Vatra anul XVIII, nr. 3 (110), iulie — decembrie 1968

"FOAIE ROMANEASGĂ Di OPINIE ŞI INFORMAȚIE. 


"a Tulie-Dec. 1968 XVIII,3 .. 178 PREIBURG-Gernania 


n 1 E 10 Erbprinzenstr-17 
_UNIRE ȘI UNITATE isi 
(1 Decembrie 1918 - 10 Decembrie 1922 -— 30 Noembrie 1938) 
„+. Unirea mare de acun o jumătate de veac,după Unirea mică din 1859,desăvârşeşte 
i unitatea Poporului Român. Unitatea naţională e un proces lung,de secole;cunulând 
„opera multor rărFaţi de -stat,căâpitani,gospodari,şi datorind unor, potriviri de 
„Împrejurări.Unitatea naţională. românească. maj cu seană a cerutiitălt tinp şi nai 
„puţini „conducători emeriţi decât oricare alta.Călăuza principală a fost :o0 nos- 
“algie ascunsă a unei etnii pe.măsură ce. sia format până ce a desvoltate -conşti- 
înţă, unei naţiuni: nostalgia contopirii pământurilor şi 'regăsirii iînşilor înpăr- 
iţi între vecini,pentru a reface întregul stăpânit mai nainte. de. neaituri16. cin 
„care purcede Poporul. Ronân.Unitatea românească nu derivă nici cin doctrina-unei 
dinastii de obârşie veche,ca aceea a Capeţienilor francezi,şi: nici din viziunea 
ambiţioasă- a: unor potentaţi ca "strângătorii de pănânturi ruseşti".Unitatea ro- 
mânească este,peste toate,lucrarea anonimă şi lentă a unui popor care tânjea du- 
pă graniţele străbunilor lui.Actul dela 1 Decenhrie. 1918 al mulţimii adunată pe 
câmpia dela Alba Iulia proclană în primul rând anularea edictului lui Aurelian 
prin care cezarul decadent. ordona legiunilor evacuarea Daciti Traiane. Poporul 
Român intra-astfel prin drept ae moştenire și.prin dreptul. virtuţilor proprii 
în posesia fruntariilor pierâute mai în urmă cu aproape 1700 de ani. 
Pireşte,nu trebue să preţuin mai .puţin cumva meritele hărtaţilor iluştri 
cari şi-au înscris numele în istoria unităţii româneşti.Dar:an vrut să apăsăn 
pe rscunoaşterea unei: condiţii specific româneşti şi anume: conâijţia conducători-— 
lor români mai mult de interpreţi decât de animatori unidi,cun este aceea a unui 
Bismarck sau CavoureIn Decembrie 1918,Regele Ferdinană. 1 şi Regina Maria,lon I. 
C- Brătianu, Take lonescu,Mareşalul Averescu,Nicolae Iorga, luliu Maniu, Vetavian 
Goga, Ghe Pop de Băseşti, A1.Vaida,Vasile Goldiş,ştefan Cicio Popyepiscopul Hossu, 
Lancu Plondor, Ion 'Inculejţ, reprezentau generaţiile care-au luptat pentru realiza- 
rea unor aspirații milenare.şi este trist că personalităţi de valoarea unui Titu 
Mai orescu,Petre Carp,C.Stere nu.aveau cun să fie asociate-atunei la sărbătoarea 
Vririi.Dar e adevărat,niciun om de-Stat sau gânditor poliţie nu putea să prevadă 
prăbuşirea în „acelaş timp-a Imperiului Romanovilor și a Imperiului Habsburgic. 


Dacă unirea “ca remenbrare îesăvârşeşte unitatea naţională,şi unitatea ca 
agregat natural finalizează țelurile: Unirii! Unire şi -Unitate sunt conplimentare 
și. se condiţionează reciproc prin integritate şi duraţă istorică„Nu totdeauna 
Unirea asigură şi unitatea,adică o-agregare organică,Unele -unitiţi naţionale 
s'au menţinut într!'o criză aproape permanentă cu ameninţări ciclice de segrega- 
ţie.In schimb Poporul Românesc a împlinit aproape conconitent unirea şi unitatea, 
Acest fenomen de agregare. quasi instantanee este aproape unic,cel puţin în timpu= 
rile noastre,nai ales că a coincis cu o criză a clasei conâucătoare.Sudura Dopu-= 

„lară s!a petrecut dela sine; fuziunea cadrelor politice n!ă isvutit însă tot atât 
de bine.Din criza de orientare a clasei conâucătoare ă rezultat 'prinatul unei 
oligarhii mixte politico-mercantile,care,odată cu antagornisnele din afară, anenin= 
ţa dinăuntru unitatea românească.Acţiunea ae conservare a unităţii şi deci a în- 

dependenţei naţionale a isbucnit dintr!'ocată şi s'a întins în toată ara. Tinere- 
tul României a. anticipat fenomehul. de "'contestare",sun se. spune astăzi , împotriva 
categoriilor disolvante de guvernare„la 10 Decembrie, 1922, studenţii tusuror Uni 
versităţilor au proclamat greva până cână va fi recunoscută precăâerea velurilor 
naționale,adică stăpânirea: de către Poporul nonânesc.a propriului destin înăun- 

tru, şi. independenţă reală în afară.. pg, a a i i 

4 Greva s!ă terminat după un an,cu victoria tinereţuluie 0 viciorie Pizară: 
totală - şi în acelaş timp precară. Totală, fiinacă. în urma acestei vietarii s'a 

„ născut o mişcare naţională de mari:adâncimi şi amploare,de. reînoire morală şi 


) 
- 2 : 
socială; precară,fiinăcă în faţa noilor forţe de acţiune pentru independenţa 
internă şi externă oligarhia politico--mereantilă a constituit reacţiunea cu o 
doctrină și cu metode de nimicire,folosină organele Statului,de la Coroană,aceen 
a lui Carol Ilypână ia jandarnii din sate-Şi astfel în pseniua celei re a aouâ- 
zecea aniversări a Unirii,la 30-Noeubric 1958,uneltele oligarhiei au aruncat ca 
dar Poporului Român încremenit cadavrele exponenţilor mişcării naţionale pentru 
conservarea uniţății,reînoirea socială şi întărirea independenţei naţionale. Pu— 
țin le păsa veneticilor. ce urmări: le posibile e]e acrstor crime sub vilul Statu- 
lui asupra unităţii şi unirii romineşti. dezagregare internă şi desrenbrare teri- 
torială,adică anti-unitate şi anii-unireşaşa cun s'a văzut în vara anului 1940, 


- 


Conâucătorii Republicii numită socialistă de astăzi,cari au sărbătorit pe 
A : : Chr VW a A : 009 dal E) . e: AR ci EA z 3 [4 
cât au crezut de cuviința jubileul Unirii şi cari pretind că şi ei luptă pentru 
“prinatul unităţii suveranităţii şi independenţei nuţionale,ar face bine să lase 
injuriile şi prejudecățile la o parte şi si. mediteze la acţiunea marei generaţii; 
precursoare în enurţarea principiilor de existenţă în livertate a Poporului Ro= 
mân-Dacă succesorii Anei Pauker, lost? Kişirievski. şi Teohari Georgescu vor cu 

. y A : . Me E X ET ME ae Ru | i si 

adevărat redresarea României,sa nu zicem nunai din răscumpărarea unor conplici- 


„ tăvi,aar şi din deşteptarea unor seniimente naturale de apartenenţă la un. nean; 


cât şi. din înţelegereajchiar târzie,a unor mari şi eterne realităţi,atunei vor 
respecta,fie şi în tăcere deocamdată, ihareptările celor ce au ştiut dintr!un 
început ce înseamnă Unirea şi cum pot fi apărave corolarele ei: unitatea şi 11- 
bertatea Poporului Român, ari 

Pa iC pe, Ne Ne Nestor 


_TOAMNA_ de VeVoiculescu 
Jos,pe. tărâmul unde cad vorbele ucise 
Şi unde-abia.străbate Aoar-gânâul dus ca vântul, 
Azișcotropit de unora cu-i zvârle!ntreg pământul, 


Stă raiul amintirii cu porţile deschise. 
Grădinile-anintirii:se scuturi. de roade 

Şi pajiştile-anare îngălbenesc de poane; 

Vitarea îşi trimite arar când li-esţe foane 
Purnicile ei negre şi viespele-i iscorde, 
Miroase presutinceni a mucigai: şi-a miere, 

O fructă ciuguliii de josărea durerii: 

Mai spânzură scheletic î- vreascu!, ros:al. Veriit 
Din hârca ei sănânţe -rânjeşte în tărerea e 
'Aluneci ici pe cârnuri de fructe !'nsângerate, 
Dar nu le vezi din iarba. ce le-a cuprins âospite; 
„Toi caloi pe pulpa dulce'a poanelor strivite..i 
Si duci pe tălri mireasnă ce anintiri uitate, 


Din tot ce-a fost grădina pierdut!-cum în zare; |. 
Plângi crengile vscate ce Le-a surpat furtuna 
Şi In toamna ta,sărară,ilacânc,nu isi rici una 
Din roadele-anintiri: muşeite ca uitare, 


sk Din săpăturile făcute în jurul oraşului ReVâlcea rezultă că act era ve- 
chiul oraş Buridava,centrul tribului "BuridavensisT,cătuia aparţinea şi marele 
Burebista-Sa -fi fost,vestitul 'rigă,"'olsean"?;, O colină din sudul oraşului poar- 
tă. şi azi numele de "Traian": aci cuceritorul Daciei ar fi făcut o "haltă" în 
drumul spre Sarnisegetuza: ("la Roumanie E 'eujoură!huL", Iunie 1968, Bucuregti) 


&& Dl Carlo Srurlati,doniciliat în 15011 Acqui Terme (Alessanâria) — Italia- 
Via Moriondo 1ș- caută,în vederea unui studiu.articole,publicații,ziare şi cărţi 
despre Corneliu Codreanu şi Carâa ce Fier,în special "Da Codreanu ad Antonescui! 
de A.Panini-Pinotţi şi "Pentru legionari” în italiană... -:. 


&& "Curierul Românesc!,Paris,lunie 1968,publici apelul grupului român cin 
Centrul internaţional al sirdicaliştilor liberi în exil,semnat de ingelenciu şi 
Adrian Botez, prin care,arătâncu-se temeiurile drepturilor noastre asupra Basa= 
„Xabiei,se invită Confederaţia Internaţională a Sindicatelor Libere .să facă cu 
„noscută în lumea muncii şi la toate instanţele internaţionale această problenă , 
"Arama teritoriilor pe care a pus Rusia nâna după ultinul război, 


- 3 — 

&& În Jugosiayia "liberală", încercările âe răsvrătire nu lipsesc.La 16 Mai 
slau găsit întrto maşină,parcată în faţa unui hotel central din Karlovăţ,f mi- 
traliere; la 22 Vai a fost arestat la Fiume tânărul. Nicolae Iancovini, în a căiui 
ccuintă se găsisecă o pugcă cu Innetă,5 încărcătoare și două bombe ce mână; La 
4 Tunie po.-iţia a surprins ia margirea Belgradului doi tineri în timp ce paneau 
un explosiv lângă secţia locală a conuniştilor; la 18 Iunie poliţia. din Lurliana, 
alarmată de un telefon anonin,alerga într!o cafenea din centru spre a preveni 
explozia vnei bombe; la 14 Iulie, 85 persoane au fost rânite de o explozie în-- 

r lun sia «ed din Belgraa; la 25 lulie,un tribunal din Belgrad a condamna 
la moarte pe tânăzul Ioan Jelici,care în Aprilie şi sim pusese bombe iicu neaet! 
ia gară; în August,grânicerii au sechestrat la Opicina 60 de: pistoale şi. 2000 
gloenye,aflate în două valize ale unei tinere. | 

Ioan Jelici,din organizaţia naţiocralistă "ustaşia",ae 24 ani,h!a apelav la 
clemenţa judecătorilor,ci s'a limitat,cu capul sus,la câteva cuvinte: !Consider 
ie datoria mea să-mi jertfesc viaţa pentru o ideie care tinde să libezeze popoa-— 
vele Jugoslaviei de dictatura.Deoarece nu-i posibil a propaga această ideie,a 
srepi ca cineva. să-şi dea seama că ea merită să fie cultivată chiar cu preţul 
„sângelui"-A şi fost înpuşcat. . Sin 


E, 


că "Românul American! din Detroit,foaia puţinilor comunişti români aia Sta- 
tele Unite,scrie că TBire" ar fi "buletinul legionarilor fugiţi în străinătavet, 
ceeace a provocat râsul d-lui Theoiosiadis.care e sigur că "'desminţirsa le va 
veni cu fulgere şi tunete din partea însăşi a legionarilor,cari n!'au încetat ză 
vadă ?îx BIRE un bici nemilos ce le-a stat mereu ca sarea!n ochi"„Dar dacă râsul 
dlui Theo e în adevăr legitim,căoi foaia sa n'a ostenit în a clasa de''oriminali 
si asasini! oameni ca MoţaCodreanu, lime, "desninţi rea! în schimb nu.va.veni„Căci 
iată, chiar în acelaş număr al lui"Bire,citim un document ulnisor,caăre firată ca 
nici "Românul American" n'a vorbit „Sea în vânt.:E vorba ce o scrisorică,toirnisă 
lui Bin Theo la 9 Iulie,dela congresul bisericesc ronân-anerican,şi publi casa ia 
16 Sept.1968: "Iuvite Th6o — Impreună cu prieteni întâlniți la "Vatră Îşi tri 
mi ven -salut frăţesc şi urări de succes în acţiunile ce viguros Le dei! prin "Bi 
rei'-Salutări "călduroase tuturor colaboratoriloreNoroc şi mult vine" „Semnează: 
kugen Pârsan,Alexanâru Blaga,Nae Pora,Preot Zelea,Nicolae Novaesşi. Algii — og 


legi onari! e cu lagăre şi închisori! Sau a fost acesta, cumva ui fel 'de--a comemora 
30 de ani dela asasinarea şetului lor,care pentru "Bire!! e "asasinul" Gedreanu? 








[i "Credinţa, Detroit, Iunie 1968,e plină de uluitoare osenăle di adreza pa. 

“iarnului Marina Dacă de pi 1âă, ave o. Biserică Ortodoxă mare, care-și "afină, cu 
irita obârşia ei latină şi tezaurul sfânt de credință, moşteni, it Ain sirărecha-- 
mea, creştinismului primar"; dacă "în marile soboare ale creştinătăjii contenpo- 
„rane cuvântul. Bisericii Ortodoxe Române este ascultat cu îi 6 atenţie zi. apreci-- 
av pentru rotunjirile lui teologice Şi, fi localice"; dacă "vedem bisericile româ- 
neşii piine de. credincioşi,nine gospodărite ȘI chivernisite,stralucind de cu: 
venie şi Îmbiind sufletelor cucernice clipe de reculegere şi de. taină, .-- ei scz 
„oa.e acestea,şi altele,sunţ opera de zi gi de noapte a celor douăzeci de-an! 
de patriarhaţ!! ai lui aici et Co praguri se ştie, înainte de ocuparea țării Bise.- 
rina noastră era fără demnitate,habar n!'avea de origina €ei,se prezenta lamenta.- 
bil în soboarele creştine,iar 1koaşuri Le îi erau pustii ,nurdare,; mai rbd 2] dur: 
decât loa de reculegere. Oamenii nioi nv ştiau să-şi facă sennul. Gruoii “robul e 
sa vină ruşii,cu cunoscuta lor evlavie,ca să îndrepte lucrurile, «: i 


Aa 


&& Referindu-se la ameninţarea reocupării ţării de câtre. Tuşi;P.S.Trifa în- 
deamnă pe preoţii bpiscopiei,într!o circulară, să înalye rugăciuni îm ei bise 
plasa preabunul Dumnezeu să se îndure şi să păzească România Şi lume 1iberă 
de cutropi.re şi asuprire din partea unui regim fără morală, fără mi Peer şi fară 
Dunmezeu!!.S iar părea, deci,că Prea Sfinţâa Sa consideră actualul de. din ţară 
şi cu morală,şi cu scrupule,şi cu Dumnezeu: sa 


&ă Dacă lumea "civilizată"! numai protestează contra isteti scurtăte pân! le, 
șolduri,reacţiunea vine dela noroadele "'subcesvoltate".In Malaw: au fost luate 
măsuri împotriva acestor "diabolice depravări".La Bamako, „milițienii controlează 
în 'gooli lunginea fustelor.La Brazzaville,cele ce-şi arată prea multi grai le 
sunt silite să aştepte la poliţie până le vin de-acasă veştminte mai. decente, 

In Nigeria,pletoşii sunt tunşi pe stracă,iar în Guinea congresul, tineretului a 
condamnat pe "păduchioşi!! şi a decis să Îi în costumul ăvei pe feel care,prin 
sinota lor, "murdăresc Morala? + ("Rivaroln) SI 


pa 


+ 


Bi 


1 9et.1698: 38 de protopopi dir. /rdeal,în fruuta cu Vlădica Atanasi2 ingncl, 
au semnat următorul manifest: "Noi,nai jos scrișii Vlădica,protopopii și jopii 
bisericilor românești,dăn în ştirea tuturor zâivra se cuvine,aai vârtos ţării 
Ardealului,că, judecând schimoarsa acestei lumi, înşelătoare,gi nestarea și nepeit-- 

„rea sufletelor,âin tunăvoia noastra ue uniuni zu Viserica Romei cea citolucească 


şi ne mărturisin a f! răcularal: 
prin această carte de nărturie a 
irăim;cu care trăiesc mădulările ș:. 
parte: "însă într!'acesta chi> ne 


d, 


acestei. biserici eftute caioliceşti ui home: 
. e be pmti a AP, | dp pa ina. mpa d 
noustr“,.și.cu acela privileghiomur:. voiu să 
depili. acestei Biserici, sfintet,Iar ral de- 
unim și nc năriurisin a fi mădularele sfinte! 


- catoliceşti biserici a Romei,cum'pre noi şi rămășivele noastre diu clicouul tin 3 
ricii noastreșa răsăritulvi,să nu ne olăteasei,ci. toate ceremoniile, sa bătorile; 
posturile,cun până acumașa şi de ucun inainte să fir, slobozi n 1 jiuea ară 
călindarul vechi şi pe cinstitul Vlăâica nostru Avanasie nine vână la avertea 
sfinţiei sale să n!aibă putere a-2 clăti din scaunul, sfinţiei sale,ci tocmal de 

i star întâmpla moarte,să stea în voia solorviui pe nina ax alege să fie vlăâicăg. 
pe care Sfinţia Sa Papa și înaltui împărat să-l întăreascâ”,Patriarhul 1e subt 
biruinţa înălţiei sale s5-!. hirotonirearcă.9:,în oticeiul şi dregătoriile oroto- 
popilorşcari sunt şi vor fi.nici într!'un fel ce lucru nimeni să nu se amesiecee 
Ci să se ţie,cun şi până acun: iară de nu ne vor lăsa pe no! şi pe rămăşiţele 
noastre într!această agerare,peceţile şi iscăliturile noastre cum an daţ.sa 
n!'aibă nicio tărie,care lucru i-an întărit :cu pecetea mitropoliei noastre pen. 


cru mai: mare mărturiei! 


Cu acest angajanent,semnatarii se ohlisau să, accepte patru punste: 1/ Papa 
dela Roma,cap al risericii creştine întregit; 2/ Existenţa purgatozului înure rai 
şi iad; 3/ Sfânta împărtăşanie sa poate face cu.azună,atică pâine nedosyiţă, 

4/ "Pilioque":; Duhul Sfânt purcede dela Tatăi,dar şi dela Fiul;- 


A venit şi-aici Crăciunul 
Să ne mângâie surghiunul, 
Cade alba nea 

Peste, viaţa mea, 

Peste suflet ningee 

Cade alba nea 

Peste viaţa mea; 
Care=aici se stinge» 


Tzemură alhastre stele 
Peste lacrimile mele. 
Dumnezeu de sus 

În inimi ne-a pus 
Numai lacrimi grele, 
Dumnezeu de sus 

În inimi ne-a pus 
Pâlpâiri de stele... 


_COLIND_ de Râu Gyu 

„Numai căsa mea pcsacă 
A'mpietrit suv promoroacăe 
"“Stăm în bkesnă grea, 


Peritru. noi nu-i stea, 


„Cerul nu s'aprinăe, 


Pentru sgrituliţi, 
Îngerii grâbiţi 
Nu aduc colinde, 


VU; Isuse împăzate, 

Iartă greşeli şi păcate. 
Vina să inchizi uşor - 
Rântle ces cor, 

Vizul ni-l cescuie,, 

Noi Te-om. aştepta, 

Căci pe crucea Ta 

Stăn bătuţi cu cuie. ! 


Maica Domnului Cuzre.tă, 
Ad!o veste minunată, 
Înflorească!n- prag 
Zâmretul tău drag 

Ca o zi de soare. 
Zâmbetul tău drag 
L'aşteptăm în prag; 
Noișdin închitoe.re,. 


Peste fericiri apuse, 
Tinde mila Ta Isuse, 
Cei din închisori 

Te aşteaytă'a :ori.- 
Pieptul lor suspinăses 
Cei ain închisori 

Te aşteaptă!n zori 


Să le-aduci lunină» 


+ La Toronto/Canada s!a stins,cu dorul Bucovinei ,llarior Minticie 


+ Tot 
de oieri din Brans, 


+ La Madria,venit din îndepârtata Ve 
Mai Valeriu Vinţan,cititor = şi sprijini 


în Canada a murit,la 25 M 


aiÎn oraşul Regina,preotul Petra Tatoiu. fiu 


nezuelă pentru tăgrijiri,sta stins, ta 
tor =-'al "'Vetrei". Pentru odihna sufletu= 


lui său au săvârşit un parastas la Freirurg,Duminică 28 Iulie,în prezenţa colo- 
niei române,a fratelui,şi cu ajutorul corului „mons Zăpâr an şi protcpop DePopae 


+ La 7 August a încetat din 


vuață la Freihurg,în vârstă de 65-ani,profesorul 


Modest Cesnicovschi din Bucovinu- Înmormântarea sia făcut Luni,12 Anguste 
+ S!a stins în ţară,în noaptea de Sf-Dunitru,"lăutarul Fânică Lucas 


+ La 22 Iulie a încetat din viaţă la Gervia(Italia),în vârstă de 60 ce ani; 
Giovannino Guareschi , "tatăl"! vestitului "Don Camillo”, fost airector al sânitnasel 
reviste "Candido'",colaborater fn ultima yreme la t'Borghese!, 

+ În noaptea do 22/23 Sepiembrie,]ln ora 2+20,s'a stins,la Pietraicina Italie. )e 
în vârstă de peste 80 an1,binecunossubul Pare Pio,purtăior al stignatelor Mânia. 
torului de peste o jumătate de veac» 


&& Oraşul ostock/Mecklembrg a ?mvlinit enu_ acesta 750 de axii da existenti. 


ah 
CRONICA PESIMISTULUI 

»  NĂVĂLESC BARRARIL+- Expresia revine în scrisorile multor prieteni din ţa- 
ră;cu care corespundâm-Câna se părea că hoardele muscăleşti vor năpăâi iarăși, 
ca de atâtea ori dealungul istoriei,pământurile noastre,acesta era un fel de re- 
fren ohsedant„Ceea ce denota o dispoziţie de sus,o lozincă lansată de partid,şi 
care găsea,firește,consonanţă ilediată în sufletul de totdeauna,antirus.al româ.- 
nuluieAcelora dintre amicii din țară,cărora am crezut că e hine să le răspundem, 
n'am ezitat să le scriem ca noi,din Oceident,am vorhit şi scris mereu de navăli- 
rea barbarilor dela răsărit,fără să aşteptăm ordine sau permisie dela partid; 
şi că,în fond,aceasta este deosebirea dintre anti-rusismul românilor din ţara 
şi al românilor din exil: al nostru nu e contingent,nu decurge din neînţelegezea, 
care s!ar putea să se dovedească provizorie,dintre Brejnev şi Ceaugescu,ci are 
rădăcini mult mai adânci şi inexti.rpabile(se înţelege,antirusismul compatr:o;:.- 
lor din România are aceleași rădăcini trainice,însă nu se poate manifesta decâ: 
atunci când convine partidului un.c), 


x  DECREPITUDINE COLABORAȚIONISTĂ.- Acum câţiva ani,am 'scris,fără prea mare 
efort profetic, în aceasta rubrică,amărittă,că va veni vremea când o sumă de 'ită- 
trâni" din exil vor începe să cedeze curţii regimului.Ne gândeam la cântâreţ:, 
rămaşi fără voce,la artişti,cari ni mai au succes cu expoziţiile,la industriași 
cărora nu le mai merg afacerile,şi aşa mai departe„t un fenomen uman şi,într'un 
fel, înduiogător-Nemairăsbind pe "piaţa! occidentală,hieţii oameni se ere ne.- 
dreptăţiți,nu vor să recunoască vina vârstei,şi simt nostalgia ţării de depazte 
(uitână că între ţară şi noi există,din nenorocire,o diafragmă pusă de rugi şi 
care, în ciuda rupturii relative cy ruşii,totuşi persistă: regimul actual dela 
Bucureşti ).Consideraţiile de acun câţiva ani ne-au revenit în minte citind decla.- 
rațiile entuziaste pe care le-a făcut la Bucureşti regizorul american de origină 
românească,Jean Wegulescu: artist de talent la vremea lui,dar care astăzi a pier 
dut teren;e bătrân şi parcă nu-și mai află un rost pe lume,E pateţică dorinţa sa 
de a consacra,în sfârşit,un film patriei "descătuşate"(aşa a spus)-în patruzes: 
de ani de regizorat cinematografic,el n!a simţit această necesitate; ba se gl. Ga 
jena,dacă ne amintim rine,să spună că e române 

În afară de bătrâni,mai sunt ameninţaţi de tentaţia colaboraţionistă die-. 
riţiirataţi din pritegie.Eki sunt siguri că regimul fi va lua în braţe, din motive 
de propagandă; car nu-şi fac socoteala că lucrurile nu vor dura aşa mult timp; 
şi sm a şurubul se va strânge+Pentru a-i vindeca pe unii dintre compatrio! de 
ispita întoarcerii şi a vizivelor în ţară,ar veni la timp o arestare de geiiul 
celor care au avut loc nu de mult în Rusia şi Polonia,unde câţiva refugiaţi im.- 
prudenţi „hazându-se pe noile cetăjenii apusene,s'au întors să-şi vadă rudele, 
“prietenii,locurile natale; şi au fost arestaţi ca spioni: vor ispăşi în temn-;ă 
o iluzie neghioabă,de care se fac vinovaţi şi atâţia dintre ai noştri» 

În legătură cu această problemă,am vrea săii“întrebăm pe aceia dintre sama 
razii noştri,care s'au dus şi se duc în ţară,dacă nu i-a jenat,cât de cât,articolul 
de 'denigrare infană a Legiunii,semnat în' "Scânteia". de Petre Constantinescu-laşi. 
vechiul deşeu stalinist şi filorus,care a fost scos dela naftalină numa: ca să 
arunce cu noroi în Garda de Fier.Cână a apărut articolul din "Sgânteia,se aflau 
la Bucureşti vreo cinci legionari din "exil",Niciunul dintre ei n!'a protestat pe 
lângă Ceauşgescu(ori n!am aflat noi de acest protest...). a, 


* PRUDENȚĂ CU CEAUŞESCU! De cânâ regimul dela Bucureşti a stricat raportu-— 
rile cu Ssamgaxsu Moscova,unii. dintre tovarăşii noştri de prihegie au devenit 
foarte indulgenţi cu reserigştin-S!'au citit în publicaţiile din exil panegiricuri, 
mai Întâi pentru Gheorghiu-Dej,de câteva luni încoace pentru Ceauşescu,conside- 
raţi buni patrioţi,cu singurul păcat,aproape venial,al comunismului-Nu ştim cura 
stau simţit aceşti compatrioţi ai noștri când,la un moment dat Ceauşescu l-a 
aruncat de pe altare pe predecesorul său,afirmână că,în realitate, -âar noi o 
ştiam de multă vreme-— Gheorghiu-Dej a fost un criminal orâinar,un măcelar al 
neamului românesc şi chiar al partidului,pe care,din graţia muscalilor,l-a con- 
dus.Cu siguranţă,peste câtva timp,același lucru va spune despre Ceauşescu suc-e- 
sorul său„De aceea,ne permiten să-i sfâtuim pe pribegii noştri,înclinaţi spre 
forme de colaboraţionism indirect,să fie precauţi„Sunt mai precauţi oamenii cazi 
vin din ţară şi cari,dacă judecă pozitiv. actuala atitudine an tirusească a lui 
Ceauşescu,nu sunt deloc îngăâuitori cu personajul: comunist,prin urmare od:.os 
şi detestabil, 


x UNGURII DE TOTDEAUNA-- Tot ceea ce vecinii noştri dinspre Apus câştigarseră, 


«A e 
ca prestigiu şi simpatie,cu'revolta din 1956,au stricat cu participarea recentă 
la ocuparea Cehoslovaciei. 0Organizaţiile maghiare âin exil au simţit riscul; de 
aceca,s!'au grăbit să se asocieze manifestaţiilor antisovietice prilejuite în 1u- 
mea liberă de evenimentele dela Praga.în sufletul lor,însă,și ungurii din Oeci-. 
dent au luat parte,ideal,le ocuparea Cehoslovaciei.la Prag a apărut în tinpul 
din urmă 0 broşură,îngrijită de nsociaţia scriitorilor slovaci,în care se denunţă 
rădăcinile naţionaliste şi şoviniste ale comunismului maghiar-In carte .se afirmă; 
limpedejcă "naţionaliştii și comuniştii unguri sunt de acordă în a pretinde recu- 
ceri.rea Slovaciei "eAcelaşi lucru îl putem afirma noi despre Ardeal,la care des- 
cendenții hunilor n'au renunțat niciodată să râvnească. Intervenţia lui Kadar în 
Cehoslovacia a fost o greşală politică enormăcE bine să profităn de ea, în inte-. 
resul lransilvaniei,denunțâna şovinismul şi revizionismul maghiareŞi pentru asta. 
nu e nevoie de stimulentul Bucureştinlui,cum se pare că se îrtâmplă cu uni: pri- 
begi,deveniţi brusc entiineuri,simultaa cu Bucureştiul, 

x COMUNISM ŞI EVREIMre- Hm mai. sc: îs fn această rubrică,în trecut,că poate 
cea mai mare greşată pe care Crenliru: a comis-o,deta Stalin încoace,e ruptura 
cu cercurile evreieşti internaţionaie-Şi-a pus în capyaşa,o forţă imensâ,de care 
depinde în mare parte soarta omenirii,S'ar putea să exagerâm, însă .noi suntem 
convinși că la originea revoltei cehoslovace e;cel puţin în bună măsură,reacţia 
evreimii contra sprijinului tot mai puternic pe care Rusia î1 acorâă arabilor. 
Nu trebuie pierdut din vedere că 0ta Sik„Goldsticker,preşediriele Uniunii Scuii- 
vorilor cehoslovaci,Kriegel.,sunt evrei; şi nu şi-au ascuns simpatiile,în ioiul 
conflictului arabo-israelian,pentru Israel,în contrast cu MoscovaeGomulka,aanti. 
senit ca cea mai mare parte dintre polonezi,a priceput acest lucruy şi, îndată iu-- 
pă isbucnirea conflictului arabo-isroelianșa epurnt întreaga proțipendadă evre- 
iască dela Varşovia,lar presa poloneză a folosit uccenţe care-l. aminteau pe 
Goe''belsc | 

x GLUMA PROASTĂ A LUI CEAUŞESCUe-— N ştim dacă actualul dictator doi Fusu 
reşti posedă humoreCert e că ne-a făcuv o glumă proastă cu permisul acorâat la 
sure de români să vină în Occidentoiâniul lui ascuns tretuie că a fost acesta; 
pribegii se plâng că nu le lăsăm rudele şi prietenii să se aucă să-i vadă; bine, 
le dăn aceste paşapoarte şi vize,însă îi lăsân fără valută occidentalăsiu să se 
sature-Intr!'adevăr,de vreun an,vin tot mai mulţi români la noi,însă fără o leţ- 
caLe»Sunt siliţi să mănânce săptămâni îţitregi conserve aduse din şară,să doarmă 
“prin gări ori în pensiuni mizerabile,dacă nu au norocul să afle un cunoscut sar 
o rudă în Apuscu mulţi bani şi multe resurse.Cea mai mare parte dintre români, 
exilați trăesc greu,în libertate,dar greușau probleme faniliare,ete-Ştiu cazuri 
de pribegi care s'au împotmolit în datorii numai ca să poaţă păzaui şi. ajute. 
prietenii şi rudele sosite din ţarâ.De altă parte,an vrut-o noi,această eventua. 
litate»şi ar fi prea aut să cerem ra fericiților;ce obţin pasaporţul pentru 9c.. 
cident,să 11 se dea şi un minimun de valută,ca să se poată menţine în lumea 1î- 
beră.Un scriitor din ţară, ingeriuu,adusese cu el vreo sută de mii de lei,convins 
că-i 'va putea schimba cu o rionedă occidentalăeA râmas dezanăgii când şi-a cat 
seama că leul nu are curs pe piaţa nondială(s!a consolat numai văzând că și ru- 
hla e în aceleași Pee cu) nau di 


L-A 


x CAPITALISM SI SOCIALISW.- Circulă în Occident o zicală,relativ la eveni- 
mentele din Cehoslovacia: capitalismul face erori seziale socialismul (adică co- 
munismul ) face erori canitale. e. Tot în legătură cu invazia Cehoslovaciei,se spu- 
ne că miile de soldaţi ruşi au trebiit s* rămână în Cehoslovacia fiindcă tot 
caută să găsească pe cine i-a chemât(iupă teza oficială moscovită din primele z:.- 
Le,când sta susţinut de'către Brejnev câ trupele năvălitoare au fost chemate de 


nm a FA . d . . . 
misterioase personalităţi cehoslovace), egida ibaaroa 
st agoş Măgureanu 


&& La festivalul mondial al. tineretului,care a avut loc la Sofia în august 
bulgarii au maltratat şi trimis înapoi. în Jugoslavia pe delegaţii cehi,au bătui 
şi băgat la spital pe cei din Tunisia,au. împiedicat pe cei iugoslavi să ia cu- 
vantul, ete» Comportare. e bulgărească,cun star zicee : a i 


«x  Onuparea "frâţească!!'a Cehoslovariei a avuţ ca bilanţ,numai în primele 
zece zile, 25 de morţi şi 431 raniţi; ocuparea "duşmânoasă! din 1939,de către 
urupele lui: Hitler,nu cauzaseră nicio victimă, | | 


&& Cei 20 milioane de negri din Statele Unite posedă 2.300,000 avtomotile,; 
adică mai mult decât toate țarile de peste cortină la un loc,inclusiv Rusiai 


i - 

Afirmația că "m!'aş duce oriunde,aş veni chiar şi în Arericaaqă dc!rveles 
că venirea aici ar fi o soluţie "in extremis".Asta îni aminteşte o întâmplare 
de la Parisi Un compatriot a făcut şi el pasul decisiv al vieţii,s!'a însurat„Că- 
sătoria n!a făcut-o'cum ar fi vrut,dar a făcut-oeA trecut o-bună,bucaţă de vreme 
până să, iasă cu soţia în lvme.. Unul mai mucalit îl întreabă,ca între prieteni: 
"Bine mă -neică,te însuraşi,te însurași,dar nu puteai alege. şi tu altceva? Pe 
cât de crudă-a fost ințerpelarea,pe atât de răspicat a fost răspunsul: "'Donnule, 
ajunsesen la:un punct:că nu aveam dscât două. soluţiis sau să. mă arunc în Sena, 
sau să fac ce-am fâcuti!.,, ia pi a ee ce. 08 ati 

Admiţând. că toate merg.ca pe roate şi ajungi în, America: ce vei face? Nicio 
nădejde, la echivalări sau valorif..căr:. de diplome,care aici nu interesează pe 
nimeni.Ele sunt bune şi pot deschide niște perspective imediate numai dacă cu-— 
noşti limba englez㻺i chiar cunoscând-o,americanul ia act de diplonă' nunai ca 
punct de informaţie; pe el îl interesează numai ce Poţi,şi-ţi dă şansa să i-o 
dovedeşti: fără altă formalitate sau documentare„Mie,dacă-mi spunea. cinea acest 
lucru;cred că renunțan la. cei £ ani de studii teologice şi mâncai limba englezăse 
Sunt de 6 ani aici şi încă nu mi-an găsit un loc corespunzător,şi vina nu-i de- 
cât una: limba engleză.Toate parohlile se ferese de- preoţi cari n!'o cunosc,fiina 
convinse că rămân pustii„Cei ce înţeleg limba română se împuţinează,iar tinerii 
„„mu vin dacă nu înțeleg ce se face în biserică,Româna n!'au învăţat-o fie că n'au 
avut. dela cine,fie că nu-i interesează,iar bisericile se golese.Problema nu--i 
numai a noastră, fenomenul e acelaș în toate grupările etnice.Marele merit al 
P.S.Valerian stă tocmai în fapiul de-a fi înţeles dela început acest lucru-In 
acest scop a tipărit liturghia cu texte paralele,a făcut cărţi de rugăciuni şi 
altele.Dacă nu făcea aşa,azi nu nai era nici pe sfert din ce este„Neprietenii 
din strana "stângă" l-au botezat de "groparul limbii. române",âar puţinele bise- 
rici pe care le mai au sunt pline de cărţile publicate. de P„S.Sa,cumpărate de 
pe la bisericile noastre,prin intermediari.-prieteni.. Deci dacă un preot, fără 
limba engleză e acceptat numai din mare lipsă într!o parohie,cum 0 va scoate la 
capăt un laic,obligat dela început să se învârte numai în societatea americană? 

Şi. să nu ,crezi.-că nu m'am gândit,încă dela Paris,la limba engleză,dar am că- 
„zutca mulţi alţii,într!o cancană-Descoperisem eu că are o.-gramatică foarte si.m- 
plă, gi: că din 10 cuvinte cunosc vreo6-T1,fiind franceze șau germane„Şi,foarte 11- 
niştit,mi-am zis: Păi dacă-i așa,în două luni sunt englezi Şi aşa ar fi fost, 
dacă.era vorba să devin traducâtor și nu grăitor,. încât de multe ori am dat 
crezare ţiganului venit"în permisie".Intrebat de tată-său cum merge 'cătănia,el 
a oftat.dela bojogi: Hei,tetea! tehoria merge bine,că dac!ar fi după ea,aş sta 
toată viaţa în armată,dar praftica te omoară! De ce atâta greutţate? Pentrucă tre- 
bue învăţat. fiecare cuvânt şi cum se scrie şi cun.s& pronunţă,iar diferenţa e 
enormă. Intr!o seară,la Warren,îmi telefonează un 'credincios să fiu bin să merg 
la spitalycăci băiatul.a avut un accident, de automobil. şi.se află la "emergenoyi!s 
Am pierdut mult timp mână să-l găsesc,nimeni nu înțelegea ce zic.Până n'am scris 
cuvântul n!a fost chip să mă lămuresc-Eu ziceam "emergânoy", ei. "â6riergenoy"-. Şi 
„necazul cel mare vine tocmai dela cuvintele pe care le cunoşti. Ce să-ţi baţi 
capul când întâlneşti cuvântul "nation"? Dar tocmai pe acesta trebue :să-l înveţi 
'până-l visezi,căgi trebue să zici "abişăn",şi apăsând pe-$ caşicun âr fi de două- 
trei ori la rânâ.Cuvântul "material!" trebue să-l transformi în "măcâriăli"',bine!n- 
țeles numai în pronunţie,căci de scris tot.aşa trebue să-l -sorii-Crea că după 
chineză,engleza e cea mai grea,dar fără ea eşti ca surdu!n..oastel Ia Paris era 
o sală unăe seara,pentru o sumă derizorie,se predau lecţii filmate pentru strei- 
nii cari lucrau pe la americani,dar putea lua parte orice strein.N!am făcut-o, 
şi rău ce-mi pare acumse» | ; m o a 

Ajuns aici,sigur că de foame nu vei muri ceva de lucru vei găsi până înveţi 
limba; lucru mai greu,mai rudimeniar,unde e nevoie mai mult de,mugehi-Drumul Ba 
cesta e bătut,nu vei fi primul.Profezcrul lanovici,de latină,a transpirăât greu 
într!o fabrică prin Chicago,pânia învățat limbacAzi e, expert .financiar la Guver- 
nul Federal,cu cel puţin 1500 dolari pe lună,dar latina s'a dusss Blaga, deşi 
avea cunoştinţe: serioase de engleză,ca să înveţe americana. a. lucrat: din greu la 
o fabrică de bicieclete,iar acum e profesor de română la o şcoală. militară tn Ca- 
lifornia,ored că are vreo 7v0 dolari pe lună.De'acest început greu ay scăpat nu- 
mai cei' ce cunosc limba,dar eu nu cunosc niciun caz.Curi se Învăţă limba? în fie- 
„care oraş există cursuri de engleză pentru streini,ceursuri: de zi. şi de noapte 
(după ora 7 seara)-In oraşele mari sunt tot felul 'de cursuri; de noapte: dela dac- 


Li a ea APA da 
tilografie la electronică„Chiar ;cursurile universitare sunt de noapte și ce zi,” 
iar, diplomele, au. aceeaşi, valoare-Cetisem undeva de actualul preşedinte căzziue. 


i + Vângea . ziare gi seara mergea. la şedală Mulţi alţii au făcut la ,fel.Mă îndoia 
1, de, cultura acestoraşcăgi rămăsesem cu impresia din jară,de pe când se făo useră, 


prin oraşe . cursuri serale pentru adulţii, analfabeţia ae 


Chestiunea cu -Vun 'acopâriş gi-o biblică: bucată de pâine". trebue s!o scoţi 
âin -calculeIdeid: aceasta aici! nu 'are niciun sensș e un. fel de monedă. care nici. 
pentru.:muzeu riu:-are' căutire.Sigur că vel “fi ajutat,dar "numai până te aranjezi 
Familia din: Gloyeland,oare mia adus sa s!'a-sbătut să mă aducă, familie fiii cozii, 
cu pensie lunară de vreo 300 dolari oast ,tini tn bansi (40301 d6 bel puțin :.00-00 


dot 1a vro TO 'zile după ce-au sosit mi-a" mrezentat 'o notă. -cu toate ohe 1- 


tuielile pe care le-au ficut: cu min: 'de câte ori au fost în: oraş 2 peste pi- 


„mânt!= la serviciul “imigrării,de câte ori la avocat;cât i-au: dat,un crum ia De- 


*troit când stau înţeles dsfinitiv cu episcopul Moldovan şi "LO aiari pe car! 


episcopul i-a: cerut că a legalizat actul, recomandatele ce: fii-au Sintea pia O. ie-— 
legrană(scutină: de calcul:scrisotile ordinare), bile tul: dela Paris da Cleveland. Ex, 


"“Notaseră: şi! de idâte ori au telefonat avocatului, şi rii-au' spus că pot sta la e? 
„până mă voi aranja ap 'cum -aş.-sta la. „părinţi sa i nuriai 20- cae d pe sâpă- 


mână. a: bea că eră întrto. seâră,după masăse s 
“Nu' m'am liniştit gi n'am înţeles această mentalitate! până n'am auzit poves-- 
tea unui prieten: al nostru, văduv you un copil de 3-—4 ani venit dela Pariiz la o 


"“soră-a mamei lui;l-a aşteptat în: ară cu toate onorurile şi cu toi prietenii 


din Chicagosşi: cu un fotograf,căci poza i-a fost pusă: în WAnerica"e i doua zi i- 


-arătat toată: casele,i-a “spus că nu are moştenitori decât pe: el. A! treia sa: a 
„patra 'zi- i-a: prezentat o notă cu toate cheltuielile făcute cu: el gi î-A' spus că 


rămâne. la puterile lui: să plătească pe încetul,cât. poate şi când poate. Că poa. 
te să stea la ei până se va arahjayşi au stabilit şi prăţul DENSE PREA înce.- 
pea de când a. venite. ' Că bucuros se vor ocupa Şi ae copil stabilină o pens iune 
lunară în care intra şi: îmbrăcăniintea,până va ajunge la majorat , dacă vrea sai 

dar asta fiind o treabă: hai delicată, au făcut. o! hârtie prin tribunal, şi bire! nțe- 
les'câ cheltuielile au trecut' pe lista lui. BI amorţi:se: cu- un zâmbet stvpii je 
buze nai ales că de pe' notă nu lipsea nici plata, fotografului adus în garâ-Trecu.- 
seră 5: ani dela această scenă,dar ciudă tot ti rămăsese,nai ales pe'chestia cu 
fotograful: "parcă nu mă puteam. da jos din tren fără pozănl I-au trebuit vreo 3 
zile să se desmeticească şi și-a căutat de lucru. După vreo 3 săptămâni văzâzd că 
cekul. e slab de tot(începuse: cu 95 cenți. pe' ceasycă. era pirpiriu),ca să mai tn-- 
cropească o leacă mizeria,s!ta gânăit să colinăe după nouă seara străzile: după 
jurnalele din pubăăe, însă nu era ugorycăci treaba asta: nu era o invenţie e lu. 

se practica de nult,şi cartierele aveau jurisdicții: fixate». Greu şi-a putut fa 
ce un loc,mai ales SĂ iza tgă Li al nl sau albi,umblau în echipe...A1lt neajuns era 
că majoritatea pubelelor se scoteau abia după ora 4 diminea a.Şi-a'adaptat și el 


“progranult searașcână'venea dela. lucru,mergea: la şcoală. până la-ora 9, apoi. se 


culoa,şi se:scula înainte de d4-Şi! fiinâcă nu- putea: vorbi pentru întâ Isa rile deza- 


„greabile ţinea în mână un cuțit: arătoss, Când 'îmi povestea acestena,âyei deja ca- 


„să şi un servici 'bun,dar în garaj. toi mai ținea câteva teancuri de ziare-Se dom.- 


nise, căci: aranjase cu mai“ toţi vecinii să nu le mai arunce,că vine el:să le ia 
în fiecare. sâmbătăsIncasa pe el :'cam 6-7 dolari pe lună.Când- i-am: spus că ai mei 
îmi socotesc pensiunea numai dela prezentarea notei şi nu-i : calculează nizio 


„4obândă la: bani „a început sâ;strige: Păi asta e ponană că eu an aL şi cobân- 


dăeie dar'odată şi. odată tot eu îi noştens se! : - 


Prin: 1962 ajunge la Cleveland un „compatri gt din Parisyajutati 'da parohia Sf- 


“Maria. Preotul i-a găsit o locuinţă şt câteva luni a plătit-o parohia;sub forunâ 


„de ÎmprumuteCânăd l-an văzut,era grozav de revoltat contra, Anericiisa bisorini Loc 


gteai preoilore "Măi frate, tu care mă cunoşti,stii cine sunt, ascultă ici: Intr!o 


zi nă anunţă popa ăsta că mi-a găsit de luoru la spitalul. astia. din oraș-Ne d.- 


“a Gâm” acilo „Şi mă dă unui funoţionăr care nă înscrie prin nişte registre şi peur. 


"mă M&'dă în „pfirire unui vlăj gân de două ori cât minecâm luat-o după el printctua 


N) 


"i Yabirint de culoare şi am ajuns la subsol. Intr!o cameră „unde mai erau vreo 4 hai- 
“dare unul îmi face semn să mă desbrac de haină și-ni oferă un halat alb-Intr'vn 
Si eoiţ. era un fel de. „targă, pe care erau nişte blocuri de ciment-Doi dintre ei av 


Luat targa” gi, au ridicat- -0 „de mai multie ori dela pământ si au. făcut de câte oră 


: ocolul „camerei cu ea Când av lăsat-o joes cel din urnă s'a: dat la c parte gi 351 


care! „părea! get mi-a, făcut semn să întru eu în locul rămas libere.Ar făcut acesagt 


=. 4 » 
manevră, şi siind, arm lăsat-o jos eran la capătul puterilor,căci: era grozav de i 
grea- şeful m!'a bătut pe unăr și-a zis: Okey bOYae S'a.trudit apoi să-mi explice 
că la ora:12 voi veni aci să mă îmbrac,să merg la masă şi la 2 să fiu înapoi.-Ur 
vlăjgan,partenerul meu de lucru îmi face semn sa-l urmezZ-An intrat într!un as-— 
censor şi-am coborît-Când am ieşit m'a izbit ua miros bizar». Culoare,cotituri. 
uşi,gi iată-ne!ntr!o sală “cu aspect halucinant ;Cadavre umane,de ambele sexe şi 
de toate vârstele,puse pe nişte targi, unele mai desfigurate aecât alţele,. Pen- 
tru moment am avut impresia că visez,sau că mi-am ieşit din. minţie la realitate 
m'a adus. vlăjganul, fâcându-mi semn să începen lucrul+Căram cădavrele,pe un cu- 
Loar lung, în altă cameră „unde era un frig de' credean că mă ia dracu. După câte-- 
va transpoarte am început să mă uit pe unde aş putea să fugs.„ A fost imposibil 
să mă orientez.Pe nişte uşi grec va alţii,pe alte uşi veneau unii. cari. le agăţau 
nişte nunere.Ceasul era 10 şi m!'aa Qecis să rabă până la 12,âe nu voi leşina-.» 
Pe la o vreme părea că se cam terminase lucrulţ la un ordin,prinit dintr!o cutie 
pusă în tavan,ne' ducen în altă sală-Aci spectacolul era şi 44 ingrozitor? 4 sau 
5 meseşi împrejurul fiecăreia 3-4 doctori.„Nu departe de fiecare masă era o mă- 
suță cu o dactilografă sau dactilograf.Unii tăiau şi alţii dictau mașinilor care 
pârâiau ca nişte mitraliereeCadavrul ciopărţit era pus pe-o targă specială și 
noi îl ducean într!'o sală,unde o femeie îl acoperea cu un at lea n alb şi-i pu-— 
nea deasupra un carton cu diferite numere.la ora 12, sit m!a scos din în- 
tern; mi-a ărătat unde să mă spăl,n'am îmbrăcat — şi când m'am văzut în curte 
am zis: Al dracului să fie cine o mai. pune piciorul în acest iad!” Oftând, scoate 
din buzunar o darte şi nişte gazete: "iuzi tu?. eu,poet şi autor dranatic,să a-. 
jung la morga, oraşului?" . 


- 


Majoritatea imigranţilor; după ce ies la linan,dau aităei1 greutăţile începu- 
tului şi,adaptându-se.: noii vieţi,adoptă şi mentalitatea.care la început 11 s!a 
păput de neînţeles+N!'an găsit un nune potrivit acestei nentalităţi; avarițieego.- 
2.sm; individualism materialism, nu cred că exprimă adevărul-Cauzele care au :ăs- 
cut-o ar putea fi de natură, religioasă şi socială, 

1/. E ste ştiut că primii colonişti,de voie sau de nevoie,au venit din Anglia 

si aparţineau în majoritate bisericii protestante sub denumirea de "puri tani!! e 
Războaiele religioase au împins alte valuri de imigranţi din Furopa,adepti ai 
aceleeaşi dootrine„0ri,atât luther cât şi Calvin şi alţi refornatori au găsit 
miezul doctrinei lor în Epistola Sf.Apostol Pavel câtre Romani.In furia lor faţă 
de Rona gi de "indulgenţe" au uitat complet,sau s'au făcut; că uitţă,adevăratul 
sens al scrierilor Sf-Pavel,Textele lor favorite le formează,până în ziua de azi. 
sapt dolul “4 şi celelalte în care Apostolul spune că nu faptele pun pe on înaincea 
Lui Dumnezeu,ci credinţa-Refornatorii revoltați au uitât că epistotele lui Pavei 
aveau un caracter misionar.-Sigur că erau adresate puțini lor, creştini din Roma şu 
pentru propria lămurire,dar mai ales ca ele să fie arătate rudelor şi prieteni- 
lor încă păgâni; îi ajutau pe puţinii creştini să facă prozelitism„Pavel, "vasul. 
alegerii",era informat că la Rona există multe instituţii de binefacere,toate în 
numele divinităţilor localee„Cuu ar fi putut el să se adreseze direct Romanilor, 
spunându-le că de vor rămâne în bezna idolatriei toate sacrificiile făcute prin 
„operele de ajutorare nu vor folosi la nimic? şi dac!o făcea,nu ridica dela înce- 
put autoritatea Statului împotriva puţinilor creştini? E1 însă,ca mare înţelept. 
ca să le vorbească de noua credință, de Isus Cristos,singurul-scop al vieţii sale, 
le vorbeşte Romanilor. începând dela Avraan..- Dacă am adnite,cu Luther și Calin, 
că Pavel făcea lecţii de doctrină creştinilor din Rona,ar fi să credem că el sau 
nu auzise de învăţătura Domnului,sau deliberat consiruia o doctrină în conflict 
direct cu cele ce învățase Mântuitorul =5fe Evanghelist Matei arată, în cap„25,51.- 
4”,ce-a spus Isus despre judecata din urmă.-Cine ar putea admite că Atat odull 
Neamurilor a ignorat aceste învăţăturii? . Pasiunile politice şi vanitatea oneneas- 
că au făcut pe reformatori să inscrprotoze fals nişte scrisori misionare ale Sf, 
Pavel şi să dea lumii o doctrină care a Qăunat enorm creştinismului! Doctrină 
sarbădă şi palidă ca o plantă între viaţă gi: moarte,care, transplantată aici,s!a 
Celei şi sciziparitat până la ridicol,dână naştere la peste 2000 ae secte: 
loate,purtând pecetia autorilor. iniţiali; nicio faptă de milă evanghelicâ,ca lv- 
mea să nu-i confunde cunva cu homano-Catolicii...„ Puzderia de comitete de ajuto- 
rare ce siau ivit aici în decursul istoriei nu -sunt izvortte din învățăturile 
Ss” Evranghelii,ci dintr!un sentiment de solidaritate umană care poartă marca unui 
spiri” de civilizaie,la care bine!nţeles că fără publicitate,se adaogă un inte.- 
res de prozelitisn şi altul politic„In afară de ortodocşi şi catolici,nici unul 


„ 10 — :: . 
din cei cari dau ceva'nu se gândeşte” la cuvintele Donnului: "Veniţi, binecuvânta- 
ţii părintelui rieu de moşteniţi îupărăţia cerurilor,care este gătită vouă dela 
întemeierea luniii,că an fost flănând şi mi-aţi cat de an mâneati! se e 

2/ Istoria Americii,legată de câteva date mai principaleșye cunoscută de toa:ă 
lumea.Mai puţin cunoscute sunt enormele greutăţi cu care au avut ce luptat pri- 
til Bd colonişti pionierii. Biete creaturi un aane lepădate „pe țărmul unui pe et 
unde tot ce migcă şi nu mişcă le e ostil.Din văzduh până sub: pământ doar elenen- 
te potrivnice„şi n'aveau decât două arme: credinţa în Dumnezeu,aşa cun o aveau, 
și braţele.Prinele înjghebări,bordeiele şi colibele de lenn care apoi au devenit 
oraşe faimoase,au trebuit făcute strânse,înghesuite,ca să poată fi mai uşor apă- 
rate,zi. şi noapte de flacările etate pb aduse Gin întunericul pădurilor şi 
din e pe act e pa pământului,de alte fiinţe omeneşti -Inâienii- cari îşi apărau d..ep-- 
turile încălcate de nepoftiţii musafiri.Bruma de grădini şi cânp ce cultiva 
pentru hrana de toate zilele,încă trebuiau păzite naaptea,ciici altfel toiul era 
distrus.Ziua echipe,care să păzească aşa zisul sat; noaptea echipe,să păz-ască 
şi. satul şi bruma de agiicultură,iar din orice tufă şi la orice oră putea veni 
o sâgeată aducătoare ce noarte..- ă 

Dar să venin nai aproape de noi,cam acun vreo 60-70 de ani,Un bătrân din 21o- 
veland,nergând spre centryl oraşului, într!'o zi,îni arată un pod: "In anul în ca. 
re an venit,am lucrât la podul ăsta;cu târnăcopul,lopata şi roaba.utunci nu ernu 
maşinile de azi... Căpătam can 6 dolari pe săptărână, roaba nu era chiar aşa ne 
„reayînsă ce ne-a făcut uult necaz era gelozia. altor streini,cari ne atacau şi 
ziua nu numai noaptea. An avut nult de furcăcu italienii;că ei nu umblau nicioda-— 
tă de unul singur,ci nunai în grupeNe-an organizat şi noi în grupe,că altfel nu 
era chipeDe d ai noaptea pe drun,nici vorbă nu erae Ptuitutoeie trebuia să fic la 
o fauilie de român,unde ne băgan şi prin beciuri şi prin podurile casei,ca să 
fim la un loceMai târziu s!a nai schimbat situația, că ara învăţat şi. noi să var- 
bim oleacă,ne-an făcut cluburile noastre şi,după nişte bătăi strajnice prin mid. 
locul oraşului cu unguri şi cu italieni au cam început: să simtă că şi noi ni!'s 
oameni p + Azi este Pad iata ku sunt bătrân şi cu zilele numărate... fr pare 
rău numai de un lucru: De ce n!o fi putut mana să mă facă numai cu 20 de ani 
mai târzaţușcă tare-i bine în ziua de ezin!e,,. i 

Bătrâna îmi arăta o magherniţă de cirămină şi-mi spunea că acolo era un ate 
lider de tricotajyunâe a lucrat prima dată în ionica. rau tot telul de naţii AC 9 
loșdar nişte unguronice i-au făcut multe zile fripte;-n!'apuca să lipseasck cît. 
va minute dela lucru,că ele se organizau să-i facă vreun rău fire Papica lucrul 
tăiat. cu foarfecaşeto, ni povestea,nu ştiu plata a câtea oarășcun sta sinții 
când a primit prima plată pe—o săptănână, o piesă îe 5 dolari,ce aurer» Tocmai în 
ziua aceea unguroaicele îi furaseră banii de tramvai din buzunarul haine1,câti'ra 
cenți primiţi cela fraţii ci mai mari.Cână a văzut piesa,şi vedea rumba sm prina 
oară aşa ceva,a legat-o în batistă şi-a venit acasă pe jos,nuna!ntr!o fugă.can 
vreun ceas şi ceva,l!!Cun era să schimb eu atât amar de bani pentru tra myaini De 
câte' ori îmi arăta,strângâne€ nâna dreaptă,cun a fugit până acasă cu banii,se 
sohinba la faţă: ea trăia şi după 60 de ani clipele aceleace, 

aceste aspre experienţe, de. sute ae ani,au cat "mentalitatea anerican: "aDană 
dispar cauzele „logice ar fi să dispară şi efectele,însă de multe ori dosti-ul lu- 
crează altfel. Cână. lucrurile păreau nai "pe roate',hop trăznetul de bici -1 li. 
atât descendenţii celor ucişi de săgețile Indienilor;oât şi noii veniti sunt ni- 
velaţi de cea mai monstruoasă criză,care a sguduit îi nau lune: criza cintre 
anii 1927-1933/34. Hcononiile strânse cu atâta trudă au-dispărut în câteva cee- 
surie.Pabricile închise şi băncile falimentate au dat ţării un aspect funebru. 2ro= 
prietari şi chiriaşi,directori şi portari,se întâlneau în coada lung:.,pentru su- 
pa zilnică din cazanul guvernului + .cest monstruos tăvălug striveşte un continent 
supraviețuitorii vor trebui să încenpă aola ZEro.. Preşedintele Roosevelt puna 
capăt tragediei şi;pentru ca dezastrul să nu se nai repete,pune bâncile sub cor.- 
trolul şi garanţia guvernului federal-Inâiferent ce luc va avea Roosevelt în Is- 
toria Universală, în inina poporului american el are un loc ales; numele lui: 
pronunțat cu un respect vecin cu pietatea... 

Dar timpul,care - şterge toate,nu poate schimba şi această. nenta lite hu! 
fiinâcă ea se cultivă îÎr familie,sub o formă foarte „nevinovată ,practiceti TA 
mult decât o lege scrisă.Când cpiii incep să meargă la .şecală.ei prine set 3 ni- 
mită sumă, în cenţi.nu în îolar: „Acest buget e săntămânal; el vrriazi nu dupe, "Siriu 
rea materială a părinţilor,ci după vâzsia copiilor.&l e aproape egal po toată în- 
vindereastatelor Unite şi Canaâei,şi n!'are nimic deaface cu rechizitel= şcolare. 


mA e 
ci-i destinat mărunţișurilor la care poate râvni un copil: bonboane; limonăți ete» 
La acest buget se mai adaogă un supliment vinerea seara,când copiii prezintă car. 
netele cu notele. săptămânale: după note şi vârete,tatăl mai scoate ceva din bu- 
zunar,dar'astă depinde de buna lui dispoziţie,si mai ales de cun se înţeleg la 
începutul săptămânii; câci ei,după ce se învaţă la bani, învaţă să se şi târguiască 
Cu acest prilej,cred;se formează atitudițea copilului faţă ce ban-El trebue 
din fragedă vârstă să chibzuiască așa ca banii primiţi să-i ajungă pe toată sâp-— 
tămâna,altfel nu vă căpăta o centină dela nimeni „De sunt mai mulţi copii în casă, 
la rigoare se practică împrumutul - obicei mai rar la şooală,căci împrumutul se 
face cu dobândă,nu degeaba» In realitate cred că nici 54 ain copii nu cheltuese 
„tot ce primesc„Cumpănesc,se abţin,rabâă,ca să economisească ceva în fiecare săp.- 
tămână.Se obişnuiesc astfel să gândească de zece ori înainte de a scoate banulaae 
la “egina,h!'a vizitat un credincios,aducând cu el cei doi băeţi,ae 9 şi 11 ani, 
cari au rămas să se joace prin curte.Peste câtva timp. intră cel mare şi începe 
să-i vorbească tatălui la ureche.Tatăl mi-a povestit. apoi "secretul": "îmi cerea 
o piesă de 5 centime.Mirat,l-am întrebat dacă a cheltuit aşa de repede piesa ae 
25 cenţieMi-a răspuns că nu vrea s!'0 schimbe pentru 5 cenţime-Atunci i-am oferit 
„5 centime,dar numai. înprumut, până va schimba-A refuzat categoric; Dacă e vorba 
ae împrumuţ,eu n'am câştigat niniiceŞi-a plecaţ, pă ie 
„Când eran la Paris,an citit biografiile diferiților oameni "celebri".Câna co-= 
piii actualului guvernator al statului New York Rockfeler,au început să meargă 
la şcoală şi 1i s!a creiat tradiționalul buget,tatăl a introâus o inovaţie: a 
dat copiilor şi nişte carneţele,în care să scrie. data. şi pe ce sta făcut cheltu.. 
iala,adăogână şi actele juștificative„Femeia s!a opus,şi tensiunea a crescut în 
“aşa măsură,că ea a plecat la părinţii ei-Consiliul de familie a găsit că ea are 
dreptate,dar că pentru acest motiv nu-şi poate părăsi soţul şi copiii-I-au tele- 
fonat să vină s!'o ia,dar el a răspuns că n!'are timp,şi că de altfel nu ela tri. 
mis-o ci a plecat ea singură,aşa că tot singură să vină... 


Incă ceva despre titluri.0 diplomă e bună șinnu-i de aruncat„5ă zicem că a- 
jungânăd în America ceri un post ae profesor de italiană,germană, franceză, Postul 
nu. ţi se acordă în baza unei diplome,ci în urma unui examen-Dacă î1 treci,ţi se 
cer diplomele,dar numai ca să influenţeze remuneraţia.Dacă două persoane de ace-. 
eaşi vârstă cer acelaş 'lucru Şi au aceeaşi reuşită la examen,însă unul e baca- 
laureat iar altul doctor,deşi vor face exact acelaş lucru salariile nu vor fi 
egale.Americanul are un desvoltat sim de dreptate.Deci,nu arunca diplomele, dar 
învaţă limba americană. poate unica limbă ce nu se poate învăţa în casă,de unul 
singur,oi trebue auzită.Cuiva care voeşte să vină aici fi este de folos un lucru: 
„A nu ştie despre America numai: că-i raiul pe pănânt ,ci să ştie şi aceea că,până 
a ajunge -să simtă şi. guste din acest rai,calea nu-i presărată cu tranăafiri ci 
mai mult cu ciulini.Necunoaşterea monedei pe ambele părţi a fost şi este multora 


fatală, Protosinghel Graţian Radu 


- PĂMÂNTUL MEU. îe Lidia Stăniloae 


“Pământ blagoslovit de oameni .. Iransfigurarea ţi-o înfăptuieşti prin noi, 
Şi zei, Din sânul tău fecună de lut mustos 

„Cu bulgării tăi calzi şi grei, : _ . Ne plămădeşti făptura. însetată ae frumos» 
“Ce armonii universale te-au născut? „Din freamătul pădurilor de braa, 

Ce promâteice scântei te-au conceput? Din tarantela picăturilor ce cad, 
Pământul meu,al nostru E Din izbucnirea violentă âe culori, 

Și al meu, Din ponii copleșiți de-atâtea flori 

„Se !mbogăţeşte!n sensuri mitul lui Anteu: Ne distilăm esenţa bucuriei 

Trin tine căpătăn dimensiuni de-eroi, Şi mirul fermecat al veşniciei. 


di „&&  împlinindu-se 21 de ani dela intrarea României în războiul pentru libera- 
__Xrea,. Basarabiei şi Bucovinei de Nord, Asociaţia Românilor din sudul Germaniei a or.- 
„ganizat la Minchen,25 Lunie,după Sfeliturghie,un parastas pentru cei căzuţi - 
Români Germani,ete+- pe front,în lagăre şi închisori.Seara a avut loc,la "iuro= 
piischer Hot",o întâlnire canaraderească-"Der Sidoştdeutsche” ain 15 Iulie a 
semnalat cu elogii faptul, | | i ] 

&& Papa a primit în audiență,la 25 Mai un grup de pelerini bulgari ,veniţi să 
"viziteze mormântul Sf„Ciril şi să participe la comemorarea celui de-al 19-lea 
centenar dela nartiriul Sf.Petru şi Pavele.Grupul, compus din laici,17 preoţi orto-— 
dooşi şi.2 catolici,era condus de episcopul auxiliar al Patriarhiei din Sofia. 
("Bună Vestiren) ui e 


E Ah RA Ș 

&& La Kinigstein/Taunus a avul locșla 31 Llulie — 4 August, în "Haus der Be- 
gognung",al 18..lea congres al organizaţiei "Kirzhe_ in Not'',cu circa 300 partici- 
panyi din. toată lumea,printre cari mulţi refugiaţi»Tera: "Drepturile omului !, 
Li.turghia solemnă ce Duminică a fost oficiată ae. P.SeVasile Cristea,mons+Zâpfr- 
tan. și. 5 preoţi de alte naionalităţi,cu ajutorul unui cor în Olanda de veste 
40 persoane, fetele fiind toate îmbrăcate în splendide. costune ronâneşt: »Sâsbătă 
seara fusese o. reprezentaţie de folclor,cu. jocuri ungureşti şi lituane,urmută 
'âe o. rennivne: amicală,pe grupuri etnice;prilej pentru participanţi st-și anîn- 
easră,la vn pahar,âe cântecele ae acasă Ronâni,au nai fost: preD-Popa, Po Lină- 
reanu, fam. Ni.vodim, ra Focşeneanu,etca In rezoluţia finală s!a cerut guvarnelor 
să dovedească prin fapte ataşamentul lor la "drepturile omului. a 


&ă Congresul. Societăţii Academice Române s!a fesfăşurat anul acesta la. Şalz-— 
burg, între 5-11 Septembrie» Tema: Cultură şi civilizaţie în sud-estul Europei: 


Comitetul ce onoare: episcopul,prefectul,primarul,rectorul Universităţii și pre 
zidentul Centrului local de cercetări, i, 

Av. prezentat comunicări,dintre români? Dna Bodisco,Mircea Popescu; N- beldicea- 
nu; C-Sporea,Mihai Korne,Zevedei Barbu, Şt » Teodorescu, Ene Bo dan;âna Radulescu. 
Pogoneanu,Sanda Stolojan,monse Zăpârţan 1» Randa N. Adame teanu,iicolatta Certean 


loffredo,ioria itoman, Ie V„Enili an, on Duni tru “h- Caragaţă, T. Onoiulescu, voia ou: - 
g0ois--Popovici, Caius Văleanu, Dionisie Ghernan, gene LUN Gheorghe Mi nai Cisni.rescu, 
mons- Bârlea, Pb. Văli nărcanu, Const: Drăsani între streini: Ruggero Ruggier! ,Variano 
Baffi bâwig Flischhacrer,Geore Steat ailler,Luciand Pascucci „Pasquale Buonineon- 
ro, Rupprecht Ronrino- Benvenuţi Mario erioli,Anna Dorothee Von Den brinckon; 
Marcello Canilucei, Friedricii Sceutrr, latiara fotiteh.Bnil Sigmeth, En. Turczynski, 
d onannes Maurer, Ren6 Eucher,tiilheln Gieseyantonio Uccello,Lujo Toncic-Sorinj.: 

hu mai. participat la desbateri: Şt -ueorgescu-0lenin,uelu Dra omir; Victor Cor- 
lățan, Eftimie Gherman, Ghe Iase.Alţi partizipanţi la congres: pre-Moisescu, traian 
Isbăsescu.Loffredo, Neaţă , Nina Batalli, fam” Pârfiu,nons.Menges,rions” Bachriayer Mă - 
nali.gă  HackntilJer,artur Maurer, Ciorănescu, Tagcu Cunia,Apostol Caciuperi,d-nele 
Hugiori, Moseuna, Bogdan, Tase, Buonincontro, Caragaţă, Wnoiulescu fan-Fanelli , cte, 

S'au anunţat cu comunicări,şi unii le-au trimis: Petru lroaie;Horia Strnatuy 
Bokard jeu (Sofia) ,Naceysehi (Belgra),D- Adameşteanu, D. Beratt175p- Fotas Hi rosa Mos. 
cuna--Sion, Radu Enescu, Radu H-Florescu,Pietro Gerbore, Vintilă Horia, Marianne Sia- 
matu-teinke,ileonora Petrovanu,Hira Simian-Baciu, Otto Folberth,trich Prokepow.tscn; 
G.Usoătescu, Ion I-Mirea,DeCeoAnzăr,Maric Huffini, Nicefiniraş,Hervig Krenn, Leo 
Waanino, Ve Fosteucă, Vittorio Vettori,Duritru Anastase, Ernest JacksonyFenzl iieq.- 
zieiski,florian Miller,Flaviu Po any41l-Suga, D» Leontieg, Tn.Zotschow, Nic. Cri zane 
„1... În seara de 6 Septembrie a fost la Primărie o recepţies-0 liturghie ronâneas- 
„că sia celebrat,în biserica "Sf,„Trei mei!, Duminică 8 Septenbrie,de PeS„Vasile Oris- 
tea şi ceilalţi preoţi prezenţi,cu ajutorul corului din Minchen,dirijat 'de mons, 
Zapârţan; "apostolul" 1-a cântat Spiridon Neaţă.Antonio Siciliano a executat, 
Marţi seara,nelodii româneşti şi compoziţii proprii.Mircea Eliade a tr:nis con- 
gresi.şiilor câte un exemplar cin recenta "Pe straaa Mântuleasa",A fost reales 
vechiul comitet al Societăţii,Congresul viitor,aproape sigur în Statele Unita. 


cr țu 














& Dna tglantina Daschievici a ficut exilului dar,de Crăciun,o' bandă de nnag- 
netofon,cu recităâri,flaut şi pian;cuprinzând: Steaua la Betleen,Pe 01t,Mă r-g 
ție; Doamne! , Trăiască viaţa!, la şosea în Bunureşti,Sorin Petite. Fantaisie Rou- 
maine. la clacă și Priăre dlun enfant-se poate comanda la autoare: 4621 N.Kenrore 
Ave -'Chicago/111260640 - UeS-A» 


&& În Anglia,după Hegister Venera! for Englang, 1314 fete ae şcoală sub Lb 
ani. au devenit,în 1966,mame,în Loc să-şi. ia râvnitele -diplome.Una cin ele a năs= 
cut la Ll ani, 7 la 12 ani, 27 la 13 ani; 195 la 14 ani şi 1086 la 15 ani,la a 
ceste citre trebuesc adăogate,pentru aceeaşi vârstă,vreo mie 'de avorturi plus 
cazuțile rămase: necunoscute,plus cele cărora "pilula" le-a evitat această sisua- 
jieeStatisticile mai arată că numărul fiilor nehezitimi,născuţi ae fete sut 20 
ce ani,si'a triplat în ultinii 10 ani,ajungână la cota anuală de 22.000.în orașe 
ca Dondra şi Manchester,unul din şapte copii e nelegitine . Ă 


&& la 8 Septenbrie s!'a serbat,le Turnu Severin şi Cladova,jubileul de 5 ari 
“dela inceperea lucrărilor de construire a sistenului hidroenergetic şi de naviga- 
ţie dela Porţile de Fier.Şase vase au vransportat nii de români şi iugoslavi ae 
ambele părți ale frontierei-Străzile ambelor oraşe erau înpaobite cu diapelel 
celor două ţărb-iu avut loc danifesiaţii arţistice şi sportive„Psste ur an «3 -ror 
procuce primii kilovaţi de energie electricăe 


i ae 
„CALENDAR NATIONA:_ 


1 Iulie 1550: Nic-laus Olahus către Hrasm de Rotterdam,din nugshurg: Deşi nu 
ma cunoaşteţi. persnal,îmi. sunteți așa de scump şi cunoscut printr!'a Lectură asi- 
duă a lucrărilor Voastre,încât cutez.a mă pune în rânâyl acelora ce trăesc zil- 
nic în întimitatea V:astrăe 

"1. Iulia: 1600: Mihai intră în Alva Iulia ca D'mn al celrr trei Principates 

1 luldie 1667: Inseamaă Stolnicul Cantacuzinr,pe o listă: Aici fac catalag âe 
cărți ce cumpar;oâte şi câte-cât,până într!'uga,năcar cea mai mică", 

] Iulie 1867: Apare "KliSsinevskie Eparhialnia Viednmnsti",în rusă şi română;cu 
ştiri, teze studențeşti,articnle îistorice,decizii bisericeşti,predioi,misionares 

2 Iulie 1893: Se naște,în Bucureşti:,luca I-Caragiale,fiul mai mic al soriita- 
ruluistoare la Berlin, 1921, 

: 3 lulie 1021: Mort Bodoni,sin:dul rvs propune şi ţarua aprobă ca mitropolia 
din Chişinău să râmână doar arhiepi.scopie,intrâna astfel în categoria doua, 

3 _Ivlie 1933: Moare Mihai C-Şuţu,numismat,frst guvernator al Băncii Naţionale, 

“4 Tuiie 1935; Mare mitropolitul Bucovinei,Nectarie Cetlarciuo(n412,2.1875)e 

5 Iulie 1821: Dimitrie Sulina,arhiepiscopul Chişinăului,scrie lui Vebianin 
Costacne,la Coliacăuţi (H:tiin),că episcopul de Huşi,Meletie,fugar şi e1l,se află 
la Chişinău, | 

B,lulie 1799: Carol XII al Sueuiei e învins la Poltava de Petru cel Mare, 

9 Tulie 1870: Se naşte,în Satulung(Braşov),luptătsrul Ghenrghe. Moroianu 

„9 Iulia_1909: Moare Grigore Ventura(născut la Galaţi,1840), 
„10 Luli.e 1.808: Bodoni s-seşte la Bucureşti,în calitate de exarh, însâţit ae 
arhimandritul Filrtei din laşi şi. de nitropolitul Chiril al Proilavieie Rămâne 
aci până la 4 august,când se întoarce la Iaşi» | 

„10 Iulie 1913; Moare,în Bucureşti,Gheorghe bDanielopol,juriste 

1]. Iulie 1855; Se naşte,la Brussa(Asia Mică),luliu Zanne.A puhlicat 9 volume 
de proverbe romineşti.Moare în 1924. | | 

11 Iulie 1917: Armata română declanşează *fensiva în sectorul Mărăşti, 

l2 Iulie 1882: Se naşte,în Burureşti,matenatifianul Traian lalescui + 15a6+,1929e 


l2 Iulie 1837: Moareșîn Bucureșii,Florian Aaron; neîn Rod(Sibiu),1805 

15 Iulie 14f3: Ştefan cel Mare scuteşte mânăstirea Neamţ de dijmă pentru stu= 
pii dela Zahorna,pe Nistru» A 

15 Iulie 1164: Grigore Alex-Ghica opreşte să se mai facă preoţi cu nemiluita 
și amenință cu depunerea pe cei ce,în acest sc'psar mitui sau s'ar lăsa mituiţie 

15 Iulie 1838: Se naşte,în Bucureşt:,Dinitrie Gianni,avocat şi on politice 

14 Iulie 186(:; Moare,în Iaşi,vornicul Tudorache Burada ,avocat primar ,compozi=— 
tor,primul profesor de pian şi chitară la noi;nela Odoteşti,1800, 

16 Iuiie 1858: Se naşte,in Iaşi,dean Buicliu,junimist, 

14 iviie 1967: Moare,la Bucureşti, Tudor Arghezi» 

1.6 _lulie 1845: In "Foaia pentru minte,inină şi literatură",George Barițiu sa- 
luă apariţia, p- acelaș ana primului volum din "Magazin istoric pentru Dacia": 
"Noi socotim că nu este un on în care bate o inimă cu sinţinânt de român pe care 
să nu-l intereseze această operă naţională» 

17_ Iulie 1478: Sfinţirea bisericii "Sf.Nicolae" din Chilia,ziditţă de Ştefan 
cel Ware cu ocazia reparațiilor cetăjii,având ca arhiteet pe Giovanni Provanae 

„18 Iulie ]f1Ţ: Pârcălabul de Orhei,nslan.precizează limitele satelor Trâbujani 
pe Râui și Ocsintia pe Nistru.proprietatea mânăstirii Golăiu, 

1A Iulie 1935: In "Moldova sosialistă"(Transnistria),N.Nerţov blamează pe că- 
lvgarul Inochentie,care ar fi înşelat şi jefuit sute de muncitori şi în ale cărui 
“grote! s'ar fi întâmplat adevărate orgii; în realitate,lnochentie âela Balta 
reacţionase,în felul sâu,la acţiunea de rusificare, 

19 Iulie 1947: E. vcis,la Costigliole Saluzzo(Italia),medicul Emil Bulhuce 

19 Iulie 1875: Se naşte juristul Constantin V„Ohedeanu. 

20 Iulie 181.0: Se naşte, în Fofeldea (Sibiu ),august Treboniu Laurian. + 25,2,1881, 

20 Iulie ]821: Se naşte paşoptistul Alexandru Zannec + 7 Nove.1880, Bucureşti, 

21 Iulie 1913; Pentru com'averea sectelor din Rusia,un ukaz pernite întrebuin- 
țarea, limbilor naţionale la slujbe» 

25 Iulie 1780: Intr!un act,scris în limra română,Inocenţiu de Huşi 0ă deslega- 
re preotului Teodor Chirilov âin Iasinova(Transnintria) să-şi cate altă parohie; 
deoarece armatele ruseşti,întorcânâu--se în patrie,la 22 aprilie 1775, după răz- 
toiul dintre Rusia şi turci,au luat cu ele şi pe oanenii ce erau parohienii săi, 

| 25 Iviie 1792: Anvrasadorul Prusiei la Constiantinopol,von Knohelsdorf,explică 











m ho 
Suveranului său situaţia qificilă a lui Bodoni „prizonier la 0-pole ş 
23"Iulie a Se naşte,în Bucureşti, cărturarul Gh.+Adanescus 
23 julie. 1922 * Moare;în. Bucureşti,profesorul Ilog Scuriur- 
24 Iulie 1373, „Se naşte,îa Brăila;purlicistul Ion 0» Bacaltaga,: + 19184 
35 Iulie 1864: Se aaşte, în Braşov, profeloan Bogâane + la6 1919, în București.» 
27 Iulie 18]/: Moare,la Kiev, Constantin Hlexe Ypsilanti e 
27 lulie 1821: Moare preotul Dinitrie Caianu din Roşia Montană; „profesore 
"28 Iulie 1854; e naşte,la Viena,Vincenţiu Ba! ego +19 0641927» 
30 _lulie 1892; "Moare artistul Ştefan" 'Tuliaan, ns Îi Bucureşti (1853 e 
50. Iulie 1.903: „Moare, la. Carlsbad; sproie imghal Demetrescu» 


2. Aug: 1891. şe nâşţe, în Roman, compozitorul Mihai. Jera» 
- 2 Aug: 1990: “Moare;la. Siraia;artistul. I-D„loneseu» 
5 Aug.1902: Se pune piatra fundamentală a Catedralei din Sihiue 


F Aug.,1862? Sfinţirea bisericii de pe nuntele Taborului (Palestina ),zidită prin 


“osârdia arhimandriţilor moldoveni Lrinarh Rosetti şi- Nectarie: Banul. 


6 Aug.1881: Moare;la Constanţa, Ghe Creţeanu jurist om politi.c,ne 3.10» 1829 (Buc. ) 
Gr huge 39952 - Moare mitropolitul Nicolae.;Bâlen,ne+27«4+18822. 
92 Aug: 1917: Divizia S, eu: gen.» Arghirescu, opreşte. ofensiva: germană la Oituz; 
10 Aug:18112-.fteromonahul Mitrofan termină de scris,la Bisericani,o traducere 
a lui Isac Sirule 
a ui 05 Aug: 18164 "De Propaganda -Pide! -autorizează pe Bonaventura. Asperdi-, &piBoop 
de. „Bacău sa .vi.ziteze .pe catolicii. remaşi. în Basaratia; „informat, de aceasta,epis- 
copul da *Cament ţa. răspunde . .că acest teritoriu. e,din ordinul .. Petersburgului, suh 
jurisdiciia, ș şae«Rână la urnă Basara! ia fu. pre ae n al neă de [ia Aa depen-— 
dentă, e, episșcopia catolică din» Saratov, 
Ja _Aug.1887: Se naşte,în Surducul Meine (Bânzit )., Aurel Desbelaajn ii tt» 
14 hug+ 1193; Moares la, atacul Băii Mari,Grigore Pintea Viteazul, născut la 


[i 


25 -Pebr= 1670. Magoaja. uăpuşului e: 


14 Aug„1B68: Moare Maria Pleohtennacher, născută nisa a 
- "14 AUgn 1893 î,. Se naşteyîn: Bucureşti ,ulfped nlexandrescue 


„I5. Auge1819: Aparesla Peversbu-gBitlia română tipărită la cererea lui Bodoni, 


"oaze trinisese,ca cca pă lia lul erban. Cantacuzi ino (1688) şi Birlia dela Blaj 


„.42795), recomandână - a doua.ca hat, nlară. şi ri accesibilă poporului ceeace Sl 
şi acceptat: Ri recitarea o făcuse arhimandritul Varlaam Cuza dela laşi care merse-— 
se:.da Peters urg în acest scop; ca scriitorul. basarabean: Lon Pralea Moldovanule 
„La: în Gie otel: au! mai E aa pă SR ape ut Bodoni, bpigaapiuli: Sulina şi rectorul Kusa 
n. Kis : 
ce Ang Eisi Ra naşte acte ea Landvei poa politic,. + la ai ai 3 ,1897- 
16 Aug:1880; Se naşteșîn Bucuregti Constantin Antoniade,âiplonatţe . 
18 Aug+1650: Vasile. zi: ti il nâpăstirii SfeSava din laşi satul îi di 
neşti (Soroca): 

„18: Aug» 1849: Se'naşte, în Siret; Thai: Stefanellie + 23a Zi 1920,1la Fălticeni. 
20 Aug+1824s Venianin: Costache: otţine dela Ioniţă. Sandu Sturza ca egumenii 
Asia sa fie inlocuiți cu româniyiar "losurile șfinte!". să primească numai o tre- 
ime din venitul mânăstirilor închinate. Mary, dar căzână Sturza la 1828,grecii ob- 

yinură anularea acestei: deciziir. . 
„120 hug»I8604r. se naşte ; în ina linda se tea 3 e e cita Lon: Ordeanu. 
20. Aug-1917: Moareyla Sinaia,Hlexis Catargiu,diplomat şi compozitor. 
21 nugn 1803? Bogoni,nici: bătrân nici boInav (avea. abia 37 ani ),e pensionat, fă- 


io să se.cunoaspă.motivele»Se stabileşte la Dubăsari,pe Nistru-Primea 3000 ruble, 


i-a, 0ă) Aug» 1906: se naşte, la, Hilişău(Dorohoi ), medicul Constantin VârnaveA scos 


"ipoviguiLvorul. sănătăţii, şi al: economiei. casnice! şi "Foaia societăţii de medici 


şi naturalişiii!.Moare la 21 DI. sugea 817: 

A Aug» 182.34 Ukazul. de. înfiinţare a ii iu o să păi de. Chişinău şi Botine 
pri nzâne Basarabia abia răpită;gubernia.Kerson şi o parte cin cea de kkaterinos- 
Lea cu oragele Odesa, „Tiraspol; +naniey 3 Eisabetgrad, „Darăsari, Ovidiopol şi Ociacov» 

îi Se das ui mănRsi re! Găpriana, şi Condriţa,cu toate. averile lor» 

pi Age. 18545 Se naş te in Râmnicul Sărat„arhiveciul Nizolae Garrielescu» 

25 23 Aug: 19002 Moare, în Davos (Elveţia), publicistul Cezar Colescu.-Vartics 

23 Aug:-1911. Moare pe fronusla dealul Secului,Ecaterina Toderoiue 

„21 Avg»1816: Se. naşte la, Sbăeu/ Bijou (Aaa rile ti alai Marius Sturzae 
duc dn Bta DIR Moare ș în TARI BE 9 REP Rit le Anton Nauray junimiste 

: 428: Aug 1816? se Dagţesîi „Bodna Veche (Năsăua), botanistul Florian Porciuse 


e 


SRL) VB 

30 Auge1716: Se isprăveşte zidirea Stara Dragomirna.» 

30 Aug/10 Sept:1715: antim Ivirearul e arestat din ordinul lui Nicolae Mavro- 
cordat şi aruncat în temniţa din subsolul Palatului-la câteva zile e caterisit 
şi pornit în surghiun spre mânăstirea Sina..; dar,aproape ce Adrianopol,escorta 
î1 ucide şi-l aruncă în râul Tujăja,aflueni al Mariţei= 

30 Aug»1848: Se naşte, în Craiova,Gheorghe Bengescu,diplomat şi publicist- 

31 Aug+-1655? Martin Al'rich,rectorul colegiului evanghelic din Braşov, dărueș- 
te Stolnicului Cantacuzino un Tratat despre controversele dintre catolici. şi cal- 
vini (1814),âe luca Osiander,cu dedicajia: "“oeastăa carte î.-o trimite nagnificu-— 
lui şi prea generosului stăpân Constantin Cantacuzino,stralucirii cele: nai 
mari a adevărului ceresc!» 


t 


Sept.1911: Marele filantrop aromân din Gopeşi,Nicolae D-Caragea,dă ajutorul 
bănesc necesar pentru formarea unei fanfare la liceul ronân din Bitolia» 

1 Sept.1866: Se naşte,în Bucureşti, Ieohari Antonescu,arheologr-i publica: 
Cultul Cabirilor în Dacia(1389),Chestiunea macedoneană (1903),Le trophâe d!Adan- 
clissi(1905),Cetatea Sarmisegetuza(1906),etc-iioare la Iaşi,191v. 

2 Sept.1831: Se naşte, în Broşteni (Caraş ),Simeon Mangiuca, scriitor» 

2 Sept-1951: Moare,la Paris,ânton Bitescu,diploma. şi scriitor» 

4 Sept.1829: Guvernul francez se acordă cu Rusia "pour la literte que hous 
lui donnerons de siansxer la Moldavie et la Valachie en burope eh l!'Anatolie 
en Asiei, 

4 Sept.1846: Bibescu Vodă ord6nă ca fiecare regiment să ţie o sărbătoare re- 
ligioasă = şi le dărueşte câte o icoană» 

4 Sept.1861: Se naşie,în Vâlrea,Mircea Demetriade» 

4 Sept.1900: Moare Aron Densusianu» 

5 Sept.1916: Moare, în luptele din Dobrogea,maiorul Paul Chiriacescu» 

6 Sept.1809: Ierodiaconul Lelisei termină de scris,la Râşca,cu cheltuiala 
stareţului intonie,un pateric: 

7 Sept.1817: Se naște,în Cernauca,Gheorghe Hurmuzache- + 13,5: 1882. 

8 Sept.;1852:.Se năşte, în Gârhovăţ (Banat) Enilian Novacovi.c învăţător, folelorist. 

8 Sept.1889+ Se sfinţeşte biserica domnească din Bușteni: 

2 Sept.1941: Cad,în rătălia dela inastasievea şi Mi.hailovcaype Nipru; căpi ta- 
nii Dan Trandafirescu. Constantin Velurescu,lon Stanescu. 

10 _Sept:1845: Se naşte, în Soci (Neamţ ), juninistul “lexanâru Lambrioro» + 209,83: 

10 Sept.1586: Se naşte,în Bucureşti,profesorul N-$erban dela laşi. 

10 _Sept.1902+ Moare,la Bad Neuhein(Gernania),Gn.Filipescu,nareşalul Palatuluis 

10 Sert.1963: Moare,la Paris-Romulus Boilă. 

11 Sept:1846: Data poeziei "Veneţia" a lui. Alecsandri,localizată la'Palatul 
Benzonus",în realitate Benzeni,după' numele autoarei de şansonete Maria Querini 
Benzoni,cântată de Byron-A locuit acolo;pe Canal GrandeyElena Negri-"Steluţa!!. 

11 Sept.1858: se naşte, în Iaşi,Nicolae Xenopol,frate cu istoriculsA murit în 
1917,ca ministru al României la Tokio- 

11 Sept.1855: Apare,la Chişinău, Pentihcostarul, copiat după cel dela Neanţ (1848) 

13 Sept.1009: Ruşii ocupă Ismailul, 

14 Sept.1829: Pacea dela Aarianopol,între altele,restitue Munteniei tot țăr.- 
mul stâng al Dunării,raialele fiind astfel desființate» 

14 Sept.1853: Se naşte, în Alveşti./Buzău,Gh-D„Nicoleanu, zugrav de biserici- 

15 Sept-1882: Se naște,în Iași,George Boscof; pianist şi compozitora 

1£ Sept+1890:; Pake Protopopescu deschide şcoala comercială din Bd Domniţeie 

16 Sept.1893: Se naşte,în Bocşa Ronână/Caraş,putlicistul Traian Sinu- 

18 Sept»„1941: Moare generalul Alexanâru Ioaniţiu» 

19 Sept.,1943: Comandamentul Curpului 44 German citează divizia 19-a de Infan- 
terie română şi pe Lt+0o1.Palaghiţă pentru *ravură în luptele din Kuban» 

20 Septa1459: Prima menţiune documentară sigură a Bucureştilor» 

20 Sept,1820: Trăia înca,în Braşov,hadu Tempea,fiu de preot,care la 1798 se 
intitula "AL şcoalelor naționalineşti prin Prințipatul Ardealului Director" A 
purlicat în Si»iu,1797,Gramatica română» 

20 Sept-1858: Negustorii din Principatele Române înfiinţează la Lipsca,pentru 
ei şi pentru tinerii români ce studiază acolo,o capelă ortodoxă» 

20 Sept„18ă6: Se naşte,îin Vaslui,prof-uheorghe Zotta, 

20 Sept.1945:; Acelaş comnandanent german citează Divizia 10-a infanterie româ- 
nă şi pe naiorul Dabija din Regimentul 38 "Neagoe Basarabi, 

21 'Sept.1769: Cazaci şi arnâuţi jefuesc mânăstirea catolică cin Iaşi,nelăsână 
"nici măcar ferestrele",iar fraţii minori conventuali sunt duşi la închisoarea 





- 16 — A 
Witropoliei - ca răzbunare că acolo loculse,între 31 Dec.1768 — 27 A4pr.1769,con-= 
tele Potosk:,şeful corpului polon ce ocupase Moldova, 

21 Sept.1859: "Zimhrult dă ştirea că a murit,la 28 de ani,Petre Cazimir, "doe-- 
tor în filosofie şi legi,directorul departamentului averilor hisericeşti şi al 
îmvăţăturilor publice",revoluţionarul paşoptisteStudiase la Atena,în Germania; 
unce-și luase doctoratul,şi la Paris-Era,probabil,cumnat cu Kogâlniceanu,; 

22 Sept.1852: S!a născut în Rusca Montană/Banat,publicistul Ştefan Velovane 

22 Sept+1934: Moare arhitectul Gheorghe Balş,născut la Adjud/Putna (1868). 

22 Sept:1706: Un Dimitrie Halchia din Moscopole "si laurea a Roma, 

a Sept.1838: Se naşte,în Năsăud,prof.loan Marte Lazăr. + 30.83,1873. 

26 Sept»1921: Moare,în Tighina, Matei Donici,născut în Brăneşti /Bălţi (1847). 

21 Sept.1849: Se naşte,în Bacău,ziaristul Nellu Donici, + lulie 1996. 

21 Sept.1865: Se naşte,în Alinăneşti /O1t,C.Alimăneştranu. + 1.,6.1911,Drăgăşani. 
29 5ept,1799:; Bodoni e transferat dela Novomirgorod ca mitropolit de Kiev şi 
Halici e 

1 Vete-lbof? Se naşte,în Bucureşti,lrigore Filipescuşfiul lui Nicolae Filipessu, 
Wa sutotul ziarului "ăpoca'"„Moare la 25 _ Auge.1938. 

2 9ct»15315: Bodoni institue la Chişinău tribunalul bisericesc. 

2 0et-1899: Moare,în Pucureşti,ziaristul inton C.Bacaltaşae 

3 0et.1839: Se naşte,în Taşi, Teodor T.Burada,magistrateA călătorit în mai toa- 
te provinciile lcouite de ronâni- + 18,2.,1923. 

„3 0e:+1848: Condamnat și spânzurat,lângă Cluj,Alexandru Bătrâneanu-Baternaye 
4_9et-1883: Se naşte,în Craiova,ilicolae Titulescu, 

2 0et:1791: Moare,la poalele dealului Bâcu(Basarabia),contele Potemkin, candi- 
catul Heaterinei II la tronul Daciei ce urma să se reconstituie din yările române.» 

5/11 0et+1869: Prinţul Carol se căsătoreşte cu Elisabeta de Wied, 

5 Oote 1877: Se naşte, în Buceşti/Tecuci poetul Ştefan Petică. + 20.10.1904 (Buc- )e 

5_0ot..1897: Apare, la îndemnul lui Spiru Haret,revista Hilbina",cu colaborare» 
mi. Petre Gârboviceanu,C. Rădulescu-Motru, 1. 0ttescu,G.Adanescu, lonescu-Gion,eto.. 

5 0ot.,1931: Moare Nicolae Leon,naturalist,născut în Băiceni /Botoşani (1860). 
__9st+1946: Sfinţirea Catearalei din Tinigoarae 

Ont„1968: Moare,într!'un accident de tren,lingvistul Emil Petrovici,născui 
Ian-1899 la Toracul Mio,în Banatul înstreinat: 

2_0et+1856: Se naşte,în Suceava,preotul Dinitrie Dan,fololoriste 

I Pete lf43: Se naşte,în Caransebeş, "'valachus poeta", oun însuşi se numea,Mihai]. 
Hr icie»A publinat Dictionariun valachico-latinun,ce se află în biblioteca Univer- 
sntâţii din Budapesta şi conţine peste 5000 ae cuvinte: pentru prima dată se pu- 
ne lim:a română alături de cea latină. 

10 0et-18609: Se naşte,în Lugoj,prof.Virgil PopescusaA publicat un dicţionar în 
ce.atorare cu profa0.,Codrescue 

1.0. 0st»1924: "Tăranii şi muncitorii moldoveni" cer înfiinţarea unei repurlici 
moldoveneşti..Se şi aprobă,în numai două zile... 

10 Vet+1955: Şedinţa solemnă a Sfântului Sinod Român,cu delegaţi ai celorlal- 
te "iserici ortodoxeșpentru canonizarea unor sfinţi români, 

11. 0etr15945: Petru Rareş dărueşte mânăstirii Căpriana (Basarabia) o frumoasă 
î/anghelie, legată în argint daurit, 

11. 0eţ»1945: Moare,la BucureştiElena Coşbuc,soţia poetului. 

14 Octombrie: pelerinaj anual,la "Trei Ierarhi",pentru moaştele Sf.Paraschiva» 

14 _0ct+1802: Intre alte pagure,cutremurul dărâmă cele 3 turle ale Plumtuiteie 

14 _0et+1816: Se naşte,în Bucureşti,Grigore Grădişteanu,om politice 

15 0ei+1874: Se naşte, în Cânpulung/Muscel,âr.C. Parhons 

15_0ct„].908: Lese ultimul număr din "Moldovanul" (Basarabia ),scos de Gh.Madan 
cu colaborarea lui Pavel Dicescu,preBobeica,arhinanărit Gurie.hpărea din 1907, 

15/26 0et+1599: Jonoţiunea,la Tălmaci (Siriu),a oştilor lui Mihai,intrate în 
Ardeal pe valea Buzăului (sub conducerea sa) şi pe a Oltului(sub conducerea fraţi 
lo” Buzeşti,a lui Uârea şi Bara Novace 

16:20 0cte1967: Patriarhul Atenagora din Constantincpol vizitează România» 

17 0etu1852: Sosegte,la Palermo,Nicolae Bălcescu, 

17 0ct-1925: Moare Ioan Ursu,profesor universitar la Iaşi,Cluj şi Bucureşti. 
15 0nt<1880+ Apare la Bucureşti,sub îngrijirea lui VeheUrechiă,ilbunul Macedo- 
D.OManNes 

20 0cţ.:1886: Se naşte,la Liteni /Suceava,prof.Linitrie Marmeliuce 

2. Octn1879: Se naşte,la Bra ovyluptătorul Mihai Popovici,om politice 

22 Oct. l9Il: Apare la aţă 2 fe dot de C„Ranu,revista săptămânală "Placărat, 


————— 


La 
La 4 











- 7 - 
24 0ote,1868: Moare,la Iaşi,Nicu Cazinir,zis Cocriţă, juristprieten cu Negruzzi, 

24 _0ot+1894 1894: Moare,în Bucureşti,pictorul Gheorghe M.Tăttărescu, 

25 _0cte.1839: Se naşte,în Braşovs;chinistul Nicolae Teclu. + 26.7. 191£. 
25 _0ct.,1846: Se naşte,în Bucureşti,Dimitrie August laurian,fiul latinistuluie 
„A fost profesorul de română al regelui Carol 1. ioare în 1906. 
25 0ete.1858; Se naşte,în Botoşani,fizicianul Dunitru Negreanue + 1908. 
25 _0ct.1843: Se naşte,în Ţândărei,poetul Grigore Haralamb Grandeae 
26_0ct.1844: Se naşte, în Preuteşti/Suceava,poetul Ne Beldiceanus. + 3e2,18965,Ilaşi» 
26 _0ct»1850: Se naşte,în Burâujeni,pictorul Emanuel Bardasare-Panaiteanue 
26 _0cte1901: Se naşte,în Fooşani,istoricul Constantin CeGiurescue 
) 28 0ote-2 Nove1916: Lupte la 0ituze 
29 0ote,17R7: "Arde palatul dela Cotroceni Împreună cu biserica,luând foc dela 
onioşeul lui Alexandru Ipsilante,şi sunt reparate de egumenii mănăstirii, 
29 0ot,1802: Cutremurul aduce stricăciuni mânăstirii din Curtea de Argeş» 

29 0ct.1869 1869: Calistrat Hogaş,deşi nu terminase Universitatea,e nunit,în urna 
unui concurs,profesor de partea literară şi director al gimnaziului alo din 
Fiatra NeamţeAbhia în 1878 se va transfera la Tecuci,iar în 1880 la Iaşi,dar se 
va întoarce la Piatra Neamţ în 1551.După alte multe transmigrări,între altele la 
Alexandria,iese la pensie,ca director al Liceului Internat cin laşi la 1 0ote1912e 

30 _0ct.1858: Se naşte Duiliu Zamfirescu, 
51_0ot-1906: Preoţii basarabeni cer ca muzica bisericească la Seminarul din 
Chişinău să fie în limba ronânăe 


- Nove» 1770: Se naşte,în Caransebeş,Constantin Diaconovici-Loga, + 12 Nove1850, 
1 _ Nov.1835: Se naşte, în Horoânicul de Jos (Bucovina ),profe loan GeSbiera, 

3 Nove1864: Cuza Vodă înfiinţează,la Isnai1,episcopia Dunării ce Jos,punâncu-i 
su” jurisdicție judeţele Ismail,Bolgrad,Covurlui şi Brăilae.Judeţul Cahul trecea; 
iarăşi,la episcopia Huşilorela 17 Nov e numit episcop Melchisedec Ştefănescu, 

4 _Nove1599: Cetatea Clujului se supune lui Mihai Viteazul, 

5 _Nove1839; Se naşte ș în Bucureşti „Mihail Obedenaruyneaio, puhlicisti di plonat+ 
Moare la 9; lulie 1885,1ă Atena, lăsând toată averea Academiei Române, 

&_Nove1879:; Se Da hey în Călăraşi „prof, Petre V.Haneşe 

7 _Nov=1848: Se naşte,în Hăueşti Mureş Turda,publicistul itp Petra-Petrescu- 

8_Nov.184$: Se naşte,în Brăila,generalul medie Aţanasie Demostene. + 1925, 

8 _Nove1885: Se naşte,în Odorhei,Petru. Neagoe,soriitor şi pictorei emigrat în USA 

8_Nov.1886: Se naşte,în Iaşi Cotav Minar, 

9 Nove1465: Ştefan cel Mare dărueşte mânăstirii Pobrata,între altele,toate bu- 
voaiele de miere strânse din dijmele satelor mânăstireşti de pe Botna (Basarabia ) 
şi îi confirmă lacul dela gura Bâcului. 

9 Nove,1812: Protopopul Teodor Maleavinski raportează episcopului de Cetatea 
Alba,DemeSulima,că locuitorii satului Şaba au fugit toţi în Moldova, pe . loc rămâ- 
nând doar hiserica,preotul şi 5-4 fanilii,şi că preotul cere să plece şi el... 

9 Nov,1827: Se naşte, în Cânpeni/Turaa, Mihai indreica,cel nai viteaz “tribun al 


Jui Avram lancu+ Moare la 15 Deo. 1902, 3 

9 Noyv-1R7l: Se naşte, în ucureşti, doetorul Constantin Bacaloglu, - 

9 Nov»1901: Se naşte,în Sărmarul Mare /C1luj „prof. Liviu Rusu. 

10 _Nov.,1915: Cade,în şarja dela Robăneşti,la 67 ani,sergentul voluntar oaia 
Donici rasarabean, voluntar Şi, în războiul din 1877 

bal Iotta 1341: Se naşte,în Sâcele Cernat Braşov,lena Circa,soţia lui iron Den- 
susianu,A publicat articole în "Fanilia!" şi "Orienţul latin" Şi nuvele e 

12 _Nov»1917: Moare,în Caransehegpubliocistul Patriciu Drăgă Tina; 

L4 Nove1864: Cuza Vodă înfiinţează,la Isnail,un seminare,Se predau:. religie, 1la- 
tina, „româna,elină,istorie,geografie,matenatică, fizică,nuzică,desen,caligrafieşeto, 

14_Nova1872: Se naşte, în Galați ziaristul TePisanie 

1.7 Nove 1620: Gaspar Graţiani întăreşte mânăstirii Sf.Sava din Iaşi satul Ho- 
lercani,ce-i fusese aăruit,cu două mori pe Nistru,de Marica, soţia defunctului 
boer Oi ăi Duni trache» 

17 Nove»1851: Se naşte,îg Uninat/Sălaj „pictorul Nicolae BraneA studiat în Buca- 
pesta;Milnohen, Italia, PariseAutorul lui"'Peneş Curcanul"; a zugrăvit şi hisericie 

20 Nove1893: Se naşte,în Botoşani,lon Sân-Giorgiue 

15 Nove.1868: Se naşte,la Iaşi,savantul En.Ge,Racoviţăe + 19 Nov,1947. 

21 _ Nove1813: Se naste, în Dealul Mare/Prahova,Constantin Bălcescu,om politica 

22 Nov.1808: Bodoni fixează, într! o circulară conâiţiile de acceptare în mona- 
hisn; sa nu fie dezertori,căsătoriţi,robi,datornici; ucenicie de 3 ani,în ace- 
caşi mânăsțirea 





„ 18 » 

22 Nov.1867: Se înfiinţează,la Bucureşti, "scoala Normală, de învăţătorin-In + 
1896,ea se mută la: Câmpulung/Huscel.: 

22 Nov,1892: Se'naşte,în Poiana Mării /Bcagor! ziaristui Ion Clopoţel» 

23.Nove1471li După. lupta dela Cursul Apei „Ştetân Vodă înconjoară Cetatea Bucu- 
i aia unde: Radu cel Prumos fugise, lăsând pe Dbamna Maria şi fiica Voichiţae 

23 Nov. 1548: Perdinană 1 către Nicolaus Olahus: Astfel. sunt, națiunile cele 
nai vestite,printre care a ta; Românii nu sunt piintre cei. din urmă, ei cari, pre- 
cum se ştie,sunt descendenţii Romanilor, stăpâni. ai lumii,din care cauză se şi nu. 
_mesc Români, Națiunea ta exce: eaza în „bravură,ea. a dat: mulţi căpiţaai ca Loan Hu- 


1 miadi şi regele Matei”, 


25 :Nov.1863: Se naşte, în fabule iubita cai: Ainbatasiho. + 14 Ian.1934- 
25 Nov.1872:. Se naşte Stroe Bratianu,fiul ui Dunitru; În. Bucureşti. La Paris, 
student şa luptat dult pentry cauza Românilor din Ardeale Moare :la 14 Aug-1892- 
'25 Nov,1896: Se naşte,în Bucureşti, din fanilie aromână artistul Gorgo Vraca: 
27 Nov. 1918: Se naşte, în Cuciulata,profesoryl Arune Pumiul" 
. 29 -Novs1922: Moare "omul care a cuprins în suflet tot avântul, câtre livertate 
a. neamului de peste munţi": preoţul Vasile Lucaciu» 
- 39 Nov. 1495: “Sfinţirea bisericii "Sf Petru şi Pavel" din Huşi,zidită de Ştefan, 


1 Dec. 1856: se naşte, în Bucureşti, amiralul Sebastian a af ă Aaaa 

1 Dec.1882: Se naşte,în Bacăusprof-George Pascu, 

„1 Dec.1961: :Moare-?n Puonrecti -;1fnne Sion.romandantul sdpvipăului nari îme 

"3 Dec.1766: Moare Scarlat Ghica,domn în Moldova,fost în Muntenia;pe care le-a 
stors cât a putute 

2_Dec.185T: Se naşte, în Caransebeg, Neculai Popdvici, compozitor» + 2029-97(Sib.u 

2 Decs1857: Un incendiu aduce stricăiuni mânăstirii din Curtea de Argeşe 
3 Dece1850: Se naşte,în Măi dan/Banat , Marcu Sofronie Liuva,publiciste 

-3 Decs1860: Se naşte,iîn Caranseteş, generalul Llon Dragalina» 

3 Deo.,1875: Se naşte,în Bucureşti,slavistul Ilie Bărbulescu, 

4 Dee 1090+ Moareyîn Oravițayscriitorul Simeon Mangiucae ,- 

"5 Deg,172 Moare episcopul de Buzău “şi Râmnic,Gherbest Damaschin, bănăţean, 
luptator ee E introducerea limtii române în a Baa bisericeascăe 

5 Dece1865: Se naşte,în Săcele/Braşov,.o olonelul Victor Verzeae 

5 Dec.1879: Se naşte, în Sălnuja/DoLi Petre P-Dani'lescu, învăţător şi folclorist 

Dec.1835: Se naşte,În Ploeşti,pictorul Ioachim Gheorghe, Pompiliane + 258,190! 
"6 _Dec.1857: Se naşte, în' Roman,âr Cristea Ştefan Butcliue +" 98 1916 Căii: 

6 Dec.1885: Se naşte,în Mirţa/Viașca,artista Tina Bartue . 

„5 Deca,1888: Se: naşte, în Boureni/Do1j, folcloristul NIL. Duni traşeu- 

6 De6.1903: Moare compozitorul Gavriil Muzicescu. : 

7 _Dece1lt44: Moare; în Viena.medicul Simion Ramontiai „Şi-a lăsat averea “pentru 
burse studengeşti.Se născuse în Soneşfalău, lângă Cluj 1761 

1 Decs1912: Moare, în Bicuregt.arhitegtul loan Mincue . | 

Deo.1810: Moare,într!'un accident de automoril,profeDimiţrie A,Teodoru» 

8 Dec, 1958: Mohire, la Florenţa, Nicolae Petresou-Cornen, diplonat » 

9 Dec.1782: Iacob Stamati e sfințit, la” Iași, în. prezenţa mitropolitului Gabriel 
Calinachi,epilscop de Huşi,de către” episcopii Amfilohie de Hoţin, Matei de Mira Li 
ciei şi Leon:Gheuca de Romana : A 

9. Dec.1880: Se naşte,în Coşteiu/Bânatul înstreinăt; „luptătorul! Avram Im”roane, 
redactor la "Drapelul!" din Lugoj şi la"'Banatul!! din Tir: şoara» + 1938, 

"10 Deos1]848: Printrtun*act semnat de Simion Băinuţiu şi Aron. Florian (pregeain- 

tele şi secretarul "Comiictuilni Națiunii Române"), Sinion Balint, paroh în R-şia 
Montană;e numit "prefect al gărzii Tiaţionale" în regiunea Arieşului din Apusenie 

10 :Dec.18£0Q: *Se naşte, în Bucureşti, Teodor Alexanărescu-Puiu,fost 25 de ani 

- gef al Siguranţei şi 'PoliţieiaA putlicât: Din lunea celor răi. 

10 Dec.1867: Se naşte, în 'Botoşani,Grigore antipa.:! . 

].0 Dec. 1868: -la "mânăstirea Curcova, lângă Orhei ; încep să bie tăvăţa episcrpii 
de Cetatea Ala. i 

11 Deca14Ff7:; Matei Corvin e cu 40,099 csuaşi la "Braşov, în drum spre Moldova» 

13 Dec+1886: Se naşte,la aie E ae 

14 Dec, 1703: 5e riaşte,la Mânerău/Arac compozitorul Ioan Viaue 

14 Dec,1927: Moarejîn Lugoj ; Luptătorul - Los1f Tempeașpreot şi profesor, născut 
la 25 Dec. 1856 în Doracul Mâ:e/Banatul. înstreinate Intemeiase în" 1680, cca dinsâi 


": gazetă românească din Lugoj:, "Deşteptarea, 


15 Dec.1887: Hasdeu scoate "Revista Nouă”,cu Barbu Ştefănescu redactor. 
16: Deoe1878: Se naşte,în Calăraşi ; prof.Nicolae Bănescu, 


—- 19 — 

16 _Dec+1884: Se naşte,în Bucureşti,GeT,Niculescu-Varone,scriitore 

16_Dece1891: Moare Lon Ionescu de la Brad,născut la Roman:24 lunie 1818» 

16 _Dec.1932: Moare,în Timişoara,scriitoarea Enilia Lungu-Punallo: 

1] Dec+1912: Se naşte,la Grebena/iaceaonia,poetul George Perdichi» + 10.12„56 

17 Dec.1924: Justinian Teculescu,fost paroh la Alba Lulia,e ales episcop de 
Cetatea Albă, | 

19% _ Dec»1818: Minerul Petru Furdui compuneyla Abrua,"Cotranţi în siihuri!e 

19 Dec+.1467: Oştile lui Matei Corvin,în drun spre Baia,arc Târgul Trotuşului, 

19 Dec.1878: Se naşte,in Buoureşti,soriitoarea Elena Pecaloglu-Densu: ianu» 

20 Dec.1854: Se naşte,în Tecuci,profesorul loan Nădejde,publicist 

21 Dec.18330: Curierul roiiânesc vorbeşte ce Stanciu Căpăţineeanul,primui elev 
ieșit din şcoala lui Eliade,trinis ca profesor la Craiova: NEl a întrodus cursu- 
zile de limba ronână în Valahia mică".A făcut şi treduceri din francaiutie 

21 Dec.1961:Moare,la Minchen,diplonatul George Traian Gallin,născut în 882, 

24 Dec»191f: Vasile Lucaciu,în "Unirea": "!'Vitregia tinpurilâr,răuta e: vrajna-— 
şilorypreccupările neştiinţei,slavisnul, fanariotisnul naghiarismul pretenurnt gi 
mai presus de tnate păcatele noastre,ne-au ţinut şi ne ţin înlânțuiţi. într!o sta- 
re care nu-i a noastră,care opreşte avântul nostru.khu sper că vor veni tinpuri 
mai fericite,sper că martirii noştri,suferinţele noastre,vor expia păcatele uces- 
tui popor,şi liheri şi uniţi von parcurge calea vieţii nouă predestinate,cu glo- 
rie;,în cultură, în sfinţenia caracterului romane 

25 Deo.1748: Grigore Ghica Vodă reduce taxa de 4 galheni,pe cerc preoţi: o 
datorau episcopiei,la unul singur,iar cu restul creiază un fond şcolar;pur la, 
dispoziţia mitropolitului şi a episcopilor pentru şoolile domneştie 

29 Deo»-1839: Se naşte,în Lugoj;episcopul unit Ioan Olteanu. + 29 Nove1877. 

25 Dec.1875: Se naşte la Constantinopol,fiu al generalului Ion Ghica și a. 
Alexanârinei Moret (familie franceză enigrată în Rusia),nepot al fostului domnu= 
tor Grigore Ghica,monseniorul Vladimir Ghica, 

26/21 Dece1888: Moaştele Sfintei Paraschiva se salvează miraculos din incen- 
diul istuonit în capela unde se aflau mutate din cauza unor revareţui ce se fă- 
ceau la "Trei. Lerarhit, 

27 _Dece+1816/8 _Lan+,1817: Primul spectacol de teatru în limba română: la Iaşi, 
în casele hatmanului Costache Ghica,reprezentarea pastoralei Mirtil şi Hloe,de 
Plorian;preluorată de Asachi,- care va scrie: "în un timp de ovelire,ps câ:a 
limba cea română /Din palaturi interită,se vorbea numai la stână, /Nobili*foi, 
de neam şi cuget,sfărâmând 2 sale fere, /Vorbit-aţi întâi c!aceia ce ni dau pâne 
şi miere; /Ş'aţi vădit în astă piesă c!'a lor înimi nu sânt mute /La respect,la 
cunoştință,la umor şi la virtute. /Pârga sțenii naionale cu drept Voă se cuvine» 

Suvenir ca să vă fie a juneţelor sânine,/Picătura,ceşi nică,ca pi-o stincă picu- 
„cază, /Face râului o calejcare după ea urmează”, 

29 Dece1864: Se naşte,la ludogul Mare,profesorul Ghiţă Pop, 

30 Deo.1885: Se naşte,în Buciuneni /Tecuci „radiologul Dimitrie Negru. 

31 Dece180$: 5e naşte în Cernăuţi,din familie macedoneană,prof.Vasile Ianovicie 

51 Dec.1852:; Se sfinţeşte clădirea Teatrului Naţional din Bucureşti,în prezen= 
ţa lui Barbu Ştirbei,S!'a jucat vodevilul "Zoe sau amor românesc",traăducere de 
Bobescușmuzică de Wachmann, 

31 Dec+1879: Se naşte, în Sânpetru/Braşov, Zaharia Bârsan,. 











MUZEUL SATULUI de Marin Sorescu 


L.n, viaţa acestor oameni Dar le-a fost milă să uziaă 
igo ise mai: multe secţii, Privighetoarea,ciocârlia,nierla Şi avcul. 
ar altele,cun ar fi Care le cântau fără bani toată viata, 


Bunăstarea materială,ferioirea şi norocul Şi toată moartea, 
In istorie, 


Sânt slab reprezentate, ăra prinitivă, 


: A | F Antică,nedievală 

Nu întâlneşti aici nici o monedă, Apar ca una singură, 

Pentru cășneavând aur şi argint, Piindcă,neştiind carie,ţăranti 

Țăranii şi-au gravat anual chipul N!au băgat de seamă că între aceste epoci 
Pe biata de mei,de grâu,de porumb Există deosehiri 

Care nu ni s'au păstrat. FPundanentale, 

Pasări Împăiate nici exponatele cele mai numeroase 


ir fi putut ei,ce e dreptyaduce destule, Sânt borâeielea 
“Dela munca pământului 


- 


Za „ 80 m SE i 
Țăranii intrau direct în pământ -  : “Vizitateri, să 28 E 9 
Să se odihnească, i | Nu atingeţi sărăcia şi trisveţea 
PT ” AFPlâteir muzeu» : E 
Din loc în loc între k-rdeie “Sînt ex; onaţe originale. 
Sînt e satele FEB, o ALEE, + '“ Teşite din mâna,din sufletul şi âin 
A lui Dojaya lui Horia,Cloşea şi N rărunohii acestui popor 
Gr pipa d Deces i ae die oile clipă de încordare şi srontaneltate 
Construite de data asta la supzafață sets A miri Ai 
Cu un uimitor simţ al simetriei.: 7000 i ari A 
Arhitectonice, A « Zu ra sii 


b 


&&  Comentânăd modificările consiituţionale propuse discuţiei publice de către 
Adunarea Federală Jugoslavă, "libertatea! din Panciova afirmă că ele "scot în ev:- 
denţă principiul folosirii limbii materne: de către naţionalităţi pe 'teritoriile 
în care trăescee In document se acordă o atenţie deosebită dreptului naţionali- 
tăţilor la folosirea limrii materne:..Se asigură aplicarea egaliţăţii (limbilor 
popoarelor) pe teritoriile unde trăesc anunite naţionalităţi"... Să sperăm,âeci, 
„că încetează şi ruşinea din Valea Timocului, unâe câteva sute de mii de Români 
"pur-sânge" n!au o şcoală în limba lor,sunt ovligaţi să-şi agaţe un tivigi" în 
coada numelui,şi să vorbească sârbeşţe până. şi în casă! AR 


&& "Nu putem vorhi de socialism în adevăratul sens al cuvântului -a spus Ceau- 
şescu- atâta timp 'cât clasa muncitoare,ţărânimea şi intelectualitatea şi întreg 
poporul muncitor nu participă intens şi efectiv la cesvoltarea întregei societăți, 
atâta timp cât nu participă activ la conducerea statului nostru socialist",- Păi 
atunci,cine participă la conducerea staiului.. socialist? Ce spune assăzi Ceau-- 
şescu,noi an ştiut - şi spus - întotdeauna; dacă şi el: a ajuns,în fine,la această 





convingere,ce-l împiedică să dreagă lucrurile? o. 

&& _"Biserica,în măsura în care doreşte să rămână credincioasă tradiţiei,niare 
dreptul sa nu fie conservatoare-ta n!'are dreptul să spună azi una mâine alta, 
pentru a urma progresul.. Ameninţă,această f:ânare în faţa modernismului, Biserica 
cu stagnarea,cu mumificarea? ki bine,dacă-i aşa,ăa va'-fi: o mumie neputrezivilă, 
aşteptână ora în care va fi zis: iScoală-te. și 'umhlă".Ea să asculte această voce.r., 
„NoiyRugii puten băga în buzurai Buropa după placul nosțru;sau să facen să fer- 
menteze în ea ahsurdităţi originale, însăycât despre a creia o cultură,sunten cu 
totul incapabili... S!'a vorhit destul despre on.E timpul .să ne gândin la Dumnezeun..- 

Pentru astfel de gânduri,scoase 'diri cărţile sale (ajunse 'clanâestin şi. putli- 
cate în lumea liberă ),inărei Siniavski puitrezeştă pe unâevă prin Si'eria... 


&ă  Panagulis;condannat la moarte pentru atentat la viaţa premierului grec 
Papadopulosa fost graţiat-Stângiştii susţin că faptul. s'a produs sub presiunea 
opiniei publice mondiale„Ne întrebân,însă,ce presiune ar fi mai putut salva pe 
un atentator la viaţa unui Brejnev?e : hi d Ie ama d 


&ă Evreii se plâng de capturarea unui avion israelian,orkigat. sub amenința- 
rea armelor,să aterizeze la Alger;- unde a fost,cu echipajul şi pasagerii evrei, 
confiscat„Faptul e,negreşitpiraterie caliiicată;- prăcticată de ţara lui Boume- 
dienne şi în cazul Ciombă,care mu-i făcuse totuşi niciun rău:Dar;după afacerea 
Eichmann; şi tolerarea isprăvilor echipei lui Wiesenthâl,care se laudă că mai are 
de lucru încă 30 ae ani pentru depistarea naziştilor de pe glob,sunt nai puţin 
calificaţi să deschiaă gurae FI mda De a. 


&k Comportarea negrilor emigraţi din fostele câlonii în Anglia dă apă la 
moara englezilor ce se opun acestor imigrări eOcupându-se de disparijia proprieta- 
rului unui hotel frecventat âe afaicani-p-liţia l-a descoperit fiertând într!'un 
cazan; pe etajerele acestei "bucătării" se aflau horcănage cu pateuri de ficat 
de om.se za 0 Pa ca EL ni i A 

&ă&  Când,la 26 Decentrie 1948,fu arestat cardinalul Minâszenty, toţi responsa- 
hilii de acest, fapt fură: exconunicaţi de Vaticanș. P:us XII trimitea episcopatuhui 
maghiar,la: ? Ianuarie 1949,0 scrisoare în care își exprima: durerea şi deplora 
cele petrecute.Acelaş Papă ordona,cu ocazia măcelului dela Budapesta (1956), rugă- 
ciuni publiceeCu ocazia recentei ocupări a Cehoslovaciei, Vaticanul abia de-a ex-= 
primat urarea ca "să prevâleze justiţia şi pacea...» | 


„_&& Printre măsurile de 'normalizare cin Cehoslovacia fusese şi restatilirea 
bisericii unite,care numără peste 300.000 ce neniri,trecuţi cu sila,în 1950,la 
"ortodoxieN,Nu ştim dacă,în- noile conâiţii,măsura a fost menţinută. 


r Ai 
DIN ZIAREȘCARŢI „REVISTE 
x  NePetra,Crestături,în "Drum",lunie 1966: „E astfel cu putinţă a auzi oa- 
“meni spunânâ,cu toată aparenta curâţenie de suflet: "iu pot şti ce va fi rincolo 
de comunisnul actual din Ronânia,dar ştiu sigur că nu va avea nici o legătură 
cu trecutul"eCa şi când: trecutul a fost blăstăn,ca şi cână cele două nii și nai 
„bine de-ani âe istorie ronânească,chiar neştiută de cărţi,ar fi fost plini de 
murdărie şi ninic nu mai e vrednic să rămână,ca şi când situaţia forjată usupra 
ării,de azi,e aici ca să schimbe din temelie totul,gi ceva nou,mai bun,v: veni 
mâine fiindcă azi a fost blestemat neanul cu: stăpânitorii venetici, 
Pe aceeaşi linie stau cei ce spun că nu se mai simt români,că plâng când auă 
cântându-se imnul hotentot,bunăoară,fiinâcă ei sunt hotentoţi prir alegere libe- 
ră şi români fără de voia lore 
Cei doi politicieni sunt la fel,unul ca altul.Le lipseşte ceeace a venit prin 
„ei dealungul milioanelor de ani,inevitabil,într!o înşiruire ce nu se poate rupe» 
Mahalagiul ce spune că în el e nunai ceeace a creiat el singur,şi cel ce orede 
că mâine neanul nu va mai putea ţine ninic din frumuseţea lui fiindcă azi e căl- 
“cat de piciorul murdar al unui aninal aproape om;sunt nunai produsul asestei 
* mentalități de politician,pretenţios inteligent,în fonă fără de creâinţă,iără 
„de dragoste şi mai ales plin de teară,pentru păcatele ce nu şi le poate ascunde, 
mai ales,lui Însuşi.Se ascunde cupă zidul unbros al comodităţii,al unei vieţi 
unde nu trebuie sa dea,să facă un efort neplătit,fără ce riscuri,nici chiar acel 
de a simţi durere pentru durerea altorae | 

Trăim şi venin din veșnicie de suflet şi nu poate schimba un strein vremelnic 
adâncurile 'de putere românească.Cei ce'-se gândesc numai la chipul în care se va 
„Îmbrăca ţara de mâine,sau cei ce trăieșc numai ou gândul la adăpostul unui steag 
strein,sunt doar hrăniţi de aceeaşi şooală âe meschinării politice,Că nâine nu 
von mai avea voevod sau prin ninistru;,nu înseamnă că ţara românească e altceva; 
şi dacă un negustor ce cumpără suflete cu arginţi îţi dă un pergament cu multe 
chinuri. şi ștaapile,tot nu poţi aruhca din tine tot ce strănozii şi toate v-en-— 
„rile. au pus acolo.Doar când eşti gol în tineșcână nu mai poţi şine nimic curat 
„şi te-ai umplut de singura dorinţă de a strânge cât mai multă glorie ori arsirţi 
poţi schimba haina. şi socoti moartă nemurirea, neanul care se curâiă pre cl în- 
suşi,sunt ciupercile ce cresc pe trunchiuri tari,pe care le arunci la foc firă 
de milășE trist când cineva se risipeşte' şi se pierde,cână ochii se unplu ce 
praf şi când nu mai poate vedea:dincolo de ceeace îi intră: în gură” 

„Sunt însă pujini,şi chiar cacă ar fi mulţi. la nunăr,tot pujini sunt,cei c> 
se pierd în mocirla nentalităţii politice„Omul ce nu mai vrea şi nu nai poate 
crede în ceeace naşte natural din el şi caută artificialul unor luni imposibile, 
inventate ca să umple universul fals al unui suflet ce nu nai poate să ducă cu 
el greutatea adevăraţei. credinţe,într!o lume plină de vrajbă. şi de avgmani,e 1u- 
tredeE' durerbs când unii se ascund la umbra combdităjii nateriale şi a ursi fi- 
losofii, de mahala»... Călătorul se umple de praf şi. noroi. pe haine în drinul "ui 
prin soare şi furtună,dar seara scutura tina şi colbul,şi a doua zi cânc. pleacă 
înainte nu se mai uită după gunoiul lăsat În urmă.oe ră | 





x  Slatkop,în "Narodnia Armja",Sofin.Aug+1968: Soldaţii bulgari câştigă pre- 
tutindeni simpatie pe lânga cehoslovacisAceştia au înţeles că trupele paciului 
dela Varşovia au venit acolo pentru a îndeplini o sacră datorie internaţional“ 
„şi pentru a proteja socialisnul.Între tinp situaţia se nornalizează,dar. sunt în- 
că elemente contra-revoluţionare care tind să înşele cu minciuni şi în alte fe- 
luri+Se poate povesti;în această privință,ceea ce s'a întânplat bravului solcat 
bulgar Gheorghe Trianov,care face servici de gardă la palatul radio-difuriuati,» 
O fată cehoslovacă s!a apropiat de el,a încercat să-i facă un cadou şi i-a ccrui 
o întâlnjreeSoldatul Troiânov a refuzâton doua zi fata a încercat din nou,venită 
de astă cată în automobil,dar soldatul Troianov a respins iarăşi ofertacAceecaşi ini 
fată a făcut o nouă încercare a treia zi,punând în funcţie toate mijloacele ei 
de seduoţiee„Dar efortul s!a dovedit din nou zadarniceCu comportarea sa,solciatul 
Troianov. a dovedit că ninic nu-l poate îndepărta dela obiectivele fixate de par- 
tideUn caz sinilar s!a întâmplat şi cu soldatul Nicolof,., 

NeN, Să-l fi împins,âragostea de partid,la atâta îndârjire contra bietei fe- 
te? Ori n!o fi mai degrabăysoltatul Troianovyvreun scapet de prin Cadrilater!.e 


d * "Regional de Cosne" publică,în nuniărul 18,săltărețe versuri franțuzeşti, 
intitulate ronâneşte, "Primăvara", T„Nour MironeTot acolo găsin,la 19 Octombrie, 
de acelaș autor;poezia "Ne pleure rion coeur!",dedicată "A vous,rapatrist, 


ba. p E: 
_ŞTERGAR ROMÂNESC de Virgil Carianopol: 


o râuri iată! mpodobit, şi flori, Romfnii!n cânp; unde FIA PA nu-i; 
„. Cu fel. de fel'de semne şi culori, . îşi scaldă! faţa! n râurile lui, 


„Cu vergi bătute! el şi, cu lăstuni - ii dai 

Ştergarul nostru vine din. străbuni: ii soi, te pentr d 

„Bl e' din pânză albă,colilie, . Cu aripile desfăcute! n soare, 

" Cusut cu fir de maci,da veşnicie, . . Ca fluţurele. care-ar.. sta să 'zboare, 
Puțin 'în laț,dar! lung şi întlorat, 


Cum vremea dinainte 1-a păstrate Natura chiar îl are șenn de pace - 


” Peste ooeane,peste nări-buimace, : 

La nunţi, de veacuri este “luat Ja joc, Atunci când zvârile curcubeu ceresc, 

Pe mină, după gât, sau de -mijlec,. '::: Aruncă sus Și dasanul ronânesos 

&& La 20 gaptălibaiai a 0316 la Vâr aaa "Doina Pasi byluifijsiheietab lui: de cântece 

şi. jocuri populare din. Caransebeș, pentru a participa 'la 'progranul "sărbătorii 
culesului :de vii''„Reprezentaţii au avut:1o& şi. tr alte localităţi din Banatul 
'Înstreinat: la Begheiţi (Torac), Satu NoujEcica,Uzăiny Ofeea,Deliblata,Doloave,Ni- 
colinţișete„In acelaş timp - şi scop - a sosit la Vârşeţ și teatrul"Matei Milloi! 
"din Timişoara Oraşul. Vârșeț are 55.600 locuitori: 32+917-sârbi, 10227: români ; 
54468 unguri apoi slovaci, muntenegreni „măcedoneni, eto+Podgoriile săle sunt nota- 
te la sfărşitul secoXIV: un butoi de:vin vârşeţean a fost: piste în: 1494 la 
curtea regelui maghiar Ladislau Il,cu 10; 5 florini Iu 


„&ă La concursul de muzică populară qi n Belgrad, orhestra românească is ţeauan 
din €: comuna Ofcea.în Banatul înstreinat „dirijată de Trăian Dehelean,a fost..clasi- 
fioată a 2-a între cele 11 orhestre prezente. a Me 


"dă Comitetul Societăţii de limba română. din' Bânatul: tistroinat, EEA ţinut la 
Becicherec, 8 'Pepțenbr io aTO aa anuală; sub preşedinţia dr- Radu Flora. 





&ă& In ugoslavia se va tipări în 2000 de pâgini şi. 20.000 de exenplare ;"pr1- 


„ma istorie scrisă a poporului macedonean",cuprinzând "perioada de. la.stabilirea 


slavilor-in Peninsula Balcanică până. în zilele nastre",âeoi.. "toaţă. periocada de 

la apariţia năâţiunii macedonenen„De fapt, substratul "naţiunii macedonene! "e ceva 
mai vechi ca "stabilirea slayilorn,şi nici situaţia etnică actuală, în Macedonia, 
nu-i. chiar nunai slavă; dar dacă "partidul" vrea. să, serie Nistoriehou Șrice preţe- e 


be “Turismul. a adus Italiei, în primele 6. luni ale. acăti tut 'an;370.7 'miliarăe 
lire; în aceeaşi perioada k-) adus Jugoslaviei. 52 milioane dolari,Cei mai mulți tu- 
rigti au venit aci din Gernania,Austria; Italia, Cehoslovacia, și Anglia, ” 


ră la jocurile olimpice din Mexic, honânia s!a clasat a “iau dintre 43 de ţări 
fel da poa e gi 2 participante obţinând 4 medalii de.aur,6 de argint şi 5 de 
bronzeIn clasament a fost precedată de Statele Unite „tusiaJaponia UngăriayGer- 
iuania ocupată, Franţa, Cehoslovacia,Gernania liberă „Australia jânglta şi Polonia,- 
şi urmată de Italia, KeniayMexio,Jugoslavia, Olanda, Bulgaria, Persia, Suedia, Turcia, 
_„Danenarca,Finlanda;Abisinia,Norvegia,Noua Zelanăă, Tunisia, Venezuela, Paki stan, Cu- 
- baş > Canadă piuat ră Bboy Sao Se iaRnda Gonpa de'-Norâ „Banstun» tina ca 
Argentina, Formosa, India şi Grecia, 

- la jocurile balcanice de ațletisn, care-au poti a în Septenbrtă la Atena, 
clasamentul a fost următorul: baieți:; Bulgaria, România; Jugoslavia,Grecia, Turcia; 
Zete: Românie, Jugoslairia Dalgeziey first” HonBaoele au. sila 5 eg rain de aur 
8 de argint şi 6 de bronz: 


&ă& In fruntea ţărilor consumatoare de alcool! pur stă ninti o medie: de 
28 litri.pe an de adult, faţă de '20 litri în Italia, 14 în mu „10 în Statele 
_Vatie şi fa Suedia. - 





dă :în ultimii 10 ani .-au ai brat Gin “tăi ni bază ta: America. 1004 00u 'de inta 
văța aţi" Numai din. Anglia au enigrat,dintre. laureaţii anului? 1964/1965, 55% cal i 
cieni. şi 40% medici şi biojiogi» (ni bertateah din Panciova) * 


ă&& Intre 1 Tamuisiti e 1961 — 6 Septembrie 1968 au: căzut; ta viginan, 27.509. sol- 
„dați americani, iar 171+809 au fost răniţi, (nRivaro1") 


„4 . Media:de viaţă a foheslor d România,e mai nare d Și ari! PIERE fă a. bărbaţi- 
lor: 70 .de ani faţă de 65„la sfârşitul anului 1965 trăiau în ţară. peste 400 de 


persoană trecute de 100 âe ani, ("La toumanie d'aujourd! nui) 


te 1 
DORURI ŞI NECAZURI _ 


N.-lranţa: Iată vara c!a trecut,şi noi nici că ne-an văzute, Mai întâi ăe 
„toate € că În toamna asta o afurisită de sciatică m!'a pus la pământ-Pe urmâ,tou 
acum ne-am cumpărat o căsuţă pe marginea Loirei,şi cum an can ajuns la funâul 

-. sacului, onoarea reparațiilor(cam 904!) tot mie îmi revine„Dar,printre necarur:y 
şi-o mică bucurie: scriitoarea Simone Rimbault,dânad din întâmplare veste sârucu= 
vele mele creaţii poetice,mi--a trimis una din ceie mai frumoase scrisori vr.rite 
„În viaţa mea.Şi-am mai primit și-o invitaţie dela o Academie din Normariii,sâ 
„mă prezint la serbarea din 8 Decembrie,când se va comunica şi r&zultatul con- 
cursului,la care particip; se amânase din cauza evenimentelor din vară.» 


B.-Canada: 'Fiul meu păstrează în "colecţia România" ilustrata cu 7 cu. rosii 
ce ne-ai trimise. Dl Rugină afirmă,în '"'America!!,că "eneraţia veche sia cus şi 
nu se mai poate reîntoarce niciocaiăli; că iiAcuma se rigică o gereraţ:e nouă.ce- 
re nu îÎmpărtăgeşte aceleaşi idei sau orizonturi apărate de generaţia veche",3e 
înşeală amarnic„In ultimii 2 ani au sosit aici sute de refugiaţi tineri,cresocuţi 
şi educați sub actualul regim.Toţi mărţurisesc aceleaşi idealuri ca generaţia 
veche: restabilirea tuturor libertăţilor în România,sub un regim democratic şi 
creştin,cu respectarea drepturilor omului,» E 

Vin dela Cleveland,an participat la serbările Unirii,şi miam simțit tnălţ-i 
sufleteşte ca la Alba lulia,în 1929,unde era şi o delegaţie de Români amertonni- 


': Bram tânăr frate de cruce,la butoniera bondiței mele de arcaș purtam ncăaLioane 


"cu Căpitanul şi Maniu-Am defilat cântând yrin faţa tribuneieManiu m'a întrebat 
din ce provincie suntem,l-am spus: Suntem arcaşi legionari din Moldova întregit 
a lui Ştefan cel MaresAtunri Sever Bocu a spus zâmbind: "bBănatu-i frunceal!t.ku 
am răspuns: "Dar Woidova-i mintea! 


Re-Româniat Pe-aici s!a svonit că în August,când Cehoslovacia a fost "frăţestet 
ocupată, tancuri ungureşti ar fi pătruns şi în Crişana,pe linia Oradea-Ai noştri 
s'au pus cu fuzeele pe ele.distrugând vreo 25+După care,ungurii s'au rctras cu 
scuzeyc!'ar fi greşit drumul,„ În acest timp,ruşii ar fi privit "nepăsător_"',ur= 
mând să intervină numai dacă ar fi fost încăierare serioasă,ca să ''tmpase” pe 
„beligeranţi cum au împăcat Cehoslovacia-Se poate ca asemenea svonuri să nu fi 
ajuns pe-acolo,căci,în acele zile,gazetarilor noştri şi corespondenţilor streini 
“le-a fost interzis să părăsească Bucureştiul, ce 


| Ce-termania: In August am fost în RomâniaalImpreșiile avute după 28 ds ani a» 
„fost în general pozitive.'irorii-rievăratul reprezentant al poporului ron: 
comportă minunateVitalitater. sa e noîntrecută,şi a rămas ca totdeauna rii în 
omenie,blând şi înţelept.E1 e păstrăto-ul credinţei,tradiţiei şi tutisor rrta 
ților valahe.Legea care pedepsește aspru avortul a avut bune efecte,peste tot sc 
văd leagăne cu românaşi de toată frumuseţeacAn găsit sate electrificate,drumv:l 


"gi şosele asfaltate,pâdurile reîmpădurite și îngrijite de oameni pregătiţi şi cu 


dragoste de meseria lor.Multe râpe şi terenuri neproductive s!au transfo-mat în 
livezi monumentele istorice sunt bine întreţinute„Cetatea lui Ştefan cel Hare 
dela Suceava se restaureazăeBisericile,bine întreţinute,sunt pline-Catedrala din 
Rădăuţi începută în preajma războiului,a fost terminată şi înzestrată cu iccane 
şi covoare scumpe.Această insulă romană în marea slavă va supravieţui,cu voate 
împrejurările nenorocite şi vitrega As iajie geografică. Poporul român e ca stâr- 
„cile Ceahlăului: Apa trâce,stâncile rămân! Speram să ne veden la serbarea unirii. 
lransilvaniei dela Minchen;am fi avut multe de vorbitase 


Re-Germania: Atenţiile reseriste faţă de luptătorii anti-conunişti sunt de- 
„parte de a se fi epuizat cu lista publicată de DvoDomnului Gârneaţă i-au trimis 
feciorul; lui Posteucă.-soţia; lui Wagacevschi i-au trimis de două or tată „Şi 
multe alte cazuri.Ce-or fi urmărini?.>e | 


- 0a-Suedia: Aştept de luni de zile.şi "Vatra"! nu mai vinese Să. nu mal apară! 
nu-mi vine a credes. iulţi români au fost prin ţară,să-şi vadă neamuriie,si pro- 
gresul realizat de regimul colectivelo:-Unii gi-au mai găsit câte un fuate.,nepoi» 
sau cunoscuţi - alţii,ninic! -Pe motiv că au fraţi în străinătate,periculoşi re- 
gimului;au fost deportaţi ca emigranți voluntari prin funâul SiberieicEu, fiind 
prea înaintat în vârstă,nu m'am putut duce,dar chiar de mă duceam făceam ârumul 
degeaba, căci al mei au fost printre prinii voluntarise luaţi peste noapte şi. 
duşi cine ştie unde. Am avut totuşi o bucurie,fiinăcă prietenul Achim 3razaă 
s'a dus astă vară şi a venit cu noutăţi din ţarăcPe la MamaiayEforie şi la bucu- 


m 24 - 
peşti a văzut gaud goastrucții noi daţi de azătoaseînsă în interior niște 
ohiohineţe de n!ai loc să-ţi tragi sufletul.Ch:riile de aseneni. foarte: convena- 
bile -slau triplat după: plecarea lvi!- şi viaţn relativiieftină,mai ales că un 
turist primește pentru fiece dolar 18:lei-Dar -Ând Achin sta.dus la Cluj şi a 
intrat întriun restaurant. de stat,că particulare nu suntya văzut adevărata stare 
“de lucruri.Prin localurile din provinoiey povesteşte Achim, domneşte “o murdărie 
„Şi un miros de mâncare rânceaă de-ji tuie răsuflarea. Hpoi feţele de nasă parcă 
_sunt muiate în lături,stoarse şi întinse pe 'masă-Mesele le şterge. omul de. ser- 
vici cu nişte şomoicage de şac cu. care șterge şi pe Jos duşumelele sâncarea - 
să te ferească Dumnezev să-ţi fie foame şi să fii iii să “intri în aşa local» 
Totuşi amicul Brazaă a trebuit să intre-Când i s!a adus porția,nişte chifte- 
le,omul vede două muşte naufragiate în sos.Revoltat,chiană chelnerul şi ridică 
Sol mi serveşti mâncare cu muște, domnule? La strigătul lui,ca din Pănânt a= 
pare rile cn localului;un evreu rotofei,pus, la snoking;«,:: 
- Ce e? ce s!a: întâmplat? înureabă omul, cu raspundere» . 
- Vite domnule,mi-aduce mâncare presărată cu muştel 
„= Unde vezi mătăluţă muştele,nene? strigă ovreiule 
„m Uite-ol Hesponsavilul ia musca, o mânâncă,şi zices.. 
- Ceapă arsă, domnule — ce muscă te afli». 
3 Bine,aia, o fi fost ceapă arsă. » dar asta —că. ăi era o muscă, şi, i=0 arată- 
asta tot; ceapă arsă. e? Ovreiul o ia repede,la fel,o mănâncă şi iar zice: 
- Ceapă arsă„domnule;ce muscă te-a găsit? slar putea? râncare cu muşte în res- 
taurant de stat nu există; aci totul se face i!cuşeri,curat ca la farmacie.» 
Bietul chin, fără să mat, Iwngească v“rba:a chemat chelnerul;a plătit seda 
fără să se atingă de .chiftelele râncede și a ieşit afara la aier purat a! 


>» 


B--Statele Uniţe: Continuând tradiţia ţarista,husia Sovietieă. invadează după 
bunul plac pe vecinii ei,călcânăd în pioioare cu cinism principiile. dreptului în-— 
ternațional,precun şi popi iile ei angajamente, contractate anterior formal;dar 
cu rea credinţă» In ultimii douazeci de a: i stângisnul. marxist din lunea liberă 
xougise să adoarmă vigilerița opiniei publice occidentale, în sensul că Rusia So- 
viestică a evoluat în spre umanism şi democraţie„ Ocuparea Cehoslovaciei. a .spulbe-— 
rat aceste speranţe clădite pe false considerente, şi iri 3 politica Krenlinului 
şi-a arătat adevărata faţă hidoasa și fanatică- E 

Nouă, Români lor aceast trăgică situaţie trebuie să ne sgiaiiisi iobialaă, puternic, 
odată pentru totdeauna,că destinul Neamului nostru este apărat cu: adevărat „numai 
lumtâna fără încetare împotriva imperialismului moscovit,âe -rtoe natură âr fi 
el. ustăzi,acesi imperial sm. este roșumâine poate că, ta “aţă, culoarea Perionlul 
pentru ţara noastră râmâne mereu acelaş.-Doctrina politistii: naţionale faţă de Ru- 
sia,stabilită de “Eminescu acum aproape o sută de ani,şi continuată de alţi: Români 
patrioţi și lucizi,rămâne în vigoare în mod permanent-Acei Români câri. din d1fe- 
rite consideraţțiuni,desigur d2 ordin secundar,au ignorat acest imperativ naţii0- 
nal (lupta contra Rusiei şi a tendinţelor ei de cuceriri şi hegehonie ) aj păcătu-, 
"14 grav faţă de interesele Veanului și! urmarea acestor ușuratice acte, politice 
le suportă Poporul Român şi astăzi- 

Am primit "Vatrai!,care: menţionează în moă substanţial cuvântârea mea dela 
Hami1ton+0 citesc totdeauna cu plăcere,şi apreciez mult spiritul ei inteligent 
și cinstiteAlăturat o „POMPIERI DE dela, nani festaţia pentru Basarabia şi Bucovina» e 


N--Argentina: Ruşii m „prea 'ntâlnese obstacole„Işi vor da seama, Aliaţii” clau 
rămas prea În urmă? Nio + măcar nlau denunțat tratatul dela Yalta. Cât de Împru- 
denți au fost,când siau gândit numai să. distrgă Germania fără să. ție “seârit, cu 

“cine se îneBiriul dă = PIăMe ae şi vor plăti«Şi biata Huropă nu-i: deloc pregătită, 
şi nici acuma nu-i lăsaţi să se apere.De se va face un aranjament în: asia,va fi 
tot pe spinarea kuropei,căci fără concesiuni Rusiei; „Du se: poate:0 concesie a 
fost intrarea în Cehoslovacia; vrând să arate că. Huropa e la cheremul învingăto- 
rilor din ultimul război» Noroc că comuniştii se mai ceartă şi între etiseai -.. 

: Poezia alăturată e a unui fost colonel,care a du Yreo 15 ani: în închisori- 
lg comuniste, iar când au întrăt ruşii în Cehoslovac?a,sia oferit voluntar în- 
trlun eventual război contra Rusieie.Cu toată suterinşă îndurată:, când se pe ol 
o nouă invazie peste biata noastră ţară condusă tot „de, bolsevizaţi, el n!a ezita 

„să: se ofereA rămas de cremene,ca Onac şi atâţia alţii. din "Piteştii! lui: Bacu 
şi din alte închisori,unde os1ăii instruiți în laboratoarele de torțură sovieţi- 
că au chinuit trupul și sufletul tineretului româneAu vrut să:provbace un hiațus; 
tâlharii,pentru ca să n!aibă cine duce legionarisnul mai departe„Nu ştiu când se 


- 25 - 
va putea scoate la lumină întreaga pătinire româneascăydin care un fragment ana. 
ha expus sobru și documentat în "Piteşti lui Bacu, carte ce ia apare în PA puli 
cezia alăturată e ruptă din grea pâtimire de român,care nu si'a plecate. 


Deprins în veci cu nori şi vijelie, În van puhoiul spunegă și creşte, 
Sta pururi trainic numele de stâncă; Scobind prăpăstii fără de notare: 
Ce-i pasă ei că!n asprai temelie Pe cât la poale râpa se-adâncește, 
Şiroaie rod şi ape iuți mănâncă? Pe-atât se!nalţă muntele nai tare. 
Ştiţi voi ce fac în cremenea bătrână O! țara meatu culne bântuită 
Atâtea ploi,cu munca lor grozavă? | De-atâta sânge,roasă şi brăzdată 

O ssală doar de clisă şi ţărână, Azi din adâncuri,grea şi necliniită 


Dar lasă!ntreg străvechiul chiag de lavă.Te!nalţi în slăvi mai sus ca niciodatâ- 


&&  nmintind că "în ziua de 30 Noembrie,la orele 4 dimineaţa, în anul acesta, 
se împlinesc 30 ae ani de când Căpitanul, Nicadorii Şi Decenvirii au fost ucişi 
în pădurea Tâncăbeşti",părintele Uşeriu anunţă,într!o scrisoare circulară, paras-- 
tasul la biserica "Sf.Ilie"! din Ellwood Ci ty/USA- Căci "importanţa evenimentului 
acestuia ne cere un scurt popas cu o vreunică şi cuviincioasă comenorare!!-Coli ra, 
şi masa,cu mâncări de post,prin îngrijirea doamnei preotese Eugenia» Celor de 
departe,ch şi celor imposibilitaţi: de alte cauze,să participe,scrisoarea aceasta 
are mehirea să le aducă aminte că în Sâmbăta din 30 Noembrie se cade si dedice 
un moment de reculegere şi rugăciune pentru memoria acelora pe care-i comemorân 
nvgăciunile noastre se vor uni cu ale tuturor,de pretutindeni,şi laolaltă se vor 
duce acolo unde se duc toate rugăciunile ce Le aducen:; la Tronul Tatălui Cerzsc! 


&ă  Împlinindu-se 50 de ani dela unirea Ilransilvaniei,în toate bisericile ro- 
mâne din America,ortodoxe şi catolice,s!a oficiat Duminică 1 Decembrie,un le Deu-, 
înălțându-se rugăciuni pentru neamul românesceCea mai mare manifestaţie a avut 
loc la biserica "Sf.Maria" din Cleveland,păstorită de par.Vasile Haţegan,unde au 
participat Episcopia Ortodoxă Română, Asociaţia Românilor Catolici,Uniunea şi Liî- 
ga Societăților Române,Asociaţia Românilor Baptigti şi Uniunea Saşilor Transil- 
văneni din America.4 fost prezent şi P.S„Cristea„Gazetarul Teodor inârica,maestiu 
de ceramonii,a dat cuvântul d-lor av-Sibişan,preşedintele comitetului organizator; 
P-SeTrifa,bugen Popescuspre„George Mureşan şi profeBoehnela programul cultural 
şi-au 1 dat concursul corul George Enescul,dirijat de de na Cornelia Hajţegan,George 

Bâlaşu, Margareta şi Wişu Constantinescu Ştefan Ciotloşe„S!a adoptat o rezoluţie, 
trimisă conducătorilor politici din Statele Unite şi Canada,în care se cere syri- 
iinirea Românilor în lupta pentru autodeterminare,libertate şi drepturi omeregivie 

- La Washington;slujba a fost oficiată de pre fag Popoviciyiar cuvântarea a 
ținut-o ana Veturia Manuilă. 

- La New Iork,au vorbit prof.,nugustin Popa şi Petru Lucaci e 

-- La Los Angeles.solemnitatea a fost oră zanizată de parohia "Sf.Treime" şi so- 
cietăţile Viitorul Român", "Doina" şi "California, 





d La parastasul dela Cleveland,oficiat de preVirgil Pârvânescu la Înplini- 
ra, a 30 de nni adela asasinarea Capitanului,a Nicadorilor şi Decemvirilor,au par- 
iinipat profe„Mărcuşi dela ChicagoyHojbotă din Toronto şi alţi ronâni veniţi pen-— 
„iu serbările Uniriie 

- Un parastas a slujit şi pro Nicolae Zelea,la Toronto,l Decembrieyurmat de co- 
menorarea unirii Lransilvaniei, evocată de ing. Spiridon Florescu,de curând venit.» 

- la Detroit.preDunitru MA hăesatu a slujit un parastas pentru Corneliu Codreanu, 
Wicadori şi Decemviriyîn prezența dlor M.Sturza,fraţii Cârjă,Chirilă Ciuntu,stos 


&& Românii din Munchen şi împrejurimi au sărbătorit la 30 Noembrie, după ur 
parastas pentru Corneliu Codreanuy: 50 de ani adela unirea Transilvaniei și înire. 
girea ţării-A vorbit,pe lângă prof-Randa şi generalul Martin Unrein,un partii 
pant la marele act dela Alba luliae Tostul deputat socialist Eftimie Fei rana 

- Un alt participant, nonseniorul nloisius Tăutusa vorbit la Rom, i Tea sai Au 
în sala "Pundaţiei Drăganti, sub auspiciile Societăţii Academice Române» 

- La Freiburg, parastasul la 30 de ani dela asasinarea lui Corneliu Codreanu 
şi un Te Deum pentru 50 de ani dela unirea Llransilvaniei s'au oficiat,de către 
„reprotopop DoEm„Popa. în capela Universităţii, Duminică 8 Decembrie» 

- La Paris;servicii religioase s'au fâăcutyde 1 Decenbrie,la biserica română 
ortndoxă şi: la "Madeleine". Fundaţia Carol 'I a serbat semicentenarul Unizii în sa- 
la"lena",unde au vorbit anii Veniamin.lLiviu Cicio Pops;profe Fontaine şi Ficheur» 
la festivalul dela "Pleyel" au colaborat corala"Carmen", dnii Neagu Neagu şi Onofreir 


: A: 
&&  Oficiosul sindicatelor munci iţoreşti "Free Trade Union News",arată,în nu- a 
mĂraL din Aprilie; că în Rusia există încă 55 Taszăre, înprăştiate din Ucraina până 
îm Kamciatka;rm 1-120.000 deţinuţi din Estonia, Letonia,lituania, Basarabia, buzovi- 
na și din părţile anexate de.xuzi din Polonia,(ae gi, CehosLo'reola și Ungar! a» 
Români au putut fi identifio avi în lagărul "Ducuina! ain regiunea Moscova şiin La 
gărul de femei. TUka" din pensinsula Kamciatca-Ș..: când te gândeşti ce ei pis 
bolsevicii pentru incălcarea dreptur ilor rmului ia alte ţări! (România, VB 





, dă DI pro „Paul. Constantinescu dela Vaiersi tatea din Santiago/Chile a ținui 
- Bruxelles. 22 Jotombrie, o ) conferinţă despe * 'Integraţiile econonice ale imeri.- 
rii Iatinei,şi alta,la 25 Octombrie,despre ''Problenele contemporane aie nmericii 


lati ae" oD-- sa se află detaşat la Institutul Internațional de- Hdninistraţi e Fubla 
că- din Parinm; car& depinde de președinția Consiliului de ar. ză 





xă& . Dl Dr„Nicolae Iliiescu,laureat al Universităţii din Padova,a fosi numit, ti 
sular al catedrei de limbi Tonanice la Universitatea 'ain Harvara/Stat ele Unite, 
une jântacun deţinea catedra de literatură italiană.» 


di Episcopia română ortodoxă din nmerica şi-a inaugurat la Dăuioi, IL. Lunie; 


10r:aluii propriilor publicaţii, cu cu tipografie, librărie,icoane,;sală de leo tură, Casa 
"Soliei”. a fost sfințită de P.S.-Irifa cu un sobor de preoţie dă 


&& Din "Hvanghelia Gu învățătură", tipărită în 1580-1581 la Braşov de diaco.. 
viu, E Coresi, există în ţară doar 3 exe exemplare.Ultimul,a fost identificat recent la 
Sibiu, (nb) prilejul întocmirii unui catalog al cărţii vechi românești » (ERE) 


&&  Moneeniorul Pamfil Cârnaţiu a vorbit la sediul din Roma al Fundației turo- 
pene "Drăgan; la 20, Mai. despre istoria bisericii Române și. Situaţia: ei de azi» 


sed Profesorul Mariano _Baffi a ținut la 12 lunie,tan sala de iritruniri dela 
Collegio Romano (Roma), o conferinţă cu tema "Visul unui principe-poet: viaţa sbu-- 
uta Vă a- lui Petru Cercel", 


cs Abzean; în copilărie,un "cântsoti; De la Calafat, Dăriă la Bârlaă, „/Ofiţer:.1 
după mime s'au anurezat;.. ./Matcă să nu-ţi pară rău /Să m!'amurezez Şi, Euce. Mai. 

ilele trecute i-am reauzit-meloâia,la televiziunea germană, cântată, cu altfel de 
elle de. o evreică la Amsterdan, drept cântec evreiesc eo 


&ă Muzeul militar din Bucureşti posedă printre alte originali tăţi; misiva urul. 
zoldat român,scrisă în tranșee; la Mărășești, 1917 pe: e coajă de mesteacân» 


dee Riserica ortodoxă iri Bulearia va adopta la 1; TalarAs 1969, prima dintr E 
pizs”icile slave,calendarul gregorian» 


w& Din Cermania emig: ează anual 80.00 de cetăţenie Ș 


ne: T1e89T7 sta căini au căpătat, între anii 1958 —, 1967. cetăjâniai, gernană. 





ăi Corul, românesc din Coştei/: vanatul înstre ina împlinește, în 19/9,'13 veac» 
ră Patriarhia: din Moscova a trinis la Roma 2: protoierei,să studieze veologi e... 


&ă ba 16 Iulie 1? 1278, adică exact la 16 luni dela abâicarea grului,au fost asa- 
sinaţi la Ecaterinenburg (apoi Sverdlovsk), în beciul casei. Ipaţiev:: Nicolae TI, 
rina Alexandra,mazile ducese Olga, Tatiana,Maria şi Anastasia, țareviciul: pia du 
medicul Bo'.kin,canerista Denidova. şi 2 servitori,de câtre. cekiştii comandati. de 
Ilankăl. Yur ovski a Corpurile au fost use în pădure, ciopârțite; stropite -cu.acizi și. 
esență - Şi arseș ce-a mai rămăs,a fost.aruncat în putul unei mine părăsite-Se 
pure că ordinul venea dela Sverâaloff, „președintele Comitetului Central executiv 

a]. Sovietelor,dar în spatele 'lui cine era? Dosarul,întocmit de-judecătorul S010-- 


lof;a di.spâr "Ut aPe un az ei, al casei Ipatiev s!a găsut o svastică, făcută de ta:!nă.; 


dă: Diana Luk: Gataotioh-Paăsarell 1 a publicat, în Collana "Vaghi:ai: "Pepeii, Rona: 
Raz Lonalismo di Bertrand iussel; Spettacoli di oggi - ovvero indisoreziozi. “âal 
_buco dellă seratura; kdipo he. vietaţo ai minorenni | i 


&& De citite "România, New Vor, Martie-nprilie! 1968,nunăr închinat Basarabie.. 
„ Pru-delă de la Bessarabie! „de i» Lozovan, în PP pe cas „Minchen? 
Trepte pentru Mircea Vuloănescati, „de! Miroea Eliade, în "prodromost n 80 
"Un cardinal cu ţunără de: oieri, de G.Ciorânescu; înAcțiunen Cate GatoLisă Română" 


&ă. . — .De ce în ţară nu se găseşte carne? 


-.  Pentrucă-se e fre așa de repede spre supica iti dani iii nu pot 
vine pasul. - i 


se DEP iu 
SEMNA LA RI, 

x ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMÂNI 1965-1956,vol.VII,Paris,1968,- Demnă de toată 
lauda ideia de a cinsti menoria regretatului Constanţin Arsene, continuându-i 
"opera: publicarea acestui almanah nasiv,care din anul 1952 până astăzi ne--a adus 
sub ochi mii de pagini uitate,risipite,interzise,epurate din literatura şi publi. 
cistica noastră. "Letopiseţ de texte rare",indispensabil până nai acum câţiva ani; 
“Îşi păstrează totuşi importanţa şi astăzi,cână âe bine de rău sosesc ceva cărţ: 
din ţară,şi s!a renunţat în nare parte la odioasele ciuntiri ale clasicilor-Ca şi 
în volumele precedente,materialul,uneori peste măsură de preţios,e înpărţit în 
rubrici: "Grai şi suflet","file din cartea răsboiului", "Basarabia şi Bucovina”, 
"Din bruna vrenmurilor","Perestre spre trecut".Două capitole sunt consacrate jui 
Hninescu şi lui Coşbuc. 


* MIHAI NICULESCU,Carte de vise(repovestire),Roma,1966-- Cu încântătoarele 
capitole ce "anintiri din copilărie",publicate în câteva numere succesive din 
"Revista Scriitorilor Ronânit,autorul a închegat un volun de mai bine de o suţă 
de pagini,care se înscrie printre cărţile cele mai de valoare ale exilulvi„Fie- 
care din noi se regăseşte,la registrul liric,în "Spiţele neamului", "Părinţi și 
copiin,"Casa lumii","0 lume de jocuri",şi aşa mai departeeRiscul sentinentalis-= 
mului nostalgic,care paşte orice scriere de acest gen,e evitat graţie unei limbi 
ca un fagure de miere;unor imagini deloc banale,unui humor care nu oboseşte n!- 
ciodată,gi care nu-l cruţă nici pe povestitorela încheierea amintirilor,ausorul 
mărturiseşte: "Mi-a rămas jindul copilăriei,aprig şi blând,ca o toană de har a- 
mestecat,şovăitor între alean şi bucurie",E şi impresia cititorului» 


* PETRU IROAIE,Conversazioni critiche, Palermo-Rona,1967.- E primul volun îîin- 
tr!o serie,pe care o pregăteşte profesorul de română cela Universitatea din Pa- 
lermoe.Sunt strânse aici câteva studii publicate în Enciclopedia Italiana, în En-- 
ciclopedia Catolicayprefeţe la traduceri,articole în revistejeto„Ni se par a fi 
deosebit de preţioase contribuţiile la interpretarea vechii noastre liţeraturi 
religioase şi a folclorului (tema "Dunăre voinicul"),cu multe importante cescope- 
riri.Pentru literatura mai nouă,două profiluri critice,pentru cititorul italian: 
Delavrancea şi Arghezi» 


x  GBORGE. USCĂTESCU,Nou Iţinerar.Madrid,1968; Nâmesis y_libertad,Maârid,1968+ 
Teațro _ yecidental Contemporaneo, Madrid,1958.- Trei volune dintr'odată,prinul în 
româneşte,cu studii şi articole apărute în decursul anilor în "Destin"; două în 
spaniolă; toate legate,însă,printr!o concepţie unitară a istoriei şi a culturii, 
ca şi prin insistența asupra anumitor teme şi motive,de mare actualitate„Titlul 
unui articol românesc din prinul volun devine titlul unei cărţi spaniole: "Nene- 
sis y. libertad'.In prefața "Noului Itinerar',se precizează, just,că "Perspestiva 
noastră reală este şi rămâne Liberţatea»Adică ceva mai mult,mai altfel decât 1: 
beralizareaN. Vederi sugestive şi noi în "Caracterele culturii ronâneşti!!Portre.- 
tele critice ale lui Brâncuşi,Noica,ştefan Lupaşcu,Dan Botta sunt bine rotunjite 
şi complete„Volunul dedicat teatrului apusean de astăzi,dela Pirandello la Peter 
Weiss şi Artaud,apare în colecţia "Punto. Omega" a editurii Guadarrama, condusă 


(colecţia,nu edituna) de Vintilă Horias 


* NICU CARANICA, Naşterea tragediei, Maâri,1968-— Numai entuziasmul pentru 
poemul dramatic al lui Valeriu Anania "Mioriţa, în care descoperă "miracolul unei 
faceri care te-a învins cu evidența viului",poate explica,dar nu justifica,nnu- 
mite consideraţii optimiste,şi după părerea noastră foarte prenature,asupra £i- 
_tuaţiei culturii sub regimul reserist: "Astăzi,când libertatea creaţiei artisti- 
ce e respectată în Țară,când ferestrele s'au deschis larg şi luminos în toate ai.- 
recţiile",.. e un ditiramb poetic;care,din păcate,nu corespunde deloc realităţii 
(şi desminţirea o 'aduc înşişi scriitorii nai tineri,care se tot perindă între 
Bucureşti şi Paris,şi vorbesc )-Deasemenea,se laudă "voinţa ce neatârnare"a țăriiti, 
"cum nau cunoscut-o anii mei tineritisAni legionari,ca ai noştri,după câte tin; 
şi aven dreptul să creden că voinţa de reatârnare" a lui Corneliu Codreanu şi 

a lui Moţa era ceva mai credibilă şi autentică aecât a lui Gheorghiu-Dej ori 
Ceauşescusss Snnnisaaațăăieyxoxitiaay Înxreazitatexinixtirinazasuprax apare lui 
Xnăniaxxxxx Și bine măcar că a intervenit directorul colecţiei "Destin',profeso- 
rul Uscătescu,pentru a elinina "forma can năbădăioasă a coneluziilor",altfel s1- 
ne ştie ce ne-ar fi fost dai să mai citim în această carte,totuşi interesantă și 
stimulantă„Consideraţiile critice,în realitate tot lirice,asupra operei lu: ina 


ş* 


pm m E) 
nta,care ar fi redescoperit în poezia populară isvoarele tragediei,pot fi înpăr= 
tăzite sau nu(noi le înpărtâşim până la un punc :;),însă sunt respectabile,mai ales 
când e vorba de un poet care scrie despre un alt poet,şi se mărturiseşie, fără 
jumătăți de măsură,astfel: "Cartea iui Valeriu Arania a deveniţ un eveniment al 
vieţii mele interioare,deoare:e mi-a ieşit miraculos întru întâmpinărea unei 
lungi perioade de ftamântări a unor problene privind cultura românească probleme 
pe care mi. le-a şopiit perspectiva specială -şi într:o oarecare măsură .privile-— 
giavă- a exilului” ARE il 


* DENISE. FOP-OAMPEANU. Regar s_ sur Je nouveau monâs, Paris; 1968.- Impresii 
proaspete după 11.000 de km de voiaj în Statele Unite,cu un scurt popas în Cana- 
da,parcurse în cinci :săpiămâni „Cartea, e dedicată românilor din America de Nord, 
pe care autoarea i-a văzut şi ounoscuteStilul e vioi şi faniliar, fără pretenţii, 
dar eficace, "A _ | Aâzian Popa 

COLINDUL ÎNGERULUI_ de AleGregorian 


Era vn Înger mic Şi-a văzut minuni,minuniș 


Pitie,pitie, 

Un înger mic era» 

Şi erain soare îmbrănat, 
Călţuni. de: nea. - 

Şi stele!n mâini 

avea, 


Cerbi cu'coarnele' n cununi, 
Pajuri grele de lumini, 


Miei cu lână de iăpezi,: 


Pămănţul cât un alio ! 
(Mai pitic. şi mai: pitic 
Decât. el,îngezul mic)- 


Pe frunte micul ni-l ungea,. | Şi-a umblat : : e ie 
lumina!n tâm,lă-i înflorea Şi-a colindat N 
Şi fulgerul mi-l încingea, Până seara'pe!noptat.. .. 
ingerul nic» Şi pe urmă,obosit, . 
Sia culcat şi-a. adormit 
Pie,pioșpioy a 
Aloi sus; i pai 
Pe-o aroaaă ae portic, „i 
"Cu Isus - A a 
la noi în sate 


Şi în noapteain care regii-mngi 
Cu' strălucit alai-de paji 
Porairâ!n şir pe drum de fer: 
Spre Betleem, sl: 
Porni şi.=] pitie.nitia; 

Pe-o stea de ger 

La colindat, 


Ingerul mic- 


. 


Toată noaptțea i-an cântat, 
I-am cântat,1-am legănat: 
ei „2 "Nanisnant,puiul mic, », 
„Şi-a mers prin țări„pe munţi,pe mări Cta plecat la colindat :. » 
Cântânăa colindul lui Cristos, îngerul piticypitio, ..  : 


„"&& Deasupra bisericii. din Zeitun, în Cairoja apărut, de vreo 60 de ori,între 
 — 29 Aprilie,un nor luminos,care- pe încetul se aestrăna până la a lua profilul 
Maicii DomnuluiFenomenul a fost şi  fotografiat.Patriarhul copt Chiril al Alexan- 
„„Ariei-a confirmat "minunea", în urma căreia s!ar fi produs şi vindecări niracu= | 
„nmee-În această atmosferă a avut loo;la 24 Iunie,predarea âe cătră o delegaţie 
ue prelați catolici a unor moaşte ale Sf.Evanghelist Marcu,aduse dela Veneţia. 
la însufleţita ceremonie a asistat şi Nasser» n: ali Eat 


&&  Interesându-se de stările din România.De Gaulle ar fi înţrebat pe "respon= 
sabilul!! unui colhoz cam cât costă o vacăe30 de lei — „ăspunse acesta,precun fu- 
sese instruitsUimit de ieftinătote,D. daulle s'a arătat gata să cumpere şi el 
una„Dar colhe7niovl, încurcat: Ştiţi ce,Domule Preşedinte? vaca e mai greu de 
transportat,dar eu v'aş da un sfat: mai' puneţi 70 de lei şi cunpăraţi un .puie.e 


” În salutul adresat,cu ocazia recentei vizite, Românilnx,De Gaulle: a întrebu- 
inţat şi, câteva cuvinte românești -După care adresându-se încet lui Ceaușoscu,ar 
fu zis: Dar e grea limba asta româneascii! Iar Ceuaşescu de'colo: Mie-mi: spui? e. 


IE 


Care e proba evidentă a superiorității comunismului faţă de capitalism? 
- Capitalismul, dacă ar fi adus atâta sânge și mizerie,ar fi aispărut de 
mult “comunismul, nu! | i, XA: 
&k Şampan:a e băutura preferaţă a clasei muncitoare -'care o consumă prin 
gătleiuil „celor mai buni reprezentaţi ai ei... ee MO e de 


Herausgeber und fir den Inhait verantwortlich: Dr.Petre Vălinărganv- =. 78 Frei- 


Pie e pe me cm mm ne me ÎN ie mc me me. dom ar md ae