Valentin Orga — Mota, pagini de viata — 1999

ORGA. 


|] 
| 
| 
ț 


LENTIN 


| 


| 
j 


[i 


Ii 
VA 
Să 
[Eli VI 
| 
ti 
Ați 
| 
| 
ph 


Valentin Orga 
MOȚA 


Pagini de viață 
File de istorie 


Ş Valentin Orga 


Î Î MoŢA 


„ Pagini de viaţă 
File de istorie 


Copertă: Victoria OLARU 


SERIA: 


*DOCUMENTE e ISTORIE e MĂRTURII e 


Descrierea CIP a Bibliotecii Naţional 
ORGA, VALENTIN a 
„__ Moţa: pagini de viață — file de i 
Cluj-Napoca : Argonaut, 1999 „pa 


232 p ; 14,85x21 cm 


Bibliogr. 
Index, 


ISBN 973-9350.2g. 
sI Moţa, |. a 
498.4) Moţa, |. 
29 Moţa, |, 


Copyright O ARGO 
luj-Napoca, tel./fa 


Consilier editoria] atestat: EMIL POP 


NAUT, 1999 
:004-425 626 


rie / Valentin Orga- 


Prezenta lucrare este rezultatul documentării făcute pe 
parcursul mai multor ani în vederea reconstituirii vieții şi activității 
ziaristului, preotului și luptătorului pentru libertatea românilor 
ardeleni, care a fost loan Mota. Dificultățile nu au fost putine întrucât, 
pentru un asemenea subiect sursele sunt destul de sărace iar 
verificarea, pe mai multe căi, a informaţiilor obținute. cu atăt mai mult 
ingreunată. 

Datorez această lucrare dascălilor mei, în mod special 
prof.univ.dr. Nicolae Bocşan şi prof.univ.dr. Doru Radosav, cărora le 
aduc sincere multumiri pentru îndrumările bibliografice, coordonarea 
activității de cercetare și mai ales pentru lectura manuscrisului, pentru 
sugestiile făcute. De asemenea, mulțumesc domnului dr. Gheorghe 
Iancu, de la Institutul de Istorie Naţională din Cluj, pentru 
recomandările făcute pe parcursul documentării mele. 

Mulţumiri aduc şi editorului pentru încrederea pe care a avut- 
o încă înainte de a încheia această carte, pentru sprijinul pe care mi 
l-a acordat în permanenţă pentru publicarea ei. 

În toți aceşti ani am fost încercat de deznădejde, renunțare, 
elan sau ambiţie; peste unele am trecut cu bine iar pe celelalte le-am 
exploatat eficient. Aceasta s-a datorat şi soției mele care a dat dovadă 
de răbdare şi înțelegere. 

Cum demersurile mele vor continua, întrucât această lucrare 
este doar o parte dintr-un proiect mai amplu despre locul şi rolul 
Orăştiei în istoria Transilvaniei, aș fi bucuros pentru orice observație, 
Sugestie, indrumare sau sprijin, pentru alte informaţii ori surse 
documentare (scrisori, fotografii, arhive personale ş.a.), care le pot 
primi la C.P. 190, OfP. nr.1, Cluj-Napoca, cod.3400. 


Autorul 


INTRODUCERE 


În condiţiile în care investigația istorică era subordonată unor 
comandamente extraprofesionale ale regimului totalitar, cercetarea 
regională, monografiile şi mai ales biografiile au fost marginalizate 
unele, ce contraveneau cu linia partidului - interzise pur şi simplu, în 
favoarea unor demersuri aşa-zis "generale", care serveau o istorie 
oficială. În consecință istoricii au renunțat ori au fost nevoiţi să renunţe 
la realizarea biografiilor unor personalități ale istoriei româneşti. Astfel 
că, o serie de protagonişti ai scenei politice și culturale românești au 
rămas de domeniul istoriei "ascunse" sau "tăinuite”. Accentul a fost pus 
tot mai mult pe rolul maselor în derularea istoriei. 

Din şirul, atât de lung al personajelor "uitate", ne-am propus să 
redăm circuitului istoriografic figura preotului-ziarist loan Moţa din 
Orăştie şi în parte, ca o necesară completare, o reconstituire a 
destinului fiului său loan I.Moţa. Nu dorim în demersul nostru să 
bruscăm ierarhii stabilite sau să reducem importanța altor personaje, 
mărind exagerat rolul celor mai sus amintiți. Nu ne-am propus nici să 
facem o restaurație ci mai degrabă o reevaluare obiectivă, o redare a 
implicării unui om în evenimentele la care a fost părtaş, în nici un caz 
unul pasiv. 

Motivele "uitării" lui Moţa au fost multiple: fusese un preot cu 
state vechi de serviciu în cadrul comunității orăştiene, ajuns chiar 
protopop peste un ținut ce însemna zeci de sate; în această calitate a 
reuşit câteva realizări importante pentru comunitatea căreia îi aparținea, 
printre care şi ctitorirea impunătoarei catedrale din Orăştie; a fost în 
slujba concetățenilor săi şi în calitate de ziarist, timp de peste patru 
decenii; a editat în această calitate mai multe ziare şi reviste, dintre care 
Libertatea a făcut înconjurul întregii Transilvanii, depăşind chiar 
granițele teritoriilor locuite de români; curajul cu care a folosit această 
presă în slujba neamului său l-au făcut foarte popular. Peste toate 
acestea se adăuga faptul că fiul său era unul dintre întemeietorii 
Legiunii Arhanghelului Mihail, iax jertta acestuia pe frontul din Spania 
a făcut să-i crească popularitatea, atât formaţiunii politice pe care 9 
crease, cât şi a părintelui său. Cum legionarii erau considerați Eleisn(e 
periculoase pentru regimul comunist şi implicit nişte "pete negre ale 
istoriei românilor, numele preotului Moţa şi a fiului său fuseseră puse 


i 


la index. Fig / 4 lor 9 socotită periculoasă chiar şi în condiţii, | 
E | eja moru. 
a a aci îşi propune o dublă & ouatiousă Pe dex | 
parte a personalității acestora, a modului lor sp a ist PER ȘI a acționa În 
condiţiile istorice în care au trăut, 10£. :RE, e A4(Ă „Barte a mediuluj | 
orăștian căruia i-au aparținut, relevând fapte şi momente din istori 
Transilvaniei la care ca individualități sau împreună cu grupul din Care | 
au făcut parte au participat. s 
Activitatea lui loan Moţa senior debutează într-o perioadă în | 
care națiunea română din Transilvania reuşise, prin fruntașii şi 
politici, să rețină atenția opiniei publice europene prin "momentul - 
Memorandului”, şi se va desfăşura pe parcursul unei epoci pline de 
evenimente pentru românii ardeleni, ce va culmina cu Marea Unire de 
la 1 Decembrie 1918. Punctul culminant al carierei sale, recunoaşterea 
meritelor pe care le-a avut în lupta pentru Unire, a fost, după Opinia 
noastră, desemnarea sa pentru Misiunea Patriotică Naţională ce a fos 
trimisă în Statele Unite la sfărșitul primului război mondial, pentru a | 
face propagandă în favoarea cauzei româneşti. Maxima expresie a 
popularității sale a fost însă atinsă cu ocazia alegerilor parlamentare din | 
1937, când a candidat pe listele electorale ale Farridului "Totul pentru 


Țară” şi a fost ales deputat în trei circumscripții (Bucureşti, Hunedoara, 
Suceava) şi senator în a patra (Arad), 


lea și începutul celui următor, | 
i un dârz naţionalist, în Austro: | 
&, care afectează într-o anumită 
ilor ardeleni. Anii aceştia se | 
mne tot mai evidente ale crizei 


accentuat între Viena și ina conflictului din ce în ce mii | 
coroanei austriece ia Audapesta, Mişcările naționale ale popoarelor ! 


nt nu numai foarte complexe, ci și 
i ME pla Sociale Şi la toate nivelele 
imperiul Dif influențate şi de “mozaicul” de 
gradului FRA sul etnice şi religioase erău 
lu, raportul = CEZvoltare economică a diferitelor 

3 A8ricultură-industrie are valori diferile 


N O 


pentru Cisleitania față de Transilvania. Diferit era şi gradul de aplicare 
al reformelor economice de la o provincie la alta. In agricultura 
Transilvaniei - care era preponderentă față de industrie - dominantă 
economic era marea proprietate, care se afla în mâinile aristocrației 
maghiare. Reprezentanții acesteia, promovați în funcţii de conducere 
prin sistemul dualist, au impus 0 serie de legi care să slujească 
conservatorismul aristocrației, menţinerea unor stări anacronice” Tot 
acest sistem economic, bazat pe exploatarea excesivă a pământului. se 
răsfrângea asupra naționalităților  nemaghiare. La sistemul de 
exploatare se adăuga și sistemul de moștenire practicat de țărănimea 
românească. Aşa se face că a crescut "numărul românilor care nu au 
nici un fel de avere afară de căscioara care-i adăposteşte”.” Cu timpul, 
românii, la fel ca şi celelalte naționalități nemaghiare, încep să 
achiziționeze, pe diferite căi tot mai multe proprietăți, fapt ce le permite 
posesia unor mari proprietăţi. Se poate vorbi aşadar, la un moment dat 
şi de o mare proprietate românească (peste 50 ha), dar care reprezenta 
foarte puţin în comparaţie cu proprietățile maghiare (doar 5,7% față de 
85,7%). Doar 24 de familii şi câteva instituții româneşti vor trece de 
această cifră, iar opt familii trec chiar de 1.000 ha (Mocioneştii - 
13.500 ha, Aurel şi Anuţa Vlad - 3.200 ha, loan Mihu - 2.500 ha, 
Al.Vaida-Voevod - 1.837, familia Mihalyi etc.). La baza acestei politici 
de acumulare de terenuri agricole s-au aflat băncile, care (sau prin care) 
se cumpărau proprietăți ale maghiarilor şi se parcelau, revânzându-se 
către români. Se poate vorbi de o adevărată ofensivă românească pe 
acest plan. Fenomenul nu scapă nici politicienilor maghiari care iau 
atitudine, trăgând semnale de alarmă.“ safe 

Un alt aspect ce caracteriza această perioadă, sfârşit şi început 
de secol, l-a constituit emigrația. Datorită situației materiale precare, 
mulți oameni se gândesc să-şi încerce norocul în alte părți ale lumii, de 
unde veştile păreau - cel puţin - mai bune. Situaţia de ansam blu din 
Austro-Ungaria face ca dintre cei ce iau drumul spre America de Nord, 
90% să fie supuşi ai Curţii de la Viena. La starea economică precară se 
adaugă şi cauze de ordin politic şi cultural. După constituirea Partidului 


RE NE ERP a e 0 IL Ea | 
'L.Maior, Mişcarea naţicnală românească din Transilvania 1900-1914, Cluj-Napoca, 
1986, p.20 


3 ibidem, p.22-25 
: I:Russu-Şirianu, Românii din regatul ungar, Arad, 1904. p.297 
L.Maior, Mişcarea naţienală.... p.32 

9 


ernului prezidat de Tisza Colomân, precum TI 


: : V 3 i 
Liberal şi formarea gu au dus la dobândirea independenţei de taţi 


urma evenimentelor car 
României, clasele mag 


hiare dominante din Transilvania și Ungaria, i | 


Hă 
Î 


i 


au intensificat politica lor de asuprire națională. Amintim în ace | 


context legile şcolare (din 1879 şi 1883), înființarea în 1885 a asociaţi 


EMKE cu scopul declarat al promovării politicii de maghiarizare, sii | 
legea specială a presei din 1893. La acestea se adaugă lipsa drepturila; | 


electorale, a reprezentării politice, care se circumscriu și ele îş 
contextul cauzelor emigrării.” Bineînţeles că nu trebuie să omitem din 


context mirajul ce-l oferea spaţiul trans-atlantic. SUA erau, de pildă, în | 
plin avânt al dezvoltării industriale. Statul canadian, care pe atunci | 
când începe fenomenul românesc al emigrării, acordă pământ gratuiț 


pentru a favoriza colonizarea, Necesarul de brațe de muncă determină o 


intensă activitate a agenţilor de imigrare. Drumul spre "prosperitate" nu | 


costa mai mult de 300 coroane şi nu se cereau alte formalități“ Este 


greu de stabilit cu exactitate numărul românilor transilvăneni plecaţi în | 
pribegie. După unele surse, între 1899-1913 au emigrat din 


Transilvania 95.390 meseriaşi şi țărani ruinaţi.! 
recensământului din 1920, 39% s-au stabilit la New York; 12,7% în 
Ohaio; 10,9% în Pensylvania; 6,2% în Michigan; 6,1% în Ilinois, iar 
restul în alte 45 de state. Cei mai mu 
legăturile cu locurile natale, intenția lor fiind de a se întoarce acasă 
după dobândirea unui venit mai consistent. 

Am prezentat aceste date 
care activitatea Misiunii Patrioti 
care va face parte şi preotul Io 
Vasile Stoica, 


Revenind la încercarea 


ce a desfăşurat-o în SUA, misiune din 
an Moţa, alături de Vasile Lucaciu și 


i mijlocii 
rtant atât 
ales politic. Ea cuprinde burgh 
achiziționare de suprafeţ 


din punct de vedere economic, cât mai 
ezia sătească, beneficiară a politicii de 
€ agricole, de care am vorbit mai Sus; 


: Ibidem, p.483 
L.Maior, Mișacrea națională... 


„p.26 
St.Popescu, zpicit., p.487 i 


„ Acesteia îi va reveni în perioada 


Conform | 


Iți dintre cei plecați şi-au păstrat | 


şi pentru a face o legătură cu ecoul pe | 


de a contura un tablou al situaţiei i 
Vania, menționăm dezvoltarea unei to! | 


i 


funcționarii de bancă, jurişti şi alte categorii profesionale. Cei mai 
mulţi dintre aceștia devin acționari ai băncilor, cooperativelor de credit, 
societăţilor de asigurare sau diferitelor reuniuni economice. 

"Băncile devin instrumente eficiente pentru realizarea de către 
români a creşterii economice a națiunii, dar și un sprijin consistent al 
progresului cultural. lată cum vedea ziarul orăștian Activitatea, în 1902, 
rolul acestor instituţii într-un articol intitulat "Chemarea băncilor": "să 
se sila aa şti mai mari și să le împartă celor lipsiţi de 
pt Patul lor creşte de la an la an. Dacă în 1892 erau 40 de 
bănci, în 1901 vor fi 83,” pentru ca în 1910 să ființeze 145. Creşte 
implicit şi numărul funcționarilor, care ajunge în primii ani ai secolului 
XX la 581.7 Paine 

Pe lângă activitatea depusă pe tărâm economic, băncile sprijină 
şi cultura şi învățământul. Astfel banca "Albina A alocatia perioada 
1872-1918 suma de 684.540 cor în acest scop, „în timp ce Ardeleana 
a disponibilizat numai pentru învățământ, în perioada 1885-1918 
aproximativ 23.000 cor.'* : : i e 

Fruntaşii politici ai românilor au înțeles că au nevoie de 
sprijinul maselor de români din satele Şi comunele ardelene. Pentru -- 
acestea să-şi conştientizeze cât mai bine rolul politic aveau nevoie de 
învățătură. Rolul la sate îi revenea şcolii. Dar povara ie er 
acesteia era pentru multe comunități prea grea. Sprijinul bănci p 
devenea cu atât mai necesar cu cât se accentuase politica .. 
maghiarizare dusă de Budapesta. Pericolul era deosebit, dat fiind za 
că nu exista un învățământ în limba română, rest za 
proporțional măcar, numărului populației românești. In ceea ce mi pi 
starea de lucruri de până la 1906 (înainte de legea lui Apponyi ami 
Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş RARE, pi ul 
învățământul primar de stat 1.213 şcoli (reprezentând Me E 
acestor şcoli), pentru cel comunal 297 (5,3%), i en scolilor 
confesional 4.101 (73,1% din şcolile de acest gen). Din to 


A Activitatea, II, 1902, nr.25 
I.Enescu, op.cit., p.141 


: ibidem, 139 
A L.Maior, Mişcarea națională... p.36 
ibidem F 32 
: 3 Ss., p: 
V.Orga, Asociaţionism românesc în Orăştie până la Unire, 038. P 


IN! 


IP 


în aceste ținuturi, românii care le frecventa, 
reprezentau 41,76%, germanii 5,42%, sârbii şi croații 2,469, 
Totodată, erau înregistrați doar 3.102 învățători români în Școli 


confesionale. Lor li se a 
aceştia îşi trag ori 
desprinsă din mij 
familie, mai cu seamă în cazul 


confesionale existente 


preoților. Situaţia materială, atât 4 


=] 9 E 
dăugau 3.858 preoți. ” Cei mai mulţi dis] 
ginea din țărănime, fiind prima sau a doua generație | 
locul acesteia. In unele cazuri exista o tradiţie dai 


preoților, cât şi a învătătorilor depindea de mărimea şi bogăţia Satului 


în care îşi desfăşurau activitatea. 


După demonstrația de solidaritate făcută în timpul mişcări | 


memorandiste. cercurile de la Budapesta considerau că trebuie să-i | 


facă mai eficientă politica de maghiarizare. Principalele obiectiv | 


vizate sunt școala și biserica, care din lipsa banilor puteau deveni | 


vulnerabile. 


mişcări naționale au făcut 
naționalităţile nemaghiare din Ungaria 


15 
p I.Enescu, “p.cil., p.78 


L.Maior, Mi 
Ibidem, ere naţională..., p.35 


12 


Accentul este pus pe 'deznaționalizarea” popoarelor nemaghiare 
entru transformarea Ungariei "istorice" multinaționale. într-un "Stat 
național unitar”. Reacția autorităților este una de teamă, de salvare de 

la eşec, căci criza dualismului era evidentă. Ea îmbrăcase haina 
conflictului dintre Viena şi Budapesta. Se impunea deci o "nivelare" 
etnică pentru întreaga Transleitanie, adică o maghiarizare rapidă. 

Măsurile de represiune la adresa naționalităților nu întârzie să 

apară. Astfel, încă în lunile imediat următoare procesului de la Cluj, 
guvernul Wekerle a întărit efectivele agenţilor siguranței publice la 
oraşe şi pe cele ale jandarmeriei la sate, declanșând o urmărire a celor 
care au luat parte la manifestaţiile prilejuite de proces sau si-au 
manifestat solidaritatea cu împrocesuaţii.? 

Guvernul de la Budapesta a scontat că va da o lovitură de 
grație mişcării naționale desființând şi interzicând activitatea Partidului 
Naţional Român. Motivul ordinului 321 al ministrului de interne a fost 
acela că existenţa și activitatea acestuia nu avea bază legală” 

Noul guvern Banffy, instalat la începutul anului 1895, se face 
ecoul cercurilor reacționare maghiare supunând Parlamentului spre 
discuție mai multe petiţii prin care se cereau: înăsprirea codului penal 
în sensul transformării lui într-o armă eficace în mâinile judecătorilor, 
pentru apărarea "statului unitar maghiar”; schimbarea legii presei astfel 
încât nimeni să nu se mai poată substitui şi să nu mai scape de 
răspundere; revizuirea legii electorale în defavoarea naționalităților; 
modificarea legii naționalităților astfel încât limba maghiară să devină 
obligatorie în toate domeniile; restrângerea comunicațiilor poștale cu 
România, pentru a se îngreuna pătrunderea cărților şi ziarelor românești 
în Transilvania; înlăturarea caracterului național al celor două biserici - 
ortodoxă şi greco-catolică; controlul mai sever asupra şcolilor 
confesionale ale naționalităților şi instituirea obligativităţii pentru 
învățătorii nemaghiari să obţină diplome de calificare numai de la 
instituții de stat; absolvenţii de şcoli nemaghiare să susțină 
bacalaureatul la comisii numite de guvem ş.a. De menționat că 


18 a Po . STI 
L.Botezan, Zontribuţii la srudiul vieţii politice a Transilvaniei, din anii 1895-1898, 


în AINA-Cluj, 1970, p.214 

„ L:V-Păcăţianu, Zartea de aur, VII, p.727 

„ PE larg la L.Botezan, Contribuţii... 1895-1898, p.214 
T.V.Păcăţianu, cp.eit., p.759 

13 


: ă nă discuţiei, ci le va pune; 
t doar să le supu ; Pune în 
u s-a mulțumi 
guvernul n 
i as CU pas: : setati, 
E cpt cu anul 1896 s-a pornit o adevărată ofensiy 
împotriva şcolilor confesionale româneşti. Direcţia a dat-o Den 
Î 
e 
Pazmani, cel care a ceru î . : 
şcolile româneşti, căci ele ar educa "numai duşmani pe Seara 


statului.” 4 
La rândul ei, 


naționale nu putea să nu intr 


biserica, prin rolul său de bastion al luptei 
e în vederile politicii maghiare. Banffy 


erut în Parlament în 1894, să fie puse sub COntro| | 


continuă politica inaugurată de așa zisele legi politice bisericeşti ale | 


guvernului Wekerle. S-a încercat subordonarea bisericii greco-catolice 
cu ocazia conferinței de la Cluj din 1897. Reuşita acestei încercări ar fi 
făcut din românii acestei confesiuni "membrii bisericii catolice istorice 
ungurești”, cum scria Francisc Hoss-Longin.”* In 1898 a fost votată 
legea pentru întregirea veniturilor preoțeşti, asemănătoare cu aceea de 
salarizare a învăţătorilor, care prevedea creşterea salariului după o 
anumită perioadă petrecută în aceeaşi parohie, iar statul îşi aroga 
dreptul de a contribui la completarea salariului. Impărţiţi în două 
categorii, după numărul de clase absolvite, preoții ortodocşi erau 
dezavantajați. Dar ce era mai grav, ajutorul nu era primit prin diecezele 
episcopale sau protopopiate ci, direct de la stat. Erau vizați în acest fel, 
preoții "infideli” autorităţilor. * 


Intenții de desființare sau de amestec în treburile interne au 


existat şi în cazul Astrei. De pildă s-au făcut presiuni de modificare a 

numelui acesteia, amenințată fiind chiar cu interzicerea activității ei 

până la modificarea dorită de autorităţi, 

Presa, care devenise 0 armă redutabilă în mâna naționaliștilor 

pe ii A dusă bărțuielilor, Ziarele - cum constata cu 

„ip gi : arițiu - apărau "cu devotament interesele națiunii 
; toți redactorii și colaborațorii lor îşi sacrifică timpul, 


Sănătatea și liniştea suf 
j etească pentru acele i ia țiu 
Spunea că "un redactor român trebu pg a 


români, 


22 
L.Botezan, Contribuţii 

ii J uţii...1895-1898, 
T.V.Păcăţianu, cp.cir, p.715 e 


2 L.Botezan, ontribuţii... 1995-1898 
2% Ibidem, p.218 tii 


„Ibidem, p.219 
“Ob 
servatorul, 1885, nr.46 


14 


ia să scrie având în față codul penal | 


ÎI 


rr 


i ştiind că la spate, îi stă jandarmul".* Numeroasele procese de presă 
nu i-a înspăimântat pe ziarişti, deși loviturile, una după alta, erau tot 
mai greu de suportat. Cel mai concludent exemplu este cel al Tribunei 
din Sibiu, care în intervalul 1893-1903 a plătit în urma proceselor 
40.656 cor, redactorii săi fiind condamnaţi la 17 ani temniță” În marea 
majoritate a cazurilor (ennujii îl privea pe autorul articolului sau pe 
responsabilul "om de paie. Amenda impusă ziarului, leafa celor 
întemnițați şi a familiei lor, a redactorilor care îi înlocuiau, cădeau în 
seama administrației. Vasile Lucaciu, la una din ieșirile sale din 
temniță, a sintetizat situația existentă printr-o frază memorabilă: 
"puterea adversarilor noştri a fost temnița și tăria noastră este 


temnița”.*” 

Ziaristica este expresia stării de spirit a unei societăţi într-o 
anumită epocă. Înainte de unire, societatea intelectuală ardeleană era o 
societate de idealişti - scria în 1926 lon Agârbiceanu - lupta națională 
concentra toate forțele naţiunii într-o singură tabără; abonarea ziarului 
românesc, ca şi colaborarea la el, era socotită de cei mai mulți ca o 
datorie naţională. Ziarele noastre de pe vremuri nu se redactau, în cea 
mai mare parte în redacție: colaborările externe erau abundente, 
Chestiunile de ordin național, cultural, economic, preocupau pe toată 
lumea şi articolele nu le cunoşteai dacă sunt scrise în redacție sau 
venite de la colaboratori externi. Sufletul național neprihănit anima 
toate manifestările de viață ale unui popor oprimat. Presa era oglinda 
frământărilor şi preocupărilor unui popor care decenii întregi nu a avut 
altă posibilitate de a se exprima public.” Ziarele erau scrise - cum 
consemna G.Tulbure - cu credința preotului când slujeşte la altar şi se 
citeau cu evlavia creştinului când se apropie de cuminecătură. 


28 Al.Vaida- Voevod, Cum e fapta şi răsplata, în Anuarul Presei Române, 1926 a 

I.Lupaş, Epocele istorice ale ziaristicei româneşti transilvănene, în Studii istorice, 
YoL.V, Sibiu-Cluj, 1945-1946, p.326 li 

“Omul de paie” era redactorul care îşi asuma responsabilitatea pentru 
anumite articole în cazul sesizării autorităților, pentru a salva redactorii 
valoroşi, ferindu-i de închisoare. 
i AL.Vaida-Voevod, Cum e fapta... p.78 

l-Lupaş, op.eit., p.326 
lAgârbiceanu, Greutăjile presei ramâneşti din Ardeal, în A 
Române, 1926 

Ge. Tulbure, 4 murit e presă, loc.eit., p.90 

15 


ENI Imanahul Presei 


Eficacitatea măsurilor luate de, cercurile a în scop 
izării politicii de nivelare etnică şi lingvistică a fost înlesnită și i 
i produsă în sânul P 
memorandiștilor. Această criză ă ia 
relativ mare şi avea să îmbrace iver 
autorității preşedintelui, accepta 
a formațiunilor politice rivale din 


presă Ş.a. Defectiunile apar la nivelu! 
încercând să-și impună autoritate 


vea să se întindă pe o perioadă de tin 


Regat, conflicte doctrinare, atacuri în 


a sau să influențeze anumi 
y ile 
executiv 

decizii sau orientări. 


În octombrie 1893, sub pericolul de a fi condamnat la ani mulţi 


de temniță pentru delict de presă Eugen Brote, vicepreședintelz 
Partidului național, trece în România, urmat fiind la scurt timp. de 
A.C Popovici. De altfel, întreaga conducere a partidului, amenințată de 
proces a fost sfătuită de unele cercuri politice din Regat, să treacă 
munţii. “ D.A.Sturdza, considera că statul român, emigrația 
transilvăneană şi opinia publică europeană ar putea face mari presiuni 
asupra guvernului maghiar.” Plecarea lui Brote, întemnițarea lui 
Septimiu Albini şi a lui Russu-Șirianu în septembrie 1893, aduce 
Tribuna în dublu pericol: destrămarea redacției şi intrarea ei sub 
controlul absolut al preşedintelui PNR, loan Raţiu. Acesta din urmă il 
aduce în redacţie pe Valeriu Braniște, pentru a-i suplini pe cei plecaţi. 
Mişcarea îl nemulțumeşte pe Brote, care spera să poată controla 
redacția ziarului și din exil. Mai mult, plecarea lui Brote nu a fost 
văzută cu ochi buni de ceilalți lideri ai partidului. Situaţia se agravează 
atunci când acesta demisionează din Comitetul executiv, fapt ce 
înseamnă scoaterea totală a ziarului de sub influența celorlalți 
Be pico, aia sil era proprietarul Institutului tipografic, editorul 
tipografii şi a unui să i ÎS PA Aula eri dați re 
demisia şi-l sacrifică B E Me mă Ce 4 parti dlui aid tei 
NE otita! rul pt In cele din urmă Brote este nevoit să 
[stella zone. mitet, căci altfel l-ar fi pierdut, confor 
Îi pepe PICMEsului 
sânul conducerii 
za 97). tes, p96ă Wrecerea la activism (1893-1905), în Suudii, Revistă de istoriei 
oia, 2riza FNR..., p.964-965 


memorandiștilor . atenuează 
» întemnițarea conducerii Va Cred 


16 


artidului Naţional după întemnițarea | 


forme, de la nesupunere în fata | 
rea ingerințelor în problemele de pari | 


elul conducerii, membrii comitetul | 


premisele adâncirii neînțelegerilor. În perioada detenției liderilor 


artidului, Tribuna, redactată de  I.Russu-Șirianu, TL Albini 
Gh.Bogdan-Duică Ş.a., se implică, influențată fiind de E.Brote şi Cani 
Slavici, în luptele pentru putere din România. Sub influența celor doi se 
afla şi Vasile Mangra, desemnat preşedintele comitetului substitut 
constituit cu scopul de a coordona activitatea partidului cât timp 
conducerea oficială se afla închisă.” Această implicare nu era pe Ba. 
celor întemnițați. Astfel că imediat după grațierea din septembrie 1895 
se declanşează “oficial” criza. Tribuniștii credeau că Raţiu şi ceilalți nu 
vor lua măsuri împotriva lor. Aşteptau chiar ca unii să se retragă într-un 
plan secund, lăsând locul altora mai tineri. Ei erau hotărâți să-şi 
păstreze poziţiile pe care se aflau în acel moment.” Spre surprinderea 
lor, dr.Raţiu ia măsuri autoritare - pe alocuri exagerate - pentru 
restabilirea ordinii în partid. La şedinţa comitetului din noiembrie 
1895, 17 din cei 19 membri prezenți votează pentru trecerea Institutului 
tipografie în proprietatea unui consorțiu, înlăturându-l pe T.L.Albini, 
aflat în acel moment proprietarul acestei instituții. După înlăturarea 
acestuia, urmează îndepărtarea pe rând a lui Bogdan-Duică, iar apoi cea 
a lui Russu-Şirianu. In acelaşi timp, Brote, inspiratorul opoziției 
dr.Raţiu este pus într-o situație delicată de manevrele tactice ale 
liberalului D.A.Sturdza, ajuns prim-ministru. Să o rupă cu liberalii ar fi 
însemnat să rămână fără sprijin la Bucureşti, să continue cu aceştia ar fi 
însemnat să-i dezamăgească pe partizanii săi din Ardeal.” 
Considerându-i neîndreptăţiți de preşedintele PNR, de partea celor trei 
redactori înlăturați trec Brote, Slavici, S.Albini, A.C.Popovici. și 
D.A Sturdza. Ei încearcă să convingă şi să atragă de partea lor o serie 
de fruntaşi locali ai mişcării naţionale: V.Mangra, V.Lucaciu, Aurel 
Popovici-Bărceanu, Nicolae Păcurariu, Aurel Danciu ş.a. Ce-i drept 
măsurile autoritare ale dr.Raţiu au fost în măsură să-i pună pe gânduri 
pe mulţi dintre aceştia." Aceasta cu atât mai mult cu cât noua redacție 
de la Tribuna, instalată de preşedintele partidului, a deschis un atac dur 
atât la adresa celor trei ex-tribunişti, dar şi a susținătorilor lor de la 
Bucureşti, 


i L.Botezan, Zentribuţii... 1895-1898, p.221-223; L.Boia, -riza PNR... p.966 
îi L.Boia, Criza FNR..., p.966 
x: L.Boia, Criza PNR... p.967-968 
L.Botezan, Contribuţii... 1895-1898, p.223 
17 


0 ianuarie 1896, osia orei tetu lui Snguj 
: = orupări rivale la acest nivel. Pozi 
dezvăluit Clar ae d eta încă de la început cal 
celor două pipa Mg aulai prezentat de preşedintele Raţiu. Dia 
ARE E sita Sr luliu Coroianu, G.Pop de Băseşti, Teo 
il i a L i 20 în opoziție situându-se Minute, Popovici 
Bărceanu, Vasile Fodor, Demetnu Comşa, „Spre care nolinau Vasile 
Lucaciu şi G. Tripon."! După această şedinţă, opozanţii voi inainta up 
protest, iar unii dintre ei (Popovie-Bărceanu, D-Comşa şi N.Cristea) îi 
vor depune demisiile.” Nici următoarele întâlniri dintre. cele doui 
grupări nu vor duce la un consens. Mai mult, neînțelegerile îşi Vor găşi 
ecou şi în presă, unde cele două tabere se atacă reciproc, reproşându-și 

situatia din sânul mişcării naționale. 

Treptat acest conflict devine în fapt un conflict între generaţii 
Perioada cât au fost închişi memorandiştii, în primele rânduri ale 
partidului au fost promovate elemente mai tinere. Aceştia din urmă, la 
ieşirea din teminițele maghiare a conducerii, aşteptau să fie cooptați în 
comitet, recunoscându-li-se meritele şi reușitele din aceea perioadă, 
Dar ei sunt nevoiţi, în urma măsurilor autoritare ale dr.Raţiu, să treacă 
în planul secund al luptei. 

Toate aceste disensiuni pot fi puse şi pe seama inactivităţii 
partidului. Pasivismul a fost ani de zile tactica oficială a românilor din 


Va 


Convocată la | 
Il 


- Transilvania. Adoptată parțial încă din 1867, a fost reafirmată la 


Conferința din 1881 şi a devenit tactica generală a PNR după 
ponforiaţa din 1887.” Vicenţiu Babeş motiva această hotărâre; 
părăsind noi lupta electorală acolo, unde ea imposibilă ni s-a făcut, nu 
„Vrem să lăsăm puterile noastre retrase de pe teren în neactivitate, ţi 
dorim Şi ne vom sili a le îndrepta toate cu atât mai mult spe 
Bei aarea, conservarea şi perfecționarea noastră internă, pentru 
scopul A de [A ine „fortifica - intelectualminte,  moralminte ŞI 
intr mia Tactica pasivităţii nu a fost, așadar, pasivitale 
E Miclea aici a CI 0 pasivitate privind numai domeniul electoral. 
cate 0 activitate susținută și complexă pe linid 
otezan, nribuţii.. 1895-1898, p.224 
sd ENR.... p.969 


oentribuţia presei din Orăsti 
te e trata cent 
,  VOL.VIII, p.339 


18 


intereselor vitale ale națiunii române, de ridicare a sa la nivelul neces 
confruntării politice i la momentul potrivit. De altfel pie 
asivismului doreau să ferească partidul de a-și măcina forțele i 
confruntare politică inegală, Pasivismul nu a fost totuși o te 
uniformă, nici în conținut ŞI nici în sfera de cuprindere a ociide - 
existat organizații locale ale PNR care se opuneau tacticii oficiale s 7 
existau zone în care partidul era aproape inexistent“ ora 

Pătrunderea în lumea capitalului, prin înființarea de bănci 
achiziționarea unor mari suprafețe agricole, orientarea spre ocupaţii 
care să-i asigure independenţa faţă de statul maghiar, a făcut din site 
naționalităților o forţă politică competitivă politic. Receptivă la idei 
novatoare, ea simte nevoia să se afirme activ în viața parlamentară, 
Revizuirea orientării politice a partidului şi rezolvarea crizei avea de 
trecut peste o opoziție care miza înainte de toate pe tradiţie şi evoca 
momentele adesea eroice ale luptei naţionale, a căror valoare nu putea 
fi contestată Mai mult, pasiviştii acuzau pe novatori că vor să spargă 
unitatea și disciplina de partid, abătându-se de la hotărârile Conferinței 
din 1887. Şi aceasta pentru că acceptarea activismului presupunea 
renunțarea la punctele 1 şi 9** din programul partidului, considerate ca 
fiind irealizabile în acele condiții. Principalul argument al noului 
curent, transformat în acuzaţie, a fost acela potrivit căruia pasivismul 
politie şi-a atins scopul, dar a cauzat un mare rău luptei naționale 
lăsând populația românească din Ardeal, insuficient sau de loc instruită 
politic, la discreția demagogiei şi corupției electorale. Dată fiind 
dorința maselor de a participa la viața politică în speranța îmbunătățirii 
situaţiei, activiştii cereau desemnarea de candidaturi din partea 
partidului pentru fiecare cerc electoral românesc.” 

Lupta dintre cele două orientări se duce şi pe tărâmul presei, 
uneori cu argumente ce ar fi mâhnit pe înaintaşii lor. Gruparea 
opoziționistă avea nevoie de un organ de presă propriu. Concentrați la 
Arad, vechii tribunişti, sprijiniți de fruntașii locali, dar mai ales de 


adepții 


“ LIŞerban, Zuntrituţia..., p.448-449 

i programul Partidului Naţional se stabilise încă din 1881, întărindu-se cu 
ocazia celorlalte Conferinte naționale, printre altele: redobândirea autonomie! 
Transilvaniei (pet. 1.) şi nerecunoaşterea dualismului (pet.9). Deac 
abținerea de a lua parte la viaţa politică. (B.Surdu, Conferința de constimire a 
Partidului Naţional Român din Ungaria (1881), AIA-Cluj, 1968, p.322 

LI.Şerban, -entrikuţia..., p.450 

19 


ui Brote şi Slavici, Vor edita 


intermediul lui SIA ajgj 
nd cu 6 ianuarie 1897. În jurul acestui ziar n 


Gh Bogdan-Duică, Gustav Augustini, Mihai 
Vasile Manegră, Nisa Pai Petn, 
„Coe “pop, Vasile Goldiș ş.a. Încă din pri 
Truţia, 0) fil brat bn dovadă fiind repartizarea pe sua 
i influența i Arad-207: Timiş-Torontal-93; Caraş-Severi-9), 
abonaților f : Sipiucă, Bihor-51; Braşov-50 ş.a. Pe lângă 
A Transilvania, ziarul mai avea 87 subscipţii din 
abonamente 8 numărul abonamentelor a ajuns la 4.000." 


înia. În 189 ua i sg i. 
Romă îiza din partid, devenită în fapt o dispută între pasivişti şi 


activişti se va tranşă oficial a 
fost înclinată de contur 
Arad, la Orăştie, dar şi 


tineri: luliu Ma iară A 
Din acest moment conducerea partidului intră pe mâna unor noj 


generaţii, mai tinere, mai dinamice. Sunt generaţiile care vor contribui 
decisiv la realizarea Unirii de la 1918. 

Oraşul Orăştie a jucat un rol important începând cu ultimele 

două decenii ale veacului trecut şi până la unirea din 1918. Aici ia 

ființă în 1885, din inţiativa avocatului  dr.loan Mihu, banca 
"Ardeleana", în jurul căreia se va centra întreaga activitate economică, 
culturală şi chiar politică şi care va deveni un instrument eficient pentru 
fruntașii orăştieni în eforturile lor de ridicare economică, de 
emancipare culturală și politică a românilor din ţinut. 

Dr.Mihu, stabilit în Orăştie în 1883, ca avocat se va bucura de 
sprijinul mai vârstnicilor jurişti Samoil Pop şi dr.Avram Tincu în 
inițiativa sa. Treptat se conturează în jurul său un grup de intelectuali 
sau de reprezentanți ai localităţilor din ținut, care se implică în 


liberalii din România ii 
Tyibună Poporului, încep 

vor grupă Rusa rgLAN 
Veliciu, Roman Ciorogariu, 


de pătrunderea în Comitetul executiv a unor 


activităţile şi intreprinderile economice, culturale şi politice la nivel - 


local, ar uneori chiar la nivelul conducerii mișcării naționale. Printre 
aceştia s-au numărat: loan Mihaiu, mare proprietar, fost notar cercual, 
| ea Bărcean, fost notar cercual, dr.Aurel Muntean și dr.SilViu 
A 0 /Aoyen, avocați în Orăştie, dr.Ștefan Erdelyi, medic, losif de 
rbonaş, Daniil David, Aurel Popovici-Bărcean funcționar la consiliul 


„Boia, Criza FNR..., p.974 
Maior, Mişcarea națională... p.54 


20 


bia în 1905, la Conferința PNR. Balanța a | 
turarea unui nou grup activist, pe lângă cel de p | 


niu, AL.Vaida-Voevod, Aurel Vlad, Nicolae Comşa șa, | 


———. 


N 0 


i 


aere peer ao 


nesc şi contabil la bancă, Simion Corvin (tată și fi E 
ori o* Domşa, protopop în Orăștie, Elie Popovici în Sute sti 
Numeric, grupul va cunoaşte o creştere în timp, c A 
dezvoltare a clasei „mijlocii, o prosperitate în sânul comunității 
orăştiene. Acestora li se vor adăuga tinerii întorși de la şcoli: loan 
Moța, dr.Aurel Vlad, dr.Romulus Dobo, dr.Romul Boca, dr.Cornel 
David, loan 1. Vulcu. Venirea lor a adus un suflu nou în activitatea 

pului datorită relaţiilor cu tinerii din alte centre urbane și a 
mobilității mari de care dau dovadă, precum şi datorită unui nou mod 
de abordare a problemelor naționale și a curentului novator ce se făcea 
simţit la nivelul mișcării naționale. 

lată, aşadar în mare, tabloul istoric al condiţiilor în care loan 
Moţa şi-a început şi şi-a desfășurat activitatea până la Unire, 

După 1918, treptat rolul Orăştiei în viața politică, culturală şi 
economică a Ardealului scade. Unele dintre personalităţile sale devin 
doar simple nume din provincie, cu recunoaştere locală, puţini fiind cei 
care vor reuși să se mențină în sferele înalte ale vieții sociale din 
România Mare. Moţa, în eforturile sale de a nu pierde popularitatea și 
prestigiul de care se bucura, poziția sa, încearcă mai multe soluții 
politice. După ce părăsește Partidul Naţional Român, la fel ca alți 
ardeleni, se orientează şi mai mult spre dreapta încadrându-se în Liga 
Apărării Naţional Creştine, condusă de antisemitul A.C.Cuza, din care 
va pleca la scurt timp, nemulțumit de lipsa de comunicare a liderului 
formaţiunii cu restul conducerii. Va accepta să candideze pe listele 
Uniunii Naţionale în alegerile organizate de guvernul lorga, fiind ales 
senator. Dar şi acest mariaj a durat doar cât a durat guvernul căci Moţa 
era atras mai degrabă de manifestările tinerei generații. Fără a-şi găsi 
locul dorit în jungla politică din Regat, fără a mai putea face față 
concurenței din presă, bătrânul preot acordă o mai mare atenție 
problemelor bisericii şi enoriașilor săi. 


cea ce presupune o 


Am considerat că o lucrare dedicată lui loan Moţa nu ar fi 
completă dacă nu am vorbi şi despre fiul său Ionel I.Moţa. Și aceasta 
cel puţin din motivul că cei doi şi-au infuențat reciproc destinul politic: 
fiul datorează formaţia sa politică educației primite, îndeosebi de la 
tatăl său şi prin exemplul acestuia, în spiritul luptei naţionale, fiind 
pregătit, la fel ca şi alți tineri ardeleni să devină o nouă generație de 
luptători pentru dreptate socială și națională într-un Ardeal înrobit; la 


21 


s de luptele tinerei generații, g 


Ă : : ling 
în special după moartea fu 
l 


otul-ziarist se lasă atra 
"cuzism", iar mal pol, In 
a în mişcarea legionară. 
lexă în care se afla societatea românească di 


criza generală ce o cuprinsese, mizeri 
materială ce persista, teama clasei politice de a nu pierde CECa ce 
războiul a oferit: câştiguri teritoriale, angoasa pe care IM grărilg 
evreilor, destul de consistente, ȘI presiunilor exercitate de marile puteri 


au creat-o, sunt 
sociale au încercat să le explo 


rândul său pre 
câştigat pentru 
său se vă înregiment 

Situaţia comp 


primul război mondial, 


ateze sub diferite forme şi în diverse 


scopuri. Atitudinile unora, mai ales din tânăra generație, din ace | 
momente tulburi, au fost transformate cu timpul în acte istorice de câte | 


doctrinarii sau biografii de mai târziu. | 
Reacţiile tinerei generații, concretizate prin grevele studențeşii 


din anii 1922-1924 au fost justificate tot de asemenea stări de lucruri, | 


Exploatate la rândul lor de către partidele politice, aceste explozii 
sociale au evoluat spre imaginea unui conflict al tinerei generații cu 


statul, cu sistemul şubrezit de corupție și indiferență. În noul tablou, | 
statul duce o luptă împotriva tineretului, marginallizându-l. Viitorul | 
națiunii părea, astfel în pericol. Întreaga propagandă prindea pe fondul | 
social în care într-adevăr tinerii erau cei mai afectaţi din punct de | 
vedere material şi psihologic de criza economică ce caracteriza evoluția | 


economiei românești. 
Dar nu trebuie uitat și un alt aspect, să admitem subiectiv, ce 


privea tânăra generație: problema idealului. Realizarea marelui edificiu | 


3 România intregită - a dat sensuri noi şi mult diferite celor două 
generații. Se produce o "ruptură", datorată în emoţii Mg 
ideal. Fiecare erau în căutarea propriului drum. Împlinirea idealului 
naţional îi aduce și pe cei care l-au înfăptuit într-un "sens giratoriu, 
pară In cumpănă propria lor cale, Prin urmare întreaga atmosferă se 
pa i A „Nichifor Crainic avea să scrie despre generația idealului 
; "pn dupe realizarea lui, a rămas o generație fără ideal. Eroii 
Îatate, = “ai ie apucat nu de organizarea victoriei, ci d 
datoria împlinită 130 “i PA drept, ce ar decurge din sacrificiu, din 
avea să scrie la râ OB&, unul dintre activii luptători pentru unitate 
â rândul său: "Poate nu greşesc când afirm că după jertfa 


rainic, Zile alte, zile negre. Memarii (D, Bucureşti, 1991 p.148 
22 ta 


aspecte pe care oamenii politici, partide, categorii | 


mare, Rr de: gina scăzând, mersul ascendent al 
acestui crez (ideea națională-n.n.) s-a oprit şi o linie de oboseală 
intervenit în rândurile noastre, S-ar părea că după tensiunea tran ef a 
nervii discordați bd odihnă ȘI că pe urma vărsării de sânge. ia d 
câştigat în suprafață am PUGrdur tă adâncime." In concepția sa, datzi 
pătimirii noastre considera că ideea națională, reazimul de căpetenie 
al vieţii de stat, trebuie adaptată împrejurărilor schimbate”, căci dacă 
“privind în Jur ŞI spunând adevărul întreg, trebuie să recunoaștem că 
viata publică în opera e! constructivă nu are nici tăria, nici inițiativa pe 
care le cere noua alcătuire de stat”, care alcătuire este măcinată de 
"fenomene de desagregare , iar "resorturile morale ale societății au 
pierdut din vigoare." 

Analizând mișcarea studențească, luliu Haţieganu scria despre 
o anume stare de lucruri, acuzată de înşişi studenții: "după unirea 
tuturor provinciilor se impunea colaborarea tuturor bărbaţilor de seamă 
ai vieţii noastre politice. Trebuiau concesii reciproce pentru asigurarea 
unei grabnice consolidări. Urmează însă guvernarea singuraticelor 
partide politice, care privesc problemele vitale ale neamului prin 
ochelarii strâmţi ai intereselor de partid. (...) In mijlocul acestor lupte 
politice detestabile se iveşte o colectivitate de oameni (...) cari ascunși 
sub masca politicianismului îşi creează situaţii cu scop unic de a se 
îmbogăţi."*? 

La corupția şi venalitatea oamenilor politici se mai adaugă şi 
fenomenul imigrării masive a evreilor în România, care fenomen 
culminează cu îmbogățirea peste noapte a unora dintre ei sau cu 
implicarea altora în activitatea mişcării comuniste. Infiltrarea lor rapidă 
în sistemul socio-economic al țării şi tendințele de influențare a celui 
politic, presiunile făcute de marile puteri asupra României în problema 
evreiască, fac din evrei un punct de referință pentru nemulțumirea unor 
categorii sociale. 

„____ Deaici începe "ruptura" de generațiile anterioare, acum începe 
tătăcirea” unei generații atât de controversate și mai ales pentru 
acestea toate (şi chiar mai multe) tânăra generație şi-a căutat propriul 
drum. Un drum alunecos, spre a-şi găsi locul în istorie. Acest loc nu 
Putea şi nu trebuia să fie mai prejos decât al altor generatii. De aici 


ȘI 
sa Cina, Mustul care fierbe, Bucureşti 1992. p.42 
chunea Românească, |, 1924, nr.] 


23 


acţiunile lor apare ŞI se impune ca o noț 
] de a lua "viața în piept'. Vor ajunge : 
fie o generaţie teribilă, la a se crede 


teama de a nu se risipi. În 
specifică teribilismul, curaju 
facă pasul de la a vrea să 


eneraţie teribilă. In zelu eme a în 
ua - bănuită - de a-i propulsa undeva sus, în istorie. Se crease 4 


rândurile acestei generații o "atmosferă de euforie, încredere 
tembelism"? care se va concretiza în planul cultural Şi cel politic. 

Această generație, pornită pe -calea instruirii sale trebuia Să 

treacă, cum scria Goga, printr-un "întreg cortegiu de mizerii, neagră 
sărăcie”. Drumul tinerilor "din umbra satelor și până la licența 
universitară trece printr-un coridor sinistru de lipsuri şi umilinți, (..) 
Dezgustul şi stoicismul, ura și revolta cresc în ungherele dosnice unde 
învaţă carte băieţii noştri. Şi cine să se mire, dacă din aceste patimi care 
s-au dospit în tăcere s-aude uneori protestarea şi pumnii se strâng cu 
infrigurare în fața celor copleşiți de bunătăţi şi de urcuşul pripit pe 
scara norocului?" 

Când au pomit la drum, ei erau conștienți de criza în care 
intrase lumea întreagă și care făcea ca ideologia generaţiei războiului să 
nu fie valabilă, "Noi, generația tânără - scria Eliade - trebuia să găsim 
rosturile noastre, Dar, spre deosebire de înaintaşii noştri, care se 
născuseră şi trăiseră cu idealul reîntregirii neamului, noi nu mai aveam 
i ideal de-a gata la îndemână. Eram liberi, disponibili pentru tot felul 
PRE a bete impunenu printr-o fatalitate istorică, Eram 
i tuf pia ată în prealabil de un obiectiv istoric de 
aer oreau să piardă ocazia de a intra în istorie. 

ți, au afirmat încă de la începuturi că " intimi ici 
sarcasmul suficient al bătrânilor i , aere pac, îi 
nici glumele imbecililor de ue ai îi rari ari 
care e pretind 4 fi tări îndrumător! moș ea ci at. 
indiferență a universitarilor. Vo Suabia apăziouli, dar i 
cu frunțile eh Bind sinea aim pe 
ej oi întâi. Vai că vom întâlni împotriviri, DU 
Spirituale, absurd de spirituale. v ji să biruiască (...), valorile pure; 

» Valorile creştinismului. "5 


ȘI 


M.Eliade, Fre/erism roma, 
, Pp, “mân | 
O.Goea, Mustul care fag, ei UR vi 
M,Eliade, Jurnal, vol], București, 1993 | 
| den , Frefetism românesc, vol. |, p2l-20. dă 


24 


Jul lor, alunecarea în extreme a însemnat de NN | 


Tânăra generaţie îpi Gta propria luptă și pentru ea un ideal 
i aşa Cum zicea 10LB8, soarele răsare nu ca să apună, ci ca să 
lumineze până apune . Lupta pe care ei o vor duce va trebui să aibă Şi 
rezultate, iar această generație trebuie să lase în urma ei semne valorice 
ale trecerii ei prin timp. Goga oferise un răspuns pentru această Situație: 
"ce-ar putea fi suprema dogmă în mijlocul vârtejului amețitor al zilelor 
noastre, dacă nu exaltarea ideii naţionale, singurul articol de credință, 
care poate însemna mântuirea? a Mirajul unei lupte naționaliste îi 
atrage îndeosebi pe studenți, nemulțumiți fiind și de numeroasele tare 
sociale, căci "după schimbarea de hartă, sângele nostru proaspăt 
zvâcneşte în organismul descătușat." Sufletul "tinerilor de azi, copii 
furtunilor de ieri, desfăcut de zgura trecutului tresare pătimaș, dornic 
de o nouă religie. Românismul după triumful de pe câmpul de luptă îşi 
croieşte astăzi morala adecvată."*” Cruciații acestei noi morale va fi 
tocmai studențimea, care, cum scria |.Haţieganu, "reacționând la timp a 
pus în vibrație mişcarea latentă națională." Ba mai mult lupta 
studenţilor se va întinde dincolo de naționalism, căci "studențimea a 
fost şi rămâne, prin sensibilitatea vârstei sale, seismograful mai simțitor 
al zguduirilor sociale." 

Momentul coborârii lor în arenă l-a constituit grevele 
studenţeşti din 1922-1923. Acum, mai hotărâți ca oricând 'tinerii 
năpăstuiți îşi cer dreptatea lor - cum bine înțelegea Goga - împletită din 
greșeli și sfânt adevăr."S? 

Nu putem trece cu vederea un alt aspect ce a influențat noua 
generație: lipsa unui conducător, a unui port-drapel ori a unui Învățător. 
Port-drapelul luptei naționale a ars pentru un neam întreg. El avea să 
rămână pentru restul perioadei un monument al culturii româneşti: 
Nicolae Iorga. Crainic spunea că în persoana lui lorga "elocoteau 
mistuitoare puteri profetice." El a dominat prin spiritul său 
providențial generații, a subordonat toate energiile unui neam întreg 
credinței întru unitate, neadmițând altceva. Dar a devenit profetul care 


căc 


1 Daci 3 i 

d gli Nouă, 1923, nr.3 

sp O. Goga, Mustul care fierte, p.61 
m 


ibide 


4 ol Română, 1924, nr.1 
a bul 11,1933, nr.269 
dy, 2088, Mustul care firke, p.56 
“Crainic, “p.cit., p.148 
25 


pre deznădejdea unei generaţii ce aştepta şi | 


să iață”, S 
i ima la ghiață Ei : 3 det de, i seal 
şi-a pus in de matură pentru a-i deveni "turmă , el dascăl Şi părinței 
fie nd ne că - așa Cum aprecia acelaşi Crainic, "în anul 1924 
Şi aceasta P i: , 


Nalorga era sorbonizat gpl (+) n prea Onoare, 

* verile sale naționaliste se îndoiau cu ap 4 () Ela 
convingeri | influența extraordinară pe care o avusese odinioar 
pierdut N era Pentru îndrumarea acestui tineret şi pentru lunga şi 
puse lui rasi ce avea să SEA izuute lui ă însemnat 0 
rs pierdere."*! Marele nostru IStorIc dA e a a analiza Situația 
creată de răzvrătirea studenților, considerând că a devenit O masă de 
manevră pentru politicieni. Aceştia, in opima lui lorga, profită de pe 
urma "voinței de a face ceva, de a se distinge în vreun chip, de a-și 
însemna numele printr-o operă - calităţi care pot da unei societăți forte 
necontenit noi pentru cel mai mare folos ale ei. (...) Ei (politicienii-n.n) 
s-au aruncat asupra sufletului tânăr doritor de acţiune, pentru a crea 9 
mare armată a dezordinii azi, care mâine va putea fi o sacră legiune a 
propagandei electorale." 

Prin urmare tineretul îşi caută alţi îndrumători. Astfel s-a 
apropiat în diferite perioade de profesorii A.C.Cuza, Nichifor Crainnic 
sau Nae lonescu. lată cum explica Crainic apropierea studențimii de 
A.C.Cuza şi Nicolae Paulescu: "De ce tineretul s-a simțit atras de un 
Paulescu sau un Cuza? Fiindcă aceștia, peste compromisurile celorlalți, 
au ştiut singuri să trăiască în absolut. A.C.Cuza în absolutul 
eminescian, Paulescu în absolutul creștin. Doctrina lor nu cunoaşte 
corupție. Viaţa lor e ca doctrina lor. Ei ancorează în puritatea rasei şi în 
puritatea credinței. Tinereţea are afinități organice pentru ceea ce este 
ine n Pepi ai i ceea ce este absolut. Excesele ei, violențele 
puritatea credinței i sa. zu Ce pângăreşte puritatea. rasei Sau 
Cala „tineri, F Sur aer valori absolute ale vieții acestui mi 
absolutul credinței religioase. nu dogina purității. rasei: și „proolani 

Cu timpul o part pa = anual ş E : 
îti vor'căuta un ăi etice implicaţi în mișcările studențeşi 
“un lider. Cum nici : meargă singuri, alegându-și dintre ei 

ST mel un partid nu-și punea problema regenerării vieti! 
îOnae, 0 regenerare morală, tinerii si i ia lor 
, 1 Şi-au creat propria 


ic, cp.cit, p. 188 
art.Seducerea tineretului, 


ic, cp.cit., p.239 în Neamul Românesc, 1923, nr.230 


26 


organizație: 


organiză 
constituircă 
de partidele 


Legiunea Arhanghelului Mihai! a fost prima manifestare 
că din punct de vedere politic a tinerei generaţii. Prin 
acesteia ei devin, mai mult sau mai putin, echidistanţi fata 
politice, ridicându-se chiar împotriva politicianismului 
a avea ceva din agresivitatea rea, la care va fi împinsă cu timpul, 
Legiunea devenise treptat un loc de educaţie, un laborator de formare 
de noi caractere. Spre ea vor veni numeroşi intelectuali ce se iveau din 
rândurile generației tinere. 2 
Tânăra generatie şi-a ales și liderul. "La bătălie ȘI căprarul 
poate lua steagul când nu mai sunt grade. Ne-om face căprarul General! 
_ scria Fământ Strămşesc. Şi va avea fiecare de răspuns pentru faptele 
sale." Dar nu şi-au făcut căprarul general ci numai Căpitan: "acest 
supranume haiducesc exercita e) seducţie irezistibilă, asociind aventura 
de codru cu sugestia idolatriei musoliniene şi hitleriste." Ideea a prins 
şi în mediile intelectuale. Nu puţini erau tinerii cu carte care 
mărturiseau: "Nu vreau să ştiu ce spune, idei am şi eu. Vreau numai să- 
| văd şi să cred în el!"“ Dacă Hitler şi Mussolini au creat o stare de 
psihoză, Codreanu a fost el o creaţie a acestei stări. 
lată că tânăra generaţie şi-a dobândit liderul, şi-a creat un ideal 

bine conturat sprijinit pe două fundamente: românismul şi ortodoxia şi 
o organizaţie proprie: Legiunea. Mulți au început să vină şi mai mulți 
se interesau de mişcare, privindu-o cu simpatie. Perspectivele în plan 
politic i-a făcut pe mulţi oameni politici să-şi apropie acest tineret, alții 
au început să se teamă şi au urzit comploturi. 


zatori 


Fără 


Da dul 07 zi ăi pasa d 
[4] 
ii pată Strămoşesc, 1, 1927, nr.1, p.9 
se tăinic, ep.cit., p.296 
Ibidem., p.297 
27 


CAPITOLUL I 


SFÂRȘIT DE VEAC ÎN ORĂȘTIE 


1, Orăştie - centru al luptei pentru libertate a românilor 


La sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul celui de-a] XX-lea 
oraşul Orăştie a devenit un important centru de concentrare a eforturilor 
românilor transilvăneni în lupta lor de eliberarea națională. O parte 
însemnată a populaţiei oraşului era românească! în timp ce satele 
învecinate erau dominate de o populație formată dintr-o clasă țărănească 
română” “conștientă, hamică, râvnitoare de progres”, după cele scrise de 
Silviu Dragomir.” 

În ultimele decenii ale secolului trecut,  intelectualitatea 
românească din ținut” s-a manifestat cu tot mai multă vigoare pe planul 
luptei naționale, cu diversele ei aspecte, aducându-și o contribuție 
importantă la dezvoltarea conştiinţei naționale a populației românești şi 
creând “o vie atmosferă românească” ce se ridica la nivelul celorlalte 
centre importante ale mişcării naționale: Sibiu, Arad, Braşov, Blaj etc. 


! Conform recensământului din 1850 oraşul Orăştie avea o populaţie de 3.961 locuitori, 
din care 1,904 erau români, 1.026 erau saşi, 823 maghiari, 191 țigani, restul evrei şi 
armeni, La recensământul din 1910 din cei 7.642 locuitori, românii erau în număr de 
3.821, maghiarii crescuseră la 2.145, iar saşii însumau 1.294. În 1920 din cei 7.144 de 
locuitori, 4.107 erau români, 1.492 maghiari, 1.170 germani. 

Conform datelor. statistice pentru 9 comune (Beriu cu $ sate, Geoagiu cu Il, 
Mărtinești cu 7, Orăştioara cu 5, Rapoltu Mare cu 5, Romos cu 4, Turdaş cu 4, Șibot cu 
4, Cugir cu 3) asupra cărora Orăştie avea înrâurire, în 1850 populația rurală era de 
35.157 locuitori, din care 31.814 erau români, 316 maghiari, 616 saşi şi 1.212 țigani. 
La recensământul din 1910 în cele 34 de localități rurale aparținătoare cercului politico- 
administrativ Orăştie trăia o populație de 28.936 locuitori, distribuită etnic astfel: 
tomâni - 26.071; maghiari 1.817; saşi - 699; alţii - 349. Ne i 

1. Mihu, Spicuiri din gândurile mele politice, culturale, economice, studiu introductiv de 
Silviu Dragomir, Sibiu, 1938, p.VI. A pi 

Termenul de “ţinut” în acest context, nu desemnează o unitate administrativă ci un 
„SPaţiu ce într-un fel sau altul gravitează în jurul oraşului Orăştie şi este mai degrabă 

“terminat de împărțirea administrativ-bisericească. Acest teritoriu este acoperit de 
p Iotopopiate]e Orăştie şi Geoagiu, ultimul fiind “înghiţit” de celălalt. 
"Mihu, Spicuiri.... p.VI 
29 


Cu toate piedicile care stăteau în calea afirmării sale, la sfârșigy 

i XX-lea s-a dezvoltat şi O burghezie română în ţinu, 
veacului Aflată în permanentă concurență cu burghezia maghiară i 
Orăştiei. E 


A e en a aiuns la reale şi uriaşe progrese. Pal ep N din cele 
săsească, ea 4 ei organizat din județul Hunedoara, alături de Dev 
localități d ară și ținutul Orăştiei era organizat potrivit legii di 
eg ZA olsă subordonată, firesc, jiaatuții județului Hunedoara 
Organizarea aceasta va dur a până în 1246; ru al 
Orăştie, -Szâszvâros - "oraş al sașilor CTG; Un Oraș 0; O: Strijatgă 
multietnică, în timp ce ținutul aparținător era in cea mai mare parte 
românesc, Poziţia sa geografică îi permitea. o largă comunicare cy 
celelalte zone importante ale românismului. Drumul ce leagă Banatul de 
Sibiu, Braşov sau Blaj trecea şi prin Orăştie. Manifestarea solidarităţii 
sașilor, menținea oraşul în legătură cu celelalte centre populate de aceştia, 

Românii și aici, la fel ca în întreaga Transilvanie, îndepărtați din 

viața politică, asupriţi naţional, lipsiți de sprijin şi împiedicaţi în 
dezvoltarea culturală şi a învățământului, se orientează cu mai multă 
energie spre făurirea unei vieţi economice naționale, socotită ca mijloc al 
revitalizării şi dimensionării întregii mișcări politice naţionale, 
mobilizându-și în această direcţie forțele, stabilind planuri chibzuite și 
realist alcătuite,” 

Fruntașii românilor transilvăneni sunt  conștinenți că 
îmbunătățirea stării propriului popor, stimulează și contribuie decisiv la 
propăşirea Vieţii culturale, creează o bază mai solidă şi mai largă mişcării 
naționale, asigură condiţii propice pentru o viață spirituală temeinică şi 
bogată, oferă mult mai multe posibilităţi de reuşită politicii naționale, de 
afirmare a drepturilor naţiunii române. Împlinirea obiectivelor economice, 
deşi e suspectată ȘI uneori împiedicată, rămâne, totuşi, anevoie de 
controlat pentru autorităţi, 


„acasa BERI dc A la 
6 . 
1, Enescu şi |, Enescu - op, ci 
9 ) p. cil. p.96, 
4 1. Frăţilă, Prefectura județului Hunedoara, 


IE atv numai io mâbeuizi i în Sargeția, VIII, 1971, p.244. 


ui, Bross cel german, iar Szăszvâros eră cel 


maghiar 
“E. Hitchins, Studii privind. istoi - 
1970, p99, tdi privind istoria modernă « Transilvaniei, Ed. Dacia, Cluj-Napot: 
EI) 
„ V. Dobrescu, 


Faurirea unei vieţi economice naţionale, în Apulum, 1980, p.423. 
30 


porniţi pe calea luptei pentru emancipare și afirmare în toate 
domeniile de activitate» inteleetualii îndeosebi, din Orăștie şi împrejurimi 
s-au grupat în jurul bâncii AVORIPOD 0) 8 dr loan Mihu. Acesta era 
autoritatea morală rparoantă, recunoscută atât de cei din Orăştie, cât şi de 
către conducerea mişcării naționale. Deşi nu a ieșit în prim-planul luptei 
politice, activitatea lui a fost amplă şi deosebit de complexă. Unul dintre 
cei mai mari proprietari, el a condus spre succes banca "Ardeleana", a 
inițiat o serie de acțiuni culturale sau economice de educare a poporenilor, 
fiind în acea perioadă mentorul grupului de intelectualilor din jurul său. 

În apelul lansat pentru subscripția de acțiuni la “Ardeleana”, 
Mihu apare, întâia dată ca făuritor de program economic în sens 
naționalist. EI porneşte de la două adevăruri spre a fixa caracterul național 
şi românesc al tuturor așezămintelor noastre economice: nici un popor şi 
nici o țară nu e în stare a face paşi serioşi spre civilizație, dacă nu-și va 
dura înainte de toate temelia solidă a progresului său economic: în al 
doilea rând, cel mai însemnat factor al progresului economic îl constituie 
capitalul ieftin şi accesibil tuturor. Aceste idei le imprimă întregului grup 
și vor fi reflectate în articolele ce vor apărea în ziarele orăştiene, dar mai 
ales în activitatea desfășurată de aceştia în Orăştie. 

Activitatea grupului condus de dr.I.Mihu, oricât de intensă ar fi 
fost ea nu ar fi putut da rezultate care să depășească aria ținutului. Pentru 
a face cunoscute acțiunile lor, ideile politice, economice sau culturale care 
stăteau la baza acestora, pentru a se face ei înşişi cunoscuți, au considerat 
că este necesar să editeze o gazetă. Momentul era cu atât mai potnvit cu 
cât criza din sânul Partidului Naţional se acutiza. Grupul avea nevoie de o 
posibilitate de exprimare clară a poziţiei în acest conflict, poziție pe care 
trebuia să o cunoască cei în mijlocul cărora gruparea în fruntea căreia se 
afla dr.I.Mihu, îşi desfăşura activitatea. După consultări şi, probabil, după 
stabilirea surselor de finanțare, încă din anul 1894, la începutul anului 
1895, va apărea primul număr al Revistei Orăştiei.” Direcțiunea 
Institutului tipografic “Minerva” şi-a asumat înființarea acestui “organ de 
Publicitate, care deocamdată să apară odată pe săptămână, cu scopul de a 
apăra interesele economice şi culturale ale poporului român". Era primul 
periodic românesc din comitatul Hunedoarei, făcând parte din “marele 
Val” cunoscut în presa naţională în deceniul al zecela al secolului trecut, în 


TE eloeănă a nl tic cialis 000 aia 
Ti sa 
i 1. Mihu -0p. cit, p.VI. 
. sa la 1/13 ianuarie 1895, 
“Vista Orăştiei, an 1, 1895, nr.1 din 1/13 ian. (mai departe RO.) 
31 


condițiile politice create de momentul cu multiple implicaţii al mișog 
Ă 14 % 

memorandlse, picul foii apărea câ editor-director Aurel Popovia 
coala ca propietar Institutul tipografio i LISL anl Responsabjj 

Mt) au fost pe rând, dr Silviu Mo ovan, loan M.Coni, 
PE aril p Barițiu.” Acesta din urmă a fost pentru întreag, 
erioadă a apariţiei şi responsabil pentru tipar. Dar, potrivit însărcinăi 
per lor “Minervei”, Revista Orăștiei stă sy 


î ionari 
Adunării generale a acţi dd s 
conducerea direcţiunii întregi a Institutului, dintre membrii. cărj 


direcțiuni are a o subscrie unul ca director-editor, iar altul ca redactor 
răspunzător." Direcţiunea era formată când a apărut primul număr, dia 
A P Bărcianu, dr.Ștefan Erdely, Laurian Bercianu, Nicolae Ivan, dr.Silviu 
Moldovan." e 

În vederea realizării unei gazete cât mai interesante şi mai 
accesibile, a fost chemat de la Sibiu şi tânărul Ioan Moţa. Alegerea nu 
este deloc întâmplătoare, Acesta se ocupa de redactarea Foii Fcporului de 


doi ani,” experienţa lui fiind necesară grupului de la Orăştie. Mai mult, | 


I.Moţa era născut la Nojag, protopopiatul Devei, la 31 decembrie 1868, în 
familia preotului loan Moţa, care timp de 47 de ani şi-a păstorit părinteşte, 
pe calea credinţei greco-orientale, consătenii,” ceea ce însemna pentnu 
tânărul ziarist o întoarcere acasă, 


2, Anii de studiu. Primii paşi în presă. 


gi Ne vom opri în rândurile ce urmează asupra unor date biografice 
n tinerețea lui loan Moţa, moment ce a însemnat nu numai intrarea sa în 
„Presă ci şi în rândurile mişcării naționale româneşti. 


mama E RE DORI 
14 
du, H.Rotche, Consideraţii privind volul presei românești din Orăştie în lpl 
fe i) N tan a petit (1895-1918), în Apulum, XXII, 1985 p.254 
i în ; | »p.254. | 
Munteanu: 1-27/1897; PE Bu pentru nr.146/1895; 1.M.Corvin: 47/1895 - 52/1896, 


16 34/1897. 
R.0, 1, 1895, nr.43 din 21 oct/2 nov, alele 


7 Ibidem, nr.37 din 92 sept. 


1 pp: ! 
Ibidem, IV, i : 
ani de e it popa, ans Foaia Poporului, 11, 1895; vezi şi 1. Moţa, 424 
„1935, p.I5 Storia gazetăriei poporale din ideal şi Banat, Or 


„Libertatea, VIII, 1909, nr25 din 26 iun iul, 
32 


primii ani de şcoală i-a urmat în satul natal - Nojag, după care se 

serie şi va urma, gimnaziul din Beiuş. Aici este coleg cu Georee 
oan Nistor. In clasa a VIl-a (1885/86), pentru care avem dac, 
obtine calificativul “bun” la: purtare morală, religie, limba română, 
ermană, fizică ŞI suficient la: limba maghiară, istorie, matematică, 
mnastică, limba greacă, 1ar la lhmba latină obține “nesatisfăcător” 2 În 
clasa a VIl-a din 13 notări, este apreciat doar la 8. Obține un “eminent” 
la limba română, unde îl are profesor pe loan Clitoncu.” Îşi încheie 
studiile gimnaziale la Brad, dovadă creațiile literare semnate în acel timp, 
publicate în Tribuna, precum ŞI informația ce 0 avem din necrologul 
icat de ziarul Universul, la moartea sa." 

În anul 1887, îl aflăm student la Sibiu, la secțiunea teologică a 
institutului pedagogico-teologic al archidiecezei orotodoxe române din 
Transilvania. Aici era coleg printre alţii cu Elie Cristea. După absolvirea 
anului II, în 1888/1889, loan Moţa întrerupe studiile pînă în anul 1893, 
cînd se înscrie în anul III. Acum îl are coleg pe Ilarie Chendi*“ cu care, 
probabil, de atunci leagă o strânsă prietenie. În perioada cât a întrerupt 
studiile a lucrat în cancelaria avocatului Francisc Hossu-Longin din 
Devas5, liderul românilor din Congregația comitatensă. 

Dintre dascălii care funcționau în acea perioadă la Institutul 
teologic şi care i-au îndrumat paşii, i-am reținut pe: dr.Petru $pan, loan 
Hannia, Iosif Ghibu, Demeteriu Cunţanu, Demetriu Comşa, D.Popovici- 
Bărcian sau George Dima.” 

Încă din anii studenției loan Moţa a desfăşurat o intensă activitate 
publicistică, A colaborat la revista manuscrisă Musa a “Societății de 
lectură Andrei Șaguna”, atât cu material folcloric, adunat din zona de 
baştină, cât mai ales cu creații proprii. De altfel, în ultimul an al studenției 


va în. h 
Maior Și | 


publ 


PE mei n iii italia. 
n) A 
Raul despre gimnasiu superior gr-cat. de Beiuşiu, editat de P. Mihuţiu, Beiuş, 1886 


piei 

Ş Ibidem, Beiuş, 1887, p.41. 

ă Sl LVII, 1940, p.322, riodalte din 
nuarul institutului pedagogico-teologic al archidiecezei o tri: 

Diana, în Sibiu, fejtihg anul scolastic 188748, Sibiu, T-fia archidiecezană, 1888, 


EA 
FE nul pe anul scolastic 1893/94, Sibiu, T-fia archidiecezana, 1894, p4l. 
2 rr HOSsu-Longin, Amintiri din viața mea, Cluj-Napoca, p.162 
în Anuarele Institutului din cei trei ani când Moţa a studiat la Sibiu. 
33 


ce-preşedinte al Societății Aiițedinte & ME n taca P.Şpan» 
este ales Vice Po n; de la înființarea societății, comitetul de conduce, 
La împlinirea â ze un “Almanach , ca suvenir. Adresa oficială pi 


asi să edite : ă alături A 
îşi propune ată această hotărâre era semnată alături de prof. P.Span şi 


un 2 
cafe por şi Mihail Candrea. 


de luai E tea de colaborator la Tribuna a început-o încă din Vremea 
înd era la Beiuş, de unde trimitea ştiri, articolaşe şi mai ales materiale 
cân , 


i Dintre acestea din urmă i-au fost publicate: E zi copii (Scrisă în 
ea 2suţ cântător (iunie 1886), Lina mărgărelelo (decembrie 
1886) Baha iadului (ianuarie 1887), pila lia Jeciari, toate 
poveşti în versuri după Ferdinand Schmidt.” Seria va fi completată d 


“Alkugina”, scrisă în Brad, în luna iulie 1887.* Într-un studiu, profesor 


universitar Dumitru Pop situa aceste creații la capitolul: proza populară a 
altor popoare." Seria este întregită SS alle poveşti în Versuri: Frățior și 
surizară (oct.1887), Fraga” şi Bujorel“. Calitatea literară a versurilor i-a 
făcut pe cei ce răspundeau de Piblizteca Foporală a T) ritunei, să publice 
în broșuri, o parte dintre acestea. Nu ne vom opri să analizăm valoarea 
literară a acestor creaţii, mai ales că, paginile Foii Foporului şi Trikunei 
găzduiesc numeroase poezii originale ale aceluiași autor. Ilarie Chendi îl 
încadrează sub influența lui Coşbuc alături de Maria Cunţan, Maria 
Cioban, Zaharia Bârsan ș.a. Criticul ardelean observa legătura strânsă a 
literaturii ardelene culte cu cea popualară, dezvoltarea ei în cadrele 
basmului cult. El exemplifică în acest sens cu numele scriitorilor: Slavici, 
Coşbuc, Petre Dulfu, 1.Popovici-Bănăţanu, loan Moţa.”* 


PRE E UL pe 7, Pe RE IRI 
i Foaia Poporului, 1, 1893, nr.4 din 31 oct//12 nov. 
Bibliotica Centrală Universitară “Lucian Blaga” - Cluj-Napoca, Colecţii speciale, Fond 
Dire ra să din pia (1893-1894) [mai departe B.C.U....] . 
„IV, 1887, nr. 25-28 din 1/13-6/18 febr; nr. 57-61 di = 17/29 mart; nr.0, 
pr. za 0 Sad ebr,; nr. 57-61 din 12/24-17/29 
Ibidem, nr.244-249, 
D. Pop - Folclorul literar al Tribunei 
3 feadeniai, Filiala Cluj, 1964,p.[55, 
i n i] . ., i i i 
| RE, i, 1887, nr.273-277 din 2/14-6/18 dec; respectiv XI, 1894, nr.10-11 din 
j aia Poporului, 11, 1894 nr.25-26 di i 
PY bea 4, 1834, nr, n 3/15-10/22 iul. 
= rizom. Tribunei”, în Universul Literar, 1927, nr.3, p.47. 
e M. opa, /larie Chendi, Bucureştie, 1973, p.221 
a AR 34 


în Studii de istorie literara şi folelor, Ed 


Atmosfera existentă în Sibiu în anii în care î 
u cei din jurul Zrikunei sau cu diferiţ 
naționale; (pi ruger + PIB DARUI adânc pe personalitatea lui Mota 
A ntribuind la conturarea. ambițiilor ŞI planurilor personale. 
O erminându-i chiar formaţia intelectuală şi politică. : 
de Colaborarea la Tribuna şi Foaia Foporului, Contactul cu unii 
lideri ai mişcării naţionale românești, printre care Demetriu Comșa și 
D.Popovici-Bărcian, cărora loan Moţa le era student, putea însemna 0 
răsplată care îl onora, dar în acelaşi timp îl Supunea unei grele încercări. 
Datorită proceselor de presă în care era implicată Triuna, condamnărilor 
pronunțate la adresa unora dintre redactori, au slăbit forțele din Jurul celor 
două ziare. Comitetul național intăreşte aceste forțe cheamând la Trituna 
pe Cornel Pop-Păcurar, ' Cornel Scurtu şi pe studentul loan Doleanu, iar 
la Foaia Poporului, pe loan Moţa, incredințându-i redactarea ei. El îşi ia 
misiunea în primire la 1 noiembrie 1893. Acesta colabora încă de la 
primul număr la Foaia Foporului, considerând că a “intrat în gazetărie 
deodată cu apariția acestei prime foi poporale în Ardeal”. Rememorând 
acei ani, în cartea autobiografică “42 de ani de gazetărie”, [.Moţa 
consideră ca început al gazetăriei poporale, momentul apariției Foii 
Poporului, tipărită cu scopul de a chema poporul “țăran la luptă cot la cot 
cu cărturarii săi”? Tot atunci începe şi Gazeta Transilvaniei să tipărească 
numărul său de duminică, prin care se adresa poporului. 

În redacţiile Trikunei şi Foii Poporului a trăit - cum îşi amintea 
în 1935 - “anii cei mai înălțători ai luptei naţionale prin gazetărie. Căci, în 
curând, în anul 1894, avu loc Marele Proces al Memorandului cu 
splendida manifestaţie a poporului românesc. 7rituna - seria Moţa - 
ulgera zilnic în articli ca de foc, pe volnicii nebuni ai puterii de stat, iar 
eu le tâlcuiam şi încă mai mult uleiu pe foc puneam, prin Foaia 
Poporului, - ca să ardă tot poporul." 


alive caii Sa aie i 
i Acesta a fost impus de Eugen Brote, căruia îi transmitea periodic informări asupra 
Ativităţii din redacție şi de la care primea directive asupra atitudinilor de urmat 
([Boia, Eugen Brote, p.108-109) 
pb Mola - op. cit, p.15 şi Foaia Poporului, IL, 1895, nr:40 
» lbidem, p.l0 
pe Ibidem, PS. 

Ibidem, p.16, 


ŞI desăvârşea studiile 


contactul [9 l fruntași ai mişcării 


35 


sului, Foaia s-a făcut ecoul desfășurări; E 
te de acesta. Multe articole, ale sale sai ” 

hiar dacă îndeamnă la linişte şi Berariitate, rămân. în tu 
altora, Clar Consideră evenimentele o “probă despre. vrednie 
mobilizatoare. = “trebuie să fim cei biruitori”. Chemând poporul şă i 
poporului, din SA neamului, să demonstreze că acțiunea lor nu e a i 
alături prea întregi, Moţa conchidea: “Trăim vremuri se 
singuratic! mari"! Va scrie un articol elogios despre Vasile Lucaciu 
i ie ri în temnițele maghiare,” precum şi unul plin de recunoştinţă și 
a diştilor, la eliberarea lor. Se considera [ni 


oran 
de patos la adresa mem randiştulor, : ă i 
lor în libertate ca pe o victorie, căci guvernul a fost “făcut să dee un Pas 


ceri E 

înapoi Ă i: terta semnate, mai ales după noiembrie 18%, 
putem remarca tonul mobilizator de adresare poporului, Sau. tonul 
acuzator, incisiv, atunci când demască nedreptățile săvârşite românilor ja 
toate nivelele administraţiei, de la cea locală, până la guvernul maghiar, 


pe toată durata proces 
dar şi a manifestaţiilor prilejui 


Nu de puţine ori foloseşte un limbaj dur, cu diferite adrese: “foile | 


ungureşti cu guri nespălate”, “oameni nebuni, sforțări nebune” (politica 
de maghiarizare), “bucurie nebună şi socoteală proastă” (la aceiaşi 
politică), ş.a. 

Problemele abordate în articole sunt foarte variate, în funcție de 
evenimentele la zi. În nenumărate rânduri atacă politica de maghiarizare, 
semnalând românilor eforturile autorităţilor de la Budapesta, atenţionând 
asupra pericolului, Elemente ale acestei politici sunt considerate, legea 
căsătoriei civile şi legea “matriculii civile” a naşterilor. Este pornită o 
putemică campanie pentru a-i determina pe oamenii simpli să nu le dea 
notă sărbătorească. Merge până acolo încât propune o listă cu nun 
românești sau latine, greu sau imposibil de maghiarizat, considerându-i pt 
egiuitorii ce cred că astfel îi vor maghiariza pe români “Proști! căci altfel 
E vata Ale zici” Enumerăm doar cîteva articole pentru această 
E] ia ien Căsătoria civilă”, “Sforțări nebune”, “Nume naționale și 


Foaia Poporului 11, 1894, nr.15 din 24 apr./6 mai 
bide 16 iul. 


pe de altă parte cere ca primarii să redacteze 
omână, şi-i îndeamnă pe țărani să nu primească și să nu dea curs nici 
unei scrisori sau citați dacă aceasta nu este scrisă în româneşte”. ze 
= o, : L, „căci 

safe] ni se cuvine să luptăm cu toții pentru sfân îs pa 
astfel n1,. tul drept al limbii 


actele în limba 


române!” = A ȘES a sia 
În acelaşi timp se ridică împotriva legii colonizărilor, serie despre 


încercările de amestec în problemele şcolare ale românilor, demască 
marile cheltuieli făcute de maghiari cu “Kultur-egylet”, ete. De asemenea 
inaugurează 0 rubrică “L in trecutul nostru” în care răsfoieşte paginile 
glorioase ale trecutului poporului român de pe ambele versante ale 
Carpaţilor, pentru a fi cunoscute ŞI a folosi drept pildă. 

Printre preocupările sale, sunt şi cele economice. Moţa este 
convins că viitorul românilor ardeleni depinde şi de practicarea meseriilor 
şi negoțului, întrucât aceste două domenii atât de neglijate, oferă mai 
multă siguranță şi beneficiu mai mare. Imbrățișarea lor de către români ar 
implica şi o populare a oraşelor, care “înrâuresc asupra împregiurimii în 
chip foarte simţit.”""* Interesantă pare a fi şi prezentarea în versuri, a “12 
porunci” pentru “cultivatorii de pomi”, atât prin conținut cât şi prin 
calitatea artistică." 

În acest răstimp, 1.Moţa şi-a continuat și activitatea literară. 
Paginile ziarului i-au găzduit un număr de poezii originale. Preocupat de 
activitatea literară semnează şi “dări de seamă” la apariția de cărți sau la 
diferite activități. Împreună cu I.Russu-Șirianu, Victor Tordăşian şi alții, 
loan Moţa inițiază concursuri literare pentru comitatele Sibiu şi Cojocna 
(1894), Hunedoara, Cluj şi Maramureş (1895), oferind premii în bani.” 
Ca urmare a acestei inițiative la redacția Foaia Poporului au fost trimise, 
de pildă, numai până la sfârşitul anului 1894, monografii ale comunelor 
Noerichiu, Orlat, Topârcea, Ludoşul Mare, Gura Râului.” 

Activitatea desfăşurată de I.Moţa la Foaia Poporului a fost 
deosebit de rodnică. În această perioadă numărul abonaților ziarului a 


ete a 99 5 IRENE RI e 
A Ibidem, 11, 1894, nr.21 din 5/17 iun. 
i: Ibidem, nr.3 din 15/27 ian. 
dă Ibidem, 1, 1893, nr.42 din 17/29 oct. 
e te IX, 1894, nr.273 din 22 dec. 1894/3 ian. 1895 
PA ti Poporului, LII, 1895, nr. 29 din 16/28 iul. 

buna, IX, 1894, nr.273 din 22 dec. 1894/3 ian.1895 

37 


t de la 2.500 la 7.000 7,500, ceea ce i-a mulțumit i TR 
rescul y | 
Comitetului național." 


3. Revista Orăştiei - primul ziar românesc din Comita, 


Hunedoara 


loan Mota acceptă în toamna anului 1895, invitația fondatori, | 


Revistei Crăytiei, primind, aşadar, redactarea foii.“ EI va pleca din Si, 
în 12 octombrie 1895. Opţiunea lui nu este întâmplătoare din ce] Duin 
trei motive. Venirea la Orăştie, însemna o întoarcere pe “meleagunl; 
natale. Cei ce girau moral şi material Revista erau prinși în diverse 
activităţi economice sau profesioanale publice sau private. Prin urmare 
timpul afectat realizării tehnice a ziarului era restrâns. Moţa avea ast] 
posibilitatea de a exersa din plin ceea ce a învățat timp de peste doi ani k 
Foaia Poporului. Plecarea sa din Sibiu ar putea fi pusă şi în legătură cu 
acutizarea “crizei. Tribunei”. În septembrie 1895 memorandiştii sunt 
eliberaţi, loan Raţiu, preşedintele Partidului național, ieşit din închisoare 
ia primele măsuri autoritare de restabilire a disciplinei în partid şi implici! 
în mişcarea națională, Conflictul dintre cei mari ar fi putut să-i strivească 
pe cei tineri. Oricum, venind la Orăştie dobândea o poziție de sine 
lil şi, în plus, se afla la adăpost în gruparea moderatului loan 
u, 
Dormic de a se afirma, de a pătrunde în elita ținutului, devine un 


element deosebit de activ, fiind mereu în apropierea dr.loan Mihu și a hui 
loan Mihaiu. 


La venirea lui I.Moţa, 


fă i Revista Orăştiei avea deja 10 luni 4 
apariție. Dar în aceste luni 


E „luni, politicul a fost un element secundar in 
ri, A Fondatorii considerau “politica o marfă care uşor se 
nice i socoteau mai necesar să se ocupe de “alte terene ale vieți 

are “sunt destul de înțelenite, (...) Instrucţiunea poporului În 


sI 
1. Moţa - op, cit., p.16; vezi si sari i 
febr.1895, în care dau pai il te Ann miră 


s4 


Corespondența lui Ge scut tirajul Foii Poporului Ia 7.500 ex /numâr, n 
$ ÎN . orge Moroianu, Cluj Napoca, p.143 
-0., IV, 1898, nr.2 din 10/22 ia 
Ă n. 
Ibidem, |, 1895, nr.1 din 1/13 ian, 
38 


faşie, COlEA economia mire după un; sistema ruginit, dincolea viața 
“x si municipală înglo ată în păcate sunt tot atâtea terene unde ne 
încerca norocul, ca să croim stări normale.” “ Pentru aceasta însă e 
Aud de ajutorul întregii intelectualități românești, preoți şi dascăli, toți 
ind “datorința de a contribui la luminarea şi deşteptarea Rei 
avân Orăştiei se va preocupa de îndrumarea maselor româneşti din 
> îndeosebi a țărănimii pe calea emancipării economice şi culturale, 
Zap deschizătoare de drum. Ea va fi continuată de celelalte publicaţii 
ia apărea în Orăştie în anii următori: Activitatea, Likertatea, Eunul 
G 5 
AGA” A mă era însă numai “partea vizibilă” a activităţii ziarului. 
Fiind singura publicație națională din comitatul Hunedoara, atitudinea pe 
care o afişează faţă de unele probleme este în fapt o atitudine politică, un 
protest la o stare de lucruri nedreaptă. 
Încă din primul număr putem surprinde vehementa luptei 
împotriva aşezării sociale nedrepte, potrivit căreia “o minoritate ridicolă 
dominează astăzi în țara noastră şi poporul nostru. (...) Prea mulți au 
abuzat de bunătatea poporului nostru, (...) ca să nu fi sosit timpul de a-l 
emancipa de sub influența celor ce cu prisosință au profitat de slăbiciunile 
lui făcându-l slugă plecată.” Cei de la Revista consideră însă că pentru 
starea aceasta vina ar trebui căutată şi în sânul națiunii, căci “slăbiciunea 
înaintaşilor noştri a condus pe cei mai tari la subjugarea românilor. 
Grupul din jurul foii este hotârât să pună “interesele neamului mai presus 
de interesele singuraticilor.”” 

Câte oraşe şi orăşele din Ardeal, sunt bătute de Dumnezeu, a 
neînțelegerea face imposibilă orice apropiere şi grupare â oamenilor, unde 
nu € nici loc de convenire, fără să amintim de alte reuniuni de inbeisa 
public.“ Criticând această situație, Revista face apel la înțelegere și ie 
“Trebuie să simțim odată şi noi că numai strânşi la un loc cu toții pu 


SOD DRE N i ci aia i a ip ic 


îi Ibidem 
Ibidem 


s 
Fi LI. Şerban, H, Rotche - op. cit. (1), p.254 


pRO.anl, 1895, nr.1 din 1/13 ian. 
idem 


“ Ibidem 


39 


--semnăm ceva și că numai încrezându-ne unii în alţii Putem ş 
să inse 


ămânem la un loc.” a i oaeă sită 
rămâne Pronunțate accente politice se întâlnesc inclusiv în preze 


stării şi tendințelor economice şi dU late; nai ar fi fost într-adeyi, 
incomplet şi neconvingător să se "it despre im Precară 
poporului român fără a se pomeni cauzele ei, sau espre Necesitaţea 
înaintării acestuia spre progres fără a lăsa să se înțeleagă Că Scopuri; 
emancipării economice şi culturale a meniului este pregătirea |j în 
vederea luptei pentru eliberare națională. Ă : 

Pentru sustinerea întregii lucrări întru emanciparea națională, 
exista convingerea necesităţii formării unei clase de mijloc, ce lipsea, 
Această “clasă de oameni independenți, cari au să prindă rădăcini”, îşi y 
folosi averea “spre scopuri bune”, Realizarea acestei clase se poale 
materializa prin recucerirea comerțului aflat în mâinile străinilor, prin 
îmbrățişarea industriei și sprijinirea meseriilor.“ Poporul trebuie 
îndemnat spre agoniseală și economisire materială, pentru a-l feri de 
datorii, care i-ar periclita proprietatea și independența. În sfătuirea 
poporenilor este “necesară existența foilor cu caracter local, ca astfel să se 
lățescă și generalizeze cât mai tare curentul național” (...).5% Dar rolul 
principal revine preoţilor şi dascălilor care vor arăta calea dreaptă de 
urmat și înlăturarea relelor ce stau în fața sătenilor “prin cuvântări 
ocasionale”,% Poporul trebuie convins de realitatea lozincii “a cui e 
pământul, a acelui e viitorul'*€ şi de pericolul ce îl pândeşte pierzându-l 

„Nu de puţine ori, în articole apărute în primul an se trage un 

i MU că le BRA Du ae reprezentau evreii - “filoxen 
asupra a 7 Pete a ae Patima burii eg Ba (N 
posesia unor întinse, e au corupându-i pe preoți reuşesc să intre în 
prafețe de pământ sau pădure. Comitat 


Ntarea 


61 m: 
Ibidem, nr.9 din 25 febr./9 mart 
i îi nr25 din 17720iun, 
„1: 4 Yerban, H. Rotche - Op, cit, 
R.O, 1, 1895, nr2 din 7/19 an e. 25% 
ara Ibidem, nr4 din 21 ian. 2 febr, 
= Ibidem, nr.3 14/26 ian, 
Ibidem, nr.4 din 21 ia,2 febr, 


40 


Hunedo 


ara “e plin şi el de jidanii, care mai ales cu Crâşmăritul fac mare 
„68 
Revista Orăştiei consideră că pentru a înlătu 
tiei preoților şi dascălilor sau a conflictului di 
corup! itatea sătească, este necesară reconsiderarea poziției lor în această 
CA at În satul românesc “preotul e silit în interesul familiei sale a 
fra în rând cu ceilalți țărani, ca să-şi câştige pânea de toate zilele”.* iar 
învățătorul care "e legat 9 ori 10 luni de sala școalei, nu poate fi nici 
plugar. nici arândător, nici Geniercient şi nici chiar ajutor de scriitor” în 
cancelarii..” Soarta şcolii şi bisericii e legată - cum se sublinia într-un 
articol - de poziţia ce vom ști asigura învățătorului ȘI preotului român şi 
de jertfele ce vom aduce în scopul acesta. 

Pornind de la aceste stări de lucruri, de la greutățile materiale ce 
stau în calea răspândirii culturii la sate, cu durere se reproşează celor din 
România liberă uşurinţa cu care cheltuiesc banii pentru luxul propriu şi 
indiferența faţă de ceea ce se întîmplă peste munți, în Transilvania.” 

Dar neavând cauţiunea depusă, Revista Orăştiei “nu poate da 
cetitorilor săi şi ştiri politice şi nu poate intra în discuția chestiilor. 
naţionale cu care publicul din patria noastră e atât de deprins încât nu să 
poate lipsi de ele, şi o foaie ce nu ia parte şi la aceste discuțiii, nu mai 
mulţumeşte pe cetitorii săi."”* Pentru a evita pierderea cititorilor, dar Şi 
pentru a putea intra în schimbul de idei şi pentru a putea deveni o 
publicație militantă a politicii naționale românești, la cererea Direcţiunii, 
Adunarea generală (a 5-a) a acţionarilor Institutului tipografic “Minerva”, 
ce are loc la 30 noiembrie 1895, se admite depunerea cauțiunii. In cadrul 
aceleiași adunări este aleasă şi noua Direcţiune pe 6 ani, în care alături de 
dr.Stefan Erdely, dr.S.Moldovan, Nicolae Ivan, A.Popovici-Bărcianu, 
intă şi loan Moța, ca secretar al Institutului. * : 

Astfel că, începând cu nr.45 (din 4/16 nov. 1895) Revista 
Orăştiei apare cu cauțiune, şi se va angaja deschis în dezbateri de natură 


Ai ceea apei ră ea 
Ibidem 
„Ibidem, nr.39 din 23 sept./5 oct, 
„Ibidem, nr.3 14/26 ian, 
i Ibidem, nr.6 din 4/16 febr. : i 
PN Ibidem; a se vedea şi articolul "O rugăminte" din R.O,, nr.20 din 13/25 mai 
„Ibidem, nr:9 din 25 febr./9 mart. 
idem, nr.43 din 21 oct/2 nov. 


ra posibilitatea 
nire aceștia şi 


41 


e > ce seria cu această ocazie: “Aceea ce am ținut Zăvori 
olitică, Iată ce $ a pentru nedreptățile ce vedem că zilnic ni Se fac i 
durere etala Revista Orăştiei va arăta fără teamă asu i 
ări ce se va face Românilor noștri.” To atun 
are un program politic deosebit, ej se i 


lui marelui şi singurul partid pe care 
LI) 


p ă 
inima noastră: 


vom mai ținea de azi înâ 
oricărei nedreptăți şi încăle a 
se subliniază că publicația nu 
tinea şi ea în marginile PrOBI amu vaita 
formează toţi românii din țările coroanei ungare. “irma ada, 

Din 1896 periodicul orăștian va apare cu su tit ul “Foaie politie; 
comitatensă”. Tot de acum intră în polemică cu Tribuna de la Sibiu 
situându-se pe poziția grupării Lucaciu, Brote ŞI a celorlalţi, Criticâng 
direct stările de lucruri din mişcarea naţională. N o 4 | 

Deși foaie politică, Revista Orăştiei continuă să se ocupe insista 
de problemele emancipării social-economice, culturale şi ŞColare a 
românilor, vizând însă consecvent şi de pe aceste poziţii, fie şi sub fome 
voalate, emanciparea politică a națiunii. 

Anul 1896 oferă gazetei suficiente prilejuri de a-şi demonstn 
poziția și de a-şi atinge menirea. Criza din Partidul Naţional se acutizeazi 
şi devine oficială în urma şedinţelor din 10 ianuarie şi 1-2 februarie 189, 
Conturarea definitivă a celor două tabere determină o împărțire şi a 
organelor de presă din Transilvania, din punct de vedere al atitudinilu |. 
față de acest conflict, după cum vom vedea mai departe. 

In acelaşi an se sărbătorea “Mileniul”, cei 1000 de ani de câni 
maghiarii au venit în Europa. Dată fiind criza din partid, dar și dn Și 
celelalte mișcări naţionale a popoarelor asuprite din Austro-Ungaria, 
atitudinea față de tot “tam-tam”'-ul oficialităților şi presei maghiare + 
rămas ceva izolat, la iniţiativa locală sau ocazională a unor lideri î 
acestor. mişcări, Guvemul de la Budapesta îşi continuă politica k 
Earl in de popoarele asuprite. În acest an este pusăin 

fe » legea de maghiarizare a numelor de localităţi. 

Revista Orăştiei va deveni, în acelaşi timp, ecoul discuţiilor dn 


Adunarea comitatului sau din forurile naţionale, ținându-şi cititorii Îi 


„Curent cu activitatea reprezentanţi i i âri si motivația să 
A, nților săi, cu noile hotă i motivaţia $ 
posibilul efect ale acestora, 4 Hatăriul i 


Având în vederea că veni 
legi și Îi aran: în Congregaţie s-au votat de-a lungul A 


42 


e, care multe au rămas necunoscute poporului romi f 


PT limba maghiară, se hotărăşte publicarea 
Mu noporal 4, de orice plugar înțeleasă.” Aceasta 

W d să greşească din neştiință. 

Țân Putem pune oare în legătură această sch 

IA ina tânărului redactor loan Moţa? Este greu să 


în această problemă. 


lor în ziar “4n limba 
Pentru a feri omul de 


imbare de ton şi cu 
Oferim un Tăspuns cerț 


4, loan Moţa - redactor la Revista Orăştiei, 


După cum menţionam, loan Moţa şi-a început activitatea 
gazetărească la Foaia Foporului, sub îndrumarea lui I.Russu-Șirianu, 
unde i-a cunoscut şi pe E.Brote, G.Bogdan-Duică, Gustav Augustini, pe 
T.L.Albini şi Septimiu Albini. Fireşte că pe unii i-a admirat, iar de alții îl 
lega la plecare o bună prietenie. Pe toți aceștia îi regăsim în tabăra ce-i 
făcea opoziție preşedintelui loan Raţiu. Plecarea lui Mota din Sibiu se 
produce la scurt timp după grațierea memorandiștilor. E foarte clar că nu 
venirea lui Moţa a dat orientarea gazetei. Grupul din jurul lui loan Mihu 
îşi avea propria atitudine față de stările de lucruri din Transilvania şi din 
mişcarea națională. După relatările privind primul an de apariție şi după 
cele ce le vom analiza, vom înțelege că Moţa a găsit aici un teren 
favorabil propriilor convingeri. 

Nu putem omite din analiza noastră nici faptul că dr.loan Mihu s- 
a retras din rândurile Comitetului executiv, după conferința națională din 
1892. EI s-a ataşat părerilor lui Aurel Mureşianu, directorul Gazetei 
Transilvaniei, fiind influențat în gestul său de intervenția lui Alexandru 
Mocioni şi de discuţiile aprinse ce au avut loc la această conferință. Mihu 
Tămâne însă în rândurile Partidului Naţional, solidar cu conducerea 
acestuia, mulțumindu-se cu un rol mai modest, în cadrul “cercului 
electoral” din Orăştie, 

Revista Orăştiei considera ca necesară adaptarea tacticii politice a 
p NR, la noile condiții, pentru transformarea partidului într-un instrument 
mai eficient al mişcării naționale. “Spre înaintarea noastră nu avem să 
îteptăm ajutor de la nimeni - se soria în paginile ei - ci noi, fraţi de un 


ipn:are mara e RIGA m 


: ie, nr.45 din 4/16 nov. 
idem, 1], 1896, nr.5 din 27 ian./3 febr. 
43 


umăr la umăr, întru întruparea dorului nostru” 78 


A unem ă părti ri i Ce 
sânge, ii sila conciliere între cele două părți rivale din conducerea PN 
era un âp 


coul eve dp pci Sita piste 
Ea se face € Je” - cum se sublinia după întâlnirea din ianuarie 189 | 
vorbim despre e e 


Sibiu.” Această idee se înscrie pe linia propovăduită cu insistenj 
Ti ou mult timp înainte. “Sunt convins i spunea el Cu ocazia Ung 
adunări a Reuniunii femeilor române - ti dacă noi cu toții Vom fi gata, 
da mâna pe toate terenele vieții româneşti, se va dovedi că noi, chiar 


situația dificilă în care ne 


putere lumească să ne poată Opr : ceas 
nobilelor ideale, ce fiecare român cultivat le păstrează în pieptul său» 


Dată fiind poziţia de președinte a lui loan Raţiu, marile zip 


româneşti din Ardeal, fie din ascultare, fie din respect au închis pagini | 


lor pentru opozanți acestuia. Revista (răştiei, având în vedere pozița 


oarecum independentă a grupului de fondatori, îşi pune paginile sale) 
dispoziția grupului Vasile Lucaciu, Alexandru Fodor, D.Popoviui 
Bărcianu, George Tripon, Nicolae Cristea, Demetriu Comşa. Ei publică | 
Orăştie scrisoavea-protest după întrunirea din 10-11 ianuarie a. 
Comitetului național. În acelaşi număr 2, din 1896 este publicată șia 
scrisoare a lui I.Russu-Șirianu, care împreună cu G.Bogdan-Duică și! 
apelând acum k/ 
“imparțialitatea” Revistei “într-o afacere, care nu mai este a mea 
personală, - scria cel dintâi - ci priveşte întreaga noastră politică.” În. 


TIL.Albini au tăcut până la acea adunare, 


această scrisoare I.Russu-Șirianu rememorează începutul crizei de li 
Tribuna şi măsurile autoritare ale preşedintelui, propunând într-un Îl 


în contradicție cu toți întemeietorii şi redactorii vechi ai acestui ziar, 
Redacţia își permite să tragă concluzia că “așa nunili 
conventicul din Braşov inițiat de rebeli n-a fost şi nu e deloc o faptă ce 


pcit,, p.X. 
897, nr.39 din 20 sept/ 2 oct, 


895, nr.48 din 25 nov, 
5, 7 dec, 
1,1896, nr2 din Gian, 


nimentelor de care “cu multă părere de rău, trebue, | 


Ăk) 


ȚAR paz) Șin | 
aflăm, dispunem de atâtea forțe, încât nu cu | 
ă opri în sborul nostru îndreptat spre realizare, | 


publicului cititor să tragă concluziile, cumpănind şi faptele relatate det. 
„Du doar după “cele ce i se spun în Tribuna, pe care dl.Raţiu o scoate a 


să papi, Spre rușine celor ce au luat parte, (...) ci tocmai le face cihsk | 


andu-i ca pe oameni cu adevărată durere de ini 

cur ui plc i a Fe aei 
„0/22 decembrie 1895, au participat la conferința confidențială: Vasile 
Mangra (Arad), dr.Nicolae Maieru (Sălişte), dr.Silviu Moldovan, rate 
Popoviei-Bărcian, loan Moţa (Orăştie), dr.Eugen Lemenyi, dr.D.Pop 
dr.losif Blaga şi Vasile Goldiş (Braşov), 1.Russu-Șirianu, Gh.Bogdan- 
Duică şi T.L.Albini (Sibiu), luliu Vlăduț (Turda), dr.loan Radu (Brad) 
sidor Blaga (Lancrăm) şi alții. Sunt adoptate cu această ocazie patru 
rezoluţii: prima prevedea susținerea și mai departe a programului PNR 
(respingându-se ca neoportună o propunere care cerea reorganizarea 
partidului pe baze no); a doua îi cerea lui L.Raţiu să renunţe la acțiunea 
intreprinsă la Institutul Tipografic, iar “pe viitor să evite orice acțiune care 
poate avea efect, voluntar sau involuntar, o sciziune între conducători şi în 
partidul însuşi”; a treia reclama independența de redactare a celor două 
ziare, Tribuna şi Foaia Foporului, iar a patra arată că se vor mai ține, 
pentru clarificare, adunări asemănătoare în Sibiu, Braşov, Turda, Orăştie 
şi alte oraşe. 

In 24 ianuarie 1896 are loc un nou “conventicul” la Orăştie, unde 
au fost convocate vreo 70 de persoane. Critica Tribunei se îndreaptă mai 
ales spre A.Popovici-Bărcian, pe care îl arăta de rudă cu Brote. La această 
întâlnire participă şi V.Mangra."* Cu această ocazie avându-se în vedere 
că era zi de târg s-au tipărit pentru a fi împrăștiate și “fluturași”, în care 
scria: “Cetăţeni! Voi, cari vă inspirați din cercurile largi ale poporului, 
voi, care pricepeți lupta pentru idealele naţionale, pe care bătrânii nu 5 
mai înțeleg, la voi apelăm (...)' De altfel la scurt timp va apare broşura 
lui G.Bogdan-Duică “Partea mea de vină în criza Tribunei” sau LSlavici 
Tribuna şi"tribuniştii”, tipărite nu întîmplător la Institutul tipografie 
"Minerva" din Orăştie, Odată ruptă tăcerea I.Russu-Șirianu devine foarte 
agresiv, anunțând public după compromisul din 1-2 februarie când s-a 


Tei ie căi ai tell ii 
- Ibidem 
i Ibidem 
s SUR Fugen Brote 1850-1912, Bucureşti, 1974, p.121 
E Ma Procesul verbal în Tribuna, XIII, 1896, nr.2 din 4/16 ian. 
idem, nr.14 din 19/31 ian. 
45 


“a foile de unde Si dr.Raţiu I-O SCOS CU poliţia 
: că eu n-am să mai reintru !” ee 

unde - seria d ie Atel îşi va găsi şi E.Brote loc pentru, 
Sisu ata ce i se aduc, căci Dupa, FESPinge publicare 
ra în neq, din 189, Revista Srăştiei sunt publicate două 
ii ale acestuia, una preluată după Voința Naţională din București, În 
aceasta din urmă îl acuză pe dr.Raţiu, că s-a apropiat prea mult de 
conservatorii din Regat, exemplificând cu bunele relaţii întreținute qy 
Take lonescu și cu articolele din presa conservatoare atât de favorabil, 
deşi “este un adevăr recunoscul de toţi că criza, RU Veta de desa, 
paralizează pentru moment partidul naţional-român. Brote răspunde 
astfel acuzațiilor aduse lui despre cârdăşia sa cu Partidul Naţional Libera] 

din Regat. 

Acelaşi număr al gazetei are şi un Adaus, ce cuprinde “Lămurii 
privitor la neînțelegerile din Sibiu”. Sub semnătura lui Vasile Mangra 
este publicat un articol lămuritor la problema Institutului tipografic și a 
celor două ziare editate de Institut. În Adaus mai sunt publicate două 
scrisori ale lui Vasile Lucaciu - una către președintele Raţiu, cea de-a 
doua către redacţia TriPunei, care îl atacase sistematic pe Lucaciu şi care 
îi refuzase dreptul la replică. Revista Orăștiei își motivează gestul astfel; 
“o facem, căci prea e batjocură ce Tribuna cea nouă face cu bărbaţi ca d- 
nii dr. Lucaciu, E.Brote şi alții, respingându-le mereu scrisorile ce le 
trimit, numai pentru că sub propria iscălitură, spun adevăruri ce celor de 
la TriPuna nu le plac" 

Pi ap scrisoarea sa către loan Raţiu, Lucaciu face distincție între 
Matea. nnliiaai p Si ce le-ai făcut şi continuezi a le face On.D-ta, 
capitală -a redacţiei ia nostru naţional, tai ales în PM ANI 
Lucaciu nu are obiecție dai aril E, 218 ea ri 
dar în cea de a doua le a e Me ini Col SRI ș 
măsuriele, fără a consulta Comit îl motul atoritie A 440 


„. consulta Comitetul. E] îi cere lui Raţiu să convoace d 
urgență membrii Comitetului în şedinţă publică, Ceea ce se şi întâmplă la 


hotărât rechemarea lui 


i. Au, nr.9. 13/25 ian. 
RO Il 1896, nr.6 din 3/15 febi 
„Ibidem, nr-4 din 20 ian. febr 


46 


ruarie 1896. Vor mai apărea pe parcursul anului şi alte numere 
de Adaus (nr.6, nr.1). a 
Această atitudine a kevistei Drăştiei nu avea cum să-i fie pe plac 
-edacţiei de la Tribuna. Astfel, că cele două publicaţii intră în polemică, 
publicaţia orăştiană este mai temperată. AR articolul Necuvincizasa din 
ar8/1896, îi răspunde ziarului sibian care de-acum scrie în aşa chip, că-i 
roșeşte obrazul vazând să într-adevăr e foaie românește scrisă aceea pe 
care o al înaintea ochilor E ititorul ar trebui să fie surprins că “articli atât 
de aspri, necruțători și nedrepți despre unguri” nu au seriei une sasi 
“despre întemeietorii el, despre propriul său trecut (...) şi despre noi cei de 
ja Rovista Drăştiei fiindcă ținem încă la aceia cari pe ea au fondat-o şi au 
inăltat-o așa de sus precum era mai până ieri!” Evitând violenţa de 
limbaj în acastă polemică Revista consideră ieșirile Trikunei “isbucniri 
neputincioase şi ordinare cărora se stă de vorbă și cari se publică numai 
dintr-o foaie ce nu se mai cinstește nici pe sine nici pe cetitorii săi”? 
Deşi intrați de acum în opoziție cu grupul Raţiu, totuşi orăștienii 
protestează împotriva pedepsirii de către autorități a celor 7 semnatari ai 
Manifestului din februarie 1896, considerând aceasta “o nouă șicană ce se 


face unor cetățeni, frați ai noştri”, văzând în ea “o nedreptate făcută unui 
35 94 


popor”. 


1-2 feb 
însoțite 


Atunci când începe atacul grupării Raţiu, după dezvăluirile lui 
A C.Popovici,S împotriva lui E.Brote, Revista Drăştiei îi dă acestuia din 
urmă posibilitatea să răspundă acuzelor; singura care face acest gest” 
lăsându-i “putinţa de a zice şi D-sa un cuvânt în chestia ce atât de aproape 
il priveşte rămânând, fireşte, autorului ei toată răspunderea pentru 
dânsa” Tribuna nu iartă însă acest lucru, atacând-o pentru faptul că ar fi 


pita CA: Moni meitinac AS Bea 
LITE 
„Ibidem, nr.6 din 3/15 febr. 
„Ibidem, nr.4 20 ian./1 febr. 
„Ibidem, nr.8 din 17/29 febr. 
ii idem iai 
n.) Eugen Brote (1850-1812), Bucureşti, 1974. p.124-125: A.C.Popoviei pi 
ki: i articole face dezvăluiri asupra unor intenţii, mai mult sau mai puţin pă 
îi tul - ŞI partizanilor săi, de a edita un ziar şi, printre altele că împreună cu 
“A AL taba un partid pro-guvernamental ş.a. 
"i d | 8%, nr.9 din 24 febr./7 mart. 

; L.Boia, Eugen Brote., p.128 

47 


atita ati Bote” şi i ral A “trădătorilor de 
cei de la Revista, “slujitoare a trăt ce i tii ile lui 
Totuși, Revista nu împărtăşeşte părerile lui E.Brote, Situându, 
pe alte poziții care însemnau u cum scria în nr.16, (28 martie 1895). 
“ântoarcerea ile de că a diiirate şi nefacerea mai depane , 
ilor cu dânsul la un loc. 
era eși jigniţi şi redactorii orăştieni, alături de Mangra și Lucaciu, și 
nu vor apela la atacuri violente, “de dragul la de Sal e avem atâta lg, 
înăduşim încă în noi isbucnirea la care am fi indreptățiți, in Urma aceşij 
atac păcătos asupra numelui nostru bun și al domnilor înşiraţi maj SU 
(întreaga arupare opozantă - peste 20), cu cari noi am mers în crisă.” 

Paginile gazetei vor găzdui printre altele şi o dare de seamă alu 
V.Mangra, cel ce a condus “comiterul substitut”, intitulată “Panigj 
naţicnal de la întemnițarea până la grațierea Comitetului.” Rândurile II) 
Mangra, care nu avea “pretenţia de a fi socotit între conducătorii politici 
erau considerate de redacţie “ca un răspuns și lămurire celor ce îl atacă i 
clevetesc şi pe Sfinția Sa”, scrise “obiectiv şi calm”.!! 

Publicând o scrisoare de răspuns a lui V.Lucaciu, acuzat d 
participare la serbările “mileniului maghiar”, Revista Orăştiei îşi începe 
atacul împotriva lui loan Raţiu, publicând un articol apărut în Gazeta din 
Bucureşti. Potrivit acestui articol vina cea mare în criză revine lui Rațiu, 
care s-a lăsat influențat de anturaj, 

Urmărind numerele din Rey, 


aceasta îl susține din toate punctele de vedere pe dr. V.Lucaciu, Mai mult 
putem afirma că publicân, 


DI SAITUg, Gă d în mai multe numere sorisori de adeziunt, 
dezmințiri, încurajări 


Dean 


intelectualitatea satelor SA eee 
: „redacția dor inii d 
personalitate cu ha doreşte construirea imag 


Raţiu, Mare popularitate, în opoziție cu preşedintele PNR - loa 


Totuşi it a i 4 
ee ă eg scrisorile deschise sau articolele semnate 4 


Bra sau de ceilalți, putem observa că în general ele sun! 


a 0 
4 Adaus la R.O nr. 11/] ] 

ho us le :1r.11/1896 din 9/21 
Vezi Tribuna pentru această Pele 


| p RO. 11, 1896, nr.12 din 16/28 mart, 
1 Ibidem, nr.14 din 30 mart] | apr, 


48 


istă, lesne se poate surprinde dă | 


semnate de un număr mare de poporeni, în frunte vu 


ri de disculpare în cazul “crizei Tritunei”. Din cele scrise de 
se surprinde i ii de dorinței sale de împăciuire 
urgându-se chiar la compromis, acuzând însă Tribuna Inrpie 
1ec dinea ei ce împiedică aceasta. Se poate constata că așa numita GHiză a 
ai un conflict între generații, ziarul sibian acreditând ideea că 
sii ar dori să-i ia locul bătrânului președinte. 
Lui Tribuna încearcă o dublă lovitură, atât asupra opoziției, cât şi a 
Revistei Orăştiei, printr-un articol-interogație în problema fondului adunat 
pentru ridicarea unei statui a lui Avram lancu. Acest fond, deschis la 
inițiativa lui N.Lăzărescu economist în Șiria, “a fost administrat de 
7L.Albini, iar pe perioada cât acesta a fost închis, locul său a fost ținut de 
Joan Moţa, unul dintre stâlpii redacției orăştiene. Problema, în felul în 
care a fost pusă de Tribuna, lăsa un semn de întrebare asupra celor doi. 
Autorităţile maghiare, urmărind confiscarea acestui fond, i-a anchetat în 
repetate rânduri pe cei doi. Ei au fost şi condamnați, Moța la 3 zile, Albini 
la 5 zile închisoare. In proces au fost apărați de Amos Frâncu. loan 
Moţa a fost anchetat şi după ce se mutase la Orăştie. Acuzaţi direct sau 
mai subtil de Tribuna în câteva rânduri de “rătăcirea”, fondului se 
încearcă discreditarea celor doi, şi prin loan Moţa, era atacată Revista 
Orăștiei. Redactorul ziarului orăştian oferă în repetate rânduri lămuriri 
publice în paginile acestuia. Totuşi, preluând informaţiile 7ribunei, 
unele ziare îi dau acestei chestiuni o altă înțelegere, voit sau involuntar. 
Aşa de exemplu a fost cazul ziarelor Vulturul (Oradea Mare), Aolozsvar 
(Cluj), - articolul din Kolozsvar este semnat de renegatul Gergely 
Moldovan! - şi Szaszvaros. (Orăştie), care îl acuză pe loan Moţa şi 
TL.Albini că au “mâncat” fondul, te 
Soarta fondului va fi lămurită, însă, de o scrisoare, publicată şi în 
Revista Orăştiei, datată 25 decembrie 1897 - prin care se făcea cunoscut 
opiniei publice că banii fuseseră depuși de loan Slavici la I.Pr:Dimitrescu 
senator şi I.G.Bibicescu directorul Băncii Naţionale a României. 


încercă 
Lucaciu, 


103 

a dim nr.32 din 3/15 aug, 

st up Poporului, II, 1894, nr.11 8 apr./27 mart. 
is Pldem, III, 1895, nr.29 din 16/28 iul. 


w Os 1896, nr36 din 31 aug/12 sept. 11, 1897, ne 12 din 15727 mart 
i KOlOSVar, 1897, nr.60 


0.1, 1897, nr.12 15/27 mart 
49 


i ousateziţiă Tyibunei Poporului, la Arad, rolul Revis 
Odată cu rul dintre . cele două grupări scade. Ziaruj arăde, 
A de luptă a grupării tinere. La naşterea acestuj nou 
ue o importantă contribuție. Primele numere ay fos 
pografia “Minerva , pentru ca apoi, de aici, să fe 
şină din tipografia de la Arad, prin intermediu] lu 


Orăştiei. în confli 
devine de acum & 
ziar, orăştienii îşi ad 
tipărite la Orăştie, în ti 
achiziționată prima Bg 


y + 0 
A Popovici-Băroian. a i e oc zaabă Ă 
p Noua gazetă creează probleme nu doar 7ribunei din Sibiu, cj i 


Dreptății,» căreia îi amenință atât a uta cât Cea, Social 
prin. atragerea abonaților ei tradiționali Pl obtt Alai Atat oa ui atele Vestice, 
Gazeta sibiană abordează pe parcursul primului an teme referitoare la; 
izbucnirea crizei şi antecedentele ei; necesitatea reorganizării partiduluj 
imperativul refacerii rândurilor și unității PNR; etc. 

Fără a forța nota, încheiată fiind polemica cu 7ribwna, gruparea 
din jurul gazetei orăştiene mai punctează doar abaterile de la conduita 
națională a unuia sau altuia dintre personajele politice importante sau mal 
: puţin importante ori a intelectualilor din zonă. Totuşi, redactorii Orăștieni 
continuă să nu fie de acord cu modul în care loan Raţiu îşi exercită 
prerogativele funcției sale. Astfel, când în toamna anului 1896. se 
pregăteau alegeri dietale, preşedintele partidului convoacă la o 
“consfătuire confidențială în afaceri electorale” o serie de fruntași, 
Articolul “Distrugerea P.N.R”, apărut în Revista, sancţionează prompt 
selecția făcută de Raţiu: “invitații s-au emis vreo 50, căci atâţi fruntaşi 
crede dl.Raţiu că există între români.” Datorită faptului că au fost omişi 
SEI Care se grupaseră la Arad în jurul Tyibunei Poporului, semnatari 
acestor rânduri îl acuză pe bătrânul conducător, că tocmai el, în calitate de 
preşedinte al Partidului “a călcat în picioare spiritul de care au fost 
conduse conferințele naționale cari tocmai în afaceri electorale au institui! 


109 

“ji RO. IV, 1898, nr.1 din 1/13 ian, 
Dreptatea apărea la L 

pu național, Între re 
“Ciorogaru, Din. pp 'evistelor si ai a 

= la tă iul '€Vistelor şi ziarelor de la noi. “Speranţia” (1869) 


arii at? Se hotărăşte convocarea unei conferini 
residen dar rămâne fără rezultate. 

care are lea eveniment care a reținut insistent atenția 
A fost serbările Mileniului. În condiţiile în ca 
asupră sie activitatea PNR, nu exista o linie de con 
ce imobi ei mișcări naționale față de aceste serbări, atitudinea 
pi Ar A îmbrăcat diverse forme, înregistrând diferite intensități, de 
ro 


un nivel la altul al societății româneşti din Ardeal, sau de la o regiune la 


țe electorale 


Revistei Orăştiei 
re, datorită crizei 
duită generală, la 


la 


A, E Pa « 7 i 1 ji i 
all Revista Srăștiei a tost una dintre publicaţiile cele mai vehemente 


care s-au ridicat împotriva “Mileniului”. C ampania declanșată urmărea în 
primul rând demonstrarea inexistenţei legăturii poporului român cu 
această aniversare; de asemenea se urmărea convingerea populației 
românești de a nu participa în nici un fel la manifestările organizate cu 
această ocazie. Prin articole repetate se încerca evidențierea tabloului real, 
alt de sumbru al sărăciei, în contrast cu fastul în care urmau să se 
desfăşoare aceste festivități. Nu de puţine ori sunt citate sau reproduse 
articole întregi din ziare maghiare, care condamnă inițiativa guvernanților 
de la Budapesta sau atitudini ale unor persoane ori comunități maghiare 
din Ardeal împotriva acestui eveniment. 

Sub titlul “Album de milleniu!”, redacția solicită ajutor pentru 
materializarea unei inițiative, venite din România, pentru întocmirea unui 
album cu “câte procese de presă ori pentru ațâțare s-au petrecut, câți 
osândiți au fost, cine şi la câtă vreme? Ce şcoale ori societăți de ale 
noastre şi cum au fost prigonite ori desființate? Şi tot felul de nedreptăți 
mai însemnate naționale"! Aceste date, pe care Revista Orăştiei le 
solicită, pentru întocmirea unei lucrări, urmau să fie publicate şi în 
paginile celorlalte gazete românești. 

In paginile gazetei au fost denunțate presiunile făcute asupra 
uneţionarilor de stat ori comitatensi români “să se declare mulțumiți cu 
Stările de lucruri de azi, să se alăture la serbările de mileniu, să protesteze, 
Sonia celor ce-şi ridică vocea împotriva acestor serbări, şi să ieie 


Ra ua a 2 RER 


ay OZan: N.Cordoş - Din frământările Partidului Naţional Român ete, i 
197) 997, în AIIA-C), XV, 1972, p.296. (mai departe L.Botezan, N.Cordoş în AIA-U), 


Uli 


RO, 1,1896, nr41 âin 5/17 det. 
5] 


: „aicea lor pentru a împiedica pe Roma.: 
hotărârea de â folosi totă Întis c., A va fi slab de a. şi va 
Ja lucrările contra mil Ar ini “să mai poarte numele falnic de ei 
fața acestor sită i cinstei noastre a tuturor, acela de huiduire ( 
idă fruntașilor din ĂNORIRIE e cală românești, din 
i outetiai. îşi informe cititorii despre atitudi 
Ag, AT e ua comitatensă, faţă de aceste sata al 
ie ti Francisc Hossu-Longin care se opune tinerii unei Şedințe 
El Congregaţie, dat fiind faptul 8 DEA, gevârai toare A acesti 
comitat îl formează românii, că "nici chiar maghiarii de aici şi din ale 
părți ale țării nu se însuflețesc toți din aceste serbări”. El afirmă că “e fani 
afară de toată îndoiala, că serbările milenare nu sunt decât însceniri 
maghiare, de care noi românii pentru foarte multe cuvinte nu ne putem 
însufleţi”.! i : 

Redacţia orăştiană publică o serie de corespondențe. despre 
iniţiative anti-milleniu, ale românilor de peste Carpaţi, care prin acțiuni 
lor de protest, vor să fie alături de românii ardeleni, cerându-le “să nu mai 
participe în nici o formă la sărbătoarea mileniului maghiar." Sunt 
publicate, de asemenea, începând cu nr.14, din 30 martie/1 aprilei 1896,0 
suită de proteste din 23 de localităţi ale județului Hunedoara. Tonul îl dau 
localităţile: Vinerea (unde îşi avea reşedinţa dr.I. Mihu) şi Orăştie, Cel 
mai multe proteste sunt reproduse cu lista semnatarilor acestora. 

Fruntașii din jurul acestei foi, la fel ca şi celelalte gazete din 
Ardeal (Tribuna şi Gazeta Transilvaniei), cere românilor să nu particip 
la slujba bisericească din 10 mai şi să nu-şi lase copii la şcoală în 17 mai, 
date la care guvemul a ordonat “slujbe dumnezeieşti de mulțămită pentu 
ieri pi de ani de când ei, Ungurii, au descălicat aich 
iure Aa ii să i abțină, în acele zile de a merge la it 

e ii ta pu e silit să asculte poruncile primite . 

Va fi ilustrat din plin modul în care acest apela fost 


“Pentru a da p 


2 
IA ui 
Ibidem, nr.14 din 30 mart/1 
ji Ibidem, n-15 6/18 apr. a 
"a 
ii di nr.12 din 16/28 mart, 
„Adunarea Ligii culturale la lași, în R.O,, II, 1896, nr.16 din 13/25 apr. 


s2 


uit de poporeni. Cel dintâi număr apărut după duminica, de 10 mai 
însuș de numeroase corespondențe din diferite puncte ale județului IL 
pini se vor dovedi neiertători cu cei ce s-au lăsat seiful 4 
pat de sirenă” al oficialilor, participând la serbările organizate n 
altei. trădarea acestora fiind asemuită pe alocuri cu trădarea lui Isus 
care [uda. Cuvintele cu care sunt catalogați cei picați în ispită sunt 
e. 
foarte Dale clubului politic român din Orăștie a fost în acele zile 
În răspunsul dat clubului maghiar referitor la serbările 


tranșantă. aștie, îşi motivează atitudi 
te în Orăştie, îşi motivează atitudinea în cinci puncte: 
reprezentanța comunală nu este bine să se amestece în lucruri și discuţii 


politice; programul stabilit de guvem nu implică decât municipiile 
comitatense; prin urmare comunele şi oraşele nu aranjează asemenea 
serbări; iar sarcinile ce şi le-ar asuma pentru acest eveniment ar fi greu de 
suportat; propunerea făcută vine în contradicție cu legea şi cu 
posibilitățile materiale. Semnatarii acestui răspuns au fost dr. 1.Mihu, în 
calitate de preşedinte al clubului şi Laurian Bercianu, secretar." Totuşi 
reprezentanța oraşului se va întruni în şedinţă festivă, cu două discursuri 
“patetice” unul în limba maghiară şi altul în germană. Reprezentanții 
românilor s-au abținut de la participarea la această şedinţă.” 

Concomitent cu acestea, în campania sa împotriva Mileniului, 
redacţia orăştiană dezvăluie valoarea mare a cheltuielilor pe care le-a 
făcut guvernul maghiar, arătând că toate acestea se răsfrâng asupra 
cetățenilor nemaghiari. Consideră sărbătoarea - pentru care guvernul 
făcuse un împrumut de 300 milioane florini - ca fiind o “rispă 
descreerată”.!2*  Reproducând articole din ziarele opoziției politice 
maghiare, redacția încearcă să demonstreze opiniei publice, că cei ce vor 
avea de câştigat de pe urma serbărilor aranjate, vor fi numai comercianții 
şi proprietarii jidani, care “vor băga întreg folosul din ea in buzunarul 
br”, în timp ce “omul cinstit se tăvăleşte strâns de foame, ghemuit de îng 
în zdrențe de cerşitori”, 123 


SERICE gti il ta uri a nb ul 


9 n 
A ral nr.17 din 20 apr./2 mai 
ni idem, nr.19 din 4/16 mai 
ln idem 
în mii nr.22 din 25 mai/6 iun. 
idem, nr.2 din 6/18 ian. 
53 


Je, cât şi prin intervenţia directă, redactorii 


îi ico SNA cae: ag diete Ele ăi el 

„Atat i up _ determină pe tinerii români din ținut şa ej 
_ în primul isi A le organizate la Budapesta, unde fuseseră invitaţi e 
participe la Sero y 


: iluşerilor. „fii fă 
sul joc al căluşe ista Orăștiei şi-a înd isi 
frumo i campania Sa, Revista Orăștiei Ş eplinit Misiunea ce 


icărei publicaţii cu adevărat românești din Ardeal - în absen, 
ip pă de coordonare sau inițiative ale conducerii PNR - reducă 
or m - a i ă i | S0ă4.. 
din “importanța serbărilor, scoțând la iveală mai mult umbrele şi SCădei, 


fireşti ale fieştecărei . zile, decât măreuia  fudulă a diferitele 
1 x 


aaa problemele ce se ivesc în fața naționalităților sunt tot maj | 
numeroase. Legea din 1893, prin care se încerca deschiderea Posibilităţi 
de amestec a statului în politica şcolară a naționalităților, ÎNCepe ai 
înmulți roadele, după cinci ani de la intrarea ei în vigoare. Acum devenea 
operantă o prevedere a acesteia, potrivit căreia la implinirea a Cinci ani d; 
stagiu la aceeaşi școală, salariul dascălului - 300 florini - ŞI aşa greu d 
suportat de către comunitățile sătești, urma să crească cu 50 fl. De aici 
nasc o serie de conflicte între comunități şi învățători. Paginile ziarului st 
fac ecoul ambelor părți, încercând însă să-i convingă că neînțelegerile nu 
fac altceva decât să dea satisfacție guvernanților. Dorința “veche, tăinuiti 
şi nu prea şi scârbos de lacomă a miniştrilor maghiari” este aceea de“ 
pune mâna pe şcoalele noastre, luându-le de la noi, vârând în ele dascăli 
maghiari ori maghiaroni spre a învenina cu limba de viperă. sufletele 
fragede ale fiilor noştri, spre a-i ungurisa cu încetul”. Foaia face apel ca 
ambele părți - şi sătenii şi dascălii - să deie dovezi de mărire, de mândrt 
Şi iubire pentru şcoala şi națiunea” română, 126 
FT Mare nemulțumire au produs în rândurile populației românei 
A Hotărâri ale Congregaţiei comitatului Hunedoara: 1) comunele si 
Îngrijească de repararea școlilor de stat, (deși legea şcolară, $ 42, preserit 
N rie ele d cazul (Rea se ocupă doar de şcolile el 
DP a ui la cererea comitatului Zempelen, pan 
romanilor din All ua greco-catolice cu limbă „maghiară, Frun . 
ează un apel la toate localitățile hunedorene 


124 n 
Ibidem, nr.14 30 mart,/ 
i 1. Moţa - op, cit, p.18 


! anu -/.N. Roman, în Almanahul presei, p.127, 


11 apr, 


eze pe toate căile la cele două hotărâri. Pro 


st 
rote cției pentru a fi publicate. În acest ape 


omâ pi e îl izipată Piz 
"oporului ici-colea slăbiciunea conducătorilor săi, 


gendermeriei, siluirea dregătorilor unguri Şi Vinarsul unguresc” 127 

Nu cu mult timp inainte aceiaşi fruntași ai românilor înaintaseră o 
Apelație-Frotest la guvern, în urma hotărârii Congregației de a face un 
imprumut de 180.000 A. pentru şcolile de stat maghiare, care “nu au de 
scop lățirea culturii, ci maghiarisarea, adecă tendența de a ne falsifica 
copiii”. Intr-un comitat populat In aşa măsură de români, faptul că din 
şcolile de stat “eschisă-i cu totul limba românească Şi propunerea 
religiunii este cu totul neîngrijită” înseamnă câ statul “calcă în picioare 
propria-i lege şi nesocotind principiile pedagogiei zădărniceşte chiar şi 
răspândirea culturii”. Erau încălcate $.58, art. XXXVIIL/1868 şi $.17, art, 
XLIV/1868.1% 

În paginile Revistei îşi vor găsi loc dezbaterile din Congresul 
național bisericesc (greco-ortodox) sau atitudinile diferitelor personalități, 
comunități sau gazete în problema ajutoarelor de stat pentru precți, 
considerat “calul troian, prin care inamicii încearcă să intre în cetate, în 
neatârnarea bisericii, prin chiar oamenii noştri”, 2? 

Mult succes a avut şi campania deschisă de Revista Orăştiei, 
împotriva căsătoriei civile, a cărei introducere a fost înțeleasă ca o nouă 
verigă în lanţul maghiarizării naționalităților din Ungaria. Ea îndeamnă 
poporul “să nu dee acestei înfățişări nici o formă de sărbătoare, ci să 
meargă îmbrăcați simplu, lipsiţi de orice podoabe şi fără nici un alaiu” 
atunci când încheie contractul căsătoriei". Mare vâlvă a făcut articolul 
A podoabe fără alai”, scris de 1.Moţa şi preluat de mai multe foi din 

eal, 
„__ Atitudinea redactorilor foii era deosebit de agresivă, făcând nu de 
Puține ori dintr-un incident, o mare problemă, angajându-i de multe ori și 


127 R (9) 
na ed i Ai din 10/22 mai 
19 pis DE-14 din 29 mart/10 apr. 
N idem, nr.4 din 18/30 ian. 
in Ibidem, nr.43 din 18/30 oct. 
idem, 1, 1895, nr.47 din 18/30 nov. 
55 


românilor în Congregație să ia atitudine. Aşa a foşt 
darmii au confiscat românilor, în zi de Sărbătoare 
„697 veardele tricolore, sau cel privind pătrunderea Primarulyj h 

panglicile ȘI CO darmii în Sinodul protopresbiterial greco-ortodoy d 

notarului, cu Jan problemele şcolare ale comunității. ș 


iscutau = 
Hondol unde se di : Orăștiei 3 
N e sunt articolele prin care Revista Orăştiei incearcă şi 


convingă populația românească, cât de i di ial românești 
şi cât de benefice pot fi împrumuturile e la a . a, pen i ambele păi 
Este subliniat rolul nefast al băncilor maghiare. ste citat chiar un articgj 
din ziarul K-losvăr, care continea un indemn PENN populația maghiari 
Se scria printre altele că “un mijloc de întrebuința £ ie folosul 
maghiarismului printre români ar fi acela, ca, cu bani ieftini Să-i ajutăm 
[s:a.] în lipsele lor economice. În scopul acesta locuitorii maghiari qi 
fiecărui ținut, să întemeieze după putință Casse de păstrare ori însoțiri de 
împrumut”. Scopul urmărit era acela de a-i scoate pe români de sub 
înrâurirea băncilor româneşti.” 

Spre deosebire de băncile străine care urmăresc a “Tobi 
materialicește” poporul, cele româneşti atunci când “le rămân prisosuri 
frumoase” împart bani școlilor, instituţiilor sau societăților românești.” 
Mai mult, băncile românești: adună şi statornicesc în orașe un număr din 
zi în zi mai frumos de tineri români, cărora le dau putinţa a întemeia şi 
creşte familii române, (...) scurt ele întăresc românismul în orașe, un lucru 
de care atât de mare lipsă avem” 1% 

Băncile românești trebuie să ferească poporul de datorii, de pt 


cărora “să ă te iri 4 pică 
eatârător, averea Ă i rde de ce are mai mare lipsă pentru a putea fi 
i ina MAL. sl ia Progresul economic al conaţionalilor nu se 
materiale dl pie gazetei cuprind sfaturi, îndemnuri sau ample 

întinsul a trei Aiptaie ocupaţii ce ar putea fi îmbrățişate de români. Pe 
numere, sub titlul “/svoare de venit pentru învăţători, k 


reprezentanții ro 
fe la Leşaie, când jan 


132 . 

Ibidem, nr.31 din 29 iul,/10 a 
ini ra a 1897, nr.8 din 157% febr. 
i plm. » 1896, nr.26 din 22 iun./4 iul. 


56 


icarea pomiculturii ivâ i 
opune acestora practicarea p » Motivând-o şi completând-o cu 


evuri practice. i 
sfaturi sp pare că ceea ce se considera cel mai eficie 


icarea negoțului. Cel care se dovedește cel mai convi si > 
eră piei aia El prezintă în cadrul unei aducă supa 
ti de Despărțământul LX al Astrei, un mateial în acest sens, publicat 
CUB apoi şi în ziar: "Imbrățişaţi negoțul”. Acesta aprecia că deși negoțul 
paz n “cel mai mănos” domeniu, este “atât de puţin îmbrățișat de 
porcii nostru, că trebuie să ne cuprindă mâchnirea” !* Autorul face 

în a fi mai convingător o paralelă între venitul ce-l dă agricultura şi 
avantajele negoțului. Beneficiul este ma! mare de câteva ori în cazul 
comerțului, socotind la acelaşi capital. În cazul agricultorilor, o parte din 
venit se cheltuie pe produse de negoț. “* De altfel ideea Superiorității 
practicării negoțului reapare şi într-un alt articol “Ce cariere ne stau nouă 
deschise? ”. Autorul - îl bănuim tot pe Moţa, după stil - consideră că cel 
puţin pentru momentul respectiv slujbele de la poştă, la căile ferate, cele 
de notar, solgăbirău, silvicultor, ş.a., pentru români sunt mai 
“nişte locuri de osândă, în care sunt umiliţi, înjosiţi și disprețuiţi”. * 

Un alt moment important în activitatea Revistei Orăştiei. şi, 
implicit, în viața grupării de intelectuali din jurul său, l-a reprezentat 
campania declanşată împotriva legii de maghiarizare a numelor de 
localități. Această campanie, purtată nu doar în presă ci şi în Congregaţie 
sau prin adunări publice, prin proteste ale comunităților sătești ori 
comunale, a fost declanşată încă din momentul apariției proiectului de 
lege, de care toți erau convinşi că va fi votat de Parlamentul maghiar. Un 
rol principal l-a jucat, în această campanie, loan Moţa. 

In numărul său din 1/13 noiembrie 1897, Revista Orăştiei 
deschide atacul, considerând măsura ca fiind o “nouă gâtuire a limbilor 
nemaghiare, (...) o declarație de război în numele statului şi sub scutul 
legilor”! Autorul acestor rânduri este de părere că “în fața unui atentat 
Cum € acesta, de care ferire nu mai avem, noi ar trebui să ne facem 


image an 2 PE CTE Aa NONIRNI A 


36 n. 

a (pur nr.24 din 8/20 iun. 

1 Bi a UI, 1897, nr.43-45 din 18/30 oct. - 1/13 nov. 
în pe II, 1896, nr.42-43 din 12/24 oct. - 19/31 oct. 


nt pentru români, 


10. 
Ibidem, 1, 1898, nr.28 din 11/23 iul. 
5? 


ia porneală (...) s-au întrunit aici într-o mică conferintă” 
Li Li 


3 i id nic : UTE. 
ta. să trecem luptă noastră pe terenul pe care ar trebui să fie dem mare Nu d ar putea face pentru a protesta mai eficient în prima adunare 
ata, ea băznioiei: i > ea „când ce Ss” d : Ă Cd 
dt răspunzând brutalității ȘI Duiazueiei d ci, se cuvine, » 14! lină e ației. Această acțiune o devanseașză pe aceea inițiată de 
, Ne putem pune întrebarea, care al i că tărâm pe care treb, 4 Cite PNR, dr Raţiu, din | 4 decembrie şi pe cea a arădenilor din 
it Răspunsul s-ar contura din aprecierile pe care le face IM reşedinte ună.1% Aceasta din urmă s-a bucurat de mai mult suce es, fiind 


Francisc Hossu-Longin, cel care îi ceruse încş d 


intr-o scrisoare către 2 ' bine organizată. Apelul prin care alegătorii erau invitaţi să se 


Ea ra Asa AD aa : i 
1896 dr. Mihu să intre în lupta activă zilnică. Tânărul ȘI activul Mota i ult mai b a discuta situația creată poporului român în ultimele decenii 
crie fruntașului devean de nemulțumirea ce s-a născut din “cele CE se fu adune pentru rotesta contra proiectului de lege privind maghiarizarea 
$ politica noastră”, fiind de părere că acțiunile sașilor - atât 4 i pentru a P 
1N 3 € 


kW Picr de localităţi, era semnat de 166 intelectuali, printre care, şi 
1 


civcumspecțilr, cât și ale moderaţilor - în această problemă trebuie nun 


ă lul “intransigențilo” români.“ Ce se inta 4 re rezentanți ai gretienilor: A RO praVp ID lt dr-S. Moldovan, I.Moţa 
servească de exemplul /7 tă e Ele Aa Amplase) Pe 14 Revista Orăştiei salută ambele iniţiative, precum și atitudinea 
Saşii au ținut o adunare în problema maghiarizării numelor de localităţ E sabie e omâneşti în această problemă. Cu toate că între facțiunile 
Sibiu Arădenii au inițiat şi ei una, dar conducerea de la Sibiu le-a cerul să celorlalte ziare 7 ț 


din PNR nu s-a ajuns la un acord clar, polemica din ziare a încetat 


raani cestei acțiuni la nivelul întregii micoze : DIR CE i j 
aştepte pentru organizarea a ţ gi mişcări iemporar. Se poate observa chiar o sprijinire reciprocă în organizarea 


naţionale.“ Problema se complică însă şi mai mult şi eforturile d 


Adină i ice. Arădenii doreau ca după  mitingurilor, i : 
împăcare devin zadamnice. Sau oi orei iea. | BA ANI O a dou Si Din primul număr, ce apare după adunarea Congregaţiei din 13 
adunare să se țină la Sibiu, apoi în Sălaj, la Deva, în Sătmar, urmând Ca 0 5 sia S i pt 

în E a State : Se brie 1897, aflăm atitudinea avută de reprezentații românilor. Modul 
astfel de suită de adunări să-i arate împreună, uniți pe moderați, gazetişti, decen II, ge Ie i Modul 
arădeni, comitet. * Timpul trecea şi exemplul saşilor rămânea unul izola, |. încare aceştia şi-au N, E cl tata e i deputați; maghiari să 
Moţa considerând că şi "cei de prin provință” au drepturile, “ba chiar cadă pe Bânelur, Qepylatu PEG, BASPUA f S a, la i SI: A clubul 
datorințele” lor în cercurile de influență, îi propune un plan de acţiune lui pwemamențal i-au cuprins, griji Aprgape, „ali a Papă Această 
Hossu-Longin, oferindu-şi totodată întregul concurs. EI propunea | dfirmaţie îl face pe autorul articolului să concluzioneze că “atât de nebun 
contactarea în taină a mai multor români din Congregație, şi nu numi, a 08 acest plan de lege, CA ŞI PR fruntașii ȘoViniști 1-a izbit şovinismul 
pentru semnarea unui apel pe care își asumă sarcina să-l redacteze și săi hu, „De partea intervenției, românilor s-a situat chiar şi primarul 
multiplice. Acest apel ar urma să ceară guvernului, prin Congregaţie, si | Orăjiei, sasul F rederich Acker. "* a 5 
renunțe la planul de maghiarizare a numelor de localităţi. EI trebuia să fie Această acțiune poate fi considerată o contribuție importantă, ce 
energic și să surprindă, urmând a fi însoţit de protestul comunelor poate fi alăturată poziției adoptată de conducătorii bisericii româneşti sau 
hunedorene, Apelul se dorea a fi în acelaşi timp un recurs la primul $ 26Elti adusă de adunarea de la Arad, amplu prezentate şi în paginiile 
ministru ungar, * Selo orăştiene. Este publicată şi telegrama pe. care organizatorii 

Se pare că propunerea lui Moţa a avut ecou, întrucât la | adunării de la Arad o trimit Împăratului, la Viena.” 


decembrie 1897, mai mulți fruntași români din comitat “năcăjiți că, În [i i SER 
ă mii Fond Hossu-Longin, ficit. 
319.” II, 1897, nr.49 din 29 nov./11 dec.; L.Botezan, N.Cordoş - AIIA C;,, XV (1972), 
Sat « 
BCU - Cluj, Fond Hossu- 
-247 


49 
LB 
Rai trupa NICordoș - AIIA Ci. XV (1972), p.319-321. 
1 Ibidem, 244.24 onghin, ms4119, VII, 215 i pun Poporului, 1, 1897, nr.232 din 6/18 dec. 


dz ş = Bolezan, N.C d . 
vag L-Botezan, N.Cordo ROI, 1ga. -91%0% - AIIA Cj., XV (1972), p.320 
H6p i Ordoş- AIIA Cj., XV (197 iA ia. i NOII, 1897, i U .p 
= BCU. - Cluj, Fond George Pop de Bises a IA CR idem Rr.50 din 6/18 dec, 
a 58 


1917, 
fii Ibidem, 1, 1897, nr.45 din 1/13 nov. 


59 


La scurt timp va fi făcut public! Şi „Protestul POPozrey 
nemaghiare din Ungaria în e pa arii ră » Semnat de Comite 
executiv al Congresului naționalităților. In una pe 1898, AVusese ÎN 
la Budapesta, consfătuirea comitetului executiv al celor trei naţionalită 
În condiţiile favorabile create de reușita mitingului de la | 
participanții au adoptat Protestul comun contra maghiarizării numeri, 
localități, şi în general, împotriva politicii şovine de oprimare, 
popoarelor nemaghiare. E.Brote considera însă că protestul adoptaţ ii 
prea slav și îndemna mai nou la o reorientare a românilor spre o alianţă e, 

: = 154 
jr Revista Orăștiei publică apoi o serie de articole ce 
pentru binefacerile colaborării națiunilor nemaghiare din Ungari 
tendințelor de apropiere a saşilor şi românilor, autoritățile au încercat s; 
semene discordie, mai ales prin intermediul presei. Apariţia în ziar 
Szăszvăros a unui articol prin care se afirma că românii s-au lăsat trași pe 
sfoară de saşi, l-a făcut pe Ioan Mihu să semneze un articol, intitula 
“Treburi orăşeneşti”. Modul tranşant în care lămureşte problemele legate 
de activitatea românilor în congregație, a stâmit o reacţie în lanţ a 
gazetelor românești, toate apreciind pozitiv atitudinea fruntaşului Orăştian, 
El afirma “la orice conlucrare menită a înainta binele orașului și binel 
obştesc, ne vom afla alăturea şi maghiarii şi saşii”. Mihu, însă, va 
merge mai departe și anunța că “în viitor ne vom afirma tot mai bine în 
Orăştie, ori vom avea funcționari români, ori ba!”.15% De asemenea 
Tribuna Poporului salută faptul că o discuție locală a adus de la fruntași 


Orăştiei “nişte declaraţii foarte categorice şi îmbucurătoare, privitor l 
ținuta lor ca români în acest oraş”, 15? 


Nu au lipsit nici vo 


pledează 
a. În fala 


„Nu cile din public, fie proteste singulare, fie dle 
comunitățiilor întregi, care s-au ridicat împotriva autorităţilor ce vor a 
„“vârâ limba ungurească în întreg sigiliul, apoi în întreg atestatul, apoi În 
„Întreaga carte, și atunci eată-ne ajunși la capătul dorinței, dorințelor lor 


1547, 
5 Ibidem, nr.5]-52, 


L.Botezan, N Cordo j 
ta „N, Ş - AIA Cj., XV (1972), p.321 
2101, îl 1898, nr.4 din 24 ian,/$ febr ie 


60 


respondențe consideră că este necesar a protesta: 


“cel puţi 

co aa 0 ea RAI Puțin 

n 58 al cum au făcut-o contra căsătoriei civile” 15% 

si 05, Pisi sl 

aşa pu în corespondențe, cât şi în articolele redacției, apare cu 
- nemulțumirea față de “conducerea națională care NICI în fața 

„cisțenţă j : 

insistent 


fel de atentate grele asupra noastră, nu dă semne de viaţă” 1 

Nu puţine dintre articolele publicate in Revista râştiei au un ton 

Aşa de pildă articolul “Unguri şi din pielri .. Pornind de la 

amfletar. ui om de stat maghiar “scoateţi unguri şi din pietri”, autorul 
în apLAR c printre altele că văzând cum nu le merge, cu 
ata ea naționalităților, “acum se apucă de piept cu... stâncile mute 
Ep dealurile, cu văile ŞI cu cărțile funduare, maghiarizându- 
și moparte, CU Fa ou” 

| puţin pe acelea”, , Ru ; je. 
ii Treptat, însă, interesul Revistei se orientează şi spre alte probleme 
importante ale vieții ardelene. O atenție deosebită acordă Revista Orăştiei 
evenimentelor de politică externă, ce au ca problemă centrală pe maghiari 
sau problema naționalităților, dar şi cele ce sunt în legătură cu România, 

În cazurile în care un anumit eveniment de politică extemă 
favorabil maghiarilor, devine un subiect de laudă al presei maghiare, 
Revista ca și alte ziare românești încearcă să-l minimalizeze, găsind 
argumente deosebit de convingătoare, de a-i arăta părțile negative pentru 
eh i a neitgiM | 

Aşa a fost cazul în care Împăratul Germaniei, aflat în vizită în 
Austro-Ungaria, face aprecieri deosebit de măgulitoare la adresa 
maghiarilor. Într-un articol Numai... noroc!”, redacția analizând situația 
intemațională creată de alianța încheiată între Franța şi Rusia, consideră 
că Împăratul german, se. teme “ori-cât s-ar crede de tare”, Prin urmare 
atitudinea lui față de unguri este una “interesată”. E încearcă să-i atragă 
d partea Germaniei, folosindu-i cum aprecia autorul articolului “numai 
ca proaptă gardurilor or zidurilor mari de a căror adăpost au lipsă cei ce-i! 
mâguleso”. Și aceasta pentru că doar “atunci când vrei să te slugăreşti de 
Sneva, îl plăteşti bucuros cu vorbe bune”. Concluzia impusă era aceea că, 
mânii nu trebuie să-i pizmuiască pe maghiari căci norocul pe care-l au e 
159 Tin; ni îqă febr. 

Ip igmae »Rr:46 din 8/20 nov, 


161 


alor ast 


le 


Ibidem, nr47 din 15/27 Nov, 
61 


«azi e la mine, mâne la tine”. Folosindu-se de părerea ului 
pe he Tagerzeitung, Revista Orăştiei arată Wj 

io dieta că entru Tripla Alianță atitudinea maghiarilo 
primejdioasă est€ P înfrunta viitorul decât numai d 

'onalități. Ungaria nu poate in su bine ai a 
naționă dn A popoarelor sale. “Cum să aibă - scria ziarul 
Mi CEE bulgarii încredere într-un Stat în a cărui 
pina “că românii şi slavii sunt ținuți în selavie politică.!%2 
minei este omisă nici imaginea pe care şi-a creat-o tânărul eg 
român. Cu ocazia vizitei lui C arol l al României, la Pesta, Revista SCria e; 
“de mare folos le e să ştie pe România la hotarele răsăritene, pe partea by 
şi mare le-ar fi primejdia şi neliniștea de ar şti-o contra...» 6 Viu 
monarhului român, este o întoarcere a vizitei pe care Impăratul de 
Viena a făcut-o în România. La Pesta l-au primit pe “regele. mii 
Românii, ca și pe împăratul puternicei Germanii!”.'* Totuşi, cercuri 
guvernamentale și ziarele românești au fost nemulțumite că primirea 
făcut la Pesta, fapt remarcat şi de Revistă. ” Cu toate acestea este foarte 
clar că, aşa cum scria un ziar austriac citat de Revistă, pentru a nug 
afirma direct, în timpul acestor vizite “în Pesta și în Bucureşti s-a Simi 
cu durere, că politica maghiară față cu naționalitățile, şi agitația romină 
pricinuită de dânsa, au săpat între cele două popoare o prăpastie adânci 
(..) Maghiarii ar trebui să ştie deja, că maghiarizarea cu sila a Români 


trecător, 
ziar. german Deulsc 
T față 4 
Că va ft 
SErman, 
JUmătag 


e un lucru cu neputinţă (...) Românii din Ungaria se înmulţesc cu 8% pe | 


an. In Transilvania comune întregi maghiare, de secui s-au românizt 
Maghiarii şi secuii vorbesc în Transilvania româneşte. Unde nu punemti 
românii transilvăneni au la spatele lor un regat românesc bogat, putem 
ŞI în plină dezvoltare, cu mare însemnătate geografică și politică”, 

Dovadă a rolului cre 
făcute în 
Fr.losif, a regelui Serbiei s 


acestea se adaugă vizita suver 
atât de 


au principelui Bulgariei la Bucureşti. 
anului român la Petersburg. “Mica Român 
"Scunoscută altădată (...) a ajuns astăzi un factor importul 


162 n; 
iz Ibidem, IV 


Bu jder, II 
165 


a nr.1 din 14/26 mart. 
; Nr.39 din 20 se t./2 oct 
ll 1896, nr:51 dinl4/26 dee. e" 


„111, 1897, nr.39 din 20 sept./ 2 oct, 


62 


scut de care se bucura România erau vizitele 
Austro-Ungaria și Germania de către Carol 1 sau de vizitele li | 


temaţional, un ERAI Prosper, bogat, puternic... Dar totuşi probleme] 
inter e interne cer mai multă aplecare, pentru a fi lămurite poporul ele 
politic Dar. apariţia la Arad a Trikunei Foporului, grupul Fă: 
pi onalişti, care au găsit găzduire în paginile Revistei Orăştiei dpi vu 
o luptă prin intermediul celei dintâi, În gazeta arădeană, Brote îşi va 
publica ideile programului Său intr-o suită de 7 articole sub genericul 
de orientare, arătând că noile cadre în care 


Puncle pie id se desfăşoară 
evenimentele sunt diferite, că programul de la 1881 nu mai esta 
compatibil cu realitățile. “ Primul articol programatice mai important 


intitulat Acțiune apare încă de la 15127 ianuarie 1897. 

Este greu de stabilit începutul campaniei proactiviste, mai ales în 
cazul Orăştiei. * Dr.1. Mihu îi răspundea lui Hossu Longin în iunie 1896, 
după ce acesta l-a solicitat să intre în “lupta activă zilnică”, că a aflat mai 
potrivit “a rămânea în rezerva, - scria cel dintâi - ce mi-am impus și până 
acuma deoarece lipsesc absolut condițiile recerute pentru o astfel de 
luptă”. După părerea fruntaşului de la Vinerea, ceea ce se impunea era o 
rezistență pasivă, dar care nu înseamnă “a nu face nimica, ci o rezistență 
conscie şi cu demnitate, care mereu să arate neîndestulirea noastră cu 
stările de astăzi şi aspiraţiile ce le avem”. Poziţia pe care a avut-o în 
criza din sânul PNR, gruparea din jurul Revistei Orăştiei, până la apariţia 
Tribunei Poporului, era centrată pe ideea necesității unei noi orientări a 
partidului, pentru a-l transforma într-un instrument de luptă eficient. 
Era tot mai insistent afirmată părerea că partidul trebuie să se indentifice, 
în mai mare măsură, cu poporul, pentru a face ca “toate lucrările noastre 
(..) să fie sprijinite de masa poporului, de țăranii noştrii”..? 

Totuşi, în aceşti ani mişcarea activistă era departe de a fi unitară. 
Existau divergențe mai ales în ce priveşte proiectatele tratative cu 


Suvemul maghiar, alianța naționalităților, raporturile cu gruparea Raţiu, 
Șa, 


„ve e ARIS Me 
î Ibidem 
up L:Boia, Criza PNR... p.975 
ul Şerban - Contribuţia... p.453 
m BCU. - Cluj-Napoca, Fond Hossu-Longin, ms.4119, VII, f.215. 
mul erban - Ci ontributii..... p.453 
i NO. 1 1897, nr.39 din 20 sept./2 oct. 
*Boia- Criza PNR, p.975; L..Şerban - Contribuţii... p454 
63 


0 pate data NE 2000 2 met 


em Ret Orăpie pater punct Câleva speote e pu 
în favoarea plasării ei pe direcția grupării ile talia fără insă a o Încag 
în ant, totăl în acest curent. În primul rând era o foaie independer ta 

câlea afirmase și Telegr 4 gi ie MEI a găzduit în paginile ul 
articolele şi scrisorile grupului “răzvrătiților ă continuând după apar 
ziarului din Arad al acestora, să semnaleze Orice acțiune sau atitudine 
lor, cu multă simpatie, punându-le mereu în opoziție cu mobilitatea Celop 
de la Sibiu. Nu în puţine rânduri, făcându-se ecoul regretelor că partid] 
este divizat, cererea de conciliere se îndreaptă spre preşedintele Raţiu ş 
nu către arădeni. După ce apăruse articolul “Acțiune!” în Tibi 
Poporului, cei de la Orăştie vor publica un articol în care, folosindu-se de 
comparăția cu un izvor de munte ce-şi aruncă cu furie apele JA Vale, 
cheamă la luptă, la acțiune. Şi aceasta mai ales că “voci mai tinereşti, maj 
îmbărbătate, încep de câteva săptămâni să răsune peste plaiuri româneșţi 
prin rostirea ziarelor noastre naționale. Ele cer de la Arad, de la Sibiu, 
Braşov, Blaj, Timişoara acțiune!, strângere de rânduri, pornirea unei 
lucrări eroice...” În această “ieşire”, Revista Orăștiei se va mulțumi 
doar cu criticarea stărilor de lucruri din mişcarea naţională. Numeroasele 
măsuri luate de guvernanţii maghiari pentru eficientizarea. politicii de 
maghiarizare, accentuează nemulțumirea celor din provincie față d 
conducerea mișcării naţionale. 

Intr-un articol, publicat sub semnătura lui I.Russu-Șirianu în 
octombrie 1898, se face un apel la curmarea polemicii şi se propunea un 
armistițiu în presa românească din Transilvania. 7yibuna Poporului ă 
repetat propunerea de sistare a polemicii dintre ziarele românești și în 
luna următoare, păstrând în general un ton reținut. Ea a fost susținută cu 
rima ta dl Orăştiei. In ultima au apărut analize lucide asupra 
A elegie re au ajuns românii transilvăneni. Fireşte, redactoni 
propunând sistarea. ri alei pa g. puțuri i a a 
DA Sturdza” Bi ai Au incercat să vină în ajutorul lu 

i ea polemicii, s-ar fi pus capăt atacurilor din 


174 

A pieri Român, XLVI, 1898, p.343 
Pi ia II, 1897, nr.5 din 25 ian,/ 6 febr, 
im pu Poporului, |, 1897, nr.183 


zl put în această perioadă şeful PNL din Regat și a reușit prin 
Biaţi la Bucureşti să atragă implicarea unora dintre fruntăţi 
64 


de presă transilvănene îndreptate contra acestuia, pe care 
e organe e din România le folosea cu succes în lupta ei 
opozit conse e ra-parlarmentară illa putere. 
„plamentară $ irul său din 7/19 noiembrie 1898, Revista publică un 
P În numa lupta”, care o înscrie clar pe linia Tritunei Foporului. 
ricol “Să cau orăştienii - când românii din Țara Ungurească 
“Fosta timpul , nții lor în Parlamentul Țării, care îşi ridicau glasurile lor 
aveau LEpIezen că eptățire a tuturor popoarelor ce locuesc această țară”, 
eniru egala rel singur trup şi-un suflet - se scria în articol - “să 
Strâns pă de la firul de la care a fost întreruptă, căci acum mai mult 
E ie impune aceasta”. Articolul se încheie cu îndemnul “la o 
d ace 79 
a re Pe însemnat, deci, continuarea şi mai ales adâncirea 
dsensiunilor interne din mişcarea națională. Faţă de anii anteriori, criza a 
ains treapta cea mai de jos. ÎN deep ta ra e 
Poziţiile diferite ale vechilor şi noilor “tribuniști”"*. devenite 
aparent ireconciliabile în 1898, se explică între altele, prin deosebirile 
dintre concepţiile lor privitoare la tactica şi strategia ce trebuiau adoptate 
în lupta națională. Deosebirile dintre concepțiile grupurilor sau curentelor 
din mișcarea națională, au rădăcini încă din-nainte de Memorand.! Prin 
umare rezolvarea lor era o condiție esențială pentru refacerea unității 
partidului, împărțit în prea multe curente şi grupuri, incapabil să mai 
Îincționeze, 


ceh 


mişcării naționale şi a unor ziare transilvănene într-o campanie de răsturnare a 
bardului Conservator de la putere. 
L Botezan, N.Cordoș - Frământările din Partidul Naţional Român transilvănean în 


d Asau XVI, 1973, p.245. [mai departe L.Botezan, N.Cordoş, în AIIA- 
1% 


mÂ04 IV, 1898, nr48 din 28 nov,/10 dec, 

Masi ga EUL Se conturaseră mai multe curente de opinie reprezentate de 
TA. 4 ji | "sau fondatorii Tribunei. (L.Russu-Şirianul, Ge.Bogadan-Duică, 
Opoziţie cu, îs dit pi ațiaţi sub influența lui Slavici şi Brote), care se aflau în 
de Raţiu la Tri îi n PNR, noii tribunişti” cum erau numiți noii redactori aduși de 
i App e erai “are erau reprezentați de bănățeni în mod secial (lider de 
Ț i) şi gazetiştii” (A.Frâncu, Fr.Hossu-Longin ş.a.) concentrați în 
condusă de A.A. Mureşianu. 

»NiCordoş - Alla-Cj, XVI(1973), p.248-249. 

65 


z entru  congregație, Revis 
dg iei ară E tul stăpânitorilor ce ne i Chean 
alegătorii români "de-a sto Fola înia fatul aenli telur? SPrețuey, 
eri NA rin noi înşine loc in statu ului”. Poporenii 
câştigându i A după cum le arată învățătorul sau preotul, “conduc; + 
ti ra care însă se supun dezideratelor naționale 2 Mu 
naturali Aa 99, ultimul de apariție a Revistei Orăştiei aduce e 
două modificări de situație în ce Briveşte. gazeta, Redactorul reviste 
Moţa, un intim al lui 1.Mihu, se retrage. In urma unor divergențe ce ş, 
apărut după Adunarea generală a Arde Je NEA P8 189, între dr, Ay 
Munteanu şi direcțiune, se iscă un mic conflict, Poziția Revistei se pare 
este de partea lui A. Munteanu, publicându-i articolele adresate “caz, 
Ardeleana”. De altfel, acesta influențează atitudinea Revistei în general, 
Balanța este înclinată definitiv în favoarea liniei activiste, conturate clar! 
grupul de la Arad. Dovadă articolele publicate: “Lor de înviere”, “Cer 
face 7, “Organizaţia noastră politică”, ş.a. Sunt atacate stările de lucru 
din PNR, acum într-un mod deosebit de dur, învinuindu-i pe Raţiu și 
“restul de comitet”, că nu şi-au depus mandatul, deşi expirase din 1896, 
Nu este iertată nici Tribuna din Sibiu, care a lovit în fondatorii ei.1% După 
părerea Revistei este necesar să li se spună celor ce stau în calea limpeziri 
situației, “sunteți neputincioşi, daţi-vă la o parte!”.1% Reproducând 
articole sau doar idei ale grupului de la Arad, în numeroase ocazii, Revista 
Ovăştiei afirmă că “de un lucru suntem pe deplin convinşi că bune 
intenții ale arădenilor nu pot fi trase la îndoială şi că persoanele care stau 
aproape de TriPuna Poporului sunt perfecte garanţii, că binele poporului 
nu va suferi ştirbire în cele naţionale..* 
Să fie oare această schimbare de ton rezultatul influenței lui 
Aurel Munteanu, mult mai radical decât rezervatul I.Mihu, şi mai domit 
de afirmare politică? Cel dinâti va înființa la Orăştie ziarul Activitatea, 


„Va fi primul care va păși în lupta el ă idând la alegenk 
„il, eat ea Ş pta electorală, candidân g 


U Sing 
1, Loan 


RO, IV, 1898, nr:51 din 19/31 de 
i idem, nr.30 din 25 iul,/6 aug, + 
V, 1899, n:20 din 15/27 mai 


Dr.22 din 29 mai/ 10 iun. | 
36 din 416 sept lun; nr.24 din 12/24 iun, 


66 


completa m 


Nu trebuie să omitem, fireşte, succesul de care se bucura în ce] 
an de apariție Tribuna Poporului, cu ideile sale: nu pot fi 

| Il-lea vedere contactele româno-maghiare, realizate cu ocazia 

scăpale | iscopului de Arad, losif Goldiș, dar nici eșuarea conferinței de 

ipstalăni! ep roanizată la propunerea unui grup de tineri: Amos Frâncu, 

i Brs0' rel Vlad, luliu Maniu." 

NCom$ă» - nu uităm, de asemenea, faptul că, rândul activiștilor se 
i ereu. Tonul lor lăsa să se vadă clar că nu sunt impresionați de 
litatea “bătrânilor” din conducerea partidului. Ei doreau schimbări 
pană zi lor nu o vedeau decât prin renunțarea la unele percepte intrate 
4 UA pe care practica a dovedit că nu au adus și nu vor aduce vre-un 

Revista Orăştiei îşi va înceta apariția după nr.52, al anului 1899, 
„| V- lea de apariție. Motivul principal al sistării editării acesteia a fost 
hotărârea Reuniunii economice de a întemeia o foaie proprie. Existenţa în 
Orăştie a două ziare era imposibil de a fi susținută. C onsiderând căo foaie 
a Reuniunii este necesară “atât pentru cuvântul că azi noi românii din 
Transilvania şi Ungaria nu avem nici o foaie de acest fel, cât şi pentru 
aceea, că avându-și foaia sa şi Reuniunea îşi va putea mai bine slugi 
scopurile şi promova interesele”, Revista Orăştiei. îşi ia rămas bun de la 
cititorii săi.” A fost aşa cum şi-a propus: o “paznică credincioasă a 
românilor de peste tot”.19! 

În spatele acestei hotărâri considerăm că stau şi alte motive. 
Nemulțumit de noua poziție a ziarului - controlat de A.Munteanu - faţă de 
bancă, de limbajul articolelor îndreptate împotriva comitetului de la Sibiu, 
Mihu cere, probabil, conducerii Institutului Minerva, proprietarul foii, 
să-i suspende apariția şi înlocuirea lui cu un ziar de factură economică. Pe 
de altă parte trebuie să avem în vedere şi popularitatea de care se bucura 
de câțiva ani Tribuna Poporului. Aria foii arădene era mult mai largă 
decât a Revistei. În plus la Arad s-au concentrat câţiva dintre cei mai buni 
Zarişti care au făcut parte din redacția 7yiPunei din Sibiu, sau i-au fost 
“orespondenți. Prin urmare era o gazetă mult mai bine scrisă. Având în 


MIT 

i: Boia - Criza PNA,... p.976. 

190 R a - Contribuţia... p.454 

IS Ing ' 1899, nr.52 din 25 dec./6 ian. 
"em, II, 1896, nr.51din 14/26 dec. 


67 


vedere relațiile mai 
prisos O concurență 
ziar economic, mâl 
SUCCES. 
Această SIS 
Orăştiei a fos 
apărut la Arad, făc 


: : i an. Distan i 
Regat şi nu ma! eră nevoie de un alt orga țarea de Ardeleana 


urma scandalului, a 


ziar de a trăi din abonamente ar fi putut fi motivul sistării foji Orășie 
pe de altă parte, este cert că Tribuna sibiană a pierdut foarte myj i.) 
competiţia cu cea de la Arad, ajungând să coboare tirajul sub 1000 4 

898,” fapt ce, alăturat încetării finanțării din Ra | 
amenzile mari ce le-a plătit în urma proceselor de presă, va determine 


exemplare în anul | 


încetarea apariției sa 


t susţinută financiar şi de către liberalii din România 


vechi, dai şi conținutul de idei mai apropiat 
ă i uti Sie e 
între cele două. Era mai util ca orăştieni şă edit A 
ales că Reuniunea economică se bucura de u ţ 
n pi 


tare ar putea veni şi în sprijinul teoriei că 


Rei, 
Su, sa A Zi 
ea acum politica grupării apropiate de libera 


bsența unui alt sprijin material, imposibilitatea a 


le. 


În cei cinci ani de activitate, gazeta şi-a făcut deplin dator 


realizând și un public cititor în rândul românilor, care va permite lansa 
şi susţinerea pe viitor și a altor inițiative de acest fel. Putem spunesi |. 
a fost totuşi mare, căci după primul an preţ 

abonamentului a scăzut, la fel și prețul spațiului pentru reclamă e 


numărul cititorilor 


Condiţiile grafice în 


tipografice executate la "Minerva ”, care nu dezminte medalia de | 
câştigată în anul1894 la Bucureşti, la expoziţia organizată în capul: Î 


României. 


care a apărut, erau un argument al calității lucrănlu 


Ziarul a reușit să-şi formeze nu numai un public cititor propriu 


ȘI să-şi atragă un număr mare de colaboratori. Dintre aceştia îi enumetin 


pe T.D. Speranţia, 


IN.Roman, Il.Chendi 


IL.Botezan, N.Cordoy, 


Matilda Poni, G.Coşbuc, Al.Vlahuţă, R.D.Rosi 
(Fidelio), Duiliu Zamfirescu, N. Rădulescu:Nitti 


în AIIA-Cj XVI (1973), p.239 
68 


Carol Serob, Șt.O. Iosif, If. Vulcan, DI! 


; hunedorene şi chiar din întreaga Transilvanie 1% 


Căci Revi 
lecat cu largheţe asupra a tot e i CI Nevista 
ap a p cea ce înseamnă tezaurul 


jocalităt 
ăștiei s-a 
oulturi popiae His 

[.Moţa oferă cititorilor foii orăștiene un adaus literar în maj mult 
numere, sugestiv intitulat Foiţe Alese, care “merită să fie citite sai 
limba cea bună în care sunt scrise A 

Profitând că Revista Orăştiei era proprietatea tipografiei 
» Minerva”, se hotărăşte premierea abonaților, fiind prima foaie politică ce 
face acest lutru. Redacția îşi propune ca, la jumătatea şi la sfârșitul anului 
să ofere câte un tablou a lui Avram lancu şi respectiv a lui Horea!” 

Fondatorii săi nu s-au mulțumit doar cu activitatea de redactare a 
ziarului. Preocupările lor au fost multiple, după cum vom observa în 


continuare. 
5, Promotor al asociaționismului economic şi cultural. 


Conştienţi de necesitatea realizării unor cadre, care să permită 
susținerea materială a intreprinzătorilor români sau activitatea culturală 
naţională, intelectualii din ținut depun mari eforturi pentru materializarea 
ideilor asociative ce dominau gândirea economică ardeleană. 

În această campanie s-a implicat, cu toată vigoarea tinerească, 
dornic de afirmare loan Moţa. Stâlpul principal al redacției, el a pus în 
practică experienţa dobândită în vremea cât a răspuns de redactarea Foii 
Poporului (nov. 1893 - oct. 1895). Având în vedere că, articolele de 
fond în cea mai mare parte erau nesemnate, nu-i putem stabili cu 
exactitate activitatea jurnalistică. Cunoscând însă ce a scris la ziarul sibian 
şi urmărind articolele din Revista, putem afirma că preocupările și 


ST —— 


15 y 
job Folclorul poetic în Revista Orăştiei (1805-1899), în Sargeţia, XIV, 1975, 
d : ; 

„_M Basarab, Consemnări etnografice hunedorene în revistele transilvânene din a doua 

Apătte a secolului al XIX-lea, în Sargeţia, XV, 1981, p.493-498 

li Si Român, XLVI, 1898, din 9/21 apr. p.151 

99 ui II, 1896, nr.51 din 14/26 dec, apa 

seri ezi Cl.Bonaciu, Reuniunea economică din Orăştie (1899-1914), în Studia 

până Historia, 1995, fasc.1-2, p.47-54; V.Orga, Asociaţionism economi€ Cei 
nă la primul război mondial, în Bănci şi asociaţii economice în Ardeal, Satu , 
9 (sub tipar) 


69 


convingerile in 
fiind, a fost atras cu s 

4 a 
cultive calitățile, să-i 
otul lui loan Mihaiu, 


nep 


lui Mihu. Mereu în 


grupului. 


Una dintr 
înființarea Reunil 
aparține dr. Mihu, 
Romos, Balomir, a 
îndepărtatul Săcărâmb”. 


noi inteligența și unora și altora într-ajutor | Pezentându-se statuț 
proiect cu acea ocazie, participanții subscriu ideilor lui Mihu. Ace 
asumă sarcina obținerii aprobării lor de către autorități. Titlul acceplat e 
cel de Reuniunea românească de economie pentru Orăştie şi jur. 

După un an statutele au fost trimise de la Ministerul de inter; |. 
cu observaţia că “reuniuni economice cu caracter național nu se admit 
țară”20! Deşi erau deja create precedente; Reuniunea românească 4) 
agricultură (Sibiu), Reuniunea română de înmormântare, Reuniug, 


telectualității orăştiene erau conforme cu 
iguranță de personalitatea dr.I. Mihu 


e cele mai frumoase realizări ale oră 
inii economice din Orăştie şi jur” 1% 
care invită la o întrunire, intelectualii d 
Căstău, Sibişel, Vaidei, Turdaș, “ba CRAI 

99 Răspund invitației, pe 11 martie 897 
persoane. Ideea reuniunii este “o dorință veche a inteligenţei de pi € 
facem și noi ceva pentru poporul nostru, - se spunea în ziar. 
economii, industriaşii și, ce se poate pentru neguțătorii noştri, să je va 


nr.43 din 18/30 oct. 


XL 
899, nr.44 di 


VI, 1898, din 17/29 nov., nr.127. 


n 30 oct/1] nov. 


din 30 sept./12 oct. 
» 127 din 17/29 nov. 


ale Sale, 7, 
ȘUuj 
are, ly, 


II 
Câte ap. 
activ, 


ştienilor a în 

Iniţiatiy,; 
„Mea 

ȘI din 


e aici, duş 
Pena 
= 200 

ele 
Sta 


70 


AER Ş = Bi Care a A Li 
timuleze ambițiile şi dorința de afirm 


mare proprietar din Batiz şi priete 


Sia A ta n foare pf 
preajma acestora, îl găsim implicat în ţ 


în Vine, | 


industrie și comerț. O parte dintre fondatori își aleg domeniile a: 

vor ține prelegeri publice sau vor scrie. Mota, de pildă, Pena In care 
ţi convinge populația satelor „româneşti despre 
tovărăşiilor agricole şi a altor InSoțiri. - Tânărul ziarist es 
activ Şi Pe acest tărâm, al asociaționismului. E] 
poporale'” ERAU ZE ip ra A: prezentând prelegeri pe diferite tem, 
(“Despre însemnătatea intovărăşirilar economice”,  «p e 
însemnătatea mașinilor agricole în economie” - a se citi cericutui 2 
“Despre € „masare : DEA pn nutreţurile ierboase, cositurile, prepară 
fânului, şi păşunile 3 Eceanția p arcilo r, ilor, caprelo; "Sămânţa 
planel să agrioale oc ala Ir; “ImErățişaţi români meseriile şi 
adafubl Ultimele patru prelegeri au fost tipărite în broşuri și răspândite 
gratuit de conducerea Reuniunii, La acestea s-a mai adăugat şi articolul 
“Fără podoate, fără alai” 

Moţa, la fel ca şi ceilalți fruntași ai mișcării naţionale din ţinut, pe 
lângă îndemnurile făcute prin paginile ziarului sau în adunările publice, îşi 
aduce contribuţia la opera practică de înaintare economică a românilor din 
comitat. Propovăduind cumpătarea şi cruțarea averii, îndemnând 
poporenii la asociere sau la folosirea ajutorului băncilor românești, este 
convins că numai aşa românii își pot păstra neatârnarea. Proprietari și 
intelectuali, pun mână de la mână, pentru înființarea de bănci și institute 
de credit în multe din comunele județului, pentru a-i feri pe țăranii români 
de datorii la străini. Nu de puţine ori cei ce luau astfel de inițiative erau 
acţionari ai băncii Ardeleana. Prin intermediul acestora, banca orăștiană 
încerca să controleze operațiunile din ţinut. Aşa a fost cazul băncii 
Haţegana unde dr.S.Moldovan avea un rol substanțial sau al băncii 
Hondoleana,”” din Hondol, unde printre acționari şi membrii comitetului 
era şi Moţa. Ambii erau acționari ai Ardelenei. ă 

Tot în scopul ajutării familiilor modeste de români, ferindu-i să 
facă împrumuturi atunci când evenimente neprevăzute aduc necazul în 
casele acestora, a fost înființată /nsoțirea de înmormântăre. Timp de patru 
săptămâni, I.Branga și I.Moţa “au adunat poporul de la biserică la şcoală 


ă Sarcina 


St este deosebit de 
Participă la “adunările 


Îmi ci at ti a aa ia a ACE 


203 i i 
i ra) Asociaţionism românesc în Orăştie înainte de Unire, 


BR 
zoș R:On V, 1899, nr.46 din 13/25 nov. 
Ibidem, IV, 1898, nr.7 din 14/26 febr. 


lucrare în manuscris, 


71 


+ foloasele unei astfel de reuniuni”. Revista Orăştie 
inut această campanie, Venind cu exemplificarea m i 
teia. Astfel erau ajutați la cruțare Cei rămași de Meta 
tea face o înmormântare “în chip Cuvincios”. i ru 
interval de două săptămâni au fost adunate cele 300 de adeziuni necesa 
interva 0 noiembrie 1896 s-a constituit oficial această Teuniune, al că, 
ja fot ales dr.]. Mihu, iar ca secretar dp ei Prin 
alţii mai făceau parte dr.Moldovan, Laurian Bercean și. Ap Opovigi 
. 206 
i ră aceași perioadă se mai constituie la Orăştie, în anul 1897 4 
corporație industrială,” iar în anul | 899 se încearcă înființarea Reuniuj 
meseriașilor. Deosebit de activă era în acea perioadă Reuniunea 
femeilor de la Crăştie,care se bucura de atenţia ȘI Sprijinul întregi 
intelectualităţi orăştiene. “ În anul 1868 fusese constituită în oraş Cai 
română, care însă nu avea să dureze decât trei ani. Ea se va TEorganiza în 
1883 sub numele de Societarea de lectură a inteligenței române. di 
Orăştie și jur şi va avea aceleaşi obiective, de promovare a culturii ŞI dea 
contribui la realizarea unei atmosfere propice colaborării în sânul 
comunității. În presă şi în conștiința oamenilor ea rămâne tot Casina 
română şi va avea la desființare o vârstă de aproape 80 de ani 219 În anul 
1897, când Secietatea pentru fond de teatru îşi ține adunarea la Orăştie, se 
insistă să devină membră a acesteia"! În anii 1897 şi 1898 în timpul 
preşedinţiei dr.Mihu la Casină, Moța îndeplinea funcția de bibliotecar ŞI 
secretar al acesteia, 

In planul activității de culturalizare a poporului, deosebit de activ 
era Despărțământul IX al Astrei. Acesta, alături de cel de la Braşov suni 
cele mai active. Cele două despărțăminte, iau inițiativa încă din toamna 
„anului 1895, de a organiza în teritoriul aferent agenturi, “cărora să st 
„adreseze şi care să-i stea la ducerea în deplinire a lucrărilor ce comitet 


şi i-au tălmăci 
rândul său a sus 
de operare al aces 
mortului şi se pu 


206 1; 
ul Ibidem, 11, 1896, nr.48 din 23 nov,/5 dec, 
I. Iliescu, T. Istrate - Orăștie 750, p.147. 
n R.O,, V, 1899, nr.24 din 12/24 iun, 


„Pe larg în Reuniunea femeilor române din comitatul Hunedoarei. 1886-1911, Orăştt 


1212, 9% p. 
Iliescu T Istrate, Orăsti 
„ll i 5 e 75) 
le Ibidem, p.142 4 AI 


72 


35212 


A ia hotărât a intreprinde... ză | 

gespăârță pu Despărțământului IX - Orăștie, activau la început 
pe te Geoagiu, Rapoltu Mare, Romos şi Vinerea. Penh, 

uri ; 9/1895 din 26 iulie 1895 şi semnată de dr.Mihu. Fide 


(a şi cu biblioteci, a câte 107 volume; 40 volume; 20 volume: 
4 213 
eră dota șI d. Apa ] 


respectiv adrul adunărilor pe care acest despărțământ le organizează în 

i i ia tinut, temele alese pentru conferințele populare sunt foarte 
pcalităţi'e îi veti pomicultură, meserii, despre, negot, medicină. şi 
varale: si aa :. despre multe altele. Din însărcinarea comitetului, Mota 
genă, ui 5 o conferință despre avantajele practicării negoțului de către 
Mc, Ar pm Materialul va fi publicat și în paginile Kevistei Srăştie, la 
par da referire la momentul potrivit. Mai menţionăm aici, doar că a 
i Ce Valoarea premiului a fost cheltuită pe tipărirea acestei 
ir N în broşură (200 ex.) pentru a fi împărțită gratuit. De altfel 
ebuie reținut faptul că Moţa colabora cu Despărtământul, încă din 
perioada când se afla la Sibiu, prezentând în cateva rânduri /nsemnătatea 
meseriilor la români.” EL este prezent in perioada 1896-1898 la toate 


manifestările organizate de despărțământ. În anul 1897, Moţa a fost ales 


în comitetul de conducere al Despărțământului, alături de dr.Mihu 


(director), I.Mihaiu, dr.A. Munteanu, dr.S. Moldovan, A.P. Bărcianu, 
216 
Șa, 
Pentru anul 1897, Societatea pentru find de teatru român, 
hotărăște ținerea adunării sale la Orăştie. Interesaţi în a fi gazde bune, 


 orişienii îşi aleg un comitet “care să îngrijească de aranjarea celor de 


lipsă pentru adunare”, Acesta îi avea în frunte pe Mihu, A.Muntean şi 
$ Moldovan, I.Moţa este ales secretarul acestui comitet.” 

Serbările prilejuite de această adunare, aduc la Orăştie pe lângă 
In numeros public şi o serie de personalități din mişcarea naţională. 


A R 0 
7) ial 1895, nr.42 din 14.26 oct. 
A ; $- Din activi ibliotecilor înfii, în j , 
îSanaia XX, pag pai iii jiolenilat înființate de ASTRA în județul Hunedoara 
i ger" 1896, nr.42-43 din 12/24 oct. - 19/31 oct, 

dp 1895, nr.2 din 7/19 ian. 

7, nr.39 din 20 
idem, nr. din 15/33 pu sept./2 oct. 


73 


Întâlnirea lor de Aia considerăm că nu s-a limitat doar Ja probl, 
ânilor. 

ing hleraae serbărilor au figurat şi două piese de teatn, 
Turmu Măgurele, de Vasile Alecsandri şi ui doctori, de V, A. Vaca 
aceasta din urmă joacă ȘI loan Moţa. : F ăcând o analiză a pieselor iu 
cu această ocazie, Anuarul ] al Societăţii pentru fond de teatru, (Semn 
Gil), scria: “dl. Moţa ca lancu, agronom, s-a iai ata) i SĂU foang 
natural, - natural în gesturi, în mișcări, în dicțiune NA ea al 
preocuparea acestuia pentru teatru este mult mai veche, încă din perioag, 
sibiană. În 1895 îl găsim în rândul diletantilor din Sibiu, jucând pits 
Bustul, alături de Lenţi Cunţanu, Ermil Borcea, Lucreția Popescu, Leţi, 
Roşca, ş.a. Piesa fusese bine primită de public, după cum rela 
Tribuna." Va juca în acelaşi an, 1895, la Deva, în comedia Oy fiii 
(Zăpăciţii) de Kotzebue, alături de P.P. Barițiu şi Miţi Baciu”! sau îş 
Leac pentru sacre Cu ocazia unei întruniri pentru ajutorarea Reuniunj 
femeilor române”. De altfel, Moţa se va mai produce public și reciini 
poezii patriotice cu ocazia sărbătoririi zilei de 31 15 mai” sau cu ale 
prilejuri. 

Doar după un an și jumătate petrecut în Orăştie, Moța se bucuri 
de o bună preţuire a celor din din jurul său. În anul 1897 ia parte la 
Sinodul arhidiecezan de la Sibiu (sfârșitul lunii aprilie), în calitate de 
deputat mirean.” Tânărul orăştian nu se mulţumeşte doar cu rolul d 
secretar ce i se incredințează. EI ia parte activă la discuții, subliniind 
Starea existentă în sânul bisericii, atrăgând atenția asupra necesităţi 
întăririi părții morale. Susţine propunerea lui Partenie Cosma de a se nuni 
un catehet, numai pentru tinerii ortodocși aflaţi la şcoli străine. Mai mul 
consideră că acesta s-ar putea ocupa şi de întocmirea predici 


Tel 


% Ibidem, nr.22 din 24 mai/5 iun, 


219 Pe SA 
Anuarul | al Societăţii pentru crearea unui fond de teatru românesc pe anul Let, 
Braşov, T-fia A.Mureşianu, p.98. 


A. Radu - Cultura anceza | înii di ilvania până der 
ii92 rea i, E eza la românii din Transilvania până la Uni 


221 
za ma RO. 1, 1895, nr.48 din 25 nov,/7 dec. 
i m, nr.5] din 16/28 dec 


Ibidem, V, 1899 nr.8 di i 
z za 1 S „Nr-18 din 1/13 mai 
i Ibidem, III, 1897, nr.18 din 26apr./8 mai 


74 


cra de părere că predica a fost dată uitării, ea putând fi 
coriceşti. O re şi povăţuire a credincioşilor. e) A at 
y oc de atrage ătrunde şi în reprezentanța oraşului Orăştie. Îl 
„e n anul A E împotriva încercărilor de creştere a impozitelor 
alim uând ini acgurcentând că măsura este abuzivă din moment ce 
camunale. SE OP". nu s-au încheiat încă în deficit.“ 
țelile oraşului depusă i-a adus lui Moţa, aşa cum am arătat mai sus, 
Mae ilor orăștieni, cât şi a obștii. Adversarii însă îl 
aprecierea atât a extremist. Atunci când Revista anunţă retragerea sa din 
considerau a A ri limbă maghiară Szaszvaros, adversara celei dintâi 
piule, i elita motivul retragerii sale, dar redactorii maghiari 
pile i că “retragerea dânsului de la Revistă va fi în favorul acesteia, 
altă acelei direcțiuni ultra-maghiarofagă pe care dânsul o 
i enta acolo, nu credem că i-ar sta în interes în întâia linie nici însuși 
Fill Cum scria Telegraful Român această apreciere "nu e un 
iu atestat” pentru un redactor român.“ După retragerea din iunie 1898, 
de la Revista Orăştiei, Moţa pleacă la Sibiu în redacția Telegrafului 
kemân."" Intrarea sa în redacția sibiană se datorează poate şi faptului că 
în acel moment de ziar răspundea în calitatea sa de secretar consistorial 
Elie Cristea, fostul său coleg din anii de studii de la Institut. Tot atunci se 
pare că Moţa este hirotonisit preot. 
In timpul absenței lui I.Moţa, în urma Adunării generale pe anul 
1899 a băncii Ardelena, nemulțumit de poziția marginală avută, dr.A. 
Muneanu, atacă în paginile ziarului orăştian direcţiunea acesteia, 
Pat a de sateliți”, “unelte supuse” ale directorului Mihu.” Deşi 
se rea Din public, pentru care autorii articolelor îşi asumă 
Piu pile limita conflictului dintre Ardeleana şi Minerva. 
Pia peșiă pe 7 e articole pro-activiste”, mai dure cu adresă la 
a pierde usa pe ai Str de la Sibiu. Probabil dr.Mihu se retrage 
i de Orbonai ar. Dr.Aurel Munteanu va polemiza în special cu 
$ ŞI Ioan I.Vulcu, acuzându-i de practicarea cultulu 


i: FR 
a EN, 120 dn 10/22 mai 
„1808 


m Em, IV : 
a ea fi Roua 6 din 18/30 apr. 
za Moa- op. ci 

Cit. p.17 


VI, 1898, p.343 din 8/20 aug. 
NEI! din 14/26 mart. 


RO, V, 189g 


75 


personalităţii,” provocându-l chiar pe Mihu să-i tempereze pe cei do; 
altfel consideră că se identifică cu ei." s 

Divergenţele între cele două părți reapar cu ocazia Concursului 
pentru postul de paroh II în Orăştie, ce are loc în 20 martiei] aprilie 1890. 
Din cei trei candidați Moţa întruneşte 12$ de voturi, 1.Budoiu - 30 şi 
I.Dobre - 1 vot, deși acesta din urmă era cel mai calificat - după părerea 
Revistei. Acel singur vot i-l dăduse A.Munteanu.2*? Discuţiile nu s-au 
oprit însă aici, ele au urmat, făcându-și loc și în paginile ziarului local. 
Muntean atacă modul în care s-a făcut concursul “cu ignorarea 
protopopului Domșa” și fără să se fixeze leafa pentru noul paroh. Mai 
mult - scrie acesta în gazetă - “partizanii lui nu se sfiesc a declara în 
public că acest post s-a creat apriori pentru dI.L.Moţa”. Își argumentează 
opțiunea, încercând totodată să-l descrediteze pe Moţa, prin faptul că 
acesta ar fi spart Casina română din localitate, luând 50- 
declarațiilor a doi martori." 

Treptat, Revista nu se mai implică în conflict sau, poate, 
neînțelegerile s-au atenuat. Atunci când îşi sistează apariția se poate 
constata atmosfera de linişte, de bună înțelegere. A.Muntean va mai fi 
prezent în comitetul Reuniunii economice alături de ceilalți. Putem spune 
că tot atunci s-a încheiat o etapă în evoluția şi activitatea grupului de la 


60 fl, potrivit 


a iii. Laba Ag AN! 


CAPITOLUL 1] 


DOI ANI FĂRĂ POLITICĂ - REDACTO 
“BUNUL ECONOM” "pp 


Aşa după cum am văzut, în capitolul anterior, loan Moţa a 
părăsit în vara anului 1898, redacția Revista Orăştiei, şi, la seunt timp, 
oraşul. Solicitat fiind în redacția Telegrafului Român, el se stabilește în 
Sibiu! Pentru această perioadă informațiile sunt foarte puține, 
Anticolele din ziarul arhidiecezan sunt în marea lor majoritate 
nesemnate, ceea ce ne împiedică să-i urmărim activitatea publicistică. 
Nu am putut stabili nici motivele plecării sale din Orăștie, dar nici 
considerentele care au stat la baza solicitării sale la Sibiu. Cert este că, 
în acea perioadă, de Telegraful Român răspundea Elie Cristea, fostul 
său coleg din anii I-II de la Institutul teologic, care la acea dată, avea 
calitatea de secretar arhidiecezan, în cadrul Mitropoliei Ortodoxe a 
Ardealului,? iar din anul 1898 a devenit director al ziarului.” 

În ziarul Universul se scria la moartea lui Moţa, că în perioada 
cât a stat la Sibiu, acesta a fost hirotonisit preot, lucru posibil căci el 
era căsătorit încă din vara anului 1897" și, astfel, se explică 
posibilitatea sa de a se prezenta la concursul de paroh II în Orăştie, în 
primăvara anului 1899. Postul de paroh secund pentru Orăștie a fost 
aprobat la insistenţele dr.loan Mihu. Acesta îi sera încă în 1897 lui 
Miron Cristea, secretar consistorial, în problema alegerii de 
din Orăştie, exprimându-și părerea în legătură cu eventualele 
ce ar putea ocupa respectivul post. EI încheia punând pre 
instalării lui Moţa ca preot în oraş: “Aş dori foarte mult să putem 
pe Moţa sau preot, sau capelan în Orăştie, pentru că 
bună credință că ne-ar face cele mai bune servicii, Mai 
viitorul protopop ar fi mai de a doua mână. Te rog deci s 
din tot adinsul pentru a face posibilă aplicarea lui cât ma 


— n pe dit 
;LMoţa, 42 de ani de presă... p.18 Mu 
[] [i 


i! Şandru, V,Borda, Uh nume pentru istorie = Patriar 
Tree pt ăla sea A 


4 lidam, 263 că E 
versul, an 57, 1940, nr.322 i Ş 
. RO, 1, 1897, nr.27 din 38 iunie/10 iulie se anunță GĂSĂIOriA 3 
Scrisoarea dr. loan Mihu câtre Miron Cristea, Vi se 


Românii din Transilvania sub teroarea egimui 
pâna, 4 acte şi corespondențe 


Moţa se prezintă şi câştigă concursul, fiing instalat înce 
cu 12 septembrie 1899, ca al doilea paroh în Orăştie, Pâng 

Aşadar, la mai puțin de un an el se intoarce în oraş, io 
nu mai găsește aceeaşi armonie şi bună conlucrare în rândul ftunta in 
din ținut. Neînţelegerile apărute mai ales în urma Adunării genera. Or 
acţionarilor “Ardelenei” au săpat prăpastie intre. grupul dr.Mipu 
dizidența condusă de avocatul Aurel Munteanu. Pe | 
de vreme, doar unele dintre intreprinderile națion 


ntru 0 bună bucaţy 
A iHonale pornite îm 
îi mai reunea pe aceștia la un loc: “Ardeleana”, 


i 
> “Minerva” ŞI în pe 
Reuniunea economică. Aşa cum am mai arătat, dr. A Muntean 
dobândeşte o influență mai mare la Revista Orăştiei, folosind Paginile 
acesteia pentru a-i ataca pe. foştii camarazi, dar şi pentru a-și fe 
publice propriile idei şi convingeri de politică naţională, care Erau maj 
radicale decât ale dr.Mihu. Acesta din urmă, văzând. “morbuj' 
neînțelegerii pătruns în gruparea care realizase atâtea lucruri frumoase 
ŞI utile pentru ținutul întreg, s-a retras nemulțumit, demisionând de la 
direcția băncii, de la preşedinţia Casinei şi a Despărțământului Asppej 
Ultimele două vor intra sub controlul grupării lui Munteanu, 

De partea dr.Aurel Munteanu 


Buzdugan, Simion Corvin - tatăl şi fiul iu C 


„După ce neînțelegerile s-au adâncit în urma concursului pentru 
parohia a II-a Orăștie, atacurile dizidenţilor se îndreaptă mai ales spre 


Ioan Moța. Între acesta şi protopop va exista în permanență o stare 
încordată; V.Domşa urmărindu-i greșelile, îl raportează, frecvent 
Superiorilor din Sibiu. 


personalităților politice în 
N N in a două gazete româneşti în Orăştie era aproape 
posibilă mai ales din Punct de vedere financiar. Aşa s-a întâmplat că 
i 
A.P.O,, anii 1899/1901 
y j » Pachet III, d 
în ieţ ia Net III, doc. nr.443/1900 i 
anni e ontiti „Dora [ile 4 phâprgîn Institutului de credit și d 
th „nr, in 2s j ian duci | 
iile 00, nr.1 din 25 dec.1899/ 6 ian,1900 . 


78 


00 în locul Revistei Orăytiei, a apărut Bunul Econom, organ al 
economice. În plus, considerăm necesar să luăm în calcul Şi 
Tribuna Poporului din Arad, Situată „În opoziție cu 
4 cmul politic al conducerii naționale de la Sibiu şi mai ales cu 
imobilism a în acelaşi timp ȘI purtătoarea de cuvânt a noii generații. 
Tribuna, € ini său, prin ideile promovate de grupul din Jurul acesteia, 
Prin e ană avea 0 arie de răspândire mult mai mare. Cercul 
azeta aţa i devine tot mai numeros. Adresându-se tuturor ardelenilor, 
cititorilor ie caracterul local (cel mult județean) al Revistei. Prin 
A EA) e Dora Bărcianu, în calitatea sa de director al 
ULEI Cre zi a rafic “Minerva” - proprietara gazetei - şi care se afla în 
Institutului A eralii din România, ar fi putut fi de acord cu sistarea 
de evistei Orăştiei, făcând loc astfel, pătrunderii masive a 
pei. Po i tul şi implicit a noilor idei promovate de arădeni. 
i GL Aa Bunului Econom a tost una dintre primele mari 
“ealizări i comitetului Reuniunii economice. Dacă în şedinţa din 3 
Apața 1899 s-a discutat posibilitatea editării unui organ de presă cu 
dist nomic, peste 5 zile se ia hotărârea definitivă şi se stabilesc 
ca Ile ae apariţie. Noua foaie urma să fie proprietatea ear 
air e fa iulia a GRI 
intre membrii comitetului, şi tot di » UDL-6I8 D 
n ră responsabil." Proprietar-editor a fost ales pinten 5 
redactor-responsabil: loan Moţa. A fost ales mrd te) dr Şt Ende. 
care avea în componența sa pe: dr.I.Mihu (preşedinte), dr.Șt. 

iil David şi Constantin Baicu. Ap: 
pa et Econom & apărut ca un cozile 8 SU 
pomite la nivelul întregii societăți româneşti din i i ne 
primul rând popularizarea cunoștințelor grai pă si mai pet 
sugerau soluții şi mijloace dintre cele mai bre nivelul celorlalte 
pentru propulsarea vieţii economice naționa anpă cu principile şi 
popoare din monarhia dualistă, în ci aa i 
iniţiativele cele mai recente ale eporii. Scopuri PA întâi, în ridicarea 
economice româneşti din Transilvania Pui în rândul populației, 
nivelului cunoştinţelor de economie elemeni ile cele mai noi ale 
luminarea acesteia faţă de realizările şi descoperi Ade 
economiei moderne. În al doilea rând, e 1 mai temeinice la sate, 
Punerea bazelor unei organizări economice € Promovarea mişcări 
Prin răspândirea şi întruparea ideilor de Ma, uită ăi 
“Ooperatiste corespundea ideilor unui a a şi. începutul sec. al 
Suopean, prezent la sfârşitul sec. al XIX- i A 


Pat n ama E ROD E pai E 
" Ibidem 


în 190U 1 
Reuniuni! 
faptul că 


+ 


79 


XX-lea, cu implicații mai largi în domeniul agrar în țările din Sud-est, 
RE A ziar orăştian a fost bine primit de presa ardele 
limbă română. Cele mai importante gazete: Revista Eco 
Tribuna Poporului, Tribuna, Gazeta Transilvahiei, salutau i 
celor din Orăştie, urând noii foi “Bun sosit şi isbândă grabnică“ 

În articolul programatic, fondatorii foii pun. problema locului 
ocupat de românii ardeleni în societatea transilvăneană, subliniind că 
aceasta se datorează faptului că mașterele vremuri trecute nu i-au dat 
răgaz să-şi agonisească. ȘI el temeiul neapărat trebuincios, pe care 
celelalte popoare îl au, temeiul buneistări materiale”. Bunăstare, 
materială este -în opinia fondatorilor- calea prin Care se ajunge | 

“preţuire sau chiar la stăpânire în lumea aceasta.” - Vf 

Fără a împinge poporul spre un primejdios materialism, 
îndepărtându-l de la idealurile de viitor, gazeta va “scoate pilde din 
viața acestor oameni (englezi, francezi, germani), spre a sluji de 
oglinde și oamenilor noştri.” Era necesar a încerca să răspândească - 
considerau redactorii acesteia - “şi la poporul nostru idei economice 
mai înaintate, mai moderne.”"* Bunul Econom va urmări pentru aceasta 
şi “foaie de foaie descoperirile ştiinţei, şi potrivindu-le înțelesului 
tuturor, le va duce cu drag cărturarilor şi poporului.”!5 

Aşa cum a încercat să facă și prin intermediul Revistei Orăștiei, 
gruparea din jurul dr.Mihu se va strădui “să sădească şi să cultive în 
inimi simțământul (...) cruțării, al iubirii de muncă, al feririi de risipe 
netrebnice.”"€ Ritmul de înaintare spre aceste ţinte este lent la români, 
el trebuind să fie grăbit în perspectivă. 

F ondatorii noii gazete îşi asigură o serie de colaboratori de 
seamă din viața culturală și economică ardeleană: Vasile C. Osvadă, 
Aia Cta (preşedintele Reuniunii agricole din Sibiu), DA. 
pna ceri pă, Valle uielu precum şi dintre intelectualii şi 
numită rubrica [i enirea in ținut. Colaboratorii la Foiţă (cum eră 

tâlnin ici ii Ani mai puţini decât la predecesoarea i] 
GCoţhue, 1Lci Li, ta de valoare semnate de (Sail 
1.A Basarabescu. Ta > AlVlahuţă, Șt.O.Iosif, [.Gorun, P.Dulfu, 


Speranţia ş.a. La acest ă traduceri din 
ienkiewicz, Turgheniev etc, AA estea se adaugă 


: ocupat de literatură, Io i ză şi 
editarea un 1 Supliment de profil. pă Moţa îşi asumă redactarea $ 


I, începând cu data de 30 iuni 


ană d 
NOmică 
Dițiatiyg 


 V Dobrescu, LK, 
ADASCIA) 574, Sri Presa românească despre cooperaţie la inceputul sec.XĂ, În 
itm pod în m ir 

» igem, PUD: 1 25 dec ian, 


80 


8 de n i 
3 “ Literare. Vor fi publicate aici, creaţii ce purtau eri 
i dintre cei enumerați mai sus, la care s-au adăugat şi altele: 
E avi Brătescu Voineşti, Artur Gorovei, FI.I.Becescu, 
Artul e [.Creangă, Carmen Sylva etc. 
A ROEA iile Bunului Econom sunt oglinda fidelă a întregii 
sd %£ Reuniunii, a fondatorilor acesteia, precum şi a măsurii în 
activită? jectualitatea ținutului s-a angajat în efortul de dezvoltare 
care aa a românilor, ca primă etapă în procesul de emancipare 
egonorale? În coloanele sale ziarul a făcut cu predilecție, o intensă 
naţiona 40 practicării unei agriculturi de randament mai înalt, prin 
nl decit unor metode agrotehnice eficiente, care să determine 
ata intensivă a pământurilor, dezvoltarea ramurilor 
A taia ale agriculturii mari (pomicultură, viticultură, 
is umnicultură), folosirea seminţelor selecționate, soiurilor superioare, 


“ orăsămintelor şi maşinilor agricole, eficientizarea creșterii animalelor 
dial țilizarea unor rase superioare sau prin ameliorarea celor 
7 ionale: Publicaţia milita cu consecvență pentru modificarea opticii 
tăranului român față de necesitatea şi avantajele cultivării plantelor 
tehnice, pentru introducerea şi dezvoltarea mar pentru 
impulsionarea industriei casnice şi a tehnicii populare. Insist seg 
necesităţii randamentului gospodăriei aleea ie în f 
convingă pe țărani că astfel va creşte şi standardul lor de viață. ge 
Activitatea lui Moţa este deosebit de intensă. Proaspăt paroh n 
Orăştie, el a continuat să se implice la fel de mult şi în AA OR poi 
româneşti, precum o făcea în perioada când era gi 
Orăștiei. Pe lângă răspunderea slujbei ce o aia acesta s i ne ps 
de redactarea gazetei economice. Începând din luna mai pirate 
însărcinarea Reuniunii, îşi asumă şi sarcina de editor ză bai sn 
redactor responsabil.* EI va publica numeroase arti fos i 
ramuri de activitate economică. O parte dintre acestea au | de 
prezentate de autorul lor în adunările poporale organizat Taderabă 
Reuniuniea economică în ţinut. Prin cele scrise, i ca ziarist isa 
la “cruțare”, la asociere, la îmbrățişarea anumi - Pl 
comerțului. Cu argumente de cunoscător a prestatii vantajul folosirii 
maşinilor agricole, pe care Reuniunea le oferea gpa:-/ rai 7 A 
agricultorilor români (15-20% reducere); îndemna de asemenea În 
utilizarea semințelor și altoiurilor selectate, PUI E ai 
dispoziția agricultorilor de către Reuniune. umosfera existentă în 
Semnificativ ni se pare, pentru a reda ati de con | 
„ toastul lui Moţa la banchetul organizat 20 


pre gocĂA ZÂNE CR a ARII 


i II. Şerban, H.Rotche, Consideraţii... (0), p.503 
BE, 11, 1901, nr.19 din 5/18 mai i 


f 


Orăştie 


“Ardelenei”, în toamna anului 1900, publicat şi în paginile gazetei, p 
remarca, cu acea ocazie, că în INUŞoarea Nationala sunt două tabere, “q 
o parte idealiştii însuflețiți, cu inimi învăpăiate, avântate, car de aj 
stau materialiştii, reci, grei de pornit. Sub steagul celor dintâi Sunt A 
mai mulți tineri, recunoscând că și el atunci când a venit la Orăştie Se 
aruncat în rândurile acestora, A rămas însă Surprins întrucât îi 
zgomotul făcut, rândurile lor erau mai reduse decât ale bătrâni] 
materialişti, iar ei s-au lovit mai des de “peatra grea a lipsei materiale). 
Oamenii fiind mai săraci, nu îi puteau urma în lupta lor însuflețită doar 
în ideal. După acea perioadă el s-a convins că poporul trebuia idioa 
din starea de înnapoiere economică pentru a-l face să urmeze cu ce 
lupta dezrobitoare. Exemplul pe care îl dau bătrânii temperaţi, care a 
lucrarea făcută în jurul băncii “Ardeleana” nu au adunat men 
sclipitoare de argint pentru binele propriu”, ci pentru a putea susţine 
aşezăminte precum Casina română, locul de convenire al inteligenței 
româneşti, o Reuniune economică, ca instituţie de ridicare materială a 
poporului său pentru a ajuta şcoala şi biserica. Toate acestea dovedesc 
că efortul lor nu este al unor materialişti, ci al unor “materialişti- 
idealişti cari în urma urmelor acelaşi scop urmăresc ca şi noi.” Din 
trunchiul material al “Ardelenei” “răsar însă atâtea aşezăminte ideal 
ajutoare ale poporului.” șI 
Sf page lui Moţa este şi aceea de agent de asigurări, 
pracțicată incă din 00, când lucra pentru Societatea “Transilvania” 
din Sibiu, Activitatea îl atacă pentru această îndeletnicire, considerată 
ca fiind incompatibilă cu statutul său de preot. Făcând polemi i 
irita ina cel ri nu pierde ocazia de a sublinia load lg 
care înde ia A 
asigurările şi care i pie Ata IE tot Miau, ce, vaearre, e d, 
ncepând, î 4 
colaboratori Pta e Buni Ea i SON N anului 1501, mulți 
a retragerea totală. Printre aceştia chiar și d. iii OU, PARA A 
anului 1901, se anunțau o serie de mă A Marul nun 
revistei, ajunsă în pericol de a-şi î ETIOPIA PRI inoreza aDACUIă 
trecută în proprietatea lui A Pocovis papală: AAStfel, aceasta va î 
rămână organ al Reuniunii e opovici Bărceanu, continuând, totuşi Să 
diversifice. conţinutul Pa oice, Noua redacţie îşi propune să-l 
i nțând noi rubrici de interes general: 


“medicul casei”, “av 
i ; ocatul LII 3 
despre agricultură şi grădinării sia tului „ despre creşterea animalelor, 


Cu toţ 


B.E,, 1, 1900, nr.48 
Gsivitatea, III, 1903 aa A 
E 11, 1901, nr.31 din 27 iul /10 


„Il, 1901, nr.52 din 22 dec, 19015 ian. 1902 
82 


19 
„20 


nd that ; 
devenit. organ al Reuniunii economice din Orăştie 


Încă de la cel dintâi număr din anul 1902, se modifică 


„4. Bunul Econom - revistă pentru agricultură ÎI 


, industrie şi 
şi Reuniunii 


A agricultură din comitatul Sibiului. Tot de la primele n 
& umere 


mâne + $ să i arii - să 

A după schimbările Sur venite, A.P.Băcian are ca prim colaborat 

apă! u, Constantin Popovici Bărcian, profesor de it fac 8 
„lar 


esponsabil pe învățătorul loan Fleşeriu. În noua formulă 
i mai rar semnate, iar colaborările | al 
artic 
mal rar 
pe rând pe IL 
moare ȘI 


Bunul E 


aenerală a acţionarilor să decidă dizolvarea societăţii.“ De la începutul 
anului | 
«| ziarului, în urma adjudecării licitației acestora. Acesta modifică 
formatul foii şi îi creşte totodată prețul (la 5 cor/an), pentru prima dată 
de la apariție. 

Revenind la acţiunile Reuniunii economice, merită amintită aici 
şi organizarea “primei fabrici ardelene pentru valorificarea şi 
prelucrarea de poame şi legume.” Aceasta îşi avea sediul la Deva și 
purta numele de “Tansylvania”, fiind rodul eforturilor depuse de 
dr.Mihu, dr. A.Munteanu, V.Domşa, dr.S.Moldovan, L.Mihaiu, Iosif de 
Orbonaş (Orăştie), fraţii George şi Augustin Nicoară, şi L.Ardelean 
(Deva).* Aceasta urma să achiziționeze materia primă necesară de la 
[ăranii români, oferindu-le produsul finit la un preț mai mic decât pe 
piață, 
Şi în această nouă perioadă a activității lui Moța în Orăştie, el 
se implică foarte mult în eforturile pe care le făcea Reuniunea pentru a- 
şi atinge scopurile. După revenirea în localitate, el este reales secretar 
al Reuniunii, secondându-l în această calitate pe dr.Mihu, până la 
demisia acestuia din funcția de preşedinte (1906). Reuniunea cunoaște 
în primii ani ai secolului o dezvoltare deosebită. anul 1902, si i 
4 Au ce-l ia aceasta locuitorii Dobrei solicită organizarea une! 
Areni în localitatea lor. În urma acestui fapt, dat fiind şi num fa 

are de membrii, a unei activități intense, se instituie încă o funcție 
Veepreşedinte.2 


L——————————— 


DA Dr 
î Videm, V, 1904, nr.27 din 17 iul. a 
spite, ne 51-52 din 26 dec/B ian 1905 ii 
» piden, 1, 1900, nr.15 din 8/21 apr. taia 
10, 1902, nr.2 din 19 ian. | 
83 


reocupărilor Reuniunii amintim aie; 
„ Caun venit ee eiionează tei main ti 
că în pri în 11 rânduri, 0 grapă cu lanț şi un gilău de fânaţe, dia 0 
safbănătaare [2 97 cor., la care se adaugă şi un plug. Semănatut în 
valoare = (20% rabat), fiind produsă de cunoscuta firmă Ho A Area 
îtaie Malte două piese au fost cumpărate şi în ideea de a pă 
i iri țăranilor pentru a-i ii ti RL FI, NOA aceste ui 
urmau să fie împrumutate: lg igale i PE Asa eforturile de a 
asigură membrilor săi altoi de UA cd ita Ag 20 bune SOluri de 
meri, peri, cireşi, pruni ş-a. sau SOIur1 une de anrmâle, 
Reuniunea economică îşi propusese să intiințeze “Bibliotea, 
Bunului Econom » care la prețuri mici să ofere “lucruri mai mari Şi mai 
ERAU rol important îl joacă loan Moţa în convingere 
meseriaşilor din Orăştie să intre ca secţie distinctă în rândurile 
reuniunii. Aceştia, după încercări repetate de a-şi înființa propria lo 
asociatie, sunt refuzați în 1899 de autorităţi, care nu aprobau statutele 
Soluţia le-a fost oferită de dr.Mihu care-i invită să intre în corpore în 
Reuniunea economică în a cărei statut era prevăzută şi o secţie 
industrială şi comercială. Hotărârea acestora este luată după insistențele 
lui Moţa, în numele reuniunii, de a intra “ca societate distinctă, să vi 
folosiți de scutul ce vi-l oferă Reuniunea economică. In cadrul acestei 
reuniuni, dumneavostră, ca secțiune deosebită de cea a agricultorilor, 
aveți deplin lărgământ şi independență a vă urmări scopurile de 
desvoltare culturală şi de breaslă.” Năzuind la dezvoltare egală cu saşii 
şi maghiarii, “secţiunea industrială va putea câștiga însă şi mijloace, va 
putea cere ajutoare, ca pe cutare tânăr care dovedeşte istețime în 
meseria sa, să-l ajute a sta, după sfârşitul învățăturii, ba după câțiva ani 
de calfă, să meargă în un atelier de întâiul rang în oraşe mari, ca 
întorcându-se de acolo şi așezându-se ca mâne în mijlocul d-voastre, el 


- prin lucru superior, să vă aducă strălucirea breslei, onoarea d-voastre și 


nouă tuturor! Cei ce în direcția aceasta vă îndrumă și vă ajutulă, aceia 


ă vă sunt adevăraţi binevoitori. Aceasta îmi închipui eu că ar fi una dintre 
4 sai pe care secțiunea d-voastre industrială ar trebui să 0 aibă mereu 


vedere şi să o urmărească din răsputeri, atât prin ajutorare de tine 


„ buni la studii superioare de meserie, cât şi prin încercări de a vă lumina 


ipreună, unul pe altul, (...) prin disertații specialiste...”."” 


+ Ibidem, 11, 1901, nr.23 din 2/15 iun 
dem, 1, 1900, nr.39 din 23 sept./6 oct. 
i E 1902, nr.8 din 2 mart. „43 
Să, Asociaționism romă Îi ăştie până re ) p39 
o aur see în Orăștie până la Unire, (mss.) P 
, 1901, nr.11 din 10/23 mart. 


84 


În cele din urmă „meseriaşii îşi ale 

tuie în secție distinctă in cadrul Reuniunii 
const *. a organele de conducere. 
a particip altă formă asociativă, la a cărei înființare Mota şi-a ad 
substanțială, după cum am văzut, şi pentru a că 
dezvoltare â militat în permanență, a fost Reuniune pentru 
» mormântare. Eforturile sale şi ale învățătorului I.Branga au contribuit 
în resterea numărului de membri ai acesteia. Reuniunea funcționa cu 
eri despărțăminte a câte (cel puțin) 360 membri fiecare.“ În 
intervalul scurs de la înființare şi până la sfârşitul anului 1902 s-au 
Ieri ajutoare în valoare totală de 5.000 cor. * 
PA Eforturile lor nu se limitează doar la activitatea Reuniunii din 
Orăştie. Exemplul orăştienilor este luat şi de comunele învecinate. Prin 
urmare, în vara anului 1900, la Mada, cu participarea sătenilor din 
Ardeiu şi Balşa ş-a.. Ja îndemnurile şi sub îndrumarea lui Moţa, ia ființă 
o reuniune identică. La scurtă vreme, în 7 octombrie 1900 sunt puse 
bazele unei asociații similare în Căstău, cu participarea locuitorilor din 
Sibişel. Iniţiativa 1-a aparținut preotului Nicolae Andrei, care a fost 
sustinut de I.Moţa şi I.Branga. O a treia se înființează la Vinerea din 
initiativa dr.Mihu, iar la scurt timp se constituie o alta la Șibot, cu 
participarea balomirenilor, unde preotul Secărea este sprijinit în 
demersul său de aceiaşi Moţa şi Branga. : 

Orăştienilor, datorită propagandei pe care o fac acestei forme 
de asigurare socială - mai ales prin ziarele lor Revista Orăştiei şi Bunul 
Econom - le sunt solicitate statutele, dar şi îndrumări din Hondol, 
Mahala (Bucovina), Cugir, Haţeg, Brad, Sâmbăta de Sus, Romos, 
Romoşel, Bozeş, Rângheț ş.a.” „Aba SRR 
Încetarea misiunii lui loan Moța în redacția ziarului Bunul 

Econom nu este deloc întâmplătoare. El era părtaş la preparativele ce 
vor da naştere unei noi gazete în Orăştie - Libertatea. 


8 reprezentanții și se 
economice, cu drept de 


—————————— 


EA) PR ră 
 V-Orga, Asociaţionism românesc în Orăştie până la unire, ms. p:44 
ss BE. ÎI, 1901, nr.40 din 29 sept./12 oct. 
s Libertatea, II, 1903, nr.6 din 8/21 febr. 
;B:E., 1, 1900, nr.31 din 29 iul./11 aug. 
Ibidem, nr.40 din 30 sept./13 oct. 
; IPidem, nr.42 din 14/27 oct. 
Ibidem şi II, 1901, nr.24 din 9/22 iun. 


CAPITOLUL III 


GRUPUL NEOACTIVIST DE LA ORĂȘTIE 


Trecerea în noul veac, a găsit mişcarea națională a românilor în 
acelaşi impas determinat de criza existentă în sânul conducerii sale. 
Principalele schimbări sunt creşterile sau scăderile numărului de aderenţi 
în jurul uneia sau alteia dintre cele două grupări, influențate de organele 
de presă situate de partea uneia sau alteia dintre cele două tabere. 
Ziarul arădenilor, Triruna Foporului, scris cu meșteșug de loan 
Russu-Şirianu, Roman Ciorogaru, Ștefan Cicio-Pop, Nicolae Oncu, Petru 
Truţia sau Vasile Lucaciu și Vasile Mangra, dobândește tot mai mulți 
cititori, lărgind astfel aria de răspândire a ideilor activiste. În paralel, ei au 
purces la organizarea clubului politic local, impunându-se în cercurile 
electorale din județul Arad. 

Mobilitatea de care dau dovadă, ideile pe care le împărtășesc, 
aduc arădenilor aderenți şi susținători chiar şi din Braşov, unde Gazeta 
Transilvaniei se dovedea suportera intransigentă a pasivismului. iau 

După 1900, ideile programatice ale grupului din Arad au fost 
expuse cu mai multă claritate, deşi încercări fuseseră făcute şi mai înainte. 
O va face mai cu seamă V.Goldiş, care prezintă noile concepții are 
la programul național şi tactica activistă. Principiul autonomiei nu mai 
trebuia legat doar de o provincie istorică, de argumente istorice, 
să cuprindă pe toți românii din monarhie. Deşi cor idera necesară lupta 
electorală, se aprecia că masele românești nu sunt suficient de pregăti 
pentru a o susține. Activismul era considerat calea spre 
partidului În general, se dorea schimbare la nivelul pe 
mișcări naționale. SE 

în anul 1901 urma să se desfășoare alegeri pa 
Ungaria. Acest eveniment va produce inevitabil un scur 
două grupări. După întâlnirile de la musti 
publică un apel, prin care cheamă la pasivitate. | 
întâlniri, arădenii s-au situat pe poziţii opuse, €i 


părăsească linia oficială. Mangra motivează această 


Eză 


i i iii 
„ »+Maior, Mişcarea naţională... p.52 
Ibidem., p.54 : p Pa | 


nritatea, poziție ce reprezintă şi teama de un event 
L] 
d) 


a nu sparge soli Je-ar fi dat o grea lovitură.” 


eşec în alegeri, care 
i -ăstie. Primii paşi spre activis 

i de la Orăştie Pr i 
1, Criza grupului 
i fel a gândit şi a acționat dr. Aurel Muntea 
ins din mai multe motive din grupul înch 
a dr.Mihu, împreună cu câțiva partiza 
ar, sugestiv intitulat Activizatea,. C 


Nu în acelaş 

Orăştie, Acesta, despr 

jurul ae ŞI SA i Și-a 

infii riul. zi a redactor 

Ma pete pe Laurian Berceanu. In plus, alături de oii în 

se afla și protopopul Vasile Domșa. Primul număr Va apare în ş 

ianuarie 1901, ca "foaie politică, economică, socială şi literară 

Această dată ar putea fi considerată punctul de pornire a Campaniei 

pro-activiste în Orăştie. De alttel principala preocupare a gazetei a foş 

lupta acerbă pentru adoptarea activismului parlamentar, ca tactică 
oficială a PNR." 

"În editorialul primului număr, intitulat "Somnul cel de moarte" se 

seria: "trebuie să părăsim terenul nelucrării, e ora supremă să ne 

deşteptăm din somnul cel de moarte, (...) şi păşind cu toată resoluţia în 

luptă, acolo să ne validăm, în parlament, unde zi de zi se aude deviza 

guvemului: lege, drept, dreptate! și noi tocmai cu această deviză în mână 

să pretindem și pentru poporul nostru lege, drept şi dreptate!"* Reluarea 

rule iati, era roma 

ec i au ali ir AC autonomia Transilvaniei, era 

= Apariţia. 4crivității. este artă d 

Telegraful Român, fiind, în. schimb. ataca 

Transilvaniei și Drapelul. În 


DU din 
gat în 


Tribuna. Poporului. și 
A atacată de 7ribuna, Gazeta 
a A „AD Paginile primelor numere sunt înserate 
Botizori de ini. le din diferite colțuri ale judeţului Hunedoara, 
„« menționată aici aprecierea făc 

Activităii cane i ută de ziarul arădean la 


lan, nu po 
reg : to pentru că vine în afara partidului”. 
„WoPapelultiacuză pe activiștii orăștieni mui 


“peit, (1), .25 
ş din Si, A 
454 


entru că acționează împotriva solidarităţii na 
damnă tonul dur al foii din Orăștie Şi modul tranș 
con ia politică, extrem de complexă cu care se con 
isa austro-ungară." 
ii Activitatea acuză frecvent, că pasivismul îm 
maselor românești la viața politică. Pasivismul îns 
“tă şi generală, români au participat totuşi la 
un candidați cu program național i-a derutat, făcâ 
demagogiei politice a unor candidați străini de interesele lor "Nu este 
„nenaterb procedură demoralizatoare pentru părăsitul nostru Popor? Unde 
găsim În această groaznică procedură, şcoală politică pentru iubitul nostru 
POpOT; care să-i deschidă ochii, să-i arate interesele, drepturile lui, să-l 
lumineze, că cei care îi cerşesc voturile, care îi cumpără încrederea cu 
bani, nu reprezintă interesele lui, nu reprezintă justele noastre 
pretențiuni...?" | 

Poziţia ziarului nemulțumeşte şi gruparea din care s-a desprins, 
pentru că a părăsit tactica impusă de dr.Mihu. Neputând însă să lovească 
în convingerile liderului orăştian, atacă pe cei din jurul acestuia. Astfel, se 
menține o stare de încordare în Orăştie, ce seamănă confuzie în rândul 
populaţiei româneşti. 

În mare măsură este atacat preotul Moţa şi preocupările sale. 
Tensiunea se transmite şi la nivelul bisericii, căci V.Domșa, partizan al 
dr. A.Muntean şi al politicii promovate de Activitatea, urmărea şi reclama 
autorităților bisericeşti pe subalternul său. "ținta activității mele a fost și 
este ca să susțin echilibrul păcii şi bunei înțelegeri dintre partidele şi 
spiritele agitate ale inteligenţei noastre din Orăștie. Aştept ca și colegul 
meu, părintele Moţa să conlucreze (...). Dar cum se vede însă (...), nu 
numai că nu mă sprijinesce ci încă mă atacă” - seria protopopul către 
Consistoriul de la Sibiu.!” Astfel se ajunge ca enoriașii să se împartă între 
părerile celor doi, existând şi acțiuni ale acestora de a reclama, la rându- 
e, orice abatere de la normele obişnuite ale comunităţii. Aşa se întâmplă, 
de pildă, când Domşa trimite Consistoriului, plângerea lui Lang lanos 
impotriva lui Moţa, deși problema era de competenţa forurilor locale. 

Ziarul orăştian şi-a manifestat cu deosebită vigoare opiniile, în 
1901, când, exasperați de opoziţia "bătrânilor din conducerea PNR, față 


ționale. Acestea 
ânt de a prezenta 
fruntau românii din 


piedică Participarea 
UȘI nefiind o tactică 
alegeri, însă în lipsa 
ndu-le să cadă pradă 


Pi 


$ 
UŞerban, H.R, 
v pa X Oa E.Rotehe, epeit, (1), p.257 
„Not vitatea, 1, 1901, nr.2 din 17 ian. 
1 1901, pachet III, doc.nr.682 
1901, pach.I1, doc.nr.484 


Cata, Sie 


activiștii din acest oraş au deci, 
Muntean, Să participe la ale erile 
recul Orăştie. Intr-un apel către alegători 
USE ea unui pitlejul "să alegem pi Apst cere un depura 

„a ii ft să lupte pentru drepturile SAP retențiunile DOastre 
care cu trup ZA n păşit pe această cale, convinşi că pasivitatea "7 
Ei re parlamentului ungar, ba dimpotrivă îi Oblește 
împle 


Ik) 
calea”. 


(psp 
de abandonarea pol 
reprezentantul lor, : y as 
parlamentare, candidân 


Ocupându-se de campania ib]gotorală zi proprietarului ci, 

„ivirea a publicat pe larg informații despre modul de desfăşurare al 
iulia ;e dreptul de a alege, despre posibilitatea abuzurilor Şi a 
alegerilor, sita făcând totodată o intensă propagandă succeselor 
eee nui de sârbi şi slovaci, care abandonaseră oficial tactica 


i i este alegeri. 
asivismului, pentru ac y e Aaa EL iat 
A ile. în general, dintre activişti şi pasivişti se înmulțesc, 


Acuzaţii : Ea 
Aşa cum am mai arătat, cel mai adesea era invocat motivul solidarităţi 
Orăştienii răspund acestei acuze, că nu poate fi vorba de solidaritate într. 
un "organism mort care nu poate funcționa, (...) care n-are. dreptul 
întrunirii libere și căruia nu-i este cu putință de a aduce concluse noi și de 
a abroga altele vechi"..* Astfel înțeleasă solidaritatea, pentru €i nu avea 
nici o valoare.“ Se ajunge chiar până acolo încât, convinşi că au dreptatea 
de partea lor, activiștii neagă şi aspectele pozitive ale etapei anterioare din 
mişcarea națională, făcând afirmații nu întotdeauna obiective și 
atrăgându-și dezaprobarea celor mai lucizi fruntaşi ai românilor, chiar și 
din rândurile activiştilor.” 

Datorită faptului că se hotărâse pasivitate pe mai departe, după 
întâlnirile de la Timişoara şi Cluj, cercul local al PNR a cerut tuturor 
românilor din ținutul Orăştiei să nu participe la vot. Prin urmare, 
populația românească s-a prezentat în număr redus, ceea ce a făcut ca 
voturile obținute de dr.Muntean să fie mai puţine decât ale candidatului 
guvemamental. 

| Eşecul a dovedit inoportunitatea pasului făcut de A.Muntean, 
momentul ales fiind nefavorabil, neexistând un program. național no. 


tivitatea, 1, 1901, nr.37 din 19 sept 

Activitatea, 1, 1901, nr.19 din Pi 

ran, H.Rotche, cp.cir.(1), p.257 și ontribuţii 

etivitatea, 1, 1901, nr.36 din Le în nana 
n Zontibuţii,.., .456 

p.455 i 


90 


+ noilor condiții. S-a mai dovedit, de asemenea, ŞI influen 
a PNR şi grupul dr.L.Mihu în ținutul Orăştiei. Totu i i eu 
a cxploatată mai târziu, mai ales că se crease deja un ecocai 
7 imitea slovacilor la alegeri, care au trimis 4 deputați. (din 13 
didați) în Parlamentul de la Budapesta. 
candidă; Cei din jurul Activității nu s-au lăsat des 
considerau ps sicriu car ied ete „N Pas. important SPIE 
tema ctivității. Incă de la începutul anului 1902, ziarul nota tot mai 
asistent şi cu satisfacţie întărirea curentului activist, arătând că după o 
verioadă de putermcă opoziție a presei naţionale, adeptă a tacticii 
nasiviste, s-a început a se discuta despre o eventuală modificare de 


„= 19 
tactică. 


adapta 
şe bucur 


Curajați de eșec, Bi 


2, Constituirea grupului  neoactivist. Apariţia — ziarului 


Libertatea. 


Campania Activități şi candidatura dr.Muntean, au produs câteva 
mutații în sistemul politic orăştian. Astfel, dr.loan Mihu se retrage de la 
direcția băncii, devenind preşedintele Consiliului de conducere. EL şi-a 
căutat un vrednic urmaş, dat fiind faptul că acel post reprezenta un 
instrument important, pentru mişcarea națională și mai ales pentru 
motivul că banca nu trebuia să ajungă pe mâinile opozanților săi, care ar fi 
putut să o folosească într-un mod neadecvat. Persoana aleasă era un tânăr 
avocat, absolvent al Universității din Budapesta, dar care s-a născut la 
Orăștie: dr. Aurel Vlad. Fiu al lui Claudiu Al. Vlad, senator la magistratura 
oraşului, şi nepot după mamă al lui George Barițiu, acesta s-a făcut 
Ieamarcat încă din timpul studenției, când s-a implicat alături de 
Al.Vaida-Voevod, I.Maniu, Elie Dăianu ş.a. în evenimentele oteiiitete 
de procesul Memorandului, de Congresul maţicmalităților etc. După 
absolvire, îşi face stagiul la Haţeg, în cancelaria avocațială a unchiului 
său, avocatul Mihai Bontescu.2! moment în care pătrunde, ca deputat ales, 
in Adunarea comitatensă. Aici se alătură lui Francisc Hossu Longin şi 
celorlalţi fruntaşi ai românilor. Odată încheiat stagiul de practicant, îşi va 
deschide, pentru o scurtă perioadă, birou avocaţial la Deva. Energie şi 
inzestrat cu o temeinică pregătire era o soluție foarte bună pentru pOs 


18 
Ul'Şerban, H.Rotche cp.ci 
A Ibi iama, aia otehe sp.cir. (1), p.257 
“Orga, 4 ja 1998 
a urel Vlad - student la Eudapesta, în Sargeția, | E 
DiDemşea, Aurel Vlad - nate bimgafiagi în Corvineana, 1, 1995, p.198 


Calitățile tânărului Vlad conving acționarii 
ales cu unanimitate. Dinamic și cu cniai 
ede şi în clubul politic local, şi apoi 
aţional al PNR, în urma acţiunii de 


de director executiv al băncii. 
de viabilitatea soluției, fiind 
novator, acesta se impune rep 


reținând atenția Comitetului n ; 
completare a acestuia este cooptat ca membru. mp ius! ni 

Ambiţionat de campania dr.Muntean ŞI a Activităţi, în toamna 
Aurel Vlad, cu concursul lui loan Moţa, trimite fruntașilor 
2 "vreo 30 de amici ȘI cunoscuți (...) pe care îi ştia de pe la 
Universitate, cu inimi româneşti. curate”, proiectul unui program de 
acțiune şi propunerea editării unui nou ziar.” lată ce-i răspundea Ilarie 
Chendi lui Mota: "Vestea ce mi-ai trimis m-a umplut de bucurie, 
Concentrarea forțelor tinere, în felul cum mi-ai comunicat, era de dorit şi 
are teren frumos de muncă. 

Binenţeles că mă înscriu cu trup şi suflet printre colegii mei de 


şcoală și aştept cu neastâmpăr scrisoarea amicului Vlad, de la care, se 


anului 1901, 
din ținut, și | 


vede, a emanat ideia (...) 
Vlad într'adevăr e indicat să înjghebeze ceva bun. (...) la gazetă o 


să vă saerific cu plăcere restul din timpul meu liber. Dar în problema asta 
o să ne înţelegem pe larg amândoi, căci cred că me vei ține la curent cu 
toate." Cei doi reușesc să obțină sprijinul mai multor personalități, dar 
mai ales a numeroși tineri şi astfel la 1 ianuarie 1902, la Orăştie apare un 
nou ziar, Libertatea. 

Ziarul, tipărit la "Minerva", îl are ca editor pe loan Moţa, care 
până la nr.36 este şi redactor-responsabil. De la acest nuarnăt 
responsabilitatea în fața legii și-o asumă tipograful Ioachim Munteanu, 
„A Aia ziarului şi, implicit, al grupului de fondatori au 
pretu iţial 22 de persoane, la care, pe parcurs, se mai adaugă și alții 
dintre cei mai cunoscuți îi enumerăm pe dr. Victor Bontescu'5, dr.Nicolae 


Co 26 
i dai dr.Aurel Cosma,” 11/Chendi* dr.Tit Mălaiu,” drValer 


4 Ra, A+ n [A] L 
ul Econom II 1901 DI pi 4 ] dug.; II, 1902, ni 9 din 8 mart, 


crisoarea lui Ilarie Chendi 
g.Mircea Vlad 1 către 1.Moţa (21 nov.1901), pusă la dispoziție de 
„Născut în Hunedo lit 
cele lui i PEM BO AN Haţeg, este văr cu A.Vlad (mamele erau surori; fiind 
făcut stagiatura în cabinet ip timp de un an și colegi de studii la Budapesta. 
apiar la Deva în cabinetul li iar ALAE Mihai: Bonteseu, $o timp o păi 
iei fiu cancelarie, t.Hossu-Longin în aceeași perioadă în care Vlad 
În Băi aşte, urmează i0i , 
tăţii iudenjgipi, E Viena, după care se stabilește în Răşinari- 
jr”, se implică alături de Maniu, Vaida, 


: : 31 J 32 
PE 1 dr.Victor Onişor, dr. Justin Pop,? dr.Al Vaida Voevod? și 
MoldoY2 » . «i Mota. Dintre semnatari, doar trei nu aveau titlul de doctor 
INI Na, avant aimuni, pentru că "A acea vene, senpetiivul titlu 
pă ini presie asupra cercului de cititori, îndeosebi asupra oamenilor 
ce 
impli. = : i tut 
sinp a foii, care a avut menirea să întărească frontul activist, a 


Apariţi ş 
de Tribuna Foporului, Activitatea sau Telegraful 


st bine primită 


Român. see Rila ; £ 
Libertatea, Spre deosebire de concitadina sa, Activitatea, care 
u îndârjire renunțarea imediată și necondiționată la vechea tactică 
activitate, ceea ce nu era în măsură să soluţioneze conflictul, 
nia Trikunei Fopwrului, susținând necesitatea convocării 

abnice a unei Conferinţe naționale a PNR, care să hotărască oficial 
abandonarea pasivității şi revizuirea programului de la 188] "Ea milita, 
aşadar, pentru păstrarea neștirbită a solidarităţii nationale. 

În primul editorial, "Cuvântul nostru program, se face o analiză 
amănunțită a situației create în mişcarea națională în perioada crizei PNR 
și subliniază necesitatea modificării tacticii partidului. Recunoscând - spre 
deosebire de Activitatea - foloasele aduse de lupta națională din 
momentele de glorie şi înțelepciune, noul ziar nu neagă adevărul că, 
"iăsprirea situațiunii noastre politice este de a se atribui nu numai 


cerea C 
și intrarea în 
mergea pe li 


MNAR Nail ere lasa 17 be 0 ta i E NGO 
Vlad ş.a, în evenimentele prilejuite de procesul Memorandului. Va intra alături de cei 
A în Comitetul executiv al partidului cu ocazia completării acestuia. 
Avocat, stabilit în Timişoara, se implică alături de Vlad, Vaida ș.a. în rezolvarea 
crizei din partid 
ji bea) al Institutului Teologic de la Sibiu, perioadă în care a fost colegşicu 
il UIOEAZĂ apoi filosofia la Budapesta. În aceşti ani activează în cadrul Societăţii 
1 All Petru Maior", alături de Maniu şi Vlad. 
Şi Viena. A Lig (Năsăud), urmează teologia şi pentru o perioadă dreptul la Budapesta 
Cosm e stabileşte în Timişoara, perioadă în care se apropie foarte mult de aj 
w' at Şi prin acesta de Vlad. 
Vent al gimnaziului din Blaj şi partici ilor de aici din 1893, va 
Uma di in Blaj şi participant la greva elevilor de aia Ce 
anii tisa dreptul la Budapesta, Cluj, după care se stabileşte în Turda. Prieten din 
ai e data Chendi şi Vlad. acesta împărtășește vederile lor în problema 
Scut j y i i i 
Su Vad, Să ra (Bistriţa-Năsăud), urmează dreptul la Budapesta în aceeâ3! perioadă 
ăscut în ii de care activează în societatea studențească de aici. ci 
Stabileşte Ja rit (funda Arieş), urmează dreptul la Cluj (1 8904-1898), după anina 
4 VEZI pentru va, timp în care păstrează o relație apropiată cu Vlad. E îi i 
lIŞeăg. muri această perioadă AL. Vaida- Voevod, Memorii VOLI» Cluj-Napoca; 1995. 


an, H.Rotche, cp.cir. (1), p.258 


în măsură mare unor cauze interne au 
cauzelor externe, CI poate î 
tică” 
din greşeli de tactică + 
greş Libertatea își face cunoscut en dea meree pe Ina 
Sata aiutorul cărora să Ye pus în fug. 
la if rmân” 3 Dacă Activitatea, prin manifestarea dorinței 
“dul national român . “*- tea, | | : 
aia preț în activitatea politică, chiar cu riscul relili 
a ore şi-a atras dezaprobări, chiar şi din rândurile pol 
| Î Ă Li 
et editată de Mota şi Vlad, a afirmat de la început că va fi iai 
ropazaoue în popor "a principiului de activitate viuă”, dar că va sta me 
ul » A pi , ş 4 h 
Propâs ingurului progrâm național, şi pe basa i 


baza comună â SI | | | 
conferențelor naționale, câtă vreme acelea nu se vor modifica.'"5 


Grupul din jurul Libertăţii pune problema reorganizării mişcări 
naţionale, astfel încât ea să poată sprijini activitatea pe viitor a PNR, 

Cei care au semnat acest program şi-au asumat Și susținerea 
materială și logistică a foii. Astfel, încă din primele numere vor apare 
articole semnate de aceştia, fie cu numele întreg, fie folosindu-se de 
pseudonime (Il.Chendi= Fidelio, 1.Moţa= Iancu etc) Chendi va avea încă 
din primul număr o rubrică proprie "Cronica mea”, în care atinge o gamă 
largă de probleme, de la critică literară la politică. 

Cel mai activ se dovedeşte a fi Aurel Vlad. Articolele sale sunt 
centrate pe ideea activismului politic şi pe reorganizarea partidului, 
lansând lozinca “la oameni noi, arme noi”. El scria că, în condiţiile în care 
însăşi existența națională este periclitată, tot românul, indiferent de e tânăr 
sau bătrân, moderat sau radical, trebuie să lupte pentru "a asigura 
existența și viitorul naționalități noastre. (...) Partidul nostru național - 

„Se apr - Pentru servirea acestui măreț scop are drept de 
; ia Sica i ati trebuie intocmit, „încât pe lângă 
E le albi ud AA pe de o parte realisabil, SEE LE d altă 
urmare el viza prin pa area ue elementelor cinstite". „Prin 
ând că asemenea mc pila cele pula pi 
” În condiţiile în î.. puteau fi foarte greu de realizat. 
i Lia W se recunoștea existența PNR, acţiunile 
alea, articolele care aduceau mereu în discuție 
Veneau să anuleze toate S ii i i în pres 
peculațiile vehiculate, mai ales în presă: 


ă intenția de a merge pe linia oul 
i 


Onarg 


noscând nici O hotărâre de interzicere a forului 
comitatului, că toți memb ret gregaționali sunt in acelaşi timp şi 
brii ai partidului național. a rândul său, Moţa, scria într-un arți 
membi rtidul, căci "existăm noi miile de membrii ai lui, car; icol 
că, există pă re olita pna Ti, erizad ai lui, cari am fost 
i suhtera, ne-am mărturisit Și Re Ybârturisim de membrii ai lu, şi toți fi 
națiunei române din sl târi bed ȘI membrii a! acestui partid!" Chiar 
dacă a suferit "miserii” interne, a stat amorțit, acesta "nu a încetat de a 
i După salutul şi îmbărbătarea venită din partea lui V.Goldiş, va fi 
ublicat un articol intitulat "Lămuriri” ȘI semnat de A.Vlad. Acesta 
afirma că "esența programului, adecă basa națională, nici un român cinstit 
nu o poate părăsi, fără a deveni trădătorul neamului său." Deci, ceea ce 
ei scriu şi fac nu trebuie considerată o abatere de la program sau un 
indemn la dezbinare, căci "partid nou politic nu ne-a trecut prin minte să 
formăm, dorim însă ca partidul național (...) să caute și să afle 
modalitatea, prin care adunându-şi din nou forțele răslețite, să înceapă o 
nouă şi mai folositoare activitate.” 

Într-un articol sugestiv intitulat "Chestiunea carului îngl-dar", 
dr.Mihu reclama un partid naţional politic cu revizuirea programului său, 
dar în afara cadrelor vechi; se solicita, la fel, descoperirea unor căi - 
potrivite de validare a aspirațiilor cu un caracter social-economic și 
cultural-politic.** 

Un ecou deosebit a avut atât printre orăștieni, cât mai ales printre 
ceilalți activişti, scrisoarea dr.loan Mihu, adresată unui fondator al 
Litertăţii* publicată în numărul din 8 martie 1902. Exprimându-și 
poziţia față de situația existentă în PNR şi față de modalitatea soluționănii 
crizei, acesta considera că era necesară revizuirea programului din 1881, 
în primul rând prin eliminarea punctelor 1 şi 9, "având a ne pune întru 
toate pe basa legilor existente. Căci aceste postulate pot fi foarte 
frumoase, pot fi foarte bune, ele însă sunt şi vor rămâne dorințe ideale, a. 


nn in ia a a A td EIN RE 
9. ; i 
„Libertatea, 1, 1902, nr.2 din 8/21 ian. &, 
â Ibidem 


„ Ibidem, nr-6 din 5/18 febr. 
Ibidem 


oaie ab) » Mişcarea naţi-nală şi activitatea parlamentară a deputaţilor te să i A: 

au pila 
nai ui ar fi cerut fruntaşului orăştian o contribuție, fapt pe care potrivit aie ic 
area Vlad, camaradul său şi conducătorul grupului nu l-ar fi sania e . sar se 


95 


perecu Politic al românilor. 


jpteresân 


ad 


3 EEE | 46 î 
Je de cari noi dispunem...".* Situân su 
Use 


zrilor politice; dr.Mihu se fereşte a se pronunța pe, 
în afara preocupări E uitata cerând numai "să ne facem sama i 
activitate sau peniru Pal realiste, care ne promite mai bune rezul i 
exigenţele Îi pie pri nu vor respecta legea ori care din cele Pg: 
efective. Căci dacă a nul, dar nu trebuie nici să se facă planuri pe e 
căi vor da tot un ial irăine căci ar însemna naivitate." dă 
ajutorului vreunei pute ii de la 1881, în concepția liderului 
Modificarea programului de la Pra Sepia liderului de 
la Orăştie, trebuie să implice și O ămplstare i a dle postulate socig 
politice, agrare şi economice, (e) Phianală a ilonbin bună-starea Și 
prosperarea existentelor MICI... Programul ar trebui să pretind; 
scutirea unui minim de avere de sub contribuție, de sub execuţie şi 
vindere; reducerea serviciului militar la doi ani; contribuţie progresivi; 
ajutorarea lucrătorilor. Mihu era de părere că acestea ar prinde uşor la 
popor, "ar trezi în el interes față de causă şi i-am întări conştiinţa sa 
națională." EL consideră mai departe, că din program nu pot lipsi 
revendicări privind biserica şi şcolile confesionale, toate celelalte 
instituții culturale, precum. și cele economice, presa românească, 
precum și viața socială în ansamblul ei. 
La câteva zile de la publicarea scrisorii lui Mihu, Tribuna, 
Gazeta Transivaniei, Drapelul, au declanşat o puternică acțiune 
împotriva acestuia şi a ideilor sale. Arădenii au primit cu satisfacție 
aceste propuneri.” 

Deşi Activitatea se asociază părerilor exprimate de dr.Mihu în 
scrisoarea sa, grupul din jurul ei se află în evident regres de 
ete De altfel, aceștia se situează în permanență, după apariția 
i jii pe o poziție de frondă. Neputând să atace direct grupul, din 

: i cât send sau pe Mihu -liderul de opinie-, cei din jun 
ÎN Niaţa, tame sea sii reni activi membrii ai acestuia: AVled Și 
„acțiuni, prin ceea ce făce nsiderați, fără teamă de a greși, stâlpii 1! 
„Un moment de mia a iară două 
grupări, a fost campania ca ÎN cautati a relațiilor dintre cele 7 
popiatului Geoagiu, din i egerea deputatului sinodal (murea 
aduce faţă în față pe A.M oamna anului 1902. Această UE, 
pe A.Muntean și A.Vlad, ultimul având câșut . 


ri 
căror realisare trece peste pute 


3, Înfrânt, Munteanu declanşează un atac împotriva lui M ta, e 
A sa, ar fi cutreierat Comunele protopopiatului, cd 
leoătorii să ME aa A ra: sata i Libertăţii este acuzat 
chiar de șanta) $ trafic de intluenţă pe seama băncii "Ardeleana". Prin 
această Campanie este vizat indirect şi Vlad, director al băncii şi 
beneficiarul campaniei electorale. In plus, Moţa este atacat și pentru 
articolul scris, în termeni laudativi, în Tribuna Poporului, despre 


invingătorul de la Geoagiu." Se pare însă, că protopopul Domşa a făcut 
la rândul său uz de influența sa, pentru a-l susține pe Muntean.” 

Acesta este cel de-al treilea insucces al dr.A.Muntean, după 
infrângerea în alegerile parlamentare din 1901, din cercul Orăştie şi 
1902, de la lghiu (comitatul' Alba Inferioară). Acest șir de insuccese are 
ca rezultat. diminuarea creditului grupului pe care îl reprezenta. 
Pierzând teren, el declanşează noi atacuri împotriva lui Moţa şi Vlad, 
începând cu nr.7/ 1903 al Activității, folosindu-se de acuzele şi 
declaraţiile fostului redactor-responsabil de la Litertatea, loachim 
Munteanu. 

Aşa după cum am mai arătat, pe de altă parte superiorul său 
bisericesc, protopopul Domşa, continuă să se plângă ierarhilor de la 
Sibiu despre atitudinea avută de Moţa, care "considerând acum poziția 
sa de sine stătătoare aici în Orăştie ca jurnalist, agent de asigurare, 
membru în comitetul parochial, dar totodată preot carele încă prin 
purtările sale nu şi-a câştigat încrederea protopopului său." Domșa se 
plânge de refuzul acestuia de a sluji în biserică și în alte zile decât cele 
care îi revin după programare.“ Ca răspuns, probabil, la aceste şicane 
la care este supus, Moţa, împreună cu o parte a comitetului parohial se 
opun completării de salar solicitate de superiorul său. Domşa se plânge 
la Consistoriu că aceştia "ațăță spiritele oamenilor neorientați a ad 
protopopului şi o face ca neînțelegerile să crească pe calea aceasta, 
pentru ca ei să poată lucra în linişte pe calea ce le convine. 
Problemele ce se nasc în sânul bisericii ortodoxe, ca urmare „â 
neînțelegerilor dintre cei doi, vor ajunge în paginile ziarelor Orăştieas 


S0 

: Ntviateg, 1, 1902, nr.42 din 30 oct. 

« sta nr.45 din 20 nov. 

. 0, 1902, doc.nr.103 

s, id 1901, pach.I, doc.nr.9 

Ss idem 

4 lua 1900, pach. III, doc.nr.615 183 
Cit. 1902, pach.I, doc.nr.388 97 | | 


scala flu adus de tânărul dr.Aure] 
bertății, noul su ii V 
one 71 (pa ip Mu "9594 rela “locul în 

e allet orăştieni. EI este ales, din nou, director al Casinei p» 
inteleo 


i = POmân, 
] itet, format din aderenții celor doi, printre care ŞI Mota î 
Noul comitet, 
calitate de bibliotecar, a $ 


cos acest aşezământ de sub direcția și influen 
lui Muntean şi Domșa. 


lad în 
rânduj 


3, Triumful de la Dobra. 


Momentul decisiv al "concurenţei" dintre cele două grupări, care 
a marcat destinul viitor al amândurora, a fost alegerea pentru deputat din 
cercul Dobra, rămas vacant după decesul titu arului, dr. Lăzâr Arpâd. 
Moartea dr.loan Raţiu, preşedintele PNR şi liderul grupării 
pasiviste, în decembrie 1902, a înlăturat o piedică din calea activiştilor, 
deschizându-le posibilitatea de a se impune. Organizația partidului 
naţional din comitatul Arad, proclamă în martie 1903, ca tactică oficială 
activitatea.” Măsura a fost bine primită la toate nivelele mișcării 
naționale. Totuşi, comitetul executiv nu se învoieşte a decreta 
- abandonarea tacticii vechi. Partizanii acestei orientări mai primesc o 
lovitură: Triluna(Sibiu) este nevoită să-și înceteze apariția în aprilie 
1903. Ca urmare, la scurt timp, 7riluna Poporului îşi ia numele de 
Tribuna.” 

In aceste condiţii, Aurel Vlad, el însuşi membru al comitetului 
executiv al partidului, exasperat de refuzul conservatorilor din comitet, de 
a-şi da acceptul pentru activitatea politică a partidului, își depune 
candidatura pentru mandatul rămas vacant din cercul electoral Dobra. 
Surprinzător, alături de candidatul guvernamental, dr.Farkas, Vlad îl are 


ontracandidat şi pe A.Muntean. Situaţia părea foarte delicată, Munteanu, 
„Prin candidaturile sale la cel 


ÎN e fătul i elalte două alegeri, devenise foarte cunoscul. 
pron “de că, cerându-se, în numele partidului, participarea la vol 
) ial ap n. i ne sale ar putea creşte, având în față pe Ma 
i libere Ei, A astil făcut de acesta a fost aspru criticat de câte 
Daca. alai de activişti cât şi de pasivişti. 
sui din conducerea PNR au condamnat hotărârea 
aie dir, PRAI, acuzându-i că au trădat partidul şi programul 
ÎN Piesei a fost diferită. Tribuna Poporului (devenită 


: Comtribuţii... .460 si EA PE 
oHiza PNR. na i Su di a 


98 


din Se : : 
pibne) 1 Russu Şirianu, Ciorogaru și Mangra, i se face acestuia o largă 


La adunarea electorală ținută la Dobra, în care candidatul 
ta prezentat programul, au participat alături de cei peste 1000 


naţionalist E auinbaiti grupului activist din Arad. Candidatura tânărului 


pa să ui forța cauzei pentru care ei luptau, precum și stadiul la care 
aci i 5 


Ă neoac sia S Ip 
a a ARME făcută sublinierea că, A.Vlad participa la alegeri pe 


program național. E] declarase că gri la i l ŞI 9 din programul 
artidului. Acest lucru nu scapă [apelului ( Lugoj), care scria că 
"d Muntean a rupt-o Şi cu partidul ŞI cu programul național, păşind de 
andidat la invitația unui grup de alegători fără deosebire de 
nationalitate." Ziarul, de "orientare pasivistă, aprecia ca pozitiv faptul că 
dr Vlad, "deşi s-a rupt de partid, nu a părăsit programul național!”. 
Într-un articol justificativ, "Alea jacta est", Vlad "sincer convins" 
seria că va milita din toate puterile pentru triumful activismului, nutrind 
că îi va convinge şi pe cei "aţi la frunte şi la spate, şi pe cei ceva mai 
copți la cap, -decât suntem noi tinerii- că aceasta e unica cale pentru a ieși 
din impas. Dintre două rele am ales pe cel mai mic, Incontestabil, 
fângerea solidarității este un rău, dar zace un rău şi mai mare in aceea 
dacă dormim şi stăm cu toții în nepăsare!"? El afirmă că atunci când s-a 
decis să candideze cu program național, s-a consultat cu mai mulți "soţi 
de principii şi fondatori ai Libertăţii, cari cu toți au aprobat şi consimțit la 
aceasta." 3 : 
Libertatea face o zgomotoasă campanie electorală publicând 
articole semnate de fruntaşi politici români, favorabile inițiativei lui Vlad. 
Ziarul încearcă să facă o paralelă între ceea ce înseamnă pasNISI a 
activism: "pasivist înseamnă să şezi comod, iubeşte-ți pielea proprie, 
Scuteşte-ți-o, dă din când în când câte un articol în cutare gazetă, şi n ia 
în piept, între de-ai noştri că eşti naționalist şi pace: Activist tă, 
indrăsneşte să te prinzi de coarne cu o întreagă administrație ramin ă 
Sicată, necunoscătoare de granițe în apărarea hegemonie! cade: ă 
CIeat-o, osteneşte-te, aleargă, expune-te, cheltuieşte bani ȘI MIBEVĂ, 08 ii 
CI i racirea eee 


$9 

« i Mor, Miscarea națională... p.63 

[ie Ola, Criza PNR... p.981 

: im Libertatea, II, 1903, nr:21 din 24 iun./7 iulie i aula 

4 lbid tea Il, 1903, nr.20 din 17/30 iun. Ape ni 
“n, nr.21 din 24 iun,/7 iul. a 


n Arad şi-a pus la dispoziţie toate posibilitățile de ajutor pentru 
i 
| 


zu poporului şi nu te speria de nici un pericol!.. 6 “ 
din sufletul tău p ne Vlad că "solidaritatea noastră în nelucrar 


seria, apărându-l JA şi cei ce Vor Sparge-0 păşind independenţi p 


ire națională ȘI € tă 5 ERE PA 
nenoroc d de acţiune şi de viaţă, vor fi adevărații mântu 


€, eg 
Entru 4 
Itori aj 


arti iață, Ve i) 
forma îi ra din amorțirea acuşi laşă, în care zacem! Căci dal 
oporu i 
e nu mai facem trei parale. 


ământul acestei încercări l-a umplut pe dr. Aurel Vlad d 
succes. EI a reușit să-i învingă pe cei SA fc puea Succesul ş 
dezlănțui un imens entuziasm în rândurile activiști er. Xoeastă reuşită este 
materializarea unei afirmații făcute cu ceva timp înainte: politician jş 
sensul adevărat al cuvântului, poate fi numai acela care între imprejurățile 
date şi ținând cont de forțele disponibile, află cea mai potrivită modalitate 
şă câștige cât mai mult, promovând astfel realizarea scopului fina],"5 

Libertatea seria după aflarea rezultatului că această victorie e 
"biruința adevărului că poporul nostru a ajuns deja la atâta conştiinţă d; 
sine, ca să poţi porni cu el la luptă..." In momentul victoriei, Vlad a fos 
dus "în triumf, pe umerii mulțimii, în piață, unde i s-au făcut ovaţiuni 
colosale. Erau beți de însuflețire peste 2000 de români, care umpleau 
piaţa şi stradele, cu crengi verzi de stejar în mâini."'S% Această manifestare 
a bucuriei, nu era altceva decât expresia perceperii de către poporul de 
rând a importanței acestei victorii. 

Incurajați de această reușită, activiștii văd, cu toate defectele legii 
electorale, posibilitatea de a trimite la primele alegeri parlamentare 10-l5 
deputați la Budapesta. Se pune la cale organizarea unei Conferințe 
naţionale care să proclame activitatea pe toată linia.” 

F Foaia orăştiană îşi continuă campania de convingere a opinlti 
Ne i dr. Vlad nu este un spărgător al solidarității partidului Sau un 
ia programului național. Continuând să publice articolele salt, 

ace și ample relatări despre activitatea acestuia în Parlament 


Deznod. 


„ Teproducând cuvântările sau declaraţiile sale. Toate acestea erau necesăe 


E e dial :aajeile pe care continuau să i le aducă pasivişii 
Că vor să a lot să întemeieze un partid guvernamental, AA 
ii: | ze în fața guvernului Tisza..." 70 ca mase 
româneşti să fie convins gu Tisza... - Era necesar 


e că atât gruparea din jurul Libertăţii, câ! i 


: * Iidem 
i al nr.37 din 12/26 sept. 
ie idem, 1, 1902, nr.6 din 5/19 febr, 
! 11, 1903, nr.31 din 2/15 aug. 


m, nr.2] din 24 iun,/7 
+„Bola, “riza PNR... zi 


: Dental II, 1904, nr.2 din 10/24 ian, 
: 100 


ivistă considera că "o conlue a 
i tabără actiVIs zi Tare sau spri 
întreagă guvernamental, ar fi nu numai în contra dem ti moare - 
a fi egală cu trădarea tuturor intereselor vitale ale neamului i 
a fost şi declarația lui Vlad din discursul inaugural, rostit în 
„la 8 iulie 1903, când a spus că este singurul deputat al PNR, 


„Contribuția orăştienilor la reorganizarea PNR. 

Întețindu-şi campania proactivistă, gazeta orăştiană este 
considerată de autorități ca fiind un factor de creştere a agitaţiei ce i-a 
cuprins. pe români după reușita lui Vlad. „Această efervescenţă s-a 
prelungit şi în anul 1904, când s-a lansat practic acțiunea de organizare a 
circumseripțiilor electorale. După Adunarea generală a Astrei, din 
septembrie 1904, ce a avut loc la Timişoara, când Vlad a lansat sugestia 
de participare la viitoarele alegeri, acesta face un turneu electoral prin 
județul Caraş Severin. El depune eforturi pentru a-i convinge pe românii 
de aici, să abandoneze pasivismul. A făcut totodată şi critici la adresa 
politicii guvernului față de naționalități. ”* 

Presa activistă insistă în răspândirea ideii necesității rezolvării 
urgente a crizei PNR şi pentru schimbarea "metodelor de lucru învechite”. 
Pentru aceasta era necesară convocarea forului suprem al mișcării 
naţionale, care să discute, cum se exprima dr.Mihu, încă din 1902, "în 
bună înțelegere şi dragoste frățească măsurile ce ar fi a se lua pentru a 
pomi odată într-o direcțiune oarecare carul înglodat al partidului 
național." 

În anul 1904, L.Mihu şi A.Vlad se deplasează tot mai des la Arad, 
cu diferite ocazii, strângând legăturile cu gruparea arădeană. Neoactiviştii 
orăştieni ajung, după aceste evenimente în fruntea noului curent. 
Organizarea unei Conferințe naţionale era inevitabilă. În 29 decembrie 
1904, activiştii lansează convocarea acesteia, pentru data de 10 ma 
1905. Momentul era potrivit şi pentru faptul că în acea perioadă 


"Ii 
sk idem, nr.] din 3/17 ian. 


m Nâlor, Mişcarea naţicnală...... p.65 
64 


n i p.65 
mp Mihu Spicuiri,., p.XXVI 
"Valor, Mișcarea națională.... p.66 


saca electorală pentru alegeri parlamentare, Şi astfe 
decretată camp iri cu caracter politic. 


nări şi în MAO i 
î e condiții; Libertatea lasă să se intrevadă prin aie 

plicate, pe de o parte satisfacția faţă de apropiata izbândă 
publicate, 


orientări politice; iar pe de altă parte pata de a fi contri 
această victorie, Şi Prin această, la isi izarea a. ării naționale pe no 
făgaş, pe care întreaga națiune 9 orea duel sila ŞI mai potrivi 
scopurilor Și intereselor sale. Libertatea pu aruicolele publicate a So 
dență gravele implicații ce decur geau din starea de criză, 
partidului, în condițiile intensificării oprimării sociale ŞI naționale, PNR 
prin pasivitatea sa ar fi putut ajunge IE SICIAIA de a rămâne în afar 
problemelor complexe ale acelei epoci, ceeace umplicit ducea | 
îndepărtarea sa de cerințele concrete ale luptei naționale. 
În vederea unei acțiuni mai ample se preconizase înființarea unu 
mare ziar românesc "de zi" (cotidian), "un ziar de gust, care va mulţuni 
toate așteptările”, la Orăştie. Acesta urma să fie înființat pe baze largi și 
tari, "în serviciul luptelor activiste”. Iniţiativa îi aparținea lui A.Vlad şi ii 
avea în vedere pentru a intra în redacție pe Teodor Păcăţianu, [l.Chend, 
O.Goga, Em.Novacovici, Vasile E.Moldovan, I.Moţa, Valer Moldovan, 


Putea, 


Oleg 


| 
buit i 


mereu în evi 


Au fost contactaţi pentru corespondențe Al.Ciura (Simin), L.Lupaș 


Tăslăuan ş.a, Planurile erau mari, căci se intenționa susținerea unor tineri 

(Goga, V.E.Moldovan) la studii de jurnalistică la Berna sau Paris." 
Campaniei declanşate în decembrie 1904 de Libertatea, în 
vederea pregătirii Conferinței, 1 s-a alăturat şi concitadina sa Activitatea, 
ot Ategia din urmă nu a putut recupera terenul pierdut în urma 
n Z i 4 erului de opinie a grupului din jurul ei. Atitudinea pe care cti 
fă Da A MAL le au adoptat-o față de gestul de a-l concura pe Vll 
mal Al putut pl de declarațiile ulterioare alegerilor. În$ 
dul el lui A.Munteanu hotărăşte încetarea aparițti 
„Tacă se mișcă pentu ȘI gestul astfel: "Acum, după ce chiar cei chemaţi 
NO! în răstimp de 4 să PRI RU ALI în a unei ere poi, Profit 4 
numele Libertatea, ca ȘI acum, după ce chiar aici s-a înființat o foaie 
» Câre pe față propagă pe mai departe şi intens! 


n 

St. Mândruţ, “pieit., p.69 
H.Rotche, Sp.cil. (| 
Sontribuţii, ., a. a 


A an către O.Go ; 904) & 

'P coreipo ga, (Cluj, 19 aug.1904);€: 

E vol.I, ediție îngrijită de M.Bor deianu și 
102 


vederile pOASe (..) am aflat cu cale a sista edarea foii noastre cu acest 
număr. Libertatea, a publicat un amplu articol semnat de T Mihali 
Vlad. i AL.Vaida-Voevod, în numărul său din 25 decemb ihali, 
iată 1904. În acest articol erau analizate ideile pi 
ianuarie) e ACNE programatice care 
au a fi propuse spre dezbatere Conferinţei, din partea activiştilor”? 
Este semnificativ, atât pentru grupul neoactivist de la Orăştie, cât şi pentru 
(ânăra generație în ansamblul ei faptul că I.Maniu, A.Vlad, AL.Vaida şi 
N.Comşa au fost însărcinați de către comitetul executiv cu elaborarea 
ului și statutului de reorganizare a PNR. 
Imobilitatea formulei în care exista partidul, dar şi oreutăţile 
create de autorități a împiedicat buna desfășurare a alegerilor pentru 
reprezentanții la Conferinţă. Aceste alegeri s-au făcut în cercuri restrânse 
şi doar în parte din cercurile electorale. Dovadă şi participarea redusă: 97 
reprezentanți, faţă de 300 de delegați, câți au fost la ultima Conferință a 
partidului în iulie 1893. “ 

Dintre cei 97 de reprezentanți prezenţi la Sibiu, în 10 ianuarie, 
Hunedoara avea 11, mai puţin decât comitatul Sibiu (16) și Arad (13), dar 
mai mult decât celelalte comitate." 

Situaţia era clară pentru toată lumea, în Comitetul executiv marea 
majoritate opta pentru noua orientare, iar dintre ceilalți doar câțiva se 
mențineau pe vechile poziţii.“* De altfel votul a fost foarte clar, (79-12) în 
favoarea activismului politic. În ceea ce priveşte programul, s-a hotărât 
menţinerea celui din 1881, cu precizarea că era necesară întregirea lui, în 
sensul dezvoltării în scopul asigurării existenței şi libertății naționale. 

În realitate, programul a pierdut punctele | şi 9,0 dată cu 
acceptarea activismului. Se ştergeau astfel şi diferențele între Transilvania 
propriu-zisă şi celelalte provincii locuite de români: Banat, Crişana, 
Maramureş.” | 
j În acelaşi timp se pune accent pe votul universal și secret, Cats 
însemna o posibilitate de schimbare a evoluției politice. Se crea, de 
asemenea, reglementarea prin lege a dreptului de întrunire şi asocIere, Pe 
lângă acestea se punea problema reformei impozitelor, ii 
impozitului progresiv, împroprietărirea țăranilor prin vinderea în condiții 


program 


sea A viat eg caii ia ae a 


| aa 

ă Molvievea, IV, 1904, nr.52 din 6 ian. 1905 (n.) 

a |deiben, -entribuţii..., p.463 

s L-BOia, Criza PNR... p.982 

w „alor, Mișcarea naţicnală..., p.71 

86 Lip Boățianu, Zartea de aur, voL.VII,p.165 cală 

m Lpaio Miscarea naţională... p.71 şi T-V Păcăţianue op.cit P- 
«Boia, Criza FNR..., p.982 da 


ilor statului, asigurări sociale pentru muncitori, p, 
hile puncte referitoare la biserică, limbă ŞI invățămânţ, , 

păstrate i anal al Conferinţei naţionale de la Sibiu a fost marcat 4 
oi comitet executiv electoral, compus din 16 membri, întră 
A ie socială definitorie pentru avansul partizanilor activismuluieo 
Cr proprietari funciari, un medic (N.Comşa), un preot (V.Lucaciy 
un protopop (V Damian). In tgiia îi speri iii pt 1905 a fos 
desemnată comisia permanentă, cu sediul la Orăștie, însărcinată cu 
redactarea apelului către electoratul român ŞI cu desemnarea celor 28-30 
de candidaţi oficiali ai partidului, pentru cercurile electorale desemnate în 
comitate: Alba-2; Arad-6; Făgăraş-2; Hunedoara-5; Caraş Severin: 
Timiş-2; Turda Arieş-l; Sibiu-3; Solnoc Dobâca-3; Sălaj-1; Sătmar2, 

Preambulul apelului lansat către alegătorii români, redactat de 
Victor Bontescu, Vasile Lucaciu și Al.Vaida-Voevod, motiva context] 
intern existent drept favorabil pentru desfăşurarea acțiunilor parlamentare 
şi atrăgea atenţia asupra atitudinii populaţiei şi candidaţilor în campania 
electorală. Dr.Aurel Vlad devenise un personaj cheie în aceste 
momente, 

A fost stabilită lista celor 27 de candidați ai partidului şi au fost 
nominalizate cele 34-35 de cercuri care puteau oferi candidaţilor şanse de 
victorie. Numărul acestora a suferit mai multe modificări până în final. 
Redăm aici doar candidaturile membrilor grupului neoactivist de la 
praf di ici - unde îl înlocuia pe V.Lucaciu, Dobra, Deva, 
pes Mea a i, sila (lghiu), dr. Gavril Suciu (Haţeg) 
CE «e Ab e] ră a alegere cu dr.Mihu), dr.Zosim Chirtop 
(Bicicherecul Mic) at iale pie Mda E i cual SAU 

) oravi : )) 
O.Vasu (Arpaş) și 1. Maniu (Vinţ). E (ORL 


Di pă 
iile, AA d AS andidați propuşi doar 8 au ieșit învingător 
„Ioan Suciu la Boro i, T.Mibalyi la Ileanda Mare, A.Vlad la Orășie 
Șiria, A.Novacu i » loan Russu Șirianu la Chişineu, Şt.Cicio Pop li 


„Tomânilor prezenţi n a N.Comșa la Cristian) Dar număni 
intrat pe listele partidului entul de la Budapesta era dublu, căci alți 84 


Criza intemă Tu de Tisza Istvân. 


fusese continuată de se a acutizată deja în preajma alegerilor 
legătură cu problemele ție împotriva regimului Tisza şi a Vienei În 
. Considerate nerezolvate, dar stringente to 


favorabile a MOȘ 


n i L.Malor, Mişcarea 


|, 2picit,, p.74 naţională... p.72 


104 


reluarea puterii: bancă națională, teritoriu vamal independent 
per moaghiară în comanda armatei comune. Conexate seriei de tratative 
ba cate în timp, dintre Împărat şi reprezentanții coaliției, pachetul d 
ied i în discuţie obligase pe deputaţii naționalităților să-și îi 
pir de vedere. Într-un atare context îşi vor desfășura activitatea cei 8 
i naționali, alături de care vor veni şi unul sârb (Ljubomir 
vlovici. şi slovacul Milan Hodza. Ei vor pune bazele Clubului 
fi lamentar al naționalităților, care va fi prezidat de T.Mihalyi.” 
ji Criza internă ungară, disputele cu Viena, nesoluționarea 
"problemei nationale", situația extemă a Austro-Ungariei conduc la e) 
nouă Criză guvernamentală care. îşi găsește soluția în noi alegeri 
parlamentare. Fixate pentru perioada 25 aprilie - 8 mai 1906, campania 
electorală a avut ca rezultat victoria în alegeri a unui număr de 14 deputați 
naţionali ai românilor (V.Lucaciu va fi ales pe un loc vacant în 1907). 

Mandatele câştigate urmau să acopere ciclul parlamentar 1906- 
1910. În aceste condiţii A.Vlad devenea cel mai vechi parlamentar român. 
Nu ne vom opri însă asupra activității acestora. 

Ca şi până acum, Litertatea nu a fost doar o tribună a afirmăni 
unei credințe sau strategii politice, ea şi-a îndreptat atenția și spre 
problemele economice și mai ales sociale ale mişcării naționale. 
Urmărind activitatea din Parlamentul maghiar a deputaților români, foaia 
orăştiană face ample relatări şi de la întâlnirile și adunările aleşilor 
românilor sau ale altor fruntaşi, în diferite locuri ale Transilvaniei cu 
populația românească. 

La fel ca şi celelalte ziare româneşti, şi acesta se ridică împotriva 
legilor de maghiarizare a învățământului, a intenției de înființare abuzivă 
a episcopiei catolice de Hajdudorog şi anexarea la aceasta a peste 100 de 
sate româneşti, sau ia atitudine la intervenția brutală a autorităților 
impotriva greviştilor de la căile ferate din Ungaria şi Transilvania ori 
împotriva manifestaţiei de la Aleșd”! Ziarul reia mai vechea temă, 
devenită nu doar actuală ci şi o problemă stringentă - maghiarizarea 
numelor de localități: "țeara se află în cea mai grozavă criză economică, 0 
Ei a a țăranilor nu are ce mânca, vitele pier de foame Și minunatul 

ministru (Tisza Istvân-n.n.) se ocupă ca comunele românești, 


n E eee 
“eşti, adică peste tot cele nemaghiare, să capete cât mal iute numiri 
Wngureşti” N 


pun 
deputat 


Vai 
9) jder p.84 
n pSEtban, Ce ntribuţii 
Lib ţii... p.462 
entatea, III, 1904, nr.35 din 29 aug/10 pg 


b 


Erau abordate; într-o măsură Sat Mi ae dezbateri, 
Parlamentului ci şi ale Congregaţiei comitatului sau a LEPrezentanți 
arla , 


i Orăştie. Adei 
oraşului Orăştie. conom încă mai apare, Liber 
Deşi până în 1906 Bunul Eco p ertatea n 


„sită de informaţii despre activitatea Reuniunii economice, des fi 
este lipsi ceasta le organizează sau despre ofertele materiale 
adunările pe eri români. De asemenea, nu lipsesc informaţiile 
rm ME viața culturală, nu doar a Orăștiei, ci a întregului comiţa 

aa iale itatele vecine. 

şi chiar iapa îl ocupă ştirile; relatările cu privire la evenimentele 
din Româniă, ori cele în care sunt implicate dinastia sau statul român, Nu 
este scăpată nici 0 ocazie de a arăta rolul ŞI locul ocupat în noile condiţi 
de Regatul român, atenția pe care marile puteri sau micile state vecine 
acordă înfloritorului stat. 

Cu ocazia Expoziţiei organizate la Bucureşti în 1906, redacţia 
orăştiană acordă un larg spațiu manifestațiilor prilejuite de acest 
eveniment, ca "o sărbătoare uriaşă a unui neam întreg" ȘI ca un fericiț 
prilej pentru "vizita fraților mai mici la fratele mai mare." Numărul mare 
al românilor, din provinciile înstrăinate, care au luat drumul Bucureștilor, 
cu această ocazie, a prilejuit o manifestare indirectă a dorinței tuturor 
românilor de a fi împreună. Likertatea scria cu îndrăzneală, că s-a vorbit 
în acele zile de clipa apropiată când "hotarele nu vor mai despări 
ramurile națiunii române, realizându-se idealul naţional", România fiind 
văzută ca "patria tuturor românilor deopotrivă”, al căror țel suprem era 
"înfăptuirea națiunii române mari". 

„Treptat, rândurile din jurul Libertăţii încep să se rărească, invers 
proporțional cu creșterea numărului cititorilor. Victoria liniei activiste în 
Îi iruinimu cra 243 aere dune: 
locul de activitate şi ii . at lalele: Fondatorii ziarului pe i 
Succesul chinut a e la diferite nivele ale mișcării etil 
nului iai pl i ua pe o garte ine “A 
îiica;iIrtatea mini în e de viitor ale mişcării naționale. "A 
„ajutându-i să ajungă în 7 ee Na atnabyo "ţii porinarerieă i 
„de hotar pentru aceasta, du ; a luptei naţionale. Anul 1908 va fi un 
gi: » Cupă cum vom vedea mai departe. 


1b em, V, 1906, : : 


 H.Rotche, “p.cit.. p.26] 
l 


CAPITOLUL IV 


1OAN MOȚA ȘI PRESA POPORALĂ 


|, Proprietar şi editor al Libertății 
Am putea stabili pentru Libertatea, trei etape distincte în 
a, O primă etapă ar fi încadrată între anii 1902-1908. Această 
aistență îi caracterizează prin mai multe aspecte: sarcina editănii ei îi 
ini Mota, care â fondat-o împreună cu dr.Aurel Vlad, cel care a 
A a rață "cu putință, ba de trebuință” intreprindere politică. 
sp m subseris public programului, dar şi alții care l-au aprobat într- 
i sau altul, au susținut orientarea activistă a Libertăţii. După cum am 
văzut, nu puţine au fost atitudinile contra acestei porniri. Foaia a fost însă 
de un mare folos celor care s-au grupat în jurul său, pentru a impune în 
mişcarea națională linia activismului politic. Pentru început, gazeta era 
scoasă pe cheltuiala unora dintre fondatorii ei, fiind chiar mai ieftină decât 
concitadina sa, Activitatea, care apărea deja de un an. Din primele numere 
sau răspândit exemplare gratuit, la preoți şi învățători: Cei care semnau 
în paginile Libertăţii, o făceau fără pretenții materiale. Mai mult 
redactarea şi administrația au stat în sarcina unui singur om, loan Moţa, 
care era plătit cu 60 cor./lună, în timp ce alte ziare plăteau pentru aceleaşi 
funcţii în total 200-500 cor./lună.” 
Pentru a uşura cheltuielile cu tipărirea foii şi datorită unor 
ncințelegeri cu “Minerva”, patru dintre fondatori (Moţa, Vlad, Romul 
e, LI.Vulcu'), pun pe picioare o tipografie proprie - "Tipografia 
„ Aceasta permitea tipărirea cu jumătate de preţ a ziarului şi în plus 
pt IN Mea realizării unor venituri suplimentare din tipărirea 
materiale solicitate de public. 
în pg i în primii ani abonamentele au fost extrem de puţine. Dacă 
ga ele ea atingeau 700, în anul următor ele au crescut la 800, 
sle je iu: a fost implicată, în cel de-al doilea an al existenței 
publicului Lie a Dobra; procesul de presă al lui Moţa) au atras atenţia 
„ astfel că în 1904 a ajuns la 1.100 exemplare tiraj. Deşi 
“Li 
ui or, nr. (Crăciun 1911) 
„Wberatea, XI, 191 sad ala. p.6ă 
Cant ine M Via aa (Crăciun 1911) 
onvorbirea din oct.1997 


107 


nu-și crease O situație financiară pl: a ii i în pier e 

te pe riscul său un adaus literar-i Mate ie Va Inter esantă, m, dh 
abonaților dag flimăi 1 cor/an. mpreună cele două gj pui 

/an. 

luă i SI NR a reuşit să trimită un număr de 14 depui 
ocazia alegerilor din 1906, şi ci sari Tau diite fondatorii hagi 
fost angrenaţi în diferite acțiuni politice sau organizatoric A 
editare şi redactare a ziarului a rămas în intregime pe sea 
Acesta începe să o transforme într-o foaie poporală, fără a 
linie de conduită politică. Lifertatea va scrie despre acel 
însă într-o "limbă ușoară poporală făcând-o prin aceasta să Străbată 
cercuri cât mai largi în masele țărănești!" În al VI-lea an de paie 
ziarul avea 4.000 de abonaţi, la care se mai adăugau încă 1.000 d 
exemplare vândute "cu numărul”.” Astfel a contribuit ziarul Orăştian | 
"trezirea poporului la știința de sine şi la mândrie națională, lucru de care 
avem, pentru viitorul mers al trebilor naționale, lipsa cea mai mare": 

Începând cu anul 1908 putem considera trecerea ziarului întro 
nouă perioadă a existenței sale, care durează, apreciem noi, până la Unire 
Cea de-a treia etapă urmând să se întindă pe toată perioada interbelică, 
având să capete alte caracteristici, pe care vom încerca să le arătăm k 
timpul potrivit. 

Pentru prima etapă, cel mai important proces a fost cel intentat i 
loan Moţa pentru articolul "A murit Matya şi cu el dreptatea", scris în 
preajma dezvelirii statuii marelui rege la Cluj (1902). Procesul a avut lot 
însă pe data de 3/16 mai 1903, zi cu importantă semnificaţie istorică 
pentru mişcarea națională, și s-a desfăşurat la Cluj, acolo unde cu aproape 
un deceniu în urmă a răsunat și verdictul în procesul Memorandului. În 
acest proces Moţa a fost apărat de dr.A. Vlad, comportarea amândoror 
i n sarcinilor ce şi le-au asumat când au pornit la drum în 

„ pul procesului, inculpatul a cerut "tălmaci", deși cunoşti 


limba maghiară, refuzând să o vorbească. Ziarul Ujscg, seria referitor 
această atitudine: "în purtarea lui s-a manifestat acea arogank fi 
pereche, pe care în 


impul din urmă o vedem adeseori la agitatorii A 
Să eruțare unitatea noastră de acțiune şi de neam, tăbăreşte as? 


€, Sarcina 
ma luj Mo 
părăsi Vechea 
Caşi Problem 


“1.Moța, e 
„oja, cp.cit., p.33 
A Ibidem,, p30 


*igră XI, 1912, nr. (Crăciun 1911) 


108 


„ noastre. E un adevărat tip de agitator român de rea credință.” La 


legilo aia Moţa, nemulțumit de traducerea făcută de translato 


Bega îns r îl 
un e ză, ceea ce îl face pe judecător să îl întrebe de ce nu foloseşte 
pini maghiară dacă o cunoaşte aşa bine. Acesta va răspunde că, "voesce 
lim 


- mă folosesc de dreptul limbii materne, dar nici nu ştiu atâta ungurește 

+ să mă pot exprima... Deşi Moţa neagă intenția de a agita împotriva 
cât ii maghiare, dovadă că nu exista nici un paragraf incriminator, e] 
puii te că a criticat stările de lucruri existente comparându-le cu 
sai dt) lui Mâtyâs, "atingând pe dușmanii dreptății”. Verdictul a 
idealu at un an temniță, 1000 coroane amendă și plata speselor de 
a pentru agitaţie şi preamărirea celor condamnați în procesul 
pnetera i II Astfel s-au împlinit cele spuse de dr.Amos Frâncu 
pie de proces: "Frate, nu te aştepta la puțin! Dumneata vei fi aspru 
n sit. căci asupra Dumneatale au venit la Cluj rapoarte cari te-au 
E teribil de periculos..." Ziarele maghiare, Elenzek şi K-l-zsvăr 
fus Ujsăg, salută aspra sentință, constantând totodată numărul mare de 

âni veniți la proces. 

Sa etic prin redactorul responsabil din acea perioadă, loan 
V Joanovici, a mai fost implicată în alte patru procese: nov. 1903 - unul 
pentru articolul "Sus inimile” - soldat cu 5 luni temniță pentru redactor ŞI 
amendă pentru ziar (3000), pentru agitație Şi laudă pentru persoane și 
fapte osândite;'* în 1904, 1.V. loanovici e osândit la 3 luni temniță pentru 
o scrisoare contra unor jandarmi; ” în 16 februarie 1905 - pentru 
publicarea poeziei "Roata de la Bălgrai Pr, semnată de VE. erati 
pentru care este pedepsit tot L.V. Ioanovici, cu un an temniță i: 
foaia cu 1.000 cor şi spese de judecată; în cel de-al peliise proces, 
din februarie 1908, când Ioanovici a primit 18 luni de erupt i 
ca mai cu samă pentru un omor” -fiind în cauză articol Perl! 
înviere peste Golgota duce!" "Fe piatra aceasta", "De prin foi” (n i 
alegerii de la Beiuş), "O corespondență”. La pedeapsă primită 


1 După Libertatea, 11, 1903, nr.19 din 10/23 mai 
„Libertatea, 11,1903,nr.19 din 10/23 mai 
în Ibidem, nr.17 din 26 apr./9 mai 
R Ibidem, nr.19 din 10/23 mai să 
* Ibidem, nr.25 din 21 iun./4 iul., nr.4 din 1/14 nov; S.Bomel plinirea vârstei de 60 
Transilvania şi Banat, în Fraţilor Alexandru şi loan ILapeda i 
de ani, București, 1936, p.136 
y; S:BOmemisa, Gazetele poporale.... p.13?7 
Libertatea, IV, 1905, nr.8 din 5/18 febr. 
109 


D 


a 


A t ultim proces, s-au mai adăugat cheltuielile 
i n apei pentru avocații apărării, totalul ajungând 

17 
4000 i mai fost pe lângă acestea şi procesul lui V.E.Moldovan d 

tru articolul "Alegerea de la Ceh" şi cel a] pu; ae d 
septembrie 1906, pen ital Icar ui Șt.po 
care în 16 septembrie același ar, este osânc it la 3 uni arest de staţ i 40) 

cor. amendă, pentru articolul N-auziţi români”. La acestea se adaup, 
procesul din 12 nov.1909, în care IM.Ciufudean € osândit la 4 luni 
temniță şi 300 cor. amendă, pentru articolul | despre atentatul. cont, 
"Pietrii Libertăţii” şi a Crucii lui lancu de la Blaj. 

Până în 1908 la Likertatea au funcționat ca redactori-respo 
şi editori: I.Moţa (de la nr.l până la nr.37/1902 ŞI 46/1902-3/1993) 
Ioachim Munteanu (38-45/1902), Iuliu V.loanovici (4-25/1903, 7! 
48/1907), Nicolae Oprişiu (26-38/1903), Ştefan Pop (39/1903-19-1906, 
Savu Roman (20/1906-11/1907) şi Al.lozon (49/1907-38/1909), 

Cea de-a doua perioadă, se caracterizează în primul rând prin 
transformarea ziarului într-o foaie poporală. I.Moţa a înțeles şi a aplicat 
ceea ce dr.I.Mihu postulase mai demult: "să nu uităm că în cele din urmă 
viitorul neamului nu se țese în alt loc, decât în casele umile ale satelor 
românești.""” EI era conştient că ziarul nu trebuia să fie "o morişcă sufată 
în vânt politic", căci era crezut şi luat în seamă de către cititori. Dar, în 
acelaşi timp, publicului îi trebuia oferit un conținut foarte deversificat, cu 
rubrici uşoare, distractive, care să atragă lumea la citit. Moța se 
convinsese că un ziar nu se ţine doar prin exploatarea funcției politice a 
presei, ci și prin expolatarea laturii educative şi distractive. Prin urmare, 
se explică desele îndemnuri la lectură şi la scris pe care acesta le face 
către conaționalii săi, Accentul care îl pune pe rolul culturalizator se poale 
vedea Şi din politica aplicată pentru creşterea numărului de abonați. Incă 
din primul an, constituise -după modelul Tribunei din Sibiu- "Biblioteca 
literară a ziarului Libertatea”. Ceea ce urma să fie tipărit în colecția 
aentale era destinat nu spre vânzare, ci pentru a fi dată "ea premi 
abonaților” astfel socotind ca fiecărui abonat să-i rămână pe masă, pe 


lângă foaie Şi câte trei cărticele literare în care să afle oricând, frumoase 
ueruri de cetit şi să Je poată p 


ăstra ca început de bibliotecă." Din păcate 
acest plan pe care dorea să-] pună în aplicare, era greu de realizat, 


de judec 
apr Cape d 


nSabijj 


Nin 
i UA VII, 1908, nr.7 din 2/15 febr. 
n [pai i ele poporale.... p.137 
si d vii... pXV 


1, 1902, nr.28 din, 22 iun,/S iul, 
110 


„cele din urmă doar un deziderat. Poate acesta a 
i le care îl va determina să editeze Fo 

tre MO 
dintre ! 

aceeași 


fost unul 
i aia Interesantă. Tot în 
Mia dă idei, în 1911, când din punct financiar Situația era mult 
e) 


3, Moţa oferă ca premii ale ziarului, cinci biblioteci poporale, în 
mai bune 4000 cor. Acestea urmau să fie atribuite, prin tragere la sorți 
valoare de mune în care ajung cel puțin 20 de exemplare ale foii sale. 
dintre acele miră şi de simțământul, că pentru viitorul nostru ca neam, în 
"Fiind no! Pf înălțarea cât mai repede a poporului nostru spre lumina 
această ge mai arzătoare credință a vremii şi că spre asta trebuie să 
şiinței, € 47 Cc te mijloacele şi toate căile pe câte mai putem." Mota 
năzuim CU tu; anizând în fiecare sat biblioteci, în condiţiile în care 
considera i uit mai primejduite, limba românească în ele tot mai 
şolile e acestea ar putea "să țină în sat locul dascălului ce lipseşte cu 
ile biblioteci aveau câte 70 de cărți (religie, istorie, scrieri 
“Muti. descrieri de pe alte popoare etc.) şi urmau să fie date în 
P ministraţia biserici greco-ortodoxe sau greco-catolice din localitate, 
| i INCIOȘI. “ 
ie MN ra re ini Bunului Econom, organul Reuniunii 
economice şi mergând bine vânzarea ziarului său, Moţa i propune lui 
Vasile C.Osvadă să editeze la Orăştie foaia sa, ma 
incepuse să o tipărească la Hunedoara. Osvadă, A mie aiba 
Ti Agricola" din Hunedoara, era un adept al capii sii 
considerându-le necesare românilor în efortul lor de e irită 
economică și națională. El milita pentru realizarea, chiar gene 
wvărășiilor, proiect ce va începe peste câtva timp să- me piei 
Pentru a-și putea împărtăşi ideile - deși avea la dispoziție pagini itp 
ziar ardelean, fiind foarte apreciat - acesta incepe gone: mut fi 
propriu, sugestiv intitulat, Zovărăşia. Dar această inițiativ rupere 
susținută “financiar astfel încât să aibă o apanție area sai 
luni, periodicitatea ei ajunge să sufere, pentru ca mai apoi ză pe 
apariția pentru o perioadă. În septembrie 1906, are isa: foaia polit 
proprietarul Libertății şi cel al Tovărăşiei, de pe urma dată cu caraciet 
a lui Moţa va mai dobândi un adaus, de această illa | 
economic. Lui Osvadă îi revenea sarcina să elabareăe ai a. fost 0, 
În seama noului proprietar grijile materiale. Succes 


e ia aia sucul sd oa 
Asti 
Ibidem, X, 1911. nr.39 di 
L În PF dd „nr.39 din 15/29 sept. j 
Ibidem ae car i 
ue i » Câteva apecte ale colaborării dintre 1.Mola şi *- 
»p.210 


N 


veau de acum, nu 2-3 coloane de sfaturi €conomi 


€ paria €, 
ei ioă 4 pagini. Interesantă și eficace a fo i ALL! 
LI eaenenlului propus: Libertatea, impreună cu Foaia Ina, A 
abon 


“2 uteau fi abonate cu doar 5 cor./an de către țărani. er 
dota Kai în momentul în care fondatorii ziarului politi 
totalitate sprijinul material şi moral, - Moţa avea în grijă 3 
datorie de 3.000 cor., sumă ce reprezenta în mare parte 
cheltuielile proceselor de presă. “jar ic aa 

În ciuda acestei situații, Moţa preia în administraţia Sa totală e 
trei ziare și le supune unor transformări. Acum, Litertatea se define 
dobândeşte acele trăsături care au caracterizat-o și au impus-o 
presei româneşti din Ardeal. tiu este 

Moţa, cu regretul că fruntașii mişcării naționale NU au Prono 
ziarul ca organ de partid, la sfatul foştilor camarazi, el îl oferă "partid 
naţional spre preluare, iar dacă nu ar primi-0 partidul, guy 
administratorul de până aici al ei. (...) să lee asupra sa toată eri 
răspunderea pentru ea, făcând ce va afla de oii MARIE) Conducerea PN 
neputând să-și asume şi întreţinerea acestei foi îl îndeamnă pe preoți 
Moţa să facă "tot ce poate pentru a mântui foile (...) că ar fi mare pierde 
națională încetarea lor”, oferindu-i ajutor pentru acoperirea deficitelu! 


C îşi Tetrai 
N 
foi, dar i, 
Amenzi y 


lt 
D peisaj 


Ca urmare a acestor demersuri, Moţa îşi asumă această satui. 


cumpărând de la ceilalți acționari și tipografia, care devine "Tipografi 
Nouă - loan Moţa”. Activitatea tipografică desfăşurată aici va fi exten 
de bogată, dar mereu în slujba idealului național. 

De acum şi până în 1914, deși proprietar al Libertăţii, el nui 
pune numele pe ziar. Ziarul are de acum subtitlul "Foaie naţionali 
politică”, 


“Punându-și în practică noua concepție despre presa popor 
dobândită în urma activității sale la Foaia Poporului sau de contacte 
atât de dese cu Poporul, prin intermediul Reuniunii economice, 6 vali 


din Libertatea, un mijloc de înțelegere cu "aceşti frați asupra că! 
cultura străin 


â, prin şcoală streină, a făcut un asalt ca să ni-i smulgă 
lumea noastră sufletească! 27 


24 aa Se 
F tuntașii naționali în 
Tomână editură” e 


de Băseşti, Mihalyi, 


ființează la Buda 


u scopul de a ed 


a ; "Sogieluli 
pesta, încă de la începutul anului 1906, So 
ita ziare şi cărți. Printre acţionari se aflau 


dr Vlad 


ISuciu, Goldiș, Lucaci 
Libertatea, X] » SOldiș, Lucaciu 
plbidem 7 1912, nr.1 (Crăciun 1911) 
Ibidem 
112 


| se dovedeşte a fi un bun cunoscător al interesului 


eg sa ; pentru citit la 
a “ziarul îngrijit îşi avea rubricile sale distracți 


ş ractive: foiletonul, 
omul oezie, urmată de o schiță sau o nuvelă; îşi avea Şi rubrica 
în cap lui, original sau traducere (...), avea rubrică Fel de fel, variată şi 
roman 


de aici încep 


ale scri 


'nistraţie. de ata A : 
aăministo) altfel, Moţa era hotărât să uzeze cât mai mult de rolul 


ducativ şi culturalizator al presei, având în vedere situaţia creată de 
rapi colară, care punea în pericol existența a mii de şcoli româneşti, 
ja e? e) ovală în opinia preotului-ziarist, o cale de apropiere "de 
i E lu indeosebi de sufletul tineretului, chiar şi acolo. ori mai 
ce ie iat avea şcoală românească! Asta vom putea-o face 
re i si foiţe poporale ieftine şi atrăgătorare. Să-i dai tineretului o foiţă 
iei atragă prin chipurile interesante, prin nişte versuri poporale dragi 
feciorilor şi fetelor, prin snoave ŞI poveşti şi peste astea câte o pilduire e 
viața celor buni ai noştri, ca să fie îndemn (...) şi o pagină istori 
întări et. e: dig. aa 
pi e e făcut cu Libertatea şi prin celelalte inițiative 
culturale, loan Moţa poate fi încadrat între acei fii ai neamului, e 
care el scria, că precum unor "îngeri păzitori ai lui, punându-se şi : 
se să răstoarne piatra de pe mormântul poporului lor: anume ii pia 
neştiințe și a tristei nepăsări şi silindu-se a face ca acest popor i ag AD 
să se ridice din mormânt, învăluit în lumină mare şi purtân “ D 
făclie departe luminătoare...""! E vedea an poporului român prin 
cultură, asemeni cu Sfânta Înviere a Mântuitorului. ; 

Aşa după cum am mai arătat, el şi-a completat Dea 
Libertăţii cu două "adausuri" Foaia Interesantă ŞI jet - 2 
decembrie 1910 cu un al treilea, Eobârnaci, "pentru a da ci 
câte o clipă de veselie, de haz."? 


ÎN 1-2 a oa aaa 
î IMoţa, op.cit. p.3l 
y isomeimisa, Gazete poporale..., 1936, p.138 
„Libertatea, XI, 1912, nr.1 (Crăciun 1911) 
s Ibidem, X, 191.1, nr.16 din 20 apr. 
idem, XI, 1912, nr.1 (Crăciun 1911) i 
INI 


2. Un "trust de presă" în slujba poporului. 


Grupul de gazete ce-și luau drumul din "Tipografia Nouă-loan 
Mota", au fost în ansamblul lor un adevărat educator ŞI îndrumător Politie 
Aria de răspândire era însă mult mai largă decât cea Teprezentată dă 
comitatul Hunedoara. Sebastian Bomemisa, cel ce a învățat ziaristica j 
"şcoala lui Moţa” - și care avea să-i devină ginere - scria că "Scoala 
politică creată de Lifertatea a dat hrana sufletească cea mai Temarcabilă 
cu care a intrat poporul nostru din Ardeal şi Banat în marele război 
european şi care i-a fluturat tot timpul războiului pe dinaintea ochilor Şi 
viziunea clară a unității noastre naționale." 

Libertatea în această formulă s-a impus nu doar publicului cititor, 
ci şi celorlalte gazete. Iată ce scria Luceafărul, în ale cărei pagini semnau 
O.Tăslăuanu, O.Goga, II.Chendi, O.Ghibu, S.Dragomir, I.Lupaş Şa 
"Libertatea cu glasul ei plin de energie românească, cu accentele ei pline 
de vigoare și îndrăsneală a pătruns azi până în cele mai ascunse colțuri ale 
românimii noastre, răspândite alături de dragostea pentru cetit și credința 
viitorului neamului! Likertatea a fost şi este cel mai bun organ poporal de 
luptă." Revista sibiană aprecia că "scrisă mai mult pentru masele mari 
ale poporului, într-o limbă pe alocuri voit pocită, pentru a fi mai bine 
înțeleasă - Libertatea - a fost Și este dascălul harnic, care îşi pune toată 
truda să-i învețe pe şcolari să scrie şi să citească..." Referitor la limbajul 
folosit, însuși Moţa scria că, de multe ori citea şi răscitea scrierile lui 
Sadoveanu Şi Creangă, pentru a găsi termeni potriviți, pe înțelesul 
Poporului. Dar foarte adesea apela la enciclopedie pentru a-și lămuri sieşi 
diferite probleme sau cuvinte şi astfel să poată da o explicație accesibilă 


făranului, omului simplu 26 Aceloraşi exigențe i se  supunea Foaia 
Interesantă ŞI Tovărăşia, 


Foaia Interesantă, pentru 


Cum am mai arătat, începâ 1905, "în toată 
ineca”, ca adau » incepând cu anul 


s al ziarului politi ia, Moţa & 
Pomit de la nelipsitul foi politic. În conceperea acesteia 


situl foileton al ziare] a Ardeal. El se 

hotăreşte să înlocui A ziarelor româneşti din 
ul I II] [d 
o foaie în ie mata rubrica de "sub linie cu o poezie sau o schiță, P 


33 
 SBomemisa 


 Jazetele pp, 
„s După Libe gi 


orale... p.139 
tatea, XII, 1914, nr.a d 2/15 ian. 


3 
: I.Moţa, “pcit., p34 


_N i 


Je” - poezii din popor, "cari se aud la horă, la seceră. ja 
de "poporâ rubrică de haz, "şi peste toate, foița să fie ilustrata" 
pi, primul număr al acestui "adaus", Moţa arăta clar intenția sa 

A publicaţie. Pe prima pagină a pus chipul "senin și dulce al lui 
cu nou Iancu, în haină albă de moț, cu măna dreaptă pe tun (... ) Era acest 
pi „vabol, era programul care spunea că în ce,duh se va scrie această 
popi 
p: Având o paginaţie deosebit de curată, cu multe și frumoase 
lustraţii, foaia era deosebit de atrăgătoare. Multe dintre clișee le procura 
pei: ista Armatei din Bucureşti.” Numeroase sunt fotografiile despre 
i ri “e i mai ales cu membrii familiei regale. Dorind să prezinte 
pp din Europa, începe tocmai cu familia lui Carol 1, regele 
rr Bogat ilustrate cu fotografii de bună calitate, sunt și diversele 

iri şi arti in întreaga lume. 
pi AA E ah de care se bucurau foile, părintele Moţa va 
tipări în culori, după 1911, numerele de Crăciun și de Paşte ale Foii 
pi războiului modifică şi conținutul acestei foi. Cei 
rămași acasă, începură a-şi vărsa jalea în versuri mişcătoare perie 
așteptând veşti de la cei plecaţi pe front." Foaia era mai bine de j 
plină de versuri de război, multe cu adevărat mişcătoare. e 
Din anul 1907, va fi redactat şi tipărit şi un Calendar = a 
Foii Interesante, care va apărea în fiecare an, până în 1915, în pai 
Apoi şi după Unire. Pe coperta primului număr din acest calen nr 
teprodusă imaginea Craiului moților, urmând apoi o imagine pia 
Trei generaţii în familia regală română", care îi a na ar a aia 
"rdinand și Carol -"mădejdea viitorului". În numerele următoare si 
Pezentate pe prima pagină: 1908-"marii noştrii ere die fața lui 
pie 1909-prezentarea steagului turcesc captura 
Chinezu în bătălia de pe "Câmpul pâinii"; 1912-intrarea lui Mihai Viteazu 
1 Alba Iulia; 1913-0 pagină din Evanghei 
TOmânj 


lor, Elisabeta, dăruită Mănăstirii Argeș, 


Mnuturilor locuite de români: 1915-este dedicat morții rege 


Sa 

» Ibidem, p.31-32 
Ibidem, p.32 

vw i em, p.34 
Op.cit.,p.47 


115 


prezentat în chenar negru, iar în restul paginilor sunt reproduse n 
fotografii de la înmormântarea Apsla; um 

Într-o listă de "întâmplări însemnate", care cuprinde ș 
Romei, naşterea lui Hristos şi altele de acest fel, cea mai mare tt 
date de referință ale istoriei românilor „de pe ambele 
Carpaţilor. Prezentând țările europene și conducătorii a 
începe cu Regatul român ȘI cu familia domnitoare de la Bucureşi 
prezentați în calendarul pe 1907, toți deputații Tomâni din Pia Sa 
la Budapesta, cu rezultatele alegerilor. Şi în cazul calendarului ii 
remarca bogăția imaginilor. e po 

Tovărășia, suplimentul economic al Liertăţii, a Început să an 
la Hunedoara şi avea subtitlul: "Foaie povățuitoare la “mal 
conducerea însoțirilor economice, cum şi pentru agricultură, mesi 
negoț, etc." Prin urmare, acesta îşi propunea să contribuie Ja prog, 
economic al românilor din monarhia austro-ungară, prin promota 
ideilor asociaţioniste. Năzuia, asemenea primei reviste econont 
transilvănene româneşti - Bunul Econom, să îmbrățişeze toate ram) 
economiei naționale și, ceea ce e demn de reținut, să le impulsiona 
dezvoltarea prin "însoțiri economice".*! 

Vasile Osvadă, considera ca esențial factorul economic în is: 
şi evoluţia unui popor, dorind să impună în viața națională a românii 
ardeleni, această idee. El susține că, dezvoltându-se din punct de vel 
economic, aceştia își asigură succesul manifestărilor naționale, garanțe 
același timp, pentru o largă şi intensă acțiune politică independeri 
"Avem neclintita convingere - scria Osvadă - că apropiatul viitor ei 
vieții economice. Năzuinţa spre libertate şi egalitate faptică înprt 
lumea în lupta crâncenă a acţiunii reale, ce-şi află cea mai put 
exprimare în lupta pe terenul economic. În această luptă Nu mis 
îndestulitoare numai armele inteligenței naturale, a iubirii aproaptlu? 
dragostei față de neam și patrie -aici mai trebuiesc forțe de 1 
capital, iscusințe probate şi un larg cerc de cunoștințe speciale: .. 

Acţiunile economice sunt cele mai potrivite mijloae 
ajunge la o bună existenţă şi la afirmare ca factor a omului; â 
a naţiunilor. "* 


Su 
Veta 
Cestora, ln 


E E, 
si A stil! 
„„ PrBeliug, V.Dobrescu, Contribuţii teoretice şi prxiclogice ale ea pr 
pa la evoluţia structurile social-agrare din Transilvania, 

a 


Tovărăşia, |, 1906, nr.1 din 1 ian. 


y 


116 


În paginile Tovărăşiei vor fi prezente în mare 
rientări asupra evoluţiei ramurilor îmbrățișate sau 
imbrățişate de românii ardeleni. Dar pentru a reuși să re 
sau pentru â anula lipsa capitalului necesar susținerii un 
propunea intreprinzătorilor să opteze pentru înființarea de "însoți 
economice”. Prin urmare el scria: "Urmărind dezvoltarea vieţii 
economice, tot mai mult ne convingem, că singuraticul nu poate ţinea 
piept Cu năprăsnicia acțiunii economice, prea slab și prea neajuto 


Parte, sfaturi şi 
Care ar trebui 
Ziste concurenței 
ei afaceri, Osvadă 


: Lea rat în 
vârtejul luptei. D-aceea, de vole de nevoie își caută tovarăși de interese 

entru munca de apoi şi ca mâne vom vedea și noi, că însoțirile vor avea 
rolul conducător în viața economică. 

De aceea mijlocul cel mai de frunte care vom nizui să atingem 
ținta de-a contribui la progresul economiei noastre naționale - este 
sprijinirea înființării, înmulțirii şi dezvoltării tovărăşiilor economice. 

Vom lupta ca să convingem răslețele noastre forțe economice, 
despre însemnătatea, puterea şi foloasele tovărășiilor”;* care tovărășii 
erau considerate "armele cele mai bune şi mai putemice”.* 

După problemele pe care le are cu editarea ziarului la Hunedoara, 
Osvadă acceptă, după cum arătam, propunerea lui Moţa de a tipări 
Tovărăşia la Orăştie, ca adaus la Libertatea şi pe cheltuiala acestuia. Cei 
doi colaboraseră şi la redactarea Bunului Econom. Osvadă își asuma 
redactarea conţinutului. Ca urmare a perfectării înțelegerii, cel de-al 18- 
lea număr va apare în "Tipografia Nouă” a lui Moţa, însă cu subtitlu 
schimbat: "Foaie economică, povăţuitoare la formarea și conducerea de 
însoțiri economice, având poveţe pentru agricultură, meserii, nego şi 
pentru valorizarea productelor economice". Aceasta urma să apară din 
10 în 10 zile (1, 10 şi 20 ale fiecărei luni), iar redacția anunţa că vechii 
abonaţi ai Tovărăşiei "vor primi de acum foaia (...) până la espirarea 
abonamentului lor împreună cu Libertatea şi cu Foaia Interesantă - 
pentru același preț, pe care l-au plătit deja..." Avantajul acestei 
colaborări este reciproc, paginile ziarului politic se Vor elibera. de 
articolele economice, de acum mai numeroase în adausul de profil, iar 
Moţa a câştigat un colaborator prețios pentru "trustul" său de presă: să 

„_ Conţinutul Tovărăşiei nu suferă modificări. Pe lângă artico i 
Susțin în mod repetat ideile subliniate mai sus, putem aminti 
sistematică a unor articole înscrise sub generice <4: seic 


pă caca ie RER > ONG ali ni CME e e A 
„Ibidem 
Ibidem, A Ă 
sr » nr.2 din 7/20 ian, 
Ovărăşia, 1, 1906, nr.18 din 14/24 nov. 
117 


7 a: acra a RR 


tovărăşiilor în România sau "Noi şi = re % 
prilejul dezvăluirii unor forme sau modalităţi no 
tovărăşiilor sau reuniunilor. în 
În paginile sale sunt prezente articole sau rubrici care îşi propia 
prezentarea şi explicarea legilor statului dualist, incercând Prin aceasta i 
reducă riscurile în activitatea intreprinzătorilor ŞI a proprietarilor, Tot în 
aceeași idee, de a-i proteja şi de a-l Sprijin! pe cei ce pornesc pe Calea 
"însoțirii economice”, sunt publicate proiecte de statute, dintre Cele maj 
simple și mai apropiate prin natura lor de situaţia economică Specifică 
țărănimii transilvănene. De asemenea, se fac apeluri către băncile 
românești să-și îndrepte activitatea de întemeiere de Vîntovărăşiii 
salutând și susținând totodată intențiile "Sr/idarității”, din anul 1909, sau 


demersurile băncii "A/Pina”.* 


Acestea ofereau toto 
i de întemeiere Practică 
a 


3, Aspecte ale unei colaborări: I.Moţa - Vasile C.Osvadă. 


Colaborarea dintre Moţa şi Osvadă a avut și un aspect practic, 
eforturile lor de a oferi exemplul personal au fost încununate de succes, Ei 
înființează o Reuniune a proprietarilor de vite din Orăştie (1909).* Încă 
din ultimii ani ai secolului trecut, printre preocupările de Organizare a 
vieții economice, sociale şi culturale ale românilor orăștieni, dr.Mihu era 
interesat de materializarea unui plan de creare a unei societăţi de asigurare 
a animalelor. Astfel că, acesta a încercat să atragă sprijinul crescătorilor 
de animale din ţinut. Liderul grupului orăştian, "urmat de Mota și 
A.Popovici-Bărceanu, au prezentat unei mari adunări un plan de statute 
pentru 0 societate de asigurare a vitelor.“ Dar pentru moment aces! 
Proiect rămâne doar un deziderat. În vara anului 1902, inițiativa este 
reluată, considerându-se o necesi 
reuniuni lipseau în mediile ro 
concepute și apoi publicate în 
Scopul reuniunii era 


46 1 

î pl V.Dobres 

ip Ji » OrVineana, 

i Tovărăşia, VI, 191] 
Libertatea, |, 1902, 


cu, Marisia, IX, 1979, p.327 
1, 1995, p.213-214 i 


» Dr.10 din 29 ept./12 o 
nr25 din 1/14 je 7 96% 


118 


DR - 


2 funcţie de teritoriu. Fiecare membru urma să plătească la 
00 vite: în iu i/vită şi era obligat să anunțe în timp de 24 de ore în 
re 35 Creița: constatarea pagubei se instituia o comisie din 2 
aguba. Pentru însoţiţi de un preţuitor jurat din comună. În caz de 
ri de De primeau decât jumătate din valoarea reală a 
iau e în astfel de împrejurări, reuniunea nu primea noi 
pierdute, își asuma Şi angajarea unui medic veterinar în caz de 
3 ea a fost convocată, în biserica ortodoxă din localitate, 
fiii în if constituire a Reuniunii. Apelul era semnat de 25 
a rintre care dr.Mihu, dr.A.Vlad, de.R-Dobo, I.Mota, 
fruntași. locali ia 1.1.Vulcu, I.Fleşeriu, A.P.Bărceanu ș.a.” La adunare i 
C Baicu, E DA 4 reoți țărani din 25 de comune din ținutul Orăştiei, 
au ge îm în ajiugiă la care se ajunge este alcătuirea unei 
care dezoa 


membri: 
epidemie d 
Adunarea 8€ 


“ii (drMihu, «dr.Vlad, Moţa, dr.Dobo) care să studieze și să 
comisii. (dr. ama cu recomandările sau obiecţile ridicate de 
completeze iu 

participanți. 


i i i hunedoreni, Vasile C.Osvadă 
palid „icăapeae rar Şinca (directorul băncii 
a i urma sfaturilor date prin Tovărăşia şi a prelegerilor pe 
poi oi ae ţinut în mai multe comune din jurul Mureni 
iasi sătenilor foloasele şi felul asigurării vitelor, Apei 
insufleţitoare mişcare pentru o mare tovărăşie, prin ue rara pere 
vitele plugarilor din Hunedoara şi vreo 15 comune i n mer, Mei 
va fi preluat şi pus în practică de Osvadă şi Moţa. i 
lansată o campanie intensă în favoarea i: pertipri mare piei 
Ei şi-au propus: "să sfătuim pe fraţii noştri să-şi alcă tr cdi 
- tovărăşii ocazionale pentru asigurarea vitelor. pirate a 
intovărăşească vremelnic, să-şi ajute împrumutat când p 
ajunge năpasta pierderii în vite." Saele A 
pe în 28 Nu: 1907, Vasile Osvadă goe a ce 
înțelegere cu "câţiva amici”, pentru toți cei ce Ante dă pe aţa: 
înființării unei Însoţiri pentru asigurarea contra pagu A fie dezbătut cu 
anunța că s-a întocmit un proiect de statute ce urma $ vie epe 
această ocazie." După unele probleme, intreprinderea 


TED igo 9 BR RO atei e 

ş Widem, nr.25-27 din 1/14 iun. - 15/28 iun. 

slbidem, nr.27 din 15/28 iun. 

made, nr.29 din 12 iul. 

si povăășia, 1, 1906, nr.20 dec. 

s IOVărăşia, 1, 1907, nr.22 din 10 aug. 
Ibidem 


119 


»——ş 


a 


contur dezvoltându-se în doar câțiva î aa mult, atât din pu 
vedere numeric cât şi teritorial. In I9I1 reuniunea activa în til d 
Hunedoara (66 localităţi), Alba Inferioară, Târnava Mică, Tâmav, pt 
Făgăraş, Cluj, Turda-Arieş, Odorhei, Bistrița-Năsăud, Solnoc-Doj, e, 
Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Braşov.” La înființarea reuniunii d 
fost sprijiniți şi de către dr. A.Vlad, în acel moment deputat în Parlame A 
de la Budapesta.” e, 
După înființarea acestei noi reuniuni, foaia își Schimbă jar 
subtitlul, în "Foaie economică, care cuprinde tot felul de poveţe deş y 
formarea şi conducerea tovărăşiilor economice. Foaie fiola 
Reuniunii prprietarilor de vite din Orăştie, care face asigurarea vitel i 
sfaturi pentru agricultură, meserii şi negoţ şi îndrumări i 
valorizarea productelor economice". 
Activitatea depusă de Osvadă la acest proiect, precum Și la acel, 
de înființare a unei Centrale a tovărăşiilor, îi lasă timp foarte Puțin pentru 
redactarea articolelor. Moţa își ia măsuri de precauție, propunândui 
colaborarea statornică lui Gavril Todica, contra unei renumerații de 300) 
cor./an, care l-ar fi obligat să dea material pentru o pagină de ziar, la 
fiecare număr. Pentru o altă pagină fusese contactată o persoană ij 
Sebeșul Săsesc, rămânând ca de celelalte pagini să se ocupe Osvadă* 
Mai mult, proprietarul Libertăţii este foarte hotărât să respecte termenul 
de apariție al ziarului, tipărindu-l chiar şi în cazul în care Osvadă nu 
trimite materialul,” asumându-și sarcina găsirii altor colaboratori sau 
scriind el însuşi. 
msi geci a făcut din Vasile C.Osvadă, un personaj respectat 
mice românești ardelene, fapt ce i-a adus cooptarea sa în 
aparatul Consiliului Dirigent, creat după Unire. 
Căutarea de care s-a bucurat Osvadă, eforturile pe care le fact 
a ideilor asociaționiste, îl rup de sp 
4 onta pe el, preotul Moţa, după o etapă 4 
repari îti menţinerea foii, hotărăşte suspendarea într 
d RE fu de 8.000 de exemplare/număr (1911), 
» Moţa continuă să activeze în cadrele Reuniuni 
în 1911, preşedinte, succedându-i în aceast 


56 
Pe larg la V.O ; 
95. "ga, Ascciaţicnism rcmânesc. în Orăştie inainte de Unire, ss, P9* 


s?7 
Arh. Muz Naţional al Uniri | 
AMNUAI) ema al Unirii Alba Iulia, fond O,Todica, doc,nr.32397b (mai deo 


s8 : 
Loe.cit,, dos.scrispri i 
“* Loeicit, inv.3259/g ( my. 3259/k (L.Moţa către G,Todica, la 1.05.1909) 


L.Moţa către G.Todică, la 26.08.1 909) 
120 


uni 11.Lapedatu. Aceasta după ce un îndelungat timp a deţinut 
ia de secretar. sa et - * 
funcți Moța continuă să ia parte la adunările organizate de Astra, cel 
it disertaţii pe diferite teme: Insemnătatea meseriilor - 1894; 
UT iusc - 1907 (la Mada, Vinerea, Romoșel); Viaţa lui Isus - 
n | se implică alături de 1.1.Vulcu, Nicolae Andrei, dr.R.Dobo, 
1908 % d ovici în înlăturarea de la conducerea despărțământului a 
uliu up V.Domşa şi a celorlați partizani ai lui A.Muntean. Aceştia îl 
prolopoP Valer Moldovan, care deși locuia în Turda dorea să se 
pila în Orăştie. Demersul lor dorea să pună capăt unei perioade 
' slabe din existența despărțământului. Comitetul central de la Sibiu îl 
mal $ entru a arbitra situația pe secretarul Asociațiunii, loan 
e Al 6! Acesta a fost un prilej ca cei doi să se cunoscă. 
[/Lape Aiiiiti când fruntașii orăştieni îi propun lui 1I.Lapedatu să 
accepte să lucreze pentru bancă, A ini î e ă 
directorul acesteia, dr.Vlad, era prins şi în sebis na Pl 7 PIN 
nevoie de un ajutor, Moţa devine unul dintre cei mai fervenți susținători ai 


Neamul 


ştabi 


ideii. 
4, În apărarea identității naționale. 


Păstrându-se pe aceeaşi linie pe care plecase, promovând ideile 
mişcării naționale a românilor, Libertatea - foaie de luptă națională, se 
opreşte asupra neregulilor din întregul sistem social maghiar. Ea se opune 
oricărei inițiative ce venea în spiritul politicii de maghiarizare. Dar 
articolele ei nu erau o simplă atitudine de protest față de măsurile venite 
de la Budapesta, ci explicând maselor efectul negativ al acestora pentru 
existența națională a românilor, oferea e variante de acțiune, 
indemna la opoziție şi la rezistență -fireşte în forme paşnice. 

Poate e, al ilustrativ caz, în acest sens îl putem pini. 
învățământul. Situaţia acestuia a devenit deosebit de precară, fin 
pericol de continuă alterare, mai ales după 1907, dată a intrări în n 
a legilor Appony. Participarea în număr mare la adunările de iri A 
îu avut loc în diferite localități din județ - cele mai man au avu şi 

tva şi Orăştie - la fel ca în întreaga provincie,” Se datorează 
SO PEĂA ci gatizzinte ti unui 
p iberatea, X, 1911„nr.3 din 6/19 ian. 
ni +18, Aseciaţionism românes în Orăștie până la unire, 


& U, pedatu, Memorii şi amintiri, p.70; 159 
w Pidem, p.132 


"Maior, Mişcarea naţicnală.... p.88 


mss., p.64 


12] 


campaniei pornite de Moţa prin foile sale. EI încearcă să limpeze 
pentru oamenii simpli, scopul politicii maghiare faţă de ÎnVătăma îi 


care era: "să ne lipsească pe rând de toate făcliile ce ard culture; fr, 
ş : ingâ - i A It 
naționale, de şcolile noastre, stingându-le „flăcările una. după al 


aprinzând în locul lor făclii de lumină străină. ) 
Poziţia sa nu se limitează doar la campania de Presă, ci în cj 
de reprezentant în congregație el intervine în chestiunea Şcolii din 
(lângă Deva), spunând: "noi prin şcoli Vrem să-l luminăm ( 
dumneavoastră prin cele maghiare voiți să-l ţineţi în neştiință, să Tinân 
prost, pentru că prea uşor să-l puteţi Cârmui." " În. vâltoarea acel 
vremuri, el atrăgea atenţia că "dacă noi voim să Tămânem ce au foy 
părinții noştrii: pogorâtori din o viță mare şi fii mândri ai unui POpor 
însemnat aci în răsăritul Europei - mai însemnat şi cu mai mare vito, 
decât poporul maghiar! - atunci să ținem cu toţii din toate puterile noastr 
la cultura noastră naţională română, la cartea românească, la Limba 
românească, prin care trăieşte un neam (...) şi orice îmbulzeală Obraznică 
pieziş, furişă, a unei culturi streine spre noi, s-o respingem de la noi ŞI din 
casele noastre şi din sufletele noastre şi din sufletele copiilor noştrii... 

Văzând în salvarea şcolii, salvarea românismului în viitor 
îndeamnă pe fiecare cărturar român "a se face pe sineşi dascăl pentru «i 
din jurul său, cari n-ar şti ceti şi scrie, învățându-i pe toți! C-apoi poate 
guvemul să tot vie cu şcoală ungurească între noi, poate să tot vie cu lege 
de alegeri legând dreptul de cetit şi scris" 5 Pentru a-i încuraja pe dascăli 
să organizeze școală, în timpul iernii, cu bărbaţii şi femeile neștiutori de 
carte din satul lor, Moţa instituie în acest scop, din veniturile ziarului, 
două premii de câte 50 cor. 

El considera că un rol important în apărarea şcolii revine și 
preotului. Acesta, folosindu-se de influența chemării sale creştinești intre 
credincioşi, are sarcina de a aduna încă din vremea seceratului, obolul 
fiecărui sătean pentru şcoală, dând chiar exemplu de urmat, căci "Va Ven! 
mâine Judecata istoriei zilelor noastre şi urâtă va fi pecetea ce va apăsa pe 
capul, pe numele celor de azi cari nici măcar nu au încercat să-şi scap 
altarul culturei lor..." p reoții, aşadar, trebuie. să fie - cum scria într-un ll 


articol- "cu crucea în frunte”, chemând poporul în jurul lor." EL îndeanni 


le 
Bârsi, 
POporul-aa) 


ia Libertatea, XI, 1912, nr. (Crăciun) 
și Ibidem, IV, 1905, nr.45 din 15/28 ian. 
za Libertatea, X, 1911, nr.40 din 22 Sept,/5 oct, 
a Ibidem, VII, 1908, nr.42 din 4/17 oct, 
i Ibidem, nr.1! din 1/14 mart. 
Ibidem, nr.4 din 15/25 ian. 


122 


„si facă "biserici iară din bârne, de lemn, frumoase, cu fereşti 
i între zidurile acelora vă primeşte Dumnezeu rugăciunea, 
„căci în at şi din inimă evlavioasă, dar lângă ea înălțați palat 
dletoi care să vă crească din copii voştrii creștini buni ŞI 
i i mare folos şi mai bună slujbă faceţi neamului."”! 
evlavioși (--) sli sa unei adunări populare ținută la Băița (lângă Deva), 
Srl area către români să-şi apere şcoala și copiii de 
Moţa făcea il azi încolo fiecare părinte român, fiecare mamă 
învățătură dr arte, sunt datori a să face dascăli în cercul din jurul 
română, care ştiu să ati ceti, va lua iarna în afară de fiul său, pe nepotul 
a sa i vecinului său, şi va ținea cu el un fel de şcoală 
său, ba pe COP! A a ceti bine românește! Aşa că unde azi am avut un 
invățându-l ȘI E A azi încolo să avem 20, ba 30, şi mai mulți dascăli şi 
dscăl pt fi Pună, apostoli ai învățăturii de carte românească! Şi 
dăscălițe dia ] iu iAniiia sa, a putea arăta primăvara, că iacă și eu am 
să la isa e un copil, (...) carte românească! Vor face apoi pe toţi 
Cani it ori o carte bună, din care să câştige şi mai multă 
să aj dă e pa 
vecine MR 
” iî î ce la adevăr." gi ră 
ot li d iile sei jeeter culturii în salvarea sa 
maționale, Moța pledează în Libertatea, pentru e aperi cât 
culturale, insistând asupra valorii ei atât pentru bunăs iama 
şi pentru înflorirea culturală. El nu same iata i 
ca un pericol pentru celelalte bănci româneşti. Proprie ate 00 dal A 
își oferă exemplul personal, subscriind cu 5 acțiuni a că ctg 
care plătindu-le - sublinia el - nu-mi rezerv asupra marini al Mg 
un filer dividendă, şi capitalul însuşi să formeze e mele an; sil 
Fireşte că acest proiect nu şi-a găsit un ecou prea cet, altii 
mişcării naționale din moment ce fiecare bancă aloca me 
Susținerea şcolilor sau a elevilor. eee Bt dai 
le înainte de acest moment, Moţa face Lig pia 
senerală a acţionarilor "Ardelenei”, din 28 februane ii Brad. Fandul 
in fond de 20.000 cor. pentru Gimnaziul românesc ata 2000 sanii 
Uma să se constituie în timp de 10 ani în cote de câte =. 


Propunerea a fost primită în unanimitate de cei prezenți. 


10) NED ANINA 
m Ibidem, X, 1911, nr.46 din 3/16 nov. 

II Ibidem, VI, 1907, nr.22 din 12/25 mai. 
idem, VII, 1908, nr.23 din 24 mai/6 iun. 


123 


inate, 
mină > 
făcută din 9 A 
coalei romă 


Aşa cum am mai arătat pe parcursul capitolelor anteri 

is i 
a] doilea element pe care se sprijinea lupta pentru emancipare €, aj 4 
românilor era considerată economia. Raţonag, 
Doar lecturând în treacăt Libertatea, am putea 


COnc]uz: 
Mota consideră cultura, câ fiind elementul esenţial, dar avari ta 
“tatea sa anterioară și faptul că acest ziar ay te 
activita ea un su 


economic, raportul dintre cultură şi economic poate fi echilibraţ qui 
chiar răsturnat în favoarea acestuia din urmă. Totuşi era o mică pia 
în modul de abordare a celor două aspecte ale vieții naționale ROS 
determinat de faptul că în cultură ȘI învățământ trebuiau anal i 
structuri şi instituţii deja existente, în timp ce în economie tal 1 
mereu, Cl 

În probleme economice, preotul Moţa era tributar ji, 
dr.Mihu. Acesta din urmă scria Adunării acţionarilor Ardelenei i el 
acele bănci românești trebuiau susținute, care lucrează în a 
poporului şi sunt fidele luptei naționale, Esenţială este părerea Doi 
căreia "scopul băncilor noastre nu mai poate fi astăzi numai a face bul 
(...) nici de a învăța publicul a face cruțare, (...) cu atât mai puțin ay 
restrânge numai la cămătărit, (...) a trecut acea vreme a averii moarte”p 
aprecia că "azi trăim în vremea capitalului (a puterii banului), însemnă 
capitalul o putere vie", prin care trebuie ajutat negoțul și indus 
meseriile românești.”* Moţa va relua în mai multe editoriale aceași tal 
căci considera el, românii erau în pericol să ajungă "sclavii capiteli 
străin”. Considera de asemenea, că este necesară revigorarea înttț 
activități la români, căci aveau de dat o luptă pe două front, 4! 
economic -în care încearcă să se întărească saşii, şi cel politic = undei 
sunt maghiarii. A AS 

În plan politic, Libertatea îşi are, datorită specificului ei popi 
meritul de a fi intransigentă cu orice abatere sau neînțelegere din 
Deosebit de dure sunt atacurile împotriva lui Mangra sâu e i 
altora, care pentru promisiuni şi "un pumn de arginţi” au eri e 
conduită a partidului. Cu durere, foaia orăştiană condamnă ne 
din partid (cazul "tinerilor oțeliți”!) A 

iai itia rați i echilibrată & L 

Definitorie pentru poziția rațională și echi i ob? 
fost atitudinea față de tratativele purtate de unii 7.194 
autoritățile guvernamentale maghiare în anii 1910 şi 191% 


74 Ibidem, X, 1911, nr.9 din 17 febr./2 mart. 
7 Ibidem, nr.5 din 20 ian./2 febr, 
75 1.1,Şerban, H.Rotche, op.cit.(1), p.262 


3 


câlnirile dr.loan Mihu, din a doua parte a anului 1910, cu Tisza 
ost considerate drept acțiuni trădătoare de către multe ziare 


[stvân au Ardeal. Din convingere, dar şi din alte considerente, 


ag ti din , : AS: 
y i printr-o serie de a rticole îi ia apărarea acestuia, apreciind că 
iker jui Mihu izvorau din dorința sinceră de a-și sluji poporul după 


nene 
puteri pe altfel, după cum reiese din corespondenţa dr. Mihu cu Goldiș 
în momentul de impas în care se afla politica naţională - intraseră 


sta sa fă Fie e ati e 
Wlament doar 4 deputaţi naționaliști - aprobă inițiativa împăcării cu 
su tași maghiarilor. Socotindu-l pe Mihu, singurul chemat să-i îndrepte 


e "o cărare mai sănătoasă, mai reală”, Goldiș îl încurajează pe parcursul 
tratativelor. * În timpul tratativelor, arădenii, R.C iorogariu şi N.Oncu au 
avut discuţii la Sibiu cu liderii mișcării naționale, informându-l pe Mihu 
despre opiniile acestora ȘI furnizându-i argumente pentru cererile cuprinse 
în memoriul prezentat primului-ministru ungar. Trebuie reținut că 
iniţiativa tratativelor aparține contelui Tisza şi nu românilor.“ Dr.Mihu va 
avea în acea perioadă, contacte şi cu regele Carol 1, la Bucureşti, cu care 
ocazie îi prezintă acestuia mersul şi motivele întreruperii. tratativelor, 
pecum și perspectiva luptei în viitor.“ Pe timpul tratativelor purtate de 
acesta cu Hedervâry şi Tisza, fruntaşul orăştian avea toată încrederea 
opiniei publice româneşti, ştiind că tot ce face el e dezinteresat din punct 
de vedere personal. Dar aceeaşi opinie publică nu credea în succesul 
acestor tratative şi nu le privea cu încredere. 

O atitudine diferită a avut ziarul, față de tratativele din anii 1913- 

1914, când sesizează, prompt şi cu mult discemământ, intenţia guvernului 
de la Budapesta și a liderului majorității parlamentare, contele Tisza, de a 
adormi vigilența românilor, acordându-le câteva concesii neînsemnate pe 
plan cultural în schimbul renunțării la pretențiile politice vitale. Gazeta 
orăştiană şi-a manifestat, de altfel, fără rezerve scepticismul față de 
rezultatele tratativelor, considerând pe bună dreptate, că nu prin târguieli 
pot ii soluționate interesele poporului român din Austro-Ungaria, ceea ce 
constituia expresia unei temeinice cunoașteri a realităților politice ale 
venii şi a unui deosebit simț istoric. Libertatea nu poate, totuși, să nu 


7 falie ci At dana 


Li A 
4 inc tea, IX, 1910, nr.30-50 din 15/28 iul. - 2/15 dec. 
»u p W, Spicuiri, p.XXVIII 


1979 onriea Romul Cicvegariu, reprezentant al tribunismului arădean. în Ziridava, XI, 
% p. 


4 K Hitchins, Mit şi realitate... p.45 
e mu Spicuir.., p.XXIX 
Memorii şi amintiri, laşi, 1998, p.126 
125 


. 


constate, ca de pildă în articolul intitulat "Folitica noastră dă roade 
însăși acceptarea de către guvernanţii maghiari a Mațativeloe cu Oman 
sub motivaţia exprimată de Tisza, că "aşa cer trebuințele țării”, era îi , 
accentuării crizei monarhiei dualiste, al necesităţii tot mai mult resinyj 
de Viena și Budapesta, de a căuta noi căi de salvare a arifoaje 
cope multinaționale. Ziarul accentuează că inițiativa maghiară și 
o încercare de a-și asigura pe viitor graniţele din răsărit, unde Roca 
devenise o forță politică și militară, intrată in atenția marilor Puteri 
Eșecurile diplomaţiei austro-ungare - aprecia ziarul - Sunt la fel de Mari ca 
şi înfrângerile din 1866, când s-a impus soluția dualismului. Se încerca 
limpezirea pentru opinia publică, asupra acestor - tratative, Prin 
raționamentul, presupus, al monarhului: "va trebui să fac pe unguri, a fare 
acum €i cu românii, ce am făcut eu cu ei în 1867; să-i împace pe TOmâni 
ca pe poporul cel mai numeros (...) mai ales că au, 
România cea atât de preţuită azi."S* 
Dacă de-a lungul întregii sale apariții, Libertatea a prezentaţ 
numeroase ştiri şi materiale despre viața politică din România, despre 
dinastie şi locul ei în relaţiile europene, după 1908 această temă este toţ 
mai frecvent și mai amplu abordată atât în paginile ziarului, cât și în 
"adausurile" sale. În timpul tratativelor se atinge punctul culminant în 
această chestiune. Vecinătatea cu România îl îndemna pe Tisza, scria 
foaia lui Moţa, "să se împace cu noi! Cu noi pe care de 40 de ani ne 
prigoneşte şi nedreptățeşte în Chip barbar! De ce? Căci crescând foarte 
mult vaza şi însemnătatea României, şi România neputând să mai stea 
alături de o împărăție în care 3 milioane de frați buni ai săi, români, sunt 
mereu chinuiți, - Ungaria, ca România să nu se întoarcă cu totul în contra 
împărăției din care face parte şi Ungaria- are poruncă să o iee pe ali 
coardă cu românii din țările coroanei sale "5 Curajul foii merge și mai 
departe, atrâgând atenția lui Tisza: "trebuie să ştie că stă, nu în fața a 
milioane de români din Transilvania și Ungaria, ci în fața poporului 
român de 12 milioane de locuitori, n? 
| Pe timpul tratativelor, politica lui Tisza, care -cum Seria 
Libertatea- se strâmbă făcând gură dulce românilor, pe cari altfel i-ar 
sorbi dintr-o lingură de apă, (...) slobozind mult lanțurile pe care înaintaii 


(...) la spate şi 


83 
4 I..Şerban, H.Rotche, Sp.eil (1), p.262 
e Libertatea, XIII, 1914, nr.5 din 20 ian./2 febr. 
se Ibidem, nr.] (Crăciun 1913) 

Ibidem 


* Ibidem, nr.2 (Anul Nou) 
126 


aruncat pe brațele acestui popor”, se atenuează față 
Ă sa. le-au : . - două 88 
ou știrea i Al redactorilor săi le sunt iertate ouă procese. 
sh, res „Ziarulu ruperea definitivă a tratativelor, în februarie 1914, în 
dep După tusei PNR de a accepta "îmbiemântul de pace al lui 
ih lui ie evident subminarea unității de luptă a românilor, 
Tisza”, CAre rai fără rezerve încrederii într-un apropiat viitor mai bun 
ar va da XP din imperiu.“ "Pentru români se ivesc zorile aducătoare 
românii "i întreg neamul, oriunde s-ar afla el, în morminte mai 
Il. i eri veni-va în curând, după această Golgotă, ziua 


refuzu 


en 
nadejdiv 
: mal ) 
MR aemmânt." 
ivierii sale “ea IM său, ca organ de luptă naţională, Lifertatea 
In ca 


SALT i ărei campanii electorale, sarcini propagandistice. 
44 i PA iza - ai să-i crească prețul abonamentului - de 
Cu tiala A. Î. săptămână, sau chiar cu suplimente ori în ediții speciale. 
i i 4 ocazia alegerilor din 1910, într-o singură săptămână au 
p: SA Vără unul special pentru Caransebeș, într-un tiraj de 3000 
ln 3 În unele ocazii scade prețul abonamentului pe 3 luni (la | 
uta a da putință să o aboneze cât mai mulți pe timpul 
do) i Deosebit de dură se arată a fi foaia la adresa acelor români, 
care acceptă să candideze pe listele guvernului, III AISI celor iai de 
PNR, numindu-i "români renegați”, "vânzători de neam : us ca că 
luptând români contra români se "face mare tulbureală În popor. 

Cât entuziasm şi spirit mobilizator emana din articolele apărute în 
ajunul alegerilor din 1910, şi câtă durere şi dezamăgire au reflectat cele 
publicate după aflarea rezultatelor. Înfrângerea era pusă însă, printre 
alele, pe seama "ispitei banului care s-a vărsat, ca şi beutura, gârlă asupra 
degătorilor celor slabi de înger, -continuând cu durere- noi Digi avut ce 
pune împotrivă, decât inimile noastre curate şi chemările de frați. i 
Libertatea nu înfierează doar neînțelegerile dintre conducătorii 


își AS 


fireşti ai poporului, sau abaterile unora de la linia de conduită a mişcării 


morale, ci se oprește şi asupra aspectelor negative ale satului românesc 
îeele vremuri: băutura, cinstea femeilor, conflictele preoților sau 


sg 0 et N RR 
n Men, nr. (Crăciun 1913) 
“Li erban, H.Rotche, ap.cit(I), p.262 
„, iortatea, XIII, 1914, nr.16 din 16 apr. 
n pipe X 1910, nr:21 din 13/26 mai. 
) i m, nr.13 din 18/31 mart, 
hi nr:7 din 4/17 febr. 

m, nr.22 din 22 mai/4 iun, 


127 


învăţătorilor cu comunitatea sătească, abaterea preoți] 
morale cerute de canoanele bisericeşti și de statutul lor di < la mg, 
Atitudinea potrivnică față de rânduielile din SOCIetale ee k 
ungară s-a menţinut şi după izbucnirea conflagrației. onăr la tu 
cenzura era mult mai aspră. Totuşi -cum scria însusi Mondi e, di 
războiului a schimbat şi rostul şi fața foilor. Cei ja Mopa, vei 
copii, soții- erau domici să afle cât mai multe ut ra. any 
frontului, unde mulţi români slujeau sub Steag străin. Se SSpre ter 
schimbare a făcut să crească şi numărul de abonament ra, Pa 
exemplare/număr.* co PAnă la 14 
Cu începere de la nr.38 din 4/17 au 
transformă în bisăptămânal, cu zile de apariţie 
același preț la abonament. Deşi nu era obligat 
i de 6000 de abonaţi.” Răsfoind numerele 
Tăz viului, putem observa şi existența veștilor mai puti pu 
maghiari. Moţa, pentru a putea da alei i SC EU UA 
reproducea ştirile din ziarele maghiare, sub formula "cetim di Pr 
Hirlap...", astfel că cenzura lăsa materialul între După pi 
însă oprit sub pretext că "nu se poate da spre dt india 
opor, ii - : 
îi (.), aceea ce dau ziarele mari pentru  cetitorii lu 


gust 1914, Libertatea 

lunea ŞI Joia, păstrând 
Orlu, numărul de luni e 
apărute de la declanşa 


LI] 


5.Fermitate şi demnitate. 


Activi : zi : 
preotul et vina pusă în slujba mișcării naționale, l-a adus pe 
unii credincioși di îi ditai nu doar cu superiorii săi bisericești sau ci 

Fi îi Sp aci CI mai ales cu autoritățile maghiare. 
activitatea Rolhiia ia Mai arătat, pe lângă acțiunile legate d 
nou înfii Nii economice sau a altor reuniuni mai vechi sau mii 

înființate, ale 


băncii Ardeleana li române ori în Consiliul de administraţie” 
Reprezentanţa Orașului şi oța îşi va împărți timpul şi eforturile și întt 


aceste foruri a stia : şedinţele Congregaţiei comitatense. EI ajunge in 
fiind intrarea sa pe alibi început ales, apoi ca deputat de drept, di 
licenţiaților, ta nea Viriliştilor”, unde datorită clauzei acordul 


itul. În anul 1910 se afla pe lista celor | 


os 
sg Mota, cp.cit, p.46 
sp Ibidem, p.47 

Ibi 


2 Ma 
A fost începând 


cu ] $ 
Membru al Consiliu 900 membru a] Coimitetului de supraveghere, iar din 193 


lui de administraţie 
128 


4) 


vvirilişti”, câţi existau în Orăştie. El urcă de la 881 cor. în 
în 1914, ceea ce dovedeşte că afacerile sale prosperau, 
1910, la vut pe parcursul lucrării câte un exemplu din atitudinea pe 
Am â 0 în cele două adunări. Urmărind relatările din presă, 
care PE cut să afirmăm că activitatea sa se înscrie pe aceleaşi 
sunteni in at scrisul şi acțiunea sa practică, a gi dă 
coordonate ci ă să reținem aici, opinia sa despre "şovinism” și "şovin”. 
„Ma : _ scria el - că acestor dârji şovinişti, nu le vom înmuia 
ţi A ea cu capul plecat. Ci numai răspunzând şovinismului 
Aa de şovinism ţinător la ce € al nostru, precum țin şi ei la 


„+ gin 31 
1915 cor: 


Jor cu ace 


(e e al lor. S 
Aceasta să n 


e buni români, cum 
Aci nu merge cu 


e fie evanghelia în toate faptele noastre: a fi şi noi 
de buni maghiari sunt şi ei! 

înțelepciunea că: De i-o dat cineva o palmă 
-ci numai cu măsura, dinte pentru dinte, ochi 


intoarce-i Şi celălalt obraz, „măsul 00 (AT 
pentru ochi." De altfel, Moţa, aşa cum își amintea, pes e „Lapi 


u "o politică radicală şi intransigentă . i a 
Ala aa al credem că l-a condus pe Mola în intreaga sa 
activitate de luptăţor naţionalist, dar mai ales după 1908. Prin apa 
acțiunile sale erau mereu în contradicție cu interesele maghiare « ; i 
Încă de la 1902, după cum am mai arătat şi cu ocazia procesului ju să 
primăvara anului următor, el era deja un personaj problemă pen! 

rităţi, 

i pu iri este momentul descris de loan 1. Lapedatu, martor al 
evenimentelor prilejuite de organizarea şi desfăşurarea i va 
cetăţeneşti româneşti la Orăştie. Printre vorbitori se afla şi preo rani 
Acesta, după obiceiul său, "a ținut o vorbire de mare ag ee 
începuseră să se agite şi să se tulbure." Căpitanul de poliție im 
față cu un întreg stat major de poliţişti, atrage atenția na mp ) 
dacă Moţa îşi continuă discursul în aceeaşi notă, Vă dizolv adunar as 
Vorbitorul este avertizat, dar fără a reuşi să-l daspelai fata sila 
într-o tensiune neobişnuită, Deodată căpitanul de poliție, ze ar + 
W moment dat, din curțile caselor vecine apăr aer aa E vina 
jandarmi, cu baioneta pe puşcă şi arma ținută in pop aa a 
pas alergător spre mulțimea agitată”. Dând dovadă e p stadiu 
Lapedatu şi dr.S.Moldovan intervin la căpi 


aşa d 


tan, liniştindu-l şi evi 


rs o RIA RE 
».. i 
„Libertatea, X, 1911, nr.18 din 21 apr./4 mai 


14 Lapedatu, Memorii şi amintiri, p.132 î 
12 


— OO 


D 


; A i ai domol, d FE, 
conflict. Moţa însă "a continuat ceva m ar foarte agitatorie în 


101 
nd". i ş LA 
foi în 1910, Moţa interceptează o scrisoare a căpitanului de poliţie 


din Orăştie, către deputatul maghiar Farkas, pe care o publică în Paginile 
ziarului său, Aceştia scriau: "Din Libertatea mi-am câştigat toți numerii și 
i-am tradus. Încă şi în cel din urmă număr ațâţă tare câinele de Moţa! (,) 
Moţa a fost pedepsit cu 40 de coroane pentru scoaterea unei broșuri 
ațâțătoare, şi pe temeiul arătării mele Nroguratuta supremă a. pomiţ 
cercetarea (...) căci Moţa trebuie strâmtorat.” - 

Dacă luăm în considerare cele 57 de luni de temniță cu care au 
fost pedepsiți redactorii foii şi cele 4.400 coroane aur plătite ca amendă, 
dar şi cele două procese iertate, putem spune că Libertatea a incomodat 
autorităţile serios prin conținutul său. Articolele împrocesuate au fost 
scrise - după afirmația lui S.Bornemisa, ginerele preotului-ziarist - de loan 
Moţa, cu excepția poeziei "Kcatra de la Bălgrad”, al cărei autor a fost 
V.E.Moldovan..* 

Neobosit, Moţa s-a aflat mereu în legătură cu fruntașii mişcării 
naționale, în special cei ce au pornit spre vârf de lângă Libertatea. S-a 
aflat mereu în vâltoarea evenimentelor din zonă. A participat în 1903, la 
campania candidatului naționalist loan Suciu, din cercul Nădlac, alături 
de ceilalți fruntași orăştieni, ilustrând astfel legătura existentă între cele 
două grupuri, din Orăştie și Arad. În 1905, în acțiunile electorale 
intreprinse de grupul căruia îi aparținea, va încălca un paragraf al legii 
electorale, vorbind în biserica din Șibot, cu permisiunea preotului paroh 
Secărea, chemând la o adunare cu alegătorii.” "Pentru delicte contri 
drepturilor electorale”, cei doi vor fi condamnaţi la câte 7 zile închisoare 
de stat şi 50 cor., amendă în bani. Lui Simion Secărea i se opreşte, pentr 
a ii de i la 7 iulie 1908, întregirea la salar, iar "în dreptățirea la 
zu e st ului loan Moţa o sistează permanent şi pentru totdeauna, 

n parohia actuală ori se mută de acolo. "195 a 
i Moţa se află mereu alături de deputaţii români i 
cart mila ca le intreprind în localităţile apropiate; un 
1915) : are ice perioadă, în care Likertatea i-a aparținut A 

; etori responsabili pe: Alexandru ozon (de 


19! Ibidem, p.113 


1027 
i lira a ] 0, d din 14/27 oct. 
- , razele! [5 
% Libertatea, IV, nr.16 dle e: Pr140 
î3 aL S apr. 
1906, pach. II, doc.nr.1098 


130 


la nr.38/1909), loan Adam (39/1909-36/1910), 
wi 1910-971912) Pompiliu Albu (107191 2-u6 nou) ant 
flu (35/1914-40/1914. De la numărul 41/1914, deci la doar câteva 
îni de la izbucnirea războiului, loan Moţa îşi asumă direct 
nsabilitatea redactării foii sale. 
Dintre colaboratorii foilor editate de preotul-ziarist, îi enumerăm 
pe: S, Bomemisa, Al.Cazaban, Il.Chendi, G.Bogdan Duică, Al.Vlahuţă, 
Viotor V.Delamaria, V.Bontescu, M.Sadoveanu, Șt.O.losif, P.Dulfu, 
H.Petra Petrescu, Th.Speranţia, Zaharia Bârsan, G.Todica, V.C.Osvadă, 
| Agârbiceanu, O.Goga, I.A.Basarabescu, Ecaterina Pitiş, S.Florea 
Marian, Elena Farago, I-Gorun ş.a. 

Redactori şi colaboratori statomnici, direcți, pe care i-a avut Moţa 
a foile sale, au fost Osvadă, Bornemisa, Tit Liviu Blaga, Ermil Borcia 
(Haralamb Călămar) şi Nicolae Damian.'% Ultimul se va ocupa de cele 
din urmă apariții din Libertatea, după trecerea proprietarului ei în 
România. 

După criza prin care a trecut în 1908, părintele Moţa a reușit să 
echilibreze bugetul foilor sale şi să pună pe picioare o afacere înfloritoare, 
atât cu ziarele cât şi în ce priveşte tipografia. O statistică asupra tirajului 
în care apărea Libertatea şi suplimentele sale, avem doar pentru anul 
1911. Atunci ele se tipăreau astfel: Libertatea - 9500; Foaia Interesantă - 
12000; Tovărăşia - 8000; Bohârnaci - 5000. Toate patru foi puteau fi 
abonate pentru 10 cor./an şi doar 6 cor./an în cazul țăranilor.” Dar putem 
spune că aceste cifre erau în creştere, căci după cum am mai arătat, foaia 
politică înregistra în 1914, 16000 de abonamente. 

Răspândirea acesteia, după o statistică publicată la începutul 
anului 1912, ar fi deosebit de mare. În comitatul Hunedoara erau 
dese 1350 abonamente, în Alba Inferioară -992; Caraş Setrecin . 
da Sibiu -766; Arad -423; Turda Arieş -385; Cojocna -326; Bichiș -2; 
pui -150; Bistriţa Năsăud -184; Braşov -159; Cenad -68; îi d 

; Solnoc-Dobâca -181; Făgăraș -424: Maramureş -24. Ciuc «Il: 


respol 


Odorhei -10; Sălaj -93: Sătmar -116; Sibiu -766; Tâmava Mare -256:, 


ARĂ Mică -212; Timiş -403; Torontal -213; Trei Scaune -30; Pesta - 
SR Nagy Kun -2; Camaron, Pojon, Bereg, Gămăr, Ung, Nitra, Sepes, 


131 


A e ai RE aa 


O 


Borşod -toate câte un abonament. Din afara graniţelor a [bai fost abonaţi 
în România -52; Bucovina -24 Austria -12; Bosnia -9; America -348; 
Germani -32; Rusia -4; America de Sud -6; Africa de Sud -]. “ 

Din cele 6 periodice românești care apăreau la Orăştie, în debutu] 
celui de-al doilea deceniu al secolului nostru, Cinci erau proprietatea 
părintelui Moţa. Demn de reținut ni se pare faptul că în Sibiu, în aceeași 
perioadă, existau 7 ziare româneşti, în vreme ce la Budapesta se editau 
cinei, la Arad -4, Blaj -2, Caransebeş -2, Lugoj-l etc. 

Tot în slujba interes elor culturale ale românilor şi-a pus Moţa şi 
tipografia sa de la Orăștie. Spiritul său întreprinzător, politica sa de a oferi 
avantaje abonaților, astfel încât să se vândă toate tipăriturile, posibilităţile 
de abea ŞI si mici practicate la lucrări de calitate, fac din cele 
două ocupaţii ale preotului orăştian, o frumoasă sursă de venii 
"Tipografia Nouă” ajunge una dintre cele mai bine şi modern, dotate 
tipografii româneşti, întrecându-le chiar pe multe dintre cele străine din 
Ardeal şi Ungaria. In 1911, aceasta era dotată cu o maşină de tipărit în 
două Sula concomitent, rară pentru acele vremuri -în Ardeal mai exista 
numai una; "o mașină dublă, care aruncă foile. păzite ii două. părți 
deodată” -singura din întreaga provincie; o maşină plană de tipănt; o 
mâşină de pertorat şi una de legat, ş.a, Toaţe maşinile din ina san erau 
puse în funcțiune de un motor cu benzină. 

Aa! se tipăresc Sirțula din editura "Librăria Naţională Sebastian 
Bornemisa" sau de aiurea. V.Eftimiu a publicat oemele singurătăţii, 
A.Cotruş, "Poeziile", Rebreanu "Frământările",  ALl.Ciura "Amintiri!, 
Apârbiceanu "Schițe şi pi Gh. Stoica "Alte vremuri", I.Dragoslav 
"Volintirii”, E.Borcia "Versuri flușturate" ş.a. ; i 

Dar vremurile tulburi aduse de evenimentele din vara anului 
1914, duc forțat ca încheierea unei atât de bogate activități, cum a fost 
cea a preotului Moţa, dar mai ales a celei de-a doua etape din existență 
Libertății. 

„__ Cu un “palmares” bogat, în calitate de luptător naționalist, Moţa 
devine persoană "non grata" pentru autorități. EI fi agravează statutul in 
î te prin refuzul de a da curs invitației Prefecturii din Deva, de a 
publica în foaie ştiri false despre Consiliile de coroană din România. Este 
etapă a Ma să are cei care, înainte de plecarea pt 
«+ „CAWAu pentru spovedanie. Pus în gardă de un ofițer german, 

9] Fa Vecini, că viața sa este în pi el va pleca în decebrie 
în SC pepe cu i ul său, S.Bornemisa, la Bucureşti. d 
muşcat de Orocoasă, il ajută să-şi întregească şi familia. Fiul său, fiin 
Un câine, soția primește aprobarea de a-l duce la un consult ln 


NOR pi 
Libertat tăci 
wpLi ina in 1912, nr.| (Crăciun) 
mg » HRotche, cp.cir,(]), p.253 
iii X, 1911, nr.34 din 11/24 aug, 
tă ia, Lin istoria tipografiei, editurei şi likrăriei româneşti în Ardeal (| 830-191) 
i omânesc, VII, 1939, nr.10-12, p.420 
IMoţa, cp.cir, p.48.49 i 


132 


â i îşi ia şi cele 

i ii dl Predeal iar de ocazie, aceasta îşi 1a ş 
Wife trecând Cu le din corespondența sa cu protopopul Domșa, din 

După cun e tuia sau direct Consistoriului arhidiecezan pentru 
pe adresate i în vederea păstrării neocupate a parohiei sale, se 
area concediilor fost cunoscută imediat, iar apoi reîntoarcerea sa 
plecarea să nu A404 fugiat şi prin urmare, drumul său nu 
iminentă. Totuşi el era un refugiat și p , 
ul de aie, aia Moţa a încredințat foile în grija cumnatului 

ne di Dar apariţiile pe anul 1915 vor fi puţine. 
i, Mle Da e is, rezistând la presiunile autorităților, 

d facă vreun compromis, re 

Mal fi timis pe front, iar ziarul suspendat, sub pretext că 
DANA nu se află în țară.!5 Pe tipografia lui Moţa şi pe Librăria 
MA su, SBomemisa se pune sechestru urmând ca pentru 
ie daunelor de către stat şi de eventualii reclamanți, acestea 
urmau să fie scoase la licitație. Pentru a nu intra în posesia vreunui 
sriin, revendicând unele datorii, banca "Ardeleana', conilusă de A.Vlad 
jiadjudecă licitaţia şi o trece în proprietatea acesteia. . 

În iulie 1916 este scos la concurs şi postul de paroh II în Orăştie, 
pentru luna august, sub pretextul cererilor mai multor credincioşi de "a se 
urgia întregirea parochiei..."118 

Deposedat de averea sa, de viața sa activă, în "care trecea de la 
musa de scris la masa de administrație, la masa de expediție”, din 
ipografia sa,'* de parohie, pribeag printre frați, Moţa nu a dezarmat. În 
tudiți deosebite, el va da viață Lihertăţii la Bucureşti şi mai apoi în 
America, Acest ziar nu putea şi nu avea voie să moară. Prin încetarea 
“punței Libertăţii în 1915 s-a încheiat o etapă, doar o bătălie din lungul ei 
bo pentru emanciparea politică şi culturală a românilor. 


AVeă 


WB, 
men. po 
ID ile, p$0 


1 Apt Și S.Bomemisa, 
pă ina pachi, gi puna poporale..., p.140 
Uri ați 

APO, 19 6, ul 


e lui M.Vlad, octo, bri 
1, duatiagă mbrie 1997 
IS p.99 


133 


CAPITOLUL V 


CU LIBERTATEA IN PRIBEGIE 


1, Refugiat în București. 


Situaţia în care se afla România după izbucnirea războiului, 
curtată fiind de ambele tabere, prețul mare care se punea pe atragerea 
spre una sau alta dintre grupările combatante, naște noi și mari speranțe 
pentru românii ardeleni, în realizarea visului atât de frumos al atâtor 
generaţii. 
Ca oricare ardelean, părintele Moța - după cum am văzut - se 
lasă tot mai mult furat de curajul ce-l inspiră apropierea clipei 
hotărâtoare, a clipei celei mari. Prin atitudinea manifestată, el devine 
un indezirabil, cercurile reacționare din zonă așteaptă momentul 
potrivit pentru a-l înlătura. În aceste condiţii tulburi, când activitatea sa 
era periclitată și când acțiunile sale - considera el - ar fi mai potrivite şi 
mai folositoare, este nevoit să părăsească orașul refugiindu-se în 
România, împreună cu cel mai apropiat colaborator, Sebastian 
Bornemisa. 

Sosit în Bucureşti, la sfârşitul lunii octombrie 1914, Moța se 
integrează repede în cercurile naționaliștilor ardeleni emigrați, care în 
cea mai mare parte a lor au fost redactori sau colaboratori de bază ai 
ziarelor româneşti din Ardeal: O.Goga, O.Ghibu, Sever Bocu, Vasile 
Stoica, Ghiţă Pop, Cassian R.Munteanu, V.Branişte, L.Agârbiceanu, 
I.Mateiu, Voicu Niţescu, Oct. Tăslăuanu ș.a. Cei mai mulți dintre ei au 
militat prin scrisul lor, şi după 1914, pentru unitatea tuturor românilor. 
Intreaga lor forță şi-au concentrat-o spre determinarea intrării României 
în război, împotriva Austro-Ungariei. Pentru. aceasta le-au stat la 
dispoziție paginile ziarelor din Bucureşti sau Iaşi, găsind sprijin la 
oameni politici și de cultură animați de aceleași sentimente: Filipescu, 
Iorga, Delavrancea, N.D.Cocea ş.m.a., care conduceau ziare precum 
Epoca, Neamul Românesc, Curentul, Naţionalul, Universul m. 

Românii ardeleni își intensifică activitatea. Fi vor adresa 
directorului ziarului Epoca, o scrisoare prin care cereau Sp! 3 
pentru a | “realizarea ideii unităţii politice a neamului 

e a eat îndeplinească visul atâtor 
românesc”, socotind că a “sosit ceasul să se i plinea; ost QiGoja, 
generaţii”, Printre semnatari, alături de Ioan Moţa au A lata 
O.Taslăuanu, V.Osvadă, Ghibu, Gh.Popp, S-Bornemisa, *Î.! 3 


Pee SE e ee 


atat! 


ş.a.! Pentru o vreme, N.Filipescu a rezervat în paginile Ziarului ce-] 
conducea (Epoca) o rubrică numai pentru emigranții ardeleni, intitulață 
“Ardealul vorbeşte"? Printre semnatarii articolelor apărute | 


a această 
rubrică s-a aflat și loan Moţa. Această colaborare. dar mai ales 
conținutul articolelor scrise le aduce unora dintre semnatari 


condamnarea la moarte din partea cercurilor şovine maghiare din 
Ardeal, prin Curtea Marţială din Cluj. 

nfiinţarea 
unui ziar propriu, care să nu implice nici partide, nici personalităţi 
politice din România, dat fiind statutul de neutralitate al regatului 
român. După încercările eşuate: Ardealul, iniţiat, dar nematerializat, de 
Goga, Unitatea Naţională, al cărei directori urmau să fie Iorga, 
Delavrancea și Goga, Teușește inițiativa unui grup de foşti redactori şi 
colaboratori ai Tribunei, care reeditează în capitala regatului TOoMân un 
ziar sub acelaşi nume.” Inițiată şi condusă de doi foşti redactori aj 


» menţionaţi 
fiind drept colaboratori: Zaharia Bârsan, Sever Bocu, Const.Bucșan, 
D.N, Ciotori, Iuliu Enescu, L.Al.George, Ioan Moţa, Gh.Popp, O.Ghibu, 
Gh,Stoica, I.U.Soricu, Oct. Tăslăuoanu ş.a.* Demnă de rețin 
declaraţia dintr-o “notă - program” 


lj 
Epoca, XXII i i 
Yomân, vol, ien “ Adis iun; ef. Șt. Pascu, Făurirea statului național unitar 
, Familia, 1988, nr.9. suplimit pl 
.0, hibu, “Tribuna” de la Bu 


Repere Sibiene. Studii si Bucureşti (1915-1916) - cea de-a treia “Tribună”, în 
: i iei p283 di ȘI referate, vol.I, Sibiu, 1980, p.24-284 
Tribuna, 1, 19)$ 


Nr], din 20 mart. 
136 


âni.* Printre aceştia se numărau și cei doi orăştieni: Moţa şi 


pomemiSă- tâmpărul, dar mai ales focul mistuitor al naționalismului. 

Neas e Moţa să tipărească și la Bucureşti ziarul său. Astfel. 
|| îndeamnă fă septembrie/11 octombrie 1915 reapare în capitala 
incepând. i vtatea din Ardeal şi adausul său Foaia Interesantă, 
pomâniei Li i pe S.Bornemisa.' Cele două ziare vor apărea până în 
având ca ja 916, cu câteva zile înainte de intrarea în război a 
N enaseută din cenușă ca pasărea Phoenix”, va activa cu 
ia aie pentru cauza națională, cum a făcut-o timp de peste un 
aoteaș ÎN ieâneluse un Simbol al prezenței românilor ardeleni în 
deceniu, iatilor din țara mamă şi, prin urmare, o expresie a solidarităţii 
mijlocul fraţi or român. Gazeta milita, la fel ca celelalte, pentru 
intregului fi împotriva Puterilor Centrale, subliniind că numai în 
pe cir S oate împlini idealul sfânt al unităţii naționale.” La scurtă 
pi i i ariție a fost abonată de cititori din Moldova, Muntenia ȘI 
pură îi lucru îi permite lui Moţa să obțină din Vânzarea a 
tenefoii Dar, nu numai ca tiraj ia amploare, i E ditai n 
mspândire. Ea a ajuns să fie citită şi dincolo d ra catieă găseau 
1140 e reia eee ear a 

i de mii de români care serviseră i a aus chel 

e încrederea în victoria cauzei pr e de a 
contribui cu toții la înfăptuirea statului național unitar ri M ete va 

O dată cu intrarea României în război, loan pie i 
mai important şi mai util, să se se înroleze în tur n ear 
alte mii de voluntari ardeleni, pentru care Vasi i rile lare 
special la ministrul de război.!” EI va face parte sper pe lângă 
lmâne, ca sublocotenent, în calitate de pair elor româneşti 
Comandamentul teritoriului ocupat, după mpi ta ati românesc 
peste Carpaţi. Dar soarta nu a vrut eu un tribut mult mai 
să inceteze, ci dimpotrivă, unirea trebuia plă A e nevoită să se retragă 
Mare, Incolțită din toate părțile, armata român de se refugiase și 
PS cu pas, până va ajunge în Moldova, un 


: ti, p.261 
„Pascu, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, Bucureşti» P 
) i | 
1 sOmemisa, Gazetele poporale....p.140 
ve Manahul Presei Române, 1926, p.68 
il cl 1916, nr.30-33 

“Mola, op.cit. p.50 
UI] pei, p ţ 88. 
ip OMemisa, op.cit. p.140 inea românilor, Cluj Napoca: 19 
pato “Vasile Lucaciu - luptător activ pentru unirea 
i 

1.Mo “ 

Ma, op.cit, p.50 137 


administraţia. Printre zecile de mii de refugiaţi din Moldova, numeroşi 
erau ardelenii, pe care autoritățile române doreau să îi ferească din 
calea trupelor Puterilor Centrale. Printre aceştia se afla şi Mota. 
împreună cu familia sa. 


2, În SUA - luptător pentru cauza națională. 


În luna aprilie 1917, ministrul de interne, Alexandru 
Constantinescu, îl contactează pe Vasile Lucaciu, comunicându-i Că s-a 
luat hotărârea, în cadrul Consiliului de Miniştri, trimiterii unei Misiuni 
Naţionale sub conducerea sa, în Statele Unite. Scopul acestei Misiuni 
il constituia propaganda in favoarea cauzei românilor din Transilvania, 
atât de puţin cunoscută de către cercurile politice americane, dar în 
aceeași măsură și de către opinia publică de peste ocean, dar și - cât ar 
fi fost cu putință - organizarea unei unități militare de voluntari români 
transilvăneni pentru frontul francez, care urma să facă parte din armata 
americană sau franceză, dar care să-şi păstreze caracterul său 
românesc. 

Componența acestei Misiuni, până la definitivare, a avut câteva 
variante, La început, alături de Vasile Lucaciu trebuia să meargă Moţa 
şi Constantin Lucaciu. Considerându-se că ar fi bine ca din delegaţie să 
facă parte şi un bucovinean, este propus prof. Nistor de la Cernăuţi, 
care a dorit foarte mult să meargă, dar a fost nevoit să renunțe din 
motive familiale. A fost propus în cele din urmă tânărul Vasile Stoica, 
proaspăt ieșit din spital unde zăcuse rănit. Deci, componenţa Misiunii 
era: V.Lucaciu, I.Moţa şi V.Stoica. 

n cadrul unei întâlniri a celor trei cu ministrul de externe 
român, se stabilește denumirea delegației: Misiunea  Patriotică 
Naţională, care, deși trimisă de guvern, avea - lesne de înțeles - un 
caracter neoficial.” 

23 aprilie 1917 


A » membrii Misiunii părăsesc Iaşul!“ cu 
destinația Petrograd, de un P E 


de timp de 11 zile vor călători cu trans- 


l4 
Raport despre activitatea Misiunii iotii ici 
; ISiunii Patriotice N, î ; > Americii 
Washinton, 3/16 martie 1918), în D, aționale în Statele Unite ale A 


pa niloy. Cluj Napoca, 1988, p.407 ».Vasile Lucaciu - luptător activ pentru unirea 
ARO 

Sp poţi prd Sale, adresat ministrului C. Angelescu, în G.Neamţu, /n 

America pentru cauz & transilvaniei cu România. Cluj, 1997, p.225; V.Stoica, /n 


a românească, Bucur ti, 1926 
Vasile Lucaciu... pi ui 
re gat Ci... p.A0R 


M i 4 
pe e te într-un lung foileton. în 


agini ii întreaga lor 
-o cu numeroase fate ) Paginile Foii Interesante, întreag 
4 


nul spre răsărit. Trecând prin Darniţa, au luat cu ej Şi declarația 
sberian cei 500 de reprezentanți ai celor peste 13.000 de prizonieri, 
a de a o publica în SUA. De la Charbin - povestește Moţa - 


cu sli spre Coreea, oprindu-se pentru a vizita la Mukden palatele 
Au N Împăraţilor coreeni. De la capătul sudic al Japoniei, din portul 
vechi â ki, vor străbate țara spre nord, oprindu-se pentru două zile la 


rea Yokohama se îmbarcă pentru America. Cei trei Vor poposi 
ta de zi în Hawai, vizitând Honolulul. După 16 zile petrecute 
0] 


n ajung la San Francisco. De aici se îndreaptă spre Washington, 
di o săptămână pentru formalități.”” Curând vor rămâne fără 
unde SL cât ceea ce au primit la plecare abia le acoperea cheltuielile 
ui us căci rublele care li se dăduseră, au scăzut vertiginos ca 
ş rit vor stabili în cele din urmă la Cleveland, fiindcă în acest 
E au foarte mulţi români, “un fel de capitală pentru românii 
peri iii din 2 iulie, folosindu-se de scrisorile de recomandare 
primite de la ambasadorul Franței în România, Sainte-Aulaire Şi a la 
ataşatul american, I. Andrews, vor fi primiți în audiență de Robert 
Lansing, ministrul de externe şi apoi de W Philips, subsecretar de stat, 
precum și de A.Putney."* Cu această ocazie, pe clădirea Ministerului de 
Externe a fost arborat drapelul României. Ei Vor expune politicienilor 
americani scopul vizitei lor în SUA. În 6 mai vor fi primiți de up: 
de război, Newton Baker. Prezentându-i situația românilor şi eforturile 
făcute pentru dezrobire şi unitate, cei trei își prezintă planul area 
iființarea unității militare româneşti, ca parte în iii 
Proiectul avea ca puncte principale următoarele: 1. Se nerin oh: 
itate din români ardeleni voluntari care nu sunt cetățeni ai erei 
Unite (cetăţenii cad sub Legea Recrutării); 2. Unitatea va fi iam 
Amata Americană, purtând însă numele de m ee ri 
“Regimentul ” sau “Brigada Română “, după cât de mare ed i 
Voluntarilor, 3. Ofițerii vor fi americani sau se va pu ându-se în 
Awemului Român un număr de ofițeri transilvăneni, piete 
Vedere că toți românii din America sunt de origine din ri şi: 
N Ungaria. 4. Subofiţerii vor fi români, foşti gradați în nipple 
iu Îcut serviciul militar sau Ii se vor putea da un num ag m 
formaţi deja în armata Americană; 5. Limba de coman 


ăwrirea  i, 1983, p.410 
a e Pateu, Făuri statului naţional unitar român, vol, Bucureşti p: 
N) Oa, op.cit. p.52-53 
a ti e Lucaciu... p.408 
"y gi oprit, p.53 

ă „op.cit. p.7-8 A 


engleză, cea de instrucție de asemenea, întrebuințându-se însă 
nevoie și limba română; 6. Cheltuielile de echipament, trai şi 

vor fi supontate de Statul American; 7. Se va căuta o înțeleg 
toate cu Guvernul Român. Planul este refuzat pe motivul 

american a introdus obligativitatea serviciului militar și prin dezideratuj 
unei armate care să fie “înainte de toate o armată americană, cu Spiri 
american”.:* Ministrul de război american insistă ca ei să îndemne pe 
românii din America să intre în Armata Americană, având în vedere 
scopul pentru care Statele Unite au intrat în război.” Ei vor repeta 
propunerea în 3 august, în fața ambasadorului Franței Jules Jusserand. 
"Stoica a avut întrevederi şi cu alte persoane politice, care au arătat 
interes pentru cauza românească: Franklin Lane - ministru de interne, 
Albert Burleson - ministru poştelor, William Phillips - subsecretar de 
stat la Afacerile străine, Hamilton Lewis, Gilbert Hitchckoc - senatori, 


28 


John Barret - preşedintele Uniunii Pan-Americane ş.a.? 


În caz de 
transport 
Ce întry 
Că Statul 


diferite oraşe. Cele mai mari asemenea adunări au fost la Yongstown, 
Trenton, Cleveland, Detroit. Presa americană va vorbi despre acestea și 
despre cauza ce-i aducea pe cei trei de la o asemenea distanță, deşi la 
început ziarele americane dacă nu au fost indiferente au fost chiar 


i o aril 
4 urarea unei campanii politice. 
id 2 august, părintele Moţa tipăreşte la Cleveland, Libertatea 
le propaganda în chesti i 
ii ganda în chestiunea pentr 
(raversaseră oceanul, E] dă foilor exact aspectul pe. care îl 
24 
a GNemaţu, op.cit. p.226 
le j “Vasile Lucaciu,.. 
ne: camţu, op.cit, p,227 
i Repet: pia, i 
"portului lui V. Î 
» (a du Stoica... în G.Neamţu, op.ciz,. p.229 
3, &-Neamţu, pcit,, p.116-1] 
Familia, 1988, nr.9, auplime e pl 


-p:408; V.Stoica, opieit., p.7-8 


A în țară, stârnind nostalgia celor plecaţi. La două săptămâni de 
pusese „va scrie Moţa - “am primit atâtea abonamente, incât mi se 


| apăr u cheltuielile de editare, ba îmi mai rămânea ceva pentru 
acope! 22 Iniţiativa acestuia nu scapă atenției celor din țară, Nicolae 


AR apariția ziarului, arătând că aceasta îşi păstra identică 
0) Su spre bucuria ardelenilor emigranţi.“ lorga îi aduce 


jui Moţa laude binemeritate, inchinându-i un profil în ziarul său: 
i ispravă, care se încheia într-o notă măgulitoare: “îi strigăm Şi 
A, ice părintelui ostaş: cu misiune sau fără, eşti tot omul de 
h pe care l-am ştiut. ovia | 
Neamul Românesc al lui N.lorga anunța în 15 septembrie, că 
“omul de ispravă, cinstit, dezinteresat ŞI moral care e părintele Moţa” a 
A onferință în biserica românilor din Cleveland. ” 
Printre alte probleme, pe care Misiunea Patriotică le-a abordat, 
„fost şi aceea a bisericii ortodoxe române din America. Membnii 
acesteia au fost informați de situația acesteia şi de dorința de a se uni cu 
Mitropolia din Bucureşti, respingând astfel autoritatea Mitropoliei din 
Sibiu, în scaunul căreia se afla V -Mangra, al cărui act de il nu era 
acceptat de românii americani. Dacă Vasile Lucaciu era de aia ra 
emigranții ardeleni să-şi înființeze Episcopia română uni i SI 
ortodocșilor cu a greco-catolicilor), Moţa era împărțit în : ae DE 
preot ortodox ideea păstrării raportului existent cu Mitropolia re 
ar în calitate de ziarist înclina să dea dreptate lui C.R.Pascu, re i 
șf al ziarului America şi lui Iuliu V.loanovici, care apa iapă 
ete o ruşine ca Biserica română din America să fie sub n ră a 
mitropolit trădător de neam. Moţa va declara în fața iei pe 
comunității româneşti din Cleveland că se impune ruperea 
Sibiul şi unirea cu Mitropolia din Bucureşti. i bai 
Telegramele din ziarele americane anunțau dea ME 43 
soldaților ruşi la scurtă perioadă după ofensiva RE gis 
Moldova. Veştile erau de natură să-l îngrijoreze pe h malta 
ali E -ă ntoarce în sep 
familie se afla la Iaşi. EI va lua hotărârea de a se î : uciatre 
acasă,” după ce foile “trezise un înălțător entuziasm românes peer, 
y îi stzber e, vea trage şi V. ucaci 
“migranții noştrii.""* Cam în acelaşi timp se Va 1€ 


ispravă 


(inut o € 


ur a COR 

n bMoţa, op.cit. p.55 

w pinul Românesc, 1917, nr.261 din 23 sept. 
spldem, 1917, nr.262 din 24 sept. 

*Q em, 1917, nr.253 din 15 sept. 

”) Menu: op.cit. p.64-65 

1 su op.cit., p.56 


"Solca, op.cit., p.10 14! 


fiul său Epaminonda, în timp ce V.Stoica continuă acțiunile q, să 


i: În drum spre casă, Moţa este nevoit să staționeze câte, 
Petrograd, de unde pleacă cu ajutorul Legaţiei române, cu do 
rai de izbucnirea revoluție . 
cit Sosit la laşi, Moţa este solicitat să colaboreze pentru un tim 
la si I Statului Major, pentru ca în luna martie 1918 să primească. 
împreună cu S.Bornemisa, redactarea Cuvântului Moldovenesc, a lui 
Pan Halipa. Acesta a fost primul ziar din Basarabia scris în alfabețul 
ntru a se 

ie, insă, Liberratea ajunsese înaintea lui. 


ar 3 


latin. El va părăsi această foaie în decembrie 1918, pe 
în Ardeal.“ La Orășt 


întoarce 


â zile ja 
zile - 


CAPITOLUL VI 


rea în Orăștie. 


5 Ja Orăştie, în decembrie 1918. părintele Mota găsește o foaie 
pularei sale gazete: Lifertatea. Aceasta era editată încă din 
lunii noiembrie 1918, de un grup de intelectuali: Gavri] 

e îşi asumă răspunderea pentru editare, Constantin Baicu. loan 

2] Vlad ș.a., ca organ de presă al Consiliului Naţional din Orăștie 

în condițiile tumultului fără precedent trăit de poporul 

e zile memorabile, ziarul nu a mai beneficiat de aportul 
ctiv care îl consacrase inaintea războiului, activitatea 

zintă O adevărată apoteoză a întregii sale existențe. Ea a 

de stindard a tuturor acțiunilor intreprinse de populaţia 


âneşti, care veneau să ia locul vechii administrații. În 
găsit loc numeroase și ample relatări despre fapte 


u luat drumul către Alba Iulia 4-500 de oameni, alături 


4 


mal 


Moţa se vede pus în situația de a fi nevoit să îşi revendice drep 

ditării vechii Libertăți, dar şi postul de paroh în Orăştie, pie 
asupra i arii la Bucureşti. Postul de paroh II fusese ocupat prin con 
rade arii, în 17 decembrie 1917, dar care fusese concentrat Preo 
ina? După intervenții repetate făcute de protopopul Vasile Doma 
pentru a-l lăsa la vatră, acesta 1Și ocupă postul în 10 iulie 19 l 8. La scurt ţi 
va fi mobilizat pentru campania din Ungaria. P totopopul îşi reia demersurje 
pentru demobilizarea lui Păcurariu în condițiile în care comitetul parochgj 
a trebuit să țină seama și de dorința unor credincioşi amici. politici, aj 
preotului Moţa, cari voiau în împrejurările de azi să-l reabiliteze în postul 
său avut aici mai înainte." Cu toată opoziția lui Domşa, Moţa îşi reocupă 
postul, iar V,Păcurariu va intra în învățământ. 

"Păcătorul de gazete de la Orăştie", cum îl numeşte Sebastian 
Bomemisa, s-a integrat repede în sânul comunităţii pe care o părăsise de 
câtva timp. De acum putem vorbi despre cea de-a treia etapă din existenț 
Libertății. 

Începând de la 1 ianuarie 1919, Moţa editează din nou Libertatea Şi 
adausul său Foaie Interesantă. Dar după o absenţă de patru ani, Viața grea ce 
a urmat războiului, face ca din cele peste 12.000 de abonamente câte a avut 
în anii premergători izbucnirii războiului, doar 5-6.000 de abonați să mai 
solicite foile, arareori reuşind să ajungă pe la 7.000. 

” Din vechea echipă, părintele Moţa rămâne fără Ermil Borcia, căzu 
în război, fără Vasile C.Osvadă, care fusese chemat la "rosturi mai înalte” de 
Consiliul Dirigent. Îi va fi alături pentru o perioadă lungă, loan Ciontea, 
conducătorul tipografiei Libertatea (fostă "Tipografia Nouă)“ Rămas fidel 
convingerilor sale despre presa poporală, Moţa editează nu după mult timp 
şi suplimentul economic al foii sale, dar cu un nou titlu: F lugarul Luminăl, 
intocmit de profesorul Simion Ordean” Foaia Interesantă va fi redactată 
începând cu nr.1/1928 de soția sa, Maria. 

Foile însă nu mai prindeau la fel ca în trecut, deşi un abonamenl 
(pentru toate trei împreună) era de 50 de lei/an, iar pentru țărani 40 lei/an, 
scăzând în 1922 la 32 lei/an, în condiţiile în care preţul unui singur ziar eră 


Tdut în 
Curg de 


d 


nl Sen urimise 


4 leu. Pentru a atrage cititorii la abonamente, alături de alte 

"numere de probă”, fără plată, timp de o lună 
palti redincios ziaristicii "poporale”, pe lângă stilul accesibil în care 
umânând ile acesta continuă să tipărească părți din noua legislaţie 
gal scrise limba poporului aşa fel, să o poată înțelege și cel din urmă țăran 
"adusă P cunoaşte astfel drepturile de cetățean la comună și la judeţ și 


i apa 


Pit n. nța făcută de foaia poporală Unirea F-porului, editată de 
: aia Blaj. Cel mai serios motiv era, însă, cel al concurenței 
pei Bucureşti cu ediţii naționale." | 
pi: ÎN sultatea era mult mai crudă. Acum se produce, cum seria 
iata: moartea unei prese”, căci s-a schimbat însăşi structura 
socială, s-au schimbat preocupările principale ale societății. Marele ideal, 
vlată atins, s-a răsturnat un echilibru moral: au pomit să se evidențieze 
iturile de ordin material în locul aspirațiilor de ordin național, cultural 
vimoral. Lupta între partide, care se resimte atât de greu în presa noastră, x 
ufbst promovată de publicistica ardeleană, ci a fost produsă de însuși spiri E) 
pblic divizat de interese materiale, în simpatia pentru fă cei 
police, Vina a acestor stări de lucruri este a acelora care s-au zip aa 
cu luptele de partid să divizeze Ardealul, împărțindu-l în tabere de 
altordin decât cel general românesc. “ i 
Du“ de î. faptul că foile de cultură sunt piara ame 
sau, apăreau în cea mai mare parte în Bucureşti, fiind scrise | 3 sar 
inelectual mai ridicat, Moţa a realizat o schimbare în pui și 
2, schimbare anunțată şi de noul subtitiu: de do şi fc 
- magazin de cuneştiinţe folositoare". In CUPINS x i 
mai senzaţionale descoperiri ale științei și pier 
e din întreaga lume, însoțite de numeroase în mi E. 
constatăm şi în conținutul Calendarelzr i prea faptă 
“măsurile luate în urma nevoilor de schimbare: 4 


ceilalţi, care s-au lăsat duși "după steaua cu luciri false, care pe 


în ea şi alt material de cetit, decât cel tă Voi da şi eu, dragă cetiton 
(..) ştiri senzaţionale... Dar, cum eu nicio A nu ja cobor ât prin foi 
mele la poporul de jos, ca să rămân şi eu acolo Jos cu el, ci c As ridic peel 
la mine, aşa şi de data asta am zis: Iți plac ştirile senzaţionale! Le vei aveai i oţet dega e, ui 
în Foaia Interesantă a mea, dar nu de cele pe care le găseşti zilnic În presa de. le de alarmă cu referire la cț sn u posibi i ale 
speculă, care îţi ridică părul în cap prin grozăviile crimelor ce-ţi descrie, cu d pgăieită care pun în pericol, ori ar putea dăuna intereselor statului 
iat ina buesrpaa, da aur ao fost de Pui SRI ivl prelucra Şi arăta hale Printre altele, se pornește o Er pEzIE AIpOltiVa tolerării de 
senzațiile de multe ori uimitoare ale descoperirilor ştiinţei, ale minunilor ce parul „A „| societății maghiare Em ke, aboărbi scop încă la în finare 
le fagestehnica, aşa, oatu, gatind aceste seuzaţii Ștunțitice, să ajungi a vedea are satul ro i era bine cunoscut de toată lumea, adică de maghiarizare a 
cât mai bine în lumea ştiinţei înaintate de azi şi a o înțelege". Cu aceste A ftă larat ȘI « 

E or ardeleni. 


Se considera că cel mai potrivit ar fi desființarea acesteia 

ântări i : A ui fn ceră i ami 18 

zbateri şi alte asemenea frământări a început cea de-a treia perioadă de 7 mal fondurilor sale Astrei, căci banii fuseseră adunați de la români. 
Ă e ot aa E : m i 

existenţă a Lifertăţii - foaie pentru ppor. 


| imiterea ine o va avea Moţa şi la tribuna Parlamentului în calitate de 
In primii ani după Unire, |.Moţa fiind un membru activ al PNR, atitudine 


: ară nea că guvernul român, acordând atâtea 
ziarul său s-a plasat pe linia politicii de partid. A devenit un neîmpăcat ' Consideră „Age Să ss organizeze politic într-o Uniune 
adversar al liberalilor în plan politic, sancționând orice iniţiativă a acestora, uri maghiarilor i decât să dea "dovadă şi de mare uşurătate cu care 
indiferent dacă aceştia se aflau la putere sau în opoziţie. Numeroase Sunt „nu face altceva RE 2) Sonia pa 
articolele care vin şi susțin, de exemplu, campania de explicitare a eșecului i astfel de et ; E A aicea pina, ata e ai 
tratativelor pentru fuzionare dintre conducerile PNR. şi PNL, din toamna ale "sindicate Or:E ae siraetitiaa i muri da "arama lot 
anului 1921,'* încercând să acopere în fapt advăratele motive. ale tiene, lucrătorilor iei sii ei 
neințelegirilor dintre Brătianu şi Maniu,” aruncând vina pe liberali. ă maghiară, se numesc socia!1 te snune că ziarul are tot mai dese 

In aceeaşi perioadă mai poate fi surprinsă atitudinea față de grupul ot pe linia naționalistă, SE DDALE Sp mod repetat, alianțele dintre 
ardelenilor, care au trecut în partidul lui Averescu, mai ales faţă de iisemite. Sunt scoase în evidență, în : 
O.Goga,'* Teodor Mihali şi loan Suciu, Fără a-i ataca în mod special, gazeta 4 ș aghia Lea 
orăştiană nu scapă ocazia de a prezenta diverse situaţii dificile în care aceștia acțiunile comuniştilor, Adei sunt nu 
s-ar afla, străduindu-se să le creeze o imagine cât mai defavorabilă. Nu este Î malefic pe care evreii îl joacă în lumea sa 
iertat nici generalul Averescu, pentru că "a spart pe ardeleni”, ispitindu-l pe 


DI ia 
ua I.Moţa, zp.cit., p.64-65 

cal taia a mai făcut PNR o ofertă de fuziune şi în vara anului 1919, dar care a fost 
rei 
15 O analiză mai consistentă a momentului, la P.Şeicaru, Istoria partidele. naţional, 
[ărănist şi național - fărânist, vol.I, Madrid, p.319 

La Sfârşitul anului 1919 şi începutul celui unmător, în sânul PNR au avut loc ample 
dezbateri, conturându-se două curente diametral opuse: unul, având în frunte pe O.Goga, 
considera că rolul istoric al PNR s-a încheiat la 1 Decembrie 1918, când Transilvania s-a 
unit cu România, şi ca atare el webuia să se integreze în viaţa politică a României Mari, 


IT Ii a". 

apt şi să suplimentele sale, alături de proprietarul lor nu se abat 
Li Jibertatec tă pe care şi-au ales-o în 1902, când au pornit la drum. 
puli naion i departe antimaghiari convinşi. În paginile ziarului sunt 
in pe 


mâneşti de ra 
e - i în 
interbelică. Iată ce seria Libertatea, la ear? pre 

ilor studenţeşti: "Ne prigonesc în casă la pe n de la noi în 
e încred în sacii de arginți pe can hi să ani (let 
cături isteţe şi viclene, în curs de zeci Se ae prigonească nu 
ţi şi aur le dau îndrăsneală, cutezanță, ca să ! ACEI ta 
ărâmul economic, ci să dea palme morale ființei 


nr.40 din 6 oct, 
atului., şedinţa din 27 iulie 1931, p.315 [m 
nr.40 din 6 oct. 


ai departe DS) 
întregii țări, prin crearea de organizaţii Ep et HA) aa | x și 

ii Aaa Propri şi prin fuzionări cu alte paxtide. Până la uri 

pai ia vedere al lui Maniu s-a impus şi Goga împreună cu susținătorii săi au părăsi! 
Partidul, în aprilie 1920, înscriindu-se în Porții Poporului, prezidat de AJ.Averescu 


mil (Crăciun 1922) 14 


2. În primul Parlament al României Mari. 


Activitatea lui Moţa este şi după 1918 la fel de complexă, C 
fruntaș local al PNR - va conduce la un moment dat Organizaţia locală (pă 
la trecerea sa la Acţiunea românească ȘI.apo1 in Liga Apărării Na 
Creştine - LANC),"" va candida pe listele partidului în mai multe râ 
reuşind să obțină două mandate de deputat, număr întregit 
mandate de senator obținute însă pe alte liste. Astfel, preotul - ziarist, v 
parte din primul Parlament al României Mari, ca veprezentant al Orăştiei 
(după ce A.Vlad, ales și la Dobra, optează pentru aceasta din urmă) 
fusese ales fără contracandidat la Romos. Va reveni în Camera Depu 
şi după alegerile din mai 1920, tot ca reprezentant al partidului condu 
I.Maniu. Fără a urmări în mod special activitatea sa de parlamentar, 
remarcăm participarea alături de I.Maniu, A. Vlad, Al. Vaida Voevod și alţi 
demnitari ardeleni la diverse întâlniri şi mitinguri din județul Hunedoara și 
judeţele limitrofe, numărându-se cel mai adesea printre vorbitori. În Cameră 
el are câteva intervenții în diverse chestiuni: în cazul românilor veniți din 
America și care au fost jefuiți de Vameșii sârbi, care le-au confiscat bunurile 
şi banii; despre practica Legaţiei austriece din Londra, care percepea numai 
românilor taxă pentru acordarea vizei de trecere spre România; în problema 
conflictului provocat de jandarmi în comuna Vaidei, de pe urma căruia 


S de 


câțiva săteni au avut de suferit și cărora nu li s-a făcut dreptate; precum și 


în chestiunea recrutărilor din Ardeal, cae îi punea pe tinerii de aici în situația 

de a face 4-5 ani serviciul militar, după ce îl făcuse în armata austriacă Şi în 

gărzile naționale, prinzând şi anii de război.” loan Moţa se va numără 

printre deputații care au părăsit Adunarea în semn de protest la dezbaterile 
pe marginea Legii agrare, contribuind prin aceasta la căderea guvernului. 

Likertatea a constituit un mijloc important de propagandă electorală 

pentru partid, În timpul campaniilor electorale acesta apărea de 2 ori pe 

săptămână şi cel mai adesea în 8-12 pagini. 

Activitatea politică îi va aduce lui Moţa şi neplăceri. În urma 

este acuzat de Aurel Vlad - care pierduse mandatul de 

corteşi!” cu liberalii împotriva sa. Vlad era convins că 


, LCiumaşiu, M,Vlad, 
Simeria, 1993, p.32 
a DAD, şedinţa din 26 n0v.1919, p.23 
a Libertatea, 1921, nr.28 din 14 iulie 
DAD, şedinţa din iuli 
» Şedinţa din iulie 1920, p.352 


e : . “ NEI i i i 
râştia în viaţa şi istoria Farticului Naţienal Țărănesc «d, 


148 


(iona] 
nduri, 
apo1 cu alte 


a face 


deși 
taților > 


“at voturi folosindu-se de buletine albe, 
a o umă. Aceste buletine ar fi fost tipărite în tipografia lui 
-se ap! acuzelor, făcute şi în ziarul S-lia Dreptăţii, Mota îl 

acuzator la o discuţie publică, în care Vlad să-i ceară 
'Conflicul va degenera, ajungând să se spună lucruri ce nu le 
su ste celor doi fruntaşi ai obștei şi ai partidului. Se pare că Vlad l-a 

a ins blic de laşitate pe Moţa, alături de O.Goga și alți fruntași 
„uzat RE ar fi fugit în România de teama frontului, Cuvintele folosite au 


Ștampilate ulterior. 


„eleni, 6 jt mai grele. In apărarea sa acesta afirmă că a acceptat de bună 
lt al foile în slujba partidului, dar recunoaşte că a refuzat să le 
vole să-şi P 


". EI scria despre acest fapt: "sustin partidul, 
în ligazete electorale”. El scna i fapt: "Sus 
2 E credință, dar orice bazaconii nu pot tipării în foaie Aceea 
cite timpul alegerilor, doresc să pot să susțin şi după aceea... În 
ru iilor făcute de Vlad, că s-ar fi lăsat corupt de liberali, acesta 
i i i s-a propus să candideze pe listele lor, dar a refuzat. Cu 
pd t, acesta încheia un articol susținând că la alegerile din martie 
îi d i i turor celorlalte partide, numai oamenii 
2) la mine au venit oameni de a tuturo parti i 
e out artid n-a venit: ai Partidului Naţional!" Şi astfel ajunge să- 
Et srlaa că datorită lui, cei de la conducerea partidului au trecut 
este e fir a-i "cere nici măcar părerea, tot asemenea comitetul local 
dale fak ă flictul dintre cei doi se stinge, dar din 
dleotoral' 29 In cele din urmă, conflic cei e ed 
păcate a pus capăt unei prietenii care a născut LiPertatea și a trimis pri ui 
deputat român în Parlamentul de la Budapesta după o lungă perioa 
'Puivism” politic al ardelenilor. Sp 
ele militează în paginile sale pentru o eat i via 
47 “ta "ba chiar pentru o contopire a lor într-un i 
ri sunt şi ele (...) unul ca şi celălalt, fericirea poporu ma ă 
ăreşte”>! Vor mai trece însă câţiva ani buni până se vu, Si 
lor două partide, însă gazeta orăştiană şi propne 
pia s 
pa a anul 1923 ziarul va arăta d, sigonț, de al) 
i di ia orăştiană era A 
E studenţeşti. Pentru cei din redacția aa d şi ea jignirile 
anezeu o tinerime la şcolile înalte, care, ALE de eta 
prigonitorilor (...) -s-a aprins de nobilă m 


149 


sfântă iubire de Isus, şi ea a ridicat glasul său ca e bucium de alamă, și 
nevoie braţul său de apărare - şi de-o lună, ba c Al două, Cum, răsună 
plaiurile frumoasei noastre Românii colindă mai frumoasă Ca aceea, pe can 
o cântă mândrele cete de tineri fii ai neamului, de la, C luj, Bucureşti, [4 i 
Cemăuţi, Timişoara - cari înțelegând primejdia vremurilor de azi, Tai ales a 
"celor viitoare ne chiamă la luptă sfântă în jurul lui Christos (...)".2 Pe linia 
acestei simpatii, dar şi a antisemitismului, tot mai mult promovat de fojle ui 
Moţa tipărește în luna august, a aceluiași an, 'Frotocoalele Ințelepțila 
Si-nului” în traducerea fiului său, loan I.Moţa. Mai mult, reproduce în seria] 
în paginile ziarului său această lucrare, Porneşte chiar O campanie de 
susținere materială și morală a studențimii răzvrătite. Atunci când li se Vor 
intenta procese conducătorilor acestor mişcări, paginile ziarelor sale Sunț 
pline de articole partizane. Pe timpul procesului intentat grupului. de 
complotiști, cunoscut în istoriografie de "grupul de la Văcăreşti”, redacția și 


administrația se mută la Bucureşti, urmând să trimită ziarul direct din 


Capitală.” Putem admite ca firească atitudinea foilor orăştiene, din moment 
ce unul dintre acuzați este fiul lui I.Mota, ajuns preşedinte al Centrului 


studențesc "Petru Maior" şi conducător al studențimii clujene. Totuși putem 


spune că într-o primă fază, deși de partea studenților, dezaproba influenţa lui 
A.C.Cuza asupra mişcării, încercând să-şi tempereze fiul în antisemitismul 


mult prea radical pe care îl propovăduia. Acesta îi scria profesorului la laşi.» 


în 1923: "Ţin să vă arăt la locul prim, părerea mea, care e şi a multor altora, 
că nu e în interesul mişcării ca aceşti tineri să fie concentrați toți la lași, 
Ionel Moţa s-a ridicat în mijlocul tinerimei din Cluj şi are azi, în foarte mare 
măsură, încrederea ei, Acea tinerime î] doreşte, îl cere cu tărie să se întoarcă 
în mijlocul ei, îl reclamă oarecum ca pe al său. Cei din Cernăuţi pe ai lor, 
Dacă Moţa rămâne la Cluj, se dezvoltă în jurul lui o tinerime de foarte bună 
nădejde pentru viitorul luptei. (...) Fiul meu spune: -Nzi suntem cuziști. 
Cupă Conta şi Eminescu, d-ul Cuza Susține mai neted şi documental 
principiul eliminării jidanilor dintre noi, şi anume cu orice preț! Noi stăm în 
Slujta acestui principiu şi suntem cari voim al realiza. Vom încerca-o cu 
mijloace mai domoale la începul, iar întrucât vom vedea că aşa nu merge, 
vam recurge şi la mijloace de forare cu orice preț, chiar cele mai 
Sângeroase şi orice ar costa! -Cutn orice ar costa? întreb eu. Dacă, ținând 
seama de organizarea internațională de azi, folosindu-vă de mijloace oricât 
de sângeroase pentru eliminarea, mai drept zis extirparea jidovimei, ați 
“Xpune fara unei intervenţii Străine, a-ţi face-o totuşi? -L'a/ Neamul iesiri, 
precum e stabilit de învățații naştrii, fără această eliminare piere! lar dacă 
e să piară, apoi să piară măcar în o luptă frumoasă, nu stând laş ca să] 


î Ibidem, 1923, nr.] (Crăciun) 
Ibidem, 1924, nr.13 din 27 mart, 


150 


A 


Je nimicirii. (..) Ce frumos FUDAș(Ga teorie, d-le Cuza. aceste 
: războinice, dar ce puțini români cu simțul răspunderii se Vor 
eze! A lăsa pe acești băieți să se familiarizeze cu aceste 
ovădui e egal cu a intoar ce de către ei mii și mii de români 
ip dragi şi de sus şi de JaS: Căci independenţa acestei tări nu s-a 
can ÎL A d cu minunatele sforțări patriotice ale Domnului Alexandru 
eerit te la 1877, 1881 şi 1916, pentru ca azi să O riscăm cu atâta 
IE, a ne da seama că ce va urma după aceea)...“ 
urință, țitudinea sa din timpul acestor frământări, precum și implicarea 
L Aţi aceste evenimente, sunt două motive care aduc suspendarea 
pui său “i vând cu 2 iunie 1924. Situaţia a fost puțin confuză căci 
Litortății cin la redacția gazetelor era lacunară: "În conformitate cu 
TE mu VII de Armată Nr. 24282/24 comunicat cu Ordinul 
Diviziei 18, Nr. 8575 din 2 iunie 1924 şi cu explicaţiunile date telefonic, cu 
face cunoscut că apariția ziarului D.Voastre Litertarea, cu 
e - la 5 iunie 1924, este oprită, până la sosirea noilor ordine!” i 
Din nr.23, exemplarele rămase neexpediate, au fost confiscate. În 
a 24 Moţa trimite abonaților Flugarul Luminat. Pentru numărul 
ue găseşte o soluţie pentru a ieşi din această criză ponei d 
autorităţi, editând sub un nou titlu vechea foaie, Libertatea Naţiomală. 
Puem considera ca motiv al suspendării şi încercarea de eliminare a 
nței, de către liberalii aflați : Rlere, care tocmai începuseră editarea 
ț j: Infrățirea Poporului. 
Rage a stă cu noul titlu, tonul său este sa a 
provocând la răspundere pe cei care au hotărât vip d 
e. După trei săptămâni de la sistarea apariției, Moţa ce a i 
ermediul noii sale foi, arătând că încă nu se cunoaște pe 
fost oprită (...), în anul al 22-lea al vieții sale, şi aja: fă 
acă pe cei de la Comandamentul Corpului VI. A a a 
ţii ordinului de oprire, să "trimită acel orciz, să 
ace şi care este vina ce s-a aflat acestei Ph înalt 
lu puține au fost atitudiniile favorabile ziarului i pie "În fața 
ese condus de Iorga, mirându-se de ra ei i sell af. 
pomenite volnicii, cauţi o tălmăcire, - 


„dia DL VIU, după G Dumitrescu 
ademiei Române, fond A.C.Cuza, S AU) d ra dat an l, 


a 1.Ma - A. 2 Zuza (1924-1927), în Arhi 
15 
at, 1924, nr.5 (Rusalii) 


aţională, 1924, nr.26, 26 nice, 


| din urmă a lunecat niţel de pe drumul său z 


Libertatea în timpu A 
trecut, Fiindcă părintele Moţa e tatăl cunoscutului student pă din 
Vacărești, a făcut din Likertatea 0 gazetă mai mult studeneasca $ 


țărănească. Alei a greşit părintele Moţa, că prea a revărsat durearea 
părinte peste paginile foii sale, care ar fi trebuit să rămână ceea ce sa 
Ană acum: o foaie folositoare pentru popor, atât de trebuincioasă în Ar fos 
Dar această greșală poate fi temei pentru o măsură ca cea dată de Co dea) 
Armată? Nu! -Orpul VI 
Oprirea foii Lifertarea e o ruşine pentru acela care a ordonat. 
crimă față de poporul românesc din Ardeal, care şi-a făcut în ard 1 
creşterea și luminarea prin această foaie..." Deputatul 1.Matei în Ca pare 
interpelează pe ministrul de război pentru motivul suspendării.” Du i IATĂ | 
vreme, Franasovici, secretar de stat la MI. a hotărât anularea Rr sc 
ziarul se întoarce la formula tradițională, Dlui, jap 


3, Din Partidul Naţional în Liga Apărării Naţional Creştine 


Apropierea de mişcarea studențească, în ț A ji 
fiul său, îl aduce pe preotul Moţa în rar cu mea Aida de implica 
jurul lui A.C. Cuza, care în martie 1923 înființaseră Liga A i îi 
Creştine, Considerăm că el a fost atras, într-o tion fa 4 i ii Naţional 
Românească”, fondată printre alţii de Em. Vasiliu, Tuliu “i iei 
Cătuneanu, Valer Pop de către fiul său, lonel Moţa “Atunci 1 tel IC, 
formaţiuni fuzionează în septembrie 1925 (şi cu "F A pa Si A: TU 
Arad), preotul orăștian este ales în Comitetul ex ad Română” dn 
ratie (președinte), C.Şumuleanu, V.Pop, N Mu CE 

6, 40 i 4 A ; 4, Cătuneanu, 
A ont ina sa ji riaița seria după acest eveniment 
frumoase nădejdi de ştință unirea de la laşi şi legăm cele mai 

t din tot sufletul, pg Aaa ş steagul naţional-creştinismului, ce l-am 
doum, constatăm în ler e nădejdea noastră de mai bine!" De 
militant, depășind pragul avertis naționalist accente de antisemitism 
pericolului reprezentat de evrei mentelor, al semnalelor de alarmă asupră 
unitar, aflat la începuturile pp pentru satul românesc sau pentru tânărul stat 
discursului îi aduce pe reda ezvoltării economice, Această radicalizare + 
presei antisemite, ce rar ih foilor conduse de preotul Moța, în con 
ează teme și motive inspirate din "doctrini 


y 
Ibidem, 1924 nr.2? din 3 iulie 


1925, nr. “Li 
1925, nr dn 23 aprilie în 1 oct; Libertatea, 1925, nr.40 din | oct. 


Dica : 


= cheamă la luptă pentru a "pune mâna în pi SRR 
P” meg o a răpune, scoțând neamul biruitor, Pele e 
pei SA ia îndreptării situaţiei "era - i n plai 
elle - E, iară ED tiiailor vagi A apa orâştieni - 

= CEE i | e la 19 n 42 

lee Această reorientare a sa mai poate fi explicată și de mm 
e i ani gi 
Aba lia, propri a ganizează un sondaj de opinie 
sate “utorii, săi, consultându-i în problema participării sau neparticipării 
NR la acest eveniment. Rezultatele Su fost favorabile participării la 
inoronare. Acţiunea lui a nemulțumit însă pe mulți dintre liderii ardeleni. 
pi I că fuseseră publicate deja un Manifest şi o declarație din 

uidului** Moţa se justifică astfel: "Din prilejul Incoronării, noi am 
dori acelaşi lucru: să auzim Și părerea mulțimii mari, a cetitorilor noştrii din 
popor. Ne poate cineva lua în nume de rău lucrul acesta? Când n-am cerut 

“lor să se mărturisească în dreapta sau stânga, ci le-am pus față în față 
părerile pentru şi contra Şi am zis: acum alegeți fiecare după inima voastră, 
după capul vostru! (...) cepe lor cinstite le vom arăta celor în drept, 
cari vor tra încheieri din ele ori vor trece peste ele. Și vom urma cu acest 
obicei, a ni legătura între noi şi cetitori la astfel de prilejuri însemnate, - 
arte dintr-un partid democrat, în care vrem să fim cu 
adevărat democrați” “* Maniu a intervenit să nu fie publicate aceste 
emitate!? Ca urmare a atacurilor venite din partea altor fruntași ai 
partidului, (dr.Coltor şi dr.Sever Dan)“ Moţa demisionează din PNR, 
revenind, însă, asupra hotărârii la insistențele lui Maniu. ÎL vom găsi în 
Marele Comitet central al partidului,* dar, cu toate acestea ruptură 3 
produsese, De aici şi până la a apuca alt drum, marcat de principii 
raționaliste, chiar mai radicale, nu a fost deloc greu." 
Atitudinea ziarului atunci când sunt prezentate măsurile luate 
“studenților (procesul grupului de la Văcăreşti, cazul Moţa - 
cazul Codreanu - Manciu) sau cele luate împotriva or 


tă 


70 ” 
Naţional al Foii Interesante de la Orăştie pe anul 1926, p.28 


922, nr.37 din 14 septembrie 
1922, nr. 204 din 20 noiembrie 

1922, nr. 221 din 12 octombrie 
922, nr.38 din 21 septembrie 


| ării la Serbări 
scrise de |. Moţa rezultatul pal e 
20% 


sondajului eră favorabil partic 


153 


îi cultural creştin” la laşi: "cu cărămidă făcută de mâna 
IP cu fundament din beton lucrat şi cărat de ei și cu ziduri înălta 

agbenților demonstrează câtă popul â les 

| a acestora popularitate a dobândit grupul 


oaterea de la catedră a lui A.C.Cuza sau a altora) dezv] 
uig 


impatizanți (sc 1 cei 
simpauiz În clar, arată noua linie pe care a pornit ziarul. Mai muj chi 


ăi 3 
i bună popularizare a luptei studenților, la Crăciunul Du a Î i 

pentru o mai OU ; A ci = Psi Ul anului gale “închis la Văcăreşti, pentru complot împotriva sigur ” 
1924, oferă pe E ar timinar un al rile | „demult înc “ mişcării studențești din anii 1922-1923. A, aie 
"adaus" (supliment): Mica arate lumii "ce aveai cnd” în jurul căruia se încearcă concentrarea ina i 
ementelor 


mai grabnic de spus" şi care să oglindească “sufletul lor dărz, războjnie 
bărbătesc".*! Acest supliment are pe frontispiciul său şi zvastica, iu 
Aflat la Focşani cu ocazia procesului intentat lui Corneliu Zelea 
Codreanu în "cazul Manciu”, în calitate de ziarist, I.Moţa face un sent 
religios pentru acesta. După o bună bucată de vreme, Ministerul Culte 
cere Consistoriului Ortodox din Sibiu (în 24 aprilie) să ordone o aut 
fapt care se întâmplă prin protopopul din Orăştie, pentru a cerceta dacă p | 
făcut slujba şi cine i-a dat încuviințare să facă un astfel de serviciu a 
eparhie din care nu face parte. Cercetat de superiorul său, Moţa face publie sl Galala-peste 8.000 lei; pentru un alt student arestat, N.Totu, în patru 
acest demers, lăsând să apară în paginile ziarului și atacuri mai dure El ie adunaseră la redacţia orăştiană peste 28.000 lei, etc. La aceste colecte 
considera că Ministerul "ar fi în stare să prigonească un preot ce s-a ruga contribuit şi românii din America. Deși paginile ziarului erau populate 
undeva lui Dumnezeu pentru neam ȘI lege, pentru creştinism, pentru a face ea cu ştiri şi articole despre mişcările studențești, despre procesele 
plăcere cica Dat fiind faptul că la acea dată preotul-ziarist nu avea sdeaţilor sau cu alte acțiuni ale acestora, în iunie 1925, Moţa apreciază că 
pat su iara mei nu poate avea rațiune, şi subliniază > studențească nu mai dispune de organe de presă, datorită 
N RE Nin eoirucaia. că: s-a aflat acolo, doar în calitate de A mpeadării acestora, şi prin urmare Lifertatea se pune, explicit, la 
ziarist. lată cum prezenta în Calendarul Naţional momentul achitării în or.55 
"procesul național-politic” i in: "Nicicând. î AR 4 = ai i 
cra re al “ mi data în. Țara  Comeliu Z. Codreanu era liderul tineretului din LANC, iar lonel |. 
via A a ră şi nu a chemat- i Iasi 03 Pip aaa îi : : 
gândul ŞI cu inima spre eroul procesului, ca acesta! Peste 20.000 de ași ii 5 îm î Bia =» atit sira ca i i menit să mer 
înființat ca apărători, și vorbirile celor vreo 40 de vorbitori, au fost ca tol 4 Dep patrimoniu tie pr re 
atâtea biciuri de foc cari plesneau în ră ii - în a Aa ea ților Creştini, mai exact Centrului "Fetru Maior”, în anu 
i p au în răutatea jidovească, ba poate şi mai ales i: 7. zi ide cal tul celorlal 
în a celor ce au intrat sluji la dai) cura iritrase: și nefericitul Manoiub IRI șcării studenţeşti. Likertarea intră şi ea în concertul celoriaite 
chip firesc, învinuitul de "omor" CZ. Ticartu y i AMR sii ste, popularizând iniţiativele acestora. 
slăvit chiar ca un erou al luptei de izbăvi i Devino A contopirea organizaţiilor naționaliste care au dat naștere 
i : izbăvire a țării din sugrumarea jidanilor și : : * ional (Creştină) 
jidăniţelor de la noi! EI a fost acoperit de flori şi purtat pe umeri, pentu Naţională, Acţiunea Românească, Liga Naţional Creşună), 
biruință (...) lar poporul în toată țara s-a trezit pri natia i Moţa se fac pe de-a întregul mesagere ale principiilor și 
idiei JE E țara s-a trezit prin acest proces la cunoștință i i i-nal cele 
Primejdiei evreieşti, cât nu se trezea fără de el nici în 5 ori 10 ani, pe calea - „lată care erau considerate de către Calendarul Naţi” 
ierti d: evenimente ale anului 1925: 1. constituirea LANC: 3 
i polei „Pronunţată în procesul Manciu - dreanu | OC) național-politic de la Tumu-Severin” (în cazul n ae ; 
ACUBE aătuuui eretul naționalist încearcă să demonstreze țării că lupta lore odreanu (iunie); 4.botezarea de către Codreanu & uni 
ei maturi, Ei organizează o tabără de muncă pentru ridicartă începerea lucrărilor la Căminul cultural creștin: 


Di tza iaz i RE 


Liberatea, 1925, i A 
i tatea, 1925 Ein 1924) [in total 22 pagini) 
 Calendanui Naţiaai in 14 mai 
| Naţional... p.31-32 


pile mele rdurile tineretului. 
naliste “continuă să pună la fel de mult suflet în sprijinirea acțiunilor 
În timpul întemnițării acestora sau cu alte ocazii 


ti în; Asttel, s-au adunat sume importante: pentru Cămin se 
| nână în martie 1927 nu mai puțin de 331.850 lei pentru studenții 


154 ..1926, p.23-41:; p.52-53 
135 


1925, lonel Moța şi C.Z.Codreanu Vor 
tru a-şi desăvârși studiile.“ Se pare că i Wa 
ra mult părintelui Moţa, care le trim: tr 
lor acolo, a Mae Dacă CZ Codreanu se tut Sume d; 
bani dă lui următor pentru a lua parte la campania electorală, |] i 
i ia studiile, cu rezultate bune: | » Mag 
o ERN fruntaş al PNR, preotul va ajunge liderul [ AN 
'ud,Hunedoara. Deşi înregistrează un oarecare succes la alegerile locale 
Ostia norocul nu le va mai surâde şi la alegerile parlamentare din i 
1926, ne alegerile comunale din februarie 1926, Moța propune o isp N 
românească. pentru a combate celelalte liste pe care se aflau maghiari, say i 
evrei (inclusiv pe cea a PNR). Intre cei 12, pe lângă Preotul Orăștian ma 
întâlnim numele lui L.I.Vulcu, Teodor Vulpe, Simion Damian, Depr 
această listă scria în LiPertatea că "aci nu e vorba de a sluji nici Un par 
căci membrii propuși sunt naţionali, liberali, averscani, naționali-creșini 
care în fața acestei alegeri, toți şi-au dezbrăcat haina de partid politie ȘI Sau 
unit numai ca români (...) cari nu cunosc târguieli asupra drepturilor lor 
români în acest oraș și la conducerea lui!" Ca urmare, pentru cele 12 locu 
de consilieri au fost aleşi 10 români, atât de pe lista PNR cât și de pe Lisa 
naționalistă a lui Moța şi 2 sași. Acţiunea sa este taxată de organul de pres) 
al PNR, Faria, care publică un articol "Părintele Moţa liberal“ Zi 
clujean îi refuză dreptul la replică astfel că răspunsul va fi publicat în 
Libertatea. După ce face o înşiruire a propunerilor pe care i le-au fu 
liberalii, afirmă că "n-am fost, nu sunt și nu voi fi niciodată liberal”. Liga 
depune liste electorale în jud. Hunedoara. Cum este şi firesc, "cap de list! 
„este preotul ].Moţa, înaintea avocatului Em. Vasiliu. Lista acestoara va tt 
de înfruntat pe cele ale Partidului Poporului (cu dr. P.Groza), PNL (cuAl 
Constantinescu - fost ministru de justiție), PNR (cu dr. A.Vhi): 
socialiștilor (cu 1.Flueraș) și comuniştilor. În aceste condiții Liga a obțin! 
doar 1.000 de voturi, nereușind să trimită nici un parlamentar. Au fost ali 
pai câte patru deputaţi de la PNR și Partidul Poporului şi unul al Parti 
e un se bata A.Vlad, P.Groza, S.Bornemisa, S.Dragomir, 4! 
Și 1 de idei și luptă ai lui Moţa. 
por Se odăi 
s 
Ir ot m II cl 
vu pe această tema în ast i lă şi de dr. Şerban Milcoveanu. ! 


În septembrie 
Grenoble (Franța), pen 


| 
| 
| 


156 


După aceste alegeri, în sânul Ligii încep să apară neînțelegeri. Nu 
irăm în amănunte, ci ne oprim la observaţiile care se pot face asupra 
Likertății. Începând cu nr. 34/1926 ştirile din viața și activitatea LANC sunt 
tot mai reduse. Incep să lipsească articole militante. Totuşi se respinge. într-o 
:mă fază, orice zvon despre o eventuală criză în sânul formațiunii lui Cuza 
Dacă facem legătură cu ce scria Fământul Strămaşesc, după alegerile din 
1927, dar şi cu ieșirea "grupului tânăr" în frunte cu C.Z.Codreanu și 
1].Moța, răcirea atitudinii preotului 1.Moța nu este întâmplătoare sau dictată 
de interese pur personale: "un preot Mota, un Șumuleanu, un general 
Macridescu, un Găvănescu au fost taxaţi ca rătăciți sau răuvoitori mişcării, 
atunci când au încercat să atragă atenţia că Liga merge pe o pantă 
periculoasă"'.* In condiţiile crizei din interiorul LANC -care determină o 
scindare şi depunerea în 1928 a câte două liste în numeroase județe, în timp 
ce pentru Hunedoara nu se vor depune candidaturi, iar alegătorii sunt 
îndrumați să aplice ștamplia de mai multe ori pentru a anula votul“ Atunci 
când alegerile vor fi câştigate, în 1928, detașat de PNȚ, Lilertatea salută 
victoria și îi urează noului guvem "să plece de la putere cu același nume 
bun”, scriind că "dacă aşa va fi, atunci Maniu a împlinit marile nădejdi de 
mai bine, pe care vechiul Regat le-a legat de Ardeal!"** 
După cum se observă din paginile ziarului, Moța se retrage din 
Ligă, avertizând la un moment dat, că cei ce vor merge cu A.C.Cuza "numai 
năcaz vor avea, că nu e om de înțelegere, ci un dâcos și un volnic cum n-am 
mai văzut”, iar cât LANC îl are pe acesta "în cap, nu e nădejde de nici un 
nou avânt şi de nici o ispravă" EI se arată chiar bucuros de victoria 
obținută de PNȚ, lăsând să răzbată marile speranțe puse în partidul condus 
de Maniu. Totodată își îndreaptă atenția spre "grupul Văcăreştenilor”, 
desprins din Ligă şi care a înființat Legiunea Arhanghelului Mihail. În 
tipografia sa se va tipări ziarul Pământul Străm-șesc. EL îi ajută chiar şi cu 


bani, prin listele de subscripții, lansate de redacția orăștiană. 


Dintre atitudinile mai clare din deceniul 3 ale ziarelor lui Moţa 
remarcăm aceea îndreptată clar împotriva "fiicii diavolului” cum 0 numise 
într-un articol pe Elena Lupescu. Aceasta e considerată unealta evreilor ape 
care se urmărea slăbirea tronului, "putemicul stâlp de sprijin al țăni, 


Statului" 56 


No e 
j Pământ Strămoşesc. 1928, nr.24 (Crăciun) 
j Libertatea, 1927, nr.27 din 23 iun. 

ss Ibidem, 1928, nr.47 din 12 noiembne 
„1928, nr. 50 din 6 dec. 


“ Foaie Interesantă, 1928, nr.22 din 23 în. s- 


î- Parlament, el se Va ridica în câteva rânduri atrăgâng a... 
Ma? de nuanță naționalistă. Aşa a fost cazul aleg 

asupra unor pia pe, în Ardeal, în problema dobândirii cetălenie UA 
entru cultură RE sa funcționarilor de stat ş.a. Cu toată mod la Pi 
şi în chestiunea ina intel ei în Capitală, (cu un citi “ ŞI 1 
Anini nai Libertatea este, în situaţia creată in i 4 
Bail în imposibilitatea de a apărea peste AAA anului 193248 m 
putut să asigur apariția lor, alăturându-mă vreunui partid poliic g 
cuvernământ care să le ajute în vremea crizei, mai ales că am fost de atlea 
ori şi stăruitor invitat şi de un partid și da Blu, a să ră alătur lor, că mag 
mi pară rău... Dar nu m-am putut hotără la asia; pentru Că Simaţean, că da 
m-aş fi alăturat unui partid din cele vechi şi de guvernământ, prea cutini 
trebuia să-l părăsesc, neputându-mă eu impăca cu politica ce se făce de 
partidele noastre vechi, care de care cu mai mare număr de ploșnițe evreieși 
în cojocul lor. (...) Mai bine să inceteze foaia, rămânând cu amințirea 
nepătată". 
Apropierea alegerilor face necesară reapariția. Dar în perspectiva 
evenimentului electoral ziarul are de acum o nouă față și chiar o nouă 
orientare. Pe manşeta sa apar sloganuri şi îndemnuri electorale purtind 
însemnul "Gărzii de Fier”. Dar campania electorală pro-legionară o 
desfăşoară Likertatea nu pentru că prim-redactor e Ionel Moţa, ci pentru ti 
aceste vederi le împărtăşesc atât fiul, cât şi tatăl. Ei vor candida împreună 
lista de deputați depusă în județul Hunedoara, numărul 1 fiind tânini 
avocat. Sub redacția acestuia din urmă pomenit, apare de sub teascunit 
tipografiei de la Orăştie, cu oaczia alegerilor şi ziarul Garda de Fier. 
„Fireşte, participarea la alegeri nu înseamnă autonai ) 
inregimentarea părintelui Moţa în mişcarea legionară. EI a fost, după «4 
am mai arătat, foarte aproape de mișcarea studențească şi mai apoi de Intr! 
REgEU. pp bazele YLegiunii Arhanghelul Mihail”. În consecință i-a ajuti 
moral şi material, ca un prieten şi ca un părinte, împărtăşind naționalism 
Curat al acestor tineri, Deşi mereu în preajma lor, el nu se va declara ca find 
legionar, Din Punct de vedere politic se orientează spre extrema dreple 
vaga fă a a răspunsul sănătos la chemarea aie 
Ea ana vea SE laic Ser, A i iri organ k 
Îi a ului intransigent, Libertatea devine un i a k 

cenzura instaurată d eglonare, printre "săteni şi muncitori - Nemi sri 
e guvernanți, Moţa își pusese speranțe mari In 


log 
Cum 
Oa 


[eee 
ep Libertatea, 1932, nr.17 din 19 mai 


Moţa - cp.ci, p.7l 


mai bune anunţate de mişcarea de dreapta, "care se dezvoltă şi se întărește în 
timpul din urmă atât de îmbucurător in toată țara. Gorniștii pe pozițiile cele 
mai EXpuse, vestind acele vremuri, sunt Legionarii de extremă dreaptă şi 
partidul Naţional Creştin (...), sunt răspunsul sănătos al neamului la 
chemarea vremilor”. : 

Cu toată această reorientare, Libertatea, se pronunță ferm pentru 
păstrarea integrității şi unității statului român. Ea se înscrie în curentul 
antirevizionist care începe a se contura în perspectiva complicării tot mai 
mult a situaţiei existente pe plan internaţional.”” Ziarele părintelui Moţa 
făceau apel la toate "societățile naţionale, culturale, bisericeşti, celor de 
femei, tuturor bunilor români, invitându-i” să participe la adunările 
organizate în acest scop.” O astfel de adunare va avea loc şi la Orăştie la 
inceputul lunii decembrie 1932, dar și în luna mai a anului următor. După 
ce în anii 1923-1924 îl lăuda pe Mussolini și fascismul italian, Likertarea a 
ajuns să scrie în 1929, în plină afirmare în plan extem a acestuia, că 
reprezenta "o primejdie pentru pacea Europei ori a lumii”? 

După 1930, pentru Lifertatea începuse așadar, o perioadă grea, 
caracterizată prin nesiguranța apariției, prin căutări pentru o formulă a 
succesului, dar mai ales printr-o înregimentare clară în rândurile extremei 
drepte în partea a doua a deceniului. În vara anului 1929, Moţa fusese nevoit 
să sisteze apariţia "adausului" Fugarul Luminar, atât pe motive financiare, 
cât datorită faptului că unul dintre colaboratorii săi de bază, 1.S.Ordean, 
învățător fiind, a fost mutat în repetate rânduri, ajungând în timpul 
guvernării PNȚ, inspector al secției "Școli de agricultură”. * Încă de la 
primul număr al anului 1930, L.I.Moţa preia sarcina de redactor responsabil 


determină pe proprietarul foilor orăştiene să realizeze 0 "contopire 
soră Lumina Satel»r de la Sibiu. În artico 
era că "o cerință din cele mai metri 
ibertatea a propovăduit-o şi ea (...: nr me i 
Singuraticilor, cât şi a întreprinderilor mai mici Său mijloci, pentru a ajunge 


PN im pr uzate 

Ibidem, p.72 

au s , Acţiuni de masă ne 
6), Sargeţia, XVIII-XIX, 1984-1985, p.3%: : 

: i tatea, 1932, nr. 47 din 25 noiembrie: 1932. nr 49 din 8 decembri 

a, azăr, %p. cit... p.344 ă 

A Li p. cit. p.ă 

N - bertatea, 1929, nr.25 din 13 iulie, idee reluată şi în | 

, nr.36 din 29 august 159 ii 


juderul Hunedeara (1932: 


antivevizi- miste. antinăzt imce în 


936, nr.32 din 15 nov. 


: Nb bi mai ușor ... se dă pe sine pildă”. Nou 
(...) mal Fig îi 020,000 de cititori (cifră pe care o şi aținge N îg 
AA so). căci Litertatea avea în jur de 7.000, iar Lumina Sate] 
anului 193 si celor două foi îşi propuseseră să editeze un ai, ARI) 
13.000. A i două suplimente astea L'omnului şi Foaie Pe 
două ua acestui proiect Moţa se mută la Sibiu în septembrie cani 
ART i teare la început această combinaţie, datorită neînțelegerilor ] 
ai material devine un eșec. 


4,Senator al Uniunii Naţionale. 


Din mai 1931, Moţa se retrage din afacere ȘI reîncepe Tedaclarea 
foilor sale, dar de această dată la Bucureşti, tipărindu-le la Universul, ajutat 
fiind de directorul acestuia, Stelian Popoescu. EI considera că din capital; 
"mai uşor se poate străbate în toate satele şi cătunele României, pentru a 
ajuta la aducerea întregului popor la înțelegerea deplină şi dreaptă a grijii ce 
trebuie să o aibă față de neamurile străine”. - În noua formulă Libertatea Și 
Foaie Interesantă apar împreună în 6 pagini (4+2). Cum Iorga fusese de 
curând însărcinat cu formarea noului guvern, iar alegerile se prefigurau la 
orizont, Moţa anunță susținerea acestuia.” EI va candida pe listele pentni 
Senat ale Uniunii Naţionale, promițând că de va fi ales va merge în 
Parlament "tot cu credințele mele şi cu neatârnarea mea, sprijinind, cum am 
făcut-o şi până acum, aceea ce voi vedea și crede că e bine pentru neam şi 
țară şi pentru buna noastră lege creştină..." Drept urmare, deşi ales, ziarul 
său atacă guvernul pentru atitudinea sa față de Garda de Fier în timpul 
alegerilor, asigurând că în Sfatul țării directorul său va ține și locul acestora 

“atunci când va fi nevoie. Redactorii Libertăţii îşi arată mirarea că autoritățile 
“i-au oprit de la propagandă electorală doar pe legionari, lăsându-i 
nestingheriți pe socialişti şi comuniști. 

n Senat, Moța are numeroase intervenții în probleme ce privea 
îndeosebi pe cei ce l-au votat: oameni simpli. EL atrage atenția asupr 
„ modului în care se lucrează la înlăturarea şi dezmoştenirea populae! 


pr am 2209 AEO A RER 
75 
I.Moţa, pci 
pai pt 
î a, 1930, nr.40 din 25 septembrie 
si I.Moţa, “p. cit. p.67 
i „Libertatea, 1931, nr. din 21 mai 
1931, nr:2 din 28 mai 
31, nr:3 din 11 iun, 


160 


tru SI sili 3 
a poliţişti, jandarmi ete.) 


eşti de pe cele două maluri ale Nistrului: cei din Stânga sunt trimiși în 
ia, iar de pe partea română, depopularea elementului românesc este 
tă de așezarea în număr mare a evreilor, fapt ce periclitează 


Cu ocazia discuțiilor pe marginea Legii Şcolilor Medii, el are un 


dialog aprins cu Sandor lozsef referitor la rolul societății Kulturegyeler 
Mota. intransigent îl pune la punct pe senatorul maghiar, amintindu-i că în 
sală sunt ardeleni care au trăit acele vremuri, amintindu-i că "s-a pus pe 
Români bir special de 3% pentru Ku/ruregylel-ul din Cluj! În zadar ne-am 
luptat în adunările judeţene împotriva unui astfel de arunc, el ni s-a pus şi |- 
am plătit, ca să aibă dl. Sandor cu ce lucra la maghiarizarea copiilor. și 


tineretului nostru! (...) 


Știind trecutul acelui Kuluregveler, România când a luat stăpânirea 


în Ardeal, trebuia dintr-un început să-l prefacă în praf şi cenușă, nu cum a 
făcut că l-a lăsat să trăiască (...). Nu dumneavoastră aveți drept a vă plânge 
de neingăduința guvernelor românești, ci noi românii din Ardeal și Banat ne 
plângem de prea marea lor îngăduință față de dumneavoastră!" Dialogul 
dintre cei doi prelungindu-se şi în pauza dintre ședințe.“ 


Aflat cu domiciliul în Bucureşti, Ionel |. Moţa, devine, din nou, 


prim redactor şi răspunzător, începând cu 24 septembrie 1931.Pentru anul 
următor, datorită problemelor financiare, din cele patru pagini, una era 
rezervată suplimentului Faie Interesantă. 


Situaţia de nesiguranță, căderea guvemului lorga, l-au determinat pe 


Moţa să-și mute redacția la Orăştie, începând cu 19 mai 1932. Dar 


problemele vor continua, și la scurt timp Likertatea îşi ge cere 
promițând totuşi revenirea în toamnă. EI hotărăște era m o pare i. 
cu volume de Foaie Interesantă din anii precedenţi. cărți tipări | 


valoare dublă decât rămăsese din abonament. Î reapare un 
: timpul campaniei electoarale din vara ame me "Curios este 
Singur număr, deşi își propusese să editeze ua re undă director. și 

Mul că acest număr a fost tipărit la Sia canine acea perioadă a 
Aoționar principal era Aurel Vlad. Apariţia meteonie să susțină candidaţii 
fost Suficientă pentru a înțelege că efortul era menit fiul său se afla în 
listei Gărzii de Fier, unde preotul era numărul 2, în timp ce 


poa A RI + 
Ru, 
Ibidem, 1932, n.13 din 31 mart, 


idem, nr.14 din 7 apr 
4 pe; nr. 14 din 7 apr. 
Ibidem, 1931, nr.7 din 9 iul 16 


tei, Mai mult la acest număr frontispiciul foi; 
uniri eine formaţiuni. Alegerile din acea vară au fos dota d 
norocoase pentru cei doi Moţa. | edu 
După o perioadă de absenţă, Likertatea reapare prin 109 
1932, dar în număr dublu (21/22), dovadă că posibilităţile de fingge Mb 
încă nesigure. Mai mult în paginile ziarului se anunță că Piata. Sun 
dată în arendă lui George Lazăr. da 

În iunie 1933 este nevoită să-şi înceteze, din nou, apariția, ș 
promulgării legii conversiunii datoriilor, de teamă că țăranii ver 0 Ung 
greşit situația şi vor refuza să-i plătească abonamentele, 

Guvernul liberal condus de 1.G.Duca hotărşte dizolvarea Gărzii d 
Fier și pomeşte o prigoană împotriva legionarilor, fiind Vizaţi toţi zi Fi 
într-un fel sau altul şi-au arătat simpatia față de aceștia. 1.Mota este i 
arestat, Ştiindu-se nevinovat față de statul român, el considera căii 
a produs "pentru vina că-s tatăl fiului meu”, cum avea să scrie în 1935 j 
începutul lunii decembrie 1933 i-a fost pus sechestru și pe tipografie, Dai 
eliberarea „sa, casa parohială a continuat să fie supravegheată de agenți 
siguranței. În cele din urmă, cel care a cunoscut şi temniță magh 
indignat avea să noteze: "In Ungaria am fost arestat pân'acum numai de! 
ori, iu dc ungurii mă arestau după ce mă judecau, iar în România fărănii 
0 judecată”. 

Anul 1937 înseamnă transformarea totală a ziarului în organ d 
presă legionar, dar și pierderea fiului său: 1. „Moţa, căzut în Spania. Acta 
jertfă l-a adus pe protopopul Moţa şi mai aproape de Legiune. 

atat Datorită popularității de care se bucură în rândul legionarilor sui 
înece bătrânul protopop este ales în toate județele în an 
Deputaţilor - ii pentru Țară l-a avut "cap de listă”; la. Canta 
ză hal «a şi Suceava - iar pentru Senat E a, 
svanienantele în ca S Vi apogeul carierei sale de dia 
România pt pg vina dat alte cadre de desfăşurare poli 
în ti tra one, Moţa continuă să fie, voit sau E 
“Preot ajunge să fie bre sal forța imprejurărilor sau astă i 
0 august [orele 2 30 5) o iei dorel A e 
:30-5], care a acceptat arbitrajul cu 21 vot 


Or înțeleg 


it 
„Ibidem, 1932 
6 »hr,21-22 di 
pp L-Mola, op. cil, p,74 Pal lbau. 


Icem,, p,73-74 


11% Participarea sa, ca de altfel şi a altora, nu se justifică. Atât adversari ai 
săi (sau ai participării sale la acest consiliu), cât și partizanii acestuia au 
contestat această implicare. Unele aprecieri au fost destul de dure, ale celor 
ce încercau să delimiteze mişcarea legionară de acest act, apreciind că atât 
Horia Codreanu, cât şi preotul Moţa nu erau în deplinătatea facultăților şi 
deci cu atât mai puţin în măsură să reprezinte mișcarea la un asemenea nivel. 
Un partizan al "codrenismului”, martor al acelor evenimente, mărturisea că 
bătrânul preot a fost oprit în gara Ploieşti și obligat să se întoarcă pentru a 
participa la Consiliul de Coroană." În sală. Mota era aşezat pe partea opusă 
regelui Carol al II-lea, într-o poziție marginală, penultimul în stânga (ultimul 
fiind Horia Codreanu). După ce au fost citite telegramele trimise de 
Manoilescu (ministru de exteme) aflat la Viena, au luat cuvântul 
președintele Senatului, Argetoianu, apoi Al. Vaida Voevod în calitate de 
preşedinte al Camerei, urmând să-şi exprime punctul de vedere toți cei 
prezenți, de la stânga la dreapta. Moţa a fost printre cei 21 care au votat în 
favoarea primirii arbitrajului (Argetoianu, Vaida, Mironescu, Caracostea, 
Crainic, Codreanu, A.Rădulescu, Gruia, Budişteanu, Macovei, Patriarhul, 
generalul D.Popescu, dr. Gomoiu, Tătărescu, generalul Mihail - şef M.S.M., 
Noveanu, Balif, Priboianu, Giugurtu - prim ministru). Părerile şi judecăţile 
asupra gesturilor oamenilor politici ce au hotărât într-o oarecare măsură 
soarta României (ce a mai rămas de hotărât), au fost împărțite. E greu de 
stabilit care dintre părți a avut mai multă dreptate. Valer Pop, implicat în 
această chestiune, scria în volumul citat: "Respingerea ultimatumului de la 
Viena ar fi însemnat război, iar războiul ducea inexorabil la ocuparea 
întregului teritoriu naţional, la exterminarea sistematică a unei însemnate 
părți a neamului românesc, la împărțirea României și = poate = la înlăturarea 
definitivă a Uniunii Sovietice de Axă, de Germania. În orice caz România ar 
mai fi devenit încă de două ori teatrul unui război nemilos”. Întors de la 
Bucureşti, Moţa i-a făcut o vizită lui Aurel Vlad, cu care se împăcase între 
timp şi care era director al consiliului de administrație al "Ardelenei”, din 


care făcea parte și bătrânul preot. Acesta din urmă l-a primit feri 
întrebând: "-Cum aţi putut vota o asemenea hotărâre, tocmai Sa mar 
La care acesta a răspuns că a fost soluţia să salveze România. Un re 


“ V.Pop, Bătălia pentru Ardeal, Bucureşti, 1992, p.161: pentru moreni Agia 
1Mamina, Ze nsiliile de cor ană, Bucureşti, 1997, p.230-249 

Cf. dr. Şerban Milcoveanu 

V.Pop, sp. cir, p. 162-163 


E) 
% 
% 


163 


; pi: iune armată din partea celorlalți şi am ș 
însemnat -în concepția să - agresiun p ÎI Și am fi ay 


ehiei şi Poloniei. “ piei i sc : 
ai vagele la laşi, în noiembrie 1940, la sărbătorirea Sfântului 


Arhanghel Mihail, ziua Legiunii. Cu această ocazie â8 îmbolnăvește Erav și 
în câteva zile va muri la Bucureşti. La moartea sa, regimul aflat atunci la 
conducerea României îi organizează funerarii naționale, decretând. doliu 
naţional. Ultima zi din luna noiembrie 1940, a fost şi ultima zi de Viaţă a 
vajnicului naționalist loan Moţa. 4 0 esa 

Plecat din lumea pământească el a lăsat în urma sa Likortatea, 
Împreună au trecut prin epoci de istorie, mai crunte sau mai blânde, fiind 
convinşi că servesc mereu un singur stăpân - poporul român, Ilustrativă în 
acest sens ne apare declarația făcută într-unul dintre numerele Libertăţii: 
"Noi avem 0 singură stea după care ne călăuzim: iubirea nemărginită de 
neam şi de legea noastră creştină, şi toate mişcările partidelor, ca ȘI a 
oamenilor singuratici, le judecăm numai din punctul acela de vedere...” pe 
apariția pe mai departe a foii se va îngriji nora sa, lridenda Moța (n, 
Codreanu), ajutată de Viorel Trifa. Bătrânul preot, după o perioadă în care 
numele său apărea însoțit de titlul de Director - fondator, iar cel al fiului său 
ca "medactor sufletesc”,* declară ziarul ca fiind proprietatea familiei 
moștenitoare a lui loan I.Moţa.”” Din martie 1938, acesta îl ia ajutor pe 
Gavril Pop, dar peste o lună, pe motiv de vârstă, dar şi ca urmare a 
interdicţiei aplicate preoților de a face politică, el trece ziarul în grija 
Iridendei, Se pare chiar că a fost îndemnat la un asemenea gest, fiind de 
acord că încredințarea Likevrăţii pe mâini mai tinere însemna o soluţie "mai 
potrivită vremilor prin care trecem". Interzisă în timpul dictaturii carliste, 
reapare după 13 octombrie 1940, dar numai până în ianuarie '4]. 

„Activitatea lui loan Moţa a fost orientată şi în afara sferei 
politicului. Preot în parohia Orăștiei, ajunge protopop, desfăşurând o intensă 

„activitate şi în această calitate, Una dintre cele mai importante realizări, dacă 
nu cea mai importantă, care se leagă de perioada “păstoririi” sale, a fos! 

„ridicarea unei mari și frumoase catedrale în centrul oraşului său. Plănuită 

sere AR, i inceputul secolului (1902) proiectul se materializează abia în 

Sul izbucnirii marii conflagrații mondiale. Atunci la Orăştie, putea fi 


ga 
„, După relatarea lui M.Vlad care asi i | 
" El aptă intima la acest dialog dintre tatăl său şi loan Moţa 
şi De la ni.6/1937 

i tale 1937, nr.24 din 17 iul. 

yp s0ldem, 1938, nr.14 din 3 apr. 


n arhiv atalui , 
Peri span poli Oripie se găsesc angajamente tipărite, multe chiar completă!“ 
RE brii comunității la țigicarea unei biserici 


»: 


văzută o adevărată bijuterie a arhitecturii acelor vremi. Cupola larg deschisă 
cum scria gen.(r) V.Cugereanu, ŞI campanila ce se înalță semeață spre cer Aa 
ters veacurile de umilință ale modestelor biserici romănești.”* [deea fusese 
reluată. în anul 1 926, când prin intermediul Libertăţii se face apel la 
credincioşii orăştieni să-şi aducă, după puteri, contribuţia materială, 
anunțându-se totodată hotărârea Comitetului parohial de a trimite comisii la 
casele acestora. Pentru a da pildă tuturor, în ziar sunt publicate sumele mari 
cu care au subscris fruntașii obştii (A. Vlad și Teodor Vulpe cu câte 50,000; 
loan Solomon cu 60.000; loan Moţa cu 30.000)” În arhivele 
Protopopiatului există un număr foarte mare de documente și rapoarte. care 
ilustrează convingător toate demersurile făcute de acesta pentru procurarea 
banilor sau a materialelor de construcție, a documentației necesare şi a 
ofertelor de proiect. Consultarea acestora ne îndreptățește să-l considerăm pe 
1Moţa, ctitorul măreţului lăcaş de cult. Un ajutor l-a primit şi de la banca 
"Ardeleana" în al cărui Consiliul de Administrație era membru, prin care s- 
au derulat contractele, dar contribuția hotărâtoare a avut-o Societatea 
"Mica", unde lucrase şi fiul său ca avocat. Sprijin material au primit 
orăştienii şi din partea Băncii Naţionale, prin mijlocirea lui 1.I.Lapedatu, 
care nu uitase anii petrecuți aici. Acesta recunoștea că implicarea sa s-a 
datorat mai mult relației care l-a legat de preotul Moța, pe care îl considera 
"sufletul și animatorul" construcției catedralei." Dintre cele trei clopote ale 
bisericii, unul a fost plătit de preotul Moja, iar un altul de Aurel Vlad.” 
Apropiindu-se de faza finală în timpul guvemării legionare, construcția, la 
care a lucrat şi un număr mare de legionari, a fost percepută de către 
comunişti după venirea lor la putere, ca o realizare a mişcării legionare. Pe 
seama "grijii" pe care au arătat-o aceştia realizărilor vechii orânduiri, circulă 
în oraş povestea că, acoperişul din țiglă verde al bisericii a fost înlocuit de 
comunişti cu tablă, care cu timpul a prins tot culoarea verde de care aceştia 
se temuseră atât. i 
i Deşi noul lăcaş nu era încă terminat şi mu a fost sfinţit, slujba de 
înmormântare a lui Moţa a avut loc în catedrală, rotii 
pe deplin, meritele de către întreaga comunitate ortodoxă. 

- În calitatea sa de protopop, el s-a dovedit un activ apărător al 


drepturilor clerului aflat sub ocrotirea sa, mergând până la folosirea ziarului 


E tie 

% V.Cugereanu, lanvanța prfănat ori, în Pah 

ujLibentatea, 1926. nr.2 de Anul Nou : 

ad LI Lapedatu, Men rii şi amintiri, p.132 

103 CEMVlad, Cluj. 20 octombrie 1997 
„Cf. informaţiilor primite de la gen.) 

aru şi sculptorul N.Adam 
3 Lapedatu, Mem. rii şi amintiri, p:1345 


a. (Orăstie), 1. 1990, nr.6 


de la preot 1. Sabu. protopop 


P 


V.Cugerean, 


în apărarea drepturilor acestei categorii sociale. Aşa s-a întâmrla, , 

guvernul Iorga a luat hotărârea, după aplicarea "curbelor de incă 
impună şi o reducere cu 12% a salariilor preoților. Deşi senator d; ICiu! ş 
Uniunii Naţionale, el convocase o adunare de protest, a uit 
preoților în 1] octombrie 1931, la Orăştie, unde se redactează a 
către guvern și forurile superioare, punându-și cel dintâi semnătur Memory 
act.I0 Va interveni şi la Consiliul arhiepiscopal din Sibiu să li ze pe aceş 
preoților din tractul său, adeverințe pentru a fi scoși de sub A 
cauza neplatei impozitului, dovedind că aceştia nu şi-au primit ji dn 
Mai amintim aici, și atitudinea pe care a avut-o fața de C Gfievăgă! aril 
papal. El considera acest act ca "o nedreptate strigătoare pe fai Stan 
mărturisesc, dar nu fac ca ea să înceteze”, fiind de părere E: toți o 
ortodoxă a primit mai puţin decât celelalte biserici şi se află într- ia 
materială şi organizare precare. !* Ca o recunoaştere a meritelor a NA 
va AA Mu 1929, dreptul de a purta brâul roşu.'” ARAL 
plan economic, ziaristul orăștian va rămâ RE AC 
Varianta cooperativismului şi a aa sa în insoțirlo 
locuitorilor satului românesc. El va edita, în acest i e: râodur 
respectând periodicitatea, timp de 9 : sens, nu întotdeauna 
ÎN e a 
moment dat gratuit acest piei. i r o ete, Moţa o6 
şi Foaia Interesantă. În anul 1923. a der sori JA pu 
Clubul economilo din localitate ( va conduce, în calitate de președinte 
în vite),%* o continuare a An e pentru asigurarea contra pagube 
anului 1918, Experimentatul pro lunii economice din perioada anterioară 
concluzia necesității înfințaii ere A asociaționismului rămă nea 
Suma asocierea acestora în „taia A și up ji i 

gii țări sau într-un " : e, într-o Centrală la ni 

pe pronaţi a mată prin, care să se regleze prețul grâului și 5 
mijloc pentru întărirea eco Site, Mai mult, este de părere că singuri 
soluţie pentru eliminarea nomică a țării este cooperația şi considerând-o 4 
sunt străini de neamul no intermediarilor, a cămătarilor, speculanților "cart 
stru, de binele și de țântele Jui”.." EI reacnualizei? 


n partea 
Ntanțilo 


104 Libertatea, 193 


ini 1, nr.21 din 15 oct, 


i Ibidem, nr.27 din 27 iun, 


Ei 
Ss 
2 
= 
a 
[= 
= 
ze 
2 
Za 


Mo, dem, 1930, nr.1 de Crăciun 
PR: ta 1930, nr-10 din 27 febr. 
166 


o mai veche lozincă a sa; "Al cui e pământul, a aceluia e țara"!!! Având 
informaţii, probabil, că guvernul discuta proiectul de înființare a "Creditului 
agricol”, Moţa declanşează o campanie prin care cere ca Banca Naţională să 
acorde împrumuturi celorlalte bănci, cu dobândă mică, dar "cu legământul 
ca acele sume primite cu camele mici să fie imprumutate numai țăranilor 
' soluție ca țara întreagă să se "ridice din starea srâmtorată”.!"? 

Deși nu avem informaţii foarte multe, suntem încredințați să credem 
că cel puţin în primul deceniu după Unire, Moţa rămâne un membru activ al 
Astrei, De pildă. în 1928 îl găsim părtaș la un program de conferințe ce 
urmau să se țină în 10 comune, alături de alți fruntași.” 

EI vine în sprijinului sătenilor şi prin înlesnirea accesului la 
informaţie prin presă şi tipărituri. Pe lângă politica de desfacere a tirajului 
ziarelor sale, cu prevederi mai avantajoase pentru lumea satului și alte 
ior, el mai are şi o producţie de carte şi 


înlesniri amintite în treacăt, anteri 
broşuri, care au ca destinaţie lumea satului. De asemenea, oferă părți din 
implu şi la un preț accesibil. Un 


legislația internă, pe înțelesul omului s 
exemplu este broşura despre Legea agrară pentru împărțirea pământului în 
Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş, Care la cele 96 de pagini costa doar 4 
lei (un ziar de 4 pagini = | leu), sau cea despre Legea pentru Unificare 
Administrativă (1928). Începând cu anul 1931, este inaugurată în paginile 
Libertăţii, de către fiul său, loan 1.Moţa, o rubrică specială, Avocatul 
cititorilor, unde dădea consultaţii juridice gratuite. L.I.Moţa putea fi contactat 
de către țărani, fără taxă, în perioada în care a locuit la Orăştie și apoi la 
Deva, la cabinetul său particular. 
În calitatea sa de preot şi a, 19 
încearcă să tempereze prea marele zel ce-l puneau concetăţenii săi în 
disputele politice din timpul şi preajma alegerilor, te înche 
cu încăierări şi chiar răniri. Într-un caz de agresiune, â căzut victimă ŞI un 
apropiat al său, I.L. Vulcu (liberal), agresat de naţional - şti. Ca ea 
el scria, adresându-se oamenilor politici: "Opriţi-vă! Să ne oprim Cu toții! Să 
nu mai înveninăm sufletul poporului cu ură de frate contra frate, otia ba 
bate Dumnezeu pentru aceasta”, rememorând imaginea npge flst 
altădată, când "o adunare politică era un tei de mică sărbătoare a jitică la 
de cutare culoare politică”. Pe alegători îi îndeamnă: se pati 
alegeri. Sprijineşte-ţi partidul prin votul tău, dar când ai aruncă! 


a iti 
si Ibidem, nr.4 din 16 ian. 
up Ibidem, 1929, nr.1 1-16 din | mart.-l 1 apr. 
mg Ibidem, 1928, nr.48 din 22 nov. 

Ibidem, 1929, nr.45 din 7 nov. 167 


plugari' 


gând de ură faţă de vecinul tău care ar ff 


Ş aruncă și orice pă 4 
biletul re ah cerându-le ca fiecare să-şi iubească partidul său, fără a ui - 
pen d atrage atenţia că la mulți iubirea de partid înlocuiește iubirea Pe 
417 ii 


Ca o recunoaştere â activităţii sale de o viaţă, protopopul Mp, 
fost decorat, în anul 1931, de regele Carol al II-lea, Împreună cu tg i: 
tori pentru libertatea şi unitatea neamului, cu "Ordinul Ferdinand; 
de ofițer”, într-o festivitate desfășurată la Cluj.!* Peste cinci ani 


ra anului 1936. va primi din mâna regelui aceeași distincție, da: 
119 cd 


primăva 
grad de comandor. „ei 

La moartea sa, autorităţile i-au organizat funeralii naționale, Mo, 
mai ajunsese să vadă totuși mişcarea inițiată de fiul său urcată la guvernars 


Dar fără cei care o creaseră şi datorită cărora s-au dezvoltat, în vremuri mut 
prea tulburi, legionarii au dezilouzionat total. Dar bătrânul preot a fost seu 
să mai fie martor la ruşinoasa decădere a reprezentanţilor generației de cp 
îşi legase mari speranțe. Concetăţenii săi și cei care l-au urmat pe fiul său, a 
sintetizat în inscripția de pe mormântul de la Orăștie, o viață de trudș 
suferințe, dar și de mari împliniri: "Părinte iubitor, Îndrumător neobos! 
credincioșilor săi, Şi stâlp neclintit neamului său", 


LILTIR 
F pisc 1930, n.19 din 1 mai 
di bidem, 1930, nr.1 de Crăciun 
Ibedem, nr.10 din 27 febr. 
1936, nr], din S apr, 


CAPITOLUL VII 


IOAN I. MOȚA SAU JERTFA TINEREȚII 


1. loan I.Moţa şi mișcările studențești de la Cluj, 


În capitolul anterior ne-am referit şi la problema raporturilor 
preotului-ziarist, loan Moţa, cu tânăra generație de luptători naționaliști, 
amintind de neplăcerile, dar și de satisfacţiile ce au decurs din acestea. 
Apropierea sa de frământările tinerilor s-a datorat, într-o mare măsură, 
implicării fiului său în zbaterile generației căreia îi aparținea. 

loan Moţa-fiul, a venit pe lume în familia încercatului luptător 
naţionalist, al treilea copil, după două surori, ca o şansă pentru acesta de 
a-i duce numele mai departe. S-a născut în același an cu Libertatea:1902, 
mai târziu însă, cu câteva luni (5 iulie). Ionel, cum îl alintau părinții și 
prietenii, a crescut şi a fost educat în anii de afirmare hotărâtă a conștiinței 
naţionale, într-o perioadă în care românii se angajaseră cu toate eforturile, 
pentru emanciparea economică, culturală şi mai ales politică. Având, mu 
de puţine ori, ocazia să fie printre primii cititori ai LiPerăţii şi al celorlalte 
ziare tipărite în tipografia condusă de tatăl său, nu putea Să nu-și 
însușească din duhul național, ce domina societatea românească din 
Ardeal, în anii premergători izbucnirii războiului. Această sursă a 
educației sale, Ionel Moţa o va revendica mai târziu, ca jurnalist, când 
recunoaşte că pentru el "datoria îi cere să fie un simplu ziarist. Un ziarist 
luptător, aşa cum era în tradiția presei cu adevărat îndeosebi 
din Ardeal, de pe vremuri." PR 

După absolvirea şcolii primare, fără a 1€Şi în evidență prin 
rezultatele la învățătură, mezinul familiei Moţa va urma cursurile 
gimnaziului "Ku din Orăştie, timp de trei ani, fără a reuși să le termine, 
căci izbucnise războiul. Noile condiţii create de evenimente, îl obligă să-şi 
urmeze tatăl la Bucureşti.” Aici va urma cursurile secundare la . 
"GhiLazăar". Sicuaţia frontului obligă întrega familie, nu după af 
vreme, să se refugieze la Iași. Soarta vă familia de sprijinul 
care fsese trimis în Statele Unite, în cadrul Misiunii Palriotiee. 


] j ardeleni, în pentru Moţa, că "a supt 
E.AVeber face o remarcă la adresa tinerilor 4 lei apt remdheacă Dacia. 


naționalismul odată cu laptele mamei”. eapte “ 
MDA ceara d Aa 
* Amânunve jegate de plecare în Mora: Pit 2% ini 3 i 


După încheierea păcii, tânărul Moţa îşi continuă studiile Şi îşi: 
bacalaureatul la Liceul "SfSava" din Bucureşti. In toamna anului 1923 i 
u o bursă de stat la Sorbona unde se înscrie pentru a urma dre i 
și ştiinţele politice. Deși îşi trece toate examenele, este nevojt î> 
întoarcă în țară, alături de mulți alți studenți, căci statul se află A 
imposibilitate de a continua să subvenționeze respectivele burse, Toti 
acestora li se dă o şansă şi, recunoscându-li-se anul universitar îi 
înscrişi la universitățile româneşti. Ionel Moţa se înscrie la Universitate 
din Cluj. i 

Anul petrecut în Franța, seriozitatea cu care aborda problemele 
dar mai ales faptul că era purtătorul unui nume cu rezonanță în Ardea] i 
impun pe tânărul orăştian între colegii săi, şi mai ales în atenția conduceri 
Centrului studențesc "Petru Maior" din Cluj.* 

Încă de la începutul anului universitar 1922-1923, s-a putu 
constata o situație încordată în rândurile studenților de la Universitatea 
din Cluj. Aceasta se datora, în primul rând condițiilor materiale precare în 
care îşi desfășurau activitatea: numărul redus de locuri în cămine, 
posibilitățile modeste de asigurare a mesei, costul ridicat (speculativ) al 
chiriilor în oraş, taxele şcolare devenite o povară în aceste condiții șa. 
Nemulțumirea crescândă față de aceste realităţi, tinde să-și găsească 
ni ij plan, și anume cel al concurenței cu elementul evreiest 

ersitate, 

E a li Migereit al acelor decenii penetrează mai uşor În 
Să tai AL Bancile valului mare de emigranți evrei intraţi în 
n n rac ai orate cu situația creată la negocierile de pace, în 
inel A ră i i pentru rezolvarea acestei probleme conform cu 
Papa Spa e. Prin urmare, antisemitismul promovat de unele 
Vsipagi a Îi de personalități din viața publică, prinde Uşor pe 
rr en me ca a acestor tineri, formată ea însăşi pe prin! 

male, pentru i ae specifică luptei unei. întregi Dațul 
ti i ein te socială şi naţională, în cele din urmă pen 


pleca € 


4 -: 
Centrul stud ; 
i ențesc "Petru ian i 
române din C! șe „Petru Maior” a fost organizat după înființarea Universiă!! 


uj şi se revendi ! sări ta. 
fondată în 18 revendica de la Societatea studenţilor români din Budip& 
ului ă iu n mişcările studenţeşti de ua anul 1922 este în repete 
activitatea ei are canin „e eCUnoscută de autoritățile universitare. Cu oale & 
Perioadei. j aula, făcându-se simțită în viața studențească pe 0! ieri 
pudenjei din 1946 de la cu interzisă de autorităţile comuniste, după if FA 
ulatea de Istorie şi Fil luj, A fost reînființată în 1992 de un grup de studett! 
ag osofie din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai. 
pate 170 


De aici, tinerilor universitari le era ușor să-și compare existența 
chinuită, cu viața tihnită a tinerilor evrei, beneficiari ai unor condiții 
materiale, cel mai adesea, mulțumitoare. Situația materială superioară, le 
oferea evreilor - în concepția tinerilor români - un avantaj și în concurența 
pe plan profesional, după terminarea studiilor. Reproșul studenților 
români nu se îndrepta în mod special asupra colegilor lor, ci înspre 
politica guvernelor. Acestea erau vinovate de situația materială, de 
politica slabă față de "invazia" din ultimii ani a străinilor, etc. Prin 
urmare, nemulțumirea tinerilor ardeleni va izbucni tocmai în legătură cu 
aceste probleme. 

În ultimele întâlniri de la Centrul studențesc "Petru Maior” şi mai 
ales la cele ale studenților de la Facultatea de medicină, starea de 
încordare nu lăsa nici o îndoială că momentul răbufnirii era aproape. 
Astfel că, la 1 decembrie 1922, studenții medicinişti ocupă amfiteatrul” 
unde urma să se desfășoare cursul de anatomie, și le interzice colegilor 
evrei să participe la demonstrația practică a profesorului. Ei își motivează 
atitudinea, prin faptul că nu sunt de acord ca studenții evrei să facă 
disecții pe cadavre creştine, cerând autorităților universitare să intervină 
pe lângă comunitățile israelite, să asigure practica acestora cu cadavre de 
coreligionari. 

Pe marginea acestui moment s-a țesut o întreagă legendă, care 
căpăta trăsături dramatice de la un povestitor la altul, de la un ziar la altul. 
Cert este că vestea s-a răspândit foate repede şi studenții de la celelalte 
facultăți se solidarizează cu mediciniștii. Manifestațiile studențești iau 
amploare la Cluj şi se înregistrează câteva incidente: un sublocotenent 
evreu de la Institutul medico-legal loveşte cu sabia un student și este la 
rândul lui bruscat de manifestanți; demonstrând pașnic în fața redacției 
ziarului de limbă maghiară, Uj Keler, se ajunge în cele din urmă la 
devastarea redacției şi într-o oarecare măsură a tipografiei.“ În seara zilei 
de 30 noiembrie (ora 20.00), are loc o mare adunare la Centrul studențesc, 
în prezența profesorului Emil Haţieganu. Discuţiile s-au prelungit până la 
* Potrivit ziarului Daci tat începând cu data de 23 decembrie 1922, la scurt timp 
după A Notele dati în perioada 27-28 noiembrie stodeții evrei au su tă 
cadavrul (după unii au fost mai multe cadavre) unui coreligionar care rm see | 
material didactic la seminarul de anatomie. Acest faptfi deranjează pe si pipe 
"Provocaţi şi ofensaţi, studenții noştri au hotărât imediat exoluderea n cre 
ani de la cursuri şi în dimineaţa lare mt DE Ptr 

E i ra Ta i n Ei mie et 
studențimea a plecat în manifestaţie pe străzi.” 
Dacia Nouă, |, 1922, nr.1 din 23 dec. fi 


tărându-se în cele din urmă să se, ceară ntodurez, 
iar studenții evrei care vor fi primiţi la medicină 
davre de coreligionari. S-a făcut apel, în cele q i 
i studenții creştini să adere la acțiunea Centrului, În 
ide ditai preşedintele Centrului studențesc, Adam Hi 
demisionează (30 noiembrie). In locul său va fi ales George Alexab 
student în drept. În noul comitet va „intra şi loan 1.Mofa, abuz de 
Comeliu Georgescu, fostul său coleg de clasă de la colegiul "Kun", dar şi 
un alt orăştian, Traian Breazu. Acest comitet funcționează până în 4 
februarie 1923 cu statut de provizorat, dată de la care devine statutar în 


miezul nopții, bot 
"numerus clausus ; 
aibă la dispoziție că 


urma alegerilor. ; tatii: 
Merită reținut faptul că în aceeaşi şedinţă, dând dovadă de 


maturitate, studențimea refuză propunerea de intrare în masă în Liga 
antisemită pentru apărarea națiznală, precum şi formularea şi expedierea 
unor scrisori de adeziune către A.C.Cuza şi N.Paulescu. Propunerile, deși 
au căzut, dovedeau existența unui număr de studenți, câştigaţi de ideile 
cuzismului, care acționau în spiritul lor. 

Senatul universitar, întrunit în şedinţă în aceeaşi zi, hotărâse o 
serie de măsuri drastice pentru a preîntâmpina repetarea incidentelor și 
instituise o comisie de anchetă. 

În zilele următoare (4-5 decembrie) se înregistrează acțiuni de 
protest la Iaşi și Cernăuţi, în care studenții îşi exprimă solidaritatea cu 
colegii lor din Cluj. 

La scurt timp, în 10 decembrie, are loc în Capitală, o întâlnirea 
reprezentanţilor studenților din Cluj, Iaşi şi Bucureşti. Printre celelalt 
revendicări, de ordin material şi profesional, se votează şi o moțiune prin 
care se cere introducerea principiului "numerus clausus” în instituțiile d 
învățământ superior, Concomitent cu această întâlnire a reprezentanți 
tacă tata au loc demonstrații ale studenților, care deși 4 
2 a ga 1 mare parte pașnice, s-au încheiat cu acțiuni de forță 

rganelor de ordine (bruscări, tăniri şi arestări printre participanți) 4 


o to Na RI 

1 patri , 

u TA fel din 2 dec,; Dacia Noua, 1923, nr.1 din 23 dec. 

Lost, vot prese verbale, 1922, 63 

președinte, AI Magda Goietuli Centrului studențesc era unnătoarea: 

i fa * Viceprg; V.Șuiaga - secretar gen,; Tr.Breazu = casier, Ve 
ecretari de ședințe; Andaluza Zlătian - bibliotecară; I.PrecuP i u 

n arhivar; ITrifan - controlor; Ol.Boieru, Av.Chirca ' men , 


lă se mai ada i i 00 
taea de Știm alţi 3 membri de la Academia Comericaă, Academia AS! 


Ju 1988, nr.262 din 2 dec. 


GAlaa 
N Crășmul! 


172 


" Patria, 1922, nr.270 din 13 dec: 


urma acestor evenimente se vor ridica voci care condamnă maniera în 
care au procedat autorităţile, dar și atitudinea rigidă a guvernanților. 

Din acest moment, evenimentele se derulează având ca "fir roşu” 
alături de lista de revendicări -pe care o solicitau rezolvată "in integrum”- 
și ideea solidarităţii tuturor centrelor studenţeşti. 

1.1,Moţa s-a dovedit deosebit de activ în timpul evenimentelor, 
ajungând să fie trimis, ca delegat al clujenilor la câteva întâlniri ale 
reprezentanților centrelor universitare. 

In adunarea din 19 decembrie 1922, a Centrului "Petru Maior”. 
după 5 ore de dezbateri se decide respingerea soluției oferite de 
Ministerul Instrucției Publice şi se hotărește continuarea demersurilor la 
foruri mai înalte (Senat, Rege). Se votează printre altele şi o moţiune în 
care se arăta: "Atitudinea studențimei nu este rezultatul unei hotărâriri 
pripite, nici zvâcnirea instantanee a sentimentului unui tineret svăpăiat, ci 
concluzia unei mature constatări, că interesele superioare ale neamului 
nostru sunt nesocotite, că culturii românești i se pun serioase obstacole." 
Anunţa totodată că: "Rămâne pe mai departe pe baza stabilită în 
memoriul înaintat Ministerului şi în această privință va avea grijă ca [sic!] 
cuvântul răspicat al studenților din Cluj, simțământul şi acțiunea lor, să fie 
acelea ale tuturor studenților din țară.” Işi mai propunea să susțină 
înființarea unei organizaţii studenţeşti la nivel național, precum și a unui 
organ de presă.!! La ședință au participat şi profesori, printre care 
Popescu-Voiteşti, Ştefănescu-Goangă și Virgil Bărbat. Discursurile 
acestora au îndemnat la moderație, promițând în același timp că vor 


susține revendicările tinerilor.” tea 
La 23 decembrie a apărut primul număr al ziarului Dacia Nouă, 


de a cărei editare s-a îngrijit Moţa şi Justin Ilieşiu (autorul versurilor 
Viitorului Zmn Studenţesc), editor fiind Gh.Ghili. Redactarea şi tipărirea 


în volumul "Cranii de lemn”. Lacia Nouă a 


î ” 


abat Mea ul 
1, Dacia Nouă, 1923, nr.1 din 23 dec. 
Ibidem 


armă ziaristică a mişcării naționaliste care începea, sau mai bi 
e 


"prima al ad 0ORRA 
zis se continua cu O nouă generație. Articolele publicate aici, Punta 
primele etape ale unei bătăli care avea să se transforme într-o e 
mișcare politică. 


Lecturând articolele lui loan I.Moţa, ne putem forma o ide 
despre puterea cu care acesta credea în cauza pentru care Sfudențimea ș 
pornit la luptă, şi în aceeaşi măsură, intransigența spiritului tânăr care er, 
Astfel, în primul articol scria insistând asupara justeţii mişcări 
studenţeşti: "Cauza noastră e justă în ordinea morală și Servește 
progresului social”, şi încheie "Numerus clausus al nostru e moral (.), 
Cauza noastră e aşadar dreaptă şi sfântă. Sfinte ne vor fi şi sacrificiile, 
Lupta trebuie să o ducem înainte cu perseverenţa apostolului și cu vitejia 
sufletelor alese care ştiu că nu este nimic mai nobil decât a te uita pe tine 
şi a te jertfi pentru aproapele năpăstuit. Aşa a făcut Christos." jn 
numărul următor găsim un alt articol: "Vecesitatea naționalismului 
radical”, prin care reia ideea moralității luptei lor, moralitate asigurată de 
concordanța acesteia cu dogma creştină..€ 
Măsurile drastice luate de autorități (instituirea stării de asediu), 
dar şi de conducerile Universităţilor, situaţia în care erau puși studenții, de 
a pierde anul, dacă nu se prezentau la cursuri, închiderea cantinelor și 
căminelor, pentru şi după vacanță, toate periclitau succesul mişcări 
studenţeşti. În urma întâlnirii Rectorilor şi Decanilor din centrele 
universitare, care are loc la minister, în 4 ianuarie 1923, se decide 
deschiderea universităţilor în 22 ianuarie. Comunicatul ministrului, în 12 
Puncte, face cunoscută asumarea rezolvării unora dintre revendicări 
studenţeşti, dar anunță totodată o serie de măsuri.” Autorităţile 
cdi Lat pună în practică măsurile ce vizau liniştită 
pen leaga începutul lunii februarie a fost suspendat ziani 
Ctrl: stodge Cc, ce apărea la Bucureşti, a fost interzisă activitati 
pi mg jesc “Petru Maior" (6 februarie), a fost închis 
dată iptiai le de urmat, pentru mișcare, după vacanță, în viziunea celor 
OUĂ părți, se conturează tot mai c] Pri i circula tot Mă 
insistent zvonul că b na! Clar. Printre studenți circ ra 
ucureștenii vor intra la cursuri, aşa cum pri 

AN, Sa 
8 pat nu Ap: iam Moja, în Convorbiri Literare, LXIX, 1936, 
A er Ade A din 23 dec. 

Textul Comunicatul în Dacia Noua, 1 EL cra, 
aie îi „nr.4 din 13 ian. 

SE 174 


nr.8 10 din 


aceştia din urmă circula un zvon identic, referitor la clujeni. În fața acestei 
noi situații, în rândurile studențimii se conturează două curente de opinie. 
Preşedintele Centrului studențesc, Alexa, prezintă într-o ședință de 
comitet cele două puncte de vedere, între care ar urma să se decidă: "1. În 
cazul când Universitățile se redeschid să urmăm regulat și în linişte la 
cursuri, lupta însă să nu o cedăm, ci prin conferinţe şi șezători literare să 
pregătim poporul pentru o acțiune viitoare. În cazul acesta s-ar putea 
crede că intimidați de amenințările guvernului ne-am retras din luptă. [2.) 
O a doua cale pe care o-am urma, ar fi calea perseverenţei, adecă ducerea 
luptei şi pe mai departe în felul în care o-am dus-o până în prezent. Prin 
aceasta s-ar mări prestigiu studențimei în fața poporului şi ar putea aduce 
eventual un succes imediat. În acest caz însă va trebui să ținem seama de 
eventualele deraieri din partea unor studenți." 15 

1.].Moţa, împreună cu C.Georgescu se situau pe poziția grupării 
ce dorea continuarea luptei, indiferent de sacrificiile care ar fi obligați să 
le facă. 
După o nouă întâlnire a reprezentanților centrelor studenţeşti din 
țară (la sfârşitul lunii februarie), la care participă însuşi preşedintele 
G.Alexa, dar printre alţii şi Corneliu Zelea Codreanu, se conturau în fața 
mişcării, patru căi de continuare a luptei: "1) A persista în atitudinea de 
până acuma. Faptul acesta ar aduce închiderea Universităţilor şi risipirea 
studenților pe la țară, unde ar urma să lămurească opinia publică asupra 


adevăratului caracter al Mişcării studențești. sei 
2) A persista în pasivitatea dârză, care după părerea mea 


că şi un ti ii 
acestora ar cere foarte multă muncă Şi ma nu pot să-mi iau 
țimea într-un partid şi de a [o] sustrage 


4) Participarea la cursuri şi susținerea 
dezideratelor studenţeşti, lu st lemnă, că va ține 
pentru satisfacerea lor. Ministrul a făcut pie Re de cuvânt"? 
cont de principiul "mumerus clausus” şi credem mii cuiere, Au 


Spre această ultimă soluție ar înclina preşedintel 
i Petru Maior, PY. 
'* B.C.U, "Lucian Blaga” - CLuj-Napoca, Col.speciale, ul Btnttit | 


ședința Comitetului din 17 febr. 1923 mai departe cităm 


* BCU-FSSPM, p. şedinţa Comitetului pr - febr. 


ai : tei probleme, dar la care M 
rinse pe marginea aces i Ola nuj 
loc discuţii ap p ca delegat cu mandat nelimitat, cl semnează dn 


“Aflat la Bucureşti, CA i ata i 
ră clujenilor un Comunicat, emis SULA fipzezontzaţu studenților, 
ami este atacată atitudinea guvernului, acuzându-l printre altele că sa 


& mita doar la promisiuni, Faptul că acest comunicat a fost ratificat în 
unanimitate de bucureşteni, în timp ce la Cluj se tindea spre o acceptare a 
în dificultate Comitetul Centrului studențesc 


celei de-a patra soluţii, pune în tul Centn 

Se făcea trimitere tot mai des la respectarea solidarității întregii mişcări 

Mota își justifică demersul său - şi al celorlalți. delegați - prin 

nerespectarea angajamentelor asumate de parlamentari şi de Guverm. E] se 

considera astfel, dezlegat de hotărârea luată în ultima şedinţă a 
2 


Comitetului.” 

Şedinţa Comitetului, care are loc în data de 6 martie, împarte 
Comitetul în două tabere, se pare ireconciliabil, ceea ce va duce la unele 
modificări în conducerea studențimii clujene. Astfel, de-o parte se aflau 
cei care susțineau "armistițiul onorabil”, iar de cealaltă parte erau cei care 
cereau anularea oricărei hotărâri de intrare la cursuri şi erau pentru 
subserierea la ideile cuprinse în Comunicatul emis la Bucureşti de 
reprezentanții tuturor centrelor. De altfel, acest comunicat avea la bază 
Memoriul din 10 decembrie 1922 şi presupunea continuarea luptei în 
aceeași formă. Dintre toți delegații studențimii din țară, prezenți la 
Bucureşti, doar unul nu a fost de acord cu forma de luptă aleasă.” 

După evenimentele de la începutul luni aprilie, în mişcarea 
studențească apar tot mai insistent voci care atrag atenția "asupră 
caracterului național al mişcării, căci a face numai antisemitism, ar fi să 
ai a - zicea Alexa - izolaţi şi sub drapelul desfășura! N 
Rohireati si die să-i vedem adunați pe toți bunii români. 
AC.CuzaE Azi pe cei din Cernăuţi și laşi că se lasă influențați de 
Şiioea îi mpaz Aceste CONdiți, secretarul general al Centrului, Vietor 
Alexa Dialogul mda fapt care slăbeşte aripa moderată condusă de 
aula a ia cele două tabere este tot mai greu de realizat și A 
motivează, gestul 7 Ceea şi preşedintele G.Alexa. pe ră 
victorie”. cu mihaela i a obosit şi ne mai având aţi “ 
"Studențimea i i : osite la acea dată, dar şi datorită faptulu! 

evieze de la calea cea dreaptă, intră 


Loc,cit i i 
îi 14 PY. şedinţa din 7 marti 
ă Loeit, PV. ședința din ]2 nasa 
apr. 


176 


organizațiunile d-lui Cuza, cari nu servesc decât la satisfacerea intereselor 
ersonale şi politice. Am convingerea -declara Alexa în fața studenților- 
că a duce lupta mai departe înseamnă a te compromite. Am încercat să 
opresc studențimea clujeană de a mai urmări o himeră, nu am izbutit, deci 
ebuie să sufăr consecințele înaintându-mi demisia (...) Continuând lupta 
mai departe vom împărți studențimea în tabere ostile." Nu era mai puțin 
adevărat că influența lui Cuza începea să se facă simțită, dar liga sa era 
concurată la Cluj de Acţiunea komânească, organizație naționalistă 
fondată în primăvara anului 1923. Printre fondatori se numărau o serie de 
cadre universitare şi avocaţi cunoscuți din orașul de pe Someş: dr.luliu 
Haţiegan, Aurel Ciortea ( rectorul Academiei Comerciale), 1.Minea, 
[Cătuneanu, C.Moldovan, C.Tătaru, Valer Roman, Valer Pop ș.a.% 

Intuind momentul favorabil ce s-a creat, Moţa, deşi insistă ca 
Alexa să revină asupra hotărârii, atacă din opoziție argumentația acestuia, 
declarând: "Sunt pentru reintrarea la cursuri, dar atâta vreme cât studenții 
celorlalte Centre universitare se abțin de la cursuri, nu putem face nici noi 
altceva."? 

Demisiile lui Şuiaga şi Alexa, slăbesc curentul moderat, care 
susținea intrarea la cursuri, şi îi deschid perspective de ascensiune 
"radicalului" Ioan I.Moţa. În şedinţa plenară din | mai 1923, acesta este 
ales preşedinte interimar al Centrului studențesc "Petru Maior”. Un motiv 
al retragerii preşedintelui Alexa și a secretarului Şuiaga, a fost şi controlul 
pe care A.C.Cuza îl avea asupra ieşenilor, dar şi a unei părți a studențimii 
din celelalte centre universitare. Încercarea de politizare, de transformare 
a studenților în masă de manevră era evidentă. Chiar şi 1.I.Moța frecventa 
Acţiunea Românească, asociaţie naționalistă fondată printre alții de 
profesorii I.C.Cătuneanu, A.Ciortea, Iuliu Haţieganu, avocat E. Vasiliu- 


Cluj ş.a. : 
După demisia lui Alexa, noul Comitet încearcă stabilirea unor 


priorități pentru acțiunile studenților. Astfel se propune m 
manifest către popor, în care să se sublinieze caracterul naționa! â; 
mişcării, scopul fiind de "regenerare morală a popula e iau 
convocarea | preşedinţilor cercurilor regionale, care să-și 


————————— 
= P.y. din 26 apr. 

„, Ideea Naţională, 1, 1923, nr.1 din 1 dec: 
și Ibidem, pv din 26 apr. 


Cercurile regionale erau societăți al sa a acestora în 
(ex.: Cercul studenţilor hunedoreni, Cercul ani pure CICĂ eee Ele au d 
raport cu Centrul studențesc a fost pe întreaga momente în care conducerea 


activat cel mai adesea independent, dar au .. 
1 


| în numele cercurilor de a propaga ideile mişcării în toate 

Murile țării, rezolvarea problemelor legate de statutele Centru + 
co arie Fondului "Petru Maior”; informarea Rectoratuluj aSupr 
sia tiei la zi; adresarea unui protest scris, fiecărui profesor. în ran 
eri a Rectorului de a aduce poliția în Universitate, dar Şi All, 


ntru inițiativ : 3 Atac daca 
e ta aplicat studenţilor cu ocazia recepției oferite în Onoarea 


: 29 
A.S.R.Principele Carol.“ a 
Autoritățile universitare recurg la presiuni asupra a ia 


cerându-le să declare "în scris că se vor abține de la mişcare și se vor 
presenta la cursuri” fiind amenințate că în cazul refuzului de a Subscrie, 
vor fi date afară din cămin." Studenţii de la Academia agricolă, Precum și 
cei de la Academia de comerț au părăsit Universitatea şi căminele 
declarând că preferă acest gest decât să participe la cursuri alături de 
evrei! De la Rectorat se încearcă impunerea convocării unei adunări 


generale, după un plan propus de profesori, dar Comitetul. se opune 


angajamentu 


eri i 32 
convocării adunării, 
La scurtă vreme s-a afişat în Cluj ordonanța referitoare la 


instituirea stării de asediu în oraş. La Universitate a fost adusă armata, 
care avea ordin să împrăștie orice grup mai mare de 4 persoane, Senatul 
universitar a hotărât să ia cele mai severe măsuri pentru a putea deschide 
cursurile, a decis eliminarea tuturor celor care agită pentru boicotarea 
cursurilor la care erau primiți studenţii evrei şi destituirea celor aflați în 
serviciul instituției. Rectoratul era hotărât să înfrângă agitaţiile antisemite 
Chiar cu introducerea forțelor de ordine." 

În 28 aprilie are loc o primă izbucnire: toţi evreii au fost izgonii 
de la cursuri. Dumincă urma să sosească Principele moştenitor la Cluj 
pentru un miting sportiv, Centrul studențesc urma să stabilească unele 
aspecte legate de o intervenţie la acesta, fapt pentru care trebuia să albă 
loc 9 şedinţă, Rectoratul refuză să autorizeze o asemenea aduni 
interzice oricărui student de a intra în universitate în acea zi, mai Mu! 

aducând și forțe armate. În seara aceleiaşi zile câteva sute (după Cd! 
Studențesc) de studenţi fac o manifestaţie la locuința Rector! 


i A 
e priba a mi pe cele mai multe sub controlul său, Problemele pe care Gein 
sudenimii făceau din aceste Cercuri regionale cadrele de manifestare 
BCU-FSPM, p.y. di : 
Î0 lojă Pi din 13 mai 1923 


31 
C 
sp Cuvântul studențesc, 1, 1923, nr.14 din 13 mai 


i : 
BCU-FSPM, p.v. 13 mai 1923 


» 
“Gazeta Voluntarilor, 1, 1923, nr.11 din 18 mai 


178 


huiduindu-l copios. Gestul nu rămâne nesancționat: studențimii îi este 
interzisă participarea la recepţia oferită de Principe. Acesta din urmă 
repară parțial nedreptatea, fapt ce determină studențimea să-și manifeste 
simpatia şi ataşamentul pentru Casa regală. Ba chiar tinerii obțin o 
audiență specială la Principele Carol. După această mică victorie, 
studențimea hotăreşte într-o ședință a Centrului studențesc să rămână 
solidară cu celelalte centre studențești, abținându-se pe mai departe de la 
cursuri, dar împiedicându-i în același timp și pe studenții evrei să intre în 
universitate. Tot cu această ocazie, conducerea radicală a Centrului 
provoacă debarcarea comitetului Societății studențești de la medicină 
condus de Zeană, considerându-l prea împăciuitor şi înclinat spre intrare 
la cursuri." În 2 mai apare comunicatul reprezentanților studențimii de la 
Bucureşti5 dar încă din 1 mai studenții având în frunte membrii 
Comitetului Centrului baricadează toate intrările în localurile universitare, 
împiedicând ținerea oricărui curs. A doua zi lucrurile se repetă spre marea 
îngrijorare a conducerii Universităţii. Se întruneşte Senatul universitar, 
care hotăreşte suspendarea cursurilor până în 4 mai, când se vor relua cu 
asistența armatei." În 3 mai se hotăreşte instituirea stării de asediu, în 
timp ce la Rectorat se decide: studenții bursieri, care vor lipsi mai mult de 


î Cuvântul studențesc, |, 1923, nr.14 din l3mai i $ 
Comunicat: Reprezentanţii oficiali ai studențimei din întreaga țară întruniți pir: 
extraordinară în noaptea de 1-2 Mai a.c. după lungi dezbateri au stabilit: 1). r: 
vedere că centrele universitare din Cluj, Iaşi, Cernăuţi, Timişoara şi Oradea Mare au 
hotărât în mod categoric şi unanim, abținerea totală de la cursuri şi putini AR 
Având în vedere că intervenţiunile studențimei bucureștene pentru gpaea iar prin 
generale sau pe facultăți în prezența corpului profesoral, au zaoă veti dn 
măsurile inaugurate de rectorat s-a ştirbit demnitatea şi autonomia profesorilor ai 
Bucureşti sub presiunea baionetelor, şi că studenții împreună cu a dal înfăptuirile 
înțeleg a ține cursurile în acest fel. 3). Având în vedre că ge pie în vedere că fără 
nici a uneia din măsurile pozitive (laboratorii, clinici ete) 4). A cultura a şi 
Proporționarea numărului Evreilor în Universităţi şi şcoli speciale, « Studenţimea 
Propăşirea elementului românesc rămân sub aceeâş gră ud a, şi grabnice, 
convinsă de dreptatea cauzei pentru care lupă şi nevoia unor Soluției În e 
conştientă de yeponsabilitatea naţională ce îşi asumă, ii studenimi române de la 
isbândei totale, a luat următoarea hotărâre: 1. Abţinerea în i practice şi examene. 2. 
toate universităţile şi şcolile speciale, de la orice cursuri, | 
Lupta energică cu orice sacrificii pentru realizarea ai 
Universități. 3, Un manifest cătae țară expunând pe larg 00. ce e to va fi continuate 
hotărâri, fonma de organizare a studențimei şi ir rescu 
Pentru conformitate: H.Rovenţa (București). SN | 
xiPopeseu (Cernăuţi) Vkdesou (Timăeif e romă Univestte Registru peooesiie 
Arhivele Naţionale - Direcția Județean 923/23, p.v. din 1:05.1923 
Verbale ale şedinţelor Senatului ceai 


5 zile vor pierde bursa şi vor fi scoși din aria, intrarea în Universitate is 
va face pe baza unor legitimații speciale alibar ate doar pentru studenții e 
comportament paşnic i eliminarea „delor mai recalcitranţi studenţi? 
Rectorul trimite o adresă prim-procurorului în care îi solicită să intervină 

tiv că "faptele comise nu mai aparțin Universităţii, ci vieţi 


pe mo pi ID Pie ta 
publice”.2* Cu toate acestea, liderii studenţimii, Moţa, Mocanu, Boieriu 
ş.a. încearcă să împiedice studenții să intre la cursuri, răspândind Un 


manifest ce chema la solidaritate şi îi invita să participe într-un număr câț 
mai mare în vestibulul Universităţii la o demonstraţie de simpatie pentru 
profesorii care urmau să participe la Colegiul universitar.” Sun 
exmatriculaţi pentru totdeauna din Universitatea clujeană: loan I,Moţa 
preşedintele provizor al Centrului studențesc "Petru Maior”, Isac Mocanu 
„ membru în Comitetul Centrului şi preşedintele Societăţii Studenţilor în 
Ştiinţe, Olimpiu Boeriu, membru în comitet, Virgil Moldovan, loan 
Silaghi, Augustin Bidian, Victor Nicolae. A doua zi au fost chemati 
pentru interogatorii mai mulți studenți, unii dintre ei fiind în pericol de 
eliminare” Pentru cei exmatriculați, conducerea Universităţii. cere 
Ministrului Instrucțiunii Publice să interzică reînmatricularea lor la vreuna 
din instituţiile de învățământ din țară. 
AR e, ia iu a nl timp după eliminare, un articol în 
e il i i ate analiză a situației mişcării studenţeşti la Cluj 
- adesea nu se urcă dintr-un singur pas, Dacă 
Bo PU e greu, după primul efort chibzuit şi spornic, faci un. popăs, 
ga inel tot astfel mergând ajungi la culmea dorită, Noi 
tatii a Ș. E ca țel de căpetenie îmbunătățirile materiale 
e aagrii n tel ne temeliile unui zid de stavilă contra străinilor 
aftat și la a Ni A Sa Aa e şi rămâne pentru noi un principiu 
pr potul At Ina niciodată, (+) Numerus clausus e MU 
putem obţine acum n e o putem urca dintr-un singur salt, că nu! 
palpabil>> al celor ÎN at pentru a satisface dorul de pai 
aparentă lipsă de câşti A caută nod în papură, e explicabil. Dar aceast 
a luptei ne-a fost tin șa AIR că lnta, coastă pt zi 
echitabilă și salvatoare; a a iii astăzi mâl: aproape da e? 
» Şi acest rezultat numărului proporțional, decât în nolel. 
e suficient pentru a ne justifica ““sVârcol 


ELI 
4 Dacia Nouă, II, 1923, nr:9 din 10 mai 


ccit, Ru 
st Neagae, pa adresa MOI 1922-23 din 2 mai 1923 
vacia Nouă, 1923, nr.9 din ră clujeană interbelică, vol.I, Dacia, 1980, p.207 


10 mai; Cuvântul studențesc, 1923, nr. 14 din 13 ma 
180 


tinerească>>. ( „.)Deci lupta noastră se întinde poate în timpul mai multor 
ani. Datoria noastră de acum e însă să facem posibilă reisbucnirea ei mai 
târziu, înainte de a ne hotărâ să facem vreun popas..." 

După măsurile drastice luate la Cluj are loc o altă intrunire a 
reprezentanţilor Centrelor studențești, cu care ocazie se face apel la 
studenții bucureşteni ce au intrat la cursuri pentru a li se alătura. 
Semnatarii apelului sunt G.P.Grigorescu (laşi), |.I.Moţa, V.Șuiaga, Moga 
(Cluj), T.Popescu (Cernăuţi). 

Între timp, la nivel naţional se hotărâse ţinerea în vară a unui 
Congres general al studențimii, dar existau semne de întrebare asupra 
autorizării organizării acestuia. În Bucureşti are loc o întâlnire a 
reprezentanților mai multor centre şi societăți studențești, la care 
participă, în numele clujenilor, loan 1.Moţa. Cu această ocazie se pune cu 
insistență problema creării unei organizații studenţeşti, pornind mai ales 
de la iminenta intrare la cursuri. Se preconiza realizarea acestui deziderat, 
până cel târziu în toamnă, ca singura soluţie pentru reluarea luptei. Mai 
exact, aceasta trebuia să fie înființată înainte de congres, pentru a putea fi 
validată cu această ocazie. 

Proiectul "Consiliului suprauniversitar” (cum se propusese să se 
numească noua organizație), preciza încă de la început că acesta va fi o 
organizație de luptă doctrinară, de propagandă, care însă nu poale ordona 
atitudinea ce trebuia urmată de fiecare centru studenţesc. Fiecare 
organizație urma să delege reprezentanți, câte un student şi un profesor, 
care să formeze consiliul de organizare, care însă nu se va amesteca în 


chestiuni amănunțite. În cadrul acestei organizații urma să se înființeze Şi 
acesteia era de a atrage susținere 


materială pentru elevii din licee, şi urma să ai 
pe diferite nivele corespunzătoare unităților administrauve (judeţe, oraşe, 
comune, sate). Toate acestea urmau să 
susținându-se astfel elementul românesc. îi desfăşurarea 
Tot atunci, s-a stabilit că cea mai potrivită peniru 
iar localitatea urma să se desemneze între: 


congresului, este luna august, iar locate o comisie "care 
lași, Cernăuţi, Bucureşti şi Cluj. Clujenii îi d pune la dispoziție 
să-şi asume chestia tehnică a congresului ţelor comitetului, 


locuința unde stătea în gazdă, pentru desfăşurarea şedin 


ERA Ep NE AR ue 2) 
!! Dacia Noua, 1923, nr-9 din 10 mai 
sp Cuvântul studențesc; 1923, nr.16 din 30 mai 
BCU-FSSPM, p.v. 23 mai 1923 
Mn: Ă 
Ibidem, 23 mai 181 


atia Centrului studențesc. În cele din urmă s-a sta... î i 
tuaț stabili După trecerea în revistă a tuturor chestiunilor asupra cărora se va 


având er gi în 20 august, 
congres Cu ocazia şedinţei Comitetului Centrului "Petru Maior” din 10 discuta la laşi, expunându-și în fața comitetului poziția pe care o va 
iulie 1923, la care participă şi reprezentanții studenților din Tirnişoza i ră si sas slemata că, area? altor probleme ce se vor ridica, "va 
laşi şi Cernăuţi, este prezentată propunerea clujenilor pentru Programul vota pr „n bet Lore i i sa ulterioare-n.n.) comitetului." 
congresului. Toţi sunt de acord cu piQuunerea gazdelor. Cu această Ocazie lie ate ie ra aşi, desfășurat cu peripeții sub preşedinţia lui 
Moța face câteva precizări, afirmând că “acest congres trebuie să fie ș A oţa, ua erea pe mai departe de la cursuri, declarându-se 
manifestaţie a studențimei în fața opiniei publice, iar nu un prilej de luptă ac ivă e i guvernului şi a tuturor dușmanilor” studențimii. 
certuri şi şicane," Este de părere că e necesar să se evite chestiunile eu Pentru o sia ună co aborare pe viitor, ar urma organizarea "congreselor 
cărora eventual nu s-ar putea cădea de acord. "Cu toţii suntem de acord. de sila ia perioade de timp mult mai mici.” 
aprecia acesta- în acțiunile de protestare contra noului regulament, Ne si ta studenții au dat un Comunicat, prin care își 
vom feri să ne angajăm în privința cursurilor de la toamnă. Cel mult vom anunțau hotărârile: l. Menţinerea pretențiunii "Numerus Clausus" şi 
fixa atitudinea comitetelor, care urmează să fie ratificate de plen în accelerarea luptei pentru obținerea lui; 2. Nu va intra nici un student la 
toamnă, („.) Vom demonstra mişcarea noastră din punct de vedere id is tegiilătuttii universitar, care suprimă complet toate 
doctrinar. Nu renunțăm nici la principiul "numerus clausus”, pentru care cane cae ese 3. Reorganizarea Centrelor studențești pe baze 
vom pleda mai departe, până la înfăptuirea lui legală." Preşedintele a Antet ai ideea ca studenții minoritari să aibă şi ei centre 
Centrului "Petru Maior” anunță intenția de a propune organizarea într-o is “zii ea controla activitatea, care însă nu trebuie să fie împotriva 
formulă unitară a studențimii, (de altfel nu este primul-n.n.) iar în privința Ei au îi +să arate că. "P of doit e 
modului de desfăşurare a congresului propune două genuri de şedinţe: 2) studentimii last ve ii b ei pi alor era e: parea: 
pur studenţeşti -la care vor fi invitaţi şi profesorii; b) şedinţe publice, la suntem în ragul pietei i iti asi a să ibrei pa sera 
care să participe oricine dorește din afara universității." Urmează ca aceeaşi e a aste e 7 sta = 2 senniasia nec: mem 
pentru stabilirea programului definitiv, reprezentanţii centrelor studențești învătământului id As riveşte mate de alt ordin ale 
să se întâlnească cu o săptămână înainte de data congresului, la Cluj.“ studenților guvernul n-a rezolvat taia ci i-a încurcat şi mai mult, 
În 19 august, are loc la Comitetul Centrului studențesc "Pet ducând o politică de duplicitate".*? 


Maior”, o ședință pentru stabilirea celor 10 delegați clujeni, care si Tot cu această ocazie s-a hotărât proclamarea zilei de 10 
Decembrie, ca sărbătoare naţională a studențimii române, și s-a constituit 


aa ip congresul de la Iaşi. Cu această ocazie Moţa îşi exprima 
Părerea că "dacă congresul din Iași va reuşi să reorganizeze studențimet, un comitet care să stabilească directivele de acţiune ale mişcării. Din acest 
comitet făceau parte: C.Z.Codreanu, Ilie Gâmeaţă, 1.1.Moţa, Tudose 


A Un Succes foarte mare.“ Delegații studențimii clujene urmau s 
El punctul de Vedere potrivit căruia; "dacă se poate face și mişcare Popescu, şi Simionescu. Codreanu avea să serie după un deceniu de la 
în se va schimba tactica, dacă nu, (...) mişcarea trebuia continuată d acest eveniment, referindu-se la tânărul orăştian: "Mă bucuram de toate 
ie tactică, Acest lucru era cam greu de impus, dată find hotărârile acelui Congres, care era spiritul vederilor noastre, dar mai ales 
dea Igemța noului regulament universitar. Moţa promite colegilor Să pentru că în grupul nostru câştigasem up om: pe Ionel Moţa, pe a mer 
caile Mpa pentru reorganizarea centrelor studențești pt b* Centrului studențesc din Cluj”. Este ales i: această eee ai papi 
1920) (idee susținută încă de la Congresul general studențesc acțiune din cinci membri, care urma să elaboreze acţiune 
e pm ag i RI 
Loecit, pv.din 10; “ Toia 
4 ta Pau iulie | s Widem . 4 
îi Lacait, pv. din 10 le, 222 ș, Pe larg la C.Z. Codreanu, Penrru legi-nari, p.161-163 
ay LOCCit, pv. din 19 aug, + BCU-FSPM, px. din 1 sept.1923 
ap Locit. pvdin 19 aug. 1923 s Pâtria, 1923, nr.185 din 26 aug. 
Aa C.Z.Codreanu, Pentru legionari, p.163 ai € 


182 


: „557 : 
cări studențești. ” In componența acestui comitet intr 


întregii miș nţe A fi 
de reprezentantul clujenilor 1.1.Moţa (C lu), Teodosie Popescu (Ce Al 
lie Gârneaţă (lași), Simionescu (Bucureşti) şi Corneliu Codreanu opriti 

» “Ale nu 


mai era la acea dată student. 
Decizia lor de a continua lupta a fost, se pare, pecetluită ps; 
jurământ sfânt, căci iată ce relata preotul Moţa în ziarul său: "Într-o a 
am trezit cu el venind din Moldova (după congresul de la lași) şi ps șa 
geamantanul său mic de mână, plin de fiare ruginite. Ne-a dus și pi ia 
arătat cu evlavie: <<Uite mamă, ăstai obuz din tranșeiele de la Mu 
asta e o cască pe care a purtat-o oarecare erou și ceva şrapnelă dușmană i 
a erăpat-o în două cu capul lui cu tot; asta e grenată de mână descăreată : 
iar asta, uite, mamă, e iartă crescută acolo în tranșee, hrănită cu sfna 
de erai! Mi-am luat-o ca un "talisman" şi o port la mine ca să și 
păzească de răul... Şi-i străluceau ochii vorbind de acele relicve culese din 
locuri sfinţite de eroii neamului>>. 
„Pe aceste lucruri se vede că îşi făcuseră şi jurământul lor, pe 
relicve de la Mărășești şi pe iarbă crescută din sânge de eroi... 
Şi le-a închis iară, ca lucruri sfinte, în geamantan." 

; In toamnă, înainte de începerea cursurilor, comitetul își afinna 
hotărârea de a conduce studenții, "atât cât aceştia vor asculta şi execula 
dispoziţiile (..) în vederea reușitei mandatului primit," 
ala NUM universitare de la Cluj fac misiunea comitetului mult 
în cilă, hotărând să deschidă cursurile la date diferite pentru fiecare 
PM Mea tor sperau că vor fi urmaţi de marea 
Aa „ Ceea ce îi face să-şi stabilească un program de 

' i să atragă și să ofere ocupaţii greviştilor. 
aa sui Ada activitatea, pentru a putea ține legătura « 
idealurile lor, tt, în face! cunoscute opiniei, publice pei 
propaganda. Moţa ea nevoie de un ziar local care să le centi 
dizectorul iul di pa Clujul, cerând libertatea de a nepotii! 
cotitetulu, care îl un i este susținută de mai mulți menbri 

) ein A Imicesc să poarte tratative în acest scop. i 
Generale a Prof i rie 1923 se deschide la laşi Congresul apă 

orilor Universitari. Cu această ocazie Moţa eri! 


articol: Scyi n aiiagi 
Soare către părinţi... în care le cere participanţilor şă li st 
ss 
satin) 
ibertatea, 192 | | 
i FSSip.Mi 3, nr.42 din 18 cet; Cuvântul Studenţesc, XII, 1937, nr.1-4 din inte, 


; Bv, 
e. p.v.din 1 sept 1923; vezi şi declaraţia lui 1.1.Moţa în făță organe 


„spătrueie din 9 octombri 
- Director tor era st e ct. Totalitarismul de dreapta... p.379 Et 
pi Popa, fost președinte al Societăţii “Petru Maior 


184 


alăture lor în solicitarea principiului Numerus clausus. "Cuvântul vostru 
poate aduce, deci, isbânda acum, fără intârziere! Nu spunem că fără el nu 
vom isbândi. Nu! Dar, pe această cale stingheră, calvarul ce ne așteaptă 
va fi mult mai mare şi mai lung, până sus, la aceeași culme, pe care o vom 
atinge oricum, dar pe care cuvântul vostru o poate apropia fără noi și într- 
adevăr scumpe jertfe, scumpe pentru țară, nu pentru noi. (...) Cuvântul 
vostru ne e scump, deoarece el ne va aduce strigătul de isbândă sau 
sunetul de alarmă pentru atacul suprem. Noi vom rămâne aceiași! Scumpi 
părinți: acum ori niciodată!" Firesc, Congresul nu a luat o hotărâre care 
să-i bucure pe studenți, dar s-a discutat în contradictoriu, înregistrându-se 
momente de dură confruntare. 

Autorităţile refuzau să satisfacă în întregime revendicările 
răzvrătiților, declanşând concomitent o prigoană împotriva liderilor. In 
aceste condiţii, lonel Moţa îi face o vizită lui Codreanu, pe Rarău şi 
încearcă să-l convingă de necesitatea schimbării tacticii: "Studenţii nu mai 
pot rezista în toamnă şi, decât o capitulare rușinoasă, a noastră a tuturora, 
după un an de lupte, mai bine să-i îndemnăm să intre la cursuri, iar noi, 
cari i-am condus, să terminăm frumos mişcarea sacrificându-ne, dar 
făcând să cadă alături de noi, toţi acei pe cari îi găsim mai vinovaţi de 
trădarea intereselor româneşti. Să ne procurăm revolvere şi să tragem în 
ei, dând un exemplu groaznic, care să rămână de-a lungul istoriei noastre 
româneşti. Ce se va alege după aceasta, de noi, vom muri sau vom rămâne 
toată viaţa în închisoare, nu mai interesează".“ Se pare că nici Codreanu 
şi nici ceilalți conducători ai studențimii nu au fost greu de convins, 
Mişcarea, cuprinsă de oboseală, era pe cale să se stingă. N-o mai poale 
relansa decăt un act care să ateste gravitatea motivelor pentru care se 


declanşase 
i . . . . 
[deea sacrificiului poate fi surprinsă încă din Scrisoarea rr - 


părinţi... Moţa scrisese atunci: "Știm că o luptă 

înfrângere. Infrângerea e ruşinoasă într-un singur caz: pt» E: c-am 
cel înfrânt şi mai ales când acesta nu Şi-a făcut pe m pe ape 
aflaţi iubiți părinți, că noi socotim că, azi nu AN DI ae 
Azi, acum, nu ne putem da învinși; căci ne-am . - pice e 
curate. (...) Zac în noi, greu înăbușite, energiile a Peene 
clipa supremă, în sufletele făcute pentru je it: argila dei 
isbucnit, vor isbucni însă cu siguranţă, dacă mor ari nur 
curând, (...) Cu jertfa noastră personală, vom 


*% Cuvântul Seudengese, 1, 1923, an34 din 25 5 
* C.ZCodreanu, Pentru legienari, P.1% es 


lit al ultimului atac, al îngordării năstrușnice a ultimelor Noastre 
ANA lor sfinte, a celor nebănuite... . 
energii, 4 iba up după vizita de pe Rarău avusese loc o întâlnire | 
Iași, în locuința închiriată de Moţa, unde in n aprana grupul hotărât 

sacrificiu: Gâmeaţă, Codreanu, Leoni a Bandac (ieşeni), Mo, 

era Vemichescu, Breazu (din Cluj), Tudose Popescu (Cernăuţi) 
1at ni s-a discutat şi lista celor vizați: frații Blank, directorii de ziare 
Rosenthal (Dimineața), Filderman (Adevărul), H onigman/ Fagure (Lupta), 
politicienii Gh,Mârzescu, 1. Th.Florescu etc.” Astfel că, în ziua de 10 
octombrie 1923, opinia publică afla cu stupoare că, un grup "fasciste. 
antisemit” a pus la cale un complot împotriva guvernului. Cele nuj 
alarmante știri le-a transmis Adevărul, Lupta şi Dimineaţa. Se vorbea de 
11 atentatori și despre un depozit de arme, revolvere și stilete. Primii pe 
liste erau consemnați, când ministrul Constantinescu, când Duca, primul 
ministru sau gen. Văitoianu, ş.a. 

Printre arestați, în București, se aflau Corneliu Codreanu, 
1.1.Moţa, Vernichesu, N.Dragoş, T.Popescu, R.Mironovici, C.Georgescu, 
Tr. Breazu (acesta arestat la Cluj). [lie Gârneaţă se va preda singur mal 
târziu, în spirit de solidaritate. 

După domolirea spiritelor şi creşterea cantității de informație, 
Patria (organ de presă al PNR), nota; "Acestea fiind faptele, ni se pare că 
logic și cinstit este ca să reducem faptul la persoana celor implicaţi cu 
numele și să așteptăm rezultatul justiţiei”. Acesta era un răspuns la modul 
în care era aruncată vina morală asupra diverselor persoane: "În orice caz 
a atribui complotul de la Bucureşti, când dlui A.C.Cuza, când Centrului 
studențesc, când cutărei Ligi, când acelui vag fascism, este dovada că nlci 
Presa alarmată de la Bucureşti nu este clarificată asupra originii ȘI 
răspunderii celor ce erau să se întâmple,..".* Redactorii ziarului clujean 
au mai Surprins şi alte două aspecte, aflate în legătură cu aceasi 
ue în Sina nechibzuită a unei părți din presă, şi slăbirea pr 
piere, a i 1, presa care a vorbit de ecrazită, în loc de ura 4 

a venit decât A în perspectivă, demascându-și o slăbiciune E, ij 
lizeieea ovoriuii e 28 je 2noâra, guvernului, care Înss, 
ți în lăuntru”, În opinia aceluiași ziar, toate mi 


ÎN 
Cuvântul ș 
8 GrTp tudențesc, 


1923, nr-34 din 25 se 
ar sali pl, „59 ve 
%p , Căpitanul Şi arhanghelul din cer, Bucureşti, 1996. vol: foi 


a lui, 0ța din 9 ; 
A itavi ța.... P: 
+Nr.222 din 13 o la 1923, cf. Totalitarismul de dreap 


186 


radicale existente converg spre aceeaşi matcă a nemulțumirii populare de 
felul cum este guvernată țara.“ 

În timp ce în presă, ori la tribuna Parlamentului s-au spus multe, 
pro şi contra acestor tineri, interesantă ne apare însă atitudinea colegilor 
lui Moţa, din Cluj, care la câteva zile după arestarea acestuia s-au întâlnit 
într-o şedinţă, solidarizându-se cu liderul lor, Ei au ales un vicepreşedinte, 
(instituind astfel o funcţie nouă în comitet) care să-i țină locul, păstrându-l 
pe mai departe în fruntea Centrului studențesc "Petru Maior”. Tot atunci 
s-a constituit un comitet din 15 persoane, care să conducă lupta și s-a 
hotărât trimiterea unui memoriu Regelui Ferdinand. prin care să ceară 
eliberarea celor arestați și un memoriu către guvern, anunțând că 
studențimea este dispusă să-și ducă lupta până la capăt.* 

La rândul său, Mota le trimite celor de la "Petru Maior" o 
scrisoare, la finele lunii ianuarie 1924, în care încurajează continuarea 
luptei, evidențiind măreţia idealului pentru care studențimea s-a pornit la 
luptă. Pentru ei, întemnițarea lor la Văcăreşti nu făcea altceva decât să 
scoată în evidență două aspecte: pe de-o parte "stăpânirea jidanilor și a 
jidăniţilor” care duc regatul pe "calea pieirii naționale”, iar pe de altă parte 
se dovedește tenacitatea şi perseverența în luptă a studențimii.5* 

Gestul clujenilor, precum şi cele care au urmat în zilele 
procesului, l-au determinat pe Octavian Goga, să scrie: "Ce e mai 
interesant, însă, băieții de la Văcăreşti erau într-o strânsă legătură de 
credință cu zeci de mii de colegi de-ai lor, care la toate Universitățile, 
înfăţişează întreaga nostră pătură intelectuală de mâine, cu puternice 
ramificații sufleteşti pe suprafața țării. Aceste zeci de mii şi-au manifestat 
z8omotos solidaritatea lor cu inculpații pe care-i socoteau expresia unei 
simțiri unanime. Adăugați la avalanşa considerabilă, faptul că o întreagă 
pleiadă de fruntaşi ai legilor s-a grăbit să ia apărarea celor de pe banca 
acuzaților. Procesul s-a judecat într-o radiațiune de caldă simpatie $ ed 
prezenți, pledoariile au mișcat asistența până la lacrimi, iar ați 
unanimitate au adus verdictul de achitare. Când s-a dat er) e să 
capăt al țării la altul o vie mulțumire a înseninat frunțile şi în multe părți 
S-au produs manifestații de aprobare. în faţa unui fenomen izolat de 


Adevărul e deci că nu ne găsim | 
înfierbântare a câtorva singurateci, ci în plin curent de mulțime care 


n N NIN NI II a 
Le TRI 
gi ; 

idem, nr,223 din 14 oct. A ș 
“ Scrisoare lui 1.1. Moţa către Comitetul CS"P.M.", 


deea Naţională, 1, 1924, nr.14 din 15 mure (984 


Văcăreşti, 24 ian.1924, reprodusă în 


publică." Interesantă este şi atitudinea decanul; 
sade pt Ă 

care face demersuri către Rectorat în 'godae 
A 


cietății studenților în drept (...) să se intervină Ja cei 
08 


angajează conştiinţa 
Facultăţii de Drept, 


satisfacerii dorinței Societăt Eat să de i 
în drept pentru accelerarea instrucției celo ți la Văcăreşti, 


La cumpăna dintre ani (1923/1924), colegii celor întemnițați (in 
să le aducă aminte acestora că nu sunt singuri. Astfel că, Centru] 
studențesc din Bucureşti înaintează un mârnoriu către Ministerul Justiţiei 
(Gh.Mârzescu) în care solicită eliberarea văcăreştenilor”. De Crăciun, 
grupuri de studenți merg la Văcăreşti pentru a-i colinda, manifestând 
astfel la poarta inchisorii, în timp ce, la Cluj se pornise o Campanie de 
colectare a ajutoarelor pentru sărbătorile de iarnă a celor închiși. Preotul 
Mota deschide şi el la ziar o listă de subscripții, al cărei rezultat Va 
însemna aproximativ 26.000 lei. 

Acuzaţi de complot împotriva guvernului, atât în presă, cât şi de 
la tribuna Parlamentului, tinerii încercau să lămurească adevărul 
Acţiunea lor nu era îndreptată împotriva guvernului şi a ordinii de stat, ci 
împotriva duşmanilor cauzei studenţeşti. Ionel Moţa îi scria în acest sens 
tatălui său: "Doresc să ştii tată, că, comunicatul guvernului după care s-ar 
fi descoperit la noi un complot împotriva vieţii mai multor miniştrii, nu e 
deloc adevărat! [s.a.] Noi n-am mărturisit niciodată aşa ceva! Căci nu 
contra guvernului era îndreptată pornirea noastră. Și mă mir că guvernul 
care cunoaşte mărturisirile noastre, nu desminte acel comunicat! ÎL vom 
desminți noi când vom avea putinţă. 

Pomirea noastră era îndreptată împotriva duşmanilor cauzei 
noastre studențești, cari sunt în același timp şi duşmanii țării şi 4! 
neamului nostru!" , 

: În aşteptarea procesului, cu gândul la imaginea pe care o Vor face 
CEI şase împrocesuați, Moța scria părinţilor săi, cerându-le să-i trimită un 
Costum național: "Şi acum o rugăminte mare de tot mai am către man 
Să-mi facă Şi mie un costum național, port țărănesc, aşa cum e pe la „ră 
ln i, dia la ud Si E AIR 
hotărârile ua al sunt de altfel uniforma oficială studențescă, 

ongresul de la Iaşi. 


i > căi mi 
Dar nu numai pentru proces, ci și pentru mai târziu, sufletul n 


îndeamnă să iau pildă de la fraţii mei moldoveni şi bucovineni, 
4 0.Gosa, Mustul care fierbe, B i 
hivele Naţionale - Dire rară FAR a A 


1923-1924 Direcţia Judeţeană Cluj, Fond Universitate, 


i I Studențesc, XII, 1937, nr.1-4; Libertatea, 1923, nr. din 30 oct. 
Ș 188 


adevărată iubire de tărănime, poartă ițari, suman şi căciulă de miel (...) 
Doresc să-l am și eu costumul meu, cu ițari subțiri de lână alb-gălbuie, 
cămaşă cu cusături ca pe la noi, şerpar-brâu de piele cu ținte și cu cuțitaș 
(dacă nu e cu supărare ŞI cu spăriere) şi-o căciulă de miel neagră, simplă. 
Ar mai trebui şi un pieptar şi un suman, - toate ca pe la noi, căci fiecare 
vrem să închipuim ținutul din care suntem. După umblarea în atâtea haine 
negre, de oraș, în sufletul nostru e dor de opincă, de obială românească! 
Da, da! Să ne întoarcem la opincă, căci prea ne-am înstrăinat de cele 
sfinte și frumoase ale neamului..." 

Programat să se judece începând cu 29 martie, procesul era 
aşteptat cu nerăbdare de opinia publică. În jurul acestuia s-a făcut o 
imensă agitație de către ziarele și formațiunile politice naționaliste. 
Studenții clujeni, implicați în mişcările înregistrate în acea perioadă, 
formulează un Memoriu, în zilele premergătoare procesului (26 martie). 
in patru puncte: "1.Studenţii de la Văcărești sunt reprezentanții și 
camarazii noştri; 2.Ei au luptat pentru problema vieții, a tuturor românilor 
deci şi a noastră; 3.Ei se află pe calea apostolatului -pe care l-a impus 
conştiinţa lor curată- pentru salvarea neamului românesc; ca atare 
4 Studenţimea clujeană se solidarizează cu totul cu ei!" 

Complotul din 1923 a fost, şi este încă, pentru mulți, un 
eveniment straniu, greu explicabil, amestec de aventură adolescentină - a 
unor adolescenți întârziați, e drept - patimă politică lipsită de cel mai 
elementar discernământ. "O joacă dementă” sau "disperare izvorâtă din 
puritatea inimei şi Cugetului: unor tineri, s-a mai spus că ar fi fost 
complotul din 1923, 

În aşteptarea procesului, opinia publică interesată de acesta, este 


zguduită de vestea că unul dintre inculpați, 1.1.Moța, a atentat la Her 
colegului lor Vernichescu, bănuit de aceştia că ar fi trădat he mata 
fiind în opinia grupului întemnițat - idee susținută cu aogre, Pas: 
scrierile legionare - agent plătit de Siguranţă. tut be 
procesului, gestul a fost unul de curaj sau de pepe 2 2 
avea o influenţă negativă asupra desfăşurării judecății. Curajul autor ei: 
mers însă mai departe susținând că "a săvârșit pa ar ee vii 
Vemichescu făcea îndoită operație de laş trădător şi de mem 

Viața studențească”. 


„Aia copite oa ada 
și Libertatea, 1923, nr. din 30 oct. ii 
ENI Patria, 1924, nr.85 din isp x îi 
după Gr.Tr.Pop, ep.eit,, vol, p. 

Cuvântul Studenţesc, 1937, nr. 1-4 p.S ina 


Li) 


bia începea, se prefigura u 
după procesul ce abia începea n altu, 
Ap pei d să rețină atenția opiniei publice pentru încă 
104 Lie de timp. Achitarea "grupului de la Văcăreşti” a însemnat 
perioadă ce a dat un imbold nou mişcării studenţeşti. Entuziasmul Ce a 
e, 


ti la studențimea naționalistă a început însă să fie exploatat de 
upri înce 

i arie extremiste mai vechi sau mai noi. fo 

mMiŞ Bucuria achitării nu a fost însă deplină, căci Moţa rămânea pe 


i încă 6 luni) închis la Văcărești, pentru noul act de 
ab ta ărăgi de colegul său de la Cluj, Leonida Vlad, ce] 
pia Mo ie cei care speculau achitarea pronunțată în primul 
proces, pentru a le crea celor doi o atmosferă ŞI o opinie favorabilă în 
rândurile populaţiei. Actul lui Moţa era considerat unul al pedepsiri 
trădării, fapt mărturisit judecătorului de instrucție, instanței Şi publicului 
Pe acest motiv şi-a brodat apărarea - foarte numeroasă - întreaga 
pledoarie. | | sati calea 
Ideea pedepsirii trădătorului încolțise mai târziu în mintea lui 

Ionel, după cum declara şi Codreanu: "Pe Moţa îl vedeam îngândurat. E] 
mereu ne spunea că de vom ieşi de aici nu vom putea face nici un pas 
înainte fără pedepsirea trădătorului. Trădărea ne-a măcinat puterile 
neamului. Noi, românii, nu ne-am aşezat niciodată cu arma în mână în 
faţa ei, de aceea a prins rădăcini, de aceea trădătorii s-au înmulțit pe toate 
cărările (...) Dacă nu rezolvăm problema trădării, opera noastră va fi 
compromisă”." În cartea sa, Căpitanul descrisese o scenă în care 
încercase să-l facă pe trădător să se deconspire, şi care se asemăna cu cea 
în care lisus arătase apostolilor pe vânzătorul său.” Moţa îşi asumast 
pedepsirea trădătorului şi datorită faptului că se simţea vinovat faţă de 
ceilalți, căci el îl adusese în grup pe Vernichescu. ” 
Deşi îşi recunoșteau vina, cazul celor doi a fost mereu amână, 
judecându-se în final în septembrie 1924. În timpul instrumentării cazulu, 
: Moţa i-a declarat judecătorului de instrucție, în relatarea evenimenielor 

Recunosc faptele ce mi se impută, Am premeditat să Omor ii 

 Vemichescu și aș fi dorit să moară. (...) Am reflectat mai multă ei 

Cugă aceea dacă planul meu, din punctul meu de vedere, era moră 

necesar și mi-a întărit hotărârea şi mai mult atunci m-am gândit ARSA 
Putea să ajung mai degrabă la omorârea lui Vernichescu.""* Intuiţiă 


"4 
i n lapa ă Pentru legionari, p.191 


: + declară 
ua On P. dos.111.041, vol.I, £80, după Gr.TR.Pop,p:eit., vol.I, p:70; 4 

3. Mtegral în volumul Totalitarismul de dreapta.... p.391-392 
190 


“anumite coincidențe” îl făcuseră să-l] bănuiască pe Vernichescu de 
trădare. Faptul că el fusese scos de sub acuzare, deși era la fel de vinovat 
ca toți ceilalți și fusese eliberat împreună cu alți trei arestați în aceeași 
cauză, le întărise bănuiala. Nu trebuie omisă nici afirmaţia potrivit căreia 
N.Dragoș (fiu de ofițer) ar fi văzut o notă informativă semnată de acesta 
la Siguranță, "Am rugat pe studentul Dragoș - mărturisea Moţa la 
instrucție - aceasta numai după ce dosarul instrucţiunii complotului 
devenise public, să-mi aducă o copie după declarația dată de Vemichescu 
la instrucție; mi-a fost adusă această copie şi atunci m-am convins că într- 
adevăr Vernichescu trădase planurile noastre Și din acel moment m-am 
hotărât să-l omor. Am reflectat mai multă vreme după aceea dacă planul 
meu, din punctul meu de vedere, era moral ȘI necesar și mi-am întărit 
hotărârea și mai mult..." Atunci când ajunge la momentul procurării armei 
încearcă să-l acopere pe colegul său.” L.Vlad fusese cel care i-a adus 
arma colegului său, şi care după ce a avut loc atentatul asupra lui 
Vemichescu, în scurt timp s-a predat, E surprinzător cum Moţa sfidează 
atunci când recunoaşte actul de premeditare și, prin declaraţia sa, taie 
posibilitatea apărării de a crea circumstanțe atenuante, Era, prin urmare, 
hotărât să se sacrifice pentru cauza lor. În cele din urmă, procesul din 26 
septembrie a avut acelaşi deznodământ: achitarea inculpaţilor. 

În timpul procesului Moţa şi-a susținut cu tărie ideea, şi anume că 
trădarea trebuia pedepsită. Apărarea şi-a construit pledoaria pe acest 
mobil. O.Goga scria cu ocazia procesului: "Gestul n-a venit dintr-o 
revoltă spontană a unei clipe, ci s-a urzit cu încetul, zi de zi, noapte cu 
noapte, după dovezile palpabile ale prieteniei batjocorite. Studentul Moţa 
a trecut printr-un lung calvar moral. Între zidurile de la Văcărești, acest 
băiat dusese cu el un crez fanatic, care poate fi împărtășit sau nu, dar care 
era dincolo de raza oricărui interes individual. Rob al ideii, el își pierduse 
libertatea, fără să murmure, până în ceasul când l-a izbit în obraz 
trădarea. (... i * 

4 te e cert, studentul de la Văcăreşti deschide o portiță spre” 
psihologia Ardealului nostru, în care, ca într-un cazan bătrân și ruginit, 
clocotesc patimi adânci. Treceţi prin satele noastre, cântăriți puțin ce e 

+ : i istere de demult! 
după privirea îngândurată a țăranilor cari adăpostesc mistere 


. credința ei, cu accente 
(.) Veţi înţelelge degrabă, că o lume aspră, tare în a: 


de energie nebânuită şi cu note de austeritate patriarhală, e pe cale să-și 
Strige evanghelia ei.""* 


P na 
„ Ibidem 
O.Goga, Mustul care fiere, p.69-70 p 


Rm D.B.Vasiliu,” recunoștea deschis ca 
ţa şi sinceritatea cu care, peste perspectiva 
cariere în întunerecul ocnei, Moţa își apără 
ât mai semnificativ este acest gest, - scria 
perament impulsiv şi nici a unei 


La rândul Său 
proslăveşte "curajul, credin 
infiorătoare a prăbuşire! ei 
(ara şi neamul. (+) Şi ou al iai 
avocatul clujean = cu cât nu e al unui temp npulsiv şi nici a 
minţi dezechilibrate. Tradiţia nedesminţită a unei familii cinstite şi 
fanatice în iubirea de neam Și lege, tovărăşia senină şi netulburată cu toți 
camarazii săi, studiile sale eminente în toate şeolile urmate în țară și 
străinătate, stau să mărturisească, fără putință de desminţire, un. suflet 
blând şi o minte chibzuită, care nu poate radia violența. Astfel, gestul său 
nu este decât un reflex. Un reflex al provocărilor pe care le tac acei cari, 
continuu şi progresiv, prin TREBE CIA lor, în numele ordinei formale, 
sapă mormânt acestui neam” Aceste două păren aveau să contribuie - 
alături de multe altele, semnate de condeie mai mult sau mai puţin 
consacrate - la conturarea profilului de eroi a "văcăreştenilor”, 

"Acţiunea Românească" a declanşat o amplă campanie, atât prin 
ziarul propriu - Ideea Naţională - cât şi prin foi volante, arătând că țara 
este primejduită de jidani şi români jidoviţi, declarând că "se solidarizează 
cu fapta studenților Moța şi Vlad, care recunoscând acest pericol au luptat 
pentru mântuirea țării”! Dar, poate cea mai eficientă propagandă o făc 
studenții creştini, care-l martirizează pe colegul lor. Ei tipăresc şi pun în 
vânzare - urmărind beneficiul pentru mișcare - mii de cărți poştale cu 
chipul lui Moţa şi al lui L.Vlad, "doi dintre cei care luptă pentr 
propăşirea neamului. Pe avers, e tipărit un text ce doreşte să sensibilizeze 
şi să mobilizeze opinia publică în favoarea celor doi, dar şi împotriva 
evreilor. Mai putea fi întâlnit în acelaşi timp şi un afiş, cu fotografia lui 
Mofa, îmbrăcat în costum național, însoțit de un text care-l prezenta că pe 
o victimă a autorităţilor vândute duşmanilor neamului.” Studențimta 
naționalistă îşi asumă totodată fapta fruntaşului ei, solidarizându-se cu 
acesta: "Fapta lui Moţa e a noastră a tuturor; el n-a fost decât solul 
revoltei noastre şi hotărât executor al unei pedepse care prea întârziase 
E rotii, sperjură se scaldă, nu ne mişcă şi calificativul k 
zirobeşti țeasta nea nu € o ruşine pentru noi, căci nu e crin 

sine era ec ui ce-l strângi la sân şi te muşcă. Dacă Mob 

/ a căutat să suprime o creatură care n-are nimic bu 

Sfânt, noi care îl întel pas zi 2 “a fim alătui 
înțelegem și-l aprobăm nu ne dăm în lături să fim â 


EL] 

A UR 

w! cani în Cluj Şi director al ziarului deea Naţională 

“4 i oală 1924, nr. 16 din 7 apr 

be i rar re 1, 1924, nr.35 din 28 sept. 
tului la Gr.Tr.Pop, cp.cit., volll, p.72 


192 


ţa eu 


sa fim numiţi criminali. La moartea trădătorilor noi nu ne facem nici 
semnul crucii, iar celui pus în lanțuri la Văcăreşti îi strigăm din tot 
sufletul: Trăiască Moţa al nostru!" 

La proces Codreanu declară: "Moţa nu mi-a spus nimic; n-am 
ştiut de premeditare. Regret însă că nu am tras eu, pentru că ocheam mai 
bine." Din afirmaţia acestuia se poate desprinde concluzia că deși se 
căzuse de acord asupra trădătorului şi faptul că el trebuia să fie pedepsit, 
dar nu s-a discutat despre modul în care urma să fie pedepsit şi cine o va 
face, 

Printre apărătorii care au cerut să pledeze în favoarea sa se 
numărau şi Paul Iliescu, Tache Policrat, Radu D.Rosetti, lonescu 
Gregorian, Amos Frâncu, Valer Roman, Valer Pop, Em.D.B.Vasiliu. 
Avocatul clujean Valer Roman sublinia în pledoaria sa aspectul privind 
spiritul de sacrificiu și al credinţei celui împrocesuat: "Moţa nu vine să-și 
câştige judecata iertătoare. EI vine şi se încarcă prin ce mărturisește, nu 
a se uşureze -atât de adâncă este credința lui, în curăţenia faptei 
sale." 

Deşi asupra sa plana o pedeapsă de cel puțin 5 ani de închisoare, 
Moţa şi-a permis să afirme în faţa juraţilor: "Noi voim liberarea poporului 
nostru (...) cu orice preț! Când altfel nu s-a putea: chiar cu lovituri 
sângeroase, Căci nu orice faptă sângeroasă € şi diabolică. Nu din ură 
pentru un neam străin voim asta, ci din iubire pentru neamul nostru. Și 
când spre aşa ceva ne pregătim, nu putem începe muncii 
noastre, îngăduind trădarea lângă noi, între noi. 

Voim reînvierea virtuţilor străbune şi dacă stările bolnave de azi, 
care ne duc neamul la moarte, nu le vom putea înlătura altfel, ne vom 
folosi de orice mijloace. Aceasta ne e credința. Dumneavoastră judecați- 
ni-0 după inima dumneavoastră." Ă 

După două zile de dezbateri, Moţa este achitat i părăsite 
închisoareaecu două săptămâni înainte de împlinirea unui an, de la 
arestarea sa. i 

În faţa acestui verdict poziția opiniei publice, dar mai ales a 
presei a fost diferită. Nu puţine au fost ziarele care au nare pa 
descriind reacția de bucurie şi entuziasm ce A cuprins întreaga țară: pi 
partea cealaltă, eliberarea sa a fost ignorată sau condamnată 
vehemență.** 

IT La 
Vezi GrPop, ep.eit, Il p.73: Cuvânt studențesc, 
3! Libenatea, 1924, nr.40 din 2 oct 
ș, Libertatea, XXIII, 1924, nr:40 
Vezi Dimineaţa, Adevărul să 


1924, nr.13 din 29 mart. 


Atitudinea juraților a fost şi rezultatul campaniei deosebiţ d 
a extremiștilor, dar mai ales a modului în care avocaţii apăra, 
foarte numeroşi) au ştiut să apeleze la conștiința națională, |, 
ele lor patriotice, persuasiv, invocând argumente şi scopuri 5 
ată) în ansamblul ei şi nu vinovăția sau 


agresive 
(din nou 
simțămintele tice 
privesc națiunea (periclit 


nevinovăția unui grup sau individ. 
Nu ne vom strădui să dăm dreptate uneia sau alteia dintre părţi 


ne oprim doar asupra primirii pe care i-a făcut-o studențimea clujeană la 
întoarcerea lui Moţa în mijlocul "petru-maioriştilor”. Aceștia i-au 
organizat 0 manifestaţie, care deşi inițial avusese asentimentul 
autorităților, este permisă doar cu condiția unei participări reduse şi numai 
pe peronul gării. Totuşi, el este purtat prin oraș de foştii săi colegi, cu 
cântece patriotice. La şedinţa Centrului studențesc "Petru Maior”, Moţa 
demisionează din funcția de preşedinte al acestuia, motivând decizia cu 
stabilirea sa în viitor la laşi. [i este acceptată demisia, dar este ales 
preşedinte de onoare al Centrului.“ 

După ce îşi vizitează foştii colegi de la Cluj, părinţii la Orăștie, și 
după un scurt tumeu prin Moldova şi Bucovina la sfărșitul lunii 
octombrie, Ionel Moţa se stabileşte la Iaşi, unde, în ciuda faptului că 
fusese exclus din toate facultățile din țară, A.C. Cuza îl inscrie la 
Facultatea de Drept, al cărui Decan era. Această decizie avea să acutizeze 
conflictul existent de mai multă vreme, între Cuza şi Senatul Universității 
Ma e inta e a durat doar o lună, căci în urma împușcări 
ep ui poliției, Manciu, “ de către C.Z. Codreanu, au fost arestați lo! 
E printre care şi cei şase "văcăreşteni".** În semn de 
mira E mana R.Mironovici şi C.Georgescu declară grev 
toți, cu excepția lui CZ. co, a aie de pier sI asi 
memoriu adresat Regelui Fe rară ȘI peţimp, 1.1 Mag i ali 
apoi de studențimea ia AA (0 Ay 4923), anl. der da i 
RD anemii MU: Opinia publică cit fer 
DDD L pisc șia adunărilor publice oiAT, 

form notelor. inf ietățile studențești, prin elementele lor râd! Ă 
informative ale Siguranței Generale, mannilese 


LI 

L 
îi pă 1924, nr.42, din 15 oct regesc: 
w "AT-EOp, cpicit,, vol, i | 

pi i Vol.I, p.79-95; CZ. Codreanu, ep.cit., p.231-249, Veigă: Coe 
Rugi i , 
Au, erau în ace] gină, Eug, Biţescu, D.Brănișteanu, V.V.Nica. Do a 


de complici 
90 itate se rețin do, 
Cuv Studențesc, 1997 m a Mironovici, Gârneaţă, Popescu ȘI 


194 


adresate naţiunii şi guvernului de către studențimea română au fost 
tipărite la Orăştie în Tipografia preotului Moţa.! 

În urma consumării procesului intentat lui Corneliu Codreanu în 
"cazul Manciu", foștilor lideri ai studențimii răzvrătite le-a crescut și mai 
mult cota, bucurându-se de o tot mai mare popularitate. 

După ce mișcările studenţeşti reușiseră să acrediteze ideile 
renașterii naționale, ale necesității purificării morâvurilor,  eradicării 
corupției şi românizării şcolii şi societății, procesele intentate, în cele 3 
cazuri, fruntașilor mişcării, au creat opiniei publice imaginea unor eroi, 
oferindu-i soluția unei asanări morale a societăţii: tineretul singura 
speranță. În opoziție, încercarea autorităților de a impune un regim de 
mână forte, a fost percepută ca o acțiune împotriva intereselor naționale, 
iar unele acţiuni ale justiției, ca încercări de eliminare a adversarilor 
regimului (mult prea corupt). 

Eliberaţi din închisoarea de la Văcăreşti, foștii conducători ai 
studențimii îşi propun să demonstreze că nu sunt 0 adunătură "fără 
căpătâi”, pusă doar pe agitaţii, ci sunt în stare să facă ceva constructiv. 
Prin urmare ei strâng în jurul lor numeroși tineri - nu doar studenți - şi 
pornesc ridicarea la Iași a unui Cămin cultural creştin. Acest proiect avea 
şi un alt substrat, acela de a reţine pe mai departe atenția opiniei publice, 
în conştiinţa căreia "grupul de la Văcărești” trebuia să crească tot mai 
mult, şi în același timp trebuia să adune în jurul lor tot mai mulți tineri, 
care să-i accepte ca model şi de ce nu, ca lideri. 

î De acum putem afirma că acesta ese momen, A 
y : se: abandonat 
odreanu e acceptat ca lider al tinere naționalis se cari ia 


Mai mult, ei realizează posibilitățile de materializarea 
amânarea procesului şi după decizia achitării lui la a Severin, pare 


clar că o eventuală condamnare a inculpatului ar îi Get - 
tulburări, al căror deznodământ ar fi fost greu de anticipat per să 
ai tineretului şi implicit ai țării, nu mai erau guvernanţii pipe şi 
clasă politică, sistemul parlamentarismului, generator 
slăbiciunii statului. : criiisiti În 
Ionel Moţa este însărcinat cu corabie ar she. po i 
procesul verbal festiv, semnat printre alții şi de acest» e erației NOD? Sa 
iulie 1925, cu ajutorul lui Dumnezeu şi Pe iara: temeliile 
început la ceasurile 4 dimineaţa lucrările 
Căminului Cultural Creştin, făcând prin acetie 
uptei noastre sfinte, spre Zorii in Bucovina şi din 
întâlnit studenții de la Cluj, din Basarabia, din și 


*! Cf. Toralitarismul de dreapta.» P-1 1? dă 


Atta "Frăţiilor de Cruce" organizate în diferite oraşe sub Conducerea 
lui Moţa,”” j PE = e ISI 
În vara anului 1925, Moţa îi însoţeşte pe profesorii A.C Cuza k 
C.Şumuleanu, la Congresul mondial AULISenl, “cec s-a desfășurat. [4 
Budapesta. Aici, el reprezenta tinerimea română, fiind, după Cuvânt] 
Studențesc, redactorul statutului secțiunii pentru tineret al mișcării,” 
Moţa, şi cu el întreg grupul de la Văcăreşti se aflau sub influența 
“cuzismului”. Nu putem afirma cu exactitate în ce măsură Putem vorbi de 
o extindere a acestei influențe asupra intregii mișcări Studențești. Ea 
exista, considerăm noi, cel puțin la laşi, Cernăuti şi Cluj ( parțial). Fostul 
preşedinte al Centrului studențesc "Petru Maior” dobândise o venerație 
deosebită față de bătrânul profesor, considerându-l "părinte sufletesc" al 
tineretului, E drept că A.C.Cuza l-a reînmatriculat la Universitatea din 
laşi după ce fusese exmatriculat de la Cluj, îndatorîndu-] ŞI mai mult. 
Semnificativă considerăm că este în acest sens, scrisoarea trimisă către 
mentorul său, în timp ce se afla închis la Văcăreşti: "La lumina cuvântului 
scris de Domnia-Voastră, am ajuns să înțelegem semnificaţia 
<<istorică>> a mişcării noastre, pornită la început mai mult din instinct de 
conservare națională, decât din o conştiinţă născută dintr-o ştiinţifică 
înțelegere a problemei (...) Și vom merge astfel - scria Moţa în aşteptarea 
sentinței - urmându-vă, până la capăt, fără şovăire şi slăbiciuni, până la 
izbândă! Credem în ea neclintit, şi rugăm pe Dumnezeu să vă păstreze 
încă mulți ani, spre a ne conduce, a ne da tărie şi lumină şi de acum 
inainte şi spre a vă bucura de fericirea către care aţi îndreptat neamul 
nostru rătăcit o clipă, clipă care azi durează. "94 
a Ai de e de prosternare al acestei scrisori, cert este că 
studenţilor, mai e i Ormațiunea sa politică s-a folosit de mișcarea 
fel mă seamă după 1923, pentru a-şi creşte popularitatea, 
“A POzează în apărător al studenţimii, prin presă, în Parlament și 
na eat poi în instanță, Scrisori de ie pe 
atitudinea avută a a ȘI alte semnături ale fruntașilor uta un 
moment da profesorul sea porniţi la luptă, dar me sa 
politică, I€şean atrage fruntașii acestora în formațiunea 
Pusca A ni 1925, Moţa este arestat şi judecat în baza legi 
manifestații, Este pri 


i sc : i ăcă Ă 04 
dn lie d 3, 14 mau 1924, după Ideea Naţională, 1, 19241 


196 


am lua în considerare evenimentele și informațiile furnizate de presă, 
condamnarea sa este legată mai degrabă de incidentul petrecut la 
începutul lunii august la Iași. Atunci profesorul A.C.Cuza este agresat de 
un evreu. Studentul Urziceanu se simte obligat să-l] pedepsească pe 
morarul Griinspan, considerat autorul moral al acțiunii. E] trage 4 focuri 
de armă asupra acestuia, cu un pistol ce-l primise de la Moţa, Sunt arestați 
imediat mai mulți tineri, printre care şi I.L. Moţa, Sârbu și Eremia, singurii 
care vor fi condamnaţi la 2 luni de închisoare. Pedeapsa va fi redusă la 
jumătate în urma recursului.” 
Eliberat din închisoare, Moţa pleacă împreună cu Codreanu, la 
Grenoble, pentru a-și completa studiile, în timp ce prietenul său se 
înscrisese pentru doctorat. Dacă pe camaradul său neastâmpărul politicii îl 
aduce în țară foarte repede, în mai 1926, fiul preotului orăştian continuă 
studiile până la obţinerea licenţei. La 15 iunie 1927, el îşi susține teza în 
ştiinţe juridice: “La securiră juridigue dans la Societe de Natims" 5 
i Reîntors în ţară, acesta recrutează şi urmează şcoala de ofiţeri în 
rezervă (infanterie) din Bucureşti, pe care o încheie în postură de șef de 
promoţie.” 
Criza prin care trecea la începutul anului 1927 LANC, ruperea sa 
în două, despărțirea lui A.C.Cuza de o mare parte din piesele grele ale 
formaţiunii politice pe care o prezida, îl determină pe Codreanu să apuce 
o altă cale. La mijloc se pare că a stat şi poziția pe care viitorul "Căpitan" 
â pierdut-o în relația cu tineretul LANC.* Rămas cu foarte puţini în jurul 
Său, doar vechii tovarăşi de la Văcăreşti şi încă alți 10-12 a A 
Codreanu îşi va crea propria formațiune politică, la 24 iunie 1927: 
Legiunea Arhanghelui Mihail.” i ati du 


[34 i 


2. loan 1.Moţa şi mişcarea legionară. , 
Nu vom insista aici asupra a ceea ce a însemnat pentru ei N 


Pentru contemporanii lor Legiunea, şi nici asupra « 
analizelor făcute peste timp de istorici şi politicieni. Ne vom T, 


această dată doar asupra unor momente legate de 


ST Seen pa ia aia iii . E 


persoana 9: i loan ia 
i AARE e 


Șă reprezintă teza de doctorat la Universitatea 

ud Pământ Strămoșese, 1 1927, nr:2 din 15 aug p-IA 

„i C.Z.Codreanu, Pentru legienari.. p.290 | 
Ibidem, 295-297 ic 


1.Moţa. Merită punctată o afirmație a lui Codreanu cu Lia la ceea ce îşi 

uneau ei: "piatra unghiulară de la care pornește Legiunea este Omul; 
se ei politic. Reforma omului, nu reforma programelor politice, 
pier Arhanghelului M Ha AU SIoELip WUteare, mai mult O şcoală şi ș 
naste decât un partid politic” Ei au mai stabilit clar încă de la început: 
"Vom merge pe linia legilor țării, ocolind orice provocare, nerăspunzând 
la nici o provocare. Când însă nu vom mai putea suferi, sau când piedici 
de netrecut ni se vor pune în cale, drumul nostru va trebui să fie spre 
munte. 

Nu e bine să încercăm răscoale de mase, căci astăzi ar fi măcinate 
cu tunul și ar fi să împrăștiem numai nenorocire și jale. Trebuie, din 
contră, să lucrăm singuri, în număr restrâns şi numai pe a nostră întreagă 
răspundere. "9! 

Ioan |. Moța scria la rândul său, pe un ton dominat de misticism: 
"Credem neclintit şi vedem în zare, în lungul căii noastre, nebănuite 
biruinți şi minuni cereşti, Nu le anunțăm acum aici, pentru a fi crezuţi 
deodată (ştiu că poate va fi contrarul), ci pentru că mâne, când ele se vor 
împlini, când asupra noastră se vor răspândi neînchipuite daruri ale milei 
cereşti aducătoare de mântuire, atunci să avem o dovadă, că le-am 
prevăzut şi că le judecăm bine."1%2 

Pentru a-și lărgi mediul de influență, pentru a-şi putea face 
cunoscute normele de viață și formele de organizare, noua grupare îşi 
fondează şi o publicaţie proprie: Pământ Strămoşesc. Cum lipsa banilor 
€Ig.0 problemă ce i-ar fi împiedicat să-și editeze ziarul, părintele Moţa îi 
N răi la Orăştie. Astfel că, la 1 august 1927 va apare primul 

) iei + se dorea a fi un bilunar. i 
„micolul ce are ca titlu tocmai numele publicaţiei 
1! In A i i 
je Dă nituaţa din mişcarea naţională după ii 
lași nucnăr LI.Moța S justifice noul drum pe care ei au pornit. e 
"La icoană AIE Un articol ce s-a impus în literatura legionară: 
Văcăreșteni" - care făcuseră dreptul - se produsese 


țelegere: în t; de 
Bere: în timp ce camarazii săi vor practica avocatura, desch 


i titi 208 NNE 
au Ibidem, p.307 


1 
că et p.312-313 

După Cu 
i Vânt studenţesc, 1937, nr.1-4 


tS 
1og e IN c., L, 1927 i 
| A »Nr.] din | aug. 
rodus și în Vol. 1.1.Moţa, Chanii de lemn 


198 


cabinete particulare, Căpitanul urma să se ocupe singur de organizarea 
Legiunii. 

Pentru a puncta, ca idee, locul pe care îl avea Ionel Moţa în noua 
organizaţie, merită să amintim aici două amănunte: atunci când, la 8 
noiembrie '27, primii legionari depun jurământul, el este cel care îi ia 
jurământul lui Codreanu și îi înmânează săcușorul cu țărână, pentru ca 
mai apoi cei doi să îşi schimbe rolurile; pe de altă parte, tânărul orăştian s- 
a căsătorit (18 august '27) cu una dintre surorile prietenului şi şefului său, 
lridenda Codreanu. Spre deosebire de nunta camaradului său, aceasta s-a 
desfăşurat la Mănăstirea Neamţului, în prezenta a 30 de persoane, printre 
care multe fețe bisericești: P.S. Episcop Nicodim, Arhimandritul Daniel 
Ciobotaru - starețul Mănăstirii, Părintele Știrbei de la lași.“ Se pare, însă, 
că această căsătorie nu a fost agreată în totalitate de familia sa. În toastul 
făcut Moţa a spus: "Eu nu vă voi înşela în ceea ce aşteptaţi de la 
mine!... 107 
Tânărul avocat începe, între timp, să-și practice meseria. Astfel 
după o scurtă perioadă petrecută la Sibiu, el își deschide birou avocaţial în 
Orăştie, după care se va muta în Deva (1929-1930), revenind în orașul 
natal în 1931, de unde va pleca la București unde își deschide birou de la 
1 octombrie 1932.!% În calitate de avocat va pleda în mai multe me 
printre care şi împotriva evreilor. De pildă în 1930 este solicitat avocat 
doi preoți şi cinci studenți în cazul tulburărilor de la Borşa ep pr 
unde va pleda alături de Amos Frâncu, Ilie Gâmeaţă ş.a. ati Tei în 
în cazul unui tânăr român ucis de un evreu, obținând în caz își ve 
urmă o pedeapsă de 6 ani temniţă, redusă însă la sia în 
apăra camarazii în diferite procese, chiar şi pe piara pe = 
calitate de avocat şi ziarist totodată, va face prod de ventil ai 
Sindicatului ziariştilor români din Ardeal şi Banat, lo; aul 
coleg din studenţie, Justin Ilieşiu, în perioada în care iara 
erau conduse de cumnatul său, dr.Sebastian peotră Moţa semnează 

Reţinem aici faptul că la începutul în Drept iar în 
câteva articole cu precizarea "student-doctorand 


tuica a ial 
Ya „Z.Codreanu, Pentru legicmari.„p.346 
e Pământul Strămoşecs, 1927, nr:3 din 1 sept 
URĂ i 

Ibidem 3 i din țară. 
1 În acești ani Moţa va lipsi pentru perioade scurte 
9 Libertatean 1930, nr35 din 21 aug. 
e Ibidem, 1929, nr.28 do 4 ui 

Ibidem, 1936, nr.26 Fapt 
"1 i 1928, nr.1,1928 

Pământ Strămoşesc, ÎI 199 


aginile ziarului Legiunii este menționat la donatorii "Comitetului de 
p gani 600 lei, pentru 6 luni, cu specificația că i-a trimis din Franța, und ; 
100 e î di 2 Tot Fământul Strămoşesc anunța la jumătatea lunii 
aprilie 1928 că acesta a promovat cu isi iati (e acaale anului 1 de 
doctorat în Franţa, * Se poate observa in Simpla răsfoire a ziarului că 
timp de patru luni a lipsit semnătura sa, dovadă că acesta a fost într. 
adevăr plecat. Nu punem la îndoială înscrierea sa pentru Obținerea titlului 
de doctor în științe juridice, dar lipsa de informații scrise, or de Ja 
persoane cu mare credibilitate ne tace să ne oprim la această fază cu 
discuţiile asupra problemei. se, 
În răstimpul scurs de la înființarea Legiunii lucrează la teza sa de 
licență (sau doctorat?) pe care o pregăteşte pentru publicare. Astfel, în 
1932 va apare volumul “La securite juridique dans la Societe des 
Nations". lată ce scria în recenzia sa, Romulus A. Stănculescu, publicată 
în, Acțiunea Românească : "De la începutul și până la sfârşitul cărții, am 
avut plăcuta impresiune de a fi antrenați de puterea unor argumente pe cât 
de fine, pe atât de temeinice, care trădau, nu numai hotărârea îndărătnică 
Şi energia nestrămutată a naționalismului, dar şi subtilitatea gândirii, unită 
cu rigiditatea argumentării sale. Citatele din jurişti consacrați, abundă 
până la abuz, Printre ele însă, linia dreaptă, a unei logici inflexibile, 
răzbate învingătoare, Și această logică, te conduce obiectiv şi sigur, către 
concluzia, că în Societatea Naţiunilor nu există securitate juridică," Pentru 
Moţa, aceasta nu era altceva decât un Ssupra-stat cu tendințe dominatoare, 
care prin pretențiile sale și prin acţiunile intreprinse știrbeşte suveranitatea 
pa Re Neîmpăcat adversar al semitismului, având la îndemână 
n Peri ud aprut rezervat României în problema evreiască, spa 
merge până A 97 ae autoritar al protecției minorităților, E 
ian De i acuză influența evreilor asupra preşedintelui SUA, 
suprastatale, îndoin, cc importanța - unei asemenea — instituții 
interaţio ala „mă fe posibilităţile acesteia de a asigura ici 
determinat de ev olupia îi era că progresul justiţie; este în ultimă i 
era de părere că alea aaa Ca urmare, dată fiind Şi cati 
frățești, se n i izarea unei păci durabile şi a unei las 
moralizatoare, cu eta sue unei vaste opere de pi 
trebuie să înțeleagă, că sul religiei creștine. "Spiritul de la Gen “ 
» SĂ NU se va putea realiza acolo nimic temeinic, da 


nu se va veni mai întâi și se va îngenunchia umil în altarul Bisericii lui 
Christ şi dacă nu se va porni de acolo, cu chipul Lui în inimă "15 

Se pare că în această perioadă, 1.1. Mbţa, se bucura în rândurile 
studențimii naționaliste de o popularitate mult mai mare decât ceilalţi 
camarazi ai săi. Invitat fiind să participe la Congresul general studențesc 
de la Oradea Mare, ce s-a desfăşurat în decembrie 1927, el nu poate onora 
invitația şi prin urmare le scria delegaților o scrisoare în care le amintește 
despre datoria studenților de a continua lupta împotriva dușmanilor naţiei 
române. EI insista pentru respingerea categorică a formulei ce ar reduce 
pe studenți doar la activitatea didactică, ceea ce ar însemna izolarea 
acestei categorii sociale de viața societăţii.''” Ionel Moţa va lua parte ca 
avocat al apărării studenților arestaţi în urma evenimentelor prilejuite de 
organizarea şi desfăşurarea Congresului. EI va pleda alături de A.C.Cuza, 
Em.Vasiliu-Cluj, Tache Policrat, Radu Teodorescu, prof.Sim.Mândrescu, 
C.Z.Codreanu, T.Popescu ş.a.!"! Va participa, alături de ceilalți camarazi 
ai săi la diferite procese ca apărători, în care erau inculpați studenții 
antisemiţi sau în procesele românilor împotriva evreilor. i 

In 15 decembrie 1929, este invitat să inaugureze Cercul de studii 
al Centrului studențesc Bucureşti, unde conferențiază pe tema Liga 
haţiunilor, idealul, viciile şi primejdiile ei". La Congresul de la Craiova, 
din 17-19 aprilie 1935, este proclamat preşedinte de onoare al UNSCR, 
dovadă a popularității de care se bucura între studenți. 

a i perioadă putem afirma că Moța era paz 
cuvânt al noii formaţiuni, chiar doctrinarul ei - atât cât se poate vorbi de 
doctrină la acea vreme. Talentul său jurnalistic, diaree na + 
formaţia sa intelectuală, bogăția de teme şi motive religioase spite 
scrierile sale, înclinația sa spre misticism, făcea ca Sima E i 
succes la cititorii publicațiilor tot mai numeroase, editate de leg şi 
Totuşi, scrisul său va avea de concurat cu alte condeie, talentate 


indrumate de personalităţi ale lumii culturale, mai ales după = dit 
mişcării de Nichifor Crainic. suta 2 
. . “ded. . schimbăn cei 

Implicarea lui Crainic, dar şi alte papa a 
formaţiunii conduse de Codreanu, determină ee d gri Pur ue 
la Bucureşti. Acest lucru îl determină şi pe a ui, ca, 
domiciliul în Capitală. Aici va lucra la Casa Aste Lonea Spa a 
jurist, până după procesul din 1933 al Gărzii | | 


15 7, nr.1-4, p.12-13 
denţesc, XII, 1937, 
După Cuvântul Stu rea i pi 


U6 

Pământ Strămoşesc, |, | 
1? Cuvânul studențesc, IV, 1927, mr:5 din25 dec. 
UB n. 14 

Ibidem. XII, 1937. p. za 


La 12 aprilie 1930 ia ființă la Bucureşti, Garda de Fier. Actul ny 
însemna doar o transferare a centrului de comandă a Legiunii de la Iași în“ 
capitala țării, ci semnifică mai ales transformarea unor idei din planul 
moralei în cel al politicii. Acest pas îl putem considera o etapă superior 
în maturizarea politică a organizației și implicit a lideilor ei. Nu trebuie 
uitat însă faptul că această mutație aduce lupta Legiunii împotriva 
politicianismului tocmai în sfera politicului. In cele din urmă înființarea 
Gărzii este un fenomen politic şi prin urmare nu e altceva decât o adaptare 
a mişcării legionare la realitățile româneşti. 

Garda de Fier nu vine cu principii noi, dar dă veșmânt politie 
mișcării, valorifică politic marele capital pe care îl deține și care este în 
continuă creștere, Nu e un partid în sens tradițional, cum nu va fi mai 
târziu nici formațiunea "Totul pentru Țară”, dar aceasta devine 0 
organizație politică de uz electoral, ce are ca principal scop prozelitismul 

legionar în forme care să nu vină prea mult în contradicție cu 
obișnuința.'” În concluzie putem spune că Garda este alternativa politică 
a legiunii, la ceea ce ei au combătut până atunci: politicianismul. Din 
perspectiva autorităților putem afirma că validarea ei ca partid a însemnat 
o punere a Legiunii în "rând cu lumea”. 

Ș Dar, înlocuirea la interne a lui Vaida Voevod (considerat nașul 
Gărzii), cu 1.Mihalache, aduce după sine şi dizolvarea partidului condus 
de Codreanu (Il iunie 1931). La aceasta a contribuit şi atentatul 
studentului macedonean Beza asupra ministrului Constantin Angelescu 
(iulie 1930) sau tentativa de asasinat a lui Dumitrescu Zăpădă, momente 
pe care legionarii le trec cu bine prin instanță. 
dna paie parlamentare se apropiau, mișcarea legionară vine 
dA" lonatea N ai pneetie la comisia electorală sub pp 
tchisosi ai u, alegându-şi ca semn electoral gratiile 


Cu cele 34.000 de Voturi primite, legionarii rămân în afăr 


P a 
arlamentulu, dar Pentru puțin timp, căci rămas vacant un loc la Neamţ 


lorga- i sia 
„Ba Argetoianu dizolvă Pentru a doua oară Garda de Fier. Actul nu fă 


altceva decât să-i iri intră ȘI 
Ioan Z,Codreanu, martirizeze pe legionari şi ca rezultat, în Cameră intri 


19. a 
. Gri Pop, ep.cie, Vol.I, p.146 
202 


Popularitatea Legiunii crește, fapt care în relație cu ascensiunea 
mişcărilor de dreapta din Europa îi îngrijorează pe politicienii democrați. 
Prin urmare se impuneau măsuri hotărâte care să stopeze această 
ascensiune. Venit la putere, I.G.Duca se dovedeşte omul hotărât să 
acționeze în acest sens. El hotăreşte dizolvarea formațiunii politice 
conduse de C.Z.Codreanu. 

După dizolvarea Gărzii de Fier, în noaptea de 9/10 decembrie 
1933, Moţa este arestat, împreună cu alți legionari, fiind închiși la Jilava, 
în celebrul "Fort 13", devenit pentru ei, cu timpul, "academia eroică”. 
Aici, acesta va redacta, împreună cu alți fruntași ai mișcării, un Memoriu 
către regele Carol (21 dec.). La două zile de la înaintarea Memoriului se 
produce eliberarea tuturor, mai puţin a sa și a altor doi camarazi, Sterie 
Ciumetti şi Vasile Marin. Cei trei vor rămâne între zidurile închisorii până 
în 29 decembrie. 

În seara aceleaşi zile are loc asasinarea primului ministru 
I.G.Duca, pe peronul gării din Sinaia, în timp ce la Bucureşti era ucis 
Sterie Ciumetti. 

Procesul care a urmat, prin deznodământul său, a şocat, 
rămânând un etem prilej de uimire pentru cei ce s-au aplecat asupra 
frontului larg al apărării împrocesuaţilor - făptași şi sutori morali ai 
asasinatului - compus din avocați şi martori cu orientări politice diferite 
de ale legionarilor: Radu Budişteanu şi C.C. Brăescu (liberali georgiști), 
Em.Antonescu (gruparea Argetoianu), FI.Zaharia (gruparea Manoilescu), 
C.R Sturdza (Partidul Conservator), D.Vasiliu şi Gr. Trancu-laşi (Partidul 
Poporului), Gr.Iunian (Partidul Radical Țărănesc), N.Furtună (gruparea 
Goga, fost liberal), Hans Brikner (naţional-socialist), loan Leon (gruparea 
N.Lupu), Gr.Odobescu (gruparea Goga), i Victor cară pa r. 


V. j inți şi I.Lazăr (naţi ști). 
Rădulescu Mehedinţi ŞI ne ra eliberați. 


urmă Moţa, la fel ca şi ceilalți lideri ai 
E perioada 16-17 decembrie 1934, mi, MA DR la 
Montreux (Elveţia), în ip psi sa gt Ă me a 
anual organizat de "Comitetul de Ac i 
condus de deputatul italian (fascist) gen Coselschi. La ee ar: participă 
reprezentanți ai mişcărilor de dreapta din 16 ri onel Mc pompa 
în plen, militând pentru unificarea mişcărilor de 4 îmia PR za 
european, chiar mondial, îndemnând A A mam i da, 
înțelegere pe care această mişcare uni A i popor de ai 
Totuşi va insista pentru asigurarea dreptului. fiecărui a 


'% dupa Gr.Tr.Pop, op.cit, vol.I, p-171 


p mi 


"rezerva facultatea de privire a Aula oaie în Care noi nu avem 
dreptul să ne amestecăm. Este aresta sli Ia elvețiană, la îndemnuj 
lui N.Titulescu./*? În urma acestei întâmp ări îi va trimite diplomatului 
român o scrisoare în care îl acuză de trădare ŞI pe care o încheie cu 
avertismentul: "România de mâine, a noastră, a tinerilor, care. se va 
înstăpâni cu siguranță, şi în curând, va şti să spele toate aceste ofense de 
pe obrazul țării”. 

Anul 1935 îi aduce o nouă recunoaştere a popularității de care se 
bucura în rândurile tinerilor. In luna aprilie ia ființă asociaţia " Senerația 
mişcării Studențești de la 1922", iar Moţa este ales preşedinte, la 
concurență cu dr.loan Simionescu, fostul preşedinte a] Centrului 
studențesc Bucureşti (în 1923). Vorbind despre mişcarea pornită în 1922, 
a spus printre altele, exprimându-și totodată speranța: "Când această 
mişcare va fi ajuns la biruință, iar fața României se va schimba ca prin 
farmec, se va putea spune şi despre tineretul acestei mişcări studențești: 
s<ai despicat în două istoria...>> Fericită sfărâmare a unei unități de 
moarte, a unei solidarități de înjosire."* Cu ocazia Congresului următor 
(18-19 aprilie 1936), el va fi reales în funcţia de preşedinte pentru încă un 
an. 

; Tot în primăvara anului 1936, 1.I.Moţa îşi asumă sarcina editării 
bătrânei Libertăţi, de la Orăştie, proprietatea tatălui său. Deşi nu o 
transformă în oficios al mişcării, îi dă un caracter militant legionar. 
„Activitatea sa publicistică este deosebit de bogată, completând-o 
să sea dune prin țară, "Nu de puţine ori, între două trenuri, - seria 
dia rea articolele cerute de către diversele reviste ŞI 
Pimp ii ȘI Schiţeze o nouă lucrare ."” Colabora sistematic, în afara 
fii, la Revista Mea, Cuvântul Studenţesc, Pământ Strămoşest, 


Dintre numeroasele, articole d ă apă ână în 1935 

taşul mișcării leg: e presă apărute până în 1955, 
mt n legionare, face o selecție şi editează un volum, pe care 
1 Chanii de lemm", tipărindu-l la Sibiu, în editura "Tot 


] 
Wniveraală de pe nlese XII, 1937, nr.1-4, p.16, citând "Comitetes  daction po 
Iu i d i Reunion de Montreux”, nr.16-17/1934, p.48 ile și 
vibe Mali este prezent şi N.Titulescu, care persiflează acţiunile Ș! 

ra diploma Oi, fapt ce-i prilejuieşte lui Moţa un răspuns Măi p 
& a Mira dit. (vezi 1.Motza, Oorespandenza cel 

i » . + P.10; p.24 
da Ghiță, 3 de Fer spre rebnuierea o mi, București, 1993, p.23 

= patudenjesc, XI, 1937, 4, pl? 
San IV, 1941, nr] 


204 


pentru Țară”. Acesta îi anunță conținutul astfel: "Câteva imagini şi 
mărturii din 13 ani de frământări, lupte şi biruințe sub comanda 
Căpitanului.” Cartea a apărut cu greu, trecând de cenzură sub 
pseudonimul Nuţu Danciu. 

Titlul volumului, după cum mărturiseşte însuși autorul în 
Autokicgrafie, este dat după "titlul articolului care aminteşte una dintre 
cele mai intense trăiri sufletești ale unei oști luptătoare: îngroparea 
camaradului mort în luptă." anii de lemn era considerată de 
legionari, expresia suferințelor și victoriilor tineretului român. devenind 
alături de volumul /Fentu /egionari, a lui Codreanu, catehismul 
tineretului legionar. 

Referitor la publicistica lui 1.1.Moţa cercetătorul E.Weber aprecia 
că are parfumul stilului lui Peguy, dar sunt în-mod deosebit mareate de un 
sălbatic antisemitism. Ele însă îi aduc o deosebită faimă atât printre 
dușmani, cât şi printre susținători.!?” S. Alexandrescu caracteriza scrierile 
lui Moţa ca excelând printr-o accentuată notă mistică și adesea printr-o 
remarcabilă forță poetică. '2* 3 ă 

Poziţia pe care o are Moţa în cadrul Legiunii, îl obligă să ia 
atitudine la atacurile ce se dezlănțuiseră începând cu vara anului 1936. El 
ia apărarea mișcării, al cărei fondator era, acuzată de anarhie: "Tineretul 
naționalist, legionar, nu e nici decum anarhic. El nu practică violența în 
Virtutea unui principiu nihilist şi nici măcar ca metodă normală de luptă. 
Tineretul nostru e un tineret smâns legat de ideea de ordine, ordine 
morală în rândul întâi, ordine naţională în rândul al drilea, şi pe 
ordine legală. Dovadă că se prezintă de bună voie în fața autorităților, 
spre a se supune prevederilor legale (pe care le-ar fi putut poale eluda) 
Tineretul acesta declară că îi sunt absolut suficiente cadrele nel sera 
a-ŞI împlini misiunea sa istorică și pentru a i uneltirile lor (ale: 
riposta dură a acestor tineri: "Dar dacă eur pic apple ei 
autorităților) vor continua, vor trebui să se isbească în pls ip ee 
care-şi apără, chiar cu sălbăticie, misiunea ŞI idealul său. 

La 22 noiembrie 1936, în urma hotărârii 
1.1.Moţa trimite două scrisori, una 


zi 


'27 E Weber, Dreapta emânească 62 e Z NE 
5 Alexandre, Parul A dr Bucur 598 p205 ta 

a snudenţesc, 1937. nr 1-4. p.4 ge pe Codreanu să trimit 

n ec pen în Span î apune i Ma Cr sn Pe esto ol, în aa 
echipă cu sabia pentru J ontrdo. IM, ; 

adăugase şi Alexandru Cantacuzino. Cpitana 4 


iu Codreanu. Peste două zile, în seara de 24 noiembrie 
ea a condus de gen.Gh. Zizi. Cantacuzino Grănicerul pars 
țara cu misiunea de a-i înmâna gen.Moscardo o sabie de Toledo, ca Semn 
ÎN UA  upe făra ecenia [a arătat pe câmpul de unu 
împotriva comuniştilor. În 4 decembrie pun pentru Prima oară picionyj pe 
pământ spaniol. După ceromonia de predare a sabiei, echipa se Stabileşte 
la Talaveră de la Reina. Aici, începând cu data de 10 decembrie se 
înrolează în Legiunea străină, condusă de col.lague. "Au venit să lupte și 
să moară pentru Spania”, ar fi spus generalul Cantacuzino în momentuj 
când i-a prezentat comandanților naționaliștilor spanioli.!*! Înrolaţi în 
trupele gen.Franco, grupul de legionari, mai puţin bătrânul Cantacuzino 
îşi continuă ritmul de viață spirituală proprie cuibului legionar. sub 
conducerea lui „Moţa. Acesta avea o singură preocupare: prestigiul 
Legiunii. Ei trăiesc însă din plin viața de front, participând la lupte, 
Botezul focului a avut loc pe 19 decembrie. !*? Iată cum povestește preotul 
I.Dumitrescu Borşa, participarea lor la un asalt: "Ce s-a petrecut cu Mota? 
Deodată sare în sus și strigă puternic către noi: <<Înainte! - apoi şi mai 
tare: A mi la Legion!>> Nu-l mai recunosc, E înspăimântător. A pornit 
nebun inainte. Marin după el. Ce s-a petrecut cu noi, nu ştiu. Am uitat 
totul şi neam pomenit fugind după ei... 
sina Culcă-te, mai tragi câteva focuri, pune baioneta la armă, ridică-te 
şi fugi iară... şi iar... 
Ortigoza a înţeles gestul lui Moţa. A făcut semne disperate în 
toate părțile. Toată compania, întreaga Banderă a ornit electrizată, tot 
â mai rămas, a ieșit afară si a i aja i A i 
; » > 191 afară şi a pornit la moarte sau la victorie... Răcnim, 


semne în în ata să 
dreapta, în stânga de înaintare... Rândurile alor noştri încep să se 


la care aceşta nu : ze 
i a sabia, ret Există mărturii Polrivit cărora misiunea echipei era doar de a 
plece, dacă misiunea era eg reVină în țară. De ce ar fi insistat Codreanu ca Moda să nu 
echipa Să participe şi la lu ca doar la aceast gest? Posibil că a existat o înțelegere că 
cei ce luptau deja pe i € Apare, în scrierile legionare, chiar ideea că după o perioadă 
Ora, ajunși în Spania, le, unmau să fie înlocuiți cu o altă echipă. Există mărturii pomv! 
i algg EIONarii se înrolează fără a avea acordul Căpitanului. E ici 


stabilit adevărul 
„SUI, mai ale App sua, 
în scrierile legionare.  sondiţile în care faptele au suferit transcrieri de la 0 ep 
„“Umitrescu-B - | 
fue, p2 Orșa, Zea maj mare jerifă legicnară, în Gazeta de Vest, 1993. nr? 
1 i 
133 Buia nr.56 din 14 ian, 


a, loc.cit., p.22 
206 


În timp ce se afla pe frontul spaniol, Moța, şi alături de el, 
ing.Clime, Radu Mironovici, C.Georgescu, Il.Gâmneaţă, Mile Lefter şi 
loan Blănaru sunt ridicați la gradul de comandanți ai "Bunei Vestiri", 
ordin nou înființat de Codreanu pentru a-i individualiza pe colaboratorii 
săi cei mai vechi şi mai apropiați, dintre comandanții legionari, deveniți 
mai numeroși după avântul pe care îl ia Legiunea. 

La scurt timp după aceasta, Moţa este numit vicepreședinte al 
partidului "Totul pentru Țară”, preşedinte fiind gen. Zizi Cantacuzino. 

Dacă în țară cariera sa politică atingea noi cote, pe front este 
urmărit de ghinion. Armatele naționaliste, în marş spre capitala țării, 
ocupaseră Majadahonda, care se afla pe linia Escurial - Madrid şi care era 
considerat punct strategic de ambele părți. Bandera a 6-a, din care făceau 
parte şi legionarii români a fost dislocată din scopuri Strategice în această 
zonă. La un asalt al trupelor comuniste este rănit Bănică Dobre (4 
ianuarie), pentru ca în 13 ianuarie să cadă Moţa și Marin. Primul avea 
piciorul stâng despicat şi pieptul ciuruit de schije, iar Marin capul și 


pieptul. 134 
Trupurile neînsufleţite ale celor doi sunt aduse cu mare pompă şi 


înmormântate la Casa Verde, sediul Legiunii. Aici se ridică un mausoleu 
în cinstea lor. Înmormântarea are loc în 13 februarie 1937. Gen.Franco îi 
decorează post mortem pe cei doi cu ordinul "Crucea de război”, în timp 
ce, pe camarazii lor participanți şi ei la luptele din Spania îi distinge cu 
ordinul "Crucea Roşie”. 

Armand Caliiieseu, un adversar declarat și recunoscut al 
legionarilor, nota în ale sale "Însemnări politice" la aflarea veştii despre 
moartea celor doi: "Mari manifestații gardiste. les la ame ok adeziuni 
numeroase în lumea bună, ofițerime, profesori. Se strâng A pentru 
aducerea cadavrelor.” El nota pentru zilele de 10-13 pe amin fr 
referire la momentul aducerii în țară a corpurilor neînsuflețite = -. 
eroi legionari: "Un tren special le plimbă în țară pe ruta Cemnăuţi am Lei 
Cluj - Orăştie - Sibiu - Piatra Olt - Bucureşti. ap e eră că 
manifestațiuni. Participă preoți şi episcopi. O pita ep a în bla 
autorizat. În Bucureşti cortegiul parcurge străzile ulei ii ap a 
Sf.Ilie Gorganul. Circa 2000 de legionari în cămăși 1 Un număr pegierati 
de cetăţeni vizitează în pei, pariat cita putenică în opini 
publică. Guvernul alarmat, se ă ie de i 

La ceremonia funerară au participat O sene CE personalități, şi 
printre care Mitropoliţii Gurie şi Bălan, Episcopul Vartolomeu, tit 


ij 


"3% Loe.cit., p.39 SO RA. azil 
A Însemnări zilnice, Bucureşti, 1990, p. : 
con 207 Ter 7 scai 20098 ata 


miniștrii acreditați la Bucureşti ai Germaniei, Italiei, Portugaliei, Japoniei 
şi un reprezentant al gen.Franco. : oii : 

În cinstea celor doi, dar şi din motive propagandistice, Codreanu 
înființează în cadrul mişcării legionare, "Corpul legionar Moţa i Marin", 
care avea ca deviză "Gata de moarte”, și al cărui număr era limitat la 
10.000 de membri. > i 

Dacă urmărim cu atenție scrierile lui lonel Moţa, ne vom întâlni 
adesea cu ideea jertfei, a sacrificiului de sine, spre binele grupului social 
căruia îi aparține, a neamului sau a patriei. Acestă idee este o reluare a 
modelului Christic al jertfei. Asemeni lui Isus, care s-a jertfit pentru cei ce 
cred în răscumpărarea păcatelor lumii, genertia tânără, în special mişcarea 
legionară, trebuia să accepte jertfa pentru salvarea României. Moţa scria 
în această idee: “Căci așa a vrut şi Dumnezeu: germenul unei înnoiri să nu 
poată creşte decât în moarte, din suferință. Trebuie să plătească cineva, cu 
suferintă păcatele care au înăbuşit un neam, trebuie să răscumpere cineva 
prin durere mântuirea de mâine. (...) Mântuitorul însuşi, primind cu 
seninătate moartea pe Cruce, nu s-a putut smulge durerii (...) Simţrea vie 
a durerilor noastre şi chiar mărturisirea lor nu întunecă onoarea unui 
legionar. Dimpotrivă, face vădită trăirea vie si eroică a jertfei 
legionare.”""* Spiritul de jertfă a fost propriu întregii mişcări legionare, şi 
putem spune că prin ceea ce a scris, dar mai ales prin exemplul personal, 
încă din primii ani ai mişcărilor studențești şi până Ja jertfa sa din Spania, 
Moţa a contribuit în modul cel mai consistent la impregnarea sufletului 
legionarilor în acest spirit, până la fanatism. Articolele sale din Dacia 
Nouă, intervenţiile sale în şedinţele comitetului Centrului studențesc 
"Petru Maior”, militează pentru asumarea riscului de către studenți, de a 
pierde anul universitar pentru continuarea luptei. Era în cele din urmă Şi 
acesta o jertfă făcută de întreaga studențime. În toamna anului 1923 el a 
fost cel care a propus Jertfa, sacrificarea tinereţii lor, doar pentru a încheia 
un an întreg de luptă al studențimii, deja obosite, pentru a salva - în 
concepția sa - onoarea tinerimii universitare, De la exaltarea anilor de 
studenție petrecuţi la Cluj, lonel Moţa parcurge o perioadă de maturizare, 

umându-și cu responsabilitate imaginea şi rolul de conducător al une! 
mişcări politice, devenind "omul care-și rânduia sever manifestările 
eXlerioare."- Arestările și zilele petrecute în închisoare le accepta cu 
uşurinţă, împărțind momentele acelea cu adepții ideologiei legionare, ca 
un adevărat lider. În februarie 1934, când s-au efectuat arestări în 
rândurile legionarilor, Moţa a fost arestat după eforturi îndelungate. 


v. LI.Mota, Cranii de lemn, p.20 
N.Roşu, Un ziarist de luptă, în Convorbiri Literare, 1936, nr.8-10 (oct-nov.), p.380 
208 


„NOE V Isac, d-Şerban Mileoveant, Dune 


arestării s-a datorat nevoii de timp pentru a rândui probleme de 
familie. Odată rezolvate, drumul către locul unde se aflau camarazii săi 
era ceva firesc. Ziaristul legionar N.Roșu povestea sosirea acestuia printre 
ei: "Închisoarea este un drum lung, şi cu un sfârșit întotdeauna ipotetic. 
Am verificat acest lucru, când l-am văzut pe L.I.Moţa desfăcând din 
tan o plapumă şi o pernă pe care am dormit împreună mai multe 
nopți. (...) Asemenea strămoşilor săi, cari odinioară porneau la închisorile 
din Seghedin sau din Vacz pentru un timp care nu se ştia când se va 
sfârşi, loan I.Moţa, prevăzător, își luase toate cele necesare pentru odihna 
trupului. L-am văzut apoi scoțând din geamantan o Biblie şi codurile lui 
Hamangiu." i 
Sugestive pentru modul de gândire al lui Moţa, precum și pentru 
percepţia jertfei sale de către legionari, sunt cele scrise de Nae loneseu în 
1937: "Ioan Moţa s-a dus să moară. 
Coborâse adânc în el încrederea că mântuirea Neamului nostru 
are nevoie de Jertfa patetică a ființei lui trupeşti; şi a plecat într-o 
transfigurantă hotărâre; nu ca să lupte; nu ca să învingă; ci pentru ca, cu 
moartea lui, să calce moartea noastră. 
Dacă Moţa s-ar fi întors nevătămat din război, bucuna omenească 
a noastră, a celor care l-am cunoscut, ar fi stat alături de îndoiala lui Moţa, 
care se va fi gândit că, pentru păcatele cuiva, Dumnezeu i-a refuzat jertfa. 
Oricât de groaznic ar fi omeneşte gândul acesta, eu sunt pu 
încredințat că pentru mântuirea nației noastre, Dumnezeu trebuia să 
accepte Jertfa lui Moţa, ali. „cum, pentru mântuirea neamului 
omenesc, a acceptat jertfa mielului.” j K acd 
EI aL, în testament către Căpitan seria: Ep gem. pai 
elanul şi toată fericirea, pentru Hristos și Legiune. mebrri prod 
nimic, ci doar biruința." Părinților le transmitea în ms pi: 
fikinlă pt care noi o tom bâjiiga În Sp PE 
mare pentru lupta națională, decât tot ceea ce am Fe me 708 
Vieţii noastre, ba şi dincolo de ea. Omul br sț 
trăi numai decât un număr nu ştiu cât de ani, grele | 
Dumnezeu prin faptele vieţii sale! Sa cor 
adesea apel la Seneca, citându-l: "Cine 


niciodată". 4! a 
Ban. 
„Ibidem, p.381 . generație. 
Z9. „ia în prefăţa la vol.V.Marin, eri 

:3 (iulie-septembrie) i ce xi Sr 
ÎN Iempeeotriizi Dumitru Goa 


Mai rațional, deși a fost în conflict şi în opoziţie cu manifestările 
legionarilor, istoricul Nicolae Iorga e orale las pinjer ta celor doj: 
“Luptând pentru credința lor creștină ȘI Apo Piaslsa ponbrului, lor, 
pentru ce este etern, scump Și curat în latinitatea nebolşevizată, doi tineri 
români, doi băieţi viteji, Moţa şi Marin, au căzut înaintea Madridului 
apărat de Roșii (...) : se ps ae 

Prinși de un entuziasm care se cere condus ȘI nu înăbuşit, pentru 
că altfel rămâne celălalt entuziasm, contra căruia Statul nu poate lupta 
îndeajuns şi mai ales singur, încălziţi de ideea căreia 1 se închinaseră 
întregi, ei şi-au zis că e preferabil, decât să facă în România însăşi o 
agitație care nu-i aduce totdeauna bine, să meargă acolo unde nu sunt 
discursuri și demonstrații de stradă, ci acolo unde omul stă în fiecare clipă 
în fața morții pentru ce crede el că e sfânt şi mare. Şi-au căzut. "2 

n cele din urmă, moartea celor doi a împlinit un rol major în 

„ afirmarea Mişcării legionare sporindu-i popularitatea şi evidențindu-i 
caracterul antibolşevic.'"* Nu trebuie omis aspectul popularității pe care 
Moţa o dobândise în timp datorită actelor sale de curaj ieşit din comun, 
vecine, adesea, cu inconştiența, popularitate care a depăşit cadrele 
legiunii, Poate acest aspect a început să-l deranjeze pe Căpitan, care se 
temea de o eventuală concurență în fața camarazilor, având în vedere 
calea pe care acesta o apucase în viața politică. Moartea lui Moţa a adus 
acel plus de popularitate a legiunii, capitalul politic nesperat, aşa după 
cum moartea lui Codreanu o pietrificare a ideii sacrificiului, a jertfei 
supreme în sufletul legionarilor. Nichifor Crainic a surprins această stare 
de fapt: "Legionarii sunt ca fântânile: în adâncul fiecăreia se reflectă 
identic chipul aceluiaşi soare, Puşcăria asta a devenit, un templu straniu 
unde nu se oficiază decât cultul Căpitanului. Chiar dacă el ar pieri, cultul 
Ls AUR lar dacă ar fi osândit pe viață, cultul ar spori în chip 

hitologic, 
ini AM sai mai mulţi politicieni ai acelor vremi şi analişti Sau 

e mai târziu, au văzut în participarea legionarilor în Spania doar 

ir AA ce urmărea strângerea de capital politic, moartea lui 
„W13i Marina transformat-o într-un fapt real, într-o contribuție frățească 

ȘI 0 solidaritate deplină cu lupta poporului spaniol. 

Au existat, de asemenea, păreri potrivit cărora, Corneliu 


Codreanu a încurai e 
anu a încurajat Participarea unei echipe, din care era sigur că va 


142 
Nilorga, [oi băi îi 
IBBD.p20D 0 Vei: Meja 


ta Vezi şi la Victor Isac, O isp 
"“Tăinic, op.cit, p.262 


Şi Marin, în Oameni care au fost, vol.IV, Bucur: 
rie obiectivă a Mişcării legionare, Deva, 1998, p.43 


210 


| 
| 


face parte şi Moţa, pe frontul spaniol, pentru a-l îndepărta pe acesta o 
me, căci devenise incomod de popular și în același timp nu-i 
JE i Artăşea întotdeauna actele şi opiniile. Dacă despre popularitate am 
“o manit mai sus, vorbind despre prezența lui Mota la diverse congrese 
sau conferințe, în fruntea unor organizații sau societăţi, la care se mai 
adăuga activitatea jurnalistică mult mai bogată decât a Căpitanului, merită 
să ne oprim asupra celuilalt aspect: acordul asupra actelor decizionale. Se 
pare că, deși cu o treaptă mai sus în ierarhie, Codreanu acorda prietenului 
şi principalului său colaborator un deosebit respect, consultându-l în 
problemele importante ale Mişcării. Acesta îi datora într-o oarecare 
măsură familiei Moţa ajutorul material din perioada studiilor de la 
Grenoble, iar bătrânului preot susținerea financiară şi morală din perioada 
întemnițării grupului la Văcăreşti sau de la începuturile Legiunii. Enpă 
relatările dr.Şerban Milcoveanu,'“* Ionel Moţa a contribuit foarte ar E 
consolidarea poziției Căpitanului în cadrul mişcării. Prin scrierile ; 
Moța a contribuit poate cel mai mult la creearea imaginii şi de ce Rova 
cultului legionarilor pentru Codreanu. În opinia ERE 
era un intelectual de marcă, fin, în timp ce Codreanu era facto! nara - 
cu mare putere de organizare. Moţa era mai mult un cenzor ei ip 
mişcării legionare, care avea simţ realist și care avea mr tza di 
înțelepciune. Corneliu Codreanu, povesteşte dr.Milcoveanu, tară 
cuvântul lui Moţa. Împreună discutau orice privea Legiunea: o bena 
demonstra că e alb, Căpitanul făcea alb, dacă zicea negru, eră ph 
Codreanu era factorul de dinamism, în timp ce Moţa Pee = 
Dincolo de această pseudocenzură efectuată ii Apare 
ascendentului pe care îl avea în fața şefului şi E ela din 
pare că aveau afinități diferite pentru min po p: timp ce 
Huripa:. Codreanu 6ta innpretitătă 9 SA i INI 
Camaradul său înclina spre corporă aspect nu era însă un punct 
apropierea lui Moța de Vasile Marin ş.a. Acest 


ia de preşedinte al Uniuni 
'% Dr Şerban Mileoveanu îndeplinise în, RI! RE direct Ca liderii Mei 
Naţionale a Studenţilor Creştini din România și e atenti şi a participat 
făcând parte din aceasta. El i-a cunoscut personal amândoi 
discuţii ale acestora. Acum, acesta se eri A cant 
de distrugerea Legiunii, în timp ce reprezen pp 2 povigienent 
'% Pentru informații reținem dinţi e „put “pu 
$.Milcoveanu. Moţa ar fi spus 
conducerea." 


p6l 
i? Vezi ideea şi ln E. Weber, Lreapta româneat îi p enescu 


148 iscuţiei cu dr.Şerban Milcoveanu; p* 
Cont. discuţiei cu că primul 
ascendent a lui Mota fată de Căpitan, i: 


de dive 


rpență major, mai ales că Mişcarea legionară era cu totul 
Hi 
altceva. 


Divergenţe de opinie apar, se pare, şi în problemele ce-l vizau pe 
Carol al II-lea ori pe Elena Lupescu. Este clar pentru toată lumea că pe 
diferite căi Codreanu a fost atras pentru o perioadă în sfera de interese ale 
Palatului. Atitudinea. sa față de Elena Lupescu s-a calmat într-o bună 
măsură, fapt ce nu era împărtăşit de o parte dintre apropiații săi. lată ce 
consemna un raport al unui birou înființat şi finanțat de metresa regelui, 
condus de directorul P.T.T., Pitulescu: "Cu toată apropierea ce ați reușit a 
realiza pe lângă Corneliu Codreanu, vă aducem la cunoștință că Moţa, 
preotul Dumitrescu (Borşa -n.n.) și Voicu luptă ca să renască în mijlocul 
Gărzii de Fier acelaşi vechi spirit de dușmănie contra Dumneavostră. (...) 
Datorită acestor lucruri studențimea a început să se agite din nou contra 
Dumneavoastră, spiritele clocotesc...".'* În privința atitudinii față de 
Carol al II-lea, cei doi aveau opinii diferite: Moţa era pentru raporturi şi 
demersuri legale: memorii, audiențe, campanii de presă, era pentru o 
politică de persuasiune, în timp ce Codreanu era mai categoric, înclinând 
spre o politică mai dură, fiind de părere că regele nu mai asculta de 
nimeni şi nu mai poate fi îndreptat de pe drumul greşit. 5! 

Între cei doi au existat probabil şi alte divergențe de opinie, dar 
care n-au depăsit perimetrul biroului în care cei doi discutau sau cel mult 
cadrele Legiunii. Aşa de pildă s-a întâmplat cu "Memoriul de politică 
externă” pe care Codreanu l-a depus la Palat, dar cu care Moţa n-a fost de 
acord, datorită unor formulări, aşa după cum n-a împărtăşit uciderea lui 
Stelescu, gest pe care Căpitanul l-a aprobat după săvârşire (poate şi 
înainte). El era de părere că fostul lor camarad trebuia i gnorat./*? 

Prin urmare, e greu de crezut că aceste diferende ar fi fost în 
măsură să-l facă pe Comeliu Codreanu să-şi dorească îndepărtarea 
periodică sau eliminarea lui Moţa. Nu trebuie uitat că acesta din urmă 
devenise, după plecarea în Spania, vicepreşedinte al partidului "Totul 
Pentru Țară”, susţinut / numit fiind de Căpitan, 

, Moţa scria părinților săi referitor la decizia sa de a pleca în 
Spania: "Trebuie să mai adaug, spre a înlătura orice judecăți greșite, că eu 


149 . 

Vezi D, i i Mihai ul dă | 
aja tă pu Legiunea Arhanghelului Mihail. între mil şi realitate, ploi 
pai mânesc i Specificul Unei mişcări extremiste europene”, p.44-75, ale 
] pertinentă Comparaţie a mişcării legionare, a ideologiei acesteia cu celelalte mcări 
CE extremă dreaptă din Europa. 


Plămădeală Contribuţii isteni Pe i FĂ 
> =0i “ic, - £ g: 102 
[e măcturiei de$.Milcoveanu, Privind perioada 1918-1939, Sibiu, 1987, p 
em 


212 


-am fost trimis de nimenea în Spania ca să i se facă o răspundere pentru 
F ci că eu singur am avut, cel dintâi gând și dorința de a lua parte la 
rd lupte, pentru care am cerut și am primit aprobarea șefului nostru, 
utnind el această plecare la o lună de zile. Nici odată n-aş fi primit să 
fiu înlocuit prin altcineva, căci sufletul meu îmi cerea împlinirea acestei 
datorii, pe care am şi dus-o la îndeplinire.” Mircea Vulcănescu credea 
că adevărata cauză a plecării lui Moţa în Spania era căința lui pentru 
împuşcarea lui Vernichescu.; el ar fi plecat "la judecata lui Dumnezeu. Ca 
să răzbune o trădare ucisese (Vulcănescu exagerează - n.n./V.0.). Și 
oricât ar fi fost achitat de juraţi şi oricât ar fi socotit justificat faptul, dacă 
omul credea în Dumnezeu - şi sunt dovezi că Moţa credea cu adevărat - 
nu se poate ca faptul să nu-i fi dat căințe amare.” i Nea 

Fără a se ridica la valoarea marilor condeie ale perioadei în care a 
trăit, lonel Mota s-a impus totuși prin scrisul său. A atras atenția mai întâi 
prin actele sale şi apoi a reținut-o prin scrisul său. De la gestul de 
sacrificiu, la a scrie despre necesitatea jerfei este un drum mult mai pe 
şi mai simplu decât invers. EI acest drum l-a parcurs, de la a din E 
scris. Dacă în faptă el a încercat să antreneze şi grupul soc Fată 
aparținea, prin scris jertfa era cerută tuturor, pentru mec eye, pie 
țăni. Pentru el jertfa era văzută prin modelul pri niz eta 
periclitat propria-i viață, care a pus mai presus cari preia n de 
era mult mai uşor de crezut și mai ispititor atunci vorbea 
sacrificiu sau de luptă pentru idealurile naționale şi iara ii 

"Vom urca Gea, + Sri NEON E II 

căuta să urcăm întregul neam pe Ea, sigun fi de ar fi să "murim", 
neclintită) că vom învia, biruind desăvârşit, pri isa, de BARE AR 
Căci de nu va fi aşa, n-a avut rost Învierea divină. 5% Încă din 28, 
însemnează că cerul e gol de atotputernică solețrpreeiili ar ântuirea 
Moţa intuia calea martirajului pentru deșteplatta e ie 
neamului. 1deea va fi perpetuată în toate serierile Fe. te , erat 

Prin scrierile sale, prin temele ua pati ogul mişcării (atât 
mulți, cel puţin până în 1930-1933, ca -bujt substanțial la influer 
poate fi vorba de o ideologie). El a că generaţia lor trebuie să sulere 
publicaţiilor mişcării legionare. Ideea nu trebuie să-i chinuie, 


suferă pentru țară, că această voie a jertfei. Dup j a 
tineri, întrucât ea este o asumare de bună i AI e 


Libertatea, XXXII, 196, Br38-39, 1 camasa, Bucureșie 

Isa Ionescu. AȘA a E RRaI a zI0A 5 
M.Vulcâneseu, Nae pie e oară 

'S11.Moţa, Orânii de lemm p80 2 


pe lângă nota de romantism revoluționar, apar âppante ale realismului, ale 
pragmatismului politic. Să nu uităm că în acea per ioadă centrul de 
comandă al Mişcării s-a mutat la Bucureşti, fruntaşii acesteia apar tot maj 
des în costume și tot mai rar în port țărănesc, In acei ani scrie articoluj 
"Excesul de abstracțiune", în care invită şi se invită, la contactul cu 
realitatea, recunoscând astfel necesitatea cunoașterii rostului vieţii, Regula 


abstractă "trebuie să fie cât mai apropiată de realități, păstrând o legătură 
directă şi cât mai strânsă cu realitățile pe care să le diformeze cât mai 


Dacă până atunci se gândea doar la o asanare morală a vieţii 
politice, la o reformare a statului, de acum vorbeşte despre schimbarea 
acestuia: "Structura noului Stat românesc, care va trebui să înlocuiască 
mâine actualul Stat democratic, va trebui să pornească de la o desfăşurare 
a acestui exces de abstracțiune de la o generală înapoiere la realităţi," 

Nu renunță însă la ideea romantică a jerttei, pentru atingerea 
acestui deziderat: "Avem cu toții la dispoziţie cea mai formidabilă 
dinamită, cel mai rezistibil instrument de luptă, mai puternic decât 
tancurile şi mitralierele; este propria noastră cenușă! (s.a) Nici o putere 
din lume nu va putea evita prăbuşirea atunci când se menţine pe cenuşa 
unor luptători viteji, căzuţi pentru Dreptate şi Dumnezeu”."* 

Prin scrisul său, dar mai ales prin jertfa sa loan I.Moţa a 
contribuit esențial la conturarea spiritului de jertfă al legionarilor și, 
deopotrivă, la creşterea prestigiului Legiunii. A fost după cum seria 
Bănică Dobre: "Tunul cel mai formidabil al Legiunii!" 

A murit la doar 34 de ani şi a fost primul dintr-un lung şir de 
morți ai Legiunii, pierderi care au subțiat atât de mult elita Mişcării, încât 
atunci când a ajuns la guvernare s-a văzut lipsită de lideri, Noii 
conducători, ce au urmat, au fost dominați de ambiţii personale, dar mai 
ales au fost inferiori personalităţii şi firii autoritare a lui Antonescu. 


% 
up Ibidem, p.100 
pr bidem 
Ibidem, p.174 
214 


FONDURI ARHIVISTICE 


Bibioteca Centrală Universală, Colecţii speciale 
. Fond Francisc Hossu-Longin 
. Fond Gheorghe Pop de Băseşti 
. Fond Societatea studențească "Petru Maior” 
Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Cluj 
. Fond Universitate 
Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Deva-Hunedoarta 
- Fond Primăria Orăştie 
Arhiva Muzeului Naţional al Unirii - Alba lulia 
- Fond Gavril Todică 
Arhiva Protopopiatului Ortodox Orăştie 
Arhiva personală a ing. Mircea Vlad (Germania) 


SURSE ORALE 


1, Ing. Mircea Vlad, fiul lui Aurel Vlad, născut în 4 decembrie 1913 i 
Orăştie (Bobâlna), actualmente stabilit în Germania, la Essen. A făcut studiile 
Viena (licenţa în 1937). După 23 august 1944 este ales preşedintele organizației 

județene Hunedoara. Am purtat 
discuţii în octombrie 1997 şi în iulie-august 1998. 

: 2. DrŞerban Milcoveanu, medie, legionar, fost meri me Uniunii 
Asociaţilor Studenţilor Creștini din România în perioada 1937- i rara 
ptucai pe lonel I.Moţa şi mima A editat după penodicul 
invierea, Am purtat discuţii în aprilie Bucureşti. 

3, CEL(0) Viorel Cugereanu, ofițer superior în Armata Regală, rânit 
pe frontul de est a fost trecut bip nea 
închis de autorităţile comuniste. Re în 
generației sale şi desfăşoară o complexă activitate sr e ri | 
folosul urbei. Am avut mai multe întâlniri (n perioade he 
a vorbit despre viaţa din Orăştie în anii dinainte 
ceea ce însemna preotul Moţa pentru 

4. Preotul loan Sabău din pita A 
Moţa (1940), 


BIBLIOGRAFIE 


Agârbiceanu, Lon - Greutățile presei româneşti din Ardeal, în Almanahul 


i Române, 1926 
e elle Sorin - Paradoxul român, Bucureşti, 1998, 336 p. 
Andruş, Rodica - Din activitatea bibliotecilor înființate de ASTRA în județul 
Hunedoara, în Sargeţia, XX, 1986-1987 : 
Andruș, Rodica - Periodice hunedorene din colecţiile muzeului județean 
Deva (1876-1948), în Sargeţia, XVIII-XIX, 1984-1985, p.403-434 
Basarab, Maria - Consemnări ermografice hunedorene în revistele 
tansilvănene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Sargeția, XV. 
1981, p.493-498 
Boia, Lucian - Criza Partidului Naţional Român şi trecerea la activism 
(1893-1905), în Studii - revistă de istorie, 1.24, 1971, nr.5 
Boia, Lucian - Eugen Brote (1850-1912), Bucureşti, 1974, 212p. 
Bornemisa, Sebastian - Gazerele poporale din Transilvania şi Banat, în 
Fraţilor Alexandru şi loan |. Lapedatu la împlinirea vârstei de 60) de ani, 
București, 1936, p.136-142 
Botezan, Liviu - Contribuţii la studiul vieţii politice a Transilvaniei, din anii 
1895-1898, în AIA-Cluj, VIII, 1970 
Botezan, L., Cordoș, N. - Din frământările Partidului Naţional Român 
transilvănean în anul 1897, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie - 
Cluj, XV, 1972, p.285-325 
Botezan, L., Cordoș, N, - Frământările din partidul naţional transilvănean în 
anul 1898, în AIA-Cluj, XVI, 1973, p.231-258 
Botezan, L., Cordoș, N. - Încercări de revitalizare a activității P.N.R. în anul 
1899 (1-1), în AIA-Cluj, XXI, 1978, p.209-231; XXII, 1979, p.227-243 
Botezan, L., Cordoș, N. - Politica guvernului Bânfjy în Transilvania din anii 
1897-1898, în AINA-Cluj, XIV, 1971, p.173-193 
Călinescu, Armand - Însemnări zilnice, Bucureşti, 1990 
DP a 9 SI revistelor şi ziarelor de la noi Saul, 
1912), Cluj, 1934 ), “Biserica şi Şcoala” (1887), “Tribuna” (18 


Ciumașiu, L., Vlad, M. - Orăștia în vi ag E TEI 
PNR dal moni Apa î4/e ȘI Meronia Partidului Malo 


Cod 
1990, 492 E rapi Zelea - Pentru legionari, vol., Miami Beach (SUA), 


Corespondena lui Geon : RAE iau: | 
i e Mori i î tă de 
$.Polverejan, Cluj-Napoca, 1981 Matia sem, 


Cugereanu, Viorel - 
Dălanu, Elie papal: horaaia profănatorilor, în Palia, 1990, nr.6 


an, în Almanahul Presei Române, Cluj, 1926 


216 


Demşea, Dan - Dr.Aurel Vlad - note biografice comprehensive, în 


Corvineana, |, 1995 ă î. 
Dobrescu, Vasile - Elita românească în lumea satului transilvan. 1867-1918, 


Tg.Mureş, 1996, 302 p. Sa 
Dobrescu, Vasile - Făurirea unei vieți economice naţionale, în Apulum, 1980 
Dobrescu, V.„ Kovacs, |. - Presa românească despre cooperația din 
Transilvania la începutul secolului al XX-lea, în ANA-Cluj, XVIII, 1974, 


p.305-316 îi 
Dr.Vasile Lucaciu - luptător activ pentru unirea românilor, Cluj-Napoca, 


ui Iuliu, Enescu, loan - Ardealul, Banatul, Crişana şi Maramureșul din 

unct de vedere agricol, cultural şi economic, Bucureşti, 1915 

Frăţilă, Ion - Prefectura județului Hunedoara, în Sargeţia, VIII, 1971 

Ghibu, Octavian O. - “Tribuna” de la București (1915-1916) - cea de-a treia 

“Tribună“, Repere sibiene. Studii şi referate, vol.II, Sibiu, 1980, 282-286 

Goga, Octavian - Mustul care fierte, Bucureşti, Ed.Scripta, 1992 i: i 

Hitchins, Keith - Srudii privind istoria modernă a Transilvaniei, Cluj- 
ca, 1970 , 

anii, Francisc - Amintiri din viața mea, Cluj-Napoca, 1986 

Iorga, Nicoale - ameni care au fest, vol.IV, Bucureşti, 1939 

Iliescu, Ion, Istrate, Tiberiu - Orăștie - 750 de ani, Deva, 1974, 384 p. 

Isac, Victor - O istorie obiectivă a Acrtri Age Deva, 1998 

Lapedatu, loan I., Memorii şi amintiri, laşi, Pr ea i 

Tăgedatu, Ioan |. - Merei Instirutului de credit şi economii "Ardeleana 

societate pe acții. 1885-1910, Sibiu, 1912, 212 88 

Lazăr, loachim - Acţiuni de masă after = | 

Hunedeara (1932-1936), Sargeţia, XVIII-XIX, 198 Ai zi 


Lupaș, loan - Epocele istorice ale ziaristicei 
Studii istorice, vol.V, Sibiu, Cluj, 1945-1946 : 7 : ci 
românească din Transihvania 190-194, 


antirăzboinice în județul 


Maior, Liviu - Memorandul. Filosofia politico- 
românesc, Cluj-Napoca, 1992 
Maior, Liviu - Mișcarea naţională 


Cluj-Napoca, 1986 pag A 
Mamina, loan - Consiliile de coroană, Bucureşti, 1997 ai a 


Mândruț, Stelian - Mişcarea naţională, +a între anii 1905-19] 
deputaților partidului naţional român re 
Oradea, 1995, 174 p. le mele politice: culrurale, pere 


. CPE . duri i 
Mihu, Ioan - Spicuiri din gândurile : 
studiu introductiv Silviu Dragomir, pariezi la istoria gazelăriei poporăi porală;, 
Moţa, loan - 42 de ani de i păr N 7 
din Ardeal şi Banat, Orăştie, spy tă pin 
Moţa, loan I. - Cranii de lemn Si 


27 


Motza, lon |. - 
Claudio Multi, Parma, 1996, 102 p. 

Mușlea, loan - Din istoria tipografiei, editurei şi librăriei româneşti în Ard, 
(1830-1918), în Gând Românesc, VII, 1939, nr.10-12 Ardeal 
Mutti, Claudio - Penele Arhanghelului. Intelectualii românni şi Gard 
Fier, Bucureşti, 1997, 156p. da de 
Neamţu, Gelu - În America pentru Unirea Transilvaniei cu România, Cluj 


Napoca, 1997 
Orga, Valentin - Asociaționism românesc în Orăştie până la unire, lucrare î 
„ Lucrare în 


N 
8-10, p.377-381 
Russu-Șirianu, loan - Românii din regatul ungar, Arad, 1904 


Şerban, loan [. - Contribuţia presei din Orăştie la lupta pentru reluarea 
activismului politic (1 901-1905), în Apulum, XII, 1974, p.448-465 

Şerban, loan I., Oargă, Cornelia - Gavril Todică (1877-1946). Un 
răspânditor al ştiinţei şi culturii româneşti din Transilvania, în Apulum, XV. 
1977, p.517-540 a: 


Corrispondenza col Welt-Dienst (1934-1936 : | 
), Prefazione | „Roşu - Un ziarist de luptă: Ion I.Moța, în Convorbiri Literare, LXIX, 1936, nr. 
| 
| 
“ 
| : 
Şerban, I.I., Rotche, Horia - Consideraţii privind rolul presei româneşti din 


manuscris, redactată 1999 | 
ua Valentin - Aurel Vlad student la Budapesta, în Sargeţia, 1998 (sub | ile RAMA PE eliberare naţională (1595-1918) (D. în Apulum, XXII, 
| „p.250-264; (11), XXVII-XXX, 1990-1993, p.501-519 
Orga, Valentin - Câteva aspecte ale colaborării dintre I. Moța şi Vasile | Stoica, Vasile - În America pentru cauza românească, Bucureşti, 1926 
Sata, în Corvineana, 1, 1995, p.209-218 ii | Surdu, Bujor - Conferinţa de constituire a partidului Naţional Român din 
a a pet Mana - pi a al unui naţionalist ardelean (1), cu a bare 4 ATIA-Cluj î XI, 1965, p:30 825 : : 
sa Mr ă iai i p.669- A : Ibure, eorge - A murit o presă, în Almanahul Presei Române, 1926 
sI ie Stă 4 4 de (4 Se - frânturi din cronica luptei a oMita Alexandru - Cum e fata şi răsplata, în Almanahul Presei 
-1899), în Restituiri, III, Deva, 1995, p.161-178 AInaE, 1976 
ana TV. - Cartea de aur sau luptele politice naţionale ale românilor Veiga, Francisco - Istoria Gărzii de Fier 1919-194. Mistica naționalismului, 
d coana ungară II-VII, ibiu, 1913, 1915 Bucureşti, 1993, 384 p. 
o ami ii - Garda de Fier spre reînvierea României, Bucureşti, Ed.Roza Weber, Eugen - Dreapta românească, Cluj-Napoca, 1999, 120p. ă 
ei Su A SA Zamfirescu, Dragoş - Legiunea Arhanghelului Mihail de la mit la realitate, 
capta ve ăurirea statului național unitar român, vol.-I, Bucureşti, 1983 Bucureşti, Bd.Enciclopedică, A 
De A a ua CC, Kovacs, I., Vajda, L. - Unele usuce ale 
( 1900-1918). iată în monarhia austro-ungară la începutul secolului al XX-lea FUGA 
1964 , în Destrămarea monarhiei austro-ungare. 1900-1918, Bucureşti 
) Şt Activitatea (Orăşti 904 
Pavel, D. - Folclorul poetic în R Al îi Ra ZANE) Ă ea 1926 
în i xctioi Fi ; ma i â ] 
ha halta evista Orăştiei (1895-1899), în Sargeţia, XIV, pa i e a "oi, Orăştie 1911 
1ppuia deală» Antonie - Contribuţii istorice privind perioada 1918-1939, Sibiu 18007.90, Bi Societăţii pentru crearea unu fond 4 (6% puteti 
Pap, D , d -98, Braşov, T-fia Mureşianu e poleit E 
foleiypumitru - Folelorul literar al Tribunei, în Studii de istorie literară şi Anuarul institutului pedagogico-teologic Al ATS orodere eri a 
„n i B/AazttaAi - filiala Cluj, 1964 i, în Studii de istorie literară şi Transilvania, în Sibiu, pentru anul scolastic 1887/8, Sibiu, T-fia 
pop: Grigore-Traian - Garda, Căpitanul şi | 1888; [...] pe anul scolastie 1888/9; (..]pe anul scolastie 189394 
Pop va 6, volL-II pitanul şi Arhanghelul din cer, Bucureşti Axa (Bucureşti) 1940-1941 
» Valer - Bătălia pen, Bobâmaci ie) numere răsle! 
Popeangă, V, - Rog uri Ardeal, Bucureşti, 1992 Bobârnaci (Orășăe) numere 1 32. gafi 4036/4086 1900 
Ziridav ul Ciorogariu, re î uvânt Studenţesc (Bucureşti) 
reci d pi p.752-760 „reprezentant al tribunismului arădean Dacia Nouă (Cluj) - 1922-1923 ă 
» Stelian - Emiorari AIE) Foaia Poporului (Sibiu) - 1893-189 
A A grația română din America de Nord, în Apulum, XV, Foaie Interesantă (Orăştie) - 1906-1910 1920-1922 
Napoca, 19 Cultura franceză la românii di înfrăţirea Românească (Cluj) eri sa 
a, 1982 "ânii din Transilvania până la Unire, Cur Gazeta de Vest (Timişoara) - 1991-1 
Libertatea (Orăştie) - 1902-1940 
cureşti) - 1917 


Neamul Românesc (Bu 


218 


Pământ Strămoşesc (laşi - Bucureşti) - 1927-19 
Raportu despre gimnasiu Superior greco- 
P.Mihuţiu, Beiuş, 1886; 1887 

Revista Orăştiei (Orăştie) - 1895-1899 
Tovărăşia (1906-1911) 

Tribuna Poporului / Tribuna (Arad) - 1897- 
Tribuna (Sibiu) 1887-1888; 1894-1897 
Universul (Bucureşti) - 1940 

Universul Literar (Cluj) - 1927 


catolic de Beiuşiu, editat dă 


Acker, F. (primar)-59 

Adam, George-104 

Adam, loan-131 

Agârbiceanu, loan-15; 131; 135 
Albani, Tit Liviu-17; 43-45; 49; 65 
Albani, Septimiu-16; 17; 43; 65 
Albu, Pompiliu-131 

Alecsandri, Vasile-75 

Alexa, George-172;175: 177 
Alexandrescu, Sorin-205 
Andrei, Nicolae-8$; 121 
Andrews, 1.-139 

Antonescu, Em.-203 
Antonescu, lon gen.-214 
Apponyi (ministrul)-1 1; 121 
Ardelean, |. (Deva)-83 
Argetoianu, C-tin-202 
Averescu, Al.-146 

Augustini, Gustav-20; 43 


Babeş, Vicențiu-18 

Baciu, Miţi -74 

Baicu, Constantin-79; 119; 143 
Baciu, George-78 

Baker, Newton-139 

Bălan, Mitropolit-207 
Balif-163 

Bandac, Leonida-186 

Banea, loan-204 

Banffy (prim ministru)-13; 14 
Bănică, Dobre-207; 214 
Bărbat, Virgil-173 

Barret, John-140 


Bârseanu, Zaharia-34; 131; 6 
Barițiu, George-l4 91 
Barițiu, Petre P.-32; 74 pă 


Basarabescu, L.A.-80; 131 


Becescu, FI.L.-81 ia: 
Bercean, Laurean-32; 53; 72; 78; 88 
Beza-202 cald 
Bianu, Victor-203 
Bibicescu, LG-4 
Bidian, Augustin-180, 


INDICI 


Blănaru, loan-207 
Blank, fratii-186 
Boca, Romul-21 
Bocu, Sever-135; 136 
Bogdan-Duică, Gh-17; 20; 43-45; 65; 
131 

Boieru, 0.-180 

Bonamour, G.-68 

Bontescu, Mihai-91 

Bontescu, Victor-92; 104;131 
Borcea, Ermil-74; 131, 132; 144 
Bornemisa, $.-114; 130-133; 135; 
137; 144; 156; 199 

Brăescu, C.C.-203 

Branga, loan-71; 85; 143 
Branişte, Valeriu-16; 49; 135 
Brătescu-Voineşti-8l 
Brătianu, |.1.C.-146 

Breazu, Traian-172; 186 

Brikner, Hans-203 e SI TEI 
Brote, Eugen-16; 17; 20; 42; 43; 46- 
48; 60; 63; 65. te 

Bucşan, C-tin-136 & 


Ciotori, D.N.-136 
Ciufudean, I.M.-110 
Ciumetti, Sterie-203 
Ciura, Al.-102; 132 
Clime, Gh.-207 
Clintocu, afli 

ea, ND.-l 
Cd C.2.-27; 153-157; 175; 
183-186; 190; 194; 195; 197; 199; 
201-203; 206; 208-211 
Codreanu, Horia-163 
Codreanu, loan Zelea-202 
Codreanu, lridenda-164 
Coltor (manist)-152; 
Coroian, luliu-18 
Comşa, Demetriu-18; 33; 35; 44; 80 
Comşa, Nicolae-20; 67; 92; 103; 104 
Constantinescu, Al.-138; 156; 186 
Corvin, Artemiu-78 
Corvin, 1.M.-32 
Corvin, Sim. Junior-21; 78 
Corvin, Sim. Senior-21; 78 
Coşbuc, George-34; 68; 80 
Coselski, peneral-203 
Cotruş, Aron-132 
Cosma, Aurel-93; 104 
Cosma, Partenie-74 
Crainic, Nichifor-22; 25; 26; 163; 201; 
210 
Creangă, 1.-81; 114 
Cristea, Elie Miron-33; 75; 77; 163 
Cristea, Nicolae-18; 44 
Cugereanu, Viorel-165 
Cunţanu, D.-33 


Cunţanu, Lenţi-74 

Cunţai Mase 

FN tă ndru-151 | 
uza, A.C.-21; 26; 150-152; 154; 157; 

si 175; 177; 186; 194; 196; 197; 


Dăianu, Elie-9] 

Damian, Nicolae-131; 133 
Damian, V.-104 
Dati, Aurel-17 

anciu, Nuţu (1.1.Moţa)-205. 
David, Comel-2 ae 


i 


David, Danii]-20; 79; 119 


222 


Delamarina, Victor-13] 
Delavrancea (Ştefănescu-)-135 
Dima, George-33 

Dimitrescu, 1.Pr.-49 

Dobo, Romul-21; 107; 119: 12] 
Dobre, 1.-76 

Doleanu, 1.-35 

Domşa, Vasile-21; 70; 78; 83; 88; 89; 
97; 121; 133; 144 

Dragomir, Silviu-29; 112; 156 
Dragoş, N.-186; 191 
Dragoslav, 1.-132 

Duca, 1.G.162; 186; 203 
Dulfu, P.-34; 80; 131 
Dumitrescu Zăpadă-202 
Dumitrescu-Borșa, [.-206; 212 


Eftimiu, Victor-132 

Elena din Ardeal-68 
Eliade, Mircea-24 
Elisabeta Regina-115; 117 
Enescu, luliu-136 
Erdelyi, Șt.-20; 32; 41; 79 
Eremia (student)-197 


Farago, Elena-131 

Farkas (avocat)-98; 130 
Felicindo, franchist-206 
Ferdinand, Regele-115; 194 
Filderman-186 

Filipescu, N.-135; 136 
Fleşeriu, loan-83; 119 
Florescu, 1.Th.-186 
Flueraş, 1.-156 

Fodor, Alexandru-44 
Fodor, Vasile-18; 104 
Franasovici-152 

Franco, general-206; 208 
Frâncu, Amos-49; 65; 67; 109; 115; 
199 

Furtună-203 


Gâmeaţă, Ilie-183; 184; 186; 199; 207 
George, Al-136. 
Georgescu, Corneliu-172; 175; 186 
194; 207 

Giugurtu-163 

Ghibu, 0.-135 


Ghili, Gh.-173 

Goga, 0.22; 24; 25; 102; 114; 131; 
135: 146; 147; 149; 187 

Goldiș, losif-67 

Goldiș, Vasile-20; 45; 67; 87; 112; 
125 

Gomoiu-163 : 

Gorovei, Artur-81 

Gorun, 1.-68; 80; 131 

Grigorescu, G.-179; 181 

Groza, Petru-156 

Gruia-163 

Gurie, Mitropolit-207 


Halipa, Pan-142 


- Hamangiu, codurile lui-209 


Hania, 1.-33 

Haţieganu, luliu-23; 25; 152 
Haţieganu, Emil-171; 177 

Hedervâry (ministru)-125 

Hitchckoc, Gilbert-140 

Hitler, A.-27 

Hodza, Milan-105 
Honigham/Fagure-186 
Hossu-Longin, Fr.-14; 33; 52; 58; 63; 
65; 91 


lague, colonel-206 
Iancu, Avram-49; 115 
Iliescu, Paul-193 
Ilieşiu, Justin-173; 199 
Imbroane, A.-135 
loanovici, Iuliu V.-109; 110; 140; 141 
Ionescu, Nae-26; 209 

Ionescu, Take-46 

Iorga, N-21; 25; 26; 68; 135; 141; 
202; 2210 89 
Iosif, Şt.0.-68; 80; 131 ve 
lozon, Al.-110; 130 - 
Ivan, Nicolae-32; 41 
lunian, Gr.-203 4 


P 


Lane, Prankin-t0 
Lang, terta tă e 
Lansing, Robert-139 
Lapedatu, loan [.-121; 129; 165 
Lâzăr, Arpâd-98 


Lazăr, George-162 


Lazăr, Ilie-203 

Lăzărescu (Şiria)-49 

Lefter, Mile-207 

Lemeny, E.-45 

Lewis, Hamilton-140 

Lucaciu, Vasile-10; 15; 17; 18; 35; 42; 
44, 46; 48; 49; 80; 87; 104; 105: 137; 
138; 141 

Lupaș, loan-102; 114 

Lupescu, Elena-157; 212 


Macovei-163 

Macridescu, general-152; 157 
Magda, Alexandru-171 
Maier, Nicolae-45 

Maior, George-33 

Mălaiu, Tit-92 

Mândrescu, Sim.-201 
Mangra, Vasile-17; 20; 45-49; 87; 99; 
112; 141; 146 , 
Manciu-153; 154; 194; 195 
Maniu, luliu-20; 67; 91; 93; 103; 104; 
148; 153; 157 3 = 


Moldovan, Vasile E.-102; 109; 110; 
130; 140 
Moldovan, Virgil-180 
Moscardo, eneral-206 
Mosora, lea 

oța, Maria-l 
Ma Aurel —20; 66; 67; 70; 73; 
75; 16; 78; 83; 88-90; 92: 96-99; 102; 
111; 121 
Muntean, Casian R.135 
Muntean, loachim-32; 97; 110 
Mureşianu, A.A.-43; 65 
Mumu, George-68 
Mussolini27; 159 


Nansen, P.-68 
Nicoară, August-83 
Nicoară, George-83 
Nicodem, Episcop-199 
Nicolae, Victor-180 
Nistor, 1.-33; 138 
Niţescu, Voicu-l35 
Novacovici, Em.-102 
Novacu, Aurel-104 
Noveanu-163 


Odobescu, Gr.-203 
Oncu, Nicolae-20; 87; 125 
Onişor, Victor-93 
Olteanu, Aurel-104 

Jprişiu, Nicolae-1 10 
„Orbonaș, losif-29; 83 


tort ni 


Pitulescu, director PTT-2] 

Philips, W.-139; 140 

Polierta, Tache-193; 201 

Poni, Matilda-68 

Pop, Dumitru-34 

Pop, D.-45 

Pop, Ghiţă-130; 136 

Pop, Justin-93 

Pop. Samuil-20 

Pop, Ştefan-110 

Pop, Valer-152; 163; 171; 193 

Pop de Băseşti, G.-18; 112 
Pop-Păcurariu, C.-35 

Popa, Adam-172 

Popescu, Lucreţia-74 

Popescu, Stelian-160 

Popovic, A.C.-16; 17; 47 

Popovic, Elie-21 

Popovici, luliu-121 
Popovic-Bănăţanu 1.-34 
Popovici-Bărceanu, A.-17; 20; 32; 41; 
45; 50; 59; 70; 73; 79; 82; 83; 118; 119 
Popovici-Bărceanu, C.-83 
Popovici-Bărceanu, D.-18; 33; 35; 44 
Popescu, Tudose-179; 181; 183; 186; 
194; 201 

Popescu-Voietşti-l 73 
Priboianu-163 

Putney, A.-139 


Radu, loan-45 
Rădulescu-Mehedinţi, V.-203 
Rădulescu-Niger, N.-68 

Raţiu, loan-16-18; 43-48; 50; 59; 63- 
66; 98 

Rebreanu, L.-146 

Roman, I.N.-68; 81 

Roman, Savu-l10 

Roman, Valer-177; 193 

Roşca, Letiţia-74 

Roşu, Nicolae-173; 209 
Rosenthal-186 

Rosetti, R.D.-68; 193 

Rovenţa, H.-179 

Russu-Şirianu, loan-16; 17; 20; 37: 
43-45; 64; 65; 87; 99; 104 


Sadoveanu, Mihai-] 14; 131 Tulbure, George-l5 


Saint-Aulaire-139 

Sandor, loszef-] 61 

Sârbu (student)-197 

Schmidt, F.-34 

Scrob, Carol-68 

Scurtu, Conel-35 

Secărea, Simion-130 

Sever, Axente-68 

Sever, Dan-153 

Silaghi, loan-180 

Simionescu, loan-183; 184: 204 
Slavici, loan-17; 20; 34; 45; 65 
Speranţia, T.B.-68; 80; 131 
Stanculescu, R.A.-200 

Stelescu, M.-212 

Stavri, A.-68; 81 

Stoica, Gh.-132; 136 

Stoica, Vasile-10; 135; 138; 142 
Sturdza, D.A.-16; 17; 64 
Sturdz, C.R.-203 

Suciu, Gavril -104 

Suciu, George-83 

Suciu, loan-20; 104; 112; 130; 146 


Vaida Voevod, A1.-9; 20; 91; 93; 103: 
104; 148; 163; 202 
Vartolomeu, Episcop-207 
Vasiliu, D.-177; 203 
Vasiliu, Em.-152; 156; 192; 193; 201 
Vasiu, loan-131 
Vasu, Octavian-104 

* Veliciu, M.-20 
Vemichescu, Aurel-186; 189-191; 213 
Vlad, Anuţa-9; 94 
Vlad, Aurel-9; 20; 21; 67; 91-105; 
107; 108; 119-121; 132; 143; 148; 


Șandru, C-tin-131 
„Șinca, Petru-119 

Şoricu, 1.U.-136 
Şpan, Petru-33; 34 
Ştefănescu-Goangă-173 
Ştirbei, preot-199 
Şuiaga, Victor-172; 175; 
Şumuleanu, C.-152; 157; 


Frmul Boroia 


loan Maţa 


REDACTIA “TRIBUNEI” DIN SIBIU 1995 
De la stânga: loan Dordea, loan Mata, £. Rusu Şirianu, Gheorghe Moidovan. 
loan Duiean. Liviu Albini, Septimiu Albini. Gh. Bogdan-Duică, |. Aagustini 


"4 


centru, i 
Maniu fa Mol: 


Vasile C. Osvadă 


ridic 


Monumentul de la Majadahonda 
at pe locul unde a murit Moţa şi Marin 


CUPRINS 


INTRODUCERE .....+nccnern encataao anatema ez aaa 7 
CAP.I: SFÂRȘIT DE VEAC ÎN ORĂȘTIE „manuta arena 29 
1. Orăştie, centru al luptei naționale ......uueuu unea 29 
2. Anii de studiu. Primii paşi în presă... nenea eee oana ana 32 
3. Revista Orăştiei, primul ziar românesc 
din comitatul Hunedoara ........n-ee cecene ananas 38 
4. loan Mota - redactor la Revista Orăştiei „nana a 43 
5. Promotor al asociaționismului economic şi cultural „masea 69 
CAP.II: DOI ANI FĂRĂ POLITICĂ. REDACTOR 
LA REVISTA ORÂŞTIEI. »«x-xxaucucaces nat ea age ni 77 
CAP.III: GRUPUL NEOACTIST DE LA ORĂȘTIE „mmm ue 87 
1. Criza grupului de la Orăştie. Primii paşi spre activism „u..umumuuiu++ 88 
2. Constituirea grupului neoactivist. Apariția ziarului Libertatea .. 9I 
3. Triumful de la Dobra .....ncnne caca eao nesemnat vane ememeneeit 98 
4. Contribuţia orăştienilor la reorganizarea PNR m petalele 101 
CAP.IV: IOAN MOŢA ŞI PRESA POPORALĂ ....mnne nana ear 107 
1. Proprietar şi editor al Libertății „cunosc ee 107 
2. Un “trust de presă“ în slujba POPOrului umana „114 
3. Aspecte ale unei colaborări: I.Moţa - Vasile C.Osvadă „um. LI8 
4. In apărarea identității naționale m. 121 
5. Fermitate şi demnitate „manance „m 28 
CAP.V: LIBERATATEA ÎN PRIBEGIE .. i pă 
|.Refugiat la Bucureşti „ema nsnnaesasneee mama aud eri 
2. În SUA - luptător pentru cauza naţională. .. pri 
CAP.VI: LA RĂSCRUCEA... VREMURILOR .-sssss-e E. ra 
die Reîntoarcerea în ienere- emiri i "A era 
2. În primul Parlament al omânniei mezat ii aia tă i 
3, Din Partidul Naţional în pr Apărării Naţional-Creștine ++» 192 
4. Senator al Uniunii Naţionale „mms pia e: 
CAP VII: IOAN 1. MOȚA SAU JERTFA TINEREȚII -- si pi 
1. loan L.Moța şi mişcările studenţeşti de la Cluj see i 
2. loan LMoţa și Mişcarea-legionară met 215 
BIBLIOGRAFIE eee "221 
INDICE eee cu cur i o PRRe Sa aMN e Ra 226 
FOTO „iu me ie „229 
CUPRINS „sei la a ge 


LUCRĂRI APĂRUTE LA EDITURA “ARGONAUT” 


ul familiei (Seria Juridica), vol.I, 1995. 


Banciu, Maria, Drept urid Il. A 
orie şi practică (Seria Juridica), vol.I] 


Banciu, Maria, Dreptul familiei. Te 
1997. i ap A 
Banciu, Maria, Dreptul familiei. Teorie şi practică, Ediţie revăzută şi 
adăugită (Seria Juridica), 1998. : 
Boboş, Gheorghe, Vlădica Raţiu, George, Răspunderea, responsabilitatea şi 
constrângerea în domeniul dreptului (Seria Juridica), 1996. 
Boboş, Gheorghe, Teoria generală a dreptului, (Seria Juridica), 1999 . 
Bohățel, Teodor, Compendiu practic de patologie animală, 1996. 
Brătucu, Sebastian, Liviu, Uţiu, Ioana, Uţiu, Claudia, Anatomia 
funcțională, 1998. 
Buda, Laurenţiu, Clipa aceea (Poezii postume), 1998. 
Buhățel, T., Popan, D.0., Compediu de microbiologie aplicată, 1998. 
Codoban, Aurel, Introducere în filosofie, (Seria Filosofie, Sociologie, 
Politologie), 1995. 
Constantinescu, Ion, De pe masa de operaţii (Epigrame), 1998 
Costin, N. Mircea, Costin M. Călin, Dreptul comerțului internațional, (Seria 
Juridica), vol], II, 1999. 
Derevenco, Petru, Elemente de fiziologie ale efortului sportiv, 1998 
Dorofteiu, Mircea, Fiziologie. Coordonarea organismului uman, 1992 
Digi Eugen, Controlul medical în activitatea de educaţie fizică şi sport, 
Duma, Eugen, Deficienţele de dezvoltare fizică (etiopatogenie, diagnostic, 
tratament), 1997. & 
isi Papi Istoria statului şi dreptului românesc, (Seria Juridica), 
pg Le td Dreptul muncii şi securității sociale (Seria Juridica), 
Funar, Sabina, Funar, Gheor: ilitătii 

ghe, Bazele contabilităţii, 1998. 
aia drug Dreptul financiar (Seria Juridica), 1996. 
pre def Se ep pitt roman (Seria Juridica), 1996. 
Sam iei ua File de istorie: 1923-1998, Secţia de Istorie 
Iliescu pia mes : 
tr ma E aura nea nd ob 
NNE NBR amet aaa Polul 1998. AA 
Politologie). 1gpuu i. Cunoaşiere şi asistență, (Seria Filosofie, Soviologie 
Lupan, Ernest, | i 
Subiectele sat m ji Dan Au Marga, Amalia, Drep! civil. român. 
Lupan, Ernest, Dre i st i n civil, (Seria Juridica), 1996. 
Lupan, Ernest. Dpeapej vi arie generală, (Seria Juridica), 1997. 
& »Veptul mediului, (Seria Juridica), 1998. 


Mihu, Achim, Sociologia dreptului, (Seria Filosofie, Sociologie, Politologie), 
1996. 

Minea, Ştefan Mircea, Regimul juridic al finanţelor publice în România, 
(Seria Juridica), 1998. 

Mureşan, S.Anton, Mureşan, Viorica, Probleme date la concursuri de admitere 
în învățământul superior (enunţuri, răspunsuri, îndrumări metodice), 1991. 
Muscă, Vasile, Introducere istorică în filosofie, (Seria Filosofie, Sociologie, 
Politologie), 1996. 

Negru, Andrei, Din istoria cercetării sociale românești. Institutul Social 
Banat-Crişana (Seria Filosofie, Sociologie, Politologie), 1999. 

Nica, Henorel, Buzdugan, Dănuţ, Caietul meu de religie (Carte de colorat 
pentru copii. Tipărită cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Arhiepiscop 
BARTOLOMEU al Vadului, Feleacului şi Clujului), 1998. 
Niciu,  I.Marţian, Chivu, Gabriela, Organizaţii 
guvernamentale, (Seria Juridica), 1998. 

Ozunu, Dumitru, Bazele psihologice ale educaţiei, 1994. 
Perju-Dumbravă, Dan, Mărginean, Vălean, Zeorie şi p 
legală, (Seria Juridica), 1996. 

Petcu, Marioara, Psihologie juridică, 1997. 

**k Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane (Prezentate la 


sesiunile ştiinţifice anuale - 1995-1996 - ale 1.C.S.U.. Filiala Cluj Napoca a 


Academiei Române), 1997. j 
*** Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane cris 
sesiunea ştiinţifică anuală 1997 - a I.C.S.U., Filiala Cluj Napoca a 

rds, 1996. 


internaționale 


ractică medico- 


Române), 1998. pi li 
Stan, Rodica, Ştefanovici, Anda, Let's Play wili o 

Ştefanovici, Anda, Stan, Rodica, Test Youselves on English pari 1996. 
Ungureanu, Ovidiu, Nulitățile de procedură civilă. Drept român şi comparat, 


(Seria Juridica), 1997. | ; 
Ungureanu, Ovidiu, Jugastru, Călina, Manual de drep! ce jet : 
Juridica), 1996. 


român (Seria Juridica), 1998. ă 
Ursa, Victor, Criminologie (Seria înia (Seria 
Ursa, Victor, Drepturile de autor şi protecția lor juridică în România A 
Juridica), 1997. usi | 
Uţiu, loana, Merodica educaţiei fizice jfolere. 08 ud 
Uţiu, oana, Uţiu, Claudia, Anafomie. Caiei de lucrări aură 
Vasiu, loana, Drept penal. Partea specială Pi Juridica), v caca - 
1995, „peciala (Sera Juridica). 1998. 


Vasiu, loana, Drept penal. Partea 


Vida, Radu, Harfa de ziuă (Versuri); 1997. 


“ARGONAUT”, Clui-NaPOC? pi sala - 190, OP. nr) 


OFERTE: Editura 0041425626 sau Căsuţa 


nr.5, bL.L-1, ap.15. Tel./fax: 


Catedrala Ordodoxă din Orăştie 
ctitorită de loan Mota 


"Noi avem 0 Singura stea 
lupă care ne călăuzim: iubirea 
semărginită de neam și de legea 
10astră creştină, şi toate 
nişcările partidelor, ca Si a 
samenilor singuratici, le 
iudecăm numai din punctul 
„cela de vedere..." 

loan Moţa în Libertatea nr. 1/1929 


"Ji strigăm și noi de dincoace 


părintelui ostaş: cu misiune Sau 

fără, ești tot omul de ispravă pe 
care l-am Știu." 

N. Iorga, Omul de ispravă în 

Neamul Românesc nr. 261/1917