. scct» (
|L. O^ce®^ ^vcV t0 Haţv * v>1 '
^tVJTV V ’"> < '*5^ 5 '. «t.6V0*‘ 4
nr. 4/2000
Revistă lunară pentru electronisti
Circuitul de comandă audio
Hi-Fi TDA7250
Creşterea performanţelor la
incintele acustice de tip
TINERET 1
Transceiver QRP CW-SSB
pentru unde scurte
Receptor pentru
radiogoniometrie pe 3,5 MHz
Generator de funcţii
Instalarea telecomenzii
cu 90 de programe şi OSD
NIKOLA TESLA - părintele ingineriei electrice
Marele savant Nikola Tesla este considerat fie
"cel mai mare inventator sârb", fie “inventator american
de origine croată". Nici o lucrare, nici un site de pe
Internet (şi am consultat câteva zeci) nu aminteşte
adevărata origine a lui Nikola Tesla.
De fapt Nikola Tesla este Nicolae Teslea şi
este de origine română (de fapt aromână, ceea ce este
acelaşi lucru).
Tesla s-a născut chiar la miezul nopţii, între 9
şi 10 iulie 1856, în satul Similian. provincia Lika, în sud-
estul Croaţiei (regiune aparţinând atunci Austro-
Ungariei), din părinţi români. Tatăl său se numea Milulin
Tesloa şi era preot ortodox, iar mama sa Gica Măndici.
Numele iniţial de familie era Drăghici, fiind apoi înlocuit
ou porecla Teslea (provenind de la meseria de dulgheri,
teslari, transmisă în familie).
Nikola Tesla, conform numelui său
binecunoscut, s-a pregătit pentru o carieră de inginer,
urmând Universitatea Tehnică din Graz (Austria) şi
Universitatea din Praga (1879-1880). Prima sa angajare
a fost la un birou guvernamental de inginerie telegrafică
din Budapesta, unde a realizat prima sa invenţie: un
repetor telefonic. Mai târziu el a intuit principiul câmpului
magnetic rotitor şi a proiectat un motor cu inducţie, care
va deveni primul său pas spre utilizarea cu mare succes
a curentului electric,
în 1882 Tesla s-a dus să lucreze !a Paris pentru
Continental Edison Company şi, în timpul repartizării
sale la Strassbourg, în 1883, a construit (în orele de
după p r ogram) primul său motor cu inducţie.
în 1884 Tesla a traversat Atlanticul, ajungând
în New-York, cu patru cenţi în buzunar, câteva din
poeziile sale şi planurile pentru o maşina zburătoare.
Mai întâi a lucrat la firma savantului Thomas Edison, în
New Jersey. dar cei doi mari inventatori erau foarte
diferiţi ca fire şi metode de lucru, ceea ce a generat
neînţelegeri între aceştia şi despărţirea.
în mai 1885 George Westinghouse, proprietarul
firmei Westinghouse Electric Company din Pittsburg a
cumpărat drepturile lui Tesla provenind din patentul
asupra sistemului polifazat al dinamurilor,
transformatoarelor şi motoarelor de curent alternativ.
Tranzacţia a generat o luptă formidabilă între sistemele
de curent continuu ale lui Edison şi cele de curent
alternativ Tesla-Westinghouse, ultimele având în final
câştig de cauză.
în 1887 Tesla şi-a realizat în New York propriul
său laborator, unde a putut da frâu liber minţii sale
inventive, A făcut experienţe cu radiografii, similare cu
cele care mai târziu vor fi folosite de W. Rontgen pentru
descoperirea razelor X, în 1895
Tesla a organizat manifestări în laboratorul său
în care aprindea lămpi fără fir, permiţând electricităţii să
"zboare” prin corpul său, pentru a înlătura teama de
curentul alternativ.
A fost adesea invitat să ţină conferinţe în ţară,
dar şi peste graniţe.
în 1891 Tesla a inventat bobina care îi poartă
numele şi care este folosită şi astăzi în radio şi
televiziune, dar şi în alte echipamente electronice de
comunicaţie fără fir. Tot în acest an, Tesla a obţinut
cetăţenia în Statele Unite.
Este perioada în caro Tesla a ajuns pe culmea
cea mai înaltă a puterii sale de invenţie. A realizat, într-
o succesiune rapidă, motorul cu inducţie (utilizând
principiul său de câmp magnetic rotitor) şi alte motoare
electrice, variante noi de generatoare şi transformatoare,
precum şi un sistem de transmisie cu curent alternativ.
Tesla a inventat luminile fluorescente şî un nou
tip de turbină cu abur, devenind tot mai interesat de
transmisia fără fir,
în anii 1880 şi 1890 s-a produs o serioasă
controversă între susţinătorii curentului alternativ şi ai
curentului continuu, avându-i pe Tesla şi Edison ca lideri
de opinie. Avantajele sistemului polifazat de curent
alternativ, dezvoltat de Tesla, au devenit evidente, în
special pentru transmisiile de putere pentru distanţe
lungi,
Westinghouse a utilizat sistemul lui Tesla pentru
a ilumina Word Columbian Exposition din Chicago, în
1893. Acest succes a uşurat obţinerea de către Tesla a
contractului pentru a instala generatorul său de energie
electrică la Cascada Niagara, care a furnizat energia
electrică la Buffalo până în 1896.
în 1898 Tesla a anunţat o nouă invenţie a sa,
constând dintr-o barcă teleautomatică, ghidată de la
distanţă.
în Colorado Springs, în perioada mai 1899-1900
Tesla a făcut poate cea mai importantă descoperire a
sa: câmpul magnetic terestru.
De asemenea, a aprins 200 de lămpi de ia o
distanţă de 40km, fără legătură prin fir şi a produs fulgere
de 11 metri.
Tesla a primit în 1917 medalia Edison, cea mai
înaltă distincţie acordată de Institutul American de
Inginerie Electrică.
Tesla a murit în New York pe 7 ianuarie 1943,
fiind autorul a peste 700 de invenţii.
Aceasta a fost viaţa plină de realizări ştiinţifice
uluitoare a savantului Nicolae Teslea, de origine
română, dar nerevendicat de statul român,
în numărul viitor al revistei Tehnium vom
prezenta date exacte, documente de epocă ce stabilesc
prioritatea românului Nicolae Teslea (Nikola Tesla) în
faţa lui Gugiielmo Marconi, în ceea ce priveşte una dintre
cele mai mari invenţii ate mileniului: radioul.
Şerban Naicu
Redactor şef: ing. ŞERBAN NAICU
AUDIO
CIRCUITUL DE COMANDĂ AUDIO HI-FI TDA7250
ing. Şerban Naicu
Circuitul integrat TDA7250,
produs do binecunoscuta firmă ST-
Microelectronica (fostă SGS-
Thomson), reprezintă un circuit de
comandă (driver) audio stereofonic
(dual), destinat să acţioneze două
perechi de tranzistoare complemen¬
tare din etajele de ieşire ale
amplificatoarelor audio Hi-Fi de putere.
~m IN CM
in i ch - ('
•9 1 c-vr -Cui
aUltSCFNT r- r- 1
CUfiflfMT O L^_
Tfi~'ţour F-Cr+i
yWfiiTT
CM
jT]Sc‘fîf CUI
huhu»
CUIWfeNT r
prog. L-2_
<
~TF~1 ACGND
SeNSE -CH? I — 1 —
e
li 15F N.SF CR2
ttJţSCENF
C'JURFfJT Ovl—£—
~TT1 OLT +CH2
Fi -CH2 L 9 -_
ITIcoţ 042
■uOE
TP1 IN -CH2
Figura 1
CI tip TDA7250 se livrează în
capsula DIP20, prezentată în figura 1,
împreună cu semnificaţia terminalelor.
Puterea de ieşire este de
100W/4Q, respectiv de 60W/8O.
Domeniul tensiunilor de alimentare
este foarte întins, fiind cuprins între
20V^90V. sau în cazul unor surse
duale între ti0V-r45V
Referitor la caracteristicile
funcţionale ale circuitului driver
TDA7250, amintim: distorsiuni foarte
scăzute, control automat a! curentului
de repaus al tranzistoarelor de putere
*(fără elemente de control al
temperaturii), protecţie la curentul de
suprasarcină pentru tranzîstoarele de
puiere, prezenţa funcţiilor de mute şi
stand-by şi consum redus de puiere
Caracteristicile maxime
absolute sunt:
- tensiunea de alimentare (Vs):100V;
- puterea totală disipată, laTamb=60 g C
(Ptol): 1,4W;
- temperatura joncţiunii şi de stocare
CTj,TsLg):-404-+156 u C.
Terminalele circuitului
TDA7250 îndeplinesc următoarele
funcţiuni:
1) - Vs POWER SUPPLY - tensiune
de alimentare negativă;
2) NON INVERT.INPUT CH.1 - intrare
neînversoare - canalul 1;
3) QUIESC.CURRENT CONTR.
CAP.CH.1 - Condensatorul lucrează ca
integrator, pentru a controla curentul
de repaus la ieşirea dispozitivului când
nu există semnal pe canalul 1.
4) SENSE (-) CH.1 - intrare pentru
tensiunea negativă, pentru protecţia la
suprasarcină şi pentru controlul
automat al curentului de repaus;
5) STAND-BY/MUTE/PLAY - terminal
cu trei funcţii. Pentru V )N =1 >3V circuitul
se află în starea MUTE şi numai
curentul de repaus circulă în etajele de
putere. Pentru V| N <1V circuitul se află
în starea STAND-BY şi nici un curent
nu circulă în etajele de putere. Pentru
V| N >3V circuitul se află în starea PLAY.
6} CURRENT PROGRAM - Monitor
etaje de putere de înaltă impedanţă:
7) SENSE (-) CH2 - intrare pentru
tensiunea negativă, pentru protecţia la
suprasarcină şi pentru controlul
automat al curentului de repaus;
8) QUIESC. CURRENT CONTR. CAP
CH.2 - condensatorul lucrează ca un
integraLor, pentru a controla curentul
de repaus la ieşirea dispozitivului,
când nu există semnal pe canalul 2,
Dacă tensiunea la aceste terminale
scade sub 250mV este resetat
dispozitivul din etajul de înaltă
impedanţă al etajelor de ieşire;
9) NON INVERTINPUT CH.2 - intrare
neinversoare - canalul 2;
10) -V a POWER SUPPLY - tensiune
de alimentare negativă;
11) INVERT INPUT CH.2 - Reacţie
negativă de la ieşire (canalul 2);
12) OUT(-) CH.2 - reacţie negativă de
la ieşire (canalul 2);
13) OUT(+) CH.2 - semnal de ieşire
pentru tranzistorul de comandă de sus
al canalului 2;
14) SENSE{+) CH.2 - intrare tensiune
pozitivă, pentru protecţia la
suprasarcină şi pentru controlul
curentului de repaus automat;
15) COMMON AC GROUND - intrare
de masă AC în condiţia MUTE;
16) V s + POWER SUPPLY - tensiune
de alimentare pozitivă;
17) SENSE(+) CH 1 - intrare tensiune
pozitivă, pentru protecţia de
suprasarcină şi pentru controlul
curentului de repaus automat;
18) OUT(+) CH.1 - semnal de ieşire
pentru tranzistorul de comandă sus al
canalului 1:
19) OUT(-) CH.1 - semnal de ieşire
pentru tranzistorul de Comandă jos al
canalului 1;
ffEHNIUM • Nn 4/2000 1
AUDIO
Az _i 1
,4
kw
fe - fpt
*-1
ţ — 1 T KS/
Til CU T >
1
Qj'*'
H
wrrwie
X
z
0,15
X-O J J*
-o +U<
S)
! mz
mm*
ÎCCpF
31
T
Lfcrf >
SK7
3
jj
P
F
Î | J
' |+ uzi *
S-
n*
6â0nf
15
T 150pF i_
^J ) a3 mflj 11
Figura 3
20) INVERT.INP.CH.1 - Reacţie
negativă de la ieşire (canalul 1).
Caracteristicile electrice
principale, în condiţiile T amtl =25"C,
V S -135V, sunt următoarele;
- tensiune de alimentare (V s ):
+10V-: +45V;
- curent de drena de repaus (l d ) - în
modul stand-by: tipic 8mA; - în modul
play: tipic 10mA (max.14mA);
- curent de intrare de polarizare (l b ):
tipic 0,2,uA, max IliA;
- tensiune de intrare de offset (V os ):
tipic ImV, max. +10mV;
- curent de intrare de offset (l 0 s) : ti pic
lOOnA, max 200nA;
- câştig de tensiune în buclă deschisă
{G v j, la f=100Hz: tipic 90dB, la
f-10kHz: tipic 60dB;
-tensiune de zgomot de inlrare(e^), la
R g = 600£Î, B=20Hz-20kHz: tipic 3p.V;
- viteză de creştere (SR): 1OV/ps;
- distorsiuni armonice totale (d), la
G v -26dB, P 0 =40W, f=1kHz: tipic
0,004%; f=20kHz:0,03%;
- tensiune de ieşire de deviaţie (V opp ):
tipic 60V W :
- putere de ieşire (P 0 ):
V S =±35V, R l = 8£Î: tipic 60W;
V S =±30V, R l = 8£2: tipic 40W;
V S =±35V, R|.=4fi: tipic 100W;
- curent de ieşire (l 0 ): tipic ±5mA;
- tensiune de alimentare de rejecţie
(SVR), la f=100Hz: tipic 75dB;
- separaţie între canale (C s ), la f=1 kHz:
tipic 75dB,
în figura 2 este prezentată o
schemă de aplicaţie de principiu cu
TDA7250, iar în figura 3 o schemă de
aplicaţie cu tranzistoare de putere
Dartington, Tranzistoarele Q1-Q4 sunt
de tip TIP142, TIP147,
O altă schemă de aplicaţie
este dată în figura 4. Aceasta
utilizează tranzistoare de putere, în
tabelul 1 sunt date tipurile
recomandate de tranzistoare pentru
două valori ale sarcinii (8£2 şi 4£2):
Tabelul 1
16
IO
Ri =8£î
15W
30W
50W
70W
- O
BDX53/54
BDX53/54B
BDW93/94B
TIP142/147
V
=p mtf
R L =4£2
30W
50W
90W
130W
101
'jhF 1 □;
T
i
BDW93/94A,
BDW93/94B
BDW64/65B
MJ11013/11014
"^ri‘ -t
Figura 4
îacnF icotJ 7
TEHNIUM • Nr. 4/2000
AUDIO
CREŞTEREA PERFORMANŢELOR
LA INCINTELE ACUSTICE DE TIP TINERET 1
Ing. Aurellan Mateescu
în revista Tehnium nr. 9/1987
am publicat un articol referitor la
modificarea reţelei de separare
existente în incintele acustice denumite
Tinerel 1 {Unitra 140W), recomandând
aplicarea acestei soluţii la toate
• incintele Unitra şi Electromureş
(executate cu difuzoare Unitra). Pentru
calculul reţelelor am recomandat
utilizarea materialului apărut în
Almanahul Tehnium 1985.
Am procedat la modificarea
reţelei de separare a incintei deoarece
sunetul reprodus de acest tip de incintă
se situa departe de ceea ce ar fi trebuit
^să fie. La vremea respectivă soluţia de
wînlocuire a difuzoarelor cu traductoare
de calitate mai bună era inaplicabilă,
comerţul socialist având alte priorităţi.
De aceea, am încercat ceea ce se
Punctele slabe ale acestor
incinte sunt, în mare, următoarele:
- difuzorul de frecvenţe joase (woofer)
cu o mebrană prea moale pentru o
putere nominală declarată de circa
40W şi intensitatea câmpului magnetic
destul de redusă şi cu abateri mari de
la un exemplar la altul. Rezultatul: un
"bas prea moale” fără forţă şi
incisivitate;
- difuzorul pentru frecvenţe înalte
(tweeler), lăudat de mulţi posesori ai
incintei pentru ‘‘forţa 1 ' sa reprezintă
punctul cel mai slab, sunetul având un
nivel mare de distorsiuni şi o coloraţie
metalică, neplăcută, mai ales la niveluri
mai mari;
- incinta, construită din PAL, are un
volum mare pentru a se acorda pe o
frecvenţă coborâtă, dar nu s-au luat,
TEHNIUM • Nr. 4/2000
din motive de economie, măsuri de
rigidizare şi de evitare a formării
undelor staţionare;
- reţeaua de separare, probabil din
aceleaşi motive de reducere a
costurilor de producţie, este total
inadecvată, limitându-se la o separare
de circa 6dB/octavă. Trebuie să
precizez că mulţi constructori reputaţi
de incinte acustice recurg la reţele de
separare de 6dB/octavă pentru că nu
introduc defazaje importante şi sunt
totodată foarte economice, dar
utilizează traductoare acustice de cea
mai bună calitate, care prin construcţia
lor compensează problemele legate de
separarea redusă a reţelei adoptate.
Din păcate nu ne aflăm în acest caz.
îmbunătăţirile propuse se pot
executa independent una de cealaltă,
concomitent sau separat în funcţie de
timpul şi posibilităţile fiecăruia. Se
poate porni de la modificarea unei
singure incinte, având perechea sa ca
martor, deşi personal nu recomand
acest mod de lucru deoarece un
neavizat este puternic influenţat de
eventuale modificări de presiune
sonoră, trecând pe lângă modificările
calitative care privesc sunetul,
lată ce vă propun:
1. Creşterea rigidităţii
pereţilor incintei. De la început atrag
atenţia că această modificare se
execută ultima, după ce se execută
modificările electrice. Pentru a se
realiza creşterea rigidităţii pereţilor faţă
şi spate, se măsoară cu o tijă metalică
sau de lemn distanţa între cei doi
pereţi, în interiorul incintei (pot exista
variaţii mici ale valorii de la incintă la
Figura 2
CZ
incintă) şi se procură două bucăţi de
PAL sau scândură de esenţă tare (fag,
stejar etc.) având secţiunea de
100x18(20) mm şi lungimea
determinată prin măsurare. Tăierea la
lungime se va face cu maximum de
precizie, astfel ca cele două piese să
poată fi montate din perete în perete,
conform figurii, după ce capetele au
fost unse cu aracet gros de tâmplărie.
2. Montarea de material
fonoabsorbant. Pereţii incintei, mai
puţin peretele frontal, se căptuşesc cu
un strat de burete poliuretanic cu
grosimea de 20-30mm, lipit cu aracet.
Nu se va folosi prenadez la lipire
deoarece topeşte buretele. Montarea
noii reţele de separare se va face pe
peretele de bază al incintei sau pe cel
din spate, peste stratul de burete,
pentru a evita orice vibraţie parazită.
3. înlocuirea difuzorului
pentru frecvenţe înalte. înlocuirea
tweeterului a devenit o necesitate după
ce experimentările au dovedit calitatea
îndoielnică a reproducerii sonore şi
imposibilitatea reducerii distorsiunilor
din domeniul acut. în prezent există
mai multe opţiuni pentru rezolvarea
acestei probleme: în magazinele
specializate se găsesc mai multe tipuri
de tweetere cu calotă care pot înlocui
cu mai mult succes tweeterul de
producţie poloneză. Cele mai bune
rezultate au fost obţinute, însă, cu o
calotă din titan de 100W/8£2, de
provenienţă Taiwan, care are o mască
dreptunghiulară de plastic, produs
pentru firma Boston Acoustics (USA),
procurat din comerţ la circa 120.000
lei/buc. Pentru montaj este necesară
mărirea decupării din panoul frontal în
dreptul conexiunilor, lucrare ce se va
executa cu atenţie fără a mări
decuparea cu mai mult decât este
necesar.
Trebuie să menţionez că am
audiat şi o pereche de incinte la care
posesorul a înlocuit şi difuzoarele
woofer cu unele de o calitate mai bună
şi care aveau aceleaşi dimensiuni de
montaj, drept pentru care nu au fost
necesare modificări, dar procurarea
acestor difuzoare este mai dificilă şi
costul mai ridicat.
Montarea tweeterului cu
calota a permis obţinerea unei
transparenţe a sunetului şi a unei
imagini stereo îmbunătăţite, permiţând
modificarea reţelei de separare în
sensul reducerii valorii frecvenţei de
tăiere (banda de frecvenţe reprodusă
de tweeterul cu calotă este cuprinsă
3
AUDIO
între 2kHz-* 20kHz, conform datelor
producătorului).
4. înlocuirea reţelei de
separare (filtru) a incintei s-a făcut
de această dată plecând de la alte date
decât cele din 1987. S-au luat în
consideraţie următoarele aspecte:
- determinările făcute asupra
difuzoareior au condus la concluzia că
wooferul şi tweeterul nu corespund
cerinţelor impuse de o audiţie de
calitate şi că se impun modificări
drastice: înlocuirea tweeterului şi
îngustarea benzii de frecvenţe
reprodusă de woofer prin coborârea
primei frecvenţe de tăiere la cât poate
permite caracteristica de frecvenţă a
difuzorului pentru reproducerea
frecvenţelor medii (midrange),
respectiv 500Hz. în acest fel ne-am
apropiat de unele construcţii actuale
despre care se spune că suni incinte
cu două căi cu sub woofer încorporat.
Cea de-a doua frecvenţă de tăiere este
de 3.000Hz, mai coborâtă decât cea
adoptată de producător, dar permisă
prin introducerea calotei cu titan. în
căzui în care se va utiliza un alt tip de
calotă la care banda de frecvenţă
reprodusă diferă, se va modifica
valoarea frecvenţei de tăiere dacă este
necesar, iar valorile reţelei de separare
se vor recalcula pentru noua valoare
conform cu metodologia prezentată în
Almanahul Tehnium 1985 sau în alte
lucrări de specilitate.
Pentru reţeaua de separare
am păstrat panta de 12 dB/octavă,
suficientă pentru traductoarele date şi
pentru nivelul de complexitate al
construcţiei La execuţia reţelei se vor
utiliza condensatoare nepolarizate cu
tensiunea de lucru de minim 50V şi
numai în cazuri extreme se va apela
la înlocuirea acestora cu
condensatoare electrolitice, conform
teoriei cunoscute. Deşi nu este
recomandabil, se admite şi legarea în
paralel a mai multor condensatoare
nepolarizate (uzual se admite cuplarea
a maxim 2 condensatoare în paralel).
Cei care dispun de
posibilitatea de a măsura capacitatea,
vor măsura grupurile de conden¬
satoare conectate în serie sau paralel,
în special în cazul utilizării
condensatoarelor electrolitice. Pentru
a se evita depolarizarea acestora, se
vor utiliza numai condensatoare
electrolitice cu tensiunea de lucru mai
mare de 100V c.c.
Bobinele reţelei de separare
se vor executa pe miezuri din material
plastic sau lemn, tip mosor, care se vor
fixa rigid pe placa de montaj cu
şuruburi şi piuliţe maxim M4, pentru a
nu interveni în valoarea inductanţei.
Sârma utilizată va fi cea izolată cu
email, cu diametrul de Imrn, Bobinele
şi condensatoarele se vor monta rigid
pe o placă adecvată de cablaj
imprimai, ia care traseele de lucru vor
fi late de minim 10 mm şi preferabii
introduce rezistenţă electrică
suplimentară. Rigidtzarea compo¬
nentelor reţelei de separare pe placa
de montaj se poate face cu chitsiliconic
care permite o demonatre ulterioară.
Se poate păstra sau se poate renunţa
la comutatoarele atenuatoarelor
montate în serie cu difuzorul pentru
frecvenţe medii şi înalte. Păstrarea lor
în montaj poate ajuta la egalizarea
presiunilor sonore în condiţii diferite de
audiţie. Oricum, pentru a nu strica
aspectul estetic al incintei nu se
recomandă demontarea şi astuparea
găurilor. Se recomandă atenţie la
execuţia montajului, la legarea în fază
a difuzoareior conform figurii 1.
Amintim că difuzoarele au inscripţionat
sau vopsit cu roşu terminalul (+). La
execuţia conexiunilor între traductoare
şi reţeaua de separare, ca şi între reţea
şi placa de borne recomand utilizarea
de cablu special, cu secţiunea de
minim 2,5mm s (aşa numitul Monster
Cable, care poate fi procurai din
magazinele specializate). Se vor
executa lipituri ferme sau conexiuni cu
papuci sertizaţi.
în final trebuie să precizăm că
deşi volumul de muncă este destul de
mare şi cheltuielile nu sunt neglijabile,
rezultatul este mai mult decât justificat.
După modificare veţi putea asculta
jazz, rock, muzică vocală, simfonică
etc. în cu totul alte condiţii: imaginea
sonoră clară, tridimensională, sunetul
transparent, lipsit de doza supărătoare
de intermoduiaţii care alterau timbrul^
instrumentelor şi al vocilor, nazalizarea
şi amestecul frecvenţelor redus la zero
comparativ cu audiţia iniţială.
Reţeaua de separare a incintei
(figura 1) şi calculul său sunt
prezentate mai jos.
f T1 =500Hz ;f T2 =3.000Hz;
C1=C2; C3=C4; L1=L2; L3=L4;
Z-&Q. pentru toate difuzoarele
L1=L2=(V2*Z)/2jrf T1 =3,6mH
L3=L4=(V2*Z)/27Tf T2 =0,6mH
C1-C2=1/(27rf X H*Zv2)=28pF
L
A
B
C
N
d
mH
mm
mm
mm
spire
mm
0,6
25
14
42
150
0,8
3,6
50
22
110
240
1,6
d=diametrul sârmei de bobrnaj
x=punctul de intercalare în reţeaua de
separare a comutatoarelor de reglaj a
presiunii sonore (facultativ)
AD ELECTRO COM
COMPONENTE ELECTRONICE SI ELECTRICE
RADIO -T.V.
AUDIO-VIDEO
ACCESORII GSM
COMPONENTE Si CONSUMABILE
CALCULATOARE
APARATE DE MĂSURĂ SI CONTROL
LITERATURĂ DE SPEtlALITATE
OFERIM SPAŢIU ÎN CONSIGNAŢIE
* 7
Str. Calea Griviţei nr. 34, Bucureşti, sector 1
Tel: 01/650.32.70
4
TEHNIUM • Nr. 4/2000
cq-yo . .. , ...... =
TRANSCEIVER QRP CW-SSB PENTRU UNDE SCURTE
ing. Cristian Simion/Y03FLR
Descriere generală
Aparatul prezentat este
rezultatul a circa 2 ani de experimentări
ale unor configuraţii şi scheme
prezentate în articole de specialitate pe
de o parte, şi ale unor scheme proprii
pe de altă parte. Acesta a fost proiectat
şi realizat ţinând seama de scopul
principal, şi anume, de a fi utilizat
pentru lucrul în portabil, concomitent
cu obţinerea unor bune performanţe
tehnice şi o uşoară manevrabilitate.
De asemenea, dimensiunile
reduse ale acestuia, la care în mare
măsură au contribuit componentele
SMD folosite, permit instalarea
^aparatului şi la bordul autovehiculelor,
împreună cu o antenă adecvată.
Cu o antenă Inverted V pentru
7MHz, având feederul de 35m am
lucrat cu acest transceiver mai muito
staţii YO de la care am primit rapoarte
bune asupra modulaţiei (Y02LDQ,
YOSQW, Y02CJX etc), iar în banda
de 21 MHz mai multe staţii DX(W, ZS,
VU, JA) in CW şi SSB, cu rapoarte
variind între 53 şi 57.
Caracteristici tehnice
Benzi de lucru: 3,5; 7; 14; 21; 28MHz;
Sensibilitate: mai bună de 0,7pV în
toate benzile de lucru, pentru un raport
semnal zgomot de 20dB;
Stabilitate: dată de stabilitatea
oscilatorului de referinţă;
Atenuarea purtătoarei la SSB: mai
bună de 60dB;
Tip modulaţie:A1Asau J3E {CW, SSB);
Putere de iesire:3W efectiv (1,5W în
28MHz);
Impedanţa la borna de antenă: 50Q;
Afişare digitală a frecvenţei de lucru pe
6 cifre (rezoluţie 100Hz);
Difuzor şi bug electronic încorporate;
Tastatură de comandă a funcţiilor
principale;
Compresor do dinamică pentru SSB
şi amplificator de RF ia recepţie;
Circuit de comandă pentru amplificator
liniar extern;
Alimentare: 220Vca sau 24Vcc/1A;
Consum: circa 8Q0mA la 24V;
Gabarit: 220x170x60mm;
Greutate: aprox. 1,5Kg
Descrierea schemei bloc şi
a blocurilor funcţionale {figura 1)
Aparatul dispune de mai multe
unităţi conectate între ele care fac
obiectul acestei descrieri şi anume:
- scala numerică;
-biocul de comandă (tastatura);
- blocul principal;
- biocul VFO şi premixer:
- amplificatorul de RF la recepţie;
- sursa de alimentare;
- amplificatorul de microfon şi
compresorul;
- filtru CW si amplificatorul audio;
- amplificatorul final de emisie şi filtrele
trece-bandă;
- manipulatorul electronic.
După cum se poate observa
în figura 1, ia recepţie, semnalul intră
TEHNIUM • Nr. 4/2000
în filtrele trece-bandă (comutate în
tensiune), după care, prin contactele
unui releu, sunt dirijate spre mixerul
echilibrat, prin amplificatorul de RF sau
bypass când releul este dezactivat. în
mixer, semnalul RF este amestecat cu
cel de la oscilatorul local, după care
este amplificat încă o dată în
preamplificatorul de emisîe-recepţie,
având câştig reglabil. Semnalul de
medie frecvenţă astfel obţinut este
dirijat prin filtrul cu cuarţ în
amplificatorul FI, după care, prin
mixare cu semnalul de la BFO, ajunge
ca semna! audio în amplificatorul de
joasă frecvenţă. Acesta poate
funcţiona cu un filtru activ pentru CW,
conectarea făcându-se prin acţionarea
tastei corespunzătoare din blocul de
comandă, în final recepţia putându-se
face în căşti sau difuzor, la alegere.
La emisie, semnalul de la
microfon este amplificat până la un
nivel corespunzător de către
amplificatorul de microfon, urmat de un
compresor care poate fi conectat tot
printr-o comandă de !a tastatură.
Semnalul audio este mixat cu cei de la
BFO, obţinându-se semnalul DSB,
care apoi trecut prin filtrul cu cuarţ este
disponibil ca semnal SSB la intrarea
amplificatorului bidirecţional Tx/Rx. în
timpul emisiei, amplificatorul de RF la
recepţie este dezactivat, astfel că
semnalul SSB intră după filtrele trece-
bandă în preamplificatorul de emisie
şi apoi in finalul de putere, obţinând la
ieşire circa 3W putere efectivă. O parte
din semnalul din antenă este detectat
şi trimis către instrumentul indicator,
care are rol de S-metru Ia recepţie şi
indicator de câmp la emisie. în
telegrafie semnalul de la BFO este
trimis direct la ieşirea modulatorului
echilibrat, prin aplicarea unei tensiuni
continui la un pin al CI MC1496,
Traseul este acelaşi din punct de
vedere funcţional, obţinându-se la
borna de antenă un ton curat.
Circuitul VOX este activ numai
în modul de lucru CW, pentru o mai
mare uşurinţă în operare în SSB
folosind numai modul de lucru PTT.
întârzierea de revenire poate fi reglată
cu un potenţiometru extern, în funcţie
de viteza de lucru a operatorului.
5
RELEU m RELEE CW RELEU COMP ,RELEU CM RELEU VCXpi RELEU CW/55B
Frecvenţmetrul numeric
{figura 2)
Acest subansambfu a fost
realizat cu componente C-MOS pentru
a realiza un consum mai mic al
aparatului. Consumul frecvenţmetrul ui
eu tot cu afişoare nu depăşeşte
360mA. Semnalul de la VFO ajunge la
intrarea unui amplificator de bandă
targa, realizat cu două tranzisloare, din
care primul este MOS-FET pentru a
asigura o tmpedanţă mare la intrare.
După amplificare, semnalul este
prelucrat de formatorul realizat cu un
circuit 74LS00 livrând la intrarea
circuitului poartă un semnal
dreptunghiular cu frecvenţa egala cu
cea a semnalului sinusoidal de la
intrare.
Pe de altă parte, din circuitul
MMC362 se obţine direct semnal de 1
kHz, prin divizarea internă cu 4000.
Mai urmează încă două divizoare cu
10, apoi semnalul cu frecvenţa de
10Hz este introdus în acelaşi circuit
poartă, care are ieşirea legată la
intrarea COUNT UP a primului
numărător. Schema de funcţionare a
lanţului de numărătoare este clasică,
presetarea acestora făcându-se cu
ajutorul unor diode, în funcţie de
valoarea mediei frecvenţe pentru BLI
sau 8LS (vezi schema). Afişoarele au
în catod un regulator de curent, care
permite reglarea strălucirii acestora, în
funcţie de preferinţa operatorului.
Blocul de presetare este comandat de
la comutatorul de benzi cu ajutorul unui
mic releu, care este activat sau
dezactivat în funcţie de modul de lucru,
şi în acelaşi timp, pentru benzile de 80
şi 40 de metri, se mai activează şi pinul
de 8LANK1NG de la ultimul numărător
(zeci MHz) pentru stingerea capsulei,
funcţionarea ei devenind, în acest caz,
inutilă.
Blocul de comandă (figura 3)
Acest modul are rolul de a
prelua comenzile de la tastele din
exterior şi de a realiza comenzile
interne pentru modul de lucru dorit. El
este realizat cu trei circuite C-MOS şi
un inversor de consum mic, modul de
funcţionare fiind clasic (taste toggîe).
Comenzile realizate sunt:
- ARF activat/dezadîvat;
- Filtru CW activat/dezactivat:
- Compresor activat/dezactivat;
-RIT activat/dezactivat:
- VOX/PTT;
~ CW/SSB;
La pornire, stările iniţiale sunt:
- ARF dezactivat;
- Filtru CW activ;
- Compresor dezactivat;
- RIT activai;
- VOX;
-CW.
Toate comenzile sunt realizate
cu ajutorul unor relee miniatură de 5V.
Blocul principal (figura 4)
Acest modul conţine
amplificatorul de frecvenţă
intermediară, preamplificatorui de
semnal la emisie, circuitele de
comanda VOX, filtrele de bandă şi
mixerul echilibrat împreună cu
amplificatorul bidirecţional Tx/Rx.
Filtrele de bandă,
preamplificatorui de emisie, mixerul
echilibrat si amplificatorul bidirecţional
sunt preluate de la transceiveru! A412,
motiv pentru care nu se va insista
asupra lor. Modulatorul echilibrat
pentru SSB este realizat cu circuitul
MC 1496. care are caracteristici foarte
bune în această configuraţie.
Atenuarea purtătoarei se reglează
dintr-un semireglabit conectat la pinul
4, iar pentru lucruf în CW prin aplicarea
unei tensiuni continui, mixerul se
dezechilibrează, iar purtătoarea apare
la ieşirea separatorului T13.
Semnalul BFO este realizat cu
montajul T11 - oscilator şi T12 -
separator, fiind livrat modulatorului
echilibrat pe de o parte şi etajului de
medie frecvenţă pe de alta. Acesta
utilizează un singur cristal de cuarţ
pentru ambele moduri {BLI şi BIS),
motiv pentru care t pentru banda de
3,5MHz, a fost adăugat un cristal în
VXO Mai precis, în cazu l fol osirii unui
singur crista l d e purtătoar e. VFO-ul nu
poate avea a ce eaşi frecven t ă în 3.5 şi
1 4MHz . lucru care din păcate nu se
menţionează prea des în revistele de
specialitate.
TEHNIUM • Nn 4/2000
6
CQ-YO
2L
Etajul de medie frecvenţă esle acest etaj depinzând în mare măsură regimul blocat/saturat. Reieui de
realizat cu două circuite de tip sensibilitatea globală a aparatului. comandă Tx/Rx oferă tensiunea de
TDA1046, avantajul oferit fiind acela Circuitul VOX a fost mult 12V unor submodule a căror
că etajul de amestec cu semnalul BFO simplificat, aşa că acesta este activ funcţionare este necesară numai în
şi circuitul de S-metru sunt încorporate după cum am mai amintit doar în unul din cele două regimuri, evitând
în capsulă. Amplificarea realizată este modul de lucru CW. în SSB lucrând astfel alimentarea permanentă şi
foarte bună {circa lOOdB pentru un doar PTT. Schema este bazată pe implicit consumul inutil de energie al
semnal audibil la ieşirea audio), de polarizări de tranzistoare lucrând în aparatului. Trebuie spus că s-a avut în
i « ' 4
TEHN1UM • Nr. 4/2000
SCALA NUMERICA TRANSCEIVER
CQ-YO
vedere faptul că transceiverul având
dimensiuni mici şi unele componente
se încălzesc în mod inerent, un
consum excesiv poate conduce la o
instabilitate a VFO-ului, cu rezultate
directe asupra funcţionării întregului
aparat.
Tot pe acest modul se găseşte
şi PWR-metrul, care preia o parte din
semnalul RF din antenă, îl detectează
şi îl aplica instrumentului de măsură
de pe panou, obţinându-se astfel o
indicaţie asupra semnalului emis. De
asemenea, mai poate fi menţionat
generatorul de ton CW care este
alimentai prin contactele releului CW/
SSB doar în modul de lucru CW.
Frecvenţa generată de acesta pentru
monitorizare a fost aleasă de circa
78GHz t iar volumul poale fi reglat cu
ajutorul semireglabilului de plachetă.
De menţionat că toate
componentele utilizate aici sunt
miniatură, modulatorul echilibrat,
generatorul de ton CW şi circuitul VOX
fiind realizate cu componente SMD.
Acest modul oferă semnalele
de bază pentru amplificatoarele de
emisie şi de audiofrecvenţă, precum
si comenzile de mod de lucru, respectiv
emisie-recepţie pentru întregul
transceiver
Amplificatorul de RF la
recepţie (figura 5)
Acest montaj este utilizat cu
predilecţie în benzile superioare, în
special pentru trafic DX. De altfel r după
cum se poate observa din schemă,
ieşirea acestuia prin tor de ferită
asigură şi o anumită preferinţă către
benzile superioare prin bobinarea unui
număr de spire corespunzător.
Amplificatorul se intercalează între
filtrele de bandă şi mixerul de recepţie
pentru o mai bună eficacitate, în sensul
că acesta trebuie să prelucreze numai
semnalul de RF din banda respectivă,
nu şi alte armonici ale acestuia. Este
realizat cu un tranzistor SMD de tip
BFR93, şi este conectat cu ajutorul
unui releu comandat de la tastatură.
Pentru a nu supraîncărca acest etaj,
în cazul unor semnale de nivel mare,
au fost prevăzute doua diode
antiparalel la intrare
Sursa de alimentare
Acest montaj este clasic şi
este realizat cu stabilizatoare integrate
de tip 78LO... . Tensiunea alternativă
obţinută după transformatorul de reţea,
care în acest transceiver este toroidal,
este de circa 18V.
Din sursa de alimentare
rezultă cele patru tensiuni de bază care
alimentează întregul aparat (5V, IOV,
12V, 24V).
Oscilatorul local (VFO)
Acesta este de fapt oscilatorul
de la transceiverul A412, care, pentru
frecvenţa cerută (5,1*5,6 MHz), se
comportă acceptabil din punct de
vedere al stabilităţii Montajul a fost
uşor modificat pentru a livra la ieşire
un semnal sinusoidal cu nivelul de
circa 400mVvv, necesar circuitului
S042P din premixer. Reglajul de RIT
se realizează cu un potenţiometru
exterior, care este conectat sau
deconectat cu ajutorul unui releu
comandat de îa tastatură Acesta este
comandat cu prioritate (dezactivat), în
cazul trecerii de pe emisie pe recepţie,
frecvenţa emisiei reglându-se cu
semireglabilu! de pe placă, în aşa fel
încât la jumătatea cursei
potenţiometrulur frecvenţa VFO-ului
cu RJT-uI dezactivat să fie egală cu cea
în cazul în care RIT-ul este activ.
Blocul VXO şi premixer
Acest modul generează,
împreună cu VFO-ul comun,
frecvenţele pentru toate benzile de
lucru. Are în compunere un VXO
realizat cu un tranzistor FET, care oferă
patru frecvenţe fixe egale cu cele ale
cristalelor folosite (7,2; 7,05; 10,7 şi
14MHz) care sunt aplicate mixerului
integrat S042R Comutarea benzilor se
face în tensiune. Tot îa mixer ajunge şi
semnalul de la VFO, obţinându-se la
ieşirea acestuia semnalele sumă ale
celor două frecvenţe. Excepţie face
banda de 14MHz care utilizează
semnalul de bază al VFO-ului.
Componentele de frecvenţă sunt
filtrate cu ajutorul unor filtre trece-
bandă construite în aceeaşi manieră
ca cele de pe modulul de bază.
Semnalul obţinut la ieşirea filtrelor
(comutate odată cu cuarţurile), se
aplică unor etaje de amplificare şi
separare care îl aduc la un nivel
suficient pentru atacul mixerului de
emisie-recepţie. Nivelul acestui semna!
este de circa 1,5Vef 1
TEHNIUM • Nr. 4/2000
- continuare în numărul viitor-
s
V ^ J! * A l\ IsOA A JT
Your Internet Business Solution
D
IExplorer
nternet
s
E-mail
!■
Netscape
*>
WebTalk Real Audi o
Numai prin noi aveţi acces la
Internet din toată tara , cu viteză
t
maximă si costuri minime!
\nterComp
Tel: 01-323 8255 Fax: 01-3239191
Email: [email protected]
http ://www. sta rn ets. ro
Telnet/FTP
A
HOT JAVA
RECEPTOR PENTRU RADIOGONIOMETRIE PE 3,5MHz
în radiogoniometria de amatori, în banda de
3,5MHz se folosesc două tipuri de receptoare:
- cu bară de ferită;
- cu cadru.
Varianta pe care o prezint mai jos este cu bară
de ferită.
întreaga schemă, prezentată în figura 1, se
bazează pe folosirea integrală a pieselor din receptoarele
de fabricaţie românească: Cora, Gama, SotolOO şi altele.
Date constructive
Se execută cablajul imprimat aşa cum este dat
în figura 2, cu toate operaţiile necesare, După corodare,
spălare cu apă, uscare, întreaga plăcuţă se cositoreşte.
In continuare se plantează prima dată bobinele
după care celelalte piese, conform cablajului imprimat.
Condensatorul variabil original se modifică astfel:
- se demontează toate plăcuţele;
- se filetează axul condensatorului până la capăt, cu
M3;
- se montează înapoi 3 plăcuţe la rotor şi două plăcuţe
la stator, cu câte două şaibe metalice originale între ele
şi două (plăcuţe) foiţe izolatoare, după care plăcuţele de
la rotor se strâng, până la capăt, cu încă o piuliţă şi cea
argintată deasupra (originală). La stator se pun toate
şaibele originale, se pune placa de deasupra cu bila şi
se strânge capacul cu cele 4 piuliţe; condensatorul în
acei moment fiind terminat.
Banda recepţionată cu acest variabil este de la
3475-3625kHz, ecarlul de frecvenţă de la 3500-3600kHz
fiind bine realizat.
Bobina oscilatorului se execută cu sârmă de
0,13-0,14mm diametru, pe carcasă MFTV, cu miez de
ferită reglabil şi care după bobinare se introduce în
carcasă (ecran) de MFTV cu miez de ferită reglabil şi
care după bobinare se introduce în carcasă (ecran) de
MF aparat cu tranzisloare.
Dalele bobinelor sunt următoarele:
1- 2 = 47 spire
2- 5 = 3 spire
3- 4 = 12 spire.
Se vor bobina începând cu piciorul 5:
5 ^2—>1 spre dreapta;
4- >3 spre dreapta.
Spirele bobinelor se vor întări cu parafină sau
sacâz topit.
Ecranele din tablă în care se introduc cele două
bobine se mai lărgesc.
Am folosit bară de ferită dreptunghiulară pentru
un gabarit mai mic al receptorului, dar la fel de bine se
poate folosi şi bară de ferită rotundă de 12 sau 18 cm,
cu
Bara de ferită se înfăşoară cu o folie de cupru
pe o lungime de 7cm, iăsându-se o fantă lată de 1 -2mm
pe ţoală lungimea.
Se fixează bine cu aţă sau scotch, după care se
începe bobinajul. Sârma cu care se execută bobinele
To
Eiarian Manu/Y07BVW
Ljg s n ’qp't
s
ZI
,S>
f
8
3
8
3
n
Li.
5
. h
<
r©!
2 *
■ ii
—ii— i
f--
y L_
TEHNIUM • Nr. 4/2000
CQ-YO
este de 0,5mm izolată, din cabluri
telefonice.
Se fixează cele două capete de
la LI şi L2 şi se lipesc de folia de cupru,
după care cu altă sârmă folia de lipeşte
la masa aparatului.
începem bobinarea lui LI spre
dreapta, după terminare capătul se
fixează cu aţă.
La Icm de LI se bobinează şi
L2 bobinând spre dreapta, se fixează
capătul şi se introduce în cutia aparatului
la baza tranzistorului.
Datele bobinelor: LI =24 spire, L2
= 3 spire,
Ceie două bobine se
consolidează bine, iar peste ele se
aşează cel de-al doilea ecran identic cu
primul, iar fanta corespunde perfect.
Poate lipsi acest ecran dacă cutia de
v deasupra este metalică şi cu fantă.
Trimerul de 6/25pF se va lipi
direct pe folia de cupru, iar acolo se
lipeşte capătul lui LI şi rezistenţa de 4 J
ki>, care merge la K1. acesta fiind un
microcontact
Acesta, în momentul apăsării,
introduce o antenă verticală {un fir de
sârmă li tată izolată) lungă de 50cro.
Bobina L3 are 47 spire de
0,13-0,Mmm izolată, iar L4 are 12 spire
de 0,13-0 1 14mm +
Se introduc toi în carcasă
metalică deasemenea şi oscilatorul.
Pentru pornit-oprit am folosit un
microîntrerupător montat pe carcasa
aparatului, uşor accesibil pe lateral.
Audiţia făcându-se în cască de
50i> tip telefonică, se foloseşte fişă şi jac
.cască radio.
Alimentarea este de 3V, cu două
baterii de 1,5V,
Atenuarea semnalelor puternice
se face cu potenţiometrul de IkQ liniar.
întreg montajul se introduce întu
o cutie executată în formă de T din
ştraifuri de circuit imprimat sticlotextofit
sau stratitexb cu dimensiunile
16x5,6x2 : 7cin r
Cutia de deasupra în care este
fixată şi bara de ferită are 15x3x2,7cm,
cu posibilitate de demontare cu şuruburi,
executată tot din circuit imprimat lipit cu
cositor.
Montajul este lipit cu cositor de
pereţii cutiei, aceasta devenind rigidă.
La partea de sus şi de jos, la faţă
cât şi la spate, se vor lipi piuliţe pentru
prins în şuruburi de M3 capacele cutiei,
care sunt executate din tablă de aluminiu
de Imm grosime, sau circuit imprimat.
2,2nf
5K& q _po o
5K6
BF 254\.
« % Oft Or*
. lQOpr oe AO^A
, f (C3>-^oc
--■o
1 —li//
c dV >c •
BF254 QjOp
( £ ^U u
-CCZZID'
p?7
CP.™ '
O . MftO O
A Z
■ Q _ POB 3K3
COrif Q D
£D 56DK
103
O ’COu*-
qb: q
P
?
rU
DE
%
lODi#
s
J 2 =i
Cros
CD5
OC EFţ323
pOE
O
o-î-
'W-
■
«ML 1 *
-Î-Ov
)
C—5011
Suporturi
" lamete boîef i
[Cora]
Figura 2
Microîntrerupătorul se va
monta în cutia cu bara de ferită la
partea din spate, cu acces uşor la el.
în dreptul trimerului de la LI
se va executa o gaură de <Mmm,
pentru a se putea acorda cu grid-
dipmetrul LI.
Acordul se face începând cu
LI cu ajutoruf unui grid-dipmetru pe
mijlocul benzii 3550kHz. Cu Cv
deschis la jumătate, trebuie să se
recepţioneze frecvenţa de 3550kHz,
care va fi auzită în cască. Acest reglaj
se face fără a fi făcui ştrapul de îa
rezistenţa de 1k£2, pe spatele
circuitului imprimat.
După ce se acordează pe
maximul de audiţie de la un generator
modulat pe mijlocul benzii, se trece
la lipirea ştrapului şi se reglează
miezul beat-ului oscilator până când
în cască se aude generatorul pe
poziţia nemodulat, fluierat.
Cu acestea, receptorul este
acordat şi poate fi folosit cu bune
rezultate în competiţii.
Faţă, spate se face folosind
microcontactul K1,
U I INI I M • Nr. 4/2000
11
LABORATOR
GENERATOR DE FUNCŢII
ing. Mircea Andreescu
Se prezintă schema unui
generator de semnale (funcţii), utilizabil
la un sistem automat care funcţionează
în regim secvenţial sincron. Sistemele
secvenţiale sincrone sunt controlate de
semnale (funcţii) a căror valoare (stare)
se modifică în anumite momente de
timp. determinate de semnalul generat
de circuitul de ceas (baza de timp) a
sistemului [1j, |2|, [3j. Acest generator
de semnale este constituit din circuitul
de ceas, H, realizat cu CDB 400 şi
circuitele de divizare a frecvenţei
semnalului de ceas (tact), B şi ND,
realizate cu CDB474 şi CDB 492.
Ceasul H este un circuit astabil
(multivibrator), realizat cu cele patru
porţi logice ŞI-NU ale circuitului integrat
CDB400, de durate 2ps şi 3ps,
respectiv perioadă egală cu 5j.is. Ciclul
de funcţionare al ceasului H se
desfăşoară astfel:
15£2 în starea 0 logic şi 700 în starea
1 logic [6; p.81 ] aşadar mult mai mică
decât R1=R2-1kS2.
Pe durata schimbării stării
porţii H.3. respectiv H.11 (durata
basculării astabilului H.3+H.11), care
este mai mică de 25ns, la H.8=H.4;5
se produce un impuls de polaritate
negativă TTL (variaţia potenţialului de
la circa +4.5V, la circa +0.2V), durata
mai mică de 25ns, respectiv la H.6
apare un impuls de polaritate pozitivă
TTL (variaţia potenţialului de la circa
+0,2V la circa +4.5V) şi durata mai
mică de 25ns. Totodată CI se
descarcă prin impedanţa de intrare a
porţii H.1;2 şi impedanţa de ieşire a
porţii H.11, aflată în starea 0 logic. în
decursul celor două semiperioade ale
semnalului de ceas H.8=H4;5=1 logic,
respectiv H.6=0 logic, deoarece în
decursul unei semiperioade
Saltul H.11 de la 0 logic la 1 logic se
transmite prin CI la H. 1 ;2, determinând
H.3=0 logic. Durata semiperîoadei în
decursul căreia H.11=0 logic, iar H,3=1
logic este proporţională cu constanta
de timp: î2=(C2)*(R2).
Pentru a obţine semnale de
comandă (funcţii) cu perioada de timp
IQps, defazate între ele, se aplică
semnalele H.3şi H.11 la intrările de tact
B3 şi B11 ale celor doi bistabili B/1 şi
B/2, tip D, care constituie circuitul
integrat B (CDB474). Aceşti bistabili de
tip D transferă starea intrării D (B2,
B.12), la ieşirea Q (B.5; B.9) sincron
cu frontul pozitiv (edge-triggered) al
semnalului de tact T (B.3; B.11). Starea
intrării D nu se transmite la ieşirea Q
în intervalele de timp în decursul cărora
intrarea de tact, T, se află în starea 0
logic, 1 logic sau frontul negativ |4j, |6|.
Acest mod de funcţionare
R3
- în semiperioada în decursul căreia
H.11 = 1 logic, CI se încarcă prin
impedanţa de ieşire a porţii H.11, aflată
în starea 1 logic, rezistenţa R1 şi
impedanţa de ieşirea porţii H.6, aflată
în starea 0 logic. Curentul de încărcare
a condensatorului CI provoacă o
diferenţă de potenţial pe R1, care
menţine H.1; 2 la un potenţial
U(R1)>(+1,2V), ceea ce provoacă
H.3=0 logic, deoarece saltul H.3 de Ia
0 logic la 1 logic, se transmite prin C2
la HI2; 13. Durata semiperioadei în
decursul căreia H.3=0 logic iar H.11 =
1 logic este proporţională cu constanta
de timp: x=(C1)*(R1). Se neglijează
rezistenţa de ieşire a etajului de ieşire
al porţii TTL (denumit "Totempole" sau
“invertor complex" sau “invertor în
contratimp"), deoarece are valoarea de
H.3=H.9-0 logic, iar în decursul
celeilalte semiperioade H.11=H. 10=0
logic.
în cealaltă semiperioada în
decursul căreia H.3=1 logic, C2 se
încarcă prin impedanţa de ieşire a porţii
H.3, aflată în starea 1 logic, rezistenţa
R2 şi impedanţa de ieşire a porţii H.6,
aflată în starea 0 logic. Curentul de
încărcare a condensatorului C2
provoacă o diferenţă de potenţial pe
R2, care menţine H1 2; 13 la un
potenţial U(R2)>(+1,2V), ceea ce
provoacă H.11=0 logic, pe o durată de
3ps. După acest interval de timp,
curentul de încărcare a
condensatorului C2 are o valoare
suficient de mică pentru ca
U(R2)<(+1,2V), ceea ce provoacă
H.11=1 logic, respectiv H,3=0 logic.
denumit D - îatch (blocare cu zăvorâre)
asigură transmiterea stării intrării D la
ieşirea Q, sincron cu frontul pozitiv al
semnalului de tact, T, iar durata
frontului semnalului Q depinde numai
de caracteristicile circuitului de ieşire
a! bistabilului 6, fiind independentă de
viteza de variaţie a semnalului aplicat
la intrarea D [4. cap.7|. Bistabilul tip D
este utilizat în majoritatea cazurilor cu
scopul de a obţine la ieşirea Q
semnalul de la intrarea D, sincronizat
cu fronturile pozitive ale semnatului de
tact, T |5. pag.4.6|.
Deoarece ieşirea B.6(/Q) este
conectată la intrarea B.2(D), bistabilul
B/1 funcţionează în regim de bistabil
Ti4. cap.7|, divizând cu doi frecvenţa
semnalului H.3=B.3(T). La ieşirea
B.5(G) se obţine semnai
TEHNIUM • Nn 4/2000
12
LABORATOR
3 ut 2jS -ui
dreptunghiular, simetric (semiperioada
pozitiva este egala cu durata
semiperioadeî negative), cu perioada
de lOfis, sincron cu fronturile pozitive
ale semnalului H,3=B.3(T). La ieşirea
B.6(/G) se obţine semnalul comple¬
mentar, B.6(/Q)=/(B.5(G)) Deoarece
ieşirea B.6(/Q) este conectată la
intrarea B.12(D), ia ieşirea B,9(Q), a
bistabilului B/2, se obţine un semnal
^dreptunghiular, simetric, perioada
IQps, sincron cu fronturile pozitive ale
semnalului H.11=B11(T).
Se observă că semnalul
B,5(Q) este defazat în urma (întârziat)
semnalului R.9(Q) cu intervalul de timp
2ps, egal cu semiperioada pozitivă a
semnalului H,11-B,11{T). Intrările
asincrone BA ;4;10,13 ale bîstabililorB/
1 şi B/2 atunci când nu sunt utilizate
pentru comenzi suplimentare se
conectează la Vcc=+5V, printr-un
rezistat de IkQ.
Prin această polarizare a
mtrărilor asincrone B. 1 ;4; 10; 13 se
asigură micşorarea sensibilităţii la
zgomot, se optimizează duratele de
comutare, se elimină efectele
capacităţii distribuite asociată intrării
flotante şi se evită degradarea
duratelor de propagare.
Semnalele (funcţiile) p=B.5{Q)
şt r= B.9(Q} pot fi utilizate pentru
comanda unui sistem automat
secvenţial, sincron 11J, |2|, [3], [5],
Pentru a obţine semnale de
comandă suplimentare se poate utiliza
numărătorul binar ND-CDB492, care
primeşte la intrarea ND.l(Bi) semnalul
B.5(Q) r generând semnalele
s=ND.11(B) l u=ND,9(C), v=ND.8(D) t
care au frecvenţele egale cu 1/3; 1/3
şi 1/6 din frecvenţa semnalului
B,5(Q)=ND,1{Bi). Semnalul u=ND,9(C)
este întârziat cu 1 Ojlis faţă de semnalul
s = ND. 11 (B), Datorită conexiunii
ND,8(D)=ND.14(Ai) se obţine la ieşirea
ND.12(A) semnalul w=ND.12(Â) a
cărui frecvenţă este de 12 ori mai mică
decât frecvenţa semnalului B + 5(Q),
Semnalele (funcţiile) p T r, s, u, v, w pot
fi utilizate pentru controlul unui sistem
automat secvenţial, sincron, după o
procesare corespunzătoare de către
un sistem de circuite combinaţionale
şi secvenţiale [1j,
Bibliografie
1. P. Măslin, Circuite logice şi
automatizări secvenţiale; Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1967;
2. Amato, Rene; Cours fonda mental de
logique electronique; Editions RADIO;
Paris; 1976;
3. Zissos, D.; Solutions de probJemes
sur le circuites logique; Editions
EYROLLES, Paris; 1977;
4. Robert L. Morris, John R- Miller;
Designing with TTL Integrated Circuits;
Mc. Graw-Hill Book Company; New
York; 1971;
5. Da vid R Stout, Mii ton Kaufman:
Handbook of Microcircuit Design and
Application; Mc. Graw-Hill Book
Company; New York; 1980;
6. Vasile Pop, Volker Popovici; Circuite
de comutare aplicate în calculatoarele
electronice; Editura Facla; Timişoara;
1976.
• Vânzări de componente electronice, accesorii audio-video,
electrotehnice, automatizări;
• Documentaţie, cataloage, cărţi, reviste, CD-RGM-uri din
domeniul electronicii;
• Oferim spaţiu în consignaţie pentru produse electronice,
electrotehnice, calculatoare;
• Accesorii pentru telefoane mobile GSM.
= PRETURI MICI (“STUDENTESTI”) =
J ' J 5 /
S C. STAR 5 s.rJ
B-dul luliu Maniu, nr.2, Bucureşti
(Vis - a - vis de Facultatea de Electronică)
Statia de metrou "Politehnica"
Tel. 098,6026.25
TEI INI UM • Nr. 4/2000
13
LABORATOR
LABORATORUL ELECTRONISTULUI. APARATE DE MĂSURĂ.
GHID DE UTILIZARE (V). Voltmetre şi multimetre digitale
ing. Serban Naicu
în ţara noastră, la
întreprinderile de profil, s-a construit
de-a lungul timpului, o gamă largă de
voltmetre si multimetre (AVO-metre)
analogice şi digitale. Nu ne propunem
în rândurile următoare decât o scurtă
trecere în revistă a celor mai
reprezentative aparate din cea de-a
doua categorie, adică a voltmetrelor şi
rnultimetrelor digitale (numerice).
1 =Afişa};
2-Comutator Fomtt/Oprft;
3,4,5,6-Bofne;
7-Comutata* gome;
6=Comutator mo sura;
9- Comutator CA/CC;
1 D-Cornulatar continuitate.
Figura 1
1. Multimetrul portabil V561
Multimetrul numeric de tip
V561 poate fi utilizat în diverse tipuri
de aplicaţii, în activităţile de laborator,
de producţie sau de service. Aparatul
realizează, pe lângă funcţiunile de
bază (cum ar fi măsurarea de tensiune
continuă, tensiune alternativă, curent
continuu, curent alternativ şi de
rezistenţe) şi unele funcţiuni auxiliare,
cum ar fi testarea joncţiunilor
semiconductoare şi a continuităţii unui
circuit electric. Alimentarea şi
consumul redus (baterie de 9V/max.
5mA sau alimentator 7,5^1 0.5V),
precum şi gabaritul şi masa reduse îi
conferă acestui multimetru o
autonomie deosebită,
Multimetrul portabil V561 este
prezentat în figura 1. Ei este realizat
într-o carcasă de plastic şi dispune de
trei comutatoare funcţionale şi şase
pentru selectarea intervalelor de
măsurare dispuse pe partea laterală a
carcasei. Alegerea funcţiunilor şi a
gamei de măsurare se face atât prin
acţionarea comutatoarelor, cât şi prin
modul de introducere a semnalului în
bornele de intrare.
Multimetrul este constituit din
următoarele blocuri funcţionale:
- comutatorul de funcţiuni şi intervale;
- divizorul de intrare;
- convertor analog-digital;
- convertor R-U;
- convertor AC/DC;
- circuitul de control al continuităţii;
- circuitul de afişare.
în ceea ce priveşte
caracteristicile tehnice ale aparatului,
acesta permite efectuarea
următoarelor măsurări;
a) - măsurare tensiuni continue, în
gama 20Qm\A-1000V;
b) - măsurare tensiuni alternative, în
gama 200mV-H750V;
c) - măsurare curent continuu, în gama
2Q0uA-1QA,
d) - măsurare curent alternativ, în gama
2mA-1GA;
e) - măsurare rezistenţe, în gama
200£2-20Mfi;
f) - controlul continuităţii circuitelor (se
realizează prin cuplarea semnalului
acustic şi afişarea a 100 de unităţi pe
toate subintervalele de măsurare a
rezistenţei ohmice).
g) - controlul joncţiunilor semicon¬
ductoare (se realizează prin
măsurarea căderii de tensiune pe
joncţiune în intervalul liber ales de
măsurare a tensiunii continue; în timpul
măsurării Jonţiunea se polarizează din
sursa internă cu circa +Q,5V şi la curent
de scurtcircuit de 0,25mA±15%).
în privinţa celorlalte
caracteristic} ale multimetrului V561,
menţionăm:
- curent de intrare: max.SOpA;
- rezistenţa de intrare 10MQ±1% în
paralel cu 75pF;
- tensiune maximă de intrare:
* 250Vef (la măsurarea tensiunii
continue sau alternative pe gamele
200mV, 2V) max. 20 secunde;
* lOGGVcc sau 750Vef fără
limitare în timp (pentru celelalte
intervale de măsurare);
* 25QV, maxim 5 secunde
pentru orice interval de măsurare a
rezistenţei;
* de 5 ori valoarea
subintervalului la măsurarea curenţilor
(cu excepţia poziţiei de 2A, unde se,
admite sarcina de 2,5A timp de 2C%
secunde);
* 10A, maxim 8 minute pentru
borna de 1 GA.
- viteza de măsurare : 3 măsurări pe
secundă;
- semnalizarea căderii tensiunii de
alimentare: sub valoarea 7,8V±0,4V cu
simbolul "DAT.
2. Multimetru] numeric E-G302
Multimetrul digital (numeric)
de tip E0302 este un aparat electronic
de măsură realizat cu circuite integrate
şi dispozitive semiconductoare cu
siliciu, care oferă următoarele
posibilităţi de măsurare:
- tensiuni continue, în gama
IOOuV-MOOOV;
- tensiuni alternative, în gama*
100ju\A-350V; %
- curenţi continui în gama Q,1jiA-1 A;
DIGITAL MULTIMETER E-0302
0=F
POWER
W
I
!v=?f
a
cal
1995 VAC
-*& V*
FUNCTiON
mADC
mAAC
Figura 2 7
RANGE
20
2 —— 200
\_jooa
u —( m —55QAC (0)
V j 2MW
n 12 io
14
TEHNIUM • Nr. 4/2000
LABORATOR
-curenţi alternativi în gama 0,1 liA-s- 1 A;
- rezistente în gama 0 3 1O-2M£2
Fiind echipat cu borne de
intrare izolate faţă de masă, mulţi metru!
permite efectuarea măsurărilor
flotante.
Rezultatul măsurărilor este
afişat prin intermediul a 4 LED-urt, cu
virgulă zecimală plasată automat.
La măsurarea semnalelor
continue se indică automat polaritatea
prin afişarea semnelor sau iar
!a măsurarea semnalelor alternative se
afişează semnul M ~"”. Capătul de scară
6 - comutator de funcţiuni
(TUNCTIONTMOD DE LUCRU”);
7 - comutator de scări ("RANGE7
"SCĂRI");
8 - borna de intrare Hi (bornă caldă);
9 - borna de intrare Lo (bornă rece);
10 - bornă de intrare "IGOOVcc/
350Vca";
11 - bornă de intrare “IA”;
12 - bornă de masă (“J ");
13 - clemă de legătură.
Schema bloc a multimetrului
prezentată în figura 3, conţine
următoarele etaje funcţionale:
Sursa de referinţa pentru
calibrare D,1 995 'V
n
Sursa 0O OilmcctntarQ
flotante
condensatorul de integrare.
Descărcarea lui se face printr-un
curent de referinţă. La descărcarea
completă, ieşirea unui detector de zero
reia starea de la începutul integrării.,
oprind numărarea impulsurilor de la
generatorul de Impulsuri. Două
comutatoare statice (11 şi 12) fac
posibilă încărcarea şi respectiv
descărcarea condensatorului de
integrare.
încărcarea condensatorului se
face pe o durata fixă de 20Gms
determinată de totalizarea unui număr
Surse de' aii merita re
-T5V +isv I-
| 1CCOV
1 350VAC
function
Figura
corespunde cifrei 1999, depăşirea
gamei fiind semnalizată prin clipirea
unui LED dispus în partea stângă a
cifrelor afişate,
în figura 2 este prezentat
panoul frontal al multimetrului digital E-
0302. Elemente]e notate cu cifre au
următoarea semnificaţie:
1 - întrerupător de reţea {“POWER").
2 - grup de 4 afişoare cu 7 segmente
pentru prezentarea rezultatului
măsurării şi a semnelor w +7 şi Jf ~7
3 - tub cu neon (sau LED) pentru
semnalizarea depăşirii gamei;
4- buton (prin apăsare) pentru
verificarea calibrării ("CAL");
5 - potenţiometru pentru reglarea
calibra rit;
Atenuatoarele de intr are
servesc la măsurarea tensiunilor
continue şi alternative pe scările mai
mari sau egale cu 2V. Există o bornă
separată pentru măsurarea tensiunilor
mai mari sau egale cu 200V şi r
corespunzător, un atenuator separat.
Amp li ficatorul de Intrare de
c.c. este un amplificator
transconductanţă, El converteşte
tensiunea de măsurat într-un curent
proporţional, asigurând totodată o
impedanţă de intrare mare a
aparatului
Convertorul cu dublă integrare
preia (printr-un redresor de curent)
curentul de la ieşirea amplificatorului
de intrare si încarcă liniar
de 2000 de impulsuri In numărător, iar
durata descărcării este proporţională
cu mărimea de intrare.
Blocul de comandă logică ,
compus din astabilu! de reciclare A,
monostabilul Ml (pentru ştergere),
monostabilul M2 (care dă comanda de
start a perioadei de măsurare) şi
circuitele bistabile Bl şi B2. Bistabilul
Bl comandă poarta din blocul de
numărare, care este deschisă de la
începutul integrării până la comanda
de închidere, dată de detectorul de
zero, prin intermediul unui alt
monostabil M3.
Blocul de numărare şi afişare
conţine numărătorul care totalizează
impulsurile de la generatorul de
XLI IM l \I • Nr. 4/2000
15
impulsuri care trec prin poarta P numai
în perioada de integrare; memoria şi
decodorul, realizate, de asemenea, cu
circuite integrate, transmit comanda
celor patru afişoare pentru arătarea
valorii măsurate; un circuit de detectare
a polarităţii, care indică semnulla
măsurarea mărimilor alternative, în
sfârşit mai există un LED pentru
semnalizarea depăşirii, care este
comandat de un bistabil care, la rândul
lui, primeşte comanda de la numărător.
Şu rsa de referin ţă pentru
calîbra re. furnizează de la o diodă
Zener de referinţă o tensiune de
0,1995V.
Convertorul _ c.a.-c.c
transformă tensiunea alternativă
aplicată la intrare sau tensiunea
alternativă provenită din trecerea
curentului alternativ de la intrare prin
nişte şunturi, într-o tensiune continuă
care se aplică amplificatorului de
intrare.
Suntur il e de curent sunt
construite dintr-un lanţ de rezistenţe de
precizie, prin care trece curentul
continuu sau alternativ aplicat la
bornele de intrare ("Hi” sau “IA").
Ge neratorul de curentul
c onstant serveşte la convertirea
rezistenţelor aplicate la intrare într-o
tensiune.
Cir cuit ele de alimentare
cuprind: o sursă de tensiune stabilizată
de +15V separată flotantă, numai
pentru alimentarea amplificatorului de
intrare; sursele de tensiune stabilizate
de ±15V şi +5V (pentru alimentarea
celorlalte circuite); sursa de tensiune
nestabilizată de +250V {pentru
alimentarea circuitelor şi tuburilor de
afişare).
3. Voltmetrul numeric E-0303
Voltmetrul digital de tip
integrator E0303 este un aparat de
laborator realizat cu circuite integrate
şi semiconductoare cu siliciu, destinat
măsurării tensiunilor continue cuprinse
între 0 si 1000V, cu rezoluţia maximă
de lOpV.
Mărimea măsurată este
afişată prin AV?. cifre (19.999 unităţi),
cu indicarea automată a polarităţii şi a
virgulei, precum şi cu semnalizarea
automată a depăşirii scării de
măsurare. Pentru afişare se utilizează
diode electroluminiscente (LED), iar
pentru tipărirea rezultatului sunt
prevăzute ieşiri zecimale, codificate
binar (ZCB-1248).
Aparatul are o construcţie cu
gardă şi borne de intrare izolate faţă
de pământ, permiţând măsurări
flotante.
în figura 4 este prezentat
panoul frontal al multimetrului numeric
E-0303. Elementele notate cu cifre au
următoarea semnificaţie,
1 - întrerupătorul de reţea. Poziţia
“PORNIT" este marcată printr-un semn
standardizat:
2 - comutatorul rotativ de scări. Are 5
poziţii (200mV, 2V, 20V, 200V şi
1000V). Scările de măsurare sunt
inscripţionate clar pe panou, poziţia
comutatorului fiind marcată prin
puncte;
3 - bornele de intrare:
- borna “Hi" reprezintă borna caldă;
- borna "Lo" reprezintă borna rece;
- borna ”G" - garda trebuie să fie legată
ia borna "Lo” în punctul de măsură;
4 - Claviatura Auto-Manual:
- Auto apăsat - comandă reciclarea
automată a măsurătorilor, permiţând
efectuarea a minim 10 măsurări/
secundă;
- Manual - iniţiază un singur ciclu de
măsurare la fiecare apăsare a clapei.
Acţiunile butoanelor Auto şi
Manual se exclud reciproc.
5 - butonul Filtru- în poziţia apăsat
introduce un filtru suplimentar de 25dB
LABORATOR
pentru rejecţia perturbaţilor serie de
frecvenţă egală sau mai mare de 50Hz.
6 - afişarea - este realizată cu afişoare
cu 7 segmente, cu diode
electroluminiscente. Patru din cele 5
cifre sunt complete, a cincea indicând
valorile 0 sau 1. Elementul acestei
ultime cifre conţine şi semnele pentru
polaritate (+ şi -). Virgulele sunt
conţinute de cele 4 elemente (cifre)
complete. La depăşirea numărului
maxim ce poate fi afişat (19.999) se
aprinde intermitent, cu frecvenţa
reciclării, o diodă eîectroluminiscentă
plasată în stânga afişajului.
Schema bloc a voltmetrului
digital E-0303 este prezentată în figura
5. Partea de intrare a aparatului,
introdusă într-o gardă, comunică cu
partea de numărare şi afişare printr-
un bloc izolator. în acest fel se asigură*
separarea totală între sursa de semnai*
măsurat şi dispozitivul de înregistrare
sau tipărire a valorilor de ieşire
furnizate de aparat.
Principalele blocuri funcţionale
ale aparatului sunt următoarele:
a) Amplificatorul de intrare si
atenuatorul
Atenuatorul foloseşte la
măsurarea pe scările 200V şi 1000V,
asigurând impedanţa de 10M£2, iar
amplificatorul de intrare cu câştig
variabil asigură înscrierea oricărei scări
de măsurare în scara de bază (de 20V)
cu care este compatibil convertorul
analog/numeric.
De asemenea, amplificatorul
asigură o impedanţă de intrare foarte
ridicată pe scările cele mai sensibile,^
un curent de intrare foarte mic, cu™
derivă de tensiune foarte scăzută şi
rezoluţia maximă a aparatului,
b) Convertorul analoa-numeric
Este un convertor care
lucrează pe principiul dublei integrări.
Acesta este format din următoarele
blocuri funcţionale: convertorul cu
dublă integrare, blocul de comandă
logică flotantă, blocul principal de
comandă logică şi numărare, blocul
transformatoarelor de impulsuri de
izolare.
Convertorul cu dublă integrare •
preia tensiunea de la ieşirea
amplificatorului de intrare şi o
converteşte într-o durată proporţională
cu tensiunea măsurată. Blocul de
comandă logică flotanta determină
următoarea succesiune în procesul
conversiei: tensiunea de măsurat
16
0 , 2 ’
200
1000
Manual Alto-tioî
Rffiu
□
©
©<
©
Figura 4
& 1
TEHNIUM • Nr. 4/2000
LABORATOR
încarcă condensatorul integratorului
într-o perioadă de timp prestabilită;
este decuplată apoi tensiunea de
măsurat şi cuplată o tensiune de
referinţă constantă şi de polaritate
opusă, care descarcă complet
condensatorul integratorului.
Momentul trecerii prin zero este sesizat
de un detector de zero, care încheie
astfel a doua integrare. Până la
următoarea integrare a tensiunii de
măsurat se efectuează un control
automat al zeroului convertorului.
Integrarea tensiunii de
măsurat se face pe o durată de 20ms
-formează durata fixă de 20ms pentru
integrarea semnalului de intrare,
obţinută prin totalizareaTn registrul de
numărare a 20.000 impulsuri de la
generatorul de impulsuri de 1MHz;
- asigură perioada de aşteptare între
cele două integrări, perioadă în care
se alege polaritatea sursei de referinţă;
- preia sfârşitul conversiei dat de
detectorul de zero, pentru a forma
durata proporţională cu mărimea de
măsurat;
- numără pe durata proporţională cu
mărimea de măsurat impulsurile
generatorului de impulsuri de 1MHz;
Go^dafG)
măsurării sub formă zecimală cu
memorie prin 5 elemente
eiectroluminiscente eu 7 segmente.
Sunt afişate de asemenea, polaritatea,
virgula şi depăşirea capătului de scară.
Sunt furnizate ieşiri ZCB în
cod 1248 pentru valoarea măsurată,
polaritate, scara de măsurare şi
depăşire.
d) Surse de alimentare
Acestea cuprind:
- sursele stabilizate flotante
(cu transformator propriu) pentru
alimentarea părţii de intrare a
voltmetrului. Valorile tensiunilor
determinată de totalizarea unui număr
de 20.000 de impulsuri în numărătorul
aparatului, iar durata descărcării este
v proporţională cu tensiunea de intrare.
Bl ocui de comandă logică
flotantă furnizează semnalele de
comandă necesare convertorului cu
dublă integrare, refăcute după
transferul lor prin blocul izolator, de ia
blocul de comandă logică principal şi
aduse Ja niveluri compatibile cu
acţionarea de comutatoare cu FET-uri.
Blocul principal de comandă
logică si măsurare îndeplineşte
următoarele funcţiuni:
- asigură iniţierea ciclului de măsurare
Automat, cu perioada de reciclare sub
IGOms, Manual de la claviatura de pe
panou sau prin impuls de Start
Exterior;
în cazul depăşirii capacităţii maxime a
registrului, egală cu 19.999 unităţi, se
comandă un element de semnalizare;
- furnizează impulsul de transfer în
memorie, precum şi impulsul de
Comandă Tipărire.
Blocul tran sform atoarelor de
impulsuri de izola re este format din
cinci transformatoare cu toruri de ferită
şi ecranare specială. Fiecare
transformator transmite înspre blocul
de comandă logică flotantă sau dinspre
acesta spre blocul principal de
comandă logică impulsurile logice
refacerii comenzilor pentru convertorul
cu dublă integrare şi respectiv impulsul
de sfârşit de conversie şi cel de
polaritate.
c) Afişarea si ieşirile ZC B
Afişarea redă rezultatul
furnizate: ±3GV, ±15V, +15V şi -22V
pentru alimentarea amplificatorului şi
convertorului cu dublă integrare, +5V
pentru logica flotantă şi +24V, o sursă
cu masă separată pentru alimentarea
sursei de referinţă;
- sursa stabilizată de +5V
pentru alimentarea logicii principale şi
blocului de afişare.
Bibibliografie
1. Carie tehnică. Multimetru portabil
V561, întreprinderea de Aparate
Electronice de Măsură şi industriale,
1990;
2. Carte tehnică. Multimetru numeric
E-302. întreprinderea de Aparate
Electronice de Măsură şi industriale;
3. Carte tehnică. Voltmeiru numeric tip
E-0303. întreprinderea de Aparate
Electronice de Măsură şi Industriale;
vT
TEHNIUM • NT. 4/2000
VIDEO-T.V.
CONVERTOR DE ACORD CONTINUU UIF-FIF
Marian Marcu
în ţara noastră se află încă în
exploatare ia populaţie un număr mare
de televizoare cu tuburi, hibride şi cu
circuite integrate din prima generaţie,
televizoare care au posibilitatea de a
recepţiona numai programe din banda
FIF (canalele 1-12). Apariţia după
1989 şi ulterior de noi posturi de
televiziune locale face necesară
extinderea capacităţii de recepţie,
respectiv recepţia în banda UIF
(canalele 21-5-60) cu aceste televizoare
de tip mai vechi, extindere realizată cu
ajutorul convertorului UjF-FIR_
oscilator alimentat la 9V cu borna plus
la masă, tensiunea obţinută fiind
aplicată unui redresor multiplicator de
tensiune, la ieşire obţinându-se o
tensiune mult mai mare care este
filtrată şt apoi stabilizată.
Tranzistorul T2, de tip BC107
sau echivalent şi tranzistorul TI, de tip
BC 177 sau echivalent, chiar şi EFT
322, EFT 323, alcătuiesc oscilatorul,
iar diodele Dl, D2, D3, D4, de tip EFD
108 sau echivalente, împreună cu
condensatoarele formează redresorul
muUipJîcaţor. de .tensiune. _Dioda_ D.5.
Intr-o a doua fază se va
desface convertorul, se vor scoate
ecranele din tablă, iar cu ajutorul unei
pensete şi al unui pistol de lipii se vor
scoate condensatoarele de 5,6pF (C5)
şi 6,8pF (C12) şi cu un cuţilaş ascuţit
se întrerupe circuitul imprimat în L2 şi
CT1 pe de o parte, şi C3, C4 pe de
altă parte, introducându-se un
condensator C de lOQpF, CGA 1206,
sau mai bine unul de tip CGV 1005
neizolat. în locul condensatoarelor C5,
CI 2 se introduc, în aceleaşi poziţii,
.două.diode.yaricap.pŞj _D4.de tip
Figura 1
în materialul care urmează,
propun cititorilor transformarea
convertorului UIF-FIF cu acord fix
realizat de întreprinderea Electronica,
de tip P35.906 prezentat în figura 1,
în convertor cu acord continuu,
respectiv translatarea canalelor 21^-40
(UIF) în canalul 2 (FIF), acord realizat
cu ajutorul diodelor varicap. prin
intermediul unui potenţiometru
rnultîtură sau al unei tastaturi
omniprogramabiie.
Pentru început se va realiza
multiplicatorul de tensiune folosit la
alimentarea diodelor varicap, acesta
fiind necesar deoarece convertorul se
alimentează de la o tensiune de 9V,
pentru alimentarea diodelor varicap
fiind necesară o tensiune de 20:25V.
Schema acestui redresor-
multiplicator de tensiune este dată în
figura 2.
Multiplicatorul este de fapt un
este PL22Z, fiind utilizată pentru
stabilizare.
Tensiunea de ieşire are
valoare de 22V şi este stabilizată şi
filtrată.
Multiplicatorul de tensiune se
va realiza pe o plăcuţă de circuit
imprimat la mărimea dorită de
constructor, se pot folosi rezistenţe de
0,125W sau 0.250W, ' iar
condensatoarele vor avea o tensiune
de străpungere mare, de 63Vcc.
Tensiunea la ieşire de 22V se
va conecta la potenţiometru I muititură.
Este necesar acest tip de
potenţiometru pentru a varia tensiunea
cât mai fin, respectiv frecvenţa
oscilatorului şi implicit a canalelor.
Celălalt fir al potenţiometrului se
cuplează la masă. De la cursorui
potenţiometrului se lipesc două fire,
care vor fi conectate la convertor în
punctele A' şi B'.
BB125A, BB125B, BB105, iar în
paralel cu dioda D4 se pune urii
condensator C* de 1,5pF, de tip*
CGA1206, sau de IpF, 1,2pF, de tip
CGA1206 ceramic disc cu pastă U,
sau cu punct violet, condensatorul fiind
necesar pentru a evita scurtarea liniei,
având efect imediat apariţia unui
decalaj între imagine şi sunet.
Terminalele diodelor vor fi cât
mai scurte de 3-4mm, iar lipirea
acestora se va realiza cât mai rapid
pentru a evita distrugerea joncţiunilor.
Alimentarea diodelor D3, D4
se face prin intermediul
potenţiometrului muititură cu ajutorul
multiplicatorului de tensiune prin
punctele A şi B notate pe schema
convertorului.
Reglaje şi acorduri
în primul rând nu se va umbla
la bobinele L6 şî L8, acestea formând
filtrul de ieşire acordat din fabrică pe
18
TEI1NIUM • Nr. 4/2000
VIDEO-T.V.
INSTALAREA TELECOMENZII CU 90 DE PROGRAME SI OSD
J
ing. Florentin Octavian Stănescu
în magazinele de specialitate
se găseşte d telecomanda - numită
prescurtat în cele ce urmează Te- cu
90 de programe şi înscriere pe ecran
a comenzilor (în Jimba engleză “Qn
Scroen Display" OSD) - sub forma unui
kit compus din 3 blocuri funcţionale
(figurile 1, 3 şi 7): Emiţătorul (E),
Unitatea de Comandă (UC) şi Blocul
de Alimentare (BA). întreg ansamblu!
poate fi montat relativ uşor în oricare
din tipurile de Televizoare Color (JVC)
produse în ex-RSR - Telecolor 3006(7),
4106,4507, 5601 (2,3), TopColor 5101,
Cromatic (02)- ; ex URSS - Alfa, Elcrom
TOI r 02)- etc. sau adaptând cele ce
primează în orice alt model.
Atenţie!!! Deoarece preţul
unui kit este important (aproximativ
550.000 lei), nu recomand montarea
lui de către persoane cu o experienţă
redusă, care n-a studiat în detaliu
schemele şi/sau n-au înţeles perfect
funcţionarea la nivel de componentă,
atât a Tc cât şi a TVC în care se va
monta, se grăbesc sau sunt obosite.
înainte de achiz iţionarea kit-
ujui_yeri.fi ca ţi gradul de uzură a tubului
einescop.
1. Alimentarea Tc
UC se va alimenta conform
schemei din figura 2 atât din TVC cât
şi din BA. Faptul că tensiunile de 4-12V
respectiv de +33V apar după pornirea
televizorului va produce doar o mică
întârziere neglijabilă în practică (t<1s).
Consumul acestor etaje este mic şi nu
va încărca semnificativ sursa.
Se remarcă făptui că TVC este
alimentat prin contactele releului de
STAND-BY. Această soluţie a fost
adoptată pentru ca circuitul de
demagnetizam să poală fi activat la
fiecare pornire şi pentru a izola complet
televizorul pe perioada de inactivitate.
Nu lăsaţi TV pe perioade mari
de timp fore sau peste noapte) în
STAND-BY..
Recomand măsurarea
preventivă a tensiunilor de ieşire a
stabilizatoarelor de +5V (practic, am
întâlnit exemplare ex-sovietice care
furnizau *5 h 67V şi înlocuirea lor sau
înserierea ieşirilor cu un număr
corespunzător de diode care să aducă
tensiunea 3a normalul TTL
+5V(tO,25V). De asemenea, este utilă
montarea unor mici radiatoare de tablă
(câţiva cm 2 ) pe aceste surse pentru ca
să nu mai lucreze călduţe
(Pdi S ip 9 ta=4V*0 J 2A=0 j 8W).
2. Obţinerea OSD-ului
Este prima şî cea mai delicată
intervenţie în TVC. Pentru obţinerea
afişării şi poziţionării corecte pe ecran
a comenzilor, microprocesorul (pP)
D23KP 1568T1 (echivalentul ex-
sovietic al răspânditului PCA84 C-64G-
030 produs de Philips - vezi[4] şi
respectiv [5] are nevoie de două
semnale de sincronizare - vezi [2] şi
respectiv 14] - pe orizontală (H SYN c) la
pinul 26 şt respectiv pe verticală
(Vsync) | a pj nu i 2 J.
Lipsa oricăruia dintre semnalele de
sincronizare va determina a bsenta
QSD-ului.
în TVC tip Elcrom cele două
semnale se pot obţine din:
-semnalul H 5YNC - pinul 2 al modulului
Sincroprocesor- placa Al A conectorul
XI;
- semnalul V^ YNC - pinul 8 al modulului
Baleiaj Vertical - placa A6 conectorul
XI.
Familia TVC tip Telecolor
4xxx, 5xxx ; etc. are disponibile toate
semnalele necesare în modulul
sincroprocesor V SY ^ C la pinul 7 - după
conectarea unui ştrap între colectorul
lut VT04 şi acest pin, respectiv H SYNC
la pinul 8 şi eliminarea strapului de fa
pinul 7 al modulului Sincro.
La televizoarele tip Telecolor
3006(7) este necesară completarea
modulului sincroprocesor conform
canalul 2.
. Este preferabil ca reglarea să
%e realizeze cu aparatură specializată
(vobuloscop) şi de către personal
tehnic specializat. Totuşi, reglarea
poate fi efectuată şi de către
constructori cu experienţă în domeniu.
Pentru început se verifică
multiplicatorul şi toate legăturile pentru
a fi conform schemelor. Se
alimentează multiplicatorul de tensiune
fără a-i conecta ta potenţiometru. Se
măsoară cu un voltmetru tensiunea de
ieşire, care trebuie să fie de 22V, în
caz că este mai mică sau mai mare,
se va remedia defectul.
Se conectează tensiunea de
ieşire la potenţiometrul multitură şi cu
voltmetrul se măsoară tensiunea între
cursor şi masă, tensiunea va trebui să
varieze între 0 şi 22V, iar de la cursor
cu ajutorul a două fire se realizează
conectarea în punctele A 1 şi B f ale
TEHNIUM • Nn 4/2000
convertorului, se cuplează antena la
intrarea convertorului (antenă Yagi, 18-
24 elemente, orientată spre emiţător),
iar ieşirea convertorului se cuplează la
televizor, reglat din selectorul de canale
pe canalul 2.
Se reglează din potenţiometru
până se prinde un post de televiziune
cât mai bine. Se apropie bobina L5 de
L10, sau se depărtează până când
imaginea şi sonorul se îmbunătăţesc,
apoi se procedează identic cu L3, se
revine din nou ia bobina L5, Se
încearcă recepţionarea altui post de
televiziune cu ajutorul potenţlometrului
şi se revine asupra bobinelor (bare) L5,
respectiv L3.
în cazul apariţiei
autooscilaţiilor cu apariţia de dungi pe
ecranul televizorului se va mări
valoarea condensatorului C7 de la
2,2pF la 3,3pF; 3,9pF până la 6,8pF,
astfel încât să nu se realizeze o
atenuare mare a semnalului.
19
VIDEO-T.V.
LdX99§ Ld>!£ M3
flR f HHH
(ifSSIfZ!
î'W.e.ecidx l
\ V
1 cq
□
BB
p
20
TEHNÎUM • Nr. 4/2000
Figura 1
VIDEO-T.V.
Figura 2
schemei din figura 5 - vezi 13J,
respectiv figura 1.
Televizoarele echipate cu CI
K174 A 17 - vezi|4] - echivalentul ex-
sovietic al lui (TD)A 3501 care
^îchipează şi unele TVC din clasa
felecolor, Cromatic, etc.- semnalele de
OSD - R, G, B şi respectiv FB provenite
din UC vor fi aplicate prin intermediul
unor condensatoare de (0,1+ 1)pF la
intrările corespunzătoare ale matricii
video: pinii 11(R), 12(G), 13(B), mai
puţin 14(FB), care va fi conectat direct
printr-un ştrap. Eventualele rezistenţe
de 75f2 constituie scurtcircuite pentru
ieşiriie de OSD şi trebuie să fie
eliminate, la fel şi vechile
condensatoare de 22nF prin care se
făcea inserţia semnalelor şi care ar
apărea în serie cu cele de 0,1 uF.
Din considerente de protecţie
a ieşirilor circuitului integrat Dl KP1333
An 4 (echivalentul ex-sovietic al
cunoscutului buffer74LS241)-vezi [4]
nu recomand ştraparea rezistenţelor
R1^R4 de pe UC, decât în cazul unui
tub extrem de "puturos". Eventual
valoarea acestor rezistenţe poate fi
micşorată până la atingerea
■. rezultatelor dorite.
Dacă TVC-ul respectiv nu este
prevăzut cu facilitatea de inserţie
directă, semnalele de OSD (R, G şi
respectiv B) se vor aplica evident tot
prin condensatoare de cuplaj - vezi [3]:
a) fie la ieşirea matricii A234 (Ci 02
din placa video) pinul 10 (semnalul R),
8(G), respectiv 5(B) pentru TVC
Telecolor 3006(7) etc.
b) respectiv pentru TVC tip Elcrom 02
la pini 6(R), 4(G) respectiv 2{B) ai CI K
174AO 5 - echivalentul lui (TD)A232, -
vezi[4J,
Semnalul FB rămâne
neutilizat în aceste cazuri, practic
neconectând firul respectiv al UC, din
TEHNIUM • Nr. 4/2000
considerente de [imitare a radiaţiilor
parazite - vezi capitolul 5.
Deoarece la aceste
televizoare inserţia semnalelor OSD se
face prin suprapunerea peste
semnalele video corespunzătoare,
este posibil să apară uşoare
supracomandări ale tranzistoarelor
finale video. Cum nu există un
mecanism de reacţie ieşire - intrare,
cifrele/simbolurile vor fi afişate uşor
diferit calitativ faţă de omoloagele lor
din TVC modeme tip Samsung, NEI.
Goldstar (actualul LG) sau Philips,
Practic nici unul din beneficiarii
instalării Tc nu mi-a reclamat mica
imperfecţiune - deşi unii mai aveau
chiar un TVC din marca respectivă -
afişarea caracterelor respective
durând doar 5 secunde-. Modernizarea
televizorului compensează din plin
acest mic “neajuns".
Dimensiunea afişării OSD-uiui
pe ecranul televizorului se stabileşte
din semi regi abilul R10 (22kQ) de pe
UC cu TVC în modul de căutare în
absenţa programului, urmărind ca bara
afişată să fie încadrată simetric -
vezi[2j.
3. Reglajele audio-video
3.1. Reglajul audio
Dioda VD4, existentă în UC,
se ştrapează. Firul din cursorul
potenţiometrului de volum este înlocuit
de firul echivalent al UC, dacă
televizorul este prevăzut cu facilitatea
de Reglaj Electronic al Volumului
(REV). în caz contrar aceasta va trebui
să fie instalată urmărind cele de mai
jos - veziţlj.
Conform ţ3J semnalul AF
demodulatîn circuitul CU 01 (A220D)
este disponibil la pinul 8 a! acestui
circuit. De aici prin condensatorul Cil
(0,1pF) va ajunge la pinul 10 al
modulului şi printr-un cablu ecranat va
fi introdus în punctul cald al
potenţiometrului de ton R1726 (10kQ).
Cursorul lut va intra în extremitatea
potenţiometrului de volum R1725
(lOOkQ). De pe acest cursor se culege
semnalul care va fi introdus în pinui 24
al modutuiui pentru amplificarea finală
(figura 4),
Din cele de mai sus rezultă câ
volumul este controlat prin variaţia
nivelului semnalului audio (reglaj
semnal). Dar UC generează o tensiune
continuă variabilă între 0-25V. Pentru
a putea regla nivelul audiţiei este
nevoie să folosim facilitatea de reglaj
electronic al volumului (în tensiune)
REV existentă în CU 01 şt care nu este
utilizată în schema parţială (figura 4).
Pentru aceasta se va
întrerupe calea de semnal prin
potenţiometrul de volum, semnalul din
cursorul potenţiometrului de ton fiind
introdus direct în intrarea
amplificatorului audio prin pinul 24 ai
modulului. între pinii 4 şi respectiv 5 ai
Ci 101 va fi montată o rezistenţă de
4,7kf2/0,125W, iar între pinul 5 şi masă
se va conecta un semireglabil de22k£2.
Firul de comandă al volumului din UC
va fi conectat la pinul 5 al CI. Dacă
reglajul este însoţit de un brum-usor
deranjant - datorită nefiltrării
corespunzătoare a impulsurilor de
comadă se poate conecta totîntre pinul
5 şi masă un condensator de filtraj
0,1-r1pF/16V. O valoare prea mare va
determina o inerţie deranjantă în
efectuarea comenzii.
Se observă că reglajul de ton
nu poate fi telecomandat, darnici unul
din beneficiarii Instalării telecomenzii
nu mi-a reproşai acest “defect", practic
acest reglaj fiind folosit extrem de rar
Dacă se doreşte instalarea şi acestei
facilităţi este necesară introducerea
unui montaj care să efectueze acest
reglaj în funcţie de tensiunea continuă
aplicată, disponibilă la pinul 6 (HUE -
balans culoare - utilizat numai în TVC
dotate cu decodor NTSC-) a)
microprocesorului după setarea cu
dioda figurată punctat în figura 1 -
vezi [4]-.
Dat fiind importanţa minoră a
acestui reglaj şi complicaţiile
constructive care apar, personal nu
recomand instalarea lui.
Este posibil să nu se poată
obţine o plajă de variaţie între 0T2.5V,
dar acest lucru nu este neapărat
necesar. Un domeniu de reglaj de
21
VIDEO-T.V.
±0,25V în jurul valorii de 1,5V asigură
un nivel suficient de scăzut al sunetului,
respectiv un maxim considerat normal
pentru o audiţie într-o cameră. Dacă
rezultatele nu sunt mulţumitoare se
poate modifica rezistenţa de 4,7k£2 cât
şi/sau semireglabilul şi relua tatonarea.
3.2. Reglaje video
înaintea deconectării firelor din
cursoarele potenţiometritor video
(contrast, luminozitate, saturaţie) este
util să se noteze domeniul de reglaj al
fiecăruia (valoarea minimă, respectiv
cea maximă). După deconectarea lor
şi montarea firelor respective din UC
se vor compara domeniile obţinute
precum şi rezultatele de pe ecran.
Practic imaginea trebuie să devină
color între 1/4+1/3 din lungimea barei
de marcaj pentru reglajul de saturaţie,
la fel ca în cazul vechiului reglaj
potenţiometric.
Dacă rezultatele nu sunt
mulţumitoare se vor modifica (ştrapa)
rezistenţele serie din modulele decodor
sau video şi, în ultimă instanţă, se vor
micşora si valorile rezistenţelor
corespunzătoare din UC, necoborând
sub IQkQ.
Este posibil ca datorită folosirii
unor cabluri neecranate sa apară
radiaţii vizibile pe ecran sub forma unor
bare oblice, înguste, mobile pe ecran,
deranjante mai ales la niveluri mici de
strălucire şi contrast. Integrarea locală
pe placa UC a semnalelor de reglaj cu
condensatoare de 0,1-^2,2p,F/1'6V va
reduce sensibil - aproape de anulare-
brumul deoarece nu se vor mai
transmite impulsuri TTL cu factor de
umplere variabil ci tensiuni
(cvasi)continue. Mărirea exagerată a
valorii condensatoarelor de integrare
va determina o inerţie deranjantă a
executării comenzii.
4.Acordul şi memorarea
programelor
Firele corespunzătoare din UC
(FIF 1-2, FIF 3, UIF (Uacord) se vor
lipi în locul firelor echivalente în
aceleaşi conectoare. Dacă apar
probleme la recepţia canalelor
inferioare pentru tensiuni de acord mici
0.1 ■5-1,5'V se va reveni ia configuraţia
iniţială şi folosind reglajul manual se
vor nota posturile şi tensiunile de acord
respective (de exemplu postul
canalul ... Uacord-0,24V). După
reconectarea firelor din UC se va
încerca mărirea treptată a
condensatorului de integrare a
~~22
impulsurilor tensiunii de acord (C10-
0,1 pF) cu maxim 0,22+0,47pF, Dacă
metoda nu dă rezultat, sau mai grav,
TVC nu se mai opreşte pe post se
revine la valoarea iniţială şi se încearcă
modificarea treptată şi pe rând a
rezistenţelor din aceeaşi reţea (R5154)
- vezi[71. Nu memoraţi toate
programele de la început ca să
trebuiască să le înscrieţi încă o dată.
Verifcati existenta plajei de
acord 0 -^28V. Depăşirea tens i unii de
30V poate provoca di s trugerea
selectoru lui.
în cazul TVC tip Telecolor,
dacă se păstrează selectorul original,
va trebui montată o diodă între FIF 3
şi FIF 1 cu anodul ia F1F3, altfel nu se
vor putea recepţiona canalele din
banda FtF3 - (figura 1) şi |3J.
Procesul de acord are loc în
două etape - vezi [2] uP furnizează
o tensiune de acord variabilă între
Q+28V. în momentul recepţionării unui
post tensiunea la pinul 29 1IDENT-
ificare posti devine “1" logic (practic
+5V) şi procesul de căutare este
întrerupt. Deoarece TVC sunt de
“modă veche" nu există un semnal de
CAF provenit din blocul AFI-CC care
să centreze acordul pe optim de
semnal (a 2-a etapă). Semnalul de
CAF este creat artificial prin
conectarea pinului respectiv al pp—9-
ia un potenţial de +6V, rezultat în
punctul comun al unui divizor format
din două rezistenţe egale de precizie
(RPM, MLT, etc.) cu valoarea de 39
(una la +12V şi cealaltă la masă)
reiese din nou importanţa măsurătorilor
iniţiale precise ale tensiuni l or de
alimentare - vezi capitolul 1. Conectorul
respectiv din placa de bază poate să
nu fie prevăzut cu pinul respectiv fiind
necesar plantarea unuia.
Firele care alimentau cu +33V
şi respectiv cu +12V programatorul vor
fi deconectate şi vor fi lipite la UC.
Deşi pare dificil, recomand
realizarea montajuiui auxiliar necesar
obţinerii semnalului de IDENT în aer
pe spatele plăcii de bază a TVC
respectiv. Confecţionarea lui nu va
depăşi 5 minute. Semnalele necesare
vor fi luate din pinul 1 al
transformatorului de linii şi respectiv din
pinul 2 al modulului sincroprocesor
(intrare semna! FBAS) pentru TVC tip
Cromatic sau Telecolor, respectiv din
pinul 3 al transformatorului de iini^
printr-un divizor rezistiv alcătuit dirt®
două rezistenţe serie de 15k£l/1W,
conectat capacitiv la transformatorul de
linii pinul 3 vezi figura 6 şi respectiv
pinul 5 al modulului sincroprocesor
pentru TVC tip Elcrom.
Absenţa semnalului de
identificare (Uident=‘'0” logic) va
determina în cazul TVC prevăzute cu
MUTING lipsa posibilităţii de reglaj a
volumului în modul TV. în modul AV,
din' motive evidente, reglajul va rămâne
activ. Tot semnalul de IDENT va
determina trecerea TV-ului în regim de
“STAND-BY" ia 5 minute după
dispariţia semnalului recepţionat.
Dacă apare tendinţa de a trece
prin posturi fără oprire se reglează R22
TEHNIUM • Nr. 4/2000
-
VIDEO-T.V.
I LdX895Ld>lţM-
H DDDD
/
® .1 - 1
/
a
- Skj JL.
1 ^ \ WM
K“
rN
p,
1
ş
I
TEHNIUM • Nr. 4/2000
23
Figura 3
VII)KO-T.V.
a
tensiunea la pinul 9 al pP - CAF - (pinul
de măsură XH3) să fie 2.9V cu TVC în
regim norma l pe un progra m oa recare,
nu în căutar e - vezi[2].
Memorarea programelor se
poate face şi folosind facilitatea de
acord fin (Fine Tuning) de pe UC dar
durează mai mult.
5. Recomandări finale
Dacă TVC respectiv este
prevăzut cu modul AV se va conecta
şi firul corespunzător din UC.
Facilitatea de comutare a constantei
de timp (i) utilă în cazul urmăririi unor
casete video este disponibilă la pinul
1 ai jliP şi necesită legarea cu pinul
corespunzător al sincroprocesoruiui -
pinul 11 în cazul circuitului integrat A
255 D, folosit în TVC româneşti clasa
Telecolor, Cromaticele, respectiv pinul
3 a! conectorului XI modulul Al .4 în
cazul TVC tip Elcrom - evident prin
rezistenţele existente.
Personal sugerez păstrarea
grupării firelor de conexiune conform
modurilor de utilizare arătate anterior,
respectiv grupul de alimentare (+5V,
+ 12V, +33V, STAND-BY şi masă)
fiecare trunchi de cablu având propriul
fir de masă de la UC răsucit ca un
pseudo-ecran în jurul cablurilor
respective şi legat la masa modulului
la care este conectat. In acest mod se
vor putea reduce sensibil radiaţiile
parazite care pot afecta calitatea
imaginii, fără a fi nevoiţi să apelăm ia
fire ecranate mult mai scumpe - vezi
capitolul 3.1.
Dacă se doreşte obţinerea
personalizării OSD-uiui este necesar
să fie conectate diodele de setare a
comenzilor, obligatoriu după
întreruper ea g enerală a alimen tării UC
- vezi [5], Practic pP citeşte datele din
memoria externă (D4) 3KP1568 -
echivalentul exsovietic al memoriei
PCF8572 (vezi [4]) imediat după
conectarea tensiunii de alimentare.
Sensibilitatea receptorului se
poate regla din R59 (180k<J), Este
obligatorie păstrarea ecranului metalic
în care este amplasat pentru a evita
comenzile false datorate şocurilor
electrice provocate de motoarele foen-
urilor, aspiratoarelor etc. Sugerez
găurirea ecranului în dreptul
semiraglabilului respectiv, cu un
burghiu de 4>5 astfel încât să permită
accesul unei şurubelniţe izolate.
Diodele KI1521 sunt
echivalente cu orice diodă de uz
general cu siliciu (1N400X,
BA157:159, etc). Tranzistoarele KT
645A, E sau KT289F pot fi înlocuite cu
orice BC pnp (177, 252, etc.) respectiv
KT 315b cu BC-uri npn (107+109,
171 + 174 etc.). atenţie la noua
dispunere a terminalelor.
Stabilizatoarele de tensiune integrate
sunt echivalente cu arhicunoscutele
7805.
în comerţ se mai găsesc în
mod curent încă două versiuni
constructive ale acestei Tc diferite doar
prin existenţa unui grup de tranzistoare
cu elementele de polarizare
respective, figura 7 comparativ cu
figura 1 şi 3. Pentru a evita munca
inutilă sugerez eliminarea de pe placă
a componentelor suplimentare
existente şi păstrarea doar a celor strict
necesare conform figurii 3. De curând
schema redusă a fost şi mai mult
redusă, renunţându-se ia unele
butoane din Unitatea de Comandă în
ideea folosirii mai eficiente a E.
Din considerente de estetică
(ar fi arătat urât fără) am păstrat vechiul
programator şi sistem potenţiometric
de reglaj devenite inutile şi am montat
UC în interiorul TVC (cazul TVC
Cromatic) sau am construit o cutie
exterioară care este amplasată la mică
distanţă de aparatul respectiv pentru
TVC Elcrom, în ambele cazuri BA a fost
amplasatîn interiorul televizorului prins
în carcasaă cu holtzşuruburi, cât mai
departe de tubul cinescop.
Telecomenziie sunt extrem de
fiabile, singurele "probleme" apărute de
la montarea primeia (aprilie '97) - fiind
datorate utilizatorilor care:
- a) nu reuşeau să se descurce singuri
chiar dacă aveau instrucţiunile de
utilizare scrise - "defecţiune" rezolvată
cu încă o vizită şi instruirea unui vecin
cu mai bune aptitudini tehnice capabil
să rezolve “accidentul" mutării unui
post pe un alt canal în cazul unei
instalaţii de CATV - caz frecvent la
persoanele cu multe toamne la activ;
b) au folosit baterii de proastă calitate
care au curs şi au corodat cablajul
determinând un contact permanent şi
distrugând datorită comenzii prelungite
tranzistorul final al Emiţătorului;
c) deşi pare penibil au vărsat cafeluţa
de dimineaţă peste Emiţător, cu
consecinţele de rigoare;
d) se mirau de ce se opreşte televizorul
după perioade multiplu de 15 minute
uitând ca au apăsat tasta specială
SLEEP. în cazul repetării frecvente a
asemenea incidente întreruperi traseul
butonului respectiv în E.
Si mbolurile si semni fic aţiile
butoanelor sunt cele standardizat e vezj
[21 res p ectiv [61.
Scri eţi un set cu instrucţiunile
de ut ilizare a Tc inclusiv cele de acord
si mem or are a programelo r pe care să
le lă saţi b eneficiarului.
Dacă utilizatorul este "cablat 1 '
sugeraţi ideea schimbării şi a vechiului
selector care va recepţiona maxim 14
programe - cazul TVC Telecolor,
Cromatic etc. - cu unul de hyperbandă
dublând astfel numărul de programe
memorate şi folosind superior
capacitatea Tc. Adaptarea unui
asemenea selector o consider
cunoscută şi nu constituie obiectul
prezentului articol.
Mulţumesc şi pe această ca!d(
d-lui sing. Dan Zecheru pentru ajutorul
acordai la montarea primei
telecomenzi din această serie.
Doresc succes celor care vor
efectua instalarea telecomenzii şi
aştept observaţiile lor pe adresa
redacţiei,
Bibliografie
11 j "Telecomandă cu 55 de
programe" de ing. Stănescu Florentin
Octavian, Tehnium International
nr.5+6/97;
|2| "Funcţionarea, reglarea şi
depanarea TVC Goldstar" de ing.
M.Silişteanu şi ing. V. Necşescu,
Editura Elco, 1991;
[3] "Depanarea receptoarelor
TV color" de ing. Ş. Naicu şi,
colaboratorii, Editura Teora, serial
Electronică, nr.13;
|4j "Circuite integrate folosite
în receptoarele TV moderne” de ing.
M. Băşoiu şi ing. M.Silişteanu, seria
Electronică nr.9. Editura Teora:
|5| "Microprocesoare de
comenzi Philips” de ing. Ş. Naicu şi ing.
H.R. Ciobănescu în revista
“Depanatorul";
[6] “Televizoarele NEI 1 ’ de V.
Necşescu, Editura Teora, seria
Electronică nr.25;
[7J "Depanarea Televizoarelor
în culori - Selectoare de canale” de ing.
Ş. Naicu şi ing. H.R. Ciobănescu în
tehnium nr. 1-2/97.
24
TEHNIUM • Nr. 4/2000
TEHNIUM • 4/2000
•
CUPRINS:
AUDIO
Circuitul de comandă audio HI-FI TDA7250 - ing. Serban Naicu.
.Pag. 1
•
Creşterea performanţelor la incintele acustice de tip Tineret 1
- ing. Aurelian Mateescu.
.... Pag. 3
CQ-YO
*
Transceiver QRP CW-SSB pentru unde scurte - ing. Cristian Stmion.
.... Pag. 5
•
Receptor pentru radiogoniometrie pe 3,5MHz - Elarian Mânu.
.... Pag.10
•
LABORATOR
Generator de funcţii - ing. Mircea Andreescu.
.Pag.12
•
Laboratorul electronistului. Aparate de măsură. Ghid de utilizare (V)
- ing. Serban Naicu.
.Pag.14
•
VIDEO-TV
Convertor de acord continuu UiF-FIF - Marian Marcu.
.Pag.18
•
Instalarea telecomenzii cu 90 de programe şi OSD
- ing. Florentin Octavian Stănescu.
.Pag.19
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta ta toate oficiile poştale din ţară şi prin filialele RGD1PET
S A, revista figurând la poziţia 4385 din Catalogul Presei Interne (16000 lei/număr de revistă).
Cititorii pot face abonamente şi direct la redacţie, expediind banii în contul TRANSVAAL ELECTRONICS
SRL, nn 251110004101025927211, Banca Internaţională a Religiilor- Bucureşti, sucursala Unirii, Costul unui
abonament la redacţie este; 45.00Qlei pe trei luni, 90.0G0lei pe şase luni.
Periodicitate : apariţie lunară.
* Materialele în vederea publicării se trimit recomandat pe adresa: Bucureşti, OP 77, CP 115. Le aşteptăm
cu deosebit interes. Eventual, menţionaţi şi un număr de telefon la care puteţi fi contactaţi.
* Articolele ne publicate nu se restituie.
' 1 '■'
■ •• •
• ;•
fch/r-.;
1 6 000 lei
îk m " " ' ‘ M
ISSN 1223-7000
Revistă editată de S.C. TRANSVAAL ELECTRONICS SRL
Tiparul executat la TIPORED; tei: 315 82 07/147