Revista Cinema/1990 — 1998/4_Noul_Cinema_anul_XXXII-nr-7-1993

Nr. 7/1993 (364) 


|. | Г] Е МАЛ ЕЧ 


Anul XXXII - REVISTA A CINEFILILOR DE TOATE VÍRSTELE 


A ос 


C-NOTES 


Întâlnirile — 


пета{еса “Română. conti- 

пиа să-și facă datoria față 

de cinematograful nostru 

de ieri și de azi. Patronate 

de regizorul Savel Stiopul; 

z un pasionat al dialogului 

си publicul, întâlnirile. cinefile. găzduite 
de sala: „Jean Georgescu“ au adus in 
fata spectatorilor filme, dar. si Cineasti 
care. merită o atenţie specială. lată са- 
teva dintre aceste întâlniri: FEE 

e Aniversánd 50 de ani 06-18 prê- 
miera filmului Noaptea furtunoasă (vezi 
și-Noul Cinema nr. 4/1993); Cinemateca 
nu s-a putut bucura de prezența maes- 
trului Jean Georgescu. Bolnav, acesta a 
trimis însă celor din sală o emoţionantă 
scrisoare cu accente de profesiune de 
credință. Cunoscutul regizor. isi; ex- 
primă încrederea în viitorul cinemato- 
grafului românesc. 

€ Sărbătorirea a 55 de ani de creaţie 
ai compozitorului Harry “Maiorovici “a 
051 însoţită de proiecția filmului Ultima 
noapte a copil де Savel Stiopul a 
cărui partitură muzicală este semnată 
de sărbătorit. Deși activitatea şi vârsta ii 
dau dreptul за se considere printre cla- 
эси în viață, Harry Maiorovici a decia- 
rat că are încă тине de spus ini muzica 
de film. li urám 58-81 continue cariera 
pe aceleași coordonate ale succesului. 

ወ in Sala „Jean Georgescu“ a avut 
loc. premiera documentarului de lung 
metraj Timişoara de Ovidiu Bose Pas- 
tina. Nereusind sâ-şi facă'loc în rețeaua 
obişnuită de difuzare, desi a primit deja 
Marele Premiu al Festivalului internatio--. 
nal de la Neubrandemburg (Dokumen- 
tart), şi a fost prezentat în Panorama 
specială a Berlinalei '93, filmul tânărului 
regizor consemnează cutremuratoare 
marturii despre cele petrecute la ጠኑ 
soara in perioada 15—22 decembrie 
1989. Ocolind patetismul şi speculațiile 
senzaţionaliste, documentarul: lui Ovi- 


diu Bose Pastina (cu o imagine de excepție semnata 
de Doru Segall) este, dintre peliculele despre Revo 
фе realizate până acum, cea mai profesionistă. Ea 


merită за fie văzută de un public mult 


DIN SUMAR 


Nr. 7/93 


BLOC NOTES 


PE ECRANE 
lubeste si muşcă, După gratii, Aliens 
Runner, Batalie disperata 


FESTIVALURI: CANNES 
Debutanti si ns 


AZI 

Mila Jo 
HOLLYWOOD ‘93: 
Femei la licitaţie 
BANDA DE: 
cinemato 

CINE GLOB; FILM FAX 


VIDEO CINEMATECA ВОМАМЕАЗСА; 


VIDEOGHID 


În acest număr semnează: 


Mircea Alexandrescu, lrina Coroiu, Adina Da- 
rian, Dana Duma, Lucian Georgescu, Cristian 
Lăzărescu, George Littera, Rolland Man, Vale- 
rian Sava, Dumitru Solomon, Doina Stănescu. 


— О provocare lansata 


elogiate 


esi se vorbește aproape 
obsesiv despre criza cine- 
matografului românesc їп 
tranziţie, niciodată creaţi: 
ile cineastilor nostri. n-au 
pătruns, atât de hotárát. în 
circuitul mondial. Afirmarea internatio- 
nală a filmelor románesti nu se concre- 
tizeazá numai în succesele înregistrate 
în marile festivaluri ale lumii ( Hotel de 
lux de Dan Ра, Balanța de Lucian Pin- 
tilie, Patul conjugal de Mircea Daneliuc 
si; mai. nou, E pericoloso | de 
Nicolae- Caranfil), 6፤ si in atentia acor- 
datà acestora de presa stráiná. Düpà 
critica europeană, cea americana a des- 
coperit, la rândul. său, noile valori ale 
cinematografului nostru cu ocazia fésti- 
valului de la New York a cărui ediție 
din “această primăvară а fost dedicată 
filmelor din țările est-europene foste 
comuniste. Un. ampiu articol-din revista 
,Ginéastes". comentează atent si perti- 
nent peliculele selectate din producția 
românească post revoluționară. 
Cunoscut pentru reputaţia internatio- 
nală de , cineast subversiv, dobândită 
după Reconstituirea, Lucian Pintilie a 
fost prezent cu Balanța „o satiră socială 
caustică despre România sub Ceau 
sescu, care a înregistrat atât succes de 


mai larg 


Bia 


este doar o 


ሣ x HAVS SA 


LIVIU CIULEI regizorul, 
scenogratul ‘$! actorul căruia 
+ cinematografia română 
_ Йй datorează 
câteva repere esenţiale 
— amintim 
PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR 
2 distins 
à „ 0ሀ Premiul pentru regie 
7 la Festivalul de-la Cannes — 
: a împlinit: la 7 . iulie, 
' 70 de ani. 
3 Din inimă, 
[а multi ani din partea 
echipei „Noul Cinema". 


critică, cât și de casă, în România si în 
străinătate“, precizează textul. 

ር) atentie -deosebită îi este acordată 
lui Mircea Daneliuc, „се! mai prolific re- 
gizor" din ultimii trei ani, după părerea 


; autorului. După ce analizează sumar A= 


unsprezecea poruncă, articolul stăruie 
asupra Patului conjugal care il „consa- 
сга pe autor ca unul dintre cei mai im- 
portanti.. autori: din regiune” (Estul Eù- 
торе! — "n.n. vezi și articolul din Positif 
în numărul trecut al revistei noastre): 
Această peliculă are meritul de a fi, ‚о 
viziune din interior asupra relelor din 
societăţile post-totalitare, o poveste 
spusă cu multă inteligenţă si profun- 
zime psihologică“. 

Textul menţionat capătă un ton afec- 


Steven Seagal si sofia: Sa, 
actrița britanică Kelly, :LeBrock 


Mierlea Victoria, Mangalia; Bogdan Târnulescu, București: 
STEVEN SEAGAL. Născut la 10 aprilie 1952, San Francisco 


La vârsta de 7 ani asistă la prima demonstraţie de karate în pauza 
unui тесі de fotbal (american), la Detroit. intorcándu-se spre tată! 
sâu,el i-a spus: „Daddy, când voi fi mare, voi fi maestru de ka- 
rate“. La 17 ani, părăsește Statele Unite plecând în Japonia pentru 
a studia tehnica de luptă aikido. „Nu mi-a fost ușor“ — își amin- 
teste el. „Pentru unii eram un paria, pentru alţii eram extraordinar. 
In fiecare săptămână se găsea câte un ucenic în-ale artelor mar- 
fiale care mă provoca, iar eu trebuia să | 
nu e ușor să fiu doborât. Multi au încercat să mă discrediteze, alţii 
chiar să mă ucidă si de câteva ori a fost cât p-aici să dispar". In 
pofida tuturor, Seagal devine în câţiva ani maestru aikido, apoi 
centură neagră la karate, judo și kendo în chiar țara care le-a in 
ventat. Practică, în plus, tai chi și kung fu. Pentru a dovedi că nu 
maşină de luptă“, tânărul Seagal se inițiază — din 
scoarță în scoarța — în arta acupuncturii si herbologiei. La 19 ani 
s-a căsătorit cu Miyaki Fujitani, fiica unui maestru aikido. „Miyaki 


demonstrez tuturor că 


tuos când se vorbeşte despre creația 
regizorului loan Cărmăzan, numit „ur 
Bulgakov român“. O foarte bună impre- 
sie a fâcut Tapinarii (din 1984), „un film 
liric şi mistic despre o mână de táietori 
de lemne care trăiesc singuri în pădure 
lungi perioade de timp şi se referă la 
copacii tăiați ca la niște frati". Articolul 
precizează câ-deși aproape deloc difu- 


хуга Іа vremea apariţiei sale, - filmul „a 
„fost gândit ca о parte a mişcării trans- 


-cendentale care isi făcea un drum sub- 
teran în România și era vânată de Se- 
Curitate". Articolul trage următoarea 
concluzie în privința autorului: „Pelicu- 
lele lui Cármázan nu sunt in mod fățiș 
politice, dar sunt profund. subversive“. 

Nici- mai tinerii regizori români pre- 
zenţi la New York n-au tfscut-neobser- 
vati. Despre Unde la soare é frig de 

dan Dumitrescu se scrie că „este 
un film intens, desi are puține eveni- . 
mente". Ca și în cazul lui Сагтагап, 
autorul. observă că, „deși nu vorbește 
despre politică, se spun -multe despre 
România“: O-impresie bună a făcut si 

„Polul Sud de Radu Nicoară care „nu 
este atât o poveste, cât evocarea unei 
stări, si un portret psihologic. foarte Te- 
usit * ኀ 

Printre suotesele de critică inregis- 
trate de filmele noastre in ultima vreme 
se numără și documentarul Timişoara 
de Ovidiu Bose Pastina. in urma inclu- 
derii lui în programul festivalurilor de {а 

Berlin, Neubrandemburg și Munchen, el. 
a fost comentat in presa germana (criti- 
cul Roland Rust îl numea, în ziarul Ber- 
lin. Kultur, un emotionant document al 
„Revoluţiei române) dar si in cea 
italianà. Prestigiosul cotidian ,La Rep- 
publica" îl consideră „un film care, po- 
vestind despre acele zile exaltante și 
tragice, ridică întrebări“... ы 1:9 

Prezenţa atât de vie à cinematografu- 
lui nostru in presa stráiná аг trebui 58 

“redea. speranţa tuturor celor care, in 
acest moment, sunt îngrijoraţi, din pri- 
cina perspectivelor lui economice nu 
prea sigure. 


Vă “răspunde: 


era un amestec ciudat de putere religioasa 
și artă marţială. A rămas însărcinată şi 
pentru mine cea mai onorabilă cale era să 
mă căsătoresc cu ea" — spune el, într-un 
interviu. Zece ani mai târziu, Seagal рага- 
sește Japonia, pe Miyako și pe cei doi co- 
pii ai lor, şi pleacă în Asia ca mercenar. Se 
întoarce în Statele Unite și devine antreno- 
rul unuia din cei mai influenti oameni de la 
Hoilywood,. producătorul și. impresarul Mi- 
chael Ovitz.. li iniţiază în artele marţiale şi 
pe Sean Connery și Clint Eastwood. Sea- 
gal se lansează — cu sprijinul moral (dar si 
financiar) a! lui Ovitz — în producţia de 
filme. м 1988, primul său film Nico (după 
un scenariu propriu şi cu el însuși în rolul 

Паран, este ип succes. А! doilea, Нага 

o КИ (1990) se mentine de ia premierá in 
primele locuri la box office, cu nouă mi- 
lioane dolari încasări. Ceea ce este sur- 
prinzátor — cifra aceasta o obține in luna 
„moartă“, februarie, cu o mai mică audien- 
tă.. Marked For Death culege 12 milioane 
dolari în prima săptămână de difuzare. Din 
acel moment, Seagal! nu face film sub 10 
milioane buget și obține controlul total 
asupra peliculei. 1991: Out For Justice este 
produs de Arnold Kopelson (cel carea fi- 
nantat Platoon). Ultimele două filme: Crui- 
se si Man Of Honor. Despre el, prietenul 
sáu, Robert Redford spune: ,Pentru Ste- 
ven, numele jocului pe care-l face este 
perfectiune". Fiind posesorul unei averi de 
500 milioane dolari, recăsătorit cu actrița 
britanică Kelly LeBrock, parteneră în ulti- 
mele două filme, cu care are o fetița și un 
bâiat, Steven Seagai se consideră un om 


А, 


ellini tinea «Oscarul» т 
тапа, iar Giulietta Masina 
lacrima in. salá — ipostaza 
sublimată a unui Chaplin 
feminin“. 


* 


Corespondentul nostru: din Ciucea 
(Cluj ALEXANDRU JURCAN revine cu 
interesante. si scurte notații Cinemato- 
grafice: 

„Зеага tàrziu, сапа la televizor Mircea 
Daneliuc vorbeste despre. Berlin. Cu 
toate са-пи văzusem PATUL CONJU- 
GAL, am descifrat orgoliul artistului 
ofensat. În dorința de a spune totul, 
forma artistică suteră. Văzând PATUL 
CONJUGAL, i-am infeles pe cei din 
Berlin sau (de) aiurea. E nevoie за vezi 
un film cu ochiul universal. Dacă IA- 
СОВ rămâne rotund (cel mai bun film 
al său), PATUL... nu este rotund, በህ in- 
tră în zona perenului. 


Pentru prima oară OGLINDA lui Tar- 
kovski: din nou magia obiectelor, im- 
“ponderabilitatea imaginilor, amestecul 
elementelor, ploaie din senin, jar obse- 
dant, lampă și flori, trecut și prezent. 
Până să răspundă personajul la o intre- 
bare, trece o întreagă istorie prin poe- 
matic. 


* 


ÎNTOARCERE LA LAGUNA ALBAS- 
TRÁ de William A. Graham, cu Milla 
Jovovich sí Brian Krause. Dupá cáteva 
accente melodramatice intr-un cadru 
rousseau-ist, demonstrația e clară: civi- 
82898 perverteste fondul primar. Filmári 
exotice cuminţi, epic cu doză de neve- 
rosimil „pe alocuri, însă compensatia 
vine dintr-un umor al descoperirilor, 


fericit. Despre presupusele lui legături 


cu CIA, actorul declară: „N-am- fost 
agent CIA, dar cunosc mediul foarte, 
foarte bine pentru că am antrenat mulți 
agenti ai acestui serviciu. Oricum, nu e 
nici pe departe atât de spectaculos 
cum se crede", 


Maria Ştefănescu, București; Car- 
men Sandu, București; Hans David, 
Cluj Napoca: 


GARY COLE. (coperta noastră). 


Născut la 20 septembrie 1965 în Long 
island. Se pregătește pentru arhitectură 


dar „aterizează“ la Hollywood, ca orice 
aspirant 
Trece рип’: obișnuitele vizionări, -apoi 
rolisoare în filme de mâna a treia, fil- 


la. glorie care se. respectă. 


mulete publicitare, filme de groază... 
Devine vedetă odată cu lansarea pe mi- 


cul ecran a serialului Midnight Caller 


(Telefonul de 18 miezul nopții) care se 
bucură de o formidabilă audienţă în 
Statele Unite din cauza marilor pro- 
bleme și întrebări pe care le pune fie- 


care episod: despre sinucidere, eutha- 


nasie, pedeapsa cu moartea,. vânzarea 
— 18 liber — a armelor, SIDA. Persona- 
jul interpretat de Cole este Jack Killian, 
fost politist,trecut- printr-o impresio- 
nantă dramă personală și convins de 
fermecátoarea patroană a unui post de 
radio să fie animatorul unei emisiuni 
nocturne de tipul „în direct cu ascultà- 
torii". „Killian devine astfel — spune 
Cole — un fel de echilibrist pe firul mi- 
crofonului, gata să asculte glasurile 
care îşi strigă — de cele mai multe ori 
anonim — necazurile, Si pe cât posibil, 
incearcă să-i ajute. Problemele mele? 
incerc din răsputeri să mă las de fumat 
(alerg sase kilometri pe zi) şi cred că 
voi reuși. A fost mai greu cu drogul, 
căci am început de foarte tânăr, cea 
саге m-a salvat a fost soția mea și dacă 
tot am ajuns aici să știți că n-a fost ni- 
mic între mine şi partenera mea din 
Midnight Caller, Wendy. Kilbourne: 
Suntem doar buni prieteni, iar ea îşi iu- 
beste enorm soțul, actorul James Read, 
care i-a fost partener în serialul Nord şi 
Sud 


Ştefania Diaconescu, Câmpulung 
Raicu, Buhuși (Bacău): 


(Argeș); Ramona 


din puritatea personajelor. Terapeutica 
filmului rezidă în alura de basm, de- 
parte de politică, mass-media, lipsuri 
materiale. Tineretul ocolește filmul: nici 
scene de violenţă, nici scene sexy (nu 
pentru neimplinirile estetice). 


* 


La televizor: ANIVERSAREA de Roy 
Ward Baker, cu Bette Davis. Suspensul 
se bazează pe fluctuațiile unui tempera- 
ment cameleonic. Asistăm la avatarurile 
unei măști proteice: insinuări, ură, ipo- 
crizie, iubire, regret. Mama işi 
depsește fili pentru servilism, depen- 
denfà, neputinja de a se desprinde de 
culorile banului? Malifie, tá, 
aroganță, insinuare — toate sub același 
chip: Bette Davis. 


Nu cumva decorul din LIVADA DE 
VISINI în regia lui Andrei Șerban mi-a 
amintit de Tarkovski? Luminile acelea 
nu aveau ceva incitant, din inefabilul 
tarkovskian? Sau lamentatia unei loco- 
motive nu vine din CĂLĂUZA? 


* 


Pe marele ecran: TWIN PEAKS. Ex- 
plorarea subconstientului. Magie, 
monstri, parapsihologie, paranormal, 
intr-o. prezentare infailibilă, incomodă 
incât በህ mai ești sigur de convenfiona- 
lele graniţe ale realului. 


Câinii latră, caravana trece. Vine 
sâmbătă seara şi Paul Everac iși in- 


9 întoarcerea la natură 


ም T 


HELENA BONHAM CARTER. 


Născută la 26 mai 1966; Londra. *Cres- 
сша intr-un mediu artistic, debuteazà 
relativ timpuriu, în 1984, în Lady Jane. 
Adevărata lansare este în 1986 cu A 
Room With A View (Cameră cu vedere) 
— r. James Ivory; 1987—1988: La Mas- 
chera, Maurice si A Hazard Of Hearts 
(Hazardul inimii — difuzat recent de 
TVR); 1988—1989 — Francesco (r. Li- 
liana Cavani, partener Mickey Rourke); 


1989—1991 — Hamlet (r. Franco Zeffi- 


relli — partener Ме! Gibson); Where 
Angels Fear to Tread; 1992 — Howards 
End — የ. din nou Ivory (film difuzat și 
pe ecranele noastre de Guild Film ክ6- 


" 


(Brooke Shields si Christopher Atki 


ns in Laguna albastră) 


=> 


mânia). Este necăsătorită; adoră florile 
(de.càmp), pelicanii și pisicile siameze. 


PE SCURT: 

loana loanid, București: 

Este adevărat, Patrick. Bergin. а fost 
Robin Hood în versiunea semnată de 
John Irvin. Partenerá: Uma Thurman 

Andreea Popa, Sibiu; H. Marius, 
București: : 

Heather Thomas.pe care rat’ văzut-o 
în Cascadorul (pe micul ecran) a termi- 
nat recent in Australia serialul tv Flair și 
in Canada thriller-ul sci-fi Red Blooded 
Атейсап Girl. 


Doina STÁNESCU 


dreaptă sictiromania contra noastră. Ne 
piere gustul de weekend, de CARACA- 
TITA, culpa ne apasá, deoarece арага- 
rea cea mai bună este atacul. Aştept să 
fie amânat măcar o dată DALLASUL 
pentru PRIM-PLAN, ca să se mai inalte 
din letargie și miile de voci dallasiste. 


* 


NIKITA de Luc Besson. lată un film 
dur despre manipulare, intr-un labirin- 
tic principiu al dominoului". 


na dintre cele mai fidele 
corespondente ale revistei 
noastre, o pasionatá con- 
sumatoare de апа (film, 
teatru, literaturá), EMILIA 
DABU din Mangalia, este, 
in^ același timp, о pátimasá observa- 
toare a vietii culturale, artistice, politice 
şi nu numai. Scrisorile ei au o sponta- 
neitate frustrá, necontrafácutá si un soi 
de patetism juvenil care, din pácate, se 
poartà din ce in ce mai rar. A iesit, cum 
s-ar zice, din modă. Se poartă cinismul, 
infatuarea, siguranța de sine, cultura vi- 
deo si zâmbetul disprețuitor. Fiind o 
pasăre rară, voi încerca să reproduc 
ceva mai mult din cele două scrisori ale 
Emiliei Dabu. Mai întâi pornind de la 
premiul acordat de Uniunea Cineaștilor 
revistei Noul Cinema: ,...dar un premiu 
al nostru, al celor mulți și buni și ano- 
nimi care urmărim ርህ sufletul la gură 
unica sansá de evadare — Filmul, Tea- 
trul, Cartea — încă nu vi s-a oferit. Ei 
bine, eu şi toți cei de pe aici vă oferim 
marele premiu pentru cea mai adevă- 
rată revistă cinematograficá, pentru 
cele mai frumoase doamne și domni- 
șoare, spiritual vorbind, si pentru dom- 
nii cinefili cei mai devotați nouă, celor 
mulți, celor care mai cr in partea 
de frumusețe a lumii și mergem la сте- 
matograf pentru a trăi, a cunt р] 
Astfel, ce să mai faci ርህ 175—200 lei, 
când o pâine este cât este? Un vis cât 
mai costă? Oricum, a rămas rentabil, si 
revista a ajuns la prețurile prevăzute și, 
chiar de va fi mai mult, niciodată o re- 
vistă, o carte, un disc, o casetă nu vor 
fi suficient de scumpe. Este unica noas- 
{га șansă de supraviețuire (...) Avem o 
nevoie cronică de speranţă si incredere, 
iar Cinema-ul ni le poate oferi (..) 
Avem nevoie mai mult ca oricând de 
ceva tandrețe, iubire, bunătate, infele- 
gere. Doamne, de ce toată această ură? 
(...) Mă doare 
тоста a LE 
supraviejuim!. Atenţie la tân genera- 
іе care, sfâșiată de mentalitățile părin- 
lilor, atrasă de mirajul noului, este in 
derivă. (..) Ajutaţi-ne, domnilor regi- 
zori, cu niște vise-peliculă mai aproape 
de noi...“ 

Îi mulțumesc Emiliei Dabu pentru cu- 
vintele de apreciere la adresa piesei 
„Oglindă“. Culeg apoi câteva păreri fu- 

are. AMANTUL: „deştept lucrat, bine 
interpretat (..) n-are sens, într-un film 
bun, să se insiste atât pe actul sexual in 
sine (...) E adevărat, atmosferă, frumu- 
5958 fructului oprit, dar mie așa lumi- 
noasá mi s-a părut cartea, așa uriașă 
ideea și disperarea de a în prea 
târziu iubirea asta așa chinuită 
u încât... dar, oricum, merita vă- 
zut“. PATUL CONJUGAL — „Da, este 
şi acest film o imagine a noastră, а so- 
e la fel ca Я BALANTA, de aitfel, 
ori HOTEL DE Ш 


A emigrat si el? (...) Gopo, in vremurile 
acelea, tot mai spera. Omuleţul lui 
avea o floare, ceva, un -gând, o spe- 
ranfá... (..) Cei liberi sufleteste, spiritu- 
alicește, nu vor putea fi ingenunchiali 
niciodatăr“ 

Sunt si eu de părerea corespondentei 
noastre că arta ne ajută să supravietuim 
አመር о rază de speranţă si incre- 

ere. 


Rubrica „Dialog cu cititorii“ 
este realizată de Dumitru SOLOMON 


3 


CU cititorii 


[0 E 
MUSCÁ 


ohn Landis (n. 1950) debu- 

teazá pe marile ecrane din 

Románia in hohotele de газ 

ale spectatorilor! Debutul sau 

american (1971, Schlock — 

povestea unui ins preistoric 
adus in contemporaneitate) . stárnea 
doar chicoteli. Multă vreme i-a fost im- 
putată lipsa de ambiţie in comparaţie 
cu unii dintre colegii de generaţie, dar 
el, consecveni cu sine însuși, a conti- 
nuat să se exerseze în diverse maniere 
de lucru, de fiecare dată având [በ ve- 
dere anumite tare ale societăţii ameri- 
cane. Fie că semnează în filme colec- 
tive alături de Steven Spielberg, Joe 
Dante, George Miller şi alţii (1983, Twi- 
light Zone — The Movie; 1987, Amazon 
Women on the Moon) sau regizează ac- 
tori de calibre diferite (Kirk Douglas, 
Sylvester Stallone, Ornella Muti, Linda 
Gray) aducându-i la numitorul comun 
al hazului. (1991, Oscar); fie că inventa- 
пата motive satirice (1977, Kentucky 
Fried Movie) sau izbutește o foarte ori- 
ginală . „crazy comedy" (1978, Animal 
House); fie. că împletește umorul, vio- 
lenta. și suspansul (1988, An American 
Werewoolf in London) sau orchestrează 
о gálágioasá farsă (1983, Trading Pia- 
ces); fie că, deliberat, compilează scene 
din faimoase filme de дгоага (1983 Co- 
ming Soon) ajungând рапа la inscena- 
rea ипи .vis-cosmar „de referinta" 
(1985, Into the Night); fie са persifleaza 
ineptiile unor agenti. аі: contraspionaju- 
lui. american (1985, Spies Like Us), re- 
vine la cowboys din filmul በህ! (1986, 
Three Amigos) sau relatează hazliu is- 


toria unui prinț african (1988, Coming 
to America). 

Autor al unuia dintre cele mai fru- 
moase musical-uri (The Blue Brothers, 
1980), Landis isi consolidează reputaţia 
realizând două. vestite video-clipuri си 
Michael Jackson („Thriller“ si „Black or 
White"). Se spune insă că și-ar fi găsit 
propriul drum, construind un univers 
„secret“ pentru 'serialul Dream On. 

Dar nici Innocent Blood/lubeste și 
mușcă! (1992) nu pare a fi departe de 
stilul sáu personal. De altfel chiar ci- 
neastul spune cá „Fantasy Horror" 1v. 
Dosar „Horror“ --- nr. 9/92) — genul pe 
care-l cultivă cu predilecție — isi inven- 
tează propria mitologie si propriile legi. 
interesant este de observat cum se pro- 
duce acest lucru. 

Anticipând ` resurecţia  vampirismului 
în cinematograful american încă de la 
inceputul deceniului nouă, plănuiește 
un triptic inițiat cu An American Were- 
woolf si Into the Night. Totodată, Lan- 
dis sesizează si-speculeazá un fenomen 
de interferenţă: tendinţa confratilor eu- 
ropeni care refac experiența promotori- 
lor „Nouvelle Vague"-ului încercându-și 
forțele „in American Style" si respectiv 
obiceiul de a relua peste ocean anumite 
succese de casă de pe Vechiul Conti- 
nent. Landis insă nu 5-8 grăbit să-și 
asume neapărat un remake ሥሠ faimo- 
Sul film al lui Luc Besson ita, ci a 
preluat-o doar pe Anne Parillaud“ Ac- 
іга care, т ciuda declarațiilor de in» 
tentie, încă nu şi-a abandonat rolul care 
i-a adus César-ul si celebritatea inter- 
națională. Odată ርህ eroina peliculei 


franceze — un, foarte visceral thriller д 
terminat în mod surprinzător într-o nota “ 


parodicá — Landis a preluat și cheia 
umoristică ce vizează terifianta modă 
ce începe să se remanifeste, depăşind 
limita supranaturalului şi ехогсігапа 
vampirismul! 

$ nu numai direct, prin înduioşă- 
tor-infricosátoarea poveste de-dragoste 


ȘI... echitate a unei tinere hárazitá de ` 


naturá cu un viciu (se hráneste doar cu 
sângele semenilor), dar саге በህ ataca 
decât ființe corupte cărora li se ofera 
șansa de a deveni nu doar nemuritori 
strigoi, сі şi atotputernici stăpânitori 
peste. o așezare (locul de filmare, Pitts- 
burgh), ce s-a dorit cât mai apropiată 


v Anne Parillaud; 


06... Transilvania goticului târziu, cubi: 


ѕегісі, catedrale şi sinagogi filmate. „in 
regim: nocturn, mai ales. Un dublu 
efect de distanțare subtil ironică este 
obţinut prin constatarea că eroii sunt 


_captivaţi nu atât de realitatea imediată, 
"cát de ficțiunea derulată pe monitoarele 


tv (momente din fiime „clasice“: Dracu- 
la — versiunea Bela Lugosi, Horror of 
Dracula, The Best from 20000 Fan- 
ihoms, Murders in the Rue Morgue si 
Strangers on a Train). 

Anne Parillaud se întrece pe sine; mai 
exact spus, se desávárseste. Pentru că, 
in pofida dorinţei de a-și schimba cu 


vampiră îndrăgostită ` 


toiul stilul de joc, ea nu face decât за 
persevereze în genul care a lansat-o 
policier-ul (vezi; Afacerea Pigot de si cu 
Alain Delon). : 


irina „COROIU 


Producţie a studiourilor americane Warner 
Bros 7992 difuzată de Guild Film România, 
Regia: John Landis. Scenariul: Michael Wolk 
Muzica; га Newborn. Cu: Anne. Parillaud, 
Robert Loggia, Anthony La Paglia, Don Ric- 
kles 


Sylvester Stallone 
rămâne imbatabil 


Productions — Сагоїсо — Gordon 
Company. Regia: John Flynn. Scenariul: Ri- 
chard Smith, Jeb Stuart, Henry Rosenbaum. 
imaginea: Donaid E. Thorin. Си: Sylvester 
Stallone, -Donald Sutherland, John Amos 
Sonny Landham 


4 


Lock . Produ SUA, 1 White | 
Up. сфе 989, Eagle 


DUPĂ 
GRATII 


nchisoarea nr. 1: celule -curate; 
confort, : bunăvoință din partea 
gardienilor și zâmbete pe chipu- 
rile . deţinuţilor, ^ permisii pentru 
vizitarea familiei acordate celor 
cuminţi. 

Închisoarea nr. 2: mizerie, celule. in- 


A 


+ ghesuite si neconfortábile, gardieni. în- 


cruntati, pedepse fizice, сагсега; un di- 
rector tenebros și sadic (Donald Sut- 
herland care merita un rol .mai bun). 
Totul cu intermițenţe, însa; Pentru с: 

printre picături, deținuții mai au timp за 
pună pe picioare, 0 „mică distracţie“ — 
adică să pună pe roți о mașină pe care 
nimeni nu măi. spera:să о vadă in func- 


țiune. ` M cinis cm 1 

între cele. două stabilimente se află 
după gratii același Sylvester Stallone, 
pe cunoscuta linie Rocky-Rambo, aici 
purtând mult mai banalul nume. Frank 
si aceiaşi mușchi puternici şi asome 
а minții care îl ajută să învingă toate 
piedicile. саге îi stau: în cale, să dejoace 
planurile diabolicului director și за 
scape cu fata curată din toată тсигса- 
tura în care este amestecat fără voie, ca 


un deținut cumsecade, regretind gre$e- i д 


lile trecutului, ce se afl 

[በ rest, mai nimic. О poveste ce se 
vrea palpitantá, -ṣì nu este. Dacă ne 
amintim cá Hitchcock detinea suspan- 


sul. ca dilatare-a:uhei- aşteptări, aici nu: 


găsim suspans, pentru'cá filmu! በህ are 


decât un singur element. al. definiţiei; 


pentru unii, dilatare — а unui sâmbure 
narativ anemic — pentru alții, așteptare. 


A finăhului 
Д Rolland. MAN 


O-astronautá tenace: Sigourney, Weaver 


ALIENS - 


Misiune de pedeapsá 


Hn 
7 4 


`ú ün titlu destul de ingrat 
tradus, acest film ar^me- 
rita o discutie despre con- 


ditia seriei, a reluárii^saü, `_ 
Cu. termenul incetátenit = 


"peste ocean — Sequel, 


care are si rezonanțe... medicale. Daca, _ 


Allen. (1979) avea girul unui regizor de 


‘stalia lui. Ridley Scott, care se folosise 


de „spectacolul“ efectelor speciale per- 

tru un'spectacol de idei SF — lupta cu 

Imprevizibilul, cu Necunoscutul (ce pu- 
Sara 


tea rivaliza cu. Solaris ai iui Tarkovski!) 
această continuare neinspirată a poves- 
tii (aventurile.extraterestre ale ofiterului 
Ripley — Sigourney Weaver), nu face 
decât să refolosească in mod. abuziv 
(chiar dacă financiar. profitabil) acelaşi 
decor. (creat iniţial de Les Dilley şi Ro- 
ger Christian), respectiv organismul 
monstrului cosmic de o lascivitate natu- 


ralistă ce frizează indecenta. 


„Diagnosticul“ maladiei peliculei їп 
cauză vizează nu doar simptomele unor 
defulări freudiene la scară hollywoo- 
dianá, ci chiar терйа. lar butaforicul 
armament, cu pretenții de hipertehnici- 
tate, din dotarea „misiunii de pedeapsă“ 
este de-a dreptul ridicol. 


1С. 


Producție: 5. U.A., „20th Century Fox, 1986 
Regia $ scenariul: James Cameron Sceno- 
gratia: Peter Lamont Imaginea: Adrian Bid- 
die. Cu: Sigourney Weaver, Carrie Hen, Mi- 
chael- Biehn, Paul Reiser, Lance. Henriksen. 


ъ BLADE 
“RUNNER 


*^ Vânătorul œ 
de recompense 


ntenţia lui Ridley Scott era ca, 
plecand de la ип roman de Philip 
К. Dick (cu un titlu ciudat, a са- 
rui sumară traducere ar fi Oare 
androizii visează la oaia electri- 
că?) să realizeze „un anti-scien- 
ce-fiction centrat mai degrabă asupra 
filosofiei decât pe pistoale laser". Vizio- 
narea lui' Blade Runner (Vânătorul de 
recompense fiind o arbitrară tălmăcire) 
confirmă reuşita proiectului: dincolo de 
perfecțiunea montării SF, a scenografiei 
și arhitecturii impresionante, dincolo de 
frisoanele efectelor speciale și de su- 
perba fotografie a lui Cronenweth, fil- 
mul penetrează straturi afective mult 
mai adânci, nu numai prin șocul — su- 
blim de altfel — loviturilor senzoriale, ci 
și prin rapelul la teme profunde de me- 
ditatie. 
intriga este cea a unui policier, tratat 
uneori in tusele filmului negru clasic: 
un solitar „vânător de recompense“ ur- 
mărește — pentru a-i lichida — patru 
replicanti^, androizi care încalcă inter- 
dictia de a locui pe Pământul unui vij- 
tor nu prea îndepărtat, degradat de nü- 
meroase catastrofe ecologice si a cărui 
suprapopulare a determinat exodul par- 
tial al locuitorilor spre planete mai pri- 
mitoare. Stilist desăvârşit, poate unul 
dintre cei mai importanţi ai cinemato- 
grafului de sfârşit de secol, Scott fabu- 
lează apocaliptic, imaginând Terra în 
descompunere morală si fizică, modelul 
сопіетраѓат. fiind însă ușor de ghicit 
în elemente realiste care {їп “Зе univer- 
sul social american al deceniilor 8—9. 
Premoniţiile lui Scott. ṣi- Dick sunt 
sumbre; viitorul umanităţii fiind înecat 
in тоста sub-culturii. şi innegurat de 
absenţa moralei și a spiritualităţii au- 
tentice.. „Pe fațadele imenselor clădiri 
sunt prâiectate clipuri publicitare care 
dirijează sentimentele și gusturile unei 
omeniri in degringoladà. Locuitorii Ter- 
rei trăiesc solitari în apartamente a că- 
ror vaştitate sporește senzátia de singu- 
rătate resimțită chiar si în cazul secven- 
{еюг ce 'se petrec în mijlocul străzilor 
animate, parcurse de vehicule sofisti- 
cate sau de biciclete uzate, presărate 
cu baruri luxoase sau cu mici restau- 
rante ieftine. ca cele din oricare cartier 
chinezesc “american. Marea artă a lui 
Scott este aici deformarea prezentului, 
nu in science-fiction: clasic (са în 
Alien), ci în delir suprarealist, drapat la 
rândul lui in*faldurile barocului futurist. 
O banală fotografie alb-negru dintr-un 
album de familie sau o partitură uitată 
pe marginea unui pian șochează vizual, 
creând senzații pe care armata de spe- 
„Cialişti în trucaje nu le-ar fi obținut doar 


comentariu din off al 


happy-end pe intelesul! oricui, 


pravietuirea lui Blade Runner. 


extrem de farê: În 1 


peste multá vreme. 


9 


А" 1980, апи! in care i se propune să realizeze Blade Runner, Ridley 

Scott avea deja la activ ህበ SF, al doilea lung mettaj а! sáu ca regizor: 

Alien. Conitéxtul era propice unei recidive, Các 

milioane dolari la încasări; în plus, cum Lucas realizase deja Star 

Wars cu succesul cunoscut, producătorii erau din.ce in ce 

puși să investească sume enorme în producții science-fiction: unde - 
efectele speciale super sofisticate deveneau preponderente. 2 

Precedate de multe luni de pre-productie în care o armată de tehnicieni, 
scenografi, arhitecţi, specialisti in efecte vizuale a creat, plecând de la ele- 
mente arhitectonice reale si completându-le cu fabuloase decoruri futuriste, 
imaginea unui Los Angeles apocaliptic al anului 2019, filmările au luat sfăr- 
sit după 17 săptămâni de turnare, depășirea cu 5 milioane de dolari a buge- 
tului prevăzut fiind una dintre cauzele scandalului. declanşat ulterior în legă- 
tură cu Blade Runner. Atmosfera era încărcată chiar si pe platouri, regizorul 
si Harrison Ford, interpretul principal, ajungând să nu-şi mai vorbeasca din 
cauza divergenţelor de concepție asupra personajului; obişnuit cu roluri net 
pozitive, Ford era nemulțumit de ambiguitatea narativă dorită de Scott, de 
moralitatea îndoielnică a vânătorului și de finalul incert care sugera chiar 
apartenența lui „Blade Виппег“-1а “specia ,replicantilor". 

Teste pe un public selecționat duc ia rezultate alarmante: spectatorii gă- 
seau intriga complicată si finalu! pesimist. Regizorului ii este interzis acce- 
sul în sala de montaj iar producătorii „imbunătațesc“ filmul, recurgând la un 
naratorului. 
(secvențele de vis cu uriicorno! în galop) şi punctând americânește cu un 


« Nomulturniți de impăctu! comercial chiar și după aceste modificări, War- 
ner Bros cedează drepturile de difuzare video, ceea ce va asigura însă su- 


Există și un Dumnezeu а! cineastilor, chiar dacă aparițiile lui în cadru sunt 
1, un angajat al studiourilor Warner trimite din gre- 
sealá (?!) la un festivă! varianta originală a filmului (fără voce din off si fără 
happy-end clar). Entuziasmul general de după proiecţie îi determină pe pro- 
ducători за difuzeze — cu aprobarea și ajutorul regizorului — această ver- 
siune, re-montată. Britanicul Scott isi ia astfel revânşa, după 10 ani de as- 
teptare, in fata unui gigant hollywoodian, concepţia regizorală iniţială pri- 
тапа asupra шйог consideraţii comerciale conjuncturale. Aşa ceva nu s-a 
mai întâmplat 1п' cei 100 de ani pe care cinematogratul îi va aniversa пи 


E 


i filmul depásise 100 


mai dis- 


cenzurând scenele „prea Scott" 


LG: 


jin gadget-urile ior. Galopul haluci- 
папі al unui inorog conferá intregului 
discurs ambiguitate, punánd sub sem- 
nul intrebarii realitatea si visul, conven- 


.iaà- si încălcarea ei, motivațiile si perso- 


nalitatea protagonistului. Scott face 
parte din aceeaşi familie de cineasti cu 
Terry Gilliam: aglomerarea de obiecte 


."din Brazil, acoperită de praful fizic si 
~ moral al unei epoci suspendate în timp 
:: Се funcționează doar in virtutea unor 


mecanisme sociale kafkiene, este pere- 
che cu barochismul vizual din Blade 
Runner. 

„Cuget deci exist" afirmă cartezian 
un „replicant, copie perfectă a omului, 
condamnat însă la o limitată existență 
de patru ani..ale cărei bariere vrea să le 
depășească. Revoitándu-se împotriva 
ignobilei condiţii de ființe cu termen re- 
neticieni. Această ieşire din- pasivitate 8 
salvează existenţial: Granițele dintre 
stăpâni şi robi, dintre uman şi non=- 
итап devin neciare: сте аге dreptul, 
așadar, să împartă viața și moartea 
după bunul lui plac? Este întrebarea pe 
care vânătorul pare са şi-o pune în fi- 
nal, după îndeplinirea misiunii. si ea 
depăşeşte prin gravitate frontierele pār- 
ticulare de subiect sau de gen ale fit- 
mului. La sfârşit de secol XX, Scott 
folosește antinomica relație stăpân- 
/sclav, comparabilă cu cea din Metro- 
polis, însă meditaţia asupra culpabilira- 
tii, precum şi ambiguitătea concluziei 
sunt cele аїп М. Că şi Fritz Lang, Ri 
dley Scott este în acelaşi timp un anxios 
bântuit de incertitudini şi un profet. 


Lucian GEORGESCU 


Producţie Warner Bros, 1982, re-mon- 


tat de regizor in 1992 şi distribuit de Gulld 
Film România in 1992. Regia: Ridley Scott 
Scenariul: Hampton Fancher şi David Webb 
Peoples. ` Imaginea: Јогбап | Cronenweth, 
Scenogratia: Lawrence С. Pauli. “Muzica: 
Vanghelis. Cu: Harrison Ford, Rutger Hawer, 
Sean. Young, Edward James Olmos, M. Em- 
met Walsh, Daryl. Hannah 


. “BĂTĂLIE 
DISPERATA 


itlul dat de distribuitorii 
francezi acestui film (Cap- 
cana de cristal) spune 
multe despre epica lui. Un 
elegant zgârie-nori luat în 
stăpânite de un grip de 
terorişti care încearcă să jefuiască о 
согрогафе multimilionară devine, pen- 
tru câteva ore: o capcană pentru lucră- 
torii prospere: companii luaţi ostateci în 
petrecere de Crâciun. Era de aş- 
- ca „о baie disperată” pentru 
ebberarem lor за se incheie Cu un 


Important este ca drumul cátre un fi- 
па! previzibil să fie cát mai imprevizibil, 
și-au spus realizatorii. Bugetul uriaș al 
acestei pelicule care evoluează în ca- 
dru! schemei cunoscute, a permis însă 
regizorului orgoliul de a viza marele 
spectacol cinematografic. Costisitoarele 
efecte speciale si splendidele compu- 
tere, fax-uri si telefoane distruse in tim- 
pul luptelor dintre banda de ráufácátori 
fárá frontiere (italofoni si germanofoni) 
si polițistul solitar, dar cu motivații per- 
sonale (are de salvat О nevastă) oferă 
un regal de imagini frapânte. Semnata- 
rul regiei, tânărul John McTiernan, በህ 
se mulțumește să trateze subiectul ca 
un bun mestesugar -și atât. Ei incearcă 
să inoveze câte ceva, alegând calea au- 
toironiei. Alura de western a trâmei ce 
se bizuie pe formula „ипи! singur impo- 
triva celorlalți este autoparodiatà prin 
comentariile báscálioase puse în gura 
personajelor la adresa peliculelor cu 
cowboys. 

Daca sarjarea cliseelor nu este prea 
susținută dramaturgic, ea dobândeşte 
accente personale prin replica interpre- 
tului principal, Bruce Willis: Distribuit 
in acest film după succesul neobișnuit 
3! serialului Maddie si David, actorul 


venea inspre acest rol cu un imens ca- 
pital de simpatie acumulat de el inter- 
pretándu-! pe intempestivul, aiuritul si 
págubosul detectiv particular din seria 
TV. Bătălie disperată are meritul de a fi 
mizat pe acest nume cónsacrándu-l si 
pe marele ecran. Interpretându-l pe po- 
lifistul Mc Clane, Bruce Willis a devenit 
vedetă nu numai pentru cá este atletic, 
fotogenic-si spontan, ci $! pentru umo- 
rul sáu sarcastic si inteligent. Cineva 
l-a numit pe interpret „un Cary Grant а! 
anilor '90“. Actorul s-a declarat flatat, 
ceea ce este un alt semn de inteligenţă. 


Dana DUMA 


Producția: S U.A., 1990, Twentieth Century 
Fox. Regia: John Mc Tiernan. Scenariul: Job 
Stuart, Steven ድ. De Souza (după o poveste 
de Roderick Thorp). imaginea: Jan De Bont. 
Muzica: Michael Kamen. Cu: Bruce Willis, 
Bonnie Bedelia, Reginald Veljohnson, Allan 
Rickman, Alexander Godunov. 


Bruce Wilis- isi păstrează 
verva și în rolurile de polițist 


і 


Ф 
ብ 
© 
ш _ 
IS 
с 5 
2 a 
Gk 
= 
o 
x 
96 
= = 
$5 
o 
cp 
o 
መ 
ወ፳ 
за 
бо 
c oO 
9 


— Ce e lumina 


асееа? 
— Lumina. aceea e 
Toscana! 


chimbul de replici din fil- 

mul fraţilor Taviani, Fio- 

rile, este multiplu emble- 

matic. Mai intái pentru iu- 

birea purtată de cei doi 

mari cineasti italieni tinu- 

tului natal. Весотрепзай în trecut la 
Cannes pentru Padre Pa — Palme 
d'or 1977 si Noaptea Sfántului Lorenzo 
— Premiul special al juriului 1981 (am- 
bele filme s-au náscut tot din lumina si 
inima Toscanei), Paolo si Vittorio au re- 
venit acum la Festival spre a povesti o 
legendă despre о: familie toscană, pe 
care mama lor le-o spunea în copilarie 
Cu peste două sute de ani „în urmă; 
un “tânăr locotenent francez ajuns 
în Toscana cu armata bonapartista, 
moare împușcat de ai săi drept pe- 
deapsă cà isi abandonase misiunea de 
a păzi o ladă încărcată cu galbeni, 
pradă de război. El dezertase din post 
atras de o tânără și frumoasă táráncutá 
de pe acele meleaguri. Chiar în clipele 
când ea isi pierdea fecioria, sedusă de 
гаја si bárbátia francezului, mama si 

ratele ei isi însușeau comoara. „Banii, 
ochiul dracului“ vor. urmări ca un bles- 
tem modesta familie Benedetti, ajunsă 
peste ani mare latifundiará si purtând 
titluri de noblete (somptuoasele lor ca- 
vouri ርህ monumente funerare pot fi vă- 
zute 3 un. al cárei nume a ràmas cu- 
noscut in istorie prin porecla Maledetti 
(Blestematii). In film, povestea este re- 
memorată de un descendent al familiei, 
conte si om de afaceri stabilit la Paris, 
de-a lungul drumului ре care revine în 


Toscana însoţit de cei doi copii ai săi. ~ 


Adolescentii vor fi subju de această 
incursiune în trecutul tulbure al familiei 
lor. Un trecut ca o vrajă stráfulgerat de 
patimi fratricide. Ca in filmele lor pre- 
cedente, cei doi Taviani, acum sexage- 
nari, rămân maeştri în captarea și suge- 
rarea misterului ce se degajă jocul 
secret al sentimentelor și al predestină- 
rilor. Aici amprenta . — Taviani face 
parte din familia lui Visconti si Могу; 
dar asemenea cineastului chinez Chen 
Kaige in Adio, concubina mea (vezi nu- 
таги! trecut al revistei), Paolo si Vitto- 
rio au ambitionat si reuşit să facă din 
legendă un exponent al' istoriei si artei 
italiene. s 
Lumina Toscanei а sedus si аці ci- 
neaşti. Pe regizorul francez de teatru 


„Roger Planchon, prezent în competiţie 


А 


cu al doilea film al sáu, Ludovic, сори! 
rege, frescă istorică din zilele Frondei, 
când viitorul Rege-Soare era iniţiat înca 
din fragedă copilărie în subtilităţile ca- 
drilului politic. Cineastul a realizat o 
parte din filmări în Toscana. Tot într-o 
vilă din Toscana a filmat și britanicul 
Kenneth Branagh comedia shakespea- 
reană „Mult zgomot pentru nimic". O 
lumină care inspiră... 

Mai tânărul regizor italian Pupi Avati 
(43 ani) s-a lăsat şi el ademenit de ritu- 
aluri şi legende. In Magnificat, е! intre- 
prinde un uriaș flash-back în Umbrija 
sfârșit de mileniu unu, scoțând la lu- 
mină o lume irigată de mistere, într-un 
timp când nu se putea trăi fárá cre- 
dintá, dar când aceasta era slujità de 
atroce judecăţi, adevărate ritualuri pà- 


gâne. 
Parcă peste toate sfârșiturile de mile- 
niu plutește о mare neliniște, — ре 


atunci са о nedesluşită ameninţare. 

Avati a făcut un travaliu de adevărat 
documentarist: „Este un film despre tă- 
cerea lui Dumnezeu. El e mut. Eleo 
aşteptare care oprimă. După mine, Evul 
Mediu a fost o epocă teribilă în care 
barbaria se incrucisa cu cele sfinte. In- 
tre Pământ — realul si Cer'— imagina- 
rul nu exista o diferență“. Intr-o plas- 
{са singulară, Avati descrie — vizual 
fascinant — periplul celor pe care în- 
tâmplarea i-a hărăzit să fie printre, călăi 
sau judecători... 

Cu Florile si Magnificat, cineastii din 
peninsulà si-au relevat din nou unicita- 
tea.-O creativitate intrinsecá ce de se- 
cole, iar in cinema de decenii, nu a in- 
cetat să ne surprindă. Cu toată criza fil- 
mului atát de des inyocatà, marii ci- 
neasti italieni continuă să respingă 
schemele şi tipologiile fixe. Starea lor 
de invenţie e perpetuă. Fericită ţară! 

O altă cale alege Ricky Tognazzi (38 
ani), fiul marelui actor care a fost Ugo 
Tognazzi. Е! atacă, în acest al treilea 
film al său, Escorta, un subiect devenit 
de serie: oamenii legii contra Mafiei. Un 
magistrat transferat ia Palermo spre a 
investiga moartea predecesorului său, 
devine tinta altor ameninţări și trădări. 
5] află un unic punct de sprijin in ami- 
citia si devotamentul carabinierilor din 
escorta sa, tineri pregătiți să moară de 
partea legii, deşi si ei s-au născut în Si- 
cilia. Bodyguards nu pentru o simbrie, 
ci pentru о idee. După Hoţul de copii al 
lui Gianni Amelio (încununat anul tre- 
cut la Cannes cu Marele premiu al ju- 
riului și cu premiul Felix al celui mai 
bun film european) un alt portret ata- 
sant al carabinierilor. În tiparul policie- 
rului-anchetă, Tognazzi aduce o infuzie 
de emoțţionalitate, conturând un nou tip 
de polițist care face modă (așa cum's-a 
văzut și în Mad şi Glory, cu De 
Niro). De altfel, scenariul a și fost achi- 
zitionat în vederea unui remake, de pro- 


^. а fest pusă în evidenţă si de 
independent Abel Ferrara (4 

> ajuns, mai bine zis rătăcit, in competiţie 
cu Snat 


ducătorii americani mereu in criză de 
subiecte. ? 


Criza, ип stimulent 


Criza de scenarii din Cetatea “filmului 
izorul 
ani) 


orii de. tru- 


puri), remake la alte trei anterioare (de: 


Robert Wise in- 1945; Don Siegel in 
1956; Gerry Levy in 1969) dupá o po- 
vestire de Robert Louis Stevenson. Ver- 
siunea- lui. Siegel este considerată сеа, 
mai геизна si totodatá cel mai infrico- 
sátor film din câte s-au făcut vreodată! 
Filmul lui Ferrara până să te înspăi- 
mânte (extratereștrii -pun stăpânire pe 
trupurile pámántenilor, transformându-i 
în exterminatori ai speciei umane) te 
plictiseşte. Viziunea unui apocalips à 
l'américaine, tehnic şi deplorabil. Filmul 
anterior al lui Ferrara, Bad Lieutenant, 
a fost mult mai apreciat. 

Celelalte trei filme americane din Se- 
lectia oficială, evoluând aparent in ca- 
drul schemei, comit serioase abateri de 
la morala conservatoare hollywoodianá. 

Steven. Soderbergh a fost, la 26 de 
ani, laureat. cu Palme d'or pentru Sex, 
minciuni şi video. Orice mare festival își 
invită cu deosebită satisfacție foștii lau- 
reati, reconfirmánd astfel validitatea op- 
liunilor (їп prezenta Selecţie oficiala 
s-au aflat zece cineasti anterior lau- 
reati). Soderbergh 8. revenit astfel т 
competiţie cu un al treilea film King of 
the Hill. Evident, Cannes-ul nu a greşit! 
când 1-8 premiat cu patru ani în urmă 
pentru filmul său de debut, descins din 
stirpea lui Woody Allen: un eseu inteli- 
gent şi plin de ironie despre temele 
enunțate in titlu. Mizând atunci mai 
mult pe dialogul dintre două cupluri, 
Soderbergh nu se sinchisea de efectul. 
artistic, filmase cât mai economic, cu 
aparatul fix, scotánd in evidentá in spe- 
cial ideile, conotatia moralei contempo- 
rane. Acum, tânărul cineast ni se [በ!8[- 
seazá ca un as al realismului clasic in 
tradiţia unor .Lumet, Kazan sau Ford, 
De fapt, prin stil şi temă pare за dea 
chiar un ጸር! secund, după 50 de ani, 
clasicului Fructele mâniei al lui Ford. 
Urmárile. marii crize de la ráscrucea 
anilor '20—' 30, sunt privite acum nu in 
mediul cultivatorilor, ci in cel citadin. 
Un băiețel de 12 ani este pus în situaţia 
de a se salva şi de a-și salva familia dis- 
persată din pricina crizei, a tatălui șo- 
mer şi a bolii mamei. imaginaţia, voința 
și simţul practic în luptă cu foamea, 
creditorii și. depresia. Portretul unui 
adolescent, până la urmă învingător, pe 
care nu-l poti uita Ў 

Daca Soderbergh se осира de 
criza economicá la timpul trecut, Joel 
Schumacher (54 ani) se ocupá de criza 
morală 18 timpul prezent. Sustinut de 
Michael Douglas, el constatá Cáderea 
liberă (titlul. filmului) a clasei de mijloc 
americane. (asemeni cineaştilor britanici 
în filmele lor, vezi „Noul Cinema" nu- 
mărul trecut), a americanului tradiţional 
WASP (а, anglo-saxon, protestant), 
aflat în tirul crizelor sociale, rasiale, po- 
litice. După ce a lucrat conştiincios ani 
de zile la Pentagon, eroul se vede con- 
cediat, adică зотег.. Un ambuteiaj de 
proporții îl scoate din fire si el o ia pe 
jos. prin suburbiile Los Angeles-ului. 
Asa începe aventura, căci viaja se riscă 
la fiecare colt de stradă. La început, 
atacat fiind, eroul e forțat să facă o 
„armă“ de apărare din servieta-diplomat 
și sfârșește prin a trage cu bazuka! Mo- 
rala: omul liniștit scos din minţi de pre- 
siunea - societății [በ care trăieşte, е 
transformat, dintr-un pașnic cetățean 
care a respectat toată viata legile și şi-a 
plătit toate impozitele, într-un criminal. 

Dornic să se descotorosească de atâ- 
tea „instincte primare“ (filmul omonim 
sau. Atracția fatală) care. i-au pricinuit 
nu mai puține neînțelegeri familiale, 
Douglas 59 alătură predecesorilor 
săi — Newman si Redford — făcând din 
acest rol о. pledoarie. de conştiinţă. іп 
numele libertății, si „al dreptului de a 


nu fi de acord“. Personajul al Саги! in- 
terpret este, ambiguu conceput, te con- 
vinge alternativ са are dreptate sau ca 
este un ticălos. Întâlnim prima dată în 
filmele americane un personaj, până la 
urmă negativ, pus să rostească cele mai 
incomode adevăruri despre viața si vi- 
sul american. Cădere liberă a provocat 
un imens scandal în Statele Unite, co- 
mentariile pe marginea filmului ieșind 
din paginile dedicate cronicilor cinema- 
tografice și devenind subiect de edito- 
riale. Joel Schumacher (fost stilist, sce- 
nograf, scenarist), autorul acestui pal- 
pitant thriller-social, a declarat la con- 
ferinta de presă, cu modestia care ca- 
racterizează adesea pe cei ce reușesc: 
„Meritul îi revine în principal scenaris- 
tului Ebbe Rose Smith. Despre el s-a 
spus că a Lapis prea mult., În fond 
el a incercat sá dea un ráspuns ipocri- 
ziei noastre". 

Cu .cea de a patra prezenţă ameri- 


cană în Selecţia oficială, dar în afară de.. 


concurs, Mad Dog and Glory cu Robert 
De Niro şi Uma Thurman în tandem-ve- 
detà, cineastii de peste ocean, dincolo 
de particularități sau de. gradul de reu- 
5а, nu abdică de la scopul comun de a 
face din cinema un spectacol pentru 
marele public. 

Este сееа ce reuseste cu aplomb si 
subtilitate $ regizorul. John McNaugh- 
ton (44 ani). пса бп cineast ajuns Іа 


această ultimă»vocaţie pe drumuri осо- 
lite. McNaughton a fost pădurar, mun- 
citor,-contabil si, in sfârşit, ca asociat al 


БУА р! E : | г а 
ҸӘ Copilăria-în anii Crizei: 
King of the Hill 


de Steven Soderbergh (cu Jesse 


Bradford si Cameron Boyd) 


unui distribuitor de video-casete, ii vine 
ideea 58 se facá regizor. A debutat cu 
patru ani in urmá. Cu acest al patrulea 
film Я găsim in selecţia princeps de la 
Cannes. 

Mad Dog — Câine turbat, este pore- 
cla unui polițist extrem de dur în viața 
profesională, dar gingas ca o mimoză 
în viața intimă. Оп rol care pune іп ma- 
ximă valoare vocația cameleonică a lui 
De Niro. La conferința de presă, 
McNaughton 8 spus: „Când dai peste 
un scenariu foarte bun poli fi sigur cá 
el va atrage talentele ca un magnet". 
intr-adevăr, Richard Prince (scenaristul 
filmului Culoarea banilor, regizat de 
Scorsese, care acum a produs Mad 


Dog and Glory) a imaginat in toate de- 
taliile credibilitátii-acest polar hors se- 
rie care vireazà din registrul dur intr-un 
romantic love-story. Sugestia indrágos- 
tirii îşi găsește si aici (ca în filmul lui 
Branagh, vezi nr. 6/93), o expresie exu- 
berantă. Când polițistul hársit în lumea 
fărădelegii trebuie să se apropie de un 
nou cadavru, într-un bar, înainte de a 
face operaţiile impuse de profesia sa, 
apasă pe clapele juke-box-ului. Spaţiul 
e inundat de ritmul melodiei „l'm just a 
gigolo“ de Louis Prima, iar el, polițistul, 
îndeplinește „ritualul“ macabru, dan- 
sând. Am văzut filmul la proiecția de 
gală din orele nopții; la această sec- 
ventá, din întunericul sălii Lumiere 
(2500 locuri) a izbucnit un ropot de 
aplauze. La rândul său, De Niro, între- 
bat dacă el a avut ideea acestei scene, 
a răspuns: „Tot ce am făcut era scris în 
scenariu!“ Nou prilej de a constata cá 
numai cinematografiile europene cul- 
tivá ideea colaborării actorilor іа esența 
scenariului; pentru americani filmul rá- 
mâne o industrie, iar actorii nişte impe- 
cabili tehnicieni . şi impecabili execu- 
tanti. De geniu când-sunt De Niro, Mi- 
chael Douglas sau chiar micuțul Jesse 
Mieres in King of the Hill. 


Un. arbitraj meritoriu 


in 1987, când lui Maurice 
Pialat i s-a atribuit (în 
unanimitate) Palme d'or 
® pentru Sub soarele lui Sa- 
“tan, filmele franceze nu au 
mai urcat în fruntea pal- 
maresului. Dacă ne depărtăm mai mult 
de prezent, Paime d'or-ul anterior a re- 
ан enit Frantei prin filmul lui Lelouch, Un 
ex-aequo in 1966 cu 
ed e "Signori al lui Germi). Nu este 
о situatie optimá pentru. filmul francez, 
dar este o notá de excelentá pentru 
Festivalul de la Cannes, căruia toată 
suflarea cinematografică mondială ii 
datorează atât de mult și care, în cali- 
tate de gazdă suverană, nu-și face 
parte. 
în acest an cu patru filme franceze in 
competiție plus o coproducție si си un 
președinte de juriu francez, Louis 
Malle, cinematograful ţării gazdă a obti- 
nut doar premiul pentru tehnică cine- 
matografică ( Mazeppa de Bartabas). 
Chiar si Catherina cea mare (Deneuve) 
nu a fost recompensatá pentru rolul ei, 
excelent dealtfel, dar într-un film, - 
Anotimpul meu preferat de Andre Te- 
chiné, — cu lungimi si lipsit de gráun- 
tele de originalitate sau excentricitate 
ce se cer încununate la un festival. Nu 
pot^sá nu amintesc cá, în urmă cu doi 


Duba-Duba — 
crimă și pedeapsă 
în context contemporan 
de Alexandre Khvan 
(cu Ajela Belianskaia) 


Filmul american inoveazá in cadrul schemei: 
Mad Dog si Glory de John McNaughton 
(си Uma Thurman si Robert De Niro) 


Cádere liberá de Joel Schumacher 
(Barbara Hershley si Michael Douglas) 


ani, când filmul lui Rivette, Frumoasa 
gálcevitoare 1-а avut, s-a împiedicat de 
un nu pe cât de hotárát, pe atât de ar- 
bitrar al presedintelui juriului de atunci, 
Roman Polanski, acordând pentru 
prima datá in istoria Cannes-ului Palme 
d'or si premiul pentru regie aceluiasi 
film, Burton Fink al fraților Coen. Re- 
venind là Malle, cu atât mai meritoriu a 
fost arbitrajul său, căci de astă dată 
nici. unul dintre filmele franceze nu a 
depășit /e juste milieu. 


arii absenţi nu doar din 
palmares, ci și din toate 
programele festivalului, au 
fost .cineastii din ţările 
ex-comuniste. Nici un film 
al cineaștilor cehi, slovaci, 
ex-iugoslavi, bulgari, polonezi sau (cu o 
excepţie) al celor din fosta Uniune so- 
vietică, nu au figurat în selecție. Cu atât 
mai remarcate au fost cele trei prezențe 
din est. Duba-duba а! rusului Alexandr 
Khvan (Selecția oficială) avea câteva 
premise promițătoare, de pildă binomu! 


dostoievskian „crimă și pedeapsă" re- 
luat în context contemporan. Eroul, un 
tânăr scenarist, își probează inventivita- 
tea, punând în practică scenarii în sco- 
pul de a-și scoate din pușcărie iubita. 
Mai: întâi, eșuează: Când reușește esu- 
ează în reînnoirea relaţiei lor. Ea pre- 
feră să se întoarcă în puşcărie. Khvan, 
al cărui motto în creație este preceptul 
bunuelian orice film e un vis", invită si 
el la suprapunerea realității cu imagina- 
rul. Dar intriga arborescentă nu este 
dominată, iar neomizerabilismul propus 
nu poate concura cu filmele unor Vitali 
Kanevski sau Pavel Lunghin premiate la 
ediţiile precedente. Occidentul s-a cam 
săturat de acest solilocviu, mai ales 
într-o versiune -epigonicá. Filmul зе 
susține prin universul sonor în care se 
asociază compoziţii de Mahler, Ceai- 
kovski si Elvis Presley, precum si 
printr-un interpret de excepţie: Oleg 
Mensikov. Faptul cá regizorul nu a pri- 
mit pasaport fiind in imposibilitate de a 
răspunde invitatiei festivalului a făcu: 
mai multă vâlvă decât filmul. 

În Chenzina realizatorilor, Îngeri in 
paradis de Evgheni (fratele lui Pavel) 


Lunghin, cineast obsedat de repetițiile 
istoriei: „Câte generaţii vor mai trebui 
să se socotească pierdute?", a avut un 
ecou si mai redus cu marginalizaţii din 
anii '60. Mai bine notat a fost filmul ci- 
neastei maghiare Ildiko: Szabo; Ucigașii 
de copii 


in același program, marele favorit al 
criticii şi presei internaţionale a fost de- 
butul: românului. Nicolae Caranfil E; pe- 
ricoloso sporgersi/ Duminici cu bilet de 
vole (vezi nr. trecut al revistei) asupra 
căruia vom reveni după avanpremiera 
de la Costinești și- după premiera din 
țară. când publicul nostru ne va putea 
citi opiniile în cunoștință de cauză. 

incheind pe acest debut care ono- 
rează cinematografia noastră, nu este 
deloc lipsit de semnificaţie să notez că 
tradiționalul Cannes se preocupă con- 
stant de lansarea tinerilor. La această 
ediție am numărat, în cele şase pro- 
grame paralele, 26 de debuturi. Tot atâ- 
ţia cineasti bine plasați pentru a reveni 
cu filmele lor pe Croazetă. 


Adina DARIAN 
7 


MILLA JOVOVICH este ti- 
fca unei actrife sovietice si a 
unui medie iugoslav, care au 
emigrat. in “Carolina de Sud. pe 
când ea avea 5 ani. La 11 debu- 
teazá ርህ un rol secundar în Two 
Moon 


Діаіе din 1980 (The Blue Lagoon, 


> popularitatea, deja dobândită ca 
precoce: manechin cu multe co- 
Dot де reviste la Şi-i des- 
chide drumul spre televiziune 
unde devine repede vedeta câ- 
-torva seriale. Pentru canalul Dis- 
ney a filmat în india Night Train 
to Katmandu unde deţine rolul 
principal. 

În 1992, alături de Christian 
Slater. şi Tony Goldwyn, se află 
„implicată“ într-o. intrigă poli- 
tistä, o mixtură de acţiune, umor 
şi” poezie: Kuffs (г. Bruce A. 
Evans). La 1993 are. toc premiera 
controversatului film biografic 
realizat de- Sir. Richard Attenbo- 
‚ rough, Chaplin, unde: Milla Jovo- 
vich- deţine; rolul actriței adoles- 
cente Mildred Harris, care avea 
să-i fie prima soţie, dovedindu-se 
о acerbă santajistá: după o pe- 
trecere, Chaplin “nemulțumit 
brusc de “imaginea поида а 
۴ 7 partenerei plina de inițiativă, о 

Td 3 obligă за se rujeze pentru a 8 

z . ; i " ceva mai atrăgătoare! . . 
Scenă memorabila şi premonitorie fiindca Milla Jovovich avea să se lanseze curând în re- 
clama firmei de cosmetice Alma: „Când eram mai mică, obisnuiam să-mi cumpăr cosmeti- 
cele. de la boutique, dar, mai târziu le luam, pur şi simplu, de la supermarket. 

Pasionată si de muzică, Milla e fericită astăzi că, atâta vreme (aproximativ un an) cát isi 
pregăteşte primul album folk, poate abandona gimnastica și poate тапса orice, fără să'se 
mai pr atât de strict de siluetă. í Wyki- ESN ¥ 

E de dorit totuşi ca tânăra de пита! 18 ani să nu se abandoneze ርህ totul, refácánd fără să 
vrea destinul acelei soţii a lui Chaplin, саге, după ce îl: eşcrochează pe genialul cineast, in- 
„cepe să frecventeze dubioase cluburi de noapte 8). moare alcoolică ia 43 de ani. Va sti 
probabil — să-şi conserve măcar pentru ecran puritatea necontrafácutá care-i fusese princi- 
pal atu ia Intoarcerea... confirmând. increderea regizorului. William A. Graham care spunea 
despre ea. „Are пи numai un magnetism deosebit, dar e și o persoană foarte inteligentă și 
cultà- (pasionată de clasicii ruşi), având din naştere toate datele unei veritabile vedete" 
ec I.C. 


sin 


|. е1 


ROBERT. DOWNEY. JR. 5-а náscut la 4 aprilie 1965 la New York, 
dar și-a petrecut copilăria si în California, in New Mexico si in Anglia, fiind 
fiul unei actrite-cántárete şi al unui scriitor-regizor. Avea doar 5 ani când ta- 
tă! său a început să-l distribuie în filme. Mai întâi in comedia Pound, apoi în 
Graessers Palace (1972, r. Robert Downey sr. — transpunerea alegorică-a 
patimilor! lui (215108. într-un огазе! tip western); mai târziu in Rented Lips 
(1988 — un film despre ሀበ... film porno) si Too Much Sun (1991 — rolul 
unui homosexual, fiu de multimiliardar si frate de lesbianá!). 

Pentru a-şi putea vedea de timpuria carieră, tânărul şi-a întrerupt şcoala 
şi, reintors la New York, a ajuns să lucreze ca vânzător de încălțăminte, pla- 
sator pe un autobuz sau... exponat de „body art" într-un bar din Soho. 
Odată revenit la cinema, filmează intens și-fără prea mult discernământ; 
Back to School (1986, r. Alan Metter) unde se număra printre elevii unui Co- 
legiu în care poposeste un self made man dornic să obţină o diplomă, chiar 
„dacă nu mai are vârsta învățăturii; Less Than Zero (1987, r. Marek Kaniev- 
зка);. The Pick-up Artist (1987, г. James Toback, cu Dennis Hopper); 1969 

:(1988, г. Ernest Thompson, cu Kiefer Sutherland, Bruce Dern, Winona 
Ryder) unde tânărul pe саге-Г interpretează e azvárlit de pe băncile școlii di- 
rect in infernul războiului din Vietnam; Johnny Be Good (1988, г. Bud 
Smith, cu Uma Thurman) a сапу acțiune se desfăşoară într-un mediu 
fotbalistic: Chances Are (1989, R. Emile Ardolino, си: Cybill Shepherd si 
Ryan O'Neal) unde. surprinde interpretând... reîncarnarea: sufletului soțului 


protagonistei și este victima unei încurcături produse in cer la centrui de reciclare a sufletelor); True Believer 


(1989, r. Joseph Ruben) unde-l secondează pe James Woods.; Air America (1990, r. Roger Spottiswoode) — 
fiind un recrut oarecare arigajat alături de Mel Gibson: în acţiuni riscante їп aer și în... limbaj, dar și în poli- 
нса; în Soapdish (1991, г. Michael Hoffman, cu Sally Field, Kevin Kline, Whoopi Goldberg) este un producă- 
tor obsedat sexual. ^ 

și câștigă un renume din clipa in care apare în populara emisiune TV „Saturday Night Live" si în serialul 
consacrat luf- Mussolini unde, alături de George Scott, protagonistul, il interpretează pe fiul dictatorului 

Astfel va fi căpătat probabil gustul pentru personaje reale, aşa încât se 25816 58 fie admis la probe pentru 
filmul lui Richard Attenborough, Chaplin. Avea т асе! moment.26 de ani si a înțeles cá pentru a putea inte: 
preta о partitură ce se întinde de'la 18 Іа 80 de ani trebuie să se dedice ипе! îndelungate şi meticuloase.pre 
үн. Citește cărţile ce i-au fost consacrate inegalabiluiui cineast; ia lecţii de expresie corporală; îi vede toate 
ilmele; îi studiază vocea (inclusiv accentul cockney pierdut cu timpul), obiceiurile, ticurile; se antrenează la 
tenis pentru a juca si el cu mâna stângă; vizitează cartierul East End din Londra si multe alte iocuri pe unde а 
peregrinat Chaplin de-a lungul vieții sale zbuciumate. In Museum of Moving Image îi convinge pe custozi să-l 
lase să probeze ghetele Vagabondului. Ceea ce l-a ajutat însă cel mai mult a fost уепегајіа sa față de acest 
idol: „Pentru mine Chaplin e Dumnezeu. Ceva mai presus de orice explicaţie!“ Un sentiment concentrat chiar 
în "inde de pregeneric, când se demachiazá lăcrimând іа aducerile aminte ce urmează să invadeze.ecra 
nul... ፡ У 

De la inceput.a fost conștient cá isi asumă riscul de a fi cunoscut de acum încolo ca cel care ,J-a distrus 
pe Chaplin, dar și şansa de a deveni actorul care „l-a interpretat“. Nominalizarea pentru Oscar ar putea fi un 
răspuns pentru aceast tânăr actor, el însuși cu o existenţă agitată. S-a luptat o vreme cu viciile: alcoolul, beţia 
vitezei, drogurile plus; relația zbuciumată și extenuantă de peste șapte ani cu actrița Sarah Jessica Parker 
Toate acestea l-au marcat: „Eram o ființă imposibilă. Dar tot răul spre bine. Nelegiuirile din viața mea aveau 
să mă ajute să devin bufonul care sunt. Pe viitor sper însă cá voi reuși să nu mă mai întorc la comedioare 5! 
nici la filmuleţe trivisler" 


lina COROIU 


f. Randal Kleiser) care o avea 
protagonistă pe Brooke. Shieids, - | 
această peliculă îi sporește... 


Julia Roberts 


Centrul cultural francez — Cluj 


їп 
Vedetele clápáuge 


-ati inchipuit mereu cá un star de ci- 

nema trebuie sá posede un fizic per- 

fect. Sau mácar за በህ aibá defecte vizi- 

bile. Ei bine, nu! Între un zâmbet care 

pune т relief o dantură perfectă, pi- 

cioarele lungi ale actrițelor și mușchii 
„bodybuilding“ ai actorilor se strecoară, iată, și ure- 
chile mari ale tinerelor talente. Printre ,urechialii" 
Hollywoodului îi întâlnim pe Julia Roberts, care își 
etalează podoabele auditive în Hook şi Steel Magno- 
lias, Matt Dillon, care reușește totuși să le ascundă 
printre plete, în Singles sau pe Winona Ryder, cea 
care a reușit să le facă de neobservat până la Dra- 
cula, film în care ne prezintă în sfârșit în toată splen- 
doarea lor lobii supradimensionati. 

Vreti să aflați și părerea unui nümerolog? Cheryl 
Lee Terry de la revista „Elle“ o spune clar: „Urechile 
с!араиде sunt un semn al celebrităţii. Ele indică si о 
persoană pasională, deci îi vom găsi pe purtătorii lor 
foarte sexy." 


Kevin Costner 


ОЇ -u lunii 


entru a treia oará in mai putin de un an, 
Centrul cultural francez din Cluj organi- 
zează oomanifestare cinematografică de 
amploare, ,Zilele scurt si lung metrajului 
francofon", ceea ce il plaseazà intr-un top 


de prestigiu. Їп acest program: trei lung 
metraje de debut, cinci. scurt metraje: 

Regizorul Guy Marignane și compozitorul Robert Co- 
hen-Solal au venit la Cluj pentru a prezenta Woyzeck (în 
premieră pe țară), adaptare după piesa lui Georg Bûch- 
ner. Filmul plasează acţiunea într-un timp şi spaţiu ne- 
definite, atmosfera este terifiantă şi pare a altei lumi, 
alienarea personajului fiind perfect explicabilă în aceste 
condiţii. Dar, ca un film de debut, nici acesta nu scapă 
de păcatele cunoscute; teatralism prea apăsat, dorința 
de a spune cát mai multe într-un timp cât mai scurt. 
Una peste alta însă, filmul degajă o forță pe care በህ o 
întâlnim prea des pe ecrane. Este forța ideilor cu care 
regizorul jongiează cu dezinvoltură, ceea ce îl apropie 
mai degrabă de filmele est-europene decât de producti- 
ile occidentale — fie ele şi necomerciale. = 

Surpriza cea mare — ajunsă la noi cu întârziere — 
Toto eroul ai belgianului Jaco. Van Dormael, încununat 
cu Camera d'or la Cannes în 1991. Cu greu ai putea 
spune că este un debut. Într-o joacă inteligentă cu clişe- 
ее melodramei si ale filmului de acţiune, autorul reu- 
seste un film de o totală originalitate. ja 

Clujul a beneficiat încă о dată de bucurii cinefile în 
exclusivitate 


Independentii 


oatá lumea pare a fi de acord: in fata 
crizei tot mai mare de inventivitate, de 


credibilitate 5] de subiecte in care se ' 


~ zbate producţia hollywodiană, filmul iñ- 
dependent se afirmă din ce in ce mai 
ч puternic.-latá de ce in mai toate clasa- 
mentele cu cele mai bune filme ale anului 1992 apar 
titluri din creaţia regizorilor independenți: tineri — 
Reservoir Dogs de Quentin Tarantino, Swoon de 
Tom Kalin, The Living End de Gregg Araki, — sau 
veterani —Light Sleeper de Pau! Schrader, Bad Lieu- 
tenant de Abel Ferrara, — pentru a nu le pomeni de- 
cát pe cele care apar mai des in listele de preferinte 
ale criticilor si spectatorilor. 

Condamnat multă vreme la o existență marginală, 
prezentat mai mult în festivaluri — nu întotdeauna in 
cele mari, ci mai ales mici festivaluri specializate — 
filmul independent isi ia acum revanşa. Productii cu 
buget redus, fără vedete în distribuţie, cu puţine ex- 
ceptii, dar realizate cu inteligență și dorința de a 
scăpa de clișee, evadând din schemele cunoscute, 
vorbind despre probleme care sunt abordate mai 
greu sau deloc de marea mașinărie hollywoodiană, 
aceste filme au marcat anul cinematografic trecut si 
continuă să facă să se vorbească despre ele. Rà- 
mâne de văzut сай dintre aceşti regizori curajoși isi 
vor păstra independenţa și сай vor fi atraşi de marile 
studiouri. (Ferrara a fost deja angajat de Warner 
Bros, pentru care a realizat Body Snatchers 
nr. 7/93.) lar noi rămânem mai ales cu speranța că 
cineva le va distribui şi la noi, pentru a putea verifica 


„ре viu" spusele criticilor. străini. 


Romanticii 


unt în stare să sară in foc sau in apă, за 
treacă printre dușmani înarmaţi, să tra- 
verseze munții sau râurile si totul pen- 
tru femeia pe care o iubesc, dragostea 
vieţii lor, unică și irepetabilă. Eroii ro- 
mantici se întorc în forță, cuceresc 
ecranele și inimile spectatoarelor. Este epoca lor, 
poveștile de dragoste sunt.la mare modă, agremen- 
tate cu suspans și fiori. Femeile se află într-un per- 
manent pericol, iar bărbaţii abia așteaptă să le sal- 
veze. Un amânunt deloc neimportant: ei sunt frumoși 
sau măcar „urâţi“ atrăgători. Numele lor: Daniel Da 
Lewis în Ultimul , Mel Gibson în Pururea t. 
паг, Kevin Costner in Bodyguard. Toti indrágostiti la 
culme, toti în topul preferințelor spectatorilor. * 
Hollywoodul și-a găsit (sau regăsit) gustul pentru 
romantism. Un filon care trebuie exploatat. „Un erou 
romantic este o persoană capabilă să emane mascu- 
linitate și sensibilitate în acelaşi timp. Nu cred că e 
ceva foarte nou, pur și simplu s-a întâmplat să avem 
cu Pururea tânăr și Bodyguard două mari vedete in- 
terpretând astfel de personaje“ spune ‘Robert Fried- 
man, responsabilul compartimentului publicitate la 
Warner Bros. Dacă este o întâmplare pur și simplu 
sau rezultatul unor analize temeinice ale gusturilor 
spectatorilor rămâne de discutat. Până una-alta, noi 
nu facem decât să constatăm noua modă. Şi să aș- 
teptám alţi eroi puternigi și sensibili. 


Kim Basinger 


— v. şi: 


in cobOrare 
. Madonna 


teaua Madonnei începe să pălească. În 
Body of Evidence a incercat să demon- 
streze lumii că este cu adevărat o ac 
ከቭ8 serioasă. Dar cronicile care au ur- 
mat premierei au fost dezastruoase, 
toate scoțând în relief asemănarea fil- 
mului cu de la poveste la 
unele replici care, ca din întâmplare, par a fi fost 
transferate de la unul la altul. lar Madonna nu face 
altceva decât să supraliciteze provocarea pe linia 
Sharon Stone. Se pare; de altfel că s-a născut o ade- 
vărată competiţie: cum se poate merge cu îndrăz- 
neala mai departe decât Basic Instinct, fără a cădea 


în film pornografic si a risca restricții la distribuirea 
n sáli? 


Madonna 


Necazurile Madonnei nu se opresc însă aici. Oa- 
menii care i-au stat alături in furtunoasa ei carieră, 
care au ajutat-o și susfinut-o adesea, au început sa 
dea declaraţii, presei despre capriciile starului, des- 
pre modul in care le-a nesocotit viaţa privată, cum 
s-a descotorosit de ei după ce i-a folosit. Spusele lor 
nu sunt deloc flatante. Deocamdată Madonna se află 
în umbră. Pentru câtă vreme, greu -de precizat. Va 
născoci ea o nouă provocare? 


Basinger 


aliment moral pentru Madonna, fali- 

ment financiar pentru Kim Basinger. Si 

încă un faliment autodeclarat. Condam- 

nată să plătească o amendă de 9 mi- 

lioane dolari companiei Main Line Pic- 

tures (v. nr. 6/ 1993) actrița face recurs. 
Procesele se tin lant și amenda este redusă. La 7,4 
milioane dolari!: O sumă pe care oricum nu o poate 
plăti, pentru că nu o are. Zâmbetul a cam dispărut 
de pe chipul ei. Falimentul financiar poate antrena 
după sine si ruina fizică. Si așa farmecele sale ince- 
puseră să pălească. Presa îi acordă destul spaţiu, dar 
de această dată în defavoarea ei. Hollywoodul o ig- 
пога, necruţător pentru că nu acceptă refuzul ei de a 
juca într-un film cu scene „superhot“, chiar dacă 
аа пи ега semnat incá, dar acordul verbal fu- 
sese dat. 


Veteranii 


egizorii independenţi sunt la modă, ma- 
rii regizori sunt in schimb în câmpul de 
tir al publicatiilor americane pentru 
unele filme cam dezamágitoare pe care 
> le-au realizat anul trecut. „Favoriţii“ se 
"numesc Barry Levinson pentru Toys, 
considerat cea mai îngrozitoare risipă de talent (a 
actorului Robin. Williams) și de bani (40 de milioane 
dolari) de la ishtar; Brian De Palma pentru Raising 
Cain, socotit тса mai slab decát precedentul sàu 
eșec Rugul van ; Bob Rafelson cu Used Peo- 
ple, „o comedie lipsită de farmec ce abia se târăşte“. 
şi Ridley Scott de la care se aștepta mai mult după 
Thelma şi Louise decât 1492 — Cucerirea Paradisu- 
lui. Nu scapă nici Woody Allen de ironia criticilor, 
pentru Umbre si ceaţă; din fericire regizorul şi-a re- 
făcut prestigiul cu 808 si neveste, astfel încât pilu- 
lelê înghiţite de e! sunt oarecum îndulcite. 


Grupaj realizat de Rolland Man 
9 


# 


SPIRITUL Б.М 


A 


precizat, -f 
‘nouă imagine nu are nimic elaborat, 


Chaplin premonitoriu: 
angrenajul alienant 
mecanizării (Timpuri nol) 


runge" nu este o nouă 

“mişcare, ceea ce ar presu- 

une: ип. nucleu. саге за 

‚ iradieze direcţii de organi- 

; . züre, sensuri si crez, idei 

— pivot. Miscare በህ este, 

cel pug: а acum Сапа observatori 
sociali au depistat la unii membri ai ѕо- 
cietátii un nou ,look", adicá o imagine 
care ar exprima o atitudine. Trebuie 
а întârziere, cá această 


căutat, ceea ce ar contraveni devizei 
márturisite (în sfârșit, un element con- 
cret) a unui grunge: „A fi şi a nu părea. 
A rămâne 858, cum ești“. Nu este însă 
nici. sectă. Nu există o convingere care 
să genereze un cod de canoane, o reli- 


"gie; după cum nu există un profet; un 
:: guru, un; iluminat. Ceea ce este astăzi 


obiectul -unei 816618 sporite — sociolo- 
‘gii preocu pati de dinamica stratulüi tà- 
паг а! societátii contemporane erau ori- 
cum mai relaxati dupá crepusculul exu- 
berantului (ca imagine) si zgomotosului 
(ca prezenţă fizică) punk. — se înscrie, 
din comoditate ori din sărăcie de date, 


-sub eticheta invocată până la banali- 


zare: stare de spirit. Una revigorátà to- 
tuşi căci primele semne vorbesc despre 
„пой -marginali". 


Privind in urmă 


Acum aproape trei decenii se produ- 
sese o adevărată reacție in lanț în lu- 
mea tânără de mai pretutindeni: 
hippy-smul. Opunea societăţii boomului 
de tot felul un idilism exuberant, o umi- 
litate demonstrativă, o implacabilă do- 
rință (si într-o anumită măsură chiar 
voinţă) де a ignora cursul vremii. Să-l 
rememorăm in datele structurale ale or- 
dinii sociale; industrialism triumfător, 
economie dinamică stimulând consu 
mul spre a menține motoarele sub pre 
siune; o moralitate laxá convertită, sub 


` stituită de psihoza consumului pe toate 


planurile. 
Psihologia succesului a cunoscut re- 
pede corntondență situațiilor paroxis- 


2Р2 Fu К 


„Planeta putrezeste incet, încet, Europa este bântuită de naționalism, 


Madonna are reputaţie de g eniu...“ 


Hair de Milo 


E 


@ Generaţia „Мёке Love, not War!" 


na 


tice: conflagratii, violență, stare conflic- 
tuală rezultată din ciocnirile de inte- 
rese, un panoramic derutant pentru ge- 
neratia ajunsă in pragul vieţii. Vietna- 
mul. — experientá-soc, sindrom depre- 
siv al. unei lumi euforizate de succese, 
semnala limitele funcționalități unui stil 
de viaţă. 

in fata acestui tablou social apare si 
se dezvoltă, într-o dinamică paralelă, 
hippysmul, mişcare de refuz a societății 
părinţilor. Starea de contrast cu princi- 
palul filon al vieţii sociale a alimentat în 
hippies dorința de emancipare, de a 
marca diferenţa: printr-o muzică învălu- 
itoare până la extaz care dacă nu era 
obținut prin efectul chitarelor se mai 
recurgea şi la halucinogene cu toate 
consecinţele lor; printr-o vestimentaţie 
pe cât de precară calitativ, pe atât de 
exuberantá coloristic si. ornamental 
(florile, floriturile si florilegiile devin 
limbaj hippy). Spiritului, individualist 
auto-organizator. Si auto-guvernant al 
consumismului i se opune spiritul, să-i 
spunem, de clan, cu corolarul lui ime- 
diat, psihoza nomadismului. În acest 
climat a apărut și un film de mare im- 
pact, Easy Rider, al cărui real subtext a 
fost decodat abia mai târziu. Eroii aces- 
lui' fiim nu erau nişte hippies autentici, 


ci mai curând.un fel de „refuznici“, ca- 


să folosesc un termen hăscut cu totul, 
in alt: context social, dar care este 
foarte expresiv. = o 

Hippysmul ——*dincolo de interpretă- 
rile mondene, care i-au adus preluarea 
si. industrializarea convertindu-l in 
modă..— a însemnat deci 6. invitaţie la 
reflecţie, la corectarea tirului şi traiec- 
toriei evolutive, un memento privind 


4 ig 


discrepanța dintre condiția omului si 
imperativele- tehnicii, somatia de-a nu 
sanctifica tendința de unidimensionali- 
zare care ar duce la transformarea 
omului in anexá a industriei. Ceea ce a 


ptovocat dezagregarea acestei atitudini + 


Sociale hu afost, asa cum ህክ sociolo- 
gism vulgar“ “a considerat, digerarea 
mișcării Către. sistem, ci mai ales, 
epuizarea propriei ei combustii interne 
şi convertirea reperelor ideatice în con- 
trariul lor. Pacifismul s-a transformat în 
violență și s-a înscris în scurta istorie a 
mişcării cu un asasinat cvasi ritual: ca- 
zul Manson sau uciderea, cu o fervoare 
aproape mistică dacă nu ar fi fost şi re- 
zultatul „terapiei: drogului", a actriţei 
hollywoodiene Sharon Tate. A fost un 
adevărat măcel ritua! саге a șocat ome- 
nirea prin exultanţa și ineditul, lui. 
Laxismu! moral în raporturile in- 
ter-clan s-a transformat într-o. imorali- 
tate agresivă si obscenă, generând con- 
flictualitatea М primul rând printre 
apostolii pacifismului; respingerea con- 
ditiilor prezentului nu а avut drept ur- 
mare о contra-ofertă, ci s-a mulțumit, 
iar cu timpul s-a arătat autoîncântat, 58 
devină spectacol disidential. Recursui 
la stimulente. (drog) şi-a cerut repede 


„prețul în victime ceea ce a determinat 


insularizarea mișcării în contactul ei cu 
societatea. Elahul refuzului. 5-8 dimi- 
nuat până la extinctie, conţinutul însuși 
а} acestuia. fiind dat uitării şi odată ርህ 


'acedsta însăși justificarea mișcării. 


Ştiu că însumând sau rezumând ast- 
fel datele unui fenomen mult mai ampiu 
$t mai nuanfat, favorizez o receptare 
poate mai schematică a lui. Sunt con- 
stient de asemenea că există şi rezistă 


unele nuanțe si argumente care încă 
alimentează nostalgii şi justifică amara- 
ciuni post-hippy. Dar, aceste zone ale 
nuantelor nu pot ascunde crepusculul 
unei mișcări care şi-a înscris "în conşti- 
inta socială momentul ei rezonabil si де 


` rezonanţă, apoi s-a autodevorat 51. а 


alunecat in destinul unei comete. 
Noii marginali 


Astăzi nu seamănă cu ieri — aceasta 
fiind partea de truism a afirmației. Dar 
_să vedem prin ce diferă noua situaţie si 
“noile condiţii ale zilei. Şi aici mă voi re- 
feri la unul dintre cei mai atenţi și per- 


cutanti observatori și decodificatori ai: 


semnelor lumii contemporane: Umberto 
Eco. În volumul pe care l-a publicat de 
curând. si care poartă titlul „Al doilea 
jurnal minim", el face constatarea că 
însuşi consumismul care a cuprins ca o 


febră societăţile (pe cele саге 5-4 pot: 


permite, desigur, pentru că celor sărace 
በህ le rămâne decât opţiunea complexe- 
lor de inferioritate) a propulsat și adân- 
cit sentimentul de subordonare a insu- 
lui față de industrie. Noua mitologie a 
lumii contemporane este furnizată de 
tehnica de vârf, electronică. Arhetipuri- 
lor abstracte li se contrapune imperiul 
invențiilor spectaculoase ale electronicii 
si al gadgeturilor. Miturile acceptate si 
indiscutabile. sunt astăzi computerul, 
fax-ul, telefonul mobil etc. Mitologia а 
cedat locul unui arsenal 

O prima reacție n-a intârziat și pauza 
dintre hippism și o altă stare de retuz 
a fost curentul punk. Marginalizarea 


quM 


ideile bune sunt ca si chibriturile: 
se áprind o singură dată si se sting repede. 


n-a mai păstrat aici nimic din angelis 
mul originar al hippy. Dimpotrivă, punk 

„а imbrácat o forma de provocare, de 
exhibitionism şi ostentatie, de repudiere 
a civilizatiei- obisnuite, desi refuzul nu e 
total căci, dacă tinerii nu se. spălau pe 
dinți sau nu se spálau deloc, acceptau 
in^ schimb automobilele cu. alurà: de 
tanc, acele ,patrols"-uri sau „troo- 
pers"-uri scumpe,- produse . industriale 
nu numai . costisitoare, ci. şi сопаціо- 
nante prin însăși folosirea lor: 


* Оп. film funcţionează .ca factor de 
coagulare a celei mai recente poziţii pe 
care о înregistrează observarea societă- 
ţii, о luare de conștiință (altă expresie 
banalizată “prin. folosirea ei în toate 
punctele cardinale).. Filmul este" ameri- 
can, se intitulează. Singles. (acest titlu 
s-a tradus Celibatarii deși cred cà mai 
potrivit ar # fost să se traducă Însingu- 
га{й Sau Singuraticii).-Este realizat de 


Cameron Crowe, iar comentatorul; fran- ` 


cez Frederic. Marc afirmă în. „Premiere“ 
cà el.exprimă criza adolescenței de. as- 
tázi. lată care ar fi-unele din: cauze in 
explicatia furnizatá de comentatorui de 
mai. Sus; „Treburile nu prea. merg pe 
planeta noastrá şi viața dévine-neinchi- 
puit de grea. (criza economică, SIDA, 
dezmăţul consumist, dispariția structu- 
rilor. afective: si familiale, creșterea vio- 
lenfei, televiziunea etc.). 
mat, mai multe grupuri tinere isi inven- 
teazá muzica; lor=(puţin hard, post hippy 
şi, post-punk în același timp) si.refuzá 


= să-și dea un stil sau.să cheltuiască ba- 


nii pe care nu-i au. Aceşti noi marginali 


„Sunt numiţi-grunges. -Nici .un-fer де-ро- 


n acest cii- 


liticá, nici un acces ia mass media. Vor 
за fie lăsați “în pace". 

„Mișcarea grunge" este antirasistá. 
feministă si are imaginea sărăciei — au- 
torul foloseşte termenul englezesc т- 
ternationalizat de оок" (vezi look-ul 
sărăciei vestimentare gen Sinead 
O'Connor). Este anticomercialá la ma- 
ximum. Într-una din melodiile ei, engle- 
zoaica Katy Jane Gartield, care аге 24 
de ani; spune: 

„Planeta ` putrezeste incet, încet. Eu- 
ropa este bântuită de nationalism şi 
Madonna are reputaţia de geniu. Sun- 
tem. mereu întrebaţi de ce арагет. atât 
de zdómotosi. Am să folosesc ráspun- 
sul-pe care l-a dat Picasso nemților ca- 
re-i feproșau cá а pictat «Guernica»: Nu 
am pictat-o eu, ci voi“. Pe scurt; dorința 
este de'a sublinia că omul በህ este un 
produs industrial bine adaptat standar- 
delor sociale. Unelă tinere. „grunge“ nu 
56 989. în. lături să fie cát mai puțin 
sexy „си putință pentru а fi jubite prin 
ceea-ce. sunt ete însele și nu prin таз 
ginea" lor mondenă. 

În Statele Unite зип menţionate ca 
adepte ale acestei: concepții numele 
unor Michelle Pfeiffer sau. Oliver Stone; 


їп Franța, Jane Birkin care;se îmbracă ` 


numai în jeans, -tee-shirt si-pulover în V, 
necoafată -5፤ neglijentă. S-ar părea са 
societatea supermarket-urilor, a páiste- 


lor. si Spate wa a ajuns за dezguste. - 
‚Аша bănuită apariția acestei noi ati- 
tudini într-un segment al societăţii 


“Abi 


aceasta din urmă isi 51-Четопв!геата 
rapiditatea reacțiilor ei. Vechiul look 
este înlocuit cu. unul nou: se.propune 
сатаа деп tăietor de lemne cu bocan- 


„ii respectivi, şi cu boneta de lână. Sti- 


și “spune: 


listi ai modei vestimentare lansează un 
fel de caricaturi de modă ,grunge", 
Calvin Klein propune o cămaşă de 275 
dolari si o Бопейса de lână de 175. Pe 
drept cuvànt se aud suspinele unor 
grunge саге abia au aflat са sunt numiţi 
astfel са au si devenit modá, anulàn- 
du-li-se însuși mobilul 


Ar'fi-dovadă de sociologism vulgar за 
se spună, din nou' că societatea a dige- 
rat reacția unui segment al ei. Ceea ce 
cred că deosebește condiția foștilor 
hippy de aceea a grunges-ilor de astăzi, 
ține de un fapt concret: hippies refuzau 
ceea ce li se propunea, în timp ce дип; 


"ges-nu numai că nu refuză, dar au con- 


știința că ei sunt. refuzaţi. La distanță 
de „o  generăţie, "ín: aparent aceeași 
structură socială, datele par fundamen- 
tal schimbate. (Poate că n-ar fi lipsită 
de o oarecare semnificație si mentiona- 
rea faptului că іп. Easy unul din 
eroii filmului era Peter Fonda iar in Sin- 
995, tânăra grunge este.Bridget Fonda, 
fiica acestuia). 


Tânărul -de astăzi — și fenomenul 
tinde să se globalizeze — apare in; fața 


„vieţii ርህ sentimentul că viitorul. ii este 


obturat. Problema lumii nu este atât de 
a demola Ceva, cát mai ales de a oferi 
ceva. 


Parafrazând -un -celebru -șlagăr de 
acum. vreo. trei „decenii, am putea 
„Să dám tinereţii o şansă“ 


Mircea ALEXANDRESCU. 


Mem 


acá 1992.a fost anul fe- 
meilor.. fatale-periculoa- 


ነ зе =81 አይ EHE "ራን መ” 


E ),,,1993 pare. să 

16 al femeli«obiect. Nico- 
las: "Cage айа! în Lună de miere la Las 
Vegas, 151 pteră logodnica lui James 
Caan pentru ао ри astfel | Agora „de 
onoare”. de 65 "dolari. гіп Mad Dog 
and Glory, Robert Dé Niro A M viața 

- unui mafiot (Bill. Murray). Si. se vede ra: 
compensat — în natură și numai pentru ር 
săptămână — ርህ o.superbă Uma Thur- 
man. Preţul urcă -in- indecent Proposai 
(Propunere indecentă) tealizat de Adrian 
Lyne (Atracţie fatală; Flashdance). ii ve- 
dem pe Robert Redford, surázátor, ferme- 
cătar Oferind lui бет! Мооге- şi Woody 
Harrelsan. nici. mai mult, nici mai «putin 
“decăt 1: milion dolari în schimbul unei 
nopți petrecute cu tânăra femeie: inde- 
cent? Nu chiar. n. — በህ numai noi” 
trăim vremuri we În sală, bărbaţilor le 
rămân | gêl imoasele popcorn. în timp 
ce spectatoarele încep să viseze... Se 
poate și invers. 

in Statele Unite, în prima săptămână, 
fiimut-a irícasat. peste 47 milioane dolari. 
Cu toată situaţia neplăcută in care se 8ሽ8 
о reprezentantă a- sexului frümos (și 
sláb!), filmul Propunere indecentă place 
enorm femeilor: iar realizatoare ' 5i 
producătoare de 48 Hollywood incearcă 
să găsească un răspuns: 

Allison Andres, o tânără regizoare in- 
dependentă. (Gas, Food and Lodging): 
„Hollywod-ul. tinde să .glamour"—izeze 
faptele -care -contrariază. - Nu” "întâmplător 
in acest gen de filme nu.un Danny De 
Vito. are. го principal, ci Richard Gere 
sau Redford. indecent place fi- 
маса -femeilor „Је. place să fie adorate. 
Apoi, de:ce-n-am admite са multe dintre 
noi.isi doresc за Не ситрагае.. Сева ce ` 
filmele nu arătă niciodată este pretul реп-` 
stru -care ele:s-ar vinde“. în schimb, pro- 


УЕ dutătoarea Susan Falardi, una dintre re- 


prezentaniele” mişcării feministe, (шпа și 
fulgeră: „Personajul fără scrupule inter: 
pretat de Redford violeazü o femeie, cu 
banii. Acest film este un mijloc de a-i in- 
vita pe bărbaţi să se întoarcă în timpurile 
când femeile. — spre a. supraviețui tre- 
. buiau să-și vândă trupul“. Oare numai in 
trécut? Recent, am văzut. Proatituata ርህ 
EA seca Russell care tocmai despre fe- 
18. — obiect al plăcerii ne vorbea. 
joritatea slujitoarelor. artei- à- şaptea 
din „Cetatea de vise" sunt-de acord asu- 
pra unui punct: anume cà in Peisajul. ci- 
nematografic american rolurile. propuse 
actritelor sunt cele de păpuşele sau femei 
uşoare. ,Hollywoodul. este pe 6816 58 re- 
sexualizeze femeia supusá" — spune Cel- 
На Khouri '(scenaristá а filmului — șoc 
Thelma si Louise). „Femeile care reuşesc 
cel mai bine in societate sunt cele, care 
sunt multumite de rolul lor de obiect se- 
xual, uitaţi-vă de pildă la Madonna, Julia 
Roberts sau “Sharon Stone. Dacă Stone 
nu şi-ar fi desfăcut picioarele in Basic In- 
stinct ar fi avut oare același succes?" Tot 
“еа adaugă: „Personajul “interpretat de 
Demi Moore acceptă noaptea de amor cu 
Robert Redford nu pentru. bani, ci pentru 
Cà aga vrea ea, Adevăratul- obiect а! do- 
rintei este de-fapt Redford, și nu Moore" 
lar, Dawn Steel, fosta presedintà a „Со- 
lumbiei,“ pune punctul pe i" gäsind cá 
situaţia poate fi reală: „Eram pe un aero- 
port când un bărbat mi-a oferit 1 milion 
dolari pentru o noapte cu el. N-as fi putut 
nici. măcar. 564 imbráfigez.. Ага. respin- 
'gátor. Dar dacă ar ከ fost Robert Redford, 
cred cá aș fi făcut-o pe gratis". 

Un recent sondaj al unei rețele tv. ame- 
ricane a îndrăznit за pună întrebarea cru- 
cialá: „Aţi accepta 58 vá culcaţi cu o per- 
soaná care.v-ar oferi pentru 6 noapte 
1 milion . dolari?“ 796% dintre femeile 
chestionate au: răspuns negativ. Morala 
este salvată. Dar cum rămâne cu cele 20 
si. ceva. la: sută? 


Doina STĂNESCU 


o 
2 
= 
= 
тос 
D 
C 
ә 


4M 


Si dacá cei 
care dispretuiesc 
banda desenatá 
se insealá? Dacá 
aceste reviste in 
culori tari; ex- 
puse în vitrinele 
chioşcurilor de 
ziare, ascund 
adevărate comori de fantezie? 
Poate copiii şi adolescenţii au 
aceste iniţiale care le înflăcărează 
Că ei nu greşesc o confirmă câţiva. 


T 
E 


| 


au fost profund influențate de benzile 
fac să .tresară pe oricare cinefil: 


care nu se ruşinează să recunoască: 


[o] REVISTA 
DIN CARE 
* S-AU 
NASCUT 
“FILME 


^n 1974, trei profesionişti ai 

B.D.-ului, Jean-Pierre 

Dionnet, Philippe Druillet 

si Jean „Moebius“ Giraud 

pun bazele ‘editurii Huma- 

noidés Associés. Spre 
sfârșitul anului apare prima publicaţie, 
revista Métal Hurlant. 

Destinatà adulților; Métal Hurlant im- 
biná înclinațiile experimentale cu tema- 
tica SF. / fantastică / heroic fantasy. 
Мой sau nu, scenariile, ignorând orice 
fel de tabu-uri, sunt deseori simple pre- 
texte; imaginea are în schimb o impor- 
tàántá primordială. Rezultatele nu se 
lasă aşteptate: în 1977, Métal Hurlant 
devine prima revistă europeană de gen 
copiată în Statele. Unite, sub titlul 
Heavy Metal. Însă, cu un an înainte, re- 
gizorul Alejandro Jdodorowsy il contac- 
tase pe Moebius pentru a-i desena story- 
boardul. la proiectata ecranizare după 
Dune. Alături de francez, mai fuseseră 
insácinati cu concepţia vizuală englezul 
Chris Foss si elvetianu! Н.А. Giger 
Responsabil cu efectele speciale era un 
necunoscut, Dan O'Bannon, care in 
prealabil lucrase la Dark Star (1974), 


14 


filmul de diplomă al lui John Carpenter 

Dune, in viziunea lui Jodorowsy, nu 
se va face niciodatà. Proiectul e ingro 
pat la Hollywood, ca fiind prea euro 
pean si prea artistic, prea mistic si prea 
putin comercial, prea.. Storyboardul 
lui Moebius circulă in toate marile stu- 
diouri. Ulterior, aspectul vizual din Rãz- 
boiul stelelor aduce ciudat de mult cu 
cel din Dune. Pentru Alien, Ridley Scott 
ii reuneste pe Moebius, Foss, Giger si 
O'Bannon. Proiectul lui Jodorowsky in- 
dică americanilor posibilitatea de a rea- 
liza filme S.F. de mare spectacol, elibe- 
rate de rigorile ştiinţifice si metafizica 
lui 2001 (Stanley Kubrick, 1968). 

În 1977, Războiul stelelor (George 
Lucas) si Întâlniri de gradul 11 (Steven 
Spielberg) marcheazá intrarea cinema- 
tografului american in ceea ce Harlan 
Kennedy numeste Noul hedonism. Ex- 
ploatánd traditia filmului narativ popu- 
lar, acest tip de cinema tinde 58 eviden- 
tieze stilul. in defavoarea adâncimii te- 
mátice. Cu putine exceptii, filmele de- 
vin fabuloase spectacole de divertis- 
ment, a cáror principal scop e fascina- 
rea spectatorului. Astfel, in timp ce re- 
gizori ca Spielberg, Brian De Palma sau 
Carpenter isi trag seva vizualá mai ales 
din predecesorii intr-ale filmului, Lucas, 
Ridley Scott sau James Cameron se in- 
spirá cu precádere din genurile asa-zis 
populare: SF, horror, BD. Сотипа in 
toate cazurile este plácerea imagisticá. 
Unele dintre caracteristicile Nouiui he- 
donism — povestea ca pretext narativ, 
înclinația spre fabulos și imaginar în 
toate formele lor, grija pentru detaliul 
scenografic, concepţia vizuală şocantă, 
spectacolul la scară cosmică şi, nu în 
ultimul rând, umorul, detașarea ironică 
și auto-parodia — pot fi lesne identifi- 
cate si în BD-urile din Métal Hurlant, a 
căror influență se regăsește cu precă- 


“3 Moore “şi -Dave Gibbons 


Alain — Chris Maries Steven 


e imagini din B.D.-urile: 
ጸዐ#ቭ de Richard Corbe- 
au; Master Race de Ber- 
nard Krigstein; The Long 
Tomorrow de Dan O'Ban- 
nen si Moebius; Batman, 
cavalerul nopţii de Frank 
Miller; Watchmen de Alan 


dere in filmul SF, gen prin excelența 
american, 


Filmul de debut al lui Lucas, THX 
1138, márturiseste incá din 1971 prefe- 
rinfa pentru SF si vizualitatea extrem de 
marcatà. Chiar dacà ingredientele sce- 


nariului sunt locuri comune, vechi de: 


peste 60 de ani, ale utopiei negative 
iconografia filmului rămâne frapantă: 
decorurile sterile si austere, mulțimile 
drogate și rase în cap înghesuindu-se 
pe coridoarele subterane, sexul si vio- 
lenta televizate încontinuu pentru linis- 
tirea maselor, cromatica de alb pe alb. 
Deşi Lucas admite influența lui Moe- 
bius asupra trilogiei Războiul stelelor, 
concepția vizuală a filmelor pare mult 


mai indatoratá lui Philippe Druillet. Fas ' 


tuoasele deliruri scenografice Şi 8፳፻ከኑ 
tecturile colosale caracteristice €reato- 
rului lui Lone Sloane, ca şi detalierea 
maniacală a costumelor si nesfársita re- 
vărsare de figuratie pe. câte două 
planșe de album, înfioriseră -deja in 
Yragăei si in Gail. influenta lui Lucas 
asupra imaginarului -cinematografic e 
vitală. Succesul trilogiei deschide сага 
spre finanțarea unor producţii de ace- 
eași factură care, în alte condiţii, poate 
nu s-ar mai fi făcut. Ca producător (se- 
ria indiana Jones, Willow sau Lab- 


în această direcție. Coincidenţa face за 
i se ofere scenariul lui Dan O'Bannon, 
Alien. Pregătind Tristan și Isolda, regi- 
zorul englez, absolvent al prestigiosului 
Royal College of Art din Londra, folo- 
sise ca referință şi ghid vizual revista 


Métal Huriant. Formaţiei de:grafician şi. 
scenograf a lui Scott i se adaugă influ- 2: 


епа BD-urilor. п ciuda.subiectului.de 
serie B, Allen (1979) este un film ex- 
trem de realist; atât în: jocul actorilor 
cât şi în interioarele claustrofobice . şi 
decrepite, inecate in aburi. si reziduuri. 
Aceleași calităţi caracterizează și Blade 


Runner (v. cronica pag. 5). Los Ange- ^^ 


les-ul anului 2019 e vizualizat cu. o con- 
cretețe fascinantă. Acest -amestec de 
Orient și Occident este aglomerat, insa- 
lubrü, poiuat şi acoperit de o ploaie 
neîntreruptă, о impletire de tehnologie 
sofisticată cu descompunerea generali- 
2618. Scott. declara, într-un interviu cá 


“aspectul scenografic provine din. trans- 


+: punerea în “Cheie urbană a stilului lui 


„Burne Hogarth, creatorul unui Tarzan 


3 baroc intr-o-BD in care decorul chiar — 


< Поага “a regizorului: 


deziănţuiri- lichide, vegetaţie zbuciu- 
mată, erupții vulcanice — joacă un rol 
dinamic. Coroboratà cu “afirmaţia ulte- 
„Filmul 88 vrea 


¥ doar-o B. D. gen Heavy Metal“, o altă 


yrinth), George Lucas readuce farmecul . 


$ іпосепа -basmelor copilăriei, imagi- . 


nile eliberate de ele trăind din contactul 
.direct cu arhetipurile. 

În 1977,dupá aproape 3000 de spo- 
turi publicitare. și 'lung-metrajul Duells- 
til, Ridley Scott, aflat in pre-productie 
în Statele Unite cu Tristan și Isolda, 
asistă la. premiera lui Lucas, Războiul 


* $ 


stelelor. impresionat de factura vizuală > 


a filmului, şi convins de viitorul.genului 
SF, Scott decide să-şi încerce. norocul. 


influenţă pare a fi banda desenată „The 
Long Tomorrow“ (sc. Dan. O'Bannon, 
desene Moebius), publicată in ‘mai 1976 
tot in Métal Hurlant si in care їпїпїда зе 
desfășoară intr-un decor citadin futu- 
rist, amintind pregnant: de megalopoli- 
Sul. din Blade: Runner. 

În aceeași мапа iconografică se va în: 


scrie, ulterior, cvasi-totalitatea produc- ` 


tiei americane de gen, în unele cazuri 
ajungându-se ca designul să fie singura 


rațiune de a fi a filmului. Cel mai lime: 


pede exemplu în acest sens. e Dune 


(David Lynch, 1984), in care пита? си- 


© Arnold Schwarzenegger și-a arătat, mușchii 
si in Conan, barbarul 


e Ornella. Muti, prințesă frumoasă, dar rea in Flash Gordon 


TEEPEE, 


e 


noscátorii romanului se pot descurca. 
De aitfel, un critic englez de speciali- 
tate sugera o vizionare fără sonor, fil- 
mul devenind astfel o foarte reușită co- 
lecție de coperti pentru. revistele SF. 

Același păcat se dovedește fata! si in - 
саги! BD-ului. z 

Métal Hurlant dă faliment spre sfársi- 
tul anilor "80, când exacerbarea vizuāli- 
tátii în detrimentul conținutului devine 
simplu exerciţiu gratuit. Obscuritatea 
scenariilor, grafica experimentalistá, € De sus în jos: În spațiu 
plierea la mode (rock, punk, new wave), de Jim Steranko; Batman, 
ехідепа artistică scăzută si, nu in ulti- cavalerul nopții; -Wat- 
mul. rând, pierderea profilului. revistei, chmen, The Joker — pos- 
silită за tacă față- presiunilor comer- ter desenat de Brian Bol- 
ciale, sunt factorii care duc la indepàr- lang дч The ENG Чот 
tarea publicului. Revista: contează însă гуай Alan Moore zB: | ጐ 
printre puţinele fenomene culturale eu- 
ropene care, în bine Sau rău, au influ- 
enfat decisiv cinematograful SF ameri- 
can, gen 100%. made in USA. 

Cea mai importantă sămânță a stilului 
Métal Hurlant rămâne totuși să ro- 
068568. Paradoxal, ти! SF european 
e o разаге гага, desi SF-ul ca gen lite- 
rar 5-а náscut in Europa, iar rádácinile 
lui aici sunt incá viguroase. De la H.G. 
Wells si Karel Capek la Stanislaw Lem 
si frații Strugatki, genul s-a dovedit în- 
totdeauna mult mai conştient de posi- 
bilitățile sale decât omologul american. 
iar filiatia sa cinematografică este ilus- 
tră: Kubrick-Tarkovski-Wenders. li re- 
vine acestei tradiții menirea să asigure 
substratul tematic. și ideatic a ceea ce, 
până acum, a fost exercițiu de stil de o 
încântătoare. ingenuitate: filmul SF. Ar 
fi un reviriment euţopean cát se poate 
de necesar. 

Si; într-un fel, este o virtualitate dătă- 
toare de speranțe. 


8 8 93559393 W 


Cristian LĂZĂRESCU 


— autoportret 


Fellini 


O PASIUNE 
FELLINIANA 


ntr-un interviu din 1965, acor- 

dat lui Francis Lacassin şi Mi- 

chel! Caen, Fellini spune: „E 

neindoios cà am fost influen- 

181 de benzile comice ameri- 

cane, ca de altfel de tot ceea 
ce se leagă de copilăria mea (...) Cred 
că primele mituri cu care un om ia con- 
tact exercită întotdeauna o mare înrâu- 
rire asupra vieţii lui. Este limpede cà 
toate aceste istorii, absorbite in doze 
mari la o vârstă la care fiecare reacție 
are atâta prospeţime emoțională, mi-au 
imprimat un gust cert pentru aventură, 
fantastic, grotesc și umor. În acest 
sens, desigur, se poate descoperi o ră- 
dăcină profundă a operelor mele în 
benzile americane“. Regizorul ii păs- 
trează. о amintire de nesters lui Happy 
Hooligan: cu fața lui rotundă, cu filozo- 
fia lui senină; personajul — remarcă La- 
cassin — ne trimite cu gândul la Gelso- 
mina din La strada. in memoria cineas- 
tului s-a întipărit şi Dick Tracy, povesti- 
rea polițistă desenată de Chester 
Gould, o povestire „de o sută de ori 
mai frumoasă decât cele mai bune filme 
americane de; gangsteri". Pe un ton nu 
mai puţin entuziast e evocat Mandrake, 


anul, fantastul erou al lui Lee : 
Falk si Phil Davis. Dintre vechile încer- . 


cári autohtone, regizorul se simte atras- 
mai ales de benzile lui Antonio Rubino; 
ele vor constitui unul din izvoarele in- 


spiratiei plastice din Giulietta și spirite- _ 


le: „Ат decis (..) cà stilul filmului urma 
за`зе impregneze de naivitatea si de 
simplitatea caricaturalá a acestor mici 
personaje cu care Rubino a fermecat 
copilăria noastră“. În sfârşit, dintre au- 


torii moderni, lui Fellini îi plac Pfeiffer 
și Schulz. 

Preferintele acestea мт за рипа in lu- 
mină o seamă din elementele care alcă- 
tuiesc fibra intimă a cinematografului 
fellinian. Pentru regizorul lui Amarcord, 
de pildă, Mandrake, magicianul trebuie 
за însemne, în primul rând, eferves- 
cenfa imaginaţiei, înflorirea fără opre- 
lişti a fabulosului, amestecul surprinza- 
tor de registre expresive. Pentru autorul 
lui E la nave va, bunăoară, Rubino nu 
poate fi numai un desenator candid ci 
şi unul școlit de Art Nouveau, capabil 
de rafinament decorativ. Unele dintre 
benzile pomenite cultivă oniricul, altele 
practică violența efectului stilistic: iată 
noi sugestii Іаўсаге, desigur, Fellini va fi 
fost sensibil. Pe de altă parte, aceste 
oscilaţii ale gustului sunt dezordonate 
doar în aparenţă. Ele se strâng în jurul 
a doi poli lesne de observat: ingenuita- 
tea (Rubino) si sofisticarea (Pfeiffer). E 
tocmai câmpul estetic în care se pla- 
Opt s እ” ለለለ si Amarcord. በርብ 

şi 
şi Eh dere 34. dei si Vocea lunii. 
Expresia lor cinematograficá pendu- 
leazá adesea intre simplitate si alambi- 
care, intre o anume directete si elabo- 
гагеа savantă, migălită. 


16 


$ си 
ко сапа umoristice. Alteori, 


: În câteva dintre: filmele 
lui Fellini, pasiunea auto- 
rului pentru B.D. se dis- 
cerne fără efort. eori, 
putem constata o afinitate 

E de limbaj, o inrudire 
structuralá. Roma se apro- 
pie de estetica benzii de- 
senate indeosebi in sec- 
уеп{е!е consacrate copilă- 
riei- eroului: aici, epicul 
are o pronunțată disconti- 
nuitate, înregistrează sin- 
copări, de parcă regizorul 
ar răsfoi înaintea ochilor 
noștri filele unui album, în 
treacăt fie spus un album 

ilustrații când lirice, 
caz mai frecvent, întâlnim 
ecouri ale stilului narativ sau ale.formu- 

lei vizuale propuse de autorii de B.D. 

ре care Fellini îi admiră. Infáfisarea fal- 

sului Mandrake din Interviu respectă 
iconografia stabilită de Phil Davis, de la 
costum (capa romantică, fálfáind ; în 
vânt; jobenul și bastonul, preschimbat 
în baghetă magică) la expresiile corpo- 
rale ale personajului (menite să suge- 
reze o prezenţă fascinantă). În Giulietta 
și spiritele, influenţei iui Rubino i se da- 
toreazá, „decorul floral si atmosfera 
elegantá", considerá Francis Lacassin. 

La alte două filme se referă Alain Rès- 

nais: „Satyricon, la fel ca Flash Gordon, 

demarează si se continuă cu o aventura 
delirantă, încheindu-se pe о notă vef- 

bală care este echivalentul acelui «a 

urma» dintr-o bandă desenată. Prima 

parte din Clovnii e un omagiu adus lui 

Little Nemo al lui МсСау.". Unii critici 

socotesc cá fantasmagorica scenogra- 

fie din filmul inspirat de Petronius 
aminteste, prin abundentá si bizarerie, 
de decorurile lui Alex Raymond din 

Flash Gordon. Exemplele s-ar putea in- 

multi. Toate conduc la aceeasi conclu- 

zie: rapelurile felliniene la experientele 
benzii desenate depásesc intotdeauna 
simplul. citat, căci stilul regizorului isi 
pune pecetea pe sugestiile reținute din 
sursa culturală până la deplina lor. asi- 
milare, tot asa cum mitologia autorului 
mistuie materia estetică preexistentă, 
luată în stăpânire. Dacă proiectul filmu- 


George LITTERA 
(Continuare în pag. 18) 


Marcello Mastroianni (in fotografia de sus 
aláturi de Anita Ekberg in La dolce vita) 
i-a inspirat lui Fellini tipajul din „Călătorie la Tulum" 


in Popeye de 
Robert Altman, Shelley. Duvall 
о joacá pe Olive Oil 


MATRICEA NUMITÀ 
„САМР“ è 


esi cineastii europeni isi recunosc deschis plăcerea de a se inspira 

din banda desenată, lunga listă a peliculelor descinse din B.D, reali- 

zate peste ocean vine insá 58 probeze cà avem de-a face cu о specia- 

litate americană. O explicație grăbită (si ironică) ar demonstra influ- 

enta sporită (și naivă) a cárticelelor cu poveşti desenate, „surogate de 

lectură“, asupra formaţiei regizorilor din Statele Unite. Ar fi o conclu- 
zie superficială si nedreaptă. 

Desele referiri-ale filmelor americane la B.D. isi au sursa într-un curent artistic 
născut la New York la sfârșitul anilor '50, botezat сатр, ca o derivație din cuvântul 
campus (orășel studențesc). Apărut în mediile intelectuale new yorkeze, stilul 
camp manifestă o toleranță neașteptată a unor oameni cu o cultură solidă faţă de 
opere așa zis vulgare. imaginea profesorilor universitari care colecţionează revis- 
tele cu aventurile lui Flash Gordon sau discurile lui Elvis Presley este emblematică 
pentru acest curent. O parte din elita intelectuală de pe coasta de Est a Statelor 
Unite, temându-se că se izolează de realitatea cotidiană profund marcată de cul- 
tura de masă (B.D., televiziune), își dă adeziunea la noul fenomen „artistic“. Un 
amestec de elitism si pe populism va marca operele unor artisti (pictori. poeti; ci- 
neasti) care se vor referi neobosit la miturile societății de consum făcând apel la 
iconografia specifică a promovării acestora. * 

Strategia artiştilor care se revendică din camp inciudea recuperarea produselor 
culturale de serie, de masă, și ridicarea lor la nivelul înaltei culturi. Eliminând ceea 
ce era cu adevărat trivial în Batman sau Flash Gordon, aceşti eroi erau redimensio- 
пай, investiţi cu o charismă asemănătoare aceleia a cavalerilor din vechile legende 
medievale. Operaţiunea nu era lipsită de ironie pentru că, plasând obiectul „de 
consum" într-un discurs. inteligent, plin de referințe culturale, efectul comic este 
implicit. Scriitoarea Susan Sontag explică esența acestui demers; „Stilul camp este 
numai în aparenţă malițios și cinic. El este, de fapt, un sentiment duios“. Ironia 
tandrá însoţeşte într-adevăr, evocarea personajelor de bandă desenată in opera 
acestor artisti prin excelenţă citadini, caracterizați printr-o viziune sarcasticà asu- 
pra societății uniformizatoare in care trăiesc, dar si de o nostalgie a naivitățţii. 

„Stilul camp a marcat evident opera unui cineast ironic ca Woody Allen, al cărui 
discurs umoristic include, alături de trimiteri la Freud, Dostoievski, Nietzsche, dese 
citate din replici faimoase ale unor eroi de bandă desenată. În comediile sale din 
anii '60—'70, autorul recurge chiar la procedee ale B.D. (vezi comentariul scris „їп 
norisor" deasupra personajului т Adormitul — 1973). Nici Mel Brooks nu este 
străin de influența camp: umorul sáu decurge, በህ de puţine ori, din recursul la teh- 
nici sí efecte împrumutate din comicstrip, Comedie mută (1977) oferind cele mai 
multe exemple. i 

Lista cineastilor nonconformisti atrași de gustul camp cuprinde şi numele regi- 
zorului Robert Altman care in al sáu Popeye (1980) aplică unui film cu actori con- 
ventiile B.D. si ale desenului animat, sporind umorul peripetiilor faimosului marinar 
cu puteri supraomenesti asigurate de consumul de spanac. 

Dacă regizorii citati până acum au valorificat influența camp în comedie, cei care 
au intensificat, м anii '80, inspirația din benzile desenate cu subiect fantastic si 
eroic (George Lucas, Steven Spielberg) au mizat pe farmecul acelei „duioșii“ amin- 
tite de Susan Sontag. O formă de tandrete ironică faţă de eroi care își păstrează 
intactă facultatea uimirii, a naivităţii. O atitudine care a cucerit foarte mulli admira- 
tori dintr-un motiv- binecuvântat: ea polemizează cu blazarea si snobismul. 


Dana DUMA 


I-ATI. CUNOSCUT MAI 
ÎNTÂI-CA EROI DE B.D. 


BARBARELLA O bandă desenată creată 
de Eric Losfeld şi cenzurată” pentru in- 
dráznelile sale erotice a inspirat in 1967 
filmul cu același titlu semnat de Roger 
Vadim. Un sofisticat cadru, зсеподгайс 
pune în valoare spectaculoasa siluetă a 
interpretei principale, Jane Fonda. 


DICK TRACY Mite де aventuri ale de- 
tectivului legendar a cărui serie de po- 
vesti desenate a fost inițiată de Chester 


Gouid a devenit sursa unor nümeroase = 


versiuni cinematografice. Adaptările 
pentru ecran au luat şi forma serialului 
(în 1937, în regia lui Ford Beebe şi Clift 
Smith și în 1945 în regia lui Ray Taylor 
şi Lewis D. Collins). Eroul de B.D. a 
mai inspirat si filme ca Detectivul Dick 
Tracy (1945, г John. Rawlings) sau 


Dick Tracy impotriva bandei (1946, г. 


Gordon Douglas). Versiunea din 1990 


regizată de Warren Beatty (care joacă. 
si rolul principal) a fost remarcată pen- . 
tru rafinamentul plastic (cu o cromatică." 


stilizată, în numai cinci culori) si pentru 
rolurile de „negativi“ interpretate de “АІ 
Paciho si. Madonna. 


FLASH. GORDON Celebrul. desenator 


-Alex. Raymond a inițiat (în 1936) seria 


aventurilor interplanetare ale viteazului 


şi” altruistului Flash Gordon. Peripeliile.- 


fantastice plasate într-un -fastuos cadru 
baroc au devenit o serie de filme în 13 


episoade (începută în 1936) cu Buster = 
tante 8) exotice. 


Crabbe în rolul principal, regia fiind 
semnată de Frederick Stephani. Versiu- 
nea cinematografică din 1980 a acestui 
foileton B.D. s-a remarcat prin ambițiile 
sale de зирегргодисне (regia Mike 
Hodges). În rolurile principale; Sam J 
Jones, Melody Anderson . şi Ornella 
Muti (o prințesă frumoasă dar rea). 


CÁLARETUL SINGURATIC (LONE 


RANGER) Acest western a pátruns-.in 
banda desenată după ce creatorii săi, 


Charles Flanders si Fran Striker au as- 


сина! un foileton radio din care s-au 
inspirat. Justifjarul mascat aflat mereu 
în luptă cu bandiții din Vestul sălbatic a 
apărut prima dată pe ecran în 1938 în 
fiimul Călărețul singuratic (The Lone 
Ranger) de Stuart Heisler, care a făcut 


la vremea respectivă Mulţi fani. In 1981 
5-8. mai realizat o versiune cinemato- 


gratică (regia William Fraker) cu Klin- 


* ton Spilsburg în rolul principal. Copiii 


nostri l-au cunoscut pe misteriosul erou 
prin” intermediul unui serial de desen 
animat difuzat nu de mult de televi- 
ziune. 


“PRINCE VALIANT Născut din imagina- 


ከ8 unuia dintre maestrii americani ai 
benzii desenate, Harold В. Foster - (in 
1937) Prințul Valiant este un erou le- 
gendar, tráind in Anglia Evului Mediu 
numeroase aventuri. Vitejia lui in iup- 
tele. impotriva invadatorilor Я ajutá за 
devină unu! dintre cavalerii regelui Ari- 
hur. Cinematograful a încercat să tra- 
ducă formidabilul suflu epic al acestei 
povești desenate in filmul lui “Henry, 
Hathaway (din 1953) realizat- în" Gine- 
mascop $ cu un impresionant arsenal 
de efecte speciale pentru anii '50. Rolul 
principal este. deţinut de. Robert : Wag- 
ner. 


CONAN BARBARUL Un süpererou nás- 
cotit de creatorul de foiletoane dese- 
nate Robert E. Howard a devenit, in in- 
terpretarea lui Arnold Schwarzen 

protagonistul unei perechi de filme E. 
tastice. (Conan Barbarul — 1984, regia 
John Milius) si Conan distrugătorul — 
1984, regia Richard Fleischer) ርህ multi 
fani în rândul adolescentilor. Statura de 


„star a lui Schwarzenegger datorează 


mult acestor pelicule cu aventuri pani 


TESTOASELE NINJA Fenomenaia 
popularitate a Testoaselor Ninja, perso- 
naje “a “сагог efigie se foloseste inca 
intensiv. in campania publicitară а mul- 
Мог produse comerciale, a început cu 
imensul succes al unei benzi. desenate 
semnată de doi novici în ale B.D.: Kevin 
Eastman si Peter Lair: m. 

in afara serialului. de desen animat 
programat și pe micile noastre ecrane, 


»peripetiile lui Leonardo, Rafael, Michel- 


angelo si Donatello au inspirat și filme 
jucate. Dupá ce primul dintre ele, co- 
producţie Anglia-SUA-Taiwan (1988), a 
înregistrat un record de încasări de 132 
milioane de dolari,^au mai fost reali- 
zate, cu ceva mai mic succes financiar 
două sequels. Se pare să seria adapta- 
rilor va continua. 


| 


ነ 
| 


Ciy meets КОН. NOOR 


Dick Tracy, de și cu Warren Beatty (alături ae 
Madonna) dupá faimoasa B.D. de Chester Gould 


LEE STRASBERG 
DETRONAT DE B.D. 


árturisesc, በህ sunt un fan al B.D--urilor, dar nimeni በህ poate nega in» 
contestabila îmbogăţire imagistică pe care cinematograful le-o dato- 
reazá, mai ales în zona efectelor speciale care, prin continue invenţii 
tehnice, au adus pe ecran magia unor picturi cinetice extrem de cap- 
tivante. vizual. și creatoare de tensiuni dramatice. 
T Există însă o altă zonă in care, cred, B.D.-urilé au repercutat neas- 
teptat. filmul de ficțiune, anume aceea a interpretării actoricești. 
Se ştie, The Actors’ Studio, fondat de Lee Strasberg în 1947, а avut o 
influența formativă decisivă asupra actorilor americani de teatru, film şi televiziune. 
,Metoda" cum era numit abreviat: stilul școlii lui Strasberg, îndeaproape secondat 


„în anii, '50 de Elia Kazan, consta în identificarea cât mai deplină a personalității 


profunde a actorului cu personajul interpretat având ca rezultantă un firesc tot atât 
de deplin. „Metoda“ preconiza de asemenea triumful exteriorizării brutale, violente 
a neliniștii, inadaptabilitátii, mâniei etc. Mugurii acestui curent au incolfit din me- 
toda Stanislavski, dupá ce marele-om de teatru rus a fácut un turneu in America, la 
începutul anilor '20, cu Teatrul de Artă din Moscova — MHAT. La Actors' Studio 
s-au format ca dramaturgi-scenaristi Arthur Miller, Tennessee Williams, William 
Inge, Robert Anderson si multi alţii: sí o adevărată pleiadă de actori: Brando, Ja- 
mes Dean, Montgomery Clift, Paul Newman, Rod Steiger, Anthony Quinn, Eva Ma- 
rie Saint, Shelley Winters, Carroll: Baker, Marilyn Monroe, Lee Remick, Maureen 
Stapleton — spre a aminti doar o micá parte. 

О să vă întrebaţi c^ au toate acestea in comun ርህ B.D.-ul? Ei bine, au! 

După ce „metoda“ ይኛ Studio si-a pus pecetea pe interpretarea actorilor 
americani timp de aproape patru decenii, pe la sfârşitul anilor '70 si mai ales din 
anii '80, odată cu inflaţia războaielor stelelor, corespunzând in plan politic cu ulti- 
mul act al „Războiului rece", când America prin presedinteie-actor Ronald Reagan, 
а condiționat renunţarea pregătirii acestuia de dezarmarea nucleară si conventio- 
nală totală din partea Uniunii Sovietice, si sub influența robotizării, s-a declanșat o 
adevărată contra-ofensivă a B.D.-urilor. Vă amintiţi, Paul Newman spunea tot la în- 
серии! anilor '80: „Astăzi la Hollywood dacă nu esti robot nu mai ai șanse să ca- 
peti vreun rol". Tot atunci, odată cu apariţia unui nou val-de regizori — Lucas, 
Spielberg etc., inspirați din lecturile copilăriei lor, anume benzile desenate, au 
transplantat pe ecran un alt tip de personaje care, prin caracteristicile lor „gene- 
tice", cereau un alt tip de expresie. Infiltratia s-a produs lent, dar sigur. їп asa fel 
încât azi întâlnim din се în ce mai des pe ecranul american (incă foarte rar în Eu- 
ropa) o interpretare albă. п Dick Tracy, Warren Beatty se află la o distanţă de... 
ani lumină de stilul său de joc din Splendoare în iarbă sau chiar din Reds. Ma- 
donna, partenera sa, în rolul unei seducătoare cântărețe se mişcă precum o pä- 
pusá animată. De aici si comparatia cu Betty Boop. Mai frapant si mai substanţial 
se poate observa acest transfer de tehnicá actoriceascá in Twin Peaks; o mare 
parte din mister se degajă si din interpretarea albă si echivocá a personajelor, sen- 
timentele pierzându- si ponderea in fata acţiunii. În recenta premieră Blade Runner 
(pusă în discuţie în numărul de față), Harrison Ford nu mai are absolut nici o legă- 
tură cu cel care era în Strada Hanovra. Eroul lui tráieste acum printre ,replicanli", 
împrumutându-le gestica lor automată. Aceștia, complet amputati de afecte, nu au 
de ce 58 se exprime pátimas ca James Dean... odinioară. Am semnalat si cu alte 
prilejuri, în acelaşi sens, interpretarea tinerei Medeea Marinescu din excelenta 
ecranizare T.V. Domnișoara Cristina datorată lui Viorel Sergovici, părând 5] ea un 
personaj din Twin Peaks, adecvat prozei fantastice a lui Eliade. 

Implozia a înlocuit explozia stărilor şi sentimentelor. Ambiguitatea a înlocuit cer- 
titudinea caracterelor. „Metoda“ Strasberg se vede astfel marginalizată de eroii 
benzilor desenate. 


Adina DARIAN 
17 


MITOLOGII | 


COMPENSATORII 


uperman e creat în 1933 
„de doi adolescenti, Jerry 
Siegel si Joe Shuster. 
Dupá patru ani in care 
sunt respinsi de toate zia- 
rele importante din Statele 


Unite, cei doi reușesc să-și vândă crea: +. 


ţia companiei National Comics. Astfel, 
odată cu Superman, în Action Comics 
(1 iunie 1938) se naște în BD-ul mon- 
dial un nou personaj: super-eroul. 

Personajul împrumută masiv din ro- 
manul SF „Gladiator“ (Philip - Wylle, 
1930), bazându-se pe trei motive deve- 
nite astăzi Clişee: extraterestrul, suprao- 
mul si dubla identitate. 

Náscut pe planeta Krypton, Super- 
man supravietuieste exploziei iumii sale 
și ajunge pe Pământ, unde e.adoptat şi 
crescut de familia Kent. Datorità consti- 
чине! fizice, adaptată masivei planete 
„natale“ si soarelui nostru galben, tâna- 
rul Clark Kent beneficiază de puteri 
mult superioare celor umane. Stabilit în 
Metropolis ca reporter la cotidianul 
Daily Planet, el îşi dedică existența de 
Superman luptei pentru „adevar si 
dreptate pe cale americană“. Capacita- 
tea de a zbura, viziunea cu raze X sau 
sufiul termic, sunt doar unele dintre 
atributele ce-i conferă Omului de Otel 
cvasi-invulnerabilitate. Puterile: îi sunt 
atât de mari, încât scenaristii îi desco- 
peră un călcâi al iui Ahile — kryptonita 
verde, substanță letală pentru erou, 
provenind din fragmentele planete: 
Krypton, ajunse pe Pământ sub forma 
de meteoriți. 

Succesul fenomenal al lui Superman 
1-а determinat pe Bob Kane să creeze 
la National un nou зирег-егои (impre- 
ună cu scenaristul Bill Finger) Batman, 
care apare în Detective Comics 27. (mai 
1939). Spre deosebire de Superman, 
Batman nu are super-puteri — e un om 
normal, deosebit de bine antrenat in 
exercitii fizice si cu o inteligentá ascu- 
lità. Teatrul sáu de acțiune sunt străzile 
din Gotham City, pe care le colindă 
noaptea, terorizând lumea interlopă. п 
realitate, Batman este milionarul Bruce 
Wayne, ai cărui părinţi ucişi in fața sa il 
fac să jure, încă de mic copil, răzbu- 
pare. împotriva tuturor criminalilor. Bat- 
man urmărește cu îndârjire acest scop, 
exploatând din plin masca, infricosá- 
toare arborată și spaimele ancestrale, de 
întuneric ale omului. Deseori obsesiv și 
maniacal, Batman nu ezită să ucidă cu 
sânge rece; departe de a fi un justifiar 
fără repros, portretul sáu e mai degrabă 
sumbru. Ambele personaje (trecute de 
50 de ani!) se dovedesc longevive co- 
mercial: beneficiază de strip-uri, foile- 
toane radio, romane si antologii, seriale 
TV, desene animate și, evident, filme — 
Superman a fost jucat de Christopher 
Reeve in. patru- serii, regizate de Ri- 
chard Donner (1978), de Richard Lester 
(1980—83). si de Sidney Furie (1988); 
iar Batman a imprumutat chipul lui Mi- 
chael Keaton, în 1989 și 1992, sub ba- 
gheta lui Tim Burton. impreună, Super- 
man şi Batman sunt super-eroii arheti- 
pali. Creaţiile de gen care le urmează le 
sunt, mai multe sau mai puţin, tribu- 
tare. 

S-au avansat multe teorii-privind naș- 
terea lui Superman și colosala priză la 
public a personajului. Într-o oarecare 
măsură, în Superman pot fi găsite atri- 
butelie christice: levitatia, înălțarea la 
cer, párintii terestri, super-puterile care 
împlinesc miracole, schimbarea la față 
(dubla identitate) învierea din morţi. Ca 
justiţiar, Superman e totodată oficiant 
religios şi substitut al lui Dumnezeu, cu 
care imparte puterile si atributele le- 
gendare și căruia îi răspândește cuvân- 
tul pe Pământ. Reactie a subconstientu- 
lui colectiv american în fata amenințării 
naziste (de amintit că în acei ani, în Eu- 
ropa, Hitler propovăduia arianismul, su- 
per-rasa blondă aleasă de zei pentru a 
conduce), invincibilitatea lui Superman 
garantează compensarea. frustrărilor şi 
împlinirea rolului sáu divin: triumful căii 
americane. In lipsa costumului, Super- 
man se transformá in Clark Kent, re- 
porter silitor, impiedicat si timid, cu un 
sef pisálog si un apartament modest, in 
permanentă si inegală competiție. cu 
dublul sáu eroic pentru dragostea lui 
Lois Lane. El este imaginea vie a func- 
tionarului obscur, bine ancorat in valo- 
rile tradiţionale ale societăţii americane, 
pierdut. în masa anonimă a mulțimii. 
Superman reprezintă eroul celor mulţi, 


18 


salvând cel mai adesea un colectiv (Me- 
tropolis, SUA, Pământul) si nu un > in- 
divid. Statura sa depăşeşte realita- 
tea; e o ființă fabuloasă ale cărei aven- 
turi tin, în ciuda cadrului realist, de fan- 
tastic, legendă, mitologie. 


intr-un fel, Batman e raspunsul inteli- 
ghenfiei la popularitatea „Omului de 
Otel". Batman/Superman alcătuiesc un 
binom ai cárui termeni sunt antagonici: 
miliardar/reporter; flirt condamnabil Şi 
chiar umbrit de perversitate/iubire рига 
şi credincioasă pentru Lois Lane; antre- 
nament fizic și gadgeturi/super-puteri; 
mondenitate' sclipitoare/timiditate -stân- 
дасе; nocturn/diurn; violenţă realista- 
/conflict idealizat; mască/chip descope- 
rit. Până și adversarii celor doi sufera o 
evoluţie inversă. Dacă iniţial Superman 
înfruntă super-criminali pe potriva lui, 


. adversarii lui Batman sunt ființe demne 


de milă, respinse de societatea „nor- 
mala“ şi la fel de obsedate de răzbu- 
nare ca și eroul. Ulterior, pe măsură се 
adversarii unui Superman tot mai dotat, 
coboară spre caricatură și auto-paro- 
die, Batman e tot mai des implicat în 
intrigi minate de clişeele SF-ului. Su- 
perman acţionează in numele unor 
idealuri generoase, altruiste, Batman e 
mânat de înverșunare și motivații per- 
sonale. Luaţi laolaltă, ca simbol, Super- 
man şi Batman sunt cele două ipostaze 
primare ale super-eroilor: unul luminos, 
celălalt întunecat; unul e zeu, celălalt e 
om; unul luptă în numele unui sistem 
politic, celălalt în numele sáu propriu: 
unul menţine statu-quo-ul, celălalt e un 
anarhist reformator. 

in 1986, aceste două tendinţe se vor 
ciocni frontal, în Dark Knight al lui 
Frank. Miller. Seria postulează un Ва!- 
man de 50 de ani, deprimat si semi-a- 
lienat, revenind după un deceniu de ab- 
Senta pentru a salva Gotham City rä- 
уазй de crimă. Miller restaurează statu- 
tul. de justitiar ucigaș al lui Batman și 
reînvie aspectele mitice ale personaju- 
lui (creatură nocturna, cavaler al drep- 


^tátii, model eroic pentru tinerele gene- 


ratii). Scenariul întreţine voit ambiguita- 
tea: violența lui Batman stârnește la 
rândul ei violență, dar pare a fi unicul 
remediu împotriva aceluiași flagel. 


„Banda dese- 
nată ne învaţă să 
visăm. Ea ne tri- 
mite la vocaţia 
cea mai impor- 


{ап a artei, cea 


tograful, 


literatură, s-a crezut dator. s-o. dis- 


pretuiascá: cultul 


er 


ў 


Superman (Christoph г Ree 


După cum observa ህበ critic din Statele 
Unite, ,Ja Miller, Batman nu e doar o 
simplă figură iconografică: el devine un 
simbol violent al dezintegrării idealis- 
mului american". Forță elementara 
náscutá de o societate aflatá in cáutare 
de eroi, Batman devine tinta establish- 
mentului, identificat aici cu Superman, 
Comentariul indirect asupra modului in 
care societatea americaná isi aserveste 
ideologic eroii se completeazá cu ironia 
sarcastică a vehiculárii lui printr-un gen 
destinat salvgardárii valorilor democra- 
tice americane. 

Echivalent american al basmelor eu- 
ropene, născut pentru a satisface ne- 
voia de povesti a conglomeratului cul- 
turalo-etnic din Statele Unite, super-e- 
roii se confundă cu istoria BD-ului 
american. Nu -numai cá au preluat si 
continuat tradiția aventurii eroice, dar 
în decursul a peste cinci decenii de 
existență, și-au diversificat publicul, 
captându-i. alături de copii si adoles- 
centi, pe adulti. Astfel, BD-ul cu su- 
per-eroi demonstrează cá rămâne 
forma cea mai deschisă spre reînnoire, 
oricând capabilă de lărgire aspectrului 
stilistic și tematic. Foarte probabil că-și 
va păstra acest rol si in anii ce vor 
urma. 


C.L. 


miraculoscului“: 
Claude Beylie 


^ E E? ፡ 
7 $ 


0 PASIUNE FELLINIANĂ 


(Urmare .din pag. 16) . 


lui despre Mandrake s-ar fi materializat, 

banda desenată a lui Falk si Davis ar fi 
avut, fără îndoială, un destin азетапа- 

tor cu cel al prozei lui Petronius sau 

Poe. Р 


Debutul iui Fellini ca scenarist de 
B.D. se produsese încă in anii tinereții, 
când viitorul cineast imaginase ultimul 
episod din peripetiile lui Flash Gordon 
publicate în Italia, povestire graficá din- 
tre cele mai iubite de public, lăsată însă 
în suspensie de hotărârea autorităţilor 
fasciste de a interzice importarea benzi- 


lor desenate americane. În deceniile al, == 
поиаеа si al zecelea, Fellini revine la "" 


vechea îndeletnicire. li încredințează lui 
Milo Manara Călătorie la Tulum, o na- 
rațiune înscrisă în aria fantasticului, un 
„Subiect (..) pentru un fiim de făcut“; 
Manara il transpune in imagini cu ști- 
inta dinamismului si cu simțul prim pla- 
nürilor de o expresivitate percutantă. 
Binecunoscutul artist plastic va realiza, 
apoi Călătoria lui С. Mastorna, zis Fer- 


О Dă bomb s : 


Bec 


n 1895, când filmul debuta іп 
lume, frații Lumière nu-i intuiau 
posibilitatea de a povesti prin or- 
donare si alternare de incadra- 
turi diferite. Ori, in 1820, imagi- 
nile de Epinal foloseau in mod 
curent planul mediu, general si de an- 
samblu. lar in 1846, când elvetianul Rø- 
dolphe Topffer semnează actul de naş- 
* tere ፳] BD-ului, el anticipa cu peste 50 
de ani experiențele scolii de la Brigh- 
ton. Tópffer intuieste pla detaliu si 
cel subiectiv, aplică montăjul paralel si, 
variind forma cadrelor, pe cel accelerat. 
1889, Christophe. folosește pianul 
' american, prim-planul si gros-planul in- 
serat in fraza de montaj. (Griffith avea 
să tacă același lucru abia spre 1911); 
unghiulatia (desi fără intenţii expre- 
sive); planul si contraplanul; amorsele; 
compoziţia în adâncime a cadrului; in 
“unele scene nocturne, eclerajul preves- 
teste clarobscurul si contre-jour-ul ex- 
presioniste din anii '20; în fine, autorul 
îşi lasă unul dintre personaje să-și de- 
seneze singur pátaniile, inaugurând ast- 
fel „camera subiectivă“. 

Cu Yellow Kid (1896), Richard Out- 
cault introduce genul în Statele Unite, 
trecând la culoare şi înglobând, cu aju- 
torul balonului, dialogul in desen. Fre- 


derick B. Opper creează, in Happy Hoo-. 


iigan (1900), personaje prefigurándu-i 
pe Charlot sau ре Buster Keaton, iar 
итоги! negru și tehnica sa.narativá se 
regăsesc in:comediile lui Mack Senett. 
Nemo in Siumberland (1905) а! 
lui Winsor McCay е o capodoperă. Din- 
tre. inovațiile promovate aici,- merita 
amintite: imaginile ` panoramice; rolul 
expresiv al culorii; anamorfoza si en- 
chainé-ul; exploatarea sistematică a de- 
corului tridimensional -și a perspective- 
lor precede cu aproape zece ani expe- 
fientele similare din filmele italiene ale 
perioadei mute, Quo Vadis și Cabiria. 
McCay repeta in pagină aceeaşi vinietà 
(pâstrează perte pl în care una sau 
mai multe acţiuni evoluează succesiv, 
de la imagine la imagine, principiul de 
^ bază al cinematografului. Tot McCay а 
t și unul dintre pionierii desenului 
animat american (беге the Dinosaur, 
1909). In fine, serialul cinematografic. 
în episoade complete sau cu urmare, 
descinde: ca formulă plastică din plan- 
sele săptămânale de BD și din stripu! 
cotidian (introdus in 1907 de Bud Fis- 
her cu and Jeff). 
` Contribuțiile lui Topffer in: domeniu 
vor fi ignorate, pe ambele continente, 


5 | 


net, adaptarea' pentru? B.D. — intre- 
prinsă chiar de regizop — a scenariului 
pe care îl destinase iniţial ecranului, alt 
proiect drag, sortit să nu prindă viaţă. 
O serie de amănunte despre această 
colaborare a cineastului cu Manara ne 
dă Vincenzo Mollica: Fellini desenează 
prima parte a storyboard-ului, fixând 
personajele si ambianfele ei pentru 
Mastorna se gândeşte mai întâi la un 
prototip faimos: Ronald Colman, mai 
târziu la Mastroianni, modelul eroului 
din Călătorie la Tulum, pentru a-l alege 
în cele din urmă pe Paolo Villaggio; op- 
tează, împreună cu graficianul, pentru 
tehnica acvatintei. Amănuntele comuni- 
cate de Mollica vorbesc nu numai. des- 
pre exigenţa lui Fellini ci și, mai cu“ 
seamă, despre „despotismul“ lui. Din- 
colo de temele si de motivele favorite 
ale scenaristului, banda desenată păs- 
trează un aer imposibil de confundat: 
realist şi irealist, familiar și straniu, po- 
etic și prozaic, melancolic și clovnesc. 
Cu alte cuvinte, Călătoria lui G. Mas- 
torna, zis Fernet e, în totul, un film tipic 
fellinian. Pe hârtie, însă. 


G. L. 


Alain Resnais, admirator al benzilor desenate: încă. din copilărie, a 
visat toată viaţa 53 realizeze un film după. Mandrake vrăjitorul. Dacă 
nu a reuşit acest lucru, el a organizat totuşi, în 1967 (împreună cu 
Claude Moliterni), la Muzeul de arte decorative, o expoziţie intitu- 


„lată „Banda desenată şi figurajia narativă”, cu subtitlul „Istorie, es- 
"teticá şi sociologie a benzii desenate mondiale, procedee narative si 


sifucturá à imaginii”. А fost o surpriză pentru toţi care mai conside- 


- (በህ 68 BD-ul በህ este altceva decât „o serie de 50በር6፪[. 


6) PROVOCARE 
LANSATA CINEMATOGRAFULUI 


până in 1929, dată la care apare in'Eu- " marcă marea varietate a mişcărilor de 


ropa Tintin -al lui Hergé, iar in Statele 


Unite BD-ul de aventuri (Harold Foster... 
cu Tarzan, Richard. Calkins, cu Buck ~ 


— prima BD science fiction). 
Până la acea dată, tot ce tinea de gen 
erau serii comice, a cáror ascendentá 
caricaturalà imprima liniaritate naratiu- 
nii, şi teatralism încadraturilor. Dintot- 


aparat: panoramice, travlinguri sau -fil- 
стагі aeriene; unghiulaţii inedite; indráz- 
“пеаіа incadraturilor (de pildă: ochiul în- 
spăimântat in care se reflectă justiția- 
rul); integrarea decorului în acţiune in 
sens simbolic. Insă adevăratul salt cali- 
tativ avea să vină din altă parte. În timp 
ce filmul de-abia abandona inserturile, 


deauna puţin sensibil 1а; evoluţiile for- = BD-ul, cu un avans de 30 de ani, își ra- 


male, BD-ul de acest tip n-a resimţit ni- 
cicând nevoia înnoirii stilistice. Ori, 
noua specie, din evidenta dorinţă de 
realism, necesita: un decupaj mult mai 
dinamic decât seriile comice. Consecin- 
fele imediate sunt redescoperirea mon- 
tajului, tatonat încă din 1820, şi a im- 
portantei elipsei, procedeu intrinsec 
BD-ului, unde naraţiunea se bazează pe 
discontinuitate. Redarea miscării — in- 
feleasa ca echivalare. grafica a deplasa- 


„rilor aparatului şi/sau ale personajelor 
: го se bazează pe selecţia unuia sau mai 
„multor momente ale ei. 


Dacă artele plastice reprezintă mişca 
rea prin sinteză, iar filmul pri corm- 
punerea ei în faze succesive, BD-ul este 
о reconstituire prin discontinuitate. Ast- 
fel, în timp ce filmul începea să vor- 
568568, BD-ul începea за se miște, 

Între'1929—42, are loc o explozie de 


eroi şi aventuri: Chester Gould cu Dick ` 


Tracy, Alex Raymond cu Flash Gordon, 
Milton Caniff cu Terry and the Pirates, 


Harold Foster cu Prince Valiant si - 


Burne Hogarth cu Tarzan, valul de su- 

per-eroi din siajul lui Superman si УМЕ 
Fisher си The Spirit. Genul scurt. (fa- . 
bula, anecdota, basmul) e inlocuit 
epica romanescá, ceea ce implicá sce- 

narii cu intrigi complexe; apar primele 

reviste specializate (comic book), în 

care povestea se poate desfășura in 

voie. 

Devin vizibile perfecţionarea grafis- 
тиш, diversificarea. compozitionalá si 
căutarea insistentă a ritmului cinematic: 
Sub influența cinematografului, sunt in- | 
troduse acum tehnici narative, care vor 
fi redescoperite- in Europa de-abia in 
1946, odată cu școala belgiană. Se re- 


și banda desenat 


. cu’ anchet 


fina sugerarea universului sonor, ape- 
lánd ia voce din off, comentariu, dialo- 
guri simultane, monolog interior, 
perspectivă sonoră, zgomote: și “chiar 
muzică Îmbinarea textului şi desenelor 
într-un tot unitar se impune în fata ce- 
lor două direcții: imagine si text. 
După cel de-al doilea război mondial, 
cauze multiple (sociale, inadaptare te- 
malică, retragerea sau moartea unor 
desenatori) duc, cu excepţia super-e- 
roilor, la dispariţia B.D.-ului de` aven- 
turi. Anii 1950—54 sunt marcați de în- 
florirea celebrelor EC Comics (Educa- 
tional Comics), BD-uri specializate т 
horror, indiferent de genul abordat. De- 
senatori ca Bernard Krigstein, Graham 
ie a sau Johnny Craig vădesc certe 
influenţe cinematografice în decupaj, în 
simbolistica obiectuală , în expresivita- 


; 168 compozițiilor, în atmosferă; scenari- 


ile semnate de Harvey Kurtzman și Al- 
bert Feldestin, se disting prin comenta- 
„riul elaborat, nu lipsit de valențe lite- 
rare, şi prin nota de umor macabru. Te- 
mele. abordate, extrem de sofisticate 
pentru acea vreme, sfârșesc рип a duce 
la instituirea unei comisii senatoriale de 
а. Cenzura tot mai amenintà- 
toare ii obligá pe editori sá adopte т 
America, in 1954, ип cod de supervi- 
zare a genului. Desi se salvează astfel 
de la faliment, el încetează pur și sim- 
plu să mai existe ca forță creativă, là- 
sând drum liber europenilor. Va fi revi- 
gorat în 1961, când Stan Lee va crea la 
„Marvel „supereroul cu probleme“. O 
райе a echipei de la EC trece la revista 
satirică Mad, unde își face ucenicia si 
Goscinny, părintele lui Astérix. 

in paralel, undergroundul american 


mele cu Stan şi Bran 


Batman filmul (ርህ ' Michelle Pfeiffer si Danny De Vito) 
Pa ረን ă inspirată din el 


zgâlţâie din temelii genul, reuşind за fi- 
sureze până şi conservatorismul su- 
per-eroilor. Următoarea decadă vede 
BD-ul european şi cinematograful 
intr-un deplin sincronism al căutărilor 
de limbaj şi tematice. Merită semnalate 
filiaţiile benzii desenate cu Noul Val 
francez. Resnais uzează de tehnici na- 
rative proprii BD-ului (Muriel, Războiul 
s-a sf ) sau colaborează cu expo- 
пепй de marcă ai genului (Bilal pentru 
La vie est un roman). La Jetée (Chris 
Marker) e un film construit numai din 
fotografii şi comentăriu, exact са o BD. 
Rivette și Godard герип în discuţie ro- 
lul cuvântului scris în filmul sonor; iar 
in Pierrot le Fou, personajul lui Bel- 
mondo e animat de acelasi spirit 
anarhic ca strengarii din Les Pieds Nic- 
kelés. 

Așadar, la începutul deceniului al no- 
uálea, BD-ul din Statele Unite era pre- 
gătit să asimileze inovațiile europene. 
La fel ca în 1929, cel mai propice teren 
în acest sens 5-8 dovedit tot aventura, 
prin descendenții ei direcţi — super-e- 
roii. Rafinamentul viziunii europene. și 
eficiența narativă americană se concre- 
tizeazà în 1986, când apar Dark Knight 
al lui Frank Miller și Watchmen (sc. 
Alan Moore/des. Dave Gibbons). Suc- 
cesul, atât comercial cât și de critică, 
dă cale liberă unor schimbări radicale. 
În planul expresiei, desenatori ca Bill 
Sienkiewicz, Howard Chaykin sau. Dave 
McKean pu întreg spectrul stilis- 
tic, de la colaj la grafică pe calculator, 
de la acuarelă la abstractionism; in pla- 
nul tematic, scenaristi ca J.M. de Mat- 
teis sau Neil Gaiman se miscá dezinvolt 
între parodia dezlántuità si referintele 
borgesiene. Limbajul se diversificà, 
gama de procedee incluzànd flash-for- 
ward-ul, montajul sonor, recuperarea 
comentariului, elemente ținând de tea- 
tru si poezie, codurile de culoare. т 
fata ргеропдегеп{е! crescânde а genu- 
lui, cinematograful nu putea гатапе in- 
diferent. Anii '80 sunt тагсай de ecra- 
nizarea BD, de cátre cineasti impor- 
tanti, de la Popeye (Robert Altman) la 
Dick Tracy (Warren Beatty), trecánd 
prin Coman, Superman sau Batman, ca 
si adaptárile sau urmárile BD ale filme- 
lor de mare succes (Alien, Predator, 
Hellraiser sau Terminator) *. 

intr-o perioadă din се in ce mai do- 
minatá de comercialism, BD-ul a de- 
monstrat, pe ambele continente, cà 
succesul de public și ambițiile artistice 
nu se exclud. Temele și ideile sunt 
eterne și, totodată, proprii fiecărui ar- 
tist; iar istoria artelor consemnează cá 
orice evoluţie în plan estetic a fost pre- 
cedată de acumulări în plan stilistic. 
Saltul s-a produs după 1986, când 
BD-ul redefineşte „relația cuvânt-ima- 
gine. Asa cum observa Frank Miller, 
„Desenele nu redau exact ceea се se 
intámplá. Nici textul nu povesteste 
exact ce se întâmplă. Е aici un gol, si 
undeva in el e realitatea”. Această sub- 
tilá intersecție este definitorie si esen- 
tialá pentru arta berizilor desenate si 
pon provocarea lansată cinematogra- 
ului. 


Cristian LAZARESCU 


ኣ 


* Apărut de curând pe ecranele noas- 
tre, filmul Justifiarul de Mark Goldbatt 
este o айа рейсша inspiratá dintr-o BD 
de succes, foarte marcată de tehnicile 
acestui gen. Vom reveni cu o cronică. 


19. 


CELEBRITATEA, 
GREA POVARĂ 


întrebată dacă ar accepta о 
urmare іа Instinct primar, du- 
când mai departe personajul 
Catherinei Tramell, Sharon 
Stone a ráspuns: „De ce በህ 7” 
Si tot ea isi aduce aminte: 
„Celebritatea pe care am că- 
pătat-o odată cu Basic in- 
stinct a fost ca o lovitufă de 
bici. Viaţa mi-a fost complet 
schimbată. Pe de o parte, era 
formidabil ca după aproape 
15 ani de filme minore, roluri 
asisderea, să pot face dintr-o- 
dată lucrurile pe care mi 
le-am dorit de mult. Pe de 
altă parte, adio intimitate! 
Preţul celebrității este uneori 
prea mare! Oriunde mă duc, 
oameni care înainte se purtau 
cu mine normal, au devenit 

peste noapte — alții. Se 
uită la mine ca şi când aș ! 
in animal ciudat. Din fericire 
im aceiaşi prieteni de acum 
20 de ani, care mă știu de pe 
timpul când puneam cu toții 
bani „mână de la mână” pen- 
tru a putea cumpăra doar o 
pizza". 


Admirator si interpret al parodiilor cinematografice 


CUM BATE 
„МОРА 


Sean Young, purtând o pe- 
rucă blondá, incearcă să-l 
ucidă pe Armand Assante ርህ 
о dalta de spart. gheața. Asta 
parcă aminteşte de ceva... 
Poanta este că Assante se 
apără cu un spray pentru: ras 
şi un uscător de păr care de- 
Clanşează о adevărată ዚር- 
tună! Altă scenă: aceeași 
Sean Young incearcă s-o - in- 
néce pe Kate Nelligan care se 
zbate. intr-o сайа pliná cu 
ара. De fiecare dată actrița 
revine la suprafaţă, fie pur- 
tând o mască subacvatică, fie 
înarmată ርህ о puscá-harpon! 
Cele două -scene aparțin. fil- 
mului Fatal instinct de Carl 
Reiner, maestru al parodilor. 
Ultima sa realizare este un 
amestec aiuritor de Basic in- 
Stinct si ልክ፳ር[6 fatală, tre- 
сапа prin. Body si Tácerea 
mieilor. 

La Hollywood unde. totul 
funcţionează după cum 
bate... moda, s-au redescope- 
rit- virtuțile parodiei nebune. 
in cursul anului, acesta se vor 


Kate, Vernon — 
o nouă frumuseţe pe firmamentu! Dallas-ului 


(Charlie Sheen) 


Top-modelul Claudia Schiffer — considerată 


de Elizabeth Taylor „о 


realiza peste 15 filme de 
acest gen. A apárut deja Loa- 
ded apon 1 de Gene Qu- 
antino, о delirantă parodie la 
trilogia Arma mortală. 11 ve- 


dem pe Emilio Estevez (cu 0- 


perucá à la Mel Gibson) stár- 
nind cascade de rás in incer- 
сагеа де a fi cât mai polițist 
și mai curajos. Gândindu-se 
la Arma mortală 11, când Mel 
Gibson, aflat într-o rulotă, 
scapă: — ia mustață cum se 
spune ፦ de tirul unor killeri, 
Quantino s-a întrebat ce s-ar 
fi întâmplat даса. „răii” s-ar 8 
înșelat asupra persoanei. Asa 
că, i-a сеги! lui Bruce Willis; 
îmbrăcat în celebrul maieu 


din Bătălie disperată 1, să 


iasă dintre dărâmături com- 
plet · паис: lar atacantii să 
spună:- „Drace, am greșit 
omul! Scuzati, vă rugăm!“ 
Altă peliculă de: succes. зе 
dovedește a fi Hot Shots ዘ 
(Formidabilui, partea | este 
prezent şi: pe ecranele noas- 
tre) în care de data asta, 
Charlie Sheen -se crede, nici 
mai mult, nici mai puţin, de- 


cât Rambo. Secretul. succesu- 


lui. acestor parodii se pare că 
l-a găsit Tom Skerak, vice- 
preşedintele Fox: „Pentru ca 
o parodie să „funcționeze“, 
să amuze publicul, trebuie ca 
actorii să joace... cât mai se- 
rios". 


ج 


marcá a timpului nostru" 


iJackle Chan 
c/o Tempo House, 15—17 Falcon Road, 
London SW, 11 2PJ — England 


Helena Bonham Carter (Hazardul inimii) 
Jeremy Conway 18/21 Jermyn Street 
London SW 1 Y 6HP — England 


Kabir Bedi i 
UK — James Sharky 15 Golden Square 
London W 1 — England 


„N. red, ለህ răspundem de o eventuală 
A „schimbare a adreselor. 


Orhideea sálbaticá — 
Carré -Otis 


— | 


„AMERICA 
VERSUS AMERICA“ 


. este intitulat. eseul foarte 
documentat al lui Michael 
Medved, critic ‘american de 
cinema, care denunţă „ires 
ponsabilitatea producătorilor 
si realizatorilor tv si hollywo- 
odieni". Acești „creatori de 
culturá populará" cum ii nu- 
meste el, nu au fácut altceva 
de-a lungul a peste 30 ani de- 
cât să glorifice sordidul, 
monstruosul, urátenia, ráuta- 
tea, sexul si, mai ales, vio- 
lenta. intr-o {ага unde armele 
automate se aflá la vànzare li- 
Бега (200 milioane de arme la 


Daniel Day Lewis —_ 


intre Don Juan 
şi Ultimul mohican 


250 milioane locuitori) si т: 
şcoli s-au instalat detectoare 
de metal pentru a depista ar- 
mele pe care le deţin unii 
elevi — e de la sine inteles cá 


€ intr-un recent interviu, re- 
gizorul Claude Lelouch de- 
clara: „De câte ori am iubit, 
mi-am spus: Е pentru toată 
viaţa!“ Si așa au fost: Janine, 
Christine, Grisulla, Evelyne 
(Bouix), Marie Sophie L., 
Alessandra Martinez. „Мита! 
cu. Anouk .Aimée n-am avut 
noroc" — se confeseazá el in 
continuare. „M-am îndrăgostit 
de ea la Un bărbat și o fe- 
meie. Dar.pánà să-i mărturi- 
sesc dragostea, mi-a luat-o 
înainte Pierre Barouh. Ne-am 


întâlnit apoi la După 20 de .. 


ani. Eram incă îndrăgostit de 
ea. Dar Anouk n-avea ochi 
decât pentru asistentul meu. 
Asa că mi-a rămas o singură 
cale; să-i dau rendez-vous 
într-o altă viață. In-asta, nu 
prea am avut: succes!“ 

e Despre Daniel Day Le- 
wis (Ultimul “mohican ре 
ecranele noastre) un produ- 
cător spunea: „Este făcut să 
joace sfinţi sau diavoli! Lui 8 
place însă să fie luat în viaţa 
de toate zilele drept un Don 
Juan. Acest „frumos tehe-: 
bros" cum îl numesc priete- 
nii, face ravagii printre repre- 
zentantele sexului frumos“ si 
este. considerat deja peste 
Ocean, amantul ideal. Palma- 
гези! sáu nu-l egalează (тса) 


proliferarea violentei dà de 
gândit. 

[በ 1991 — notează criticul 
— 62% din filmele produse la 
Hollywood conţineau scene 
de violenţă. Si anul acesta 
filme ca Falling Down, Point 
Of: No Return, Boiling: Point 
abundă în scene de „gherila 
urbană“, estetizând chiar vio- 
lenta si aflâdu-se în fruntea 
box office-ului. Adăugând că 
o seară obișnuită la tv — in- 
cluzând toate canalele — cu- 
prinde 50 crime, 12 jafuri, 
violuri, torturi si alte distracții 
de acest gen, Medved a cal- 
culat Cá un tânăr american 
-рара Ja 18 ani, în 26 ore pe 
săptămână petrecute in fala 
micului ecran, „absoarbe“. о 
„bagatelă“ de 40 000 crime" 


„Preţul celebritátii este uneori. prea таге“ ^— 


Aşa se ajunge la banalizarea 
violenței ce devine factorul 
саге încurajează, ia cei vulne- 
rabili (mai ales adolescenții) 
un comportament agresiv și 
antisocial. Ştiind foarte bine 
cà in lumea show business-u- 
lui „Dumnezeu este definitiv 
out si diavolu! furios in," au- 
torul american sperá sá reac- 
tualizeze credo-ul unui mon- 
stru sacru al Hollywoodului, 
regizorul Frank Capra: „Cine- 
matograful trebuie să fie ex- 
presia pozitivă, unde înving 
speranța, dreptatea, dragos- 
tea și iertarea. Este de datoria 
producătorilor și realizatorilor 
să arate triumful individual 
asupra adversităţilor“. 
Va mai fi oare posibil? 


Sharon . Stone 


pe cel ai altui cuceritor de 
inimi, Warren Beatty. Dar tim- 
pul nu-i trecut, cáci Daniel nu 
are decát 32 de ani. Printre 
„victimele“ “sale: Juliette Bi- 
noche, partenera lui in ህቆህ- 
rinta de а trăi cu care n-a si- ^ 
mulat deloc scenele erotice. 
O uită, pentru Isabelle Adjan: 
care traversează Сапаш! ca 
să fie mai aproape de ochii 
lui frumoși. Dar „chemarea 
preriei^ e mai puternică si 
Daniel pleacă in California de 
Nord să filmeze Ultimul Mo- 
hican și va culege un alt „tro- 
feu": Madeleine Stowe. Dar 
dragostea-tráznet nu дигеага 
decât câteva luni, căci Mi- 
chelle Pfeiffer. îl aşteaptă pe 
platou la Vârsta inocenţei. 
Pfeiffer-Catwoman . toarce ` in 
braţele lui, însă, după termi- 
narea filmărilor, se intoarce la 
Fisher Stevens. Anul 1992 ii 
aduce alte douá cuceriri: Wi- 
nona Ryder care-l părăsește 
pé sărmanul Johnny. Depp 
(actorul rămâne doar cu nu- 
mele iubitei tatuat pe brat): si 
Julia Roberts. De curând se 


„pare că junele ‘Day Lewis 


simte nevoia de schimbare 
Cine va’ fi următoarea cuce- 
rire? 


e Carnetul roz: Sean Penn . 


şi Robin Wright așteaptă un 


al doilea „copil pentru luna 
august; La aflarea veștii. Ma- 
donna a exclamat: „Bărbaţii, 


imediat ce mă părăsesc, se 


pun pe făcut copii. Uitaţi-vă 


la Sean sau la Warren Beatty 


n.n.". € Roman Polanski si 


Emmanuelle ..Seigner. о...аи 


deja pe micuța Morgane. 9. 


La farmecele tui Woody Har- 


relson (care si-a fácut о apa- 


ritie promițătoare in Propu- 


nere indecentá alâturi де 


Demi Moore) au fost sensi- 
bile Glenn’ Close, Brooke 
Shields si Ally Sheedy. Invin- 


gátoare la puncte а fost тза 
о necunoscută — pentru lu- 
mea cinematografică :— 


Laura Louie care i-a dăruit, 
repede-repejor, o fetiță. ® 
Mickey Rourke si Carre Otis 


s-au despărțit (pentru 
totdeauna, adaugă Rourke). 


Păcat, mai ales pentru cei 
care au văzut Orhideea sălba- 


tică și au fost martorii toride- 


lor lor scene de dragoste (ne- 
simulate). e Alt cuplu care 
nu-şi mai dă telefon .să-și 
spună „te iubesc! (vorba lui 
Stevie Wonder) este Juliette 
Lewis şi Brad Pitt. Nu se știe 
insă cine „a dat întâi cu pia- 


Doina STĂNESCU 


tra“. 


FILM FA 


іп cea de-a patra serie a mult vizionatului serial tv de 
animaţie, Familia Simpson, micuța Maggie se hotărăște, in 
sfârşit, să vorbească. După indelungi căutări si probe (vocale) 
а fost găsită „vocea“ mezinei în persoana (sau vocea) lui Eliza- 
beth Taylor care, au ţinut să precizeze producătorii serialului, 
la 62 de ani și-a -păstrat același timbru tineresc. 


Red Rock West, un thriller pe „fond de prerie verde" al 
regizorului John Dahl (remarcat de la debutul sáu cu Kill Me 
Again) а fosi bine primit încă de la premieră, si de public si de 
critică. т acest joc de-a soarecele şi pisica, eroul este Nicolas 
Cage, ucigașul psihopat — Dennis Hopper iar tânăra fru- 
moasă, dar periculoasă este nimeni alta decât Laura Flynn 
Boyle. 


Dupà inchiderea festivalului de la Cannes, cunoscutul 
cotidian „Los Angeles Times" publică două pagini (ѕаріата- 
nal) consacrate cinematografului, problemelor de producţie ale 
filmului በህ numai din Statele Unite ci si din Europa. 


Telex: Сеепа Davis filmeazá sub conducerea Marthei 
Coolidge in Angie | Saw. e Naked in New York — un film des- 
pre jungla new-yorkeazá in general $! cea de pe Broadway in 
special. Regia; Daniel Aígrant. іп distribuție: Tony Curtis, Ti- 
тоу Dalton, Kathleen Turner. Whoopi Goldberg, Ralph 
Macchio, Eric Stoltz Producător executiv: Martin Scorsese. e 

Ce e mai important? Banul sau dragostea? Michael J. Fox 
încearcă за răspundă in filmu! lu: Barry Sonnenfeld intitulat 
For Love or Money. Partenerá: Gabrielle Anwar. € Studiourile 
M.G.M. sunt vrájite de un pusti de 11 ani cáruia i-au oferit pen- 
tru roiul din Getting Even With Dad — suma de 9 milioane do- 
lari, cel mai „consistent onorariu oferit vreodată de celebrul 
studio unei vedete” Micul geniu este însă Macauley Culkin 


Sean Connery va fi interpretul principal al filmului 
Smoke and Mirrors (г. Frank Marshall). Este un episod din 
viata celebrului iluzionist francez Robert Houdin, al cárui nume 
a fost „imprumutat“ de americanul Harry Houdini (si el presti- 
digitator). 581 

Crossing Guard se intitulează filmul sctis și regizat de 
Sean Penn. In roiui principal Jack Nicholson. Subiectul: un 
tată igi pierde fiica intr-un accident de automobil. Păriniele 
disperat nu mai trăieşte decât pentru a-l pedepsi — cum ştie е! 
— pe şoferul criminal. 


În regia de film încă un debutant: Gary Oidman (Dracu- 


la). Titlul; Lord Of The Urban Jungle. Un film a cărui acţiune 
se derulează în mediul interiop а! Londrei. 


Katherine Kelly Lang, 


Ronn Moss. si. Joanne Johnson — eroii serialului 
The Во! 


Д Апа The Beautiful 
(indráznetui si frumosul) 


PF "Uic 


MITT . 


lad IARUM a ገገና | ነና 


NOU $SI INTERESANT ! 


DETROIT — о nouă destinaţie TAROM 
— zboruri regulate. miercurea 

— plecare din Bucureşti ora 7.40 

— aterizare. la -Detroit -ora 18.30 


— de trei ori pe săptămână, lunea, 
miercurea si vinerea, cu noile avioane 
AIRBUS-310, zboruri directe fără escală 
între România si New. York. 


— CHICAGO, a еа destinaţie din SUA! deservită 
în fiecare vineri de zborurile TAROM 


În această vară zburám cù trei frecvenţe pe săptămână 
spre DUBAI şi BANGKOK, 

cu două spre insulele MALDIVE. 

Zboruri săptămânale spre BEIJING si SINGAPORE 


ከ EUROPA 


a crescut la cinci numărul frecvenţelor spre PARIS L^ m 
zilnic spre LONDRA, 

douá frecvente spre MADRID 

şi două сане BARCELONA, 

':patru frecvenţe spre ROMA si două spre MILANO 


Pentru informaţii, vînzări şi rezervări puteţi contacta Agenţia | 
TAROM Bucureşti, str. Brezoianu nr. 10, telefoane: 615.04.99. ш 
615.27.47 sau oricare din Agenţiile TAROM din ţară şi 2 


străinătate. 
PEALE 


ROMANIAN AIR TRANSPORT 


 — X 
... ው:> መ>“-፦ 3 


succes ре*р 
noapte a- copilăriei (1968, 


Savel Stiopul este un Louis Delluc-Ger- 
maine Dulac al nostru care a întreprins la 
mijtocul anilor '60 o experiență пе!асша de 
filmul românesc şi care nu putea îi omisă în 
ipotetica -sa cristalizare ca şcoală de arta: 
асе! l'arrêt du fugitit“ al. lui Canudo, 


9 irina Gárdescu in 
"Uitima noapte a copilăriei 


' el mai frecvent citat dintre fil- 
“mele "lui. Save! 'Stiopul este 
Anotimpuri (1964), dar după o 
recentă revizionare, n-am nici 
о îndoială că lucrarea sa care 
câștigă teren 08818 cu trece- 
*..rea timpului şi Ar concura cu 
iata а video-casetelor este Ultima 


ቨህክህ- 


propuneri pentru o 


56168 profundá a clipei care trece" după Del- 
Jug, „experiența „cinematografului pur”; in 
măsura in care mai era posibilă, a filmului 
. care sacrifică. narativitatea іп numele. unei 


8" nu”a actorului, ci а unei nci" 


s pe-grati muzicale“, cu toate celelalte utopii 
ale profeților si apostolilor acestei. arte. Cu to- 
tii. încrezători mai mult decăt in realitatea in- 
заў! și respectiv împotriva ei, intr-o nouă ot- 
dine temporală și în aită percepţie a spațiului, 
. descoperite prin. intermediui miracolelor mul- 
tiple ale ecranului: 

Nu numai fetița pianistă din primul 69669 
din Anotimpuri (Fantezie 18 major) — nevero- 
simil de gingașă. pásind pe scenă fără simțul 
gravitației şi al ritmurilor, terestre”— dar şi 
сане celoriahe vârste, din episoadele 
consacrate: adolescenţei, maturității și bátrá- 
netii. (incertitudini, ZI grea). coboară 
dintr-un "mit -uitat al unicitátii ființei umane, 
fragile şi vulnerabile, retractile şi temátoare, 


cu bunele sentimente afișate, ale iubirii, iertă- = 


rii şi fidelității, care inving violenta și brutāli- 
tatea 31 sparg zidul singurătăţii, cu dăruirea 
dezinteresată a creaţiei învingând moartea. 
Altfel spus, frizând acuza de desuetudine si 
"provincialism, acest „cinematograf pur" intár- 
MS . 


ziat, — маю! şi in supra-distilarea imaginii 
alb-negru şi alb pe alb (operator lon Anton 
ca 5618 filmul următor), cu efectele montaju- 
lui -audid-vizual. in fraze poetice impresio- 
niste —'i dintre reperele nobilului sau for- 
malism iniţial şi capâtă conotaţiile unei este- 
tici a iului și tocului sáu: o estetică a 
asediului la: ‘саге era supusă ființa umană, de 
forte nevăzute in film si cu atât mai inchie- 
тате: 


In. Anotimpuri, utopia .consonantéi senti- 
mentelor uitate-lásà ርህ totul in umbră diso- 
пап{е!е si amenințările sau ie asimilează tan 
dru, inclusiv moartea, în ultimul episod din 
cele patru — unul dintre recordurile absolute 


‚ ale -scurtmetrajului “românesc, - într-o pe 
“rioadă “în care cinematograful național nu 
' atinsese nivelul capodoperei decât in acest 


perimetru. În acest episod, în care Stefan 


.. Braborescu interpretează rolul unui savant in 


ultima zi-de viaţă, în drumul. matinal liniştit 
эрге laboratorul sáu. de lucru, 'savantul trece 
pe lângă un cuplu — un bărbat și o femeie 
de vârstă mijlocie — саге se ceartă pe tro- 
tuar: unica notă. exterioară distonantă, din- 
colo de premonitía sfârșitului. Ultima 
noapte a copilăriei: (scenariul Dumitru Cara- 
bát), Savel Stiopul preia. această notă de pe 
portativul anterior. și o transformă. în leit-mo- 
tiv, deschizând. filmul, cu, „ziua, grea” a unei 
familii dizolvate; părinţii. au; divorțat şi mama 
se mută. Unghiul de v "e însă al fiului — 
tânăr la vârsta școlară a bacalaureatului si la 
vârsta istorică a dezabuzării precoce a senti- 
mentelor și a iubirii. Suntem în deceniul in 
care Visconti a semnat Rocco g tepi săi, si 
Godard tocmai turnează Masculin-Feminin — 
iar tangenţele nu lipsesc, nici tematic, nici în 
registrele expresivitátii compoziționale — dar 
vârsta noastră” cinematograficà e eventual 
„post-sincronizată” cu O vară cu Monica, tur- 
nat de Bergman la inceputul deceniului pre- 
cedent. Dintre utopiile formale, acum au cás- 
tig de cauză mișcările de aparat, cu cáte/a 
pasaje de virtuozitate incomparabile, mereu 
axiologice si demonstrative, cum sunt am- 
рее pendulări de metronam ale camerei, 
traducànd un imposibil dialog la antipozi, ca 
în secvența alergării prin grâu a fetei pe care 
eroul n-o iubește — aceeași dihotomie dintre 
ingenuitate și agresiune, sub veghea tutelară 
a farului de pe malul mării, Aici apare însă, 
concomitent, ca şi în. admirabila “secvenţă fi- 
паја a reintálnirii cu ‘тата, o mişcare idea- 
ticá anticipativa: în репаџіагеа mecanică пи 
numai a aparatului, ci şi a- personajelor, in 
voluptăţile lor. decantáte, citim o epurare de 
sens post-moderná, care va fi gustata cu ma: 
multă, intelegere de noile generații. 


i, Б Valerian. SAVA 


KAFKA 


Titlu! original: Kafka, Dura: 
ta: 100; Producție: SUA, 
1990. Baltimore Pictures/Pri- 
cef. Regia: Steven Soder- 
bergh. Scenariul: Lem Dobbs. 
Imaginea: Walt Шоуа. Muzi- 
ca: Cliff Martinez. Cu: Jeremy 
Irons, Theresa Russell, Joel 
grey lan. Holm, Jeroen: Krab-. 


'Sublectul: О noncontor- 
mistă biografie a scriitorului 
Franz Kafka. Monotonia exis-, 
tenței lui de neinsemnat. 
funcționar marchează geneza 
unei opere dominată de sen- 
timentul. absurdului. Dispari- 
ţia unui coleg de birou al 
eroului determină evoluția 
narațiunii înspre Suspenso si 
horror. 


Autorul: Steven Soderbergh - 


(31 ani) este unul- dintre cei 
mai tineri câștigători ai. unui 
premiu Palme d'Or: filmul sáu 
“de debut Sex, minciuni 
benzi video a fost revelația 
Festivalului de la Cannes "în 
1989 r A 


BALSAMUL LUI 
LORENZO 


Titlul original: Lorenzo's Oil; 
Producţie: SUA, 1991, Univer- 


sal; Durata: 135'. Regia: 
George Miller. Scenariul: 
George Miller, Nick Enright. 
imaginea: John Seale. Cu: 
Nick Nolte, Susan Sarandon, 


Peter Ustinov, Kathleen Wil- 
hoite, Gerry Bamman. 


Subiectul: Aflând că fiul lor 
este atins de o rară maladie 
degenerativă, un cuplu în- 
cepe să lupte cu disperare 
pentru vindecarea copilului 
condamnat la paralizie. După 
epuizarea tuturor. -soluțiilor 
medicale, părinţii găsesc sal- 
varea intr-un remediu-miracol 
numit „balsamul lui .Lo- 
renzo“. Filmul este inspirat 
de un caz rəal. 


Autorul: Regizorul  austra- 
lian George Milier a mai reali- 
zat celebra serie a anilor '80 
Mad Max și Vrăjitoarele din 
Eastwick, 


DOCTORUL 
Titiui original: The Doctor 


DE ULTIMĂ ORA 


-Sub titlu! Le Chéne а арагы! in Franța Baianta de Lucian 
Pintilie, editat de M K2 Video. Prezentata са „o cronica а iubirii 
dintre două ființe contestatare", pelicula marchează spectacu- 
loasa intrare a cinematografului românesc” în rețeaua interna- 
țională a casetelor. Un succes remarcabil pentru aceasta co- 
producție România-Franța, colaborare între Studioul Ministeru- 
lui Culturii, Parnasse Production, Sarpe Films, MK Produc- 


tion, La Sept Cinema. 


Durata: 123. Producţie: SUA, 
1991 Touchstone Pictures: 
Regia: Randa Haines. Scena- 
riul: Robert Caswell. Imagi- 
nea: John Seale. Cu: William 
Hurt, Christine Lahti, Mandy 
Fatinkin. £ 


Subiectul: Ecranizare à ro- 
manului „Un test al propriu- 
lui meu medicament de. ደሀ 
Rosenbaum, filmul este po- 


redacțională 
Director — Redactor şef 


Adina Darian 


Redactor şef adjunct: Dana Duma. Secretar general de г ie: 
loana Statie. Publicist comentator: Irina Corolu. Redactor de rubrică: 

Doina Stănescu. Redactori: Lucian Georgescu, Rolland- 
Fotoreporter: Victor Stroe. 


ă S.R.L. Sentința 


civilă nr. 3087/SC 


meg 


Sect. 1 


Societatea Comercial Judecătoria 
Bucureşti, 21 iulie 1992, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu 
"nr. J 40/19554/1992 din 24.07.1992. ISSN 1220 — 1200 


Redacţia: Plaja Prese! Libere nr. 1 București, tel. 617.3871. = 
Regia autonomă a imprimeriilor „Imprimeria Coresi“, Bucureşti R ЈА 


Abonamentele din 
өз, editat de НОО! 


luni — 1200 lei. Cititorii din 


Presei Libere nr. 1. sect. i 


se pot face prin Oficiile postale, 


Catalog Presá 
а 4070: 3 luni — 300 lei; 6 luni — 600 lei; 12 
inătate se pot abona prin RODIPET S.A. Р.О. 
Box 33—57, telex 11995, 11034; rax 617.55.54; 618.56.73. București, Piaţa 


vestea unui-medic bolnav de 
cancer ajuns pacient in pro 
priul său spital: Un love-story 
pe patul de suferință asigura 
o infuzie -de optimism. 


Autoarea: Regizoarea 
Randa Haines s-a impus cu 
filmul Copii uitaţi de Dumne- 
zeu (1987), peliculă ce a obti- 
nut cinci nominalizări la pre- 
miile Oscar. 


"а ANS 


O «T ፎ ፦ №: — 40103 ‘fed pz 
ያል la à | | dul. 197