Tehnium/1998/9802

( O «SP 




u»n>' 


u» ' ' . 































































TUBUL ELECTRONIC CU VID - LA A DOUA TINEREŢE 


Secolul XX, care pe drept cuvânt ar putea fi 
considerat SECOLUL ELECTRONICII, a început 
cu naşterea succesivă a ‘‘copiilor săi” - tuburile 
electronice cu vid: 1904 - dioda (J.A. Fleming), 
1906 - trioda (L. De Forest), 1916 - tetroda 
(A.W.Hull, W.Schottky), 1926. - pentoda (G, Jobst, 
B. Tellegen), 1932 - hexoda şi heptoda 
(Telefunken) ş.a. 

A urmat o jumătate de secol de servicii 
excepţionale aduse electronicii de către tuburile 
cu vid, care au dat un impuls puternic dezvoltării 
acesteia. 

Apariţia tranzistorului, a circuitului integrat, 
ca să nu mai vorbim de cea a microprocesorului, 
au părut să pună definitiv în umbră celebrul tub 
electronic cu vid. Deşi, chiar în aceste condiţii, 
au existat un număr de aplicaţii în care tranzistorul 
nu a putut înlocui tubul cu vid: este vorba despre 
acele echipamente în caro combinaţia factorilor 
ceruţi (amplificare şi frecvenţă ridicate, ca şi 
temperaturile mari dc utilizare) a menţinut tubul 
electronic pe terenul său predilect de manifestare. 
Emiţătoarele HF, ca şi oscilatoarele de bandă largă 
(la frecvenţe de peste 100GHz) sunt două exemple 
tipice de astfel de aplicaţii. 

A urmat o cădere în dizgraţie a tubului care 
părea să pună capăt definitiv carierei strălucite a 
acestuia; avantajele semiconductoarelor cu un 
grad mare de integrare, din care cel mai important 
este miniaturizarea, erau de necontestat. Acest 
lucru permitea realizarea unor echipamente 
electronice extrem de complexe şi performante, 
care erau de neconceput cu tuburile cu vid. 

Dar acestea nu-si spuseseră încă ultimul 
cuvânt, iar gabaritul lor avea să ofere recent o mare 
surpriză. Aceasta a fost oferită de către 
Universitatea din Deift, care a pus la punct şi a 
început dezvoltarea unei tehnici de miniaturizare 
a tubului electronic, care poate fi integrat astfel 
pe un microcip. 


Plecând de la idcca că dispariţia tuburilor 
nu se datora caracteristicilor lor electrice (care, de 
regulă, erau superioare celor oferite de 
tranzistoare) ci, mai ales, dificultăţilor de 
manipulare a acestora, inginerul Jens Foerster a 
încercat posibilitatea de a fabrica tuburile 
electronice utilizând tehnologia 

semiconductoare,în afara posibilităţilor de 
miniaturizare oferite de această tehnologie, ea 
poate prelua unele dintre avantajele tubului cu vid, 
cum ar fi acela că, dacă în cazul unui tranzistor 
curentul electric circulă de-a lungul unui materia! 
semiconductor (ceea ce nu exclude posibilitatea 
ca fluxul de electron: să sufere unele schimbări 
nedorite), în cazul tuburilor curentul traversează 
vidul (iar riscul unei schimbări dispare). 

Tubul electronic din material 
semiconductor (siliciu) dezvoltat de J. Foerster 
nu măsoară mai mult decât câţiva microni (jim). 
Da, aţi citit corect, este vorba de micrometri! 

Astfel, şansa de revenire în forţă a tuburilor 
electronice în prim-planul scenei electronicii nu 
mai pare o posibilitate atât de îndepărtată. 

Ca omagiu al jumătăţii de secol de HI-FI 
în Europa (datorat echipamentelor electronice 
realizate în special cu tuburi cu vid), revista 
TEHNIUM va prezenta în paginile sale, într-unul 
din numerele sale viitoare, celebrul 
AMPLIFICATOR WILLIAMSON, o realizare 
legendară a electronicii. Proiectul cercetătorului 
D.T.N.Wiiliamson (de la uzina de tuburi electronice 
Marconi Osram) a suscitat un interes extrem de 
ridicat, datorită simplităţii sale deosebite, 
combinată cu făptui că nici una dintre 
componentele montajului nu este critică. Idee 
genială care menţine si în zilele noastre 
actualitatea echipamentului. Va fi omagiul pe care 
TEHNiUM îl acordă tubului electronic cu vid, 
căruia îi urează: LA MULŢI ANI! 

ŞERBAN NA1CU 


Redactor şef: ing. ŞERBAN NAICU 


Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile poştale din ţară si prin filialele 
RODIPET SA, revista figurând la poziţia 4385 din Catalogul Presei Interne. 

Periodicitate : apariţie lunară. 

Preţ abonament : 6000 lei/număr de revistă. 

• Materialele în vederea publicării se trimit recomandat pe adresa: Bucureşti, OP 42, CP 88. Le 
aşteptăm cu deosebit interes. Eventual, menţionaţi si un număr de telefon la care puteţi fi contactaţi. 

• Articolele nepublicate nu se restituie. 





















AUDIO = 

FILTRE DE SEPARARE 

Alexandru Zanca 


Este cunoscut că oricât de bun 
este un difuzor şi oricât de largă este 
banda de frecvenţă pe care este 
capabil să o redea, pentru reducerea 
distorsiunilor de intermodulaUe şi 
lărgirea benzii redate, incintele 
acustice de calitate se realizează pe 
două, trei sau chiar patru căi (benzi de 
frecvenţă), fiecare difuzor redând un 
anumit spectru de frecvenţe, bine 
determinat, separarea după frecvenţă 
fiind făcută cu o serie de filtre pasive 
RLC. 


i 



Cele mai cunoscute şi mai 
simple astfel de filtre, cele cu două căi, 
care asigură o atenuare de 6dB/ 
octavă, 12dB/actavâ sau 18dB/octavâ 
sunt ilustrate în figurile 1,2 şi respectiv 
3. Aceste filtre mai sunt cunoscute şi 
sub denumirea de filtre de ordinul l 5 I! 
şi respectiv III. 

Atunci când se alege un filtru nu 
trebuie luata în considerare numai 
caracteristica sa de frecvenţă, aceasta 
deoarece funcţionarea difuzoarelor n 
zona de separare (tăiere) a frecvenţei 
fs este influenţată de relaţiile de fază 
ale semnalului complex prezent la 
bornele de intrare ale filtrului. 

în cazul filtrului din figura 1, la 
care separarea pentru cele două 
domenii de frecvenţă, joasă şi înaltă, 
este realizată prin sisteme LR şi 
respectiv RC (unde R este rezistenţa 
proprie a difuzorului), caracteristica 
ampiitudine/frecvenţă are o forma ca 
cea prezentată în figura 4a. Din figura 
4b care reprezintă caracteristica fază/ 
frecvenţă se observă uşor că îa 
frecvenţa de separaţie fs, tensiunea pe 
cele două difuzoare este defazată cu 
90' Totuşi, caracteristica globală a 
filtrului şi caracteristica de frecvenţa a 
incintei în zona de separare a 
frecvenţei fs rămâne orizontală, 
deoarece defazările pozitive şi 

TEHNIUM * Nr. 2/1998 


negative se compensează reciproc, iar 
suma vectorială a tensiunilor pe 
difuzoare este egală cu tensiunea de 
intrare de la bornele incintei, în figurile 
5a, b şi c sunt redate caracteristicile 
amplitudine/frecvenţă şi fază/frecvenţă 
pentru filtrele de ordinul li. în cazul 
acestor filtre se observă că diferenţa 
de fază este de 180° (figura 5b). 

în zona de separare a 
frecvenţelor fs, cele două difuzoare 
lucrează practic în antifază, redarea 
semnalului în zona de la 0,7 fs la 1,4f* 
se reduce simţitor, teoretic în punctul 
fs, presiunea sonoră tinde spre zero. 
Practic acest lucru nu este posibil 
deoarece difuzoarele având 
dimensiuni finite, scurtcircuitul acustic 
nu este posibil. 

L 



Pentru minimalizarea acestor 
efecte care apar în zona fs (aspect de 
multe ori neglijat de constructorii 
amatori) difuzoarele se leagă în 
antifază, rezultând în acest caz o 
caracteristică fază/frecvenţă similară 
cu cea din figura 5c. Conectând în 
antifază cele două difuzoare, în zona 
învecinată frecvenţelor de separare fs 
acestea lucrează în fază, presiunea 


i 



acustică adunându-se aritmetic, 
rezultând astfel o creştere a 
caracteristicii în zona fs cu aproximativ 
3dB, în domeniul de frecvenţe cuprins 
între 0,1 fs şi 10fs caracteristica de fază 




rezultată se deplasează continuu de la 
01a 180° 



în concluzie, cu toate că 
atenuarea şi deci separarea celor două 
domenii de frecvenţă este mai bună 
pentru filtrele de ordinul II, acestea au 
dezavantajul că sunt mai greu de 
realizat, iar caracteristicile de fază şi 
frecvenţă nu sunt orizontale. 

Consideraţiile de mai sus privind 
reţelele de filtre pasive RLC de 
separare sunt valabile numai în cazul 
plasării centrelor de radiaţie a 
difuzoarelor în acelaşi plan şi la o 
frecvenţă de separare fs suficient de 
joasă, pentru care lungimea de undă 
acustică asociată este mult mai mare 
în comparaţie cu dimensiunile 
difuzoarelor şi distanţa dintre ele, iar 
difuzoarele oscilează ca un tot uniform. 

în cazul frecvenţelor de 
separare mai mari (care apar, de 
exemplu, în cazul filtrelor cu trei căi) 
aceste condiţii încep să nu mai fie 
respectate, apărând astfel-diferenţe 
suplimentare de fază chiar în 


0,1 fs 


Figura 


difuzoare, ducând la distorsionarea 
caracteristicii de fază a incintei în 
ansamblu, în aşa măsură încât 
caracteristica amplitudine/frecvenţă şi 
“sonoritatea" (feiui în care “sună" la 
ureche) pot fi mai bune dacă inversăm 
faza unuia dintre difuzoare, sau 
schimbând poziţia difuzorului pe 
panoul frontal în adâncime şi/sau în 
înălţime. De aceea, practic, fazarea 
corectă se determină experimental prin 
ascultarea unui program adecvat de o 
“ureche” antrenată, sau prin măsurări 

î 





































































AUDIO 




realizate în condiţii şi cu instrumentaţie 
adecvata. 

Deoarece pătrunderea 
frecvenţelor joase şi medii în 
difuzoarele de înalte prin atenuarea 
insuficientă realizată de grupul de filtre 
de separare afese produce distorsiuni 
de inter modulaţie şi ne lin raritate (sau 
poate duce chiar ia distrugerea 
difuzoarelor), este necesar ca aceste 
filtre să asigure o atenuare mai mare 
de 12dB/octavă. Pentru aceste cazuri 
suni indicate fiiireSe în T, sau de ordinul 
fii. Apare aici însă un alt aspect, Filtrele 
de ordinul I şi II au o i reped antă 
constantă, funcţie de frecvenţă, pe 
când cele de ordinul LII nu au această 
caracteristică. Acum, dacă privim 
graficul variaţiei impedanţei unui 
difuzor în funcţie de frecvenţă (figura 
6) observăm că variaţia impedanţei în 
zona frecvenţelor înalte este foarte 
importantă. Deci, dintre două rele îl 
alegem pe cel mai mic şi anume 
separarea mai netă a domeniilor de 
frecventă în cadrul doar ai difuzorului 
de înalte. 


în figura 7 este prezentată o 
astfel de reţea de separare pe trei căi. 
Se observă utilizarea filtrelor de ordinul 
II pentru domeniile de joasă şi medie 


frecvenţă şi a filtrului de ordinul HI 
pentru domeniul frecvenţelor înalte. 

Relaţiile de calcul, funcţie de 
impedanţa difuzoarelorşi a celor două 
frecvenţe de separare alese, sunt date 
mal jos. Comutatorul K asigură o 
atenuare suplimentară, aleasă după 
dorinţă, a domeniului de frecvenţe 
medii pentru a înlătura efectul de 
"telefon 11 care poate să apară în cazul 
unor pasaje muzicale. Rezistenţele din 
djvizor sunt de puteri comparabile cu 
puterea difuzorului de medii. 

în final, câteva .recomandări 
privind realizarea practică a filtrelor. 
Carcasele pe care se vor realiza 
bobinele vor avea diametrul mare 
(peste 4 cm) si vor fi obligatoriu fără 
miez, iar sârma de bobina] va avea 
diametrul de cel puţin 1,2mm izolată 
cu bumbac sau email. Bobinarea se 
va face cât mai strâns, pentru a asigura 
o bună rigiditate bobinei. 
Condensatoarele trebuie să fie 
obligatoriu nepolarizate, cu hârtie sau 
multistrat, cu tensiuni de lucru 
superioare tensiunii de la bornele 
incintei şi nu-se vor lega în 
paralei mai mult de două 
condensatoare. Folosirea 
a două condensatoare 
electrolitice legate în serie 
plus cu plus nu dă 
rezultate bune datorită 
variaţiei capacităţii 
acestora cu temperatura şl 
în timp. Montajul filtrului se 
va realiza cât mai rigid, prin 
fixarea componentelor pe 
o placă de textolit groasă 
de cel puţin 2mm. Nu se recomandă 
cablajul imprimat în astfel de cazuri, 
întreg montajul va fi montat rigid pe 
peretele incintei, cât mai aproape de 


o 

-5 

-10 

-15 

-20 


1 35" 


5a 


45 ! ' 
90 * 
135* 


- 135 " 

lacr 


bornele de intrare. 

Caicului inductanţelorLI, L2, L3 
şi al capacităţilor CI, C2, G3 : C4 se 
face după formulele de mai jos, unde 
L este exprimată în [H], frecvenţa în 
[Hz], iar capacitatea în [F], 




5 ml' 


4iz 

A? _ 


W Sia 
z 


Ws 


Slip 



’ Ws,„(Z A 

c 3 = 1 

• 2 7Ţf Ssup Z 


0.63 


2 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 
































































































AUDIO - = 

AMPLIFICATOR AUDIO HIBRID DE PUTERE 


O 

© 


ing. Aurelian Mateescu 


Amplificatorul prezentat în cele 
ce urmează are la baza o schemă 
proiectată şi realizată de un inginer 
olandez Plecând de la această 
schemă s-au făcut experimentări 
pentru adaptarea la mai multe etaje 
finale echipate cu tuburi electronice şi 
cu soluţii mai accesibile privind 
transformatorul de ieşire. Pentru 
început vom prezenta varianta de la 
care s-a plecat In experimentări şi 
consideraţiile care au stat la baza 
alegerii soluţiei prezentate. 


fapt care permite depăşirea puterii 
maxime nominale în timpul vârfurilor 
de semnal, fără ca pe total să se 
depăşească puterea disipată maximă 
admisă pe tub. în acest caz, trebuie 
acordată o atenţie deosebită curentului 
de repaus, pentru a se evita apariţia 
distorsiunilor de racordare (crossover). 

Un al doilea avantaj a! etajului 
în contratimp este faptul că pnntr-o 
realizare atentă se elimină 
componenta de curent continuu din 
transformatorul de ieşire. Mai mult, 


corect. împerecheate. 

Un alt punct în discuţie este 
reprezentat de alegerea uneia dintre 
următoarele variante: 

- un etaj final echipat cu triode de 
putere: 

- un etaj final echipat cu pentode; 

- un etaj final echipat cu pentode în 
configuraţie de etaj ultralinear. 

Distorsiunile armonice fa etajele 
echipate cu triode sunt reprezentate în 
general do cele generate de armonica 
a ll-a, In cazul în care etajul final este 



alegerea tipului de etaj flnat. După cum 
se ştie, un etaj final în push - puii este 
mult mai scump decât unul cu un 
singur tub {numit în engleză: single 
ended stage) Etajul în push - pull t sau 
etajul în contratimp, asigură o putere 
mult mai mare. Astfel, un etaj de acest 
fel p echipat cu două tuburi EL34, 
utilizate ca pentode, poate livra o 
putere de până la 10GW, ceea ce 
înseamnă o putere de circa opt ori mai 
mare decât a unui etaj cu un singur 
tub. Aceasta se datorează funcţionării 
în clasa AB şi faptului că electrozii au 
capacitate mare de disipare a căldurii, 


suprimarea armonicelor şi respectiv o 
reducere a distorsiunilor în bucla 
deschisă. Acest avantaj se găseşte în 
special în etajele echipate cu triode şi 
poate fi extins şi la etajele uîtraîineare. 
Un ultim avantaj al etajului în 
contratimp este dat de faptul câ 
acestea au o bună rejecţie a bromului 
de reţea în condiţii ideale, când cele 
două tuburi au sarcini oh mice egale, 
iar cele două secţiuni primare ale 
transformatorului de ieşire sunt egale, 
brumui este complet anulat. Acesta 
este un alt motiv pentru care se impune 
utilizarea de tuburi electronice finale 


distorsiunile globale sunt foarte mici. 
în plus, impedanţa scăzută a triodelor 
amortizează rezonanţa 

transformatorului de ieşire datorată 
inductanţei de scăpări şi capacităţii 
propni a înfăşurărilor. Dar etajele finale 
cu triode au dezavantajul unei eficiente 
scăzute. Etajele în contratimp cu 
pentode au un randament superior, dar 
şi distorsiuni mult mai mari pentru că 
armonica a IIl-a este cea predominantă 
în acest caz. De asemenea şi 
stabilitatea este afectată datorită 
impedanţei mai mari a pentodelbr, care 
nu pot amortiza rezonanţa 


TEIIMUM • Nr. 2/1998 


3 



























































































AUDIO 


© 


transformatorului de ieşire. 

Etajele finale ultralineare sunt un 
compromis între cele două soluţii, 
obţinut prin conectarea grilei ecran a 
pentodeî la o priză a primarului 
transformatorului de ieşire, la circa 
40% din numărul de spire considerat 
de la conexiunea pentru a nod. Aceasta 
reduce la circa 65% puterea maximă 
livrată de etajul echipat cu pentode, dar 
menţine la un nivel scăzut distorsiunile, 
iar impedanţa de ieşire este 
comparabila cu cea a etajului echipat 
cu triode. 

Schema electrică este 
prezentată în figura 1 . Se observă că 
pentru etajul defazor s-a ales varianta 
utilizării unui etaj echipat cu 
f ranzistoare de tip pnp. S-a ales 
această variantă deoarece un etaj 
defazor echipat cu triode nu arfi oferit 
o amplificare In tensiune ridicată 
datorită factorului de amplificare scăzut 
al triodei, ceea ce ar fi condus la 
necesitatea utilizării de trei etaje, 
pentru a se asigura o reacţie negativă 
eficace. 

Factorul de amplificare al unui 
tranzistor bipolar este de circa 30 de 
ori mai mare decât cel al unei triode. 
Câştigul în tensiune obţinut este 
considerabil mai mare astfel că nu mai 
este necesar un etaj suplimentar de 
amplificare în tensiune. Tranzistoarele 
permit mai uşor proiectarea şi 
executarea unui defazor cu cuplaj 
direct între componentele active, 
înlăturându-se condensatoarele de 
cuplaj nelipsite din defazorul cu tuburi. 
Etajul defazor cu tranzistoare înlătură 
totodată b rumul introdus de filamentele 
tuburilordefazorului şi posibila apariţie 
a micrafoniei. 

Utilizarea unui transformator de 
ieşire toroidal asigură o bandă de 
putere largă şi o stabilitate ridicată 
amplificatorului datorită inductanţei de 
scăpări reduse. Dar este mult mai 
sensibil la saturaţia miezului datorat 
componentei reziduale de curent 
continuu, comparabil cu un 
transformator cu tale E+l. Cuplajul 
direct utilizat în etajul de intrare cu 
câştig ridicat agravează această 
problemă. De aceea au fost prevăzute 
rezistenţe în catodul tuburilor, 
dimensionate să asigure o “cădere” de 
tensiune de 400mV n la un curent de 
40mA, suficientă pentru comanda unui 
etaj de control adecvat. 

Pentru aceasta s-a utilizat un 
integrator activ echipat cu un 
amplificator operaţional care să 
asigure o reacţie negativă eficace 


pentru obţinerea unul curent de offset 
scăzut. Circuitul integrator livrează un 
semnal de comandă pe baza 
tranzistorului T2, intrarea inversoare, 
pe care se mai aplică şi reţeaua de 
reacţie negativă provenită de la 
secundarul transformatorului de ieşire. 

Tensiunea de comandă are 
valoarea de ±650mV ia baza 
tranzistorului T2, valoare suficientă 
pentru a compensa tensiunea de offset 
a etajului final. 

Caracteristici tehnice 
- sensibilitatea de intrare este de 
O,170mV rms pentru atingerea puterii 
nominale de 40W s pe o sarcină de 
(la frecvenţa de 1kHz şi THD=Q.5%); 


valoarea de 470Vcc, valoare care 
prezintă pericol letal, din care motiv nu 
se recomandă efectuarea intervenţiilor 
în timpul funcţionării. Un pericol 
deosebit este reprezentat şi de faptul 
că ; până la încălzirea completă a 
catozilor tuburilor finale, curentul prin 
acestea este mic şi condensatorul de 
filtraj nu are sarcină. Pentru aceasta e 
montată o rezistenţă de sarcină cu 
valoarea de 100K£2/5W t rezistenţă 
care asigură şi descărcarea 
condensatorului după întreruperea 
alimentării. 

Realizarea practică 

Pentru realizarea practică se fac 
următoarele recomandări: 




- puterea maximă livrată, ia o 
frecvenţă de 1 kHz, pe 8Q T cu 
THD=maxim 1%, este de 44,6W: 

* raportul semnal/zgomot este de 
95dB; 

- banda de frecvenţă reprodusă 
pentru puterea de 40W este de 
3Q-35QGQHZ (pentru o sarcină de 8£2); 

“factorul de reacţie negativă este de 
5,6 (15dB); 

- factorul de amortizare a sarcinii, la 
frecvenţa de 1.000Hz, este 10; 

“ curentul catodic are valoarea de 
40mA, ceea ce corespunde unei 
tensiuni de negativare de -35V. 
Controlul curentului catodic se 
efectuează automat în domeniul 10- 
9GmA. Atunci când amplificatorul 
primeşte semnal care-l saturează, 
tensiunea prearnplificatorului atinge 
valoarea de -50V, valoarea ia care 
tuburile sunt blocate, ceea ce nu 
afectează performanţele. Etajul final 
lucrează în clasa A pentru o putere de 
maxim 8W/8£2, pentru curentul catodic 
specificat mai sus. 

Etajul de alimentare este 
prezentat în figura 2 şi nu prezintă 
particularităţi deosebite. Se observă că 
tensiunea de alimentare anodică are 


- se va utiliza un şasiu metalic 
construit din profile de durai, acoperite 
cu tablă de oţel de 0,5 - 1,QGmm 
grosime. Trebuie să se ţină cont de 
greutatea relativ mare a 
transformatoarelor de ieşire şt a celui 
de alimentare; 

- se va prefera montarea tuburilor 
electronice pe şasîul metalic soluţiei de 
montare pe circuitul imprimat, atât 
datorită tensiunii de alimentare mari, 
cât şi degajării de căldură. Tuburile se 
vor monta vertical pentru a se evita 
secţionarea filamentelor. Se vor 
prevedea grile de aerisire In dreptul 
tuburilor electronice; 

- rezistenţele din grila Fa şi cele de 
cafod nu se vor monta pe circuitul 
imprimat. Rezistenţele de grilă se vor 
monta direct la picioruşul 
corespunzător al soclului; 

- cei care nu pot procura 
transformatoare toroidafe de fabricaţie 
industrială pot să le înlocuiască cu 
transformatoare cu tole E+L 

Pentru cei care au posibilitatea 
de a procura (cu plata în valută), 
următoarele elemente se pot comanda 
firmei AMPLIMO, Vossenbrinkweg 1, 
Delden, The Netherlands, fax:0031-74- 


TEHN1UM • Nr. 2/1998 













































CQ-YO 


AMPLIFICATOR DE PUTERE TRANZISTORIZAT 
PENTRU BANDA DE 144MHz 
ing. Ion Folea/Y05TE 



Amplificatorul este construit din 
două etaje complet separate. Fiecare 
dintre etaje este echipat cu câte un 
tranzistor de tip 9T931B. Aceste 
montaje sunt amplificatoare clasice în 
clasa AB şi nu prezintă nimic deosebit 
faţă de alte montaje similare. 
Schemele etajelor de amplificare sunt 
prezentate în figura la. iar cablajul în 
figura 1 b. 


fa masă printr-o sarcină de 50Q. 
Tronsoanele cu impedanţa de 35£î 
sunt realizate practic din câte două linii 
din cablu coaxial de 75Q. Desigur că 
pentru a obţine parametrii aşteptaţi nu 
este de ajuns a cumpără cablul şi a-l 
tăia la lungimea necesară ţinând cont 
de factorul de scurtare {declarat în 
catalog), deoarece am constatat că 
împrăştierea parametrilor este 


OOUT 



segmentele de )JA să fie tăiate cât mai 
exact la lungimea necesară. Etajele 
amplificatoare de putere sunt legate 
între ele conform figurii 3. 

Caracteristici tehnice 

- tensiunea de alimentare: 24-32V; 

- curentul maxim absorbit: 7A la 28V; 

- puterea de ieşire maximă : 120W; 

- putere de atac necesară: 10W; 

- randament: 55%. 

35,33 


1 0 - 

î — c=1— 

-f - 02 

4 o— 

kZ. 

O 50 

-t- 03 


Figura la 

Noutatea introdusă de acest 
amplificator constă în utilizarea, pentru 
prima dată în construcţia unor 
amplificatoare de putere la nivel de 
radioamator în ţara noastră, a unor 
aşa-numile cuploare. Cu ajutorul lor se 
realizează împărţirea semnalului 
pentru atacul celor două amplificatoare 
precum şi însumarea ieşirilor. Acestea 
oferă un raport de cuplare de 3dB. în 
mod practic, aceste cuploare sunt 
realizate din segmente de cablu 
coaxial de 50 şi de 75£i, cu lungimea 
de XI4 în figura 2 dste descris un 
asemenea cuplor. Dacă presupunem 
că 1 este portul de intrare, atunci la 
porturile 2 şi 3 vom găsi semnalul de 
la intrare divizat în două părţi egale şi 
defazat la ±90g. Portul 4 trebuie legat 


i 



CI 5 = 

c Cî6 ± 


O-Vcc 
CI 7 


35,35 

Figura 2 

Lista de piese 

CI, C6=3/15p, aer; C2=10/60p, 
aer; C3,C4=47p; C5=5/30p,aer; C7, 
CB, C9, CIO, Cil, CI3, C14, 
C16=100n; C12, CI5=1 n; C17=10 p; 
LI =1 spire CuAg 1 , 5 mm în aer cu 
diametrul 9 mm; L2, L4 - pe cablaj; 
L3=10 spire Cu 0,5mm în aer cu 
diametrul 5mm; L 5=2 spire Cu 1 mm 
în aer cu diametrul 12mm;L6=1 spire 
CuAg 2 mm în aer cu diametrul 14 mm; 


IN 

50 Oh! 



ECRAN 


ANTENA 
50 Ohm 


37.63.132: 

- transformator de ieşire tip Amplimo 
VDV3070PP - 2 buc.; 

- transformator de alimentare 
Amplimo 7N607 - 1 buc.; 

- 2 perechi tuburi EL 34, cu socluri: 

- condensator 2x50 pF/500Vcc. 

Bibliografie 

Electronics World, Nov. 1996 şi 
Dec. 1995; 


Figura 1 b 

deosebit de mare la aceste tipuri de 17, L8=5 spire Cu 1 mm pe ferită; 
cabluri relativ ieftine. Este cel mai bine R1=10i2; R2, R3=10£2/1W; R4=330Q/ 
să avem posibilitatea de a efectua 2W; R5=47£î/10W; R6=2Cl; R7=25fî; 
măsurători asupra cablului astfel încât T1=2T931A; T2, T3=BD24LA. 


IN o- 


500 



cuplor 


H 1 

7 b 










OJT 


Figura 


TEHNIUM • Nn 2/1998 























































































































CQ-YO 


OSCILATOR M.F, PE 455kHz 


ing. Dinu Costin Zamfirescu/Y03EM 


Una din metodele cele mai 
simple şi mai răspândite de a obţine 
semnate modulate în frecvenţă (MF) 
este conectarea în circuitul oscilant LC 
al unui oscilator a unei reactanţe 
comandate de semnalul modulator 
(audio). Această reactanţă poate fi sau 
capacitivă, sau inductivă. Deoarece 
deviaţia de frecvenţa este mult mai 
mică decât frecvenţa purtătoare (de 
regulă, sub ±1% în cazul semnalelor 
MF utilizate în radiocomunicaţii), se 


IOOuF 








47nF 

47nF 



■ 12 n z 30GpF 

“Z1 QnF 


4,7nf 


47HF 



INiRAftE AL 
Um 


??0nr 


D’OK 

5K6 | 

K 

, i 

Figura 1 

IM 

1 i 

i. 


f(KHz) 



poate considera practic că există o 
relaţie de proporţionalitate între variaţia 
capacităţii de acord (AC) sau între 
variaţia inductanţei (AL) şi deviaţia de 
frecvenţă obţinută (Af). 

Af/fo=-AC/2Co 

sau Af/fo=-AL/2Lo (1) 

Această observaţie nu mai este 
valabilă dacă variaţia procentuală de 
frecvenţă este mare (peste 10%), aşa 
cum se întâmplă In vobulatoarele de 
bandă largă. 

6 3 în relaţiile (1), Coşi 

42V Lo reprezintă 

capacitatea totală 
echivalentă (respectiv 
inductanţa) de acord la 
frecvenţa purtătoare (în 
lipsa semnalului 
modulator). 

Oscilatorul MF 
descris mai jos are 
frecvenţa purtătoare de 

ii^2Âsple: 4 55 kHz P° ate genera 
L2—i20Spire + semnale MF cu deviaţia 
de frecvenţă de 5kHz 
(pentru a risipi orice 
urmă de confuzie 
precizăm că deviaţia 
vârf-vârf este de 
10kHz). El este destinat 
în principal testării 
discriminatoarelor şi a 
lanţului FI de 455 kHz 
dîn receptoarele 
radioamatorilor, dar 
poate servi (cu o 
modificare minoră) şî 
pentru vizualizarea 
caracteristicii de 
demodulare a unui 
fţKHz) 


° 


12V 


lODuF 


discriminator (aşa numita “curbă în S”), 
dacă se dispune de un osciloscop şi 
un generator audio. 

în acest din urmă caz, se 
realizează de fapt un montaj de 
vobulare, care, fără a dispune de 
facilităţile unui vobulator industrial 
(frecvenţa purtătoare variabilă, markeri 
etc.), permite totuşi vizualizarea curbei 
în S şi chiar a caracteristicii de 
amplitudine-frecvenţâ a unui filtru pe 
455kHz (sau a unui lanţ AFI), folosind 
un circuit de detecţie suplimentar. 

Astfel, devine posibilă 
observarea directă pe ecranul 
osciloscopului a unor caracteristici care 
ar comporta un volum de muncă mare ™ 
la trasarea “prin puncte" variind manual 
frecvenţa şi citind de fiecare dată 
indicaţia unui voltmetru electronic şt, 
mai mult, ceea ce este foarte incitant, 
devine posibilă reglarea "pe viu 1T a 
discriminatorului sau a lanţului AFI 

în fine, o a treia aplicaţie posibilă 
a montajului este aceea de modulator, 
care poate fi utilizat într-un transceiver 
MF cu dublă schimbare de frecvenţă 
pentru banda de 144 MHz sau 29 MHz 
(eventual banda CB). Distorsiunile 
neliniare sunt foarte mici, iar modulaţia 
de amplitudine parazită are gradul de 
modulaţie m<1%. Pentru a putea fi 
folosit ca modulator MF, montajul se 
completează cu un amplificator de 
microfon, capabil să livreze IVef (peA 
5k£2). ™ 

Printre radioamatori (şi nu 
numai!) există larg răspândită părerea 
că nu trebuie făcute eforturi mari pentru 
realizarea unui semnal MF, deoarece 
dacă se aplică un semnal audio fa 
oscilator, oricum frecvenţa acestuia se 
modifică (deci, se obţine MF). iar 


455 


Figura 2 



Figura 3 


TEIIN1UM • Nn 2/1998 

























































modulaţia de amplitudine parazită 
(care de regulă este distorsionată 
puternic) o vor elimina etajele de putere 
clasă C ale emiţătorului sau, în ultimă 
instanţă, limitatoruî receptorului! Cel 
puţin în parte aceste concepte sunt 
corecte, dar este inadmisibil sâ nu 
putem controla eficient mecanismul 
prin care se produce modulaţia, 
precum şi o serie de parametri cum ar 
fi: deviaţia de frecvenţă, stabilitatea de 
frecvenţă, caracteristica de frecventă, 
distorsiunile neliniare. 

Deşi simplă, schema din figura 
1 este “guvernabila" şi fiecare 
parametru poate fi controlat direct şi 
eficient. 


şi Rc=120kn. Impedanţa echivalentă 
introdusă de tranzistor se poate, de 
asemenea, reprezenta sub forma unui 
grup ReCe paralel. Elementele Re şi Ce 
depind de panta de semnal mic a 
tranzistorului gm: 

Ce=CRgm (2) 

Re“Q 2 /gm (3) 

Relaţiile (2) şi (3) sunt valabile 
doar dacă Q>>1 (cel puţin 10). 

Deoarece frecvenţa modula¬ 
toare este mult mai mică decât 
frecvenţa purtătoare, panta 
tranzistorului T2 se consideră a fi 
variabilă 'în ritmul semnalului 
modulator” (o exprimare clasică, dar 
din păcate destul de neprecisă!). De 



Oscilatorul propriu-zis este 
realizat cu amplifîcatoruNimitator din 
circuitul integratTAA661. Frecvenţa de 
osciiaţie este determinată de 
inductanţa LI şi capacităţile de 15nF 
legate în serie, precum şi de 
capacitatea echivalentă a montajului 
realizat cu tranzistorul T2. 

Grupul R(220Q)-C{68pF) 
împreuna cu tranzistorul T2 constituie 
reactanţa comandată, care este de 
natură capacitivă. Tranzistorul TI 
comandă curentul tranzistorului T2, 
respectiv panta, determinând ca în 
ritmul semnalului modulatgr Um să se 
varieze capacitatea echivalentă a 
grupului T2RC (cunoscut şi sub 
denumirea de ‘Tranzistor de 
reactanţa"). Rezistenta R este suficient 
de mică, astfel ca efectul rezistenţei de 
intrare şi al capacităţii de intrare în 
tranzistor sâ fie neglijabil Frecvenţa 
purtătoare fiind mică (455kHz). toate 
capacităţile parazite ale tranzistorului 
sunt neglijabile, deşi tranzistorul este 
de tipul BC şi nu BF. 

Grupul serie RC are un factor 
de calitate G-23 şi poate fi echivalat 
cu un grup RC paralel la care Cp=68pF 


fapt, între gm şi um există o relaţie 
liniară, care se scrie cu suficientă 
aproximaţie: 

gm“gmOHlm/REUT (4) 
unde :gmO”l/Ui (5) 
UT=0 1 026V 

ga>o este panta tranzistorului în 
lipsa modulaţiei (um-Q), iar I este 
componenta continuă prin Re. 

Se găseşte uşor 1=0,61 mA, 
g-no=23 ţ 4AA/ 

Dacă Um-O, Re şî Ce au valorile 
Reo=22 J 6ki2 şi Ceo=35GpF. 

Amplitudinea maximă a 
semnalului um este 3,4V (la limita de 
blocare a tranzistorului TI). Atunci 
gm->0, când um are cea mai mică 
valoare (-3 f 4V), respectiv gm=2gmo 
când Um are cea mai mare valoare 
instantanee (+3 t 4V) Prin urmare 
capacitatea electronica variază între 0 
şi TOOpF, iar rezistenţa paralel între « 
şi 11,3kQ. in paratei cu aceste 
elemente intervin Cp şi Rp menţionate 
mai sus. Deoarece Ge+Cp r respectiv 
Rej! Rp sunt conectate în paralel cu 
elementele LI CI ale oscilatorului, va 
apare atât o modulaţie de frecvenţă 
(datorată capacităţilor variabile), cât şi 


o modulaţie de amplitudine (datorată 
rezistenţelor variabile). Modulaţia de 
amplitudine apare deoarece circuitul 
oscilant îşi modifică rezistenţa de 
pierderi totală oarecum în ritmul 
modulaţiei şi amplitudinea semnalului 
RF produs de oscilator variază 
corespunzător. în realitate, această MA 
este distorsionată, deoarece nu există 
o dependenţă liniară între amplitudinea 
semnalului modulator şi amplitudinea 
semnalului RF; prin urmare această 
MA este nedorită şi o considerăm a fi 
"MA parazită". De regulă, gradul de 
modulaţie nu este prea mare şi prin 
limitare MA parazită se poate elimina. 

Montajul din figura 1 se 
caracterizează prin aceea că MA 
parazită este neglijabilă, din 
următoarele motive: 

a) utilizarea unei capacităţi mari 
de acord la oscilator 
(7500+350+68=7918pF) şi a unei 
inductanţe mici LI, face ca rezistenţa 
de pierderi derivaţie a circuitului 
acordat (a bobinei de fapt) să fie doar 
2k LI (cu aproximaţie). Prin urmare, 
efectul de amortizare suplimentară 
variabilă în ritmul modulaţiei produs de 
Rc este mic. Se poate arăta că 
rezistenţa totală de pierderi (derivaţie) 
variază între 716£3 şi 764£2, ţinând cont 
şi de elementele de amortizare dm 
schema propriu-zisă a oscilatorului, 
precum şi de Rp şi Re (singura 
variabilă). 

în realitate, variaţia este şi mai 
mică, deoarece pentru a obţine 5kHz 
deviaţie de frecvenţă tensiunea 
modulatoare este doar 1 T 2Vef (1,7V 
valoare de vârf), adică jumătate din 
valoarea maximă admisibilă (3,4V); 

b) oscilatorul este realizat cu 
amplificatorul limitator din TAA661 
(intrarea la pinul 6, ieşirea la 8), 
Datorita limitării, semnalul la pinul 8 
este dreptunghiular, cu amplitudine 
constantă, chiar dacă la intrarea 6 
semnalul sinusoidal ar varia în limite 
foarte largi. Circuitul LI CI reface 



TEHNIUM • Nr. 2/1998 


7 







































CQ-YO 


semnalul sinusoidal. Un semnal fără 
MA parazit (dar de formă 
dreptunghiulară) se poate culege la 
pinul 8. unde se poate conecta şi un 
frecvenţmetru, care indică frecvenţa 
medie (purtătoarea). 



Modul de culegere a semnalului 
MF (limitat) în schema din figura 1 
prezintă un element de originalitate. 
Profitând de faptul că semnatul limitat 
se aplică şi multiplicatorului din TAA661 
printr-o conexiune internă, s-a încercat 
culegerea semnalului la ieşirea 
acestuia (printr*un repetor de emitor 
intern cu ieşire la pinul 14). 

Deoarece la cealaltă intrare a 
multiplicatorului (12) nu se aplică 
semnal, se părea că nu se va obţine 
nimic la ieşire: în realitate 
multiplicatorul nu este perfect echilibrat 
şi la ieşire apare totuşi purtătoare RF, 
dar de amplitudine mică. Soluţia aleasă 
a fost dezechilibrarea masivă a 
multiplicatorului prin mărirea rezistenţei 
de polarizare conectată între pinii 12 
şi 2 (un stabilizator intern de 3.5V). 
Astfel, de la valori nu mai mari de 2k£i, 
recomandabile pentru utilizarea ca 
modulator echilibrat, s-a utilizat circa 
15kf2, până când la ieşirea 14 s-a 
obţinut semnal de IVef (în loc de 
SO-HjOmVef la pinul 8). Valoarea 
acestei rezistenţe (*) depinde de 
exemplarul utilizat de circuit integrat. 
Prin acest aranjament se beneficiază 
şi de un efect de separator suplimentar 
(multiplicatorui+etajul repetor), ceea ce 
măreşte stabilitatea de frecvenţă. 
Impedanţa de ieşire este mică (circa 
5o-ioon). 

c) Pentru a se obţine la ieşirea 
14 semnal sinusoidal este necesară 
eliminarea armonicilor semnalului 
dreptunghiular (teoretic sunt numai 
armonici impare). Pentru aceasta, la 
ieşirea multiplicatorului (pinul 1) s-a 
conectat un circuit LC acordat pe 
455kHz. Acest circuit are un factor de 
calitate (în sarcină) destul de redus 
(Qs=14) pentru a avea o bandă 
suficient de largă (32kHz) pentru a nu 


produce MA parazită din nou! Pentru 
deviaţii mici de frecvenţă, gradul de 
modulaţie parazit este mic (I-j-2 %). 
Totuşi Qs nu s-a redus prea mult, 
pentru a se asigura un nivel suficient 
de redus armonicii a treia (cea mai 
mare) la circa 40dB sub nivelul 
purtătoarei. 

Pentru utilizarea montajului ca 
vobulator este necesar probabil să se 
obţină ±10kHz deviaţie (se aplică 
2,4Vef, adică 3.4Vvârf) şi chiar mai 
mult, dacă se măreşte valoarea 
condensatorului C de la 68pF la lOOpF 
sau 150pF (nu mai mult, căci scade 
Q, precum şi Re). 

în această situaţie, circuitul LC 
de la pinul 1 poate introduce MA 
parazită importantă şi trebuie eliminat. 
Pinul 1 se va conecta la masă numai 
prin condensator de 22pF, astfel se 
obţine un efect de filtru trece-jos. dar 
incapabil să elimine complet 
armonicele. Tensiunea de ieşire are 
forma aproximativ triunghiulară. 
Circuitele testate cu vobulatorul sunt 
de regulă de bandă îngustă şi elimină 
ele însele armonicele. Important este 
ca amplitudinea la ieşirea 14 să nu 
varieze odată cu modulaţia. 

în fine, o piesă foarte 


severe ce ar apărea la depăşirea 
accidentală a deviaţiei maxim admise 
(± 10kHz) de schemă. De fapt, este 
bine să se evite depăşirea a 1,2Vef la 
intrare (corespunzător unei deviaţii de 
frecvenţă standard de 5kHz). Deşi 
montajul poate oferi o deviaţie dublă, 
receptorul dimensionat pentru 5kHz 
deviaţie poate distorsiona: nu mărirea 
deviaţiei peste valoarea standard este 
“metoda" de a ne auzi mai tare: apar 
distorsiuni şi deranjăm şi canalele de 
comunicaţie adiacente! 

în figura 3 este prezentată 
pentru comparaţie o caracteristică de 
modulaţie tipică obţinută cu diodă 
varicap: deoarece variaţia capacităţii 
cu tensiunea nu este liniară, dacă 
excursia pe caracteristică este mai 
mare, apar distorsiuni importante 
(armonica a doua, în special) şi se 
observă şi o “alunecare” a frecvenţei ţ 
purtătoare datorată modulaţiei. 

La montajul din figura 1 acest 
fenomen este aproape neglijabil (în 
prezenţa modulaţiei, purtătoarea - mai 
bine zis, frecvenţa centrală sau medie 
- variază doar cu câteva zeci de Hz). 
Astfel, se confirmă indirect liniaritatea 
caracteristicii de modulaţie. 

V 


este condensatorul C2-0,1pF. 

El trebuie să fie scurtcircuit în 
RF (TI să aibă “emitoru! la 
masă"), dar să fie întrerupere 
în AF. El determină frecvenţa 
modulatoare maximă (mai 
mare de 10kHz). Frecvenţa 
modulatoare minimă este determinată 
de condensatorul de 0,22uF de la 
intrarea de modulaţie (circa 150Hz). 
Valorile acestea sunt luate la o 
atenuare de 3dB. 

în figura 2 este prezentată 
caracteristica de modulaţie, adică 
dependenţa frecvenţei instantanee de 
tensiunea de comandă Uc (pe baza 
tranzistorului TI), ridicată 
experimental. Se confirmă că pentru 
Uc cuprins între 8V±3,4V dependenţa 
este perfect liniară (porţiunea BC). 
Dacă excursia creşte în continuare, 
brusc apar distorsiuni importante, 
datorită saturaţiei, respectiv blocării 
tranzistorului de comandă TI 
(porţiunile AB şi CD). De aceea, pentru 
utilizarea ca modulator, amplificatorul 
de microfon va avea un sistem de 
compresie sau de limitare (Clipper) 
astfel ca să se evite distorsiunile 


fm 




ud /"ir 

GAP 

Um 

OMF 

- E> 

DISCR 






Figura 7 


Cei interesaţi pot calcula uşor 
deviaţia de frecvenţă obţinută utilizând 
relaţiile (1), (2) şi (4). Se obţine: ţ 

J2 

2 C,K f U t (6) 

Aici: Co=7918pF 1 iar Umef este 
valoarea eficace a amplitudinii tensiunii 
de modulaţie. 

Pentru Um=1 1 2Vef se găseşte 
Af=5kHz. 

Sensibilitatea modulatorului (în 
kHzA/ef) este: 

-r = wkHzlVe f 

yU{, 0 K E U T ( 7 ) 

iar Af = SmUmef (8) 

Relaţia (8) poate fi folosită 
pentru a găsi uşor Af, măsurând doar 
Ufnefcu voltmetrul de curent alternativ. 

în figura 4 se prezintă schema 
unui discriminator cu fo=455kHz 1 cu 
care se poate tesla montajul din figura 


8 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 


































CQ-YO 


1, Bobina 13 se va regla astfel ca în 
absenţa modulaţiei, dar cu semnai RF 
aplicat, tensiunea la pinul 14 (figura 
4) să fie de circa 5,6-^6,2Vcc. Dacă se 
variază frecvenţa purtătoare, 
tensiunea continuă U14 variază ca în 
figura 5 (se poate trasaşi prin puncte, 
dacă se variază f din miezul bobinei 
LI şi se conectează un frecvenţmetru 
la pinul 8 - figura 1 - şi un VECC la 
pinul 14 - figura 4, 

în figura 6 se prezintă 
caracteristică de transfer globală a 
modulatorufui şi a demodulatorului Se 
aplică montajului tensiune sinusoidală 
AF cu fm“1kHz şi se variază 
amplitudinea Um* La ieşire se citeşte 
cu alt voltmetru de c.a. tensiunea 
demodulată Ud, Abaterea de la 
dependenţa liniară (curbarea 
caracteristicii) apare la început datorită 
demodulatorului. Pentru această probă 
este absolut necesar ca discriminatorul 
să fie corect acordat (purtătoarea să 
“cadă 11 în punctul de inflexiune al curbei 
în S). ^ 

în fine, cei care doresc să 
vizualizeze curba în S trebuie să 
dispună de un osciloscop cu acces pe 
plăcile de deviaţie orizontală (X) şi de 
un generator AR Montajul este dat în 
figura 7. Deoarece vobularea se face 
cu sinusoidă şi nu cu semnal de tip 
“dinţi de fierăstrău' 1 se observă şi 
întoarcerea spotului. Dacă se găseşte 
o frecvenţă modulatoare convenabilă 
{circa 200Hz) la care defazajul total 
între semnalele Ud şi Um să fie zero, 
se obţine o singură curbă {ca în figura 
6), “întoarcerea” spotului 
*suprapunându-se peste curba directă. 
Pentru a “vedea” toată curba în S este 
necesar să se mărească deviaţia, aşa 
cum s-a arătat mai sus 

O ultimă precizare se referă la 
bobinele utilizate; L1-L3 au 24 spire 
fiecare, iar L2-12Gsplre 1 bobinate cu 
sârmă CuEm 4>0,1mm pe carcase cu 
oală de ferită ecranate, cu dimensiunile 
de gabarit 10x10x15 mm, de tipul 
utilizat în modulul de sunet al 
televizoarelor cu circuite integrate aib- 
negru indigene {“Electronica”). 

Pentru a se menţine o bună 
stabilitate de frecvenţă, tensiunea de 
alimentare de 12V (figura 1) va fi bine 
stabilizată şi filtrată. Altfel variază 
curentul 3 şi implicit fo (capacitatea 
electronică de 35GpF va avea altă 
valoare). De altfel, aceeaşi problemă 
apare şi la polarizarea diodelor vâri cap. 

TEHNIUM • Nr. 2/1998 


NOUTATI EDITORIALE 

J 


• Lucrarea “Exerciţii de 
programare structurată în COBOL 1 ' 

de prof.univ.dr. Afrodita lorgulescu a 
apărut la editura ALL. 

Alături de FORTRAN şl mai nou 
de C, limbajul de programare COBOL 
este astăzi foarte popular. Acesta este 
folosit cu predilacţie în aplicaţiile 
comerciale, având un ioc bine 
determinat în aplicaţiile de procesare 
a tranzacţiilor şi de asistare a deciziilor. 

Chiar o lectură profundă a unui 
manual de prezentare a unui limbaj de 
programare nu este sufucientă pentru 
asimilarea acelui limbaj şl mai ales 
pentru însuşirea tehnicii de programare 
în acel limbaj. De aici, necesitatea 
culegerii de exerciţii şi probleme bine 
alese, cu rolul de ghid în universul 
programării. 

Cartea este structurată în două 
părţi. Prima parte pleacă de la teorie 
spre practică, pentru învăţare. Este 
făcută o clasificare a tipurilor de 
probleme teoretic posibile, găsindu-se 
apoi enunţuri practice de exerciţii care 
să ilustreze aceste tipuri, cu diverse 
variante de rezolvare. Cea de-a doua 
parte pleacă de la practică spre teorie, 


pentru verificarea celor învăţate. Sunt 
prezentate sisteme de programare, 
care sugerează domenii în care se 
poate folosi programarea în COBOL. 
* O interesanţa lucrare a 
colaboratorului nostru ing. Emil Marian 
intitulată “MONTAJE ELECTRO- 
ACUSTICE Hi-Fi" a apărut în colecţia 
Radio-Televiziune a Editurii Tehnice. 

Cartea se adresează cu 
predilecţie utilizatorilor de aparataj 
electroacustic, constructorilor 
profesionişti sau amatori de incinte 
acustice şi celor interesaţi de 
principalele modalităţi practice de 
proiectare şi folosire a instalaţiilor 
eiectoacustice de mare fidelitate. 

Materialul prezentat în lucrare 
conţine o sinteză a ultimelor noutăţi în 
domeniu, bazată pe o documentaţie 
tehnică amplă, ce reflectă şi rezultatele 
de vârf ale firmelor specializate în 
construcţia incintelor acustice Hi=Fi, 

Lucrarea este de un real folos 
atât celor care vor să-şi îmbogăţească 
cunoştinţele tehnice în domeniul 
electroacusticii, cât şi constructorilor şi 
utilizatorilor de aparataj electroacustic. 


EXCEL PENTRU WINDOWS 95. 

GHID DE REFERIN[Ă 

AutcnDouglas Hergert 
Colecţia SOFTWARE / HARDWARE 
preţ: 29900 lei - ediţia: î 
data apariţiei: octombrie 1997 
ALL Educaţional, © Sybex 

Apreciat drept unul dintre cele mai populare programe de calcul 
tabelar. Microsoft Excel pune fa dispoziţie foi de lucru, diagrame, operaţii 
cu bazele de date şi cu listele, alături de posibilităţi de programare de 
aplicaţii, toate concentrate într-un mediu soft, a cărui achiziţionare poate 
fî făcută în cadrul pachetului Microsoft Office sau ca produs separat. 
Excel pentru Windows 95 cuprinde noi componente, menite uşurării 
muncii şi utilizări! Excel ca parte a unui mediu de tip office, în care sunt 
adunate la un loc documente provenite din mai multe surse. Schimbările 
survenite sporesc productivitatea, facilitează utilizarea şi ajută în 
gestionarea documentelor. 

Lucrarea este recomandată pentru consultarea sa permanentă, In 
regim de ghid de buzunar , sistemul său de note, sugestii şi atenţionări, 
completat de simbolistica folosită, prezentând informaţii utile despre 
program,metode rapide de efectuare a unor operaţii şi modalităţi eficiente 
de evitare a capcanelor previzibile şi, nu în ultimul rând, localizarea 
rapidă a secţiunii căutate pentru consultare 

Grupul Editorial ALL - Serviciul “Cartea prin poştă” 
Sunaţi şi comandaţi! TeL 01 / 31115 . 47 , 

01/312.18.21; 

Fax: 01/311.05.65 

sau scrieţi ia O.P. 12, CP. 107 , Bucureşti 

NOI VĂ ADUCEM CĂRŢILE ACASĂ! 


<1LI> 


ALL 
























VIDEO-T.V. 


FUNCŢIONAREA Şl DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR(IV) 

PARTEA MECANICĂ 
ing. Şerban Naicu 
ing. Florin Gruia 


CAP DE ŞTERGERE TOTALA 


-urmare din numărul trecut • 

O. ÎNLOCUIREA CAPULUI AUDIO/ 
CONTROL (A/CTL) 

Această schimbare se face fie 
din punct de vedere al stabilităţii 
imaginii, când sunt alterate impulsurile 
de control, fie din punct de vedere al 
calităţii sunetului (cap cu pista audio 
uzată, contact cap-bandâ neuniform, 
sunet înfundat, nivel scăzut). Se 
efectuează conform figurii 39. 

- se deconectează conectorii 
care vin la capul combinat; 


- se scoate şurubul {t) şi se 
scoate capul A/CTL împreună cu baza 
de prindere a capului; 



Figura 39 

- se extrage cu pompa de 
cositor circuitul imprimat pe care sunt 
cositorite terminalele capului combinat; 

- se scoate şurubul (2) şi se 
îndepărtează ecranul capului 
combinat; 

- se scoate şurubul (3) pentru a 
separa capul combinat de baza de 
prindere, urmărind cu atenţie cele trei 
arcuri pentru a nu se pierde; 

- se montează noul cap şi se 
reasamblează în ordinea inversă celei 
descrisă anterior; 

- se procedează ia verificarea 
înălţimii şi azimutului; 



- se verifică interşanjabilitatea 
casetelor şi corectitudinea 
transportului benzii. 

P. ÎNLOCUIREA CAPULUI 
GENERAL DE ŞTERGERE PE 
TOATĂ LĂŢIMEA BENZII (FULL 
ERASE HEAD - F.E.) 

în cazul destul de rar ai 
defectării capului de ştergere totală 
(generală) prin întreruperea 
continuităţii, spire în scurtcircuit sau 
uzură, se procedează conform 
figurii 40. 

Se deconectează conectorul 
ataşat în spatele capului de 
ştergere, sau după caz se 
dezlipesc firele corespunzătoare. 

Se scoate şurubul (1) şi se 
îndepărtează capui de ştergere de 
pe braţul capuiui de ştergere. Se 
montează noul cap de ştergere şi 
se strânge şurubul (1). Se 
reconectează firele. Nu este 
necesar nici un reglaj suplimentar, ci 
doar o verificare vizuaiă a faptului că 
banda magnetică se aşează centrat pe 
faţa capului de ştergere. 

R. ÎNLOCUIREA ANSAMBLULUI 
DISC CU CAPETE ROTITOARE 

Discurile cu capete magnetice 
rotitoare, deşi au ajuns ia o extrem de 
mare diversitate constructivă, au totuşi 
câteva elemente comune, pe care pe 
prezentăm. 

Ansamblu) superior (UPPER 
DRUM ASSEMBLY) este fixat cu două 
şuruburi lungi, pastilele video fiind şi 
ele prinse cu alte două şuruburi -figura 


41. Difrenţe apar la modui de 
conectare electric cu restul 
ansamblului, la modelele mai vechi de 
videocasetofoane acest lucru făcându- 
se cu ajutorul unor conductoare (fire) 
colorate, iar la modele! mai moderne 
cu ajutorul unui conector. în cazul unei 
uzuri avansate se recomandă 
înlocuirea întregului ansamblu superior 
cu capete rotative şi nu doar a 
pastilelor video, întrucât poziţionarea 
acestora nu se mai poate efectua cu 
precizia dată de fabricant, care 
utilizează metode adecvate (de care 



Figura 41 


în vederea înlocuirii discului cu 
capete se procedează astfel' 

- se dezlipesc firele colorate; 

- se deşurubează şi se extrag 
cele două şuruburi de fixare; 

- se scoate ansamblul superior 
cu capete; 

- se foloseşte pentru extragere 
un dispozitiv special, asemănător cu ţ 
extractorul de fulii de pe axul motorului, 
conform figurii 42. 

Cu ajutorul şuruburilor A şe 
prinde extractorul de discul superior. 
Rotind şurubul B pe axul motorului de 



Figura 42 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 


10 
























































orice fel! 


cu vaselina (cu care sunt unse în mod 
normal contactele), aceste contacte, 
care sunt de obicei aurite se 
murdăresc, producând necazuri. 
Comutatorul este constituit dintr-un 
corp de plastic care sefixea? ă prin unul 
sau două şuruburi pe şasiu. Este util, 
înainte de a-l scoate, de a se nota în 
jurul său poziţia pe care o ocupă, 


- se relipesc firele, în ordinea 
iniţială. 

Se fac, în continuare, 
următoarele verificări şi reglaje 
(dacă este cazul): 

- punctul de comutare capete, 
atât la înregistrare, cât şi la 
redare; 


ŞURUB 


5EMNF 


In cazul absenţei extractorului, 
discul superior se extrage prin 
balansare laterală stânga-dreapta 
simultan cu extragerea. Din cauza 
timpului îndelungat cât a stat fixat 
discul se va desprinde cu dificultate, 
în pius gradul de joc faţă de axul 
motorului fiind extrem de mic. 

Reamintim că excentricitatea 
care se cere după montarea noului disc 
cu capete trebuie să fie mai mică de 4 
microni, lucru care se poate verifica cu 
ajutorul unui comparator. 

- se amplasează (cu mare 
atenţie, pentru a nu deteriora capetele 


DISC ROTITOR 


SEMN (MICA GAURA) 


GULER (C) 


CAP VIDEO 

(ROS'J,ALBASTRU,LA FIRE) 


ŞURUB FIXARE 
GULER [d] 


ŞURUBURI 
ROTOR DD 


DISCUL SUPERIOR 


GAURA DF POZIŢIONAI? 


ROTOR DL 


CAP VIDEO (MARO-ALB ASTRU, LA FIRE) 


ŞURUBURI 
STATOR DD 


- reglajul de tracking, astfel încât 
acesta să se situeze ia mijlocul cursei; 

- factorul de calitate (Q) şi 
rezonanţa capetelor rotitoare; 

- nivelul de redare al luminanţei 
şi al crominaţei; 

nivelul pentru compensatorul de 
“drop out". 

S. ÎNTREŢINEREA/ 

CURĂŢAREA 
COMUTATORULUI MOD DE 
LUCRU (MODE SELECT SW) 

Acest comutator multiplu / 
are rolul de a “informa* 
microprocesorul de situaţia j, 
mecanicii. în interior este K 
constituit dintr-o serie de [ \ 
contacte fixe diverse şi un V 
contact + 'pene ,r mobii, acţionat 
de o pârghie specială cuplata 
la mecanică sau de o roată l ~'9 Uj 


pentru a^l putea remonta fără 
probleme. Se desface un capac de 
plastic prevăzut cu “urechi” elastice, 
sau un capac nituit (cu nituri de plastic) 
şi se curăţă cu alcool izopropilic, atât 
contactele fixe cât şi cel mobil. Se 
montează cu atentieîn ordinea inversă 


STATOR DD 


ŞURUB 


CONECTOR P502 


GAURA DE 
POZIŢIONARE 


STATOR 


ROTOR 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 


VIDEO-T.V. 


capete, discul superior se va extrage 
cu uşurinţă. 

Evitaţi să atingeţi suprafaţa 
discului cu mâna, sau să o zgârâiaţi în 



video, care sunt extrem de fregile!) noul 
ansamblu, în aceeaşi poziţie ca ce! 
vechi; 

- se strâng cele două şuruburi 


dinţată care acţionează o piesă cu 
cremalieră (exemplul din figura 43). 
Datorită trecerii timpului şi a pătrunderii 
inevitabile a prafului ce se amestecă 








































VIDEO-T.V. 



piesele mobile ale comutatorului, se 
strânge cu şuruburile de fixare, se 
respectă semnele făcute. Se verifică 
buna funcţionare a videocasetofonului. 

V? ŞURUB® 


Pentru modelul dîn figura 45 se 
desfac şuruburile (1) de fixare a 
rotorului. 

Se asigură cu trei şuruburi (2) 
ansamblul DD stator. Se va avea grijă 
deosebită în a nu se zgâria miezul, 
traductoarele HALL sau bobinele. 

Se instalează rotorul pe axul 
discului de capete având grijă să 
corespundă găurite de poziţionare. Se 
fixează şuruburile (1) ale rotorului, şi 
se blochează cu vo.psea. După 
înlocuirea motorului se reglează 
punctul de comutare a capetelor pe 
redare (PLAY BACK SWITCHING 
POfNT). Pentru exemplul din figura 
46 se deconectează conectorul P502. 
Se deşurubează şuruburile de fixare 
(A) şi se scoate rotorul. Se 
deşurubează şi cele 3 şuruburi (B) 
(figura 47) şi se scoate ansamblul 
stator, înlocuindu-se cu cel nou. 

ŞURUB 


ŞURUB® 


/ SEMN (o) 


GULER 

SEMN[b) Figura 48 

asemănătoare cu cele de la "Drum”. 
Pentru cazurile mai vechi se 
procedează conform figurilor 49 şi 50. 

Se scoate cureaua de 
antrenare, se desfac şuruburile de 
fixare (de obicei 3), se dezlipesc firele 
de alimentare, notându-se culorile şi 
poziţia lor, se înlocuieşte motorul 
transferându-se bucşa de motor. 

BUCŞA 


S. ÎNLOCUIREA MOTORULUI 
DISCULUI CU CAPETE ROTITOARE 
(DRUM MOTOR) 

în majoritatea cazurilor, acest 
motor este de tip fără perii, cu efect 
HALL (DD. Direct Drive), Se dau 
câteva exemple de modele 
constructive în figurile 44-48. 

Pentru figura 44 
se va avea grijă ca 
unica gaură (semn) de 
pe discul rotitor (a) să «, 

corespundă ca 
poziţionare cu şurubul 
(d) de prindere a 
gulerului de fixare. _ 

Gulerul de fixare (c) nu 
se demontează decât SURUBURI a 
cu o sculă specială, în 
acest caz apărând j? 

inevitabilă înlocuirea f\j 

întregului ansamblu al 
discului rotitor. Se 
blochează cu vopsea 
cele două şuruburi de Figura 49 
fixare. 


GARDA DE CUREA 


ŞURUB DE 
FIXARE 


BUCŞA 


MOTOR 


MOTORUL 
CABE STANULUI 


Se montează la loc rotorul, 
având grijă să corespundă semnul (a) 
cu semnul (6) de pe gulerul de prindere 
a! rotorului. 

Se reintroduce conectorul P502. 
Se verifică şi eventual se 
reglează punctul de comutare al 
capetelor pe redare. 

T. ÎNLOCUIREA 

MOTORULUI DE 

CABESTAN 

în cazurile mai 
vechi, antrenarea se făcea 
cu ajutorul unui motor cu 
perii ce rotea un volant prin 
intermediul unei curele late 
de cauciuc. Motoarele 
moderne sunt de tipul DD 
(Direct Drive): 


ANSAMBLU 

ÎNCĂRCARE 

CASETA 


CIRCUIT 

IMPRIMAT 


MOTORUL DE 
ÎNCĂRCARE 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 



























CATALOG 


GENERATORUL DE PRECIZIE 
PENTRU FORME DE UNDĂ - ICL8038 (II) 
ing. Şerban Naicu 
ing. Dragos Marinescu 


- urmare din numărul trecui - 

Funcţionarea 

în figura 3 sunt prezentate 
refaţiife de fază ale formelor de undă, 
respectiv pentru undă dreptunghiulară 
cu coeficient de umplere 50% (a) şi 
80% (b). 

Temporizarea formelor de 

undă 

Simetria tuturor formelor de 
undă poate fi reglată cu ajutorul 
rezistoareîor externe de temporizare. 
In figura 4 sunt prezentate două astfel 
de posibilităţi. Cele mai bune rezultate 
s-au obţinut cu reztstoare de 
temporizare (Raşî Rb) separate (figura 
4a). Rezistenţa Ra controlează 
porţiunea crescătoare a formelor de 
undă triunghiulară şi sinusoidală, 


dreptunghiulară. 

Mărimea formei de undă 
triunghiulară este aleasa la valoarea 
1/3 Vcc; de aceea porţiunea 
crescătoare a formei de undă 
triunghiulară este: 

ti - (CxV/l )((Cx 1 /3x VccxRa)/( 1 / 
5xVcc))-(5/3Ra)xC 

Porţiunea coborâtoare 
(scăzatoare) a triunghiului şi formei de 
undă sinusoidale, precum şi starea "Cf 
a formei de undă dreptunghiulare este: 

CV 

t , =- 


1 / 3 CV rr 


1 2/5V cc /R b -\/5V cc /R a 




3 2R a -R s 

Astfel, un ciclu de funcţionare 
(având factorul de umplere) de 50% 



Undo dreptunghiulara cu 
coeficient de umplere 50%, 

a). 


Figura 3 


Relaţii de teza ale formeiof de unda. 

b). 


figurii 51. Se scot şuruburile 1 şi se 
scoate motorul de casetă. Se pune 
motorul nou şi se montează în ordinea 
Inversă de fa demontare. Se va 
respecta polaritatea alimentării, altfel 
acesta se va învârti In sens invers. Se 
remontează ansamblul de încărcare a 
casetei. 

U. ÎNLOCUIREA MOTORULUI DE 
“MODE CONTROL” 

în figura 52 se observă 
procedura: 

- se scot şuruburile 4, 5 şi se 
îndepărtează motorul de control. Se 
scoate conectorul CN1 de pe placa de 
circuit imprimat a motorului. Se 
instalează noul motor şi se cositoresc 
terminalele. Se observă polaritatea (+) 
a motorului (poziţionată în sus). 

Se montează procedând invers 
ca la demontare. Se controlează în 
mod special calitatea curelei de 
antrenare şi eventual se înlocuieşte. 
-continuare în numărul viitor - 


Dacă ciclul de funcţionare 
trebuie modificat doar pe o mică gamă 
în jurul valorii de 50%, varianta de 
schemă prezentată în figura 4b este 
mai convenabilă. 

Dacă nu se doresc reglaje ale 
ciclului de funcţionare, terminalele 4 şi 
5 ale circuitului integrat se vor lega 
împreună (scurtcircuita), ca în figura 
4c. Acest mod de conectare prezintă 
dezavantajul unei variaţii mai mari a 
ciclului de funcţionare. 

în varianta de schemă cu cele 
două rezistoare separate, frecvenţa 
este dată de relaţia: 


/=- 


i 




5 / 37?, Ci 


1 + 


R. 


2 


sau, dacă Ra=Rb=R : f=0,3/RxC 
(pentru montajul din figura 4a). 

Dacă se utilizează doar un 
singur rezistor de temporizare (figura 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 



4c), frecvenţa este dată de relaţia: 
f=0,15/RxC. 

Precizăm că nici perioada şi nici 
frecvenţa nu sunt dependente de 
tensiunea de alimentare, chiar dacă 
nici una dintre tensiuni nu este 
stabilizată în interiorul circuitului 
integrat. Acest lucru se explică prin 
faptul că atât curenţii cât şi pragurile 
sunt funcţie directă, liniară de 
tensiunea de alimentare şi astfel 
efectele lor se anulează. 

în vederea minimizării 
distorsiunilor formei de undă 
sinusoidale se montează un rezistor de 
82KL2 între pinii 11 şi 12 ai circuitului 
































































































CATALOG 


integrat, de preferinţă un se mi reglabil, 
tn acest fel se obţin distorsiuni mai mici 
de 1 %. Pentru a le reduce chiar şi mai 
mult, se folosesc doi potenţiometri 
conectaţi ca în figura 5. Această 
configuraţie de schemă permite o 
reducere a distorsiunilor formei de 
undă sinusoidale la aproape 0,5%. 

Alegerea valorilor Ra, Rb şi C 

Pentru obţinerea oricărei 
frecvenţe de ieşire se poate utiliza un 
număr mare de combinaţii RC. Totuşi, 
anumite combinaţii nu sunt 
recomandabile. Nu trebuie depăşit 
curentul de încărcare optim, dar şi 
curenţii mai mici de IpA sunt nedoriţi 
deoarece pierderile de curent ale 
circuitului vor contribui cu erori 
semnificative la temperaturi înalte, la 
curenţi mai mari (l>5mA), factorii ai 


c 


o 


4 5 

6 9 

7 


8038 

3 

8 

2 

10 11 12 

1 


tjrc 


-ojin 

■o/W 

o/W 


1Q0K 


10K 


>-v sau GND 


Figura 5 


medii ale formelor de undă 
triunghiulară şi sinusoidală sunt exact 
jumătate din tensiunea de alimentare, 
în timp ce forma de undă 
dreptunghiulară alternează între +V şi 
masă. 

O sursă de tensiune duală are 
avantajul că toate formele de undă sunt 
simetrice faţă de masă. 

Forma de undă dreptunghiulară 
nu este forţată. Un rezistor de sarcină 
poate fi conectat la o sursă de 
alimentare diferită, atât timp cât 
tensiunea aplicată este în parametrii 
tehnici ai generatorului de forme de 
undă (30V). în acest fel, forma de undă 
dreptunghiulară poate fi făcută 
compatibilă TTL(rezistorul de sarcină 
se conectează la +5V), în timp ce 
generatorul de forme de undă este 
alimentat de la o tensiune 
mult mai înaltă. 

Modulaţia de frecvenţă 
şi vobularea 
Frecvenţa generatorului 
de forme de undă este o 
funcţie directă a tensiunii 
de curent continuu de la 
terminalul 8 {măsurat de la 
Vcc). Schimbând această 
tensiune se obţine 
modulaţia de frecventă 
(FM). Pentru deviaţii mici 
(±10%) semn al ui 

modulator poate fi aplicat 


+Vcc 



10K 


100K 


direct la pinul 8, prevăzându-se doar 
decuplarea de curent continuu cu un 
condensator, cum se arată în figura 
6 a (conexiunea pentru modulaţia de 
frecvenţă). 

Un rezistor extern între pinii 7 şi 
8 nu este necesar. dar se poate folosi 
pentru a creşte impedanţa de intrare. 
Fără acest rezistor (terminalele 7 şi 8 
conectate împreună), impedanţa de 
intrare este 8K1T, iar cu acest rezistor 
această im pedantă creste la valoarea; 
(R+8kQ). 

Pentru deviaţii FM mai mari sau 
pentru frecvenţă vobulată, semnalul 
modulator se aplică între tensiunea de 
alimentare pozitivă şi pinul 8 ca în 
figura 6b (conexiunea pentru 
vobulare), în acest fel întreaga 
influenţă pentru sursele de curent este 
creată de semnalul modulator şi o 
gamă foarte largă de vobulare (1000:1) 
ia naştere (f=0 la Vvobulare=0). 
Trebuie să aibă grijă totuşi de 
stabilizarea tensiunii de alimentare; în 
această configuraţie curentul de 
încărcare nu mai este funcţie de 
tensiunea de alimentare (pe când 
pragurile de triggerare mai sunt) şi din 
această cauză frecvenţa devine 
dependentă de tensiunea de 
alimentare. Potenţialul pe pinul 8 poate 
fi vobulat de la Vcc la valoarea: 

(2/3Vcc+2V). 

- continuare în numărul viitor - 


tranzistoarelorşi tensiunile de saturaţie 
vor determina o creştere şi mai mare 
a erorilor. 

Performanţele optime se vor 
obţine pentru curenţi de încărcare 
cuprinşi între 10pA şi ImA. Dacă pinii 
7 şi 8 sunt scurtcircuitaţi între ei. 
magnitudinea curentului de încărcare 
datorată lui Fîa poate fi calculată cu 
relaţia: 


1 = 


Wcc 


1 


' CC 


(R t +R 2 )R, 5 R a 


Similar se face şî pentru Re. 

Valoarea condensatorului va fi 
cât mat mare posibil. 

Controlul nivelului de ieşire al 
formelor de undă şi sursele de 
alimentare 

Generatorul de forme de undă 
poate să se alimenteze fie dintr-o sursă 
simplă de tensiune (IOV 30V), fie 
dîntMD sursă dublă (±5V-±15V). Cu o 
sursă simplă de alimentare, nivelurile 



14 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 















































CATALOG — 

VU-METRU CU MSL9351 



ing. Iulian Horaţiu 


în ultima vreme au apărut pe 
piaţa autohtonă de componente 
electronice foarte multe produse de 
fabricaţie străină, produse care nu sunt 
însoţite de documentaţia necesară, 
fapt pentru care majoritatea 
constructorilor, fie ei amatori sau 
profesionişti, le ignoră. 


aplicarea unei tensiuni negative de 
intrare mai mare (în modul) ca 0,7V. 
Cele patru tranzistoare, Q1--Q4, vor fi 
comandate sincron cu aplicarea pe 
pinii de ieşire 01+09 a codului 
corespunzător tensiunii de intrare din 
acel moment şi a codului maximului 
tensiunii de intrare din intevalul de timp 


valoarea maximă a tensiunii de intrare. 
Altfel spus, cu cât tensiunea pe pinul 
14 este mal mare (dar nu mal mare 
decât tensiunea de alimentare, fireşte) 
cu atât mai mult va sta aprins ultimul 
LED de la un moment dat după 
scăderea tensiunii de intrare (maximul 

va fi calculat dintr-un interval mai mare 

vcc 



O astfel de componentă este şî 
circuitul integrat MSL9351, produs de 
firma SONY, care reprezintă un VII- 
metru cu memorie, deosebit de util în 
cazul unor înregistrări audio de calitate. 
Circuitul integrat poate adresa 16 LED- 
url pe canal, indicând totodată şi 
maximul nivelului de intrare dintr-un 
timp anterior, de valoare prestabilită. 

Schema de principiu a VU- 
metrului este dată în figura 1 . Se poale 
observa faptul că acest circuit integrat 
este constituit astfel încât să comande 
LED-urile prin procedeul multiplexării, 
procedeu care se impune în primul 
rând prin reducerea consumului şi deci 
a puterii disipate de capsulă. Semnalul 
audio de pe cele două canale se aplică 
direct circuitului integrat, diodele Dl şi 
D2 realizând doar o protecţie la 


anterior. Curentul pe bazele 
tranzistoarelor, ca şi prin LED-uri, este 
limitat de rezistoarele R1+R4, respectiv 
R5+R12. 

Circuitul integrat se alimentează 
între pinii 14 şi 5(masa) cu o tensiune 
de 6V, nestabilizată, dar bine filtrată. 

Reţeaua R13-C3 de la pinul 13 
al circuitului integrat face ca la 
aplicarea alimentării să obţinem un 
nivel logic O ia acest pin, nivel care 
realizează stingerea completă a 
aftşajuluî. Astfel, în momentul aplicării 
tensiunii, nu se vor afişa valorile 
aleatoare, apărute la intrarea VU- 
metrului datorită regimurilor tranzitorii 
ale câii audio. 

Nivelul tensiunii aplicat pinului 
14 este direct proporţional cu intervalul 
de timp la care se va rememora 


de timp). Se poate aplica la acest pin 
orice stabilizator de tensiune, 
versiunea din figură fiind preluată de 
la un deck de tip SONY, dar nefiind cu 
nimic superioară unei variante 
experimentate de autor şi realizată cu 
un stabilizator de tensiune serie (cu 
tranzistor şi diodă Zener, în paralel cu 
un potenţiometru pentru reglajul 
nivelului de ieşire). 

Tensiunea audio aplicată la 
intrare trebuie sâ aibă valoarea 
maximă cuprinsă^ între 100 şi 150mV 
pentru buna funcţionare a VU-metrUluL 
Referitor la afişor se poate spune faptul 
că acesta apare ca un display cu două 
şiruri a câte 16 LED-uri, ultimele 3 de 
pe fiecare canal fiind de culoare roşie 
{pentru semnale peste OdB), restul fiind 
- continuare în pagina 23 - 


15 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 
















































































= LABORATOR 

CIFRU DIGITAL 

loan Stanciu 



0 

□ 

0 

□ 

□ 

□ 

0 

□ 

0 

m 


Montajul 
reprezintă un cifru digital 
realizat în întregime cu 
ajutorul circuitelor inte¬ 
grate din familia CMOS, 
seria 4000B, fapt ce 
asigură timpi reduşi de 
propagare, consum de 
energie mic, tensiune de 
alimentare cuprinsă într- 
o largă plajă de valori 
(3-1GV) şi imunitate la 
zgomot foarte bună. 

Principiul de 
funcţionare al schemei 
constă în compararea 
unui număr (alcătuit din 
3 cifre) prestabilit 
(exemplul din schemă 
este pentru 5.9.7.) cu un 
alt număr care se 
formează cu ajutorul 
tastelor. Pentru 

vizualizarea numărului 
tastat am folosit un 
sistem de afişare cu 
MDE 2111, comandate 
prin intermediul 

decodoarelor-drivere 
MMC 4055. 

Codificarea în 
binar se realizează prin 
intermediul matricii de di¬ 
ode şt a celor patru porţi 
NAND ce alcătuiesc 
circuitul MMC4011. 

Circuitele CI2-CI4 

realizează permutarea semnalului 
de CLOCK pe cele trei latch-uri 
(CI5-CI7) care, în momentul 
tranziţiei ceasului, validează 
memorarea pe Ieşiri a semnalului 
de intrare. 

Comparatoarele CI -C3 
(MMC4077) realizează detectarea 
identităţii celor trei perechi de cifre. 

Subliniez rolul de protecţie 


Inversoarele 13, 15, care, în cazul 
formării greşite a unei cifre, rămân 
pe nivelul logic “LOW M , 
tranzistoareie TI, T2 
nedeschizându-se, implicit 
traducîorul electromecanic 
rămânând neacţionat. 

Dacă s-a înregistrat un 
număr greşit, se va acţiona 
comutatorul K, acesta resetează 
bistabilu! de tip T (MMC4027) 
provocând aducerea la zero a 


semnalului de CLOCK pe cele trei 
latch-uri, implicând ştergerea 
informaţiei de pe cele 3 afişoare. 

Circuitele integrate sunt 
alimentate la +10V, iar ca traductor 
electromecanic s-a folosit un elec- 
tromagnet alimentat la 24Vcc. 
Lista de piese 

Cil ,CI3 MMC4011; CI2 MMC4041; 
C14 MMC4027; CI5,CI6,CI7 

MMC4042; C1,C2,C3 MMC4077; 
TI, T2 BC251 


realizat de porţile PI, P2 si 

16 " TEHNIUM ® Nr. 2/1998 








































































































































TEHNIUM • Nr. 2/1998 











LABORATOR 

































































































































































































































































































































LABORATOR 


FAZMETRU CU (5A741 


ing. Mircea Andreescu 


Măsurarea defazajului între 
tensiunea şi curentul de alimentare ale 
unui receptor de energie electrică, ce 
funcţionează cu tensiune alternativă, 
se poate face cu precizie 
satisfăcătoare, utilizând o schemă cu 
amplificatorul integrat f5A741. 

Receptorul de energie electrică 
af cărui factor de putere cos(A(ţ>) trebuie 
măsurat poate fi: un tub fluorescent, 
un motor electric de tensiune 
alternativă sau un electromagnet cu 
întrefier, care funcţionează cu tensiune 
alternativă, cum ar fi electromagnetui 
utilizat la acceleratoarele de electroni 
de tip betatron. 


Detectoarele de trecere prin zero 
(d.t.z.}, A2 şi A3, produc impulsuri 
sincrone cu trecerea prin zero de la 
semiperioada pozitivă la semiperioada 
negativă a tensiunii, respectiv a 
curentului de alimentare a receptorului 
de energie electrică. Aceste impulsuri 
comandă schimbarea stării bistabilului 
A4-Î-A5, care produce un semnal 
dreptunghiular nesimetric. 

Defazajul dintre cele două 
semnale este proporţional cu diferenţa 
dintre durata semiperioadei pozitive şi 
durata semiperioadei negative a 
semnalului dreptunghiular nesimetric 
produs de bistabiful A4+A5, iar semnul 


valori mari ale curentului de 
alimentare), se aplică la bornele de 
intrare "c"; “d", Deoarece semnalul Ucd 
are amplitudine mică, circa 0,1 V, este 
necesar să fie amplificat de circuitul 
integrat Al, cu factorul de amplificare 
100 pentru ca d.t.z. A3 să funcţioneze 
cu precizie satisfăcătoare. 

Sincronismul dintre trecerea 
prin zero a semnalului sinusoidal 
UţA1.6) şi fronturile semnalului 
dreptunghiular simetric U(A3.6) este cu 
atât mai precis cu cât semnalul U(A1.6) 
are amplitudinea mai mare. Este 
recomandabil ca U(A1.6)>1V, dar să 
nu depăşească valoarea tensiunii de 



funcţionează cu tensiune alternativă de 
frecvenţă 50Hz, inductivitate Le şi 
necesită o putere reactiv inductivă de 
2MVAR. Pentru a evita utilizarea unei 
surse de alimentare (de exemplu grup 
motor-generator, dar care este dificil 
în exploatare), capabilă să asigure 
puterea reactiv inductivă de 2MVAR, 
se conectează în paralel pe 
electromagnetui Lb, bateria de 
condensatori Cb, de putere reactiv 
capacitivă 2MVAR, care asigură 
acordul circuitului oscilant de putere, 
Lb^Cb, pe frecvenţa de 50Hz a reţelei 
de alimentare cu energie electrică, 
respectiv funcţionarea în domeniul de 
valori ale factorului de putere: 0,9 
(inductiv) < cos(Ap) >0,9 (capacitiv). 

Această schemă cu 
amplificatoare integrate [3A741, 
destinată măsurării defazajului, este 
constituită din detectoarele de trecere 
prin zero A2 şi A3 şi bistabilut A4-; A5. 


receptorului de energie. 

Precizia acestei scheme de 
măsurare a defazajului este mai mare 
decât a schemei de fazmetru care 
utilizează detector sensibil la fază cu 
diode. 

Semnalul Uab, produs pe 
traductorul tensiunii de alimentare 
(transformator de tensiune în cazul 
unui receptor de energie electrică, de 
putere mare, care funcţionează îa 
tensiune înaltă), se aplică la bornele 
de intrare “a"; “b". între bornele “a", “b" 
este conectat divizorui de tensiune R1; 
R2, de la care se obţine un semnal de 
amplitudine mai mică decât tensiunea 
de alimentare a circuitului A2, dar 
suficient de mare pentru ca A2 să 
funcţioneze în regim d.t.z., cu precizie 
satisfăcătoare (figura 1). 

Semnalul Ucd, produs de 
traductorul curentului de alimentare 
(transformator de curent în căzui unor 


la ieşirea divizorului R1; R2, se aplică 
la intrarea inversoare a d.t.z. A2, 
determinând apariţia semnalului 
dreptunghiular simetric U(A2.6) la 
ieşirea d.tz. A2. 

După ce se transmite prin filtrui 
trece sus CI, R6 şi circuitul de limitare 
Dl, R7, semnalul U(A2.6) se 
transformă in semnalul U(A4.3), 
constituit din impulsuri pozitive, de 
amplitudine +8V, durată 150ps, 
perioada de repetiţie 20ms, sincrone 
cu fronturile pozitive ale semnalului 
U(A2.6), respectiv trecerile prin zero 
ale semnalului Uab, de la 
semiperioada pozitivă !a semiperioada 
negativă (figura 2). 

Semnalul sinusoidal U(A3.2), 
care este sincron cu semnalul Ucd, dar 
are amplitudinea de 100 de ori mai 
mare, determină apariţia semnalului 
dreptunghiular simetric U(A3,6),'la 
ieşirea d.t.z, A3. După ce se transmite 


18 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 














































LABORATOR 

prin filtrul trece sus C2, R18 şi circuitul 
de limitare D2, R19, semnalul U{A3.6) 
se transformă în semnalul U(A5.3), 
constituit din impulsuri pozitive, de 
amplitudine +8V, durată 150ps, 
perioada de repetiţie 20ms, sincrone 
cu fronturile pozitive ale semnalului 
U(A3.6), respectiv trecerile prin zero 
ale semnalului Ucd, de la semiperioada 
negativă la semiperioada pozitivă. 

Semnafefe U(A4.3) şi U(A5.3) 
controlează starea bistabilului A4*A5, 
constituit e din amplificatoarele 
operaţionale A4 şi A5 r care îndeplinesc 
fiecare, respectiv, funcţia de buclă de 
reacţie pozitivă, activă, pentru celălalt 
amplificator. La ieşirile bistabilului 
A4 -hA 5 se obţin semnalele 
dreptunghiulare ne si metrice, în 
antifază, U(A4.6) şi U(A5,6) de 
amplitudine 11V. 

Microampermetrul G r cu zero la 
mijlocul scalei, conectat !a bornele de 
ieşire indică valoarea medie a 
semnalului Uef=U(A4,6)~U(A5,6), care 
este proporţională cu defazajul dintre 
semnalele Uab şi Ucd, deoarece timpul 
de răspuns (constanta de timp 
electromecanică) ai microamper- 
metrului G este mult mai mare decât 
perioada de 20ms a semnalului Uef. 

Elalonarea microampermetru I u i 
G se poate face în radiani sau cosţAo), 
în funcţie de destinaţia acestui 
dispozitiv de măsurare a defazajului. 

Atunci când semnalele Uab şi 
Ucd sunt în fază 0; cos(Ap)=1), 
semnalele U(A4.6) şi U(A5.6) au formă 
dreptunghiulară simetrică (durata 
semiperioadei pozitive este egală cu 
durata semiperioadei negative), 
rezultând semnalul Uef, dreptun¬ 
ghiular, simetric, iar G indică A<j)=0, 
respectiv cos(A4>)”1 > 

Atunci când Ucd este defazat în 
urma Uab (curentul defazat în urma 
tensiunii, respectiv receptorul de 
energie electrică se comportă 
inductiv), semnalele U(A4.6) şi U(A5.6) 
devin semnale dreptunghiulare 
nesimetrice (la semnalul U(A4.6) f 
durata semiperioadei pozitive este mai 
mare decât durata semiperioadei 
negative, iar la semnalul U(A5,6), 
durata semiperioadei pozitive este mai 
mică decât durata semiperioadei 
negative), rezultând semnalul Uef, 
dreptunghiular, nesimetric (durata 
semiperioadei pozitive este mal mare 
decât durata semiperioadei negative), 
tar G indică Ao>0 r respectiv cos( Ad)<1 




(inductiv), proporţional cu defazaj ui 
dintre semnalele Uab şi Ucd. 

Atunci când Ucd este defazat 
înaintea Uab (curentul defazat înaintea 
tensiunii, respectiv receptorul de 
energie electrică se comportă 
capacitiv), semnalele U(A4.6) şi 
U(A5.6) devin semnale 

dreptunghiulare nesimetrice (la 
semnalul U(A4.6), durata 

semiperioadei pozitive este mai mică 
decât durata semiperioadei negative, 
iar fa semnalul U(A5.6), durata 
semiperioadei pozitive este mai mare 
decât durata semiperioadei negative), 
rezultând semnalul Uef, 
dreptunghiular, nesimetric (durata 
semiperioadei pozitive este mai mică 
decât durata semiperioadei negative), 
iar G indică M<0. respectiv cos(A$)<1 
(capacitiv), proporţional cu 
defazajul dintre semnalele 
Uab şi Ucd. 

Deoarece semnalele 
U(A1.2 ) t U(A2.2), U(A3.2), 

U(A4.3) r U(Â5.3) au 

amplitudinea mult mai mare 
decât tensiunea de 
decalare a amplificatorului 
integrat 3A741 f nu este 
necesar să se completeze 
schema cu circuite de 
compensare a tensiunii de 
decalare 

Amplificatorul 
integrat 3A741 prezintă 
tensiunea de decalare 
(ofset) maximă de 5mV, îar 
93% din exemplarele 
rezultate dintr-un proces de 
fabricat e standard au 
tensiunea de decalare mai 
mică de 2.6mV 

1 Deoarece viteza 
maximă de variaţie a 
tensiunii de la ieşire, în 
condiţii de semnal mare 
(sfew rate), a 
amplificatorului integrat 
PA741, este de O.SV/ps, 
durata frontului semnalelor 
U(Â2.6), U(A3.6), U(A4,6), 

U(A5.6), este de 27 s 5 \is t 
pentru că amplitudinea vârf 
la vârf este de 22V. 

Această durată a 
fronturilor răspunsurilor 
amplificatoarelor integrate 
A2 f A3, A4, A5, limitează la 
10kHz frecvenţa maximă la 
care se poate măsura 


defazajul cu o precizie mai bună de 
1%, utilizând această schemă de 
fazmetru. 

în locul instrumentului G se 
poate folosi un dispozitiv numeric de 
prelucrare şi afişare a semnalului Uef, 
pentru afişare cu eroare minimă a 
defazajului măsurat 

Bibliografie 

1 Andreescu M. t Fazmetru 
monofazat cu detector sensibil la fază. 
Calitatea producţiei şi metrologie; il 
(XfX)/1972/nr.12 

2. Andreescu M, Fazmetru 
monofazat. Metrologia aplicată; XXXI/ 
1984/nr.4 

3. Cray Paul R.; Meyer Robert 
G. f Circuite integrate analogice. 
Analiză şl proiectare; Editura Tehnică; 
Bucureşti; 1983. 



TEHNIUM • Nr. 2/1998 


19 



























































































































































.- - LABORATOR 

RADIORECEPTOR MINIATURĂ PENTRU U.U.S. 


ing. Şerban Naicu 


în seria de articole începută cu 
numărul 10/1997 al revistei noastre 
referitoare la radioreceptoarele cu 
modulaţie de frecvenţă (MF) realizate 
cu circuitele integrate specializate (de 
tip TDA7000, TDA7010T, TDA7020T, 
TDA7G21T etc.) prezentăm în 
materialul de faţă un astfel de montaj 
având o caracteristica deosebită. 
Aceasta constă în faptul că realizarea 
practică a schemei propuse s-a făcut 
cu circuitul integrat TDA7Q10T (care 
este varianta miniaturizată a lui 
TDA7000) şi cu componente pasive de 
tip chip (fără terminale). Numărul redus 
al componentelor necesitate de 
schema propusă şi dimensiunile lor 
miniaturizate determină un gabarit 
extrem de redus al montajului, nu mai 
mare decât o cutie de chibrituri. 

Ca şi TDA7000, acest circuit 
integrat de tip TDA7010T (ambele 


realizate de firma Philips) este mono, 
spre deosebire de TDA7020T, 
TDA7021T care sunt stereofonice. 
Doar că, spre deosebire de TDA7O0Q 
care se livrează în capsulă DII cu 18 
pini (de plastic, tip SOT102HE), 
circuitul TDA7010T este livrat în 
mînicapsulă de plastic cu 16 pini (de 
tip SOI6, respectiv SOT109A), 

Echivalenţa dintre pinii 
(terminalele) celor două circuite 
integrate este ilustrată în tabelul de mai 
jos. 

Capsula luiTDA7010T fiind mai 
mică cu 2 pini faţă de cea a lui 
TDA70OO, evident că vor lipsi funcţiile 
a două terminale, acestea fiind 3 şi 
respectiv 10, în rest similitudinea fiind 
perfectă între cele două circuite 
integrate. 

Circuitul integrat TDA7010 este 
prevăzut cu un sistem FLL (Frequency 


Locked Loop) şi lucrează cu o 
frecvenţă intermediară de 70kHz, 

Enumerăm câteva dintre 
caracteristicile principale ale acestui 
circuit integrat: 

- tensiunea de alimentare (pinul 4): 
2,7+10V(4,5V tipic); 

- curentul de alimentare (pentru 
4 S 5V): 8mA (tipic); 

- domeniul frecvenţelor de intrare: 
1,5MHz+ 110MHz; 

- curentul oscilatorului (pinul 
5):280[iA; 

- tensiunea la pinul 12: 1,35V; 

- curentul de ieşire (pinul 2): 60pA; 

- tensiunea la pinul 2 (cu rezistorul 
dintre acest pin si masă de 22kQ): 
1.3V; 

- sensibilitatea (cu funcţia MUTE 
dezactivată): 1,5pV; 

- sensibilitatea (cu funcţia MUTE 
activată): 6pV; 



20 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 

























































































LABORATOR 


- sensibilitatea pentru un raport 
semnal/zgomot (S/N) de 

- raportul semnal/zgomot (3/ 
N):60dB; 

- distorsiuni armonice totaîe: 
0,7%^2,3%; t 

- selectivitate: 43dB; 

- domeniul CAF (controlul automat 
al frecvenţei): ±300kHz; 

- banda de trecere audio: 10kHz; 

- tensiunea de ieşire audio: 
75mV{rms). 

Schema bîoc internă a circuitului 
integrat de tip TDA7010T este 
prezentata în figura 1. Alături de cele 
câteva componente pasive externe 
(puţine la număr), aceasta 
reprezintă de fapt şi schema 
propriu-zisă a montajului nostru. 

S-au respectat toate valorile 
componentelor externe 
recomandate de fabricantul 
integratului (firma Philips). 

Selectivitatea frecvenţei 
intermediare (de 70kHz) se 
obţine cu ajutorul unor filtre RC. 
Schema bloc cuprinde un etaj 
de intrare RF (HF), un mixer, un 
oscilator local, un amplificator - 
limitator de frecvenţă 
intermediară, un demodulator de 
fază şi un sistem MUTE (care ,, ^ 
poale fi comutat) ‘\p 

Singura funcţie a acestui Moso 
circuit care necesită un acord 
este reţeaua LC a oscilatorului 
(situată între pinii 4 şi 5 ai 
circuitului integrat), reţea care 
determină frecvenţa de recepţie. 

Remarcam faptul că se 
poate regla comanda oscilatorului local 
cu ajutorul unei tensiuni aplicate unei 
diode varicap. Pentru aceasta se 
conectează un potenţiometru cu 
scopul de a acorda receptorul pe 
frecvenţa dorită la recepţie. Pe post de 
antenă de recepţie se poate utiliza un 
simplu conductor de câteva zeci de 
centimetri lungime, dar mai bine o mică 
antenă telescopică ce echipează 
majoritatea receptoarelor radio 
realizate industrial şi care se găseşte 
în comerţ. 

Montajul se alimentează de la 
două baterii plate de 3V, având o 
capacitate suficientă (ţinând cont de 
curentul "consumat" de câţiva mA). 

în figura 2 este prezentat 
cablajul imprimat al montajului, iar în 
figura 3 planul de amplasare a 
componentelor chip. 


Una din feţele sticlotextolitului 
dubiu placat folosit în realizarea 
circuitului imprimat se păstrează 
intactă (stratul de cupru depus), cu 
scopul ca aceasta să acţioneze ca un 
plan de masă. Se vor face în cabîaju! 
imprimat un număr de găuri prin care 
se vor introduce conductoare scurte, 
dezizolate, care se vor cositori pe 
ambele părţi ale sticlotextolitului De 
asemenea, pinul 14 al circuitului 
integrat TDA7Q10T şi un terminal ai 
condensatorului CI2 (mai bine zis o 
armătură - extremitate - a acestuia, 
întrucât componentele utilizate nu au 
terminale) se vor conecta la faţa 



Figura 2 


O 

C5 

fol 

[ol 

o 

R1 

R2 C2 

8c 


CS 

cfZZP 




S CI 5 
CU 



Figura 3 

cablajului imprimat care reprezintă 
planul de masa 

Bobina L are o valoare de 56nH 
şi se realizează din conductor cupru- 
email, având un diametru de O.Smm, 
prin bobina rea a 5,5 spire pe un suport 
(eventual spiral) cu diametrul de 3mm. 
Ea trebuie să aibă o lungime de circa 
4mm. 

Pentru efectuarea audiţiei, după 
conectarea sursei de alimentare a 
antenei şi a căştii piezo, se va regla 
din cursorul condensatorului trimer C8 
(10/60pF) până la recepţionarea unei 
staţii de radiodifuziune. Calitatea 
sunetului redat este foarte bună. 

Dacă se doreşte o audiţie la un 
volum sonor mai ridicat se va conecta 
la ieşirea de audio frecvenţă (AF) un 
amplificator audio. Se poate apela, 
evident, îa un astfel de AAF 


(amplificator de audiofrecvenţă) gata 
construit sau chiar procurat direct din 
comerţ în vederea realizării unei 
construcţii compacte a acestui 
mimradioreceptor (care să nu fie 
dependentă de un alt echipament), 
autorul recomandă să se folosească 
In acest scop circuitul integrat 
miniatură (capsulă S08, SOT96A, cu 
8 pini) de tip TDA705QT care este un 
amplificator audio de putere (mono/ 
stereo) de joasă tensiune. 

Schema de aplicaţie (pentru 
configuraţie mono) a lui TDA7G50T 
este prezentată în figura 4. Dată fiind 
configuraţia monofonică a montajului 
se remarcă conectarea 
împreună a celor două intrări 
(pinii 1 şi 3) precum şi a 
difuzorului între cele două ieşiri 
(pinii 6 şi 7 ai circuitului integrat). 

După cum se observă, 
acest circuit integrat nu necesită 
practic componente externe (cu 
excepţia potenţiometrului din 
care se reglează volumul). 

Tensiunea de alimentare 
a lui TDA7050T este cuprinsă 
între 1,6V şi 6V, iar curentul 
"absorbit 11 de acesta (la o 
tensiune de 3V, ca în cazul 
nostru) este de 3,2mA. Pentru 
configuraţia mono prezentată 
(BTL - Bridge tied load 
application) puterea de ieşire 
^ * r ' 1 furnizată (pentru o rezistenţă de 
sarcină - difuzor - de 32£2, îa o 
tensiunea de 3V şi un coeficient 
de distorsiuni de 10%) este de 
140mW (tipic). 



- Data Book - Philips - Integrated 
Circurts - Semîconductors for Radio 
and Audio Systems (IC01 b), 1992; 

- Electron ique Practique nr,216, 
iulie/august 1997. 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 


21 


















































LABORATOR 



SONERIE ELECTRONICA PENTRU APEL TELEFONIC 

AureMan Lăzăroiu 
ing. Cătălin Lăzăroiu 


Soneria electromecanică 
acţionată în curent alternativ, instalată 
în apăratele telefonice clasice, datează 
din anul 1881, fiind inventată de 
Watson, asistentul lui Bell. Cu unele 
mici modificări, acest ţip de sonerie a 
supravieţuit timp de aproape 80 de am. 
Apariţia centralelor telefonice 
electronice şi a microelectronicii a 
condus la elaborarea unor dispozitive 
capabile să înlocuiască dispozitivele 
mecanice. 


Vcc 


Rsl 




roi 


GND 



CS 


RS 


CA 


RA 


Figura 1 

Un asemenea dispozitiv este 
circuitul integrat ML8204 (MITEL). 
Menţionăm că acest circuit integrat are 
echivalente româneşti, produse ta 
ICCE, sub unul dintre codurile 
ROB8204, ROB04 sau ROBOS. 

în cele ce urmează vom 
prezenta aceste circuite integrate şi 
modalitatea de înlocuire a soneriilor 
electromecanice din aparatele 
telefonice de tip mai vechi Prin 
această înlocuire se obţine un sunet 
mai plăcut şi penetrant, cu posibilitatea 
modificării sonorităţii şi a reglării 
nivelului sonor. Fiind separat de 
aparatul telefonic, acest receptor de 
apel telefonic poate fi plasat oriunde 
se consideră a fi necesar. 

în încheierea acestei scurte 
introduceri menţionăm că circuitele 
integrate enumerate mai sus pot fi 
folosite şi pentru alte aplicaţii care 
vizează semnalizări/avertizări sonore. 
Prezentarea circuitelor 
integrate 

Schema bloc a circuitelor 
integrate receptoare de apel telefonic 
este prezentată în figura 1. în structura 
acestora întâlnim două oscilatoare, un 
amplificator de ieşire şt un etaj de 
polarizare şi control. Oscilatorul de 
frecvenţă audio O FA produce semnale 
cu frecvenţa nominală de circa 576Hz. 
Oscilatorul de frecvenţă subsonică 
OFS generează un semnal cu 


frecvenţa de aproximativ 10Hz. Acest 
semnal este aplicat oscilatorului de 
frecvenţă audio, pe care îl forţează sa¬ 
şi modifice frecventa între limitele 512- 
64QHz cu o periodicitate de 1 QHz Prin 
intermediul componentelor RC 
externe, frecvenţele produse de cele 
două oscilatoare pot fi modificate în 
limite largi. 

Semnalul modulat, produs de 
oscilatorul de frecventă audio, este 
aplicat amplificatorului de ieşire AMR. 
Pentru a se asigura o funcţionare 
optimă a ctrcuHuluî integrat în regim 
normal de lucru (apel), difuzorul se 
cuplează la ieşirea amplificatorului 
prin intermediul unui transformator 
de adaptaroJn condiţiile unei 
adaptări corecte, se obţine o putere 
oui de ieşire de circa 35mW. Aceasta 
putere poate produce un nivel SRL 
de maximum 9GdB (măsurat ta O" 1 
incidenţă si distanţa de SOcm), pe un 
difuzor de 5cm montat într-o casetă 
de mici dimensiuni 

Semnalul electric poate fi 
convertit în semnal acustic fie prin 
intermediul unul difuzor, aşa cum s-a 
arătat mai sus. fie printr-un traductor 
piezoceramic. 

Semnalul sonor produs de 
aceasta sonerie electronica este plăcut 
şi atrage atenţia, fiind modulat între 512 
şi 640 Hz cu o periodicitate 10Hz. 
Semnalul este activ 2 secunde, cu 
pauze de 4 secunde, determinate de 
întreruperile tensiunii de apel telefonic. 
Toate aceste valori de frecvenţe şi 
temporizări conduc la producerea unui 
semnal de apel specific. 

Circuitul de polarizare şi control 
este un stabilizator de tensiune cu 
histerezis , care permite recunoaşterea 
semnalului de apel din centrala 


Ol 




Vcc 

Trig. 

CS 

RS 


QUT 

CA 

RA 

GND 


2=1 


CE 


2C3 nz 


ML8204 

ROB8204 


CE 


Vcc 

frig 

CS 

RS 


telefonică şi asigură alimentarea în c.c. 
a celorlalte etaje din structura circuitului 
integrat. Când tensiunea de intrare 
(tensiunea de alimentare) depăşeşte 
o anumită valoare (tensiunea de iniţiere 
a oscilaţiilor), stabilizatorul intern intră 
în funcţiune şi cele două oscilatoare 
încep să oscileze. Oscilaţiile continuă 
până când tensiunea de intrare scade 
sub o anumită valoare (tensiunea de 
menţinere a oscilaţiilor). Pentru 
circuitele integrate ML8204. ROB8204, 
ROB04 şi ROB05. tensiunea de iniţiere 
a oscilaţiilor este de 19V (17-21V) t iar 
tensiunea de menţinere a oscilaţiilor 
este de 11V (97-12V). 

Circuitul intern de stabilizare cu 
histerezis exclude funcţionarea 
circuitului integrat la semnale parazite 
care pot să apară pe linia telefonică; 
prevenind apelurile false şi impulsurile 
contradisc. 

Circuitele Integrate pot fi 
alimentate de la o linie telefonică 
(4G-120V, 26-*-6GHz), sau pentru alte 
aplicaţii de la o sursă de c.c. (24V). 
Consumul acestor circuite integrate în 
regim de ape) este de maximum 8mA, 
ceea ce permite cuplarea in paralel a 
2“3 receofoare de apel pe aceeaşi linie 
telefonică. 

în figura 2 este indicată 
configuraţia terminalelor pentru cele 
trei variante de circuite şi capsule. 
După cum se poale observa circuitele 
integrate ML8204, ROB8204 şi ROB04 
pot fi declanşate din exterior prin 
aplicarea unui curent de ImA pe 
terminalul 2. Circuitul integrat ROB05 
are posibilitatea reglării curentului de 
iniţiere a oscilaţiilor. Pentru valoarea 
tipică de 2,5mA, între terminalul 4 şi 
masă se conectează un rezistor de 
6,8KU 


oui 

CA 

RA 

GND 


zm □= 


Iu 


uO C 


"m oi 


3=1 


Q 


Vcc 

RSi 

CS 

RS 


OUT 

CA 

RA 

GND 


vm 

m 


m 


3EU 


ROBOTI 

Figura 2 


ROS05 


22 


TEIINTUM • Nr. 2/1998 
























































































LABORATOR 


Descrierea schemei de 
aplicaţie 

Schema tipică de receptor de 
apel telefonic realizat cu circuitele 
integrate ML82Q4 şi RGB8204 este 
prezentată în figura 3. 

Impulsurile de apei care apar la 
terminalele liniei telefonice sunt reduse 
prin intermediul componentelor R1C1 
la valoarea necesară funcţionării 
circuitului. După redresarea dublă 
alternanţa, semnalul de apei, filtrat cu 
condensatorul C2, este aplicat pe 
terminalele de alimentare ale circuitului 
integrat. Componentele RC din circuitul 
terminalelor 3, 4, 6 şi 7 determină 
frecvenţa audio şi periodicitatea de 
modulaţie a acesteia. Precizăm câ 
valorile acestor componente nu sunt 
critice. 

Sarcina etajului de ieşire este un 
difuzor de 812 cuplat printr-un 
transformator de adaptare. Sarcina 
optimă a etajului de Ieşire este de 
130011. Pentru aceste valori ale 
impedanţelon transformatorul de 
adaptare poate fi realizat conform 
indicaţiilor de mal jos. Pe un pachet de 
tole cu secţiunea de 0 t 5^1cm 7 se 
bobinează înfăşurarea primară cu un 
conductor GuEm QJmrn, având circa 


1200spire înfăşurarea secundară va 
avea 100 spire CuEm 0.25mm, pentru 
difuzoare cu impedanţa de 812. Se 
poate încerca si un transformator de 
ieşire de la radioreceptoarele 
tranzistorizate de tip vechi. Se vor 
introduce în circuit extremele 
înfăşurării primare (mediana nu se 
foloseşte). 

Potenţiometre! PI reglează 
nivelul sonor produs de către difuzor. 

în încheiere, precizăm ca o 
oarecare mărire a nivelului sonor se 
poate obţine prin exploatarea 
rezonanţelor 
difuzorului folosit. în 
acest scop 

componentele RC din 
circuitul terminalelor 6 
si 7 pot fi modificate 
în limitele ±25% faţă 
de valorile indicate în 
figura 3. 

Puntea 
redresoare va fi de tip 
1PM2, sau realizată 
din patru diode 
J N4003 sau 1N4004, 

Precizare 
înainte de 
montarea acestei 


sonerii, recomandăm consultarea 
serviciilor abilitate din Ramteleeom, 
pentru a se evita eventualele 
incompatibilităţi. 

Bibliografie: 

- Vais, !VL, Circuit integrat 
receptor de apel telefonic, în Lucrările 
Conferinţei Anuale de 
Semiconductoare, 1985 

- Electronic Tone Ringer to 
Reptace trie Teîephone Bell, Notă de 
aplicaţii, Mifiei Semiconductor 1982; 

- Circuite integrate liniare, 
Catalog SCCE, 1987, 



- urmare din pagina 15- 
de cotoare verde. Modul intern de 
conectare a LED-urilor este prezentat 
în figura 2. Cum acest afişor nu este 
disponibil în majoritatea cazurilor, se 
va realiza unul prin conectarea a 32 
de LED'Uri conform schemei 
prezentate. 

Legăturile între afisor şi montaj 
vor fi realizate folosind un cablu 


panglică de 12 fire. pentru simplificarea 
montajului, sau LED-urile vor fi plasate 
direct pe cabla; dacă spaţiul o permite. 

Montajul reprezintă un ajutor 
preţios pentru cei care doresc să facă 
imprimări audio de calitate sau sâ 
audieze programe muzicale în cele mai 
bune condriii dat fiind faptul câ nivelul 
maxim de la un moment dat este 
menţinut ma mult timp pe afişor 


înlăturând astfel posibilitatea ca un vârf 
de tensiune să treacă neobservat 
pentru operator, dar să deterioreze 
calitatea unei Imprimări. Se elimină 
totodată imprecizia datorată inerţiei 
unui ac indicator, care nu va ajunge 
niciodată să arate maximul efectiv în 
cazul unor impulsuri cu timpi de 
creştere mici. 




TEI INI I M • Nr. 2/1998 


























































































































POSTA REDACŢIEI 

I f 


Dl. DICU COSMIN, Sibiu Ne 

pare rău, dar nu furnizăm adresele 
autorilor articolelor publicate în revistă 
decât cu acordul acestora. Scrisorile 
adresate - prin intermediul nostru * 
unora dintre autori Ie sunt înmânate 
acestora. 

Dl. CONSTANTIN VALENTIN 
CROIF, corn. Şoldanu, jud. Călăraşi 

Articolul trimis redacţiei a fost reţinut 
în vederea publicării. 

Dl. POPOVICI MARIUS, laşi 
Mulţumim pentru că apreciaţi “modul 
de concepere şi transpunere a 
articolelor'' din revistă. în ceea ce 
priveşte informaţiile solicitate (schemă 
şi caracteristici tehnice) vă aducem la 
cunoştinţă că circuitul integrat hibrid de 
tip STK4893 este un amplificator de 
audiofrecvenţâ de putere, cu 
următoarele caracteristici electrice: 
Uccnom=±32V; Uccmax=±46V; 
Pout=40W; Rl=8Q. 

Schema de utilizare a acestui 
circuit integrat, de tip STK4893. produs 


orice responsabilitate privind buna 
funcţionare a montajelor publicate, 
aceasta revenind integral autorilor". 

După cum cred că aţi observat 
deja, revista noastră publică de regulă 
materialele unor autori deja consacraţi, 
demni de toată încrederea, dar dă 
credit şi unor autori debutanţi, în 
speranţa că aceştia se vor dovedi 
valoroşi, susţinătorii de mâine ai 
revistei. 

De regulă reuşim în selecţia 
noastră. Dovadă stau cele câteva 
nume de autori (deja consacraţi) 
lansaţi în ultimii ani în paginile revistei 
TEHNIUM. 

Sperăm că situaţiile apariţiei de 
erori în paginile revistei să fie extrem 
de rare şi, cu anticipaţie, ne cerem 
scuze pentru acestea. 

Mulţumim pentru urările pe care 
ni le faceţi privind "multe satisfacţii şl 
succes întregii redacţii". La fel vă dorim 
şi dumneavoastră! 

Dl. PARASCHIV GHEORGHE, 
str, Ghîţă Şerban, sect.3, Bucureşti 


L-.iicc Jhj 
'OOuF iijQ 

LUcc—In 

10uF 

lGuF 

1 

4^i 





TI 



aveţi o pasiune atât de frumoasă - ca 
electronica - care vă umple viaţa. 

Dacă aţi aşteptat un "semn de 
bunăvoinţă” din partea noastră, el a 
venit acum, însoţit de urările noastre 
de multă sănătate şi cât mai multe 
împliniri sufleteşti alături si de revista 
TEHNIUM. 

Di. BULIGA ELEODOR, str. 

Ion Antonescu, Piteşti Circuitul 
integrat TDA1514A reprezintă un 
amplificator Hi-Fi de 50W de înaită 
performanţă produs de firma Philips. 
Schema ciasică de aplicaţie cu acest 
C.l. o găsiţi chiar în catalogul firmei: 
"DATA HANDBOOK - Philips 
Semiconductors - Semiconductors for 
Radio and Audio System (bookiCQIa, 
1992). Vom avea în vedere rugămintea 
dumneavoastră şi vom încerca ^ 
publicarea schemei unui astfel de 
amplificator într-unul din numerele 
viitoare ale revistei. 

în ceea ce priveşte cea de-a 
doua întrebare nu ne este clar la care 
anume amplificator vă referiţi. Reveniţi 
cu lămuriri suplimentare. 


io 


n 


e i 


3 6 


STK4893 
A _5 


Uinl 


4.7uF 


390pF 



16_15 


Uin2 


3mH 



14 


13 


12 


100K 


d./uF 


390 pF J_ J^IOOK [jj ]K2 1K [|] 



3X3 [ 

47uF 

Sl 





EiT H 

DL FLORI VIRGIL, Slatina, jud. 

Olt Ne semnalaţi prezenţa unor erori 
într-unul din monajele publicate de noi. 

Aveţi dreptate. Din păcate, redacţia nu 
poate să verifice practic (aşa cum 
sugeraţi dvs.) funcţionarea tuturor 
schemelor care se publică şi nici dacă 
autorul a executat-o el însuşi (nici o 
redacţie din lume nu face acest lucru). 

Nu vrem să procedăm nici ca 
alte publicaţii (extrem de prestigioase, 
de altfel), care, chiar în caseta 
redacţională anunţă că "îsi declină 



3mH 


renunţat la lectura revistei TEHNIUM, 
în prezent aţi revenit. Ne semnalaţi 
unele dificultăţi în realizarea unui 
interfon publicat în revista noastră în 
anul 1978/nr.8 şi reluat în Almanahul 
Tehnium din 1983. 

Sigur că puteţi să mai insistaţi 
în a îmbunătăţi performanţele acelui 
montaj, dar, poate ar fi mat util să 
abordaţi o schemă mai recentă 
referitoare la acest subiect. Astfel de 
scheme au fost şi vor mai fi publicate 

Ne bucurăm că (la pensie fiind) 


nlEEZH 

în ceea ce priveşte modalitatea 
de a vă procura cărţile de electronică 
a căror apariţie noi o semnalăm, vă 
anunţăm cu părere de rău că nu vă 
putem ajuta. Noi ne facem doar datoria 
de a anunţa apariţia unor cărţi de 
electronică sau informatică primite la 
redacţie şi care nouă ni se par mai 
interesante. Pentru procurarea 
acestora încercaţi la librăriile şi 
celelalte puncte de difuzare ale cărţii 
din localitatea dumneavoastră. 

(Ş N ) 


24 


TEHNIUM • Nr. 2/1998 


















































- '' 

V\\#8I VI TAC O IVI 
W3r Electronics 

, zh lip : - -f y 

CLUJ-NAPOCA, str. Pasteur tir. 73, tel: 064-438401, 

BBS: 064-438402 (după ora 16:30), fax: 064-438403 
BUCUREŞTI, str. Popa Nan nr.9, sectorul II, tel/fax: 01-2503606, 
b-dul Nicolae Titulescu nr,62-64, sectorul 1, tel: 01-2229911, 
e-m a ii: vitaconi fojvitaco m. dntej .ro 

DISTRIBUITOR PENTRU ROMÂNIA: 

- TRANSFORMATOARE UNII HR-DIEMEN 

- TELECOMENZI TIP HQ 

CEL MAI MARE DISTRIBUITOR DE COMPONENTE Şl 
MATERIALE ELECTRONICE DIN ROMÂNIA: 

DIODE, TRANZISTOARE, 
CIRCUITE INTEGRATE, MEMORII, 
REZISTOARE, CAPACITOARE, 
TV-VIDEO, CABLURI SI CONECTORI... 

' Jf 

LIVRARE PROMPTĂ DIN STOC ! 


TEHNIUM • 2/1998 

CUPRINS: 

AUDIO 

• Filtre de separare - Alexandru Zanca.Pag 1 

• Amplificator audio hibrid do putere - ing, Aurelian Mateescu.Pag. 3 

CQ-YO 

• Amplificator de putere tranzistorizat pentru banda de 144MHz 

- ing.Ion Folea.Pag. 7 

• Oscilator M.F. pe 455kFlz - ing.Dinu Cosiin Zamfîrescu.Pag 6 

VIDEO-T.V. 

• Funcţionarea şi depanarea videocasetofoanelor (IV) 

- ing. Şerban Naicu, ing. Florin Gruia. Pag. 9 

CATALOG 

• Generatorul de precizie pentru forme de undă ICL8038(partea II) 

- ing.Şerban Naicu, ing. Dragoş Marinescu.Pag.13 

• VU-metru cu MLS9351 - ing.Iulian Horaţiu.Pag 15 

LABORATOR 

• Cifru digital - loan Stanciu....Pag 16 

« Fazmetru cu A741 - ing. Mircea Andreescu. .Pag.18 

• Radioreceptor miniatură pentru U.U.S. - ing. Şerban Naicu. ...Pag.20 

• Sonerie electronică pentru apel telefonic 

-Aurelian lâzâroiu, ing.Cătălin Lâzâroiu.Pag.23 

Poşta redacţiei...Pag.24 



















































Revistă editată de S.C. IHA VS VA Al. ELECTRONICS SRL 
Tiparul executai la TACHE EXPRESS, teL/fax: 312 38 72: 311 30 12