c&iului că muiarea de se va spurca de alt 
bărbat porunceştese de bărbatul eï să se go- 
nescă, iar bărbatul de va curvi poruncâştese 
să nu se lase de muiarea lui ce să! prii- 
mâscă. 

GI, 22, Cine va răpi fată logodită : acela 
să o dea logoditului eï, iar de va fi nelogo- 
dită să o dea. Omenilor eï şi lucrul de şţirea 
lor să razime, de vor vrea să facă nuntă, iar 
acela să fie supt canonul curviei. 

Tâle, Insă acest canon va aşa de va fi ră- 
pită de cine-va muiarea cea logodită : acela, 
să o întOrcă la casa eï, ori părinţii e! bogaţi 
de vor fi ori fraţi, ori alţii, pentru sărăcia ej, 
şi de atunce să'l se dea voe de vor vrea să 
o dea să o mărite după cela ceo aù răpit, 
să fie volnici, /Zri opasno] iar Titla 58 a căr- 
til 60 a cei! împărăteşti : nu iartă acâsta să 
se facă măcară de va şi vrea muiarea cea, ră- 
pită, măcară şi părinții eï să o mărite după 
cel ce o aŭ răpit : ce zice părinții carii vor 
împreuna acea nuntă să se gonéscă şi să se 
închiză într'altă parte, iar canonui 91 al şa- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


sălui săbor de Trulla, [Zrii] pre mirénul ca- 
rele răpâşte muiarea la împreunarea nunteï, 
zice să'] anatimìséscă; şi trebue să -socoteşti 
canonul acela după putârea acestul canon , 
deacia, porunceşte așa, carele ţine muiare ră- 
pită, întâi să nul pniimescă bâs6rica, mai 
nainte până nu o va da junelui celui ce aŭ 
fost logodită, iar de va fi fost nelogodită ; să 
o dea la Gmenii eï, saă la părinți'ş, sai la 
fraţi'ş, saŭ la alți ispravnici, iar dâcă o va da 
atunce Anatemisania loc mare; iară carele 
ya strica muiarea mai nainte de nuntă pre 
taină sau cu sila, deacia pre l6ge se va însura 
de o va lua : trebue aceluia să cunóscă po- 
caunie în patru ani, întrunul să plângă la uşa 
bestricii, a doilea, să se priimâscă să stea cu 
cel ce ascultă, a treilea să se pue să fie cu cel 
ce cad jos, iară a patrulea să stea împreună 
cu credincioşii şi să se împreune cu dânşii 
la rugi, şi aşa după. patru an! să se vredni- 
cescă Dumnezăeşti! priceştenii. 

GI. 23. Nu pote ţinea fratele pe musrea 
altul frate. 

Adevărat, 

GI, 24, Vădua carea va fi împreunată în 
rândul celora ce se hrănesc de la beserică, 
de să va mărita să se urgisâscă, iar omul vă- 
duu de se va însura, acela să cunscă numai 
canonul celor ce se însóră de doa ori, iar 
vădua carea va fi de 60 'de ani şi se va mă- 
rita nepriceştuită să fie până ce să va părăsi 
de acea, necurăţie, iar carea se va mărita, mai 
nainte de 60 de ani, acea sai acela, va atin- 
gese de greșala şi de vina aceluea, 

Tâle. Văduăle carele sânt alese întru rân- 
dul văduălor şi de la bes&rică se hrănesc de 
să vor mărita : acelea să nu se mal vredni- 
câscă de la besârică nice cu o socotelă, ce să 
se urgisescă, drept acea carele nu yor fi de 
ani 60 nu se cade să se al6gă să se pue în 
rândul văduălor, iară de va fi văduă de ant 60 
şi iară va trage să ea, bărbat : acâea până nu 
se va părăsi de patima necurăţiei, pănă a- 
tunce să nu se vrednicescă Dumnezăeştii pri- 
câştenii, : 

G1. 25. Cine ţine pre ceea ce o aŭ stricat 
mainte de cununie ertatue să o ție: iară po- 
caanie să cunóscă. 

Tâle, Cine va vrea să ţie muiarea carea 
mainte de nuntă o aŭ stricat aceluea'! se 
iartă să o ție, iar pentru stricăciune, să prii- 
méscă canon, în patru ani cum am scris la 
22 de canóne, 

GI. 26, Carele se-aŭ însurat curvâşte mai 
bine e să se desparţă, iar de se va fi însurat 
şi nu va vrea să se desparță să se iarte, iar 
aşa să ia canon, 

Tâle. Nunta întvaceste lucrure iaste curată 
și cinstită, adecă să fie curată de curvie,drept 
acéea curvia nici iaste nuntă, nici iaste în- 
cepătură bună nuntei, ce păcat şi călcare 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


403 


Dumnezăeştii legi, drept acea, cine se va | dreptate, iară ceia ce să rădică şi se jură să, 


strica cu muiarea maï bine iaste de va putea į 


să 0 lase; iar-de nu yor putea unul de cătră 
altul nice cum nice întrun chip să se des- 
parţă, şi de atunce se vor tocmi şi vor vrea 
însuraţi să șază, atunce să se lase așa să fie 
ca să nu se facă alt ceva maï răă şi să prii- 
mése să ţie canonul şi pocaania curvarilor, 

G1. 27. Preotul carele nu va fi ştiut şi va 
fi luat nuntă fără de lége ; acela să'ş ţie nu- 
maï şedârea maï sus : iară de liturghie să fie 
lipsit. 

Tâle. De va fi luat neştine maï nainte de 
preoţie o muiare şi nu vafi ştiut că e văduă, 
sati curvă, sai cinghiasă, sau de cele ce jócă 
supt corture sai alta óre cum de în câle ce 
apără preoția; dâcia va veni la spița preoţiei 
şi se va cunóşte şi se va adevăra fără de lé- 
gea nuntă, acela să se împreune numa! la ṣe- 
dârea cinsti! preoţilor, iar de leturghie să se 
oprâscă de tot că’! soseşte ertarea neştiinții 
lui, iară cela ce e betég a blagoslovi pre al- 
tul, este o socotință cum nu se cade, că bla- 
goslovenia iaste un dar al sfinţiei, iară carele 
ware acésta pentru greşala neştiinţii, -acela 
cum va putea să dea altora? 

G1. 28. Un lucru de batjocură iaste când 
se rógă omul să se părăsâscă de carnea por- 
cului ce acela, de va vrea să mănânce să fie 
priimit. 

Tâle. Rugase óre cine să se părăsâscă de 
carnea porcului, de batjocură lucru iaste a- 
cesta, căce se făgăduiaşte şi se rógă fără se- 
buială că nu e nice o zidire a lui Dumnezeii 
lepădată, carea să mănâncă, cu mulţemire, 
drept ctea cadese să'l erţi şi să'l blagoslo- 
veşti să mănânce carne de câea ce se-aŭ ru- 
gat să se părăsâscă : şi să se învețe şi să se 
cârte, să nu facă făgăduinţă cătră Dumnezei 
nebunâşte şi nepedepsit fără ispravă. 

(1. 29. Cine va jura pentru ceva, maï vâr- 
tos să facă altuia rău : acesta iaste un lucru 
lepădat; drept ac6ea nu opri numai acela lu- 
cru a nu se face, ce încă şi pre cela ce'i je- 
draşte acela jurământ, şi le fă tămăduială în- 
doită, oprâşte şi” învâţă să nu jure şi să nu 
rămâe întru jurământure să facă altuia: ră. 

Tâle, Boiarii saŭ mai mari! să nu se jure să 
facă răă celora, ce sânt maï mici de eï. că ce 
folos iaste când jură neştine să facă răii cuiva 
celui ce e supt mâna lui, şi va să'ş adever6ze 
saŭ să'ş întărâscă viclenia lui : cu chip de 
cucerie; [Zri opasno]. drept acéea pre unul ca 
acela tămăduiaşte”! îndoit, însă într'un chip în- 
vaţă!l cârtă'] să nu jure lesne, iară într'alt chip 
să nu fie nice să petrăcă într'acéle jurămân- 
ture réle ; că nice lui Irod nu’ fu nice un folos, 
că de n'ară fi jurat nu se-ar fi făcutu-se uci- 
gaș proorocului, (Zri/ că acel jurământ tre- 
bue să se ia, şi să se ţie să fie nemutat, carele 
jură să păzâscă judecăţile lui Dumnezei în- 


facă pâcat și să facă răi cuiva, acela jură- 
cal cade-se să se strice şi să se spargă de 
tot. 

G1. 30. Carele va răpi, trei an! să cază,Hară 
vădua de va mârge după bărbat, nu e vino- 
vată răului. 

Tâle. Pentru vinuiala celuea ce răpâşte 
muiare, scrisu-se-al la acestă Poslanie la 
22 de canóne şi la 91 de can6ne a şaselul să- 
bor carele se-aŭ făcut la Trulla, iară acest ca- 
non aduce şi de acâsta, carele răpește şi ca- 
rij ajută lui la răpire trei ani! să fie afară de 
rugă şi de molitve, şi să se pue să stea cu 
ceia ce cad, însă acesta, canon se dă lor după 
ce vor duce acea răpită fată la Gmenii eï; 
iară într'alt chip să nu se priimâscă la besé- 
Trică, acestea sânt pentru răpitore, iară vădua 
de va mârge- după bărbat nestricată şi nesi- 
lită, atunce acel lucru ce se face fără de vină 
iaste. 

G1. 31. Muiarea carea se va mărita mal 
nainte de ce'i va veni véste căi aŭ murit 
bărbatul : precurveşte. 

Adevărat. 

G1. 32, Cliricul carele va greşi cătră mârte 
de în spiță să se pogore : şi cu mirânii să se 
pricâştuiască, că nu'i se cade să'l osândeşti 
pentru acéea îndoit. 

Tâle. Păcatul carele pogoră cătră morte 
iaste dulciaţa trupului, dece ori care cliric va 
curvi‘ [Zi] acela de în spiţa preoţiei, se po- 
g6ră iară de Dumnezăeasca pricâştenie nu se 
apară : ce cu miréniï să se priceștuiască. 

Ql. 33, Care fămeae va naște într'o cale, 
și dă cel ce să va naște nu va purta grijă ce 
va muri : acea, ucigaşă iaste. 

Adevărat. 

Gl. 34. Socotit'am pentru muearea ce e 
prea curvă, şi se-aŭ înfruntat de Duhovnicul 
ei să nu fie afară de săbor : ce până'ş va îm- 
plea canonul, să stea în săbor fără de pri- 
câştenie. 

'Tâle, Muearea daca va face prâcurvie şi'şi 
va ispovedi păcatul şi pentru cucerie se va, 
erta de tatăl ei de Duhovnic, acâea nu se 
priimeşte să iasă afară de săbor şi ca o curvă, 
să se cunscă bărbatului eï, ca să nu se facă 
asupra"! vina morţii, ce poruncesc părinţii să 
fie nepriceștuită și să stea cu muerile credin- 
cioşilor până ce'ş va împlea vremea să se 
răscumpere de păcatul prâcurviei, că de să va 
pune cu ceia ce plâng şi cu ceia ce ascultă, 
bănui'ş va bărbatul de va zice că aŭ prea cur- 
vit, drept acea să nu cum va, să o ucigă. 

G1. 35. Muiarea de să va despărţi fără de 
vină nu e să nu fie vinovată, iar bărbatul ce 
rămâne de ia : nevinovat iaste. 

Tâle, Carea'ș va lăsa bărbatul şi de cătră 
dînsul se-aŭ despărţit fără de vină, acea supt 
pocaanie să fie saŭ încă de să va mărita după 


www.dacoromanica.ro + 


404 


alt bărbat, atunce se judecă ca și o prea curvă 
după cum zice a noa canon, iară bărbatul 
carele aŭ rămas de dînsa: yrâdnic iaste er- 
tăciunii, drept acea. de va lua ș'altă mueare 
el fără de canon iaste, 

GI, 836. Mutrile ostașilor carele pentru 
peirea bărbaţilor, adecă déca le pier bărbaţii 
la 6ste, iale să mărită după alţii, maï ertate 
sânt de céle lante, carele déca li se duc băr- 
baţi! şi nu vor să aştepte. 

'Tâle. Amândoaoo muerile se supun supt 
canonul prâcurvie! întrun chip ori de va fi a 
unui voinic ce să va duce unde va să se hră- 
nâscă, iar ea nu va aştepta să”! vie véste mu- 
ritaŭ aŭ ba ce să va mărita după altul sai 
va fi a vre unui ostaş şi ea maï nainte până 
ce nu va prinde de véste bine cn dâdinsul, 
[Zri]. de mórtea bărbatului'ş, se va mărita 
după altul iară cum trebue ostășoe lor să ştie 
şi să întrébe de mórtea şi de peirea bărbaţilor 
lor, muritaŭ aŭ ba, poruncește Nearaoa a lui 
Justinian 117, la a şaptea titlă carea iaste în 
cartea împărăției 22, a căria putâre se-ai scris 
şi în canonul 89 a șaselui săbor de la Trulla; 
iară acest canon dă Gre ce ertăciune mueri- 
lor ostașilor de cât celora, lalte mueri, a că- 
rora li se duc bărbaţii în cătrova şi pier, 
iară iale neauzind mai nainte bine de mârtea 
lor se mărită că trebue a socoti fârte cu mare 
socotire, pentru ceia ce merg cătră mârte de 
pejrea lor rpurit'aă aŭ ucisuřaŭ la 6ste. 

l. 37. Cine va lăsa striina adecă lăsată 
de altul şi va lua sloboda adecă slobodă de 
bărbat, pentru cea de întâi să se canonâscă 
iară pentru a doa nevinovat să fie. 

'Pâlc, Cine va lua muiare lăsată de altul, 
dâcia pre acâea va lăsa şi se va însura de va 
lua alta pre lege : pentru cea de întâi să fie 
vinovat cu canonul précurvieï, pentru că cela, 
ce ia lăsata, precurvâşte, iar pentru cea de a 
doa slobodă nu e vinovat, 

G1. 38. Carea se duce fără de ştirea tătâ- 
năsăi ca o curvă se judecă, iar de să vor 
împăca părinţii și le va părea că vor avea tă- 
măduială pentru lucru ce se aŭ făcut: să fie 
iară aşa în treï ani să se pocăiască, 

Tâle, Carii sânt supt cel mal mari şi” ţin 
supt oblăduință, acéea fără de știrea maï ma- 
rilor lor nu potsă se tmpreune nuntei, iară de 
să vor împreuna nemica nu fac, ce acea îm- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Tâle. Insă pentr'aceea, nepiimită iaste Ïa 
besérică una ca aceea, iar déca se va părăsi 
de păcate atunce'ş vine la pocaanie, şi! ṣe 
îndrepteză greşala ei, iar de va rămânea în 
pr&curvie : atunce iaste neîndreptată și ne 
priimită. 

G1. 40. Róba sai slujnica carea še va da 
ea adins ea'ş bărbatului curveşte pote-se îm- 
preuna cu ştirea stăpânu-săi, iar câlea ce să 
fac fără de ştirea oblăduitorilor lor nu's ade- 
vărate, 

Adevărat. 

GI, 47. Vădua de se va mărita fără de vină 

iaste, după cum zice Apostolul. 
Adevărat, 

G1. 42, Feciorul-şi robul de să va însura 
fără de ştirea stăpânu-s&i nu e să nu fie fără 
de vină. 

Adevărat. 

G1. 42, Carele aŭ lovit pre cine-va cu rană 
de mârte şi cel ce aŭ început, și cel ce aŭ a- 
jutat : ucigași de 6meni sânt. 

Tâlc, De să va certa neştine întru mânie, 
și îngrozindu'l va lovi} de va muri și întâi 
el va fi început de'l va fi lovit, măcar de'l va 
fi lovit şi cela lalt, vrând să'ş izbândâscă îm- 
potrivă!l va fi lovit : acela ucigaş iaste, deci 
aceştea amândoi (de vei vrea să ştii) de voe 
iaste acâstă ucidere aŭ de nevoe, aŭ cu ce 
dichis °l aŭ lovit de’! aŭ omorât, sati cum se 
vor judeca, pentru fie cu ce'l va fi lovit; 
caută că veï afla la optulea canon al acestii 
poslapil. 

G1. 44. Diaconiţa de va curvi cu Ellin şi 
se va pocăi şapte ani să cază, 

Tâle. lată de acesta aicea arată a fi doaă 
canoniri, că Diaconiţa să lipseşte de spița ei 
şi apoï priimâşte şi pocaanie în șapte ani şi 
se lips6şte de sfinta pricâştenie numai căce 
aŭ curvit cu Ellinii. 

G1. 45. Cine se-aŭ făcut creștin şi apoi 'ș 
va bate joc de Hs. aceluea nice un folosu’'t 
iaste de chemare. 

Tâle, Credinţa fără de lucrure mârtă iaste 
că nemica nu folosâşte creștinului căci se 
chiamă creştin déca se lépădă de făgăduia- 
lele a lui Hs. şi Dumnezăeștile lu! Pravile şi 
légi calcă, şi cu lucrure reale lu! mustră şi'ș 
bate joc. 

G1. 46. De să va fi măritat neștine şi ya fi 


preunare să fie neîntârită. Fetele carele se duc | luat un bărbat lăsat și nu va fi ştiută, decia, 
după bărbați fără de ştirea părinţilor săi: a- cea de întâi a lui mueare se va arăta și va 
celea să se supue supt canonul prâcurviei, iar) lăsa a doa și va lua cea de întâi, cea de a 


după actea nunta ce se-aŭ făcut fără de ştirea 
părinţilor de o vor priimi şi de vor vrea, să fie 
nedespărţită, însă că nu se-au făcut de întâi 
cu ştirea lor : să nu se priimâscă la pricâște- 
nie numai de cât: ce după 3 ani să se prii- 
meâscă. 

G1. 39. Care fămeae va lăcui cu prâcurva- 
riul : acéea întru tótă viaţa eï précurvéşte. 


doa căce maŭ ştiut se socotéşte ca o curvă, 
drept acéea de va vrea volnică să fie dea 
se mărita, iar mai bine ar fi de nu s'ară mă- 
rita. 
Adevărat. i 

Gl. 47. Postitorii şi purtătorii de târsine 
și lăpădătorii să se boteze, a doa 6ră, căce 
că de vor și zice că ne am botezat în Tatăl 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


şi Fiul și Duhul sfînt, iară să ştii că hulese 
ca şi Marchion că zic Jul Dumnezeu că e fă- 
*cătoriă de răi : /Zri] drept actea de nu se 
vor boteza, a. doa 6ră să fie neprimiţi. 

Tâle, Acest mare luminătoriii bes&ricii la 
canonul săi cel de întât după, socotința cu- 
vântului ai priimit botezul Postnicilor şi a Na- 
vatianilor carit se chiamă -euraţii, şi aŭ po- 
runcit numai cu sfîntul mir să se ungă aceea 
carii vin la adeverita credinţă şiş anatimi- 
sesc eresurile lor, iară aicea zice după is- 
prava și socotinţa ce s'a priimit acolo. pos- 
titorii şi alţii : să se boteze a doa óră pentru 
eresul lor căce sânt de odrasla Marchioni- 
stnilor că urăsc şi aceştea ca şi aceia nunta 
și se lépădă să nu bea vin, şi zic că zidirea, 
a lui Dumnezeii iaste spurcată , însă cano- 
nul şapte al săborulu! de la Laodichia și al 
7 al săborului de la Țarigrad şi canon 92 al 
şaselui săbor de la Trulla, Navatianilor şi 
al Curaţilor şi a patrusprezecenilor botez 
priimesc déca vor veni la besérică şi déca vor 
anatimisi tóte eresurile, așijderea şi al lor, 
atunce să se Myruiască numai cu myr, frun- 
tea, ochii, nările, gura şi urechile. 

GI. 48. Carea va fi lăsată de bărbat să pe 
trecă aşa, iară de să va mărita catră altul 
preacurvâşte, după cum zice cuvântul Dom- 
nulul. 

Tâle. De va lua neştine pe vr2 o muiare 
lăsată preacurveşte iară maï vârtos iaste mu- 
iarea prea, curvă, căce că ea şi pre bărbat fa- 
cel preacurvariii pentru îupreunarea ei, 
drept actea trebue şi se cade care muiare 
iaste lăsată de bărbat să şază nemăritată, 

G1. 49. Carea e stricată cu dăsila, mare 
vină şi róba sai slujnica apueată fiind cu dă- 
sila de stăpânu-săi n'are vină. 

Tâle. Róba sai slujnica carea o apucă 
stăpânu-săă cu dăsila ea mare vină : nice se 
canonâşte,. 

Gl. 50. Carele e cu trei cununii, actea 
nuntă fără de l&ge e (cum zice sfetâil Grigo- 
rie), şi unele ca acélea le uraşte beserica ca, 
nişte spurcăciuni, iară se socotesc că e maï 
bună de cât înălțarea curviel, 

Tâle, Insă l6gea mirenescă sufere a, treia, 
însurare şi copii carii se nasc de într'ânsa, 


405 


dincioșii să ce împreune cu dînșii la rug! 
decia așa, să se pue la locul celora ce se pri~ 
ceştuesc Dumnezăeștii sfinţiri, 


Poslania a treia. 


G1. 51. Cliricii de vor cădea în păcate, ory, 
de vor fi slujind or! de vor fi hirotoniți: de 
în spiţa lor să cază. 

Tâle. Slugile bessrici! ori în ce spiţă vor 
fi a preoţilor sai a diaconilor saă a ipodia- 
conilor, a cântăreților saŭ a citeţilor saŭ de 
vor fi şi nehirotoniţi, ca cum se arată aprin- 
zătorii de candele, şi ceia ce li's date în 
mână să păzescă sfintele dveri ale oltariului; 
aceştea de vor cădea în curvie; numai o pe- 
d&psă aŭ, adecă să cază de în Slujba lor ca- 
rea aŭ. 

G1. 52. Muiarea carea nu va purta grija 
naşterii ei ce să va lăsa așa, acâea ca o u- 
cigaşă iaste, iar de va fi în pustie sai mu va 
avea îndemână de câlea ce! sânt de trébă 
fără de vină iaste. 

„ Adevărat. 

G1. 53. Róba slujnica văduă de să va răpi 
cătră a doa nuntă nu forte greşaste iar așa 
să ţie canonul acelora, ce să îns6ră, de doă, 
ori. 

Tâle. Pentru că róbele slujnicile fără de 
ştirea, stăpânilor, a se împreuna nuntel nu 
pot, drept actea róba slujnica văduă când se 
face a se răpi de cine-va şi aŭ tras nunta 
cătră ia parese că nu e greşală fârte mare 
acâea, pentr'acâea, de răpirea muerilor celor 
slobode nu vor avea loc de certare pentru că, 
măcară de se-aii făcut a se şi răpi iar așa 
de voea lor aŭ mers drept acea și cannele 
nu judecă nice socotesc acâlea ce să facea, 
se răpi şi se duce : [Zri] ce voea eï cocotesc 
pentr'acâea acea nuntă a eï să fie adeverită= 
de va vrea stăpânu-săi, iară aşa să ţie ca- 
nonul celor ce's însuraţi câte de doao ori. 

G1. 54. Can6nele ucigaşilor după împăr- 
țirea tocmelelor lor să lăţesc şi se string. 

Tâle. Cannele ale ucigaşilor de voe şi de 
nevoe împărţite le-ai pus şi le-ai tocmit a- 
cest mare învățătorii al bestricii, iar cătră 
nevoea ce să tâmplă a le îmulți sai ale 
scurta, [Zri] pusu-se-aă să fie în știrea și în 


zice să le fie pre lége şii chiamă și întru mo- | voea, celuea ce aŭ luat putâre a lega și a 


ştenire, iară can6nele pre cela ce e însurat a 
treia 6ră nu'l priimeşte : [Zri] ce'l țin ca o 
spurcăciune de la bestrică, iară aşa iaste 
mal mare şi mai spurcată, de cât .curvia, 
drept. acâea să nu se supue întru osândirea 
săborului, adecă cel cu trei nunte să nu se 
put cu ceea ce plâng, nice să se batjocurâscă 
ca un urgisit în săbor ce într'alt chip, adecă 
în cincă ani să se pocăiască, însă în dot saŭ 
şi în trei să se destoinicâscă de să asculte 
Dumnezăeştile scripturi cu cea ce ascultă, 
stând la dverile bestricii, şi alţi dot cu cre- 


dăzlega adecă a arhiereului. 

Gl. 55. Caii es împotriva tâlharilor ce- 
lora ce sânt afară, aceea să se oprescă de 
buna pricâștenie, iar cliricil să se lipsâscă de 
spiţă. 

Tâle, După cum zice cuvântul Domnului! 
tot omul ce va scóte cuțitul de cuţit să moră, 
drept acea carii vor eşi împotriva vrăjma- 
şilor tâlharilor şi" vor ucide, aceea supt ca- 
non să fie şi da vor fi mirâni dumnezăeştil 
pricEştenil să nu se împreune, iar de vor fi 
clirică să li se ia Darul. 


www.dacoromanica.ro 


406 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


[Zri] Ucigaşul de voe an! 20 să cază, iar | o mumă cu carea, se-aă amestecat fratele, de 


carele ucide dă nevoe an! 70, preacurvariul 
ani 15. 

Carele va ucide de voe apot de să va pocăi 
acela 20 de ani să fie ne împreunat Sfinţiei, 
şi acel 20 de ani aşa săi se tocmâscă în pa- 
tru ani trebue să plângă, stând afară de uşa 
casil de rugă ; rugând pe credincioşii ceia ce 
“întră să facă rugă pentru dînsul răscumpă- 
rându'și a lui fără de l&ge, iară după acel 
4 ani să se pue întru cel ce ascultă și în 
5 ani cu dînșil să iasă, iat în patru să stea 
numai cu credincioșii și priceştenie să nu ia, 
iară déca va împlea aceşti ani: să se pri- 
ceştuiască, 

Ori carele va ucide de nevoe acela an! 10 
să fie nepriceştuit, adecă doi să plângă, trei 
să asculte, patru să cază şi doï să stea fără 
de priceştenie. 

Prea curvariul an! 75 să nu se priceștuia- 
scă; 4 să plângă, 5 să asculte Dumnezăeştile 
scripturi, 4 să cază, 2 să stea cu credin- 
cioşi, împreunându-se cu dînşi! numal la 
rugi : după actea să se priceştuiască. 

(1. 56. Fata carea se-aŭ făgăduit să'ş ție 
curăţia apoi aŭ căzut, acea să ohârşescă vré- 
mea de pocaani€ a preacurviei, așijderea şi 
călugăriţa carea se obeștubşte .și apol cade. 

Adevărat. 

GI. 57. Cine fură și se va pocăi ani 7 iară 
de să va vădi şi alt an. 

Tâle. Carele fură şi adins elu'ş se pocă- 
iaşte şi furtișagul ce aŭ făcut maŭ spus ce 
să va vădi de cine-va acela să se pocăiască 
ani 2 şi aşa, să”! se împarță; un-an să stea cu 
ceia ce cad, iar altul cu credincioşii şi să se 
împreune cu dînşii la rugă, decia după trece- 
rea a doi ani să se vrednicescă cuminecă- 
turii. 

G1. 58. Zăcătoriul cu bărbat ca un prea 
curvariŭ. 

Adevărat. 

Gl. 59. Aşijderea și carele face cu dobi- 
tóce de'ş va ispovedi spurcăciunea și păgâ- 
nătatea lui. 

Adevărat. 

G1. 60. Carele jură strâmb ani 10, dot să 
plângă, tre! să asculte, 4 să cază, 1 să stea 
cu credincioşii, decia atunce să se vrednict- 
scă pricâştenil. 

Adevărat, 

G1. 61. Vrăjitoriul şi carele dă erhi : iaste 
ca Şi cela ce ucide. 

Tâle. Uni! ca aceștea să ţie canonul ce- 
lora ce ucig, 

G1. 62. Carele fură mormânturile 70 ani 
ca și cel ce jură strâmb. 

Adevărat. 

G1. 63. Carele se împreună cu sorusa : ca 
un ucigaş. 

Tâle. Insă sora de va fi de un tată și de 


întracelaş tată şi de într'aceiaş mumă năs- 
cuţi fiind eï, acela să se canonescă ca, uciga- 
şul de voe ani 20, iar aşa întâi să se pără- 
s&scă de acel lucru păgân fără de lége, iar de 
va, fi sora vitregă numai de tata saù numai 
de mumă, acela trei ani să plângă, în trei 
ani să se priimâscă la ascultare, în trei ani 
să cază şi la a zâcea an să se priimâscă, 
după acâea să stea cu credincioşii alți do! 
ani la rugă; dâcia de atunce să se vrednic6- 
scă bunii priceștenii, cum poruncâște cano- 
nul al doilea. 

G1. 64. Nunta carea razimă întru rudenie 
iaste ca şi preacurvia. 

Tâle, Ori carele se apără pentru rudenia 
a lua muiare pre l&ge cu nuntă, acela, om de 
va greşi la acea fămeae : să priimescă poca- 
ania prea, curvatilor, pentru că can6nele ce- 
lora ce cad întru preacurvie sânt în multe 
feliure, drept acea şi carii se împreună 
cu rudenia, canóne ca acâstea priimesc, a- 
ciaş numai cât poruncesc aşa şi canonul 71 
şi 72 carele'ş va lăsa muiarea luf cea, ce ţine 
pre l&ge şi va lua alta şi carele va lua 2 
surori pre în bogate vremi şi va şi lăcui cu 
dînsele, acela se supune greșalii preacurviei, 
ce nu se canonâşte ca acela ce aŭ prea cur- 
vit după însurare în 75 ani : ce în şapte ani 
să se oprâscă de pricâştenie, 7 an să plângă, 
2 să asculte, 3 să cază, şi a 7 să stea cu cre: 
dincioșiă. 

G1. 65. Citeţul carele se va logodi, de va 
strica maï nainte de nuntă. pre logodită, să 
fie lipsit de citeție, iară după un an să fie 
priimit ; iară furul de nuntă să se scoţă, a- 
şijderea şi sluga adecă. posluşnicul besericil, 

âle,. Citeţul carele se va logodi cu mu- 
iare şi mai nainte până nu e făcută nunta cu 
dînsa se va strica, acela 7 an să fie deşert, 
décia atunce după aceea să'l priimescă să 
citscă, iară maï la mare procopsire să nu 
se înalțe, ce'ş fie în spiţa lu! şi să nu se maï 
mute, acesta. canon să se ţie şi spre posluş- 
nicit bestricii, carii's nehirotoniţi așa scrie 
și canonul 5 de la Neochesaria, 

G1. 66. Preotul și diaconul, de vor măr- 
turisi că se-aă spurcat numai în buze, de li- 
turghie să se opi aci iară de priceştuit să, 
se priceștuiască; iară de se va arăta că va 
greşi ceva mai mult : să li se ia darul. 

Tâle, A se spurca în buze în multe feliuri 
se tâlcuiaște; ce pentru un lucru răi nu tre- 
hue a scrie; drept acea ori carele de în dia- 
coni sai de în preoţi ce va cădea în greşală 
ca acâsta : acela să priimâscă canon după 
cum zice acestă pravilă. 

„Gl. 67. Cine va pric&pe greşala a fie cui 
ŞI O va ascunde : într'o potrivă să se cano- 
n6scă. 


Tâle, Ori cine va şti pre cine va greşind, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


întru céle gregale ale păcatelor „ce se-a zis 
maï sus și nu le va spune, ce ascunzând fără 
de l6gea acéea se va vădi: acela să priimé- 
scă pocaanie potrivă cu cela ce o face, şi în- 
tratâta vreme să priimescă pocaanie, în cât 
aŭ făcut şi acel rău. 

Gl. 68, Cine va da pre sine vrăjitorilor, 
saă altora fie cărora, unora ca acestora : a- 
ceea să împle vr&mea ucigaşilor. 

Tâle, Insă cine va da pre sine vrăjitorilor 
sai fărămecătorilor sai lecuitorilor, ca să în- 
vâţe merşterşugul lor cel răă : acela să se 
canonâscă ca, şi cela -ce ucide de voe; iară 
cine va crede vrăjitorii; sau” va băga în casa 
lui, pentru vre o aflare sai pentru curăţia 
lEcurilor saii să descâpere nişte lucruri nes- 
puse, acela 6 an! să se canonâscă, cum po- 
runcâşte canonul 61al șaselui săbor de la 
Trulla şi canonul 79 al aceşti! pravile, a 
treia poslanie a marelui Vasilie. 

Gl. 69. Carele se lépădă de Hs. în tótă 
viaţa. luï să se pocăiască, 

Tâle, Cine se va lepăda de Hs. trebue să 
plângă totă vremea, vieţii lui, iară la eşirea 
sufletului săi să se cuminece, 

Gl. 70. Carele aŭ luat puterea a lega şi a 
dăzlega ori cărora de în cel ce greşesc de în 
céle păcate ce se-aii zis mal sus de”! va ve- 
dea cu mare înfrângere a inemil : atunce să 
le micşorézë vr&mea. 

Tâle. Pocaanie se-aă făcut de tâte păca- 
tele, iară celuea ce'i se-aŭ dat în mână de 
la Dumnezei putere, a lega şi a dăzlega, 
cum va vedea, îmfrângerea inemil la ispove- 
danie a fieş-căruia; de va vrea să împuţinâze 
vr&mea pocaaniei: nu va avea nice o vină. 

Gl. 71. Carele se va spurca cu sora de 
un tată şi de o mumă: acela să nu între în 
casa de rugă până ce se va părăsi, decia dă 
se va dăștepta să se părăs6scă şi va veni 
spre pocaanie, atunce tre! any să asculte, trey 
ant să cază şi la a zécea să se priimescă făr 
de priceştenie, şi dot ani să stea la rugă : dé- 
cia să se priceştuiască, 

Adevărat. 

Gl. 72. Așa şi pentru ceia ce'ş iai cumna- 
tele sale. Canonul acestea se-aă tâlcuit la 64 
de canóne. 

Gl. 73. Carele'ş va lăsa muiarea şi alta 





407 


dobitocele, ce însă după a patru-lea. an să 
se priimescă 

Tâle. Unii ca aceia de vor lăsa acea, urâ- 
ciune, şi se vor despărţi de acea nuntă fără 
lége, 4 an! să se pocâiască. măcară de şi 
iaste maï mare păcat de cât curvia. Insă un 
an să plângă şi în trey să cază, dâcia aşa să 
se priimâscă, 

Gl. 77. Caril calcă credinţa, sai légea dă 
nevoe, Sani să cază; iară de voe ani doaăzeci. 

Tâle. Insă câţi pentru năpădirile păgâni- 
lor aŭ păţit iuți nevoi și réle munci. dâcia 
durerile neputându-le răbda maï mult: aŭ 
călcat credinţa a lui Dumnezei, jurământure 
păgânești aŭ făcut, şi aŭ gustat adecă aŭ mân- 
cat fără de l6ge ceva, de câlea de la Idoli, a- 
ceştea de să vor pocăi şi de să vor întârce cu 
lacrăme şi cu inemă înfrântă : atunce să se 
pue în trei ani cel ce plâng, în dot cu cel ce 
ascultă şi într'alță trei cu cel ce cad, decia se 
vor priimi læ pricâştenie, iară câţi fără de 
mare nevoe se-aŭ lepădat de credinţa lui 
Dumnezei şi se-aii atins ge mâsele dracilor, 
şi aŭ jurat jurământure ellinești aceştia în 
trei ani să plângă, în doi să asculte în trei 
să împle întru cei ce cad şi într'alţi tref să, 
stea cu credincioşii la rugă : şi aşa după 72 
ani buni! pricâştenii să se cuminece. 

Gl. 78. Carele va fi jurat dă nevoe : prii- 
mit să fie după şase ani, iară carele de a 
lui voe : an! doi-spre-zece. 

Tâle, Juraţu-se-ai 6re cine fiind judecă- 
toriă să nu facă cutare lucru, să nu serie a- 
decă să nu iscălescă pentru o urgie ce vine 
asupra 6re cul, dâcia de altul maï mare şi 
mal silnic nevoit fiind aŭ călcat jurământul, 
unul ca acela pentru acea, silire şi nevoe 
zace supt pocaanie mai uşdră, în șase ani 
să se canonâscă, iară fără de nice o silă de 
va călca, jurământul : acela în doï ant să fie 
cu ceia, ce ascultă; îr cinci cu ceia ce cad 
şi într'alți doï să se priimescă cu cel cre- 
dincioși şi la rugi cu dînși! să se împreune, 
şi aşa după 12 ani trupului a lui Hs. să se 
destoinicescă. 

Gl. 79. Caril cred vrăjitorii sai bagă vre 
unii în casele lor pentru aflarea lécurilor : 
aceia 1 an să plângă, un an să asculte, trei 
să cază, şi într'unul să stea cu credincioşii, 


va, lua, preacurvariă iaste, şapte ani să| dâcia săl priimescă, 


cază, 

Gl. 74. Şi acest canon se-ai tâlcuit iară 
la acel canon la 64. 

Acesta, chip să se ţie şi pentru ceea, ce iaŭ 
doaă surori, măcar de va fi şi pre în bogate 
vremi, 

Adevărat. 

Gl. 75. Carele va spurca pe maştehă-sa, 

canon€şte-se ca şi cela, ce spurcă pre sorusa. 
Adevărat. 


Adevărat. 

Gl. 80. Nu socoti vrâmea ce socotâște nä» 
ravul celuea ce se pocăiaşte iară de'ş vor 
rămânea întru păcate şi se vor împoncişa : 
atunce tu caută dă'ţi spăseşte al tăi suflet, 

Tâle. Pocaaniile şi canónele se-aŭ îm- 
părţit cum se-aŭ scris, drept acâea nu tre- 
bue a căuta cătră vremea, can6nelor : ce că- 
tră năravul pocaaniel, şi să cauţi cătră la- 
crăme şi cătră inemă îmfrântă şi smerenie 


G1. 76. Ceea ce's cu multe nunte sânt cal vârtâsă, [Zri opasno] acelora ce fac păcate 


www.dacoromanica.ro 


408 


şi se părăsesc de răi şi se ispovedesc, de 
caută pre domnul cu tot sufletul. Vremea a- 
nilor lor razimă să o scurt6ze pre cela ce 
aŭ luat putere a lega şi a dăzlega, iară de 
nu se vor rump& lesne ceea ce greşesc și 
să se părăsescă de al lor obicâiă si vor a- 
lége a sluji maï bine păcatului şi dulcețit 
trupului de cât domnului, şi nu vor vrea să 
lăcuiască după viaţa evangheliei, unora ca 
acelora nu iaste à le zice nemica cuvânt de 
certare, că la Gmenii cel nesmeriţi şi împon- 
cişaţi ce nu ascultă, n'avema le da nice o 
învățătură, că cela ce spăséşte să'ș spăsescă 
al lui suflet. 


De în poslania lui Sfetâii Vasilie 
cătră Amfilohie. 


Q1. 81. Cumu e întru bureni de's unele 
maï reale de cât câle bune, aşa socotim a 
fi şi în cărnure, întru bureni Sterigoea. şi în 
cărnure carnea de Ghypion saŭ de corb, 
drept actea să nu mănânce neştine carele 
va avea. minte carne de porc, nice să se a- 
tingă de carnea de câine, fără numai dă ne- 
voe, iar aşa cine va mânca așa de nevoe, 
acela maŭ făcut fără. de lége. 


Cine va fi prins de va cădea întru patima 
necurăţiei de se va împreuna fără de lége 
cătră doaă surom, acea nu se zocotâşte a fi 
nuntă, nică în besérică să între mai nainte 
până nu se vor despărţi unul de altul, că în 
deşert bârféşte carele tâlcuiaşte de zice că 
până va trăi muiarea lu! nu va lua pre sora 
ei ca să nu pizmâscă una pe alta, iar déca va 
muri se curmă şi pizma, şi iaste loc de bâr- 
fire de zice să ia pre sora mueril lui carea aŭ 
murit, iar noaă acesta ne place aşa, adecă să 
nu întrii nice să te apropii cătră rudenia tru- 
pului nice cum, ce să descoperi rușinea lor, 
că déca vreme ce carii se impreună bărbatul 
cu fămeaea de se fac amândoi un trup, a- 
tunce pespe mueare se face sorusa rudă băr- 
batului, drept acéea să nu ia pre muma saii 
pre fata muerii lui, așijderea nice pre mumă- 
ta sai pre fata a ta, aşijderea nice măcară 
pre soruta, 


De în poslania a luă Sfetâii Vasilie cătră preo- 
tul Grigorie ca se desparță de cătră dînsul, 


pre acea muiare ce ședea împreună cu din- 
sul. 


G1. 82. Neînsurarea acésta ‘i iaste cinstea : 
să se desparță neștine de petrecania muerâ- 
scă, că se cade să nu facem poticnire sai 
scandală fratelui, drept acea urmând pă- 
rinţilor de la Nichea poruncit'am să nu ţie 
mueare striină, ce să o desparţă, de tine și 
de casa ta, [Zri] iar de nu vă veţi îndrepta ce 
veți îndrăzni a sluji liturghie, să fie anatema 
şi ceia ce te vor priimi să'ş cază de în cinste, 













PRAVILA MATEIU BASARAB 


De în epistotia sfintulul cătră protopopi. 

G1. 83. Curăţiţi besérica şi goniţi de la 
dînsa carii's nedăstoinici şi căutaţi de prii- 
miţi pre ceea lalți carii's harnici, să nu pu- 
nefi în socotelă saŭ la vre o rânduială nice 
pre unul pînă nu'l veţi şti şi întâi până nul 
veți aduce la noi, mirénul de'l veţi şti și se 
va, socoti a fi de slujbă: să nu'l puneţi fără 
de a n6stră ştire şi întrebare. 

Adevărat. 


Cătră episcopiă carii's supt mâna lui să nu 
hirotonescă pre bană. 


GI. 84. Carit hirotonesc pre ban! iar el 
tocmesc lucrul aşa, zicând că nu luăm întâi, 
sai nici împreună de o dată, iar apol iaŭ deci 
luare iaste aceia, măcară deal lua cât, mă- 
cară întâi măcar apoi şi acesta iaste lucrul 
iubirii de argint, carea iaste închinarea idoli- 
lor, [Zri], drept ac&ea pentru puţini bani nu 
cinstirăți mal întâ! pe idoli de cât pe Hs. nici 
vă închipuiţi ude! vânzând şi luând a doa 
ră, pre carele numa! o dată pentru not se aŭ 
răstignit, pentru că satele şi mânile carele 
vor lua unele ca acâlea chemase-vor satul 
sângelui 

G1. 85. Pentru câte locure sânt ale canoni- 
rii şi cum și în ce chip sânt. Pentru locuire 
sânt de canonire, ale celuia ce se pocăiaște să 


plângă, să asculte, să cază, să stea cu cre- 


dincioșiă. 
Ce iaste plângerea? 


1. Plângerea iaste ca omul cel păcătos déca 
greșaşte; să stea afară de besârică şi afară şi 
de curtea sai tinda bessricii și câți întră în 
besérică naintea tuturor să cază şi să! roge 
plângând cu lacrăme ca să se róge pentru 
dînsul, că acela ce plânge iaste lepădat afară 
de curtea sai tinda besârici!, ca, să se pocă- 
iască aşa câtă vr&me” va fi poruncită. 


Ce iaste ascultarea? 


2. Ascultarea, iaste ca omul cel păcătos 
déca greşaşte să asculte Dumnezăeasca serip- 
tură, stând lângă uşile câle împărătești ale 
bes&ricit, pentru că cela ce ascultă, acela stă 
în curte saŭ în tindă, iară în besérică nu e 
ertat nice are voe să între până va săvârși 
porunciţi lui ani. 


Ce iaste cădârea? 


3. Cădérea iaste adecă poslușania, cela ce 
greşaşte să stea în läuntrul în besârică, mal 
îndărăt de partea ambonului, pentrr că cela, 
ce cade, acela stă în besârică până la sfînta 
Evanghelie, iară dâcia după sfinta, evanghelie 
când zice Diaconul : Eliţi oglaşeni! izâiidâte, 
atunce iase și el cu oglașenii şi stă afară de 


bestrică, până ce se sfârşeşte Dumnezăeasca 
slujbă. 


www.dacoromanica.ro 


s 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Ce iaste starea cu credincioşii. 


4. Starea cu credincioşii iaste că stă omul 
cu credincioşii în bescrică în lăuntru până la 
sfârşenia Dumnezăești! slujbe ; iară Sfintei 
Priceşteni! nu se Priceştuiaşte, până ce'și îm- 
ple poruncita, lui vreme, iară dâca'ş împle 
vremea stând cu credincioşii, atunce să și 
vrédnicéşte împreunarii sfintei Taini a prea 
sfîntului trup şi prea curatului sânge a Dom- 
nului Is, Hs, deci cu acâste patru locure se 
obârşeşte şi se împle t6tă pocania, Drept a- 
ctea cadese episcopului, saù preoţilor Duhov- 
nici totă vremea, a canonirii; Ori multă ori 
puţină, tot pre aceste 4 locure să o împarţă, 
și aşa să curăţeze de păcate pre cela ce să 
căiaşte şi să pocăiaste. 

Sfârșitul candnelor de în poslaniile mare- 
luă Vasilie, 

Răspunsurile canoneşti ale luă Timothei, 
Sfîntul episcop al Alexandriei, unui 
de în cei sfinţi părinţi 150 carii se-aŭ 
adunat la Țarigrad, făcute cătră ceea 
ce venea cătră dînsnl de’l întreba. 

Pentru episcopi și clirici. 

Intrebarea 1. Un copil oglașenic ca de 
şépte ani. adecă om deplin făcându-se litur- 
ghia, dei va veni prilej neştiind se va cu- 
mineca : ce trebue să se facă de dînsul? 

Respuns. Trebue zice să se botéze că de 
Dumnezei se-ai chemat, 

Spolion. Să se ştie că după Dionisie eel 
mare carele aŭ fost al 74 episcop la Alexan 
dria, acéstea aŭ episcopit : Theona, Maxim, 
Petr, Sfegtino Mucenic, Ahila, Alexandr, Ata- 
nasie, Grigorie, Arian Capadox, iară Atana- 
sie, Luchie, Arian iară Petr, deacia acest mare 
Timotei se-aŭ rădicat pre scaun într'al patru- 
lea an de împărăţia lu! Teodosie cel mare, şi 
aŭ adunatu-se săbor 750 de sfinţi părinţi, asu- 
pra lui Machedonie luptătoriul de duh, iară 
după 7 ani! pristăvise cătră Domnul și aŭ lă- 
sat Diadoh în urma lu! pre Theofil. 

Tâle,. Intrebat fu acest sfânt părinte de va 
fi pus un copil saŭ om deplin întru cel che- 
maţi oglaşeni şi încă nu se va fi botezat cu 
sfîntul botez, iară făcându-se liturghia decia”! 
se va fi prilejit vreme, neștiind de se va Pri- 
ceștui, necăzându-i-se să se priceștuiască maï 
nainte de botez, nice se-ai pus într'acel rând 
fără nehăgare în semă; ce trebue să se facă 
de acésta ? şi răspunse zise, trebue să se 
boteze, pentru că aŭ mers fără de hitlenie, 
şi tâmplând'! se prilej neapărat fiind de nimi- 
nea se-au priceștuit sfintelor darure, părân- 
du-le acelor credincioşi că iaste și el oglaşen 
drept actea se cuminecă parsesă de Dumne- 
zeii se-ai chemat cura zice şi sfântul Apostol 
Petr pentru Cornilie, şi alţit al lui, et şezând 
zice căzu pre dânșii Duhul sfînt și grăia cu 
limbile și mărea pre Dumnezeiă, cum scrie în 





409 


cartea dâaniei nice póte neștine.a opri apa, 
a nu se boteza unii ca aceia carii aŭ luat 
Duh sfint ca și noi, de acâsta numai ce aŭ zis 
Timotei, déca vreme ce e chemat de Dumne- 
zeă şi se-ai socotit vrednic priceşteniel : 
trebue să se boteze. 

Intrebarea a 2. Carele iaste oglaşen şi 
va fi îndrăcit şi va vrea el saă 6meni! lui, ca 
să ia sfântul botez : cădeai-se-va să ia aŭ ba, 
maï vârtos de” va fi aprâpe să móră ? caută 
de acâsta canonul 77 al sfinţilor Apostoli, și 
canonul 60 al şaselu! săbor. 

Răspuns Cel îndrăcit de nu se va curăţi 
de dracul. adecă de duhul necurat, acela nu 
pâte lua sfîntul botez, iară lângă eșirea sufle- 
tului să se boteze. 

Tâlc,. Cel îndrăcit arată-se că iaste lăcaș 
drăcesc, dece se socotește că acel Duh necu- 
rat, de nară afla luï lăcaş destoinic pre omul 
nară lăcui întwânsul, cum va putea fi între 
amândoi să se priimâscă într'ânsul doaă lu- 
crure împoncișate ? drept acéea carele e o- 
glaşen şi nu se-aii curăţit de duhul ce'l su- 
pără, acesta părinte mai socotit a fi vrednic 
de Dumnezăescul botez, iar de va fi murind 
zice să se botéze ca să nu se pristăvescă, şi să 
n'aibă parte de darul botezului, să se ducă ne- 
semnat şi fără de cele ce” trebue pre cale. 

Intrebarea a 3. De va fi îndrăcindu-se 
un om ce va fi creştin cădeai-se-va să, se pri- 
ceștuiască aŭ ba ? caută de acesta, la canon. 
77 al sfinţilor apostoli şi canonul 60 al şa- 
selui săbor. 

Răspuns. De nu va spune tainele nice în- 
tralt chip cumva va huli; acela să st cumi- 
nece; însă nu în tâte zilele ce"! ajunge într'o 
săptămâuă o dată Dumineca. 

Mâle, Zisese că luda aŭ spus tainele câte 
se-aŭ învățat de Domnul, şi le-ai descoperit 
ovréilor, cu carele aŭ încredinţat pre dânșii 
şi zicea că nu iaste sfinţia sa Dumnezeiă ce 
om prost, iară carele se îndrăcâşte de va fi 
nebunind tot de una, de va spune și va huli, 
nici tainele va putea mărturisi, nici se va 
destoinici a se priceștui și se socotâşte ca şi 
cela ce nu ştie ce face, [Zrij iar de va 
avea părăsire unele or! lăsându'l altele ori 
apucându'l, şi în vremea céea ce'l merșterșu- 
geşte de ia pricâştenia, atunce el încâpea 
huli : acela nu se cade numai a nu se price- 
ştui, ce încă nici cu credincioșii să nu se so- 
cotâscă, nici împreună cu dânșii să se râge 
că acest Dumnezăesc părinte zice pentru cel 
îndrăcit şi pentru cela ce unele or! °l lasă al- 
tele or! °l apucă când nu e îndemnat de dia- 
volul, de nu va zice să hulescă nemic cătră 
credință : atunce póte să se și cuminece pri- 
ceşteniel. 

Intrebarea a 4. De va fi neștine 'oglaşen 
fiind bolnav și'şi va fi 6şind de în minte şi 
nu ya putea să'ș mărturisâscă credința, iar 6- 


www.dacoromanica.ro 


410 


menii lui vor fi rugându-se. ca să ia sfînlul 
hotez cum se-ar cădea pâte lua aŭ ba ? 

Caută de acâsta aicea la al doilea .canon, 
caută la. 12 can6ne al săborului de la Neo- 
chesaria, la canóne 46 ale săborului de la 
Laodichia, şi la canon 45 ale săborului de la 
Cartaghen, 

Răspuns. Cadese a lua de nu'l va fi supă- 
rând Duhul necurat. 

Tâle. Intrebarea aŭ fost pentru oglașen şi 
e bolnav de'ş iase de în minte carele cându'] 
boteză el întrâbă şt nu pote să zică răspun- 
surile, de va put&-se unul ca acela să se bo- 
teze ? iar răspunsul iaste așa că se cade şi se 
cuvine şi așa fiind șă se boléze, pentru că fi- 
ind oglaşen aŭ arătat voe bună cumui'i iaste 
dragă credința, şi'ş va arăta voia lui cea bună, 
măcar de maŭ nice ajuns să răspunză bote- 
zându-se, iar de va fi supărându!l zice Duhul 
necurat să nu se botâze ce să”! se facă lui 
cum mal sus se-ai zis, 

Intrebarea a 5. Muiarea de se va lipi cu 
bărbatul ei nâptea adecă bărbatul çu muiarea 
şi se va face împreunare, cădâi-se-va a se 
cumineca aŭ ha ? caută de acâsta aicea la 13 
can6ne şi la poslania a lui Dionisie cătră Va- 
silida la trei capete. 

Răspuns. Nu li se cade apostolul strigând 
să nu se lipséscă unul de altul fără numai 
când se vor tocmi să se ţie pre la vrémī ca 
să se potă ruga, deacia iar să'ş vie la loc să 
se împreune, ca să nu supere pre voi sa- 
tana pentru ţinerea vóstră. 

Tâle. Intrebarea acâsta iaste pentru ceea 
cè sânt însuraţi pre lége, şi într'acâca, nópte 
se vor împreuna unul cu altul, de se vor pu- 
tea cumineca ? iar r&spuusul zice aşa, că nu 
li se cade, ca să fie întărit cuvîntul graiului 
care aŭ zis marele Pavel. 

Intrebarea a 6. Muiarea oglașenică de'ş 
va fi dat numele ca să se boteze, iară căci" 
se-aii făcut cură rea cumu'”! obicâiul muerilor, 
în zioa botezului, cădiseva, a se boteza în- 
tracea zi aŭ tréceova ? 

Tâle. Cadese a trece până ce se va curăți: 

Intrebarea a 7. Muearea de va vedea că 
iaste în cură rea cumu” obieiul muerilor, 
Gre putéva să se apropie de taini într'acea zi 
aŭ ba? 

REspuns, Nu se cade până ce se va curăţi. 
caută de acesta la pocaania a lu Dionisie că- 
tră Vasilida glav. 2. 

Tâle, Caril vor să se destoinicescă Dum- 
nezăescului botez : aceea să se scrie de ceea 
ce slujesc besâricil, muiarea zice déca se va, 
întórce şi va vrea să se boteze, iar apoi se va 
lunătăci când se cade să se boteze ? jar a- 
cest sfint părinte aŭ răspuns de acesta : [Zr] 
déca se va curăţi, că până nu vor tréce zilele 
carele's pre lége tocmite, până atunce tot se 
socotește că iaste întru necurăţie, drept acâea 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


nici să se boteze, nici să ge cuminece măcar 
de se va fi și botezat. 

Intrebarea a 8. Muiarea de va naşte în 
postul paşlilor, cadeiseva să postâscă şi să nu 
bea vin căce aŭ uascut ? 

Respuns. Postul se-aă făcut ca să smer&- 
sca trupul, deci déca vreme ce iaste trupul 
întru slabiciune şi b6lă, cadese să ze price- 
ştuiască bucatelor și băuturii, şi să ţie cum va 
vrea, şi cum va putea. 

Tâle. Intrebat fiind muiarea zice carea va 
naşte în postul cel mare al paștilor, căd6ise- 
va a bea vin și să dăzlâge postul? şi aŭ rës- 
puns că postul se-aă făcut pentru smerenia 
trupului, deci dâcă vréme ce trupul iaste slab 
şi bolnav sai într'alt chip ce nu pâte trece 
pedepsele postului, ce î:că maï vârtosu” tre- 
bue tărie şi zidire : cadese carea naşte pre 
post, adecă în postul ce să face pentru pa- 
ştile să şi mănânce si vin să bea. 

Intrebarea a 9. Oare cadese cliricului să 
se rOge naintea Arianilor sai altor eretici, aŭ 
nu”! strică, lul nemica când face rugă adecă 
liturghie 

Rěspuns. La Dumnezăeasca liturghie dia- 
conul strigă, mai nainte de sărutare, carii 
sânt nepriceștuiţi eşiţi, drept acea nu se cade 
să fie acolo, de nu se vor fagădui că se vor 
pocăi, şi se fugă de eres. 

Tâle. Intrebarea iaste pentru cliric de pâte 
să se róge naintea ereticilor, adecă a sluji 
liturghie, și aŭ răspuns când vor să se ducă, 
sfintele la sfîntul preasto!, atunce să zice ce- 
lor nespurcaţi cari! sânteți nepriceștuiţi eșiţi 
adecă Oglașenil izâiidete; deci déca vréme ce 
nu se lasă şi oglaşeni! să fie acolo la Dumne- 
zăiasca jertvă, dar ereticul cum va staj fără 
numai zice de să vor făgădui să se pocăiască 
și să se lase de eres, decia atunce socotesc a 
nu fi înlăuntrul besericii, ce afară cu oglașe- 
nil şi până nu se vor făgădui că se vor lăsa, 
de eres, nică cu oglaşenii să nu se pue să stea, 
ce să se gonescă. 

Intrebarea a 10. De va fi cineva bolnav 
și va fi selbezit forte de multa b6lă şi va veni 
sfintul post al paștilor, cadeise să postescă, 
aŭ faceva razdraşenie şi să ţie ca, şi alţi! ce 
va, putea, aŭ mâncava, unt de lemn şi să bea 
vin pentru multă slăbiciune și bolă ? 

Răspuns. Bolnavul se slobozâşte să mă- 
nânce și bucate şi băutură să bea, și să ţie ce 
va, putea, că cela, ce e veştejit şi selbezit de 
slăbiciunea. bóley "1 se cade să mănânce unt 
de lemn. 

Tâle. Intrebarea iaste pentru bolnavul şi 
selbezitul, dei se va cădea adevărat să ge 
postescă în postul paștilor în loc ee se-ar 
lăsa și nn'i se-ar eria sai să mănânce unt de 
lemn și să bea vin pentru b6lă ? iară răspun- 
sul zice că cela ce e selbezit de bólă cadeise 
să mănânce și unt şi vin să bea, și să târp&- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


scă cum, va putea, adecă sañ peste tot postul 
saiiîn câte-va zile. după socotinţa celuia cel 
va fi îndreptând (adecă a Duhovnicului) însă 
semnat lucru iaste de acâsta și într'acest ca- 
non şi în cel dea opta că postul păresimilor 
paştilor mâncare sâcă iaste și încă depărtâză 
și de vin, [Zrt] iară unii zic întacâste ca- 
n6ne într'amânduaoo, că postul paştilor iaste 
numai săptămâna. sfintelor patime, iară nu e 
zic post tote părtsimile. 

Intrebarea a 11. Zisaţi o dată cliricul de 
va, asculta nunta fără de lege dece de va fi 
nunta fără de lege, cliricul nu”! se cade să se 
împreune păcatelor striine. 

Tâle, Cliricilor zice li se cade când sânt 
chemaţi la facerea, nuntelor ca să se róge şi 
să împreune pre ceia ce să îns6ră; decia de 
va auzi că iaste nunta fără de lege, să nu se 
ducă, nici să se róge, nici să facă liturghie, 
nică să se împreune păcatelor £*riine, 

Intrebarea a 12. Care mir6n se va să- 
blăzni în vis şi va întreba pe cliric zicând 6re 
pote"! se erta să se priceştuiască înt'acea. zi 
aŭ ba? Caută de acesta la epistolia lui Dio- 
nisie carea scrie cătră Vasilida gl. 4. 

Răspuns, Insă de va fi fost acea pohtă de 
muiare : nu'! se cade, iar de'l va fi supărând 
satana ca pentru vina acâia să!l instriinâze 
de pricâştenia Dumnezăeştilor taini : cadeise 
să se priceştuiască; pentru că diavolul carele 
supără, întraceea vreme când'l se cade a se 
priceştui, nu se maï părăseşte a. nu'i face do- 
dială ca ac&ea. 

Tâle, Pentru ceia ce să sablâznesc, cărora 
li se face de le cură sămânța trupului, de a- 
câsta zice părintele acesta, carele se-aŭ să- 
blăznit de”! va fi adus mintea gând de pohtă 
de muiare şi de va fi întrat şi va fi venit de 
acolo săhlăznirea și vărsarea sămânţei, a- 
tunce nu’ se cade să se priceştuiască, că se 
cade că decă vrâme ce aŭ spurcat gândul ce- 
luia ce se-ati săblăznit acea. tâmplare, [Zri] 
dar cu gând ca acela cum va putea să se a- 
propie de sfinţie ? iară de va nu va fi găn- 
dind nice unele de acestea, zice că iaste pri- 
mejdia dracului, ca așa să’l înstriinâze de 
dumnnzăiasca, priceștenie, drept actea se 
cade să se priceștuiască, că de va ști şi de va 
prinde de véste hitlénul , de om îndreptat ca 
acela de câte ori va pricepe că va să se pri- 
ceștuiască; nu va maï curma vrăjmăşind o- 
mului; să” facă pacoste să nu se priceștuia- 
scă sfintelor. 

Intrebarea a 13. Cari! sânt însuraţi şi 
împreunaji întru nuntă, în ce zi de ale săptă- 
mânel li se cade să se despartă și să se feré- 
scă de împreunarea, unul cătră altul și în 
carele să fie volnici? 

Răspuns. Carele am zis maï nainte şi a- 





4li 


pre la bogatie vremi cà să pâtă fi gata de ru- 
gă, şi iarăși adins elu'ş socotește ca să nu 
supere zice pre vo! satana pentru neţinerea 
vostră, cadese într'alt chip să nu fie fără de 
nice o nevoe Sâmbăta și Dumineca să se fe- 
réscă, pentrujcă într'acâstea zile jertva Duhov- 
nicâscă sa sufletescă : se face Domnului. 

Intrebarea a 14. Neştine de nu'ş va fi în 
fire sai va fi nebun şi se va omorâ saŭ se 
va surpa de undeva să moră cădti-se-va să” 
se facă liturghie aŭ ba; Caută de acésta la ca- 
non 77 al sfinţilor apostoli şi la canon 60 al 
şaselui săbor, şi la acesta, la a 3 şi la a 2. 

Răspuns, Carele iaste cliric cade-i-se să 
socotescă de acesta de va fi făcut acesta a- 
devărat fiind afāră de minte (adecă nebun) 
de hine că de multevori vrând unii ca aceia 
să dobând&scă folosinţa lor ce pohtesc, bâr- 
fesc de zic că nu'şi aŭ fost în fire, unele orl 
de supărarea și primejdiile 6menilor, saă 
întralt chip pentru nebăgarea în s6mă aŭ 
făcut acela lucru; [Zvi] drept acea nu tre- 
bue să se facă pentru dânsul pomEnă sai 
liturghie căce că el lui adins. elu'ș se-aă făcut 
ucigaș, drept actia se cade cliricului cu to- 
tulu'ş, să caute cum are socotință ca să nu 
cază supt păcat. 

Tâle. Intrebarea iaste pentru cela ce nu” 
e mintea sănătâsă ce întorcându-se de în 
minte se omóră cu a lui mână, sai se sur- 
pă de într'o râpă, de more, de'i se va că- 
dea unuia ca aceluia să”! se facă rugă, po= 
menă şi liturghie? şi aŭ răspuns de aŭ zis 
omui adevărat de va eşi de în minte şinu 
va şti ce face, şi se va omorâ cu a lul mână 
saă se va. surpa de undeva, sai într'alt chip 
se va omorâ atunce pentru unul ca acela 
să se facă rugă, poménă şi liturghie. Cade- 
se de acesta cu deadinsul a socoti, pentru 
ceia ce sânt chemaţi la rugă să nu cumva 
să se omóră cu mâna lor aŭ înbăsăi aŭ 

entru scârbă saă într'alt chip știind ce face 
Zi] că pentru unil ca aceia nu se cade 
nice rugă nice pomEnă nice liturghie a face : 
că singuir lui adins elu'ș ucigaș iaste. 

Intrebarea a 15. O muiare de seva în- 
drăci de duhul necurat, atâta cât să o şi lége 
cu lanţure, deacia bărbatul va zice că nu poci 
să mă ţii de voia trupului, şi va vrea să ia 
alta, cădâi-se-va să ia alta aŭ ba ? Caută de 
acâsta canonul 77 al sfinţilor Apostoli şi ca- 
nonul 60 al șaselui săbor, şi de într'acestea 
al 2 şi a 3. 

Răspuns. Pentru acésta nici aflu ceva, 
nică n'am ce răspunde; căci că iaste lucru 
al preacurviel, 

Tâle. Intrebarea acesta iaste pentru băriă 
batul căruia” iaste muiarea. năduşită de Dul- 
hul necurat, adecă în carea lăcuiaşte Duhu- 


cum le zic. Apostolul zice să nu se lipsâseă |hitlén, şi nebunește atâta cât o légă cu lanțure 
unul de altul, fără numai de să vor tocmi !ca să nu se omâre saŭ pre altul să vateme saŭ 


www.dacoromanica.ro 


412 


nu va putea să'ş vie în fire saŭ să se împreune | 
cu dânsul, deacia va zice bărbatul că nu pâte 
lăcui cu ea, ceva să ia altă muiare pre lege; 
deci eŭ de acesta mă mir, şi nu poci ce voiă 
zice; că bărbatul carele se va logodi fiindu” 
muiarea vie și să ia alta, alta nu socotesc 
a fi ce numai prea curvie; /Zri] iară Nearaoa 
a lu! Leu înțeleptului împărat, dă voe băr- 
hatului celuia, ce"! se nebunâște fămia în totă 
vremea sai de pururea: să spargă nunta; 
iar decă va sparge nunta să fie volnic băr- 
batul, să'ş ia altă fămâe pre lege. 

Iutrebarea a 16. De va postise óre cine 
ca să se priceștuiască , deacia spălându'ș 
gura, saŭ în bae fiind, nevrând va înghiți 
apă : 6re cădâi-se-va a se priceştui ? 

Răspuus. Aşa că de va afla vină a'l apăra 
de priceștenie: mai des va face acâsta. 

Intrebarea a 17. Ore noi ceştea ce auzind 
des cuvântula luj Dumnezeă, şi nu’! facem 
óre fivom supt blăstem aŭ ba? 

Răspuns. Măcar de şi nu facem, iar căci 
nu priimim, cadeni-se să ne urgisim şi să ne 
dosădim căci că auzind noi nu băgăm semă, 
că o parte de spăsenie iaste şi de acâsta când 
ne dosădim şi ne urgisim no! adins noi'ş. 

Intr. 18. De în ce vârstă se socotesc păca- 
tele de la Dumnezeă. 

Răspuns. Cătră pric&perea şi cătră soco- 
tinţa a fieş-căruia, însă unora de în vârsta 
a 12 ani, iar altora şi maï mari. 

Tâle, Zi-s'aii şi aii răspuns că socotâște 
Dumnezet păcatele omului, cătră priceperea 
şi socotinţa a fieş-căruia : pentru că unii de 
în coconi, fiindu-le firea maï iute, şi maï 
vârtos trezvă, ei numai cât aleg de socotesc 
binele și răul; iar alți! sänt mal apesfiţi şi 
mai zăbavnici cu priceperea minții, și cad; 
drept acea unora aŭ zis, că le socoteşte 
Dumnezei păcatele de în vârsta a 72 ani, 
iar altora de maï mari și mai desăvârșit. 

” Sfârșitul întrebărilor şi răspunsurilor, ale 
lui Sfeti Timotei. 


Intrebări și răspunsure săbornicești, făcute 
de pururea pomenitul patriah Chgr Nicolae. 
Intrebare. Ore cade-se călugărului să în- 
tre la sfîntul jertăvnic că'l opreşte Canon 33 
al sfîntului săbor, carele se aŭ făcut la 
Trulla; carele nu va fi tuns ori cine măcar și 
călugăr să nu se sue pre ambon, să cânte sati 
să citâscă, aşijderea zice și canonul 27 de la 
Laodichia şi a 75 şi canon-a 74 al săborului 
carele se-ai adunat a doa óră la Nichea ? 
Răspun:. Călugărul carele nu e hirotonit 
şi se va, sui pre ambon ca un citeţ, să facă 
slujba citeţului: opritu-se-aii, iar la jertăv- 
nic a intra pentru aprinderea lumânărilor 
și a candelor carele (nu va avea nici o 
vină de greşală) gândesc că nu se va cădea 
a'l opri pentru cinstea chipului călugăresc. 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Intrebare. Ore cade-se Sâmbăta a nu face 
metanii cu genuchele la pământ, caşi Dumi- 
neca și peste Rusali aŭ ba ? 

Răspuns. De pravilă nu se opreşte, iar 
mulți ómenï căci nu e Sâmbăta post nice me- 
taniă fac. 

Intrebare. Ore cade-se a posti în luna lui 
August aŭ ba ? 

Ră;puus. Maï nainte era postul în vremea 
acâsta, iară căci se-aŭ tâmplat în vrémea a- 
câsta, de să făcea posturile păgâneștă : se-aŭ 
mutat drept acea încă şi de în Omeni, mulți 
postesc postul acesta, 

Intrebare. Ore cade-se îndrăcitului să se 
împreune sfintelor ? 

Răspuns. Insă sfîntul Timotei, întru între- 
bările lui aŭ zis întrun chip şi sfîntul Apo- 
stol într'alt chip şi alţii ma! de pre urmă în- 
twalt chip, iar no! socotim așa că de să va, 
supăra neştine de hârea négră cuni se-ar pă- 
rea că se îndrăceşte : acela nu se oprâște, iar 
de va fi adevărat îndrăcindu-se, atunce nici 
cum să nu se destoinicâscă sfintelor, că lu- 
mina cătră întunerec n'are nici o împreunare. 

Intrebare. Ore câde-se de câlea ce a- 
duc la beserică, adecă prescuri şi băuturi, să 
le mănânce preotul fără socotelă, şi unde va, 
vrea şi cum va vrea și óre cadei-se să le mă- 
nânce ca pâinea prâstă aŭ ba ? 

Răspuus. Insă fărâmăturile câlea ce le 
înalţă ha nică cum : ce numai în bes€rică să 
se mănânce, până ce să vor tote cheltui a- 
decă mânca, iară câlea lalte maï multele, să 
nu le mănânce cu lapte sa cu caș, cu brânză 
saii cu peşte saŭ cu carne : ce cu tocmăla şi 
cu mare socotință şi de osebi singure mai 
nainte fără de alte bucate. 

Intrebare. Călugărul de” se va tâmpla, ori 
fie ce primejdie de cele ce vatămă sufletul, 
deacia va vrea să fugă, iar mai marele lu! 
1 va afurisi, ce va face, xcare de într'amân- 
doaoo nu va băga în s&mă acea vătămare a 
sufletului aŭ afurisanie. 

Răspuns, Cade-se de acâsta zice, pentru 
primejdia ce se betejaşte de" va fi a'f avea 
nevoe : el să fugă de acolo într'altă parte, 
iar de afurisanie şi de legarea celui ce iaste 
maï mare nici în sémă să nu o grijeşti. 

Intrebare. Igumenul pristăvindu-se lăsa- 
Paŭ altul în locul săi, deacia, "1 aŭ afurisit, 
ca să nu fugă, iară el după bóla lui aŭ fu- 
git : ce se cade a face pentru acea legare ? 

Răspuns. Legătura e fără sémă și când 
legă pre omul aşa dobitocâște, drept acéea 
nu e nice tare şi cela, ce se-aŭ legat să mér- 
gă la Arhierei, să'ş spue cumu'” iaste rân- 
dul şi să se dăzlege de acea legătură, 

Intrebare. Ore cade-se preotului celuia 
ce'i se aŭ luat darul pespe vină. sai de voe 
vădit fiind el adins elu'ș de într'a lui minte, 
pocăindu-se el şiş lasă preoția, să zică Bla- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


gosloven YVetnaş și boje uştidri naş, saŭ Hs. 
istinâii Văt naş sait să cădâscă cu cădelniţa, 
sati să intre să se priceştuiască, înlăuntrul 
jertăvnicului, adecă în oltariii aŭ ba ? 

Răspuns. Ca nice cum zice ce să se pue 
în locul mirânilor. 

Intrebare. Ce pote fi de zice marele Va- 
silie întru canónele cele mici să fie fără de 
blagoslovenie; după măsura greşalii ce iaste 
acésta ? 

Răspuns, laste acesta să lipsescă pre ne~ 
stige de blagoslovenia ce să dă în besérică. 

ntrebare. Cariï sânt opriți de sfinta pri- 
céştenie, óre cadeli-se a mânca Panachie saŭ 
Anaforă ? 

Răspuns. Aflăm la viața lu sfeti Teodor Si- 
cheotul : pre unii ca acâia oprise. 

Intrebare. Ore cade-se a canoni pre ci- 
neva cu pravila alui Sfeti loan Postnicul ? 

Răspuns. Pravilă ca acâea pentru pogori- 
vea cea multă ce face a er: pre mulţi aŭ per- 
dut, drept acâea. carii greşesc şi sânt cu minte 
bună pot să se îndreptăze și cu acâsta, 


Alte întrebări de în pravilă ale lui Timotei 
prea sfintul episcop de la Alexandria. 


Intrebarea 1. Pote suge copilu cându' 
botezat atunce de curând la muiare cându’i 
întru obicina muerescă, adecă când se lună- 
tăcâşte şi să dOrmă cu dânsa în pat? 

Râ+puns. De nu vă putea face pentr'a- 


cea trébă întralt chip, dă nevoe pote, să nu! 


se despartă muma de cocon, că. una se toc- 
meşte şi se socotâşte să nu cum va să ţie 
iale şi să fie urgisite, pentru cinstea tainil 
de să se ferescă să nu'ş apléce coconil, pen- 
tru că sfintele nu se spurcă de niminea, 
drept actea să'ş aplece muma coconul şi să 
'] culce cu dîusa, cum se-ai zis dă nevoe 
deca nu va putea face într'alt chip, 

Intrebarea a 2. Muiarea carea va fio- 
glaşenică de va fi tocmită să se botâze cu 
coconul ei, şi de năpraznă se va tâmpla co- 
conului nevoea morţii şi se va boteza maj 
nainte de mumă-sa, 6re putea-va mumă-sa, 
să'1 aplece ne aflându-se creştină să'l aplâce 
sai de nu va putea mumă-sa, să dea hrăni- 
cea coconului și putea-va să dórmă la un 
loc în pat eu al eï fii? 

Răspuns. Şi aicea, iară nevoea le drege, 
să se ţie zice întrebarea ceil de întâi adecă 
acestui canon ce e dăsupra cestuea, pentru 
că de acâstea se socotește mintea şi pune- 
rea înainte, care punere se-aii tocmit întâi 
să se hol&ze şi aŭ venit cu totă voea, drept 
acéea trebue acestea a căuta şi a socoti, iară 
să nu socotim pe prost lucrurile célea ce 
urmeză, 

Intrebarea a 3. Muiarea dă se va fi des- 
toinicit Dumnezăescului botez, décia mai na- 
inte până nu'! va trâce săptămâna de curăre, 


413 


numai câtu'ş va vedea curărea obicéiuluï eï 
cum iaste al muiarilor, aceia cădeai-se-va, 
întâi să se cuminece aŭ ba, și în pat să 
dOrmă aŭ după ce se va curăţi şi se va 
spăla ? 

R&<puns. Pentru cinstea botezului să se 
caminece, închizășuindu-se Nașul ei şi luân- 
duă în chizășie cum va păzi câea laltă vré- 
me de o va împlea că légea şi tocmâla a eï 
iaste să facă și să împle şi în célea lalte 
zile şi! se cade să se spéle dâcia numai o 
dată. 

Intrebarea a 4. Ore coconul de curând 
născut tâmplândui-se nevoe de mârte. mai 
nainte de zioa săptămânii: putea-se-va chema 
şi să se boteze? 

Răspuns. Póte pentru că adevărat se-ati 
făcut acestă tocmélă la besârică, căce că om 
deplin se naşte în lume. 

Intrebarea a 5. Oglaşenicul de să va pri- 
stăvi fără de veste nebotezat, ore cădea-i- 
se-va: să se facă rugă de diînsul sati citenie 
sai să se îngrope cu creştinii aŭ ba? 

Răspuns. De se va mărturisi cai petre- 
cut slujind cu dédinsul, şi nu se-aiă lipsit dă 
hestrică pentru nebăgarea în semă, de va, fi 
petrecut aşa să! se facă rugă, citenil şi în- 
grupare cu creştinii iară să nu cercăm nici 
să ispitim noř, judecăţile şi îndreptările câle 
nesocotite ale lui Dumnezei. 

Intrebarea a 6. Oglașenicul carele va fi 
chemat de în păgâni de se va înşela şi se va, 
priceştui sfintelor taină: óre cădea-i-se-va 
după acéea să se boteze aŭ ba? 

Răspuns. Unul ca acela trebue. să se cu- 
răţeze cu baea înoirii a doa óră căci că se- 
aŭ chemat supt dar, că de nu se va naşte 
neştine a doa óră aşa (după cum zice glasul 
Domnului): nu va putea întra împărăția ce- 
viului. 

Intrebarea a 7. Oglaşenicul carele e che- 
mat de în limbi adecă de în păgâni de va fi 
om desăvârşit şi se va. îngârli cu o muiare, 
dâcia”l vă certa neștine, iară el nu va băga 
în semă nice va păzi, decia într'acela loc" 
se va prinde ciuma sat mórtea 6re cădea-i- 
se-va pentru frica, ciumei saŭ a morţii să se 
botâze numai cât aŭ ba? 

Răspuns. Să nu se boteze de nu se va 
dăzgârli de tot să nu mal lăcuiască într'a- 
cea viaţă, i 

Intrebarea a 8. Preotul de va rămânea 
singur şil va ruga să facă botez, cum se 
va cădea să'l tocmâscă, óre întâi naintea 
osfe șteniei să'l facă oglaşen şi săl ungă cu 
unt, aŭ după ce să va lepăda să sfințescă 
Iordanul, adecă apa scăldătorei, aŭ să'l bo- 
teze numai cât după. osfeştenie şi va lăsa: 
scăldătârea şi nu va eşi să'l l6pede de du- 
hul necurat ?. 

Răspuns. Să facă întâi lepădarea, décia 


www.dacoromanica.ro 


44 PRAVILA MATEIU BAWARAB 


atunce să mârgă să facă o osfeștenia apel j bine să cumpănâscă lucrul ca să nu priso- 
decia atunce să'l boteze. : s&scă, iar de nu o va cumpăni nice 0 va s0- 

Intrebarea a 9.2Popa când botéză de | coti, atunce să opue bine cu pază, dâcia când 
vor fi acolo şi alți popi óre el va face lepă-| va fi dimineţa el să le potrivâscă forte bine 
darea aŭ aceea ? cu grâză şi frică, 

Răspuns. Insă de va fi diaconul acolo, el| Intrebarea a 18. De să va tâmpla să se 
să facă lepădarea, iar cela lalt să'l botéze | strice cinstitele darure și nu vor putea la pri- 
purcezână ei amândoi, ce să zice unul cu al- | câştenie a se potrivi a re cădea-se-va să'l 
tul întru cinstea ce aŭ luat. „arză aşa cu vasul aŭ numa! așa góle, aŭ cum 

Intrebarea a 10. Ore are voe Diaconul să | am zice mai pe scurt să se-arunce adecă să 
gătescă pre cel oglaşenici, să se lépede aŭ ba ? | se l&pede în apa râului aŭ cum va cădea. 

Răspuns. Forte încă că ma! vârtos al dia- | să li se facă ? 
conilor iaste acesta lucru. Răspuns. Însă întâi se cate multă soco- 

Intrebarea a 11. Ore pâte citețul saă y-| tință a face să nu se lase să se strice iar de 
podiaconul să ducă pre oglașenie să se bo-| să vatâmpla a se face acâsta de l6ne şi de 
teze şi să strige saŭ să chiame adecă să pue | nepurtarea grijă, atunce nice se cade a se 
numele celor oglaşenicy aŭ ba? arde nici să se I&pede : ce să gătescă potiriul 

Ră&spăns. De nu va fi diaconul acolo vol- | să le tocmâscă cu vin dulce şi aşa să le po- 
nicue ypodiaconul să”! ducă iară de nu se va | trivescă. 
afla nici ypodiaconul de nevoe ducă'l şi ci-| Intrebarea a 19. Dâca vreme ce acest o- 
tețul. biçéiŭ de noi așa se-aii ţinut ori în ce zi se 

Intrebarea a 12. Ore are voe popa pre| vrea tâmpla ajunul naşteri! sfinte a lui Hs. 
la adeveritele săbâră să dea evanghelia Dia- | și a sfintei bogoiavlenii ori Sâmbăta ori Du- 
conului să o vitescă ipodiaconul; nefiind alt | mineca, nol nu le dăzlegam ce făcem litur- 


diacon aŭ ba ? ghie Duminecă diminâța şi ne priceştu&m şi 
Răspuns, Să dea că'i se cade déca nu e ne botezam, iară când era séra iar făcem l- 
Diacon. turghie Abdiniet [Suba] şi iarăş ne priceş- 


Intrebarea a 13. Ore cade-se diaconului jtuiam Ore cădea-se-ar de acâsta a face aşa 
saii Arhidiaconului, să dea popel sfîntul po- | aŭ ba ? 
tir aŭ þa ? Răspuns. Noi la Alexandria am socotit şi 
Răspuns. Volnicue, are voe, cade-i-se. am tocmit pentru nașterea Domnului şi Dum- 
Intrebarea a 14. Ore cade-i-se Diaconilor | nezeului şi Mântuitoriului nostru Is. Hs, nice 
a'i priimi după frângerea sfîntului Agneţ să | cum să nu ne postim, nice săbor să facem, 
împartă cinstitul trup a lut Hs. fărâme aŭ ba ? | iară pentru sfînta Bogoiavlânie, numai acesta 
Răspuns. De va fi acolea episcopul, nain- | ce se-aŭ tocmit adecă zicem să fie post şi 
tea lui nu pote, iar de nu va fi și de să va | Săbor, că de multe ori se tâmplă a fi Dumi- 
tâmpla giotă pote face şi acesta să o facă, neca, drept actea se face răzdreşenie după 
socotindu-se diaconul al doilea de cătră preo- | socotința sfinţilor părinți! după sfîntul săbor 
tul cel de întâi după ce va frânge agneţul să | şi după botezul apelor, şi iarăși se ţine pen- 
li-l dea lor. tru tocméla şi pentru lége, ca alt niminea 
Intrebarea a 15. Ore cade-se preotului | nemica să nu se priceştuiască fără numai apă, 
fiind în cinul călugăresc și să se încingă cu | dâcia aşa se cade să se facă Razdrâșenie po- 
brâă carele se chiamă catromenoi, și așa să | stului pentru Dumineca și să se ţie pentru lé- 


slujască liturghie aŭ ba? gea praznicului cum se-aii zis pre înţel&pta, 
Re&spuns. În canonul Alexandriei acâsta |tocmelă a celora ce așa aŭ tocmit și aŭ dat 
nu se află, fiind înţelepţi şi ispravnici credincioşi al sfin- 


Intrebarea, a 16. Ore cade-se preotului | tei bes&rici. 
purtând legătura capului (adecă fachelion)| Intrebarea a 20. Ore după pricâştenie şi 
să facă liturghie aŭ să o lepede şi așa să | după ce va aduna în potiriul sfînt șil va a- 
slujască ? coperi preotul, saă Diaconul, şi vor veni Bis- 
Ră-puns. De va avea chipul orariului să | care Omen! vrând să se priceştuiască putea- 
o porte, iar de nu să nu fie volnic nice cum | va să'l deseâpere și să gătescă sfintul poti- 
să o porte. riù şi să dea de într'ânsul aŭ ba? 
Intrebarea a 17. După pricâştenie de va Răspuns. Insă cade-se Diaconului sai 
prisosi să rămâe ceva întru sfintul potiriă şi | preotului să aştâpte și să îngăduiască să nu 
ceea, ce vor vrea să se cuminece nu vor fi să |acopere, ce de câte ori câți vor veni să” a- 
„ potrivescă nică cela ce aŭ slujit nu va putea |şt&pte, iară de vor veni unit fără nădâjde şi 
aceea a face pentru vre o vină, nici alt cine | fără așteptare, și se va tâmpla de va fi aco- 
va, vre cădâi-se-va să se ţie până a doa zi !perit: atunce să gătescă potiriul şi să "1 pri- 
aŭ ba? ceştuiască, și ce va rămânea a doa zi să po- 
Răspuns. Cade=se celuea ce slujaşte forte | trivescă. 


www.dacoromanica.ro 


PRAȚILA MATBIU BASARAB 


Intrebarea a 21. De va veni saŭ se va 
apropia vre un eretic să se priceştuiască sau 
să ia blagoslovânie la masă, cădea-i-se-va a 
avea aŭ ba? căci că mulţi sânt carii vin de 
într'ânşii până şi diaconil lor ca cum,ară fi 
făcându-se călători. 

Ră&spun;. Nu se cade fără numai doră de 
vă întra vre unul în besârică şi va înșela 
fiind gl6tă multă, atunce carele! va da şi 
nu’l va cunóşte pentru îmbulzirea. glotei: ne- 
vinovat iaste 

Intrebarea a 22. De vor fi niscare Omen! 
hirotoniți ; saă de în cei ce vor vrea să se hi- 
rotonescă, dâcia li se va tâmpla niscare pri- 
mejdil şi se yor lepăda de hirotonie, sai de 
vor mânca şi vor bea cum bogaţi aŭ făcut, 
óre pre unil ca aceea, cădeali-se-va a'i priimi 
la priceştenie aŭ ba ? 

Răspuns, Canonul adecă pravila aşa `í ţine 
să se priimâscă ca nişte miL6nl ce se zice de 
se vor întârce spre pocaanie să se pocăiască, 

Intrebarea a 23. Nişte Omeni după ce 
se-ai pus în rândul clirosului, le-aii murit 
fămeile; dâcia aŭ luat altele, unii féte, alții 
văduă, alţii şi lăsate adecă curve, o Ge cădé- 
diseva a" primi la, liturgh'e aŭ ba? 

Răspuns, Pravila pre unil ca aceia nui 
priimeşte : ce cu totului gonâşte, căci că nu 
cad numai în greşala-celora ce's câte cu doao 
cunun ï, ce după ce se pun în rândul cliriciel 
şi fac acesta, îndoesc păcatul, şi înca mai mult 
îndoesc neertarea, cătră ceea ce fac fară de 
cale de iaŭ văduă şi curve. 

Intrebarea a 24. Oare cine se-aŭ călugă- 
rit şi aŭ hârfit saă le-ai părut răi, iar apoi 
aŭ eşit de în mânăstirea lor şi se-aŭ hiroto- 
nit, décia după hiotonie aŭ lepădat de tot 
chipul călugăresc şi se-aŭ insurat, cadéseva 
ai priimi la liturghie sati la pricéşteņie aŭ ba ? 

Răspuns. Nepriimiţi Să fie de tot la htur- 
ghie, că e un lucru ce nu se cade fiind călu- 
găii și după hirotonie să se însâre. 

Antre 25, Oaie cadese a citi cărţile céle 
deafară adecă ale Ellinilor aŭ ba ? 

Răspuns. Una ca acâsta se cade a socot 
făptura cărților şi acelor ce le citesc. 

Intrebarea at26. Ereticil déca se întorc 
la adeverita hbestrică dreptace nu’ botezăm 
a doa óră ? 

Rěspuns.'De se-ar face acésta nu se-ar în- 
tórce omul aşa curând de în eres, fiindu’i ru- 
şine să se botéze a doa 6ră: ce cu punerea 
mânilor a preotului pre dînsul și pespe rugă- 
ciunea lui, ştie ar sări Duhul sfint întru ó- 
meni, cum mărturiseşte d6ania Apostolilor. 

Intrebarea a 27. De să va boteza un co- 
pil apoi ori pentru fie ce primejdie se va face 
uitare de botez, şi după acea va fi vre o în- 
doire pentracâsta. ce se va cădea a face, să 
se boteze aŭ ba ? 

Ră&spuus. De va fi vre o bănuială ca, acé- 


415 


sta pentru cela ce va vrea să se botéze ca- 
rele !] va boteza aşa să zică : de nu te-aï bo- 
tezat botezute întru numele tatălui, şi a fiiu- 
lui şi a sfintului Duh. 

Invăţătură adecă pildă pentru oglașenic. 

O mueare 'și-ai dat numele să se botăze, şi 
se-aă pus în rând şi se-aii învățat tainele 
vrând să ia botezul, dâcia fără de véste "1 aŭ 
sosit mârtea şi aŭ murit, dâcia se făcea în- 
doire pentru dînsa de să va cădea cu cinste 
să se îngrope şi pentru dînsa liturghie să se 
facă, décia tâmplându-se Arhiepiscopului să 
trécă pe acolo, iar mumă-sa oprilu-laŭ şi q 
aŭ întrebat, el aŭ zis să ble să întrébe 
pentru lucru ce sd-aă făcut,-| Zri] care cliric 
ştie şi în ce besârică şa dat numele, şi de 
va afla adevarat că au făcut aşa, ertat'aii şi 
aŭ blagoslovit să se îngi ope cu cinste, zicând 
că cu voea eï cea buna făcutu-se-aii creştină 
măcar de o aŭ răpit şi mórtea : că, nespuse 
sânt sfatunle şi tocmélele ale lui Dumnezeŭ. 

Incăţătură alta sai a dou. 


O muiare au făcut dot coconi gemeni, dé- 
cia a zecea zi de naşterea e! loviluiaă vărsa- 
tul, atunce unul đe în coconii el văzândul 
Mumă-sa ca! e nevoe mers'au la sfinta be- 
serică de '] aŭ botezaât, dâcia după 2 ani cres- 
cuťľaŭ coconii și aŭ vrut mumă-sa să ’l bo- 
teze şi pre cel nebotezat şi maŭ putut cun6-- 
şte carele aŭ luat sfintul botez, mersaŭ la 
popa şri aŭ spus zicând, copilul mieă carele 
`j am botezat de 10 zile fiind dâc'ai crescut 
voiă să bolez şi cela-lant şi nu pot să cunosc 
și să stii acuma carele e botezat, ce'mi zică 
să fac ? |Zri]. acesta déca au zis preotul, a- 
dus'aii aminte aŭ Sfetâi Chyril Arhiepiscopul 
Alexandrei, şi aŭ zis amândoi să se boteze, 
zicand preotului aşa să botezi pre amândoi 
zicand: carele nu se-aŭ botezat botezul întru 
numele 'Talălui și al fiului şi al duhului sfint, 
acum şi pururea şi în vecia Vâcului Amin. 

Învăţătură de su candnele Apostolilor. 


Intrebare, La can6nele sfinţilor ăpostoli 
am aflat, muearea de va naşte şi de 5zile 
fiind coconul % va ti răi cadâiseva să se bo- 
teze ? |. Respuns). şi aşa am aflat cum copilul 
sa se botéze iară altă muiare să” aplâce co- 
conul; ara mumă-sa să nu se culce în pat a- 
decă cu barbatul; până ce vor trâce zile 40 
până ce se va curăţi muma copilului. 


Alta, 


Intrebare, Iară am mat aflat că muiarea 
carea e deplină carea se-aii făcut creştină 
după Z saii 2 zile, saă măcară după câte zile 
de ar fi déle săptămânii, şi'ş va vedea obicâ- 
iul eï curând : óre cădeiseva, să se cuminece ? 
[Răspuns]. şi am aflat cum în casa eï să”se 
cuminece iară în besârică să nu între, pană ce 
se va.curăți cea ce se-aŭ botezat de curând. 


www.dacoromanica.ro 


419, 


Întrebarea a luă Sfetâi. Timotei. 


Intrebare. Carele iaste oglaşen și va fi în- 
drăcit şi va vrea el sai Gmenil lui ca să ia 
Sfîntul botez? óre cădâiseva să! ia aŭ ba, şi 
încă mai vârtos de va fi lângă morte ? i 

Răspuns, Indrăcitul de nu se va curăţi și 
izbăvi de Duhul necurat nu pâte lua Sfintul 
botez, jară de” va fi să mâră să se botéze. 


Intrebări trimise de episcopul Costandin că- 
tră prea fericitul Nichita mitropolitul I- 
rachiei, și răspunsurile lui cătră acel ar- 
hiereii, forte de trebă și de folos. 


Intrebare 49 muiare jupânâsă va, să se 
mărite a doa óră şi cére şi se rógă cu la- 
crăme, să ia blagoslovenia a doăľ cununii 
de la Arhiereul locului întracea sfintă besé- 
rică : ceriii dăzlegare de acesta, să'mi spuï ? 

Răspuns. Însă o iubitâre de Dumnezeiă 
episcâpe, adeverinţa nu lasă a cununa pre 
cei câte cu doaă nunte; iară obicâiul de la 
marea besârică unele ca acâstea nu l6pădă : 
ce încă şi pre gineril caris însuraţi a doa 
óră pun cununi şi de acâsta niminea necăi- 
rea nu se-aii părât, drept acéea şi tu nu'ţi fie 
frică a pune cununi pre dînşil iară aşa, li se 
cade unul sai şi doi ani să se Qprescă de 
pricâştenia sfintelor taini, și popei carele aŭ 
citit molitvele nu” se cade să mănânce îm- 
preună cu dînşii. 

Intrebare. O văduă jupânâsă avea o fată 
de 7 an! cum (zicea mumă-sa) décia o aŭ l0- 
godit după un bărbat de 15 ani şi aŭ făcut 
legare cu zapise, arătând că după împlearea 
altor 5 ani să se facă ohbrucenia şi nunta, 
decia mumă-sa nu se-aù suferit aşa ce aŭ 
venit la besérica nâstră dă ceare şi se 
rógă să! se citâscă molitvele de obrucenie, 
maï nainte de împlevea tocmelii acelora 
5 ani, iară hesârica, nu” oprește a nu se face 
acâsta pentru 2 lucrure : una căce iaste co- 
pila de ani cam tinără, iară alta căce sânt 
puternici amândoaoo părţile (adecă şi unil şi 
alţi!) ce să nu cum va să se facă vre un lucru 
cum nu se cade căce sânt e! pulernici drept 
acea, besérica nu dă voe să se facă logodna 
până ce se vor împlea_acel 5 ani, dâcia aşa 
să facă amândoaă părţile după legarea zapi- 
șelor și cum se-aŭ tocmit întreb şi de acâsta 
să mă dăzlegi ? 

Răspuns. Dâca vréme ce se-aŭ făcut Zapise 
numai pre tocmâlă ca acâsta, de vor vrea să 
strice acâsta şi să nu céră darurile ce se-aŭ 
dăruit întâi : atunce eï să strice, că np e nice 
d oprâlă; iară de vor vrea să ţie tocmela; să 
nu se desparţă; nice să ia Molitva obruceniei; 
nice să citescă preotul cununia, maï nainte, 
până ce va ajunge fata să împle 5 any, iară eŭ 
de aeâsta socotesc și într'alt chip, [Zr o- 
pasno] că în pare că sócra va să tragă nunta, 


PRAVILA MATRIU BASARAR 


la dînsa că mă tem că se-aŭ culcat ginerile 
pre dînsa, dece de se va fi făcut acésta atunce 
ea nu se apără acesta a face (adecă nu se o- 
preşte a nu lua pre ginere'ş), iară nunta décia 
a fii-sa să nu se facă după dinsul în véc, pen- 
tru amestecarea de sânge; drept acea oprea- 
ştei déca fac, legătură. de nuntă (adecă după 
ce se tocmesc) şi nice după molitva obruce- 
niel să nu fie volnici să între pre în casele so- 
creşti, să mănânce şi,să bea împreună cu sâcra 
şi cu logodita, ce maï bine sã! gonești să 
şază cine'ş pre acasăşi că mai ră lucru nu 
iaste alta, pentru că de într'o mie dabia va 
eşi de acolo unul nevătămat și nespurcat, iară, 
ceia-lalţi toți spurcaţi vor eşi, dâcia nunta a- 
nevoe se va face, drept actea apără să nu se 
facă, mâncări ca acâstea împreună, nice să 
mergă singuri fiindule molitvele citite, 

Intrebare. Părintele miei sfinte, o fată aŭ 
luat un bărbat pre lege spre carele” se-at dat 
și blagoslovenie de obrucenie şi se-aii făcut 
şi molitvele, décia bărbatul se-aŭ dus de a- 
casă'ş la alt sat să lăcuiască, și acolo aŭ luat 
o posadnică (cum spune fata), și ea aŭ aştep- 
tat venirea, bărbatului ani trei, și ea acuma 
dă nevoe cere să ia alt bărbat, ce mă rog 
sfințieï tale să'mi dăzlegi şi pentru acâsta ? 

Răspuns. Acela posadnica să lase, iară de 
muiarea lui să nu se lase; aşijderea şi ea cătră 
altul să nu se împreune, că muiarea iaste slo- 
bodă déca mâre bărbatul, iară până iaste 
viŭ nice cum : după cum zice sfîntul Apostol. 

Intrebare. Incă şi de acâsta maï întreb o 
fată aŭ luat un bărbat şi! se-ai făcut blago- 
slovenie de logodnă şi molitvele de cununie 
fără împreunare dâcia, aŭ căzut cu s6cră-sa 
și aŭ îngrecat, rogute să'mi dăzlegi şi de a- 
câsta ? 

Răspuns. Pentru acesta lucru răspuns'am 
episcopiei tale şi mal nainte, când "mi al tri- 
mes scris6re de mal întrebat pespe nepotu- 
tă Chyr loan, iară aşa şi acuma stând de faţă 
vom răspunde; bărbatului % iartă, să'ş ţie mu- 
iarea lui, iară sócra să se depărtâze de dân- 
şi! pentru răul obicéiŭ, ca să nu se mai tragă 
la dânsa şaltă dată, 

Intrebare. O muiare văduă născut'aiăi un 
copil, deacia se-aii dus la casa unui popă zi- 
cându că e al lui copilul şi Vai lepădat la 
casa popel, şi se duce muiarea, să'șI dea, sé- 
ma, Preotul lepădându-se jară ea mirându- 
se de acea arătare şi nedomirindu-se ce va 
să facă cum va putea face să'ş înadeverâze 
lucrul, muiarea vrea să'ș obârşescă lucrul cu 
jurământ şi se nevoiaşte popa să'ş cază de 
în spiță şi nu e cum zic unii să fie ea curvă, 
să se dăzlege şi acesta de folosinta sfinţiei 
tale, ca un rob al sfinției tale acâsta "ţi-am 
scris ? 

Răspuns. Greşalele nu se dăzl6gă cu på- 
rârea deplin numai căce'l va pârâ să se crâză 


www.dacoromanica.ro 


PRYILA MATEIU BASARAB 


417 


numai de cât? glasul a mărturiilor bune să” | fost acolo nică unul de într'ânşii nici măcară 
încredințâze cu jurământ să spue, iară pre | părintele şi al lor duhovnic. 


curvă nice cum să nu se asculte, ce pe preot 
să'] laşi întru judecata a lui Dumnezei, şi” 
va face sfinţia sa judecată curând și fără 
pestâlă,. 

Intrebare. Sfîntul meŭ părinte óre ca- 
de-se călugărului carele e trimes să tunză 
pre altul, adecă să/l facă călugăr, şi să!'l facă 
şi schimnic ai ba? 

Răspuns. Un om ce mare un dar sau alt 
ceva acela nu pâte să dea altuia, drept actia, 
carele iaste călugăr nu póte face schimnic. 

Intrebare. Incă şi de acesta may întreb 
să'mi dăzlegi, care popă se va fi călugărit, 
după actea va veni de se va face schimnic : 
cade-i-se a sluji liturghie ? şi iară de nu se 
va, fi călugărit şi se va face popă, iară după 
acâia se va schimnici, putea-va sluji, întreb 
şi de acésta ? 

R&s puns. Canonul acesta pentru arhiereă 
să grăiaşte că după ce se vor îmlrăca în 
chipul schimniciei sfinte să nu maï slujască 
întru rânduiala arhierâscă că în locul sfinţiei 
cei nalte aŭ luat chipul smereniei, [Zr] iară 
preoţilor acesta chip şi acâstă tocmălă se ţine 
adecă să facă liturghie în mânăstirile câle ce 
se-aii tuns, iară aiurea nice cum, 


Intrebare. După acâstea şi de acesta încă 
mal întrehu, de va fi un călugăr singur că- 
dei-se-va să se ducă într'un loc să tunză pre 
alt călugăr, nefiind alţi călugări cu dânsul ? 

Răspuns. Canonul şi pravila acesta aşa 
voiaşte să nu călugărești pre niminea fără 
de stareţ, iară de'l va tunde să” se ia darul, 
iară, a fi alți călugări cu cela ce va vrea să 
călugărâscă pre cineva de acâsta niminea 
nic cum ağ scris, iar irebue cându'l face tot 
să fie acolea şi alţii să nu cumva să fie fost 
Arhimandritul singur când laŭ călugărit, dé- 
cia, [Zri] să fie îndoire unora să zică călu- 
găritu-se-aă nu se-aŭ călugărit, și nu vor fi 
auzit ce vor prinde vâste şi vor auzi că că- 
luării se-aă lepădat de călugărie, și petrec 
mirenâşte şi apo! să n'albă cine” vădi cum 
aŭ fost călugării, 

Intrebare. Un copil ce va avea Duhovnic 
pie un călugăr décia va vrea să se tunză fără 

e ştirea părintelui şi Duhovnicului său fără 
nici o nevoe şi să fie carele va tunde pre 
dînsul de într'alt hotar putea-va fi acâsta 
aŭ ba? 


Răspuns. Pentru cela ce va să se călugăre- 
scă poruncitu-se-ai la pravilă să facă în Mâ- 
năstire un an după aceea să se călugărâscă că 
nu enicl o nevoe să fie acolo părintele și Du- 
hovnicul lui nică iară să fie de în hotarul 
lui carele”! călugărăște, pentru că aflăm mulţi 
de în sfinţi cum aŭ luat sfîntul chip pre în 
laturi striine şi pre în bogate hotară şi naŭ 


www.dacoromanica.ro 


Intrebarea unuă Arhimandrit, 


Intrebare. Ore cine aă vrut să se facă 
preot şi se-ai dus să'şi ispovedâscă păca- 
tele și greșalele sufletului săi, cătră părin- 
tele al lui Duhovnic, dâcia părintele şi al 
lui duhovnic, mers'aă de aŭ mărturisit cum. 
feciorul lui cel de duhovnicie iaste destoinic a 
fi preot care lucru se-aă și făcut deacia déc'aŭ 
trecut câtăva vr&me iar cela ce se-aŭ hiroto- 
nit venit'aă la părintele lui duhovnic zicând : 
Părinte uktat'am să'ți fii spus și alt păcat ca- 
rele ’l oprea să se facă el preot : întreb şi de 
acesta cadei-se să preoiescă aŭ ba? 

Răspuns. Cine naŭ spus întâi păcatul ca- 
rele’! opreşte de popie, dâcia pentru căci nu 
Taŭ spus se-aă făcut popă, iar după acea 
déca va fi cunoscut : să”! se ia darul, şi de 
hirotonie ce se-aŭ făcut pentru neștiință nu 
e nici un folos. 

Intrebare. O muiare văduă avuta o sor 
bună anume Maria şi aŭ făcut dot coconi 
parte bărbătâscă, decia'i se-aii făcut cumătru 
pentru sfîntul botez un voinic anume Co- 
standin deci Maria sora văduăi ispiteşte-se 
să ia după un cocon alei pre fata a lut Co- 
standin ? 

Răspuns. Nu se oprâşte Maria a nu lua 
după fiiu-să pre fata a lui Constandin, pre 
carea sorusa o aŭ priimit de în sfîntul botez: 
ce să se facă nuntă ca acâea. 


Intrebare. Alt óre cine aŭ luat o mu- 
iare a doa nuntă şi el şi ea şi aŭ făcut 
amândoi un cocon parte bărbătâscă şi bine 
aŭ fost certat, pedepsit și învăţat de ei, după 
actea învățat'aui şi sfînta scriptură deci acel 
copil iaste’í voia să se facă Preot ? 

Răspuns. Carele se naşte de într'adoa 
nuntă şi de întra treia de'ş va fi petrecut 
viaţa lui bine nu se opreşte acela a nu se face 
preot: că el pentru părinți mare nici un 
păcat. 

Intreb. Fost'aii un cliric păzitoriă de căr- 
țile bestricii, deci venitul cărţilor bessricil 
méle le scria pre ascuns iar altele de tot le 
lua deci făcând acâstea paremi cum mă cam 
pricep să'mi! ia besârica şi unele orf mărtu- 
riséşte greşala cătră unii, iar alte ori nu: 
rogumă sfinției tale și de acâsta să'mi daz- 
legi ? 

Răspuns, Păzitoriul de cărţi şi cliricul 
beséricii tale de va fi mers naintea cul-va 
să mărturisescă sai să spue că ia venitul 
besericii tale iar altele e'l-aii şi scris, se- 
ar cădea mărturia lui să se adeveréze cu 
semn ceva sai pespe glasul mărturiilor 
ce le vor fi auzit să se nevoiască de va 
fi luat ceva să dea cum pentru dânsul au 


27 7 


418 


mărturisit mărturiile măcar de va fi făcut a- 
cesta măcar nu; décia după Paști numai cum 
vor trâce, veţi să vă adunaţi numai cât toți 
frații iş episcopii miei să veniţi la Iraclia ; 
însă, pentru un lucru ca să facem săborul 
anului, iar alta ca să se facă sorţi pentru 
bes&ricile cele văduă, atunce să vie şi al 
tăă hartofilax să stea de faţă să'ş dea sé- 
ma de lucrul lui, şi cu socotința tuturor cum 
vor afla că se cade, așa se va tocmi, ce 
însă maï bine” se cade lui să'ți întorcă ceva 
de în venitul păzirii cărţilor, ca să tâmple er- 
tăciune (adecă să’l erţi) de cât se vie de față 
naintea a tot săborul și apoi să fie de ruişnea 
acestora a tuturor, şi'ș va cădea şi de în cin- 
stea lui; iar de'l vei vedea blând şi milostiv, 
şi dóră va face cum se cade atunce pâte că 
se va izbăvi de necinstea ce! vine asupră; 
iar de nu va vrea să facă acâsta : el să vie cu 
tine de faţă şi cum va părea sfintelor pravile, 
aşa se va și face. 


Iscălitura. al tăi Iraclia. 


Porunca marelui Vasilie către preot 
pentru Dumnezăeasca liturghie. 


Nevoiaştete o preote, să te faci lucrătoriă 
nerușinat îndreptând drept cuvântul adeve- 
rinţii, să nu stai nici o dată în săbor având 
vrăjbă cu cineva, ca să nu gonești de la tine 
pre mângăitoriul (adecă pre Duhul sfînt) în zi 
de săbor să nu te'pârăști cu cineva nici să gră- 
eşti împotrivă cui-va : ce şezi în besârică dă 
te rógă şi citeşte până în câsul ceti se cade 
să obârşești dumnezăeasca taină, decia aşa 
să stai înaintea jertăvnicului cu deschidere şi 
cu curată inemă să nu priveşti încâce şi în 
colea ce cu groză şi cu frică să stai naintea 
împăratului ceresc şi pentru îngăduiala și plă- 
c&rea Gmenilor să nu te grăbești să scurtezi 
molitvele nici săți fie rușine de faţa omului : 
ce caută numai cătră împăratul carele "ţi stă 
înainte și puterile carile stai împregiurul lui, 
făte harnic şi dăstoinie Dumnezăeștilor pra- 
vile, nu face liturghie cu cari! nu suferă pra- 
vila. Caută de vezi naintea cul stai, cum slu- 
jeşti şi cul împarţi: să nu uiţi porunca stă- 
pânului şi a sfinţilor Apostoli, pentru că zice 
să nu daţi sfintele câinilor, şi mărgăritariul 
nu'l răsipirăţi naintea porcilor, păzeştete de 
câini : și proce. Caută să nu greşești să'ţi fie 
frică de 6meni să dat pre fiul al lui Dumnezeii 
în mâinile nedăstoinicilor, nu'ţi fie frică nici 
ruşine nici de Domn nici de boiarii pământu- 
lui nici măcar deîmpăratul carele pârtă stemă 
într'acela ceas când slujeşti, şi cari's destoinici 
de pricâștenic, dă-le dar cum și tu singur ial, 
și cărora nu poruncâşte Dumaezăésca pravilă 
nu ie da, ce să socotescă ca nişte păgâni, și 
de nu se vor întorce amar lor şi vaï de eï şi 
de ceia cel vor priceştui. Caută eŭ trébă şi 
lucru n'am, tu vei vedea pentru lEnea saii*ne- 





A 


a 


PRAVILA MATEU BASARAR 


grija ta să nu lași să se apropie saŭ să se a- 
tingă de Dumnezăeştile tain! Păianjen, muscă, 
Şorece sait alt ceva, nice să se ude saŭ să 
mucez&scă, saii să le ia cineva în mâini de 
în cei ce sânt nesfinţiţi şi neharnici. Acesta şi 
altele asemene acestora păzind saă de vei 
păzi spăsive! pre tine şi pre cel ce vor asculta 
pre tine. 


Învățătura a luă Zlatoust?cătră preotul, 


[Caută de vezi os pre os, și păzdște]. Cadese 
preotului să fie cinstit şi netrufaş. şi cătră cef 
ră! grâznic, şi cătră cel buni! blând; şi să, se 
ţie iscusit și să fie cu toţi obşte și să nu fie 
osânditoriă ce să fie tămăduitoriă să tămă- 
duească pre toți, şi cucernic și să nu se facă 
tuturor rob; să fie cu faţa vâselă şi blândişor, 
să fugă de înșelătură şi el să, nu înșele pre 
altul nică să se pléce întru neomenie, nici să 
căză să se facă rob cum place 6menilor, însă 
cătră cel buni să fie smerit iară cătră cei răi 
şi zvăpaiaţi mare şi tare. 

Nichifor patriarhul, Tärigrădénul pentru 
Preot. 

Cade-se preoților când ispovedesc şi des- 
coper lucrure nevăzute şi nearătate, la besé- 
rică să nu le arate, nice să'l scóță la săbor : 
ce acela ce priimâște gândurile, el să aşaze 
şi să'! tocmâscă pre pocaaniile ce li se cade 
lor, după voia cea bună a fie-căruia ca să a- 
rate plod de pocaanie pentru că nu se soco- 
teşte vremea căci aŭ făcut multe păcate : ce 
năravul şi voea cea bună a omului. 

Marele Vasilie pentru pricâşștemie. 

Bine e şi de folos lucru iaste a se priceștui 
Dumnezăeştilor taint în tote zilele, singur de 
acâsta Hs. grăind : cine'm va mânca trupul 
şim va bea sângele av&va viața de ver, iară 
noi îftote săptămânile de 4 ori să ne price- 
ştuim în săptămână, Duminecă, Miercuri, Vi- 
neri și Sâmbătă şi în cele-lalte zile de va fi 
Pamétea vre unul sfînt, iară de nu va fi preo- 
tul acolo saŭ să facă liturghie şi va lua ne- 
ştine pricâştenia cu a luï mână, şi singur pre 
sine se va priceştui : nu e vinovat; pentru că 
şi preotul la, besrică dă anaforă sfîntă şi ca- 
rele o ea o ţine şi o prinde cu tótă puterea, și 
aşa o duce la gură. 

Sfârşenia, aicea a tótă pravila. 


Catastih cu Dummezeii al ceștii cărți. Carele 
are multe învățături de trebă, ale Dumne- 
zăeștilor bogoslovi și dascăli, și întrebări 
și respunsuri a sfintului Anastasie patri- 
arhul, a Dumnezăeștii Marii Cetăți An- 
tiohiei. . 

Gl. 1. Că sfînta troiță iaste în trei obraze 
iară un Dumnezeŭ iaste iar nu trei şi omul 

iaste pre chipul lu Dumnezeu și cuvântul a 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU 


lu Dumnezei adecă Hs. are doaă moşteniri 
ca şi cuvântul omului. | 

Gl. 2. Că Dumnezeii iaste nevăzut și ne- 
scris şi neînchipuit. 

Gl. 3. Pentru câte cinuri şi câte firi ale în- 
gerilor sânt. 

Gl. 4, Pentru lucrurile carele făcu Dum- 
nezei în fieş-care zi şi în ce zi se odihni: şi 
pentru lumina, carea iase diminéța. 

Ql. 5. Pentru câte ceriuri sânt. 

G1. 6. Pentru când şi pentru ce căzu Dia- 
volul. 

Gl. 7. Că lumea de patru stihii stă şi o- 
mul de în patru Stihil se-aŭ făcut, şi pentru 
ce se chiamă omul om şi Adam pentru ce 
se chiamă Adam. 

Gl. 8. Pentru în ce loc a trupului omului 
se află fieş-care Stihie. 

GI. 9. Pentru când zidi Dumnezeă pre A- 
dam și în ce lună şi în câte zile, de ale lunii 
şi câtă vr&me făcu în rai. 


G1. 10. D&ca făcu Dumnezei pre Adam de 
în pământ căci nu făcu și pre muiare ce o 
scâse de în costă. 

Gl. 11. Pentru blagorodia și ce iaste bla- 
gorodia : adecă când zice omul că se trage 
de rudă mare. 

G1. 12. Pentru cum se face omul în pân- 
tecele fămeii, şi de în mădulare care mădu- 
lariă se face întâiă şi iară de întrânsele ca- 
rele more maï pre urmă. 


Gl. 13. Pentru cum semănă copil tătâne- 
săi sai mânisa şi de unde se hrăneşte coco- 
nul în pântece, 

GI. 14. Pentru copii carii se fac adecă se 
nasc ologi saŭ într'alt chip betegi, de ce lu- 
cru se face așa, 

Gl. 15. Pentru cinci simţiri ce aŭ dat Dum- 
nezeti omului : şi carele ac6lea sânt 

G1. 16. Că şapte vărsate are omul şi carele 
sânt şi cum se chiamă. 

G1. 17. Pentru în ce loc de al trupului o- 
mului : lăcuiaşte sufletul. 


G1. 18. Pentru sufletul omului că iaste chi- 
pul al lui Dumnezeă şi ce lucru iaste, şi de 
unde să ţine şi cum lucréză în trup şi déca 
se desparte unde mérge şi unde lăcuiaște 

ână la a adoa venire a lui Hs, carele va să 
Judece lumea. 7 


Q1. 19. Pentru morţii cunóşte-vor uni! pre 
alţii acolo unde merg şi bogatul cum cunoscu 
de se rugă lui Avraam şi lu! Lazar, și'ş a- 
duse aminte şi de cincă fraţi cari! era la casa 
lui, şi că sufletul iaste får de morte şi că 
sufletul şi trupul se facu amândoa Impreună 
de o dată. 

Ql. 20. Pentru trei părți ale sufletului, a 
cuvântătoriului şi a postitoriului şi a mânio- 
sului. 

G1. 21. Pentru fiul şi cuvântul a lui Dum- 


www.dacoromanica.ro 


BASARAB 


419 


nezeii domnul nostru Iş. Hs. pentru ce aŭ tre- 
buit să se întrupâscă. 

GI. 22. Pentru drepţi cum se-aŭ botezat 
şi pentru păgâni drept ce nu se-ai botezat, 

G1. 23. Pentru de unde ni s'aă pus nu- 
mele şi ne chemăm no! creştinii creştini. 

Gl. 24, Pentru crucea carea facem pe tru- 
pul nostru când ne închinăm, şi cum să o fa- 
cem și ce închipuiaşte, 

G1. 25, Pentru unde se-aiă scris tus 4 stâlpi 
evangheliei şi cui le-ai făcut de se închi- 
puesc. 

G1. 26. Pentru de ce vină 'și perd sfintele: 
darul carele aŭ. 

G1. 27, Pentru sfintele icâne ce arată ca să 
ne închinăm la iale cu dragoste şi usârdie, 
iar nu cu slujirea. 

Gl. 28. Pentru cinci lucrure pre carele se 
odihneşte Dumnezei şi carele sânt acâlea. 

G1. 29. Pentru nărocul şi de se va cădea 
creştinilor să creză şi să mărturis6scă nă- 
rocul. 

61. 30. Pentru viaţa omului de'i va fi pus 
soroc atâţa ani să trăiască pentru că unii zic 
că iaste, iară alţii zic că nu e. 

Gl. 31. Pentru cum aŭ fost trăind Gmenii 
mai nainte vr&me mulţi ani. 


Ql. 32. De unde iaste dă se află mulţi ó- 
meni de întâea saă de începuta, nașterii lor 
şi de în vârsta copilăriei de sânt pre fire 
blânzi, cuceriţi, bunişori, iar alţii mânioși, şi 
alţii iubesc viața lumii aceştia, şi uni! sânt 
curvari, iar alţii nu ls dragi muerile, iar al- 
tora li's dragi, şi unii sânt postnici şi alțig 
sânt slobozi la mână de daŭ, iar alţi! nu daŭ 
și unil sânt fără de pocaanie și fără de grijă 
şi lenevoși. 

Gl. 33. Pentru coconi 6re mergevor în 
muncă pentru părinţii lor. 

Gl. 34. Pentru vise carele's adeverite şi 
carele nu's adeverite. 


Gl. 35. Pentru ce iaste acel efud pâspe ca- 
rele întreba, preotul pre Dumnezei, şi pentru 
pod6ba preotului şi pentru câle 12 pietri a- 
lése, şi la cuvântul carele zice numele miei 
domnului şi nu l'am arătat lor. 

GI. 36. Pentru răotăţile ce ne fac noaă pă- 
SA cu porunca a luy Dumnezei le fac 
aŭ ba. 


Gl. 37. Pentru 6menii cei ră! și ne dăstoi- 
nică caril se fac stăpâni şi oblăduesc pre ó- 
menit pote hi de la Dumnezei aŭ ba, 

GI. 38. Pentru ceia ce cad sai se neacă 
Gre cu porunca şi cu împărțela și cu îngrozi- 
rea a lui Dumnezei pat aceea aŭ de în pri- 
mejdia. şi lucrul dracului. 

G1. 39. Pentrn ce lucru iubeşte Dumnezeŭ 
firea a nóstră a ómenilor și o aŭ slăvit maï 
mult de vât a îngerilor. 

G1. 40. Pentru ce aŭ ertat Dumnezeii de 


+ 


420 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


tot pre satana, să supere şi să se lupte pe| schin : lacoda edinago oterâieşi dreavle, ia- 


creştini şi nu'l perdu de tot. 


vea Gpsdiva Trocnâii să stav iavil sea esi 


G1. 41. Pentru ce lucru satana maŭ făcut| Boje moi vă obraz celcov Avraamu, poioştu 


atâta eresure într'altă lége ce numa! într'a 
creştinilor. 

GI. 42, Ore diavolul iaste vinovat curviel 
şi tuturor păcatelor şi cadese să] mustrăm 
și să! împutăm aŭ ba. 

Gl. 43. Pentru care molitvă şi cuvânt de 
în sfînta scriptură fug draci! și li e frică. 

Ql. 44. Pentru păgân şi ovréiù caril vor 
face multe bunătăţi, puteavor lua împărăţia 
ceriului aŭ ba, 

GI. 45. Pentru creştinii carit vedem că 
facă păcate și Dumnezei le dă bine şi ai și 
de tote şi apol scapă şi de multe nevoi. 

Gl. 46. Pentru cuvântul carele zice Dum- 
nezeti pespe proorocul Agghiei: al miei iaste 
“argintul și aurul, şi'l voi da cul voii vrea. 

Gl. 47. Pentru ciumă de va fi întrun loc 
și de va fugi cine-va putea-va scăpa de morte 
adecă de ciumă aŭ ba ? 

GI, 48. Ce pâte fi că vedem pre uniš ó- 
meni drepți când le iase sufletul eï se mun- 
cesc în multe zile, iară mulţi păcătoşi cu 
pace fără de nice o muncă numai cât de 
grab mor. 

Gl. 49. Pentru trupurile nostre ale 6me- 
nilor, carele multe se-aii ucis şi de multe 
fieri şi de pasări zburătore se-ai mâncat sai 
în mare se-au necat şi de multe fieri şi peşti 
se-ai mâncat şi se-aŭ stricat şi se-aŭ mistuit 
în rânzele fierilor şi ale jigăniilor şi se-aŭ 
despărţit şi se-aŭ răsipit, acelea trupure cum 


tvoiu derjavu edinstvennuiu; însă bine că se- 
aŭ arătat în trei obraze, iară singur unul 
iaste Dumnezei, Dumnezeu tatăl, Dumnezeu 
fiul, Dumnezei şi Duhul sfînt, şi lumină 
Tatăl, lumină fiul, lumină şi duhul sfânt şi 
tus trâle iaste o lumină şi tus tréle iaste u- 
nul Dumnezei iară nu trei; şi aŭ o putere şi 
o oblăduire, şi o domnie şi o împărăție şi 
iaste sfînta troiță o ființă nedăspărţită nea- 
mestecată şi făcătore de viaţă şi tatăl singur 
pre sine cunâşte şi iaste ne născut, iară fiul 
iaste născut de în tatăl nespus maï nainte 
de vâci; iară duhul sfînt iaste eşitoriă de la 
tatăl, cum zice fiul Tunetulu! loan Bogoslov 
şi evanghelistul la 15 glave ale lui; egdaje, 
priidet, utea şi tel egoji az posliivam ot Otţa : 
Duh istinnâii ije ot Otţa ishodit, toi sveadea 
tel stvuet omnea, luaţi pildă să ştiţi de la 
om carele iaste pre chipul a lui Dumnezeii 
cum iaste un om şi sânt trei lucrure întru el 
nedăspărţite adecă mintea. cuvântul şi graiul 
şi nice mintea iaste despărțită de cuvânt 
nice graiul ce să zice glasul de în cuvânt: 
ce împreună cu mintea se arafă cuvântul 
cu glasul şi nice glasul iaste despărţit de cu- 
vânt nice cuvântul de în minte, şi acâstea 
trei aŭ o fire pentru că întrun om sânt tus- 
tv6le şi atâta se chiamă minte omenâscă şi 
cuvânt omenesc şi glas omenesc: ca şi cum 
aï zice Tatăl fiul şi Duhul stînt sânt un Duni- 
nezeii pentru că mintea se chiamă tatăl iară 


se vor strânge, iară să vie la invieare, adecă | cuvântul Fiul, iară graiul adecă glasul che- 


la aln a doa venire a domnului nostru 
Is. Hs. 

G1. 50. Pentru cutremur cum se face. 

61. 51. Pentru fulgere şi tunete cum se fac. 

GL 52, Pentru sfârşenia lumil pote-se şti 
și E aihă soroc în ce vréme se va face. 

tle 53. Pentru sfinta B-ţă câţi ani aŭ 

trăit aicea în lume 

Gl. 54. Alegeri de în cuvintele a multori 
dascali de în bogate şi multe pravile şi ca- 
nóne, porunci și învățături pentru preoţi şi 
pentru liturghie. 


Că sfinta troiță aste în trei obraze, iară 
un Dumnezeii iaste nu trei și omul iaste 
pre chipul a lui Dumnezeă, și cuvântul a 
lux Dumnezeii adecă Hs. are doa nașteri 
ca și cuvântul omului. 


Gl. 1. Dumnezăiasca şi sfânta troiță (cum 
zic bogoslovii bes6ricil), iaste în trei obraze : 
Tatăl, fiul şi duhul sfint, iară unul de altul 
nu e despărțit pentru că la locul carele se 
chiamă Drinti, mamvri se-aă arătat lui A- 
vraam în trei féfe ale omului, cum se vede 
scris la canonul Troicinic lą 8 peas la gla- 
sul 5, de carea zice şi o graiaşte Iona Dama- 


măndu'] Duhul sfint. Dumnezei Ţatăl adecă 
mintea; Dumnezei fiul adecă cuvântul (pen- 
tru că iaste de în minte ce să zice de la ta- 
tăl născut). Dumnezei duhul sfînt, pentru 
că și glasul jase şi trâce adecă vine de la 
minte, care glas iaste graiul, carele arată 
mintea şi cuvântul împreună, şi nice unul 
nu iaste maï mare de într'acâstea trei, ce 
tocma e tatăl tocma e fiul, tocma e Duhul 
sfint, un Dumnezei tustrâle, şi iaste fără în- 
cepătură şi fără sfârşenie, Făcătoriul ceriu- 
lui şi al pământului și a tuturor câte's în- 
trânsele, şi grijitoriul tuturor şi cum are cu- 
vântul omului două nașteri, una de în minte 
când va să facă ceva lucru, atunce'l naşte 
de în mintea lui şi dâca'l naște de în minte 
niminea nu'l ştie, fără numai singură mintea 
carea”) aŭ născut, dâcia acela lucru déca’l va 
naşte pre în buze şi'l va scote (adecă cuvân- 
tul): atunce'l aude şi'] ştie tot omul, aşa și 
fiul şi-cuvântul a lui Dumnezei şi a tatălui: 
doaă naşteri are, însă una (cum am zice) de 
la Tatăl nespus carea niminea nu o ştie: ce 
numai singur tatăl, iară a doa naştere carea 
se-aii născut trupeşte : de în prea sfinta şi 
pururea curata fecioră, născătorea de Dum- 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


nezeŭ Mariam. Propoveduitu-se-aii şi a făcut 
ucinici şi se-aŭ vestit în totă lumea ; şi aŭ 
cunoscut tocmirea întru păril lu! şi aŭ crezut 
într'ânsul, și acâste doaă naşteri ale sale ale 
fiului şi cuvântul a lui Dumnezăă le mărtu- 
risesc, Dumnezăescul Ioan Damaschin, şi fra- 
te-s&ă Dumnezăescul Cosma, şi alți dumne- 
zăeşti dascali şi însă Ioan zice la glasul vto- 
râii al osmoglasnicului, Pervoveacinomu ot 
Otţa rodjusa Bojiio Slovu vă plaştşusea iz- 
dvâii Maria şi la cetvărtâii glas zice gi ot 
Olţa tvoe rojdenie, vezlétno est i nevidimo i 
vă plăştenie i zdvâi nei zglanio celc ine izre- 
cinno, iară dumnezăescul Cosma zice la ca- 
nonul Dumnezăeştil întrupări a Domnului. 
Pervoveaci nomu ot Oiţa rojăşusea netlânno 
Sru ivă posleadnica ot dvâi vă plaștenu. bez 
seamene : iproceaea. 


Pentru că Dumnezeii iaste nevăzut și nescris 
și neînchipuit, Gl. 2, 


(Dumnezăești bogoslovi]. Dumnezăsca fire 
a lui Dumnezei iaste nevăzută şi nescrisă : 
şi neînchipuită, nevăzută adecă nu se véde, 
şi ne închipuită ce să zice nu pote cine-va 
să o as6mene, saii să o spue; sai să o soco 
tescă cu vre un lucru, sai să o facă ve în- 
tr'un chip, aŭ de om, aŭ de dobitoc, dar cine 
va putea să vază lucrul carele nu e putință 
a'l vedea saŭ să zugrăvâscă zugravul lucrul 
„care nu’) aŭ văzut? Dumnezeii aŭ zis lui 
Moysi : iaco nic toje vidit țiţe moe i jiv bu- 
det; adecă nici un om va vedea fața mea şi 
să fie viă. Singur unul născut aŭ zis că pre 
+ Dumnezeŭ niminea nică o dată "| aŭ văzut, 
dar sufletul carele iaste nevăzut déca se va 
dăscărca şi va lepăda împiedecarea de nain- 
te, ce să zice trupul, atunce véde pre ne- 
văzutul Dumnezei, adecă sufletul cel drept; 
şi sufletul iaste tocma cu îngerii; [Zri] pen- 
tru că şi el iaste nevăzut şi fără de morte, 
şi pentru căcă sânt îngeri! nevăzuţi de puru- 
rea văd pre cel nevăzut: ce se zice pre Dum- 
nezeiă, şi nepipăit se chiamă Duninezeă, pen- 
tru că mare nici o pipăială cum iaste omul, 
adecă trupul omenia carele iaste trup adunat 
de în patru stihil, 

Şi căutaţi de vedeţi la slava a lu! Arhistra- 
tig, unde zice : Cistea iaco neveșestven neve- 
şestevenagoo zrişi, ce să zice a! avea ca un 
fără de trup ce eşti priveşti şi tu pre Dumne- 
zei cel fără de trup, şi la slava a lu! Siâii 
Antonie zice: zerțalom razreaşenom Anto- 
nie, cistea zrişii, Sfâtuiu Troiţu adecă maï 
nainte de ce se stricase fanurile ce se zice 
déca se-aii stricat, adecă déca aŭ murit tru- 
pul tăă pre pământ carele era fan sufletului 
tăi, acuma vezi curat pre sfinta Troiță pen» 
tru că nu te maï împiadecă trupul, care îm- 
piedecare (adecă trup) iaste o vină sai un 
lucru de nu vedem pre Dumnezeă. Zerțala 


421 


ce să zice Fan: închipuiaşte trupul, şi lu~ 
mina carea iaste în lăuntru în fănariă, închi- 
puiaşte sufletul [Zri]. Iar Domnul nostru Is. 
Hs. iaste scris şi nescris, scris qe pre trup a-~ 
decă se zugrăveşte ca un om, pentru că aŭ luat 
trup și se-aŭ făcut tocma noaă 6menilor, şi se- 
aŭ arătat şi pă făcut tote ale trupului numai 
fără de păcate, cum zice sfîntul apostol Petr 
la epistoliile sale; carele păcat n'a făcut nici 
hitlenie se-aŭ aflat în gura lui, iar Dumnezăi- 
rea nu se scrie, ce să zice nu se zugrăvâşte; 
: fiind cum am zis că niminea pre Dnmnezeti 
n'ati văzut nice va putea să'l vază. 


Pentru câte cinuri și câte firă de îngeri 
sânt, Gl. 3 

[Dionisie areopagit]. Fire iaste una cum 
iaste şi a Omenilor una, iară cinure sânt 
noaă : Angheli, arhangheli, începături, oblă- 
duiri, puteri, Domnii, Şestocrilaţii serafimi şi 
Mnogoocitaea heruvimil şi scaunele. 

Pentru lucrurile carele făcu dumnezeii în 
fieş-care zi; şi în ce zi se odihni, şi pentru lu- 
mina carea fase ~dimiñéța. Gl. 4. 

ÎDe în bâitia]. In zioa de întâi făcut'aă în- 
geril şi lumina, a doa tărie ceriului, a treea, 
Pământul, copacii, erburile : şi jigăniile pă- 
mântului, a patra s6rele, luna şi alte stele, a 
cincea, marea, Peştii, şi fierile mării; a şa- 
sea ceriul, iară a şaptea se-aă odihnit de a- 
c&ste lucrure ale sale de tote : carele's maï 
sus; carea zi a șaptea iaste Sâmbăta, ce să 
zice odihnă şi ia să ascultați pentru lumina, 
de carea zice maï sus, că o aŭ făcut Dumne-t 
zeă în zioa de întâi. 

[Semndză să știi iri]. Lumina de carea zise 
Dumnezeii să fie lumină şi fu lumină, acea, 
era, de dăspărţia n6ptea şi zioa, şi acâsta nu 
e a s6relui, ce dă lie voea să ştii ce iaste lu- 
mina acâsta ascultă: Lumina acesta iaste 
carea răsare şi luminâză lumea diminéța.: 
maï nainte de eşirea s6relul; şi să nu 
gândescă cineva că acâsta lumină dóră iaste 
a s6relui carea, iase dimineța şi lumineză lu- 
mea maï nainte de eşirea s6relu! : (cum am 
zis mal sus) ce acâsta iaste de carea zice 
dumnezăsca scriptără şi zise Dumnezei să, 
se facă lumină și se făcu lumină şi era atunce 
lumină multă şi prea lumin6să acea lumină; 
iar Dumnezeti o despărţi şi o dede luminătri: 
lor. adecă s6relui şi lumi şi stâlelor şi lăsă 
de lumin&ză şi diminâţa; că de ar fi stătut a- 
cea lumină întregă să nu o fie despărțit Dum- 
nezeŭ mar putea nică om nici dobitoe nici 
altă jiganie a pământului să rabde multă căl- 
dură şi ardere și lumina aceit lumini, drept 
actea, Dumnezeii carele aŭ făcut tote cu înţe- 
lepţie aŭ împărţit şi acestă lumină, în céle 
ce am zis mail sus, deci când răsare sorele şi 
se arată în lume atunce acea lumină carea lu~ 
minéză zioa iaste a sorelui. 


www.dacoromanica.ro 


422 PRAVILA MATEJU BASARAB 


tmactea se chemă ziditul cel de întâtAdaml 
căci că e scos de în pământ sai şi întrat 
chip, pentru că începutul lui A se chiamă 
Anatoli (adecă răsăritul), iar D se chiamă 
Disis adecă apusul, iară cela-lalt a se chiamă 
arctos adecă miază-n6pte, iar m se chiamă 
Mesemrria adecă miază-zi. 


Pentru în trupul omului în ce loc se află 
fieș-care Stihie. GL 8. 


[ Fpocrat cătră Galinon ucenicul luă], Tru- 
ul omului făcutu-se aŭ (cum aţi auzit) de 
4 stihil : de sânge, de flegmă, de fiare plăviţă 
și de négră, şi fieș-care stihie stă pre la locul 
eï, sângele stă despre partea dreptă d&supra 
ficaţilor, fiarea plaviţă iaste despre partea 
stângă desupra Splinei, iar hiarea nâgră iaste 
desupra Rânichilor, iar flegma iaste la piept 
desupra plumânii, şi sângele iaste cald, umăd 
şi dulce, hiarea plăviță iaste caldă adecă fer- 
binte si ucată și amară, iar hiarea nâgră iaste 
réce şi uscată şi cam acră şi flegma iaste réce 
şi umădă şi sărată și acestea tote la vremea 
lor : se îmulțesc şi cresc, şi primăvara iaste 
de în 17 zile ale lunii lu! Februarie până în 

7 zale de ale lunii lui Maiŭ ; hiarea, plăviță 
creşte pre la vremea sicerişului, adecă vara, 
ce să zice de în 78 zile ale luni! lu! Mai până 
în 14 zile deale luni! a luï Avgust, iar hiarea 
negră creşte tómna și se încâpe de 15 zile 
deale lunii Avgust şi se sfârşâşte în luna lui 
Noembrie în 73, iar flegma creşte iarna, şi 
iarna se încâpe de 74 zile deale luni! lui Noem- 
brie şi ţine până în 74 zile deale luni! lui Fe- 
bruarie, ce însă sângele răsuflă pre nas, iară 
fiarea plăviță pre urechii, iar hiarea negră 
pre ochi iară flegma pre în gură, şi acestea 
4 stihil se împart în 4 vârste ale omului, în 
vârsta de întâii carea iastea daca se face o- 
mul până în 74 ani: oblăduiaşte sângele în- 
twadoa vârstă oblăduiaşte hiarea plăviță ca- 
rea iaste de în 74 ani până în 28, într'atreia, 
vârstă oblăduiaște hiarea négră carea iaste 
de în 28 de an! până la 50, iar într'apatra 
vârstă oblăduiaşte flegma; până întru tote bă- 
trîncțele omului, 


entru când aŭ zidit Dumnezeii pre Adam 
și înce lună şi în câte zile deale lunii, și 
câtă vréme aŭ făcut în raiă. GL 9. 
[Dummnezeeșții Dascăli), Făäcutaŭ Dumne- 
zeii pre Adam în luna lui Martie 25 în zi Vi- 
nere, şi aŭ fost în raiă numai şase césure pen- 
tru că al treilea cés se-aŭ zidit iară al şase- 
lea aŭ călcat şi a noa aŭ eşit de în rată. 


Dâca făcu Dumnezeŭ pre bărbatul de în pä- 
mânt, căce nu făcu și pre mueare, ce o scóse 
de în costa lui. Gl. 10. 


Pentru câte ceriuri sânt. GL 5. 


[Marele Atanasie de la Alexandria]. Acestă 
întrebare pre mulți Gmeni pune întru gân- 
dure, şi se smintesc, ce însă cartea lui Moysi 
Bâitia zice că sânt doaă ceriuri, iar Sfetâii 
Pavel, apostol trei ceriure aŭ văzut, iar proo- 
xocul David la 148 de psalmi zice că sânt 
4 ceriure adecă Hvalite, Nsba, nsbă, ce dă vă 
iaste voea să ştiţi acestă socotință pre amă- 
runtul; ia pildă de la no! 6menii ca cumue fi- 
rea a nâstră a Omenilor de săchiamă un om, 
jar apoi Omenii mulţi sânt: aşa se chiamă 
şi un ceriă şi multe întru Dumnezăeasca 
scriptură. 










































Pentru când și 'pentru ce căzu Diavolul. G1. 6. 


[Togojde]. Socotesc unii carii nu ştii de zic, 
că căci n'a vrut să se închine omului adecă! 
lui Adam pentractea aŭ căzut; ce însă acé- 
stea sânt cuvinte ale Gmenilor, ce să ştiţi că 
acesta iaste adeverinţa că diavolul aŭ căzut 
maï nainte de în ceriure încă până nu făcuse 
pre omul; și vina lui aŭ fost pentru trufia 
cum zice proorocul Isaia : că aŭ gândit să'ş 
pue scaun-ul dâsupra norilor ceriului şi să fie 
tocma, lui Dumnezeă celul de sus, pentra- 
ctea aŭ căzut, și aŭ luat. pentr'actea zăpodiile 
iadului, şi în loc de lumină întunerâcul şi al- 
tele împotriva acestora. 


Pentru că lumea stă și se ține de 4 Stihii, şi 
omul de 4 stihii, se-ati făcut, și pentru ce 
să chiamă omul om, și lui Adam pentru 
cei se puse numele Adam. Gl. 7. 


De patru stihii se ţine lumea, a sorelui, a 
aerului, a pământului : şi a apel şi dear lipsi 
de într'acâste stihil numa! una, nică un lucru 
al crâşterii nu s'ar face, nică ar crâşte; așij- 
derea şi omul făcutu-se-ai de 4 stihii: de 
sânge, de flegmă, de tuse, şi de hiare, adecă 
de caldură şi umezâlă şi răcâlă şi de uscare, 
ce se zice de în foc, de în apă de în aer şi de 
în pământ; însă sângele căce e cald iaste de 
în foc iar flegma carea e rece iaste de în aer, 
iară tusea căce e umedă : iaste de în apă, iar 
hiarea căce e uscată iaste de în pământ; ce 
însă stihiile céle nalte ale lumil sânt acâstea, 
doaoo : S6rele şi Aerul, iar jos sânt stihii pă- 
mântul şi apa, așa și a omului, doaă stihii ce 
să văd iaste sângele şi flegma, iar alte doaă, 
ce nu se văd : iaste fiearea cea plăviţă şi né- 
gră. Pământ aŭ luat Domnul şi aŭ făcut pre 
omul şi aşa laŭ împărțit într'acelea 4 stihiă 
de sus cum aŭ făcut și lumea, şi omul se 
chiamă suspriveşte adecă caută cele de sus 
pentru că alte jigăni! caută jos, iar céle de 
sus le caută şi le vede numal omul ce să zice 
să se sue la moşie de în carea ai căzut ce 
însă Dumnezeu déca aŭ tăcut pre omul: puise} [Anastasie patriarh al sfintei și a marii ce- 
numele Adam și acest nume iaste ovreesc, ! tăți, Antiohiei]. Ca pentru să n'aibă vină și 
pentru că ovreai! zic pământului Damai, pen- | cuvânt bărbaţii să se laude să zică că mai 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


bun iaste pământul bărbatului de cât al 
muerii, pentru că noi carii sântem de în pă- 
mântul bărbatului sântem mai buni şi mai tari 
şimalînţelepță şi mal dichisiţi, de cât voi carii 
sânteţi de în pământul mueresc şi vo! carii 
sânteţi de în pământul mueresc : sânteţi slabi 
adecă cu puțină tărie şi spăreaţi şi slabi de 
inemă: şi fricoşi după cumu'! firea muerescă. 
Insă Domnul nostru acel Dumnezei, înțelep- 
tul ispravnic carele aŭ făcut tote cu înțelepție 
céstea ce să văd şi cele ce nu se văd pentr'a- 
ceea, aŭ făcut numai pre bărbat de în pământ 


423 


neșchimbatul obraz al Tatălui. Dumnezeii a 
făcut numai pre om, iară altul al doile maŭ 
făcut să fie unul prost ţăran, iar altul de bună 
rudă. 

alta pentru blagorodia. 


[ Leu). Cum căutăm dobitocele pre’ lucrurile 
lor şi pe îndreptări carele sânt feliu bun, saŭ 
carele sânt sălbatice, aşa trebue a căuta şi 
feliul cel bun al Gmenilor nu pe strămoşii şi 
pe rudă: ce de în lucrurile şi îndreptările 
sale cele bune ce are şi face, 

['Zâlcuivea acestui). Cum vedem şi ispitim. 


şi muearea de în costa lui numa! pentru acest | qobitâcele de vrednicie şi de pedepsite şi de 
lucru ce am adus aminte mai sus : ca să nu bărbăţia lor, aŭ de fel bun sânt, aŭ sălbatece 


se laude şi să se slăvescă bărbaţii. 


Pentru blagorodia şi ce iaste blagorodia. 
Gr. 11 

[Agapi Diaconul]. Intru blagorodia părin- 
ţilor nice un om să nu se laude că toţi sân- 
tem de întrun pământ, adecă de în némul 
strămoșului Adam şi ceea, ce portă hainele 
céle scumpe să nu se laude, adecă bogaţii şi 
cari! se află în sărăcie, şi în bóle şi în slăbi- 
ciuni lămuriţi şi sânt îmbrăcaţi în haine să- 
răceşti şi de la case dări așteplă, pentr'actea 
să nu ne lăudăm într'ale lumii și pre ném ci 
să ne nevoim în tot chipul întru bunătăţi 
cinstite şi bune că blagorodia omului iaste 
bunăiatea lui, adecă lucrurile lui câle bune 
carele se pedepseşte dă le face că avuţia 
iaste trecătore, drept actea unele ori sânt ó- 
meniil bogaţi iar altele ori săraci. 

Blagorodia iaste (zice Dumnezeescul bogo- 
slov) ferirea chipului şi a alerga cu tótă pu- 
t&rea spre podâbă, că toți 6menii aŭ pre chip 
ce să zice minte şi cuvânt şi Duh iară asé- 
mene n'aă toți ce numai bărbaţii cei îmbună- 
tățiți sfinți, şi asemânarea iaste acesta, [Grf- 
gorie bogoslov într'alt chip pentru blagorodia). 
să, se asemene omul lui Dumnezeiă, déca vré- 
me ce iaste Dumnezei, drept: să fie şi omul 
drept, déca iaste Dumnezei adevărat să fie şi 
omul adevărat, iaste Dumnezei milostiv şi ių- 
bitor de 6meni să fie şi omul milostiv şi iubitor 
de Omeni şi să se închipuiască omul celora 
ce sânt asemenea lui Dumnezeii, căce că pen- 
tracâea, iaste pre chipul lui, iară pâzirea chi- 
pului iaste că'ţi aŭ dat Dumnezei minte ca să 
vezi bine şi să chibzueștă să faci bine : ca să 
te spăseşti, Datuţeai cuvânt ca să grăești, 
cuvântul al lui Dumnezei, iară să nu_huleşti 
nică să mustri, nice să pârăşti. Datuţeai duh 
ca, să faci cuvântul de trébă a tot binele şi 
chip se chiamă omul, [semneză să știi] carele 
aŭ. eşit de la chipul cel de întâi, adecă ca- 
rele se-aă zidit de la Dumnezei, care Dum- 
nezeiă iaste firea chipului de întâi, iar omul 
iaste punerea. şi darul obrazului şi zidirea a 
lui Dumnezei, iar firea obrazului a lui Dum- 
nezeŭ : iaste fiul și cuvântul a lui Dumnezei, 


şi nepedepsite şi fără de folos aşa trebue să 
căutăm şi să vedem şi ruda cea bună a óme- 
nilor să nu căutăm părinţii unor copil ce aŭ 
fost vrednici şi cu bun felii să zicem că dór 
vor fi coconii lor așa, ce să căutăm pedâpsa 
şi lucrurile şi îndreptările acelor copii de vor 
fi harnică şi cu bun feliă, pentru că de vor fi 
fost părinţii al vre unor copil cu bun felii că 
rii aŭ ajuns cinste într'acâsta de în minte şi 
de în bunătate ce aŭ avut şi de în pedepsa şi 
de în bune lucrure, iar coconi lor se-ai făcut 
protivnici fără minte neiscusiţi nepedepsiţi 
şi de nemica;întrebute ce folos sai ce cinste 
aŭ de în blagorodia Părinților să! ? 1a să luați 
pildă de acâsta. 

[Povéste]. Un voinic era odinidră şi de pe- 
dâpsă şi de bunătate ce avea vrednicise de la 
împărăție : şi se făcu boiar Palatei, adecă di- 
vanului împăratului, şi pentru hărnicia ce: 
să cinsti Tatăl : avea şi feciorii lui cinste şi 
slavă, ce nici unul nu sporiea. întru pedep- 
sa şi bunătatea tătâne-săii numai ce avea 
obictiii împotrivă, neped&psa, nefolosinţa ne- 
iscusirea, şi vărvăria , muri tatăl lor răma- 
seră acel copil, şi pentru căci nu ajunseră 
întru bunătatea, şi pedépsa tătâne-să, nu se 
vredniciră întru cinstea tătâne-săă, însă de 
în c6le darure ce avea tată-săă nemica alt 
nu moşteniră : ce numai numele, adecă le 
zicea feciorii cutărui boiariă; şi era ruşine 
mare şi dosadă pre dânșii fiind tatăl lor har- 
nic, iar feciorii să se ijderâscă fără folos şi 
nepedepsiţi că omului bunătatea, şi pedépsa 
şi isprăvile câle bune : iastex blagorodia, şi 
feliul cel bun : iar nu împărăţiile, domniile, 
boeriile şi avuţiile, 


Pentru cum se face omul în pântecele muerii 
și de în tóte mădularele care mădulariii se 
face întâi și iară de într ânsele carele more 
maï pre urmă. GL 12. 


[Ypocrat]. Când se împreună bărbatul cu 
fămâea lui, şi muiarea cu bărbatul săi, a- 
colo unde se împreună iaste maţul muerit 
deschis şi aştâptă să priimâ6scă sămânţa bär- 
batului carea va să l6pede, dâcia decă se 
varsă şi intră în maţul muerii, aciaş se în- 


www.dacoromanica.ro 


424 


chide şi se amâstecă cu sângele muerii, şise 
face ca o fărâmă de carne şi stă așa până în 
noao zile, dâcia atunce décă se împlu acâle 
9 zile se pojviceşte şi stă pojvicit până în 
40 de zile, şi la 40 de zile se polimâște chip 
de cocon şi se însufleţâşte : ad&că trupul cu 
sufletul se împreună ce se zice se face, 
însă a treia lună se mișcă coconul în pânte- 
cele mueriï : iară a noa naște. 

[Marele Atanaeie]. lar marele Atanasie aşa 
zice cum e când se împreună cu oțelu și cum 
se lovesc scapără; aşa, și de împreunarea băr- 
batului şi a mueril (cu tocmirea lu Dumne- 
zei) acolo aciaș se face trupul cu sufletul, 

(Prea înțeleptul Alexandru] Zice şi înţelep- 
tul Alexandru, nici un om să nu gândâscă că 
iaste fără de suflet sămânţa bărbatului : ce 
însuflețită, cade în maţul muerii, şi crâște şi 
se îmulțâște iar ce e fără de suflet nici cré- 
şie, nici se îmulțeşte, deci omul în pântecile 
muerii întâi se polimeşte inema'l şi se închi- 
puiaşte până a treia zi, deacia atunce se în- 
chipuiaşte și cela-lalt trup tot, care inemă 
dâcă more omul întâi! mor tote mădularele, 
decia atunce mâre şi inema, Şi să ascultați 
să vedeţi cum mor mădularele omului când 
se apropie omului să moră, atunce tot trupul, 
mânile, picidrele şi c&lea-lalte mădulare tóte 
încep a răci şi rămân morte pentru că stihia 
sângelui carea iaste de înviază tot trupul : aŭ 
eşit de întrânsele şi aŭ rămas mârte şi ne- 
mișcate, atunce vine tot sângele dese strînge 
la inemă şi aciaş se desparte de se duce şi de 
la inemă și aciaș mâre şi inema, pentru carea 
iaste cum am zis în pântecile muerii întâi se 
polimâşte inema omului, şi décă móre cum aţi 
auzit mal sus întâi mor tote mădularele iar 
maï pre urmă şi inema însă déca iase stihia 
sângelui de la om carea mérge acolo de unde 
o aŭ luat Domnul: atunce iase şi sufletul; 
drept acâea trupurile câle mârte sânge naŭ 
ce numai hiare, flegmă, şi tuse carele şi iale 
es după acea dâcă iase stihia sângelui, și în 
mormânt alt, nu rămâne, fără numai hiarea 
adecă ce e uscată, carele iaste pământul cela 
ce aŭ luat Dumnezeă de în pământ ; pentr'â- 
céea pământul ține ce e al săă, iar celea lalte 
trey stihi! merg fieş-carea pre la al el loc, 
căldura adecă sângele : în foc, răcâla adecă 
flegma în aer, iar tusea carea iaste umezălă 
merge în apâ. ` 

[Nichifor Xundopol). Iar Nichifor Xando- 
pol pentru naşterea omului aşa grăiașye că 
se face în pântecele mneril când se împreu- 
nă bărbatul cu dânsa întru pohta trupăscă a 
treia zi să semneză inema; a noa zi se po- 
limeşte trupul, iar la patru-zeci de zile se în- 
chipuiaște fața coconului de tot, aşa și în 
pământ iar așa se strică adecă a treia zi în 
cepe fața lui de în albire și de în luminată ce 

aste și de în frâmțeșşare a se strica şi a se 


n avir,A MATRIU BASARAB 


face împăejenată, şi neînfrâmțeșată adecă 
grozavă, iară la a noa zi încâpe zidirea tru- 
pulul a se despărţi şi a se dăscheea, numai 
ce inema iaste întrâgă, iară decă se împlu 40 
de zile : atunce să risipește şi inema actea, 


Pentru cum sémänă copiii tătâne-săă sai må- 
nesa și de unde se hrănâște coconul în pân- 
tecele mâne-sa. GI. 13. 

[Fpocrit|. Să știți că sămânţa bărbatului 
când cade în maţul mueri! acole când se îm- 
preună unde'ş varsă și ia sângele atunce de 
va fi sămânţa bărbatului mai multă de cât 
sângele muerii sémănă copilul săă tătâne-săiă 
sai vre unii rudenii a lui, iară de va fi sên- 
gele mueril cela ce varsă maï mult de cât să- 
mânţa bărbatului atunce semână mânesa sai 
rudenie! sale, [semnezi să ştii], iară coco- 
nul acolo unde se află în maţul muerii hră- 
néşte-se de sângele «i şi nu răsuflă pre gură, 
ce pre buric. 


Pentru carii se nasc ologă sa întralt chip 
betâgi, de ce lucru se fac așa. Gl, 14. 


[loana Postimmca]. Legea a lui Moysi, așij- 
derea şi sfinţii părinți ai besâricii. Dumneză- 
escul postnic și alții opresc muerile când 
se lunătăcesc pre la sfârşitul lunii : să nu se 
culce şi nică să se împreune cu bărbaţi! mue- 
rile pentru că dohtorii zic şi iaste adevărat, 
că sângele care are muiarea într'ânsa şi în 
tote lunile cură afară de într'ânsa, acela iaste 
mai mult de firea muerii, că prea bunul 
Dumnezei cu socotinţa lu! cea Dumnezăiască 
aŭ văzut mal nainte şi aŭ tocmit când sânt 
greci6se muerile să se hrănâscă coconil în 
pântecele lor de acel sânge pentr'acâea când 
nu's muerile greciâse, ia'l el varsă afară ca 
nişte sânge ce prisoseşte mai mult, iară când 
îngreceză acia'ş stă înlăuntru săngele acela, 
ca să se hrănéscă coconul'şi de acâsfa cunosc 
muerile că sânt greci6se, când nu văd că le 
cură lunătăcia pe vremea luni! aceea cum 
le e obicâiul, drept acâia de să va tâmpla a 
îngreca muiarea cându'i cura, sângele : aciaş 
se opreşte acel sânge şi se amâstecă îm- 
preună cu sămânța bărbatului şi se face co- 
con, şi acel cocon de în legătură iaste putred, 
Pentru că sângele cel răă al mueri'ş stricat, 
carele vrea să lepede aŭ rămas intr'ânsa gi 
se 2ŭ amestecat cu sămânţa bărbatului şi 
se-aŭ făcut coconul şi trupul lui iaste putred, 
iară, decă se naşte coconul, atunce saă olog 
se face; sai gubav, saŭ altă b6lă dobândeşte 
pe trup şi după câtă-va vreme putrezescu” 
mădularele sai mânile saă pici6rele sait alt 
mădulariă sai parte de a trupulut şi acâle 
bóle sânt fără tămăduială şi fără de léc. 
Căcă că pre uni! soseşte când sânt mici adecă 
de în copilărie iară alţii când sânt câtarâţi; 
iară pre alții când sânt juni, iară pre alţii 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


când sânt bătrân! după fire și după feliul ce 
are fieş-carele; pentr'aceea pravilele şi legile 
le-ati oprit ca să nu se facă ómeniľ stricați 
saŭ într’alt chip betegi de sânt-semnaţi întru 
Gmenil ceea-lalţi să se mustre chipul a lui 
Dumnezeiă şi caril nu ţin nice păzesc vremea 
curăril sângelui pre la sfârşitul luni al mue- 
rilor sale, aceea sânt supt mare canon. 

[Semnéză să știi]. Drept acea de în ovréï 
puţini vei afla betEgi şi cum am zice mai nice 
unul, pentru că păzesc acestă poruncă, ce le 
poruncise Moysi şi'şi lasă muerile lor până 
ce trâce vrémea lunătăciei lor, deacia atunce 
se spală cu îmhăiare şi se curățéză de tot de 
acel sânge, atunce se culcă bărbatul cu muia- 
rea'ş, drept acea se cade fieş-cul să se pă- 
zâscă de acest lucru scârnav ? pentru binele 
ce am zis mai sus. 

[Semndză să şti]. Povestesc unii dascăli că 
În aie | lui Moysi născutu-se-aă un copil şi 
aciaş se-aŭ stricat, iar déca auzi Moysi ştiind 
că acâsta nu se face de altă vină ce numai 
când se împreună muiarea cu bărbatul săi 
când se află în lunătăcie, chemă pre tatăl co- 
pilului şi pre mumăsă și"! întrebă : iar eï spu- 
seră adevărat cum când aŭ fost curând mueril 
sângele se-aii împreunat cu dânsa şi aŭ îngre- 
cat déca auzi Moysi aciaş porunci de uciseră 
cu pietre pre tatăl copilului iar pre muiare o 
ertă căci că muiarea iaste róbă bărbatului nice 
poruncâşie nice oblăduiaşte pe trupul ei ce 
bărbatul oblăduiaşte. 


Pentru cinci simţiri carele aŭ dat Dumnezeii 
omuluă şi carele sânt acelea. Gl. 15. 


[Dummezeeștiă învăţători]. Omul are cincă 
simţiri. Intâi iaste vederea şi vederea iaste 
cu carea véde, a doa iaste auzirea, adecă cu 
carea aude. A treia iaste gustarea, adecâ cu 
carea mănâncă, a patra iaste mirosâla, adecă, 
cu carea. mirostşte, a cincea iaste pipăirea a- 
decă cu carea apucă şi pipăe; şi aceste 5 sim- 
țină una de alta e despărțită. Vederea iaste 


mal mare de cât auzirea pentru că ma! credin- ! 


cios lucru iaste a vedea de cât a auzi, că de 
multe ori auzim un lucru şi acela iaste min- 
ciună, iară când véde neșştine acela e lucru 
adeverit, pentr'ac6ea iaste mai mare vederea, 
de cât auzirea, şi iar mai mare iaste gusta- 
rea, de cât mirosela, pentru că de multe ori 
sânt nişte lucrure de mirosest şi iale sânt 
amară saŭ dulci, aşijdevea iar şi gustarea 
iaste mal mare de cât pipăirea; pipăirea se 
chiamă cum am zis apucare adecă cu care a- 
puci, că de multe ori pipăl un lucru şi acela 
iaste amar saŭ acru saŭ alt ceva răi şi de 
în pipăială nu'l. cunoşti, iar decă'l guşti, a- 
tunce'] cunoşti, vezi că gustarea semănă că 
iaste mal mare de cât pipăirea, bine că de 
şi apucă şi pipăl iară de nu vel băga în gu- 
Yă'ți să guşti: nu poţi cunâşte, şi aceste 5 


425 


simțiri datu-le-aŭ Dumnezei omului la tru- 
pul lui şi'l aŭ împodobit să aibă acéste da- 
rure şi'i le-aii dat săi trebue de bine, [vezi 
podóba omului de la Dumnezeii] iar nu de 
răŭ, datui-aŭ vedére ca săjvază câte aŭ făcut 
ispravnicul pentru acel om? ca să'l cinsté- 


| scă şi să'l slăvâscă în tóte zilele. Datui-aŭ 


auzire ca să auză cuvintele lui Dumnezeiă şi 
poruncile şi ce zice Dumnezeiasca scriptură, 
datui-aii gustare ca să se hrănâscă de în cu- 
vintele a lu! Hs. și câte aŭ zis la sfinta lul 
evanghelie, datui-aii miros€lă ca să priimé- 
scă mirisma duhului sfint : să petrâcă pre 
voia acelui Duh, datui-aă pipăială să pipăe 
ca să facă milostenie la săraci, şi să se în- 
chine şi să slăvâscă pe prea pul6rnicul Dum- 
nezeul nostru, 


Pentru că șapte vârste are omul și carele sânt 
şi cum se chiamă. Gl 16. 


[Dummnezăeștii dascăli]. Cocon iaste omul 
1. déca naşte până la 4 ani, copil se chia- 
2. mă de la patru ani până la patru-spre- 
3, zéce, cătărig iaste de în 15 ani până în 
4. doaă-zeci şi doï, voinic adecă june iaste 
5. de în doaă-zeci şi trei de an! până în 42 
6, bărbat iaste de în 42 de an! pânâ în 56, 
7. iară bătrân iaste de la 56 până la 69, 

iară matur iaste de la 70 de ani până la opt- 

zeci : décia mai mult neputinţă și dureri şi 
bóle. 


Pentru în ce loc de al trupului läcuiagte 
sufiețul. GI. 17. 


[Dummnezăiștii bogoslovi]. Bogosloviă besé- 
riciă zic că sufletul omului iaste viaţă şi o- 
bârşenie : tuturor mădularelor trupului, pen- 
tru că el dă tâtă puterea şi tâtă lucrarea tru- 
pului, iară de va întreba, cineva unde stă 
sufletul ? ziceva că stă în cap, şi adevărat 
grăiaşte, ce însă nu e numai în cap, iară de 
va zicecă e și lainemă; adevărat grăia- 
şte, ce nu e numai acolo: cee cum zic bo- 
goslovil şi filosofii, că sufletul iaste tot întru 
tot trupul şi întru tâte mădularele, şi iaste 
lucru neîmpărţit și nedespărțit, adecă nu se 
împarte nici se desparte, ce mai mult lucreză 
în cap, şi mal mare şi mai vrednicéşte adecă 
cugetul, ţinerea minte, năluca, ved6rea, au- 
zirea, şi altele asemenea acestora. 

[Ioan Dam]. Iară Dumnezăescul loan Da- 
maschin zice, că sufletul omului se află în 
trei locure mai de trébă ale trupului şi cum 
înc6pe raza sóreluï într'un loc şi intră într'o 
casă de o luminâză tâtă, aşa şi sufletul, în 
trei locure ale trupului lăcuiaşte de luminâză 
şi înviază tot trupul, lăcuiaşte sufletul la i- 
nemă şi despre partea capului din dărăt ca- 
rele se chiamă Ellinéşte Cotylon, iară pre 
limba. prâstă se chiamă acutis adecă ceafă, 
și în vinele céle împărăteşti într'acâste trel 


www.dacoromanica.ro 


426 


locure lăcuiaşte sufletul cum am zi$, drept 
actsa în ce cés se va vătăma inema. sati vîna 
cea împărătâscă se va tăia şi va cura sânge 
mult sasi câfa se va beteji şi se va tăia: a- 
ceeaş întracel cés se desparte sufletul de 
trup, şi more omul de tot. Iară deţi e voia 
să te într'adeverezi şi să te încredințeză cum 
se află sufletul Intracâle trei părți ale trupu- 
lui, vezi că tae omului picidrele, mâinile. daŭ 
betejuni pre cela-lalt trup şi a mulţi varsă şi 
maţele și se betejese grumazii şi gâtlejul, 
şi capul şi iarăş le cóse dohtorul: şi scapă 
Omenil de mârte, iară de să va face betejală 
sau vătămare întwacele trei locare carele am 
zis maï sus : môre omul că maï mult n'are 
nice o vindecare, şi lăcuiaşte sufletul într'a- 
ceste 3 părţi ce am zis și dă întru tot trupul 
put&rea cea vie a sa. 


Pentru sufletul omuluă că iaste chipul a luă 
Dumnezeit și ce lucru iaste și de unde se 
ține și cum lucreză în trup și déca se des- 
parte unda mérge și unde aşteptă până la 
a doa venire a luă Hs. : carele va să ju- 
dece lumea. Gl. 18. 


[Anastasia al cetății ui Dumnezeii Maren 
Antiochie). Ştie tot omul că omul se-aŭ che- 
mat pre chipul şi pre semănarea a lui Dum- 
nezeă, pentru că multe de célea ce sânt întru 
Dumnezăiasca fire (adecă a lui Dumnezei) 
ascunse, iale se cunosc după fiinţa Dumne- 
zăiască întru sufletul nostru carele iaste un 
obraz şi un chip după dar iar nu după fire. 
Acesta iaste carea voii să zic. Noi mărturi- 
sim firea a lui Dumnezei a fi neînţelegută 
ce să zice nu pâte niminilea să o înţelegă 
întru mintea sa; iaste şi nenumenită: de 
mare nume şi nevăzută : adecă nu se véde 
și neapucată : că nu se pipăe şi neputredă: 
că nu putrezâşte pre fire adecă după fire 
mărturisim şi credem pentr'acâea şi sufletul 
fiind pre chipul lui Dumnezei, nu cumu'”! e 
firea ce după dar, pentractea iaste nevăzut 
sufletul ómenilor, după fiinţa nóstră adecă 
nu'l vede niminea, nespus, ce să zice ne- 
grăit, că nu pâte niminea să'l lămurescă a'l 
spune, încă mal iaste şi neputred şi fără de 
mârte, iar după dar iaste şi lucrătorii, pen- 
tru că omul naşte pre om şi lucréză meşter- 
şugure cuvinte, şi măestril, fiind şi acel su- 
flet de chipul a lui Dumnezei, că dâcă vré- 
me ce iaste Dumnezei nespus și sufletul 
iaste nespus, iaste Dumnezeii fără de mârte 
și sufletul fără de mârte, déca iaste Dumne- 
ze neputred, și sufletul neputred, déca faste 
Dumnezei nepipăit şi sufletul iaste neapu- 
cat. Dumnezei gânditoriiă, şi el iaste gândi- 
toriă, adecă cu mintea gândeşte, Dumnezeŭ 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


sârici, Mânăstiri: şı alte 'lucrure, nalte şi 
maf frumose. Vii sădćşte, pomi, grădini, 
mori face corăbii face :-şi alte meşterşugure 
câte vezi că face omul carele le naşte mintea 
carea iaste lucru fârte înţelept al sufletului 
şi Domn al fiinţii omului şi acâstă iaste pre 
chipul al luy Dumnezei, ce célea ce le are 
Dumnezei nevederea, neînțelegerea; nespu- 
nerea, nepipăirea, neputrezirea; nemârtea : 
acâstea le are de felii, iar sufletul omenesc 
le are după darul a luy Dumnezeiă; pentr'a- 
ceia se chiamă omul pre chipul a lui Dum- 
nezeŭ: iar pre felii nu, şi iară pre chip şi- 
după dariar nu pre feliă pentru că chipul 
lui Dumnezeii cel cee pre feliă, iaste fiul 
şi cuvântul a lui Dumnezei, neschimbat chip 
al tatălui deci pentr'actea se chiamă sufle» 
tul că arefirea a lui Dnmnezeii după dar: 
căcă iaste chipul a lui Dumnezeii cum añ 
zis. Drept acéea cumu's unii de întru Omeni 
carii nu pot să spue firea sufletului carele 
iaste după chipul a lui Dumnezeii carea'! iaste 
firea şi de în ce ném iaste de în vâci: aşij- 
derea nu ştie să spue şi ce iaste sufletul o- 
mului ce cum arată Dumnezei puterile sale 
și lucrările sale cu zidiri zic pământeşti cu 
câstea ce se văd adecă ale ceriului, ale pă- 
mântului ale Aerului şi ale lumii, şi ploile 
şi cutremurile, şi mările, şi sfinția sa e nevă- 
zut : aşa şi sufletul nostru cel nevăzut cu al 
său trup carele să vede ca o lume arată ale 
sale lucrure. Și cum şade Dumnezeii mai pe 
desupra de ceriure, şi iaste oblăduitorii tu- 
turor lucrurilor : aşa şi desupra ceriului 
gurii omului staii ce e în cap adecă crieri! 
în chipul a lui Dumnezei, care crieri ţin 
mintea oblăduitOrea tuturor lucrurilor omu- 
lui, de tocmâşte, aşază, grijaşte şi îndreptâză 
și isprăvâște t6te ale omului, şi împodobâşte 
ca o podâbă pre lucrurile lui. Drept acâ.a 
de să va tâmpla, cuiva să se rănâscă ce s'ă 
zice să se betejâscă în creștetul capului unde 
sănt crieril aciaş pătiméşte mintea, decia de 
acolo nu se curățâză nice ţine minte omul 
ca de întâi şi iar ce e dea cuvântarea sufle- 
tul lucrâză, cu inema iar ce e dea pohtirea 
lucreză cu ficaţii şi ce e dea râderea lucrâză 
cu splina şi răsuflă cu plumâna, iar mădu- 
lariul omului adecă cee dea naşte să facă 
copii lucrâză cu rânichil, încă. iar ce e de 
mânia omului, adecă mânia lucreză cu sân- 
gele şi ce e dea cunâște cunâște cu ochil şi 
vorba cu limba, pentr'acâia decă se tae limba 
décia omul numa! pote grăi, şi déca se des- 
parte sufletul de trup rămânw'i tote nemiş- 
cate, iar sufletul iaste iar fără de mórte, iar 
decă sa va scula trupul atunce el ìa pre su- 
flet ca cum ar fi şi el neputred după scu- 


tocmitoriă tuturorşi sufletul iaste tocmitoriie| lare, dâcia şi lucrurile trupului sânt atunce şi 


cum am zis, de naşte pre alte suflete și toc- 


iale neputrede (adecă după sculareatrupulut) 


méşte cetăţi, oraşe, locure, case, palate, be- | şi acâstea le-am zis pentru ceia ce mor în 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


păcate, ca să vază şi să cunâscă de ce bucurie 
şi de ce bine se lipsesc, iar câte suflete au 
priimit pre Duhul sfint pentru lucrurile lor 
cele- bune și se-aŭ făcut ca un dichis şi trup 
al Duhului sfînt, pare'mi că cu darul și cu 
luminarea a Duhului sfînt şi după mârtea 
trupului (pentru că sufletul iaste fără de 
mârte) vor să se bucure și să slavoslovâscă 
luminat pre cuvântul a lui Dumnezeă, şi va să 
se róge sufletul pentru alt suflet, cum vedem şi 
aflăm de în sfintele scripturi, décia déca se de- 
sparte sufletul de trup, zri. psal, 145]. atunce 
să lipséşte şi de gânduri şi ascultați să vedeţi 
ce grăiaşte David pentru ceia ce mor: că într'a- 
cea zi perivor tâte gândurile lui şi nu'ş gânde- 
şte nice de un lucru, însă déca se desparte su- 
fletul de trupatunce are voe doă zile dă se duce 
cu îngerul unde va el aicea jos în lume pre loc 
pre unde va, (Zri. osliuvimice]. dece sufletul 
de multă dragoste a trupului căce se-aă des- 
părțit de dînsul : unele orf merge în casă unde 
era întru viaţa lui, altele ori la mormânt unde 
iaste îngrupat trupul de carele se-aă despăr- 
tit; iară sufletul cel îmbunătățit şi drept, 
merge de îmblă pre la locurile unde avea o0- 
bictiă, dă se închina şi se ruga pentru spă- 
senia lui, și aşa face doaă zile pre pământ, 
iară a treia zi se duce îngerul cu acel suflet 
la ceri şi stă înaintea groznecului şi prea lu- 
minatului judecătoriu : dă se închină naintea 
lui Dumnezei, iară déca se închină atunce 
cu porunca a lui Dumnezei ducesă cu înge- 
rul dă” arată prea frumâsele în tot feliul lă- 
caşurile sfinților carii aŭ făcut voea sfinției 
sale în lume şi nesocotita fericire a mirose- 
piei raiului şi acâstea tóte le vede sufletul, 
decia după lucrurile ce aŭ făcut, dau”! loc 
până ce va veni Domnul să judece lumea : 
să plătescă fiieş-cul după lucrurile lui. 
[Semndză să știi unde se află sufletele). Iară 
pentru unde se află în zioa de astăzi sufletele 
drepţilor şi ale păcătoşilor, zice aşa acest 
sfînt şi Dumnezeesc Anastasie, cum de acâsta 
niminea naŭ zis nice aŭ grăit prea amărun- 
tul adevărat, ce însă numai am văzut şi am 
aflat de în dumnezeeștile cuvinte ale stăpâ- 
nului cum sufletele drepţilor : [Antonie] sânt 
în raiă cu sufletul sfîntului tâlhariă pentru 
că şi Dumnezeescul Antonie lăcuitoriul de în 
pustie, aşa aŭ văzut şi el, pentru locul sufle- 
telor: [Pamvo]. cum sufletele drepţilor în raiă 
sânt aşijderea. şi bogonoseţul Pamvo : şi alți 
bogaţi de în sfinții părinți, aşijderea și prea 
sfîntul loan Leastvicinicul aşa zice, [Joan 
Least). tâlhariul carele aŭ zis cătră stăpânul 
pomenâștemă Dâmne întru împărăţia ta : a- 
tunce tot raiul moşteni şi Dumnezeescul So- 
lomon zice: [Solomon]. Sufletele drepţilor în 
mâna lui Dumnezei şi nu se va atinge de 
dînsele munca, iară pentru sufletele păcă- 























427 


că se află întru legăturile iadului ca şi cum 


ar fi nişte Gmeni răi în temniţă şi zac a- 
colo până li se face séma vieţii lor să piară, 
[Pentru sufletele păcătoș]. aşa se află și sw- 
fletele păcătosilor ca într'o temniță, până. 
va veni dreptul şi înfricoşatul judecători ù Hs, 
Dumnezei la a doa a lui venire : să judece- 
lumea. [David psal. 9]. Grăiaşte şi Dumne- 
zeescul David pentru păcătoşi să se întârcă 
păcătoşii întru iad, dece acest cuvânt ce va 
să zică : să ge întorcă, arată adevărat că su- 
fletele păcătoşilor astăzi întru iad sânt. 


Pentru morții putevor cunoște unul pre altul 
acolo unde aŭ mers, și bogatul cum cunoscu 
de se rugă lu Avraam și lui Lazăr, și'și a- 
duse aminte și de cei cinci fraţi carii era la 
casa bă și cum sufletul iaste fără de morte, 
şi cum. se fac împreună sufletul şi trupul. 
GI. 19. 

[ Anastase, al Dumn. cetăți marea Antioh]. 
Vedem şi ştim că cu tâte cu câle ce zice la 
bogatul şi la Lazăr povestea, acâea o aŭ zis 
Hs. cu chipure şi cu pilde : iară nu cu lucrul, 
iară căci iaste pildă decolo iaste adevărat, în- 
tâă că niminea încă n'a întrat până acum 
nici în Gheenă adecă în matca focului, nice 
întru împărăție, până ce va veni vrémea scu- 
lărilor trupurilor, dece déca vr&me ce iaste 
trupul în grâpă ce limbă aŭ avut bogatul să 
grăiască şi să céră o picătură de apă ca să'ş 
pótă stinge arderea ce avea ? adoa cum nu se 
vădîniad, ceia ce să trimet acolo, ceia ce să ră- 
pesc pespe nori? ce să zice drepții pentru că” 
duc sus la ceriă: la împărăţia a lui Dumnezei, 
dece cum a 1 zis mai nainte încă nu se-aii 
făcut munca deplin sai plata desăvârşit, a- 
decă séma : [Zr;]. nice păcătoşilor, nici drep- 
ților pentru că ce dreptate ar fi să greșască 
împreună trupul și cu sufletul, décia să se 
“muncâscă sufletul fără de trup, saă să se în- 
cunun&ze, ia ascultă pre dumnezeescul Pavel, 
unde învaţă şi zice pentru cei drepți : fiind 
zice să se muncâscă pentru credință, drept 
acâea încă naŭ luat platele şi făgăduialele, 
şi iară zice că fieş-care də întru not va să ia 
celea ce a făcut cu trupul lui, dece va să zică- 
aşa de acâsta şi va să arate că fără de trup 
nemica nu face sufletul nice va să ia de nu 
se vor împreuna amândoi, (Zr;] drept acéea 
să nu gândâscă cine-va că sufletul după mór- 
tea trupului se strică sau să răsipeşte ca un 
fum sai ca un nor, cum iaste sufletul și du- 
hul dobitâcelor şi al jigăniilor : ce ea ascultă 
pe Hs. unul chip şi unul fără de morte al su- 
fletelor n6stre, cum ne învaţă și zice, nu vă 
fie frică de ceia ce ucig trupul vostru : că su- 
fletul nu'l pot ucide, [Matei Zac. 37]. drept a- 
céea sufletele sânt după mortea trupului o 
ființă carea iaste un lucru de nu se strică, 


toşilor t6tă legea, vâche şi légea noaă zice nici să răsipeşte ca fumul şi ca norul; nic 


www.dacoromanica.ro 


428 


iaste făcut ma! nainte de cât trupul, după 
bârfelele a lui Orighen pentru că omul în 
zpăul muerii nu samână sămânţa făr de su- 
flet + ce vine de face om însufleţit cu sufletul 
şi cu trupul desăvârşit, pentru că trupul făr 
de suflet ware chip, nici sufletul făr de trup 
n'are chip; numai sufletul dobitocului iaste 
cela ce se face pespe Duhul văzduhului, întru 
mișcare vie, întru sângele dobitocului, care 
suflet a dobitocului are acesta că iaste făcut 
de în cele 4 stihi! şi déca móre dobitocul : 
să răsipeşte iară într'acâlea, iar sufletul omu- 
lui iaste o ființă cuvântătâre fără de mârte 
şi gânditore, şi n'are acâsta, să fie de în stihi! 
ce e numai de la Dumnezeă cum ştie singur 
numai Dumnezei, şi de acolo de unde ştie 
sfinția sa, şi cum ştie aşa '] aŭ tocmit, care 
suflet nu iaste începătoriă nurial : (Zri]. ce 
iaste fără de sfârşenie, nentru că şi coconi 
cari" lepadă de într'ânsele muerile déca se 
închipuiaşte trupul şi mâre în zgăul muerii. 
Sufletul coconulu! aceluia nu mâre nice piare 
ce tot iaste vii şi nu se strică, numai ce să 
adună cu noi tâte sufletele 6menilor cu tru- 
purile la înviarea înaintea a lui Dumnezeŭ cu 
lucrarea cea nespusă a acelui prea puternic 
Dumnezeii acestea, zisem cu puţine cuvinte: 
pentru rândul sufletului. [cunóştere un. cu 
alt. la împăr. psalm. 102]. lar pentru cum se 
cunosc unii cu alții într'acea lume de sus nes- 
fârşită carea, n'are sfârşenie, de acesta Dum- 
nezeescul David zice : ia coh Duh proidet 
vnem i nebudeti ne poznaetsea ctomu mea- 
sta svoego; adecă sufletul carele aŭ egit de în 
lume apoi nu o va cunşte, căci că aŭ eşit de 
întunârec, de mérge la lumină gar de tot a- 
colo cum vor cunóşte unul pre altul? care 
suflete nice o dată maŭ văzut unul pre altul 
gol în lumea acâsta, pentru că cunoştinţa se 
face pre semne şi de alegeri şi despărţire ce 
are unul de cătră altul iar sufletul déca mâre 
omul mare nice o al€gere, nice un semn de 
cătră altul, numai ce sânt la tâte o semânare 
pre felii; şi iar déca se vor scula adecă déca 
vor înviea, nu vor avea cunoştinţă pre feliu 
unul de altul, pentru că acolo nu iaste nici 
micşorare nici mărirea, trupului, nici mueré- 
şte nici bărbăteşte nici albi nici negri, nici 
coconi nici bătrîni : ce cum aŭ fost Adam 
când 1] aŭ zidit Dumnezeiă în raiă, aşa vor 
să înviaze toți carii aŭ murit de începuta lu- 
mil, ca, şi grăunțele adecă sămânţa ceea ce 
cade de în spini şi în pământ se-aŭ îngrupat 
mică şi nu răsar iară mici : ce să fac pline de 
spice, cum aŭ fost maï nainte de ce nu că- 
zuse de în spice, pentru că sfinți! părinți zic : 
Naşterea 6menilor iaste, că vor să se facă 
ceea ce aŭ murit ca omul cel de întâi şi de în- 
ceput, ce să zice ca Adam, cum am zis mai 
sus, deci cu socotinţă chiară, nice un om nu 
va să cunGscă unul pre altul : ce numai cu 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Dumnezăiască, înțelepţie, [G7. 19. Zae. 61]. 
vor cunâşte pre mulţi, pentru că zice şi la e- 
vânghelie pentru ovreai : Văzreat nai egoje 
probodoşa, adecă zice cum vor să cunâscă 
ovreail pe Hs. pe carele "1 aŭ împuns cu sulița, 
şi acolo vor lua isprava focului de vâci cu 
dracii. [Ioan Zlatoust]. Zice şi Dumnezeescul 
Zlatoust pentru sufletele cum se cunosc în 
lumea de sus și aduce pilda dè la evanghelie 
că bogatul de carele zice la evanghelie carele 
se îmbrăca în Caftane şi în zarpale după 
msrte aŭ cunoscut pre Avraam carele fusese 
mort de atâţea ani, şi nice semnele” ştia nice 
altă cunâştere avea la dînsul ce încă zise: 
Părinte Avraame şil cunoscu cum iaste Tată 
a multe limbi, şi cum iaste acel Avraam mi- 
nunat, şi să înțel6geţi şi să ştiţi de acâsta pre 
ce s&mne °] cunoscu sati pre ce graiă că aŭ 
d6ră aŭ vorbit vre o dată cu dînsul? să ştiţi 
că. acâle suflete ce să cunosc după mârte de 
wară avea darul a lui Dumnezei nu'ş ar fi 
adus aminte cum aŭ avut 5 frați în lume şi 
aducându'şi aminte de lume şi de casă cum 
zice, drept acéea suflete iară cunosc lumea şi 
pre ceia ce sânt în lume, iară 5 frați de cari! 
zice mal sus va să zică de cinci simţiri ale 
omului, ce însă iară cum cunoscu boga- 
tul pe săracul Lazăr carele nu maï era cu 
împuţiciunea ranelor şi sărac, cumul cuno- 
scu în lume déca vr&me ce zic unil că nu se 
cunosc sufletele ? ce e cum am zis mal sus 
sufletele cunosc unul pre altul cu darul lut 
Dumnezei şi iară : saŭ cu darul a lui Dum- 
nezeă, sai cum zice Evanghelia : sosâşte până 
aicea atâta că se cunosc sufletele într'acea 
lumeiară pentru suflet cum iaste fără de morte 
am spus multe socotéle, [Zr] şi iară vom 
maï zice de în câlea ce am adevărat ale sfin- 
ţilor părinţi că bogaţi! eretici ma! vârtos 
Orighen zicea că sufletele sânt făcute maï na- 
inte, şi déca se polimâşte trupul în zgăul mu- 
eril după 40 de zile déca îngrecâză muerea 
atunce vine sufletul de înviază trupul şi de 
acesta zicea minciună şi orbâşte : ca un orbit 
de dracul, iară adeverinţa iaste așa, când se 
împreună bărbatul cu muiarea, cu lucrarea şi 
cu tocmela a lui Dumnezeiă facese trupul îm- 
preună cu sufletul, şi ia ascultă pre Moysi să 
vezi ce zice, cum când aŭ făcut Dumnezei 
pre omul făcut'aii numal un bărbat şi numa! 
o muiare, şi le zise : crâșteţi şi vă îmulţiţi şi 
împleţi pământul, décia zice şi socotâşte né- 
mul cum de acolo se-aă născut cutarele şi 
cutarele, şi mult lățâşte lumea, iară nu zice 
cum aŭ poruncit Dumnezeii bărbatului cu 
muiarea. lui să facă trupure şi el să bage 
sufletele: ce pre omul aù făcut însuflețit. 
Trupul şi sufletul şi sămânţa lui iaste însufle- 
țită şi cum iaste el cuvântătoriă : aşa iaste 
şi sămânţa lui cuvântătre, şi pentru ca să 
înțelegăți bine nebune eretice socoi&lă chiară, 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATRIU BASARAB 


iară nu sus în vânt de câle ce zici ia spu- 
ne'mi văzutai vre un dobitoc să se hră- 
n6scă nefiind viă și însufleţit, cum bârfeşti 
dă zici tu? [Zri O, Acei că şi în zgăul 
muerik déca ar fi acel trup al copilului fără 
de suflet, déca cade sămânţa bărbatului în 
zgăul muerii, până în 40 de zile de n'ar fi 
vie și însuflețită : aŭ nu s'ar împuţi şi aŭ 
n'ar putrezi ? iară tu vezi că cade o picătură 
de apă adecă sămânţa şi acea se hrănâște 
și face cap cu obraz, cu nas, cu ochi, cu 
mâni, cu pici6re şi cu alte mădulare trupu- 
lui : și tu vei să nu fie viă însufleţit şi să se 
hrăn6scă ? ce fără de minte eşti a socoti a- 
cesta lucru că de ar fi aşa cum bârfești tu, 
nu se-ară mișca adins elu'ș în pântecele mu- 
eri! de n'ar fi carele 11 mișcă: ce să zice 
cela ce'l mișcă carele iaste sufletul, [ Zri pen- 
tru ceia ce zic că nu se face sufletul cu tru- 
pul împreună de o dată] şi ia vezi la om că 
déca more căce nu mai are suflet carele iaste 
de’l mișcă : rămâne trupul mort şi nemișcat 
şi dEcia nu maï îmblă nice maï grăiaşte: ce 
numai câte puțin câte puţin putrezâşte în pă- 
mânt căci că nu mai are suflet carele! în- 
viază ; ce însă sufletul déca. vreme ce înviază 
trupul, el iaste fără de morte, şinice un 
om nu pâte să înțel6gă saŭ să pricâpă ce 
iaste sufletul, numa! ori ce am priceput de 
stăpânul Hs. şi maï nainte de prooroci, carii 
zic că sufletul după dar ce are, iaste pre chi- 
pul a lui Dumnezei, drept aceea noi ómeniï 
ne ducem în munca vâcului căci că mus- 
trăm chipul a lui Dumnezeii cu păcatele ca- 
rele facem. Pentr'actea şi besérica se rógă 
de numele 6menilor şi zice : obraz esm ne- 
izrecemâia slavi tvoea, aştei iaz vâi noșu să- 
greașeniih iproceaea, adecă chip sânt eŭ o- 
mul al slavei tale Dâmne aceii nespuse mă- 
car de și port pre mine sâmnele păcatelor 
mele, iară tot chipul tăă sânt, pentr'aceea 
pre mine carele sânt zidirea ta miluiaștemă, 
și iară a slava marelui Antonie zice : eje po 
obrazu săbliudăil nevredimu i procea, adecă 
tu al păzit ceaă fost pre chip, adecă sufletul 
tăi nebetejit, adecă nevătămat, iară eŭ ocaa- 
nicul de mine 'lam stricat cu păcatele, pen- 
tmaceea zice Dumnezeescul Grigorie Bogos- 
lov priceastih sea obrazu inesăhranih, adecă 
eŭ am avut părtăşie de în chipul fiului şi a 
cuvântului lui Dumnezei, al neschimbatului 
chip al tatălui și nu'l am păzit, adecă cu pă- 
cate '] am stricat; chipul va să zică sufletul 
penti'actea aŭ luat al nostru chip, adecă fă- 
cutu-se-aă om cu suflet şi cu trup, ca pe chip 
să spăs6scă şi trupul să!l facă fără de morte, 
ce șă zice fiul şi cuvântul a lui Dumnezeŭ 
se-aii priceştuit ce să zice se-aii împreunat 
cu chipul omului ce să zice cu înţelegătoriul 
suflet şi trup, ca să spăsescă pre chipul, a- 
decă gânditoriul suflet al omului, și să facă 


429 


fără de mârte şi pe trup, carele era dezbră= 
cat de chip. 

Pentru tret părți ale snfletuluă : a cuvântă- 
toresc a pohtitorvsc, și a mânios, Gl. 20. 
[Grigorie Niscâii]. Marele Grigorie Nischii 

de meșterşugul şi de înțelepția cea mare a 
sufletului așa zice; trei lucrure sânt carele se 
văd la suflet : Cuvântătoriă, pobhtitorii şi må- 
nios, într'acâste tre! ale sufletului aflăse și 
hunătatea şi răotatea. 

[Pentru cuvântător], Bunătatea cuvântăto- 
viului iaste ca cum ar fi neştine pravoslav- 
nic, întru propoveduirea apostolilor, carea 
o aŭ adeverit Dumnezeeșşti! părinţi de se-aŭ 
adunat după vreme de aŭ făcut săbóră a 
totă lumea, şi pre în bogate locure. Insă bu- 
nătatea cuvântătoriului iaste să ştie binele 
ce iaste să’l ţie, şi răul ce iaste să se feré- 
scă să iubâscă blagocestia şi lucrurile cele 
bune, iară ne blagocestia să urască, aşijde- 
rea și faptele păcatelor: acâsta iaste bună- 
tatea cuvântătoriului, iar răotatea cuvântă- 
toriulut iaste neblagocestia adecă când se lé- 
pădă neştine de l&ge'ş, adecă de domnul 
nostru Is: Hs; lumina cea adeverită carea 
lumineză pre tot omul cela ce vine în lume, 

decă la dînsul la Hs, şi altele câte dășer- 

&ză bestrica a lui Dumnezei şi anatimis€- 

şte şi mal pe scurt să zică neştine ie aice 
cuvântătoriului iaste câte vin de sânt de spă- 
senia sufletului, iar răotatea cuvântătoriului” 
iaste: câte duc pre om în muncă de la mic. 
până la mare. 

Cavântător. 
axe bunătatea sufle- iară răotatea are ne~ 
tului şi dıépta cre- f_| blagocestia şi lu- 
dinţă şi lucrurile f—\ crurile câle râle. 
céle bune, (SEE 


[Pentru pohtitoresc]. Bunătatea pohtel iasle 
ca să'ş ție neştine tótă dragostea lui şi pohta: 
la domnul nostru Is, Hs.; şi întru poruncile 
lui, şi nemica să nu cinstâscă măī mult deale 
lumii aceștia : de cât dragostea a lui Dumne- 
zei, pentru că bunătatea fără de ajutoriul 
lui Dumnezei nu se isprăveşte cum zice Dum- 
nezeescul Iacob brat Bojii, acesta iaste buuă- 
tatea cea bună a pohtiri!, iar răotatea a poh- 
tirii iaste, când iubâşte cine-va dulceța lu- 
mii, averea, slava, cinstea: şi totă pod6ba 
trupului, carele pornesc pre omul în curvie, 
și într'alte răotăți dievoleşti. 

Pohtitores e. 


Bunătate aresă iubé- /| Răotate are dulcâța 

scă pre Dumnezei, și iubirea de ban!, cur- 

pentru dragostea a f—} via, preacurvia, ză- 

lui Dumnezeu, tote cérea cu bărbat, și 

ale lumi! aceștia să de frica a lu Dum- 

nu le bage în sémă. nezeŭ de tot nu se 
téme, 










www.dacoromanica.ro 


¿30 


[Pentru mânios]. Mânia are bunătate când 
se mânie cine-va asupra Diavolului să zică 
că tu drace 'm zice să curvesc, să prea cur- 
vesc. să ucig, să fac voile tale, ce eŭ nu te 
ascult, numai ce't zic să fugi departe de 
mine, căci că Hs. al miei iaste cu mine, şi 
câte răotăţi vei brodi să faci mie, nemica 
nu poți să'm faci, pentru că asupra sufletu- 
Jul miei n'ai put&re. Acesta iaste bunătatea 
a Mâniitoriului, adecă a mâniei, să se mânie 
tot creştinul asupra. dracului, şi spre lucru- 
rile céle râle, să gonâscă de la dînsul gân- 
durile dracului şi ale tuturor păcatelor, iar 
răotatea, mânie! iaste întâi pizma, ţinerea de 
mânie îndelung, aducerea, aminte de răă şi 
muzăvirea carea face şi bătăi şi tote zărvile 
și uciderile, 

Mâniearea. 
Insă bunătate are să lar răotăţi are să 
se mânie spre dia- pizmâscă să ţie 
volul numai care mânie mult să a- 
"1 îndemnă tâte pă- ducă aminte de 
catele la om să se f___| rău să muzăvir- 
ferâscă de aducerile scă să ridice cuţit 
aminte ale dracului şi lemn pre om. 





Pentru fiul şi cuvântul a lui Dumnezeŭ dom- 
nul nostru Is, Hs. pentru ce aŭ trebuit să 
se întrupze : Gl. 21. 


[Dumnezăeșt. blagocestivi]. Spune-vom şi de 
acâsta că pentru multe lucrure şi vini căci că 
era toți 6menii, dă desupt înpăcat şi îmbles- 
temul ce luase Adam, pentru neascultarea 
poruncii a lui Dumnezei, drept aceea se-aŭ 
căzut cela ce aŭ vrut să spăsescă pre păcă- 
togi : să fie striin de tot păcatul. Pentru că 
un Vraci bolnav dăznodat, adecă să” fie 
tote vinele stricate, acela nu pâte să tămă- 
duiască nice pre un bolnav : ce trebue vra- 
ciul să fie sănătos şi să se ducă să vază pre 
bolnav şi să” fie mintea întrâgă şi mânile să- 
nătâse, ca să apuce strângerea cu mânile'ş 
şi cu mintea să pricâpă bóla, deci déca vréme 
ce era toți 6menii jos împăcat cine în multe 
cine în puţine, pentr'acâea nu putea om pre 
om spăs, ca cum se-ar afla doi înşi într'o 
Mare cu grea furtună, şi nu pote unul altuea 
să ajute şi atâta se nevoeaşte unul ca şi al- 
tul, Iar Domnul nostru Is. As, zice fiul şi cu- 
vântul a lut Dumnezei, carele era fără de 
nice un păcat (pentru că trupul care aŭ luat 
luatul'aii fără de păcate, şi se făcu dohtor 
sufletelor 'şi trupurilor) neavând sfinţia sa 
nice o bolă ce aŭ fost desăvârşit Dumnezei 
şi om desăvârşit, dece cu. săvâişenia lui aŭ 
spăsit lumea, adecă pre 6meni, pentr'aceea 
se-aii căzut să se întrupâze acela numai fără 
de păcate, dar căce naŭ venit înger ? [Intre- 
bare, răspuns] căci că tainele tatălui nu le 
pricâpe, fără numai fiul şi cuvântul lui, unul 
fiind singur Hs, carele iaste o fiinţă cu tatăl 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


cum și altul om earele nu cunâşte mintea al- 
tul om : [veză pentru ceea ce zic că pricep pre 
alt om, cemă te portă], ce numai cuvântul o- 
mului cunâşte a luminite încă iar nice un în- 
ger nu iaste făcător ce el iaste făptura a luf 
Dumnezei, penrt'aceea, n'aă putut îngerul să 
ia trup să se facă om, dece pentr'acâsta aŭ 
trebuit singur fiul şi cuvântul a lui Dumnezeii 
să se întrupeze că putea să facă tot lucrul, 
încă tot omul era jos în morte şi toţi mergea 
în iad, şi pre toţi " ţinea iadul. dar cum ar 
fi putut cine-va aŭ prooroc aŭ altul să, spă- 
séscă pre omul carele aŭ mers în iad înpre- 
ună cu alţii : iară domnul nostrâ Is. Hs. mă- 
car de aŭ şi murit şi aŭ mers în iad, mers'aii 
cu mult maï de grab, nu să rămâe acolo ca 
alţii, ce pentru să scoţă şi pre alţii de acolo 
şi ia ascultă întâi pre David ce zice : ghi văz- 
vel esi ot ada Dşu moju, adecă tu Dâmne un 
Dumnezeu (măcar de eşti şi de trupul miei) 
scos'ai sus de în iad sufletul miei şi aŭ pu- 
trezit în pământ trupurile tuturor 6menilor, 
iar trupul stăpânului Hs. nice o dată nice cum 
maŭ putrezit, pentru că iadul nu putea să” 
înghiţă ca pe alţii carii avea, bogate păcate, 
[palm. 15). ia ascultă să vezi ce zice David; 
ni dasij prepodovnomu svoemu videati ist- 
leanie, acuma, de într'acstă proorocie ia Da- 
maschin şi zice : Vă grobeaje istleanie ne vi- 
dea stoe tealo şi Stâii Cosma : tealo votvo- 
istlenie ne videa Vidco, nije dşatyoea vâ ae 
dea stranno leapno ostavlena baistâ; adecă 
trupul tăă domnul mieii maŭ văzut în iad 
putrejune, nice sufletul tăi în iad n'aă rămas 
neostavlena, vâistâ, închipuiaşte de zice n'a 
rămas iară strannoleapno se chiamă minu- 
nat şi ca pentru să şti! ce va să zică, tleanie şi 
istleanie; tleanie se chiamă stricare de întrun 
lucru într'altul, ce s ăzice de în viaţă în morte, 
iar istleanie să chiamă cum al zice, trupul 
omului sai al altuea acolo unde iaste umăd 
să se strice să se facă pământ, acestă stri- 
care n'au văzut trupul Domnnlui Is. Hs. că 3 
zile aŭ fost în pământ adecă în mormânt şi 
aşa aŭ stătut tot deuna sfânt lui trup ca în 
cés ce aŭ murit, [Zri opasno să știi] pentru 
că Dumnezei şi de la acel trop mort nice o 
dată n’aŭ lipsit pentr'actea zice : Vă grobea 
ploschi vă adeaje sădşe io iaco bog vă raije 
să razboini com i na preastolea beaşe 605; 
i procea, deci alt ceva naŭ văzut trupul al 
lui Hs. ce numai morte, ce să zice despărțâla 
a sufletului de trup, 3 zile, şi nici dumnezei- 
rea aŭ lipsit de trupul cel mort nică de la 
sufletul cel îndumnezeit nice de în mormânt 
nice de în iad ce încă nică de cătră scaunul 
părinţesc, ca un Dumnezei ce iaste pretu- 
tinderea şi tâte le obârşeşte; încă trebuia ace- 
sta fiiul şi cuvântul a lui Dumnezeă, să ia trup 
ca să înșale pre diavolul să se bată cu dân- 
sul şi să'l birujescă. Pentru că diavolul cându!'] 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


duse în munte să vază împărăţiile atunce de 
ar fi fost numai om iar nu Dumnezei şi om, 
"1 ar fi înşelat, cum aŭ înșelat şi pre Adam 
căruia, "1 zisc că de veți mânca de în pom o 
vă veţi face și voi Dumnezei, şi cu trufia a- 
“cesta'l înşelă, aşa făcu şi lui Hs. şi] zise : dă 
eşti fiul a lut Dumnezăă zi pietrilor să se facă 
pâine şi acâsta aŭ făcut diavolul ca să chib- 
zuiască cu mintea, trufia omenirii a lui Hs. 
că iaste Dumnezeiă şi să ştie de dânsul de va 
fi adevărat el?și fiul cuvântul a lui Dumne- 
ze, carele vrea să se întrupâze ca să împé- 
dece şi să strice tocmăla spâseniei Gmenilor 
ce stăpânul Hs. "1 se cădea să ascunză Dum- 
nezeirea ca să prinză pre diavolul, să'l cu- 
funde cum face şi pescariul cel bun, carele 
pórtă undiţa şi are fier şi pe din afară pune 
îmbucătura carea dâcă o véde pâştele şi 
nu știe cumui'i de în lăuntru fierul adecă 
undiţa mérge să îmbuce îmbucatura, aceea 
şi înghite împreună şi fierul şi se cufundă şi 
se prinde în putârea fierului. Așa şi fiul şi 
cuvântul a lui Dumnezei avuta trupul ca 
o îmbucătură, iară Dumnezeirea carea era 
întrânsul în trup : înşelă pre diavolul, zi- 
când să se bată cu trupul, iar else bătu cu 
Dumnezeirea, şi fu biruit; [Damasr.] pentr'a- 
câia zice Dumnezeescul Damaschin. Plătiio 
oblojen iaco lestnoe undiţâi bojest vennoio 
siloio tvoeio zmia popral esi, adecă tu aï pus 
pe din afară împregiur trupul ca şi înşală- 
tura în undiţă ce să zice îmbucătura şi o 
mâncă şarpele adecă diavolul, şi se prinse 
pespre Dumnezeiasca ga ta putere cum prinde 
şi păscariul pâştele, încă trebuia şi se cădea 
fiului şi cuvântului a lui Dumnezei să ia 
trup ca să pătimâscă trupul câte aŭ pătimit 
singur Hs. la patima a sfinţiei sale ca să tă- 
măduiască câle 5 simţiri ale lui Adam, carele 
cu dînsele aŭ călcat porunca a lui Dumnezeŭ 
căci că Adam aŭ gândit cu mintea, să se facă 
Dumnezeiă, drept aceea se-ai făcut Dumne- 
zei om, ca să tămăduiască acel păcat a lui 
Adam carele gândi cu mintea să se facă 
Dumnezeii, mâncă de în pom si zise că iaste 
dulce şi bun pentr'actea şi trupul stăpânului 
Hs. al adeveritului Dumnezei mâncă hiare 
şi oțet ca să tămăduiască păcatul a mâncă 
rij luy Adam, apucat'aă Adam de lemn cu 
mânile, pentr'aceea stăpânu! Hs, ţinulu-ş'aă 
palmele : ca să tămăduiască acea apucare ce 
aii apucat Adam. Văzu Adam pomul şi zise 
cum taste, pentr’acéea scuipat fu stăpânul în 
obraz ca să tămăduiască vederea; nu ascultă 
Adam porunca a lui Dumnezeŭ : iară stă- 
pânul se făcu ascultătorii tatălui până la 
mârte ca să tămăduiască neascultarea a lui 
Adam [Zri oliubimice] mirosi Adam plodul 
pomului drept aceea Hs. cu împuliciunea cea 


431 


rele mâncă Adam; luă Adam blăstem să îm: 
ble pre mărăcini şi pre pălămidă, drept a- 
céea puseră în capul stăpânului: cununa de 
mărăcini : ca să tămăduiască acel blăstem, 
îmblă Adam în raiu şi se duse să mânânce 
de în pom pentr’acéea, se ţintui stăpânul la 
pici6re : ca să tămăduiască acel păcat, dece 
pentru acâste vini şi pentru altele multe ca- 
rele nu le-am scris ca să nu mal lungim cu- 
vântul, se-aă întrupat fiul şi cuvântul a luă 
Dumnezei. și se-aă răstignit, şi a pătimit ca 
să spăsâscă pre omul. 


Pentru drepțiă cum se-aŭ botezat, și pentru cei 
necredincioși cum- nu se-aŭ botezat. Gl. 22. 


(Dummnezăeștii Dascali]. Déca vrâmea ce 
se-aŭ făcut trupul omului de în céle 4 sțihii. 
dèca more iale să râsipesc iară într'acâle, aşa 
aŭ fost şi pentru Hs., adecă sângele și Apa 
carele aŭ curs de întru sfinta a lui costă, 
curs'aii în stihiile ori unde aă curs ale pro- 
rocilor, ale drepțiior şi într'ale tutulor óme- 
nilor și aflându-le se-aŭ botezat, iară de va 
zice cine-va că decă vrâme ce aŭ curs în sti- 
hiile tuturor 6menilor aŭ botezat stihiile şi 
ale păcătoşilor şi ale păgânilor, spune-vom 
noi şi de acâsta că nu iaste aşa, ce de vă 
iaste voia să știți adevărat ascultați : cum 
cură apa şi adapă şi crâşte câte află sădite şi 
verzi, iară câte află uscate nu le folosește, 
nnmal ce le lasă iar uscate cum aŭ fost așa 
să socotiți să știți și de acesta că numai 
drepții se-aă botezat iară nu și păcătoşii. 


Pentru noi creștinii de unde ne am numenit 
dă ne chemăm creștină. Glava 23, 
[Marin Preotul adeveritde la Hiu și daicas). 
De la Hs. ne chemăm noi creştinii creştini, că 
maï nainte ne chemam Nazorei şi Galilei, iar 
déca se răsipiră apostolii pre în laturile lumă, 
merse Petr și alţi Gre carii la Antiohia şi prio 
poveduiră pe Hs. şi de atunci începură ucenici, 
a se chema creştini, cum zice Luca la deaania 
Apostolilor: de în caril unii aŭ şi ţin numai 
numele, iară darul şi lucrurile creştinilor n'aă, 
Numele și darul aŭ, ceea ce sånt adeveriţi 
ucinici şi soţi lui Hs. pentru carii grăiaşte Hs. 
că vol sănteți soţii miel, dă veți păzi porun- 
cile mele şi iară de veţi păzi cuvântul miei 
adevărat veţi fi ucenici mie : cum aŭ fost a- 
poztoli şi alţii creștini adevăraţi, iară acuma, 
sânt toţi cuceriţi, Smeriţi şi trăpitori, şi să- 
raci de voe şi alţii într'alt chip asemene, deci 
déca vreme ce sânt următori adevăraţi lui 
Hs, se chiamă creştini. Stăpânul Hs. frate se 
chiamă nns cum am zis, pentru că aŭ fost 
uns de Duhul sfînt, într'acesta chip şi crești- 
nii cei adevăraţi sânt unşi de duhul sfint şi 
fac plodurile lui carele le numără Pavel cătră 


rea a oletului şi a hierif când vrea să le | Galateani şi zice: Plodje Dşa Stgo est liubov 
bea tămădui mirosâla plodului pomului, ca- | radost, mir, dălgoterpie, blagocest, Milosărdie 


www.dacoromanica.ro 


482 


Vearu, Cratost i văzderjanie. Plodul cel de. 
întâi se chiamă dragostea a lui Dumnezei 
ale căruia iâste slavoslovia hlagodarenia, a- 
deverita închinare, cătră vecini, (GI. 5). dra- 
goste, dece O creştine când slăveşti şi te în- 
chin! lui Dumnezeiă întru tâte lucrurile cum 
aŭ făcut Hs. atunce eşti a lut Hs. şite chem! 
adeverit creşlin, (Zac. 2137, iară când tu nu 
slăvești nici mulțimești, nice te închini lui 
Dumnezei, [Plod. 1]. ce încă huleşti pre dîn- 
sul şi crucea lul şi credinţa lui şi altele multe 
as6mene, atunce eşti om drăcesc, iară nu 
creștin. 

Plod 2; Al doilea plod al sfintului Duh 
iaste bucuria, nu á lumi! aceştia și a trupului 
ce a pric6perilor şi a sufletului, pentru că a- 
devăratul creştin cându'și véde priceperile 
lui curăţite de tâte păcatele şi împodobite de 
tâte bunătăţile, atunce se bucură întru inema 
lui, bucurie sufletâscă, macăr de'i se tâmplă 
şi pe din afară de multe orf, [Semnează să știi) 
a avea scârbe şi primejdii şi munci ca Dum- 
nezăeștii apostoli cazii era mustraţi şi mun- 
ciţi forte de păgâni iară eï cum zise Luca era 
bucuroşi şi veseli pentru-că Hristos făcuse” 
vrednici, să fie mustraţi pentra numele sfin- 
țief sale ; şi ia ascultați pilda, un om cárele 
jaste în casă'și şi o véde spurcată și grozavă 
cadeise să se întristâze, așijderea şi tu când 
"i vézi totă pricâperea ta curată şi împodo- 
bită de tótă bunătatea : atunce ţi se cade să 
te bucuri sfințâște şi sufletește, iară cându'ți 
iaste sufletul tot stricat de păcate : atunce'ți 
se cade să te întristezi înlăuntrul (ce să zice 
în taină) inimil tale, iară pe dinafară petreci 
şi te bucuri, şi ție numa! numele de creştin: 
iară dar n'a). 

Plod 3. Al treilea plod al Duhulur iaste 
și se chiamă, Pacea, carea aŭ avut Hs. spre 
toţi şi forte o aŭ îndrăgit, şi o lăsă aposto- 
lilor când zise : Pacea dai voaă pacea mea, 
lasu voaă, drept accea adeveriţi! creştini : iu- 
bese şi țin acea pace, iar tu când eşti făcător 
de 'scandală şi iubeşti să sâmeni vrăjbi şi 
pl&ve intru 6meni şi urăşti pacea, atunce nui 
ești creștinesc : ce dievolesc. 

Plod 4. Al patrulea plod iaste îndelug răb- 
darea carea o aŭ avut Hs; că aŭ răbdat multe 
nevoi, multă sărăcie, multe patime până la 
mârțe, drept aceea şi tu să voeşti să rabzi, 
tote scârbele lumi] şi tótă strimtura, şi zgâr- 
cela : pentru dragostea a lui Dumnezei şi 
pentru nădâjdea vieţii ceil de sus; iară cându 


PRAVILA pareto BASARAR 


dulce şi bun, adevăritai pre drepti ifibrw 
dreptate şi laudă lucrurile log, îndrâptă preo 
cel ce greşise pu dragoștap,mângâia pre cer 
scârbiți bucurase. cu peia ce să bucura sien 
cel întriştaţi se inţrista, drept aceia; şi tu-când 
te vei asemâna luy Hs. într'acâştea.întra tote: 
atunce ești ereșştin, jar când șânt la tine téte 
lucrurile împonciş=te şi'ţi pare răi pentru 
sporul şi pentru bună, petrecanie a fratelui 
tăi a creștinului, şi te bucuri și'ți pare bine 
pentru răotatea lui, şi aj şalțele asemenea a- 
cestora, atunci cumu'ţă voii zice creștin ? ba 
ce încă maï vârtos om flievolesc, 

Piod 6. Al şaselea, plod iaste hunătatea, 
carea o aŭ avut Hs. că tuturor aŭ fost făcă- 
tori de bine, atâta cât şi viața șaiă dat pèn- 
tru dragostea n6stră, drept actea și tu când 
"ți e milă de fratele tăi creştinul şi hrănești 
flămândul şi adăpl înșetoşatul, când îmbraek, 
săracul şi priimeşti pe ștriinul şi altele ca. as 
cestea faci, atunce ești adevărat creştin, iar 
tu când nu 'țle milă nemica de fratele iăă 
creștinul numai ce% facă răi şil jehueşti gil 
răpeşti şi" face nedreptate şi'l pârăști şi”] îm« 
prumutezi cu dobândă şi camată şi faci alte 
multe nedreptăţi : atunce cum ve! să, te chem! 
creştin ? 3 

Plod 7. Al șaptelea plod, al duhului : chia- 
măsă credința carea o aŭ avut Hs, şi tot-dé- 
una o are, pentru căce făgăduiaşte : face făgă- 
duiaşte'ţi că de vei păzi l6gea şi să nu'ți faci 
priateni striini, ce să zice yrăjmaşii lui dra- 
cil, să'ți dea raiul şi aşa va fi, iar tu te lăgâs 
dueşti gând te botezi să fii tot deuna al sfin- 
ției sale soţ, şi să nu faci vgile „diavolului, 
drept aceea, țu dă vei face cum te aj făgă: 
duit şi veï fugi de dracul ça să nu faci yoile 
lui : atunce adevărat eşti creştin, jar când 
tu te [aci mincinos şi necredincioş şi păgân 
şi nu faci voile a lui Dumnezeŭ; atunce 
cumu'ţi va. zice neştine că, eşti creştini 

Plod 8. Al optulea plod al-duhului jaster 
blândţele, carele tot de una purarea Mis: len 
aŭ avut, şi cându'| grăia de; păi gfinţia mu 
grăia răi şi când pătimia (cum ziee Aposton 
lul) nu îngrozia : ce încă erą smerit gi tăn 
cut ca un miel, (Matei. Gip, 14), şi zicea cer 
lora ce vrea să fie adeveriţi creştinir învăța- 
ți-vă de mine că blând sânt şi smerit cu i~ 
nema, drept acea şi în când pşti smerit și + 
tăcut, ațunce aj darul numelui creștinesc, jan 
când eşti trufaş şi măreț şi pu suferi nică o 
dată săi zică cine-va alt. ceva fără de! nur 


Kii aduci aminte de réle adecă de răotăți ca-! mele tăii, și înjuri, mustri, şi îngrozeşti, te 


rele'i triméte Dumnezeii pentru spăsenią su- 


auzi şi, blăsterni, hulestă şi părăști, atunte 


fletului tăi, iar tu fac pre Dumeezeii nedrept | cumu'ţi voii zice creştin ? 


căce te pedepsâşte iară nu pre alţii 6meni, a- 


Plod 9. Al noălea plod al duhulut sfînt 


tunce tu maï darul creștinului ce numaj ny- | chiamă-se ţinerea carea p aŭ avut Hs; întâi 


mele. 
Plod 5. A] cincilea plod iaste şi șe chiamă. 


de bucate că nu mânca mai mult de câtulti 
priimia firea omenâscă, a doa de somn, că 


al dujceții și al, hunătăţii că tuturor iaste| de multe ori petrecea tótă nóptea Ja ruga a 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


438 


lui Dumnezeă, drept acéea cela ce să ține | Pentru unde se-aŭ scris tus patru evanghe- 


de bucate şi de somn şi de alte priso- 
s6le ca acestea, : acela are şi dar şi nume de 
creștin, iară tu, când cheltueşti tâtă zioa la 
bucate multe și în somnuri réle şi fugi de la 
hesrică ca dracul de cruce şi alergi la curvii, 
la preacurviă, la jehuini și la alte zborure die- 
voleşti, [glav. 5. Zac. 213] atunce cum nu'ţi 
voii zice că ești om drăcesc, iară nu creştin, 
vezi o, frate, carit sânt adevăraţi! creştini, 
zice Dumnezăescul Pavele către Galateani : a 
ije hvâi sut pleat raspeaşa să strmi ipohomi, 
adeveritul creştin cade-i-se să răstignâscă 
patimele şi pohtele trupului, şi atunce se face 
priaten lui Hs., drept acea cum se-aă răstig- 
nit Hs, aşijderea şi creștinului se cade să se 
răslignâscă adecă să'ş omâră tote mădularele 
trupului ce se zice şi ale păcatelor, /Glav. 3. 
Zac, 257], cum zice acel dumnezeesc Pavel 
cătră Colaseani, fugiţi de curvie, de necură- 
ţie, de patimă, de veaoa pohtă şi de lăcomie, 
adecă. iubirea de argint, pentru carele vine 
urgia lui Dumnezei pre fii necuceriel carii 
sânt numa! cu numele de creştin : iară lucru- 
rile a lui Hs. nu fac, 


Pentru crucea carea facem pe trupurile nó- 
stre când ne închinăm și cum se cade să o 
facem și ce închipuiaște. Glav. 24, 


[Dummezeeștii Dascali]. Creştinul când se 
închină cadei-se săş împreune câle 3 dégete 
ale mânii dreple, cel de înlâi al doilea şi al 
treilea, că aceştea închipuesc trei fâțe ale 
dumnezeiri!, sfinte! troițe în carele crede şi 
iaste botezat întru numele eladecă al tatălui 
al fiului, şi al sfântului duh, şi mărturiseşte 
trei féțe ale aceit Dumnezeeşitii troițe, iară acé- 
sta ce'ți pul mâna sus la cap închipuiașie ca- 
pul ceriului, iară cându'ți pogori mâna jos la 
mijlocul trupului închipuiaşte pămîntul, pre 
carele se-ai pogorât fiiul și cuvântul a lui 
Dumnezeii de la ceriă pre pământ. dă se-aă 
întrupat de. în sfîntul pământ al depururea 
fecióreï Născătrei de Dumnezeii pentr spă- 
senia. nâstră a Omenilor, iară când rădici 
mâna de la mijlocul trupului şi o sul sus dă- 
spre partea dreptă, âdecă la umăr, închipuia- 
şte slăvita înălțare a acelui fiù şi cuvânt a 
luj Dumnezeŭ, carele se-aă înălțat dă pre 
pământ Ia ceriă şi aŭ șezut din a drepta 
scaunului a lui Dumnezei şi a tatălui, iară 
când aduci mâna dăspre partea dréptă la 
stânga închipuaşte a doa venire a acelui fiù 
a lui Dummezeii a domnului si mântuitorului 
nostru Is. Hs, carele va să judece lumea, 
iară cânda'ţi pogori mâna dăspre partea 
stângă până la piciâre jos închipuiaşte iadul 
în carele va să muncâscă Hs. Dumnezeŭ pre 
toți pre ceia ce n'a făcut voile sfințjeï sale, 
ce se-a lepădat şi le-ai călcat. 


- www.dacoromanica.ro 


liştiš şi carele de ei într'al cui chip se-aii 

făcut, Glava 25, 

[A lui Matei întâi]. Intâi a lui Matei e- 
vaghelie scrisu-s'ai singur Matei apostol la 
Jerslim pre limba ovreiască în chip de om 
heruvim după văzneşenie dâc'aă trecut 8 ani 
şi dăpre ovreiaşte o aŭ prepus loan grecâşte; 
care evanghelie scrie şi povesteşte de naşte- 
rea trupâscă a domnului nostru Is. Hs. cum 
se-au făcut om pentru not ómeniï de în Dum- 
nezeescul şi -sfintul sânge al depururea fe- 
cióreï şi slăvitei născătorei de Dumnezei, a 
sfintei lui Maice, a spăsenie! nostre a creştini- 
lor şi zice : Cniga rosdtva Is. ha sna Davida 
iproceea. 

[Marco a 2]. lar al doilea stâlp de evan- 
ghelie a lu! Marco scrisu-se-ai la Alexanriia 
de Marco apostol în chip de leu după Văzne- 
şenie dâcai trecut 10 ani carele închipuiaşte 
împărăția şi domnia a fiului lui Dumnezeŭ a 
Domnului nostru Is. Hs. carele iaste împărat 
împăraţilor și domn domnilor şi al ceriulut 
şi al pământului şi zice acest evaghelist : za- 
cealo evanghelia Is. Hs. sna bojiia, iacoje est 
pisanno vă Porrţeah, se az posăilaio Aggla 
moego preadliţem tvoim ije ugotovit putvoi 
predtoboiu, acesta ce zice că voiii triméte în- 
g rul mei şi altele vezi bine că arată putâre 
împărătescă. 

[Luca a 3]. lar al treilea stâlp de evanghe- 
lie al Lucăi; scrisu-se-aii la Roma în chip de 
junc, déc'aŭ trecut după văzneşenie 15 ani, 
carele închipuiaşte şi arată tocméla și rândul 
preotese şi arhieresc şi se încâpe de la Zaha- 
ria Preotul şi zice : Ponej ubo mnozi naceașa, 
ciniti poveast iproceea. 

[Joan a 4]. lar al patrulea stâlp de evan- 
ghelia lui loan scrisu-se-aiă de singur loan 
Apostol în ostrovul Pamoşului în chip de 
Vultur zhurătoriii, după văzneşenie déc’aŭ 
trecut ani 32. Pentru că vulturul shóră în sus 
aşa şi el grăind lucrure de bogoslovie mai 
'nalte : Vă naceala bea slovo : iproceea pen: 
twaceea scrii pe loan în chip de vultur. 


Pentru ce vină pierd sfintele darul carele ati. 
Glava 26. 


|Teodorit episcopul chirulii]. La Daniil 
prooroc face poveste Teodorit şi zice: Când 
aŭ rohit Navhodonosor lerslimul şi luă a- 
câlea sfinte vase de le spurcă întru bucatele 
lor şi întru altele fără de cale, ce la acâle 
sfinte nu pulea nimenia să între la dânsele 
nice să se tinză să le pipăe acolo unde era 
acâstea tâte unde se zice la staa stâih nu- 
mal Arhieteul ce intra de cădea într'un an o 
dată şi de vrea fi necurat numai cât tăia 
Dumnezeiasca. dreplute şi bine ştiţi deozan 
cum văzu o dată căruţa carea purta. chivotul, 
[Andrei Can. Vel). ce să zice tronul în carele 


28 


434 


PRAVILA MATEIU BASARĂB 


era sfînta, sfinților şi se întârse să -cază că- | na chipului Domnului nostru Is: Hs. cu dra- 
ruja aceea, atunce mârse şi el să ajute ca să | goste iar nu cu slujire: [Zri opasno} ă, fie 
facă bine şi căci nu fu de în preoţi: tăie'] lanatema, şti acuma ce iaste cu dragoste și cu 
Dumnezăiasca dreptate şi muri, drept adéja | slujirea, însă obicéiù avea împărați? să'și 


zice stâii Andreï la marele canon al lui pen- 
tmacesta lucru: posluji bojestvennaim să 
drâigatinea ce să zice cu frică şi cu cutre- 
mur. 

(Intrebare cu mirare]. Aicea de acesta aŭ 
întrebat unil și zicea că ovr6il cari! era 6meni 
curaţi al lu Dumnezeŭ şi numa! căci nu era 
preoți câţi se tindea la sfintele şi Dumnezăe- 
ştile lucrare pentru ce muria? iar Navhodo- 
nosor cu Gmenil lui cari era închinători de i- 
dol: şi necurați cum luară acele sfinte de le 
spurcară când prădară lerslimul şi le făcură 
de, totă slujba, rea și de ruşine : şi nu păţiră 
nici un răă ? 

| Razreașenie], Zice de acésta acel Teodorit 
că până ce sânt Gmenil lut Dumnezeiă, întru 
poruncile lui şi întru darul lut : ş'acelea sfinte 
tote'ş țin: darul pre carele sfințâşte-le Dum- 
nezeă pentru cuceria și sfinția Omenilor , 
iară când urgişeşte Dumnezei pre nişte ó- 
meni pentru păcalele lor, atunce şi acélea 
pierdu'ş darul carele aŭ că Dumnezei "1 ia, 
măcar de şi pedepseşte dumnezeii iarăşi pre 
ceia ce aŭ pedepsit Omenii luï cum aŭ pedep- 
sit pre +Nabhodonosor carele spureară acele 
sfinte vase ale besricit cu posadnicele lui. că 
Dumn zei cu vrăjmaşii lui cul fără de l6ge 
păgâni : pedepseste pre credincioși ca să se 
ţSlomudrâscă să se întorcă să vie la poca- 
anie, dece de să vor întârce Dumnez ă se 
face milostiv asupra 0%, de iartă și izbăvâşte 
pre dânșii de patimile munci! şi nevoii, iară 
ei de nu se vor întOrce atunce să izbândește 
cuvântul Apsotolului carele zice de veţi vrea 
să mă ascultați dulceţile pământului veţi 
mânca, iară de nu veți vrea să mă ascultați : 
spata pre voi va junghia, că gura domnului 
Bù grăit acestea, 


Pentru sfintele icóna ce arată ca să ne închi- 
năm lor cu dragoste și userdie iară nu cu 
slujirea. Glava 27. 


(Dumnezeeștii Dasruli]. Dragoste se chiamă 
o iubire şi o apropiare a unul lucru, cum al 
zice, pentru dr 'gostea fiulut miei, văz și iu- 
besc obrazul celuja carele are o dragoste şi 
o semnare a fiului mie, acâsta se chiamă cu 
dragoste. iară slujirea se chiamă când acea 
icónă a unui sfint saŭ a lui Hs să crezi şi să, 
mărturiseşti că iaste acela Hs. şi cinsteşti a- 
cea iconă ca pre Dumnezeii saŭ pre sfintul a 
cul iaste icâna ca pe sfîntul acela: atunce 
mergi în muncă; ce icâne! a lui Hs, sai a su- 
fleiului : să 1 te închini pentru numele a lui 
Hs. saă a sfintulut, pentru că zice marele Va- 
silie : cinstea icohel vine pespe chipul cel 
de întâi, și lx săbo > zice cine nu se va închi- 


pue în mijlocul târgului chipurile lor, adecă 
stâlpii, aŭ de marmură săpate, aŭ dè 'zugră- 
vie zugrăvite şi câţi trecea, închinase itâne- 
lor pentru cinstea, împăratului, şi acâsta zite 
cinstea icóneï vine pespre chipul cel de întâi 
ce să zice la împăratul carele se chiamă ehi- 
pul de întâi. iară nu slujia nice seînchina, 
nice Slujia iconet ca împăratului într'acesta 
chip să socoteşti și pentru sfintele icâne. 


Pentru cinci luorure pe carele se odihnește 
Dummezei, și carele sânt acelea. Gl. 28, 


[ Porunca 1]. Întâi iaste curata rugă şi ruga 
curată iaste să aibi dragoste și dreptate spe 
fratele-tăi creștinul, ca să se pót auzi ru- 
găciunea ta cătră Dumnezeă. 

2 A doa poruncă iaste citirea psalmilor, 
sai cu mulți Gmeni sai şi singur de eluş a- 
decă să te nevoești la besârica ta să cânți 
şi să slăveşti prc Dumnezei cum te ve! afla 
cum am zis sai cu mulți sai de elug, că zice 
şi Duiunezeescul David : Vaspoiu Gvsi don- 
deje esmâ. 

[ Psalm. 145), 3. A treia poruncă iaste cdile- 
nia dumnezeeştilor cuvinte ale duhulut ce să 
zice să citescă neştine dumnezăiasca seriptu- 
ră, tot de una carea iaste plină tâtă de cuvin 
tele dumnezcescului Duh, pentru că dumne- 
zeeştij prooroci, dumnezeeștii Apostoli, dum- 
nezeeşiii părinți, dumnezeeștii dascali câte 
aŭ zis și aŭ scris. tóte le-aă zis cu darul şi 
luminarea a duhului sfânt. 

4 A patra poruucă iaste aducerea, aminte 
cu dur&rea inemil de păcate şi de mórt» şi 
de judecată ce va să fie, ce să zice cu inemă 
înfrântă, să'ş aducă aminte neştine de păca- 
tul lui, să se întórcă cu tot sufletul și să' 
aducă aminte de judecată ce va să fie, a do'm- 
nului nostru Is. Hs. carele va să judece lui 
mea. şi să'ş aducă aminte de mârte căriea”t 
sântem datori toți 6menil săi plătim, că de 
*$ va aduce aminte omul cum yausă mórăj 
nică odată na va face 7ăă. 

5. A cincea poruncă iaste rucodélia, adecă 
carea ţe-ai dat să faci să trăeşti în lume, 
aŭ meşterşug aŭ nepgoțătorie aŭ altă măes= 
trie fie ce va fi să] faci drept, bun,'să nu în- 
şelf şi să o faci rea, nice să ial cul-va vre 
un lucru ceva. să'l înşeli saă fără dreptate 
că câlea ce să adună cu înşelăciune şi cu ne+ 
dreptate curând să răsipesc şi pier. Maï bine 
iaste să dobândâscă neșştine puțin lucru (zice 
Solomon) cu dreptate; de cât să -câştigi mult 
cu nedreptate şi Sirah zice, [Saomon Siraz] 
galbenii carii se strîng cu înşelăciune şi fără 
dreptate ca râul vor să se usuce şi ca tune- 
tul în plóie ; aşa vor să cură; adecă vor să 


www.dacoromanica.ro 


PRAVIRA MATEIU BLSĂBAB 


485 


fugă de da mânile dul, şi el de dingi va;să| pae, adecă vol carii credeţi în naşterile óme- 


se lipsâscă. 
i aia 
eniru năţopul și de se va cădea preștinilor 
T Ae krk e SË „se, palid FE Narog 

Glog 29. 

[Anastasie a Dumnezeeșhii cetăți a masii 
Antiohiei], Năxocub'l aii fost socotind şi! aŭ 
pusmuimele aprâpe de Elini, oare năroe iaste 
o isprăvnicie în lime nesocotită majnainte; 
povâstea va să zică că năroeul mu iaste alt 
ceva fără, numai, ce socotește omul maï na- 
inte oesă ziee nesocotind cum va trăi în 
lume şi cum se va griji "1 vine ce” vine asu 
pră cum pă zice mil răŭ făcu aŭ bine aŭ de 
voiă-sluji àŭ de nu voii sluji, aŭ de sroiă la- 
cra aŭ de nu. woiù lucra, aŭ de voii păţi ne- 
voe, aihkde nu voii păți, [Zri să știi] şi zice 
că ori cemi, vine asupră nărogulum iastg; 
ce acesta de'] va socoti şiil va zice mmeştine : 
acela iaste păgân şi fără delâge [Zi să știi 
de godiœ omului] iar creştinul să grijască şi 
să sotetâscă înainte să mărtnriséscă pre 
Dumnezeii împreună æu tote, iar aare creg- 
tin va, mătturisi nărocul, acela aŭ căzut de 
în tocmela şi înțdlepţia creştinilor, cum aŭ 
fost ellinii, de socotia lucrurile câle deşarte 
şi de nimica, căraceia ellinii, tâte câte venia 
la ment le soria zicând că, le iasle de în 
stele şi de în năroc, şi de în st6le va să zică 
că a€le 7 plamele adecă 7 Cron, Zevs, Asis, 
Sârele, Afrodit, Ermis şi Luna carele se 
chiamă 7 zodii, zie că fieş care de aeâstea aŭ 
câte o fire sai şi maï multe şi ari cine se 
va naşte întracela câsj când se mişcă fieș 
care de întracâle stéle zic că iaste şi va să 
fie în firea eï, ce trebuiaşte să facă după firea 
lut şi să vie fieş carele cumu’l pârtă acea 
zodie, [aursitură) carea are firea: acâea în ca- 
rea se-aii născut, drept acâea tâte câte se 
tâmplă Omenilor zicea ca firea lut '] aŭ näs- 
cut întracâea și nărocul ceai vrut să se 
tâmple omului aceluia "1 aŭ urat aşa, ce de 
acestea bârfia, nsbuneşte și neînvățat şi fără 
dé minte eum zicea şi Fariseil, eari zicea că 
nașterea.a, fie căruea şi Imarmenul ce să. zice 
nărocul lu! aduce'] dewine ce vine fie-răruea 
în lume: ce acesta nebumnşte şi fără pri: pere 
zicea, şi pentro teia ce slujia nărocului ga lut 
Dumnezeii, zice Dumnezeesea soriptură, şi 
vădește nepricâpevea. şi păgânătatea lor și 
zice, vai de ceia ce gătese masă diavelului 
adecă cari! fac jertva -ṣi mese mescăturile nă- 
vocului, că aŭ făcut jertve-cu dabitocele şi a- 
mestecături, adecă cu yărsări de vinul și de 
unt de lemn pre foc; /pentru Astrologhii]. şi 
pentru Astrologhii zice să stea şi să vă scâţă, 
astrologhil ceriului că acum trimâte Dumne- 
zeii urgia iul, ce să vie Astrologhil să vă pă- 
zâscă, și iară -ovrâil vor să arză ca nuialele 
în foc, şi nu'ş vor izbăvi sufletul lor de în vâ- 


nilor şi şi în zodii şi în Năroc, acum v'aŭ ur- 
gisit Dumnezei şi v'aă dat în foc ca nuialele, 
lasă să vă scóță Nărocul și minuţiile şi zo- 
diile. Aşijderea şi domnul bate'ș joc de ne- 
înțelepţia acelora 6meni şi zice undeţți sânt 
Astraloghit să'ţi spue acum răotăţile célea 
ce vor_să'ţi vie asupră. 

„[Semndză să știi]. Va să zică Stâii Anasta- 
sie că pici nașterea 6menilor şi stihiile carele 
se fac nice năroeul iaste adeverit că de ar fi 
adeverit nașterea Gmenilor pre Zodil și pre 
Năree; când. vine urgie a lui Dumnezei n'ară, 
muri înțr'un cés 100 sati 200 saii o mie de 
Smeeni, nice întro corabie unde sânt atâta 
suflete şi aŭ bogate nașteri şi bogate năro- 
cure nu se-ar neca întrun cés atâta 6meni 
născut fiind unul întro stihie şi altul într'alta, 
Şi unul în nărac bun, altul în năroo răă, şi 
mor toți întrun cés, şi ce vei maï mult, ca 
Şi: în vrâmea a lui Faraon de necă Dumne- 
ze atâta mii de 6meni numa! într'o certă, şi 
în vrâmea potopului, şi la Sodoma, şi în vrè- 
mea lu, Ezechie împărat, când era Isaia proo- 
roc, yeni îngerul domnului şi tăe într'o nópte 
aptzeci şi cinci de mil de Asirii, şi aveá bo- 
gate nașteri şi bogate nărocure; ce m'ar fi fo- 
losit nice dohtorii, nice legile ar fi făcut drep- 
tate într'acéea vreme. [Zri unde t nărocul). 
Ce însă vom ziee că naşterea şi nărocul si 
tote ale tuturor iaste Dumnezei, carele ţine 
în mânile sale și viaţa şi mârtea, şi plăteşte 
fieş căruia datoria după lucrurile lui, şi de 
va muri păcătosul împreună ču dreptul st 
nu te miri, pentru că păcătosul muri căi tăe 
Dumnezeii calea ca să nu facă mar multe 
păcate să se pedeps6scă maï mult, iară drep- 
tul de aŭ murit, muritaŭ că! aŭ fost dea 
muri, ce să zice om să mâră, şi dăscărcă 
mai curând trupul de pre dînsul, carele era 
legat cu sufletul : ca să nu greșâscă să mârgă 
să se muncâscă, și lăsă tote fricile, gi ne- 
voile ale aceșştit lumi putrede, şi trăiaşte în 
vâci Bine de va zice că trăiaşiă şi păcătosul 
și dreptul în vecie în ceea lume + ce drepți 
merg în viața vécinică și -sfîntă iară păcăto- 
şii în munca de vâci. 

[Semndză). Sfintul carele înc&pe cuvântul 
adecă dumnezeescul Anastasie va să arate 
cu sfinții părinți că eâlea ce zic Ellinii că 
sânt nărocure, și naşterea carea se naşte tpt 
omul a zodiilor; sânt minciuni şi bârféle, că 
Singur dumnezeii iaste carele are puterea 
pre tote, că de ar fi acéłea adevărate, a tot 
omul mar trebui nici Dohtorii, nice ajutor de 
alt ceva; nice ar fi caznă a legilor pre ceia 
ce fac răi : ce încă nice alt lucru carele se 
tâmplă Omenilor nų li s'ar tâmpla, fără nu- 
mal fieş-căruia ce'i ar fi să pată, şi arată 
sfîntul cu dumnezeeștii dascali carii zic a- 


l tàta socotéle frumóse şi adeverite cât fie 


* 


www.dacoromanica.ro 


436 


cine carele va avea minte desăvârşit, încă 
şi ceia ce aŭ puţină : le dă să cunâscă cu 
grăesc minciuni acel Ellini, [Grigorie ostrov 
şi întât aduce pre stâi Grigorie, Nischii ca- 
rele zice că aŭ auzit mulţi zicând de aceste 
lucrure şi râzând aŭ zis să vă aduceți a- 
minte de dohtorul cel mare al Ellinilor ça- 
rele scrie şi spune întru socotlele vrăjitore- 
şti ale dohtorieï, când vezi „zice un om bol- 
nav de va muri, de nu va muri, poţi cu- 
nóşte pre s&mnele trupului [Semnézä]. Și cum 
era un dohtor anume Rodios şi atâta de bine 
ştia merşterşugul dohtoriei, cât cu erbile Iun- 
gia viața aceluea ce vrea să moră curând, 
deci nu sta nici la nașterea omului, nice la 
nărocu”, nice în câsul când negrea de vrea să 
mă, căci că el ştiea numai cu erhi să Tun- 
gescă viața: a acelui bolnav, şi acel dohtoy 
era de pururea bolnav, şi ştia să facă numai 
atâta cum am zis să lungescă zilele trupului 
săi cu dobhtoriele deaciea. strică alte socotele 
carele zicea Ellinii, că naşterea omului și, 
nărocul lui aduce să pață nevoi în lume, 
iar nof vedem în zioa de astăzi că de v 
lovi neştine pre cine-va cu o șabie și si] 
văză toți dohtoril Şi alt om tot să zică că'l 
aŭ rănit de mârte şi de nwl vor vrăciui va 
muri omul. iar déca o ar vindeca acea, rană 
se-ar tămădui și at scăpa de mârte, iar de'l 
ax lăsa pevindecat ar muri, aceluea nu“ aŭ 
fost naşterea. lui nici hărocul lui să móră : 
căci că erhile “] aŭ tămăduit, 

[Semndză). Spune şi Esop o pildă și râde 
de ceea ce cred acâstea jucrure, care Esop 
aŭ fost Ellin înţelept, era zice up Astrolog, 
şi şedea la târg de căuta şi privea naşterile 
şi nărocurile a fieș căruia, dăcia tâmplăse 
ore cul de! spuse nărocul, şi eşi de la din- 
sul, iară peste puţin cés întîmpină pre Aștro- 
log alergând. şi”! întrebă unde alergi tu as- 
trologule ? èl zise şpuse'mi óre. cine că'm 
sparg casa şi 6 fură; iară cela"! răspunse şi 
zise; dar cuim ştii nărocul altora iar al tăi 
nu ştii ? déca vrâme ce iaste aşa, minciuni 
al spus și mie şi altora, dèca nuti ştii tu nă- 
rocul tăi şi striştea, ce însă, noi acâsta zi- 
cem carea iaste adeverit : că în mâna a lu! 
Dumnezei stai: și cereștile şi pământeştile 
şi mórtea şi viața i altele (6te, şi nărocul 
și naşterea, iară pre aștrologhi cade-se vred- 
nicâşte să créză neştine (cum aţă auzif) că 
le sânt cuvintele mincinóse și pilde adecă 
bârféle, numa! acâsta iaste noaă creștinilor 
să avem frică ia inemile nostre adeverit la 
Dumnezeii şi pre dinsul să upovăim şi să nă- 
dăjduim : căruia i se cade slava în vâci Amin 


Pentru viața omului are vvâme cui sordl, 
câți ani va trăi, căce că unii gle că are, 
iar bogați zic că Ware. Glava 30, 


[Anastasie al Duumnezpeștiă cetăți al marii 


havita, MATEN BASARAB 


Antiohji], De acâsta gom, gieg că, vieti gma: 
lui nu e nicy pn soroc pus, nic) jaște vre, u- 
mul om Yrâmea serisă may painle, șa soco- 
MAI aâța, apă să trăiască; ce sfatul şi voga 
a, lu! Dumnezei când va atunce mâre omyl 
şi cum va zice sai va împărți acela: aşa 
iaste, şi şoroeul yiețit Omului adecă vea a 
lui Dumnezeŭ; tă. eš ceea, ce pbe prj- 
cea şi zic în tot chipul să arate, Viaţa, omy- 
lui cu sọroc şi amii a fleş cărul pma cătră 
acela, vom răspunde de, vom zite nu şe 
va. afla la Dumnezăi să fie făput re, un 
luceu. să, fie fără de cale, acâsta piminea 
să nu o sopotescă şi iarăși de pr fi fost 


mal painte o hotărâre şi, Q gicere a vie 
ti a tot omul, atâta anl să trăiască șâly să 
răzholesc nici odată nu şe-ază ruga niminen 


vre-unul sfint, nice ar chema vre o dată pre 
dohtbi pentru că acea hotărâre ce bi hotărât 
mal nainte Dumnezeă ir fi adevărată, însă 
hotarul 4i sotacul a vieţita totomul iaste po- 
rundă a ku! Dúrmnezeŭ carea niminea nu 'pote 
să o piicâpăy caren se chiamă nedomirnită de 
minte de om, iar de àr fi hotărâre sati sorve 
vieţii omului, tiposit mal nainte să trăiâscă) 
atâta, de aetsta spune apostolul vătră corin- 
ténř 2 [G3, 111), Iaco iadâii ipiea tealo i erăw- 
ga, nedostoinea, sadsebea, iast i'piet. (Zac 249| 
sego radi sutneaţi!; otvas balni + i speat dob 
voli, Adecă dâcă mu sânt destoinică pentru 
păcatele lor Să sd pricegtulastă je trupul gi 
sângele Domnului, drept acâea uni! bolnă- 
vese și unil mov. |Semnndeă]. Va să zică că-nu 
jaste hotărâtă viața omului + de nemal de p1 
cate vine la bogaţi şi bóle şi Morți, drept a- 
cesti sfătuiaște şi Sólomon ji zice să pu faci 
nimămuilea tăiţ să mu faci nimănuilea. fără 
de lége ca său mor mal nalite de vremea 
ta; drept âeeaeu adâncimea înțelepţie! a lut 
Dumnezeŭ carelé euróşte mai nainte morte 
omului; şi cuhóşte ce'i jaste de folosul lut şi 
ce iaste de peire; drept acea 1 ia cându'l 
pare lut şi”! lasă iară câtut pare, după nesi 
pusa luf înțelepție şi acea înțelepțiea lu! 
Dumnezeit nespusă. iaste sotooul vieţii a tot 
omul; [Damase]. Arept acâea Damaschin vrând 
să cinstescă acea nespăsă. înțelepţie a lu! 
Dumnezei cârele pune hotar între viata a tot 
omit zice la- ctia ce să pristăveset Neigra 
cennoio glubinoid Mudtosti tvoew opredea- 
liaeși jivet iprovidişi smirt; icăjizai! inoi prez 
meaniaeşi iaco blgo utroben iproceay adică 
cu adâncimea înțelepţiel tale cea nespusă ca- 
rea nu pote neştine să o spue: pui hotarul 
vieții omului şi privâști ma! nainte mortea 
şi'l duci într'altă viaţă mal bună că um milos- 
sărd ce ești, însă am vrea să zicem şi altele 
maï multe de acestea: se soseşte ¢ât am 
seris, ce încă, să ştiţi şi acest puţin carele aŭ 
zis Marele Vasilie, într'o poslania de mân- 
gâiare ; carea serie unui prieten al lui creștin 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU 


şir zice să nu plângă nice să tânguiăscă de 
fratele săi căce aŭ murit, că Dumnezeti aŭ 
făcut ómenit ca să stujască în lurnea lut o 
FU după lucrul tarele le-aă dat să lu- 
creze! tii ar fi in împărat carele ia la casa 
lut de tot felul de slugt ca 5ă'1 se umple Pa- 
lata şi să Slujască tine'ş după slujba ce va fi 
vrâdnic, decia acel stăpân decă nu"! mal tre- 
bue acea slugă pentru bogate vini ce ai făcut 
gonéşte’l şi ia altul, așa şi Dumnezeii are pre 
Omen! în lume să împle pământul şi să sld- 
j&scă cineş ce't! se-aŭ dat, iară dâcă nu’! tre- 
hue a'i fi slugă şi a'f sluji, el ia şi vinc altul în 
locul luy, drept aceea la Dumnezeă stă să tră- 
iască omul: aŭ Vr6me multă aŭ puţină şi voia 
şi înțeleptia a lui Dumnezei, iaste sorocul şi 
hotărul Vieţii a fieş-cărul om, 

Pontru cum trăia Omenii cel mai de nainte 

vreme și uni mulți. Glapq. 31, 

| Duminezeeștii iDascali], In vrémea aceea 
tótă nedumnezeirea era întru némul Smenilor 
ce să zice să închina şi credea în idoli: iar 
nu credea întru adeveritul Dumnezeul nostru 
făcătoriul ceriului şi al pământului şi tote 
câte's într'ânsul, drept actea tocmi Dumne- 
zei (carele aŭ făcut tote cu înțelepţie) de 
trăia Omenil aceia mulți ani ca să se îutârcă 
de închinarea idolilor şi de în lucrurile dia- 
voluluj, să vie întru pric&pere Dumnezeiască 
să créză drept întru adeveritul Dumnezcă şi 
să facă voile lui, iară némul cel de pre urmă 
ce să zice noi creştinii am cunoscut adeve- 
rinţa. credință, lumina de veci carea lumins- 
ză pre tot omul carele vine în lume, adecă la 
domnul nostru Is. Hs. şi întru neînceputul 
lui tată, şi întru Dumnezeescul şi sfîntul toc- 
ma fiind al lui Duh pentr'aceia nu venim în- 
twatâta multă viaţă lungă căce sântem întă- 
riț întru sfinta Troiță, şi căci că lumea acâsta 
iaste morte: iară împărăţia a lui Dumnezeă 
iaste viaţă de v&ci şi nesfirşită şi căci sân- 
tem fii după dar pespe dumnezescul botez, 
pentr'aceia ne iubeşte şi ne scâte de în morte 
şi ne sue la viaţa de vâci, la moşia nostră 
cea de întâi carea se chiamă raiul, 

(Zri). Socatiţi să ştiţi şi într'alt chip pen- 
twacesta, lucru : adecă cu cât se apropie sfâr- 

şenja Jumil să se facă coneţul : cu atâta şi ó- 

menij ]i se îrmpuţinăză anit; adecă trăesc 

vreme puţină. 

De unde e de se află multi Omenă de începuta | 
nașterii lor și de în vârsta tineriei, pre feliŭ 
ant blâuzi, smeriți, bunișori, iară alții 
iuți la mânie, și unii iubesc viața lumi uce- 
știa iară alţii sânt curvari, unii iubesc mu- 
erile, alții le urăsc, și unit sânt țiitori a~ 
decă postnici, unii sânt slobozi la mână de 
daŭ iară alții nu daŭ, și unii sânt nepo- 
căiți gi petrec fără de grije și cu lene, GL 32. 
[Anastasie al cetății hii] Duntnezeii Marea , 


PN N N N N 


n — 


BASARAB 437 
Antiohie]. Pespe acestea vom zice căce că 
Duinnezeă nu iaste să facă pre cest om să'ş 
ție curăţia iară pre altul curvariă şi pre unul 
urgisitor adecă mânios şi pre altul răbdă- 
torii şi pre altul scump iară altul eftin şi 
slobod să dea, dar ce? sânt nişte vini carele 
urmeză și îmblă pre feliul stihiilor trupului, 
cu carele cu acestea şi cu vremile şi cu năra- 
vurile se fac Gmenil aşa. 

[Semndză]. Dă se va afla îmulţive ce să zice 
creşterea căldurii stihiei adecă a sângelui, în 
câsul zimisliril coronului când îngreceză mu- 
iarea : atunci copilul acela se face cald întru 
amestecări carele iubeşte viaţa lumii aceştia 
şi acela iaste și slobod la mână a da. lar de 
va îngreca muiarea la purcâderea stihii ceil 
reci, ce să zice a flegmeï atunce se face copi- 
lul cu firea réce şi neyricepută adecă cu minte 
puțină. iar când îngreceză muiarea întru sti- 
hia cea uscată adecă a hieril a pământului 
zic, atunce face pre om de ţine răotatea, şi 
om amar şi privighetor adecă fără somn şi 
răă, iar de va îngreca muiarea întru stihia cca 
umădă carea iaste apa atunce face coconul 
fără grijă şi lenevos, de iubeşte lucrure pă- 
mânteşti şi e lacom, căci că de vom zice că 
îngrec&ză muiarea de face copil cu porunca 
a lut Dumnezei, unul viclân altul bun, şi u- 
nul nedătătorită lesne, iar altul lesne dătăto- 
toriă şi altulu'ş ţine curăția iar altului iubi- 
toriă de mueri nu putem să zicem că nici o- 
mul cela ceş ţine curăţia se va afla să a'bă 
plată, nici curvariul muncă căci aŭ făcut Dum- 
nezeŭ pre acela curvariă şi pre cela lalt de’ş 
ține curăţia : ce încă nice cel mânios nu iaste 
destoinic muncilor de la Dumnezeiă căci că 
aşa `l aŭ făcut Dumnezei, pentru că Dumne- 
zeă carele iaste drept şi acea dreptate n'a 
făcut pre unul să fie ucigaş şi pre altul sme- 
rit şi pre unul iute la mânie iar pre altul mi- 
lostiv, şi altul nemilostiv, că mare nedreptate 
ar fi să muncâscă pre un curvariii sai pre un 
nemilostiv saù pre un ucigaş, aşijderea și în- 
tralte păcate întru tâte saă în bunătate: ce 
Gmenil se fac de în feliul stihiilor cum aţi a- 
uzit, 

[Semndză). CE însă de te va întreba neştine 
zicând că aşa am născut eù cum séù tâmplat 
de maù făcut părinţii miei şi pre feliă sânt 
aşa cum mă voiă munci sai cum voiă avea 
plată de la Dumaezei ? Răspunde că pentr'a- 
câea séŭ făcut praviiele şi legile, făcutusâii 
cazaniile : carele sânt ca un frâu, să conte- 
néscă firea a fieş-căruia ca să păzâscă porun- 
cile ate lu! Duninezei, ca să albă plată apró- 
pe de Dumnezeă. Căce că de voii naşte eŭ 
întru fire să fiù pohtitoriă Ja mueri, atunce 
eŭ saŭ cu post saă cu altă strimtură a trupu- 
lui : contenesc firea trupului mieă să nu cur- 
vâscă, atuncl voiă păzi poruncile lu Dumne- 
zeii şi stric firea felului în car& m'am născut: 


www.dacoromanica.ro 


438 


ca să păzesc poruncile a lu! Dumnezei şi a- 
tunce'm va da Duinnezeii plată. deci pentra- 
c&ea ntii dat Dumnezei minte ca să ne soco- 
tim si să ne grijim cu mintea nóstră și să ne 
fie mintea stăpână şi Domn ticăl6selor patime 
adecă celor reale; şi iar de m'am născut eŭ 
să fiii cu mintea grosă și cu pricepere puţină 
poruncitaii noaă Dumnezei să fâcem domiri- 
ve și minte subţire; Cu ce? cu învățătura Dum- 
nezeeştilor scripturi cu nevninţă de pururea 
să într6be pre fieş-carele. carele are minte să 
învețe şi el şi să înțelegă, adecă să hiruia- 
scă şi să învingă grosims'ş cu nevoința şi cu 
înțelepția altora, iar de vel zice cum va putea 
fi acesta? [Semneză] atunce tu ia pildă de la 
o piatră sai de la un fier sai şi de la o piatră 
fără de preţ adică Adamant ce să zice diamant 
carele n'are tăiare adică nu se pote tăia şi cu 
frecare, frecă în tóte zile şi se netezesc tâte şi 
să şi strică, iar piatra și marmura fă o fune 
de un lucru ce e maï móle carele iaste părul 
decia tu frâcă cu dînsa în tote zilele Marmura 
sai piatra că o tae funea cum se vede la 
multe puțure și pe într'alte locure, iar pentru 
piatra diamant de care an zis nice un fier 
nul prinde, /Semncză] iar meşteiil care! fac 
aŭ aflat nişte cenuşe de pun şi cu actea ’l 
frecă de'l curăţăză şil dreg şi'l fac luminos, 
drept acéea pravilele. legile şi poruncile a lul 
Dumnezei şi învățăturile şi îndreptările lui; 
acelea sânt carele dreg şi îndrepteză pre cale 
pre firile 6menilor célea reale întru bune. Și 
iar de va naşte neştine scuinp şi ne milostiv 
pre acela 7] învaţă scripturile şi maï vârtos 
Dumnezăiasca Evanghelie pilda a săraculu! 
Lazăr, și a celui bogat nemilostiv și iară pil- 
da acelui ce i se îndestuli adecă "i se îmulţiră 
tóte și sč socotea să facă atâta lucrure, iară 
îngerul zise lut, nebune, drept ac&ea de acesta 
chiamă pre toţi scumpi! nebuni, /Zri pentru 
Scumpi] dară unde iaste maf mare nebunie 
să [ie neştine rob argintului şi aurului, carele 
le vedem toţi în tâte zilele şi în tot césul mu- 
vind unii şi'3 lasă avuţia pre pământ; căce că 
nu pot să o ia, iară săracul sufletul până ce 
iaste în lume iaste încărcat de gicotăţile lu- 
mil, iară déca móre trupul atunce se uşureză 
de asupra lui, şi mérge duhul în lumea de sus 
slobod de într'acâstă tină a acesti! lumi trecă- 
tore, adevărat de va avea bune făcute. Dar nu 
iaste acesta un lucru frumos să socotâscă 
neștine să se folosesca. să'ș înfrângă şi să'ş 
contenâscă scumpcatea lut ă se facă eftin ca 
să aibă acolo plată, ? [Caută de vezi, o îubitore 
de lume]. Şi cu avearea lut aicea să cumpere 
palate şi lucrure carele nu i aŭ văzut ochii, 
uice urechile "i aŭ auzit (cum zice Dumneze- 
escul Pavel) în câea lultă lume unde le are 
Dumnezeii gătite pentru drepţii, numa! că ce 
va da. aicea de în argint şi de în aur, carele 
le póte să le fure fieş care tâlharii şi ce zic 


| 


PRAVILA METRIU BASARAB 


încă numai fâlhaxiul, ce şi copil, frații lu, 
rudenia lui, urăscuşi viaţa căce nu văd cea- 
sul când va muri ca să”! ia cum mal curând 
ce are. iară el nu va să cumpere lucrure a- 
colo la ceriii unde nice viermii nice furi! nică 
alt ceva le strică vre odată, dară cum nu pote 
fi unul ca acela adevărat fără-de minte. Drept 
aceia n'are niminea ce vinui căci m'am nă- 
scut eŭ așa și căci așa voiii să mor şi nemica 
nu voiă avea plată de la Dumnedei. Şi iară 
un om ce va fi ucigaş aŭ n'a lăsat Dumne- 
zeii legile să pedeps&scă şi să pedepsâscă pre 
ucigaş : ca să'ş contenâscă firea cea de uci- 
dere carea aŭ că aŭ lăsat să ià mârte de vor 
ucide pre cine-va [omul ucigaș. Matei Zuć 12) 
sati aŭ nare atâta minte acela om ca să $0- 
cotescă, că de va ucide pre om: ucide pre u- 
nul carele iaste de a lui feliă, ia să vadă do- 
bitocele câlea ce sânt tâte de o fire şi de un 
felii : că nice odată nu ucide una pre altá. Și 
iară omul mânios nu pófe să'ş contenescă 
mânia d6că merge de naintea omului ce să 
mânie şi să'ş aducă aminte cum se mânie pre 
icână adecă pre chipul a lui Dumnezei, care 
Dumnezei va să se mânie asupra lui: căce 
se aŭ mâniat pre chipul săi, [omul mânios] 
sai au dóră nu! aŭ poruncit să iubeşti pre 
vecinul tăi ca şi pre tine saii au d6ră ņ'aŭ 
zis iubiți vrăjmaşii voştri şi bine faceţi lor, 
că ce iubiţi priatenii voştri 2 că așa fac şi pă- 
gânil : drept acéea întru tote felturile ce să 
nasc 6menii după himus [Matei Zac 15) a- 
adecă stihiile ce să află părinţii lor cându' 
s&mănă, aşı aŭ și multe tămăduiri şi frâne 
ca să tămăduiască şi să pedepsâscă firea lor: 
ca să aibă plată de la Dumnezei, şi pentr'a- 
câstea avem atâta şi atâta pilde. 

[Semneză). Ore ştii bine că de nu va mânca 
neștine nice va bea : nu trăiaşte; iară am vč- 
zut pre mulți de ceia ce mănâncă și bei 
mult și curvarii fugind de în lume şi să duc 
în pustie şi cu atâta post ce aŭ făcut şi cu a- 
tâta strimturi şi sgârcele ale trupului lor aŭ 
urât mâncarea și băutura, cea multă şi curvia. 
și ş'aŭ făcut trupurile (cum am zice) nesim- 
țitâre şi morte de, acâstea lucrure, Și iarăș 
Owmenil ucigaşi şi iubitori de viață cari! iu- 
besc viaţa lumii, cumwş daŭ trupurile întru 
multe munci ca cum ar păţi altul iară nu el, 
şi să pohtâscă mortea ca să dohândâscă îm- 
parăţia ceriului, şi într'alte feliuri și firi r6le 
ale omului întru tóte : pline sânt învăţătu- 
rile besâricil şi vieţile şi traiurile sfinţilor şi 
de curvari şi de prea curvari şi de ceia ce mà- 
nâncă şi bu inult şi de cel scump! şi de cel 
iuți la mânie şi văl, [frumos mai de tot], ia 
vezi p:e propodbna Maria Eghiptenina curvă 
că dînsa şi cât de hrănită cu mâncări şi bău- 
turi numal căci'ş opri trupul cum să sfinţi, 
caută de vezi şi la otecinice că" pline de a- 
cestea, vezi câţi mucenici 'ȘI aŭ dat sîngele 


www.dacoromanica.ro 


PRAVIIA MATBIU BASARAB 


pentru Hs. cari! era bărbaţi şi ucigași viteji, 
ia, vezi iar câţi maŭ dat nemănui nice odată 
de întvaverea lor, iară apo! '3 vindură ce a 
vea mult puțin averea lor şi le d&deră săra- 
cilor pentru Hs, şi iară câţi de cel iuți la må- 
nie ; se smeriră, şi se făcută blânzi pre la a- 
tâta schituri, câţi tâlhar se făcură sfinţi, câți 
fur, câți curvari, câți răt, câți betivi, bărbaţi, 
mueri, féte, împărâți, domni, boiąrť, bogați, 
patriarşi, Mitropoliţi, episcop], egument, popi, 
diaconi şi călugări se munciră pentru Hs. și'ş 
înfrânară firile lor cu l&gile și învățăturile lu! 
Dumnezei. Drept actia nu se tâmplă cuiva 
să afle vină întru păcate să zică căce va să 
facă pohtele sale că aşa m'am născut şi aşa 
"m! e feliul şi firea Drept acâia se rógă lu! 
Dumnezeii de acâsta şi proorocul David şi 
zice + Ne ucloni Srâţa moego vă slovesa lu- 
capstvia ; eje nepstevati vinâi ogreasc, adecă 
Domne numi pleca inema mea întru cuvinte 
vicl&ne, cu care cuvinte să aflu vint întru pă- 
tatele mele. |David psalm 140) Drept acéia 
fie-cine iaste nesebuit de nu va să'ș vie întru 
adeverinţă să se inărepteze, 


„Pentru copii de sé vor munci pentru 
părinţii lor gl, 33, 


[Zar a luf Anastasie]. Pentru lucrul cesta ce 
zic că plătEşte Dumnezeŭ păcatele până la al 
treilea ném, adecă, pre feciori, pre nepoţişi pre 
al doilea nepoți ia să ascultați. Dumnezeă zice 
că nu vor muri feciorii pentra părinţii lor 
nici părinţii pentru feciori, ce fieş cine va să 
móră pentru al lut păcat. [Glav 18 Zerem 31]. 
Drept actia zice si pespe Iezechiile Proroc: 
carea iaste stea ce vine la vol. Părinţi! aŭ 
mâncat acrimea adecă agurida, iar dinții co» 
piilor vostri aŭ stripezit. Drept acâia grăiaşte 
domnul, viă eŭ, acesta ste ce vine să bată 
pre altă óste nu va să fie pentru alt ceva: ce 
numal pentru ceia ce aŭ mâncat agurida, şi 
aŭ stripezit, şi tote sufletele sânt ale mele, şi 
sufletul care va greşi : acela va să moră şi 
cela ce să va naşte nu va lua păcatul de la 
cela ce aŭ făcut păcat. Sfintul va să zică aşa 
că pentru cel cuvînt ce zice Dumnezeiă, că 
dă păcatul părinţilor până la al treilea ném. 
Va să zică că nu va să paţă copilul muncă 
sati pedepsă, trupâscă, aŭ sufletescă pentru 
părinţii lui : ce acesta iaste socotința și înţe- 
légerea acestuia cuvânt : că un tată aŭ adu- 
nat avăre şi avuţie multă, cu nedreptăţi și cu 
rele chipure şi năravure așa de cele îmblă- 
tore ca și de céle neâmblătore, de acia le aŭ 
lăsat coconilor , şi căce sunt adunate răi pe 
nedreptate şi de jah, pentr'aceea nu se vor 
bucura de dâusele nice copii lu! nice nepoţii 
luk. nice al doilea nopoți care se chiamă al 
treilea ném, nice le vor moşteni bine, iar ceia 
eg zice până la al treilea ném acâsta arată 


| 


439 


că de să vor bucura feciori! tăi de dânsele, 
iar nepoții tăr nu se vor bucura, şi de se vor 
bucura nepoţii tăt de dânsele, iar al doilea 
nepoți nu se vor bucura, ce numa! acolo se 
vor da nedreptăţile părinţilor, şi de acéia zice 
Dumnezei că va da Dumnezei păcatele adecă, 
nedreptăţile şi jehuirile până la al treilea ném 
ce şă zice să piară şi să se sfârşescă acâle ne- 
dreptaţi de într'acel ném. Iar de va zice neş- 
tine dar ce strică copii carii waŭ făcut nice o 
nedreptate să piérză acâlea bucate şi el să să- 
văcâscă ? ascultă Aceia nu pierd nemica de 
al săi, ce pierd acâle cé’s adunate pe nedrep- 
tate, carele maŭ fost ale lor, nice ale părinți- 
lor lor numai ce aŭ fost striine jehnite şi ră- 
pite. Și încă, putem zice că Dumnezei iubâşte 
copii aceia: să”! dăscarce de nedreptățile pă- 
rinților or, să nn cumva să fie avuţia. lor forte 
încărcată de nedreptăţi să se afunde în un- 
dele şi nădlabil și în valurile diavolului, cum 
pate și o corabie ce iaste pré încărcată și să 
o lovâscă o mire furtună și să nu lépede să 
se uşur&ze corabia ca să se potă lupta cu va- 
lurile, cu vihorâle şi cu vânturile. ca să nų 
se afunde să se n&ce. Drept acéia lå bucatele 
şi avuţiile carele sunt răă adunate pedepsâște 
Dumnezeă pân' la a treilea rudă iar nula trup 
sai la suflet căce că ar fi mare nedreptate 
aprâpe de Dumnezei. Pentvaceia singur Dum- 
nezei zice: cine'ş cu păcatul lu! va să moră, 
şi nu va lua copilul păcatul tatânesăi, ade- 
că fie-cine după păcatele ce face se va pe- 
depsi. Drept acâia aduce pildă şi zice : Pă- 
rinții mănâncă agurida iar copil lor le strepe- 
zesc, ce să zice că cine va mânca agurida 
aceluia vor strepezi şi dinţii. Adecă cine face 
păcatul : acela va să se şi pedepsescă. Pentru 
că ce tată aŭ prea curvit vre odată iară apoï 
copilul să aibă dulcéța prea curvieï, carele pote 
încă- că naŭ fost născut saŭ care tată aŭ ucis 
când va vre un om şi tu sa zic! că copilul âă 
vărsat sângele aceluia cə se-a ucis, iar co- 
pilul pote că încă maŭ fost -născut. Drept a-, 
c&ia de acesta iaste mare nedreptate, ari de 
tce păcat ce face tatăl să fie părtaş şi copilul 
căc- că pe trupul lut şi pre sufletul lui are 
păcatele acâlea tatăl carele aŭ făcut cu tru- 
pul şi cu sufletul săi, iar nedreptăţile (cum 
am zis) carele jehuiaște, şi răpâştă de strînge 
avuţie nedreptă şi o lasă aicea (că nu pote 
să o ia cu dînsul) acela aŭ făcut doaă lucrure, 
că nù lvat el cu sine şi s'aii dus cu păcatul 
nedroptăţii : iar une altele şi strinsorea pă- 
cătâsă şi fără dreptate, le lasă copiilor săi, şi 
nepoților şi al doilea nepoți. Drept acéia ca 
niște adunătură striină fuge iar de la mânile 
lor, de acia cela ce ţine une altele şi strînsórea 
striină, rămâne go), adecă denedr, ptăţile tă- 
tân&-săi; cum pate un om ce ară, număra 
nişte galbeni striină carii `f dă altuia, ca nişte 
striini ce nw's aï lui, iar luf nu'! rămâne ne- 


www.dacoromanica.ro 


440 


mica, fără numal rugina : daecă păcatele ne- 
dreptăţii. 

[Isaia] Zice şi proorocul Isaia : se cele i 
dealo ego: adecă fie cine'ș pórtă al săŭ lucru 
naintea-sa, şi dreptul, iar are naintea sa drep- 
tatea lui, drept actia zice domnul: O! tu casa 
a lu Iil, pre fieş-cine de întru vol voiă să jude, 
după palea a fie căruea, 


| 


Pentru vise carele sânt adevărate și carele nu 
sânt adevărate Glava 34. 


[Aceluiaş Anastasie] Vin la om mulle vise, 
căci că ţine întru mintea luy acel lucru ce iu- 
hâște să câştige şi să dobândâscă totă zioa, 
deacia n6pte ’l vede în vis, vin visele şi 
pespe draci, vin şi de la stomah când prea 
mănâncă omul mult şi se îinbată, vin și de 
la Dumnezeă, că de multe ori Durunezeeștil 
îngeri cu visure îngrozesc și spară pre noi, 
și de multe or şi sufletul ca un cuvintătoriă 
şi gânditoriă ce iaste : cunóşle mai nainte şi 
arată omulu miște lucrure, însă drept acéea 
câte vise va vedea omul, peniru îndruptarea 
şi întârcerea de în răŭ la bine : acelea să le 
şi iubâscă. 

[Caton)] Pentru vise spun și înţelepții cei 
de afară adecă Caton, Llica aşte ctoo iacoje o- 
jidaet i văsneu taiajde nectaet. adecă câte 
are omul întru mintea lul când iaste dăşteptat. 
iară déca adârine acâlsș véde şi în vis. 
Pentru se, daste acel Fifudl pespe carele in- 

treba preotul pre Dumnezeŭ și pentru po- 

doba preotului, și pentru doŭ-spre-zéce pietri 
scumpe și pentru cuvântul carele zice Dom- 
nul numele mieŭ și nu "Î am arătat lor. 

Glava 88. > 


[Anastasie al Dumnezeeștii cetăți Marii An- 
tiohii| Acesta nume să'l spue neștine sem- 
neză sai arătare sai izbăvire. Și chipul (a- 
decă) vederea lui eva de o palmă, țesut cu un 
rotocol pre piept, adecă ca un Golpiii de mă- 
tase cu sârmă de aur, şi de meşterșug pestrit, 
împistrilă, iară îu mijloc avea ca o slea lol 
deaur, iară despre o parte şi de alta : doaă pie- 
tri zmaragd; şi pre un Zmaragd era seris căte 
6 rude a lu lil, pre altul iară aşa 6 și se făcea 
amândoaă tus dósprezéce rude, adecă acelor 
12 feciori a lui Iacov, căce că acel nem se 
chiamă Î2 rude, iar între acel doi zmaragdi 
era o piatră de Adamant și când vrea să în- 
trebe preotul pre Dumnezeii pentru ve un lu- 
cru, atunce °l lega întru Epomidă. 

(divele Epomida era o haină ajarhiere- 
uldi, carea 6 punea la umăruş : ca şi în ziua 
de astăzi Omotorul. Și Epomida acéea o adu- 
cet peste umăr denainte pre piept, cum vine! 
şi omoforul, decia când vrea să întrâbe preo- 
tul pre Dumnezeă puné’s mânile legate de de- 
suptul Epomidi!, de aciaş tindea palmele de 
desupt, şi punea marginile epornidii desupra 


PRAVILA MATEIU BAȘARAB 


pre palme'și, şi căutând la acel Efud: întreba 
pre Dumnezeii, de ce vrea să întrébe, iară pia- 
tra acâea de Adamant aciaș strălucia, (déca 
plăcea lui Dumnezei acea întrebare ce îutre- 
ba Preotul) şi arunca mare lumină și zări a- 
fară, iară de nu plăcea lui Dumnezei sta nu- 
ma! în tocmela el şi dâcia mal mult nu stră- 
lucia, iară de vrea Dumnezeiă să dea 6menil 
săl sabii : se făcea sângerată, iară de vrea să 
vie morte sai ciumă să făcea négră. 
[Zlatoust pentru poddba preotul]. lar Ar- 
hiereul în vremea cea de demult vâche, când 
vrea să între la staa Slâih ; se îmbrăca în- 
tra haină carea se chiema Podir adică de în 
cap până la pici6re așijderea şi Epomida, încă 
mal îmbrăca. ş'allă. îmbrăcăminte de venia 
până la copse, încă mail Imbraca, ş'alta carea 
o chema Loma, şi era dindărăt la marginile 
hainiă carea ajungea până la piciore încă ma! 
purta flori de rondi, grecâşte Antiroas roncus 
adacă cicurY sati chenafură ca florile de ron- 
die şi clopoței, iar desupra capului purta tiara 
ce să zice corivantion care să chiamă mitră 
Arhierâscă şi un rocolaş de aur făcut ca o 
potcâvă în carele era scris numele a lui Dum- 
nezei şi desupra pre umăre purta dolzmaragd! 
şi pre unul era scris 6 rude ale lu Jil şi pre 
altul alte şase carele zice mat sus, iară dina- 
inte pre piept era acel Etud şi pre dinsul era 
12 pietre scumpe. | Semndză) Ce să cade să 
vază neştine cuin era acâle împărţele altele 
şi socol&lele altele, căci că Dumnezeă adevă- 
rat nu se odihneşte pre haină de porfiră şi 
pre lachint: ce'ş zugrăvâste chipul slinţiet sale 
pe florile céle trupeşii ale hunătăţilor căci că 
Dumnezeii de s'ar fi odihnind adevărat, pre 
acâle podâbe scumpe: ce ar putea fi ? căce că 
mai nainte pentru Aaron nu îmbrăcă pre 
Moysi: ce Moysi era gol de pod6hele preo- 
teşt], iară apot el îmbrăca. pe preoţi şi cu apă 
nu se spălă: iară el pre alţii spăla; cu un- 
sóre nu se unse: iară pre alții el "I ungea, 
el haină preaţescă nu îmbrăcă; iară pre alți 
preoți îmbrăca; pentru ce? ca să şti! că nu 
trebuesc alâta podobe celora ce sânt desă- 
vârşit la Dumnezei: ce'l spăsese numa bu- 
nătăţile lui, drept aceea pre chipul preotului 
zugrăvește bunătăţile, însă sus la cap numele 
a lut Dumnezeii şi dinainte spre piept: cu- 
vântul al lut Dumnezeiă iar jos florile și plo- 
durile, adecă îndreptările bunătăţilor, 


Numele celor doaă-spre-zdce rude ale Tu Lil PA 
lângă dânsele apropiérea celor donă-spre-z6ce 
pietri ce era pre Efud. 


1. Ruvim —  Sardion 
2. Simeon —  Topazie 
3. Levi —  Zmaragd 
4. Iuda — Antrax 
5. Dan — Samfìr 
6. Neftalim — Aspis 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


7. Gad — Yachynt 

8. Asir —  Ahatis 

9, Isahar -—  Ametisos 
10. Zavulon —  Hwisolitos 
11. Iosif —  Virilaios 

12. Veniamin —  Onihitis 


Stáir 'Epyanie episcopul de la Chypru pentru 
câle doaă-spre ztce pietii scumpe carele era 
țintuite pre Efud. 

A. Savdion căriea” zie Vavilonnă iaste o 
piatră de 'Liaste firea ca focul şi ca sângele; 
carea, se face în ţara Vavilonului carea iaste 
către Asireni şi iaste lumin6să şi are şi put€- 
re dohtorescă de vindecă carea este de trehbă 
dohtorilor la unflătury, şi la rane carele se 
fae de fier: ungând cu dânsa ranele și um- 
flăturile. 

2. Topaziaşiaste ma! roşie de cât Antroca 
şi se face la un oraş ce să chiamă Topazi la 
India. Care Pazie o frécă dohtorii pe o grease 
și décă a frécă nu iasc de întnsa rușală : ce 
rămâne în zâma aceea ca laptele, adecă alba- 
stră, deacia ceia ce o frecă împlu vase cât vor, 
și cât de o ar freca nici împrejurul ef nici la 
cumpăuă scade nice nemica : numai ce stă tot 
întrun chip cum ș'aii fost şi nu se strică, și 
acea apă ce iase de într'ânsa când o frécă: ia- 
ste fórte de folos la ochi când dor, încă și la 
cel ce nehunese, adecă carit 'şi es din minte: 
numai cum li o va dasă bea se tămăduiaşte. 

3. Smaragdui carele iaste vârde, scotul ca 
o rădăcină de în munţii Indiei, şi de acolo 
"1 sapă varvarii şi” află de’! tae iară puterea 
lut iaste de astâmpărare sâlea şi d&'şi vedé- 
ra fața într'ânsa ca într'o oglindă. 

4. Aotraxul iaste oxiu roşu și se face la 
Harchidona, Liviel, adecă a varvariel, carea se 
chiamă. Africa. Şi povestesc cum nu se afla 
zioa : ce n6ptea, că dă pară ca o faclie sati ca 
un cărbune lasă schîntel, și după un ces iar 
se potoleşte, de acia cunoscânduă ceea ce o 
caută că iaste acâea, merg la lumina eï şi o 
află, iar déca o află o iaŭ şi când o ţin şi o 
due, orl cu ce haine de o ar acoperi: zările 


„el tot es afară, 


5. Zafirul iaste can mohorât (sai grecește 
paracochinizi) și se face la Sarachinia şi la 
India. Şi când o freci să o ameasteci cu lapte 
de mutre, [semneză să ştii]. şi să ung! dure- 
rile carele sânt și se chiamă umflături, numay 
cât se tămăduesc. Incă şi tablele cele ale le- 
gil carele déde Dumnezei lui Moisi, era de 
Zafir. 

6. Aspis iaste în chipul smavagdului şi se 
află la gura unul râŭ ce se chiamă Termo- 
dontos, aprope de alt râi carele se chiamă 
Amatundios al Chyprului carea iâste forte de 
trebă la ceia ce” lovesc năbădărcile, adecă la 
ceia ce'i lovesc lovituri şi cad jos de se tăvă- 
lesc şi le merge spumele. 


44l 


7. Yachint, şi acesta iaste can mohorât 
(sai grecește paracochinizi) şi se află la mij- 
locul laturilor Schitiel. Schitia se chiamă tote 
laturile miezi! ndpte, unde lăcuesc ceia ce să 
chiamă Schiti, cum al-zice: Tătarâi, Unguri), 
Rumânil, Ruşi! şi acele némure tâte carele 
sfint în laturile a miază n6pte. adecă Gothir. 

Dece acolo în pustia Schitiel ceif inary, iaste 
o prăpastie, adecă o crăpătură fârte adâncă, 
cât nu pâte omul acolo să îmble. Şi acea pră- 
pastie iaste îngrădită cu munţi nalţi despre 
amândoaă părțile, şi sus de în vâvhul ef de-ar 
căuta cine va. să se plece, nu pote vedea fun- 
dul nice pământul jos al acei! prăpastil. Că 
de adâncime se întunecâză ca și cuin af căuta 
într'o mare fumedenie, întru care prăpastie, 
trimet împărați! acolo de șed pre cel vino- 
vaţi, şi junghe Miel, Berheci, şi déca "! belese 
el aruncă carnea jos în crăpătura prăpastie!, 
iară pietrile să lipesc de carnea mieilor, iară 
vulturii carii lăcuesc sus pe pietrile munte- 
lui, cătră mirosela cărnil se poboră jos şi ră- 
pesc miei! și" aduc în sus afară, iară pre 
carne sânt pietrile lipite. Decia mâncând vul- 
turii carnea pietrile rămân desupra pre mar- 
ginile munților, iar acei vinovaţi privesc unde 
aii dus vulturii acea carne și merg de adună 
acâle pietri scumpe şi așa trimet împărați! de 
de le iaŭ, şi aŭ lucrare ca acesta, că de le va 
pune cineva pre cărbuni aprinşi, iale nu se 
strică, iară cărbunii se sting, şi nu numai a- 
cesta ce încă de le va apuca cineva pre acâle 
pietri şi să le învăluiască într'o cârpă şi să le 
bage în foc să le ţie dâsupra, cela ce le ţine 
arde : iar cârpa nu arde, încă mal povestesc 
cum sânt fârte de trébă acele pietri: la mue- 
rile c6lea ce vor să fete ca să nască lesne, 

8. Piatra Ahatis mohorâtă iaste, sai gre- 
c&ște paracochinizi, şi acesta se află spre latu- 
rile Schitie!, putere de vrăcire ca acâsta are. 
că de va muşca pre om scorpia sai ohea sai 
alt şarpe, cum veï freca cu dinsa pre om la 
frunte, aciaş se tămăduiaşte. 

9. Ametisos, și actea iaste can mohorâtă 
saii grecâște Paracochinizi şi lasă văpae a- 
dâncă, adecă multă, şi se află la munţii Var- 
variel pre lângă marginea mării, iară cine o 
va purta la dinsul numa! să "1 se atingă de 
trup : cât vin de-ar bea nice odată nu se 
îmbată. 

70. Hrisolit, iaste ca în chipul aurului sai 
grecește Parahrisizi şi se află într'o piatră ca- 
rea se chiamă freatidi adecă puț, aprope, de 
marginea, bălții Ahiemenidij, a Vavilonilui, 
pentru că Vavilonul și puţul pietrii aceia 3 
chiamă'l Ahemenida. Acea piatră de o veï 
freca, tămăduiaşte pre ceia ce aŭ piatră caril 
nu'ş pot lăsa adul, aşijderea. şi de durerea în- 
frângeri! mădulariului şi de stomah, şi de tâte 
lucrurile pântecelui tămăduiaște, 

11, Virillion, carea. îndulcâşte saă grecește 


www.dacoromanica.ro 


442 


glichizi şi se face aprâpe de ţărmuril munte- 
lut carele se chiamă Tuvru. Carele iaste în- 
läuntru la Anatolie, iar lucrare de tămăduire 
acesta mare, 

12. Onnyhion, carea iaste plăviţă și se află 
și aceea la acelaș munte al Tavrului, 


Teodorit episcopul Chyrului, pentru cuvântul 
carele zice numele mieti Domnul şi nwl ară- 
tatii lor, 


[Semnézü să ştit Slovele de în cap luă Hs.]. 
Invaţă Dumnezeii pre Moysi, pre carele °l aŭ 
destoinicit a toată mila dragostea şi cinstea, 
căci că acel nume carele nu ’! arată patriar- 
şilor iar lui Moysi’! arătă. Pentru că zise că- 
tre dînsul : eŭ sânt o, 0, 4; 0,0, n zice Duin- 
nezeiă. 

Acest nume adecă : o o n aprope de ovrăl 
se chiamă nespus: adecă nu pâte neştine să 'l 
spue, căci că ovrâil aŭ oprit pre toţi să nu 'l 
spue cine-va pre limba lor. Carele se scrie cu 
patru slove, pentr'acâea se chiamă Tetra- 
grammaton ce să zice cetveropismennago, ro- 
mânește de patru slove, acesta se scria şi pre 
acel rotocol de aur carele era făcut ca o pot- 
cóvă, care o punea pe fruntea arhiereului şi 
era lipită de mitra ceea ce purta şi acâea se 
chiamă ovreiaşte Aia, iară samarilEnii pre 
limba lor aves. 


Pentru văotățile carele fac nouă limbele adecă 
păgânii, oare cu porunca a lui Dimnezeăi le 
fac aŭ ba? Glava 36, 

[Anastase al Duinnezeeștii marii cetăți An- 
tioh. f potevă] Iubitoriul de ómeni şi dreptul 
judecătoriù domnul nostru Zs. Hr., când gre- 
şim de multe or! dă pre not la vrăjmași nu să 
ne piarză ci să ne pedepeâscă, cum zic lu fil 
pespe Ieremia prooroc: aveţi nădejde Gmenii 
miei aducându-vă aminte de Iil, vândutu-vă 
întru limbi nu a fi de peire ce căci aţi urgisit 
vol pre Dumnezei carele v’aŭ făcut. drept a- 
ceia vă deade în mâinile vrăjmașilor. Iară 
noaă ni să cade să ştim că pentru păcatele 
nostre de multe ori 6re dăm în mâinile vrăj- 
maşilor păgâni, după judecata cea dreptă a 
lui Dumnezeu că zice Isaia pentru [il : cine 
aŭ dat întru răpire şi întru robie pre Iacov 
adecă pre Gmenil ovreilor şi pre [il celora 
ce'l prădară dâd'el Dumnedeii că "1 aŭ greşit 
şi nu vrea să îmble în căile lui, nice să as- 
culte legea lui, şi dice proorocul Isaia că aŭ 
dus pre dînșii urgia mâniei sale iar resboiul 
cargle era asupra lor zicea : aŭ dóră nu pote 
mâna domnului să păzéscă şi să isbăvescă 
sai se-aui supărat urechii lui ca să nu auză 
ce păcatele vóstre despart între voi și întru 
Dumnedet și pentru păcatele vóstre şaŭ în- 
tors fața ca să nu "I se facă milă că mânile 
vóstre sunt legate cu sângele nedreptăţii şi 
degetele vóstre cu păcate şi buzele vóstre 
aŭ grăit fără de lege şi limba vostră se în- 








PRAVILA MATEIU BASARAB 


vaţă nedreptate și nici unul nu grăéşte drept 
nice iaste judecată adevărată. Așijderea, zice 
şi Iezechil că de la fața a lui Dumnezei ; eŭ 
zice voios vă daŭ în sabie și toți veţi să 
cădeţi junghâţi. adecă velă să muriţă, pentru 
că câle v'am grăit nu m'aţi ascultat şi aţi 
făcut viclenie ce să zice răi 'naintea mea, şi 
celca ce n'am vrut voi le aţi ales. Și iarăși 
mai grăâşte acest aşa. Şi vor cunoşte tote 
limbile că pentru păcatele seaŭ robit casa 
a lui Lil, că saù lepădat de mine, şi eŭ "mi 
am întors faţa de cătră dînşii și am dat 
pre dânşii în mâinilevrăjmaşilor lor și după 
fără de legile lor aşa aŭ făcut lor. | 
[Ot ishod]. Şi zice Domnul cătră Moisi, 
nică unif văduă sait mișa să nu "i faceţi ră 
să nu cum-va să strige la mine şi cu auzire 
voii auzi strigarea lor și mă voii urgisi cu 
mânie : ce apol vor rămânea muerile vóstre 
vaduă şi copii voştri sărael. N 
[Oi Levit). Şi zice Domnul cătră Moisi, de 
veți îmbla întru poruncile mele şi să păziţi 
învățăturile mele să le faceţi, davoii ploaă 
mea la vrémea e! şi pămîntul 'ȘI va da r6dele 
lui și pomit 'şi vor da plodul lor şi va ajunge 
area pre cules, iară culesul va ajunge sămânța. 
Adecă se va îmulți viața n6stră, și veţi 
mânca, pâinea vâstră de îndestul și veţi şedea 
pre pământul vostru păziţi împrejur şi voii 
da pace în pământul vostru, şi veţi domni 
fără de frică, şi nu va fi niminea să vă înfri- 
coşeze, și voîii piarde tóte hierile ceale reale 
de în pământul vostru şi răsboiul nu va 
rece pre în țara vâstră şi veţi goni vwrăj- 
maşil voştrii şi vor cădea, jungheţi naintea 
vâstră cu frică, şi cinci de în vol vor goni 
o 100 şi o 100 vor goni mil şi se vor omorâ 
vrăjmașii voştri cu sabia şi yoiă căuta pre 
voi de vă voii blagoslovi şi o vă voii crește 
şi o vă voii mulţi şi voii pune Jăgea mea 
cu vol şi veţi mânca vechile vechilor adecă 
să prea îmbătrîniți şi de la fața mea veţi 
scâte de în noaă vechi şi voii pune legea 
mea întru voi, şi nu o va urâ sufletul mieă şi 
voiă îmbla întru vol şi o vă voit fi Dumne- 
zeul vostru, iar voy Gmenil miei, şi eŭ voii 
fi Domnul Dumnedeul vostru, iar de nu veți 
vrea să ascultați acâstea ce am zis să faceţi 
poruncile mâle ce veți sta împotriva lor și 
nu veţi băga séma nici veţi socoti sufletul 
vostru întru judecăţile mâle să nu faceţi tote 
poruncile mele şi eŭ voii face vouă asa, 
Dă-voit asupra vostră sărăcia, râea, bóla şi 
să se lege cu mahramă ochi! vostri şi sufletul 
vostru să se împuţineze şi să piară și veţi 
semăna semințele vóstre în deşert şi le vor 
mânca vrăjmaşii voştri şi voii pune pe vol 
obrazul mieŭ şi veţi cădea (adecă veți peri) 
paintea vrăjmaşilor voştri şi o vă vor goni 
ceea ce vă urăsc şi veţi fugi negonindu-vă 
nimenea. Deacia și într'acea pedepsă ce vă 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


veți pedepsi de nu mă veţi ascu'ta voiŭ să 
adaog să vă pedepsesc cu rane deşarte, peste 
păcatele vóstre şi voiă să stric mustrarea 
trufiei vâstre şi voiă să fac ceriul ca fierul, 
şi pământul ca arama pentru voi, şt va să 
fie putârea vostră deşartă și pământul vostru 
nu va să'ş dea Plodul şi pomil țarinelor vós- 
tre nu'ş vor da rodurile lor, şi iară de nu 
veți îmbla drept ce împonciş şi nu mă veţi 
asculta : voii să adaog spre voi rane bube 
după pădaiele vóstre şi voiii să trimeţ spre 
voi fievile sălbatice ale pământului să vă 
mănânce şi să vă strice tote dobitâcele şi să 
vă împuţineze. și căile vóstre vor fi dăşérte 
iară de nu vă veţi pedepsi cu acâstea: ce 
încă veți îmbla spre mine împonciș îmbla-vo! 
şi eŭ cu vo! împonciş cu mânia mea, şi voii 
să vă rănesc de şapte orí pentru păcatele 
vâstre, şi voii să aduc asupra vóstră spata : 
să izbândesc legit mele, şi vă veţi mânca 
pre la satele vóstre, şi voii trimefe morte 
pre voi (adecă ciumi), şi veţi mânca tru- 
purile feciorilor voştri și ale fâtelov vâstre, 
şi vă veţi da în mânile vrăjmaşilor voştri 
și vă vor semăna limbile şi vă vor trimėte 
afară cu &pata care va să vie asupra vOstră, 
care iaste foc, grindină, fomete, ciumă, lã- 
custe dinţit hierilor, scorpiile, șerpii, suli 
meşdriţile, sabia, acâstea tote se-aŭ făcut 





448 


să vază unde mérge. însă judecățile ale lut 
Dumnezei şi căile luy nu pote cineva să le 
caute să le vază nice să le afle, şi acesta iaste 
adevărat, iară ceia ce mor cu morte iute, a- 
céia nu mor toţi pentru păcatele lor. Căce că 
feciorii a lui Iov caril era drepți se prăpădiră 
în casa lor carea să strică şi muriră. Aşijde- 
rea și Hs, ne învaţă şi zice de acâsta că nu 
era maï păcătoşi cel 78 bărbaţi de cât ceia ce 
şedea în lerslim, pre carii căzu pirgul a lui Si- 
loan şi X pierdu de pre fața pământului, Dece 
de acesta ne învăţăm, că nu numal cel păcă- 
toși mor morte rea. ce de multe or! şi drep- 
ţii, pespe nişte lucrure nevăzute, adecă nea- 
rătate şi ascunse taini de Dumnezei. 

[Caută să știi cum mor ómeniš și drepți și 
păcăt). Carele acestea se fac în trey chipure, 
întâiti pentru niște ómenř drepţi, de multe or! 
Dumnezei iartă să fie omorâţi, aŭ de fiery, aŭ 
de cutremure, aŭ de înecarc, aŭ de fulgere 
saŭ de niscare căderi ca să se spere ceea lalţi 
să zică, că déca vreme ce păţi acel om drept 
răi ca acela: dar încă no! păcătoşii ce vom 
să piţim, şi déca vreme ce dreptul dabia se 
spăsâşte ; dar necuratul si păcătosul unde se 
va arăta? A doa iară întralt chip, pote că 
dóră aŭ niscare greșale mici și cu acea în- 
grozire ertă Dumnezei să paţă acel răŭ : ca 
să se afle desăvârșit drepți aprope de Dum- 


pentru izbânda păcătoşilor : caril nu vor să | nezei, A treia iară într'alt chip că unil ca 
se întârcă să se părăsâscă să vie la pocanie | nişte putârnici ce sânt, aŭ luat păcatele 6me- 


să se iarte. 


Pentru 6nenii ceă văi şi nedăstoinici, carii se 
fac stăpâni și oblăduesc Omenii: óre de la 
Dumnezeii qi ba. Glava 37: 

[Anastasie al Marii și Dumnezeești cetăți. 
Antioh.) Acesta ce să face aşa de iaŭ 6menil 
cel ră! şi nevrtdnică stăpâniea ; iaste a lui 
Dumnezeii depărtare sai elobozie, drept a- 
câea le dă oblăduirea, căce că sânt Gmenil ră! 
și vicleni, pârâți, clevetitori. plini de pizmă şi 
de muzavirie, învățăturile lu! nu fac, drept 
accea iaste urât de Dumnezeii și despărțit, 
dece ca pentru să pedepsâscă, şi să"! sme- 
réscă, le dă stăpâni ca niște muncitori şi svă- 
păiați şi sălbateci, după cumu `í inema óme- 
nilor şi se împle cuvântul al lui Dumnezei 
carele zice: Voiă să vă daŭ domn Vlădici 
stăpâni, după cum vă sânt și inemile vóstre, 


Pentru “ceea. ce să survă de cad de pre niscare 
râpe. sati carii se ndcă, óre acéléa patule cu 
porunca și cu împărțăela și cu îngrozirea a 
luy Dumnezeii, aŭ de înlucrarea diavolului, 
Glava 38. 


[Jar aceliaș a lut Anastas.) Dumnezăiasca 
scriptură, zice că neispitite sânt judecăţile a 
le lul Dimnezeiă si fără de urme cărările luj, 


nilor, adecă carii sânt Domni și stăpâni, şi 
păcatele Gmenilor sânt pe creștetul stăpănu- 
lui, şi de multe ori se daŭ întru morte rea 
pentru priimirea ce ati luat pre 6ment și face 
pedepsa acea şi pentru dânşii, iară pentru 
Omeni! mari izbăvire. [Caută de vezi să ştii 
Domnii, boiarii, bogați, patiarșii, Vlădicii, 
egumenii, cum mor așa de grab.] Pentru că şi 
Hs. pentru păcatele nâstre, se răni și luă 
mórte : ca să ne spăstscă, Drept aceea cu- 
noscând acesta să nu ne mirăm când auzim 
căce că pre Isaia Prooroc: laŭ tăiat cu hirăs- 
trâul, şi pe Ión botezătorul capul iai tăiat şi 
pre Stefan Pervo Mucenic : cu pietri laŭ ucis 
şi pre apostol Petr "la răstignit și alți sfinți 
mulţi aŭ căzut în reale nevoi și morți dece 
pentru acâstea tre! chipure lasă Dumnezeiă 
de pat sfinții şi drepții morţi iuți, Aşijderea. 
iară se face morte iute și spre Omenil cel vi- 
cleni în trei chipure : întâiă pote că cad aceia 
întru groznica ped&psă a lui Dumnezei. ca 
să se îndrepteze să'ş ție curăţia să se întorcă 
să se pocăiască saŭ ca să afle ceia ce mor a- 
colo o părticea de ertarea păcatelor, pentru 
că mulți află acolo izbăvire, cărora li se des- 
parte sufletele de trupure cu amară morte 
[Matei gl. 11.] zne 42, Și acesta vrând să o a~ 
rate Domnul, zicea pentru niete oraşe, ca- 


urma se chiamă urmele omului, iară urmez | rele nu vrea să! primescă propoveduirea că 
va să zică un om carele caută urmele altuea, ! pământul Sodomri şi a Gomoriï va să le fie 


www.dacoromanica.ro 


dág 


mal iusor la zioa județului, de cât ceia ce 
naŭ priimit propoveduirea. 

[Semnează să știi]; Tâlcul zice că Sodomitenit 
căci aŭ luat atâta moule de amară pentru pă- 
catele lor vor să fie mai ertaţi la acea zi a 
judecății la a doa venire a lui Hs, căci că aŭ 
luat pedâpsă pe trupurile lor aicea josîn lu- 
me. A doa iară după urgia a lui Dumnezei şi 
iar după îngrozire cum aŭ fost în vremea a lui 
Faraon, şi în vr&mea potopolul. Căci că unif 
Gmeni să pedepsesc numai aicea cum se pe- 
depsi şi săracul Lazăr. iar alții iar şi aicea în- 
trun chip şi acolo într'altul. Drept acea nu 
zice nice’ par răii, când vezi că cade omul 
undeva şi more saă se nâcă, sai more altă 
morte vea, să zici ce pâte fi acesta 6re cum se 
nécă ? 6re sosi cesul, aŭ fără de vreme muri, 
aŭ de la diavolul iasteii acâsta ? ce să şti! că 
de multe ori de în nesocotința lui şi dă neru- 
şine, cade în primejdii şi în răotăți şi în morţi 
Cum pat ceia ce văd că se schimbă vremea 
iarna de se face furtună şi déca văd aşa a- 
tunce es cu corabia afară, de în pristanişte, 
dâcia cad adins eiş într'alte nevoi, ca niste a- 
dinseiş oblăduitori ce sânt, nici Dumnezeii 
vrând, nice diavolul, ce acâstea şi altele ase- 
menea acestora, după adins eluş oblădui- 
toriă şi după Domnie ce are omul le face, 
căce iasteadins eluș oblăduitorii. [Matei gl. 10 
Zuc. 37]. Pentru că Hs. zice: că și părul ca- 
pului vostru tot iaste numărat. Adevărat iaste 
de acesta, căce că satana nu numai la 6meni 
ware putere; ce încă nice la dobitóce : cum de 
acesta mărturisâşte sfinta evanghelie, drept 
acéea unele de înt'aceste morţi, se fac cum 
am zis de multe ori: după urgia a lut Dum- 
nezei, pre ceea ce fac păcate și nu se pocăesc, 
că şi de potop şi de Sodom: ce s'aii făcut 
iaste scris, că cel răi sânt întru morte grâz- 
nică adecă înfricoşată de carea pâte să se 
ciudâscă neştine. Că zice David : mârtea pă- 
cătoșilor iute e, [ Psal. 33] şi când mérge fur- 
tuna să piară, necuratul adecă. păcătosul. A 
treia iară facuse patimele întvalt chip, după 
despărțirea a luy Dumnezeii, cum fu la feciori! 
a lui lov, și altele iar numat după cum ştie 
Dumnezei : căci că ştie singur cum se fac, şi 
nicel plac să se facă nice le opreşte să nn se 
facă, pentru că singur Hs. zice la evanghelie : 
aŭ nu se vând 2 pasări drept un ban și una 
de înt'ânsele nu va cădea ce să zice să móră 
fără de ştirea tatălui miei celui de în ceriiă, 
și acéştea zicea, ca să arate că nu se face nice 
un lucru și să nu} știe, iară să zică cineva 
că dóră nu lucreză întru tâte, pâte că şi de 
în voia a Jul Dumnezeii, de multe orf mor 
unil cătră oprenia lor cum am zis, căci că și 
Mavrichie împărat se rugă lui Dumnezei în 
lumea actsta, să'ş ia pedâpsa şi munca pă- 
catelor sale, şi văzu în visul lui pre un îm- 


aeaaeae OR a N N ON CI II 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


muiarea şi cu feciorii luf în mânile muneite-i 
rului Focăi. carele lucru şi fu ; şi tăe capul 
împăratului și al împărătâsei, şi toți copii, 
şi dâcia stătu împărat acela Foca, despărțirea: 
a lu! Dumnezeŭ pentru păcatele Gmsnilor. 

[Vezi minunat și înfritoş.| Şi alta iar, era 
un aschiten carele strălucea în lume de bu- 
nătăţile lui şi de minuni ce făcea, şi avea $i 
un ucenic smerit în pustie, iar întwo zi se 
duse ucenicul la un sat carele!” ţinea un stă- 
pân răii şi iute şil află mort într'acea, zi, pre” 
carele'l ducea toți Omenil să'l îngrope cu că- 
diri şi cu făclil cn mare cinste, iar dâcă se în- 
târse poslujnicul la pustie află pre bogonosaţul 
părinte şi al săii dascal mâncat de o leoaică, 
însă décă văzu acesta mirăse şi se îngrozi şi 
începu a'ş eşirea de in fire a împutarea şi a 
zice şi cum am zice a se judeca cu Dumnezeii 
zicând : unđe e judecata ta cea dréptă dâmne? 
cel Domn hitlen şi răŭ carele forte te mânie, 
ac-la cum se pristăvi cu atâta cinste iară 
cest sfânt carele forte'ţi slujea nóptea şi zioa 
iară acuma, să moră grOznică morte ca ac6- 
sta ? Deci acestea şi altele împotriva aces- 
tora zicână şi judecând cătră Dumnezeă, veni 
naintea luf îngerul Domnului şii descoperi, 
[Imputare ucenicul cătră Dumnezeii pentra 
cei ce se îngrópă cu multă cinste] că acel 
boiariii era de tot răŭ şi hitién : iar un lucru 
bun făcuse, iară pentru acea cinste ce luă la 
întruparea lui. luat'aiă acea plată a acelui bi- 
ne carele fusese făcută, şi se duse acolo de 
tot osândit în Ghena focului, iar dascălul tăă 
aŭ făcut tote câte plac lu Dumnezei, deci aŭ 
avut şi el ca un om puţin 6re ce păcate pen- 
traceea aŭ luat ped&psa amara mârte a pă- 
catului aceluia aicea, iar acolo aŭ mers la 
împărăţia ceriulu! a lu Dumnezei curat fiind 
de tot. Drept acea dragilor nu se cade să 
osândim de tot pre ceea ce cad în râle morți 
să zicem că pentru păcatele lui aŭ luat în- 
twacesta chip morte ca acesta, căci că nu 
pote nici un om să socotâscă curat şi să cu- 
n6scă cu ce judecată și cu ce taină tocmeşte 
unele ca acâstea Dumnezeiă, căci că de multe 
ori aŭ venit la uni! 6meni morţi întracâstea 
chipure, după bogate tocmâle nearătate: 
cum ați auzit că am zis mal sus. 

[Fezi despă'țirea și îsbânua), Să vedeți ce 
S'aii făcut şi în casa lut David: ca să tă- 
măduiască răul ce se făcuse. Fiind el împărat 
luă maiarea a lui Urie şi prea curvi cu ea. 
Drept acea depărtase Dumnezei, iară fiiu- 
săi apucă cu sila pe fiesa şi făcu păcate cu 
ea, adecă fratele cu sora. Şi acesta despărțire 
se facu pentru pohta ce pohti el pre muiarea 
bărbatului, şi dede plată în casa lui ruşine 
ca acâsta : pentru ruşinea ce făcu el în casa 
lui Urie. 

[Zlatoust pentru cutremur și cum cade o- 


părat prea slăvit, carele” zise să'l dea cu | menit în primejdi!]. De întru Gmenil cei drepţi 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MAPBIU BASARAB 


hu iaste vre unul să. maibă şi câte ceva gre- 
şală adecă păcat. Şi iară'ş de întru Omenii ceł 
păcătoşi nu iaste vre unul să n'aibă făcut şi 
câte ceva hine. Dece când vezi pre vre un 
drept că se răboleşte, sai cade vre întro pri- 
mejdie, nu te spălmânta şi te cutremura : ce 
te spcotește întru a ta minte şi zi: acest om 
drept adevărat eŭ gândesc ca un om ce iaste 
că, aŭ făcut ceva puţină greșală, drept aceea 
aicea ọ ia acuma, iară acolo să nu se munce- 
scă, Și iar dă vel vedea, pe vre un păcătos să 
jăhuiască şi să lăcomâscă, şi să facă mii de 
răotăți şi apol să fie petrecând bine, nu te mira: 
ce zi acest păcătos casele face mil de răotăţi 
şi nu pate nici un rãŭ, să ştii că aŭ făcut 6re 
ce bine, drept acea acuma!l ia aicea ca acolo 
să se muncâscă. 

(Marele Vusilie pentru bolnăvire. Zac. 149). 
Bâlele carele vin la ment nu sânt tóte de fe- 
liă : ce vin multe bóle şi de la Dumnezeă pen- 
tru o pedepsă a păcatelor. Şi de acâsta aŭ zis 
Sţăii Pavel; Că pentracâsta vină sânt unii bol- 
navi și bogaţii mor; ce să şti căci ne pedepsim 
aicea, pedepsimu-ne ca să nu ne osândim în 
ceea lume, și când bolnăveşte cine-va zice să 
aducă dohtoru ; ajuce'l ca să vază să cu- 
n6scă ce'i e bóla : ce tot ni e nădejde la Dum- 
nezeŭ, carele ține viaţa şi mârtea cum face şi 
plugariul carele semănă bive sămînța în pă- 
mânţ, iară decia sămănţa nu'şi o aşteptă să 
facă râdă multă de în. meşteșug şi de în plugă- 
ria lul : ce'ş lasă nădejdea pre Dumnezeă și”! 
se rogă să împlodâscă şi să îmulțescă sămănţa 
luă, încă şi cârmaciului dau'! cârma înmâni ca 
şi vraciului pre bolnav, ce nu stă la cârmaci 
să îndrepieze pre Gmeni caril sânt în corabie, 
pentwactea ne rugăm lu Dumnezeă carele 
are putere în tâte : să'l îndrepteze. Drept a- 
ceia. şi bâlele tote nu le drege nice le face 
să'| tămăduiască dohtoriile : sa vrăciuirile 
ce le socotim ca nişte ajutoriù firii omenești, 
şi atunce nu ne nădăjduim pre dohtorie, ce 
ne, lăsăm t6tă puterea la Dumnezeiă, carele 
ţine sănătatea şi mârtea, şi viaţa. 


Pentru ce Jueru iubește He. firea a nostră a 
Gmenilor mai mult de cât a îngerilor şi o 
slăvi. Glava 39. 


[Aceluiagi Anastasie a Dumnezeeștii și ma- 
rii cetăți Antioh]. Pentwacezta vrutaŭ să 
zică, ideaje umnajise greah, izohiluct Blgdiâ. 
Adecă acolo la Gmenil ceia ce li se mulțé- 
şte păcatul, acolo mai snult prisosâşte da- 
rul, ce cătră aceia pote să le stea şi împotrivă 
zicând că seară cădea mai mult să se spăsâscă, 
şi draci! căci că la dînşii cu mult mat mult 
se-au îmmulţit păcatul de cât la not, şi 
tot se îmulțeşte. Drept actea ascultă pre 
dumnezeescul Pavel carele te învaţă chipul 
întrupării a lul Hs, şi a multa bunătate ş 
milă, carea aŭ arătat noaă, căci că spune 


445 


taina carea mal nainte aŭ zis Dumnezeii 
| mainte de vâci, adecă bunătatea carea aŭ 
arătat Gmenilor, că veni dă se făcu om să 
izbăvescă pre 6meni de păcate, şi-de mun- 
ca dracului, drept aceea maï mult iub&- 
şte Dumnezei să! fie tocmâla întru némul ó- 
menilor, de cât într'altă zidire în tâtă; în d6ă 
chipure; întâl ca o zidire a mânilor sale, şi 
căci iaste tiposul tocmirii întrupării sale viă 
văzut şi nevăzut, mort şi fără de morte ca 
şi Hs. Adoilea chip căci se-aă făcut noaă ó- 
menilor, unul născut, și o fiinţă, şi tocma 
asemene om, şi pentru o socotelă pre fire și 
pre nărav ce are şi iubeşte întru apropiarea 
lut tocmu iubit, şi de rudă şio ființă a lut. 
[Zri opasno]. Aicea face sfîntul o mirare a- 
decă o întrebare şi zice : pentru ce vină iu- 
beşte Dumnezei şi slăvi firea Gmenilor, mat 
mult de cât a îngerilor? însă întâr să til, 
filosofii Ellinilor zic: că tot omul carele zi- 
deşte niscare lucrure întwalte chipure nul 
iubeşte nice are atâta dragoste la dînsele a- 
tâta de multă ca câlea ce le face cu ale sale 
mâni. Cum al zice că aŭ moştenit multe ța- 
rine şi case, şi vil saŭ şi aŭ cumpărat şi le iu- 
béşte en nişte bucate şi lucrure ale lui, iar de 
ar sădi o vie, saii să pue un pom, saŭ să zi- 
dâscă o casă cu mânile sale, acelea iubeşte 
şi le îndrăgeşte maï mult de cât altele de tote 
câte are, căci că'l socotește că iaste lucrul 
mânilor lui 'şi'] ocroteşte şi'l adapă şil a- 
pică ca cum ar fi un copil născut de dîn- 
sul. Drept acâea Hs. fiul și cuvântul a lu 
Dumnezei adeverit : cu ale sale mân! adecă 
cu Dumnezeâsca lucrare zidi pre omul, iar 
célea lalte zidiri câte aŭ făcut începând de 
la îngeri numai cu cuvântul zise şi se fă- 
cură şi porunci şi se zidiră, cum zice și Dam- 
nezecscul Grigorie Bogoslov : I Aco bg i olţ 
perveae pomâisliv agglăschia si lâi i Nesnâiea 
i pomâişlenia. slova heaşe dealu isplănenie i 
-Dhom sevărşenie. Adecă zice că Dumnezeă 
şi tatăl întâi socoti să fie puttrile îngerești, 
adecă mainte de alte zidiri socoti să fie toţi 
îngeri! iar socotinţa lui era luctul, şi se o- 
bârşi cu cuvântul lul şi cu Duhul sfint se îm- 
plu adecă cinurile îngerilor, după actea făcu 
ceriul şi pământul şi tote câte's într'ânsele, 
zidi omul; țărână luă de în pământ (cum zice 
Moysi) şi iar acela bogoslov Grigorie zice, 
văzătoriă şt gânditoriă, mort şi fără de mó- 
rte : adecă văzut cu trupul, gânditorii şi ne- 
văzut cu Duhul, mort cu trupul şi fără de 
mOrte cu sufletul, Povelicestva i malosti; a- 
j decă o parte a mărimeï sufletului nevăzut şi 
a chipului lu Dumnezei, iar alta a micşoră- 
rii adecă a trupului; Drept acea Hs. ca o 
zidire a sa tc iaste omul: iubeşte'l ţi'1 iaste 
drag acela mal mult de cât îngeril. lar căce 
se-aii făcut și acel om cu suflet gânditoriă şi 
cu trup de pământ: drept acea era mort şi 


www.dacoromanica.ro 


446 


fără de morte. Mort cu trupul, fără de morte 
după în Dumnezeitul suflet, văzut cu omenia 
nevăzut cu Dumnezeirea, şi déca vreme ce 
aŭ luat de în firea nostră, şi se-auă făcut asé- 
mene noaă Gmenilor pentr'acâea iubeşte şi 
firea omenâscă, ma! mult de cât a îngerilor, 
întâi căce iaste zidirea mânilor sale cum am 
zis ma! sus, iar a doa că se-aŭ făcut într'o 
fiinţă şi o iubire şi întâi născut Omenilor cu 
a doa naştere carea se chiamă a Dumnezce- 
scului botez şi de ar fi iubit ma! bine pre 
îngeri : se-ar fi făcut înger, de ar fi venit să 
spăsâscă lumea şi ar fi făcut îngerii, şi pre 
chipul şi pre asemănarea lui, ce căce iubi 
zidirea mânilor lui pre 6meni cum am zis: 
vru de luă trup omenesc să spăsescă lumea, 
iprocea, 


Pentru ce slobozi Dunmezeii pre satana să 
se lupte cu creștinii iar nwl pierdu de tot 
Glava 40 
[Anastasie al Dummnezeeșii mari cetăți An- 

tioh]. De nu se ar arăta vrăjmaşul nică iscu- 

şiții ostaşi şi vii6j! şi priateni! împăratului 
nu se-ar vedea și de nu se ar face luptă şi 
răsboiii, nice izbânda sc-ar vedea, nici cunu- 
ni, nice plate s'ar face, Ascuită că zic parimiile: 
cum vei să cunoști cari! sânt vitâjii saă pria- 
tenit împăratului. de nu se vor arăta vrăj- 
maşii şi luptătorii împăratului să se bată, sai 
să'! cun6scă că! sânt priatent? şi de nu s'ar 
face vrajbă şi luptă n'ai putea să dai izbândă 
cuiva, de nu'l al vedea să se bată şi să biru- 
iască, ce nice iară pune cunună în cap ca u- 
nui biruitoriii, cum era la cei mai de de mult 
iar în zioa de astă-zi pun un rămas şi zic: 
cine va alerga maï tare de alţii să ia acel dar, 
adecă acel rămas, aşa şi carele se hate şi bi- 
rueşte pe vrăjmaşii săl, ar lua acea cinste şi 
acea cunună, sai și ori cine se luptă şi dă jos 
pre cela ce să luptă cu dânsul, să ia cutare 
dar, şi aşa, se arată biruitorii şi cei ce sânt bi- 
ruiţi, întru lucrure ca acestea ce am zis. Drept 
acéea şi Hs. aŭ slobozit pre Satana ca un vrăj- 
mag şi începători de războe şi luptători, să 
se bată şi să se lupte în tote zilele cu creşti- 
nii ca, să se arate biruitori de biruiesc pre dia- 
volui să] pue jos la picidrele lor: să calce 
pre şerpl şi pre scorpil ce să zice pre meşter- 
şugurile ale diavolului și pre t6tă put&rea lui. 
Drept acea cum era cef mai dă demult de 
semna pre toţi pre ceea ce vrea să se lupte ca 
să nu facă vre unul hitlenie să zică că eŭ sânt 
carele am biruit. Aşa şi preotul când botâză 
pre Gmeni, unge! cu sfintul myr, la mâni, la 
picidre, la frunte, la inemă şi pretutindenea. 

Și cându'l unge la, picidre zice, să calce pre 

şerpi şi pre scorpil şi pre tote puterea vrăj- 

mașului, iară la mâni zice: spre tot lucrul 
bun, iară la inemă zice : inemă curată zideşt.: 
întru mine Dómne, iară la frunte zice: Sem- 





PRVILA MATEIU BASARAB 


nése spre noi lumina fâţii tele domne şi ace- 
sta o face căce vă semneză și înti'arimâză ca 
pe cea, ce am gis că mesg să se bată, şi uns6- 
rea cu carea se unge la pici6re ungese: ca să 
fie vârtos în credinţă. iară la mâni, ca să aibă 
putere să se bată cu diavolul, iară la inemă ca. 
să aibă inemă adeverită şi tare, întru credința 
a lui Hs. iară la frunte ca să privescă întru 
mintea sa put&rea a lui l)umnezeă şi frica lut. 
Și acâstea sânt de carele zice stâii Pavel; să 
punem coiful duhului şi zaoa credinții, adecă 
platoşa şi tóte armele duhului, pentru ce? 
Căce că zice iară acel Sti Pavel, neast nam 
vran că crávi i pleati: năcă na cealo islasti 
miro derjţa, mira veaca sego, adecă cu tótă 
puterea. şi oblăduirea şi domnia a dracului : 
vom să ne batem, şi bătând se vor arăta cari 
sânt vit6jil şi erediucioşii împăratului şi pria- 
tenii, adecă ai Domnului nostru Zs. Hs., drept 
acea. au ertat Dumnezeă să supere dracul 
pre némul Grnenilor, adecă al creştinilor, căci 
că de te-ar [i numele de vitéz şi să nu te văz 
cu cine téï bătut, nu te fiù că eşti vitéz, cum 
vei putea zice unuea priaten credincios, de 
nu'l vel vedea că face vitejie. Drept aceea fi- 
ind diavolul vrăjmaş, şi luptătoriu şi supără- 
toriu se cunosc şi priatenit şi biruitorii; şi vi- 
t6jii întru credinţa a lui Hs., și fie carele 'ş ia 
cununa lui. şi cinstea și plata sa după biruin- 
te ce aŭ făcut, și aşa se arată aleşii a luï Hs. 
Drept acea să nuti pară înlwalt chip când 
vezi că cad creştinii, întru niscare primejdii 
de la diavolul. 


Că pentru ce vină nu făcu satana. atâta ere- 
sure întaltă lege, ce numai îutr'a cre- 
știnilor. Glava 41. 


[Zar a aceluiaș Anastas.]. De acésta vom 
spune că alte legi ale limbilor tóte carele naŭ 
botez sânt iubite de dracul şi nu mat portă, 
grijă săi dodiâscă şi să |» birnâscă căce că sânt 
ale lui, iar cu légea a lui Hs. se luplă şi se 
bate. pentru acâea bagă atâta eresure ca să 
potă să o hiru6scă. Pentru că credinţa a lul 
Hs. numai ce iaste protivnică lui. şi'] bate şi'l 
oblădu&zte şi'l robâşte şi domnâște pre el, şi 
căce iaste acesta lucru adevărat, poţi le cun6- 
şte şi şti de acesta, că mai nainte de ce nu ve- 
nise Hs. pre pământ altă limbă nu era să se 
închine lui Dumnezei, ce numai a ovrâilor, şi 
diavolul nu putea să se bată mal mult cu alt 
nén fără numa! cu acela, drept acéea se împăr- 
țiră rudele şi împărăţiile a lu Iil, şi qe multe 
ori se bătea o credinţă cu altă, şi le băga sa- 
tana deavea multe feluri de credințe şi de ere- 
sure, ce încal de se ar fi bătut întru eresure şi 
întru schismaticia lor. pentru credinţa a lu! 
Dumnezeii. (Cumu's unit astăzi ca toși eretici, 
desocotesc că cred el maï bine întru Dumnezeii 
de cât alţii) şi ar fi fost mal puțin răă : ce să 
bătea pentru idoli cum poți vedea în cartea 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


447 


împărățiilor, Că se lupta unul cu altul zicând +| bicéiul cel răă iaste cela ce îndémnă pre om; 
acest Dumnezei al închinări! de Idoli iaste | drept actia obicâiul cel răă iaste cu mult mat 


maă bun de cât al lui, încă şi dela prooroci 
de acesta poți şti: că zice Ieremia : Pocislu- 
grad lilea beaşe i boziih,i eresâi praznâia vea- 
xâiih, irazdealeniaih. Adecă tote cetăţile avea 
câte un mincinos nume de dumnezeiă idolilor 


și i se închina; și tote oraşele 'ș ţinea eresul | 


lui și despărțire una de alta. Pentr'actea ţi 
spui că cumu” acuma era şi atunce în tot né- 
mul carea era limbă păgână și ţinea o cre- 
dinţă, căce că era păgâni si ai diavolului, 
iară blagocestivul ném al lui Iil cum era acela 
împărţit cum am zis mal sus, aşa şi acuma 
légea a lui Hs. carea iaste blagocestivă cre- 
dință pentr'aceea iaste împărţită, că se bate 
în tote zilele diavolul cu dînsa. fiindui vrăj- 
maşă adecă credinţa, şi să nu'ți pară într'alt 
chip cum adeverita légea lui Hs, pespe lucra- 
rea diavolulul se-aŭ despăiţit, atunce de a- 
deverita cea de atunce lége a lui Iil, că așa 
e şi acuma cu eresurile și ci despărținle 
adecă cu shismaticiile, Că diavolul voiaşte să 
dobândâscă ceva, de într'acea lég»? carea iaste 
vrăjmaşă luť, aŭ nu şti! că păgânul nu se bate 
cu Omenil lui ce să bate cu ómenií blagoce- 
stivi, şi sati cu înşelăciunI sai cu darure; sait 
mite saă cu v:ăjmăşii sai cu războiti de față 
îmblă, de iscodâzte în tote zilele să dobân- 
descă şi să hiruiască păgânul pre blagoceszti 
vul; aşa face şi diavolul cu al săi Omen! şi cu 
veja ce sânt în vora lui, nu se bate cu dinşii 
nice porlă vre o grije de «1 că sunt toți ai lui, 
iară cu ceia ce sânt striin) iar nu aï lui, cantă 
pre tâte căile săi dohândescă şi să potă săi 
aducă cu câta lui. Văzut'at vre o dată pre vre 
un fur să aibă vi! şi ţarine, aŭ alte bucate să 
caute în l6te zilele să plângă și să răpâscă 
denti'acelea ale lul ; adevărat ba n'ai văzut, 
ce caută, să ia de la striine şi să prade şi să 
jehuiască, ea se le împreunc ru ale sale să le 
facă mai multe. Aşa și diavolul acestea caută 
în tóte zile. Pentvacera şi sfinții părinți şi 
singur domnul nostru Is. His povestesc pen- 
tru cel lacomi, căce iubesc mai mul! şi câle 
striine : el se fac a-6mene diavolului carele 
cu tótă nevoinţa şi cu tot meșterşugul, caută 
să dohândâscă ce e striin ce să zice pre ó- 
menita lui Dumnezei cari! sânt striini şi le- 
pădaţi de dânsul acesta. iaste adeverinţa şi so- 
cotela cum aţi auzit. carea face diavolul atâta 
eresuri şi shismaticil întru Omenil domnului, 


Oare diavolul iaste vinovat, a tot păcatul, și a 
t6tă curvia, și cadese sùl blestemăm aŭ ba. 
Glava 42. 


[ Aceluiaș Anastasie, a Dumnezeeştii și marii 
cetăți Antioh, Pentru cei ce zic că ne-aŭ îm- 
pins diavolul de am făcut cutare saă cutare 
lucru). Diavolul pe nimenea nu îndâmnă, nu- 
mal ce samănă d: desupt pre ascuns, iară o- 


răă viclén și mal tare de cât diavolul, drept a~- 
céea trebue să împutăm noaă,că diavolul pune 
gândurile şi s&mănă naintea ta tótă răotatea, 
dar tu cându'l cunoşti că e rai că ce'l faci? 
iară cându'ţi vine gândul al lui Dumnezei şi 
pricep! că iaste gând bun, drept ce'l lași şi nu'l 
faci? ce te duce să aleg! în căi r6le şi cum 
nu se cade, carele plac diavolului : ca să te 
muncâscă, iară nu vel să iubescl să alergi în 
căi bune, şi în lucrure cinstite şi bune carele 
plac lui Dumnezeii și Gmenilor, 6re diavolul 
face acestea ce faci aŭ obiceiul tău cel răù : 
ştii că vei zice ca să te întreptezi diavolul 
ma îndemnat. că mi-ai adus gândurile şi o- 
biciul cel rěŭ, nu vel putea zice cum nu ţi-ai 
adus şi Dumnezeă multe gândure şi bune şi 
încă maï multe de cât ale diavolului, şi n'a 
vrut să faci al» lu Dumnezei. Drept acéia dia- 
volul strică ca un începătoriă al gândului: 
ce şi tu strici maï mult carele faci maï bine 
voea dracului de cât a lut Dumnnezeii. 


Pentru care molitet și cuvânt de în sfânta 
scriptură iaste frică vacilor. Glara 43. 


[Iar acelaş Anastas) Nişte sfinți bărbaţi 
purtători de duhul sfint, povestia că aŭ vă- 
zut pe dracii cu ochii, unde mergea la dinşii 
ca săi bage în primejdii, iară eï, pespe pute- 
rea a lul Dumnezei gonial şi fugea de la 
dînsil. Însă înbh”o zi cu porunea a lut Dumne- 
zei, fură ţinuli dracii, sfinţii întrebară pre 
dinş'i şi ziscră ; de în legea vâche și noaă 
care cuvânt înfricoșază pre dingil ? şi răspun- 
seră dracii de ziseră : înfricoşază pre no! tótă 
Dumnezeiasca scriptu: à, iară mal âles de tote 
ue înfricoşază începătura psalmului 67, a- 
decă : davăscrîsiet BA, ida razâii dutsea vrazi 
egoo: i daveajeat otlița ego nanavideaștii 
ego, iaco istezact dim da işleznut, iacotael 
vosc otlița ognea, tacco da pogvanut grea- 
şniţâi otlița ba, a Pravedniţi văzraduiutsea, 
Cum auzim cuvintele acestea, într'acel cés slă 
héşte puterea n6sură, şi ne răsipim şi fugim 
de la omul acela departe şi nu putem să ne 
apropiem de diusul, nice să'! mal vedem, 
că foc iase de la dînsul ca să ne arză: 


Pentru păgânul și ovréiul carii vor face multe 
bunătăți, putea-vor să ia împărăția ceriuri- 
lor, aŭ ba. Gl. 44, 


LA acchiiaș Anastas) Domnul zise cătră Ni- 
codim, adevăratu'ț zic, că cine nu se va naște 
a doaă 6ră cu apă şi cu duhul: nu va întra la 
împărâţia ceriului, drept acéea bine că iaste 
adevărat, că nu întră la împărăţia ceriului cel 
nebotezalt şi păgân, iară aşa nu'ş piarde plata 
cu acea bună petrecanie carea "i dă Dumne- 
zeă, şi avuţie şi hrană şi cu alte, înșelăciuni 
ale lumii aceştia, cum auzi acel bogat : aduţi 


www.dacoromanica.ro 


448 


aminte că al luat bunătăţile tale întru viaţa 
ta; şi iar în véc ce va să fie are mare despăr- 
ţive de cât cel păgân carele p'aă făcut bună- 
tăți, ‘pentru că cum sânt aprope lângă Dum- 
nezeŭ, multe lăcaşure pentru cei drepți, aşa 
sânt şi la cel păcătoşi multe feliuri de 
munci. 

[Intrebare cu deadinsul] Dar cum zise A- 
postol Petr, că în t6le limbile cari! se vor teme 
de Dumnezei şi se facă dreptate : sânt primiţi 
la Dumnezeiă : [respuns] Când zicea Apostol 
Petr acesta cuvânt era (cum am zice) tótă 
lumea păgână, şi tóte limbile fără nume, dece 
într'acâea vrâme ce se temea de Dumnezeii 
şi făcea dreptate (cum zice la denia apostoli- 
lor pentru Cornilie sutașul) era priimiţi la 
Dumnezeă pentru bunele lu! fapte şi pentru 
bunele lui lucrure, şi aŭ óvréiŭ era, aŭ Ellin 
să se temă de Dumnezei, cum era Ninevite- 
nij şi priâtenil a lui lov, toţi pentru lucrurile 
lor cele bune, era priimţi la Dumnezei iar 
déca veni propoveduirea a lui Hs. [ Mat. zac 35) 
şi Apostolii ne învăţară să ne botezăm, as- 
cultă ce zice Hs., către apostoli, orf în ce ce- 
tate ce veţi mérge şi nu vor priimi pre vol, 
atunce eşiţi afară de în cetate şi vă scuturaţi 
şi prahul de pre picórele vóstre, şi o lăsaţi 
celora ce lăcuesc acolo, că adevărat vă gră- 
esc că mal uşor va fi Sodomului şi Gomoru- 
lui la zioa judecății. de căt locurile câlea ce 
waŭ priimit cuvântul a luy Dumnezeă, deci 
dar cum va să fie priimit la Dumnezeu cela 
ce nu cinstește proorocia a lui Hs., nice crâde 
într'ânsa, pentru că omul carele iaste într'a- 
cesta felii nice de Dumnezeii `I e frică, nice 
face dreptate. Așa să socoteşti și de cea ce 
zice Sti. Pavel: că mainte de propoveduirea 
a lur Hs,. era slavă şi cinste la omul carelefă- 
cea bine, întâiă la ovrâl şi la Ellint, iar după 
propoveduirea a lui Hs., zice, de va fi şi în- 
geriii să vie de la ceriă să spue v6ă altele 
de ctlea ce am spus noi: acela să fie Ana- 
tema. 

(Semudză.] Sfântul acesta va să zică că a- 
cestă întrebare de va fi aŭ óvréiŭ, aŭ păgân 
şi să facă lucrure bune, putease-va spăsi şi 
să fie priimit la Dumnezeiă, aŭ ba ? de acesta 
aŭ întrebat cela ce aŭ întrebat, pentru că zice 
Dumnezei pespe prooroci, or! cine va face 
lucrure bune, şi să” fie frică de Dumnezeiă, 
acela iaste priimit la Dumnezeiă, şi acâsta 
aŭ zis Dumnezeiă, şi le-ai şi vrut, mal pa- 
inte de ce nu venise să se întrupâscă, iară 
déca veni şi se întrupă și învăţă pre Omeni 
cum vor să trăiască şi cum vor să petrecă, 
ceea ce vor vrea să fie priimiţi la Dumnezei: 
li se cade să se nască a doa 6ră de în duhul 
şi de în apă cum am zis, de le va fi voia să 
ia împărăţia ceriurilor, căce că acâsta iaste 
adevărat; că cine nu se va boteza să se facă 
fiù luminii a duhului sfânt să spâle păcatele 


PRAVILA MATEIU BASABAB 


céle vechi întru sfântul botez si acei blăs- 
tem ce dede Dumnezeii pre Adam să se facă 
fiù lui Dumnezeă şi moşșnen împreună cu Hs., 
nice unul nu e priimit la Dumnezei, adecă 
la împărăţia ceriurilor, şi câți nu priimesc bo- 
'tezul, aceia nu pot să'și dea séma la zioa ju- 
dețului, când vor vrea să ia munca de vâci 
cu dracii, să zică că nu sciù nimica. 
Pentru bogaţi creştini pre carii vedem că fac 
păcate și lor li se dă bine de la Dumnezei, 
și li e şi bine și şi scap și de multe nevoi. 

Glava 45. 

[Aceluiaș Anastas a Dumnezeeștii gi marii 
cetăți Antioh.) Judecățile a lut Dumnezeŭ sânt 
nesocotite şi neispitite, carele nu póte neş- 
tine nice să le înțelâgă nice să le ispitâscă. 
Drept acea se cade să nu osândâscă nimi- 
nea pe vre un om păcătos, până la acea zi 
a judecății ce să zice a Domnului, că zice e- 
clisiast : Că iaste drept zice care lucru se 
strică cu dre statea lui, şi iaste iar fără de 
lege, care Încru rămâne nestricat întru rău- 
tatea lui, iară unit păcătosi văzând că aŭ bo- 
gate gveşale adecă păcate: iară pre taină fac 
alte bunătăţi marl, iară noaă Gmenilor ne 
pare cum sânt păcătoşi, iară aprâpe de Dum- 
nezeii sânt drepţi. [Caută vezi bine de gar, o- 
sul.) Iară unora drepţi le pare pentru biunătăţi 
ce aŭ făculi'şi se măresc forte, iară nu se sme- 
resc : ce pentru măria lor vor su ia osânda 
fariseului, însă bogați de în blagoslovenia, 
părinţilor lor se vreduicese millii a lu Dum- 
nezeŭ, ca şi Solomon pentru tată-săă David, 
pentru că zise Dumnezeii cătră aeel Solo- 
mon: /Pre cine blagoslori părinți] nal păzil 
poruncile mele şi învăţăturile mele câlea ce 
ţe-am poruncit, punt”acâea voii sù {f sparg 
împărăţia ta, de la mânile tale, şi voïù să o 
daŭ slugi! tale lut Rovoam dec! întru viaţa ta 
nu voiă face acesta pentru numele tătânetăă 
luy David. [ghţ, gla 30.] alţil iară cariisânt hit- 
leni şi pre urma lor vor să se pocăiască el 
privâd înțelepţia a lut Dumnezei şi părăsesc 
acele lucrure hitl6ne carele făcuse şi viu la 
voile a lui Dumnezei, ia vezi pre Sti Pavel, 
carele era gonaci besériciy a lul Hs., şi vrăj- 
maş, propoveduirii, şi că ce vrea să se facă 
propoveduitoriii evangheliei, Dumnezeă may 
nante privăzu de dînsul: ca şi cum ar fi 
fost de început propoveduitoriă besâricil, şi 
iarăși alţii căce se pocăesc şi se întorc şi iaŭ 
duleâţa lut Dumnezeiă, care dulcâţă adecă bu- 
nătate celora ce li se înțelin6ză inema şi nu 
se pocăesc : se face mâncare pedepselor ca- 
rele va să ia acolo, cum era bogatul în vré- 
mea lui Lazăr, căruia Dumnezei "1 dede tot 
binele ca să se pocăiască. [Pavel.] Iară lut maï 
mult i se înțelenia inima întru răi iară acea 
dulceţă a lui Dumnezeii care se făcea la dîn- 
sul era ca să se pocăiască. De acesta zice a- 
postoi Pavel : au nu cunoşti că dulcelaa lu 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


Dumnezeii te duce întru pocanie ? iar cu în- 
ţelenirea inemil tale şi cu nepocaanie strâng! 
vistiariă pentru tine urgie în zioa judecății, a 
descoperirilor şi a dreptei judecăţi a iu Dum- 
nezeii, carele va să plătâscă fie cut după lu- 
cerurile luy, şi acésta cunoscând Dumnezeescul 
David [ps]. 36] stătueşte şi zice: Nerevnui 
speaioştemu vputisvoem, celcu tvoreaștemu 
bezzaconie. Adecă să nu voeşti să te asé- 
meni şi să pohteşti la cela ce se îndrepteză 
în calea sa, adecă la omul carele face răi, 
că păcătoşii vor peri, ce să zice se vor strica, 
iară vrăimaşii Domnului, în cés ce se vor 
slăvi şi se vor nălța: răsipise-vor ca fumul, 
Drept actia nu'ți fie frică când se îmbogăţeză 
omul și i se îmulțâşte slava că de grab se va 
usca ca iarba, şi iar zice: Văzuiă pre păgânul 
prea înălțându-se şi trufindu-se ca copacii 
chedrului de livan şi trecuiă și nu'l văzuiă 
acolo, şi căutaiti pre dinsul şi nu se află nici 
locul lui, ce vei zice iar cum se pustii numai 
cât scăzu peri ca un vis pentru fără de légea 
lui, și lăsă avuţia sa altora, şi ocaanicul se 
făcu şi maï ocaanic, și slava cea deșartă şi 
trecătore şi stricătore de suflet: ca un vis 
trecu; drept aceia cum se cade zicea înţelep- 
tul: nu ferici slava păcătosului, căci că nu 
ştii carea 'í va fi întorcerea, adecă carea va 
să mârgă sus în jos, nice să'ţi pară bine pen- 
tru petrecania cea bună a păcătoşilor: că căile 
lor vor fi tocma cu l&spezi drese şi pardosite 
ca să pâtă îmbla, iar pre la căpătâe sânt grâpe 
adânci, ce vor cădea de se vor prăpădi să nu 
se maï vază ca şi faraonit6nil. 

[Senineză de învaţă a nu osândi]. Sfîntul va 
să zică aşa că de vei vedea pe vre un om cre- 
dincios să facă păcate, iar Dumnezei "1 dă tot 
binele în lume, iar eă sai alt om bun nu a- 
vem nici un bine, de acesta "ţi zice cât dear 
trăi omul să nu'l clevetești nici să] osânde- 
şti, iar alţi sfinți părinți zic: nice pre păgân 
nice pe necredincios nice o dată să nwl dai 
diavolului cât va trăi, că nu ştii până la sfâr- 
şitul lui, dar de se va spăsi maï bine de cât 
cela ce gândești tu că e sfînt. [Pentru ceia ce 
le zic Omeniă : o ce om sfint], de aceia să so- 
coteșii iar să ţii pre unil sfinți şi să”! fericeşti, 
iar eï pre ascuns să aibă mari păcate, şi la 
sfârșenia lor să fie de peire, drept acea aŭ 
păcătos de vei vedea că are avuţie multă să 
nu socotești căce iaste păcătos și X e bine în 
lume, nice să'l osândești. Că cine ştie dar de 
va fi având niscare lucrure bune în taină sai 
de va fi și prea om vicl6n răi, iar Dumnezeii 
căci privea de (cum am zis) că până la sfâr- 
şenia. lui va să să facă el rob să se spăsâscă, 
și iară altul are blagoslovenia părinţilor, care 
părinţi era robi luy Dumnezeă şi moșnâni îm- 
părăţiei sale: ce pentru dragostea părinţilor 
săi măcar de ar fi şi vrednic muncilor, Dum- 
nezei "1 dă bună petrecanie aicea în lume, ca 


www.dacoromanica.ro 


449 


după ce "Y va egi sufletul să se bucure diavo- 
lu] de dînsul. 


Pentru cuvântul carele zice Dummnezeii cu pro- 
orocul Agghei că al mieŭ iaste arginlul și au- 
rul șil voii da cui voiă vrea. Gl. 46. 


[A aceluiaș Anastas]. Ceia ce zice că al 
miei iaste€ argintul şi aurul: Dumnezei aŭ 
zis, iar ceia ce zice cul voii vrea ’l voiă da 
nu se aŭ scris nice Dumnezei aŭ zis. Ce acé- 
stă adăogere iaste a Gmenilor celor fără de 
minte și făcători de răă, drept acâia nici u- 
nul, de la războe saŭ de Ja robii, sai de la 
furtişaguri, [Aggei Glav. 2] sati de la mărturii 
strâmbe, saŭ de jahure sai de mite, saŭ de 
camete, carele aŭ luat de în nedreptăţi, şi ja- 
hure și aŭ strâns avuţie, nu pote să zică cine- 
va că acel om s'ati îmbogăţit de la Dumnezei : 
ce de la hitlenul. adecă de la diavolul şi de la 
păcate, şi numai cela ce aŭ strîns argint şi 
aur ce să zice avuţie de în trudă dreptă, şi fără 
de păcate aceia pot să zică împreună cu lov: 
Domnul ni-o aŭ dat, domnul ni-o aŭ luat, iar 
ceia ce adună avuţie nedreptă în deşert mul- 
țimesc lui Dumnezeiă: Şi ia ascultați de acel 
lov să vedeţi ce zice: Avuţia carea e adunată 
fără dreptate lepăda-se-va, şi iar pentru cel 
drepți, se stringe, avuţia păgânilor; [Pentru 
ceia, ce strîng avuții reale], adecă păgânii şi 
nedrepţii, adună avuţie şi fac vistiare pentru 
cel drepți, pentru că eï nice o dată nu se bu- 
cură de dinsa: ce iar mérge la Gmenii cel 
drepți şi buni, şi iarăş zic, că eŭ cunosc o bólă 
rea pentru avuția ceia ce o ţineţi aprope lân- 
gă un om, [Solomon] pentru răotatea lui, a- 
decă o avuţie nedreptă iaste ca o b6lă la un 
om carea o strânge lângă dînsul, pentru că 
de multe ori și avuţia rea, carea să strânge 
cu nedrept, vedem că iaste ca o bólă rea, 
mâncându'l zioa şi noptea să plătescă cu răi, 
el şi câţi aŭ luat de la dînsul ayuţie. Zice şi 
Solomon: cela ce adună nedreptăţile sufletu- 
lui săă, adună pentru alţi;, şi întru binele luy 
vor să se hrănâscă şi să se bucure alţii. Bună 
iaste avuţia la ceia ce până o aŭ făcut waŭ 
făcut nedreptăţi, 

[Marele Vasilie de întral săi cuvînt cătră 
cei ce se îmbogăţesc.] Caută să nu strâng! avu- 
ţia, cu mil de trude şi de ostenele fără drep- 
tate, că aduni prahul păcatelor pentru tine 
şi pentru alţii carii vor să o moştenâscă, s 
arză şi să se muncâscă rău pentru răotate ce 
te'ai făcut singur adins tineş şi căce al lăsat 
târguire otrăvită altora ce să, dice copiilor. 
[Semndză] socotla iaste acesta că avuţia cea 
nedreptă carea o lasă cătră alţii, acea iaste 
vina la dînșii ceea ce o vor moșteni ; să pață 
mult răă ? căci că iaste nedreptă. Drept acfea 
un om ce va să facă banii cu nedreptate, doaă 
răotăţi pate : una că dobândâsce nedreptatea. 
păcatului, a doa că face ş'alt păcat că lasă a- 


29 


450 


vuţie nedrâptă carea de grah se duce şi piare. 

[Grigorie bogoslov Semndză). Poruncâştene 
şi Dumnedeescul Grigorie Bogoslov : să nu ne 
amestecăm avuţiile nóstre cealea ce's făcute 
bine, cu avuția cea făcută ră, căce că de în- 
tmaceastea nedrâple va să se strice avuţia, 
n6stră cea dr&ptă, ca nisce molii ce mănâncă 
pânza. 


Pentru ciumă când iaste într'un loc, și de va 
fugi, putea-va să scape de mórte aŭ ba? 
Glava 47. | 
[A aceluiaș Anestas]. Socotela carea spune 

de ciumă, şi taina iaste adâncă şi anevoe să 
o înțelâgă neştine, întru mintea lul. şi puţini 
sânt carii vor putea să o ia întru minte, însă 
auzitam de înţelepţi Gmeni, cum iaste taină 
a lui Dumnezei, adecă ascunzătârea carea nu 
ştie niminea, fără numa! Dumnezei, şi iaste 
pentru pedâpsa Gmenilor. Povestese unii că 
st face Ciuma [Matei gl. 10] de în vânturi 
reale şi socotesc ca se face fără de porunca a 
lu Dumnezei. Ce ia să ascultați: doaă pasări 
drept un ban, nică una de într'ânselenu more 
pre pământ fă-ă de voia tatălui mică cel de 
În cerure. Drept ac&ea şi aceale lucrare ca- 
rele sânt ale aerului şi tótă lumea pre firea 
lor lucréză cu porunca a luy Dumnezeii, fac 
şi lucrările lor, ce însă aŭ cu aere aŭ cum-va 
înir’alt chip se face ciumă cu porunca a lu 
Dumnezeă se face, iară de vei fugi ce în loc 
să scapi. faceve! ca cela ce zice proorocul : 
[Îsai. gl. 26| ucraiitesea vă maleaelico, don- 
deje mimoidet gneav gsn : adecă zice Dumne- 
zeă cu gura proorocului, să fugi până va trâce 
mânia a lul Durnnezeii, drept acéea vom zice 
gi nof, ascundeţivă puţin cu pocaanie și cu 
inemă înfeîntă când'ai dóră va trece mânia a 
lu Dumnezeii, daca vom ruga pre Dumnezei 
cu tot sufletul, că judecata a lui Dumnezeu 
iaste multă fără fund, şi nu ştim ce va Dum- 
nezeii să facă noaă. Acâsta ştim că orice face 
tote sânt bune şi dr&pte, și în mâna lui, mar- 
ginele pământului, şi t6tă dihania vie, şi cum 
va așa ne face, ca un putârnic şi domn ce 
iaste tuturor, şi tocmeşte tâte lucrurile ome- 
neşti cătră folosul al fié cur. 


De unde putem socoti că vedem pre unii meni 
drepți când vor să 1ndră, iară eï se nevoesc 
în multe zile, iară mulţi păcătoşi mor nu- 
mai cât curând cu pace; fără de nice o 
muncă. Glava 48, 

[Aceluiaș Anastasie al Dumnezeeștii, și ma- 
rii cetăți, Antiohia.]. Tóte judecăţile ale lu 
Dumnezeii, a le şti cineva nu pâte; drept a- 
céea iaste bine să nn le ispitim mult, însă 
socotind vom zice, că de multe out şi 6meni 
buni, sai mal nainte de morte sai la mârte 
se muncesc, ca noi să vedem să ne înfrico- 
şăm să ne putem înţelepţi ca să ne pocăim, 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


căci că se tâmplă şi acelor ómen’ drepți ca 
nişte men! ce sânt, de aŭ câte ceva greșală 
şi pentru acea muncă ce iaŭ aicea la vremea 
morţii lor eï să curăţeză de tot, şi merg fără, 
de păcate în mânile luy Dumnezeă, iară pă- 
cătoşii care mor fără de nice o muncă, însă 
aceia aŭ avut puţin Gre ce bine făcut şi 'ş iai 
plata acelui bine aicea. drept acea n'ai vě- 
zut nice o muncă pe trup, nice mainte de mór- 
tea lor nice la morte, pentractea déca vré- 
me ce 'şaii luat bunătățile lor în viaţă, ducu- 
se neopriți ocaanicii în munca focului de vec. 


Pontsu trupurile nostre ale ómenilor, carele 
multe seau ucis și de mii de hieri gi de pa- 
Seri seati mâncat, sati în mare seat necat 
și de mii de hieri și de pești se aŭ mâncat 
și seaŭ stricat, și semi mistuit în pântecele 
hierilor și ale jigăniilor și seaŭ topit acolo. 
și uŭ trecut acele trupure cum se vor aduna 
iară să vie la înviare, adecă la judecata a 
doa venire a Domnului nostru ls. Hs. gl. 49 


[iară aceluiaș Anastas]. Pentru scularea 
trupurilor n6stre a tuturor Gmenilor carele 
vor să înviaze la a doa venire a Domnului 
nostru /s. Hs., la carea va să judece tótă lu- 
mea. mărturisim că vine césul şi acuma iaste 
când morţii vor auzi glasul a lu Dumnezei 
şi vor înviea. [Zon. GI. 5]. Că de vom crede 
cum Dumnezeii iaste prea puternic şi adevă- 
rat pre om ‘laŭ adus de în ce maŭ fost în ce 
iaste, cu mult iaste mal lesne să facă a doua 
Oră, şi să învoiască zidirea carea aŭ făcut şi 
mórtea o aŭ răsipit, adecă o aŭ făcut țărână, 
iar de vom crede cum zise David ca în mânile 
lui sânt marginile pământului, orf unde de ar 
mérge trupul să se potol&scă, [psalm 94] sau 
să stea, sai să se mănânce în mânile ale lu 
Dumnezei iaste. şi apa și focul, şi hierile 
și pasările, iar de la aceale hier! şi jigănii, 
va să scţă acela trup ce aŭ luat de'l aŭ mân- 
cat, saŭ de unde se-aŭ necat, orl de unde aŭ 
ars. Căci că trupul carele aŭ murit nu piare : 
ce de se va strica trupul sati de mii de hiert, 
saŭ de alte viní, iar merge acolo, de unde 
se-aii făcut în céle patru stihil, adecă sângele 
întru căldura sorelui şi umezela în apă a- 
decă tusea şi uscăciunea în pământ adecă 
fiarea, şi răcâla, în văzduh ce să zice fl:gma, 
și ca un zălog staŭ la dinsele și să ţin până 
la vremea învierii, la carea înviare, puterea, 
a lu! Dumnezeiă le ia de la acéle stihil și le 
înviază : iar cum aŭ făcut de întâi! când aŭ 
luat de într'ânsele și aŭ făcut pre om. 


Pentru cutremur cum se face. Glava. 50. 

[Joan Damaschin]. Cutremnrul întracesta 
chip se face. Pământul se îngrecéză de vânt, 
adrcă i se umplu vinele lui, deacia când pur- 
céde vântul, să iasă de în vinele pămân- 
tului, însă vânt fiind mult iar vinele fiind 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU 


strimte, atunce nevoiaște-se vântul fârte să į 
iasă, şi când va să iasă, scutură şi cutremură 
tot pământul acolo unde sânt aprâpe yinele 
acélea unde iaste vântul într'ânsele, iară nu 
cutremură tot pământul ce numzi (cum am 
zis) acolo unde iaste aprope vântul, și să nu 
cum-ya să nu ciâdeţi acâsta că așa iaste 
cum auziţi, luaţi pildă de la noi 6menii, că 
de multe ori când se împlu vinele n6stre de 
vânt și purcede să iasă, scutură tot trupul şi 
'1 smerește şi ni e frică forte tare de morte, 
şi atunce iase vântul cald de în nările nâstre, 
iar déca iase ne izbăvim de acea bólă, iară 
pentru cuvântul Dumnezeescului David ca- 
rele zice : Priziraeal na zemlu, it voreal us 
treastisea. [Psal, 103]. Acesta numai o dată 
se-aŭ făcut, când se răstigni Domnul nostiu 
Is. Hs, că cântă de pre cruce pre pământ şi 
atunce se cutremură tot, adecă se făcu cu- 
tremur în tótă lumea. [Matei gl. 27). şi se în- 
tunecă sârele şi tâmpla besricii se sparse, 
pietrile se despicară. Mormânturile se deschi- 
seră, morţii se sculară de pe în grâpe şi se 
arătară a mulți. 

[Zi]. Să se știe şi de acesta că nevoindu-se 
vântul și eșind de pre gaurile pământului : 
bubhuiaște şi sparge pământul într'acela loc, 
întwacâea arată şi pedeapsă dumnezeiască, 
cum Și aiurea, scrie, că fulgerul tunetul și cu- 
tremurile, arată urgia și mânia pedepsil a lui 
Dumnezei, 


Pentru fulgere şi pentru tunete cum se fac. 
Glava 51. 


[Aceluiaș Anastas a Dummnezeeștii şi marii 
cetăți Antioh]. Noril adunându se şi îmulţin- 
du-se sus cătră ceri, pripindu'! vîntul să vie 
unul de o parte altul de alta, împreună-se şi 
se clocnesc tare, şi lovindu-se unul cu altul 
aga tare iase foc, deci clocnirea aceia iaste 
tunetul iar focul iaste fulgerul și însă tunc- 
tul se face mai nainte de fulger, iar noi óme- ! 
niï, întâi vedem fulgerul carele se face mai 
pe urmă de tunet, și ia să ascultați să ve- 

eți cum se face acésta. Vedérea omului a- 
decă să vază niştine, véde cuiând ce va să 
vază iar a auzi zăbovėşte auzi c&ra ce iaste, 
pentr'aceia se chiamă vedârea ascuţită, iar 
auziiea zăhavnică, drept acbea tunetul zăbo- 
vim a'l auzi, iar fulgerul no! '] vedem curând. 
[Semndză]. Şi luaţi pildă de la ceia ce'i pri- 
vești de departe tăind lemne, şi vedem secu- 
rea numai cât unde lovâşte, iar sunetul de 
grab nu'l auzim, aumai déca Lrâce puţin cés. 
atunce auzim și sunetul; [Semnézăð]. încă să 
mai ştiţi şi acesta, că de împreunarea şi cloc- 
nirea norilor cum am zis se face fulgerul, ca- 
rele nu iaste stricătoriti adecă rău, că trâce 
curând, iar când se lovesc norii atunce de 
va cădea, foc de în ceriu și să se împreune cu 
fulgerul, atunce-acel fulger vine pre-pământ şi 





„bv'alt chip al» călugărilor, într'alt c 


BASARAB 451 
ce află arde, carele se chiamă cheravnos, adecă 
când zicem no! că trăsnâşte pre fie ce lucru. 

Cumu e oţelul i șcremenea când le cloc- 
neşti iale sună și lasă foc, așa și norii déca 
se lovesc unul cu altul fac, și lasă sunet şi 
foc, adecă tunet și fulger : și aşa iaste. 


Pentru sfârșenia lumii, are hotar, adecă soroc 
în ce vreme se va face. Glava 52. 


|Zar aceluiaș Anastas). Domnul ştie tote 
mai nainte de ce nu's făcute, însă zic sfinții 
părinți cănd se va împlea lum a cea de sus 
atunce se va face și sfârşenia lumil, adecă 
déca se va împlea socotela și numărul al ó- 
menilor celor drepţi pre numărul îngerilor 
carii căzură, ca să se împle acel loc, al ace- 
luia cin carele aŭ căzut, cum zice Dumnezăe- 
scul Grigorie Bogosluv : Cade-se să se împle 
lumea cea de sus. Şi de acésla zice ca cum 
"1 ar întreba neştine când va să se slârșescă 
acâstă lume ? și zice la cuvîntul nașterii a, 
lui Hs : Hs. povelevaet ne să protivliaiusea, 
adecă déca vr&me ce zice Hs așa, să nu stăm 
împotiivă, dar unde grăiaște Hs ? grăiașto la 
Evanghelie când zice : Mnogi obiteli 4 otța 
mogo sut, isplăniti podobaet vsea. adecă 
multe lăcaşure sânt aprope, lângă tatăl mică, 
şi se cade să se împle tâle, dece de la acest 
cuvânt ia Dumnezeescul A: asiasie, și răs- 
punde celora ce'l întrebă de zic, 6re iaste 
vremea hotărâtă când va vrea să se sfârșască 
lumea aŭ ba? și zice că nu e hotărâtă: ce 
déca se vor împlea acâle locure ce sai 
deșertai când aŭ căzut cinul ingereşc ? a- 
tuuce se va sfârși și lumea. Dar cum va 
să se împle ? déca se vor face alâla sfinți şi 
drepți, să mérgă în locul acelor îngeri: să 
se împle lăcaş uil= ale lu Duninezeu, și când 
auzi multe lăcașure, va să zică: fieș cine 
după lucrurile sale, așa  iaste și lăcașul a- 
prope lângă Dumnezei, întv'alt chip sânt lă- 
cașurile apostolilor, înlralt chip a Prooroci- 
lor, întralt chip a mucenicilor. înir'alt chip a 
propovednicilor, întralt chip a Deea or, în 
ip a dé- 
vestăvnicilor; drept acéea cânt în beserică și 
zice : Mnogi obiteli ntebea spesut. podostoa 
niin vă seam razdaliami, pomearea dobro- 
deateli, cum am zice că după măsura a bn- 
nătăţii a fieș-căruia, împartu-se și lăcașurile 
carele sânt aprope lângă Dumnezoi, ce iară 
tot un lăcaş iaste, /Zri opasnoj, că o curte 
iaste a lui Hs. tótă, drept acâea să aibă şi bo- 
gate locure, şi toți sânt slugi lui Hs, cumu e 
o curte a unui împărat carea are de tot feliul 
de obate, și ori de taină loc, de va fi al în- 
păratului iaste, aŭ hasna de avuţie unde ţine 
cămara sati avarea împărătescă. saŭ al cin- 
ste maï jos sati mai sus, tot iaste după des- 
toinicia a fie căruia, măcar de aŭ și fost maï 
mică slujba împă'atului, toți se chiamă slu- 


www.dacoromanica.ro 


452 


gile împăratului şi robii lui, măcar de sânt 
ei şi pre în bogate despărțiri, iară aşa o curte 
a împăratului eï închide. Drept accea, sfâr- 
șenia. lumii ware vreme cu soroc : ce numai 
când ṣe va iîmplea cinul carete aŭ căzut, şi 
să, împle tote curţile adecă tâte lăcaşurile de 
sfinţi și de Omen! drepţi : atunce va fi și sfâr- 
şenia lumii. 


Pentru sfânta născătâre de Dumnezeii Preces- 
taea câți ană aŭ trăit aicea în lume. GL. 53. 


[De la leatopiseț]. Trăiťaŭ pre pământ 
sfanta născătorea, de Dumnezeiă cincizeci şi 
noaă, când aŭ întrat întru Staa Stâih era de 
treï ani, şi aŭ fost acolo înlăuntru ani un- 
sprezEce şi luni trei, şi cându” blagovesti eï 
îngerul, era de patrusprezâce ani şi tre! luni, 
iară când născu pre doninul nostru Is. Hs. 
pre pământ era de cinci sprezâce anl. Şi aŭ 
fost după nașterea domnului pre pământ, 
împreună cu fiul el unul născut, ani tre! zeci 
şi trei, dâcia după înălțarea Domnului aŭ 
trăit ani unspre-zâce. Toţi anii vieţii eï ce aŭ 
trăit aicea în lume ați fost 59. 


Invăţăţuri alese a bogaţi dascali, de în bogate | 
canóne, pentru Preoți, şi pentru liturghie 
poruncă. Glava 54. 


(Dumnezeești Dascali]. Preoții nu vor păți 
nemica aicea, că pedépsa lor ei aşt&ptă acolo 
munca de veci, numai de nu se vor părăsi 
de liturghie şi de păcate şi să se pocăiască 
vrednicâște cum se cade. 

Pentru că de va veni preotul sati diaconul 
întru căderea de curvie saă întralt ceva în 
fie ce păcate, carele opreaşte pre dînşii de 
preoție, de se vor pocăi, de pricâştenia dum- 
nezeescului dar nu se opresc, 

Mai nainte de tote cine se vredniceşte a 
se face slugă lu Dumnezei, nice o dată nu 
X se cadea sta naintea jertăvnicului, și să 
aibă urâcinne asnpra cui-va : ce întâi să se 
împace cu cela ce e învrăjbit, dâcia atunce 
să încâpă a face liturghie, 

Nu se cade preotului să pârte haină scurtă 
la liturghie : ce lungă până tocma jos la căl- 
câe, aşijderea iară nice stiharii de lână, ce 
cu frică cu grijă şi cu d6dinsul să păzâscă 
tote veșmintele hesricii. 

Nice iară să” fie ruşine de cine-va sai 
frică, nice de ar fi singur împăratul să dea 
sfântul dar celor nedăstoinici, până nu se 
vor părăsi de păcate, şi să se pocăiască, 
vrednicâşte cu durore şi çu inemă înfrântă. 

Că ceia ce vor fi aleşi să facă liturghie şi 
vor da curatul trup şi sânge al lui Hs. spur- 
caţilor, celora ce sânt cuprinși de fie ce pa- 
timă necurată a curviei, sa învrăjbiți unul 
cu altul saŭ făcând nedreptate cuiva saŭ vor 
fi beţivi saŭ furi sai de fie ce păcat, carele 
oprește pre dînşii, de dumnezeiasca, pricé- 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


ştenis, şi maï nainte de ce nu se vor fi curăţit 
le vor da sfintul dar, preolă ca aceea osândi- 
se-vor, ca Iuda cela ce aŭ vândut pe dom- 
nul Hs. 

Cade-se Preotului să numere 6menil ceia 
ce vor vrea, să se priceştuiască, dteia atunce 
să facă sfintele cesture în potirii, iară de să 
vor tâmpla să prisosâscă, nice cum să nu 
îndrăznescă să le pogribâscă numal singur, 
să se osând6zcă ca un lacom: ce să le dea 
preotul numai tunşilor, adecă călugărilor sai 
diaconilor hirotoniți, măcar şi a doa 6ră, iar 
de nu se vor împlea să le dea şi la mirâni, 
însă carii vor fi mai nainte aleşi adecă gata 
de cuminecătură, iar citețul şi cliricul: nu 
li se cade să se apropie de dumnezeeştile 
taine, nice mirenul să se atingă de sfintele 
sai să ţie cădlniţa : nice cum. 

Iar potiriul să’l acâpere preotul saŭ diaco- 
nul şi să'l clătâscă a doa óră cu vin câte pu- 
ţin şi de odată cu apă, şi să'l ştergă cu bu- 
râtele forte bine cu dâdinsul. 

Să nu cum-va să nu porți grije de sfintele 
şi pentru negrija și nesocotința ta să se a- 
proprie de dînsele şorecele, sai musca saă 
pasăre sai să laşi darurile să se strice că a- 
pol te vel osând: forte la groznica zi a jude- 
căţii şi în vec ce va să fie. 

Molitvennic trebue să aibř, şi să nu citeşti 
Molitvele de grab şi înspăimalt şi grozav : ce 
cu rugă curată, 

Nice de va fi agneţul grozav să'l tai săl 
bagi la potiriă, nică vin împuțit saă răi saù 
acru, saŭ oțeţit : ce tóte să le iai curate şi 
să amestecă vinul cu apă întru sfîntut potitiă 
iar să nu faci numai cu vin. 

Nice iaă să porte preotul la sfîntul jer- 
tăvnic haină grozavă şi nespălată, şi cum am 
zice maï pre scurt : trebue tâte pre tocmelă 
să se facă ale sfintei taini liturghii, ca să 
se facă sfînta fără de sânge jertvă cui bună 
priimire, iar carii eï vor sluji cu destoinicie 
viața de veci să moştenâscă cu darul lui Hs. 


„Pentru liturghie. 

Veniţi iar de ascultati iubiții miei fraţi ca- 
ri! întrați în beserica a ‘uy Dumnezei să 
povestesc voaă ca să obârşim vrémea litur- 
ghiei cu multă pază, frica a lui Dumnezei 
să avem întru inimile nâstre, şi nici cât să 
na vorbim întru bestrica a lui Dumnezei. 

Că cum stă omul cu frică şi cu deadinsul 
cu cucerie naintea împăratului şi a Do an, ca 
să nu cumva să se pornscă împăratul saŭ 
domnul cu vreo vină spre dânsul, şi cu a- 
tâta cutremur şi osten€lă ne cucerim la un 
împărat şi domn, trecătorii şi pământesc, şi 
naintea împăratului și domnului nice frate 
pe frate îndrăzneşte a striga, iară del va și 
striga aceiaș să schimbă faţa împăratului şi 
a domn, iară noi stând înaintea vecinicului 


www.dacoromanica.ro 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


453 


împăratului nostru și Dumnezei la besérică |iară afară cu mintea porți grijă pentru boy, 


niminea să nu îndrăznâscă a grăi cătră cine- 
va ce numaj să vă hie minlea întru cântări 
și la rugă şi la citenil, să nu ocărâm besé- 
rica, Vorbind, râzând, dormind, căutând în 
coce şi încolea , lenevindu-ne fără grijă, 
schimbând pici6rele și îmulțind sculpatul şi 
lărgind ochii în tote părţile. 

Acultă şi socotește ce grăiaște ruga ta, și 
limba ta. Pasan nia viotichin apotometa me- 
rimnan oston vasilea ton olon ipodoxomeni. 
Slovenéşte zice : Vseacuio niea jitenscuio ot 
verjem peceal, iaco trea vseah, podemlioşte; 
adecă acuma să lepădăm tótă grija luméscă 
ca să priimim pre împăratul tuturor, împă- 
ratul împăraţilor şi cari! vor să se spăsescă 
cadelise să se înţeleptâze și să tacă la vré- 
mea de rugă, iar carii se vor îndeletnici în- 
tru bârtâle îmbulziți de dracul de tâte păr- 
tile atunce nu'ş va schimba Dumnezei faţa 
spre noi fără dreptate, ce pre dreptul pentru 
nesebuirile n6stre, nu numai pentra păcatele 
n6stre ce încă și pentru căce nu cârtă pre eï 
preoţi, şi păstorii. 

Jar cel aleşi şi învăţaţi de preoţi şi nu as- 
cultă pre unii ca aceia de grab să se scâţă 
și să se gonéscă de în sfinta a lui Dumnezeŭ 
bestică, că mare păcat iaste lor. 

Jar eï de vor zice că nu ştii cânta sau citi 
nică socotesc saă nu înțeleg ce să grăesc, a- 
tuncă zicevoiii voaă, dâcă vreme ce tot câsul 
liturghiei, staţi afară de besérică întru nebă- 
gare în sâmnă și în răsure pentru ceea nu 
socotiți câle ce să grăesc și slujba ce să face 
în beserică. 

Diaconul zice ; Dverii, dveril, care dverii 
zice, să nu gândești că zice numai ale besé- 
vicii ce şi ale inemil şi ale sufietului, ca să 
nu ni se îndeletnicâze mintea întru lucru- 
rile lumești. 

Să venim și la simbolul credinţei, când zice 
diaconul. Vănmeam, ca să luăm aminte și 
să socotim cuvintele carele se grăesc. 

Zicem văruio vă edinago Boga otța vse 
derjitelă tvorța Neacu i zemli vidimâimje vă- 
seam i ne vidimăim, ivă edinago gospoda 
Is. Ha. Stana bojia edinorodnago ot oţa, ro- 
jednago preajde vseh veac : i proceaea; deaiia 
zice : vă edinu sfetuio sabarnuio i apostoli- 
scuio ţercov. 

Pentru ce e sfintă ? Pentru că Dumnezei 
lăcuiaşte într'ânsa; pentru ce e săbornicâscă ? 
peutru că Dumnezeii în tote limbile ceia ce 
cred şi se þotéză hiserica a lui Dumnezeii 
% priimâște, că singnr Hs. grăiaşte cine va 
veni cătră mine, pre acela nu’! voii scâte 
afară. 

După aceia zice diacouul: Staneam do- 
brea, nu zice de starea pici6relor, ci zice 
să nu fii cu pici6rele înlăuniru, iară afară 
mintea, "ţi cugetă, nu înlăunţru cu picidrele, 


vaci, eal, oi, ţarine, grădini, moșii, bani, vif, 
sate, rumâni, sai pentru gândurile câle ne- 
curate şi ale altor lucruri lumești. 

Staneaim să strahom} dar ce e să stăm cu 
frică ? iaste să staf la liiurghie cu t6tă pri- 
c&perea dumnezeiască și cu tot sufletul, 

Văimeam stoe văznoșenie, dar ce e väi- 
meam ? iaste să asculţi cu tótă inema cu- 
vintele céle ce să zic de la preot iară să nu'ţi 
nălucești mintea într'altă parte. 

Diaconul zice sămirom prinosite; iară noi 
răspindemu'1 mlist mira jertva hvalemia , 
mlist zice să milueştt săracil, mir iar zice 
să aib! cu toţii pace, jertva hvalemia zice ca 
să priimâscă Dumnezeii acca jertvă ce stă 
înainte pre sfîntul prestol, pespe slavoslavia 
inemil şi buzelor tale ca un bun şi iubitorii 
de Omeni ce iaste. 

Preotul zice gorea imeaim sărdţa iară noi 
împreunăm zicând că gu şi ne trebue mila, 
lui să miluim pre ceia ce sânt în nevoi, flă- 
mânzind, însetoşind, striinii, golii, ceia ce 
zac în hole şi cel de pe în temnițe, pentru că 
besérica şi sfânta liturghie pre ceia ce fac 
bine pomenâşte zicând pomeani gn. plodono- 
seaştih văstâih tvoih tartevah i pominaioş- 
tih niştia. 

Preotul zice : Pobeadnuio peasnă, ca pen- 
tru daru] luy Dumnezeu să fim păziţi să tri- 
métem sus lui Dumnezeŭ cântarea a trisfe- 
toe cucerin} şi rugându-ne ca să izbăvéscă 
pre noï-.Dumnezeŭ de tóte păcatele şi să spä- 
séscă sufletele nóstre. 

Ce se cade şi preotului să învéțe ómenií 
de în tâte scripturile, că scriptura móe pre 
om, mai vârtos de cât untul şi veseleşte i- 
nima maf vârtos de cât vinul; ce iaste maï 
tare de cât piatra? nemica; şi ce iaste mal 
móle de cât apa? iar picarea picături! pă- 
trunde piatra, [Zri. o Arhiereule și preote). 
așa şi preotul carele învaţă cu dédinsul pre 
6meni de în scriptură móe inimile Omenilor 
mal vărtos de cât untul şi le vesel€şie ma! 
vârtos de cât vinul : că scriptura nu vese- 
léşte pântecele : ce inema. 

Nu se cade Arhiereului sai preotului să'ş 
învețe 6menil lui cu urgie, ci cu blândeţe şi 
cu înțelepție şi să nu arunce 6menilor cuvânt 
de spâimă că cum aruncă neștine o piatră 
într'o fântână curată şi limpede de o turbură, 
așa şi cuvântul cu urgie, nu sălhătăceşte pre 
cel slabi numai ci turbură şi pre cel tari ce 

ot. 
į [Pentru cei ce nu ged în bestrică]. Unii de 
în cei nesocotitori ce nu forte grijesc nu nu- 
mala pestit întră şi merg în besârică. Ce şi 
déca întră, neavâni dor sai grije de zăbavă 
ce se aŭ zăbovit eï se lenevesc şi şed. Dar- 
cul se-ai dat să se odihnâscă şi să şâză : Ce- 
lor bătrâni şi neputârnici şi în bóle şi în du- 


www.dacoromanica.ro 


454 


reri fiin |, iară carii sânt sănălosī, și şed. a- | 
s&mnenea sunt boilor şi văcarilor celora ce 
sa v&zemă în ceomage Decia, după zăbava 
ce să zabovesc li se nai adauge lor. încă 
ş'alt pacat ale nebăgărilor în séma. 

Câh de într'ale boiarilor slugi ca niște 
stâlpi de lemn, ca nişte stâlpi de piatră, ca 
nişte omen. fară de Irup, ca fara de suflet, 
şi nemiscaţi, stai nainlea boiarilor lor ca să 
"placa onenilor cestora ce astazi sânt, iară 
mâine nu sunt, iară noi stând naintea lui 
Iis. nu bagăin séma nică grijim de împăratul 
cel verinic şi fara de morte, şi alt nemica nu 
văutăm adeca nu vedem fără numal pre ceea 
ce'i vedem că se priceștuesc, şi ne nevoim 
sa eşim ca și câinile ce muscă furiş, furând 
cinstea sfintelor darure, 

[Pentru cer ce nu staŭ cu frică în bescvică), 
One, când vii de intri la beserică a lu Dum- 
nczeă de multe cuvinte ale tale şi de mulle 
bariele ale tale, tu cheltueşti tolă vremea li- 
turghiei, neascultând Dumnezeeştile cuvinte 
şi graiuri, carele nu le poţi şi nici le poţi în- 
vaţa că nu pobhieşii citenia ci pohteşti bâr- 
firea. 


PRAVILA MATEIU BASARAB 


[Eclis. GI 4]. Că satana întru sămânţa. bu- 
nelor grăuuţe ale liturghiei samănä plévele, 
mărăcinil, scail şi pălămida, adecă gânduri 
spurcate și cuvinte deşarte şi bârl6le, pentru 
nehăgarea în sână, 

Că inema înţelepţilor iaste în casa de plân- 
gere, iară inema nebunilor iaste în casa de 
veselie. 


Să nu urgisim de tot unil pre alții a nu! 
învăța şi a nu'! îndrepta cătră pocaanie, că 
învăţătura acesta care învaţă pre nol să ur- 
gisim pre Dumnezeiă. și lucrurile cele bune 
ale lui, iaste rea, că într'actea vor urgisi 
pre cela ce aŭ zis unul altuea, multă ne- 
voinţă cu dâdinsul să arătaţi, 


Coneţ i Boyu Slava 
Amin. 


Davşomu i darovavşomu, menea hudomu, 
Ponac alea, i săverşnie videali, 








(urmeză un clișeii vepresentând un înger 
cu o cruce de gât). 








www.dacoromanica.ro 





TABLA DE MATERII 455 


CATASTIHUL ACESTEI SFINTE ȘI DUMNEZEEȘTIĂ PRAVILE. 
CAPETELE CĂRȚII ACEŞTIA DE PRAVILĂ. 





ist). 
Glava e 
1. Pentru judecătorii cum i se cade să fie milosărd şi să nu crâză cuvintele nimă- 
nui, fără de iscodire sai întrebare . . E e S E a 
2. Pentru dreptatea și pentru să facă judecătoriul dreptate. cc... © 
i A [im legea şi ce iaste l&gea, și pentru cel fără de lege ce închipuiaște. în E, 
„ Pentru obicéiul beséricit şi al cetăților carele nu se află scris . . . Es 
5. Pentru patriarhul că iaste obrazul a lu Hs., și când’! s’aŭ dat să hirotonéseă 
mitřopoliți . . sE e e e ie goa a e ră 
6. Pentru ce lueru hirotonește Traclia pe patriarhul. se ae dot a e dat 
7. Pentru arhierei și alţi preoți carii nu pomenesc pe patriarhul . . 144 
8. Pentru cela ce vrea să in arhierei sau preot saŭ diacon gI va part pre dînşii 
cineva, . . > 
9. Pentru cela ce ia arhieria sau preoția saă alt dar besericesc saŭ cu “galbeni saă 
cu boiari și pentru luarea banilor de popie, şi pem preotul carele ia dar la 
sfînta cuminecătură . . . ; 
10, Pentru preoţi de vor curvi saŭ i de vor fura sati de vor face j jur ământ strâmb. „145 
M, Pentru preotul carele va avea muiare și se va face iii să se Ma de 
dînsa, și hirotonia lui să se facă cu voea, d. . > 
12. Pentru episcop și ce să chiamă episcopul: şi cum i se “cade să fie toinic pre tote 
lucrurile besericii . . > 
13. Pentru Arhiereă ca să nu facă hirotonie afară de eparhia lui nici să hirotonâscă 
pre nimenea, de într'altă norie striină . . . . 146 
14. Pentru arhierei de'ș va lăsa scaunul săi Și se va duce întraltloc să se zăbo- 
vâscă șase luni, . . . E a E 
15. Pentru preotul carele mare muiare | să "nu şază cu ` alta | toa a a a aa a a A 
16. Pentru pâra episcopilor şi a cliricilor şi carii se priimesc la pâră. . . . . . » 
17. Pentru ca ceia ce pârăsc pe Arhiereul “trebue să fie nevinovaţi. . . 147 
18. Pentru câţi arhierei trebue să fie când judecă pre Arhiereŭ, i câţi la Preot, şi 
câți la Diacon , . > 
19, Pentru arhiereul carele să judecă gir va triméte săborul a dată, a ‘doa órä, 
şi a treia óră véste şi nu va mérge să se judece . . d 
20. Pentru de se va afla Arhiereul ve întro pâră până nu í se va face judecată nu'l 
scot de în scaun . . > 
21. Pentru cela -ce păraște pre episcop “întru multe luerure pr otivnice, i apor nu 
póte să dea de față nici unul. . . ana o’ 
22, Pentru că la judecată nu se cade să ‘aducă mărturie eretic. nici păgân : nică 
iară huma! un creştin ce dof sai şi treï creștini credincioși iară la pâră cinci 148 
23, Pentru pârâși să n'aducă mărturii casnici, adecă de în casă, nice rudenie . » 
24. Pentru că mărturiile trebue să fie 6meni credincioşi şi carii se opresc să nu 
mărturis6scă şi carii nu se opresc. a 
2%, Pentru preotul de va mărturisi strâmb. sa va prinde tagă de iscălitura lut. 149 
26. Pentru preot sai diacon de" va pârâ cine-va. . > 
27. Pentru preot saŭ episcop saŭ alt Scut ce 1% vor lua darul iară el va face 
hturghie , . . SR. 
28, Pentru judecata patriarhului, că nu se maï judecă. s a i tiu, 


www.dacoromanica.ro 


456 TABLA DE MATERII 
Glava Pag. 
39. Pentru arhiereul carele” iaste luat darul, acela are voe să maï chiame a doa 
óra săborul să se mal julece de lucrul pârât lut. ei 150 
30. Pentru arhierei de se va fi luat darul vre unul arhierei şi după aceea sui 
aflat nevinovat și de când séù iti ul a se luarea darul arhiereului, şi iară 
s6ă ertat. . , . > 
*31. Pentru schimbarea Arhiereilor, şi pentru lepădări, şi pentru că se dă scaunul 
arhieresc cătră aļt arhiereŭ Exarşesc , A x 
32. Pentru episcopi şi preoți de nu vor pomeni pe mitropolitul lor, şi pentru că gre- 
alele preoților de arhierei se canonesc . . . . FI MR A -151 
33. Pentru anatema . . A a a i aan A 
34. Pentru cela ce se afurisâște de arhiereii drept saŭ nedrept . . e „> 
35. Pentru arhiereul de va opri pre preot sai va afurisi pe mirén, ca să ia mită, “sau 
va închide bestrica saŭ pe alt preot sai stii saă pis alt cineva de va afurisi 
fără vină. . . . ; . ga da e e „> 
86. Pentru ceia ce să împreună cu cel afurisit. | „3, 152 
57. Pentru afurisitul cum se cun6şte după mârtea lui de unde seaŭ afurisit . . | > 
58. Preoţi! să nú afuris6scă pre nimenea fără voia arhiereului lor. . . > 
39. Pentru cel afurisiţi pe carii afurisâște arhiereul, iară după manie se află trupu- 
rile lor dăzlegate . . . ea . 153 
40. Pentru mortul ce să va afla întreg trupul jur. și păr neavând nemica. , . . > 
41, as preotul ce'l va opri arhiereul lui de liturghie iară el va îndrăzni de va 
siuj koik $ es . 9 
42. Pentru clirici şi “călugări de vor face sfat s ti însoţire asupra arhireului >, > 
47. Pentru cliricul de va înjura pe arhiereul lui, saă popa sai diaconul, şi mir6nul 
de va înjura pe preotul saŭ 1 va bate . . . . . , . cc. pe e e 157 
51. Pentru arhiereul de va face liturghie singur. . 158 
52. Pentru odejdiile arhierești cu carele se îmbracă arhiereul când slujeşte, "ce “închi- 
puesc una ṣi alta . . . mm > 
53. Pentru ce se chiamă patriarhul bogonoset : și ce “inchipuéşte mantia lut. și léspe- 
zile, râurile; Capasul, şi tunderea capului și lumina . . „159 
54. Pentru numele lu Is. Hs. unde iaste semnat întru sfintul trup al arhiereului, și 
ce închipuiaște când blagosloveşte cu amândoaă mânile lui E 
55. Pentru arhierei saă preot de se vor schimnici saă unde se vor tunde în silă . 160 
56. Pentru preotul carele se va afla în păcate, şi ómeniï să fugă de la dânsul. şi pen- 
tru să nu osândâscă mirenu) pre popa, și pentru să nu osândâscă noştine, și 
pentru cinstea preoților. . » 
b7. Pentru cartea sai zapisul arhier eului, și "după mârte unde să i să dea hainele 
sai uneltele. . . . >»... 164 
58. Pentru vârsta hirotoniel preoților, şi care păcate apără de preoţie e A e 
59. Pentru pod6ba arhierescă saŭ preațescă ce închipueşte . . aom 
60. Pentru preot carele va sluji şi pu se va priceştui Dumnezăeșilor taină | a 
61. Pentru cela ce va să se preoțéscă mat nainte până nu ia fămée . . . „ 162 
62. pila preotul ce va avea vrajbă cu cine-va si de va vărsa în zioa ce va face li- 
urghie, . . > 
63. Pentru preotul să nu sărute mort când va vrea să lujaseă litur ghie, hici déca 
va face liturghie să nu sărute sfintele icóne.. . d 
64. Pentru preotul de va sluji liturghie fără de Antimis, saŭ nu va purta. grije de 'he- 
_ sérica a lui Dumnezeŭ ce o va urgisi sai va arde vas al hestriei). . . » 
65. Pentru preotul de va fi vânătorii, saă prinzătoriă de păsări saŭ de va, vrăji saŭ 
va merge să'! vrăjască. sau de va fi vânzătoriă de altul. . . . » 
66. Pentru preotul de Sup va citi câsurile şi va face ice şi de vă face singur 
maslo . die n «tă „ . . . 163 
67. Pentru preotul de va muri fără cocon. | . ` e ae a ee e pata e 
68. Pentru preoţii ca să nu judece pe arhiereul lor . . . E 
69. Pentru preoți şi diaconi, de nu vor pomeni pe arhiereul lor... > 
70. Pentru că preoții sânt în chipul celor şapte-zeci de apostoli, iar arhierei! în lo- 
cul celor 12; şi nu numaï câte dăzlegă arhierei! sânt dăzlegate, ce câte dăslégă 
74 ial cel ce aŭ luat pe nedreptate . . . > 


entru preoți şi călugări ca să nu se amestece şi să  pârte grijă de lucurile şi 
grijile mireneşii nică să vrăciuiască, , . e. O 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE MATERI 457 





Alava Pag. 
72. Pentru toți sfințiţii adecă preoţi! de nu'ş vor eiti tótă pravila adecă slujba. lor, 
şi pentru de şapte ori în zi lăudaiute Doamne, și carele sânt 7 laude 
73. Pentru mirânul ce se va sfii a se cumineca de preotul mirén carele va avea 
preotésă . . . . eoe ea n 
74. Pentru. preotul carele se Va ruşina a Bi cumineca preotésa lut > 
75. Pentru preot de se “va însura sai preotésa de se va mărita sai mirénul chì: 
ric. adoa óră de să vor însura. . . > 
76. Pentru cela ce va să se preoțéscă şi va lua, muiare “sai văduvă Sau slujnică, 
sau alta ce va fi având viață rea. . . « 165 
77. Pentru cela ce să află în păcate carele apără de preoție iară el se va "hirotoni.. » 
78. Pentru ovreaiă de se va boteza se face preot. . . > 
79, Pentru preotul de va ispovedi păcatul 3 de voe. carele aŭ făcut maï na- 
inte de hirotonie . . . > 
80, Pentru diacon de va curvi sai până la sărutare va gr eşi preotul saŭ diaconul. 166 
81. Pentru muiarea de va face copil şi va năpăstui pre popa că'l-aă făcut cu din- 
sul (întrebarea lui Constandin Slspopuă cătră sfîntul ipai de la Iraclia 
Chyr Nichita.). . . . > 
82. Pentru de să va însura cine-va şi se va preoți, iar însurarea se x va afla fără 
de l&ge şi de cliricul mirén de va avea fămeae iar într'acelaş chip. . > 
83. Pentru preotul ce e oprit şi despărţit de popie, de va zice blagosloven bog 
naş şi Boje uştedrinâï şi a de va sluji pen cu popa cela ce e oprit 
de liturghie . ao > 
84. Pentru pr otul de 'L va curvi muiarea lul sai a mirenului şi va vrea să se 


92. 


104. 
105. 
114. 
115. 


116. 


preoțéscă : şi de preotâsa de se va apuca cu dâsiia să o curvéscă cineva. . 167. 


. Pentru arhierei caril vor priimi preoți strim , fără de cărți de pace și de er- 


tăciunz, şi ce iale Saul și de preotul robit de °l vor primi fără de 
carte 


. Pentru preoţii < caril iaŭ "camătă, saŭ cătuguri, saŭ mirn . |. gi 1 168 
. Pentru clirici de vor întra chezaşi . . a 170 
„ Pentru clirici ca să nu mârgă la "cârciumă, nici să ţie cârciumă. . 


> 
Pentru cel îndrăciţi ca să nu fie clirică, și pentru preoţii carii cad şi leșină. 5 


. Pentru că iaŭ preoție şi ceia-ce nu sânt de rudă de preoție, AI Și ceia 
ce să nasc de în fămeae curvă. . . Î71 
„ Pentru de să va hirotoni episcop sai altul de în rândul preoțiel şi va. avea 
semn saii altă betejune. . . nog sor wo e | 
. Pentru preotul de va blagoslovi nuntă fără de lége yo > 
. Pentru preotul de să va spăla în ziua ce va vrea să slujéscă liturghie saŭ 
mirénul ce va vrea să se cuminece şi va mérge la bae. . . > 
„ Pentru preot de " va cură sânge de în „nas, sai de în vol: când va vrea să 
slujescă liturghie . . . > 
„ Pentru preotul de să va tâmpla să i se săblâznâscă ` în zioa ce va "să sinjscă 
liturghie . i „3 
. Pentru preot să se feréscă de muiarea iur "când va să slujéscă liturghie + .. > 


. Pentru preoţii carii 'şi gonesc fămeile sale socotind PoR smerenia saŭ să 
101. 
102. 


urască nunta cea pre lege, sai vinul saă camca. . . . 172 


Pentru muiarea carea. 'ș va lăsa bărbatul, saŭ bă batul pre muiare'ş pentru 

urăciuhea nuntei, şi pentru muiarea. carea nu va să se culce cu bărbatuluş. > 

Pentru sfintele vase, şi de furarea sfintelor carele sânt ale bestricii . . . > 
„ Pentru ca să se juduce toţi cliricil şi călugării de Arhiereul lor . > 

i a episcop şi de alţi clirici cari! jOcă în harjeţi saii se lépădă de numele 

lui . . 173 

Pentru preotul carele va zice e de mânie să fie păgân, "sati alt “mirén, saŭ de 

va blăstema sat va huli preotul sai mirânul. . . > 

Pentru 6menii mir6ni în vreme de gónă de 1 vor prinde și % vor face păgâai 

iar apol vor vrea să se preoțescă. . . . 179 
Pentru ceia ce iaŭ a doa hirotonie, și carii se hirotonese a doa óră şi caril 
se botéză a doa óră, şi pentru Arhiereul cela ce Y e luat darul de va face 
hirotonie. . . > 
Pentru cela ce va să zidâscă mânăstire sai besérică să nu le 'oblâduiască 
nice fără de voea arhiereului să le facă. . . s. . . „ . . . . , . . 180 


pia Puia ET a 


458 


Alava 


117. 


118. 
119, 
120. 
121. 
122. 
123, 


126. 
132. 


1383. 
134. 
13b. 


136. 
137. 


138. 
139. 
140. 


14]. 
142, 


143. 
144. 
145. 
146. 
147. 
148. 
149. 
150, 
151. 
152. 
153, 


154, 
155. 


156. 
157. 
158. 





TABLA DE MATERII 

Pag. 
De va închina cine-va niscare lucrure la heserică sa la mănăstire şi va vrea să 
le ia înapoi, şi iară cu lucrurile şi.bucatele şi tâte ce are mânăstirea și besé- 
ricile sânt neschimbate şi nemutate . . . . 180 
Pentru bărbatul sai fămeaea, carele va să mérgă da chipul călugăresc până 
în câtă vréme să se ispitescă şi fără de stareț să nu se tunză . , > 
Pentru că nimenile ware putére să facă călugăr fără de voea archierescă, şi 
pentru popa miren ca să nu facă călugăr. . . „181 


Pentru podsba călugăr6scă şi a cămilăvcil şi ce inchipulașie când zic "meta 
nie și pentru ce să chiamă călugărul călugăr. 

Pentru ieromonah adecă popă, călugăr şi călugărit ca să nu şază în lame; şi 
entru care vini es de pre în mânăstiri. . ; 

Depp bolnavii carii se fac la mârtea lor călugări, şi pentru călugărul carole 
nwș citeşte tótă slujba lu . . . 182 


Pentru călugărul saŭ călugărița de se "vor însura sai schimnicul sa neschim. 
nicul de va curvi. . PI E a > 
Pentru călugăriţă sai mirénă de va fi supuitóre saŭ vótre = ah aple a a ae ` 183 
Pentru bucate ce va avea călugărul cum se cade să se uoni de nu va a- 
vea feciori sağ de va şi avea , . 186 
Pentru tatăl ca să nu opréscă fiului săă partea de moşie de se va face călugăr. > 
Pentru preoţie şi iu ala călugăresc carele iaste mal mare . . . „9 
Pentru călugări şi călugărițe ca să nu se facă cumetri, nice eromonahul a- 
decă popa călugăr să nu cunune nuntă. . . „ 187 
Pentru bestrica în carea nu se face slujbă 4U de zile şi ce iaste besérica . > 
Pentru că şapte sânt darurile Duhului sfînt, și șapte taine ale bestricii şi jaga 
bunătăți mari, şi şapte păcate de mârte . . > 
Pentru să nu se îngrâpe mortul în lăuntru în bestrică, nice să mute de în mor- 
mânt trupul omului nice măcară țărâna . . > 
Pentru că pe în besérici să nu se facă băuturi şi mâncări nice cârciume şi 
vânzări pre în sfintele grădini . 5 os » 
Pentru ca să nu ji dobitoc în besérică nice să mie nice să mănânce nice > să 

bea într'ânsa . . Domiae pop oa pana IBB 
Pentru cum trebue să botéze preotul copilul ` mic . + > 
Pentru preoții caiit botéză în trei părinți, în trei fi, şi în ` trel duhure, i pen- 

tru cei ce nu botéză în trei afundări. > = 
Pentru că copilul cându'l bagi în scăldătóre să caute spre văsărit . > 
Pentru ce închipuiaşte când desfașă copilul. . . . . ...... 189 
Pentru ce închipuiaște întârcerea care întorc copilul spre apus, š 3 
Pentru uns6rea. . . ; 3 de că e a > 
Pentru ce ne botezăm întru numele sfinter troițe, . > 
Pentru ciucile coconului ce tu dia și tundeiea și scutecile céle noaoo cu 
carele 7] îmbracă. . . » 
Pentru cef ce se botéză să” ungă | cu sfîntul şi marele mir, și “scăldătârea ce 
închipuiaşte şi când să se boléze copilul. , , + + 190 
Pentru coconil de va fi îndoire că nu saŭ botezat saŭ sea botezat. pa 
Pentru copilul de se va afla la sfârșit să moră și preotul va boteza şi nu va 
apuca să zică câlea ce să l6pădă de satana, nici molitvele ce va face de a- 
céea, zicele-va după acéea de va trăi copilul aŭ ba . . . » 
Pentru preoţii cari! botezi copiil Agareanilor saŭ să facă lor cumetri, sati pri- 
imesc jertva a ereticului, şi pentru nepreoții carii botéză copil. . . . > 
Pentru că de nevoe botâză și mir6nul, şi p niru coconil creştinilor cari! mor 
nebotezaţi, unde merg. . . 191 
Pentru că îndoit iaste omul şi pentru ca ceriurile sânt închise celor nebotezaţi > 
Pentru preotul de va boteza pe mpe lui ca un preot şi de va blagoslovi 
nunta fiu-săù.. . . > 
Pentru preotul că déca mănâncă să nu botéze ce numai naintea Dumnezăeș- 

ti liturghii nică în postul cel mare -să nu hotâze.. , . > 
Pentru preotul să nu boteze în casă şi pentru copilul mic de : va muri nebo- 
tezat de lénea preotului saă a ărinţilor b E . 192 
Pentru care păcate să iartă după morte, capi litarghit, rugl şi milostenil ca- 

rele se fac pentru cel ce mor. . i e a a Le. casa ZI 


uw dacoromaiicaro 





TABLA DE MATERII 459 





Glava Pag. 
159. Pentru că nu numai morților sânt de folos şi de ertarea INcAtela Dumne- 

zeeştilor liturghil ce încă şi viilor. . . . 192 
160. Pentru liturghiile ce daŭ prengo pman sărăcuste pentru cei vil și pentru "cel 

morţi. ., „ 193 
161. Pentru cesturile, ce sânt, şi pentru mueri ` carele aŭ bărbați eretici saă De- 

gâni, cădélise-va să ducă prinóse . . 194 
162. Pentru ce lucru după mórtea omului fac 'poméne a treia zi, a noa zi şi "a Pa. 

truzecile, şi când se apără, să nu se facă. 
163. Pentru sufletele drepţilor şi ale păcătoșilorii unde se află în ziua de astă-zi. 195 
164. Pentru preotul carele va sluji şi se vor vărsa sfintele saŭ "i va cădea 

zveazda, și când sânt sfintele obârșite şi aie ic CUL proscomidite de 

le vor mânca câini. . > 
165. Pentru cinstitele darure de se vor strica şi Preot cum i 'se "cade sa aibă loc 

de spălat în eltariă şi miianul să nu între în lăuntru . . 196 
166. Pentru anafora drept ce o iaŭ creștinii și pentru când se află cu muerile lori 

să nu o ia nici icOne să sărute. . e SR N E. 
167. Pentru bolnavi de vor :muri necuminecați pentru leanea "preotului in 
168. Pentru cela ce are vrajhă să nu "1 priimeşti prescurile la aia nică săl 

priceştuești și de va muri cine-va nsertat. . d 
169. Pentru mireani! cari! nu așteaptă până se va sfârși slujba ce es afară 
170. Pentru cela ce va să se priceștuiască ca să nu se afle cu muiarea lui sai 

de se va ba să se săblâznâscă în vis şi de va vărsa, déca se va pri- 

ceștui. . . > 
171. Pentru care zi a săptămânii ` să se păzscă muiarea şi bărbatul de ameste- 

carea trupului. . . 197 
172, Pentru muierile cele logodite întru carele şi pentra logodne și pentru că lo- 

godna iaste aseamene și fägăduială nuntelor ce vor să fe. . . RE i 
173. Pentru logodne ca să fie bărbatul de 14 ani și fămeea de doisprezâce. ©, > 
174. Pentru junele carele 'ş va logodi muiare, şi el va muri apm de va apga fra- 

tesăă să o ia. . . > 
175. Pentru o fată ce priimi molitve de logodnă cu ` 6re- care loan iară "căcr era 

pré mică ea căuta să se desparță. . „198 
176. Pentru cela ce va să se preoțâscă și! va, muri logodita lu saŭ era logodna 

afară de lége . . > 
177. Pentru făgăduizlele sai arvunele logodnei carele să daŭ iară apol o parte 

"1 pare ră și de va muri vre-unul de în cel logodiţi sai se va face călugăr 

apol şi pentru sărutare . . E a g au ao a a EN a a me e n d 
178. Pentru câte vin! despart pre cel logodiţi E w > 
189. Pentru rânduialele spițelor nunta carele arată la a câte se "fac împreunările, 

şi la a câte să nu se facă . . . soe a s e a ae i 204 
19V. Pentru împărţirea rudeniei şi peniru rudenia de sânge d a ae ca da ca aa 005 
191. Pentru a şaptea spiţă de sânge ca să nu se facă . . . . .. aO’ 
192. Pentru a opta spiță de sârge ca să se facă . pe ae a, e cae E. 
193. Pentru rudenia despre cuscrie » . . 206 
194 Pentru numele unchiului cum se imparte și să gräiaşte în trei a pentru tret 

némure. . . . T o w ad 
195. Pentru feciori! de suflet și af sfintului botez | . ; . 207 
196. Pentru doi copil ce'i va priimi neșline de la sfintul botez, de vor puté sä 

se îmmpreune întru nuntă, şi altele bogate de irebă pentru Dumnezăescul botez 208 
197, Pentru robul ertat ca să nu ia pre stăpână-sa, nice pre muerile stăpânilor Jor. 209 
198. Peniru că la, nunte trebue să căutăm ce e și cun se cade şi de va curvi 

sai va spurca neștine pe vre-o muiare . pe Tea, d die sate aa ra ice 
199. Pentru nuntele câle ce se apără și fără rudenie. pe el Gia rue Ea da 4 „215 
200. Pentru ispravnici și a micilor copil . . . . . 216 
201. Pentru in ce chip "se numără sai se socotesc naşterile şi spiele PE E 
202. În Sfintul şi marele post să nu se facă nice o nuntă. . > 
203. Pentru nunta cea de întâii, şi ce iaste nunta şi pentru nunta ce e pre lége. > 
204, Pentru tocmâlele céle próste de nemica carele se fac pre la nunte şi nefă- 


cêndu-se molitvele pre dinșii, . . . cp. a 217 


www.dacoromanica.ro 


460 TABLA DE MATER 
Glava Pag 
205. Pentru cum se chiamă nunta cea de întâia, a doua și a treia, și pentru ca- 
nonul celor cu 2 nunte, și a celor câte cu trei nunte. . . . 217 
206. Pentru pric6perea. saŭ cunóşterea ca să ştie neștine tocmirea. impreunërilor 
pentru a treia nunlă și a patra nuntă făcutus6ă văleat 6428 . . . . > 
207. Pentru bogaţi copii caril se chiamă AEV şi caril hireg și cari copil, şi 
cari! întunecaţi. . . „218 
208. Pentru nunta fără de lege şi canonul lui, şi pentru ceia ce tin posadnică > 
209. Pentru cela ce se va cununa. cu trei mueri, şi una de înh'ânsele să se afle 
fără de l6ge, de va putea să ia alta. . . . . e. cc cc... 2 
210. Pentru ceia ce să prind fraţi ca să nu se facă. . . » 
218. Pentru urgie tocmită asupra celora ce despart bărbatul de ital şi “muia: 
rea de bărbat fără cuvânt de vină, şi pontia cartea cea de il ut se ce 
închipuiaşte. . „ 221 
214. Peatru despărţălele nuntelor” și "vinele muerii de carele o desparte “bărbatul 
şi "1 dobândeşte zâstrele . . . > 
216. Vinile bărbatului de carele "1 lasă muiarea lul și "ȘI ia zestrea ei și darurile 
carile i le-ai dat pentru nuntă. . + 223 
-217. Desparte-se nunta sait cununia când bărbatul nu se află trupeaşte cu muia- 
realul. .. . a e.» 
-218. Despărțirea nunteï când bărbatul nu află pre “muiarea lui fată curată . . | » 
219. Despărțirea nuntel când se face neştine călugăr, iar muiarea lui să se mă- 
rite și el după vreme va să se facă arhierei . . SD. 
220. Pentru muiarea de 'şi va bate bărbatul că se desparte SE e E a a 
221. Pentru bărbatul de va hi fur se desparte de dînsul muiarea lui. + > 
222. Pentru omul rob sai muiarea róbă că se desparte. > 
223. Pentru muiarea carea* va fi fost róbă şi o vor hi spurcat pre 'acâea să nu o 
__ desparță bărbatul . . . . i fel, «că > 
224. Pentru bărbatul ce 'şi va goni muiarea şi o vor spurca alţi să nu o "desparţă > 
225. Pentru bărbatul sai muiarea de va hi mişa sai guene că se despart > 
226. Pentru rudenia sfintului botez se desparte. . a dă e s e c o e 225 
227. Pentru rudenia fecloriel de suflet se desparte. . . . , . . mo e . . . 2 
228. Pentru nunta cea fără de lege se desparte. . . . . ., . . r a > 
229. Pentru a patra însurare că se desparte. . . , . . . a ro n a > 
230. Pentru nevârsta nuntel că şi actea se desparte . - > 


. Pentru bărbatul carele se va afla cu imuiarea'ş afară de fire se desparte şi 


pentru canonul lui 


2. Pentru bărbatul cu muiarea carii vor hi vre unii de într’ Anşii eretici se desparte > 
3. Pentru bărbatul ce va avea muiare să se îndrăcâscă şi va să o lase. . . > 
„ Pentru patima saă lovitura ce lovește pre om şi cade jos de se bate sau se 


tăvăleşte şi 1 merg ADS cum se judecă, la adeverita mare besârică până 


astă-zi. . . » 
ò. De se va tâmpla cuiva. să se ducă într alt loc şi acolo s să ţie ' posadnice saŭ 
să nu triméță muerii lvi cheltuială de hrana vieţii ef să se despartă. . , 226 
. Pentru muiarea căreia i se va duce bărbatul sai se va face rob sai se va 
duce la ste şi se va face perit şi ea va vrea să se mările . . . . «à 
„ Pentru cela ce se va afla cu sócră-sa și de canonul lor. . . . . . ce 
. Pentru cela ce 'și va lăsa muiarea de răul sai de vina alţi mueri. , 
. Pentru curvie şi de canonul el. . . . d e ` 228 


„ Pentru omul ce 'și va afla muiarea curviud şi va ucide pre diusa si pe cur- 


varii, sai o va ucide fără de vină sau fără de voea lu . . . Ea 


„Pentru ce la ce %81 face morte de voe saŭ bărbat sai muiare. . . . 239 
„ Pentru fata de o va sili neștine să'f strice fetia saŭ măcar şi cu voea er. 

„ Pentru stricarea „copilelor și canonul bărbatului. . , „ 241 
„ Pentru călugăriţă de o va apuca cine-va cu desila sai copila de stăpanu-săă, 


sai altă muiare de cine-va . . Er 


. Pentru muiarea ce rămâne văduă şi va, să "se mărite în anul acela . . . . 246 
. Pentru muiarea carea va rămânea văduă şi se va mărita că nu ia de în buca- 


tele bărbatului ei nemica, fără numai de la copil de vor muri, Sa și 
bărbatul , em p o 0 e E la i a a a d d > 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE MATERII 461 


Clava _Pag. 
363. Pentru muiarea măritată carga va avea niscare haine, unâlte Te nu va u 

unde le-aŭ aflat . , . oa E3 . 246 
264. Pentru muiarea carea va rămânea văduvă şi nu se va mărita ce va lua "de. 

în bucatele bărbatului ei, așijderea și bărbatul. . . . . 247 
285. Pentru prețuirea zestrelor şi nepreţuire, şi pentru zâstrăe ðe afară . . . . > 
266. Muiarea se preţuiaşte de tot datornicul şi de va întra muiarea chezaşă paar 

tru bărbatul e. . . . > 
267. Pentru bărbatul carele va face cheltuiale la bóla muerii luf i la mârte. . > 


268 Pentru prețuirea zéstrelor de întâiă şi de a doa 

269. Pentru tocmirea bărbatilui şi a muerviï și pentru darure ce se yor face între el 248 

270. Pentru darurile ce se fac naintea nunti. ~ . în. 3 

271. Pentru darure şi pentru ce Jucrure se întorc darurile, “iară îndărăt. . ro 

272. Pentru bărbaţi și muer) de. vor rămânea văduï şi le va rămânea cocon şi va 
muri, saă şi de nu vor face şi va muri bărbatul saŭ muiarea fără de cocon 


cum se vor împărți hainele lor. . . > 
273. Pentru prețuirea mogiilor şi pentru mogul ‘ae'r va rămânea feciori și nepoți 

cum vor moșteni pre dînsule . . „ 249 
274. Pentru cela ce more fără de zapis aŭ bărbat aŭ muiare și copil r n'are ce nu- 

ma! părinţi şi fraţi, cărora li se va cădea să'] moștenâscă . ie Ea) 2 


275. Pentru cela ce va muri şi va avea frate de doaă mumâni şi nepoți a frăţi- 
n&săi, carii vor hi fost cu tatăl lor de un tată și de o mumă: caril de în- 


trânşii "vor moșieni . . `. » 
276. Pentru cela ce more de nu va avea frati s sai i nepoți cum se va cădea să "| 

moştenescă. și pentru moștenirea bărbatului şi a muerii. . . > 
277. Pentru aducerea, adecă de va hi dat tatăl fiesa zestre şi aŭ făcut și aŭ ioc- 

mit ca, să nu mat ia de în bucatele Int. . . . . 250 


278. Pentru care copii se chiamă adins eig oblăduitort şi carii neoblăduidori . „> 
279. Pentru păr tile a feciorilor carii aŭ luat de Ja, tatăl lor idol lor şi murind 


eleamă vor să ias . . . 2 
280. Pentru cela ce va vrea să ia moştenire până în câ ant să se asculte ş şi pen. 

tru datorii până când se vor cér e, și altele bogate pentru datorii . . . . > 
281. Pentru camătă. . . . a DOL 
282. Pentru Falchidiu, acesta Falchidia se "chiamă o lege de judecată. gi Să > 
283. Pentru feciorii ca să cinstéscă părinţi! lor, şi ca părinţii să nu'ş despartă fe- 

ciori și să dea unuea ma! mult, altuia mai puțin . . > 
284. Vinile carele fac pe feciori fără de moştenire de în bucatele părinţilor şi pen- 

tru feciorul carele se va însura fără de voea tătânesăi. . „ 252 


285. Pentru tocmela ce să face ca să fie şi după morte, și-în cât ant sânt vol: 
nici feciorii și fetele să facă acea tocmâlă, și câte mărturii să fie şi pentru 
fraţi! de vor hi bucatele lor ei ap a şi pan Codichel adecă zapis saŭ 






răvăşel . . . » 
286. Pentru tocmélă sai cartea celora ce sânt supuse la un loc, şi pentru “dările 

ce dă omul ca să stea la un lo. . . . . . - 258 
287. Pentru ispray ii i mat marilor feciori. . | | 3 
288. Pentru uneltele sai zălâge . soe a eog o a a S 
289. Pentru răspunsul sait judecata judecătorilor aleşi zoa a a e a «x e DĂ 
290. Pentru tociniri. . > 
291, Pentru doaă soţii, unul de într'amândor de va priade pe altă soție fară v voca 

celueaclalt . . . a E e g E „> 
292. Pentru jurământ . . . due re a a a mn a CE ca a 
293. Pentru feciori ca să hrănescă pe pätințit lor . . > 
294, Pentru plugariă de va ara vre o țarină fără de voea celuea ce a cut iaste . > 


295. Pentru cela ce va lua boul să ate saă să lucrâze fie ce şi va muri și pen- 


tru moara căria cumu’í va cură apă. . . 255 
310, Pentru cela ce va lua gal sai vită cu chirie saŭ cu năem şi va încărca saă 

`] va împovăra grei . . > $ „ 260 
311. Pentru cela ce va lua vie saă țarină să o lucre în parte, şi pentru cela ce 

face cheltuială la un lucru striin . . 261 
312. Pentru socotela zilil şi pentru Dumnezăeştile Paşti, şi ` pentru postul sfi inților 

apostol! căte zile sânt, şi pentru an câte săptămâni şi câte zile are . . , > 


www.dacoromanica.ro 





462 TABLA DE MATERII 
Glava Paġ. 
313. Pentru care zile se chiamă calande, none și idi. . <~ o ‘o L 
314. Pentru 24 de slove adecă buchile céle greceşti cine le aŭ aflat, . . l > 
815. Pentru câte mile ţin ostróvele céle mari ale mărit a tótă lumea. . . . . > 
i i Fe [ru câţi munţi mark şi nalți sânt şi cumu's numele lor. . . > 
i ollo canon şi cum că, arhiereilor saŭ dat voe și blagosloverie să îmulțé- 

scă și să împuţineze canónele, şi pentru ceea ce să pocăesc să w întorcă 

nice să se l&pede de dinçi a hut priimi . . > 
318. Pentru preotul de va ispovedi fără de voea arhiereului său, sati se va. tâm- 

pla vre-o nevoe de'l vor chema la vre un bolnav şi nu va mérge să’l ispovedéscă 262 
319. Pentru «că se dă şi preoților mirâni şi ieromonaşilor să fie Duhovnici, și ce 

să chiamă duhovnicul, şi duhovnicul de va spune cuiva PESAD celuja ce I 

se ispovedéşte. . ; > 
320. Pentru bolnavi de vor fi şi mâncat să se pricoștuiască si pentru cer cano- 

niță, că de le va fi la morte să se cuminece. . ? 
321. Pentru de câţi ani se cade a se ispovedi bărbatul şi muiarea, şi cum se cade 

tuturor să ne pocăim şi preoții și mirenii. . . „> 
322. Pentru câţi se ispovedesc de a lor bună voe cum lı se cade să se canonescă. 263 
323. Pentru ceia ce să lépădă de Hs. de voe waŭ de nevoe i 0 si 
324. Pentru de în ce vârstă se socotesc la Dumnezeti păcatele omului . 964, 
325. Pentru omul păcătos carele wa face un lucru bun tă lua ertăcjune de 

tote păcatele lu . . . » 
826. Pentru de va face un tâlharii 100 de ucideri décia să priză să” tae capul A 

putéva fi izbăvit de uciderile ce aŭ făcut . . . > 
327. Pentru duhovnic cum "1 se cade să aibă loc cinstit și sfint pentru ceea ce 

I se ispovedesc şi ce să zică către dânși, şi pentru ceea ce sufăr dă ţin ca- 

nonul lor şi pentru ceea ce nu sufăr a ținea. 
328. Pentru vrăji şi pentru ceia ce merg pre la vrăjitori ş și pentru ce ceia ce portă baere. 265 
329. Pentru Malachia, adecă cine'ş bate mădulariul în mâini şi pentru curvie, şi 

pentru cela ce să culcă cu fămee nebotezată . Doa ae a E a a 
330. Pentru amestecare de sânge. . moo i 
331. Pentru muiarea carea se află întru mueria ea a o ra a y 
332. Pentru cela ce zace cu bărbat, şi face cu dobitoc . a a » 
335. Pentru uciderea . „ . „268 
336 Pentru oliric sai mirén de vor bate saă vor lovi pe vre un om şi "va muri, 

şi cei sfinţiţi adecă câţi aŭ rânduialele preoţiei de vor bate pre cineva . 
345. Pentru fur și pentru ceea ce priimesc pre fur şi tâlhari. . . . . . . + 273 
344. Pentru săpătoriul de mormâuture şi furul de sfinte . . . » 
372, Pentru jurământul și mărturia strâmbă, şi de cela ce va lua un lucru asu- 

prit cu jurământ , . . 292 
373. Pentru clevetirea şi tiitoriul de “mânie, i ascultătoriul la feréstră şi "vânzăto- 

riul saă pârâşul . . . . . 298 
374. Pentru muiareu carea va purta erb! saă va mânca ca să nu facă feciori, saŭ 

de'ș va omorâ copilul saŭ de'ş va urgisi copilul carele va naşte. . . . » 
375. Pentru c lugăriţe de va şti pre altă călugăriță că face păcat și nu va spune 

stariţii, şi de va şti vre un miren pre altul greşind si nul ya opri. . ,, » 
376. Pentru ceia ce mănâncă carne a fieşcării jigănii morte sati mursecată. , > 
377. Pentru muiarea carea va muri făcând s6ii daca va face, şi peniru bai când 

se priimesc la besârică. , . > 
378. Pentru mortul de se va afla strigoii căruia "1 zic vârcolac, ce trebue să se facă. 204 
879. Pentru spurcăciune de va cădea în puţ-sai întralt vas saŭ în făină, saŭ în 

grâă sau în unt-de-lema . , . 295 
380, Pentru postul ajunului nasteri! a lut Hs, şi al bobotezii şi de să vor tâm- 

pla acâste praznice miercurea saŭ vinerea. . . ao 
381, Pentru postul sfintelor şi marilor părâsemi şi a tote miercurile şi 'vinerile, 

și când se slobozeşte ajunarea acestor doao zile şt cum se cade călugărilor 

şi lunea sâ o păzâscă cu post . . - . 296 
382, Pentru muiarea ce va naşte în postul mare şi p ntru ómenit. şi mueri bolnave, 


cum să nu ţie a nu mânca unt-de-lemn şi vin, ce numai de carne să se ţie a nu 
mânca s a s aa’ e a a a’ rr a 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE MATERII 463 


Glava Page 
583. Pentru Blagoveștenii de să va tâmpla în săptămâna cea mare, mâncavom 

péşte, ai ba . . . e ga soa aoe - 
384 Pentru postul crăciunului şi al sfinţilor apostoli. ; > 
385. Pentru postul de î în luna ENNEN, al Dómneï nóstre sfintei născătóre de Dur- 

nezeŭ . . PRR ane a e a a pu, 
386. Pentru postul inaltäri cinstitei crud. . . Dacs p 
387. Pentru simbol adecă vearuio vă edina boga, "când "sea “făcut. E Se „» 
388. Pentru câle 7 sfinte si a totă lumea săboră când seai făcut şi pentru ce „> 
389. Pentru sfintele icâne carele vor fi fârte vechi şi stricate, ce trebue să se facă 

de dînsele . . . ea + 800 
390. Pentru cum se zice pohvala 'arhiereului la c&surile câle mam. . > 
391. Tocmela şederil nainte (sai maï sus) a cuvioşilor patriarși şi Mitropoliţii şi 

avhiepiscopit, carele se află până în zioa de astăzi de sânt supuse iii mii 

ţie! Ţarigradului. . . soa 
392. Pentru carii mitropoliți tin până în zioa de astăzi "episcopii. în a e a ad ` 301 
393. Pentru mitropoliţii carii se zic prea cinstiţi şi exarşă, şi caril numai prea cinstiţi, 302 
394. po çriile sai cinstile sai deregătoriile arhiereilor şi tocmirile lor. . . > 
395. Pentru cum scrii arhiereil la papa, Părigrădenulul Alexandriei, Antiohier i 


396. 


lerslimului şi Ohridului, . . . 303 
Pentru cum scriù mitropolit, cătră "mitropolit şi cum cătră ă arhiepiscop și cum 
cătră episcop = . 804 


397. Pentru cum scrie episcopul ci cătră mitropolitul luă, şi cum cătră alt episcop . > 


entru cum scrie arhiereul la hoiarii ceea de la marea besérică. , . . . 805 


; kan cum serie athiereul la cnézul Serbiei şi la suprujnița lui . 
n 


tru cum scrie arhiereul la jupân, la boiari mari și la om cinstit . . « 


> 
3 
. Pentru cum scrie arhiereul cătră ma! marele Stagorie! şi la egumen! și la stareţ. » 

. Cartea de mărturia, duhovniculvă, pentru cela ce va fi harnic de. preoție . > 
3, Pentru cum scrie arhiereul cartea cea tocmită preotului şi cartea de slobozie 306 
„ Cartea te duhovnicie a duhovnicului când se face. Şi ae e > 
. Cartea de ertăciune carea scrie arhiereul . . . . E > 
. Pentru cum scrie arhiereul Stavropigion şi antimisul . „> 
„ Pentru cum scrie arhiereul carte când se face săbor, şi el nu ` mérge ce'ş dă 


sfatul cătră alt arhierei . , . aca ko e E ir, 
. Pentru cum se scrie prascia, episcopului. PIE - > 
. Pentru cum scrie arhiereul carte pii ce va sătrécă pre î în tară s saŭ peste 
mare care se chiamă Pandete So e a À SoeF 
. Cartea de cererea mânăstirii carea scrie ` arhiereul ` oa n i ` 308 
. Cartea, robului . 


412. Pentru cum scrie arhiereul cartea de despărţălă carea dă muerit când o Pâ- 
raşte łărbatul şi nu pote să o dea de ta şi va să o lase . . . . . . » 
418. Cartea de despărțelă de curvie. . E N N E a a 
414. Carte de despărţelă cându' bârbatul legat . a ci i . . 309 
415. Carte de despărțélă când se duce bărbatul şi nu se maï vede. . . SE 
416. Carte de despărțâla omului îndrăcit . . > 
417. ei de despărțelă, când nu trimăte bărbatul cheltuială de hrană & vieți mu- 
erii lu. . . i RI E e Ce gi 
Can6nele sfinţilor apostoli, s E E. ei dă ` 310 
Canónele sfint. săbor a tâtă lumea întâi de la Nichea soaa ea a 818 
Canónele sfînt. săhor nameastnic, de la Anchira. , . . . . 2.. . . . 322 
Canónele sf. săbor nameastnic, de la Neochesaria . . «o. . . , . . 826 
Canónele sf. săbor nameastic de la Gangra. . . . . . . aaa . . . 928 
Canónele sf. săbor nameastnic de la Antiohia . . . , . . . . . . . 331 
Can6nele sf. săhor nameastnic de la Laodichia . . . . . . . . . . . 835 
Canónele sf. săbor a tótă lumea 2 de la Țarigrad. . . . . . , . . . 340 
Canânele sf. săbor a tótă lumea 3 de la Efes . . . . . , . . . . 2 842 
Canónele sf. săbor a tâtă lumea £ de la Halchidona. . . . . . . . . 344 
Can6nele sf. săhor nameastnic de la Sardichia . . . . . . . . e + 348 
Can6nele sf. săbor nameastnic de la Cartoghen. . . . . . . . . . . 354 
Pentru Agapie și Gavadie. . . s E oaoa a ena a D7 
Canónele si. săbor a tótă lumea, 5, de la Țarigrad . pa a Soa e ron d ca A 
* 


www.dacoromanica.ro 


464 


Glava 





TABLA DE MATERII 





Pag, 

Pentru sf. săbor 6 a tâtă lumea, de în Țarigrad „872 
Pentru sf. săbor iar a 6, a tâtă lumea de la Trulla, carele se chiamă 5 a şase, 390 
Canânele sf. săbor a tâtă lumea 7, de la Nichea a doa. soa o BOI 
Săbor sf. 1 si 2, de în besérica sf. postal) de în cz . 895 
Săbor de în sfinta Sofiia. . . Bi y ap ta . 897 
Canónele sfintului si mareluY Vasilie. z TE . „899 
Timote! patriar. întrebări si r&punsuri forte de folos pe E Er: „ 409 
Nicolae patriarh, întrebări si răspunsuri fârte de trebă . . „412 
a apte întrebări si răspunsuri, iar ale lui Timotei Alexandrân = „ 413 
ostandiri epis. întrebări, respuns Nichitei Metrop. Ieracliei. . . . . . + 416 
Întrebarea unui Arhimandrit d a aue ed 417 
` Porunca marelui Vasile către preoţi pentru liturghie E . 418 
Ión Zlatous cătră preot. . . . y daia 4 . > 
Nichifor patriarh cătră preot. . , 222 « » 


Marele Vasilie pentiu pricâștenie . 
Teologhia Dumnăzăeştilor si sf. învăţători si ‘dascăli şi întrebări şi răspun- 
suri ale sf. Anastasie patriarh de lucrure ale ceriului şi ale pământului, vă- 
zute şi nevăzute de tot folosul fârte de trâbă tocmită pre 53 de glave. 
Alte învățături pentru preoţi și pentru liturghie forte de folos. 

Sfârșitul catastihului a pravilii arhierești de întâi. 


Catastihul al doilea 
Al pravilelor împărătesci, alése de în sfitocul împăratului Iustinian, pentru 
multe feluri de judecăți cu tot răspunsul lor tot pe rând arătate, fie-ce glavă, 
cu tote începăturile ei după greșalele fieș-cui, cine va căuta de grabă să vótă 
afla carea în ce loc şi fóie se află. 


www.dacoromanica.ro 


. Pentru cela ce va svătui sau va t:imite pre altul să facă vre o răotate 154 
Ce pedepsă vor lua ceea ce sfătuesc pre neştine să facă răŭ . . . . . > 
S&mnele carele arată pre cel greşii cumue vinovat . . . e oa tau 406 

. Ce pedépsă vor lua ceia ce ajutorese pre altul spe vre o răotate . > 

. Pentru ceia ce vor sudui pre judecătoriù saii pre Gmenii cei domneşti . 157 

. Pentru ceia ce vor sudui pre sol. . . pu ct a . 158 

. Pentru ceia ce vor sudui pre maï marii lor . . e t » 

. Pentru ceia ce vor face bani răi . ae a . 168 

„ Pentru ceia ceîmblă cu bani ră . . aoa a a a a a e 169 
. Pentru ce'a ce găsesc comóră . . E E E E E re 

. Pentru certarea celora ce înjură pre “altul. A 173 
„ Pentru sudalme când se vor chema mică. şi când se vor ` chema mari . 145 

. Când va putea scăpa de certare cela ce înjură . . Eo aes 

. Când va putea să vie să se plăngă la judecătoriŭ pentru sudalmă a 00 R 176 

. Când se va chema sudalmă de va zice neştine altuia, minţi 177 

„ Pentru ertarea sudalmel cum şi în ce chip se face . > 

. Pentru ceia ce grăesc de rău şi înjură sai mustră pre domnul țără. 178 

3. Pentru ceea ce înjură şi ocărăsc pre neștine cu scris6re . » 

. Pentru ceia ce'ş l&pădă călugăria şi'şI râd de cinul călugăresc . 182 

. Pentru pedépsa celora ce'ș vor lepăda călugăria . , . . . , 198 

. Pentru certare votruluï i iasa e te dee a d O a 

„ Carele se chiamă votru şi când se va pedepsi. pean k eah Tap d 3 184 

. Cela ce'ş va năemi casa pentru să se facă întrânsa curvie. A 190 
Pentru părinţii ceia ce'ş vor votri saă supune fetele 

. Pentru bărbaţii ce'ş vor votri muerile . . : 186 

. Pentru care vin! se despart easnicii, bărbatul de mueare 198 

. Pentru prea curvia unuea că se va tocmi şi aceluia-lalt şi nu se vor despărţi . 199 
Cum şi în ce chip se desparte bărbatul de muiare pentra sodomia. . . . , > 

„ Când se vor despărți casnicii pentru eres, de va fi unul eretic „ 200 

. Când se va despărți mu'area de bărbat, pentru vrăjmăşiea bărbatului 201 

. Cum şi în ce chip se va putea arăta vrăjmășia bărbatului , i 202 

. Când are voe bărbatul să'ş bată muiarea > 

. Care când trebue să'ş pue bărbatul chezâş, că nu'ş va omorâ  muiarea, > 

. Pentru câte feliuri de lucruri, póte bărbatul să'ş gonéscă muiarea „203 





TABLA DE MATERII 465 
Glava Pag, 
188. Când iaste muiarea dalóre să îmble după bărbat goaa . 204 
211, Pentru sânge amestecat ce feliii de certare li se va da îi a d . 218 
212. Pentru amestecare de sânge ce să face cu nuntă. . . E „219 
215. Cându'şva pe. zėstrele muiarea ce va fi făcut pre curvie” şi “când nu le va pi 
iarde, . Za s pi EUe aro 
237. Para Dărbaţii ce vor “ua doa0o mineri. Doa w ar dare ca A „ 226 
242, Pentru ucidere şi câte feluri sânt . s i , „ 228 
243. Pentru pedepsa ucigătorilor de 6meni. . . . . . . „ 229 
244. Pentru cela ce'ş va ucide pre tată-săi . . . > i că „ 230 
245, Pentru ceia ce vor face ucidere cu otravă . . . . . . » s . 234 
— Prepusurile otrăviï cum se vor crede pate e d ca i > 
246, Pentru ceia, ce ucig pre ceia ce vor să ucigă. Doa w yee aS . . 285 
247. Pentru ceia ce ucig pre ceia ce’ găsesc furând . A "EPE . 236 
248. Pentru ranele câle de mórte . - ©.. -238 
249. Când se va pedepsi cela ce aŭ rănit. pre altul. , ; ©. >? 
252. Ceia ce fac silă fetelor de le strică fetia . . . ioko ey ai e 2R 
253. Când iaste datorii cela ce face silă fete! să o înzestreze. a = 240 
254, In ce chip se va putea arăta cum să se fie făcut silă féteï ~ à o, 241 
257. Ce certare se va da celuia ce răpéşte călugăriță. . . i > e . 242 
258. Pentru ceia ce fac curvie cu călugărițe . . . . $ o. > 
259. Pentru răpire şi ce certare li se va da. . . + 248 
260. Ce pedepsă se va da celuia ce răpește muiare curvă. . . 245 
296. Pentru plugasi și pentra alţi lucrători de pământ vina 1. . „+ 255 
1. Zacdlo. Plugariul să 1u tae cu Pepe de în hotarul altuia, ăi mal  lăţescă pămân- 
tul săi. : 55 
2 Zac. Pentru plugariu) ce va întra în hotarul altuia, > 
3 >» Cela ce va ara pământul altuia neîntrebat . A » 
4 >»  Plugarii ce să vortocmi de'ş vor schimba pământurile. » 
5 »  Plugariul ce să va înşela la schimbul pământului . 3 » 
6 >»  Pingaril ce'ş vor schimba pământurile de naintea Gmenilor. i » 
7 >»  Piugariul ce va avea pâră cu altul pentru semănătura şi va mérge de va 
sicera fără ştirea judecătoriului 3, 2 
8 » Pentru ceia ce vor face lazuri sai cuzături pre loc 'striin, > 
9 Când se vor toemi nişte lucrători să lucreze împreună la fie ce “lucru de 
vor vrea pot să strice acea tocmelă . > 
10 »  Doaoo sate ce vor avea price pentru hotar „> 
11 » Ceja ce vor semâna împarte înir'o arătură. , > 
12 » Cela ce va lua vie în rupt să o lucrăze dup'aceea se va căi şi se va părăsi. 
13 » Cineva curăţi de mărăcini pământ striin . . š 
14 » Pentru vecinul sai rumânul ce va fugi de în sat şi vor rămânea ocinele. . 256 
15 » Cela ce se va hrăni pre ocinele celui fugit . E" x 
16 » Ceea ce vor lua ocine pentru datorii, E > 
17 » Cela ce va găsi în cale dobitoc vătămat. fn SI A > 
18 » penal ce va fugi de în sat să nu'l priimâscă pecăir . . | > 
19 > ela ce va lua de la aitul boii să'ş are. . 5 
20 » Cela va lua dobitocul altuia fără ştirea stăpânulut i se ta duce cu din. > 
sul în cale. . . e Li 
Glava 297. Pentru ceia ce vor "împărţi tóda te vor fi semănat în par te . 
21 Zac. Plugariul ce va semăna în pământ striin . . . . . . . e. a se e 
22 » Partea celuia ce samână pre locul altuia . > 
Glava 298. Pentru cel ce samână în parte, acelora cum li se cade sa împartă . 
28 Zac. Cela ce va lua pământ striin împarte şi nu’! va lucra bine cum se cade . . 
24 » Cela ce va lucra vie siriină ca să împartă róda > 
25 »  Plugariul ce va lua, alle striin să lucrâze ş apor se va pir ăsi, sin nul va 
lucra. . 3 
26 »  Plugariul ce va lua “mai sàl are de la vre un om ce a fi "dus în cale 
şi apolnul va ara . . - A > 
Glava 299. Pentru furtişaguri ce vor face luor ătorii, vina a doa z . > 
27 Zac. Cela ce va fura sapă sai hârleţ de la viari. A > 
28 >» Cine va fuza clopot de la vre un dobitoc , SE 257 


www.dacoromanica.ro 


466 TABLA DE MATERII 


Glava. 


29 Zac. Vieru) ce va fura róda de în via ce lucréză, saŭ grădinariul de va fura le- 
gumi saŭ póme . 


30 Păstoriul ce va mulge oile saŭ vacile furiș fără de ştirea “stăpânulur. 
31 Cela ce va fura miriștea altuia ce să zice spicele : T Ata 
32 Cela ce va fura cal sai boă. . . . cc... . 
33 Cela ce va fura boi de în ciredă. , . . . . . . . . . .. .. 


> 

> 

> 

> 

34 »  Celace va fura snopi saă va freca spice . : RE 

35 » Ceea ce vor întra în vie să mănînce iară să nu fure . E IN 
26 >» Ceia ce vor fura plug sau her de plug, saŭ ue: E 
37 > Ceia ce vor fura carul altuia . . . G ogedi oa a 
38 » Când vor fi întrun sat nişte furi mulţi + A e.’ 
39 » Cela ce va îmbla furând nóptea băutuii pe în irâg -à 

Glava 300. Pentru tot feliul de păstori, vina a treia. . . xy . . 
40 Zu Când va nemerivită de la plug în cir6dă. . . .. .. . 
41 Văcariul ce va lua dobitoc să'lpască şi va piarde. . . 
42 »  Dobitoculcu păstorii deva face vre o pagubă . . . 
43 » Văcariul ce va lua boi dela plugarii să'l per într'acea zi si de't vå 


. 
. 
. 
EI 
. 


iarde . 
44 >» ăcariul ce va lua boŭ diminăța de la plugariă şi va fi sănătos, iară séra 
se va afla bolnav. . . T 


45 >» Pentru văcariul ce va jura strâmb! şi va fi vinovat 
46 »  Văcariulceva arunca cu toiagul şi va vătăma vre o vită, saă şi întalt chip. 
Glava 301. Pentru paguba ce vor face dohitócele în țarină saŭ în vi, vina a patra . 
47 Zac. Când va afla neştine dobitoc în vie sai în țarină. Doa Go .. 
48 » Dobitocul a făta, de va paşte pre locul altuea at a 
49 >» Când va găsi neştine vre un dobitoc, făcând pagube . : 
50 » Când va afla neştine râmătorii sai dulăi, stricând niscare bucate 
51 »  Dobitocul ceva întra în vie sa în pomete, și va cădea în vre o dă sa 
de să va împăra . Şi „e . 
52 >  Dohitocul ce va vrea să sară preste gard şi se va împăra s 4 ; ` 
58 » Cela ce va ucide dobitocul ce'! va fi făcut pagubă 
54 » Când vor găsi dobitoc în vie făcând pagubă 
Glava 302. Pentru pagubele ce să vor face în tarine, vina a cincea 
55 Zac, Cela ce va sicera şi'ş va căra snopil, şi décia va băga dobitoc în țarină 
şi vor fi pământurile altor nestrânse . 3 Si adi A . 
56 >»  Cela ce'ş va băga dobitocul în vie şi vor fi neculese , soi 
57 » Ceia ce vor avea obróce saŭ védre, sai alte măsuri hiclene . în 
Glava 303. Pentru uciderea dohitâcelor, vina a şasea . 
58 Zac. Cănd va dărâma bată în pădure şi va cădea pădure de va ucide vre 
un dobitoc; 
59 »  Dărâmând neștine un copaci de va scăpa securea și va ucide vre un dobitoc. 
60 » Aducându’ş neştine vitele de în ED de se va lua cu diînsele şi vre un 
dobitoc striin. 
61 >» Cela ce întinde curse saă laţuri la vre un i pomet şi de seva prileji să se 
prinză dobitoc dumestic. . . în a : 
Glava 304. Pentru luptarea a doaă dobitóce, şi pentra "vătămarea lor. 
62 Zac. Când se vor lupta doaă dobitâce şi va vătăma una pre alta, . 
63 » Când va veni un dobitoc asupra altuia și cela ce nu! va da cale. . . 
64 » Când se vor sfădi dot dulă! şi stăpânit nu'! vor zl şi va vătăma unul 


? 


e bu ae . . sa ae a d 
65 » avea, neştihe dulăă simeţ şi "de va birui pre top: ON Boddi èt 
66 >» Deva ucide neștine dulăù păstoresc. s sa a 

67 >» Cela ce va omorâ dulăù de turmă . 

68 » Cela ce va strica dobitocul altuia. 


Glava 305. Pentru pomi, vina a paptea . ~ . 
69 Zac. Cela ce va păzi un pom şil va za în loc striin . 
70 » Deva sta pomul în marginea viel.. . 

71 » Când se vor prici neștine pentru niscare tufe de vie 
72 » Cela ce va tăia vie roditâre saă şi saduri , 
73 » Cine va tăia pomi dumesiici . 


www.dacoromanica.ro 


Pag. 


„257 


sv vu vs vu v vu vu sv 


hd 


pN] 
x Div v vs vs 
P 


ysy vy 


sv ov 


259 


suv ve vvv ov 


TABLA DE MATERII 


Glava, 

"74 Zac. Pomul ce va fi bătrân saŭ uscat , . . awa 

15 >» Cela ce învață pre altul să mérgă să tae pom A 3 
Glava 306. Pentru arsuri şi de tóte feliurile de pârjóle, vina a opta. s 
76 Zac, Cănd va lăsa neştine pârjol în pometul săi TP 
77 » Cela ce va slohozi pârjol în pădure striină . . . . .. 
78 >» Cela ce va arde gardul viei. . . , uo . . . . . . 

79 » Ceia cevor aprinde casa omului. , 

80 >»  Ceiace vor pune foc la grajd, saŭ la alt loc unde va sta fân, pae ‘și “altele 

ca acâstea . . , SE e R a a a rE 

Glava 307. Pentru näemiți, vina a ‘noa eà 


81 Zac, Năemitul sau argatul ce va strica dobitocul cuiva ca să "plătescă stăpânusăt 
82 »  Năemitul ceva îmbla n6pteafurănăd. . . : 
83 » Năemitul cuiva de va fura de multe ori şi va scóte turma saŭ ciréda şi vor 


84 


e niscare vite, , . să 


ela ce va da dobitoc la păstorit fără ştirea stăpânului . 


stăpânului. 


Glava 308. Pentru ceia ce vor zidi saă vor răsădi pre locul altuia, vina a zécea. i 
86 Zac. Un om ce'ş va face casă sai alt ceva pre-locul altuia . TE 


87 >» 
88 >» 
89 >» 
90 >» 


Cela ce va zidi sai va răsădi pre loc striin , . , . s n 
Cela ce răsădéşte pomi pre pământul altuia . . . 
Cela ce răsipește casa altuia fără de voia judecătoriului 


Glava 309. Pentru mori, vina 11. , 
91 Zac. De va face neştine móră pre locul a “mulţi. 


92 »  Cânduşva face neştine mâră Aipa ce să vor împărți m megiașăi « carii sânt cu 


dânsul în sat . 


93 >» Când va neca apa mori piscare pc tal. 
94 >» Are putere cela ce se vor strica pământurile, când se va îndr epta apa mo- 


riï pe întrânsele să oprescă móra să nu îmble 


De se va cheltui neștine să facă fie ce namestil saă olate pe loc striin . 


85 >»  Păstoriul când va lăsa de va pe dobitoc, oi sai yaci, saă iape, ‘cu “ştirea 


Glava 333. Pentru sodomie ori ce feliii va fi şi câte feliuri sânt. . » 

> 884 Pentru cela ce vor face curvie cu dobitâce . E i 

337, Ce pedépsă vor lua ceia ce să găsesc la sfadă 3 o 

> 338. Semnele care arată pre cel cu arme ce se aŭ aflat la sfadă, va 

» 339. Pedépsa ce vor lua ceia ce vor ajuta vinovatului ios 

» 340. Pedépsa celora ce sânt gazde de furi şi de tâlhari să 

>» 841, Ce certare va lua cela ce dă putere cuiva să facă vre o răotate, . . 

» 342, Certarea ce să va da celora ce mulţimesc vinovatului sua 

» 345, Pentru alt felii de furtişaguri, vina 12. a a o e 

1 Zac. Vorba pentru rândul furtişagului . , ©. 

2 >» Cum se cade judecăților să dea mare certare furilor i 07 d S 

3 >»  Furtişagurile sânt de multe feliuri. . . e ot E 

4 >» Un feliŭ de furtișag iaste mare, iară altul mic O won 

5 » Cade-se så ştim că doaoo certări se dau furului . e 

6 >» Pentru omul ce'i vor fura bucatele. . . A . Ka 

7 >» Păgubaşul de va cére la judecătorii să cérce casa cuiva. . . . 
Glava 346. Pentru furii cețin drumurile fără arme, vina 13. . * . . . 

1 Zae, Pentru ceia ce vor păzi drumurile fără arme, numai pent furtişagul : 

2 »  Celacesăva face a vâna pre lângă drum pentru să ppu ceva cu E 

3 >» Furul ce va sparge zid sati uşa saŭ tron raclă, à A 

4 » Cela ce să va ascunde la vre un loc ca să fure . t.’ 

5 » Celace va fura haine de la bae . T r 

6 » Cela ce va fura luċru puțin. i e.’ 

7 > Cela ce va fura, de în casa stăpânu-săă . . . 

8 >» Cela ce va fura de în besârică lucru sfinţit . o 

9 » Cela ceva fura găină. gâște şi de alte pasâri. >. . e 
10 » Cela ce va fura furtişag mare întâia dată EE . xa 
1L » Cela ce va dezbrăca Omeni pe drum nóptea . . . « aoi 
12 » Cela ce va face trei furtișaguri , . . soso . . . w no e e o‘ 
13 >» Pentru tâlhariul de drum . . soso a a’ seo’ 


www.dacoromanica.ro 


v v 


v 


260 


v Suv ov v va v vy y 


vv 


` 266 
„ 268 


tv vvv vw 


LSe] 
vv Yy Nyv vovv vw 
[ST] 





468 TABLA DE MATERII 
Glava. Pag. 
74 Zac. Când vor fi nişte soţi! multe de vortâlhări . . . s s. s. + „275 
15 >» Pentru vânzătoriul de 6meni. . . 2 
16 >»  Vânzătoriul de ómenï după mórte ce” vor face, încă "să dea şi prețul ce 
aŭ luat . . . . a . . E | Lă 
17 »  Celace va fura dobitoc de î în pădure sai de “în "câmp. pe e li 0 d edi 9 
18 » Cela ce va fura dobitoc ce va găsi slobod lângă un drum. . Ea » 
19 >» Pentru cela ce trage apa şi o scóte de în matcă . . . . . . . » » 
20 » Cela ce strică adăpătoviledă pre drumuri, . . . a e . . » 
21 » Când va grăbi neştine de va întârce furtişagul . int ae aer ded 39 
22 » e saă țiganca de'l vor prinde furând . . . . . soa aoa‘ > 
23 » ând va cere neştine vreun lucru gil va tăgădui DI a a E E 
24 » Când va trimite neştine pre altul să fure . . . . . . cc... 
25 »  Celace va sfătui pre neștine să fure, . .., cc... x 
26 » Cela ce va da ajutoriă furului orl în ce felii. - , . . e. cc...» 
27 » Când se va afla într'o rudă numai unul să fie fur , . , aso oaa‘ 
28 » Cela ce va găsi ceva pe drum și nu va mărturisi, w . . . s s w > 
29 » Cine. va găsi ceva pe marginea apel . . . PE 276 
30 > Cândva răsturna neştine carul în vreo apă mare e » 
31 » Cine va apuca ceva de la casa ce arde Și de nu'l ar fi luat ar fi scăpat 
de n'ar fi ars. » 
32 » Când va lua neştine lucrul de la casa ce arde, că de nu'l ar fi luat ar 
fi ars acolo. . . îi ct op dar mi e a cet <td s.r’ 
83 » Pentru cela ce va muta hotarul. | o: E a a S 
34 » Cela ce vą lua piatra hotarului . A a Pe A E » 
35 >» Cela ceva trimite pre altul să mute hotarul. `. e S tra d ca A > 
36 » Cineva lua bani împrumut și nu” va da. > 
37 »  Celace va câre un dobitoc să mârgă la cutare loc şi va mérge may departe > 
358 » Cela ceva da altuia să'i ține niscare lucruri şi el va îmbla cu dânsele ca 
şi cum ar fiale lu . . . E e i ae ate e TE 
39 >» Cineva lua bani să ţie şi” va cheltui . 2 » 
40 » Când va lua neștine avuţie să o ţie şisă o păzăscă. şi o "vor fura > 
41 » Cândva cere neștine un lucru de la altul déca i'l va da-atuncel vor fura. > 
42 » Cela ce va zice că’ aŭ furat avuţia ce aŭ fost pre mâna, lui. » 
43 x»  Neguţătorul ce! vor da bani să”! ţie şii vor număra. . » 
44 >»  Ispravnicul cuiva de va lua bani de la niscare datornici acelor sărac. » 
45 » Cela cesă va lega de altul zicând că iaste datoriă . » 
46 » Când vor avea nişte soți bani împreună. . . , > 
47 » Cela ce va cheltui banii besériciï . . >» 
48 >» Cela ce va fura lucru sfințit, de în loc cinstit. „277 
49 » Cela ce va fura lucru nesfințit de în loc sfințit, > 
50 » Pentru cela ce’l vor certa pentru furtișagul . „> 
51 »  Carelucru se chiamă sfințit. a . „> 
52 >» Cela ce va fura mâşte . . . + e? dp, apa Die Aa a tie .> 
53 > Cela ce va fura cruce de în besérică . . e Cd ci păi, ee dale oa NI 
Glava 347. Pravilă pentru vama cea domnească, vina 14. . s aos aue 3 
1 Zac. Cine va îmbla cu înşelături şi nu va plăti vama domnească cc... a 
2 »  Celace va zice că maŭ știut undeiastevama. . , s , . . . . . » 
3 » Cinenuva mérge drept pre la vamă . . . . . cc... 
4 »  Cărăuşulece va ocoli vama . . PD E a 
5 »  Vameşul ce va afla negoţul singur fără stăpân . ip dir adie de, du dai taia e 
6 >  Vameșul ce nu va lua negoțul cel ascuns . . . . . . - > 
7 >» Vameşulcenuş va lua vama până în 5 ani .... „> 
8 » Cineva sări pre vameş cându'! vor ctre vama. . , A 
9 >»  Vameşul ce va lua maï mult de cumu'! adetul pi tao ae 
10 >»  Vameşul ce va cere vamă de niscare lucruri ce nu se- aŭ dat altă dată 


11 Zac. Vamegul ce va năpăstui pre "neguţători . i , 


12 « 
43 a 


vamă . , 


Vameșul ce va fi vină să nu trecă neguţătorii pre le la vre o schilă . 
Cela ceva face vamă noaoo carea maŭ fost , . . . . 


www.dacoromanica.ro 


yvy yvy 


Glava. 


15 


EEEN 
A w w CSND 


» 


» 


usv us vu su Lo vu vs 


y yvy 


Y 


yÊ{vvyvẸvy 


TABLA DE MATERII 469 
_Pag._ 
“14 Zac. Cum nu pâte face nimenilea vamă noaoo, earea, n'a fost, fără numai sin- 
gur împăratul saŭ Domnul . ge dat ea oa dn . . „ 278 
Cela ce va fi ertat de nu va plăti vamă ; » 
"Glava 348. Pentru ceia ce fură în pizma cuiva cu batjocură, v vina 15. 3 
1 Zac. Cela ce va face râs de altul de'i va fura ceva. ; TE >» 
Cela ce va mérge să fure şi nu va fura. . . . . a a a a o‘ > 
Cela ce va apuca slujnica altuia . » T > 
Când va avea neştine vre un lucru la altul şi nu"! va putea 'scâte. > 
Cela ce va scóte şi va lua pietrile de la viea altuia. E 
Cela ce va fura de sărăcie . . Ae i a p e e a 2000 a Atasat A 
Cela ce va fura de la vrăjmaşul ie eoa ea soa sl a a A » 
Năemitul ce nu'ş va lua simbria . . > ar » 
Cine va fura hiară sai pasăre sălhatecă. . . , E EI > 
Cela ce va fura de la tată-stă . . . . cc cc... » 
Sluga ce va fura pre stăpânu-săă. > 809 a get E gi ai ar ad > 
Muiarea céea ce va fura- de la bărbat . . oe a a aa a o > 
Cela ce va sfătui pre muiare să fure de la bărbat. > o o o a > 
Muiarea ce va fura de la cela ce curvéşte cu dinsa. ..... » 
Călugărul ce va fura pre egumen. . eo‘ 
Cela ce va fura vre un lucru GI va fi făgăduil neștine să dea, şi el nu va 
aştepta. |.. ge a R e e e ar e » 
Cela ce să va îndatori la “altul . a 0 ana a de a at are ie A > 
Cela ce va zice cum!'l aŭ ertat pârâşul . . > 
Cela ce'ş va prinde un lucru de furat și'! va lua fără de stire ea judecătoriulul. 279 
"Țăranul de'ş va găsi pământul jindul altul, saŭ casa, şi va vrea să o ea 
fără ştirea, judecătoriulut. $ > 
Un om are un cocon micgor ce până a creşte! CI ‘aŭ lăsat avuția pre mâna fră- 
tinå-sëùŭ să se hrănâscă. > 
Un om ce arlua un lucru a óre “cut il ar da altuia să se “hrănâscă, cela 
cu lucrul nu pâte să] ia fără de judecător. e ada za "atatia cal SA) 
Cela ce se va apuca de va lucra o vie PO şi o va "inoi, şi viea va avea 
stăpân. . . ce ie E 
Când va muri cela ce aă înoit viea, și pu'i vor rămânea feciori, 3 > 
Déca va curăți neştine viea şi o va drége; dup'acâea, o va lăsa iarăş de să 
va pustii ; » 
Do! ómenï de vor avea pâră “pentru o vie şi până a se “pâră va mérge unul 
şi va culége viea . > 
Cela ce'ș va lua lucrul de la altul singur cu voea sa fără ştirea judecăto- 
riulul, Ă » 
Dot 6meni când se vor certa vrând se scóță unul pre altul de întrun loc. > 
Cela ce să va téme că! vor scâte de _înt'o casă . E caz al E ae > 
Când va goni neștine pre stăpân de la bucatele wW.. . Li 
Tată cu fecior va să scóță unul pre altul de în ocine şi de în n bucate. » 
Vlădica saŭ egumenul vor lua unde vor gaai vre un lucru de al bestricil j 
fără ştirea judecătoriuluy . > 
Igumenul cu săborul singuri cu voea lor vor lua avérea višdică după mârte. » 
Cela ce va împrumuta cu ban! pre neştine, sau va năemi casă, nu va putea 
să'p ia al săii fără ştirea judecătoriului. . . si de an cat sa de du a 42080 
De va avea neștine un ispravnic, la bucatele île l pe dei Mee a a d 
Când va judeca un judecătoriă strâmb. . . SI d g i > 
Ore ce va să zică să dea de doa ori preţul acelui lucru . Lai 
De va avea neștine la altul ceva vre un lucru, şi'l va câre şi cela nul va ‘da. » 
Un om de bnnă voea sa de va lăsa ceva unul sărac A » 
Cela ce va avea datorie la cine-va și vor avea tocmâlă, să ia şi "alt ceva 
în preț. ae a d e e e d > 
Cela ce va face tocmélă cu altul până la o zi cr. 
Un om de să va tocmi cu altulsăi dea un dobitoc. . . . . . . . . > 
Un om ce'ș va lăsa la morte averea sa cul va vrea . > 
Pre cela ce'l vor lăsa să moştenéscă pre urmă a > 
Cela ce va fi ispravnic vre unui mort. s . sorog . . ? 


vu yu 


www.dacoromanica.ro 


470 


TABLA DE MATERN 





Glava, Pag. 
46 Zac. Când va lăsa neștine ceva altuia să sehrănescă. * . . so sos „ 280 
47 » Devor lăsa cuiva ceva drept suflet . . ; 281 
48 » Cineva apuca mainte de vreme de va lua de acâlea “bucate ce'i seau dat 

drept sufletul celui mort . gi ab > 
49 >» Pentru fiece lucru ce să va da ‘drept suflet, . ., » 
Glava 349. Pentru semnele furtisagului, vina 16 . a aa mar Să > 
1 Zae, Pentru furtişagul cum jaste cu nevoe a'l arăta , . . . + > 
2 » Vestea şi fuga tuturor arată furtișagul.. . > 
3 >»  Undese face furtişagul trebue să arate locul, iaste stricat pre unde va fi în- 
trat furul de aŭ furat , , « > 
4 >»  Nuseva crede pägubaşul pre "cât va, zice că au furat, ce trebue să dea 
jurământ . . ec. 9 
5 » Să se dea jurământ ş şi celuia de la carele "Sai furat . Da G Dr a a 
6 >» Incă se dă jurământ și celuia ce mută hotarul » 
7» Dof vrăjmași scriind unul o carte părând celuea-lalt cum “scrie” ceva de răă 
de dînsul, el va apuca cartea și o va sparge . » 
8 >» Pentru ovreaiŭ cum nu! se dă jurământ, şi pentru jurământul ce să dă în- 
potriva furului . i n i > 
9 »  Omulu răi face prepus de turtişag. i » 
10 »  Faceprepus de furtişag şi cela ce va trece pre un loc pre unde n nu va fi maï 
trecut . . > 
11 > Prepusul se face încă şi când vor găsi pre neştine” într” acel loc unde seaŭ 
făcut furtişagul . > 
12 » Carele va fugi întracea zi den casa ce seaă Turat, face prepus să fie acela 
vinovat. . . iy ; > 
13 » Desă va găsi vre o "haină a cuiva, la locul unde seaŭ furat. oğ > 
14 > Omul sărac de va cheltui niscare bani mulți . . > 
15 » La care casă vor găsi niscare meșterșugure de tréba furtişagului . „ 282 
16, > Un om ce îmblă amestecându-se, acolea fără tr6hă şi Basil pre unul și ji 
altul, acela face prepus să fie el vinovat . . . . ge ai ZA a 7 > 
17 > Când ar putea neştine să smintâscă furtişagul . , . » 
18 »  Ac6ste prepusuri nu sânt nice de o trébă în potriva omului cel bun > 

„19 >» Face prepus de furtișag şi cela ce zice altuia că e vrăjitoriii > 
20 >» Omul ce va fi vestit de răi, acela face prepus să'l muncâscă, > 
21 >» La cela ce vor găsi Haa. de furat A i, i > 
22 >» Uude vor găsi lucru de furat şi va fi om bun. > 
23 >» Pre cela ce vor munci pentru prepus. > 
24 >» Cela ceva cumpăra lucru de furat. . > 
25 » fela ce va cumpăra lucru prea eftin. ` $ 

+26 >» Celuia ce'i vor dărui lucru de furat E > 
27 >» Cine va cumpăra lucru ce nu iaste de meşteşugul luă. > 
28 » Cineva cumpăra. lucru de furat şi'l va întôrce E > 
29 » Cine va cumpăra lucru de furat, şi va fi lucrul de în besérică i 4 © 
30 » Cela ce va pune zălog lucru de furat eroe > 
31 >» Cine va cumpăra, vre un lucru de la tâlhariă . PE gaa d w ana S 
32 » Cela ceva cumpăra furtişag şi va spune tuturor po.» 
33 » Cela ce'ş va'răscumpăra lucrul cel furat cu bani unde 'I va găsi . » 
34 >» Cine vacumpăra lucru de furat şil va da al cui a fost, , . > 

Glava 350. Vina întâiŭ, pentru carea se îndémnă judecătorul, de mat micşorăză | pe 

dépsa şi certarea > 
» 851. Pentru o s&mă de greșale, ce să chiamă că se fac fără de înșelăciune . > 
> 852. Ore care greşale se chiamă cu înșelăciune . i a „ 283 
> 853. Pentru a doa vină ce micşorâză pedepsa şi certarea. > 
» 854. Pentru a treia vină ce şovăiaşiecel vinovat. 284 
> 255 Certarea celor tinerf. în Taa „ola = 
» 856. Certarea coconilor . > 
» 857. Cum se micşorâză certarea celor ce sânt încă nu de vârstă . + 28b 
> 358 Vina 4 ce micşoreză certarea şi »edepsa vinovatului. . . 3 
» 359 A cincea vină ce micșorăză judecătoriul certarea celui vinovat. , . 286 
> 


860, Sémneie nebunului pre ce se va cunóşte 


© s. o.o e ùy t e. 


www.dacoromanica.ro 





Glava. 

Glava 361. 
» 362, 
> 863. 
> 364. 
» 865. 
» 866, 
» 867. 
» 868. 
» 2369. 
» 370. 
> 871, 


TABLA DE MATERII 


A șasea vină asemenea celora-lalte . . . » seg dă 
Vina a șaptea pentru carea se micşorăză pedâpsa . 

A opta vinăřce micşoreză certarea după voia judecătoriului 
Vina a 9, aşijderea, tot într'acesta chip. . i to 
Pentru a zecea vină ce iaste ca şi cêlea-lalte 


Vina a Îi, pentru micşorarea certăril. . . , 3 
A doa-spre-zécea vină, aşijderea aşa. . . e 
A treia-spre- -z&cea vină, aşijderea aşa . . Dap me 23 
A 14 yină ce micşoréză judecătoriul certarea. , .... 


A 15 vină, tot întracesta chip. . . . a 
A 16 vină, tot întrun chip pentru micşorarea pedepsit , 


Sfrășitul catastihului pravilei împărătești. 


www.dacoromanica.ro 





A! 








va Q A 
j ci + CA ” i pi v