Tehnium/1996/9602-03i

Fondat 1970, serie nouă 

Anul XXVI - NR. 293 


REVISTA LUNARA PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI 

COMANDĂ DE STAT 


T.V.-SAT “ROMANIA INTERNAŢIONAL 44 2 
PNEUMATICA 4 

TRANSCEIVER 6 


GENERATOR 116 MHz 


TRANSCEIVER CW-3,5 MHz 8 
ANTENE UUS 9 


LUNETA 


RADIORECEPTOARE SIMPLE 12 


CONVERTOR TV 


INTERFON MOBIL 


ANTIFURT AUTO 


REGULATOR DE TENSIUNE 19 


ALARMĂ AUTO 
CĂŢEL ELECTRONIC 
SONERIE 


REGENERARE PL500 


SONY TC-800 B 


VARITUNER-167 


TESTOR STĂRI LOGICE 26 


MEMORATOR 


TELECOMANDA DIGITALA 29 


RADIOMICROFON 


DIALOG CU CITITORII 



















" II FĂ ŢI • INFORMAŢII: TEHN 





■ii i mmmi i 111 ii ii 

Semnalul complex ce se doreşte emis pe satelit pleacă 
iniţia! din studioul de control general (regia de emisie). Acesta 
este format dintr-un semnal video şi două semnale audio, 
care prin intermediul unor cabluri coaxiale vor ajunge în staţia 
de sol propriu-zisă, care conţine binenţeles şi antena 
parabolică de şapte m diametru. Trecând prin echipamentele 
electronice ale staţiei de sol semnalul va suferi anumite 
modificări pentru a ajunge într-o formă corespunzătoare la 
antena dc emisie. 

înainte de a analiza traseul semnalului prin blocurile staţiei 
de sol trebuie să menţionăm că există încă o cale, formată de 
cabluri coaxiale, între studioul de emisie şi staţia de sol, pe 
care se poate transmite un semnal de rezervă. (figura 1). 

Primul bloc în care intră semnalul de emisie (video + 2 
audio) este un modulator care va “amesteca” semnalul şi cele 
două semnale audio, generând un singur semnal. 

Există două modulatoare identice. Unui este modulatorul 
de bază, în care intră semnalul de emisie, iar celălalt este un 


1 ' ' III 1:11 

«B i K1 i linşi 


I 


| 

IS»!%iÎşi I 


modulator-rezervă în care va intra semnalul de rezervă. După 
ce iese din modulator, semnalul trece printr-un convertor- 
ridicător (Up- Convertor), care are rolul de a ridica domeniul 
de frecvenţă al semnalului până la 14-14,5 GHz. De 
asemenea sistemul conţine şi un convertor-ridicător de 
rezervă. Un comutator special va putea comuta (manual sau 
automat) calea de semnal de bază sau rezervă. Ajuns în 
domeniul frecvenţelor superînalte j(domeniul microundelor), 
semnalul va fi preluat de unul din cele două amplificatoare de 
semnal mare (baza sau rezerva). Aceste amplificatoare au 
puterea de ieşire variabilă practic de la 0 W la 600 W. 
Selectarea în emisie a unuia dintre cele două amplificatoare 
cu semnal mare se face de asemenea cu ajutorul unui 
comutator special. La ieşirea din amplificator, semnalul este 
condus prin intermediul unor ghiduri de undă la antenă, este 
focalizat de suprafaţa parabolică a antenei şi este emis spre 
satelit sub forma unui semnal de microunde de mare putere. 

Pentru a afla puterea radiată de sistemul de emisie în 
exterior ( spre satelit), folosim indicatorul: 

Puterea izotropă radiată efectivă E.I.R.P.(Effective 
Isotropic Radiated Power), care arată performanţele de 


Stafia d ROMÂNIA iî iONA 



2 


TEHNIUM 2 - 3/96 








jj kw : s cr^MAŢîi tehnico ■ şt!v; »'i ’2 


emisie ale sistemului. 

EIRP= HPA O/P-pierderi + câştigul antenei dBW unde: 
HPA 0/P= puterea de ieşire a amplificatorului de mare putere 
( HPA=high power Amplifier) exprimată în dBW. 

Pierderile care sunt alcătuite din pierderile de putere în 
ghidurile de undă (cele mai mari) şi altele sunt de 4 dBW. 

Câştigul antenei de şapte m este de 58 dBW (la emisie). 

Ştiind că amplificatorul de semnal mare are puterea 
maximă de ieşire egală cu 600 W şi transformând această 
mărime în dBW obţinem: HPA 0/P=27,7 dBW. 

Deci: 

Puterea izotropă radiată efectivă maximă va fi: 

E.I.R.P.=10.log(600)-4+58=81,7 dBW (pentru sistemul de 
emisie cu antenă de şapte m.). 



Semnalul emis de către satelitul geostaţionar EUTELSAT 
2F3 16° E este captat de antena parabolică a staţiei de sol. 
Acest semnal de microunde este transmis prin intermediul 
unor ghiduri de undă speciale către două amplificatoare de 
zgomot redus (LNA=Low Noise Ampliifier), unul de bază iar 
celălalt de rezervă. 

Domeniul de frecvenţă al semnalului care trece prin 
amplificatorul de zgomot redus este 10,95-11,7 GHz. 

Putem face precizarea că frecvenţa de recepţie a postului 
“TV România Internaţional” este de 11,57516 GHz 
(polarizarea semnalului este verticală). 

După ce iese din amplificatorul de zgomot redus, semnalul 
este divizat (cu ajutorul unor “power splitere”). Semnalele 
care rezultă sunt introduse în convertoare-coborâtoare de 
frecvenţă ( bază, rezervă, plus încă două convertoare, pentru 
a se obţine mai multe căi de semnal) şi într-un receptor pilot 
(“Beacon-Receiver”). Convertoarele coborâtoare (“Block 
Down-Converter”) aduc domeniul* se introduc în patru 
receptoare cu care se pot recepţiona, simultan, patru 
programe de televiziune diferite. Dar de obicei, primele două 
receptoare sunt fixate pe acelaşi program, unul fiind baza iar 
al doilea rezerva; iar receptoarele 3 şi 4 recepţionează alte 
două programe diferite. La ieşirea receptoarelor se obţine 
câte un semnal video standard (1V pp ) şi câte două semnale 
audio. Oricare din aceste semnale pot fi monitorizate cu 
echipamentele existente în staţia de sol şi în acelaşi timp, 
trimise ( prin intermediul unor cabluri coaxiale) în studioul de 
control general. 

Vom analiza în continuare rolul receptorului pilot. 

Se ştie că pe lângă semnalele video şi audio care 
constituie programele de televiziune satelitul mai emite şi un 
semnal de frecvenţă fixă (“Beacon”), care este un semnal 
pilot. Semnalele pilot au frecvenţă diferită pentru diverşii 
sateliţi geostaţionari existenţi şi ajută la poziţionarea precisă 
a antenei parabolice către un anumit satelit. Deci cu cât un 
semnal pilot este mai bine recepţionat, cu atât antena este 
mai bine poziţionată şi implicit programele de televiziune 
recepţionate vor avea o calitate tehnică ridicată. După ce a 
recepţionat semnalul pilot, receptorul dă un semnal de curent 
continuu spre blocul de comandă a antenei. Blocul de 
comandă a antenei va acţiona un bloc de comandă a 
motoarelor din instalaţia antenei. Cele două motoare vor 
acţiona astferîncât să modifice unghiurile de azimut şi 


TEHNIUM 2-3/96 


elevaţie, dacă este nevoie, pentru ca satelitul dorit să fie 
perfect localizat. 

Echipamentele electronice ale staţiei de sol pot fi 
comandate şi prin intermediul calculatorului existent în staţia 
de sol sau prin intermediul calculatorului existent în studioul 
de regie internaţională, care este interconectat cu primul 
calculator. 

Performanţele de recepţie a unui sistem sunt date de 
factorul de merit: 

G/T= câştigul antenei-temperatura antenei a zgomotului [dB/° 

K) 

- câştigul antenei la recepţie este de 56 dB 

- temperatura de zgomot a sistemului este dată de: 
temperatura de zgomot a antenei = 60°K 
temperatura de zgomot a LNA-ului =110°K 
temperatura de zgomot a ghidurilor de undă şi a feed- 

ului=20°K 


Rezultă că temperatura totală de zgomot a sistemului 
este: T=60°K+110 o K+20 o K=190°K. 



Transformând acestă mărime în decibeli obţinem: 
T [dB/K]= 1 0 | °g090°K)=22,8dB/ K 
Rezultă: G/T = 33,2 dB/K Factorul de merit obţinut pentru 
sistemul de recepţie cu antenă de şapte m este la nivelul 
altor sisteme moderne realizate pe plan mondial. în concluzie 
“cartea de vizită” actuală a staţiei “TV România Internaţional” 
este cea prezentată în caseta de mai sus. încheiem cu 
observaţia că în segmentul spaţial această carte de vizită s- 
ar putea modifica în “mai bună” cât de curând. 

Ing. Nicolae DINCĂ şi ing. Laurenţiu TIMA 

3 














INFORMAŢII TEHNICO 


ELEMENTE 


Aşa după cum mulţi cititori ai revistei 
TEHNIUM o ştiu, sistemele de reglare 
automată (SRA) sunt destinate pentru 
menţinerea automată ( fără participarea 
vreunui operator) a uneia sau a mai multor 
mărimi fizice la un nivel corespunzător 
(sisteme SRA stabilizatoare), sau pentru 
schimbarea lor automată după o lege 
oarecare introdusă din afara sis- 
temului(sisteme SRA urmăritoare). 

SRA sunt sisteme închise(cu reacţie- 
feedback) 

Subansambele unui SRA sunt | 
formate din elemente dinamice tipice, 
elemente simple care prezintă 
proprietăţile de “unidirectivitate” ( 
transmiterea acţiunii numai de la I 
intrare către ieşire) şi de “independen- | 
ţă” (conectarea unui nou element nu 
trebuie să influenţeze funcţionarea 
celui precedent). 

Elementele dinamice(care pot fi 
liniare sau neliniare) îmbracă o | 
diversivitate de aspecte funcţionale 
(amplificator, temporizator, integrator, 
anticipator etc.) şi aspecte con- | 
structive.(vezi figura) 

Prezentarea ce urmează oferă o I 
imagine de ansamblu asupra | 
proprietăţilor principalilor agenţi de 
lucru şi de comandă(electric: curent 
sau tensiune electrică; hidraulic; ulei 
sau alte lichide cu presiune 
pneumatic; aer sau alte gaze cu 
presiune) prin prisma criteriilor uzuale 
de comparaţie. Agentul de lucru denumeşte 
forma de energie convertită direct de partea 
de execuţie dintr-o instalaţie de 
automatizare, în acţiunea tehnologică 
dorită(ex.: presiune de aer convertită în 



■ mm % ' * m ş 

MATIZARI 


deplasare mecanică prin intermediul unui 
cilindru), iar agentul de comandă se referă 
la modul de control al agentului de lucru(în 
general, cu energie mai mică faţă de 
agentul de lucru). 

în tabelul 1 se prezintă în mod obiectiv, 
din diferite puncte de vedere, o comparaţie 
a caracteristicilor SRA care folosesc cele 


Referinţă electrică 



Tool 


Referinţă pneumatică 

► ;.;l/ ;H . 




trei tipuri de agenţi lucru. In tabelul 2 se 
prezintă o comparaţie a SRA privind 
caracteristicile de comandă ale acestora 
prin folosirea celor trei tipuri de agenţi de 
comandă. 


Analizând tabelele fiecare utilizator, 
funcţie de avantajele şi dezavantajele 
analizate, de optimizarea ce doreşte s-o 
facă, va alege soluţia corespunzătoare. 

Practic, alegerea soluţiei de auto¬ 
matizare nu este simplă, şi presupune 
luarea în consideraţie a locului de montaj, a 
personalului de întreţinere, ş.a. 

Am vrea să subliniem faptul că, în 
prezent, automatizările pneumatice nu 
mai reprezintă apanajul marilor 
producători industriali, ci datorită 
reducerii gabaritelor şi a costurilor, 
devin tot mai mult accesibile şi micilor 
întreprinzători. Există în prezent firme 
mici şi medii care produc diverse 
maşini automate pneumatice sau 
electro-pneumatice, ca de exemplu: 
maşini de inscripţionare, ambalare, 
ştanţare, ştampilare, ş.a., maşini ce-şi 
dovedesc robusteţea şi eficienţa în 
comparaţie cu abordările pur electrice 
sau mecanice. 

Strâns'legat de domeniul pne¬ 
umaticii este bineînţeles şi tehnica 
vacuumului. Există chiar com- 
ponente(ventile) pneumatice care pot 
lucra atât cu aer comprimat, cât şi cu 
vacuum. Există, de asemenea, şi 
ventile speciale ce pot lucra cu o gamă 
foarte largă de fluide, atât gaze cât şi 
lichide. 

Bineînţeles, după cum vom vedea 
într-o prezentare viitoare, există o 
gamă largă de convertoare de tipuri de 
agenţi de lucru şi de"comandă(electric- 
pneumatic, electric-hidraulic, pneumatic- 
hidraulic, ş.a.m.d.), astfel încât construcţia 
unei maşini automate poate fi optimizată 
prin combinarea mai multor tipuri de agenţi. 


Tabel 2 

AGENT DE COMANDĂ: 

Criterii de comparaţie 

Electric 

Electronic 

Pneumatic cu presiune 
normală 

Pneumatic 
cu presiune 
scăzută 

Siguranţa în lucru 

• insensibil la factori 
de mediu ca praf, 
umezeală 

• sensibil la factori 
de mediu ca praf, 
umezeală, 
câmpuri pertur¬ 
batoare, şocuri şi 
vibraţii 

• durată mare 
de viaţă 

• extrem de insensibile 
la factori de mediu 

• durată mare de viaţă 
(cu aer comprimat curat) 

• insensibil 
la factori 
de mediu 

• sensibili la 
aer impur 

• durată mare de 
viaţă 

Timpi de comutare 

> 10 ms 

«Ims 

> 5 ms 

> 1 ms 

Viteza semnalului 

• aprox.viteza luminii 

• aprox. viteza luminii 

10-40 m/s 

• 100-200 m/s 

Distanţa acoperită 

• practic nelimitată 

• practic nelimitată 

• limitată de viteză 

• limitată de viteză 

Gabarit 

• mic 

• foarte mic 

• mic 

• mic 

Tipul prelucrării semnalului 

• digital 

• digital şi analogic 

• digital 

• digital şi analogic 


4 


TEHNIUM 2-3/96 




















Tabelul 1 


AGENT DE LUCRU.* 


Criteriu de comparaţie 

Pneumatic 

Hidraulic 

Electric 

Forţa liniară dezvoltată 

• foită limitată de presiune 
scăzută şi de diametrul ci¬ 
lindrului la cca.35000 N sau 

40000 N 

• în staţionare nu se consumă 
energie 

• forţa mare datorată 
presiunii ridicate 

• randament slab, 
neasigurat la suprasarcina 

• consum mare în gol, 
forţe mici 

Forţa rotativă dezvoltată 

• moment de rotaţie 
integral şi în staţionare 
fără consum de energie 

• moment de rotaţie 
integral şi în staţionare, 
dar cu consum mare de 
energie 

• moment de rotaţie 
mic în staţionare 

Mişcare liniară 
realizată 

• realizare simplă 

• acceleraţie mare, 

• viteză mare (cca. 1,5 m/s) 

• realizare simplă 
(cilindri) 

• bune posibilităţi 
de reglare 

• pretenţioasă şi 
scumpă 

Mişcare rotativă 
sau de balansare 
realizată 

• motoare cu turaţii mari 
(cca.50000 rot/min) 

• costuri de utilizare mari, 
randament slab, 
balansare realizată 

cu cremalieră 

• motoare şi cilindri de 
balansare cu turaţii mai 
mici decât cele pneumatice, 

• randament bun 

• randament optim la 
acţionări rotative 

• turaţie limită 

Posibilitate 
de reglare 

• reglare simplă a forţei 
prin presiune. 

• idem, a vitezei prin debit 
(la viteze mici) 

• reglare foarte bună şi 
exactă a forţei 

• idem, a vitezei (şi la valori 
mici) 

• limitată, 
cu costuri mari 

înmagazinare şi 
transport energie 

• volume mari 
la costuri mici, 

• transport uşor în conducte 
(cca. 1000 m) sau în 
rezervoare 

• înmagazinare limitată cu 
medii auxiliare gaz sau arc 

• transport în conducte până 
la cca. 100 m 

• înmagazinare greoaie 

şi costisitoare, în cantităţi mici 
(acumulatoare,baterii) 

• transport uşor prin conductori 
la distanţe mari 

înfluenţa condiţiilor- 
de mediu 

• insensibil la variaţii de 
temperatură,fără pericol 
de explozie 

• la curenţi mari şi la 
temperaturi scăzute este pericol 
de depunere gheaţă 

• sensibil la variaţii de 
temperatură 

• la scurgeri apare pericol 
de explozie şi poluare 

! 

• insensibil la variaţii de 
temperatură 

• în cazuri speciale 
sunt necesare 
dispoziţive de 
protecţie antiex 

Cost energie 

• mare în comparaţie cu agentul 
electric 

• mare în comparaţie 
cu agentul electric 

• foarte redus 

Pregătirea 

utilizatorului 

• cunoştiinţe de specialitate 
relativ reduse 

• construcţie şi punere în 
funcţiune simplă şi fără 
pericole 

• mai dificilă decât la agentul 
pneumatic (presiuni mari, 
conducte de scurgere şi 
retur necesare) 

• cunoştiinţe de 
specialitate 

• pericol de accidente, (la cuplare 
greşită se poate distruge echipa¬ 
mentul) 

Generalităţi 

• siguranţa la suprasarcină 

• este necesară amortizarea 
zgomotului 

• siguranţa la suprasarcină 

• la presiuni mari pompa 
produce zgomot 

• siguranţa la suprasarcină 
se obţine cu cost ridicat 

• comutarea contactoarelor 
produce zgomot 


Ing. Marius UNGUREANU 


TEHNIUM 2-3/96 


5 


















Microemiţătorul recep¬ 
tor pe care vi-l prezint 
este simplul din punct de 
vedere al construcţiei şi 
nu conţine componente 
deficitare. Este recp- 
mandat pentru realizare, 
nu numai radioamatorilor de US începători, 
dar şi celor experimentaţi. Transceiverul, 
împreună cu amplificatorul de putere şi 
alimentatorul de reţea, utilizează doar şapte 
tranzistoare şi cinci circuite integrate. Datele 
sale tehnice sunt următoarele: 

- game de lucru: 40, 80,160 m; 

- sensibilitatea (pentru un raport 
semnal/zgomot = 10 dB) în gamele: 

• 40 m.2,5 pV; 

• 80 m.3,0 pV; 

• 160 m.3,8 pV; 

- tipul modulaţiei: SSB/(BLU); 

- frecvenţa intermediară: 500 KHz; 

- suprimarea frecvenţei purtătoare la 
emisie: 36 dB; 

- puterea (audio) la ieşire pe o sarcină de 
8fl: 0,5 W; 

- puterea de ieşire RF pe o sarcină de 75 
Q, în gamele: 

•40 m şi 80 m.10 W; 

• 160 m.5 W; 

- tesiunea de alimentare: 12 V; 

- tensiunea de alimentare a ampli¬ 
ficatorului de putere: 12 V şi 24 V; 

- curentul consumat în regim: 

•de recepţie 110 mA; 

• de emisie 1,2 A. 

Desigur că valorile acestea sunt departe 
de a fi recorduri, totuşi datorită faptului că 



circuitul integrat K174HA2 conţine un ARF 
diferenţial şi un mixer echilibrat, tensiunea de 
RF maximă la ieşirea acestuia poate să 
atingă 0,5 V. Elementul de bază al 
microemiţător-receptorului îl reprezintă 
circuitul integrat DAI tip K174HA2, care se 
utilizează atât la recepţie, cât şi la emisie, 
ceea ce simplifică esenţial construcţia. La 
prima vedere, o asemenea soluţie ar 
complica comutarea de pe recepţie pe emisie, 
totuşi, comutatorul SA2, “recepţie-emisie" 
(P2K) se află nemijlocit pe cablajul imprimat, 
de aceea, toate complicaţiile se reduc la 
echiparea corectă a plăcii (vezi schema din 
figura 1). 

Să examinăm funcţionarea emiţător- 
receptorului în regim de recepţie (gama 40 
m). Semnalul de la antenă se aplică, prin 
bobina de cuplaj LI la filtrul de bandă de 
intrare L2, CI, L3, C2 şi, mai departe, prin 
bobina de cuplaj L4, la intrarea ampli¬ 
ficatorului de FR diferenţial al circuitului 
integrat DAI. Circuitul de heterodină 
corespunzător gamei de 40 m este format din 
bobina LI 3 şi condensatoare C12-C14 şi 
CI6. Condensatorul ajustabil CI3 serveşte 
pentru corectarea frecvenţei heterodinei, CI4 
- pentru stabilirea limitelor gamei, iar CI6 este 
condensator de acord. în paralel cu acesta 
din urmă este conectat varicapul D3, prin 


intermediul condensatorului 
CI7 de mică capacitate. 

în regim de recepţie se 
aplică, la varicap, tensiunea 
de la rezistorul R6 care 
permite dezacordarea recep¬ 
torului cu ±3 KHz. “Nulul” 
dezacordării corespunde poziţiei mediane a 
cursorului rezistorului R6 al cărui ax este scos 
pe panoul fronta. în regim de emisie se aplică 
la varicap, prin contactul de releu K2.1, o 
tensiune de la cursorul rezistorului ajustabil 
R8 cu care se stabileşte frecvenţa heterodinei 
corespunzătoare frecvenţei “nulului” de 
dezacord în regim de recepţie. Frecvenţa 
heterodinei emiţător-receptorului, pe toate 
gamele, este superioară frecvenţei recep¬ 
ţionate cu valoarea frecvenţei intermediare, 
adică 500 KHz. 

La trecerea pe domenii de frecvenţă mai 
joase în paralel cu bobina LI 3 se conectează 
perechi de condensatoare care constau dintr- 
un condensator fix şi unul ajustabil. 

în gaitia de 160 m, capacitatea totală a 
circuitului heterodinei ajunge la 860 pF, ceea 
ce micşorează tensiunea heterodinei şi, prin 
urmare, sensibilitatea microemiţător- 
receptorului se află între limitele de la 2,5 pV 
pentru 40 m, până la 3,8 pV la 160 m. 

Totuşi, gama de 160 m este atât de 
“invadată" de zgomote încât o sensibilitate 
mai bună de 4 pV este îndoielnic a fi 
realizată. 

Schema părţii de heterodină a emiţător- 
receptorului trebuie modificată în conformitate 
cu figura 2. Aceasta va îmbunătăţi, de 
asemenea, stabilitatea frecvenţei în gama de 



—z —r 


«= «fi 


“ti. 

C46Z= Ri2 300K 


n K2 =pSS2kK*0B 




TEHNIUM 2-3/96 
















* 


cq - y© • m ■ yo • m - ¥o • m ■ y© 


40 m şi va uşura stabilirea limitelor gamelor. 

Bobina de reacţie LI 4 asigură apariţia 
oscilaţiilor. Dacă heterodina nu se excită 
trebuie schimbate între eie locurile de 
conectare ale terminalelor acestei bobine. Ca 
rezultat al interacţiunii celor două semnale - 
de intrare şi de heterodină - în mixerul 
echjlrbrat al circuitului integrat DAI se 
formează oscilaţii de frecvenţă intermediară. 
Semnalului de FI de la ieşirea mixerului 
(terminalul 15DA1) se aplică, prin comutatorul 
SA2.3 şi SA2.5, la filtrul electromecanic Z21 
care determină selectivitatea emiţător- 
receptorului. Pentru micşorarea atenuării în 
filtru, acesta are drept sarcină repetorul pe 
sursă (cu tranzistorul T3) de la ieşirea căruia 
semnalul filtrat se reîntoarce la circuitul 
integrat DA3 pentru amplificare ulterioară în 
frecvenţă intermediară. La ieşirea 
amplificatorului de FI este conectat circuitul 
LI 6, C30 acordat pe frecvenţa de 500 KHz. 
De la bobina de cuplaj LI 2 tensiunea de FI se 
aplică la etajul de amestec, cu funcţionare în 
comutaţie, realizat cu tranzistorul TI. La 


poarta acestui tranzistor se aplică tensiune de 
la generatorul de frecvenţă de 500 KHz având 
amplitudinea de 2,5 V...3 V. Semnalul de 
frecvenţă audio (A.F.) se culege de la drena 
tranzistorului TI. 

La ieşirea detectorului este conectat un 
filtru RC, în n compus din C39, R16 şi C44 
care are rolul de a atenua tensiunea cu 
frecvenţa mai mare de 3 KHz. Prin circuitul 
R20, C48 tensiunea de AF se aplică la 
intrarea amplificatorului de AF^ realizat un 
circuitul integrat DA3, K157UD1. în cazul unei 
conectări obişnuite acest amplificator 
operaţional de putere are alimentare de 
ambele polarităţi. 

în cazul utilizării sale în schemă cu 
alimentare unipolară, se formează un punct 
“mediu" artificial (rezistoarele R19, R24). 
Tensiunea de reacţie negativă se aplică, de la 
ieşirea DA3, la intrarea sa inversoare, prin 
rezistorul R25. Condensatoarele C50, C51 şi 
C52 au rolul de a preveni autoexcitarea şi 


determină limitarea superioară a caracteristicii 
de amplitudine-frecvenţă. 

Sensibilitatea acestui amplificator de AF 
este 35 mV, pentru o putere de ieşire de 0,5 
W. Aceasta se poate îmbunătăţi încă de două 
ori, mărind valoarea nominală a rezistorului 
R25 până la 1 MQ. Este adevărat, în acest 
caz, vor creşte întrucâtva distorsiunile de 
neliniaritate. 

în transceiver reglarea manuală a 
amplificării se ralizează în traseul RF-FI. 
Pentru aceasta, se utilizează sistemul REA ai 
circuitului integrat DAI (terminalul 9). La 
terminal, în cazul unei conectări tipice, se 
aplică o tensiune pozitivă “de blocare” de la 
detectorul de amplitudine. în cazul reglării 
manuale, această tensiune se aplică de la 
divizorul R10, R11 şi R14. Axa poten- 
ţiometrului R10 este scoasă pe panoul frontal. 
Reglarea manuală a amplificării a dat 
rezultate mai bune, în cazul unei recepţii cu 
paraziţi decât sistemul RAA specific petnru 
DAI. Dioda D4 reţine aplicarea tensiunii “de 
blocare” la amplificatorul de RF, dând în 
acelaşi timp posi¬ 
bilitatea acestuia de a 
nu-şi micşora ampli¬ 
ficarea în cazul recep¬ 
ţionăm semnalelor 
slabe. 

Oscilatorul cu 
cuarţ şi amplificatorul 
de microfon al emi- 
ţător-receptorului sunt 
realizate cu circuite 
integrate din seria 
K224. Aceste circuite 
integrate, ţinând sea¬ 
ma de larga lor răs¬ 
pândire şi de preţul 
de cost scăzut, sunt 
totuşi, puţin utilizate 
de către radioamatori. 
Pe lângă acestea, oscilatorul cu cuarţ, bazat 
pe circuitul integrat K224UN2 (DA4) conţine 
un număr minim de componente; el nu 
conţine circuite acordabile, iar tensiunea sa 
de ieşire (pe o sarcină de 1 K£2 este 2,5...3 V. 
Forma semnalului de ieşire este deosebită de 
cea sinusoidală, dar pentru funcţionarea 
detectorului (regim de comutaţie) acest fapt 
nu este esenţial. 

Amplificatorul de microfon realizat cu 
circuitul integrat K22UN2 (DA2), pentru o 
tensiune de intrare de 5 mV şi coeficient al 
distorisiunilor de neliniaritate de 5%, amplifică 
semnalul până la 1,4 V. Modulatorul DSB, 
având schemă de detector în regim de 
comutare, utilizează un TEC KP303E (T2). La 
poarta acestui tranzistor se aplică tensiunea 
sinusoidală cu frecvenţa 500 KHz de la 
oscilatorul cu cuarţ, iar la sursă - tensiunea de 
AF de la amplificatorul de microfon. 

Semnalul DSB se culege de la drena T2. 
în regim de emisie această tensiune se 


aplică, prin contactele comutatorului SA2.5 şi 
SA2.6, la filtrul electromecanic (EMF), banda 
necesară se selectează şi la ieşirea filtrului se 
obţine semnalul SSB (DA2, DA4, T2 şi ZI) 
este extrem de simplu din punct de vedere 
constructiv, nu conţine elemente acordabile şi 
elemente de reglaj, putând fi utilizat de sine 
stătător în emiţătoare-receptoare simple, 
precum şi în aparatură SSB portabilă. 
Atenuarea purtătoarei nu este mai mică de 36 
dB. 

Să examinăm, acum, funcţionarea 
transceiverului în regim de emisie (parţial 
acest lucru a fost făcut în cadrul descrierii 
funcţionării formatorului SSB). Tensiunea 
semnalului cu o singură bandă laterală, de 
frecvenţă 500 KHz, se aplică de la ieşirea 
repetorului pe sursă (T3), prin contactele 
comutatorului SA2.7 şi SA2.1, la intrarea ARF 
şi, mai departe, la intrarea mixerului 
(terminalul 15 DAI) se deconectează de la 
filtrul electromecanic (EM<j>) şi se leagă la 
circuitul LI, C26 (gama de 40 m). La 
interacţiunea semnalului de heterodină, de 
exemplu, 7500 KHz cu semnalul SSB de 
frecvenţă 500 KHz, se formează diferenţa 
acestora, adică semnalul care ne este 
necesar, al frecvenţei de referinţă (7000 KHz) 
a cărui tensiune se separă pe circuitul LI 5, 
C26 şi se aplică, de la priza bobinei LI 5, la 
amplificatorul de putere. în cazul lucrului în 
gamele 80 m şi 160 m se conectează la 
circuit, condensatoarele C22...C25 cu ajutorul 
cărora acesta se acordează pe mijlocul gamei 
corespunzătoare. Tensiunea de RF culeasă 
de la bobina LT5 la amplificatorul de putere 
este de 0,3 V...0.4 V pentru gamele 40 m şi 
80 m şi se micşorează până la 0,2 V pentru 
gama de 160 m, datorită conectării unei 
capacităţi mari (C24 = 1300 pF) la circuit. 
Aceasta conduce la micşorarea puterii de la 
10 W, pentru gamele 40 m şi 80 m, până la 
nivelul permis (5 W) pentru gama 160 m. 

în scopul prevenirii distorsionării 
semnalului SSB, în timpul emisiei este 
introdus un reglaj al timbrului (rezistorul 
ajustabil R15). Modul său de acţiune este 
analog reglării amplificării în timpul recepţiei 
(R10), dar acum acesta modifică numai 
coeficientul de amplificare ai ARF din circuitul 
integrat DAI deoarece amplificatorul de FI nu 
se utilizează în timpul emisiei. 

Şi acum câteva cuvinte despre comutarea 
de pe recepţie pe emisie: contactul 
comutatorului SA2.8, în timpul emisiei, 
deconectează alimentarea AAF şi aplică 
tensiunea de +12 V la amplificatorul de 
microfon (DA2), la amplificatorul de putere şi 
la înfăşurările releelor K1 şi K2. Releul K1 
(RES-10) se utiliează pentru comutarea 
antenei de recepţie pe emisie, iar releul K2 
(RES-55) este destinat pentru deconectarea 
dezacordării în timpul emisiei. 

ing. Ştefan IANCIU din “JURNAL KV”, 2/94 



TEHNIUM 2-3/96 


7 






r 


CQ - Y© « CQ - Y© ® CQ ■ Y© «■ CQ - ?© 


GENERATOR 
116 MHz 

Radioamatorii care doresc a 
recepţiona gama de 2 m cu 
echipament pentru 10 m au nevoie 
de un generator pentru realizarea 
conversiei frecvenţelor; acest 
generator trebuie să livreze 116 
MHz. 

Frecvenţa fiind fixă, semnalul 
este generat de un etaj cu cuarţ pe 
38,667 MHz care apoi este 
multiplicat cu 3. 


Montajul conţine un oscilator utilizabil 
la emisie şi recepţie (tranzistorul Tq-BF 
178), după care este plasat un etaj 
separator repetor pe emitor (Tj-BF 178). 

Din etajul separator, prin conden¬ 
satorul C 4 semnalul de la oscilator este 
aplicat modulatorului echilibrat 
(potenţiometrul FI 3 ).Tot de la separator, 
prin C 26 semnalul este aplicat emi¬ 
ţătorului. Receptorul, după cum se 


în baza tranzistorului 2N918 este 
injectat semnalul de 38 667 kHz, iar 
bobina în colectorul său semnalul 
are 116 MHz. 


Bobina L 3 are zece spire CuEm 
0 0,3; bobina L 4 are opt spire CuAg 


observă, este de tip sincrodină. 

Pe recepţie semnalul de la antenă prin 
C-j şi dozat pe R 1 este aplicat 
modulatorului. Pe intrarea lui Tf (BC 109) 
apare direct componenta de audio- 
frecvanţă. De remarcat că receptorul este 
util şi pentru semnalele SSB. Tranzis- 
toarele T 2 şi T 3 (ambele BC108) 
constituie amplificatorul de AF având ca 
sarcină o pereche de căşti. 


0 I, lungimea 15 mm; L 5 este 
identică cu L 4 şi are priza la sşira 
2,75; Lg identică L 4 şi priza la spira 
1,75; L 7 şi Lg au câte cinci spire 


CuAg 0 I; diametrul interior al 
bobinajului 5 mm, lungimea 10 mm. 

Diodele Df şi D 2 sunt cu germaniu 
(EFD 108). 

Bobinş de la intrare are trei înfăşurări 
pe o carcasă cu diametrul de 10 mm, în 
care Lf are zece spire, L 2 are 60 de 
spire, iar Lg are 2x10 spire, toate din 
CuEm 0,2.Bobina filtrului L 4 ( care poate 
să şi lipsească) este confecţionată într-o 
oală de ferită şi are 1300 de spire CuEm 
0 , 1 . 

Oscilatorul îşi poate deplasa frecvenţa 
cu ajutorul diodei varicap Dg (BB125). 
Bobina Lg are 80 de spire CuEm o, 2 pe o 
carcasă 0 10 fără miez. 

Pentru ca emiţătorul să funcţioneze 
emiţătorul lui Tq se conectează la masă 
prin manipulatorul telegrafic. 

în acelaşi timp intră în 
funcţiune şi oscilatorul 
telegrafic. în acelaşi timp 
intră în funcţiune RC cu 
tranzistoarele T 4 şi Tg. 
(BC 107), care dau în 
cască semnalele acustice 
pentru contsrolul emisiei. 
Tranzistorul Tq este BF 
178. 

Tranzistoarele finale 
Tg şi Tio sunt 2N2222. 
Bobinele Lq, Ly, Lfi au 
câte 200 spire CuEm 
o, li bobinate pe suport 
de rezistoare. 

Bobina Lg are 80 spire 
CuEm 0,2 pe carcasă 
0,5, iar L^q are 42 spire 
CuEm 0,4 pe carcasă 0 
10 , fără miez. 

Diodele Dg, D 4 sunt 
1N4148 (sau oricare 
altele); Dg este PL7V5Z. 
Alimentarea se face cu 
12 V. 



TRANSCEIVER CW-3,5 MHz 



8 


TEHNIUM 2-3/96 













1 Pentru uzu! amatorilor au fost publicate unele diagrame 
care dau posibilitatea de a proiecta ALP şi a estima 
performanţele. Din [1] şi [2] a fost prelucrat tabelul- diagrama 
(figura 2) care permite alegerea factorilor x şi o pentru a 
realiza un anume “coeficient de directivitate” ( dat în dB şi 
reprezentând bâştigul faţă de un radiator punctiform). Uzuai 
câştigurile G [dB] se dau faţă de radiatorul etalon tip dipol 
X/2; dipolul X/2 are un câştig faţă de sursa punctiformă G= 2,3 
dB. Deci G(dB)=C.D.(dB)~2,3dB). Pe diagramă pe axa o 


ANTENE UCIS 

DE 

BANDĂ LARGĂ 


Articolul se referă la antenele logaritmic periodice (ALP) j if j ţ.*. m « <m m vs ia « 

numite aşa după proprietăţile lor electromagnetice, acestea j ^ ' \ \ \ V V\ : . 

având o funcţionare ceva mai complicată, lucrând cu unde 
progresive. Calităţile ALP: câştig constant în bande de lucru 

pentru care sunt calculate, RFS (raport faţă/spate) bun, yj J J / J / 

directivitate bună. Faţă de antena Yagi cu mai mulţi directori 0.2> 

ALP prezintă mai mulţi vibratori X/2 care sunt interconectaţi // / / / y/ /']_ _ 

cu un cablu simetric bifilar, răsucit după fiecare dipol; T 7 / / A S "i 

conectarea cablului de antenă se face la dipolul cel mai scurt. / \ / f 

Cablul de interconectare va avea 300 Q dacă ALP este cu ^ / / / / jr 

vibratori tip îndoit sau 75 O dacă vibratorii sunt de tip simplu. \ ~ ■ _ 

De fapt linia bifilară se alcătuieşte din doi conductori metalici / /-•"'■ i y / /: 

ceva mai solizi, în aer, cărora li se păstrează distanţa între ei ' o\ 7 /9yŞ 5 .j-e- r . v . . . ■ -. . — 

şi se încrucişează cu atenţie. ALP prezentată aici foloseşte c64. ogi 09 038 c8£ Q84 m. os ^ 

un alt mod de interconectare a dipolilor vibratorh"X/2 simpli ; caageama oe v^iciatie. a cos*, oe weccn vrrarrp. (^) 
deci cu 2= 75Q. Se construieşte un suport din două tije re w.eAK*erw ^sur ' p 

metalice mai solide, paralele şi corespunzător distanţate ca 1 — ; ----- ; 

să alcătuiască-o linie simetrică de 75 Q, iar dipolii simetrici optim se află acele valori a cărora pentru GD dat -e 

"corespunde x minim ( adică cel mai mic număr de vibratori): 
de asemenea un coeficient de undă staţionara minim. Nu 
trebuie din domeniul de valori delimitat căci ALP va sucra 
prost. Am arătat iniţial că cel mai mic vibrator are 0,7 Xmin/2 
şi că se poate merge în caicul aşa. Totuşi în [2]rse prezintă cu 
mai mare precizie ce dimensiune va avea uiîimu! vibrator: L= 
k X min/2. 

Foiosind un cal- — _ ■— - 
cuiator de buzunar, . ^ * 3 

amatorii vor putea - j j | 

tatona diferite va- ; 04 " T~\J : 

lori de calcul şi di- r as -- ——-)—— 

ferite variante (fac- _ „ i i 

\ a£ —r--Vn-- - " 

torul K în figura 3). J ! j 

Ca detalii con- ^ i - 

structive, pentru a qs - —r——ţ-*- 

simpli se dispun alternativ şi încrucişat în lungul barelor cupla ALP cu cablu 1 i j j 

colectoare (figura 1). Constructiv, antena prezintă un contur coaxial de 75 Q, 50 ^ 2o° 

VMXAiăfcA fftamrtM u) rp SCUt?YACt. t "kt 

trapezoidal, bara mare are X max/2 iar bara mică 0,7 Xmin/2 linia colectoare puucde ce umo-hol^ ai coer % 

(pentru banda de lucru aleasă). Lungimile vibratorilor fiind din ţeavă, dis- 
descresc în progresie geometrică cu factorul x, astfel I n+ -j=t.l tanţa între bare va 

n> iar distanţele între ei sunt d n =x.l n ( unde I n este vibratorul fi cea. dublul diametrului, iar diametrul se alege 0= 50. ..60 L a 
mai lung). Se mai defineşte unghiul a = semiunghiul sub care Important: linia colectoare se prelungeşte în spate cu X max/8 
se “ascute” trapezul şi tg a=(1- x)/ 2a. Fireşte că distanţele şj S e scurtcircuitează constructiv pentru simetrizare. Se mai 
între vibratori vor descreşte tot în aceeaşi progresie recomandă ca vibratorii să fie cât mai subţiri (I: r >100); 
geometrică d n+ -j= x. d n . Se vede că L ant = (Xmax/ 4 - 0,7 precizăm că diagramele prezentate au fost întocmite pentru 


,nten5. \cA - şerodiciâî c an&- 
ecrâ, wr. dsua ăi laoui 


TEHNIUM 2-3/96 













CONSTRUCŢII 


vibratori cu I.r=125. Funcţie de necesităţi între bareie 
colectoare se plasează pentru susţinere distanţieri din 
plastic, sticlotextolit, sticlă organică ( dielectrici FIF-UIF). 
Elemenţii(semivibratorii) se fixează cel mai bine în găuri date 
pe ţeava colectoare şi suduri fine(când lucrăm cu oţel) sau 
prin înfiletări. Util de ştiut că prîntr-una din ţevi se poate trage 
cablul coaxial, care se leagă cu tresa la ţeava prin care se 
trece, iar cu firul central la cealaltă ţeavă şi conectarea va fi 
mai trainică. Dacă antena are gabarit mic capătul opus al 
liniei colector suport, care va fi scurtcircuitat cum s-a indicat, 
poate fi fixat direct pe catarg metalic. Dacă antena este mai 
lungă, linia colectoare nu trebuie să facă masă cu catargul, 
presupunând amplasarea pe aceasta în centrul- de greutate 
şi va trebui să imaginăm un mic suport izolator { din iemn de 
exemplu). 

O foarte interesantă aplicaţie o constituie posibilitatea de a 
suprapune pe aceeaşi linie colectoare două ALP pentru 
banda inferioară, iar ALP pentru bandă superioară se 
Intercalează cu semivibratorii printre cei existenţi, dar 
neapărat şi în punctele deja existente de conectoare, şi 
anume în direcţia opusă, care este liberă. De asemenea, în 
general, în intervalele dintre vibratorii antenei de bandă 
joasă, se montează alţi câte doi vibratori ai benzii superioare, 
pentru a putea realiza construcţia. Foarte important; pentru 
ca antena combinată să lucreze corect absolut necesat este 
ca f.min. sup > 2 f. max.inf. Deci, de exemplu, o ALP pentru 
radioamatori poate fi realizată combinat cu bandă de 145 
MHz şi cu bandă 430 MHz; sau orice antenă ALP lucrând 
undeva în B Iii TV (f max=230 MHz) va putea fi combinată cu 
o ALP lucrând, undeva în UIF (f min=470MHz) şi exemplele 
ar putea continua. Pentru aceste construcţii, dacă ia ideea 
din articolul original, şi anume că asigurăm acelaşi coeficient 
de directivitate CD pentru ambele de frecvenţă şi plecăm de 
la ideea că oricum este nevoie de câştig mai mare la 
frecvenţe mai mari, proiectarea instalaţiei devine problemă 
de geometrie, cum vom arăta. în general se poate face 
calculul urmărind atingerea unui anumit câştig sau, făcând 
mici calcule, vedem ce se poate obţine pentru o anumită 
lungime a antenelor. Mai reţinem că în cazul ALP, combinate 
, antena pentru banda superioară poate fi mai scurtă ca 
cealaltă şi în acst caz poate fi plasată oriunde în interiorul 
acesteia, rămânând valabil folosirea punctelor de conectare 
deja existente, cum s-a arătat. Mai reţinem că amatorii care 
au un mic emiţător UUS cu reflectometru vor putea tatona 
mai bine distanţa între barele colectoare, pentru un minim de 
undă reflectată. 

Exempiai 1: ALP pentru banda 3 (TV 174...230 MHz) cu 
CD = 9dB. Cu X - 300:f (MHz) calculăm C max = X max /2= 86 
cm şi I m j n = 0,7 X m \ n /2 = 45 cm (vibratorii externi). De pe 
diagramă de pe axa x optim extrapolăm pentru CD = 9dB 
valorile: x = 0,87 şi x = 0,32. Prin tatonări uşoare scoatem 
vibratorii: 86; 75; 66; 58; 51; 45 cm şi intervalele 27; 24;21; 
18; 16; cm la care însumând şi lungimea pentru simetrizare 
^max 8 = 22 cm, obţinem lungimea totală L = 1,27 m. 


DE ANTENE 


Exemplul 2: ALP pentru banda 4TV ( 470...630 MHz) cu 
L t =1m. Se calculează vibratorii externi l max =X m j n /2,1^ = 
0,7 X :/2 cu valorile X m \ n / 2 cu valorile 32 şi 17 cm. 
Segmentul pentru simetrizare are A. max / 8 , deci 8 cm, şi deci 
pentru antena propriu-zisă L A =92 cm. 

Geometric, tgot =( l max /2 I m j n /2): La= 0,08, care pe 
diagramă, pe iinia x optim, indică 1=0,945, x= 0,34 şi 
CD=11dB. Urmează calculul vibratorilor şi al intervalelor. 



Exemplul 3: Antenă combinată pentru canal 6-9 şi canalul 
21-32 pentruCD = lOdBîn FIF (figura 4). 

Benzi de lucru (1,72...1,45m)şi (64...53 cm) 

Vibratorii externi FÎF=86 cm şi 50 cm, UIF=32 şi 18 cm. 
Segment se simetrizare X max : 8=22 cm . 

Se calculează ALP optimă pentru FIF cu diagrama o = 
0,915, o = 0,34 şi prin tatonări: vibratorii 86, 78, 72, 65, 60, 
54, 50, cm şi intervalele aproximative 29, 26, 24, 22, 20, 
18 cm. 

Desenăm întreaga antenă la o scară convenabilă 
(Lţ=1 , 6 m). începem cu calculul ALP UIF. Ca să nu ne 
complicăm prea tare, deşi nu ar exista greşeli, vom plasa 
trapezul antenei exact între vibratorii FIF existenţi ( sau 
măcar vibratorul cel mai lung peste un vibrator FIF), absolut 
aleator, am ales pentru exemplificare spaţiul între V 3 şi 
capătul mic FIF adică L A UIF = 84 cm, tg ayjp= 0,08 şi din 
diagramă CD= lldB ( dacă de exemplu foloseam tot spaţiul 
din FIF, tg<XjjiF=0,05 şi CD= 12 dB). Am arătat că vom 
introduce în intervalele deja existente 2 vibratori UIF, adică 
peste V3 FIF vine VI UIF, peste V4FIF vine V4UIF, ş.a.m.d. 
Pentru că ştim unde vin VI, V4,V7, VIO, \/T3 UIF, îi desenăm 
în trapez şi îi măsu răm. D acă V4= o V3=2/a 2 V2= a 8 VI, 
calculăm oUIF=V4:VI=V28:32=0,957._ Operaţiunea 
următoare, calcularea tuturor 13 vibratori UIF (al n = l n .-j) şi 
înscrierea lor atentă în trapezul desenat anterior. De aici vom 
extrage prin măsurare intervalele rezultate, cât mai exact şi 
asta gata. Informativ, în cazul de faţă a rezultat a 0,28 şi din 
diagramă CD=11 dB. 

Irtg. Marian IONESCU 
Bibliografie: [1] “Radio” nr. 3/85; [2] “Radio” nr. 8/90 


10 


TEHNIUM 2-3/96 
















facilitând fixarea pe poziţie a lentilei 2, ca în figura 1. Tubul ai IV- 
lea devine absolut necesar ca să fie manevrabil, suficient de uşor, 
când este introdus în tubul a! ill-lea. Acest tub în lungimea de circi 
25 cm, va purta lentilele 3 şi 4. Pentru micşorarea diametrului 
lentilelor, ca să intre uşor în tub şi să fie imobilizate cu segment; 
din acelaşi tub, se va apela la serviciile unui atelier, care montează' 
lentile de ochelari (vezi figura 2.). De asemenea, şi prima ientiiă- 
obiectiv, se poate fixa tot cu segment! spintecaţi din acelaşi tub. 


■■■■■■ 
i ... I ...... l. 




o cm pm 


REGLAJUL LUNETEI 


- Se caută poziţii pentru lentila 2 şi se manevrează îentîia 1, 
prîmindu-se o imagine inversată, însă nu prea mărită. Lentilele 3 şi 
4 se montează în tubul al IV-iea, tot în poziţii provizorii. 


Materiale necesare realizării unei asemenea lunete se rezumă 
la următoarele componente: 

• O lentilă de ochelari cu dioptrie + 1 (plus 1) care va fi folosită 
ca obiectiv (în capu! lunetei). 

• Patru lentile de ochelari, cu dioptrie de pîus 20, sau mai mică 
până la plus zece. 

Pot fi folosite şi câte o pereche, de dioptrii diferite şi de 
diametre diferite, întrucât perechile se montează în tuburi de 
diametre diferite. 

• Tuburi din plastic, de culori cât mai închise şi de lungimi de 
circa 60 cm, având cam următoarele diametre. 

• Tubul I, diametru! interior de aproximativ 60 mm; tubul al II- 
iea, diametrul exterior de circa 50 mm; tubuî ai Ill-lea idem de.45 
mm, iar tubul al patrulea să intre în tubul al Ill-lea cât mai fest. 

Condiţia ce se impune este ca tuburile să formeze în linie 


şaibă cauciuc 


şeqmenţi 


lentila 4 


lentila 3 


beretă 


baretă 


cauciuc 


l uneta 


/ supo rt 
burete, pîsla 


. Manevrând coordonat lentila 1, apoi tubul cu lentilele 3 şi 4. 
până ia urmă veţi fi surprinşi de apropierea şi de mărirea 
obiectivului vizat, ajungând la circa 60 până ia 100 ori. 

Daca apar aberaţii cromatice inerente, acestea se taie (se 
reduc) cu ajutorul unor reducţii (şaibe) din burete, ori pâsiă groasă, 
pusă în tubul ai li-lea şi al treilea, cum este arătat în figura 1. La 
ultima lentilă a ocuiaruiui, înaintea sau după, se pune o şaibă de 
cauciuc din cameră de camion ( mai groasă, ca să aibă rigiditate 
în tub) cu gaura între 4 mm şi 8 mm (ca în figura 1>. 

Condiţia diametrelor este arătată în figura 1. 

Pentru definitivarea construcţiei iunetei se impune ca tot ce 
este interior, să fie vopsit cu negru mat. Lentilele care au fost 


lentila 

obiectiv 


mîner 


lentilă 1 lenţi la2 


bareta 


dreaptă o suficientă rigiditate (ca la o undiţă telescopică) şi să 
permită prelungirea lunetei după nevoie. Nepotrivirile de diametre 
se compensează fie cu tuburi prelucrate ori cu pâslă sau alte 
materiale textile, permiţând în acest mod manevrarea întocmai ca 
a unui piston în cilindru. 


x^suport 


ASAMBLAREA COMPONENTELOR 


mîner 


Se arată în fig. 1 calitatea lunetei va depinde de coiiniaritatea 
tuburilor, astfel ca raza de lumină să cadă cât mai aproape de 
centrul ultimei lentile a ocularului. în figura 1 se arată cum se 
montează lentile 1 şi 2 aie ocuiaruiui, în tubul al Ill-lea. Lentila 
Ieste bine să fie montată într-o casetă (cilindru) metalică, de care 
să se lipească un mâner, pentru mutarea poziţiei dinafara tubului. 
Prin urmare, tubul al Ill-lea va trebui spintecat până la aproape 
jumătate din lungime., (vezi figura 1). 

Lentila 2 poate fi, ori în casetă metalică, ori fixată în poziţie cu 
segmenţi fasonaţi din tubul ai Ill-lea, spintecaţi ca să intre mai greu 


polisate interior pentru ajustarea diametrelor, să aibă partea 
polisată de asemenea vopsită cu vopsea mată, ca şi segmeriţii de 
imobilizare a lentilelor. 


ANEXELE NECESARE LUNETE 


- Suportul, care îmbrăţişează iuneta. 

Se face din tablă de oţel de circa 1,5 mm grosime 


TEHNIUM 2-3/96 


















nituiesc două axs cu diametru! de circa 6-8 mm, scurte, de câte P.S. în căzu! în care 
10-15 mm pentru susţinere. Pentru completarea îmbrăţişării se imaginea apare înceţoşată 
va folosi o baretă de cauciuc. între suport şi lunetă se lipeşte de înseamnă că, ori există 
suport o pâslă sau burete, ca să lunece, la echilibrare; bareta de striaţiuni invizibile la una 
cauciuc o presează să nu lunece, după ca s-a echilibrat poziţia din suprafeţele lentileor 
l une ţ e j ocularului ori există în 

- Furca de susţinere din platbandă de fier 25x4 mm se lanţul lentilelor ocularului 

execută ca în figura 3. una sau două lentile care 

-Tripiedul nu sunt perfect perpen- 

Se potriveşte o ţeavă din Aluminiu, alamă sau fier de circa diculare, pe axul lon- 
65 cm, în care să intre mânerul furcii, figura 3. gitudinal, adică nu sunt 

- Teaca tripiedului, în care trebuie să culiseze ţeava “pilon”, paralele cu celelalte, 
lungă de circa 30 cm, va avea montate trei braţe din 01 de 30 x 

4 mm, prinse cu şuruburi sau sudate., ca în figura 4. Pentru lămuriri su- 

Picioarele pot fi de asemenea din ţevi de fier, Aluminiu sau plimentare, cititorii se 
alamă, turtit, la capătul de sus, ca să intre în braţele tecii, pot adresa autorului (str. 
Lungimea va fi de circa 80 cm. Ca să fie mai înalt, se mai Lt. col. Marinescu 
adaugă prelungiri, tot de circa 80 cm, la capătul de jos Constantin, nr. 6, bloc 
punându-se pufere din cauciuc. A36, sc. 2, ap. 34, et. 3, 

Cu un astfel de tripied, solid, se poate face o Bucureşti, sector *5; 
“staţie”insensibilă la vânt sau vibraţii, în favoarea unor observaţii telefon 781 15 67 
satisfăcătoare, când se ia în obiectiv Luna, ori planeta Jupiter cu 

cei patru sateliţi (vizibili cu această lunetă). Ing. Nicolae RUSU 


brâtarâ—(Qţt 


teaca 


braţe 


mult sensibilitatea montajelor şi selectivitatea lor, mai 
accentuat decât la montajele lipsite de reacţie, făcând 
posibile recepţii de posturi îndepărtate. Felul de montare 
nu ridică nici un fel de probleme de amplasament al 
pieselor sau criterii de format, se pot folosi piese de orice 
fabricaţie şi din orice epocă, cu condiţia de a fi valide, de a 
se respecta polaritatea de branşare, de a se verifica cu 
Două receptoare cu amplificare directă, alcătuite fiecare atenţie orice montaj înainte de punerea în funcţie, pentru a 
dintr-un tuner-adică un modul receptor fără amplificare se putea corija la timp vreo greşeală de cablaj. Tuneru! din 
audio şi câte un amplificator audio. Porţiunea de tuner, figura A utilizează două tranzistoare “NPN”xu siliciu, din 
fără amplificare, poate fi adaptată la un magnetofon, pick- seriile BC sau BF, sau echivalente.Semnalul selectat de 
up sau amplificator existent, oferind o bună calitate a circuitul de acord CV împreună cu L, e amplificat în două 
audiţiei. Prin anexarea unuia din amplificatoarele audio etaje de radiofrecvenţă de bandă largă şi apoi demodulat 
prezentate, receptorul devine independent, puţând fi printr-o diodă punctiformă, de semnal. Aceasta, pentru 
realizat fie sub formă portabilă fiind alimentat la pile sau mărirea sensibilităţii detecţiei, e străbătută de un mic 
acumulator, fie de la reţeaua de curent printr-un curent de polarizare, de câţiva microamperi. în acest fel se 
alimeniator-redresor. Ambele sunt destinate recepţiei cu pot folosi fie diode tip OA, EFD sau de alt tip cu germaniu, 
modulaţie în amplitudine în cele trei game uzuale, de unde fie diode cu siliciu de tip 4148 sau echivalente, sensul de 
medii şi facultativ unde scurte sau unde lungi. Existenţa branşare fiind aceiaşi.Pentru mărirea sensibilităţii, după 
unui circuit de reacţie pozitivă, cu reglaj discret, măreşte cum s-a spus mai sus, se utilizează o buclă de reacţie 

pozitivă, în primul etaj de amplificare RF. r prin cuplarea 

' @ r—— Ţ "-; n - -j- - n emitorului, pe o priză luată pe bobina L, la câteva spire 

' | 1 D m 0 [fi dinspre capătul de masă a! bobinei. Reglajul fin al reacţiei. 

j jopp [p I _El D + LjJ se face cu ajutorul unui potenţiometre de orice format, cu 

j “F I /k valoare de 1....10 kiioohmi. Şi alte piese din montaj pot 

j I ■ i (w \ 5nF /| /\ diferi cu până la +/- 50% din valoarea indicată, nefiind 

| r ţ , L ■ ■ \jSJti \Jy fa sesizate diferenţe notabile în funcţionarea montajului. în 

j ■*■»■£- 1 2 IpL | privinţa circuitului de acord, acesta poate fi realizat cu un 

TlM^n _. @-'H IH condensator variabil de circa 500 pF cu aer, sau cu 


Radioreceptoare 

simple 


TEHNIUM 2-3/96 
















TEHN1UM ATELIER 


rezultate echivalente, cu un condensator miniatură de 2 
X270 pF cu elementele iegate în paralel. Pentru gama de 
unde medii, bobina L se poate realiza pe o bară de ferită 
de 70...120 mm lungime şi 6.. .12 mm diametru. Numărul 
de spire al porţiunii A-B va fi de 60 spire, la care se va 
adăuga, în acelaşi sens de bobinare, încă cinci spire 
pentru porţiunea B-C, sârmă izolată de 0,1...0,2 mm. 
Pentru recepţia undelor lungi, numărul corespunzător de 
spire va fi de trei ori mai mare. E posibilă şi recepţia 
undelor scurte cu o bobină numărând zece spire cu priză 


îranzistoare cu germaniu tip AC 180 şi Ac181 sau 
echivalente, echipate bineânţeles cu “steguleţe” de fâşie 
de tablă de aluminiu, adică radiatoare, pentru răcire. 
Montajul nu are nevoie de nici un fel de reglaj, 
funcţionează cu randament maxim între 9-12 volţi. în ceea 
ce priveşte montajul de amplificator din figura D, aceasta 
foloseşte un circuit integrat de tip TDA 2002 sau 2003. 
Acest tip de circuit integrat denumit PENTAWAT, doar cu 


"amplificat 


CAtC! luai d, U'CM'C oc.vuiai oeata a uu.ua rv, muma ui usn . . . . , w , 

Y J cinci pini, reprezintă o modernizare a celor folosite 

figura B, deasemenea cu amplificare directă, foloseşte un anterior; cu prea mare număr de pinii având protectie ia 

tranzistor cu efect de câmp (FET sau TEC), de tipul BF 245 scurt circuit şi mu , te ai t e avantaje de citit în cataloage. Ce 
sau BF 256 sau orice model echivalent: Tranzistorul al interesează pe amator e faptul că circuitul poate oferi 
doilea e un BF sau BC de tip NPN. Se utilizează un circuit următoarele puteri difuzorului funcţia de impedanţă lui. 
globaî de reacţie pozitivă, montajul are o funcţionare ceva Pentru impedanţă de 8 ohmi, circa 3 waţi, la o sarcină pe 4 
mai bună pentru gama undelor scurte şi în plus, nu are ohmi,circa 5...6 waţi; iar pe o impedanţă minimă de 2 
nevoie de priză pe bobina de acord. Rezistoarele haşurate ohmi-până la 10 waţi, cu distorsiuni sub 0 , 2 %. Cu tensiuni 
trebuie plasata doar dacă FET autooscilează, din cauza maxime de alimentare de 18 volţi şi minim de 8 volţi, 
amplificării prea mari. în rest, nu există dificultăţi de Amplificatorul cu patru tranzistoare oferă între 0,5 W la 
realizare. tensiune alimentare 6 volţi, circa 1 watt la 9 volţi până la 

După cum se observă,;la ambele montaje, ieşirea este 3...4 waţi la 12 volţi, tensiune care nu trebuie depăşită, 
de impedanţă mare, în consecinţă şi impedanţa decât cu riscul defectării. în privinţa tunerelor, acestea 
amplificatorului de audiofrecvenţă trebuie să fie tot mare. funcţionează corect la orice tensiune între 5... 15 volţi, 
De aceea se pot folosi amplificatoarele din figurile C şi D. existând doar diferenţe insesizabile în ...miliamperi 
Primul amplificator, realizat cu piese discrete, folosim patru consumaţi. 

tranzistoare, pentru condensatoare şi patru rezistoare. Realizarea receptorului-oricare ar fi schema aleasă, 
Tranzistoarele TI şi T2, tranzistoare NPN cu siliciu, de trebuie să fie un pas în plus în mersul spre*montaje mai 
orice tip BC sau echvalente, cuplate în montaj Darlington. complexe. în plus, amatorii pot elabora singuri cablajul 
Tranzistoarele finale, în montaj complementar push-pull, imprimat. George OPRESCU 


—f 

.... 


n 

._ 5PF '- rt 

\ 

x, x 

i 














' A' 1 


teh?«p n ’&tî: likm 


confecţionate din tijă de cupru emailat cu diametrul de 2,2 
mm şi lungi de 30 mm, L-j de pe care se îndepărtează 
stratul de email pentru tatonarea punctului optim de “atac” 
a antenei 1 . Lungimea tijei pentru L 4 este de 50 mm. Pe 
ea se matisează spiră lângă spiră, conductor de -cupru 
emailat cu diametrul de o,4 mm, 15 spire pentru capaci¬ 
tatea C 5 şi câte una până la trei spire, pentru capacităţile 
C 4 şi dacă este necesară Cj. Capetele scurt circuitate ale 

acestor înfă- j—-- 

şurări con- !_I 

stituie îermi- ■! 

naiul “cald” | | • 1 

a! capaci- : ; _ 

pective. Sel- ; j I 


eOMVEK'ZOR 


Recepţia programelor de televiziune transmise în 
benzile undelor deci metrice, consacrate canalelor UIF(21- 
60}, cu receptoare capabile să recepţioneze benzile 
undelor metrice aferente canalelor 1 - 12 , este posibilă prin 
intercalarea între fiderul antenei U.IF şi borna antenei FIF a 
televizorului, a adaptorului descris în rândurile următoare. 

După cum rezultă din schema electrică din figura 1 
convertorul constă dintr-un oscilator realizat cu tranzistorul 
Ti, conectat în circuit cu baza comună şi reacţia pozitivă 
între colector şi emitor prin seria C 4 şi C 5 . 

Acordul pe canalele UIF se realizează variind capa¬ 
citatea Cq şi pe cea din circuitul oscilatorului local, confec- 


20 de spire jr 1 -vr j 

şi L 3 având I * ; 30^ 5_ : 

22 de spire L?-- f -- ! 

se matisează spiră lângă spiră din aceiaşi conductor pe un 
mandrin cilindric cu diametrul de 3,7 mm care se înlătură 
după bobinare. 

Montajul este alimentat prin cablul coaxial cu impedanţa 
de 75 ohmi, lung de 5-600 mm conectat îa ieşirea 
convertorului, din stabilizatorului de tensiune, a cărui 
schemă electronică rezultă din figura 5. Plăcuţa de circuit 
imprimat din figura 6 , pe care este asamblat alimentatorul 
se montează în televizor, în apropierea bornei de antenă. 
Filtrul P de la ieşirea stabilizatorului suprimă oscilaţiile 
diodei stabilizatoare. 

Intre şasiu şi bornele L*j şi L 4 se asigură distanţa de 3-5 
mm. După finalizarea montajului, se verifică dacă curentul 
de colector ai tranzistorului T este 2-3 mA şi tensiunea de 
alimentare este de 7,5-9 V. 

Cu antena UIF conectată spre capătul superior pe 
schemă, al bobinei L-j, şi televizorul poziţional pe canalul 4 
sau 5, se secţionează capacitatea C 8 până apar pe ecran 
imaginile unei emisiuni în banda UIF. După ameliorarea 
condiţiilor de recepţie, prin acţionarea capacităţilor 
semireglabile C-j şi C 0 , se continuă reglajul deplasând pe 
tija bobinei L 4 , capacităţile C 4 şi C 5 , variind la limitele 
indicate, dacă este necesar pentru ameliorarea recepţiei şi 


BORNA 


ANTENA FIF 


INTRARE 


ţionată din plăcuţele de circuit imprimat, monoplacat cu 
cupru, din figurile 2 şi 3, suprapuse cu faţa metalizată şi 
intercalând o şaibă cu diametrul găurii de 3 mm şi 
diametrul exterior de 17 mm, din mică sau folie de 
polietilenă, cu grosimea de 0,2-0,3 mm. 

Circuitul de ieşire poate fi acordat pe canalele 4 sau 5, 
variind capacitatea semireglabilă C 6 . Montajul se 
,_::__realizează prin conexi- 

« ! lunile convenţionale 

! executate pe şasiul din 
tablă de alamă cu 
grosimea de 0,2-0,3 
1 mm, în forma literei “L”, 
conform figurii 4, 
rigidizat cu cele două 
nervuri din circuit 
| imprimat, fixate pe 
1 ^ ~—~şasiu cu afturi de 

J cositor. în timp ce 

1 2 - •___j nervura superioară, din 

figura 4, este ecranul 
interpus între circuitul de intrare şi cel al oscilatorului local, 
placajul celeilalte nervuri, se divide în cinci 
insule,constituind regleta necesară asamblării 
componentelor schemei electrice. Bobinele L-j şi L 4 sunt 


TEHNIUM 2-3/96 













TEHNIUM ATELIER 


numărul de spire al capacităţii Cg, Operaţiunile de reglaj se zătoare ca- 
reiau în această ordine de câteva ori şi după stabilirea pacităţii su- ; 

___________ perioare Cg, : J 

■ I suprimări-; J 

i du-se astfel; i 

| I 5i0 I 510 j 27K ! influenţa ar- i ] 

I cs ! cio I Oi . ; -L 

} =*= in dp fe,en 2 &MBV 2 momcelor 

L__i— -i-i- 1 superioare^ 

5 care înso-j 

- - - - ■ - ~ţese oscilaţia! g 

poziţiei optime a componentelor ajustabile, se tatonează locală. Dacă 1 - 

punctul de conectare a antenei UIF pe tija bobinei L-ţ. este necesar, pentru recepţia canalelor inferioare UIF, se 

Pentru obţinerea unei recepţii de calitate, este necesar va monta la capătul “cald” al inductanţei L 4 , (în apropierea 

ca frecvenţa fundamentală a oscilaţiei locale să fie infe- capacităţii Cg) un condensator Cj, cu terminalul conectat 

rioară celei recepţionate de antena UIF, condiţie corespun- la şasiu. ' ^ Zaharsa IANCU 


ta borna antenei 
F1F a televizorului 


celălalt se procedează astfel: 

Comutatorul SI se trece pe poziţia “vorbeşte" contactele 2-4 şi 
3-5 închise deci circuitul de alimentare a montajului închis şi 
semnalului de emis este cuplat ia linia de legătură L. 

Butonul K1 se apasă pentru scurt timp, în această situaţie 
semnalul de la ieşire este adus la intrarea montajului şi acesta 
datorită numărului par de etaje intră în auîooscilaţie, semal care se 
va auzi şi în casca telefonică a postului chemat. 

Astfel corespondentul este avertizat că celălalt post doreşte să 
îi comunice ceva. 

La eliberarea butonului K1 se poate începe convorbirea care se 
efectuează prin trecerea succesivă a comutatorului SI din poziţia 
“ascultare” în poziţia “vorbire” şi invers. 

DETALII DE MONTAJ 

Linia de legătură L vor fi două fire bifilare răsucite între ele şi 
poate avea lungimea de până la 50 m. 


MO&9C 


Propun cititorilor revistei un montaj care se poate folosi în 
diverse situaţii practice sau ca divertisment(reglaje a diverse utilaje 
la distanţă, antene TV sau legătură peramnentă între doi prieteni 
aflaţi în acelaşi bloc). 

DESCRIEREA SCHEMEI 

Telefonul a cărui schemă este prezentat în figura alăturată 
(numai un singur post, în final ele vor fi două identice) are 
următorul mod de funcţionare: 

Casca telefonică TI preia semnalele sonore şi le transformă în 
electrice care sunt trecute prin condensatorul CI în baza 
tranzistorului Tz 1. 

Acest tranzistor (BC129, BC 173) este montat într-un etaj de 
amplificator de semnal unic. 

Din colectorul lui Tz 1 semnalul este trecut prin condensatorul 
C2 în baza celui de-al doilea etaj echipat cu tranzistorul Tz 2 de tip 
BC 107, BC 108, BC 174 etc. 

Semnalul amplificat este preluat prin condensatorul C3 adus la 
bornele Bl, B2 prin comutatorul S1(“ASCULTĂ-VORBEŞTE”) şi 
trecut la celălalt post prin linia de legătură L. 

Butonul K1 este pentru apel între posturi, iar SI are 2 x 3 poziţii. 

Montajul se va alimenta dfntr-o baterie de 9 V în varianta 
portabilă sau în varianta staţionară dintr-un redresor simplu care 
va asigura tensiunea de 9 V şi o intensitate de cca 50m A. 

Piesele nu pun probleme fiind din cele obişnuite chiar şi 
recuperate dintr-un radioreceptor defect. 

PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE 

Pentru a putea realiza o legătură bilaterală vor fi necesare două 
posturi identice după realizarea cărora se procedează în modul 

următor: 

Pentru început considerăm cele două posturi în următoarea 

situaţie de aşteptare: 

Comutatorul SI în poziţia “aseultă”(deci contactele 1-4 şi 2-5 în 
poziţia închis) iar K1 neapăsat, posturile fiind unite prin linia L 
cuplată la bornele Bl, B2 ale celor două telefoane putând 
recepţiona un mesaj unul de la altul. 

în cazul că unul din corespondenţi doreşte să îl cheme pe 


«in R2p f>3 n / 

IM J4K7 i 02 S 1470K 1 C3 / 1 

4 M iC î? n M M i 9f^ 


•ASCULT» 1 


Comutatorul SI va fi cu prioritate în poziţia “ascultă” şi se va 
folosi unul cu cod P.... 2x4 poziţii. 

K1 va fi un buton de tip pentru sonerie. 

Montajul se va executa pe o plăcuţă de textolit placată cu cupru 
pe care se plasează piesele. 

Aceasta se va monta într-o cutie din plastic în pereţii căreta se 
vor practica găuri pentru casca telefonică T, butonul Kt, 
comutatorul SI şi cele două borne Bl şi B2. 

în cazul alimentării de la o baterie de 9 V montajul este portabil 
iar consumul nu depăşeşte 10 mA. 

Se poate încerca şi o variantă staţionar-portabilă montând un 
contact de alimentare care să scoată din funcţiune în mod automat 
bateriile în cazul alimentării de la redresor. 

După executarea celor două telefoane se mai verifică odată 
legăturile se branşează linia L între posturi şi se încearcă pe viu o 
legătură în modul descris, cu aceasta ele fiind gata de exploatare. 


Cornel OLTEANU (Constanţa) 


TEHNIUM 2-3/96 



















Prin intermediul Federaţiei Române dojiad'^o- 
amatorism mulţi radioamatori au intrat în posesia 
radiotelefonului de tip RTM-MF-S produs IEMI. 

Ca acest radiotelefon să poată fi utilizat în banda de 
2 m sunt necesare unele reacordări ale circuitelor de 
intrare şi ieşire RF. Spre a se facilita această operaţie 
în condiţii optime, la sugestia mai multor radioamatori, 
publicăm schema electrică a radiotelefonului RTM-MF- 
S şi restrânse explicaţii ale funcţionării . 

Datele informative şi schema electrică au fost 
preluate din lucrarea “Radiotelefoane-funcţionare şi 
exploatare ”, apărută în “Editura Tehnică“ din 1979, 
autor L Mitican. 




L5tt/tt\jLcşBl{& iV 568 i 

**/* Pf vî®--- 1 

Kr60l/tt Ş URrn/lB „ , . 

I Im I Oscmcr 


f CS3t W 
kh rro L 

'-\\~\2H23S9 
1 150 V tSk 


T53! 

2N23BŞ 


vJUlri 

:/«/; X 


ut,Qi ffm 

njfiVt/flW 


■tri/f/2- 


%tf 
4 , mus 


Filtru fr ece jos ^ unt 
Ştie ]S'M^3i3L34â 


_A'mp/iffcotor 


Tmzisfor 
de putere 
T357 

1 2 N 3 B 22 


{] H322 y|4az?Tj 


j03rs £321 ijjj 


~L3W tn\ u ' 


'Osii 

mm 


, Bloc de. 
\jnpşurg_ 


\«*M* 


0ze3 Diez 
IMMS\ INiUB 


?28f\J\k8SXm 


impliiisanr 


implificohr 













de variaţia capacităţii diodei D253, care este în funcţie de frecvenţa 
semnalului vocal integrat prin circuitul C258, R260, D 254. 

Etajele următoare lucrează ca multiplicatoare T256 (dublor), T257 
(triplor), T258(dublor) astfel încât la ieşirea filtrului realizat din circuitele 
U236 şi U241 se obţine frecvenţa 12Fo cu tensiunea de 1?5.V 
(impedanţă de 50 ohmi), şi de circa 100 mW, care se aplică la etajul 
final. Etajul final este realizat în mai multe variante constructive, funcţie 
de tipul radiotelefonului. Astfel radiotelefonui RTM-4 MF-S are în etajul 
final încă un dublor; dublorul este construit cu tranzistorul T316 la 
ieşirea căruia se află frecvenţa 24 Fo. După amplificare cu tranzistorul 
T317, semnalul se aplică etajului (driver) T356, urmat de etajul final 
T357, construit cu tranzistorul 2 N 3632. 

Filtrul trece jos, împreună cu filtrul U341 formează un circuit de 
adaptare a impedanţei de ieşire a tranzistorului de putere cu 
impedanţă de antenă. 


Semnalul intră în radiotelefon prin condensatorul C285 şi se aplică 
la tranzistorul T264. Condensatorul C285 şi rezistenţele R299-R300 
formează un filtru. Urmează limitatorul cu diode. Trecând prin filtrul 
trece jos, rezistenţa R289 şi condensatorul C280, serpnalul se aplică 
tranzistorului T261 conectat cu tranzistorul T260, prin condensatorul 
C277 şi potenţiometrul R283 cu care se reglează frecvenţa. La ieşirea 
amplificatorului T260 se află filtrul care atenuează frecvenţele mai 
înalte de 3,5 kHz. 

Oscilatorul este realizat cu tranzistorul T251 ce are în bază circuitul 
selectiv al canalelor format din diode D201, bobina L201, 
condensatorul C201, cristalul de cuarţ Kr 201 şi circuitul de comutare 
R201, R202, C202, prin care se polarizează diodele cu-18V. 

Selecţia circuitelor corespunzătoare celor zece canale se 
realizează electronic, prin conectare la masă a punctului comun, dintre 
rezistenţele R201 şi R202. Dioda circuitului solicitat se deschide şi 
astfel se introduce în circuitul de bază al oscilatorului circuitul oscilant 
corespunzător. 

Semnalul oscilatorului prin condensatorul C254, se amplifică în 
T252 care lucrează ca separator. 

în colectorul tranzistorului T252 se află şi circuitul modulatorului de 
fază (bobina L206, condensatoarele C256, C257 şi diodele D253 şi 

D254). 

Circuitul format din L206, C256, C257, D253 este un circuit 
acordat, având reactanţa variabilă.Variaţia reactanţei este determinată 




Semnalul recepţionai este selectat prin filtrul U401, care realizează 
şi adaptarea circuitului cu intrarea tranzistorului T411, trecând prin 
T412 semnalul ajunge la schimbătorul de frecvenţă construit pe baza 
unui demodulator în inel (format din tranzistorul Tr411, diodele D413, 
D414, D415, D416). Aici se aplică frecvenţa oscilatorului local. Prima 
frecvenţă intermediară Fii (de 10,7 MHz), rezultă ca diferenţa dintre 
frecvenţa semnalului recepţionat şi cea a oscilatorului local. 

Oscilaţiile necesare procesului de schimbare a frecvenţei se obţin 

(Continuare în pagina 25) 


> R73B 

■ 12 k J 

T-W 1 

\Bcm* I 
J Cm *) 


W BF " 5 Cve 
Vn j m z 
TP °TPfQ ; 


Amplificator de \ Defactor dflFM 

’rtmmtti Tnnmtrf Rdt 


Imerscr de tom 


\CW\ C72SC7M 
W”!ik i7n i7n 


\T726 

>30/083 


rufei 


r r 

~r 

fh 

3 5 













Ei :«vX AUTO 


deschidea uşa (iar dacă acesta trebuia să plece noaptea undeva) 
trezea inutil pe vecinii din jur. 

Antifurtul a fost conceput constructiv cu şase module, eliminând 
nejunsutile arătate mai sus. 

Modulul I: compus din două temporizatoare, unul de cinci 
secunde spre a avea timp de a cupla alarma, a coborî din maşină şi 
a încuia uşa, respectiv de a o deschide la revenire şi a anula 
alarma prin întrerupătorul ascuns din interiorul autoturismului, iar 
celălalt, temporizând 10 secunde, se va opri automat. 

Modulul li: constă dintr-o sirenă electronică, ce a fost publicată 
în revista TEHNIUM (nr. 4 din 1975), care va fi cuplată de către 
temporizatorul 2 din modului I. 

Modulul HI: un mic amplificator publicat şi e! în revista 
TEHNIUM (nr. 5 din 1981), care va amplifica alarma declanşată 

Modulul.IV: este un amplificator operaţional, menit să sesizeze 
o scădere de nivel ai benzinei din rezervor, cu 1,5 I la 3 1 sau chiar 
mai mult (adică ia cât a fost reglat). 

Dacă din rezervorul de benzină curge, sau se scoate o cantitate 
de 1,5 1 ( sau mai mult) aceasta va cupla alarma, alertând despre 


Nu rareori s-a întâmplat, ca vreun vizitator nedorit să-şi încerce 
iscusinţa descuind uşile şi portbagajul autoturismelor parcate mai 
periferic, golindu-Se până şi benzina din rezervor. 

Spre a preîntâmpina acest aspect neplăcut, propun un dispozitiv 
ANTIFURT COMPLEX menit să asigure o securitate ridicată în 
paza autoturismului. 

Astfel de dispozitive au mai fost publicate dar efectul lor nu 
satisfăcea pe deplin: fie că acel întrerupător(ascuns), montat în 
afara autoturismului, era găsit, fie că timpul pentru declanşare era 
prea iung(20-30 sec. de la deschiderea uşii) timp suficient pentru 
intrus de a deschide capota întrerupând alimentarea de ia baterie, 
fie că dispozitivul era alimentat pe tot timpul stării de veghe, caz ce 
ar favoriza o viitoare defecţiune, cuplarea lui de către proprietar,j 
precum şi faptul că unele dispozitive alarmau imediat ce se 


MODUL I 


modul IV 


RI-12KQ P1-250Q CI 150 jaF 
/16-40 V. 

R2.20-18 KQ P2,3-1QKQ C2- 
1OOpF. 

R3,6-5,1KQ P4-1KQ C3.4.15- 

10jxF. 

R4,5;8, 11-100 KQ Poten- 
ţiometreie vor fi semireglabile 
C5 - 50 pF. 

R7,9,12,15-5,6KQC6,7-10nF 
R13-1QKQ C8-47pF 

R14,27,28-1,5KQ D1-DZ307 
C9-22pF R16 - 680 Q 
02,3,6,7,8 - DR304 C10-22OpF 
R17-82KQ D4,5-1N4001 

Cil, 13-100 p F R18,22 - 470 
Q D9-DZ3V9 CI4 - 680 pF 
R19,23-Q,5Q (bobinate) CI 
C16 - 8 p F R21-3.9KQ CI 
PA741 C17-1500pF R24- 
1,2KQ LED (de preferinţă 
roşu) C12-100pF R25.26- 
4,7KQ T1-AC180 R29-3.3K 
T2-EFT343 R30-2,7 KQ 

T3,4,5,6 - EFT321 R31-7.5 KQ 
T7-EFT214 R32,35—1,8KQ 
T6-BC172. 

R33,34 - 47 KQ T9-SPD1R36 
- 47 Q/2W T10.12-2N3055 
R37-27KQ T11 - SND1 TI 3- 
2N2904 T14.15 - BC109 T16- 
BD139 T17 - ASZ15 T18- 
EFT353. 

Toate rezistenţele vor fi de 
0,5W. 


1 LA 

INDICATOR 

BENZINA 


DE LA 
PLUTITOR 


MODUL V 


DE LA 
CHEIE 


TR-Transformator ieşire radio 
Mamaia, Albatros, etc. 
11,2-întrerupător miniatură; 
13-ldem cu două poziţii; 
RI1,2,3,4-relee miniatură; 
RL7-idem dar cu contact să 
suporte 3-4A; 

RL5-Releu auto; 

RI6-cu contacte, să suporte 5A. 


MODUL III 


TS" BOBINA 
' SAU 
CONVERTOR 


MODUL VI 


TEHNIUM 2-3/96 











Im 



ELECTRONICA AUTO 


acest lucru. spre a-l putea regla uşor la nivelul existent în rezervor, deoarece 

Modulul V: este un astabil, comandat de un releu ce va cupla după fiecare drum, va trebui reglat nivelul consumat în ziua 
de data aceasta claxonul într-un ritm intremitent, atunci când cineva precedentă. 

a reuşit totuşi să se introducă în maşină (stând apoi ascuns până Stând în scaunul conducătorului, cu motorul oprit, uşile şi capota 
ce alarma â încetat) apoi cu o cheie potrivită să pornească motorul închisă, se va comuta 1-2 de pe poziţia instrument, pe poziţia 
spre a pleca cu el; în clipa pornirii motorului, alarma va fi alarmă. 

declanşată din nou (oprindu-se doar dacă se opreşte motorul). Apoi' se va cupla 1.1 (cel ascuns) pe alarmă, iar cu o şurubelniţă 

Modulul VI: un alt temporizator, va întrerupe după 15-20 se va regla potenţiometrul P.3 plană când LED-ul de control se va 
secunde alimentarea circuitului de aprindere, fie clasic, fie aprinde. 

electronic, precum şi cel al contactului de la electromotor. Acest regla], trebuie făcut în patru secunde, altfel riscăm să 

Astfel, motorul se va opri(îh drum sau în intersecţie) continuând declanşăm alarma. Dacă totuşi nu reuşim, pentru a nu mări timpul 
să calxoneze, iar orice repornire ne mai fiind posibilă, decât după releului la mai mult de cele 5 secunde, fie că vom scoate firul notat 
anularea alarmei de către proprietar - c x pe schemă sau vom monta un a! patrulea întrerupător care, 

Intrusul, intrat în panică va abandona autoturismul Ca ultimă după ce reglajul a fost efectuat, va fi recup!at(a nu se uita de ei), 
piesă, se va monta un al doilea întrerupător 12, mai arătos şi mai ia Apoi se va coborâ din maşină(tot în cele patru secunde - spre a 
vedere, spre a induce în eroare intrusul, care, crezând că va nu declanşa alarma-dealtfel acest timp e suficient) apoi vom 
decupla alarma, o va recupla din nou, văzându-se obligat de a închide şi încuia uşa. 

renunţa(înainîe de a fi prins) la devastarea autoturismului. Cu aceasta, autoturismul este pus în stare de veghe, 

Redau mai jos unele detalii spre o mai bună înţelegere în ' nealimentat, cu excepţia modulului IV, putând sta astfel săptămâni 
realizarea şi funcţionarea dispozitivului. întregi de-a rândui, contribuind în mod indirect, prin LED-ul aprins la 

Realizarea celor două temporizatoare din modului I ca şi sirena reacţia acidă din acumulator (atât de necesară unui acumulator în 
cu amplificatorul din moduiul II şi III precum şi astabilul cu repaos), iar oricine ar încerca printr-o tentativă, aceasta ar eşua;* 
temporizatorul din modulul V şi VS nu ridică probleme deosebite, chiar şi aceea de a fura vreo roată, deoarece ridicând maşina 
decât ca amplasament, ele vor fi montate vertical, pe o placă de pentru a scoate roata, nivelul benzinei din rezervor se va modifica, 
susţinere din pertinax sau sticiotextolit cu dimensiunile 110 x 140. declanşând alarma. Regaljuî modului IV prin P3 se va face mai larg, 
Singura problemă constă în separarea legăturii dintre plutitor şi adică să sesizeze doar o scădere de nivel mai mare, aproximativ 
instrumentul indicator din bord, ce va fi legat acum printr-un 2,5-3 I deoarece în nopţile cu ger, voi 
comutator cu două poziţii (S3), care în timpul rulării, va cupla micşorează(un fenomen fizic) putând da o alarn 
plutitorul cu instrumentul indicator, iar în timpul staţionării, plutitorul Acest dispozitiv funcţionează de mai bine d 
va fi cuplat cu modulul IV, precum şi a moduiuiui de reglaj. şi fost eficace în vreo opt situaţii când mi 

Astfel, modulul IV va fi montat separat în bord, avându-se acces portbagajul. 


IR/Âiba folia 


Pentru posesorii de autoturisme “Dacia”-1300 sau alt între zero şi 36 A (sarcina maximă admisibilă a alterna- 
tip care sunt echipate cu alternator trifazat de 12 V vă torului) determină variaţii ale tensiunii la borne, mă- 
prezentăm alăturat schema unui regulator de tensiune surată între punctele A şi B pe schemă, mai mici de IV. 
electronic, cu performanţe ridicate. Regulatorul se compune dintr-un amplificator 

Stabilizarea de tensiune la variaţii ale turaţiei diferenţial de eroare, realizat cu tranzistoarele T-j şi T2 
rotorului alternatorului între 200 şi 10.000 rot/min este şi un amplificator ralizat cu tranzistoarele Tg şi T 4 în 
aşa de bună încât 
tensiunea la bornele 
redresorului (altena- 
torului), măsurată cu un 
voitmetru de curent 
continuu cu ac indicator ; 
rămâne constantă, 
nesesizându-se nici o 
variaţie a acesteia. Sta¬ 
bilizarea de tensiune la 
variaţii ale curentului de 
sarcină este de ase¬ 
menea foarte bună . 

Astfel, variaţii ale curen¬ 
tului de sarcină al gru¬ 
pului altemator-redresor 


alternatorul 


ACUMULATORUL 

(12V) 














ELECTRONICA AUTO 


monta] Darlington, care comandă curentului de excitaţie Reglajul tensiunii (la aproximativ 14 V, la un ctirent 
al alternatorului. de sarcină de 10-20 A) se face acţionând 

Grupul Rj-Cf realizează o filtrare a tensiunii care potenţiometrul ajustabil A şi S cu un voltmetrude cârent 
alimentează regulatorul. continuu. 

Pe baza tranzistorului T-j se aplică tensiunea de Montajul se va realiza pe o plăcuţă de--circuit 
referinţă de 3,3 V obţinută cu dioda Df. Pe baza tran- imprimat de SOxQOmm şi se va introduce într-o cutie din 
zistorului T 2 se aplică o tensiune proporţională cu ten- tablă de aluminiu cu grosimea de 2-3mm. Tranzistorul 
siunea la bornele alternatorului. de putere T 4 va fi montat pe cutia de aluminiu, dar 

Dioda D 2 a fost introdusă pentru a permite circuitului izolat electric de acesta prin intremediul unei foiţe subţiri 
Darlington să regleze curentul de excitaţie al de mică. Cutia va fi montată direct pe saşiul 
alternatorului de la zero la valoarea maximă, obţinându- automobilului, avându-se în vedere să facă un contract 
se astfel performanţele ridicate ale regulatorului. termic cât mai bun cu acesta. Dacă vă veţi echipa 

Dioda D 2 , numită diodă de întoarcere a curentului, autoturismul cu acest regulator, tensiunea instalaţiei va 
protejează tranzistoarele T$ şi T 4 la supratensiunile fi constantă, iar bateria de acumulare, având un regim 
care pot apărea datorită autoinducţiei înfăşurării de de încărcare raţional, va avea o viaţă mai lungă iar 
excitaţie. electrolitul din elemenţii bateriei va trebui completat tot 

Toate rezistoarele sunt de 0,5 W. mai rar. 


sistemul cu ajutorul circuitului de întârziere F^P-j Gg* 
astfel alarma se opreşte. Dacă se conectează f <2 la masă, 
astabiiul împreuna cu reieul se activează instantaneu. 

Contacterui Ki poate fi cei montat la uşile din faţă 
pentru aprinderea piafonierei. Restul uşilor şi portbagajul 
pot fi asigurate prin contactorul Kg (se pot monta mai 
multe contractoare, fiecare având câte o diodă). 

în încheiere se pot reţine câteva observaţii: 

• în locul lui Pg şi Ry, respectiv P-j şi R 3 se poate 
monta câte un rezistor de vaioare convenabilă aieasă 
după mai multe încercări; 

• la realizarea cablajului se are în vedere şi montarea 
unui condensator (100 nF) pe alimentarea fiecărui circuit 
integrat; 

• pe claxon se montează o diodă (F407) în antiparalel 
cu acesta. 

Student Euqen FLOREA 


Schema are la bază un bistabiS asincron fără ceas 
alcătuit din două părţi logice, un circuit de reset (pentru a 
activa alarma după cinci secunde), alcătuit din C-j.Rg.Di 
şi părţile aferente, un circuit astabil ce are conectat la 
ieşire releu! de claxon prin intermediul tranzistorului Ti, 
precum şi două circuite de întârziere formate din Rj, Pg, 
C3 (durata de întârziere este de 5 s) şi respectiv R3, 
Pi ,C 2 (durata de 40 s). Reglajul timpilor de întârziere se 
face din P-ţ şi Pg. La ieşirea din maşină se alimentează 
alarma cu ajutorul unui comutator amplasat ascuns m 
bordul autoturismului; 
după aproximativ 5 se¬ 
cunde alarma devine 
activă(se aprinde LED-ul 
indicator). Dacă K-j se 
conectează la masă pen¬ 
tru un timp foarte scurt, 
latch-ul îşi schimbă starea 
(Q1), iar după aproximativ 
cinci secunde, dacă nu 
este deconectată alarma, 
se activează astabiiul care 
acţionează intermitent 
reieul pentru claxon. După 
aproximativ 40 secunde 
se reiniţializează automat 


+-1ZV 


Dl 

IN4148 


MMC4QU 


04 1N4148 


TEHNIUM 













/ baza iui T3 prin rezistenţa R5 de la CBA» 
(compus din tranzistoarele TI şi T2) şi "carii 
' ^ dictează de câte ori la rând va “lătra"! 
Diagrama de semnale ar arăta ca în figufa-3,1 
iar în figurile 1 şi 2 sunt date circuitul cablat 
şi schema electronică (dată de I.P.R.S. 
Băneasa). 

s După cum am mai spus, pornind de aici, 

—- am alimentat baza lui T.3 cu minus din bara 

de minus, eliminând astfel “tutela” lui CBA 1 asupra 
restului montajului; am mărit valoriile rezistenţelor R.5 şi 
R7 şi am obţinut alt tip de sonerie, ca un semnal de 
alarmă intermitent. Timpul de comandă pentru CBA 3 se 
mai poate regla şi modificând valorile condensatoarelor 
C3 şi C4. Ceea ce rămâne (adică CBA 1) poate fi folosit 
la orice altceva. 

A doua aplicaţie a acestui circuit este o instalaţie de 
pom de iarnă, la care a trebuit să mai adaug două 
tranzistoare AC 180 K lângă T7. Cum am procedat?: am 
izolat cele trei CBA între ele prin 
legarea rezistenţelor R5 şi R9 
direcWa bara minus; am mărit 
valoarea rezistenţei R11; am 
alimentat baza lui T7 din 
colectorul lui T5 (prin R14), iar 
emitorul lui T.6 l-am legat direct la 
bara plus. Am procedat, similar, şi 
pentru CBA 1 şi CBA 2, iar ca 
sarcină în colectorul lui T7, T8 şi 
T9 am pus câte o ramură a unei 
instalaţii de pom de iarnă, compusă din trei sau patru 
beculeţe la 3 V şi 200 mA. Fiecare CBA având timpul 
său propriu de temporizare dat de vaiotile diferite ale 
perechilor de rezistenţe R1-R2; R5-R7; R9-R11 şi 
condensatorul C1-C2; C3-C4; C5-C6, vor crea un efect 
destul de plăcut. 

în încheiere, aş dori chiar să propun un concurs, în 


iOOn 100n 




animal” foarte versatil care se pretează la multe aplicaţii. 

Pornind de la schema de bază, fără modificări majore ale 
circuitului am găsit două, pe care ie voi arăta în 
continuare. 

Schema de bază, face parte aşa cum ne spune şi 
prospectul produsului din categoria de “sintetizatoare 
electronice” şi este compusă din “trei celule astabile şi un 
amplificator de putere, realizat cu tranzistorul T7 care 
asigură alimentarea difuzorului cu semnalul generat”. 

Caracteristicile montajului sunt: 

- tensiune de alimentare 9 + 12 V.c.c. 

- curentul absorbit de la sursă (I max) 200 mA. 

- difuzorul are impedanţa 3.ohmi şi puterea minimă de 
0,25 W. 

în mare el funcţionează astfel: circuitul basculant 
astabil 3 (CBA 3) construit cu tranzistoarele T5 şi T6 
(generează un semnal a cărui frecvenţă se aseamănă cu 
tonul lătratului unui câine) lucrează numai în momentul în 
care primeşte semnal în baza iui T6 prin intermediu! 
rezistenţei FÎ9 de Sa CBA 2, care se compune din care să se găsească cea mai interesantă aplicaţie 
tranzistoarele T4 şi T3 şi care dictează durata unui pornind de ia acest montaj şi cu cât mai puţine piese 
singur “ham” şi pauza dintre două lătraturi. La rândul lui, adiţionale, lucru care se poate extinde şi ia alte montaje. 
CBA 2, lucrează numai, pe durata cât primeşte semnal în Modificările sunt desenate punctat. SUCCES ! 


TEHNIUM 2-3/96 














1 2, IV 12 X I 

Articolul se referă la o_ adaptare pe care am C11 0 9V m 

făcut-o radioreceptorului DUO-RS1210, propriu, tbas?©* ' ' ' n_ r 

şi pe care aş putea-o numi, MELODIE “WOODY ” | 2 . 7 y L1 C2A ~f R9 jj 

LA RADIORECEPTOR. __™«_J TI U 

Totul constă în conectarea, conform schemei, «îs L 

între pinul 122 al circuitului integrat TBA 570 A şi V 

borna de alimentare “plus”, a unui condensator n~T - 

electrolitic de 20 pF înseriat eu un rezistor de 1k ru C 26 
O. Aflat în acestă conexiune, condensatorul se va UI 

încărca şi descărca succesiv, luând naştere o » jV 

serie de impulsuri care amplificate, dau în difuzor j M * iS 

sunetul caracteristic. Cât timp butonul se ţine _ - L - 

apăsat, semnalul detectat nu se mai face auzit în 

difuzor. Ca destinaţie: program radio plus sonerie muzicală la intrarea în apartament. 


4N*fi§#4 


Constantin PENEŞ (Vălenii de Munte) 


condensator de decuplare C^ de aprox. 50 pF/225 V, componente 
care lipsesc din schema TV a receptoarelor fabricate ia noi. 

Condensatorul conectat în paralel cu rezistenţa din catod, are 
rolul de a menţine constantă tensiunea pe aceasta, la variaţii ale 
curentului anodic. 

Efectuând aceste modificări, televizorul funcţionează normal, 
timp îndelungat cu tubul PL500 iniţial, însă imaginea are 
dimensiunea pe orizontală redusă, dimensiune ce poate fi adusă la 
normal prin reglarea rezistorului R349. 

Consider că această anomalie(şi defectare rapidă) în 
funcţionarea acestui tub electronic, se datorează şi faptul că 
alimentarea de la reţea a acestor tipuri de televizoare se face fără 
transformator, faza reţelei 220 V putând fi pusă uneori la măsă(la 
care este conectat şi catodul tubului PL500, care nu are rezistenţă 
de negativare) 

Deci : pentru o funcţionare sigură se va urmări ca la 
introducerea cordonului de alimentare în priză, faza reţelei să nu 
fie conectată la masă iar tubul PL500 să fie protejat prin 

negativare. Ing . Alexandru SĂPĂTORU (Galaţi) 


Informez că tubul electronic PL500 (amplificator final pentru 
baleiajul pe orizontală) din dotarea televizoarelor alb-negru (tip 
“Opera”, “Lux” etc.,)poate fi recondiţionat şi protejat în modul arătat 
în continuare. Dacă tubul electronic PL500 este defect, se 
întâmplă ca la pornirea receptorului TV, după puţin timp, acesta să 
prezinte descărcări interne între electrozi (manifestată şi pe 
ecranul cinescopului sub forma ruperii imaginii, desincronizării, 
pocnituri în difuzor etc.). 

Dacă se înlocuişte tubul PL500 cu altul nou şi se constată să 
fenomenul dispare, televizorul funcţionând normal, se verifică în 
stare rece dacă nu există scurt circuit între electrozii tubului 
înlocuit; în cazul în care nu există acest defect se procedează la o 
modificare a schemei. Din analiza schemelor unor receptoare TV 
produse în străinătate cu tuburi electronice similare, s-a constatat 
că în circuitul catodului acest tub, există o rezistenţă R<j de 
negativare automată de aprox. 100 Q/2 W în paralel cu un 


TEHNIUM 2-3/96 


DIFUZOR 
























3TT7T? 


mssmam 


Răspuns pentru Criştinel Dobrescu din 
Târgovişte 

Vă publicăm datele solicitate referitoare la 
acest circuit special construit ca să fie 
anmplificator AF de putere. Circuitul poate fi 


ENTREE 


220kfi; 


TAA 611 


alimentat cu tensiuni cuprinse între 9 şi 24 V obţinându-se puter 
de ieşire de 0,54W - 4W. 

Schema internă şi de aplicaţie este ceea ce a fost solicitat în 
scrisoare 


alternativ. Semnalul de la acest generator este prelucrat 
şi funcţie de frecvenţa acestuia, se modifică şi 
tensiunea de alimentare a motorului toate acestea 
depinzând de viteza de derulare a benzii. 

Cunoscând că magnetofonul fucrează pe vitezele de 
4,8 - 9,5 şi 19 cm/s, frecvenţa semnalului de la 
generator este de 342 - 684 şi 1368 Hz. Având schema 
electrică a dispozitivului electronic, depanarea este 
mult facilitată. 


Răspuns pentru D. lancovici din Ploieşti 
întrebarea se referă la particularitatea schemei 
electrice de control al vitezei motorului de antrenare. 

Motorul de antrenare lucrează în curent continuu şi 
antrenează pe axul său un generator de curent 


0i32SC633 0*2Ş£31M. 


Q 9 2SCŞ33 


B8 °0fRc3Rw Rfi5 *-R 6 6 RG7 

1 s , s , 2 S K . y . 

ÎVTX i GyOOOlî I 


^701 ioo^3,i5 y| 


[G-OOq 50K(B) 


C56 °-°° 15 

~ MyBţJWK I80 K 

















m-wuu 


-Mp-ZF 


Răspuns pentru Grigore 
Nifă din Bârlad. 

Acest selector de 
canale conceput de labo¬ 
ratoarele TELEFUNKEN 
- NSF este apt a 
recepţiona programele de 
televiziune din VFIF 
benzile l-lll şi UHF. 

Vă prezentăm schema 
electrică a acestui se¬ 
lector, preluată din 
RADIO MENTOR. Dacă 
doriţi şi alte date refe¬ 
ritoare ia acest sub- 
ansambiu vă rog să ne 


AF 239 


si' proprie de 18 MHz. Pe această sau 2N2369) lucrează tot ca dubior, 

m frecvenţă este acordat circuitul L-j în circuitele L 5 şi L 5 obţinându-se 72 

(T1 = BF m; în tranzistorul MHz. 
lllllllllllll 1 T2(BF245) se coline o modulaţie de In fine, ultima dublare a frecvenţei 

fază care prin circuitul Lgţacord 18 este realizată de T 5 (BFY90); 

Montajul expe.imentat de G 8 CK* j\/ih z ) se transformă în modulaţie de tranzistorul Tq ţiind 2N3866, 

permite obţinerea a 800mW cu frecvenţă. Tranzistorul T3(BF 184) realizează amplificarea pe 145 MHz. 

modulaţie de frecvenţă. Se pleacă de lucrează ca dubior, circuitele Lg şi Semnalul de audiofrecvenţă se aplică 

la un oscilator cu cuarţ cu frecvenţă fiind acordate pe 36 MHz. T4(BF 184 P e P oanta tranzistorului Tg. 


BZV88 

9.iv 


TEHNIUM 2-3/96 

















III 

m 


... 

EHltd 


ITICE • RADIO-SERVICE # 1 


(Urmare din paginile 16-17) 
cu ajutorul T531. Comutarea canalelor se 
realizează prin intermediul diodelor(501). 
Tensiunea de circa 0,6V de la oscilator se 
aplică la baza tranzistorului T532 multiplicator 
şi din circuitul colectorului său se extrage 
armonica a lll-a. Semnalul cu această, frec¬ 
venţă este selectată cu filtrele U511, U516 şi 
şe aplică în etajul separator amplificator T533, 
la ieşirea căruia se obţine tensiunea reglabilă 
prin potenţiometrul R544 în limitele 0,6...1,3 V. 

. Pentru a nu distorsiona semnalul recep¬ 
ţionat este necesară plasarea frecvenţei de 


10,7 Mhz în centrul caracteristicii de frecvenţă 
a filtrului. Montajul cascodă format din 
tranzistoarele T702 şi T701, amplifică sem¬ 
nalul de frecvenţă Fi I. Tranzistorul T 704 
lucrează ca mixer II deoarece în circuitul 
emiţătorului ajunge şi tensiunea de la al doilea 
oscilator local (osc. II) cu frecvenţa de 11,155 
Mhz. 

Semnalul cu frecvenţa a ll-a intermediară 
(de 455 kHz) extrasă prin filtrul U621 se 
conduce la etajele de amplificare Fi II, care 
lucrează şi ca limitator de amplitudine. 

Tranzistorul T706 are baza polarizată cu 
tensiune din circuitul colectorului T705 iar 
tranzistorul T708 are baza polarizată din 
circuitul colectorului T707. Apariţia unui 
semnal cu amplitudine mare determină 
creşterea curenţilor prin T705 şi T707, cât şi 
creşterea tensiunilor de pe rezistenţele de 
colector, ca efect se reduce polarizarea în 
sensul de conducţie a tranzistoarelor T706 şi 
T708, limitându-se amplitudinea semnalului. în 
continuare frecvenţa intermediară de 455 kHz 
se aplică etajului liniar T710. în colectorul 
acestuia se află circuitul U626, al discri¬ 
minatorului de fază în contratimp. După 
detecţie semnalul se extrage prin circuitul 
R745, C731 urmat de potenţiometrul R747 
pentru reglajul volumului şi se amplifică în 
tranzistorul T713. De la acesta semnalul se 
aplică pe baza tranzistorului T714 care, 



împreună cu T726 din atenuatorul de zgomot 
formează un trigger Schmitt. în lipsa sem¬ 
nalului, tranzistorul T726 este în condiţie iar 
tranzistorul T714 este blocat. Tranzistorul 
T714 lucrează ca preamplificator. La ieşirea 
sa se găseşte amplificatorul pilot T717 prin 
care se comandă etajul de amplificare 
Construit cu două tranzistoare complementare 
(T718 pnp şi T719 npn).Tot de la ieşirea 
discriminatorului se extrage şi semnalul de 
audiofrecvenţă pentru atenuatorul de zgomot, 
în acest scop există filtrul trece sus (L631, 
636, C746), prin care se separă frecvenţa de 
zgomot, ce apare în lipsa semnalului. Prin 
tranzistoarele T722 şi T723 se ridică nivelul 
semnalului de zgomot la valoarea de circa 10 
V, iar prin detectorul dublor de tensiune 
(D724, D725, C753 şi C751) se obţine o 
componentă continuă care se aplică prin 
potenţiometrul R 728 şi R 13 din cutia de 
comandă la baza tranzistorului T 726. în mod 
normal tranzistorul T 782 este introdus în 
circuit prin ploturile 14, 21,22 în serie cu 
potenţiometrul R 13 extern care este scos la 
butonul S-7 de pe cutia de comandă. 

în prezenţa zgomotului, tranzistorului T 726 
este în conducţie alimentându-se din circuitul 
emitorului T 714 pe care-l scoate din funcţie. 
Pe rezistenţa R 784 rezultă o scădere de 
tensiune negativă care blochează baza 
tranzistorului T 714. 



Calea Dorobanţi 10,71132 Bucureşti, tel.: (0040) 121117190, tei./fax: (0040) 12104409 
Filială a firmei FESTO Esslingen - Berkheim, Germania 


Produse şi servicii de colitele 
oferite de liderul automatizărilor 
pneumatice şi electrice: 


peste 45.000 tipuri de elemente pneumatice, aparatură 
pentru vacuum, aparate de preparare a aerului comprimat 
(cilindri, supape, racorduri, convertoare, sisteme de 
poziţionare şi reglare cu pneumatica proporţională); 

• gamă largă de senzori de proximitate (magnetici, induc- 
tivi, optoelectronici, pneumatici, de presiune); 

• automate programabile, controllere speciale pentru 
aplicaţii pneumatice, PC-uri industriale în execuţie mod¬ 
ulară pentru medii severe, aparate de operare şi 
vizualizare a sistemelor industriale, sisteme de 
poziţionare şi acţionări electrice; 

• scule profesionale cu acţionare electrică şi pneumatică 
I *y 1 (maşini de şlefuit, fierăstraie circulare şi pendulare, freze, 

rindele, mixere, polizoare, aspiratoare, maşini de găurit); 
V' ; ' • sisteme complexe de automatizare de proces pentru 
energetică (centrale termice, controlul arderii), linii flexi¬ 
bile de producţie în industria constructoare de maşini, 
industria uşoară, industria chimică ş.a.; 

• standuri şi seminarii pentru pregătirea şi perfecţionarea 
profesională în tehnicile de comandă şi acţionări. 


‘leclrcventlfe Reumatice discret© şt integrate In blocuri 
cu facilitâţi de conectare în diverse tipuri de reţele de 


TEHNIUM 2-3/96 



























m\w 



Doresc să vă propun o schemă de concepţie proprie, 
relativ simplă dar foarte utilă oricărui pasionat de circuite 
logice chiar avansat sau profesionist. 

De fapt este un generator de stări logice pentru testarea 
în regim “step by step” sau “STĂTUS” a schemelor logice 
executate sau necesar a fi depanate, compatibil cu 
majoritatea familiilor de circuite logice aflate în uz. 

CARACTERISTICI TEHNICE: 

^A min ~3V 
U A max=15v(18V) 


U A 

3 

5 

10 

15v 

U H 

2,5 

4,42 

9,42 

14,355v 

U L 

0,02 

0,02 

0,06 

0,09v 

*Lmax 

15 

49 

77 

98mA 

'Hmax 

36 

56 

82 

102mA 



Condiţia esenţială a generării de stări logice cu treceri 
ferme LH, FL este asigurată fără vibraţii de contact ţ de 
utilizarea unui bistabil RS care “curăţă” vibraţiile contactului 
microîntrerupătorului ceea ce este indispensabil pentru 
testarea corestă a circuitelor de numărare sau a registrelor.. 

Reproducerea schemei nu pune probleme deosebite, 
necesită doar execuţie corectă şi îngrijită. Cu ceva 
îndemânare şi piese ciat mai miniaturale se poate obţine un 
“pulser” uşor, practic şi foarte util. 

Schema electrică este dată în figura 1, o schemă 
orientativă de cablaj este cea din figura 2, dar în funcţie de 
tubul în care se încapsulează construcţia şi de dimensiunile 
pieselor se poate modifica. 

Pl,P 2 -bistabilul RS. 

P 3 .P 4 -circuit de separare a comenzii şi indicaţie. 

P r P 4 =MMC4011,Cd, MC 14011,K561LA7. 

T-j-element de putere pentru asigurarea capacităţii de 
debitare de curent pentru starea H-BC252. 

T 2 -element de putere pentru asigurarea capacităţii de 
absorţie de curent pentru starea L-BC172. 

LED-j-indicator stare H-LEDJ0 3mm roşu. 

LED 2 -indicator stare L-LED0 3 mm verde . 

B-ţ-indicator depăşire încărcare ieşire-bec miniatură 
12V/100mA. 

Dl -protecţie alimentare greşită-1N4148 
K-j-microîntrerupător miniatură (gaba- 
1 ! rit)19x6x14 mm cod. EA 5979-A 

(vedere dinspre partea cablată). 

i Sper ca acestă idee să fie utilă multor 
; pasionaţi mai mult sau mai puţin profesionişti, 
-meşter j ar eventualitatea ca cineva să fie interesat de 
j producţie sau de atacare a OSIM, sper în 
corectitudinea acelor persoane şi le stau la 
dispoziţie. 

în altă ordine de idei, chiar conform celor 
scrise de dumneavoastră în nr. 4/1995, dacă 


Protecţie la conectarea inversă la sursa de 
alimentare: 

Protecţie la scurt-circuit pe ieşire pentru ambele stări şi 
indicarea depăşirii curentului de ieşire. 

Indicarea stării ieşirii L-LED verde, H-LED roşu 
în tabel sunt date: 

- valorile nivelelor logice obţinute în gol la 
diferite tensiuni de alimentare măsurate cu un 
voltmetru electronic Ri-10 mega ohmi 

-valorile curenţilor de scurt-circuit obţinute +V 
pentru diferitele tensiuni de alimentare indică 
faptul că este asigurată (mult depăşită) 
capacitatea de încărcare pentru comanda tuturor 
familiilor de circuite logice, iar în cazul conectării din 
greşeală pe o ieşire de circuit logic cu stare în anîifază cu 
“pulserul” defectarea ieşirii respective este puţin probabilă 
naţiei şi a limitării curentului(debitat, absorbit) în 



OHLT 


-V 

Dl CI 1 

K R4 LED 2 T2 Bl 

+v 


300^388 



Rt R2 R3 LED) TI 3 


aveţi ceva date despre următoarele circuite integrate: 
TL44001, EA7023, MM5457, TMS0855NC, CF599. 

Vă rog dacă mai aveţi disponibil să îmi trimiteţi nr. 3/1995 
ramburs. 

ing. ADRIAN VAY KAROLY 


TEHNIUM 2-3/96 















TEHNIUM 2 - 3/96 



















‘V69NZ ‘69N3 ‘91l-aS3 ‘V9E19S3 ‘33£ldS ‘E331dS 

‘eeej.d3 ‘eseida ‘eieidd 'st^sida 

s 

1-9N3 ‘V6SN3 

‘69N3 ‘1039S3 ‘0038S3 ‘SlI-aSS ‘9931 ‘£991 ‘99N3 
'V981N3 ‘E99N3 >99N3 ‘E0EI-N3 ‘6Ut'l-NS ‘9I.MN3 
‘HHN3 ‘3931 ‘0931 ‘3t£ IdS ‘£93 IdS ‘3931dS 
’l931dS ‘610100 ‘9101-00 >10100 ‘3££ ld3 H££ld3 

'33£ld3 'I3£ld3 ‘3l-£ld3 ‘H-£ld3 

‘SZ31V ‘0Z3V 

'96ASV ‘££ASV ‘93ASV ‘08 IOV ‘993dV 

V 03dlAI 

tSQSZ 'LVQSZ 

a 


S93N3 ‘9Z03N3 

‘VZ03N3 ‘Z03N3 ‘Vm9S3 ‘VmaS3 ‘BS^aSS 


‘vewass 

‘oot^ass ‘frsgss ‘zt^ass ‘deoi 

0 


V381-N3 

‘3EIN3 ‘9££3S3 ‘9££aS3 ‘VE31 

A 

903N3 ‘S81-N3 

‘views ‘isiuz ‘ievQSz ‘zsass 

g 

08I-N3 ‘frOl ‘301 

V 80LLOIAI 

8H3N3 

g 

Ol-Anv ‘3SZSN3 ‘ZH3N3 

V 80610 

eunv ‘zoi. nv ‘wnnv ‘eomv ‘oezeNz 

V 01.810 

ounv 

a 

88AriV 

A 

3989S3 ‘80 mv 

S 90810 

L9eas3 ‘ssAnv 

V 90810 

ZZOfrNS 

a 

e 

2 


GT 403 A 
B 

72, EFT343 

V 


AC 180K 
AC 181K 
AC 180K 
AC 180K 
SFT 325 
AC 180 

ADP665, ASY76, ASY80, 2 NU 72, 4 NU 

EFT 343 
ADP666, ASY77 
5NU72 
AC 181K 
AC 181K 
AC 181K 

2SD72, 2SD128, 2SD128A, ACI81K 
SFT 377 


GT630D 2N2868 
GT701A 2N2137A, 


2N2138A, 2N2142A, 


2N2143A, 2N3611.2N3613, 2N5887, 2N5888, 2N5889, 
2N5890, 2N5891 
GT 702 A SFT 250 

GT703 A AD130 

B AD149 

V ADY27 

D 2N2836 

G SFT212, SFT213 

1 2N1292, 2N1321,2N1329 

2N1218 




83ADV 

‘OSACIV ‘6WdV ‘0931d3 ‘H31d3 ‘0931dS 

‘ofrzids 

‘68313S ‘n31dS ‘168SN3 ‘ZLZSV 

Zl-3 d 

81-ZSV a . 


0689N3 ‘8 tZSV 0 

î 

SS3N3>SSN3‘ZLZSV A 


8ZIN3 ‘81-ZSV S 


81-ZSV V 

91-3 d 

8L3133 ‘9L3133 

‘8831dS ‘688SN3 ‘888SN3 ‘Z88SN3 ‘9LZSV 

91.3 d 

8ZDNZ 

‘8ZnN9 ‘Z993N3 H993N3 ‘0993N3 ‘81-ZSV 

81.3 d 

81-ZSV 0 
91-ZSV A 


eo3tav‘sizsv e 

8 IAD V 

‘9993N3 ‘S993N3 ‘8S93N3 ‘8 LZSV V 

nzd 

91-ZSV 

VIZd 

303iav‘9izsv g 


81-ZSV V 

£13 d 

E1DN9 ‘9683N3 ‘91-ZSV 

81-3 d 

9S^N3 ‘Zl-ZSV A 


1 V33AP1V ‘33AP1V ‘V13AFIV ‘ IZAH V ‘SVSQV 

‘89t?nN3 ‘190N3 ‘ViriNA >iriN9 ‘91-ZSV a 


frlONS >inNt- >lnN£ >mN3 V 

01-3 d 

3Z9 dav 

3303 d 

Z9t^aS3 ‘9SfraS3 V1819S3 

303 d 

lZ9dQV ‘0Z9dQV 3V 


| ‘oe iqsz ' iqpqsz ‘ez^ass ‘99^gs3 1 


A ASZ18, ASZ15, ASZ16, ASZ17 

B ASZ18 

V ASZ18, ASZ1015, ASZ1016, ASZ1017, 


IASZ1018 


P 307 2N734 

P 307 A 2N735,2N735A 

B 2SC727 

V 2N560, 2N754, 2N844 

P 308 2N739, 2N755, 2N845, 2N1573, 2N1574, 

BC285, 2T3531, BSY21, BSX21, BFY80 
P 309 2N738, 2N1572 

P 401 EFT317, EFT319, EFT320 
P 402 EFT317 

P 403 T354H, T358H, 2N2089 

P 403 A T357H 

B ASY76, ASY80, ADP665 
G ASY77, ADP666 
P416 2N602, 2N603, SFT319, SFT320 

P 416 A 2N604, 2N2089, T354H 

P 417 2N1746, 2N1747, 2N1752, 2N1786, 2N1787, 

2N1864, 2N1727 

P 417 A 2N1785,2N1726,2N1728 
B 2N1865 

P 422 2N1524, 2N1526, SFT316, SFT354, SFT357, 

2SA108, 2SA109, 2SA110, 2SA111, 2SA112, 2SA350, 
2SA352, 2SA354, 2SA355 


TEHNIUM 2-3/96 







TELECMUM MOŢAU 


în prezent telecomenzile sunt folosite în domeniile cele mai 
variate, de la aparatele audio-vizuale până la aparatura 
industrială. Telecomenzile digitale s-au afirmat atât datorită 
acurateţii cât şi a numărului marfe de canale transmise, raportat 
la un număr mic de componente. 

Schema prezentată propune o telecomandă digitală care 
foloseşte codificarea binară a datelor, permiţând comanda a 16 
canale prin intermediul radiaţiei infraroşii. 

MOD DE FUNCŢIONARE 

Telecomanda este formată dintr-un emiţător şi un receptor. 
Emiţătorul este format dintr-un oscilator realizat cu porţile 1 şi 
2,dintr-un demultiplexor 1:16 realizat cu circuitul MMC 4067 şi 
un serializator de date 
realizat cu circuitul MMC 
4035. Selectarea canalului se 
realizează baleind tastatura 
cu ajutorul numărătorului 
binar MMC 40193 prin inter¬ 
mediul demultiplexorului. 

Când tasta aleasă de către 
utilizator coincide cu cea 
selectată de numărător 
atunci, la ieşirea COM a 
demultiplexorului apare un 
impuls pozitiv aviand durata 
perioadei oscilatorului. Impul¬ 
sul pozitiv este folosit pentru 
a controla modul de încărcare 
al serializatorului care va 
încărca paralel biţii de date 
disponibili la ieşirile num㬠
rătorului. Acest impuls este 
folosit şi ca bit de start, pentru 
ca receptorul să “ştie” că 
urmează transmisia biţilor de 
date serializaţi. 

Receptorul este format 
dintr-un monostabiT realizat 
cu porţile 1 şi 2, un oscilator 
format din porţile 3 şi 4, un 
convertor serie-paralel de 
date, relaizat cu circuitul 
MMC 4067. Monostabilul este 
declanşat de către bitul de 
start transmis de emiţător, pe 
perioada monostabilului care 
are 5,5 perioade oscilator, 
convertorul încarcă serie biţii 
de date la sfârşitul perioadei 
ei apărând paralel pe ieşirile 
circuitului MMC 4035. Oscila¬ 
torul din receptor are aceeaşi 
frecvenţă cu cel din emiţător 
el fiind comandat de mono- 
stabil pentru sincronizarea cu 
oscilatorul din emiţător. 

Demultiplexorul inhibat pe 
perioada încărcării de către 
monostabil pe intrarea INH 
pentru evitarea stărilor 
nedorite, decodifică biţii de 
date selecând canalul ales 


canal care se menţine în starea HIGH până la o nouă 
comandă. în unele cazuri comanda menţinută doar o perioadă 
de timp (de exemplu controlul digital al volumului). Acesta se 
poate realiza prin conectarea între punctul B şi intrarea"INH I 
unui monostabil comandat pe front negativ cu o perioadă 
prestabilită. 

INDICAŢII CONSTRUCTIVE Şl DE REGLAJ 

Montajele se pot realiza pe circuit imprimat folosind 
instrucţiunile de folosire a circuitelor integrat din familia CMOS. 
Tastatura emiţătorului va putea fi cea de la un calculator de 
buzunar sau una realizată artizanal. Frecvenţa oscilatoarelor se 
reglează cât mai apropiat posibl din semipotenţiometrele R-j-j şi 
R 22 iar perioada monostabilului se modifică din 
semipotenţiometrul R 21 - Condensatoare utilizate vor fi de cea 
mai bună calitate. Montajele se reglează cu ajutorul unui 
osciloscop astfel încât curbele din punctele notate pe schemă 
să fie la fel cele alăturate schemelor. 


+9V 




TEHNIUM 2-3/96 


29 














RADIOMICROFON 


Emiţătoarele de mică putere ale radiomicrofoanelor ce 
lucrează în gama 65...73 MHz utilizează, în calitate de antenă, un 
segment de conductor (v.,de ex.articolul RADIOMICROFON din 
TEHNIUM 8-9795). Totuşi, în practică se constată o mică variaţie 
a frecvenţei emiţătorului în 
cazul modificării distanţei j -j 
dintre corpul omului şi capătul 
liber ai antenei-conductor. Se 
poate recomanda o antenă 
baston dar utilizarea acesteia //// 

pentru radiomrcrofon este cu //// y%y 1* 

totul neconvenabilă deoarece 
lungimea tijei trebuie să fie /(/zys 

comparabilă cu “?J4”(circa 110 * 

cm., pentru U.U.S.). * 

Se propune o antenă 
verificată, de formă spirală, din 

conductor cu diametrul de 1 mm (figurai).Spirala poate avea 
orice formă; important este csa lungimea conductorului să fie de 
85... 100 cm. Asemenea antenă utilizează radiomicrofonul a cărui 
schemă se prezintăîn figura 2.Semnalul de J.F. al microfonului 
Ml este amplificat de .. 

amplificatorul- 2 

modulator cu tran- p—-p-—r———p- 

zistoarele TI. T2 şi n elon 3 k* j 

se aplică la circuitul R 1 c , M R2 U c - «L 

generatorului pilot jk —^jf ■—lZZF^H 

(G.P.), cu tranzistorul 10K M sy j J iook iop 

T3. Frecvenţa circu- J —K J 

itului se modifică cu L1 ? KT2 J| R9 

ajutorul conden- > Kt209 M[pCZ>p 

satorului ajustabil C8. *^«104 i0 p 6eK 

De la Ieşirea G.P. 1 Rs 1 R7 1 Ra 

semnalul modulat se pijî 4= « M xsk I ski| Jik2 
aplică la amplifica- I t t j 2n j ţţ . . 

torul de putere (tran- “ cM?n 

zistorul T4) şi, mai L_„...._„_ 

departe, la antena Al 

a emiţătorului. Se recomandă ca G.P. să fie ecranat şi realizat pe 
aceeaşi placă cu amplificatorul de putere. Bobina de circuit 
oscilant LI trebuie fixată rigid pe placă. Se utilizează rezistoare 
cu peliculă metalică de 0,25 W. Condensatoarele pot fi de orice 


tip, dar miniatură. Bobinele L3,L4,L5,L8 şi L9: sunt fără carcasă, 
bobinate cu conductor de Cu izolat cu email 0 0,8 mm. Numărul 
de fire al bobinelor respective este: L3-7sp, L4-4sp,L9-9fep. 
Diametrul interior al bobinelor este de 10 mm. Bobinele L4 şi L8 
sunt bobinate 

spiră lângă spi- 3 r | 

ră; spaţiul din- ''p 

tre spirele bobi- fs li 

nelor L3,L5,L9 j|-——p—-j j———i 

este de circa 1 ca-_a =j=c 3 < % 1 C 4 /Spai 

mm. Drosele îs C W jL^on w 

LI , L2, L6 şi L7 L_1 —1_I_—J 

sunt bobinate 
spiră lângă 

spiră, pe chibrituri, şi conţin 45-55 spire din conductor de Cu, 
izolat cu email, 0 0,1. Radiomicrofonul utilizează un microfon cu 
electreţi. Culorile conductoarelor acestuia sunt indicate în 
schemă. Pentru acordul radiomicrofonului se utilizează un 
avametru simplu şi un indicator de câmp(figura 3) ce foloseşte un 
instrument de la un magnetofon portabil.Bobina LI a indicatorului 
de câmp conţine 6 spire de conductor din Cu, izolat cu email, 0 
0,8, cu spiră mediană; înfăşurarea are pasul de 1 mm. Ca antenă 
indicatorul utilizează un segment de conductor izolat având 
lungime de 10...15 cm. Se acordează, mai întâi, G.P.,apoi 
perechea G.P.-amplificator de putere, urmărindu-se deviaţia 
maximă a acului indicatorului de câmp. Generatorul trebuie să se 


R12 == Cifi 
200 JL, 4n7 


hJL 

R9 

L2 

,h 4r 

6SK 


[V r 

] R9 

c? 

H 

1K2 = 

= 2 


== CIO] 

i cu n 

• —*».- .*<% i 


Ri3 U 4 
2 oo 5F 4 

5. .29 C14 ) 


! scrisori şfvizite din parteJunor cititori şiWă I 
I prieteni a: TBHNHJM-uiui care ne solicită 
[diverse scheme de amplificare audio, 

| radioreceptoare. radlocasetofoane, tale - 
! vizoare alb-negru şi color, informaţii despre 
j diverse componente active (tiristori, 
i îranziston, circuite integrate) a ie tuturor 
| fmelor constructoare din lume, echivalenţe 
Uin special) ale acestor componente cu cele 
[fabricate în ţară, $t& Dmr o'foarte "mkă\ 

I parte din aceste cer&n (sub f 0^) putem, din I 


acordeze în porţiunea liberă de posturi a gamei U.U.S. Distanţa 
de acţiune a radiomicrofonului este de circa 150 m. Alimentarea, 
de la baterie de 9 V, este suficientă pentru 30 ore de funcţionare. 

Din "RADIO 1 , nr 7/1995 

briciie de profil din completarea bibliotecii noastre tehnice J 

' . * 4 : * $pei la toţi directorii şi patronii de 

sponsorizeze u cu documentaţii 
UM-ul va 

şt sări facă 


si le satisfacer, 


ncearcă un 


ai neputinţei şi de jenă faţă de 
că nud putem servi. Dar, cum îi 


TEHNIUMnuestei 







30 


TEHNIUM 2-3/96 











MUICIM tK BIALOa CU CITITORII 


REDACTOR ŞEF: 

Ing. I. MIHĂESCU 

REDACŢIA: 

A. CIONTII, E. KEDVEŞ, 

E. DUMITRESCU, 

F. RADUCA, 

G. GIOVLAN, I. MINESCU. 

ADRESA REDACŢIEI: 
•Piaţa Presei Libere, nr. 1, 
Bucureşti 79784, sector 1. 
Telefon: 222.33.74; Centrala: 
223.15.10...49/1628/1182. 
Fax: 312.82.72. 


TEHNOREDACTARE 
COMPUTERIZATĂ: 
DTP: “UNIVERSITAS 
INFOPRESS TOUR” S.R.L. 

EDITOR: 

S.C.TRESA NAŢIONALĂ” S.A. 

ADMINISTRAŢIA: 

S.C. “PRESA NAŢIONALĂ” S.A. 
Director: 

Ing. S. PELTEACU 
Director economic; 

Ec. I. CIUCESCU. 

ABONAMENTELE se fac 
prin oficiile poştale, catalog 
4120 RODIPET. 
Difuzorii de presă se pot 
adresa direct redacţiei sau 
serviciului “Difuzare”, 
tel.: 223.15.10...49/2495 


CORESPONDENŢI 
IN STRĂINĂTATE: 

C. POPESCU - S.U.A. 

I. CADELCU - Israel 
G. ROTMAN - Germania 
N. TURUTĂ şi V. RUSU - 
R. Moldova • G. BONIHADY 
- Ungaria. 

COLABORĂRI CU 
REDACŢIILE STRĂINE: 
“AMATERSKE RADIO’ - 
Cehia • “ELEKTOR” şi 
“FUNK AMATEUR" - 
Germania • "HORIZONTY 
TECHNIKE" * Polonia • “LE 
HAUT PARLEUR” - Franţa • 
“MODELIST 
KONSTRUCTOR” şi 
“RADIO”-Rusia •“RADIO 
TELEVIZIA 

ELECKTRONICA” - Bulgaria 
“RADIOTECHNIKA” - 
Ungaria • “RADIO REVISTA” 
- Italia •“TEHNIKE NOVINE” 
- Jugoslavia. 


Dragoş COŞARCĂ (TOPLIŢA). Am ţinut 
seama de aspectele arătate de Dvs, Vă 
puteţi abona fără probleme la revista 
TEHNIUM. 

Victor ACHIM (MIZIL)-Nu avem date 
despre aparatele la care vă referiţi. 

Gabriel MALÎSK! (BUCUREŞTI) 
Bineînţeles, orice receptor superheterodină 
necesită o elinare a circuitelor acordate, de 
această operaţie depinzând calităţile lui de 
sensibilitate şi selectivitate. 

Cristian CLANÎEZA (BUCUREŞTI)- 
Tranzistoarele ia care vă referiţi sunt uzuîae, 
parametri pot fi găsiţi în cataloagele 
obişnuite şi date asupra lor găsiţi şi în 
colecţia revistei TEHNIUM. Pentru rest 
căutaţi răspunsul tot în colecţia revistei. 

Eugen GANEA (TEPU). Albume cu 
scheme TV color nu au fost editate, au 
apărut unele scheme în editura TEORA, dar 
e vorba de apariţii sporadice. Urmăriţi revista 
TEHNIUM, găsiţi asemenea scheme destul 
de des 

Gabriel POPA (BUCUREŞTÎ)-A avea o 
mulţime de jocuri pe televizor e posibil prin 
procurarea unui calculator eiectronic de 
producţie românească, de exemplu HC 2000 
care funcţionează cu dischete şi poate 
îndeplini o mulţime de alte funcţii. 

Viorei VICOL (BRĂILA)-Nu cunoaştem 
montajul-poate experimental-la care vă 
referiţi. 

Bogdan BORŢOI (PITEŞTI)-Vă 
mulţumim pentru aprecierile Dvs. în ce 
priveşte realizarea montajului-dâcă ţineţi 
neapărat să-l miniaturizaţi, puteţi să-l 
regândiţi, credem că aţi dobândit destulă 
experienţă. 

Nicolae NUCLJ (BUCUREŞTI)-Nu au 
apăr-ut albume conţinând scheme de 
televizoare mai vechi (la mâna a doua). 
Urmăriţi revista TEHNIUM. 

Florin PETOLEA (TG.JIU). Căutaţi 
albumul cu radioreceptoare, apărut în 
Editura Tehnică, urmăriţi şi colecţia 
TEHNIUM. 

Gh. Neculai GABOR (STIRCA)- 
Regretăm, lucrarea a fost epuizată; dar apar 
tot timpul lucrări similare. Urmăriţi şi 
TEHNIUM. 

Adrian OCHIAN (BÎRSĂNEŞT!)- 
Regretăm. revistele sunt epuizate. 

Dan MĂMICĂ (MEDIAŞ)-Societatea 
Romfaber nu mai există. 

Radu BUJOREÂNU (GALAŢI)- 
Caîcuiatoare compatibile cu Spectrum 


=f 

Sinclair sunt calculatoare HC 2000; 
programe sunt publicate în revistele de 
specialitate. Redacţia ţine seama de cele 
semnalate 

Dorel NICOARÂ (BISTRSŢA)-Vă rugăm 
să urmăriţi revista TEHNIUM şi eforturile 
noastre de modernizare, de abordare a unor 
construcţii practice, accesibile, îndeosebi 
tinerilor. 

Ovidiu FECIORII (BACĂU)-Nu posedăm 
schemele solicitate. 

Gheorghe BĂLĂCI (BACĂU)-Puteţi 
folosi sistemul de cablaj gravat descris în 
revistă şi tipurile de module miniatură, de 
asemenea pe plăcuţe izoiante perforate, 
conexiuni prin trasee cu sârme bink 
(deizolate), cu rezuiîate egale. 

Levente ORBÂW (REGHIN)-în problema 
dvs, vă puteţi adresa Ministerului 
Telecomunicaţiilor şi Consiliului Audiovizual, 
cu scrisori separate, ia aceiaşi adresă. Piaţa 
Naţiunilor Unite nr. 1 BUCUREŞTI. 
Societatea Romfeber s-a desfiinţat. 

Mihai POPULE (NEGREŞTI)-Nu ne 
ocupăm de tranzacţii comerciale, ci numai de 
schimburi între amatori prin rubrica gratuită 
“Mica Publicitate”. 

Alexandru DAMIAN (COTUSCA)-Puteţi 
să vă abonaţi fără probleme ia revista 
TEHNIUM şi poate se va putea rezolva şi 
abonare ia suplimente. 

Mihai PAL (VICTORIA)- Nu avem 
schemele aparatelor la car vă referiţi; dar 
probleme rezolvate similar în TEHNIUM. 
Costul revistei e mai redus decât ia altele. 

Zoltan KOVACS (TIMIŞOARA)- 
Regretăm, nu cunoaştem denumirile 
circuitelor integrate, probabil derivat din tipuri 
uzuale, dar “rebotezele” din motive 
comerciale. Urmăriţi în rest colecţia 
TEHNIUM. 

Costel BĂRBUŢĂ (GALAŢI)-Ştiind 
funcţia, puteţi îniocui circuitul integrat cu o 
piesă-sau două bucăţi pentru final; firma 
respectivă, deşi renumită, a produs multe 
încurcături şi ezitări. Vom publica în curând 
schema cerută. 

Constantin NEACŞU (ULIEŞTI)-în 
librăriile din ţară găsiţi foarte multă literatură 
de specialitate. Urmăriţi revista TEHNIUM. 

Son MARINA (HUNEDOARA)-Regretăm 
dar nu cunoaştem televizorul la care vă 
referiţi. 


Manus FICUT: Str. Piersi¬ 
cului nr.. 7, ap. 
tel.:064/137376, Cluj- 

Napoca , oferă plăci bază 
calculator FELIX TPCD 
pentru piese de schimb. 
Placa conţine MMN 80 
CPU; MMn 80 SID.); UM 
8253-5 etc. (56 ClP-uri şi 77 
taste). 

Ti beri u IUHOS: Cartier 
Dumbrava HI Str. Pietriş; BL 
P-16, ap 9, 4700-Zalău, 
oferă la schimb următoarele 



numere ale revistei 
TEHNIUM: 1971 - 11; 1979 
- 3, 8, 10, 11, 12; 1981 - 8, 
9; 1982 - 9; 1983 - 2 , 3, 6, 
7, 8, 9, 11, 12; 1984 - 1, 3, 
4, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12; 1985 


- 1, 2 , 4, 6, 7, 8, 9, 10, 12; 
1986-1,2,3,5,6,8,9, 11, 
12; 1987 - 1, 2, 3, 7, 8, 9, 
11; 1888 - 1, 8.; 1989 - 9, 
11, 12; 1990 - 1, 2, 3, 5, 6, 
12; solicită următoarele 
numere ale revistei 
TEHNIUM; 1980 - 1, 5, 7; 
1981 -1,2, ,4; 1982-2, 3, 
4, 5, 6, 7, 8, 10; 1984 - 
6; 1985 - 12,1987 - 1, 12; 
1988 - 1, 11, 12;1992 - 5, 
9;1993 - 3, 7; 1994 - 3, 4, 
6/7; 1995 - 4, 8/9; 


TEHNIUM 2-3/96 


31 





Strada Maica Domnului, nr. 48 • Sector 2 • Bucureşti ■ România • Telefoane: 240 22 06,240 46 50 • Tel./Fax: 312 89 79 


# Echipamente de radiocomunicaţii profesionale şi de radioamatori: YAESU, KANTRONiCS, 

TELEX HyGain 

# Aparatură de măsură şi control: HAMEG, WELLER, METRAWATT, HUNG CHANG 

# Programatoare SUNSHINE pentru memorii EPROM şi microcontrolere 

# Ventilatoare SUNON pentru echipamente electronice şi industriale 

# Componente electronice active şi pasive, scule şi accesorii pentru electronică. 

Expedieri la comandă telefonică sau prin scrisoare - plata ramburs, la primirea coletului