Tehnium/2000/0003

§ nr. 3/200C 


Revistă lunară pentru electronist 





Preamplifieator corector de 
ton, eu circuitul integrat 
UI1040 
Filtru armonic 
Multiplicatori de frecvenţă 
cu diode varaetor In domeniul 
frecvenţelor înalte şl 
uitialnaltu 

Etaje prefinafe fa XX 
Laboratorul electronistului. 
Aparate de măsura. Ghid da 
utilizare (LV| 

Convertorul aaalog-digital cu 
3 diglţi C520D (AD202D) 
Alarme auto - Generalităţi 
Alarmă auto 

Alimentator simetric 12Vcc 
Stabilizator de tensiune 
ridicată 

Magistrală pe două fire 
Protecţie CMOS 







































VALDEMAR POULSEN 
* părintele magnetofonului - 


Inginerul danez Valdcmar Poulsen a rămas 
în istoria ştiinţei ca inventator al dispozitivului numii 
‘lelegrafon*, care reprezintă practic primul aparat 
din lume destinat înregistrării şi redării magnetice 
a sunetului. 

Să parcurgem m continuare, pe scurt, 
câteva date legate de biografia şi de realizările 
tehnice de excepţie ale marelui inventator danez. 

Valdemar Poulsen s-a născut la 23 
noiembrie 1869 îa Copenhaga. Danemarca, fiind fiul 
unui judecător de la Curtea Supremă a Danemarcei. 

După efectuarea studiilor în vederea obţinerii 
unei diplome in ştiinţeîe naturii la Universitatea din 
Copenhagâ (1889-1893), Poulsen a intrat in 
departamentul tehnic al Companiei de Telefoane din 
Copenhaga. 

în anul 1888, americanul Qherlin Smith 
publică un articol care va sta la baza proiectării de 
către Valdcmar Poulsen, in 1898, a "lelegrafon ului 1 , 
aparat denumit astfel deoarece era destinat 
înregistrării mesajelor telefonice. 

Dala patentării "lelegrafonului ’, care este 
primul echipament pentru înregistrarea magnetică 
a sunetului, este 1 decembrie 1898. Invenţia consta 
intr-un cilindru de bronz pe care era înfăşurat un fir 
de oţel, de-a lungul căruia se deplasa un mic 
eleclromagnet, care putea să joace succesiv rolul 
de cap de înregistrare, de redare sau de ştergere. 
Spre deosebire de magnetofoanele actuale, la 
"lelegrafon" capul era mobil, tar tamburul fix Acest 
înregistrator magnetic al sunetului prezenta 
performanţe destul de scăzute (domeniu de 
frecvenţă limitat, redare distorsionată şi cu un nivel 
ridicat al zgomotului) şi o fiabilitate extrem de mică. 
tipică tuturor înregistratoarelor cu fir (firul se răsucea, 
apoi se rupea!). 

Cu toate acestea. ’ lelegrafon ui" s-a bucurat 
de o atenţie deosebită la Expoziţia Universală de la 
Paris, din anul 1900. unde Poulsen a câştigat "Grand 
Prix‘-ul. Cele câteva cuvinte înregistrate ale 
împăratului austriac Frantz Joseph. la acea 
expoziţie, sunt considerate a reprezenta prima 
înregistare magnetică a sunetului care a supravieţuit 
timp u tui, 

în ciuda acestei realizări Poulsen nu a găsit 
sponsori in Europa pentru a-şi continua cercetările. 
El a părăsit totuşi Compania de Telefoane pentru a 
avea cât mai mult timp la dispoziţie în vederea 
efectuării unor serii de experimente. 


în anul 1903, cu asociaţi americani, 
Valdemar Poulsen a fondat ‘American 
Teîegraphone Company'. în vederea fabricării şi 
vânzării unei variante imcunătâţite a aparatului. 
"Telegrafonur înregistra continuu timp de 30 minute 
pe lungimea unui fir de pian (de otei i care se mişca 
cu viteza de 84 de inch (213 cm) pe secundă Cu 
toate acestea, dispozitivul nu şi-a găsit prea multe 
aplicaţii, constituind un eşec comercial 

De asemenea. în anul 1903, Poulsen a 
obţinut un patent în Anglia pentru o adaptare a 
“arcului cântă tor' pentru aplicaţii radio. Inventai de 
englezul Witliam Duddeli, ‘arcul căntător' putea 
genera unde audio continue. Danezul V. Poulsen a 
transformat acest dispozitiv, pentru a putea genera 
unda radio. Aceste realizări, precum şi altete, au 
făcut posibilă în anii '20 radiodifuziunea pe unde 
lungi. 

In *907, Poulsen a primit Medalia de aura 
Societăţii Regale Daneze pentru Ştiinţă şi, în 1909, 
Universitatea din Leipzig i-a conferit titlul de doctor, 
A mai primit, din partea guvernului danez, Medalia 
de merit. 

După demonstrarea principiului înregistrării 
magnetice a sunetului, Poulsen şi alţi savanţi ai 
timpului au căutat noi căi de îmbunătăţire a calităţii 
reproducerilor. în 1927, inventatorul american 
J.A.O Meil! a înlocuit firul de înregistrare cu o 
panglică acoperită cu un material magnetic, iar din 
acel moment crescând calitatea, induslria 
înregistrănior son ere a cunoscut un nou avânt. 

Valdcmar Poulsen rămâne in istoria Ştiinţei 
şi pentru tnansmiţâtonjl său cu arc, utilizat cu succes 
de marina mililarâ americană în timpul primului 
război mondial numeroase nave de război au fost 
echipate cu asemenea dispozitive Când nava 
americana ‘George Washington", care îl purta pe 
preşedintele SUA. W Ison, către Conferinţa de Pace, 
echipată cu transmită lor cu arc. a intrai în portul 
Brest emiţând un mesaj de circa 600 de cuvinte ţ din 
care nu s-a pierdut nici unul) care a fost recepţiona? 
în Portul Sar, Mâine, a fost considerat un mare 
succes. Ulterior a apărut altematorul lui F W, 
Alexanderson. un generator de unde radio mal 
eficient, tar transmiţâtorul ou arc a devenit istorie 

Dr. Valdemar Poulsen a murit la 6 august 
1942. la Copenhaga, ta acea dată fiind membru ai 
Academiei Daneze de Ştiinţe Tehnice şi al Institutului 
Suedez pentru Cercetări în Inginerie. 

Şerban Naicu 


Redactor şef: ing, ŞERBAN NAICU 








AUDIO 

FILTRU ARMONIC 

Aurelia n Lăzăroiu 


introducere în acest material 
este prezentat un filtru neconvenţional, 
realizat cu 0 linie de întârziere 
electronică de tip BBD, Concret, este 
vorba despre un filtru armonic 
conceput şi realizat de noi, în scopul 
ameliorării unor înregistrări puternic 
afectate de brum sau dezechilibrate din 
punct de vedere al structurii spectrale 
discrete 

Pentru cei care au in dotare 
un arcuit integrat TDAI022, propunem 
acest experiment interesant şi util, cu 
menţjunea că montajul poate avea şi 
alte aplicaţii. 

Ce este un filtru armonic. 

Literatura de specialitate nu 
înregistrează acest termen, fiind vorba 
de un tip special de filtru, 
neconvenţional, Tn accepţiunea 
noastră, un (litru armonic este un filtru 
multirezonant, ale cărui frecvenţe de 
rezonantă suni în aceeaşi relaţie ca şi 
armonicele unui semnal periodic 
complex Caracteristica de transfer a 
filtrului armonic este echivalentă cu a 
unui filtru mulţi rezonant ideal care ar 
rezulta o»n inso nerea unui număr infinit 
de filtre trece-ban dă echidistante, cu 
lăţime de bandă egală Practic, 
numărul rezonanţelor este limitat de 
lăţimea de bandă a semnalului audio 
procesai 

Filtrul armonic este realizat 
prin intermediul unei linii de întârziere 
electronică. Inclusă intr-o configuraţie 
specifică. a$;i cum se arată în figura 
1 a. Caracteristica de transfer a filtrului 
realizat conform acestei configuraţii 
este prezentată în figura 1b, în care 
axa frecvenţei este liniară 

Om punct de vedere practic, 
realizarea unui filtru armonic cu filtre 
discrete ar fi greu de imaginat; în plus. 
trebuie menţionat şi faptul că o 
sincronizare perfectă a frecvenţelor de 
rezonanţă ar fi imposibilă. Filtrele 
armonice cu linii de întârziere sunţ 
simple şi uşor realizabile, iar controlul 
sincron al tuturor frecvenţelor de 
rezonanţă se face automat, prin control 
unic, de tip monocomandâ. 

Aplicaţii ale filtrelor 
armonice. Configuraţia şi răspunsul în 
frecvenţă prezentate în figura 1 suni 
asemănătoare celor întâlnite Ja 


producerea efectului sonor cunoscut 
sub denumirea de comb filter (filtru 
pieptene} Noi l-am numit filtru armonic, 
deoarece experimentele noastre au 
vizai în primul rând, ameliorarea unor 
înregistrări afectate în structura 
discretâfarmonică a semnalului audio. 
Mai mult, proiectarea schemei şi 
alegerea paramecilor de lucru au fost 
adaptate la specificul aplicaţiilor pe 
care le prezentăm în cele ce urmează 
Pentru început, ne vom referi 
la aplicaţia care vizează rejecţia 
brumulut pătruns acddenlal în unele 
înregistrări 8 rumul este o perturba Le 
de frecvenţă joasă, datorată reţeleior 
electrice de curent alternativ. Dacă 
brumul s-ar datora pătrunderii 
componentei de 50Hz pe oale directă, 
deci fără deformări ale sinusoidei, 
înlăturarea acestuia se poate face 
simplu, fie prinir-un filtru rejector 
acordat pe frecvenţa reţelei, fie prinir- 
un filtru trece-sus cu frecvenţa de 
tăiere 1a minimum 100Hz şi panta de 
atenuare de 12 24d8(oct. în funcţie 
de nivelul perturbaliei 



De cele mai multe ori, 
pălrunderea perturbaţiei în traseele 
audio se tace pe căi indirecte 
(inductive/capacltive), ceea ce 
antrenează aulomaî puternice 
deformări ale undei sinusoidale 
provenită de la reţea. In această 
situaţie, brumul nu este reprezentat de 
o singură linie spectrală (ca în cazul 
unui semnal perfect sinusoidal), ci de 
o fundamentală insolită de o infinitate 
de armonice Deoarece armonicele 
reprezintă multipli întregi ai 
fundamentalei, rezultă ca liniile 
spectrale care definesc brumul sunt 
localizate la frecvenţele de 50, 100, 
150. 200, 250 Hz , nxF 0 (unde n este 
orice număr întreg, iar F 0 este 
frecventa fundamentalei, respectiv 
50Hz, în cazul reţelei electrice de 


curent alternativ) 

Este de la sine înţeles că acest 
tip de brum, fiind o perturbaţie cu 
spectru dens şi larg, nu poate fi 
înlăturat cu filtre convenţionale. 
Deoarece componentele spectrale ale 
drumului se află în relaţie armonică, 
înlăturarea acestuia se poate face uşor 
cu filtrul armonic propus de noi. 
Precizăm însă că datorită filtrării, odată 
cu eliminarea brumului se produce şi 
o denaturare a spectrului semnalului 
util, care, de cele mai multe ori capătă 
sonorităţi specifice Oricum, această 
denaturare spectrală este mai uşor 
tolerată decât un brum puternic şi 
continuu. 

O altă aplicaţie vizează 
posibilitatea ameliorării spectrale a 
unor înregistrări efectuate în spaţii 
netralate acustic, cu microfoane 
neadecvale din punct de vedere al 
caracteristicii de direclivîtate şi/sau 
amplasate necorespunzâior în raport 
cu sursa de sunet şi suprafeţele 
reflectante din apropiere Datorită 
acestor condiin improprii, apar reflexii 

A 



multiple cu întârzieri şl faze diferite care 
produc importante modificări spectrale 
ale semnalelor audio înregistrate. 
Aceste modificări sunt materializate 
sonor printr-o "sărăcire" sau 
'îmbogăţire 1 ' spectrală. în funcţie de 
ordinul armonicelor accentuate sau 
atenuate, ca rezultat al însumării 
undelor acustice multiple, la locul 
captării 

Filtrul armonic poate fi folosit 
ca un corector spectral, putând 
compensa aceste modificări spectrale, 
numai dacă microfonul şi sursa sonoră 
şi-au păstrat poziţia în timpul 
înregistrării Dar şi în această situaţie, 
compensarea este parţială, deoarece 
se compensează numai reflexia cea 
mai puternică. In realitate existând o 
infinitate de reflexii. 


TEHN1UM * Nr. 3/2000 





















i 


AUDIO 


Pâră a intra în amănunte, 
menţionăm că acţiunea unui corector 
armonic este cu toiul diferita de cea a 
unui corector de ion sau egalizor Intre 
un corector spectral de tip armonic s< 
un corector de Ion sau egaiizor există 
diferenţe majore aiâl în ce priveşte 
modul de acţiune a acestora, cât mai 
ales din punct de vedere ai percepţiei 
audilive, In llmp ce un corector de ton 
sau un egalizor realizează o 
accentuare/atenuare la nivelul unei 
zone a domeniului de aud io frecvenţă. 
corectorul spectral acţionează asupra 
structurii discrete a semnalului, pe 
toată lăţimea sa spectrală de aici şi 
rezonatele perceptuale total diferite 


necesară numai o simplă modificare a 
valorilor din structura generatorului 
dtfazicde tact 

Realizare practică După cum 
s-- poate observa in figura 2. schema 
este deosebit de simplă, iar montajul 
este uşor de realizat si reglat. 

Componenta principală a 
filtru tul armonic o constituie circuitul 
integrat TDA1022, circuit specializai 
pentru întârzierea electronică 
analogică a semnalelor de 
aud ©frecvenţă Pe lângă acest circuit 
Integrai, în structura filtrului armonic 
mai întâlnim câieva etaje: 

- etajul de intrare realizat cu 
tranzistorul TI are rol ce 



1» 

ÎXîf 

J m 


J2 \ 

Jir# 

lîl 


J fi r 

Î6CI7i 

i.Srf J 

f 

3*d m:i 

k i 

r l 



un monosiatxl operat în configuraţie de 
astabil 

în aplicaţiile referitoare la 
înlăturarea brumului sau la corecţii 
spectrale, stabilitatea frecvenţei 
generatorului de tact şi posibilitatea 

variaţiei line a acesteia sunt 

* 

importanta, motiv pentru care se 
recomandă ca polanjiometruf P2 să fie 
de lip helipoi, iar condensatorul din 
structura aceluiaşi generator să fie 
termostabil fstircflex mică) 

In funcţie de aplicaţie, 
generatorul bifazicse poate realiza în 
două vanan;e Cund se foloseşte ca 
filtru armonic pentru înlăturarea 

brunului generatorul trebuie să 

- 


ir i 


FiQLro 2 

Pentru a nu ‘bloca’ un arcuit 
integrat relativ scump (TDAl 0221. 
numai pentru aplicaţiile de mai sus, 
considerăm oportun a menţiona că 
mor itajul pe care îl vom prezenta poate 
fi utilizat si peniru producerea unor 
efecte sonore sau pseadostereofortice 
Pentru toate aplicaţiile enumerata mat 
sus, schema rămâne aceeaşi, este 



r 

n 

M 




preamplificator si filtru trece-jos: 

- etajul defazor realizat cu 
tranzistorul T2 a cărui rez.sîenţâ de 
sarcină Osie egal distribuită în circuitele 
de colector şi emitor, 

• filtrul activ trece-jos de ordinul doi, 
realizat cu tranzistorul T3, 

- generatorul bifnzic de tact realizat 
cu CI2 do lip CMOS 4047 care este 


AD ELECTRO COM 


COMPONENTE ELECTRONICE St ElECTRICE 
RADIO ~ T.V 
AUDIO-VtDEO 
ACCESORII GSM 
COMPONENTE SI CONSUMABILE 
CALCULATOARE 

APARATE DE MĂSURĂ SI CONTROL 
LITERATURA DE SPECIALITATE 

OFERIM SPAŢIU ÎN CONSIGNAŢIE 

Str. Calea Gnvitei nr. 34. Bucureşti, sector 1 
Tel: 01/650,32.70 


asigure variaţia frecvenţei de taci in 
jurul a două valori specifice 
Configuraţia generatorului, cores¬ 
punzătoare acestei aplicaţii, este cea 
prezentată in schema generală din 
figura 2 Celor două poziţii ale 
comutatorului S2 le corespund domenii 
ce frecventă diferite reglabile prin 
intermediul potonţ ©metrului R2. în 
limitele n --14kHz, respectiv 
22 . 28 kHz 

Conform relaţiei care există 
intr© frecvenţa de taci şi capacitatea 
unui SBD, pentru frecvenţele de tact 
de 12,8kHz si 25,8 kHz (situate în 
interiorul celor două domenii indicate 
mai sus), timpul de întârziere obţinut 
cu TDA1022 este de 10 sau 20 
milisecunde Peniru aceste întârziem 
pasul filtrului -definit ca intervalul dintre 
două rezonanţe succesive, este de 
100Hz, respectiv 50Hz. 

Peniru aplicaţii care vizează 
corecţii spectrale seu obţinerea 
efectelor sonore, generatorul de tact 
vn aven un smgur domeniu de 
frecventă, cuprins intre l5^-20kHz - 
lOO+SOOkHz Acoperirea acestui 
domeniu se ponte face prin câteva 
modificări operate în schema 
generatorului de tact d -1 figura 2 


TEHNIUM • Nn 3/2000 












































AUDIO 


- se exclude comutatorul S2 şi se 
conectează condensatorul de 47QpF. 
direct între terminatele 1 şi 3 ale CI2; 

• potenţiometre P2 se în locu iesle cu 
unu! de 25kîi; 

* rozi storul de 15 kii va fi înlocuit cu 
un semireglabil de 5k£i, prin 
intermediul căruia se stabileşte limita 
superioară a frecvenţei de taci, în 
limitele 100*500kHz. 

Pentru asigurarea funcţionării 
corecte ca filtru armonic, trebuie să se 
respecte întocmai valorile tuturor 
condensatoarelor din schemă 

Montajul se alimentează de la 
o sursă de tensiune bine stabilizată şi 
filtrată Se recomandă utilizarea unui 
stabilizator monolitic de lip 7815 sau 
78L15, deoarece consumul de curent 
este redus, sub 10mA. 

Reglaje Pentru efectuarea 
reglajelor sunt necesare un generator 
audio de semnal sinusoidal, un 
osciloscop şi, eventual, un 
frecvenţmetru digital . Se poziţionează 
cursoarele potenţrnmelrelor şi 
semi regi abilei or la jumătatea cursei: 
comutatoarele Si si S2 se vor comuta 
în poziţia 5 iar comutatorul S3 se 
întrerupe 

Se conectează osciloscopul 
pe emitorul tranzistorului T3 Se aplică 
la intrarea montajului un semnal 
sinusoidal cu frecvenţa de 1kHz şt 
amplitudinea de maximum IVrms Se 
reglează SR1 până când semnalul 
vizualizai pe ecranul osciloscopului va 
avea o formă sinusoidală cât mai 
corectă. Dacă din acest reglaj nu se 
obţine un semnal sinusoidal fără 
distorsiuni, se verifică forma 
semnalului pe cete două ieşiri ale 
defazorului. în cazul în care 
distorsiunile se menţin, se tatonează 
reziştorul marcat cu asterisc in jurul 
valorii indicate. 

Se întrerupe semnalul de 
intrare, se comută 52 în poziţia A şi se 
reglează SR2 până la rejectia totală a 
componentei reziduale de tact 

Se aplică din nou semnal la 
intrare, se face contactul S3 şi se 
verifică cu osciloscopul amplitudinea 
semnalului la cete două extremităţi ale 
potent iot vi elfului Pi La extremitatea 
corespunzătoare semnalului întârzia! 
se admite o diferenţă de maximum 
iO.SdB (în funcţie de poziţia 
comutatorului SI), faţă de nivelul 
măsurat pe extremitatea 
polen ţiomet nu lui care corespunde 

TEHNIUM • Nr. 3/2000 


semnalului direct Dacă diferenţa este 
mar mare se acţionează asupra 
reziştorul ui din emitorul tranzistorului 
Ti: modificarea acestuia impune însă 
şi o tatonare a rezistoruluk marcat cu 
asterisc, în scopul evitării apariţiei 
distorsiunilor la semnal de intrare cu 
amplitudinea de 1 Vrms. 

Ultima operaţie de reglaj 
vizează măsurarea frecventei de tact 
Se cuplează un frecvenţmetru digital 
sau un osciloscop cu baza de trmp bine 
etalonatâ pe una dintre ieşirile 
generatorului bifazic 

Cu comutatorul S2 în poziţia 
A, rotind P2 de la un capăt ta celălalt, 
frecvenţa trebuie să varieze în 
domeniul ii-l4kHz, iar în poziţia B. în 
domeniul 22-28kHz Limitele celor 
două domenii nu sunt stricte; important 
este ca cele două frecvenţe specifice 
acestei aplicaţii, respectiv 12,8kHz şi 
25,6kHz să corespundă aproximativ 
poziţiei mediane a cursorului P2. 

Probe de funcţionare Pentru 
început, precizăm că filtrul armonic 
descris în acest material are patru 
moduri de tucru distincte, determinate 
de poziţie comutatoarelor Si şi S2 
Comutatorul SI stabileşte faza 
semnalului, iar 52 pasul filtrului, din 


combinaţiile care rezultă se poale 
abţine rejectia armonicelor de ordin par 
sau impar, cu pas de 50Hz sau 1 QOHz, 
Când se găseşte combinaţia care 
asigură rejectia armonicelor ce deţin 
ponderea perceptuaiă cea mai mare 
intr-un spectru perturba tor dat. se obţin 
rezultatele auditive cele mai bune. 

Concret, se coneclează filtrul 
la ieşirea unui magnetofon/ca setofon 
pe care se redă o înregistrare afectată 
de brum. Se recomandă ca 
amplitudinea semnalului la intrarea 
filtrului să fie de 5GG+75QVrms. Ieşirea 
filtrului se conectează la un amplificator 
de putere. Comutatoarele Si şi 52 vor 
fi în poziţie S. contactul 53 va fi făcut, 
iar cursorul potenţiomeirului Pi se 
poziţionează la jumătatea cursei 

în timp ce se ascultă 
înregistrarea, se roteşte cursorul 
potenţio metrului P2 până când se 
constată o atenuare puternică a 
brum ului. Dacă nu se obţine această 
atenuare, se comută pe rând cele două 
comutatoare, refăcând reglajul 
potenţiometrglui P2 pentru fiecare 
poziţie în parte. Odată obţinută o 
atenuare semnificativă a brumului prin 
rotirea cursorului potenţiometrului P2, 
se poaie încerca o rejecţie 


* S * 

Your Internet Business Solution 


• m 

D IExplorer 

nternet 


0 

E-rnaîl 



-NL 


Netscape 



WcbTaik Real Audio 


Numai prin noi aveţi acces la 
Internet din toată ţara „ cu viteză 
maximă şi costuri minim ei 

\nterComp 

Tel: 01-323 8255 Fax: 01-3239191 

Email: [email protected] 
http://www. stamets.ro 



News 




Telnct/r TP 




HOT JAVA 






































- — = AUDIO 

PREAMPUFICATOR CORECTOR DE TON, 

CU CIRCUITUL INTEGRAT LM1040 

Mie Marian 


In cele ce urmează este 
descris un preampEiftcator care se 
încadrează in nomele Hi-Fi. 

Componenta principală este 
un circuli integrat cu comandă in 
tensiune şi deci se pot executa legături 
lungi şi neecranate, utilizând, pe 
deasupra, şi un singur potenlio metru 
(simplu) pentru fiecare corecţie de ton, 
balans sau volum. 

Schema de principiu este 
prezentată in figura 1, iar forma 
cablajului este arătata In ftgura 2 Se 
poale adopta şi altă formă a cablajului, 
cu o placă separată pentru 
potenţiometre şi cele două 
comutatoare. 

Preamplifiealorul corector de 
ton poate ataca un amplificator de AF 
bazat pe circuit integrat, aşa cum a fost 
descris în paginile revistei TEHNlUM 
acum câteva numere 

Bibliografie 

EltîClfonique pralîqus. 232, ianuarie 1999 


suplimentară prin reglajul potenţio- 
metrului Pi în jurul poziţiei mediane 

Din reglajul conjugat al celor 
două polc ni. o mc! re, se poate obţine □ 
rejedie a bromului de minimum 20dB. 
dar se poate atinge valoarea 40dB ş- 
chiar mai mult, In condiţiile unui reglaj 
corect al stabilităţii de frecvenţă şi pentru 
anumite forme ate semnalului 
perturbator. Prin comutarea alternativă 
a comutatorului S3 se poale face o 
demonstraţie sugestivă a eficienţei de 
filtrare a bromului. 

Concluzii Err acest material a 
fost prezentat un filtru armonic de 
concepţie proprie, recomandat pentru 
înlăturarea drumului indus acidental în 
unele înregistrăm 

Experimentele au demonstrat 
că Mirul este deosebit de eficient în 
recondiţionarea unor înregistrări ia care 
brumul este toarte puternic, chiar egal 
sau mai mare decât semnalul util 
Precizăm că, odată cu eliminarea 
bromului aro loc şi o alterare spectrală 
a semnatelor utile, dar care este 
preferabilă bromului puternic şi continuu, 
Prin inlcrmediul acestui fillru 
special, pol fi salvate mărturii sonore 
utile, interesante sau care prezintă 
valoare sentimentală ori documentară. 


Irp 1 


Nfcm» 


C? 


simo 


HI- 

G3 


r4P-#-i 


sCQrtf 


_ [NALTE 

4^ 


oun 




i/VM 


HvUjuJ 

nc 

*tc 


Ftguro l 


!CJ 


2£U 


Cif Cti ci* L_loi 

■U m t, dfc' Ll W 


Figura 2 


TEHN1L M * Nr. 3/2000 
























































































CQ-YO 



MULTtPLICATORi DE FRECVENŢĂ CU DIODE VARACTOR 
ÎN DOMENIUL FRECVENTELOR ÎNALTE SI ULTRAÎNALTE 

i i 


!oan Andrusca/ Y09BMB 

•- 

Folosirea etajelor multiplica¬ 
toare de frecvenţă cu diode varactor 
permite ca frecvenţa de lucru a 
oscilatorului să fie mal mică decât 
frecvenţa finală, asigurăndu-se o 
stabilitate do frecvenţă mai bună şi o 
deviaţie de frecvenţă mai mare. Acest 
lucru este posibil numai dacă în circuit 
există un element neliniar, de exemplu 
o rezistenţă neliniară. 



Figura l 


Aplicăndu-i acestui element o 
tensiune sinusoidală F. se obţin: o 
componentă a curentului de frecvenţă 
fundamentală F s; componente de 
frecvenţă 2F, 3F 4F etc 

Orice etaj folosit pentru 
multiplicarea frecventei se compune 
dmtr-o sursă de iens une. elementul 
neliniar si un element care scoate în 
evidentă ions unea de frecventă dorită 
Surs^j de tensiune poate fi oscii atom! 
ou cuarţ. elementul neliniar un tub 
electronic sau un tranzistor, iar 
elementul de extragere a armonicii 
dorite, un circuit acordat pe frecvenţa 
dorită Regimul de lucru al tubului sau 
al tranzistorului se alege în dasă C, 
astfel încât curenful anodic sau de 
colector să se prezinte sub forma unor 
impulsuri, care conţin o componentă 
continuă şi armonici ale frecvenţei 
fundamentale. 

Acordând circuitul de ieşire pe 
frecvenţa corespunzătoare unei 
a nu mile a rmonic. se obtm e o tens iune 
apreciabilă, de frecvenţă corespun¬ 
zătoare armonicii respective O dală 
cu creşterea factorului de multiplicare, 
puterea utilă scade foarte mult, de 
aceea, în general, ei nu se alege mai 
mare de 4. 


ne liniaritate pronunţată a caracteristicii 
tensiune-ourent Aplicând o tensiune 
sinusoidală la intrarea unei diode 
varactor, sa va produce distorsiunea 
ei, ceea ce favorizează extragerea 
unei anumite armonici a semnalului 
aplicat la intrare. De aici rezultă 
posibilitatea folosim diodelor varactor 
în etajele de multiplicare a frecvenţei 
Pammetni cei mai importanţi 
ai diodelor varactor suni: 

- coeficientul de vanaţie a capacităţii. 
* frecvenţa maxima de utilizare, 
in afară de aceşti doi 
parametri care determină factorul de 
merit al diodei varactor. trebuie avuţi 
în vedere şl parametrii de utilizare: 
puterea minimă şl maximă, stabilitatea 
para metrilor la variaţii de temperatură. 



i D&IVATt X. 
Figura 2 


In schemele de multiplicare, 
dioda varactor se poate monta in serie 
(figura t} sau in paralel (figura 2) în 
montajele practice nu se utilizează 
decât montarea în paralel, datorită 
avantajelor care rezultă în urma 
coneclarii ia şasiu a unui electrod al 
diodei, de obicei catodui. 

Din punct de vedere 
constructiv diodele varactor au unu! din 
electrozi legat la capsulă şi prevăzut 
cu filet pentru prinderea de şasiu sau 
radiator. Această montare are avantajul 
unei răciri eficace a diodei, fapt care 
cuce ia mânrea randamentul şi puterii 
admisibile 

in figura 3 se observă modul 
de funcţionare aî diodei. Punctul de 
funcţionare A se stabileşte în mod 
automat, datorită căderii de tensiune 
care apare în urma detectării vârfurilor 



Diodele varactor sunt diode pozitive ale semnalului, la bornele 
capadtive dependente de tensiunea rezistorului R, conectai în paralel pe 
inversă aplicată la bornele lor şi cu o diodă Rczistorul are valori cuprinse 


între 30 şi 2Q0k£i. Pe baza pnndpiului 
de funcţionare prezentat mai sus, in 
varactor rezultă in special armonica a 
2-a a semnalului de la intrare, celelalte 
armonici având o pondere mult mai 
mică. 

Pentru a obţine armonica a 3- 
a, va trebui să producem un curent de 
armonica a 2-a în circuitul de ieşire. 
Acest curent, realizat cu ajutorul unui 
circuit Idler, se va mixa in varactor cu 
frecvenţa de intrare rezultând 
combinaţii sumă şi diferenţă. 
Frecvenţa diferenţă este frecvenţa 
semnalului de intrare, iar frecvenţa 
sumă reprezintă armonica a 3-a pe 
care este acordat circuitul de ieşire 
(figura 4) De aici rezultă necesitatea 
obligatorie a circuitelor Idler pentru a 
obţine randamente satisfăcătoare. 

Folosind dioda varactor 
BAY66 Intr-un montaj de multiplicare 
iripbf - de ia 144 la 432 - am utilizat ca 
circuite de adaptare, circuite de tip P, 
care au avantajul că obţin un 
randament ridicat. Performanţele 
montajului de multiplicare cu dioda 
varactor BAY66 se pol vedea din 
curbele trasate experimental 

a T lf li ~ 

x f 1,1 

r*FI«3F! 

Figura 3 XL 

Folosind diode varactor cu 
siliciu, se pot realiza multiplicări de 
frecvenţă până la 1GHz. Peste această 
frecvenţă, în microunde nu se pot 
utiliza diode varaclor cu siliciu datorită 
timpului de tranzit limitat al electronilor 
in acest material, precum şi datorită 
necesitâtn incapsulârii ermetice a 
joncţiunii cu siliciu, ceea ce duce în 
mod inevitabil la mânrea capacităţii 
parazite. 

A apărut astfel necesitatea 
folosirii unor materiale şi tehnologii noi. 
Diodele varactor cu arseniură de galiu 
satisfac simultan cele două cerinţe 
necesare obţinerii de multiplicări până 
ia frecvenţe de ordinul sulelor de GHz 
cu randamentul bun. Varactorii cu 
GaAs nu se utilizează la puteri mari, 
datorită conductivităţii termice mai 
scăzute, ceea ce nu le limitează totuşi 


TEHNIUM • Nr. 3/2000 


5 






















ETAJE PREFINALE LATX 


ing. Claudiu latan/Y08AKA 

inmuItecazuri, radioamatorul excita tubul final de putere. Cel în Este bine cunoscut că 

constructor, fie din grabă sau în cel mai cauză, văzând că nu poate aduce tubul semnalul SSB se formează ta niveluri 
nefericit caz din neştiinţa, consideră că la parametrii necesari, "forţează’ mici, mărindu-se treptat până la un 
un singur etaj amplificator, cu un singur tranzistorul scoţându-l din regimul liniar nivel necesar pentru a fi excitat tubul 
tranzistor, estesuficientpentru a prelua de lucru şi cu aceasta strică tot ceea final. Pentru aceasta sunt necesare 
semnatul da la ultimul mixer al Tx şi a ce a fâcut foarte bine până aici, mai multe etaje de amplificare, chiar 


Inf Inf 



aplicabilitatea, având în vedere faptul 
că la frecvenţe de peste 10GHz 
puterile utilizate în radiocomunicaţii au 
în general valori mult mai scâzule. 

Un exemplu în acest sens îl 
constituie montajul din figura 5 Pentru 
obţinerea frecvenţei de 1296 cu 
ajutorul unui trasverter, se pleacă de 
la un transceiver de bază pe 144 sau 
432 şi se mixează cu un oscilator, care 
are la bază frecvenţa multiplicată a 
unui cuarţ, care prin multiplicarea 
frecventei se ajunge la 1152MHz sau 
864. 

Penlru 1152MHz se pleacâ de 
la frecvenţa de 42,66MHz care se 
multiplică cu etaje tranzistorizate pănâ 
la frecvenţa de 384MHz. De aici, cu 
ajutorul unui etaj multiplicator ou diodă 
varactor. prin triplare, se ajunge la 
frecvenţa dorită. Toi aşa se 
procedează şi pentru frecvenţa de 864, 
plecând de la un cuarţ de 32MHz, se 
ajunge la 288MHz, care se triplează 
cu varactor, 


Avantajul constă în consum 
economic, utilizarea unortranzistoare 
cu frecvenţa de tăiere mai mică. riscul 
de autooscilaţii mai micetc. 

Conform schemei din figura 
5, am utilizat dioda varactor BXY35A, 
BAY66 şi chiar diode de comutaţie din 
seria 1N4143 cu rezultate bune. în 
funcţie de putere se pot pune două 
până la patru diode în paralel (practic 
am. utilizat 4). 


- nu mai necesită tensiune de 
alimentare. 

- siguranţă în funcţionare ridicată, 
comparativ cu multiplicatorii de putere 
cu tranzisţoare. la care dezadaptarea 
sarcinii sau un dezacord al circuitului 
de sarcină în timpul reglajelor, poate 
duce la străpungerea tranzistorului. 

- este mai avantajos din punct de 
vedere al realizării practice, obţinerea 
de putere mare la o frecvenţă mai 



TjttAjf Su YCfoarcf A&ifl .152HH4 

Ll 4i2 = *6mm. CuAg 1 .Zrttm 

Liî-LS Tub CuAg, tfi&mm !=29mm 

^_HXY&S 

VN1414S 



O.SdF 

Hf 






l P 153MHz 

-O 


Figura S 


în comparaţie cu etajeie de joesâ, apoi multiplicarea ei cu un singur 
multiplicare clasice, echipate cu etaj cte multiplicare echipat ou o diodă 
elemente active (tuburi sau varactor până la frecvenţa de emisie 
tranzistoare), mu Itipl icatori \ cu varactor do rrlă 
au următoarele avantaje: 


6 


TEHNIUM • Nr. 3/2000 


























































































CQ-YO 



numai în “etajul prefsnai' fiind necesare 
două sau chiar (rai amplificări, în unele 
situa! ii unul din tranzistor având rolul 
doar de adaptare de m pedanţi {aşa 
cum se va v edea în cele ce urmează}. 
Adaptarea de impedanţâ ane un roi 


TabglMl 1 


tranzistorul 

TI 

T2 

T3 

Emiîor sau sursâ 

r ~ 

2 

1 

&a zA sau poarta 1 

5.5 

3 

1.6 

Poarta 2 

- 

10 

* 

Colector sau tirenâ 

10 

5 

_23_ 



hotărâtor, deoarece acolo unde aceasta se impune, dar nu se 
realizează, semnalul este foarte mult atenuat, cu consecinţele 
de rigoare. 

Prezentăm în continuare trei astfel de etaje, ia care 
am avut in vedere cele trei clase de autorizare valabile pentru 
ţara noastră în US. Primul montaj este prezentat în figura 1 şi 
se adresează radioamatorilor ce posedă autorizaţie de dasa 
a 111-a, deoarece tubul GU-19 dezvoltă o putere cuprinsă intre 
40*60W, in funcţie de iscusinţa constructorului. Pe poarta 
tranzistorului Ţ2 trebuie si ajungă din mixer circa IV. Reglarea 
amplificam acestui tranzistor se face prin potenţiometru! de 
1Qk£l şi dioda dublă van cap. de tipul KVS111A, notată în 
schemă cu Dl, Această matrice este foarte precisă, deoarece 
este tăiată după acelaşi cristal Capacitatea maximă este de 
36.3pF şi un factor de calitate Q egal cu 200. Prin reglarea 
amplificării acestui tranzistor, tubul VI poale dezvolta de ia 
câţiva waţi păni la puterea maximă 60W Dacă circuitele LI- 
112 sunt corect acordate si prin testarea valorii condensatorului 
da 43 pF, notat cu astensc, din surse tranzistorului T2, atunci 
tranzistorul Ti. va dezvolta pe grilele de comande a tubului 
VI o tensiune de circa 15+17V Dacă aceaită tensiune există, 
iar în regim de emisie tensiunea de negalivare este de -20V. 
tensiunea stabilizată de ecran +26QV. iar cea anodicâ de 
+700 V, pe a nod ul tubului trebuie să obţinem un curent cuprins 
intre 130-1-15GmA, la un acord corect al filtrului Pi Dacă nu 
dispunem de dioda varicap din schemă, se pot folosi două 
diode vâri cap. ca se vor monta ca în schemă Toate bobinele 
se execută pe carcase din poitstiren. având diametrul de 7mm 
şi lungimea de 2Gmm. Se pot folosi cu succes bobinele de !a 
televizoarele vechi ruseşti, de lipul Rubin 100, Te mp etc. Miezul 
reglabil este de ia aceleaşi bobine, respectiv STR-1. Bobinele 
LI şi L7conţine spire, sârma folosită cupru-emailcu diametrul 
de 0.31 mm. Bobinele L2 şi L8 conţin 7 spire şi aceeaşi sârmă. 
Bobinele L3 şi L9 conţin. 10 spire şi aceeaşi sârmă Bobinele 
L4 si L10 au 28 de spire, cu aceeaşi sârmă Bobinele L5 şl LII 
au 35 de spire, iar diametrul sârmei folosite este de 0,i2mm, 
Bobinele L6 si LI 2 conţin 50 spire Si diametrul sârmei de 
0.18mm. Valorile condensatorilor de acord sunt critice. 
Rezistenţele R1-R6, cane şunteazâ bobinele, se vor testa în 
aşa fel încât ia capete de banda semnalul sâ nu fie atenuat cu 
mai mult de 5% fată de frecvenţa centrală a fiecărei benzi. Ele 
pot avea diverse valori, de la 10 la 160m. Peste bobina LI se 
înfăşoară o altă bobină, iar la capătul "cald" al acesteia se 
culege semnalul de 2SMHz, la un nivel de 20D-300mV, fiind 
folosit la un transverter pentru banda de 50MHz. 144 MHz, 
sau chiar 430 MHz. Tranzistorul Ti se montează direct pe 
sasiu. acesta constituind radiatorul pentru răcire. Schema 
electrică a acestui montaj, cât şi a celorfaite care urmează 
este destul de simplă pentru a mai fi necesară prezentarea 
unui cablaj de montare a componentelor. Similar, se pol 
introduce si cele trei benzi lipsă, respectiv 10,1; 18 şt 24.5 
MHz, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru următoarele scheme, 

In figura 2 este prezentată schema electrică a unui 
etaj prefinal capabil să excite în grilă două tuburi GU-50, 
necesar radioamatorilor posesori ai autorizaţiei de dasa a il- 


7 


TEHNIUM * Nr. 3/201)1) 

























































II M 4 6 f l 9 10 |ţ ll 



iar cea de +24T (24V) numai în regim spectrul curentului snodic. Grupul da 

filtraj CI, Rl, C2 din anodul tuburilor 


a. Acest montaj îl pot folosi şi cei cu 
autorizaţie de clasa a lll-a. Cum este 
posibil acest lucru vom arăta pe 
parcursul acestui material. 

La apăsarea manipulatorului 
telegrafic, pe culegătorul galetului SI .3 
(M2) trebuie să fie o tensiune de RF 
egală cu IV şi cel mult Q.05V. când nu 
se apasă pe manipulator Tensiunea 
din urmă . dacă apare, este tensiunea 
VFO care nu a fost suficient atenuată 
de filtrele acestuia şi nu trebuie să ne 
deranjeze deoarece ea va fi atenuată 
complet de filtrele următoare (Ml) şi 
filtrul Pi al emiţătorului Pe recepţie, în 
punctul T din schemă, vor fi circa -8V, 
tranzistorul fiind blocat, iar In regim de 
emisie vor fi 0V. Tensiunile pe electrozii 
tranzistoarelor, în lipsa semnatului 
telegrafic (Rx) vor fi cele din tabelul 1 
(InV). 

Prin rezistenţa anliparazilă 
Rl, de 2712. tensiunea amplificată de 
T2 se aplică repetorului pe emitor Ti 
Acest tranzistor nu amplifică semnalul, 
ci doar are rolul de adaptare de 
impedanţă Intre T2 şt T3. Rezistenţa 
R2 (de 27Q) are rolul de a împiedica 
apariţia aulooscitaţiilor. Valoarea 
rezistenţei R3 (de 3ki2) se ajustează 
aşa fel ca tranzistorul T3 să lucreze în 
regim de amplificare clasa A. 
Tensiunea de +24V există lot timpul, 


de emisie, prin comutarea electronică 
cu care este prevăzut transceiverul 
Se observă din schema de 
principiu că circuitul sursei tranzis¬ 
torului T2 este pus la masă prin tresa 
cablului coaxial pnn care semnalul de 
intrare se aplică pe poarta 1. S-a 
procedat astfel pentru excluderea 
legăturilor parazite între intrarea 
preamplificalOFLilui final şi ieşirea 
amplificatorului final Aceste cuplaje pol 
apare din cauza tensiunii dintre poarta 
1 şi sursa lui T2, care apare datorită 
curentului filtrului Pi ce parcurge o 
porţiune de şasiu Sarcina 
tranzistorului T2 este rezistorul R4, de 
47012 Dacă pâră aici totul este corect 
şi dacă şi bobinele din cele două 
module (Ml M2) sunt executate 
conform benzilor de lucru, când se 
apasă pe manipulator, pe grilele de 
comandă a celor două tuburi GU-5G 
trebuie să fie maxim 3QV radio- 
frecvenţă. Om polenţrametrul PI, de 
47012. se reglează suma curenţilor 
iniţiali (Tn pauză). în limitele a 75-&5mA 
Curentul de repaus, retatrv mare pentru 
acest tip de tub, permite o înaltă 
liniaritate a amplificării şi ceea ce este 
foarte important pentru combaterea 
perturbaţiilor IV, atenuează mult 
armonicele de înaltă frecvenţă şl 


are rolul de a preîntâmpina 
pătrunderea rad io frecvent ei pe primul 
condensator electrolitic din celula de 
redresare Dar aici se mai poate face 
ceva. Putem sorta din mar multe 
exemplare două lămpi care să aibă 
curentul iniţia! la fel. Acest lucru se face 
astfel se lasă o singură lampă şi se 
măsoară căderea de tensiune pe Rl. 
Apei se măsoară pentru cealaltă Dacă 
curenţii sunt la Fel, vom dtl aceeaşi 
tensiune la instrument In ambele 
cazuri, căderile de tensiune fiind 
aceleaşi, deoarece prin Rl circulâ 
acelaşi curent 

Toate bobinele se execută pe 
carcase având diametrul de 9mm din 
îeflon sau similar. Miezurile reglabile 
sunt STR-1 ca fa montajul anterior. 
Bobina]ul se execută spiră lângă spiră 

La modulul Ml, pentru 
bobinele L1-L5 sârma folosită este 
cupru+mâtase, cu diametrul de 
Q.44mm, având respectiv numărul de 
spire: 3+3: 4+4: 5+5: 9+9: 15+15. 
Pontai bobina L6 se foloseşte aceeaşi 
sârmă, dar cu diametrul de 0.31 mm, 
avănd 30+30 spire. Pentru modulul 
M2, bobinele sunt perechi, câte două 
pe aceeaşi carcasă. Pentru bobinele 
L1-L6 sârma folosită este 
cupru+mătase. cu diametrul de 
0,44mm. iar pentru L7-L12 aceeaşi 
sârmă cu diametrul de Q,31mm. 
Bobinele L1, L2 au câte 7 spire fiecare, 
iar distanta intre bobine este de Smm. 
Bobinele L3, L4 au câte 8 spire fiecare, 
aceeaşi distanţă. Bobinele L7 ( L8 
conţin 18 spire fiecare şi aceeaşi 
distanţă (de Smm). Bobinele L9. L10 
au 20 Spire şi distanţa de I2mm, 
Bobinajut, şi In cazul acesta, se 
execută spira lângă spiră 

Radioamatorul începător, la 
proiectarea transceiverului prevede 

TEHNIUM * Nr. 3/2000 


Tabelul 2 


Bobina 

Nr soire 

Sârma Fotosilă 

Lunairae bobinai immi 

LI Ml 

2*2 

Emaii+mâlase rW3,44 

3 

L2 

4+4 

Idem 

5 

L3 

5+5 

Idem 

6 

L4 

10+10 

Idem 

12 

L5 

20+20 

Idem 

24 

In 6 

28+28 

Email+mâţa se <KK3l 

24 

Bobina 

Nr. spiro 

Sârma folosita 

lungima bobeai |mm| 

L1.L7, L13M2 

6 

EmaEI+mătase $0.44 

4 

L2. LB 

7 

Idem 

5 

L3. LS 

B 

Idem 

5 

L4. L10 

13 

Cupm^email 00.2 

7 

LS. LII. L14 

22 

Idem 

7 

L6. L12. LI5 

30 

Cupru+emâ^ $0,16 

6 


8 












































CQ-YO 


spaţiu şi montează chiarîn faza iniţiala 
două socluri pentru GU-50. Iniţial 
introduce un singur tub într-unul din 
cele două socluri deja montate pe 
şasiul aparatului. 

La soclul la care a introdus 
tubul, intre piciorul soci ui ui unde esie 
grila 1 a tubului şi masă montează un 
condensator cu capacitatea de 15pF 
Acest condensator reprezintă 
echivalentul celui de*al doilea tub ce-l 
va introduce In soclu când va avea 
autorizaţie de clasa a (l-a. Odată cu 
obţinerea autorizaţiei respective 
introduce în soclu cel de~al doilea Sub, 
înlătură condensatorul de 15pF şi, în 
felul acesta, va li necesar un uşor retuş 
la miezurile bobinelor.din modulul Ml. 
iar la filtrul Pi condensatorul din a nodul 
tuburilor (CVI) la acordul pe benzi va 
“cere" o capacitate ceva mai mică 
decât iniţial, iar cel de-al doilea 


condensator variabil (dinspre antenă) 
şi bobinele vor rămâne neschimbate. 
în felul acesta am justificat şi afirmaţia 
fâculâ mai sus. 

In figura 3 este prezentată 
schema electrică a unui etaj prefinal 
apt pentru a pilota un tub final de mare 
putere, cum ar fi GU-74B sau 4CX80Q 
necesar în emiţătoarele radio* 
amatorilor de dasa l de autorizare, 

Aşa cum rezultă din schemă, 
montajul este echipat cu trei 
tranzistori, Tranzistorul Ti. de tipul 
KP350B, amplifică semnalul care 
soseşte pe prima poartă de la 
mixer, după ce parcurge fiHruf de 
bandă M2. Pe poarta a doua se 
reglează amplificarea acestuia cu 
potenţiometrui de 22kQ. 
Tranzistorul, de lipul KT608B, este 
un repetor pe emitor care 
adaptează impedanţa între TI şi 


T3. In punctul Tx pe emisie vor fi +2V r 
iar pe recepţie tranzistorul este blocat 
cu -7V. din sistemul de comandă al 
transceiveruiui, Tranzistorii TI, T2 se 
alimentează cu +24V prin dioda 
KD102B şi rezistenţa de 220£3 la 2W. 
Pe poarta 1 a tranzistorului TI 
semnalul de ia mixer trebuie să fie în 
jur de 0,8V. Tranzistori! de tipul 



Siofi 


Ţpr 

-pr 

—r 

!d 

-15pF Il7 r 

Ş 


L13 


a.gpi 1 


?0™ 




i 

tfcj 


L 


30- 


istfcf: 


4.3pF 

■ih 


li "1 1 

ţi 


4&- 


2?osf: 


lOpF 

th 


11 "l i 






jf" 1 !l i l 

J J[!T! 


loapF 


lOOpF 


40“ 


TT TTT 

lfiF=T IlA Ml\2 =piriF ■ Ltâ 


Figura 3o 


MOOJW2 


SOrF : 


-o a 




-o o 


-OII 



-012 


cLsLşLLU. 


TTTTTT. * 
-FhT 


l 

HH 

% 


TEHNIUM * Nr. 3/2000 





















































































LABORATOR 


LABORATORUL ELECTRONISTULUI. APARATE DE MĂSURĂ. GHID 

DE UTILIZARE (IV). Generatoare de semnal 

ing. Şerban Naicu 


- urmare din numărul trecut * 

3, Generatorul de semnal E-0503, 
Aplicaţii tipice 

a) Ridicarea caracteristicii unui 
amplificator de bandă largă 

în vederea determinării 
(ridicării) caracteristicii amplitudine- 
frecvenţă a unui amplificator se pot 
utiliza două metode: metoda punct cu 
punct şi metoda vobulării 

Metoda punct cu punct constă 
în trecerea comutatorului K1 pe poziţia 
“NEMOD”, iar cu P1-K1 şi P1-C86 se 
variază frec veri ţa Tn plaja dorită între 
0,1 şi 110 MHz, semnalul fiind prezent 
la J1. 

Metoda vobulării se aplică 
pentru domeniul de frecvenţă 
20- -60MHz. Se trece Ki pe poziţia TI- 
TV". cu C£ se variază lăţimea benzii 
vobulate, cu R1 se schimbă frecvenţa 
centrală şi domeniul de vobulare între 
cele două limite extreme (obţinute cu 
C2 la maxim) şi anume 20+40MHz şi 
30=-6QMHz. Vizualizarea se poate face 
pe un osciloscop în două moduri: 

1) Cu semnal da radîofrecvenţă pe 
Y şi semnalul în dinte de fierăstrău de 
pe J5 pe X, amplitudinea acestuia 
reglăndu-se dm R5. astfel încât 
imaginea să acopere pe X tot ecranul 
(pentru un osciloscop cu sensibilitate 
pe X de circa ÎV/div. şi lăţimea de 10 
div). 

2) Cu semnalul de radîofrecvenţă pe 
Y r osciloscopul fiind sincronizai pe 
baza sa de limp declanşată (eventual 
din exterior, de către semnalul de pe 
J5). baza sa de timp fiind pe poziţia 
ims/div. (lăţimea lOdiv.). 

Prima metodă conferă o 
stabilitate mărită a imaginii vobulate. 
dar prezintă pe X, în jurul axei de zero. 
o dungă mai luminoasă (corespun¬ 


zătoare întoarcerii spotului), datorită 
faptului că semnalul de pe ieşirea J1 
nu este complet anulat în timpului 
cursei de întoarcere. Fenomenul este 
mai vizibil la poziţiile minime ale lui CI, 

A doua metodă elimină 
neajunsul vizualizării cursei inverse 
(chiar cu amplitudine mult micşorată), 
dar necesită un osciloscop cu linie de 
întârziere şi bază de timp dectanşabilâ, 

Markerii se pot vizualiza, de 
asemenea. în două moduri; 

1. direct de pe semnalul de 
radiofrecvenlâ; 

2. pe un al doilea spot (trebuie să 
se folosească un osciloscop cu două 
canale), aparţinând canalului conectat 
la J4. 

Markerii sunt ficşi (introduşi 
sau nu cu K2) şi unul variabil (frecvenţa 
i se schimbă cu P1-C86 şi Pl-Kl, fiind 
afişată pe generator), Markerul variabil 
are amplitudinea de circa 3 ori mai 
mare decât cei ficşi, dar ni velul tuturor 
poate fi redus de ia maxim ia zero cu 
R3. 

Markerii ficşi, la distanţe de 
1MHz Intre ei. se pot identifica prin 
suprapunerea cu markerul variabil 
(cunoscut în permanenţă). De 
remarcat că. atunci când markeml fix 
şi cel variabil sunt foarte apropiaţi 
apare pe ieşirea J4 o tensiune de joasă 
frecventă suprapusă peste toată cursa 
X. 

b) Ridicarea caracteristicii unui 
amplificator de bandă îngustă 

in acest caz metoda punct cu 
punct este greoaie, foioslndu-se 
metoda vobulării, semnalul de la 
ieşirea J1 având frecvenţa comandată 
din PI-K1 şi P1-C86, Vizualizarea se 
poate face prin cele două metode 
prezentate anterior. 


Pentru K1 pe poziţia "VOB", 
etalonarea discului C2 este valabilă 
pentru orice frecvenţă. 

Pentru poziţiile TI-RR" şi 
“VOB’ ale lui Kt se poate lucra şi cu 
markerii, dar numai vizualizaţi pe un al 
doilea spot al unui osciloscop ou două 
canale, aceştia fiind accesibili la J4. 
Markerii de i MHz apar în continuare, 
Tn funcţie de poziţia lui K2, dar în 
schimb nu mai există marker variabil. 
Se pot introduce pe J2 semnale de 
0.2+0.4V, cu rol de markeri externi, 
aceste semnale putând fi luate de la 
orice alt generator de radîofrecvenţă. 
Cu markerii de 1 MHz şi cu cei externi 
se poale lucra pe orice frecvenţă Tn 
modul de lucru "VOB", dar ia frecvenţe 
joase (sub câţiva MHz) aceştia devin 
lungi [aproape cât tot ecranul) şi devine 
imprecisă aprecierea punctului de 
minim central, unde se află de fapt 
frecvenţa markerului. 

Pe poziţia TI-RR". cu excepţia 
frecvenţei de 10,7MHz, funcţionarea 
cu markeri este strict necesară pentru 
delimitarea benzii vobulate. Astfel, se 
introduce un marker extern variabil 
care se deplasează din marginea 
stângă în cea dreaptă a ecranului, 
dlîndu-se frecvenţele respective: 
făcându-se diferenţa lor se află lăţimea 
benzii. Frecvenţa centrată se citeşte, 
în continuare, pe afişajul propriu. 

Utilizarea generatorului cu Kt 
pe poziţia "FI-RR” şi cu markeri externi 
oferă posibilitatea unor benzi vobulate 
mai largi decât în cazul “VOB" dar 
operaţiile de etatonare sunt mai dificile, 
foarte puţin precise la frecvenţe Înalte 
(peşte 30MHz). 

c) Utilizarea generatorului 
modulat în frecvenţă (MF) 

Pentru modulaţia internă, Kl 


KP35-0B, Tn montaj ca amplificatoare 
de semnal, pentru a lucra Tn regim 
uiira-linîar, curentul trebuie să fie 
7^-1 Om A, iar in regim de mixere 
3-5mA. 

Tranzistorul T3, de tipul 
KT904A, este un tranzistor de putere 
capabil să excite tubul GU-74B. El se 
alimentează cu +24V prin filtrul de 
bandă Ml. Curentul acestui tranzistor 
trebuie să fie de 250mA si atunci 
tensiunea de RF pe grila tubului GU- 
74B nu va fi mai mică de 3QV, pe toate 

10 


benzile de radioamatori. 

Din polenţiometrul de ÎSkfi se 
reglează tensiunea de negativare a 
tubului, În aşa fel încât, în pauză, 
curentul acestuia să fie de 150mA. în 
continuare dăm datele bobinelor ce 
comportă cele două module M1 şi M2. 
Modulul M2 este mai complex, 
deoarece în configuraţia de transceiver 
el este folosit şi ca filtru de bandă la 
intrare, pe partea de recepţie. Toate 
bobinele, cu excepţia bobinei L7 de la 
modului Ml. se execută pe carcase din 


materia! plastic (eventual teflon) având 
diametrul de 9mm şi miezuri reglabile 
de lipul STR-1. Ele se execută conform 

tabelului 2 

Aşa cum rezultă şi din titlu, In 
acest articol s-au prezentat doar 
schemele electrice ale etajului prefinal 
care pol fi folosite la construcţia 
emiţătorului, din acest motiv, nu au fost 
tratate problemele privind tuburile ce 
comportă etajul de putere şi nici filtrul 
Pi al acestuia, acestea fiind deja 
prezentate în alte articole. 

TEHNIUM * Nr, 3/2000 












LABORATOR 



fiind pe poziţia "MF" se reglează cu P1- 
K1 şi P1-C8S frecventa centrală, iar 
cu C2 deviaţia de frecvenţă dorită 
Discul C2 este etalonat direct de la 0 
la 75kHz. elalonarea fiind valabilă 
pentru gamele V-VII. Se poale obţine 
MF şi pentru gamele MV cu deviaţii 
maxime de circa 12 ori mai mid decât 
2if, penlru Ki pe poziţia "VOBV 
Tensiunea modulatoare sinusoidală de 
1kHz este accesibilă pe J5; ea esle 
variabilă simultan cu deviaţia de 
frecvenţă, prin acţionarea lui C2. 

Daca la frecvenţa minimă din 
cadrul unei game tensiunea pe J5 este 
de circa 2V, ea scade invers 
proporţional cu frecvenţa 

Pentru modulaţia externă se 
trece K1 pe poziţia "MOD EXT' şi se 
aplică semnalul modulator pe J7, Dacă 
se măsoară cu un voltmetru de c,a, 
succesiv tensiunile de pe J5 şi J7, 
aceasla din urmă ajuslându-se din 
exterior, astfel încât să devină egală 
cu tensiunea din J5, atunci indicaţia 
discului C2 va fa valabilă indicând 
deviaţia ce frecvenţă. Frecvenţa 
centrală afişată nu va sufer. fluctuaţii 
decât atunci cano frecvenţa tensiunii 
moa datoare va fi mulţi piu de 1 kHz sau 
100Hz pentru rezoluţie x10'). In rest, 
mai ales la frecvenţe modulatoare 
■oase, frecvenţa centrală poate fi 
afişată cu erori maxime Af, ceea ce 
conduce la imprecizii de citire. Dacă 
totuşi trebuie ştiută exact purtătoarea, 
se scoate firul da pe J7. generatorul 
fiind nemodulat, se face citirea 
frecvenţei şi apoi se introduce firul pe 
J7, revenind ia modul MF 
d) Utilizarea generatorului 
modulat în amplitudine (M A) 

Pentru modulaţia internă, K1 
fiind pe poziţia “MA", se reglează cu 
PI -K1 şi PI -C36 frecvenţa purtătoarei, 
iar cu C2 gradul de modulaţie de la 0 
la 100%. Deşi sunt garantate modulaţii 
maxime de 80%, lotuşi se pot obţine 
grade de modulaţie apropiate de 
100%, utilizând frecvenţe modulatoare 
mici (maxim 4Q0Hz pe gamele I, II şi 
1kHz pe celelalte). 

Considerând tensiunea de 
ieşire nemodulată de forma U 0 sin(L> 0 t, 
va rezulta o tensiune: 

M A=U Q ( 1+msin w m l )sinw 0 t. 
Pe primele 6 game trebuie ca valoarea 
U 0 <1 +m) trebuie să fie egală cu U QmL „ 
(m=0), iar pe ultima gamă U D să fie de 
maxim Q-5V. Aceste valori pot fi 
depăşite cu 20-30% în majoritatea 
cazurilor, dar acest lucru irebuie făcui 
numai controlând forma tensiunii de 


ieşire cu un osciloscop. Indicatorul de 
depăşire nivel semnalizează o creştere 
excesivă a valorii de vârf U D (1+m). în 
absenţa unui osciloscop, imediat după 
aprinderea indicatorului trebuie redus 
m (cu circa 20%) sau U C : (cu circa 2dB), 
penlru a avea certitudinea unei 
funcţionări cu distorsiuni reduse. 

4, Generatorul de impulsuri E-0505 
Generatorul de tip E-0505 
reprezintă □ sursă de semnale 
dreptunghiulare, cu caracteristici 
variabile, controlate prin comenzile de 
pe panoul frontal al aparatului (timpi de 
tranziţie respectiv durata fronluriior, 
amplitudinea impulsurilor, frecvenţa de 
repetiţie, întârzierea şi durata 
impulsuntor). 


Generatorul poate fi comandai 
intern cu frecvenţa de repetiţie 
determinată de comenzile de pe 
panoul aparatului sau extern (fie prin 
semnale de poartă sau trigger extern, 
(le manua! printr-un buton). 

Schema bloc a generatorului 
de impulsuri E-0505 este prezentată 
în figura 1. Circuitele de formare şi 
selectare primesc şi prelucrează 
semnalele de la borna INTRARE 
SINCRO. în modul de lucru TR1G.EXT, 
impulsurile de la ieşirea blocului de 
formare şi selectare irec direct spre 
generalorul de întârziere. 

in modul de lucru cu POARTA, 
impulsurile de la circuitele de formare 
şi selectare trec spre oscilatorul pentru 



Figura 1 stfi?*na o oonaotoiu j x ■'reuşii î-oios 


Generatorul de impulsuri este 
destinat unui domeniu larg de aplicaţii. 
Domeniul de reglam penlru durata 
fronturilor esle cuprins intre 5ms- 
0,5ms. in trei game Controlul duratei 
fronturilor, intr-o gamă Sargă, permite 
studierea răspunsului diferitelor circuite 
sau componente digitale la excitarea 
cu impulsuri cu timpi de creştere si 
descreştere atât rapizi cât şl lenţi. 

Domeniile largi de reglaj ale 
frecvenţei de repetiţie. întârzierii, 
duratei si timpilor de tranziţie fac, de 
asemenea, din generatorul E-0505 o 
sursă foarte bună de impulsuri penlru 
aplicaţiile analogice. 


frecvenţa de repetiţie, realizând 
inhibiţia acestuia în ritmul semnalului 
de la borna INTRARE SINCRO. 

Frontul anterior al impulsurilor 
de intrare în generatorul de întârziere 
produce impulsurile de la borna 
IEŞIRE SINCRO, în timp ce frontul 
posterior declanşează generatorul de 
durată 

La funcţionarea cu impulsuri 
duble, generatorul de durată este 
declanşai atât la frontul anterior, cât şi 
la cel posterior al impulsurilor de la 
intrarea în generatorul de întârziere. 

Generatorul timpilor de 
tranziţie (durata fronturilor) primeşte 


TEI IN IU M * Nr. 3/2000 


11 















































































LABORATOR 


impulsuri de Ia comutatorul NQMJ,/ 
COMPL. şi de polaritate (+/-) şi 
produce impulsuri ai căror timpi de 
creştere şi descreştere sunt controlaţi 
prin intermediul comutatorului şi 
vernîerelor aferente de pa panoul 
Frontal 

Impulsurile sunt apoi limitate 
şi trecute prin intermediul 
amplificatorului de ieşire spre 
atenuator şi borna de IEŞIRE 
IMPULSURI. Impulsurile de la ieşirea 
amplificatorului au în mod normal 
polaritatea negativă. Când comutatorul 
de polaritate selectează impulsuri 
pozitive, se introduce simultan o 
componentă continuă la ieşire şi se 
cornplementeazâ semnalul de atac al 
amplificatorului,In felul acesta se obţin 
impulsuri pozitive. 

După atenuator se introduce 
o componentă continuă reglabilă printr- 
un potenţiometre de pe panoul frontal, 
componentă care nu se modifică la 
acţionarea atenuatorului. 

Circuitele de alimentare 
(redresare, frltrane şi stabilizare) produc 
tensiuni stabilizate de +5V, ±15V şi de 
-20V necesare pentru alimentarea 
blocurilor funcţionale ale generatorului 
de Impulsuri. 

In ceea ce priveşte realizarea 
funcţiilor de bază, trebuie arătat că 
generatorul de impulsuri E-0505 poate 
fi comandat intern (modul de lucru 
NORMAL) sau extern (în modurile de 
lucru cu POARTĂ, TRIG.EXT sau 
MANUAL). 

în modul de lucru NORMAL nu 
este necesar nici un semnal extern de 
comandă. Perioada impulsurilor, 
întârzierea, durata, duratele fronturilor, 
amplitudinea, componenta continua, 
polaritatea şi formatul (NORM. sau 
COMPL.) Impulsurilor, precum şi 
modul de lucru cu impulsuri simple sau 
duble sunt toate selectate sau ajustate 
cu comenzile de pe panoul frontal al 
aparatului. 

în modul de lucru cu POARTĂ, 
frecvenţa de repetiţie este determinată 
de comutatorul PERIOADA IMP. şi 
vemierul său, daria ieşire nu se obţine 
nici un impuls până când tensiunea 
semnalului aplicat la borna 
INTR.StNCRO nu trece de pragul fixai 
cu NIVELTRSGGER în direcţia indicată 
de comutatorul PANTĂ POLARITATE. 

în modul de lucru TRIG.EXT. 
frecvenţa de repetiţie este determinata 
de frecventa semnalului aplicat la 
borna INTr!s!NCRO. 

Toţi ceilalţi parametri ai 


impulsului de la ieşirea generatorului 
sunt determinaţi ca fa funcţionarea în 
modul NORMAL. 

5. Generatorul defuncţii E-0507 

Generatorul de Ameţii E-0507 
este un aparat destinat a fi folosit ca 
sursă de semnal de uz general în 
proiectarea şi testarea circuitelor 
electronice, precum şi în activitatea de 
service. 

Generatorul de funcţii 
furnizează semnale sinusoidale, 
triunghiulare, dreptunghiulare, rampe 
şi impulsuri pozitive sau negative, cu 
frecvenţa cuprinsă în gama 
l0mHz-2GMHz şi tensiunea de până 
la 30Vw, având multiple posibilităţi de 
generare: 

- semnale periodice: 

- semnale singulare sau salve de 
semnale declanşate intern, manual 
sau extern: 

- semnale vobulate: 

- semnale modulate în frecvenţă sau 
amplitudine intern sau extern; 

- impulsuri sau rampe cu factor de 
umplere reglabil. 

Generatorul de funcţii 
furnizează la Ieşire semnale triun¬ 
ghiulare, sinusoidale, dreptunghiulare 
axate, pozitive sau negative, rampe şi 
impulsuri axate, pozitive sau negative. 

a) frecvenţa 

Gama de frecvenţă este 
divizată în 9 subgame: I (10+20QmHz), 
II (100+2000mHz), III (1+20Hz), IV 
(10+200Hz), V (lOO+2000Hzi. VI 
(1+20kHz), VII (l0+200kHz), VIII 
(100 -2000kHz) şi IX (1+20MHz). 

Stabilitatea pe termen scurt 
(15 minute): mai bună de 1x10- 3 
(pen tru ga mele I.. .VI11) şi 2X10 J (pentru 
gama IX). 

Stabilitatea pe termen lung (7 
ore): mai bună de 3x10 3 . 

b) Caracteristici de ieşire 

- nivel maxim al semnalului de ieşire: 
30Vvv ±5% în gol; 

- tensiunea continuă maximă de 
decalaj: minim ±7,5V în gol; 

- impedanţa de ieşire; 5G£2±5%; 

- atenuatorîn trepte: 0+50dB. rezoluţie 
10dB, eroare ±0,3 dB/treaptâ; 

- atenuator cu regiaj continuu: minim 
20dB, maxim 26dB. 

c) Semnale sinusoidale 

- factor de distorsiuni pentru semnate 
sinusoidale în condiţii de referinţă: 
max. 0,5% în gamele IV-VII 
(10Hz+2GQkHz); 

- nivelul armonicilor în gamele VIII IX 
(10QkHz+20MHz): min. 26 dB sub 
nivelul fundamentalei; 


d) Semnale triunghiulare 

- simetrie mai bună de 1% 
(1 OH z+100kHz): 

- liniaritate mai bună de 1% între 10% 
şi 90% din amplitudine (100Hz, nivel 
maxim), 

e) Semnale dreptunghiulare axate, 
pozitive sau negative 

- timp de creştere şi cădere: maxim 
15ns; 

- supracresteri: maxim 5% (semnal 
dreptunghiular axat); 

- factor de umplere variabil: cel puţin 
10%+90%. 

f) Caracteristici de vo bula re 

- perioada de vobulare: 5ms+100s 
Intern; 

- dinamica frecvenţei vobulate: minim 
2 decade intern sau extern; 

- semnal la borna VOB./MF EXT.: 
sensibilitate 2,5V decadă şi rezistenţă 
internă: 5kU±5%; 

- comanda la borna SINCRO,/SALVE 
EXT, pentru declanşarea unui singur 
cidu de vobulare: semnal TTL. tranziţie 
su s-jos. 

g) Caracteristici pentru salve de 
semnale şi semnale singulare 

- raport semnal/pauză pentru salve: 
aproximativ 1/1 (uitimul cidu se 
termină la nivelul de începui al primului 
cidu); 

-frecvenţa maximă de repetiţie: 2MHz, 
declanşare externă; 

- reglarea fazei primului ciclu>90' ■■ +90 : 

- semnal TTL la borna MOD INT: nivel 
logic 1 pe durata salvei sau a 
semnalului singular, nivel logic 0 pe 
durata pauzei; 

- semnal la bârna SilNCRQ/BALVE 
EXT: tranziţie jos/sus pentru 
declanşarea salvei şi iranzilie sus/jos 
pentru oprirea salvei (ultimul ciclu se 
termină la nivelul de început al primului 
ciclu). 

h) Caracteristici pentru semnate 
modulate în frecvenţă şi amplitudine 

- gamele de frecvenţa aie 
oscilatorului de modulaţie: 

I 0,05ms+1ms (2QkHz+lkHz); 

II 0,5ms-rlQms (2kHz+l00Hz): 

III 5ms+lOQms (200Hz+l0Hz): 

IV 50ms+1s (2GHz+l Hz); 

V 500ms+l0s (2Hz+0,lHz); 

VI 5s+1 QQs (Q,2Hz+0,Dl Hz); 

- indicele de modulaţie in frecventă: 
0+10%; 

- grad de modulaţie MA: 0+100%; 

- semnal la borna MA EXT: 

- sensibilitate 3Vw pentru 100% 
MA; 

- rezistenţa internă: 20kfi±5%. 
_ - continuare în numârvl viitor- 

TEHNIUM • Nr„ 3/2000 


12 








LABORATOR 


6-4 


CONVERTORUL ANALOG-DtGITAL CU 3 DIGIŢI C520D (AD2020) 

Ing. Şerban Naicu 


Aparatele de măsurat digitale 
(numerice) prezintă mărimea afişată 
sub formă numerică (în cifre) eu 
ajutorul LED-urilor (afişoare cu 7 
segmente) sau cu LCD-uri (afişoare cu 
cristale lichide). Mai rar sunt uliţizate 
tuburile Nixie. datorită tensiunilor mari 
pe cere le necesită 

Aceste aparate de măsurat 
numerice indud în componenţa lor un 
bloc de conversie a semnalului 
analogic (liniar) în mărime numerică. 


k\n— 

TT 

AQL j 




M&>f 


uorr 

! St 


f 1 




a.; 


A2 
A3 

~3~l i SVOLT5 


iNIţSUJlMS 

c*f 

matuw’ui 

LflNVWRJt 

SK'fCT 


E-ţy/a 1 

Unui dintre cele mai simple si 
mai utilizate convertoare A/O este 
circuitul integrat C520D (echivalent cu 
AD202D). Acesta este realizat în 
tehnologie PL (Integrated Injection 
Logic) şi prezintă performanţe 
excelente C520D măsoară semnale 
de intrare cuprinse între -99mV si 
*999mV cu o predzie de 0,1 %. 

Consumul lui este de numai 
50mW si se alimentează cu +5V 
(4,5V-i 5.5V). Gama temperaturilor de 


lucru este cuprinsă între 0 şi +75' C. 
iar cea a temperaturilor de stocare între 
-55 si *150 C. Este încapsulat într-o 
capsulă MP117 de tip DIL (Duafln Line) 
cu 16 pini. Configuraţia pinilor este 
prezentată în figura 1 (vedere do sus). 

Schema bloc a convertorului 
este data în figura 2 Cele doua 
potenţiometre au următoarele funcţii: 
P2-reglarea valorii finale P1 - reglarea 
punctului de zero. 

în figura 3 este prezentată o 
schemă de utilizare a conve norul ui A/ 
D, Semnalul de măsurat Ui se aplică 
între pinii 10 si 11 (LOW INPUT si 
HIGHINPUT) Dacă comutatorul'mod 
de funcţionare’ se trece pe poziţia 2, 
măsurarea afişată se memorează 
până la trecerea comutatorului pe 
poziţia 1 

Filtrarea tensiunii de 
alimentare Us=+5V se face cu ajutorul 
condensatoarelor C2 (pentru frecvenţe 
ridicatei si C3 (pentru frecvenţe 
scăzute). 

La ieşirea CI (pinii 2. 1, 15 şi 
16) se obţine semnalul numeric în cod 
BCD, semnal cane se aplică la intrarea 
Cf2 (pinii 7. 1. 2, 6) de tip D117D 
(echivalent cu CDB 447E). Acesta este 
un decodor BCD/7 segmente. 

Configuraţia pinilor decodo¬ 
rului este prezentată în figura 4 (top 
view). Este încapsulat într-o capsulă 
MP117, da tip DIL cu 16 pini. 

Semnalele de comandă 


obţinute la ieşirea decodorului (pinii 13. 
12, 11. 10, 9, 15, 14) se aplică prin 
intermediul rezistoarelor RIDURI6 
afişoare lor cu 7 segmente, de tip VQE 
24 (echivalent cu TGL325), cu a nod 
comun. 

Configuraţia pinilor acestor 
elemente de afişare este prezentată în 

figura 5 

Caracteristicile tehnice 
principale ale afişonjlui VQE 24 sunt: 

- înălţimea cifrei 12.7 mm (0.5 inch); 

- intensitatea luminoasă pentru 
l Q =10mA pe segment: 0.3 med (min. 
0.12 mod); 

- căderea de tensiune în conducţie 
directă pentru l D =l0mA tipic 2V 
(min.l.BV, max. 2 r 5V). 

în caz că nu dispunem de 
acesle elemente de afişare putem 
utiliza elementul de afişare cu anodul 
comun produs de Microelectronica SA. 
MDE 210IR. Dispoziţia pinilor acestui 
afişor este prezentată în figura 6. 

Carateristicile tehnice 
principale sunt următoarele: 

- înălţimea cifrei 7,62 mm (0,3 inch); 

- intensitatea luminoasă pentru 10mA 
pe segment 0, iSmcd (max. 0,24 med); 

- căderea de tensiune în conducţie 
directă pentru l o =10rnA: tipic 1.9V, 
max, 3V). 

în cazul utilizării acestui tip de 
afişoare. in loc de VQE 24. se va 
proceda la o reducere corespun¬ 
zătoare a valorii rezistentelor RlQ-i R16 



TEHNHJM • Nn 3/2000 


13 
























































LABORATOR 




în vederea creşterii valorii curentului 
pnn segmerii pentru obţinerea unei 
străluciri (vizibilităţi) a cifrelor 
satisfăcătoare. 

Trebuie remarcat faptul că 
acest convertor are ieşirile 
mulliplexate* comandă aprinderea 
celor trei afiş oare pe rând (timp de o 
treime de perioadă fiecare) şi nu toate 
odată, cu o viteză foarte mare pe care 
ochiul omenesc nu □ percepe, deci 
afisoarele se vor vedea aprinse tot 
timpul. Acest lucru este necesar pentru 
a putea utiliza doar un singur circuit 
decodificatăr şi nu trei (câte unul pentru 
fiecare cifră). Ţinând cont de curentul 
normal printr-un segment (de catalog), 
in acest caz se va calcula curentul 
triplu, prin alegerea corespunzătoare 
a valorilor rezistenţelor R1CH-R16, 
având în vedere cele afirmate mai sus. 

Pentru calculul rezistenţelor 
R1CN-R16 vom considera curentul 
pnntr-un segment 30mA. 

La curentul de 30mA câderea 
de tensiune pe un segment este, cu 
aproximaţie, de 2V. Căderea de 
tensiune pe regiunea CE a unui 
tranzistor saturat este aproape nulă. 
deci neglijabilă. Rezultă: 


R1 Ck R16=(5V-2 V)/30mÂ-1 00Q . 

Cele trei afişoare sunt aprinse 
pe rând. funcţie de tranzistorul T1.+T3 
care este comandat. 

Pinul 5 a! convertorului L$D 
(Least Stgnificant Digil) comandă cifra 
cea mai puţin semnificativă, prima din 
dreapta, pinul 3. N5D pe cea din mijloc, 
iar pinul 4, MSD (Most Significant Digit} 
comandă cifra cea mai semnificativă, 
prima din stânga, 

dpi gl al Mi fal t-2 12 pB p2 

î7 |i5||i7 ŢŢ7p 12 ^ 


IB 


17 


< 31 > < 33 > 

S\ /\/\ 


ci 

V 


t J 

V 


A-A A-' 


ol 


Cl 


V_V 


o2 

VI 


CED-fl <^>Q 

rrrrri 


montajului se trece la efectuarea 
calibra ni. 

Se scurtcircuitează intrarea H 
la L (masă) şi se reglează cu ajutorul 
lui Pi valoarea afişate 000. (reglarea 
punctului de zero). Se desface 
scurtcircuitul şi se aplică cu o sursă de 
tensiune o valoare de 999mV ia 
intrarea convertorului, Din P2 se 
reglează astfel încât ieşirea să arate 
999 (reglarea valorii finale). Se repetă 
reglajul. Nu este necesară efectuarea 
reglajului decât în două puncte, dată 
fiind caracteristica liniară a 
convertorului. 

Dacă la intrare se aplică o 
tensiune cuprinsă între 0 şi -99mV, pe 
prima cifră din stânga se va afişa 
semnul minus, simbolizat prin T 

Bibliografie 

1. Mikroelektronik, Fiert 14:C520D 3 - 
Digit-Analogî Digital-Wandler, dr.ing. 8. 
Kahi, 1982: 

2. R.F.T. Hableiter-Bauelemenie 
Semiconductors. 1981; 

3. Catalog Analog Devices - 3 Digit A/ 
D Convertor AD2020. 


Hi- 


ANQD 

COMUN- 




TriAftoo 

-COMUN 

12 | Mi^CQTlBCfier 


cPsToi A 

Figura 5 

La un moment dat putem avea ojcaioajf 

apnnse 7 segmente şi punctul zecimal, _ 

deci tranzistorul trebuie să suporte un -[Ş-* 1 

curent mediu de 8x10mA=80mA. Se 
vor alege tranzistoare de tip BC1D7, 

BC lOSetc. 

Se observă că dacă se vor 
utiliza afişoare de tip VQE 24 (care sunt 
duble), va rămâne o cifră nefolosită, 
iar în cazul alîşoarelor MDE 2101 se etcatodi n? ^ - ~ gZto cqt'otfi 

vor folosi 3 bucâţi. 

După terminarea executării 


■* 

'■W- 


Figura 6 


n l atogiocd 


c^ţsCCttod] 


^~]clD{C^cid| 


14 


TEHNIUM • N&, 3/2000 








































































































































AUTO 


ALARME AUTO - GENERALITĂŢI 

I 

Cristian Toma 


In ultimul timp, numărul din ce 
in ce mei mare al alarmelor auto a 
devenit un lucru obişnuit. 

Aceste sisteme acţionează o 
sirenă le forţarea uşilor, la şocuri in 
caroserie, la mişcări in interiorul 
autoturismului, sau chiar apropierea de 
maşină, în funcţia de configuraţia 
aleasă (senzori montaţi). 

Vom analiza pe rând părţile 
componente al unei alarme. 

Senzorul de şoc Acesta 
detectează loviturile în caroserie, 
spargerea geamurilor, sau chiar, un 
efect neplăcut, pornirea alarmei la 
trecerea tramvaielor şi a altor vehicule 
ce generează trepidaţii. 

După construcţie există două 
tipuri de senzori de şoc: 
eiecromagnetici şi piezoelectrici. 

Senzorii electromagnetici au la 
baza lor o bobină în vecinătatea căreia 
se afă un magnet mobil. La apariţia 
unui şoc mecanic în bobină apare o 
tensiune care este redresată şi 
transmisă la alarmă. 

Senzorii piezoelectrici au la 
bază un microfon piezoeleciric în locul 
bobinei. Aceste tipuri de senzori sunt 
mai slabi decăt cei magnetici, fiind mai 
puţin sensibili. 

De altfel, există st senzori de 
şoc cu preaveriizare. care sunt de fapt 
senzori cu două praguri. Astfel, fa un 
şoc de intensitate redusă dar 
însemnată, sistemul va emite un 
semnal de avertizare. La un şoc de 
Intensitate maro ol funcţionează 
normal, generând alarmă. 

Do remarcat este senzorul de 
şoc care, împreună cu contactele de la 
uşi. Intră In configuraţia de bază a 
oricărei alarme. 

Senzorul cu ultrasunete 
Acesta detectează orice mişcare In 
interiorul autoturismului inclusiv 
spargerea geamurilor. Acesta se 
compune dintr-un emiţător de 
ultrasunete şi un receptor de 
ultrasunete Are la bază compararea 
semnalului emis de cel recepţionat, pe 
baza efectului Doppîer. 

Senzorul de perimetru 
Funcţionează pe principiul radarului şi 
are funcţia de a transmite un semnal 
<Je preaveriizare unităţii centrale, la 
apropierea unei persoane de 
autoturism. Acesta este montai în 
mijlocul maşinii intre scaunele din faţă 
pentru a avea un răspuns egal în toate 
direcţiile. Toi aici se montează şi 
senzorul de şoc. fixai de caroserie. 


perimetru se montează ca o opţiune la 
configuraţia de bază 

Modul blocare motor 

Atât li mp cât alarma este în 
starea armai, motorul nu poale fi pornit, 
In cele mai multe cazuri, constă intr-un 
releu ce blochează demaratul. 

Telecomanda 

Poate fi de două tipuri, cu cod 
fix sau cu cod săritor Cele cu cod fix 
emil la fiecare apăsare de buton acelaşi 
cod care conţine codul telecomenzii, 
plus codul butonului apăsat. Cele cu 
cod săritor schimbă codul la fiecare 
apăsare de bulon. 

Atenţie! Tn cazul 
telecomenzilor cu cod fix. codul poate 
fi scanat cu ajutorul unor aparaturi nu 
prea sofisticate. Apoi codul poate fi 
reprodus, iar alarma poale fi dezarmată. 
Cele cu cod săritor fac Inutilă scanarea 
codului, deoarece la fiecare apăsare de 
buton codul se schimbă, după un 
anumit algoritm. Dacă nu sunteţi în 
posesia unei astfel de alarme nu trebuie 
să mtrati în panică. Acest lucru nu 
prezintă moi un fel de pericol, dar există 
şi hoţi geniali. 

închiderea centralizată 
Constă în încuierea'descuierea uşilor 
la armarea/dezarmarea alarmei. 
Blocarea mecanică a uşii se realizează 
prin deplasarea unei bare acţionase de 
un motor, pe o distanţă de c2cm. Barele 
sunt cuplate mecanic cu încuietorile 
uşilor. Practic, aceste dispozitive fac 
acelaşi lucru ca şi încuienea/dBscuferea 
uşilor cu ajutorul cheii, dar electronic. 
Are avantajul că loatc uşile se încuie/ 
descuie dmtr-o dată. nernaifiind 
necesară verificarea fiecărei uşi peniru 
a nu fi uitată descuiată 

Unitatea centrală n prezent, 
microprocesoarele au o gamă de 
aplicaţii din ce în ce mai largă. Dea, 
chiar şi □ banală alarmă aulo este 
construită in tehnologie bazată pe 
microprocesor. 

Acest modul are tiifente intrări 
pentru senzon Există două tipuri de 
intrări: de preaveriizare şi de alarmă. 

La prezenta unui semnal venit 
de fa senzori la una din intrările de 
preavertizare, unitatea centrală va 
transmite către sirenă un semnal de 
preavertizare. in prezenţa unui semnal 
pe una din intrările de alarmă se va 
declanşa alarma. Aceste tipuri de intrări 
sunt cu trigger negativ. 

Mai există o altă intrare cu 
irigger pozitiv care se conectează la 


pornire a motorului. Unele tipuri de 
alarme sunt sensibile la scăderi bruşte 
ale tensiunii (iluminat interior), Aslfel, 
deschizând uşa, plafoniera se va 
aprinde, iar tensiunea bateriei va 
scădea in limite mici. Alarma va sesiza 
scăderi bruşte ale tensiunii bateriei de 
acumulatoare. Orice încercare de 
pornire a unui consumator din inierioru! 
au (oluri sinului va genera alarmă. Are 
marele avantaj Că numărul firelor ce 
irebuie trase' se reduce considerabil. 
Această unitate are şi alte raluri: 

• memoria la dezarmare - la 
dezarmarea sistemului, acesta va 
indica acustic dacă pe durata armării a 
fost declanşată alarma; 

- comandă plafomerâ - la dezarmarea 
sistemului, plafoniera va lumina până 
în momeniul pornirii motorului; 

- autoarmare - constă în armarea 
sistemului, dacă în iniervalul 
30sec 1 min de la dezarmare nici o uşă 
nu a fost deschisă. 

Atenţiei La sistemele cu 
închidere centralizată se poate 
întâmpla ca sistemul să încuie uşile, 
cheile rămânând In interiorul maşinii, 
poate chiar în comod Această opţiune 
este. de obicei programabilă şi este 
bine să fte dezactivată. De o astfel de 
"proiecţie" nu are nevoie nimeni. 

De decodarea semnalelor 
venite de fa receptorul de telecomandă 
se ocupă toi microprocesorul. Codul 
recepţionat este comparat cu cel 
existent în memoria internă. Dacă sunt 
identice, se (rece ta execuţia comenzii, 
în memorie se mai află şi alte date 
privind starea alarmei (dezarmat/ 
armat), mod alarmare (preavertizare/ 
instantaneu), memoria la dezarmare. 
Această memorie este nevoiatilâ, adică 
chiar şi după Tnlreruperen alimentării se 
păstrează codul şi starea precedentă. 

Unitatea centrală conţine şi un 
program care permite introducerea în 
memorie a oricărei telecomenzi, în 
vederea folosim alarmei împreună cu 
telecomanda respectivă. Există şi un alt 
program care permite scoaterea din 
memorie a unei telecomenzi. 

în final, câteva recomandări 
peniru cei ce incă nu au cumpărat o 
alarmă si doresc sa cumpere una; 

1. Mu cumpăraţi de oriunde astfel de 
sisteme, la preţuri dubioase. Gel mai 
bine este să cumpăraţi una de fa o firmă 
specializată: 

2. Alegeţi un sistem, cu senzor de şoc 
magnetic; 

3. Telecomanda si fie cu cod sărilor 


Senzorul cu ultrasunete Si cel de 


contactul de cheie al maşinii, pentru a 
detecta o eventuală incercare del 


TEHNII M * Nr. 3/2000 


15 

















AUTO 


ALARMĂ AUTO 


Facilităţile oferiie de alarma 
prezentată în figura 1 sunt: 

- Intrare în supraveghere automată a 
alarmei după două minute {Sa alegere) de 
când contactul este tăiat. 

* Alarmă fără acumulator, care asigură 
funcţiile sate şi în caz de întrerupere a bateriei. 

-întreruperea aprinderii. 

- întreruperea alimentării cu carburant 
printr-o electrovalvâ EV, fără posibilitatea 
repunerii în funcţiune imediată. 

- Avertizor de Intrare în funcţiune a alarmei 
(buzzer), Alarrpa poate funcţiona fără buzzer 
şi fără sirenă în modul "silenţios* 1 , 

- Alarma porneşte silenţios (cu toate 
funcţiile) dacă buzzerui de intrare 
funcţionează şi dacă manevrăm 
întrerupătorul de oprire chiar în timpul 
întârzierii de intrare, 

- După o alarmă, repunerea în funcţiune a 
maşinii necesită cheia de contact şi 
acţionarea în ordinea prevăzută a două 
butoane piasate în locuri diferite, 

- Avertizare asupra întreruperii alarmei la 
bord. 

- Alarmă imediata pe capotă şi alte locuri. 

- întârziere de ieşire şi intrare şi de alarmă 
modificabile prin schimbarea unei rezistenţe 
sau/şi condensator, 

Descrierea schemei 

întrerupătorul Y este un dublu 
inversor şi are funcţiile: 

a. Pune în serviciu normal alarma. 
El serveşte exclusiv atunci când vehiculul 
este in reparaţii sau când dorim să deschidem 
capota fără a fisa cheia in contact. 

b. Permite, cu ajutorul LED-ului 1. să 
semnalizăm poziţia alarmă oprită, când cheia 
de contact este pusă. 

Electroval va este monlată pe lurtunu! 
de benzină care transporta benzina din 
rezervorln pompa de benzină. Dacă maşina 
nu este dotată cu electrovalvâ, recomand 
montarea acesteia la un atelier. Când alarma 
este conectată prin întrerupătorul Y, bateria 
montată, electroval va îşi primeşte alimentare 
prin T5'RE3, atât cât apăsam pe BP2. Releul 
RE3 rămâne andanşat prin contactele sale. 
Plusul electroval vei este asigurat din plusul 
bateriei, prin cheia de contact. Constatăm 
imediat că dacă bateria este întreruptă sau 
alarma neutralizată. RE3 este în repaus şi 
nu va fi activat decât prin BP2, iar RE2 va fi 
si el în repaus. în lipsa, lui RE2 , RE3 trece în 
repaus imediat ce BP2 se deschide. Dealtfel, 
dacă alarma a funcţionat, o masă este 

16 


Dan Jstrate 



TEHNIUM • Nn 3/2000 





















































































AUTO 


aplicată pe baza (ui T5 prin D20, care 
astfel se blochează şi RE3 revine Tn 
repaus. 

întrerupătorul Z asigura 
declanşarea alarmei manuală pnn 
blocarea lui ÎS, repausul iui RE3 şi 
întreruperea aprinderii prin D19-D1&- 
RE2 şi BP1, oricare ar fi poziţia lui Y. 
Pentru această funcţie utilizăm un 
întrerupă lor, deşi un impuls scurt ar fi 
fost suficient Preferăm întrerupătorul 
deoarece el asigură şi pornirea sirenei 
prin D19*D17*RE1, Când sirena a 
funcţionat un timp, dioda D20 opreşte 
alimentarea electrovalvei prin RE3. 
LED-ut 2. prin BP1 şi un contact aî lui 
RE2, indică faptul că aprinderea este 
cuplată. 

LED-ut 3 semnalizează că 
RE3 este în repaus şi că electro val va 
este oprită. Martorii LED 1, 2, 3 nu se 
aprind decât când cheia de contact 
este pusă. 

1 - Cheia de contact conectată; 

■ un plus este aplicat lui TI prin Dl. 
R1. deciTt conduce. 

- Ti pnn D6 blochează rapid pe T3 si 

REl; 

- prin D2, ICI A dă un plus Iul ICI 8 
care dă o masă lui C2. prin R7.în 
aceste condiţii, IC IE blochează pe T3 
prin Rit. în timp ce C3 se descarcă 
prinRlG 

- ieşirea lui IC2B blochează pe T4; 

- fără importanţă pe moment. (GIF 
blochează, de asemenea, pe T3 prin 
D7. 

Deschiderea unei uşi dă o 
masă lui D8. Ieşirea lui 1C2D este în 1, 


dar ea nu are nici un efect asupra 
punctului de joncţiune D2-IC1B din 
cauza prezenţei lui R15 şi DII. 

Deschiderea capotei dă o 
masă lut 09 Ieşirea tui 1C2E este în 1 
logic Prin R1§ şi Dl 5 această ieşire 
înaltă trebuie să încarce aproape 
instantaneu pe G2, dar acest lucru nu 
este posibil dm cauza lui R1€ şi a ieşirii 
joase a iui ICI B. ieşirea joasă a lui 
IC2F este anihilată de prezenţa lui R17, 
□12 astfel că ea nu poate influenţa 
joncţiunea D2-IC1B 

2. Cheia do contact întreruptă; 

* Ti se blochează pnn R2. ;ar CI se 
încarcă prin R3. Constanta de timp Ci ■ 
R3 este în jur de 2 minute 

- T3 continuă să fie blocat de ICI F si 
D7; 

* când 01 este încărcat. IC1A 
basculează, ieşirea sa eliberează pe 
T3 prin ICI F ca şi bistabilu! formal din 
IC1S-R5-IC1C-D3. Ieşirea joasă a lui 
ICI B este menţinută de R4 pe intrarea 
sa; 

- când o uşă este deschisă, nivelul 
Jos aplicat pe R15-D11 esie activ. ICI S 
îşi schimbă starea şi această stare 
este menţinută de R5. IC1C şi D3: 

-C2 se încarcă prin R7 teste vorba 
de o întârziere de intrare) Timpul de 
întârziere este de 15 secunde. Dacă 
doriţi ca acest timp sâ fie mai mic. 
micşoraţi R7. Ieşirea lui IC1E devine 
înaltă după l5s, T3 conduce REl si 
RE2 ancLmşează ş» RE3 declanşează: 

-prinlCIE.RlOse incarcâ C3 (timpul 
de alarmă). Pentru a rămâne în limite 
acceptabile, temporizarea a fost 


aleasă de 35s. După 35s. ieşirea lui 
1C2B este în 1 T4 conduce datorită lui 
R12. 04 se încarcă Ioane rapid 

- T4 aplică o masă lui IC1C pnn D13. 
Prin prezenţa lui D3. bascula îşi 
schimbă starea şi rămâne astfel 
datorită lui R4. 

- C2 este descărcat prin D14, C3 prin 
Dl 6. în aceste condiţii T4 îşi schimbă 
rapid starea Acest efect a fost 
neutralizat prin prezenţa lui C4; 

* C2, C3 suni descărcaţi de R6-D5 si 
R9-D10; 

- deschiderea capotei motorului 
provoacă aceleaşi efecte ca şi 
deschiderea unei usi, dar cu 
încărcarea rapidă a lui C2 prin R16» 
Dl 5, alarmă imediată pnn T3; 

- dacă o uşă rămâne continuu 
deschisă, alarma durează 35s, ia o 
pauză de 15$, funcţionează 35s ele, 
până când uşa va fi închisă sau alarma 
neutralizată, 

- în cazul In care capota rămâne 
continuu deschisă, alarma continuă 
până este închisă sau alarma 
neutralizată; 

- descrisă ca mat sus, alarma 
funcţionează foarte bine şi în mod 
silenţios. Totuşi, ţinând cont de 
punerea in serviciu automat a alarmei 
este recomandat sâ se utilizeze in 
interior un buzzer Ei ne aminteşte că 
alarma trece la detecţia unei intrân; 

- buzzenjl este activat de fiecare dată 
când ieşirea lui IC1B este în 1, după 
înregistrarea unei intrăm sau a 
deschiderii capotei motorului, aceasta 
după întârzierea fixată. D4 este o diodă 



TEHN1LIM * Nr. 3/2000 


Figura 2 


17 



















































































































H h 


FJ ECTROALIMENTARE 


ALIMENTATOR SIMETRIC ±12 Vcc 


ing. Cristian Zlatea 


In practica depanărilor şi 
testărilor, de multe ori este nevoie de 
alimentări simetrice, una dintre cele 
mai întâlnite fiind ±12 Vcc. Nu 
întotdeauna însă se dispune de surse 
multiple de tensiune, iar în şi mai puţine 
cazuri acestea sunt variabile, pentru a 
se obţine direct tensiunea dorită 

Pentru aceste valori vă 
propunem o schemă extrem de simplă, 
utilizând componente electronice 
discrete, uzuale, schemă utilizabilă Fa 
puteri mici, prezentată în figură 
Prezentarea schemei 
Fiecare dintre cele două 
ramuri (simetrice) ale schemei 
furnizează tensiunea stabilizată de o 
diodă Zener PL12Z, Căderea de 
tensiune V BE (sau V E & în cazul 
tranzistorului BD140) este corectată cu 
ajutorul unor diode 1N4001. Valoarea 
de 33011 pentru cele două rezistenţe a 
fost aleasă pentru cazul în care 
tensiunea continuă disponibilă este de 
15V Fiecare ramură a schemei este 
decuplată pe intrare cu o pereche de 
condensatori 100nF/25V nepolariza t şi 
47 uF/25V polarizat, iar pe ieşire cu 
un condensator polarizat 10pF/16V 


Performanţe şi concluzii 

Performanţele schemei 
depind de cele ale elementelor 
componente şt anume: 

- curentul de sarcină depinde de ic 
al tranzistoarefor; 

•asimetria celor două ramuri faţă de 
punctul de referinţă (GND) este cea 
dală de "jocul" toleranţelor tensiunilor 
nominale ale diodelor Zener; 

- corectarea tensiunilor cu diode 
sene implică, de asemenea, o 


în cazul în care schema este 
folosită în laborator {pentru testări, 
depanări sau alte operaţii din aceeaşi 
gamă' avantajul simplităţii întrece în 
sens pozitiv elementele prezentate mai 
sus. Dacă utilizarea schemei se face 
şi în alte situaţii, Împerecherea 
componentelor similare şi montarea de 
radiatoare pe cele două Lranzistoare 
îmbunătăţesc performanţele. 

Schema poate fi folosită 
pentru curenţi ce sarcină de 500mA şi 
o precizie a tensiunilor + 12V de +5% 
(Jumătatea valorilor maxime absolute). 


ne adecva re de circa 0,1 V cel mai 
adesea. 



Zener care suprimă tensiunea 
reziduală a tui IC1B. Prin R8 T2 
conduce şi activează buzzerul: 

- REŢINEŢI: Când buzzerul 
funcţionează, dacă manevrăm 
comutatorul Y fără să punem cheia in 
contact, efectul sonor al buzzerului va 
dispărea, iar alarma trece automat în 
poziţia ‘lotul tăiai", chiar dacă sirena 
nu funcţionează Trebuie rearmata prin 
butoanele BP1 şi BP2; 

- C6 serveşte la asigurarea unei 
constante antibasculă pentru IC1B. 
dacă există un nivel de tensiune 
parazit. 

- se înţelege că dacă lirele alarmei 
suni tăiate, maşina este imobilizată. 

Rolul întrerupătorului Z: 

Când lăsaţi maşina în locuri 
dosnice, cu câteva secunde înainte de 
a opri motorul, apăsaţi butonul 2 astfel 
încât motorul să aspire benzina care 
mai rămâne pe furtun. Atenţie însă: nu 
apăsaţi niciodată acest buton în mers 
pentru câ motorul se va opri 
instantaneu. 


Realizare practică 

- circuitul placai şi amplasarea 
componentelor sunt prezentate în 

figura 2: 

- recomand a nu schimba valorile 
componentelor R4, R5, R15, R16, 
R17.C4; 

- nu există reglaje de realizai doar 
modificarea perioadei de temporizare, 
dacă doriţi acest lucru; 

- RE1 şi RE2 sunt relee de 12V care 
trebuie să suporte pe contacte un 
curent de 8A. RE3 este tot un releu de 
12V, care trebuie să suporie pe 
contacte un curent de 3A; 

- consumul general al montajului 
depinde de RE3. Cu un model care are 
un curent de 40mA, curentul genera! 
esle de 50 mA. 

Teste pentru verificarea 
funcţionării alarmei 

- conectaii cheia de contact, după 
care cele trei LED-uri vor lumina. 
Comutaţi pe V şi LED-ul 1 se va stinge; 

-apăsaţi BP1 şiLED-ul 2 se va stinge. 
Apăsaţi şi BP2 şi LE O-ut 3 se va stinge; 


- deschideţi o uşă. după ce aţi scos 
cheia de contact şi cronometraţi timpul 
până la declanşarea alarmei. Timpul 
scurs până la pornirea buzzerului este 
timpul de ieşire, iar timpul până la 
pornirea sirenei este timpul de intrare; 

-conectaţi cheie de contact, buzzerul 
se va opri, ca de altfel si sirena. Led- 
unle 2 şi 3 se aprind. Pentru a rearma. 
apăsaţi BP1 şi apoi BP2; 

- în acelaşi fel procedaţi si cu capota; 

- după o nouă întârziere de ieşire 
deschideţi o portieră, buzzerul va 
funcţiona, apăsaţi pa Y şi sunetul va 
dispare. Conectaţi cheia şi LED-unle 
1, 2 si 3 se vor aprinde. 

- Pentru a testa electrovalva porniţi 
motorul, deconectaţi pentru scurt timp 
o bornă a bateriei şi evident motorul 
se va opri LED-ul 3 se va aprinde şi 
nu veţi mai putea pomi motorul 

Nu uitaţi, dacă duceţi; maşina 
la service, neutralizaţi alarma din 
comutatorul Y şi basculaţi robinetul 
manual al eleclrovaivei. 


TEHNIUM • Nr. 3/2000 


18 





































ELECTRO ALIMENTARE 

STABILIZATOR DE TENSIUNE RIDICATĂ 



ing. Şerban Naicu 


Avem nevoie, în unele aplicaţii 
practice, de tensiuni continue 
stabilizate mai mari de 30V, cât se 
poale obţine cu regulatoarele de 
tensiune integrate obişnuite. 

O soluţie ar fi obţinerea 
acestor tensiuni cu ajutorul unor 
montaje stabilizatoare de tensiune 
realizate cu tranzisloare 


continuă obţinuLâ este stabilizată cu 
ajutorul circuitului integrat de lip TL783, 
Stabilizatorul cu 3 pini TL7B3 
poale fi adaptai pentru o tensiune de 
ieşire cuprinsă între 1,25V şi 125V, la 
un curent de 0,7A, dar. de regulă, nu 
se utilizează la tensiuni mai mici de 30- 
35V De altfel, nici nu ar fi cazul, la 
asemenea valori ale tensiunii 


în care pentru redresarea curentului 
alternativ din secundarul 
transformatorului de reţea s-au utilizat 
pairu diode discrete D1+D4, pentru 
care s-a prevăzut loc pe cablaj (şi nu 
punte integrată). 

Rezistorul R4 poale să şi 
lipsească de pe schemă, rolul său este 
acela de reglare fină a valorii 



0 rezolvare şi mai bună a 
problemei, care oferă posibilitatea 
obţinerii unor scheme mult mai 
compacte, constă in utilizarea 
circuitului integrai TL733. care este un 
stabilizator reglabil de tensiune pozitivă 
cuprinsă între 1 25V şi 125V. Acest 
stabilizator integrat este destinat 
aplicaţiilor Jn care este necesară 
obpnerea unor tensiuni de valoare mai 
ridicată, unde marea majoritate a 
stabilizatoarelor obişnuite nu pot fi 
utilizate. 

Date tehnice referitoare la 
acest foarte util stabilizator de tensiune 
de valoare ridicată. TL783. revista 
Tehnium a mai prezentai în nr.3/1993. 
In continuare. prezentăm o schemă de 
Stabilizator de tensiune care livrează 
48V. dar poate fi uşor adaptată pentru 
valori de tensiuni mergănd până la 
125V si poate furniza un curent de 
700mA 

Schema electronică a 
montajului este prezentata în figura 1. 
Aceasla se compune, mai întâi, dintr- 
un trans formator coborălor de tensiune 
Tr. 220V/48V, având o putere de 26VA. 
Tensiunea alternativă furnizată în 
secundarul transformatorului este 
redresată biallernanţă cu puntea 
redresoare PR, de tip 1PM1 sau 
realizată cu patru diode discrete, de tip 
1IM40Q7. După filtrarea cu 
condensatoarele C5 şi C6, tensiunea 

TEHNIUM • Nr. 3/2000 


stabilizate se pot utiliza regulatoarele 
obişnuite de tensiune (care sunt şi mai 
ieftine). 

Dioda electroluminiscentă 
LED se aprinde şi semnalizează 
existenţa tensiunii la ieşirea 
stabilizatorului integrat. Rezistenţa R1 
limitează curentul phn LED. 

Diodele D5 şi D6 au rol de 
protecţie a stabiliza ierului integral la 
inversarea sensului curentului de 
ieşire, sau la schimbarea polarităţii 
tensiunii de ieşire. 

Circuitul integrat TL783 va fi 
montat pe un radiator de răcire. 

Valoarea tensiunii de ieşire 
este dată de grupul R2. R3 şi R4. 
Valoarea rezistorului R4 (cuprinsă Intre 
680kii ş iMii), moniai in paralei cu 
R3, serveşte doar pentru reglajul fin al 
tensiunii de ieşire de 4SV 

Tensiunea de ieşire se 
calculează cu retatîa 

Voui=VrefmR3| j R4/R2), 
tinde Vref=1,25V. 

Tensiunea de referinţă este 
constantă si are valoarea de 1.25 V 
(tipic), fiind disponibilă intre pinul de 
ieşire al CI (QUT) si cel de reglare 
(ADJ). 

Capsula circuitului integrat cu 
semnificaţia pinilor este prezentată în 


rezistenţei R3 (cu care se află conectai 
în paralel) Dacă pretenţiile în ceea ce 
priveşte valoarea exactă a tensiunii de 
ieşire (4&V în acest caz) nu sunt foarte 
man. atunci se poale renunţa la R4, 
reglajul făcându-se din valoarea 
rezistorul ui R3 

Bibliografie 

- Revista Le Hăul Parleur nr1867, 
ianuarie 1998; 

- Linear Dala Book, Texas 
Instruments, 1989. 



■ 

' ■ ' < 

' ud i | Figura 3 


In figura 3 este prezentat 
cablajul montajului. S-a figurat varianta 


«v 


19 


































































~ r = AUTOMATIZAM 

MAGISTRALĂ PE DOUĂ FIRE 


O facilitate comună pentru 
majoritatea micro controlere Lor este 
posibilitatea de-a interacţiona cu lumea 
externă Forma pe care o capătă 
schimbul de informaţie include 
adresarea paralelă sau pe bit a 
intrări lor/ieşirilor digitale, ieşiri/întrâri 
analogice, precum şi funcţii complexe 
cum ar fi o interfaţă cu o tastatură 
utilizator Chiar mai mult. activităţile 
legale de temporizări, cum ar fi 
modulaţie în lăţime pulsuri, măsurarea 
de frecvenţă sunt legate de viteza de 
măsurare a intră rilor/ieşirilor. In plus. 
chiar dacă nu legat exclusiv de 
sistemul de intrâri/leşiri. multe sisteme 
au extensii care implică ceas de timp 
real, li mere sau memorii ne volatile. 

In mod tradiţional, tehnicile de 
interfaţare cu astfel de periferice 
conduc la utilizarea unei magistrate 
convenţionale, de date şi de adrese. 
Chiar dacă numărul de trasee existente 
pe cablaj este mare, acest standard 
constituie o bună alegere pentru a 
utiliza un număr dat de periferice. Cu 
toate beneficiile ei. în cazul utilizării de 
microcontrolere care au un număr 
redus de pini. metoda se poale dovedi 
inutilizabilă, fiind necesară o magistrală 
de extensie care să nu indudâ prea 
mu Ui pini de intra re/îeşire. 


NOUTĂTI EDITORIALE 

I 

Semnalăm apariţia 
revistei ELECTRONICA, care se 
adresează cu predilecţie 
profesioniştilor şl oamenilor de 
afaceri. 

Editată de Compania de 
electronică Sena. pubilicaţia are 
ca domenii de interes: 
electronica industrială şi de larg 
consum, ştiinţa şi tehnologia 
informaţiilor si telecomunicaţii te. 

Revista reprezintă o 
oglindă a pieţii româneşti din 
domeniul electronicii, 
propunăndu-şi să semnaleze 
cititorilor ei noutăţile apărute în 
zona sa de interes. 


20 


Standarde seriale 

Esle relativ uşor de adăugat 
facilităţi suplimentare pentru 
microcontrolere, dar păstrarea 
numărului de pini alocaţi pentru 
extinderea magistralei la □ valoare cât 
mai scăzută este un obiectiv 
obligatoriu. In general, daca se cere o 
viteză de calcul ridicată, perifericele 
exterioare nu sunt potrivite pentru 
procesoare booleene, care au sistemul 
de intrare/ieşire adresabil pe bit Din 
aceaslâ cauză există pini dedicaţi 
pentru funcţiuni critice, cum ar fi 
întreruperile externe, controlul 
limereletor. pinii de transmisie şi 
recepţie în aceaslâ situaţie devine 
evident că o extensie serială a 
magistralei este o opţiune pos-oilâ 

Două categorii principale de 
comunicaţie serială sunt definite: 
asincronă şi sincronă. Comunicaţia 
asincronă este utilizată în special 
pentru a interfaţa microcontroIerul cu 
alte controlere inteligente. 
Constrângerile privind temporizările fac 
această metodă costisitoare din punct 
de vedere al vitezei de transfer. Chiar 
dacă metoda asincronă este folosită 
la comunicaţia punct-la-punct ea 
necesită si un protocol de nivel înalt, 
ceea ce implică un nivel a! capacităţii 
de calcul cane, în general, poate depăşi 
posibilităţile circuitelor periferice 
dedicate Datorită acestor factori, 
comunicaţia asincronă se dovedeşte 
a fi o alegere inoportună pentru o 
extensie a magistralei periferice 

Comunicaţia sincronă 
coordonează transferul de dale sub 
controlul unui semnal de ceas general 
de controlerul maşter. Acesl ceas 
semnalează când dala este validă la 
transmisie sau la recepţie. Cum ceasul 
de sincronizare este produs de maşter, 
protocolul permite iransferun la viteze 
variabile. în acest caz un factor 
restrictiv este frecvenţa maximă de 
ceas. 

Standardele Miorowire şi SPl 
ţSerial Peripheral Interface) sunt 
protocoale sincrone, utilizate pentru 
transferul intra re/ies i re către penfenoe 
Chiar dacă există un număr mare de 
periferice care pol folosi acest 
standard, utilizarea lor este diminuată 


ing. Dan Diaconu 


de aceea că protocolu! nu asigură un 
mecanism propriu de adresare 
individuală a perifericelor de pe o 
magistrală comună Fiecare periferic 
foloseşte un pin de selecţie care 



q\U—Li/î 

f | i 1 

-ttl_ r 

. * i—r 


KW' 


I» 


mnr \aia 

azlc ::xţî 

i 1 

-V/ 


nur 


MCtrim 


Ftguoî 


WkjOVH 


trebuie setat individual de maşter 
înainte de-a începe comunicaţia 
Aceasta poate conduce la probleme 
importante dacă numărul perifericelor 
creste. 

Protocol pe două fire 

Când un sistem mic trebuia să 
permită folosirea unui număr mediu 
spre mare de periferice externe, 
protocolul inter-!ntegrated Circuit (PC) 
este o soluţie acceptabilă pentru 
ocuparea unui număr redus de intrări/ 
ieşiri r ? Care nevoiededouâfirepentnj 
comunicaţie, indiferent de numărul 
perifericelor din sistem Standardul se 
constituie intr-o metodologie de 
transport a informaţiei şi Intr-o 
arhitectură de magistrală peniru 
comunicaţia serială pe două fire Cele 
două linii de semnal sunt definite drepi 
ceas (SCL) şi date (SDAJ, fiind linii 
bidirecţionale, de tip open colicelor. 
Oricare dispozitiv de pe magistrală 
poale trage aceste linii către masă 
pentru a realiza comunicaţia. Acesl 
fenomen esle utilizat peniru a 
implementa funcţiile de gestiune a 
magistralei, careindude sincronizarea 
prin stări de aşteptare şi arbitrarea 
magistralei. _ 

TEHNIUM • Nr. 3/2000 






























AUTOMATIZAU! 



Magistrala pe două fire 
asigură transportul datelor şi controlul 
informaţiei, dar este folosita şl pentru 
a fiabili adresa care selectează o 
anumită componentă de pe magistrală, 
pentru a transfera date. Informaţii 
suplimentare pot fi transferate pentru 
accesul locaţiilor specifice In cadrul 
memoriilor sau a regişinlor de stare sau 
comenzi pentru periferice mai 
complexe. Chiar dacă majoritatea 
aplicaţiilor folosesc l*C în configuraţie 
master/slave, protocolul permite 
sisteme mulţi maşter, putând fi utilizat 
pentru comunicaţia directa procesor- 
procesor sau pentru implementarea 
memoriei comune. 

Standardul l-'C asigura în mod 


normal o viteză de transfer de 
lOOkbps. dar pentru unele 
componenie mai noi poate ajunge ia o 
rată de transmisie de 4Q0kbps. viteze 
acceptabile In majoritatea aplicaţiilor, 
ţinând cont că perifericele, de tip ceas 
real, memorii nevoia ti ie, convertoare, 
nu necesită o viteză de acces 
deosebita Lungimea maximă a liniei, 
dată în specificaţie, este de lOm. 

Protocolu! 1 J C stabileşte un 
număr de stări ale liniei care pot fi 
iniţiate de combinaţia liniilor SDA si 
SCL, prezentate grafic în figura I. 
Toate operaţiile pe magistrală sunt 
iniţiate de starea START, care 
determină ca toţi membrii de pe 
magistrală să treacă în starea de 


ascultare pentru a primi date. Pentru 
aceasta, dispozitivul maşter fixează 
SDA pe nivel scăzut, după care trece 
linia SCL pe nivel scăzut. 

Pentru încheierea transferului 
de dale se foloseşte starea STOP. Se 
porneşte cu SCL şi SDA pe nivel 
scăzut, iar dispozitivul maşter va 
elibera mat întâi SCL şi apoi SDA. 
Starea STOP indică faptul că 
magistrala a fosl eliberată şi este de 
aşteptat ca O altă transmisie să 
înceapă in orice moment, 

Odată controlul magistralei 
stabilit, cu START, date sunt 
transferate în mod convenţional, pe opt 
biţi, începând cu cel mai semnificativ 
bit. Biţii de date sunt setaţi când SCL 



TEHNIUM * Nn 3/2000 


21 












































































































































































































AUTOMATIZA R1 


este pe nivel scăzut, şi trebuie să 
rămână stabile cât SCL este pe nivel 
ridicat După ce a fost ţinut SCL pe "1 ’ 
logic o perioadă, maşterul magistralei 
va trece SCL pe nivel scăzut şi permite 
ca starea lui SDA sâ se schimbe. 

Chiar dacă dispozitivul maşter 
- controlează ceasul sistemului, aceasta 
nu implică un conLrol absolut al ratei 
de transfer. Datorită liniilor de tip open 
conector, magistrala are o 
caracteristică de tip SI . ceea ce 
permite fie ca dispozitivul maşter, fie 
cel slave sâ păstreze liniile SCL şi SDA 
în stare scăzuta. Aceasta permite ca 
dispozitivele mai lente să poată încetini 
rata de transfer prin extinderea 
intervalului în care SCL este pe "0‘ 
logic Dispozitivul maşter, după ce 
eliberează linia SCL. verifică starea lui 
si va aştepta aiâta timp cât SCL este 
pâsuat pe nivel scăzut de dispozitivul 
slave implicat in transferul de date 

Fiecare octet de dată 
transferat necesită o confirmare, care 
esle implementată la nivel de funcţie 
bit, pe parcursul celui de-al nouălea 
impuls do ceas. în cadrul transferului 
oe date Imediat după transmiterea 
bitului fi de dată, Iransmiţâtoruf va 
elibera SDA în acesl moment 
receptorul trebuie să semnaleze dacă 
a recepţionat corect intregul octet prin 
trecerea liniei SDA in stare jos. 
Schimbarea stării bitului de validare se 
realizează pe perioada când maşterul 
trece SCL pe '0' şi trebuie să nu se 
modifice pe toată durata căt SCL este 
pe ‘1" logic. Bitul de validare este 
evaluat de transmiţător pentru a 
determina starea transmisiei octetului. 

Pentru a se transmite o 
adresă, după o condiţie START, o 
adresă slave de 7 biţi este transmisă 
de mas ier, iar bitul 8 este considerat 
un indicator de ci lire/ sen ere Dacă este 
0 va urma un transfer care scrie la 
slave, iar 1 indică o citire de la slave 
După ce primesc adresa, toate 
dispozitivele slave de pe magistrală 
compară valoarea recepţionată eu 
propria adresă- Dispozitivul selectat va 
confirma dacă este pregătit pentru a 
realiza operaţia solicitată. 

Adresa unui periferic PC este 
compusă dinir-o perle fixă şi una 
programabilă. Partea programabilă 
cuprinde biţii cei mai puţin semnificativi 
şi pot fi selectaţi prin conectarea pinilor 
de adresă pe nivel ridicat sau nivel 
coborât. Numărul de pini ai adresei 

~~22 


depind de tipul de circuit integrat. 

Circuitele integrate 1 ? C simple, 
cum sunt porturile paralele de intrare/ 
ieşire conţin doar un singur registru 
aflat la adresa de bază a circuitului. 
Accesarea acestuia necesită doar 
adresarea arcuitului integral urmată de 
operaţia de citire sau scriere, 

Dispozitivele mai complexe, 
cum ar fi memoriile, ceasul de timp real 
sau convertoarele de date, conţin 
multiple localii interne. Memoriile conţin 
un vector liniar în timp ce alte 
dispozitive pot avea registre de date 
şi registre de control si stări localizate 
ladiferileadre se interne Indiferentde 
modul de aranjare este necesară o 
specificare suplimentară a adresei 
interne 

Selectarea unei adrese 
interne implică o secvenţă standard de 
stabilire a condiţiei de START urmată 
de transmiterea adresei slave cu bitul 
de comandă setat pe scriere 
Următorul octet transmis este adresa 


cu bitul de comandă setat pe citire. 

Cu bazele protocolului l J C 
definite, putem realiza un sistem care 
sâ includă perifericele dorile. în figura 
2 se prezintă un sistem construit In jurul 
EuiAT89C205l oe o magistrală de două 
fire, populată cu periferice standard. 
Schema include registru bidirecţionali 
d@ intrare: ieşire, de tip PCF8574, patru 
canale de mtiare analogică pe 8 biţi şi 
un canal de ieşire analogică pe 8 biţi. 
de tip PCF6591. un ceas de timp real 
cu 256 octeţi de RAM nonvolatll. de tip 
PCF8583, 512 octeţi de memorie 
EEPROM de Up AT24C04, şi 128 
octeţi de RAM de tip PCF857Q. Se 
obţine un set de funcţii care pot fi 
induse în multe aplicaţii uzuale 

Interfaţa cu pupitrul operator 
include un afisor LCD cu 20x4 
caractere, o tastatură cu 4x4 taste, un 
buzzer si indicatoare cu LED-uri 
interfaţa LCD are la bază două arcuite 
integrate l*C. PCF8574 interfaţa ICO 
foloseşte un PCF8574 şi lucrează în 


efectivă a registrului intern. PC permite 
combinarea fazei de adresare registru 
cu faza de transfer a datei, Intr-o 
singură secvenţă Dacă are loc o 
operaţie de scriere, dispozitivul slave 
este deja in modul scriere la 
transmiterea adrese» registru, data 
Căra va fi va fi transmisă va fi 
depozitată în locaţia internă 
specificată Operaţia de afine necesită 
un pas adiţional Cum disoozit.vul slave 
este in mod sene re, el trebuie pregătit 
explicit pentru o operaţie de citire In 
acest sens, imedial după setarea 
adresei are loc transmiterea unei 
condiţii START, o operaţie de citire esle 
mitiată Prin iranşmjicrea adresei slave 


modul pe 4 biţi, ca dispozitiv de ieşire. 
Se utilizează doar 6 linii de mirare/ 
ieşire: o magistrală de date de 4 biţi. o 
linie de selecţie (RS). o linse de validare 
(E). Linia de selecte citire/ scriere (RW) 
este conectată permanent la masa, 
pentru a selecta funcţia de scriere. 

Interfaţa cu tastatura este 
realizată cu un arcuit integrat 74C922, 
care scanează o matrice 4x4. Circuitul 
,-enficâ în continuu matricea şi caută 
aoâsarea unei taste. Dacă un contact 
este detectat, esle verificai şi dacă este 
valid, la eliberare74C922 va transmite 
codul binar ai tastei apăsate pe liniile 
de date şt activează semnalul DAV, 
uatoarţf [ pamofată de bistahil 


» Vânzări de componente electronice, accesorii audio-video, 
electrotehnice, automatizări; 

* Documentaţie, cataloage, cărţi, reviste. CDROM-uri din 
domeniul electronicii; 

* Oferim spaţiu în consignaţie pentru produse electronice, 
electrotehnice, calculatoare; 

* Accesorii pentru telefoane mobile GSM. 

= PRETURI MICI (“STUDENTESTI”) = 

_i_:_i__i_:_ 



S C, STAR 5 s r.i 

B-dui luliu Maniu, nr,2. Bucureşti 

(Vis - a ■ vis de Facultatea do Electronică) 

Stafia de metrou 'Politehnica' 

Tel. 098 60.26.25 


TEHNIUM • Nn 3/2000 













U'TOM VJ’IZARI = 3%^ 

PROTECŢIE CMOS 

t 

Aurelian Lăzăroiu 


La prima vedere, acest titlu 
ar putea sugera câ pe parcursul 
acestui material ne vom referi la 
protecţia specifică circuitelor 
integrate CMOS; în realitate, este 
vorba de protecţia noastră, realizata 
cu circuite integrate CMOS. 

Montajul a cărui schemă 
este prezentată în figura alăturată, 
constituie un veritabil "băţ 
electronic", cu care ne putem apăra 
de Câini. Având în vedere invazia 
câinilor vagabonzi pe străzilor 
oraşelor, considerăm util acest med 
de apărare, care este extrem de 
civilizat şi... "ecologic". 

De fapt, acţiunea montajului 
$e materializează în producerea 
ulirasunelelor, care de cele mar 
multe ort deranjează simpaticele 
patrupede, făcându-1e să se retragă 

Schema este extrem de 
simplă; singura componentă mai 
scumpă o constituie traductorul 
eiectroacustic care va fî un tweeter 
piezo obişnuit. In realizarea noastră 
am folosii un iweeter piezo 'no 
nane", al cărui preţ rămâne totuşi 
foarte accesibil (căi preţul a două 
baterii de 9V!). 

Reamintim. pentru 
incepălori. că un tweeter piezo 
prezintă la bornele sale o rezistenţă 
infinită. Cu unAVO-metru simplu se 
poate stabili dacă un tweeter este 
piezo sau magnetic; primul prezintă 
o rezistenlâ infinită, iar celălalt câţiva 
ohmi, Tot pentru începători, 
precizăm că şi un tweeter magnetic 
poale avea o rezistenţă infinită, 
atunci când este .. defect, {bobina 
mobilă întreruptă). 

După cum se poate observa 
în schemă, porţile I şi II din CU de 
tip CMOS 4049 constituie. Împreună 
cu componentele aferente, un 
a stabil care oscilează pe o frecvenţă 
reglabilă în domeniul i2+30kHz. 

Celelalte patru porţi din CI 
CMOS 4049 sunt conectate două 


câte două paralel, pentru mărirea 
curentului de ieşire. La ieşirea celor 
două grupuri paralele, semnatele 
sunt In contrafazâ, conectând 
tweeter-ul între aceste ieşiri, 
tensiunea semnalului se dublează, 
ceea ce teoretic înseamnă mărirea 
puterii de patru ori. 

Precizăm că în montajul 
realizat de noi am folosit un tweeter 
cu deschiderea "horn rt *ului de 
63mm 

Singurul reglaj al montajului 
constă în tatonarea poziţiei 
cursorului SR1, pentru o frecvenţă 
care să corespundă unui randament 
maxim de conversie. In lipsa 
aparaturii electronice de laborator cu 
care se poale determina acest 


randament, apelaţi la un .,, câine (se 
preferă un câine de "stradă"). 

Pentru efectuarea reglajului 
ne vom depărta la o distanţă de 
25+30m de câine. Reglăm uşor S R1 
până când câinele va da semne că 
a recepţionat semnalul ultrasonor. 
Aceste semne se materializează 
printr-o mişcare robotică a capului, 
prin care câinele încearcă să 
localizeze sursa misterioasă. Se 
pare că reglajul în "teren" esle chiar 
mai eficient decât cel efectuat în 
laborator. 

în timpul folosirii, am 
constatat că cei mai "afectaţi" sunt 
câinii violenţi (se simt vulnerabili ?!). 
Cei inofensivi, suportă relativ uşor 
acest "tratament", 

Pentru îndepărtarea câinilor 


sunt necesare câteva apăsări scurte 
pe push-buionul PB1 Deoarece la 
punerea In funcţiune, în mod normal 
nu se aude nimic, se poate conecta 
pe terminalele de alimentare ale 
circuitului integrat un condensator 
de 47+1 00 j.lF în acest fel, vom avea 
un control al funcţionării, materializai 
prin câteva pocnituri cu frecvenţă 
rapid descrescătoare, la fiecare 
eliberare a push*butonulur. 

Consumul generatorului de 
ultrasunete de la o balene de 9V 
este de l5+25mA, în funcţie de 
frecvenţa semnalului ultrasonor. 
Deşi acest consum pare mare, 
deoarece funcţionarea se face în 
im pulsuri, o baterie de lip 6F22 
asigură funcţionarea montajului timp 


de aproximativ două luni. 

In final vă propunem un 
experiment care ar putea să 
sugereze la ce "tratament" sunt 
supuşi câinii în a căror apropiere se 
foloseşte generatorul ultrasonor, 
Conectând în paralei pe Ci un 
condensator de47nF, generatorul va 
oscila în domeniul 2+5kHz. Apropiaţi 
tweeter-ul la circa 30cm de ureche 
şi reglaţi lent SRV La un momenl 
dai, când se atinge frecvenţa de 
rezonanţă a tweeter-ului şi/sau a 
urechii, tonul va deveni deosebii de 
penetrant, producând unele senzaţii 
neplăcute, datorate depăşirii 
pragului de durere (120dB SPL). Nu 
vă sfătuim să apropiaţi tweeler-ul 
mai mult, nici de urechea dvs., şi cu 
atât mai puţin de a altora! 



TEHNTUM • Nr. 3/2000 23 






















POSTA REDACŢIEI 

i > 


tng. Cadlnotu Constantin 
Livid, Botoşani, ing. Manea Viorel. 
ioc. Răcan (Damboviţa), Masa Traian, 
Buzău. Ing, Petro Prodoiu, com. 
Turco ni, jud.Gorj Articolele trimise de 
dvs. au Tosl reţinute în vederea 
publicării. Vă felicităm şi vă aşteptăm 
cu afle articole la fel de interesante! 

Popeseu Robert, Calafat Ne 
scrieţi dvs, că : V. de aproximativ 20 
de ani sunt un cititor pasionat al revistei 
Tehnium în primul rând vreau să vă 
mulţumesc că existaţi. Datorită dvs noi 
ne luăm lunar porţia noastră de 
încredere în ceea ce am putea face 
dacă am avea timp. bani ca să 
cumpărăm piese, aparatura, spaţiu şi 
iarăşi timp ele 

Vă scriu ca să vă rog să 
publicaţi, dacă e posibil, o schemă de 
utilizare pentru STK 3152 III, împreună 
cu toate caracteristicile sale. Caut 
acest lucru de aproximativ doi ani prin 
toate revistele, ta prieteni. Ia cunoscuţi. 
Am întâlnit o mulţime de oameni care, 
la rândul lor căutau aceiaşi lucru, chiar 
şi vânzătorul de la magazinul de unde 
am procurat cele două circuite de acest 
tip Vă mulţumesc şt vă urez să vă 
Citească si nepoţii nepoţilor mei!" 

Şl noi vâ mulţumim pentru 
toate aprecierile şi urările dvs şi ne 
bucurăm că avem 3stfel de oblon 

Si cine putea să vă rezolve 
mai bine problema dvs. (a prietenilor, 
cunoscuţilor şi vânzătorului de la 
magazin) decât revista Tehnium? 
lată răspunsul solicitat: 
Circuitul integrat STK3152 (II 
reprezintă un p rea mpli fi câtor audio 
dublu (stereo) de uz generai, eu 
alimentare bipolară. Circuitul se 
livrează în capsulă cu 15 terminate, de 
tip SILI* 

Circuitele integrate de acest 
tip sunt destinate utilizării ca 
preamplilicatoarj universale (microfon, 
de linie) cu zgomot intern redus si 
distorsiuni armonice mici. în 
echipamentele audio de clasă 
su|>enoară, în special cu amplificatoare 
audio de putere, din seria STK 

Principalele caracteristici 
electrice ale circuitului integrat STK 
3152 Ml sunt următoarele: 
Uccnom=±SQV, tlccmax = r90V, 


icc=30mA, Rin=33kU, bandă de 
frecvenţă: 20Hz 20kHz, distorsiuni 
armonice totale THD; 0.01%. 
Au=8GdB. 

O schemă clasică de utilizare 
este prezentată mai Jos Menţionăm că 
tranzistoarele TI şi T2 asigură 
protecţia etajului final al amplificatorului 
la scurtcircuit, 


în judeţul Gog, Poşta Română refuză, 
fără motiv, să facă abonament la 
revista Tehnium. nu putem decât să 
regretăm Sperăm ca în acest ultim an 
al mileniului, 2000, Poşta din Gorj să 
revină la sentimente mai bune faţă de 
noi şi cibtom noştri, Totuşi, vi anunţăm 
că pe . tor puteţi face abonamente şi 
direcţia redacţie. Informaţiile necesare 



Mere io iu C. Adrian corn 
Săuleşii, jud. Gorj, Semnalaţi 
următoarea problemă la un receptor 
TV de tip "Snagov 121". La un terminal 
al unei rezistente (R720) aveţi 
tensiunea corectă (175V). iar la celalalt 
capăt ai ei numai 2V. rezistenţa 
încălzindu-se foarte tare. 

Rezultă logic că diferenţa celor 
două tensiuni "cade" pe rezistorul 
menţionat, curentul prin aceasta fund 
astfel foarte mare (de unde şi încălzirea 
ei exagerată). înseamnă că aveţi un 
scurtcircuit după această rezistenţă. 
Debranşaţi pe rând circuitele care se 
alimentează prin ea şi verificaţi când 
tensiunea revine la normai, situaţie in 
care aţi găsit circuitul "vinovat''. Apoi, 
cu răbdare... 

Ne pare râu, dar noi nu 
expediem scheme electrice la 
solicitarea cititori for. 

Tn ceea ce priveşte faptul că, 


le găsiţi In caseta de pe coperta 3. 

Dl. Schîntee Gheorghe, b-dui 
Theodor Pallady. Bucureşti. Sunteţi de 
profesie economist şi aveţi vârsta de 
49 de ani. după cum ne scrieţi. Sunteţi 
pasionat de electronică de la 17 ani şi 
aţi citit majoritatea revistelor de 
electronică apărute in ţara noastră. Vâ 
bucuraţi că Tehnium rezistă in timp şi 
răspunde tuturor gusturilor cititorilor. 

Ne faceţi unele sugestii privind 
apariţiile viitoare ale revistei şi ne 
semnalaţi câteva mici inadvertenţe la 
unele articole. Vă mulţumim pentru 
ambele şi, in acelaşi timp, vâ aşteptăm 
ş ; pe dvs cu realizări proprii pe care 
să le publicăm în paginile revistei 

in ceea ce priveşte solicitarea 
schemelor unor aparate electronice, 
din păcate, va oferim şi dvs. acelaşi 
răspuns ca şi altor cititor; ng trimitem 
scheme 1, (Şerban Naicu) 


24 


TEHNIUM * Nr. 3/2000 






















TEHN1UM * * 3/2000 


CUPRINS: 


AUDIO 

• F litru a rmon ic - Au rel i a n Lâ zâ roi u.. *... ..P ag. 1 

• Preampiiflcator corector de ton. cu cîrcuituJ integrat LM1040 

* flie Marian p p + + i ■ +* p * + mpmpifpf P"i m ■ p 4 p mp « ..Pag. 4 

CQ-YO 

• Multiplicatori de frecvenţi cu diode varactor în domeniul 


frecvenţelor înalte şi uitraînalte - loan Andruşoa .. i ■ mk fi *■«« *** fi Irlifi l Pag. 5 

Etaje prefmale la TX - ing, Claudiu lalan..Pag, 6 


LABORATOR 

• Laboratorul electronistului Aparate de măsură. Ghid de utilizare (IV) 

- Ing. Şerban Nalcu...Pag.10 

• Convertorul anatog-digltai cu 3 digiţl C520D (AD2020) 

• ing Serban Naicu..Pag.13 

AUTO 

• Alarme auto - Generalităţi ■ Cristian Toma...... Pag. 15 

• Alarml auto - Dan tstrate........Pag 16 

ELECTROALIMENTARE 

* Alimentator simetric 12Vcc - ing. Cristian Zlatea..„......„„....„ Pag- 1B 

* Stabilizator de tensiune ridicată - Ing. Serban Naicu.Pag. 19 

AUTOMATIZĂRI 

* Magistrali pe două fire - ing. Dan Diaconu...Pag.20 

* Protecţie CMOS - Aure!ian Lăzăroiu ........Pag.23 

Poşta redacţiei.........Pag 24 


Abonamentele la revista TEHNlUM se pol contractai ia leale oficiile poştale din Iară si pnn filialele RODIPET 
SA. revista figurând la poziţia 4385 din Catalogul Presei Interne (16000 iei/număr de revislă). 

Cititorii pot tace abonamente si direct ta redacţie, expediind banii in contul TRANSVAAL ELECTRONICS 
SRL. nr. 251110004101025927211. Banca Internaţională a Religiilor - Bucureşti, sucursala Unirii, Costul unui 
ibonament la redacţie este: 45.000lei pe trei luni. 9Q.OOOlei pe şase luni. 

Periodicitate apariţie lunară. 

• Materialele în vederea pubticării se trimit recomandat pe adresa. B ucureşti, OP 77, C P115. Le aşteptăm 

cu deosebii interes. Eventual, menţionaţi şi un număr de telefon la care puteţi fi contactaţi 

• Articolele republica te nu se restituie. 







































i / | * 



i *lLâ 


1 îi \u 


i 

;£ r* ;