uv = 2 ft
1
Revistă lunară pentru electronişti
H e
: > c ti' |0 L d
iS’p#
k\
\a0!" r
' iefe si de fo^ (
re#
■*
>a€ r
d^fooo
fe> ,
'-V'
-*x
fcC
,.sjŞ* . WîP-i
$ ' ’ ,V
■ Im r> : i
I f .
k MP: ■ îm
1 ' :V
J 7 . i-.i
. J,'
gUP**'»^ ;
^.-V; , H ,.>**rw'* ; ••/ *
gife:iNr : #r%''JI
jSaSs.^ & . ’ ■- ‘ A H,; -
K
Ss?
IW
v
SlL
EDUCAŢIE PRIN LECTURĂ
j
într-o lume în care eficienţa imediată
(exprimată în bani) tinde să fie unicul criteriu
valoric şi unica raţiune de a exista a celor mai
mulţi întreprinzători, o iniţiativă de promovare
a unui act educaţional nu poate fi decât o ...
rază de soare.
într-o lume bulversată, în care tineretul
încă dezorientat îşi caută drumul, puţine sunt
“luminile" călăuzitoare, puţine sunt exemplele
morale demne de urmat.
Revista TEHNIUM a încercat
întotdeauna, cu modestele ei forţe, să
determine orientarea tineretului (şi nu numai
a lui) către lucrurile profunde, temeinice - cum
este cultura tehnică şi cea în domeniul
electronicii, în special - singurele care aduc
echilibru şi satisfacţie pe termen lung,
asigurând o adevărată împlinire a personalităţii
celor ce aleg acest drum. Tineretul trebuie să
aleagă drumul (aparent) cel mai greu, cel al
unei educaţii continue, susţinute de o muncă
asiduă, care, dacă e făcută din plăcere, nu
oboseşte ci relaxează şi umple sufletul de
satisfacţii.
Personal cred că nu este un ban mai cu
folos cheltuit, sau un timp mai cu folos alocat,
decât cel destinat educaţiei (sub orice formă
ar fi aceasta). Iar un mod fundamental al
însuşirii cunoştinţelor, al desăvârşirii educaţiei
rămâne cartea. Nimic nu poate suplini lectura
unei cărţi valoroase, bine alese.
Iar în acest context în care, din motive
pe care nu ne propunem să le analizăm aici,
editarea de carte tehnică nu constituie o
afacere prea rentabilă, nu putem să nu
semnalăm cu satisfacţie faptul că grupul
editorial ALL alocă o parte importantă din
activitatea sa sectorului educaţional, în cadrul
acestuia un loc de frunte îl deţine editarea de
carte în domeniul informaticii şi în cel al
ştiinţelor exacte (sperăm că, în curând, şi în
domeniul electronicii!).
Grupul editorial ALL este o companie
privată compusă din trei edituri: BIC ALL, ALL
Educaţional şi ALLFA, activitatea lor axându-
se în principal pe publicarea de literatură
ştiinţifică şi universitară, cu un caracter
educativ, pentru toate nivelurile de învăţământ.
Până în prezent grupul editorial ALL a publicat
peste 200 de cărţi, dintre care nu puţine în
domeniile menţionate.
Felicităm cu căldură pe preşedintele
grupului editorial ALL - dl. Mihai Penescu -
pentru excelenta iniţiativă a domniei sale, iar
revista TEHNIUM îi este alături sufleteşte, în
vederea reuşitei depline.
Ne propunem să semnalăm, în
continuare, orice iniţiativă în domeniul educaţiei
tehnice, în speţă al editării de carte ştiinţifică
(cu profil de electronică, în special).’
într-o lume în care un procent masiv din
exportul Indiei, de exemplu, îl constituie
programele de software, iar România importă
grâu şi exportă materii prime, întrebarea ce
este de făcut are un singur răspuns: creşterea
gradului de calificare al forţei de muncă
(evident prin educaţie!). Căci nu forţa de
muncă ieftină are căutare, ci forţa calificată de
muncă.
Astăzi, când în fabricile performante din
ţările puternic industrializate producţia este în
întregime automatizată şi robotizată, nu forţa
de muncă brută are preţ, ci ... creativitatea!
Gradul de civilizaţie al unei naţiuni
(inclusiv nivelul său de trai) este determinat,
fără nici o îndoială, şi de gradul său de
educaţie. Iar educaţia (cultura) tehnică este o
componentă de seamă a acesteia. Iar cartea,
mai ales dacă este din domeniul înaltei
tehnologii - high tech - informatică, electronică,
este o componentă esenţială a instruirii.
Cumpăraţi (şi, evident, citiţi) cărţi! Nu cred
că poate exista un sfat mai bun care se poate
da. Nu irosiţi timpul, fiindcă “nu-i crimă mai
mare ca timpul pierdut" (Micheiangelo).
Citiţi carte tehnică! Revista TEHNIUM vă
va sprijini în alegerea dvs.
Serban Naicu
_i_
Redactor sef: inq. SERBAN NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile poştale din ţară si prin filialele
RODIPET SA, revista figurând la poziţia 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate : apariţie lunară.
Preţ abonament : 5000 lei/număr de revistă.
• Materialele în vederea publicării se trimit recomandat pe adresa: Bucureşti, OP 42, CP 88. Le
aşteptăm cu deosebit interes. Eventual, menţionaţi şi un număr de,telefon la care puteţi fi contactaţi.
• Articolele nepublicate nu se restituie.
ELECTRONICA LA ZI
PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA SISTEMULUI PAGING
V/-M»mvAW
ing. lancu Rădulescu
Pagingul este ceî mai ieftin
mijioc de comunicaţie dintr-un motiv
simplu: comunicaţia se face într-un
singur sens, de la emiţătorul
companiei la pagerul abonatului.
Deoarece într-un dispozitiv de
comunicaţie oarecare greutatea,
volumul şi costul sunt determinate de
partea de emiţător şi eventual de
multiplexorul emisie/recepţie, rezultă
ce în sistemele de telefonie celulară,
de exemplu, abonaţii sunt de ordinul
miilor pe canal. Protocolul de Radio
Paging nr.1, cunoscut şi sub
denumirea de POCSAG suportă la
viteza de 512 bps 70.000 de abonaţi
având tone-pagere şi 70.000 cu
pagere numerice şi alfa-numerice. La
viteza de 1200 bps, numărul abonaţilor
se dublează.
sunt proiectate să lucreze într-un
mediu cu semnal puternic, în timp ce
pagerele lucrează la un nivel de
semnal redus, s-au adoptat soluţiile
prezentate,
Pentru a avea un nivel de
zgomot redus, paging-ul lucrează în
benzile VHF şi UHF. , La aceste
lungimi de undă propagarea undelor
electromagnetice de la emiţător la
PROIECT REŢEA COMUNICAŢII PAGING
1
l
I M’EWIvl DElINK
că receptorul de paging propriu-zis va
fi uşor, de dimensiune mică şi ieftin. în
timp ce în majoritatea dispozitivelor de
comunicaţie mobile jumătate din
greutate este dată de bateria de
alimentare, neapărat necesară din
cauza consumului mare de energie la
emisie, un pager nu utilizează decât o
baterie obişnuită tip AAA de volum,
preţ şi greutate evident mult reduse.
Graţie tehnicilor de economisire a
bateriei despre care vom vorbi în
continuare, o baterie poate fi folosită
timp de mai multe luni.
Un alt avantaj al sistemului
paging, mai aies din punct de vedere
al companiei, este eficienţa pe canal
de radiofrecvenţă, care se poate ridica
la 100.000 de abonaţi pe canal, în timp
în prezent se practică şi viteze
de 2400 bps, sau în sistemul ERMS,
chiar de 3 ori mai mari.
Receptoarele de paging sunt
proiectate să funcţioneze într-un mediu
cu semnal de radiofrecvenţă de nivel
mic şi cu raport S/N de câţiva decibeli.
De aceea, tipul de modulaţie ales va fi
FSK, deoarece are un raport S/N mai
bun la un nivel de semnal mic
comparativ cu modulaţia în frecvenţă,
în general, pentru transmisiile de date
se adoptă tipul de modulaţie FSK, în
timp ce pentru telefonia celulară s-a
adoptat modulaţia în frecvenţă, dat
fiind faptul că la creşterea nivelului de
semnal are loc o creştere a
performanţei în FM (în termeni de nivel
de zgomot). Cum sistemele celulare
receptorul pager.se face în special în
maniera directă, dar şi prin refracţie şi
difracţie, cu toate ca, proporţional,
numărul undelor refractate şi difractate
scade cu creşterea frecvenţei, dar este
totuşi încă semnificativ ta aproximativ
800-J-900 MHz. După depăşirea
frecvenţei de 50 MHz, troposfera/
ionosfera absoarbe undele în loc să le
reflecte, totuşi la receptor vor ajunge
unde reflectate de clădiri şi diverse
obstacole naturale.
Receptorul de paging este o
super-heterodinâ cu doua etaje
intermediare. Performanţele sale sunt
puternic dependente de sensibilitatea
sa, şi cum antena proprie nu este prea
eficientă (având de obicei un câştig de
-25dB raportat la un dipol) el va avea
Wmrmw 1 ■
»
întotdeauna un amplificator RF cu un
nivel de zgomot de 4dB, Dubla
conversie contribuie la îmbunătăţirea
selectivităţii şi consta într-un prim etaj
de 10,7 sau 21 ,4MHz şi un al doilea de
455kHz sau 30kHz.
Pentru îmbunătăţirea recepţiei
pagerelor s-au implementat diverse
politici de exploatare: software-ul intern
al fiecărui pager conţine o parte
importantă de corecţie a erorilor - pe
de o parte - pe de alta emiţătorul
companiei este programat să emită
acelaşi mesaj de două ori, la un interval
de timp scurt; la recepţie, software-ul
pagerului recunoaşte identitatea a
două mesaje separate şi determină
ocuparea unei unice locaţii din
memoria proprie, în cazul unei recepţii
fără distorsiuni,
în încheierea prezentării
recepţiei pagerelor, să definim mai clar
cerinţele de intensitate a câmpului
electromagnetic pentru dispozitivul
pager: specificaţiile comerciale de
sensibilitate definesc intensitatea
câmpului, în pV/m, la care pagerul
recepţionează mesaje, într-un câmp
constant, cu o probabilitate de succes
de 50%, pagerul fiind orientat aleatoi
în plan vertical. Să luăm ca exemplu
un pager care funcţionează la 6pV/m
şi la frecvenţa de 150 MHz. Din punct
de vedere al unui proiectant, este
evident că 50% nu este o rată de
succes satisfăcătoare. De asemenea,
nu există în condiţii normale un câmp
electromagnetic constant. Pentru a
determina o intensitate de câmp utilă
se începe prin a se converti
intensitatea câmpului într-o formă mai
accesibilă:
6(iV/m=20log6=15,6dBpV/m.
Din experienţă s-a constat că diferenţa
între o rată a succesului de 50% şi una
de 90% este de 4dB şi că o marjă de
IQdB este necesară pentru
menţinerea unei rate a erorilor
constată într-un mediu cu căi diferite
de propagare a undelor radio. Toate
acestea conduc la o valoare a
câmpului necesar de aproximativ
30dBpV/m. Pentru pagerele alfa¬
numerice se admite o marjă în plus de
4dB. în aceeaşi idee a maximizării
eficienţei recepţiei, unul din codurile de
teletransmisie cele mai folosite este
POCSAG, pe care îl vom descrie pe
scurt în continuare.
Formatul de semnal POCSAG
este alcătuit dintr-un preambul de 576
biţi urmat de batcb-uri de cuvinte-cod.
Preambulul constă dintr-o secvenţă
10101010 ... El precedă orice batch.
Orice batch este precedat, de
asemenea, de un cuvânt-cod de
sincronizare urmat de 8 cadre (frame),
care conţin fiecare 2 cuvinte-cod. Deci,
un cadru are 17 cuvinte-cod. Fiecare
cadru este asignat unuia din cele 8
grupuri în care se împarte numărul
total de pagere. Aceasta înseamnă că
orice pager va fi în permanenţă asignat
unui cadru anume şi că el este obligat
să recepţioneze şi să proceseze numai
informaţia de adresă din cadrul propriu.
Cadrele constau din două
cuvinte-cod, unul pentru adresa
pagerului şi altul pentru mesajul
propriu-zis, plus biţii de paritate.
Cuvântul-cod de mesaj este de numai
20 biţi, dar aceasta nu limitează
lungimea mesajului întrucât structura
cuvântului-cod poate fi modificată cu
ajutorul bitului indicator de mesaj, aflat
la începutul fiecărui cuvânt-cod, astfel
încât cuvinte-cod de mesaj pot fi
trimise până când mesajul se termină.
La sfârşitul mesajului, secvenţa
normală este restabilită prin plasarea
următorului mesaj în cadrul său
normal. Cea mai mare parte din cei
5mW consumaţi de pagerul modern
este disipată în circuitele de
radiofrecvenţă şi audio. Decodorul,
care este CMOS, consumă numai
200pW r de aceea a fost implementată
o procedură de economisire a energiei
consumate prin care partea de
radiofrecvenţă poate fi dezactivată pe
durata unui mesaj care nu este adresat
pagerului respectiv. Preambulul unui
mesaj transmis în POCSAG512
durează 1,125s. Asta înseamnă că
dacă receptorul se activează o
perioadă mai scurtă de 1,125s, dar
suficient de lungă sâ poată detecta
preambulul, atunci în eventualitatea
unui mesaj neadresat pagerului în
cauză, receptorul se dezactivează în
restul timpului fără a fi în pericol de a
pierde un mesaj. De obicei, un receptor
de pager este validat la fiecare
secundă timp de 70ms, în aceste
70ms, receptorul poate decide asupra
prezenţei sau absenţei preambulului,
în cazul prezenţei acestuia, receptorul
rămâne activat, în caz contrar el va fi
invalidat încă o secundă.
în ceea ce priveşte ultimele
evoluţii ale receptoarelor paging, se
prefigurează un tip de pager
= ELECTRONICA LA ZI
bidirecţional, care poate confirma
staţiei de emisie că a primit mesajul.
Mai mult, prin introducerea sistemului
MVP, firma Glenayre poate determina
cu precizie emiţătorul în zona de
emisie a căruia se afiă un pager la un
moment dat, permiţând astfel
transmisia unui mesaj prin activarea
exclusiv a unui singur emiţător, ceea ce
duce la îmbunătăţirea timpilor de
antenă.
Să aruncăm acum o privire
asupra întregului sistem care face
posibilă recepţionarea mesajelor de
către pagere.
Punctul central al acestui sistem
este, în general, un computer care face
convertirea mesajelor din caractere
ASCII într-un protocol special de
paging care poate fi Gofay, 2/5-tone,
NEC, POCSAG. Introducerea
mesajului ASCII în calculatorul
menţionat se face pe mai multe căi:
prin porturi seriale RS-232C (de către
operatoare), prin tastatura unui telefon
tip DTMF conectat direct în calculator
printr-o placă specială de trunk, prin
transmisia prin modem, pe linia
telefonică, a unor mesaje de la un PC
comandat de un program special
paging.
La ieşirea din calculatorul
central se obţine semnal PncSAG pe
o ieşire serială, precum şi zona şi
canalul (frecvenţa) unde se doreşte
emisia mesajului respectiv, pe linii
paralele. Aceste informaţii sunt
preluate de o reţea de distribuţie a
semnalului, organizată conform figurii
de mai jos. Reţeaua respectivă
transferă datele primite, combinate cu
informaţii de comandă şi sincronizare
(şi codificate pentru o corecţie în avans
a erorilor), într-un flux sincron de viteză
mare care va fi distribuit pe diverse căi
(satelit, linii telefonice închiriate,
radioreleu) în diverse amplasamente
aflate la distanţă, în fiecare
amplasament se află o interfaţă care
decodifică semnalul primit şi activează
emiţătorul corespunzător în cazul
adresării acestuia de la punctul de
comandă al reţelei de distribuţie. De
asemenea, interfaţa locală se ocupă
cu monitorizarea erorilor apărute în
decursul transmisiei şi cu
desincronizâriie apărute în reţea.
Aceste evenimente sunt transmise
înapoi către punctul de comandă al
reţelei care va lua măsurile potrivite
pentru corectarea lor.
1
AUDIO
AMPLIFICATOR DE AUDIOFRECVENŢĂ
PROIECTARE SI REALIZARE
ing. Nicolae Sfetcu
în montajul prezentat în figura
1 se consideră date următoarele
caracteristici:
- puterea de ieşire;
- sensibilitatea la intrare;
- impedanţa de intrare;
- lărgimea de bandă.
Amplificatorul este realizat cu
ajutorul circuitului integrat LM391
(driver audio de putere) fabricat de
National Semiconductor, proiectat
pentru a comanda tranzistori de putere
în AAF de 10+1 GOW. Varianta acestui
circuit integrat utilizată în construcţia
AAF, LM391N-80, se poate alimenta
Rezultă:
VL~±(V 0pmIt +5)i\+0,5yi,l
Sensibilitatea la intrare şi
puterea la ieşire determină
amplificarea corespunzătoare:
k
A>
v,
IN
9 ORMS
INRMS
In mod normal, amplificarea
este stabilită între 20-200. Dacă
amplificarea este predeterminată, se
poate obţine, din ecuaţia (4),
sensibilitatea la intrare. Trebuie
Tranzistorii finali şi cei de
comandă trebuie să aibă o tensiune de
străpungere mai mare decât tensiunea
determinată cu ecuaţia (3).
Amplificarea în curent a tranzistorului
de sursă şi a celui final trebuie să fie
suficient de mare pentru a susţine
lopeak, printr-o comandă de 5mA de la
LM391. Tranzistorii de putere trebuie
să poată disipa aproximativ 40% din
puterea de ieşire totală; tranzistoarele
de comandă trebuie să disipe această
cantitate împărţită la amplificarea în
curent a ieşirii.
Pentru a preveni fuga termică a
curentului de alimentare AB, condiţia
este ca:
©M*
{PjMN + l)
(*)
V,
CEQMAX
de la o sursă de ±40V sau +80V.
Componentele externe au
semnificaţia din tabelul 1(vezi pag. 6)
Puterea de ieşire şi impedanţa
sarcinii determină caracteristicile
sursei de alimentare. Oscilaţiile
semnalului de ieşire şi curentul se
determină cu formulele:
V ’ 0 peuk ~ R)
1 0 pcnk
pPc
R,
Se adaugă 5V la tensiunea de
vârf de la ieşire (Vop), pentru tensiunea
tranzistorului, obţinându-se tensiunea
de alimentare, respectiv ±(Vop+5V),
pentru un curent Ipeak. Stabilizarea
alimentării necesită o suplimentare a
tensiunii, de obicei cu 15%. De
asemenea, tensiunea de alimentare va
creşte cu 10% în timpul mersului în gol.
remarcat însă că,
dacă amplificarea
este mai mare, cu
atât sunt mai mari
distorsiunile
armonice totale, ca
şi zgomotul la ieşire.
Impedanţa de
intrare dorită este
ajustată cu Rin.
Valori foarte mari ale
acesteia pot pune
probleme realizării
practice a cablajului
imprimat
compensării în c
la ieşire. Cerinţele
de lărgime de bandă
determină mărimea
capacităţii de
feedback şi a
capacitorului de
compensare.
unde:
0 ja - este rezistenţa termică a
joncţiunii tranzistorului de comandă, la
temperatura ambiantă, în °C/W;
Re - este rezistenţa de reacţie a
emitorului, în Q\
( 3 mjn - este pentru tranzistorul final;
Vceqmax - este cea mai mare
valoare posibilă a unei tensiuni de
alimentare din ecuaţia (3);
K - este coeficientul de temperatura
al tensiunii bază-emitor pentru
tranzistorul de comandă, tipic 2mV/°C.
v+
T-r
m
Reb
1 vi - v auu v |
T 6, o
<}
r*
D
k T 4 •
R2
1
II
C2
Figura 2
AUDIO
o
0
Adesea trebuie determinată Re
rearanjându-se ecuaţia (5):
®JA iy CEQMAX
r e >
# MIN
+ 1
Disiparea maximă de putere
medie pe tranzistorul final este:
DMAX
= 0,4*
MAX
Disiparea de putere în
tranzistorul de comandă este:
P DRIVER ţMAX) =
DMAX
MIN
1 AMAX
0jc este rezistenţa termică dintre
joncţiune şi capsulă;
0cs este rezistenţa termică dintre
capsulă şi radiator (tipic 'TCA/V).
Circuite de protecţie
Caracteristicile V-l de protecţie,
circuitul şi formulele pentru rezistorî
sunt prezentate în figurile 2, 3 şi
tabelul 2 Diodele de la ieşire pentru
fiecare latură a sursei de alimentare
previn depăşirea alimentarii de către
tensiunea de ieşire, care poate
provoca probleme tranzistorelor ftnali.
Această situaţie poate apărea în cazul
unor sarcini inductive.
întârzierea la pornire
Uneori se doreşte evitarea
pocnetului în difuzoare care apare la
pornire prin montarea unui rezistor cu
Distorsiuni de intermoduiaţie
tranzientă
Pentru eliminarea acestor
distorsiuni, polul în buclă deschisă al
amplificatorului de putere trebuie să se
găsească peste 20KHz. Pentru
aceasta introducem un rezistor de
1MQ între pinul 3 şi ieşire, amplificarea
în buclă deschisă reducându-se astfel
la circa 46dB f polul stabilindu-se la
3QKHz. Curentul prin acest rezistor
determină un offset în etajul de intrare
care poate fi eliminat cu ajutorul unui
rezistor montat între pinul 4 şi masă,
cu valoarea de 91 OKQ (<1M£2), pentru
a se asigura că circuitul de
scurtcircuitare va funcţiona. Diferenţa
mică dintre cei doi rezistorî determină
un offset de circa 15mV.
Condiţionările termice se
găsesc folosind următoarele formule
Ţ _ T
J TXj*A V J AH
pi < 1 JMAX
Vj& —
unde:
Tjmax - este temperatura maximă a
joncţiunii tranzistorului;
Tamax este temperatura maximă a
mediului ambiant;
0jA este rezistenţa termică dintre
joncţiune şi mediul ambiant;
0sa este rezistenţa termică dintre
radiator si mediul ambiant;
Tipul protecţiei
Re, Re 1
Ri, Rr
Rz, Rz,
R3, R3‘
Limitare curent
R r = —
h
nenecesar
scurtcircuit
nenecesar
Protecţie prin pantă unică
R e = —
h
R, = R, |
iVj
f
1KQ
nenecesar
Protecţie prin pantă
dublă (Vb=V*)
R
= R 2 1
1
1KQ
^3
ua
ll
r >3
v + ^
ţ
E “ h
l * J
Notă :<J> este tensiunea Vee de limitare a curentului, “65Qm\A
Consideraţii: V + >>0, Vm» 4\ tar V* este tensiunea de alimentare a sarcinii.
AUDIO
Amplificatorul în punte
Se poate adăuga un comutator
pentru a converti un amplificator stereo
într-un amplificator mono în punte.
Figura 4 descrie acesta situaţie,
realizabilă cu ajutorul unui comutator
şi at unei rezistenţe. Când se lucrează
cu amplificatorul în punte, sarcina la
ieşire este conectată între cele două
ieşiri, intrarea este Vi mi şi ViN 2 este
deconectată.
Oscilaţii şi masa
Cete mai multe amplificatoare
de putere lucrează imediat după
pornire. De aceea au tendinţa de
oscilaţie şi au distorsiuni armonice
totale mart. Oscilaţiile se o
datorează de cele mai multe
ori, cablării inadecvate a
alimentării şi/sau buclelor în
circuitul masei. Câte un
condensator electrolitic de
10pF/50V pe fiecare ramură
a alimentării de putere va
stopa oscilaţiile datorate
alimentării inadecvate. Masa
semnalului trebuie conectată
direct la alimentare, fără a o
uni, până acolo, cu masa
sarcinii de ieşire. Toate
celelalte părţi ale montajului
legate la masă (cupluri R-C f
proiecţii etc.) se unesc
împreună pe cablaj şi se
conectează apoi la masa
sursei de alimentare.
r th = r^rH
clasă B la un nivel scăzut.
Potenţiometrul R dintre pinii 6 şi 7 este
ajustat pentru a rezulta un curent în
etajul fmal de 25mA, Acest curent este
măsurat de obicei pe calea de
alimentare, sau cu ajutorul căderii de
tensiune pe Re,
2, Realizarea practică
Ne propunem proiectarea şi
realizarea unui amplificator audio de
putere cu următoarele caracteristici:
- putere de ieşire: 60W/4£2;
- sensibilitatea la intrare: max.l V;
- impedanţa de intrare: 100k£2;
- lărgimea de bandă: 20Hz~
20kHz±Q,25dB,
BD350 şi BD351, cu 160W şi Pmin=40
la 2A, (1min=20 la 6A, Rezultă pentru
5,5A ( = l0peak), pMIN=22 f 5.
Tranzistoarele de comandă alese sunt
BD348 şi BD349, cu pMMsi=50 la
250mA. Această combinaţie
garantează topeak cu 5mA de la LM391 ♦
Dimensionarea radiatoarelor
tranzistoarelor se determină cu
ecuaţiile (7), (9) şi (10), rezultând
Pd~24W, 0 ja<6 ,O*C/W pentru
TAMAx=55 g C şi 0 sa<3,9O = C/W.
Pentru amândouă tranzis¬
toarele finale pe un singur radiator,
rezistenţa termică va fi 1,9°C/W.
Acum, folosind ecuaţia (8)
Masa pentru f mare
Masa Intrare ^=- = Masa dlf,
Figura 7
Figura 6
Sarcinile capacitive pot cauza şi
ele oscilaţii, astfel încât ele sunt izolate
de amplificator cu ajutorul conectării în
paralel, la ieşire, a unui inductor cu un
rezistor.
Curentul de polarizare AB
Pentru a reduce distorsiunile la
etajul final, toţi tranzistorii sunt
polarizaţi lent la pornire. Rezultă o
clasă de operare AB, care reduce
distorsiunile de tranziţie ale etajului în
Ecuaţiile ţi) şi (2) dau
Vopeak=21,9 şi l0peak=5,48A,
Rezultă, pentru o stabilizare de
15%, din ecuaţia (3), tensiunea de
alimentare ±38,3V. Din ecuaţia (4)
obţinem Av>18. Alegând Av=20, rezultă
sensibilitatea de 900mV. RiN=100k£2,
pentru a obţine impedanţa de intrare
dorită. Pentru offset în c.c. mic la
ieşire, punem R(2=100K£2, rezultă
Rfi=5,25k£î (standardizat, Rn=5,1k£2).
Cerinţele pentru lărgimea de
bandă consideră un pol la 3dB,
rezultând ft.=4Hz, fH= 100kHz. Rezultă
Cf>7,8pF (se ia Cr=10pF).
Valoarea recomandată pentru
Cc, pentru amplificări de minim 20, este
5pF. Rezultă GBW=6,4MHz şi deci
BW=320kHz, mai bună decât cea
dorită.
Alimentarea maximă impune
componente cu tensiune de
străpungere de minim 80V. Alegem
pentru tranzistoarele de comandă,
obţinem Pdnver=1,2W, 0ja<79'C/W.
Dacă este necesar un radiator
şi pentru tranzistoarele de comandă,
vom studia simultan stabilitatea
termică a etajului final, pentru a
optimiza proiectarea. Dacă găsim o
valoare a lui Re bună pentru circuitul
de protecţie, putem folosi ecuaţia (5)
pentru dimensionarea radiatorului
pentru tranzistoarele de comandă. Din
caracteristica f L=f( Vce) a
tranzistoarelor, determinăm Vm=80V,
Vb=47V, Il=3A, Il-11A.
întrucât tensiunea de
străpungere este diferită de cea de
alimentare, vom folosi doi rezistori
pentru a înlocui R 3 şi a modifica Rb,
conform figura 5. Formulele pentru
Re, Ri şi R 2 nu se schimbă: Re=0,22£2,
R2=1K£î, Ri=120K£2.
Formula pentru R 3 dă acum
Rth, când V' din formulă devine Vb:
AUDIO
V.
IlR e -4>
-i
Vth este tensiunea
suplimentară adăugată tensiunii de
alimentare pentru a obţine Vs:
Vth=-(Vb-V‘)= 17V
Trebuie să determinăm R* şi
R* folosind formulele lut Thevenin
(figura 6). Cu Vth, V' şi Rth într-o
formă adecvată, rezultă:
R. = 0,76/?, 4
Dacă se scurtcircuitează
= 25.55AQ ieşirea, căderea de tensiune pe
tranzistor este de 28V, iar curentul este
de 5A. Rezultă că puterea medie va fi
de 70W. Aceasta este muit mai mare
decât puterea folosită în calculul
radiatoarelor şi deci tranzistorii se vor
supraîncălzi dacă ieşirea este
scurtcircuitată un timp mai îndelungat.
Cablajul amplificatorului este
prezentat în figura 8 şi figura 9,
putând fi modificat corespunzător în
cazul unui amplificator stereo.
Tabelul 1: Componentele
25,55= R* ff /?f
Cel mai uşor mod de a rezolva
aceste ecuaţii este iterarea cu valori
standard. Pentru
R* = 62AQ => R‘ = 47,1 2 AU .
Comp.
Valoare tipică
Cin
IjiF
Rin
100kl2
Riz
100kl2
Rn
5,1 kn
Cr *
10pF
Cc
5pF
Ra
3,9kţ2
Ra
lOklî
Cab
0,1 pF
Cr
5pF
Rob
iooa
Ro
2,70
Co
0,1 (J.F
Re
0,312
Rth
39kl2
C2,C2
lUOOpF
Xl
1001211 5pH
Figura 8
Impedanţa Thevenin rezultă 26.7K12,
suficient de aproape ae 25.55K12
Folosim ecuaţia (5) pentru a
dimensiona radiatorul tianzistoarelor
de comandă, pentru a asigura
stabilitatea termică 0ja=57 C/W, mai
mică decât cea din ecuaţia (9), rezultă
că o putem utiliza în ecuaţia (10), şi
deci 0 sa=5O”C/W
Pentru micşorarea distorsiunilor
de intermodulaţie tranzientă, folosim
un rezistor de 1M12 între pinul 3 şi
ieşire şi unul de 910 K12 între pinul 4
şi masă.
Schema completă a
amplificatorului este prezentată în
figura 7.
Observaţii
Cin - Capacitatea de cuplare la
intrare determină un pol al
frecvenţei joase cu Rin: fi_=1/
2hRinCin
Rin - Determină impedanţa de
intrare şi polarizarea
în c.c. ia intrare.
Rf 2 - rezistenţa de
feedback; pentru o
tensiune minimă de
offset la ieşire, Rf 2 =RiN
Rn - Rezistenţa de
feedback care, împreună
cu Rf 2 dă: Av=1+Rf2/Rn
Cf - Capacitorul de
feedback. Acesta reduce
amplificarea la unitate în
c.c., pentru o tensiune
minimă de offset la ieşire.
De asemenea, determină
un pol al frecvenţei joase
cu Rn: fL=1/2nRnCi
Cc - Capacitor de
compensare. Determină
GBW şi un pol ai frecvenţei
î n a I t e : G B W = 1 /
27i5000Cc;fH=GBW/Av;
RE
fwmax (în cazul stabil) =500kHz
Ra - rezistor de polarizare AB
Rb - potenţiometrul de
polarizare AB; ajustează curentul de
polarizare în etajul final
Cab - Capacitorul de trecere
pentru polarizare; acesta dă distorsiuni
la frecvenţe mari şi răspunsuri
tranzitorii.
Cr - Capacitor de netezire;
cauzează rejecţie pe ramura negativă
a alimentării la mijlocul benzii şi la
frecvenţe mari. Dacă se foloseşte,
Cr=Cc,
Rât * Rezistor de scurgere;
îndepărtează sarcinile stocate în
tranzistorii finali.
Ro - Rezistor de compensare la
ieşire. Ro şi Co compensează etajul
final. Valoarea sa diferă uşor în funcţie
de componentele la ieşire.
Co - Capacitor de compensare
la ieşire. Lucrează cu Ro pentru a
elimina fp ale tranzistorilor finali de
putere
Re - Rezistor de reacţie al
emitorului. Acesta dă stabilitatea
termică a etajului final.
Rth - Rezistorul de oprire.
Ajustează curentul pinului 14 în timpul
opririi.
C 2 , C 2 - Capacitori de
compensare pentru circuitul de
protecţie
Xl - Folosită pentru a izola
sarcinile capacitive, utilizându-se, de
obicei, 20 spire înfăşurate pe un
rezistor de 1012/2W.
Bibliografie
- National Semiconductor - Data Book
CTT
A
RE
Rn
R2
RA CR O
CAfi R!2_
— C3>0°
VflOa 0
~n-oWcT7b o
_RIN
m M °
Cc i
Co
C2 d t > rQOOOOOOO-i
0
*-D-0-0-OK>00-CH Ret)
u 01 u fl
^C2 ^ D'l ti ~P I T
R-2
dZb
XL
p 0
J rn Q
oi
flO
RE
0 0
IN
BTC
BTc
OPR
BTf
ETf
V+
Bir
V*
ETf
OUT
Figura 9
AUDIO
ÎMBUNĂTĂŢIREA CORECŢIILOR DE TON LA AMPLIFICATOARELE
AUDIO DE PUTERE
ing. Florin Gruia
La amplificatoarele audio
răspândite la noi in tară, din generaţia
anilor 70-'80. in special ale firmei
AKAI, se constată o “sărăcie” a
profunzimii corecţiilor de ton, atât la
pentru ambele canale audio, notaţia
evidenţiind doar piesele de pe un canal
audio {de obicei stângul, LEFT).
Tabelul de măsurători ale
caracteristicii de frecvenţă s*a notat
pentru simplificare doar în zona
ridicătoare de BASS şi TREBLE, zona
tăietoare fiind, cu bună aproximaţie, în
oglindă faţă de zona ridicătoare.
După prezentarea soluţiilor de
modificare a corecţiilor de ton,
prezentăm şi trei exemplificări de reţele
reglajul frecvenţelor joase şi al
frecvenţelor înalte, cât şi ia aşa numitul
reglaj fiziologic (LOUDNESS,
CONTOUR).
Conform caracteristicilor din
fişele tehnice (SPECIFICATIONS),
reglajul de joase (BASS) este de
maxim ±8dBla 100Hz, iar cel de înalte
(TREBLE) de maxim ±8dB la lOKHz.
în realitate, măsurate în laborator,
datele reale nu depăşesc practic
±6-7dB, ceea ce e puţin, simţindu-se
nevoia de o dinamică mai mare. Vă
reamintim sunetul foarte plăcut ai
vechilor amplificatoare PHILIPS,
GRUNDIG etc,, unde reglajul atinge o
dinamică de ±20dB la aceleaşi
frecvenţe de măsură. De aceea
prezentăm soluţii de schimbare a
corecţiilor de ton din trei amplificatoare
de tip AKAI, unul de tip SONY şi altul
model SHARP, schimbare care s-a
studiat în laborator cu măsurătorile
adecvate însoţitoare. Reţelele de
corecţie modificate se pot adapta şi la
alte modele. Primul amplificator
aparţine unei generaţii mai vechi,
modelul AKAI AM2450 (respectiv
modelul AM2600). Profunzimea de
reglaj s-a limitat la maxim +15dB, altfel
existând riscul ca împreună cu corecţia
fiziologică amplificatorul să aibă
tendinţa de a intra în oscilaţie, în
special la frecvenţe înalte, în laborator
s-au făcut toate măsurătorile necesare
prevenirii acestui fenomen neplăcut.
Evident, înlocuirile de piese se vor face
AKAI - AM2450 (AM2600)
(schema originală în figura 1).
Observaţie : Notaţiile din
paranteză din figura 1 se referă la
modelul AM260Q.
Măsurători originale
Condiţii: semnal sinusoidal,
amplificatorul debitează pe sarcini de
80, ambele canale încărcate la
puterea nominală, corecţiile de tonuri
la maxim, corecţia fiziologici anulată,
milivoltmetru pe sarcinile de 80.
Tabelul de modificări la modelul AKAI AM-U01
Componentă
“RTF"
C15
CI 6
R1S
R17
CI 8
RlS
C17
Vechea valoare
18K
15n
0.4uF
5K6
1 k
8 n2
2K2
2 n2
Noua valoare
8K2
22 n
0.22uF 620
4k7
STRAP
33nF
3n3
Se observă înlocuirea rezistorului R18 cu un condensator şi ştraparea lui CI8,
Tabel cu măsurători ale caracteristicii modificate AKAI AM-U01
Frecv [Hz]
20 40 60
100 1
200 500 1k 2k 4k 8k
lOk
12 k 14k
Nivel [dB]
20 20 19
16.5
11 2 0 6 11 14,5
14,5
14,5 15
4
AKAY AM ■ U01 Schema arlglrraio
R15
T&K
100K
BASS
Rîâ
5K6
C15
Rl 7
C1B
8,2nF
TK
HH
CI 6
SOOoF
_CÎ?
10OK
Î1UBL£
2X2
AKAI-AM4J01 (schema
originală tn figura 2).
Măsurătorile originale s-au făcut
In aceleaşi condiţii tehnice ca la
modelul AKAI AM2450. Tabelul rezultat
de măsurători este identic cu cel aî
Figura 2
de corecţie fiziologică, folosite la o
mare varietate de amplificatoare. Şi ele
au fost de asemenea testate şi
măsurate în laborator, fiind însoţite de
măsurători. FigUfQ 3
Tabel cu măsurători ale caracteristicii originale AKAI AM2450(2600)
Frecv [Hz]
20 40
100
200 500 1k 2k 4k 8k
lOk
12 k 14k
Nivel [dB]
9 9
7
3,5 0,8 0 0 1,5 4
5
5,5 5,5
Tabel de modificări la modelul AKAI AM2450 (2600)
Componentă
Rl 1 (R10)
Rl 3
Cil (C9)
R15
Vechea valoare
1K5
3K3
27nF
620
Noua valoare
820Q
10K
33nF
270
Tabel cu măsurători ale caracteristicii modificate
Frecv {Hz]
20 40
100
200 500 1k 2k 4k 8k
lOk
12k 14k
Nivel [dB]
17 16
12
8 0,5 0 6 11 14
14,5
14,5 14,5
AUDIO
Tabelul de modificări la modelul AKAI AM-U110
AKAI - AM -U11G (schema
originală în figura 3).
Măsurătorile originale s-au făcut
în aceleaşi condiţii tehnice ca la
Ca o singură observaţie, notăm transformarea rezistenţei R118 în modelul AKAI AM2450* Tabelul rezultat
Componentă
R115 C215 C116 R116 R117 C118 R118 C1Î7
Vechea valoare
18k 15nF 0,1,uF 5k6 1k 8n2 2k2 2n2
Noua valoare
8k2 22nF 0,22pF 62012 4k7 STRAP 33nF! 3n3
condensator.
SONY TA-6& Schema atlginda
HI- x -
ft2M{264|
7K5
0R216 fp 2t7
6ÎK 62X
C207(257)
510pf
I C 208(2 58)
"p240pf
XX
R212
330
IM
RV203
100 *
TREBtt
R211
330
. C2Q9[259)
—T~ 12nF
| R215(265)
r
C210
' iBnF
C2U
Hh
150nF
RV204
UXK
&A3S
R2lfi
R219
24K
6K8
I
I
I
R220
GKB
Nota: In paianie^e sunt notai©
peseie de p6 canalul R
Figura 4
Tabe
cu măsurători ale caracteristicii originale SONY - TA-6B
Tabelul de modificări la modelul SONY TA-6B
de măsurători este aproape identic cu
cel din cazul anterior.
Tabe
cu măsurători alt
caracteristicii modificate AKAI AM-U110
Frecv [Hzl
20 40 80
100
200 500 1k 2k 4k jlOk
15k
Nivel fdBl
19,5 18,5 15,5
14
9 0,5 0 7 12 115
15,5
33K
1QQK
&ASS
4K7
15nF
8K2
(1*0)
HH
3K3
(180)
3K3
X
X
2 r 2nF
(3.3nF)
B2nF
: li#
tooc
TREBLf
12nF
■|15"FI
820
1510)
Figura 5
SONY - TA-6B
Notă: în paranteză sunt notate
piesele de pe canalul R. în figura 4
este prezentata schema originală
SONY TA-6B.
Clfcutf de LOUDNESS, exemphi 1
î
33K
Frecv [Hz]
20
40
100
200
500 1k 2k
4k
8k
lOk
15k
Nivel [dB]
10
5
7,2
3,4
1 0 0
1.8
5,5
6
7.5
ZZ= 270pF
ON
OFF
"Tt—
™— 68
X
12K
Como
R214 C2Q7 C208 R21.6 R217 C210 C209 R215 C211 R211 R219 R220
Val veche
7k5 510 dF 240dF 62k 62k 18n 12n 750 0,15uF 330 6k8 6k8
Val nouă
strap 3n3 - 8k2 - 22n 33n strap 0,22)lF 1k2 620Q -
VOI
1Q0K
LOUDNESS
Figura 6
Observaţie: Rezistenţele R217, R220 şi condensatorul C208 se scot din circuit.
Ocini mocfflcot ©itempMl
Tabel cu măsurători ale caracteristicii modificate SONY - TA-6B
Frecv [Hz]
20
40
100
200
500
1k
2k
4k
8k
lOk
15k
Nivel fdBl
20
18,5
14
9
0.5
0
7
12
13
15
15
SHARP SM-104H (figura 5)
La acest amplificator s-au
îmbunătăţit performanţele doar la
reglajul frecvenţelor înalte, în domeniul
frecvenţelor joase corecţia de
LOUDNESS fiind profundă, s-ar fi
însumat nefericit cu noile valori în
domeniul joaselor, conducând la un
sunet exagerat de "bubuitor".
în figura 5 este dată schema
originală împreună cu noile valori, date
în paranteză, de la corecţia de ton a
amplificatorului SHARP SM-104H.
Circuli de LOUDNESS. exemplul 2
Tabel cu măsurători ale caracteristicii originale SHARP SM-104H
Frecv [Hzl
20
40
100
200
500
ik
2k
4k
8k
lOk
15k
Nivel fdBl
9
8
7.5
4
0 5
0
2
5
7-5
7,8
7,8
Deoarece lipseşte notaţia pieselor, s-au trecut noile valori în schemă,
în paranteză, lângă vechile valori
Tabel cu măsurători ale caracteristicii modificate
Frecv IHzl
20
40
100 1
200
500
1k
2k
4k
8k
10k
i§k
Nivel WB]
LUL_
9.5
-S l
4.5
1
_Q_
2
65
11.5
12_
18
X
I
2,2nF
X
330pF
33K
12K
JL
JfîCK
r i
r nF i
= 100nF
8K2
X Figura 8
AUDIO
o
©
AMPLIFICATOR LOGARITMIC
ing. Dragoş Marinescu
în încheiere dăm câteva
exemple de circuite de LOUDNESS.
Exemplul 1
în figura 6 este prezentată
varianta iniţiala, iar în figura 7 -
varianta modificată. Măsurătorile se
efectuează cu potenţiometrul de volum
având cursorul în dreptul prizei,
tonurile fiind pe poziţia zero.
Circuit de LOUDNESS, exemplul 3
Măsurătorile în varianta iniţială Tabelul 2
sunt date în tabelul 1, iar în tabelul 2
sunt măsurătorile după modificări.
l-recv [Hz]
100 Tk TOIt
Nivel JdB]
6 0 6,5
Tabelul 1
Frecv [Hz]
100 1k lOk
Nivel [dBj
6 0 2,5
In figura 8 este prezentat un
circuit de LOUDNESS, exemplul 2.
Măsurători cu cursorul
potenţiometrului de volum pe priza de
jos:
Frecv [Hz]
20 40 100
200
500
1k
CM
8k lOk 15k
Nivel [dB]
18 14,5 7
1,5
0,5
0
2,8 5
5,5 6 6
Măsurători cu cursorul în dreotul prizei de sus
Frecv fHzl
20
40
100 200
500
1k
2k
4k
8k
■10k
15k
Nivel fdBl
9,5
_LŞ_
3 0,5
0
0
_L5_
2,5
2,5
2,5
_2iŞ_
Un circuit de LOUDNESS
- cu cursorul potenţiometrului de
Măsurătorile pe acest circuit sunt
Frecv [Hz]
40
100
1k
10k
15k
prezentate mai jos:
Nivel [dB]
5,5
2,5
0
7
7
- cu cursorul potenţiometrului de
volum pe priza de jos:
-recv [Hz]
40
100
1k
lOk
15k
Mivel [dB]
16
11,5
0
7
6,5
in încheiere, urăm succes celor
ce vor aplica modificările de mai sus şi
o audiţie M mai plăcută 11 ! Aceste
modificări au aplicaţie la o multitudine
de alte modele de amplificatoare, care
au scheme asemănătoare.
-- VIDEO-T.V.
DEPANAREA TELEVIZOARELOR ÎN CULORI (X)
ing. Şerban Naicu
ing. Horia Radu Ciobănescu
TELETEXT
1. Generalităţi
Teletextul este o metodă de
transmitere a informaţiilor prin
intermediul semnalului TV fără
afectarea programului normal de
televiziune. Datele de teletext sunt
transmise pe perioada liniilor care nu
sunt vizibile pe ecranul televizorului.
Fiecare linie transmisă corespunde
unui rând al unei pagini de teletext.
Fiecare pagină conţine 24 de rânduri
a câte 40 de caractere fiecare. Pentru
a transmite o pagină întreagă sunt
necesare 24 de linii TV.
Memoria decodorului de teletext
memorează toate semnalele asociate
cu pagina selectată. Atunci când
întreaga pagină este introdusă în
memorie, aceasta este afişată pe
ecran.
Semnalul de date de teletext
constă în impulsuri de viteză ridicată
şi tranzienţi care sunt sensibili ia
distorsiuni de amplitudine şi întârziere,
zgomot şl impulsuri parazite.
Decodarea fără erori a datelor de
teletext depinde de totalul distorsiunilor
de-a lungul întregii căi de semnal.
Datele de teletext şi semnalul
TV analogic sunt afectate în mod
diferit. Semnalul TV este mai tolerant
la ecouri (reflexii) cu timp de întârziere
mic (mai mic de 500ns), în timp ce
teletextul este afectat atât de ecouri cu
timp de întârziere lung cât şi de ecouri
cu timp de întârziere scurt. De aceea,
este necesară o atenţie sporită la
poziţionarea antenei. De asemenea,
dezacordul oscilatorului local al
tunerului este critic, fiind de dorit un
dezacord mai mic de ±50kHz. în
etajele de RF şi FI ale receptorului
echipat cu decodor de teletext sunt
necesare distorsiuni reduse de
amplitudine, neliniaritate şl timp de
întârziere de grup.
Teletextul este o informaţie
adiţională oferită de multe staţii de
emisie TV pe lângă semnalul obişnuit
de televiziune.
Datele de teletext sunt
transmise secvenţial pe anumite linii
din timpul stingerii pe verticală şi de
aceea sunt invizibile pe ecranul
televizorului. Datele memorate în
memoria decodorului de teletext pot fi
apelate de la telecomanda receptorului
TV sau a VCR. De aceea, în
receptoarele moderne se acordă o
atenţie deosebită măririi memoriei
disponibile şi scurtării timpului de
acces la informaţii, O pagină de
VIDEO-T.V.i
Ql
teletext conţine maxim 24 de rânduri a
câte 40 de caractere fiecare. în
decodoarele având facilităţile de TOP
sau/şi FLOF (FASTEXT) este transmis
un menu pe linia 25. în decodoarele
care nu conţin aceste facilităţi
informaţia de pe rândul 25 este
ignorată.
Sistemul TOP (Table Of Pages)
este transmis în general de staţiile de
emisie germane, In timp ce sistemul
FLOF (Full Level-One Features)/
FASTEXT este utilizat în Marea
Britanie şl are tendinţa de generalizare
şi în alte ţâri europene. Deşi cele două
sisteme sunt diferite din punct de
vedere tehnic şi nu sunt compatibile,
pentru utilizator modul de acţionare a
comenzilor este asemănător.
Selectarea paginilor de teletext se
poate face şi cu ajutorul tastelor
colorate de pe telecomandă, care au,
în principiu, următoarele semnificaţii:
TOP
FLOF
Selectarea paginilor se face tot
cu aceleaşi taste colorate, dar fiecare
culoare reprezintă câte un subiect,
descris cu litere şi nu prin numărul
paginii,
LIST
Pe lângă sistemele FLOF/
FASTEXT şi TOP mai există şi
sistemul LIST care este propriu
decodorului, nefiind transmis de staţia
TV. Acesta oferă posibilitatea
utilizatorului de a memora câte patru
pagini preferate corespunzător ceior
patru culori de pe telecomandă pentru
fiecare program separat şi astfel de a
le apela rapid.
Unele decodoare oferă în plus
posibilitatea ca atunci când nu este
detectat nici FLOF/FASTEXT, nici
TOP, să apară pe rândul 25 cele patru
blocuri colorate corespunzător paginii
curente, notate N, precum si paginilor
N+1. N+2, N-1.
2. Tastatura
Tastele necesare comandării
decodorului de teletext au în mod uzual
următoarele funcţii:
1. RESET /Pp'(comun)
2. MUTE (comun)
3. STAND-BY (comun)
4. T.V.
5. STATUS (comun)
6. HOLD (comun)
7. REVEAL
8. TEXT CANCEL
9. VOLUM (comun)
10. COLOUR (comun-opţional)
11. CONTRAST (comun-opţional)
12. BRIGHTNESS (comun)’
BLAN /COR
RGBRFF
3. Interfaţa rea decodorului de
teletext cu televizorul
Semnale de intrare:
- SVCC de la demodulatorul video
filtrat prin rejecţia de sunet.
Semnale de ieşire:
1.Semnai de sincronizare pentru
sincroprocesor;
2.ieşiri R,G,B pentru circuitele video
3.Ieşire alb-negru (opţional) - uzual
pentru imprimantă, dar utilizate rar;
' 4. Semnal de stingere (bianking) a
semnalului TV pe timpul afişării
semnalelor de date;
5. Ieşire PICTURE ON pentru
controlul funcţiilor analogice,
«XJp/EVEN
19
20
18
OI5PIAV
alb(i)=index
cuprins
roşu-minus
înapoi ia ultima pagină
selectată
verde
următorul bloc
galben
prima pagină a
următorului grup
albastru-plus
următoarea pagină
DMA SLICER
AND CLOCK
REGENERATOR
DCV3S
un
TELETEXT
ACQUISITION
AND
DECODiNG
ANALOG TO
DIG11AL
CONVERTOR
OSCGND
OSCiN
O5C0Uî^
crvstal
OSOtLMOft
n
T3MING
CHAIN
MEMORY
ÎNTERTA C£
H
4S
A7
•~OTT
36-33
i'CBUS
INTERFACE
24
23
IN AUT CLAVIR
AND SYNC
St PARAI OR
t —5—S
SAA5246A
Figura 2
"buo
ca, io
5 , 5,14
DiSPtAY
CLOCK
PHASE
LGOCED
LOQP
;k iîef cvbs
13
jVCR/FFfi
î
POL
17
ST1V/LFB
D0..D7
SCI
VDO
VSS
13. TASTE NUMERICE 0-9
14. FULL PAGE
15. TOP
16. BOTTOM
17. MIX
18. TELETEXT
19. SUBPAGE/CLOCK (Taste
auxiliare pentru FLOF (FASTEXT),
TOP, LIST
20. WHITE (INDEX)
21. RED
22. GREEN
23. YELLOW
24. BLUE
4.Cerinţe pentru televizoarele
echipate cu teletext
Pentru optimizarea decodării
semnalelor de date (teletext) este
necesar să se acorde o atenţie
specială următoarelor etaje:
- Tuner;
- Amplificator Fi;
- Demodulator video;
- Etajele RGB.
4.1. Distorsiunile căii de
semnal
În circuitele de recepţie este
dificilă compensarea distorsiunilor
Distorsiune
Semnal de date
TELETEXT
Semnal analogic
TV (obişnuit)
Ecou cu întârziere scurtă {short-deiay echo)<500ns
afectat
neafectat
Ecou cu întârziere lungă (long-delay echo)
afectat
afectat
Interferenţă cu impulsuri (impulsive interference)
neafectat
afectat
Zgomot aleator (random noise)
neafectat
afectat
Schema modulului TE
datorate propagării, iar reflexiile pot
cauza probleme importante,
Semnalele de teletext şi cele analogice
TV sunt afectate In mod diferit.
Deoarece, de obicei, la
poziţionarea antenei nu se ţine cont de
reflexiile cu întârziere scurtă care nu
afectează în mod deosebit recepţia
semnalelor analogice video, aceasta
reprezintă principala cauză a decodării
necorespunzâtoare a semnalelor
teletext, atunci când recepţia imaginii
este corespunzătoare,
4.2. Cerinţe RF şi FI pentru
teletext
Există trei tipuri principale de
distorsiuni care pot fi introduse în
circuitele de semnal mic ale
receptorului TV:
4.2.1. Distorsiuni de amplitudine
Distorsiunile de amplitudine
sunt date de caracteristica de
transmisie cu RBL şi de căderea
caracteristicii la frecvenţe înalte,
ambele rezultând din răspunsul filtrului
de FI. Este de dorit ca răspunsul în
zona purtătoarei să fie cât mai
apropiat de cel ideal, iar răspunsul
principalei benzi laterale să fie liniar
până la 5MHz. Practic, este
important ca răspunsul până la
3,5MHz să aibă o variaţie mai mică
de 1 dB, ceea ce se realizează cu
filtrele cu undă acustică de suprafaţă
uzuale.
4.2.2. Distorsiuni neliniare
Principala sursă de distorsiuni
neiiniare în televizor o constituie
demodulatorul video. Demodulatoarele
cu diodă care detectează anvelopa
semnalului TV introduc un nivel ridicat
de distorsiuni de cuadraturâ. Utilizarea
transmisiei cu RBL necesită un
detector care să răspundă numai la
componenta de modulaţie care este în
fază cu purtătoarea (detector de fază).
4.2.3. Distorsiuni de timp de
întârziere de grup
Pentru o recepţie bună, timpul
de întârziere de grup trebuie să fie plat
până la 3,5MHz (cu o deviaţie maximă
de ±40ns).
4.2.4. Filtru) cu undă de
suprafaţă
Este posibilă obţinerea unui
răspuns corect cu circuite LC, dar o
reproductibilitate corespunzătoare a
caracteristicilor de timp de întârziere
de grup şi de frecvenţă se poate obţine
numai cu filtre SAW.
4.2.5. Demodulatoarele video
Demodulatoarele sincrone (full-
synchronous demodulator) au cele mai
bune performanţe, dar datorită preţului
ridicat se utilizează mai puţin. Totuşi şi
demodulatoarele cvasi-sincrone (cele
uzuale, de exemplu din TDA2540,
TDA8305A) au performanţe
corespunzătoare atât pentru
semnalele video cât şi pentru cele de
teletext.
4.2.6. Dezacordul receptorului
Dezacordul oscilatorului local al
tunerului este mai critic pentru recepţia
teletextuiui decât pentru recepţia
semnalului video. Purtătoarea de
imagine trebuie să fie aproape de
punctul corect pe flancul caracteristicii
de FI pentru evitarea distorsiunilor de
amplitudine. Este necesară o precizie
a acordului mai bună de ±50kHz, ceea
ce înseamnă un sistem CAF cu câştig
ridicat, precum cel din circuitele
integrate specializate, Sistemele cu
sinteza de frecvenţă sunt în mod
deosebit indicate.
4.3. Cerinţe ale display-ului şi
ale căii de video
4.3.1. Performanţa
amplificatorului video
Timpii de creştere ai ieşirilor de
date RGB, de blanking şi eventual
monocrom (Y) sunt de numai 20*30 ns,
în timp ce lăţimea minimă a
elementului de caracter de teletext
este de 167ns, Timpii de creştere ai
amplificatoarelor video sunt,în general,
mai mici de 80ns şi de aceea cele mai
multe amplificatoare video corespund
redării caracterelor de teletext.
Capacităţile parazite în circuitele video
micşorează vitezele de creştere a
semnalelor. Este important să se evite
deteriorarea excesivă a timpilor de
creştere şi să se menţină răspunsul
tranzitoriu al celor trei etaje aproximativ
egal. Amplificatoarele video în clasă B
redau foarte bine semnalele de date.
Ele au timpi de creştere şi de cădere
foarte rapizi,
4.3.2. teşirea de stingere (fast
blanking)
Ieşirea de stingere are rolul de
a stinge complet imaginea TV, cât şi de
stingere a casetelor captate (capture
box). Când textul este inserat peste
imaginea TV, această ieşire furnizează
stingerea imaginii peste care se
suprapun caracterele de teletext. în
acest caz, performanţa tranzitorie a
căii de Fast Blanking trebuie să fie
asemănătoare cu cea a căilor RGB
pentru a evita efectele nedorite în jurul
marginilor caracterelor.
4.3.3. Limitarea curentului de
fascicul
Este importantă evitarea
supraîncărcării tubului cinescop şi a
circuitelor e.h.t. atât cu afişare de date
cât şi cu imagine video. Circuitele de
limitare automată a curentului de
fascicul trebuie să rămână active atât
în timpul redării imaginilor video, cât şi
în timpul redării semnalelor de date şi
al modului MIX. Pentru menţinerea
unui raport constant între contrastul
imaginii TV şi al semnalelor de date în
timpul acţiunii circuitelor de limitare
automată a curentului de fascicul este
recomandabil să existe un singur
circuit pentru ambele semnale.
4.3.4. Convergenţa tubului
cinescop
Afişarea datelor este mult mai
critică la erori de convergenţă decât
imaginea video, în special în colţurile
ecranului. Deşi cu tuburi de fabricaţie
mai veche se pot obţine rezultate
satisfăcătoare, se recomandă
utilizarea tuburilor autoconvergente
care au erori mici şi o stabilitate mai
bună cu uzura.
4.3.5. Stingerea cursei inverse
cadre
Semnalele de date sunt
transmise pe durata stingerii pe cadre.
De aceea, stingerea eficientă a cursei
inverse cadre este necesară. Pentru a
evita posibila întunecare a părţii
superioare a ecranului, toate liniile TV
care conţin date trebuie suprimate.
5. Teletextul realizat cu
circuitul integrat SAA5246A
Circuitul integrat de TXT
SAA5246A este o realizare compactă
a circuitelor extrem de cunoscute şi
răspândite SAA5231 (procesor video)
şt SAA5243 (procesor de TXT), a căror
funcţionare o realizează. Datorită
înglobării acestor două funcţii
principate (procesarea semnalului
video şi procesarea semnalelor TXT),
realizarea unui decodor este mult
simplificată, fiind necesar în plus numai
un circuit intern de memoria de 8Kx8.
Unele caracteristici principale
ale circuitului integrat SAA5246A le
prezentăm în continuare:
- tensiunea de alimentare: +5V;
- moduri de sincronizare: serial sau
paralel (din semnalul video) sau scan
(de la etajele de deflexie)
- interfaţă standard R. G, B ; FB;
- eşantionare (separare) digitală a
datelor;
- ceas de afisaj cu buclă PLL
(27MHz);
• opţional se pot afişa caractere în
7 limbi;
- stocarea pachetului 24 în memoria
de afişare;
- citirea de către microprocesor pe
magistrala PC a calităţii semnalului
video, semnalelor de date (TXT) ,
frecvenţei linii (625/525) şi versiunii de
limbă a generatorului de caractere;
- control al întreţeserii afişajului prin
pinul ODD/EVEN;
- frecvenţa liberă a PLL controlată
prin magistrala PC.
Schema electronică a unui
modul de teletext este prezentată în
figura 1. iar schema bloc internă a
circuitului integrat SAA5246A este
prezentată în figura 2.
La pinul 3 al cuplei
(conectorului) ST80F se conectează
semnalul video care se aplică pinului
8 (CVBS) al IC901 (SAA5246).
Cristalul de cuarţ XT901(27 MHz) se
conectează între pinii 3 (OSC/IN), 4
(OSC/GND) şi 2 (OSC/OUT).
Comanda decodorului de teletext se
realizează serial, pe magistrala PC la
pinul 23 (SCL) şi 24 (SDA) ai IC901.
provenită de la microcontroler (pP).
Semnalele de ieşire se obţin la pinii 15
(REP), 16 (GREEN), 17 (BLUE) şi 19
(BLANKING). Acestea sunt furnizate la
pinii 4. 3, 2 şi 1 ai conectorului
semnalelor OSD/TXT care, în funcţie
~ VIDEO-T.V.
de comanda limită de la microcon¬
troler, permite trecerea spre circuitul
integrat TDA3505 a semnalelor
primare de culoare (R,G,B) corespun¬
zătoare comenzii respective şi afişarea
acestora pe ecran.
Alimentarea cu tensiune (+5V)
se face la modulul decodor teletext la
pinul 3 al conectorului PI 02 (figura t),
iar la comutatorul de semnale R, G, B
(OSD şi TELETEXT), prezentat în
figura 3, la pinul 20 (Vcc) al IC301.
Un alt tip de modul de TXT
foarte răspândit este cel realizat în
principal cu SAA5231 şi SAA5243. O
schemă electrică de principiu, având şi
FASTEXT este cea din televizorul
Nippon CTV2005R (figura 4).
6. Tensiuni măsurate pe
modulul TXT TAIWAH (Nippon
CTV2005R) în mod TXT
SAA5231 - Procesor de teletext
pîn
U(V)
pin
U(V)
i
10,3
15
2,82
2
2.24
16
12
3
2,82
17
6,26
4
variabil 6,4-6,7
18
6,56
5
3,6
19
4,87
6
3,13
20
1,27
7
9,8
21
4,87
8
4,8
22
3,3
9
3,86
23
1,67
10 1
0
24
9,3
11
1,07
25
0,6
12
12
26
4,3+4,5
13
0
27
4,75
14
4,2
28
3,3 (TXT)-
8 fiSfTVl
VIDEO-T.V.
FUNCŢIONAREA Şl DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR (I)
ing. Şerban Naicu
ing. Florin Gruia
începând cu acest număr al
revistei noastre ne propunem tratarea
diverselor aspecte privind
funcţionarea, întreţinerea, reglarea şi
depanarea videocasetofoanelor. în
nici o lucrare în limba română
problemele privind depanarea
videocasetofoanelor nu au fost tratate
de o manieră atât de practică şi
detaliată.
Se va urmări prezentarea
structurii de bază a unui
videocasetofon, plecând de la o
schemă generală a aparatului,
precum şi a diverselor blocuri
funcţionale, în diverse faze
(înregistrare, redare, încărcare sau
descărcare a benzii, decodare a
semnalelor de culoare etc.),
prezentând şi defectele mai frecvente
şi modul lor de remediere.
Videocasetofonui reprezintă un
ansamblu format dintr-o parte
electronică complexa şi o parte
mecanică de precizie, legate organic
între ele din punct de vedere
funcţional. Datorită acestei
complexităţi şi a interacţiunii blocurilor
funcţionale, în multe situaţii, diversele
defecţiuni apărute pot determina
manifestări atipice. De aceea, nu se
pot da "reţete” standard privind
depanarea unor defecte apărute, ci se
insistă asupra unei cât mai bune
cunoaşteri a funcţionării
videocasetofonului, care are darul de
a uşura munca depanatorului.
Atenţionăm asupra faptului că
serialul nu conţine elemente teoretice
(norme de televiziune, noţiuni de
colorimetrie şi T.V. în culori,
înregistrarea magnetică a imaginilor
etc.), acestea considerându-se
cunoscute. Cei care doresc să-şi
perfecţioneze aceste noţiuni le pot
găsi în lucrările apărute pe piaţă şi
care vor fi indicate ta bibliografie.
După cum deja am precizat,
videocasetofonui trebuie înţeles ca un
echipament complex, care
funcţionează într-un perfect echilibru
dinamic, înţelegând prin aceasta o
corelare optimă între întregul sistem
mecanic şi cel electronic (care îşi
transmit informaţii unul altuia). De
aceea, întrucât buna funcţionare a
ambelor sisteme este obligatorie
pentru funcţionarea întregului aparat,
se vor avea în vedere şi aspectele
mecanice (funcţionare, reglare,
întreţinere). Se vor prezenta condiţiile
mecanice de bună funcţionare,
precum şi operaţiile de întreţinere
periodică.
Deşi serialul este conceput sub
forma unor adevărate "lecţii-şcoală”,
precizăm de la început că acesta nu
poate suplini absenţa unor lecturi
tehnice colaterale ale depanatorilor şi
nici într-un caz lipsa lor de experienţă
profesională, care poate duce la
avarierea aparatelor Aceste prelegeri
se doresc a fi doar un prim pas pe
drumul către formarea unui depanator
complet,
în ciuda previziunilor pesimiste
în ceea ce priveşte existenţa în
continuare pe piaţă a
videocasetofoanelor (după apariţia
televiziunii prin cablu), se constată că
producţia acestora nu a fost sistată,
ca să nu mai vorbim de activitatea de
service, într-un mare avânt, dat fiind
marele “parc” al aparatelor de pe
piaţă. Videocasetofonui reprezintă
practic singura posibilitate de stocare
a imaginilor, la nivel de amator.
Diversitatea extraordinară a
aparatelor video aflate pe piaţă (numai
autorii posedă câteva sute de caiete
service) nu trebuie sări înspăimânte
pe depanatori. Toate aceste aparate
au un "numitor comun 11 şi acesta poate
fi descifrat prin însuşirea principiilor de
bază ale funcţionării
videocasetofoanelor, care ne poate
ajuta în intevenţiile făcute asupra unor
aparate noi, necunoscute încă.
Autorii acestui serial nu
necesită o prezentare prea amplă, ei
având o largă experienţă teoretică şi
practică de cercetători ştiinţifici, o
specializare pe problematica
videocasetofoanelor, având un număr
mare de lucrări (cărţi sau articole)
publicate pe această temă.
Stimaţi cititori, vă aşteaptă în
continuare o serie de eforturi
susţinute, dar, în final, încununate de
succes.
Redacţia
Multe circuite integrate se
defectează la pinul 28 unde se
măsoară 8,65V în loc de 3,3V. în regim
TXT 3,3V, în regim TV 8,65V.
Tensiuni pe pinii PCF84C81/CTV972
în
SAA5243 - circuit digital de TXT
comandat de micropr o cesor _
pin
V
1
5
2
0,74
3
0,8
4
2,58
5
4,15
6
0,47
7
4,2
8
2,15
9
6,26
10
0,59
11
1,99
12
3,22
13
1,35
14
0,82
15
0,86
16
0,11
17
4,75 ,
18
0
19
4,5 (variabil)
20
AAA
oin
V
21
6
22
0,51
23
0,40
24
0,58
25
0,43
26
0,45
27
4,36
28
0,46
29
0
30
3
31
2,94
32
2,97
33
0,98
34
1,14
35
3,22
36
0,88
37
2,93
38
3,53
39
3,53
_
0.78
Depanarea videocasetofoanelor
prezintă o serie de particularităţi
generate de specificul acestor tipuri de
aparate electronice. Efe reprezintă o
"mixtură” logică de mecanică fină şi
electronică de mare complexitate. Iar
documentaţiile tehnice ale
videocasetofoanelor sunt, la rândul lor,
ample, greu de procurat şi scumpe.
în prezent există o uriaşă
diversitate de circuite integrate (şi alte
componente electronice specifice)
nerepetabile de la un model de aparat
!a altul, sau de la o firmă constructoare
la alta, ceea ce face şi mai dificilă o
“intervenţie” calificată într-un
asemenea aparat.
De aceea, autorii recomandă ca
înaintea începerii operaţiei propriu-zise
de depanare a unui videocasetofon,
electronistul să-si formeze o bună
(FLQ1
/LIST). T\
pin
U(V)
i
0
2
variabil
3
variabil
4
NC
5
NC
6
NC
7
NC
8
NC
9
NC
10
NC
11
NC
12
+5V
13
0
14
0
mod TX T
pin
IJiVl
15
2,35
16
2,08
17
0
18
NC
19
NC
20
NC
21
NC
22
NC
23
0
24
NC
25
NC
26
0
27
NC
28
5V
VIDEO-T.V.
bază teoretică privind cunoştinţele
generale şi cele specifice în această
"meserie". Este necesară lecturarea
atât a cărţilor şi articolelor referitoare
la acest subiect, cât şl a documentaţiei
tehnice specifice aparatului asupra
căruia Se derulează operaţia de
depanare (Manual Service).
Pentru uşurarea muncii de
documentare, enumerăm mai jos
toate lucrările apărute în limba
română, referitoare la acest subiect:
1 . îndrumar pentru electronişti -
vol.3-C-tin Gazdaru, Cezar
Constantinescu (cap,4.3. înregistrarea
magnetică a imaginii), Editura Tehnică,
Bucureşti, 1987;
2. Videocasetofoane - Mircea
Rădoi, Radu Mateescu, Mihai Băşoiu,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1987;
3. Introducere în depanarea
videocasetofoanelor- Cosmin lorga,
Editura Teora, 1991;
depanare - Şerban Naicu şi Florin
Gruia, Editura General Elco-Press,
1997.
Alături de alte câteva articole
referitoare la acest subiect, acestea
sunt toate cărţile apărute într-un întreg
deceniu, referitoare la problematica
videocasetofonului şi a videocamerei.
Vă vom indica pe parcurs, lucrările
apărute în limbile de circulaţie
internaţională, referitoare la acest
subiect, dar ele sunt foarte scumpe şi
greu de procurat. Cităm mai jos câteva
titluri ale unor cărţi de referinţă din
acest domeniu:
- Technical Handbook. Video Tape
Recorder VMS - vol.l Fundamentals/
Advanced VHS Technology - National/
Panasonic;
- Maintaining and Repairing
Videocasette Recorders * Robert L.
Goodman, Tab. Books Inc, S.U.A.,
1983;
1. Schema bloc a unui
videocasetofon
Schema bloc simplificată a unui
videocasetofon este prezentată în
figura 1. Semnalul extras de pe banda
magnetică cu ajutorul capetelor
rotitoare (situate pe discul rotativ) se
aplică blocului de PROCESARE
IMAGINE, După ce este amplificat de
un preampliftcator de capete, semnalul
este separat pe două căi distincte, cea
de luminanţă (Y) şi cea de crominanţă
(C), unde este prelucrat în mod
specific. După obţinerea celor două
semnale se reface (reconstituie)
semnalul videocomplex, care este
trimis către MODULATORUL de R.F.
unde modulează în amplitudine o
purtătoare a canalului 36 (uneori),
semnalul aplicându-se prin IEŞIREA
R.F, receptorului de televiziune.
Semnalul video-complex, după
parcurgerea unui bloc logic de
SELECTARE SURSE DE SEMNAL,
4. Videocasetofoane şi
videocamere - Şerban Naicu,
Electronica Practică nr, 1/1995, Editura
Teora;
5. Videorecordere VHS, S-VHS,
DIGITALE, Teodorecsu Cristian, 1991;
6 . Videocasetofonul în 64 de
imagini - Şerban Naicu, Nicolae
Drăgulănescu, C-tin Miroiu, supliment
al revistei RADIO nr,10/1995. Editura
Teora;
7. Iniţiere în videocasetofoane -
Şerban Naicu, colecţia Electronica
Pentru Toţi, nr.3/1997, editura
Cavallioti;
8 . Blocul de alimentare din
videocasetofoane - Funcţionare si
___I_I_
- Complete Guîde to Videocasette
Recorder. Operation and Servicing -
John D. Lenk;
- Les magnetoscopes â cassette.
Technique et practique. Entretien et
depannage. Comment les choisir et
bien les utiliser - Ch. Dartevelle,
Editions Radio, Paris, 1979;
- Les magnetoscopes VHS -
Fonctionnement et maintenance -
Jean Herben, Dunod, Paris, 1993.
.Deşi sunt răspândite mai multe
sisteme de înregistrare/redare (BETA,
VHS, U-matic, V2000), ne vom ocupa,
în acest serial, înexclusivitate de
sistemul VHS, acesta fiind ce! mai
răspândit în tara noastră.
se aplică la mufele de ieşire (video şt
audio).
Semnalul audio, cules de pe
bandă de capul magnetic respectiv,
este prelucrat în blocul de
PROCESARE SUNET ca în cazul
clasic al unui casetofon. Astfel,
semnalul este amplificat şi parcurge un
bloc de funcţii logice (muting, dubbjng
etc.), aplicându-se apoi
MODULATORULUI DE R.F. împreună
cu semnalul video, prin intermediul
aceluiaşi bloc de SELECTARE A
SURSELOR DE SEMNAL.
Capul de control (CTL) are rolul
de a extrage impulsurile de control de
pe ba nda m ag netică şi de a le furniza
VIDEO-T. V. i
l-fj
MICROCONTROLERULUf (\i P) în
scopul de a contribui la deplasarea
stabilă a benzii.
MICROCONTROLERUL
(microprocesorul) mai are şi rolul, pe
lângă cel de reglare a vitezei de
deplasare a benzii, de fixare a poziţiei
şi vitezei discului rotativ cu capete
magnetice, de control al procesului de
încărcare şi descărcare a benzii, prin
prelucrarea semnalelor de control. în
procesul de redare, rotaţia discului cu
capete este sincronizată în fază, astfel
încât fiecare cap să parcurgă pista
magnetică pe care a Înregistrat-o.
PROGRAMATORUL (timer,
CALEA DE LUMINANTA [Yţ
SURSE DE SEMNAL, fiind dirijate fie
spre videocasetofon {unde pot fi
înregistrate), apărând simultan şi la
mufele de ieşire, fie sunt blocate în
cazul selectării altor surse de program.
Posturile recepţionate pot fi memorate
şi apoi apelate, ca în cazul
receptoarelor TV. Semnalele video şi
audio extrase din TUNER apar, de
asemenea, si ia intrările
MODULATORULUI DE R.F., în cazul
folosirii TUNERULUI ca sursă de
program.
Toate modurile de funcţionare
ale sistemului mecanic, ale
programatorului, prezenţa casetei
FILTRU
TRECE
FILTRU DE
REJECŢIE
COMPENSARE
, DUBLA
DETECTOR
SUS
627KH2
'DROP OUT 1
LIMITARE
MF
< 33 =
PREAMR
CAPETE
CALEA DE CULOARE (C)
COMUTARE
CAPEÎE
CAPETE
VIDEO
DE PE DISCUL
ROTATIV
DETECTOR A M
FILTRU
TRECE-JOS
AMPUF
REGLAJ
AUTOMAT
AL CULORII
AMPL1F.
r BURST
COLOR
l WliER'
AMPUF.
CULOARE
■FILTRU 2 r 9MHz;
-LINIE ÎNTÂRZIERE;
-AXARE,
-DEZACCENTUARE;
-REDUCERE ZGOMOT;
-amplificare
jAAZmz
VIDEO AUDIO
OUT OUT
AMESTEC
SI
FILTRU
REDARE
V V
AMESTEC
SEMNAI V CU
SEMNAL C
IEŞIRI
5.C6MH2
AMESTEC
OSQL
4,43MH2^
SI
4.43MHz
FILTRU
—*—I
MODULATOR
R.F.
EXTRAGERE
LINII
COMPARATOR
FAZA
POARTA
' SURST
T627KHZ
ROTIREA
FAZEI
OSCIL.
627KHz
ANTENA
\|/
BLOC IEŞIRE
Sf AMESTEC
R F
(BOOSTER]
1RF IN]
DIVtZOR
'1 }AQ 125
clock) este un circuit electronic dotat
cu memorie, având scopul de pregătire
şi pornire a videocasetofonuluL
SISTEMUL MECANIC se află
într-un schimb permanent de informaţii
cu blocul pR şi asigură transportul
corectai benzii magnetice, încărcarea
şi descărcarea benzii şi rotirea discului
cu capete magnetice.
TUNERUL este similar cu cel
dintr-un receptor obişnuit de
televiziune (selector de canale), pe
intrarea sa aplicându-se semnalul
provenit de ia antenă, distribuit de
MODULATOR, iar la ieşirea sa
furnizând semnalele video şi audio
(extrase din recepţie). Aceste semnale
sunt introduse în blocul SELECTARE
SPRE TV
fRF OUT)
Figura 2
video, informaţii despre tuner, sunt
afişate cu ajutorul unui DISPLAY
(AFIŞAJ).
Toate aceste blocuri funcţionale
sunt alimentate cu tensiune de către o
sursă de ALIMENTARE specializată,
care furnizează mai multe tensiuni
stabilizate, utilizate pentru acţionarea
motoarelor electrice (9V, 12V, 15V sau
20V), la alimentarea circuitelor de
comandă, logică şi memorare (5V, 6V),
a afişajului (-30V, -40V) şi a altor
circuite auxiliare (cum ar fi alimentarea
filamentului afişajului, încălzirea
discului cu capete rotativ, pentru
evitarea condensului etc,}.
2. Schema bloc în modul de
lucru “REDARE”
Prin termenul generic de
VIDEOCASETOFON (în franceză
MAGNETOSCOPE, în engleză
VIDEO CASSETTE RECORDER sau
VIDEO CASSETTE PLAYER)
înţelegem atât videorecorderele cât şi
^videoplayerele (cu sau fără
înregistrare). Deşi denumirea de
videoplayer pare să se refere doar la
modul de redare (lectură a benzii
magnetice), aparatele mai noi de acest
tip au şi posibilitatea de înregistrare
(doar a semnalelor demodulate primite
pe la intrările audio/video, nu şi a celor
modulate R.F. - provenite de la antena
T.V.). S-a încercat preluarea în limba
română a termenului de
CASETOSCOP, dar acest lucru nu a
“prins” pe piaţă.
Deci, oricare ar fi tipul de video
la care ne referim, el trebuie să fie
capabil să redea o înregistrare
magnetică de pe bandă, acesta fiind şi
scopul său funcţional.
Simplificând funcţionarea unui
videocasetofon în modul de lucru
“redare” (playback) şi reducând acest
ansamblu funcţional la modelul
explicativ alcătuit din blocuri, obţinem
schema din figura 2 (standardul de
culoare PAL).
S-a preferat începerea
prezentării videocasetofonului cu
schema bloc a modului său de lucru
PLAY BACK, pornind de la faptul că
genul cel mai frecvent de defecţiuni îşi
are originea în partea mecanică a
aparatului, iar dacă acesta reuşeşte
să-şi îndeplinească cu succes
funcţiunile mecanice şi electrice în
acest mod, abia atunci se poate trece
mai departe în căutarea altor anomalii
de funcţionare.
a) Calea de luminanţă (Y)
Semnalul cules alternativ de
către cele două capete rotitoare de pe
banda magnetică este amplificat de un
PREAMPLIFICATOR de CAPETE
specializat, de bandă largă şi care are
un bun raport semnal/zgomot.
Semnalul se divide, apoi, în funcţie de
frecvenţa sa, în două căi cu ajutorul
unor filtre specializate. Astfel, pe calea
de luminanţă pătrunde doar semnalul
Y, după parcurgerea FILTRULUI
TRECE-SUS. Pentru ca semnalul de
crominanţă C (având frecvenţa de
627kHz) să nu pătrundă pe calea de
luminanţă şi să perturbe funcţionarea,
este intercalat un FILTRU DE
REJECŢIE (filtru “dop” - opreşte-
a
bandă) acordat doar pe frecvenţa
crominanţei 627kHz. Semnalul se
aplică, în continuare, blocului de
COMPENSARE “DROP OUT", cu rol
de compensare a "golurilor" din
semnalul de pe banda magnetică.
Astfel, acest etaj înlocuieşte o
linie în timpul căreia se constată
scăderea nivelului semnalului sub un
anumit prag, cu semnalul memorat al
liniei precedente, reţinut cu ajutorul
unei linii de întârziere de 64ps. De
asemenea, se elimină modulaţia
parazită de amplitudine prezentă pe
anvelopa F.M, cu ajutorul unui etaj cu
DUBLĂ LIMITARE, Un (imitator simplu
de amplitudine nu ar fi rezolvat pe
deplin problema refacerii semnalului
original, de aceea s-a recurs la
folosirea unui dublu (imitator. După
trecerea prin DETECTORUL M.F. se
obţine semnalul de luminanţă dorit.
Filtrul de 2,9MHz limitează banda de
trecere, astfel încât frecvenţele
superioare apărute în procesul de
modulaţie să nu perturbe buna
funcţionare. Linia de întârziere
(clasică) compensează diferenţa de
fază dintre semnalul de luminanţă (Y)
în raport cu cel de crominanţă (C).
Circuitul de axare reface componenta
continuă a semnalului. Reducerea de
zgomot se referă atât fa zgomotul de
joasă frecvenţă, cât şi la zgomotul de
înaltă frecvenţă (noise cancel).
b) Calea de culoare (C)
Semnalul de culoare
(crominanţă) suferă o prelucrare
aparte, destul de complexă.
Semnalul de crominanţă de
4,43 MHz se obţine din cel de 627KHz
cules de pe banda magnetică, printr-
un proces similar cu cel de
heterodinare.
Oscilatorul cu frecvenţă de
2,508MHz (controlat de frecvenţa
liniilor) este divizat cu 4 (rezultă
627MHz), iar faza este rotită pentru a
se preveni apariţia diafotiilor.
Al doilea oscilator auxiliar are
frecvenţa de 4,43MHz şi este pilotat de
semnalul de "burst" din semnalul de
- = V1DEO-T.V.
ieşire. Din amestecul frecvenţelor celor
două oscilatoare se reconstituie
frecvenţele de 5,06MHz şi, în
secundar, cea de 4,43MHz.
Crominanţă PAL (reconstituită)
este trecută printr-un filtru ‘‘pieptene"
al cărui scop este de a elimina diafotia
cromatică.
în final, se reîntâlnesc cele două
componente ale semnalului video-
complex, luminanta si crominanta, în
etajul de AMESTEC SEMNAL Y CU
SEMNAL C, semnalul rezultat fiind
trimis către MODULATORUL DE
RADIOFRECVENŢĂ (al canalului 36)
si către blocul de IEŞIRI de linie
(VIDEO OUT).
Menţionăm că, în scopul
simplificării acestei scheme bloc în
modul de lucru “redare”, s-a făcut
abstracţie de calea de sunet,
prezentându-se doar calea de
imagine. Funcţionarea acesteia (mult
mai simplă) va fi prezentată ulterior.
(continuare în numărul următor)
DIODA “LAMBDA”
ing. Gheorghe Revenco
Prin interconectarea a două
tranzistoare complementare cu
efect de câmp de tip joncţiune, ca
în schema din figura 1 , se obţine
o diodă echivalentă, a cărei curbă
de variaţie a curentului în funcţie
de tensiunea aplicată este redată
în figura 2. Acest ansamblu este
denumit în literatura de specialitate
şi dioda "lambda".
ANOD
Figura 1
După cum se vede, această
diodă prezintă o zonă de rezistenţă
negativă, pentru anumite valori ale
tensiunii de polarizare. Pentru
obţinerea efectului de rezistentă
I ■
negativă, cele două tranzistoare
nu trebuie să fie neapărat
împerecheate, nefiind vorba de un
montaj în contratimp. Funcţie de
parametrii celor două tranzistoare,
se poate obţine o diversitate de
curbe, cu diverse valori ale
curentului de vârf Iv şi ale zonei de
rezistenţă negativă.
După cum este de aşteptat,
aplicaţiile de bază ale unui
dispozitiv astfel sintetizat sunt în
domeniul oscilatoarelor, avantajele
constând în posibilitatea
funcţionării într-o gamă foarte largă
de frecvenţe - din AF până în
VHF - cu foarte puţine
elemente de montaj.
Singurul lucru care trebuie
făcut pentru a obţine un
oscilator este de a înseria
“dioda” cu un circuit oscilant
şi de a-i asigura o polarizare
în zona de rezistenţă
negativă. Această zona fiind
destul de largă, punctul de
amorsare a oscilaţiilor nu este critic
şi, dacă nu se urmăresc şi unele
performanţe energetice, nici nu
este necesar vreun element de
reglaj al polarizării.
O altă calitate a dispozitivului
constă în faptul că poate funcţiona
simultan pe doua frecvenţe, dacă
acestea sunt suficient de
depărtate.
în figura 3 se prezintă o
schemă care poate oscila simultan
atât în radiofrecvenţă cât şi în
audio frecvenţă, rezultatul fiind un
l[mAl
LABORATOR ■
RADIORECEPTOR F.M. CU TDA7000
Aurelian Lăzăroiu
ing. Cătălin Lăzăroiu
Introducere
Radioreceptorul prezentat în
acest material permite recepţia
monofonicâ a posturilor de
radiodifuziune care emit In cele două
benzi de unde ultrascurte.
Construcţia se adresează
începătorilor care nu dispun de
componentele specifice realizării unui
receptor superheterodinâ clasic, sau
celor care nu au acces la aparatura de
laborator, necesară acordării
circuitelor. Radioreceptorul prezentat
este foarte simplu, nu reclamă reglaje
şi funcţionează de la prima încercare;
construcţia sa poate fi abordată de
către orice electronist amator, chiar
lipsit de experienţă.
Componenta principală a
receptorului este circuitul integrat
TDA7000, existent în multe dintre
magazinele specializate ale pieţei
româneşti. Circuitul integrat TDA7000
este produs de firma PHILIPS şi face
parte dintr-o serie specializată pentru
radioreceptoare FM-UUS. Din această
categorie fac parte şi circuitele
integrate TDA7010T '(varianta
miniaturizată a circuitului integrat
TDA7000, produs în capsulă SO-16} şi
TDA7020T {receptor FM stereo).
Asupra acestuia din urmă vom reveni
într-un număr viitor al revistei noastre.
TDA7000 este un circuit integrat
complex, cu grad ridicat de integrare,
produs în capsula DIL-18. Circuitul
conţine mai multe blocuri funcţionale,
dintre care amintim: oscilator local,
mixer, filtre active Sallen-Key, Iimitator,
corelator controlat, demodulator în
cuadratură şi circuite speciale de
muting, de comprimare a modulaţiei de
frecvenţă şi o buclă de stabilizare a
frecvenţei.
Spre deosebire de schemele
clasice de receptoare FM, în care
valoarea frecvenţei intermediare este
de 10,7 MHz, circuitul integrat
TDA7000 operează cu o valoare foarte
scăzută, respectiv 70kHz. De aici
rezultă simplitatea receptorului realizat
cu acest circuit integrat, care nu
conţine filtre LC şi piezoceramice.
Operarea circuitului integrat TDA7000
la frecvenţa intermediară de 70kHz
este posibilă datorită blocului de
compresie a modulaţiei de frecvenţă.
Se ştie că deviaţia de frecvenţă a
purtătoarei de emisie este de ±75kHz,
pentru un grad de modulaţie egal cu
100%; această deviaţie este
comprimată la 15kHz (pentru
profunzime maximă a modulaţiei), în
cazul circuitului integrat TDA7000.
în încheierea acestei scurte
introduceri, menţionăm că circuitul
integrat TDA7000 se alimentează la
tensiuni cuprinse între 3 şi 5V, la un
consum de circa 7+8mA. Nivelul
semnalului audio la bornele circuitului
de dezaccentuare {format din grupul
RC, conectat la terminalul 2), este de
minim 75mVrms; distorsiunile
armonice sunt de maxim 2,5%.
Circuitul integrat TDA7000
permite realizarea unui radioreceptor
FM simplu, cu acord silenţios {muting)
şi sensibilitate ridicată.
Prezentare radioreceptor
în schema din figura 1 se
prezintă configuraţia generală a
receptorului propus pentru realizare.
Se poate observa că partea de
radiofrecvenţă, realizată cu TDA7000,
are numai câteva condensatoare şi
două bobine. Bobina LI împreună cu
cele două condensatoare asociate
formează un circuit acordat la mijlocul
benzii ce urmează a fi recepţionată.
Bobina L2 împreună cu capacitatea
variabilă conectată în punctul X
formează un circuit oscilant cu
frecvenţa variabilă, prin intermediu!
căruia se realizează acordul pe post.
Partea de audiofrecvenţă a
receptorului este compusă dintr-un
repetor pe emitor (folosit pentru a
asigura atacul optim al corectorului de
ton) şi un amplificator 'de putere cu
circuitul integrat TBA810S, TBA810AS
sau A210K. Pentru o tensiune de
alimentare a etajului final de 12^15V,
se poate obţine, pe un difuzor cu
impedanţa de 4tî, o putere de 2+3W.
Trebuie observat că, atât
configuraţia cât şi valorile
componentelor corectorului de ton
diferă puţin faţă de cele specifice
semnal de radiofrecvenţă modulat
în amplitudine cu semnal de
audiofrecvenţă. Dacă se doreşte
numai unul din semnale, se
scurtcircuitează circuitul oscilant
corespunzător semnalului nedorit.
Frecvenţa de oscilaţie este
aproximativ cea corespunzătoare
frecvenţei de rezonanţă proprie a
circuitului, influenţa tranzistoarelor
fiind mai pronunţată pentru
frecvenţele mai mari.
Pentru valorile
componentelor din figura
3, frecvenţele de oscilaţie
sunt aproximativ 40MHz în
RF şi 1kHz în AF.
Puterea de ieşire este
de aproximativ 25mW
pentru Ub=6V.
Un astfel de circuit
foarte simplu poate fi folosit
1 QOmH
ca o sursă de ■semnal pentru o
multitudine de scopuri
experimentale, pentru unele
depanări în teren, sau ca radio-
baliză, dacă i se conectează şi o
antenă.
Pornind însă de la acest
montaj, adăugând unele elemente
de reglaj al frecvenţei şi al nivelului,
se poate realiza un mic generator
de semnale.
Performanţele în ceea ce
priveşte stabilitatea frecvenţei sunt
mediocre, depinzând foarte mult
de elementele circuitelor oscilante.
Bibliografie:
ELECTRONIX, iunie 1985
LABORATOR
variantei tipice. Acestea au fost în aşa
fet alese încât să nu fie necesar un etaj
suplimentar de amplificare în tensiune,
iar calitatea sunetului redat pe
difuzoare mici, montate în casete de
material plastic, să fie optimă.
într-o variantă mai simplă se
poate folosi ca amplificator final,
circuitul integrat TBA790T.
Configuraţia terminalelor şi valorile
componentelor aferente {cu excepţia
capacităţilor de compensare în
frecvenţă, care vor fi tatonate), rămân
neschimbate. în această situaţie,
montajul se alimentează de la o sursă
cu tensiunea de 8-^12V; puterea de
audiofrecvenţâ pe un difuzor cu
în figurile 3 şi 4 se arată
circuitele care pot fi conectate în
punctul X al schemei din figura 1
pentru realizarea acordului pe post, fie
prin intermediul unui condensator
variabil, fie printr-o diodă varicap.
în figura 3a este indicat circuitul
de acord cu condensator variabil,
valabil pentru recepţionarea continuă
a celor două game UUS, iar în figura
3b, pentru game separate. în figura 4
este indicat modul de control în c.c. al
diodei varicap BB139, pentru
recepţionarea ambelor game UUS.
Circuitul din figura 4a permite
realizarea acordului continuu, prin
intermediul unui potenţiometru cu
exemplu, în radioreceptoarele
GLORIA). Potenţiometrele din figura
4 pot fi obişnuite (cu diametru cât mai
mare şi eventual cu demultiplicator),
dar se preferă cele de tip helipot.
Semireglabiiele din figura 4b sunt de
tip helitrim şi se vor monta în aşa fel
încât să permită accesul uşor din
exterior, în vederea unor corecţii
periodice sau reprogramări.
Dioda varicap, de tip BB139, se
conectează între punctul X şi
terminalul 5 al circuitului integrat
TDA7000. Circuitele de acord, oricare
ar fi ele, se vor plasa în imediata
apropiere a circuitului integrat. Se
recomandă ecranarea întregului bloc
impedanţa de 80, este de 0,5^-1 W.
Schema se poate simplifica şi
mai mult, prin excluderea repetorului şi
a corectorului de ton. în locul acestora
se conectează între ieşirea circuitului
integrat TDA7000 (punctul Y) şi
intrarea amplificatorului audio (punctul
Z), un corector de ton cu două poziţii,
aşa cum se arată în figura 2. Prin
intermediu! semireglabilului de 10KO
se stabileşte răspunsul optim în
frecvenţă, adecvat difuzorului folosit.
Precizăm că atenuarea mare
introdusă de corectoarele de ton (circa
14dB) este compensată de valoarea
ridicată a tensiunii de audiofrecvenţâ
disponibilă la ieşirea circuitului integrat
TDA7000, valoare cuprinsă între 75 şi
200mVrms, în funcţie de exemplarul
utilizat.
caracteristică de variaţie liniară.
Circuitul din figura 4b este prevăzut
suplimentar cu posibilitatea acordului
pe frecvenţe prestabilite (posturi fixe),
prin intermediul unor potenţiometre
semireglabile.
Detalii constructive
Bobina LI se realizează prin
bobinarea a 5 spire, CuEm 0,6mm, pe
o carcasă cu diametrul de 5mm, fără
miez. Bobina L2 are 7 spire, CuEm
0 ,6mm, bobinate pe o carcasă cu
diametrul de 5mm, cu miez de ferita
(se recomandă miezurile de ferită
înglobate în montura de plastic care se
înşurubează în carcasă).
Condensatoarele variabile din figura 3
sunt constituite dintr-o Secţiune a
condensatorului HOPT-IEI P22099H,
cu capacitatea de 6-i-24pF (folosite, de
de radiofrecvenţă, constituit din
TDA7000 şi componentele aferente.
Datorită valorii reduse a
curentului consumat de circuitul
integrat TDA7000, stabilizatorul de
tensiune 7805 poate fi înlocuit cu
78L05 sau 723 (acesta din urmă se
poate folosi fără tranzistor extern, iar
valoarea rezistenţelor din divizorul de
tensiune se calculează pentru o
tensiune stabilizată la ieşire de
4,8^5,2V.
în cazul în care circuitul de
acord foloseşte condensator variabil,
tensiunea stabilizată poate proveni de
la un stabilizator parametric realizat cu
o diodă Zener PL4V7 înseriată cu o
rezistenţă a cărei valoare se
calculează în funcţie de tensiunea
debitată de redresor. La realizarea
LABORATOR
2,!nF
cablajului amplificatorului final se va
avea în vedere evitarea buclelor de
masă, prin conectarea corectă a celor
două terminale de masă şi a
componentelor asociate.
Menţionăm că valorile
componentelor pasive folosite în
schema acestui radioreceptor nu sunt
critice, putând fi utilizate componente
cu toleranţă de 5*10%.
Aparatul prezentat poate fi
realizat în caseta unui receptor
industrial scos din uz. Aşa de exemplu,
varianta cu circuitul integrat TBA810S/
A210K se poate monta în caseta
radioreceptorului GLORIA, de la care
se recuperează difuzorul (4Q),
condensatorul variabil, potenţio-
metrele, antena telescopică şi
eventual, transformatorul de reţea.
Varianta simplificată, cu
TBA790T şi corector de ton cu două
poziţii, se poate monta în caseta
radioreceptorului COSMOS 5, de la
care se recuperează difuzorul (7+8£l),
antena telescopică şi alimentatorul. în
ceea ce priveşte circuitul de acord,
acesta poate fi cel din figura 4.
Menţionăm că se poate folosi pentru
acord si condensatorul variabil existent
In acest scop, se conectează în paralel
cuL2un condensator de 18pF, iar una
dintre secţiunile condensatorului
variabil se cuplează în punctul X,
printr-un condensator de 33pF.
Se recomandă folosirea unei
antene telescopice, orientabile; în lipsa
acesteia se poate utiliza cu succes un
fir flexibil liţat, cu lungimea de circa
30*60cm.
Reglaje
Aşa cum am arătat anterior,
folosirea circuitului integrat TDA7000
presupune reglaje minime, care se pot
efectua fără aparate de laborator. De
fapt, este vorba de un singur reglaj,
care vizează stabilirea domeniului de
variaţie a frecvenţei oscilatorului local.
Pentru circuitul de acord prezentat în
figura 3a, reglajul constă în găsirea
poziţiei miezului bobinei L2, care să
permită recepţionarea am !
în ceea ce priveşte
circuitul de acord din
figura 3b, acesta
presupune reglarea 22 pf
coordonată a miezului
bobinei L2 şi a celor
două condensatoare
ajustabile, în aşa fel
încât, prin comutare, să se
recepţioneze una sau alta dintre
benzile UUS.
Pentru reglarea circuitului de
acord din figura 4a se poziţionează
mai întâi cursorul potenţiometrului P la
plusuj sursei de 5V; reglând miezul
bobinei L2, se stabileşte limita
inferioară a benzii ce urmează a fi
recepţionată. Se poziţionează cursorul
potenţiometrului P la cealaltă
extremitate şi se acţionează
semireglabilul SR, pentru fixarea limitei
superioare a benzii.
Pentru circuitul de acord din
figura 4b, cu comutatorul S în poziţia
MANUAL, reglajul decurge exact ca în
cazul anterior, cu precizarea că
semireglabilul ce trebuie acţionat
pentru stabilirea limitei superioare a
benzii care urmează a fi recepţionată
este SR6. Pentru programarea
posturilor fixe se reglează fiecare
dintre semireglabilele SR1+SR5 pe
postul dorit, cu comutatorul S în poziţia
corespunzătoare semireglabilului
acţionat. Menţionăm că, pentru
ambele circuite de acord din figura 4,
reglajul se poate face în aşa fel încât
să permită recepţionarea posturilor din
ambele benzi UUS.
X
i
>
—' o
s— r
fi
a
; :
= ?
5 k
Q
22pf yiipf 15pF »!! pp 6/Mpf
b
Figura 3
corespunzătoare a antenei este foarte
importantă pentru calitatea semnalului
audio. De aceea, se recomandă
orientarea optimă pentru fiecare post
în parte. în cazul recepţionariî unor
posturi îndepărtate sau cu putere
redusă, se poate încerca conectarea
antenei direct la capătul cald al bobinei
LI (terminalul 13 al circuitului integrat
TDA70G0), în scopul măririi
sensibilităţii. Prin acest artificiu s-a
obţinut o îmbunătăţire substanţială a
sensibilităţii în cazul recepţtonării
postului de radio SOFIA-BULGARIA.
Concluzii
în acest material am prezentat
un radioreceptor FM monotonie,
realizat cu circuitul integrat TDA7000.
Deşi simplu, receptorul se
caracterizează printr-o sensibilitate şi
selectivitate ridicată, recepţionând în
Bucureşti peste douăzeci de posturi de
radiodifuziune, precum şi canalele de
sunet asociate celor două posturi ale
Televiziunii Naţionale,
Evaluarea corectă a calităţii
receptorului realizat cu TDA7Q00 se
poate face în timpul recepţionării unuia
dintre posturile Societăţii Române de
Radiodifuziune (România muzical.
Antena Bucureştilor, R3).
LABORATOR
ÎNCĂRCĂTOR PENTRU ACUMULATORI NICd DE 550mAh
ing.Liviu Andron
Montajul prezentat în figura 1
asigură încărcarea simultană a 4 celule
NiCd de 550mA.h, prin procedeul de
încărcare de durată. încărcarea se
tensiune de alimentare de 15V.
Sursele de curent constant sunt
comandate în tensiune. Curentul de
încărcare este independent de
îndelungată, există dezavantajul unei
anumite disipaţii de putere pe
tranzistorii surselor de curent constant.
Se folosesc tranzistori BD237 cu
realizează timp de 16 ore, la un curent tensiunea celulei. Tensiunea de radiatoare de cca. 5cm 2 , asigurând o
încărcătorul este destinat
celulelor NiCd ermetice. în formă de
disc, tip D-0.55C (D) {tensiune 1,2V;
diametru 34,6mm; înălţime 9,8mm).
Celula D-0.55C intră şi în
compunerea bateriilor NiCd de tip
3D-0.55C (3,6V), 4D-0.55C (4.8V).
5D-0.55C (6V), 6D-0.55C (7,2V), 7D-
0.55C (8,4V), 10D-0.55-1C (12V),
10D-0.55C1 (12V). Aceste baterii au
aceeaşi capacitate de 550mA.h şi pot
fi încărcate, de asemenea, cu acest
montaj, cu excepţia ultimelor două (de
12V), pentru care trebuie asigurata o
divizare din tensiunea de referinţă a CI
(ÎA723 (7,15V). Rezistenţele R12, R18
şi R30 asigură programarea curentului
de încărcare (0.375V/6.8Q).
Schema de principiu a unei
surse de curent constant independent
de tensiunea celulei este prezentată în
figura 2
Rezistorii R31...34 asigură
polarizarea corespunzătoare a LED-
urilor indicatoare ale curenţilor de
încărcare.
întrucât încărcarea se face în
c.c. într-o perioadă de timp
Vc
W=VI+\fcei
icei=wRo Figura 2
LABORATOR
din considerente de fiabilitate.
Locaşurile de fixare pentru
capsulele celulelor se realizează din
placă de stîclotextolît dublu placat pe
care se lipesc cleme din alamă.
Transformatorul trebuie să
asigure cca. 14,5Vef/250mAef în
sarcină maximă {încărcarea a 4
celule).
Curentul de descărcare
maxim al unei celule, după
decuplarea alimentării şi până la
scoaterea din încărcător, este sub
lOpA.
Consumul în gol, fără celule la
încărcat, este de cca. 20mAcc, iar în
sarcină maximă, de cca. 250mAcc,
Tranzistorul Q1 se montează
pe un radiator de cca. 15 cm*.
încărcătorul poate fi uşor
adaptat pentru încărcarea celulelor
NiCd de 260mA.h de tipul D-
O,26C(D-0.26D) şi a bateriilor
construite cu aceste celule; 4D-
0.26D(4 r 8V) 1 5D-G.26D(6V), 70-
0.26CII{8,4V) ( 10D-0.26C(12V).
Trebuie asigurată o tensiune de
comandă de 0,177V, ceea ce
înseamnă un curent de încărcare de
26mA. Rezistenţa R6 de lOkft se
înlocuieşte cu una de 22kft.
Rezistenţele de polarizare a LED-
urilor, de 33£2, se înlocuiesc cu
rezistenţe delOGQ.
150 150
xi o 0*2
O sn
O 0X16 XI0 O
XI 7
X6
X12
0X19
oxta
o o
01
■ Al
0X15 X20 O
R1
S~\ xi ™
(o ci d M [oo o| Qi
C2
X22 X5 RJ5 RJ4 R8 R9 X3 X21
O O O cO><0 5 dZ_t>CIJ> O O 0X4
Cf D d — J 3
'^2 j ni fiii _hjo_ RJLL * Tl
c&<0>d_pcC>
q mă ,p rai [oi cc w =b
O Q4 O âî
oj rOOOOOOO-j [o|
A2 d
“ 0 ^>CKK> 00 -l foj
Qâ OQB
d b d b d b d b
ffey im E2T R55
R21 R26 R2Q R27
O O cQ> o
R3D
d-b
R34
ox7 qxq
oxn
X24
X10 O
X9 o O
XI4 0
Figura 3
F207
o-
—C_J—[ZZH
HPhi
22GVca
680nF
400V
II
F207 jl
^Ub
3xD D26C
3,5V/0.2A
MgP''-
O-
HZHH
5HK
Figura 4
Figura 3 prezintă cablajul
imprimat şi amplasarea
componentelor.
în figura 4 este prezentată
schema electrică a unei lanterne
alimentată de la 3 celule NiCd tip O-
0.26C, având încărcător încorporat,
conectat direct la reţeaua de 220Vca.
Editura ALL Educaţional S.A. ne
oferă, în coiecţia software/hardware
o noua lucrare interesantă. Este vorba
despre Microsoft Acces pentru
Windows ‘95. Ghid de referinţă, de
James E. Powell.
Este o lucrare utilă atât
începătorilor, cât şi celor cu cunoştinţe
avansate în domeniul bazelor de date.
Cartea reprezintă un adevărat ghid de
referinţă util în timpul lucrului cu Acces.
Ea acoperă practic principalele
caracteristici ale programului Microsoft
Acces destinat proiectării şi utilizării
bazelor de date.Lucrarea conţine o
trecere în revistă a conceptelor
NOUŢĂ TI EDITORIALE
I
fundamentale necesare începătorilor
pentru înţelegerea procesului de
proiectare a unei baze de date.
Seturile de ilustraţii simple,
observaţiile, sugestiile şî atenţionările,
precum şi numeroasele ilustraţii permit
cititorului să realizeze mai mult, într-un
timp mai scurt.
Osciloscopul catodic. Ghid
practic de utilizare - Şerban Naieu,
Emil Sofron şî Ştefan Oprea, constituie
o altă lucrare utilă electroniştilor.
Utilitatea lucrării constă in
aceea că furnizează electroniştilor
detalii funcţionale si constructive ale
osciloscopului catodic, care permit o
folosire extrem de eficientă a acestuia,
în condiţii de performanţă sporite.
Lucrarea conţine atât aspecte
teoretice fundamentale privind
funcţionarea osciloscopului catodic,
cât şi modalităţi concrete de estimare
şi evaluare a performanţelor şi
caracteristicilor tehnice ale acestui
aparat.
Pentru a veni în sprijinul
utilizatorilor, din punct de vedere
practic, autorii dedica un amplu capitol
prezentării tuturor tipurilor de
osciloscoape catodice care s-au
produs în România.
POSTA REDACŢIEI
J *
Dl. FELIN GIGI, Galaţi, str.
Siderurgiştilor Vest. Este posesorul
unei camere video Philips,, modelul
Explorer, VKR6860 defecte, pe care nu
a reuşit să o repare, negăsind un serv¬
ice specializat,
Ne-am interesat pentru dvs.:
Puteţi efectua repararea videocamerei
la "Unitatea 95G-Panasonic" a Service™
ului Electronica Bucureşti, Şos. Ştefan
cel Mare, nr.8, tel.01/2107542
DL IAC OR ROMI CĂ, Năvodari,
str. Midiei (12 ani)
Dragă Romică, multe mulţumiri
pentru gândurile bune pe care ni le
trimiţi şi pentru cele două scheme
realizate de tine. Noi îţi propunem să
încerci să realizezi montajele publicate
de revistă şi să amâni cu câţiva ani
trimiterea unor articole pentru publicare,
atunci când experienţa ta va fi mai
mare. începutul este bun şi te felicităm.
Dl. STAN FLOREA, com.
Văcăreşti, sat Brăteşti, jub. Dâmbovlţa
în ceea ce priveşte faptul că nu
aţi reuşit să "scoateţi" o putere de 50W
dintr-un amplificator realizat cu circuitul
integrat TDA1514A, acest lucru nu
trebuie să vă descurajeze.
Intr-adevăr C! TDA1514A,
realizat de firma Philips, este un
amplificator de 50W de înaltă
performanţă (Hi-Fi), dar această putere
anunţată de producător se obţine numai
în condiţii ideale: o răcire extrem de
bună a integratului, o tensiune de
alimentare apropiată de cea maximă
(±3GV), o rezistenţă de sarcină cât mai
redusă (4£2) etc. Iar dacă puterea
obţinută se apropie de cea maximă de
catalog, distorsiunile cresc.
în concluzie, nu considerăm că
cel maî important lucru în cazul unui
amplificator de audiofrecvenţă este
obţinerea puterii maxime de catalog, ci
a unui compromis optim între puterea
de ieşire şi calitatea sunetului redat
(distorsiuni minime).
DL TESU CONSTANTIN,
» *
Botoşani, str. Aleea Liceului
Tranzistoarele finale din schema
amplificatorului de audiofrecvenţă care
vă interesează, de tip BD647 şi BD648
sunt tranzistoare de tip Darlington de
putere, cu Si, de tip npn şi respectiv
pnp, având Ucb=8GV, lc-8A şi
Pmax=62,5W şi sunt fabricate de fPRS
Băneasa.
Se pot înlocui cu BD898,
BDW74A, BDX34A, BDX54A şi
respectiv BD9Q0, BDW74B, BDX34B,
BDX54B.
Vom ţine cont de propunerile dvs.
şi vom publica montajele care vă
interesează, inclusiv un "lanţ" audio
complet (cu preamplificator, mixer,
corector de ton etc.).
Dl.ing.STÂNESCU
FLORENTIN OCTAVIAN, Bucureşti,
str. D-na Ghica
Primim cu plăcere articole în
vederea publicării, cu rugămintea ca
acestea să aibă un caracter practic, de
regulă descrierea unui montaj realizat
de autorul articolului, conţinând schema
electronică, explicarea funcţionării,
reglajele necesare, modul de realizare
a cablajului etc.
Din păcate, redacţia nu livrează
la cereri individuale numere vechi de
colecţie. Cea mai sigură cale de a vă
procura toate cele 11 numere apărute
într-un an rămâne abonamentul la
Oficiul Poştal (Tehnium figurează îa
poziţia 4385 din Catalogul Presei In¬
terne).
Dl. ing. ADRIAN CODOBAN,
Oradea, str. Gen. Magheru dl. mg.
IULIAN HORAŢIU, Vaslui,str.Ştefan cel
Mare
Articolul trimis de dvs. a fost
reţinut în vederea publicării. Vă
aşteptăm şi cu alte materiale (având un
caracter cât mai practic),
DL AFUMATU ALEXANDRU,
Băileşti.str. Cernei, jud. Dolj
Pentru procurarea oricăror
componente şi materiale electronice vă
recomandăm să vă adresaţi firmei
VITACOM ELECTRONICS, Cluj-
Napoca, strPasîeur, nr,73 (te1.064/
438401) sau Bucureşti, str. Popa Nan,
nr.9 (tel. 01/2503606).
Nota redacţiei
Mulţumim tuturor cititorilor pentru
felicitările şi urările de bine adresate şi
ne vom strădui să răspundem - în
cadru! acestei rubrici - tuturor
problemelor (cu caracter mai general)
care ni se ridică prin scrisorile dvs. (ŞN)
1001 locaţii fantastice din Web reprezintă un ghid
pentru cele mâi bune dintre cele mai bune locaţii
(, homepages) t care permite economia de timp şi efort în
căutarea informaţiei dorite. Si, pentru că descoperirea
produselor de calitate în Web rămâne totuşi o întreprindere
destul de aleatorie - unete documente sunt bogate în
informaţie, ilustrate copios şi plasate avantajos pentru
navigaţia în Web, spre deosebire de altele, banale şi, uneori,
chiar vulgare autorul lucrării vine în ajutorul utilizatorului
cărţii cu câteva criterii radicale, ce conferă locaţiilor şi
calificativul de fantastice : uşurinţa în navigaţie ; grafica
atractivă: bogăţia informaţiei; atitudinea informaţiei.
Volumul oferă acele locaţii care prezintă o garanţie în stabilitate şi, In
plus, acestea au fost grupate pe categorii, fără a omite, la sfârşitul fiecăreia
dintre ele, o listare a unor locaţii suplimentare, opţionalei
Autorul, Edward J. Renehan jr., este de profesie istoric şi biograf, dar
deţine o experienţă vastă în navigaţia prin World Wide Web, fapt care La făcut
să se numere printre colaboratorii apropiaţi ai editurii Jamsa Press.
MV
ALL
Grupul Editorial ALL vă pune ia dispoziţie serviciul
CARTEA PRIN POŞTĂ
şi peste 250 de tiluri din toate domeniile!
Sunaţi la tel. 01/311.15.47, 01/312.18.21, sau scrieţi-ne pe adresa: O.P. 12,
C.P. 107, Bucureşti şi veţi beneficia permanent de avantajele pe care vi le
oferă “Cartea prin poştă":
- o reducere de 10% din valoarea comenzii
- acces gratuit la cataloagele noastre
NOI VĂ ADUCEM CĂRŢILE ACASĂ!
-*i
VITACOM
CLUJ-NAPOCA, str. Pasteur nr. 73, tel: 064-438401,
BBS: 064-438402 (după ora 16:30), lax: 064-438403
BUCUREŞTI, str. Popa Nan nr.9, sectorul II, tel/fax: 01-2503606,
e-mail: [email protected]
DISTRIBUITOR PENTRU ROMÂNIA:
- TRANSFORMATOARE LINII HR-DIEMEN
- TELECOMENZI TIP t^IjL
CEL MAI MARE DISTRIBUITOR DE COMPONENTE Şl
MATERIALE ELECTRONICE DIN ROMÂNIA:
\d «y® — -
DIODE , TRANZISTOARE,
CIRCUITE INTEGRATE , MEMORII ,
REZISTOARE, CAPACITOARE,
TV-VIDEO, CABLURI SI CONECTORI.
LIVRARE PROMPTA DIN STOC !
TEHNIUM • 11/1997
CUPRINS:
ELECTRONICA LA ZI
• Privire generală asupra sistemului paging - ing. lancu Rădulescu Pag. 1
AUDIO
• Amplificatoare de audiofrecvenţă - proiectare şi realizare
- ing.Nicolae Sfetcu Pag. 3
• îmbunătăţirea corecţiilor de ton la amplificatoarele audio de putere
- ing. Florin Gruia Pag. 7
• Amplificator logaritmic - ing. Dragos Marinescu Pag. 9
VIDEO-T.V.
• Depanarea televizoarelor în culori (X) - ing. Şerban Naieu şi
ing. Horia Radu Ciobănescu Pag. 10
• Funcţionarea şi depanarea videocasetofoanelor
- ing. Serban Naieu si ing. Florin Gruia Pag.15
LABORATOR
• Dioda "lambda" - ing. Gheorghe Revenco Pag. 18
• Radioreceptor FM cu TDA7000 - Aurelian Lăzăroiu şi îng. Cătălin Lăzăroiu Pag.19
• încărcător pentru acumulatori NiCd de 550mA.h - ing. Liviu Andron Pag.22
Posta redacţiei Pag.24
r DIN SUMARUL NUMERELOR URMĂTOARE:
‘ _ - - ;F*
Telefonia mobHă digitală - procesoare audio
Pr^niRlificator audio - .
ZAl * wTv'm^' -■ ' 'm
f \^ # i r #c Jiîtji 5
Vjrfr- J; ^Bipâinafea zgomotului de reţea
14iyiH2
îmbunătăţirea Calităţii imaginii la monitoarele monocrom
Depanarea telOvn^rarelor în culori - sursele de alimentare
Depanarea videocasetofoanelor - partea mecanică
’ J T~Generafdf de precizie pentru forme de undă
•• 5 -.
. - * ■ rT^^r i?** *> •^7, r ^ — ~
;■ -
’ “3Ur ■
4500 lei
ISSN 1223-7000
Revista editată de S.C. TRANSVAAI. ELECTRONICS SRL