Revista Cinema/1990 — 1998/4-Cinema-anul-XXXII-nr-6-1993

REVISTĂ A CINEFILILOR DE TOATE VIRSTELE 
Nr. 6/1993 (363) 


Ea | dl E MA AS 


Anul XXXII 


DIALOG cu c 


torii 


iti 


_ Cannes '93: Demonii artei si istoriei 


UN INSTINCT 
PRIMAR 
St EFECTELE SALE 
SECUNDARE 


şadar Basic instinct în co- 
mentariul unor corespon- 
dénti: 

Viviana Ramona Finţes- 
cu (Galaţi): „Îmi pare bine 
că există spectatori dez- 

gustati de filmul acesta, pentru cá imi 
dau. posibilitatea să-i contrazic cu «ar- 
gumente». Scena de „început te pune 
deja în gardă cu.genul de-film cu care 
te vei delecta, iar povestea care ur- 
mează nu mi se pare.deloc ciudată, ci 


modul in care Verhoeven o expune e. 


ieşit din comun. (...) Duritatea filmului e 
dată de faptul-că nu victimele sunt ána- 
lizate și privite cu compasiune, ci auto- 
rii: crimelor, iar autorul (evident, al fil- 
multi — d.s.) strecoară cu deosebită 
artă cauzele care au dus la producerea 
tor (...) Mi-ar place:sá se scrie cât mai. 
mult, despre acest minunat film care, 
deși. dragostea, sexul, sângele, agonia 
sunt amestecate și reunite sub denumi- 
rea instinct primar, nu, mi-a produs nici 
dezgust, nici plăcere, ci o mare, foarte 
mare tulburare care împinge la medita- 
tie“. k hx 
Anghel lonel (Constanta) a fost inci- 
tat de următorul pasaj apărut într-un- 
articol din 
Basic 1 : „Criminalul rămânând 
acum nedovedit. Chiar dacă Verhoeven 
ne asigură într-un interviuscă là o a 
doua vizionare un amănunt este edifi- 
cator. Să nu-l credeţi. Vom sti doar că 
este o femeie. Dar care?“ Ce ne scrie 
A.l, de profesie paar „Îmi dati 
voie sá yá contrazic? Totuși Paul Ver- . 


hoeven are multă, multă dreptate. Nu“: ` 
É ee dinainte doar două persoane. El, 


uitaţi cele două pasiuni ale sale: Hit- 
cock și matematica. Își putea permite. 
să întindă o cursă.“ Deși a văzut o sin- 
gură dată filmul, Al. consideră că „a 


prins amănuntul". Personajul 'interpre- ` 


tat de Sharon Stone are „prea multă li- 
bertate. Și totul pus în slujbă unui sin- 
gur ideal: de a dovedi că există «crimă 
perfectă». Si a dovedit-0: Qu, aproape. 
succes deplin." Urmează o: descriere a 


Din sumar: + 
Nr. 6/1993 


mita extremă; Comando; Vraciul din 
junglă; The Doors; Formidabilut 


Cineglob; Film fax; Fan club 


Azi, ei “sunt vedete: Lara Flynn 
Boyle; Tony Leung 


Video cinematecă; Video ghid 
Hollywood "93: 


_ i 


Cine pe cine manipulează? 


in acest. număr sempează: 


Mircea Alexandrescu, Calin - Căli- 
man, Irina Corolu, Adina- 


oul Cinema” privind filmul: `” 


e Vedetele anilor '30 in topul 
Havilland si 
Blood 


O 
în Căpitanul 


de 
de 


filmului. pe care nu o mai reproducem. 
Care -este «amănuntul»? „Moartea par- 
tenerului lui Michael Douglas pe care o. 

indcă citise accidental (dar până la 
urmă chiar a fost accidental?) și Ea, 
care plănuise acest lucru. Si pe care nu 
it putea face decât o singurá persoană: - 


. Ea. Oare pot adăugă acum Q.E.D?" ne 


întreabă în final-Anghel‘onel. Adăugaţi, 
dar» cu grijă. Cine ştie.,. 


milla Dabu: (Mangalia): „Frumoase. . 


picioare avea fata, frumoși ochi băiatul 


Vă răspunde: 


A 


A to 


e; 16 ani: repurteazá succes ca saxo- 
“tonist intr-o orchestră rock; 20 ani 
campion al. Europei la kick-boxing (ca- 
tegoria grea): 21 ani: dobândește un 


"| lor ca manechin pentru o casă de moda + 
- şi. model pentru studenţii la arte plas- . ` 
tice; 22 ani: obține diploma de inginer“: 
chimist „magna cum laudae“. În sfârșit,- 


la -23 de ani este remarcat de cântă- 
Yéata Grate 'Jones' (al cărui prieten va fi 
mai mulți ain $i devine partenerul si în 
View .To A KiläDatoritä aspectului său 
impresionant: (1,98.m; 108 ko. si bicepsi 
cu 6 cm mai mari decát ai. lui Stallone) 
Lundgren este cantonat în roluri vio- 
„Jente, «in care personajele interpretate 
de ei apasă întâi pe trágaci și numai 
după aceea își pun în funcțiune materia 


spectatorilor 
Erro! Flynr 


Mic 


si, mai ales, ce sfârșit de mileniu se pu- 
tea observa când un picior se. mişca în 
așezare peste celălalt. Pe lângă T a 
mieilor, acest film atât de trámbitat este 
un biet copil orfan, să hu zic ca pe la 
noi «handi...». Ideea s-a mai văzut, Con- 
Structia cinematograticá... dacă nici ei, 
americanii, nu se pricep la suspans 
atunci cine, dar pe Michael’ D: asa 
gol-goluț, e drept, nu l-am prea văzut. 
Sharon Stone joacă în forță și mai ales 
organic . total, deci nimic fabulos.. Ce 
m-a impresionat, a fost planul doi al fil- 


SER 


cenușie. „Nu imi pe filmele violente“, 
mărturisește el. „Imi doresc o: comedie 
romantică. Sau €un Hămlety.. Am însă 
timp suficient pentru că sunt încă tâ- ` 
nar. Visez să mă întorc acasă, in Sue-: 


dia, să fac filme în limba maternă. Cred 


că sunt un sentimental“. i place să Je- 
nevească în vila sa din Malibu, să joace 


tenis, să citească și să facă lungi plim- : 


bari cu prietena sa, manechinul Paula 


Barbieri. Relaţiile sale cu ,contracandi- <. 
“dati” săi? „Pe Schwarzenegger nu-l: 


văd ca pe un rival. Între-noi există o di- 
ferentá de vârstă. Apoi, eu n-am o fil- 
mografie prea bogată (doar opt filme: 
View To A Kill, Masters o! The Univers, 
Warrant, 


fopas > 
solid cont in bancă multumitá prestafii-..* 38 


Lazar, Bucuresti; Voicu Pár- 
log, Galati; Nadia j 


la. 9 august :1963 în -Newark. (New Jer- 
sey). Tradiția muzicală există în familie 
prin mama ei, Cissy Houston, solistă a 
grupului The m în vogă 


în anii '60 şi verișoara sa, Dionne War- ` , 


wick, prea cunoscută pentru a avea ne- 
voie de prezentare. Spre deosebire de 
cei doi fraţi, amatori de sport (sunt ju- 
cători profesioniști de baschet), Whit- 
ney își face un debut muzical precoce, 


"a lovan, Târgu Mures:. 
WHITNEY HOUSTON. Nascuta 


3 


mului. Cáci. spectatorii, furati de sexua- 
litatea şi forja pasiunii, pe cine mai in- 
teresa că, trezit brusc din somn, la TV 
rula: un, film de groază. La început de 
“mileniu arti tost cutremurător, acum, la 
final, e „obișnuit, "Trecerea prin acest 
sfârșit de. mileniu e. făcută direct pe 
cord. Violentá, drog, sex. Aproape ni- 


“omic nu mai este omenesc, totul se re- 
"zuma la o uriașă debusolare. Obisnuita 
“cu Michael ‘Douglas în. toluri memora- 


bile, am -plecat “cu un gust de coji de 
semințe sparte in blană paltonului 
(sic!) Aşteptam altceva, decât să strá- 
lucească ambalajul, mai bine să fie ade- 
‘varata portocala. Nu m-a şocat absolut 
nimic. la acest film. S-a mai văzut.“ 
Da, s-a mai văzut. Dar ce oare nu s-a 
mai văzut? -. $ e a 


PAMFLETISME 
ŞI PAMFLETRUISME? 


PINE 


mai, veche corespondentá 
a noastră, Madi R.G. Ba- 
toy, acum, studentă la Si- 
Jbiu, në trimite câteva în- 
- semnàri, din care voi re- 
produce, mai întâi, despre 


` Tâcètea miellor: „Filmul, departe de a 


oferi o. rezolvare, se. încheie in puncte 
de „suspensie. Dr. Lecter va continua 
să-şi caute «cine» (pl. substantivului 
«Ciná»). Realizatorii şi-au asumat un 
mare risc optând pentru un asemenea 
final. Lecter este un câștigător. Duo-ul 
Lecter—Clarice, pendulánd-intre tandru 
și tragic, beneficiind de partituri grave, 
pline de forţă, tulbură, cutremură. Dis- 
cret, cu profesionalism, reacția specta- 


"torului încearcă să fie manipulatá in di- 


rectia «înțelegerii» lui Lecter. Daf Han- 
nibal-Canibal Lecter este un monstru 
(...) Unul care admiră inteligența du- 
biată de frumusețe. Paradoxal, la sfârșit 


"nu displace că Lecter îl urmărește (stim 


că victima nu are șanse) pe acel doc- 
tor... De ce? Pentru că doctorul s-a 


“purtat urât cu el (...) De fapt unde se si- 
“tueazá dr. Lecter pe dreapta normal-a- 


normal? Cei doi polițiști uciși de el plá- 

tesc pentru neatentia, lipsa de profesio- 

nalism de care au dat dovadă. Deci, 

vina» e a for. De ce n-o include pe 

lista lui și pe Clarice? Pentru că e fru- 

moasá și inteligentă. Monstrul Hannibal 
o 


ta 11 ani, în corul mamei. Acompaniază 
vocal câțiva cântăreţi cunoscuți si la 
vârsta de 15 ani, cântă în duet cu 
Teddy. Pendergrass melodia „Hold Me“; 
este manechin, iar la 19 ani semnează 
primul.ei contract muzical. cu Clive Da- 
vis ‘de la Artists Record; În 1985 melo- 
dia ,Sweetwater's" o aduce în atenția 
impresarilor. Cele trei albume care ur- 
mează — „Whitney Houston” (cel mai 
vândut album de debut cunoscut vreo- 
dată); „Whitney“ și „I'm Your Baby To- 
night“ o impun definitiv. în lumea muzi- 
cii pop. Aparitille ei sofisticate în cor- 
cert, clipurile video, emisiunile muzi- . 
cale o menţin în topul preferințelor. © 
Este deținătoare a 2 premii Grammy, 11 
premii American Music Awards, 2 pré- 
mii Emmy. in 1992, își începe cariera 
cinematografica. alături de Kevin Cos- 
tner in Bodyguard.. În viata particulară 
și-a surprins prietenii, căsătorindu-se 
cu muzicianul Bobby Brown, cunoscut 
pentru aventurile-i galante. Menajul lor 
se pare că nu este dintre cele mai feri- * 
cite; totuși Whitney a dat naștere la 14. 
martie: anul acesta unei fetițe. ` ^> 


TOTUL DESPRE: | 


JEAN CLAUDE VAN DAMME: 
Data şi locul nașterii: 1960, 18 octom- 
brie, Bruxelles, Belgia. Numele adevá-. 
rat: Jean Claude Van Varenberg.: Culoa- 
rea părului: satena; Culoarea ochilor: 


“albaștri; Înălțimea: 1,77 m; Greutatea:. 


85 kg; Primii pași in karate: la 9 ani; 
“Gea mai importantă hotărâre: plecarea 
în Statele Unite (1980) pentru a deveni 
un star; Prima apariție pe ecrane: Rue 
Barbare (r. Gilles Behat); Căsătorit cu 
Gladys rtuges, ‘de origine portu- 
heză; copii: Christopher (7 ani); 
Bianca (2 ani); Máncarea preferată: 
preparate din peste; masini preferate: 
Jaguar si B.M.W.,; Cantareti preferați: 
Charles Aznavour -si Jacques Brel; 
hobby-uri: echitatia si yachting-ul. 


Sn DO O N € PRR me em e e a te mn c>. mam lei | 


este. fascinat de combinaţia celor doua 


a ¿So “culmea, are si umor! De ca- 
matel La-pot ` ate află maniacul.Cé- 
cono poniru > ef 
clenie Y 
Spaţiul 

tenta esi 

sau." 


sia E z 

Corespondenta. ou în- côn 
are la repertoriul cirlematagrafic-si de 
televiziune, dupá care atacà direct: 

«Unde--sunt filmele româneşti? -În care 
sertare? În care capete? S-au blocat 
sertarele, s-au golit capetele? Sau bu- 
zunarele sunt prea goale pentru ca în 
capete să se nască oarece bun? Unde 
sunt de Vis de ianuarie, 
Pas în Flori de ă, Pădurean- 
ca? Ce ne tacem? La cinema-uri ru- 
lează ce rulează (dale Basic Instinct et 
variafiuni, pe aceeași temă cu diferiţi 
actori), la TV dau filme indigeste... ce 
ne rămâne de făcut? Acum si-n‘produc- 
tile autohtone apar dezbrácate — si 
cele care (mai) au ce arăta şi cele care 
nu — într-o viteză care mă face să mă 
gândesc că poate o fi visul lor secret, 
de «tinereţe», vis cenzurat şi închis de 
cabinete: să fie văzute si ele (şi noi, cu 
falitii nostri, ce dracu') mai, na, goale... 
Domnilot regizori, nu v-aţi săturat de 
atâta vulgaritate pe care ne-o tot oferiţi 
cu `O plăcere bolnăvicioasă din dec. 
1989 încoace? Cuvântul «curva» apare 
cu O frecvenţă de invidiat de către alte 
cuvinte. Nu v-aţi săturat de limbajul 
asta «fără perdea» care-și va pierde la 
urmá functia esteticá tot fácand uz de 
el mai ales când nu e necesar? Nu v-aţi 
săturat sá le tot puneţi pe actrițe să se 
comporte bädäran (sic!), să le puneţi 
să-şi ridice cârpele, să-şi arate trupul? 
Astea sunt marile. filme, capodoperele 
«dă» sertar pe care nu le-aţi (fi) putut 
lansa pe piață din cauza cabinetelor? 
Nu faceţi decât să luaţi ochii vulgului 
cu trucurile astea ieftine. Dar va spun, 
chiar şi vulgul a început să se plicti- 
sească de genul ásta de filme (...) Ast- 
fel, în curând, la filmele româneşti sálile 
vor fi” goale. Puneti cărămizi la funda- 
mentul cinematografiei noastre, nu pie- 
tricele... 

“Be când a párásit Slatina pentru Si- 
biu, corespondenta noastrá” a devenit 
foarte caustică, Pamfietul de mai sus — 
nedrept prin generalizare — este.o do- 
vadă. Nu goliciunea actrifelor :sau-cu- 
väntul:<Curva“ ar trebui să supere, ci, 


eventual, lipsa de motivaţie, abuzul, fá- 
catura... Nu-i asa, M.R.G.B.? 
PE -SCURT- ah A 


Raluca Gheorghe, Tecuci: Dorinţa v-d 
fost îndeplinită (vezi p. 19). Numele lui 
Patrick Swayze se pronunţă ,Sueizi |! 

Alina Mănescu, Craiova: Elvis Presley 
à fost întruchipat pe ecran ‘de actorul 


Kurt Russe: 

Filip Alice Gabriela, _ Upova: Ne pare 
bine cá Eee Shields” v-a răspuns; 
Noua” “adresă” a tui Tom "Cruise — 
într-un număr viitor: pentru cei care vor 
så- corespondeze pe tema Brooke 
Shields,- adresa dv.: Str. Aurel Vlaicu, 


Nu îmi plac filmele - 2." x 
{BDoiph orb 


violente” 


agdalena Ciobanu, care 
ne scrie pentru prima 
oară, elevă în clasa a-XI-a 
a Liceului Pedagogic din 
Giurgiu, se recomandă -..0 
consecventă cititoare a 
Noului. Cinema“, si iubește „nespus de 
mult arta cinematografică... Ce o deter- 
mină sâ'ne scrie? Controversatul serial 
Dallas. „Pentru mine, filmul Dallas re- 
prezintă -o lume. aparte, deosebită, pe 


care noi n-o putem trai decât prin inter- 


mediul. actorifor; ai filmului. De ce nu 
hotărât Ewingilor?: (Aluzie la punctul de 
vedere apărut in. nr. 9/1992 “al revistei 
noastre — d.s.). Familia Ewing este, din 
anumite. puncte de vedere, familia 
ideală pe care noi, românii, nu 0;vorm 
întâlni prea curând în cruda: noastra 
realitate- (...) De ce anumite: persoane 
refuză. categoric acest serial? Pentru ca 
acceptă uşor viața simplă şi rustica (? 


ante 3-rblr 607 SOA; et--3,ap. 16, Lipova,- 


jud. Arad, cod 2875. 


Dumitru Della, Bucuresti: În vara 


aceasta gratie lui Guild Film România 


Dracula pe ecranele româ ; Filmul'să > 
numeşte O după-amiază de.cáine;yGei* 4 
care doresc sa corp] teme Z 
cinematografice sá vá s adresa 
bd. 1 Decembrie 1918, nr. 47, bl. J 40, 
sc.-A,-ap. -12-sector-3,-cod-74682-Bucu- 
resti 

Mădălina Toma, lași: Despre Brandon 
pos vezi p. 19 

: Andreea Floricicá, Sinaia: Morgan 


-Brittany- va» fr-interpreta--4ui 


Cantáreta. po Whitney Houston ES 
a debutat “in cinema - = 


— d.s.) pe care deocamdată ne-o otera 
societatea românească. De ce să nu ad- 
mitem că filmul are menirea de a-i face 
pe om să evadeze din realitatea pe care 
o, trăiește?“ Oare motivul refuzului 
acestui serial de câtre unii. spectatori sa 
fie unul strict social: viaţa simplă şi rus- 
tică (totuși ce ‘poate fi mai... rustic de 
cât ferma Ewingilor?) pe care o trăiesc 
acasă? Má tem că M.C. simplifică iu- 
crurile,. le sociologizeaza. Cât privește 
menirea. filmului .de a-l face. pe om sa 
evadeze din realitate, iarăși mi se pare 
discutabil, Má tem că, dimpotrivă, me- 
nirea filmului este de a arăta o realitate. 
Când, fireşte, nu e vorba de suprarea- 
lism sau de alte formule non-realiste. 


corespondentă care a mai 
apărut în pagina noastră 
Cristina Andrei 
din București, studentă la 
Jurnalistică, pasionată de 
film, 'ne vorbeşte entuziast 
despre Robert De Niro, ne roagă sa 


Scarieti => 
intr-un serial de televiziune. Cât despre 
vârstă, azi arta machiajului face minuni; 
Clark Gable a murit în urma unui atac 
deñçôrd Vigiañ ey his-a_sifiucis. 

ru Andreea ‘D 4, Galaţi si Car- 
men: Bacau: ele le. ET 
cumpăra n ler de ta FSediulé redactiei 


ses some 

Docuz Senia,-Constanţa: David Licata 
din Caracatita este actorul Vittorio 
Mezzogiorno. à = 


Doina eds. 


pi 


Ko 


scriem „despre cariera, si ‘despre viata 
lui particulara™. 

„Am văzut S-a intámplat odatá in 
America si am rámas trásnitá. Patru ore 
am stat cu ochii in TV fără să clipesc, 
aproape. Aveam impresia că el e facut 
pentru roluri de gangsteri italieni (Na- 
sul, Băieți buni), dar nu-i așa. După pri- 
ceperea mea, e un actor complet (...) 
Deci, vă rog din suflet, vorbiti-mi des- 

pie Robert: De Nirò!" Sper ca; sufletul 

colegilor mei din redacţie sá: se fase ín- 
duiosat*si sá răspundă acestei rugă- 
minți. Îi mulțumesc corespondentei 
pentru cuvintele bune referitoare la 
două din cărțile mele. 


(N.R. — Un portret De Niro va aparea 
într-un număr. viitor) 


DAME 
A ET pe TRE A 

armen R. din Bucuresti 
(16 ani) a vázut la televi- 
Es zor Oglindă: „De mult as- 
teptam o piesă sau un film 
care să «vorbească» des- 
oa pre crudul adevar al zile- 
lor noastre". Există și alte filme și 
piese. chiar dacă nu s-au transmis la 
TV, care vorbesc despre „crudul adevar 
al zilelor noastre“. Mai departe: „Piesa 
este bună şi totodată binevenită, pentru 
adolescenţi şi nu numai“. După care 
Carmen R. ne povestește câte ceva din 
-ceea ce a văzut şi a înţeles. În in- 
cheiere, remarcă faptul Ca sunt distri- 
buiti „actori mai putin cunoscuţi si 
chiar deloc”. „Deloc cunoscuţi“, presu- 
pun că ar fi dorit să spună corespon- 
denta si nu „deloc; actori”. Carmen R. 


ar vrea să joace într-un film. „Orice ` 


mi-ati e, nu ma las, trebuie sa-mi 
realizez visul, trebuie“. Dacă esti atât 
de hotărâtă, nu te lasa! Totuși, cred cá 
e nevoie de'o școală de actorie (sunt 
— gil. = 


Lf A Fi P 


e crede un viitor medic 
Suflet” 


3 Fe am obini sa 
rend medicul un 
profesionist al cinismului. 
La urma urmei, ce afla ei 

-in-amfiteatrele reci, in re x PA 

in spitale si morgi? nib ate 

pune din atâţia mușchi, atâtea. 
atâtea RE si se de: puna: 


pe: 


"rari cë: cidenta., “rte, otec. 
fiind în narai buzele 

4 Boar Gin. c 
. „epa rar. Cë rol e gela. jar. le in eis 


aceasta combinatie de muschi, oase, 
artere, glande, corpi și anticorpi? Acela 
de procreare, bineînţeles. Sentimentele 
nu se vad nici măcar la microscop, nu 
se învaţă nici la anatomie, nici la fizio- 
logie și nu se vindecă nici cu tablete, 
nici cu picături, nici cu fizioterapie. Dar 
iată că. o studentă la medicină (anul 
IV), Luminița Moisă, ne declară încă de 
la începutul scrisorii sale: „Cred în dra- 
goste, adevăr şi persevérental" Filmele 
Singurátate in dol si Ghost îi. merg pur 
şi simplu la inimă, (Organ vital, aitmin- 
teri.) „Sunt filme în care «simptome» de 
dragoste «acută şi. cronică» (sper ca 
asocierea. de termeni medicali sá nu vá 
supere!), redate într-o, manieră artistică 
induiosátoâre" si induiosator de natu- 
rală, fac să vibreze O anumită coarda a 
sufletului. Acea coardă care vibrează la 
tot ce fine de: Dragoste, Tandrete, Puri- 
tate...“ Prin urmare, există și altă 
coardă decât cea vocală, care vibreaza 
nu la curenţii de aer ci la nişte abstrac- 
fiuni, non-organice precum dragostea 
tandretea, . puritatea, lata ce Observa 
studenta la medicină care, desi n-a in- 
vatat la anatomie, stie tá exista ceva in 
ființa omenească numit suflét: ,...pana 
la scena discuţiei din restaurant — care 
e mai-mult decât o simplă discuţie, e 
punctul culminant al filmului —. cei doi 
sunt singuri. În ciuda apropierii fizice 


(Continuare în pag. 23 


Rubrica „Dialog cu cititor 
este realizată de Dumitru. SOLOMON 


3 


cititorii 


CU Ca 


| DRAGOSTE 


ŞI 
APĂ CALDĂ 


rimul cadru promitea o 

peliculă underground — 

(anti)eroina apărând 

dintr-o gură de metrou 

(de altfel! unicul spaţiu 

ia care su ae la o 
cvasi-introspectie-taitmotiv!). 

Ceea ce urmează însă oscilează intre 

simularea stâängacea"ciné-vérité-ului si 

respectarea unui decupaj „beton“ de ti- 


Memorie culturală 


ditura Video a Ministerului 
Culturii şi-a aniversat de 
curând al doilea an de ac- 
tivitate. Proiectia găzduită 
„cu acest prilej de Centrul 
Cultural Francez, o pano- 
ramă a producției din ulti- 
mele luni, a oferit- jaloa- 
nele unui optimist bilanț. Nu numai ci- 
frele (53 de documentare, 100 de titluri 
de video-cronică) întăresc această im- 
presie, ci si calitatea peliculelor, situată 
la înălțimea misiunii de „depozitar al 
memoriei culturale“ pe care Editura și-a 
asumat-o. 

Cultura și arta din România se bu- 
cură de un comentariu atent, compe- 
tent, pasionat uneori, în filmele prezen- 
tate. Ne face plăcere să remarcăm că, 
apelând la cineaști consacraţi ca lon 

ostan, Doru Segall, Felicia Cernăianu, 

icolae Mărgineanu, Vivi Drăgan Va- 
sile, Constantin Chelba, Editura Video 
-si-a atașat printre colaboratori regizori 
tineri (Laurenţiu Damian, Anita Gárbea, 
Relu Morariu, Cristian Comeagá, Sorin 
lliegiu, Horia Laptes) si chiar foarte ti- 
neri (Bogdan Cristian Drăgan, Francisc 
Mraz). Improspätarea permanentă a 
mijloacelor de expresie nu putea lipsi 
din preocupările acestui Studio cu 
proiecte culturale ambitioase. s 


4 


pul melodramei „clasice" — sedusa si 
abandonată — dar cu o puzderie de 
„conotaţii la zi". Această „nehotărâre 
stilistică“ anulează etortul de veridici- 
tate documentaristicá (ambiţie decla- 
rată!), oricum împins ă dincolo de 
limita naturalistă a trivialitatii inutile 
(culminatia: concursul de picolite, gro- 
solan ,regizat“). 

Lipsa de orizont, opacitatea intelectu- 
alá gi atractia sexualá — teme oricánd 
de actualitate si interes — sunt com- 
promise printr-o suprasolicitare enun- 
țiativă (vezi ambianța căminului de ne- 
familiste care nu au decât o unică pre- 
ocupare, atât în „discuţii“, cât si în „ac- 
fiuni”, dar și „tensiunea lacrimogenă“ 
din“ căminul personal al amantei „din 
vocaţie“). 

Proba improvizatiei în unele cazuri 
reușește (amuzamentul fetelor la vestiar 
sau rumoarea la plata salariului), în al- 
tele eșuează (refuzul baiguit al protago- 
nistei de a mai „coopera“ cu pretenden- 
tii sau „patetica“ motivaţie a celui mai 
excentric dintre ei). Nici filmarea „pe 
viu“ nu dă rezultatele scontate (vezi 
planul doi al figuratiei amorfe la dialo- 
gul cu vânzătorul de varză, şi el poten- 


L Liliana Paná, Dana Dembinski si Ma 


trei fete in deruta tranziţiei 


gda Catone: . 


n numărul din luna mai al revistei „Positit", ^ 
Olivier De Bruyn semnează un amplu arti- 

„Cal despre ediția din acest an a Festivalului 

de la Berlin. Citam, în legătură cu filmul 

românesc: „Cealaltă revelație a venit din 

România cu Patul conjugal 

+ "neliuc, farsă macabră cu nimic mai prejos decât Balanța 


val ginere cu perspectiva întoarcerii „la 
origini"). a 

entatia solourilor revuistice (fla- 
grante in cazul politistului la tárguieli 


. sau al nașei la:nuntá). e încurajată in 


primul rând prin replicile-cliseu cu vagi 
intenţii parodice, sesizabile și la nivelui 
acompaniamentului muzical, fixat 
oa obscur „contrapunct mozartian" 
Mania comerțului mic gros cu marfa 
de import, dar — de ce nu — și „carne 
vie” autohtonă. (un suspans — pare-se 
neintentionat — îl oferă proaspătul si 
grăbitul emigrant în Australia, dubios în 
generozitatea sa ,dezinteresatá") e infa- 
figatá în n ipostaze dintr-o superficialá 
pornire de a acoperi “toate problemele 
momentului — vara "92". Inclusiv inape- 
tenta politică a unei anume categorii 
sau gustul pentru scandal chiar şi în 
prag de biserică, ostentativ panoramată 
in. centrui ruinelor „centrului civic“. 
În mijloc de maidan, un gunoi uman 
printre atâtea dejectii menajere și de 
bisnitä prosperă — astfel e înfățișat (si 
de la’ început ,taxat“!) eroul negativ 
care poluează atenţia întregii suflări fe- 
minine a poveștii, nu se știe cât de mo- 


, de Mircea Da- 


intilie. Privire sinistră și lugubrá asupra României 
ușescu, filmul evită totuși complezenta. Vana 


Stu 


mului românesc 
rie a prezentat (în două 
teat Ha ae) fe 
`` ` de diplomă ale absolvenți- 
* ` lor: post-revolutionari ai 


grotescă transformă anecdotele în alegorii și cinéastul 
Y -În mod sistematic sá recurgă la simbolicul prea 
= uzat. Un apartament transformat în platou pentru filme 
porno, un avort provocat, o corupție care îi atinge pe 
ia 1 iuc amestecă ingredientele tragice și comice 
N unei fabule iconoclaste si vizionare care începe 
“într-un realism cât se poate de trivial și se încheie in 
- science-fiction, în fantastic. O 
putin, care ne lasă cu speranța că în curând vom vedea - 
distribuit şi în săli acest pamfiet inclasabil ce se situează | 
mult deasupra unei simple mărturii istorice sau so- 


lecţie de cinema, nu mai 


gael au Do 
anterioare 
valurile de la - 


în premiera 
, 


ere ee 


ralizatoare, O poveste care isi one 
deznodământul din prima secvenţă în 
care eroina îşi intersectează calea cu 
puștiul libidinos. Un prieten convertit în 
agresor care poate că, indirect, o va 
ajuta să-şi răspundă la întrebarea reto- 
rica pe care și-o adresase ei însăși, la 
un moment dat, pe parcursul desfäsu- 
rării acţiunii: „Sunt © curvă?“ 

Acest film a mizat mult pe implemen- 
tarea în succesiunea de situații, mai 
mult sau mai putin verosimile, a unui 
frison de senzualitate, atracţia sexuală 
reală sau cea dirijată, cointeresată, sol- 
dându-se cu câteva scene de amor. 
Vulgar, dar și pur. 

Tocmai. in capacitatea de a realiza 
acest gen de scene în fața aparatului de 
filmat își găsește măsura — in cazul 
acestui film — performanța actori- 
ceasca: virilitatea evazivá a afaceristului 
fárá scrupule interpretat de Mihai Bica; 
dezabuzarea prietenei intreprinzátoare 
caricaturizaţă cu voluptate de Magda 
Catone; iluminarea de pe chipul altfel 
apatic al personajului interpretat dezin- 
volt de către debutanta Liliana Pană. 

Dacă dorința de defulare (după ani 
de refulare cinematografică!) s-ar fi 
concentrat în această zonă (ce merită 
speculată cu fineţe și subtilitate) poate. 
că filmul ar fi reușit să depășească sta-, 
diul verismului de prost gust în care se 
complac deopotrivă cineastii și perso- 
najele lor atunci când ignoră sau con- 
funda jocul secund al semnificatiilor 
actului artistic cu... simpla. strivire în 
prim plan a unui gândac! 


| Irina COROIU 
gra Rec e asi 
Produce a studioului ALPHA FILMS IN- 


TERNATIONAL, 1992. Regia: Dan Mironescu. 
Scenariul: Cristian Dumitru, Loredana Cálina 


Soradi. ti Petre Petrescu. Decoruri și 
costume: arh. Andreea Hasnas. Montajul Ma- 
ria Neagu. Gheorghe lla- 


Coloana sonoră: 
rian. Cu: Liliana Pană, Magda Catone, Mihai 
Bica, Florin Zamlirescu, Petrică Nicolae, Ru- 
xandra Tudor. 


Chiar în această lună la Festivalul 
de la Troia (Portugalia) Premiul 
special al juriului a fost acordat Pa- 
tului şi Premiul pentru cea 
mai ir Boat eee pr a 
revenit lui. Gheorghe. Dinică pentru 
rolu! lui Vasile Potop. 


fapt — şcoli de film românești cu posi- 
bilitäti de producție cinematografică) 
sau au fost realizate post festum, Ci- 
nestudia nu ne-a prilejuit revelații. Ges- 
tul Cinematecii este însă láudabil și rá- 
mâne ca viitorul să consemneze efi- 
cienja efortului său de promovare a ti- 
nerilor cineasti, pentru ca ,devenirea” 


acestora să nu rămână o simplă întor- . 


sătură de condei într-un subtitlu dorit 


de efect. 


_ Plăceri cinefile 


ratie amabilitatii profeso- 

_ fului Epa Buache, pri- 
mim la redacţie programul 

> ~ Cinematecii elveţiene de 
la. Lausanne, instituție pe 

Care domnia:sa o conduce 

de multi ani; şi al cărei 


> prestigiu este datorat în bună măsură 


profesionalismului impecabil al directo- 


y `” ului” său. Menage continute de 
Academiei de Teatru si Film. Proiectiile ie 
au fost însoțite de discuţii, înscrise in: 
„meselor rotunde“ 


această publicat constituie în ade- 
_várate studii de istoria cinematogratu- 
“lui, foarte documentate și bogat ilus- 
`T 


izoritor Frank rzage si Yasujiro 


4 Gl ultimele trei numere oferă o ima- 


gine completă. asupra activităţii de ex- 
ceptie.a celor două personalități. Feri- 


“citi: cinefilii care pot colectiona o 
“asemenea publicaţie! © 


trate. Dedicate actriței Audrey Hepburn. 


J CEL 
MAI IUBIT. 
DINTRE 


PĂMÂNTENI. 


estinul a VAR ca premiera 
acestui mult așteptat film 
să aibă loc aproape de 
data comemorării a trei- 
sprezece ani de la dispari- 
tia lui Marin Preda (la 16 
mai 1980). Apărut cu numai câteva luni 
înainte de tragicul eveniment, „Cel mai 
iubit dintre pământeni” a devenit un ro- 
man-testament, transformat ` în obiect 
de cult de nenumäratii săi admiratori. 
impresionantul. număr de exemplare 
vândute nu reflectă decât parțial succe- 
sul” neobişnuit al cărţii, căci acest 
best-seller cu evidente conotaţii antico- 
muniste a circulat intens .din mână în 
mână, de la prieten la prieten, citit pe 
nerásuflate și cu plăcerea comiterii 
unui gest subversiv. Autorul descope- 
rise invidiata formulă de a încorpora 
într-o naratiunë parabola politică, po- 
vestea de dragoste şi elementul senza- 
tional. Istoria recentă a României 're- 
flectatá de meandrele unui destin oferă 
o altă explicaţie a puterii de atracţie a 
romanului. Nu e de mirare că o, ver- 
siune cinematografică a` „Celui mai iu- 
bit dintre pământeni” a devenit un 
proiect cinematografic tentant. Si, .evi- 
dent, riscant. A 
latá' de ce se cuvine in primul find 
semnalat curajul celui care semneazá 
apásat ecranizarea; „un film: de Şerban 
Marinescu“. Libertatile pe care si le ia 
cineastul semnatar al scenariului poartă 
girul unui consultant literar cu un nume 
răsunător în gazetăria ultimilor ani: lon 
Cristoiu. Dovedind, prin aríftecedentele 
sale “cinematogratice (vezi filmografia 
alăturată), că prin adaptări foarte libere 
ale unor opere literare se poate do- 
bândi un bun renume de regizor, Ser- 
ban. Marinescu se apropie fără com- 
plexe de textul inspirator. 

Primul risc asumat de ecranizator a 
fost cel al simplificării materialului epic. 
E limpede că ar fi fost imposibil de tra- 
dus integral în imagini o naraţiune atât 
de arborescentă, cu multiplele ei nivele 
şi fermecătoare divagaţii. Ar fi fost im- 
posibil de adus pe ecran toate persona- 
jele celor peste o mie de pagini. Prea 
putin intimidat de perspectiva proteste- 
lor celor care adoră povestea de dra- 
goste din „Cel mai iubit dintre pămân- 
teni“, cineastul a operat reduceri şi de- 
plasări de accente ale intrigii, concen- 
trându-se asupra substanţei de roman 
politic. 

Chiar şi un cercetător literar avizat ar 
putea recunoaște că e o direcţie plauzi- 
bilă. Motivul recorent al cărții, „sunt o 
jucărie a soartei“ (pe care Preda recu- 
noaste a-l fi preluat din Shakespeare) 
este pus în filmul lui Serban Marinescu 
în relație directă cu aberatiile „erei ticá- 
losilor”. Filozoful Victor Petrini este vic- 
tima unui destin potrivnic declanşat de 
marele malaxor al comunismului. Rela- 
tiv linistita lui existență de om studios 
cunoaşte o traiectorie trăgică intr-un 
context în care oamenii sunt judecați și 
condamnaţi din motive. absurde (vezi 
scrisoarea care îl condamnă lasocná, 
considerată o probă a trădării din pri- 
cina echivocului cuvântului ` „ordo- 
nante"). 

intrând direct în subiect, pelicula ur- 
măreşte parcursul eroului pe axa, pre- 
cis trasată, a temei „degradarea unei 
existente în societatea totalitară“. Des- 
crierea spațiului concentrationar, cu 
nenumăratele lui umilinte și agresiuni, 
este făcută în aceleaşi culori terne şi 
apăsătoare ca aceea a perioadei de 
după ieșirea din închisoare, când Pe- 
trini se confruntă din nou cu disprețul 
și înjosirea. Lupta pentru supraviețuire 
este la fei de atroce la ocnă, unde pro- 


tagonistul se vede silit să-și ucidă tor- . 


ționarii si afară, în „viaţa civilă“ plină de 
șefi de cadre despotici, turnátori onc- 
tuosi și securiști abjecti. _Reapari a 
unor anchetatori şi gardieni în viata lui 


Petrini de după eliberare, indivizi odiosi- - 


travestiti inabil în “cetățeni: pașnici, éste 


una dintre soluțiile “alese-.de Teg rară 
pentru a sugera c A gcagilale Dé SE 


sunt. mișcătoare, individut 

prins în mecanismul saine nu are... 

scăpare. * 
Sunt multe de obiectat în. tata ` acestei - A 

ingrosàri a liniei sdramatur „Care 

trece prea ușor. m 

respiro, de limpezire a orizontului anul 

om căzut de la, Pelis te ear de” 

profesor universitar. la degradanta func- - 


mentul este, probabil, cea mai FAT A 


contribuție a cineastului la să taliei ` 
nr à Il steptat ca 

u că regizorul s-a-a 
filmuj” său să fie primit fara’ pis a 
Chiar :pornind de la ideea, că pelicula: 


= trebuie: să trădeze pentru à. pune în va- 


“oare; sursa literară, era previzibil că 
“simplificarea (uneori excesivă) a unui 
roman atât de admirat: va genera ‘ne- 
“mulțumiri. ` Serban Marinescu este“ un . 
bun profesionist si, ajutat de 0.echipá ` 


tie de „șef la deratizare! După cum se : “reunind nume sonore, a reușit sá dea 


va protesta — și nu farà ră temei —, 


senzaţia de „lucru bine făcut": Ceea ce . 


transferarea celei. ri i:s poate reproşa îi primul rând regi- 
Petrini reg cupă e 3 e, în. en Seniat a n-a. pes să freee k 
timă apărare) în spaţiu iehisorii, Epi vaentul. cinematografic - al. tonului 
sodul soi pi (contribuţia cu iz de... co ra 


provocare a: at Bae de oribil 
justifică: aes “un pr di 
cu recuzi naturalista: Și É 
inexplicabil'— fără urmări in’ 
personajului pu, pla. juridic. : 
Cele mai: Sie 'aces- 
tei ecranizări privesc însă capitolul: bie: 
grafiei sentimentale a eroului care, în 
suisuriie şi coborágurile „agitatei sale 
vieţi întâlnea. totuși, de câteva ori dra- 
gostea si se simțea sincer „cel mai iubit 
dintre pământeni“. Diminuarea partiturii 
Matildei nemultumeste desigur pe citi- 
torii fascinati de acest personaj intem- 
pestiv si enigmatic, devorat de demonii 
orgoliului, dar capabil şi de dăruire, un 
personaj plin de contraste, dar de o fe- 


` minitate acaparantá> incredintándu-i-se 


acest rol, Maia Morgenstern nu trece 
neobservatá, dar rămâne, cred, cu un 
sentiment de frustrare vázándu-si 


„eroina transformată într-o „apariţie“: 


Capătă, în schimb, pregnantá iubirea 
pentru Nineta, o cochetă cu un trecut 
confuz care încearcă, la fel de disperat 


- ca Petrini, să-şi recucerească: demnita- 


tea. Eșecul acestei povești - de amor, 
concentrat într-o scenă de cutremurá- 
tor. adevăr omenesc (magistral jucată 
de Tora Vasilescu şi Ştefan Iordache) 
stă mărturie că acestor oameni striviti 
de Marele Mecanism te este interzisă 
speranţa că viata se poate „reface“. Mo- 


nştiința 


Filmografie 


Conie ¿ebria face. farmecul” “cărții: 


Cel mai. favorizat ` aceastà ecran 
zàre au fost: însă vit Ben de ale cáror.reci- 


teni va insemna, x= mulţi, vártul ca- 
rierei cinematografice a'lui Stefan tor- 
dache, un Petrini vital, care se opune 
din răsputeri unui rău difuz si obsedant, 
continuánd sá mai spere desi e con- 
stient de zádárnicia împotrivirii: sale. 
Privirea: sa incandescentá: de om venit 
dintr-o. „călătorie la capătul nopţii“ ne 
va obseda multă. vreme. 


Dana DUMA;, 


Producția: Societatea ,Electronum". in 
co-productie cu Trustul „Expres“. Regia și 
scenariul: Șerban 
Ghibu. Costumele: Cătălina Ghibu. Decoruri- 
le: Lucian Nicolau. Muzica: Dan Stefánica. 

tajul: Nita Chivulescu. Sunetul: Andrei 
Papp. Cu: Stefan Iordache, Victor Rebengiuc. 
Dorel Vişan, Mircea Albulescu, Gheorghe Di- 
nică, George Constantin, Maia Morgenstern, 
Tora Vasilescu. Nino Anghel, Stefan Bánica, 
Valentin Mihali. 


ŞERBAN MARINESCU este până în prezent un cineast al ecranizári- 
lor. În 1984 irumpea spectaculos în arena: cinematograliei româneşti ca tâ- 
nar debutant ce anunţa generaţia unui nou val al deceniului nouă. Filmul de 
absolventá = în mod exceptional - a fost un lung-metraj difuzat în rețea cu 
un considerabil succes. Critica a fost unanimă în a aprecia calitățile viziunii 
sale moderne asupra prozei lui Gala Galaction, Moara lui Călitar, căreia îi 
redimensioneazá filiatia fausticá prin proiecţii. onirice de mare filmicitate, 
într-o formulă plastică elaborată impreună cu reputatul Căiin Ghibu, într-o 
'cromatică sobră, alb-negru. Cu aportul a doi colaboratori de aceeași vârstă, 
scenograful Lucian Nicolau și operatorul Viad Păunescu, regizorul: meta- 


morfozeazá nuvela lui Eugen Barbu Dom 


Aurica (1986) în povestea 


unei pitoreşti zone bucureștene a anilor '30 - Calea vol veritabilă cutie 
de rezonanță a unui univers agonic, învăluit într-un insolit halou nostalgic 
de teatralitate expresionistă. Păstrând aceeași echipă de colaboratori, ci- 
neastul atacă opera lui Camil Petrescu, legând tema piesei „Jocul ielelor": 


de subiectul nuvelei Cei care 


cu viaja (1989), izbutind un film cu un 


remarcabil impact socio-politic. Consecvent laitmotivului existențial al alie- 

nării, urmărit prin intermediul scrierilor unor autori de marcă ai- literaturii 

române, Serban Marinescu propune acum o peliculă inspirată: de o ideea 
t dintre pământeni 


romanului lui Marin Preda, Cel. mai iubit 


(1993). ~ 
LC. 


L Stefan lord EE Vasilescu: investiția de omoti á FS | 
Si. É 


telur Pe au şi unor interpret. ca Viet a Vo Ren = sa | | 


G "mc Gheorghe nică pe er 


Marinescu. imaginea: Călin. ` 


Marin Preda 


she: 
filmul 


vreme am scris eu în- 
sumi mai multe scena- 
rii care, desi mie 
mi-au plăcut, nu au 
» fost ` E tmpinate cu 
braţele deschise. Trecâïdu-le tim- 
pul, nici eu nu m-am mai simţit atât - 
de legat de ele şi deci am renunțat 


să mă mai agit. Dar nu numai asta 


a fost cauza: am avut şi foarte mult 
de. scris şi nu mi-am putut permite ` 
să aştept să cresc odată cu filmul 
‘‘românesc”. Au trecut mulți ani. 
"` de la această confesiune şi fil 
mografia Marin Preda numárá sapte: 
pelicule, fiecare contribuind la con- 
solidarea cinematografiei ai ohtone. 


Destágurarea (1955) — prin autén- 
ticitatea conferită de regizorul Paul 
Călinescu portretului ţăranului llie 
„Barbu — reprezintă un document de 
“luat in seamă la reevaluarea mo- - 
mentului dramatic, ` al colectivizării . 
a" Ne 
albastre ale es E 
“este © încercare salutará de conec- 
tare la voltajul real al unui-fapt de — 
istorie, insurectia, gi rivit prin optica 
«máruntilor combatanti, frontul strån- 
„gând laolaltă  „risipitori" si „moro- 


. meti", adică: or ani, u 
` portret coso Sing: Anal ani Uh 


de regizorul Mirel Mureșan. => `: 


` Maréië sin ratic (1977) este cea ` 
dea treia eta Ultima tentativă scena- 
ristica"a autorului însuși, soldată cu 
m ă ecranizare, un film 
ʻo factură declarat livrescă, in 
care regizorul lulian Mihu a încercat 
să reorchestreze cinematografic filo- 
nul epic si cel liric al unei drame a 
cunoasterii vieţii și morţii prin iu- 
bire. > 


imposibila lubire* (1984) este ti- 
tlul-parafrazä pe care regizorul Con- 
statin Vaeni, semnatar și al scena- 
riului, îl alege pentru transpunerea 
cinematografică a romanului „Intru- 
'Sul“ — povestea unui Icar al zilelor 
“noastre condamnat de-uri destin ar- 
bitrar la o existență de Sisif într-o 
societate pentru care sa sacrificat 
si care-l respinge. 


Întâlnirea din pământuri (1984) ii 
prilejuieste debutantului Dumitru Di- 
nulescu un mini-exercitiu stilistic de 
inglobare a memoriei afective a bá- 
trânului Moromete în prezentul idilei 
frânte- dintre Niculae si “Simina. 


Morometii*” (1987) — antologica 
transfigurare filmica, a- capodoperei 
fui Marin Preda, datorată cineastului 
Stere Gulea — recreează vizual şi 
auditiv un univers complex, marcat 
de dimensiunea tragicá.a unei natii, 
a unei spiritualitäti cu’ ai! an- 
cestrale. 


Cel mai iubit dintre pământeni ` 
(1993) — regizorul Serban. Mari- 
nescu isi propune să capteze pentru 
ecran câteva din ecourile controver- 
sate ale romanului testamentar. 


* Premiul de regie și. premiul de 
interpretare feminină (Tora Vasi- 
lecu) ta Avellino, Italia,. 1984. 

** Premiul de interpretare máscu- 

» lină (Victor Rebengiuc) la Sanremo, 
Italia, 1988; „Ciorchinele de bronz“ 
si premiul de interpretare masculină 
(Victor Rebengiuc) la Sure, 
-Portugalia, 1988 A 


EN 


„Muzica 
rock 
pare 
a fi 

singurul 

domeniu 
. unde mai 
poate fi 
gàsità 
o vitalitate 
neprefácutá, 
o plácere 
a -inventiei, 
se simte 
aerul 
proaspăt.“: 


Leonard 
Bernstein 


Cohen 


Mrs. Miller 


e uită prea des că anumiți regi- 
zori de renume au lăsat rockul 
să se exprime în filmele tor. 
Uneori într-un mod anecdotic: 
Alteori pentru a pune în lumina 
i un întreg fenomen. 
Cinematograful este, bineînţeles, o ches-' 
tiune de sensibilitate. Rockul la fel. Se vor- 
beşte adesea de „feeling“. Unii regizori s-au 


„interesat de, rock pentru că el vehiculează 


sensibilitate, fie că e vorba de o sensibilitate 
violentă, senzuală, pacifista, “erotică etc. _ 

in finalul din $ în desert (1965) Luis 
Bunuel- îşi transportă personajul principat- 
într-o discotecă unde corpurile se bâtâie si se 
freacă într-un ritm îndrăcit. Rockul devine aici 
parte integrantă a povestirii cinematografice 
în măsura în care Simon, un etern tentat, se 
lasă „agăţat“ în chiar acest mediu rock. Parti- 
cularitatea acestui loc şi acestei muzici: car- 
nea devine aici „radio-activă“. Ca şi în finalul 
din Viridiana (1961), în care fosta „fată sfântă” 
se lasă antrenată într-o partidă de cărți în rit- 
mut diabolic al unui twist emis tot de un apa- 
rat de radio. | 

Dacă în Blow up (1966) al lui Antonioni in- 
triga politistà nu e decât un pretext, nici apari- 
tia pe ecran a grupului- Yardbirds-nu -consti- 


„tuie, prin ea însăși, un motiv pentru a identi- 


fica filmul drept un film rock. Este însă o ve- 
rigă indispensabilă a povestirii cinematogra- 
fice. In film nu contează atât crima. fotogra- 
fiată de erou, cât ratacirile sale într-un univers 
în care psihedelismul face tot mai mulți 


adepţi. Rock, femei, droguri... Care sunt grani- < 


tele între vis, aparenţă si realitate? Fotografi- 


ile, singura probă reală a crimei, dispar. Loser +: 


-ul... a pierdut orice punct de reper și de con- 
tact cu realitatea. latá-1 prizonier al unei lumi 
fără ieşire. Ba da; totuşi, există o ieșire: moar- 
tea. Mai devreme sau mai târziu. 

Când acelaşi Antonioni trece oceanul, ex= 
plozia rock se produsese. Revoltele studen- 
testi izbucniseră, aerul proaspăt era deja lăsat 


sa pătrundă în universități, și nu numai aici. - 


Fara îndoială, revolta;era incă anarhică: tinerii 
voiau altceva, dar nu știau prea bine ce. 'Mu- 
zica lor era însă altceva, ieșită din formele ri- 
gide şi îmbătrânite ale ae aşa-zis uşor: 
De aceea întreg filmul Point (1969) 
va fi invadat de melodiile — inca o data psihe-: 
delice — unor Pink Floyd, Grateful Dead. 
John Fahey sau  Youngbloods. 

in. 1968, Jean-Luc Godard a realizat un film 


tot 


(1984) el îi încredințează partitura sonora iui 
Ry Cooder, chitarist american celebru. Nu pu- 
tem vorbi aici de rock, nici de” folk. Totuși, 
Cooder, cu riffurile sale nostalgice ne face sa 
descoperim tadácinile suus blues primar. Ce- 
rul deasupra Berlinului: (1987), fara a fi up film 
rock, se bazează în mare măsură pe banda so- 
noră. Wenders descoperă spectatorului „iubi- 
rile“ sale din acel moment: Nick Cave $ the 
Bad Seeds, Crime $ the City Solution; Laurie 


ozart. “* 


2 


Anderson, Tuxedomoon etc.. Pentru a accen- 


a „tua Onirismu! general al filmului, Wenders ne 


fi 
par 
de Robert 


ramas celebru prin participarea grupului Rol- 
ling Stones. One + One ni-i arată pe muzicieni 
repetând o singură melodie „Sympathy for the 
Devil": (din albumul „Beggar's: Banquet"). Dar 
One + One nu este filmul acestei repetiții. 
Aceasta este întreruptă de o succesiune de 
scheciuri unul mai extravagant ca celălalt. Go- 
dard, .cu această repetiție Rolling Stones, fil- 
= meazà înainte de toate munca muzicienilor, 
montajul si imaginea filmului permițând gru- 
pului să se exprime după cum dorește, în timp 
și în spaţiu. One + One devine în acest caz un. 
veritabil film rock. i 


—-După-aproape douăzeci de ani, in 1987, Go- 


dard lasă impresia că ar recidiva” cu Ai grijă 


propune şi o viziune a Berlinului under- 


i < ground, cu un concert Crime $ the City Solu- 


tion într-un local la modă, eroina (Solveig 
Dommartin) lăsându-se invadată de muzica în 
ritmul căreia visează. Nici Până la capătul hu- 
mii (1991) nu face excepţie de la regulă, in el 
putem să-l auzim pe iggy Pop, dar si Talking 
Heads, Lou Reed, Patti Smith, U2, Depeche 
Mode ori R.E.M. 

Americanului Jim Jarmush ü place să pre= 
zinte extraordinarul banalitatii. Personajele 
sale se străduiesc să-i arate spectatorului 
ceea ce el nu ştie să vadă (sau sá audá) in co- 
tidian. Muzica. a devenit o prezenţă atât de 
obişnuită încât poate fi interesant să oferi mu- 
zicienilor un rol în film pe lângă compunerea 
benzii originale. John Lurie {jazzman din gru- 
pul Lounge Lizzards) în Stranger Than Paradi- 
se (1984) si Down by Law (1986), cât şi Tom 
Waits (rock-bluesman) în acesta din urmă in- 
tră atât de bine în pielea personajelor pe care 


«Je întruchipează încât acestea părăsesc bana- 


iul pentru insolit. Jarmush are si darul de a 
realiza uniunea magică a lungilor travellinguri 
laterale de-a lungul, şoselelor. cu muzica 


(blues, jazz şi rock în acelaşi timp) sincopatá 
(si instabilă. in Mistery Train (1989 


) Jarmush 
isi declară. iarasi atracţia pentru fenomenul 
rock: una din direcţiile narative ale filmului 


consta în, ratăcirea a doi adolescenţi de ori- 


gine asiatica pe urmele lui King Elvis, spre 
Memphis. Pe deasupra, descoperim un re- 
ceplioner de hotei mai degrabă ciudat în per- 


:soana lui Screamin Jay Hawkins, cantaret de 


biues-rock celebru pentru grauntele sau, de 
nebunie.. in sfârşit, slagarul lui Elvis Presley 
„Biue Night” revine ca un laitmotiv al filmului. 

Regizorul francez Leos Carax (pe numele 
său adevarat, Alex Dupont) are și el cântecele 
sale si cântăreții sai — cult. li plac referintele, 
autocitările câteodată şi ocheadele — com- 
plice în general. De exemplu, în primul său 
film, Boy Meets Girl (1984), o lungă secvenţa 
ne-o prezintă pe eroină la telefon, conversaţia 
fiind acoperită de sunetul discului. pe care îl 
ascultă. Holiday in Cambodgia“ al grupului 
punk-rock californian Dead Kennedys. În al 
doilea film al sau, Mauvais Sang. (1986), per- 


Când se amestecă cei mari 
(si mai puțin mari) 6 


de Dreapta. Acest film prezintá repetitiile gru- 
pului francez Les Rita Mitsouko. Mai multe 
elemente despart insá Ai grijá de Dreapta de 
One + One. Muzicienii nu mai sunt in centrul 
filmului, ci ocupă în scen | 
alte două scene recurente; pe de altă parte, 
montajul global este astfel realizat încât pia- 
nurile cu Rita Mitsouko sunt segmentate, re- 
distribuite, chiar diseminate în ansamblul. fit. 
mului. Muzicienii nu mai au; aceeaşi libertate 
de expresie ca în One +.One. Totuşi, în am- 
bele. cazuri, constatăm: că Godard, - căruia ii 
place să filmeze „munca“ în ceea ce are ea ar- 
tizanai, viu, inventiv, nu a ezitat: să cerceteze 
lumea rockului, Rolling Stones si Rita Mit- 
souko, cáutátori, novatori, re-conceptori per- 


manenti şi originali ai propriei lor muzici de- - 


venind astfel actori şi subiecte ale discursului 
; godardian. + 
Wim Wenders. iubește rockul si și-a expri- 


mat adesea — direct sau indirect —-.aceasta: 


pasiune în operele sale, aducand nu © data 
omagiu cântăreților și melodiilor preferate. De 
exemplu; în deschiderea filmului Mișcare falsă 


(1975) personajul principal ascultă cu nostai- ` 


gie un disc cu grupul Troggs. In Tokyo — Ga 
(1984), film -despre “capitala arhipelagului ni 
pon. Wenders nu se poate abline să nu arate un 
grup de tineri, îmbrăcați precum rockerii ani- 
lor "50, dansând Rockabilly intr-un scuar, în 


jurul, unui casetofon. Pentru, Paris, Texas _ 


iu un-loc egal..cu..... 


} 


sonajul central — Alex — alege un disc din 
discoteca sa. Se opreşte asupra albumului ci- 
tat mai sus. Autocitarea odată făcuta, Aiex 
deschide radioul. Ros de durere si purtat de 
un cántec al lui David Bowie (Modern Love), 
Alex incepe o cursă nebuneasca si fără țel pe 
străzi, de-a lungul schelelor unui șantier care 
dau ‘impresia că nu se mai termină. In sfârșit, 


„ cursa sa se opreşte la un colt de stradă, unde 


o reîntâlnește pe Mireille Perrier, de care fu- 
sese îndrăgostit în Boy Meets Girl. El fusese 
„the boy“, ea fusese „the girl". Ea nu-l iubea. 
Ea are un copil. Cercul s-a închis. Rockul ca 
izvor al, amintirilor şi ca suport al sentimente- 
lor. :Rockui ca sensibilitate. 

Aki Kaurismăki, cei mai apreciat regizor fin- 
landez (dar şi scenarist şi actor) a dat și el cu- 
vântul fenomenului rock. Ceea ce nu e de na- 
tură;să ne mire, odată ce conduce o trupă de 
actori care sunt în același timp și rockeri. Din 
19 ei își. exprimă. gustul pentru rock 
printr-un scurt, metraj: LA. Woman, al cârui ți- 


(Continuare ‘in pag. 10) 


+h coloana ‘sonora a filmului lui Ettore 
Scola Cea mai frumoasă seară din mea 
(1972) Armando Trovaioli prelucrează teme 
din | Mozart. sí Pink. Floyd, contirmându-l, 
într-un mod original. pe Dave Stewart. 


v: istorie 


= urythmics. 


pa z NA 


DUE, Ta, 
C =A VR 
. [s ce 
edetele muzicii rock joacă per- aR 
manent un rol: pe scena sau in 
afara ei, cântăreții se confor- e 
mează adesea ideii pe care pu- 
blicul o are în legătură cu modul 
în care trebuie să arate, să se 
comporte, să reacționeze vedeta. Unii dintre ei 
isi concep de altfel showurile ca pe un specta- 
col complet: ziggy Stardust este un personaj 
creat de David ie, grupul Kiss nu si-a pá- 
f rasit ani de-a rândul mástile etc. De aici pana 
la ideea de a interpreta un personaj, un rol si 
într-un film, de a cobori de pe scenă pentru a 
„intra“ pe “ecran nu mai este decât un pas. 
Pas pe care multi l-au si făcut. Unii cu suc- 
ces, dovedind că ştiu perfect să se integreze 
noului mijloc de expresie, înțelegând ca exi- 
gentele cinematografului diferă de cele ale 
scenei. Alţii îşi transferă. pe ecran personajul 
de pe sceriá, considerând că simpla lor pre- 
zentá pe generic este suficientă pentru a-i 
transforma în actori. 
| „King“ Elvis rămâne el însuși rockerul care 
rupe inima fetelor, indiferent dacă. interpre- 
| tează rolul unui fiu de magnat care vrea sá 
ajungă instructor de schi nautic (Clambake, 
Arthur H. Nader, 1967), aï unui ofițer de mari- 
ná (Easy Come, Easy-Go, John Rich, 1967), 
este implicat într-o poveste- complicată cu 
crime, răpiri, spionaj (Double Trouble, Nor- 
man Taurog, 1967) sau interpretează un tânăr 
doctor îndrăgostit de o calugáritá-asistentá 
socială (Change of Habit, William A. Graham, 
1969). Şi enumerarea ar putea continua, fără a 
aduce un plus de nuanţe în interpretarea celui 
care, dacă a fost un rege pe scenă și în lumea 
cater rămâne un perpetuu ucenic in'lumea , 
ilmului. i 1 


e >: 


Chris Isaak 


Nici „regii“ de la Beatles nú se descurcă 
foarte bine pe ecran, desi:in cazul lor exube- 
ranfa, umorul si sinceritatea rázbat in filmele 


Rege semnate de Richard” Lester A Hard Day's 
pe scena, Night (1964) și Help! (1965) oricum ataşante şi 
ucenic notabile, mai ales prin umorul trăznit care le 
pë ecran: străbate de la un capăt la celălalt. Mai putin S 
` = d le interesante sunt celelalte filme ale grupului: a 
Elvis: Presley Magical Mistery Tour (1967), Let It Be (1970, 


produs de Paul McCartney) sau Ce s-a intám- 
plat cu Beatles și Murray K. in SUA? (David si 
Albert Maysles, 1964), un documentar despre 
turneul lor american. Fin go Sai va brinde 
iti isnúitá: apoi gustul actoriei si va fi văzut în mai multe 

A Ti 9 aparitie iran r lag P filme, dintre care putem aminti Candy (Chris- AS 

na turner in tian. Marquand,. 1968 — alături de Richard x 

ae Burton si Marlon Brando), The Magic Chris- 
tian. (Joseph McGrath, 1969, cu Raquel 
Welch), sau Son of Dracula (Freddie Francis, 
1974, aláturi de un alt popstar, Elton John). La 
rândul sau, John Lennon va define un. rol 
4 Mick Jagger într-un alt film aï lui Lester, How 1 Won the 


: , : War (1967): [pue 
legenda a rockului, L PA i ames 
dar si actor (in Free-Jack) (Continuare. in pag * 20) 


` “atita 
gi tune 


i s-a spus sà nu mà astept sà väd 
adevárul, ci o picturá impresio- 
nistă“ declară John Densmore, 
fostul. baterist al formaţiei The 
Doors: despre filmul lui Oliver 

j Stone dedicat acestei formaţii si 
solistului ei, Jim Morrison. 


” 


din adevár si cât se mistificá intr-un film bio- 


grafiile starurilor rock, ci filmele biografice în 
general. 

Dar dacá pentru o istorie ce se intámplá 
intr-un alt secol este mai usor sà fantazezi pe 
marginea unei povesti reale, imbogátind-o cu 
propria imagine despre epocà, in ceea ce. pri- 
veste aceste biografii ale unor vedete contem- 
porane riscul este mai mare: se găsesc 
incá prieteni, rude, admiratori care sá sanctio- 
neze abaterile de la realitate ale regizorilor. 
Despre Povestea lui Buddy Holly, fratele vede- 
tei spune că este total neconformä adevărului, 
că au: fost inventate conflicte inexistente si 
trecute cu vederea fapte importante. Când a 
ieșit pe ecrane The Rose (Mark Rydell, 1981), 
film. în care Bette Midler interpretează rolul 
unei mari vedete a rockului, inspirată din bio- 
prada “lui Janis Joplin, sora acesteia, Laura 

lley, 4 deciarat:.„„Când cineva de statura lui 
Janis moare, e foarte ușor pentru ceilalţi sá 
uite părţile personalității ei care nu se potri- 
vesc cu imaginea generală“. 

in fata obiectiilor ridicate de familia lui Rit- 
chie Valens la vizionarea filmului La Bamba, 
regizorul Luis Valdez declará ca ar fi putut 
face un documentar despre Valens, dar acesta 
nu l-ar fi putut reprezenta pe adevăratul Rit- 
chie. ,Ca si Orfeu, care i-a vrajit pe stapanii 


© Sinead 


O'Connor, 
pe ecran 
si ‘in viață 


ână unde poate `` 
merge acest impresionism? “Cât se păstrează . 


grafic? intrebárictare privesc nu numai bio- ' À 


= à cu Bill Clinton, rockul a reintrat ta: Casa Albă. 
(Preşe încă american si soția lui alături de Michaël Jackson 


celeilalte lumi. şi sa întors cu dragostea sa, 
rădăcinile forței unui muzician stau în puterea 
pe care el o are asupra vieţii și a morții. Este 
povestea insectei ` Care se apropie mereu de 
foc. Nu trebuie să he mirám, atunci când este 
” cuprinsă: de flăcări”, Similar, Bob Getcheil, 
scenaristul biografiei. lui, Patsy Cline,- Vise 
dragi, spune că s-a străduit să dea viață spiri- 
tului ărului Și. nu literei lui. 

Sigur, când vedeta trăia încă în momentul 
realizării . filmului, ` conflictul între realitate si 
ficţiune este mult mai por pronuntat. Asa s-a 

* întâmplat în cazul biografiilor. lui D Lee Le- 
Wis = Great Balls of Fire! (Jim Mc Bride, 
1989) = sau Loretta Young — Coal Miner's 
Daughter (Michael Apted;- 1980): 

Douá filme biografice care.nu au stârnit 


mari polemici, chiar dacă s-au abătut de la: 


realitate, demonstrează că'atunci când regizo- 
rul știe să integreze elemente ficționale cu ta- 
lent într-o poveste inspirată dintr-o biografie 
reală, rezulatele. dai ai Este vorba de 

huck Hail! Rock'n: Roll! (Taylor 
Hackford, 1987) er Sid and Nancy (Alex Cox; 
1986), acesta din urmà despre cel 
al grupului punk Sex Pistols, Sid Vicious. 


Totuşi, până unde poate merge imaginaţia ` 


regizorului, până unde se poate broda pe mar- 
inea adevărului? Considerat o reu certă, 
Hours and Times (1991) al lui 
Munch imaginează o posibilă idilă între John 
Lennon şi impresarul grupului Beatles; Brian 
Epstein, în timpul unei excursii în doi la Bar- 
celona. Succesul de care s-a bucurat filmul la 
festivalul de la Sundace, festival deschis fil- 
mului independent, a făcut ca acesta să intre 
si în. marile circuite. `” 

Mai rămâne o posibilitate: să vorbeşti 
despre fenomenul rock inventând biografii ale 
unor “grupuri fictive. Este calea pe care o 
alege Alan Parker în The Commitments 


(1991), trasând evoluţia unui grup irlandez, ro- ” 


lurile membrilor formaţiei: fiind Liu ome 
unor necunoscuti. Sau Olivier Assayas in 
sordre, care reface traseul unui grup imaginar 


ce muncește din greu pentru a-și procura ma-" 


terial scenic, pentru a da concerte și ai cărui 
membri privesc cu invidie la un moment dat 
concertul unui grup englez (The Woodentops, 
‘grup adulat la sfârșitul anilor '80). Un film 


care, printre altele, tine să ne reaminteascá”: 
faptul că rockul nu este apanajul unei elite de, 
staruri, ci constituie si raţiunea vieţii a sute si” 
“mii de tineri care muncesc din greu în încer-:: 
* carea de a’ urca încet treptele ce i-ar putea: 


“duce spre glorie. 


rul solist ` 


D ie 
ristopher è 


$ „păpuși Barbie. 
mă Pa 2 


Stevie Nicks de la Fleetwood Mac) ` 


d(R)oc(K)umentarul. 


ockul riue doar o muzică. Este o 
marcá a unei epoci. Un fenomen 
complex ‘Care scapă analizelor 

„simpliste, care. il rup de contex- 
` tul social, politic, artistic. E ceea 


“ce înțelege Ernest Pintoff care in... ` 
1971, în documentarul. său Dynamite Chicken: : 
— nu lipsit de un. anume spirit polemic — in- = 
troduce ca embleme ale. epocii, alături de fi="*. 


gurile lui Andy: Warhol; ‘Marilyn Monroe, Mal- 

colm X, Alan Ginsberg, ' si -pe Jimi Hendrix, 

«John “Lennon, «Yoko Ono; Leonard Cohen, 

Joan Baez sau grupul Sha Na Na. Era o epocă 

- în care cursurile de poezie din unele licee ci- 

“tau-ca o culme a poeticii contemporane versu- 

“rile cântecelor, grupului. Simon and Garfunkel 
(High. School; Frederick Wiseman, 1968). 

Documentarul se apleacă însă mai mult asu- 

ra vedetelor care au jalonat evoluţia genului. 

e Doors Are Open (1968) intercalează prin- 

tre melodiile grupului The Doors scene din 

Vietnam, “aspecte înregistrate ` la concertele 

scene din actualitätile epocii. lar în 

Las Tribute to Jim Morrison va relua pro; 


ny Cash: The Man, His World, His Mu- 
sic (1969) este un film de móntaj in care páná 
si un Bob Dylan márturiseste cat ïi datoreazá 
muzica sa creaţiei lui Cash. Exemplul cel mai 
gráitor rămâne insă Janis (Howard-Alk-si Sea- 


ton: Findlay, 1975), care r ace din fragmente. 
de interviuri, mărturisiri, secvențe din concerte. `; 


povestea unei cântărețe ca Janis .Joplin-şi — 


în același timp => red spiritul originar al roc- ©.” 
i> kului, forța lui contestatară. Feu 
Printre rânduri, criticii au citit o o prefi refiguesee 
tta viitorului. Angliei în The Clash ; 


(Jack Hazan “gi David Mingay, 1980), „poves- 
tea adevărată a gloriei “si decăderii Eaton 
“post-Sex Pistols: The Clash”. (În 1989 sucee-, 


"sele grupului vor E Ne într-o antologie de : 


mare succes, ls Video Clash). 
„Povestea Pile Ê a unei aite interprete 


celebre va fi refăcută in ceea ce a fost numit ` `` 


„pseudodocumentar“, de fapt un film n fim ext 
mental, Superstar: The Karen 


~ (1987), realizat de Todd er ie ye regizor 

care impinge provocarea mai departe cu fje- ~ 

„interpretate“ de = 
+ rh RN 


„care film. Aici starurile sunt 


(Continuare 


în pag. 14) 


e 


= » 


A e tés ©. + 


SE 
ndy Warhol este la fel de impor- 
tant în cinematograf ca și în arta 
plastica. Pionier și maestru al 
pop art; numele său evocă mai 
ales serigrafiile cu cutiile de 
g 'supă Campbell, sticle de Coca 
Cola, Marilyn Monroe, Liz Taylor, Gioconda 
etc. Nu trebuie să uităm însă scrierile sale și 
intâlmirea fructuoasă cu rockul: el a fost cel 
care a lansat grupul mitic. The Velvet Under- 
ground (solist vocal-chitarist: Lou Reed; cân- 
tareata invitată: Nico; violonist: John Cale), 
producându-le primul album (1966) și dese- 
nându-le celebra copertă cu banană. Grupul 


: devine repede un element esenţial al celulei 


sale de acțiune și creaţie artistică „Factory“. 
Având o mare aplecare spre happenings el 
produce, cu Velvet Underground, spectacolul 
„The Exploding Plastic inevitable“: într-o dis- 
cotecă din New York (The Dom) erau proiec- 
tate simultan mai multe filme și diapozitive 
„alese“ prin stroboscop, în timp ce grupul dà- 
dea un concert. Întâlnire evidentă între ima- 
gine și rock. Un videoclip „live“ oarecum. 
Tot cu acest grup Warhol realizează și un 
film: The Velvet Un nd and Nico: the 
Simphony of Sound (1966). El flirtase deja cu 
cinematograful câţiva ani mai înainte: Eat 
(1963), mediu metraj. (45 min) mut 1 prezenta 
pe pictorul Robert indiana mâncând o ciuper- 
că; Sleep (1963), lung metraj mut îl prezinta 


` pe poetul John Giorno în planuri fixe timp de 
‘şase ore dormind etc. in 1967 fondează, im- 


preună cu Paul Morrissey, „The Film Makers 
Cooperative", care produce si distribuie cele- 
brele Flesh (1969) si Trash (1970). De la Sleep 
Warhol s-a impus ca una dintre figurile cen- 
tralo, ale undergroundului. 

Nu-i putem califica filmele drept filme-rock 
Dar sá ne amintim că fenomenul underground 
se exprima. si. prin intermediul rockului, 
printr-un anumit rock (ca dovadă, numele gru- 
pului: Velvet Underground). Puntile dintre ci- 
nema și rockul underground sunt cu atât mai 
evidente cu cât creaţia porneşte de la.un ace- 
laşi demers, O aceeaşi atitudine... de. refuz. 
Refuz .al unor norme, al unor convenții. Alt 
punct. comun, între anumite filme ale lui War- 
hol şi un anume rock al epocii: provocarea 
gustul pentru subversiune, pentru devianta 
pentru delir. in fond; care este diferența reala 
intre cele opt ore.de plan fix cu Empire State 
Building (Empire, 1964) şi un solo de zece mi- 
nute? evident improvizat? Nu există final in 
firm. nu. este final nici in canter. Nu exista diz 
mite. Acest refuz de à inradacina imag 
respectiv sunetul, ifitr-o profunzime, oricare ar 
fi ea, duce la.o proliferare, la suprafaţă, a unei 
serii; de: modele repetată. Repetitie pentru re- 
petiție. Reproducere pentru. reproducere. De 
altfel, acest principiu l-a condus pe Andy War- 
hol. să picteze 10 Liz Taylor,- 15 Mona Lisa, 
210,sticle de Coca Cola etc. 

Peste ani, dupa moartea sa, cinematograful 
îi plâteste iaräsi-tribut lui Warhol; in 1989 
John Cale si Lou: Reed vor da un concert ce 
va fi retinut pe pelicula, Songs for Drella, un 
omagiu artistului al „cărui supranume. era 
Drella, -derivat din contopirea a două nume: 
Cinderella (Cenușăreasa) si: Dracula. larcin 
The Doors (Oliver Stone, 1991) Jim. Morisson 
se intálneste cu artistul care era pe atunci un 
fel de papa al: undergroundului. 


ric Clapton si Sting —.,. It's Pro- 
bably Me“ din coloana sonora a 
filmului Arma mortală Jil; Brian 
Adams — „Everything I'll Do" din 
Robin Hood; Jon Bon Jovi = 
„Blaze of Glory” din Young Guns 
tL. Doar trei titluri de melodii care s-au situat 
pe primele. poziţii ale clasamentelor muzicale 
în ultimii ani. Doar trei titluri de melodii care 
au însoțit imaginile unor filme, contribuind -- 
în mai mică sau mai mare másura — la succe- 
sul lor. Pentru că a devenit o practică obișnuita 
ncredintarea benzii sonore a filmelor unor ve- 


cu soția lui, b 
hea si" errada) 


dete ale rockului. Desigur, povestea nu este 
de azi-de ieri; ea durează de ani, întregi 
Cum ar fi arátat_Absolventul (MiKe'Nichols, 


1967) fără melodiile semnate Simon. si Garfun- 


kel? Saú Nem torut-(Russeli Mulcahy, 1986) 
fara acompañiameñtul sonor at grupului Qu- 
een? Ori Alice’s Restaurant (Arthur Penn, 
1969) fara prezenta lui Arlo Guthrie (atat ca 
actor, cat si în' “calitate de solistyvocal)? 
De multe ori benzile sonore ale filmelor au 
devenit “partituri: de" site 'stătătoare, aducând 
un plus de 'prestigiu-celor' care le-au compus. 
Pentru Last Exit to Brooklyn (Uli Edel, 1989) 
Mark Knopfler (Dire Straits) a compus o mu- 
zică apreciată de specialişti cu calificative ma- 
xime. La fel si David Bowie pentru Labyrinthe 
(Jim Henson, 1986).sau Brian May (Queen) la 
Patrick (Richard Franklin, 1978) și Sky Pirates 
(Colin Eggleston, 1984). Să mai amintim con- 
tributia lui Cat Stevens şi a grupului Can la 
Deep-End (Jerzy Skolimowski, 1970), cea a lui 
Roger Waters de la Pink Floyd la The Body 
Roy Battersby, 1970) sau a lui Joe Cocker la 
‘/, săptămâni (Adrian Lyne, 1984) si la Ofiţer 
si gentieman (Taylor Hackford, 1982). 
Sigur, nu putem trece cu vederea filme al 
căror suport este insasi muzica, filme impor- 
tante, precum Zidul (Alan Parker, 1982, bazat 
pe muzica grupului Pink Floyd) sau Submari- 
nul galben (George Dunning, 1968, lung me- 
traj. de animaţie pe muzică Beatles), sau mai 
putin importante, precum Arena (Russel! Mul- 
cahy). poveste -științifico-fantastică interpre- 
tată chiar de membrii formaţiei Duran Duran 
Câteodată un cântec poate fi punctul de 
plecare al. unui întreg. film, precum Indian 
Runner (Sean Penn, 1991), film care i-a fost 
inspirat regizorului de „Highway Patrolman”, o 
melodie a lui Bruce Springsteen. 'Un cântec 
poate da şi titlui unui film. Exemplu: Pretty 
Woman (Garry Marshall, 1990), al cărui titlu 
initial Trei mii (suma cerută de prostituată 
pentru serviciile ei) a fost socotit de producă- 
tori neatrăgător. S-a recurs atunci la titlul cân- 
tecului de succes al lui Roy Orbison, cântec 
inclus în banda sonoră a filmului alături de 
alte melodii cu Roxette sau David Bowie. 
Moda titlurilor de filme inspirate de hituri con- 
tinuă, cel mai recent exemplu fiind The Crying 
Game (Neil Jordan, 1992), film în care melo 
dia este interpretata in nu mai putin de trei 
versiuni, cea cu Boy George având o fru- 
moasă ascensiune în topuri. 


Paut McCartney 
priveşte 
cu nostalgie 
spre, trecut 
in Give 
My Regards 
to Broad 
Street 
(aici 


Freddie 
Mercury 
a avut 
permanent 
gustul 
aparitiilor 
spectaculoase 
w 


care se aude, 


7 F R să Su 

© Toatá lumea cunoaşte pA „Knockin'on Hea- 
ven:s Door” interpretată de. Guns'N'Roses este 
„prelucrarea u - 
urma. de. Dobrian, Mai. puțini ştiu însă ca: 
“ambele variante, au fost utilizate. în filme: va- 
_fianta Dylan in Pat Garett si Billy the Kid, iar 


‘cea recentă in Days of Thunder (Tony Scott. 


Hectá. < ` 3; 
JF: à i ES, i rE 


uñ grup 


i melodii cântată cu ani in = H" 


my, 


Pe 


@ Sting, 


la nunta-sa 
cu actrita 
Trudy Stiller 


rock'n'roll-ul ` 


intro, 


Aproape 
ca înainte 
si dupà 
Christos. 
1956-; 
era 
Anul Unu. 
Copiii 
de acum 
- nu 
au cunoscut 
niciodată 


o explozie 
“internaţională. 
A--schimbat 
lumea“: 

"Keith 
«Richards. — 
Rolling 
Stones 


9 


NON 


Ü. 


` 
À 


|: 


Aerul timpului 


árá a fi filme-rock multe filme. înregistrează sau recre- 

ează epoca apariției acestei muzici novatoare exprimând 

aerul timpului, cu problemele, contradicţiile, realitățile 

sale. O epocă în care structurile sociale sunt în plină 

? transformare, în care lupta între „ritmurile“ vechii gene- 
„ie. fatii și cele noi se simte acut. Ca în Rider (Dennis 
Hopper, 1969), în care cei trei tineri care vor să tráiascá altfel, în 
afara cadrului institutionalizat, își vor găsi sfârşitul în mod’ absurd. Ei 
sunt „altfel“; sunt „intruşii“ si modul lor de viata nu poate fi inteles de 
persoanele atinse de anchiloză mentală. Sunt altfel, şi muzica lor e 
alta, o vom auzi de-a lungul întregului film, interpretată printre alții de 


Jimi Hendrix, Steppenwolf, The Byrds, The Band. Un film care are un. 


imens succes si care convinge pe marii producători că astfel de filme 
ae St pot fi profitabile, chiar dacá vorbesc de lucruri prea putin 
pläcute. REC i La EE 

Nu de mult ajuns in; America, Milos Forman va zugrävi şi el — in 
maniera-i caracteristică — problemele pe care le observă, imposibili- 
tatea comunicării între generaţii în Desprinderea ` (1970). Copiii .doX 
resc să trăiască liber, să ajungă staruri ale muzicii pop, părinţii nu-i 
pot int e, chiar dacă se străduiesc să-i imite ungori. Muzica este 
“semnată Ike Turner si Mike Heron, dar întreg filmul amintește mai ve- 
chiul Concurs (1963), realizat de Forman în Cehoslovacia. 

În Anglia probleme asemănătoare se pun ‘in; Tonight Let's Make 
Love in London (Peter Whitehead, 1969),:film în :care Vanessa Red- 


grave evoluează în sunetul muzicii semnată Pink Floyd, Rolling Sto- , 


nes, Eric, Burdon. À : 
Peste ani însă, nostalgia va face pe unii regizori să recreeze atmo- 


sfera acelui început al rockului, cu incredibila: solidaritate a unei ge- : 


neratii care simte că nu mai are nimic. de pierdut: American Graffiti 
` (George Lucas, 1973), The Last Picture Show (Peter Bogdanovich, 
1971), The Big Chill (Lawrence Kasdan, 1983) vor avea forța emotivă 
tă tocmai pe această nostalgie după o epocă deși nu prea înde- 
:pártatá, oricum dispărută. lar pentru a fi mai convingători regizorii 
cumpără — uneori la prețuri destul de mari — drepturile:pentru multe 
din succesele muzicale ale vremii pë care le vor introduce în banda 
sonoră. La fel va proceda și Hai Ashby la A r< acasă (1978), 
film care vorbește despre Vietnam fără a prezenta nici măcar o scenă 
de rázboi. Este drama celor rămași acasă, dar și a celor care se întorc 
din război mutilati. Trupeste sau.sufietește. Si totul pe fundalul melo- 
diilor interpretate de Rolling, Stones, Beatles, Jimi. Hendrix, Janis. Jo- 
“plin. Melodii care redau foarte bine starea de spirit a momentului. 
Să amintim și două filme prezente în ultimii ani. pe ecranele noas- 
tre: | Sue se mărită (Francis Ford Coppola, 1986) şi Suflet sài- 
batic (David Lynch, 1990), filme: care au in:comun nu numai un inter- 
pret (Nicolas Cage), ci si-atmosféra rock and rollului de: început. 


a 4 = 


$ ? æ 
10 ge = 


Hanoi 
Rocks 


ăzboiul. Soldatul se simte adesea 
singur, abandonat, debusolat, 
dezorientat. Este bine câteodată 
să i se amintească faptul că „uni- 
rea face puterea”. Altminteri i se 
întâmplă să uite de ce şi cum a 
ajuns acolo unde se află. „Hello, soarele stră- 
luceşte”, „Lili Marleen"... Aceste titluri evocă 
importanța deosebită pe care o capătă pe 
front o melodie, un cântec care poate fi fredo- 
nat sau fluierat. Nu e deci de mirare că pe 
front au fost trimişi cântăreți sau — de prefe- 
rintá — cântärete. Nu ne surprinde nici faptul 
că mijloacele . radiofonice au fost atât de 
populare în război. În al doilea război mondial 
radioul nu a însemnat doar De Gaulle și ape- 
iul său de la Londra din 18 iunie 1940. Radioul 
înseamnă si posibilitatea de a te simţi fericit 
înconjurat de moarte, dezordine, graţie unei 
voci, a unui cântec. Ce poate fi mai mobiliza- 
tor decât o melodie pe care o cuhosti și o re- 
cunoşti si care îi făcea pe soldati să se 
strângă în jurul aparatului de radio. Radioul 
ca fereastră deschisă spre altceva care redă 
curajul şi. remonteazá moralul trupelor. 


in Vietnam soldaţii americani aveau toate 
motivele pentru a dori să uite unde se aflá. 
Radioul a constituit pentru unii o providentialá 
salvare. Cu sau fără complicitatea ofițerilor, ei 
aveau întâlnirile lor cotidiene cu rockul. Sta- 
tele majore au preferat de altfel să închidă 
ochii uneori asupra conţinutului cântecelor, 
înțelegând că e mai bine să sacrifice purita- 
nismul şi uneori disciplina militară pe altarul 
libertății. Spațiile de libertate erau atât. de rë- 
duse... $ 


In definitiv, această „aventură muzicală“ fi- 


«= Qureazá, cu „siguranţă printre cele mai putin 


neplăcute amintiri ale soldaţilor din Vietnam si 


“ale acestui 'război devenit un timp subiect 


tabu, rușinos, pagină sumbră a istoriei ameg- 


Nu- fără dificultáti, câţiva ani mai târziu, tot 
cinematograful va contribui la exorcizarea 
acestui rău american. ip AIA 


Vom Observa că filmele americane având ca 
subiect războiul din Vietnam omit rareori sá 


i 


abordeze fenomenul rock radiofonic. De 
exempul Good Morning, Vietnam (Barry Le- 
vinson, 1987) prezintă chiar „cotidianul“ că- 
ruia un animator radio încearcă să-i dea o fata 
umană prin muzică. Stanley Kubrick cu Full 
Metal Jacket (1986) ne readuce câteva hituri 
ale epocii, cum ar fi faimosul „Surfing Bird“ al 
grupului Trashmen. Un alt regizor de renume, 


$ Marion Brando 
in Apocalypse Now, 


film — cult despre rázboiul 
din. Vietnam . 


Francis Ford Coppola, aduce in capodopera 
sa Apocalypse Now (1980), deja un film mitic, 
prezenta magică a cántecului-cult „The End” 
aj nu mai putin miticului grup The Doors. 

Fără a vorbi de un”spirit rock suntem obli- 
gati să constatăm că rockul era în spirite. 


Când. se `` amestecă cei mari... 
(Urmare. din pag. 6) 


tiu este evident un omagiu adus celebrului al- 
bum al grupului The Doors. În 1990, el reali- 
zează un lung metraj intitulat Leningrad Cow- 
boys Go > : e vorba de descrierea mai 
mult decât ironică a itinerariului unei formaţii 
rock care crede că-și poate găsi norocul în 
Statele. Unite. An final, grotestii cântăreţi cu 
pantofi cu vârfuri lungi și ascuţite precum ex- 
Aravagantele bucle de pe frunte isi iau zborul, 
pentru a eşua, în toate sensurile, în America 
Centrală. Sarcastică (auto?)deriziune. 


nui regizor atent la tot ceea ce 

se întâmplă în jurul său, precum 

Robert Altman, nu putea să-i 

scape nici fenomenul rock. În 

Nashville (1975) ¿al își constru- 

-ieste intriga având ca puncte de 
plecare două coordonate. fundamentale: mu- 
zica şi“ politica. Muzica, pentru că Nashville 
este capitala muzicii. country; politica, pentru 
că la alegerile primare pentru președinție can- 
didatul votat aici este aproape întotdeauna vii- 
torul preşedinte. Timp de cinci zile, la Nash- 
ville, 24 personaje își încrucişează drumurile, 
se întâlnesc, creează sau dist legături între 
ele, și totul pe fondul studiourilor-de înregis- 
trare, barurilor de noapte si a altor locuri pu- 
blice în timpul campaniei electorale. Altman 
face mai mult decât să arate, să descopere o 
muzică populară, cu farmecul său, dar şi cu 
momentele ridicole (regizorul à compus chiar 


o parodie la cântecele Pa oy intitulată” 


„The Day | Looked Jesus in the Eye", pe care 
o introduce in banda sonoră); cu umorul. său 
binecunoscut el disecá o lume în care muzica 
si politica sunt doi piloni, Filmul a fost consi- 
derat un portret al Americii acelui moment. 


Tot Altman îi încredințează lui Leonard Cohen 
banda sonoră din și Mrs. Miller 
(1971), o poveste deloc romantică despre un 
bordel în Vestul încă sălbatic. Alegerea nu 
este întâmplătoare, vocea lui Cohen sugerând 
o perenitate a cântecului. Chiar în recentul 
sáu film Joc de culise el îi oferă rolul unui po- 
litist lui Lyle’ Lovett, un cântăreț texan foarte 
cunoscut de publicul american. 

Nu am putea sá nu ne ocupăm și de Martin 
Scorsese, regizorul care și-a început cariera 
ca monteur si asistent de regie la filmul Wo- 
odstock, dedicat concertului gigantic care a 
avut loc aici, loc de referință în istoria muzicii 
rock. impregnat de acest „spirit rock“, Scor- 
sese va dedica un întreg film concertului de 
adio aï legendarei formații The Band (Ultimul 
vals, 1978), film în care cel putin la fel de im- 
portantá ca muzica interpretatá de acest grup 
şi invitații săi (Bob Dylan,: Van Morrison, 
Muddy Watters, Joni y se ato este si at- 
mosfera din culise, cu jaratiile membrilor 
formaţiei care reconstituie o întreagă epocă. 
Si în Alice nu mai foculeste aici (1974) este 
reprodusă o melodie a grupului the Hoo- 


-ple,. melodie pe care O. ascultă la tonalitate 


maxima — spre disperarea mamei sale — pus- 
tiu! din film. Conflictul dintre generații sugerat 
pe durata unui singur cântec. În Good Fellas 
(1990) Scorsese introduce in banda “sonoră 
cántece care reconstituie atmosfera copiláriei 
şi tinereţii sale. Printre ele, bineînțeles, si cele- 
bre melodii. ale rockului, cu Cream, Shangri 
La's, Derek and the Dominoes, Muddy Wat- 
ters. 

Radiografii, nostalgii, momente importante, 
toate în filmele unor regizori care nu au rămas 
indiferenți la spiritul unei epoci. Enumerarea 
ar putea continua. Ne oprim aici, cu speranța 
că am reținut câteva din numele importante 
nu numai pentru istoria rockului, ci si pentru 
istoria filmului. ~. 


hdá a rockului 


Mendrix rămâne 


à cäntäretul-açtor x 


mai ales barul, < 


„ Statelor Unite guvernâte: Á 
simt oprimati. Din acest. punct: de: vedere cân- 


: ; „protest 'songs' ale modei hippy. Marea dite- 


»Muzica rock de calitate este subversivá. La suprafatá 
ea confirmă sistemul, aduce bani şi generează o industrie, 
dar în adâncuri e foarte anarhică. Asta nu înseamnă că 
ea schimbă societatea, deşi a ajutat, uneori la aceasta. 
The Beatles şi fenomenul hippy au avut o mare influenţă 
în timpul războiului din Vietnam, în bine sau în rău. Nu 
spun că e un lucru bun că America a pierdut - toată lu- 
mea a pierdut. Dar a fost un război în care oamenii şi-au 
pus pentru prima dată întrebări despre soarta ţării lor. Şi 
ăsta a fost probabil un lucru bun“. 


: el: care se apieacă asupra relaţiei 

„dintre Cinema:$i.rock nu poate 

exclude; celelálte forme ale muzi- 

ci “contemporane. Rrintre ele ra- 

ia LUE ine-atentia, si fără îndoială 

muit -decât celelalte, desi 

die Kin Me au mai mult sau mai puţin 

— aceleași origi ni afro-americane ca și rockul 
si rapul.. `> 

Au existat filme dato, de exemplu cele cu 


a 


era mai alesan i 
relată--cu UA400U + ip 


“Cât despre rap, el nero. si noutatéa in 
muzică si dans, dar, Ge violenta i sel vehicu- 
leazá o anume forma.de violență in cuvinte, 
re mesaje adesea | | 


origine cea a negril 


tecele rap nu pot-sá riu ne amintească, acele 


rentä: pacea prin pacifism. la hippies, pacea 
prin violentá — atunci când este necesar — {a : 


vid acest “nou fenomen soci nu iputea Es 
u apară şi pe ecrane: cinematograful con- ~ 
= ur. mediu suplimentar pentru:.cei 

nsmitá mesajele, „Astfel, acum câ 
egizori „marginali“ (marginalizati. față: 


ani 
pb r sut hollywoodian) au început să cons 


+ ceàpa filme despre această nouă marginalitate . 


`” „a“ținerilor negri americani. ' Având drept “aju 


oncertul. Ener fte se ‘dezlantuie, 
de. o parte si-de cealaltă. Pe 
scená: interpreții. cântă, dan- 
sează, își. joacă rolul. În sală, pu- 
blicul ţipă, sare, plânge, se agită, 
dan à. Momente unice. Toc- 
mai pentru a nu lise pierde amintirea ele sunt 
we Pe discuri (mai des) sau pe peli- 
culă. 

Înregistrate pur. şi Simplu. astfei încât nu- 
mele celor care au realizat filmul nici nu mai 
contează, nematiind reținut nici măcar de en- 
olctopediile rock, precum concertele cu Bea- 
tles: The Beatles at Wa oen Collose- 
um (1964) si The Beatles Live at Shea Sta- 
dium (1965). Sau o in istrare mai elaboratá, 
care redă nu numai performanța scenică, ci si 

« atmosfera, implicaţiile -concertului. 

Celebre au rămas câteva filme dedicate ce- . 
lor mai mari concerte din istoria genului: Fes- 
tivai (Murray Lerner, 1967... in care apar Bob 
Dylan, Joan Baez; Buffi St. Marie) — film pre- 
ezentat si la Festivalul de la Venetia, Monterey 

: e (D.A Pennebaker, 1967, in concert apá- 
a yarn wh pintre alții — si de aici înainte vom cita 
- doar.câteva nume de rezonanţă — Big Brother 
“and the Holding Company Cu Janis Joplin, 
< Canned Heat, Jefferson Airplane, The Who, 
“ Eric Burdon and the Animals, Jimi Hendrix, 
Otis Redding). Woodstock (Mi ichael Wadieigh, 
1970, cu Crosby, Stills; Nash and Young, Arlo 
_ GuthrigzJimi Hendrix, Santana, Ten Years Af- 
“ter etc. = probabil cel mai cunoscut concert 
„din întreaga istorie a rockului), Supershow 

John -Grome 1970, cu Led Zeppelin, Eric 
«Clapton; Buddy Miles, Jack Bruce), Celebra- 
tion at:Big Sur (Baird Bryant și Johanna De- 

. meirakas, 1971). 
Dincolo de aceste „concerte în care ‘evolu- 
“eazá" ¡¿¡monstrii sacri“ ai momentului, rămân 
“demne de consemnat și alte filme dedicate, 
“concertelor unor formaţii celebre ca Emerson,” 
Lake si Palmer — Pictures at an Exhibition (Ni- 
E Ferguson. 1972), ori Pink Floyd — Pink 
“Floyd at Pompei (Adrian Maben, 1971). Un alt 
„exemplu de longevitate artistică, grupul Rel- 
< ling Stone, a poeta în afară de platul La- 
dies and he Rolling Stones, (Ro- 
«bert Frank, 1974) y de un film devenit rapid 
„celebru, Gimme Shelter (David si Albert May- 
“sles, Charlotte Zwerin, _1970). Celebritate ne- 
re dorită însă, pentru că în timpul acestui con- 
„cert bandele Hell's Angels angajate pentru a 
¿mentine: ordinea au omorát un tánár de cu- 
$ Joare,.-Momentul a rămas imortalizat pe peli- 
` cuta. Aceeași formaţie a beneficiat si de pri- 
~= mul lung metraj in format IMAX, At the Max 
_ (Julian. Temple,- Roman Kroitor, David Dou- 
glas, Noël Archambault, 1991). 
Majoritatea acestor filme dateazá din epoca 
` de lorie a rock-ului. Ultimii ani au fost mai 
„să în realizări notabile. Regizorii au prefe- 
rato înregistrarea” brută a concertului. Printre 
„excepții, = totusi un film al tánárului Phil 
Joanou, U2 Rattle and Hum (1988), considerat 
drept unul din puţineie exemple de tratare in- 
` teligentá a unui astfel de subiect. Sá fie oare 


dee prejudecata că muzica în sine este . 


de ajuns? 


= sfera negrilor americani si a rapperilor. Suntem 
“totuşi indreptátifi să ne întrebăm asupra efectu- 
“lui. real al unui astfel. de film: a lua în conside- 
rare „această problemă socială, a da cuvântul. 


are noile mijloace de comunicare. si expe 
riența. trecută a primelor. filme rock, „anumiţi 
producători ‘au facut repede celebri câţiva re- 
gizori doritori să aducă cu forța mesajul acés- 
tei noi generaţii de copii ai „Suburbii ilor; des- ` 
cendenti ai „jachâtelor. negre“; și Roane y 
si aceştia, de noile condiţii: ale” urbanitati 
problemele acesteia, x ile sociale $ 
rasiale. 4 
Spike Lee constituie un excelent e 
pentru acest fenomen mai ales datorită filmu-. 
lui Do the Right Thing (1989). Acest film pre: 
zintă imposibila coexistenfá a “minorităţilor 
într-un mare oras american: negri, itali 
asiatici stau alături într-un univers in 
trund rapid neîncrederea, invidia, provocat: 
ura. Rapul monopolizeazá banda sonora: 
prezent prin intermediul grupurilor de® tineri 
care il ascultă şi dansează, prin Rad 
heem, colos ce bântuie străzile cartierului, 
inarmat cu al său ghetto blaster pe care nu 
poti să nu-l auzi. De altfel, rapul difuzat prin 
acest aparat face ca totul să degenereze. Ne- 
mairezistánd, un alb distruge masinária. Va 
urma distrugerea întregului restaurant... În de< 
finitiv, rapul este chiar în inima filmului aie că- 
rui dialoguri și intrigă ar putea foarte bine să 
fie punctul de plecare a! unui Cântec rap. Ti- 
tiurile din banda originală sunt acolo mai ales 
pentru a se face ecoul scenariului şi ideilor 
vehiculate de film. Putem auzi, de exempiu, 
celebru! grup Public Enemy, pentru că el con- 
stituie o ilustrare suplimentară a mesajului lui 
Spike Lee. Regizorul nu uită să ne amintească 
nici ca rapul se “află în centrul dilemei ne- 
gro-americane: violenţă sau non-violen{a? 
lata, de altfel, de ce filmul se termină cu un 
semn de întrebare: pe cine să urmezi, între 
Martin Luther King şi Malcolm X? Pe pacifistu! 
de tip Gandhi sau pe cel care predică recursul 
la al atunci cand ea se dovedeste nece- 
sara? 

Oricum filmul a atins si — uneori —emotio- 
nat pe mult mai multă lume decât pe cei din 


o the Right mia 
ap „Public Enemy. © 


Grupul 
„întăreşte prin cântec 
„mesajul Pori Spike Lee. 


ER 
< $ 


CASES ` i 
spune orice naiba vrei!» 
Este adevăratul . vehicul 

al vorbirii libere, ` ` 
pentru că nu esti legat 


-de o melodie + 
si nici de altceva“. 


lë + T 


tinerilor din suburbii si rapperilor, adicá a re-* 
cungaşte existenta reală a acestei probleme 
nu înseamnă oare a ,slefui” colțurile, dând sa- 
tisfactie tuturor? Nu este o operaţie de inte- 
grare fara voie? Concilierea punctelor de ve- 
dere — reflex- comercial, de altfel — nu va, 


avea drept consecință atenuarea amplorii pro- 
biemei sociale implicate? Să ne amintim că al- 
tădată Hollywoodul â dorit să lase fenomenul 
rock să se exprime pentru a-l-putea stăpâni 
mai bine, inclusiv comercial. Ceea ce a fost 


ineficace, atât în plan social, cât şi cinemato-. 


grafic. 


Grupajul Rock and Film, Film and Roll 
este realizat de Guillaume Senhadji, 

se responsabil cu. afaceri audiovizuale, 
7 Sejclur Cultural al Ambasadei. Franţei 
$ Rolland Man. 


FOTOGRAFII. PEJ 
ALBUMUL . DUM 


PEDEAPSA. 
CAPITALĂ 


emnatarul acestui 
este un regizor-care ştie 
ce vrea şi'nu se rusineazä 
să-și „recunoască aspirația 
succesului comercial. 
Walter” Hill este adeptul 


reetelor bazate pe interferenja: genurilor. 


Cu: dezarmantá* rarichete, - cineastul 


a, mizat, de-data aceasta, pe un amestec 


4 p thriller şi western. „E ca şi. si cum ai 


pune ceva intr-urr atorcátor şi aştepţi să 


vezi ce. iese"; comentează Ei cu (auto); 


»"ronie.. 


'Rezultatul păstrează trăsăturile délini- 
torii ale componentelor: infruntarea 


` tensionatá dintre apărătorul legii $i rău- 


ï mexicanë asigurà un fundal 


„făcător “(soldată cu moartea celui 
Olvată ca-n western jar ur- ,: 
tite și suspensul au ` 
:88 
+ adaugă din belșug ingrediente cu efect 


urmă) e 


măririle, 4 puscátu 


gust de thrillér.. Amestecului . í 


sigur: o pòveste de tipul „doi bărbaţi iu- 
beau: aceeași femeie“, o afacere cu dro- 


guri” un hold-up la bancă şi acţiuni co- 


mando ale unui grup aparţinând Forte- 
lor Speciale din F.B.I. Peisaje texane $i 
exotic 


Să ~ agrementat cu melodii latino- mericane 
.cantaté de o fostă Miss Venezuela (ac- 


` trița Maria Conchita Alonso). Savoarea © 


picantá a ansamblului ar putea párea 
unora., excesivă. Aceștia pot fi, în 
schimb, atrași de un alt atu al filmului: 


prezenţa lui Nick Nolte. O prezenţă sal- RE 


* vatbate, un actor’ „adevărat. 


| 


N 


Dana DUMA 


Producţie: SUA, 1987, Carolco; regia: Walter 
Hill; Scenariul: Deric Washburn; Harry Klej- 
ner; 1 inea: Matt Leonefti:; Cu: Nick Notte, 
Powers Booth, Michael Ironside; Maria Con- 
chita Alonso. 


film ` 


din ` 


o. Un atu penile Pedeapsa capii be 
Nick NORGE Fo RAE 


LA LIMITA. 
EXTREMĂ 


nticligeele eng “deja ambitia 
multor regizori care: e Ei 
să facă film comercial 


drumurile bătute si le 
in care au cázut, cad ‘espe ` 


bil vor mai cădea multi reali- 

zatori ce linia minimei-re-: 
zistente. 'Numai cà pericolul care îi pándeste 
pe regizorii aceștia ambitiosi este transforma- 
rea anticliseului- în clișeu. 

Delincventul simpatic este o fantomă ce 
bântuie de multă vreme în film. Un astfel de 
re cip Ent doreste a fi si Bodhi, interpretat 
de „Patrick Swayze, spărgător de bánci, sur- 
fist" paragutist de mare clasă si. filosof de 
ocazie. El îl va seduce (la figurat) pe agentul 
F.B.I. (Keanu Reeves), si el aventurier, fotba- 
list ghinionist si învățăcel in ale surfului, adu- 
cându- (la rope) aproape de moarte. Con- 
flictul între datorie si prietenie va sfásia sufle- . 
tul biâtului tânăr care nu reuşeşte să-și clari- 
fice Sptianije páná la final. Final in care ur- 
măririle spectaculoase ce însoțesc ï 
film sé terminá pe litoraiul australian in Ln 
pul „marii furtuni”. Final in care Bodhi 1: 

apsa nu prin brațul lung al | 


și va 
y. ii, ci 
infruntarea directă cu oceanul tumultui 


“eu. ¿pericolul suprem" pe care.il tot ey y 


de-a lungul întregii povești. 

Ar mai trebui spus că avem de-a face cu 
un film realizat de o femeie, dar care nu este 
cu nimic mai 
tentá decât un film realizat de un bărbat. Nici 
urmă de feminism, intimism, duicegärii. Un 
montaj nervos te face câteodată să-ţi simţi 


: efectiv sufletul! la gură. 


Un film frumos: dar inconsistent, precum 
spuma mării.ce ocupă ecranul o mare parte 


` din timip. Un nimic frumos, adică. Folosesc 


Save -nimicurile frumoase? — ne putem in- - 
eba. ‘Un *raspuns posibil: Da, spectatorilor - 


Ye saut ` de nimicuri; “urâte. 


UA, 1990, / Abrams/ Guerin, 

Regia kathy Bigelow. : W. Peter 
ă O Dates Derek X: Rick King. W. Peter 

: Donald Peterman. Patrick 


prejos prin- duritate, prin vio ` 


film-omagiu, Dix” 


@ Gustui aventurii: La: limita 'èxtremá _ 
(cu Patrick Swayze și Keanu Reeves) 


d(R)oc(K)umentarul 


` (Urmare din pag. 8) . 


Penelope: Spheeris realizează un pro- 


+ vocator documentar despre pr punk 


din New. York, The: E D Regien 
Civilization - -(1981); ` “récidivänd D 
Un: film-dedicat hard-rockului, e De 


cline of Western. Civilization ti: The Me- 


“tal Years (1988). Sá fie oare rockul un 


semn al declinului- civilizației sogciden- 
tale? E doar o ipoteză pe care nu tre- 
buie să o luăm tomat drept corectă. 

Sá, ne oprim W" final la legendarul 
grup Beatles. La. Tu, John Len- 
non, Raymond. 


= =e 


pour’ John. peo’: Zece: minute de li- 
niste pentru ani întregi de muzică. lar 
în 1984 Paul McCartney realizează Give 
My Regards to Broad Street (film pro- 
dus de celebrul David Puttnam). El. îşi 
joacă aici propriul rol, discută despre 
trecut cu aranjorul George Martin, -rein- 
terpreteazá hituri celebre. Fapt mai pu- 
tin obisnuit, John ‘Carlow va realiza un 
documentar despre filmärile la aceste 
documentar, Tumând cu Paul McCart- 
ney. Documentar despre documentar... 
Lantui ar putea confinua. Páná unde? 
Cu fiecare verigá impresia de realitate 
nemediatá se accentuează. Realitatea, 
însă, este că un document aj despre: un 
documentar adaugă subiectivitatii ` un 
nou strat. Astfel încât, un al treilea do- 
cumentar ar putea — în fapt — sá nu 
mai fie decât o operă de ficțiune. m 


SE + 


a = film x 
$ :detistice, gen Sean Connery, poveste: r 


“COMANDO - 


ue puțin: lucru-ca la ince.) 
put de cariéra O vedetă sá - 
accepte parodierea perso" 
najului generic, pe care 
tocmai a reugit să-l im- 
pună, bàtându-si joc de o 
sumă de clişee de care a uzat în pelicu- 
lele anterioare. s 
Nu doar culturist renumit; ci și eco `* 
nomist. diplomat, Schwarzenegger. în 
acest film de aventuri se ia Ja întrecere - 
cu sine insusi, cu mitul cládit in primele... 
sale filme, polemizând însă. indirect și. 
cu Rambo, ose creat, de rivalul 
său, Stallone, în 198 cu propriul său 7 
erou-mașină-de-luptă rollitos, editie 
princeps 1984. A fost ajutat de regizor; 
care ‘nu numai. cà nutrea čonvingerea 
Că de film trebuie-să tie un dyas- 
dàr at si eq fie „ou K 
lor" genului dat fiind faptu sae] 
cândva un film; abi sa cascadori.. 
Stunts. La mentinerea echilibrului ` “pe: à 
muchie de cuțit dintre acțiunea AP 
şi umor o contribuție substantia 
avut, desigur, scenaristul (care-și ice: 
astfel performanţa din 48 de ore) si nu in 
ultimul rând operatorul, inventator al . < 
„ultra-camerei“ care a impus dinamica 6 
specialá a peliculei atât de alert struc- 
turată, sfârșind amuzant ca o s fomat 
la. muşchi (de culturist) în sos tomat: 
(sânge trucat!). 
Pentru cine s agrooaza genul, evident: 


“sie, a 


Producţie S.U.A. Twentieth Century Fox, 
1986. Regla: Mark L: Lester. Scenariul: Ste- 
ven E. De Souza. Muzica: James Horner. ‘ 
Imaginea: Mattew_F. Leonetti. Cu: Arnold ., A 
Sch izönegger,: Rae Dawn sb me He 5% 


„VRACIUL ` 3 <4 


“n P iat aflat 4 Fe 

res remediuiui pentru» 

una dintre cele mat necru- > 

` fätoare maladii ale omeni- z 
FREE pik reușește această „su- 
ă “descoperire în la- 

r 0 pă de său injghebat 


j “într-un fel de „colibá a unchitiui Tom“, 


undeva intr-o. pădure tropicală. Vraciul: Re 
pierde. ï formula miraculoasă și filz ``: 4% 
mut lui McTiefhan işi propune sá ne 1 
descrie. căutările lui secunde întru re- °°. 
rme i casa: a ceea ce pierduse. Asta . ; 
ur 0 poveste bună pentru un... 

0 distribuţie de locomotive’ ve» _ * 


|asată într-un cadru de un .exotisi 
Rios şi incitant, totul tintind la 
ea succesului de casă, aceasta dov 


“dihdu-se principala preocupare. Pentru, ` 


captarea interesului celor care ar fi pre- 
ocupați de probleme la ordinea zilei, 
cum ar fi ecologia, distrugerea echili- 
brului natural etc. aceste teme sunt şi, 
ele vánturate exact ca într-o conversa- - 
tie de cocteil. A 
O tânără si aprigă cercetătoare `: 
new-yorkeza pică literalmente din cer. 
ca un revizor (nimic comun cu unul go- - +, 
golian, fiţi liniștiți) si de aici încolo, ca. 
în orice film ce crede în clișee și de“ 
care zestrea cinematografică nu duce‘ 
lipsă, întâlnirea ei cu vraciul Connety 
se consumă, un timp, în registrul dur 
ca să evolueze, bineinteles, după ameti- 
toare cascade peste prăpăstii, torente; 
spre happy-end-ul de rigoare. Se plon-. . 
jează de la înălţimi măsurabile, în. pi- `; 
cioare şi apoi, mai deaproape, se cade 
brațe în brațe. Asta-i tot. Si te în- . 
trebi astăzi când e mai ușor să întâlneşti 
oameni căzuţi de la diferite înălțimi. în ` 
curenţi tumultuogi decât pietoni dispuși 
să cadă într-o sală de spectacol care, 
olfactiv, poate sugera orice nu însă si o ` 
pădure tropicală, te întrebi dacă filmul > 
sy atinge scopul unic: succesul dè ` > 


Mircea ALEXANDRESCU 


Producţie a studiourilor 
bia Tri-Star 1992. = 
Scenariul: Tom Schuiman, Sally Robinson : $ 
după o poveste de Tom Schulman. 
Donald Mc Alpine. Cu; Sean Connery, Lor- 
raina Bracco, José Wilker, Rodolfo De Ale: ` 
xandre, Angelo Barra Moreira. 


ə Arnold Schwarzenegger, 
one-man-kill în Comando ` 


à = Lorraine Bracco ; 
| si Sean Connery abandonați 
` exotismului: - Lo e x din jungiă 


Formidabilul 


e multă vreme n-am mai 
râs cu atâta poftá, în sala 
de cinema, ca la comedia 
À. americanului Jim Abra- 
4 hams Formidabilul (Hot 
Shots!), o parodie dezlăn- 
1 fuitá a filmelor clasice cu”piloți. Printre 
| 
| 


JHOT SHOTS! 


materialele publicitare gásim si o lungá 
lista de titluri cinematografice, conside- 
rate ca „surse ale parodiei“, extrase din 
repertoriul aviatic american: Tigrii zbu- 


rători, Portavionul, O aripă si o rugă 
ciune, Numai i au le | Pilot de 
incercare, Spärg bariere sunen, 
Escadrila Un- american 
in aviația Păsări de foc. Pe de 


`: Aerul- timpul 


THE DOORS 


á incepem 
nu este The. Doors: nu 
este povestea unei forma- 
ii; nu este nici mácar o 
iografie — romantatá au 
ba — a solistului acestei 
formatii, Jim Morrison; nu este un film 
muzical; nu este un nostalgic. rămas 


„bun 'adresat unor vremuri nu chiar atât ` 


de îndepărtate. Este un amestec din 
toate acestea şi mai mult decât atât. 
Este- radiografia unei epoci, analiza 


“unui mit, realizată cu talent de un regi- 


zor ambițios. O epocă ce se alcătuiește 
încet, sub ochii noștri, din mici bucăţi 
ce se asamblează asemeni unui puzzle 
gigantic într-o frescă de mari dimen- 
siuni. Un îi = respiră prin toți porii 
ui“ 

The e a a fost si rămâne un grup 
mitic. Discurile lor se situează si astăzi 
în fruntea clasamentelor vânzărilor. De 


„Azi, 

„uşile tuturor sălilor 
de proiecţie 
sunt făcute din otel. 
Cinematograful 
exclude lumina sau 
include obscuritatea?” 


i 


Y 


mul sáu. 
membrii grupului încă în viață (asa a 
fost Jim; nu, n-a fost așa), dincolo de 
asemănarea surprinzătoare dintre inter- 
pret. (Val Kilmer) și personaj, dincolo 
de toate acestea deci, Stone ne vor- 
beste despre o personalitate (da, şi sta- 
rurile rockului pot fi și sunt personali- 
táti) controversată şi despre contradic- 
tiile sale láuntrice, contradicții ce apar- 
fin unei întregi epoci si generaţii. Unele 
biografii îl prezintă pe Morrison ca pe 
un fel de zeu. Criticii i-au reproșat regi- 
zorului că ia drept bună aceasta. inter- 
pretare, nerealizand de fapt nuanțele 
existente în film: aici cântăreţul nu este 
un zeu, și nici un demon — cum lăsau 
să se înțeleagă spiritele binevoitoare ale 


Keaton, Chaplin, Stan şi Bran, Lang- 
don, Lloyd), filmul-bunic este, nein- 
doios, Heliza de Eric C. Potter 
(inegalabila revársare de fantezie de-a- 
cum cinci decenii, din era „nopţii furtu- 
noase”), iar fiimul-tată nu poate fi decât 
comedia feroce a lui Robert Altman 
M.A.S.H:, din 1970; cu umorul său ne- 
gru plasat în decoruri de viata de-a 
dreptul tragice. Deloc întâmplător fap- 


„tul că în filmografia principalilor reali- 


zatori — alături de regizorul Jim Abra- 
hams a:colaborat la scefariu scriitorul 
Pat Proft — figurează şi câteva „parodii 
colitis (Poca precum ament de 
poll olice Squad) și Arma liberă 
(Naked Gun). Să 


in a spòns ce 


. Jim Morrison i 


` “ce, de unde Éd persistent k 
+ cearcá sá ne arate Oliver. Stone în fil- 


Dincolo de controversele cu. 


vremii — el este cel mult un înger că 
zut. O scenă redă perfect acest lucru: 
întâlnirea dintre Morrison şi Andy War- 
hol. Artistul îi oferă solistului:un telefon 


prin care — susţine el — se poate Co-. `` 


munica direct cu Dumnezeu. „Eu nu am 
prea multe de vorbit cu el.“ adaugă. 
Dar cel care a primit telefonul are oare, 
ta rândul lui, ceva de:comunicat cu ta- 
tál ceresc? Nu. Si atunci va abandona 
acest telafon imediat după ieșirea din 
club. Un club în care — atenţie! — mu- 
zica ce se aude nu mai este cea a gru- 
pului The Doors, ci a nu mai putin miti- 
cei. formaţii Velvet Undergrou . („Ve- 
nus in .Furs" și „Heroin", două melodii 
care au fost imnuri ale tinerilor vremii.) 


viață de om, asa cum a fost, este apă- 
sată de inteligența imaginii. Pentru că 
pare — dacă-mi este permisă această 
remarcă — o poveste filmată la per- 
soana a doua. Nu „eu“ — regizorul, nici 
et" — aparatul de filmat, ci „tu“ — 
spectatorul? zeul? spiritul tutelar? — 
ești cel care narezi, ești cel care orga- 
nizezi cu fluiditate și limpezime imagi: 
nile, Nu un film voyeur si nici unul nar- 
cisist, ci un film care încearcă — și de 
cele mai multe ori reușește — să se 
plieze cerinţelor unei obiectivitáti asu- 
mate. Spiritul epocii planează asupra 
fiecărui cadru, montajul, inteligent; în 
cadență cu imaginea, toate sunt. atuuri 
cu care filmul se prezintă în fața noas- 
trà. 


Spiritul traditional al nonsensului an- 
glo-saxon — care i-a insuflat comediei 
burlesti privilegiut de a se misca in de- 
plină libertate — constituie şi combusti- 
bilu) zborurilor aiuritoare din Formida- 
bilul. Omul s-a simţit întotdeauna aspi- 
rat de văzduh — vi-l mai reamintifi pe 
Buster Keaton navigând pe un arbore 
dezrădăcinat? —, de aceea şi piloții din 
Hot Shots! se simt ca peștii în apă în 
acrobaţiile lor care sfidează, buscu- 
lează, ba chiar anulează simțul comun, 
gravitația și principiile evidenţei ratio- 
nale. Acţiunea propriu-zisă (ca $i in 
Hel , ca și în M.A.S.H.) devine 
și ea victima acestei pulverizári abso- 
lute, frazele despre periculoasa misiune 


$ Valeria Golino și Charlie Sheen 
| in Formidabilul 


altă parte, dincolo de aceste titluri (nu ..7 


tocmai cunoscute publicului de la noi), 
„trimiterile“ filmului conduc spre zeci si 
zeci de alte poncife ale artei.a șaptea; 
Formidabilui nu iartă nimic, nici dispe- 
rarea luptei din Rocky sau dulcegária 
idilică din Pe aripile vântului, nici ero- 
sul. „subtil“ din Nouă ani şi ju- 
mătate sau cruzimea desántatá din Pia- 
toan. nici dansul geometric din Poveste 
- din Cartierul de Vest sau biliardu! ma- 
| fiot din Nașul, nici mitul invincibilitatii 
| din Superman sau culmile înțelepciunii 
indiene din Micul om mare. Peste 
aceste înrudiri nu putem trece, dar ge- 
nealogia recentei. 'comedii americane 
este aita: strămoşii sunt reprezentați 
prin epoca de glorie a comediei burlesti 
din „marele mut" (si nu sunt altii-decat 


ae. A 


* şcoală. si transformă adesea 
: pentru “marele ‘ecran în gigantice pro: 


“Senzaţia că filmul nu prezintă doar o ` 


„dificultate și de... 


Gs: i a ; = À 
ck 10 Filmul undă generaţii: The. dors 
g și film cu Meg Ryan. si Vai Kilmer A 


Într-o epocă PS Caro videoclipul face 


filmele 


duse de tip MTV. The Doors ne 

ceva: o muzică inteligentă în imagini in- 
teligente, care vor să si spună ceva din- 
colo de socul vizual asupra spectatori- 
lor. Dacă vreţi, un videoclip inventiv, 
așa cum, cu ani în urmă, ne prezenta 
Easy Rider în celebra scenă a halucina- 
tiilor din cimitir. Mai mult însă decât 
acolo, filmul lui Stone ne pune în fata 
cu O epocă pe care multi au analizat-o, 
interpretat-o, disecat-o, dar puțini au 
inteles-o: Pentru că succesul grupului 
nu a fost doar victoria „băieților răi“ 


„ asupra oamenilor de bunácredintá, ci 


impunerea. unui alt tip de gândire, non- 
conformist si novátor. Un tip de gân- 
dire care se impune din când în când 
în artă. Înlăturarea unor tabuuri vechi 
nu se face prin afirmarea altora. O po- 
sibilă concluzie după vizionarea unui 
film care nu mitizează şi nici:nu demiti- 
zează — cum, din păcate, se întâmplă 
pro în astfel de cazuri — ci anali- 
zeaz 


Producție: SUA, 1991, Mario bose gals = Carol- 
Scenariut; J. Randal 


co. Johnson, O. Stone. 
Regia: Oliver ye, imaginea: Robert Ri- 
chardson. Cu: Val Kilmer, Meg Ryan, Kevin 


Dillon. Kvle MacLachlan,- Billy Idol 


cu nume de cod „Nevăstuica adormită” 
și despre sabotajul grupului de indus- 
triași trădători devin „cantitate neglija- 
bilă“ în filmul lui Abrahams. Ironia, în 
schimb, gagul, parodia rămân neclin- 
tite. Pe lângă eroii emblematici ai arma- 


tei americane, charismaticul Topper - 


sau modelul perfecțiunii militare Kent, 
întâlnim, în „dispozitiv“ si pe amiralul 
„Tug“ Benson (care a reușit perfor- 
manta să zboare în 194 de misiuni si să 
fie doborât de fiecare dată, trupul lui fi- 
ind ciopartit metodic și reconstituit sis- 
tematic în fiecare dintre războaiele; — 
multe— la care a participat, de la al 
doilea încoace), sau pe simpaticul Jim, 
un pilot cu strabism avansat, care vede 
lumea într-un mod cu totul si cu totut 
original. Frumoasa eroină, interpretată 
‘de Valeria Golino, este... psihiatra bazei 
(în câte din filmele americane care au 
rulat anul acesta pe ecranele noastre 
eroinele sunt psihiatre?), își întrerupe 
secvențele „lirice“ cu exerciţii de mare 
risc la paralele ine- 
gale (chiar: cine o fi dubiat-o pe actriță 
în momentele de mare virtuozitate?) 
sau cu melodii sentimentale tratate „Ja 
rece". Cat despre „Only You“, nu-i de 


` „povestit: este de ascultat si de văzut. 


Am rămas cu un tic după F 
lul; de câte ori vreau sá mă asez, am 
senzaţia. că dau peste un câine Chihua- 
hua.. Dar. nonsensul. comic nu este, 
oare, o funcție unificatoare a lumii? 


Călin ,CÁLIMAN 


Producție: SUA, 1991, Twentieth Caio 
Fox; Regla: Jim Abrahams; Scenariul: Jim 
Abrahams și-Pat Proft; Imaginea: Bill Butler; 
Muzica: Sylvester Levay; Cu: Charlie Sheen, 
Valeria Golino, Crey iwes, Lioyd Bridges. 


15 


PE ECRANE 


—, Un el — concubină; o ea — prostituată și soție fidelă. 
Leslie Cheung si Gong Li:in Adio, concubina mea de Chen. Kaiges: 


n contextul prezentei politici de austeritate 

fara de care. nu se poate spera scoaterea eco- 

nomiei franceze din conul recesiunii, organi- 

zatorii Festivalului de la Cannes şi-au propus 

să nu facă notă discordantá. Dineul ce a ur- 

mat serii de deschidere cu- filmul francez 
Anotimpul meu preferat de. André Téchiné, -nw a mai avut 
loc:in somptuoasele saloane din hotelurile superluxoase de 
la Palm Beach sau Cap d'Antibes ca în anii trecuţi, fiind 
servit în unicul „salon din incinta. Palatului, festivalului. A 
doua zi gluma era: „Bine că nu s-a oferit doar un bufet cu 
sandvisuri"! Bugetul dineului care a provocat comentarii si 
butade- a fost totuşi -de 190 080 dolari, dar-desigur în com- 
paratie cu suma de 900 000 dolari alocată la ediţia prece- 
dents, dădea măsura” reducerii substanţiale a fondurilor de 
reprezentare. Chiat toaleta aleasă de. Deneuve — protago- 
nista filmului lui Téchiné — pentru seara inaugurală, o fo- 
chie “simplă de voal de culoarea mării fără “soare, actrița 
purtând ca unică podoabă o pereche de cercei filiformi, 
dădea tonul- de sobrietate căruia i; s-a conformat până şi 
adepta tinutelor imperiale, Liz Taylor: Venită-nu cu vreun 
film, ci pentru a patrona un dineu de binefacere în folosul 
boinavilor de SIDA şi a strângerii de fonduri necesare cer- 
cetării ştiinţifice pentru combaterea virusului mortal, - Liz 
purta cu. acel prilej o rochie albă, lungă, simplă, iar legen- 
datele: ei bijuterii fuseseră înlocuite de un buchet de flori 
albe şi violet. 

Cu fondurile, glamourul şi extravagantele reduse, Festiva- 
lui a reflectat nu doar situaţia Franței, ci-si) pe cea a in- 
dustriei cinematografice mondiale, făcându-se- deasemenea 
remarcată absenţa superproducţiilor devenite mult prea 
costisitoare chiar şi pentru buzunarul marilor studiouri 


Le 


Louis Maile — Presedinte (Franța) 
Claudia Cardinale (italia) 

Judy Davis (Australia) 

inna Ciurikova (Aisa) 


Garry. Oldman (Marea 
ms re a (toriugatie) 


gs à E "z m | 
Palme d'O acordat ex 


Adio, concubina mea ` 
(China) 


e: Chen Kaige À 


a de pian. de Jane Campion (ASTAS) 
sat pe at ç 
de departe,- 


de Jane 


David lis în de de Mike pre 
Regie: Mike Leigh pentru Despuiat =. ` 
Premiui juriului: 

Maestrul pàpusar de Hou, Hsiao, Hsien 
(Taiwan) ms 


Ploaie cu Tite de ken ia; 
(Marea sian) 


Premiul | internationale. (FIPRESCI):" 
Adio, pol < >a mea de Chen 'Kaige 
Camera de aur: 
Mirosul arborelui de papaya verde 

de Tran Anh Hung (Vietnam) 


americane. Faptul că acestea sunt specializate mai ales în 
acest tip de pelicule, explică şi prezenţa redusă a filmului 
american în Selecţia oficială (trei „titluri faţă de şase anul. 
trecut), justificând în schimb avalanşa producţiilor britanice” 
(cinci, numai în programul oficial) al căror teren predilect 
a rămas filmul cu buget redus care le-a adus nu o dată 
mari recompense. Actuala situaţie a supus pe DI. Gilles 
Jacob — delegatu! general al festivalului — 14 un adevărat 
tur de forţă, trebuind să vadă 563 de filme pentru a “putea 
alege cele 23 din competiţie plus patru în afară de con- 
curs, ce au alcătuit Selecţia: Oficială. Preşedintele. festiva- 
lului, Di. Pierre Viot, a delimitat cadrul prezentei ediții 
spunând; Importanţa-unui festival nu poate E decisă de bu- 
get sau de glamour, ci de calitatea si maturitatea artistică 
a, filmelor”, referindu-se in continuate lá un alt record, 
anume -prezentarea în toate secţiunile festivalului a peste 
500 de “filme «din 91 de ţări. 

O primă constatare ar fi că atât în imprejurári mondene, 
dar şi. pe ecran, locul strassutilor |-ă luat stressul. Cu o 
singură- excepţie (vinovat este Shakespeare), cineaştii lumii 
sunt destul de îngrijoraţi la acest sfârşit de mileniu. Spec- 
tatorul pentru care filmul este sinonim. cu divertismentul: nu 
va, fi- atras de multe dintre ele. Dar publicul de festival e 
altul si-el nu trebuie încuiat în, sala de cinema spre” 2 re- 
zista până la capăt. 

Singurii care au ştiut să seducă, în cols temelor grave, 
au fost cineaştii britanici, prin umorul şi ironia lor impara- 


„ bile; precum şi cineaştii asiatici, mizand pe fascinatia exo- 


4 tismului străvechilor lor. civilizaţii: lată de-ce ei au fost si 
marii câştigători, revenindu-le şase din cele opt premii: câte 
au fost acordate. 

pE 


DE E Barigutoso sporgersi de Nicolae Caranfil . 
desa de “presa internaţională -(v, pag. 19). 
cu Nathalie Bonifay și Marius. Stănescu 


@ Pentru prima dată o cineastá 
primeste Palme d'Or : Jane Campion 
(Holly Hunter — si ea laureatá — 


în Lecţia de pian) 


“mit ar 
x ag ANEA 


to 6 Un mister medieval in viziune 
' shakespeareană, semnat Greenaway: 
Pruncul din Macón 
cu Julia Ormond; 


... $i un Shakespeare pur-sánge: 
Mult -zgomot pentru nimic 
de şi cu Kenneth. Branagh și Emma Thompson 


` STRÁ-STRANEPO 71 
> LUI SHAKESPEARE > 
"COPIII. FREE. CINEMA-ULUI 
Ê 74 AA Ml Emile nu #4 
mai mult de trai zile. Miracolul cineasti- 
lor insulari. dui insà de peste trei 
-decenii. Mereu deplânsă pentru condi-- 
tia èi subalterná fata de cinematografia 
„americană $i de faptul că Establishmen- 


“> tulibacordá cele” mai scăzute subvenţii. . ` 
(aproape nule), cinematogratia britanică. performerá +. 


a filmelor cu buget redus, reuşeşte mereu să se im- 


pună prin talente, originalitate: și „un profesionalism; >> ` 


impecabil. ` ` A EE ? s 

Cu trei filme în competiţie: — Naked (Despuiat) de - 
Mike Leigh,Raining $ {Ploaie cu pietre) de Ken 
Loach, shakespeareanut Mult zgomot pentru nimic de 
Kenneth h — și. "(sensul ar fi. Bucluca-" 
şii) de Stephen Freárs (in Chenzina realizatorilor) 
The Baby of Mâcon de Peter Greenaway (în Săptă- 
mâna criticii), cineaștii britanici au fost singurii ca- 
pabili să apere în echipă culorile Europei în fata 
ofensivei-farmec lansată cu premeditare de asiatici. 

Leigh (50 de ani, autor a 11 filme); Loach (57 de 
ani, considerat unul dintre pionierii relansarii Free 
Cinema-ului în anii '70); Branagh (33 de ani, apreciat 
ca noul Laurence Olivier: dintre cele patru filme rea- 
lizate până acum, două sunt ecranizări după opera 
Marelui Will); Peter Greenaway (51 de ani, pictor, a 
debutat în filmul de ficțiune doar cu zece ani în 
urmă, după ce 11 ani a fost monteur și realizator de 
documentare). Fie si din aceste sumare date se con- 
turează o adevărată ștafetă între creatori care osci- 
lează între Free Cinema și Shakespeare. 

Leigh, Loach și Frears ne dau vești despre viata de 
zi cu zi din Manchester, Liverpool și Leichester. Eroii 
lor aparţin. cu. toții middie-ciass-ului considerat azi 
victimă a thatcherismului. Maturii au reușit să do- 
bândească câte o casă, dar acum mai toti sunt la şo- 
maj și nu prea au din ce trăi. Tinerii — dandy-vaga- 
bonzi, filosofi sau prostituate — victime ale permisi- 
vităţii morale și ale şomajului — sunt constant furioși și 


-.dezorientati. Comportarea lor e cinicá şi se mani- 


festa violent si injurios. Ei sunt mereu in așteptarea 
unui Godot salvator care, bineinteles, nu soseşte... 

Cu cât realitatea este mai sumbră cu atât privirea 
cineastilor e mai ironică. Acest context social dur şi 
destrămat și-a găsit în comedia neagră o expresie 
ideală. Nu m-am putut împiedica să constat că Patul 
conjugal al lui Mircea Daneliuc ar fi avut la Cannes 
multe fiime gemene. 

Ceea ce li distinge pe acești cineasti britanici de 
alte viziuni sumbre contemporane este că ei isi iu- 
besc și isi justifică compatrioții. Există în filmele lor 


`o tandrete disimulatá sub crusta durității și chiar a 


perversiunii. Loach spunea la conferința de presă a 
laureatilor: „Atâta timp cât iti păstrezi demnitatea, nu 
ești pierdut. Când nu mai ai nici o soluţie, chiar oame- 
nii respectabili pot cădea în afara legii. Eu fac filme 
despre oameni care poartă în inima lor o lumină”. 


x> 


asiste la spectacol. 


ne, AA ` > 
USTRAL 


najele si destineló lor se amestecă cu cei veniţi să 
Destinéle .Jor -se întrepătrund: 
“şi realitate se 

al fraților Ta 
ilmul 


“intratát încât hotarul dintre ficțiune 
șterge (o sugestie întâlnită şi în 

‘viani; în Magnificat de Pupi-Avati, Duba-duba t 
de:debut al rusului Aléxandr Khvan și. în. Adio, 


` ` “oincea generaţie“ —-cum se auto+intis 

y dra Gil aaa bare se av D 

: trecut prima tinerețe fie în. lagăre: 

muncă forțată, fie ïn: Gărzile roșii. din | 

„anii Revoluţiei cultărale — și-a propus, | 

cu zece ani:in ürma; să cucerească lu: | 
| 
| 


Kaige.. 
Până in a șaptea zi a festivalul 
proiectat filmul său Adio, 3 
singur câstigàtor Lectia de 


fátatá a festivalurilor: Palme d'Or pentru un scurt me- 
traj in 1986; Leui de argint 1990: pama Un. 


şi violente, reprezenta: o oază de 
iz de „la răscruce de vântu RR RER 

Dar toată suflarea festivalierá:á rămas înmări vurită 
de amplitudinea tematică şi de magia icii din-fit> 
mul Jui Chen Kaige. Aproape 70 de ani din destinul 
Chinei — de la luptele dintre seniori la Revoluţia cul- 
turală, de la invazia japoneză la Comun ^> e imi 
prin destinul a două súper vedete ale celei mai iubite 
arte din China: opera. Adio, concubina més-este 
chiar titlul uneia dintre cele 3800 de opere milenare 
cunoscute până azi. Chen Kaige este:si. el : it 
de demonii artei şi istoriei. Un film despre trădare si 
bisexualitate, despre seducţie $i opium de-i AA 

a. 


căruia arta .si istoria necruțătoare « ogrieaz 
in i pictori pao enter, MU este și in 


ye 


amintiti de Mefisto?). u zor, filmul 
act de exorcizare, el însuşi făcând parte din Gărzile 
roșii şi-a blasfemiat si renegat tată! in public. Episod 
reluat într-o. secvență zguduitoare. Tatăl lui Chen 
Kaige, el însuşi regizor, este acum consilierul artistic 
al filmului fiului său. ; >>> >` HE MD RN 


{Continuare în. pag. 19) 
A ÉTÉ 
Adina DARIAN 


+ 


"si regia de Nicolae Carantil,*s-a datorat in bună másurá' 


eosebitul succes de prestigiu si de public repurtat de unicul 
film románesc selectat la Cannes (Chenzina realizatorilor) 
E pericoloso sporgers!.(Duminici:cu bilet de vole), scenariul 


aceleiași „lumini din inimă” pe care. tânărul regizor roman 


> "è a știut s-o capteze în filmul său de debut cu o tandrete ce: 

nu & anulat cátusi de pufin.ironía: si umorul. A fost deosebit de apre- 
„ciat scenariul care reia, pè rând, aceleași. întâmplări din. unghiul a trei” ` 
personaje: o elevă în ultima Clasă de liceu; un absolvent de facultate, 
ochelarist și intelectual, aflat în ultimele zile ale stagiului militar; un 
tânăr actor ratat, vedetă a turneelor de provincie. Intâmplàrile petre- 
cute de-a lungul a 24 de ore, cândva în anii '80, scot la iveală minciu- 
nile fiecăruia si marea minciună a unei societăţi blocate dintr-o cro- 
nică lipsă de libeftate. Caranfil priveşte înapoi lucid, dar fără mânie. 


ati-mi un punct fix... Englezii l-au găsit. 

Steaua lor lară este Shakespeare. 

Branagh s-a lăsat purtat într-un ritm în- 

drăcit de comedia romanticá „Mult zgo- 

mot pentru nimic”, A realizat un basm 

infiftrat de o senzualitate discretă. lubi- 

rile se aprind sub soarele fierbinte af Messinei (fil- 
mată în Toscana). Cu Emma Thompson — soţia re 
gizorului, proaspăt laureată a Oscarului — în rolul lui 
Beatrice şi cu el însuși în cel al lui Claudio, cuplul 
cel mai en vogue din Englitera (multi îi compară cu 
Olivier-Leigh), Branagh creează o memorabilă scenă a 
îndrăgostirii, punând un semn de identitate între dra- 
goste şi bucuria nemárginitá. Valuri de dantelă, fos- 
net de catifea și tafta dând o alură feerica personaje- 
lor, precum si natura exuberantă, element de dialog 
afectiv, amintesc de Tom Jones al lui Tony Richard- 
son. Similitudini intenţionate: „Am vrut să fac un film 
ca Tom Jones”. Din indepártatul Ev, figura lui Don 
Pedro, principe de Aragon, vine către noi sub infáti- 
sarea actorului de culoare Denzel Washington. O 
altă modalitate de a apropia istoria de actualitate. 
Din spiritul dramelor shakespeareane descinde 
Pruncul din Macón, parafrază la mitul creştin al fe- 
cioarei-mame. Și pentru Greenaway „lumea este o 
scenă“. Cineastul amplasează misterul său medieval 
în decorul unic al unei catedrale (din Macón). Perso- 


@ ii furiosi privesc 
spre viitor. cu mânie: Dog ulat 
de Mike Leigh cu David. Thewlis 
(laureat) şi Lesley Sharp ` 


EA de 


@ piosie cu pietre de Ken Loach; 
` (neprofesionist), 
Gemma Phoenix 


PROCES 
LA HOLLYWOOD” 


Recent, un tribunal din Los 
Angeles a pronuntat o hota- 
rare care a produs multă 
vâlva: Kim Basinger a fost 
condamnată să plăteasca ci- 
neastei Jennifer Lynch si 
companiei de producţie 
„Maine ` Line Pictures“ suma 
de 9 milioane dolari drept 
despăgubiri pentru a-și fi cál- 
cat cuvântul dat De fapt era 
vorba de un contract verbal, 
fara o iscaliturá depusă pe un 
act inscris, proba materialá 
cum se spune în justiție, ac- 
trita angajându-se într-o dis- 
cutie cu autoarea scenariului 
„Boxing Helena“, cá va inter- 
preta rolul principal. Procesul 
a stârnit nenumărate discuţii 
pentru că, așa cum susţine 
avocata scenaristei „verdictul 
acesta demonstrează că acor- 
dul exprimat contează şi ni- 
meni în tara asta nu poate fi 
deasupra legii în materie de 
justiție“. Pe baza acceptării 
verbale a actriţei că va juca în 
viitorul film, compania mai 
sus pomenită s-a şi angajat în 
preliminariile, destul de costi 
sitoare, ale lansării publici 
tare a filmului 

Şi cum s-a apărat Kim Ba- 


e Jurnalistul californian 
Tony Castro -a fost condam- 
nat la 5 luni închisoare pen- 


tru escrocherie. El pretinde 
că a plătit (din fondurile zia- 
rului la care lucra) informa- 
tori care i-ar fi furnizat amă- 
nunte picante din viaţa vede- 
telor. Adevărul era putin altul: 
ştirile t&Æonfectiona ei însuși 
iar banii (240.000 dolari .; în 
patru ani) intrau în buzuna- 
rele proprii. Cel care a dus la 
arestarea ziaristului nu este 
altul decât Necrutátorul Clint 
Eastwood care a depus plân- 
gere în urma unei stiri care 
anunţa că va fi asasinat de un 
grup de neonaziști. Pentru 
polițiști a fost floare la ureche 
sa-l descopere pe vinovat. Si 
la ei (dar si la noi) poliţia e... 
cu cine trebuie. 

e Arnold Schwarzenegger a 
găsit o soluţie pentru rezolva- 
rea problemelor de trafic ru- 
tier. Pentru filmările exte- 
rioare la Last Action Hero 
nici un vehicul n-a putut cir- 


> culă în- Manhattan. Taman la 


orele: da vârf s-au numarat 
(cu aproximație) peste 12 mii 


+ de automobile care s-au mis- 


singer? „Boxing Helena" — a 
spus ea —a fost pentru mine 
cel mai “straniu scenariu ce 
mi-a fost dat să citesc. Este 
vorba despre o femeie fara 
brațe și fără picioare, o fe- 
meie care nu are decât cap. 
După ce am citit acest scena- 
riu am. avut intenţia să stau 
de vorbă cu autoarea şi să în- 
cerc sá explic ce resenti- 
mente mi-a provocat contac- 
tul cu. un asemenea perso- 
naj". Un martor la acest pro- 
ces, fostul impresar'al lui Kim 
Basinger, a declarat că a sfă- 
tuit-o sà nu primească un 
asemenea rol. „Am intrebat-o 
de ce ea, care are cele mai 
frumoase picioare. din lume, 
vrea sá joace intr-un film. în 
care-i sunt. amputate?“ Ac- 
trita a acceptat sfatul după ce 
işi daduse acordul. lar acum 
plătește. 


MARINA -VLADY — 
SCRIITOARE 


A apărut în editura pa- 
riziană „Fayard“ romanul 
Marinei Viady intitulat „Cala 
toria lui Serghei Ivanovici’ 
Este povestea unui adoles 
cent candid care se trezeste 
intr-un război care nu este al 


cat în ritmul : Motor‘! 
„Stop!“ Motor!" adică -un fel 
de „Ambreiați!“ „Debreiaţi 
Nu au avut loc nici un fel de 
incidente, automobiliștii new 
yorkezi fiind după cum se 
vede — mari iubitori de arta a 
șaptea! 

e Nu la fel au stat lucrurile 
cu Brian De Palma. Realiza- 
torul a fost dat afară din sub- 
teranele metroului din .New 
York unde turna ultimul său 
film, Carlito's Way. Respon- 
sabilii metroului -au găsit că 
este cam mult ca o echipă de 
cinema să găurească plafonul 
vagoanelor, să taie un stâlp 
de rezistenţă, să pună reflec- 
toarele. in ochii mecanicilor si 
să dirijeze mișcările vagoane- 
lor, 

e. in ajunul primei zile de fil- 
mare la Ursuleţul de plus (re- 
gia Jacques Deray) a avut loc 
o întâlnire. de lucru între rea- 
lizator și interpreţii principali, 
Alain Delon si Francesca Del- 
lera, la unul din restaurantele 
de lux din .capitala franceză. 
Frumoasa si provocatoarea 
Dellera — care a incins spiri- 
tele la ea. acasa, in Italia — a 


tul decát cel din Afganistan, 
„Călătoria lui Serghei ivano- 
vici" spune comentatorul 
francez Thierry Billard in 
„Premiere“ — este o poveste 
rusească emoţionantă, îne- 
cată în lacrimi şi drame, 
sânge și emoție, un val de 
ură si moarte care. debutează 
ca un poem. La început, totul 
este suav:- tonul este dat de 
cuvinte tandre, ca un ceai cu 
sirop de roze. Apoi frazele 
sunt gâtuite de violență, cu- 
vintele se încarcă de ura si 
destinul o ia razna. Totul de- 


vine măcel si crima. Afganis- `; 
tanui este conflictul generatii- `; 
lor sfărâmate, al sufletelor. 


pierdute, pe veci pângărite. 
Si, mai cumplită inca decât 
oroarea luptelor, este bezna 
întoarcerii acasă“. Cât despre 
Marina Vlady, ea declară des- 
pre romanul propriu că este 
sun “strigăt de furie și -dra- 
goste pentru tinerii ruși, un 
urlet tragic si expresia durerii 
însăși de a scrie despre 0. so- 
cietate care s-a automutilat.” 


# ACCIDENT 
SAU CRIMĂ? 


in ziua de 31 martie pe pla- 
tourile de filmare la The 


ajuns cu întârziere. Delon şi-a 
privit ceasul şi a spus pe un 
ton sec:" Domnisoará, aveti 


11 minute întârziere. Să știți 
că nu veţi fi dumneavoastra 
cea care il veți face să ás- 
tepte- pe Alain Delon” (il fa- 
cuse deja!). Apoi s-a ridicat și 
a plecat. incidentul a făcut-o 
pe juna actriță să înceapă să 
se îndoiască de capacitatea ei 
de seducţie. 

® Cu toate că alături de so- 
ful ei, Bruce Willis, fermécá- 
toarea Demi Moore s-a arátat 
foarte agreabilá la inaugura- 
rea noului restaurant „Planet 
Hollywood" de la Londra (ai 
cârui patroni sunt cei trei 
„duri" ei ecranului american 
Schwarzenegger-Willis-Stal- 
tone), nu același lucru s-a in- 
tâmplat la festivalul de la 
Deauville, unde actrița a fost 
invitată de onoare. La una din 
conferințele de presă ea:a på- 
răsit furioasă sala. Motivul: 
nu i-au plăcut culoarea și 
modelul, de tapet al încăperii. 
Se pare că o stresau trandafi- 
raşii.. Pe unii, nu. 


Doina STĂNESCU 


Kim. Basinger a refuzat. rolul preluat de Sherilyn Fenn 
în Boxing Helena (r. Jennifer Lynch) — cu Julian Sands 


Crow (Corbul) nimic nu pre- 
vestea tragedia ce avea sa se 
întâmple. "Un. efect special 
prost pregătit. și gloantele ce 
ar fi trebuit să fie oarbe l-au 
ucis pe interpretul principal, 


Brandon Lee — 
o moarte misterioasă 


Brandon Lee; Accident sau 
crimă cu premeditare? An- 
cheta declansatà n-a elucidat 
inca misterul morţii actorului 
(în vârstă de 28 ani) care nu 
era altul decăt fiul lui Bruce 
Lee. Dincolo de faptul divers, 
dispariția violentă a lui Bran- 
don aduce aminte — straniu 
— de cea a tatălui sau, în 
urmă cu 20 de ani. În 1973, 
Bruce Lee, starul kung fu, 
murea si mai misterios în 
urma unei hemoragii cere- 
brale pe platourile de filmare 
fa Jocul cu moartea (titlu 
parca premonitoriu!):. Pára- 
sind Hong Kong-ul pentru 
Hollywood, Bruce Lee câști- 
gase pariul pus cu prietenii 
sai Steve McQueen și Lee 
Marvin: acela-de a scoate fil- 
mul cu kung fu din. „ghetou“ 
şi a-l impune ca un gen cine- 
matografic. de sine stătător. 


„Lucrul acesta nu a convenit 


unor anumite forțe oculte 
care sunt responsabile de 
moartea tatălui meu“ — spu- 
nea recent Brandon Lee. El 
evoca dé multe ori „demonii“ 
pe care-i simțea dând târ- 
coale familiei sale și care se 
spune, s-au răzbunat. Ultimul 
sau film se numea: Dragon — 
The Bruce Lee Story. 


= PRODUCT; 
PLACEMENT ` ` 


De ce Lois Lane (Margos 
Kidder) fuma Marlboro in Su- 


perman? (1980) Răspuns: ;* 
Pentru că Philip Morris var- 


o 


i 
- > 
sase 42.500 dolari producáto- 
| rilor pentru ca tigárile firmei 
`` * să fie folosite în -acest film. 
© `` De ce E.T, degusta „Reese's 
5 é Pieces" (bomboane cu unt de 
alune si imbräcate in cioco^ 
l latá) si nu MEME, (pastile 
l din ciocolată multicolorá) in 
| filmu! lui Spielberg? Pentru 
ca „M § M" refuzase sà plá- 
teasca suma ceruta de produ- 
catorii filmului, in schimb Re- 
` ese... virase un cec consistent 
pentru „promovarea produse- 
lor sale“. Rezultatul a fost că 
vânzările i-au crescut cu 60% 
în timp ce ale lui „M & M“ au 
scăzut vertiginos. Această 
practică relativ recentă (prin 
anii '60 sunt înregistrate pri- 
mele apariţii) este cunoscută 
sub numele de product pla- 
cement si constă în a cere fa- 
bricantilor si distribuitorilor 
de diverse produse care sunt 
otamo in zime; fè come 
buie financiar la etul fil- 
mului respectiv. Produet pla- 
cement a devenit o adevaratá ` 
industrie care isi =. strategi- . 
ile sale, agenții sái şi a cărei 
cifră de pei ră a fost anul 
trecut de 40 milioane dolari. 
Se intelege ca și firmele con- 
structoare de automobile au 
vrut să beneficieze de subiec- 
tul filmelor pentru a-și mări 
vânzările, indiferent că este 
vorba de „Pontiac Trans Am" 
condus de Burt -Reynolds ‘in 
Smokey şi. banditul. (1977) 
l sau Chevroletul Lumina dus 
spre victorie de Tom Cruise 
în . Zilele. tunetului (1990). 
Filme -- aparent. inofensive 
-- ca Ghost sau Home Alone 
sunt deasemenea „vinovate“ 
de a fi pactizat cu comerțul. 
in Ghost 16 produse sunt 
arătate si evocate de 23 on 
iar în Home Alone — 31 
duse sunt arătate de 42 ori. 
Product: placement ramâne 


lit TAUT 
MEE 


Pentru toate 
admiratoarele 
lui Dirty Dancing: 
Jennifer Grey 
si. Patrick Swayze 


însă pentru industria tutunú- 

lui un instrument de marke- 

ting. extrem de important, dat 
fiind că publicitatea pentru 
aceste produse este interzisă 
la ragio. si tv. 


CÂTE. CEVA 
SPRE. CENZURĂ 


e Acuzat cà a incitat la 
crimà si viol, Stanley Kubrick 
a cerut (in 1973) ca filmul sau 
Portocala să fie re- 
tras din sălile britanice. inter- 
dictia. a rămas în „picioare 
“până în ziua de azi. Directoa- 
rea unei sali unde a fost difu- 
zat filmul a fost obligată sá 
plătească o amendă de o mie 
de lire (sterline!). 

e Tot cenzura a interzis — 
în Italia — accesul copiilor 
sub 18 ani la filmul: Nopți sál- 
batice al regretatului Cyril 
Collard. 

2 e in sfársit, Sharon ‘Stone 
> | a tost foarte necăjită când: a 


AS + aflat ca trebuie să re-tilmeze 
Un viitor D'Artagnan scenele de amor din Sliver. 
în noua versiune © ` 


a ,Muschetarilor“ lui Dumas: 
Chris’ O'Donnell 


Femeia care 
l-a fácut să aştepte. pe Delon: 


Cenzura americană l-a găsit 
prea îndrăzneţ si a amenințat 
pe realizatori că-l va interzice 
tinerilor sub 17 ani. „De 
multe -ori mă gândesc să ma 
las de meserie. Si la urma ur- 
melor scenele acelea nu erau 
chiar aşa decoltate“ se plân- 


„agea Sharon. Chestie de gust! 


2 


> EALVA Fl... EL 

Lipsa rolurilor feminine ta 
Hollywood este binecunos- 
cuta. Picătura care a facut să 
se reverse paharul a fost fil- 
mul Dead Reckoning. Rolul 
acceptat de Geena Davis a 
fost atât de „stilizat“ incât el 
va fi interpretat de... Steven 
Seagal. „O versiune mai ‘co- 
mercială si: mai violentă care 
va marca — după spusele 
producătorilor — o cotitură în 
cariera actorului”. In loc de 
„anul femeii“ vom avea „anul 
Seagal"? e 


Francesca Dellera ni dea Haver 
i pore ç heresa Porter c/o P.O. Box 
Ls +. 2080, London E 10 5 SF England 
Tanya Roberts (Ochii on A 
c/o’ Chuck Meagher, East 
Gate Drive, Daly oie 
) ae California 94015 USA 
* Gary Cole’ (Midnight Caller) 


c/o Caroline Forbes-Pollard 
Flat 1, 121 Inwood Road, 

Nounsiow, Middlesex TW 3 
1 XW — England 


9 N. nE Nu Pisctindein de o eventuală 
schimbare a adreselor. 


(Urmare din pag. 17) 


aiwanezul Hou Hsiao Hsien a intrat în 
conștiința cinefilá în 1989 când a cuce- 
rit Leul de aur cu Orașul suferi 
Acum, la 46 de ani, cel de-al treilea film 
al său e onorat cu premiul Juriului. Și 
pentru el, cinematograful e un mijloc 
de a rememora istoria ţării sale. Dacă în filmul ante- 
„rior Hsien prezenta Taiwanul după 1945, când ocu- 
patia japoneză luase sfârșit, acum el revine la înce- 
put de seco! si se oprește in 1945. Si el recapteaza 
trecutul prin biografia unui maestru al artelor mile- 
nare: Maestrul păpușar. interpretul acestuia în vârsta 
de 86 de ani, din biografia câruia s-a inspirat regizo- 
e a fost prezent. Papusile sunt o metaforă. Istoria 
sfarseste prin a face din maeștrul insusi o marionetă 
„Azi, a declarat regizorul la conferința de presă, ma- 
estrul marionetelor sunt banii“. 


amera de aur, acordată pentru debut. 
însoţită de 300 000 Fr.F., spre a da rea- 
lizatorului o șansă pentru următorul 
film, a revenit cineastului vietnamez 
Tran Anh Hung br de ani) pentru Mi- 
rosul arborelui de verde. i 

cineastul trăiește în Franța de când 
avea 18 ani, și el s-a reintors cu acest prim film la 
origini,in Saigonul copilăriei sale din anii '50. Nu atât 
istoria cea mare tulbură viața familiei sale de comer- 
cianti înstăriți, cât moartea tatálui,urmatá de faliment 
și destrămarea familiei. Şi aici cotidianúl se deru- 
leazá in cadență de ritual creator de mister în jurul 
celor mai banale gesturi, cum ar fi arta de a gáti pa- 
paia verde. 

Lăsând în afara palmáresului filmele americane, 
italiene și franceze (despre ele în numărul viitor), 
preşedintele juriului, regizorul Louis Malle, s-a arătat 
la fel de riguros și de sensibil ca în filmele sale. El 
nu s-a lăsat impresionat de prezența renumitilor ci- 
neasti din concurs și a optat pentru filmele care au 
pe ‘afectiv și estetic, respectând declaraţia sa 
de la conferința de presă ce a precedat cea dintâi 
proiecție: „Cred din ce în ce mai puţin în ideologii și 
din ce in ce mai mult în emoție“. Este dealtfel si o 
posibilă definiție a cinematografului. 


e LE FILM FRANCAIS - 15. ee, 2 sub titlul incitant „Roma- 
nian Graffiti“ filmul e definit drept: „Un Rashomon în cheie co- 
mică. e GLOBE - 72 Mai, titrează: „Un nou, nou val? „Selec- 
fionati în programele paralele :ale Festivalului, câțiva cineasti 
nu se tem de nimic. Ei sunt:rând pe rând poeti, violenti, lupta- 
tori și îndrăznesc“. În cronica ce urmează filmul este apreciat 
pentru scenariu si pentru „privirea paradoxală asupra Romá- 
niei; „un polar în epoca Ceaușescu“ @ VARIETY - 17 mai - 
„Narată în stilul lui Rashomon, povestirea este filmatá cu un 
umor bine strunit. Filmul reprezintă un pariu câștigat pentru 
festivaluri şi 'sălile de artă și experiment. El a pus pentru 
prima dată in evidenţă pe regizorul-scenarist Nicolae Caranfil, 
ca pe un talent care se cere urmărit.“ e Tot VARIETY din 23 
mai, într-un articol de bilanţ consideră: „in afara filmelor pee 
yA + <z intrunit consensul general (Adio, 

Despuiat...) alte patru filme din "CHENZINA 
rra ră bea au adus revelația unor talente“ - pata: 
ele este enumerat si E sporgersi. e LIBERATI 
17 mai, compară filmul lui Caranfil cu cel al tânărului Soder- 
bergh (Sex, minciuni si video) definindu-l: „Sex, impertinenia 
şi cazarmă. O comedie-dinamită cu un tonus pe care din vina 
noastră nu-l bánuiam. A fost prima et 3⁄4 i mereu A doua a ep < at 
nariul care pana in ultima clipà-ne be: 
teptate“. e LE MONDE - 16-17 mai cub titut sur a ea 
În aceeași . 


mani“ publică un amplu interviu cu Free: 
zi, LE FIGARO sub un titlu identic „Râsul la români” scrie: - 
„Cineastul s-a inspirat chiar din glumele; pe-care le 

rocratif timpului, bancul fiind singurul produs exportabil..;. 

mul esta o premieră in genul său. O reușită promițătoare care 
ar'trebui să-și găsească cu ușurință publicul“. 


= 
* 


Duminici cu bilet de voie - o coproducție româno-tranceză 
intre: „Filmex” - al cărui producător executiv, Titi Popescu, 
jad deja prin Balanța, a fost deasemenea intens apreciat 
„images“ (Francois Fries) - a fost deja achiziționat în vede- 
pets difuzării de distribuitori din Franja, Elveţia, Italia; pe 
agenda festivalurior este așteptat, până la sfarsitul anului la 
Valencia, Sao Paolo, Montreal şi Londra. 


3 * 


49 


Coperta noastrá: 
LARA FLYNN BOYLE. Frumusetea 


delicatá a acestei tinere actrite de 23 de 
ani a fost unul dintre argumentele de 
atracţie ale serialului Twin Peaks. În ro- 
lul Donnei Hayward, prietena inocentă 
a versatei Laura Palmer, ea se meta- 
morfoza credibil într-o tânără curae 
joasă, decisă să dezlege misterele unui 
asasinat. Perioada de lucru la serialul 
T.V. atât de celebru i-a asigurat uceni- 
cia pentru trecerea la marele ecran. Nu 
cu mult timp în urmă a încheiat filmă- 
rile ia The Temp, un thriller semnat de 
Tom Holland în care joacă alături de 
| staruri ca Faye Dunaway si Timothy 
Hutton. 

Parcursul Larei Flynn Boyle seamănă 
cu al multor stariete hollywoodiene: 
după ce a studiat la Academia de Artă 
din Chicago, ea s-a mutat imediat la 
Los Angeles pentru a se pune la dispo- 
zitia unor impresari cinematografici. A 
căpătat un.rol „de coloratura” în filmul 


de televiziune The Preppie Murder - 


(1989), partitură de mica întindere care. 
în interpretarea Larei, a devenit însă un 
rol remarcat. Acesta i-a asigurat si dis- 
tribuirea în Twin Peaks, serialul care i-a 
pecetluit biografia. Au fost doi ani de 
lucru alături de unul dintre cei mai ne- 
conformisti regizori americani, David 
Lynch, în acelaşi timp, perioada unei 
indelungate. idile cu partenerul sau, 
Kyle Mc Lachlan. Despre Lynch ea 
afirmă că este original și pentru că 
„este capabil să vizualizeze în mod per- 
sonal erotismul, este acuzat pe nedrept 
de perversitate, numai pentru că nu 
este tipic”. 

Printre rolurile de care actrița este 
mândră se numără şi cel interpretat în 
cee lui Clint Eastwood, The Roo- 
ie. Fragilitatea ei fizica se aflá, in per- 
sonajul jucat,acolo, in contrast cu duri- 
tatea caracterului. O anume violenta o 
caracterizează şi pe -protagonista : din 

Rock West, cel mai nou film al său. 


Kravitz) 


Nu au rezistat chemării... 
(Urmare din pag 7) 
Mick Jagger, solistul grupului Rolling 


Stones, dupa ce formaţia apare in 
Charlie is My Darling (retor Whitehead, 
1965), joacă in douá filme realizate de 
regizori importanti in 1970: Performan- 
ce (Nicholas in colaborare cu Do- 
nald Cammell) si Ned Kelly (Tony Ri- 
chardson), fiind apreciat de criticá A de 


20 


_Jins in 


spectatori si ca actor. În 1971 Brian 
Gysin se gândeşte sá ecranizeze Naked 
Lunch, romanul-cult al lui Borroughs, 
și-i propune chiar lui Jagger rolul prin- 
cipal, impresionat de precedentele-i ex- 
periențe cinematografice. (Si un alt ` 


rocker-actor celebru, David Bowie, ene 


sese intenţia sá ecranizeze cartea.) Ul- 
tima apariţie intr-un film a lui Jagger 
este în (Geoff Murphy, 1991); 
aláturi de Anthony Hopkins si Emilio 
Estevez, film ¿a cărui coloană sonora 
este alcătuită din bucăţi rock .interpre- 
tate de grupuri ca Scorpions sau Jesus 
Jones. 

„Tot la un nivel superior unei simple 
apariţii ca vedetă rock se situează rolu- 
rile deținute de David Bowie, care şi-a 
cucerit prestigiul ca actor in. The Marr 
Who to Earth A bi Roeg, 
1976), consolidându-şi-l apoi in Furyo/ 
Merry Mr. Lawrence (Nagisa 
Oshima, 1982). Dintre rolurile sale de 
succes, succes bazat in mare parte si 


„pe apariţia sa ca o. făptură nepámán- 


teană, androginá, misterioasă si tulbu- 
rátoare, Je mai amintim pe cele din The 
Hunger . (Tony Scott, 1983) si Twin 
Peaks (David Lynch, 1992), in acest din 
urmă film rolul său de numai câteva mi- 
nute prezentându-ne chiar o ființă de 
pe o altă lume. 

Sting-este la rândul său atras de film 
si dorește să fie un adevărat actor 
atunci când -joacă E! declară: „Cine 
vrea să-l vadă pe String? Într-un film? 
String! N-am auzit niciodată de el! Ce e 
asta? S-ar duce mama ta să-l vadă pe. 
String într-un. film? Sunt mândru că 
sunt un muzician rock, dar nu vreau să 
fiu unilateral. Cand sunt într-un film 
vreau să joc.“ Si atunci joacă, rolurile 
sale din Stormy Monday (Mike Figgis, 
1987) si Dune (David Lynch, 1984) fiind 
márturie in acest sens, 

Sà mai notám prezenta pe ecrane a 
unor mari staruri ale rockului mondial: 
Art Garfunkel in Aliniatul 22 (Mike Ni- 
chols, 1970), Donovan in Poor Cow 
(Ken Loach, 1967) si Flautistul din Ha- 
melin (Jacques Demy, -1971), Phil Col- 
uster (David Green, 1988), Tina 


„xonă foarte. 


- ipostaza de: mna durà in care aparé ` S 


aici {ñ mobilizează resurse actoricești 
“încă nebănuite. În plus, i s-a părut o 


“ experiență amuzantă „să impusti pe ci: . 


neva care, la sfârşitul filmării se. ridică, 
zámbeste și isi aprinde o ţigară“. Lara 


Flynn Boyle-viseaza să joace în cât mai: 
multe filme ou buget redus, singurele.. 
care-și permit să iasă din tiparele hol- 
` lywoodiene “si stimulează. creativitatea. 


Cum este însă lucidă, știe că, i nevoie 
de succese în peliculele conve 
pentru a putea să ai si in cele 


ventionale™. 


TONY LEUNG. ste cea mai celebră , 


vedetă masculină din Asia. A fost pro- 
pulsat la rangul de star de rolul din fil- 
mul francez Amantul de Jean Jacques 
Annaud, un imens 
apărut, nu cu mult timp după premieră, 
și pe ecranele noastre: Miile de scrisori 
primite de la admirätoare de pe tot ma: 

a pore hr putere de 


ui me. Loung 

Născut iin: Fong Kong într-o familie 
„atașa! Valorior tradiționale. chineze 
dar chisä spre cultura universală, 
actorul a primit-o educație- anglo-sa- 
asa, După trei ani de 
t i-a fost propus en 
ap Aven 23 a ani 
r tat partitura ultimului 

párat al: Chinei ` in super-productia 
chineză “Ultima împărăteasă. Pentru 


… această interpretare a primit, în Hong 


ong premi» pentru cei mai bun actor 


"tin 1984) nouă ani de carieră 
` manat tara sa Doro lui numá- 
: rând zeci. de 1 


inii sale pentru teatru. 
Este mândru de piesa scrisă impreună 
cu nişte prieteni despre masacrarea 
studenților chinezi ‘in’ piaţa 
Tien-an-men, jucată de trupa sa în iu- 


` ` nie 1989 


Turner in Mad Max Beyond 


. Thunder 
dome (George Miller, 1985, al a de”. ~ 


Mel Gibson) ori er 
nor in Hush- by (Margo Far 
Mu 1989). 
` Roger Daltrey, solistul grupului: The 
„interpretează rolul principal: în 


E (1975), realizat de Ken» Russell 


după opera rock compusă de grupul 
britanic. in același an regizorul îl distri- 
buie pe Daltrey şi în ania, o 
biografie a lui Usa realizată într-un stil 
plin de originalitate. Peste ani, interpre- 
tul va juca in Buddy's Song (Claude 
“Whatham, 1990) rolul tatălui lui Ches- 
ney Hawkes, un rocker care aspiră la 
glorie. Timpul trece... 

Până și rebelul Bob Dylan' va apărea 
pe ecrane în Pat Garett și Billy the Kid 
(Sam «Peckinpah, 1973), indeplinindu-si 
astfel unul din vise, acela de a apărea 
într-un western. În fire (Dennis 
Hopper, 1991) # va avea ca partener pe 
un alt celebru interpret, Neil Young. 
Solistul are în vedere proiectul unui alt 
film, al cărui titlu este Times Changing 
Back. Alte timpuri, alte nostalgii... 

Si noile stele ale rockului s-au lásat 
“atrase de mirajul marelui ecran. De 
exemplu Chris isaak, cel care a compus 
tema de fle saibetic a filmului lui David 
Lynch Su 

ecrane în scurte roluri în 
Mob (1988) și Tăcerea. Sonor 
-(1991), ambele in regia lui Jonathan 
- Demme, ca si in Twin Peaks. Conside- 
rat deja un ere imagine de 
care vrea să scape, el este distribuit de 


Bernardo -Bertolucci în filmul care se. 
e actualmente în lucru, Micul Bud- `: 
5/93). Aici el va interpreta, : 


a of si nr. 
un rol mai us că cel al tatălui micu- 


fului în care s-ar fi reincarnat Buddha: . 


Bono, solistul grupului U2, considerat 
de cititorii revistei „Rolling Stone“ drept 
cel mai bun solist vocal al anului 1992 
si în acelaşi timp cel mai sexy cântăreț 


rock, niger pe y el sá Adi ra a 


film cu titlul The 

Am preferat sá ne pe la frees 
nume Féprézentatité, care demon- 
streazá cá adeseori chemarea ecranului 


ionale . 
con- À 


international ` 


1 a arar: 
sălbatic (1990), a ap: 


y 9 
Tánárul actor a acceptat sá joace in 
prima sa coproductie internationalá, 


Amantul, fiind conştient că acest lö- 
ve-story între un chinez și o europeană 
va provoca reacții violente: „Deși s-au 
văzut aici scene erotice şi mai intense, 
a aráta un oriental și o albă în acelaşi 
pat este o noutate care poate surprinde 
si chiar soca. Chiar în Hong “Kong, 
unde căsătoriile” mixte sunt frecvente.“ 
Tony Leung a fost până la urnä múltu- 
mit că și-a asumat aceste riscuri, suc- 
Gesul de public dar şi de Cfiticà al 
peliculei lui Jean: Jaques Annaud con- 
firmând justetea opțiunii sale. Desi în 
fața lui se 'deschide perspectiva unei 
neobişnuite cariere internationale, el nu 
se gândește să plece din Hong Kong. 
„M-am născut și am crescut aici. lubesc 
acest oraș care mi-a dat foarte mult. 
Aici vreau să trăiesc“. 


vedetele cinematografului. contempo- ` 
ran: Richard Gere a condus grupul rock 
The Strangers înainte de a deveni ac- 
tor, Patrick Bouchit fa trecut si el 
printr-o perioadă roi „ca și regizorul 
spaniol Pedro Almodovar. care apare 


; chiar într-o secvenţă din’ Labirintul p 


siunilor (1983) impreună cu grupul E 
interpretând „șlagărul“ „Suck. it To Me”. 
Si Cyril Coilard, premiat cu César pen- 
tru Nopțile sălbatice, dispărut partida 
(v. şi nr. 4/93) a cochetat cu rockul. 
La regia de film au trecut si alte ve- 
dete. Nemultumit de lucrul cu regizorii 
protesionisti, Prince isi regizează sin = 
povestile suprarealiste, Under t 
Cherry 


Purple Rain si Graffiti 
Bridge, ca si filmul-concert Sign'o':the 
Times, primite cu destule rezerve de 
critică. „Muzică foarte bună. Păcat că 


pre film“ nota un-cronicar american la 
apariția filmului Graffiti Bridge (1990). 
După ce Jonathan Demme realizase 
un film despre un turneu al a i 
Talking Heads (Stop Making 
1984), lui David Byrne, membru al gru- 
pului, îi vine ideea să realizeze singur 
un film: Astfel apare True Stories 
(1986), un film destul de bine primit de 
Critică. Nu la fel s-a întâmplat cu The 
Lunatic (1990), “realizat de un fost 
membru ai grupulüi 10CC, Lol Creme. 
Nu toti au talentul unui Jim Morrison, : 
cel care-a dat tonul cu a elende: 


(1969), film cu Thé Doors, realizat de ` ` 


ison incolaboräre cu Franck Lis--- 
ciandro si Paul Ferrara, sau al jui Frank. - 
Zappa care'a realizat în 1971 200 Mo- : 


‘tels (coregie cu To ranas M. Se tee: 


care apar, alături : 


hers of invention): “Ringo Starr, Keith 
Moon. 
Grani 


dintre cinema şi muzica rock 
M: de trecut. Nu intot- 
rezultate, A 


nu se poate spune același lucru'si dès- ` 


| 


po 


„la 


românească 


oroc că 
există și 
„căi . nes- 
tiute ` prin 
care sti- 
ma dato- 
rată unei 
opere si unui: ar- 
tist capătă o au- 
tonomie a sa, o 
forță cumva ma- 
gică, independentă 
de capriciile și 
umorile contextului 
imediat. Dacă lu- 
crurile n-ar sta așa, 
dacă, de pildă, con- 
siderația acordată 
unui nume ar fi 
pusă la vot ori con- 
ditionatá de un 
consens al colegi- 
lor, primii care ar 
avea de pierdut, in 
spațiul nostru ci- 
neast, ar fi autorii 
filmelor de excep- 
tie. Evident, nu toţi 
cei buñi. ar suferi 
consecințele ingra- 
titudinii, fiindcă vo- 
tul și consensul au 
¿si perfidia lor, știu 
"să-și. acopere. jo- 


cul: ce nu se con- 
„eră pe merit unuia, ` 


se oferă suplimen- 
tar altuia de alături. 


Însă există- candi- - 
‘dați siguri .și stabili: ~ 
ingfatitudinea ` 
` contemporanilor =Ç 
“nu neapărat la osti- ` 
litatea lor 'fățișă, 
nici la: resentimen--. 


` tele manifeste, ci ta 


:-politetea ` sécret-re~ ` 


fractarà a breslei 
` care iese mai bine 


ii în rélief astăzi, 


“vând. nu se mai. 
t poate da vina pe 
'“culturnicii dictatu- 
rii. lar perdanti din 


oficiu, în acest ros 


';gistru, . au fost și 


sunt cei mai buni x e 


“dintre cei buni. Im- 


- tofi ceilalți, deși ra- 
pre bi Soak o 

escon. are 'ros- 
titä in public. Des: 


considerarea se. 


L „pronunță îndeosebi, 


Á scurà și tenace’ nu - puñs, spre 
are eficienţa ei.no- : 


cla,” “subevalua’ 
rea vai “agra: 
vatd,. într-o artă so: 
cotitá a efemerului,.: 
de numitul „efect. 
de tobogan al erei 
audio-vizualului“. 


*) Vezi si Noul Cinema Nr. 


“potriva lor se coali-; 
‘n zează la o adică, : 


“4 


"i Lucian Pintilie? ` 
si “ingratitudinea colegiala 


Lucian Pintilie impărtășește soârta predece 


sorilor săi Victor Iliu şi Liviu Ciulei Bus stima + 


kopama și si versatilă de. de coe se gi rr me- 
diile cineaste te de-a lungul | mic de. 
filme a a lui 


it ui dépenillor m nue fi 4 


unio e ran roduc pènd la eo, 
zia de blocare a difuzării si d adreg ee 


ecrane cu o intárziere de un deceniu, tocmai: 
de rezervele si de indiferența colegilor de: ta- 
casa de filme și din diferite comisii s-a lovit. 
De ce trag clopotele, Mitică? Cu totul recent; _ 
nu altă instituţie decât Wniüneá Cineastilor, ` 
prin juriul său pentru premiile-pe anul 1992; ` 
nu numai cà a privat fa de Marele Pre- - 
miu; dar. |-a si împins către pi trei sau pa- 
tru, prin intercalarea Premiului pentru regie cu... 


un Premiu special al juriului şi-un Premiu pen- ` 


tru cea mai bună ecranizare acordat Sri É pro 
dueti, SIM. d. 3 


TAa Dk al revac sii nul oc Dei wes : „publicaţii. 


> Miticá?, în încercarea de a des- 
¿operi: ceeace nu reusisem: sá remarc la pri- 


` mele vizionàri: acele ultragii aduse sentimen- 


tului national si o anume „ofensă“ precisă la ` 


, adresa tricolorului însuşi, ip dir À x at 
colegi a căror. bună credintá 


eS a să 
observaţie.-şi.nu -numai, am 
n bliniez, ca sà nu fiu gre- 


sit inteles am z ) amintindu-mi de one = 


proiec : 
rom bio ARE “într-un trib african. Dup dora 
nare"; 


e, n-am reușit. nici la a treia vizio- 
nare. 
"lorului cocoşul din filmui lui Lucian Pintilie: 
Complicată treabă — percepția etre abet 
fică! 


3, 9 și 10/90; 


Nr. 1 si 4/91; Nr. 8 si 11/92; Nr. 3/93. 


. rea piesei 


= hilist, 


tându-mă de tot foul de} de pl , 


ionarii -europeni i-au întrebat ‘pe, 
:bästinasi ce-au reținut din film, iar ei au rás- ` ^ 
stupefactia europenilor, că au a =, 
nut găina! De-abia la revederea filmului, mi- `. 
sionarii au descoperit în planul, doi o gáiná à) 
3 trecând: prin câteva apă Ei bine, în ceea ce. 
“mă. 
we mi. dau seama ce ofensă aduce trico- .. 


pe piața internaţională 
video. 


În afara rezervelor de ordin tematic (reite- 
rate pentru Balanța, la ultimul festival de la 
Costineşti, ce-i drept numai în aparteuri dar 
distanța s-a simţit și din prezentarea filmului 
in afară de concurs; Ja cererea autorului“, bi- 
neinteles), — douá obiecţii tind să diminueze 

in care ar fi urmat să 

> propunem on titlu sau două, spre a fi trase pe 
casete video: teatralitatea (mai ales în adapta- 
D-ale Severe hae ee mi-a 

. spus: un poa pamtletar” (acuzat in 
: Balanța, dar uşor de depistat in‘ toate cele- 
ee Pintilie n-ar fi, de fapt, cineast, ar fi, 
asemeni lui Ciulei, un regizor de teatru rătăcit 
* într-un teritoriu străin, practicând si el un „ci- 


nematograf impur“ (din nou ne scuteste de re- ` 


-plică Bazin). Sau, vorba interlocutorului meu 
poet, nu prea ar fi nici izor; ci un pamfletist 
-care se prevalează de mijloacele scenei și ale 
pel au ia hy a strica imaginea. românilor în 

udat 
‘am „stricată“, lumea cinematografică a imbra- 


ifisat ` cu entuziasm ultimul opus al lui Pintilie . ;. 
ca: s pe precedentele. si cele „mai: q seamă ` ` 


însă că, în loc să-și lase imagi- ` 


` gi-Comic infinitezimal 
> nematograful, fiindcă aparatul-care filmează 


tre-emploi-ului. sau tematic si ideatic, intoar- 
‘cerea pe dos a schemei eroice $i transforma- 
“rea filmului într-un poem al tragismului surd, 
al:mefientei, morții și trădării, în numele unei 
cauze necunoscute, fără chip, fără respiraţie 
şi fără orizont; apoi, lansarea formulei narative 
a tânărului cuplu itinerant, în care Irina Pe- 


trescu. si Dan Nutu ` anticipează. în multe pri-.: 


vinté,- deși in. “one pò ia Morgenstern şi 
Răzvan. Vasilescu din Balanța: aceeaşi cáutare 
reciprocă şi a destinului comun, în care lucidi- 
tatea si umorul inteligenței cenzurează, dar și 
hrănesc vraja emotiei si iubirii; e vârsta hiera- 
tismului expresiv, uşor incifrat, în unitatea sti- 
listică a imaginii mai ales cu concursul opera- 
torului Sergiu Huzum.. 

Cum-ne-am dat seama la a doua premieră, 


” după 20, de ani, în 1990, unicatul numit Re- 


constituirea este filmul fără nici un rid sau de- 
rogare de optică, fără disimulări esopice, dar 
și fără stridente démonstrative,. in contestarea 
celei mai ingenuu-perfide dintre utopiile totali- 
tare — cea mai dureroasă. dintre malformații: 
ocucapa tinerilor si-formatia umanà in gene- 
ral nou uh cuplu, de data aceasta de 
prieteni — elevii delincventi (George Mihăiţă 
și Vladimir Gáitan), dar într-o compoziţie po- 
liedricä si polifonică, desi statică, într-o sin: 
gură ambiantá, a bufetului de ștrand popular, 
cu proximitätile sale accesibile, din care nu 
„lipsesc gâștile volante şi muntele incetosat. E 
‘un spațiu in care încăpe întreg „sistemul edu- 
cational", 
mente criminal: procurorul indolent (George 
Constantin), profesorul divagant si acuzator in 
acelaşi timp (Emil Botta), militianul cu abilități 
de îndrumător al artelor” (Ernest Maftei) 
$.a.m.d. până la insolatia turmentatá balcanic 
a anonimilor — bufetierul si soferul sau fata 
exuberantă (lleana ` Popovici, fiindcă „am intál- 
„nit şi tineri fericiți...“ cum văzusem şi în filmul 
de debut), până la mulțimea care vine de la 
meciul al cărui Zvon t-am auzit tot timpul, cum 
„n-am scăpat din vedere ecranul televizorului 
“veşnic aprins. Totul cuprins în haloul unui tra- 
itrat, fără a fi uitat ci- 


„reconstituirea“ infracțiunii tinerilor este om- 
niprezent si determinant, mai ales la omucide- 
rea. „bine intenţionată“ din final, aceasta fiind 


DĂ “tema secretă a filmului, într-o primă auto-rete- 


Ea] Victor Rebengiuc. ion. Dinică. si Mariana Mihut 
Ê „în De: ce trag clopotele, Mitică? . ; 


de specialitate Mioi au inet 
tru prima data explicit numèle unui roman re er 
marii cineaști din Est. Si nu ca pe un autor ni- 
ci. exact invers, ca rent de 


frunte ¿al unu ,Cinematograf. -al credinței", 


“opus „cinematografului iluziei, `exhibitiei si 
So y 


Eggle Jousse — „Cahiers du ci- 
-néma"). În cel mai pedrept. ubteriușiu al 
ingratitudinii-e a cones ca ie Tc a euy 


“eventual, filme: ceva mai bune t: 
ică la ora șase „din Bpr ae o 
nematografic" și „Sub. raport 


“tematici - 
estule motive a: a Golias; regula 
“jocului, autoimpusă la-rubrica de 
față. Pentru acest cel mai impor- 

AE y NË cineast român. din ultimul 
+ pátrar al A și => primul care 

> Sa regăsit integral pe sine dupa 

1989 si unicul ale Gărui pelicule sunt toate in 

„cel mai înalt grad reprezentative — propuriem 

tragerea ‘pe casete video nu a unui film: sau 

două, ci a tuturor celor patru realizate în țară 
de am văzut, nefiind încă difuzat în Romania, 
i numărul șase, turnat în lugoslavia in 

anii '70, după o schiță de A.P. Cehov). 
Performanţele pentru care merită văzut as- 
tăzi filmul de debut Duminică la ora șase 

(1966) sunt, mai întâi, dimensiunile con- 


rentialitate a cinematografiei noastre. 

După două filme în care tragismul mocneste 
surd sau e asumat cu bravada zâmbetului, De 
ce trag clopotele, Mitică? este saltul paroxistic 
de tensiune care nu putea să nu se producă în 
universul filmic al lui Lucian Pintilie. lar spre a 
nu fi inertial, el convertește decis drama în co- 


media enormă. larási o montare într-un peri- 


metru restrâns, sufocant și prin aceasta virtu- 
almente exploziv, împrumutat din piesa iui Ca- 
ragiale „D'ale carnavalului, cu personajele sale 


- rotindu-se 'în cercul vicios din jurul frizeriei lui 


Nae Girimea. E o. lume de: periferie, dar în 
“Gare toate personajele au o volumetrie și o vo- 
lubilitate. de. zeități catapultate în mizerie si 
discordie (Victor :Rebengiuc, Mariana Mihut, 
Petre. Gheerghiu, Tora: Vasilescu, Gheorghe 


^ Dinică, Mircea Diaconu -ș.a.m.d.), într-o ai 


mulare telurică de energii, până la nivelul deli- 
rului, cum zice circumspect regizorul. in-sce- 
nariu. Adevăratul nume, nemărtărisit, al stării 
si al temei, e însă fanatismul. și deriziunea lui: 
în amor. $i trădare, în opinii politice și igno- 
rantá, în gesturi si vorbe — „Năică, si am să-ţi 
torn o revulutie, da' O revulutie... să má pome- 
nestil” zice Mita cu vitriolul sau cu toporul în 
mână. Cuplul, dublat, intercalat, se pulveri- 
zează, devine o ipoteză confuză, într-un dans 
acrobatic, în acest film care, departe de a fi 
teatral, are în el atâta mişcare violentă şi to- 
tuși cumva abstractizata, ca orice joc, încât se 
apropie de ipoteza cinematografului pur si a 
inog rafiei integrale", cu necesara gratuitate 
ingot oare a crezului. și formelor. Fiindcă — 
ce trag atât de puternic. toate aceste cio- 
„pote?! — „De funie...“ Trebuie să fii victima 
unei inertii mult prea sedimentate ca sá inte- 
legi, altfel decât ca expresie supremă, răstur- 
nată, a unei disperate tandreti, replica finala 
ui “„Lasă-i să moară proști... 
"Cu Balan 


extinde. și 


film prea recent pentru a mă. 


-a cita alte nume, Lucian Pintilie 


recte represiv, aleatoriu și final-. 


+ 


porneste Gin: nou la drum cu tânărul său cuplu - 


Rinerant de la inc 
pe un nou palier, ` `vecin picarescului tragi-co- 
mic post-modern, Ultragiant bineinteles -pentru 
retardarea noastră pretențioasă, nevoie mare, 
care a acuzat lipsa | e 'elaborare estetică. Mai 
tânăr decât oricând, la cei 60 de ani pe care 
tocmai „ii împlinește. în acest an,cineastul ne-a 
oferit. în es un film a credinței ineluctabile 
care-i străbate întreaga o 


‘snobismele ce fac numai deliciul compensato- 


“riu al numitei retardári. ŞI nu s-a sfiit (blasfe- 


mie!) să resanctifice ceea ce pentru spiritul 


prea comun” èra iremediabil compromis si 


pierdut, unul dintre simbolurile locale ale cre- 
dintei neperisabile — stejarul din final. 


Valerian SAVA 
21 


, regăsit si reconfigurat,. ` . 


ă, liber de toate. 


| TWENTE CENTURY FOX muss à SMW » cs à JAMES CAMERON sa -ALIENS SIGOURNEY WEAVER "=: JAMES HORNER 
we CARDON CARROLL, DAVID GILER WALTER MILL: "e DAN O'BANNON + RONALD SHUSETT "y JAMES CAMERON 


Penducers Ü! 


sa DAVID GILER WALTER HILL Se JAMES CAMERON "e GALE ANNE HURD JAMES CAMERON mm = [E 22: 


Original Soundtrack Available On 


ea, DO [porsrstereo] READ THE WARNER BOOK ie tao scene SAR 


IN SELECTED TH 


din 
„care l-au făcut celebru si; adăugând, ` 


= > tensificand ritmul. 


ine poate rezista tentatiei 
-de a vedea un film pe gra- 
tis? Pe această slăbiciune 


omenească mizează pro- - 


ducătorii executivi de ia 
$ Hollywood care au dat 
* practicii vizionărilor-test o, amploare in- 
grijorátoare. Aproape un sfert de milion 
de dolari este cheltuit, în ultimele luni, 
pentru anchetele întreprinse de -stu- 
- diouri înainte de lansarea unei noi peli- 
. cule, Sofisticatele tehnici computerizate 
“sunt folosite de specialiști angajaţi pen- 
“tru a afla cu exactitate care sunt ṣan- 
` sele de succes ale noilor producţii hol- 
‘tywoodiene.. Se -incearcá, mai precis, 
stabilirea: valorii de piață a acestora. 
`La bugetele astronomice ale filmelor 
americane din ultimii ani nu e de mi- 
rare că producătorii îşi iau atâtea pre- 
„cauţii. În cazul unui eşec, ei pot dovedi 
cu -aceste s tests că au incercat 
să-l preintámpine. O firma indepen- 
` dentà, National Research Group (Gru- 
2 National de Cercetare) a fost creată 
„anume pentru, testarea peliculelor 
> înainte de: premieră, toate marile stu- 
` diour? de fa Hollywood apelând con- 
stant la serviciile acesteia. Formulare 
ultrasofisticate sunt puse la dispoziția 
„subiecţilor“ dispuşi sá se pronunțe 
-asupra calitátii comediilor, dramelor 
„sau thriller-urilor ce așteaptă sá fie lan- 
„sate. întrebările sunt atât de detaliate 
* încât autorii anchetelor pot anticipa 


"lind dacă filmul-va plăcea mai mult bár- 


‘Practica . vizionărilor-t : nu este o 
„noutate ta Hollywood. 

Sennett obișnuia să-și prezinte 
«mas public restrâns noile pelicule, stu- 


“efectul comic al curselor-urmăriri _ 


dacă se simţea babe a, gaguri, sau in- 

în anii '70 
aceste proiecţii. în Pi ct au on 
o“functie pur informativă, ele influen-: 
Led cel mult strategia campaniei publi- ` 
citare. 

Arsenalul impresionant de date com- 
puterizate obținute în ultimii ani “prin 
testarea publicului au impus . însă mari 
modificări asupra peliculelor: schimba- 
rea totală a coloanei sónore, refacerea. 


A 


montajului, dispariția: unor personaje, * ` 


rescrierea dialogurilor. Cel mai mult au 
avut de suferit, de pe urma acestor 
consultări, finalurile. Dintre. peliculele 
mai recente cărora le-a‘fost modificată 
ultima secvenţă (în scopul evitării ambi- 
guitatii, susțin A. “merită a fi 
citate Atracti ală de Adrian Lyne şi 
Thelma și ise de Ridley SOON 


reactiile pe segmente de public, stabi- ` 
‘batilor decât. femeilor, dacă va fi mai . 
. degra á pe gustul tinerilor sau al vár- 


‘spune că si : 


“de asediu declară că, 


“Există regizori care se declară încân- 
tati de posibilitățile oferite de aceste 
‘screen-tests de a lua puisul publicului, 
Unul dintre ei, Andrew Davis, semnata- 
rul uriasului Succes de box-office Stare 


în urma 
consultării formularelor de anchetă, a 


` clarificat statutul unui personaj despre 


care nu se infelesese prea bine daca lu- 


e Filme cu finaluri schimbate; 
cu Glenn Ciose şi Michael 
Dracula (cu Winona Ryder şi. Anthony Hopkins) 

si Thelma și Louise (cu Susan Sarandon si Geena Davis); 


Atractie fatalá 
Douglas), 


creazá tru C.LA. sau pentru prese- 
dinte. ligat de rezultatul unor previ- 
zionári sá facá mari schimbári in struc- 
tura recentului său Dracula, socotit ini- 
tial ca având prea mult horror și prea 
puţină poveste, regizorul Francis Ford 
Coppola afirmă că această practică 
poate deveni „un instrument periculos 
și distructiv în mâna producătorilor 


executivi 

Alți cineasti ‘americani de mare pres- 
tigiu ca Oliver Stone, Woody Allen sau 
Robert Altman se opun energic folosirii 
formulareior de anchetare a publicului 
în cazul filmelor lor. Ei se numără, de 
altfel, printre regizorii care s-au luptat 
neobosit pentru înscrierea în contractul 
lor a dreptului de final cut (dreptul de a 
controla montajul final.). Până si un au- 
tor aflat în topul recordurilor de inca- 
sări ca Steven Spielberg (numai E.T.-ul 
său a câștigat 367 milioane dolari) sem- 
nalează pericolul aplicării mecanice a 
sugestiilor rezultate din previzionári: 
„Dacă ascult prea mult de public pot fi 
manipulat de acesta“. Fără să nege uti- 
litatea consultării spectatorilor, cei mai 
importanţi regizori americani isi văd 
însă amenințată amprenta personală 
asupra operai de exagerarea importan- 
tei acestor teste. Bătălia pentru „cine- 
matograful ca artă“ pare din nou pier- 
dutá la Hollywood acum, cánd recás- 
tigá teren vechea prejudecată că „publi- 
cul nu greseste niciodată“. 


Dana DUMA 


„Organul suflet“ | 
(Urmare din pag. 3) P x 


între ei există totuși o distanță; detonat: 
nată şi amplificată de fiecare prin falsul 
Eu pe care il afișează: El — un om dur, 
ocupat, grăbit, își fixează întâlnirile. cu 
Ea pe carnetel etc, dar un «dur poe 
(...) Ea = no alanta, un amestec cuce- 
ritor de. jovia ¿ finețe infantila Şi 


emancipare putin “vulgară, permanent: : 
çu replica pe buze, dar caren în 


căutarea propriei. persoñalitáti (...). Cei 
doi sunt simpatici (nimic: de zis!), teri-: 
bili, par că se potrivesc, dar... se simte. 
că nu sunt totuși pe aceeași lungime de... 
undă. Totul şchiopătează până la exte- .. 
riorizarea tensionată a «simptomelor la- . 
terale» în restaurant. Toatá scena, toată 
sinceritatea ei explozivá,: picurată — 
atât cât trebuiel:> cu lacrimi, se desfa- 
soará într-un crescendo, până când — 
Poc!: „Mie nu-mi place sà mint!" spune 
teribil de grav si sincer Gérard Depar- 
dieu (deși cred că din acea clipă începe 
marea și adevărata dragoste a lui pen- 
tru Ea, cea adevărată)“. Observațiile co- 
respondentei sunt, în ciuda unor-ter- 


meni „de specialitate“, destul de... ne- .. 


medicale. 


„Echipa 


redacțională 


civilă nr. 3087/8C 


Societatea. Comercială S. S.R.L. Sentinta Judecätoria Sect. 1 
„| ` Bucuresti, 21 tulle 1992, inmatriculatá la Oficiul Registrului Comerţului cu 
me, J 40/19554/1992 din 24.07.1992. ISSN 1220 — 1200 : 


1093 cat de RODI 
tuni — 1200 lel. Cititorii din : 


Presa 
lei; 12 


tae ve pot abona prin RODIPET SA PO. 


Box 33—57, pee 11934; a 617.55.54; 618.56.73. ‘Bucuregti, Piata 


Presei ‘hr. 1. sect. | 


Despre Ghost: „Aici impresionează 
până la lacrimi o dragoste continuată 
dincolo de moarte. Sentimentul pur în- 
vinge moartea.“ 

Ce ne mai scrie L.M.? Că Depardieu 
are „un loc special de idol“ in inima'ei, 


că e convinsă că despre Maruschka . 
Detmers va mai auzi si ar dori s-o mai 
vadă, câ Basic instinct a lăsat-o rece, >- 
că ecranele „sunt bombardate de filme * 


în care strălucesc Schwarzie si Van 


Damme, violenţa si teroarea, groaza si 


sexul“, că Tăcerea miellor îi-arată cum 
„Sensibilitatea, Sinceritatea, Bunătatea 
câștigă chiar dreptul de a trăi în fata 
Răului, a Violenţei; a Durităţii”, că, deşi 
îi plac unii actori și regizori americani, 
se simte. „mai aproape“ de cinemato- 
graful francez (actorii preferaţi: Isabelle 
Adjani, Christophe Lambert, Gérard 
Depardieu, Lino Ventura). 

În sfârșit, L.M. ar vrea să vada filme 
românești „pe măsura talentului, actori- 
lor și regizorilor noştri“, iar în revista 
noastră i-ar plăcea să citească mai mult 
despre „ceea ce se întâmplă în «lumea 
nevăzută» din culisele anumitor filme 
(...), despré cum îşi fac meseria; cot la 
cot, actorii și scenariștii, regizorii şi 
monteurii, scenariștii şi ` producătorii.“ 


_ OK., doctorel 


B 


yo 


è 
ae 


*