Tehnium/1997/970708

ERA COMUNICAŢIILOR 


Parafrazând celebrul dicton CUGET, 
DECI EXIST, este, cred, le acesl sfârşit de 
mileniu, mai potrivit să spunem: COMUNIC, 
DECI EXIST! 

Suntem, fârâ nici o îndoială. în ERA 
COMUNICAŢIILOR. Suntem "invadaţi" de 
comunicaţii! Sistemul de telefonie digitală 
(GSM), sistemul paging, sistemul, de 
poziţionare globală (GPS), comunicaţiile prin 
Internet etc, au “micşorat" planeta la 
dimensiunile unui “sat global". 

Ca o firească reflectare a fenomenului, 
manifestările din domeniu (ştiinţifice, 
comerciale etc.) s-au înmulţit şi ele. 

Dacă la începutul lunii aprilie am putut 
vizita expoziţia dedicată comunicaţiilor ROCS- 
COM ‘97 (la World Trade Piaza) organizată 
de IDG România, la mijlocul lunii mai şi-a 
deschis porţile marea expoziţie de 
calculatoare şi tehnologie de comunicaţii 
CERF ’97 (Romaero-Bâneasa), care a dedicat 
o zi specială COMUNICAŢIILOR (14 mai). 

Intre cele două mari evenimente s-a 
desfăşurat la Braşov (în ziua de 10 mai a.c.) 
Simpozionul Naţional de Comunicaţii Digitale, 
ou o pondere mult mal restrânsă faţă de 
primele două. dar care reflectă mai fidel nivelul 
ia care au ajuns comunicaţiile digitale din ţara 
noastră, beneficiind de condiţii materiale mai 
modeste, dar de marea pasiune a unor 
împătimiţi. 

Simpozionul de la Braşov a fost organizat 
de Federaţia Română de Radioamatorism, în 
colaborare cu Asociaţia Radioamatorilor 
Feroviari din România şl cu Radioclubul 
Judeţean Braşov. 

Cuvântul de deschidere a fost rostit de 
Ionel Silion/YOGBBQ - preşedintele Comisiei 
Judeţene de Radioamatorism Braşov. 

S-au prezentat lucrări interesante, care 
reflectă realizări şi performanţe de excepţie 
în domeniul comunicaţiilordigitale, obţinute de 
amatori şi profesionişti români, dar şi aspecte 


organizatorice referitoare la reţele de trafic j 
radio din România (ia nivel de amator) şi 
programe recente de calculator destinate 
acestui domeniu. 

Din prima categorie semnalăm lucrările: 

* Analiza vizuală a semnalelor Packet 
Radio (dr.ing, Serban Radu lonescu/ 

Y03AVO) 

* Modem radio E.F.Johnson pentru port 
serial (Adrian Ciupercâ/YOSSCA) 

* Prezentarea TNC-ului KPC9612 (ing. 
Vasile Ciobăniţă/YG3APG-secretarul F.R.R.) 

* I n tercon ecta rea P a c ket R a d i o e u sta ţia 
orbitală MIR (Aurelian Bria/Y03GDL) 

* Noduri The Net (ing. Dan Gheorghiu/ 
Y03FRK) 

Referitor ia cea de-a doua categorie 
enumerată remarcăm prezentările referitoare 
la: Reţele Packet Radio în România (Petre 
Endrejevshi/Y03CTW), Reţeaua Packet Radio 
din YG6 (ing, Theo Grâdinaru/Y06BKG - gazda 
noastră, căreia îi mulţumim încă odată pentru 
organizare), Reţele Packet Radio In YG5 (ing. 
ion Foloa/VOSTE) şi Forward prin gateway 
Internet (ing. Ştefan Bordeanu/Y03DP). 

în ceea ce priveşte prezentarea unor noi 
programe destinate comunicaţiilor digitale de 
amator, semnalăm prezentările: Ham Comm ! 
3.1 (Aurel Baciu/Y03CDN) si CD-ROM-ul 
OND'EXPO'96 si QRZ (George Merfu/ 
YG7LLA). 

Câteva aspecte (din care putem trage 
învăţăminte) legate de comunicaţiile digitale 
de amator în Germania au fost prezentate de 
Răzvan Lazăr/DL2ARL, j 

Sperăm ca în viitor să vă prezentăm în 
revista TEHNIU M realizări tehnice nota bile din | 
domeniu! comunicaţiilor digitale ale 
radioamatorilor români. Revista TEHNIUM, 
prezentă la toate aceste manifestări tehnice 
din lumea comunicaţiilor, îşi face, ca de obicei, 
datoria de a vă informa, I 

Serban Naicu/Y03SB 

i 


Redactor şef: ing. SERBAN NAICU 

Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile poştale din ţară si prin filialele 
RODIPET SA, revista figurând la poziţia 4385 din Catalogul Presei Infame 
Periodicitate : apariţie lunară. 

Preţ abonament : 5000 iei/număr de revistă. 

* Materialele în vederea publicării sc trimit recomandat pe adresa: Bucureşti, OP 42, CP 88 Le 
aşteptăm cu deosebit Interes, Eventual, menţionaţi şi un număr de telefon (a care puteţi fi contectaţi. 

* Articolele nepubiicate nu se restituie. 












co-yo; 


RECEPTOR SSB CU CONVERSIE DIRECTĂ 
irig. Dinu Costin Zamfirescu/Y03EM 



Cu acest montaj se pot 
recepţiona emisiuni SSB în banda de 
3Om, Schema iniţială (figura 1) este 
gândită ca să permită recepţia doar a 
unui segment redus din bande, de 
circa 50-60KHz t centrat în jurul 
frecvenţei de 3700KHz. în această 
porţiune de bandă se desfăşoară 
aproape In exclusivitate traficul intre 
radioamatorii YO. Această simplificare, 


multe ort, cea mai scurtă, evităndu-se 
"depanarea" unui montaj mai complex. 
Una din primele probleme de 
care se loveşte un constructor de 
receptoare SSB este necesitatea unui 
reglaj suficient de fin al frecvenţei de 
acord. Variaţii ale frecvenţei de acord 
mai mari de +50Hz afectează 
naturaleţea redării vocii, iar 
dezacorduri mai mari pot duce la o 


ir cpr 



ACOftD 


Î2MX t!IB l l3 | 

% 


r„'f 



ii t 


îîQvco 


precum şi eliminarea unor etaje care 
nu sunt absolut necesare, fac ca 
montajul să poală fi uşor de realizat de 
radioamatorii începători, Numărul total 
de componente utilizate este redus la 
minim şi nu sunt necesare reglaje 
delicate. Cu toate acestea, receptorul 
are o sensibilitate mai bună de 1 pV, o 
bună stabilitate de frecvenţă şi o 
selectivitate acceptabilă. El se 
pretează unor îmbunătăţiri ulterioare, 
dintre care unele sunt date chiar în 
acest articol. Realizarea de la început 
e schemei cu toate adăugirile posibile 
nu este indicată celor a căror 
experienţă este redusă. Calea 
îmbunătăţirii graduale a montajului 
este cea mai sigură şi, de cele mai 




depreciere rapidă a inteligibili lăţii. 
Precizia de acord a unui receptor AM 
(de radiodifuziune) poate fi de ±1 KHz, 
fără ca să afecteze inteliglbiiitatea, 
Receptorul SSB trebuie să fie prevăzut 
cu un sistem de demultiplicare 
mecanică adecvat, ataşat 
condensatorului variabil de acord. 
Unele condensatoare variabile sunt 
prevăzute cu un sistem de 
demultiplicare înece nică propriu ai roţi 
dinţate, dar acesta nu este 
întotdeauna suficient Utilizând un 
huton de acord ou un diametru mare 
(4...6cm) situaţia se poate ameliora. 
Se folosesc sisteme adiţionale de 
demultiplicare (cu roţi dinţate sau cu 
fricţiune), dar acestea trebuie să aibă 


un joc mecanic cât mai redus, altfel 
operaţiunea de acord pc frecvenţa 
corespondentului devine un adevărat 
chin. La o rotaţie a butonului de acord 
trebuie să corespundă cel mult SOKHz, 
Acordul se face uşor dacă o tură 
acoperă 2GKHz. în acest caz este 
necesar ca sistemul de demultiplicare 
să aibă două viteze, altfel schimbarea 
frecvenţei de la un oap la altui al scalei 
devine agasantă şi uzează inutil 
sistemul de demultiplicare. în 
variante iniţială (figura 1) montajul 
propus renunţă complet la orice 
sistem de demultiplicare, deoarece 
pe întreaga cursă a potent io metru lui 
de acord de 27(T, ce reglează 
tensiunea aplicată diodei varicap din 
schema oscilatorului local, revin 
doar 50-60KHz, Utilizând un buton 
de acord cu diametrul mere, acordul 
exact se poate obţine suficient de 
uşor, Rotenţiometru! trebuie să fie de 
calitate, absolut nou şi de tipul liniar. 

Schema bloc a receptorului este 
dată în figura 2. CI reprezintă 
circuitul de intrare, care este realizat 
cu o pereche de circuite cuplate, cu 
acord fix, acordate pe 3700KHz. DP 
este detectorul de produs realizat cu 
multiplicatorul conţinut de circuitul 
i ntegrat TAA6 61. O s cil ato ru I local 
OL este realizat cu amplificatorul 
limitator conţinut de acelaşi TAA661. 
Amplificatorul de audiofrecvenţă 
(AAF) este realizat cu un tranzistor 
BC171 sau similar. La ieşire se 
conectează o pereche de căşti radio de 
mare impedanţă (2x2Kii) r Montajul 
este conceput pentru căşti de mare 
impedanţă, utilizarea unor căşti de 
joasa impedanţă nu se poate tace 
decât utilizând un att AAF, de pilda 
clasicul montaj cu TBA790. 

Detectorul de produs aste activ 
şi, împreună cu circuitul de intrare. 



Figura 2 


TEHNIUM * Nn 7-8/1997 















































































14 



tem 

Cofr# AAF 


Figura 


realizează o amplificare în tensiune de 
circa 100 ori (40dB) Amplificatorul de 
audîofrecvenţă realizează o 
amplificare maximă In tensiune de 
1000 de ori (60dB). Astfel, un semnal 
de lOpV este perceput în câşti ca 
având IV, Dacă la ieşire se obli ne, în 
cazul recepţiei unor staţii puternice, un 
semnal mai mare de 2..3V, vor epare 
dislorsiuni şi trebuie acţionat asupra 
potenţiometrului de volum (1KQ), ore 
reduce amplificarea AAF cu aproa pe 
40dB Reglarea amplificării ss face 
decuplând parţial potenţiometre I din 
emitoful tranzistorului. Amplificarea M 
scade, dar tranzislorul poate prelua ^ 
fără distorsiuni semnale mari 
aplicate ia intrare Utilizarea unei 
surse de alimentare 
necorespunzătoare poate 
compromite întreg montajul, Sursa 
propusă este simpla, dar adecvată 
montajului. Se utilizează un 
iransformator de sonerie, care la 
ieşirea de SV oferă în realitate IOV, 
deoarece consumul montajului 
împreună cu dioda Zener PL12Z este 
mic. 

Schema estc cu dublare de 
tensiune şi necesilă doar două diode.. 
Se obli ne o tensiune continuă de circa 
28V la bornele celor două 
condensatoare legate in sene 
(2x1.4x10) Becul de 26WG.1A 
serveşte ca rezistenţă de balast, 
stabilizarea tensiunii fiind asigurată de 
dioda PL12Z Becul este su b volta i si 
luminează slab. în caz de scurtcircuit 
accidental la ieşire becul luminează 
puternic şi limitează curentul la circa 
lOOmA, deoarece îşi măreşte 
rezistenţa Cele trei condensatoare 
electrolitice trebuia să suporte minim 
16V Prezenţa u nor filtre de decuplare 
pe alime marea celor două dispozitive 
electronice (TAA661 şi SCI 71J asigură 
lipsa oricărei urme de brum. 

Dacă este necesar, se va 
modifica valoarea rezistenţei de 1MQ 
ce polarizează baza tranzistorului, 


astfel ca în colector să se 
obţină o tensiune de 7V, 

Condensatorul de iQnFin 

paralel cu căşiiie poate 
avea 5-15nF, astfel încât 
să se obţină o rezonanţă 
împreună cu mductania 
căştilor, în jur de î- 
1,5 KHz, Atunci im pedanta 
ajunge la 12-1 TjKi î , faţă de valoarea da 
4Kt'i la frecvenţe joasa (şi în curent 
continuu). Amplificarea aste maximă, 
dar curba de rezonanţă este destul de 
plată, atenuandu-se doar frecvenţele 
joase (sub 400Hz] şi cele înalte (mai 
mari da 4KHzj Astfel selectivitatea şi 
fidelitatea sunt influenţate de 
comportamentul căştilor Deşi curentul 
de colector este mic (circa 1,5mA), 
este bine să se conecteze la boma 



SSOaf 


plus terminalul însemnai cu roşu ai 
căştilor, spre a se evita în timp 
demagnetizarea 

Sâ examinăm acum circuitul 
TAA661, care este ■inima'* montajului. 
Pinul 6 este mirarea amplificatorului - 
limitatorcu patru etaje, care servea la 
amplificarea şi limitarea semnalului 
FM. atunci când circuitul Integrat era 
utilizat conform manualului de aplicaţii 
ca demodulator FM. Pinul 8 este 
ieşirea amplificatorului prin intermediul 
unui divizor intern 1/10. Cu acest 
amplificator s-a realizat oscilatorul 
tocai al receptorului, conectând între 
ieşire şi intrare o reţea de reacţie 
selectivă, compusă dintr-un circuit 
acordai, realizatîn prind pal din bobina 
L3 Si cele două condensatoare de , 
2,2nF. 

Deoarece amplificatorul nu 
schimbă faza. pentru ca reacţia 
să fie pozitivă şi sâ poată apare 
oscilaţii, reţeaua de reacţie nu 
trebuie, dc asemenea, să 
schimbe faza La frecvenţa da 
rezonanţă tensiunea ia bornele 
bobinai L3 (la intrarea 


amplificatorului) este în fază cu 
tensiunea la bornele die intrare ale 
divizorului capadtiv Asemănarea cu o 
schemă Colpiţts este pur formală. 
Rezistenţa de 5BUX1 măreşte 
rezistenţa de ieşire a amplificatorului 
de la 50fl fa circa 60011. in acest mod 
circuitul oscilant este amortizat în 
egală măsură atât de ieşirea 
amplificatorului (60012x4, datorită 
factorului de priză), cât şi de intrarea 
amplificatorului (circa 2.5K£î la pinul 6), 
Astfel, tensiunea la intrarea 
amplificatorului este maximă, 
suficientă pentru ca amplificatorul să 
intre puternic in limitare Circuitul 
oscilant elimină armonicele (tensiunea 
la pinul 6 este dreptunghiulară) şi la 
intrarea 6 se aplică o tensiune 
sinusoidală.Ieşirea oscilatorului 
(nedivizHtă) este conectată intern cu 
una din Intrările multiplicatorului 
electronic din circuitul TAA661. 
Cealaltă intrare este accesibilă la 
pinul 12, 

Ieşirea d ele clorului de produs 
realizat cu multiplicatorul este pinul 
14. Condensatorul de 10nF conectat 
le pinul 1, împreună cu o rezistenţă 
din inlerior de 0, SKÎ1. alcătuiesc 
filtrul trece-jos de la Ieşirea 
detectorului de produs. Frecvenţa de 
aienuare cu 3dB este de circa 2KHz 
Cele două condensatoare de iGnF (de 
ia pinul 1 şl din colectorul tranzistorului) 
determină selectivitatea, precum şi 
fidelitatea receptorului. Sefectfvitatea 
obţinută este similară ou cea obţinută 
cu două circuite LC echivalente 
acordate pe 3700KHz şi având fa ciori 
de caii late de circa 1000, sau cu două 
circuite acordate pe 455KHZ având 
factori de calitate de 125. 
Selectivitate# poate fi îmbunătăţită 
intercalând în punctul însemnat cu x pe 
schemă (la pinul 14) filtrul activ trece- 
jos din figura 3 Acesta este echivalent 
cu încă trei circuite LC amplasate în 
calea de RF Revenind ia schema 



ÎSOpT 


Figura 5 


TEHNIUM • Nr. 7-8/1997 




















oscilatorului, s« observa ca dioda 
varicap este polarizata de la 
stabilizatorul intern de 3,5V al 
circuitului integral (pinul 2). De aid se 
polarizează şi pinul 12 prin intermediul 
unei rezistenţe de 2.2KO Deoarece 
tensiunea alternativă la bornele 
varicapului (BB139) este mici (zeci de 
miIivolţi) este posibil să variem 
polarizarea între 3,5 şl 0,1 ...0.2V fără 
ca dioda să intra in conducţic Se 



obţine astfel variaţia de capacitate 
necesară. Rezistenţa de lOQKiî 
conectată la cursorul potenţiomotrului 
lininrizeazâ Tntr o an umilă măsură 
variaţia frecvenţei cu unghiul de rotaţie 
el poienţiometrulul, deoarece curba de 
variaţie a capacităţii cu tensiunea nu 
este liniară! în lipsa rezistenţei de 
lOOKli scala se va “înghesui* la 
frecvenţe joase (tensiuni mici). Bobina 
L3 are 7 spire din CuEm rt>0,1mm şi 
este do ti puf utilizat în modulul de sunet 
al televizoarelor "Electronica* alb- 
negru, cu circuite integrate 
(10x10x15mm, ecranată) Funcţie de 
televizor, aceste bobine pot avea 10. 
12. 20 sau 24 spire şi trebuie 
rebobinate. Bobinele LI şi L2 din filtrul 
de la intrare au că Ic 12 spire şi, dacă 
este cazilt, se vor rebobina. 

Cei care vor să utilizeze în locul 
diodei van cap şi al potenţiomeinjluiun 
condensator van abil cu de mu Hi plică re 
pot folosi scheme din figura 4, care 
asigură aceeaşi acoperire 


LI O O 







JIU*- 


jjJU'ih 

Figura 7 


(3675 ,3725KHz). Filtrul cu circuite 
cuplete de la intrare arc o bandă de 
trecere de circa IQOKHz şl se acordă 
pe 3700KHZ, Dacă se doreşte 
acoperirea Întregii benzi de 8Gm 
(35G0..,380GKHz), circuitul 
oscilatorului va fi cel din figura 5. iar 
fitirul de la intrare se modifică aşa cum 
se arată In figura 6. Circuitele de 
intrare din figurile 1 şi 6 sunt calculata 
considerând Că antena prezintă o 
impedanţâ pur rezişti vă de S0f2 Se 
poale folosi orice antenă fiară suficient 
do lungă şi de degajată. Deşi aceasta 
nu este acordată şi nu prezintă GOiî, 
performanţele nu se deteriorează 
sensibil dacă ta schimbarea antenei se 
retuşează acordul circuitului de intrare 
(maialesLI) Perform a nţe su perioare 
se obţin adaptând antena (de tipul long 
wirc) cu un circuit de adaptare in I' 
(figura 7). Bobina L va avea circa 50 
de spire bobinate cu sârmă CuEm 
4*0,8, spiră lângă spiră, pe o carcasă 
cu diametrul de 30mm, cu prize din 5 
în 5 spire. Reglajul circuitului de 
adaptare se face urmărind maximul 
semnalului la recepţie. 

între antenă şi Intrarea 
receptorului, sau între circuitul de 
adaptare şi intrarea receptorului (mai 
bine), se poala introduce atenuatorul 
din figura 0, având (rm trepte de 
atenuare de O, 10 şi 20dB 
(aproximativ). Acesta este util mai aîas 
în orele de seară când se pol produce 
intcnTLQdulaţii’datorită semnalelor prea 
puternice. Potenţiomaurul de volum 
este ineficace deoarece esie conectat 
după detectorul de produs. 

Montajul se va executa pe o 
placă de circuit imprimat, desenul 


fâcându-se funcţie du dimensiunile 
pieselor. Conexiunile la TAA661 vor fi 
scurte. Condensatoarele de 47QpF, 
InF, 2,2nF, 360pF, 220pF, 270pF, 
82pF din circuitele acordate vor fi cu 
styrofle x Celela Ite con de nsatoara vor 
fi ceramice, excepţie făcând, fireşte, 
condensatoarele electrolitice. 

Reglajul începe cu verificarea 
tensiunilor la pinii circuitului TAA661 
Pinii 2 şi 12 au circa 3.5V Pinii 5, 6 şi 
7 au 1.4V, Pinul 13 are circa 10,SV 
Pinul 14 are aproximativ jumătate din 
tensiunea de le pinul 13, iar la pinul 1 



Figura 8 


se găseşte cu 0,7V mai mult decăl la 
pinul 14, 

Pentru a sc verifica oscilatorul 
se poate conecta un frecvenţmetnj la 
pinul 8 sau un osciloscop. 6 metodă 
mal simplă aste de a se conecta o 
"antenă" dc câţiva zeci de centimetri Ih 
pinul 8 şi a se auzi semnalul 
oscilatorului in alt receptor (eventual 
armonica h treia). Astfel, se poale regla 
frecvenţa de lucru acţionând asupra 
miezului bobinei L3 Circuitele dc 
intrare se acordează pe maximul 
audiţiei în mijlocul benzii recepţionate. 
O metodă mai exactă este de a se 
conecta o sârmă între pmul 0 şl borna 
de antenă (eventual prin atenuator). 
Un instrument de curent coVilinuu 
conectat la pinul 14 va indica un minim 
ascuţit când se acordează LI şi L2. 

in exploatare, când faceţi 
acordul, ’venrţi" întotdeauna de la 
frecvenţe mari în jos. Veţi găsi mull mai 
uşor punctul critic de recepţie, când 
vocea corespondentului este naturală. 


{urmare din pagina 4) 
releului mecanic, nu este una dintre 
cele mai bune soluţii. In timpul 
andanşărilor, releul mecanic produce 
zgomol, apoi apar scântei la contacte, 
şi în cele din urmă, defectarea prin 
uzură. Din considerentele de mai sus, 
dai si altele, propunem în figura 2 
schema electrică prin comutare 

TEHNJUM • Ni. 7-8/1997 


electronică a tensiunii. Reglajele surii 
simple în poziţia din schemă, când 
inirerugătorul de PTT nu este acţionat, 
pe colectorii Iranzistoarelor T4, TS 
trebuie să fie 0.2-i-0,3V sau ceh nai bine 
0V Dacă nu osto asa, se acţionează 
asupra valorii rszisiorului R5. Când 
întrerupătorul de PTT este acţionai (se 
pune la masă), pe colectorii 


tranzrstoarefor T2, T3 trebuie să fie 
0.2+Q.3V sau, dacă c posibil, OV. Dacă 
suni alte tensiuni se modifică valoarea 
rezsstofului R3. 

în timpul reglajului, la osie două 
ieşiri se montează rezistenţe de 30fî 
la 5W, caro constituie sarcina 
montajului. După ce totul este reglat, 
cele două rezistenţe se înlătură. 

3 



























rt\.vn 

MODERNIZĂRI 




ing. Claudiu lat an/ Y08AKA 


Radioamatorul constructor este 
permanent preocupat de 
îmbunătăţirea parametrilor aparaturii 
pe rare o are în dotare. în continuare 
prezentăm două scheme electronice, 
conslderându-le a fi utile în sensul 


electomcâ este prezentată în figura la 
şi la care au Fost înlăturate 
inconvenientele da mai sus. în figura 
1b se prezintă modul de alimentare a 
celor două relee, iar în figura Ic 
dispunerea sumară a pieselor mai 




Figura 1 

1. Preselector în numărul 6/ 
1996 af revistei noastre a fost 
prezentat un preselectcr echipat cu un 
tranzistor FET de puicre de tipul 
KP905. Montajul respectiv prezenta 
două Inconveniente: alimentarea cu 
+24V, tensiune mai puţin practicata şi, 
al doilea, necesita un comutator pentru 
benzile de lucru, ceea ce îl făcea mai 
greu aplicabil ia un receptor sau; 
transceiver deja construit După mai 
multe experimentări s-a ajuns la 
prese lectorul a cărui schemă 


cu trei secţiuni, fiecare având 
capacitatea de 50QpF, prevăzut cu 
demultipîicare, de la diferitele tipuri de 
radioreceptoare. Tranzistorul Ti este 
un FET de putere de tipul KP902A, 
Bobina LI se execută pe tor de ferită, 
material 30BH2 sau M2000HM, având 
mân mea K 20x12x6 Se bobinează 24 
de spire -sârmă Cu+Em- cu diametrul 
de D,35mm cu prize astfel: la punctul 
1 - 2 spire, iar la punctul 2-8 spire, 
după notaţiile din schema electrică. 
Bobina L2 sa execută tot pe tor 
de ferită, material 600+1000HH, şi 
dimensiunea K 10x6x3, Se bobinează 
2x17 spiro sârmă Cu+Em cu diametrul 
de 0,25mm, Se pot folosi toruri şi da 
alte tipuri, dar să corespundă 
frecvenţei de lucru (1,0+3OMHz>, 
Folosind alte toruri ar fi posibil să nu 
mai corespundă exact acelaşi număr 
de spire Important este la acest 
presdector acordul. Cănd CVI aste 
deschis aproximativ 2/3. aici trebuia să 
fie banda de 4Qm, Imediat m 
vecinătatea acestei poziţii vom avea 
banda de 10m. Oscă ase este. atunci 
celelalte benzi sunt acordate de la sine 
Dm semircglabilul de 100KQ se 
reglează astfel încât consumul 
tranzistorului sâ fio de 30mA, 

Condensatorul CVI şi plăcuţa 
imprimată pe care se montează 
celelalte componente se închid intr-o 
cui ie din tablâ de aluminiu. Intrarea şl 
ieşirea din preselector se realizează cu 
cablu coaxial. 

2. Comutare electronică 

Trecerea de ia modul de lucru Rx/Tx 
şi invers, când se impune alimentarea 
cu tensiune a anumitor etaje cu ajutorul 
(continuam in pagtn& 3) 

+ TTV EfeţL 



I I2V 
CTV 


fi* 

T* 


+ I3V 

ov 


isc 

Ift 


03.07 - KDUU-:Utt2 3 >'D6! I 

Rfe-Klll-U 

I3.T5-W0I5A 


Figufa 2 


TEHNR’M • Nr. 7-K/1997 









































































AUDIO - 

EFECTE SONORE ÎN TEHNICA ANALOGICĂ Şl DIGITALĂ(II) 
MINIPROCESOR CU TCA350Z; WHO-PHASER 
Aurelian Lâzăroiu 



mg. Cătălin Lâzăroiu 


Cel mai accesibil circuit din sena 
BBD-unlcr prezentata anterior este 
circuitul integral TCA35GZ (ITT). 
Apariţia recentă a acestui circuit 
integrat, pentru prima dată pe piaţa 
românească de componente 
electronice, ne-a determinat să 
prezentăm un miniprocesor pentru 
producerea efectelor sonore, realizat 
cu TCA350Z. Schema este redusă la 
ultima expresie a simplităţii datorită 
unor artificii propuse de noi. 
Acestea se referă la reţeaua 
de polarizare, la reducerea 
numărului de componente din 
reţeaua aferentă circuitului 
integral TCA350Z, precum şi 
la modul de conectare a 
acestuia la sursa de 
alimentare, în vederea compa- 
tibilizării cu celelalte 
componente active Simpli¬ 
tatea acestui miniprocesor şi 
faptul câ foloseşte cel mai ieftin 
circuit integrat din categoria 
BBD-urilor ne fac să afirmăm 
că acesta poate fi realizat la 
preţul cal mai scăzut posibil. 
Precizăm însă că 
circuitul integral TCA350Z 
conţine numai 183 unltâti de 


spaţiilor largi şi deschise, sugerând 
dinamismul sursei sonore. Variaţia 
modificărilor spectrale se face prin 
intermediul unui potenţiometru-pedală, 
Care controlează un VCO şi, implicit, 
frecvenţa de tact a BBD-ului. 
Acţionând pedala, utilizatorul 
controlează adecvat efectul, 
adaptându-l la necesităţile concrete, 
specifice genului şi compoziţiei 
materialului son Of. 


modul de operare a circuitului integrat 
TCA350Z. propus de noi cu mal mult 
timp In urmă, Menţionăm şi faptul că 
etajele de intrare şi ieşire au funcţii 
multiple. Concret, etajul de intrare 
realizat cu tranzistorul Ti de tip PNP 
(BC177, 8C251, BC253 ele.) 
îndeplineşte simultan trei funcţii: 
preamplificator, filtru trece-jos şi miner. 
De remarcat că, prin intermediul 
acestui etaj, se realizează şi 



stocare/comutare, ceea ce face ca 
întârzierea maximă să fie de 9 
miiisecunde Cu toate acestea, se pol 
obţine multe efecte sonore interesante 
şl apreciate, dintre care amintim: 
Phaser/ whophaser. vibrato, cornb 
filler. pilch schîfting ctc. Aşa cum arata 
şi titlul materialului de faţă, noi 
recomandăm In mod special acest 
miniprocesor pentru producerea 
efectului who-phase. Acest efect 
constă în modificarea spectrului 
semnalului procesat prin introducerea 
unor minime şi maxime energetice 
care se deplasează pe axa frecvenţei 
Procesul este similar unei filtrări 
complexe multipolare cu parametri 
variabili, cu consecinţe perceptuale 
notabile, care sugerează efectul 
LESLIE. 

Acest tip dc procesare permite 
obţinerea unor noi modalităţi expresive 


Mini procesorul descris în acest 
material se constituie într-un mijloc 
ideal de iniţiere în domeniul efectelor 
sonore obţinute prin tehnica întârzierii 
semnalelor de audiofrecvenţâ, cu 
SBD-urî de capacitate mică 

Descrierea mlniprocesorului 
Schema completă a aparatului 
care permite obţinerea efectelor 
enumerate anterior este prezentată In 
figură. Linia de întârziere propriu-Zisi 
este inclusă Tntr-o configuraţie prin 
intermediul căreia este posibilă 
mixarea semnalului direct cu col 
întârziat, dar şi regenerarea opţională 
a semnalului întârziat. Aceste două 
posibilităţi. Ia care se adaugă cele ale 
generatorului de tact, sunt în măsură 
să ofere multe dintre efectele sonore 
uzuale. 

După cum se poate vedea în 
schema din fifl ură, numărul 
componentelor active şi pasive este 


polarizarea circuitului integrat 
TCA350Z. Etajul de ieşire, realizat cu 
tranzistorul T2 de tip NPNfBCî7l, 
BC173, BC107 etc.). îndeplineşte de 
asemenea trei funcţii filtru trece-jos, 
mixer şl repetor. 

Linia de întârziere proprlu-zisâ 
este realizată cu TCA350Z utilizalîntr- 
o configuraţie simplificată şi 
corn pai idilizată, aşa cum s-a arătat 
antenor 

Generatorul bdazic de tact 
constă dintr-un asta bl I. realizat cu 
mono ştab il ui MMC4047. Acest circuit 
integrat reclamă un număr minim de 
componente adiţionale şi prezintă 
avantajul câ are două ieşiri 
complementare, pe care apar 
impulsurile bifa zice în contratimp. 

Menţionăm că arie efectelor 
sonore produse cu ICA35GZ poate fi 
substanţial iărgitâ daeâ sc foloseşte un 
generator de taci mal complex, 
controlat în tensiune 


în muzica uşoară, prin îmbogăţirea 
gamei de sonorităţi caracteristice 


foarte redus: simplitatea derivă din 


TEHNH M • Nr. 7-8/1997 


































































= AUDIO 



Alimentarea mimprocesorului se 
face de la orice sursă de curent 
continuu cu tensiunea de 12-15V, le un 
consum de 6mA Este preferabilă o 
sursă bine filtrată şl stabilizată cu 
781.12 sau 78L15. Pentru protecţia 
circuitului integrei TCA350Z la o 
eventuală Inversare a polarităţii 
tensiunii de alimenta re, se recomandă 
Tnsenerea unei diode 1N4001 pe bara 
de alimentare, în sensul conductei 

Reglaje 

Pentru efectuarea reglajelor 
sunt necesare două instrumente de 
laborator, un osciloscop şl un 
generator de semnal sinusoidal 
Pentru început, se poziţionează 
cursorul semireglabllului SR1 la 
mijlocul cursei şi se întrerupe contactul 
SI; cursorul potenţi om eţrului P2 se 
roieşte, la masă, iar cel al 
potenţiometrului Pi la mijlocul cursei. 

Se aplică la intrare un semnal 
sinusoidal cu frecvenţa de IKHz şi 
amplitudinea de circa 2Q0mVrm$. Se 
reglează SR1 până cărui sinusoida 
vizualizată pe ecranul osciloscopului 
coneciat la Ieşirea liniei de întârziere 
(punctul comun P2, SR3), va avea o 
formă cât mai corectă, fără limitări sau 
alte tipuri de distorsiuni. Prin 
intermediul întrerupătorului Si se 
introduce SR2‘m circuit, având pentru 
început cursorul la jumătatea cursei 
Se modifică frecvenţa semnalului de 
intrare pană când osciloscopul indică 
o amplitudine minimă Se încearcă 
apoi o reducere suplimentară a acestei 
amplitudini minime, prin reglarea 
corespunzătoare a sa miregl a bitului 
SR2 Prin acest reglaj se asigură un 
raport maxim între amplitudinile 
frecventelor rejectate şl a te celor 
accentuate, ceea ce conduce la 
obţinerea unor efecte pregnante. 

Se modifică frecvenţa pentru a 
obţine un semnai maxim, după care se 
conectează osciloscopul la ieşirea 
mini procesor ului Se reglează SR3 
până când semnalele vor fi egale pe 
ceia două poziţii ale comutatorului S2. 
Pentru efectuarea mai corectă a 
acestui reglaj se recomandă să se 
aplice la intrare zgomot roz. Precizăm 
că acest reglaj nu prezintă importanţă 
gontru funcţionarea liniei de iniârziere 
şi nu afectează efectele sonore. El 
este însă necesar pentru a evalua 
corect, prin comparaţie, eficienţa 
efectelor sau pentru a scoale 


miniprocesorul din circuit, fără a se 
produce variaţii de nivel sesizabile 
în lipsa aparatelor de laborator 
menţionate mai sus. se reglează SR1 
până când tensiunea de c.c. pe 
colectorul tranzistorului Ti va fi egală 
cu 1/2 din valoarea tensiunii de 
alimentarea montajului Senii reglabilul 
SR2 se reglează pentru o valoare de 
circa 300kfl, sau se va stabili, prin 
tesle auditive pe semnal audio 
complex (muzică, zgomot alb/roz), ca 
şi SR3. 

Generatorul de tact nu necesită 
reglaje, el funcţionând corect, dacă se 
respectă schema şl valorile 
componentelor în mod normal, prin 
rotirea cursorului pol un tio mei tulul Pi 
dc la un capăt la celălalt, trebuie să se 
acopere domeniul dc frecventă cuprins 
intre 15 şi 200KH/ 

Probe de funcţionare 
Pentru evaluarea corectă a 
eficienţei procesoarelor de efecte 
sonore cu întârziere mică (sub 20ms). 
se recomandă folosirea semnatelor cu 
densitate şl întindere spectrală mare. 
Un asemenea semnal este zgomotul 
alb sau roz. El poale fi produs de către 
un generator analogic sau digital în 
lipea unui asemenea generator, 
semnalăm posibilitatea de a folosi un 
'generator de zgomot aflat la 
îndemâna oricărui posesor al unui 
radioreceptor FM in acest scop. 
radioreceptorul se comută pe banda 
de unde ultrascurte, neacordat pe post 
şi fără MUTlNG'. Zgomotul se 
pretează în mod special la 
demonstrarea efectelor de flanger 
dinamic/static şi who-phase. Pentru 
punerea in evidenţa a altor efecte se 
poate apela la semnale de vorbire 
preluate de la orice radioreceptor (AM 
sau FM}, acordai pe un post care 
transmite un program vorbii 

După aplicarea uneia dintre 
sursele menţionate la intrarea 
procesorului se acţionează asupra 
potenliometnalorşi comutatoarelor din 
structura procesorului şi a 
generatorului btfazic. Concret, se 
acţionează fiecare element Tn parte şi 
se constată modificările Induse, apoi 
se corelează poziţiile acestor elemente 
cu un efect anume, 

Pentru obţinerea efectului who- 
phase, potonţiometrul Pi va fi de tip 
pedală. Prin Intermediul acestuia, 
chitaristul poate interveni numai In 


anumite momente şi Intro manieră 
adecvată secvenţei sonore care se 
proceseazâ E fectu I se materia iizea/S 
prmtr-o accentuată modificare 
spectrală. controlată prin 
poieni lor ne Irul Pi 

Pentru obţinerea efectului 
vibrato, prin caro se asigură modulaţia 
in frecvenţă a semnalelor provenita de 
fa cri ilară fin scopul simulă rii acestui 
efect obţinut pe cale mecanică, prin 
apăsarea periodici a coardelor), 
contactul 51 se Întrerupe, ier cursorul 
potenţiometrului P2 se roteşte la 
masă Controlul modulaţiei de 
frecvenţă şi implicit al efectului vibrato, 
se face prin acţionarea 
corespunzătoare a potenţiometrului 
pedală 

în funcţie de poziţiile 
potenţiometre for şi comutatoarelor, 
modificând şi valoarea 
condensatorului conectat între 
terminalele 1 si 3 a le circuitul ui integral 
MMC4047 (Tn limitele 220^560pF), se 
pot obţine multe alte efecte sonore, ca 
de exemplu diverse tipuri de 
rezonanţă, efecte string, flanger static/ 
comb filter şl un caz special de pitch 
shifting 

Refentorla bucla de regenerare, 
se ii ecomandă ca aceasta să lucreze 
in apropierea pragului de reacţie. în 
acest scop, se tatonează valoarea 
rozătorului marcat cu asterisc, in aşa 
fel încât, atunci când cursorul 
potenţiometrului P2 se află le capătul 
cald, să se declanşeze reacţie, 
materializată printr-un sunet continuu 
(chiar fâră semnal la intrare). 

indiferent de efectul sonor ce 
urmează a fi obţinut, la intrarea 
miniprocesorul ui se aplică un semnai 
cu amplitudinea de maximum 
200mVrmş, pentru evitarea apariţiei 
distorsiunilor armonice, în special tănd 
se Iu crea/â cu bucla de regenerare. 

Concluzii 

Experimentând miniprocesorul 
prezentat in acest material, am 
constatat că acesta permite obţinerea 
multor efecte asemănătoare celor 
produse cu circuitul integral TDA1022, 
dar la un preţ mult mai redus 
Miniprocesorul constituie un util şi 
interesant mod de familiarizare cu 
tehnica efectelor sonore. 

[continuare tn numărul viitor) 


fi 


TEHNIUM • Nr. 7-S/1997 











AL'DIO 


AMPLIFICATOR AUDIO (56W) DE ÎNALTĂ PERFORMANŢĂ 


s 


ing. Serban Naicu 


Amplificatorul audio prezentat în 
schema din figura 1 are la bază 
circuitul integrat modern, de tip 
LM3876, produs de binecunoscuta 
firmă National Semiconductor 

Este greu de spus dacă 
performanţele de excepţie ale acestui 
amplificator audio constau in marea 
simplitate a schemei ţi gabaritul redus, 
sau în calităţile muzicale superioare 
(distorsiunile totale plus zgomotul nu 
depăşesc 0,1%, Intr-o plajă de 
frecvenţă cuprinsă între 20Hz şl 
2QKHz). ’ 


inversoare a amplificatorului (Vin*), 
alături do rezistenţa Ri , determină 
câştigul In c a ai amplificatorului. 
Condensatorul C5 este de reacţie 
negativă, asigurând un câştig egal cu 
1 in c.c. 

Când funcţia MUTE este 
decuplată (comutatorul K- închis) 
amplificatorul furnizează pe ia pinul 8 
(MUTE) un curent de 0,5mA, care se 
închide prin rezisiorul R2. 
Condensatorul C5 asigură o constantă 
maro de timp la cuplarea şi decuplarea 
funcţiei MUTE, 


-V 

(■rOVmoC 
O- 


LM3876 


V + 


NC 


CI 


C2 =■ 

* 

AT\f 

W 


-V 


MU! r 


n-T7- 

[ca , 

1 - 

3- 

“îs -p- 

Si_ 

- 5 :— 

1 - 

*- 



£d 

Tao* 

Î37 

X 

—— 

ITJ 

, 

P 



CI 

#. 

LZX.* 
4 LV 


Ci 


4LS 1 mt X 


nw 


im 

X 


inductanţa L asigură 0 impedanţâ 
scăzută ta frecvenţele joase, 
scurtcircuitând rezistam! R5 şi lăsând 
astfel să treacă semnalele audio spre 
sarcină (difuzor), 

Perechile de condensatoare 
C1-C3. respectiv C2-C4 au roiul da a 
filtra tensiunile de alimentare, 

Este necesar ca circuitul 
integrat LM3876 s6 dispună de un 
radiator de răcire de o mărime 
corespunzătoare. Suprafaţa 
radiatorului este In funcţie do mai mulţi 
factori, dintre care cel mai important II 
constituie puterea disipată 
de circuit, la rândul ei 
determinată de tensiunea 
de alimentare a montajului, 
cuprinsă în acest caz între 
±12V şl ±40 V şi im pedanta 
sarcinii (difuzor do Sli), 
Toate rezistoarele 

folosite sunt de t/4W 
în figura 2 sunt 
prezentate cablajul (partea 




r &t 


o 


Figura 1 


Circuitul integrat LM3876 
este extrem de performant, 
conţinând în structura sa internă 
circuite de protecţie la 
supratensiune, suprasarcină 
(inclusiv scurtcircuite), precum şi 
la supraîncălzire (protecţie 
termică). Integratul menţine un 
raport se mnalf zgomot excelent, 
mai bun de 95 dB. iar nivelul său 
de zgomot nu depăşeşte 2pV. 
Conţine de asemenea, un circuit 
MUTE 

Cu ajutorul potenţj- 
ometrului P se reglează nivelul 
tensiunii de intrare în amplificator 
(intrarea neinversoare. Vin»), putându* 
se astfel presene nivel ut sonor dorii 
Cu ajutorul radiatorului R4 se limitează 
curentul pe această intrare a 
amplificatorului, care arc o im pedantă 
de intrare scăzută 

Rezistenta R2. de pe Intrarea 



ca 


O 


o o 


1»7 






C* 

O 


o 

o 


o o o o o 

O O O O OQ 


"TT 


d_ d 


o 


o -■ 


V- 


o 

o 






a). 


Figura 2 


■[o cT 

b). 




O? 


* 

n 


Inductanţa L prezintă o 
impedanţâ ridicată la frecvenţe înalte, 
re zi storul R5 putând decupla o sarcină 
capacitivă, scăzând tactorul de calitate 
O al circuitului rezonant serie datorat 
sarcinii capacitive. De asemenea 


cablată) şi schema de amplasare a 
componenta lor. 

Bibliografie 

Electronique Pratique, nr.212 
(martie 1&97). 


TEHN1UM • Nr. 7*8/1997 





































































AUDIO 


m 


Egaiizor grafic cu control digital 


mg. Adrian Oprea 


Tn acest număr inauguram un 
serial care prezintă construcţia unui 
sistem audio digitalizat, cu faci li lăţi de 
reglare şi prin telecomandă. Sistemul 
se compune din următoarele 
subansamble 

1 Egaiizor Stereo 2x8 canele 
(plus sistem de afişare grafică a 
fiecărui canal în parte); 

2 Amplificator de putere: 


care semnalul audio este amplificat 
sau atenuat, aşa încât la ieşirea lui sâ 
avem nivelul dorit (care va fi speciiicat 
în cele ce urmează). în acest punct se 
specifică semnalul cu AUDIO S 

Semnalul AUDIO S este acum 
distribuit la cele 8 CANALE care H vor 
prelucra separai rezultând semnalele 
aferenta SI „S8, Aceste semnale vor 
fi colectate de blocul sumator + 



1.EGAUZ0R Şl AFIŞQR GRAFIC 

Acesta este realizat din două 
părţi şi anume una da prelucrate a 
sunetului pe 8 canale pe cale stereo, 
iar cealaltă de afişare cu leduri a puterii 
semnalului de pe fiecare canal In parte 

1.1.EGALIZORUL GRAFIC 

în figura 1 este prezentai la 
nivel de schemă bloc canalul stânga al 
egalizorului Semnalul audio IN 
AUDIO/S intră in blocul comutaţie 
cate audio [f3CCA)Tn care este dirijai 
fie direct la ieşirea egalizoailui, in caz 
că se doreşte "ocolirea" acestuia din 
urmă. fie lăsat sâ treacă prin egaiizor 
Dacă s-a optat pentru procesarea 
semnalului audio, următorul bloc este 
bloc de Intrare ei amplificare (Bl). în 


(77SfrW*j] 

cefifwtfk 
a Iimi'.aj 


sumate şi amplificate ca urmare a 
atenuărilor suferite în CANALE. 
Semnatul de ieşire din (S+A) va trebui 
sâ aibă un nivel maxim aso încât să 
coincidă cu cel maxim cerut de 
amplificatorul finei din staţia de putere, 
Semnalul audio prelucrat va intra din 
nou în (8CCA) şi va fi evident dirijat la 
ieşirea egali zorului. 

Mal întâi vom analiza din puncl 
de vedere funcţional blocul de bază şi 
anume cel care este notat CANAL 1 
(format din FILTRU 1 +AT&NUATOR 
PROGRAMABiL),Schema electronică 
ce realizează această funcţie este 
prezentată in figura 2. Filtrul este 
bazat pe Integratul 8M3Z4 (4 
amplificatoare operaţionale) plus 
componentele pasive: R1, R2, R3. Ci, 
C3 R*0 Rl 1 şi C2. Atenuatorul 
programabil este compus din două 
ntegrate numărătorul reversibil 
MMC40193. comutatorul analogic 
MMC4066 şi din rezisioareie R5 şr R9 

Fiiirul audio folosit este o 
structură de filtru activ trece-bandă cu 
câştig infinit şi reacţie multiplă S-a ales 
acest lip pentru că prezintă o serie de 
avantaje cum ar ti: numărul mic de 
componente pasive, o importanţă de 
ieşire redusă, putând fi uşor acordat 
prin varierea lui K2. Specificăm că 
această configuraţie este sensibilă la 
dispersia valorilor componentelor, aşa 
că recomandăm ca valorile acestora 
Să fie cât mai apropiate de cele ce vor 
rezulta din calcule. 
t . 



Figura 


8 


TEHNTUM • Nr. 7-8/1997 






































































































































































AUDIO 


4 


6 

(î) 




2 Otfr 


Amptuoria Yj 


3 0V. 


1 -CTV 


10GH i 


.IDQh- 


j.oa-i£ hocwtid 


stJKHr 


Tabelul 1 


fofKHd 

50 

125 

400 

1000 

2500 

5000 

10000 

16000 

C[nF] 

100 

50 

10 

6 

2.5 

1.5 

1 

0,6 

1 S1M 

12 

10 

15 

12 

10 

9 

6 

5 

R2[k] 

320 

250 

400 

320 

250 

220 

160 

130 

R3fk| 

00 

65 

100 

80 

65 

53 

40 

33 


Pentru aceasta schemă 
electronici de tip filtru trece ban da 
prezentăm In figura 3 (calculele au 
fost executate pentru filtrul cu 
frecvenţa de acord fo=lKHz nivelul 
semnalului de intrare în filtru fiind cel 
standard de 775mV(1KHz} răspunsul 
în amplitudine. Termenii care apar în 
acest grafic au semnificaţiile 
următoare: 

-fo~frecvenţa centrală pe care 
este acordat filtrul; 

-fi ,f2=frecvenţeie la care 
răspunsul în amplitudine al filtrului este 
cu 3dB mai mic decât amplitudinea 
semnalului corespunzător frecvenţei 
de acord fo; 

-B^banda de trecere definită ca 
intervalul de frecvenţă (f1,f2), cu f1,F2 
definite anterior. 

Se defineşte factorul de calitate 
Go=fo/B Utilizând funcţiile La place 
rezultă funcţia de transfer: 


Din cele de măi sus 
extrage relaţiie de calcul 
proiectarea filtrului şi anume; 


se pot 
pentru 


-Mai întâi alegem frecvenţa de 
acord fo.handa de trecere B precum şi 
modulul funcţiei de transfer Ho 

-Se calculează Q-fo/B; 

-Se alege C=C1 =C2=W2nfo şl Tt 
calculăm pe k; 

-Se calculează: 

-R1=Q/(k*Ho); 

-R2=Q/({2*Q 2 -Ho)*k); 

-R3=2*Q/k. 

Alegem: Ho=4;B=SO%*fo(adlcă 
f1-0.7fo.fZ-1.3fo rezultând B«f2- 
f1=0,8fo}. în continuare, vom calcula 
valorile elementelor pasive pentru 
filtrele acordate pe frecvenţele 
prezentate în Tabelul 1. 

Pentru a vedea care suni 
performanţele acestui tip de filtru trece- 
bandă, TI vom analiza cu ajutorul unul 
program specializat de simulare 
analogică rezultând graficul din figura 
4. 

Atenuatorul programabil preia 
de pe ieşirea lui HM324 SI F semnalul 
audio filtrat şi, cu ajutorul reţelei 
rezlstive (R4..R9), îl atenuează, 
rezultând SI (semnal audio filtrat şi 
atenuat).Nivelul semnalului SI este 


îcv 


2.DV 


i ov 




JliisHJl 14flDKtŞ ţ:KKi,i Li.SRhfri (5<HZ) ilfl&fţj [luOd) 




-y/j^CV 


r *s(l/R,lVC, + 1/C,)+(l/ff,C-,C.)(l//e, + ]/«,) 


«„ = («, «,Xl +CJC,y.m, = Jl/R, +%**/fîĂCi 




dat de raportul dintre rezistorii R9 şi 
respectiv Re(esle egal cu suma 
rezistentelor R4+R5+R6+R7+R8). 

De ci: S1 =S 1F* R 9/(R9+Re}. 

Cu ajutorul semnalelor UP-S şi 
DOWN-S provenite Re de la tastatură, 
(iede fa microprocesor (comandai prin 
telecomandă) putem schimba 
conţinutul numărătorului MMC4Q193 
prin Incrementarea sau 
de ore menta rea acestuia, Conţinutul 
numărătorului este reflectat de portul 
de Ieşire Q1..Q3 si trimis ia circuitul 


TEHNIUM • Nr. 7-8/1997 


9 












































AUDIO 


& 


integrat MMC4Q66. Acesta, în funcţie 
de valorile Q1..Q3, poale realiza sau 
nu scurtcircuitări pe rezistoni R5 R8 
aşa încât Re să aibă o valoare variabilă 
direct dependentă de con ti nu tuf lui 
MMC40193, 

Pentru ca semnalele UP-S şt 
DOWN S să fie valide pentru 
numărător trebuie ca semnalul /PE 
comandat de CANAL1 să fie pe nivel 
logic ‘1’, 


5 este prezentat mai sugestiv evoluţia 
do mai sus. 

în cele ce urmează vom analiza 
mai amănunţit filtrul acordat pe 
frecvenţa de lOQDHr, cele 16 trepte do 
atenuare: In figura 6 variaţiile lui Si în 
tensiune, iar în figura 7 variaţiile lui Si 
Tn dU, unde valoarea de raportare do 
OdB este valoarea de 775mV a 
semnalului AUDIO S do frecventă de 
1kHz. 

Tabelul 2 


aparţin circuilului integrat MMC4Q66 
Modul de funcţionare presupune două 
stări: 

1 Egalizarea semnalului audio: 
EGALIZARE* 1 ' lucru ce implică 
închiderea switchurior USA, U9C. 
USD. USD închis permite semnalului 
IN AUDIG.'S sâ fie trimis la circuitul 
Integrat A3B {ce reprezintă BLOC-ui de 
INTRARE şi AMPLIFICARE), Iar USA 
permite semnalului audio egalizat O UT 


I STARE 

0 1 2 3 4 5 

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 

1 VOLUM 

6% 7% 7% 6% 8% 9% 

10% 11% 12% 14% 16% 19% 24% 31% 45% 83% 


Atunci când CANAL 1 este Tn *0‘ 
logic numărătorul este dezactivat, 
conţinutul său ne modifică du-se ia 
tranziţiile semnalelor de mai sus. în 
această stare /PE este activat, astfel 
incât conţinutul numărătorului se 
încarcă cu valoarea prezentă pe portul 
ei paralel J1 J4. adică cu starea dată 
de podul de ieşire Q1 Q3 

Mai explicit, pentru că avem 8 
filtre, selecţia unuia se face prin 
activarea semnalului CANAL* (*=1..8) 
şi anume trecerea lui în T logic, 
celelalte fiind dezactivate aşa încât 
semnalele CANAL* aferente să fie Tn 
’Ologic (OV) Canalul selectat face ca 
numărătorul acestuia să fie sensibil la 
tranziţiile semnalelor UP şi DOWN, iar 
celelalte nu mă răi oare să aibă 
conţinutul nemodificabil (în starea de 
selecţie este în fond creată o buclă şi 
anume: /PE pe '0' încărcăm de pe 
portul paralel J1.J3 ceea ce este 
prezent pa cel de ieşire Gt G3. 
generat la rândul său de conţinutul 
numărătorului). Bucla mai sus 
menţionalâ este stabilă fund similară 
unei conexium de lipul lega rea ieşim G 
la intrarea D a unui bisiabil D 

Revenind la schimbarea valorii 
lui Re pulem obţine astfel 16 valori 
corespunzătoare numâmlui maxim de 
stări admise de numărătorul 
MMC4Q193. O valoare a lui Re 
înseamnă în fond o treaptă de volum 
pentru canalul selecţionat. Important în 
evoluţia valorii lui Re este că aceasta 
trebuie să descrie o curbă 
exponenţială pentru a crea senzaţia de 
evoluţie liniară a volumului, dat fiind că 
urechea umană are o sensibilitate 
logaritmică ln tabelul 2 se prezintă în 

funcţie de starea numărătorului 
evoluţia lui SI, adică a volumului 
canalului respectiv având ca bază de 
100% valoarea dată de StF In figura 


Din figura 7 se observă că 
diferenţa de amplitudine dintre treapta 
de atenuare maximă $r cea minimă 
este de aproximativ 23dB considerată 
ca fund acceptabilă pentru un canal de 
egalizator, iar banda de frecventă 
B(fo=1kHz) este cuprinsă între 
freventele fl=7S0Hz si respectiv 
f2“1,5kHz. 

în continuare, semnalele 31 S8 
vor fi colectate do blocul BSA pentru 
sumare şi amplificare.La Ieşirea 
acestui bloc semnalul mzultat Irebule 
să aibă ca nivel maxim egal cu cel 
cerut de intrarea amplificatorului 
final.Pentru reglarea nivelului se 


AUDIO/S să fie trimis la ieşire. U9C 
închis face sa avem 0‘ logic aplicat pe 
comanda lui U9B. deci IN AUDIO/S 
asie blocat către ieşire; 

2.Renunţarea la egalizare: 
EGALIZARE*^' rezultă USC deschis, 
deci comanda Iul USB este T logic 
pentru că acum rezistorul R76 poate 
trage comanda acestuia la Vcc. U9B 
închis permite semnalului logic IN 
AUDIO/S să fie trimis direct la ieşire 
(IN AUDI0/S = 0UT AUDIO/S), 
Totodată switch-urile U9Aşî USD Tind 
deschise decuplează partea de 
procesam a egal zorului, atât de mirare 
cât şi de ieşire 



2 3 4 5 fi 7 B 

STARE 
Figura 5 


9 10 VI 12 13 14 15 


acţionează semirag labilul R1 prezentat 
în figura 8 (punerea în funcţiune şl 
reglarea egalizorului va fi expusă la 
final, după terminarea prezentării 
tuturor blocurilor funcţionale). 

Blocul (BCCA) are rolul ca In 
funcţie de comanda EGALIZARE să 
dirijeze semnalul IN AUDIO/S fie direct 
la ieşire (EGALIZAREA 1 logic), fie 
prin sistemul de egalizare 
(EGALIZARE* 1 1’ logic). BCGA este 
compus din 4 şwitch-un analogice ce 


Blocul egalizare (BEG) este 
reprezentat de numărătorul D9 
(MMC4D193) şl respectiv de swilch-ul 
F4. Astfel, la acţionarea lui F4, 
numărătorul se decrementează a sa 
încât ieşirea Q1 (EGALIZARE) îşi 
shimbă starea din '0' Trr '1' şi invers, 
lucrând ca un bulon GN/OFF 
permiţând intrarea sau ieşirea 
egalizorului din funcţionare în mod 
alternativ. 

Blocul selecţia canal (BSA1 


10 


TEHN1UM • Nr. 7*8/1997 



























AUDIO 


S 


?vţ 



permite ca la un’ moment dat sâ fie 
selecţionat doar un singur canal de 
filtrare, rostui acestora fiind inhibate In 
componenţa acestui bloc intră 
circuitele integrate Dl 1 (M MCM 028= 
decodifica lor BCD » decimali, di o 
(numărătorul MMC4Q193) şi respectiv 
switch* urile F6 şi F5 prezentate in 
figura B Cu ajutorul acestor două 
switch-un F5 si F6 putem incrementa 
sau decrementa conţinutul lui DiO 
(MMC40193) aşa încât prin intermediul 
lui MMC4028 putem baleia una dintre 
ieşirile de comandă CANAL*(*=t,.8) 
prin punerea uneia dintre acestea pe 
1 logic Dacă pe panoul de comandă 
asimilăm de la stânga la dreapta în 
ordine de la CANAL 1 (f=50Hz) ta 
CANAL8(f-l6kH7), baleierea acestora 
presupune actronarea iui F6 permite 
activarea unui canei aflat ta stânga 
o iui precedent, iar acţionarea lui Ffi 
permite selectarea unui canal aflat la 
dreapta celui precedent, Deci. FG 
execută deplasarea selectării de 
canale spre stânga, iar F5 spre 
dreapta Pentru a avea un control 
vizual în figura 9, Blocul afişare 
canal curent selectat (BACCS) 
converteşte semnalul CANAL' activ în 
semnal luminos cu ajutorul Iadurilor 
VI VI6 indicând canalul curent 
selectat Elementele componente a te 
acestui bloc i BACCS) sunt circuitele 
integrate de lip mversor D12.D13 
(MMC4049) precum şl ieduriic 
VI VH 6 Specificăm cs ledurile sunt 
organizate in perechi astfel:VLV9 
activate de CANAL 1 scmnatlzcazâ 
intrarea în regim de reglaj atenuare 
pentru filtrate de 50Hz stânga, (VI) şi 


FtgurG 6 

F2.F3 pentru calea stereo stânga şi 
respectiv F? FŞ pentru cafea stereo 
dreapta se reglează nivelul de 
atenuare pentru cele două filtre de 
50Hz); 

V2-V10 pentru filtrele de 125Hz; 
V3-V11 pentru filtrele de 4G0Hz: 
V4-V12 pentru filtrele de iKHz; 
V5-V13 pentru filtrele de 2.5KHz, 

*■«%<>• .«st 


V6-V14 pentru filtrele de 5KRz; 
V7-V15 pentru fiilrele de lOKHz si 
V&-V16 pentru filtrele de !6KHz 
Astfel, din cele de mai sus 
prezentate, pe panoul de comanda 
(figura IO) numărul da switch-uri este 
de 9 şi anume: 

-F1=buton de râset. Ane rolul de 
a permite reselarea tuturor 
numărătoarelor din atenuatoarele 
progrombllo, în caz că se doreşte 
acest lucru. 


calea stereo stânga: 

-F7, F0=buloane de reglare a 
atenuant pentru filtrul selecţionat 
(ordinul acestuia este identic cu cei de 
pe calea stereo stânga) de pe calea 
stereo dreapta: 

-F4-bulonul de lip ON/OFF ce 
permite sau nu intrarea în funcţiune a 
egalizatorului; 

-F5, F6=buioana de selectare a 
perechilor de filtre (cu deplasarea 
selecţiei la dreapta, respectiv la 
stânga) de pe cele două cât stereo; 

-F9=pornirea sau oprirea 
(STAND BY) a egalizatorului. Acest 
bulon va fi prezentat odată cu schema 
de alimentare 

Prin intermediul cuplelor Pi 
(figura B), P2 (figura 9) semnalele 
audio filtrate Si S8 respectiv Dl DB 
sunt trimise Afîşorului Grafic unde. 
pe baza unui multiplexor asociat cu un 
VU ■ metru, vor fi prelucrate şi afişate pe 
panoul de comandă prin intermediul 
metricii de leduri, 

Sursa do alimentare (figura 11) 
ara la intrare tensiunea de reţea: 
220Vcadj0H/, iar ca ieşiri:V+~+15Vşi 


Vcc=^l5V Diferenţa dintre cele două 
tensiuni V + şr Vcc este câ cea din urmâ 
este prezentă tot timpul, dat fiind câ ea 
alimentează număriloarele din 
at h nu a (oarele programabile .con d iţie 
necesară menţinerii conţinutului lor, şi 
placa de microprocesor ce trebuie ca 
lot timpul sâ fie activ.V+ alimentează 
restul de circuite, mai puţin cele de mai 
sus, astfel putem reduce consumuf de 
energie, 


dreapta (V9) (acum din şwitch-unle 


-F2, F3=butcane de reglare a 
atenuării pentru filtrul selecţionat de pe 


(continuare In nr. viitor) 


TEHNRJM * Nr. 7-8/1997 


II 



























































































































































































































































































































































































































































































































































VIDEOT.V. 










1. Comutatorul audio/video 

Rolul comutatorului AUDIO/ 
VIDEO, realizai cu IC8Q1 de lipul 
HEF4053 (echivalent cu MMC4053- 
produs do Microelectronica S A.) este 
de a realiza comutarea semnalelor 


100 % 


0 %._ 


Semnal de 
lumlnonlo 


100 % 


-- 


polarizarea în c.c a bazai tranzistorului 
0804 Tranzistoarelo 0804 şl Q803 
realizează un amplifice lor a cărui 
amplificare asie determinată de 
raportul rezistentelor R816/RB10, 
conform relaţiei A=1 + R816/R818 
Această amplificare suplimentară are 
rolul rf« a aduce amplitudinea 
semnalului extern la nivelul celei 
provenite de la demodulatorul vidleo. 
Semnalul de la ieşirea amplifica torul ui 
(colectorultranzistorul Q803 se aoi că 
pinilor 11 şi 13 ai comută lorulu AV 
Semnalul audio extern provenit 
de la pinii 2 ş« 6 ai mulei SCART se 
aplică pnn filtrul LC ■ L302 , CBi4i st 
condensatorul de cuplaj CB03 pinului 
13 al IC801. D:vizorul rezistiv R8051 
RB11 realizează o polarizare a pinului 
circuitului integrat. 

rînm. ibi» între semnalul intern 
realizează cu o 
tensiune continuă de circa 12V aplicată 
pe pinii 9,10,11 ai IC801 fn prezenta 


acestei tensiuni, comutatorul A/V 
permite trecerea spre pinii săi de ieşire 
(audio pin 14 şi video pin 4) a 
semnalelor provenita din exterior. în 
lipsa acestei tensiuni circuitul integrat 
permite trecerea Spre pinii săi de ieşire 
a semnalelor A/V provenite din 
inlenoruST.V. Tensiunea de comutare 
de 12V poate proveni fie de la pinul 12 
al microprocesorului (prin tranzistorul 
0114 şi dioda Dl 23}. fie din exterior 
prin intermediul pinului 8 al mufei 
SCART (prin rezistam] R829 şi dioda 
D803) Microprocesorul livrează 
-iceastă tensiune de comandă Tn 
momentul acţionării tastei 
corespunzătoare comenzii AV 

Semnalul video furnizat de 
receptorul TV la ieşirea mufei SCART 
(pinul 19), în vederea înregistrării pe 
vidcocasetofoane, esle provenit de la 
pinul 17 al ÎC2Q2, după filtrele opreşte 
bandă CF205. CF206, CF2Q7, 
comutatorul AV(ICBQI), tranzistorul 


audio şi video provenite pe de o parte 
de la antenă (după demodularea 
semnalelor de FI video şi audio), Iar pe 
de altă parte provenite din exterior 
(videocaseiofoane) prin intermediul 
mufei SCART. Semnalul video 
provenind de la pinul 17 al 
IC202(SVCC) şi filtrat Cu ajutorul 
filtrelor ceramice opresle-bandă 
(TRAP) CF205, CF206. CF207 se 
aplică pinului 5 si, prin intermediul 
rezistorului R25Q, pinului 2 ai 
comutatorului A/V (IC801) Semnalul 
audio provenind de la pinul 12 al IC2Q2 
şi dezaocentuatcu grupul R244-C247 
este aplicat, prin intermediul unul 
condensator de cuplaj, pinului 12 al 
IC801. 

Semnalul video provenit de la 
pinul 20 al conectorului SCART are ca 
sarcină rezistenţa R817 de 75fi. 
Semnalul de pe rezistor se aplică prin 
condensatorul C805 bazei 
tranzistorului Q804 Datorită 
parcurgeri [condensatorului, semnalul 
îşi pierde componenta continuă. 
Pentru refacorea acesteia se utilizează 
circuitul de axare realizat cu divizorul 
rezistiv R813-R815 şi dioda D801, 
care realizează suplimentar si 


FJHVAJffl 


|BV3 


N*vj 

Figura 2 


i 


[W-DLâOK) 


Qiîh ia 


iii- i 


r>»lS 0 nal|—-fiT 




’COW 


îb işn t.rjvy 


lţVUţ« 0*1 ŞWJH IVW 


e:C ; 

Figura 3 


.. JCUrtl 

_JOPflV 

.zoo mt 

_ _4B vttti 


TEHNIUM*Nr. 7-8/1997 


DEPANAREA TELEVIZOARELOR ÎN CULORI (VII) 

ing. Şerbân Naicu 
ing. Horia Radu Ciobănescu 









































































































VIDEO-T.V. 






repetor QB05 şi rezistorul R621 
(68n) cana stabileşte impedanţa 
da ieşire a semnalului Acest 
semnal nu parcurge 
comutatorul A/V, aplicăndu-se 
direct la ieşire. 

Semnalul audio furnizai 
la ieşirea mulei SCART (pinii 1 
şi 3) provine din semnalul audio 
comulat de IC801 la pinul 14 de 
Ieşire, după parcurgerea 
tranzistorului repetor Q801, 

2. Prelucrarea 

semnalului de luminanţâ 

Semnalul de luminanţâ 
este semnalui care conţine 

r 

informaţia video aib-negru. 
Acest semnal este prelucrat de 
etajele specifice (linia de 
întârziere, amplificatorul de 
lummanţâ), după care este 
aplicat metricii RGB împreună 
cu semnalele diferenţă de 
culoare R-Y, BY pentru 
obţinerea semnalelor primare R, 
G, B, 

Din semnalul video 
complex color se extrage 
semnalul do luminanţâ prin 
rejeclarea componentelor de FI 
sunet CU filtrele CF205, CF206, 
CF207 conectate in paralel şi a 
componentelor de crominanţâ, 
cu filtrele sene LC T303-C366, 
T3Q4-C364. T305-C36S 

comutate in funcţie de sistemui 
color de către tensiunile 
continue de Ih pinii 25, 26, 27, 
26 al circuitului decodor 
multistandard TDA4650, 
Semnalul astfel filtrat este 
aplicai liniei de întârziere a 
semnalului de luminanţâ 
realizată cu o secţiune a 
circuitului integrat TDA4565 
(cealaltă secţiune a circuitului, 
destinată îmbunătăţirii 
tranziţiilor de culoare va fi 
analizată la capitolul consacrat 
matncii RGB}. 

Întârzierea semnalului de 
luminanţâ este necesară pentru 
realizarea coincidenţei în timp a 
semnalului Y (luminanţâ) şi a 
semnalelor diferenţă de culoare 
R-Y, 8-Y la Intrarea în malricea 
RGB. Datorită în special benzii 
de trecere diferite a semnalului 
de luminanţâ (teoretic 5-6MHz, 
dar practic 3,5-4MHz), respectiv 


TEHNIUM • Nr. 7-8/1997 



























































































































iVIDEO-T.V. 


. SUMN f W-UtNlA l> QJLOAfît EK WTRARE 



£ 


c *ur 







m 



+14*1 


■ 4 Jc^'- t 1 '|i~C> "7 , —.. 

AA -kî yc**c 


C.WJ 


j ® ry _ ra^ 


TDA4661 


ttit 


m£frt!5os 


•i°WP 


4,8. 


J -BHF" 




t AUM6NW£ClBCUI1KiK4ilftl» 

gftBgaaamfttiQgg 


Figura 5 


a semnalelor diferenţă de culoare 
(drea 1MHz), semnalele cu bandă de 
trecere mai mică sunt întârziate mai 
mult Tn etajele specifice (figura 1) Tn 
figura Ia se observă coincidenţă 
semnalelor de intrare la jumătatea 
amplitudinii treptelor de semnal, iar ?n 
figura 1b întârzierea aceloraşi 
semnale după prelucrarea In etajele 
specifice (amplificator de luminanţâ, 
decodor de culoare) în lipsa liniei de 
întârziere a semnalului de luminanţâ. 
La întârzierea diferită a acestor 
semnele contribuie şi caracteristice 
timpului de întârziere a grupului dfn 
selectorul de canale şi mai ales din 
filtrul cu undă de suprafaţă al căii 
comune, dar influenţa acestuia esle 
relativ mică în raport cu diferenţa 
benzilor de trecere, Pentru a realiza din 


mici; 

- înglobarea în acelaşi circuit integrat 
şi a altor funcţii (îmbunătăţirea 
tranziţiilor de coloare}; 

* banda de trecere mai largă 
(apropiată de cea teoretică de 5MMz, 
dar totuşi limitată practic de filtrele de 
rejecţla a seni naiul ui de crominanlă de 
la intrare). 

Observaţia Când pinul 13 
(TDA4S65) este conectat la masă. 
timpul do întârziere este mărit cu 50ns. 

Tn figura 2 este prezentată 
schema bloc internă a circuitului 
integra! TOA4565 Semnalul de 
lummanţâ cu amplitudinea de circa 
iVw este aplicat capacitîv la pinul 1 7 
Tn inlenorul CI, semnalul este întârziat 
de celulele conectate în funcţie de 
tensiunea continuă aplicată la pinul 15. 


nou coincidenţa in timp, es!e necesar 

Tensiunea 

Timp de întârziere 

ca semnalul cu banda de trecere mai 

la pinul 15 

la pinul 12 

sâ ria întârziat de un element de 

(TDA4565) 

(TDA4565) [nsj 

circuit spocire, care se numeşte linie 

0+2 5 V 

730 

de întârziere a semnalului de 

3.5V+5.5V 

020 

luminanţă. în mod clasic, aceasta este 

6.5V+8.5V 

910 

alcătuita dîntr-o bobină realizată cu 

9.5V+12V ... 

jm 


Înfăşurare specială care, împreună cu 
capacitatea ei parazită, realizează 
celule de Întârziere cu timpul necesar. 
In unele televizoare de construcţie 
recentă, printre care şi TV ROYAL 
(RECOR), lima clasică de întârziere a 
semnalului de luminanţâ a fost 
înlocuită cu un circuit Integrat, ale cărui 
avantaje sunt, printre altele 

posibilitatea reglării timpului de 
întârziere pnnlr-o tensiune continuă 
aplicată prlntr-un dlvlzor rezlstlv 
conectat Intrs lensîunea de alimentare 
h circuitului integrat şi masă: 

- rcproductibllitatea mai bună a 
parametrilor electrici, cu tolerante mai 


în tabel este prezentat timpul de 
întâziere la ieşire (pinul 12) în funcţie 
do tensiunea de ta pinul 15 Pinul 13 
poale fi conectat la masă (ca în cazul 
TV Royal) sau lăsat în gol. prin aceasta 
reatizAndu-se o ajustare fină ou 50na 
a timpului de întârziere dat de 
tensiunea de ta pinul 15 Pinul 
trebuie conectat ia masă printr-o 
rezistenţa cu valoarea de 1,2Kfi 
(valoare cnticâ, deoarece influenţează 
caracteristica de frecvenţă), Le pinul 11 
(neconectat în schema TV Royal) se 
regăseşte un semnal asemănător cu 
cel da la pinul 12, dar cu un timp de 
întârziere cu 160ns mai mic. Tn generai 


acest pin nu este conectat. De la pinul 
12 semnalul de luminanţâ întârziat se 
aplică prin C353 pinului 15 al CI 
TDA3S0S. Acest circuit integrat 
realizează, pe lângă amplificarea 
semnalului de luminanţâ, şi alte 
funcţii :matrice RGB, reglarea 
aulomată a punctului de tăiere (punctul 
de negru) al tubului cinescop, 
inserarea semnalelor R. G, B. FB, 
[OSD, teletext, semnalele de la 
conectorul SCART), reglarea în 
tensiune a contrastului, strălucirii, 
saturaţiei culorii, axarea, stingerea 
cursei inverse orizontale şi verticale 
comandate de impulsul SAND- 
CASTLE cu irei nivele. 

Tn figura 3a este prezentată 
forma semnalului de la pinul I al 
Circuitului TDA4565, (R-Y)iw, având o 
amplitudine de iVw, tar in figura 3b 
forma semnalului de pe pinul 2 ai 
aceluiaşi circuit integrat, respectiv (B- 
Y)jn, având amplitudinea de 1,2Vw. 

Menţionăm că semnalele da la 
pinii 1 şi 8 ai circuitului TDA4565 (R- 
Y)in şi (R-Y)out au aceeaşi 
amplitudine, nu sunt defazate, dar aunt 
inversate La fel semnalele de la pinii 
2 şl 7 al circuitului Integrat. 

3. Prelucrarea semnalului de 
crominanţâ 

Semnalul de dominanţă conţine 
componentele specifice televiziunii Tn 
culori caro, din punct de vedere 
electric, sunt transmise sub forma 
semnalelor R-Y. B-Y şi modulează o 
subpurtAtoara din banda canalului 
video conform sistemului color 
recepţionai Pentru România, ca da 
altfel pentru toată Europa, prezintă 
Importanţă In special «islamul PAL, dar 
şi sislemul SECAM, pentru cazul unor 
emisiuni transmise do unele posturi 
franceza sau din ţările vecine. Este de 
remarcat că multe programe franceze 
suni transmise in PAL, ca de altfel şi 
din ţările vecine (de exemplu 
programul 1 al TV bulgare este emis 
in SECAM, iar programul 2 în PAL). 
Telcvizorul Royal este conceput pentru 
a recepţiona emisiuni codate în PAL. 
SECAM, NTSC4.43, iar semnalele 
codate NTSC3,58 pot fi vizonate 
numai dacă sunt introduse de la 
conectorul SCART (nu prin antenă). 

Din semnalul video complex 
color este separată componenta de 
crominanţâ prin blocul de filtre trece- 
bandă realizat cu Q301, Q3Q2. G301. 


16 


TEIINIUM • Nr, 7-8/1997 


ăjk .' 








































































VTDEO-T.V, 


C302. C306 C3D7, R302, R305, 
R306 R308, comutam cu tensiunile de 
la pinii 25 , 26, 27, 23 âi circuitului 
TDA46SO, în funcţie de sistemul color. 

In cazul sistemului SECAM, 
filtrul clopot. având frecvenţa centrală 
de 4,236MHz si Q=16 este realizat cu 
C302, R302, C307, R3G8 

în cazul sistemului PAL sau 
NTSC4.43 filtrul eale realizat cu 
elementele de mai sus, având Tn plus 
rezistenţe R306 conectată în paralel cu 
R30B, ceea ce realizează amortizarea 
mirului şi stabilirea unui Q=4 

In cazul sistemului NTSC3.58, 
la circuitul LC al filtrului din cazul 
SECAM se conectează în paralel 
C306 (pentru reducerea frecvenţei 
centrale la 3.58MHz) şi R305 pentru 
amortizare 

După blocul de filtre, semnalul 
de crommgnţâ este aplicat prin 
condensatorul de cuplaj C303 la 
intrarea CI TDA4$50 Acest circuit 
integrat realizează funcţia decodor 
multiştandard împreună cu linia de 
Întârziere în banda de bază. de tip 
TDA46S1 

Schema bloc a decodorului 
TDA4650 este prezentată în figura 4 
4. Funcţionarea circuitului 
integrat TDA4650 

a) Căutarea standardului 

color 

Blocul de scanare a 
standardului color baleiază secvenţial 
sistemele Tn ordinea PAL. SECAM, 
NTSC3.58, NTSC4.43, fiecare pentru 
o durată de 80ms. comutând în acelaşi 


r&Mfrii ci-,£4ANDCAS!lE 




'- r h 

Figura 6 


timp şi filtrele corespunzătoare pnn 
tensiunile de ta pinii 25, 26, 27, 23. Tn 
acelaşi li mp, dreu iţele de identificare 
din interiorul T DA4650 încearcă să 
identifice cărui standard îi aparţin 
semnalele de ia intrare Dacă este 
identificat un anumit standard, atunci 
secvenţa de căutare se întrerupe şi 
tensiunea unuia din col patru pini 
menţionaţi, cel corespunzător 
standardului respectiv, devine +6V, iar 
tensiunea celorlalţi trei pini devine 
Q,5V, Dacă standardul color nu este 
identificai, secvenţa de căutare se 
repetă în timpul căutării, tensiunea 
celor palat pini comulâ între 0 şi +2.SV 
Prin forţarea din ex teri or cu +9V a 
unuia din cei patru pini, decodorul 
poate fi comutat manual în sistemul 
dorit. Totuşi, şi în acest caz, circuitul de' 
blocare a culorii, existent în circuitul 
Integrat, râm inc activ. Corespondenţa 
între aceşti pini şi standardul odor este 
următoarea: 25-NTSC4.43; 26- 
NT5C3.5B. 27-SECAM; 28-PAL 

b) Identificarea standardului 

color 

Circuitele de identificare a 
standardului compară modurile 
cunoscute de către decodor cu 
semnalele de identificare (burst) La 
pinul 22 este conectat condensatorul 
C316 (NTSC IDENT). w >3 pinul 23 
condensatorul C353 (PAL/SECAM 
IDENT) Aceste condensatoare 
integrează diferite impulsuri interne 
provenite de la circuitele de 
identificare, pe pini regăsindu-se 
tensiuni oonlînue Tensiunea creşte 
când un standard este identificat 
comparativ cu lipsa d» identificare. 
Dacă unul din aceste condensatoare 
este defocl (in general prezintă o 
rezistenţă mică între cele două 
terminale), sistemul color respectiv nu ’ 
mai este identificat corect. 

c) Generarea frecvenţei de 
referinţă PAUNTSC 

Pentru identificarea * sr 
demodularaa semnalelor de 
crominanţă PAL sau SECAM sunt 
necesare semnalele de referinţa (R-Y) 
şi (B-Y). Acestea sunt generate de un 
circuit PLL constituit dintr-un oscilator 
controlat în tensiune cu cuart, 
cuarturllB de 8,86MHz, (2x4,43MHzj, 
7,16MHz {2x3,58MHz), divizarul 2:1 şi 
detectorul de fază. Detectorul de teză 
compară faza burs tu iui cu semnalul de 
referinţă (R Yi La ieşirea di vizorului de 


frecvenţă se regăsesc ambele 
semnate de referinţă (R-Y) şi (B-Y). 

Semnalul de burst de la ieşirea 
circuitului de control automat al 
semnatului de crominanţă ACC 
(Automatic Colour Control) este aplicai 
direct detectorului de fază Tn cazul 
sistemului PAL, dar In cazul sistemului 
NTSC este wplical defazai. în funcţie 
de tensiunea de regiaj a nuanţei 
aplicată la pinul 17. în cazul sistemului 
PAL, datorită principii lor de funcţionare 
ale acestuia, defazajele apărute în 
janţul de transmisie sunt compensate, 
nefirnd necesar un reglaj manual, ca în 
cazul sistemului IMTSC 

d) Oemodutarea semnatelor 
SECAM 

Semnalate diferenţă de culoare 
modulate in frecvenţă (R-Y) şi (B-Y) 
sunt transmise secvenţial, pe una din 
linii unul dintre ele. iar pe cealaltă 
ceiâlal ete Pentru decodare, utilizând 
linia de întârziere în banda de bază 
TDA4661 (sau T DA4G60. TDA4665) 
este suficient un singur demodulator 
MF şi nu două, cum este uzual. 
Aceasta simplifică si reglajul căii 
SECAM 

După circuitul ACC. urmează un 
amplifieatdMImiUstur care îndepăr¬ 
tează variaţiile de amplitudine 
reziduale ale semnalului modulat în 
frecvenţă Semnalul de crominanţă 
SECAM este demodufat de un 
demodulator in cuadraturâ care 
realizează multiplicarea semnalului de 
oro mi nan! â cu semnalul de refennţă 
extern, obţinut cu circuitul acordat de 
la pinii 8, 9. La pinii 8 şi 9 este conectat 
şi un filtru trece sus realizat cu două 
condensatoare de 150pF (C325, 
C 3 26} şi o rezistenţă do 4.7KQ care 
realizează o compensare de teză La 
ieşire, semnalele diferenţă sunt 
demuftiplexata pe două căi diferite, - 
(R-Y) şi -(B-Y). în timpul Tn care nu 
este transmis un anumit semnal, pe 
linia respectivă este introdus nivel de 
negru După trecerea prin linia de 
întârziere semnalul memorat va fi 
repetat şi pe Intervalul pe care este 
transmis nivel da negru. 

o) Etajele de ieşire 

Ieşirile demodulatoarelor PAL/ 
NTSC şl SECAM sunt conectate în 
paralel. Semnatele diferenţă de la 
ieşire suni Iii trate cu filtre trece-jos, cu 
frecvenţa de tăiere de 1 MHz la -3dB, 
pentru h a vi la apa ni ia la i eşire a ailor 

17 


TEHNIL M * Nr. 7-8/1997 











































vimţo.T.v. 


semnale în afara semnalului util. 
rezultate în procesul de demodulare. 
Pentru a stabili un nivel de negru 
identic pentru toate standardele, 
semnalele diferenţă sunt aplicate unul 
circuit de axare. Acest nivel de negru 
este stabilit pe baza unei tensiuni 
continue de referinţă pe durata 
componentei burst-key din semnalul 
de SANDCASTLE de la pinul 24 ai 
circuitului TDA4550 (figura 4). La pinii 
5 şi 6 sunt conectata condensatoarele 
de axare C322 şi C323, 

Tn sistemul SECAM, semnalele 
diferenţă sunt aplicate circuitelor de 
dezaccentuane ale căror constante de 
timp sunt stabilite cu condensatoarele 
de la pinii 2 şi 4 (C320, C321). 



La ieşire, semnalele diferenţă 
sunt aplicate circuitului de blocare a 
culorii (colcur-killer switch). Când 
acesta este activ [nu este detectat nici 
un standard cunoscut), la ieşiri va fi 
generat nivel de negru. Când este 
detectat un standard corespunzător 
(modul normal de funcţionare), la pinii 
1 şi 3 se găsesc semnalele (R-Y) şi 
-fB-Y) cu impedanţa redusă de ieşire. 
Nivelurile de tensiune în PAL/NTSC 
vor fi de două ori mai mici decât in 
SECAM, datorită necesităţii ca la 
ieşirea liniei de întârziere să se 
regăsească aceleaşi niveluri pentru 
toate sistemele. în SECAM, aceste 
niveluri sunt -(R-Y)=1,05V şi -(B- 
Y)=1,33V, niveluri care se regăsesc la 
ieşirea TOA4661 în toate sistemele. 

S. Funcţionarea circuitului 
integrat TDA4661 

Circuitul integratTDA4G61 [sau 


TDA4660, TDA4665 compatibile pin 
cu pin) realizează funcţia de linie de 
întârziere în banda de bază. Acest tip 
de linie este diferit de linia clasica cu 
ultrasunete, realizată din sticlă şi care 
are alt principiu de funcţionare 
Schema bloc a circuitului integrat 
TDA4fîfi1 este prezentată in figura 5. 

Lima de întârziere realizată pe 
principiul capacităţilor comutate este 
constituită în principiu din două filtre 
pieptene. Fiecare din aceste filtre 
conţin o cale de semnal directă şi o 
cale întârziată cu 64ps. Toate 
semnalele de comutare necesare sunt 
generate de un ceas de 3MHz, 
provenit de la un oscilator controlai în 
curent de 6MHz, calat pe frecventa 
componentei burst-key s semnalului 
SANDCASTLE. Deoarece frecvenţa 
este calată prin impulsul SAND¬ 
CASTLE. lima va funcţiona corect şi 
pentru semnale cu frecvenţe de linii 
diferita (15625Hz în normele 
europene, 15750Hz în normele 
americane) sau na standard, cum sunt 
semnalele de la aparatele video. 

Linia funcţionează în funcţie de 
cerinţele sistemului color prelucrai 

- în PAL funcţionează ca un suma tor 
geometric; 

- Tn NTSC funcţionează ca filtru 
pieptene pentru reducerea 
fenomenului de cross-colour 
(pătrunderea semnalului de Iu mi nan ţă 
în canalul de crominanţâ), 

- in SECAM produce repetarea 
semnalului diferenţa pe linia pe care 
e ce sta nu este transmis. 

în PAL şr NTSC se produce 
dublarea tensiunii semnalelor de 
intrare, iar în SECAM tensiunile suni 
menţinute, astfel încât la ieşire, în toate 
sistemele, tensiunile semnalelor 
diferenţă sâ fie aceleaşi. 

Memoria de o linte este realizată 
cu 190 de condensatoare, fiecare cu 
un comutator de scriere şi unui de 
citire. Pentru eliminarea erorii 
cumulative cunoscute a structurilor 
serie, aceste condensatoare sunt 
conectate în paratei. 

Căile de semnal direct şi 
întârziat suni aplicate circuitelor 
sumatoane. Pentru adaptarea corectă 
a celor două căi de semnal, erorile de 
timp. între ele, trebuie să fie mai mici 
de 90ns, iar de câştig, mai mici de 
±0,2dB Ieşirile semafoarelor, după 
prelucrarea prin două buffere, sunt 


* 

aplicate pinilor 11 şi 12, care sunt de 
fapt ieşirile liniei de întârziere, 

în figura 6a este prezentată 
forma semnalului de SANDCASTLE, 
de pe pinul 5 al circuitului TDA4661, 
având o amplitudine de 4,5V; în 
figuraGb forma semnalului (R-Y)in de 
pe pinul 16 al circuitului integrat având 
amplitudinea de 0,5Vw, iar în figura 
6e semnalul (B-Y)in cu amplitudinea de 
O.eVvv. 

6. îmbunătăţirea tranziţiilor 
de culoare 

La ieşirea din linia de întârziere 

N 

în banda de bâză, semnalele diferenţă 
de culoare sunt aplicate secţiunii de 
îmbunătăţire a tranziţiilor de culoare 
din circuitul Integrat TDA4565 (acelaşi 
care îndeplineşte şi funcţia de 
întârziere a semnalului de fummanţâ), 

Funcţiile realizate de linia de 
întârzierea semnalului de lumrnanţâ şi 
de circuitele de îmbunătăţire a 
tranziţiilor de culoare din TDA4565 
sunt prezentate grafic în figura 7. Se 
încearcă realizarea coincidenţei în timp 
a semnalului de luminsnţă şi a 
semnalelor diferenţâ de culoare, nu 
numai la jumătatea amplitudinii 
treptelor de semnal [cum este in cazul 
circuitelor clasice, cu linie de întârziere 
a semnalului de luminsriţă bobinată) 
dar şi la celelalte momente de timp. 
chiar dacă benzile de frecvenţă sunt 
difente Totuşi, senzaţia subiectivă pe 
unele imagini cu scene cu culori 
puternic saturate este de rupere sau 
de decalare a culorii de contur, ceea ce 
deranjează uneori, comparativ cu 
res zânte clasice, fără circuit de 
im bură timre a tranziţiilor de culoare. 

După cum se observă pe 
schema bloc a circuitului integral 
TDA4565, fiecare semnal diferenţâ de 
culcare este aplicai atât unei căi 
directe, cât şi unei câi care conţine un 
etaj de diferenţiere şi uri etaj integrator, 
înainte de etajul dc Ieşire, semnalul 
direct şi semnalul Întârziat sunt 
aplicate unui etaj de comutare şi 
memorară, unde se realizează de fapt 
îmhunătăţirea tranziţiilor de culoare. La 
pinii 7 şi 6 se găsesc semnalele 
diferenţâ de culoare -(R-Y), -(6-Y) 
prelucrate în vederea aplicării, 
împreună cu semnalul de luminanţăY, 
la matricea R. G, B din circuitului 
integral TDA3505. 

(continuare în numărul viitor) 


18 


TEHN1UM * Nr. 7-8/1997 


































SCHEMA ELECTRONICA A RECEPTORULUI DE T.V COLOR ROYAL|RECORJ partea □ IV - 



VIDEO-T.\ 


TEHNIUM • Nr. 7-8/1997 


19 
































































































































































LABORATOR 



UTILIZAREA RADIORECEPTORULUI 
PENTRU RADIOTRANSLAŢIE PRIN CABLU 

ing. Ştefan lanciu 


Calitatea sunetului prag ramelor 
transmise prin reţeaua de radio 
translaţie este incontestabil superioară 
celui recepţionat din eter pe unde lungi, 
modri, scurte. în piua, este practic fără 
paraziţi, ceea ce nu este lipsit de 
importanţă pentru amatorii de 
înregistrări de sunet 

Cum sâ se procedeze dacă in 
locuinţă nu există difuzor pentru trei 
programe, capabil să sonorizeze 
programele transmise pe reţeaua de 
translaţie? Soluţia este utilizarea unu! 
radioreceptor portabil tranzistorizai 
Este cunoscut faptul că emisiunile 
programelor 2 şi 3 de transmisiune 
cablu utilizează 


radiofonică 

ffi 


Ef lB 


dată de inductivitatea bobinei LI şi 
capacitatea condensatorului C5 (sau 
CS şi C4 pentru programul al doilea) 
Ca rezulta t al amestecului celor 
două semnale, se separă pe rezistoml 
R2 semnalele frecventelor sumă şi 
diferenţă. Acestea se aplică pnn fişele 
XP2 şi XP3 la intrarea radio¬ 
receptorului (care lucrează pe UM sau 
pa UL) şi sunt recepţionate de către 
acesta ca semnale ale staţiilor de 
radiodifuziune obişnuite 

In acest regim, comutatorul SAi 
al montajului sc stabileşte în poziţia 
corespunzătoare unuia dintre 
programele reţelei de translaţie. în 

montai poate funcţiona oricare dm 
C4 l-H w? 



modulaţia de amplitudine pe 
frecvenţele de 78 şi respectiv 120KH/. 
în timp ce domeniul de frecvenţe al 
receptoarelor de rad rodii uziu ne începe 
cu frecvenţa de 150KHZ (UL). De 
aceea, recepţiona rea nemijlocită a 
programelor de difuziune prin cablu nu 
este posibil de realizat cu un receptor 
în această situaţia vina în ajutor 
dispozitivul a cărui schemă este 
prezentată In figura 1. 

Aceasta reprezintă un 
schimbător de frecvenţă cu hetefodlnă 
încorporată care utilizează numai un 
TEC (TI). 

Semnalul dm reţeaua de 
radiocomuntcaţle se aplică prin 
condensatorul Ci la înfăşurarea 
primară a transformatorului Tr. 
înfăşurarea secundară a acestuia, 
împreună cu condensatorul C3, 
reprezintă un circuit rezonant acordat 
pe frecvenţa programului al treilea 

Când se închid contactele 
grupului SAi 1, în paralel cu 
condensatorul C3 sc conectează C2 şl 
circuitul devine acordat pa frecvenţa 
programului al doilea. Semnalul 
separai de circuit se aplică la poarta 
TEC. Cu acest tranzistor este realizată 
si heterodina a cărei frecventă este 


Lranzrstoarale KP303A-KP303D, iar la 
schimbarea polarităţii tensiunilor de 
alimenta re KP103I-KP103L Conden¬ 
satoarele C2-C5 trebuie să aibă 
coeficientul de temperatură al 
capacităţii mar mare do 1500 

Transformatorul aste real za: pe 
un inel de ferită 200NM Frecare 
înfăşurare conţine 7-fi spire d ,r 
conductor 0,15-0,3 înfăşurate pe 
părţile opuse a te inelului La realizarea 
transformatorului se poate utiliza şi al: 
Inel, dar numărul de spire al 
înfăşurărilor uimea/ă să fie precizat la 
reglajul montajului. 

Bobina heterodineî este 
realizată pe o carcasă de circuit de 
dintr-un receptor cu tranzistoare c j 
miez de ajustare din ferită, conţine 100 
spire din conductor cu $0,1 cu priză la 
cea de-a douâzecea spiră, 
numărătoarea începând cu terminalul 
care în schemă este pus la masă 

Piesete montajului sc dispun pe 
un cablaj Imprimat {figura 2) din 
strdotextotrt simplu placal. 

Montajul se poziţionează că! 
mai apropiat de receptor. Este posibilă 
şi varianta montării dispozitivului în 
interiorul receptorului 

Dispozitivul se conectează la 


priza reţelei da translaţie cu ajutorul 
unui conductor bifilar, da exemplu 
telefonic, prevăzut cu mufă 
corespunzătoare Alimentarea 
montajului se poate face atâl de la 
balena receptorului, căi şi de la o sursă 
separată de tensiune, chiar 
destabilizată, de exemplu un redresor 

Dispozitivul funcţionează 
normal la tensiune cuprinsă între 4 - 20 
V. curentul consumai Tind de l-2mA. 

Dispozitivul se reglează în 
succesiunea prezentată mai jos. 

Mai întâi se studiază saturarea 
locului respectiv cu stafii radio pe UL. 
Dacă este liberă o porţiune în zona de 
280KHz se conectează dispozitivul la 
radioreceptor şi acesta se acordează 
pe frecvenţa de 400KHz Cu ajutorai 
elementului de acord al bobinei 
heterodlnoi dispozitivului se obţine 
maximum de intensilele sonoră (sau 
maxim de semnal la Ieşire) a 
receptorului. Apoi sg racordează 
receptorul pe frecvenţa de 280KHz şi 
se conectează dispozitivul la reţeaua 



M 





* ţ « 

t-a. J A. â» 

^ 3 X' 


XF2 

-M..12V 


H>3$ + 

Figmo 2 


20 


TEHNIUM * Ne. 7-8/1997 











































LABORATOR 



DOWN CONVERTOR OIRT-S PENTRU 
RECEPŢIA TELEVIZIUNII PRIN CABLU 
dr.ing. Andrei Ciontu/ Y03FGL 


In tabelul 1 sunt prezentate 
frecvenţele alocate celor 5 benzi (60 de 
canale) ale televiziunii prin radiaţie 
terestra. Numai televizoarele 
modeme, cu acord prin diode vâri cap. 
au 60 canale. Maree majoritate a 
televizoarelor din ţara noastră, cu 
tuburi electronice sau cu tranzistoare 
şi circuite integrate, au prevăzut 
acordul numai pe primele 12 canale 
(având numai selector FIF). 

în tabelul 2 sunt date 
frecvenţele pentru televiziunea prin 
cablu, aşa numitele canale S care 
încep de ia 105,25MHz (SI) până la 
200,75MHz (frecvenţa maximă pentru 
S20) Ecertul intre două canale S 
adiacente este 7MHz 

Frecvenţele canalelor S nu 
corespund cu frecvenţele canalelor 
OIRT (benzile 1.2, 3) şl televizoarele 
de tip mai vechi, cu acord fix pe 


r i£ l1 




'ir IDL- 3UOWH1 


53 Î13WM* 


canalele OIRT, n-au şansă să 
recepţioneze canalele S decât cu 
greutate (reacordars mecanică). Mai 
bina stau lucrurile la televizoarele cu 
acord continuu cu diode varicap şl 
foarte bine la televizoarele cu acord 
automat şi memorare a canalelor 
(chiar până ia 60+100). 

Convertorul care se propune 
prin articolul de faţă este pentru cititorii 
care nu au astfel de televizoare 
moderne, în prezent foarte scumpe. 

CliEm 4.3-1 


permanenţă (folosit şi la 
amplificatoarele de antenă colectivă 
IV). apoi este aplicat unui etaj de 
mixare (Mx) cu tranzistor. Semnalul de 
amestec este dat de un oscilator local 
(OL) cu acordul reglabil continuu şi 
stabil tn bandă (un VFO) Pentru a nu 
se inversa spectrul semnalului de 
intrare, frecvenţa oscilatorului va fi mal 
mică decât frecvenţa canalului S ce se 
doreşte recepţionată, cu valoarea 
frecvenţei intermediare. Se propune ca 
frecvenţa intermediară sâ fie egală cu 


Figura 1 

de translaţie. Acordând heterodina 
dispozitivului în limite mici şi ajustând 
numărul de spire al înfăşurării 
secundare a transformatorului Tr se 
obţine recepţionarca programului al 
treilea în condiţiile unei bune calităţi a 
sunetului. 

Apăsând butonul comutatorului 
SA1 şi ajustând valoarea 
condensatorului C4 se obţine 
recepţlonarea programului al doilea. 
Ajustând condensatorul C2 se obţine 
intensitatea maximi a sunetului. 

Pentru o ajustare comodă s-a 
prevăzut un loc liber pe cablajul 
imprimat, Construcţia bobinei L2 este 
analoagă cu cea a bobinei Li, dar 
conţine 150 de spire din conductor 
PEV-2 0,08.-.0,1 Se acordează 
montajul după aceeaşi metodă, dar 
condensatorul C& la început nu se 
conectează. La terminarea acordului 
condensatorul se lipeşte; cu ajutorul 
elementului de acord L2 se obţine o 
recepţie curată şi nedistorsionată a 



Convertorul se doreşte a fi o interfaţă 
între borna de apartament a instalaţiei 
de TV-cablu şi borna de antenă a 
televizorului, oricât de "bătrân" ar fi 
(chiar, şi cu tuburi electronice şi, 
bineînţeles, alb-negru). Schema 
convertorului este clasică [figura 1). 
Semnalul deosebit de puternic el 
instalaţiei IV cablu este dozat cu 
ajutorul unul atenuator (AR) Tn T 
reglabil care asigură Rint=75fl în 


53MHz. mijlocul canalului 1 OIRT, care 
este liber la orice televizor. Rezultă că 
oscilatorul trebuie să aibă o bandă de 
acord de la fhm=S2MHz la 
fhM-353MHz şi aceasta nu poate fi 
realizată decât în 4 trepte. 

Intr-adevăr, raportul de 
acoperire a benzii unei trepte, K .este: 

= 1 / 35^52 = 1.614 

Dacă vom folosi pentru acord dioda 
varicap BB139, aceasta are conform 
catalogului Crn=C£5=6pF (cel puţin) şi 
CM=C3=26pF (cel mult). Rezultă: 

* = V( c - +c -) / (F.+c,) = 

J(26*C,)/(6 + C,) = IA14 


programelor. 

i Prelucrare dugă Radio 4/i99±Rusial 


Figura 4 


practic. Pentru oscilator 


TEHNIUM • Nr. 7-K/1997 


21 



unde: Cp este 

capacitatea (în paralel 
pe diodă) maximă 
admisă a montajului de 
oscilator. 

Pentru Cp rezultă 
valoarea Cp-6,SpF 
care se poate respecta 

















































LABORATOR 


la belul 1 


Banda 

Canal 

Ăm [ml 

fmfMHrţ 


fefMHzţ 

fy [MHţ] 

Banda! 

\ 

5,72 

4ţ}.50 

49,75 

96,25 

56.50 

HI!- 

2 

4,64 

5S.00 

59.25 

85.76 

86.00 

Banda II 

z 

3,75 

76.00 

77,25 

03.75 

04.00 

FIF 

4 

3,41 

34,00 

65.25 

91,75 

92.00 


5 

3.13 

92.00 

93.25 

99.75 

100.00 

Banda II! 

£ 

1,634 

174,00 

175,25 

101.75 

102.00 

FIF 

7 

1.611 

132.00 

183.20 

169.75 

190.00 


S 

1jS45 

100,00 

191,25 

197,75 

190.00 


9 

t,405 

190,00 

199,25 

205,75 

206.00 


10 

1.42S 

203,00 

207,25 

213.75 

214.00 


11 

1.375 

214,00 

21525 

221,75 

222,00 


12 

1 326 

222.00 

223.25 

220JŢ5 

230.00 : 


21 


470,00 

471^5 

477.75 

478.00 


22 

0,623 

470,00 

47925 

465,75 

400.00 


23 

0,613 

406,00 

407,25 

493,75 

494,00 


24 

0.602 

494,00 

495.25 

501.75 

502.00 


25 

0.593 

502,00 

503,25 

509JS 

510.00 


26 

0,565 

510,00 

511,25 

517,75 

516,00 


27 

0.675 

513.00 

519.25 

525,75 

526.00 


n 

0.567 

526,00 

527,25 

533,75 

534,00 

Banda IV 

29 

0,550 

534,00 

535.25 

541,75 

542.00 

UIF 

30 

0.650 

542,00 

640.25 

649,75 

550.00 


W. 

0,542 

560,00 

551,25 

557,75 

550.00 


32 

0.534 

553,00 

550.25 

565.75 

666.00 


33 

0,527 

566,00 

567,25 

573,75 

574,00 


34 

0,519 

574.00 

575.25 

501.75 

502,00 


35 

0.513 

562,00 

&S0.25 

609.75 

590,00 


36 

0,505 

590,00 

591,25 

597,75 

590,00 


37 

0,490 

593,00 

599,25 

605.75 

606,00 


36 

0 A%2 

606.00 

607.25 

613.75 

614,00 


39 

0,465 

614,00 

015,25 

621,75 

632,00 


40 

Q H 479 

622,00 

623,25 

629,75 

660.00 


41 

0.474 

630,00 

631.25 

537,75 

moo 


42 

0,467 

630,00 

039.25 

646,75 

646,00 

BandeV 

43 

0,461 

646,00 

647.25 

653.75 

554,00 

IMF 

44 

0,456 

654,00 

655.25 

661,75 

652,00 


45 

0,450 

662,00 

663,25 

669,75 

670,00 


46 

0,445 

670,00 

671.26 

677,75 

576,00 


47 

0,440 

670,00 

679.25 

605,75 

606,00 


46 

0,435 

636,00 

637,25 

603,75 

694,00 


49 

0,430 

694,00 

695 25 

701,75 

702,00 


50 

0,425 

702.00 

703.25 

703.75 

709,00 


51 

0,421 

710,00 

711,25 

71775 

710,00 


S2 

0,415 

71B h OD 

719,25 

72575 

726,00 


53 

0411 

726.00 

727,26 

733,76 

734,00 


54 

0,407 

73^,00 

735,25 

741,75 

742.00 


55 

0,402 

742,00 

743,25 

74975 

750.00 


56 

0.308 

750,00 

751,26 

757,75 

756*00 


57 

0,394 

750.60 

759,25 

765,75 

760,00 


53 

0,390 

766.00 

767,25 

773,75 

774,00 


68 

0,336 

774,00 

775,75 

78175 

762,00 


60 

0,361 

732,00 

703,25 

709,75 

790.00 




Tabelul 3 


Canal 

fmin [MHzL 

. rmaalMHzl 

51 

105.25 

110.75 

32 

112,25 

117,76 

53 

119,25 

124.75 

£4 

126.25 

131.78 

S6 

133.25 

133.75 

56 

140.25 

145.75 

S7 

147.26 

152.75 

sa 

154,25 

159.75 

59 

161,25 

166.75 

510 

160,25 

173.75 

Sil 

231.25 

236,75 

SI 2 

236,25 

243,75 

S13 

245,25 

25075 

Sld 

25225 

257,75 

SI 5 

259,25 

264,75 

S16 

266.25 

271.76 

$17 

273.25 

270,75 

510 

200,25 

205,75 

SI 9 

287.25 

292,75 

MU 

_ 

JW 


şl mixer se foloseşte tetroda MOS-FET 
cu canal N tip BF96S. care are 
următoarele caracteristici de catalog: 

Ups=20V(max), lo=30mA(max). 
!gi=Ig 2=1 OmA(max). 

Pentru Uds=1SV 1 Ug2S“4V: 
S=l5mA/V, CGls=2,2pF. 

Le 200MHz se obţine Gp=25dB 
şi NF=1.5dB 

Schema de principiu este 
prezentată în figura 2. Oscilatorul este 
de tip Colpitts, acordai cu diode 
varrcap BB139, Pentru calcul trebuie 
ţinut cont că: 


(c,+c f . v )c, 

C l +C G I S +C 2 


Alegând C1=10pF r rezultă C2=1SpF 

In duela nţele Lk se calculează la 
frecvenţa minimă din gamă. Au rezultat 
valorile din tabeiuf 3. Se utilizează 
pentru construcţia lor sârmă de 
CuEmO.5 

(.,=i/fflLţQ+c,) 

Oscilatorul local al convertorului 
de frecvenţă şi mixerul s-au realizat cu 
Iranzîsioait teirodă MOS-FET BFD66. 

Oscilatorul este un ColpiUs 
acondabil cu dioda varicap BB139 şi 
prevăzut cu patru bohine comuta bile. 
câte una pentru un grup de canaîe S. 
Semnalul TV primit prin cablu se aplică 
pe gnla 2 <G^i 3 ietrodei. in circuitul de 
drenă (D 1 S‘3 prevăzut un filtru cu două 
Cifcu-te c jplaie inductiv pe frecvenţa 
centrală a canalului 1 OlRT, aşa cum 
s^a arătat. 

in figura 3 se arată modul de 
realizare practică a filtrului. Cablajul 
esc ia torului şi modul de echipare sunt 
prezentate Tn figura 4. Caseta In care 
se va introduce convertorul poate arăta 
ca în figura S (a-faţâ, b-spaie). Se 
observă scala gradată cu ac indicator 
si comutatoarele de subgamc (cu 
translaţre). Cititorii pol opta, în funcţie 
de experienţa lor, pentru oricare alta 
soluţie constructivă. 


T a belul 3 , 


Nr. 

fam [MHz] 

Lk \nh\ 

Omm immj 

n 

l[-TNT.j 

wr 

S2 

285,7 

6,3 

â 

9,S 

2 

03,2 

117,7 

3 

11 

lt,S 

3 

133,12 

43,87 

3 

5 

6 

- 

212.99. . 

M _ 

2 _ 


A _ 


22 


TEHNIUM • Nrv 7-8/1997 






















































ELECTROALIMENTARE 


SURSĂ DE TENSIUNE REGLABILĂ 0*25V/3A 

Cristian V. Serdean 



Sutwrna propusă reprezintă un 
stabilizator liniar cu reacţie realizat cu 
amplificatoare operaţionale. In această 
aplicaţie s-a folosit principiul ilustrat in 
figura la. Această schemă ara 
avantajul că tensiunea de ieşiră poate 
fi reglată atât sub valoarea tensiunii de 
referinţă, cât şi peste aceasta. Prin 
alegerea adecvată a rezistoarelor R3 



şi R4 se poate asigura o anumită 
amplificare a tensiunii de referinţă 
reglabile, în schema de faţă 
amplificarea în curent continuu a 
schemei este de 3,2 (amplificare in 
tensiune), 


Blocul referinţei de tensiune, 

realizat cu AD2, asigură tensiunea de 
referinţă de 7,82V necesară 
funcţionării stabilizatorului. Acesta este 
de fapt un stabilizator de curent mic, 
care foloseşte pe post de element 
stabilizator nu o diodă Zenar, ci un LED 
polarizat direct. Se cunoaşte că LED- 
ul are proprietăţi de stabilizare mai 
bune decât diodele stabilizatoare. 
Tensiunea necesară Vref se obţine 
alegând adecvat rezistoarele R13 şi 
R14. Din rezistorul R15 se reglează 
Vref la valoarea necesară (7,82V), P2 
asigură reglajul brut al tensiunii de 
ieşire (0+25V), iar R3 asigură reglajul 
fin al acesteia. 

Stabilizatorii) propriu-zis cu 
reacţie, realizat cu ACM, menţine 
constantă tensiunea reglată la ieşire, 
datorită existenţei reacţiei negative. 
Pentru asigurarea capabiliţăţii de 
curent necesare la ieşirea 
stabilizal orului (3 A) se folosesc T3, T4 


asigură limitarea curentului debitat de 
AOÎ pe timpul acţionării protecţiei. R12 
asigură egalizarea impedanţelor la 
cele două intrări aleAO. 

Blocul protecţiei electronice 
este realizat cu A03, T2 şi elementele 
aferente. Acest bloc asigură protecţia 
stabilizatorului electronic la 
suprasarcină şi scurtcircuit la ieşire; 
dacă curentul maxim admis al 
stabilizatorului, reglat din PI (maxim 
3A) este depăşit, protecţia intră imediat 
în funcţiune, nepermiţând astfel 
depăşirea curentului maxim prestabilit. 
Dacă se doreşte posibilitatea reglării 
unui curent maxim mai mic de 3A, 
rezistorul R3 va trebui majorat (0,33ft 
sau Q,68fi), acest fapt permiţând 
reglarea şi a unor curenţi maximi mai 
mici; de 2A, respectiv 1Â, 

După cum se observă din 
analiza schemei, această protecţie 
este de tip "cu întoarcerea 
caracteristicii în ze ro" (figura 3), cu 



Figura 1b 

Tensiunea de ieşire are expresia 

R l .. R 


V = V 

'jrul rr/ 


( 1 +— ) 
R ] +R 2 R 4 


Funcţionare 

Analizând schema electrice din 
figura 1b se observă că putem 
identifica patru blocuri funcţionale, 
grupate fiecare în jurul unui 
a mpl ifîcator o peraţion al. Aceste blocuri 
funcţionale sunt: 


ri-bcis? 

T3-Rni?7,fcC3Sleic 
TÎ-&D135.137,13? 

I4-2W30&5 

TEPtftGin.W 


legate în configuraţie Darlinglon. 
Diodele D8. D9, Dl 0 au rol de protecţie 
a stabilizatorului la deconectarea unor 
sarcini inductive seu în timpul 
proceselor tranzitorii de la pornirea şi 
oprirea sursei Condensatoarele C6. 
08 eu ml de filtrare a perturbaţilor de 
frecvenţa mei înaltă. C6 neutralizeezâ 
efectul inductiv al lui C5 r care, fiind un 
condensator electrolitic de valoare 
mare, este realizat prin 'bobinare", R8 


alte cuvinte, odaia declanşată 
proteclîa. penlru ca sursa să devină 
din nou operaţională, este necesară 
re arma rea ei prin apăsarea pentru 
scurl limp a bulonului 8. Acest tip de 
protecţie este cea mai sigură şi mai 
avantajoasă, nesoliritând tranzistorul 
T4 la apariţia regimului de 
suprasarcină sau în căzu! 
scurtcircuite Ier, deoarece curentul pnn 
el în această situaţie este zero. T4 fiind 
blocat. 

Circuitul realizat cu AQ3 şi 
componentele aferente consliluie un 
comparator cu histerezis 
Caracteristica sa este dala în figura 4 


TEHNIUM • Nr. 7-8/1997 


23 









































































































































ELECTROALIMENTARE 


Hi- 


La depăşirea curentului 
prestabilii, T2 întră în saturaţie, 
asigurând le Intrarea inversoarc a Iul 
A03 un potenţial mal mare decât Vpu, 
caie duce la bascularea 
comparatorului, ieşirea sa căpătând 
aproximativ potenţialul masei. 

Datorită acestui tapt, prin 
intrarea în conducţie a diodei DII, 
tensiunea de comandă a 
trarwistoaralor regulatorului sene 


comportă iniţial ca un scurtcircuit) 

Cel de-al patrulea bloc 
funcţionai este Indicatorul regimului 
dc avarie Deoarece mai era disponibil 
un AO din cele patru care formează 
capsula jîM324 şi pen tru a face cât mai 
vizibilă apariţia unei anomalii a 
montajului alimentat, care duce la 
creşterea curentului absorbit de la 
sursă peste valoarea prestabilită, s-a 
optat pentru indicarea intrării în 


poală asigura un curent de 3A, dacă se 
dispune de aceasta (3PM1). 

Condensatoarele C1+C4 
filtrează eventualele Impulsuri parazite 
provenite dinspre reţea. 

Realizare practica şi reglare 
Cablajul imprimat este realizat 
pe o singură fa ti şi este prezentat în 
figura 2a. Tn figura 2b se observă 
dispunerea componentelor pe placă. 
Pentru reglajul sursei, in locul 





*l+. IA »s 


U-C D9 


\4 f- 




»oîHF 


âc 0| & 


"n°o 

t OOQk Oo A 

C 

fWfW 

' ! .Q D-’J o 

o o 

O OK 
o O 

im 


IEDJ-K 

}*> 

FT2J 


R]fl 


3SOOC 
ft Ql- 

rş 


Figura 


Către zero, fapt care conduce la 
blocarea acestora Cu toate că T2 se 
blochează, tensiunea la intrarea 
inversuare a lui A03 este dată de 
di vizorul rezişti v R2, R5 care rămâne 
tnai mare decât Vpl, fapt care menţine 
A03 în aceeaşi stare. 

Tn momentul în care se apasă 
butonul B pentru scurţii mp, tensiunea 
pe intrarea in verso a re devine zero. 
deci mai mică decât V^l. fapt oara 
produce bascularea comparatorului, 
ieşirea sa fiind ogală aproximativ cu 
tensiunea de alimentare a circuitului 
integrat. Datorită acestui fapt DII se 
blochează şi sursa funcţionează din 
nou normal. 

Rolul Condensatorului C7 este 
ca la punerea Tn funcţiune a sursei, 
pentru foarte scurt timp să asigure la 
intrarea inversoare a lui A03 un 
potenţial mai mic decât Vpl, astfel 
încât protecţia să fie sigur neactivată. 
(La punerea sub tensiune, C7 se 



funcţiune a protecţiei cu un LED care 
să se aprindă şi să se stingă 
intermitent 

Ca urmare, cu ajutorul lui AQ4 
s-a implementat un circuli basculant 
astabil (multivibrolor) comandai cu 
ajutorul lui T5 şi care oscilează pe 
frecvenţă de circa 0 67Hz La 
funcţionarea normală a sursei. T5 este 
toi timpul saturat, fapt ce împiedică 
apariţia oscilaţiilor muiiiv bratorului şi 
menţine LED2 stins Când intră în 
funcţiune protecţia, tranzistorul T5 are 
practic baza conectată la masă si deci 
se va bloca, acest fapt permiţând 
multivibratonjlui să funcţioneze normal 
fC9 se poate încărca şi descărcat 
indicând astfel prin t FD2 regimul de 
avane. 

Componentela R1, D5-I-D7 şi T1 
formează un stabilizator simplu care 
alimentează circuitul Integrat cu o 
tensiune mal redusă ca cea de mirare, 
sliindu-se faptul că tensiunea maximi 
de alimentarea lui (IM324 este de 32V 

O variantă de realizare a 
redresorului este prezentată în figura 
1b şi foloseşte o punte realizată cu 
diode de tipui F4Q2, F8Q2. F112 ele. O 
altă variantă o reprezintă folosirea a 
două punţi redresoare 1PM1, in 
paralel. Bineînţeles, se poate utiliza şi 
o singură punte redresoare care să 


rezistenţei fixe R15 prevăzută pe 
cablaj, se conectează un samireglabil 
de 2.5K11 din care r>a va regla 
tensiunea super oară furnizată de 
sursă la valoarea da 25V Se măsoară 
apoi acest semircglabtl şl se 
înlocuieşte cu o rezistenţă fixă de 
aceeaşi valoare, eventual se poate 



'“t> 


'Jet 


Vf± vu 

{HVÎ (V 

Figura 4 


Vm 

-P»- 


,‘js i in montaj chiar semireglabilul. 
Odată reglat domeniul tensiunii de 
ieşire a sursei, se poale trece la 
reglarea curentului maxim de ieşire cu 
ajutorul semireglabilulul PI, 

Acest lucru se poate face 
conectând o iezistentâ de sarcină 
cunoscuta, care solicită curentul 
maxim la ieşirea sursei, pentru o 
anumită tensiune de ieşire, şi reglând 
PI astfel încât protecţia să fie 
declanşată. Mai simplu, curentul 
maxim la ieşirea stabilizatorului poate 
fi reglat cu un ampermelru şi o 
rezistenţă de sarcină variabilă, care să 
solicite sursei curentul maxim _ 

TEHNIUM • Nr- 7-8/1997 









































































VITACOM 

ELECTRONICS 

CLUJ-NAPOCA, Str. Pasteur nr,73 
TEL.:064-438401 *, BBS:064-438402 (după ora 16:30) 
FAX:064-438403, E-MAIL: [email protected] 
BUCUREŞTI, Str.Popa Nan nr.9,Tel/Fax:01-2503606 

DISTRIBUITOR 

TRANSFORMATOARE UNII HR 
Şl TELECOMENZI TIP HQ. 
DISTRIBUITOR COMPONENTE Şl 
MATERIALE ELECTRONICE DIN IMPORT: 

REZISTOARE, CAPACITOARE, DIODE , 
TRANZISTOARE, CIRCUITE INTEGRATE, 
MEMORII , SPRAYURI TEHNICE ■ 

PIESE TV-VIDEO, CABLURI Şl 
CONECTORI... 

LIVRARE PROMPTĂ DIN STOC ! 


CUPRINS: 

CQ-YO 

■ Receptor SSB cu conversie directă - mg. Dinu Costin Zamfirescu Pag. 1 

* Modernizări - ing Claudiu lalan Pag. 4 

AUDIO 

* Efecte sonore în tehnica analogică şi digitală Aurelian Lăzăroiu şi 

ing. Cătălin Lăzăroiu Pag. 5 

* Amplificator audio (56W) de înaltă performanţă - ing.Şerban Naicu Pag. 7 

* Egalizor grafic cu control digital - ing Oprea Adrian Pag. B 

VIDEO-T.V. 

* Depanarea televizoarelor în culori (VII) - ing. Şerban Naicu şi Pag. 14 

ing, Hoha Radu Cioban eseu 

* Schema electronică a receptorului T.V. în culori 

de tip Royal(Recor) - partea a-[V-a Pag. 19 

LABORATOR 

» Utilizarea radioreceptorului pentru radiotranslocaţie prin cablu 

- ing. Ştefan lanciu Pag.20 

* Ox n convertor OIRT-S pentru recepţia televiziunii prin cablu 

- dr. ing. Andrei Ciontu Pag.21 

ELECTROALIMENTARE 

* S^rsâ ce tensiune reglabilă Q-25W3A - Cristian V. Şerdean Pag.23