Tehnium/1997/9712

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

Revistă lunară pentru electronisti 



Telefonia digitală mobilă 
- procesoare audio 


Preamplificator audio 


Amplificator liniar de 
putere pentru banda de 
14 MHz 


Radioreceptoare CB 


Brăduţ de Crăciun 


îmbunătăţirea calităţii şi 
imaginii la monitoarele 
monocrom 


Funcţionarea şi 
depanarea 

videocasetofoanelor - 
partea mecanică 


Voltmetru cu 31/2 digiţi 


Depanarea televizoarelor 
în culori - sursele de 
alimentare 













































SYMPO YO-1997-VASLUI 
ediţia a XVIII-a 

9 


în perioada 29-31 august 1997 s-au 
desfăşurat Simpozionul Naţional al 
radioamatorilor români şi Campionatul 
Naţional de Creaţie Tehnică, în organizarea 
Federaţiei Române de Radioamatorism, a 
Comisiei Judeţene Vaslui de Radioamatorism 
(secretar Cristian Toşu/Y08CT), a Direcţiei 
Judeţene Vaslui pentru Tineret şi Sport şi a 
Radioclubului Cercului Militar Vaslui. 

Locul de desfăşurare ales a fost tabăra 
de la Poiana Căprioarei, situată la circa lOkm 
de Vaslui, înconjurătă de dealuri, într-un frumos 
peisaj natural. Păcat de vremea ploioasă 
înregistrată pe aproape întreaga perioadă a 
simpozionului. 

S-au prezentat o serie de lucrări 
interesante, cum ar fi: 

• O direcţie de evoluţie a radioreceptoarelor 
cu acoperire generală - dr.ing. Şerban Radu 
lonescu/Y03AVO; 

• Despre meteor scatter Folea Ion/ Y05TE; 

• Necesitatea publicaţiilor pentru 
radioamatori - Voica Adrian/Y02BPZ; 

• Aparatură modernă pentru UUS; 
prezentarea staţiilor FT10şi FT50R produse de 
firma YAESU - Adrian Munteanu/Y050BL; 

• Faximil - un mod de transmitere a 
imaginilor - Florin Creţu/ Y08CRZ; 

• Iniţiere în GSM - Bretan Gabriel/Y09FLD; 

• Istoria radioamatorismului în judeţul 
Vaslui - Cristian Toşu/Y08CT. 

în pauza manifestărilor s-a vizionat caseta 
unui frumos film realizat de membrii unei 
expediţii internaţionale radioamatoriceşti, 
denumită VILOIR, desfăşurată în insulele 
Heard (Antartica), în ianuarie 1997, la care au 
participat 20 de radioamatori. 

A urmat apoi acordarea titlurilor şi 
medaliilor de campioni naţionali. 


în fruntea clasamentelor lucrărilor 
prezentate la Campionatul Naţional de Creaţie 
Tehnică şi premiate de juriul condus de Vasile 
Durdeu/Y05BLA, s-au aflat la categoria A 
(aparatură de emisie-recepţie) următoarele 
realizări: 

• Locul I - Amplificator de putere pentru 
144MHz-Folea lon/Y05TE; 

• Locul I - amplificator şi transmatch pentru 
US - Alexandrescu loan/Y03BY; 

• Locul II - Transceiver QRP pentru cinci 
benzi - Cuibuş losif/Y05AT; 

• Locul II - Amplificator de putere pentru 
14MHz - Geber Robert/Y08BPY 

iar la categoria B (aparatură de măsură): 

• Locul III - Reflectometru US - Florescu 
Florea/Y09BVG; 

• Locul III - Reflectometru 3^-150MHz - 
Radioclubul Judeţean Brăila/Y09KAK. 

Remarcăm că la categoria A, din cele 15 
lucrări prezentate, două au primit premiul I, iar 
la categoria B, din cele 7 lucrări prezentate 
nici una nu a întrunit punctajul necesar atribuirii 
primului loc. 

Participarea destul de numeroasă (peste 
150 de persoane) a reflectat dorinţa de 
comunicare a radioamatorilor şi prin viu grai, 
nu numai prin intermediul undelor radio, dar 
nivelul referatelor prezentate ca şi numărul şi 
calitatea lucrărilor practice expuse au lăsat mult 
de dorit ( cu unele excepţii, evident). 

Cu speranţa că, până la revederea de la 
ediţia viitoare (de la Bistriţa), interesul pentru 
radioelectronică va creşte, vă anunţăm, cu 
plăcere, că cele mai reuşite lucrări practice 
prezentate la Concursul de Creaţie Tehnică 
vor fi publicate în revista noastră. 

Serban Naicu/Y03SB 


Redactor şef : ing. ŞERBAN NAICU 


Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile poştale din ţară şi prin filialele 
RODIPET SA, revista figurând la poziţia 4385 din Catalogul Presei Interne. 

Periodicitate : apariţie lunară. 

Preţ abonament : 5000 lei/număr de revistă. 

• Materialele în vederea publicării se trimit recomandat pe adresa: Bucureşti, OP 42, CP 88. Le 
aşteptăm cu deosebit interes. Eventual, menţionaţi şi un număr de telefon la care puteţi fi contactaţi. 

• Articolele nepublicate nu se restituie. 
















ELECTRONICA LA ZI ..- 1 = 

TELEFONIA DIGITALĂ MOBILĂ - PROCESOARE AUDIO 

ing. Nicolae Sfetcu 


TrrTjrrmrrr 


în figura 1 este prezentată 
diagrama bloc simplificată a unui telefon 
digital mobil care foloseşte procesoarele 
audio de bandă vocală (PABV) pentru 
a minimiza numărul de circuite şi 
componente pasive existente. 

PABV fac parte din categoria 
interfeţelor analogice pentru prelucrarea 
digitală a semnalelor, figura 2.0 cerinţă 
fundamentală a acestora este conversia 
semnalelor analog <—> digital, precum 
şi transferul rapid al semnalelor spre şi 
dinspre procesoarele digitale de semnal 
(PDS). Circuitele de interfaţă analogică 
aparţin unei clase a produselor de 
semnal mixat care include circuitele 


MICROFON 


D= 


cO. 

CASCA 


PABV 


de compandare utilizate (p sau A) şi 
frecvenţa aplicată la pinul CLK al PABV. 
Această frecvenţă de tact are un efect 
semnificativ asupra răspunsului filtrului 
dispozitivului. Frecvenţele de tăiere ale 
filtrelor capacitive comutate sunt direct 
proporţionale cu frecvenţa de tact. 
Aceasta are ca efect global 
proporţionalitatea lărgimii de bandă a 
PABV cu frecvenţa de tact. 

De exemplu, în cazul 
TLV320AC36, aplicarea unei frecvenţe 
de 4,096MHz la pinul CLK determină o 
lărgire de bandă dublă faţă de cea 
produsă cu frecventa standard de 
2,048MHz, figura 3. ’ 

ANTENA 


PDS 


r 


IAFISAJ 







— 1 

L 



l+Q 


l+Q 

RF DE 




CODEC 


SEMNAL 


PUTERE Tx 


COMUT. 


RF 

l+Q 

MIC 

l+Q 



DUPLEX 


(INTERFAŢA) 


RF 


REC. 




MICROCONTROLER 


TASTATURA 


Telefonia celulara digitala. 
Diagrama bloc. 


analogice necesare şi o schemă de 
interconexiuni optimizată pentru a 
facilita transferul rapid şi eficient al 
informaţiei între domeniile analog şi 
digital. 

în tabel este prezentată familia 
PABV produse de Texas Instruments 
pentru a fi folosite în telefonia fără fir şi 
celulară, formată din circuite integrate 
cu 20 pini. Domeniile de temperaturi 
caracteristice sunt între 0-70°C, sau 
-40-+85°C. 

Diferitele circuite integrate din 
familie se deosebesc prin tipul metodei 


Figura 1 


CONDIŢIONARE 
SEMNAL 


INTRARE ^ 
ANALOGICA 1 


IEŞIRE 
ANALOGICA 1 


{> 



<1 

S^tTlUNE 



Fiecare membru al familiei 
PABV a fost optimizat pentru a opera 
la frecvenţe de tact corespunzătoare. 
Aceste frecvenţe determină 
caracteristici de filtraj compatibile cu 
semnalele benzii vocale. 

PABV includ ADC, DAC, etaje 
de filtrare şi amplificatoare. T.l. a 
dezvoltat, în acest sens, familia TCM 
320AC 3x/4x de circuite integrate 
monolitice care acoperă complet banda 
vocală (200Hz-3,6KHz), în care a 
inclus TLV320AC36 (figura 4), cu 
următoarele caracteristici electrice: 

- alimentare simplă la 3V; 

- lărgimea de bandă de 300Hz 
-3,4kHz (OdB); 

- putere redusă, de 20mW (2mW în 
cazul deconectării); 

- interfaţa directă la microfonul 
electret şi la cască; 

- compatibil cu toate PDS; 

- dimensiuni reduse. 

în prezent se utilizează 5V 
pentru alimentarea telefoanelor mobile 
şi a altor PABV, deşi există tendinţa 
de reducere a acesteia la 3V. 


< 


ADC 


PROCESARE 


' DIGITALA 



INTERFAŢA 

DIGITALA 


DAC | 


PROCESARE 

j 

DIGITALA 



J/O 

DIGITAL 


Interfaţa analogica pentru PDS. 


C.l. 

Tens.alim.(V) 

u sau A 

Frecv. (MHz) 

Aplicaţii 

Observaţii 

TCM320AC36 

+5V 

F 

2,048 

General 

Frecvenţă foarte 

TCM320AC37 

+5V 

A 

2,048 

General 

utilizată 

TCM320AC38 

+5V 

F 

2,6 

GSM 

Toate GSM au 

TCM320AC39 

+5V 

A 

2,6 

GSM 

această frecventă 

TCM320AC40 

+5V 

F 

1,152 

DECT 

Toate DECT au 

TCM320AC41 

+5V 

A 

1,152 

DECT 

această frecvenţă 

TCM320AC42 

+5V 

F 

1,944 

USDC 

Toate DECT au 

TCM320AC43 

+5V 

A 

1,944 

USDC 

această frecvenţă 

TCM320AC44 

+5V 

F 

1,536 

PABX fără fir 

Frecvenţa standard a 

TCM320AC45 

+5V 

A 

1,536 

PABX fără fir 

Ofic. Central COMBO 

TCM320AC46 

+5V 

F 

2,048 

General 

Versiune mai ieftină 

TCM320AC47 

+5V 

A 

2,048 

General 

a lui 36/37 

TCM320AC56 

+5V 

F 

2,048 

General 

Versiune a lui 36/37 

TCM32QAC57 

+5V 

A 

2,048 

General 

fără suprim, bătăilor 

TLV320AC36 

+3V 

_ 

2,048 


Vers. la 3V a lui 36 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 1 

































































































ELECTRONICA LA ZI 


TLV320AC36 utilizează FTJ capacitive 
atât anti-aliasing de timp continuu, cât 
şi comutate, pentru a precondiţiona 
semnalul de intrare faţă de conversia 

AD, figura 5. 

PABV sunt realizate dintr-o 
secţiune de transmisie şi una de 
recepţie, controlate prin unitatea 
centrală de timp. Semnalele de intrare 
de la microfon sunt amplificate printr- 
un amplificator de câştig programabil, 
pentru a le încadra în nivelul de intrare 
al semnalelor (figura 6). Serfinalele 
amplificate sunt trecute printr-un filtru 
anti-aliasing şi un FTS, apoi convertite 
în cod digital. Pinul de selecţie lineară, 
în starea LOW selectează codarea/ 
decodarea lineară de 13 bit si, în starea 


comutat pefmit FTB audio precise şi 
consum redus. Semnalul filtrat este 
dirijat la amplificatorul diferenţial de 
ieşire, care poate fi conectat direct la 
un difuzor piezoelectric. 

Atât amplificatoarele de intrare 
cât şi cele de ieşire au o funcţie muting 

A rsitinWRl lărgime banda 3100Hz 

IA Caştig[dB] ^Jtact 2.048MHz) 


a) Interfaţa cu casca 

Această interfaţă permite o 
ieşire echilibrată a amplificatorului 
diferenţial de ieşire, care comandă o 
cască piezoelectrică, fără a fi nevoie 
de componente active suplimentare. 
Amplificatorul de ieşire are un 


OdB 


“(nurro 

recepţie) 


300 



600 


Lărgi me banda 620 0Hz 
(tact 4,096MHz) 
3400 


6800 

" “ \ 


Răspuns de 
/ primul ordin 
/ (numai transmisie). 


Răspuns de 
ordinul 6 
(transmisie sl 
recepţie). 


J[ Hz] 


+VCC 


Caracteristicile filtrului PABV-efectul frecventei de tact. 

Figura 3 





ADC 
(UMĂR/ 
COMPANDAT ) 



DATE 

LINEARE/ 

COMPANDATE 

SPRE/DINSPRE 

PDS. 


TLV320AC36 - Scnema simplificata 

Figura 4 

HIGH, selectează codarea/decodarea 
compandată. Starea pinului de selecţie 
lineară, /LINSEL, face ca datele de 
intrare compandate să fie decodate, 
sau permite transferul direct al datelor 
către DAC. Semnalul analog de la DAC 
este trecut prin filtre capacitive 
comutate, care determină o rejecţie în 
afara benzii şi o corecţie (sinx)/x. 


care este accesibilă cu ajutorul PDS. 
Când funcţia este activată, ambele 
amplificatoare sunt inhibate. într-un 
telefon, această funcţie poate fi folosită 
pentru secretizare. 

Dispozitivul din figura 6 are un 
consum de40mW. 

PABV este proiectat pentru a 
permite o interfaţare directă cu 


câştig ajustabil realizat cu R1 şi R2. 
Este recomandabil ca valoarea R1+R2 
> 10KQ, pentru a reduce efectele de 
măsurare ale amplificatorului, şi 
R1+R2<100KQ, pentru a minimiza 
zgomotul şi distorsiunile datorate 
constantei de timp a combinaţiei 
paralele dintre (R1+R2) şi capacitatea 
pinului de ajustare a câştigului, 
EARGS. 

Etajul de ieşire poate fi inhibat 
prin folosirea funcţiei de control muting 
a căştii. Aceasta previne transmiterea 
semnalului audio către cască şi permite 
încorporarea unei secretizări în sistem. 

b) Interfaţa cu microfonul 

Tensiunea de referinţă pentru 
amplificatorul microfonului şi tensiunea 
de alimentare pentru microfonul electret 
sunt generate în CI. Aceasta 
minimizează circuitele externe ale 



2 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 
















































































































































ELECTRONICA LA ZI 


NOUŢĂ TI EDITORIALE 

în cadrul seriei de carte 
ELECTRONICA APLICATĂ, 
semnalăm apariţia primului titlu. 
Este vorba despre lucrarea 
ÎMBUNĂTĂŢIREA 
PERFORMANŢELOR T.V. 
COLOR. Artificii tehnice în 
practica depanatorilor T.V. - de 
Şerban Naicu şi Horia Radu 
Ciobănescu. Cartea se 
adresează cu predilecţie 
depanatorilor T.V., dar şi altor 
categorii de cititori interesaţi de 
fenomenul de televiziune. 

Lucrarea este rodul unei 
experienţe foarte îndelungate a 
autorilor în domeniul televizorului 
în culori, oferind informaţii inedite, 
nepublicate până în prezent. 

Un capitol important al 
lucrării se referă la posibilitatea 
adăugării unor noi facilităţi 
receptoarelor de televiziune în 
culori (telecomandă, teletext 
etc.). Sunt explicate pe larg şi cu 
exemple concrete, multe 
probleme subtile referitoare la 
reproiectarea unor etaje 
funcţionale din televizorul color, 
menite să contribuie la creşterea 
performanţelor acestor aparate, 
aspecte care nu sunt suficient 
cunoscute de către specialişti. 

Sunt oferite date practice 
referitoare la caracteristicile unor 
dispozitive semiconductoare 
utilizate în T.V. color, tensiunile 
pe pinii principalelor circuite 
integrate întâlnite în majoritatea 
televizoarelor moderne ş.a. 

Un alt capitol al cărţii 
prezintă principalele tipuri de 
sisteme T.V. color (standarde, 
caracteristici) utilizate pe pian 
mondial. 

Cartea oferă şi alte 
informaţii extrem de utile celor 
interesaţi de domeniul 
televiziunii, ceea ce o face de 
nelipsit pentru biblioteca 
acestora. 

Redacţia 

TEHNIUM • Nr. 12/1997 




3V 3V 



Interfaţa ia PDS a PABV. 

Figura 6 


Când amplificatorul de intrare 
este inhibat, dispozitivul transmite 
numai coduri zero. 

în modul linear de operare, 
interfaţa microfonului permite un control 
ajustabil al volumului, ceea ce 
constituie un avantaj pentru utilizator. 
Cuvântul pentru date are lungimea de 
16 biţi. Primii 13 biţi conţin date lineare, 
iar biţii 13-15 permit ajustarea nivelului 
volumului în trepte, între -18dB mO şi 


+3dB mO. în modul de operare 
compandat, datele sunt transmise şi 
recepţionate în cuvinte de câte 8 biţi. 
Modul de operare este selectabil prin 
pin. Folosirea modului linear simplifică 
software-ul din PDS. 

c) Interfaţa cu PDS 
PABV permite o interfaţă serială 
standard cu PDS. Transmisia şi 
recepţia pot fi operate interdependent. 


1001 locaţii fantastice din Web reprezintă un ghid 
pentru cele mai bune dintre cele mai bune locaţii 
(homepages), care permite economia de timp şi efort în 
căutarea informatei dorite. Şi, pentru că descoperirea 
produselor de calitate în Web rămâne totuşi o întreprindere 
destul de aleatorie - unele documente sunt bogate în 
informaţie, ilustrate copios şi plasate avantajos pentru 
navigaţia în Web, spre deosebire de altele, banale şi, uneori, 
chiar vulgare -, autorul lucrării vine în ajutorul utilizatorului 
cărţii cu câteva criterii radicale, ce conferă locaţiilor şi calificativul de fantastice: 
uşurinţa în navigaţie ; grafica atractivă; bogăţia informaţiei; atitudinea informaţiei. 

Volumul oferă acele locaţii care prezintă o garanţie în stabilitate şi, în 
plus, acestea au fost grupate pe categorii, fără a omite, la sfârşitul fiecăreia 
dintre ele, o listare a unor locaţii suplimentare, opţionale. 

Autorul, Edward J. Renehan jr., este de profesie istoric şi biograf, dar 
deţine o experienţă vastă în navigaţia prin World Wide Web, fapt care l-a 
făcut să se numere printre colaboratorii apropiaţi ai editurii Jamşa Press, 

Grupul Editorial ÂLL vă pune la dispoziţie serviciul 

CARTEA PRIN POŞTĂ 

şi peste 250 de tiluri din toate domeniile! 

Sunaţi la tel. 01/311.15.47, 01/312.18.21, sau scrieţi-ne pe adresa: O.R 12, 
C.P. 107, Bucureşti şi veţi beneficia permanent de avantajele pe care vi le 
oferă “Cartea prin poştă”: 

- o reducere de 10% din valoarea comenzii 

- acces gratuit la cataloagele noastre 

NOI VĂ ADUCEM CĂRŢILE ACASĂ! 

» 


3 


4LI' 


ALL 









































































AUDIO 


PREAMPLIFICATOR AUDIO 


ing. Aurelian Mateescu 


Schema prezentată în figura 1 
a fost proiectată în ideea de a fi extrem 
de simplă şi de a asigura o 
transparenţă totală pentru semnalul 
audio, adresându-se “puriştilor audio”. 
Schema prezintă câteva particularităţi 
interesante: 

- întregul circuit evită inversarea 
de fază atât de nedorită de amatorii 
unui sunet de calitate; 

- deoarece un circuit corector de 
ton este totdeauna, oricât de bine 
realizat, cauza unor alterări ale 
semnalului audio, s-a avut în vedere 
ca la plasarea potenţiometrelor de 


mici ale semnalului audio. în prezent, 
aproape toate amplificatoarele sunt 
prevăzute cu comutator care elimină 
din circuit corectorul de ton! 

- controlul volumului se face prin 
controlul reacţiei negative. Pentru valori 
mari ale amplificării, în cazul 
semnalelor de nivel mic, reacţia 
negativă este redusă - pentru amplificări 
mici, în cazul semnalelor cu valori mari, 
reacţia negativă creşte ca valoare. 
Utilizând un potenţiometru liniar, efectul 
său este pronunţat logaritmic şi are, la 
capătul antiorar, o valoare clară de OdB, 
comparativ cu alte scheme. Impedanţa 


armonice totale este inferior valorii de 
0,05% la 1 kHz şi 3,5V rms la ieşire, cu 
potenţiometrul de volum la valoarea 
maximă. Valoarea maximă a tensiunii 
de ieşire atinge IOV rms. 

Realizarea practică a montajului 
nu implică probleme deosebite şi 
suportă schimbarea componentelor 
active în limite destul de largi, în funcţie 
de posibilităţile de procurare. Desigur, 
calitatea acestora influenţează 
performanţele totale ale montajului, ca 
şi calitatea componentelor pasive. Se 
recomandă ca toate componentele să 
fie verificate atent înaintea montării pe 



OUT 


control al tonului în poziţie centrală, 
amplificarea circuitului să fie unitară, 
iar reacţia negativă să fie totală (100%). 
Suplimentar, comutatorul S2 scoate din 
circuit elementele active ale 
corectorului de ton; 

- pentru corecţia de ton la 
capătul inferior al benzii audio este 
prevăzut un circuit convertor de 
impedanţă care simulează o bobină în 
serie cu un rezistor; 

- aceleaşi elemente de circuit 
sunt utilizate pentru atenuarea sau 
amplificarea capetelor benzii audio, 
ceea ce permite obţinerea unei simetrii 
absolute a celor două curbe (figura 2). 
Se observă că atenuarea sau 
accentuarea frecvenţelor înalte şi joase 
se face în limita a ±6dB, în jurul 
frecvenţei de 1kHz. Pentru unii audiofili, 
această valoare poate părea mică, dar 
să nu uităm că îmbunătăţirea calităţii 
suporturilor de semnal (banda 
magnetică, CD etc.) necesită corecţii 


de ieşire este de 600£2; 

- reglajul balansului nu a fost 
prevăzut şi dacă se consideră necesar, 
se recomandă utilizarea unui 
potenţiometru, de volum cu două 
secţiuni concentrice (ca la reglajul 
nivelului de înregistrare de la 
majoritatea casetofoanelor); 

- pentru interfaţarea uşoară cu 

orice aplicaţie audio, intrarea este 
constituită de un etaj buffer, fără 
inversare de fază şi reacţie negativă 
totală; v 

- coeficientul de distorsiuni 

CistlafdB] 


cablaj pentru a se evita intervenţia 
ulterioară şi pierderea de timp. 

Circuitul integrat Signetics tip 
5534 se poate înlocui cu succes cu 381 
sau 387, iar 071 şi 072 cu echivalenţi 
produşi de Microelectronica S.A. 

Circuitul de alimentare (figura 3) 
este simplu şi cuprinde şi un circuit de 
întârziere (mute) la pornire, deosebit de 
necesar la amplificatoarele de putere. 
Circuitul “pune” la masă semnalul livrat 
de preamplificator pe o durată de circa 
4 secunde, timp în care etajele finale 
intră în parametrii normali de 



100Hz 


Fim im O ikhz lOKHz 

r iy u l AJ Caracteristica de frecventa a corectorului de ton 


TEHNIUM • Nr. 11/1997 

































































































LABORATOR = 

VOLTMETRU CU Z'A DIGITI 

9 

ing. Şerban Naicu 



Montajul prezentat în figura 1 chiar un avantaj faţă de cele cu cristale Semnificaţia pinilor circuitului 

reprezintă un voltmetru electronic de lichide, care constă în mai buna lor integrat MMC7107 este prezentată în 
precizie, cu 314 digiţi, care poate afişa vizibilitate, atât în semiobscuritate, cât figura 2. 

până la valoarea 1999, sau altfel spus şi la unghiuri de incidenţă mai mici. Pentru a putea măsura tensiuni 

a cărui sensibilitate la cap de scală este Montajul este realizat, în de intrare, aplicate între pinii 30 şi 31, 

de 200mV (sau la alegere, de 2V). principal, cu circuitul integrat CMOS, având oricare din cele două polarităţi, 

AFIS0R4 AFISOR3 AFISOR2 AFISOR1 +5V 



Afişarea rezultatului măsurării se 
face cu ajutorul a patru afişoare cu LED- 
uri, cu 7 segmente. Deşi în marea 
majoritate a aparatelor electronice 
predomină afişoarele cu cristale lichide, 
nici afişoarele cu LED-uri nu trebuie 
neglijate. Dacă în schema respectivă 
nu este important “consumul” de curent 
(cum ar fi, de exemplu, la aparatele 
portabile alimentate din baterii), atunci 
afişoarele cu LED-uri se pot utiliza cu 
un succes deplin. Acestea prezintă 


de tip MMC7107 (echivalent cu 
ICL7107, produs de Intersil). Varianta 
mai recentă şi mai performantă, dar mai 
greu de procurat, a circuitului este 7137 
(compatibil pin cu pin cu 7107). Circuitul 
integrat reprezintă un convertor analog- 
digital cu sistem de compensare 
automată a derivelor, destinat să 
comande direct afişoare cu 7 segmente, 
cu anod comun, fără rezistenţe de 
limitare a curentului, dispunând de 
generatoare de curent constant. 


este necesar ca circuitul integrat să fie 
alimentat cu tensiune diferenţială de 
±5V. Pentru a putea alimenta montajul 
(respectiv şi circuitul integrat 
MMC7107) cu o singură tensiune de 
+5V (la pinul 1) se recurge la un artificiu. 
Acesta constă dintr-un convertor de 
tensiune negativă, realizat cu circuitul 
integrat de tip MMC4049, care conţine 
şase porţi inversoare. Tensiunea 
obţinută cu ajutorul acestui integrat, a 
diodelor Dl şi D2 şi a condensatoarelor 


funcţionare. 
Microreleul este de 
mică putere şi nu va 
fi folosit şi pentru 
protecţia incintelor 
acustice în timpul 
regimului tranzitoriu 
de la pornirea 
etajelor finale. 



TEHNIUM • Nr. 12/1997 


5 


























































































LABORATOR 


UNITATI 


ZECI 


SUTE 


/Dl_ 

C1 cz: 

Bl 
A1 

F1 CZI 

G1 cz= 

\ E1 rr 

/D2 

C2 r~Tn~ 

B2 rrr 

A2 qz 

F2 

<\E2 

/D3 
B3 
F3 


MII-AB4 


nr 
an 
'□E 
nr 
nr 

QE 
r~9fr 


POL 


MMC7107 

□ 


io 

o 


IO 1 
UZI 
IO 1 
IO 1 
20 ( 
55 I 1 

20 

o lr 


osci 

OSC2 


OSC3 

TEST 


jREFHI 

REFLO 


CREF 

CREF 


jCOMMON 
IN HI "1INTRARI 


20 

9q r 

20' 

20' 

20 ' 

20 

20 l 

20 A 

20 g 

tî~i Ri 


IN LO 
iA/Z 


]' 


|BUFF 

iINT 


,V- 

G-ZECI 


SUTE 


Figura 2 


CI şi C2 este de circa -3V şi se aplică 
la pinul 26 al circuitului MMC7107. 
Curentul furnizat este de valoare 
redusă, dar el este suficient pentru 
funcţionarea convertorului A/D. 

Stabilirea plajei de măsurare a 
voltmetrului se face extrem de simplu, 
cu ajutorul valorii potenţiometrului P şi 
a rezistorului R2. Astfel, dacă se aleg 
P=1 KQ şi R2=47Kf2, plaja de măsurare 
este 0-i-200mV, iar dacă P=22KD şi 
R2=470KL2 plaja devine 0 h-2V. 

Pentru afişare s-au folosit 
afişoare cu 7 segmente, cu anod 
comun, de 0,5” -12,7mm- (mai vizibile 


decât cele de 0,3”) de tipul D350PA, 
TDSR5150 etc.). Se pot utiliza pentru 
montarea acestora pe cablaj (două câte 
două) socluri de circuite integrate cu 
24 de pini, sau reglete. Cel de-al 
patrulea afişor nu va afişa decât cifra 1 
(segmentele b şi c) şi semnul minus 
(segmentul g). Semnul minus este lipit 
la un capăt de cifra 1, dar acesta este 
un dezavantaj minor. Semnul plus (+) 
nu se afişează, considerându-se 
subînţeles. Se poate utiliza, dacă se 
doreşte, un afişaj special ±1 (overflow 
display), dar în acest caz se va 
modifica corespunzător cablajul 


circuitului, ca şi în cazul când se 
utilizează afişoare de 0,3” (7,62 mm) 
produse în ţară (MDE2101). 

Punctele zecimale ale afişorului 
se “aprind” prin punerea lor la masă prin 
intermediul câte unui rezistorde 180Q 
(se conectează, eventual, prin 
intermediul unui comutator de game). 

Cablajul montajului este 
prezentat în figura 3, iarînfigura4se 
dă schema de plantare a 
componentelor. 

Atragem atenţia că, înainte de 
amplasarea componentelor pe cablaj, 
se vor monta mai întâi ştrapurile (care 




trec pe sub afişoare şi C.l.) 

Etalonarea voltmetrului se face 
din potenţiometrul P prin compararea 
măsurării cu ajutorul unui alt voltmetru 
calibrat (de preferinţă numeric). Se 
urmăreşte obţinerea aceleiaşi valori 
măsurate cu cele două aparate (cu o 
precizie de circa 1 %). 

Bibliografie 

1. Le Haut-Parleur nr.1855 (15 
dec 1996) şi 1790 (15 iulie 1991); 

2. Tehnium nr.7/1996; 

3. Data Book MOS Integrated 
Circuits, Optoelectonic Devices, 
Microelectronica S.A., Third Edition, 
1991-1992; 

4. Radio Român nr.5/1995. 


6 


Figura 3 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 



































































































LABORATOR 


ÎNTRERUPĂTOR AUTOMAT 


ing. Aurelian Mateescu 


Mulţi audiofili îşi doresc să 
adoarmă în acordurile muzicii preferate. 
Dar niciunul dintre aceştia nu va dori 
ca CD-ul, magnetofonul sau 
amplificatorul să rămână alimentat 
până a doua zi, consumând inutil 
energie şi implicând nişte riscuri prin 
nesupraveghere. 


R6 


se vor monta una sau mai multe prize 
normale pentru alimentarea sursei de 
semnal, a amplificatorului etc. 

Butonul SI va trebui să suporte 
curentul de pornire al aparatelor cuplate. 

Releul va fi de bună calitate, 
preferabil cu contacte care să suporte, 
la tensiunea reţelei, un curent de 


se restabileşte la cea din schemă. 
Valorile din schemă asigură o 
temporizare de circa 1 minut. 

Prin scurtcircuitarea lui R10 se 
verifică funcţionarea triggerului. 

Montajul nu ridică probleme 
deosebite de reglare şi punere în 
funcţiune. 



întrerupe nu numai alimentarea 
aparaturii audio-video, dar se şi 
autodeconectează de la reţeaua de 
energie. 

Funcţionare. Schema electrică 
a dispozitivului este prezentată în 
figura 1. Intrarea aparatului este 
cuplată la ieşirea de linie a sursei de 
semnal audio, sursă care este 
alimentată de la priza întrerupătorului 
automat. La pornirea aparaturii, sursa 
de semnal şi întrerupătorul automat se 
găsesc pe poziţia “pornit" (S2-pornit). 

Când se apasă SI, atunci 
montajul întrerupătorului intră sub 
tensiune, triggerul Schmitt T3-T4 trece 
în stare de lucru şi alimentează releul 
REL, care închide circuitul paralel lui 
SI. Aparatul audio este alimentat şi 
începe să funcţioneze, furnizând la 
ieşirea de linie o tensiune de 
audiofrecvenţă care este aplicată intrării 
întrerupătorului automat. Această 
tensiune, amplificată şi redresată, 
menţine, prin intermediul lui C5, starea 
triggerului Schmitt şi deci releul 
anclanşat. în cazul în care sursa de 
semnal nu mai furnizează tensiune la 
ieşirea de linie, după 1-2 minute 
triggerul va bascula, curentul în releu 
devine neglijabil şi contactul REL1 se 
deschide, întrerupând circuitul de 
alimentare a sursei de semnal şi a 
întrerupătorului. 

Realizarea montajului se face 
conform cablajului imprimat din figura 
2. Montajul se va introduce într-o cutie 
din material plastic sau metal pe care 


paralel pentru a mări capabilitatea de 
curent. 

Reglaje. Pentru început se va 
micşora valoarea rezistorului R9 la 
10-i-20KL2, astfel ca durata temporizării 
să scadă la câteva secunde. Se 
reglează apoi R1 până când valoarea 
tensiunii la intrare este suficientă pentru 
menţinerea sigură în funcţionare a 
aparatului. După aceea, valoarea lui R9 


KT315 etc; T4=BD135, BD137, BD139; 
REL = releu cu Unom=12V, 
lnom=30-i-50mA; Tr=transformator de 
tip.sonerie furnizând în secundar 
10-s-12V/100mA c.a.; S1=buton cu 
revenire (fără reţinere). 

La aparatul audio 220Vca 

^ Y. 



^jiîî 

O V — T m 

<75 LI I 

J> i> o t 


>oc 

>o< 


■ O.O —O 


ooo o 


2 O 


O Q- 


ktOOO O 

CM O 

o 

— Oca Q O 




Figura 2 



TEHNIUM • Nr. 12/1997 








































































































LABORATOR 


ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII IMAGINII 
LA MONITOARELE MONOCROM 
ing. Adrian Codoban 


Cei ce încă mai posedă la 
calculator un monitor monocrom de tip 
VGA sau SVGA mai vechi şi au avut 
curiozitatea să îl desfacă, au observat 
că.în amplificatorul video al monitorului 
intră doar semnalul de nuanţă verde Eg, 
faţă de cele trei semnale de nuanţă 
furnizate de placa VGA: Er, Eg şi Eb 
(figura 1). 


Pentru alb Er = Eg = Eb = 1 şi 
Ev =0,3+0,59+0,11=1 

Pentru verde pur Er=Eb=0, 
Eg= 1 şi Ey=0,59 

Pentru galben Ey= 0,89. 
în relaţia (1) se observă că 
semnalul Eg are ponderea cea mai 
mare în componenţa semnalului de 



Această componentă acoperă 
într-o oarecare măsură spectrul culorilor 
furnizate de o placă VGA color uzuală, 
furnizând monitorului monocrom 
semnalul de luminanţă Ey. Semnalul de 
luminanţă se aplică pe catodul tubului 
cinescop şi variază în funcţie de 
culoare, implicit variind şi intensitatea 
luminoasă în zona respectivă a 
ecranului. 


luminaţă. De aceea s-a şi ales această 
nuanţă, orice tentativă de a o schimba 
ducând la înrăutăţirea imaginii. 

în cazul monitorului monocrom 
Ey=0,59Eg (2) 

Pentru alb Er=Eb=X şi Ey=0,59. 

Pentru verde pur Er=Eb=X, 
Eg= 1 şi Ey=0,59. 

Probleme apar, de exemplu, 


verde. Asemenea probleme pot să 
apară şi la alte combinaţii de culori, aici 
am exemplficat numai un caz mai 
evident. 

O soluţie foarte simplă pentru 
rezolvarea acestor neajunsuri este 
ilustrată în figura 2. 

Soluţia constă în intercalarea 
între placa VGA şi amplificatorul de 
videofrecvenţă a unui bloc de însumare 
ponderată a celor 3 semnale de nuanţă. 

Pe fiecare din rezistoarele R1, 
R2 şi R3 se aplică tensiunile Er, Eg şi 
Eb, iar la intrarea A.V. se obţine forma 
reală a semnalului de luminaţă dată de 
relaţia (1). 

Rămân de calculat valorile R1, 
R2, R3 şi R0 astfel încât să se obţină 
coeficienţii de culoare 0,3,0,59 şi 0,15. 

în figura 2: 

Ir+Ig+Ib=Iy 

Er/R1 +Eg/R2+Eb/R3=Ey/R0 

Ey=(R0/R1 )Er+(R0/R2)Eg+ 
(R0/R3)Eb 

=>R0/R1 =0,3; 

R0/R2=0,59; R0/R3=0,15 

Pentru valorile R0=270Q, 
R1=3K, R2=590Q şi R3=5K am obţinut 



în televiziune însă, semnalul de 
luminanţă este definit de relaţia: 

Ey=0,3Er+0,59Eg+0,11Eb (1) 
unde 

Ey - mărimea semnalului de 
luminanţă; 

Er - mărimea semnalului nuanţă roşu; 

Eg - mărimea semnalului nuanţă 
verde; 

Eb - mărimea semnalului nuanţă 
albastru; 


atunci când monitorul ar trebui să 
afişeze o fereastră (dreptunghi, chenar) 
verde pe un fond alb. Ecranul 
monitorului va fi alb complet, deoarece 
monitorul nu “ştie" să facă diferenţa 
între nuanţa alb si verde [relaţiile (1) si 
( 2 )]- 

Dacă aria verde nu este de un 
verde pur(EG*1), probabil că o privire 
foarte atentă va reuşi să sesizeze o 
uşoară diferenţă între zona albă şi zona 


rezultate foarte bune cu un monitor 
monocrom de tip Panatek, culoarea 
verde pur fiind afişată ca un gri deschis, 
iar fondul alb rămânând alb. 

Blocul sumator poate fi introdus 
în capacele mufei cu 15 pini pentru 
placa VGA, sau în interiorul monitorului. 
Nivelurie mari ale semnalelor (+12Vw) 
precum şi impedanţa de intrare mică a 
amplificatorului video (75Q) nu impun 
măsuri de ecranare specială a acestuia. 


8 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 

























































LABORATOR 


BRĂDUŢ DE CRĂCIUN 



Dan Istrate 


Ghirlandele luminoase sunt 
întotdeauna apreciate atât de cei mici 
cât şi de cei mari, dar foarte des ele ne 
pun probleme de funcţionare. 

Diodele luminiscente LED au o 
durată de viaţă foarte mare şi, asociate 
unui circuit de comandă electronic, ele 
prezintă o fiabilitate deosebită, cu atât 
mai mult cu cât aceste “beculeţe 
electronice” sunt lipite direct pe circuitul 
imprimat. Contactele imperfecte sunt 
astfel evitate şi circuitul imprimat este 
decupat în forma dorită (de exemplu un 

brăduţ). 

’ri 


constituite încăt simulează ghirlande 
ce înconjoară bradul. 

Pentru economie, LED-urile 
dispuse în centrul circuitului imprimat 
pot fi simple, de culoare galbenă, fără 
a altera efectul luminos scontat. 

Restul LED-urilor sunt bicolore 
de tip antiparalel. Cele 4 grupe de LED- 
uri sunt comandate prin intermediul unor 
buffere inversoare de tipul MMC4049, 
de către un circuit astabil realizat cu o 
poartă NAND trigger Schmitt 
(MMC4093), folosită drept poartă 
inversoare. 


Schmitt şi VO = Vdd. Condensatorul C 
începe să se încarce prin rezistenţa R 
şi pentru că rezistenţa de intrare a unei 
porţii CMOS este de câteva zeci de 
MQ, evoluţia tensiunii Uc este dată de 
relaţia: 

Uc = Vdd( 1 -exp(-t/RC)) 

Condensatorul C se va încărca 
până când se atinge pragul de comutare 
înaltă VI. în acest moment ti , ieşirea 
inversorului trece în OV şi 
condensatorul C începe să se descarce 
pe rezistenta R după relaţia: 

Uc = VI exp(-(t-t1 )/RC) 





MMC4049 


MMC4049 


Dl 3 


Figura 1 




MMC4049 


MMC4049 


Clipirea LED-urilor plasate pe 
conturul circuitului imprimat va aminti 
de tradiţionalele ghirlande. Cu atât mai 
mult cu cât o parte din LED-uri sunt 
bicolore şi alternează între două culori: 
roşu şi verde. 

Schema montajului este dată în 
figura 1 . LED-urile sunt grupate în 5 
grupe, dintre care patru sunt comandate 
de circuite oscilante astabile cu 
structură identică. Al cincilea grup este 
constituit din patru LED-uri simple de 
culoare portocalie ce vor lumina 
continuu (D22-D25). Ele sunt dispuse 
pe circuitul imprimat pentru a simboliza 
piciorul bradului. Aceste LED-uri au rol 
estetic, dar ele indică şi prezenţa 
tensiunii de alimentare a montajului. 

Cele patru grupe sunt identice 
din punct de vedere al principiului de 
funcţionare. LED-urile sunt montate în 
serie. Cele 4 grupuri sunt astfel 


Circuitul astabil are la bază 
caracterul porţii trigger Schmitt (figura 
4) ce comută din “0” în “1 ” la depăşirea 
tensiunii VI şi din “1” în “0” la tensiuni 
mai mici ca V2. Aceasta este o 
caracteristică de tip histerezis. 

Funcţionarea unui astfel de 
circuit oscilant astabil este prezentată 
în cele ce urmează. La punerea sub 
tensiune, condensatorul C (figura 4) 
este descărcat, tensiunea la borne 
Uc=0. Această stare logică joasă este 
inversată la ieşirea inversorului trigger 


220Vca 


Descărcarea durează până când 
tensiunea coboară sub nivelul V2 de 
comutare a ieşirii inversorului. La acest 
moment t2, Uc = V2 şi condensatorul 
se încarcă din nou până când atinge 
VI, conform relaţiei: 

Uc = Vdd(1 -exp(-(t-t2)/RC)) + 
V2exp(-(t-t2)/RC) 

Ciclul este reluat şi ieşirea porţii 
logice îşi schimbă starea în ritmul 
descărcărilor şi încărcărilor succesive 
ale lui C cu ajutorul rezistenţei R. 


Frecventa 



semnalului 


Figura 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 


1 






































































LABORATOR 



Figura 3 


Zener şi tranzistor în serie. întreg 
montajul alimentării este situat pe 
circuitul imprimat. Doar transformatorul 
va fi montat extern. 

Lista de piese R1=560K£2; 
R2=R4=R6=R8=100£2; R3=330K£2; 


OD23 D24 6 

o 


dreptunghiular astfel generat se deduce 
din F=1/T cu T=At1+At2; Atl şi At2 se 
deduc astfel: 

Din V2 = V1exp(-At1/RC) => Atl = 
RCIn(V2/V1) 

Din VI - VDD(1-exp(-At2/RC)) + 
V2exp(-At2/RC) => At2 = RCIn((VDD- 
V2)/(VDD-V1)) 

T = At1+At2 = RCIn(V1 (VDD-V2)/ 
(V2(VDD-V1)) 

Cele patru oscilatoare au 
elementele de circuit astfel alese încât 
ele au frecvenţe apropiate, dar diferite, 
dictate în principal de (R1 ,C1), (R3,C2), 
(R5,C3) şi(R7,C4). 

Semnalul dreptunghiular obţinut 
este aplicat prin două etaje tampon 
LED-urilor. Etajele tampon au rolul de 


a izola generatorul de LED-uri şi de a 
obţine două ieşiri în opoziţie. Astfel LED- 
urile bicolore îşi vor alterna culoarea cu 
frecvenţa generatorului, iar LED-urile 
simple vor clipi cu aceeaşi frecvenţă. 

Alimentarea necesară montajului 
este de 15V, fiind prezentată în figura 
2. Alimentatorul este clasic, cu diodă 


R 



R7=470K£2; R9=800£2; R10=200Q; 
CI =C2=C=C4= 2,2pF; C5=470pF; 
C6=0,1 pF; Dl -i-D6=D13-i-D21 = 
MDE1141 ,MDE1142 sau MDE1143; 
D7+D12=D22 -hD 25= MDE1531P sau 
MDE1531G; DZ1=PL15V sau DZ15V; 
PI=1PM05; TI=BD135; 11 =MMC4093; 
I2=I3=MMC4049 

A Vo 

VDD ,,_ 


Figura 4 


Vi 

-O 


V2 VI 


VDD 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 


10 














































































































CQ-YO 

AMPLIFICATOR LINIAR DE PUTERE 
PENTRU BANDA DE 14MHz 
Robert Gerber /Y08BPY 



La construcţia acestui 
amplificator liniar m-am folosit de o 
schemă găsită într-un “QST” din 
noiembrie 1957. Da, nu este nici o 
greşeală! Liniarul este făcut să lucreze 
cu tubul metalo-ceramic 4CX1000A, cu 
o disipaţie pe placă de 1000W la o răcire 
forţată cu aer de aproape 2m 3 /minut. 
Acest tub de tensiune relativ mică şi 
curent mare, are rezultate excepţionale 
în clasă AB1 privind liniaritatea şi 
amplificarea în RF. Maximum de putere 
la ieşîre se poate obţine cu o excitaţie 
incredibil de mică. 

Tubul 4CX1000A rezistă 
excelent la şocuri mecanice şi termice. 
Stabilitate electrică şi viaţă lungă, 
construcţie internă îngrijită, sistem de 
contacte radiale la soclu (un soclu 
deosebit), execuţia mecanică, design, 
posibilitatea unei răciri cu aer eficiente, 
totul ajută ca 4CX1000A să fie un foarte 
bun amplificator liniar de IkW! în clasa 
AB1, se comportă excelent în SSB si 
CW. 

Schema de principiu este foarte 
simplă şi este prezentată în figura 1. 
Tubul este montat cu catodul la masă 
şi atacul se face pe grila de comandă. 
Fiind o lampă foarte “nervoasă” s-a 
renunţat la un circuit acordat în G1, în 
locul lui montându-se o rezistenţă 
neinductivă de 100Q/100W. Deci este 
vorba de un montaj cu “grilă pasivă”, 
foarte stabil şi care elimină necesitatea 
unei neutrodinări, autooscilaţia fiind 
practic înlăturată. 


Tensiunea de negativare se 
aplică printr-un şoc de RF decuplat şi 
prin şuntul de măsură R2. Etajul 
lucrează fără curenţi de grilă, acest 
lucru urmărindu-se pe instrumentul Ml 
pe poziţia IG1 de 1mAx2 a 
comutatorului K1. Tensiunea de 
negativare de 60V se fixează din 
potenţiometrul P. în poziţia de repaus 
capătul dinspre masă al lui P este 
întrerupt de contactul releului RL2/2, 
toată tensiunea de negativare de 110V 
fiind aplicată la G1, tubul fiind blocat. 

Filamentul este alimentat cu 6V/ 
10A din TR1 aflat în cutia liniarului. 

Tensiunea de ecran de 325V 
stabilizaţi, “vine” din blocul de 
alimentare la “cerere” şi se aplică pe 
G2 prin şuntul R4, curentul IG2 citindu- 
se pe acelaşi instrument Ml, în 
mAxI 00, pe poziţia corespunzătoare lui 
K1. 

înalta tensiune HT se aplică prin 
şocul de RF şi este de 2400V în 
sarcină. Este prevăzută şi posibilitatea 
aplicării unei tensiuni pe jumătate, deci 
HT/2, pentru acordul iniţial al finalului. 
Pe bara de plus a tensiunii anodice se 
poate citi curentul IA pe un şunt de 
2,50/18W, tot pe acelaşi instrument 
M2, dar cu K2 pe poziţia IA în mAx500. 

Prin C2 format din 4 
condensatori de 1 nF/5kV se aplică RF 
la filtru n. S-au pus 4 condensatori în 
paralel ca acestea să reziste la putere. 
Filtrul n constituit din C5=150pF, 

C6=200pF, la care s-a mai adăugat un 

/ 


condensator de 320pF şi L2 se 
acordează în banda de 14MHz. Bobina . 
L2 are 8 spire din ţeavă de Cu de <|)6mm, * 
bobinată pe un cilindru cu D=40mm şî 
cu o lungime a bobinajului de 85mm. 

în placa tubului 4CX1000A se 
află grupul L1R3. Bobina LI este 
bobinată peste R3 cu o sârmă de 
<ţ>2mm, 4 spire şi o lungime a 
bobinajului de circa 50mm. 

Instrumentele Ml şi M2 sunt 
foarte necesare deoarece pe indicaţia 
acestora se poate face acordul corect, 
fără a se pune în primejdie tubul. 

înainte de a se aplica tensiunile, 
se verifică dacă la ieşire este cuplată 
rezistenţa de sarcină, sau antena de 
500 sau 750. Numai în acest caz se 
trece la aplicarea tensiunilor pe montaj. 
Se poate observa că aceste tensiuni 
se pot aplica doarîntr-o ordine anume. 

în primul rând se porneşte 
ventilatorul BL, acest lucru fiind 
semnalizat de vâjâitul aerului antrenat 
de acesta şi de becul LI care se va 
aprinde. Urmează apoi acţionarea pe 
blocul de comutatoare SI, S2, S3 în 
modul prezentat în continuare. 

Prin SI se aplică tensiunea de 
reţea în primarul lui TR1, în acest 
moment apărând tensiunea de 
negativare de 110V, tensiunea de 24V 
şi tensiunea de 6V/10A curent 
alternativ la filamentul tubului. 

Se lasă cel puţin trei minute ca 
filamentul să se încălzească bine şi abia 
după aceea putem comanda tensiunile 













































CQ-YO 



de HT şi de ecran. 

Comanda de cerere a acestor 
tensiuni se face apăsând pe S2, iar de 
anulare a acestora se face prin 
apăsarea pe S3. Aceste comutatoare 
sunt cu revenire, SI fiind un contact 
normal deschis (ND), iar S3 un contact 
normal închis (NI). 

în figura 2 avem schema de 
CBS - comandă, blocare, semnalizare 
- şi se observă că, prin apăsarea pe 
S2 se aplică 24V la releul RLA şi la 
releul RLC (acesta aflându-se în blocul 
de alimentare). Să vedem mai întâi ce 
contacte face RLA: 

- RLA/1 şuntează pe S2, deci e un 
contact de autoreţinere pentru RLA; 

- RLA/2 face posibil contactul între 
tensiunea de comandă +Tx de 13,5V 
ce vine din transceiver la trecerea pe 
emisie şi baza tranzistorului BD137 în 
colectorul căruia se află releul RL2; 

- RLA/3 alimentează LED-ul L2 
bicolor, care va indica: 

verde - starea de aşteptare fără 
tensiune anodică şi de ecran; 

roşu - starea de lucru având Ua 
şi Ue aplicate. 

Trecerea pe emisie se va face 
prin acţionarea PTT-ului din transceiver, 
+Tx, la borna C. Releul RL1 acţionează 
şi face legătura cu G1. De asemenea, 
este acţionat şi tranzistorul BD137 în 
colectorul căruia se află releul RL2. 
Acesta va face următoarele contacte: 

- RL2/1 pune la masă cablul de 
legătură între antenă şi intrarea pentru 
recepţie; 

RL2/2 pune la masă capătul 
potenţiometrului de negativare P şi face 


ca tensiunea de negativare să scadă 
la 60V peGI; 

RL2/3 aplică tensiunea de 24V 
la releul RL3 de la ieşirea liniarului, 
contactele acestuia făcând legătura cu 
antena. 

Deci, prin acţionarea PTT- ului, 
fără a introduce semnal, instrumentul 
M2, pe poziţia IA, va indica curentul 
de mers în gol, care va fi de circa 
250mA. Tensiunea de negativare de 
60V va fi reglată în acest moment din 
P, punând pe G1 un alt instrument. 
Acest reglaj rămânând valabil pentru 
lucrul în clasa AB1, existând mici 
diferenţe de la un tub la altul (în plus 
sau în minus), în fucţie de gradul de 
uzură. La un tub nou, cu -60V pe G1 
s-a obţinut un curent de repaus de 
300mA. 

Din acest moment se poate 
aplica excitaţia, instrumentele Ml şi 
M2 fiind de mare ajutor. Trebuie să 
existe posibilitatea ca excitaţia să se 
poată aplica gradual, cu fineţe, 
deoarece curentul pe G1 şi G2 poate 
creşte foarte rapid. Deci, cu ochii pe 
Ml şi M2, vom aplica uşor excitaţia, 
de la zero la mai mare, până ce Ig2 
ajunge la 35-40mA, verificând totodată 
şi pe Igl, urmărind să nu apară curenţi 
de grilă. 

Se încearcă un acord uşor al 
filtrului n urmărind IA şi curentul în 
sarcină, precum şi pe Ig2 pentru ca să 
nu depăşească 40mA. v 

Dacă această valoare se 
depăşeşte (poate apare şi Igl), vom 
reduce din excitaţie şi acordăm iar filtrul 
7t. Toate aceste reglaje se vor face cu 


tensiunea anodică redusă HT/2. După 
ce am terminat, lăsăm PTT-ul liber, 
apăsăm pe S3, deci, am anulat HT şi 
ecranul, iar acum putem pune 
comutatorul K din alimentator pe poziţia 
HT (acest ' comutator nu se 
manevrează sub tensiune). în 
continuare apăsăm pe S2, apare HT şi 
tensiune de ecran, şi putem aplica 
excitaţia prin apăsarea pe pedala de 
PTT. ’ 

Se face din nou un retuş al 
acordului filtrului n şi pe această poziţie 
urmăfrim dacă se mai poate mări 
excitaţia până la maximum posibil al 
indicaţiei lui IA pe sarcină. 

Cu excitaţia din finalul 
transceiver-uluiA412 pe 14MHz (circa 
8W) am obţinut un curent IA la 
4CX1000A de 800mAI. în tot timpul 
probelor, acordurilor montajul s-a 
comportat normal, liniştit. Nu au apărut 
autooscilaţii. 

Pentru ca totul să meargă bine, 
trebuie respectate următoarele condiţii: 

- sarcina (antena) să fie tot timpul 
cuplată la ieşire. Ar fi de preferat o 
antenă bine acordată. Antena 12AVQ 
pe care o am, are o reflectată destul 
de mare în 14MHz, dar folosind un 
cuplor de antenă, am reuşit să fac un 
acord optim, însă într-un timp mai 
îndelungat, dar e păcat de tub. Am 
încercat în 21 MHz unde antena este 
mult mai bine acordată şi am reuşit să 
fac acordul mult mai repede, fără să 
folosesc cuptorul. Pe această bandă 
transceiver-ul scoate circa 3W, totuşi 
am obţinut în 4CX1000A un curent de 
circa 600mA; 


12 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 




























































CQ-YO 



- excitaţia să fie aplicată cu creşteri 
foarte fine de la zero la mai mare, 
urmărind tot timpul indicaţiile 
instrumentului Ml pe G1 şi mai ales 
pe G2 pentru a nu depăşi 40mA şi a nu 
apare curenţi de grilă pe G1. Acelaşi 
lucru îl urmărim şi când facem acordul 
filtrului 71; 

- răcirea tubului, un element foarte 
important! Ventilatorul este primul care 
se porneşte şi ultimul care se opreşte! 

- tensiunea de ecran şi HT se va 
aplica numai după ce au trecut cel puţin 
trei minute de la aplicarea tensiunii de 


putere TR1 capabil să furnizeze în 
secundar 2A la 2.400V şi 
transformatorul TR2 al tensiunii de 
ecran pot fi alimentate cu tensiune de 
reţea numai în cazul când apare 
tensiunea de comandă de 24V din liniar. 
Aceasta va aprinde LED-ul L2 şi va 
acţiona pe releul RLC. Prin contactele 
sale, RLC aplică 220V curent alternativ 
în primarele celor două transformatoare. 
La TR1 prin rezistenţa R1 de 6000/ 
20W (rezistenţă ce se opune primului 
şoc de pornire) şi la TR2 direct în primar, 
unde există un montaj format dintr-un 


Legătura între alimentator şi liniar 
este realizată cu un cablu ecranat cu 
patru fire, capabile să suporte tensiunea 
şi curentul debitat - în special la plus şi 
minus HT. Aceste fire sunt: 

1) plus HT; 

2) minus HT; 

3) plus 325V stabilizaţi; 

4) plus 24V; 

5) ecranul - masa. 

Tensiunea de reţea se aplică 

printr-un filtru de RF - de tip industrial - 
care poate rezista la 15A. Acest filtru 
este montat separat, deoarece nu a mai 



decurge în modul prezentat în cele ce 
urmează: 

Se apasă pe contactul S3 care 
va întrerupe tensiunea de 24V către 
RLC din blooul de alimentare şi RLA 
din liniar. în acest moment “cade” 
tensiunea de ecran şi HT, lucru 
semnalat şi de L2 de pe liniar şi L2 din 
blocul alimentatorului. în continuare se 
apasă pe SI prin care se anulează 
tensiunile de negativare, 24V pentru 
relee şi tensiunea de filament, se stinge 
şi LED-ul L2. A rămas în lucru doar 
ventilatorul pe care îl mai lăsăm câteva 
minute să funcţioneze pentru ca tubul 
să se răcească bine. Apoi acţionăm şi 
asupra întrerupătorului BL, se stinge 
LI, aceasta fiind ultima comandă 
pentru oprirea liniarului. 

Blocul de alimentare cu 
tensiunea de ecran şi HT 

Alimentatorul de mare putere 
care livrează tensiunea de ecran şi HT 
se află într-o altă cutie, schema de 
principiu fiind cea din figura 3. De la 
reţea, printr-un breakerde 10A prezenţa 
tensiunii este semnalată de becul cu 
neon LI. Transformatorul de mare 


RLB acţionează la tensiuni mai mari, 
în cazul de faţă la 85V. Datorită 
întârzierii produsă de timpul de 
încărcare al condensatorului, releul 
RLB va acţiona cu o întârziere de circa 
3 secunde şi prin contactele sale va 
scurtcircuita rezistenţa R1, lăsând să 
se aplice toată tensiunea la primarul lui 
TR1 . Contactele de lucru ale releelor 
RLB şi RLC trebuie să fie capabile a 
“rupe" 20A. în secundar TR1 livrează 
2x900V care se aplică unei punţi 
redresoare cu câte 4 diode 
semiconductoare pe braţ. 

Cu ajutorul comutatorului K se 
poate alege HT sau HT/2. Urmează 
câţiva condensatori de filtraj, care 
însumaţi, dau 7pF, dar care s-au 
dovedit suficienţi. 

în secundarul transformatorului 
TR2, după puntea redresoare şi 
electroliticii de filtraj, se obţin 450V care 
se aplică stabilizatorului prin rezistenţa 
R3 de limitare. Am întrebuinţat trei diode 
Zenner înseriate (de tipul 10DZ100) 
montate pe radiatoare. La ieşire am 
obţinut 325V stabilizaţi, pentru 
tensiunea de ecran. 


La Y08KAE s-au făcut probe pe 
sarcină de 50Q, aplicându-se semnal 
din transceiver-u! IC735 direct pe 
intrarea liniarului. Ieşirea liniarului a fost 
cuplată la rezistentă de sarcină prin 
“Power Meter” tip VECTRONICS PM30, 
prevăzut cu scală de 300W şi 3000W. 

Cu excitaţie, din IC735, de 2W 
şi respectiv 10W au putut fi făcute toate 
reglajele necesare liniarului. S-a stabilit 
în acest fel şi valoarea necesară a 
condensatorului C3 din filtrul n, în 
paralel cu variabilul C2 pentru acordul 
optim pe sarcină. în final s-a constat 
că numai cu 9W din IC735 “Power 
Meter” -ul a indicat 900W - o amplificare 
a semnalului de 100 ori. Un câştig de 
20dB la o lampă care a funcţionat peste 
2.400 ore, cred că este foarte atrăgător! 
La tensiunea anodică de 2.400V şi un 
curent anodic de 650mA puterea 
“consumată” este de 1.560W! 

Faţă de puterea utilă, rezultă un 
randament de circa 60%. 

Listă componente 
Figura 1: R1 = 100£2/100W 
neinductivă; R2=100Q/5W; R3=30Q/ 
10W; R4=1L2/0,5W; R5=2,5£2; 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 


13 

























































RADIORECEPTOARE CB 
Âurelian Lăzăroiu 
ing. Cătălin Lăzăroiu 


Introducere radioamatori. Lucrând în CB, tinerii (şi situaţii limită, 

în ultimii ani, în ţara noastră tinde nu numai ei) se pot familiariza cu în acest sens, este salutară 

să ia amploare o nouă formă de probleme specifice de trafic, aspect iniţiativa celor ce au înfiinţat în 
radiocomunicaţii, destinată marelui important pentru efectuarea legăturilor România primul club CB, numit EC 



public. Cunoscută de mai mult timp, 
atât în străinătate cât şi la noi sub 
denumirea de CB ((Citizen Bând 
=Banda Publică), aceasta este 
rezervată în exclusivitate 
radiocomunicaţiilor particulare (legături 
radio efectuate la nivel de familie sau 
grup restrâns, în interiorul unui 
apartament, bloc, vilă, fermă, în timpul 
excursiilor sau al concediilor, în şcoli, 
tabere etc.), precum şi telecomenzilor 
sau telesemnalizărilor. 

Prezentarea materialului de faţă 
este motivată de existenţa unei anumite 
activităţi în cadrul benzii de 27MHz, 
asemănătoare radioamatorismului 
clasic, dar mult mai accesibilă. 
Această activitate trebuie întreţinută, 
deoarece din rândul CB-iştilor se 
formează noile generaţii de 


Canal 

Frecvenţa 
cuarţ emisie 

Frecvenţa cuarţ 
cuart rec. 
(FI=455kHzî 

Canal 

Frecvenţa 
cuarţ emisie 

Frecvenţa 
cuart rec. 
îFI=455kHzî 

1 

26965 

26510 

21 

27215 

26750 

2 

26975 

26520 

22 

27225 

26760 

3 

26985 

06530 

23 

27235 

26770 

4 

27005 

26550 

24 

27245 

26780 

5 

27015 

26560 

25 

27255 

26790 

6 

27025 

26570 

26 

27265 

26800 

7 

27035 

26580 

27 

27275 

26810 

8 

27055 

26600 

28 

27285 

26820 

9 

27065 

26610 

29 

27295 

26830 

10 

27075 

26620 

30 

27305 

26840 

11 

27085 

26630 

31 

27315 

26850 

12 

27105 

26650 

32 

27325 

26860 

13 

27115 

26660 

33 

27335 

26870 

14 

27125 

26670 

34 

27345 

26890 

15 

27135 

26680 

35 

27355 

26900 

16 

27155 

26700 

36 

27365 

26910 

17 

27165 

26710 

37 

27375 

26920 

18 

27175 

26720 

38 

27385 

26930 

19 

27185 

26730 

39 

27395 

26940 

20 

27205 

26750 

40 

27405 

26950 


R6=20x47kLl/0,5W; R7 NC; C1=4,7nF/ 
IkV; C2=4x1nF/5kV; C3=10nF/4kV; 
C4 = 15nF/1kV; C5=condensator 
variabil 150pF; C6= condensator 
variabil 200pF; C7=2x640pF/2,5kV; 
C8=C9=6x27nf/1 kV; CIO, C11=10nF; 
D1=PLbV2Z; LI =4 spire sârmă <|) 
2mm, lungimea bobinei 50mm, peste 
R3; L2=8 spire ţeavă (j> 6mm, lungimea 
bobinei 85mm, D=40mm; Rfcl =şoc RF 
2,5mH; Rfc2=şoc RF 180 spire cj) 
0,6mm bobinate pe o carcasă ceramică 
de <ţ> 22mm. Ultimele 15 spire bobinate 
cu pas tot mai mare; P=potenţiometru 
20kL2; M1=instrument de 1mA/90f2; 
M2=instrument de 2,5mA/90L2; 
K1=comutator 3x2 poziţii; K2=comu¬ 


tator2x2 poziţii; T=tub 4CX1000A. 

Figura 2:R1 =100k£2; R2=470Li; 
R3=300n; R4=4k7; R5=27k£2; 

RL1=releu 13,5V/18mA, cu 2 perechi 
contacte; RL2=releu 24V/18mA, cu 4 
perechi contacte; RL3=releu 24V/ 
70mA, cu 3 perechi contacte; 
RLA=releu RM1 24V/50mA; 
C1=2x100pF; C2=2200pF; 

C3=0,1pF; D1-f-D4=1N4148; L1=bec 
neon/220V; L2=LED bicolor roşu şi 
verde; Fs=siguranţă IA; SI, S2, S3, 
B1=comutatoare; BL=ventilator; 
Tr=BD137; TR1 transformator reţea de 
joasă tensiune pentru negativare, relee, 
filament. 


R2=R28=4k3; R3=750L2/16W; 

R4-nR20=390k£2/2W; R21=R22=39Kli/ 
2W; R23=2kL>/25W; R24^-R26=10kQ/ 
10W; R27=56£2/7W; D1 = 1N4006; 
D18-D22=F407; D26=1N4148; RLB= 
releu TGL200-3799 la 200V, cu 4 
perechi contacte; RLC= releu 24V cu 4 
perechi contacte; C1=2000(xF/100V; 
C2-i-C4=1 (iF/6kV; C5=4pF/12kV; 
C6=C7=2x200pF/360V ; L1=bec neon 
220V; L2=LED roşu; K=comutator 1 x2 
poziţii; BREAKER= siguranţă automată 
10A; D2-D17=1N4007; D23+D25= 
10DZ100; TR1 transformator reţea 
tnaltă tensiune (HT); TR2=trans- 
formator reţea înaltă tensiune (ecran). 


Figura 3: R1=600£2/20W; 

14 TEHNIUM • Nr. 12/1997 





































CQ-YO 


Activităţile specifice benzii de 
27MHz se pot desfăşura pe 40 de 
canale cu lăţimea de 10KHz, situate în 
domeniul de frecvenţă cuprins între 
26,965 şi 27,405MHz. Frecvenţele 
exacte alocate celor 40 de canale sunt 
indicate în tabelul alăturat (coloana a 
doua). 

în ceea ce priveşte aparatura 
folosită în această bandă, pe lângă 
walkie-talkie de tip jucărie (la care 
puterea emiţătoarelor este foarte 
redusă, ceea ce face ca distanţa la 
care se pot efectua legături bilaterale 
sigure să fie limitată la 50-*-150m), 
întâlnim şi aparate complexe, care pot 
funcţiona pe mai multe canale şi care 
permit legături sigure la distanţe mult 
mai mari (până la 5W), şi funcţionează 
cu sintetizoare de frecvenţă PLL, pentru 
asigurarea stabilităţii maxime în orice 
canal selectat. 

Receptorul, fie că este cel 
asociat emiţătorului, ca în cazul 
transceiver-elor, fie că formează o 
unitate independentă, trebuie să aibă o 
foarte bună selectivitate deoarece în 
unele zone, în special în cele urbane, 
se constată o oarecare aglomeraţie. în 
acest sens, este foarte sugestivă 
denumirea dată canalului 27 CB 
(27,275MHz), în Franţa: “grand 
boulevard parisien”. Selectivitatea 
receptoarelor de tip superreacţie care 
echipează walkie-talkie ieftine (jucării) 
este redusă, ceea ce explică faptul că 
uneori, acestea “mixează” mai multe 
canale. în glumă fie spus, acesta ar fi 
un avantaj deoarece permite monitori¬ 
zarea simultană a mai multor canale! 

Pentru obţinerea unei 
selectivităţi şi stabilităţi ridicate, se 
apelează la receptoare de tip 
superheterodină, în care se folosesc 
cuarţuri şi sintetizatoare digitale de 
frecvenţă, filtre piezoceramice de 
bandă îngustă şi dublă schimbare de 
frecvenţă. 

Ascultarea benzii CB este 
interesantă pentru că între limitele 
26,965 şi 27,405 MHz putem întâlni 
toate tipurile de emisie în fonie, 
provenind uneori de la mare distanţă, 
ceea ce ne face să ne gândim la trafic 
DX! 

De aceea, propunem în acest 
material două receptoare simple, care 
pot fi folosite pentru ascultarea benzii 
publice, pentru diverse verificări şi 
experimente, sau ca receptor de control 
pentru sistemele de telecomandă/ 

TEHNIUM • Nr. 12/1997 


telesemnalizare (în scopul 
aprecierii intensităţii şi calităţii 
semnalelor de audiofrecvenţă 
transmise de radio emiţător). 
Receptoarele prezentate sunt de 
tip superheterodină, având 
scheme relativ simple; ele 
folosesc un oscilator local pilotat 
cu cuarţ şi amplificatoare de 
frecvenţă intermediară cu 
transformatoare şi filtre ceramice 
cu rezonanţa pe 455KHz. în 
acest fel, se asigură o 
selectivitate şi o stabilitate net 
superioară receptoarelor cu 
superreacţie. 

Precizăm că cele două 
scheme au fost preluate (cu 
unele mici modificări, corecturi 
si adaptări), din revistele RADIO 
PLANS şi AMATERSKE RADIO. 

Prezentarea 

receptoarelor 

în figura 1 se arată 
configuraţia generală a primului 
radioreceptor propus pentru 
realizare. Semnalul de 
radiofrecvenţă captat de antenă 
se aplică mixerului fără 
amplificare prealabilă, dar printr- 
un filtru de bandă cu lăţimea de 
aproximativ 400kHz. Această 
primă selectare a benzii 26,965- 
27,405 MHz se face prin 
intermediul unui circuit LC. în 
oscilatorul local se foloseşte un 
cuarţ a cărui frecvenţă este cu 
455kHz mai mică decât 
frecvenţa canalului ce trebuie 
recepţionat. Relaţia exactă între 
canalul ce urmează a fi 
recepţionat şi frecvenţa cuarţului 
din oscilatorul local este 
prezentată în tabelul alăturat 
(coloana a treia). 

Mixerul are ca sarcină un 
transformator de frecvenţă 
intermediară acordat pe 455kHz. 
Un prim amplificator cu control 
automat al câştigului măreşte 
nivelul frecvenţei intermediare şi 
atacă un canal de înaltă 
selectivitate, compus dintr-un 
transformator acordat şi un filtru 
ceramic multiplu. Cel de-al 
doilea amplificator de frecvenţă 
intermediară cu control automat 
al câştigului aduce semnalul de 
455kHz la un nivel suficient 
pentru funcţionarea optimă a 
circuitului de detecţie MA. 



15 






















































































a 


CQ-YO 


Ultimul etaj este format dintr-un 
amplificator audio. 

Schema generală a receptorului 
CB este prezentată în figura 2. Un 
circuit integrat S042P îndeplineşte 
simultan funcţiile de oscilator şi mixer; 
oscilaţiile produse sunt foarte stabile 
în frecvenţă, deoarece provin de la un 
cuarţ. Montajul este extrem de simplu 
pentru că nu conţine inductanţe în 
structura oscilatorului local. O simplă 
punte capacitivă introduce, împreună 
cu cuarţul, reacţia selectivă necesară 
pentru întreţinerea oscilaţiilor. 

Primul amplificator de frecvenţă 
intermediară este realizat în jurul 
secţiunii RF din circuitul integrat 
TDA1046 (oscilatorul şi mixerul din 
acest circuit integrat nu sunt folosite). 

Hh 


pentru a monta o serie de cuarţuri 
comutabile, în scopul realizării unui 
receptor multicanal. Filtrul ceramic 
poate fi, în ordine preferenţială 
CFU455G, SFZ455A, SFD455D 
(produse de firma STETTNER). 
Transformatoarele de frecvenţă 
intermediară, acordate pe 455kHz, sunt 
din seria 7x7mm (TOKO sau 
echivalente). Cele două transformatoare 
vorfi’selectate pentru a avea rezistenţa 
înfăşurărilor cât mai apropiată. 

Circuitul de intrare, format din 
bobinele LI şi L2, se realizează pe o 
carcasă cu diametrul de 8mm, fără 
miez. Bobina LI are 12 spire, iar L2 
are 2 spire bobinate peste LI; pentru 
ambele bobine se foloseşte conductor 
CuEm 0,5mm. 


+v o- 

I+6..9V) 


TDA1083/A283D 



220nF 


4.7uF 


= mLTZXf l^ K .,,/^T2 

ir BC238 

ii— II — 


TT 


12 


3 _ 11 


InF 

-CZD—pHf 

15K U 

22nF — 


lOnF 




ilOOuF 


f] 

~ 22Qpf 15 l|ţ L4 = 

Z22pF 

5 

80hm 

3 

I 3 

Z 220nF n,^ 

I100K 


Vi 



Figura 3 

Conexiunea mixtă transformator-filtru 
ceramic dintre cele două amplificatoare 
de frecvenţă intermediară permite 
conservarea avantajelor specifice 
rezonatoarelor piezoelectrice 
(selectivitate mare, frecvenţă de mare 
precizie) şi înlătură inconvenientele 
(rezonanţe parazite pe frecvenţe 
diferite de 455kHz). 

Detectorul MA face parte din 
circuitul integrat TDA1046 şi atacă, cu 
o rezervă importantă de -nivel, 
amplificatorul audio realizat cu circuitul 
integrat TBA790T. Banda de trecere a 
acestui amplificator final a fost redusă 
la domeniul frecvenţelor ce permit o 
bună inteligibilitate a vorbirii. 

Realizarea practică a 
receptorului se face pe o placă de 
circuit imprimat cu dimensiunile de 
65x120mm; rămâne spaţiu suficient 


39K 



lOpF 


Pentru cei interesaţi, menţionăm 
că autorul materialului publicat în 
RADIO PLANS propune o serie de 
ameliorări ale acestui receptor: 

- înlocuirea filtrului LC din 
circuitul de antenă cu un filtru ceramic 
specializat, ca de exemplu SFE27MA 
(STETTNER); 

-în scopul măririi selectivităţii se 
înlocuieşte condensatorul conectat 
între terminalul 4 al circuitului integrat 
TDA1046 si masă, cu un filtru 
BFU455K (STETTNER); 

- folosirea dublei schimbări de 
frecvenţă (10,7MHz şi 455kHz); 

- realizarea unui oscilator local 
pentru toate canalele CB, utilizând un 
sintetizator digital de frecvenţă. 

La rândul lor, autorii acestui 
material fac următoarele precizări: 

- circuitul integrat S042P 


(SIEMENS) poate fi înlocuit direct cu 
K174PS1 (CSI), sau UL1042N (CEMI- 
POLONIA). Operând unele modificări, 
acesta poate fi înlocuit şi cu circuitul 
integrat ROB796 (ICCE);’ 

- circuitul integrat TDA1046 
(SIEMENS), poate fi înlocuit direct cu 
echivalentul său românesc, produs la 
BĂNEASA S.A., sub acelaşi cod; 

- filtrul ceramic poate fi înlocuit 
cu două filtre LT455G, înseriate printr- 
un condensator de 22...47pF; 

- cei care apreciază funcţia 
squelch, pot înlocui circuitul integrat 
TBA790T cu circuitul integrat TBA915. 

în figura 3 se prezintă cea de-a 
doua schemă propusă, care este mai 
simplă şi permite realizarea unui 
receptor compact, fiabil şi ieftin, 
'■ deoarece foloseşte un singur 
circuit integrat - TDA1083/A283D. 
Reamintim că acest circuit 
integrat conţine toate blocurile 
funcţionale necesare unui 
5 ok receptor superheterodină: mixer, 
oscilator, amplificator de 
frecvenţă intermediară, detector, 
amplificator final, stabilizator. 

Deoarece frecvenţa de 
lucru a oscilatorului local se află 
spre limita frecvenţei la care 
poate opera oscilatorul din 
structura circuitului integrat 
TDA1083/A283D, s-a preferat 
realizarea unui oscilator extern cu 
tranzistorul TI şi cuarţul Q, a 
cărui frecvenţă se stabileşte în 
conformitate cu valorile din 

coloana a treia a tabelului 

prezentat. 

Diferenţa dintre frecvenţa 
semnalului recepţionat şi cea a 
oscilatorului local este selectată prin 
intermediul transformatorului de 
frecvenţă intermediară Trl, acordat pe 
455kHz. Pentru mărirea selectivităţii, 
acest transformator este înseriat cu un 
filtru ceramic de bandă îngustă. O 
mărire suplimentară a selectivităţii şi 
atenuarea rezonanţelor parazite se 
obţin prin intermediul circuitului L8 şi 
condensatorul asociat, acordat de 
asemenea, pe frecvenţa de 455kHz. 

Semnalul de audiofrecvenţă de 
la ieşirea detectorului (terminalul 8) este 
filtrat trece-jos la circa 3kHz, după care 
este aplicat amplificatorul audio de 
putere, cu intrarea pe terminalul 9. 
Circuitul de reacţie al acestui 
amplificator este în aşa fel calculat 
încât simulează caracteristica unui filtru 


16 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 
















































VIDEO-T.V. 



FUNCŢIONAREA SI DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR 

J J 

- PARTEA MECANICĂ 


ing. Şerban Naicu 
ing. Florin Gruia _ 

A. SISTEMUL DE 
TRANSPORT MECANIC AL BENZII 
MAGNETICE 

în evoluţia videocasetofonului au 
existat mai multe sisteme de transport 
mecanic al benzii, în funcţie de 
diversele standarde apărute pe piaţă 
(VCR/SDT, VCR/LP, SVR, Beta-format 
LVR etc.), prezentând fiecare diferite 
avantaje, dar şi dezavantaje. Nu ne 
propunem să le trecem în revistă în 
cadrul acestui serial. 

Standardul care a înlăturat cea 
mai mare parte dintre dezavantajele 
celorlalte sisteme, la un preţ de cost 
cât mai scăzut, este VHS (Video Home 
System) dezvoltat de firma japoneză 
JVC. în funcţie de diferitele trasee 
parcurse de banda magnetică şi de 
poziţia în care aceasta intră în contact 
cu discul cu capete magnetice 
rotitoare, au apărut diyerse tipuri de 


mecanici. Standardul VHS foloseşte în figura 1 este simplu, banda având 
casete video conţinând două bobine un traseu scurt în afara casetei, ea 
(role) dispuse alăturat, în acelaşi plan făcând o buclă în formă de “M”. 

(rola debitoare şi rola acceptoare). Se poate observa că banda 

Sistemul mecanic de încărcare şi magnetică întâlneşte pe traseu mai 
transporta benzii magnetice, prezentat multe role şi ghidaje, al căror scop este 



trece-sus, cu frecvenţa de tăiere la 
300Hz. în acest fel, semnalul de 
audiofrecvenţă este limitat la domeniul 
300-3000Hz, suficient pentru a asigura 
o bună inteligibilitate a vorbirii. 

De remarcat şi existenţa unei 
rezistenţe controlate în tensiune în 
circuitul terminalului 9. Rezistenţa 
joncţiunii emitor-colector a tranzistorului 
T2 constituie o ramură a divizorului de 
la intrarea amplificatorului de 
audiofrecvenţă. Valoarea acestei 
rezistenţe şi implicit a amplificării este 
determinată de tensiunea pe terminalul 
16, care variază în funcţie de prezenţa/ 
absenţa purtătoarei de înaltă frecvenţă. 

în continuare prezentăm câteva 
date concrete, referitoare la 
componentele acestui receptor CB. 
Toate bobinele se realizează pe 
carcase cu diametrul de 7,5mm cu 
conductor CuEm 0,25mm. Numărul de 
spire este: LI - 3 spire; L2 - 3+4 spire; 
L3 - 3 spire; L4 - 8 spire; LI -1 spiră. 
Transformatorul de frecvenţă 
intermediară Trl are înfăşurarea 
primară L6 cu 150 spire CuEm 
0,08...'0,09mm; înfăşurarea secundară 
L7 are 30 spire CuEm 0,1...0,12mm. 
Bobina L8 împreună cu condensatorul 
asociat formează un circuit rezonant pe 
frecvenţa de 455kHz. Pentru aceasta, 


L8 va avea 2x75 spire CuEm 
0,08...0,09mm. Atât bobina L8 cât şi 
înfăşurările transformatorului Trl se 
bobinează pe mosorelul de ferită al 
unor transformatoare de frecvenţă 
intermediară, recuperate de la orice 
radioreceptor scos din uz. Şocul S are 
5 ... 8 spire CuEm 0,25mm, bobinate 
pe un tor de ferită cu dimensiuni reduse 
(2x3 ...4x5mm). Filtrul ceramic cu 
frecvenţa centrală de 455kHz poate fi 
din serie FP1P (CSI); se poate folosi 
şi filtrul LT455G care este uşor 
procurabil şi mai ieftin. 

Referitor la circuitul integrat 
folosit în acest receptor CB, precizăm 
că pe piaţa românească de 
componente electronice există la ora 
actuală atât circuitul integrat TDA1083 
(TELEFUNKEN), cât şi echivalentele 
A283D (RFT) şi K174XA10 (CSI), toate 
comercializate la preţuri foarte 
accesibile. 

Reglaje Datorită utilizării 
cuarţului în oscilatorul local şi a filtrelor 
ceramice în amplificatoarele de 
frecvenţă intermediară, cele două 
receptoare funcţionează de la prima 
încercare. Pentru obţinerea 
sensibilităţii şi selectivităţii maxime se 
impun următoarele operaţii de acord, 
efectuate în ordinea indicată mai jos: 


- se reglează circuitul de antenă 
prin intermediul condensatorului 
ajustabil (la primul receptor), sau al 
miezurilor de ferită (la cel de-al doilea); 

- se reglează miezurile 
transformatoarelor de frecvenţă 
intermediară şi al bobinei L8 (pentru cel 
de-al doilea receptor). 

în timpul acestor reglaje se 
urmăreşte obţinerea unui nivel sonor 
maxim. Menţionăm că schimbarea 
antenei reclamă o uşoară corecţie a 
reglajului circuitului de antenă, pentru 
obţinerea unui randament maxim. 
Schimbarea cuarţului, în scopul 
recepţionării oricărui alt canal CB, nu 
presupune reglaje, cu excepţia unui 
reglaj iniţial al miezului bobinelor L4, L5 
pentru cel de-al doilea receptor. 

Concluzii 

Cele două radioreceptoare CB 
prezentate în acest material sunt 
simple, atât din punct de vedere al 
realizării, cât şi al reglării. Performanţele 
acestora sunt notabile, graţie folosirii 
circuitelor integrate, a cuarţurilor şi a 
filtrelor ceramice. Acestea asigură o 
bună sensibilitate şi selectivitate, ceea 
ce permite separarea eficientă a două 
canale adiacente, chiar dacă receptorul 
se află în imediata apropiere a unui 
emiţător puternic. 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 


17 


























VIDEO-T.V. 




rolă presoare, frâne etc.) care cedează 
primele, datorită “îmbătrânirii” 
materialului şi a durificării suprafeţelor 
de contact, ceea ce conduce la o 
micşorare a aderenţei. 

Este util să se dispună de 
Manualul Service al aparatului care se 
depanează, deoarece astfel se poate 
afla denumirea corectă a componentei 
care se înlocuieşte, împreună cu codul 
fabricantului pentru a putea fi procurată 
exact piesa dorită. De exemplu: Part 
no. MB740680, Part Name=Capstan 
belt, adică în traducere Cod nr. . 


AXA DISCULUI 



de a asigura o mişcare stabilă a benzii 
faţă de capetele magnetice, precum şi 
a unei tensiuni mecanice în bandă. 

Ghidajele de intrare şi ieşire, din 
zona discului cu capete video, asigură 
înclinarea corectă a benzii, determinând 
o bună stabilitate a imaginii, prin citirea 
corectă a pistelor video. Rola de 
impedanţă mecanică îmbunătăţeşte 
transportul benzii din punctul de vedere 
al fluctuaţiilor de viteză longitudinale, 
reducând şi vibraţiile pe verticală ale 
imaginii. Pentru întinderea benzii este 
utilizat un ghidaj situat pe un braţ de 
întindere, tensionat de un arc reglabil. 

în jurul rolei debitoare, de obicei, 
este petrecut un ambreiaj cu pâslă, care 
este solidar cu braţul de întindere. 
Presiunea acestui colier de pâslă pe 
rola debitoare determină tensiunea 
mecanică a benzii. în vederea încărcării 
benzii (“loading”) este utilizat un motor 
separat, destinat acestui scop. 

în figura 2 este prezentată 
schema de principiu ilustrând modul de 
aşezare a benzii în jurul discului cu 
capete magnetice rotitoare (capete 
video) şi a poziţiei acesteia faţă de 


audio/control. 

Poziţia înclinată a discului cu 
capete în raport cu banda magnetică 
este ilustrat şi mai grăitor în figura 3; 
acest lucru fiind determinat de 
necesitatea de a se putea înregistra 
pistele video oblic faţă de marginea 
benzii. 

Partea mecanică a 
videocasetofonului necesită unele 
operaţiuni de întreţinere periodică, care 
sunt prezentate în Tabel. 

S-au notat cu C operaţia de 
curăţare, cu U cea de ungere şi cu î cea 
de înlocuire (schimbare) a dispozitivului 
respectiv. 

Ca o constatare generală, 
atragem atenţia asupra componentelor 


PISTA CONTROL 


Denumire = Curea de volant). 

Sistemul de transport mecanic 
al benzii este pus la punct de către 
fabricantul videocasetofonului şi nu 
este necesar, în mod normal, să se 
facă nici o intervenţie asupra acestuia 
(cu excepţia cazurilor când se 
produce vreo defecţiune). Sunt totuşi 
necesare o serie de verificări şi reglaje 
în cazul când a fost înlocuită o 
componentă a părţii mecanice, sau în 
cazul unei uzuri foarte avansate. 

Numai dacă ne gândim că 
lăţimea unei piste video este de doar 
49pm, ne dăm seama ce important 
este ca transportul benzii să se facă 
în mod constant, fără smucituri, 
vibraţii, forţe laterale sau variaţii de 
viteză. 

De aceea, la înlocuirea unei 
componente mecanice asociate 
sistemului de transport al benzii 
(ghidaje de bandă, capul audio/control, 
ansamblul rolei presoare, întinzătorde 
bandă etc.) este necesară o verificare 
a corectitudinii reglajului acestui 
sistem mecanic. Pentru aceasta 
există o metodologie precisă 
(descrisă, de regulă, în manualul de 
service al fabricantului) care trebuie 
respectată. Astfel, la înlocuirea unei 
componente mecanice este necesar 
ca intervenţia ulterioară să vizeze, în 
principal, acele părţi (subansambluri) 
implicate în schimbarea propriu-zisă 


capul de ştergere şi de capul combinat confecţionate din cauciuc (curele, ringuri, 


Ore funcţionare 

500 

1000 

1500 

2000 

2500 

3000 

3500 

4000 

5000 

Ans. sup cu capete rotitoare 

C 

c 

c 

C/î 

C 

C 

C 

C/î 

C 

Curea de incarnare casetă 




î 




î 


Curea de volant 




î 




î 


Curea de contor 




î 




î 


Ans. de încărcare casetă 


c 


c 


c 


C 


Ansamblu repede-înainte 


c 


c 


c 


C 


Ansamblu repede-înapoi 


c 


c 


c 


C 


Rolă presoare 


c 


c 


c/î 


C 


Ans cap AUDIO CONTROL 


c 


c 


c/î 


C 


Ansamblul rolei debitoare 




c/u 




C/U 


Ansamblu rolei colectoare 




c/u 




c/u 


Ring (inel) FF, REW 


c 


î 


c 


î 


Ansamblu tensionare bandă 


c 



C 



c 


Ghidaje de bandă 

C 

c 

c 

c 

C 

c 

C 

c 

c 

Motor volant 




î 




î 


Motor disc capete 




î 




î 



TEHNIUM • Nr. 12/1997 


18 






































1 


VIDEO-T.V. 




IEŞIRE 

Figura 4 

care a avut loc. Dacă se acţionează 
asupra altor componente, într-un mod 
impropriu, se pot produce unele 
dereglări în sistemul de transport 
mecanic al benzii, ceea ce poate 
determina o distrugere ulterioară a 
benzii (prin sifonare, zgârâiere, 
ondulare sau rupere). întreaga 
mecanică a unui videocasetofon este 
asftel proiectată şi executată încât 
banda magnetică să fie întotdeauna 
perfect protejată, indiferent de funcţia 
mecanică care se execută (derulare, 
încărcare, oprire etc.). 

Modul de verificare a sistemului 
de transport a benzii se poate urmări 
în figura 4. Se introduce o casetă în 


transportul benzii se va verifica rola 
presoare. Se va verifica funcţionarea 
la interşanjabilitate casetelor video 
precum şi plaja de “TRACKING”. 

în vederea reglajului ghidajelor 
de bandă se procedează astfel: se 
slăbesc (desfac) şuruburile de fixare 
(de tip inbus) puţin, doar atât cât să 
permită ghidajului de bandă să se 
rotească lejer. Dacă se desfac prea 
mult, mişcarea benzii va învârti 
ghidajele, denaturând poziţia. Acest 
lucru este vizibil în figura 6. Se roteşte 
apoi, cu o şurubelniţă specială, 
prezentată în figura 7, care are o 
degajare (un şanţ) la mijloc. Rotirea 
ghidajului se va face cu atenţie, pentru 
a nu se deforma banda în mişcare. 

B. SIMULAREA PREZENTEI 
CASETEI VIDEO ÎN 

COMPARTIMENTUL DE CASETĂ 
Datorită sistemului cu 
fototranzistoare şi a 

microîntrerupătoarelor de detectare a 



aparat şi pe modul de redare (PLAY 
BACK) se urmăreşte intrarea şi ieşirea 
benzii în şi din contact cu discul cu 
capete rotative. Banda poate intra în 
contact cu ghidajele rotitoare sau cu 
cele fixe într-un mod corect sau într- 
unul incorect, ca în figura 5. Trebuie 
verificat că nu există tendinţa de 
ondulare sau de îndoire a benzii 
magnetice pe margini. 

în cazul în care se observă 
astfel de tendinţe negative se va 
proceda la reglarea ghidajului 
corespunzător, până la eliminarea 
îndoirii (ondulării) benzii. Se va 
urmări totodată şi verticalitatea 
perfectă a ghidajelor, în caz contrar 
producândb-se forţe laterale 
supărătoare. Se va verifica buna' 
funcţionare şi în modul de căutare 
rapidă cu imagine (SEARCH). în - 
cazul apariţiei unor neomogenităţi în 


prezenţei casetei video în 
compartimentul de casetă este 
imposibil, în absenţa casetei, să dăm 
comenzi pentru operaţiunile mecanice 
deoarece comenzile nu vor fi acceptate. 
De aceea, este necesar să “păcălim” 
microprocesorul simulând prezenţa 
casetei. 


£5 


_Cap pentru 
" şurubelniţa 


Şurubelniţa 
cu sânt 

r<7i 


_ Ghidaj 


La unele tipuri de mecanică, care 
permit prin deşurubarea a 2-^4 şuruburi 
extragerea ansamblului de încărcare a 
casetei video se procedează astfel: 

- se introduce o casetă şi se 
încarcă în “STAND BY”; 

- se scoate ştecherul de 
alimentare din priză; 

- se desfac şuruburile de fixare 
şi se scoate ansamblul (cu tot cu 
caseta video încărcată). Se aşează 
acest ansamblu deasupra 
videocasetofonului, firele de conexiune 
fiind de obicei scurte, având grijă să 
punem un material izolator dedesubt, 
spre a nu se produce accidente 
neplăcute. Prin răsturnare cu capul în 
jos, s-ar putea ca videocaseta să se 
mişte, iar comutatorul de prezenţă şi 
poziţie a casetei să se schimbe, de 
aceea este necesar să se blocheze 
poziţia casetei în ansamblu; 

- se introduce ştecherul în priză 
şi se acţionează comenzile dorite. 

La unele videocasetofoane 
vechi, cu încărcare pe sus, prezenţa 
casetei este sesizată cu un 
microîntrerupător aşezat sub casetă. în 
alte situaţii speciale, se obturează dioda 
din centrul casetei cu un obturator optic 
(de exemplu, un varniş negru) având 
grijă să nu se rupă suportul de plastic 
al diodei, de consistentă fragilă. 

în alte situaţii este mai uşor să 
se acopere cu un scotch negru, 
netransparent (opac) găurile de acces 
stânga/dreapta ale fototranzistorilor. 

C. DISPOZITIVE Şl SCULE 
RECOMANDATE PENTRU 

ÎNTREŢINEREA Şl REPARAREA 
MECANICII VIDEOCASETOFONULUI 

- Casetă de aliniere - exemplu: 
AKAI TF-505MH (Alignement tape) - 
JVC-MH2 

- Casetă pentru măsurarea 
tensiunii benzii (Back Tension Tape) - 
exemplu: AKAI BT-001 JVC-PUJ-48076 

- Rolă de încercări confecţionată 
dintr-o rolă suport de bandă video; 

- Aparat de măsurat tensiunea 

ECTOARE 


CAUQUC 




J " (■><, 


<1 


Figura 6 



Figura 8 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 


19 





















































































VIDEO-T.V. 


GHIDAJ 

BANDA 

MAGNETICA 


L GREŞIT 


CORECT 


Figura 9 

mecanică (Tension Gauge) - exemplu: 
AKAITG-002. 

D. ÎNLOCUIREA CURELELOR, 
A RINGURILOR Si A FRÂNELOR 

9 

Aşa cum este şi firesc, înainte 
de efectuarea oricărei intervenţii privind 
depanarea unui subansamblu al părţii 
mecanice, este necesar ca în prealabil 
să fie verificată buna funcţionare a 
surselor de alimentare cu tensiune, 
astfel încât să fie prezente toate 
tensiunile şi comenzile logice necesare 
funcţionării motoarelor. 

în ceea ce priveşte înlocuirea 
curelelor originale ale video- 


curelei, se lustruiesc în timp, 
contribuind în mod negativ la 
“transmiterea” mişcării. De 
aceea, este util ca la înlocuirea 
curelelor de încărcare să se facă 
şi curăţarea, respectiv abrazarea 
fuliilorde pe motorul de încărcare 
şi a roţii acţionate de către 
acesta. 

“Ringurile”, sau inelele de 
cauciuc de pe roţile motoare, au 
o sarcină foarte dificilă, acţionând în 
aproape toate modurile de lucru (repede 
înainte, repede înapoi, eject, colectarea 
benzii în modul redare etc.). De aceea, 
suprafaţa lor de contact se tasează, se 
umple de praf, iar aderenţa se 
micşorează drastic, cauciucul din care 
sunt făcute “îmbătrânind” mai repede 
şi fisurându-se. Se recomandă, în 
aceste situaţii, înlocuirea lor cu altele 
noi, de aceleaşi dimensiuni. 

Atât pe rola debitoare, cât şi pe 
rola colectoare (acceptoare) există câte 
un sabot de frână având ca material de 
frânare cauciucul sintetic, ca în figura 


GHIDAJ 

ÎNCLINAT 


GHIDAJ DE 
ÎNCĂRCARE 

(? 


(T) DISCUL SUPERIOR 


GHIDAJ 

ÎNCLINAT 



GHIDAJ DE 
ÎNCĂRCARE 


DISCUL INFERIOR 


(I) BANDA VIDEO 


Figura 10 


casetofonului cu altele similare, este 
necesar să se respecte secţiunea, 
lungimea şi forma curelelor înlocuite. 
Este, de asemenea, vitală 
omogenitatea secţiunii curelelor care 
se montează: în caz contrar pot apare 
vibraţii, precum şi o viteză variabilă de 
deplasarea benzii. 

Este contraindicată montarea 
unor curele prea întinse, sau cu 
secţiunea prea mare (prea groase). Se 
va avea o atenţie deosebită la 
înlocuirea curelelor de “loading” adică 
cele de la motorul de încărcare şi 
descărcare a casetei şi a benzii 
magnetice, deoarece sarcina mecanică 
este mare, în acest caz. 

O altă problemă constă în faptul 
că fuliile motoarelor de încărcare, 
datorită sarcinii mecanice importante 
pe care o acţionează, dar şi a derapării 


8. In timp, acesta “îmbătrâneşte”, 
micşorându-se astfel forţa de frânare. 
La opriri, banda devine liberă, creându- 
se astfel bucle periculoase pentru 
integritatea sa (în special la scoaterea 
casetei - EJECT). Se vor înlocui 
frânele respective cu cauciuc de bună 
calitate, nelucios, având grosimea 
corespunzătoare. 

E. REGLAJUL GHIDAJELOR 
DE BANDĂ 

Pentru buna funcţionare a 
videocasetofonului, pentru respectarea 
interşanjabilităţii casetelor, şi _ 
pentru stabilitatea parametrilor 
imaginii şi sunetului de-a lungul 
întregii casete video şi pentru 
protecţia integrităţii mecanice a 
benzii video este necesar ca 
ghidajele de bandă (fie fixe, fie 
rotitoare) să fie perfect reglate, la 


cota optimă. De obicei, acest lucru este 
precis reglat de fabricant însă în cazul 
schimbării discului cu capete sau al 
unor intervenţii asupra ghidajelor, e 
necesară o verificare şi o reglare a lor. 

Se procedează astfel: 

- se pune o casetă oarecare şi 
se acţionează comanda PLAY; 

- se reglează ghidajele fixe de la 
debitarea benzii conform figurii 9, 
avându-se grijă ca banda video să se 
încadreze în şanţul ghidajului fără a se 
îndoi sus sau jos; 

- se reglează în continuare 
ghidajele rotitoare conform figurilor 
10*14. 

- se desfac uşor, pe rând, 
şuruburile de fixare aflate în partea 
inferioară a ansamblelor ghidajelor. 

O desfacere prea largă a 
şuruburilor duce la rotirea de la sine a 
ghidajelor odată cu trecerea benzii şi 
deci la continua denaturare a înălţimii 
lor. 

Cu ajutorul unui osciloscop se 
vizualizează forma de undă indicată în 
Service Manual drept “ FM 
Envelope out” în punctul de test TP 
.... (indicat de fabricant). în cazul 
unui reglaj corect se va vedea 
forma din figura 13. 

O prezentare sugestivă este 
cea din figura 14 unde se observă 
toate situaţiile posibile, asociate cu 
oscilogramele anvelopei FM. 

în cazul frecvent al absenţei unui 
osciloscop sau a Service Manual¬ 
ului, se va proceda la reglarea 
secvenţială a ghidajelor rotitoare, 
începând cu cel din stânga (L), cu 
urmărirea pe ecranul televizorului a 
corectitudinii imaginii, iar în interiorul 
videocasetofonului a corectitudinii 
traseului de bandă conform figurii 11. 
Banda video, faţă de discul superior cu 
capete rotitoare trebuie să aibe poziţia 
desenată în stânga figurii 11, iar în 
ghidajele rotitoare nu trebuie să se 
şifoneze. 

Pe măsură ce ne apropiem de 
reglajul optim imaginea va fi din ce în 
ce mai puţin fragmentată de dungi 
(asemănătoare cu cele care apar la 


CORECT 


-y® 


-r» 

=P 

_v® 

Jr 

GREŞIT 

Figura 11 

GREŞIT 


20 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 







































VIDEO-T.V. 


DEPANAREA TELEVIZOARELOR ÎN CULORI (XI) 

ing. Şerban Naicu 

ing. Horia Radu Ciobănescu 


Sursele de alimentare cu 
tensiune ale T.V. color 

1. Sursa principală de 
alimentare în comutaţie 

Sursa de tensiune în comutaţie, 
având schema electrică prezentată în 
revista TEHNIUM nr.5/1997, reprezintă 
principala sursă de alimentare cu 
tensiune continuă a televizorului. Ea 
este realizată, în principal, cu patru 
tranzistoare. 

Sursa are ca scop principal 
furnizarea tensiunii de +115V, destinată 
alimentării baleiajului orizontal, precum 
şi a tensiunii de +14V care alimentează 
etajul final audio şi tranzistorul driver 
linii, în starea stand-by (prin D810). 

Din tensiunea de +115V ia 
naştere, cu ajutorul stabilizatorului 
integrat IC201 (KA33V) tensiunea de 
+33V, necesară pentru comanda 
diodelor varicap din selectorul de 
canale. 

Din tensiunea de 14V ia naştere, 
prin intermediul stabilizatorului de 5V 
IC601 (LM7805) tensiunea necesară 
pentru alimentarea microprocesorului. 

Toate aceste tensiuni sunt 
conectate permanent la etajele pe care 
le alimentează pentru a permite pornirea 
televizorului din starea de stând-by. 

Tensiunea de reţea (220V c.a.) 


se aplică punţii redresoare D601-M304, 
prin intermediul întrerupătorului SW601, 
al siguranţei F601 (2A) şi al filtrului de 
antiparazitare format din 
condensatoarele C626 şi C602 şi bobina 
L601. Acest filtru are un dublu rol: pe 
de o parte de a opri componentele 
parazite de înaltă frecvenţă produse în 
receptorul T.V. să ajungă în reţea, pe 
de altă parte de a filtra paraziţii din reţea 
pentru a nu perturba buna funcţionare 
a aparatului. 

Tot din tensiunea de reţea se 
alimentează şi circuitul de 
demagnetizare la pornirea tubului 
cinescop, format din condensatorul 
C601, termistorul PTC (notat R601) şi 
bobina de demagnetizare (degaussing 
coil) L602. 

Condensatoarele de pe puntea 
redresoare C604-*-C607 au rolul de a 
îmbunătăţi regimul de comutare al 
diodelor. 

La ieşirea punţii redresoare 
D601*D604 (4x1N4004) se obţine o 
tensiune continuă de circa 300V, filtrată 
cu condensatoarele C608 şi C609. Prin 
rezistoarele înseriate R603 şi R604 
(1OOKH fiecare) se injectează un curent 
în baza tranzistorului Q601, care se va 
deschide. Curentul din acest tranzistor 
va circula pe traseul: borna (+) a 


condensatorului C608, înfăşurarea 7-8 
a transformatorului T601, colector- 
emitor Q601, rezistoarele R605 şi R622, 
masă. Curentul are o formă liniar- 
crescătoare, determinând la bornele 
rezistorului R622 o tensiune 
triunghiulară negativă faţă de o referinţă 
- simbolizată ca o masă virtuală (dar 
care nu este masa celorlalte etaje 
funcţionale ale receptorului T.V.). 
Această tensiune se regăseşte la 
bornele grupului C611, R611 şi se aplică 
bazei tranzistorului Q602. Grupul 
tranzistoarelor Q602-Q604 constituie un 
tranzistor compus, de tip pnp. 

La o anumită valoare a 
curentului prin tranzistorul comutator 
Q601, tranzistorul compus pnp se va 
deschide, şuntând baza lui Q601, care 
se va bloca. Urmează apoi o nouă 
deschidere a tranzistorului Q601 prin 
grupul R603-R604, timp în care 
tranzistorul compus pnp este alimentat 
cu tensiune pe traseul: R603, R604, 
înfăşurarea 9-10 a transformatorului 
chopperT601 şi dioda D606. 

După mai multe cicluri de 
deschidere a tranzistorului comutator 
Q601, timp în care se încarcă 
condensatoarele electrolitice din 
secundarul transformatorului chopper, 
se intră apoi în regimul normal de 


derularea rapidă cu imagine). La 
obţinerea unei imagini^curate pe tot 
ecranul cu reglajul de “TRACKING” pe 
mijlocul cursei, imaginea va trebui să 
fie lipsită de tremurat, pe verticală. 

Se vor face probe de 

REGLAJUL 

ÎNĂLŢIMII . 

GHIDAJULUI 


CHEIE DE l,5mm 
HEXAMETRICA 



ŞURUB DE 
FIXARE 

Figura 12a 


interşanjabilitate a casetelor şi de 
vizualizare cu derulare rapidă. Se va 
reveni asupra reglajelor dacă e nevoie. 
Se vor strânge şuruburile de blocare. 

REGLAJUL GHIDAJULUI DE 
BANDĂ TERMINAL, DE LA 
INTRAREA BENZII ÎN CASETA 
VIDEO 

După rola presoare, înainte de a 
intra în caseta video, banda mai 
trece peste un ghidaj subţire, ca 
în figura 15. înălţimea acestuia 
este critică, în cazul unei reglări 
defectuase producându-se 
încreţituri ale benzii ca în figura 
16. Se acţionează modul de lucru 
repede-înainte sau repede-înapoi 
şi se reglează înălţimea ghidajului 
din şurubul C, privind din sensul 
săgeţii A până când dispare 
tendinţa de a se produce încreţituri 
între ghidaj şi rola presoare. Se 
schimbă sensul de mişcare rapidă 


şi se verifică din nou că nu apar 
încreţituri ale benzii. Este esenţială 
confirmarea verticalităţii acestui ghidaj, 
în caz contrar apărând nedorite forţe 
verticale. 

continuare în numărul viitor 

REGLAJUL 



LJ 

Figura 1 2b 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 


21 






































VIDEO-T.V. 



funcţionare (blocking). 

Baza tranzistorului Q602 este 
polarizată atât de tensiunea continuă 
din colectorul lui Q603, prin rezistorul 
R610, cât şi de tensiunea negativă de 
impuls, prin grupul R611-C611. 

Condensatorul electrolitic C610 
este încărcat cu polaritate pozitivă pe 
armătura conectată la emitorul 
tranzistorului Q602, când acesta este 
blocat şi se descarcă pe traseul: 
joncţiunea B-E a lui Q601, rezistorul 
R605, spaţiul E-C al lui Q604 şi 
rezistorul R613, printr-un curent invers 
care elimină sarcinile stocate în baza 
lui Q601. Când acest curent scade sub 
o anumită limită, se blochează 
tranzistorul Q604. Prin trecerea 
tranzistorului comutator Q601 în starea 
de blocare, se inversează faza 
înfăşurării 9-10 a transformatorului 
chopper T601, condensatorul C610 
reîncărcându-se prin dioda D606 cu 
plusul tensiunii pe borna sa pozitivă, 
iar minusul pe baza tranzistorului Q601, 
care va fi blocat ferm. 

Reacţia negativă a schemei, 
care asigură stabilizarea tensiunilor de 


scăderea timpului de conducţie a lui 
Q604 şi, în final, valoarea tensiunilor 
de ieşire, compensând astfel tendinţa 
lor iniţială de creştere. 

Prin redresarea tensiunilor de 
impulsuri din secundarul 
transformatorului chopper (T601) se 
obţin tensiuni continue necesare 
funcţionării T.V. 

Astfel, impulsurile de la pinul 5 
al transformatorului chopper sunt 
redresate şi filtrate cu grupul:D610, 
C614, R616, C616, C617, R617, L603, 
C505 şi C618, rezultând tensiunea de 
+115V. 

Impulsurile de la pinul 4 al 
transformatorului chopper redresate şi 
filtrate cu grupul D611, C619, C621 
generează tensiunea continuă de +14V, 
care urmează două trasee: 

- prin D810 realizează alimentarea în 
starea de stand-by a colectorului 
tranzistorului driver linii Q502; 

- prin L604 şi C620 alimentează alte 
trei trasee, după cum urmează: 
stabilizatorul serie realizat cu Q607, 
sursa de +5V realizată cu IC601 şi 
etajul final audio. 



ieşire la variaţiile tensiunii de alimentare 
sau ale curentului de sarcină se 
realizează pe bucla: înfăşurarea 11-12 
a transformatorului T601, celula 
redresoare D607-C612 şi tranzistorul 
amplificator de eroare Q603. Tensiunea 
de impuls la borna 12 a 
transformatorului este redresată de 
dioda D607, dând naştere unei tensiuni 
continue care, prin intermediul 
divizorului rezistiv R606-VR601-R607 
asigură polarizarea bazei tranzistorului 
Q603. Emitorul tranzistorului este 
menţinut la un potenţial constant de 
către dioda Zener D609. 

Dacă se produce o creştere a 
tensiunii de alimentare (de reţea) sau o 
scădere a curentului absorbit de etajele 
funcţionale ale televizorului are loc o 
creştere a tensiunii de bază a 
tranzistorului Q603 în raport cu 
emitorul. Deci, tranzistorul se va 
deschide mai mult, tensiunea sa din 
colector va scădea, micşorând astfel 
şi polarizarea bazei tranzistorului Q602. 
Tranzistorul compus Q602-Q604 se va 
deschide mai mult, determinând 


Stabilizatorul serie realizat cu 
R621. D613 (diodă Zener echivalentă 
cu DZ10V, dar preferabil DZ11V), 
tranzistonji Q607 (de tip 8050C, sau 
BD135,137,139) şi dioda D612 (care 
poate fi eliminată) furnizează tensiunea 
de pornire (+9,3V) a oscilatorului linii 
inclus în CI202 (prin alimentarea pinului 
7 al acestuia). 

Stabilizatorul de +5V 
alimentează microprocesorul la pinul 
42, memoria ICI 02 la pinul 8, receptorul 
de telecomandă în infraroşu şi eventual 
(dacă este prevăzut) modulul de 
teletext, fiind realizat cu R623, IC601 
(LM7805) şi C615. 

2. Generarea tensiunilor 
recuperate 

în televizorul Royal iau naştere, 
prin redresarea impulsurilor de pe 
transformatorul de linii, următoarele 
tensiuni recuperate: 

• +25V pentru driverul H (Q502), 

prin redresarea impulsurilor de la pinul 
5 al transformatorul de linii, prin grupul 
D615 în paralel cu C623, C624 (filtraj) 
şi D811; . 


• +24V pentru baleiajul vertical 

(prin R404), tot prin redresarea 
impulsurilor de la pinul 5 al 

transformatorului de linii; 

• +12V pentru alimentarea 

circuitelor integrate, prin redresarea 
impulsurilor de la pinul 4 al 

transformatorului de linii, prin D504 în 
paralel cu C511, C512 (filtraj) şi 
stabilizatorul integrat IC501 (de tip 
LM7812); 

• +180V pentru alimentarea 

amplificatorului video, prin redresarea 
impulsurilor de la pinul 3 al 

transformatorului de linii, prin grupul 
D503 în paralel cu C509 şi C508 (filtraj). 

Se mai produc următoarele 
tensiuni recuperate pentru alimentarea 
tubului cinescop: 

• tensiunea în impulsuri pentru 
alimentarea filamentului T.K., de la pinul 
6 al trafo linii, prin rezistorul R506 (cu 
valoarea cuprinsă între 1Q şi 2,2Q); 

• tensiunea de accelerare (G2 - 
screen) a T.K.; 

• tensiunea de focalizare (G4 - 
focus) a T.K.; 

• foarte înalta tensiune (FIT), 
notată şi HT, de circa 25KV. 

3.Depanarea sursei principale 
de alimentare şi a etajelor care se 
pot defecta din această cauză 

Defectul tipic care apare cel mai 
des la televizorul Royal, după circa 1 
an de exploatare, este distrugerea 
condensatorului C610-47u F. ceea ce 
duce la creşterea tensiunii generale de 
alimentare la valori periculoase . între 
150-270V. Acest defect apare în special 
la TV care au fost menţinute în regimul 
de STAND-BYTn perioadele în care nu 
s-a vizionat program TV, în acest caz 
sursa principală de alimentare 
(alimentatorul în comutaţie) fiind 
permanent în funcţiune. în funcţionarea 
cu sarcină normală, frecvenţa de lucru 
a sursei este de circa 30kHz, pe când 
în funcţionarea cu sarcină redusă, 
această frecvenţă creşte la circa 
50kHz, ceea ce solicită în plus 
condensatorul electrolitic. La o 
măsurare simplă, acest condensator îşi 
menţine capacitatea, în schimb la o 
măsurare pe punte RLC se constată 
creşterea importantă a pierderilor. 

Menţionăm că aceleaşi efecte 
asupra creşterii tensiunii generale de 
alimentare le poate avea şi reducerea 
capacităţii condensatorului, sub lOpF, 
dar acest defect este întâlnit relativ rar. 

Ca urmare a creşterii tensiunii de 

TEHNIUM • Nr. 12/1997 


22 























VIDEO-T.V. 


I .— 


alimentare la valorile periculoase de 
mai sus, apar o serie de alte defecte, a 
căror depanare va fi tratată pe larg în 
cele ce urmează. 

Depanarea sursei de 
alimentare 

La creşterea tensiunii de 
alimentare peste valoarea nominală de 
+115V spre valori de 150-270V, prima 
măsură care se ia este înlocuirea de 
urgenţă a condensatorului C610-47| uF. 

Deşi pe schemele existente este 
menţionată tensiunea de 25V, sau pe 
cele mai recente de 50V, pe placă se 
vor găsi în realitate, în multe cazuri, 
condensatoare de 47pF/16V. Se vor 
monta condensatoare de 47pF/50V 
sau de tensiune mai mare, a căror 
fiabilitate este mai ridicată. Se pot 
utiliza, în lipsă şi condensatoare de 22- 
lOOpF, dar recomandăm utilizarea 
valorii din schemă, la o tensiune mai 
mare. De multe ori, în cazul defectării 
C610, se defectează Q601, D608, 
R603, R604, Q602, Q604. 

Tranzistoarele Q602, Q604 se vor 
măsura numai după scoaterea din 
montaj, deoarece în general nu intră în 
scurtcircuit total. De asemenea, se pot 
defecta, din ramura secundară a sursei 
(+14V) şi D611, D612, D613, Q607. 
Toate aceste elemente se verifică şi 
se înlocuiesc, dacă este cazul. 

Recomandăm înlocuirea 
rezistenţelor R603, R604 dacă se 
înlocuieşte Q601 (BUT11AX, 
BUTII AF), deoarece, în multe cazuri, 
una dintre acestea poate prezenta 
întrerupere internă intermitentă, care nu 
se depistează totdeauna prin măsurare. 
Urmarea defectării uneia din aceste 
rez^tenţe este nepornirea sursei. 

Componentele originale din 
sursă pot fi înlocuite cu următoarele: 

• Q602, de tip BC369, se poate 
înlocui cu orice tip de tranzistor pnp 
uzual de mică putere (BC251,2SA774, 
2SA1015), dar se va ţine cont de 
amplasarea terminalelor; 

• Q604, de tip BC547, se poate 
înlocui cu orice tip de tranzistor npn 
uzual de mică putere (BC171, 
2SC1815), dar se va ţine cont de 
amplasarea terminalelor; 

.• Q601, de tip BUTII AX, se poate 

înlocui cu BUTII AF, dar numai în 
capsula din plastic, izolată (există şi 
BUTII AF cu radiator metalic, care 
trebuie izolat şi care trebuie evitat, din 
cauza complicaţiilor mecanice). De 
asemenea, ţinând cont de faptul că 

TEHNIUM • Nr. 12/1997 


tranzistorul BUTII AX (sau BUTII AF) 
este dimensionat la limită din punct de 
vedere termic, recomandăm montarea 
lui BU508A, 2SC1545 etc., în capsulă 
de plastic, izolată, dar de dimensiuni 
mai mari, cu putere disipată mai mare 
(complicaţiile mecanice sunt minime), 
în acest caz, tranzistorul este mult mai 
fiabil şi nu se mai arde cablajul în zona 
lui din cauza supraîncălzirii. 

• D608, de tip BZX79C10V, se 

poate înlocui cu DZ9V1 sau DZ10V (nu 
cu variantele de 1W de tip PL); 

• D611, de tip BYV95B, se poate 
înlocui cu BAI 57, BAI 59; 

• D612 se elimină; 

• D613, de tip BZX79C10V, se 

poate înlocui cu DZ10V, sau mai bine 
cu DZ11V (nu cu variantele PL); 

• Q607, de tip 8050C, se poate 
înlocui cu BD135, BD137, BD139 
(atenţie la terminale). 

Măsuri de protecţie 

în vederea evitării avariilor în 
receptorul T.V.C. (sau măcar a limitării 
lor) în cazul defectării sursei principale 
de alimentare în comutaţie, autorii 
recomandă, în continuare, patru metode 
practice de protecţie. Acestea sunt 
foarte simplu de aplicat şi asigură o 
bună protecţie televizorului, fiind, de 
altfel, unele din ele întâlnite şi în 
schemele industriale. 

1. Se va înlocui condensatorul C610 
(47pF/25V sau chiar 16V), chiar şi 
preventiv, fără să se aştepte defectarea 
sa, cu' unul de valoare egală (47pF), 
dar având tensiunea de străpungere mai 
mare (63V, 160V, 250V). 

2. O metodă de protecţie la fel de 
simplă constă în montarea unei diode 
Zener de 130V (R2M) la ieşirea de 
+115V a sursei (punctul de măsură 
TP601), cu anodul la masă. La o 
eventuală avariere a sursei de tensiune 
când tensiunea furnizată pe această 
linie ar avea tendinţa să depăşească 
130V, dioda Zener se va scurtcircuita, 
punând această tensiune la masă şi 
nepermiţându-i să pătrundă în restul 
etajelor televizorului; 

3. Prin utilizarea funcţiei de “protecţie 
la raze X” a circuitului integrat 
TDA8305A (IC202). Funcţia de 
“protecţie la raze X” se referă la blocarea 
funcţionării TV în momentul în care 
tensiunea generală de alimentare (deci 
şi FIT, care la depăşirea unei anumite 
valori -25KV- generează raze X în 
cantităţi periculoase pentru cei aflaţi în 
apropiere) creşte peste un anumit prag. 


Deşi receptorul TVC Royal nu 
are implementată în schema sa 
această facilitate, totuşi circuitul 
integrat TDA8305A este prevăzut 
pentru această funcţie la pinul 1 care 
are dublu rol (reglaj tensiune RAA - 
selector VI între IV şi 12V - şi circuit 
de protecţie la raze X - când VI este 
cuprins între OV şi 0,8V). în cazul intrării 
în funcţiune a circuitului de protecţie la 
raze X impedanţa de ieşire a pinului 36 
al circuitului CI202 devine foarte mare 
şi practic nu mai comandă driverul H, 
situaţie în care televizorul iese din 
funcţiune. 

După blocarea funcţionării TV pe 
această cale, acesta poate fi repornit 
numai după acţionarea butonului pornit/ 
oprit (lucru care nu se poate face din 
telecomandă sau de la butoanele 
tastaturii locale, în mod direct). 

Un astfel de caz concret se 
petrece la scurtcircuitarea (chiar şi 
parţială) a condensatorului de decuplare 
a circuitului de reglaj RAA de la pinul 1 
al IC202, C214(22nF). 

în vederea utilizării acestei 
protecţii se poate adăuga montajul 
simplu prezentat în figura 1 , sau o 
variantă asemănătoare. Schema 
prezentată se conectează cu TV prin 
intermediul a trei conexiuni: +115V 
(sursa principală de alimentare - punctul 
TP601), pinul 1 al IC202 (TDA8305A) 
şi masă (pinul 6 al IC202). Montajul 
acţionează astfel: la o valoare normală 
a tensiunii principale (de +115V) 
tranzistorul T este blocat, la o creştere 
a acestei tensiuni peste circa 130V, 
tensiune care ar deveni periculoasă 
pentru etajele funcţionale ale TV şi 
filamentul T.K., tensiunea din baza 
tranzistorului, determinată de divizorul 
rezistiv şi dioda Zener, depăşeşte 
pragul de deschidere al tranzistorului,' 
aducându-l în saturaţie. în acest 
moment pinul 1 al IC202 este conectat 
la masă, intrând în acţiune funcţiunea 
de protecţie la razele X. Tranzistorul 
final linii (Q501) se blochează, 
nemaifiind expus pericolului el însuşi, 


Boza lui Q602. 



Figura 2 


23 


























VIDEO-T.y. 


dar prin nefuncţionarea sa 
nemaigenerând tensiuni recuperate de 
valori periculoase pentru alte circuite. 

4.0 altă metodă de protecţie a TV o 
constituie montarea tranzistorului 
suplimentar prezentat în figura 2, 
având un rezistor de 33Q în bază şi 
unul de 1K£2 în colector, conform 
notaţiilor de pe figură. Tranzistorul este 
de polaritate npn, cu siliciu şi poate fi 
de tip BC171 (2SC1685 etc.). 
Funcţionarea acestui mic montaj de 
protecţie este prezentată în continuare. 
La creşterea curentului prin tranzistorul 
comutator Q601, “căderea” de tensiune 
pe rezistenţa sa de emitor va creşte şi 
ea. De fapt, această tensiune (dintre 
emitorul tranzistorului Q601 şi pinul 11 
al transformatorului chopper T601) 
reprezintă tensiunea de comandă BE 
a tranzistorului nostru de protecţie 
(figura 2). Acest tranzistor va începe 
să se deschidă şi va şunta traseul 
dintre baza lui Q602 şi emitorul lui Q604 
(conectat la pinul 11 al trafo chopper) 
ajungând ca la saturaţie să şunteze 
comanda din baza tranzistorului 
compus de tip pnp (alcătuit din Q602 
şi Q604), determinând astfel blocarea 
tranzistorului comutator de putere 0601 
si întreruperea tensiunii de alimentare 
a TV. 

Depanarea etajului final linii 

Ca urmare a creşterii tensiunii de 
alimentare datorită defectării C610, de 
multe ori se distruge tranzistorul final 
linii Q501. Acest tranzistor intră în 
scurtcircuit CE. Se va acorda atenţie 
măsurătorii, deoarece între bază şi 
emitor este montată intern o rezistenţă 
de circa 22-47S2, iar între colector şi 
emitor este o diodă. Defectarea Q501 
se manifestă printr-un zgomot puternic 
(ţiuit) al trafo chopper datorită unui 
consum important din bara de 
alimentare principală. NU SE VA 
ÎNLOCUI NICIODATĂ Q501, FĂRĂ A 
SE MĂSURA TENSIUNEA DE 
ALIMENTARE PRINCIPALĂ SI, 
EVENTUAL, FĂRĂ A SE DEPANA 
SURSA. Sursa se va măsura cu o 
sarcină fictivă, cu un consum 
echivalent (bec de 75-100W/220V), 
după decuplarea restului TV. 
Tranzistorul Q501 se poate înlocui 
direct cu 2SD1555, sau cu BU508D, 
dar cu acesta numai corelat cu 
montarea unei rezistenţe exterioare de 
22-470 între bază şi emitor, deoarece 
altfel tranzistorul se arde după câteva 
ore prin încălzire excesivă. 


Depanarea etajufpi de baleiaj 
vertical 

Uneori, ca urmare a creşterii 
tensiunii de alimentare în urma 
defectării sursei, se poate defecta 
circuitul integrat TDA3653B. Aceasta 
se manifestă ca linie orizontală pe 
ecran. Se înlocuieşte circuitul integrat. 

Defectarea TDA8305A 

Foarte rar, se poate întâmpla ca 
TDA8305A să se defecteze la pinul de 
alimentare 7, ca urmare a pătrunderii 
unei supratensiuni importante, ca 
urmare a defectării sursei. De obicei, 
D613 intră în scurtcircuit, iar Q607 se 
întrerupe, astfel că nu permite trecerea 
tensiunii mari spre circuitul integrat. 
Sunt totuşi cazuri în care Q607 intră în 
scurtcircuit şi astfel se defectează 
TDA8305A. Aceasta se poate verifica 
prin măsurarea cu ohmetrul între pinul 
7 şi pinul 6 (masa). Dacă rezistenţa 
măsurată este de ordinul ohmilor, atunci 
circuitul integrat este defect şi se va 
înlocui. 

4. Pornirea/oprirea T.V. Royal 

Există mai multe modalităţi de 
pomire/oprire a TV Royal: din butonul 
de reţea, din tastatura locală (a 
televizorului), din telecomandă. Vom 
analiza în continuare toate aceste 
posibilităţi. 

• Utilizarea butonului de reţea 

Când TV este deconectat, 
acesta poate fi trecut în starea de 
stand-by prin apăsarea butonului de 
reţea. Totodată, microprocesorul se 
resetează (revine la starea iniţială) prin 
furnizarea unei tensiuni de 3,6V pinului 
33 (RESET), după ce tensiunea de 
alimentarea de +5V de la pinul 42 s-a 
stabilizat. Pentru a porni TV, trebuie 
apăsată de la tastatura locală una din 
tastele stand-by, CH+, CH-, sau de la 
telecomandă una din tastele CH+, CH- 
, unul din butoanele numerice (indicând 
numărul canalului), butonul STATUS 
(pe telecomenzile care au acest buton, 
sau sunt compatibile). Când TV este 
în stare de funcţionare, prin apăsarea 
butonului de reţea, TV se opreşte prin 
deconectarea alimentării de la reţea. 

• Utilizarea tastei STAND-BY de 
la tastatura locală 

Prezentăm mai în detaliu acest 
aspect, deoarece funcţionarea sa nu 
este evidentă. Toate celelalte cazuri de 
acţionare a TV, de la tastatura locală 
sau telecomandă sunt destul de 
răspândite şi le considerăm mai mult 
sau mai puţin cunoscute (de la TV tip 


Goldstar, NEI, Audisonic, Nippon, 
Samsung etc.), de altfel funcţionarea 
în aceste cazuri este clasică, fiind 
implementată în setul de comenzi ale 
microprocesorului. Menţionăm doar că 
la oprirea din telecomandă cu tasta 
stand-by, microprocesorul nu se 
resetează, la pornire el “pleacă” cu 
aceleaşi comenzi în care a fost oprit 
(strălucire, saturaţie, contrast, volum, 
nuanţă, canal - dacă nu se acţionează 
pentru pornire o tastă corespunzătoare 
unui anumit canal). 

- TV pornit. în această situaţie, 
tensiunea la pinul 41 (STAND-BY) al 
microprocesorului este O logic (OV). 
Prin apăsarea tastei stand-by, pinul 33 
(RESET), a cărui tensiune în stare de 
funcţionare este +3,6V este pus la 
potenţialul pinului 41 prin D114, tasta 
stand-by, R104Z. Tranzistorul Q112 
este polarizat invers, deci blocat. 
Apăsarea tastei stand-by este 
echivalentă cu punerea la masă a 
pinului de RESET, situaţie în care 
microprocesorul se resetează şi trece 
în stand-by, iar tensiunea pinului 41 
devine 1 logic (5V). Deci, la oprirea TV 
din butonul stand-by de la tastatura 
locală, microprocesorul se resetează, 
spre deosebire de oprirea din 
telecomandă, când microprocesorul nu 
se resetează. 

- TV în stand-by. Tensiunea la pinul 
41 este de +5V, iar la pinul 33 este 
3,6V. Prin apăsarea tastei stand-by, 
tranzistoarele Q112,Q113se saturează 
(dioda Dl 14 este blocată), iar pinul 19 
este pus la masă. Aceasta este 
echivalent cu acţionarea tastei 
corespunzătoare programului 1 de la 
tastatura locală (tastă care nu există 
în mod fizic, dar funcţia există în setul 
de comenzi al microprocesorului şi este 
asemănătoare acţionării tastei cu cifra 
1 de la telecomandă). TV porneşte 
(numai) pe programul 1, dar nu se 
resetează, aceasta depinde de celelalte 
acţionări care pot produce resetarea 
(pornirea cu butonul de reţea, oprirea 
cu tasta locală stand-by), 

- TV în stare de funcţionare sau 

stand-by şi tensiunea reţelei se 
întrerupe accidental. în acest caz, dacă 
utilizatorul nu intervine, la restabilirea 
tensiunii, TV intră în stand-by şi se 
resetează. Astfel, chiar dacă utilizatorul 
nu supraveghează TV (nu este acasă, 
doarme în timpul nopţii etc.), la 
revenirea tensiunii de reţea, acesta nu 
porneşte. Sfârşitul serialului 


24 


TEHNIUM • Nr. 12/1997 













NAPOCA, str. Pasteur nr. 73, t< 
'64-438402 (după ora 16:30), fax 
RESTI, str. Popa Nan nr.9, secto 
[email protected] 


DISTRIBUITOR PENTRU ROMÂNIA: 

- TRANSFORMATOARE UNII HR-DIEMEN 
■TELECOMENZI TIP HQ 

MAI MARE DISTRIBUITOR DE COMPONENŢI 
MATERIALE ELECTRONICE DIN ROMÂNIA: 


DIODE, TRANZISTOARE, 
CIRCUITE INTEGRATE, MEMORII, 
REZISTOARE, CAPACITOARE, 
TV-VIDEO, CAtiLURI SI CONECTORI. 


TEHNIUM . 12/1997 


CUPRINS: 


ELECTRONICA LA ZI 

Telefonia digitală mobilă - procesoare audio - ing. Nicolae Sfetcu.Pag. 1 

AUDIO 

Preamplificator audio - ing. Aurelian Mateescu.Pag. 4 

LABORATOR 

întrerupător automat - ing. Aurelian Mateescu.Pag. 7 

Voltmetru cu 3/4 digiţi - ing. Şerban Naicu.Pag. 5 

îmbunătăţirea calităţii imaginii la monitoarele monocrom 

- ing.Adrian Codoban.Pag. 8 

Brăduţ de Crăciun - Dan Istrate.Pag. 9 

CQ-YO 

Amplificator liniar de putere pentru banda de 14MHz- RobertGerber.Pag.11 

Radioreceptoare CB-Aurelian Lăzăroiu, ing.Cătălin Lăzăroiu.Pag.14 

VIDEO-T.V. 

Funcţionarea şi depanarea videocasetofoanelor (II) 

- ing. Şerban Naicu, ing. Florin Gruia.Pag. 17 

Depanarea televizoarelor în culori (XI) - ing. Şerban Naicu, 

ing. Horia Radu Ciobănescu.Pag. 21 












































' >’} 


mm*?? 

4500 lei 

n AXOW& 


%-t k 

j & tirj 

ISSN 1223-7000 


* ir n *'u +9 v. un** 

Revistă editată de S.C. TRANSVAAL ELECTRONICS SRL 
Tiparul executat la TACHE EXPRESS, teL/fax: 312 38 72; 311 30 12