Revistă lunară pentru electronişti
PREMIUL NOBEL PENTRU ELECTRONICĂ
Electronica nu figurează printre cele cinci
domenii iniţiale pentru care s-a hotărât să se acorde
premiul Nobel (la care s-a adăugat ulterior şi cel de¬
al şaselea domeniu, cel al ştiinţelor economice). Era
şi imposibil de altfel, întrucât în perioada vieţii lui Alfred
Bernhard Nobel (1833-1896) electronica se afla intr-
un stadiu extrem de incipient şi nu anunţa dezvoltarea
"explozivă" de mai târziu
Cu toate acestea întrucât unul dintre
principalele “izvoare" ale electronicii îl constituie fizica,
de câteva ori savantul premiat pentru o mare
descopenre sau invenţie în fizică a acţionat de fapt în
domeniul ... electronicii.
Prmtr-o clauză expresă, premiul Nobel se
acordă numai laureaţilor în viaţă (sau care se aflau în
viată la anunţarea premiului, chiar dacă au decedat
până la decernarea acestuia). Din acest motiv o serie
de savanţi, morţi prematur, nu au intrat în posesia
premiului. Au existat şi cazuri de refuz al premiului
Nobel. ca în cazul savantului Nikola Tesla, propus în
1915 să împartă premiul cu Thomas Alva Edison, dar.
din cauza disensiunilor avute cu acesta, a refuzat.
De altfel, începând primul război mondial în anul
următor, premiul nici nu s-a mai acordat.
Primul premiu Nobel acordat în domeniul
electronicii (al radiocomunicatiilor) a fost obtmut de
GUGLIELMO MARCONI (Italia) şi KARL FERDINAND
BRAUN (Germania), ca o recunoaştere a contnbuţiei
lor la dezvoltarea telegrafiei fără fir (în 1909). Cel de¬
al doilea savant este şi inventatorul oscilografului
(osciloscopului) catodic în 1897 şi al detectorului cu
cnstal de galenâ, in 1901.
în anul 1947 primeşte premiul Nobel fizicianul
englez EDWARD VICTOR APPLETON. pentru
cercetările sale în domeniul fizicii atmosferei
superioare. încă din 1926 acesta descopense stratul
din atmosferă numit de atunci "stratul Appleton", care
reflectă undele scurte, permiţând realizarea
radiocomumcaţiilor la mare distanţă.
în 1956 savanţii americani WILLIAM
SHOCKLEY. JOHN BARDEEN si WALTER HOUSER
BRATTAIN primesc împreună premiul Nobel pentru
cercetările lor asupra semiconductorilor şi pentru
descoperirea efectului de tranzistor, care a condus la
naşterea dispozitivului cu acelaşi nume, care a
schimbat evoluţia lumii.
De altfel, savantul din SUA J BARDEEN este
singurul care a pnmit premiul Nobel pentru fizică de
două ori. a doua oară în 1972 împreună cu conaţionalii
săi L.N. Cooper şi J.R. Schrieffer. pentru teoria
supraconductibilitâţu.
Cercetările privind modul în care electronii
traversează barierele fizice, conform fenomenului
numit "efect tunel", pentru care BRIAN DAVID
JOSEPHSON (Anglia). LEO ESAKI (Japonia) şi IVAR
GIAEVER (SUA) au primit în 1973 premiul Nobel. au
stat la baza funcţionăm diodelor cu acelaşi nume
(diode Esaki sau diode tunel).
în 1974 englezii MARTIN RYLE si ANTONY
HEWISH primesc premiul Nobel pentru cercetările lor
în domeniul astrofizicii. Cei doi au activat într-un
domeniu nou. radioastronomia. ramură a
comunicaţiilor apărută ca urmare a progreselor din
radiotehnicâ
HANS GEORG DEHMELT (SUA).
WOLFGANG PAUL (Germania) şi NORMAN
FOSTER RAMSEY (SUA) primesc în anul 1989
premiul Nobel pentru contribuţii la dezvoltarea amplă
a spectroscopiei atomice de precizie, cercetările lor
având aplicaţii în special în domeniul comunicaţiilor
spaţiale.
Există şi alte nume de mari fizicieni laureaţi
ai premiului Nobel ale căror realizări pot fi considerate
mai degrabă ca aparţinând domeniului electronicii.
Cu toate că numeroasele premii Nobel
acordate au răsplătit pe cei mai merituoşi savanţi ai
timpului, au fost totuşi şi cazuri regretabile de omisiuni
importante. Astfel, de pe lista laureaţilor lipsesc nume
prestigioase ca cel al lui G. GAMOW (1904-1968)
autorul teoriei efectului tunel, ca şi cel al lui V K
ZWORYKIN (1889-1982) inventatorul iconoscopului
(primul tip de cameră de televiziune) ş.a.
Prin cele prezentate se poate remarca faptul
că. prin intermediul fizicii, şi o mică parte dintre autorii
importantelor descoperiri şi invenţii din domeniul
electronicii au fost răsplătiţi cu premiul Nobel.
Iar dacă fizica este considerată, pe drept
cuvânt, ‘'locomotiva" ştiinţei secolului XX. atunci
electronica este, fără nici o îndoială, "racheta" ei.
Şerban Naicu
Redactor şef: ing. ŞERBAN NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile poştale din ţară şi prin
filialele RODIPET SA. revista figurând la poziţia 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate apariţie lunară.
Preţ abonament 9000 lei/numâr de revistă.
• Materialele în vederea publicării se trimit recomandat pe adresa; Bucureşti, OP 42, CP 88
Le aşteptăm cu deosebit interes. Eventual, menţionaţi şi un număr de telefon la care puteţi fi contactaţi.
• Articolele nepublicate nu se restituie.
AUDIO
AMPLIFICATOR “QUAD-405”
Dorka Alexă Paul
In figura 1 se prezintă schema difuzoare la pornire Toate acestea se in cazul folosirii unei sarcini de
unui amplificator audio executat de gâsescîncolecţiaTehnim 1983-1985, impedanţâ mică (4-5Q). apar
mine (în mai multe exemplare) şi care. sau 1996-1997 distorsiuni neliniare Pe de altă parte,
dacă se respectă precizările oferite mai Acest amplificator conţine la multe exemplare prezintă oscilaţii de
jos. dă satisfacţie deplină, având o intrare un AO de tip LM301A, în mică amplitudine (câţiva MHz),
funcţionare ireproşabilă şi foarte schema iniţială. Este evident faptul că Primul neajuns se elimină prin
stabilă această piesă nu este la îndemâna alegerea tranzistoarelor finale. în aşa
Este vorba de 'QUAD-405". oricui. (Eu am avut şansa de a o fel încât să aibă factorul de amplificare
adaptat la componente Est Europene procura dintr-un PC demontat). Dar se h21>80+100 Cel de-al doilea 'cusur"
si autohtone. Faţă de structura poate înlocui cu succes cu un pA709, se rezolvă mai simplu: se montează
originală au survenit câteva modificări ROB709.0M3O IA. sortate în vederea direct pe terminalele B-C ale
din motive administrative (piese greu zgomotului de fond . Atenţie la tranzistorului TIO un mic condensator
de procurat, cu calităţi exacte după compensarea în frecvenţă! ceramic de 1-4.7 nF. în funcţie de
catalog) şi spre ajutorul amatorilor Pentru LM301A, (3M301A necesitate.
dornici de o realizare care nu este la aceasta se efectuează între pinii 1-8. Acest amplificator se poate
îndemâna oricui. Mi-a parvenit, mai de cu un condensator ceramic de 33pF. alimenta şi la o tensiune de ±30V, caz
mult. o colecţie a revistei In cazul folosirii ^A709, ROB709. în care puterea debitată scade de la
Radiotechnika pe care am folosit-o compensarea se face conform 100W la circa 40W (sinus) în acest
drept bibliografie, cu anumite adaosuri schemei. caz Intervin anumite schimbări în
din proprie experienţă. Am completat- De-a lungul timpului s-a montaj. Rezistenţele R7-R8 se
o cu un etaj preamplificator şi corectare constata faptul că nu fiecare exemplar micşorează la valoarea de l,8kQ.
de ton. filtru taie-medii, protecţie pentru construit se comportă la fel şi anume: rezistenţele R27-R29 se scad de la
AUDIO
9, Ikft, la fel şi rezistenţele “de travaliu" suportul rezistenţei, pentru a uşura următoarele componente active T9-
R30-R31, de la 560£ la 360sau 3300/ manevra de scoatere şi cuplare Toate T10=2N3442, 2N3773, BD249C.
1W. acestea se efectuează cu DT9209; T7-T8=BD242C. BD442,
Tot în această situaţie, finalii amplificatorul oprit. T1=T3=T4=T5=T6=BC177B. BC256,
se înlocuiesc cu 2N3055/H, W, iar Integratul LM301A conţine o T2=BC107B, BC174, D3^-D6=1N4148;
tranzistoarele T7 şi T8 cu BD442 cu (3 protecţie la supracurent (limita 25mA). Dl =D2=PL15Z.
foarte apropiate (circa 100). Observaţi La montarea rezistorului în montaj intră IC LM301 A, cu terminalele în
în cadrul schemei câteva bobine care în limitare protecţia care, la rândul ei, formă circulară, capsulă metalică sau
au inductanfe foarte precise, necesare scade puterea debitată la ieşirea IC ROB709, pA709.
eliminării unor oscilaţii parazite la spre etajele următoare. Rezultatul este Notă Rezistenţele R35-R36
frecvenţe înalte (în timpul funcţionării), scăderea puterii în ansamblu. Cu sunt confecţionate din nichelinâ cu o
Nu vă speriaţi, sunt foarte simplu de rezistorul montat, tensiunea pe sarcină Imm şi lungime de 2cm, cu cose de
realizat: pe un suport de <J> 10 (burghiu) de 8Q este de circa 20V, deci 40W, iar metal neferos la capete, pentru a fi uşor
se bobinează pentru L2 un număr de demontată circa 32V. deci 100W. de lipit în montaj la Icm distanţă faţă
31 spire (spiră lângă spiră), din Aceste manevre sunt valabile numai de cablaj. Opţional se poate monta o
conductor CuEm O 1, iar pentru L3 şi în cazul utilizării IC LM301 A. diodă LED în serie cu o rezistenţă de
LI, un număr de 22, plus 18 spire în In varianta cu IC709, rezistorul 2k7/0,5W pe ramura de + şi masă.
două straturi (18 peste 22. foarte R9=0 (se montează în locul lui un ştrap Montajul în variantă stereo nu necesită
strâns) Se interzice lâcuirea bobinelor! dintr-un conductor subţire), iar alimentarea separată pentru fiecare
Ele nu au miez de nici un fel, sunt rezistenţa R11 se elimină. De canal.
bobine în aer. asemenea, pentru IC301A, Se recomandă un filtraj de
Protecţia la scurtcircuit este R10=1,8kQ. minim 10000pF/63V pe ramură şi
asigurată de perechea T5-T6. Şi acum câteva recomandări punte redresoare 10PM 2-4 pe şasiu
Semnalul de intrare trebuie să aibă constructive. Condensatoarele C7 şi Tranzistorul T7 precum şi
200-500mV. Cil sunt ceramice tubulare, iar C8 cu rezistoarele R30-R31 se încălzesc, dar
în cazul alimentării montajului izolaţie de mică, recuperate din acest lucru este normal,
la ±50V, mai există o particularitate: cu aparate de radio vechi pe tuburi (au Cablajul montajului şi schema
rezistenţa R11 montată se limitează formă dreptunghiulară cu un ghemulet de amplasare a componentelor sunt
puterea la jumătate, iar cu ea în mijloc unde se vede folia de mică), prezentate în figura 2
demontată se debitează 100W Se In lipsă, se înlocuieşte cu tubulatură Bibliografie
cositoresc două cose de metal (capete prin tatonare, toleranţă 2-3%. In Colecţia revistei Radiotechnika
de tub de pastă) în cablaj, la fel şi pe variantele construite de mine am folosit (Ungaria).
2
Figura 2
TEHNIUM • Nr. 6/1999
MICROFON SI CHITARĂ ... FĂRĂ FIR
ing. Sergiu Cheregi
Folosirea următorului circuit
face inutilă folosirea cablului de
microfon sau chitară în gama FM
semnalul audio al microfonului sau al
chitârii modulează în frecvenţă
oscilatorul. Emiţătorul se construieşte
în corpul microfonului sau al chitârii.
Receptorul poate fi orice radioreceptor
în gama OIRT-FM care are circuit de
control automat al frecvenţei. în cazul
unui radioreceptor cu performanţe
medii şi al microfonului situat pe o
scenă, recepţia este excelentă, chiar
într-o sală mai mare Pentru realizarea
circuitului sunt necesare cunoştinţe în
radiofrecvenţâ şi îndemânare practică,
iar pentru reglare un voltmetru DC şi
ceva răbdare.
condensatorul C7 Condensatoarele
C7 şi C9 formează un divizor capacitiv
De raportul lor depinde coeficientul
reacţiei pozitive, sau amplitudinea şi
forma oscilaţiilor. Modulaţia de
semireglabilul P2 Limitele amplificării
sunt 1 5.5. Aceasta este suficientă
pentru un microfon dinamic
Figura 4 prezintă cablajul
imprimat al emiţătorului fără fir si
frecvenţă se face prin dioda varicap amplasarea pieselor.
D2. Dioda varicap, de tipul BB105, se
leagă la punctul '‘cald" al circuitului
oscilant prin condensatorul ceramic
C4.
Pe catodul diodei varicap,
potenţialul se stabileşte cu ajutorul
potenţiometrului PI.
Limitele tensiunii la capetele
potenţiometrului sunt 2V, respectiv 5V.
Condensatorul Cil este un scurtcircuit
în radiofrecvenţâ. Desigur,
X
do ta
lurse —
audio
T
Sursa do
Rocopfor
alimentaro
UUS-FM
lOJifO
2U££
Amplificate*
Figura 1
Schema bloc este prezentată purtătoare. în figura 3 este prezentată
în figura 1 iar cea de principiu în
figura 2
La închiderea comutatorului K,
tensiunea de 9V ajunge prin R1 la
oscilator. Dioda Zener Dl are rol de
stabilizare. Condensatorul ceramic CI
micşorează impedanţa în
radiofrecvenţâ a diodei Dl. Frecvenţa
purtătoare este generată de
tranzistorul T, în montaj bază comună.
Punctul de funcţionare al tranzistorului
este stabilit de divizorul R2-R8.
Decuplarea în radiofrecvenţâ a
divizorului o face condensatorul C8.
Circuitul rezonant se află în colectorul
tranzistorului T. Rezistenţa mică de
ieşire a tranzistorului nu şunteazâ
semnificativ circuitul acordat L-C10.
caracteristica tensiune-capacitate a
diodei varicap BB105B. De pe grafic
se poate citi că dioda are o capacitate
de 13pF la o tensiune de 2V si de 8,5pF
la 5V.
Tensiunea modulatoare de
audiofrecvenţâ ajunge prin rezistenţa
R5 pe anodul diodei varicap. Gradul
de modulaţie se reglează cu
semireglabilul P3. Modulatorul este pe
circuitul integrat TL018. care are intrare
pe tranzistoare jFET şi este construit
pentru alimentare diferenţială.
Folosirea unei alimentări unipolare a
impus realizarea unui divizor cu R4 şi
R12. Condensatorul CI3 realizează
decuplarea frecvenţelor audio. Sursa
de semnal (microfon, chitară) trece prin
Toate condensatoarele sunt
cu dielectrici ceramici. Datele bobinei
L: 5 spire, 4>0,8mm CuEm. <t> interior
7mm; 1,5mm pas intre spire; prizele
la 1 respectiv 2 spire de capătul "rece".
Modelul experimental lucrează în
banda OIRT-FM. Aici numărul de
posturi este mai mic şi pot ft găsite mai
uşor goluri unde poate fi acordat micul
emiţător Antena emiţătorului este un
fir lung de 15cm. Dacă folosim un fir
mai lung, oscilatorul pe tranzistorul T
se poate opri şi, în plus, este interzisă
emisia pe o distanţă mai mare.
Tensiunea pe condensatorul CI va fi
6,2±0.IV. Aceasta este tensiunea de
alimentare a oscilatorului Tensiunea
măsurată pe R9 va fi de 1±0,1V
datorită curentului de colector de
aproximativ 2mA prin tranzistor.
Dacă această valoare (IV)
diferă substanţial, se va modifica
valoarea rezistenţei R2 pentru reglaj.
Acordarea oscilatorului se
face cu semireglabilul PI Dacă
aceasta nu este suficientă, se vor
strânge sau depărta spirele bobinei L,
pentru creşterea respectiv micşorarea
frecvenţei. Pentru acordul purtătoarei
se va folosi un radioreceptor în gama
OIRT-FM. într-o zonă în care nu există
posturi. încercăm întâi un acord cu
semireglabilul PI. Dacă nu există
semnal modulator, zgomotul va
dispare. Radioreceptorul nu trebuie să
aibă regimul muting şi va fi plasat la
aproximativ 3m de emiţător. Reglarea
modulatorului se va face în felul
următor: măsurăm 4,5±0,1V pe
audio
UN AMPLIFICATOR DE 10 (ORI) \
ing. Florin Gruia
La majoritatea covârşitoare de
casetofoane, duble sau simple,
radiocasetofoane. combine audio, se
constată o supărătoare absenţă a
mufelor de ieşire "de linie". Singura
posi iilitate de a scoate semnal din
aceste "device-uri" este pnn mufa de
cască stereo, cu dezavantajele care
decurg din asta. este omniprezent
zgomotul etajului final, eventual însoţit
şi de o proastă filtrare a tensiunii de
alimentare, nivelul depinde de poziţia
prin introducerea în mufa de cască a
jack-ului cordonului de cuplare se
deconectează difuzoarele proprii,
lipsindu-ne de monitorizarea
semnalului. Semnalul pe care l-am
putea utiliza de la borna "caldă" a
potenţiometrului de volum are nivelul
scăzut (10+1 OOmV), fiind insuficient ca
nivel “de linie" De aceea, recomandăm
un amplificator simplu de construit, cu
un câştig cunoscut (20dB=10 ori), care
să meargă bine chiar la tensiuni mici
doar un canal in schemă, celălalt fiind
perfect identic. Mufele de ieşire pot fi
de tipul jack RCA, sau DIN cu 5
contacte, în funcţie de soluţia
constructivă adoptată de fabricantul
aparatului , sau de inspiraţia dvs
Se recomandă filtrarea severă
a tensiunii de alimentare
(100pF+470pF), precum şi montarea
pe mufele de ieşire a rezistenţelor
anticlick (lOOkft). Circuitul imprimat
prezintă faţa cu piese (figura 2)
TL081 (pinul 6) Conectăm o sursă de
semnal audio la intrarea modulatorului.
Cu un generator audio parametrii
semnalului audio vor fi f=400Hz;
Uie$ire=4mV pentru microfon, sau
Ceara va modifica puţin acordul, care
se va regla înapoi prin semireglabilul
PI Aşa cum am mai spus, lungimea
firului de antenă va fi de 10 - 15cm,
dintr-un material rezistent (rigid, gros).
experimental al emiţătorului este
construit pentru microfoane şi chitâri
care furnizează 50+1 OOmV.
f Prelucrare după RADIOTECHNIKA
Ungaria-nr. 10/1997)
Figura 4
TEHNIUM • Nr. 6/1999
CQ-YO
FILTRU A.F. PENTRU RECEPŢIA EMISIUNILOR AIA
ing. Dinu Costin Zamfirescu/Y03EM
Filtrele trece-bandă AF se
folosesc pentru îmbunătăţirea
selectivităţii receptoarelor, atunci când
se recepţionează emisiuni telegrafice
de tip AIA şi când selectivitatea
receptorului nu este suficientă pentru
a elimina o emisiune perturbatoare
“prea aproape” de frecvenţa
recepţionată (receptorul are o bandă
de trecere de circa 2+3kHz, fiind
"gândit" de fapt pentru modul de lucru
SSB în principal, iar traficul Al A este
posibil doar dacă interferenţa nu este
prea mare). în condiţii de "aglomeraţie"
mare (concursuri, DX-uri rare) recepţia
AIA este deficitară. Fireşte, un
operator antrenat poate folosi
"proprietăţile selective ale urechii" şi
"scoate" din QRM staţia dorită; de
asemenea, se poate acţiona acordul
receptorului pentru a pune pe "zero-
beat" emisiunea perturbatoare,
eventual comutând recepţia pe cealaltă
bandă laterală, dacă este posibil (se
comută modul de lucru BLI în BLS, sau
invers).
Dar toate aceste "trucuri" nu
pot rezolva problema întotdeauna.
Soluţia radicală este de a mări
selectivitatea în AFI, deci de a folosi
un filtru suplimentar doar pentru modul
de lucru AIA, având frecvenţa centrală
egală cu frecvenţa intermediară a
receptorului şi o bandă de trecere
îngustă, de 200+500Hz.
Vechile receptoare de trafic
general utilizau opţional un filtru
prevăzut cu un singur cristal de cuarţ.
Transceiverele moderne utilizează un
filtru cu selectivitate concentrată (cu
mai multe cuarţuri, sau de tip
electromecanic), dar acesta costă la
fel, sau chiar mai mult decât filtrul SSB.
pe care-l folosim şi la recepţie şi la
emisie. Prezenţa unui filtru scump
folositor numai la recepţia AIA şi nu
tot timpul, deoarece unii operatori
acuză oboseală în trafic îndelungat din
cauza filtrului de telegrafie, pare a fi
un lux inutil şi costisitor pentru SSB-
istul care devine telegrafist "de ocazie"
Fireşte, operatorii serioşi nu concep
receptor fără filtru CW şi ÂFI (eventual
două, cu benzi de trecere diferite) şi
filtru rejector reglabil.
în aceste condiţii, utilizarea
unui filtru AF poate fi o soluţie
acceptabilă, de compromis, deoarece
selectivitatea realizată în AF este
echivalentă cu cea din AFI doar dacă
se consideră receptorul ideal. în
realitate, lanţul AFI şi mai cu seamă
detectorul de produs, pot produce
intermodulaţii, care nu se mai pot
elimina ulterior în AF. Cu toate aceste
c!B
u mttare
b).
Figura 1
neajunsuri, datorită simplităţii, costului
redus şi mai cu seamă datorită faptului
că se pot ataşa oricărui receptor în
lanţul de AF (chiar la ieşire, la nevoie)
fără a se interveni în partea "gingaşă"
de AFI a transceiverului, folosită şi la
emisie, filtrele AF au cunoscut de
timpuriu (şi se bucură încă) de o largă
popularitate în rândurile
radioamatorilor Revistele abundă de
tot felul de scheme cu elemente LC.
filtre active RC, filtre cu reacţie etc.
Astfel, când autorul acestor
rânduri era în primii ani de activitate
de radioamator, era la modă un montaj
clasic denumit "SELECT-O-JET
(vezi(11), După ce am realizat multe
asemenea filtre audio CW, mai simple
sau mai complicate, gândite de alţii sau
de mine, am tras concluzia din
activitatea de trafic (confirmată de
măsurătorile făcute) că majoritatea
acestor filtre suferă de două
dezavantaje majore:
1) majoritatea filtrelor sunt
echivalente doar cu un singur circuit
acordat LC (sau cu cel mult două). De
aceea, atenuarea nu este suficient de
mare, panta caracteristicii de frecvenţă
fiind doar de 6dB/octavâ (eventual
12dB/octavâ la filtrul dublu). Pentru a
obţine o atenuare acceptabilă, autorii
au mărit factorul de calitate echivalent
Q la valori mari (5+10), astfel că banda
la 3dB s-a redus la 50+100Hz în
aceste condiţii, acordul este dificil, iar
semnalele telegrafice devin
neinteligibile, mai ales la viteze mari
de transmis (“cozile" se lungesc). în
figura 1 este prezentată curba unui
asemenea filtru (a) şi efectul asupra
semnalului CW (b), Mult mai bine arfi
fost de utilizat un filtru cu mai multe
celule (3 sau 4), dar cu factor de
calitate mai redus (Q=2 sau Q=3) în
aceste condiţii factorul de formă al
filtrului ar fi fost mai mic şi curba ceva
mai apropiată de cea ideală,
dreptunghiulară (curba punctată).
Fireşte, cu circuite decalate
acordate (cu filtre RC active
echivalente) se pot realiza forme ale
curbei de selectivitate AF încă şi mai
convenabile. în fond, discuţia aceasta
este similară celei privitoare la
selectivitatea receptorului super-
heterodinâ şi căile de realizare,
frecvenţa de 800Hz a semnalului CW
putând fi considerată similară ultimei
frecvenţe intermediare.
2) majoritatea filtrelor AF sunt trece
bandă şi curba de selectivitate
(indiferent de numărul circuitelor)
prezintă o simetrie geometrică faţă de
frecvenţa centrală (de "acord").
Aceasta înseamnă că flancul
corespunzător frecvenţelor înalte
scade mai lent decât flancul
corespunzător frecvenţelor joase.
Figura 2
TEHN1UM • Nr. 6/1999
Acest fenomen este comun s f tf/elor
Af l dar 9*0 factori de cartate sunt
man (100 sau muft ma> moft la Wtrete
cu cuart) şi simetria paie a fi perfectă,
cet puţin până la atenuân rezonabUe
ta f.itrele AF deoarece Q este m»c
simetria geometrică apare evidentă.
ch*ar la atenuări rmci Dacă fi“600Hz
ar fi de dorit ca la un dezacord de
300Hz (dea la 300şi 900Hz; artenuărte
să fie egale In realitate atenuarea la
900Hz etfe mai mică decât atenuarea
la 300Hz sau altfel spus, ab*a la
1200Hz se obţine aceeaşi atenuare ca
la 300Hz Dacă se notează fi=600Hz;
f« r f//2 a 300Mz, fi=2fi*1200H z se
frecventele ma* man de 2kHz să fie
atenuate suficient O emisiune
distanţată la 1kHz se prezintă sub
forma unui ion de 1 6kHz care nu este
atenuată sufioent de filtre care are o
curbă nesimetrică (cu 'simetrie
geometrică';
Încercarea de a mări
atenuarea pnn mănrea O-ufm reduce
rntelig^fiitatea 'figura 1b; si la unele
filtre active duce v la creşterea
zgomotului propnu
Raportul între tensiunea la
ieşirea filtrului şi tensiunea de intrare
pentru un filtru de ordinul întâ. (un
drcmt LC real sa u ech» /atent ) e ste
Cu scopul de a se realiza o
curbă cât de cât simetrică se propune
realizarea unui filtru AF compus dm
două filtre (FTJ şi FTS) conectate în
cascadă Această idee a fost folosită
si pentru a se realiza un filtru SSB în
aud» cu bandă de trecere vanabrfă f2|
Conectând în cascadă o celulă de
ordinul 2 de filtru activ RC trece-jos ş
o celulă de ordinul 2 de filtru aotrv RC
trece-sus. având aceeaşi frecventă de
normare se obfine un filtru rezultant
care este de tipul trece-bandâ şi are
ord.nul 2 in figurile 3a s» 3b sunt date
schemele simplificate ale filtrelor, iar în
ftgura 3c a filtrului rezultant
FTJ2 are
V , I
// =
cu şt
S-a notat
//
FTS2 are
Ui
Us
CUX=f/f 0 Şl
F
'
1]
C) FU2+FTS2-FT82
observă că fifi ff fifi «ar curba de
select/Mate este astfel încât se obţine
aceeaşi atenuare ta frecventele fi şi fi
"centrate geometric* pe fi (denumirea
vme de la faptul că fi, fi şi fi sur* în
progresie geometrică) Ideal ar fi ca
fi*(fiH-j/2-600Hz adică frecventele fi
s* fi de egale atenuăn să f»e "centrate
aritmetric* pe fi (fi fi ş* fi ar fi în
progrese ar metrică), tn figura 2 sun»
date e/emple de curbe de acest fel
Dacă nu ne îndepărtăm prea mutt de
frecvenţa de rezonanţă (dacă O este
marej ode două curbe practic coincid
(meduie geometrică respectiv
aritmetică a frecventelor f« şi fi sunt
pracbc ta fel)
Filtrul SSB elimină complet
v;" aieie care in AF au frecvente sub
300Hz iar filtrul AF atenuează
satisfăcător frecventele cuprinse intre
300Hz si 600Hz /depinde de ordinul
f ivuiu» adică de numărul de circuit©
acordate echivalente; In schimb,
frec ve'itete ir.;*!»© /începând cu 700Hz
sunt atenuate «nsufioerit Poate doar
fcg/a 3
hîhJhJu
Aia s-a nota* ° “ K
Dacă filtrele d n figurile 3a *
3b au aceeaşi fi ş< acelaşi parametru
a atunci penfru figura 3c rezultă
H
Ui
Ţ*
■i )V
ţ/ 2
tfi
I j(**-*f *
4aV
unde x=f/fi.
Dacâ x=1 (la rezonanţă)
obţinem
Ifi/U^Ao
Deci. Aceste amplificarea
maximă la rezonantă
Dacă se ia fi=600Hz. 0=3 şi
A^=1 se poate calcula H în dB. adică
mărimea 201ogH
Astfel la dezacorduri egale,
de ‘309Hz adică la frecventele de
300Hz >i 900Hz se obţin -13 3dB
respectiv -7,8dB La alte dezacorduri
situaţia este similară
(jt* - 1 j ♦ 4w* * 2
Se observă uşor că aceasta
echivalează cu două filtre FTS identice
legate în cascadă (factorii de transfer
se înmulţesc, de aceea apare puterea
a doua de la două circuite) Mai mult.
se identifică aceeaşi frecvenţă de
rezonanţă fi şi 01/2a
De pildă, dacă se doreşte Q-3
se va 3=1/6-0,167.
Schema din figura 3c nu
realizează nimic în plus faţă de schema
I I-UNII \1 • Nr. ftW>
clasică cu două FTB identice in
cascadă (f a =600Hz s 0=3)
Curba de selectivitate, deşi
are panta de 12dB/octavâ. atât spre
frecvente înalte, cât şi spre frecvente
«oase. continuă să prezinte s>meine
geometrică neatenuând suficient
frecventele înalte
Ir figura 4 se prezintă schema
clasică cu două FTJ. care are aceîas
număr de elemente actr/e şi pasive
(altele decăt în figura 3)
alimentează ta sursă dublă f*9/j
Montajul conferă s> o amplificare la
rezonantă care are valoarea de c*ca
28 6dB
In schema din figura 5 s-a
introdus un atenuator rezistiv (un
dr/jzor). astfel încât ampî fcarea să
rămână egală cu unitatea fOdB) în
plus »mpedanta de «e-sre a drvizonAji
este mică astfel că montajul este
atacat corect de generatorul de
tensiune De multe oh performantele
Tabelul TI 'fi=6QQHz 0=3)
«(Hz;
300
375
480
600
750
960
1200
X
0.5
0,625
0.8
T
16
~T~
al(dB)
26.54
19.6
9,01
0
9,01
19.6
26.54
o2(d B)
33.79
25.32
11 58
0
15.45
33.48
45.83
Aio se obţine __
L. lg m iJE ; +.l£L
2 nCjhT, 2 V *, 2 tf,
(In modul)
Comportarea este identică cu a
moota/ukii dm figura 3c
Următoarea etapă este să
îmbunătăţim comportarea la frecvente
înalte, adăugând o celulă FTJ
suplimentară fie filtrului din figura 3.
f»e filtrului din figura 4
In tabelul T1 se dau atenuările
conferite de filtrul dm figura 3c (sau
figura 4j fată de nivelul de la 600Hz
(al), precum şi atenuările a2 conferite
de filtrul propus (figura 5) faţă de
nivelul de la 600Hz
Se observă că al respectă
regula simetriei geometrice (atenuările
sunt aceleaşi pentru frecvenţe la care
filtrelor active sunt degradate din cauza
utilizăm unui generator cu im pedantă
internă mare
Bibliografie «o<>
(11 Li viu Macoveanu. 'Aparate de
recepfie şi emisie de unde scurte şi
ultrasunete*. Editura Tehnică. 2 o<
Bucureşti, 1958;
|2J Dinu Cosfin Zamfirescu'Filtru AF
cu banda de trecere variabilă" revista -
Radio nr.5/1995. Editura Teora
*0X0*0 &)
O s dr *53c io. <
6
: ffj
Graficul din figura 6 arată
doar că s-a obţinut o curbă care este
aproape simetrică, atenuarea la
frecvenţe mari mânndu-se considerabil
(se vede si din tabel)
Factorul de formă este
F=EW B ^~ 7 . mal mare
decât la filtrele AF! scumpe (cu cât F
este mai mic, cu atât filtrul este mai
complicat).
Modificând a, banda se
modifică, dar F rămâne acelaşi F se
poate micşora doar folosind două filtre
în cascadă de tipul din figura 5. dar
cu 0=2. Pentru f =600Hz şi 0=3 (adică
a =0.167) datefe elementelor sunt:
R=44kQ, CI =30nF. C2=1nF;
R1=11kQ; R2=65kU; C=10nF
Amplificatoarele operaţionale
sunt de tipul |3A741 şi montajul se
V S'.U SiJhi&fo *
Your Internet Business Solution
G &
|-| lExplorcr
Unternet
-£L.
E-mail Netscape
WcbTalk RealAudio
Numai prin noi aveţi acces la
Internet din toată ţara . cu viteză
maximă şi costuri minime!
I nterComp
News
pTi
Telnet FTP
Tel: 01-323 8255 Fax: 01-3239191 V
Email: [email protected]
http://www.starnets.ro HOT JAVA
TEIINI I M • Nr. 6/1999
■ ■■■■■ : CQ-VO
CIRCUITE Şl AMPLIFICATOARE DE RF(III)
ing. Claudiu latan/ Y08AKA
- urmare din numărul trecut - analiza amplificatorului de RF trebuie alege punctul de funcţionare în lipsa
Din acest motiv s-a prevăzut făcută în acest caz pe baza semnalului după acest maxim. în
să se separe condensatorul variabil de cuadripolului admitanţelor (Y) domeniul polarizărilor crescătoare
circuitul de alimentare, fie prin echivalente elementelor active utilizate Astfel, la creşterea tensiunii
condensatoare fixe. fie printr-un în amplificatorul de RF şi despre care Uc (care determină şi o creştere a
transformator. Uneori, pentru nu insistăm aici. polarizării), se obţine o micşorare a
simplificarea construcţiei receptorului, j^a^a^^u^a-jU^ (2.3). raportului a,/a 3 şi deci. o valoare
se utilizează drept sarcină a unde aproximativ constantă a coeficienţilor
amplificatorului de RF elemente care u c =U c cosd) > t(1 + mcos(o m t) de distorsiuni nelimare.
nu se reglează la modificarea (2.4) este tensiunea de comandă O soluţie foarte bună pentru
frecvenţei semnalului util (circuit de în acest caz rezultă: micşorarea distorsiunilor neliniare este
bandă largă). In toate amplificatoarele - o modificare a componentei medii utilizarea tranzistoarelor MOS in
de RF o preocupare deosebită este (a^, datorată tensiunii de excitaţie la amplificatoarele de RF Acestea, având
introducerea unor circuite rejectoare valoarea: o caracteristică pâiraticâ a curentului
ale semnalelor perturbatoare. l eO =a 0 +(a 2 U c , ^2)(1*»'m , /2); (2 5) în funcţie de tensiunea de comandă,
Schemele şi modul de calcul al - modificarea admitanţei statice în teoretic anulează distorsiunile, iar
acestora nu diferă de cele stabilite la transfer (al) la valoarea dinamică: practic permit obţinerea unor valon
circuitul de intrare. Mai este posibil să Y T =a 1 +*,4a 3 U c a = S d (2.6) prin apariţia mult mai reduse ale distorsiunilor .decât
se utilizeze un circuit rejector în catodul în expresia sa a termenului V*a 3 U c 3 : in cazul utilizăm altor tipuri de elemente
tubului electronic, respectiv în emitorul - modificarea gradului de modulaţie active (ca de exemplu tranzistoare cu
tranzistorului folosit ca element la valoarea: efect de câmp),
amplificator (fig. 2.3.). Atenuarea m’ = m[1+3a 3 U c *(1+3m*/8)/2S d ) Un alt efect supărător al
semnalului perturbator este egală cu (2.7) neliniaritâţii elementelor active din
factorul de reacţie negativă obţinut - apanţia armonicei a doua şi a treia amplificatoarele de RF este trecerea
F = 1 +SQ r l r w (2.2) ale semnalului modulator: modulaţiei de pe un semnal perturbator
în afara distorsiunilor neliniare. l e2 =9a 3 mHJ c V8; (2.8) pe semnalul util, dacă semnalul
datorate circuitelor acordate, a căror fe3 = 3a 3 m 3 U c V16; (2.9) care perturbator nu este atenuat suficient de
funcţie de transfer are un maxim la o determină coeficienţii de distorsiuni: arcuitul de intrare,
frecvenţă diferită de frecvenţa D 2 =l e? /S d U c = 9a J mU c V8a 1 (2.10) Astfel, dacă se consideră că
semnalului, mai apar următoarele H 3a 3 m 2 U c a /16a 1 tensiunea de comandă este de forma
semnale modulatoare suplimentare (2.11) u c =U c cosa) s t+U p (1+m p cospt)cos<u p t,
datorate neliniarităţii elementelor active - apariţia unor componente ale (2.12)
folosite in amplificatoarele de RF curentului elementului activ având U p (1+m p cospt)coso) p t fiind semnalul
- distorsiuni ale infâşurâtoarei de frecvenţa 2 cd 5 şi 3a), corespunzător perturbator, mărimea componentei
modulaţie; cărora tensiunile rezultate sunt medii va fi egală cu:
* distorsiuni de trecere a modulaţiei atenuate, neproducând semnale la l 9Q =a 0 +a 2 \J c 7 /2+a J U p 1 /2{ J \+m 2 p/2);
de pe un semnal parazitar în semnalul ieşire datorită proprietăţilor selective (2.13)
util (intermodulaţie); ale radioreceptorului Semnalul util va fi modulat cu
- semnalele perturbatoare având Din cele arătate se constată frecvenţa parazită p cu un grad de
frecvenţa reţelei sau a armonicelor ei că apar distorsiuni numai dacă există modulaţie D~m p 3a 3 U p 2 /a 1 (2.14)
(brum); termeni egali sau mai mari decât gradul Comparând relaţia (2 14) cu
- semnale datorită vibraţiilor III în dezvoltarea în sene a curentului valoarea distorsiunilor rezultate din
mecanice ale pieselor montajului (efect de ieşire al elementului activ. Pentru a relaţia (2.10) se obţine
microfomc) obţine distorsiuni minime este indicat D t =(8m p /3m)(U p /U c ) , D 2( (2.15)
în scopul determinării valorii să se aleagă un punct de funcţionare adică valoarea distorsiunilor de
acestor distorsiuni se consideră în care raportul a 3 ya, să fie minim, intermodulaţie poate ajunge, datorită
dezvoltarea în sene Taylor în jurul Situaţia cea mai critică are loc la valoni mari a raportului U p /U c în cazul
punctului static de funcţionare a semnal puternic pentru elementele unui semnal parazitar generat de un
curentului elementului activ (i # ), active comandate de RAA, deoarece post puternic, la o valoare mult mai
retmându-se primii patru termeni în acest caz apare o mărire a valorii mare decât distorsionarea propriei
pentru a se putea pune in evidenţă distorsiunilor D 2 şi D 3 (vezi relaţiile 2.10 anvelope de modulaţie. Mai mult, spre
armonicele apărute în semnalul şi 2.11), datorită valorii ridicate a deosebire de distorsiunile neliniare,
modulator. Trebuie arătat că în foarte tensiunii de comandă (U C J ) şi a valorii care modifică timbrul, distorsiunile de
rare cazuri în domeniul frecvenţelor mici a pantei elementului activ (a,), intermodulaţie introduc disonanţe, sunt
mai mici de 30MHz nu este posibilă Dacă termenul a 3 are un maxim în mult mai supărătoare. Aceasta
neglijarea rea cţiei de la ieşire la intrare, domeniul de influenţă a RAA, atunci se determină uneori ca în receptoarele
' TEHN1UM • Nn 6/1999
CQ-YO
MA sursa principală a zgomotului intermodulaţie (care erau nule dacă a 3 dacă este negativă, duce la o
etajelor de RF să fie intermodulaţia, era nul), apare chiar dacă curentul de demodulare a semnalului, iar dacă este
fapt ce determină ca micşorarea sa să ieşire are o variaţie pâtraticâ. Pentru pozitivă, determină mărirea adâncimii
fie unul din criteriile principale de micşorarea modulaţiei cu brum este de modulaţie sau chiar intrarea în
alegere a punctului static de indicată realizarea unor amplitudini oscilaţie
funcţionare. Pentru aceasta trebuie reduse ale tensiunii echivalente pe Totodată, se constată că
luate măsuri ca tensiunea grilă, ceea ce este posibil dacă această microfonie mai determină şi
perturbatoare pe electrodul de impedanţa de intrare pe electrodul de apariţia unor distorsiuni neliniare de
comandă al elementului activ să fie comandă este redusă. microfonie:
redusă, chiardacă câmpul perturbator Uneori, pentru reducerea D 2m =(m m m)/(2(m+mJ) (2.22)
la recepţie este slab. Aceasta se brumului se introduce pe elementul de Deoarece gradul de modulaţie
realizează cu circuite de intrare care comandă o tensiune cu frecvenţa f b în micronic rn m este independent de locul
au o selectivitate ridicată, şi în special antifazâ cu tensiunea parazitară unde apare microfonia, fiind în funcţie
folosind circuite cuplate. existentă sau, dacă filamentul este numai de factorul de reacţie mecanic
Din acest punct de vedere se sursa principală de brum, montajul se de la ieşire la elementul respectiv,
arată, uneori, mai avantajoasă, în cazul echilibrează faţă de masă astfel încât amplitudinea tensiunii modulatoare
unui condensator variabil cu trei tensiunile induse pe impedanţa de este independentă de poziţia
secţiuni, utilizarea a două dintre ele intrare a electrodului de comandă, elementului activ în lanţul de
pentru realizarea unor circuite acordate datorate celor două capete ale lui, să amplificare, depinzând numai de
la intrare, amplificatorul de RF debitând fie egale şi în antifazâ. amplificarea globală a întregului lanţ.
pe o sarcină aperiodicâ. Dacă în locul De asemenea, există Rezultă, deci, că singura soluţie de
unei tensiuni perturbatoare de RF posibilitatea ca semnalul util de la micşorare a efectului microfonie este
simultan cu semnalul util apare o ieşirea radioreceptorului să determine micşorarea factorului de reacţie
tensiune din banda audio utilă a apariţia unui semnal pe rezistenţa mecanic şi nicidecum a amplificăm
receptorului, datorită neliniaritâţii internă a sursei. Acesta, aplicându-se unei porţiuni din lanţul de amplificare,
elementului activ şi aceasta poate pe linia de alimentare la întrucât are importanţă amplificarea
determina apariţia unei modulaţii amplificatoarele de RF, poate globală a acestuia. Ţinând seama de
parazite determina o reacţie care produce fie o faptul că RAA-ul asigură un semnal de
De obicei, această tensiune scădere a gradului de modulaţie, dacă ieşire practic constant, influenţa
este datorată, la tuburile electronice, este în antifazâ cu semnalul incident, maximă a microfoniei nu are loc la
încălzirii filamentului în curent alternativ fie o mânre a gradului de modulaţie sau semnale puternice, ci la semnale slab
sau alimentării elementelor active cu chiar apariţia oscilaţiilor pe întregul modulate, pentru care reglajul de
tensiune redresată, imperfect filtrată, receptor, sub influenţa semnalului, volum fiind maxim, apare şi o
Datorită filtrajului insuficient, dacă reacţia este pozitivă. amplificare globală maximă (aceasta
apar în tensiunea de polarizare şi O altă cale de influenţă pe este şi condiţia de verificare a efectului
alimentare componente de semnal întregul receptor este transmiterea microfonie).
dependente de tensiunea reţelei, care semnalului modulator prin intermediul Un caz particular deosebit de
se suprapun pe cele determinate de unei oscilaţii mecanice generate de interesant de analizat, din punctul de
filament, dacă acesta există. Se poate difuzor şi care modifică proprietăţile vedere al distorsionârii semnalului de
determina astfel tensiunea echivalentă electrice ale amplificatorului. Acest către elementele active ale
totală aplicată pe electrodul de efect este denumit microfonie. Se amplificatoarelor de RF, este cel în care
comandă Ub, rezultând un semnal de deosebesc două tipuri de efecte legea de variaţie a curentului faţă de
forma: u c = U c cos(o s t+ U b cosco b t (2.16) microfonice, şi anume: valoarea sa iniţială l e este:
Aceasta determină o - acţiunea mecanică are loc asupra i e =l e (exp a(U c -bi e )-11+I 0l (2.23)
modificare a componentei medii a pieselor pasive din circuit-şi în special în cazul tuburilor electronice
curentului de ieşire şi a pantei asupra elementului de acord cu pantă variabilă această variaţie se
elementului activ la valorile: (inductanţa sau condensatorul obţine ştiind că:
l^-aQ+fa^XU^+U^) (2.17) variabil), determinând o modificare a b=0; l e =a 0 (2.24)
Sjpa^ajU^M (2.18) frecvenţei de rezonanţă a circuitelor de iar pentru tranzistoare
şi apariţia unei modulaţii parazitare, cu acord şi deci şi a factorului de transfer , e = ^ a (/( 1 “ a c a e) ( 2 *25)
brum, cu frecvenţa tensiunii parazitare al acestora; 1^=1^ (2.26) unde:
şi gradul de modulaţie: - acţiunea mecanică se exercită 1^- curentul de saturaţie al joncţiunii
m b =2a 2 U b /s (2.19) asupra elementelor active din montaj, emitor-bazâ. dacă colectorul este în
De asemenea, mai apare şi o modifîcându-se admitanţa de transfer gol;
modulaţie parazitară cu frecvenţa în ritmul modulaţiei Expresia analitică l c0 - curentul de saturaţie al joncţiunii
dublă frecvenţei tensiunii modulatoare a curentului de ieşire este: colector-bazâ, dacă emitorul este în
şi cu un grad de modulaţie: i e =U c cosaj $ t[ 1 +(m m +m)cosa) m t+ gol;
m 2b =(1,5a 3 /s)U b i (2.20) (m m rn/2)(1+cos2io m t)J (2.21) a c - factorul de amplificare al curentului
Este de remarcat că modulaţia Din relaţia (2.21) rezultă că în scurt-circuit pentru montajul BC.
cu brum, spre deosebire de apare o modificare a gradului de « e - factorul de amplificare al curentului
distorsiunile neliniare si cele de intermodulatie cu valoarea rn m , care, la conectarea inversă a tranzistorului
9
TEHNIUM • Nn 6/1999
CQ-YO
a«e/KTz40(1/V). (2 27)
b=WP (2 28)
Se observă câ factorul b este
$1 el dependent de curentul de colector
al tranzistorului, deoarece amplificarea
de curent în scurt-circuit ((3). pentru
montajul EC. este dependentă de
curentul de colector Totuşi această
variaţie fiind foarte mică. este
neglijabilă în raport cu variaţia tensiunii
de comandă justificând considerarea
factorului b ca independent de curentul
de colector
Pentru calculul distorsiunilor,
tensiunea de comandă se poate
exprima din relaţia (2.23) sub forma:
U^l/ajknfi./g+bi, (229)
deoarece. în mod normal
exp a(U c *bi e )>> 1 (2 30)
în acest caz, valorile a v a 2 şi
a 3 din relaţia (2.3) sunt:
a 7 =d. c /dU c =1/(dU c /dg=
aU(1+abi # ) (2.31)
a 2 =(1/2)(dydU c )=
(1/2)(ay(1*abg>) (2.32)
curentului de ieşire se poate determina
din relaţia (2 35) amplitudinea maximă
admisibilă a tensiunii de comandă la
care distorsiunile neliniare nu
depăşesc valoarea D 2adm .
h HR1
u..
I
II V 3 m
l+-
fi _ min
V i .
-;(2J7)
a 3 =( 1 / 6 )(dydug=
(1 /6)(a\( 1 -2abi e )/( 1 ♦abg 5 ) (2 33)
Din relaţia (2.33) se obţine un
rezultat deosebit de interesant, şi
anume că coeficientul a3 şi deci şi
distorsiunile sunt nule pentru
1^=1/2ab (2 34)
ceea ce îl recomndâ ca un punct optim
de funcţionare
în raport cu acest punct de
funcţionare coeficientul de distorsiuni
nelmiare 0 2 (vezi relata 2.10) se poate
expnma prin relaţia
0,=
3 m o 2 U;( 1
;(135)
16
care are un extrem de valoare:
D ^M =(2m/73)a 3 U c ,
pentru i,=2i K) ,
aceea.
(2 36)
De
utilizarea
tranzistoarelor la curenţi i^g este
avantajoasă. mtroducându-se
distorsiuni neliniare reduse. Această
condiţie este în contradicţie cu condiţia
de zgomot minim, pentru care curentul
de colector optim este de circa 0.5mA.
valoare mai mică decât i^. Din cele
arătate rezultă câ este indicat, ca In
lipsa semnalului, să se aleagă pentru
tranzistoare (la tuburi electronice
un punct de funcţionare mai mic decât
Pentru tranzistoarele supuse
acţiunii RAA-ului este indicat să nu se
determine variaţii prea mari sub
valoarea g,, deoarece distorsiunile
cresc rapid Pe baza valorii minime a
v i
De asemenea, impunându-se şi
coeficientul de distorsiuni de
intermodulatie admisibil din relaţiile
(2 15) şi (2.37), se obţine valoarea
maxim admisibilă a tensiunii
perturbatoare:
M
W/fl
(„H
l JaL-
I'-'d
;(2J8>
putându-se deduce şi atenuarea
necesară (a p ), astfel încât să nu apară
distorsiuni de intermodulatie
Inacceptabile
Deoarece situaţia cea mai
periculoasă este cea în care canalul
perturbator este adiacent canalului util
condiţia (2.38) impune valoarea
atenuării canalului adiacent pentru
circuitul de RF.
Pentru a analiza comportarea
tranzistorului la frecvenţe ridicate din
punctul de vedere al distorsiunilor
neliniare, trebuie ţinut seama câ
valoarea curentului de bază creşte
odată cu creşterea frecvenţei, ceea ce
duce la micşorarea tensiunii de
comandă a joncţiunii bazâ-emitor
Rezultă o mărire a factorului
b (vezi relaţia 2 28) odată cu creşterea
frecvenţei şi deci o micşorare a
distorsiunilor nelmiare. Din acest motiv,
valorile cele mai mari ale atenuării
semnalelor perturbatoare se impun în
domeniul frecvenţelor scăzute, pentru
care receptoarele de calitate folosesc
de multe ori circuite de RF cuplate
Cele expuse până aici nu
reprezintă totul despre această parte
foarte importantă a unui radioreceptor
Dacă amatorul constructor nu va apela
la formulele de calcul la realizarea
receptorului, considerăm câ partea
‘vorbită* fi va fi de un real folos
în numărul următor vom
prezenta câteva scheme, extrase din
radioreceptoarele de trafic pentru
radioamatori, cu performanţe
deosebite
• continuare în numărul viitor -
Vânzări de componente electronice, accesorii audio-
video, electrotehnice, automatizări;
Documentaţie, cataloage, cărţi, reviste. CD-ROM-uri
din domeniul electronicii;
Oferim spaţiu în consignaţie pentru produse
electronice, electrotehnice, calculatoare;
Accesorii pentru telefoane mobile GSM.
= PRETURI MICI (“STUDENTESTI”) =
1 ' J J 9
S C. STAR5s r.l
B-dul luliu Maniu. nr.2, Bucureşti
(Vis - a - vis de Facultatea de Electronică)
Statia de metrou ”Politehnica , ‘
Tel 018.60.26.25
10
TEHNIUM • Nr. 6/1999
CQ-YO
FRECVENTMETRU CU REZONANTĂ
f y
ing. Şerban Naicu
ing. Gheorghe Codârlă
Frecvenţmetrul electronic
cu rezonanţă (sau cu absorbţie), mai
cunoscut sub denumirea germană de
resonanzmeter sau cea englezească
de grid dip-metru. este un aparat de
măsură binecunoscut radioamatorilor,
dar şi altor categorii de electronişti care
au preocupări în domeniul
radiofrecvenţei. Acesta permite
stabilirea frecvenţei de acord a unui
circuit oscilant, alimentat sau nu cu
tensiune, ca şi determinarea frecvenţei
de funcţionare a unui oscilator,
verificarea funcţionării unui emiţător
sau a unui receptor radio, găsirea
frecventei de acord a unei antene etc.
ăt
4 \
1 \
I
li Cv ^
■S V
/)V€
*
Sculul'
Figurai
Grid dip-metrul
(frecvenţmetrul cu rezonanţă)
reprezintă un aparat indispensabil în
radiofrecvenţâ Acesta nu are precizia
de măsurare a unui frecvenţmetru
digital, dar nici nu-şi propune acest
lucru, fiind un aparat destinat
măsurătorilor rapide (şi evident, mai
puţin precise).
Când aparatul este destinat
măsurării unor frecvenţe de valori
foarte mari, se utilizează în locul
circuitului derivaţie LC cavităţi
rezonante, iar scala de măsură este
gradată în lungimi de undă (şi nu în
frecvenţă, ca în primul caz), de unde
şi denumirea de undametru cu
absorbţie (engl absorbtion
wavemeter).
2x240pF
în principiu, un frecvenţmetru
cu rezonanţă (grid dip-metru) conţine
un circuit oscilant realizat dlntr-o
bobină fixă L (care se poate înlocui) şi
un condensator variabil Cv, prevăzut
cu un cadran, ca în figura 1
în paralel cu circuitul oscilant
LC derivaţie este conectat un
milivoltmetru electronic VE, care
măsoară nivelul semnalului.
Funcţionarea acestuia se bazează pe
fenomenul de rezonanţă care se
produce la circuitele oscilante LC
atunci când frecvenţa aplicată
circuitului este egală cu frecvenţa de
rezonanţă a circuitului oscilant Cu cât
factorul de calitate (Q) al circuitului
acordat este mai mare, cu atât maximul
curbei de rezonanţă este mai pronunţat
(curba este mai ascuţită), iar
determinarea frecvenţei de rezonanţă
este mai precisă. Acest lucru se poate
observa în figura 2 Frecvenţa de
rezonanţă a circuitului oscilant
derivaţie (f 0 ) se determină cu relaţia:
/o= 1
măsurarea frecvenţelor foarte mari,
atunci scala acestuia nu mai este
gradată în unităţi de frecvenţă (Hz), ci
în unităţi de lungime (m). Lungimea de
undă se poate determina cu relaţia:
x fJ = 2 ncJTc
unde c reprezintă viteza luminii în
acest caz aparatul poartă denumirea
de undametru
Schema electronică a grid dip-
metrului realizat de autori şi propus
cititorilor este prezentată în figura 3
în principiu, schema este
constituită dintr-un oscilator de tip
Klapp, realizat cu pentoda 6J5P, care
lucrează într-o gamă largă de
frecvenţe, având circuitul oscilant
derivaţie LC conectat între grila de
comandă (gl) şi anod (a), iar între grila
Ql>Q2>Q3
2njLC
în care L şi C sunt Inductanţa şi
respectiv capacitatea din circuitul
oscilant.
Cu fi şi f 2 s-au notat două
frecvenţe limită, situate de o parte şi
de alta a frecvenţei de rezonanţă, între
care voltmetrul indică aceeaşi valoare
a tensiunii. Frecvenţa de rezonanţă se
poate determina cu formula:
f 0 =(fi+f 2 )/2.
Frecvenţmetrele cu rezonanţă
se utilizează pentru măsurări de
frecvenţă in domeniul 100kHz+ 10GHz,
precizia de măsurare fiind de 0,1 -1%.
Dacă frecvenţmetrul cu
rezonanţă este proiectat pentru
Figura 2
Figura 3
220Vca
TEHNIUM • Nn 6/1999
de comandă (gl) şi catod (K) având
montat un microampermetru
(galvanometru) cât mai sensibil.
Tubul electronic folosit este o
pentodă amplificatoare de tensiune, cu
pantă fixă, de producţie rusească, de
tip 6J5P, utilizat în receptoare TV alb-
negru de tip Rubin. Acesta prezintă
următoarele caracteristici electrice
Uf=6,3V; lf=0,45A; Ua=300V
la=1 OmA; Ug2=150V; Ug1=-2V
S=9mAA/.
Soclul tubului este prezentat
în figura 4
S-a adoptat acest tub
electronic. în cadrul schemei de faţă,
din mai multe motive: are un gabarit
foarte mic (circa 40mm lungime), este
mai stabil cu temperatura decât un
tranzistor şi, mai important decât toate,
am dispus de el atunci când am realizat
acest grid dip-metru. Acest lucru nu
înseamnă că montajul nu poate fi
adaptat cu uşurinţă şi realizat cu
tranzistor.
Schema mai conţine un
2L
CQ-YO
transformator de reţea (coborâtor de
tensiune), care furnizează în secundar
o tensiune alternativă de 6.3V
necesarâ alimentării filamentului
tubuiu* electronic
Tensiunea anodică a tubului
(de circa ♦250V cc) se obţine direct din
tensiunea alternativă de reţea prin
redresare monoaltemanţâ cu dioda D
( de tip 1N4007) şi filtrare cu
condensatorul C3 (22pF/500V). Tot din
tensiunea redresată monoaltemantâ.
prin intermediul rezistorului R3, se
polarizează şi grila ecran (g2) a
pentodei, cu o tensiune pozitivă de
valoare mare. Grila supresoare (g3) a
tubului se leagă la catodul (k), adică la
masa montajului.
Din motive de spaţiu, nu s-a
ulii zat un soclu pentru tubul electronic.
I 'piturile celorlalte componente sau ale
conductoarelor de legătură fâcându-se
direct pe terminalele pentodei.
Acest grid dip-metai acoperă
un domeniu al frecvenţelor de lucru
cuprins între 100kHz şi 200MHz.
divizat în 3 subdomenii;
100kHz+2MHz; 2MHz^-30MHz şi
3QMHz-200MHz. Pentru fiecare dintre
aceste trei subdomentii se utHizeazâ
câte o bobină distinctă. bobinele fiind
realizate pe soclu într-o carcasă
încb.sâ «capacul închtzându-se pnn
mfiietare)
Dm motivele expuse antenor
ocţmerea unu; Q mare), atât
condensatorul var.abl (având două
secţiuni egale de 240pF fiecare), cât
Şi bobinele trebuie să fie de calitate
Condensatorul variabil va avea
izolatorul realizat dm călit (se acceptă
s; dm lextolit). acesta putându-se
procura de la statiie militare vechi
«dezafectate* Din acelaşi motiv
; obunerea unu; Q mare) bobinele se
vor realiza din sârmă de cupru
argintată cu un diametru mare ai
conductorului.
Instrumentul de măsură
igai.anometruk) este recomandabil să
f«e cât mat sensibil (5(M00pA la cap
12
de scală) Jn cazul montajului prezentat
s-a folosit un VU-metru de la
magnetofoanele Tesla, având
sensibilitatea de lOOpA.
MODURI DE LUCRU
Există două moduri distincte
de lucru şi anume un mod pasiv, cu
comutatorul K pe poziţia 1. dacă
montajul este nealimentat cu tensiune
şi un mod activ . cu comutatorul K pe
poziţia 2. oscilatorul realizat cu pentodâ
fiind în funcţiune
a) Modul pasiv de lucru
Frecvenţmetrul nostru nu este
alimentat cu tensiune continuă (K
deschis), cu el mâsurându-se
obligatoriu numai circuite oscilante
alimentate cu tensiune
Se procedează după cum
urmează. Se apropie bobina exterioară
a acestui frecventmetru cu rezonantă
(grid dip-metru) de circuitul oscilant
(generatorul) a cărui frecvenţă se
măsoară. Se va realiza un cuplaj cât
mai slab şi nu unul strâns, pentru a nu
se produce fenomenul nedorit de
"târâre' a frecvenţei
în bobina aparatului nostru se
va induce o tensiune de la arcuitul cu
care am realizat cuplajul, având o
anumită frecventă In momentul când
pnn acordarea condensatorului nostru
variabil circuitul oscilant propriu LC
capătă aceeaşi frecvenţă, tensiunea
indusă în circuitul nostru va fi maximă
Acest fapt este pus in evidenţă de către
microampermetrul pA. care. în
momentul rezonanţei, va indica un
maxim, spaţiul grilâ-catod (gl-k) al
tubului servind ca diodâ-detectoare
Astfel, tensiunea de înaltă frecventă
care se măsoară, aplicată prin cuplaj
inductiv arcuitului nostru oscilant este
astfel redresată şi măsurată cu
microampermetrul Sensibilitatea
acestui sistem de măsură se reglează
cu ajutorul potenţiometrului P (500kQ,
liniar). Se urmăreşte să se aducă
maximul în cadrul scalei, ca să poată
fi citit. La obţinerea indicaţiei maxime
pe instrumentul de măsură se citeşte
valoarea frecvenţei de rezonanţă a
circuitului care se măsoară direct pe
scala corespunzătoare bobinei folosite
(indicaţia dată de axul condensatorului
vanabil). scala fiind gradată direct in
unităţi de frecvenţă.
Această metodă de detectare
a rezonanţei se numeşte metoda
absorbţiei de unde provine şi
denumirea de frecvenţmetre (sau
undametre) cu absorbţie sau grid
dipmetre. Facem precizarea că
vom avea atâtea scale de
măsură câte bobine
utilizăm (3 in cazul nostru)
b) Modul activ de
35 lucru
In această situaţie
comutatorul K fiind închis,
tubul este alimentat cu
tensiune, funcţionând ca un
oscilator şi generând o frecvenţă
variabilă. în funcţie de poziţia cursorului
condensatorului vanabil.
în momentul când bobina
externă a grid dip-metruiui nostru se
apropie de un alt circuit oscilant, cu
frecvenţă de rezonanţă proprie, acest
circuit nefiind alimentat cu tensiune,
acesta va absorbi o energie maximă
din circuitul nostru, atunci când
oscilatorul va avea aceeaşi frecvenţă.
Fenomenul va conduce la o scădere
maximă a nivelului tensiunii la capetele
circuitului oscilant activ (din aparatul
nostru), ceea ce va fi pus în evidenţă
printf-o indicaţie minimă a
microampermetrului pA. Cu ajutorul
potenţiometrului P se va regla astfel
încât acest minim să se găsească în
cadrul scalei (pentru a putea fi pus în
TEHNIUM • Nr. 6/1999
evidenţă) prezentat în figura 5 Se observă textolit prezentată în figura 6'dreapta-
ETALONARE forma uşor trapezoidalâ a acestuia sus) şi al unui distanţor, care fixează
Etalonarea frecvenţmetrului Dat fiind faptul că lucrează la capacul superior de corpul
cu rezonanţă prezentat se poate face frecvenţe înalte, construcţia aparatului transformatorului de reţea
în două moduri, utilizând fie un va respecta regulile specifice Bibliografie
generator de radiofrecvenţâ etalonat, radlofrecvenţei. Montajul va fi compact. 1. Frecventmetre electronice -
fie un frecvenţmetru digital. rigid, componentele electronice Rod ica Pope seu, Editura Tehnică.
a) Metoda cu generatorul conectându-se direct între ele cu Bucureşti 1967
etalonat conductoare scurte (sau chiar fără 2 Generatoare de radiofrecvenţâ -
Se foloseşte grid dip-metrul în conductoare de legătură). George Bâjeu. Gheorghe Stancu.
regim pasiv Se pune acesta la un cap Aspectul exterior al Editura Tehnică. Bucureşti. 1972.
de scală şi se reglează frecvenţa frecvenţmetrului cu rezonanţă este 3. Catalog de tuburi electronice -
generatorului până când pe prezentat în figura 6 Carcasa este Cezar lonescu Ana Săvescu Editura
microampermetru se observă un realizată din două capace din tablă de Tehnică. Bucureşti. 1967
maxim. Frecventa dtită pe generatorul aluminiu cu grosimea de 1,5mm. 4 Manualul inginerului electronist
de radiofrecvenţâ etalonat se va marca decupate conform desenului şi îndoite Măsurări electronice, Edmond Nicolau
pe scala aparatului nostru. Se repetă după linia punctată Acestea sunt fixate (coordonator) Editura Tehnică,
operaţia la mijlocul şi la celălalt capăt între ele prin intermediul piesei din Bucureşti, 1979,
al scalei. Se va trasa câte o scală
pentru fiecare bobină a aparatului
b) Metoda cu frecvenţmetrul
Grid dip-metrul va lucra în
regim activ, generând o frecvenţă. Se
pune condensatorul variabil la capătul
inferior al scalei şi cu ajutorul
frecvenţmetrului se măsoară
frecvenţa Frecvenţa citită se va marca
pe scală Se repetă operaţia la mijlocul
si la capătul superior al scalei.
REALIZAREA PRACTICĂ
Cablajul montajului este ceruoon Rg^o5
VIDEOCASETOFOANE
înregistrarea şi redarea magnetică
a imaginilor şi sunetului
*
Vkteocasetofoane
Autori: Şerban Nakxi
Dan Cepâreanu
Colecţia: ELECTRONICĂ Şl TELECOMUNICAŢII
Lucrarea conţine nouă capitole şi prezintă problemele specifice
înregistrării şi redării informaţiei video şi audio cu ajutorul
videocasetofoanelor. Sunt tratate în detaliu problemele specifice,
începând cu prezentarea caracteristicilor de bază aie semnalului video
complex color şi până la inregsitrarea digitală a informaţie! video pe bandă
magnetică
Sunt prezentate, de asemenea, diferite formate de înregistrare
video şi procedee de îmbunătăţire a sistemului de înregistrare- redare
Cartea este accesibilă unui public larg. format din diversele
categorii de electronişti, amatori sau profesionişti, având preocupări în
domeniul videocasetofoanelor.
Grupul Editorial ALL-Serviciul “Cartea prin poştă"
Sunaţi şi comandaţi!
tel 01/402.26 00: fax 01 /402.26.10
fax Distribuţie:01/402 26.30
sau scrieţi la:
bd.Timişoara nr 58, sector 6. 76548 - Bucureşti CP 12 -107
NOI VĂ ADUCEM CĂRŢILE ACASĂ
TEHNILM • Nr. 6/1999
NOUTĂTI EDITORIALE
9
Ed.tura ALL EDUCAŢIONAL
oferă cititorilor săi tradiţionali încă o
lucrare excelentă in renumita sa
colecţie SOFTWARE/HARDWARE.
Este vorba despre ‘AUTOCAD14
Ghid de referinţă* de George Om ura
şi B Robert CaSori.
Cartea oferă expica'j dare ş*
concise pentru fiecare facultate ş
comandă AutoCAD 14. aranjate de la
AtaZ.
Sufioent de mic. în ceea ce
pnveşte gabaritul, pentru a putea fi
transportat cu uşurinţă, dar cu un
conţinut nebânu.t de mare. acest gr o
pune la dispoziţia utiUzatoruîu; toate
materialele necesare într-un format
glosar simplu de utilizat
Cititorul va descopăr, câ acest
volum reprezintă o sursă
indispensabila, ndrferent de scopurile
în care se ut izeazâ AutoCAD. sau de
nivelul de cunoaştere ai acestea
nr
= LABORATOR
GENERATOR DE FUNCŢII CU AFIŞARE DIGITALĂ
ing. Şerban Naicu
Un generator de funcţii de joasă frecvenţă,
in domeniul 20Hz+200kHz, care să ofere toate cele
trei forme de undă clasice (sinusoidal, triunghiular şi
dreptunghiular) este extrem de necesar în laboratorul
electronistului.
Aparatul este cu atât mai util cu cât oferă şi
posibilitatea afişării în permanenţă a frecvenţei
semnalului livrat, cu cea mal mare precizie, pe un
afişor digital cu 4 cifre.
Generatorul de funcţii cu afişare digitală pe
care vi-l propunem conţine două mari subansambluri
funcţionale (alături, evident, de blocul de alimentare
cu tensiune).
Este vorba, în primul rând, de generatorul
propriu-zis de semnale (de funcţii) realizat în
principal cu circuitul integrat specializat, de tip
ICL8038 (Intersil).
Cel de-al doilea bloc funcţional este constituit
de frecvenţmetrul cu 4 digiţi, realizat în principal
cu circuitul integrat MMC22926.
Despre ambele blocuri funcţionale
enumerate, revista noastră s-a referit pe larg în
câteva numere din anul trecut. Este vorba despre
serialul de trei articole (nr.1, 2 şi 3/1998) intitulat
“Generatorul de precizie pentru forme de undă -
ICL8038" şi despre “Numărător cu patru digiţi" (nr.
6/1998), articole pe care vă invităm să le recitiţi. Acest
lucru va constitui pentru dvs. un sprijin deosebit m ^
vederea realizării prezentului generator de funcţii.
Generatorul de funcţii cu afişare numerică,
pe care vi-l propunem spre realizare practică,
prezintă câteva caracteristici principale:
- frecvenţa furnizată, cuprinsă între 20Hz şi
200kHz, în patru game (de câte o decadă fiecare):
20+200Hz; 200*2000Hz; 2+20kHz; 20+200kHz;
- atenuatorul de ieşire este etalonat în 4 decade
si furnizează nivelurile: lOmVcc, lOOmVcc, IVcc si
ÎOVcc;
• prevăzut cu ieşire distinctă pentru semnale TTL;
- conţine o intrare de vobulare externă:
- are încorporat un frecvenţmetru digital cu 4 cifre,
realizat în tehnologie CMOS, pilotat de reţea, cu
posibilitatea de utilizare externă (frecventa maximă:
4MHz);
- consum redus: circa 8W.
GENERATORUL DE FUNCŢII (DE
SEMNALE)
Acest etaj funcţional are schema prezentată
în figura 1. Se observă faptul că aceasta este
realizată în principal cu 4 circuite integrate. Principalul
arcuit integrat care echipează acest montaj este CU,
generatorul de funcţii ICL8038, fabricat de firma
INTERSIL, având capsula şi semnificaţia pinilor
prezentate in figura 2. Acesta este un CI monolitic
capabil să genereze oscilaţii sinusoidale,
dreptunghiulare, triunghiulare şi în dinte de fierăstrău,
precum şi impulsuri de mare precizie. Frecvenţa este
reglabilă din exterior într-o gamă cuprinsă între mai
14
laborator
puţin de 1/1000Hz şi mai mult de 1MHz şi este
stabilizată într-o gamă largă a tensiunilor de
alimentare şi a temperaturilor de lucru.
Modulaţia de frecvenţă, precum si
vobularea pot fi obţinute printr-o tensiune externă,
Reglate semnal | \
sinusoidal
Ieşire semnal
sinusoidal
Ieşire semnal
triunghiular
Reglarea
factorului
de umplere
OI
•Vcc
PoiartzareM.F. I
oo
co
O
00
— I
o
A i Neccoeetat
1.13 1 Neconectat
. 12 I Redore semnal
_sinusoidal
II l -Vcc(GND)
_ 1Q 1 Condensator pentru
_stabilire frecventa
. _9 l lesire semnal
drepunghlular
Intrare Poleiai M.F.
xf i n
tehmlim
Nr. 6/1999
Lş
Figura 2
iar frecvenţa este programabilă fie printr-o comandă
digitală, fie prin adăugarea de condensatoare şi de
rezistoare.
Valorile maxime absolute pentru ICL8038 sunt:
- tensiunea de alimentare:±18V sau 36V,
- puterea disipată: 750mW;
- tensiunea de intrare (la orice terminal) nu trebuie să
depăşească tensiunea de alimentare;
- curent de intrare (pinii 4 şi 5): 25mA;
- curent de ieşire (pinii 3 şi 9): 25mA.
Principiul de funcţionare al generatorului de
semnale prezentat este următorul: condensatorul de la
pinul 10 al CI (CI ...C4), selectat cu ajutorul comutatorului
K1.3 se încarcă liniar la un curent constant, ales din
valoarea rezistorului de la pinul 4 al CI (R3-*-R6, selectat
cu ajutorul comutatorului K1 1), apoi se descarcă liniar
la un curent constant, determinat de valoarea rezistorului
de la pinul 5 al CI (R7-R10, aleasă cu comutatorul K1.2).
Două comparatoare din structura internă a lui ICL8038
controlează punctele de basculare reglate la 1/3 din
tensiunea de alimentare (pragul de jos) şi respectiv 2/3
din tensiunea de alimentare (pragul de sus) şi asigură
astfel comutaţia încărcare-descârcare.
Curentul constant prin rezistoarele de la pinii 7
şi 5 ai CI este, de asemenea, reglat de către tensiunea
de control de la pinul 8. Potenţiometrul PI (10k£2), sau
tensiunea de vobulare (selectate cu întrerupătorul II),
asigură deci excursia de frecvenţă aleasă cu ajutorul
comutatoarelor. O decadă este acoperită pe gamă.
Potenţiometrul PI va fi de tip multiturâ, permiţând astfel
un reglaj de frecvenţă foarte fin şi obţinerea valorii dorite
cu o mare precizie.
Semnalul triunghiular, obţinut la bornele
condensatoarelor C1-C4 de la pinul 10. este preluat în
interiorul CI de către un etaj de urmărire de tensiune şi
furnizat (pe impedanţâ scăzută) la pinul 3 al CI. Acest
semnal triunghiular este, de asemenea, trimis în
interiorul CI la un etaj formator, realizat cu 2x8
tranzistoare, care îl transformă în semnal sinusoidal,
care este livrat la ieşire (pinul 2). Ajustarea tensiunilor
de la pinii 1 şi 12 ai CI (cu potenţiometrele SR2 şi SR3
de câte 100k£2) permite finisarea formei semnalului şi
obţinerea unui coeficient de distorsiuni minim
Acelaşi semnal triunghiular este trimis la un
circuit basculant, care furnizează un semnal
dreptunghiular (rectangular) la ieşirea de la pinul 9, care
este cu colectorul în gol
Pentru a se atinge performanţele optime cu
Iii
<30
nUU
r, -j wn rx o o
*3
S I 3
C?Lxi_
w 1 w
cO
g
D
o>
zr 1
sS Pi
5
H
5*a
M *
-c=H
°(N
£
CN
£-J
-O
UI Ş
H
si s
+•
2 £
15
LABORATOR
ICL8038 tensiunea de alimentare a
acestuia trebue să Undă spre valoarea
maxrnă { 1 I 8 V) Fn cazul acestui
monta» tensiunea de alimentare este
de z 12 V.
Amplificatorul de «eşire este
realizat cu ajutorul arcuitului integrat
CI4 de tip LM318. care este un
amp^rcator operaţional cu performanţe
superioare A stfe 1 răspunsul său in
frecventă este de 100 de ori mai bun
decâ; al clasiculu. amplificator
coerat-ona I LM741 Viteza de creştere
(slew-raie) este de 50V/jis la LM318.
fata de 0.5V/ps la LM741
(comutatorul K2 pe poziţia 2-2')
legătura este directă, impedanta de
ieşire a circuitului integrat ICL8038 este
suficient de scăzută (de ordinul a
200Q) Condensatorul C7 ( 68 pF)
contnbuie la reducerea anomaliilor de
formă ale semnalului în partea de sus
a ultimei game
în schimb, pentru semnalul
sinusoidal este necesară culegerea
semnalului pe o impedanţâ mare. cu
scopul de a nu deteriora factorul (rata)
de distorsiuni. Acest lucru se face prin
intermediul circuitului integrat CI2.
LF356, de tip Bifet
Amplificatorul operaţional
LM318 este montat în conexiune de
amplificator inversor
Condensatorul ajustabil CI2
te menit) de 3/1 OpF. conectat între
•eş-rea AO şi mtrarea sa inversoare.
asigură corect a la frecvente ridicate.
Amplii carea generală
icâst-gu** se reglează cu ajutorul
potenţcmetrului P3(4,7k£. liniar) de la
zero la valoarea maximă
Tensiunea de la mtrarea
ne-.nversoare a circuitului integrat
LM318 (p.nul 3) este reglabilă cu
ajutorul potentiometrului P4(4,7kQ,
liniar), ceea ce permite plasarea
semnalului de ieş»re în întregime în
domeniul pozitiv (otfse! +). în întregime
in domeniul negauv (offset -). plasat pe
axa de zero volţi (offset 0 ). sau situat
onunde între aceste valon.
Ieşirea AO de tip LM318 (pinul
6 ) este protejata pnntr-un rezistor R25
de 47Q şi debitează pe un atenuator
decadic. care furnizează nivelurile de
tensiune de lOmVcc. IVcc, lOOVcc
sau lOmVcc. formatdm grupul rezistiv
R26-R29
impedanţa de ieşire este de
cel mult 200 Q (la semnal cu
amplitudinea de IVcc).
Forma de undă a semnalului
livrat la ieşire (tnunghtular. sinusoidal
sau rectangulari se selectează cu
ajutorul comutatorului K 2 (cu trei poziţii
si două secţiuni).
Pentru semnal triunghiular
Figuro 4
Pentru semnal dreptun¬
ghiular (rectangular) legătura cu
ieşirea este tot directă, ca în pnmul caz.
dar reglajul cu ajutorul semireglabilului
SR1 (IkQ) permite corecţia centrajului
semnalului. în raport cu celelalte două
forme
Semnalul sinusoidal, care are
amplitudinea cea mai redusă la ieşirea
circuitului integrat ICL8038. este livrat
direct (neatenuat) la ieşire. în timp ce
celelalte două forme de undă, având
amplitudini superioare, sunt atenuate
prin intermediul semireglabililor SR4
(semnal dreptunghiular) şi SR5
(semnal triunghiular). Se va obţine
astfel la ieşire exact acelaşi nivel vârf
la vârf şi acelaşi centraj pentru toate
cele trei forme de undă ale semnalului
(în poziţia calibrat).
Prezentul generator este
prevăzut cu ieşire distinctă pentru
semnale TTL. Semnalul TTL este
fabricat cu ajutorul unui comparator
rapid, de tipul LM710 (CI3). Circuitul
integrat LM710 (pA710) reprezintă
pnmul comparator integrat din punct de
vedere cronologic, urmat la scurt timp
de pA711 Acesta din urmă a fost
produs şi la noi ţară. la IPRS Bâneasa.
sub indicativul CLB2711EC. Acesta
este un comparator dual (dublu) şi
dacă se utilizează în montajul
generatorului nostru se foloseşte doar
o jumătate din acesta.
Se poate observa pe schemă
că AO. de tip 710, se alimentează de
o manieră deosebită, adică având
V+=+12V şi V-=- 6 V. Tensiunea
negativă de - 6 V se obţine din tensiunea
de -12V, furnizată de blocul de
alimentare, prin stabilizare cu grupul
rezistor R20 - diodă Zener Dz ( 6 . 8 V)
Tensiunea triunghiulară
furnizată la pinul 3 al ICL8038 se aplică
la intrarea inversoare (-) a circuitului
710 printr-un divizor de tensiune,
realizat cu rezistorul R19^R16. Punctul
de basculare al comparatorului se
reglează cu ajutorul potenţiometrului
P2 (IkQ liniar), ceea ce permite
obţinerea unui factor de umplere
(raport ciclic) vanabil.
Rezistoarele R17 şi R18, de
la mtrarea nelnversoare (+), dau
naştere unui fenomen de histerezis,
eliminând total oscilaţiile parazite care
ar putea apărea la basculare.
Ieşirea comparatorului 710
(pinul 7) este conectată direct la borna
TTL, dar acest semnal este utilizat şi
de către frecvenţmetrul intern, aşa cum
se va arăta în cele ce urmează
FRECVENTMETRUL
DIGITAL
Frecvenţmetrul care
echipează acest generator de funcţii
are schema electrică prezentată în
figura 3 şi este realizat în principal cu
circuitul integrat de tip 74C926
(echivalent cu MMC22.926 fabricat de
ifu0C4
Figuro 5
16
TEHNTUM • Nr. 6/1999
LABORATOR
Microelectronica SA, sau cu
MM74C926 fabricat de National
Semiconductors). Alături de acesta se
mai utilizează în schemă circuitele
integrate de tip MMC4011 şi
MMC4017. Aceste trei tipuri de circuite
integrate, realizate în tehnologie
CMOS. au capsulele şi semnificaţia
pinilor prezentate în figura 4
Principiul de funcţionare al
unui frecvenţmetru digital (numeric)
constă în numărarea ciclilor într-un
interval de timp dat. în cazul nostru,
poarta NI se deschide în timpul
determinat (de îs sau 0.1 s) lăsând să
treacă impulsurile de numărat. După
încheierea numărării, un impuls de
transfer face ca rezultatul găsit să
treacă la afişor, apoi un impuls de
aducere la zero iniţializează
numărătorul pentru o nouă măsurare,
funcţionarea fiind repetitivă.
în cazul frecvenţmetrului
prezentat, semnalele a căror frecvenţă
se măsoară ajung la o intrare a porţii
NI (pinul 1) din componenţa CI7, de
tip MMC4011, de la jacul de intrare (f^J
prin intermediul comutatorului 12, fie
direct, fie divizate cu 10(în cazul ultimei
game) de către CI5, de tip MMC4017.
Acesta reprezintă un numărător
decadic (Johnson) cu ieşiri
decodificate şi are capsula prezentată
în figura 4b Circuitul integrat
MMC4017 livrează la pinul 12 (CARRY
OUT) un impuls la fiecare 10 impulsun
de tact aplicate la intrarea CLOCK
(pinul 14), deci practic frecvenţa de la
intrare (fx) divizată cu 10 (fx/10).
Impulsurile de ceas (clock)
sunt furnizate, în acest caz, de către
reţeaua de curent alternativ de 50Hz.
Stabilitatea acestei frecvenţe este
destul de bună pentru măsurările de
joasă frecvenţă pe 4 digiţi. Pentru
aceasta, în blocul de alimentare care
va fi prezentat în cele ce urmează, se
face o conexiune pe o înfăşurare din
secundarul transformatorului de reţea
(6Vef). tensiune care se aplică, prin
intermediul grupului R33-R32-C16-
C15, porţilor N2 şi N3 din 07 (de tip
MMC4011). Cu ajutorul acestor două
porţi inversoare semnalul sinusoidal
capătă o formă dreptunghiulara.
Circuitul integrat MMC4011 conţine 4
porţi ŞI-NU (NAND) cu câte două intrări
fiecare, având capsula prezentată în
figura 4c Poarta N4 nu se foloseşte
în acest montaj. Atenţionăm asupra
introducerii unor decuplări
corespunzătoare, care să elimine
paraziţii care pot impieta asupra unei
bune funcţionări.
Acest semnal dreptunghiular
de 50Hz, de la ieşirea porţii N3 (pinul
11 al 07), se aplică fie direct (pentru
primele două game de sus), fie divizat
cu 10 de către 06. de tip MMC4017
(pentru cele două game de jos) - având
în acest caz valoarea de 5Hz - unui
nou divizor cu 10, reprezentat de 08
(de tip MMC4017) Selectarea se face
cu ajutorul secţiunii K1 5 a
comutatorului pentru game de
frecvenţă
La intrarea divizorului 08
(pinul 14) se aplică semnale cu
frecvenţa fie de 50Hz, fie de 5Hz, la
ieşire (pinul 12) rezultă semnale cu
frecvenţa (divizată cu 10) de 5Hz,
respectiv 0,5Hz. adică cu perioada de
0,2s sau 2s. Alternanţa pozitivă a
acestui semnal, măsurând fieO.1s.fie
îs (jumătate din perioadă) constituie
semnal de deschidere pentru poarta
NI (din 07), aplicându-se la pinul 2 al
acesteia
Pe la pinul 5 al 08, conectat
furnizate de generator şi afişate de
frecvenţmetru. corespunzător poziţiei
comutatorului de gamă sunt:
Poziţia 4 20-2Q0(în Hz];
Poziţia 3: 200-2000ţîn Hz];
Poziţia 2 2.00-20 OOţîn kHz];
Poziţia 1 20.00+200 Oţîn kHz).
Timpul de măsurare al
frecvenţmetrului nostru este de 1/1 Os
pentru gamele de sus (durata completă
a ciclului fiind de 2/1 Os), ceea ce este
foarte bine, şi de îs (cu o durată a
ciclului de 2s) pentru gamele de jos.
ceea ce este acceptabil.
Intrarea frecvenţmetrului
poate fi utilizată şi din exterior pentru
semnale în norma TTL (5Vcc), având
limita de frecvenţă de ordinul a 4MHz
(tipic).
BLOCUL DE ALIMENTARE
CU TENSIUNE
Cele două module funcţionale
prezentate (generatorul de funcţii şi
frecvenţmetrul) se alimentează cu o
tensiune de +5V şi una dualâ de ±12V
Figura 6
cu pinul 5 (LATCH ENABLE) al CI9,
se asigură funcţia de transfer, iar pe la
pinul 9 al CI8. conectat cu pinul 13
(RESET) al CI9. se asigură aducerea
la zero a frecvenţmetrului.
Circuitul integrat CI9, de tip
MMC22926, având capsula prezentată
în figura 4a este un numărător cu 4
digiţi, cu ieşirile multiplexate, destinat
comenzii afişoarelor cu 7 segmente cu
catod comun
Cele 4 tranzistoare folosite
(T1+T4) sunt de tp BC546, BC547.
BC548 etc (în capsulă TO-92a).
Pentru limitarea curentului prin
cele 7 segmente ale afişoarelor se
utilizează grupul de rezistoare
R35+R41 (de 47Q fiecare). Prin
scăderea valorii rezistoarelor se creşte
luminozitatea segmentelor afişoarelor
Prin intermediul secţiunii K1 6
a comutatorului rotativ se aprind
corespunzător punctele zecimale Pz
(U-unitâţi, Z-zeci, S-sute). PzM(mii) nu
este conectat
Cele patru game de frecvenţă
Schema electrică a
alimentatorului este dată în figura 5
Acesta este compus, în principal, dintr-
un transformator (coborâtor de
tensiune) de reţea, având două
înfăşurări secundare, fiecare de câte
6Vc.a., un număr de 8 diode
redresoare (de tip 1N4002 . .1N4004)
şi trei regulatoare de tensiune
integrate, de tip 7805, 7812 şi 7912.
în înfăşurarea primară a
transformatorului se află însenatâ o
siguranţă fuzibilâ de IA
Se observă pe schema
blocului de alimentare locul de unde
se culege tensiunea de 6Vef/50Hz
necesară asigurăm tactului de ceas
(dock) al frecvenţmetrului.
Panoul frontal al aparatului
este prezentat în figura 6
Bibliografie
1. Le Haut Parleur nr. 1672.
septembrie 1981,
2. Catalog Intersil. ICL Precision
Waveform Generator Voltage
Controlled Oscillator.
TEHNIUM • Nr. 6/1999
17
E LABORATOR
|
TESTER PENTRU AFISOARELE CU CRISTALE LICHIDE
ing. Şerban Naicu
Afooar&te cu c nsiale lichide
ilCD-L>Qu»d Cristal Dispîay) sunt
ast&z extrem de râspândie ş* datoriâ
certelor kx avantaje sunt uUUzaie în
numeroase montaje D»xerstatea
LCO-urSa este >- ea ext/em de mare
e^stând afşoare de la cele ma s^mote
cu doar <k* &g4) de exemplu. părâ ia
i'«ie complexe, cu 10.12 sau tfvar
ma* muc d^ ca să nu ma. vorfcsm
de aHoare*e cu cristale Icrwde cu un
număr foarte mare de caractere
a f >a te organ,za'.e pe mai multe
rânduri (module aKamjmerce;
Sacâ. de 'eg jtâ. pentnj LCD-
u cu care <^e~ sa 'ea zăn o acrfcaoe
Pentru a se putea festa unul
dintre segmentele afi^orului este
suf»c*ent să se aplice o tensiune de
doar câpra vof! Această tensiune nu
trebuie să fie !n n/d un caz continuă
deoarece într-un asemenea caz
curentul ar provoca dizolvarea pastei
fine si deteriorarea iremediabilă a
afoonJu
IrtUMeaura. unafsajLCD ce
/a festa numai cu ajutorul unet tensiuni
alternabve. care. mat moft decât atât
nu trebuie sâ confcnâ ntc cea mai mcă
compooemă continuă Este necesar
să avem o orcufaPe extrem de preasă
de curent într-un sens p în c&âlah
(curens nguros egali j Ir. acest mod se
poate erta distrugerea afisorukjt
D«n aceste cons^îeren'e des
LCD-ul este un afişor extern de robust
$• de fiabil, pentru a nu-l supune
încercărilor chiar cu cea mai mici
componentă continuă (extrem de
periculoasă pentru acesta!) autorul
'erssr a r Aă o mare gr;â d n partea
oxistaclorilor e^ec*Dr*s‘ in ceea ce
pr /este mprov zarea ?evereor de
măsură pentru aceste tipuri de
Crrcurtul integrat MMC4047
reprezintă un rnutlMbrator monostabd/
ac<ab4 de mcâ putere, având schema
Woc internă prezentată în figura 2 ar
capsula v semnificaţia terminalelor In
figura 3
După cum se poate observa
din structura internă a integralului
figura 2/ acesta comportă la eşire
un &vizor de frecventă cu 2. ceea ce
asigură perfecta simetrie a semnalulu
rectangular de tesse
Circuitul integrat MMC4047
poate funcţiona în mai mutte moduri,
unul dmtre acestea f»md cel de astabil
cu funcţionare cont-nuâ. dacă intrarea
ASTABLE (p<nul 5> este în t loge. sau
dacă ASTABLE (pmul 4) este în 0
log/c asa curr. este pre văzut îr
schema noastră
Frecventa oscilatorului
(astabilului) este de c«rca 1kHz
temporizarea Mnd dată de
comporensele externe Ci (22nF) ş
R1 (1O0fc&j conectate între p r 1(C),
2/R) v 3 (R-C COMMON;.
Montajul prezentat se /a
alimenta cu o tensiune continuă
-- i<r-oe îj, \fzjnj
'ccârr Khe' aLCG-x.
deter- r as'*e ve' r<> f*ce* e
Vc.«e d uen+jfs ^ terminate
S-că oxr se v. e un arivex o.
ernae v ce LCO cv • e
PăcjXttCecvjs^ tosrvsvxxr
s yrapjs sandMCh c pe a că/cr tată
' Sfoară cepuse p s*e e
coroxaoare - J&'lr+jk
căcse v/* ra r r e tp-a* /
dr ve e»e rar ou -r cr*j oe
x'Oe t deormxeaj m căr j crvae
p scrt-că potarzarţa v/,
e-w aps^ate a'-e
. zr„ e sv^ -<
&vs *.
■jzua se folosesc c /erse
testere mprovtzate const at <hn
osc a*oa # e -astab- e) 'ealtza^e cu
orcurfe x -er/ate logee cbşnu ie (ver-a
de e/em<ău) *er<xAÂ con&â în
aceea că. r acesr caz. raport oxi<c
^fadoruide ictere) nu eve e/ac? de
Wa c uscxd4ex * ceeacedeterrnhă
s^eze r ‘a ^ c componente
oonor«>e
Tes*er:^ pe care r prcţ>jr
a/ă'C vere^a veze* a ă > figura i
'eafrz# v p- mcooi cu careul
de ^CMOS \MKMA1 teyez* k y
ge-eravx ce se*"'a drebfjngh^tar
f eoanrgxar ; care produce o ’e-sure
,â de esre pedect s^mealcâ
V/poare £ p// rjxar prea mare pentru
cea "ia mare pane a arf^soareior LCD
mcxîerne idea ă ar f o atm>er # are cu
tensiune regîab-.iă aceas*a a/ând
avantaj că r^ ajută să determinăm
cu prec// « c rr. 'eie de îensmne între
care af sorji i i'icponează încă corect
Se ^>a*e remarca a c că e/.vă o
-egăfurâ î' #r e n/veM ter.s ^n de
alimentare > ungn.u de bună
/tzaoi’ate a* af<son>i
Tes'erui preze r, a' are ur
consun de cxca # mă
p e' vj testarea zftboru** se
/a ap» ca *e' > unea rec f a r gufară
fixrr^zată <a ei.'ea sr<egrab>jr (pr*.^
10-0 sa»j p-.'x^ '* r J) P r ^ r ’er"ied^j-
18
TfcHMLM • Nr. 6/1999
LABORATOR - —- 1 ' ; ~~=
măsurări neconvenţionale cu avometrul
ing. Tony E. Karundy
De regulă cu un Ampec-VoK-
Ohmmetru (AVOMETRU) ce pot
măsura d»rec1 intensităţi de curent
continuu «au alternativ tensiuni
continue sau alternative v remite
Avometrul poate fi folos t ţi pentru
tinete măsurător! electrice indirecte în
care. pe lângă măsurătorile directe,
obţinerea valoni măr>m«i oe interesează
se obţine prm calcule construi
grafice etc
v 0 220/03
cunoscută v de o precrz e căi rna
bună Cu avometrul se măsoară cete
t/ei termin» *J M U b , rtentfu'-ea
reţete*/ Alegând o anumdă scară fez
1CT/ • 1 om), se or sVue-şte tnunghmf
celor trei te*' vor /figura 2/ Dacă
bobina de inductentă neaxv/v^AA 1/
ar fi a nit 'ezistente de pierderi noîă
/R*~0).'r*jrgr , ; idr figura 2 ar fi fost
dreptungh«c După cum te /ede et nu
este dreptungbic * tenv unea U M se
poate dev^ompone îmtr-o component
U >jf fn fază cu v o componentâ U ,
nepolarteete m^jr^loarea fâoându
se în curent a*ematr/
PenUu măsurare s;rn*Iar
cazuM bobiretor conde' viior v v*
conectează in sere (figura 3; cu •;*
reziotor de rtzister 4 â cucoso^â /cu o
preci/»e cât ma> bună) Avem de
măsurat capadteteă C/ v reaflete'te*
ierte echrvatentâ de pterdert Pv Cav
în ca/iA precede^ se măsoară U M
v v ve construieşte -u
ten c un lor, Dtn construcţia grafică
/figura 4) te deduc s 7, J "/ . â
U„,-R*l
U^-t/Cv
Măsurarea frecventelor
Este /orba despre frec/e^tee
joase cuprinse între 50H/
20* 100kHz (limita superioară de
Rx-fUJU^ fCr;
C/*t/U,,*U r 7l fF|
■»'TJIl
M* OTlr
Rg/ra 3
Măsurarea inductanţelor
Este /orbe de inductanteie
mar ale bobilor ev miez de oţel
etecUotcbrsc (transformatoare bot^r-e
de soc, înfăşurări de relee etc.) care
se pot măsura ia frecvenţa reţetei
Pentru măsurare se e/ecutâ
montajul din senerna prezentată în
figura 1. în care R este o rezrsiercâ
Figura 5
In cuadraUjră cu /aterie acestor
două tens*jn nu se pu* măsura d* ec*
punctul 0 f< nd *nacces>bil D»n
construcţa grafoâ se obţine v U ,
U*,*R*1 P^J fc yi*(U^ r yP (O)
U,*UJ U<f.yte(U ;U Jp
în care '.i»2iMwad/»
Recap^ulând la această
metodă de măsură, ^ ş* R sunt
constante U^. se măsoară *' v
se determină din construct a
grafică
Măsurarea capacităţilor
Este vorba e/ dent, de
capacitatea condensatoarelor
^ te/fJor de 1/R2 sau R3) 'tre
borna comună a a* socului respectr/
fbacfc<Aane-ln engleză, sau arntere plan
* > franceză) v ur iii (intre segmente
Dacă nu *vn care este puni fcacfcptane
^B p ) a afvxulul vom corecta una
<fr"tre *e>ftle testefiăui la unuf d»ntre
segmente * pnn încercări succesive
cu ce^atcă ^>re a testeniu< pe ce^» H
îx v/n perţe^a te apmdeeâ
segmentului io acel moment am
de fapt p>nul BR Păstrând
drnre es^le testeruăiî pe acest
^ trv au ger ea oj oeatafîă fc>omâ de
a testerului a cetedat* p^r* vom
iM*ca sernnif ca! *1# acestora
\ e log Dacă în acest te ia
^ - ,r «te ‘ -p-jT) de afsoare urrui d ^t/e
segmente nu se apnrde nrj /â
el nu este ars! 7efrf*cat' dacă acesta
nu eve asociat unu* alt p' de
bacxpterte’
Bibliografie
- Cioate vnagnee CMOS Mar de
utMzar* - I Ardetear>u H O'X'/u *•
Peseta*. Eddura Tonică Bocurest
2 Renala Etetor r r 241/242-
îiJINILM • Nr. 6/1999
Trr~
•C2Z
TV/o >^ v/
•fi^CC
nn^-K^4>
«»
:z3*
*«â<cn
%
3D^
X3< /7 •mi»
-CC
-m.wM
tg/o )
a 'J'JtanwTr**pjMi car ţ
Invx sâ f.« 3&»f3t. *»3U I' C.3ft«a
Montajul 6* rrtftturi «ft«
*.mplu figura 5) t yy i& rU^r-un
r«z ttor <3« rezit , 3r' , Ă P ţ un
0/ocJ«nv*VY d« oapacztav» C. a^b<»4«
/afon caunoacuta cu ţ/vir* cM rn»
bună La borneia AB va aplică
ten»<un«a 4« fracvanţâ h
nacunotoutâ Sa 'nâv>ar4 «er/v/nte
U, v U.
U.«Pi Uc^'/fw^C)
QAaAărn <a&ortuf lor r»0/J.
Iniocuirn) a/ormM Iu U, •<
U. ra/ut*4
wopO&t&C
■>. uMe fc»r/(2*RC) 'Hz)
E/oarea rafav/â mar ^ da
mAvj'Â a ‘racvarta p*in ac*a*tâ
matodi. Oav^vJa <*e precaria cu oara
*unt CuoryaoUa R » C
“JPJR* \CJC)
r JvA «wno
4
19
= AUTOMATIZĂRI
ORGĂ DE LUMINI
Kazimir Radvansky
Montajul propus este o orgă
de lumini realizată numai cu
tnanzisloare. putând debita o putere de
20W culoare, suficient pentru o cameră
obişnuită După cum se poate observa
din schema electrică de principiu
i figura 1) montajul este foarte simplu
Si accesibil începătorilor, oferind
f 0 pe care dorim să o aibă filtrul
respectiv şi modificăm valoarea
componentei pasive corespunzătoare
C3, R9. C5 a filtrului, până când becul
va ilumina foarte slab (filament înroşit).
Date constructive. Reglaje
finale
In figura 2 este prezentat
Datorită efectului de inerţie a
becurilor cu incandescenţă se
recomandă utilizarea a patru becuri de
5W/12V legate în paralel, pentru
fiecare canal în parte
Punerea în funcţiune necesită
doar reglarea preamplificatorului în
modul următor conectând o cască
potenţiometric prin R1 unui etaj
preamptificator realizat cu ajutorul lui
T1. care permite acţionarea montajului
si de la surse slabe de AF
In continuare, prin C2.
semnalul amplificat este aplicat
blocului rezisttv R5. R6, R7 care îl
distnbuie la cele trei filtre de frecventă
Filtrele realizează descompu¬
nerea semnalului in trei componente,
în funcţie de frecvenţa de tăiere a lor
(f 0 ). In continuare, fiecare componentă
este amplificată printr-un etaj
Dadington care are ca sarcină becul
cu incandescenţă, care va modela pnn
variaţia intensităţii luminoase
componenta AF respectivă Diodele
D1.D2 şi D3 au rolul de protecţie
asupra etajului de amplificare
Tipul filtrelor utilizate şi modul
de lucru se poate urmări în figura 3
Cei care doresc să modifice
diagrama de lucru a filtrelor pot
proceda în felul următor cu ajutorul
unui generator de AF etalon se
introduce la intrare un semnal de
frecventă egală cu frecvenţa de tăiere
de I, 2+2 cm 1 , având aproximativ 210
si respectiv 430 spire din sârmă CuEm
0 , 2 .
Transformatorul de alimentare
trebuie să asigure în secundar 12V şi
se calculează în funcţie de puterea
becurilor utilizate,
♦ 12V q (—► coma* 1 .B2.B3
lui R2 până când audiţia devine foarte
bună.
Tranzistoarele de putere vor fi
protejate termic prin montarea lor pe
radiatoare de răcire.
- continuare in pagina 23 -
20
TEHN1UM • Nr. 6/1999
automatizări
automat pentru scoaterea lichidului
dintr-un rezervor
Mihai Mateescu
Cele mai multe dintre sub senzorul MIN. pe intrarea absoarbe din exterior un curent maxim
schemele referitoare la regulatoarele inversoare a CP2 apare un nivel mai de 150mA, fiind protejat la sarcinile
de nivel realizează umplerea unui mare decât referinţa, aceasta inductive cu o diodă internă Ca
rezervor, dar există şi situaţii în care conducând la bascularea ieşirii CP2 în urmare, dacă se foloseşte un releu cu
este necesar un automat care să "0" logic şi automat trecerea ieşirii porţii rezistenţa mai mare de 100U se poate
comande o pompă submersibilă pentru Şl în "0" logic Tranzistorul se renunţa la tranzistor şi se fac
golirea unui puţ decantor. blochează şi releul nu mai primeşte următoarele modificări: pinul 12 se
Schema bloc a instalaţiei este alimentare. deconectează de la masă şi se uneşte
prezentată în figura 1 Funcţionarea Schema electrică de principiu cu pinul 7. iar releul se montează între
acesteia este dată în cele ce urmează, este redată în figura 2 De remarcat borna + a tensiunii de alimentare şi
Când rezervorul este gol simplitatea deosebită a schemei. pinul 11 al circuitului integrat.
(senzorii MIN şi MAX sunt deasupra Tranzistorul folosit (BD135) nu LED-ul montat la pinul 7 al
lichidului), comparatoarele CP1 şi CP2 are nevoie de radiator de răcire După circuitului integrat este folosit ca martor
au V+ pe intrarea inversoare care 3 ore de funcţionare (releul anclanşat) al funcţionării pe timpul anclanşârii
determină la ieşirea lor tensiune încălzirea capsulei aproape că nu era releului (atâta timp cât schema este
apropiată de masă. Ca urmare, la sesizabilă (cu degetul). activă).
ieşirea porţii Şl este "0" logic. Releul folosit de mine este de Menţionez că schema
Când nivelul apei creşte tip auto şi are rezistenţa de circa 80Q funcţionează de la prima încercare,
(senzorul MIN “intră la apă"), şi are nevoie de un curent de 180mA. dacă piesele sunt verificate în prealabil
comparatorul CP2 se polarizează pe la 12V, pentru anclanşare. şi montajul este realizat cu atenţie,
intrarea inversoare cu un potenţial sub Acesta este motivul pentru Bibliografie
valoarea tensiunii de referinţă, ceea ce care am folosit varianta de comandă a 30 de aplicaţii practice ale circuitului
determină creşterea potenţialului la releului cu tranzistorul extern. integrat PU1011 - R Râpeanu. L. Sârbu;
ieşire aproape de tensiunea de Circuitul integrat conţine şi un Agenda radioelectronistului - ing.N.
alimentare şi transmiterea unui T logic amplificator inversor de putere care Drăgulânescu.
pe intrarea "a" a porţii Şl (ieşirea porţii Şl este în “0"
» logic).
In momentul în care lichidul atinge senzorul
MAX, ieşirea CP1 basculează în T logic care se
transmite pe intrarea “b” a porţii Şl. Ca urmare, ieşirea
porţii Şl trece în “1" logic, care se transmite pe dauâ căi;
prima, în baza tranzistorului care se saturează şi
comandă anclanşarea releului şi pe a doua cale, pe
intrarea neinversoare a amplificatorului operaţional AO.
Ieşirea AO trece în “ V logic şi menţine" 1" logic pe intrarea
H b" a porţii Şl, indiferent de starea ulterioară a
comparatorului CP1.
Pompa începe să extragă lichidul din rezervor.
La un moment dat, nivelul lichidului scade sub senzorul
MAX Ieşirea CP1 cade în “0" logic, dar în continuare pe
Intrarea “b" a porţii Şl este T logic de la ieşirea AO. Ca
urmare comanda releului nu este întreruptă, iar pompa
funcţionează în continuare. Când nivelul lichidului scade
TEHNIUM • Nr. 6/1999 ~~~~
— AUTOMATIZAI*!
MODULE STABILIZATOARE DE TENSIUNE
Valentin Croif Constantin
Propun realizarea a trei
montaje electronice de tip modul,
deosebit de utile în laboratorul oricărui
electronist Ele sunt stabilizatoare de
tensiune, reglabile fn gama de tonsiuni
4V 12V, concepute special pentru
montarea lor între o sursă de tensiune
de curent continuu fixă, nestfibllizatâ
şi o sarcină ce "consumă" maxim
0,1 0.3A, în funcţie de montajul folosit.
De multe ori electroniştii dispun de o
sursa de 12V c c, nereglabilă şi sunt
puş» in situaţia de a alimenta de la ea
consumatori cu tensiuni mai mici de
lucru ş» totodată cu funcţionare
^T a ( V ac +V ,)(^( R2+P ) /R3 )*
unde: V m .=0,55»0,6V. iar
V, =*3.4+3,8V, In funcţie de dispersiile
tensiunii stabilizato alo diodei Zener
Se observă că U, r se poate
regla din potonţlometrul P. Pe rezistorul
R1 “cad" maxim 8V, atunci cănd
tensiunea In ieşire este minimă şi are
valoarea (pentru un curent maxim de
300mA):
R1 =8V/300mA 2612
Se alege R1 standardizat la
valoarea de 22U, dar valoarea sa se
poate tatona (în funcţie de tensiunea
la ieşire sau curentul prin sarcină) in
această valoare nu se poate garanta
o funcţionaro sigura in parametrii
calculaţi.
în figura 3 so prezintă un
stabilizator cu circuit do limitare a
curentului prin sarcină. Siguranţa
fuzibilâ S se arde dacă se depăşeşte
un curent mai mare do 0.4A, însă
circuitul de limitare format din T3. Dl,
D2, R5 şi R4 începe să limiteze la un
curent mai mic. în jurul a 250 < 300mA.
Diodele Dl şl D2 sunt diode
rapide, de comutaţie (se pot folosi şi
alte tipuri echivalente) Valoarea
rezistorului R4 rozultă din relaţia'
12
îndelungată (radioreceptoare, alarme
pentru locuinţă, sonerii ş a.) De la o
astfel de sursă (care să furnizeze şi
un curent mare, de exemplu 1 A) se pot
alimenta, prin intermediul unor
asemenea mici module stabilizatoare
de tensiune, receptoare cu funcţionare
îndelungată, modulele lucrănd în
parafei pe sursă şi furnizând fiecare
tensiunea necesară
Montajul din figura 1
reprezintă un stabilizator parametric.
Dioda Zener DZ3V6 formează
împreună cu T, R, R3 şi P o diodă
Zener sintetizată. Tensiunea între
colectorul tranzistorului T şi anodul
diodei D este dată de relaţia
Figura 3
intervalul 15ft+27f2. Curentul de
colector al tranzistorului T este în jur
de 5mA, suficient ca dioda Zener să
lucreze în zona de stabilizare. Valoarea
divizorului R2, P, R3 este destul de
mare, astfel încât să se considere că
lucrează în gol. Valoarea rezistorului
R2 a fost aleasă astfel încât atunci
când P=0£2 tensiunea la ieşire să fie
minimă (aproximativ 4V) şi de a
menţine pe T în regiunea activă de
funcţionare. Condensatoarele CI şi C2
au rol de filtraj In figura 2 este
prezentat montajul din figura 1. căruia
i se adaugă un regulator
serie cu tranzistorul T2,
tip BD135 Factorul de
stabilizare al acestui
montaj este mult mal
bun. Rezistorul R1 nu
mai disipâ multă
căldură, ca la schema
precedentă, el având
acum o valoare mal
mare: 1kft/0,25W.
Curentul maxim do
lucru se situează în jur
do 300mA, peste
R4=(U
*.“U UL „ri non ,R5)/(2i nwn /p)
R4 se va tatona în jurul valorii
indicate în schemă, în funcţie de
factorul de amplificare 0 al
tranzistorului T3. Se ţino cont de faptul
că U m i .=0,66V. Pentru R5 se alege o
valoare în jurul a 1£2 (se poate realiza
din nlchellnă, bobinat, sau se procură
din comerţ).
Date constructive
Montajele se vor monta în mici
cutiuţe confecţionate din tablă cu
grosimea de circa O^mm+O.Smm, sau
din placaj de lemn.
Se va prevedea o gaură pe
una din feţe, pentru montarea
potenţiometrului do reglaj al tensiunii.
Bornele lui se monfeazâ în punctele A
şl B de pe cablaj. Cablajul din figura 4
este pentru montajul prezentat în
figura 1, el putăndu-se rectifica în
luncţie de gabaritul componentelor
electronico folosite Pe cablajul din
figura 5 se roalizoazâ montajul din
figura 3, Dacă însă se doreşte
realizarea montajului din figura 2
schema de cablaj oste de la linia
punctată spre dreapta, câ utându-so
22
TKI1NIUM • Nr. 6/1999
AUTOMATIZAM =■ -
VARIATOR DE LUMINOZITATE PENTRU LED-uri
ing. Dragoş Marinescu
La afişonrele cu LED-url
obişnuite, intensitatea curentului pe
fiecare segment trebuie să fie limitată
la aproximativ 25mA şi această limitare
se îaco de obicei cu rezistoare serie.
De exemplu, pentru un afişai de 6 cifre,
fără a se ţine cont de punctele
zecimale, sunt necesare nu mai puţin
do 42 de rezistoare de limitare. Pe
lângă aceasta, luminozitatea
predeterminată prin intensitatea
curentului nu mai poate fi Influenţată
ulterior.
Circuitul propus în acest articol
permite reglajul luminozităţii într-o plajă
largă de valori Rezistoarele de limitare
sunt eliminate şi astfel realizarea
plachetei do circuit Imprimat este
simplificată.
Acest circuit este un 9implu afişajulul sâ nu depăşească IA
stabilizator de tensiune cu tensiunea Tranzistorul T1 se va monta pe radiator
de Ieşire reglabilă Segmentele LED* de aluminiu,
urilor se leagă direct la ieşirea Lista do pioso
circuitului, Luminozitatea LED*urilor T1«BD139, cu radiator,
este în funcţie de reglajul de tensiune T2-BC108; R1*lOOU, R2=470U
şi de caracteristicile LED-urilor R2 semlreglabil, R3=100Usomlreglobil
(pentru reglajul aproximativ) şi R3 Bibliografio
(pentru reglajul precis) influenţează 1. “300 Circuits" * Publitronic;
tensiunea de ieşire, care variază între 2. Catalog IPRS
0 şi 4,3V.
înainte de punerea în +ay
funcţiune, tensiunea va fi reglată la °~
minim, apoi va fi crescută încet-încet
până se obţine luminozitatea dorită.
Curentul maxim debitat de
montaj este col al tranzistorului TI
(IA). Se va avea grijă ca suma
curenţilor prin toate segmentele
- urmare din pagina 20 -
Condiţii do măsurare
• instrument cu Ri>20k£2A/;
• sarcina pe canal-becuri 5W/12V.
Lista do pioso
T1=T2=T3=T4=BC107, BC109,
BC171 otc,; T5 C T6=T7=EFT213*214,
AD130, ASZ15.16.17; D4=D5=D6=
D7=EFR15.
Bibliografie
1. Lucrări practice de electronică •
St. Poposcu otc, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1977;
2. Dispozitive electronlco-P.Piringer,
Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1976,
3. Electrotehnică - Emil Simion,
Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1978;
NOfA A HU tuni txxno ptnlft j poft»nliomotrul
corn m monloam pe cutia montajului
Figura 4
insă un loc pentru montarea lui CI.
Tranzistoarole T2 şi T3 se montează
PQ radiatoare din aluminiu cu o
suprafaţă de circa l2cm*.
Cu excepţia lui R1 din figura
1 toate celelalte rezistoare sunt de
0,25W. Condensatoarele CI şi C2 au
tensiunea de lucru în c.c. de 16V
Obsorvaţio
Cele trei montaje, înainte de fi
realizate, au fost rulate cu programul
PSPICE pe un calculator. Rularea s*a
făcut modificând sarcina între 100U şi
10U, observându-se că tensiunea
rămâne deosebit de bine stabilizată.
Tot din această simulare s-a observat
că tensiunile stabilizate care se apropie
do valoarea maximă (Uintraro) sunt
"înghesuite" spre valoarea do capăt a
potonţlomotrului P (liniar). Do aceea,
recomand utilizarea unui potentiomotru
logaritmic.
Figura 5
1KHNIUM • Ni. 6/W
2.*
POSTA REDACŢIEI
01. slng Pop Lucian-Ovidiu.
Arad Articolul trimis redacţiei
corespunde criteriilor de publicare ale
revistei noastre şi va vedea in curând
lumina tiparului VA aşteptăm şi cu
celelalte materiale referitoare la
antenele UUS etc.
Mulţumim pentru urările de
succes
01. Beniamin Nicolae, Bacău
Ne faceţi o mulţime de sugestii, de care
vom tine cont in măsura posibilităţilor.
Cele mai multe dintre dorinţele dvs.
sunt şi ale noastre
Ne bucurăm că ne apreciaţi şi
sperăm să nu vă dezamăgim nici pe
dvs., nici pe ceilalţi cititori ai noştri
01 Nicu Marian, Crai ova,
cartier Brazda Iul Novac începeţi
scrisoarea declarând că “ţin să vă
mulţumesc pentru ţinuta grafică şi
calitatea materialelor publicate şi vă
urez multe mii do numere de acum
înainte la fol de interesante"
Vă mulţumim, dar această
sarcină o vom încredinţa şi altor echipe
în viitor, intrucăt. dat fiind faptul că
revista TEHNIUM este lunară,
realizarea celor câteva mu de numere
interesante pe care ne uraţi să le
realizăm va necesita câteva sute de
ani. ceea ce, în ciuda eforturilor
noastre, ne va depăşi cu siguranţă
Apreciaţi în mod deosebit
articolul cu Osciloscopul catodic, pe
care vă asigur că a fost realizat practic
si a funcţionai cu succes De altfel, cred
că puteti constata faptul că am oferit
cititorilor foarte multe detalii practice
care lin de realizarea propnu-zisâ. îmi
pare râu. dar nu dispunem de plăci sau
alte subansambluri în plus, pe care să
vi le oferim. Şi nici nu este acesta
scopul nostru, ci cel pe care se pare
că deja l-am atins în cazul dvs Este
vorba despre inocularea "microbului*
pas.unu pentru electronică cititorilor
noştri, care să-şi realizeze apoi cu
mijloace proprii montajele şi
echipamentele de care au nevoie
Vă mulţumim şi dvs pentru
urări, pe care vi le adresăm şi noi dvs
şi tuturor cititorilor noştn
Dl Kolozsl Ferencz, Sf
Gheorghe, jud. Covasna Vă declaraţi
un mare admirator al revistei
TEHNIUM do mai mulţi ani
Vă mulţumim şi sperăm să
puteti spune acest lucru şi peste atti
câţiva am (poate chiar decenii?).
Aţi realizat practic un
amplificator final de putere publicat de
revista noastră, dar cu unele modificări
(scăderea tensiunii de alimentare.
dublarea îranzistoarelor finale ş a.) Mă
întrebaţi dacă s-au modificat parametrii
amplificatorului, cum ar fi banda de
frecvenţă, distorsiuni etc.
Evident că acestea s-au
modificat Prin scăderea tensiunii de
alimentare s-au schimbat punctele
statice de funcţionare ale
tranzistoarolor, care lucrează în alt
punct decât s-a proiectat. Asta nu
înseamnă că amplificatorul nu poate fi
folosit pentru sonorizări de orchestră,
aşa cum ne întrebaţi dvs Sunteţi cel
mai în măsură să ştiţi acest lucru
(eventual să nl-l comunicaţi şi nouă)
prin experienţele practice pe care le
faceţi cu acesta.
Vă doresc succes şi cât mai
multe realizări practice reuşite!
Dl. Doboş Ştefan-
Alexandru, str. Sovata. Oradea Vâ
mulţumim pentru aprecierile "revista
TEHNIUM a ajuns la un nivel calitativ
deosebit de înalt, pe parcursul anilor
repertoarul îmbogâţmdu-se uimitor de
mult".
Din motive de spaţiu, la
întrebările dvs. vâ oferim doar un
răspuns parţial Ne scneţi că aţi căutat
"peste tot detalii privind circuitul
CDB446", dar nu aţi găsit, lată aceste
date căutate şi capsula integratului
împreună cu semnificaţia pinilor.
INTTWU
*□=-
~m vcc
^ ri—kl
fi 5' —n
un
omit t-J
NTÎWfl
u’ionr
CI de tip CDB446 (SN7446)
este un decodor BCD - 7 segmente,
având nivelul activ LOW", colectorul
în gol (open-collector), curentul
l a -40mA, tensiunea maximă de 30V
şi puterea disipată 320mW
Dl. Iile Daniel, str. Dreptăţii,
sect.6, Bucureşti Ne scneţi că vi s-a
defectat televizorul alb-negru (un Sirius
208), în sensul că nu mai prinde banda
FIF şi ne întrebaţi ce fel de generatoare
să folosiţi. Unii v-au sfătuit să folosiţi
"generatoare do funcţii, alţii
generatoare de miră, Iar alţii altele" (!!!)
Nu vâ trebuie nici un fel de
generator, semnalul emis de posturile
TV este suficient. Selectorul nu trebuie
reglat (reacordat), întrucât el este
defect, nu dereglat. Asta în cazul că
nu s-a umblat în el.
Eu cred că pur şi simplu
selectorul nu este alimentat cu
tensiune (+12V) sau lipseşte tensiunea
de pe diodele varicap, pentru acord (de
până la 33V). Verificaţi acest lucru!
Procuraţi în prealabil schema
televizorului (inclusiv a selectorului) şi
încercaţi să înţelegeţi cum
funcţionează. Altfel, e mai bine să
renunţaţi dvs. şi să apelaţi la o
persoană calificată
Ne mal întrebaţi dacă vă
sfătuiesc M sâ-mi pun TV cablu, ţinând
cont că am TV alb-negru". Dvs. hotărâţi
acest lucru, dar dacă nu efectuaţi nici
o intervenţie în televizor (adăugarea
unui convertor de sunet sau a unui
selector CATV), multe dintre
programele transmise prin cablu nu vor
putea fi recepţionate, iar la altele nu
veţi auzi sunetul.
Dl. Chelaru Claudiu Andrei,
str. Bucegi, Bacău Ai vârsta de 13 ani
şi mă bucur că eşti pasionat de
electronică, Lămurirea unor chestiuni
simple teoretice (cum ar fi funcţionarea
unui circuit basculant monostabil) nu
este posibilă prin acest mijloc (Poşta
redacţiei). Te sfătuiesc să-ţi procuri
unele cârti elementare de electronică
pe care să le citeşti cu atenţie.
Circuitul integrat TBA1204
(produs de IPRS - Bâneasa) este un
amplificator - limitator FI (frecvenţă
intermediară şi demodulator MF
(modulaţie de frecvenţă) şi nu ce crezi
tu (amplificator de audiofrecvenţâ).
Circuitul PMOS, de tip
MMP5002/5/7 este un numărător cu 4
digiţi şi decodor afişor, fiind produs de
Microelectronica SA
CI 0E565 nu poate fi înlocuit
cu (ÎE561 Pentru o documentare mai
bună pnvmd aplicaţiile cu [ÎE565 citeşte
revistele TEHNIUM nr 11 şi 12/1998 şi
nr. 1/1999
(Şerban Naicu)
24
TEHNIUM • Nr. 6/1999
Electron
w
525^51
679
CLUJ-NAPOCA, str. Past
bbs; 064-438230 (după ora 16
e-mallt j>111ce(aivltaconi.dntcj.
BUCUREŞTI, str. Popa Nan nr.9, sectorul II, tel: 01-2523606, fa
hdul Nicolae Titulescu nr.62-64, sectorull, tel: 01-2229911,
aii; vitacom(gdnt.ro
DISTRIBUITOR PENTRU ROMÂNIA
- TRANSFORMATOARE LINII HR-DIEMEti '/
’JV - TELECOMENZI TIP HQ ,4
ipEL MAI MARE DISTRIBUITOR DE COMPONENTE Şl
MA3MI DIN ROMÂNIA:
"DIODE, TRANZISTOARE,
CIRCUITE IHTEGRApE, MEMORII,
NZISTC
5 RApE,
/ reIzistoare, CAPACITOARE,
* fty’VIDEO, CABLURI {I COLECTORI...
LIVR^R^RROMPTĂ DlN
TEHNIUM • 6/1999
CUPRINS:
AUDIO
• Amplificator "Quad-405" - Dorka Alexâ Paul.
• Microfon şi chitară ... fără fir - ing. Sergiu Cheregi
Pag 1
Pag. 3
CQ-YO
Filtru AF pentru recepţia emisiunilor AIA- ing.Dinu Costm Zamfirescu.Pag. 5
Circuite şi amplificatoare de RF (III) - ing. Claudiu latan.Pag. 8
Frecvenţmetru cu rezonanţă - ing.Şerban Naicu, ing.Gheorghe Codârlâ Pag. 11
LABORATOR
Generator de funcţii cu afişare digitală - ing Şerban Naicu .... Pag 14
Tester pentru afişoarele cu cristale lichide - ing. Şerban Naicu. Pag 18
Măsurări neconvenţionale cu avometru - ing Tony E Karundy. Pag 19
AUTOMATIZĂRI
Orgă de lumini - Kazimir Radvansk\ . Pag.20
Automat pentru scoaterea lichidului dintr-un rezervor - Mihai Mateescu Pag.2i
Module stabilizatoare de tensiune - Valentin Croif Constantin.Pag.22
Variator de luminozitate pentru LED-uri - ing Dragoş Marinescu. .Pag 23
Posta redacţiei P*fl- M
CODEC sil
Bdul. Unirii nr. 59, bloc F2, scara 3,
etaj III, ap. 67. Bucureşti
tel./fax: 320 00 56
mobile: 092 34 34 33 / 092 34 34 34
• Asigură service $i garanţie pentru
echipamente si terminale GSM
• Asigură consultantă si constatări
defecte în mod gratuit pentru clienţii
fideli
Re ' tetă < ditats tic s.c. transvaai. fiu ironic* sri
Tipar ul executat |j UPORED; tel: 315 Si 07 I V*