Gen.G.A.Dabija — Armata Romana in Rasboiul Mondial 1916-1918

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

210126 $ GENERALUL G. A. DABIJA ARMATA ROMÂNĂ RĂSBOIUL MONDIAL (1916-1918) CU O PREFATA DE DOMNUL GENERAL DE CORP DE, ARMATĂ ALEXANDRU AVERESCU = VOLUMUL. I Editura IG. HERTZ, Bucureşti GENERALUL G. A. DABIJA ARMATA ROMANA RASBOIUL MONDIAL (1916-1918) VOLUMUL | „Editura IG. HERTZ, Bucureşti DE ACELAŞ: — Patrulele de infanterie, brosurä 50 pag. 1895. — Instructia practică a companiei, volum cu 359 pag. si o planşă 1904. — Practica tragerei infanteriei, volum cu 208 pag., 8 anexe şi 4 planșe (Ediţia 2-a), 1907. — Câmpuri de tragere, volum cu 90 pag. si 10 planse 1908. — Exerciţii pregătitoare de tragere, 46 pag. si 4 figuri (Ediţia 2-a), 1908. — Instructia practică de luptă a. trägätorului, sirului, gru- pei si plotonului, 99 pag. 1909. — Instructia practică de luptă a companiei si batalionului, 207 pag. cu o plansä, 1909. — Note asupra exerciţiilor de manevră si de luptă a infanteriei. Ca ajutor al d-lui general Cräinicianu, 197 pag. cu 4 planse, 1909. — Program pentru instructia recrutilor, (Ed. 2) 76 pag. 1910. — Program general pentru instructia. infanteriei, 171-pag. (Ed, 2-a), 1910. — Dresaj sau Educatiune, 50 pag. 1910. — Instructia practică de luptă, 236 pag. (Ed. 3-a), 1912. — Cadrilaterul bulgar, 200 pag. cu 15 planşe, 1913. — Răsboiul bulgaro-turc, 360 pag. cu 25 planse. Premiat de Academia Românä cu premiul Adamache, 1914. — Memorator tactic pentru uzul ofiţerilor Diviziei 2-a Vânători, 1919. Vor mai apărea: — Brigada 16-a Int.. pe frontul Cașin Ii/917—4/Ml 918. - Toate aceste — Div. 6-a pe Trotuș 4/1l—15/V 918. unități au fost — Brigada 18-a Ini. pe frontul Nistru- sub comanda lui 15/V—28/X 918. ; autorului ace- » — Divizia 2-a Vânăt. în Ardeal $i pe stei lucrări frontul Tisei 28/X 912—3/VIII 919. — Răsboiul României din 1919. Armata Română în Răsboiul mondial (1916—1918) PRESCURTĂRI DE CUVINTE Cdt. de Cpt. C. I. A. C. Cav. ct m. a Div. Notă. — Zilele sunt date după Ambulanta Armata Artilerie Austro-Ungaria Automobil aviație biciclişti batalion baterie » Câmp > munte brigada bulgar bavarez căpitan călăreață călăraşi cartier cavalerie » uşoară Colonel Comandant - Comanda- mentul : Comandamentul de Ca- petenie Loree! I armată Cavalerie boleand muniţie Deal detaşament Divizie Divizion coloane muniţie Dragoni divizion Est echipaj poduri escadron fără fir gardă general generalului german rele onved husar Calendarul Gregorian intanterie Inaltul comandament jandarmi landwehr landsturm locotenent. locotent colonel Marele cartier general Marele Stat major milifie mixtà mitraliera munte Muntele Nord obuziere ordinul operaţie pedeşiri pionieri ploton postul comandă proectoare |. regiment rezerva român rosiori TUS-TUSÈ sârb-săârbă sanitar Sud spital mobil Secţia subsistentda sublocotenent Statul major telegrafie telefonie ture ulan uşoară Vânători Vest Valea (stilul vechiu) care era folosit în cursul anilor 1916—1917. Chiar zilele indicate de inimicii noştri după calendarul Julian, le-am transformat după calendarul Gregorian (dându-le înapoi cu 13 zile). Inchin această a mea lucrare memoriei ofițerilor, sub- | ofițerilor, caporalilor si soldaților morți pentru Patrie in räsboiul din 1916 — 1978, prin care s'a realizat idealul național. General Les A Dabija PREFATA Adevărata şcoală a conducerii trupelor în rdsboiu este istoria militară. Este o şcoală însă, de la izvoarele binefăcătoare ale că- rei nu se pot adäpa cu folos de cât acei, cari vin , pregă- titi la ea. Ce este istoria militară ? Expunerea mai mult sau mai puțin metodică a eveni- mentelor militare fie dintro anumită epocă, fie dintr’o a- numită tard, fie din toate epocele şi din toate - țările. Chestiunea importantă, mai importantă de cât s'ar putea bănui este: cum se face descrierea, nu a unei serii, ci chiar a unui singur eveniment militar şi de către cine se face ? Inteleg prin eveniment militar, în acest special caz, totali- tatea operațiunilor executate întrun rdsboiu, cu restălmă- cirea tuturor măsurilor, cari au creat şi au pus apoi în mişcare forțele operante. Evident că expunerea unui eveniment nu se poate face de cât pe baza celor văzute, sau pe baza celor cetite des- pre acel eveniment. Dacă se observă însă că cele cetite, nu sunt în ultima sursă decât expunerea celor văzute de cei cari au scris cei dintâi despre acel eveniment, se ajunge la concluzia că întregul edificiu al învățământului conducerii răsboiului se bazează pe expuneri subiective. Se poate spune: dar documentele, nu sunt nişte ele- mente obiective ? Şi apoi compulsarea materialului dispo- nibil nu servea la nimic ? Asupra documentelor voi observa că dacă ele conțin o parte obiectivă, ele contin în acelaş timp şi una subiectivă şi care determină adesea în măsură covârşitoare valoarea lor istorică. 8 Astfel dacă am lua ca exemplu un ordin de mars, de sigur că găsim în el date obiective foarte preţioase ca: uni- tatea care execută marşul (adesea chiar compunerea ei), localitatea din care începe marşul, obiectivul marsului etc., etc. Dar, găsim în acelaş timp elemente subiective ca: si- tuatia inimicului, misiunea unităţii astfel cum este înțe- leasă ea de acela dela care emană ordinul, intentiunile comandantului expuse mai mult sau mai putin explicit, etc., etc. In ceia ce priveşte compulsarea, chestiunea este şi mai descurajantă. Scopul compulsării este de a se ajunge la o concluziune, crezută în acord cu adevărul stiinfific, dar aceste conclu- ziuni sunt în funcțiune de elementele compulsate : au fost ele complecte ? au fost ele imaginea realităţii ? Este un lucru cunoscut de toată lumea, că un acelaş fapt „este relatat in diferite moduri, nu numai de persoane dife- rite, dar şi de aceiaşi persoană în. împrejurări şi stări su- fleteşti deosebite, Un eminent profesor de istorie militară, îşi începea, cu fiecare promoţie, în totdeauna cursul cu acest aforism < „istoria militară este descrierea evenimentelor aşa cum crede cel care le „expune că s'au petrecut, sau cum dorește a se crede, că s'au petrecut“. După räsboiul din 1866, aproape toată lumea militară era de acord că victoria prusienilor din Boemia era da- torită faptului, că pe când soldatul prusian era armat cu arma Dreyse, incarcdndu-se pe la culată, cel austriac . a- vea arma cu capsă. Deosebire foarte însemnată între cele două arme, ca iu- fealä de tragere, ca bătae şi ca preciziune. Concluziunea părea, nu se poate mai întemeiată. Iată însă că după patru ani, acelaş soldat prusian, cu aceias armă Dreyse, se găseşte în fata soldatului francez, care avea în mâini arma Chassepot, cu o bätae de 4 ori mai mare, cu o preciziune mult superioară şi cu o iufeald de tragere ce nu putea fi atinsă de arma Dreyse. Ca prin far- mec s'a trecut la celalt extrem.’ Nu armele au dat victoria, ci alți factori. Acei factori. trebuesc căutați în calitatea armatei prusiene, şi dintr'o dată aceasta armată, dacă nu a fost proclamată d'a dreptul neinvincibilă, a fost însă cu bund seamd aşezată pe cel mai. înalt nivel de soliditate, mult deasupra celor alte armate. Şi cum se întâmplă în totdeauna, ceea ce se crede de alții, termină prin a fi crezut şi de cel interesat. Räsboiul mondial a făcut să oscile balanța şi Germanii 9 însăşi au fost cei dintâi a recunoaşte ce consecințe fatale au avut pentru ei nişte deductiuni la baza căror pe lângă elemente reale, mai erau şi unele exagerări, dacă nu chiar adevărate inchipuiri. Aceasta a făcut pe generalul Ludendorf să scrie: „Noi germanii ne măguleam înainte de răsboiul mondial, a ne crede oameni superiori (Herrenmenschen) şi un popor supe- rior (Herrenvolk). Eram orice, afară de aceasta !)“. Greşeli de natura aceasta suni cu atât mai puţin evita- bile, cu cât elementele care concurau la desfăşurarea dra- melor sângeroase de pe teatrul de răsboiu, parte sunt de natură concretă, tangibile, şi deci pot fi măsurate, cântă- rite, socotite etc., iar parte de natură abstractă, imponde- rabile. : Revenind la exemplul de mai sus. Armele cu capsă, Dreyse şi Chassepot, constituiau elementul concret, de ele însă era legat şi un element imponderabil: moralul. Incontestabil, că a fost o exageratiune când s'a atribuit victoriile din 1866 superiorității armamentului; numai putin armamentul a avut un îndoit efect: unul indltdtor pentru prusieni şi altul deprimant, pentru austriaci. Pentru ce nu sa găsit urmele aceluiaş dublu efect în răsboiul din 1870, când balanţa înclina în defavoarea pru- sienilor ? Unii au explicat faptul prin superioritatea artileriei ger- mane. In parte explicatiunea poate să fie justă, în mică parte însă. Explicaţia adevărată trebue căutată, tot în ele- mentul imponderabil. Dacă soldatul francez era încrezător în arma sa, la cel german deprimarea morală, datorită inferioritätii armei, era paralizată de încrederea în tăria sa, dovedită în două räsboae victorioase. Concluziunea la care se ajunge pe baza consideratiunilor arătate este aceia, că atât în cercetările făcute pentru a contribui la clădirea istoriei cât şi in cele pentru a învăța de la ea conducerea răsboiului, elementele imponderabile trebue să facă obiectul unei atenfiuni atât de mari în cât să micşoreze probabilitatea greselilor, la cari pot duce exa- gerarea importanței elementelor materiale. Dacă această concluziune nu este greşită, si nu este gre- şită, căci cum s'ar explica faptul, ca aceleaşi trupe cu acelaş material, în aceleaşi pozifiuni, un comandant obține un rezultat şi altul un rezultat diferit, înainte chiar de a fi ingerat în operațiuni ; zic dacă această concluziune nu 1) Kriegfuhrung und Politik-Vorwort. 10 este greşită, atunci este lesne de înţeles ce valoare are pentru reconstruirea şi interpretarea justă a unor anumite opera- fiuni militare lucrările acelor cari au participat la ele. Este o credință foarte răspândită, că trebue lăsat după răsboiu un oarecare timp înainte de a-i face istoricul, timp necesar ca pasiunile să se potolească. Nu împărtăşesc de- loc aceasiă părere, căci întregul material consultat mai târziu pentru a compila lucrarea este îmbibai de acele pa- siuni. Pe de alta cunoaşterea acelor pasiuni, nu numai că nu vatămă dar din contra pot explica atâtea lucruri, foarte importante, şi neexplicabile dacă se elimină acest determi- nant element. Starea sufletească a participanţilor nu rezultă în totdea- una din materialul ce se găseşte în arhivele oficiale, şi din această cauză acest material nu tine pe compilator constant pe cărarea adevărului. Ea se oglindeşie însă in lucrările personale, compulsarea căror pot înlesni smulge- rea adevărului din haosul contradifiunilor şi exagerărilor, datorite pasiunilor, de cari mai sunt stăpânite spiritele, ecou al pasiunilor chinuitoare din timpul operațiunilor. Acest ecou este cu atât mai vibrant şi deci cu atât mai prețios cu cât lucrarea este mai putin târzie. Consider |, de aceia, scrierea. generalului Dabija, ca un contribut prețios la alcătuirea istoriei operațiunilor armatei noastre în răsboiul mondial şi un izvor nu mai putin prețios de învăţăminle pentru viitor. Generalul Dabija, cu condeiul în mână este ofițerul care a participat la rdsboiu şi modul său de a gândi când a scris, nu diferă de acela din tim- pul de răsboiu de cât prin estomparea datorită celor câțiva ani, cari s'au strecurat între operațiuni şi descrierea lor. Este un rău acesta ? Socotesc că nu, ba din contra, soco- tesc că este ceva folositor. Răsboiul este dus de oameni şi activitatea lor este produsul modului lor, bun sau rău, de a gândi. Este prețios lucru de aceia de a se cunoaşte cum a gândit fiecare pe timpul desfăşurării evenimentelor. Generalul Dabija a funcționat, în gradul de colonel ca sub-şef de stat major la armata III mai întâiu şi apoi la armata a Il până la 1 Februarie 1917. Dela această dată a trecut la trupă când a comandat pe rand: la Casin, Tro- tuş, Nistru şi Tisa, brigadă şi divizie. In aceste diverse funcțiuni şi comandamente, a fost in contact atât cu organele de conducere, cât şi cu cele de execufiune, a trăit, a gândit şi a simţit cu ele. Mărturisirea pe care o face, si care trebue crezută sinceră, că şi-a dat toată silinfa să fie obiectiv, trebue luată cu rezervă, ca 11 obiectivitatea să nu poală fi decât aceia a modului său de a judeca, iar în judecata sa este peste pulinfa să nu se oglindească mentalitatea mediului în care a trait, a gândit si simțit pe timpul desfăşurării operațiunilor pe cari şi-a luat frumoasa dar şi greaua sarcină de a le descrie. De aceia în valoroasa lucrare a generalului Dabija, pe lângă materialul adunat cu o exemplară diligenfä, se va găsi şi interpretarea diferitelor evenimente cari s'au desfă- surat sub ochii săi sau în jurul său, văzute prin prisma îmbinată a realității brutale, cu näzuintele neînfrânate ale ofițerului doritor de a-şi servi patria şi paralizate nu rare ori de împrejurări fireşti si nefireşti. Din ambele puncte de vedere cred că munca Generalului Dabija, îşi va da roadele dorite de autor, căci sunt con- bins ca va fi consultată cu mult folos atât în prezent cât şi în viitor. General Averescu INTRODUCERE Lucrarea de faţă are de scop studiul răsboiului nostru din anii 1916—1918, în cadrul răsboiului mondial, din care a eşit unitatea noastră naţională. Sprijinit pe numeroase documente române şi străine pe care necontenit le-am studiat dela 1919 şi până astăzi, cum şi pe fapte concrete, am urmărit numai adevărul isto- ric şi am căutat, cu toate greutăţile inerente unei asemeni Iucrări, să restabilesc acţiunile, cari, din cauza împrejură- rilor, nu erau totdeauna bine inlantuite; să fac lumina acolo unde informatiunea documentară era necomplectă; să caut adevărul. atunci când existau păreri deosebite si con- traziceri mari, întrebuinţând metoda deductivă şi raţională, Documentele, de cari m'am servit în acest studiu, există; ele pot fi’ cercetate. Mai există, fără îndoială şi alte do- cumente necunoscute mie; în schimb însă, am cercetat studii, memorii, jurnale şi carnetele de campanie ale multor ofiteri, din cari am cules tot ceeace mi-a trebuit; aceste lucrări mau fost încă tipăriie; ele sunt adevărate comori pentru istoria documentară a răsboiului, de aceea nu pot îndeajuns îndemna pe aceşti ofiţeri a nu lăsa nepublicate lucrările lor. Tin să spun că această lucrare a fost supusă necontenit şi până în ultimul moment controlului şi comparatiunei cu noui documente române şi străine, cu studii şi memorii ce mi-au fost încredințate, cari de multe ori contraziceau ceeace eu scrisesem, şi resturnau fapte ce păreau verosimile la în- ceput şi prin consecinţă mă sileau să modific o concluziune la care cu bună credinţă ajunsesem. Acest lucru s'a întâm- plat când m'am documentat şi din punctul de vedere al inimi- cilor noştri, ceeace a avut loc cu începere dela 1924. Nu m'am mulţumit însă ca să redau numai în mod des- criptiv adevărul istoric, ci am făcut şi partea critică obiec- tivă, căci de fapt dela ea depinde şi importanţa ce va rezulta din întregul studiu. Generalul Lehr zice: „când autorul se mărgineşte la metoda descriptivă, opera lui este destinată ankylosei, ceeace nu trebue să fie. Critica este 14 necesară, bine înţeles nu critica pentru plăcerea de a cri- tica, dară aceea care serveşte interesului general şi înlătură interesele de amor propriu particular, critica înţeleasă în sensul cel mai bun şi mai ridicat a acestui cuvânt, neavând în vedere decât interesele faptului, neavând în vedere decât învăţământul preţios ce decurge din analiza lui profundă, întrun cuvânt critica liniştită şi prudentă, cu totul obiec- tivă şi producătoare în învăţăminte”. Din tot materialul documentar amic şi inimic ce am avut la îndemână în cursul anilor 1919—1928, am tras şi invätäminte strategice şi tactice, modificându-le acolo unde noui documente impuneau acest lucru, făcând însă abstrac- tie de orice idee de polemică. Directiva ce mi-am propus, a fost ca să arăt şi greşelile făcute, având în vedere rezul- tatele lor, stiut fiind că şi din greşeli se pot trage invä- täminte pentru a evita în viitor repetarea lor. Am ţinut seamă că critica este uşoară, când are cineva la îndemână toate elementele, dar activitatea pe câmpul de răsboiu, în mijlocul necunoscutului, sub influenţa ştirilor variate şi con- tradictorii, este grea, este copleşitoare; acolo când tunul bubue, când gloantele de armă şi mitraliere şueră, când moar- tea seceră fără milă floarea natiunei, trebuesc comandanților nervi tari, sânge rece şi o! tărie de caracter ce nu se poate întâlni la toţi muritorii. Cum am trecut prin aceste impre- siuni, le-am avut în vedere, cu alte cuvinte am apreciat faptele în lumina împrejurărilor cand ele s'au petrecut, a dificultăţilor întâlnite si a obstacolelor de înlăturat; căci dacă anumite acţiuni pot îi criticate, este suficient să se cunoască oarecari detalii, în aparenţă fără însemnătate, pentru a le găsi o explicaţie si chiar de a le vedea sub © formă mai puţin gravă. | Luând parte activă la operaţiuni, m'am ferit de înrâuri- rile ce m'ar fi putut influenţa, m'am scuturat de orice subiec- tivitate, pentru ca adevărul să triumfe peste orice consi- deratiuni personale, şi pentru ca faptele să se oglindeasca şi să se aşeze singure în reala lor lumină. In dorinţa de a evidenția adevărul istoric, ce reese din documentele şi faptele cunoscute personal mie, nu am recurs la avizul sau părerea nimănui şi mai cu seamă nu m'am lăsat influențat de simtimäntul patriotic, pentru a diforma şi denatura adevărul, am apreciat că este mult mai folo- sitor de a recunoaşte în mod cinstit unui inimic calitățile lui operative, decât să prezinti compatriotilor mei consola- tiuni false, periculoase şi nesänätoase, provenite din difor- matiuni istorice; căci din invätämintele trecutului şi din 19 crudele înfrângeri suferite, răsare folosul unor bune roade pentru viitor. N'am voit să mă fac nici acuzatorul, nici apărătorul cuiva, am urmărit numai prezentarea adevărului istoric obiec- tiv, senin si impartial, dând celor doui factori — individuali (comandamentul) şi colectivi (trupa) — importanţa şi cadrul ce li se cuvine, după influenţa în bine sau rău ce au avut-o. Am reflectat mult asupra crezului rostit de Gaston Paris la 1870: „Ştiinţa nu are alt obiect decât adevărul, adevărul prin el însuşi, fără a se îngriji de urmările bune sau rele, fericite sau nefericite pe cari acest adevăr le-ar putea avea. Acel care dintr'un motiv patriotic, religios sau moral, îşi îngădue cea mai mică ascundere a faptelor pe cari le studiază, cea mai uşoară alterare a concluziilor ce trage, nu este vrednic să-şi păstreze locul în marele laborator, în care onoarea pretueste mai mult decât îndemânarea”. lată deci firul pe care am mers si dela care eu nu m'am abătut, este posibil ca documentarea mea să nu fie completă, se mai poate ca parte din concluziunile mele să fie greşite; declar că dacă voi fi pus in fafa altor documente si voi găsi că pe baza lor trebue să fac oarecari rectificări, le voi face cu plăcere într'o altă ediţie, până atunci cer ca buna mea credinţă să nu-mi fie puse nici un moment la indoiala. * SA * Este in general ştiut, că in conducerea răsboiului, tré- buesc păzite unele principii, cari de tapt nu sunt absolute, ci ele îşi capătă importanţa numai prin felul cum sunt apli- cate; trebuesc evitate greşelile proprii şi profitat de gre- şelile adversarului. Istoria militară ne arată, că uneori un principiu poate fi călcat de către un comandant, fără ca prin această aba- tere, să se fi dobândit un rezultat rău, dacă inimicul n'a ştiut să profite de dânsa. Mai trebue ţinut seama, că în răsboiu perfecțiunea nu se dobândeşte decât foarte rar; în “cele mai multe cazuri istoria militară ne arată, că ambii adversari greşesc, totuşi unul e învingător, fiindcă a greşit mai puţin, sau a ştiut să profite de greşeala adversarului. In sprijinul acestor idei, cari nu mau părăsit în tot cursul examinărei actelor de comandament ale răsboiului nostru, am avut necontenit in fata ochilor mărturisirea ge- neralului Bonaparte din scrisoarea ce adresa Directoratului, la 25 Martie 1797, după ce bătuse pe Beaulieu, Wurmser şi Alvintzy şi avea în faţă pe Arhiducele Carol, care se bucura 16 de o reputaţie de răsboinic bine stabilită: „Până la această oră, prinţul Carol a manevrat mai rău ca Beaulieu şi Wurmser; a făcut greşeli la fiecare pas şi foarte grosolane; Pau costat mult, dar ar îi putut să-l coste si mai mult, dacă reputaţia, pe care o avea, nu mi-ar fi impus până la un oarecare punct şi nu m'ar fi împiedicat să mă conving de greşelile pe care le vedeam, presupunându-le însă dictate de vederi, cari în realitate nu existau”. Dacă un geniu militar ca Napoleon, mărturiseşte singur că nu a profilat de greşelile adversarului, putem să ne închipuim ce se întâmplă cu alţi generali, chiar bine pre- gätiti. Nu trebuie uitat, .că cei mai mari căpitani, pe cari i-a cunoscut istoria,. au pierdut unele bătălii şi chiar răsboaie. Dela acest lucru nu a făcut excepţie nici Frederic cel Mare şi nici Napoleon. Acesta nu analizează o bătălie a altor generali sau din ale sale, fără a nu arăta şi o gresalä. Numai ignorantii pot .crede, că un general nu trebuie să greşească operativ şi, dacă a greşit, nu vor să-i ierte acea greşală. De aceea şi Frederic în „Instrucţiunile militare ale Regelui Prusiei” spune cu drept cuvânt: „generalii sunt mai de plâns decât s'ar crede; toată lumea îi condamnă fără să-i asculte...”. Maresalul Joffre spune: „nu sunt dintre aceia care să aduleze pe căpitanii cari n'au fost nici odată învinşi. Există în înfrângere un învățământ de curaj şi de perseverenţă, pe care unii şefi. nu-l înţeleg decât prea târziu”. Dacă în diferite studii se evidenţiază greşelile făcute, se face nu în scopul de a aduce un blam, de a aduce o ofensà unui comandant, ci numai în scopul de a feri pe alţii să mai cadă în acele greşeli. Aratand deci greşelile făcute de unii comandanţi români, am urmărit un interes pur ştiinţific, iar nici de cum de a aduce acuzatiuni. Eu mi-am dat bine seama, că ei erau produsul şcoalei timpului de pace, erau rezultatul, ca să zic aşa, a şefilor lor, a profesorilor lor. Mulţi din ei deși au făcut mari greşeli, nu au o vină personală, pentru că cu toate că nu aveau pregătirea necesară, au fost puşi la comande, ce cereau ofiţeri foarte bine pregătiţi in condu- cerea trupelor. Prin aceasta nu trebue să se creadă că pe acele trepte ierarhice nu se găsiau şi ofițeri eminenti, dar experienţa, maturitatea de gândire şi pregătire technică, sunt factori peste care nu este îngăduit a se trece fără mari riscuri. Slăbiciunea in conducere a fost şi din cauza diluărei 17 armatei, care a avut ca urmare o împingere de jos în sus, aşa în cât mai pe toate treptele comandamentului am avut comandanţi improvizati. Deci lipsa de pregătire şi punerea în capul diferitelor comandamente a nepregätitilor, au condus la greşeli grave operative, pentru care nici nu pot îi făcuţi răspunzători făptuitorii acelor greşeli, ci vinovaţi sunt aceia ce i-au pus în capul acelor comandamente. O altă cauză a erorilor făcute trebuie căutată in greşita concepţie, pe care o aveau comandamentele su- perioare române asupra drepturilor şi îndatoririlor ce le „impunea o conducere judicioasă a operaţiunilor, a disci- plinei şi subordinatiunei oarbe cu care comandamentele in- ferioare erau deprinse din timp de pace. Urmarea acestui mod de a fi, sus sau jos, a avut drept rezultat: 1. O centralizare teoretică sus, care nu corespunde deloc practicei pe câmpul de bătaie, 2. interzicerea inferiorului la dreptul liberei cugetări şi prin conseciriţă incätusarea libertätei de acţiune. 3. Lipsa de inițiativă la şefii în subordine, cari aşteptau ordine de sus, dar cari ori sosesc târziu, ori dacă sosesc la timp, erau atât de neclare, atât de teoretice, că subal- ternul nu stia pe care parte să o ia. In armata română se uitase; cu- totul, cele afirmate, de Napoleon: „In regulă generală, comandamentul trebuie să indice numai directiva generală, să determine numai sco- purile de alias; iar întruce priveşte mijloacele de întrebuințat pentru a ajunge la ele, trebuiesc lăsate la libera alegere a organelor de execuţie, fără care succesul este imposibil”. Ca consecinţă logică şi determinantă a şcoalei timpului de pace, a perioadei de comprimare morală a subalternilor, am avut de suferit o mare lipsă de iniţiativă în timp de răsboiu, aproape la toate treptele ierarhice. Aceasta a fost desigur şi o foarte mare nenorocire, care s'a resimţit ne- contenit în tot cursul campaniei noastre; rarele iniţiative manifestate jos, au fost sdrobite repede şi scurt de treapta ierarhică superioară. Iar rezultatul? Frica de a lua orice dispoziţie, grija de ce va zice şeful, a condus la un fel de paralizie operativă, despre care Clausewitz zice că: „cea mai rea măsură, pe care o poate lua un şei, este de a nu lua nici una”. In majoritatea cazurilor aşa am făcut noi, pentrucă altfel, tirania de sus, nimicea pe cei mai buni de jos. Exemple ar fi suficiente, dar mă opresc de a le evidenția, fiindcă ar fi să redeschid răni abia cicatrizate; atât pot spune, mai mult pentru viitor, că nu este nevoe ca Generalul G. A. Dabija, Armata română în Răsboiul mondial, 2 18 să fie cineva nici filosof, nici profet, pentru a-şi da seama că atunci când din timp de pace este anihilată iniţiativa unui ofiţer de către un superior, este o curată pierdere pe care superiorul va încerca la răsboi, chiar dacă va mai voi să mai redeştepte energiile paralizate si iniţiativele moarte. * * * Nu pot încheia mai bine această introducere, decât ara- tând dorința profundă de român si de fost combatant, ca unitatea noastră naţională, să se desăvârşească cat mai repede. Neamul nostru românesc a suferit prea mult în cursul veacurilor pentruca, acum, când am realizat visul strămoşesc, sufletele morţilor din mormintele semănate dela Nistru până la Tissa să ne poată blestema, că n'am ştiut să pretuim şi să păstrăm rodul ce ne-au dat prin jertfa sângelui şi vietei lor. General G. A. DABIJA CAPITOLUL I | ARMATA ROMANA IN RASBOIUL MONDIAL (1916—1918) Conventiunile încheiate de România în vederea „intrărei în răsboiu alături cu Antanta. Răsboiul mondial a început la 15/28 Iulie 1914, când Austro-Ungaria. a atacat Serbia. La 21 Julie 1914 a fost Consiliul de Coroană de la Sinaia, care a hotărât rămânerea în neutralitate. In urma tratativelor urmate de guvernul Român cu apro- barea Regelui Carol I, a avut loc la 18 Septembrie 1914 (adică după 63 zile dela începutul răsboiului mondial) următorul schimb de note între Rusia şi România: Ministrul de externe al Rusiei, Sazonov adresează lui Diamandi ministru României la Petrograd următoarea notă: „Ca urmare la conversatiunile noastre am onoare a vă face declaratiunea următoare: Rusia se angajează să se opună la orice atingere a Sta- tului quo teritorial.al României în fruntariile actuale. Ea se obligă deopotrivă să recunoască României dreptul să-şi anexeze părţile din monarhia Austro-Ungara locuite de români. Cât priveşte Bucovina, principiul naționalităților ne va servi de bază la delimitarea teritoriilor anexate de către Rusia şi de către România. Această delimitare va fi săvâr- şită după constatärile făcute la fata locului. Pentru aceasta, o comisiune inter-administrativă va fi numită si ea va primi instrucţiuni pline de spiritul împăciuitor de care sunt insufletite ambele guverne. România poate ocupa feritoriile mai sus menţionate, când 20 va judeca mai bine. Rusia se obligä sä facä sä fie aprobate de cätre cabinetele din Londra si din Paris, instructiile de mai sus. Este înţeles că declaratiunea de fata, va îi ţinută secretă până în minutul când România va anexa teritoriile care sunt menţionate într'insa”. In aceiaşi zi, ministru Diamandi, a răspuns de primirea notei, adăogând: „In schimbul acestei declaratiuni, sunt autorizat de către Domnul Brătianu, preşedintele Consiliului de miniştri al României să vă spun că România se angajează din partea ei, să păstreze o neutralitate amicală fata de Rusia, până în minutul când dânsa va ocupa părţile din monarhia Au- stro-Ungară locuite de români”. E de observat că aceste note, cari alcătuesc o quasi con- ventiune, s'au schimbat la 18 Septembrie 1914 cu „ştirea şi consimţământul Regelui Carol” (9 zile înaintea mortei sale), după cum a afirmat I. I. C. Brătianu la 16 Decembrie 1919 în Camera deputaţilor. Dară România nu era pregătită de rasboiu, iar un tratat în regulă cu Rusia şi celelalte puteri ale Antantei, trebuia să fie încheiat, s'au început tratative în scopul! intrărei României in răsboiu alături de Antantă, cu luarea tuturor garantiilor de oportunitate şi de siguranţă strategică. După laborioase tratative, s'a semnat la 4 August 1916 la Bucureşti Convenţia politică şi militară. Deci tratativele au durat încă 1 an, 10 luni şi 17 zile dela moartea Regelui Carol, care dăduse consimţământul său. Arătând toate peri- petiile prin care au trecut tratativele diplomatice, aş depăşi „cadrul acestui studiu cu caracter militar. Deci voi reda numai Conventiunile încheiate ca rezultat al acelor tra- tative. La 4/VIII/1916 s'a semnat la Bucureşti Convenţia poli- tică şi Convenţia militară. Convenţia politică avea următorul cuprins: „Intre subsemnafii: 1. D. Stanislas Poklewski-Koziel, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Majestății Sale Impäratul tutu- ror Ruşilor pe lângă Majestatea Sa Regele României; 2. Contele de Saint-Aulaire, trimis extraordinar şi mi- nistru plenipotenţiar al Republicei Franceze pe lângă Ma- jestatea Sa Regele României; 3. Sir George Barklay, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Majestätei Sale Regelui Regatului unit al Marei Britanii şi Irlandei şi al pământurilor britanice de 21 peste mări, Impärat al Indiilor, pe lângă Majestatea Sa Regele României, şi 4. Baronul Fasciotti, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Majestății Sale Regelui Italiei, pe lângă Majestatea Sa Regele României, anume însărcinaţi de gu- vernele lor respective, de o parte, si D. Joan I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de mi- nistri al Regatului României, în numele guvernului român, de altă parte, s'a stabilit ceeace urmează: à I. Rusia, Franta, Anglia si Italia garantează integrita- tea teritorială a Regatului României, în toată întinderea fruntariilor sale actuale. II. România se obligă să declare răsboiu şi să atace Austro-Ungaria în condiţiile stabilite prin convenţia militară ; România se obligă de asemeni să înceteze, dela declara- rea răsboiului, orice legături economice şi orice schimb co- mercial cu toţi duşmanii aliaţilor. III. Rusia, Franţa, Anglia si Italia recunosc României dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro-Ungare pre- văzute şi hotărnicite în art. 4. IV. Marginile teritoriilor, despre care e vorba în arti- colul. trecut, sunt hotărâte, după cum urmează: Linia de hotar va începe dela Prut, dela un punct al frontierei actuale dintre Rusia şi România aproape de No- vosulifa şi va urca râul până la graniţa Galiției, la întâl- nirea Prutului cu Ceremuşul. De aci va urma frontiera dintre Galiţia şi Ungaria până la punctul Steag, cota 1655, Mai departe va urma linia de despărţire dintre. apele Ti- sei şi Vizului ca să ajungă la Tisa, la satul Trebuza, mai sus de locul unde se uneşte cu Vizu. Dela acest punct ea. va cobori malul Tisei până la 4 km. mai jos de locul unde se întâlneşte cu Someşul, lăsând satul Vasaros-Nameny Ro- mâniei. Va continua apoi în direcţia Sud-Sud-Est până la un punct la 6 km. la Est de oraşul Debrețin. Dela punctul acesta va atinge Crişul la 3 km. mai jos de locul de în- talnire a celor doi afluenţi ai săi (Crişul alb şi Crişul iute), se va uni apoi cu Tisa la înălțimea satului Algy5, la Nord de Seghedin, trecând la apus de satele Oroshaza şi Bekesamson, la 3 km. dela care va face o mică îndoi- tură. Dela Algyô linia va cobori malul Tisei până la vär- sarea sa în Dunăre şi însfârşit va urma malul Dunărei până la frontiera actuală a României. România se obligă să nu ridice fortificaţii în fafa Bel- gradului, pe o zonă ce va fi stabilită ulterior şi să nu tie in această zonă decât fortele necesare serviciului de poli- 22 tie. Guvernul Regal Român se obligă să despăgubească pe Sârbii regiunei Banatului, cari părăsindu-şi proprietăţile vor voi să emigreze într'un spaţiu de 2 ani dela incheerea päcei. V. Rusia, Franţa, Anglia şi Italia de o parte şi Ro- mânia de altă parte se obligă să nu încheie pace separată sau pacea generală decât în unire şi în acelaş timp. Rusia, Franţa, Anglia şi Italia se obligă de asemeni ca în tratatul de pace, teritoriile monarhiei Austro-Ungariei, prevăzute în art. 4, să fie anexate coroanei României. VI. România se va bucura de aceleaşi drepturi ca și aliaţii săi in tot ce priveşte preliminările, tratativele de pace, ca şi discutarea chestiunilor, cari vor fi supuse hotă- rârei conferinţei de pace. VII. Puterile contractante se obligă să păstreze în secret prezenta convenţie până la încheierea unei păci generale. _ Făcut în cinci exemplare la Bucureşti, la 4/17 August 1916”. Convenţia militară avea următorul cuprins: „Art. 1. — Ca urmare la tratatul de alianţă intervenit la 4/17 August 1916 între Franţa, Marea Britanie, Italia, Rusia şi România, România se obligă, mobilizând toate forţele sale de uscat si de mare, să atace Austro-Ungaria cel mai târziu la 15/28 August 1916 (opt zile după -ofen- siva dela Salonic). Acţiunile ofensive ale armatei române vor începe chiar în ziua declarării răsboiului. Art. 2. — Dela semnarea prezentei conventiuni şi în toată durata mobilizärei si concentrărei armatei române, armata rusă se obligă să lucreze intr’un mod cu totul energic pe tot frontul -austriac, în scopul de a asigura operatiunile române mai sus mentionate. Această acţiune va fi în special ofensivă viguroasă în Bucovina, unde trupele ruse vor trebui cel putin să-şi păstreze pozifiu- nile lor, ca şi efectivele lor actuale. Cu începere dela 12/25 August 1916 îlota rusă va trebui să garanteze siguranţa portului Constanţa, să îm- piedice debarcarea de trupe inimice pe coastele române şi orice incursiuni pe Dunăre în susul gurilor acestui fluviu. De partea sa, România va recunoaşte flotei ruse din Marea Neagră de a utiliza portul Constanţa şi de a lua măsurile necesare contra flotei vrăjmaşe submarine. Vasele de răsboiu ruseşti, cari se vor servi de Dunăre, atât pentru a apăra malurile, cât şi pentru a da concurs armatei şi flotei române, vor fi sub ordinele comandantului 23 sef al armatelor române si vor coopera pe acest râu cu escadra de monitoare româneşti. Amănuntele acestei coo- perări vor fi stabilite în conformitate cu articolele prezentei conventiuni. Art. 3. — Rusia se obligă în momentul mobilizärei arma- tei române, să trimită în Dobrogea două divizii de infan- terie şi una de cavalerie pentru a coopera cu armata română în contra armatei bulgare. Aliaţii se obligă a face ca intrarea în răsboiu a Ro- mâniei să fie precedată, cel puţin cu opt zile înainte, „de o ofensivă afirmată a armatelor dela Salonic, în scopul de a uşura mobilizarea şi concentrarea tuturor forţelor militare române. Această ofensivă va începe la 7/20 Au- gust 1916. Dacă, în cursul operaţiunilor militare, Puterile aliate, în urma întelegerei dintre Statele majoare respective, ar decide mărirea aporturilor lor militare, cooperând cu ar- mata română, această mărire de forte nu va modifica întru. nimic stipulatiunile conventiunilor încheiate. Art. 4, — Franţa, Marea Britanie, Italia şi Rusia se obligă a procura României munitiuni şi material de räs- boiu, cari vor fi transportate de vase româneşti sau aliate şi tranzitate prin Rusia. Aceste predări si transporturi vor trebui astfel execu- tate pentru a le asigura sosirea în România, într'un mod cât se va putea continuu de minimum trei sute de tone pe zi, calculat la o lună de transport. In cazul când aliaţii ar avea la dispoziţia lor noui căi accesibile, uşurând tranzitul munitiunilor, România va: putea beneficia. Art, 5. — Aliaţii se obligă deopotrivă a procura Româ- niei, în limitele posibilului, caii, cauciucurile, medicamentele, articolele de subsistentä şi de echipament, pe cari le va cere în cantităţile şi categoriile cari se vor fixa de comun acord. Art. 6. — Aliaţii vor pune la dispoziţia României per- sonalul technic necesar pentru fabricarea în ţară a munifiu- nilor si materialului de rasboiu. Art. 7. — Indatä dupa incheerea prezentei conventiuni,. Statele majoare ale armatelor ruso-române, ca si statul- major al armatelor dela Salonic, se vor pune de acord pentru a stabili modalităţile cooperärilor. Acordul în timpul operaţiilor militare a armatelor ro- mâno-ruse sau orice schimbare, lămurire sau adaos în ve- 24 derea unei legături permanente, se va stabili la Cartierul General respectiv, astfel cum se va spune mai jos. Art. 8. — Cooperarea armatelor aliate nu implică sub- ordonarea uneia din părţile contractante celeilalte, ea nu implică decât libera acceptare a dispoziţiilor sau modifică- rilor datorate situatiunei generale, necesităţilor cerute de felul urmärit si de camaraderia de arme. Art. 9. — In principiu, trupele regale române şi trupele imperiale ruse vor conserva comandamentul lor propriu, zona lor distinctä de operaţiuni şi o complectă independenţă în conducerea operaţiunilor. Linia de demarcare între cele două armate va trece dela Dorna Vatra pe la Bistriţa şi văile râurilor Sajo si Someş la Debrețin. Tinta principală a actiunei române, întru atât cât situaţia militară la sudul Dunărei o va permite, va fi prin Transilvania în directiunea Budapesta. Trupele ruse prevăzute la art. 3, destinate a coopera cu armata română, vor fi sub comandamentul superior al ar- matei române. In cazul când contigentul rus, operând la Sudul Dunării, ar. fi, considerabil mărit asticl ca să fie de forţă egală sau “superioară trupelor române, cu care va coopera, acest contingent va putea forma, la ieşirea din teritoriul român, o armată independentă, care va fi pusă sub ordinele co- mandamentului suprem rus. In acest caz această armată operand în afară de teritoriul român, va trebui să aibă o zonă de operaţii distinctă şi va îi condusă după directivele comandamentului suprem rus, conformându-se în totul pla- nurilor celor două cartiere generale pe bazele stabilite mai sus. Dacă în vederea țintei urmărite, ar trebui să aibă loc operaţiuni cu forte combinate ruso-române, comandamentul acestor forte va fi indicat de zona respectivă de operaţiuni. Toate ordinele şi instructiile relative la conducerea acestor operaţiuni vor fi redactate în româneşte si ruseste. Art. 10. — In principiu, în teritoriul national, ca şi în cel ocupat de armata uneia din pärtile contractante, armatele celeilalte părţi contractante nu vor putea sa intre, decât dacă interesul general şi ţinta comună ar reclama şi cu consimtimantul înscris şi prealabil pentru fiecare caz par- ticular. Art. 11. — Ori de câte ori în cursul operaţiilor, armatele aliate vor avea nevoie a întrebuința una sau mai multe căi ferate depe teritoriul unui stat aliat, pentru transportul de trupe, provizii şi furnituri militare, intrebuintarea va îi stabilită pentru fiecare caz în particular de delegaţii marilor cartiere generale aliate. Administraţia, organizarea transporturilor şi aprovizio- narea cu resurse locale, va incumba în toate cazurile auto- ritätilor teritoriale. Art. 12. —- Prizonierii, prada de răsboiu şi trofeele luate de una din armate îi vor aparţine. © Prada de răsboiu, luată în lupte în comun şi pe acelaş câmp de bätae, va fi împărţită proportional cu efectivele cari au luat parte. Totuşi pentru a uşura aprovizionarea armatei române, comandamentul imperial rus va ceda acesteia materialul de rasboiu şi muniţiunile, cuprinse in aceasta pradă mixtă, de care ea ar avea o urgentă nevoie. Art. 13. — Pentru a coordona acţiunile armatelor ro- mane, ruse şi aliate si pentru a ajunge mai sigur ţintele militare, un reprezentant al armatei române, ajutat de va fi nevoe de un anumit număr de ofiţeri adjutanti, trebue să se găsească la cartierele generale ruse şi aliate în mo- mentul începerii operaţiilor militare române. Tot asemenea reprezentanţii armatelor ruse şi aliate şi adjutantii lor trebue să se găsească la cartierul general al armatei române. Cartierele, generale» ale armatelor -cooperante- trebue să se informeze mutual şi în timp util asupra conjecturilor militare, repartitiei forţelor şi mersului operaţiilor. Art. 14. — Dacă în cursul operaţiilor survin situatiuni cerând luarea de măsuri noi şi ridicând chestiuni neprevăzute în prezenta conventiune, toate aceste chestiuni vor fi tratate în fiecare cartier general cu delegatul armatei aliate, dar nu vor deveni definitive, decât după un acord al comandan- tilor şefi. Art. 15. — Pentru a se putea lua la timp măsurile pre- paratorii la începerea operaţiilor, părţile: contractante vor trebui să se înţeleagă asupra planului acţiunii militare înaintea zilei începerii ostilităţilor de către armata română. Art. 16. — Chestiunea armistiţiilor se va decide de comun acord de comandamentele supreme a armatelor coo- perante. Art. 17. — Prezenta conventiune va rămâne în vigoare din ziua semnării ei până la pacea generală. Făcut în cinci exemplare la Bucureşti, la 4/17 August 1916”. CAPITOLUL TI SITUAȚIA ARMATELOR ANTANTEI LA INTRAREA ROMÂNIEI IN RĂSBOIUL MONDIAL 1. — Situaţia armatelor Antantei la sfârșitul anului 1915. Armata francezä se completa necontenit, în special ar-- tileria grea şi aprovizionarea cu munitiuni se asigurase. Armata engleză trebuia să vină cu un număr mai mare de Divizii pe frontul francez, căci din 70 Div. aveau numai. 34 pe acest front; englezii aveau frică că germanii să nu facă o debarcare pe teritoriul lor, se temeau de un atac turc în Egipt, iar pe de altă parte nu voiau ca să mai. trimită trupe la Salonic. Cu greu, g-lul Joffre i-a convins,. ca să trimită pe frontul francez până la jumătatea lui Iunie,. un număr total de 54 Div. Armata rusă intrată nepregătită în răsboiu, fusese bătută pe timpul verei anului 1915, pierduse iniţiativa şi executase: o retragere generală in rele condițiuni, acum ducea lipsuri. mari în material: tunuri, arme de infanterie (în depozite: nu mai avea decât o rezervă de 40.000), munifiuni, tele- foane, etc. Armata rusească pierduse prestigiul, ieşise com- promisă fata de celelalte State şi prezenta simptome de uzură, nemulţumirea în Rusia crescuse foarte mult. Armata ru- sească avea nevoie de repezi ajutoare, Franţa, apoi Anglia. şi Italia, au fost nevoite a aproviziona armata rusă cu arme, tunuri, aeroplane, munitiuni; dar cum Marea Albă 28 era îngheţată, iar transiberianul funcţiona slab, armata rusă nu a putut primi în cursul iernei 1915/1916 decât foarte puţin material. Armata italiană deşi intrată în răsboiu abia dela 23 Maiu 1915 avea urgentă nevoe de completare, ea îşi mari numărul unităţilor şi primi material care-i permise ca să-şi „alcătuiască baterii de artilerie grea. Armata sârbă ce îusese bătută, se retrăsese prin Munţii Albaniei, ea ajunsese pe Adriatica, lipsită nu numai de armament, dar murind de foame, aliaţii au transportat-o la Corfu, iar francezii au reorganizat-o, în intenţia de a o trimite la Salonic. Armata dela Salonic, avea nevoe să fie completată, dar Englezii nu numai că se opuneau la aceasta, ei ar fi voit să o retragă cu totul dela Salonic, la care francezii nu au consimţit cu nici un preţ, susținând că menţinerea şi întări- rea armatei dela Salonic ţine linistiti pe Greci si va decide pe România să intre în răsboiu. Armata dela Salonic. avea 4 Div. franceze, 6 Div. en- -gleze. Asa dar la sfârşitul anului 1915 toate armatele Antantei aveau nevoe să fie reorganizate şi reconstituite, ceeace „cerea timp, care din punciul de vedere al siguranţei, timpul -urnia ca să fie cât mai redus. In conferinţa din Iulie 1915 dela Chantilly, toţi comandanții Armatelor interaliate au căzut de acord asupra acestor nevoi, afară de aceea a armatei dela Salonic, la care a facut rezerve Maresalul French, Comandantul armatei Engleze, care cu mare greu- tate a admis numai păstrarea poziţiei dela Salonic. In cursul anilor 1914 şi 1915 armatele Antantei nu pu- “tuse realiza comandamentul unic, ele operau fără nici o «coordonare, fiecare lucra după nevoile locale a propriului front. Generalisimii armatelor nu-şi comunicau reciproc ideile şi planurile viitoare; din această cauză iniţiativa era lăsată Puterilor Centrale, care lucrând pe linii inte- rioare, “atacau când voiau şi băteau succesiv pe Antantă când la Est, când la Vest. Lipsa unui comandament unic, a avut drept rezultat că strategia se făcea de diplomaţie, care fixa nu numai obiectivele, dar intra şi în detalii de repartiție a forţelor. Această stare de lucruri trebuia înlă- turată. In acest scop la consiliul interaliat la Chantilly s'a 29 DE a luat o bună măsură, anume .aceea, că generalisimul francez avea să asigure în viitor coordonarea actiunei armatelor aliate, alcătuindu-se pe lângă Marele Cartier General francez un quasi stat major interaliat, format din şefii misiunilor militare străine (din partea României era col. Rudeanu). __ Aceasta era deci. situaţia aliaţilor la sfârşitul lui 1915 “şi începutul lui 1916, când se făceau insistente’ pe lângă guvernul român ca să intre în acţiune. Pregătiri operative La sfârşitul anului 1915 generalul Joffre Comand. super. francez mai ajunsese la concluzia că a continua răsboiul tot asa ca „până atunci, este a-l termina în mod dezas- tros, căci a lăsa grupului de Puteri centrale, toată ini- tiativa să bată succesiv pe fiecare, este de a ajunge cu siguranță la un rezultat negativ; singurul mijloc de a esi din această situatiune, nu era decât atacarea Puterilor cen- trale deodată pe toate fronturile, de a le îixa şi de a le imobiliza rezervele, cu care până atunci îşi permisese toate iniţiativele. In acest scop generalul Joffre propune în conferinţa dela Chantilly (6-8; Dec. 1915) un plan de: acţiune pentru 1916, care se baza în rezumat pe următoarele condițiuni : i 1. Fiecare din armate trebue să dea maximum de mij- loace în personal şi material, dacă însă nu va putea, atunci aliaţii îi vor asigura mijloacele de care are nevoie; 2. Fiecare armată trebue să fie în stare, ca să oprească cu propriile sale mijloace ofensiva, pe care ar incerca-o inimicul ; 3. Atacurile combinate ale aliaţilor trebue să fie simul- tane pe toate fronturile; 4. Pe teatrele de operaţiuni excentrice, se vor da mij- loace cu o strictă economie. © Germania a aflat despre acest plan, ea şi-a dat ime- diat seama, că dacă Antanta va lua ofensiva deodată pe “toate fronturile, va smulge Puterilor centrale libertatea ope- ratiunilor pe linii interioare, de aceea Germanii se decid a preveni ei ofensiva Antantei, făcând două mari operaţiuni; pe îrontul francez atacând la Verdun şi pe frontul italian. “Germanii sperau să rămâe stăpâni pe iniţiativă şi chiar dacă nu ar putea dobândi un succes decisiv, totuşi va în- lătura atacul general depe toate fronturile Antantei. Desvoltarea planului Puterilor centrale avu loc în prima jumătate a anului 1916. 30 2, — Intâmplări survenite dela 1 Ianuarie —14 Au- gust 1916 pe diferite fronturi. a) Pe frontul franco-englez La 8/II Kronprinzul germ. atacă la Verdun. La 8—12/11/916 au loc lupte foarte grele, germanii cu- ceresc la 13/II fortul Douaumont, dar fără să fi putut rupe frontul, ei prelungiră frontul ofensiv silind pe fran- cezi să-şi retragă stânga dela Meusa. Dela 13—19/II g-lul Pétain reuşeşte a opri pe germani, Dela 20/II—-9/IlI lupte grele de uzură. Dela 10/III — 30/IV germanii sunt respinşi, mai cu seamă dela 9—12/1V sunt respinşi la Vauquois şi la Mort- Homme. La 20/IV g-lul Pétain este înlocuit cu g-lul Nivelle: la comanda Arm. Il-a dela Verdun. Germanii atacă cu vigoare. La 9/V francezii recuceresc fortul Douaumont, dar la 11/V îl pierd. La 25/V francezii pierd fortul Vaux. Până la această dată francezii angajase la Verdun 67 Divizii, adică 2/3 din forţa lor totală. Francezii reuşise să se! menţină, dar erau. epuizați, căci; pierduse 200.000 oa- meni, 650 tunuri fusese scoase afară din serviciu, chel- tuise 10.000.000 lovituri artilerie de câmp şi 3.000.000 lovi- turi de artilerie grea. Incordarea ajunsese la punctul maxim. G-lul Pétain aştepta cu nerăbdare atacurile aliaţilor. Dela 10—11/VI bătălia dela Verdun se urmează cu vio- lentä pe amândouă fronturile. La 15—17/VI francezii recuceresc Thiaumont (Est de Meusa). La 19/VI ofensiva franco-englezä pe Somme, francezii cuceresc la 20/VI Belloy-en Santene, englezii cuceresc la 21/VII la Boiselle. Dela 21/VII—7/VIII au loc lupte foarte îndârjite la Verdun, cu mare pericol pentru francezi. După 14 Aug., intrarea României în răsboiu, atacurile ger- mane dela Verdun scad în intensitate. b) Pe frontul rusesc și italian Armata rusă ieşise foarte slăbită din anul 1915, ea avea nevoe să se refacă şi să se pregătească in vederea unei. noui ofensive. Ajutoarele în materiale promise de aliaţi, nu-i putea sosi din cauză că Marea Albă era îngheţată, transiberianul funcţiona foarte slab, iar pentru începutul 31 primäverei erau de asteptat desgheturile cari împiedicau nu numai transporturile, dar chiar şi operaţiunile. Din aceste motive, în conferinţa ce a avut loc la Chantilly la 27 Feb. 1926, s'a decis ca ofensiva să înceapă la 2 Maiu, când trebuia să se desläntuiascä şi ofensiva italiană, iar ofensiva franco-englezä urma după 15 zile, adică la 17 Maiu, în scop de a da timp germanilor să-şi scoată forte depe acest front şi să le ducă pe celelalte fronturi. Astfel ca armatele franco-engleze, ar îi avut de acţionat asupra unor trupe mai puţine. Dar la sfârşitul lui Aprilie, s'a constatat, că armata rusă nu poate începe ofensiva proectată pentru 2 Maiu, căci nu era încă gata, din această cauză s'a decis ca ofensiva să înceapă negreşit la 2 Iunie, iar ofensiva franco-engleză urma la 18 Junie. Aceste amânări au adus un rău, anume că pe timpul când armata germană ataca puternic la Verdun, austro-ung. iau ei la 1 Maiu o ofensivă prevenitoare, atacând armata italiană pe frontul din Tretin, în intentiune de a “ajunge la Vicenta, să scoboare în câmpie si să disioce armata italiană ce lupta între Carso şi Isonzo. Austro-ung. atacă cu 18 Div. pe Adige şi Brenta, silind armata italiană să se retragă pe un front. de 60 km., ceeace era un mare pericol, pentrucă- ameninţa liniile de comunicaţie a armatelor depe frontul Venetian. Acest lucru sili comandamentul italian să ceară, ca ruşii, să ia de îndată ofensiva. - Generalul Joffre intervine ca generalul Alexejew să în- ceapă .cu câteva zile mai înainte ofensiva, iar pe Cadorna îl sfătui să se retragă mai încet, pas cu pas, ceeace el putu să realizeze, fără a fi lăsat pe austro-ung. ca să ajungă în câmpie. De fapt ruşii după multe insistente ale generalului Joffre se decid a lua ofensiva. G-lul Alexejew voia să execute un atac principal pe la Nordul mlaştinelor Pripetului spre Baranovici şi două atacuri secundare pe Duna în regiunea Dvinsk şi în Volhinia spre Lemberg. Această ofensivă nu era pregătită în totul, de aceea g-lul Alexejew faţă de greaua situaţie a armatei italiene, fata de insistenţele g-lului Joffre, dispune luarea ofensivei pe frontul său de S. V. comandai de g-lul Brussilow. La 20 Maiu încep pregătirile de ar- tilerie, la 22 Maiu începu înaintarea cu direcţia generală spre Wladimir Volhinski, ajungând la Lutsk, la 24 Maiu pe Stripa, la 28 Maiu în Bucovina, la 4 Iunie Brussilow cucereşte Cernäutul, respingând contra-ofensiva austro-germ. Acum ruşii aveau nevoie de sprijinul armatei italiene, 32 partida trebuia jucată in sens invers si anume trebuia ca armata italiană, să treacă la contra ofensivă, pentru a im- piedica pe austro-ung. ca să scoată forte de aci şi să le ducă pe frontul rusesc; însă armata italiană cu toate insis- tentele puse de g-lul Alexejew şi de g-lul Joffre, nu a putut lua repede această contra ofensivă, ci de abia la 12 Iunie recucerind o mare parte din terenul pierdut in Maiu, dar această contra ofensivă se izbi după câteva zile de greutăţi, oprind-o. G-lul Cadorna promite că va relua ofensiva pe frontul Isonzo, ceeace a şi făcut, dar numai deabia la 23 Iulie, în sectoarele Gorita şi Montefaicone, cu un bun rezultat, anume că armata italiană se apropie de Triest, nu putu însă exploata succesul tardiv, căci austro- ung. erau acum în măsură de a opri din nou armata italiană; Pe frontul rusesc, Brussilow ajunge la 15 Iulie la Brody, la 28 Iulie la Stanislau, la 29 Iulie centru austro-ung. se retrage pe Brzezany. Aşa dar la sfârşitul lui Iulie, Brussilow cucereşte o mare parte din Galiţia şi întreaga Bucovină, făcând şi peste 200.000 prizonieri. Această . ofensivă plină de rezultate, inghitise aproape toate resursele în rezerve şi material, aşa că ofensiva, generală. in regiunea Dvinsk nu mai putea avea loc, iar atacul principal spre Baranovici a fost amânat, consecinţa a fost că germanii au putut scoate rezerve depe frontul oriental, ajutând pe austro-ung. contra ruşilor. G-lul Joffre insista într'una ca g-lul Alexejew să dea drumul atacului principal central, ruşii aveau însă mari lipsuri de material, aşa că după marile insistenţe puse, g-lul Alexejew dă drumul atacului la sfârşitul lui Iunie, dar el fiind slab înzestrat cu mijloace materiale, nu parveni să rupă frontul, ci numai să fixeze parte din rezervele încă disponibile germane, cari nu au mai putut fi trimise contra lui Brussilow. Asa dar cele două ofensive, italiană şi rusă din 1916, nu au avut loc la timpul hotărât, dar nici contra ofensivele de uşurare a celuilalt front, nu au avut loc decât prea târziu, aşa că Puterile centrale au putut lucra pe linii interioare în condițiuni mai bune, decât dacă ar fi fost atacate la timp şi concomitent de italieni şi ruşi, conform planului stabiiit de aliaţi în conferinţa dela Chantilly din Decembrie 1915. c) Pe frontul dela Salonic Am văzut că la sfârşitul lui 1915 Comandam. super. englez era decis să-şi retragă forţele dela Salonic şi numai cu mare greutate a cedat insistențelor g-lului Joffre, con- simțind de abia la 26/X1/915 ca să mai lase aceste forte 33 acolo, păstrând însă o atitudine strict defensivă. Argumen- tările guvernului francez şi ale g-lului Joffre aveau o foarte serioasă bază, căci armata dela Salonic: 1. ţinea in respect pe greci; 2. putea ataca pe Bulgari, închizând cercul față de Im- periele centrale; . 3. putea dobândi cooperarea României. In ce priveşte România, era nevoie ca Armata dela Sa- lonic să fie destul de puternică, ori, în realitate această Armată era încă departe de aceasta. La sfârşitul lui Ianuarie 1916 Armata dela Salonic avea: 4 Div. îranceze şi 6 Div. engleze. La 3 Ianuarie 1916 g-lul Sarail este numit „comandant al forţelor aliate dela Salonic”. : La 12 Febr. g-lul Robertson cere scoaterea a două Div. engleze depe frontul Salonic şi trimiterea lor ‘pe frontul francez. G-lul Joffre cu toată greaua situaţie dela Verdun, intervine şi reuşeşte a împiedica propunerea g-lului Ro- bertson, ba mai mult ceva, reuşeşte a decide Comandamentul englez a organiza Diviziile dela Salonic în Divizii de tip alpin. Comandamentul englez deşi promite, amână orga- nizarea numai a trei Divizii din şease- câte avea la Salonic. Dar organizarea se face foarte încet, sub diferite motive (lipsa de artilerie de munte, de cai, samare, etc.), până la 13 Iunie 1916 când guvernul român declară Antantei, că „va intra în curând în acţiune alături de aliaţi”. Guvernul englez a dispus la 31 Iunie echiparea Diviziilor engleze dela Salonic şi „anume acele care în timp util vor putea participa la ofensivă”. | In luna Iunie 7 Divizii sârbe reorganizate în insula Corfu au fost imbarcate şi transportate la Salonic, astfel că din acest moment aci se găsesc: 4 Div. franceze, 6 Div. engleze, 7 Div. sârbe. Generalul Sarail studiase atacarea forţelor germano-bul- gare dela frontiera greacă şi în caz de succes urmărirea lor spre Sofia. Acest studiu era numai teoretic, căci g-lul Sarail nu a avut niciodată forţele necesare de a face o astiel de operaţiune. | Dar nici după sosirea Diviziilor sârbe, Comandam. en- glez nu era dispus ca să admită luarea ofensivei. România conditiona intrarea în răsboiu, între altele şi de ofensiva armatelor franco-engleze-sârbe dela Salonic, această cerere avu un efect decisiv în sensul, că Comandam. englez admite în principiu ofensiva dela Salonic, cu rezerva aprobărei guvernului englez. Generalul G. A. Dabija, «Armata română in Răsboiul mondial», 34 La 4 Aug. România se decide a intra în răsboiu alături cu Antanta semnând Conventiunea politică şi militară care prevedea că: „pe frontul dela Salonic se va lua ofensiva cu opt zile înaintea inceperei operaţiunilor armatei române”. Cum ofensiva română trebuea să înceapă la 15 Aug. Armata dela Salonic primeşte ordin ca la 7 August să ia ofensiva. Dar la 5 August armata bulgară dela Salonic execută o ofensivă între Valona şi Golfu Orfano, rupe frontul, ia Florina. Aşa dar de unde Sarail trebuia să ia ofensiva la 7 Aug. şi să se îndrepte spre Sofia, este nevoit să pă- răsească planul acesta şi ia dispozitiune ca să oprească mai întâi înaintarea bulgară şi apoi să contra atace. Acest contra atac trebuia să se dea însă repede, pentrucä dacă bulgarii nu erau opriţi la timp, era foarte posibil ca să dea mâna cu armata greacă. G-lul Joffre îi dă trei ordine telegrafice, la 17, 20 şi 29 August ca să înceapă mai repede contra atacul (România a intrat în răsboiu la 14 August). In fine la începutul lui Sept. g-lul Sarail ia contra ofensiva, re- cucereşte Florina la 5 Sept. şi reuşeşte a restabili frontul, tocmai la 6 Noembrie, a cucerit Monastir. Aşa dar la 14 Aug. 1916 Armata română întră în răsboiu: 1. Fără un ajutor eficace rusesc! în Dobrogea (ce se va demonstra) ; 2. îără ca Armata de Salonic să-i precedeze cu 8 zile ofensiva, după cum era stabilit prin Conventiune; 3. fără un ajutor eficace pe frontul francez şi italian. Armata română era deci armata de sacrificiu, care lupta: 1. fără o pregătire materială serioasă; 2. luptă cu 600.000 oameni pe un front total de 1400 km. 3. luptă pe două fronturi foarte apropiate. _ 4. având legături nesigure şi grele cu aliaţii săi. Declaraţiile de răsboiu România declară la 14 Aug. 1916 răsboiu numai Austro- Ungariei, aceasta în scop de a limita răsboiul, dar după cum era natural, aliatele Austro-Ungariei, declară ele räsboiu României şi anume Germania declară răsboiu la 15 Aug. 1916, iar Turcia la 17 Aug. 1916. Bulgaria, deşi aliata Puterilor centrale, nu declară răsboiu României, ea deşi avea un tratat de alianţă, mai cerea atunci în ultimul moment noui concesiuni dela Puterile centrale, care do- bândindu-le, atacă România la 18 Aug. fără declaraţie de răsboiu, repetând ceeace mai făcuse în 1912 contra Turciei şi în 1915 contra Serbiei. CAPITOLUL Ii CURE PREGATIRILE AUSTRO-UNGARIEI IN VEDEREA UNUI RASBOIU CU ROMÂNIA Aceste pregătiri s'au făcut in următoarele trei perioade: 1. Inainte de începerea räsboiului mondial. 2. După începerea răsboiului mondial şi anume în 1914, 1915, 1916. 3. După 14 Aug. 1916 declararea de răsboiu a României. 1. — Pregătirile făcute contra României înainte de începerea răsboiului mondial. Până în anul 1913 Monarhia Austro-Ungarä a avut toate motivele să fie convinsă, că în cazul unui răsboiu eu- ropean, România va merge cu tripla alianţă. După răsboiul Balcanic din 1912 şi după intervenţia României în acest răsboiu în 1913, contra dorințelor Austro-Ungariei, aceasta trase concluzia că România nu mai prezintă o siguranţă absolută, de aceia statul major Austro-Ungar în Decembrie 1913 începu să studieze din iniţiativa Generalului Conrad v. Hôtzendorf ipoteza unui răsboiu cu România, pe baza că în primul moment România va putea invada în Ardeal, că Austro-Ungaria îşi va putea aduna forţele pe linia Mu- reşului, de unde prin contra ofensivă să scoată pe Români din Ardeal. Că pe frontieră nu trebuesc făcute lucrări de întărire, din cauza marelui număr de trecători. Seful sta- tului major A-U dispusese că biuroul transporturilor să studieze transportul a 72 trenuri pe zi, adica 11/2 divizie pe linia Mureşului. 36 Pentru acoperirea acestei concentrări se prevăzuse in planul de mobilizare pe 1914/1915 două măsuri: a) Hotărârea unor îrupe de siguranţă pentru ocuparea Ardealului şi anume: Brg. 1 Ldst., Brg. 40 Ldst., Brg. 103 Ldst. şi Brg. 12 de mars. Aceste trupe dacă nu se vor găsi în Ardeal în cazul unui răsboiu cu Rusia, vor ‘fi transportate în mod automatic în Ardeal la dispoziţia Cor- pului 12 Armată. b) Intărirea frontierei spre România in scopul întâr- zierei înaintărei armatei române, în acest scop s'a decis studierea executării de lucrări permanente pe liniile prin- cipale de invazie şi anume la Orşova, Pasul Surduc, Pasul Turnu Roş, Pasul Predeal şi Pasul Buzăului, Pasul Oituz şi Pasul Ghimeş. 2. — Pregătirile făcute contra României după înce- perea răsboiului mondial (15/VII 1914) si până la declararea de răsboiu a României (44/VIII 1916). a) In anul 1914. După drama dela Serajevo, la o conferinţă comună a miniştrilor. A-U ţinută la, 6/19 Iulie 1914, în care se dis- cutau “măsurile de luat “contra Serbiei, contele Tisza ceru ca să se lase în Ardeal trupe suficiente pentru a acoperi Monarhia faţă de România, ceeace Generalul Conrad asigură că vor rămâne în Ardeal 40.000 oameni, cari vor putea întârzia marşul Românilor, Contele Tisza comunică că va lăsa în Ardeal şi jandarmeria care va păstra ordinea. La 29/VII/914 Contele Czernin, Ministru plenipotenţiar al A-U la Bucureşti, comunică că: „Regele Carol m'a asigurat că România va păstra neutralitatea și că pe o cooperare a armatei Române conform tratatului de alianță nu se va putea compta“. La 1/VIII Contele Czernin telegrafiaza că: „Brătianu m'a asigurat că România va păstra neutralitatea“. Faţă de aceste asigurări, Statul major A-U dispune ca brigadele destinate a fi transportate în Ardeal, în cazul unui rasboiu cu Rusia, să fie transportate în Galiţia. Aşa că în Ardeal nu mai rămâne, nici nu se mai aduc trupe de câmp, aci rămân trupele de completare şi jandarmeria pe frontieră şi în interior, In Sept. 1914, Contele Czernin şi It. col. Randa, ata- şatul militar A-U în România, raportau că în urma suc- ceselor ruseşti în estul Galiției, aceştia au făcut Românilor propuneri de cooperare contra A-U. 37 Impäratul Frantz Josef ingrijat că România cere con- cesiuni largi pentru Românii din Ungaria şi că România sub un motiv oarecare, ar putea să ocupe Ardealul fără «declarație de räsboiu, a dat la 28/IX/1914 ordin cätre Co- mand. Superior al Armatei A-U „ca să ia măsurile nece- sare în Ardeal”. In acest timp în Ardeal erau trupe de mars şi landsturm: 241} btl., 21% esc. şi 6 btr., apoi 2000 oameni de paza căilor ferate şi jandarmeria. Comandamentul Superior al Arm. A-U decide să formeze „grupa de armată din Ardeal” numind pe Gl. baron Pflanzer-Baltin ca comandant, punându-i sub „ordine şi Comandamentul Sibiului cu trupele sale. Insărcinarea lui era: na) Să întârzie cât mai mult posibil înaintarea forţelor ro- mane in Ardeal. b) Impiedicarea unei interventiuni directe a forţelor române pe liniile de comunicaţie ce conduc în Ungaria superioară, în spatele aripei drepte a armatelor A-U, ce luptă cu Ruşii spre Muncaci. c) Impiedicarea unei interventiuni directe contra flancului şi “spatelui Arm. A-U ce luptă în Balcani (spre Caransebeş, Timi- şoara şi Arad), în înţelegere cu Comand. Milit. al Timişoarei”. In consideratia acestor însărcinări, Comandam. Superior al Arm. A-U dădu g-lui Pflanzer la 2/X/1914 ordin ca: „să-şi grupeze forţele ce are la dispoziţie”. Când sosi Gl. Pflanzer în Ardeal, situaţia se schimbase, Ruşii rupsese frontul şi ajunsese până la Sighetul Marmaţiei. In Oct. 1914 Arm. A-U putea să reia ofensiva in Galiţia de ‘Vest, când in România spiritele se mai linistise, Comandam. Superior al Arm. A-U dispune cu ordinul din 8/X ca: „9l. Pflanzer să ia comanda tuturor trupelor din Ardeal si -guvernământului Muncaci, cu care să ia ofensiva contra Rusilor prin Pasurile Carpaţilor”. GI. Pflanzer alcătui la 11/X o grupă de armată cu: 62 btl, 5 esc. şi 9 btr., luând ofensiva în Bucovina şi Carpaţii de Est. Cum în. Ardeal nu rămăsese trupe, guvernul Ungar făcu obiectiuni, ceeace determină Cd. Sup. al Arm. A-U să or- done la 14/X g-lui Pflanzer ca: „să aibă necontenit în vedere posibilitatea unei Aeiventiunt Române”, Sub presiunea guvernului Ungar, Cancelaria militară a Impăratului Frantz Iosef dădu direct g-lui Pilanzer ordin la 14/X ca: „să lase în Ardeal trupele ce aparţin organic acelei provincii”, 38 Cum prin acest ultim ordin se släbea mult puterea ofensivä a grupei Pflanzer, Cd. Superior al Arm. A-U interveni si Impäratul aprobä la 16/X ca: | „trupele ce fac parte din Ardeal, să fie retrimise aci, după ce se va termina ofensiva contra Rusilor’’. b) In anul 1915. După declaraţia de räsboiu a Italiei (10/23/V/1915), Austro-Ungaria se temea că si România ii va declara räs- boiu. Cum însă toate trupele Austro-Ungare erau în luptă pe cele două fronturi (rusesc şi italian), pentru asigurarea frontierei spre România nu mai dispunea decât de posturile de jandarmi, întărite cu oameni din landsturm. Efectivul total în Transilvania era de 9600 oameni. La sfârşitul lunei Mai 1915, Comandamentul Armatei Austro-Ungaria, dădu nişte instrucţiuni, asupra modului cum trebuie supraveghiatä frontiera spre România; dispuse de asemenea întărirea liniei Târnavei Mari şi a Mureşului. Cu supravegherea frontierei a fost însărcinat g-lul Anton Goldbach, Cd. Brg. 32 Inf. (care până la declararea ras- boiului mondial fusese! şeful de statmajor al: Cr 12 Arm. din Sibiu), el cunoştea foarte bine Transilvania si fron- tiera spre România. In: acest scop i se pune la dispoziţie întregul efectiv de 9600 oameni aflători în Transilvania. Gl. Goldbach formă ci acel efectiv „Divizia de trupe de jandarmi Transilvăneană”, care in Sept. 1915 sa trans- format în Div. 70 hv. Divizia consta din: Brg. 207 şi 208 Hv. cu Reg. 312, 313, 314 si 315 Hv., fiecare cu câte 3 btl., apoi 2 esc. (1 şi 2 din R. 70 hus.), 7 btr. (R. 70 Art.). Infanteria a fost armată cu arme luate dela Rusi, iar bateriile cu câte 4 tunuri vechi Md. 75/96. Div. 70 Hv. a mai primit 2 baterii cu tragere repede, o baterie grea de tunuri de 12 cm. şi 4 trenuri blindate. Pentru paza minelor de cărbuni din Valea Jiului s'au format trei „batalioane de minieri”, care făceau exerciţii militare în fiecare Sâmbătă şi Duminecă. In zona Comandamentului militar al Timişoarei, se dis- punea pentru paza frontierei de 1 comp. de pază şi 1 companie acoperire. Div. 70 hv. avea ordin că în cazul unui răsboiu cu România să întârzie prin luptă şi distrugeri de comunicaţii, înain- tarea inimicului şi numai in fafa de forte Superioare, să se retragă pe linia Târnava-Mureş. Prin aceasta, se câştiga 39 timpul trebuincios, pentru ca înapoia acelei linii, să se aducă trupele necesare şi să se ia contra ofensiva. Trupele diviziei Goldbach făcură serviciul de pază a frontierei spre România, ţinând în special liniile principale de invazie. Ele întăriră ieşirile din Pasurile Carpaţilor ce duc din România în Transilvania; cum şi liniile de retragere spre interior, dar slab. G-lul Conrad v. Hétzendorf nu se mulţumi cu luarea măsurilor de ordin militar, el căută a influenţa politica im- periilor centrale, în ideea de a atrage România de partea lor; în această privinţă el adresează la 21/VI/1915 Cance- lariei Imperiale A-U următoarea scrisoare: „Este absolut necesar să atragem România acum de partea noastră, în sensul unei interventiuni active împotriva Rusiei, dacă nu voim să intervină o situajiune, care ar putea distruge succesele noastre actuale şi să uşureze ofensiva ruşilor, ceeace ar da räsboiu- lui o întorsătură defavorabilă nouă. De aceasta depinde acum soarta noastră. Pentru aceasta trebue să procedăm fara întârziere, fără a ţine seamă de consideratiuni meschine, trebue să procedăm in acord cu Germania, care va frebui să coopereze în stil mare, din punct de vedere financiar. Sunt_ perfect orientat că Germania cunoaşte pe deplin pri- mejdia ce ne ameninţă, daca România nu intervine acum în mod decisiv alături de noi, sau dacă s’ar îndrepta în contra ndastră”, ‘ Se constata grija mare pe care o avea g-lul Conrad asupra viitoarei atitudini a României, şi dorinţa de a o vedea alături de Puterile centrale. La 26 Aug. 1915, Ungaria închide frontiera spre Ro- mânia, făcând mişcări de trupe in Transilvania. c) /n anul 1916. La începutul lui Februarie 1916, Div. 70 Hv. a fost luată din Ardeal şi trimisă în Volhinia. Până la jumătatea lui Iulie 1916 paza frontierei spre România a fost ţinută numai de posturile de jandarmi de frontieră. | Linia Mureşului şi linia Târnavei Mici (aflată înaintea ei), a fost întărită de către Comandamentul militar al Si- biului. Partea cea mai grea de întărit era la aripa de. Nord, spre regiunea păduroasă şi muntoasă, unde se făcea legătura cu Arm. 7-a din. Bucovina). Această poziţie s'a continuat a se întări şi după plecarea Div. 70 Hv. in Volhinia. In acelaş timp şi Comandamentul militar al Timişoarei, a întărit malul de Nord al Begăi superioare, făcând astiel 40 legătura între Valea Mureşului şi regiunea Lugoş, întărită şi ca în scop de a închide Valea Temeşului. Asemenea sa întărit linia Temeşului la Caransebeş şi Teregova, iar VI. Cernei la Mehadia şi Orşova. S'au: făcut diferite intäriri pe Dunăre şi la Biserica Albă, apoi capete de poduri la Verşet, Timişoara, Arad şi Lipa, încă din perioada din 1914/15 contra Serbiei. Flotila de Dunăre A-U fusese ţinută în cursul anului 1915 pe Dunărea de jos. In toamna lui 1915 Comandamentul floțilei de Dunăre A-U, propune ca întreaga flotilă să fie retrasă în Austro-Ungaria, sub motiv că este periclitată pe Dunărea de jos. Comandamentul superior A-U, având însă în vedere po- sibilitatea unui răsboiu cu România, cum şi pentru asi- gurarea transporturilor de materiale de räsboiu ce se făceau. pe Dunăre pentru Bulgaria şi Turcia, hotărî ca flotila de Dunăre A-U să rămână pe Dunărea de jos. Divizia de mo- nitoare întărită cu o salupä de patrulare si un vas armat, observa. şi asigura malul bulgar dela Orşova la Turtucaia. Cum însă Rusciucul şi Canalul Lelek (Lelechiu 6 km. în amonte de Rusciuc) nu ofereau destulă siguranţă nautică şi tactică, flotila de Dunăre A-U a fost dusă în canalul Belene (17 km. Vest de Sistov), care oferea un bun punct. de sprijin şi care corespundea tuturor nevoilor. Inainte de închiderea navigaţiei pe Dunăre, flotila A-U îu retrasă pentru iernat la Buda-Pesta, de unde îu retrimisă. în primăvara anului 1916 din nou pe Dunărea de jos. Planul de răsboiu al Puterilor Centrale contra României In vara anului 1916 pericolul inträrei în răsboiu a Ro-- mâniei devenise iminent, la 5/VII/1916 avu loc la Berlin o conferinţă între cei doi şefi de statmajor, gl. Falkenhayn şi gl. Conrad v. Hétzendorf, în care s'a discutat măsurile cele: . mai urgente ce trebuiesc luate. GI. Conrad dorea ca să se formeze în Bulgaria o armată bulgaro-turcă-germană, care imediat după declararea răs- boiului să treacă Dunărea şi să se îndrepte spre Bucuresti. El se arătă dispus a trimite depe atunci un echipaj de po- duri grele pe Dunărea de jos, care împreună cu flotila de Dunăre, să se pună la dispoziţia acelei armate. La 8/VII avu loc la Sofia o conferință între Regele: Ferdinand al Bulgariei si gl. Jekoff. şetul de statmajor al. 4 armatei bulgare, relativ la eventualitatea unui räsboiu contra României; la această conferinţă a luat parte si It. col. Massow ataşatul militar al Germaniei. Si aci s'a exprimat dorinţa, de a avea un material de poduri grele, care lipsea cu totul Bulgariei. Comandamentul superior German a aprobat acest lucru, iar gl. Falkenhayn interveni ca gl. Conrad să trimită “materialul de poduri la Nicopole. Comand. Sup. A-U anunţă la 11/VII/916 pe feldm. Mackensen ce se afla in Bulgaria, că pentru o irecere a Dunărei îi stă la dispoziţie: G-lul Gaugl ca comandant de detaşament şi dé- pionieri; Col. Mjk ca comandant al grupei de pionieri; 2 comp. de pionieri; 15 echipaje de poduri pentru trecere; Statul major şi 2 comp. a btl. de poduri No. 1, 13/ km. material de poduri sistem Herbert; 4 şalupe cu motor pentru întinderea podului şi flotila de Dunăre. Comandam. Sup. A-U. recomandă adunarea întregului material în Canalul Belene, (Belina), fiind acoperit de Ins. Persina si la destulă depărtare, de, artileria română. La acea dată, încă nu se decisese punctul de trecere a Dunărei. Se luase în considerație din punctul de vedere istoric trecerea ruşilor în 1877 la Zimnicea-Sistov, pentrucă flotila de Dunăre din punctul de sprijin Belene (Belina) putea să acopere adunarea şi pregătirea materiaiului de trecere, scoborârea lui în vederea trecerei şi aruncarea po- dului. Alt punct mai apropiat de irecere era acei dela Nico- pole Turnu Măgurele, dar el avea desavantajul că era prea - departe de Samovit cea mai apropiată staţiune de cale fe- rată şi lipsa curentului apei în aval; pe dealtäparte Turnu Măgurele, era la o zi de mars mai mult de Bucuresti, decât Zimnicea. La 15/28/VII avu loc la Pless din iniţiativa sefului de stat major al Arm. A-U o conferinţă între gl. Falken- hayn, gl. Conrad si gl. Jekoff (bulg.), cand s'a încheiat convenfiune, la care a aderat la 23/VII şi Turcia, relativ la cooperarea operativa a armatelor in cazul cand Romania va intra in rasboiu. Cu aceasta ocazie s’a stabilit in og säturi generale planul de räsboiu. „a) Trupele Germane şi Austro-Ungare vor face operaţiuni demonstrative dela Nord în scopul de a fixa cât mai multe forte române; i b) Ofensiva forţelor bulgare dinspre frontiera Dobrogei spre 42 Turtucaia şi Silistra în scop de a acoperi flancul drept al for- telor principale; c) Pregătirea forţelor principale în vederea trecerei Dunărei. la Şiştov, în scopul ofensivei spre Bucureşti. Pentru adunarea forţelor în Bulgaria de Nord se vor trimite 4 Div. Inf. şi 1 Div. Cav. bulg., 1 Div. Inf. germană, 2 Div. Inf. turcă. Austro-Ungaria va trimite flotila de Dunăre si mate- rialul de pod”. © Gl. Falkenhayn promite trimiterea în Ardeal a 4—5 Div. Inf. şi 1—2 Div. Cav. germană la momentul oportun, căci el nu credea in posibilitatea intrării României în räsboiu înainte de culesul câmpurilor... Statul major al Arm. A-U dispune trimiterea pe la sfârşitul lui Iulie a: : Div. 61 Inf. in zona Cicului si Gherghiului, Div. 51 Hv. la Alba Iulia si Orästie, R. 82 I. (Secuesc) la Brasov Divizionul 9 Hus. Ldst. la Brasov Div. 71 I. (Brg. 141 si 142) in regiunea Brasov. Div. 72 I. (Brg. 143, 144) in zona Sibiu-Petrosani, Brg.) 145 1. la Orşova. Sosirea acestor unități, nu fusese încă terminată la 14/VIII când România declară räsboiu. Generalul Pflanzer Baltin propune Cd. Sup. al Arm. A. U. cu raportul din 23 Iul. — 5/VIII 1916 două variante relativ la apărarea Ardealului faţă de România: ,,1. Apărarea să se facă pe linia Mureş-Târnave şi părăsirea aproape fără lupte a jumätätei din Ardeal, căci lupta in aceasta parte cu puţinele forte de care se dispune, ţinând seamă si de depresiunea morală, va avea puţine şanse de isbândă, sau 2. Hpărarea pe linia de frontieră şi primirea luptei cu un inimic care nu are experienţa de răsboiu si a cărui putere de isbire va fi la început tot atât de slabă ca şi a italienilor”, GI. Pflanzer insista asupra variantei a doua, care ni numai că era mdi prețioasă din punctul de vedere moral. dar oferea comandamentului superior, posibilitatea ca în. condițiuni favorabile, să trimită forte suifciente pentru lua- rea contra ofensivei. Gl. Conrad şeful M. St. Major A-U era de acord cu varianta a doua, dar gl. Pflanzer a trebuit să fie lăsat tot în Bucovina, iar la Comandam. Arm. l-a nou formată in Ardeal fu numit la 24/VII-—-6/VIII 1916 gl. v. Arz, care până atunci comandase Corpul VI Armată. Armata l-a cuprindea toate trupele si comandamentele aflätoare in Ar- deal si Banat dela Bucovina până la Dunăre. 43 Comandamentul superior al Armatei Austro-Ungare, dädu generalului Arz la 30/VII—12/VIII 1916 următoarele ins- tructiuni : a) Acoperirea flancului drept a Arm. 7-a care luptă ‘in Bucovina, b) Intârzierea, eventual împiedicarea forţelor inimice peste Car- pati dela Bucovina până la Dunăre. Pentru aceasta sunt la dispoziţie in prima linie Div. 61 Inf., jandarmeria de frontieră şi garzii de frontierä, apoi forţele ce vor mai putea fi trimise. In acest scop trupele ce se vor întrebuința vor fi împinse la frontierä. Numai în cazul unei retrageri dela frontieră impusă de inimic, irupele se vor retrage pas cu pas, pe linia Mureş-Târnave, dis- rugându-se în retragere toate şoselele, drumurile, căile ferate si podurile. i Trupele aflătoare în Comandamentul Timişoarei vor fi folosite imediat la închiderea Văei Dunărei şi drumurilor de invazie între Dunăre şi Munţii Retezatului. In caz de alarmă, respectiv în caz de începerea prin sur- prindere a. răsboiului, se va face imediat evacuarea regiunei deia Sud de linia Mures-Tarnave şi dela Est de Bega-Temeş”. Comandam. Sup.:al Armatei A-U comunică la 28/VII— 10/VIII 1916 Comandamentului superior al Armatei Ger- mane: „In presupunerea că în afară de cele trei batalioane de bici- clisti, va mai putea trimite si alte unităţi şi trupe, s'a plănuit următoarea grupare şi următoarele însărcinări: a) Sub comanda unui general A-U, se va forma o grupă pentru paza flancului drept al frontului ce luptă spre Rusia, fa basinurile Gherghiului şi Cicului, cu însărcinarea să închidă drumurile de invazie ce duc în aceste basinuri. b) Sub comanda unui general german, se va forma o grupă în Câmpia Bârsei şi în Trei Scaune, cu însărcinarea de a întârzia înaintarea inimicului peste colţul S. E. al Ardealului (aci vor fi batalioanele germane de biciclişti). c) Sub comanda unui general german, se va forma o grupă Sibiu-Petroşani, cu forţele disponibile germane în zona dela Sud Sibiu, cu însărcinarea de a lua ofensiva peste frontieră în con- cordantä cu ofensiva bulgară ce se va face peste Dunăre. d) Sub comanda unui general A-U, se vor pune la dispoziţie toate forţele din comandamentul militar al Timişoarei, cu însâr- cinarea de a închide valea Dunărei şi toate drumurile existente între Dunăre şi picioarele munţilor Retezatului”. Trenul de poduri grele a fost trimis din diferite depo- A4 zite, pe Dunăre la Belene, unde sosi până la 27/VII fără nici o piedică din partea românilor. Dar la 29/VIT Brusilov cucerise o mare parte din Galiţia şi întreaga Bucovină, punând armata austro-ungară, intr’o situaţie foarte rea, atunci se credea că România va profita şi va ataca Austro-Ungaria, care nu numai că nu avea in Transilvania Diviziile necesare ca să execute demonstraţia pe frontiera de Vest a României, dar ea nu avea nici măcar forţele. necesare cu care să apere Transilvania. Pe de altă- parte la acea dată se ştia că dacă România va intra în răsboiu, va fi ajutată în Dobrogea de forte ruseşti. Aceste fapte erau de natură să demonstreze că trecerea dela Sistov şi înaintarea spre Bucureşti erau legate de foarte mari riscuri, ori cine îşi poate închipui ce ar fi fost dacă Mackenzen după ce ar fi trecut Dunărea, ar fi fost atacat în Muntenia de forte superioare, sau dacă după ce ar fi trecut Dunărea ar fi fost atacat din Dobrogea de © puternică massä româno-ruso pe linia lui de comunicaţie, Mareşalul Mackenzen propune a nu se mai executa dela început trecerea Dunărei la Sistov, ci să atace în Dobrogea şi să înainteze până la gâtul îngust al Dobrogei, făcând o linie scurtă de baraj: între” Dunăre -şi Mare, numai: după aceasta, având flancul drept bine asignrat, să execute tre- cerea la Sistov. Această judicioasă propunere operativă, nu a găsii apro- barea lui Conrad, care susținea, că înaintarea lui Mackenzen în Dobrogea nu va împiedica pe Români ca să atace Tran- silvania, şi că nu este bine de a arunca pe Bulgari contra: Ruşilor (Conrad nu cunoştea lipsa sentimentului de recu- nostinta bulgaresc). La 31/VII s’a pus flotila de Dunäre, detasamentul gl. Gaugl, bateriile A-U aflate in Bulgaria şi restul de for- mafiuni, sub ordinele feldmaresalului v. Mackenzen. In August majoritatea flotilei de Dunăre era la Rusciuc şi în Canalul Lelek (Lelechiu), o mică parte din flotilă era la Belene. „Grupa de uscat” ataşată flotilei, alcătuită din bateria 3 de tunuri de 12 cm. din Reg. Art. Cetate Nof: 4 şi câteva proectoare erau la Riahovo (28 km.. N. E. de Rusciuc). Aceastä baterie trebuia la nevoie să protejeze cu focul său barajul de mine ce s'ar fi aruncat âcolo. De îndată ce sosi detaşamentul g-lui Gaugl, s'a inceput recunoaşterile în vederea trecerei Dunărei. La început s'a decis ca odată cu trecerea principală dela Sistov, să se facă şi o acţiune laterală la Nicopole. In urma recunoas- 45 terilor tactice si technice făcute, s'a probat că este nevoie de o complectare a materialului, în special remorchere, bărci cu motor şi slepuri, apoi de companii de pionieri şi vâslaşi. Acestea au fost cerute comandamentului Armatei A-U care nu le-a putut satisface în întregime; a trimis totuşi două companii de pionieri, un detaşament de marină, un detaşa- ment de vâslaşi, fiecare cu câte 300 oameni si încă o companie de poduri. Bulgarii mai cereau o complectare a parcului de vase. La 4/VIII feldm Mackenzen, dădu flotilei de Dunăre instrucţiuni asupra celor ce are de făcut la declararea răs- boiului cu România. Aceste instrucţiuni se refereau la: as- cunderea parcului de vase, distrugerea porturilor şi distru- gerea capetelor de cale ferată române, aşezare de mine, impärtirea unităţilor flotilei etc. Pentru siguranţă fata de flotila română aflată la Turtucaia, s'a aşezat de către flo- tila A-U, un baraj la Lelek (Lelechiu), păzit de grupa de uscat a flotilei. Intâmplări survenite după declararea de răsboiu a României Când ştirea că România a declarat răsboiu Austro-Ung. a fost comunicată la 14/VIII/1916 de g-lul Kramon (de- legatul M. C. G. germ. pe lângă M. C. G. A-U dela Teschen) lui Falkenhayn, acesta nu voi să creadă şi ceru g-lui Kramon confirmarea acestei ştiri, care cădea ca un trăsnet. Căci gl. Falkenhayn sustinuse tot timpul că România nu va declara răsboiu, sau îl va declara după ridicarea culturilor, ceeace era în contrazicere cu părerile g-lului Conrad şeful statului major A-U. | La 16/VIII/1916 Impăratul Wilhelm chemă la Pless pe Feldmareşalul Hindenburg, numindu-l șeful statului major general al armatelor germane, în locul generalului Fal- kenhayn. Cel care s'a bucurat mai mult de această schimbare, a fost generalul Conrad, din cauză că el nu avusese nici o consideraţie pentru generalul Falkenhayn, pentru patru motive: a) Nu avusese nici o încredere în capacităţile lui stra- tegice; b) Pentrucă Falkenhayn nu-l tinuse la curent timp de doi ani cu nici unul din planurile marilor ofensive fie spre vest, fie spre est; 46 c) Pentrucă Falkenhayn voise tot timpul să-i impună “Comandamentul unic german, fără a voi să ţină seamă de anumite susceptibilitäti A-U cari trebuiau respectate; d) Pentrucă la cererea lui Conrad, a Regelui Ferdinand al Bulgariei şi a lui Enver Paşa, g-lul Falkenhayn nu voise să admită înainte de intrarea României în răsboiu, stabi- lirea unui Comandament unic, nici chiar după cum pro- pusese Regele Ferdinand al Bulgariei, anume ca Impăratul Wilhelm să ia directiunea supremă, iar Şeful de Stat Major German să conducă operaţiunile. Indată ce s'au instalat Hindenburg şi Ludendorf la Pless, chestiunea solutionärei Comandamentului unic se pune de fapt, ei au plecat imediat la Teschen, unde au propus pur şi simplu lui Conrad, să pue Armata A-U sub ordinele lor, căci numai aşa Hindenburg ca delegat al Impăratului Wil- helm va putea asigura ,concepfiunea şi execufiunea unui program comun de operațiuni, fixarea obiectivelor, impor- tanta sjortärilor de făcut si regularea chestiunilor de co- mandament”. G-lul Conrad bucuros că a scăpat de Falkenhayn, admite propunerea pentru trei motive: a) pentrucă avea- o mare. incredere în talentul Feld- mareşalului Hindenburg; b) pentrucă intrarea României în acţiune, creia Austro- Ungariei noui şi mari greutăţi, care cereau multe ajutoare germane; c) pentrucă Comandamentul unic era o necesitate de care Conrad era de mult convins. După reuşita dela Teschen, Hindenburg şi Ludendori se întorc la Pless. Ei care luptase până atunci pe frontul de Est, îşi dădeau bine seama câtă muncă au pus pe timpul celor doi ani de răsboiu, ca să consolideze frontul de Est, iar acum prin intrarea în răsboiu a României, acest front era ameninţai ca să fic întors; pentru a înlătura această ipoteză absolut defavorabilă, Hindenburg şi Ludendorf se decid să atace România. Ei propun Impăratului Wilhelm să înceteze definitiv atacurile asupra Verdunului spre a-şi forma dis- ponibilitäti, activând în acelaş timp organizarea nouilor divizii în curs de formaţiune. Toate aceste forţe urmau ca să întărească pe deoparte dreapta armatei Austro-Ungare din Carpaţi, ameninţată cu întoarcerea din partea armatei Române, iar pe dealtăparte să formeze o nouă Arm. IX în Transilvania de Vest, cu scop ca să atace România. La 28/VIII se inchee o convenfiune între Germania şi Austro-Ungaria, la care Conrad reuşi să se adaoge: 47 „Impăratul Germaniei se angajazä, în operaţiunile militare ca şi în toate negociatiunile privitoare la conducerea răsboiului, să asigure protectiunea şi integritatea Austro-Ungariei, în aceiaşi măsură ca acele ale Imperiului German. In cazul când M. C. GI. A-U nu va putea accepta deciziunile Directiunei Supreme a răsboiului, Impăratul Wilhelm va trebui să se pue de acord cu Impäraiul Franz Josef”. Apoi tot după cererea lui Conrad s'a mai adăugat o clausä care conform cereri lui Hindenburg a rămas secretă şi anume: „Când interesele vitale ale Monarhiei vor îi în pericol Impă- ratul Franz Josef va avea dreptul de veto”. Prin aceasta, Conrad deşi se pusese el şi armata Austro- Ungară la dispoziţia Germaniei, voia să-şi păstreze autori- tatea, voia să-şi lase deschisă o portita, pe care să poată ieşi, atunci când Comandamentul german ar pretinde lucruri pe cari Conrad nu le-ar putea satisface, atunci el ar influenţa pe Impäratul Frant losef să zică ,,veto”. Această clauză fiind cu totul secretă, nu a fost comu- nicată nici aliaţilor bulgari şi turci. | Ca o consecintä a acestei intelegeri, Impäratul Wilhelm dădu la 2/IX Armatelor Germane, Austro-Ungare, Bulgare şi Turcesti, aflate pe toate fronturile, următorul: ordin: „In urma intrărei României în răsboiu, trebuesc ţinute toate poziţiile depe frontul de Vest, Est, italian şi macedonean, iar trupeie disponibile se vor trimite pentru ofensiva principală con- tra României”. i Ne reamintim că feldm. Mackensen propusese după 29/VII să nu execute întâi trecerea Dunărei la Sistov, ci să atace spre Dobrogea, această propunere nu fusese acceptată de Conrad, acum după venirea Mareşalului Hindenburg în capul Statului Major germ., acesta admite propunerea şi dispune ca: „trecerea Dunărei nu va fi încercată decât numai atunci când Puterile centrale vor fi în măsură ca să atace pe Români în Transilvania”, Această hotărâre avea in vedere concentrarea în Vestul Transilvaniei a Arm. IX-a sub g-lul Falkenhayn, care nu se putea face mai curând decât până în primele zile ale lunei Sept, de aceea Maresalul Hindenburg dă feldm. Mackenzen următoarea directivă operativă: „Majestatea Sa ordonă de a amâna provizoriu frecerea Uunärei. Grupul de Armate Mackenzen va avea, din contră misiunea ca 48 acoperindu-se pe Dunäre, sä invadeze Dobrogea pentru a atrage asupra lui forţele inimice şi a le bate”. Deci Maresalul Hindenburg ţinând seamă de situația reală a Puterilor centrale, nu poate face altfel decât să atace în Dobrogea, să sacrifice pentru moment Transilvania şi să o lase să se apere cum va putea, în aşteptarea con- centrărei Arm. IX-a. Această idee strategică era foarte justă, aplicatiunea ei, o va confirma. CAPITOLUL IV PLANUL DE RASBOIU, ~ PROIECTELE DE OPERATIUNI I. — Planul de răsboiu In principiu un plan de răsboiu stabileşte din timp de: pace ordinea de bătae, concentrarea armatelor şi marşul spre inimic. Până la Napoleon, această activitate din timpul de pace nu exista, fiindcă nu era nevoie de ea; pânăla el, răsboiul de poziţii şi cetăţi nu cerea studii preliminare; armatele erau mici; cu ele se ataca poziţia sau cetatea şi răsboiul era ter- minat. Napoleon vine şi răstoarnă această strategie geo- metrică şi formalistă; el întronează manevra strategică, cău- tarea şi găsirea forţelor principale inimice şi nimicirea lor. El întotdeauna şi-a facut din timp planul, având un singur obiectiv: forţele vii principale ale inimicului: Cu mărirea armatelor, planul de răsboiu s'a complicat. Moltke a trebuit să mai ţină seamă de căi ferate şi telegrafie, dar manevra şi găsirea forţelor inimice formează baza planurilor sale din răsboaele din 1866 şi 1870. Planurile de răsboiu ale lui Moltke în vederea acestor campanii, ţin seama de toate elementele militare şi politice, lucru de care nici Benedek si nici Napoleon III-lea nu le-au avut în vedere. Moltke nu putea să nu ţină seamă, că va avea de luptat eventual pe două teatre de operaţiuni, adică de a lucra pe linii interioare, aruncându-se întâi contra inimicului cel mai puternic şi mai ameninţător, a-l bate şi apoi a merge contra celuilalt. Asemenea exemple sunt numeroase în is- toria militară: Frederic cel Mare a operat astfel în räs- boiul de şapte ani, Napoleon în 1796 şi în 1815. Generalul G. A. Dabija, «Armata românia în Răsboiul mondial». 4 50 După 1871 Franţa era scoasă pentru moment din calcul. Germania însă după 1875 trebui să se gândească din nou la Franţa, deci se gândi că ea va avea de luptat pe două teatre de operaţiuni, francez şi rus, va lucra deci pe linii interioare, dar nici într'un caz nu va lupta ofensiv pe a- mândouă teatrele de operaţie. Chestiunea era de a decide, pe care teatru va lucra ofensiv cu majoritatea forţelor şi e care va lucra defensiv cu minimum de forţe; aci era toată greutatea de apreciatiune, căci era de cea mai mare im- portanță de a nu se înşela asupra inimicului ce trebuia atacat întâi şi asupra cuantumului de forţe ce trebuia lăsat în fata celuilalt. Cum Francezii terminau mai repede concen- trarea lor şi deci erau inimicul cel mai ameninţător, era deta sine înţeles, că ei vor fi atacați cei dintâi, a-i sdrobi si apoi a se întoarce cu massa contra Rusilor. După răsboiul din 1877/78, chestiunea politică se schimbă. Austro-Ung. devine aliata Germaniei, Franţa îşi reorga- nizase repede armata şi-şi fortificase frontiera de Est, îm- piedicând o repede şi scurtă ofensivă germană. Moltke nu stă mult la îndoială şi la 1879 schimbă planul de răsboiu, stabilind acum ofensiva contra Rusiei şi defensiva faţă de Franţa, sperând că -cu un minimum de forţe va rezista fata de Franţa în bune condițiuni pe linia Vosgilor, a Sarei şi la urmă pe linia Rinului, terminând în acest timp împreună cu Austro-Ung. ofensiva faţă de Rusia. | După Moltke, vine Waldersee, ca şet al Statului Major; el nu schimbă mai nimic din planul de concentrare şi de răsboiu, decât că împinge mai spre Est concentrarea fata de Rusia. La 1891 vine g-lul Schlieffen ca sef al Statului major german; el ajunge la convingerea, că armata franceză con- stitue un mai mare pericol decât armata rusă. Armata fran- ceză putea trece la ofensivă în ziua 15-a dela deciararea mobilizărei, iar fortificațiile germane nu erau în măsură de a opri înaintarea armatei franceze. De aceea g-lul Schlieffen schimbă la 1894 planul de răsboiu şi întocmeşte un altul, cu ofensiva contra Franţei şi defensiva fata de Rusia. Contra Franţei 7 Armate, înaintând cu trei Armate printre frontiera Belgiei şi Verdun şi cu 4 Armate între Toul şi Epinal. Acest plan nu satisfäcea deplin pe g-lul Schlieffen, căci întreaga acţiune se prezenta frontal; el ţinea la manevra de întoarcere, la o bătălie de distrugere ca aceea dela Cannae, dată la 2 Aug. 216 de Anibal contra lui Varron. Singura posibilitate era evitarea atacului frontal şi ad- 5l miterea intoarcerei massei franceze, fie prin Belgia, fie prin Svitera. S'a ales Belgia, ca fiind mai slabă. Guvernul german câre avea în cap pe Bülow, admite acest plan de operaţiune, care devine definitiv la 1905. Principiile lui erau astfel: Ofensiva cu majoritatea forţelor pe frontul francez; Defensiva cu minimum de forte pe frontul rusesc. Ofensiva pe frontul francez se făcea: cu dreapta în o- fensivă foarte puternică (7 Div. Cav., 63 Div. Inf. şi 22 Brg. Landw.) între Verdun și Escaut (călare pe Sambre şi Meusa); cu stânga (3 Div. Cav., 9 Div. Inf., 41/4 Brg. Ldw.) in defensivä in Alsacia si Lorena, eventual evacuänd Alsacia de Sus. In rezerva generalä erau tinute inapoia dreptei 8 corpuri Arni., în scop de a proteja aripa dreaptă fata de armata belgiană, fatä de cea engleză şi pentru învestirea Anversului. Grupul ofensiv din dreapta, având pivotul pe Verdun, executa o vastă mişcare învăluitoare şi izbia armata franceză în flancul stâng, întorcând-o şi aruncând-o spre S. E. G-lul Schlieffen calcula, că în ziua de 22 a mobilizărei ar îi ajuns pe linia Gand-Mezieres-Stenay-Verdun şi deci scăpat în terenul de manevră unde reuşita manevrei ii era asigurată, Francezii fiind puşi după concepția g-lui Schlieffen în im- posibilitate de a opri înaintarea germană, care ar fi con- tinuat manevrând necontenit cu dreapta, intorcand orice nouă poziţie franceză şi aruncându-i armata spre S. E. şi fron- tiera elveţiană. Acest al doilea plan al lui Schlieffen este cu adevărat napoleonian; se aseamănă extraordinar cu planul de răs- boiu din 1806. Frontul rusesc rămânea după planul lui Schlieffen pe seama armatei Austro-Ung. După 1905, g-lul Schlieffen trecu în rezervă, iar în locul lui veni ca şei al Statului major g-lul Moltke (cel tânăr). Acesta nu voi să se atingă la început de principiile pla- nului de operaţie al lui Schlieffen; i se păru însă că stânga este prea slabă, dar încă nu se decide ce ‘are de tăcut. Către 1913 intrase în armata franceză un spirit ofensiv foarte puternic, preconizat de col. Grandmaison; acest spirit îngrijea mult pe Moltke. El îşi închipui, că o 'ofensivă fran- ceză s'ar produce in Lorena, înaintând pe Linia Metz- Donon; în asemenea caz forţele germane, prevăzute acolo de Schlieffen, sunt prea slabe şi deci, zice Moltke, ele tre- buesc întărite, ridicând forţa lor dela 3 Div. Cav., 9 Div. Inf., 414 Brg. Ldw. la 3 Div. Cav., 16 Div. Inf. şi 101/ Brg. Ldw., putand cu aceste forfe nu numai opri inaintarea 53 secvent cu principiul expus de Frederik al II în ur- mätoarele cuvinte: „Trebue să ştii să pierzi ceva la timp, sd Sacrijici o pro- vincie (cine vrea să apere totul nu salvează nimic) si să mergi cu toate forțele contra celorlalte forțe ale inimicului, să le obligi la o bătălie, să faci cele din urmă 'sforțări pentru a le distruge si a se îndrepta apoi contra celorlalte”. Să examinăm acum ipoteza strategică în care se pune Germania în 1914. Planul de operaţiune german se rezumă în cele spuse de Ludendori: „Învaziunea Belgiei de către forțele principale germane. Ne- cesitatea de a dobândi o deciziune repede în Franța, deciziune repede pentru a preveni la timp pericolul invaziunei ruseşti in inima Germaniei. Ofensiva contra Rusiei si defensiva contra Franţei ar însemna. un răsboiu lung, si această concepfiune a fost res- pinsă de contele von Schlieffen’’. Astfel: Contra Franţei se trimite: 21 Corpuri Armată active, 14 Corpuri Armată rezervă, 10, Divizii Cavalerie. Contra Rusiei: 417; Corpuri de Armată, i Divizie de cavalerie. Este fără îndoială, că ofensiva strategică contra Franţei era subordonată succesului defensivei strategice pe frontul rusesc. Se constatä din cele de mai sus, că cele două concepţii strategice germane, cea din 1868 şi cea din 1914 se di- ferentiazä în mod vădit. In 1868, Moltke admitea o invazie austriacă nu numai în Silezia, ci chiar în Brandenburg. Schlieffen prin planul de răsboiu întocmit în 1905, ad- mitea evacuarea completă a Alsaciei de sus, iar apărarea o retrăgea departe pe Rhin, iar de alta pe linia Strasburg- Donon-Metz. Deci atât Moltke cel bătrân, cât şi Schlieffen admiteau ipoteze pe care ei le priveau drept în fata, cu bärbätie, pe când ipoteza strategică din 1914 a lui Moltke cel tânăr, era obsedată de ideea fricei unei invazii ruseşti în Prusia orientală. Neavând rezerva generală de 8 Corpuri Arm. înapoia dreptei după cum preconizase Schlieffen, ia la 25 August pe timpul invaziei in Franţa, Corpul de Gardă de rezervă dela Armata Il-a a lui von Biilow şi Corpul XI dela Armata III-a a lui von Hausen, cum şi Divizia 8 Ca- valerie, le trimite în Prusia orientală, unde ajung după 52 francezä, ci lua contra ofensiva. Dar aceste forte, erau luate in paguba aripei drepte germane, care după con- ceptia lui Schlieffen trebuia să fie şi să rămână tot timpul foarte puternică. In afară de aceasta, g-lul Moltke vede cu îngrijorare reorganizarea şi întărirea armatei ruseşti; acest lucru îl făcu ca să ia măsuri şi pe frontul rusesc, prevazand aci 1 Div. Cav. şi 14 Div. Inf. cu însărcinare să acopere Prusia de Est. Concepţia operativă a lui Schlieffen, atât de simplă şi naturală, începe să fie complicată de Moltke cel tânăr, care călca principiul economiei forţelor, preconizat de Napoleon, Molike cel bătrân şi Schlieffen. Pedeapsa trebuia să urmeze. Dacă ne referim acum numai la un răsboiu condus de către o ţară în acelaş timp pe două teatre de operaţiuni, atunci motive de ordin politic, militar şi moral fac, ca sa se aleagă un teatru de operaţie principal, pe care să se lucreze cu majoritatea forţelor şi un teatru de operaţie se- cundar, pe care să se opereze cu minimum de forte. Aceastä alegere, bazată pe un cunoscut principiu stra- tegic şi-a găsit in toate timpurile aplicatiunea, acolo unde o armată a avut, de luptat pe două. teatre de operaţiuni sau acolo unde a avut să facă fata unui neprevazut. Moltke, în 1868, — deci după campania victorioasă din 1866 contra Austriei — se gândeşte la viitorul răsboiu, pe care Germania Var putea avea cu Franţa, şi-şi pune intre- barea: ce va face Austria în acest caz? Austria va atacă sau nu Germania? Având acest neprevăzut în problemă, erâ nevoit să aibă două teatre de operaţiuni; unul pe valea Rinului, altul în Nordul Bohemiei şi anume pe Rhin, teatru de operaţie principal, deci ofensiv strategic cu 10 corpuri de armată, iar în Bohemia, pe cel secondar, deci teatru de operaţie defensiv strategic cu 3 corpuri de armată. Iată cum justifică Moltke — prin memoriul No. 18 — această împărţire a forţelor: „Dacii în timpul când vom încerca o deciziune repede dincolo de Rhin, Austriacii vor invada o parte din Silezia și chiar Bran- denburgul, nimic nu va fi definitiv pierdut, atât timp cât forțele noastre vor fine şi atât timp cât armata. noastră defensivă se va retrage, fără să fie iremediabil bătută”, Moltke admitea ca Silezia şi chiar Brandenburgul să fie invadate, dar acest lucru nu-l speria; el îl admitea, căci avea alt gând mai important, ofensiva strategică pe Rhin, iar armata din Bohemia depe teatrul secundar, va esi din încurcătură prin propriele ei forţe. Admifand. acest lucru, marele strateg german era con- 53 secvent cu principiul expus de Frederik al II în ur- mätoarele cuvinte: „Trebue să ştii să pierzi ceva la timp, să Sacrifici o pro- vincie (cine vrea să apere totul nu Salvează nimic) şi să mergi cu toate forțele contra celorlalte forfe ale inimicului, să le obligi la o bătălie, să faci cele din urmă 'sforțări pentru a, le distruge si a se îndrepta apoi contra celorlalte”. Să examinăm acum ipoteza strategică in care se pune Germania în 1914. Planul de operaţiune german se rezumă în cele spuse de Ludendorf: \ltivaziunea Belgiei de către forțele principale germane. Ne- cesitatea de a dobândi o deciziune repede in Franfa, deciziune repede pentru a preveni la timp pericolul invaziunei rusești in inima Germaniei. Ofensiva contra Rusiei si defensiva contra Franţei ar însemna un răsboiu lung, și această concepfiune a fost res- pinsă de contele von Schlieffen’’. Astfel: Contra Franţei se trimite: 21 Corpuri Armată active, 14 Corpuri Armată rezervă, 10 Divizii Cavalerie. Contra Rusiei: 41% Corpuri de Armată, 1 Divizie de cavalerie. Este fără îndoială, că ofensiva strategică contra Franţei era subordonată succesului defensivei strategice pe frontul rusesc. Se constată din cele de mai sus, că cele două concepţii strategice germane, cea din 1868 şi cea din 1914 se di- ferentiazä în mod vădit. In 1868, Moltke admitea o invazie austriacă nu numai în Silezia, ci chiar în Brandenburg. Schlieffen prin planul de răsboiu întocmit in 1905, ad- mitea evacuarea completă a Alsaciei de sus, iar apărarea o retrăgea departe pe Rhin, iar de alta pe linia Strasburg- Donon-Metz. Deci atât Moltke cel bătrân, cât şi Schlieffen admiteau ipoteze pe care ei le priveau drept în fatä, cu barbatie, pe când ipoteza strategică din 1914 a lui Moltke cel tânăr, era obsedată de. ideea fricei unei invazii ruseşti în Prusia orientală. Neavând rezerva generală de 8 Corpuri Arm. înapoia dreptei după cum preconizase Schlieffen, ia la 25 Hugust pe timpul invaziei în Franţa, Corpul de Gardă de rezervă dela Armata Il-a a lui von Bülow şi Corpul XI dela Armata III-a a lui von Hausen, cum şi Divizia 8 Ca- valerie, le trimite în Prusia orientală, unde ajung după 54 bătălia dela Tannenberg, dar lipsesc în acelaş timp si dela bătălia de pe Marna, determinând astfel pierderea acestei mari bătălii, unde Germania nu a pierdut numai o bătălie, ci întregul răsboiu. Expunerea acestor două conceptiuni strategice are drepi scop o comparaţie cu concepţia strategică a planului nostru de rasboiu. Motive politce, militare. şi morale ne-au impus şi nouă răsboiul pe două teatre de operaţiuni: unul principal, altul secundar. Pe cel secundar suferim o înfrângere locală (Tur- tucaia), chiar în primele zile; comandamentul se enervează, opreşte ofensiva la Nord, ia trupe de aci şi le duce pe frontul de Sud; acest lucru a produs reducerea acţiunilor pe frontul principal ofensiv si ca urmare pierderea iniţiativei | pe acest front, iar ca consecinţă pierderea Carpaţilor. Românii în 1916, ca şi Germanii în 1914, s'au abătut dela marile invätäminte napoleoniene: anume manevra ba- zată pe libertatea de acţiune strategică, iar rezultatul, în ambele cazuri, a fost pierderea răsboiului. Acum intervine un nou punct important în discufiune şi anume dacă in loc de a face ceeace făcuseră Germanii in 1914, nu ar fi fost mai bine să adoptăm hipoteza în care se pusese Moltke cel bătrân în 1868, de a pierde Silezia şi chiar Brandenburg? Sau ipoteza lui Schlieffen de a evacua dela început Alsacia de sus? Dacă nu era mai bine, ca să nu ne măcinăm dela început trei divizii în Dobrogea şi apoi alte multe divizii tot acolo? Pentru ce? Ce era dacă părăsiam dela început Turtucaia şi ne reträgeam în gâtul îngust al Dobrogei sau chiar dacă părăsiam toată Dobrogea, retrăgându-ne pe stânga Durärei? In acest scop am îi putut păzi şi apăra Dunărea mult mai uşor, iar Bsarabia o a- părau Ruşii. In cele ce urmează vom intra în studiul Proiectului de Operatie al Armatei române şi apoi vom face analiza lui. II. - Proiectele de operaţiuni ale armatei române Marele Stat Major rom. lucrase în cursul anului 1916 trei „Proiecte de Operaţiuni” pe care le botezase ipoteza Bi, B2, B3. Ultima ipoteză B3 avea trei variante a, b, c. De fapt sa aplicat ipoteza B3 denumită şi Ipoteza Z. După cum se constată nu s'a facut un „Plan de räsboiu” ci „Proecte de operaţiuni”, ceeace este greşit intitulat, după cum se va arăta la analisa acestui ,,Proect”. 55 Iată în întregime „Proiectul de Operaţiune” întocmit de M. S. M. român în anul 1916, al cărui şef era generalui de divizie V. Zottu: „Proiectul de operaţiune în vederea unui răsboiu contra Puterilor Centrale şi a Bulgariei. — Româ- nia aliată cu Quadrupla Intelegere. — Aplicarea ipotezei Z. CAPITOLUL I Scopul răsboiului si misiunea armatelor române Ipoteza Z., prevede întreprinderea unui răsboiu pe 2 fronturi operative şi anume: a) Pe jrontul de Nord-Nord-Vest, contra Puterilor centrale; b) Pe frontul de Sud, contra Bulgariei, Scopul general al răsboiului ce vom întreprinde, este, reaii-- zarea idealului nostru naţional, adică întregirea neamului, Cuce- rirea teritoriilor locuite de români ce se găsesc astăzi înglobate: în monarhia Austro-Ungarä, trebuie să fie fructul räsboiului. Pentru: atingerea acestui scop, majoritatea forţelor noastre, Armatele I, Ii si Nord, vor opera ofensiv, în Transilvania, Banat şi Ungaria, atacând în direcţia generală Buda-Pesta. Armaia de Sud (a III-a) va asigura libertatea de acţiune a grosului fortelor, apărând teritoriul naţional şi respingând atacurile pe cari le-a: întreprinde Bulgarii dinspre Sud. CAPITOLUL II Situafiunea inimicului 1. Pe frontul de Nord-Nord-Vest. In Transilvania şi anume: în zona cuprinsă între frontiera română şi Mureş, se găsesc circa 70.000 oameni, dispuşi pela trecătorile Carpaţilor, având câteva rezerve mai înapoi. Aceste trupe neconstituite încă în mari unităţi, aparţin în mare parte depozitelor diferitelor regimente şi misiunea lor este de a face o primă rezistenţă lângă trecători. Este probabil că forte mai numeroase se vor aduna în zona: Cluj-Dees-Bistriţa, unde trupele române vor întâmpina rezistenţa cea mai serioasă. In nici 56 un caz în situația actuală aceste trupe nu s’ar putea ridica la mai mult de 100.000 oameni. In Banat se poate deasemenea conta pe un maximum de 30.000 oameni cari se vor concentra cu majoritatea forţelor în zona: Caransebeş-Deva-Lugoş, unde trupele române ale Hrmatei l-a vor întâmpina o primă rezistenţă mai serioasă. Forte mai putin numeroase se vor găsi de asemenea spre Orşova şi valea inie- rioară a Cernei. | 2. Pe frontul de Sud. Trupele bulgare destinate a opera contra României, în urma ajutoarelor primite dela Germani si Austro- Ungari, se găsesc dispuse în vecinătatea frontierei noastre de Sud, în 3 grupe şi anume: a) Grupul de Vest dispus între Prahovo (lângă vechea fron- tierä a Serbiei şi gura Oltului), este tare de circa 10—15.000 “oameni; b) Grupul central dispus între gura Oltului şi Rusciuk in- <lusiv, precum şi la sudul liniei de mai sus, este tare de circa 25—30.000 oameni; c) Grupul de Est dispus în zona: Rusciuk- Razgrad-Şumla- Varna şi spre frontiera română; este tare de circa 70—75.000 oameni. Din -informatiunile primite se poate deduce că, misiunea pro- babilă a acestor forte este în primul rând de a atrage cât mai multe forte române spre Sud, în scopul de a face imposibilă .© operaţiune ofensivă în mare stil, în Transilvania si Banat. Pentru executarea acestei misiuni, trupele bulgaro-aliate, dotate cu artilerie puternică de mare calibru, vor 'executa desigur, demon- Stratiuni dealungul Dunărei, însoţite de un puternic bombardament al localităţilor depe malul român, în scopul de a fixa cât mai multe din trupele noastre, în zona dintre Olt şi Argeş, sub ame- nintarea unei treceri a fluviului şi a înaintărei spre Bucuresti. Dacă încercările de trecere a fluviului precum şi căutarea stă- pânirei momentane a unor porţiuni din malul român al Dunărei, ar putea eventual, reuşi inimicului, o înaintare mai adâncă in teritoriul tärei spre Bucureşti, va fi imposibilă, căci Bulgarii nu dispun de forţele necesare în acest scop. Forţele bulgare din zona: Rusciuk-Razgrad-Sumla-Varna, vor avea desigur misiunea de a întreprinde o ofensivă bruscată in Dobrogea, în scopul de a răscula populatiunea bulgară locală, a împiedica mobilizarea noastră şi în ultimă analiză a împiedica debarcările trupelor aliafe, ruse. | Pentru atingerea acestui din urmä scop, este probabil ca numeroasa cavalerie (20—25 escadroane) de care dispune grupul de Est al forţelor bulgaro-aliate să încerce raituri, spre linia Cernavoda-Medgidia-Constanta. 57 CAPITOLUL III Executarea misiunei armatelor române I. Gruparea forţelor pe cele 2 îronturi operative. Ţinând seamă de cele expuse mai înainte, cu privire la scopul răsboiului ce vom întreprinde şi la importanţa teritoriului de ope- raţiuni Transilvano-Ungar, forţele noastre mobilizate s'au grupat, în vederea operaţiunilor proiectate, astfel cum se arată mai jos: A) Peniru operaţiunile ofen- B) Pentru operaţiunile contra sive în Transilvania: Bulgariei: Trei armate, şi anume: Armata III-a, grupată astfel: Efective Efective Grupul de Vest în Ol- Armata de Nord == 107.948 tenia ; . . = 19.864 Grupul central între Armata Il-a — 126.808 Olt şi Argeş . = 50.846 Armata I-a „= 134.403 Grupul de Est în noul Corpul V Armată si teritoriu (Capetele de Artileria grea, la _dis- pod: Turtucaia, Si- pozitia Marelui Cartier listra şi Detasamentu! General = 51.165 Dobrogea) : „= 71.813 Total .. . 420.324 Total „a 142.52 Total general . . 562.847*) forte de operaţiuni, fără etape. trupe de cetate si pärtile sedentare. Din această grupare, vedem că 80% din forfele noasire, vor opera pe teatrul principal de operaţiuni si numai 20% pe teatrul de Sud. II. Executarea misiunei armatelor destinate a opera pe fron- tul de Nord şi Nord-Vest. Pentru executarea misiunei lor, Armatele I, Il-a şi cea de Nord, vor înainta în Transilvania şi Banat, cu scopul de a se concentra în vederea unei bätälii generale în zona: Ciucea (spre Nord) şi Caransebeș (spre Sud). Armatele noastre vor opera în strânsă legătură cu armatele imperiale ruse de Sud. Linia de operaţiune între zonele de ope- raţiuni ale trupelor imperiale ruse şi ale trupelor regale române, va îi formată de valea râului Someşul-Mare; ambele maluri ale râului căzând. în zona de operaţiuni, rusă. Prima adunare a trupelor armatelor I, [l-a si de Nord, după *) Adăogându-se trupele și serviciile de etape: 59.051, rezultă: Total general 621.898, debarcarea lor din trenurile de transport, se va face în vecinatalea frontierei muntoase a Carpaţilor. Alegerea zonei de adunare, a fost condiţionată în primul rând, de caracterele geografice-militare ale teatrului de opratiune, Ro- mâno-Transilvan, şi de scopul operaţiunilor ce vom întreprinde pe acest teatru. Masivul muntos al Carpaţilor, prezintă un obstacol foarte se- rios, înaintării trupelor noastre în Transilvania. Cu cât trupele noastre vor traversa mai cu întârziere masivul muntos, cu atât inimicul va câştiga timp, pentru a aduna noui forte, spre a se opune încercărilor noastre de trecere. Condiţia de căpetenie, pentru a micşora greutăţile trecerei, este de a surprinde pe inimic, nedându-i timp de ași concentra fortele pentru a rezista în punctele cele mai favorabile, în faţa trecä- torilor Pentru a surprinde pe inimic, se impune sä executäm trecerea masivului muntos, cât mai repede dupä declaratiunea räsboiului si pe directiuni cât mai numeroase. In acest scop, era nevoie sä prevedem prin lucrärile noastre următoarele: ; a) Ca transporturile de concentrare să se execute cât mai repede; pentru 'atingerea acestui rezultat, s'a utilizat simultaneu, toate liniile ferate ce conduc din interiorul ţării spre diferitele puncte ale frontierei româno-ungare; b) Să adunăm astfel forţele noastre lângă frontieră, încât, să utilizăm pentru traversarea ei, toate comunicațiile ce conduc în “Transilvania, dispunându-se pe fiecare din ele, câte o mare unitate destul de puternică, fără însă de a aglomera prea multe trupe pe o aceeaşi comunicaţie. : Ţinând seamă de aceste 2 desiderate în stabilirea zonei de concentrare şi în gruparea forţelor, sa obţinut rezultatul destul de favorabil de a termina concentrarea forţelor noastre, în a 12-a zi de mobilizare; şi de a putea debuşa în Transilvania si- multaneu, cu 12 coloane de 3 arme, având aproape fiecare forta unei divizii. Datorită formei învăluitoare a frontierei noastre spre Transil- ‘vania, frontul de concentrare se prezintă in echer, forma foarte favorabilă, deoarece imediat dupa trecerea frontierei, fiece pas facut înainte, va restrânge treptat frontul de operaţie, prin inain- tarea concentrică a trupelor spre valea Mureşului. Dacă am fi făcut prima adunare a forţelor noastre pe o zonă mai restrânsă în vecinătatea masivului muntos, transporturile de concentrare s’ar fi executat cu mare întârziere, căci ar fi trebuit să supra-încărcăm cu nenumărate trenuri numai câteva linii ferate. In acest caz, traversarea zonei muntoase s'ar fi făcut mult iai 59 tărziu şi desigur în conditiuni mult mai grele, deoarece inimicul ar fi putut să-şi concentreze rezistenţa pe un spaţiu relativ restrâns, numai în fata celor câteva trecători alese pentru debuşarea noastră. Dacă am fi procedat astfel, toate avantagiile formei învălui- toare a frontierei noastre muntoase si ale unei repezi concentrări, ar fi dispărut, în detrimentul nostru si în folosul inimicilor. Afara de aceasta, s’ar fi născut şi alte greutăţi din punctui de vedere al subsistentei trupelor pe timpul traversării zonei muntoase, căci ar fi trebuit să încolonăm mai multe divizii pe una şi aceeaşi comunicaţie din masivul muntos. Le * * Gruparea forţelor destinate operaţiunilor ofensive in Transil- vania, în 3 armate şi un grup rezervat la dispoziţia Marelui Cartier General, a fost impusă atât de conditiunile geografice-militare ale teatrului de operaţiune româno-transilvan, cât şi de situatiunea iniţială, probabilă, a forţelor inimice destinate a se opune ofensivei noastre. Situatiunea generală militară a puterilor centrale, devenind de- favorabilă acestora în urma ofensivei generale a aliaţilor pe fron- turile de Vest, Sud-Vest şi Est, Comandamentul austro-ungar după | toate probalitatile, va. fi silit să adopte o atitudine, defensivă pentru trupele destinate să opereze în Transilvania. Din cauza formei învăluitoare a frontierei noastre muntoase, intrândul format de teritoriul transilvan între valea Oltului si frontieră, fiind ameninţat de a fi repede întors pela Nord şi Vest, se poate prevede cu multă probabilitate că rezistenţa principală a inimicului, în cazul când ar dispune de trupe suficiente, se va organiza pe Mureş şi anume pe înălțimile ce mărginesc spre Nord şi Nord-Vest, valea râului. Valea Mureşului este astfel îndreptată faţă de cele 2 laturi ale frontierei noastre de Nord şi Vest, încât atât cursul superior al râului, între Mureş-Vasarhely-Gyergyo-St. Miklos, cât şi cursul său inferior, spre Deva, ambele pot fi repede atinse de trupele noastre concentrate în Moldova şi Oltenia, cari vor fi astfel ix măsură să întoarcă apărarea pe cari inimicul ar organiza-o pe înălțimile ce mărginesc cursul de mijloc al Mureșului între Alba lulia şi Maros-Vasarhely. Forţele de mai sus, vor mai avea şi alte misiuni speciale, şi anume: : Forţele concentrate în Moldova, după debusarea lor în valea superioară a Mureşului, vor fi în măsură să opereze de comun acord: cu armata rusă din Bucovina, silind forţele inimice, ce se vor găsi spre Bucovina sau în Carpaţii Maramureşului, să se re- tragă spre Vest. 60 Forţele concentrate în Oltenia, vor avea misiunea specială de a ataca şi respinge trupele inimice cari s'ar găsi în Banat şi în valea inferioară a Mureşului, împiedicându-le de a înainta în Transilvania, pentru a ameninţa în flanc trupele noastre ce vor opera în această provincie. Aceste 2 grupe de forte, având anumite misiuni speciale, vor constitui 2 armate, şi anume: Armata de Nord în Moldova şi Armata I-a în Oltenia. Trupele concentrate pe frontiera de Nord între Olt şi Putna, vor constitui Armata Il-a, având misiunea de a înainta direct spre Mureş pentru a opera de comun acord cu armatele de aripi (Armata I-a şi de Nord), astfel cum va rezulta din situatiunea o- perativă a momentului. Corpul V Armată rămas la dispoziţia Marelui Cartier General, va fi destinat să întărească ulterior, una din cele 3 armate, după cum va rezulta din nevoile operative. Acoperirea si executarea concentrării Prima adunare a îorţelor se va executa sub protecţia trupelor de> acoperire, constituite în grup! de acoperământ, dispuse pe fie~ care din directiunile principale pe cari coloanele noastre vor stră- bate frontiera muntoasă. Executarea serviciului de acoperire se va face în baza di- rectivelor Marelui Statmajor, trimise din timp de pace comanda- mentelor şi în baza instrucţiunilor detaliate ale acestora. Intrarea României în răsboiu contra Puterilor centrale şi Bul- gariei, în epoca actuală, când armatele acestor state, se găsesc de mult timp în răsboiu, se va face în condițiuni destul de grele, Statele inimice dela Nord şi Sud de îndată ce vor simţi că Ro- mânia începe mobilizarea, vor încerca cu forţele ce vor avea la îndemână să execute incursiune pe teritoriul nostru, în scopul de ne împiedica operaţiunile de mobilizare şi concentrare. Pe frontiera de Sud şi în special spre noul teritoriu, Bulgarii, având deja concentrate forte mai numeroase, vor fi în măsurâ să execute din prima zi a ostilităţilor, chiar operaţiuni importante. Pentru a se împiedica incursiunile si operaţiunile inimicului pe teritoriul nostru, toate grupele de acoperire cu întregul lor efectiv, se vor găsi la frontieră încă dinaintea mobilizärei generale, astfel că în momentul începerei operaţiunilor, ele vor fi în măsură să înceapă operatiile lor. Cum majoritatea trupelor de acoperire se găsesc dislocate pe frontiera muntoasă, încă din luna August 1915, comandamenteie şi trupele respective, cunosc în cele mai mici amănunte atât terenul 61 pe care vor opera, cât si instrucţiunile în baza cărora îşi vor în- deplini misiunile lor. Atitudinea grupelor de acoperire va depinde de situatiunea ge- nerală de răsboiu în momentul începerei ostilitätilor. Cum după toate probabilitățile inimicul va avea în Tran- sivania (şi Banat) forte relativ putin numeroase (ceeace este probabil), grupele noastre de acoperire, vor înainta pe feritoriul inimic în noaptea care va preceda prima zi de mobilizare, si vor căuta să pună stăpânire pe anumite pozitiuni dominante dincolo de frontierä, în scopul de a proteja si înlesni înaintarea uiterioară a grosului forţelor noastre. Aceste operaţiuni ofensive ale grupelor de acoperire, limi- tate numai în scopul arătat mai înainte, vor fi ordonate direct de Marele Cartier General, singurul în măsură să coordoneze acţiunea simultaneie a tuturor grupelor de acoperire, pe întreaga frontieïrä. Operațiunile ofensive ale grupelor de acoperire se vor executa în baza directivelor Marelui Statmajor şi a lucrărilor detaliate în acest scop, chiar de comandanții grupelor de acoperire. Situatiunea generală permiţând executarea operaţiunilor ofensive ale grupelor de acoperire, vom fi în măsură să aruncăm pe te- ritoriul inimic, încă din noaptea care va preceda prima zi de mo- bilizare, circa, 135.000. oameni. Inaintarea ulterioară a grupelor de acoperire pe teritoriul inimic va depinde de forţele pe cari inimicul le va avea la frontierä şi mai ales de acelea pe cari le-ar putea aduce în Transilvania. Atitudinea grupelor de acoperire trebue să fie energică, insă prudentă. Grupele vor ocupa şi întări pozitiunile ce li-se vor ordona de comandamente şi se vor pune în legătură cu grupele vecine. Dacă situafiunea va permite, va fi foarte avantajos, ca grupele de acoperire. ale Armatelor a II-a şi de Nord, să se întrunească după trecerea lor pe teritoriul inimic, pe fiecare din zonele indicate __ mai jos sub litera: a) şi b), sub un comandament unic, să ocupe şi să întărească zona de teren unde urmează a se aduna corpurile de armată respective, pe teritoriul inimic, după trecerea masivului muntos; în vederea începerei operaţiunilor generale. Procedându-se astfel, desfăşurarea strategică a Armatei a Il-a pe teritoriul ini- mic, va fi sprijinită prin 2 puternice avantgarde, formate pun înaintarea grupelor de acoperământ, şi anume: a) In zona Făgăraş-Braşov (unde se va aduna Corpul II Hr- mată), o avantgardä tare de: 19 batalioane, 18 baterii si 24 escadroane, compuse din grupele Bran şi Predeal, ale Corpului II Armată, si din Divisia l-a Cavalerie, care va trece munţii, după ce grupele de acoperire vor ocupa primele pozitiuni dincolo de frontieră. b) In zona Preajmăr-Kovasna, o avantgardă tare de 24 bata- 62 lioane şi 15 baterii, compuse din grupele de acoperire ale Corpului II Armată. Urmând acelaş procedeu, desfăşurarea Armatei de Nord, va fi protejată pe teritoriul inimic, deasemenea de 2 avantgarde şi anume: a) In zona Kezdy-Vasarhely, Cik-Szereda, de o avantgardă tare de: 20 batalioane, 17 baterii si 24 escadroane, formată din grupele de acoperire: Ghimeş, Uz şi Oituz şi Divizia 2-a Cava- lerie; aceasta din urmă va trece frontiera, după ce grupele de acoperire vor fi ocupat primele lor pozitiuni pe teritoriul inimic; b) In zona Belbor-Borzek si spre Vest, de o a 2-a avantgarda, tare de: 12 batalioane, 6 baterii, formate din grupele de acoperire: Broşteni, Bistricioara şi Bicaz. Eventual, această avantgardă se poate mări încă cu 4 escadroane din Regimentul 8 Călăraşi, care va trece frontiera în urma grupelor de acoperire. Grupele de acoperire: Jiul şi Olt-Lotru ale Armatei I-a, după trecereea frontieerei se vor opri şi întări, primul, între Petroşani şi Pasul Merişor (valea Streiului), iar al 2-lea, pe înălțimile in- conjurătoare ale Sibiului. Grupul de acoperire Vârciorova, are misiunea de a acoperi şi proteja înaintarea Diviziei 1-a spre valea Cernei. Sub protecţia acestor avantgarde puternice, grosul forţelor Ar- matelor I-a, Il-a si de Nord, pe măsură ce, vor sosi pe zona de concenirare, se vor mişca apoi treptat, peste frontierä, pe esa- loane de marş, compus din 2-3 arme, înaintând pe zona de adu- nare hotärâtä pentru corpurile de armată respective. Desfăşurarea strategică a armatelor se va efectua, chiar pe teritoriul inimic, si sub protecţia grupelor de acoperământ. Acest procedeu va prezinta următoarele avantaje: a) Se vor putea întări treptat grupele de acoperire; b) Hrănirea trupelor pe timpul trecerei munţilor, se va face mai uşor, înaintându-se pe eşeloane succesive, decât dacă se vor mişca deodată colane foarte adânci. Procedându-se astfel, în seara zilei a 17-a de mobilizare, Ar- matele I-a, II-a şi de Nord, vor fi complect adunate cu serviciile respective, în zonele următoare: Armata I-a: cu 'grosul forţelor (Diviziile a 2-a şi 11-a — Cc. I. A. — şi Divizia 12-a), între Haţeg si Merişor si mai la Sud în basenul Petrosanilor; Detasamentul Olt-Lotru şi Divizia 13-a, în zona: Sibiu-Talmacs-Boicza şi eventual. mai la Nord; Armata II-a, in zona Făgăraş-Feldioara-Preajmăr si Braşov; Armata de Nord, cu grosul forţelor (Diviziile: a 7-a, 8-a, serviciile Corpului IV Armată şi Divizia 2-a Cavalerie), în zona. Cik-Szereda-Bucszad (pe Olt) şi Kezdy-Vasarhely; cu Divizia 14-a întărită în zona: Toplita-Borzsek-Gherghyo-Ditro, Gherghyo-St. Miklos. Inaintarea generală a Armatei în interiorul Transilvaniei După ce toate trupele şi serviciile armatelor noastre vor fi terminat debuşarea lor în Transilvania, vom îi în măsură să în- cepem spre ziua 17-a de mobilizare, o nouă fază operativă şi anume: Înaintarea generală în interiorul Transilvaniei, cu scopul de a sdrobi definitiv ultimele rezistențe ale inimicului, a debusa apoi in câmpia ungară și a pune stăpânire pe zona de hrănire a ar- matelor austro-ungare, adică pe văile Tisei si Dunărei. Pentru atingerea scopului de mai sus, fortele noastre vor înainta pe directiunile cari le vor permite să străbată cât mai repede câmpia ungară şi mai ales cari le vor da putinţa Să ajungă cât mai repede in contact cu forţele inimice, destinate a se opune înaintării noastre. Studiind comunicatiunile din interiorul Transilvaniei, precum si acelea cari din câmpia ungară duc în Transilvania, se vede că majoritatea comunicaţiilor ferate şi ordinare, cari vin dinspre fron- tierele noastre, de Vest şi Nord, cât si din interiorul Ungariei, conduc în Nord-Vestul Transilvaniei, în regiunea Cluj, Dees, dintre cele 2 Somese. i Trupele austro-ungare | retrase din Carpaţii Bucovinei si Gali- tiei, în momentul intrărei României în răsboiu, precum şi ajutoarele ce vor fi aduse din interiorul monarhiei Austro-Ungare, se vor concentra pentru a rezista contra noastră in această regiune, având detasamente în valea Mureşului. Cea dintâi rezistenţă. puternică o vom întâlni pe Mureş; prin urmare, zona care trebue atinsä cât mai repede de grosul tru- pelor noastre, va îi valea Mureşului. Ţinând seamă de rezistentele ce vom întâmpina din partea inimicului în Transilvania de Nord-Vest, precum şi de o eventuală ameninţare dinspre Banat, manevra ce s'ar putea adopta pentru a pune stăpânire pe valea Mureşului, ar fi următoarea: Armata de Nord, va înainta spre valea Mureşului supe- rior, pentru a pune stăpânire pe zona: Deda-Szasz-Regen, şi apoi pe înălțimile dela Vest-Nord-Vest, cu misiunea de a ataca trupele inimice din această parte, luptând de comun acord cu armata ru- sească de Sud; Armata I-a, va înainta cu grosul forţelor spre valea inferioară a Mureşului, pentru a pune stăpânire pe zona: Alba Iulia~Piski- Portile-de-fier Transilvane (pe drumul Hateg-Caransebes), având misiunea de a se opune unor eventuale atacuri pe cari trupele inimice din Banat şi valea inferioară a Mureşului, le-ar încerca spre Transilvania. Divizia 1-a a Armatei l-a, va executa o operaţiune locală in 64 valea Dunärei si Cernei, cu misiunea de a pune stăpânire pe Orşova, pe defileurile Cernei si la Nord de Mehadia şi pe înălțimile cari domină valea Cernei spre Vest; în fine, se vor ocupa şi înăl- timile dela Sudul Dunărei în regiunea Tekia-Kladova. Armata II-a, va înainta în valea de mijloc a Mureşului, va pune stăpânire pe Aiud (Nagy-Enyed), Maros-Vasarhely, şi apoi, va manevra, pentru a ataca în flanc şi spate forţele inimice cari sar opune fie Armatei de Nord, fie ajutând cu o parte din fortele sale Armata I-a. In cazul că armatele vor continua fără întrerupere, marșul, dela frontieră pânăla Mureş, se va putea ajunge în valea râului, după 7 etape (regulându-se marşurile după Armata II-a, cea mai depărtată de Mureş), adică către ziua a 25-a de mobilizare. Depe Mureş, Armata [l-a şi Armata de Nord, înaintând spre Nord-Vest, vor atinge zona: Cluj-Gherla (Samoş-Uyvar) - Dees, în circa 4 etape; sar putea deci ajunge in această zonă, fără a tine seamă de zilele de luptă, către ziua a 29-a de mobilizare. Dacă se vor mări unele dintre etapele zilnice până la 30 km., ceeace va fi posibil, dacă vom intrebuinta staționarea eşelonată în lungui direcțiilor de mişcare, atunci în ziua a 30-a de mobilizare, Ar- matele II-a şi cea de Nord, vor putea ajunge în munţii apuseni, la frontiera de Vest a Transilvaniei si în zona Cincea. Inaintarea din valea Mureşului spre zona Cluj-Dees şi munţii apuseni ai Transilvaniei, va constitui a 2-a fază operativă. In timp ce Armata Il-a si cea de Nord, vor înainta spre zona Cluj-Dees, Armata I-a continuând a forma pivot spre Sud, va opera cu grosul forţelor, în zona: Caransebeş (pe Times)-Dobra (in valea Mureşului). Cu un detaşament de 3 arme dotat cu artilerie de munte, se va ocupa regiunea Abrudului (având centru spre loca- litatea Abrudbanya), şi comunicațiile care din această zonă conduc spre văile celor 2 Crisuri. A treia fază operativă va fi sträbaterea în câmpia ungară. Pentru intrarea în câmpia Ungariei, avem la dispoziţie 2 zone şi anume: zona cuprinsă între cele 2 Somese, de unde se poate debuşa direct spre Oradea Mare-Debretin, iar mai la Sud, zona străbătută de cele 2 Crişuri (alb şi negru) care conduce în câmpia ungară, între Oradea Mare şi Bekes-Csaba. Este absolut necesar a debusa în câmpia ungară simultaneu prir aceste 2 zone, pentru a putea ataca atât de front, cât si de flanc şi spate, trupele inimice cari se vor dispune pentru apărare, la Vest de ieşirile munţilor apuseni ai Transilvaniei. Dacă am înainta numai prin zona de Nord (dintre cele 2 Somese), inimicul ar putea manevra la rândul său prin văile Crişului, pentru a debuşa apoi pe Mureş între Alba Iulia si spre Sud de Turda, si 65 a cădea pe liniile noastre de comunicafiuni. Pentru debuşarea in câmpia ungară, vom grupa fortele noastre, astfel: a) Armatele a II-a şi de Nord, constituind un singur grup ope- rativ, vor înainta din zona Cluj-Dees pentru a debușa în câmpia ungară spre Oradea Mare-Debretin, menţinând spre Nord legä- tura cu armatele ruseşti. Din zona Cluj-Dees, pornesc spre Vest şi Nord-Vest, printre văile celor 2 Someşe: 3 căi ferate si 3 şosele bune, cari conduc in câmpia ungară spre localităţile de mai sus. Intre aceste 3 şosele se găsesc mai multe comunicaţii ordinare, cari vor putea fi. dea- semenea întrebuințate de coloane compuse din cele 3 arme. Con- siderând numai zilele de marş, Armatele II-a şi cea de Nord, ar putea ajunge în zona Oradea Mare-Debreţin in 7 etape, adică în ziua a 39-a de mobilizare. Misiunea grupului operativ de mai sus, va fi de a ataca de front trupele inimice din zona Oradea Mare- Debrețin, b) Un grup de forte, compus din Corpul V Armată, (care la început fusese în linia 2-a), una Divizie detaşată dela Armata I-a (cum ar fi Divizia 13-a), una Brigadă mixtă de grăniceri (Regi- mentul 1 Grăniceri, întărit cu 1—2 batalioane de vânători şi ar- tilerie de munte) şi Divizia 1-a Cavalerie, va înainta prin zona strä- bătută de cele 2 Crişuri, pentru a debuşa către aceeaşi dată ca mai sus, în zona: Oradea Mare-Bekeş-Csaba. Misiunea acestui grup va fi de a ataca în flanc şi spate trupele inimice din zona Oradea Mare-Debretin. i Rămâne a vedea misiunea Armatei I-a, în a III-a fază operativă. Se pot prezinta 2 cazuri mai principale cari vor determina mi- siunea acestei armate şi anume: Poate fi necesar ca Armata l-a, să opereze in Banat, contra forţelor existente în această provincie, sau să fie chemată a-şi. combina operaţiunile cu acelea ale unei armate aliate, franco-en- gleză-sârbă, care ar înainta dela Sud, din Serbia spre Dunăre şi Banat. In acest caz, Armata I-a, se va dispune astiel, pentru a-şi în- drepta grosul forţelor spre Sud. In cazul de mai sus, un detaşament puternic de 3 arme (chiar o divizie), va rămâne să opereze în valea de jos a Mureşului cu misiunea de a se opune unor trupe inimice cari ar înainta dinspre Seghedin spre Est, şi pentru a stabili şi întreţine legătura cu grupul ce va opera în zona: Bekeş-Csaba-Oradea Mare. Dacă în Banat şi în provinciile vecine (Croaţia-Bosnia-Serbia) nu se vor mai găsi trupe inimice, deoarece cele existente s'ar îi retras la Nord de Mureş, in acest caz, Armata I-a, va lăsa în Banat de- taşamente puternice pentru a ocupa provincia, iar cu grosul for- telor va înainta la Nord de Mureş la aripa stângă a grupului Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». 5 66 de mai sus, în acest caz, se va ocupa cât mai puternic pe am- bele maluri ale Tisei, Seghedinul şi trecerile peste râu dela Sud de această localitate, pânăla confluenţa râului în Dunăre. * * * Indrumarea ulterioară a operaţiunilor, se va hotări in timpul oportun, în cursul operaţiunilor şi în raport cu situatiunile ope- rative ale momentului. CAPITOLUL IV Operațiunile pe frontul de Sud Scopul operaţiunilor pe frontul de Sud, s'a arătat în Ca- pitolul I, al Proiectului de fata. i Pentru apărarea teritoriului ţării contra unor eventuale a- tacuri dinspre Sud, trupele Armatei III-a concentrate se vor împărţi în 3 grupe operative, şi anume: a) Grupul de Vest, în Oltenia, tare de 19.000 oameni, apar- ţinând Diviziei 20-a; b) Grupul central între Olt si Arges, tare de 50.846 oameni, aparţinând Corpului VI de Armată, compus din Diviziile a 16-a şi 18-a, întărit în mod trecător-şi cu Brigada 2 Călăraşi; - c) Corpul de Est, tare de 71.813 oameni, este compus din gar- nizoanele Capetele-de-Pod: Turtucaia (Divizia 17-a), Silistra (Di-. vizia 9-a) şi Divizia 19-a. Această din urmă divizie va avea şi misiunea de a acoperi de- barcările trupelor ruseşti pe teritoriul nostru şi adunarea lor după debarcare la Sudul liniei Cernavoda-Medgidia. | Operațiunile Armatei a III-a vor,:trece prin 2 faze şi anume? O primă fază defensivă, şi apoi o a 2-a fază, în care ope- rafinnile ofensive, vor constitui nota predominantă a activităţii Ar- matei a III-a. In prima fază trupele Armatei a III-a concentrate pe malul stâng al Dunărei, acele din Oltenia, precum şi acele dintre Olt şi Argeş vor avea misiunea de a se opune încercărilor eventuale de trecere a Dunărei, distrugând trupele inimice cari ar fi reusit să pună mo- mentan, piciorul, pe teritoriul naţional. In această fază trupele depe malul drept al Dunărei (Diviziile 17-a, 9-a şi 19-a) vor rezista atacurilor bulgare, acoperind în acelaş timp şi debarcarea şi înaintarea trupelor ruse în Dobrogea, precum şi adunarea lor după debarcare în zona dela Sudul liniei Cernavoda~Medgidia. După intrarea in linie a trupelor imperiale ruse destinate a opera in Bulgaria, forţele aliate româno-ruse, vor fi în măsură (spre ziua a 10-a de mobilizare), să înceapă operaţiuni ofensive în Dobrogea-de-Sud şi apoi în Bulgaria răsăriteană. 67 Scopul acestor operaţiuni va fi de a se pune stăpânire pe zona: Rusciuk-Sumla-Varna, asigurând această zonă spre Vest si Sud, | contra unor atacuri inimice ulterioare, precum şi de a ataca şi distruge forţele inimice din Bulgaria de Nord şi răsărit. Succesul acestor operaţiuni va da complectă libertate de acţiune armatelor române cari vor opera în Transilvania şi Ungaria. Pentru executarea operaţiunilor ofensive de mai sus, trupele aliate destinate -acestor operaţiuni, se vor grupa astfel: Corpul VI de Hrmatä român: Diviziile 17-a, 16-a. Corpul VII de Armată român: Diviziile 9-a, 19-a.. Corpul de armată rus. Operațiunile dela Sudul Dunărei vor fi secondate de tru- pele rămase pe malul stâng al Dunărei înspre Giurgiu şi la Nord (Divizia 18-a întărită cu artilerie grea; eventual si Divizia 1 Cavalerie), care vor avea misiunea de a menţine cât mai multe “trupe inimice în zona: Nicopoli-Sistov-Rusciuk. La operaţiunile ofensive dela Sudul Dunărei, va concura şi flota de Dunăre, româno-rusă, care va avea misiunea de a bom-. barda Rusciukul şi lucrările de fortificatiuni invecinate si a dis- truge flota inimicä. Flota imperială rusă din Marea Neagră va coopera cu armata de “uscat, | prin) întreprinderi | navale- executate asupra, litoralului inamic între Varna şi Burgas”. III. — ANALIZA PROIECTULUI DE OPERAȚIUNE O mare varietate de observatiuni se pot face acestui proiect de operaţiune, atât în ce priveşte redactiunea lui stiinfifica, cât şi în privinţa ipotezelor de realizări, vizate prin divertiene situafiuni ce imbratiseaza. In prima categorie de observatiuni intra insusi forma expre- siunilor ce se’ întrebuințează, aceste find in afara termino- logiei adoptate in ştiinţa militară, astiel, începând cu titlul principal, se zice: „Proect de operaţiuni în vederea unui răsboiu contra pute- rilor centrale”... pe când de fapt ar fi trebuit să se zică: „Planul de răsboiu al României contra puterilor centrale”... Apoi, ar fi trebuit să se arate, sau să se desvolte în acest plan, modalităţile de participare a României ca aliată cu Quadrupla înţelegere (antanta), fiindcă pe de o parte ar fi reeşit conditiunile de colaborare, iar pe de altă parte s'ar fi precizat însuşi natura răsboiului de întreprins, ceeace ar fi condus la caracterizarea felului de operaţiuni de inceput în timp, spaţiu şi mijloace. Autorii acestui ,,Proect de operaţiuni” n'au voit să precizeze 68 nimic în această privinţă, probatil, din cauza greutätilor. ce au întâmpinat în formularea datelor şi deci sau mulţumit numai să pună sub CAPITOLUL I Scopul răsboiului şi misiunea armatei române O altă nepotrivită împerechere de termeni ce n'au nici o legătură şi nici un înţeles, fiindcă una este a arăta „scopul” ce se urmăreşte prin întreprinderea unui răsboiu şi: alta este „misiunea armatelor” adică folosirea mij- loacelor pentru a-l întreprinde, ştiut fiind, că scopul răsbciului este de natură politică, pe când intrebuintarea forţelor şi mij- loacelor pentru a-l realiza, este de natură pur militară. Proectul confundă termenii technologici ce-i intrebuin- teazä pentru a determina natura sau caracterul operaţiunilor de întreprins, astiel in loc să spună că răsboiul se va produce pe două frontiere deosebite sau pe două teatre de operaţiuni şi a arăta obiectivul politic de atins sau de realizat de fiecare parte, se zice, că „lnoteza Z prevede întreprinderea unui räs- boiu pe două frontuti operative", dând -astiel acestei expresii o semnificare politică, pe cand în reaitate dânsa are numai o semnificare de natură pur militară, ceeace in strategie înseamnă cu totul altceva. | Si care este scopul politic al acestui răsbciu pe două fronturi operative(?!): „Cucerirea teritoriilor locuite de Ro- “mani, ce se găsesc astăzi înglobate în Monarhia Austro-Un- gară”, deci va fi aci un răsboiu de'cucerire. Dar scopul politic urmărit pe frontul celalt operativ? Negreşit, va îi acelaş ca şi pe frontul prim, dar neavând în vedere drept obiectiv cucerire de teritorii, fiindcă în Sud nu exista provincii sau teritorii locuite de români, şi nefiind acest obiectiv politic, atunci răsboiul în această parte nu va mai fi de cucerire, ci de protectiune, deci va fi defensiv si anume „apărând teritoriul național şi respingând atacurile pe cari le-ar întreprinde Bulgarii dinspre Sud”, fiindcă numai: în aceste condițiuni crede ,,Proectul de operaţiuni” că se va putea „asigura libertatea de acțiune a grosului forțelor”, adică a răsboiului nostru ofensiv din Nord. Dar acest răsboiu, în întregul lui, trebuia să-l întreprindem împreună cu aliaţii noştri şi mai apropiaţi (Ruşii) şi mai de- pärtati (Francezii, Englezii, Italienii), deci trebuia să se arate în „Proiectul de operaţiune”, situatiunea generală a răsboiului pe diferite teatre de operaţiuni la data intrărei noastre în 69 “äctiune, cum si conditiurie de colaborare directă şi indirectă în funcţie de timp, spaţiu şi mijloace. | In această privinţă „Proiectul de operaţiuni” nu spune nimic în Capit. I. Se vede, că. o asemenea colaborare nu era de natură politică, sau fiind tocmei de această natură, trebuia să rămână necunoscută Armatei şi Tärei condilionalitatea ei. Negreşit că atunci când se confundă „Planul de răsboiu” cu „Proiectul de operaţiune”, se pierd din vedere unele ele- mente, cari trebuie să fie sau să le conţină numei unul din aceste acte; şiiut iarăşi fiind, că nu poate să existe decât un singur plan de răsboiu, pe când proiecte de operaţiuni pot fi. tot atâtea deodată, câte obiective distincie de forte sunt de atins, câte teatre de operaţiuni există si în fine câte faze de operaţiuni se succed: in desvoltarea rasboiului. Răsboiul fiind îndreptat in contra Puterilor centrale, ,,Pro- iectul de operaţiuni” -omite sau nu vrea să {ind seamă, că pe „cele două „fronturi operative” (ştiinţiiic se zice că pe cele „două teatre de operaţiune), armatele noastre vor putea avea „de aface şi cu forte germane şi chiar turceşti. Această omitere este desigur o eroare îri Plan de răsboiu român, pentrucă nu se introduc în activitatea inimicului toc- mai componenţii principali ai Puterilor centrale. Planul de răsboiu nu trebuie să se sprijine pe presupuneri „care nu corespund realitatilor; era oare admisibil ca Germanii şi chiar Turcii să nu vină in ajutorul aliaţilor lor Austro- Ungari, când aceştia ‘isi vedeau încălcate teritoriile printr’o “invazie română? Dar oare răsboiul nostru ofensiv dus până în inima Mo- narhiei Austro-Ungare, spre Buda-Pesta, n'ar fi avut pentru „toți Centralii altă însemnătate politică. decât „cucerirea de „feritorii locuite de Români”? Dar oare nu se ştia, ca frontul de Est, de pe teatrul de răsboiu european, se întin- “dea de la Nord Marea Baltică până la Sud în regiunea mun- toasă a Carpaţilor Orientali şi că' ofensiva română în Tran- silvania, Banat şi Ungaria ar îi însemnat din punctul de vedere strategic însăşi întoarcerea acestui front? lar des- membrarea teritoriului imperiului Austro-Ungar, ar fi însem- nat o reducere foarte importantă a însăşi mijloacelor de a putea continua mai departe operaţiunile în răsăritul european, -deci un sfârşit de răsboiu determinat de interventiunea noastră. Neapărat, presupunerea că Germanii şi Turcii nu ar putea “interveni, odată începută acţiunea noastră ofensivă, trebuia «cu totul exclusă, fiind în afara realitätilor. De altă parte, din examenul întregului „Proiect de opera- 70 tie” nu rezultă nici o remarcă asupra atitudinei, sau a mo- dului de a face răsboiul a Centralilor fata de noi, decât aceea a unei invariabile rezistenţe. Pe această activitate nega.ivă a inimicului au socotit autorii „Proiectului de operaţiuni” român, spre a-l aduce la com- pleta lui îndeplinire — bine înţeles pe hârtie —, potrivit unor prevederi convenite, dar nejustificate. In adevăr, „Proiectul de operaţiuni” arată toată activitatea armatelor noastre, toate situatiunile şi etapele desvoltătoare a operaţiunilor pe timp de 40 (patruzeci) zile, cu începere dela 1-a zi a mobilizărei, sau mai drept a declarärei de răsboiu. Istoria militară evidenţiază, că. toate planurile de răsboiu dela Napoleon încoace, sau mulţumit a face cunoscut scopul general al răsboiului ce se întreprinde, a stabili concentrarea forţelor adică desfăşurarea strategică în timp şi spaţiu, apoi trecerea la acţiune prin angajarea primelor operaţiuni; atât şi nimic mai mult, căci a merge mai departe, se intră în domeniul necunoscutului, în care manifestarea voinţei inimi- cului alcătueşte primul şi importantul element. De aceea nici cel mai- iscusit, strateg al lumei, Napoleon, nu a putut să meargă cu prevederile în conceptitinea proiec- telor lui de operaţiuni, decât cel mult până la luarea con- factului cu forţele adverse. Moltke, un profund meditator asupra actului răsboiului, n'a putut nici el să prevadă natura operaţiunilor armatelor ce a dirijat, decât până la primele întâlniri cu inimicul, pentrucă de aci înainte are şi acesta de spus cuvântul lui; relativ la aceasta el spune: „nu este posibil să se stabilească un plan de răsboiu dincolo de prima întâlnire cu grosul forțelor adversarului. Un om străin oricărei noțiuni a artei militare, crede că vede în desvoltarea unei campanii, executiunea unui plan făcut dinainte in toate detaliile lui şi urmat cu fidelilate până la sfârşit”. Următor acestui adevăr, sunt planurile lui de răsboiu din 1866 şi 1870 şi încă în acestea, câte pre- vederi, câte posibilităţi de reacțiune din partea inimicului, examinate şi reflectate cu cele mai judicioase argumentäri, desi Moltke isi fixase axa de orientare generală in formula: a căuta pe inimic şi a-l bate, aruncându-l spre Nord. Simplu, net. şi raţional, cuprins numai în marginile posi- bilitätii. ©. La noi, „Proiectul de operaţiuni” a fost stabilit, deodată pentru un întreg ciclu de acţiuni, adică până când armatele noastre ar fi putut ajunge în câmpia superioară a Ungariei şi în. aceea. din Valea Dunărei. In tot acest timp, inimicul 71 „ste presupus că nu face aliceva decât mici rezistențe si apoi se retrage pe alte poziţii, pe care rezistă si apoi iar se zetrage, non varietur! In afară de această defensivă absurdă ce s'a atribuit ini- „micului depe teatrul de operațiune din Nord, Proiectul nu „mai examinează vre-o altă eventualitate strategică, care ar pune pe inimic în situatiunea să întreprindă operaţiuni şi cu „caracter ofensiv, fiindcă era foarte natural să se producă şi asemenea cazuri imperative pentru dânsul, precum: respin- “ÿerea invaziunei române în scopul de a pune în siguranţă flancul de Sud al frontului de Est al Puterilor centrale, sau de a pune în siguranţă liniile de comunicaţii a acestui front „din câmpia ungară etc. Nu mai insist asupra acţiunilor ce se impuneau în mod absolut inimicului de îndată ce ar fi aruncat aïarä din Transilvania invazia Armatelor Române, el nu se. putea mulţumi cu aceasta, fiindcă s'ar îi oprit pe linia Car- patilor ce formau un front prea lung, (700 km.) el avea. „absolută nevoe a invada in România, pentru a pune mâna. ype bogăţiile {arei (grâne-petrol), a bate armata română, şi. „aşi scurta frontul cât se va putea mai mult (lucru ce a si realizat până la 1 lan. 1917); toate acestea se puteau pre-: -vedea , cu înlesnire, dar despre ele vom vorbi pe.larg în,, cursul acestui studiu. A Nu tot aceiaşi judecată a făcut „Proiectul de operau «cand a fost vorba despre activitatea noastră depe teatrul de: operaţiuni din Sud, aci analizează diferite eventualitati. a Mai întâi, proiectul a admis ipoteza unei agresiuni bruscate . “în Dobrogea, apoi, posibilitatea unei treceri a Dunărei pentru ameninţarea Capitalei române, dar și îtitr'un caz şi în altul, «defensiva noastră a fost socotită „capabilă de a respinge. pe sinimicul invadator. Mai mult decât atât, această defénsiva. se transforma : dupa - a 10-a zi dela mobilizare într'o adevărată ofensivă strategică, „având drept scop „de a pune " Ștăpânire pe zona Rus-. -ciuc-Sumla-Varna”, sau Chiar şi mai departe. Astfel că atât, ‘in Nord cât şi în Sud, pe întreg. teatru nostru de răsboiu,. -operatiunile au fost socotite realizäbile in asa mod, încât “trebuia să ajunger la un rasboiu ofensiv pe amândouă tea-. “rele de operaţiuni. Acest lucru pretindea însă o. mare. supe-. rioritate numerică din partea noastră. Dar oare puteam. spera aşa ceva chiar cu ajutorul Corpului de Armată rus? Noi, luptam pe două teatre de operaţiuni ce aveau fronturi foarte întinse, ce pretindeau efective mari. Cum. era deci de sperat. «ă vom avea superioritatea numerică pentru a lua ofensiva. pe fiecare din ele? Istoria militară probează că este imposibil 72 de a fi peste tot mai tare, ci de a îi mai tare numai in punctul cel mai însemnat, sau pe teatrul de operaţiune mai importani. E chestie de alegere bazată pe un întreg complex de ele- mente ce trebuesc bine cântărite şi apreciate la justa lor valoare; altfel se greşeşte, ori că se creiază superioritatea numerică pe un teatru de operaţiune secundar, ori că se atribue o atât de mare superioritate numerică, că se poate întreprinde răsboiul ofensiv deodată pe două teatre de operaţiuni, bine înţeles numai pe hârtie, căci în practică, istoria militară nu ne înfăţişează nici un exemplu în acest fel. Aci nici nu intru în discuţia faptului, dacă s'ar fi ales bine: sau nu, ca massa forţelor să fie dusă în ideea ofensivei, pe teatrul de operaţiune din Transilvania; nu o discut, .pen- trucă hotărârea aceasta fiind de natură. politică, a apartinut. guvernului român, iar nu Marelui Stat Major, acesta a primit directive precise din partea guvernului, pe aceste directive el şi-a alcătuit „Proiectul de operaţie”. Guvernul român ştia că ‘are ca aliat apropiat pe Rusia, că Armatele ei se întin- deau până în Bucovina de Sud, că în ofensiva comună o armată rusă ar fi operat în Transilvania; de aceea guvernul. român, nu putea lăsa ca Transilvania să fie eventual ocupată de forte superioare „ruseşti, celor române, ca apoi să avem dificultăţi teritoriale cu Rusia, care ar fi zis totdeauna că Armatele ei au cucerit Transilvania, idealul national din toate timpurile a românismului, de aceea directiva guvernului către Marele Stat Major.a fost ca majoritatea forţelor române să. fie duse în Transilvania, care devine deci teatru de operaţiune principal. ; In fine, o observatiune de ordin general si care rezulta din intregul cuprins al „Proiectului de operaţiuni” este aceea, că activitatea armatelor noastre pe teatrul de operaţiuni de Nord, nu urmăreşte atingerea obiectivului imediat principal, adică înfrângerea fortelor vii ale inimicului, după cum făcea. Napoleon şi Moltke, ci realizarea technică a unor marşuri cu scopuri de a ajunge la anumite poziţii sau regiuni, în care se presupune a se găsi inimicul slab organizat, redus în forte şi gata de a le părăsi. Această strategie reaminteşte, cum nu se poate mai eloc- vent, strategia de marsuri şi atacuri de poziţii din secolul al 18-lea, a renumitilor generali austriaci, pe cari mai întâiu i-a bătut Bonaparte ca General în Italia şi apoi Napoleon ca Impărat, distrugând pentru totdeauna în răsboaiele ce le-a întreprins, o strategie neputincioasă şi inactivă, instaurând în locul ei, strategia obiectivelor animate, a forţelor vii, a cărei valabilitate. durează şi astăzi -şi va dura atâta vreme cat 73 timp elementul principal de a face räsboiul va fi omul înarmat, oricare va fi technica acesiei înarmări. In rezumat „Proiectul de operaţiuni” nu ţine seamă de nici un fel de rezistenţă mai activă a inimicului, de nici o schim- bare în atitudinea lui în tot decursul celor „40 zile ope- rative”, folosindu-si forţele în acelaş sens, ceeace arată că „Proiectul” a calculat numai cu valoarea unei singure voințe, a atäcätorului, adică a noastră, nesocotind cealaltă voinţă, a apărătorului adică a inimicului; ceeace este cu totul nefi- resc şi constitue o greşală pe care nu o putem găsi în stu- 4iul Istoriei militare a răsboaielor moderne. CAPITOLUL II Sifuaţiunea inimicului Mai. întâi o primă observaţie asupra modului cum este æedactat acest capitol: Proiectul îace mai mult o povestire. de evenimente, istori- sind fapte, arătând ce se petrece în prezent, adică în pre- zentul când era asternut pe hârtie (Aprilie 1916), indicând „ce există sau ce se va întâmpla dincolo de frontiera Carpa- tilor, fixând cifra numerică a fortelor operative inimice, sta- „bilind regiunile în care se aflau, sau se vor afla acele forte, cum şi scopul lor operativ. Acest fel de a concretiza situaţia strategică a inimicului, atât pentru presentul considerat, cât şi pentru viitor, duce la concluzia că înainte de începerea osti- lităţilor, la noi era totul cunoscut şi ştiut cu privire la ceeace ‘se petrece şi se va petrece în tabăra adversă, stabilindu-se astfel o stare de a fi a inimicului neindoelnicä, pentru o lungă „perioadă de timp, deci permiţând prognosticarea operaţiunilor „armatelor române pentru acelaşi timp, intr’un mod categoric, precis şi sigur. Dacă proiectul de operaţiuni astfel conceput, corespundea “Sau nu cerinţelor reale ale răsboiului, adică conditiunilor stra- tegice care se impuneau pentru întocmirea unui atare act de prevedere si mai ales pentru stabilirea unei situatiuni de săsboiu admisibilă, dela început, lucrul nu mai poate da loc la nici o îndoială, căci stabilirea unei atare situatiuni de răsboiu, iese din cadrul unei povestiri şi se aşează de a drep- tul în acela al ştiinţei conducerei operaţiunilor, ştiinţă pe care strategia o pretinde dela acei chemaţi sau indicaţi pentru a îndeplini o asemenea covârşitoare sarcină. Ori, greşelile se 74 văd clar în „Proectul nostru de operaţiuni”, iar dovezile rees la fiecare pagină şi la fiecare idee coprinsă în acest document. Astfel se zice în ,,Proiect”, că „în Transilvania si anume: în zona dintre frontiera română și Mureş se găsesc circa 70.000 oameni” şi că acest efectiv vräjmas nu este organizat conform cerinţelor răsboiului, făcând parte din trupe: ce „aparțin în mare parte depozitelor diferitelor regi- mente”, prin urmare fără comandamente superioare, fără: conslituiri organice de cele trei arme, fara nici un sistem: de legătură organică şi tactică. (In realitate în Transilvania la 14 Aug. 1916 erau: Div. 51 Hv., Div. 61 I, Div. 71 E, Brg. 143, 144 145 I, toate formând Arm. I. A-U., cu un. efectiv total de 35.000 oameni), având totuşi după „Proiectul de operaţiune” o însărcinare limitată şi anume aceia „de a jace o primă rezistență lângă trecători”. Cu alte cuvinte, pentru prezentul considerat, aceasta este: situafiunea strategică iniţială a inimicului, fiindcă prin ea se stabileşte forţa inimicului, locul unde se găseşte şi cari-i sunt intentiunile operative. Ori, judecând fiecare din. aceste date, se vede clar că situaţia astfel stabilită ori 70.000 (cât afirma; „proiectul de operaţie”), ori 35.000 (cât a fost în realitate), era cu totul defavorabilă pentru inimic, deci cu totul favorabilă. pentru operaţiile forţelor române, ce urmau să invadeze în. Transilvania. Şi pentru ca să se vadă şi mai desluşit diferenţa de valoare: dintre cele două partide, „Proiectul” mai admite, că inimicuk îşi va mai aduna forte şi mai numeroase, în zona Clui-Deeş- Bistriţa, unde vor opune „rezistența cea mai serioasă” forţelor române, dar bine înțeles că de data aceasta fără a: preciza rezultatul. Ori, ajungerea la a doua regiune de rezis- tentä a defensivei, constitue o nouă situaţie de răsboiu a ini- micului, presupune deci înfrângerea celor 70.000 (35. -000) apa- rätori de langa trecätori si cari se vor fi anihilat in asa fel,. încât primul lor efort de lângă trecători va fi fost si ulti- mul, lasand fortelor române toatä libertatea de a opera cum vor voi, până ce vor fi intrat in regiunea Cluj-Dees-Bistrita. Ori, această a doua situaţie a inimicului este cu totul. neprecisă, fiindcă proiectul nu dă nici o indicație asupra cuantumului cel putin aproximativ al- nouilor forte inimice ce se vor aşeza în sectorul indicat, de fapt „Proiectul” nici nu putea să determine nici prin aproximaţie forţele inimice, ele depindeau de disponibilitätile pe care şi le va putea creea inimicul depe celelalte fronturi (italian şi rus) cum şi de ajutoarele pe care i le va putea trimite Germania; asu- pra acestei chestiuni determinarea forţelor inimice nu se pu- 15 tea face, fiindcă ar fi intrat în cadrul unor speculatiuni anti- cipate ce nu-şi aveau rostul de a fi făcute. „„Proiectul” gre- şeşte acolo, unde nu apreciază pentru care motiv strategic se va alege de către inimic sectorul Cluj-Dees-Bistrita, lăsând deci explicaţia sau justificarea unei asemeni sittiatiuni pe seama fatalitätei. De alifel, „Proiectul” face o declaraţie pozitivă, aceea că trupele inimicului „a Sar putea ridica la mai mult de o sută de mii oameni”, adică acei de lângă trecători, ceeace nu are nici o legătură cu ipoteza unor noui forţe în regiunea Cluj-Dees-Bistrita. Dar în ,,Proiect”, se mai prevede o zonă de concentrare pentru inimic, aceea din Banat în regiunea Caransebeş-Deva- Lugos unde „se poate deasemenea conta pe un maxi- mum de 30.000 oameni”, (aci de fapt a fost la 14 Aug, 1916 vre-o 4000 intrând în totalul celor 35.000 oameni), pentru a opune ,o primă rezistență mai serioasă” trupelor Armatei I-a română după ce se va fi înlăturat „forțele mai puțin numeroase ce se vor găsi de asemenea spre Or- sova si în valea superioară a Cernei”, cari desigur tre- buiau să facă şi ele o primă rezistenţă lângă trecătorile din Valea Dunărei. „Proiectul” nu găseşte nici pentru această grupare inimicä vre-un! motiv! „operaiiv”, el constată numai că inimicul se va aşeza şi acolo ca şi în triunghiul Cluj-Deeş- Bistrita. | Aşa dar, în rezumat, trupele de invazie române, vor da de la început (după ce vor îi trecut frontiera) peste rezis- tenta opusă de 100.000 (de fapt au fost in total 35.000) luptători aşezaţi pentru acest scop pe lângă trecători. Si acest prim pas făcut, operaţiile vor continua — crede „Proiectul de operaţiuni” — mai departe fără nici un obstacol, până ce se va îi ajuns în apropierea celor două regiuni sau zone de concentrare inimice Cluj-Dees-Bistrita şi Caransebeş-Deva-Lu- gos. Deci un program de activitate pentru trupele de invazie române din cele mâi rodnice şi uşor de înfăptuit, dată fiind după „Proiectul de operațiuni” inferioritatea numerică şi orga- mică a inimicului, cum şi gruparea fortelor lui în mod suc- cesiv şi defectuos. Mai trebuie observat şi faptul, că proiectul nu indică forţa numerică a inimicului din sectorul Cluj, pe când pentru grupul din sectorul Caransebeş lucrul este precizat (greşit). Din ce molive sau cauze. nu s'au putut menţine uniformitatea in aprecieri, este greu de tălmăcit; un lucru cert este însă, că proiectul se prezenta cu lacune. i Dacă problema invaziei române în Transilvania, ar îi avut 76 de bază adevăratul obiectiv şi singurul ce trebuia de avut: in vedere, adică forţele inimicului, atunci s'ar fi înlăturat toate: aceste obscuritati; atunci problema sar îi pus sub ade- văratele ei forme şi date, şi desigur că operaţiunea în sine- a atacului frontierei, a înaintărei in interiorul teritoriului inimic,. cum şi a atacului forţelor lui principale din zonele lor. de concentrare, ar fi dobândit cu totul un alt aspect decât acela al: unei rezistenţe mai mult sau mai puţin serioase din partea. inimicului, aspect care ar îi condus la un studiu aprofundat al. unor elemente esenţiale, de care trebuie ținut seamă la în- ceputul unui răsboiu. „Proiectul” ma facut nici o ipoteză in ce priveşte activi- tatea inimicului în prima perioadă ce urmează imediat după. luarea contactului între parti; el s'a pus pe punctul stabil’ al pasivitätei inimicului, considerându-l fără valoare numerică,. fără valoare organică, fără valoare tactică si cu atât mai: putin fara nici o valoare strategică, ne atribuind inimicului.. decât capacitatea de rezistenţă şi aceasta redusă la inceput,.. spre a o spori mai apoi până la culmea unei seriozitäti de o. valoare şi aceia discutabilă. A judeca pe inimic si situatiunea lui în acest mod, este o: greşală cu atât mai mare, cu cât operaţiunile _ce-'se/ făuresc: pe baza unor atari premize, nu numai că n’au nici o şansă de reuşită, dar pot da loc la acţiuni nenorocite, depe urma. cărora räsboiul se poate pierde cu aceiaşi uşurinţă cu care: a fost început. „Proiectul de operație”, nu a ţinut seamă de elementele- strategiei, în ce priveşte judecarea unei situatiuni de răs- boiu, neglijând noţiunea timpului, a spaţiului şi a resurselor” în mijloace de luptă pe care inimicul le putea avea la un- moment dat; considerându-l (pe inimic) ca pe un obiectiv de manevre de timp de pace, adică marcat ȘI stabilit după: indicaţiile directorului de manevră, „Proiectul” ma vrut să pună şi pe inimic intro situaţie: favorabilă lui, şi anume că ar putea avea şi dânsul voința, de a-şi spori forţele, care să-i permită a trece dincolo de limitele unei rezistențe pasive, de a-şi schimba sensul acti-- vitätei sale, spre a putea atinge şi dânsul obiectivul ce i se- impunea, obiectiv ce nu putea fi la început altul decât res- pingerea invaziunei. Dar îelul cum s'a judeca: valoarea şi intentiunile inimicului: în situaţiunile întrevăzute de proiectul de operaţii, con- stitue şi o mare enigmă pentru Istoria Răsboiului nostru, enigmă ce se evidenţiază şi mai mult, dacă se examineazé. situatiunea inimicului data de „Proiectul de operaţiune”: pen— 77 tru frontul de Sud, sau mai just depe teatrul de operatiune din Sudul Dobrogei, si iată cum: In primul loc proiectul admite ipoteza că „trupele bul- gare destinate a opera contra României, în urma aju- toarelor primite dela Germani si Austro-Ungari”, vor: opera contra noastră, adică vor fi ofensive, neţinând seama de ajuiorul ce-l putea da şi Turcii, ca și cum între aliaţii centrali nu era nici o solidaritate pentru a se ajuta în operaţiuni. »Piciectul” arată că forțele bulgare sunt dispuse în trei grupe distincte, atribuindu-le şi misiuni deosebite; că gru- pul No. 1 şi No. 2 se găsesc pe dreapta Dunărei având îm- preună o forţă numerică dela 35 la 45 mii oameni înzestrați cu o artilerie puternică, iar, că grupul No. 3 tare de 70 la 75 mii oameni se află în zona Rusciuc-Varna-Sumla. Misiunile lor: Pentru primele două grupe: „Să atragă cât mai multe trupe române spre Sud” pentru a le împiedica să ajute ofensiva noastră „în stil mare” din Transilvania si Banat. Această misiune trebuia să o îndeplinească printr'un ,,puter- nic bombardament al localitiiților de pe malul român”, cum şi prin „demonstrațiuni dealungul Dunărei”; aci ,,Proiec- tul”. nu defineşte precis natura şi caracterul: acestor demonstra- fiuni, dar permite să se subinteleagä, că vor fi tentative de trecerea fluviului, care să ne dea impresia că inimicul va vroi să „înainteze mai adânc în teritoriul spre Bucu- reşti”, Capitala Tarei. Ori, tot „Proiectul de operaţiuni”, pre- zintă si remediul contra unei asemenea operaţiuni inimice, prin afirmatiunea că „Bulgarii nu dispun de forțele nece- sare în acest scop”. Deci se face pe seama ininiicului, o ipoteză de activitate apriori, socotită ca irealizabilä din lipsă de mijloace. Asemenea mod de a judeca în materie de operaţiuni este inadmisibil. | Când ştii că inimicul a hotărât să ţină pe malul drept al Dunärei forte variind între 35—45 mii oameni, şi, cand crezi. că aceste forte vor fi întrebuințate pentru a-ţi pune piedici în realizarea propriului tău scop de căpetenie al răs- boiului la care te angajezi, atunci nu se poate admite că acelaş inimic nu are cu ce să-și realizeze scopul lui însuşi, din lipsă de forte, fiindcă le şi arăţi care sunt, ba mai poţi să le sporeşti cu din cele 70 mii din Cadrilater, sau şi din altă parte, aşa că problema demonstrațiilor se punea în modul următor: Una din aceste operaţiuni poate îi probabilă, anume trecerea Dunărei pe undeva, cu forte mai numeroase bulgaro-germane şi înaintarea în interiorul tärei mai adânc spre Bucureşti, astfel că apărarea va fi nevoită a recurge 78 la unul din mijloacele posibile ce-i vor sta la îndemână, pen- tru a preveni pericolul. Sau va lua măsuri din timp pentru strămutarea sediului guvernului şi al autorităţilor importante de Stat într'un alt punct al Tärei, lăsând cetatea Bucuresti cu apărarea ei fixă şi cea mobilă, ca să întâmpine invazia inimicului, sau se va decide a rămâne pe loc şi a o apăra conform normelor de apărare a unui vast câmp retranşat, iar in acest caz trebue să aibă cu ce ajuta nu numai ofensiva „în Stil mare” din Transilvania şi Banat, dar să realizeze în mod neindoios şi respingerea inimicului din Sud. Ori „Proiectul de operaţiuni” nu analizează nici o even- tualitate de acest gen şi lasă nesolutionatä ipoteza demons- traţiilor inimicului peste Dunăre, pe simplul argument, că acest inimic nu are destule forte pentru înfăptuirea sco- pului ce i se atribue. Deci o ipoteză de răsboiu nici posibilă, nici probabilă. Pentru grupul 3 inimic cin regiunea Rusciuc-Razgrad-Şumla- Varna, tare de 70.000 oameni şi având şi o numeroasă cava- lerie (24 escadroane) „Proiectul de operaţiuni” îi atribuie o triplă misiune ofensivă: „a răscula populatiunea bulgară din Dobrogea, a împiedica mobilizarea noastră (de acolo) și în ultima analiză a împiedica debarcările trupelor aliate, ruse”, Punând fata in fata forţa grupului cu misiunile lui, reese o mare disproportie între aceasta forţă şi destinafiunea ei, prea multe trupe folosite pentru săvârşirea unor sarcini, cari de fapt reveneau numai cavaleriei grupului, fiindcă această armă prin însuşirile ei factice şi strategice şi prin considera- bilul număr de escadroane ce poseda, focmai era aptă şi în măsură să împiedice mobilizarea câtorva batalioane din Do- brogea de Sud şi eventual dacă nu i sar fi opus nici o piedică (ceeace era o imposibilitate) să suprime funcţionarea căei ferate Cernavoda-Constanţa, spre a nu mai putea servi la „debarcările trupelor aliate ruse”. In ce priveşte răscoala populatiunei bulgare, nici nu trebuia pusă ca o misiune dis- tinctă, fiindcă răscoala ar fi rezultat dela sine, adică, numai prin faptul „raiturilor” de cavalerie cum numeşte Proiectul, înaintarea repede a escadroanelor bulgare; răscoală îără nici o importanţă politică, neputând influenţa cu nimic stările de fapt din stânga Dunărei, precum nu putea să provoace nici o perturbare în Dobrogea, întrucât populatiunea bulgară nu constitue majoritatea populatiunilor acestei provincii. _ Prin urmare, grupul cel mai puternic al inimicului depe teatrul de operaţiune din Sud, trebuia să aibă o afta menire de o importanţă cu totul mai însemnată şi care nu putea fi 79 deocamdată decât, ocuparea Dobrogei, obiectul permanent al preocupărilor iredentismului bulgar. Proiectul nostru de operaţiuni n'a apreciat acest obiec- tiv politic, care totuşi era aşa de evident, încât omiterea lui este tot aşa de semnificativä ca şi aceia de a fi admis demonstratiuni peste Dunăre cu tendinţa unei inaintäri adânci chiar dela început în interiorul tärei spre Bucureşti, dar înlă- turând posibilitatea unei realizări, din „lipsa de forțe bul- gare”. In fine revenind asupra stabilirei situatiunei inimicului pe intreg teatrul de rasboiu, se mai poate face si urmätoarea observatiune: Există o mare déosehite in modul de a trata chestiunea pentru stabilirea situatiunei inimicului pe teatrul de ope- ratie dela Nord şi între modul de tratare al aceluiaşi su- biect, pentru teatrul de operaţiune dela Sud, căci, pe când în primul caz, situaţia inimicului e prezintatä sub o forma cu totul uşoară, neînsemnată din punctul de vedere al opera- tiunilor ca forte şi obiective, evidenţiând slăbiciunea adversa- rului în mod indubitabil, din contra situaţia dela Sud este precisă, forţele grupelor determinate, locurile de concen- trare indicate şi intenţiile presimţite în aşa chip, în cât în- doiala să nu mai rezulte asupra caracterului operaţiunilor äni- micului, pentru ca astiel să se poată motiva natura operaţiilor proprii de întreprins şi deci să se grupeze forţele, în vederea unei Ofensive „în stil mare” în Transilvania si Banat, cum şi să:sc ia măsuri de apărare la Sud, pentru ocrotirea terito- riului. naţional, contra unei „ofensive bruscate” a inimicului şi a .demonstratiunilor -sale, transformând după 10 zile si această ocrotire în o adevărată ofensivă. Intrucât priveşte situatiunea inimicului din expozeul „Pro- iectului”, rezultă că el pune în valoare o serie de presupuneri iar nu stările de fapt în prezenţa cărora se găsea, ceeace înseamnă de a nu judeca pe inimic la justa lui importanţă, deci a fi în afara posibilităţilor de realizare a însuşi obiec- tivului urmărit prin răsboiul întreprins. In susţinerea acestei apreciatiuni, trebue să adaog că „Proiectul de operaţiune” al unei armate nu este şi nu trebue să fie cunoscut, decât numai de seful M. St. M. şi de seful secţiei de operaţii, în asemeni condițiuni, este dela sine înţeles că nici M. St. M. român nu a putut cunoaşte proiectul de operaţie al Armatei A-U, dar a putut să-l deducă şi să vadă acolo unde altii nu văd nimica; aci este în adevăr chestiune de discernământ, pentru a se apropia cât mai mult de verosimilitate, deducând eventualele operaţiuni ce ar putea face inimicul şi aceasta 80 desigur că nu în scopul de a suferi inițiativa acestui inimic, ci urmărind realizarea planului propriu opera:iv, nepermitänd ini- micului a-şi impune el pe al lui. Dacă se au în vedere toate acestea şi dacă se ţine seamă de realitatea faptelor, atunci „Proiectul de operaţie” român, greşeşte; el nu este verosimil, se depărtează de realitate, făcând speculatiuni strategice lipsite de temeiu. CAPITOLUL III Executarea misiunei armatelor române In acest capitol „Proiectul” arată „gruparea forţelor” ar- matelor române, cum şi „executarea misiunei armatelor” ce vor avea de îndeplinit, dat fiind „scopul răsboiului cum şi im- portanţa teritoriului operaţiunilor, în vederea realizărei aces- tor operaţiuni”. Gruparea este clasată sub două rubrici deosebite: In rubrica A) „Pentru operaţiunile ofensive în Transilvania” se cuprind trei Armate, şi anume: „Armata de Nord, Armata a I-a si Armată I- “Ay gru- pare la care se mai prenumără Corpul V Armată și Arti- leria grea, la dispoziția M. C. Gl”. Deci in gruparea de sub litera A este trecut, ca al 4-lea component, „Corpul V Armată (cu artileria grea) rămas la dispoziția M. C. Gl., destinat să întărească ulterior una din cele trei armate, după cum va rezulta din nevoile operative”. Resultä deci că M. C. Gl. pe lângă conducerea actiunei “celor doua teatre de operaţie, isi reserva şi condu- cerea directă a operaţiunilor depe teatrul de operaţie de Nord. In rubrica B) „Pentru operaţiunile contra Bulgariei” se cuprinde „Armata a III-a împărțită în trei grupe si anume: Grupul de Vest în Oltenia, Grupul central între Olt şi Argeș și Grupul de Est în noul teritoriu (capetele-de-pod: Tur- tucaia, Silistra si detaşamentul Dobrogea”). Din această grupare se constată: 1. Că nu există o rezervă generală la dispoziţia M. c. GI, cu latitudinea de a putea fi intrebuintatä fie pe teatrul de operaţie Nord fie pe teatrul de operaţie de Sud; 2. Că există o rezervă formată din Corpul V Armată „Ja dispoziția M. C. Gl. destinat să întărească ulterior una din cele trei Armate” de pe teatrul de operaţie de Nord; 81 3. Că nu există o rezervă generală pentru teatrul de ope- ratie de Sud. . Să analizăm fiecare din aceste puncte: ad. 1. Principial în strategie nu ar fi nevoe de o rezervă generală, istoria militară probează că o astfel de rezervă nu a fost folosită nici odată de vreun general. Pe câmpul tactic o rezervă poate fi folosită în următoarele împrejurări : a) să întărească o unitate şi s'o împingă din nou în luptă; b) să facă faţă unui nepreväzut; | c) să hotărască o decisivă. In strategie asemeni ocaziuni nu se pot prezenta. La pt. a. Clausewitz zice că: „nu există exemplu ca o ar- maté bătută, să mai fie împinsă înainte de o nouă armată”, deci pentru acest scop, nu ar fi nevoie de o rezervă strategică. La pt. b. In ce privește să facă față unui neprevăzut. Pe câmpul tactic intervenţia într'un caz neprevăzut, poate fi fă- cută la timp, dar în strategie, unde este vorba de spaţii mari şi de masse mari, intervenţiile strategice sunt tardive şi deci cad in condiţiunile celor spuse de Clausewitz mai sus. La pt. c. Hotărârea decisivei pe. câmpul tactic, poate fi determinată, de o rezervă ce acţionează la timp şi în punctul potrivit; dar în strategie, intervenţia unei rezerve va fi tot- deauna tardivă, pentrucă-i lipseşte timpul de care are nevoe. Napoleon nu a folosit rezerve generale, Moltke nu a .în- trebuintat rezerva generală decât în 1870, formată din Armata IV-a (2 Corpuri de Arm.) şi atunci condiționată numai de o eventuală ofensivă franceză spre Germania de Sud, căreia i-ar fi făcut faţă cu Arm. III-a, iar rezerva (Arm. IV-a) ar fi luat locul acestei Armate. Neîntâmplându-se această e- ventualitate, rezerva generală a lui Moltke se topeşte chiar dela început în Armata Il-a. Deci în momentul când Moltke ia ofensiva, el nu mai are nici o rezervă strategică. Ad. 2. Aşadar o rezervă strategică nu-şi are rostul de a fi. Vedem însă în „Proectul de operaţie” român, că există o rezervă strategică formată din Corpul V Arm. la dispo- zitia M. C. Gl. dar numai cu destinaţia ca „să întărească ulterior una din cele trei Armate” depe teatrul de operaţie Transilvan. Aci este un caz cu totul special şi cred că dis- poziţia de a avea o rezervă strategică pentru acest front, a îost o bună măsură, dacă avem în vedere: a) Că nu se cunoştea situatiunea inimicului, mai cu seamă depe celelalte fronturi, pentru a le arunca asupra ofensivei române ; Generalul G. A. Dabija, «Armata Română în Răsboiul mondial:. 6 82 b) Nu se stia exact dacä rusii vor actiona conform acor- dului pe care.Romäânia îl avea cu ei, ştiut fiind că Rusia trebuia să acţioneze până pe valea Someşului Mare, ambele maluri căzând în zona ei de operaţiuni. c) Nu se cunoştea nici pe de parte felul în care va lucra inimicul, ca probă că ,,Proectul de operaţie” presupune că el se va concentra în zona Cluj- Deeş- -Bistrifa, pe când în realitate s'a concentrat mult mai la Sud, în zona Sibiu- Sebeş. Deci în ofensiva română intrau mai multe necunoscute, cărora nu li se putea face faţă decât având posibilitatea de a întări la nevoe una din cele trei Armate (Nord, Il sil) după caz, făcând astfel fata massei principale a inimicului, cu un maxim de forţe române. Vom. vedea că M. C. Gl. român deşi are o rezervă strategică „pentru ca să întărească ulterior una din cele trei Armate depe frontul Transilvan” nu numai că nu face acest lucru, dar de la începutul ope ratiunilor mai ia şi dela cele trei Armate, 5 Divizii şi le duce în mod zadarnic şi tardiv pe frontul de Sud. Deci buna idee de a avea o rezervă strategică pentru frontul Transilvan, a fost numai teoretică, a fost numai pe hârtie, căci în practică (in. momentul când -această rezervă a fost întrebuințată de M. C. Gl. spre Sud, nici una din cele trei necunoscute ale problemei depe frontul Transilvan, încă nu fusese rezolvate. Atunci se pune întrebarea, dece ,,Proectul de operaţie” a mai făcut o rezervă strategică specială, pentru „ca să întărească ulterior una din cele trei Armate depe frontul Transilvan” când dela început acea rezervă a fost folosită la Sud? Sau dacă ,,Proectul de operaţie” a crezut de cuviinţă să aibă o rezervă generală strategică, de ce M. C. Gl. nu a păstrat-o pur şi simplu la „dispoziţia sa, fără să mai precizeze in ,,Proectul de operätie” ce destinaţie va avea, folosind-o după nevoie, ori „pe frontul Transil- “van” ori „pe frontul de Sud”. In asemenea caz, M. C. Gl. făcea ce credea şi nu dădea impresiunea chiar dela începutul operaţiunilor : a) Că ,,Proectul de operaţiune” ar fi greşit creind o rezervă strategică pentru ,,frontul” (teatrul de operaţie) Transilvan; b) Că ,,Proectul de operaţiune” a greşit că nu a creat o asemenea rezervă pentru ,,frontul” (teatrul de operaţie) de Sud. ad. 3. Să vedem acum dacă în mod real era nevoe deo rezervă strategică specială, pentru teatrul de operaţie de Sud: „Pentru operaţiunile contra Bulgariei” frontul de Sud se 83 întindea dela Calafat la Marea Neagră, pe o lungime de 510 km. (Calafat - E. Turtucaia 350 km., de aci la Ecrene pe Mare 160 km.), acest front intms era ocupat de ,,Arm. Ill-a împărțit în trei grupe si anume: Grupul de Vest în Oltenia, Grupul Central între Olt si Argeş si Grupul de Est în noul teritoriu (capetele-de-pod: Turtucaia, Silistra şi detașamentul Dobrogea)”. Ce operaţiuni putea întreprinde în mod logic armata bulgaro-germană? 1. Să stea în defensivă, 2. Să ia ofensiva: a) sau atacând în Dobrogea, b) sau să treacă Dunărea. ad 1. Era dela sine înţeles că rămânerea Bulgariei în defensivă, era o imposibilitate, căci pentru ea era de cel mai mare interes să atace cât mai repede, în scop de a atrage cât mai multe forte române spre Sud. ad. 2. Rămâne deci siguranţa ofensivei spre Dobrogea, căci trecerea Dunărei dela început şi îndreptarea spre Bu- cureşti trebuia exclusă din primul moment, pentru că ar îi fost o imposibilitate de admis ca Armata bulgară să treacă - Dunărea de-ex. la Zimnicea, pentru a se îndrepta spre Bucureşti, atât timp “cât în Dobrogea exista o insem- nată forţă română, ce ar fi putut lua ofensiva spre Vest şi cu posibilitate de a cădea pe linia de tomunicatie şi de retragere a Arm. bulgaro-germane, ce ar îi trecut Du- nărea. Această ipoteză trebuia exclusă, rămâne deci singura ipoteză justă, anume că Arm. bulgaro-germană va lua ofen- siva spre: Dobrogea, mai cu seamă că avea şi forţele dispo- nibile, luate depe frontul dela Salonic unde Sarail încă nu putea lua ofensiva din lipsă de mijloace. Cum aşa zisa concentrare română din Dobrogea, cu câte o Divizie în Turtucaia, Silistra şi Dobrici, era tot ce se poate închipui mai defectuos din cauza marilor depărtări dintre aceste puncte şi anume 66 km. între Turtucaia şi Silistra, 80 km. între Silistra şi Dobrici; cum nu s'a admis ideea părăsirei Turtucaiei şi retragerea pe gâtul îngust al Dobrogei, care în intregimea ei alcătuia pentru armata română un adevărat cap-de-pod pe dreapta Dunărei, cum se mai ştia precis că concentrarea bulgaro-germ. era ter- -minată, era absolut indicat ca să existe o massă mai mare de forte române la Grupul de Est al Arm. IIl-a. Rezultă deci că pe teatrul de operaţie de Sud, având în vedere toate cele arătate mai sus, nu era nevoe de o rezervă strategică, ci de o forţă mai mare care să fie concentrată 84 dela început pe dreapta Dunărei la Nord-Estul liniei Silis- tra-Dobrici, în aşteptarea sosirei ajutoarelor ruseşti, ce veneau târziu şi încet. Dacă se făcea aşa, Armata bulgaro- germ. nu ar mai îi atacat Turtucaia chiar dela început, ci ar fi mascat-o, îndreptându-se cu grosul forţelor spre grosul forţelor române din Dobrogea, după cum de altfel era şi planul operativ al lui Mackenzen în contrazicere cu acela al lui Tosef, care cerea atacarea Turtucaiei. (A se vedea Capitolul Turtucaia). Prin concentrarea greşită a Grupului de Est, cu toate ajutoarele trimise ulterior aci, situaţia nu s'a mai putut în- drepta; se adeverise cele spuse de Moltke că: „o greșală în concentrarea inițiali a unei armate, nu se mai poate îndrepta în tot cursul răsboiului”. In adevăr că după pier- derea Turtucaiei, am pierdut pentru totdeauna iniţiativa pe frontul de Sud. Aşa dar: 1. Contrar principiului, armata română din Transilvania avea nevoe de o rezervă strategică, condiţionată numai de situaţia strategică a acelui front; 2. Pe frontul de sud nu a fost nevoe de o rezervă stra- tegică, ci de un supliment de forţe, concentrat dela început pe dreapta Dunărei, ca probă despre aceasta este că rezerva strategică destinată frontului Transilvan, pierde chiar dela început această misiune, şi este trimisă pe frontul Dobrogean, dar ajunge târziu pentrua mai împiedica căderea Turtucaiei, pentru a ţine Silistra şi Dobrici. Se adeverise ceeace spune Clausewitz: „că nu există exemplu ca o Armată bătută să mai fie împinsă înainte de o altă Armată”. Repetitia în is- torie se probase. Prin urmare, de fapt, ,,Proectul de Operaţie” conţine în el viciul organic, care va constitui dela începutul opera- tiunilor cauza primordială a nereuşitei lor. Mai este cu totul inexplicabil motivul pentru care ,,Pro- iectul” n’a arătat compunerea în parte a fiecărei Armate prin unităţile ce le constituiau, pentru că atunci s'ar îi ştiut şi adevărata valoare combativă a acelor mari unităţi strategice, cunoscându-se numărul batalioanelor, bateriilor şi escadroanelor fiecărei Armate. A spune că o Armată are un efectiv total de 126.808 cum e cazul Armatei a II-a, fără a-l defini pe unităţi elementare de armă, sau fără a specifica, că dintr'un asemenea efectiv, atâtea sunt puştile, atâtea sunt gurile de foc şi atâtea sunt săbiile, înseamnă, că atunci când se întocmia „Proiectul de operaţie”, încă nu era hotărâtă nici în parte şi nici în total o asemenea organizare, 85 si că tot ce se ştia, ca statistică numai, era numărul oame- nilor ce se puteau încadra. In fine, ,,Proiectul” nu face nici o deosebire între Armate din punctul de vedere al elementului lor component, ca proveniență. Cum erau efectivele acele, provenite din ele- mentul activ, de rezervă sau de miliții. Se înglobau în ele toate aceste categorii de luptători, fără nici o consideraţie: pentru proportionalitatea provenientei lor şi în acest ultim caz, era impus a se arăta pe categorii unităţile elementare, ce trebuiau să intre în cadrul fiecărei Armate. Nu este indiferent, pentru compunerea unei Armate, a se şti din ce anume unităţi e constituită şi acestea din ce anume elemente sunt organizate, fiindcă din această operă de or- ganizare, datorită timpului de pace, va rezulta la trecerea pe picior de răsboiu nu numai repeziciunea primei operaţiuni de răsboiu, a mobilizărei, dar şi valoarea combativă a ar- matelor. | Ori, ,,Proectul de operaţiuni” n'a ţinut seama de aceste: consideratiuni, dând astfel armatelor o structură cu totul variată şi anormală, amalgamând, numai pentru interesul de a avea un efectiv mare, cadre si pe încadraţi de toate contin-- gentele, unităţi. simple şi de trele armele, active, de rezervă şi de- miliții, atingând astfel- până în adâncurile ei forţa morală şi a simplului luptător cum şi a şefului său direct. Dar la aceste defecte ale „Proiectului de operaţiuni”, se mai adaogă şi acela că dânsul nu cuprinde nici efectivul de ajutor sau de colaborare directă a aliaţilor Ruşi, pe unul sau pe altul din teatrele de operaţiuni, astfel că un real calcul al forfelor de întrebuințat în răsboiu n'a fost făcut în comparaţie cu forţele inimicului, rămânând ca operaţiunile să evidentieze de care parte este superioritatea numerică, adică să se facă calculul forţelor tocmai atunci, când nu se: mai putea stabili, fiind tardiv şi zadarnic. „Proectul” arată efectivul pe Armate. Aci se observă un: lucru foarte interesant şi anume că efectivul Armatelor creşte: dela dreapta spre stânga; să vedem dacă Armata de Nord. care era la dreapta trebuia să fie mai slabă ca Arm. II-a: care era la centru. In adevăr, relativ la rostul Arm. de Nord „Proectul” spune că: „Armatele noastre vor opere în strânsă legălură cu Armatele imperiale ruse”. Dacă se: are: în vedere ca’ punctele-de legătură între Armate sunt tot- deauna cele mai vulnerabile, atunci logic este ca acolo să se facă o serioasă şi solidă legătură; cum Arm. de Nord, avea frontul din VI. Bistriţei, pana.in Vl. Caşinului (incl.) de 225 km. cu însărcinare de a „pătrunde în Transilvania în 86 Valea superioară a Mureşului si a Oltului, făcând în a- celas timp si legătura cu Arm, rusă,”, atunci se pune între- barea, cum era posibil ca 108.000 oameni se acopere 225 km.? Ceeace revine aproape 1/ de om de metru şi tot acest efectiv să ţină la dreapta legătura importantă cu Arm. rusă, nepierzând nici la stânga legătura cu Arm. II-a rom. A cere aşa ceva unei Armate, este a o pune. dela început într'o situație imposibilă. In acest mod ,,Pro- ectul de operaţie” periclitează legătura cu Arm. rusă, peri- cliteazä de asemeni chiar operaţiunile şi sprijinul reciproc. Arm. Il-a era mai tare ca Arm. de Nord, acest lucru nu are vre-o justificare, căci iniţial trupele Austro-Ungare, nu puteau opune nici o rezistenţă serioasă, de aceea această Arm. putea fi mai slabă făcându-se Arm. de Nord mai tare. Armata I-a s'a facut mai tare, aceasta este just, pentrucă ea forma pivotul şi era expusă sâ fie cea dintâi atacată, fara ca Arm. Il-a să aibă posibilitate din cauza depărtărei ca să o ajute chiar dela început. Din nefericire tăria Arm. I-a a fost numai pe hârtie căci i s'au luat chiar de la început Div. 2-a şi Div. 12-a, aşa că şi această Armată rămâne cu (134.403—35.592—)98.811, prin urmare devine şi ea slabă, ceeace era contrar intereselor operative. Deti Armatele de Nord şi I-a trebuiau făcute dela în- ceput mai tari şi mentinute tot astfel, Arm. II-a putea fi mai slabă pentru niotivul arătat anterior cât şi pentru mo- tivul că în Transilvania nu erau trupe inimice în măsură să facă 6 acţiune ofensivă centrală asupra Arm. Il-a, căci în asemenea caz sar fi expus să fie întoarsă pe ambele | flancuri şi strânsă ca în cleşte. Dar tăria Armatelor române din Transilvania, după cum s'a arătat mai sus, era impusă şi de forma frontierei în unghiu aproape drept. De fapt deşi teoretic după „Proectul de operaţie” Ar- matele aveau un efectiv: Arm. de Nord 107.948 | | Arm. Il-a 126.808 369.159 oameni Arm. i-a 134.403 | Se ia chiar din primele zile de operaţie: a) Dela Arm. Il-a: Div. 5-a—27.807 oameni, şi Div. 1 Cav.— 6.647 i Total 34.554 ,, Deci dela Arm. II-a, din: Ex 126.808 oameni se scade 34.554 A rămân 92.254 mn 87 b) Dela Arm. I-a: Div. 2-a—18.221 oameni » 12-a—17.371 Total 35.592 » Deci dela Arm. I-a din: 134.403 oameni se scade _35.592 592 rămân 98.811 Dacă prin „Proectul de operaţie” Armatele aveau un efectiv care creştea dela dreapta la stânga, practic însă această proporţie s'a schimbat, chiar dela început redu- cându-se forta combatantä a Armatelor din Transilvania dela : 369.159 oameni, la 299.013, deci cu 70.146 oameni mai putin, care ar fi putut fi lăsaţi la Arm. l-a şi Arm. “de Nord, după cum era impus de nevoile operative. „Proiectul”, intră în materia propriu zisă a „executărei misiunei lor”. Bceastă executare se exprima în termenii următori : | „Pentru executarea misiunei lor, Armatele 1, ll-a si cea de Nord, vor intra în Transilvania si Banat, cu scopul de a se concentra în vederea unei bătălii generale în zona: Ciucea (spre Nord) si Caransebeș (spre Sud). Armatele noastre. vor opera în strânsă, legătură \cu_ar- matele imperiale ruse de Sud. Linia de separatiune între zonele de operaţiuni ale trupelor imperiale ruse si ale trupelor regale române, va fi formată de Valea râului So- mesul Mare; ambele maluri căzând în zona de operațiuni rusă”. Astfel fiind definită misiunea armatelor, ,,Proiectul” dă o mare desvoltare tuturor operaţiunilor ce trebuiau să se desfà- soare până când forţele române ar fi trebuit să ajungă în zona Ciucea-Caransebeş, pentru a da acea „bătălie generală”. Armatele găsindu-se în mobilizare, trebuiau să se adune în vecinătatea frontierei muntoase a Carpaţilor şi în spe- cial în apropierea trecătorilor, pentru invadarea în Tran- silvania, aceasta în vedere că trecerea pe teritoriul inimic, să se facă cu cât mai puţine sacrificii de sânge. ,,Proiectul’’ a preconizat ideea unei surprinderi a trecătorilor, de aceez le-a şi folosit pe toate, începând dela aceea deschisă de Bistriţa Moldovei până la aceea al Dunărei dela Vârciorova şi în plus că surprinderea aceasta nu s'ar putea realiza, decât numai în cazul dacă trecerea s'ar executa cat mai repede după declaraţia de răsboiu. Prin urmare, adunarea armatelor cât mai repede în dreptul trecătorilor şi trecerea dincolo în Transilvania şi Banat prin surprindere a cel puţin o parte din forţele acestor armate, » 88 a dus la nevoia de a contopi în acelaşi spaţiu de timp trei din primele operaţii, ce neapărat trebue a se executa succesiv la începutul unui răsboiu cu caracter ofensiv, adică: 1. mobilizarea şi acoperirea ei, 2. concentrarea (în vederea atacului frontierei) şi 3. atacul acesteia (desfăşurarea stra- tegicä). Ţinând seamă de aceste desiderate, s'a obţinut rezultatul pe hârtie, adică în proiect, destul de favorabil, de a ter- mina toate aceste operaţiuni în a 12-a zi a mobilizărei, debuşând în Transilvania, simultan cu 12 coloane de 3 arme având fiecare aproape forţa unei divizii. S'a uitat însă, că trupele şi serviciile Armatelor, pentru ca să fie gata de operaţii, trebuie să aibă efectivele în oa- meni şi material complete, conform tabelelor de mobilizare, completare ce nu se poate face fara cele mai mari dificultăţi si fără a nu se păstra în acelaş timp cea mai strasnicä ordine în interiorul unei ţări, căreia i se cere totul pentru reali- zarea idealului naţional. A dat ay Dar, „Proiectul de operaţie” admițând sistemul de atac al frontierei Transilvaniei. prin surprinderea tuturor trecă- torilor din munţi, a calculat just numai prima parte din problemă, adică numai surprinderea trecătorilor, uitând sau neluând în seamă că odată făcută această primă surprindere, nu mai era de admis posibilitatea pentru o a doua sur- prindere dincolo de trecători, inimicul fiind destul de avizat asupra proectului urmărit de invadator; şi nemai putând îi făcută această nouă surprindere, realizarea concentrărei armatelor noastre pe teritoriul invadat, nu mai era o ope- ratie care să depindă numai de modul cum noi o vom in- treprinde-o din punctul de vedere mecanic şi logistic, ci trebuia de avut în vedere şi intervenţia inimicului. Ori, a- ceastă intervenţie a fost socotită ca tardivă, mai mult încă, s'a admis ipoteza că inimicul va fi silit, din cauza situa- tiei sale generale nefavorabile depe întreg teatru de răsboiu, că va adopta o atitudine defensivă pentru toate trupele sale destinate să opereze în Transilvania, considerându-le in- suficiente chiar pentru o atitudine defensivă, față de im- portanta efectivelor celor trei Armate române de invazie si a trupelor ruse din Bucovina şi Maramureş; cu alte cu- vinte, prevăzând dela început o victorie română sigură şi ușor de dobândit, ceeace în realitate nu putea fi. „Proiectul de operaţiuni” nu s'a oprit aci, ci a intrat pe deantregul si în studiul strategic al situatiunilor Arma- telor române după invadarea lor în Transilvania, preväzänd cu cea mai optimistă probabilitate întregul program al des- 89 voltärei operaţiunilor, până la ajungerea armatelor noastre în preajma acelei poziţii, unde era presupus că inimicul ar putea opune rezistenţa sa principală, bine înţeles în cazul când ar dispune de trupe suficiente, dacă nu, iarăş bine- înţeles că acea desvoltare urma a se prelungi până la ajun- gerea armatelor româno-ruse în câmpia ungară şi poate şi dincolo! Astfel „Proiectul” se exprimă: „Din cauza formei învăluitoare a frontierei noastre mun- toase intrândul format de teritoriul transilvan între Valea Oltului si frontieră, fiind amenințat a fi repede întors pe la Nord si Vest; se poate prevede cu multă probabilitate că rezistența principală a :inimicului, în cazul. când ar dispune de ‘trupe suficiente, se va organiza pe Mureș si anume pe înălțimile ce mărginesc spre N. si N. V. valea râului”. Aci suntem introduşi în plină strategie aplicată în cua- drilaterul Bohem din răsboiul din 1866; cu o simplă deo- sebire că, pe când Bohemia, zona de concentrare a armatei austriace, coincidea cu centrul geografic al cuadrilaterului muntos, în cel Transilvan, dată fiind lecţia primită atunci, Austriacii vor fi destul de avizaţi spre a nu se mai concentra în läuntrul -intrândului Oltului, pentru a nu. risca să fie intorsi fie pe la N. fie pe la V. şi astfel vor căuia o poziţie de rezistenţă pe laturea de N. V. a cuadrilaterului, în munţii dela N. şi V. de Mureş. | Dar lecţia aceasta era tocmai potrivită si pentru ar- matele . române de. invazie, fiindcă, - nefiind. forte inimice mai importante în interiorul intrândului Transilvan, devenea exclusă posibilitatea întâiu a unui atac austriac contra vreunei Armate române ce s'ar fi găsit în debuşare din defileurile Carpaţilor, cum a fost înfrângerea suferită de Corp. I german la trecerea defileului dela Trautenau, şi al doilea că o înaintare spre zona de concentrare a altei Armate ro- mâne fie din N. fie din S., nu mai putea să dea naştere la nişte lupte premature, în sensul celor suportate de armata Saxonă care debuşa în cuadrilaterul Bohem pe la Nord. Prin urmare, după „Proiect”, toată operaţiunea de aşezare a armatelor române pe linia lor de operaţiune, care trebuia îndreptată spre obiectiv — poziția de rezistență principală a inimicului — urma să se desvolte fără nici o impiedicare din “partea acestuia, obținându-se astfel maximum de câştig in cucerirea teritoriului naţional cu minimum de sacrificiu posibil. Dar atât nu era de ajuns, forţele austriace chiar în poziţia lor de rezistenţă, retrasă şi aşezată pe înălțimile de 90 la N. şi N. V de Mureş, mai trebuiau să se apere si contra unui atac dublu învăluitor, căci trupele române concen- trate în Moldova şi Oltenia, urmau a ajunge repede pe cele două ramuri ale Mureşului (superior şi inferior), pentru ca de acolo să întoarcă pe la Deva şi George St. Miclos apărarea inimicului, organizată între Alba Iulia şi Maros-Vasarhely, la Vest de râu. Cu acest ultim episod, prima parte a „Proiectului de operaţiuni” se va fi îndeplinit, şi inimicul va fi fost nevoit a-şi schimba situatiunea pentru o alta, al cărui caracter si potentialitate urmau a se stabili ulterior. Este evident, că ,,Proiectul de operaţiuni” de s’ar fi oprit aci cu prevederile lui, dar nu şi cu măsurile de exe- cutie, s'ar fi prezentat ca o lucrare teoretică de şcoală, prin care se stabilea un cadru anumit de activitate pentru Ar- matele române, în orice caz un cadru cu totul prea vast şi pentru o perioadă de iimp prea îndelungată, ceeace de fapt, an „Proiect de operaţiuni” normal nu poate să imbratiseze fără a nu trece în domeniul irealitätilor, dar totuşi ar fi fost acceptabil, fiindcă se putea limita la indicarea operaţiilor în câteva trăsături generale, lăsând -ca modalităţile de exe- cutie) sau de; aplicaţiune. să rezulte din situatiunile de mo- ment ce s'ar fi succedat. Ori, ,,Proiectul” a mers şi mai departe şi a stabilit un întreg program de execuţie, legând astfel mâinile conducerei superioară a Armatelor, de un anumit cliseu ce trebuia realizat, fără a ţine seamă de nici © împrejurare, care ar îi putut surveni între timp în situa- iunea inimicului; deci el se prezintă cu o mare lipsă de prevedere. „Proiectul' de operaţiuni”, după ce motivează gruparea forţelor noastre in trei Armate şi un grup rezervat la dispoziţia M. C. GL, „din cauza condifiunilor geografice militare ale teatrului de operaţiuni româno-transilvănean, cat si din cauza situației initiale probabile a forțelor ini- mice destinate a se opune ofensivei noastre”, mai încarcă programul armatelor române şi cu „misiuni speciale” şi anume: 1. Armata de Nord din Moldova, „după debusarea în valea superioară a Mureşului, va fi în măsură să opereze de comun acord cu armata rusă din Bucovina, silind forțele inimice, ce se vor găsi spre Bucovina sau în Carpații Mara- muresului, să se retragă spre Vest”. 2. Armata I-a din Oltenia „va avea misiunea specială de a ataca şi respinge trupele inimice cari s’ar găsi în Banat şi în valea inferioară a Mureșului, împiedicându-le de a 91 înainta în Transilvania, pentru a amenința în flanc forțele noastre ce vor opera în această provincie”. 3. Armata a Il-a dintre Olt si Putna: „să înainteze di- rect spre Mureş, pentru a opera de comun acord cu ar- mate din aripi (Armata I-a si de Nord), astfel după cum va rezulta din situația operativă a momentului”, în fine _ 4. Corpul V, „rămas la dipozitia Marelui Cartier General va fi destinat să întărească ulterior, una din cele trei Ar- mate, după cum va rezulta din nevoile operative”, Din aceste prescrieri ale Proiectului de operaţiuni se observă, că Armatele noastre vor avea o misiune generală cu scopul de a înfrânge rezistenţa principală a inimicului pe care ar organiza-o, dacă ar dispune de forte suficiente, pe înălțimile dela N. şi N. V. ale văei Mureşului, dar în a- celaş timp şi de a întoarce această apărare pe ambele ei flancuri, deci, o dublă înfăşurare strategică, de unde să rezulte pentru armata austriacă un al doilea Kônigrätz, de astădată perfecţionat şi prin tăierea liniei de retragere a inimicului, adică un adevărat Cannae. „Ideea ocupărei liniei Mureşului dată de „Proectul de operaţie” era justă, pentru că se punea stăpânire nu numai pe bune pozitiuni, dară se punea mâna pe un admirabil sistem de căi ferate, care inlesnea o repede aducere de forte din spre Sud, cum şi linii bune de rocadă, împiedica concen- trarea inimicului in apropierea propriei Ţări, îngreuia ini- micului baza strategică a apărărei Transilvaniei, îndepărtând astfel teatrul luptelor de propria frontieră. Dară ocuparea liniei Mureşului cerea iutealä mare, ceeace a lipsit cu totul atunci când s'a trecut dela teoria „Proiectului de operaţie” la aplicarea lui practică. Revenind la concepţia „Proiectului”, deși textul lui este obscur în definirea ce o dă misiunei generale a Armatelor române, fiindcă pe deoparte spune că este aceea de „a res- pinge rezistenţa”... etc., iar pe de altäparte, „să întoarcă apă- rarea”... etc., cea dintâiu urmând a se face în N. şi N. V... etc., iar cea de a doua între Alba Iulia si M. Vasarhety, misiune specialä cu obiective si directiuni deosebite, asttel încât aceste Armate nu vor mai putea să opereze întrunite, totuşi, aceloraşi Armate li se dă deosebit fiecăreia şi câte o deci nu va mai fi nevoie de o desfăşurare strategică, care să le permită acţiuni de ansamblu, fiindcă misiunile lor spe- ciale le vor împiedica dela această unitate de acţiune, mai putând interveni si ,,Situafiuni operative de moment”{?!) sau din „mevoile operative” impunând astfel de acţiuni speciale. Ori, prin aceste „misiuni speciale” se pierdea din vedere 92 misiunea generală, care impunea Armatelor un obiectiv comin si o linie de operaţiune comună. ‘ Astfel că întregul nesucces al operaţiunilor ofensive depe teatrul de operaţiune principal se poate atribui acestei erori strategice, care dela început a impärtit fortele române, în loc să le fi concentrat cât mai repede după debuşarea lor în Transilvania, independent de orice ,,situatiuni operative de moment”, vorba ,,Proiectul”. S'au nesocotit deci normele de conducere, care dela inceput trebuiau să asigure nu atât o victorie a armatelor, cât mai mult să garanteze propria lor siguranţă, concentrându-le repede spre a nu procura ini- micului slab şi dezorganizat, nici posibilitatea de a-şi or- ganiza o rezistenţă undeva, pentru a se împotrivi cu efica- citate atacului forţelor noastre şi de a-şi aduna îndestule mijloace, pentru ca dânsul să ne atace cât mai repede si cu cei mai mulţi sorti de isbândä, gäsindu-ne imprastiati Şi împărţiţi, fără nici o legătură şi lipsiţi cu totul de orice directivă pentru o acţiune comună. Aceasia este învăţătura ce se poate trage din studiul Proiectului nostru de operaţiuni, chiar dela începutul dispozi- ţiilor- lui, “întrucât- priveşte „executarea misiunei Armatelor române”, o nefericită expresie care nu s'a îndeplinit, fiindcă termenii problemei de deslegat au fost pe deantregul gresiti. Armatele noastre au fost împinse în interiorul Transilvaniei numai din dorinţa de a înfăptui un miracol, suprinderea trecătorilor, iar de aci încolo, acele armate prin inceti- neala inaintarei lor si prin izolarea in care au fost ţinute, au constituit cea mai bogatä carne de tun pe care un vrajmas rasbunator ar fi visat-o vreodata. Acoperirea şi executarea concentrărei Este inulil să se examineze acest sub capitol al ,,Froiectului de operaţiuni”, fiindcă nu prezintă nici un interes pentru învăţământ, doară numai acela că M. St. Major s'a substi- tuit pe toată linia şi pentru cele mai mici amănunte, coman- damentelor în drept, adică, celor regulamentare şi erarhice, cărora le revenea executarea. Motivul acestei substituiri nu se mărturiseşte în „Proiect”, dar se sublinază foarte uşor. M. St. Major nu a avut nici o încredere în comandamente, nu numai în ce priveşte capacitatea lor de a executa direc- tivele ce ar fi ordonat, dar in însuşi virtutea lor civică de a putea păstra secretul întreprinderii; astfel că acţiunea de surprindere, pe care a urmărit-o M. St. M. că o va putea exercita asupra vrăjmaşului, a exercitat-o mai întâi asupra 93 propriilor organe de conducere române, surprinzându-le ne- pregătite pentru operaţiile prime ale invadărei în Tran- silvania. De altfel, la fiecare pasaj din acest sub capitol al aco- perirei, se dă peste o idee cu totul în afară de orice doctrină de răsboiu. Astfel, pentru a nu da decât un exemplu citäm ideia, că: „desfășurarea strategică a armatelor se va efectua chiar pe teritoriul inimic şi sub protecția gru- pelor de acoperire”. Denumirea de „desfăşurare strategică” este germană, „Strategische auimarsch”, care nu este altceva decât ,,concentration” francez, sau cum îi zicea Napoleon „t6union de l'armée”. Atunci se pune întrebarea, cum ,,des- făşurare strategică” chiar pe teritoriul inimic? când această operaţie nu se înţelege şi nu se poate înfăptui decât numai pe teritoriul amic. Desfăşurarea strategică sub protecţia grupelor de acope- tire transformate sau nu în avantgarde? Aci se vede clar că sa confundat zonele parţiale de adunare din interiorul tärei în vederea trecerei frontierei, cu zona de concentrare de dincolo, din Transilvania, şi care nu putea să fie decât una pentru toate armatele şi depe care trebuia să înceapă înaintarea lor deodată pentru ajungerea la obiectivul imediat al operaţiunilor, atacul massei principale a forţelor inimicului, ori unde s'ar fi găsit acestea, nu numai dincolo de Mureş, şi nu numai la N. sau N. V. sau V. de acest râu. In loc de a se fi înţeles în acest sens „„destăşurarea stra- tegică”, adică întregul operaţiunilor ce trebuiau de înfăptuit, dela concentrarea forţelor, până să se fi ajuns la bătălia generală din zona Ciucea-Caransebeş, finalul desfäsurärei stra- tegice. Proiectul termină Capitolul III prin a îi adunat cele trei armate române, în trei zone distincte, în seara zilei a 17 de mobilizare, şi isprăvind astfel şi cu desfäsurarea strategică, denumire cu care „Proiectul de operaţiuni” a botezat înche- garea fiecărei: Armate după terminraea trecerei elementelor lor prin strâmtorile Carpaţilor. Din netericire, acest program fix numai prin numărul de zile .ce i s'a afectat pe hârtie, nu numai că nu s'a realizat astfel, fiindcă nici una din cele trei armate nau avut în a 17-a zi de mobilizare seara (ceeace a corespuns cu 31 Aug. ) totul dus în Transilvania pe zonele lor de adunare, dar nici nu au apucat să iasă bine din compasul zilei, şi inimicul a început dânsul să ne atace, deci să răstoarne toate combi- nările teoretice scolastice prevăzute în „Proiect, combinari ce se arată în sub capitolul întitulat: „/rainfarea generală 94 a armatei în interiorul Transilvaniei, cu scopul de a sdrobi definitiv ultimile rezistențe ale inimicului si a debusa astjel în câmpia ungară spre a pune stăpânire pe zona de hrănire a armatelor austro-ungare adică pe văile Tisei si Dunărei”. Vra să zică, primele rezistenţe ale inimicului au tost învinse — după Proiect — în cursul celor 17 zile dela data mobilizărei; unde si cum, ,,Proiectul” nu spune nimic, dar de sigur că vor fi fost acelea de lângă ieşirile din de- fileuri a diferitelor coloane de invazie, şi unde prin urmare se va fi terminat cu cei 100.000 (de fapt 35.000) inimici proveniţi din depozitele diferitelor regimente austro-ungare depe lângă trecători. Acum rămânea de învins alte forțe inimice ce ar fi organizat rezistenţe atât in N. V. Tran- silvaniei, cât şi in Banat, dar mai cu seamă în Valea Mu- reşului. Fiind astfel stabilită o nouă situație operativă (admitem această expresie din Proiect) pentru inimic, va rezulta şi pentru Armata română „o nouă fază operativă”, astfel că înaintarea acesteia în interiorul Transilvaniei se va . face în trei direcţiuni deosebite, potrivit acum misiunilor spe- ciale: Armata de Nord ajutată de Ruşi sau jin comun acord, „va pune stăpânire pe zona: Deda-Sas Reghin, si apoi pe înălțimile dela Vest-Nord-Vest”, Armata .I-a „va înainta cu grosul forfelor spre valea inferioară a Mureșului, pentru a pune stăpânire pe zona Alba lulia-Piski-Portile de fier Transilvane, având misiunea de a se opune unor atacuri inimice din Banat şi din valea inferioară a Mureșului. Armata Il-a „va înainta în valea de mijloc a Mureşului, va pune stăpânire pe Aiud, Maros Vasarhely si apoi, va manevra, pentru: a ataca în flanc si spate forțele inimice care sar opune fie Armatei de Nord, fie aiutând cu 6 parte din forțele sale Armata I-a”. Aceste operaţiuni. divergente ale celor trei Armate ro- mâne sunt numite de ,,Proiect”, o manevră. De sigur, o manevră cu inimic iachipuit, de oarece se admitea: „că Armatele vor continua fără întrerupere, marșul de la frontieră până la Mureş, se va putea aiunge în valea râului după 7 etape, (regulandu-se marsurile lor după Armata [I-a cea mai departe de Mureș)” singura presupusă că ar putea da peste inimic. Că această manevră se va termina către „ziua a 25-a a mobilizärei” (ceeace corespundea cu 9 Sept., cand Fal- kenhayn era deja concentrat în Transilvania). 95 In realitate, în timpul acestor 7 etape (dela 2—9 Sept.) inimicul manifesta o activitate mai mult decât de rezistenţă şi nu la Vestul Mureşului, ci la Estul lui, prin atacul în- dreptat contra unei părţi din Armata I-a din pasul Merisor şi Valea Jiului, prin concentrarea Armatei IX-a germane spre Sibiu, unde începuse acţiunile sale preliminare în ve- derea bătăliei dela Sibiu şi prin rezistența peste care dăduse Armata de Nord mai înainte de a îi intrat în regiunea Deda-Sas Reghin, rezistenţă opusă de Armata I-a Austro- Ungară; iar cât priveşte Armata Il-a rom., adică aceea care era mai departe mult de valea Mureşului, dânsa abia se aduna încet de tot între Braşov şi la Nord-Vest, deci fără nici un gând de a intra în manevră, căreia totuşi, tre- Duia să-i servească de direcţie. După terminarea celor 7 zile (ziua 25-a a mobilizărei 9 Sept.), ,,Proiectul” mai prevede încă 4 zile de marş sau de operaţiuni, pentru a aduce Armata de Nord şi Armata a Il-a în zona Cluj-Gherla-Dej, „fără a fine seama de zilele de luptă” în ziua de 29 a mobilizărei (13 Sept.), sporind etapele zilnice până la 30 klm. şi cu o statio- nare eselonatä; ceiace va constitui a 2-a fază operativă. Cât priveşte despre inimicul din munţii apuseni ai Transil- vaniei, ,,Proiectul” nu mai spune nimic. Dar Armata l-a ce va putea face în acest timp? Mai întâi va forma pivotul din spre Sud al mişcărilor dela Nord, apoi va opera cu grosul forţelor spre Caransebeş Dobra, în fine va forma un detaşament de 3 arme dotat cu artilerie de munte, pentru a ocupa regiunea Abrudului şi comunicațiile ce duc în valea celor două Crisuri. In rezumat, după 30 zile dela decretarea mobilizărei (14 Sept. zi în care Falkenhayn era în plină ofensivă la Sibiu), Armatele noastre din Transilvania, se găsesc după „Proiect” manevrând fiecare pe compt propriu, pentru a ajunge în aceste regiuni, unde inimic nu este, fiindcă e presupus că forţele lui se vor dispune pentru apărare la Vest de ieşirile munţilor apuseni, ceeace pentru Armatele de Nord şi a II-a va constitui séräbaterea în câmpia ungară adică o nouă (a treia) fază operativă. | Pentru această fază, ,,Proiectul” concepe nişte manevre, pe care le-am putea numi de bătălie, recurgând la o altă grupare de forţe, cu ajutorul căreia, dată fiind reţeaua de comunicafiuni ce o prezintă teatrul de operaţie în această parte, se va putea efectua cele ce urmează: a) „Cu. Armata a II-a si de Nord, constituind un singur grup operativ vor înainta în zona Cluj-Dees, pentru a 96 debusa în câmpia ungară spre Oradia Mare-Debretin, men- finând legătura cu armatele ruseşti”. Se va ajunge „în această zonă în 7 etape, adică in ziua a 39-a de mobi- lizare”. Misiunea grupului operativ de mai sus va fi de a ataca de front trupele inimice din zona Oradea Mare- Debrețin”. (23 Sept., zi în care de fapt toate Armatele ro- mâne din Transilvania fusese bătute şi erau în plină re- tragere generală). b) „Un grup de forțe compus din Corpul V din diviziile detasate dela Armata I-a si Divizia I-a de Cavalerie, pentru a ataca în flanc si spate trupele inimice din zona Oradea Mare-Debreţin”. Iată în fine marea bătălie concepută de „Proiectul de operaţie” şi dată nu cu cele 3 Armate cu care se invadase în “Transilvania, ci cu două grupuri de forţe din aceste Armate, ce trebuia să constitue două masse de manevră contra unui inimic ce trebuia a-l căuta din nou într'o vastă regiune, care se întindea dela poalele munţilor apuseni ai Transil- vaniei până în valea Tisei, inimic căruia nu i se prezenta acum decât o singură şansă de scăpare, aceeâ de a trece repede Tisa, pentru a nu fi prins în cleştele celor două arupe române. Noroc, pentru inimic, că acest cleşte nu a oxistat, fiindcă tocmai spre ziua a 39-a a mobilizărei (23 Sept.) „Armatele Regale Române” erau în plină retragere din Transilvania, sub presiunea puternică a Armatei a IX-a germană şi a Armatei I-a Austro-Ungară, întărită şi aceasta cu trupe germane; o colaborare: neprevăzută de „Proiectul de operaţie”, şi de unde a rezultat lipsa oricărei directive pentru organizarea unei rezistenţe de ansamblu în acel teri- toriu deja ocupat, sau pentru a combina sfortärile arma- telor, pentru a stavili impulsul inimicului demascat prin cea mai vulgară surprindere. »Proiectul” se mai ocupă în ultima analiză şi de rolul Armatei I-a, lăsată în valea Mureşului inferior, pentru a se răsboi contra unui inimic ce ar fi putut veni nu numai din Banat, dar şi din Croaţia, Bosnia şi Serbia; iar în caz că acel inimic nu ar fi apărut, sau s'ar fi retras spre Nord de Mureş, Armata I-a tot va lăsa in Banat detasa- mente puternice pentru a-l ocupa, iar cu restul să înainteze spre nord la stânga grupului român aflat :acolo, ocupând Seghedinul şi ambele maluri ale Tisei până la Dunăre. In fine ,,Proiectul”, nemai putând să pătrundă în viitor şi celelalte faze operative,. termină Capitolul cu următorul citat: | | 97 „Indrumarea ulterioară a operaţiunilor se va hotări fa timpul oportun, etc.”. Este cu totul zadarnic a mai spori rândurile acestei analize cu observările ce ar rezulta şi din examenul episo- dului de mai Sus, fiindcă numai citindu-l ajunge să dea Se vorbeşte de Arm. I-a, care deja este redusă prin detaşările de mai înainte, apoi prin acelea ce trebuiau făcute pentru ocuparea Banatului, prin acelea în luptă cu unele fracțiuni inimice dela Nord si prin acelea de ocupare a Seghedinului şi Tisei etc, adecă de o Armată inexistentă. „CAPITOLUL IV Nu are nici un titlu semnificativ, dar indică că se va ocupa de operaţiunile depe îrontul (teatrul de operaţie) de Sud, cunoscut fiind. scopul lor. Pentru apărarea teritoriului Tärei, trupele Armatei a III-a se impart in 3 grupe: a) Grupul de Vest, în: Oltenia, tare de 19.000 oameni, b) Grupul central, între Olt şi Argeş, tare de 50.849 oameni, şi c) Grupul de Est, tare de 71. 813 oameni. Dacă se compară efectivele acestea cu acelea ale gru- pelor din faţă ale inimicului, se vede că sunt cam egale, ba încă există o superioritate marcantă fafa de grupele de Vest şi centru bulgare, dar această grupare a fortelor române este nelogică, din cauză că frontul Arm. III-a avea peste 600 km. iar exercitarea unui Comandament pe o ase- menea lungime de front este de fapt o imposibilitate, chiar dacă am admite că Comandamentul avea P. C. (Postul de comandă) la Bucureşti unde legăturile telefonice şi tele- grafice erau posibile. Deci practic şi logic ar fi trebuit ca Grupul de Vest şi Grupul Central să formeze o Armată care să depindă de M. C. GL, iar Grupul de Est să alcă- tuiască Arm. III-a, aceasta cu atât mai mult cu cât acolo era prevăzută o cooperare cu trupele ruseşti, Din efectivele celor trei grupe române ce au format Arm. III-a, se constată că forța lor creşte dela dreapta spre stânga, ceeace corespunde nevoilor operative: Dunărea forma un obstacol serios, iar frontiera Dobrogei spre Bul- garia fiind deschisă, era expusă unui imediat atac. Dar efectivul Grupului Central dintre Olt si Argeş era prea Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». 7 98 tare (50.849 oameni), cäci nu era de admis ca inimicul ar încerca să treacă Dunărea atât timp cât avea în flanc Grupul de Est român, deci acest Grup de Est trebuia fäcut iniţial mult mai tare .şi în dauna Grupului central, căci cu cât Grupul de Est era mai tare, cu atât era mai sigur că inimicul nu se va gândi să încerce trecerea Dunărei, şi cu atât mai mult se putea aştepta sosirea forţelor ruseşti. Asa însă cum era concentrat Gripul de Est şi cu forţele ce avea la dispoziţie, era natural că va fi atacat în punctul slab care era Turtucaia. Din mersul operaţiunilor pe frontul de Sud, se va consiata exactitatea şi logica acestei argu- mentări. Acum cari sunt operaţiile Armatei a III-a? Proiectul prevede două faze: 1. O primă fază defensivă, care va dura 10 zile. Şi ce să se facă în această fază, ca defensivă? „Să se opună încercărilor grupelor inimice No. 1 şi No. 2 de a nu trece Dunărea şi să le distrugă pe cele ce ar fi reuşit să treacă momentan pe teritoriul naţional. Foarte just acest mod de apărare, fiindcă altul nici se poate închipui, doar; numai că, flotila noastră de Dunăre nu este cu nimic.pusä în combinările .,,Proiectului”, pentru a ajuta şi dânsa la defensiva teritoriului Tärei. Dar trupele de apărare .de dincolo de Dunăre din Do- brogea. şi din cadrilatererul român, ce să facă? Să reziste atacurilor bulgare şi sa acopere în acelaș timp debarcärile şi înaintarea trupelor ruse în Dobrogea. „Proiectul” nu dă nici o directivă Armatei a IIl-a pentru utilizarea celor 3 divizii dela Turtucaia, Silistra şi Do- brici, nici a le preveni cel putin pentru o grupare mai con- venabilă apărărei, în vedere că ar putea fi atacate de ini- mic, mai ales că ,,Proiectul”. ştie, că Grupul cel mai tare al inimicului, concentrat din vreme între Rusciuc-Sumla-Ras- grad-Varna, va lua o „ofensivă bruscată” in Dobrogea şi astiel va necesita şi măsuri de apărare în consecinţă. Pe când pentru operaţiunile prime depe teatrul de Nord, se prevăd de „Proiect” până şi compunerile de avantgarde, cu cari să se acopere fiecare Armată, aci în Dobrogea, unde este de așteptat un atac violent al inimicului, nu se prevede nimic, se lasă -cele trei Divizii despărțite între ele prin mari spaţii (66 . km. între Turtucaia şi Silistra, 80 km. între Silistra şi Bazargic) să se. considere în siguranţă în cuiburile lor de capete-de-pod, neacoperite de cavaleria noastră puternică şi numeroasă, aşa încât din lipsa acestor 99 măsuri, tocmai în.a zecea zi a mobilizărei, când ,,Proec- tul” consideră ‘ca. terminată faza 1-a a operaţiunilor -de apărare, şi. ar fi trebuit să înceapă faza 2-a ofensivă, se întâmplă cedarea acestei apărări tocmai. în punctul cel mai tare al ei, adică capitularea Turtucaiei, de unde a rezultat, ca primă şi imediată urmare, retragerea celorlalte forţe de apärare mai în interiorul regiunei, lucru ce trebuia facut chiar dela început, fără să fi avut Situaţia agravantă a unei capitulări. »Proiectul” nu da cifra efectivului tibie ruse, aceasta pentru că nici autorii „Proiectului” nu o puteau şti cu pre- cizie în momentul când îl. compuneau (Aprilie 1916). Pentru a 2-a faza a operaţiunilor, cari trebuiau să in- ceapă cu a 10-a zi dela mobilizare, aceste operaţii sunt socotite a avea un caracter ofensiv în. Dobrogea de Sud şi apoi în Bulgaria.. Cu alte cuvinte, că până în ziua a 10-a a. mobilizărei se va fi oprit ofensiva celor 70.000 bulgari-austro- germani, întreprinsă bruscat in contra Cadrilaterului roman, şi astfei se vor începe operaţii ofensive pentru a face pe inimic să părăsească teritoriul invadat şi apoi de a pune. stăpânire pe zona. Rusciuc-Sumla-Varna, pentru a înfrânge orice ten- tativä de atac ce ar mai încerca inimicul şi în această zonă, cum şi a distruge toate forţele pulgare din Nord. si din Răsărit. Scopul? De a da completă libertate. de acțiune armatelor române ce vor opera în Transilvania. Numai la aceste operaţii ofensive din Bulgaria este che- mată şi flotila depe Dunăre, ca să ia parte, prin a bom- barda. Rusciucul si a distruge flota inimică! In „Proiectul de operaţie” se prevedea ocuparea zonei Rusciuc-Varna-Sumla-Rasgrad. Dar doi ani de experienţă făcută pe toate îronturile, . demonstrase că. cetăţile nu pot fi cucerite fără artilerie grea, de care Arm. IIl-a rom. era cu totul lipsită. Nici una. din piesele grele dela Turtucäia şi Silistra, nu puteau în nici un caz urma Arm. III-a, pentru că nu erâu utilate pentru a fi mişcate. Se dădea deci Arm. lll-a în faza 2-a o însărcinare pe care în nici un caz nu o putea duce la bun sfârşit. Cât a fost de just în prevederile sale ,,Proiectul” si pentru operaţiunile depe teatrul de operaţie de Sud, faptele îndeplinite au dat măsura acestei justeti. Ofensiva inimicului a curmat toată libertatea de acţiune a forţelor noastre din Transilvania, aducând cu aceasta prăbuşirea şi a acestei ofensive, cum s'a prăbuşit şi apărarea Dobrogei. 100 Din analiza generală a „Proiectului de operaţie” se con- stată că alcătuirea lui nu corespundea nevoilor operative ale Armatei române, care trebuiau să o conducă la rea- lizarea idealului naţional. CAPITOLUL V ACOPERIREA FRONTIEREI Prin faptul că România era hotărâtă a intra in răsboiu contra Austro-Ungariei încă dela 18 Sept. 1914 (când Re- gele Carol dăduse consimţământul a se încheia converifia cu Rusia) şi probabil şi contra Bulgariei, care se găseau de mult în stare de răsboiu, a fost natural ca acoperirea îrontierei spre amândouă aceste ţări să se facă din timp şi destul de tare, pentru ca trupele de acoperire.să fie în măsură a asigura mobilizarea şi concentrarea Armatei în condiţiunile cele mai bune. Frontiera spre Ungaria s'a împărţit în trei mari secloure: Moldova, Muntenia si Oltenia. In Moldova, urma. să opereze Armata de Nord, In Muntenia, Armata II-a, şi In Oltenia, Armata I-a. Zona Arm. de Nord, cuprindea frontiera Moldovei, dela Pârâul Neagra (afluent al Bistriţei) şi până la Valea Caşin inclusiv (225 km.); Zona Arm. II-a se întindea din Valea Putnei inclusiv până la Valea Topologului, exclusiv (245 km.). Zona Arm. l-a din Valea Topologului si până la in- clusiv Cetate (pe Dunăre) (240 km.). Faţă de Bulgaria urmând să. opereze Arm. III-a, zona ei de acoperire se întindea pe Dunăre dela Cetatea la Olte- nita, apoi pe frontiera Dobrogei până la Mare (600 km.). Trupele de acoperire au fost trimise pe frontiera Austro- Ungariei încă din August 1915, când această tara, ameninta România, iar faţă de Bulgaria au fost trimise in Februarie şi Iulie 1916, când Bulgaria ‘sub motiv că se teme de o imvazie—rusă-—prin Dobrogea, luase mari măsuri de pază - pe Dunăre cât şi spre Dobrogea, încă din Februarie şi Martie 1916, | Odată trupele de acoperire ajunse în regiunea de îron- „tieră, au executat lucrări de întărire pe mai multe linii succesive; apoi s'au făcut legăturile telefonice şi telegrafice între diferite grupe şi comandamente. Foarte mare greutate s'a întâmpinat cu hrănirea trupelor prin convoiuri de munte, care se reaprovizionau dela centre de aprovizionare de d'inapoi, din regiunea deluroasă. Directivele date de M. S. M. privitoare la executarea operațiunilor de acoperire sunt următoarele: „Până la mobilizarea cartierelor generale de armată, opera- tiunile grupelor de acoperire se vor conduce de cätre coman- dantii de corp de armată, Grupele de acoperire vor trece frontiera încât mai multe co- loane, care vor înainta pe toate directiunile şi potecile practicabile spre zona de trecere ce li s'a fixat ca obiectiv. Diferitele coloane vor fi dotate cu artilerie uşoară şi mitraliere. Bateriile de 53 m/m şi mitralierele vor îi repartizate în mod raţional între diferitele coloane. Trupele de acoperire vor lupta cu cea “nai mare înverşunate, căutând să ocupe cu orice pret pozi- tiunile ce li s'au indicat, trebuind să ştie, că dela îndeplinirea mi- ssiunei lor va depinde reuşita primelor operaţiuni ale armatelor noastre. O deosebită însemnătate are mai ales în operaţiunile în munţi -exerciţiul de cercetare, siguranţă si de legătură. O coloană care înaintează fără cercetasi şi patrule numeroase trimise din timp înainte si pe flancuri, este oarbă şi deci supusă nu numai la panică ci şi de a fi complect tăiată. Chiar in spate trebuie dată o mare importanţă serviciului de siguranţă. Flanc- garde de care nu se poate lipsi nici o coloană ce inainteaza pe o vale, trebuiesc trimise din timp înainte, pentru a se putea men- fine la înălţimea grosului, căci altfel nu isi poate îndeplini mi- “siunea; nu se va uita că pentru marsul pe înălţimi, trebue adaus la timpul de parcurs a distanţei orizontale de fiecare urcuş de 300 m. înălţime, câte o oră. Coloana din vale îşi va regula marşul “după cele de pe înălțimile de alături. Se va stărui cu energie asupra menţinerei unei constante legături între toate elementele. Se întâmplă foarte des ca cercetaşii şi patrulele de siguranţă, cari trebue să-şi reguleze marşul după gros, nu păstrează contactul ‘cu acesta si ca urmare se dezorientează şi se pierd chiar. In timpul înaintărei, în cazul când o coloană este puternic atacată de trupe numeroase, va rezista cu înverşunare până la sosirea ajutoarelor din urmă, în. timp ce coloanele vecine, care ar fi mai slab sau deloc atacate, vor continua înaintarea pentru a ataca în flanc şi spate pe inimic. Se va stabili legătura între diferite coloane prin patrule, care ‘vor dispune de călăuze luate din oamenii care cunosc bine re- giunea ce se străbate. Comandanții diferitelor coloane, vor -avea 102 ceasornice regulate cu cea mai mare preciziune cu acelea ale comandantului de grup. In fiecare coloană se vor găsi un număr suficient de grena- dieri, care vor dispune de un număr cât mai mare de grenade: câte o rezervă de grenade se va transporta pe cai de munie după fiecare coloană. Fiecare coloană, care în cursul înaintării sale se va detaşa dela coloana principală, urmând să străbată zona muntoasă, va îi ur- mată da o secţie din convoiul de munte, care va transporta hrana pe cel puţin 2 zile, o rezervă de apă acolo unde se pre- vede lipsa de apă, o rezervă de munitiuni şi de grenade de mana. Coloanele destinate a înainta pe drumuri secundare (poteci) vor cäuta pe cât posibil să fie însoţite de cäläuze. Se va transporta de asemenea în urma diferitelor coloane, unelie şi sârmă din depozitele mici formate înapoia grupelor. In iipsă de cai pentru transport, se vor lua cu rechizitie locuitori din ioca- litatile învecinate. i După ocuparea poziţiilor ordonate, grupele le vor întări pu- ternic, lucrând fără preget zi şi noapte în acest scop. Se vor întrebuința la lucrări şi locuitorii din localităţile vecine în număr cât mai mare. Se va aduce dinapoi gurile de foc disponibile (tunuri de 78 m/m., 87 m/m., etc.) şi muniţia de care se dispune, unel- tele şi toată sârma care se va găsi în depozitele grupului res- pectiv. Se va impinge înainte provizii în cantităţi cât mai mari, precum si medicamente şi material de pansament. Fiecare comandant de grup trebie să ştie că va avea de re- zistat cel putin 10 zile cu propriile sale forte, până la sosirea. ajutoarelor dinapoi. Pe aceste poziţii, grupele trebue să reziste cu cea mai mare îndârjire, : Nimeni nu se va retrage ci va lupta pe loc până la exterminare. Reuşita primelor noastre operaţiuni depinde de a- ceastă rezistenţă a grupelor de „acoperire. Organizarea poziţiilor ocupate se va face sub protecţia unui serviciu de siguranţă cât mai activ care va ocupa pozifiuni înaintate, treceri obligate peste râuri, defileuri, etc. | Grupele de acoperire vecine vor stabili legătura între ele. Comandamentele de corp de armată vor dispune ca acolo unde va. fi necesar să se grupeze 2 sau mai multe grupe de acoperire sub un singur comandament. Comandamentele vor da o deosebită atenţie organizărei ser- viciului de evacuare şi. îngrijire a râniţilor grupelor de acoperire. In acest scop, Marele Stat Major.a dispus ca să se pună în gările cele mai apropiate de fiecare grup de acoperire câte un ireri sanitar, stabilindu-se şi spitalele din zona interioară unde urmează 103 a se evacua aceşti răniți. Rămâne ca comandamentele să stabi- lească numai detaliile pentru evacuarea răniților până la trenurile sanitare. In acest scop urmează a se întrebuința căruțele goale şi caii de munte. . Una din grijele de cäpetenie ale comandamentelor, va fi de a se întări cat mai repede grupele de acoperire cu primele trupe ce vor sosi pe zona de concentrare, în primele zile de mobiiizare. Aceste trupe vor fi împinse treptat spre grupele de acoperire dându-li-se instrucţiuni precise unde să se ducă şi cu ce misiune şi sub a cui ordine să se pună. Trunele din garnizoanele vecine frontierei şi care pot să ajungă la frontieră în 1—2 zile de mar- şuri pe jos, vor fi împinse într'acolo, chiar mai înainte de com- plecta lor mobilizare, în cazul când grupele de acoperire vor avea nevoie de ajutoare grabnice. Comandamentele vor dispune a se exercita o supraveghere severă a feritoriului străbătut şi ocupat de grupele de acoperire, atât la noi cât şi pe teritoriul inimic. Se va interzice cu desăvâr- şire circulaţia pe jos, călare, cu trăsura sau automobilul a per- soanelor civile şi a celor militare, care nu ar poseda un ordin de serviciu emanänd dela o autoritate superioară militară. Turmele de vite şi ciobanii cari se găsesc în apropierea frontierei se vor. evacua spre interiorul, färei. De multe ori. între ciobani se găsesc spioni. Trupele care înaintează în apropierea unei căi ferate vor pune imediat stăpânire pe obiectele de artă, poduri, tuneluri, staţiuni. împiedicând distrugerea lor şi asigurând astfel intrebuinfarea ul- ‘terioara a liniei ferate pentru trebuintele proprii. Oficiile telegrafice şi telefonice din zonele de acţiune ale gru- pelor de’ acoperire, precum şi acele de pe directiunile cari sta- bilesc legătura între ele precum şi înapoi (spre eşalonu 1 al cartierului general al corpului de armată respectiv deplasat) se vor ocupa cu posturi militare, care vor interzice orice comunicări între particulari; pe teritoriul national autorităţile civile le vor putea întrebuința pentru chestiuni urgente de serviciu. — Populaţia rămasă se va supraveghea deaproape. La cea mai mică bănuială de spionagiu sau de orice alte încercări de a com- promite interesele generale ale operaţiunilor, se vor lua măsuri aspre de represiune; în fata unor fapte de spionagiu, cei dovediti se vor impusca”. La 5/VIII/1916, Ministerul de räsboiu cu No. 2411 dă instructiuni pentru conducerea trupelor de acoperire in caz de atac, cu cuprinsul: „Informaţiunile aduse de patrulele si recunoasterile noastre, aratä că austro-ungarii au trupe aduse chiar pe frontierä. 104 Totul indică posibilitatea unei incursiuni pe teritoriul nostru chiar înaintea unei declaratiuni de răsboiu. Pentru aceasta se ordonă următoarele: Se vor lua cele mai straşnice măsuri de pază şi supraveghere: noaptea şi ziua. Patrulärile pe linia pichetelor şi a posturilor de cavalerie, vor fi neîntrerupte şi tot astfel între posturile fixe şi frontieră. In fiecare, şefii de sectoare vor trimite câte o recunoaştere de ofiţeri in diferite puncte ale frontierei, unde are informaţii că sunt trupe inimice adunate, iar şefii de sectoare vor raporta în fie- care seară cele ce li s'au adus la cunoştinţă de aceste recunoasteri. Când frontiera va fi violată de forte însemnate, se va da alarma pe întreaga zonă aprinzându-se şomoioagele de pae dela pichete şi trăgând focuri. Oamenii dela pichete şi posturile de cavalerie se vor retrage spre postul fix de infanterie căruia apar- tine, care va îi anunțat mai înainte. Postul fix de infanterie la primirea ştirei de violare a frontierei, raportează imediat şefului de sector şi anunţă posturile fixe vecine şi ia măsuri de rezistenţă. Dacă incursiunea se produce de o trupă călare până la tăria | unui regiment,. postul fix va rămâne pe loc şi se va desfăşura în- întregime, neavând a se teme de un Rgt. de cavalerie pe care uşor îl poate sdrobi cu puterea focului său. Dacă incursiunea se produce cu o trupă de infanterie până la 2 companii, postul fix va primi lupta, iar posturile fixe vecine îi vor veni în ajutor, Trupa inimică respinsă va fi urmărită până la frontieră. Dacă unitatea va fi mai mare ca 2 companii, posturile fixe vor deschide focul şi îndată ce inimicul se desfăşoară, se vor retrage spre rezerva de sector fără a-i acoperi Ponty (camp de tragere), Rezervele de sectoare vor proceda la fel. Ele vor deschide focul cu artileria dacă este ziuă, asupra infanteriei inimice şi vor primi lupta cu forte egale sau duble, ori se vor retrage fata de forte superioare după ce le va fi silit să se desfăşoare. Re- zistenta se va prelungi apoi pe alte pozitiiuni înapoia liniei alese pe direcţiile de retragere”. Executarea acoperirei Atitudinea Austro-Ung. fafa de România, asupra căreia făcea presiuni diplomatice pentru a o sili ca să intre alături de Puterile centrale, începuse a se exercita chiar dela începutul răsboiului mondial şi a lua chiar măsuri militare, astfel: 105 1. La 28/1X/1914 se formează în Transilvania „9ru- pa de armată din Ardeal” sub gl. Pflanzer-Baltin, compusă din 241/a btl., 21% esc. şi 6 btr. plus jandarmeria” şi trupele de grăniceri. 2. La 14/X/1914 Su Pflanzer-Baltin primi ordin: „d a avea necontenit în vedere posibilitatea unei viei e Române”, 3. După declaraţia de răsboiu a Italiei la 10/23/V/1915, Austro-Ung. se temea că şi România ar putea intra in acţiune, de aceea iarăşi ia măsuri de siguranţă. In Sept. 1915 era în Transilvania Div. 70 Hw. sub gl. Goldbach. 4. In 1916 s'a întărit linia Mureşului şi Târnavei Mici. 5. Flotila Dunărei Austro-Ung. a fost lăsată pe Dunărea de Jos: 6. La 5/VII/1916 în conferința dela Berlin, s'au discutat între g-lul Falkenhayn si g-lul Conrad v. Hétzendorf, mă- surile de luat contra României. | 7. La sfârşitul lui Iulie 1916 se trimite în Ardeal Div. 61 I., Div. 51 Honv., Div. 71 I, Div. 72 I, plus Brigadele 143, 144, 145. Faţă de presiunile diplomatice și măsurile militare luate de Austro-Ung., era imposibil ca România să nu ia contra . măsuri de siguranţă şi de acoperire a frontierei; astfel că cu începere a anului 1915, România începe a trimite trupe de acoperire pe frontiera muntoasă. Aceste trupe au fost succesiv întărite, astfel că la 14 Aug. 1916 ziua declaraţiei răsboiului cu Austro-Ung. se găseau ca trupe de acoperire cu efective întărite: Armata | btl. btr. La Arm. de Nord 35 20 La Arm. II 45 30 La Arm. |] 37 29 Total . 117 79 Din un total general de 236 biti. şi 178 bir. Detaliele acoperirei se pot vedea în tabelele întitulate „Acoperirea frontierei”. Faţă de Bulgaria, chestiunea se prezintă si mai gravă, . căci in Sept. 1915 Bulgaria concentrase forte numeroase spre România, în intenţie de a ataca fără măcar să declare |) räsboiu, această idee venea dela g-lul Savoff, ea era pri- mită de guvernul bulgar şi chiar de Rege, s'a opus la punerea în aplicare a acestei infamii, guvernul german, care spera că va putea atrage România de partea Pute- rilor centrale. Faţă de atitudinea Bulgariei, s'au luat măsurile necesare, în Februarie si lulie 1916, după care România a mobi- lizat şi concentrat succesiv toată Armata III-a astfel că la 14/VIII/1916 această Armată avea totalul ei de: 104 btl., 109 btr. şi 15 esc. din care 42 btl, 31 btr. şi 8 esc. ca trupe de acoperire pe frontieră. A se vedea tabelele „Acoperirea Frontierei”. Trimiterea din timp a unei proporţii atât de mare de trupe de acoperire atât pe frontul de Nord cât si pe frontul de Sud, a îost logică, pentru următoarele motive: a) România avea de a face cu inimici ce erau de mult timp în răsboiu, deci iei aveau un avans în mobilizare, sar putea însă obiecta că pe frontul de Nord, deşi inimicul era de mult mobilizat, avea puţine forte în Transilvanis, iar “restul fortelor. sale erau, ocupate pe! frontul. Italian si Rusesc, deci nu ar îi fost nevoe de-o cantitate atât de mare de trupe pentru acoperire, dacă însă se are în vedere: disponibilitätile pe care şi le-ar fi creiat inimicul şi po- sibilitatea de a le arunca repede în Transilvania, atunci forta mare a trupelor de acoperire română era justificată pe frontul de Nord. In execuţia acoperirei pe frontul de Nord, s'a facut însă greşală că concentrarea unor Divizii nu s'a tăcut chiar în spatele trupelor de acoperire, din care cauză ordinea ini- jială de bătae a acelor Divizii a trebuit să sufere mo- dificări. b) In ce priveşte frontul de Sud, aci inimicul era nu numai mobilizat, dar şi concentrat, de asemeni era concentrat şi Grupul de Est al Arm. Il-a rom. în trei puncte: Tur- tucaia-Silistra şi Dobrici, această defectuoasă concentrare a atras după sine şi o defectuoasă acoperire, căci dacă Arm. III-a rom. care acoperea de fapt Dobrogea, ar fi fost con- centrată aşa cum trebuia, atunci nu mai era nevoe de o acoperire făcută în felul in care s'a făcut, ci avea nevoe de avantgarde, alcătuite pe alte baze decât forma in cor- © don a avantposturilor, care în cazul frontului de Sud, al- cătueşte clasicismul slăbiciunei, ceeace de fapt sa şi in- tâmplat. | 107 OPERAȚIUNILE ARMATEI DE NORD 1. Acoperirea frontierei (Crochiul 1) O 6 E Te, a ! a 22 | Corpul Armatä — 2 I Y i A D 7 Acoperirea Unitätile No. GRUPUL Sub = Locul No Zona ! : grupul In total . Le sub Felul lor i grup Cd. Sub. Grup Ş i Pte 1 P|YBrosteni : | 1 cp. | Văcăria- Bistriţa ‘2 btl. Regelui 1 cp. | Budacul 1V/56 I. | Borca 1 cp. | Buşmeiul- ss Se Mare __ Acopere: 12 btl, Pye futi: ic 14*) | Frontiera de : btr. e. = Bil 1/55 | G. Grosului » 53m, . 11/55 | Grentiesul | la colţul N. A Bistricioara 2 btr. e. |Cd. Sub. Grup. 3 a Moldovei . 1 > 58 1V/55 \ Bistricioara 5 până în VI. 14.000 2 bir. R. 24 Ar, 4 oS i III/55| Räpciuni = 1. : E ARR _ PATES 1 btr. 58 m/m.| Buhalnita 8 Der } Secu = 5 btl, 11/67. | Hamzoaia IXY Bicaz 1b Cd. Sub. Grup. | ze tr. © | 1 btr./R224 Ar. Bone , 3% 1.» 53 1 btr. 53 ’ ci 2 CI zs i IV/67 iungi A i gs 111/67 | Cazaci ao d 486 bt. | à a i | R. 14 [..| Palanca 20 btr.| © & Acopere: 9 bt. Cd. Supe Grup. 8 esc.| © VI. "Trotușului 3 bt . AV. . ; Py ‘ e rc. R, . Dia t = gr VI. Sulfa şi | Ghimeş | 13 btl. RE - iaconeşti 42.000 | 6 & VI. Ciobăna- 4 btr. e, 1 63 1 btr. 53 mm. oameni| 8 gului. ! 2 » 53 1 btr. 68 mm. | Brusturoasa s à 2 : 68 LI - 2 Le [i a 2 S 16.500 I/R. 15 I. & n A} AD 3. 'b/B. 27 I. |) VL. Uzului Acopere : vane 1 btr. e, 1 btr.R. 8 A între Vadu- = : Uz ŞI șI dal o : Cu 1 » 58 1 > 58 Uzului şi Ei “Vi. Uzului 1 63 | 1. > 63 Dărmăneşti [= Cd. Sub. Grup.| Dărmăneşti 11/13 | Slänic 1,25 Aa Acopere: 10 btl. 2 btr./R. 12 A. Hârja VI, Slănic 4 btr. e. If, EV/25 gt pl eu, 8 | vi. oi 1 br /R° 12 À, | } Herästräu . Oituz 1 78 i Cd. Sub. Grup. VI. Caşin Oituz 1 > 63 II 25 | | Grozesti 1 > 53 1 btr. 5: R. 8 V Fabrica seis A 1 btr. 63 Union oameni I. II. IV/18 |: Re 1 btr./R. 17 A. \ Mânăstirea 1 btr. 78 | J Caşin *) Urma să se adauge Bre. 4 Cal. {8 esc.) la P. Neamt. 108 OPERATIUNILE ARMATEI i-a 1. Acoperirea frontierei. (Crochiul 2) | D I +; Corpul Armată d E Z I 7 Acoperirea Unităţile No. GRUPUL Sub Locul No. Zona grupul | în total | Pe SUP Felul lor grupe + 5 btl. 1/49 sh 1 bir, e. 1 btr. 53 }v. Putnei | -2 1 » 53 11/49 | Gara Putnei = Putna R.10 1. | VI. Zăbalei 3 6.500 Comand Grup. } ; i E % 12 dtl oameni 1/16 Art, | ÿ Soveja copere: : = - ai frontiera din 8 btr. 124 | VI. Bâsca Ma nod 6 IVI. Putneipână , re şi Mică. 3 oe ulnel până 14.500 | 2 Ptl. TI-IT1/12 | Mt. Bota EI la Nehoiaş “ons |) bir. e. 1/12 |\ Cosoca-Broa-| E (inclusiv) : oameni | 1 > 53 R. 11 I. |fsca VL. Buz. 5 Buzäu Comand. Grup. CA A 8.000 ue ele a wt E ; 1/16 Art. |$ Nehoias 7 nee E oameni 1/3 Ob. a a ee Doi a Slon | 16 bir. |. £ : 3 btl. IIS | VI. Siriului | = A Tabla-Butii 3.500 I—11/8 | VI. Teleajen! | 27.000 | “a | oameni | @: Tätar) | oameni.| _$ Comand./Grup.| Mâneciu Un-|. Fy 6 Ba on puteai: i . stânga | = Acopere: 12 btl. 6 btr. c. R. 3 V. YI T lie: 5 7 Aye : . VI. Teleaj sI ar Bratocea | 7 bir. , III/32 | > nului, între! A 5 înă la Mt 14.000 '7.000 1/7 Art. frontierä si o À p ent as Sament 1, 2/19 Art. |) Cheia. TR Tureu (incl.) oameni me I, 11/32 pe dr. Vi. a ză 1 btr, 53 } Peteajenul. | 3 83 Gomand. Grup.| VI. Doftana la, NE : pile Tesila. Le) tr, C. de pă Predeluş 3.500 19 ue } P. Predelus! oameni 1/7 | Mt. Tureul I, 11/21 Mt. Susaiu 11/20 1/2 ae Pe stânga R. 6 Prahovei Acopere: 10 btr. 10 btl. 1, 2/15 Art. lia = frontiera între 9 bir, 9 btr. 1/10 Art gal di Aj S 4 |Mt. Susai până| Predeal 10.500 1/2 Art. zuga. ji £ la Mt. Diha- 10.500. |! oameni 1/2 Ob. | CIA. ba mului, oameni 1, 11/6 |\ Pe dreapta cu: Fa 2 btr. 78 Prahovei 21 bi 5 1V/22 |\ Mt. Diha- | i a 2 btr. 53 | f mului 18 btr. = Comand. Grup.| Buşteni 24 ese. Moroeni i 1, 2/22 | Mt. Omul 2 (de iegă- 2 btl. 3, 4/22 ie ' 96,000 | 3 & tură între 1 bir. Bat. miliții || Vama Strun- RASE] DE apa Grp. Pre- 2.000 | Dâmboviţa | (ga (VI. Dam- oameni | 2 și deal şi Bran| 1) ba oameni 1 btr. 78 [Jbovitfa) | So teen ca 5 O° est Acopere: 6 btr. 111/28 Po : îi EI frontiera in- R.2V. } Fundätica 2 | 3 | tre Mt. Omul 11.000 | 9 ptl R. 30 1. A fe 23 : 4 . ' pânä la Ciocanu oameni 5 btr 1/6 À. Def. Bran: Bran 1 b. 87 9.000 b. 53 oamem 11—111/22 | Peştera si Il/4 Ciocanu À Comand. Grup.! Rucăr Corpul Armată C. I. A. cu: 37 btl, 30 btr, 1 ese. 41,000 oameni Din VI Argeşului până la Cetatea 109 OPERAȚIUNILE ARMATEI l-a Acoperirea frontierei. (Crochiul 3) i D I Vv I Z I A Acoperirea Unitätile GRUPUL Sub Locul grupul In total TUB Felul lor grupe 1 cp. mil. Cumpăna (Argeş) R. 1 Gr. : 17 btl. 1 Dvz. Mun, 75 Coti 108 Fs 2 Dvz Mun! 75 Spre det. Grupul! Olt i wae . aie în defileu : I tr. 2 Acopere : i btl. (piu sou 3 Dvz. Mun. 75 } ut. Robul, Bg. | din VI. Argeș SECs Munte) 1 . AI. 31. | până la Iz- ti btr. s Btl. Mil. R. Negr Ă btr. 58 Art. +h. Neg: Boisoara voarele Lo- Brg. 3 I. 3 cp. militie $ trului. 2 btr. 87 . 18.000 1/5 V. Mt. Voi- oameni 11/5 V neagu 4/D. M. 75 } voineasa R.21(4b) | Comand. Grup. } Brezoiu I11/58 D. Urdei. I, 11/58 : Grupul Jiu 1 bi. wah 63 } Petriceanca Acopere di- 11 | Acopere: 7 dtl. I, II, II1/48/1 |} rectiile dela Bg. | D, Urdii până 8 bir. 1 btr, mun. 63 || V. defileu- 21. la Buliga 7 btl. lui, 8 btr. IV/18 I. 10.000 Lainici Sn s pie îi || "coopera | 1 btr. 63 | ( def. Lainici : 1 btr. 53 Comand. Grup.| Bumbesti 2 Bat. ot \ Bunoica 7/17 Tlovita 5/17 1 soy el = Varciorova 1 btr. 53 2 ep./17 I. xs 13 btl 10 btl For } ae ACOperes 10 btr. 9 btr. Putinei, dela Bunoica | Varciorova I, 111/57 | | Dudasa ; pân 19.500, 16.000 Piatra Albä Cetatea oameni cament I, 11/17 2 btr. 105 Cerneti- {2 btr. R. 1 A. Simian. Set. AE «1 V. 1/1 I. Dudavita- 1/81 I Erghita- 1 bir. 155 Bistriţa. 1 btr. 152, 4 i Comand. Grup Prunigor i 3 bti. 1 btr. 152, ‘L |} Hinova ie "dvs: | BaltaVerdel Dunärea 3.000 IV/57 | Gruia oameni 1c1V/31] Vrata IV Cetate 110 OPERATIUNILE ARMATEI Ilha 1. Acoperirea Grupului de Vest. (Crochiul 4). (Urma să formeze la mobilizare Div. 20) | D I Vv I Z J zi Sub Grupul A [d o p e r i r e a [=] ae te posi No. à | Unitätile | a fa er CU, No N, pe ANI i grup. a. Nr. Acopere Sectorul Pe Locul 8 | In total Felul lor a : sectoare | i 1 cp./IV/71 1 Btl. Mil. Calafat \ Calafat 2, bil. 1 btr. 78 Calafat- 2 btr. 2 cp. IV/71 Poiana à : op./IV/71 Rast a CR E } Rastu 2 1 btl. 1 PR dg | } Bistrequ i Jj 9 bil. 1‘ btr. 1 cp. IV/1| Ghighera Dela, Calafat | Rast-Jiu {ese 2 ep. IV/1 Bârca la Jiu : : — SOS btr 7 : | | Cd. Sub grup. i > | IV/26 2 Iv/4t : © } Rezervä 6 bth. 1V/58 : : i IV/66 See = ! ae aa 2 bu. mily. | ¢ Băilești > i grupului 1 1 esc. Rovine şi Me- : Div. 5 7 . : hedinti i : 2 btr. 8 QUE & 1 ese. R. 1 C. cu: [CR ! 16 dtl. | « is 2 ese, s 3 : | 10 dtr.) = Bechet- 1 btl. 1 ers ie? |} Bechet. 5 Gura Pa- 1 btr. 1 cp. IV/59 | Dăbuleni | a dinei ! | © ro RE" ră, â see 4 7 bel. dis 1 cp. VA | Orlea : . 2 ep. IV/I ln > Dela Jiu Ordea- 1 esc. 1 btr. Pit a8 } Corabia la Olt Gura Oltul.| 5 btr. 1 cp. IV/19 Gârcovul Cd. sub grup ! 2 btl. milf. Rezervă 5 btl Dolj Romei sub 3 btr. 1V/42 Sadova grupului 2. 1 ese. IV/43 3 bir. 87 1 esc.R.2C. LA 111 OPERATIUNILE ARMATEI Ill-a 2. Acoperirea Grupului Central. (Crochiul 4). SN TY D I Vv I VA I A i Sub Grupul A e o p e r i r e a 9 No. : Unitätile px] 2 grup à No. Acopere Sectorul Pe Locul S In total Felul lor ; < sectoare — În rr, Bti. Mil. Olt. 1 1 btr. 78 } Iaz P incl. 3 btl. Btl. Mil. Telerm : Ne 1 vi cay 1 btr. 78 \ magurele incl. 2 btr 1 pl. cv./4 C. . 2 1 cp. IV/20 Cioara Ale- 3 cp. IV/20 Furculesti xan- 8 btl. (în rez.) dria Re ii a bul JEU. Mu, Viagea |. 43 ă „2 5 btr. 1 pl. cav 1 btr. 78 ¥ zimnics Inf.) Viişoara 1 btr 1 pl. ev. 4 C. Ă esel. Guţu 1 cp. IV/60 Pietrogani bears 3 cp. eek } smardioasa | Cd. Sub Grup. Rezervä de 2 btl. I, 111/20 i = sub grup. 2 pl. ev. weet A (2 b) Alexandria [= 2 btr. 2 pl./4 C. a d | dela 11/45 ; Izlaz 1. btl. 1 pl. cav. Ă is la Sectorul de 1 pl./ev. 2 btr. 78 Slobozia A Greaca Vest. Guţu 7 btr. :2 btr. 105 9 inclu- wae aie | 1 ee A siv iurgiu- 11/15 A (2 btr.) } A & 1 Ramadan. 1 btr. 210 | f Est Florica S| 16 btl. | Giur- mas 1/, ep. pont. | Giurgiu 3 18 btr. | giu Dela Gutu 111/5 S| 2 ese, 2 | escl. Ostrovu- 1 pl. cav. | p Sud Remus 8 (Be. Tabanu, Sectorul 1 btr. 105 u 44 I.) de Est Ra-| 6 btl. 2 btl. 1V/5 : = madan- 1 esc. 1 pl. cav. 1 btr. 75 Sud Oinacu ci Grindu- | 12 bat. 5 btr, i/, cp. pion. = Luciu | Ostrovu- = Btl. lans. tor- V Mocanu si £ pile si mine Tabanu. 8 1 btr. 75 | Comagca = 1/15 À (2 btr.)| Oinacu EA Le | 1 proector Malu Rosu =) rons Cd. Sub. Grup. 5 Rezervă de 3 btl. IV,21, II 5 E sub grup. 2 pl. cv. IV/45 Balanul 2 pl. cav. Btl. Mil. Ilfov Eau 2 bu, 2 btl. de Muscel CAE 1 btr. 1 btr 1 comp. fatä de Ria- hova 1 Sud. Flă- mânda 1 Pueni 1 Prd. Belu D e A 1 btr. N. E. Pueni Postul 1 comp. 1 comp. 1 comp/R. 76 I. Greaca Greaca ei EPA dat e 112 OPERAȚIUNILE ARMATEI Ill-a 3. Acoperirea Grupului de Est (Dobrogea). (Crochiul 4). Grupul de Est al Armatei III-a (C. VII. Arm.) D I Vv I Z I A E! A c o p e r i r e a 8 Unitätile 3 No. Asapele Locul a Sectorul Sub i 8 In total | Felul lor < sectoare | Din Dunăre ! până in $0-| 1 bt./R. 36 I. | Pich. Gränic. seaua bta- | 1 sot, mitr. 58—51 bis, ro-Selo- Razora d I Din gos. 17 | Dela Dunäre|. 3 btl. staro-Selo- la T : 2 secţii Razgrad Pichetul 44 | Turtucaia | ea până la | 1 btl/R 79 I. | Pich. Gränic. . Vest de Sa-} 1 sct. mitr. 50—47 bis. lihler gi Bezita le Ra de 1 btl./R. 79 I. | Dela Pichetul Salihler, 1 sect. mitral. 46—44. 1 btlyR. 551, 1 ese. Rg. 9 C. eu: II Dela Särdi-| 1 cp. la Ciller| Dela Pichetul | 1 btl. lar până la| 1 cp.la Sugur-| 48 bis 31 Akadânlar| 1 ‘esc, Bailer lar. A 2 cp.csi 1 pl. Dela cav. la Aka- Dunăre 9 |Dela Pichetul = dânlar. până la 43—17 1 bul. fit. 23 1. | I pl. cv. cu: Mare) 1 cp. la Cisme Ur | 1 bel. Dela Sahia-| Mahle | 1 pl. cav. | lar la Est | 1 cp. la Coci- Dela Pichetul | Kurtbunar Umurfaki mar 30—17 2 ep. si 1 pl. cavalerie la Kurtbunar. : 1 buyR. 40 JL. 4 ese, R. 9 C. Dunekler | 1 btr. 53 < : dela Ekiscel1 cp. S. V. Ha-| Dela Pichetul i până la li-| sandere. 16—15 nia Malko- | 1 cp. S. Sari Kadikioi Mahmut 2 cp. Dela Pichetul 4 ese. \ Dunekler 16—1 |, 1 btr, 58 Aa iy Sb [abit Ra] ; ese. 2 set. mitr, Bazargic | 3 btr. Bazargic | 1 btr. 75 până la li-| 3 ese. cu: 8.000 nia satelor| 1cp. Eni Maha- A oameni Ciugiula. | mut _ | Dela Pichetul goli-Kuciuk| 1 ep. Oplocia 147 -Kioi-Asta- | 1 cp. Baladja cilar-Ciata- le | lar Musta- 1 bt. : fabeilor, | 2 sct. mitr. Bazargic 1 btr. 20 A 3 ese. 10 C 2 btl 8.9 V. 1 btr. 87 Dela Mus- | 1 esc. cu: : ! tafabeilor | 1 cp. Astacilar| Dela Pichetul la Pich. 1 cp. Teke 6—1 Sabla 1 ese. Balcik | 11/, bel. Durvan . 1 btr. Guvasu CAPITOLUL VI CONCENTRAREA ARMATEI ROMÂNE A). Executarea concentrărei Conform planului, concentrarea armatei urma a se face în curs de 12 zile, cu calea ferată şi pe jos. Serviciul transporturilor din M. S. M. întocmise livretele de mersul trenurilor, în care se prevăzuse: 613 trenuri pentru trupe, 131 trenuri pentru etape, 8 trenuri brutării, 104 trenuri de aprovizionare şi depozite. Total ~ 856 trenuri Cum însă înaintea mobilizărei generale, se trimisese pe frontieră o bună parte din unităţi şi formaţiuni (a se vedea tabelele detaliate dela concentrare), nu a mai fost, nevoe ca să circule totalul trenurilor arătate mai sus, căci de fapt au circulat: 474 trenuri pentru trupe, 116 trenuri pentru etape, 5 trenuri brutării, 97 trenuri de aprovizionare şi depozite. Total 692 trenuri. Deci au circulat 164 trenuri mai puţin de cât se prevăzuse in livretele de mers al trenurilor. De altfel trenurile au mers foarte regulat, iar concen- trarea s'a tăcut în bune condițiuni. Armata română s'a alcătuit în patru armate: 1. Contra Austro-Ungariei : Armata Nord = 107.948 oameni » 126.808 » Total: 369.159 oameni > I 134.403 > _2. Contra Bulgariei: Armata III. Vill Grupul Vest = 19.862 oameni | > Centru— 50.848 » Total: 144.107 Fans > Est = 73397 » 3. La dispoziţia M. C.G. CC. 5 À. si Art. Grea): 51,165 oameni Total general; 564.431 oameni Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Räsboiul mondial, 8 114 B) Compunerea armatelor si zonelor de concentrare (Crochiul 5) I. Armati de Nord, sa concentrat pe frontiera de Nord Vest a Moldovei din VI. Bistriţei în VI. Caşinului (inclusiv) cu însărcinarea de a pătrunde în Transilvania în valea supetioaré a Mureşului şi a Oltului, făcând legătură cu Armata IX rusă din Bucovina. Compunerea și concentrarea Armatei; Cartierul Armatei: Bacău. | în Valea Bistriţei în zona Cälugäreni- Div. 14=a | Räpciuni-Buhalnita-Gura Hangului=lzvoru Alb=SecuzSchitu. Bre. 4 Mi { in Valea Bistriţei în zona Tarcäu-Bicaz- rg: IX | Stejarul-Vadurile-Pangarati. Brg. 4 Cal. în VI. Bistriţei în zona Piatra-Neamţ. Cartierul Corpului IV Arm.: Bacău. Div. 7 { în VI. Tazlăului si VI. Trotușului în zona id Lunca Moinești Comănești» Dărmănești. et ete fin VL Trotușului in- zona Grozesti-Bogdä- Brg. 38 Inf) | nestieCazanesti-M-rea Casin-Onesti. Div. 2 Cav. { ee în zona Onesti-Räcäuti- Brg. 38 Inf,: în zona Bacău. II. Armata II-a, sa concentrat pe frontiera de Sud a Moldovei şi de Nord a Munteniei, până în VI. Topolo- gului, cu însărcinarea de a pătrunde în Valea de mijloc a Oltului şi apoi în aceea de mijloc a Mureşului. Compunerea și concentrarea Armatei : Cartierul Armatei: Bäicoi. Corpul Il Arm.: Mizil. în VI. Buzău în zona Nehoias-Pältineni | Fundätura-Pätârlagele-Stroesti-Satu Nou» Div. 6-a | Valea Seacă= Poenele= Cislău= Scărişoara= Viperesti. in VI. Teleajenului in zona Mâneciu Pă= Div. 5-a mânteni = Izvoarele = Schiulesti = Homoriciu= Malu Vânăt=Ieișani= Văleni. Corpul. I Arm. : CARE 115 în VI. Prahovei in zona Azuga-Busteni- Div. 4-a { Poiana Tapului-Sinaia. | în VI. Dâmboviţei si VI. Târgului în zona "Div. 3-a | Rucär-Dragoslave-Bughea de Sus-Câmpu- | Lung=Schitu Golești, în VI. Argeșului în zona Curtea de Argeș» Div. 1 Cav. { Zagoneni-Anghinesti, IT. Armata I-a, sa concentrat pe frontiera de Nord si Vesi a Munteniei şi Olteniei, din VI. Topologului până la Hinova pe Dunăre, cu însărcinarea de a pătrunde prin VI. Oltului şi VI. Jiului in VI. Cernei, după care urma să se țină în defensivă, până cand Arm. Il-a si Arm. de Nord vor fi ajuns pe VI. Mureşului. Compunerea şi concentrarea Armatei : Cartierul Armatei: Craiova. Div, 13 în VI. Oltului în zona Calimanesti-Jiblea~ d a aa su Väei-Sälätrucelu-Däesti. Corpul I, Arm.: în VI. Gilortului la Est de Tg, Jiu în zona . J Tg. Jiu-Preajba Mică=Vărsătoru Mänesti- COpăcioâsa DragoegiIe Pisteștul din Deal- \ Scoarța, Div. 22a in VI, Jiului în zona Tg. Jiu-Voinicesti- Div. 11=a Românesti-Dâmbova-Cärbesti-Poiana. Le între VI. Topolnitei si Cusustei în zona Div. 1-a " Colbaçsu= VI. Boereascä-Malovätu-Husni- cioara-Dumbravita-Perii-Zegaia-Prunisor. Div. 12 în Vi. Motrului în zona Strehaia-Slătinicu= We ners Socoleşti=Stângăceanu. : > IV. Armata III-a, sa concentrat pe Dunăre de la Ca- “ lafat la Olteniţa, apoi pe frontiera Dobrogei, cu însărcinarea de a păzi Dunărea şi a se opune unei treceri a Dunărei, cum şi a se menţine 10 zile în defensivă în Dobrogea, dând timp trupelor ruse ca să se concentreze, după care se va trece la ofensivă." | Compunerea si concentrarea Armatei : Cartierul Armatei: Bucuresti. 116 a) Grupul de Vest în Oltenia cu: Div. 20za având : : în zona Calafat-Rast-Bäilesti-Bistretu-Bär- Brg. 41 Mix { ca-Nedeia-Ghighera. Bre. 1 Mi { în zona Sadova -Bechet= Dăbuleni- Orlea- T8- iii Corabia-Gârcovu. b) Grupul Central în Muntenia cu: , Corpul VI Armată, având: # Div. 16ra: zona Islaz-Turnu Mägurele-Cioara Br. 43 Mix {2 Zimnicea-Gura Vedei. Brg. 44 Mix: in zona Slobozia-GiurgiueOinacu. Brg. 42 Mix eee Däita-Daia-Ocnesti-Frasinul-Bä- Div. 18 Mihai Bravu-tabara Mihai Bravu-Caluga- Meio reni-Uzunul-Manastirea. © c) Grupul de Est în Dobrogea cu: Corpul VII Armată, având: i la Turtucaia şi în sectorul de acoperire Div. 17-a { Turtucaia. : { la Silistra si în sectorul de acoperire Li dânlar si Kurtbunar. în zona Cobadin-Caciamac-Biulbiulemic- : Mamut Cuius-Idriz Cuius-Pestera, și în Div. 19-a CU | sectorul de acoperire Bazargic-Balcik-Ca- Brg. 5 Cal. varna, cum si in Cernavodä si dealunguf liniei ferate spre Constanta. Div. 9a V. Rezerva strategică : La dispoziţia M. C. G. : Corpul V Arm, cu: D: 10 în zona Cheia N de Crete Ms nue Fundata=Bucoveni=Cosoba. Di 15 în zona Bälteni-Movila-Lucianca-Cocioc= MER Oracol-Crevedia. Artileria Grea: Bucuresti. 117 C) A/cătuirea generală a armatelor Armata de Nord C. IV Arm. | Div. 82a C. III Arm. { Bi? 2 Armata Il-a | CT AR {Di i | Div. Armata l-a N I Arm. | Div. 2 Armata Ill-a Div. 10 Rezerva Strat. | C, V Arm. | Div. 15 Art. Grea 20 Divizii Total : 2 Div. Cav. 5 Brg. Cal. D) Detaliile concentrărei armatei 1. = Concentrarea Armatei de Nord (Crochiul 1 si 5> Div. 142a Brg. 4 Mixta Brg. 4 Cal. Div, 7a Corpul IV Arm. | Div. 8-a Div. 2 Cav. Cartierul Armatei de Nord la Bacău în ziua 92a a mobilizării. 118 DIVIZIA 14-a Ce unităţi erau în aco’ ne | perire pe frontierä Unde Ce Pali e m înainte de 14/VIIL Su pă 14/ 1V/16 Broşteni 1V/56 -| Borca 1V/15 Gura Braduiui 1/55 Gura Grosului 11/55 .| Grenţieşul [V/55, 2 btr./R. 24 A. | Bistricioara Cart. Brg. 27 I, Dvz. 4 Ob/ 120/R. 24 A. | 11/55 Răpciuni Cart. Div. 14, Esc. Staf, Călugăreni Cart. Brg. 28 L R. 56 1, St. Mj. şi 1/24 A. 1 te, 53 Buhalnita R. 54 1. | Gura Hangului | Cp. Pion. IV/27, 1/67 Secu CL Subs. Nr. 4 Schitu Sect. Echip. Usoare, Sect. 14 Proect. Dvz. Col. Mun. 11/67 Hämzoaia : Izvorul Alb Sect. Mun. Ob. 120. 1 btr./R. 24 A, 1 btr, 53| Bicaz IV /67 f Ă 1/67 - Cazaci Piatra N. 10 sect. brut. camp. Concentrarea trebuia să fie gata în ziua 12-a de mobilizare. DIVIZIA 14-a ‘Esc. Ştaf. Brg. 27 Inf. Brg. 28 Inf. R. 55 L R. 67 I. i R. 54 I, R. 56 L IV/15, IV/27, IV/16, IV/55, IV/67, 1V/56 R. 24 A. (6 btr.) Dvz. 4 Ob. 120 (2. btr.) Dtm. Jand. P., Dtm. J. R., Sect. Teleg., Sect. 14 Proect., : Cp. Pion., Amb. Div. 14., Dvz. Cl. Mun., Cl. Subs. _18 batalioane Total: | 8 baterii 1 escadron 119 BRIG. 4-a MIXT À Ce unitäti erau deja în ; : acoperire pe frontierä Unde Len AVI înainte de 14/ VIII i Cart. Brg. Tarcău (a IV/77, IV /69, | 1V/37. Div. Art. 87 | Pangarati { Go Mun. Mix. Sect. Amb, | | Bicaz IV/54 | Stejarul HORS i | Vadarile {Se Col. Subs. 4 Concentrarea trebuia să fie gata in ziua 10a de mobilizare. BRIGADA 4 MIXTĂ. 1V/53, 1V/77, 1V/69, IV/37, IV/54, 1V/65, IV/29 Dvz. Art. 87, (3 btr.). Sect. Amb. CI. Mun. Mixtä. Semi Cl. Subs. BRIG. 4 CALARASI Ce unitäti erau deja in acoperire pe fron- tieră inainte de 14/VHI Ce unităţi au sosit | Unde | după 14/VIII R. 7 Cal. R. 8 Cal. Piatra N. | | Cart. Brg. | { | Concentrarea trebuia să fie gata în ziua 7-a de mobilizare. BRIGADA 4 CĂLĂRAȘI Reg. 7 Cal. Reg. 8 Căl. (4 esc.) (4 esc.) 120 DIVIZIA 7-a acto ical stat dela Ce unităţi au sosit în acoperire pe fron= Unde dup’ T4/VIII tieră înainte de 14/VIII upa 14 14 1. | Palanca Dvz. Art, Munt. 63 btr. 63 | Brusturoasa | R.4 VA, 64 1/4 A | Diaconești Esc. 7 Staf, Comänesti Dvz. Col. Mun. | Amb. Div Moineşti (Re Brg. "37 I, R. 69 I, Vasiesti şi Cart. Brg. 7 A, Il/4 A. Vernesti Vasiesti R. 8 À. Cart. Div. 7. R. 4 V. Si du Brg. 13 L R. 15 1. R 141, Cp. Pion., Sect. Teleg. | Sect. 7 Proect. 1 LIL MER. 27 LR. 151 | Dărmăneşti | R Concentrarea trebuia să fie gata în ziua 102a de mobilizare. DIVIZIA 7-a _ Ese. Staf. Brg. 13 Inf. Brg. 14 Inf. R. 151 R. 27 L R. 14 L (4 bt) R. 16 IL. Brg. 37 L R. 69 I. RTL Brg. 7 Art. R. 4 Art. (6 bir) —R. 8 Art. <6 btr.) Dvz. Art. Mun. 63 <2 btr.> Dtm. J. Ped., Dtm. J. R., Sect. Telg., Sect. 14 Proect., Cp. Pion., Amb. Div. 7., Dvz. Cl. Mun., Cf. Subs. 21 batalioane Total: 4 14 baterii 1 escadron 121 DIVIZIA 8-a Ce unităţi erau deja în pie : acoperire pe frontieră Unde ze rr ta | înainte de 14/VIEH upä 14/ 11/13 Sfänic 1/25, 2 btr./12 A. | Harja HI, 1V/25, 1 btr./12 A.| Herăstrău 11/25, 1 btr. 53 Grozesti Cart. Div. 8, Cart. Brg. 15 1. Sec. Proect, à Esc. 8 Staf., Comp. Pion. Bogdanesti Sect, Teleg., Cart. Brg. 8 A. | R. 8 V,, 1 btr, 63 | Fabrica Union Ik Pia COUR 17 Fi Bti. Mil. Putna, Btl, Mil, Ba- 1, HW, 1V/13, 1/17 A., | Merea Caşin 1 btr. 78 iz fe Său: : Filipesti Cart. Brg. 16 Inf., R. 37]. Căzăneşti R. 29 I. Onesti Div, Cf. Mun, | Bacäu Brg. 38 I, R. 53 1, R. 65 I. Concentrarea trebuia să fie gata în ziua 11-a de mobilizare. DIVIZIA 8-a Esc. 8 Ștaf, | R. 8 V. 2 btl.) Brg. 15 Inf. Brg. 16 Inf. R. 13 L (4 bud.) R.251. € bi.) R290 R. 37 Brg. 38 Inf, R. 53 I. | R. 65 I. Bt. Mil. Putna Bi. Mil. Bacău Brg. 8 Art. R. 12 Art. 6 btr) R. 17 Art. (6 btr.) 1 btr. 63, 1 btr. 78 Dtm. Jand, Ped., Dtm. Jand. Rur., Sect. Telg., Sect. 8 Proect., Cp. Pion., Amb. Div. 8., Dvz. Cl. Mun, CI, Subs. 24 batalioane Total 14 baterii 1 escadron DIVIZIA 2 CAVALERIE Ce unităţi erau deja în Pre | acoperire pe frontieră Unde. Ce ees ryt înainte de 14/VIII | p Cart. Div. 2 Cav. : Secţia T. F. FP. R. 11 R : Catt. Brg. 5 Rog. R.2R. R.3R Onesti Ca Bee: 6 R. | R.8R. Dvz. 2 Art. Cal. <3 btr.) Ci. Mun. Div. Dvz. 2 Mitr. (6 piese) Amb. Div, | Dtm. 2 ciclişti Răcăuţi | Sul oe 4R. Râpile Conv. 2 Autocam. (15) Divizia 2 Cavalerie se concentra în 9 zile, DIV. 2 CAV, Dtm. 2 Ciel. Brg. 4R. Brg. 5 R. Brg. 6 R. R GER R11R R.2R. R.3R. R.7R. R. BR, © Dtm. Jand. Rur., Dvz. 2 Art. Căl,, Dvz. 2 Mitr., Sect. T. ff. Dtm. Aut, | CI. Mun. Amb. Div, Total { 24 escadroane ota 3 baterii 5. Trupele si Serviciile Corpului IV Armată : Cart. General al C. IV Arm. Cp. 4 cicliști | - St. Mj. Bu. 4 Pionieri | Cp. Pionieri a C. IV Arm. + Bacău Parc. Pionieri Sect. Telegrafie Sect, 19-a proectoare 123 R. 4 Ob. 105 CI. Mun. Ob. 105 St. Mj. Div. Col, Subs. CI. hrană: 2 si 3 20 sect. brutării campanie Cp. poduri uşoare, St. Mj. Parc. Art. C. IV Arm. Dvz. 1 Cl. Mun. (Col. 1, 2, 9), CL Munt. Ob. 105 Cl. 13 reparatii Spit. Mobil. C. IV Arm. Div. 2 CI. Mun. (CI. 5, 6, 11) Negreni, Prohadesti. CI. hrană No, 1 § Parcul vite d 20 secţii brutării campanie Focșani Tg. Ocna Tg. Trotus Larga, Doftana, Cucueti. Concentrarea s'a făcut în ziua 8a a mobilizärei: 6. Trupele şi Serviciile Armatei de Nord: Cart, General al Armatei Secţia 52a T. F..F. » 1'32a baloane » 3a fotografie Excadrila 4 Aviatie. Staţia fixă T. FF, Cp. 1. C. F, Cp. 4 pontonieri râuri Bacäu Roman Tg. Ocna Onesti Concentrarea s'a făcut în ziua 82a a mobilizărei # Unitățile şi efectivul combatant al armatei de Nord, erg’ Unitatea | Btf | Btr, | Esc, | Trupă Cai Div. 14a 18 | 8 | 1 25.234) 5.751 Brg. 4 Mix. ‘ ~ 7 3 - 8.635 1.745 Brg. 4 Cal. — — 8 1.723 1.881 Total Div, 14 întărită : 25 11 9 35,592, 9,377 Div. 72a 21 14 1 26.3 5: 6.885| Div. 8-a 24 14 1 31.584 6.282 Div, 2 Cav. - 3 24 6.962 8.163 Trupele şi Serv, C. IV A. — 6 - 7.475 11.413 Un plus de cai de rechi- | 5 zitie. . 3,00 Total Arm. de Nord: | 70 | 48 | 35 | 107.248! 47.120 124 Concentrarea Armatei a Il-a (Crochiul 2 si 5) Div. Gaza | cm A. { pi: 2 Armata Il-a: CIA ioe 4a Div, 3a Div. 1 Cav. DIVIZIA 6-a: Ce unităţi erau deja în ue ; acoperire pe frontieră Unde | Ce după AA VII înainte de 14/VIIl 1/49 L, 1 btr. 53 VI. Putnei 11/49 I. Gara Putna R. 10 I. VI. Zäbalei 1/16 A. Feb i 1/24 |. { dr II, 11/12 | Mt. Bota 112 LR 111 Casoca Broasca 1/3 Ob. 1 bee 33 } Neholaj Cp. Pionieri J Păltineni= Fundä-| IL, 11/24 | tura ; Cart. Brg. 6 Art. | AU { 11/11 Art. (3 bte.) 1 troeşti= Valea Väii-Satu Nou ) Beek Maruntigue Valea \ Cart, Brg. 361, R. 51 1. » Seacä-Poenele Cistău { Cart. Div. 6-a, Esc. 6 Staf., Sect. Tel., R. 16 Art. (4 btr.) Vipereşti St. Mj. D. C. M. Art. Viperesti-Predesti Cl. 8 Art., Cl. 42 inf. Scärisoara Amb. Div. si CI. Branc, Concentrarea Div. 62a era gata în ziua 11-a de mobilizare. DIVIZIA 6-a. Esc. 6 Staf, Brg. 11 Inf.: R. 101, R. 241, Brg. 12 Inf: R. 111, R. 121, Brg. 36 Inf.: R. 51 1, R. 521, I, II/49 I. Brg. 6 Art.: R. 11!) Art. (6 btr.), R. 16 Art. (6 btr.), 1/3 Ob. Dtm. Jand. Ped., Dtm. Jard. Rur., Sect. Tel., Sect. 6 Proect., Cp. Pion,, Amb. Div. 6., Dvz. Cl. Mun., CI. Subs. 20 batalioane Total : 15 baterii 1 escadron 1» Trecut dela 25/VIII {a Div. 22-a. 125 DIVIZIA 5-a: Ce unităţi erau deja în Ce unități au sosit acoperire pe frontieră Unde după 14/VIIL înainte de 14/VIII 1/8 1. | VL. Siretului I, 11/8 L | VI. Teleajenului R.3 V H1/32 L | ( Cheia si pe 1/7 A., 1, 2/19 A. | 4 stg. VI. Tee 1/9 I. leajen 1, 11/32 I, 1 btr, 53 | drp. VI. Teleajen II, 11/7 1, 1/19 A. P. Predelus 1/7 Mt. Turcul Mâneciu Pămân= Cp. Pion. II, [1/9 1. teni. Izvoarele Cart. Brg. 10 I. Schiuleşti Cart. Brg. 35 |. R. 50 L. Malul Vânăt R. 64 I. Cart. Div. 5, Esc. Staf. H FI Secţia telegrafie. PROFS Cart. Brg. 5 Art, R. 7 A. (3 baterii) Teişani H/19 A, Amb. Div. | Väleni CI--10 Inf. | VI. Vitioarei St. Mj. Dvz. CL Mun. CI. 3 şi 4 Art. Concentrarea Diviziei 52a trebuia să fie gata în ziua 8-a de mobilizare, DIVIZIA 5-a Ese. 5 Staf., R. 3 V. Brg. 91) Inf.: R. 7 L, R. 32 L, Brg. 10 Inf.: R. 81, ROL Brg. 35 Inf: R. 501, R. 64 L Bre. 5 Art: R.7 À, R. 19 A. Dtm. Jand, Ped., Dtm. Jand. Rur., Sect. Tel., Sect. 5 Proect., Cp. Pion., Amb, Div. 5, Dvz. Cl. Muh., Cl, Subs. 20 Batalioane Total: { 12 baterii 1 escadron 1) Trecut dela RAC la Div, 22»a, vine aci Bre. 361, R.511,,R. 521. dela Div. 6a. 126 Trupele şi Serviciile Corpului III Armată Cart. C. II A. Comp. 3 cicliști Sect. telegrafie Buzäu Sect. 18 proectoare Cp. poduri usoare Cart. Brg. 3 Cal. | Mâneciu Ungureni” 1 esc./R. 6 C. si Secţia Mitr. V, Largă - | St. Mj. Dvz. CL Subs. | CI. Hrană Ord. No. 1 Homoriciu Parc vite | 7 secții oe campanie. an 3; 4/R. 6 C. ăcăeni RS CG:.. Nehoias St. Mj. Bu. Pioneri | Cp. Pioneri Păltineni Parc | Cf. Hrană Ord. No. 2 Pătărlage R. 3 Ob. «5 btr.) \ Cislă 8 secţii brutării campanie . ji Set CI. Mun. Ob. 105 Viperesti St. Mj. Pare Artil . U | Dvz. 2 C.M. <5, 6 11). rs CI. Mun. Ob. 105 \ Să CI, Repar. No, 13 ateu: Dvz. 1 C. M. «1, 2, 9 Coada Malului Spital Mobil. Cândesti CI. Hrană Ord. No. 3 Verneşti 2 secţii brut. camp. - Făurei Trupele și serviciile Corpului II] Armată au fost gata in ziua 12=a de mobilizare. 1 cp. cicliști Total unități combatante | 8 escadroane 5 baterii Brg. 3 Călăraşi: R. 5 Cal. « esc.), R. 6 Cal. (4 esc.). 127 DIVIZIA 4a Ce unităţi erau deja în acoperire pe frontieră u. n de înainte de 14/VIIL Ce unitäfi au sosit dupä 14/ VI I, 1/21 1. | Mt. Susai : | H/20 |, 1/5 L 1/2 Gr., R. 6 V. i Predeal si 1,2/15 A. 1/10 A. Azuga 12 A. 12 Ob. 1, 1/61, 2 b. 78 | Pe dreapta Pra= hovei IV/22, 2 btr. 53 ME Dihamului Azuga us I, HI-21 |. | | Cart. Div. 4-a i [Bsc 4 Staf, Busteni | Pion | Set Telegrafie Sect. 4 Proect, i Cart. Brg. 4A.,R.2A (5 b.> R. 10 À. <5 b.» Dvz. 3 Ci. Mun. ¢7, 8, 12). Cart. Brg, 34 Inf. Reg. 45 LR. 61 L. Amb. Dv. 4 Poiana Țapului Sinaia Concentrarea Diviziei 4»a s'a. terminat în ziua O-a de mo- bilizare. DIVIZIA 4-a Esc. Staf, R. 6 V. Brg. 7 Inf.: I/R. 51, ITR. 20 L, Brg. 8 Inf.: R. 61, R. 211. Brg. 349 Inf.: R. 461, R. 61 L, 1/2 Gr, 1V/22, Brg. 4 Art. R. 2 A. R. 10 A. Dtm, Jand. Ped., Dtm. Jand. Rur., Sect. Tel., Sect. Proect., Cp. Pion., Amb, Div. 4, Div. CL Mun., Cl. Subs. 18 batalioane Total: { 17 baterii 1 escadron 1} Dela 25/VIII trece fa Div. 21-a. 128 DIVIZIA 3-a Ce unităţi erau deja în C sde ; ! acoperire pe frontieră Unde eg vi pui | înainte de 14/VIII upă 14/ LR. 2 V., 11/28 I. Fundätica R. 30 I, 1/6 A, Def 1b. 87, 1 br, 53, ete Bren II, 11/22 I, 11/4 Pestera, Ciocanu 1, 2/22 |. Mt. Omul 3, 4/22, I, Bl. Mil. Vv Damb., 1 ‘btr. 78 HAS Pod. Dâmboviţa ari Brg. 3 Art, 11/6 A. 2 Ob. Rucăr Dragostave | Can. Bre 51, IV, W/4 1. Bughea de Sus Cart. Brg. 33 I, |, 11/45 I. Miacile Bughea| IV/70, IV/44, Cart. Div. 3-a Esc. Staf. Comp. Pionieri Secţia Telegr. Campulung Secţia 3 Proect. Amb. Div. St.. Mj. CI. Mun. Cf: 3 Mun. Art. Marcusa CI. 4 Mun. Art, Apa Sărată CI. 10 Mun. Inf, | Schitu Golesti 2 cl. Mun. Ob. 105 Concentrarea Diviziei era gata în ziua 92a de mobilizare. DIVIZIA 3-a | Esc. Staf., R. 2 V. Brg. 5 Inf.: R. 41, R. 28 L, Brg. 6 Inf.: R.221, R. 30 I. Bt. Mif. Dâmboviţa Brg. 33 Inf.: I, I/R 45 1, IV/70, IV/44. Brg. 3 Art.: R. 6 Art. (6 btr), R. 1 Ob. (5 btr.» Dtm. J. Ped., Dtm. Jand. Rur., Sect. Tel., Sect. Proect., Cp. Pion., Amb. Div. 3. Div. Cl. Mun. CI. Subs. | 20 batalioane Total : | 13 baterii 1 escadron Trupele si Serviciile Corpului Il Armată Secţia Telegr, C. II A. Bușteni Brg. 2 Cav. R. Escortă (3 esc.) R. 4 Cal. (4 esc.) Sinai CI. 2 hrană ordin, male 1/, parc vite 6 secţii brut. camp. Parc. Art, C. II A, CI. Mun. Art. <1, 2, 5, 6) Breaza de Sus CL Mun. Inf, 9, 11, 13). Cart. GL C. Il Arm. Cp. 2 biciclisti Stat Major Bl, Pion. Cp. Pion. Parc. Pion. Câmpina Secţia 17 Proect, Spital Mobil CI 3 hran& ord. Cp. Poduri uşoare CI, 1 hrană ord. 1/, pare vite Câmpu Lung 7 sect. brut. campanie 27 sect. brut, campanie, Depozitul regional Obor Concentrarea a fost gata în ziua 10-a a mobilizărei. Total trupe combat.: 7 escadroane, Divizia I-a Cavalerie. Cart. Div. 1 Cav. Sect. 6 T. f, f. Cart. Brg. 1 Ros. à a Curtea de Arges Cart. Brg. 3 Ros. R. 5 Ros. R. 3 Cal Generalul G. A. Dabija, «Armata română in Răsboiul mondial». 9 130 Detas. Ciclisti Dvz. 1 Art. Călăr, re i Curtea de Arges Amb. Div. 1 Cav. Conv. 1 Auto-Cam. (15 aut). Cart. Brg. 2 Ros. R. 9 Ros. Zagoneni. Dtm, Jand Rur. R. 4 Ros. Anghinesti Partea activă a Diviziei a fost gata în ziua 4-a, Concen= trarea Diviziei în ziua 7-a, Ambulanţa Diviziei în ziua 10-a. DIVIZIA 1 CAVALERIE Det. 1 ciel. Brg. 1 R. Brg. 2 R. Brg. 3 R. R(1R R 10R TR AR R OR R5R RBC. D. 1 Art. Dvz. 1 Mitr. Sect. T. ff. Dim. Jand. Rur. Amb. Div. 1 Cal. CL M. Div. 1 Cav. Dim. Aut. 24 escadroane Total { 3 baterii Trupele şi. Servicile Cartierului Arn. II -a. Cart. Gen. al Arm’ I peo es AR Ă ect. 2 Fotografie dea, Sect. baloane Băicoi Escadrila 2=a Aviaţie. Sect. telegrafie St. Mj. R. CF, E : Comp. 3, 4 C. F. | St. Mj. Btl. Pont, Râu Ploești Comp, 12 Pont. Râu Concentrarea trupelor și serviciilor Cartierului Armatei Il-a a fost gata în ziua 10-a a mobilizării, 131 Unităţile şi Efectivul combatant al Armatei a II-a. Unitatea Bi. | Btr. | Esc. | Trupă Cai Div. 6-a 20 13 1 27.807 6.276 Div. 5-a 20 12 1 27.807 6.276 Tr. Serv. C. III A. 5 8 9,198 13.294 Total C. II A. 40 30 1c 64812] 25,846 Div. 4za | 18 17 1 27.444 6.804 Div, 3-a 20 13 1 204 27 7,538 Tr. Serv. C. II A. 7 7.838, 11.710 Total C. II A. 38 30 9 55,319 26.052 Diy. 1 Cav. 3 24 6.647 7.003 Total Arm. II-a 78 63 43 126 8(8 58.901 Concentrarea Armatei l-a (Crochiul 3 si 5). Det, Oft-Lotru Div. 13-a Armata La 4 C. I, A, {Dir td ; Div. lea Div. 12-a Detasamentul Olt-Lotru. Ce unităţi erau deja in acoperire pe frontieră înainte de 14/VIli după 14/VIII Unde | Ce unităţi au sosit 1 cp. miliție Cumpăna (Arges) R. 1 Gr. 1/D.M.75| Coţi 1/42 I, 2/D. M. 75 de. defileul Ol- | tului - Que i In def. Oitului 11/42 |, 3/D. M. 75 | Mt. Robul | R. 44 L Bel, Mil. Arg. Bil. Mil, Radu Negru î| Boişoara 2 btr, 87 1/5 V. Voineagu II/5 V., 4/D, M. 75 | Voineasa i 7 SE Man Taf : oY, CI, Mun. Inf. 1 R. 2 I ¢4 b.) Brezoiu 1"Secţ. Amb. Div. 2 1 » Subs, Concentraren complectă a detaşamentului Olt-Lotru a fost gata in ziua za a mobilizării, După 18/VIII acest detaşament devine Divizia 23, cu 16 btl., 6 btr., 1 esc. DIVIZIA 13-a Ce unităţi erau deja în mie ; acoperire pe frontierä Unde Ce dupa PPE înainte de 14, VIII P Cart, Div. 13-a Călimăneşii Cart. Brg. 26 |. Cart, Brg, 25 Inf, R. 47 I. Cp. Pion Jiblea Sect. Telegraf. Sect. 13 proect. Amb, Div. 13, Berislăveşti R. 72 1 Gura Vaei IV/49 Salatrucelul R. 23 A. Dvz. 3 Ob. 120 Daesti Dvz, CI. Mun.,*/, CI. Mun. Ob. 120. Olteni=Bujoreni ro Subs. Slatina 0 Sect. Brut. camp. Concentrarea Diviziei 13-a urma să fie gata in ziua 17-a a mobilizarei. DIVIZIA 13-a Esc. 13 Staf. Brg. 25 Inf, Brg. 26 Inf. R471 R721. R. 48 L, 11/49 L, 1V/49 1. R. 23 À. (6 bt Dvz. 3 Ob. 120. € btr) Dtm. Jand. Rur., Dtm. Jand. Ped., Sect. Telg., Sect. 13 Proj,, Cp. Pion., Amb. Div. 13, Dvz. Cl. Mun., CI. Subs. 12 batalioane Total: ! 8 baterii 1 escadron 133 DIVIZIA 2-a -| Ce unităţi erau deja în E, 1 acoperire pe frontieră Unde Ce dupa AVI înainte de 14/VIII Detasamentul Olt:Lotru şi Jiu în acoperire | Olt—Jiu Can Die, 2sa : sc, Stafete Tg. Jiu Cp. Pion. Sect. telegr. Preajba Mica Vär- | sătorosMăneşti R. 26 I. Cart. Brg. 41, R. 3 1. Drägoesti R. 19 I. Preajpa Mare Cart. Brg. 32.1, R. 66 I. | Buduenii Cart. Brg. 2 Art. i Pisteştii din Deal R.9A, | Copăcioasa R. 14 Art. Scoarta=Rugii Dvz. Ci. Mun. Petreştii= Vărsături | Amb. Div. Concentrarea Diviziei 2=a trebuia să fie gata în ziua 11-a a mobilizärii. DIVIZIA Z=a Esc, 2 Staf. Brg. 32 Inf. Brg. 4 Inf. R. 26 |. R. 66 I. R.3 1 R. 191. Brg. 2 Art. R. 9 À. R. 14 A. Dtm. J. Rur., Dtm. J. Ped., Sect. Telg., Sect. 2 Proj., Cp. Pion. Dvz. Ci. Mun. Amb. Div, 2. 12 batalioane © Total 12 baterii 1 escadron 134 DIVIZIA li-a Ce unităţi erau deja în suse E acoperire pe frontieră Unde Ce „unităţi au posit înainte de 14/VIII P 11/58 I. D. Urdei I, 11/58 1., 1 btr. Mun. 63| Petriceanca R. 18 L 1 btr. Mun, 63) Vest, Def. Jiu 1V/18 L, 1 btr. Mun. 63! Mt. Lainici 1/9 A., 3 btr. 57, 1 btr, 53, Cart. Div. 22-a Esc. 11 Stafete Tg. Ji Cp. Pionieri sre Sectia telegrafie LS 11 proectoare 3 sect. brut. campanie (3 21 Art., Dvz. 1 Ob. 120 Tg. Jiu-Voini- 14, Cl. Mun. Ob. 120 cesti. Div. CL. Mun, Div. 11 Amb, Div. 11 Romanesti Cart. Brg. 22 I, R. 41 I. Jasii-Drägusesti R.7t L Poiana-Dambo- Ci. Subs. Div. 11 va=Cärbesti | Craiova 7 sect. brut. camp. | Concentrarea Diviziei 11-a a fost gata in ziua 10-a amor bilizärei. DIVIZIA 11-a Esc. 11 Staf. | Brg. 21 Inf. Brg. 22 Inf. R. 181. 4b) R. 58 I. R. 41 LL R. 71 1. R, 21 Art. Div. 1 Ob. 120 3 b. Mun. 63 «6 b.) i (2 b) Dtm. Jand. Rur., Dtm. Jand. Ped., Sect. Telg., Sect. 11 Proj., Cp. Pion., Amb. Div. 11, Dvz, Cl. Mun., CI. Subs, 13 batalioane Total: ¢ 11 baterii 1 „escadron — 135 Trupele şi Serviciile Corpului | Armată. DIVIZIILE 2 şi 11) Cart. C. L A, Cp. 1 cicliști St. Mj. Bu. 1 Pion. Cp. Pionieri Tg. Jiu Parc. Pionieri Sect. 16 Projectoare. Cp. pod. usoare Cart. Brg. 1 Cal. 2 Esc./R.1 C. Sec. Mit. 1 Esc./R. 2 C., Sect. busty mitr, - Vădeni | Sisesti R. 1 Ob. 105 | \ PojogeniePetristii 2 cl. Mun, Ob, 105 „sd Sus Parc. Ant. C. L A. | Bola’ Regoiatl Spit. Mobil. C.L A: Petrestit- Värsäturi Dvz. Cl. Subsist, C, 1.A. Bärbätesti-Petresti de Jos 8 Sect. brut. câmp. i Tg.-Jiu 27. Secţii brut, camp. _ "Craiova . Concentrarea trupelor. si Serviciilor Corpulüi I Armata, urma să fie gata în ziua 12ea a mobilizării, 4 ccadroane kee Total : | 6 baterii Ce unităţi erau deja în acoperire pe frontieră înainte de 14/VIlI 136 DIVIZIA l-a Unde Ce unităţi au sosit după 14/VIII 11/57, 2 sect. 63 7117 Re sect. He 1 sect. btr, 53. I, 1/57 I, 11/17, 2 b. 105 \ 2b/R. 1A., Sect. Proj. R. 1 V, VAL, 1/31 1, 1 b. 155, 1 tr. 152, 4 IV/17, 1 btr. 152, 4 1V/57 1V/31 Bunoica Hovita Varciorova PutineizDudasa Cerneti, Simian Dudovita-Erghi- ta-Bistrita Hinova (oan Gruia Vrata-Cetate Prunisor Colibaşu Malovätu Husnicioara Dumbravita Valea Boereascä Siliştenii Valea Petrii Perii e m ae Cart. Div. i Esc. Staf. Cp. Pion. Sect. telegr. Amb. Div. 1 esc/R. 1 C. 5 sect. brut. camp. I, Wi |. II, 311/31 1, Cart.) Brg. 2 |. Cart. Brg. 31 |, R. 43 L R. 591. Cart. Brg. 1 Art, R. 5 À. 1/1 Art. Dvz. CI. Mun. Div. Dvz. 2 Ci. Mun. Dvz. CI. Subsist. Concentrarea complectä a Diviziei l-a, urma să fie gata în ziua 102a a mobilizării. DIVIZIA l-a Esc. Stafete Reg. 1 Vân, Brg. 1 Inf.: R. 17 L (4b), R. 57 L «4 b.), Brg. 2 Inf.: R. 11, R. 31 L <4 bb), Brg. 31 Inf.: R. 43 1, R. 59 I Brg. 1 Art.: R. 1 Art, R. 5 Art, 1 btr. 152,4, 2 btr. 63. Dtm. Jand. Rur., Dtm. Jand. Ped., Sect. 1 Proj., Cp. Pion., Sect. Telegr., Dvz. Cl. Mun., Amb. Div. 2 Total: | 2 btr, 105, 1 btr, 165, 23 batalioane 18 baterii 1 escadron 137 DIVIZIA 12-a Ce unităţi erau deja în 5 ’ acoperire pe frontieră Unde Ce ake Pt osie dupa înainte de 14/VIII Cart. Div. 12 Esc. Stafete Cp. Pionieri Sect. Telegr. Sect. 12 Project. Strehaia Cart. Brg. 23 |. R. 68 I. R. 60 I | R. 70 I. | R. 22 A. Amb. Div. | Slătinicu (Re Bre. 24 I. Socolesti Dvz. CI. Mun. Stângăceanu CI. Subsist. Criaova 10 secţii brut. camp. | Divizia 12-a trebuia să fie concentrată în ziua 14-a a mobilizärii. DIVIZIA 12-a Ese. 12 Stafete Brg. 23 Inf. Brg. 24 Inf. R. 60 IL R. 68 I. R, 62 I. R. 70 I. R. 22 A, (6 btr.) Dtm. Jand. Rur, Dtm. Jand. Ped., Sect. Telegr., Sect. 12 Proj., Cp, Pion. Amb. Diviziei Dvz. CI. Mun. CI. Subs. 12 batalioane Total ; 6 baterii 1 escadron 138 Trupele şi Serviciile Cartierului Armatei I-a. Cart. Armatei I Sect. 3 T. f. f. Sect. Telegraf, Sect. 1 Fotograf. Sect. 1 balon. Escadrila 1 Aviaţie Comp, 2 C. F. Comp. 3 Pont. Râu. Craiova Concentrat până în ziua 10-a de mobilizare. Unităţile şi efectivul combatant al Armatei I-a. Bir, Unitatea | Bl. Esc. . Trupă Cai Det. Olt=Lotru 16 6 1 21617 10127 Div. 13-a 12 8 1 17561 6083 Div. 2-a | | 12 12 1 18221 5319 Div. 11-a 13 11 1 19857 7059 Trup., Serv. C. |. A. — 6 4 5847 7821 Total C. I. A. 25 29 6 43925 20199 Div. l-a 23 18 2 33929 10958 Div. 12-a 12 6 1 17371 5672 Total Arm. lza 88 67 11 134403 53039 ea 2199 Concentrarea Armatei III-a (Crochiul 4 şi 5). 1. Grupul de Vest. DIVIZIA 20-a | Ce unităţi erau deja în ut : | oe pe frontieră ‘Unde Ce Facial pi Mit înainte de 14/VIII upă 14/ Wi Bel. Mil. Calafat! Cafafat-Poiana- ; 1 btr. 78 Rast. 1 IV/1, 1 btr, 78 Bistretue Ghighe- i ra=Bârca 1 1V/26, IV/41, 1V/58, | IV/66, Bt{ Mil. Ro- vine, Bl. Mil. Me-?| Băileşti À hedinti 4 2 btr. 87, 1 esc/R.iC. 1 1V/59, 1 btr, 78 Bechet=Dăbuleni À 1V/19, 1 btr, 78 Orlea= Corabiaz Garcov 4 IV/3, IV/42, IV/43 | Btl. Mil.Dolj, btl. Mil. CI. Mixtä Muniţiuni 1 Romanați Sadova {se Ambulanya | 3 btr. 87 Semi! Fe Subs. Concentrarea serviciilor urma să fie gata în ziua Ja a mobilizärei. DIVIZIA 20-a | 1 esc./R. 1 C., 1 esc./R. 2 €. Brg. 41 Mixta: IV/71, IV/1, IV/26, IV/41, IV/58, IV/66 Btl. Mil. Calafat, Bt. Mil, Mehedinţi, Bt. Mil. Rovine | Brg. 1 Mixtă: IV/59, IV/19, IV/3, IV/42, IV/43 Bel. Mil. Dolj, Btl. Mil. Romanați 3 btr. 78 2 bite 78. 1/26 A. 87 Q bir) - 1 Div. 87 <3 btr.) Cl. Mixtă Mun., Sect. Amb., !/, CL. Subs. 16 batalioane : Total: + 10 baterii 2 escadroane 140 2. Grupul Central (Corpul VI Arm.) a) DIVIZIA 16-a Ce unităţi erau deja în acoperire pe frontieră înainte de 14/VIII | | Unde Ce unități au sosit după 14/VIIl Bel. Mil, Olt., 1 btr. 78 Bu. Mil. Teleorman, 1 btr. 78, 1 pl./4 C. IV/20 Bti. Mil. Viasca, 1 btr.78, 1 plot./4 C. 1V/60, IV/4 L, 11/20, 11/26 A. <2 btr.), 2 plot./4 C. 11/45, 2 btr. 78,2 btr. 105, 1 plot/4 C. 11/15 A. 2 bir, 1 btr. 210 1/7, cp. pion. 11/5, 1 pl. cav., 1 btr. 105 IV/5, 1 btr. 75, */2 ep. pion. 1 btr. 75 1/15 À. €2 btr.) IV/21, H/5, 1V/45, 2 pl./Cav. Btf. Mil. lifov, Bri. Mil. Muscel Izlaz | T. Mägurele Cioara-Furcu- leşti \ Zimnicea Pietroşani= Smardioasa i Alexandria | Slobozia Est Florica Giurgiu | Sud Remus Sud Oinacu Comasca Oinacu | Balanul J |Sud Flamanda- | Prundu Belu. 141 | Ce unităţi erau deja în | : acoperire pe frontieră Unde Ce E AVI înainte de 14/VIll P . Cart. Div. 16-a Daita {ear Pion. aes telegr, Cart. Brg. Daia le 831. ive 17/46, IV/61) R SUA (V/32, 1V/7, 1V/47» Onceşti 1 e Cart. Brg. 11 Art, Bean 1/26 A. (2 b. 87) | sa R. 27 A. (6 b. 87) | Dvz. Cl. Munifii Bäneasa | ab Dire Obor 9'/, secţii brut. camp. Concentrarea Diviziei 16-a urma să fie gata în ziua 10a a mobilizării, DIVIZIA 16-a Esc, 16 Stafete, Esc. 17 Stafete Brg. 42 L: R. 83 L: IV/6, IV/46, IV/61. R. 84 L: IV/32, : IV/7, IV/47. Brg. 43 (Alexandria): I, IN, 1V/20, IV/60, IV/4, Bti. Mil. Olt, Bel. Mil. Teleorman, Bt. Mil. Vlașca, Bel. Mil. Ilfov, Bel. Mil. Muscel. Brg. 44 (Giurgiu): IL I, IV/5, IL IV/45, IV/21. Brg. 11 Art: R. 15 À. (4b.), R. 26 À. (4 b), R. 27 A. Gb). 1 btr. 150, 3 tr. 105, 5 btr. pozit. 75, 3 btr. pozit. 78. Dai Mund Act, Div., Cl. Subs., Cp. Pion., Sect, Telegr. 22 batalioane Total: 4 26 baterii 2 escadroane 142 b) DIVIZIA 18-a Ce unităţi erau deja în Ce unităţi au sosit acoperire pe frontieră Unde după 14 VIII înainte de 14/VIII ua Cart. Brg. 2 Mixtä 1V/28, 1/62, IV/68 Ret. 2 Gr. (2 btl.» 2 btr. 57 fs Art. 87 @ b> Cart. Div. 18 Mihai Bravu | Tabara Mihai Bravu CI. Mix. Muniţii Sect. Ambulantä 17, CI subsist. Cart. Brg. 3 Mixtä Dvz. Art. 87 <3 b> C1. Mix. Munitii Sect. Ambul. 17, CI. subsist. Uzunul IV/8, IV/48, IV/49 Mânăstirea 1V/10, 1V/50, 1V,72 Călugăreni Concentrarea Brigăzei 2 Mixtä, urma. să fie gata până in ziua 10-a a mobilizării, iar a Brg. 3 Mixtă până în ziua 12°a, DIVIZIA 18-à © Brg. 2 Mixtä Brg. 3 Mixtä R. 2 Gr. 2 bl)! IV/8, IV/48, IV/49 IV/28, IV/62, IV/68 - IV/10, IV/50, IV/72 2 btr. de 57 > = . Dvz. 3 Art. 87 G3 btr) Dvz. 2 Art. 87 (3 btr). CI. Mixta Muniţii CL. Mixtä Muniţii Secţia Ambulanţă „ Secţia Ambulantä - Semi Cl. Subs. Semi Cl, Subs. Eventual : R. 10 V., Bg. 2 Cal; RÉ. R. OB) R. 4 C. 4B). R. 13 A. 6 btr), R: 2A. G. G btr. 105), 143 3. Grupul de Est (Corpul VII, Armată). a) DIVIZIA 17-a Ce unităţi erau în acoperire pe frontieră Unde Ce unităţi erau înapoi înainte de 14/VIII 1 btl./36 I. Dela Dunäre i Bie É la pichetul 44 1 pi. Cav./R. 9 C. Brg. 18 Inf. R. 36 I. «3 b> R. 76 I. «3 b.) Brg. 39 Inf. N A, i ru V/80 j IV IV l In Turtucaia 4 bel. miliții 2 btr./R. 3 A. 2 btr. tun. bulg. 2 btr/R. 5 Ob. 2 btr./R. 22 Art. Artilerie de poziţie | Servicii DIVIZIA 17-a 1 plot. Cav. <din Div, 9). Brg. 18 Inf.: R. 36 I. 4b), R. 76 1. (4 b). Brg. 39 Inf.: R. 79 I. «4 b), IV/40, IV/75, IV/80. . 1 Dvz./3 A., 1 Dvz. tun. bulgare, 1 Dvz./5 Ob., 1 Dvz. 22 A. Ob. € b.) (2 b.) (2 b.) €2 b.) 120 Sect. Proect., Sect. Amb. (din Div, 9), 1 cp. Pion. Cet, 1 Echip. pod. Fluviu. 15 batalioane + 4 bel. militii Total: ! 8 baterii mobile (30 guri foc) 20 baterii poziţie (127 guri foc) Ce unităţi erau în acoperire pe frontieră Unde Ce unităţi erau înapoi înainte de 14/ VIII 1 b/R. 35, 1 E/R. 9 C. | Dela pichetul 43 1 b/R. 23, 1 PI. Cav. | la pichetul 17 Esc. 9 Stafe R. 7 V. Brg. 19 I. R. 231, R. 35 1. In Silistra R. 63 I. IV/38, 1V/78 Brg. 10 Art.: R. 3 À. (4 btr.) R. 20 A. (5 btr.) Artilerie poziţie Servicii DIVIZIA 9-a R. 7 V. @ b.), Esc. 7/R., 9 C., Esc. 9 Stafete Brg. 19 L: R. 23 L 4 b), R. 35 L 4 bD, R. 63 Lb), IV/38, IV/78 Brg. 10 Art: R. 3 A (4b), R. 20 À Gb. 1 comp. Pion., 1 Sect. Teleg., 1 Stat. T. f. f., 1 Ech. Pod. Fluv. 1 Dvz. CI. Mun. 2 Sect. Amb. 1 convoi subs, 16 -batalioane Total: 2 escadroane 9 btr. mobil. (36 guri foc) 6. » pozit. (39 guri foc) 145 c) DIVIZIA 19-a Ce unităţi erau deja în acoperire pe frontieră Unde | Ce unităţi au sosit înainte de 14/VIII după 14/VII 1b/401,R.9 C.,1 b.53| Dunekler 2 b 40L, 3B/R., 10 C. 1 btr, 75 Bazargic | Cart. Div. 19. R.9 V.,1 E.R. 10 C. : 1 b. 87 \ Balcic Cart. Brg. 5 Mixt Cobadin DSL AE Dvn Art. 87, L Caciamac IV/33, 1V/73 Biulbiul Mic Sect. Amb., !/, Cl. Subsist. (Ke Brg. 6 Mixtä Mamut Cuius IV/24 1V/64, IV/12, IV/52 : Idriz Cuius IV/11, IV/51 | Dvz. Art. 87 CL Mun, Sect. Amb., */, CI. Sb. Cernavoda R. 39 I. Linia ferată Cernavoda= 1V/39 I. Constanta, Concentrarea’ Diviziei-19za urma să se facă astfel; trupele de acope= fire şi Brg. 5 Mixtä cu 3 zile înaintea mobilizării, concentrarea Brg. 6 Mixtă până în ziua 13-a a mobilizării, DIVIZIA 19-a R. 9 V. Brg. 5 Mixtä: R. 39 L <4 by, R. 40 L 3 b.) 1V/34, IV/74, IV/33, IV/73, Bu. Mil. Constanta, Dvz. 5 Art. 87 (3 baterii), 1 btr. R. 20 A., CI. Mixtä Mun., Secţia Amb., !/, cl. subs. Brg. 6 Mixta: IV/24, IV;64, IV/12, IV/52, IV/11, IV/51. Dvz. 6 Art. 87 G3 btr.), CI. Mixtä Mun., Secţia Amb., 1, cl. subs. Brg. 5 Cal: R.9C., R.10C. Cp. Pion. Cetate 20 batalioane Total: 7 baterii mobile 14 baterii poziţie 8 escadroane Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial» 10 146 Trupele şi serviciile Cartierului Armatei ITI. Cartierul Armatei Staţia T. £. f. Secţia telegrafică Secţia fotografică Secţia baloane Escadrila 3 aviaţie Secţia T. f. f, fa Turtucaia Medgidia Silistra Stănești . Craiova Concentrarea trupelor si serviciilor Cartierului Armatei lila, a fost gata în ziua Iza a mobilizărei. Unităţile si efectivul combatant al Armatei III. Grupul Unitatea 3 | Bater. a Trupă| Cai că că Brg. 41 Mixtä 9 5 11 10398) 1289; Vest Brg. 1 Mixtä 7, 5 .,| 1) 9464 1736 Div. 20-a 16 10 2| 19862| 3025 Brg. Alexandria (43) 8 5 14| 10185! 12891 Brg. Giurgiu (43) 6 12 1| 10155| 2128 Gr. Prundu Belu 2 ~| 2140 64 Brg. 42 si Rest. Div. 16 6 8 1] 9633) 5084} FE Div. 16-a 22| 25 | 3] 32113) 8565] entra | Div. 18-a ii 6 12484] 1526 Total C. VI Arm. 33 31 3! 44597] 10091 Adaosuri eventuale _2 11 7|_ 6251) 6288) Total Grup. Centru 35 42 10| 50848} 16379 Div. 17-a 15 30 1,1 25597| 3103 __ (157 guri) ft Bu | Div. 9a “16 15 (17 23174] 73811 Div. 19-a _20 21 | 8] 24626| 3312 Total Grup. Est (C. VII Ar.)| 55 66 10! 73397| 10226 Total Arm. Illza cu 6251 adaosuri eventuale. 106 118 | 22(144107| 29630 147 REZERVA STRATEGICA Div. 10-a Corpul V Armată: | Div. 15-a Trupele şi Serv. C. V. A. Corpul V Armată cu: a) DIVIZIA 10-a Cart. Div. 10-a Cp. Pionieri Éd Div. Col. Munitii iocänesti Amb. Div Esc. 10 Staf. i R. 18 Artilerie \ Cocanii R. 10 Vânăt, Urziceanca : ue ae cal. | Crevedia de Sus R. 73 Inf. Crevedia de Jos Cart. ce 40 Inf. VE R. 38 I älcoianca R. 78 Inf Cretulesti gt wie GR } Aleșii Ciocänesti Sectia 10 Proect. Bucuresti Concentrarea a fost gata în ziua 13-a a mobilizärii. DIVIZIA 10-a Esc. 10 Ştaf., Reg. 10 Vânăt, Brg. 20 Inf.: R. 331, R. 731, Brg. 40 Inf.: R. 381, R. 78 I. | Brg. 2 Art.: R. 13 Art, R. 18 Art, | Dtm. Jand, Ped., Dtm. Jand. Rur., Sect. Tel., Sect. 10 Proet., Comp. Pion., Ambul. Div., Dvz. CL. Mun., Cl. Subst. 14 batalioane Total: ! 12 baterii 1 escadron 148 b) DIVIZIA 15-a Cart. Div. 15-a Comp. Pionieri Sectia Telegraf R. 34 Inf. Esc. 15 Stafete Brg. 28 Inf. R. 74 Inf. Cart. Brg. 30 Inf. R. 75 Inf. R. 80 Inf, R. 25 À, Dvz. CI. Mun. Amb. Div. CL Subs. Sect. 15 Proect, Cocioc Oracul | Brätulesti | Tâncäbesti Balotesti Säftica Petresti Corbeanca Bucuresti Concentrarea a fost gata in.ziua 11za a mobilizărei, DIVIZIA 15-a Ese. 15 Staf. Brg. 29 Inf.: R. 341, R. 741 Brg. 30 Iof,: - R. 75 1, R. 801 R. 25 A. Dtm. Jand. Ped., Dtm, Jand. Rur., Sect. Tel., Sect. 15 Proect., Comp. Pion. Amb. Div. Dvz. cl. Mun. Cl. Subs. Tota’: 12 batalioane 6 baterii 1 escadron 149 Trupele şi Serviciile Corpului 5 Armată. Cart. C. 5 Arm. Comp. 5 ciclisti St. Maj. Bt. 5 Pion. Comp. Pioneri Comp. Pod. usoare Sectia telegraf, R. 5 Ob. 4 btr.) Parcul Artil. | Col. Mun. Ob, 105 { Parcul Pion. Dvz. CI. Subsist. Col. 1, 2, 5, 6 Art. Col. 9, 11 Inf. Col. 13 reparaţii Nr. Nr. 32'/; Secţii brut. camp. Spitalul Mobil Secţia 20 Proet. Peris Movila | Mogoșoaia 1 2 | Otopeni \ Chitila Obor Bucureștii Noi Bucuresti Concentrarea a fost gata în ziua 15a a mobilizärii. Tot, unități combatante { 1 comp. ciclisti 4 baterii obuz. Unităţile si efectivul combatant al rezervei strategice : Unitatea | Bti. | Btr. | Esc, | Trupă Cai | Div. 10za 14 12 1 19404 4946 Div. 15-a 12 6 i 16818 5022 | "Trupe şi Serv. C. VArm. | — 4 — 5628 9837 _ Total C. V. A. 26 22 2 41850 19805 | Rezerva Artil. Grea — 18 — 9315 2465 | = Man! ________] plus boii Total general 26 | 40 2 | 51165 | 22270 150 Rezerva de artil. grea. “Total: { La dispoziţia Grup. Acoperire |. La dispoziția M. C. G. 7 a OM OR am S|EIN = = S|&l5| Unde Ce? =| Unde Ce? = să | A Ei 8 | 1 b. Bistriţa Div.1.2 b. 152.410 St. Maj. R. 1 A.C. 1 b. Hinova St. Maj. Div. 2 1 b. Bistriţa 1 b. 155 3 1 btr. 150 6 152.4 Jilava 1 » 150 mort. 4 1 CiMun.| — St. Maj. Div. CI. M. 155 | | 1 CI. Mun, 150 Est Florica 1 b. 210 2 1 >» » 210 (Grup. Giurgiu)! 1 CI. Mun. 210|— 2 b. Slobozia | Div. 1 €3b 105)/12 Cart. Brg. 1 À. G. 1 b. S. Remus St. Mai. R. 2 A.G. «Grup. Giurgiu)| 1 CI. Mun. 105| —| Bucuresti] 1 b. 105 4 Cerneţi — Div. 2 (2 b. 105)| 8 St. Maj. Div. 3 cu: | Sinaia _2 Sect. CI. Mn. 2 b. Ob, 150 8 1 btr. 105 4 St. M. Div. CI. Ma. Silistea 1 Sect. Mun. 105 1 Sect. CI. rl 1 Ci. Mun. 150 Ob: Div, 2 si 3 Bucuresti} Cart. Brg. 3.A.G. 6 b. 105 24 Div CI. Mun. St. Mj. R. 3 A. Turtucaia 2 CI. Mun. 105 St. Mj. Div. 1 cu: 1 b. 150 4; Chitila | 2 b. 105 8 2 b. 87 = St. Mj. Div. CI. Ma. Ci. Mun. 150 |— 1 CI. Mun. 105 St. Maj. R, 4 A. 5 btr, Ob, 120 20 4|— ~ ~ —| Bucuresti] 6 btr. Ob. 210 24 1 CI. Mn, ob. 120 1 » » » 210 Total... |67 74 In acoperire: 17 baterii —67. piese grele In rezervă; 18 baterii — 74 piese grele - - 151 Cetatea Bucureşti si regiunea întărită F. N. G. Materialul de artilerie din Cetatea Bucuresti şi Regiunea F, N. G, a fost scos în cea mai mare parte pentru a fi în” trebuintat fa creiarea artileriei grele, a artileriei de poziţie si întărirea capetelor de pod Turtucaia si Silistra si a artileriei de infanterie, iar restul a rămas în cetatea Bucuresti si re= giunea F, N. G, unde s'a mobilizat prisosul de oameni, in un număr total de 20241 oameni și 1426 cai. Totalul general al armatei de operațiuni. Armatele Bl, Btr, | Esc. | Oameni Cai Armata de Nord : 70 48 35 | 107948 47120 Armata Il-a 78 63 43 126808 58901 Armata Iza 88 67 11 134403 53039 | Total spre Nord | 236 | 178 89 | 369159 | 159060 Armata Jil-a (spre Sud) (cu 6251, trupele eventuale) 104 109 15 144107 22369 | Totalul forţelor oper. 340 | 287 | 104 | 513266 | 181429 | Rezerva strategicA şi restul ' la dispoziţia M. C. G. 26 40 2 51165 22270. | Totalul Armatei de operaţie. | 366 | 327 | 106 | 564431 : 213699 } Efectivul trupelor de etape era de 59.051. Asa dar armata română a mobilizat: Armata de operaţie 564,431 Trupe de etape 59.051 Total 623.482 Gruparea forțelor pe diferite teatre de operație. Teatru de operaţie | Bu, | Btr, Esc. Ofemir. eee | 26 | 178 89 | Defensiv . . . ee ee eee | 4 | 109 ns Rezerva , , , . . DER 26 | 40 2 | : | 366 | 327 105 152 Proporția acestor forte pe teatrele de operaţie. lo Li băi ean EAN Bl. Bir. | Esc. |Global | Ofensiv à . + e à eee à + ee « 64 53 80 65.7 Defensiv . . .., ,., Site 28 35 19 27,3 Rezerva strategică . , . . . . . . . 8 12 1 7 ] | De fapt după ,,Proectul de operaţie” rezerva strategică era destinată a lucra tot pe frontul ofensiv, aşa dar pe acest front proporţia ar fi fost de 64<+8—72% faţă de 28% pentru frontul defensiv de Sud. Din nefericire această pro- portie e răsturnată după 24 Aug. şi din acest moment toată concepţia conducerei răsboiului a fost cu totul schimbată. Schimbări în compunerea Diviziilor. Dela 25/VIIl sau mai format Diviziile 21, 22 si 23, cu unități luate dela celelalte Divizii, având următoarea ordine de bätae : DIVIZIA 21-a Esc. Stafete Brg. 34 1. Brg. 33 |. R. 461 R.61 1. R. 45 L (2bil.) bel. IV/30, IV/44,1V/70 (dela D. 4 (dela D. 3) (dela D. 3) Brg. 3 Art. R. 10 À. «6 b.) R. 15 À. 6 b.) (dela D. 4) (dela D. 16) Dim. Jand. Rur., Dtm. Jand. Ped, Sect. Telg., Sect. Proect., Cp. Pion., Amb, Div., Dvz. Col. Mun, Col. Subs. 11 batalioane Total: { 12 baterii 1 escadron ': 153 DIVIZIA 22-a Esc. Stafete Brg. 9 |. Brg. 35 I. R.7.L R.321L R. 501 R. 641. (dela D. 5za) (dela D. 5-a) R. 11 A. (dela D. 6-a) Dvz. IR. 3 Ob. Dtm. Jand. Rur., Dtm. Jand. Ped., Sect, Telg., Sect. Proect., Cp. Pion., Amb. Div., Dvz. Col. Mun., Col. Subs. 12 batalioane Total: { 9 baterii 1 escadron DIVIZIA 23-a Esc. Stafete R. 5 V. Brg. 3 |. Brg. Comb. R. 21 4 b> R. 421. R. 4 L R. 1 Gr. Bt. Mil. Arges, Bt. Mil. Radu Negru 2 btr, 87"-/m., dvz. Mun. 75 (4 btr,), 4 btr./R. 1 Ob. Dtm, Jand. Rur., Dtm. Jand. Ped., Sect. Teleg., Sect. Proect., Cp. Pion., Amb. Div., Dvz. Col. Mun., Col. Subs, 15 batalioane Total: { 10 baterii 1 escadron ORDINEA DE BATAIE A ARMATEI ROMANE la 14/VIIT 1916 Marele Cartier General Comandant de Căpetenie Regele Ferdinand I Şeful Casei militare gl. div. Mavrocordat L. Ministru de răsboiu L L C. Brătianu 154 Serviciul de Stat-Major Şef de Stat Major gl. div. Zottu V. (rez.) Refi. gl. brg. Iliescu D. Sub-Sefi: { gl. brg. Stratilescu D. Comandant general al etapelor gl. brg. Popovici I. Comandamentele de armată Cdt. gl. div. Culcer loan (rez). Şef St, Maj. gf. brg. Lupescu Af i Cdt. şi. div. Averescu Al. Sef St, Maj. a brg. Cristescu C. 4 Cdt. gl. div. Aslan Mihail 4 Arm. m { i St. Maj. gl: brg, Mărdărescu Gh, * gl. div. Presan C, Arm. de Nord Ses Maj. col. Zadic Iacob Cavaleria armatei : , Cdt. . gl. brg. Herescu Ioan ae { Sef St. Maj. maior Botez Diculescu I. Div. I Cav { Cdt, . gi. brg. Basarabescu Gh, Şef St. Maj. maior Iovanovici Anton gl. div. Boteanu M. (rez.) Cdt. : Cetatea Buc, Sef St. Maj. col. Haralambie D. rez.) | Cdt. gl, div. P. V. Năsturel (rez.) Regiunea F. N. G. { Sef St. Maj. fcol. Botez |, C. Artileria Grea Brg. lea: Cdt. col. Vernescu I. Brg. 2-a: Cdt. col. Vivescu R. (rez.) Artileria de munte Reg. munte 75 m/m . .. Cdt. ft.-Col. Dumitrescu C. Reg. munte 63 m/m... „ col. Moscu A. Divizionul 57 m/m... „„ maior Frunzescu Tr. 155 rupe speciale. Reg. căi ferate ,. , Cdt. col. Macri Ion Bel. Pont. fluvii... ,, col. Demetriade C. <rez.> Bt. Pont. râuri. ,.. ,, [tecol, Popovici N. Bel. Specialitäti .. , ,, Itecol. Botez N, St. Corpurile de Armată: Cdt. gl. div. Popovici |. a) Corpul | Armată { Sef. St. mj. col Vlădescu I. compus din: Cdt. gl. Dragalina Ton Sef St. mj. [t-col. Dumitrescu C. Cdt. gl. brg. Manolescu C, Sef St. mj. maior Lăzărescu C. Cdt. gf. brg. Muică Ion Sef. St. mj. Ît-col. Marculescu R. Brg. 1 Cal., Cd, gl. Oprescu I. 4) Trupe nein= J Reg. 1 Obuz. 105 m/m., Itecol. Stoez divizionate : nescu Gh. Bi. 1 Pion. maior Gheorghiu Gh. 1) Div. 1 { 2) Div. 2 { 3) Div. 11 „4 Cdt. gl. div, Cotescu D. by Corpul 11 Armată { Sef St. mj. col Ghinescu IL compus din: E : Cdt. gi, brg. Niculescu M. 1) Div. 3 { Sef St. mj. col, Constantinescu Stan D Dis i Cdt. gl. brg. Burghele Gh. Sef. St. mj. It=col, Iacobini Gh. 2 Apasa ela | Brg, 2 Cal. Cd. col. Călinescu Al. divizionate : Reg. 2 Obuz. 105, It-col. Polizu Alex, Btl. 2 Pion., {t-col, Negru At. Cdt. gi. brg. Gäiseanu Tr. Sef, St. mj., Ît-col. Manolescu loan 4) Div. 12 158 Cdt. gl. div. Tănăsescu C. ©) Corpul Ill Arm, { Sef St. mj., col Mărgineanu Al. compus din: : Cdt. gl. brg. Frunza Petre 1) Div. 5 | Sef St. mj. It-col Florescu Mihail : Cdt. gl. div. Costescu Alex. 2 Div. 6 | Sef St. mj. lt=col. Alexiu Alex. Brg. 3 Cal. Cd. col. Toplicescu I. 3) Trupe neine | Reg. 3 Obuz. 105 m/m. col. Miro- divizionate nescu D Bel. 3 Pion, ft-col. Caloenescu Al. : Cdt. gl. brg. Socec Al. ® Div. 13 | Sef St. mj. [t-col. Panaitescu Șt, Cdt. gl. div. Prezan C. d Corpul IV Arm. { Sef St. mj. col. Zadic lacob compus din: Cdt, gl. brg. Istrate Ion 1) Div, 7 | Sef St. mj. {t-col. Samsonovici N. . Cdt. gl. brg. Pătrașcu Ion 2) Div. 8 { Sef St. mj. [tecol. Popescu N. Brg. 4 Cal. Cd. col. Arion Brown 3) Trupe neins | Reg. 4 Obuz. 105 m/m, Cd. col... divizionate Costin Gh. Bti. 4 Pion. ft-col. Vasilescu D. I. | Cdt. gl. brg. Vasilescu P. 4 Div. 14 Sef St. mj. It-col. Rădulescu Teodor E Cdt. gl div. Georgescu Gh, e) Corpul V Arm. { Șef st, mj., col. Scärisoreanu C. compus din: : Cdt. gl. brg. Văitoianu A. ANS | Sef st, m. Ît.-col. Tuhasi L N. 157 Brg. 5 Cal. Cd. col. Caratas Const. 2) Trupe nein- | Rgt. 5 Obuz. de 105 m/m. Cd. col. divizionate Grigorescu Anastase. Brl. 5 Pion., Cd. It.2col. Negoescu Gh. : Cdt. gl. brg. Grigorescu Er. 3) Div. 15 { Sef st. m., maior Todicescu M. { Cdt. gl. brg., Văleanu Gh. £) Corpul 6 Arm. Șef st. mj., col. Cihoski E compus din : : Cdt. gl. brg. Anastasiadi C. 1) Div. 16 { Sef st. mj. Ît.-col. Dragu C. A Cdt. gl. brg. Referendaru A, 2) Div. 18 { Sef st. mj. maior Marinescu Aurel 3) Brg. 2 Mix. Cdt. gf. brg. Burghele C. «rez.) 4) Brg.3, Mix.~ Cdt.: col. Lupan Gr Cdt. gl. div. Rascu Ion g) Corpul 7 Arm. { Sef St. mj. col. Liscu Toma compus din: Ne. Ge ay ea eae 2) Div. 9 See oi 3) Div. 19 Sef st. mj. maior Vera Th. Capul ir Grrmavods Comandant gl. div. Saegiu A. Cdt. gl. brg. le eta D. ef st. mj. maior Jacob \ {Saf sf. brg. Arghirescu N. Div. 20 Ls 158 Corpul Gränicerilor : Brg. 1 Grăniceri Gl, de brg. Kastris Matei, Mai erau : { 20 batalioane militii 6 batalioane lucrători etape Marina : FA Cdt. Contra- Amiral Negrescu. Nic. Escadra de Dunăre { Sef. St. maj, Cap. Comandor Paun C. Comandamente teritoriale : Ministerul de răsboiu (Secretariatul general) Secretar general, gl. de brg. Iancovescu C, Marele Stat Major, gl. brg. Georgescu Teodor. Corpul I Arm. gl. div. Tătărăscu N. (rez.) > II » » » Anghelescu A. » > Il > > >, Cică Constantin » > IV >>> Lambrino Al > > V » » » Boteanu Remus > Div. l-a » » brg, Alexandrescu V, » > Za » > » Säulescu L . » > 30g} >» » Lăzărescu Em. > > 4a » >» div. Constantinescu N. » >». Dra » » brg. Anastasiu Ben, » > 62a > » » Orezeanu C. > >» 7-a » » » CruţescuH, > > 82a » » » Boteanu Rom. > > Oa >» > » Väleanu D. > >» 10ea > » » Marcu Gh. > Comandamentul Marinei, Contra Amiral Eustatiu S. Schimbări în ordinea de bätae. 1) 25 August 1916 iau ființă: Comandată dela 25/VIII-30/VIIL 916 de D gl. Razu A,, iar dela 4 Septembrie de gl. „Div, 21 Lambru D, ae Sef de st. mj,, Itecol. Ștefănescu Amza. 159 La început a fost numit gl. Petala N., dar nici nu a luat comanda, la 20 August a luat comanda gl. Razu Sef de st. mj., [tecol. Munteanu Alex. Div. 22 2) La 28 August: Div. 23 { Gi. Castris Matei dela 28/VIII —9/X 916 We Col. Moșoiu Traian dela 9/X —9/XII 918 Gi. Averescu A. 3) 25 August 1916 { : OHatésot } trec la Arm, 3-a. Gl. Cräinicianu Gr. din rezervă, e numit comandant al Arm. llza. GI, Mărdărescu Gh., | . Col. Dabija Gh. \ Dela Arm. 32a, trec la Arm, IIa. Gi. Burghele Gh., Comandant al C. 5 A. Gi. rez. Simionescu Gr., Comandant al Div, 42a mandant al Div. 62a. Gl. de div, Costescu, la dispoziţia armatei, Col. Scărișoreanu C., e numit Comand. Div. 19.. 4) 27 August 1916, gl. Arghirescu. N., dela Div. 19, co- 5) 10: Séptembrle: 1916, gi. scz, Sinăteseu "Oh. Conand, Div. lla, 6) 22 Septembrie 1916, gl. Simionescu Gr. (rănit), e înloz - cuit {a comanda Div. 4»a, cu gl. Costescu. 7) 26 Septembrie 1916,.gl. de div. Crăinicianu, trece ca Inspector general, iar Comandant al Arm. Ila e nu mit gl. Averescu Al. 8) 11' Octombrie 1916, gl. de div. rez. Culcer I., e înlo= cuit la comanda Arm. I-a cu gl. Dragalina L General Lupescu Alf, Şeful de stat major al Arm. Isa, e infocuit cu [t-col. Găvănescul C. 9) 12 Octombrie 1916, gl. Dragalina, rănit si înlocuit cu gl. Petala N. 169 10) 15 Octomb. 1916, gl. Costescu, Comanda Div. 16 » Anastasiade n 4 » Manolescu Miad, „10 , Văitoianu Arthur, Grup. Div. 4, 10. 11) 29 Octombr. 1916, gl. Costescu, trece la Divizia 10 col, Ghinescu , ,, „16 12) 9 Noembr. 1916, gl. Prezan, trece la Grupul de Arm. 1 și Grup, Apărărei Dunărei. GI. Cristescu, comanda Arm, de Nord. OBSERVATIUNI asupra ordinei de bătaie iniţială Nu voi vorbi aci nimic despre comandamentul de ca. petenie şi nici despre constituirea Marelui Cartier General, Mă voi ocupa însă, obiectiv şi ştiinţific, de comanda- mentele superioare ale armatei. Prin proectul de operaţii se prevedea formarea a 4 armate. Era nevoie deci de 4 comandanţi şi 4) şefi de stat major. danti de armate, erau: 2 subinspectori generali de armată. 5 comandanţi de corpuri de armată. Cei doi subinspectori aveau gradul de generali de di- vizie, trecuţi în elementul rezervei, dar mentinuti încă în serviciu, conform unei legi speciale. Comandanții de corpuri de armată, erau toţi generali de divizie. De cadrul de rezervă propriu zis nu ne vom ocupa. Cum a procedat organizatorul? A întrebuințat numai pe unul din cei doi subinspectori de armată şi trei comandanţi de Corpuri de Armată. Toţi au regretat atunci că nu a fost întrebuințat şi celalt inspector de armată, care avea frumoase cunoştinţe şi un caracter ferm. Comandanții de corpuri de armată cari au primit co- manda de armată, erau dintre aceia pe care opinia generală militară, îi punea în locurile ce le-au fost încredințate. Prin urmare şi din acest punct de vedere, ne unim cu organizatorul. 161 Dar de aci inainte începe dezacordul. | Arm. l-a este pusă sub ordinele fostului subinspector de Armată; Arm. Il-a sub aceea a fostului comandant al Cor- pului 1 Armată; la Arm. III-a trece fostul comandant al Corpului III Arm., iar Armata de Nord, sub ordinele co- mandantului Corpului IV Arm. Din toţi aceştia, singurul care era la locul lui, era co- mandantul Armatei de Nord, iar acela a cărui situaţie era cea mai critică, era comandantul Armatei a 3-a. Să mă explic: Cea mai bună organizare este aceea, în care trecerea de pe piciorul d2 pace, pe cel de răsboiu, se face fără sgu- duiri, fără schimbări mari. Numai acela care a pregătit armata în timp de pace, prin urmare care o cunoaşte, va putea să o comande, să o conducă bine in răsboiu. | Acesti principiu a fost neglijat de organizator. Comandantul Armatei I-a, avea să comande unităţi cu care pierduse contactul de cel puţin 3 ani. Bineînţeles că în aceiaşi situaţie s'ar fi găsit, la orice comandament de armată ce i s'ar fi încredinţat. Şi tocmai pentru acest lucru, cred. că. el trebuia sä fie persoana, cu care să se facă jocul normal celorlalte 3. Comandantul Armatei Il-a, în ziua mobilizărei, nu a avut nici măcar timpul să-şi ia rămas bun dela trupele pe care le pregătise pentru răsboiu, trebuind să se ducă să ia comanda a două corpuri de armată străine, cu care nu avea nici-o legătură. | Comandantul Armatei a III-a, pe lângă desavantajul comandantului Armatei a Il-a, va mai avea de suportat şi consecinţele inerente exercitărei comandei în condițiuni de spaţiu excesiv de grele şi asupra unor unităţi cari, dacă existau în carnetele de mobilizare, nu puteau însă ca să vadă lumina zilei de cât odată cu declararea răsboiului. Dela început am spus şi prin urmare nu mai repetăm: comandantul Armatei de Nord era ia locul său, dar şi aci s'a făcut greşală că acest comandant a păstrat şi comanda Corpului IV Armată, ceeace era o imposibilitate de fapt. Care ar fi fost organizarea normală a comandamentelor de Armată. Foarte simplu: Arm. l-a trebuia să fie comandată de fostul comandant al Corpului 1 Armată; Arm. Il-a de fostul comandant al Corpului 3 Arm., iar Arm. III de subinspec- torul de Armată. Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». 11 162 S'ar fi obţinut, în modul acesta, avantaje de mai multe ordine: - a) Comandanții de armate (1-a, 2-a şi de Nord) ar fi condus la luptă unităţile pe care le pregătise din timp de pace. Singur comandantul Armatei a 2-a ar ti comandat pe lângă Corpul său de Armată şi un Corp de Armată străin. b) Ar fi operat pe terenuri cunoscute, pe care le întă- riseră prin fortificațiile necesitate de lucrările dz acoperire ale frontierei. c) Trecerea pe piciorul de răsboiu, i-ar fi găsit în mij- locul propriilor lor unităţi, aşa că nu s’ar fi rupt, odată cu sunarea mobilizărei, acele legături sufleteşti, intangibile, dar cărora nu îndrăsnim să nu le acordăm locul cel mai de cinste în viaţa întregului organism militar şi, mai este ceva de adăogat, că dacă punctul acesta de vedere ar îi fost şi acela al organizatorului şi dacă acesta l'ar fi aplicat din vreme, adică, dacă viitorii comandanţi de Armată ar fi primit această învestitură cu cel putin câteva luni mai înainte, ar fi avut tot timpul ca să se arate, discret de sigur, dar să se arate unităţilor lor şi sub această ipostasă, şi nu s'ar mai îi în- tâmplat ciudäfenia ca unui viitor comandant de Armată, să nu i se permită nici cu câteva zile înaintea räsboiului, vizitarea unui punct întărit, pe care Javea să-l! apere. în răsboiu, pentru că prin această vizită, s'ar fi jignit coman- dantul de Corp de Armată pe teritoriul căruia se găsea acest punct. Câteva cuvinte asupra şefilor de stat major de armate. Arm. l-a a căpătat un şef de stat major luat din biurou- rile Ministerului de răsboiu; Arm. Il-a pe subseful Marelui stat major; Arm. III-a pe fostul sef de stat major al Corpului 2 Armată, iar Arm. de Nord pe fostul şef de stat major al Corpului 4 Armată. Pentru acesta din urmă sunt perfect vala- bile cele spuse pentru comandantul său de Armată. Prin aceste numiri organizatorul a amplificat dimensiunile răului săvârşit, cu comandanții de Armată. Nu voi arăta toate inconvenientele pe care examenul cel mai superficial le pune în evidenţă, voi vorbi numai de cel mai principal: dacă Arm. Il-a a fost dotată cu un şet de stat major emerit, M. S. M. organul dela care Armata mobilizată aşteaptă resursele cu care să-şi înlocuiască pier- derile, rămâne fără şef. Seful titular trece la M. C. Gl. S'a văzut în urmă ce a însemnat această lacună. Marele cartier general a trebuit să-şi asume toată condu- 163 cerea militară a tärei cand, în mod normal, ea trebuia împărţită. Cum ar fi trebuit făcute aceste numiri? Ar fi trebuit destinat ca şef de stat major al Armatei 1-a pe fostul sef de statmajor al Corpului 1 Arm., logic fiind să-şi urmeze generalul; la Armata 2-a pe seful de stat- major al Corpului 3 Arm. pentru aceleaşi cuvinte, iar la Arm. III-a ar fi trebuit pus pe acela care a fost pus la Arm. I-a. Cum au fost înlocuiţi comandanții de corpuri de armată? La C. I Arm., un general reputat de cavalerie, dar care . nu cunoştea de loc acest corp, la C. 3 Armată, un genist, luat dela inspectoratul geniului; nu ştiu pentru ce motiv, co- mandantul Armatei de Nord, a cumulat şi comanda Corpului 4 Armată; în fine, la cele 2 Corpuri de Armată nou create (6 şi 7) au fost numiţi doui generali genişti. In general la corpurile de armată erau: La Corpul I Armată — un călăreț > I > — » genist > III > — » >» > IV >» — >» >» > V > — » artilerist > VI > — » genist » VII » — > pă 1 călăreț Total + 1 artilerist 5 geniști dar la Corpurile de Armată nu era nici un infanterist. CAPITOLUL VI OPERATIUNILE PE TEATRUL DE OPERATIE DE SUD Operatiunile din Dobrogea România lupta în 1916 pe două teatre de operaţiuni: unul “principal în Transilvania şi altul secondar în Dobrogea. Prin proectul de operaţiune, Armata română, ce opera in Tran- silvania, era în ofensivă strategică, iar în Dobrogea era pentru 10 zile în defensivă strategică, după care ar fi tre- cut la ofensivă. |. Teatrul de operațiune din Dobrogeo. Dobrogea veche şi Cadrilaterul dobândit de România -după campania din 1913, alcătuiau teatrul de operaţiune “secundar. Frontiera dela V. de Turtucaia până la Ecrene pe Mare, are o lungime de 160 km. cu flancurile sprijinite pe Dunăre şi Mare, obstacole de primul ordin. Caracterul terenului: văi puţin adânci, largi, pantele dulci, pe alo- curea repezi, pârae mici, lipsă de apă de băut. Trupele pot manevra, dar lipsa de apă de băut face ca să se evite concentrarea de mari unităţi pe un spaţiu mic. Singurele obstacole mai însemnate sunt pădurile, unele din ele având întinderi foarte mari. Linii de comunicaţii: In prima linie este Dunărea, mai cu seamă in aval de Turtucaia, ambele maluri fiind in mai- nele Românilor, cari, având porturi bune gi mijloace de trensport suficiente, alcătuiau o admirabilă arlerä de co- municaţie; apoi calea ferată Mircea Vodă-Bazargic, forma altă arteră spre Estul Dobrogei. Intre aceste două căi de comunicaţie existau şoselele: — Silistra-Turtucaia-Rusciuc. — Silistra-Akadânlar-Kemanlar-Rasgrad. — Silistra-Akadanlar-Sumla. — Siistra-Kurtbunar-Bazargic (Dobrici). — Medgidia şi Constanta spre Bazargic (Dobrici). — Bazargic-Sumla. ~~ Bazargic-Varna. — Bazargic-Balcic. Desi teatrul de operatiune din Dobrogea era pentru ar- mata română teatru secundar, avea pentru ea totuşi o des- tul de mare importanţă: 1. Prin stăpânirea lui, se asigura armatei române liber- tatea de manevră pe teatrul principal ofensiv strategic. 2. Stăpânind Turtucaia şi Silistra, cum şi ambele ma- luri ale Dunărei, se asigura până la oare care măsură spa- tele frontului carpatin. 3. Stăpânind Dobrogea, ea servia în totalitatea iei ca un cap-de-pod pe malul drept al Dunărei, asigurând ope- ratiunile ofensive ce-s'ar îndrepta. de aci spre Bulgaria. 4. Acoperia drumul direct spre Bucureşti, podul dela Cernavoda, cât şi calea ferată Bucureşti-Cernavoda-Con- stanta. 5. Acoperia Constanţa, pe unde România avea legătură maritimă cu Rusia, aliata sa. 6. Era o bună poziţie de flanc, faţă de o operaţie de trecere a Dunărei ce s'ar face de către Bulgari la V. de Rusciuc. 7. Ameninta direct Varna. Dacă România nu ar fi posedat Cadrilaterul sau Do- - brogea, libertatea de manevră pe teatrul principal din Tran- silvania, trebuia asigurată de o Armată aflată pe stânga Dunărei la S-SV. şi S-E. de Bucureşti. Deci libertatea . de acţiune spre N. nu era absolut condiționată de stă- pânirea Dobrogei. Pentru Armata bulgară, cea mai importantă linie de ope- ratie de pe acest teatru este acea care duce la ocuparea Turtucaiei si Silistrei, cäci prin ocuparea lor: 1. Se luau din mâinele armatei române posibilitatea de a manevra cu înlesnire şi fără înconjur pe cele două ma- luri ale Dunărei, folosind căile ferate directe Bucuresti- Olteniţa şi Bucureşti-Călăraşi şi apoi Dunărea; __167 2. Ocupând Turtucaia şi Silistra, se ocupa implicit Do- brogea nouă; 3. Se lua o poziţie de flanc fafa de o operaţie română <e sar îndrepta peste Dunăre pe la V. de Rusciuc, sau care s'ar îndrepta spre Varna pe la E. de Siistra. 4, Ameninta până la oarecare măsură Bucureştiul si deci spatele armatei române ce opera pe frontul otensiv din Transilvania, dacă armata bulgară ar fi putut treca Dunărea. 5. Serviau de bază pentru operaţiunile îndreptate spre Nord E. către linia Cernavoda-Medgidia- Constanţa. Din cele expuse anterior, se poate constata, că teatrul de operaţie dobrogean avea pentru amândouă ţările beli- gerante, un destul de mare interes, pentru aceasta, aci, sunt de aştepiat operaţiuni destul de importante. Istoricul întăririlor din Dobrogea. Prin încheerea păcei din Bucuresti din 1913 se atribui României, aşa zisul „Cadrilaterul bulgar“ (1) în realitate, de- numirea nu era exactă, căci Cadrilaterul bulgar era îor- mat din patru cetăţi: Rusciuc-Silistra-Sumla-Varna. Din- “tre acestea, numai Silistra a fost cedată României, iar noua ‘frontierä- aşa cum se trăsese, era cu totul defectuoasă. Pen- tru a remedia acest lucru, M. S. M. hotări să organizeze „apărarea frontierei de Sud, lucru ce fu stabilit la 9/VIII/1914 şi de Comitetui Inspectorilor Generali ai Armatei, presidat de Principele moştenitor. Bazele proiectului s'au stabilit astfel: 1, Să se organizeze Turtucaia şi Silistra, capete-de-pod 9 ofensive; ii © ie vedea lucrarea «Cadrilaterul bu'gar», de maiorul G. Da- ija, . *) Denumirea de cap-de-pod, ce a fost dată Turtucaiei, a fost im- proprie. Un cap-de-pod, nu poate avea decât sau însărcinarea de a asigura trecerea directă a unor trupe dincolo de capul-de-pod, sau de a asigura intrarea lor dincoace de capul-de-pod. In cazul special Turtucaia nu avea însărcinarea să asigure dela început trecerea trupelor din Muntenia în Dobrogea, si, nici viceversa din Dobro- gea în Muntenia. Rolul Turtucaei era mult mai simplu, ea trebuia să atragă şi să fixeze (împreună cu Silistra) forţele bulgare, până când sar face concentrarea la Nordul liniei Silistra-Copadin, până când aceste forţe (3 corpuri de Armată) vor lua ofensiva spre Vest şi Sud-Vest, trecând de Silistra şi Turtucaia, numai după a- ceasta noui forţe ar fi putut trece eventual pela Silistra şi Turtu- caia, formând rezerva armatei de operaţiune. Dar pentru acest rol nu era nevoe de o organizare specială a Turtucaei. In tot cazul „denumirea de Cap-de-pod este improprie, ea însă fiind oficială o vom păstra și în acest studiu. 168 2. Să se organizeze ca puncte de acoperire Akadânlar, Kurtbunar, Dobrici şi Balcic. Aceste organizări trebuiau făcute aşa fel, ca să dea pro- tectiunea necesară trupelor de acoperire, pentru a rezista atât timp, cât trei corpuri de Armată A. B. şi C. se vor concentra la Nordul liniei Silistra-Copadin-Mangalia şi alte două corpuri de Armată D. şi E. să se concentreze între Argeş şi Ialomiţa, în ideea strategică, că cele dintâi trei corpuri să ia ofensiva spre V. si S. V., după care să treacă Dunărea pe la Turtucaia şi celelalte două corpuri, constituind rezerva strategică a Armatei de operaţiune. Ideia întărirei frontierei de Sud era desigur bună, nu- mai cu conditiunea de a se ţine strict de ideile stabilite prin bazele proiectului; de îndată ce aceste baze erau în- lăturate, atunci Turtucaia şi Silistra deveneau adevărate capcane pentru trupele române. Odată admis proectul or- ganizărei apărărei frontierei de Sud, M. S. M. a fost de părere a se începe cât mai neîntârziat lucrările de pământ, cu profil întărit, hotärind şi armamentul necesar. Comitetul acceptă acest principiu, stabilind pentru fie- care din cele cinci puncte întărite garnizoanele necesare: Turtucaia 10 btl., 9 btr., 2 esc. Akkadanlar '5 -btl., 6 btr., 2 ‘ese. Kurtbunar 4 bil., 4 btr. ‘Dobrici (Bazargic). 6 btl., 3 btr. Balcic 1 btl., 1 bir. | In plus o Divizie de cavalerie în regiunea Dobrici- Kurtbunar. Odată stabilite acestea, Ministerul de răsboiu cu ordi- nul secret No. 24 din 10/VII/1914, adresat Inspectoratu- lui General al fortificaţiei şi Comandamentului Cetätei Bu- cureşti, dispune următoarele: „Hm onoare a vă face cunoscut, că Ministerul de răsboiu, de acord cu propunerile Comitetului Consultativ de Stat Major, ară- tate în memoriul privitor la apărarea teritoriului anexat, pentru întocmirea studiilor şi proiectelor de fortificatie necesare apărărei întregului Acestui teritoriu, se numeşte următoarea comisiune: - Preşedinte: D-l general de divizie Hârjeu C-tin, Comandantul Cetätei Bucuresti şi Inspector General al fortificațiilor. Membrii: 1) general Christescu C-tin, Subseful M. S. M. al Armatei; 2. Gl. Panaitescu Scarlat din M. R. (Dir. 4 Geniu), care va fi însărcinat cu conducerea lucrărilor de execuţie pe teren; 5. Col. Vivescu Romulus, Cd-tul Rg. 1 Art. Grea. 169 4. Lt. Col. Ghinescu loan dela Şcoala Superioară de räsboiu, secretar al comisiunei. Comisiunea va lucra la Comandamentul Inspectoratului General al fortificațiilor si al Cetăţei Bucuresti si pe teren, aşa fel, ca chiar în cursul lunei lulie a. c. Ministerul să poată da ordine de înce- perea lucrărilor, - In stabilirea proiectelor de lucrări se va avea în vedere: a) Se va începe cu facerea unui cap-de-pod la Turtucaia. . ” Comisiunea a facut imediat studiile pe hartä, la M. S. M. al Armatei, stabilind ca poziţia să fie constituită din 12 centre de rezistenţă pentru infanterie, mitraliere şi cu- pole transportabile pentru tunurile de 53 m/m, apoi la 18/VII a şi esit pe teren, fixând în mai multe şedinţe li- nia principală a întăririlor, după care cu raportul No. 99 din 23/VII, Inspectorul General al Fortificatiilor raportează Ministerului de răsboiu, următoarele: „Ăm onoare a raporta că comisiunea însărcinată prin ordinul Dvs. secret. No. 24 din 19 Iulie 1914 şi-a terminat studiile sale de cabinet şi pe teren, pentru organizarea capului-de-pod dela Tur- tucaia. Capul-de-pod va avea poziţia sa de rezistenţă, organizată pe platoul “Turtucaia, pe linia! însemnată pe aläturatul crochiu. Această linie este un minim de desvoltare impus, spre a pune podul la adăpost de loviturile bateriilor duşmane, cari sar putea instala în interiorul liniei. Este însă cu neputinţă a se da capului-de-pod o desvoltare mai mare ca cea hotärîtä de comisie şi care are o întindere de 22 km. căci ar fi în disproportie cu garnizoana de infanterie de 16 bata- lioane de care se dispune pentru apărarea sa, în afară de trupele de artilerie şi cavalerie ce i se dau. Până la organizarea acestui important cap-de-pod în fortificatie permanentă, în vederea caracterului grabnic al execuţiei sale, comi- sia a stabiit ca poziţia să consiste din centre de rezistenți pentru infanterie, mitraliere şi cupole transportabile pentru tunuri de 53 mm., având întăriri uşoare pentru infanterie şi iniervalele lor. Aceste centre vor constitui protecţia bateriilor de artilerie, instalate înapoia lor în adăposturi. Se va face uz pe scară întinsă de apărări accesorii, de adăposturi pentru trupe, construite din raiuri şi lemnărie. Lucrarea se va face după planurile stabilite de comisie”. Din ordinul No. 24 şi raportul No. 99 se poate deduce, că iniţiativa întărirei frontierei Dobrogiei spre Bulgaria, respectiv a capului-de-pod Turtucaia, revine Ministerului de 170 răsboiu, iar stabilirea întăririlor... revine comisiunei ce avea ca preşedinte pe Inspectorul General al fortificatiilor. Executarea lucrărilor a fost încredinţată generalului Pa- naitescu Scarlat, ajutat de maiorul Negru Atanasie. Traseul liniei întărite avea forma unui semicerc, cu o rază de aproximativ 7 km. sprijinită cu capetele pe Dunăre. S'au făcut 15 centre (nu 12 câte era proiectat teoretic) şi două sub centre, având o desvoltare totală de 25 km,, deci cu un plus de 3 centre şi 3 km. decât fusese stabilit: pe hartă. | In general, aplicatiunea la teren a fortificaţiei, este grea, pentrucă odată făcută o lucrare de fortificaţie, ea ni mai poate fi îndreptată sau ştearsă, ea rămâne scrisă pe pământ, iar pentru ao face să dispară, necesită lucrări şi pierdere: de timp mai mari decât dacă sar fi facut dela început! aci la Turtucaia chestiunea se presintă şi mai greu din cauza accidentelor terenului, ceeace a cerut numeroase lu- crări anexe de flancare, care să bată bine toate unghiurile moarte. Toate centrele şi anexele erau legate prin şanţuri de comunicafiuni. Asezarea |cupolelor transportabile, aduse dela /linia F. N. G., a dat loc la mari greutăţi, din cauza părerilor ce se: diferentiau la membrii comisiei; unii erau de idee a se da cupolelor aceiaşi întrebuințare pe care o aveau pe linia F. N. G., bătând de front şi intervalele, iar alţii cereau a fi- întrebuințate numai pentru flancäri. GI. Christescu, Sub- şeful Statului Major, chemat pe teren, a decis, ca cupolelor demontabile, să li se dea o dublă întrebuințare, să fie in- trebuintate si la baterea frontală a intervalelor si la flancäri. Baza de organizare a fiecărui centru a fost: a) Relief mic, în tot cazul nu mai mare ca 0.60, eventual. redus chiar la zero, und2 terenul a permis; b) Adäposturile blindate sau construite asa fel, ca să adä- postească garnizoana centrului în timpul bombardamentului ; in acest scop s'au întrebuințat sine de cale ferată; c) Centrele se sprijineau reciproc, prin aceea că erau aşezate dela 1800—2300 m. unele de altele, iar intervalele lor erau bătute de turele şi anexe; d) S’au facut numeroase comunicaţii între centre, anexe şi înapoi; e) S'a bătut bine terenul prin lucrări anexe; î) Sau executat locasuri de mitraliere; g) Pe tot frontul s'au aşezat numeroase apărări accesorii, în special reţele de sârmă. 171 Inspectoratul general al fortificatiilor raportează Minis- terului de räsboiu cu No. 21/11/1915, următoarele: „Comisiunea însärcinatä de Dvs. cu No. 24 secret din 10 Iulie 1914 şi-a îndeplinit însărcinarea ce i s'a dat. Studiile pentru organizarea capului-de-pod: Turtucaia si alcă-- tuirea proiectului de intärire, au fost făcute de această comisiune; astăzi acest cap-de-pod este aproape terminat. Lucrările au fost executate sub conducerea gl-lui Panaitescu, în conformitate cu sarcina ce i-ati dat prin acelaş ordin. Studiile pregătitoare pentru organizarea celorlaïte puncte de pe teritoriul anexat, au fost făcute şi trimise Ministerului cu rapoartele No. 205/914 si 277/915. Ele au fost întocmite după programul M. S. M. stabilit in procesul verbal ce ni s'a anexat la ordinul secret citat mai sus. - Asupra activităţii comisiunei si directiunei lucrărilor de execuţie, am onoare a va da urmätoarele relatiuni: i 1. Capul-de-pod dela Turtucaia. Lucrările de executiune au fost conduse de generalul Panaitescu Scarlat, ajutat de personalul ce i s'a pus succesiv la dispoziţie de Minister. Intreg acest personal a stat sub ordinele sale nemijlocite până la 9 Septembrie 1914, când Ministerul, a trecut o parte din, lucrări în sarcina, colonelului Rujinski... Credinţa mea este că organizarea ce s'a dat capului-de-pod deia Turtucaia, este buna si raspunde pe deplin rolului ce va avea în organizarea de‘ensivä a nouuui teritoriu. Lucrarea executată este cu atât mai meritorie, cu cât s'a început fără a se fi dispus de o hartä exactă..., s'a aşezat pe un teren foarte turmentat si acoperit pe marea parte a frontului cu păduri şi s'a executat cu ofiţeri cari nu aveau încă toatä deprinderea anor asemenea lucrări. » + . . . . . . Din raportul facut de Inspectoratul General al fortifica- fiilor la 21/11/1915 rezultă: 1. Că Ministerul de răsboiu a însărcinat la 10/VII/1914 © comisiune cu misiunea să studieze organizarea întărirei noului teritoriu; 2. La 21/11/1915 (după 7 luni şi 11 zile) se rapor- tează că comisiunea şi-a îndeplinit însărcinarea. 3. Că la 21/11/1915 capul-de-pod Turtucaia este a- proape terminat; 4. Că lucrările au fost caise de g-lul Panaitescu ajutat de personalul ce i s'a pus succesiv la dispoziţie de Mi- üister ; 5. Că organizarea ce s'a dat capului-de-pod dela Tur- 172 tucaia este bună şi răspunde pe deplin rolului ce va avea: în organizarea definitivä a noului teritoriu; 6. Că lucrarea executată este meritorie... Deci la 21/11/1915 (cu 17 luni şi 23 zile înainte de intrarea României in răsboiu), Inspectoratul general al Forti:icatiilor raporta fapte precise, concrete, care nu pu- teau fi puse nici atunci şi nici azi, nici un moment la in- doială, pentru că raportul era facut de o autoritate ca Inspectoratul General al fortificațiilor şi semnat de ge- neralul Hârjeu, ce era foarte bine cunoscut în Armată. Că lucrările erau terminate, reese şi din raportiil No. 2032 din 19/III/1915 al Inspectoratului General al forti- ficaţiior, care spune: „Direcţia capului-de-pod Turtucaia, prin raportul No. 1460 ane-- xată aci, ne face cunoscut că terminând aproape totalitatea lucră-: rilor de întărire al Turtucaiei, cere să înceteze pe ziua de 1 Aprilie 1915 însărcinarea ce a avut prin ordin secret No. 24. Cum capul-de-pod Turtucaia este creeat întrun anumit scop şi, având a servi în viitor, are nevoie de un Comandament, cu onoare vă rugăm a-i constitui, un personal, care. în cea mai sumară com- punere poate fi acel al capului-de-pod Cernavoda”. A Rezultă din acest raport, făcut Ja 19/111/1915, deci cu 1 an şi 5 luni înainte de intrarea României în răsboiu, că lucrările dela Turtucaia erau „terminate aproape în tota- litatea lor;” mai era nevoie de un comandament al capu- lui-de-pod, care s'a şi înfiinţat. Dar dela data de 21/11/1915 şi până la 14/VIII/1916 (17 luni şi 23 zile înaintea inträrei noastre în răsboiu), lucrările dela Turtucaia s'au mai complectat, căci la 21/11/1915 erau „aproape terminate”. In adevăr, Ministerul de răsboiu cu No. 265 din 17/1X/1915 (11 luni înaintea începerei răsboiului) către: M. S. M, a dispus următoarele: „Din ordinul Domnului Preşedinte al Consiliului şi Ministrur de răsboiu, am onoare a vă ruga să binevoiţi a da ordinele necesare şi lua toate măsurile pentru executarea următoarelor dispozitiuni: 1. Să se armeze toate uvrajele de artilerie ale capului-de-pod Turtucaia cu materialul care se află pe loc, la ‘Turtucaia, să se complecteze aceste uvraje cu adăposturi pentru munitiuni şi oameri, precum si observatoarele necesare. Trupa Reg. 1 de Asediu, aflată la Turtucaia, se va împărţi deopotrivă la toate bateriile; aceşii oameni vor rămâne la bate- riile lor... Din munijia aflată la Turtucaia, se va transporta la fiecare 173 baterie în adăposturile construite în acest scop o cantitate de muniții de siguranţă. Trupa va face instrucţie la tunuri, sub direcţia ofiţerilor aflati la Turtucaia, căutând a se deprinde cu terenul din faţa bateriilor, cu observatoarele respective, etc. 2. Lucrările de fortificatii pentru infanterie dela Capul-de-pod Turtucaia, să se completeze cu şanţuri adăpost, şanţuri de comu- nicatie, etc. (după felul celor făcute în munţi), apărări accesorii, etc. Pentru executarea acestor lucrări se vor întrebuința ofiţerii şi trupa Reg. 36 şi 76 L, iar ca uneife, acele cari au servit mai inainte de lucrările capului-de-pod. Trupele vor cantona în sec- toarele de lucru. Pe la începutul anului 1916, M. S. M. a lucrat cu energie pentru a se completa organizarea Turtucaiei, transformând dispozitivul de întărire executat până atunci şi anume, a organizat două linii continue de şanţuri, în cari au intrat centrele de rezistenţă. Deci, Turtucaia a avut două linii de şanţuri continue, acoperite cu reţele de sârmă. Se ştie că Verdun în Februarie 1916, când era puternic atacat de Germani, nu avea şanţuri: continue, deşi Franţa era în răsboiu de doi ani, noi însă la Turtucaia le-am avut. La 27/11/1916 cu No. 2479 M. S. M. refereaza Mi- nisterului de răsboiu: „In momentul de faţă, lucrările de întărire ale capetelor-de-pod Turtucaia şi Silistra, în urma activităţii depuse în ultimul timp, sunt aproape complect terminate. In primele zile ale lunei Martie a. c. capetele-de-pod vor fi în măsură să facă fata unor eventuale atacuri. Este nevoie, însă, a se lua câteva măsuri pentru a se întări artileria capetelor-de-pod şi anume: 1. La capul-de-pod Turtucaia, se cere să i se dea artilerie şi pe frontul de Vest... 2. La capul de pod Silistra, se cere artilerie de calibru mare şi anume: 2 baterii de 105 mm. ce sunt disponibile, sau 2 baterii de tunuri lungi de 120 mm. dela Focsani......... dă M. S. M. pe baza aprobării Ministerului de răsboiu, ra- portează cu No. 2550 din 30/III măsurile ce a luat pentru aducerea artileriei de diferite calibre la Turtucaia şi Silistra. Toate măsurile ordonate au fost executate. Garnizoanele capetelor-de-pod Turtucaia şi Silistra au fost complectate, nu numai cu trupe de siguranţă necesare, ci şi cu un plus de forte, care să asigure o rezervă mobilă fiecărui cap-de-pod. 174 La 14/VII/1916, capetele-de-pod Turtucaia şi Silistra fiind puse în stare de apărare, aveau o valoare reală, ele erau deci puse în situaţie de a primi un atac prin surprindere, un atac forţat sau un asediu. Toate aceste date precise, culese din rapoartele oficiale, spulberă legenda creiată de anumite persoane, că Turtucaia nu a fost serios întărită, legendă prin care s'a căutat a se arunca răspunderea căderei prea repezi a acestei cetăţi, a- supra organizatorilor de sus ai apărărei; lucrul acesta este complet fals. Cauzele adevărate ale repedei căderi a Turtucaiei sunt cu totul altele, acestea vor reeşi din cuprinsul celor ce urmează, In afară de Turtucaia şi Silistra, se mai organizase în Dobrogea pe timpul neutralitätei noastre încă trei linii succesive de apărare: 1. Marleanu — Enigea — Cazâl Murat — Cara Omer; 2. Se lega din linia 1-a la Enigea si apoi urma prin Caciamac — Copadin — Topraisar; 3. Cernavoda — Medgidia — Murfatlar — Tekirghiol, aflată la 6 km. Sudul liniei ferate. IL. Concentrările Armatelor A) Concentrarea Armatei IIl-a Române pe frontul de Sud. (Crochiul 4-5). Armata III-a română s'a concentrat pe Dunăre, dela Calafat la Olteniţa, apoi pe frontiera Dobrogei până la Marea Neagră cu însărcinarea de a păzi Dunărea şi a se opune unei treceri a Dunărei, cum şi a se menţine defensiv în Dobrogea, dând timp trupelor ruse să se concentreze, după care se va trece la ofensivă. Concentrarea Arm. III-a sa făcut astfel: a) Grupul de Vest în Oltenia, sub generalul Prapor- gescu format din: Div. 20-a, având: Brg. 41 Mix. în zona Calafat - Rast - Băileşti — Bis- trefu - Bârca - Nedeia - Ghighera. , Brg. 1 Mix. in zona Sadova, - Bechet - Däbuleni - Orlea- Corabia - Gârcov. b) Grupul Central în Muntenia cu: Corpul VI Armată, sub generalul Văleanu, având: Div. 16-a sub generalul Anastasiadi C.: 175 ~-g. 43 Mix. in zona Islaz - T. Măgurele - Cioara - Zim- nicea - Gura Vedei; Brg. 44 Mix. în zona Slobozia - Giurgiu - Oinacu; Brg. 42 Mix. în zona Dăiţa - Daia - Oncesti - Frasinul- Băneasa. Div. 18-a sub generalul Referendaru în zona Mihai Bra- vul - Călugăreni - Uzunul - Mânăstirea. c) Grupul de Est în Dobrogea, cu: Corpul VII Armată, sub generalul Raşcu I., având: Div. 17-a sub generalul Teodorescu C. la Turtucaia şi în sectorul de acoperire Turtucaia; Div. 9-a sub generalul Basarabescu I. la Silistra şi în sectorul de acoperire Akkadânlar şi Kurtbunar ; Div. 19-a sub generalul Arghirescu N., în zona Coba- din - Caciamac - Biulbiul mic - Mamut Cuius - Idriz Cuius - Peştera şi în sectorul de acoperire Bazargic - Bal- cic - Cavarna. Corpul rus compus din 2 Divizii de infanterie (Div. 61 rusă si Div. Sârbă) şi 1 Div. Cav., in curs de debarcare la Cernavoda. Cartierul Arm. III-a era la Bucuresti, unde erau făcute toate legăturile ( telefonice-telegrafice şi T. î. î. cu toate cele trei grupe. Frontul Arm. III-a rom. era: dela Calafat la frontiera româno-bulg. dela V. de Turtucaia 350 km., frontiera pe uscat spre Bulgaria 160; total deci 510 km. La 14/VIII, ziua declarărei răsboiului, generalul Aslan luă comanda Arm. III-a, şi având în vedere întinderea prea mare a frontului, el tace o nouă grupare a forţelor din Dobrogea. Div. 17-a şi Div. 9-a rămân direct sub ordinele Armatei, din cauza însărcinărilor speciale, iar Div. 19-a cu Corpul rus, alcătuesc Grupul de Est sub generalul Zaiancikowski. B) Armata Bulgară. Armata bulgară se mobilizase cu un total de 12 Div. Inf. şi 2 Div. Cav. Div. Inf. avea: 2 Brg. active a 2 Rat. si cu 4 btl. I. 8—12 mitraliere de regiment. 176 1 Brg. Rez. a 2 Rat. si. cu 3 btl. I. 8—12 mitraliere de regiment. 2 Rgt. Act. câmp. cu 12 btr. a 4 piese de 75. 1—3 bir. obuziere a 4 piese de 105. - 1—3 btr. munte de 75. 1 batalion geniu. Diverse servicii. | La declararea răsboiului contra României, gruparea for- telor bulgare era următoarea: Armata l-a (gl. Bojadjeff) cu Div. 3, 5, 8, 6 (2 Brg.) Inf. si 1 Brg. Cav. dispusă în lungul frontierei Sarbo-grece din Vardar până la lacul Presba, la Vest de Florina; Armata Il-a (gl. Todoroff) cu Div. 2, 7, 9, 10, 11 Inf. şi 1 Brg. Cav. la Est de Vardar şi in Macedonia grecească, având aripa stângă pe stânga Strumei; Armata III-a (gl. Toseff) cu Div. 1, 4, 6 (1 Brg.), 12 Inf., 2 Brg. mixte, 1 Div. Cav. faţă de România. Concentrarea armatei III Bulgare la 18 Septembrie pe frontul de Nord. (Crochiul No. 6).. R. 5 Mars Garnizoana [£ 5 Milit. FE Rusciuc 2: baterii col. Enceff: nr EE Ra 24) Rusciuc | 2 btr. art. grea | germane | 1 btr. obuz. sub maior 3 escadr, Hammerstein R. 7, 19, 31, 47, 2 b/48 17 bt, I : R. 5, 15 Art. 12 btr. EniBalaba Divizia 4-a R. 2 Art. grea 7> À, “Diete fore GI. Kiseloff Dvz. Obuziere 4 » Balb je EC Btl. 4 Pion. Abt Lee ME » minier : 1 > taaci Br. 1-a-Kemanlar-MI. CocardjazEschki= Mahle R.1,6,16,25,41,42 |. 22 bel. Gim. Cocardia : R. 4, 14 Artif. 12 btr. i : Divizia 1-a Dvz. 1 Obuz. 3 obuz. A via Hae Geral Draganof ) Dvz. Munte 2 btr. anal usuln Solak-Kovandgilar ; apa 4 esc. | Br. 3.2 Harsove-Cara Btal. 1 Pion. LD bei poets po Arnäut-Topal-lasen- kovo . Brie. 2a /Div. 6- R. 35, 36 I. 6 bi. In zona: TE: ar Pow a R. 2 Art. 6 btr. lasă TepezŞadă Kioi FRS TOR Bt. 6 Pion. 1 bti. Turk Arnäutlar Reg. Gardä Div. 1 Caval. | Red, 2 3,6 Cav. | Ice: În zona: Geral Koleff | 1 btr. cäläreatä Karagea=Ot=Hambarlâc 1 comp. bicicl. R. 81, SES | 1 betas 8 su. | arna Reg. 4 Mars. + în zona Varna Geral Cantargief| 1 Dvz. Artil. 4 btr. Comandam. Arm. ]llza Gorne Orehovita 60 batalioane “Total Armata tea | 55 baterii (36 câmp, 8 obuz, 2 munte, 9 grele) 23 escadroane Geral Tosef | 3 btl. pionieri 1 btl, minieri. In tot lungul Dunărei erau lăsate 3 regimente de mi- lifii şi 'anume: Reg. 6 Miliţii dela V. Vidin până la 1, distanță între Rahova şi Samovit; Reg. 9 Mil. de aci până la E. Sistov; Reg. 5 Mil. dela E. Sistov la frontiera română; Parti din Div. 12 bulg. erau in affa Rusciucului. Pe coastele Mărei Negre erau lăsate: Reg. 4 Mil. dela frontiera română până la Sud Varna; Reg. 2 şi 3 Mil. de aci până ia Sud Burgas. C) Apreciatiuni asupra concentrărilor celor două armate inimice din Dobrogea. Observând concentrarea celor două armate inimice, se trage concluzia, că Arm. III-a bulgară era mult mai con- centrată ca grupul de Est al Arm. IIl-a română, căci pe când grosul Arm. III-a bulgară era concentrat într'un patrat de aproximativ 30/30 km., cele trei Divizii române din Dobrogea erau dispuse întrun triunghiu al cărui iaturi avea: Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial: 12 Turtucaia Qin neon d 66 km... o Silistra à bă + * 80 km. Ny Bazargic ‘De drept Armata Română din Dobrogea nici nu era con- centratä. Jar frontiera avea un astfel de traseu, ca prezinta la Turtucaia un iesind foarte pronuntat spre Bulgaria, ceeace era desigur un, mare desavantaj, căci. Turtucaia atrăgea si favoriza un atac izolat al Armatei bulgare; acest lucru era cu atât mai uşor, cu cât însăşi concentrarea Grupului de Est al Arm. Ill-a române, înlesnia atacuri izolate înaintea unei concentrări a acestei Armate. Generalul Aslan a avut dorința să corecteze acest lucru, chiar dela 15/VIII, în prima zi a luărei comandei Arm. III-a, dar nu avea cu ce, căci Corpul rus deabia era în curs de debarcare la Cernavoda şi era nevoie de câteva zile — aproximativ 4 zile — până ce intervenţia acestui corp va putea produce efectul dorit. Ar mai fi fost un mijloc de a înlătura atât inconvenientul împrăştierei forţelor, cât si desavantajosul traseu al fron- tierei, anume de a părăsi Turtucaia şi chiar Silistra, con- centrând Grupul de Est Român, la Estul şi Nordul liniei Silistra-Kara Omer. In acest caz, Div. 17, Div. 9, Div. 19 şi Brg. Căl. formau împreună cu Corpul rus (Div. 61, Div. Sârbă şi Div. 3 Cav.), o massa totală de 112 Div. Cav. şi 5 Div. Inf. care ar fi putut manevra cum voia, Aceastä idee se abătea însă dela concepfiunea ,,Proiec- tului de operaţiune”, stabilit de M. S. M., deci nu putea fi‘ luată în consideraţie. Aşa dar Turtucaia rămâne să-şi joace rolul ce i se pregătise, vom vedea însă cum ea şi-a făcut datoria. CAPITOLUL VII HI. TURTUCAIA 1. Organizarea Capului-de-pod-Turtucaia. (Crochiul 7). Capul- de-pod Turtucaia era organizat defensiv pe 2 linii de apărare, sectorul 1-iu avea si o a treia linie înaintată, Linia întâia principală de apărare, denumită şi linia cen- trelor, e la 6500—7000 m. de liziera oraşului, aşezată pe platoul şi lizierele de Sud a pădurilor dela S. V. oraşului; ea este formată din 15 centre, având un front total de 25 km. In general terenul e ondulat, tăiat de văi repezi ce merg în toate direcţiile; cea mai importantă e valea Staroselo, cu o adâncime de 40—50 m. Satele împiedică vederea, în special Staroselo în faţa sectorului I, ceeace a impus facerea unei linii înaintate, care să treacă pe la Vest de sat; celelalte sate ca Siahlar, Mesi Mahle, Daidir şi Denizler din fata Sect. II şi Antimovo din faţa Sect. III, limitează întrucâtva câmpul de tragere a liniei principale de rezistenţă. Frontul era împărţit în trei sectoare: Sectorul I Staroselo (Vest), între Dunăre şi şoseaua ce duce dela Turtucaia prin Păd. Daidir şi apoi printre cen- trele 5 şi 6 (cota 118), e format din 5 centre (1—5) cu întăririle de infanterie şi turelele de 53 şi 37 mm. așezate pe trei linii. Sectorul I] Daidir (Sud), între şoseaua ce duce dela 180 Turtucaia prin Păd. Daidir şi apoi printre centrele 5 şi 6 şi între şoseaua ce duce dela Turtucaia pela Estul Păd. Daidir, e compus din 4 centre (6—9) cu întăririle de in- fanterie şi turelele de 53 şi 37 m/m aşezate pe două linii: Sectorul III Antimovo (Est) între şoseaua ce duce dela Turtucaia pela Estul Păd. Daidir şi până la Dunăre, e format din 6 centre (10—15), cu întăririle de infanterie şi turelele de 53 şi 37 mm. aşezate pe trei linii. Centrele sunt formate din redute de companii închise la gât, profil îngropat pentru a fi cât mai puţin vizibile, iar în curţile lor interioare s'au făcut adăposturi blindate pentru personal şi munitiuni. Adäposturile de artilerie şi al turelelor, aşezate în in- tervale, au fost construite, ca şi redutele, in profil îngropat şi cu adăposturi blindate pentru personal şi munitiuni. Centrele şi bateriile erau precedate cu reţele de sârmă (mai mult neghimpatä) pe o iărgime de 10--15'm. Toate celelalte lucrări anexe din intervalele dintre centre, flancäri, liniile de reculegere, constau din şanţuri adăpost cu profil normal. Toate centrele, turelele | si. bateriile. aveau observatoare. . Mai puternic organizat, din punctul de vedere al lucră- rilor, a fost Sectorul I, care se credea că va fi cel mai expus unui atac; aci tranşeele sunt pe 3—4 rânduri. Centrele de rezistenţă sunt ia 1800-2000 m. unul de altui. Linia înaintată dinaintea Sectorului I-iu avea şi ea 4 centre numerotate bis; inaintea acestui sector mai erau lu- crările înaintate dela Caraomer; înaintea sectorului II-lea erau lucrările înaintate dela Babuk şi acele dela Caraorman. Câmpul de tragere din sect. I si II e de 600—1200 m. iar din Sectorul III e mai întins, dar acest câmp de tragere era foarte mult micşorat, din cauză că nu s'a tăiat tot porumbul decât târziu şi atunci numai din 'sus de stiuleti. Terenul era descoperit în fata centrelor 8, 9, (pe unde a atacat Div. 4-a bulg.) şi a centrului 11 (pe unde a atacat Brg. I-a/Div. l-a) în fata acestor centre era islaz. Din cauza unghiurilor moarte formate de teren, în fata centrelor din sectorul I şi II, a fost nevoie a le: flanca prin anexe de şanţuri adăpost. Inapoia liniei principale de rezistenţă la 2—300 m,, s'au săpat două „linii de reculegere”, care fac sistem cu linia principală. Scopul acestor linii era ca unităţile respinse depe linia 1-a, să se refacă aci, să reziste cu rezervele lo- cale până la sosirea rezervei de sector sau rezervei ge- nerale, cu care să contra-atace şi să recucerească lucrările 181 pierdute. Iar la 2—-3 km. de oraş s'a construit o a doua linie de rezistenţă, cunoscută sub numele de linia treia, pe care urma să se facă în caz de retragere, o ultimă apărare. Dar lucrările de şanţuri simple de trăgatori şi ceva adăposturi de mitraliere nu erau terminate. Adaptarea la teren a liniilor de rezistenţă în special a liniei 1-a, nu a fost făcută peste tot destul de bine, se Msau prea multe şi mari unghiuri moarte cu toate că lu- crările se scoborâse la mijlocul pantelor, acest lucru a avut şi neajunsul de a le face foarte vizibile dela inimic, care şi-a putut uşor repera tragerile de artilerie. In sectorul IV Dunărea, erau grupele de uvraje aflate în insulele Cârneciu, Chioslugea şi Calimoc. Aceste insule, aflate la V. de oraş, permit flotei române să manevreze si să bată malul aflat la Vest de platou. La E. de oraş, malul este mai jos, lucru care inlesnia construirea unui pod. Patru şosele duceau spre sectoare, iar in spatele lor la 1—2 km. era o şosea de centură care trece pe lângă baterii. Din Turtucaia plecau două linii Décauville, spre Staro- Selo şi spre Bulgar. Cusui, Toate aceste comunicatiuni înlesniau mişcarea tripelor si aprovizionările cu munitiuni şi hrană. Din cauza lipsei de apă se făcuse multe lucrări in acest scop, cum şi puțuri artesiene; companiile aveau mijloace pentru transportul apei. De altfel, nu numai pentru Turtucaia, dar pentru în- treaga Dobrogea, se făcuse o hartă Speciala pentru ape şi fântâni. Turtucaia era legată cu Olteniţa, cu un cablu telefonic ce mergea pe sub apa Dunărei. Linii telefonice aeriene şi îngropate legau comandamentul cu sectoarele, uvrajele şi bateriile. Satele Daidir şi Denizler erau legate cu oraşul. In Turtucaia era şi o staţie de t. î. f. cum şi câteva proectoare. Sect. V. Olteniţa, cuprindea apărarea depe malul stâng al Dunărei la Olteniţa şi până la gura Mostistei. Comandamentul. Capul-de-pod era comandat de generalul Teodorescu C. avea un stat major slab, format din un maior şei de sef de Stat major si 2 cäpitani. Comanda Sect. I-iu a avut-o It.-col. Nicolicescu, numai la 22/VIII a venit. în sector col. Mărăşescu nu pentru a lua 182 comanda Sectorului ci pentru a comunica că lt.-col. Nicolicescu rămâne şi mai departe comandantul Sectorului având in- crederea comandamentului. Comanda Sect. II a avut-o It.-col. Dumitrescu I. iar It.- col. Popescu I. comanda infanteria sectorului. G-lul Dră- gotescu Cd. Brg. 39 I. sosit la mobilizare nu a comandat deloc acest sector. Comanda Sect. III a avut-o It.-col. Marinescu Al. Repartiția Materialului de artilerie pe sectoare şi baterii. Sectorul I Staroselo: Bateria Stefan cel Mare —2 cupole cu câte 2 piese de 120 m/m. Bateria Smârdan —4 tunuri de 105 m/m. » Radu Negru —4 mortiere de 120 m/m. > Mircea Voda — 4 obuziere de 120 m/m. >» , “Cuza Voda —4 obuziere, de 120 m/m. In “spatele centr. 3 ~1 obuzier de 210 m/m. Total . . . 21 piese 23 turele de 53 m/tm. Sectorul I Daidir : Bateria Principesa Ileana —4 tunuri de 87 m/m. >» Opanez —4 » asediu de 105 m/m. » Dragos Voda —2 mortiere de 120 m/m. > Plevna — 4 tunuri asediu de 105 m/m. Total . . . 14 piese 7 turele de 53 m/m. Sectorul Ill Antimovo: Bateria Cälugäreni — #4 tunuri asediu de 105 m/m. » Principele Carol —4 tunuri de 87 m/m. » Mihai Viteazu —2 tun. de 120 m/m. în cupole > BaaCentr. 13214 —4 tunuri de 75 m/m. » Regele Carol —2 tun. de 120 m/m. în cupole. Total . . . 16 piese 7 turele de 53 m/m. 183 Sectorul IV Dunäre : Bateria Regele Ferdinand —4 tunuri de 150 m'm Krupp (foaste pe crucişăt. Elisabeta) > Regina Maria —4 obuziere de 120 m/m Skoda Pe dreapta i (foaste pe monitoare) Dunarei*) » Principele Nicolae —4 tunuri de 75 m/m Md. bulgare > Grivita —4 tunuri asediu 105 m/m. > Rahova —4 tunuri asediu 150 m/m. Pe nel » Regina Elisabeta —4 tun. de 120 m/m. St. Chamond Dunărei » Principele Mircea —4 tun.de 75 mm. St. Chamond Total 28 piese 2 turele de 37 m/m Toate bateriile din acest sector (afară de btr. Reg. Eli- sabeta) au fost puse sub comanda Lt. Comandor Vasilescu Matei din marină şi la dispoziţia Comandantului capului- de-pod. Traseul bateriilor nu ţinea seama de apărarea ce trebuia să o facă spre uscati. Distantele dela aceste baterii s'au reperat; spre ambele maluri ale Dunărei, dar nici o distanță nu s'a reperat ia punctele dela uscat, mai ales în direcţia şoselei Turtucaia- Rusciuc, pe unde ar fi putut veni o coloană inimică (a şi venit coloana Hammerstein). Comandantul sectorului Dunărea era legat telefonic cu Cd. Capului-de-pod, dar nu era legat cu Cd. flotilei cu care avea să coopereze şi care bătea aceleaşi obiective. In acest sector mai era stabilită o estacadă şi un ba- raj de mine. | Sectorul Central: Artileria mobilă : 1 dvz. obuziere (7) de 120 m/m €R. 22 A, tr, acc. 1 dvz. obuziere (8) de 105 m/m (R. 5 Ob.) tr. repede. 1 dvz. tunuri <8) de 75 m/m t. r. R 3 A.) Total 23 piese, 1) Bateriile din Sectorul IV Dunărea aflate pe dreapta Dunărei erau aşezate chiar in sectorul I Staroselo, i MATERIALUL DE ARTILERIE E Artilerie | Piesele așezate Tragerea Felul tragere] Fi ipl PAL DEL ed E i ace 9 y |] Felul materialului fe] à || lg! Éleslulel, . [si AI oa ez: © | 9 À 1] Tunuri de 150 m/m «dela | de ___ |Bucureşti) _6 24 da dal lemn dal | da 2; Tunuri Krupp lungi de 150 m/m. de pe crucisatorul E- ___ |lisabeta). E 4| da! | | beten| | semi dal 3) Tunuri câmp de 87 m/m.| 2 8! da da da'__| dal 4 Tunuri câmp 75 m/m (bul= | | | gare) 3: 12 da da ! da da 5] Tunuri de 120m/m (aduse | | dela F. N. G.) | 3} 6! da da dal | da | 6 Tunuri St. Chamond 75 ie m/m <depe crucişătorul Eli- | | | | = sabeta). 1, 4! da da ida | da 7} Tunuri lungi St. Chamondj | | „+ |120m'm <depe crucisätorul|. A i ___ [Blisabeta). 1| 4) da | | da da | da 8 Mortiere de 120 m/m (dela! | ‘ ig F.N. G.) Lal 1168 dal. rii da dal, ll da gl Obuziere de 210m/m ¢delal ” | | A Bucureşti) 1 da! da da | da 10 Obuziere de 120m/m (dela! | | i TE __|Focçant) LR AL RC PETER A PR EL 11| Obuziere Skoda de 120 m/m | | «de pe monitoare) 1|__4| dal _| | da | dal || da ___] Totalul pieselor de poziţie _| 79 ss “ ae EE 12. Tunuri de 75m/m Md. 1880 _ Plaid adel (dela R. 3 A.) | 8 | dada dal {| 13 Obuziere uşoare de 105 'm/m (dela R. 5 Ob.) 12] 8 | da da! —| da] __| 14| Obuziere de 120mjm Md.: | & | __| 1900 (dela R. 22 Art) | 27| | dada! | N PS i Totalul pieselor mobile 23| [II CNET A Turele de 53 m/m =] 29, da! (os ada ja: Piese de 53 m,m | 12 “da i t. ir | Turele de 37 m/m. Le 14 da ~| da | si; | | Totalul pieselor de cal. mic 55. | | mom iat Totalul general | BEL Poles HR = 2 = Din totalul de 157 piese de artilerie aflate la Turtucaia, urmeaz şi anume: de la No. 2 piese AFLAT LA TURTUCAIA \ ——— a se scădea piesele ce nu au contribuit la apărarea poziţiei Afiate în Turtucaia dela început Intrate în Turtucaia la 22/VIII { 1 » > » Bataia OS oa et ee E — s'a ee x 5 = 5 Las: E : ae ES Observatiuni ie! eficace ‘ER 3 e iss] 5 9 = Del E | 22 | | | Asezate fa 3— 500 m. de linia 1-a, cand 9.600, 7.000; 659 | 15.800jia a căzut, aceste btr. nu au mai tras. | Au fost numai câte 150 lovituri de piesă, ce s'au terminat în primele 2 10.000, 7.000; 150 600| zile. 5.000 _3——4000|____436__| 3.488 ii t 6.200 4—50u0 340 4,080 | Numai un tun a avut platforma | |terminată, celelalte 5 tunuri nu au 6.400 _ 4— 5000, 400 | 2.400 tras, Pe stânga Dunărei, nu au putut 2 | | lua parte la apărarea de pe dreapta 6.000;_ 45000; 800_'_3.200 Dunärei, de cat pe aripa dreaptä a Sectorului I-iu Staroselo. Nu erau 6.200 45000! 400 | 1.600 legate eee i aoe I=iu, Neavând platformele terminate, nu _ 3.000 2.000, , „100 600 au putut trage. _ Nu avea planşetă de tragere şi nici! 6 900 5.000; 640 640 posibilitate de observare. TTC munifiuni, dar fără cartuşe, din 6.000 5.000 600 3.600 care cauză nu au tras de loc, 6.000 5.000 300 1.200 im 737.208) === > RT 3.000 2,500 410 3.488 6.200 5.000 1,250, 10.000 6.000 5 000) 514 3.600 RER 700 = | ! 2.000, 58.000 2.500 1700-2000 2.000 24000 | 2.000, 28.000) _ | 110.000; | 164.288 Deci = 157—30 = 127 piese de artilerie > 23, VIII— 8 tunuri de 75 m/m din care — 55 » cu efect slab bune 72 » de artilerie 8 obuziere de 105 Deci: 1274+28—155 total 2 tunuri de 53 m/m 55-+12— 67 efect slate 88 bune 186 - 4, Trupele Apărării. Trupele de uscat La declararea räsboiului, se afla în Turtucaia Div. 17-a sub gl. Teodorescu Const., compusă astfel: Brg. 18 Inf. { R. 361. 4 btl. ft. col. Nicolicescu Solomon col.MäräsescuN. | R. 76 EL (4 bil.) It. col. Marinescu Alex. Brg. 39 Inf. R. 79 I. (4 bil.) loc. col. Dumitrescu |. gl. Drăgotescu | 1V/40, IV/75, IV/80. 1 Dvz./R. 22 Ob. de 120 mm—7 piese, maior Motaş D. 1 Dvz./R. 5 Ob. de 105 mm—8 piese, maior Munteanu Dvz./R. 3 Art. de 75 mm—8 piese, cpt. Georgescu V. 1 ploton/R. 9 C. | 1 companie pionieri cetate Artileria -mobilă = Cavaleria 1 secţie proiectoare. (în Sect. I.) Sectie ambulanţă cu !/, coloană brancardieri 1 echipaj poduri fluviu 5 motociclişti 2 automobile Trupe speciale Serv. Artileriei — Col. Teodorescu Al. > sanitar — Medic maior Bălescu | » intendentei — Int. Cpt. loanid Servicii » geniu — locot. Alinescu > justiției © — cpt. Petrescu Ilie » transporturi— cpt. Maxim IN TOTAL: 15 batalioane +2 batal. miliții (intrate dela 18/VIIl) = 17 bri. 134 guri foc de poziţie de diferite calibre 23 guri foc mobile 66 mitraliere Baterii de coastă 511 ofiţeri 18.217 arme | 25.086 oameni 66 mitraliere Efectiv : 3.103 cai "826 boişi bivoli 187 In seara de 18/VIII mai intrase inca: Bti. 72 miliţie Mircea > 17 » Prahova lar: » 48 » Buzău era la Olteniţa » 76 » Vasile Lupu pe stânga Dunărei în Sec- torul Spantov-Surlari. Aceste btl. de miliții erau formate din oameni în vârstă, rău echipați, rău încadraţi și armati cu arme Md. 1870. 6. Marina. Comandant: Contra Amiral Negrescu 4 monitoare Escadra de Dunăre { 8 vedete 4 canoniere Grupul de canoniere L salupe torpiloare Vasul Stefan Cei Mare Pontoane cu mine Grupul | baraje port mine estacade Apărări accesorii À avtilerie pentru apărarea barajelor Serviciile auxiliare ale apărărei fluviale. Grupe de vase de transport (pentru legarea malurilor) şi anume: 3 remorchere N. F. R. Salupa Smârdan, 6 şlepuri (4 puntate) 2 ciamuri militare 1 remorcher bsi | 2 slepuri pr subsist. grupului Acest grup de vase era calculat astfel, ca să poată face o continuă legătură între amândouă malurile Dunărei. Acest pod mobil de vase, era bun şi de folos, atât timp cât Capul-de-pod rezista inimicului ce-l ataca depe uscat, dar de îndată ce garnizoana nu ar mai fi putut rezista si ar fi trebuit să se retragă pe stânga Dunărei, grupul de vase de transport nu mai putea fi de un mare folos, căci inimicul ar fi bătut trupele în retragere cu artileria sa 188 depe uscat, cu artileria flotei depe Dunăre si ar fi bom- bardat trupele necontenit din aeroplane. Deci, podul mobil de vase era bun pentru reaprovizionări şi evacuări normale, dar pentru o retragere silită, nu. C) Ocuparea Sectoarelor. Sect. I (Staro Selo) sa ve : (4 bd) \ 5 bel. Centrele 1 —5 17 mitraliere franceze Lt. col. Nicolicescu 8 pichete grăniceri (58-51) Centrele 6-9 17 mitraliere franceze Sect. Il (Daidir) R. 79 I. 4 bth» Lt. col. Dumitrescu | 3 pichete grăniceri (50 —47) Sect. III (Antimovoy ( R. 76 L 4 btl.) Centrele 10-15 | 18 mitraliere franceze Lt, col. Marinescu Al.| 3 pichete grăniceri 46—44 IV/75,. 1V/80 Comp. pionieri cetate Bu. Mil. Prahova ~~ } Br. mil, Mircea cu o comp. la Calimoc Rezerva mo bilă si 3 comp. pe D. Seremet. Br. mil. Buzău la Olteniţa. Bel. mil. Vasile Lupu pe stânga Dunărei în sect, SpantovSurlari. In fiecare sector era câte un btl. în avant-posturi şi poziţia înaintată, 2 btl. pe linia principală şi 1-2 btl. ca rezervă de sector. Sect. IV { 1 comp. (Dunărea) | 2 turele 37 m/m. Batalioanele din avantposturi erau astfel aşezate. (Crochiul 4). Subsectorul 1 dela Dunăre până în şoseaua Staroselo- Razgrad, păzit de 1 bil. din R. 36 I, iar pe frontieră sunt pichetele 58-51. : Subsectorul 2 din soseaua Staroselo-Razgrad si pana la o linie ce trece pela Vestul satelor Salihler si Belifa, păzit de 1 btl. din R. 79 I, iar pe frontieră sunt piche- tele 50-47. Subsectorul 3, dela linia ce frece pela Vestul satelor Salihler şi Belita, până în Dunăre, păzit de 1 btl. din R. 76 I. şi 3 pichete de grăniceri 46-44. D) Informatiunile Stat Majorului Armatei lil-a bulgare asupra Turtucaiei. Statul major al Arm. III-a bulg. organizase un bun ser- viciu de informaţii şi spionaj, folosind pentru aceasta po- pulatia iocală bulgară depe teritoriul român. Bulgarii ştiau că Turtucaia e gata, că e întărită în 12 centre (de fapt 15 centre), cu 2 linii de tranşee, cu multe cuiburi de mitraliere. In spatele forturilor erau construite baterii de artilerie betonate. Pe tot frontul erau puse reţele de sârmă de 8-10 m. lăţime, gropi de lup de: 2 m. adâncime, bine mascate şi protejate cu focuri de armă şi mitraliere ce le flancau. Terenul deschis, câmpul de tragere bun. La 4 km. înapoi „era a doua linie- de, apărare, nu ter- minatä, dar totusi prezinta un obstacol serios. Drumurile făcute prin pădure. Sârmele telefonice îngropate în pământ. Delă oraş la Staro Smil la Cusui bulgar şi la unele centre mergea linie ferată îngustă (Decauville). informaţiile erau numai in parte juste, astfel bulgarii au susţinut existenţa numai a 12 forturi (noi le-am zis centre de rezistenţă) aşa chiar şi erau făcute hărţile lor operative; este drept că în primele lucrări dela Turtucaia se făcuseră 12 centre, apoi s'au format 15 centre, cari sunt numerotate astfel de: Sectorul I. Sectorul IE. Sectorul JIL Români 1223-425 6272829 1021 1-12-13014=15 Bulgari 1-243 452027 82921021112 Aşa că atunci când Bulgarii zic că au atacat fortul 7, de fapt au atacat centrul 9 — cititorul trebuie să observe bine „acest lucru. La 18/VIII “Statul Major al Arm. III-a bulg. avea ur- mătoarele informatiuni asupra concentrărei trupelor române din Dobrogea: 190 ; 7 suta Ce credeau Ce era în In localitatea Unităţi bulgarii cal tata batalioane 25 17 Turtucaia baterii 20 22 fixe escadroane 6 __ 1/4 batalioane 9 14 Silistra baterii 15 EA escadroane 3 2 batalioane 3 Te, al Akadanfar baterii 3 = Kurtbunar Lea a 1 1 aterii — - batalioane 6 154) Dobrici baterii 8 4 escadroane 12 ~ ; batalioane 3 — Balcic baterii 5 — 1) Mai avea în acoperire; 5 batalioane 3 baterii 8 escadroane IV. OPERAȚIUNILE DELA TURTUCAIA (Crochiul 6 si 7). In ziua de 14/VIII, câteva ore înainte ca România să fi declarat răsboiu Austro-Ungariei, feldmareşalul v. Mac- kensen fu numit din ordinul Comandamentului Super. Ger- man ca: „Comandant superior al forțelor din Nordul Bul- gariei, cu ordin să dea repede o bătălie în Dobrogea”. Forţele ce erau la dispoziţie se compuneau din: Arm. III-a bulg., de- taşamentul ‘Kaufmann compus din câteva batalioane bulg., bt). I/R. 21 Inf. germ., R. 115 Ldst. germ., R. 6 ulani germ. şi ceva artilerie, flotila de Dunăre A-U, câteva baterii şi companii de pioneri. Pentru paza Dunării erau destinate în afară de 3 Reg. Miliţii încă părţi din Div. 12 bulg., mai venia din Macedonia R. 45 Inf. germ. şi artilerie. Asemeni trebuia să vie C. VI Arm. Turc (Div. 15 şi 25} dela Adria- | nopole şi Constantinopole. La 15/VIII Feldmar. Mackensen luă comanda asupra forţelor aliate din Bulgaria de Nord. Feldmareşalul Mackensen dă Arm. III-a bulg. la 17/VII] directiva Nr. 6960: „Spre a putea face situația mai favorabilă pentru noi şi a strămuta operaţiile pe teritoriul inimicului, va trebui ca prin 191 lovituri decisive, cu fortele de care dispunem, sä ocupäm cele mai importante puncte pentru trecerea Dunărei, în teritoriul românesc. Pentru mai fârziu, intentionäm să atacăm prin surprindere şi să ocupăm simultan capul-de-pod Turtucaia cu Div. 4-a şi acel al Silistrei cu Div. 1-a”. Aceastä directivă impunea la început defensiva pe fron- tul dobrogean şi ofensiva pe frontul dunărean, dar M. C. G. bulgar nu voi a accepta această directivă, el cerea ofensiva pe frontul dobrogean, în scop de a ocupa Turtu- caia şi Silistra. Gl. Tosef, voia ca printr'o ofensivă simultană spre Tur- tucaia şi Silistra, să atace cu toată vigoarea Turtucaia, care era de cel mai mare interes strategic, să cadă repede, pen- tru a nu lăsa timp armatei române să concentreze noui forte la Turtucaia şi nici de a da timp să sosească for- tele ruseşti. Dela început deci se vede, că feldmareşalul Mackensen era în conflict cu gl. Tosef, lucru ce s'a evidenţiat la in- tâlnirea pe care aceşti doui comandanţi au avut la 18/VIII la Gorni Orehoviţa. Cu această ocazie gl. Tosef a rapor- tat că este de neapărată nevoie a ataca puternic Turtucaia, împiedicând orice ajutor trimis dinspre Silistra. Feldma- resalul a admis ideea unui atac asupra Turtucaiei, . dar cerea ca în acelaş timp să se atace şi Silistra, plecând dela “presupunerea, că Turtucaia este slab întărită, că nu poate avea mai mult ca 10 batalioane şi că deci cu Ar- mata 3-a bulg. s'ar putea ataca în acelaş timp cele două puncte întărite. Gl. Tosef bazat pe informatiunile ce avea, ştia că lu- crările dela Turtucaia sunt terminate, că cetatea are o mare putere de rezistenţă, că ar exista deja 25 batalioane (de fapt nu erau decât 15); că în asemeni condițiuni for- tele Arm. 3-a bulg. nu sunt suficiente pentru a ataca si- multan Turtucaia şi Silistra, căci nu ar mai dispune de nici o rezervă cu care să facă față la evenimente nepreva- zute. Gl. Toşef mai argumenta, că dacă s'ar reuşi a ocupa Silistra, dar nu s'ar reuşi a ocupa repede Turtucaiaa, ar- mata ar fi pusă într'o grea situaţie. Felul de argumen- tare al g-lui Tosef era just, căci nu era de admis: 1. de a lua ofensiva în scop „de a ocupa cele mai im- portante puncte pentru trecerea Dunărei, în teritoriul ro- mânesc“, după cum spune Mackensen în directiva No. 0960 din 17/VIII; 2. nu se putea lua ofensiva nici spre Dobrogea după cum a vrut ulterior feldmareșalul Mackensen. Căci in ambele cazuri se lăsa Turtucaia, fie în flancul dr. (dacă se reuşea a trece Dunărea de ex. la Turnu Mägu- rele) fie în flancul stâng, (dacă se ataca direct spre Do- brogea); acest lucru ar fi alcătuit un mare pericol pentru ofensivă, de aceea ideea cea mai judicioasă a fost de a ataca dela început numai Turtucaia; s'a făcut bine că nu nu s'a atacat dela început şi Silistra. Feldmareşalul Mackensen a admis această argumentare cedând la două chestiuni: 1. Ca frontul dobrogean să fie un front defensiv; 2. A admis atacul Turtucaiei. In seara de 18/VIII, nişte patrule bulgare de pe fron- tieră, din dreptul pichetelor 52-58 bis, au făcut recunoaş- teri, grănicerii români au părăsit pichetele, retrăgându-se. împreună cu milițienii, fara să tragă un foc de armă. A doua zi la 19/VIII, g-lul Teodorescu a dat ordir şi s'au reocupat pichetele fără nici o greutate. In această zi, gl. Teodorescu face o greşeală, căci tri- mite trei divizioane ce avea ca artilerie mobilă, în sec- toare, astfel: | 1 dvz.-de tunuri „de 75 mm. din R., 3 A. în Sect, I. 1 » > obuziere » 120 » > R. 22 Av») » Il. 1 > > > » 105 » » R 5 A.» > III. sub motiv ca să facă fata eventualelor noui atacuri inimice. Această artilerie era însă artileria mobilă a Turtucaiei, era rezerva de foc a comandamentului, de care fara nici un motiv se desparte, cand din contră ea ar fi trebuit să fie ținută in mâinile comandantului, care el singur s’o arunce la momentul oportun, acolo unde va fi o nevoie evidentă. Dar comandantul dând-o sectoarelor, s'a dispensat dela în- . ceput de rezerva sa de artilerie, lucru care a avut grele. urmări. Ordinul de operaţie al Armatei IIl-a bulgare. La 19/VIII, ora 1, Bulgaria a declarat răsboiu Româ- niei, contrar părerei ce domnea în cercurile diplomaţiei ru- seşti şi româneşti. Comandamentul Armatei III-a bulg. s'a stabilit la Rasgrad, iar felmareşalul Mackenzen la Târnova. ‘In această zi, feldmaresalul Mackensen primia dela feld- mareşalul Hindenburg următoarea telegramă: „Adunarea forțelor germane-austro-ungare în Transilvania se va. face până în a doua jumătate a lunei Sept.*), însărcinaraa *) După calendarul vechiu, în prima jumătate. 193 feldmaresalului Mackensen este, ca asigurând linia : Dunărei,. Să invadeze în Dobrogea, să atragi asupra sa forfele inimicului si să le bati”, Se constată că nici acest ordin al Comandamentului su- perior al Arm. germ. nu corespundea cu intentiunile M.-S. M. bulg., care voia să atace întâi Turtucaia. Feldmareşa- lul Mackensen nu mai schimbă nimic din înţelegerea luată cu g-lul Tosef Cd. Arm. III-a bulg. Dar este de observat ca feldm. Mackensen a îndeplinit cat se poate de bine ordinul Comandam. Super. al Arm. germ. „să atragă asupra sa forțele inimicului si să le bata“, In adevăr prin felul operaţiunilor cari se vor desvolta, se va vedea că după căderea Turtucaiei, M. C. Gl. român începe să scoată forțe depe frontul din Transilvania — slăbind astfel frontul ofensiv — şi să le trimită Ya Sud, unde-şi epuizează şi ultimele rezerve generale. “Astfel: la 24/VIII scoate Div. 12 dela Arm. la » 28/VIIL » » 2» > » >» 24/VIIL » >» 5 » » Ilea > as -» . » 21.5 | » > > > >») 22» a 3 tot aci trimite C. A Arm. (Div. 10, 15) aflat după, Prooctul de operaţie” la dispoziţia M. C. Gl. în scop: „de a întări ulterior una din cele 3 Armate (de pe frontul ofensiv) după cum va rezulta din nevoile operative”. Retragerea acestor 7 Divizii depe frontul principal ofensiv, şi alte greşeli ce s'au mai făcut, au permis g-lui Falken- hayn să bată succesiv armatele române ce luptau pe acel front. oe Generalul Tosef da tot la 19/VIII ordinul de operatie No. 16: 1. ,,Inimicul ocupă cetatea cap-de-pod Turtucaia cu aprox. 25 bil., 20 btr. si 6 esc.; la Akadânlar are 3btl.si3 btr.; la Kurt- bunar are 1 btl.; la Dobrici 6 bil., 8 bir. si 12 esc.; la Balcic 3 btl. şi 3 btr.; la Silistra, 9 btl. şi 15 btr. 2. Armata Ill-a are ordin să atace şi să ocupe capul-de-ppd Turtucaia, pentru care ordon: a) Div. 4-a cu unităţile afectate să înainteze mâine 20/VIII, orele 7 în zona. cuprinsă între drumurile Balbunar-Kasläkioi- Hadgifaclar-Mesimahle şi Cara Agaci-Dgeferler-Belifa, să alunge unităţile inimice şi să se întărească pe linia de Sud de satul Mesi- mahle-Belita, unde: să. prepare atacul forturilor 5, 6 şi 71), pentru care se vor da ordine ulterioare. 1) Corespunde la noi cu centrele 7, 8 si 9. Generalul G. A. Dabija, "Armata Română în Răsboiul mondial», 13 b) Brg. 1/Div. 1-a cu unităţile afectate, mâine 20/VIII, orele 5, să po-nsască pe drumul Keman:ar-Kiise Aodi~Kasimiar, sa a- lunge uniiätie înaintate inimice şi să ajungă pe linia Ahmatlar- Kasämlar, cu scop d2 a ozupa a doua zi o poziţie favorabilă pe iinia Beiita-Karadiriar şi a pregăti atacarea fortuiui 8), inclusiv satul Antimovo. Pentru asigurarea debuşărei prin păduri, se vor trimite flancgarde puternice. Pentru atac se vor da ordine ulte- rioare. c) Brg. 3/Div. i-a cu unităţile afectate, mâine 20/VIII, orele 5, va înainta pe drumul Hiârşovo-Kemaniar, si se va opri in satul Küse Abdi, unde va rămâne la dispoziţia comandamentului armatei, d) Brg. 2/Div. 1-a cu unităţile afectate, mâine 29/VIII la orele 6, va înainta pe drumul Şarvi-HAkadâniar, ocupând acest oraş, unde se va întă:i şi apăra flancul armatei dinspre Silistra, men~ ţinând legătura cu Div. 1-a Cav. e) Div. 1 Cav. cu cele 2 comp. din R. 16 I. şi companiile de ticiciisti, va înainta în di-ectia Kuribuaar pe care-i va ocupa, men- ținând legătura cu Brg. 2-a/Div. 1-a. Divizia va avea ca obiectiv întreruperea comunicaţiei Dobrizi-Silistra. f) "Coloana / maior Hammerstein — (1- ;btl. german, 7! plotoane mitral., 3 esc., 1 btr. grea, 1 bir. obuz.), mâine 20/VIII ora 3, va porni din satul Tetovo prin Borisovo spre Turk Smil, căutând a trece frontiera mâine ora 8. Va trimite escadroanele sale spre Senovo, intrând în legătură cu Div. 4-a. Va pregäti atacarea fortuiui No. 22) care sa gis23te la Est de Staro-Seio. Atacul se va pronunţa după ordinele uiterioare. (La această coloană s'a mai adăugat 2 batalioane de marş bulgare şi 1 baterie miliţie). 3. In noaptea de 19 spre 20/VIII ora 24, toate posturile de frontieră vor intra în teritoriul inimic, respingând posturile inimice cât mai mult. Trecerea frontierei se va face prin surprindere spre a se putea avea câţi mai mulţi prizonieri”, Din însăşi acest ordin al Comandamentului Arm. III-a bulg., se deduce că la 19/VIII froatizra noastră nu fusese trecută, iar Turtucaia nu fuszse atazaiă. Ordinul e un sim- plu ordin de trecerea a frontierei. Se constată că prin mar- sul de aproprizre de cetate, se asigura trupelor o situa- tie mai favorabilă pentru operaţiunea ce urma a se face, căutând a se arunca trupele române chiar dela început în prima linie de apărare. Se mai constată că pentru atacul ulterior al cetätei se fixase sectorul II şi anume forturile 5, 6, 7, 8 (de fapt centrele 7, 8, 9 şi 11), pentrucă pe 1) Corespunde la noi cu centrele 11. *) Corespunde la noi cu centrul 3. 195 deoparte aceste centre sunt esite mai inainte şi pot fi ușor bătute de anfiladă, iar pe de altă parte, pentru ca în faţa lor poate fi adusă mai uşor artileria grea, căci va- lea aflată între satele Deniz'er si Meşimahle înlesneşte mult instalarea artileriei grele. G-lul Tosef a preferat deci să atace sect. II, căci sect. I era greu de atacat, având un dispozitiv mai adânc, el pu- tea fi bine susţinut de sect. IV cum şi de către flota rom. Prielnic pentru atac ar fi fost sect. III, dar gruparea for- telor în vederea atacului era grea, cerea timp şi vreme de pierdut nu era. Generalul Aslan, Cd-tul Arm. III-a române primind la 19/VIII ştirea (nu dela M. C. GI. ci din svon public), ca Bulgarii au declarat răsboiu României şi dorind a imbu- nătăţi defectuositatea concenträrei din Dobrogea, dă Gru- pului de Est ordinul de operaţie No. 89 din 19/VIII: „Am onoare a vă ruga să binevoiti a dispune, ca trupele din corpul imperial rus, să se pună imediat în mişcare, pentru a se concentra astfel (harta 1/200.000): 1. Diviziile de infanterie în zona: Alfatar-Ak Kadänlar-Ara- badzi-Kurt Bunar. . 2. - Divizia, de: cavalerie, întărită cu brigada cälärasi in zona: Konak-Karapelit-Hissim-Dede. Divizia de cavalerie va stabili neintarziat legătura cu Divizia 19, care se află la Dobritsch, va lua toate măsurile ca să im- piedice violarea frontierei. Localitatea în care veţi instala cartierul grupului de Est se lasă la aprecierea Excelenței Voastre cu rugămintea să binevoiti a o comunica, la timp, cartierului general al armatei. Frontiera nu va fi depăşită până la noi ordine, In vedere, că corpul rus urmează a ocupa zona sa de con- centrare, cred necesar a se lua de acum măsurile pregătitoare in vederea alegerei pozitiunilor şi executarea luerărilor de fortificaţie, ce vor proteja forţele grupului de Est. Pentru executarea lu- crărilor de fortificatie, se poate întrebuința populaţia civilă. In acest scop sa dat cuvenitele ordine autorităţilor civile”. Acest ordin nu a fost însă executat de gl. Zaiancicow- ski, care nu ar fi avut de străbătut dela Cobadin la Alfa- tar-Ak Kadänlar-Kurt-Bunar decât 80 km., lucru ce ar fi fost posibil să fie străbătut în 21%2—3 etape. A. pretinde 80 km. în trei etape, este a străbate câte 25 km. pe zi, ceeace este absolut normal. Nu vreau ca să încep a da exemple din istoria militară, de marşuri lungi făcute intr’un timp scurt, voi da aci două exemple luate la întâmplare din marele răsboiu. Corpul IX Arm. Grm. (din Arm. I-a) stra- A 196 bate: în zilele de 8 si 9 Sept. 1914;:120 km. in 40 ore. Un alt exemplu este al C. IV Arm. Rez. german (din Arm. l-a) care străbate la 31 Aug. 1 şi 2 Sept. 90 km. La noi, ce cerea.g-lul Aslan? El cerea g-lului Zaiancicowsky, ca să facă cu 2 Divizii, 80 km. în 72 ore. Era posibil sau nu? Desigur: ee era .posibil. Dacă g-lul Zaiancicowsky ar fi executat ordinul, atunci Corpul rus ar fi ajuns in zona ordonată pe la-prânz sau in seara zilei. de 21/VIII şi deci g-lul: Tosef ar îi fost pus în: imposibilitate de a ataca Tur- tucaia la 23/VIII, lăsând în flancul său drept 2 Div. ro- mâne, 2 Div. de infanterie ruse şi 1 Div. Cav. rusă, care ar fi constituit:o forță capabilă: de a răsturna: garnizoana Varnei, Div. 1 Cav., 1 Brg. on Div. 6-a si 1 Brg. din Div. 1-a bulgară. 20 August. ee 6 si 7). “ Sectorul! 1. Grupul maior Hammerstein : trece frontiera la ora 8 pe trei coloane formate din: 3 htl. din R. 5 mars, 3 btl. din R. 5 Mil. şi 1 btl. din R. 21 I. germ. cu 1 btr. obuziere ‘grele germ., 2 btr. tragere. înceată bulg., 1 .btr. germ. si 3 esc. din R. 6 Ulani. : Grupul: “Hammerstein «mai era’ susținut: : de! către o sec- fie de 2 tunuri automobile de 150 m/m cu o bătae de 9400 .m. Această secţie putea înainta ‘chiar pe şosea, la adăpostul sälciilor de pe mal, fără să fie: observată de Comand. sectorului Dunărea (care de fapt vedea şoseaua : Turtucaia- Rusciuc-'ca: în palmă) si fără :să fie văzută de flotä, ‘ale cărei: vederi: erau împiedicaţi de 'sălciile.. Selon CEE şi Chicslugea:: :. : - Secţia de .150: m(m s'a putut: deci apropia şi bate tot timpul. Sect. I fara să poată fi contra bätutàä,: căci ea -avusese grijă. să rămână în afara bätäii: artileriei sectoarelor I şi IV. - Numai coloana din stânga: a Grupului: Hammerstein a fost roprită de. focul monitoarelor rom. Celelalte. două. co- toane :silesc: avantposturile: Sect.. I să se retragă spre seara de 20/VIII: pe linia înaintată,. iar grupul Hamimerstein se opreşte. pe linia Turk Smil- Senovo. Generalul Teodorescu in ‘ürma alarmelor ce se dădeau. dela ‘acest. sector, ‘ca vin forte numeroase inimice, trimisese” incă din noaptea de 19/20 în. ajutorul acestui” sector btl. IV/75 I. care a fost distri- buit-in sector, iar btl. Mil. Mircea trimite 2 cp..ca să acupe. centrele 1-2 ce fuseseră':ocupate.înainte de btl. V/40. In „acest! sector, a lucrat foarte bine artileria rom., în special. bir. de 105 m/m comandată ‘de It. Dumitrescu Au- rel;: ca a fost nevoită: să schimbe de: poziţie, întrucât fu- sese încadrată şi platforma fusese stricată. 197 - Sectorul II. Div. 4-a bulg.'"trece frontiera in 4 coloane, posturile de frontieră române se retrag, fără a fi lăsat in mâinele inimicului nici un “prizonier. Brg. 3/Div. 4-a col. Kmetow ajunge la ora 10 cu R. 48 I. ce forma coloana stângă, la N. de cota 49, de unde respinge o cp/R. 79 L rom. dela S. V. de Mesimahle, iar cu R. 19 I. ce era la dreapta, sileste o altă cp/R. 79 I. rom. a se retrage spre Mesimahle. La ora 11, Brg. 3/Div. 4-a ajunge pe linia Mesimahle- Denizler. Brg. 1/Div. 4-a ocupă Denizler la ora 11 cu R. 31 I, şi Belita cu R. 7 I. ce era ladreapta, Asa dar linia gardelor mari din faţa Sectorului II, a fost ocu- pată de trupele bulgare, deci infanteria rom. nu a împie- dicat înaintarea inimicului, iar artileria a tras slab asu- pra coloanelor bulgare. Lt-col. Dumitrescu a cercat să reia poziţia dela Denizler, în acest scop a dispus ca btl. IV/79 să atace, dar atacul nu a reuşit. . Cum versantul aflat la N. de linia Mesimahle-Denizler, era avantajos pentru ocuparea poziţiei de artilerie, gl. Ki- selof ordonă Brg. 3-a să ocupe înălțimile dela N. de Me- simable, iar Brg. 1 să ocupe: înălțimile dela N. de Denizler şi dela 2 km. N. de Beliţa. Brigadele, încep înaintarea şi fara greutate se instalează la ora 17 pe poziţiile indicate, asigurându-se astfel poziţia de artilerie. Stânga Div. 4-a a luat la Senovo, unde ajunsese R. 6 UL, legătura cu grupul Hammerstein. R. 47 I. era ţinut în rezerva. diviziei. Ii cursul noptei, R. 2 art. grea, ce fusese lăsat la Ko- vandjilar, este adus spre poziţie; către Belita au fost tri- mise si 2 btr. de 12 cm. dela Div. 1-a, dar din cauza or- dinului tardiv, ele nu au ajuns până dimineața decât până la Kasâmlar (până la Belifa mai erau 10 km.). Sectorul III. Brg. 1/Div. 1 bulg., trece frontiera, nu în- tâlneşte decât patrule rom. care se retrag, iar pela orele 13 ocupă linia Ahmatlar cu R. 1 I, Casamlar cu R. 6 I., Brg. 3 Div. l-a care urma pe R. 6 I. ajunge la Chiose Abdi, iar Brg. 2/Div. 1 ocupă Akadänlar. Elementele înaintate ale serviciului de avantposturi a Sect. III rom. se retrag spre gardele mari, fara a îi atacate, apoi se retrag pe linia prin- cipală de apărare, unde rămân până în dimineaţa de 23/VIII, fără să mai încerce să reocupe poziţiile pe care le părăsise, fara să fi fost atacate. Ceeace este mai curios, e taptul că se părăseşte şi centrul de rezistenţă înaintat dela Antimovo, situat pe o foarte bună poziţie; asupra lui ar îi trebuit să se retrega serviciul de siguranţă al avantposturilor, dar, după cum am spus, centrul Antimovo e părăsit fara luptă înt ziue de 2G/VIII. Totuşi It.-col. Marinescu cere ajutoare, iar generalul Teodorescu ii trimite 2 companii din btl. Mil. Prahova. Prin ajutoarele trimise în Sectorul I şi III, generalul. Tecduvescu mai are în rezerva mobilă IV/80, 2 cp. btl. Mil. Mircea şi 2 cp. btl. Mil. Prahova. In general în ziua de 20,VIII apărarea se face slab, nu rezistă, nu acționează cu forte mai mari, pentru a în- târzia înaintarea inimicului, ea se mulţumeşte a retrace avantposturile către linia principală de apărare, afară de Sect. I. Trebue ţinut seamă, că până în seara de 20/VIII nu se apropiase spre linia de apărare decât Div. 4-a bulg., comandamentul cetätei ar fi putut să se orienteze la timp şi să lovească unităţile Div. 4-a bulg. care era de fapt izolată. La 20/VIII ştiri sosesc dela Turtucaia la Comandamentul Arm. a Ill-a. Generalul Aslan constatând că corpul rus nu se mişcă, dă Grupului de Est ordinul de operaţii No. 117 din 20/VIII: „Rog pe Excelenţa voastră să împingă Corpul de cavalerie spre Sud Vest, pentru a -explora regiunea limitată de- şoseaua Silistra- Akadänlar-Razgrad si calea ferată Dobrici-Varna, pentru a re- cunoaşte forţele inimice. In aceste operaţiuni vă puteţi sprijini pe Divizia 19-a”. (A se vedea ziua de 20 şi 21/VIII la Divizia: 19-a). ; Intémplarile din noaptea de 20/21 August. Buigarii nu au atacat, totuşi infanteria română a tras focuri în cursul noptei consumând aproape toate cartuşele „aflate asupra oamenilor, au tras rezerva din tranşee şi chiar unele unităţi şi-au reimprospätat munifiunile consumandu-le şi pe acestea, In cursul acestei nopţi au tras focuri şi mitralierele franceze, de asemeni şi turelele de 53 mm. consumând o: mare cantitate de munitiuni, aşa că în dimineaţa zilei de 23/Vlil turelele dig Sect. ÎI terminase munitiunile. A tras şi bateria de 87 m/m. din Sect, III. Consecința acestei trageri a fost un consum foarte mare de munitiuni, lucru ce s'a repetat si în celelalte nopți. 21 August. (Crochiul 6 şi 7). Sectorul I: Bil. II/R. 36 I. din subsectorul Siahlar părăseşte fara nici un motiv poziţia si se retrage în cursul noptei de 199 20/21/VIII pe linia vechilor centre (4—5). Generalul Teo- dorescu a dat ordin ca acest batalion să-şi rexcupe Sectorul părăsit, lucru ce s'a făcut în zorii zilei de 21/VIII. Pe la ora 6 aproximativ 2 bil. din detaşamentul Ham- merstein au înaintat de după culmea dinspre Turkşmii spre Senovo, turelele au deschis focul asupra lor, dar de- fectându-se au încetat focul, după care a început iragerea şi artileria bulgară. După ora 7, patrule tari bulgare s'au apropiat mai mult, stând la 800 m. depărtare până ia ora 14, când s'a produs un slab atac dat în trei grupe: un grup prin Senovo, un grup a atacat dela Turkşmii si alt grup intre cele două dintâi. Grupele s'au apropiat până la 400—600 m. de retelele de sârmă, dar la ora 16 au fost respinse cu îocuri de infanterie, retrăgându-se pe grupe spre Senovo. Spre seară bulgarii au mai cercat un slab atac, dar au fost respinşi tot cu focuri de infanterie. Artileria română a tras putin şi nu în legătură cu in- fanteria, aşa că se poate afirma că infanteria a luptat singură. Pe la ora 21 btl. III/R. 36 I. şi btl. 11/36 I. din subsectorul Siahlar, din ordinul .lt.-col: Nicolicescu,, sunt retrase, fără luptă depe linia înaintată, pe linia principală, apoi s'a retras şi bil. I/R. 36 I. iar btl. IV/R. 36 I. fiind împărţit între celelalte batal. s'a retras odată cu ele; batalioanele trimise în ajutor, s'au retras şi ele pe linia centrelor, ocupând toate linia de luptă. Coloana Hammerstein ocupă în noaptea de 21/VIII cota 131 la V. de Staro-Selo şi N. E. de Senovo; ceva mai mult, btl. 11/36 I., care trebuia să ocupe si să apere centrele 4 şi 5, părăseşte aceste centre, retrăgându-se spre pădure. Părăsirea acestor centre nu avea absouut nici o justificare, când ştiut este că fiecare centru avea să joace un dublu rol, de organ al liniei de apărare şi de reduit; iar in caz de învestire, fiecare centru trebuia să reziste în aşa fel, ca să permită un contra-atac pentru a-l degaja. Pe cand la Turtucaia apărătorii centrelor 4 şi 5 le părăsesc fără să le apere. G-lul Teodorescu în loc să ordone It.-col. Nicolicescu să reocupe imediat linia părăsită, aprobă această retragere pe linia dela Estul bältei Staro-Selo, în schimb însă gl. Teo- dorescu ordonă It.-col. Dumitrescu, comand. Sect. II, ca sa trimită imediat 2 cp./R. 79 I. să ocupe centrele 4 şi 5, De ce g-lul Teodorescu nu ordonă It.-col. Nicolicescu să reocupe linia depe care fără motiv se retrăsese? De ce nu reocupă It. col. Nicolicescu cu propriile sale trupe acele două centre? 200 De ce Cd. C. P. T. nu dispune reocuparea celor două centre cu unități luate din Sectorul I, din care făceau parte cen- trele si dă ordin ca alt sector sa dea două companii? Era sectorul I atât de atacat că nu mai avea trupe? Nu, Atunci, ori trupele sectorului I erau fugite, ori Gl. Teodo- rescu nu mai avea încredere în ele, ori g-lul Teodorescu era creşit informat de comandantul Sectorului I-iu. Aceasta din urmă supozitie este cea adevărată. Hceasta a fost activitatea It.-col.: Nicolicescu şi a Reg. 36 I. în ziua de 21 Aug. 1916 la Turtucaia. Este de mirare cum prin Decretul No. 2970 din 28/IX 1916, It.-col. Nicoli- cescu a fost decorat cu ordinul „Mihai Viteazul cl. III-a’ „pentru curajul si pildele de vitejie personală pe care le-a dat Regimentului său, fiind comandant al Sectorului 1 la Tur- tucaia”. Este iaräsi foarte curios că şi R. 36 I. este decorat cu ordinul „Mihai Viteazul” cl. III-a prin Inaltul Decret No. 3648 din 12/XI1/1918: „Pentru vitejia şi avântul cu care au tota ofiţerii, ‘subofiterii şi soldaţii regimentului, in crâncenele lupte, la care au luat parte în anii 1916—1917. In ziua de 21 August 1916, acest eroic. re- giment, a respins 8 atacuri furioase ce inimicul a dat asupra po- zitiunii esindului dela Staroselo Turtucaia; iar în......” Nu mă refer la restul luptelor glorioase date de acest regiment, pentru cari merita să i se decoreze drapelul cu ord. „Mihai Viteazul”, dar cele „8 atacuri furioase dela Turtucaia” nu trebuiau să figureze sub nici un motiv in. Decretul No. 3648 din 12/XII/1918, pentrucă la 21 Aug. acest Regiment nu a avut ocazie să „respingă 8 atacuri furioase” din cauză că inimicul, respectiv grupul Ham- merstein, nu a atacat în această zi, nu de 8 ori furios, ci numai odată, dar slab. Bl a ocupat în noaptea de 21/VIII cota 131 la V. de Staroselo şi N. E. de Senovo. … Sectorul II: La 21/VIII au avut loc slabe acţiuni de patrule, s'a exe- cutat un contra-atac cu o companie din rezerva avant- posturilor, în scop de a recuceri poziţiile gărzilor mari (pierdute în ajun); contra-atacul este respins de R. 19 I. bulg. Gărzile mari No. 3 şi 4 retrase în întăririle dela rezervă aflate la Daidir, fiind atacate de R. 19 I. bulg. se retrag pe linia principală de apărare, iar Daidir e ocupat de inimic. Div. 4-a Inf. bulg. sange pe linia Daidir, cu Brg. 3-a la V. si in Daidir si Brg. 1-a la Est de Daidir. Sectorul Il: | Au fost numai acţiuni de patrule. Brg. I/Div. 1 sub col. Nedelcof ajunge pe linia Belita-Endje Kioi-Karadirlar, cu o flancgarda dată de R. 6 I. la Viskioi; apoi înaintează la dreapta Div. 4-a la V. şi S. V. de Antimovo. Această brigadă nu a avut din partea Românilor nici o rezistență, numai la ora 14 a fost putin bombardată, Gl. Teodorescu, îngrijat de cele petrecute în acest sector, trimisese 2 cp. din btl. Mil. Prahova şi 1 btr./R. 5 ob. la dispoziţia It.-col. Marinescu Cd. Sect. III, care nu în- Cearcä să reia poziţiile părăsite, nici în ziua de 21, numai către seară un pluton rom. înaintează dela Sarăghiol spre Viskioi, surprinzând cu focuri compania bulg. din flanc- gardă. TRE In această zi, informatiunile primite la Comandamentul Arm. Ill-a, dela gl. Teodorescu, sunt ceva mai precise. El raporta că Turtucaia este puternic atacată; că a respins şapte atacuri, etc., etc. g-lul Teodorescu făcea a- ceste rapoarte, fiind indus în eroare de It.-col. Nicolicescu Cd..R. 36 I. După primirea acestui raport îngrijitor, g-lul Aslan, Comandantul Arm. IIl-a dă Grupului de -Est, Div. 17 şi Div. 9-a, ordinul de operaţiuni No. 134 din/21/VIII: „Turtucaia este atacată de Divizia 4-a si parte. din Div. l-a bulg. Astăzi s'a dat la Turtucaia şapte atacuri, toate respinse. Pentru a ajuta Turtucaia, se va pronunţa, mâine 22 August, o mişcare ofensivă cu Divizia 19 şi corpul de cavalerie în direcţia Kurt Bunar- Akadanlar, Divizia 9-a va ataca in direcţia Hassikioi-Akadânlar. “Comandamentul grupului de Est se.va pune în legătură cu Divizia 9-a, pentru ca atacul ambelor Divizii să aibă loc deodată”. (A se vedea ziua de 21/VIII la Divizia 19-a). ; Gl. Tosef dispune ca Div. 4-a sä-si grupeze artileria grea si tunurile de transee spre flancul drept, aceasta in scop de a unifica conducerea lor. Cele 2 baterii lungi de 12 cm. trimise de Div. 1-a încă nu ajunsese in Sect. Div. 4-a. Concluzia zilei de 21/VIH Div. 4-a bulg. înaintează încet spre cetate, nu atacă nicăiri cu putere. Garnizoana Capului de pod nu are nici azi dupa cum nu a avut nici în ziua precedentă, vreo activitate, ea se mulţumeşte a se retrage pe linia de apărare; contra- atacul dat de It.-col, Dumitrescu cu o cp. in Sect: II, nu a avut nici o influenţă. Tocmai în perioada aceasta critică pentru atăcator, gar- nizoana capului-de-pod nu întreprinde nimic, nu întârzie înaintarea inimicului, care este lăsat să se apropie în voe de 202 cetate, să-şi aşeze bune observatoare, asemeni nu i. se în- greniază nici aşezarea artileriei sale. G-lul Teodorescu, înşelat de subalternii săi, raporta la rândul lui autorităţilor superioare — respingerea a şapte atacuri. — Aceste rapoarte aveau darul să inducă în eroare: comandamentele superioare. 22 August (Crochiul 6, 7, 8). In noaptea de 21/VIII ora 23, gl. Tosef dădu ordinul de operati No. 17 pentru atacul Capului-de-pod Turtucaia: a) „Pregătirea atacului cu artilerie grea va începe la ora 4 sub conducerea col. Anghelow, comandantul Reg. 2 Art. grea. b) Div. 4-a şi Brg. 1/Div. l-a şi co:oana maior Hammerstein, sub comanda gl. Kiselof, Comand. Div. 4-a, vor ataca sectoarele de Sud şi Vest a cetätei, ocupând Div. 4-a forturile 5, 6 şi 71} Brg. 1/Div./1-a fortul 8 2) şi coloana Hammerstein fortul 2 3). c) Inceputul atacului va fi indicat de gl. Kiselof. d) Pentru asigurarea flancului drept al trupelor de atac şi pentru pararea inimicului dinspre Silistra, se numeste gl. Draganoif Comand. Div. 1-a, având Brg. 2-a şi 3-a din Div. l-a şi Reg. 9 Cav. Brg. 3/Div. l-a se va opri în satul Petrakli cu scopul de a para încercarea inimicului dinspre Silistra, în direcţia Vest-Sud Vest. R. 9 Cav. întărit cu 1 btl. din R. 42 I. va esi la Haskioi, spre a observa direcţiile dinspre Silistra in spre Turtucaia şi Akadânlar. Brg. 2/Div. 1-a se va eşalona la satul Kara Esekioi şi Akadânlar, observând direcţiile spre Silistra şi a fi gata, ca împreună cu Brg. 3-a, să atace inimicul din Silistra, ce ar încerca eventual să atace în flanc trupele ce atacă Turtucaia. e) Div. de Cav. va rămâne la Kurtbunar, păzind flancul drept al Armatei, recunoscând direcţiile spre Silistra~Cobadin şi Dobrici.. ‘Va intra în legătură cu Brg. 2/Div. 1-a la ‘Akadanlar si în caz că inimicul va ataca această brigadă, să coopereze la nimicirea lui”. Din acest ordin de operaţie, al g-lui Toşef, rezultă: 1. Stabileşte în persoana g-lui Kiselof un comandant al atacului capului-de-pod; ideia era desigur bună, dar co- mandamentele organizate ad-hoc fără personalul necesar şi păstrând şi comandamentul inferior, nu au dat niciodată bune rezultate. Cine vrea să conducă două comandamente nu va 1) Corespunde la noi cu centrele 7, 8 şi 9 2) Corespunde la noi cu centrele 11. 3) Corespunde la noi cu centrele 8. fi în stare să conducă nici pe unul bine, ca probă în cazul special dela Turtucaia, este faptul că gl. Kiselof pierde dela început legătura şi influenţa asupra grupului Hammerstein. 2. Că pune întreaga artilerie care trebuie să pregătească atacul sub un comandament unic. 3. Deşi g-lul Kiselot are (prin lit. b.) sub ordinele sale grupul Hammerstein, Div. 4 şi Brg. 1/Div. 1, nu-i pune sub ordine şi artileria grea, care trebuie să pregătească şi să sprijine atacul pe care el îl conducea. 4. Nu lasă comandantului atacului libertatea dispunerei “unităţilor şi obiectivelor de atac, ceea ce a fost o gresalä. 5. In ordin se dispune ocuparea centrelor..., tără a se spune că se va înainta şi ocupa liniile de reculegere..., ideia este bună, că atacarea şi ocuparea liniei centrelor era o operaţie grea, care cerea un mare consum de munifiuni Si mari sacrificii de oameni; desigur că dacă apărarea s'ar fi făcut bine, atunci linia centrală nu ar fi putut să fie ocupată chiar din prima zi a atacului, şi chiar dacă totuşi ar ‘fi fost ocupată, in ce stare sar fi găsit trupele atacului? Mai aveau puterea de a face în aceiaşi zi o nouă sfortare? De aceea indicarea în ordinul g-lului Tosef, de a ocupa linia centrelor era 0 măsură de prevedere, dacă ea se rea- lizează, dacă trupele sunt în ordine şi în măsură de a înainta, un nou ordin operativ de câmp va dispune cele necesare, in cazul special de la Turtucaia, acest lucru se im- punea dacă se are în vedere că înapoia liniei centrelor sec- torului II, se întindea o pădure mare si foarte greu de străbătut, . 6. Se coristată că g-lul Tosef atacă dela început numai Sect. I şi I], nu însă şi Sect. III. De ce? Cine va ataca Sect. III? Dacă Sect. III ar fi avut un comandant energic, atunci el putea face o eşire atacând în flanc inimicul ce ataca Sect. II. Prin neatacarea Sect. III, se lăsa o posibilitate pentru garnizoana Turtucaia, ca să facă o eşire spre Silistra şi vice-versa să primească întăriri dinspre acea direcţie. Chiar dacă am admite că Brg. 3/Div. 1 făcea funcțiunea unui corp de observatie, el se găsea la Sirdjilar; acest caz se aseamănă cu al cetätei Anvers din 1914, când nefiind în totul învestită, a înlesnit „armatei belgiană să facă o ieşire repede printre râul Lys si Mare, spre Iser, unde s'a unit cu armata francezä. La Turtu- caia s’ar fi putut face acest lucru în ziua de 22/VIII şi chiar la 23/VIII. Motivul pentru ce nu s'a făcut se va arăta în cursul acţiunilor din aceste zile. 7. Flancul stâng al trupelor de atac, respectiv al Div. 4-a, nu era suficient acoperit de cele trei escadroane de ulani, : aflate spre Siahlar, care trebueau să facă legătura şi cu grupul . Hammerstein. Acest lucru este atât de just, că gl. Kiselof se vede nevoit a mişca în cursul noptei de 21/22/VIII trupele Div.-4-a mai spre stânga. 8. Spatele Brg. 1/Div. 1-a, care trebue să atace tortul 8, (centrul '11) nu era destul de bine asigurat contra unui atac venit dinspre E., căci Brg. 3/Div. 1 se gäsia la Sird- jilar, adică la 15 km. de Brg.. 1/Div. 1 şi la 25 km. de Dunăre, iar Brg. 2/Div. 1 se găsia la Akadânlar, fără nici o - posibilitate de a ajuta direct operaţiunile asupra Turtucaiei. : Pe :baza ordinului de operaţie No. 17 al Armatei, gl. iti- - selof dădu la 22/VIII ora 2, un ordin de Open sis, ‘care in rezumat spunea: . . ,\Garnizoana cetätei are 25. batal. si 80 tunuri. Să oe “Atacul se va întări pe linia de plecare cota 131, lângă Staro- „Selo, cota 124, Daidir, 2 km. N. Belita şi înălţimea S. E. de „Niskioi, . . Cetatea se va “face si ocupa astăzi 22 /VIII. - Obiectivele sunt: coloana Hammerstein fortul 21), Brg. 3/Div. a forturile 5 si 62), Brg. 1/Div. ta. tortul. 73), Brg. Ay: -1 tortul 84). La dispozifia’ Diviziei. rămân 2 bu : “din, în a ul la Sud ‘de zi Denizler. | La. ora 9, bateriile gtelă si mortierele vor. deschide focul asupra obiectivelor date, vor distruge lucrările de fortificaţie şi vor des- chide. breşe. . Artileria . de. câmp a Div. La va fi sub comand colonelului Manoi comandantul Brg. 4 art., care va indica obiectivele în: con- : formitate. cu desfăşurarea luptelor. .. Inceputul atacului se va fixa de comandantul. Div. dea, _. Plecarea unui regiment inainte, trebuie să servească ca semnat de înaintare. tuturor regimentelor, aliniindu-se cu cel pleeat. Sub protecţia. focului de artilerie, infanteria trebuie să ajungă. fa 2—300 paşi înaintea cetätei, unde oprindu-se să aştepte ultima vijelie, după care va porni la ocuparea forturilor. Unităţile se vor eşelona în adâncime, “iar pionierii trebuie să „stea în spatele. coloanelor, pregătiţi pentru tăierea. obstacolelor: de sârmă. „Se atrage atentiunea in mod special asupra legăturilor. | „Big. .1/Div..1 va păzi flancul drept, având -regimentul din. dreapta eşelonat în adâncime. : i: . 1) Corespunde la noi cu centrul 3. , ME - 2 > > » » » A şi 8. 3) rai » » » » 4) x > 7 >» »° » Să După ce Div: 4-a: va ocupa forturile,. unitatile: se: vor. întări, artileria de câmp va trece înainte, lupă care Succesul i va fi lărgit in. adâncime; şi: lărgime. . . Brg. 1/Div. t-a dupa ocuparea fortului No. 8, se va: dd spre cofa 124: - : : Punctul de observaţie: al: Div.. l-a pe înălțimea S: Deniler.. Coloanele de :aprovizionare pe şoseaua Balbunar~Turtucaia. ; Spitalele: de campanie la : Cara Mehmedler si. IGoyatigilar, ama bulantele după indicaţiile brigäzilor”. După acest ordin; gl. Kiseloff a mai dat imediat; încă: un ordin, care complectează şi. rectificä. în parte pe cel precedent: „Unităţile de infanterie. să : atace ae Are a de “îndată ce va înceta-vijelia focului. .. .. ; Pauza între vijelia:de fosa: si :focul de. para} va fi. de 5 minute, in-acest:timp irfanţeria trebuie să treacă. obstacolele. Ea Saas Unităţile . inaintate..ale- infanteriei : se vor : întări: chiar pe :linta forturilor, iar ‘sustinerile..vor :ataca: poziţiile :din urmă, in: caz:-oand ele ar exista. oie REE Artileria:-va începe focul:la::ora:.6.30”,: .. ee Bas “In ziua de 22/VIIL.ora 7, generalul Kiselot încă nu :erâ gata sä poată; începe atacül, pentru urmätoarele’ cauze :.+ a) Reg. 2 Art..-grea nu putuse ‘intra pe poziţia cei se ordonase, din cauza :intârzierei pricinuită. de drunturile::rele şi desfundate de ploaia, care 'căzuse chiar: în cursul. noptei. . 6) Artileria nu-şi stabilise observatoarele, nu făcuse: încă legăturile .cu infanteria, nu făcuse recunoasterile . necesare. _c) Tunurile. de transee erau încă departe: inapoi.: a d) Div. 4-a incă nu făcuse legătura cu ope Ham- merstein. „Aceste motive il, determină pe gl. Kiselof . să roage; pe g- -lut- “Toşet,. ca’ să. amâne atacul cae ziua „de Ree ceeace, se aprobă. SA | sat eet La 22/VIII ora 9, geti Teodorescu . Cd. Capului-de-pod da ordinul No. 24 catre’ Sectoarele I, Il, III. si IV: — . „In urma luptei de azi, trupele-noastre din Sectorul 1 au fost nevoite să se retragă pe. linia vechilor centre 1—5. D RER Pe tot restul frontului situaţia este neschimbată; bee LA Pentru stabilirea. luptei, astăzi 22 August, ordon: Regimentul Vasile Lupu No. 36, batalioanele! 4 din Féglmeatele 40,..75 şi. 80. vor ocupa . linia, 2-a de apărare, începând - din -fata podului dela * balta “Staroselo, © prin. _subcentrul 2-3, „apoi, centrele 3,4 si 5 Be Vire he ne) 2 DE 1) Corespunde la noi cu centrul 11. 206 Două companii din batalionul miliții Prahova, vor ocupa centrele 1 şi 2, Două companii miliții Buzău, călare pe şoseaua spre Turcsmil. la km. 5.500, Unul din batalioanele regimentului 36, care a fost mai incercat în luptă, va fi ţinut în rezervă la Remiza No. 1. Nouile trupe de ajutor, cari urmează si sosească, vor fi date iu sectoare după trebuință, sau vor rămâne ca rezervă pentru contra~atacuri. Se recomandä a se fine trupele si ofiterii inferiori in dea- proape supraveghere. Orice încercare de retragere din această poziţie va fi reprimată imediat prin împuşcare. Nici o retragere depe această linie nu este admisă. Trebuie, ca rezistenţa să fie împinsă până la ultima extremitate. Se va da oamenilor hrana. caldă cu carne, iar unităţile, cari mti-si vor putea aduce hrana caldă, vor consuma din cea de rezerva. Pe timpul luptei, mă voi găsi pe platou, la Blokhausul Co- mandamentului, | Mi se va trimite astăzi raportul luptelor din zilele de 20 si 21 curent, cu arătarea nominală a pierderilor şi răniților”. Contra-atacul ordonat de gi. Teodorescu nu a mai, avut loc, pentru motivele ce se arată mai departe. In cursul zilei de 22/VIII, diferitele comandamente bul- gare au făcut recunoaşterea terenului în vederea înaintărei. Artileria şi-a instalat observatoarele, s'a stabilit pe poziţie, a făcut legăturile. Artileria română bomabrdează poziţiile bulgare. Sectorul 1: Pe frontul acestui sector au loc mici acțiuni: de patrule;: unităţi slabe bulgare ocupase în cursul noptei întăririle depe ‘Siahlar, D. Staroselo şi tranşeele dinapoia Bălţei Staroselo ce fusese părăsiie de batal, II R. 36 I. La ora 4 în dimineaţa zilei de 22/VIII, companiile izo- late ale btl. II/R. 36 I. aflate după retragere în centrul 4, nevăzând nici o mişcare pe Siahlar, fără ordin şi din propria iniţiativă au reocupat sectorul Siahlar, de unde bulgarii se retrăsese fără luptă, lăsând intacte şi turelele. Din ordinul g-lului Teodorescu, btl. I/R. 36 I. şi IV/R. 75 J. au reocupat foarte uşor la ora 9 linia de transee dinapoia Bältei Staroselo, dar nu s'a ocupat şi satul Sta» roselo, ceeace s'ar fi putut face uşor, căci el nu era ocupat de inimic, In cursul acestei zile, pe baza cererilor nejustificate de ee ajutor a It.-col. Nicolicescu, Comand. Cetăţei trimite după amiază în ajutorul Sect. I-iu btl. IV/R. 80 I. si 2 cp. btl, 48 Mil. Buzău (2 cp. sunt la Olteniţa); iar spre seară i se trimite btl. I/R. 75 I.; c2eace face că în acest sector neatacat, să fie R. 36 I, IV/R. 40 I, 2 cp. btl. 72 Mil. Mircea, 1V/75, IV/80, 2 cp./btl. 48 Mil. Buzău, I/R. 75 I, deci în total sunt 4+1 Loi Vp t1=9 batal., toate vârite pe linia de luptă, amestecate şi fără nici o rezervă, de sector. La ora 21 bil. II/R. 36 I. părăseşte fără nici un motiv pozijia dela Siahlar cu turele cu tot şi se retrage la Centrul 4, apoi e împărţit şi la centrele 3 şi 5, în loc să îi fost ţinut concentrat ca rezervă dz sector. Ca probă că acest batalion a părăsit poziţia fără motiv, este că a doua zi de dim. unii ofiţeri au trimis amen la Sianiar ca să le aducă obiecte uitate acolo. In cursul acestei zile pe poziţia dela Balta Staroselo, nu a fost nici un fapt de semnalat, unităţile ce’l ocupase de dim. ‘au stat pe poziţie in tot cursul zilei şi a noptei de 22/23/VIII, a avut loc numai schimb de focuri rare. Asa dar în cursul zilei de 22/VIII în Sect. I-iu a fost linişte, comandantul sectorului, continuă. şi în această zi cu lipsa de energie şi “activitate, nu pune ordine între unităţile sale cu totul amestecate, nu’si alcătueşte o rezervă. In cursul zilei de 22;VIII col. Mărăşescu cd. Brg. 18 I. vine în Sect. I-iu la Centrul 3, comunicând că: „lt.-col, Nicolicescu rămâne şi mai departe Comandantul Sect. I-iu, având încrederea comandamentului”. Deci Comandantul de Brigadă era cel dintâi care nu ştia ce se petrece pe îrontul Sectorului I-iu şi nu cunoştea activitatea It~colonelului Nico- licescu, care d2 fapt nu avea nici pregătirea necesară de a comanda un sector în care lucrau 9 batal. si peste 80 guri de foc, Sectorul II: In cursul zilei a fost linişte pe acest sector, bulgarii au hombardat sla» centrele 8 şi bateria 4-a, dar fără efect, Nici comandantul acestui sector nu pune ordine între unităţile sale, nu exista rezerva de subsectoare si nici re- zerva de sector, lucru era posibil căci în ziua de 21/VIII se vârâse zadarnic în acţiune btl. IV şi I/R. 79 1, Cum însă până la ora 11, It.-col. Nicolicescu nu luase nici o măsură de a reocupa centrele 4 şi 5 ce fusese părăsite de btl. II/R. 36 I. ce reocupase în dim. zilei poziţia dela Siahlar, It.-col. Dumitrescu din ordinul g-lului Teodorescu 208 ocupă centrele 4 şi 5 cu cp. 1 şi 2/R. 79 I: aşa că din acest- moment Sectorul R. 79 I. se întinde dela Centrul 4—9 incl. Gl. Teodorescu dă It. 266 Dumitrescu ordin ca: . „Pe dată ce se va intuneca, să acopere cu patrule puternice po- zitia rezervei avantposturilor dela Daidir, in directia Denisler si Mesi Mahle, iar batalionul de avantposturi să fie retras în centre, pentru a nu rămâne izolat, de oarece, atât batalionul de acoperire al Sect. 1 Staroselo, cât şi batalionul de acoperire al Sect. III Antimove, s'au retrds pe linia centrelor”. Apoi mai adaogă: „Sunt informat că Bulgarii sé pregăfesc să atace cu forţe mari punctele Mesi-Mahle şi Denizler”. R. 31 I. din Brg. 1/Div. 4-a bulg., spre înserate, isi mută poziţia in fata lui Denizier, în scop de a folosi mai bine tunurile de tranşee. Artileria grea (24 obuz. uşoare, 22 obuz. grele, 8 tu- nuri lungi) împreună cu 64 tunuri câmp, erau gata de a cepe bombardamentul. II, ITT: "Bulgarii nu au întreprins nimic nici asupra acestui sector, ei au ocupat fără nici o opunere cu R. 6 I. înălțimea N. V. de Viskioi şi cu o mică acoperire la S. E. de sat. In. schimb isd trupele sect. III au făcut două ieşiri și anume: btl. IV/R. 76 I. cpt. Ionescu C. spre Sarighiol si btl. III/R. 76 I. maior Popilian spre Antimovo. Cpt. Ionescu, din proprie iniţiativă, face la ora 9 susţinut de artileria cupolei de 120 şi de bir. de 87 m/m. o recunoaştere spre Sarighiol, pe care-l ocupă la ora 10, apoi se îndreaptă cu trei companii spre Viskioi ajungând la 600 m. de sat, primeşte ‘ordin dela It.-col. Marinescu comand. Sect. III ca să reintre în capul de pod; după al treilea ordin, cpt. Ionescu se retrage la ora 17, şi reintră în capul de pod. Atacul spre Antimovo s'a început de dimineaţă de cp. 9 şi 11/R. 76 1. ele au fost insă retrase, iar atacul cu sprijinul btr. de- obuziere de 105 mm. s'a continuat apoi de 7 şi 6/R: -16 I. care au ocupat cu înlesnire satul Antimovo, de oarece trupele bulgare sub ameninţarea atacului spre Sarighio) si Viskioi päräsise si Antimovo. Dupä ora 14, maiorul Popi: lian primind ordine repetate dela 1t.-col. Marinescu, s'a retras în capul de pod. Deci, mici acţiuni izolate, fără scop, fără plan, iar coman- dantul sectorului are mai mult Lo) activitate negativă, cerând şi ajutoare, - Gl. Teodorescu, Comand. C. P. T. comunică telefonic colonelului Dabija dela Arm. Ill-a la ora 12,50 p. m.: „Că situaţia este desperată şi nu speră să mai poată rezista din lipsa de rezerve, toate întrebuințate la Staroselo; cere ajutoare urgente“. La ora 1 p. m. col. Dabija după ce ia ordinele g-lului Aslan, cere comunicaţia telefonicä cu M. C. GL. dar negăsind la secţia de operaţie decât pe maiorul Rosetti îi comunică că: „Gl. Teodorescu a telefonat că situaţia este disperată şi nu speră să mai poată rezista multă vreme din lipsă de rezerve. Domnul general Aslan, este de idee, că dacă garnizoana Turtucaia nu mai poate rezista, să facă o eşire spre Silistra”, Aceasta înseamnă, că g-lul Aslan, bazat pe informatiunile date de Comandamentul C. P. T., era de idee ca garnizoana cetăţii să se retragă prin luptă spre Silistra. La ora 1.10 p. m. maiorul Rosetti dela M. C. Gl. răspunde colonelului Dabija că: " „Turtucaia nu trebue: să cadă, garnizoana trebue să reziste până ta ultimul om, deoarece trupe proaspete vor veni în ajutor. Aceasta din Inalt ordin al M. S. Regelui”. Din cuprinsul acestui ordin al Comandam. de Capt. se constată: 1, Că Turtucaia nu trebuie să cadă; "2. Că toată lumea din Turtucaia trebuie să lupte până la ultimul om; 3. Ideea emisă de g-lul Aslan, că dacă Turtucaia nu mai poate rezista, să facă o eşire spre Silistra, nu a fost apro- bată; 4. Că Cd. de Cpt. îndrumase noui „rupe proaspete în ajutorul Turtucaiei. Punctul 1 din acest ordin şi anume că „7urtucaia nu Trebuie să cadă” era desigur just, era o chestiune de onoare, Dar hotărârea era numai teoretică, pentrucă în practică, ideea că o cetate „nu trebuie să cadă”, nu se realizează mai nici- odată, sau foarte rar; mai cu seamă în ultimul răsboiu (dela 1914-1916) se probase acest lucru prin căderea cetăților Liege, Namur, Anvers, Maubeuge, cât şi a câmpurilor întă- rite rusești (după retragerea armatelor). Punctul 1: era deci un deziderat. ; Punctul 2 este condamnarea la moarte a luptătorilor. Ne-am putea întreba, pentru ce acest: lucru? Ce importanţă strategică avea Turtucaia? Ce acoperia? Ce asigura? Nimic. Acesta-i adevărul. Sa susţinut, că prin căderea Turtucaiei s'ar descoperi drumul direct spre Bucureşti, Acest argument nu era serios, Generalul G. À. Dabija, + Armata română în Räsboiul mondial, 34 210 pentru că, la acea dată, inimicul nu avea trupe disponibile cu ce să facă o invazie in România. Pt. 3, buna şi judicioasa idee a g-lui Aslan, dată la 22/VIII de a părăsi Turtucaia si ca garnizoana ei să se îndrepte spre Silistra, nu a găsit aprobarea Cd. de Cpt. Pt. 4. Cum o greşală aduce pe alta, ,indrumarea de trupe proaspete în ajutorul Turtucaiei” din partea Cd. de Cpt., peste cele trimise de Cd. Arm. III-a, a fost desigur o gre- şeală. In cazanul dela Turtucaia, nu mai trebuiau vârite trupe, căci dacă nu se aprobase ieşirea spre Silistra, atunci trebuia: ca garnizoana să fie lăsată să lupte cu propriile ei mijloace si cu ajutoarele trimise de Cd. Arm. III. Căci dacă Cd. de Cpt. hotărâse că „Turtucaia trebuie să lupte până la ulti- mul om”, atunci dece să nu moară mai puţini? Sau dacă Turtucaia, ca orice cetate, va sfârşi prin a cădea, de ce sa nu facă inimicul mai puţini prizonieri? Peste Brigada din Div. 15-a, trimisă de Cd. Arm. IIl-a pe baza cererei de „ajutoare urgente” de către gl. Teodorescu, Cd. de Cpt. îndrumase către Turtucaia şi restul Div. 15-a, comandată de gi. Eremia Grigorescu, care începu a intra in cursul ziiei de 22/VIII în Turiucaia. Din cele arătate mai sus, reese că în ziua de 22/VIII, g-lul Teodorescu raporta că: „situația este disperată şi nu speră să mai poată rezista multă vreme din lipsă de rezerve... In fine, gl. Teodorescu: „cere ajutoare urgente”. De fapt însă, in zilele de 20 şi 21/VIII, Bulgarii nu ata- caseră decât avantposturile, iar în ziua de 22/VIII nu au: atacat deloc. Aşa dar, cum se tace că gi. Teodorescu raporta că „situația este disperată...?” Gl. Teodorescu nu era in armata română un general oarecare, era un genera: bun, un general care-şi cunoştea meseria, fusese un bun profesor la Şcoala Superioară de Răsboiu, era un om cuit, foarte calm; totuşi la 22/VIII ora 12,50 p. m. raporta o neexactitate. Ex- plicatia nu se poate găsi decât în rapoarteie false pe cari i le făceau Sectoarele I şi III. Aceste rapoarte, ca „am res- pins 8 atacuri...” etc. aveau darul de a induce în eroare pe Comandantul C. P. T., care la rândul lui a indus în eroare: Comandamentul Armatei. | Invăţământul ce se trage este, că rapoartele subalternilor „trebuiesc controlate foarte des, dacă:nu personal, dar prin ochii ofiţerilor de Stat major, mai cu seamă la începutul răsboiului. Dacă g-lul Teodorescu făcea aşa, nu ar fi căzut. victima sugestiunei unor rapoarte: falşe, cum a fost în prima linie acelea ale It.-col. Nicolicescu, Comandantui Sect. I-iu. Se mai constată, că g!. Teodorescu raporta că: „pu mat 211 poate rezista din lipsă de rezerve, toate intrebuintate la Sta- roselo...” Dar la Staroselo nu se trimisese până in ziua de 22/VIII ora 12.50 decât: E pu bc n M in ziua de 20,VIII In rezerva capului de pod erau rămase la 22/VIII ora 12.50 încă: btl. IV/R. 80 I. | 2 cp./btl. 72 mil. Mircea 2 bil. 2 cp.;btl. 17 mil. Prahova | Deci la acea oră nu se putea vorbi de „lipsă de rezerve”. După ora 12.50 şi anume dela ora 16 începe a intra in <apul-de-pod trupele de ajutor, numai de la acea oră s'a “trimis în Sectorul I (Staroselo): btl. IV/R. 80 I. i ; 2 cp./btl. 48 mil. een din rezervă btl. I/R. 75 I. — intrat ja ora 16. ‘$i chiar atunci mai rămăsese în rezervă 2 cp./btl. 72 mil. Mircea 2 cp./btl. 17 mil. eee 1 btt. Mai mult încă, bth IL'R. 36 I: de sub comanda lt.-coi. Nicolicescu părăsise centrele 4 şi 5, pe care nu le-au reo- <upat rezervele C. P. T. ci companiile 1, 2 din R. 79 I. de sub comanda It.-col. Dumitrescu. In fine, gl. Teodorescu: „cere ajutoare PA d Ce soluţie era alta pentru g-lul Aslan, Comandantul Armatei III-a, de îndată ce Cd. de Cpt. nu aprobase ieşirea spre „Silistra, decât de a ajuta Turtucaia direct, trimitandu-i trupe „din Div. 15-a după cum dispusese şi Cd. de Cpt. şi de a ajuta indirect, dispunând o mişcare a grupului de Est spre Vest, respectiv spre Turtucaia. Ce se mai putea face? In cursul zilei de 22/VIII, g-lul Aslan a însărcinat pe un Ofiţer de la Cartierul Armatei, să caute telefonic pe Po- kliewski, Ministrul Rusiei; care a fost găsit la ora 16 la Jokeu Club şi i s'a cerut o imediată convorbire cu gl. Aslan. Acesta sa dus cu automobilul la Jokey Club, însoţit de un ofiţer superior dela Cartier, aci s'a plâns Ministrului Rusiei, că -g-lul Zaiancikowsky nu execută ordinele, şi-l roagă ca să intervie pe lângă generalul rus, ca să execute ordinele, căci altfel e imposibil de operat în asemeni condițiuni... etc. Convorbirea a durat cel mult zece minute. Ministrul Rusiei æ înţeles chestiunea si de comun acord cu g-lul Aslan, a expe- diat cu un tren special pe col. Tatarinof, ataşatul militar rus, „212 împreună cu: maiorul Economu, cu o scrisoare de serviciu din partea Generalului Aslan, în care se arăta g-lui Zaian- cikowski; „situația dela Turtucaia si se făcea un călduros apel la sentimentele sale de soldat CAOANOl al să pane imediat in miscare corpul rus”, Dar în zadar, gl. Zaiancikowski nu a mişcat! (As se vedea ziua de 22/VIII la Divizia 19-a).. re Concluzia zilei de 22 August. Trupele bulgare nu atacă, infanteria şi-a coiisolictat po- zitiile; artileria s’a instalat si a facut pregätirile, a organizat deci in toata linistea sistemul säu de foc. | Apärarea cetätei continuă pasivitatea din zilele: precedente, "afară de mica recunoaştere tăcută pe frontul sectorului III. Ea nu ştie pe care sector. îşi: face inimicul “pregătirile: de atac, ca probă este faptul că deşi inimicul pregătea - atacul asupra Sectorului II, comandantul cetäfei indus în eroare întărise până la 22VIII, “Sectorul I cu 5 batalioane şi nu trimisese nimic în Sectorul II. Cum în această zi fusese linişte pe: front, Comandantul Capului-de-pod ar fi putut 'să pue ordine. în unităţi şi să regrupeze forţele: destul de imprastiate, reconstituindu-şi rezerva generală; dar nici comandanții de sectoare nu şi-au “pus ordine între unităţi, nu şi-au realcätuit rezervele de sectoare, rămânând deci cu „unitățile foarte „amestecate pe „linia de luptă. a „Artileria nu a făcut observarea câmpului din fata capului- de-pod, spre a descoperi miscärile inimicului, şi a împiedica prin trageri apropierea lui de cetate, şi ocuparea unei poziţii iniţiale de plecare a atacului. ‘In cursul zilei deşi artileria a executat ceva trageri, nu si-a ales bine obiectivele, cäci in asemenea caz artileria bul- garä ar fi fost nevoita ca să răspundă, lucru pe care ea nu l’a făcut, Mica recunoaştere făcută în Sect. III a fost susţinută de „o baterie izolată, care însă a consumat pentru o mică acţiune o prea mare cantitate de munitiuni, astfel btr. de obuziere de 105 din Sect. III a cpt. Costescu,.a tras numai asupra satului Antimovo părăsit de bulgari, peste . 800 proectile, o consumare de muniţie absolut zadarnică. _ Cu toată liniştea de pe front, comandantul Capului-de-pod primeşte cereri de ajutoare dela Sect. I şi III, la rândul ie adresează cereri de ajutoare Comandamentului Arm. “a, 213 “Unităţile române. intrata in Capul: de-pod Turtucaia. In urma cererilor de ajutoare făcute de comandantul Capul de-pod, s'au trimis în Turtucaia 17!/, batalioane, 1 dvz, obuziere de 105™/m şi 1 dvz. artil. 75/ tunuri vechi, Aceste unităţi au sosit în Turtucaia în ordinea următoare : i i Ora Secto- | Odată cu i unităţile „Ziua E _ Comandantul. | gepar. | rul in.!(btl,dvz.) au mai tre- sosirei - Unitatea unităţii cării [Care a! cut şi comandanții . $ vos actionat}- de régiment bth. I/R. 75 I. It. col, Tântu C. 16 1 la 29/VITI à dvz. II/R..5 Ob.. | maior Chiliman... |... .16.[... 2.|eol. Grigorescu At.; es i . i “| It.-col. Păncescu ont . LS as oH, ete nt Fra BAP © à | ‘ me a ears || bel. 1/R. 80 I. It. col. Ignat 0 3| Cd. R. 86 I. nu 4 tre- ses v8 | ni cut Dunărea. . | an ae “bil, ITI/R. 75 I. | maior Negruti od 2 | It. col. Josescu N, BS TS i o Li Z aRÈST bt, II/R,-74 I. » Teodorescu |, + |- 2 | ati-eol. Petrescu fon gaze btl. IU/R. 741. | Marcovici I] 643 a a i Sug o4. ji i de i i Lo Kai ă ; i “TECH i btl. IL/R. 75 I. {maior Antonescu B.| 10% 21 i btl. II/R. 84 I. » ProtopopescuV.| 11 31 It.-col. Popovici Gh. a a btl. I/R. 74 Ts cpt. Dimitrievici. 12 21. ol. Stirbulesch A. i în x . ~ mR A fs ; ; Le btl. I/R. 34 1. maior Bilciureseu|12*~13 3 too “Ionescu Do- ET. : "brogeanu H e bt], II/R. 341. » Stănescu 13—14 .8 : i SE | : ' ‘ Ape ep. 7/R. 80 I. It. Popescu Nita 2 i | £2 au : 14 : i Be cp. I/R. 74 I. ept. Roescu NP : :2 i i i] btl. I/R. 84 I. maior Stratilat 15 3 | btl. III/R, 34 I. | cpt. Popea Gh. 1580 3 . ; dvz. tun. 75 m/m. 165% | i Zee "bul, ILI/R. 2 Gr.] It:-col. Bădulescu 17 3 | It. col. Seineseu R. N 4 “ = i : Been btl. V/76 mil. maior Bălăceanu | 1720 3 ‘ Ho oh 7 ‘ i | 2 # în ze btl. II/R. 2 Gr. | It.-col. Pârjolescu 20 3 : ab să . on™ btl. II/R. 80 I. | maior Dobriceanu 2 iz NE ns 22—24 Sec cp. 11/R. 80 I. It. Toanovici N. 2 : Bti. 1/R. 84 I. face parte din Div. 16-a, tot restul de uni- täti fac parte din Div. 15-a. Toate batalioaneie sosite la Olteniţa şi apoi la Turtucaia, nu au fost primite de nimeni, comandanții lor trimiteau ca să găsească Comandam. Capului-de-pod, să ia ordine, acesi lucru cerea timp. Dacă Comandam. ar fi iuat măsuri, ca unităţile trimise în ajutor, să fie primite cu regulă la Ol- tenita, ele ar fi putut fi trecute mult mai repede la Turtu- aia, aci le-ar fi putut grupa şi organiza in regulă, ajutând sectoarele cu unităţi constituite, iar nu împinse în grabă în dorința de a saiisface cererile comandanților de sectoare. Repartiția unităților pe sectoare: SECTOARELE | Ziua Rezerva “otal I II | III | R. 36 I. (4 b.) R. 79 I. R. 76 I. 1V/75 17 btl. TV 40 (4 btl.) (4 btl. 1V/80 Btl, 48 mil. Bu- (5 bt.) Btl. 17 mil.| | zău Ja Olteniţa. Prahova Btl. 76 mil. V. Btl. 72 mil./ | Lupu la Span- Mircea tov. ( bti.) R. 36 I. R. 79 I. R. 76 I 1V/80 1V/40 2 e/btl 2 e/bti. 17 2 c/btl. 72 mil. (4 bt1.) mil. mil. Pra- : Mircea. Prahova hova. 17 btl. IV/75 2 cfbtl. 72 61/, btl.) (417, btl. mil. Mircea (2 btl.) R. 36 I. R. 76 I. 2 c/btl. 17 1V/40 2 e./btl. | mil. Pra- 2 c./btl, 72 mil. R. 79 I. mil, 17 hova. 1741 Mircea. Prahova |2 e. btl. 72| 18}, bil. IV/75: mil. Mircea IV 80 i (PY, dtl. (bu. 2 c./btl. 48 mil. (4 bu.) Buzău. 1/75 (9 btl.) R, 36 I. R. 791. R. 76 I. III/R. 2 Gr. 1V/40 III/R. 75 I. B.17,M. |II/R. 80 I. ar) btl. 72 M. Mircea | II, III/R. | Prahova. |ep. 11 R. 80 33°/, btl. 1V/75 74 1, I/R. 80 | (24 dtl.) 1V/80 A/R. 75 I. | JI/R. 84 I. 2 c./B. 48 M. Bu- (8 bti.) IR. 74 I. zău, I, II, III/R. 1/75 34 I. (91, btl.) III/R. 2 Gr. I/R. 84 I. bt]. 76 mil, (14) ATACUL 23 August. (Crochiul 6, 7 si 8). Trupele române ce ocupau sectoarele capului-de-pod, erau dispuse în dimineaţa de 23/VIII pe o singură linie, uni- tätile amestecate, cu foarte slabe rezerve de subsectoare si sectoare şi cu o rezervă de 2 btl. pius. 2 btl. (1/80, 111/75) sosite în cursul noptei sus pe platou. Sectorul I. Grupul maior Hammerstein atacă centru 2; Comandantul sect. I nu contra-atacă, nici de front, nici de flanc, lucru ce ar fi putut face, trecând pela centrele 3 şi 4, cari nu erau nici bătute de artilerie, nici atacate de infanterie. Pe la ora 8 col. Mărăşescu împreună cu It.-col. Nico- licescu, au dispus executarea unui contra-atac, asupra unor trupe bulgare ce înaintau prin fata centrelor 3—5S. Trupele ce au fost destinate ca să execute acest contra- atac au fost btl. H/R. 36 I. bti. I/R. 75 şi cp. mitr. a R. 75 J. Dar organizarea! şi executarea. acestui contra-atac - a fost de aşa natură, că nu se poate numi contra-atac. Este: foarte just că momentul de a executa un contra-atac a fost. foarte prielnic, căci tocmai atunci R. 48 I. bulg. executa un marş de flanc depe Dealul Siahlar spre Daidir, cam la 2000 m. prin faţa centrului 3—5. De fapt, comandanții de unităţi de contra-atac, nu au avut nici nu au dat acest o- biectiv, dar nici nu s’ar fi putut contra-ataca, deoarece re- teaua de sârmă continuă, nu permitea acest lucru şi pentrucă: nu exista decât un singur 'drum făcut şi anume în dreptul vâlcelei existente între centrele 4 şi 5. A susține că un contra-atac poate să se execute în asemeni condițiuni, este a se pune în conflict cu posibilitatea, căci un contra-atac porneşte şi se da într'un dispozitiv de luptă. De acea contra-atacurile începute pe unităţi succesive (companii şi chiar plutoane) s'au oprit în faţa reţelelor de sârmă pe care nu le-au trecut, deci se poate afirma că contra-atacuri nu s'au dat. Sect. I-iu ar fi putut ajuta Sect. II ce era puternic atacat, dacă câteva companii din btl. II/R. 36 I. si btl. I/R. 75 1, ar fi contra-atacat pe marginea pädurei asupra trupelor bulgare ce pătrunsese printre centrele 6 şi 7, aceasta se putea face cu atât mai mult cu cât centrele 4 şi 5 nu era atacate de bulgari. La ora 12—13 btl. IV/R. 75 I., cp. 2, 3/R. 36 1., btl. IV/R. 36 I. si cp. 4/R. 72 mil. părăsesc fără luptă, poziţia de pe linia bäitei Staro-Selo, probabil din cauza ştirilor ce primise dela centrele 2 şi 3, aceste unităţi s'au retras spre centru 1, La ora 15 Grupul Hammerstein după o pregătire de ar- tilerie ce a ţinut dela 11.30 până la 1.30 atacă linia centrelor Sectorului I-iu, în special centru 3 apărat de btl. IV/R. 40 I. şi flancarea 3—4 apărată de cp. 4/R. 36 I. Acest atac a reuşit şi a grăbit în faza lui de pregătire pe deoparte retragerea unităţilor depe linia bältei Staro-Selo, iar pe de altă parte a grăbit căderea centrelor 4 şi 5, a căror flanc stâng rămăsese la acea oră descoperit prin căderea <entrelor 6, 7, 8 de la stânga lor. . Toate trupele din Sect. I (afară de centrul I) se retrag pe linia 3-a de rezistenţă, unde rămân tot restul zilei de 23, noaptea de 23/24 şi ziua de 24/VIIII. © Comand. Sect. I, cu foate că vede personal, că centrul 1 nu e luat, fiind susţinut foarte bine de artileria depe mo- uitoare şi bateriile depe stânga Dunărei, nu întreprinde nimic, ci aşteaptă liniştit. şi retragerea acestui centru, cu toate că spre seară coloana maior Hammerstein, fiind bătută în flancul stâng de artileria depe monitoare, începe să se retragă spre Valea Staroselo; atunci era cel mai prielnic moment pentru cd-tul Sect. I să contra-atace; dacă ar fi făcut aşa, şi-ar fi putut reocupa toate centrele, cu atât mai mult, cu cât grupa Hammerstein nu avea nici o legătură la dreapta cu Div. 4-a, despre care nu ştia nimic si vice-versa. Dar It.-col. Nicolicescu, cd-tul R. 36 I. raportase, că „a respins până atunci de zece ori trupele bulgare”, raport nea- devărat, care a indus în eroare toate comandamentele, căci s'a pus şi în comunicatul M. C. Gl. pe ziua de 23/VIII. Mai mult ceva, dela M. C. Gl. a fost trimis la Turtucaia, amaiorul Dumitrescu Toma, ca să decoreze în numele M.S, Regelui, drapelul R. 36 I. „care a respins de zece ori trupele bulgare”?! Maiorul Dumitrescu Toma, ajungând in Turtucaia, constată cu proprii ochi, că sectorul I al It.-col. Nicolicescu nu fusese atacat, că trupa sa fugise depe front. Neaparat că maiorul Dumitrescu a făcut act de iniţiativă, nedecorând atunci pe loc drapelul acestui regiment. GI, Teodorescu, când constată că a fost înşelat de It.- ol. Nicolicescu, îi dă ordin: „să ia drapelul în mână, să se pună în fruntea regimentului, să contra-atace pentru a-şi recâștiga” pozițiile părăsite atât de rusinos”. Contra-atacul s'a dat la ora 18 de cp. 2 şi 3 din bil. IR. 217 36 I. (adunate în apropierea centrului 1), cp. 13, 15 si 16 din btl. IV/R. 36 si btl. IV/R. 75 (adunate la Vest de locul „la Regina”), sub comanda It.-col. Nicolicescu, con- tra atacul s'a dat pe direcţia şoselei Turtucaia- Rusciuc, dar cu. unităţile amestecate, pe o singură linie de trăgători, care se întindea dela dealul centrelor până în lunca Dunărei. Linia astfel formată, a ajuns până la linia de tranşee a Baltei Staro-Selo, aci fiind primite cu. un puternic îoc de mitraliere s'a retras. Contra-atacul nu a avut nici un sens şi nici un scop, căci chiar dacă s'ar fi putut ocupa linia Bältei Staro Selo, nu avea nici un folos, de vreme ce inimicul era stăpân pe linia centrelor. Trupele retrase s'au oprit pentru noaptea de 23(24/VIII pe coasta de Nord a Centrului 1. După ce s'a înoptat bine, grupa Hammerstein a ocupat: şi centrele 5 si 6. Sectorul II. Dispoziliunile luate de artilerie bulgară în vederea ata- cului. Atacul Diviziei 4-a bulgare. Frontul pe care trebuia să-l ocupe Div. 4-a bulg. avea 5 km., în faţa lui s'au adus 33 obuziere grele şi uşoare, ceeace: revine o gură de foc la 155 m. de front; este desigur prea, puţin. Obiectele date pentru focul de distrugere : Obuzierele de 8 cm. uşoare tragere înceată — fortul 5 (7) şi transeele de la est. Obuzierele de 8 cm. tragere repede, tortul 6 (8) si tran- şeele din jurul lui. 4 obuziere grele de 15 cm. fortul 7 (9) şi transe de amândouă părţile, cum şi tranşeele din faţa fortului 3 (5), Obuzierelor grele de câmp li s'au dat pe baterii, tranşee, şanţuri de comunicaţie şi obstacole din fata forturilor 5 (7), 6 (8) şi 7 (9) : Celelalte baterii aveau ca obiectiv bateriile apărărei. Din repartizarea obiectivelor, se constată că tragerile. nu s'au indicat a se executa si în adâncime, ceeace s'ar îi putut. face, de oarece 'obuzierele şi piesele mijlocii erau aşezate la 4 km. de centre. Rolul artileriei s'a dat prea generic; aci zidi date directive detaliate. . Nu s'au dat indicafiuni de cand, unde şi câte baterii să ocupe poziţiile înaintate în legătură cu infanteria, La ora 6,30 artileria bulgară de toate calibrele trage: asupra centrelor 7, 8, 9 şi 11. 218 La ora 7,10 artileria bulg. începu tragerea de distrugere. Toate bateriile române răspund; la ora 7,30 bateria de 37 mm. a fost redusă la tăcere, iar bateria cpt. Şendrea trage numai cu 1 tun, celelalt2 3 fiind demontate. La 7,40 col. Anghelof, Comand. Artil. grele bulg. ra- portează că: „Pregătirea de artilerie este gata, că obstacolele sunt distruse, tranşeele măturate şi că apărarea a început să se retragă prin santurile de comunicaţie”, Acest raport nu era exact. La ora 8, gl. Kiselof dă ordin: „infanteria sâ înainteze, arti.eria să mute focul între forturi, iar mai târziu în spate”. Atacul, Brg. 3-a col. Kmetov (R. 19 I. şi R. 48 I.) din Div. 4-a, atacă centrul 9 si tranşeele alăturate. Brg. 19, col. Iconomov (R. 31 si R. 7 I.) din Div. 4-a, atacă centrul 9 şi tranșeele alăturate. Infanteria română din Sect. II, toate mitralierele şi cele 5 turele de 53 intra în activitate, oprind, atacul. La ora 9,30, trei din cele patru baterii fixe ale sectorului, sunt distruse de artileria inimică. Gl. Teodorescu trimite în ajutorul acestui sector 1 dvz./R. 5 Ob. cu col. Grigorescu, care ia poziţia înapoia centrului 8 pe liziera Sud a pădurei, începând a trage asupra artileriei bulgare de la N. V. Belita şi Mesi Mahle, apoi asupra rezervelor bulgare ce înaintau spre VI. Staroselo, făcând şi o tragere de baraj înaintea infanteriei atacului ce înainta spre centrul 8. Tragerile obu- zierelor şi a bateriei fixe, nu au putut să producă efectul asupra a 28 btr. (7 de o>. grele, 7 de ob. de câmp, 2 de tururi lungi, 12 de câmp) care trăgeau cu o foarte mare preciziune, cum nu au putut nici impreună cu cele 4 btl. a R. 79 I. să oprească atacul a 17 bil. Brg. 3/Div. 4-a atacă cu: 2 btl. R. 19 I. centrul 7 si jumätate din intervalul spre centrul 8, 2 btl./R. 19 I. ‘utr 8 si jumătate din intervalul spre centrul 7, 2 bti./R. 48 înaintau înapoia Reg. 19 I. cu câte un batalion spre centrul 7 si 8. Infanteria cu pierderi mari înaintează sub focul apärärei, ea ocupă la 9,35 centrul 8; dar nu poate ocupa centrui 7, pentru că pregătirea de artilerie nu era suficient făcută şi pentrucä infanteria era flancată de focul îndreptat din centrul 6; a trebuit să se schimye poziţia de artilerie şi să se facă o nouă pregătire de artilerie şi de abia la ora 11 s'a ocupat centrul 7. Brg. 1/Div. 4-a atacă cu: R. 31 I. centru 9 şi jumătate din intervalul spre centru &. R. 7 I. atacă dela centrul 9 spre E. până în şoseaua Belita-Turtucaia. : Brg. l-a înaintează, R. 31 I. ezită, comandantul regimen-- tului intervine şi-l impinge înainte până la 200 m. de rete- lele de sârmă, cu sprijinul R. 15 Art. care schimbase de: poziţie, reuşeşte a ocupa centrul 9 la ora 11.30. R. 7 I. ocupă intervalul dela centrul 9 spre E, iar spre: centrul 10 s'a trimis un batation care-l şi ocupă. Prin ordinul de operaţie, g-lul Kiselof oprise 2 btl./R. 47 I. ca rezervă la dispoziţia sa, el a pus-o în mişcare: la ora 8 prin Denizler-Daidir spre centrul 8, la ora 9 ajung între Daidir şi Mesi Mahle, de unde trimite un batalion la E. de centrul 8 în scop de a ţine legătura între Brg. 3-a şi şi Brg. 1-a, ceeace se realizează la ora 10. Unităţile de atac bulgare au fost susţinute de artileria grea, cum şi de cea de câmp. R._79 I. rom. după ce! rezistase, destul de bine atât pe: linia centrelor, care după ce a fost ocupată de trupele bul- gare, s'a retras pe linia de reculegere. Observațiuni asupra atacului Div. 4-a bulgare. 1. Frontul de atac al Div. 4-a bulg. a fost prea mare,. de aci au rezultat două neajunsuri: a) imposibilitate pentru artilerie de a bate in mod eficace: obiectivele de atac; ca probă este faptul, că după ora 8, când comand. artileriei raportează că atacul este pregătit, nu: era de loc pregătit, căci infanteria a dat peste rețelele de sârmă rămase intacte; b) din cauza frontului de atac prea mare, a fost nevoie: ca sustinerile unităţilor din linia întâia, în loc să fie între- buintate la împingerea acesteia înainte, ele au fost între- buintate ca să umple golurile rămase între unităţi. 2. Recunoaşterile s'au făcut necomplect. Fotografiile luate: în zilele de 19, 20 şi 21 de către aeroplanele atacului, nu au fost puse la dispoziţia artileriei atacului. De asemeni, observatiunile balonului captiv, nu au fost de nici un folos. Numai lipsa unor recunoașteri serioase, care să fi desco- rit flancärile şi drumurile de comunicaţie, poate explica sur- prizele la cari a fost expusă atât artileria cât şi infanteria bulgară. 220 3. Pregătirea atacului făcută de artilerie dela 6,30—7,10 adicä 40 minute a fost insuficientă, iar tragerea de distrugere «dela 7,10—7,40 timp de 30 minute a fost. cu totul insuficientă. 4. Pauza de 5’ minute lăsată în momentul când infanteria ieşia din adăposturi pentru a pleca la atac, deci în momentul cel mai critic, nu era justificată; s'ar fi putut prelungi “tragerea până la o oră fixă, fără a se lăsa infanteria expusă “focului apărărei; tăcerea artileriei proprii face o impresie deprimantă asupra infanteriei. 5. Efectul material al focului artileriei grele a fost mic, căci nu a distrus nici centrele de rezistenţă, şi nici reteleie de sârmă; ea a avut mai mult un efort moral favorabil atacului şi deprimant apärärei. : 6. Bateriile lungi au reuşit să reducă repede la tăcere artileria apärärei. 7. Focul infanteriei apărărei în Sect. II a produs foarte . mari pierderi infanteriei. bulgare, numai din cauză că arti- leria atacului nu se convinsese dacă a pregătit sau nu sufi- cient acel atac. 8. Atacul infanteriei bulgare era in plină desvoltare între ora 9 şi 10,30; tocmai în acel moment greu şi critic pentru infanterie, când ea avea nevoie de susţinerea artileriei, aceasta se găsea în timpul schimbării de pozitiuni. 9. Bateriile de câmp şi chiar obuzierele uşoare au insotit infanteria la atac. După ora 12, sosind în = ideali Sectorului I], bé. /1/R. 75 I. sub maiorul Negrufi, lt.-col. Dumitrescu ordonă It.-col. Popescu, ca împreună cu btl. I/R. 79 I. să contra-atace cen- trul 8 si intervalul intre centru 8 si 9. Contra-atacul e dat ‘cu putere, dar nu reuşeşte, bravul It.-col. Popescu I. cade mort; btl. 111/75 I. e distrus, după care It.-col. Dumitrescu I. se vede nevoit a ordona retragerea prin pädure, pe linia a doua. de rezistenta; aci s'au adunat vre-o 300. oameni din R. 79 I. G-lul Teodorescu, primind raportul It. col. Dumitrescu, a dispus ca acest regiment să rămână în rezervă. După ora 13 soseşte în ajutor bé. II/R. 74 I. si bi. III/R. 74 I. cari contra-atacă la stânga batalionului III/R. 75 I. având direcţia asupra. intervalului dintre centrul 8—9, ele ajung până. la linia 2-a de rezistenţă pe care acum se aflau. resturile R. 79 I. btl. III/R. 75 1. (din Sect. II) si btl. I/R. 80 I, R. 76 I. (din Sect. III). Contra-atacul dat de btl. II, I/R. 74 I. a oprit înaintarea R. 7 I. bulg. până la ora 15, după care se retrag pe liziera de Nord a Păd. 221 Daidir si apoi pe linia 3-a (ora 14.30), iar trupele bulgare au înaintat până la marginea lanului-de popu dela colţul N. E. a Păd. Daidir. Lt. col. Dumitrescu îace act de iniţiativă şi vâră din nou. R. 79 I. la stânga Sect. II spre centrul 9, unde luptase bil. H/R. 79 I.; în drum găseşte b//. 1//R. 75 I. sub maior Anto- nescu, care ocupase linia 2-a de rezistenţă. Lt.-col. Dumi-. trescu intercalează rămăşiţele sale si luptă împreună cu bti. II/R. 75 I. până la ora 19, când focul inceteazä, urmă- rirea Diviziei 4-a bulg. se opreşte in fata Pad. Daidir sau pe liziera acestei păduri, dar nu a intrat în ea, iar. resturile R. 79 I. şi a btl. III/R. 75 I. se opresc pe linia 2-a de. rezistenţă, în faţa căreia nu au apărut nici patrulele bulgare, din această cauză R. 79 I. şi btl. III/R. 75 I. s'au putut reface intrucâtva. . G-lul Teodorescu în urma ştirilor primite dela Sect. Il-iea care fusese puternic atacat, considera aci primejdia mai mare, de aceea şi trimisese în ajutorul acestui sector btl. H, III/R. 74 I. si btl. I/R. 80 I. G-lul Teodorescu chiar: înainte de a dispune contra-atacul spre centru 11, a trimis mai întâi btl. II/R. 75 I. ca să ocupe linia 2-a de rezistenţă înapoia centrelor 6—8, tot aci vine mai târziu btl. 76 mil. Vasile Lupu, cp. 7/R. 80 I. Toate se opresc pe linia 2-a de rezistenţă, fără să facă nici o treabă în CRISE acestei zile: şi chiar a 2-a zi, S’ar pune întrebarea de ce Div. 4-a bulg. nu intră şi nu urmăreşte prin Păd. Daidir? Răspunsul nu se poate găsi: decât în faptul că Div. 4-a era dezorganizată şi ames- tecată, iar pădurea era foarte tânără, foarte deasă, drumuri puţine, aşa că sträbaterea ei .prezenta mari greutăţi, uni- tätile nu-şi puteau ţine legăturile, orientarea lor se pierdea ușor, lucru ce de fapt s'a întâmplat ‘cu btl. III/R. 75 I. -si . btl. II, III/R. 74 I. trimise în ajutorul Sect. II. . Dacă aşa era situaţia, atunci btl. II/R. 75 I. a fost greşit folosit, aci, pe când îl putea folosi între şoseaua Daidir şi VI. Kusgunluk. Batai." 76. mil. Vasile Lupu a trecut Dunărea .in ziua de 23/VIII, ora 17—17.30 imediat după btl. ITI/R. 2 Gr. Batal. s'a îndreptat: spre Sud, cum artileria bulgară trăgea până la cazarmă, btl. 76 mil. a fost pus în panică, cu greutate él a fost oprit, ordonat pus sub comanda sublocot. Constantinescu din cavalerie şi îndreptat spre Sud, ocupând poziţie pe botul de deal dintre VI. Fotulului şi VI, Taslagea Culac, având la dreapta cp. 7/R. 80 I. si la stânga btl. II/R. 75 L., iar un pluton al sublocot. Georgescu s'a rupt de batalion şi s'a 22: IN oprit în spatele btl. I/R. 75 I. unde a stat şi maiorul Bala— ceanu comandantul btl 76 mil. Cp. 7/R. 80 I. a trecut Dunărea în ziua de 23/VIII, ora 14, iar btl. II/R. 80 I. din care făcea parte a trecut Dunărea la ora 22—24 noaptea. Cp. 7/R. 80 I. sublocot. Popescu: Niţă, a înaintat spre Sud, col. Anastasiu.a trimis'o ca să ocupe transeele din faţa väei cu cişmele, aflate la 300 m- de Estul şoselei. Pe inoptate această companie auzind strigăte de ura spre stânga, s'a îndreptat spre acea direcţie, strigătele încetând, compania s'a întors înapoi, unde între timp sosise: şi btl. 76 mil. Refacerea R. 79 1. Acest încercat regiment, ce luptase: foarte bine si care a avut grele pierderi, s'a retras pe linia. 2-a de rezistenţă, foarte amestecat, de aceea din tot fostul regiment, s'a putut forma două grupe având în total 400: oameni, ocupând o grupă sub căpit. Vârnav între companiile batalionului II/R. 75 I. şi o grupă a ocupat transeele dela nordul väei Fotulului. Si din R. 79 I. erau multi soldaţi risi- piti, căci prizonieri au căzut din acest Reg. un număr de 1260 oameni. * In tot cazul, cu cele două grupe refăcute a contra-atacat. It.-col. Dumitrescu. Sectorul III. Asupra acestui Sector, atacă Brg. I/Div. t-a bulgară sub comanda colonelului Nedelcof, astfel: R. 1 I. atacă centrul 11, R. 6 I. la dreapta lui atacă intervalul între centrul 11 şi 12. R. 1 I. atacă, dar înaintează cu greu, fiind bătut de arti- leria centrului 11, ocupă la ora 9 versantul S. V. de Anti- movo, la ora 10 trei baterii bulg. vin şi ocupă o poziţie. tot aci. La ora 11 R. 1 I. ajunge până la 600 m. de centrul 11; o secţie de artilerie bulg. se apropie până la 500 m.. de linia centrelor; artileria sectorului III trage, oprind ina- intarea R. 1 I. bulg. până la ora 12.45, după care, fiind susţinut de focul artileriei grele, îi înlesneşte, ca împreună. cu 1 btl. R. 6 I. să ocupe centrul 11 la ora 13,25. Btl. III/R- 76 I. ce ocupa acest centru se retrage, fără să fi intervenit: în acţiune btl. I/R. 80 I. ce era trimis aci în acest scop, deşi ocupa linia 1-a de reculegere din spatele centrului 11, el totuşi s'a mulţumit a se retrage odată cu infanteria cen- tirului. Odată ocupat centrul 11, linia centrelor 12—15 rà- mânea în adevăr descoperită, comandantul Sectorului III in loc să ia măsuri de rezistenţă, a retras la ora 14 bil- 1/76, IV/76 si 11/76 ce ocupau aceste centre, dar in loc sä le retragä pe linia de reculegere, le-a retras deodatä pe linia 2-a de rezistenţă, lucru ce a înlesnit ocuparea acelor centre de bulgari. R. 6 I. ajunge la ora 11 pe versantul N. V. de Antimovo, artileria sectorului III trage cu eficacitate foc încrucişat din centrele 11 si 12, oprind înaintarea acestui regiment de Ia 11,30—12,30; în această situaţie batalionul din dreapta se opri, întărindu-se. Flancgarda din dreapta a acestui regi- ment, a ocupat la ora 9 cota 128 N. Sarighiol, stabilind la ora 11 legătura cu R. 41 I. din Brg. 3 I., care ocupase Asia- chioi, având avantgarda pe înălțimile N. Tatar Admadja. Prin împingerea spre Nord a acestei brigade, s'a asigurat libertatea de acţiune a Brg. 1/Div. 1, contra sectorului HI, putând înainta cu stânga până la colţul N. E. a Pad. Daidir, în faţa liniei a doua de rezistenţă, unde a angajat lupta cu btl. II/R. 84 I. sub protecţia lui s'au retras btl. III/R. 76 I., 1/80, 11/74, III/74 pe linia 2-a de rezistenţă. Dacă Brg. I/Div.. I bulg. nu întâmpina rezistenţa btl. II/R. 84 I. ea ar fi ajuns pe Seremet şi Turtucaia ar fi căzut chiar din ziua de 23/VIII. Din descrierea luptelor în acest sector, din această zi, se constată că centrul 11 apărat de btl. I11/76 I. nu a tost susținut de btl. I/R. 80 I. care luase poziţie pe linia 1-a de reculegere în spatele centrului 11, acest batalion putea să ajute centrul 11, să intervie la apărarea intervalului 11-12, să contra-atace trupele bulgare; btl. I/R. 80 I. stand impasibil nu se opreşte nici pe linia de reculegere pe care era, ci el se retrage odată cu btl. III/76 I. lucru ce era posibil căci pe acea linie luptase la dreapta lui, btl. II şi III/R. 74 }., . dar la stânga lui era btl. I/R. 76 I. ce apăra centrul 12, inapoi avea btl. II/R. 76 I. ce se găsea în rezerva Sectorului III, chiar în valea din spatele acestui centru. Deci din cauza inactiunei btl. II/R. 80 I. şi retragerei precipitate a btl. III/R. 76 I. s'a permis Brg. I/Div. 1 bulg. ca să dea o puternică şi decisivă lovitură capului-de-pod. Dacă se făcea aşa, se câştiga un timp în care ajutoarele trimise şi anume btl. II/R. 84 I., btl. I, II/R. 34 I, btl. I/R. 74 I., soseau la vre- me, contra atacau şi scoteau trupele bulgare din centru 11. Btl. 1V/76 şi apoi si 11/76 după ce s'au retras, s'au refăcut puţin în poiana din Valea Kusgunluk şi au pornit la contra atac, făcând legătura la dr. cu btl. 1/84 intrat în luptă după amiaza zilei de 23/VHI la nordul şoselei Silistra. Cele 2 batal. au înaintat până în dreptul pădurei zise a mitralierelor, „aci fiind bătute puternic in flanc, au fost nevoite să se retragă. _ 224 Pe timpul desfäsurärei acestui contra-atac, btl. II/R: 76 I. ajunsese până pe malul Dunărei la pontoane în dorinţa să treacă la Olteniţa, aci o parte a putut frece Dunärea, restul a fost refăcut şi împins din nou în luptă, intrând in spatele celor 2 btl. (1/76 şi IV/76), pe care le-a întărit. Tot R. 76 I. s'a räslätit, numai vre-o 1000 de soldaţi si 25—30 ofiţeri s'au adunat noaptea de 23/VIII pe malul Dunărei la pontoane, de aci aceste resturi au fost duse la cazarma Seremet. Din Rgt. 76 I. luptase in această zi numai btl. III în apărarea centrului 11, dar la ora 17.30—18 Reg. 76 I. era aproape în întregime ieşit depe linia de luptă, ofiţerii şi trupa împrăştiaţi prin porumburi, case şi la pon- toane, aci It.-col. Marinescu a mai putut aduna ceva. Înaintarea bulgară. După cucerirea centrelor 2 (3), 5 (7), 6 (8), 7 (9), 8 (11) şi 9 (12), deci după ora 17, gl. Kiselof, fără a cunoaşte exacta situaţie a trupelor sale, ordonă continuarea atacului asupra centrelor încă necucerite şi asupra liniei a doua: „Brg. 1/Div. 4-a, întărită cu R. 47 I, să se îndrepte spre Nord, trecând între centrele 5 (7)—8 (11) spre a ataca a doua linie de apărare; Brg. 3/Div. 4-a să urmeze ca susţinere a flancului stâng al Brg- 1/Div. 4-a şi să curete centrele 3 (5) şi 4 (6); 3 Brg. 1/Div. l-a să înainteze direct spre Nord si să ocupe centrele 10 (13), 11 (14) si 12 (15)”, Acest ordin nu s’a putut executa decât partial. Brg. 1/Div. 4-a nu a mai putut face nici o mişcare. spre Nord, din cauză că era cu totul dezorganizată şi amestecată; artileria bulg. din fata Sect. II se găsia în mişcare pentru a schimba de poziţie; din acest motiv nici nu s'a putut face urmărirea infanteriei rom, cu focuri de artilerie. Brg. 3/Div. 4-a, pentru aceleaşi motive, nu a putut executa ordinul primit de a curăța centrele 3 (5). şi 4 (6); aceste centre au fost ocupate de grupul Hammerstein. Deci linia 2-a de rezistenţă din Sect. IT, nu s'a putut ataca în ziua de 23/VIII, fiindcă Div. 4-a -bulg.. era cu totul dezorganizată; . artileria. ei nu putuse ocupa. nouile poziţii, trupele erau obosite, drumurile nu erau. recunoscute. . Relativ la Brg. 1/Div. 1-a, g-lul Kiselof prescria ca ea să înainteze direct spre Nord, dar cu cât ea înainta mai mult spre Nord, cu atât pierdea legătura la stânga cu Div. 4-a şi cu atât golul devenea mai mare, prin faptul că această Div. se oprise pe liziera de Sud a pădurei Daidir. In tot cazul 225 Brg. 1/Div. 1-a execută ordinul primit, R 1 I. aflat la stânga, înaintează pe frontul 128 şi putul dela 3500 m. N. E. Antimovo; cum însă R. 7 I. (din Brg. 4-a) rămăsese înapoi, flancul stâng al R. 1 I. rămăsese şi el descoperii; artileria apărărei trage cu efect în flancul acestui regiment, oprindu-l pe loc; el mai încearcă să înainteze, îşi consumă toate rezervele, dar în zadar. R. 6 I, aflat la dreapta Brg. 1-a, începe înaintarea în- dreptându-se spre N., în scop de a ocupa centrul 12—15, acoperind în acelaş timp şi flancul drept al atacului. Centrul 12 este cucerit, capturandu-i-se şi toată artileria. R. 6 I. încearcă să înainteze, dar focul de baraj al apărărei opreşte înaintarea regimentului şi rezervelor sale, cum şi întreaga artilerie a atacului, care în timpul schimbărei de poziţie, a fost oprită până în noapte în valea ce este la V. de centrul 12. Pe la ora 16 un contra-atac dat de 1 bil./R. 34 I. si 1 btl./R. 2 Gr. rom. se îndreaptă dela o depărtare de 1000 m. în spaţiul gol din R. 1 I. şi R. 6 I. bulg.; momentul devenise critic pentru bulg. căci infanteria terminase cartu- şele, iar artileria bulg. părăsise vechea poziţie şi nu putuse intra încă pe noua poziţie, deci infanteria bulg. era lipsită de sprijinul artileriei. La 16.30; două cp. din rezerva R. 6 1. reuşesc a astupa golul aflat între R. 1 I. şi R. 6 I. bulg., oprind în acelaş timp si contra-atacul rom. la o distanţă, de 500°m. După ora 18.30 un nou contra-atac încercat de 2 btl./R. 34 I. rom. nu reuşeşte R. 6 I. bulg. ocupă centrele 13, 14 şi 15, fără nici o împotrivire, ajungând până la înălțimile ce do- mină Dunărea, Intrarea în acțiunea a trupelor de ajutor române <Crochiul 8) Numai urmărind acţiunea fiecărui batalion în parte, se poate înţelege modul cum au fost folosite si ce rezultat a avut acţiunea lor. Acţiunea bul. II/R. 84 I. maior Protopopescu Victor de- barcat la Turtucaia la ora 11, a fost trimis de g-lul Teodo- tescu în ajutorul Sect. III, cu ordin să contra-atace pe di- rectia Cazarma Seremet — centrul 10/11. Batal. în formaţie de luptă a înaintat, ajungând la ora 14—14:30 pe linia. 3-a de rezistenţă, de aci a înaintat până la liziera de nord a po- rumbului, apoi s'a retras din nou pe linia 3-a de rezistenţă ocupată de btl. I/R. 74 I. cu care a înaintat din nou la asalt, Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». 15 226 după 2—300 m. s'au retras pe linia 3-a unde au rămas până s'a înserat bine. "Acțiunea btl. I/[R. 74 I. (cp. 2, 3, 4) căpitan Dimitrievici debarcat la Turtucaia la ora 12, a intrat în luptă exact în spatele btl. II/R. 84 I. Btl. I/R. 74 I. a atacat în a- ceiasi direcţie, comp. 3-a locot. Stoica a înaintat în cea mai bună ordine, antrenand parte din btl. II/R. 84 I. (cp. 7). Refacerea btl. 11, III/R. 74 1., după ce au fost retrase pe linia. 3-a, aci It.-col. Petrescu cd. R. 74 I. şi cu maior. Marcovici au refăcut batalioanele (fără cp. 5 şi 6), iar după ora 16.50 (sosind şi btl. 1/74 L.), It.-col. Petrescu a pornit pe înserate la asaltul inimicului aflat pe marginea unui lan de porumb dela stânga şoselei, a ocupat poziţia şi s'a oprit pe ea, intarindu-se. Lt.-col. Petrescu a plecat inapoi ca sä cearä ajutoare (gresalä) în acest timp făcându-se seară, maiorul Marcovici a retras btl. II, ILI/R. 74 I. vre-o 1500 m. mai înapoi, sub motiv că poziţia putea fi atacată prin surprindere de bulgari şi sub motiv de staţionare, acest lucru a fost o greşala, G-lul Teodorescu a dispus ca btl. II/R. 2 gr. It.-col. Pâr- jolescu, să ajute R. 74 I. In, acel colt, cu direcţia spre centru 11/12, luptase şi. se găseau resturile a 5 btl.: 11/76, cp. 3, 5, 7, 16/R. 79, 1/80, II, III/R. 74 I. şi 2 btl proaspete [1/84 şi 1/74, Dar acţiune slabă, fără susţinere de artilerie sau mitraliere. Lupta depe şoseaua Silistra. Primele unităţi ce au intervenit în luptă pe această di- rectie au fost btl. I, II/R. 34 I., sosite în Turtucaia între orele 13—14, Colonelul Răşcanu cd. Brg. 29 I. (R. 74 şi 34 I.), a primit ordin verbal şi scris dela g-lul Teodorescu: „Ca pornind dela cantonul 2 depe şoseaua Silistra, să atace în direcţia centrelor 9, 10 şi 11, având aripa dreaptă rezematä pe Păd. Daidir, spre a lua în flanc trupele bulgare care au pătruns prin centrele 8—11”. Din acest ordin, se vede că g-lul Teodorescu avea cre- dinţă că trupele bulgare ce au pătruns între centrele 8-11, sunt ținute în loc de trupele apărărei centrelor 8-11, împreună cu R. 74 I. pe liziera Vest a Päd. Turtucaia-Daidir, în a- semenea caz trupele bulg. ce au pătruns între centrele 8-11, ar lupta cu fafa spre Vest către pădure, presentând flancul drept spre Turtucaia. Numai aşa se poate justifica ordinul dat btl. II/R. 84 I. şi Colonelului Răşcanu să atace cu btl. I, II/R. 34 I. „flancul trupelor bulgare ce au pătruns prin centrele 8-11”, ceeace de fapt nu era aşa. 227 Colonelul Räscanu ajunge la cantonul 2, desfäsoarä ba- talioanele în lungul şoselei Silistra cu btl. I la stânga şi btl. II la dr., ajunge pe linia 3-a de rezistenţă şi trece vre-o 4—500 m. de ea, in acest timp trupele din Sect. III părăsise centrele 11—15, aşa că atunci când R. 34 I. a atacat spre direcţia indicată, a fost atacat în flancul stâng de tru- pele bulgare din Brg. I/Div. I-a şi anume de R. 6 I, care respinsese deja si contra atacul btl. I/R. 84 I. dela stg. R. 34 I., din care cauză Reg. 34 I. a fost silit să se retragă din ‘nou pe linia 3-a de rezistenţă. Asa că contra-atacul R. 34 I. nu a reuşit. Acțiunea btl. III/R. 34 I. cäpit. Popea Gh., sosit la Tur- tucaia la ora 15—15.30, a fost condus pe câmpul de luptă de maiorul Săvulescu, Şeful de Stat Major al C. P. T., el s'a desfășurat cu direcţia pe şoseaua Silistra, apoi în 1/2 la dreapta, in acest timp R. 76 1. si btl./R. 84 I. se retrăgeau pe stânga şoselei. Lt.-col. Dobrogeanu a dispus înaintarea batal. III/R. 34 I. care s'a desfăşurat la dr. btl. Il/R. 34 I. şi la stânga btl. II/R. 84 I. înaintând în direcţia spre centrul 11, deci cu direcţia mult schimbată spre 1/ la dreapta, în- chizând astfel un mare gol aflător între aceste unităţi, for- ‘mand deci un front continuu între colţul Pad. Daidir şi Valea Kusgunluk. Batal. a înaintat până la tranşeele liniei a 2-a de rezistenţă (cota 121,9) unde ea formează eşindul cel mai pronunţat între şoseaua Silistra şi Daidir, 2 comp. fiind mult mai spre stânga, din care a 10-a fără nici o legătură cu restul. Cand batal. I11/R. 34 I. atrecut de Canton, a primit diuspre stânga focuri de infanterie inimice ce ocupase capul vâlcelei dintre Canton şi linia de tranşee, de unde au bătut flancul nu numai a acestui batalion ci şi al bil. III/R. 2 gr. Focurile de flanc au făcut ca btl. III/R. 34 I. să se oprească, dar el reuşise a închide golul. Acțiunea bil. 111/R. 2 gr. It.-col. Bădulescu. Acest btl. a debarcat la ora 17, companiile pe măsura debarcărei au fost trimise spre câmpul de acţiune în pas alergător. Sus pe platou, batal. s'a adunat, a lăsat ranitele si a pornit spre Cantonul 2 al şoselei spre Silistra, apoi s'a desfăşurat la stânga R. 34 I. care tocmai atunci înainta, pe timp ce la stânga se retragea R. 76 I. în dezordine spre Dunăre şi spre Turtucaia, lăsând flancul stg. al bil. III/R. 2 gr. descoperit, care s'a acoperit pe stânga cu o comp., frontul era paralel cu şoseaua Cusui. Inoptandu-se, focul a încetat la ora 20, btl. a înaintat pana la linia de tranşee depe marginea väei Kusgunluk şi liziera Păd. Dereaua şi pădurei mitralierelor, inimicul ocupând cu infanterie tranşeele depe marginea văei şi Păd. Dereaua dela 228 cota 120.5 P. T. Iukular. G-1 Teodorescu sosind cu automo- bilul, a dat ordin It.-col. Bădulescu: „In fatä nu mai sunt trupe inimice, să se adune batalionul şi să se înainteze pe şoseaua Turtucaia-Silistra ocupând tran- şeele dela cupole; iar a doua prin patrule să se facă legătura cu ruşii şi Divizia dela Silistra”, La adunarea acestui batal. nu s'a putut reconstitui nici cu jumătate din efectiv. Se constată din acţiunea batalioanelor II/R. 84 1, I/R. 74 I, II, II/R. 74 I, I, H/R. 34 1, II/R. 34 L[.,III/R. 2 gr., ca. ele au fost vârâte în acţiune pe rand. După căderea centrelor 8—11 si dezorganizarea R. 76 I, bti. I/R. 80 1, bil. Il, WI/R. 74 1, II/R. 75 1, şi când Diva IV bulg. ocupase centrele 6—9 şi Brg. I/Div. 1 ocupase centrul 11, Comand. C. P. nu mai avea la dispoziţie. decât btl. II/R. 84 I. şi btl. II/R. 75 I. ce 'trecuse Dunărea până la ora 11; spre norocul românilor atacul Div. IV bulg. s'a oprit pe lizera de S. a Pad. Turtucaia Daidir, dar Brg. 1/Div. I înainta cu 8 btl., lor trebuia să li se facă imediat fata. In acest scop, trebuia mai întâi ocupată o linie de rezistenţă pe cen- trele 15—14, urmând prin P. T. Diozorman — cota 123,58 — Pb. T. Goliorat — cota 111,69 — spre lucrările dela Km. 60 (adică Km. 7 dela Turtucaia) depe şoseaua Silistra până la colţul N. E. al Păd. Turtucaia Daidir, această linie trebuia să fie ocupată astfel: btl. II/R. 76 să se menţină pe centrele 15 şi 14, iar de aci continua bil. I, III/R. 76 I. până în şoseaua Silistra, urmând ca restul liniei să fie ocupată de bil. II/R. 75 I. şi IJ/R. 84 I. iar din restul de batalioane ce soseau, să se formeze o trupă de manevră. In acest mod unităţile nu ar fi fost vârâte picătură cu pică- tură, ceeace a făcut ca acţiunea lor să nu aibă nici un efect, iar ele să cadă într'o completă dezorganizare şi disol- vare, lucru ce a avut grave consecinţe, neputându-se aduna decât 2-300 oameni de batalion, din cauză că toate porum- burile şi grădinele erau pline de soldaţi fugiţi depe front. Se constată că nici batalioanele ce au luptat pe şoseaua Daidir, nici acele ce au luptat pe şoseaua Silistra, nu au avut un comandant unic, lucru ce ar fi folosit foarte mult. In acţiunea desfăşurată între Valea Kusgunluk şi Păd. Tur- tucaia, se constată că în afară de trupele ce au luptat pe linia centrelor, III, I, IV, II/R. 76 1., I/R. 801, U, III/R. 74 1, c. 3, 5, 7, 16/R. 79 I. adică 8 batal. au miai luptat II/R. 84 I, I/R. 74 1, I, I1/R. 341, I/R. 84 1, I/R. 34 1., Ill/R. 2 gr. deci încă 7 batal., în total 15 batal. din 30 batal. câte se aflau până la acea oră intrate in capul-de-pod, având in fafa Brg. I/Div. l-a bulg. cu 8 batal., asupra căreia ar fi fost 229 © marcantă superioritate de batalioane şi de efectiv, dar cum cele 7 batal. de ajutor s'au vârât picătură cu picătură, efectul a fost nul, fiindcă s'au dat atacuri succesive şi izolate la in- terval de timp şi spaţiu, lucru ce a permis infanteriei bulgare să Je respingă unul după altul. Acțiunea artileriei române In general trebue să adaog că nici infanteria rom. şi nici infanteria „bulgară, nu au avut concursul propriei lor artilerii, căci dacă artileria bulgară ar îi ajutat bine propria ei infant. atunci desigur că trupele de ajutor rom. nu ar fi putut înainta nici cât au înaintat şi nu ar fi putut da înapoi infanteria bulg.; dacă artileria rom. din acest sector, ar fi ajutat infanteria rom. de contra-atac, atunci ea ar fi putut înainta mult mai mult si nu ar îi căzut intr’o imediată. dezor- ganizare. . Asupra actiunei artileriei romänä se pot face urmätoarele observatiuni: Artileria Sect. I. a) Artileria nu a fras, asupra coloanelor inimice ce au înaintat de front, nici asupra celor ce înaintau pe flanc, <a ar fi putut bate foarte bine R. 48 I. bulg. 6) Artileria nu a sustinut contra-atacurile infanteriei. Artileria Sect. II. a) Artileria nu a tras asupra coloanelor bulgare ce inaintau la atac, mai cu seama trebuia sa se tragä asupra coloanelor ce înaintau pe la Estul satului Daidir şi văilor Doptac-Colac şi Cesme Daidir, pe unde înaintau 8 batalioane bulgare. b) Numai bateria de tunuri de 105 m/m locot. Jecu a tras dela 8—9 dim. asupra artileriei inimice dela moara Racagiu, nici o altă baterie nu a contra bătut artileria inimică. c) Artileria ar fi putut bate foarte bine R. 19 I. bulg., ce “a înaintat la atacul centrului 7 si 8, trecând prin fata cen- trelor 5 şi 6, dar nu l’a bătut de loc. d) Pe timpul atacului infanteriei bulgare, infanteria Secto- rului II a fost în general prea putin susținută de artileria a- cestui sector, ea a fost lăsaţă să se lupte singură sub focul artileriei bulgare, numai diviz. de obuz. de 105 m/m sosit pe “timpul noptei a susţinut infanteria acestui eu tot acest diviz. pare că a tras asupra flancului stg. al R. 1 I. bulg., pe timpul când ataca centrul 11. Artileria Sect. III. a) Nu a avut observatori trimişi pe poziţia de unde să poată descoperi artileria şi infanteria inimicä. | 230 b) Artileria nu a tras asupra coloanelor inimice de cât foarte slab, aceste coloane au înaintat uşor. c) In acest sector se ataca centru 11, însă de dimineaţă comand. Sect. III trebuiau să dispue ca bateria de 105 n/m locot. Giopeanu să ajute acest centru. Concluzia zilei de 23 August > Atacul armatei bulgare nu a fost bine pregătit, nici bine condus; aceste două cerinţe ar fi putut fi îndeplinite dacă se {ine seama: a) că Bulgarii au fost lăsaţi să se apropie de cetate în zilele de 19—22/VIII; b) că au fost lăsaţi să-și instaleze artileria grea în ziua de 22/VIII; c) că ziua de 22/VIII a fost o zi de linişte pe tot frontul; d) că în ziua atacului, apărarea din Sectoarele I şi Ili nu s'a făcut mai de loc. | Atunci se poate trage concluzia, că pregătirea atacului nu s'a făcut complect, iar, conducerea a fost slabă. Dacă apărarea ar îi fost mai activa, dacă Secioarele-I şi III ar fi luptat, atunci desigur că Bulgarii nu ar fi putut ocupa în ziua de 23/VIII aproape toate centrele. Cu toată slăbiciunea apărărei, după ocuparea centrelor men- tionate, bulgarii nu au putut ocupa toată linia 1-a de a- părare, nu au putut trece la atacul liniei a 2-a, aceasta din cauza: a) a insuficientei trupelor de atac pentru un front atât de întins; b) a ruperei legăturei între grupul Hammerstein şi Div. 4-a, cum şi între această Div. şi Brg. 1/Div. 1-a; c) a lipsei de coordonare în timp si spaţiu a sforfärilor infanteriei si artileriei; d) a mişcărei artileriei chiar în timpul atacului infanteriei; e) a dezorganizărei şi amestecului în care ajunsese in- fanteria Div. 4-a bulg. după ocuparea centrelor 7, 8, 9 şi 11; {) din executarea ordinului Div. 4-a, rezultă că Brg. 1/Div. 1-a trebuia să acopere dreapta Div. 4-a la atacul liniei a 2-a de apărare, această brigadă însă a luptat şi a primit greul actiunei. Dacă deci conducerea bulgară ar fi fost făcută în condi- tiuni mai bune, atunci fafa de slăbiciunea apărărei şi de lipsa “ei de activitate, Bulgarii ar fi putut cuceri Turtucaia chiar din ziua de 23/V. 231 Comandamentul Capului-de-pod a pierdut în ziua de 23/VIII mai multe ocaziuni: a) nu a profitat de izolarea în care se gäsia fiecare din cele trei grupe de atac a cetätei (Hammerstein, Div. 4-a, Brg. 1/Div. 1-a); b) nu a profitat de dezorganizarea totală în care se găsiau cele două brigade din Div. 4-a; c) nu a folosit lipsa de sprijin în care se găsia infanteria bulg. din partea propriei sale artilerii, din fata Sect. II, contra-atacând cele două brigade ale Div. 4-a dezor- ganizate. e) nu execută un contra-atac puternic cu tot ce avea ca rezervă asupra Brg. 1/Div. 1-a, care era cu totul izolată şi fără nici o posibilitate de a fi ajutată (Div. 4-a era ea însăşi dezorganizată, iar restul Div. 1-a era cu Brg. 3-a la Petracli cu avantgarda la cota 137 şi R. 9 Cav. întărit cu un batalion în direcţia Huskioi, Brg. 2-a se găsia pe linia Sukuiugiuc- Seinarenimahle). In schimb Comandantul Capului-de-pod se declară mul- tumit, căci: a) la ora 22 raportează Comandam. Armatei III-a: „sosind Ret. 2 Gr. şi executând un contra-atac, Bulgarii au fost respinşi spre linia Il-a si întreg atacul a slăbit”; b) la ora 1 (24/VIII) raportează Arm. III-a: „suntem intro stare de acalmie. Trupele bulgare s'au retras. Prin pădurea Daidir, se mai dau mici contra-atacuri. Linia IIl-a de rezistență s'a ocupat de trupele noastre în ordine. Sa format un detașament, care în zori de zi să dea un contra-atac şi să-i gonească în direcția Sud-Sud Vest”. Dacă se ţine seamă de realitatea zilei de 23/VIII, se constată un optimism neexplicabil, cu atât mai mult neexplicabil cu „cât aproape toată artileria de poziţie fusese pierdută. In această zi de 23/VIII, situaţia dela Turtucaia era rea. Gl. Asian, Comand. Arm. III-a, dă grupului de Est ordinul 152 din 23/VIII, ora 11 a. m.: »Capul-de-Pod Turtucaia este atacat de forţe superioare, rog Excelenţa Voasträ să dispună ocuparea localitätei Dobrici, cu fortele strict necesare, iar restul forţelor să fie îndreptate în marş fortat la Turtucaia. „Divizia 9-a din Silistra are ordin să înainteze spre Turtu- caia. Hceastă "Divizie se pune sub ordinele Excelenței Voastre. Este absolut necesar, ca Divizia de cavalerie să acopere flancul stâng a Diviziei 9-a pe timpul mişcărei sale ofensive spre Tur- tucaia”, Dar g-lul Zaiancikowsky, conform programului ce şi-l im- 232 pusese, nu execută nici acest ordin. (A se vedea ziua de 23/VIII la Divizia 19-a). G-lul Aslan dă şi Div. a 9-a comandată de g-lul Basara- bescu, ordinul de operaţii telefonic No. 152 A. din 23/VIII ora 11.45 a. m.: „Lăsaţi patru batalioane la Silistra, iar cu restul Diviziei exe~ cutati imediat o ofensivă viguroasă, înaintând în marş forţat spre Turtucaia, pentru a degaja capul-de-pod atacat de forte su- perioare. Divizia de cavalerie are ordin să vă acopere flancub stâng. Pentru ca marsul sä se execute mai repede, oamenii vor fi fara ranite. Puneti-vä în legătură cu comandamentul grupului de Est, sub ale cărui ordine vă pun. Vă recomand multă energie, afac drept înainte la Turtucaia”. Vom vedea la Capitolul Silistra, cum a executat g-lul Ba- sarabescu acest ordin. Până atunci, se pune întrebarea, de ce g-lul Aslan dă acest ordin în ziua de 23/VIII şi nu-l dă la 22/VIII? Pentru că la 23/VIII Turtucaia e atacată; în zi- lele de 20 si 21/VIII fusese preliminările atacului, atunci se-raporta „respingerea a, 8 atacuri furioase” si deci nu se putea şti cum se va desvolta acţiunea, iar la 22/VIII fusese liniste complecta. Reconstituirea unitätilor in noaptea de 23/24) VIII (Crochiul 9), a) Unităţile din Sect. I s'au grămădit mai mult pe şoseaua Rusciucului la N. de Centru 1, de unde au fost duse în timpul noptei pe linia 3-a. R. 36 I, I/R. 75 L, IV/R. 40 1, IV/R. 75 [., IV/R. 80 I., V/R. 72 I, fiind foarte amestecate: b) Unităţile din Sect. II, aci luptase R. 79 I, II, IIl/R. 74 I, I/R. 75 I, I/R. 75 I, cp. 7/R. 80 I. R. 79 I. resturi izolate adunate în două grupe. R. 74 I. s'a retras şi refăcut la km. 6 al şoselei Daidir, cu aproximativ 20 ofiţeri şi 1000 oameni, companiile având 60—70 oameni. c) Unităţile din Sect. III, aci luptase R. 76 I. I/R. 80 I, I/R. 74 1., I, I, III/R. 34 I. I, H/R. 84 I, I, TII/R. 2 gr, cp. 1/R. 74 I, VR. 76 I. R. 76 I. aproape desfiinţat, a fost adunat in timpul nopfei la Cazarma Seremet, efectivul: 22 ofiferi si 350 trupä, formata in 4 comp. Btl. I/R. 80 I. s'a refacut in 2 grupe: cäpit. Mayer Titus : a 233 strâns si format 1 cp. cu efectiv de räsboiu, luând loc în stânga şoselei Daidir, şi un grup de vre-o 200 soldaţi cu It.-col. Ignat. Btl. I, II/R. 34 I. s'au refăcut pe linia 3-a, companiele având 70 oameni, deci 1/3 din efectivul de mobilizare. Totuşi acest Reg. a fost refäcut, a ocupat pozitia pe linia 3-a si s'a mai întărit pe poziţie. A contribuit mult la refacerea acestui Reg. maiorul Stănescu, comand. btl. IT. Btl. I/R. 84 I. s'a reconstituit în 2 grupe: 3 ofiţeri şi 100 oameni la btl. III/R. 2 gr., iar vre-o 50 oameni cu maiorul Stratilat Cd. batal. pe linia 3-a. Btl. II/R. 84 I, din tot acest btl. s'au adunat 4 ofiţeri si 120 oameni alipindu-se la grupa cpt. Mayer. Btl. III/R.341.s'a realcätuit cu 9 ofiţeri cam 500 oameni. “Btl. II, III/R. 2 gr. au fost refăcute cu companiele având 1% din efectiv, luând poziţia călare pe şoseaua Silistra, înaintea R. 34 I. deci mai înainte de linia 3-a. Cp. 1/R. 74 1., vreo 70 oameni in Valea şoselei ponton 1. In cursul noptei de 23/24/VIII au mai trecut Dunărea pe malul drept: btl. II/R. 2 gr., btl. II/R. 80 I. In general se poate afirma că unităţile cari au luptat în zilele “precedente, s'au refăcut cu un efectiv de, cel mult 50%, multe din unităţi nici nu s'au mai putut reface. . Trupe ce erau nefolosite erau JI/R. 2 gr., I1/R. 80 I, cum şi câteva companii izolate din R. 34, 74, 80, 84, 72 mil. Ordinele de luptă date în vederea zilei de 24 August. 24 August. (Crochiul 6, 7 si 9), In noaptea de 23/24/VIII gl. Kiselof ordonă: 1. „Inaintarea să înceapă la ora 6 dim. . 2. Brg. 1/Div. i-a să înainteze direct spre Nord, spre a opera în îlancul liniei a doua de apărare a inimicului. 3. Brg. 1/Div. 4-a să înainteze energic spre Nord, atacând şi ocupând linia doua de apărare a inimicului. 4, Brg. 3/Div. 4-a va eşalona regimentele sale în adâncime si va ataca a doua linie de apărare la S. V. de Turtucaia, ţinând le- gătura cu flancul stâng al Brg. 1/Div. 4-a. 5. Coloana maior Hammerstein va înainta şi va ataca centrui i şi Sacar Alar”, ‘ ! : | In noaptea de 23/24/VIII, ora 23 g-lul Teodorescu dădu următorul ordin: 234 „In urma luptei “de azi, inimicul reuşind să rupă frontul între centrele 6, 7, 8 si 9, a înaintat până în fata liniei III de re- zistentä pe marginea pădurei Daidir. In urma contra-atacurilor viguroase date de trupele noastre, ini- micul s'a retras până la linia dealului Uzun Burun şi la Sud de valea Başu. Pentru a-l urmări şi recuceri toate lucrările capului-de-pod ordon: Chiar în noaptea aceasta toate unităţile se vor reconstitui pe. linia III de rezistenţă după cum urmează: Reg. 36, btl. IV din Reg. 40 L, btl. IV/R. 75, bil. IV/R. 80 şi btl de miliții Mircea, vor ocupa Sectorul I lucrările liniei III dintre Dunăre, Centru I şi so- seaua Turtucaia-Remiza II, pe coasta de Nord a văei Turtucaia, Un btt./R. 75 (lt.-col. Tanfu) si divizionul de artilerie 75 m/m vor forma rezerva acestui sector, Sectorul I va fi pus sub comanda colonelului Mărăşescu, : R. 75 I. (cu 2 bth), R. 79 I, R. 74 IL, beth 1/R. 84) şi -bil. mil. Vasile! Lupu, Divizionul 5! Obuz., Sectorul Il vor ocupa intervalul dintre remiza II şi şoseaua Daidir, formând sectorul II sub comanda colone- lului Anastasiu Gh. Intre şoselele Daidir Silistra va fi bil. Gr. un batalion din R. 80 I. şi divizionul de obuziere Sectorul III 105, de sub comanda maiorului Munteanu, ocupând uvrajele liniei III şi formând Sectorul III sub co- manda generalului Drăgotescu. La Nordul şoselei Silistra până în Dunăre se va găsi R. 76, un bil. Gr. şi 2 baterii de 75 m/m, for-. mand Sectorul IV, sub comanda colonelului Via- descu Gh. Sectorul IV Trupele vor ocupa chiar lucrările construite pe linia III. La ora 4.30 dimineaţa, fiecare unitate va trimite înaintea sa patrule puternice, pentru a cerceta terenul spre Sud şi spre cele două flancuri Est şi Vest. Dacă patrulele trimise nu întâmpină nici o rezistenţă şi terenul este lipsit de inimic, unităţile vor împinge drept înaintea lor si vor căuta să exploreze terenul până în linia centrelor, pe cari le va ocupa. a Radel ar NN „Dacă însă întâmpină rezistenţă, se va angaja lupta după re- gulele stabilite, Un grup de manevră sub ordinele col. Răşcunu C. şi format din: R. 34 I, btl. III/R. 84 I, un - Rezerva btl. din R. 89 I, 1 btl. din Grăniceri şi divizionul de obuziere Motaş, se va găsi călare pe şoseaua Silistra la km. 63 (sau km. 4 dela Turtucaia). Un batalion din Regimentul 80 Infanterie se va găsi în apropiere de cazarma Seremet. Pe timpul noptei mă voi găsi la blokhausul Seremet. Raportul zilei va avea loc la ora 8 seara”. Analisa ordinului de operație. In ordin se spune „irimicul reușind să rupă frontul între centrele 6, 7, 8 si 9”. Acest lucru nu este exact, căci inimicul ocupase până la acea oră toate centrele, afară de centrele 1 şi 2. In ordin se zice ,,inimicul a înaintat până in fața liniei” Ill de rezistență”, nici aceasta nu corespunde realitätei, căci inimicul nu înaintase decât între pad. Daidir şi Dunărea. Inimicul nici! nu intrase. în pad. Daidir. „„In urma contra-atacurilor viguroase date de trupele noas- tre, inimicul s'a retras”, acest lucru este în afara realitätei. Scopul: „urmărirea inimicului si recucerirea tuturor lucră- rilor capitlui-de-pod”. Aceasta era o imposibilitate de fapt,. căci trupele române erau foarte obosite şi räsletite. Impărțirea trupelor în 4 sectoare nu era bine făcută, căci până atunci fusese trei sectoare, deci se dă prilej a se face confuziuni; atât de adevărat este acest lucru, că nici trupele nu au putut ocupa sectoarele indicate. Ordinul a avut o idee foarte bună, anume aceea a recon- stituirei forţelor pe linia 3-a (2) de apărare, dar din nefe- ricire acest lucru nu s'a putut realiza, pentru două motive: a) pentrucă comandanții hotărâți nu au putut fi găsiţi; b) pentrucă trupele erau foarte amestecate. Din aceste cauze ordinul de luptă dat la 23/VIII ora 23 nu a fost cunoscut de toate unităţile, iar unităţile ce au luat: cunoştinţă de el, a fost tocmai spre şi în dimineaţa zilei de 24/VIII, ceeace era tardiv. Al doilea ordin a Comandam. Capului-de-pod. Cum toate trupele capului-de-pod se găseau în dimineața zilei de 24/VIII pe un front foarte strâns şi anume pe o semi circonferinţă, a cărei rază nu avea mai mult ca 3 km., 236 cum pe de altă parte se aştepta sosirea în ajutor a Div. 9-a, G-lul Teodorescu în scopul de a mai câştiga timp si ceva teren, dispune la ora 9,30 un contra-atac general pe tot frontul, G-lul Teodorescu spune: „Acest contra atac trebuia dat simultan, însă trupele din Sect. IH şi III aveau să lupte mai mult pe loc, înaintând prin salturi mici până ce se producea efectul atacului prin Sect. IL, pe unde urma sé se dea trei contra-atacuri în modul următor: Un batalion din R. 36 I. prin valea Boiangiului spre Re- miza No. 2; Două companii urmând şoseaua nouă din Valea Turtucaïei, tot spre Remiza No. 2; şi Două companii urmând drumul dela fântâna din Valea Tur- tucaiei spre centrala telefonică No. 2”. Acest atac concentric spune *g-lul Teodorescu că: „Dacă ar fi reuşit, ar fi căzut în flancul stâng inimic şi ar îi atras asupra lui probabil o mare parte din trupele inimice aflate: intre şoseaua Daidir şi şoseaua Silistra, degajând astfel frontul nostru de Est şi înlesnind joncţiunea noastră cu Div. 9-a care era asteptatä dela Silistra”. „Mai întâi g-lul Teodorescu numeşte acest contra-atac un „contra-atac general”, -apoi dispune executarea lui cu 2 batalioane şi acela împărţite în trei grupe, în timp ce ,,tru- pele din Sect. II si Ill aveau să lupte mai mult pe loc...”, deci în totul este o iluzie fără temeiu, bazată numai pe necu- noaşierea situaţiei reale şi tragice a capului-de-pod, altfel şi acel contra-atac ordonat celor 2 batalioane, chiar dacă s’ar fi executat, intra între Div. 4-a şi detaşamentul Ham- merştein, ambele având (17--6—) 23 batalioane. In această zi, totul era pierdut. G-lul Teodorescu reuşise cu foarte mare greutate a reconstitui după cum s'a arătat, ceva din unităţile fugite (Sect. I şi III), sau retrase (Sect. II) depe linia principală de, rezistenţă, cum şi din unităţile ce-i fusese trimise în ajutor; toate au fost dispuse pe linia doua (a treia după ordinul g-lui Teodorescu). Artileria fixă a tuturor centrelor, afară de aceia a Cen- trului 1, era pierdută, asemeni și toate turelele. Comandantul cetätei putea deci compta numai pe bir. 2 de 105 mm. aşezată la 1 km. Sud cazarma Şeremet, 1 bir. de 75 mm. Md. B. aşezată la V. şoselei Daidir spre km. 5, 2 btr. obuziere uşoare aşezate pe platoul Seremet, 2 btr. de 75 mm. ocupase poziţia la km.,64 al şoselei Silistra. Se mai putea folosi artileria din ostroave şi depe maluk stâng al Dunărei, cum şi artileria de pe monitoare, 237 In timpul noptei de 23/24/VIII, unităţile bulgare s'au reconstituit, ele s'au şi întărit pe poziţiile cucerite, bateriile de câmp şi obuzierele au schimbat de poziţie, apropiindu-se mai mult de infanterie, iar bateriile lungi au luat poziţie la N. de centru 8 (6), aceste din urmă baterii nu; au putut fi gata de tragere decât la 24/VIII ora 9. Luptele din ziua de 24 August. (Crochiul 9) Luptele din această zi a trupelor aflate in capul-de-pod sunt foarte neregulate, ele se pot totuşi descrie ca date pe patru directiuni: a) luptele depe şoseaua Daidir (Sect. II); b) luptele depe şoseaua Silistra şi intre această şosea şi şoseaua Daidir (Sect. III); c) luptele depe şoseaua Rusciucului până în drumul ce duce la Remiza No. 2 (Sect. I); d) luptele dintre şoseaua Daidir şi drumul ce duce la Remiza No. 2; (Sect. II şi stânga Sectorului I-iu). Această ordine este impusă de modul cum s'au succedat acţiunile pe diferite directiuni,. luptele au început si, suc- cedat în ordinea de mai sus, a) Luptele depe şoseaua Daidir (Sect. I). Pe aceasta direcţie a acţionat Brg. 1/Div. 4-a bulg., ea avea patrule tari trimise mult înainte, dar din cauza desordinei în care se găseau Regimentele 7 şi 31 I., nu poate începe înaintarea decât la ora 9, până atunci a acţionat numai cu patrule tari de recunoaştere însoţite de mitraliere. Din partea unităţilor rom. luptele s'au urmat astfel: Btl. II/R. 74 I., din care nu se reconstituise de cât 2 cp. şi anume 7/74 şi 8/74 ce erau călare pe şoseaua Daidir, sunt surprinse la ora 4.45 cu focuri de infanterie, erau numai focurile unor patrule din R. 31 I. bulg.; după primul mo- ment de zăpăceală, ele se desfăşoară şi înaintează spre po- rumb de unde veneau focurile, apoi din ordinul lt.-col. Pe- trescu comand. R. 74 I. a intrat in acţiune btl. I/R. 74. La stânga lui s'au desfăşurat cp. 9 şi 12/R. 34 I, primind focuri din 1/ la stânga şi nefiind acoperite, sau în- dreptat spre 12 la dreapta. Toate aceste unităţi erau des- fäsurate pe o singură linie, iar în spatele lor s'a desfăşurat grupa cpt. Mayer Titus (formată din rămăşiţele btl. I/R. 80 I. şi 12 cp. din rămăşiţele btl. II/R. 84 I.) si btl. III/R. 74 I., cari au intrat pe linia de luptă, înaintând spre porumb, iar dreapta a intrat în pădure, care nu era ocupată de 238 bulgari, în acest moment ora 10.30 flancul stâng ce era descoperit era bătut de infanterie şi de artileria bulgară, din care cauză s'a început retragerea. Lupta începută fără ordin şi fără plan, s'a terminat in mod defavorabil, Bil. II/R. 2 gr. care nu era încă orientat asupra si- tuatiei, a fost suprins în bivuac cu focuri de infanterie, din care cauză a avut un început de dezordine, el s'a retras în porumbul din faţa liniei a 3-a afară de cp. 5-a; după ce ba- taiionul a fost pus în ordine, a intrat în acţiune fara ordin, înaintând la stânga btl. II/R. 74 I. Din cauza focului primit din stânga, btl. II/R. 2 gr. s'a retras ca si R. 74 I. şi R. 34 I. spre Pădure şi spre Valea Fotulului. Retragerea btl. II/R. 2 gr. a fost susținută de cp. 7/R. 80 I. a It. Po- pescu Niţă venit tocmai dela btl. Il/R. 75 I., el s'a dus din proprie inițiativă pe şoseaua Daidir, s'a desfăşurat călare pe această şosea si a susţinut retragerea btl. II/R. 2 gr., compania e aruncată înapoi, dar revine repede la atac, locotenentul cade rănit, iar compania se retrage risipindu-se. Atacul btl. II/R. 80 I. a maiorului Dobriceanu. Acest batalion intrat în Turtucaia în noaptea de 23/24/VIII ora 22-—24 a fost oprit de g-lul Teodorescu în rezervă, generală la Cazarma Seremet. La ora 8 btl. II/R. 80 L., a primit ordin: „Să atace în direcţia Antimovo în scop de a cădea în spatele trupelor buigare ce ar fi angajate în acel sat cu Div. 9-a”. Batal. a înaintat pe şoseaua Daidir, la ora 11—121/ a trecut de linia 3-a, de aci a continuat să atace spre Pa- dure, in care a intrat cu dreapta, iar cu centru si stanga s'a oprit în faţa pădurei, din cauză că primise tocuri dinspre stânga. Dar după o scurtă acţiune, batalionul a fost Tes» pins în dezordine spre Turtucaia. Artileria nu a sprijinit infanteria în aceste sfortäri pe care le făcea, de cât după ora 8, ea a luat o poziţie în a- propiere de Seremet, trăgând cu înălţătorul maxim, de frica ca să nu tragă în propria infanterie. Bateriile de obuziere au rămas pe poziţie până la ora 12, dar fiind încadrate. de artileria bulgară s'au retras la colţul SE. al Turtucaiei. b) Luptele depe șoseaua Silistra: şi dintre această şosea si şoseaua Daidir. După începerea luptelor depe şoseaua Daidir, au intrat în acţiune şi trupele aflate în acest Sector. Aci a acţionat Brg. 1/Div. 1-a bulg., ea însă nu începuse înaintarea, când la ora 6.50 este atacată de infanteria rom. şi anume în dreapta Reg-tului 6 I., la 7.50 două comp. din re- 239 zerva Brg. si artileria au restabilit situaţia. R. 6 1. a înaintat cu greu din cauză că pe dreapta a fost bătut de focul artileriei române. La stânga lui a înaintat R. I bulg., dar cu greutate, din cauză că nu a păstrat legătura cu R. 7 I. din dreapta Brg. 1/Div. 4-a bulg. Acţiunea din partea română în acest Sector s'a succedat astfel: Bl. H1/R. 2 gr. care se afla izolat şi călare pe şoseaua Silistra, a început înaintarea la ora 6.50, înapoia lui venea btl. 7/R. 34 1., iar mai spre dreapta bé. 11/R. 34 1. Reg. 6 Inf. bulg. a tras la început focuri rari, apoi din ce în ce mai vii, când a intrat în acţiune şi artileria bulgară care a tras focuri repezi, din care cauză unităţile rom. s'au retras, oprindu-se la liziera porumbului dela canton, fara a fi ur- mărite de trupele buigare, ci bătute numai cu focuri de artilerie. La ora 9 trupele rom. încep să se retragă şi de aci, când apare pe câmpul de acţiune rămăşiţele retăcute ale R. 76 I, (350 oameni), adunate la Seremet, ele s'au desfăşurat între şoseaua Silistra şi Dunărea, dar fără să fi susţinut vre-o luptă, s'au retras înapoia väiei pontonului 2. Acţiunea R. 76 |. al cărei suflet -a fost căpit. Ionescu C. Comand. bt. IV/R. 76 L a avut un bun, anume acela că a temperat înaintarea unităţilor bulgare aflate între Dunărea şi şo- seaua Silistra, dând timp vaselor depe Dunăre pana la ora 13 să evacueze răniții, iar ofiţerii şi soldaţii ce puteau inota să treacă Dunărea până la ora 17. Pe acest camp de luptă au mai venit cp. 1/R. 74 I. cpt. Roescu şi resturile bt. 1/R. 84 I. maior Stratilat, unităţi . cari au intrat în acţiune la înălţimea cantonului, primind în retragere trupele, se retrag odată cu ele, ocupând po- zitia înapoia văei şoselei Pontonului 2, ne mai fiind capabile de nici un efort. Resturile btl. 1/80 (vre-o 200 oameni) cu It.-col. Ignat nu au avut nici o acţiune. Artileria din această parte a câmpului de bătae nu a dat nici un sprijin infanteriei. Deci trupele din acest Sector, s'au retras toate spre po- zitia depe şoseaua pontonului 2 din dreptul väei Dâl- boki Dol, a mai încercat aci o zadarnică rezistenţă, apoi s'au împrăştiat. c) Luptele depe șoseaua Rusciucului până în drumul ce duce la remiza 2, Trupele din această parte a Capului-de-pod se adunase pe linia 3-a de apărare şi se reconstituise. Ordinul Coman- dantului Capului-de-pod de reocupare a centrelor nu a 240 fost primit decât la ora 10 dim., el a fost comunicat verbal la ora 10.30. Pentru executarea acestui ordin, fiecare uni- tate a înaintat drept înaintea sa, având direcţia generală prin pădure spre remiza 1 şi spre remiza 2.' Acțiunea btl. I1/R. 36 I. pe D. Taslagea Bair călare spre remiza 2, neavând comandant, a luptat pe companii, având direcţia spre remiza 2 şi remiza 1. Sect. I/R. 75 I. era cam împrăştiat pe linia 3-a, în apro- pierea drumului depe Taslagea Bair ce duce la remiza 2. Batalionul a pornit la atac urmând exemplul celorlalte unităţi depe linia 3-a, el a înaintat puţin, numai până la liziera pădurei retrăgându-se în dezordine, parte s'a oprit pe linia de pe care plecase, parte sa retras până în Tur- tucaia; numai târziu au apărut unităţile bulgare pe liziera pădurei fara să iasă din ia | Bu. IV/R. 40 I. aflat imprästiat pe linia 3-a a fost re- facut în dimineaţa de 24/VIII de către It.-col. Teodorescu. Acest bil. a dat contra-atacul cu direcţia spre intrarea în pădure a şoselei Remiza 2 urmând după bil. I/R. 75 I., aşa că atunci când acest batalion a fugit înapoi în dezordine a antrenat si btl. IV/R. 40, I. Bulgarii au ocupat tranşeele liniei a 3-a dela stânga şoselei Remiza 2, silind trupele din dreapta şoselei să se retragă, deci trupele române care ocupase poziţia între şo- seaua Daidir şi Remiza 2 s'au retras înaintea trupelor din dreapta şoselei Remiza 2, aceasta din cauza întoarcerei ce o executa pe stânga Brigada Nedelcoff, iar trupele Div. 4-a bulg. nu au eşit din pădure decât mai târziu, după ce linia 3-a din faţa pădurei fusese părăsită de unităţile rom. Bil. M1/R. 36.1. ocupase poziţia pe linia 3-a la Sud de satul Cerchez, a inaintat la atac pe direcţia Cerchez, Remiza 1, şi de aci pe Vâlceaua Kufalu spre subcentru 2-3, Batal. era cam în dezordine pe timpul înaintărei prin pă- dure, pe timpul când înainta prin vâicea a fost prins sub focul de mitraliere bulgare, decimat şi respins în dezordine complectă, fără să se mai oprească pe linia 3-a. Bi. 1/R. 36 I. sub maiorul Dervescu îşi adunase in cursul noptei de 23/24 şi ocupase în dim. zilei de 24/VIII poziţie la stânga şi în apropierea centrului 1, a executat un contra-atac cu cp. 1 şi 2 spre Remiza 1, apoi de aci s'a în- dreptat spre Remiza 2, aci a fost atacat dinspre stânga, s'a retras pe linia 3-a, BU. IV/R. 36 I. se adunase cu cp. 15 şi 16 pe linia 3-a (celelalte .2 comp şi anume cp. 13 se desfiintase, iar cp. 14 era la btl. II/R. 36 1.). Acest btl. a inaintat la contra-atac 241 prin pădurea dela răsăritul Väei Boiangiului până la remiza 1, prins sub foc ce mitraliere s'a retras în debandada spre Turtucaia. Bi. IV/R.-80, cp. 3/R. 72 mil., cp. 16/R. 75 I, si cp. cäpitan Ciocaltäu erau adunate la centrul 1, au contra-atacat spre centrui 2, conira-atacul a fost respins, el s'a rétras spre bateria de coastă depe şoseaua Rusciucului, apoi de aci spre Turtucaia. Bil. IV/R. 75 I. împreună cu cp. 2, 3/R. 47 mil., cp. 4/R. 72 mil., si cp. 13/R. 40 1. ocupau frontul între Centrul 1 si Dunărea. Aceste unităţi au înaintat putin la contra-atac, apoi s'au retras, intrând în coloană de marş în Turtucaia. Deci în rezumat lt-col. Nicolicescu a reuşit numai în parte să reconstitue R. 36 I. şi pe celelalte batalioane aflate in Sect. I, punând oarecare ordine între toate acele unităţi amestecate. : Lt.-col. Nicolicescu nu a primit întâiul ordin de luptă al g-lului Teodorescu, din care cauză se pusese în defensivă pe linia 3-a de rezistenţă, fără însă a îi luat o formaţiune corespunzătoare acestei hotărâri, aşezând toate unităţile pe o singură linie, fără rezerve. La “primirea ordinului de contra-atac dat de g-lul Teo- dorescu în ziua de 24/VIII ora 9.30, comand. Sect. I-iu nu execută acel ordin cum s'a dat, adică să contra-atace cu 2 batal., ci contra-atacă cu toate unităţile drept înaintea lor, in scop de a reocupa linia centrelor, fără însă să se fi indicat un obiectiv fix fiecărei unităţi, din această cauză s'au şi produs amestec de unităţi, mai cu seamă la Remiza 1, acest lucru era foarte natural să se producă şi din cauză că trebuia să se străbată până la centre întreaga pădure. Contra-atacul nu a fost studiat, nu a fost bine ordonat, deci nu a fost bine executat şi fatalul urma ca o consecinţă logică, respingerea trupelor si debandada lor, fără să se fi oprit măcar pe linia 3-a. Artileria din Sect. I-iu a lucrat ceva mai bine, în special btr. Skoda de obuzieri de 120 m/m., Dvz. de 75 m/m. tragere repede căpit Georgescu, dar nici ele nu au tras în legătură cu contra-atacul infanteriei, . d) Luptele dintre şoseaua Daidir si drumul ce duce la Remiza 2. Din partea arm. bulgare a acţionat în acest Sector, Brg. 3/Div. 4-a, ea avea patrule tari trimise înainte, înaintarea. ei spre Turtucaia începe la ora 6, este însă oprită de focul artileriei Sect. II care executa o tragere de baraj, infanteria bulg. s'a oprit cerând concursul artileriei bulgare, numai Generalul G. A. Dabija, «Armata ron:ână in Răsboiul mondial». | 16 242 după ora 15 infanteria Brg. 3/Div 4-a, şi-a reluat înaintarea spre Turtucaia (la 16.50 a ocupat versantul care este la 500 m. de cazărmile Seremet). Din partea trupelor rom. linia 3-a de apărare era ocupată de un amestec de unităţi incepând dela stânga spre dreapta: cp. 5/R. 75 1., resturi izolate din R. 79 1. sub căpitanii Vâr- nav si Popescu Cristache, cp. 7/R. 75 1., cp. 4/R. 76 mil, cp. 6/R. 75 1., cp. 8/R. 75 1., btl. V/R. 76 mil., cp. 5/R, 84 1. cpt. Radian, cp. 7/R. 80 I. lt. Popescu Niţă si cp. 1/R. 79 1. sub cpt. Iroftescu. Acest amestec de unităţi nu erau sub o comandă unică. In Sector a fost linişte, Div. 4-a bulgară nu a esit din pădure decât între orele 12—14, iar atacul nu l’a dat decât dupa ora 16, nici Brg. Nedelcoff nu a acţionat asupra; flancului stâng al trupelor ce ocupau acest sector, decât tot după ora 16. Cum trupele din acest sector nu primise nici întăiul, nici al doilea ordin de operaţie al Comandantului Capului-de- pod, ele nu au acţionat până la ora 16, când fiind ame» ninţate de un atac de front al Div. 4-a bulg. şi a unei in- văluiri-a stângei, s'au retras, îmorăştiindu-se, ceeace în- seamnă că dezagregarea acestor unităţi începuse mai înainte. Bil. V/R. 76 I. sub comanda sublocot. Constantinescu din cavalerie, a executat din proprie iniţiativă în dimineaţa zilei de 24/VIII o mişcare ofensivă spre pădure, a intrat în ea, dar surprins cu focuri de mitraliere, batalionul s'a risipit fără posibilitate de a se mai aduna. Artileria română nu a acţionat de loc în acest sector. La ora 9,30 gl. Teodorescu primeşte dela locot. Bădescu Const. ce făcuse recunoaştere cu aeroplanul, următorul ra- port: 1. „Două tunuri de calibru mare inimice, pe automobile la colţul Sud Vest al Pădurei Antimovo. 2. Două tunuri de calibru mare inimice, tot pe automobile, pe dealul dela Est de Daidir. 3. O baterie cu tragere repede (4 tunuri) la colţul N. E. ai pădurei Daidir. 4, Trupe inimice de infanterie în linia intermediară a sectorului II şi coloane succesive de trăgători care înaintează spre linia noastră (a 3-a) de rezistenţă, rezemata cu flancul drept pe şoseaua Silistra cam la km. 6. 5. Liziera de Est a pădurei dela Bulgar-Cusui ocupate de infanteria inimică. ma 6. Liziera N. E. a pädurei Daidir se pare întărită cu şanţuri ocupate de inimic. 7. Pe drumul de cară dela Sud de Sarsänta”, cam la 2 km., s'a observat praf mult. Părea a fi o coloană de cavalerie. 8. O coloană de infanterie, aproximativ 2 regimente, înaintează spre Turtucaia dela S. E. de Endjekioi sau dela Deli-Isuflar. Inimicul nu mai are rezerve. Am recunoscut şoselele până la Bosna, Has Kioi, Jali-Ceatalgea”. Tot în acelaş timp, g-lul Teodorescu mai primeşte dela locot. Cantacuzino ce făcuse o recunoaştere cu aeroplanul, următorul raport: „Şoselele despre Silistra goale, căruţe resfirate. Din direcţia Razgrad nici o coloană în mişcare, nici spre Si- listra, nici Turtucaia. O coioană cam de un regiment pe drumul Deli-Isuflar Est Turtucaia, probabil infanterie. Poziţia artileriei grele inimice la putul N. E. Denizler. Ceatalgea Gotiabina (Sud şoseaua Turtucaia-Silistra) în flăcări”. G-lul Teodorescu primind aceste ştiri, trage concluzia că coloana ce înainta pe la S. E. de Turtucaia, este coloana Div. 9-a română, care-i vine în ajutor, lucru ce printr'un ordin îl făcu cunoscut trupelor, cu recomandatia „de a rezista cu orice sacrificiu până la sosirea ajutoarelor”. Din nefericire trupele erau slăbite, debandate şi panicate, în special R. 75 I, R. 80 L, R. 76 I. (acesta deabia mai avea 19 ofiţeri şi 300 oameni adunaţi la cazarma Seremet), 1 btl. din R. 84 I. Dar g-lul Teodorescu, în speranţa ajutoarelor dela Div. 9-a, dă ordin să se execute chiar yn cantra-atac de către © R. 36 TL, R. 2 Gr. şi resturile R. 79 I.; acest contra-atac nesustinut de artilerie este dat la ora 10.30, dar fără rezultat. La ora 10, gl. Teodorescu dă prin postul de t. f. f. o te- legramă către M. C. GI, cu cuprinsul: „In faţa unui atac desperat de a zile am fost nevoit sä ordon retragerea generala”. Aceasta telegramä era data cu dictionarul cifrat al sta- tiei, care avea ca baza inlocuirea literelor. Ori si cine poate deci foarte uşor descifra repede o asemenea telegramă, Telegrama a fost dată de maestru [. Teodorescu, şefiil postului t. î. f. a marinei, ea a fost primită de locot. Ba- lescu la postul de t. f. f. a Ministerului de lucrări publice, care a predat-o imediat locot. comandor Dan Zaharia, şetul tet ft Dar e de sine înţeles, că o astfel de telegramă a fost 244 prinsä si de posturile de t. î. f. bulgare; în asemenea con- ditiuni, “Comandamentul germano-bulgar, a ştiut chiar la 24/VIII ora 10, că generalul Teodorescu a ordonat la Tur- tucaia „retragerea generală”, iar ce mai avea de facut, nu mai era nevoie să i-o indice cineva, Mai mult ceva, gl. Teodorescu dădu ordin la ora 10.22 şi comandorului Lupaşcu, Cd. Div. I de monitoare, să în- ceteze focul. Comandorul Lupaşcu radiografiază monitorului Catargiu: * „Incetaţi imediat focul din ordinul generalului”. Iar comandantul Toescu, Cd. Div. II de monitoare, co- munică şi dânsul Diviziei I: „Incetaţi focul. Trupele noastre din Silistra se unesc cu tru- pele din Turtucaia. Veniti a face cărbuni. Vedetele să facă păcură”, In acest timp, şi în afară de aceste ordine care se dăduse direct diviziilor de monitoare, contra-amiralul Negrescu pri- meşte dela Arm. III-a ordinul No. 159: „Monitoarele din sus de Turtucaia să se retragă la adăpostul Cusuiului, când prezenţa lor ar fi inoportună la Vest de Turtucaia, iar vedetele, cari le susțin, vor torpila monitoarele austriace, daca vor încerca a scobori Dunărea”, Contra-amiralul Negrescu | retrage monitoarele din susul Turtucaiei, dar contra aşteptărilor comandantului Cetätei, a Comandantului flotilei şi a Comandantilor celor două di- vizii de monitoare, la ora 11, nu apare pe îrontul de Est trupele dela Silistra, ci grosul Brg. 1/Div. I bulg care fa- cuse o mişcare de ocolire spre Vest. Flota, primise la ora 13.35 dela M. C. G. o radiogramă: „Din Inalt Ordin*retragefi escadra spre Silistra, inimicul Dupa Turtucaia”, La ora 13.40, flota mai primeşte o radiogramă: . „Din Inalt Ordin se continuă retragerea spre Silistra, căutând a o susţine retrăgându-vă”. Contra-amiralul Negrescu, nedumerit asupra conţinutului celor două radiograme, rămâne cu flota pe loc până la ora 15.30, când pleacă spre Silistra, după ce luase (la 12.30) pe vedeta No. 7 ,,Locot. Călinescu”,pe g-lul Teodorescu. La ora 18,30 flota ajunge la Silistra. Comitagii şi locuitorii bulgari depe malul Dunărei, as- cunşi prin tufişuri, au tras asupra vaselor, cum şi asupra celor ce scăpase din Turtucaia şi se îndreptau spre Silistra. Pe mulţi i-au masacrat în modul cel mai oribil. Ultima rezistență. Bateriile de obuziere de 105 m/m col. Grigorescu, div. 245 de 75 m/m. maior Divary, 2 tunuri cu It. Constantinescu Toma şi 1 btr. tun 75 m/m bulgare cu subloc. Pârvulescu Fulger, au venit de au luat poziţie înapoia văei Chivei cu stânga la Dunăre şi dreapta la cazarma Seremet, cu fata spre S.-S. E. In jurul acestei artilerii sau adunat di- ferite secţiuni de unităţi de infanterie, în special btl. II/R. 80 I., din R. 79 I. din btl. Il/R. 75 I, btl. 76 mil.; deci: mai mult de către unităţile din Sectorul ce nu a fost atacat. Rezistență fără rost, căci nu mai acoperea nimic, nici nu mai salva nimic. Acţiunea s'a redus la un foc de artilerie şi la mici încer- cari de contra-atac. Toată lumea s'a aruncat spre malul Dunärei, La ora 16.30 col. Mărăşescu trimite Comandantului tru- pelor bulgare următoarea notă scrisă în limba germană: „Comand. der 18 Brigade An den Comandanten, der Bulgarischen truppen Tur- tucaia. Ich übergebe mich ohne Bedingungen samt meinen Of- ficieren, Truppen und Munitionen. Brigade Comandant Oberst Mărăşescu”. Concluzie. Acţiunea din ziua de 24/VIII se poate caracteriza în stor- țări zadarnice, fără plan, fără ansamblu, fără legătură, vina nu este însă a executantilor. Comparatiunea fortelor cari au apărat şi cari au atacat Turtucaia | Sectorul APĂRAREA ATACUL M led art btl, 1 btl. germ, 24—49 piese art. grea fixe Detaşa- | 3 » bulg. I 2=25 » de 53 si37în | mentul¢ 3 esc, germ. : cupole Hamer-| 1 btr. 12cm. trg. rep. St 1 6 piese de 53 pe afete stein 1 » 15 em, aroselo 8 >» art, mobilă total 8 piese art. 88 piese 4+04+0+4=8 bi. 17 bt. inf. 14 piese art. grea fixe 1 » pion, 1 144 » de 53 şi 87 în ‘ 1 ese. I cupole Div. 44 yo btr. câmp A 6 piese de 53 pe afete 2 » 12 em.tag.rep, Daidir 7 » art. mob, 2 » 12 » » inc. : 38 pi 7 btr. grele 38 piese R.2 Art, grea— {3 » câmp Total 100 piese art. 246 (Urmare) ta CI EE POE EEE 20 LPF ——— E Sectorul APĂRAREA ATACUL 4+1,4+049!/,—=14 btl, 8 btl. inf. III 16 piese art. grea fixe Bie. i 6 btr. câmp, GTS 7 » de 58 şi 37 in cupole A 3 » 12cm, 8 i art, mob. Total 36 piese art. 31 piese In rezervă C. P. = 91/, btl. fac în total: 335 4 btl. (4 de miliții) 29 btl, Total 49 + 14416 — 791) piese art. grea 1 » pionieri 31+17+ 7=55 » de 53 şi 37 4 ese. 8+ 7+ 8=28 » art. mob. 20 btr. camp. a | To? piese 16 » grele } 144 guri foc 1) Din totalul de 79 piese de artilerie grea, urmează a se scădea 30 piese ce nu au tras, rămân 79 — 30 = 49 ce au tras tot timpul, Deci uu tras: 49 piese artilerie fixă 55 » » 53 23 > > mobilă total 127 piese artilerie plus 28 intrate la 22 şi 23/VIII, fac în total 155 piese: Se constată din dispozitivul atacului, că toată presiunea s'a exercitat asupra Sectorului II, Pierderi | La Turtucaia au fost la început: 15 batalioane cu artilerie, servicii, etc. sau 24. 000 oameni: în plus 4 btl. miliții, 14 btl. intrate şi R: 5 Ob.; total 15.000 oameni, adică: 24.000 15.000 39.000 cu ofiţeri cu tot. Bulgarii au luat prizonieri: ' 480 ofiţeri _ 28.021 020 soldati "28.500 în total. Din restul de 10.500 oameni numai Rgt. 79 I. dintr'un efectiv de: | 75 ofiteri 4580 trupä A avut morţi si răniţi: i 16 ofiţeri : A 46 |. j tati 50) _ 1 3576, adică pierde 76.8/, trupă: oan molt} 3530 i " răniţi 2011 ) \ 4655 247 . 4. [RTL 3576 Pierderi { 1 biL/R 75 Li 600 “4176 Scäpati spre Oltenita si Silistra 3.500. Asa dar dacä din 10.500 se scade (4176+-3500— ) 7676, rămân 2824 pierderi pentru sectoarele I si III, cum şi pentru toate celelalte batalioane sosite în urmă la (39.000—7676==) 31.324 oameni, o pierdere de 2824 oameni, deci cel mult o pierdere de 9%. Bulgarii pierd: | Pierz Morți Räniti Dispäruti | deri Iz Unitatea ; a Total “1, din Ofiţer | Trupă | Ofiter: | Trupa |Ofiteri|Trupa total Detas. Ham- merstein 1 112 21 565 | — — 680 8'5 Divizia 4-a 27 | 1069 | 108 | 4164; — 218 | £586 | 7.'0 Brg. 1/Div/1ea 7! | 207 35 [1372 |-— 1311684 | 215 Total 35 | 1438 | 145 | 6101 | — 231 | 7950 — Se vede că Divizia 4-a bulg. care a atacat sectorul II Daidir, apărat de It.-col. Dumitrescu I. şi lt.-col. Popescu (cu R. 79 I. Rez. şi 1 btl./R. 75 I. sub maiorul Negruti), pierde 5586 oameni, adică 70% din totalul pierderilor avute de trupele bulgare ce au atacat Turtucaia. Sau făcând altfel socoteala: | | Pierderile Sector. II Totalul | —| Scäpati spre ——— Bu. .| Olteniţa si Prizonieri Total 0. P. R.791.(4)| Negruti | Turtucaia 39.00: | 3.76 | ot 0 | 3.500 | 28.500 | 36.176 | din 39.000 scăzând 36.176 rămânând 2.824 pierderi pentru Sect. I şi III, deci pentru 1) Bil. maior Negruti ce a luptat în sectorul II. 248 tot restul de 28 batalioane, ceeace face aproximativ 9%, a- ceasta alcätueste un minim; căci experienţa räsboaelor arată că pierderile totale în bătălii şi lupte mari ating 10—20%, iar unele unităţi izolate ating 50—60% în morţi şi răniți. Cu cât o trupă este mai bună, mai în mâna şefilor, cu atât poate suporta pierderi grele, fără să mişte, fără să cedeza terenul. Dacă însă ofiţerii nu au mâna de fier şi dacă sol- datul e pus pe fugă, atunci totul este pierdut. Trebuie să se ştie că exemplul dat de fugar este foarte contagios, nu însă şi rănitul, acesta stă pe loc. Când se apreciază valoarea iăs- hoïnicä a unei trupe, trebuesc luate în consideraţie pierderile pe care acea trupă le-a avut, pe care le-a suportat şi a con- tinuat să lupte, exemplul Rgt. 79 I. este edificator, are pier- deri de 77% şi continuă de a fupta, alte unităţi au a zecea parte din pierderi şi totuşi fug, pentrucă nu au acel foc sacru al iubirei de Patrie, care să le determine să lupte şi să moară. Cauzele înfrângerei române la Turtucaia Prin „Proectul de Operaţie” Cpt. I pag. 55 se arată ca scopul operaţiunilor pe frontul de Sud este ca: „Arm. Ill-a să asigure libertatea de acţiune a grosului for- telor, apărând teritoriul naţional şi respingând atacurile pe care le-ar întreprinde Bulgarii dinspre Sud”. Apoi în Cpt. IV pag. 66 se arată că: „Trupele depe maluldrept al Dunărei. (Diviziile 17-a, 9-a şi 19-a) vor rezista atacurilor bulgare acoperind în acelaş timp şi debarcarea şi înaintarea trupelor ruse în Dobrogea, precum şi adu- narea lor după debarcare, în zona dela Sudul liniei Cernavoda- Medgidia”, Deci ,,Proectul de Operatie cere din partea Arm. III-a, să reziste atacurilor bulgare,. dând prin aceasta libertatea de acţiune necesară grosului forţelor depe teatrul de ope- rațiune ofensiv. Dar prin „Instrucţiunile speciale pentru comandamentele capetelor-de-pod Turtucaia şi Silistra” trimise de M. S. M. cu ordinul No. 2431/916 se spune: „„Arm. l-a în compunerea căreia intră şi garnizoanele cape- telor-de-pod Turtucaia, Silistra si Cernavoda, este destinată a a apăra teritoriul national, in contra atacurilor bulgare; aceasta armată represintă o forță suficientă pentru scopul urmărit, însă numai atât, o fortä mai puternică ar fi micşorat capacitatea noastră. ofensivă pe teatrul principal”. Apoi adaogă: 249 „In baza consideratiunilor expuse mai înainte, operaţiunile ce vom întreprinde în noul teritoriu al Dobrogei, vor consta în primul rând din apărarea localităţilor mai importante depe malul drent al Dunărei, în contra atacurilor bulgare într'o anumită variantă a ipotezei, operaţiunile contra Bulgarilor vor căpăta o amplitudine mai mare, prin aceea că vom concentra forţe numeroase şi în Dobrogea de răsărit, în scopul de a împedica eventuale operaţiuni ofensive, pe cari le-ar îndrepta inimicul, spre zona Medgidia- Constanţa şi mai la Nord”. Trupele . . . vor avea misiunea de a apăra până la ultima extremitate capetele-de-pod Turtucaia, Silistra şi Cernavoda. Grosul forţelor Arm. III-a vor manevra astfel ca la timpul oportun să ajute, în raport cu necesităţile operative, garnizoanele capetelor- de-pod...” Relativ la organizarea rezistenţei capetelor-de-pod si con- ducerea operatiunilor ,,Instructiunile speciale” spun: «Rezistenţa trebue să fie împinsă până la ultima extremitate; se va cere întregului personal, ofiţeri şi trupă, cele mai mari sacrificii, ştiindu-se că preţul acestor sacrificii va fi păstrarea malului drept al Dunărei, ceeace va constitui un factor foarte fa- vorabil intereselor, tärei la terminarea rasboiului...”. Să analizăm putin toate aceste consideratiuni. Atât prin ,,Proectul de operaţiune” cât şi prin „Instruc- tiunile speciale” se cerea rezistenţă din partea Arm. Ill-a şi rezistenţă din partea trupelor din Turtucaia şi Silistra, până, la ultimă extremitate. Chestiunile ce se pun sunt următoarele: 1. Aşa cum era concentrată Arm. III-a putea să-şi înde- plinească însărcinarea data prin ,,Proectul de operaţie“? 2. Aşa cum era organizată apărarea capetelor-de-pod, Turtucaia şi Silistra, putea să li se ceară ceeace li s'a cerut prin „Instrucţiunile speciale” No. 2431/9016? La pt. 1 Arm. III-a avea un front de la Calafat la fron- tiera româno-bulgară dela V. de Turtucaia 350 km., fron- tiera pe uscat spre Bulgaria era de 160 km. total 510 km., cu situatia agravantă că era călare pe Dunărea, având 3 Divizii pe stânga Dunărei, cu obstacolul în faţă şi 3 Divizii pe dreapta Dunărei, cu obstacolul în spate, ceeace constituia un foarte mare desavantaj. Arm. III-a nu era deci concen- trată şi în situatiune de a putea da o bătălie în întregul ei, dar nici elementele din care se compunea nu puteau măcar să se sprijine reciproc. Dacă luăm numai grupul de Est al Arm. III-a, format din Div. 17-a, 9-a şi 19-a aşezate la Turtucaia, Silistra şi Dobrici, la intervale de 66 şi respectiv 80 km. una de alta, atunci situaţia devine şi mai grea, căci ele nu aveau nici o influenţă reciprocă; atunci se înţelege foarte uşor că dacă pe dreapta Dunărei erau în adevăr 3 Divizii, de fapt izolarea lor la o depărtare de 66 şi 80 km. una de alta, le punea în situatiune ca fiecare să însemne una şi toate trei nu însemnau trei ca în aritmetică, ci prin izolarea lor în spaţiu, erau tot câte una, căci nu putea lucra toate trele sau măcar două împreună. Aşadar, asa cum era concentrată Arm. IlI-a, nu putea să'şi îndeplinească însărcinarea dată prin ,,Proectul de operaţie”. La pt. 2. Dacă ne referim la forma geografică a Do- brogei, atunci uşor se poate vedea că frontiera avea un traseu care prezinta la Turtucaia un eşind foarte pronunţat spre Bulgaria, ce atrăgea şi înlesnea un atac izolat. „Instrucţiunile speciale” No. 2431/916 cereau: ,,rezis- tență până la ultimă extremitate”. Dar mai întâi, ce in- seamnă rezistenţă până la ultima extremitate? Ultimă ex- tremitate înseamnă la o cetate, moarte sau capitulare. Ce interes strategic impunea rezistența Turtucaiei până la moartea sau. capitularea ei? Nici unul, căci argumentul că „prețul sacrificiilor va fi păstrarea malului drept al Du- nărei, ceeace va constitui un factor foarte favorabil intere- selor tärei, la terminarea răsboiului”, nu era serios, ca proba că nu era serios, este faptul că noi am pierdut în cursul răsboiului din punct de vedere operativ, nu numai malul “drept, dar am pierdut şi malul stâng şi cu toate acestea soarta finală a răsboiului, ne-a repus prin pacea generală de la Versailles, în drepturile noastre teritoriale şi naţionale. Nici acest argument nu a fost deci serios. Serios rămâne un lucru sigur şi anume că nu am avut un „Plan de răsboiu” bine conceput şi bine studiat, căci dacă era aşa, nu trebuia să ne agätäm de Turtucaia şi să rămânem acolo cu situaţia agravantä a „rezistenței până la ultima extremitate” adică a capitulărei. Deci ceeace s'a cerut Turtucaiei prin „Instrucţiunile spe- ciale No. 2431/916, a fost o mare greşală. Turtucaia trebuia părăsită chiar din ziua de 15 Aug. şi toate Diviziele 17-a, 9-a şi 19-a retrase la Estul şi Nordul liniei Silistra-Kara Omer. In acest caz, aceste trei Divizii şi Brg. Căl. impreună cu Corpul Arm. rus, format din Div. 3 Cav., Div. 61 I. si Div. sârbă, alcătuia o massă totală de 21 Div. Cav. şi 5 Div. Inf. care putea manevra în condițiuni foarte bune. Această idee se abătea de la ,,Proectul de ope- raţie” şi dela „Instrucţiunile speciale” de aceea nu s'a luat in 251 consideratie, dar la 22 Aug. trebuia admisä ideea unei iesiri spre Silistra, dupä cum a propus generalul Aslan. Dacä nu s’a päräsit Turtucaia si dacä nu s’a aprobat iesirea spre Silistra, chestiunea nu poate fi imputată decât gresitei conceptiuni a „Proiectului de operaţiune” şi ,,Instructiunilor speciale, care plecau dela o idee fixă si anume că „cetatea va putea rezista fiindcă trebuia să reziste”, de aceea probabil că nici Cdt. de Cpt. nu a aprobat părăsirea Turtucaiei la 22 Aug. ordo- nând ca „Turtucaia nu trebue să cadă, garnizoana trebue să reziste până la ultimul om...” Intrebarea ce se pune este: Cdt. de Cpt. trebuia să se influenţeze aşa de muit de „Proectul de operaţie” şi de „Instrucţiunile speciale” ale M. S. M., sau trebuia să ia o nouă hotărire conformă cu realitatea brutală a faptelor? Cu alte cuvinte dacă nu ar fi trebuit să ignoreze litera şi să neglijeze chiar spiritul ,,Proiec- tului de operaţiune” şi a ,,Instructiunilor speciale” dându-le o mai mare suplefä, bazată pe evenimentele noui ce se desfăşurase şi care modificase ipotezele de bază? Desigur că da, fiindcă faptele permiteau Cdt. de Cpt. să aprecieze realităţile care precizau evolutiunea rapidă a unei noui si- cu totul altfel decât cum erau presupuse cu luni înainte de începerea răsboiului când se aşterneau pe hârtie „Proiectul de operaţie” şi „Instrucţiunile speciale”. In istoria militară se cunosc exemple prin care se pre- conizau părăsiri de teritorii. Moltke prin proectul său de operaţie din 1868 contra Franţei, când nu era sigur de ce va face Austro-Ungasia, admite hipoteza pierderei Sileziei si a Brandeburgului. Schlieffen admisese in proectul sau de de operatie evacuarea Alsatiei de Sus. In 1914 in Prusia orientală comanda la început g-lul Prittwitz v. Gaffron, vazand inaintarea lui Rennenkampf si a lui Samsonoff, pro- pune päräsirea provinciei si retragerea pe Vistula dela Thorn la Dantzig. Comandamentul Super. Germ. il inlocueste cu Hindenburg, el ia ca şef de Stat major pe g-lul Luden- dorff, ei însă nu pleacă singuri, ci iau şi două Corpuri de Armată de la fiancul drept al armatelor germane ce ope- rau în Franţa, aceste Corpuri sosesc tardiv la Tannenberg, dar lipsesc de la Marna, unde Germania nu a pierdut numai bătălia, ci şi rasboiul. Resultă deci că propunerea g-lului Prittwitz de a părăsi Prusia Orientală nu era rea. De ce nu s'a admis şi la noi părăsirea Turtucaiei şi chiar a Do- brogei de Sud, eventual chiar părăsirea intregei Dobrogiei? Dar acum să vedem cum Turtucaia a înţeles să-şi facă datoria. ATAT// Een “à Fa US 252 O cetate poate îi ajutată în două feluri: direct si indirect. O cetate este ajutată direct, dacă i se dă trupele necesare de luptă, cari trupe trebuesc să fie intrate în cetate înainte ca ea să fie complect încercuită, deci înainte ca ea să fie complect închisă. Chestiunea ce se pune este următoarea: s'a dat Turtucaiei trupele necesare de luptă? I s'au dat la timp? La ambele întrebări, răspunsul e afirmativ, căci gl. Aslan şi apoi M. C. Gl. au trimis în Turtucaia, peste cele 15 bata- lioane prevăzute în ordinea de bătae, încă 18 batalioane, cari au intrat în cetate înainte ca ea să fie închisă. O cetate este ajutată indirect, dacă Comandamentul tri- mite trupe sau unităţi din afara cetätei, care să atace inimicul ce asediază sau atacă cetatea şi să-l silească a o despre- sura. Acest mod de a ajuta este cel mai eficace. Intrebarea ce se pune este: Comandamentul Armatei III-a luat-a această dispoziţiune sau nu? Răspunsul este afirmativ, căci gl. Aslan dă la 19/VIII, deci la momentul oportun, când cetatea încă nu era atacată, ordin Corpului rus, să execute un marș de 80 km. Dar gl. Zaiancikowski nu execută nici acest ordin, deşi lar fi putut face în zilele de 20, 21, 22 şi 23/VIII, după cum, nu a, exe- cutat nici alte ordine ce i s'au mai dat. (A se vedea Capitolul „Divizia 19-a” zilele 18—23/VIII). : G-lul Aslan dă la 23/VIII ordin Div. 9-a să execute un mars forţat la Turtucaia, pentru a degaja capul-de-pod atacat de forţe superioare. Nici acest ordin nu a îost executat, <ând s'a dat şi cum s'a dat. Asa dar, ce putea face mai mult Comandamentul Armatei III-a, decât ceeace a facut? Cum mai putea ajuta cetatea? Cu prezenţa sa? Dar g-lul Aslan, ca Comandant al Armatei TII-a, nu avea numai Turtucaia, ci avea frontul dela Calafat, la Mare, lung de (350-+-160=) 510 km.; el nu avea ce căuta pe un punct al frontului, ci trebuia să fie la postul de co- mandă, unde erau concentrate toate legăturile, de unde avea îndatorirea să conducă operaţiunile întregului front dela Ca- lafat la Mare. G-lul Aslan, în urma informatiunilor primite dela g-lul Teodorescu în cursul zilei şi noptei de 21/VIII, a trimis la Turtucaia pe gl. Mărdărescu, Şeful de Stat major al Armatei III-a, în ziua de 22 August. Acesta ducându-se la Turtucaia, a raportat, în cursul noptei de 22 Aug. „că la Turtucaia este linişte” cum de fapt si era în această zi. In afară de acestea, cauzele reale locale ale înfrângere: dela Turtucaia sunt: 1. G-lul Teodorescu C. era un bun general, cu o îrumoasă şi solidă cultură militară, fusese profesor la Şcoala Supe- 253 rioară de răsboiu, era un bun scriitor militar, desigur că în răsboiul de mişcare s'ar fi distins; pentru Turtucaia însă nu a fost bine ales, se adeverise aci spusele lui Frederic cel Mare: „Alegerea ofiţerilor cărora li se încredinţează apărarea (unei cetăţi) este mult mai grea decât s'ar crede. In general, rezultatul nu depinde nici de fortificaţii, nici de numărul soldaţilor ce apără un oraş, ci totul depinde de capul mai muli „sau mai putin tare!) al acelui care comandă”. 2. Repartiția iniţială a forţelor în cele trei sectoare nu s'a făcut bine; era dela început de înţeles că sectoarele ce au flancurile sprijinite pe Dunăre (I şi III), vor îi mai putin atacate ca Sectorul II, pentrucă acest sector nu putea îi spri- jinit nici de flotilă, nici de bateriile depe stânga Dunărei. Deci, Sectorul II trebuia să fie mai tare nu numai că organizaţie defensivă, ci şi ca forţe. 3. Inimicul este lăsat să facă investirea frontului C. P. T. lucru ce nu ar fi fost posibil, dacă Comandamentul C. P. T. ar fi executat operaţiuni ofensive exterioare în zilele de * 20—23/VIII; nu numai că nu s'a făcut aceasta, dară si trupele de acoperire s'au retras foarte uşor pe linia princi- palä de apărare. Operațiunile ofensive. exterioare. alcätuesc principiul apărării active, aplicat pentru întâia oară de gi. Meusnier de Place, la apărarea Mayenţei la 1793, apoi apli- cate atât de bine de gl. Totleben la Sevastopol şi de ilustrul colonel Denfert-Rochereau la Belfort în 1870. 4. Comandamentul nu ştie până în momentul începerei bombardamentului bulgar, adică până în ziua de 23/VIII, ora 6.30, în care sector va fi atacată cetatea. Din această cauză nu întăreşte la timp sectorul ameninţat, iar artileria mobilă formată din trei divizioane, cu care comandamentul ‘putea întări sectorul atacat la momentul oportun, o repar- tizase uniform la cele trei sectoare încă din ziua de 19/VIII sub motiv ca să facă fafa eventualelor atacuri inimice. 5. Două sectoare şi anume I şi III nu au luptat, căci Regimentele 36 şi 76 au fugit depe linia înaintată a avant- posturilor pe linia gardelor mari, de aci pe linia principală de apărare, pe care o părăsesc pentru a ajunge repede la linia a doua, sau pe malul Dunărei. Amândouă aceste regi- mente s'au purtat mai târziu foarte bine în cursul răsboiului. 6. Rezervele de sectoare şi rezerva mobilă a C. P. T. nu au avut activitatea care ar fi trebuit; numai în Sectorul II rezerva de sector a avut o întrebuințare mai judicioasă, graţie 1t.-col. Dumitrescu Comand. Sect. II şi graţie It.-col. Popescu Comand. R. 76 I. . 1) Aci trebue înţeles om decis, ferm, hotărât, chiar încăpăţinat. 254 7. Trupele, primind botezul de foc, au suferit o prea mare depresiune morală, ele s'au impresionat de artileria grea inimică, care cunoştea cetatea, avea obiectivele re- perate; trupele au scăpat repede din mâini acolo unde co- mandantii au fust siabi. De ce luptă Sectorul If, care era sub comanda It. colonel Dumitrescu şi R. 79 I. de rezervă comandat de lt.-col. Popescu? De ce trupele nu scapă din mâinile acestor energici It.-co-: loneli? Pentru că aci erau comandanţi ce şi-au cunoscut însărcinarea şi îndatorirea ce le revenea. Este bine cunoscut că o trupă infricosatä, pierde din capa- citatea ei de luptă mai mult decât dacă ar.avea pierderi in oameni. Odată ce frica a intrat in sufetul iuptătoruaui (crier sau soldat), urmează în mod fatal, ori retragerea, ori fuga. O trupă care a pierdut 1/ din efectivul ei, dar cealaltă 1/ continuă să lupte, este o trupă care luptă bine şi care nu este deci bătută; o trupă însă care n'a pierdut decât foarte puţin, iar restul adică majoritatea fuge depe câmpul de luptă, i se rup unităţile şi legăturile tactice, pe acea trupă nu se mai poate pune bază un timp destul de mare. Aceasia a fost cazul cu unităţile din sectoarele I şi III. . 8. Pentrucă rapoartele fundamental false ale comandan- tului Sect. I au găsit crezare la Comandamentul C. P. T. până în ziua de 23/VIII, culminând cu raportul fals, din ziua de 21/VIII cu „respingerea celor 8 atacuri furioase ce inimicul a dat...” Rapoarte trebuesc foarte des controlate prin proprii ochi ai comandantului, sau prin ochii ofiţerilor din Statul Major. 9. Comand. C. P. T. pierde repede din mâini rezerva mobilă şi nu-şi mai poate forma o alta, adică pierde tocmai elementul cel mai necesar, care-i dă posibilitate să îndrepte o situaţie, să complecteze un succes, etc. Trupele intrate in Turtucaia cu începere dela 22;VIII, au fost folosite mai mult să umple golurile şi să întărească o linie slăbită. 10. Toate coutra-atacurile date au fost descusute, nu au fost conduse cu energie şi s'au dat după ce momentul prielnic trecuse, 11. Contra-atacul ordonat pentru ziua de 24/VIII, nu s'a puiut executa, din cauza amestecului unităţilor şi a lipsei şefilor, cari nu au putut fi găsiţi, iar unul dintre ei fugise chiar pe maiul stâng al Dunarei, punând „obstacol intre el şi inimic”, 12. Pentrucă nici gl. Zaiancikowsky şi nici gl. Basara- bescu nu au executat ordinele ce le primise dela Coman- 255 dantul Armatei III-a. (A se vedea Capitolul Silistra şi Di- vizia 19-a). Intre cauzele înfrângerii dela Turtucaia nu pot enumera: 1. Că cetatea nu a fost pregătită după cum au afirmat unii; fiindcă cetatea a fost pregătită pentru o apărare mult mai îndelungată decât aceea cât a rezistat. De fapt artileria bulgară începe să pregătească atacul in ziua de 23/VIII ora 6.30 dim., iar Turtucaia cade de fapt în ziua de 24/VIII la ora 10 dim., deci ea a rezistat 28 ceasuri. 2. Că cetatea nu a avut material de artilerie. Nu este exact, cetatea a avut material suficient, chiar dacă s'ar de- defalca cele 30 piese arătate în tabela dela pag. 184, încă rămâne un material suficient de 127 piese (72 de mare efect + 55 cu efect slab) la care se mai adaogă 28 piese in- trate în zilele de 22 şi 23/VIII fac în total 127+-28—155 piese care ar îi putut face fata în mod onorabil celor 144 piese bulgare. 3. Că cetatea nu a avut trupe de mâna întâi. Nu este exact. À avut trupe destul de bune. De ce R. 79 I. ce era de rezervă luptă foarte bine, iar R. 36 I. activ, se retrage dela început? La Belfort în 1870 era o garnizoană de 17.700 din care numai 3.000 soldaţi activi, are 26.8% pierderi şi totuşi ea rezistă 105 zile (până la încheerea păcei) la atacul a 50.000 germani cu. un superior material de artilerie. 4. In fine, că Turtucaia nu a avut un pod. Exista un grup de vase de transport a căror capacitate era de circa 15—20.000 oameni cu artilerie în timp de 24 ore. Acest grup de vase înlocuiau podul de pontoane, care de s'ar fi întins la Tur- tucaia, ar fi fost distrus de inimic dela distanţă, sau cu aeroplanele, ca acela dela Flămânda. Dar ce are aface podul şi cu voinţa de a lupta? Eu afirm, că, dacă era un pod întins, trupele Sect. I şi Sect. III, adicâ 11 din 15 batalioane, chiar dela 20 August, ar fi fost pe malul stâng al Dunărei şi nu le-ar mai fi putut întoarce nimeni. In privinţa apărărei cetăților, păstrând proporţiile cuvenite aş putea da oarecari exemple istorice din răsboiul mondial: Cetatea Liege este atacată de Germani la 4 August. La 5 August, Germanii reuşesc a străpunge între fortul Borchon şi Mousse, dar contra-atacati de Brg. 11 sunt respinşi. Gl. Leman, comandantul cetăţii, lasă in forturi numai garnizoa- nele lor, iar pe restul trupelor le trimite la 7 August să se unească cu grosul armatei belgiene Gl. Leman a rămas cu postul de comandă în fortul Loncin. Germanii încep la 12 August să bombardeze cu piese de 240, 420 şi obuziere austriace de 305. La 15 August, acest fort e dărâmat de artileria grea ger- mană şi piese de 420; din garnizoana fortului, compusă din 530 oameni, cad răniţi 150, iar 380 sunt îngropaţi sub ruinele fortului. Gl. Leman el însăşi a fost acoperit de dărâmături. La 17 August, căzu ultimul fort. Liege a rezistat cu slaba lui garnizoană şi a oprit pe inimic timp de 10 zile, căruia i-a luat 2 drapele şi i-a scos afară din serviciu 42.712 oameni. Cetatea Namur, apărată de 25.000, sub comanda g-lui Michel, este atacată la 19 August. In noaptea de 20 August, Germanii încearcă un atac de infanterie dar sunt respinşi. La 21 August se începe un bombardament cu mortiere de 280 şi 305, fără întrerupere. : La 23, gl. Michel päräseste cetatea cu Div. 4-a (12.000 oameni), se retrage spre Anvers si Franta. Germanii au intrat in Namur la 24 August, ora 16, fortul Suarlel nu s'a predat decât la-25. August, ora 17,30. ‘Cetatea Anvers, construită de gl. Brialmont pe la 1860, avea de scop, să primească întreaga armată belgiană în cazul invaziei teritoriului. Corpurile III şi IX germane s'au prezentat în fata cetăţei la 21 August; armata belgiană, sprijinită pe cetate, le-a atacat pe tot timpul bătălielor dela Charleroi şi dela Mons. Dela 9—13 Septembrie, armata belgiană face eşiri foarte puternice şi împiedică corpurile germane să dea ajutorul lor armatei germane, bătută la Marna; bătălia terminată la 13 Septembrie, armata belgiană reintră în cetate. Asediul cetätei începe la 28 Sepiembrie. Nimic nu rezistă, nici betonajele, nici cuirasele. O breşă s'a făcui pe prima linie exterioară, care permite începerea distrugerei liniei a doua. La 6 Oct., armata belgiană începe a părăsi cetatea şi a se retrage spre Franţa. Regele părăsi Anversul cu ultimele elemente ale armatei sale la 7 Oct. ora 15. Germanii ocupă Anvers la 10 Octombrie. Deci de fapt cetatea a rezistat atacului de infanterie timp de 50 zile, iar bombardamentului de artilerie grea, timp de 14 zile, după care cade ca şi Maubege, Liege, Namur. Aşa dar cetăţile Liege, Namur şi Anvers din Belgia, deşi nu complect organizate, deşi cu o putere de rezistenţă mai mică ca cetăţile franceze, ele au ţinut în faţa lor numeroase trupe germane, înzestrate cu un puternic material de arti- lerie, dând astfel timpul necesar armatelor franceze ca să schimbe dispozitivul lor şi să facă fata inimicului ce înainta dinspre Nord, Cetatea Maubeuge din Franţa, aflată pe linia Bruxelles- Paris, deşi necomplect organizată, a fost apărată de 30.000 oameni; ea rezistă atacurilor Corpului VIII Armată de rezervă şi unei brigade de artilerie, sub comanda g-lui v. Zohl, întărit încă cu o divizie (în total 60.000 oameni) dela 25 August la 8 Septembrie, când se dădea bătălia dela Marna, trupele germane lipseau dela acţiunea decisivă. In 1920 în faţa unui Consiliu de răsboiu chemat a se pronunţa asupra responsabilitätei comandantului cetätei Mau- beuge, Mareşalul Joffre declară: „rezistenţa cetätei Maubeuge a usurat armata mea de presiunea mai multor Divizii ini- mice si mai cu seamä de artileria grea care bombarda cetatea. Deci Maubeuge şi-a îndeplinit rolul, contribuind la victoria dela Marna, Dacă aşi îi avut acele Divizii inimice contra mea, nu trebue spus niciodată „că nu aş fi reușit, dară aş fi fost pus într'o mare. încurcătură”. Să se compare ce a făcut Maubeuge, cu ceeace a făcut Turtucaia, In cursul răsboiului, cetăţile din Belgia şi Franţa, au căzut aproape din cauza bombardamentului artileriei de asediu, care distrugea forturile, dar apărătorii au continuat lupta, până la ultima extremitate, iar comandanții au stat şi murit alături de ei. Aşa dar cetăţile izolate, chiar acele de construcţie modernă, nu pot rezista la nesfârşit, au şi ele o putere de rezistenţă, peste care nu se poate trece, dar în nici un caz nu trebuie să cadă fără să fie apărate, fără ca luptătorii să-şi facă datoria, Cetățile, cari au fost pe linia de luptă, au servit ca puncte de sprijin şi au adus cele mai mari servicii. Sunt multe asemeni exemple pe frontul de Est: Varşovia, Ivangorod, Novo Georgewsk, Brest-Litowski, Grodno, Pzemysle au rezistat bine cât au folosit ca puncte de sprijin ce încadrau frontul armatelor ; deodată ce însă acestea au fost date înapoi, toate acele cetăţi au căzut curând. Cetatea Verdun prezinta un esind fata de front, având ca punct extrem fortul Douaumont, care ca orice ieşind, forma partea slabă a apărărei, totuşi Verdun a rezistat, fiindcă comandantul ofiţerii şi soldaţii au voit să reziste, pentru Generalul G, A. Dabija, «Armata Română in Răsboiul mondial». 17 258 cea mai mare glorie a Franţei si pentru cea mai mare cinste a armatei franceze. Cazul Turtucaiei nu are păreche în istoria militară; cetatea a căzut fara să fi fost apărată aşa cum ar fi trebuit; de aceea a căzut cum nu ar fi trebuit, oferind inimicului uşorul prilej să facă prizonieri 450 ofiţeri si 28.000 soldaţi teferi. Consecințele înfrângerei dela Turtucaia Este de netăgăduit, că înfrângerea suferită la Turtucaia a fost gravă, nu din punciul de vedere strategic, ci din punctul de vedere morai; căci Turtucaia prin ea însăşi, " neavând pentru noi o importanţă strategică, nici căderea ei nu putea să aibă vre-o importanţă strategică, ci numai una morală. Dar după Turtucaia, moralul conducerei superioare a suferit o mare depresiune, lucru care s'a repercutat ca fulgerul la comandamentele în subordine, iar dela acestea s'a transmis trupelor. Am pierdut prestigiul fata de străinătate. Ceeace este însă mai grav este, că conducerea superioară pierde frânele conducerei operaţiunilor, opreşte la 27/VIII ofensiva în Ardeal, ia 5 Divizii de aci şi le duce la Sud, . de unde fără să fi făcut vre-o ispravă, ia după 19/IX, 7 "Divizii de aci şi le duce tardiv din nou la Nord, după ce pierduse bătăliile dela Sibiu, din munţii Perşani şi dela Braşov. Asa dar face o dublă manevră pe linii interioare, care nu reuşeşte nici într'o parte. Pierdem iniţiativa operativă şi odată cu ea, pierdem partida şi la Sud şi la Nord. CAPITOLUE IX SILISTRA Silistra a făcut parte din aşa zisul cadrilater format din: Rusciuc-Silistra-Sumla-Varna. Silistra a jucat un rol însemnat în răsboaiele din Orient dintre Ruşi şi Turci. Turcii au cucerit-o la 1595. La 1811, Ruşii au asediat Silistra, apărată de Turci; după cinci zile ea a îost luată. La 1828 Ruşii asediază Silistra. Ei o ţin asediată dela 21 Iulie—10 Noembrie, când ridică asediul, fără să o fi putut lua. La 17 Mai 1829, generalul rus Krasowski asediază din nou cetatea şi după şapte săptămâni o cucereşte. | La 1854, Rusii asediază Silistra, dar după câteva säptä- mâni ridică asediul. La 1877/78 Silistra nu a putut fi cucerită de Rusi. Organizarea capului-de-pod Silistra (Crochiul 5 şi 6). Capul-de-pod Silistra era organizat cu: a) O linie înaintată pe punctele Srebârna, Karaomur- Babuk-Karaorman ; b) Două linii principale de apărare: linia întâia, având 12 grupe de batalion pe un front de 24 km.; linia a doua având 8 grupe de batalion. Frontui era împărţit în trei sectoare din care Sectorul I şi II principale, iar Sectorul III secundar: 260 Sectorul I (Vest) între Dunăre şi şoseaua Silistra-Kocina; Sectorul II (Sud) în şoseaua Silistra-Kocina şi şoseaua Silistra-Bazargic; Sectorul III (Est) între şoseaua Silistra-Bazargic şi Du- nărea (la Est de Ostrov). Trupele apărării La declararea răsboiului, în Silistra era Divizia 9-a sub gl. Basarabescu, compusă astfel: Brg. 19 Inf. Col. Mihäescu N. Brg. col. Frim Art. mobilä Brg. 10 Art. gl. Rovinaru Cavalerie Trupe speciale Servicii In total: 16 batalioane. R. 7 V. (2 b.) it.-col. Paulian R. 23 I. (4 b.) col Constantinescu R. 35 I. (4 b.) It.-col. Botez | { R. 63 1. (4b.) lt.-col. Dumitriu D. | 1V/38, IV/78 (2 b.). R. 3 A. (4 btr. 75 mm. tr. rep.) col. Condeescu | 40 R. 20 A. (6 bir. 75 mm. tr. | tun, rep.) it.-col. Bejulescu 2 btr. 87 mm. a 4 tunuri \ 20 2 btr. 53 mm. a 6 tunuri | Total... 60 3 plot. stafete (R. 9 Cal.) Esc. 7/R. 9 C. 1 comp. pionieri 1 secţie telegrafie 1 staţie t. î. î. 1 echipaj poduri îluvii 5 motociclişti 2 automobile 1 divizion coloane muniții 1 secţie ambulanţă 1}, coloană brancardieri 1 convoi auxiliar de subsistenta. 22 guri foc de poziţie (1 btr. tun 105 mm.; 1 bir. tun ‘120 mm.; 1 btr. tun 150 mm.; 17 turele 53 mm.). 60 tunuri artilerie mobilă. 261 … { 23.174 oameni Efectiv: | 3811 cai In afară de aceasta, exista un „grup de vase de trans- porturi” între Silistra-Călăraşi şi anume: 2 remorchere N. F. R. Rahova 3 salupe | Opanez anduru 6 șlepuri N. F. R. «puntate) 1 remorcher à i p. subsist. grupului 2 șlepuri Ocuparea sectoarelor | Wiss pe CED) 5 btl. Sect. 1 (Vest) 2 btr. de 87 mm. * col. Frim C. 1 btr. pozitie 150 mm. 4 btr. 75 mm. R. 3 Art. R. 7 V. | Il, IV/23L Su II, 111/35 I. : Sect. II (Est) 1V/38 ei | col. Mihăescu N. 1 btr. de 105 mm. 1 bir. de 120 mm. 6 btr./R. 20 Art. 1 comp./R. 23 I. (până la sosirea btl. 1/23 Sect. III I. aflat la Kurtbunar). 1 1 btr. 75 m/m. Md. 1880. I/R. 35 I. Rezerva mobilă dei să ci | din avantposturi. 1 esc./R. 9 C. Batalioane din avantposturi Sectorul Akadânlar: btl. I/R. 35 I. cu: 1 comp. Gardä Mare la Ciler si un post mic la Doccelar. 1 comp. Gardä Mare la Sungurlar si un post mic la Selkibugeak. _ 262 2. comp. rezervă la Akadânlar. Sectorul Kurtbunar: btl, I/R. 23 I. cu: 1 comp. Gardä Mare la Cisme Mahle si posturi mici la Sahialar şi Omurfaki; 1 comp. Gardä Mare la Kocimar cu posturi mici spre Sud şi la Konak. 2 comp. în rezervă la Kurtbunar. La Beibunar: btl. II/R. 35 I. La Alfatar: btl. I/R. 7 V. Batalioanele aflate in avantposturi aveau sectoare prea mari de acoperit si supraveghiat, erau izolate si imprästiate prea mult prin întinsele păduri ale Cadrilaterului, ceeace le expunea să fie atacate prin surprindere, Operațiunile Diviziei a 9-a (Crochiul 6) 20 August. In baza Ordinului de Operatie No. 16 din 19/VIII al. al generalului Tosef (pag. 193), frontiera este trecută in ziua de 20/VIII de către trupele bulgare, care operează in sectorul Silistrei şi anume: R. 9 Cav., Brg. 3/Div. 1-a, Brg. 2/Div. 1-a. R. 9 Cav. (Brg. Cav. col. Marcof) trece frontiera, el avea ordin să recunoască frontul Karalamurlar-Kara Eskioi-Do- grular-Dam Adasâ-Petrakli-Deli Insuflar. - Avantgarda R. 9 C.-trece la 5.30 -frontiera la Kadar, res- pinge micile unităţi dela Dokcelar-Ciller-Dogrular, unde a- tacă o companie infanterie, Rgt. 9 C. se adună, apoi inain- tează spre Haskioi, respinge o companie, care se retrage pe înălțimile dela N. E. de Haskioi; aci primind ajutoare re- zistă, dar în urmă se retrag spre Kapakli şi Siuneci, fara a îi urmărite de cavaleria bulgară, care se retrage la Haskioi, tăind şi comunicaţia Turtucaia-Silistra. Brg. 2/Div. 1 sub col. Tancof, având 8 bil. si 3 bir. câmp, înaintează prin Duraci-Kemanlar, cu ordin a se opri în Kôse Abdi, la dispoziţia Comandamentului Armatei. Brg. 2/Div. 1 sub col. Tancof, având 8 biti. şi 3 bir. câmp, trece frontiera îndreptându-se spre Akadânlar, cu ordin să supravegheze frontul de Sud al Silistrei şi să susțină divizia de cavalerie. Div. Cav., sub gl. Colef: 16 esc., 12 esc. mtr., 2 btr. că- lärete, 1 btl. şi 2 camp. bic., trece frontiera având in desco- -perire 1 esc. şi 1 secţie mtr./R. 2 Cav., pe drumul Vladimi- _rovo-Konac; 1 esc. si 1 sect. mtr./R. 2 Cav. pe direcţia O- - murfaki-Kurtbunar: 1 ploton/Rgt. gardä spre Trubcinlar- Sundgeac. Iar divizia se îndreaptă în trei coloane: Coloana din stânga maior Petrov, 2 cp. din Regt. 16 1. şi 2 plot. mitr. la:7.30 sunt îndreptate spre Peceli-Trubciular- Hotuldja; Coloana din centru col. Mihailov, cu Rgt. Garda (4 esc. şi 1 esc. mitr.), R. 1 Cav. (4 esc. şi 2 esc. mitr.), si 1 bir. cäläreatä se îndreaptă la 6.30 pe drumul Kiziigilar-E. Trubciular-Distubak-Kurtbunar. Coloana din dreapta col. Tabacov, cu Rgt. 6 Cav. (4 esc. şi 1 esc. mitr.), Rgt. 2 Cav. (2 esc. si 1 esc. miti.) si 2 comp. biciclişti la ora 6 pe drumul Karamanli-Ekisce- Kocimar-Kara Abdular. Directia generalä a Div. de Cav. bulgarä este deci spre Kurtbunar, protejand flancul drept al Grupului ce opera spre Turtucaia şi făcând in acelaş timp şi legătura cu grupul ce opera spre Bazargic. Btl. din Rgt. 35 I. român, aflat în avantposturi în sec- torul Akadânlar, se retrage în ordine (afară de o companie care s'a retras fără luptă) luptând mai întâi pe linia gardelor mari la Ciller si Sungurlar, apoi la Duraclar şi Cerkovno, de aci se retrage pe poziţia dela Baltagi lenikioi, pe, care © părăseşte retrăgându-se la Kocina unde ajunge la ora 19, respins fiind tot timpul de Brg. 2/Div. 1 a col. Jancof, cu care pierde şi contactul. Btl. din Rgt. 23 Inf. român, aflat în avantposturi în sec- torul Kurtbunar, este atacat de coloana din centru a Div. Cav. Colef, el se retrage luptând la Cesme Mahle şi Koci- mar, apoi la Kurtbunar şi de aci spre Topci-Almalau. Re- tragerea acestui batalion s'a făcut în dezordine, oamenii îm- prästiati. Div. Cav. bulg. ocupă in după amiaza zilei Kurt- bunar, In această zi, generalul Basarabescu, Comandantul Capu- lui-de-pod, trimite un detaşament format din bil. IV/R. 35 I. cu 2 secţii mitraliere sub căpitanul Carşinescu, însoţit de btr. 3/R. 3 Art., ca să recunoască direcţia spre Haskioi. Acest detaşament a fost surprins în mars de un esc. din Rgt. 9 Cav. bulgar. Căpitan Cărşinescu fără a lupta, fără a atinge obiectivul ce i se dase, se întoarce la ora 21 pur şi simplu înapoi, fără deci să-şi fi îndeplinit însărcinarea, 21 August. Rgt. 9 Cav. bulgar desăvârşi distrugerea liniilor teletonice şi telegrafice ce legau Turtucaia de Silistra. Brg. 2/Div. 1 bulgară îşi întări poziţia dela Akadânlar. 264 In această zi pe frontul Capului-de-pod Silistra nu are loc nici o acţiune. 22 August. Comandam. Arm. III-a dă Div. 9-a Ord. No. 125 din 21/VIII: „Mâine 22 August Divizia rusă de cavalerie si Div. 19 vor pronunţa o mişcare ofensivă in direcţia Kurtbunar-Trupcilar. Pentru a fixa inimicul, care este în faţa Dvs., veţi desvolta o. vie activitate pe tot frontul capului-de-pod. Puneţi-vă în legătură cu Divizia 19-a”. După darea acestui ordin, gl. Mărdărescu, Setul de Stat Major al Arm. III-a, chema la telefon pe gl. Basarabescu căruia îi comunică personal: „Situaţia Diviziei 19-a în luptele pe care le dă în regiunea Ba- zargicului este foarte grea. Divizia 9-a trebue să plece în ajutorul Diviziei 19-a”. Nu trecu mult şi g-lul Mărdărescu, Şeful de Stat major al Arm. III-a, comunică telefonic: „că ;se-contramandează ordinul: de plecare: în ajutorul Diviziei 19-a, de oarece ea a fost respinsă spre Caraomer”. Rămâne in ființă desvoltarea activitätei Diviziei 9-a pe frontul capului-de-pod şi a legăturei cu Div. 19-a, asupra căreia Comandamentul Armatei III-a atrăsese prin ordinul 125, atentiunea Comandantului Diviziei 9-a. După darea acestor ordine, la Comandamentul Armatei IIl-a sosi ştiri dela Div. 9-a, prin care se arăta că toate trupele de acoperire ale Div. 9-a sunt retrase în interiorul capului-de-pod. Este incontestabil că trupele de acoperire s'au retras prea curând, de aceea gl. Aslan ingrijat de acest. lucru, dă Div. 9-a ordinul No. 128 din 21/VIII: „Apărarea înaintată a capului-de-pod s'a retras prea curând, deşi instrucţiunile date în aceasta privinţă prescriau, ca reira- gerea să se facă astfel în cât să înfârzie înaintarea inimicului. Re- tragerea precipitatä a trupelor de acoperire era nejustiticatä, de oarece aveau in fata lor numai cavalerie si un batalion poate lupta cu o divizie de cavalerie descălecată”. Mai mult încă, gl. Aslan, Comand. Arm. III-a, cere prin raportul No. 129 din 21/VIII înlocuirea g- -lului Basarabescu prin g-lul Anastasiade. In urma ştirilor primite dela Turtucaia, g-lui Aslan, Comand. Arm. III-a, dădu Grupului de Est (Corpul rus Div. 19, Div. 9 şi 17) ordinul telegrafic No. 134 din 21/VIII: „Turtucaia este atacată de Divizia 4-a si parte din Divizia 1-a bulgară. Astăzi sa dat la Turtucaia şapte atacuri, toate respinse, Pentru a ajuta Turtucaia se va pronunţa mâine 22 Hugust o mişcare ofensivă cu Divizia 19 şi corpul de cavalerie în direcţia Kurtbunar-Akadâniar. Divizia 9-a va ataca în direcţia Hasikioi-Akadânlar. Coman- damentul Grupului de Est se va pune în legătură cu Divizia 9-a, pentru ca atacul ambelor Divizii să aibă loc deodată”. Este destul să spun, că gl. Zaiancikowski nu execută acest ordin (a se vedea Divizia 19-a). Col. Marcov Cd. Brg. 5 Cav. ordonă Rgt. 9 Cav.: „Să recunoască in ziua de 22/VI terenul în fata Silistrei pe frontul Alfatar-Popina (Dunărea) si să respingă unităţile inimice rămase încă înainte de linia forturilor în acest sector”. La ora 14, Rgt. 9 Cav. pleacă din Dogrular şi seara ajunge la Ceatalgea, cu detaşamente mici la Iali Ceatalgea (pe şoseaua Silistra-Turtucaia) şi la Doimuşlar. Spre seara de 22/VIII, Corpul rus ajunsese cu: Div. 3-a Cav. la Kapakli-Azaplar, Div. 61 I. la Hairankioi-Cealmagea. Div. Sârbă la Cocargea-Enigea. 23 August. Gl. Aslan mai dădu Div. 9-a şi ordinul 146 din 22/VIII: „Pentru ziua de 23 August, veţi binevoi a întreprinde acţiuni locale la distanţe mici, în scopul de a câştiga aerul necesar în jurul capului-de-pod şi a degaja şoseaua Turtucaia-Silistra”. Ambele aceste ordine indicau Diviziei 9-a ce anume ope- raţiuni are de îăcut. Vom vedea cum le-a înţeles şi cum le-a executat. : La 22/VIII ora 16, gl. Basarabescu in baza ordinului No. 134 din 21/VIII, dădu ordinul de operaţiuni No. 4 pentru ziua de 23/VIII: 1. „Forţele inimice de aproximativ 1 regiment cavalerie cu in- fanterie şi artilerie ocupă satul Alfatar. Satul Baltadgi-Enichioi este ocupat de infanterie. Spre Vest, Sud Est, satul Topci este ocupai de cavalerie (harta 1/100.00)). 2. Divizia de cavalerie rusă se găseşte în zona Enidge-Armutlii- Hzaplar, aşa că legătura se va face în scurt timp cu sectorul de Est. 3. Am intentiunea de a face o recunoaştere ofensivă spre Sud şi Vest, In acest scop ordon: a) Un detaşament format din batalionul 1-iu din R. 7 V. bata- lioanele 2 şi 3 din regimentul 35 infanterie cu mitralierele de care dispune, sub comanda It.-col. Botez, 3 baterii din Rgt. 20 Art. si escadronul 5 stafete sub comanda It.-col. Paulian Constantin, se va pune în marş spre Alfatar, cu misiunea de a recunoaşte si respinge forţele inimice, care se găsesc în această regiune; iar în caz că va întâlni forţe superioare, se va crampona de teren, luptând în retragere spre capul-de-pod. b) Un’ detaşament format din batalioanele 1 şi 4 din Rgt. 35 Inf. cu mitralierele de care dispune, sub comanda maiorului Cos- tescu C-tin, împreună cu 2 baterii din regimentul 3 artilerie şi esca~ dronul 7 din Rgt. 9 Călăraşi, sub comanda colonelului Condeescu, Comand. Rgt. 3 Mrt., va înainta în directiunea Haskioi, cu misiunea de a recunoaşte şi respinge forţele inimice din această regiune, iar în caz de înlânire cu forţe superioare, se va crampona de teren, luptând în retragere. c) La fiecare detaşament se ataşează câte o secţie de coloane de munitiuni infanterie şi artierie. La coloana It.~col Paulian, 9 chesoane infanterie şi 24 de ar- tilerie, cari se vor găsi cu capul coloanei la reţelele de sârmă pe şoseaua Kocina. Aceste coloane de munitiuni nu se vor mişca din locul lor, decât atunci când le va da ordin comandantul detasamenntului, in care Iscop se, va trimite la- ele, cate un-agent de legătură. d) Plecarea detasamentului va avea loc la ora 4 dim. e) Restul trupelor capului-de-pod vor rămâne pe loc, spre a face fata oricărui atac, Grupul 4 bis va fi ocupat de 2 companii din bil. 4 al Rgt. 63 Inf. Cele 2 companii din bil. 2, Rgt. 23 Inf. cu mitralierele dela ' Brâcima, vor ocupa pozitiunea Karaorman. Două comp. din Rgt. 23 Inf., din grupul 8, vor ocupa poziţia dela Babuk, împreună cu 1 baterie din regimentul 3 artilerie, aflată deja acolo, î) Aprovizionarea hranei se va face cu träsurile de aprovizionare deia depozitul Silistra. g) Evacuarea bolnavilor si răniților, la ambulanta diviziei, la sta- file de träsuri cele mai apropiate”. Analizând ecest ordin se constată în el apreciatiuni greşite şi o serie întreagă de inconsecvente, de ex.: 1. Apreciafiunea fortelor inimice pe ziua de 21/VIII este gresitä, cäci de fapt Div. 9-a rom., avea in fata div. Arm. III-a bulg.: a) Brg. III/Div. 1-a între Sarsänlar-Tatar panacea: Petrakli; b) Rgt. 9 Cav. cu 1 bfl./R. 45 din Brg. II si 1 soctie artilerie la Dogrular cu escadroane trimise spre Silistra; c) Brg. Il/Div. 1 la Akadanlar. 2. La punctul 3 se spune: „am intentiunea de a face o 267 recunoaștere ofensivă...” apoi ordonă nu o recunoaştere, ci două recunoasteri, una spre Alfatar şi alta spre Hasikioi. 3. Ce caută la aceste detaşamente câte 1 escadron cava- lerie? Aci era suficient câte 1 ploton. S’a dat prea multă infanterie şi în aceiaş proporţie şi prea multă artilerie, 4. La nişte recunoaşteri cu scop limitat, li se ataşază câte O secţie de coloane de munitiuni de infanterie şi artilerie. Acest lucru e un non sens, 5. La însărcinările acelor recunoașteri se spune în ordin: in caz că va întâlni forte superioare inimice, recunoas- ferea se va crampona la teren, luptând în retragere“. Cum e posibil a se crampona şi în acelaş timp a lupta şi în retragere? 6. Se indică la lit. 5 că: „aprovizionarea hranei să se facă cu träsurile de aprovizionare dela depozitul Silistra“. Ce nevoie este a se trece aşa ceva în ordin? E inutil]. 1. Recunoașterea spre Alfatar, ce era sub comanda li.-col. Paulian, pleacă din Silistra la ora 5.20 pe două coloane, ambele cu direcţia spre Alfatar, pe care-l găseşte evacuat; esc. din R. 9 Cav. se retrăsese de aci şi ocupa poziţie la Vest de şosea în dreptul km. 23, apoi escadronul se retrage şi de aci, spre liziera unei păduri, pe care o ocupă. Li.-col. Paulian trage la 8.50 cu o baterie asupra pădurei, de unde escadronul se retrage spre Tar Asen unde se gäsea 1 comp. din R. 16 I, iar restul până Ia 2 btl./R. 16 I. se găseau în Akadanlar. Lt-col. Paulian în urma ordinului primit dela Cd. Div. 9-a de: „a se îndrepta pe itinerarul Alfatar-Baltagi Enikioi- Haskioi-Bosna-Tatar Atmagea-Viskioi’, pune detaşamentul în mars la ora 14 spre Baltagi Enikioi unde ajunge la ora 20, rămânând aci toată noaptea de 23/VIII. 2. Recunoașterea spre Hasikioi ce era sub comanda col. Condeescu este pus in mars depe D. Eski Bair la ora 5, ajungând la esirea Sud a satului Kara- omer, avantgarda e primită cu focuri de armă, trase de o patrulă din R. 9 C. bulgară, lucru care face pe comandantul avantgardei să desfăşoare trupa. Cavaleria bulgară dispare, coloana îşi urmează drumul cu avantgarda desfăşurată, res- pingând avantposturile esc. 1/R. 9 Cav. aflate la Ciataigea; coloana continua inaintarea spre Atmagea, unde patrulele buigare se retrăsese pe esc. 1, care se retrage şi de aci, iar col. Condeescu intra la ora 9 in satul Atmagea, dupa care 268 continuă mişcarea spre Haskioi; această înaintare a fost oprită de Rgt. '9 Cav. care venea dinspre Kapakli. La ora 10, col. Condeescu desfăşoară de ambele părţi ale drumului Atmagea-Haskioi un btl. şi o btr., trimițând 1 cp. spre Kapakli. R. 9 Cav. bulg. reuşeşte să se menţină pe liziera satului Kapakli, dar fiind bătut de 1 bir. a col. Condeescu, ce luase poziţie la V. de Atmagea, şi atacat de infanterie se retrage prin pădure, iar col. Condeescu, ocupă Kapakli. In acelaş timp, esc. 1/R. 9 C. fusese respins din satul Ciatalgea, luând poziţie la N. E. de satul Karavelikioi, unde a fost întărit cu o companie din R. 42 I. La ora 14.30, col. Condeescu sileşte Ri 9 C. să se retragă pe muchea de deal dela Nordul şi Vestul satului Kapakli. La ora 15, situația Rgt. 9 Cav. era astiel: Esc. 1 cu 1 cp. pe dreapta spre Karavelikioi; Esc. 2 şi 3 pe poziţie la V. şi N. de Kapakli; Esc. 4'pe stânga la Popina (pe malul Dunărei). 3 comp. inf. şi mitr. la Haskioi. Detaşamentul col. Condeescu era astfel: Grosul la Atmagea, fără un serviciu de avantposturi; 1 Cp: la Goliabina; 1 cp. şi btr. 3-a/R. 20 Art. la Kapakli. Pe la ora 15.30, artileria inimică dela N. E. de Haskioi deschide foc asupra satului Atmagea; btr. 4/R. 20 A, ce era în supraveghere, răspunde imediat. Infanteria română se ascunde prin casele si santurile din partea Sud Est à satului, apoi fuge în dezordine peste câmp, aruncând arme şi munitiuni, afară de cp. 4/R. 35 I. sub locot. rezervă Vasi- lescu I., care o avea in mână. Artileria face la fel ca infan- teria, dar maiorul Lupaşcu, comand. divizionului de arti- lerie reuşeşte a pune ordine nu numai în artilerie, ci şi în: infanterie (2 btl./R. 35 1.). (Col. Condeescu încă nu pri- mise ordinul Diviziei trimis prin un ofiţer de Stat major: „de a se îndrepta spre Arabagilar unde să intre a doua zi în co- loana Diviziei”). Col. Condeescu are la ora 20 un moment ideea, ca cu restul detasamentului, ce se strânsese până atunci, să se oprească pentru noapte pe D. Hozliuk şi a doua zi să atace pe inimic spre Haskioi; apoi apreciază că în baza ordinului No. 4 al generalului Basarabescu ar trebui să se întoarcă la Silistra; se pune în marş prin Kocina, ajungând în interiorul capului-de-pod în noaptea de 23/24 între ora 24 şi ora 1. Trupele erau demoralizate şi obosite, iar detaşamentul nu-şi îndeplinise însărcinarea. Gl. Basarabescu, la aflarea celor de mai sus, nu poate rämänea rece, ci face un ordin observator care poartä No. 180 dat la 28/VIII: „Delaşamentul col. Condeescu, care a lucrat în regiunea Doi- muslar - Atmagea, chiar după începerea actiunei, sângele rece si tenacitatea luptătorilor a începi să dispară, multi din luptători au. început să se retragă şi atunci a început dezordinea. Ce este mai ruşinos, este că unii ofiţeri în loc să intrebuinteze mijloacele dictate de împrejurări, pentru a restabili moralul lup- tätorilor, ei au dat exemplul de a se retrage în faţa inimicului. Detaşamentul col. Condeeescu ar fi putut respinge uşor pe inimic, care era mult inferior în număr”. ~ Ceeace se spune în acest ordin este just. Cum însă în ziua de 23/VIII, Turtucaia era atacată cu. adevărat de forţe superioare şi cum aci lucrurile mergeau rău, gl. Aslan, Comandantul Armatei III-a, pe lângă aju- toarele trimise direct în Turtucaia, a dispus ca grupul de Est sub gl. Zaiancikowski şi Div. 9-a dela Silistra, să exe- cute o mişcare ofensivă spre Vest, în scop de a degaja Turtucaia, Ideia era cât/se. poate! de bună. latä şi ordinele relative: a) Ordinul No. 152 din 23/VIII către Grupul de Est: „Capul-de-pod Turtucaia este atacat: de forte superioare, rog Excelenţa Voasiră să dispună ocuparea localitätei Dobrici cu îor- tele strict necesare, iar: restul forţelor să fie îndreptate în marş. forțat la Turtucaia. Div. 9-a din Silistra are ordin să înainteze spre Turtucaia. Această divizie se pune sub ordinele Excelenței Voastre. Este ab- solut necesar ca Div. de Cav. să acopere flancul stâng al Div. 9-a, pe timpul mişcărei sale ofensive spre Turtucaia”. G-lul Zaiancikowski, primind în ziua de 23/VIII ordinul No. 152, nu-l execută de loc. El era cu: Div. 3 Cav. rusă la Armutli; Div. Sârbă la Sah Veli-Saradja-Hasancea; Div. 61 rusă la Karali-Bogdali-Musubei. Stabilise legătura şi cu Div. 19-a română şi ar îi putut deci împinge în această zi Div. 3 Cav. spre Haskioi, dar nu a făcut-o. (A se vedea ziua de 23/VIII la Div. 19-a), b) Ordinul No. 152 A. din 23/VIII ora 11.45 către Div. 9-a: „Lăsaţi 4 batalioane la Silistra, iar cu restul Diviziei executaţi imediat o ofensivă viguroasă, înaintând în marş forţat spre Tur- tucaia, pentru a degaja capul-de-pod, atacat de forte superioare. Divizia de cavalerie are ordin să vă acopere flancul stâng. 270 Pentru ca marşul să se execute mai repede oamenii vor fi fără ranite. Puneţi-vă in legătură cu Comandamentul grupului de Est, sub ale cărui ordine vă pun. Vă recomand multă energie, atac drept înainte la Turtucaia”, Când Comand. Div. 9-a primea acest ordin (în ziua de 23/VIII ora 11.45), situaţia acestei Divizii era următoarea: 1 escadron It-col. Paulian | qf 11/55 1, | la Alfatar. 3 btr./20 Art. 1 escadron col. Condeescu I. IV/35 I. spre Atmagea. 2 btr./3 Art. 1 batalion spre Popina, 1 batalion in Silistra. Capul de pod era astfel ocupat: Sect. (T-iu: R. 63 1. (4 btl:)/având 3 cp. din, btl. 1 la Popina. Sect. II: JJ/R./7 V., IV/R. 38 I., IV/R./78 IL, IR. 23 I., IV/R. 23 I. fiecare din aceste batalioane ocupând câte un grup de batalion, în rezerva sectorului era bil. II/R. 23 (sosit din avantposturi dela Beidunar); Sect. III: cp. 14/R. 23 I. această companie e trimisă în acest sector până la terminarea reconstituirei btl. I/R. 23 I. care fusese în avantposturi şi care sosise de la Kurt- bunar în debandadă. Deci din 16 bil. erau (3-+2-+1) 6 btl. în detaşamente, rămâneau 10 btl. disponibile, din acestea conform ord. Arm. III-a No. 162 trebuia a se lăsa în Silistra 4 btl., (se puteau lăsa btl. I/R. 23 I. ce se refăcea, btl. II/R. 23 I. btl. IV/R. 38 I., btl. IV/R. 78 I.) iar restul şi anume: R. 63 I. (3 btl.), I/R. 7 V., III/R. 23 I, IV/R. 23 I, în total 6 btl. puteau fi trimise spre Turtucaia, dar printr’o interpretare greşită a rămas in Silistra si btl. I/R. 7 V. Cum însă în cursul noptei de 23/24 sosise in Silistra 2 btl. din R. 38 I. şi 78 I. (din Brg. 40 Inf.) se câştiga 2 btl. In rezumat, Div. 9-a avea 7 btl. disponibile cu care putea pleca spre Turtucaia, iar in drum spre Turtucaia ar fi putut veni deta- samentul col. Condeescu si batalionul dela Popina, deci (7+2+1—) 10 btl, 6 btr. (2 btr/R. 20 A.+1 bir. de 75/R. 3 A.+1 btr. de 87 mm. Md. 80 din Capul-de-Pod-+2 271 btr./2 R. 3 A. dela detaşamentul col. Condeescu) şi 1 esc. (dela detasam. col. Condeescu). Dar Div. 9-a nu mai putea compta pe infanteria detasa- mentului col. Condeescu (I, IV/35 I.) care în noaptea de 23 se retrăsese în fugă. la Silistra. Afară de aceasta, Div. 9-a nu lasă prin ordin pe frontul cetätei cele 2 batalioane din Rgt. 38 şi 78 Inf., ci lasă 4 btl. proprii, lasă pe loc bil. din Silistra, cum şi pe acel dela Popina, aşa că de drept nu pleacă decât cu 5 btl. la care s'au mai adăogat 1 bil. R. 38 I. 1 btl./R. 78 I., ce treceau Dunărea în cursul noptei şi 6 btr. 24 August. Generalul Basarabescu dă ordinul de operații No. 7 pen- tru ziua de 24|VII], la ora 9.15 p. m. (21, 15) în ziua de 23/VIII: 1. „Inimicul atacă cu vigoare capul-de-pod Turtucaia. 2. Mâine 24 August, Div. 9-a va continua marşul spre Turtucaia. 3. Rânduiala de marş conform graficului. Pi Avantgarda: 2 btl./R. 23 I, 2 btr./R. 20 A. sub comanda -» Constantinescu. "Bl Anteposturile se vor strange la ora 1, ATA lei: IATĂ 6. Detasamentul It.-col. Paulian, I, III/R. 35 1, I/R. 7 V., 3 bir./R. 20 A. formează flancgarda, va urma itinerarul Alfatar- Baltagi, Enikioi-Haskioi-Bosna- Tatar Atmagea-Viskioi. 7. Detasamentul col. Condeescu I, IV/R. 35 I, 2 btr./R. 3 A, va intra în coloană la Arabaailar. 8. Rgt. 63 Inf. din capul grosului va da o companie flancgardä pe flancul drept la 2—3 km. 9. Se va consuma 1 ratie rezervä. Reaprovizionarea se va face dela convoiul, care va înainta pe şosea până la [ali Ceatalgea, 10 Aprovizionarea cu muniții dela Diviz. Col. Mun. care va înainta până la km. 30. 11. Evacuareea la Ambulanţa divizionară. 12. Merg în capul grosului”. Div. 9-a primise ordinul Armatei la 23/VIII ora 10.30; ea nu este pusă în marş spre Turtucaia si nu trece la punctul iniţial decât la ora 18.30, deci tocmai după 8 ore. Ordinea de marş a Diviziei era următoarea: Avantgarda { os cee 2 À \ col. Constantinescu 2 bil/R. 63 I. Grosul 2 btr./R. 3 A. \ col, Mihăescu 272 Träsuri aprovizionare de infanterie, Träsuri de rechizitie cu ranite, Tezaurul diviziei, Divizionul coloane munitii infanterie, 1 btl./Rgt. 63 Inf., Ambulanta diviziei, Divizionul coloane muniții artilerie, Trăsuri de bagaje şi arhiva, Träsuri aprovizionare de artilerie, 2 baterii maior Lupaşcu (ce făcuse parte din detaşament «col. Condeescu). 1 btl./R. 38 I. | ce trecuse Dunărea in 1 btl/R. 78 1. f noaptea precedentă | col. muniții suplimentare. “Urma la -vre=o 8 km. Din compunerea acestei coloane se poate vedea: 1. Că coloana nu are deloc cavalerie, deci e lipsită de “orice organ de recunoaştere, aşa că Divizia merge in ne- “cunoscut, 2, Că la o coloană, care de drept nu are decât 5 bata- lioane se-pune 2- baterii la avantgardă,, ceeace era desigur foarte rău, aceste baterii în caz de ciocnire cu inimicul erau sacrificate de la început. . 3. Ce caută toate acele trăsuri într'o coloană, ce este in apropiere de inimic şi care se duce la luptă? Trăsuri de aprovizionare, cu ranite, bagaje, tezaur, arhivă, cu muniții suplimentare. Toate aceste trăsuri atârnau ca ghiulele de divizie, îi îm- piedicau marşul şi nu-i aduceau nici un folos. Ele coa- stituiau, din contra, un pericol în cazul unei desfäsuräri şi mai cu seamă a unei retrageri. La Dunărea, pe care se puteau face toate aprovizionärile (hrană şi munitiuni) si evacuările, nimeni nu s'a gândii. Brg. 3/Div. 1 col. Zafiroff şi Brg. 5 Cav. col Markoff luase poziţie pe liziera-Est a Sarsänlarului şi anume: 1 btl./R. 42 I. aci, 1 btl./R. 42, I. şi 1 btr. între Sarsânlar si Araba- gilar R. 41 1. şi 1 bir. la Tatar Atmagea. G-lul Draganof primise două ordine dela gl. Tosef, ca să trimită în ajutorul Brg. 1/Div. 1 la Turtucaia un regiment şi o baterie, dar fiind ameninţat dinspre Silistra, face act de iniţiativă si nu execută acest ordin. In formaţia greoae arătată, Div. 9-a a înaintat în noaptea 273 de 23 până la Iali Ceatalgea, unde ajunge la ora 20. La ora 24 Div. 9-a pleacă, dar după câteva minute este oprită, în aşteptarea ştirilor dela detaşamentul col. Condeescu; cum până la ora 3 (24/VIII) nu s'au primit acele ştiri, Div. 9-a a fost pusă din nou în marş şi după trecerea defileului deia Hodzakioi format din o vale cu maluri abrupte şi acoperite <u păduri, avantgarda s'a oprit; cum patrulele de in- fanterie erau prea aproape de coloană si cum patrule de ca- valerie nu existau de loc, s'au încălicat 1 ofiţer şi 12 soldați de infanterie pe cai găsiţi pe câmp si s'au trimis înainte in scop de a acoperi marşul coloanei Diviziei, care înaintând şi ajungând pe liziera de E. a satului Arabagilar, a fost oprită în scop de a se pune ordine în unităţi si a mai culege ştiri asupra inimicului. Coloana Div. şi-a reluat marşul, la ora 8 observându-se avantgardei s'a desfăşurat ocupând liziera de Sud şi "Vest a satului Arabagilar, după 10’ întreaga avantgardă desfăşurată înaintează până la 600 m. S. de Arabagilar. Inimicul se tetrage, avantgarda se încolonează şi înaintează în defileul păduros ce este între Arabagilar şi Sarsânlar fără să îi luat ‘vre-o măsură de siguranţă pe stânga-către Sud, şi înaintează până la 800 m. de Sarsânlar, aci e primită cu un, foc foarte viu de artilerie şi mitraliere. Col Constantinescu desfäsurä avantgarda cum putu, jar artileria avantgardei ia o poziţie la Nordul şoselei şi la Vestul satului Arabagilar. Această poziţie nu era bună. G-lul Basarabescu, care. era la grosul Diviziei, surprins gi el, uită principiul avantgardei, care trebuia să-i dea timpul ‘si spaţiul necesar şi dispune ca grosul coloanei să îndoiască pe şosea (Valea Iuk Deresi); acest lucru a avut ca consecinţă © îngrămădire si un amestec si mai mare a infanteriei cu artileria. In această formaţie greoaie, care mai cu seamă în acel defileu nu trebuia luată, grosul înaintează şi dă peste avantgardă. Aceasta ocupă Sarsânlar, dar la eşirea Vest a satului, este contra-atacată în flanc şi respinsă în dezordine, ea însă a putut fi oprită. Pe la ora 10, g-lul Basarabescu dispune ca bateriile dela gros să ia poziţie la Sud de şosea si la S. V. de Ara- bagilar; la ora 10.30 iau poziţie şi deschid focul. Intreaga artilerie trăgea, dar nu vedea unde trăgea. Târziu, se putu descoperi o baterie de artilerie inimică, care începu a fi <ontra-bătută de către bateria it. Ferţu de 87 m/m din Rgt. 3 Art. Artileria Diviziei nu se legase cu propria in- fanterie ce era înainte, a bătut-o si pe aceasta destul de Gene alul G. A. Dabija, Armata Română în Răsboiul mondiale, 18 274 tare. A lipsit deci legătura şi unitatea de acţiune între arti- lerie şi infanterie. La ora 12.30, infanteria avantgardei bătută de artileria, mitralierele şi infanteria inimică, bătută fiind şi de propria artilerie, începe să se retragă, retragere ce se transformă în dezordine, fără să se mai oprească decât dincolo de Valea Iuk Deresi, unde se adunase grosul coloanei Div. 9-a, nu- mai parte din cp. 16/R. 23 I. a continuat să reziste pe po- zitia dela cimitirul satului Sarsânlar, unde a şi fost cap- turatä. Cd. Div. văzând retragerea celor 2 btl. din avantgardä a dispus ca R. 63 I. să se desfäsoare fata spre V., SV. si S. si să reconstitue frontul de luptă. Lt.-col Dumitrescu cd. R. 63 I. a desfăşurat btl. I. în VI. Iuk Deresi cu fata spre V. şi a atacat spre Sarsânlar, respinge pe bulgari până la Vest de sat, celalt batalion din R. 63 I. s'a desfăşurat la sudul şoselei până în dreptul satului Kemalkioi, când fiind ame- ninfat cu întoarcerea stângei s'a ordonat retragerea. La început retragerea s'a făcut în ordine, treptat însă unităţile au început a se disolva şi după ce au trecut de Arabagilar intrând în crângurile dela Nord de sat, au intrat în panică şi debandada completă. Artileria abia a avut timp ca să înhame şi să se retragă, lăsând în poziţie bir. 5/R. 20 A. cum şi chesoanele cu munitiuni. Btl. II/R. 7 V. soseşte pe câmpul de luptă dela Arabagilar în momentul când R. 63 I. se retrăgea spre sat, el s'a des- făşurat la V. şi S. de sat, reuşind ca printr’un foc viu să oprească înaintarea infanteriei bulgare dând timp Div. 9-a să se mai depărteze, după aceasta s'a reitas in ordine si btl. II/R. 7 V. In acest mod fusese scoase afarä din tuptă î în mod succesiv, întâi avantgarda Div. 9-a şi apoi grosul acestei Divizii, care fusese trimisă să ajute în ziua de 24/VIII Turtucaia. La ora 14 Div. 9-a era în plină panică şi retragere. In- fanteria amestecată cu artileria şi diferitele träsuri, care mă- reau dezordinea şi panica, fiecare fugea aruncând arme şi munitiuni, parte din artilerişti pe cai deshämati, cu şleau- rile târâind, doctori cäläri pe deselate, etc. strigând ,,vin “ bulgarii”, Rgt. 9 Cav. bulgar, ce avea ordin să atace la Iali Cea- talgea, nu a atacat din cauza pădurilor şi a lacului, lucru care a adus o mare vină acestui regiment. Pe la ora 12.30 în ziua de 24/VIII, pe când batalioanele din Div. 9-a luptau la Sarsânlar, în spatele ei: 275 Divizionul coloane munitii, sub căpitan Grigoriu era oprit cu capul la Arabagilar (km. 35). Ambulanţa divizionară, sub medicul It.-col Rusovici, avea capul la km. 32. Divizionul din R. 3 A. sub maior Lupaşcu, era la km. 27, ajuns aci în dimineața de 24/VIII ora 12.30, el mergea spre Turtucaia, 1 btl./R. 37 I. sub căpitan Barofi, si 1 btl./R. 78 I. sub It.-col. Cernescu, amândouă din Brg. 40 I., a col. Tarnosky, ajunsese înapoia artileriei la km. 26. O coloană muniții suplimentare la km. 24.500. 1 btl./R. 35 I. sub maior Costescu, 1 btl./R. 35 I. sub căpitan Cärsinescu, foaste în detaşamentul col. Condeescu în ziua de 23 August, ajunsese la km. 6 mergând şi ela spre Turtucaia. La ora 12, pe când divizionul maior Lupaşcu mergea spre Turtucaia şi ajunsese la km. 27 (Sud satul Iali Ceatalgea), dinspre Arabagilar veniau în goană nebună pe şosea si pe laturile ei, tot felul de trăsuri (chesoane, de aprovizionare, de popotă, bagaje sanitare, sacale, etc.) încărcate cu ofiţeri | sanitari, si soldaţi, multi călări pe cai cu hamurile pe-ei şi şleaurile tarasi. La această privelişte îngrozitoare, maiorul Lupaşcu pune amândouă bateriile în poziţie şi împreună cu ofiţerii săi, reuşeşte a începe să oprească pe fugari, apoi It.-col Cer- nescu ce era putin mai înapoi, dar se apropiase cu deta- şamentul, ia măsuri la fel. cu maiorul Lupaşcu, toţi ofiţerii cu revolverele în mâini au oprit pe fugari, au oprit trăsurila ce gonea pe şosea, au reconstituit ceeace s'a putut reconstitiii; o parte însă din fugari putuse trece, semănând panica si coloanei suplimentare de munitiuni, care fiind alcătuită din trăsuri de rechizitie, conduse de locuitori turci şi bulgari, fug în Silistra, panicând oraşul. Asa dar se poate afirma că Div. 9-a a avut în acelaş timp două panici distincte: Una la trupele ce luptau la Sarsânlar; Alta la cärutäria dela Arabagilar din spatele frontului, Ambele provocate de svonul, atacului cavaleriei bulgare asupra spatelui, cuvântul era „fugiți că vine cavaleria ini- mică”, Când trupele Div. 9-a au fugit panicate din lupta dela Sarsânlar, în cea mai complectă dezordine şi au dat peste detaşamentul it.-col. Cernescu şi maior Lupaşcu şi-au mai revenit la realitate; oamenii înspăimântați şi obosiţi de fuga au început a se opri, alţii au fost siliți să se oprească, o- 276 fiterii au realcătuit unităţile. In definitiv, acest detaşament a făcut un mare şi foarte bun serviciu, căci pe dânsul s'a recules. Div. 9-a, care altfel nu se mai oprea decât la Silistra. Trebuie însă să se recunoască, că gl. Draganoi şi col. Zafiroff au făcut o mare gresala, ei ar fi trebuit să înceapă imediat urmărirea; în acest caz puneau mâna pe toată arti- leria Div. 9-a şi intra odată cu resturile Div. 9-a în Silistra. Cauzele pentru care nu a reuşit acţiunea Diviziei 9-a, 1. Coloana Diviziei a fost rău alcătuită, neaplicându-se prescriptiunile serviciului în campanie; 2. Coloana formată numai din cinci batalioane era prea slabă pentru a răsturna rezistența Brg. II1/Div. I-a bulgară şi a mai avea şi puterea de a înainta spre Turtucaia în aju- torul capului-de-pod. 3. S'au neglijat luarea unor măsuri de recunoaşteri si de pază prevăzute in Serv. Camp. l-a lipsit în primul rând ceva cavalerie, care să fi dat câteva patrule pe direcţia de inaintare şi pe flancui stâng; acest lucru ar fi fost de mare folos. 4, Deşi Divizia executa un mars de flanc faţa de frontieră, nu a trimis în flancul stâng o flancgardă, ar fi fost bine dacă se făcea avantgarda tare de 1 bil. şi se trimitea 1 btl. in flancgardä pe stânga, acest lucru se impunea mai cu seamă dela : Arabagilar unde se căpătase ştiri că inimicul este pe flancul stâng. 5. Nu s'a făcut legătură cu detasamentul It.-col Pauliar şi col. Condeescu, legătura ce s'a încercat a se face cu col. Condeescu, nu a reuşit, pentrucă acel detaşament a fost căutat pe alte direcţii decât acele pe care se afla. 6. Detasamentul Ît.-col. Paulian format din 3 bil. si 2 btr.. a fost ţinut in loc de 3 esc. şi 1 btl cu 2 tunuri, s'a lăsat deci înşelat. 7. Divizia 9-a deși trebuia să pue mare iutealä în ajun- gerea cât mai aproape de Turtucaia, se opreşte zadarnic dela orele 22—24 în noaptea de 23/VIII şi apoi dela ora 0--3 în ziua de 24/VIII, deci in total 5 ore pierdute. Daca Divizia nu le-ar fi pierdut, ajungea de dimineaţă în spatele Brg. I/Div. I-a bulg. la Sarighiol, acest lucru se putea do-- bândi, căci Brg. 3/Div. I-a col. Zafiroff a aflat de înaintarea Div. 9-a rom. numai la ora 8 când avantgarda acestei Di- vizii era la Arabagilar; deci Div. 9-a putea ajunge în cursul noptei la Sarighiol, fără ca col. Zafiroff să fi prins de veste, iar dimineaţa îi puteau faţă fata detasamenteie It.-col. Paulian şi col. Condeescu. 277 Dar aceastä actiune a Div. 9-a trebuia bine condusä, bine coordonată, să. se fi pus nu numai ştiinţă militară, ci şi o mare energie; din nefericire toate acestea au lipsit. In panică s'a părăsit mult material pe şoseaua Sarsânlar- Silistra; btr. 5-a din R. 20 rămăsese pe poziţie. Cei dintâi sosiți în Silistra au fost ofiţerii sanitari ai ambulantei divizionare, care nici nu s'au oprit măcar în Silistra, ci s'au suit pe un vapor spital şi au trecut la Câ- lăraşi, unde au rămas în noaptea de 24/25/VIII. După ambulanta divizionară, intră coloanele de munitiuni, apoi urmează trupele. Din cauza fugarilor a fost în cursul serei o mare panică în Silistra; ordinea a fost restabilită cu greu de prefectul Cămărăşescu. S'a început evacuarea pe pod a populaţiei civile din Si- listra şi Ostrov. S'a transportat cu şlepuri mulţi răniţi din Turtucaia şi Silistra, care fusese aduşi în dezordine la prefectură, unde: au fost îngrijiţi de medicul maior Bejan, de doamna Cămă- răşescu, de un infern, de directorul prefecturei şi de un sergent, de oraş, căci medicii militari fugiseră la Călăraşi. Populatia bulgară din Silistra s'a purtat foarte rău. cu Românii, 25 August, Trupele Div. 9-a sunt toate intrate în capul-de-pod; ele şi-au reocupat sectoarele respective, Inimicul nu a urmărit, aşa că a fost răgaz în cursul acestei zile, ca să se mai adune după şoseaua Silistra-Aidemir spre Sarsânlar, o bună parte din căruțele părăsite si munitiunile risipite în lungul şoselei. Div. 9-a avea pierderi: morţi 3 ofiţeri 135 soldaţi, răniţi 16 ofiţeri 536 soldaţi, prizonieri şi dispăruţi 4 ofiţeri 651 soldaţi, deci în total: 20 ofiţeri, 1322 soldaţi. GI. Tosef dă în dimineaţa acestei zile ordin: „Div. l-a să rămână pe loc; Div. 4-a să se îndrepte spre Akadânlar.” In seara de 25/VIII, Arm. Ill-a bulg. era astfel: Brg. 3/Div. 1-a, pe linia Arabagilar-Sarsânlar; Brg. 5 Cav. la Atmagea-Goliabina-Ceatalgea; Brg. 2/Div. 1-a, pe linia Akadânlar-Baltagi-lenikioi; _ Brg. 1/Div. i-a la Tatar Atmagea; Div. 4-a la Viskioi-Antimovo. Iar restul unităţilor rămăsese fiecare pe locul lor. 278 26 August. In noaptea de 25—26/VIII, col. Angelescu Paul, trimis de M. C. GI, anunţă că Silistra trebuie să fie părăsită. In adevăr, la ora 16, Div. 9-a, conform ordinului primit, părăseşte Silistra. In seara acestei zile cantonează în zona: Lipnita-Coslugea-Cuiungiuc-Garvanul Mic. Această măsură a fost desigur foarte bună, căci altfel devenea şi Silistra o capcană pentru trupele române, pätind ceeace a pätit şi Turtucaia, ba, poate şi mai rău, căci dacă Turtucaia rezistase 11/ zi, Silistra după esecurile dela 23 şi 24/VIII a Diviziei 9-a, nu ar fi rezistat nici jumătate de Zi. De altfel feldm. Mackenzen avea nevoie să pue cât mai curând stăpânire pe Silistra, pentrucă Arm. III-a bulg. era întinsă şi prea slabă, pentru a da şi dreptei sale dela Dobrici destule forte pentru a rezista unor atacuri puternice româno- ruse, cum şi pentru a lucra ofensiv la partea 2-a, adică la ocuparea Silistrei, care asigura perfect stânga Arm. III-a bulg., împiedicând în acelaş timp orice ofensivă româno-rusă în direcţia S. E. sau spre Varna. Flota rom. a părăsit apele! Silistrei în ziua de 28/VIII, ora 11 dim. | In această zi, Div. 4-a bulgară începe marşul spre Aka- dânlar. CAPITOLUL X OPERATIILE DIVIZIEI 19-a Trupele Române Divizia 19-a sub generalul Arghirescu era astfel formată din: Brg. 17 Inf. col, Poetas Stan R. 40 Inf. (3 btl.) R. 9 Van. (2 btl.) | 1 btr. 75 m/m (R. 20 Art.) | R. 39 Inf. (3 bil.) col. ge ta Wise, ra \ cu arme Md. 79 Dvz. 5 Art. 87 <3 btr. IV/11, IV/51 Brg. 6 Mix. 1V/12, IV/52 cu arme Md. 79 gl. Boureanu IV/24, IV/64 Dvz. 6 Art. 87 3 bir.) Brg. 5 Cäl. { R. 9 C. (4 esc.) col. Scărişoreanu R. R. 10 C. (4 esc.) i 18 batalioane : Total: 7 baterii (şi 14 btr. de poziţie) 8 esc., 1 esc. stafete. : 24.626 oameni Efectiv: { 3.312 cai. 280 Din aceste trupe erau în acoperire pe frontieră: 5 batalioane 3 baterii 8 escadroane restul se adunau la Nord de Dobrici (Bazargic). Malurile Dunărei erau legate cu un pod de vase. Trupele Bulgare Garnizoana punctului întărit Varna sub gl. Cantardjiet, formată din: Rgt. 8 Inf. 4 btl. 1 btl/R. 48 I. 1 bel. Rgt. 4 Mars 3 btl. 1 dvz. artil. 3 btr. Total: 8 btl., 3 btr. câmp. " Operațiunile dela Dobrici (Crochiul 5 si 9) In noaptea de 11—12/VIII- 0 patrulă bulgară. atacă piche- tul de grăniceri Omurgea. La 15/VIII un aeroplan bulgar plecat dela Varna, aruncă mai multe bombe asupra oraşului Balcic, una din ele cade în curtea poliţiei, omoară 7 oameni şi răneşte alţi 15. La 15—16/VIII noaptea, 2 cp. bulgare atacă posturile de frontieră, de o parte şi alta a şoselei Balcic-Varna, ocupând satul şi vama Kuiudzug, pun stăpânire pe satul Baladja, în care se găsea esc. 4 din Rgt. 10 ‘Cal. Iar în sectorul Balcic au ocupat satul Ekrene. La 17/VIII, din ordinul col. Poetasu, esc. 4 reocupä Ba- ladja, dar Kuiudzuk rămâne în mâinile Bulgarilor. 2. cp. de grăniceri bulgari ocupă podul căei ferate dela staţiunea de frontieră Novo Botievo, aceasta pentru a impie- dica o eventuală distrugere a lui de către Români. Comitagii bulgari ajung la 6 km. Sud de Bazargic. Rgt. 40 Inf. este pe punctul de a se retrage. Bazargicul este evacuat fără motiv de către autorităţile administrative. GL. Arghirescu văzând situaţia, se decide a se mai strânge în ziua de 18/VIII. In acest scop aduce Brg. 5 Mix. în apropiere de Bazargic, în zona Ghelindzik-Kaba Sakal-Kara- Kurt, iar Brg. 6 Mix. este adusă dela Caraomer în zona Nebikuius-Kara Durmus. Micile unităţi bulgare s'au retras, menţinând ocupate numai satele dela frontierä la Sud Est de Bazargic, cum si pichetele dela 1-12. Comitagii bulgari au pätruns în Bazargic, unde impreunä cu populaţia bulgară au devastat gara şi cazärmile şi au încercat să provoace răscoală; şefii comitagii au fost prinşi şi împuşcaţi. G-lul Aslan, Cd. Arm. III-a dă Div. 19-a Ord. No. 68. din 18/VIII: „Reocupaţi imediat pichetele 1—12”. 18 August (Crochiul 9). Pentru trimiterea în Dobrogea se formase Corpul 47 Arm. rus, sub g-lul Zaiancikowsky, din: Div. 61 Inf., cu Brg. 61 Art. Div. Sârbă (din foştii prizonieri luaţi dela Austro-Ung.) cu Brg. 64 Art., şi divizionul munte. Div. 3 Caval. Reg. Cav. Cernomorski;. Batal. 56 sapeuri. Detasamentul, 6-aviaţie. | Compania 27 baloane. mai mult pe hârtie. O comp. radiotelegrafie. | Efectivul total 30.000 oameni. La formarea acestui Corp de Armată, g-lul Zaiancikowsky şi-a dat seama de ce valoare are, iată raportul pe care-l adre- sează g-lului Alexejew: „Corpul format dintr'o Divizie de rezervă şi alte unităţi strânse: în grabă, joacă rolul de reprezentant al Armatei ruseşti si va fi posibil, ca să intre curând în luptă cu Bulgarii, pentru care ar fi foarte mägulitor, să dobândească un succes contra ruşilor, scop în care ei vor lua toate măsurile. Eu înţeleg foarte bine silintele D-voasiră, de a nu trimite nici o trupă pentru România. Un Corp, ca acel format acum, va pune: după adânca mea convingere, într'o lumină foarte rea puterea. rusească”, | Apoi g-lul Zaiancikowski adaugă: „Roy să fiu ridicat dela Comanda Corpului.47 Armată”. Această rugăminte nu a fost îndeplinită. Generalul Alexe- jew a pus pe raportul g-lului Zaiancikowski, apostila: „Sa luat cunostiintä”. Va să zică după ce se tratase cu Rusia, luni de zile, iată ce ni se trimisese ca ajutor, o bătae de joc curată, căci: „eu înțeleg foarte bine silintele D-voastră, de a nu trimite nici o trupă pentru România“, spune totul, expiică reaua 282 voinţă a lui Alexejew. Atunci însă când este presat să tri- mită, refuză să trimită cât se cerea adică 200-250.000 oameni, promite 50.000, trimite de fapt 30.000, dar în ce hal, că nici Comandantul nu are nici o încredere şi cere „să fie ridicat dela comandă“. G-lul Zaiancikowski văzând că g-lul Alexejew, nu-i răs- punde, se adresează Țarului Nicolae cu următoarea telegramă: ,…Mie imi face impresia că Corpul 47 Armată si cu mine, suntent oase, ce s'au aruncat României, pentru a o determina ca să intre alături de antantä. Să se tacă o cruce asupra acestor oase, să se şteargă din Armata rusă...” Iată deci zugrăvit admirabil Corpul 47 Arm. rus. Situaţia Corpului 47 Arm. rus. la 18/VIII seara era astfel: Div. 3 Cav. la Medgidia, Div. 61 Inf, cu Brg. 61 Art. la Peştera, Div. Sârbă cu Brg. 64 Art. având 1 Brg. Inf. şi Artil. la Medgidia şi 1 Brg. Cernavodă. G-lul Aslan, Cd. Arm. III-a rom. în dorinţa logică de a coordona actiunile si cum in Estul Dobrogei operau trupe cari urmau să, ai»ă aceleaşi | insarcinari,. da, Ord. Oper. No. 77 din 18/VIII cu cuprinsul: „Div. 19-a aflată la Bazargic se pune sub ordinele generalului Zaiancikovsky, spre a constitui în Dobrogea un singur grup ope- rativ compus din 3 Divizii. Acest grup este numit „Grupul Operativ de Est”, Brigada 5 Căl. aflată la Bazargic, mai puţin un escadron, lăsat la dispoziţia Div. 19-a, se pune sub ordinele Comandantului Ca- valeriei ruse, constituind astfel un Corp de Cavalerie, care se pune momentan la dispoziţia generalului Zaiancikovsky. Generalul Zaiancikovsky va împinge Corpul de Cavalerie neîn- trerupt spre frontiera Dobrogei, fără a o depăşi, în scopul de a împiedica o violare a teritoriului românesc şi în acelaş timp a da tot sprijinul Diviziei 19-a”, Ordinul era clar, Bulgarii încă nu ne declarase răsboiu, noi nu voiam să-i provocăm, dar măsurile luate de generalul. Aslan erau judicioase şi anume: Gruparea forţelor, unitate de comandament, împingerea Corpului de Cav. spre frontieră în vederea unor anumite operaţiuni pe care Comandam. Arm. III-a le proiecta. 19 August (Crochiul 9) Divizia 19-a era în următoarea situatiune : Brg. 5 Cal. si Brg. 17 I. (R. 9 V. si R. 40 I.) in aco- perire dela Mare până la Ekisce; 283 Brg. 5 Mix. (R. 39 [., btl. IV/34, IV/74, 1V/33, IV/73 şi 3 btr. 87) la E.- de Dobrici, in zona Gelindzik-Kaba Sakal- Basbunar-Kara Kurt, cu avantposturi pe linia Golemo Alic- kioi-Velifaki ; Brg. 6 Mix. (btl. IV/11, IV/12, IV/24, IV/51, IV/64 şi 3 btr. 87) la N. E. de Dobrici în zona Kara Durmus-Harman Kuius. Col. Poetaşu dispune ca compania dela Baladja susţi- nută pe stânga de 2 esc./R. 10 Căl. să ocupe Vama Kuiud- zuk, ceeace s'a şi făcut. In această zi, g-lul Kantardjief dispusese ca un detasa- ment format din 6 cp. şi 1 btr. să „înainteze spre Baladja- Bazargic” aceasta în scop de a uşura trecerea Div. 1 Cav. bulg. peste frontieră. Detaşamentul bulgar ocupă Baladja. G-lul Arghirescu dă ordin Brg. 5 Mix.: „Să reocupe punctele pierdute”. Brigada reocupă până în seară Novo Botievo-Opanca- Baladja-Kuiudzuk. G-lul Arghirescu dă ordin Brg. 5 Mix. la ora 19.25: „Retrageţi-vă , şi ocupați zona de staţionare. avută. Linia ge» neralä de -avantposturi Kurudzakioi-Velifaki”. Asa dar după ce Brg. 5 Mix. executase ordinul de a reocupa localităţile, acum: fără motiv serios primeşte ordin să se retragă. Comandam. Div. 19-a dă la 16.15, Brg. 6 Mix. ordin ca să treacă dela-N. E. la N. V. lui Dobrici în zona Malko Ceamurli-Suiundzuk, unde ajunge în ziua de 20/VIII ora 4.30. In ziua de 19/VIII, Bulgaria declară răsboiu României, aceasta era numai o formalitate, căci de fapt Bulgarii ne atacase încă dela 12/VIII. G-lul Aslan, Cd. Arm. III-a în urma primirei acestei ştiri, în dorinţa de a îmbunătăţi defectuositatea concentrărei din Dobrogea, dă „Grupului de Est” Ord. Oper. No. 89 din noaptea de 19/VIII: „Am onoare a vă ruga să binevoiti a dispune, ca trupele din Corpul Imperial rus, să se pună imediat în mişcare pentru a se concentra astfel: 1. Diviziile de infanterie în zona: Alfatar-Ak Kadânlar-Arabagi- Kurt Bunar. 2. Div. de Cav. întărită cu Brigada Călăraşi în zona: Konak- Karapelit-Kisim Dede. Divizia de cavalerie va stabili neintarziat lea ădșă cu Divizia 284 19-a, care se alla la Dobrici, va lua toate măsurile ca să împiedice violarea frontierei”. Corpul 47 rus se găsea în zona Medgidia-Copadin. De aci până la Alfatar-Akadänlar-Kurt Bunar erau 80 km. cari se puteau străbate in 21/—3 etape, deci putea ajunge la 21/VIII pe la prânz sau seara în acea zonă. Dar g-lul Zaiancikowsky nu vrea să execute ordinul, el stă pe loc. Dacă g-lul Zaiancikowsky ajungea la 21/VIII. în zona or- donată, atunci ar fi pus pe g-lul Tosef în imposibilitate ca să atace Turtucaia la 23/VIII şi să lase în flancul său drept Grupul de Est, după cum nici nu ar mai fi inaintat spre Bazargic g-lul Kantardjief. Este de pus întrebarea dece g-lul Zaiancikowsky nu-a executat ordinul primit? Răspunsul nu trebuie căutat decât în dorinţa ca Corpul rus să-şi facă strategia lui proprie. Atât de adevărat este acest lucru că, pe când Comandam. rm. IJI-a ordonă g-lui Zaiancikovsky „să se concentreze în zona Ak Kadânlar-Arabagi-Kurtbunar”, el hotărăşte cu «dela sine putere: „Să-şi îndrepte forţele sale spre Bazargic”, Este aceasta o neexecutare de ordin? De sigur că. da. Acum-ar fi de văzut, de ce g-lul Zaiancikowsky vrea-stra- -tegia lui proprie? Pentrucă Ruşii aveau o dorinţă vie pe care o urmăreau, ocuparea Varnei, să tacă aci o bază navală de operaţie, să aducă noui forţe, apoi să împingă spre Sud pe litoralul Mărei Negre spre Burgas şi Constantinopol. Ruşii nu şi-au dat seamă că această strategie ,,Proprio conto” nu putea reuşi atâta vreme cât flancul drept nu era asigurat, ori, Armata III-a rom. cu Grupul său de Est, nu era capabilă de aşa ceva, mai cu seamă că şi quasi con- centrarea ei era defectuos făcută. 20 August (Crochiul 9), La 20/VIII pe frontul Bazargic este finişte. In sectorul Balcic btl. I/R. 9 V. înaintează dela Teke ocupă Ghecikeler, dar nu poate ocupa Ceauskioi, din care cauză se retrage la Teke şi apoi la Hajamlar şi Kujukoj, unde ajunge la ora 23. In această acţiune a fost rănit peniru întâia oară cpt. Vârtejeanu Artur, şi a murit subloc. Niţă Stefan. In sectorul Ekisce-Kadikioi, Divizia formeazä un deta- sament din 1 btl./R. 40 I., 1 btr. şi 1 esc./R. 9 C. cu ordin să atace şi să ocupe Vladimirovo şi Serdimce. Atacä, nu reuşeşte să ocupe Vladimirovo, ocupă Serdimce, de unde la 16.50 sub motiv că este prea expus, se retrage spre Sara Mamut. | . In dimineața de 20/VIII, Div. 9-a (dela Silistra) co- munică Div. 19-a ca: „Forțe inimice superioare ce au inaintat pe la Esirdza :)-Konak spre Kurtbunar, de unde batalionul ce-l avea Div, 9-a acolo, a trebuit să se retragă. La ora 10 a. m. comunicatia telegrafo-tele- fonica este întreruptă. . Faţă de această ştire, g-lul Arghirescu ordonă cu No. 6: a) La ora 11.30 Rgt. 10 Căl. dela Dobrici „să trimită un «escadron de recunoaştere pe directiunea Karapelit-Esirdic Cocimar pentru a recunoaşte detasamentul inimic de cavalerie... In urma Dv., urmează Brg. 6-a Mixta”. b) Brg. 6 Mix. cu No. 7 îi ordonă: „să înainteze în ziua ‘de 26/VIIT până la Karapelit. Inaintea Brigadei se afla un escadroii din R. 10 C. care a înaintat la Esirdic iar pe flancul stâng se gă- seste R. 9 C. şi 1 bil. din R. 40 I. care execută acoperirea. spre frontieră”. c) Brg. 5-a Mix. cu No. 8 îi ordonă: ,ca la 21/VIII ora 5 ssă se pue în marş şi să bivuacheze la Suiudzuk şi Malco Ceamurli”, In după amiaza zilei de 20/VIII, g-lul Arghirescu pri- meste ştiri dela Div. 9-a că: „Batalionul dela Kurtbunar în luptă cu forte superioare dela ora 2 noaptea şi astăzi ora 2 p. m. a început retragerea spre Si- distra”. De fapt în această zi Div. 1. Cav. bulg. se indrepta pe trei coloane cu direcţia spre Kurtbunar şi anume: Coloana din stânga (infanterie) spre Peceli-Trubciular- Hotuldja; Coloana din centru (Rgt. Gardä,.R. 1 Cav.) prin Kizil- gilar-E. Trubcilar-Dustubak-Kurtbunar ; Coloana din dreapta (R. 6 Cav. R. 2 Cav. şi 2 comp. bicicl.) prin Karamanli-Ekisce-Kocimar-Kara Abdul. Brg. 6-a Mix. se pune în marş în ziua de 20/VIII la ora 17 şi la ora 21 ajunge la Karapelit. In această zi la Comandam. Arm. IIT-a rom. se primesc stiri dela Div. 17-a, din care rezultă că inimicul înaintează pe mai multe coloane spre Turtucaia. Asemeni se primeşte ştire dela Div. 9-a că Bulgarii au luat ofensiva la Akadanlar- Kurtbunar, Comandam. Arm. IIl-a comunică imediat aceste Ştiri cu No. 116 din 20/VIII Corpului 47 Arm. rus la Medgidia şi Div. 19-a. Cum aceste ştiri trebuiau să fie 5 Esirdic. 286 verificate, dă tot în ziua de 20/VIII cu Ord. Oper. No. 117 Corpului 47 Arm. rus.: „Rog Excelenţa Voasträ să împingă Corpul de Cavalerie spre Sud Vest, pentru a explora regiunea limitată de şoseaua Silistra Akadânlar-Rasgrad si calea ferată Dobrici-Varna pentru a re- cunoaşte forţele inimice. In aceste operaţiuni vă puteţi sprijini pe Divizia 19-a”, 21 August. (Crochiul 9). G-lul Zaiancikovsky primind ordinul No. 117 din 20,11, dispune: 1. Diviziei 3 Cav. cu Ord. No. 01 din 21/VIII: „Comandantul Armatei ordonă Corpului de Cavalerie să recu- noască forțele inimice în direcţia Sud Vest în sectorul limitat la Vest de şoseaua Silistra-Akadânlar-Rasgrad şi la Est de calea feratä Dobrici-Zimnita. 4 . . . . . . . . ry La 21 August veţi deplasa Divizia în zona Azaplar-Kara Ali (Alexandrovo). In îndeplinirea misiunei trebuie: a) Să recunoaşteţi. teritoriul în direcţia , Sud-Vest pana la Du- năre, pentru a apăra de orice surprindere, debarcarea şi concen- trarea trupelor ruso-sârbe. b) Să menţineţi legătura cu Div. 19-a rom., protejändu-i flancul drept, în cazul când ar fi atacată de forte superioare. 2. Diviziei 19-a rom. cu Ord. No. 02 din 21/VIII: „Comandantul Armatei a pus sub ordinele mele Div. 19-a rom; Misiunea Cavaleriei mele şi locurile infanteriei ruse sunt cele arătate în ordinul către generalul Leontovici, după care vă trimit copie. Scopul imediat al Div. Dvs. este a păstra cu färie poziţiile pe care le ocupă, până la sosirea în linie a celor două Divizii care so- sesc din grupa mea. Pentru a îndeplini această misiune, veţi îi acoperit în mod suficient de cavaleria generalului Leontovici. Totuşi, hotărârea mea este de a nu da bătălia, decât când toate fortele mele vor fi concentrate. Pentru aceasta este pentru mine de tot interesul să vă menajati forţele până la momentul decisiv, deasemenea trebuie să evitati a îi bătut in parte. Dacă sunteţi atacat de forte superioare, vă puteţi retrage luptând, | pe poziţiile fortificate Karaomer-Mangalia, ţinând seama că flancul drept va fi acoperit de toate forţele mele”. Prin ordinul care-l dă g-lul Zaiancikovsky se constată o contrazicere: la alin. 3 spune Diviziei 19-a „să păstreze cu tărie poziţiile pe care le ocupă, până la sosirea în linie a 287 celor două Divizii ce sosesc din grupa mea“. Aceasta însemna că dacă Div. 19-a va fi atacată, să stea pe loc, să primească lupta, să lupte şi să aştepte sosirea celorlalte două Divizii ale g-lui Zaiancikovsky. La alin. 5 spune cu totul altceva Diviziei 19-a: „să vă menajati forțele... să evitati a fi bătut în parte... dacă sunteți atacat de forte superioare, vă puteţi retrage luptând...“ Aceasta nu mai înseamnă „păstrarea cu tărie a poziţiilor”, ci însemna retragere curată, Ordinul fiind polymorf, care parte trebuia să ia g-lul Arghirescu, dacă va fi atacat „să păstreze cu tărie pozi- iile“? sau „să se retragă?“ lată o încurcătură. Ordinul g-lului Zaiancikozsky are însă o parte bună „de a nu da bătălia decât când va avea toate forțele concentrate”. Această idee era justă, ea nu putea fi pusă de fapt în prac- tică, decât dacă g-lul Arghirescu va executa ultima parte a aliniatului 5. In seara de 21/VIII, Corpul 47 Arm. rus ajunge cu: Div. 3 Cav. la Kapakli-Azaplar, Div. 61 I. la Cosadin; Div. Sarba la Medgidia. Operatiunile pe frontul Div. 19-a din ziua de 21/VHI sunt următoarele : G-lul Boureanu conform ordinului Diviziei pune Brg. 6 Mix. în marş de dimineaţă pe direcţia spre Konak Kujudjuk, pe care-l ocupă la ora 9.50 fara rezistenţă. In acest timp Divizia primise ordinul No. 02 al g-lului Zaiancikovsky, după care dă Brg. 6 Mix. ordin: „Să refuze o angajare serioasă si să se retragă prin Karapelit la Kokarjea”. (25 km. N. Bazargic). Acest ordin a fost o greşală, căci în situația în care se găsea Brg. 6 Mix, ea trebuia să fie împinsă la Kurtbunar; în asemenea caz situatia unităţilor din Div. 1 Cav. bulg. de aci nu ar îi îost bună. Dar retragerea Brg. 6 Mix. s'a facut în condițiuni rele. Din dările de seamă a Brg. 6 Mix. si Div. 19-a, nu reese ade- vărul, acest lucru se vede lămurit. Adevărul însă este ur- mătorul: btl. IV/24 mergând spre Konak fără serviciu de siguranţă, este atacat de 2 esc. cu mitr. şi este distrus; acelaş lucru il päteste şi btl. IV/52 ce se retrăgea dela Konak Kuiudjuk şi care este atacat în spate de 2 comp. inf. ataşate cavaleriei, 1 comp. ciclisti şi mitraliere ce ocupase poziţie ja Kocimar, iar în flanc de 2 esc. călare. _288 Apoi Brg. 4 Cav. (R. 6 si 2 Cav.) bulg. atacă grosuf Brg. 6 Mix., atacul a fost dat mai întâi de R. 6 Cav. care neprimind ajutorul R. 2 Cav. a fost respins. Pe la ora 14 au intrat în acţiune şi celelalte două Brg. sub comanda g-lului. Colef, reuşind a respinge Brg. 6 Mix. spre Karapeiit. Pierderi: Brg. 6 Mix. are 4 ofiţeri şi 650 soldaţi morţi şi 8 ofiţeri si 720 soldaţi capturați. Artileria cavaleriei bulgare trage fără etect asupra R. 9 Căl. adăpostit sub dealul dela Kisim Dede. Cavaleria bulg. face gresala de a nu urmări cu energie Brg. 6 Mix. care se retrage în cursul nopfei de 21/22/VIII spre Kokarjea, iar de aci spre Musubei (26 km. N. E. Ba- zargic). Brg. 5 Mix. lasă 1 bil./R. 39 I. in Bazargic, iar la ora 5 se pune în mars şi ajunge la Suiudzuk şi Malco Ceamurli la ora 10. Intre timp g-lul Arghirescu fiind informat că spre Bazargic înaintează trupe inimice dela Balagea şi Opanca,. cum această localitate era ocupată numai de o comp. din R. 40 I, trimite btl. afiat la Bazargic şi o bir. art. cu col, Poetaşu spre a întâmpina pe inimic, lupta se angajează între: Bazargic si Balagea. G-lul Arghirescu, fără a „aştepta re- zultatul ia două dispozitiuni : a) Ordonă evacuarea Bazargicului; b) Ordonă Brg. 5 Mix. cu No. 19 la ora 13.15 să ocupe poziţiile la N. de Bazargic. Ambele aceste dispozitiuni nu erau justificate. “La ora 17 Brg. 5 Mix. ocupă poziţiile la N. de Bazargic. ~~ G-lul Arghirescu dă la ora 17.30 ordin Rgt. 40 I. ca: Să înceteze lupta şi să se retragă în direcţia Bazargic pe şoseaua Caraomer unde va aştepta întreaga Brg 6 Mix.” R. 40 I. cu toate că nu numai că oprise detasamentuk Varna, dar îl şi respinsese, execută ordinul şi se retrage, iar la ora 20 ajunge la N. de Bazargic, de unde Brg. 5 Mix. şi R. 40 I. sunt puse în marş din ordinul g-lului Arghirescu la Pcelarevo (10 km. N. E. Bazargic), unde ajung spre di-- mineata zilei de 22/VIII, intrând în stationament: Rgt. 10 Căl. la Karalez. Brg. 5 Mix. la Pcelarevo-Kasapli. Brg. 17 I. la Cioban Cuius. Iar Brg. 6 Mix. era deja la Musu bei. Rgt. 9 Cal. rămâne în noaptea de 21-—22/VIII izolat in mijlocul cavaleriei bulgare, el se retrage în dimineaţa zilei de 22/VIII spre Nord pe drumul Karapelit-Bazargic. G-lui Arghirescu indus în eroare de ordinul g-lului Zaian- cikovsky, nici nu „păstrează cu tărie pozitiile pe care le 289 ocupă”, nici nu „se retrage fiind atacat de forte superioare”, el fusese atacat de forte inferioare, deci toate aceste mişcări făcute în ziua de 21/VIII nu au avut nici un sens. Atât de adevărat este acest lucru, în cât unităţile bulgare ce ata- case spre Bazargic, cu toate câ Div. 19-a se retrage spre Nord de Bazargic, ele s'au retras pânäia Baladja iar Div. 1 Cav. bulg. nici nu a urmări! Brg. 6 Mix. rom. Aşa dar cei doi inimici s'au retras unul din faţa altuia, în directiuni opuse. Div. 19-a era obosită prin marşuri şi contra marşuri executate fără scop şi fără nevoie. Informatiunile primite la Comandam. Arm. III-a rom. dela Turtucaia, sunt de natură a îngriji Comandam. Armatei, care le raportează M. C. Gl. dând în acelaş timp g-lului Zaiancikovsky Ord. No. 125: „Trupele înaintate ale capetelor-de-pod Turtucaia şi Silistra, sunt respinse fiind atacate de forte superioare inimice. Rog ca mâine 22 August să pronuntati o viguroasă mişcare ofensivă în directiunea Kurtbunar-Trubciular, ocupate de inimic. Veţi binevoi a lăsa o Brigadă din Divizia 19-a la Bazargic”, Această dispoziţie este comunicată de către Comandam. Arm. III-a şi g-lului Basarabescu, Cd. Div. 9-4 căreia i se cere la pt. 2 că: „Pentru a fixa inimicul care este in fata Dvs., veţi desvolta: o vie activitate pe tot frontul capului-de-pod”. După darea acestui ordin, Comandam. Arm. III-a pri- meşte dela Turtucaia informatiuni mai detaliate şi anume „că este atacată puternic” că „a respins şapte atacuri”, etc. informatiuni cari dacă nu erau adevărate, aveau darul de a mări grija Comandam. Arm. III-a, care revine cu ordinul No. 131 din 21/VIII către g-lul Zaiancikovsky: „La Turtucaia Bulgarii au dat sapte atacuri cari au fost respinse. Rog cu insistenţă să pronuntati ieee hotärâtä pentru ziua de 22 August în directiunea Kurtbunar-Akadânlar”. Se vede o diferenţă între ordinul No. 125 şi No. 131, de unde în primul se vorbeşte de „ofensiva in directiunea Kurtbunar-Trubciular”, in al doilea se spune de „ofensiva în directiunea Kurtbunar-Akadânlar”. Această din urmă di- rectiune a fost mai bine aleasă, dacă se are în vedere in- fluenta pe care o putea exercita asupra perennation de la. Turtucaia. Comandam. Arm. III-a rom. primind telefonic dela maio- rul Moruzzi ofiterul de legäturä roman aflat la Corpul 47 Arm. rus, raportul asupra situaţiei acestui Corp si anume cu: Div. 3 Cav. la Kapakli-Azaplar, Generalul G. A. Dabija, «Armata Română in Răsboiul mondial. 19 290 Div. 61 I. la Cobadin, Div. Sârbă la Medgidia, constată că g-lul Zaiancikovsky nu era grăbit să se con- centreze şi ca să evidentiez acest lucru, este destul să spun că Div. 61 I. debarcase complet la 18/VIII la Cernavoda, iar la 21 Aug. se găsea la Cooadin abia la 40 km. de Cernavoda, străbătând 40 km. în 3 zile. Mai mare încetineală cred că nici nu se poate. In asemenea situaţiune, Corpul rus se găsea în imposi- bilitate de a lua „ofensiva in directiunea Kurtbunar- Aka- dânlar”, de aceea Comandam. Arm. III-a dă Ord. Oper. No. 134 din 21/VIII către Corpul rus, Div. 9-a şi Div. 17-a: „Turtucaia este atacată de Div. 4-a si parte din Div. 1-a bulgară, Azi s'au dat la Turtucaia 7 atacuri, toate respinse. Pentru a ajuta Turtucaia, se va pronunţa mâine o mişcare o- fensivă din partea Div. 19-a şi Corpul de Cavalerie în directiunea Kurtbunar-Akadänlar. Divizia 9-a va executa un atac în direcţia Haskioi-Akadânlar fără a se lăsa. a fi tăiată de Silistra. Se impune o înţelegere între Corpul de Armată Rus aflat la Medgidiă- şi Divizia 9-a dela, Silistra, pentru ca atacurile, să se producă deeodatä”. Intelegerea pe care o recomandă Comandam. Arm. III-a rom. era naturală, aci nu era vorba de a subordona mo- mentan Div. 9-a Comandamentului generalului Zaiancikovsky, ci eră vorba ca acest Comandam. să se înțeleagă cu g-lul Bäsarabescu, asupra acţiunilor lor, cari deşi se produceau în acelaş scop, erau independente, căci Div. 9-a lucra inde- pendent, iar „Corpul de Est” era compus din Div. 3 Cav. rusă, Div. 61 I., Div. Sârbă şi Div. 19-a rom. ’ Noui rapoarte sosite dela g-lul Teodorescu şi încetineala pusă de g-lul Zaiancikovsky, determină Comandamentul Arm. III-a rom. ca-să dea g-lului Zaiancikovsky Ord. Oper. No. 135 din 21/VIII: "Rog : dispuneti ofensiva hotărâtă pentru ziua de 22 curent”, G-lul Zaiancikovsky nu ţine nici o socoteală, nici de or- dinul precis al Comandamentului Arm. III-a, nici de situaţia dela Turtucaia. Ca probă evidentă a acestei afirmatiuni este raportul No. . 18 din 21/VIII ora 20 al maiorului Moruzzi ofiţerul roman de legäturä la Corpul 47 Arm. rus, care confirma situaţia “raportată telefonic, apoi adaogă: „Mâine 2 Brigăzi din Div. 19-a şi toată cavaleria atacă “frontul ‘Kurtbunar, Trubciular, Ekisce, Vladimirovo, pentru a degaja Tur- tucaia”. 291 Prin urmare g-lul Zaiancikowsky nu vrea să execute or- dinele Arm. Ill-a rom., căci ordinul No. 134 ii preciza ca- tegoric ca „să pronunțe o mișcare ofensivă... in directiunea Kurtbunar- Akadânlar”, dar g-lul Zaiancikovsky dă ordin ca să se „atace frontul Kurtbunar, Trubciular-Ekisce-Vladimi- rovo”. Diferenţa este mare, căci de unde atacul ordonat de Armată, trebuia să se producă la N. V. de Kurtbunar, care avea desigur o influenţă asupra trupelor bulgare ce atacau Turtucaia, atacul ordonat de g-lul Zaiancikovsky se pro- nuntä la S. E. de Kurtbunar, unde-influenta era nulă. Apre- ciind deci influenţa pe care o puteau exercita aceste două directiuni de atac asupra operaţiunilor dela Turtucaia, este imposibil să nu se admită că directiunea de atac ordonată de Comandamentul Arm. III-a a fost mult mai bine aleasă. Dar la ziua de 22/VIII vom vedea că g-lul Zaiancikovsky, „nu face nici aceasta. 22 August. (Crochiul 9). G-lul Zaiancikovsky nu execută deci ordinul No. 134 al Arm. Ill-a, nu vrea să ţină seamă nici de Ord. No. 135 al Armatei, dar nici nu execută măcar ceeace raportase cu No. 18 maiorul Moruzzi, căci în dimineaţa zilei de 22/VII acelaş ofiţer raportează Comandam. Arm. Ill-a cu No. 21: „Astăzi 22 August, Corpul rus se pune în mişcare: Div. 61 spre Hairankioi-Cealmagea; Div. Sârbă spre Cocargea-Enigea; Div. 19-a se concentrează spre Elibei. Cavaleria întreprinde recu- noaşteri ofensive spre Sud-Sud Vest”. Va să zică curată neexecutare de ordin. G-lul Tosef primind în noaptea de 21—22/VIII ştiri că detaşamentul Varna ar „fi întâlnit forte inimice conside- rabile” şi că pentru cucerirea Bazargicului ar fi nevoe de ajutoare. Ceeace de fapt nu era just, căci cele petrecute în ziua de 21/VIII arăta slăbiciunea Comandamentului şi nimic altceva. In tot cazul g-lul Toşei dă în sers zilei de 22/VIII Ord.-Oper. No. 4251: „Din informatiunile primite dela Div. Cav. si dela Brg. 2 din Div. 1-a, inimicul dinspre Silistra s'a retras în fortificațiile acestui oraş. Asearä Brigada inimică, după lupta dela Kurtbunar, s'a retras către Bazargic. După informatiuni, în Bazargic este numai o Bri- gadă. Rezerva mobilă a punctului întărit Varna a pus stăpânire pe satele: Momcii, Teke, Alaklise, Balidja, gara Bogdanovo si Kadikioi. . Ordonăm: Brg. 2 din Div. 6-a Vdinska astăzi 22 August până 292 la ora 12, să înainteze d2'a Ekisce-Vladimirovo, să atace inältimile dela Vest d2 Bazargic şi să respingă inimicul. Rezerva mobilă a punctului întărit Varna, care se află pe linia indicată mai sus, să atace dinspre Sud, în ace:aş timp cu unităţile din Div. 6-a Vdinska. Div. i-a Cav., astăzi 22 Aug. la ora 12 să înainteze dinspre Kurtbunar la Bazargic, asigurând flancul stâng al Div. 6-a şi să acţioneze in f'ancul şi spatele trupelor inimice. Div. 6-a să lase în acoperire un bataion la Ekisce, iar Div. 1 Cav. un divizion la Kurtbunar. Respingerea inimicului şi cucerirea Bazargicului trebuie să se execute incă în această seară. Mâine 23 Aug. după ce se vor lăsa ca garnizoană a Bazargicului unităţi de rezervă mobile a punctu‘ui întărit Varna, Brigada din Div. 6-a să se dispue în sectorul! Karapelit-Sredno Ceamuri cu fron- tul la Nord, unde va rămâne din nou la dispoziţia feldm. Mackensen. Comandantul Div. 6-a să stabi:eească legäiura telefonică perma- nentä şi sigură între Hasan Dede!) şi Bazargic”. In dimineaţa zilei de 22/VIII, gl. Argnirescu dă urmă- torul ordin: „In urma luptei de eri da'a Sud de Bazargic, inimicul s'a retras spre graniţă. Am părăsit oraşul pentru a mă apropia mai muit de forfele. ruse, care se găsesc în mars spre Karapeiit. Detaşamente de cavalerie cutreerä regiunea. Pentru astăzi 22, trupele vor rămâne în poziţiile pe care s'au retras, cu următoareie modiicäri: Brg. 6 Mix. la ora 16 se va pune în marş şi va ocupa Ezibei. Rgt. 40 Călugăreni cu 9 Vânători vor constitui Brg. 17 şi vor şedea în Cioban Kujusu, Momucikioi, Kasimkioi. Brg. 5 Căl. va ocupa Carabi. Coloanele de munijiuni şi subsisteate la Harman si Nebi Cujusu. Trupeele brigade'or de infanterie vor întări pozifiile pe care se gäsesc in treceere. Brg. 5 Cal. va cerceta terenul înainte spre Bazargic-Kadikioi”. Acest ordin dä loc la urmätoarele reflexiuni: daca ini- micul a fost respins la Sud si s’a retras spre granifä, care era nevoia de a se parasi Bazargicul? Motivul päräsirei oraşului pentru a „mă apropia de far- {ele ruse” nu era serios, căci trupele ruse veniau spre Sud, deci Div. 19-a trebuia să stea pe loc, sa se consolideze şi sa aştepte sosirea trupelor amice, dacă făcea aşa intra în ve- derile aiin. 5 al ordinului No. 02 din 21/VIII ce primise dela g-lul Zaiancikovsky şi anume „să se retragă numai dacă va fi atacat de forte superioare” 1) Kisim Dede. 293 Ordinul g-lului Arghirescu este un non sens, el pro- beazä o stare de enervare, care s2 accentueazä din ce in ce mai mult. Din ordinul g-lului Tosef rezuită că el se aştepta că la Bazargic tresuie să învingă o mare rezistenţă, de aceza în- dreptează acolo Brg. 2/Div. 6-a, Div. 1 Cav. şi rezerva mo_ilă a punctului întărit Varna, fără să le pue pe toate sub una şi aceiași comandă, cu ordin să ocupe prin atac, oraşul Bazargic. G-lul Arghirescu luase însă dispozifiuni ca să ocupe numai inätimie dela N. de Bazargic. Se constată că stau fata in față doi inimici fricosi. In ziua de 22 ora 14 g-lul Kantardjief cu 4 btl., 3 btr. şi 6 mitr. înaintează spre Bazargic pe trei coloane. La ora 18.30 ajunge la 500 m. S. Bazargic, aiiând că oraşul este evacuat din ajun, intră în el, îl străbate şi la 22.30 se opreşte pe linia înăiţimilor dela N. de oraş. La ora 21.30 intră în oraş şi Brg. 2/Div. 6 I. Div. 1 Cav. bulg. lasă o slabă acoperire la Kurtbunar, iar cu grosul porneşte la amiază spre Bazargic, la ora 17 ajunge ia Ceanurii, unde aflând că Bazargicul a fost ocupat de g-lul Kantardjief, se opreşte la Ceamurli. Flota bulgară a ocupat Balcik, Kavarna şi Capul Caliacra. In cursul noptei de 22—23/VIII gl. Tosei fiind in- format despre apariţia Div. Cav. rusă în zona Kapacli-Kara Kisla-Bei Bunar-Topci!) ordonă Div. 1 Cav. „să se ina- poieze imediat la Kurtbunar”, ceeace si face în ziua de 23/VIII, pleacă la ora 3 şi ajunge la ora 5. „De fapt bulgarii au ocupat oraşui Bazargic, fără luptă, din cauză că g-lul Arghirescu făcuse gresala d2 a-l părăsi {ara luptă în ziua de 21/VIII. Dacă ar fi rămas aci şi dacă ar fi luptat la 22/VIII rămânea stăpân p2 Bazargic, căci avea o suiicientă superioritate asupra inimicului. Situaţia trupelor bulgare din sectorul Bazargic era ur- mătoarea: La Bazargic a rămas trupele g-lului Kantardjief şi anume: R. 8 I. (4 btl.), 1 bti./R. 48 I, 1 bil./R. 4 Mars, 1 dvz./R. 5 Art.; i La Balcic 2 cp. inf. de marină, La Ciauskioi 2 cp. inf. si 1 btr. Brg. 2/Div. 6-a cu Ord. No. 4521 al Arm. III-a bulg., a fost pusă din nou la dispoziţia feldm. Mackenzen în zona Karapelit-Hasan Dede-Sredno Ceamurli. Astfel că această „ Brigada poate interveni fie spre Kurtbunar fie spre Bazargic. t) Aci şi la Azaplar ajunsese Div. Cav. rusă la 21/VIII seara. 294 In seara zilei de 22/VIII, Div. 19-a rom. stationa . astfel : Brg. 5 cal. — Karalez-Matlimovo; Brg. 5 Mix. — Pcelarovo- Uzlar-Kasapli-Aidin bei; Brg. 17 I. — Cioban Kuiusu- Mamucikioi-Kasimkoj ; Brg. 6 Mix. — Musubei- Melekier. Divizia era obosită, trupele enervate din cauza marşurilor şi contra marsurilor executate. Corpul 47 Arm. rus, ajunge în seara zilei de 22/VIII astfel : Div. 3 Cav. — Kapakli- Azaplar cu recunoasteri pânăla soseaua Silistra-Kurtbunar-Bazargic; Div. 61 I. la Cealmagea-Hairankioi; Div. Sârbă la Enigea-Cocargea. In această zi la Turtucaia şi Silistra fusese linişte, ceeace - făcu Comandamentul Arm, III-a să spere într'o îmbunătăţire a situaţiei, dând g-lului Zaiancikovsky Ord. No. 147 din 22/VIII: | „Situaţia la Turtucaia si Silistra îmbunătăţită. „Rog pe Excelenţa. Voastră a lua măsuri în conformitate cu ordinul No. 89 din 19 August pentru ca astfel trupele să fie dispuse în situaţia iniţială cât mai curând. Bazargicul trebueşte reocupat”. Justificarea acestui ordin este că g-lul Comandant al Arm. III-a rom. era dezesperat: 1. De neexecutarea ordinelor din partea g-lului Zaian- cikovsky; 2. De încetineala concentrărei Corpului rus; A 3, De imposibilitatea operativă in care se punea si se menținea acest Corp. De altfel ordinul No. 147 din 22/VIII nu schimba întru nimic sensul ordinelor anterioare, căci ordinul No. 134 din 22/VIII specifica g-lului Zaiancikovsky să „pronunțe mâine o mișcare ofensivă... în directiunea Kurtbunar- Akadânlar”. Ordinul No. 147 din 22/VIII reamintea g-lului Zaiancikovsky „ca. să execute Ordinul No..89 din 19/VIII, care prescria la pt. 1 „concentrarea în: zona Alfatar-Akadénlar-Arabadzi- Kurtbunar”. Deci ambele aceste zone de concentrare şi atac erau identice. ! 23 August. (Crochiui 9). i G-lul Zaiancikovsky după primirea Ord. No. 147 din „ 22/VIII dela Cd. Arm. III-a, dă la NU ora 23 Ord. “Oper. No. 2: 295 1. „Generalul Pavlov să continue a executa planul care i-a fost indicat şi anume, după împrejurări, să atace şi să cucerească Bazargicul, ţinând seamă să nu expună Div. 19-a română riscului de a fi bătută izolat. 2. Generalul Simanski începând mişcarea la ora 6 dim. va trece cu întreaga sa Divizie în regiunea Bogdali-Musubei. 3. Colonelul Hadgici începând mişcarea la ora 6 dim. să se concentreze în regiunea Sarandja-Sahveli-Hasancea cu avantgarda la Devigikioi. » - . . . Lă ° ° . + . Acum cititorul să facă o comparaţie, între ordinul No. 147 din 22/VIII al Arm. III-a rom., şi Ord No. 2 din 22/VIII ora 23 al g-lului Zaiancikovsky şi va constata imediat ce cerea Comandam. Arm. III-a încă dela 19/VIII şi insista într'una, terminând cu Ord. No. 147 din 22/VIII, pentru ca să nu obţină nimic dela g-lul Zaiancikovsky. In adevăr, dacă se are în vedere situaţia de fapt a zilei de 22/VIII seara, vedem că: Div. 61 I. era 1a Cealmagea-Hairankioi. Div. Sârbă era la Enigea-Cocargea. Conform. ord. Arm. III-a ele trebuiau împinse spre Vest. G-lul Zaiancikovsky ca să îi intrat în spiritul acestui ordin, trebuia să dispue deci ducerea: Div. 61 I. la Kara Kisla-Arabagi. Div. Sârbă la Kranovo. G-lul Zaiancikovsky dispune cu Ord. No. 2 ca: Div. 61 I. să se ducă direct spre S. V. in zona Bogdali- Musubei, adică în loc să facä 32 km. spre Vest (în spiritul Ord. 147 al Arm. III-a) o trimite să facă 12 km. spre SV. Div. Sârbă ce era în zona Enigea-Cocargea o trimite în zona Saradja-Sahveli-Hasancea, adică in loc să facä 32—35 km. spre Vest (în spiritul Ord. 147) o deplasează 20 km. spre SV. Inutilitatea acestor mişcări este evidentă. G-lul Zaianci- kovsky ori nu executa ordinele, ori când spune că le execută, face contrariul de ce ar fi trebuit să facă. Generalul Pavlov avea sub ordinele sale Div. 3 Cav. rusä şi Div. 19-a, el trebuia conform ordinului g-luiui Zaiancikovsky „să atace si să cucerească Bazargicul”. — Dar înainte ca g-lul Pavlov să fi luat vre-o dispoziţie, şi el nu o putea lua decât după ora 23, adică după ce primise ordinul, generalul Arghirescu raportase deja Comandam. Arm. III-a şi Comandam. Grupului de Est că „Dobrici ar fi ocupat numai de 2 companii” propunând apoi ca „pentru ziua de 23/VIII să facă o recunoaştere ofensivă spre Bazargic”. G-lul Arghirescu fara a aştepta aprobarea, dăduse deja dela ora 20 un Ord. Oper. care este primit de Brigade între orele 21 şi 23, cu următorul cuprins: „După informatiuni primite, inimicul ar fi intrat în Bazargic, Pentru operaţiuni!e viitoare doresc ca Divizia să fie întrunită având ca punct central Bazargicul. : Pentru aceasta dispun: Mâine 23 cor. Brigada 17 Inf. la ora 1 dim. cel mai târziu, se va găsi deasupra Bazargicului pe pozitiunea întărită de Rgt. 49, împingând avantposturile spre Sud de Bazar- gic pe linia Bogdanovo-marginea de Nord a pădurei Valali-Kurud- zakioi-Janiklar. Brigada 6 Mixtä va stationa la valea Ceamurli, avantposturile împinse la Sud până spre gara Bogdanovo-Arnäut Kuiusu~Sara Mahmud iar spre Vest până la Golemo Ciamurli. Brigada 5 Mixtä va ocuna Karalez cu avantposturi împinse până la linia Gelindzik-Kôstekciler-Pozoi. i Brigăzile 5-a şi 6-a se vor găsi pe pozitiunile indicate la ora 12 ziua. Brigada 5 Călăraşi va ocupa Ciajirli Giol, de unde va supra- veghia sectorul cuprins între şoseaua Bazargic-Varna si Marea, . împingând escadroanele de descoperire cu recunoașteri şi patrule până spre graniţă. » + . . . Nota. „Se atrage atintie că mâine va intra în Bazargic şi un regiment de cavalerie rusă. | Să se spună trupei aceasta, pentrucă seamănă cu uniforma bu!'gară”. Se constată din acest ordin că g-lul Arghirescu nu este consecvent cu ideea pe care o preconizase şi o raportase deja „de a face o recunoaștere ofensivă”, căci nu o spune în ordin. Din acest ordin se constată că generalul comandant vrea să-şi „întrunească Divizia la Bazargic“, de altfel cu- prinsul ordinului probează acest lucru, ordinul nu este nici de mars, nici de luptă, ci de staţionare ca şi cum.nu ar.fi avut inimic în faţă. Situaţia impunea a se da in mod clar un ordin de luptă. După ce g-lul Arghirescu dăduse la 22/VIII ora 20 ordinul de operaţie pentru ziua de 23/VIII, primeşte tot la 22/VIII ora 24 Ordinul No. 2 pe care g-lul Zaiancikovskyj - îi dăduse la ora 23 pe baza Ord. Oper. No. 147 al Co- mandam. Arm. IIi-a, dar neprimind până în dimineaţa de 23/VIII nici un ordin dela g-lul Pavlov, g-lul Arghirescu începe executarea propriului său ordin. In rezumat: 1. Generalul Zaiancikowsky nu execută ordinul Comanda- meniului Armatei. 2. Generalul Pavlov (Comandantul grupului format din Dir. 3 Cav. rusă şi Div. 19-a rom.), nu dă nici un ordin. 3. Generalui Arghirescu dă un ordin care nu corespundea nici hotărârei luate, nici situatiunei reale. Sut aceste auspicii începe acţiunea dela Bazargic din ziua de 23/VIII. Detäsamentui generalului Kantardjief era in dimineata de. 23/VIII pe frontul Hos Kadem-Gelindzik — cota 263 — cu stânga spre täetura ce vine spre Bazargic dinspre N. V. ocupat cu: 3 btl./R. 8 I., 1 bti./R. 48 I., batalioanele cam amestecate, iar cele 2 bir. câmp încă neinirate pe po- zitie. Numai aceste unităţi iau parte la luptele dela Bazargic. La Ajdin Ciofa era un detaşament compus din 1 btl. si 1 bir. cari nu iau parte la luptele din ziua de 23/VIII. Brg. 2/Div. 6-a afiata la dispoziţia feldm. Mackenzen, era în zona Karapelit-Hasan Dede-Sredno, Ciamurli. Div. 1 Cav. bulg. la Kurtbunar. Aceste două unităţi nu au acţionat la Bazargic. Conform: ordinului g-lui Arghirescu, Brg. 17 I. (R. 40 I, R. 9 V., 2 btr. şi 1 esc.) col. Poetaşu afiată în zona Cioban Cujusu- Mamucikioi-Kasimkioi pleacă la ora 2 spre Bazargic, acoperită fiind de avantgardă, la ora 4.30 când aceasta ajunge la cota 260 este oprită, iar grosul coloanei este adunat călare pe şosea. Escadronul şi patrulele trimise spre Bazargic aduc ştiri că: „inimicul ocupă înălțimile dela Vestul Şcoalei de Agricultură, între şoseaua Bazargic şi calea ferată sunt aproximativ 2-3 comp. Col. Poetaşu se. decide a ataca Bazargicul cu: R. 40 I. la dreapta pe şosea, R. 9 V. la stânga cu direcţia spre gara Gelindzik, artiieria la S. de Karalez. La ora 6.30 artileria Brg. 17 I. deschide foc, iar la ora 7 btl. III, I1/R. 40 I. încep atacul, pun stăpânire pe creasta înălțimilor dela cota 263, iar R. 9 V. ocupă gara şi satul Gelindzik, In acest moment, R. 3 lăncieri (6 esc.) rusesc atacă Stânga poziţiei bulgară, unde erau 1 cp./R. 8 I. şi 1 cp./R. 48 I. şi 2 mitr. în poziţie. Rgt. 3 lăncieri este aproape nimicit, cea mai mare parte a căzut pe câmpul de acţiune, o foarte mică parte a fugit înapoi. ‘Sarja aceasta u fost inutilă, este de mirare că ruşii după » 298 2 ani de răsboiu, încă nu învățase că o cavalerie nu poate ataca o infanterie. aflată in poziţie defensivă. Col. Poetaşu dispune ca R. 9 V. să întoarcă aripa dreaptă a apărărei. Dar înainte ca acest Rgt. să înceapă mişcarea, Rgt. 40 I. cearcă să înainteze la ora 10 spre S. dar nu poate înainta de creasta înălțimilor 263 fiind SpA de focul artileriei inimice, la 10.15 este contra-atacat de 1 cp./R. 8 I. bulg., apoi la ora 10.30 este contra-atacat pe tot frontul, la ora 11 R. 40 I. începe a se retrage fiind respins si de focul infanteriei bulg. Către amiază R. 9 V. atacă Bazargicul dinspre Kiipeler- Kôstekciler cu direcţia spre Hos Kadem, dar şi acest atac a fost respins. R-tul s'a îndreptat căire direcţia de retragere a grosului Brg. 17 I, a cărei retragere o susţine cu bil. II/R. 9 V. si 2 btr. La stânga R. 9 V. era Brg. 5 Căl. Aceasta înaintează cu o parte din escadroanele Rgt. 9 şi 10 Căl. descălicate având ca ax de mişcare şoseaua Balcic-Bazargic, iar celelalte escadr. rămân ca rezervă călare. Brigada înainta destul de bine, dar lipsindu-i munitiunile pentru mitraliere şi retrăgându-se şi R; 9 V. dela aripa sa dreaptă, Brg. 5 Cal. se retrage spre Perifaki-Momucikioi-Harman Cuius, primind ordin: „Să se retragă între Chiragi şi Caraomer”. Dar la ora 14 ul Arghirescu revoacä ordinul dat si dispune ca: ;Brigada 5.Cäl.sä. rămână în noaptea aceasta. la. Spasovo”. G-lul Arghirescu, sosit pe câmpul de luptă, ordonă co- lonelului Poetasu: „să retragă Brigada la Caraomer”. Când grosul Brg. 17 I. ce se reträgea sub protecţia btl. II/R. 9 V. si a două btr. art., ajunge la gara Kasim, pri- meşte ordinul g-lui Arghirescu: „ca 'să nu se mai retragă la Caraomer, ci să se oprească între Perifaki şi Kasimkioi”, dar la acea oră grosul Brg. 17 I. ajunsese deja la Nebi Kujusu şi Harman Kujusu, col. Poetaşu a oprit-o aci pentru noaptea de 23—24/VIII. G-lul Kantardjief cere ajutorul g-lului Popof Comand. Div. 6-a, care se afla la Bazargic, acesta cunoscând pe a-lul Kantardjief ca este fantezist si exagerat, s'a convins întâi de nevoia ajutorului cerut, apoi a dispus să se: „trimită btl. IV/35 si 1 btr. ca rezervă provizorie a comandantului punctului fortificat Varna”. Generalul Kantardjief stabileşte ‘rontdl la Gelindzik şi pe linia înălțimilor dela N. de Bazargic. Insistä să i se 299 mai dee ajutoare, Cd. Div. 6-a dispune ca să i se trimită încă 2 bil./R. 35 I. şi 2 btr. în scop ca: „Să formeze rezerva la monumentul rusesc aflat la 2 km. S. E. Bazargic”. In apropierea lui. Kantardjief mai era 2 btl./R. 36 I. si 2 bir. la Suiugiuc, iar 1 btl./R. 36 I. şi 1 btr. la 2 km. V. Ezibei. In această zi acţiunea Brg. 5 şi 6 Mix. română a fost nulă, marş şi contra marş, ordin şi contra ordin. Brg. 5 Mix. pleacă ia ora 7.30 din zona Pcelarovo- Uzlar-Aidin bei, ajunge la 9.30 la Caralez, se decide a lua otensiva şi a ajuta Brg. 17 I. care lupta Ja Bazargic dar primeşte ordinul g-lui Arghirescu ca: „Să se retragă în poziţia întărită dela Elibei (Pcelarovo)”. Col. Ionescu Marin se retrage, ajunge la 12.30 la punctul indicat, cand primeşte ordinul Diviziei: „Retrageţi-vă din Elibei prin Kara Agaci spre Caraomer, unde să luaţi poziţie in transeele dela Vestul şoselei Alibekioi”. La ora 14 Brg. 5 Mix. începe mişcarea, la ora 17 pe când era in mars, primește un alt ordin dela Divizie, şi anume: „Se revocă ordinul de a vă retrage spre Caraomer. Schimbati directia spre Est si rămâneţi noaptea în Cioban Kujusu. Astäsearä soseşte la Musubei Divizia 61 rusă”. | Brg. 5 Mix. ajunge noaptea târziu la Cioban Kujusu, după ce umblase zadarnic 30 km. Brg. 6 Mix. s'a pus în marş din zona Musubei-Melekler la ora 7.30; după ce ajunge ia Kara Sinan primeşte ordi-. „Să se retragă la Cerkezkioi”. La ora 17 Divizia revocă ordinul dat şi-i comunică: „Schimbaţi direcţia spre răsărit si dormiti noaptea aceasta la Cifut Kujusu”, unde de fapt Brigada ajunge la ora 2 în noaptea de 23—24/VIII după ce umblase zadarnic 50 km. Din acţiunea Div. 19-a pe ziua de 23/VIII se constată că nu a fost o_ conducere, s'au făcut numai începuturi de angajări, marşuri, contra marşuri, se văd trupe ce ajung în apropierea câmpului de acţiune, dar în loc-sa fie vârâte in luptă, sunt retrase. Aceasta denotă o nehotărâre a Comandantului de Divizie şi o lipsă totală de energie, care trebuia să imprime voinţa de a cuceri Bazargicul. Dacă voia, putea să realizeze acest lucru, căci inimicul era mult inferior. Dupä cum s’a väzut din descrierea actiunilor, generalul comandant al Div. 19-a decisese retragerea până la Cara- es omer, ceeace este neexplicabil, dacă se fine seamă că ini- micul nu urmărea şi dacă se are in vedere că Div. 61 i. avea ordin sa vină in regiunea Bogdali-Musu*ei, iar Div. Sâr.ă în regiunea Saradja-Sahveli-Hasancea. G-lul Zaian- cikovsky a oprit însă retragerea Div. 19-a la Sud de Caraomer. In noaptea de 23—24,VIII, Grupul de Est se afla cu: Div. 19-a: Brg. 5 Căl. — Spasovo, . Brg. 17 I. — Kara Durmus-Nebikujusu, Brg. 5 Mix. — Cioban Kujusu, Brg. 6 Mix. — Cifut Kuiusu, Div. 3 Cav. — Armutli, R. 3 lăncieri —- Calfachioi (12 km. N. V. Caraomer), Div. 61 I. — Karali-Bogdajli-Musubei, Div. Sâr.ă -— Saradja-Sahveli-Hasancea. Se constată deci că g-lul Zaiancikovsky nu executase ordinul Armatei, ci îşi urmărise planul său personal, care nu avea nici un raport cu interesele operative ale Arm. IIl-a române, lata însă ce raportează generalul Zaiancikovsky la 24/VIIT ora 4 dim. Armatei III-a asupra evenimentelor din ziua precedentă : „In seara zilei de 23 August o Brigadă din Div. 19-a după ce a facut o puternică recunoaştere aproape de Dobrici sa retras spre Perifaki si Kasimkioi. Div. 6l-a şi Sârbă n'au întâlnit pe inimic şi s'au concenirat în regiunea Saradja~Hadjikioi-Musubei. Divizia de Cavaieri2 continuă raid si rucunoaştere; în regiunea Alfatar-Karape‘it a respins grupe de cavalerie buigară”. Tot acest raport este plin de inexactitaji. Nu mai spun nimic de aşa zisa „recunoaștere ofensivă“ mă refer la ceeace raporta g-lul Zaiancikovsky că Div. 19-a „s'a retras spre Perifaki şi Kasimkioi”, acest lucru era falş, căci de fapt Divizia se retrăsese dela Kara Durmus spre Nord; di:erenţa este mare. Chiar admițând Kasimkioi ca punct central, atunci după raportul g-lui Zaiancikovsky dacă era la Periiaki punc- tul limita Sud pe când în realitate era la Cifut Kuius punctul limită Nord, diferenta era de 18 km. aproape o zi de marş. Deci raport inexact. G-lul Zaiancikovsky, raportează că „Div. 61 si Sârtă mau întâlnit pe inimic“. Apoi cum putea întâlni pe inimic când g-lul Zaiancikovsky, le plimba fără rost dela Nord la Sud, în loc să le trimită în mod franc spre Vest? In fine „Divizia de Cavalerie continuă raid şi recu- 301 noastere“, Această Divizie era si ea plimatä de g-lul Leon- tovici într'o regiune care nu avea nici o influenta, nici asupra operaţiunilor deia Bazargic, nici asupra celor dela Turtucaia. 24 August. (Crochiul 9). Gl. Asian, Comand. Arm. III-a, văzând că Turtucaia e atacată serios în cursul zilei de 23/VIII, apreciază că o mişcare spre Vest a Grupului de Est al g-lului Zaiancikowsky, împreună cu Div. 9-a dela Silistra, ar degaja mult Tur- tucaia, dă Grupului de Est ordinul 152 din 23/VIII ora 15: „Capul-de-pod Turtucaia este atacati de forie superioare, rog Excelenţa Voastră să dispună: ocupar2a losaïtitei Dobrizi cu fortele strict necesare, iar restul forţelor să fie îndreptate în marş fo.tat la Turtucaia. : Divizia 9-a din Silistra are ordin să înainfeze spre Turtucaia. "Această Divizie se pune sub ordinele Excelenței Voastre. Este absoiut necesar ca Divizia d2 cavaierie si azopere flancul sting ai Diviziei 9-a, pe timpul miscärei sa:e ofensive spre Turtucaia”, Din cuprinsul acestui ordin, se vede că Comandamentul Arm. Îll-a urmărea două idei: a) ocuparea | localităţei Dobrici (Bazargic), | cu forţele strici necesare. b) restul forţelor (desigur majoritatea lor) îndreptate spre Turtucaia. Tre:uia deci ca Grupul de Est să lucreze ofensiv în două directiuni, acesta poate să fie cazul când se dispune de o mare superioritate de forte, care permite luarea de ofen- sive pe două directiuni deosecite. Chestiunea este de a aprecia cu. ce inimic ai de a face. Din rapoartele Div. 19-a şi Grupului de Est, rezuita că Bazargicul fusese päräsit za- darnic de Div. 19-a şi mai mult ceva, că Bazargicul fusese ocupat numai de forte slase inimice. In asemenea caz, ordi- nul Armatei de „a ocupa localitatea Dobrici cu forțe strict necesare”, răspundea situatiunei raportate de comandamentul în su_ ordine. In cursul campaniei noastre, şefii superiori au | fost de multe ori indusi în eroare de către comandamenteie infe- rioare, care nu raportau exact, sau raportau fără să conto- leze exactitatea ceior ce raportau. | Dar să admitem că comandantul Div. 19-a raportase exact şi anume că Bazargicul fusese ocupat cu forte sia3e inimice, şi apoi că Comandam. Armatei ordona ,,reocupati Bazargicul cu jortele strict necesare“. Ce însemna aceasta? Ce inter- pretare se putea da ordinului? De cât aceea ca să se trimità la Bazargic „forțele strict necesare” adică torţe suficiente 302 pentru a scoate slabele forte inimice (raportate) de acolo. Dar dacă între timp se schimba situaţia, şi în loc de slabe forte (cum se raportase), Bazargicul ar fi fost ocupat cu forte puternice, ce act de iniţiativă trebuia să facă Coman- dantul Diviziei 19-a şi eventual Comandantul Grupului de Est? Trebuia să se ducă cu minimum, cu maximum, sau cu totalitatea forțelor? Trebuia să ia ofensiva cu aceste forte, sau să se pună în defensivă cu minimum de forte, fafa de un inimic care devenise superior? Sunt atâtea chestiuni foarte interesante, pe care generalul comandant trebuie să le rezolve, ţinând seamă nu numai de situaţia lui locală, ci de situația generală. In cazul de fata, Div. 19-a împreună cu Brg. 5 Cal. trebuiau lăsate la Bazargic să lucreze sub ordinele coman- dantului Div. 19-a cum îl va tăia capul, iar tot restul Gru- pului de Est, trebuia îndreptat francamente spre Turtucaia. In acest sens trebuia rezolvat acest problem operativ destul de interesant, fără a îi fost prea greu. Vom vedea insă cum crede g-lul Zaiancikovsky că trebuie să lucreze, G-lul- Zaiancikovsky dă la-23/VIII ora 20.15 Ord. Oper. No. 3, cu următorul cuprins: ; Divizia română a făcut astăzi o recunoaştere forţată a poziţiu- nilor inimice din apropierea oraşului Dobrici. Inimicul cu 3 sau 4 batalioane ocupă crestele dealurilor situate la Nord de oraşul Dobrici pe un front care trece prin: Cecarcea-Gelindzik-Hoskadem. El dis- pune de 4—5 baterii, la Vest de Dobrici Rgt. Ulani de Smolensk a avut oO întâlnire cu bulgarii, rezultatul nu se cunoaşte. Celelalte regimente ale Diviziei fac recunoaştere în direcfiunea Sud-Vest. Trupele aparţinând grupului comandat de mine a ocupat pozi- fille indicate în ordinul......... Pentru mâine 24 August, am hotărât a cuceri poziţiile dela Dobrici pentru a elibera trupele, ceeace va permite de a prelungi operaţiunile spre Vest. Va executa: 1. General Arghirescu, cu 2 brigăzi din Divizia sa, mai întâi va aştepta până ce trupele generalului Simanski vor ajunge pe linia “frontului său, apoi va merge spre Dobrici, având flancul său drept pe şoseaua Dobrici-Constanta si atacând inimicul la stânga acestei şosele, în acelaş timp şi cu bună legătură cu atacul generalului Simanski. 2. General Simanski, având la dispoziţia sa Divizia 61-à şi Divizia sârbă, punându-se în marş cât mai curând. posibil, va merge pe frontul Caragea~Ezi Bey şoseaua Dobrici-Constanţa, 303 pentru a ataca energic inimicul, a ocupa Dobrici si a se fortifica pe înălțimile dela Sudul oraşului, urmărind pe inimic cu Divizia 19-a română numai cu avantgardele. 3. Generalul Simanski va lua din cele două Divizii ale sale, a putin patru regimente, care vor forma rezerva mea si care vor rămâne înapoia centrului şi flancului drept al sectorului său, gene- ralul Simanski, are dreptul a dispune de o parte din această rezervă, în cazul când legătura cu mine va fi ruptă şi aceasta exclusiv numai pentru a asigura flancul său drept dacă pericolul în această ake va fi foarte serios. 4 Generalul Arghirescu va fine de asemenea in rezerva mea ultima brigadă a Diviziei, dirijind-o dealungul şoselei Constanta- Dobrici, Legăturile rezervelor Corpului cu mine, se vor face prin. statele majoare ale generalilor Arghirescu şi Simanski. 5. Generalul Pavlov, cu o parte din cavaleria sa, va asigura flancul drept al generalului Simanski, iar cu celelalte trupe. va prelungi în directiunea „Sud-Vest” recunoaşterea. 6. Mă voi găsi la Caraomer, de unde mă voi transporta dea- lungul căei ferate. Generalul Arghirescu va lua măsuri pentru a asigura , în permanenţă legăturile telefonice , între. gările Caraomer- Harman Kujusu-Medgidia precum şi între el şi generalul Simanski. In acest scop, va instala la gări telefonisti militari si va inter- zice persoanelor civile convorbirile cu gările. 7. Restul neschimbat. 8. Generalul Arghirescu cu cavaleria sa va asigura flancul drept al manevrei”, Va să zică g-lul Zaiancikovsky nu execută ordinul No. 152 al Arm. III-a, care cerea: 1. Să dispună ocuparea localitätei Dobrici, dar numai „cu forțele strict necesare”, 2. Restul forţelor să fie îndreptate în marş forţat la T'urtucaia. 3. Div. Cav. rusă să acopere flancul stâng al Div. 9-a, pe timpul mişcărei sale ofensive spre Turtucaia. G-lul Zaiancikovsky crede că execută ordinul 152 dacă: 1. Trimite la Dobrici toate fortele şi anume Div. 19-a rom., Div. 61 şi Div. Sârbă cum și Div. 3 Cav., aceasta se chema după concepția sa, „forțele strict necesare”. _2. Trimiţând. totalitatea forţelor la Dobrici, nu mai ră-. mânea nici „un rest de forte cu care să se îndrepte spre. Turtucaia”, unde acum era interesul cel mare. 3. Div. 3 Cav. rusă nu a fost trimisă ca să acopere stânga Div. 9-a. G-lul Zaiancikovsky a ştiut să o ocupe tot la Bazargic, asigurând cu o parte flancul drept al generalului Simanski (Div. 61, Div. sârbă) iar cu restul să prelungească »recunoasterea” în directiunea Sud-Vest. Aşadar g-lul Zaiancikovsky nu execută ordinul Armatei Ili-a, el este deci consecvent cu obctructia pe care o făcea ordinelor Armatei, chiar deia început. G-lul Zaiancikovsky trebuia însă să facă o justificare pentru ce nu trimite la Bazargic „forțele sfrict necesare”, ci, trimite totalitatea lor, acest lucru rezultă din raportul g-lui Zaiancikovsky No. 42 din 23/VIII către M. C. Gl.: „In seara de 23 Aug. am vizitat pe general Arghirescu, căruia i-am spus că vreau ca să am o victorie pentru Div. 19-a, care prin. marsurile şi contra marşurile sale este demoralizată. Scop în care am pus în linie toate forţele mele pentru a sprijini Divizia 19-a la atacul asupra lui Dobrici”. Insäsi acest raport desleagă misterul, g-lul Zaiancikovsky nu vrea să execute nici Ordinul 152 al Arm. III-a, după cum nu-i executase nici până atunci vre-un ordin. De data aceasta, se agaţă de „demoralizarea Div. 19-a”, pentru care vrea sa aibă o victorie!” Dar însăşi Ordinul de Operatie al g-lui Zaiancikovsky are în el toate greseiile: si nici o calitate: 1. Dacă se observă modul cum se oprise trupele în noaptea de 23—24/VIII, se vede că pentru atacul Bazar- gicului cu cele trei Divizii acolate, era nevoie a se opri Div. 19-a atât timp pe loc până când capui Div. 61 I. venea la aceiaşi înălţime cu ea, apoi amtele Divizii trebuiau oprite până când sosea si Div. Sârbă, Deci o pierdere mare de vreme, pe care prosabil că o dorea g-lul Zaiancikovsky. 2. G-lul Zaiancikovsky, îşi opreşte în rezervă cate o Brigadă din fiecare Divizie (61 şi Sârbă) la dispoziţia sa. Era desigur mult mai uşor, dacă oprea întreaga Div. Sârtă la dispoziţia sa; in acest caz nu se pierdea cu aş- teptarea ajungerei Div. Sârbe la înălţimea celorlalte două, iar acțiunea în cadrul Diviziei devenea mai uşoară, coman- dantul Diviziei iucrând cu toate elementele de care dispune, iar nu lucrând cu Brigade. 3. Se constată că g-lul Zaiancikovsky, care avea 7 Bri- gade, vara în acţiune 4 Brigade şi păstrează 3 Brigade ca rezervă, luând câte o Brigadă din fiecare Divizie. Acest lucru este un non sens, căci a rupe Diviziile şi a nu lăsa când e posibil acestei mari şi importante unităţi toate: elementele, este o greşală, G-lul Arghirescu pune Div. 19-a în marş la ora 8 pe şoseaua Caraomer-Bazargic, dar după putin timp ea este oprită în scop de a mai da timp Div. 61 I. ca să 305 ajungă la inäitimea ei. La ora 12.30 Div. 19-a a fost pusă din nou în marş; iar la ora 14.25 ajunge la Karalez, aci este oprită din nou pentru acelaş motiv. La ora 16 în fine Div. 61 I. ajunge la Karalez la înăl- timea Div. 19-a. G-lui Kantardjief în urma atacului din ziua de 23/VIII, „ceruse Arm. III-a în dim. de 24/VIII, să-i dea ajutor. G-lui Tosef dispune ca: „Div. 6-a să sprijine şi să dea g-lui Kantardjief ajutor pentru respingerea unui eventual atac”. G-lul Tosef mai ordonă ca: »R. 53 I. (bulg.) şi R. 75 I. turc, să fie trimise tot la Bazargic”. Asa că până în dimineaţa zilei de 24/VIII g-lul Kan- tardjief primise suficiente ajutoare, el avea: R. 8 I. (3 btl.), I/R. 4 M. [/R. 48 M, R: 53 I. (4 bil.), R. 75 ture (3 btl.), 2 cp/R. 15 Gr., 3 ptr. In total 12 bil. şi 3 btr. Nu mai poate compta pe Brg. 2 I/Div. 6-a adică pe R. 35 I. şi R. 36 I. căci conform ordinului g-lui Tosef, pleacă, ia 24/VIII ora 10.30 pentru a cantona in seara zilei cu R. 35 I. la Golemo Ceamurli şi R. 36 I. la Karapelit. In schimb însă g-lul Tosef trimite în dim. zilei de 24/VIII Div 1 Cav. aîiaiă in zona Kurtounar cu ordin „să acţioneze în direcţia satului Sari Nebi” (32 km. N. V. Bazargic). G-lui Kantardjief cave are ordin: „Să ocupe Bazargicul, să-l întărească puternic şi să reziste cu îndârjire”, ocupă pozi,ia în modul următor: a) Sectorul din dreapta: bil. I/R. 4 M. ocupă pozijia din drumul Bazargic-Baicic până la S. Gelindzik; b) Sectorul din centru: 21% bti/R. 8 I, 1/48 I. şi 2 btr./R. 5 A. depe liziera de N. a satului Gelindzik, urmează liziera lui de N., tae calea ferată şi se îndreaptă spre V. la cota 263 până în drumul Bazargic-Ezioei; c) Sectorul din stânga: 2 btl/R. 53 I, de aci până în “drumul Bazargic-Osmanfaki. _ In rezervă ca trupă de manevră 2 bil./R. 53 [., R. 75 I. turc (3 btl.) la Bazargic. Mai avea încă 2 cp./R. 15 Gr. la 2 km. Sud de Bazargic. G-lui Kantardjiei fac2 un fel de acoperire sui generis a poziţiei de luptă, cu un fel de garde mari şi avantgarde, cu numerotäri variate, fără scop si fără rost. La ora 11 gl. Tosef, Cd. Arm. Ill-a bulg. dă Div. 6-a ordinul: „Div. 6-a compusă din Brg. 2 Inf. (R. 35 si 35) cu unităţi ata- Generalul G. A. Dabija, «Armata Română în Răsboiul mondial». 20 306 sate din R. 13 I. şi R. 2 A. sub comanda generalului Popov comand. Div. 6-a va ocupa sectorul Osman Faki-Arabagi-Cecârcea. Statul major al Diviziei în satul Cecârcea. Divizia va rămâne în această zonă la dispoziţia mea, pentru acţiunea dela Nord şi Nord Vest şi numai în caz de nevoie pentru susţinerea trupelor dela Bazargic”. Acest ordin contramanda ordinul dat Brg. 2/Div. 6-a în cursul noptei, de aceea la primirea ultimului ordin Cd. Brg. dispune ca: wR. 35 L să ocupe sectorul Sud km. 122 până la Estul satului Arabagi”, iar | „R. 36 I. să ocupe înălțimile dela N. V. de Osman Faki”. Deci Brg. 2 Inf. era pusă în situatiurie de a putea inter- veni imediat la Bazargic; prin urmare g-lul Kantardjief dis- “punea de fapt.de (12--6—)18 bil. si 4 btr. După ora 16, adică după ajungerea Div. 61 1. rusă la Karalez, g-lul Zaiancikovsky îndrepta spre Bazargic: Div. 61 I. rusă, 16 btl. 6 btr. Div. Sârbă 12 btl. 3 btr. Div. 19 Rom. 18 btl. 7 btr. Brg. 5 Cal. — — 7 esc. 1 Brg./Div. 3 Cav. — 1 btr. 12 esc, Total 46 bl. 17 ber. 19 esc. Atacul se dă Supa ora 16, cu: Div. 19-a (Brg. 5 si 6 Mix) la Estul cotele Bazargic- Caraomer, cälare pe calea feratä, cu directia spre Gelindzik, cu Brg. 17-a în rezervä la Päd. Salman. Div. 61 I. şi Div. sârbă (cu câte 1 Brg.) la Vestul sacestei şosele. Brg. 5 Căl. acopere stânga Div. 19-a rom. Div. 3 Cav. acopere dreapta Div. sârbe, stă în faţa Div, 1 Cav. bulg., fără a avea nici o activitate, căci ea nu sem- nalează prezenţa Brg. 2/Div. 6-a în zona Osmanfaki-Arabagi. Înaintarea Div. 19-a si Div. 61 I. sa facut până la ora. 20, până la înălţimea movilelor, satul Gelindzik a fost cucerit de Brg. 5 Mix. şi unități din Brg. 6 Mix. La ora 20.25, g-lul Zaiancikovsky dă Ord. 1150 din 24/VIII cu. următorul cuprins: | „Capul-de-pod Turtucaia a căzut, de aceea Comandantul Armatei a ordonat Grupului întreg de Est să se retragă spre Nord, urmând să apere valea dela Medgidia. Pentru aceia ordon: 307 1. Grupul generalului Simanski (Div. 61-a şi Div. sârbă) în noaptea de 24/25 Aug. să se retragă la Saradja-Hairankioi-Calfa- kioi începând retragerea la ora 23, la 24/VIII. 2. Divizia generalului Arghirescu în noaptea de 24/25 Aug. se va retrage pe zona Caraomer-Hairankioi, începând retra- gerea la ora 23, la 24/VIII. 3. Cavaleria g-lui Leontovici (Div. 3 Cav.) va aoperi frontul şi flancul drept al Grupului de Est al Armatei III-a”, Diviziile au primit acest ordin după ora 21, cea dintâi l-a primit Div. 19-a rom. apoi mai târziu Div. 61-a şi Div. sârbă. G-lul Arghirescu a luat cel dintâi dispoziţia pentru exe- cutarea ordinului, dar în loc să înceapă retragerea la ora 23, o începe la ora 21, Retragerea era inexplicabilă pentru trupe, căci ele dăduse inimicul înapoi şi acum în plin succes, ele trebuiau să se retragă, acest lucru a adus o slăbire si mai mare a ;moralului ofiţerilor şi trupei. Scurt după aceasta, se răspândeşte şti- rea că „Turtucaia a căzut”, aceasta a venit ca un trăsnet, “ sdrobind tot, moralul Div. 19-a care era foarte obosită, G-lul Zaiancikowsky da Diviziilor după ora 21 or au telegraïic si telefonic: „Ordinul relativ la retragere se contramandeazä, Mâine continuaţi atacul. Trupele rămân pe poziţie”. Cum g-lul Arghirescu, după ora 21 începutul retragerei, s'a dus la Caraomer ca să ia ordine pentru a doua zi, găseşte aci contramandarea ordinului de retragere. Faptul că g-lul Arghirescu s'a dus personal să ceară noui ordine a îost o greşală căci un comandant de unitate, nu trebuie să-şi pără- sească unitatea sa, mai cu seamă în timpul unei retrageri. Consecința în cazul ce ne interesează, a fost că g-lul Ar- ghirescu a dat ordinul de oprirea retragerei la ora 22.25, dar nu a ajuns la Brigade decât tocmai în noaptea de "24—25/VIII ora 1.30. Trupele Div. 19-a complet amestecate, au putut îi oprite la Kasimkioi dela 4.30—6.30 cu avantposturi pe linia cota 241-Maldzilar-Päd. Maldzilar (S. V. Cioban Kuiusu). Dar g-lul Arghirescu văzând starea rea în care era Div., fără ca unităţile să fi putut fi restabilite, apreciază că ar fi în imposibilitate ca să execute ordinul primit dela g-lui Zaiancikovsky „de a continua atacul în ziua de 25jVIII“, dispune cu apro area Grupului de Est retragerea la Caraomer. G-lul Zaiancikovsky susţine în raportul No. 42 către M. C. Gl. că „a rămas surprins de această neputinţă a Diviziei 308 de a revoca ordinul de retragere, si de retragerea sa la Caraomer”, Cred că aci dreptatea este de partea g-lului Arghirescu, căci de fapt acesta putuse opri la Kasimkioi retragerea Di- viziei, ce este drept cu unităţile amestecate, dar o oprise. G-lui Arghirescu şi-a dat seama că o unitate care suiere un aşa trist accident într'o zi, nu poate îi refăcută în câteva ore din noapte, pentruca a doua zi să fie vârâtă dia rou în luată, Dar g-lui Zaiancikovsky, care dăduse ordine în afara literei si spicituiui ordinelor c2 primea dela Comandamentul. Armatei III-a, care dăduse Ordinul de Operatie No. 3 din 25/VIII atât de neclar, încât a dat loc la neînţelegeri, la tărăgăneii şi înaintări foarte greu de executat din partea a trei Divizii (61, Sârbă, 19-a) aïlate în situatiuni cu totul defectuoase faţă de osiectivul atacuiui (cucerirea Bazargi- cului), acum văzând nereusita ofensivei saie, dă zadarnic vina pe g-lul Arghirescu, aiirmând că „a rămas Surprins de neputinta Diviziei (19) de a revoca ordinul de retragere și. de retragerea sa la Caraomer”. Aşa dar Gru»ul de Est rămâne în noaptea de 24—25/VIII în următoarea situaţie: Div. 19-a în retragere pe Brg. spre Caraomer. Brg. 5 Cal. în retragere spre Sarighiol. . Div. 6l-a rusă cu 1 Brg. la S. de Ezibei spic Est şi 1 Brg. la Maltimovo. Div. sârbă cu 1 Brg. la S: şi V. de Ezibei cu 4 Brg.. la Cara Sinan. Div. 3 Cav. în regiunea Kapakli-Armutii-Azaplar. G-lul Kantardjief rămâne pe loc. Div. 1 Cav. bulg. era adunată la Kurtbunar, suprave~ ghind spre Silistra şi având ordin ca să arunce înapoi Div, 3 Cav. rusă. Chiar în noaptea de 24/VIII, după căderea Turtucaiei, M. C. Gl. român aicätui din toate trupele aïlate pe dreapta Dunărei, o nouă grupare pusă sud ordinele g-lui Zaianci- kovsky, în acest scop dă Ord. Oper. No. 362: „In scopul de a relua Turtucaia, de unde inimicul ar putea căuta să treacă Dunărea, sau a merge contra Silistrei, toate fortele care: se găsesc actualmente pe dreapta Dunărei şi anume:, - Corpul 47 Armată rus (Div. 61, Div. sârbă). Div. 9 română, | Div. 19-a română, 309 Elemente din Div. 17-a română, care au putut ajunge la Silisira, Div. 3-a Cav. rusă, Brg. 5 Cal, vor forma o grupare, care va fi pusă sub ordinele d-lui gl. Zaian- cikovsky. Această grupare va ataca inimicul cât mai curând posibi în direcţia Turtucaia, acoperindu-se spre Bazargic, prin un deta- sament destinat să întârzie inimicul, care ar căuta să câştige teren: spre Nord. Linia de comunicaţie a trupelor din Dobrogea va trece prin Călăraşi şi podul dela Silistra”. Odată cu căderea Turtucaiei, feldmaresalul Mackenzen era pus in fata unei grele probleme şi o hotărâre trebuia imediat luată. Spre Bazargic erau semnalate forte române şi ruseşti;. un insucces avut la fiancul drept ar fi fost desigur un pericol pentru planul ofensiv. Grupul Mackenzen era însă prea slab, pentru a da o mai mare forţă liniei de apărare: spre Bazargic şi în acelaş timp să rămână suiiciente forte, pentru ca dela Turtucaia să se îndrepte spre Silistra. Era deci, nevoie de a lucra repede; de aceea. feldmareşalul Mac- kenzen se decide să pună cât mai repede mâna pe Silistra, să amenințe dreapta Armatei româno-ruse din Dobrogea, aruncând-o spre Mare. La o trecere a Dunărei la Turtu- caia, după cum presupunea M. C. Gl. român, feldm. Mac- kenzen nici nu se putea gândi. Din cele ce urmează, se va putea vedea, că planul lui Mackenzen nu se realizează decât în prima lui parte, căci ata- curile asupra dreptei Armatei româno-ruse din Dobrogea nu reuşesc, 25 August. (Crochiul 9). La Bazargic trupele g-lui Kantardjief ocupase pozitie dela N. de Bazargic şi N. Gelindzik, iar Brg. 2-a din Div. 6-a a g-lui Popof ocupase pe flancul stâng o poziţie la Osman- îaki-Ara' agi- Ceacârcea. La Grupul de Est, g-lul Simansky comandantul atacului dela Bazargic dispune la 24/VIII ora 23.20 atacul Bazargi- cului pentru ziua de 25/VIII, fără ca să stie situaţia Div. 19-a aflatä în plină retragere spre Caraomer. Atacul începe în dimineaţa de 25/VIII, la ora 6, Div. Sârbă deschide foc de artilerie asupra satului Ceacârcea, care produce mari pierderi Rgt. 35 Inf. şi mai cu seamă bil. III/K. 35 Inf. Gl. Popof, ca să degajeze Rgt. 35 Inf., ordonă Rgt. 310 36 Inf. să contra-atace în flancul drept trupele atacului. Artileria bulgară era slabă, din care cauză ea a fost repede redusă la tăcere. Divizia sârbă înaintează şi pe la ora 8.30 respinge Brg. g-lului Popof cu pierderi mari pentru am- bele regimente; Reg. 36 Inf. era pus în debandadä. La ora 10.30 situaţia Rgt. 36 Inf. era următoarea: 2 companii la distanţă de 200 m. de Osmanfaki, restul fugea in debandadă spre Arabagi şi Ceamurli. 1 baterie era înconjurată de 1 companie sârbă. Prin fuga Rgt. 36 Inf., situaţia btl. III/R. 35 Inf. era foarte grea, ceeace făcu ca şi acest batalion, împreună cu cele 2 baterii, să se retragă mai la Sud. Gl. Popof ceru g-lului Kantardjief, să-i îriapoieze cele 2 batalioane din Rgt. 35 Inf. şi 2 baterii, raportând şi Co- mandamentului Armatei greaua lui situaţie, care dispune ca gl. Kantardjief: | „Să coopereze pe dreapta Diviziei 6-a”. “Iar g-lul Kolef: să îndrepte Divizia de cavalerie spre flancul drept al inimicului”. La 10.30, gl. Kantardjief văzând că nui e atacat, înapoiază- Brg. din Div. 6-a, cele 2 batalioane din Rgt. 35 Inf. şi 2. baterii, mai dispune ca să atace stângă inimicului. Atacul a fost însă slab dat. . G-lul Popof a luat următoarele măsuri: Rgt. 36 Inf. să se oprească pe linia bateriilor, .celelalte 2 baterii să ia poziţie şi să bată inimicul ce ataca dreapta Rgt. 35 Inf. Btl. III/R. 35 Inf. e silit din nou să se retragă, pierzând toţi ofiţerii şi toate mitralierele. Celelalte ba- talioane din Rgt. 35 Inf. (sosite dela gl. Kantardjief) la ora 15.30 au fost îndreptate în ajutorul Rgt. 36 Inf. şi Rgt. 35 Inf., lucru ce opri înaintarea Diviziei sârbe. Div. 1 Cav. cu 2 btl./Rgt. 16 Inf., sub gl. Kolef, ajunge la. ora 16 la Ceamurli în flancul şi spatele Diviziei sârbe,. jar batalioanele din R. 16 I: spre Osmanfaki, contra lor, Divizia sârbă trimite 1 regiment infanterie dinspre satul Nastradin, care este oprit de focul celor 2 btl./R. 16 I.. Divizia de cav., ameninţă serios dreapta Diviziei sârbe, care începe a se retrage, lucru ce făcu şi centru ce împingea R. 36 I. şi R. 35 [., să se retragă spre Nord.. Retragerea s'a comunicat şi la Div. 61 rusă ce ataca pe Gl. RAP Bulgarii nu urmăresc. Se -constată că la Bulgari se dau două atacuri, al Bro. 2/Div. 6-a si al Div. 1 Cav., fără legătură între ele şi fara unitate cu frontul defensiv al g-lului Kantardjief. Ja cursul noptei de 25/VIII: Div. 19-a s'a retras la Caraomer, ocupând sectoarele in modul următor. Brg. 17-a Inf. în sectorul de Est şi Vest al şoselei Ca- raomer-Bazargic ; Brg. 6-a Mix. ocupă sectorul din faţa satului Chiragi în spre Est şi Vest; Brg. 5 Mix. la Cerkez Kioi; Big. 5 Cal. la Sarighiol. Div. 61 I. si Div. Sârbă în curs de adunare la Hairankioi- Saradja. Div. 3 Cav. Armutli-Kapakli. CAPITOLUL XI OPERAȚIUNILE ARMATEI DE DOBROGEA dela 27 August-17 Sept. 1916 {Crochiul 10 si 11) 27 August. In dimineaţa zilei de 27, Vill g-lul Tosef dă ordin Div. 1-a:: „Să ocupe cu Brg. i-a şi Brg. 3-a înălțimile dela satul Vetren şi Siuneci, iar cu Brg. 2-a (Div. 1-a) să ocupe linia Cocinia-Ca- zimir, cu o flancgardä spre Alfatar, unde să se lege cu Div. Cav.” Se ordonă g-lului Kolef: „Să se îndrepte spre satul Chiuciuc-Kainargea si să atace- pe inimicul ce s'ar retrage din Silistra.” La ora 12.35, gl. Toşef primeşte ştirea că Silistra este evacuată; atunci ordonă g-lului Draganoi, Comand. Div.. 1-a, ca să ocupe in seara acelei zile Silistra. O patrulă germană de’ ofiţeri intră în Silistra. In seara de 27/VIII, Armata româno-rusă de Dobrogea sub comanda generalului Zaiancikovsky era în următoarea: situaţie: Div. 9-a în zona Câsla-Ghiuvegia-Parakioi-Calaici-Do-- bromirul din Vale şi din Deal; Div. 3 Cav. rusă pe linia Dobromirul din Deal-Kecideresi- Abtaat; Div. Sârbă pe linia Abtaat-Devedgikioi-Hadgikioi; Div. 61 rusä pe linia Hadgikioi-Ciamurlii-Ciflick Mu-- subei-Porjas; Div. 19-a pe linia Cerchezkioi-Caraomer-Chiragi; Brg. 5 Căl. până în lacul Mangalia. 314 Faţă cu cele întâmplate până acum pe frontul de Sud (Turtucaia-Silistra-Bazargic), Regele Ferdinand al Româ- nici, telegrafiazä la 26/VIII Țarului Nicolae: „Eu m'am obligat, să intru cu toate forţele mele contra inimi- cilor Antantei, induplecat de promisiunea că voi fi sprijinit pe toate fronturile. Voi fi atacat în Dobrogea de forte superioare, în- zestrate cu artilerie, care este superioară acelei a Mea şi cred că aceste forte vor fi în curând mărite, şi în cazul când bulgarii vor fi gata de sacrificii, pentru a scoate forte depe frontul lor de Sud. Rog pe Majestatea Voastră să mă sprijine pe frontul Dunărei şi să se reia înaintarea pe celelalte fronturi, după cum este înţe- | legerea, ca astfel să se mai slăbească presiunea la care eu sunt supus.” Țarul Nicolae a ordonat: „Ca să se scoată Div. 115 I. depe frontul de Nord şi să se trimită Corpului 47 Arm.”. G-lul Alexejew văzând aceasta dispoziţie a Ţarului, îi face imediat un raport cu următorul cuprins: »Orice om ce sar trimite în Dobrogea, micşorează sania unui succes pe directiunea noastră de operaţiune cea mai impor- fanta şi cea mai primejdioasă. De aceea nu cred posibil să se trimită ceva) acolo, până când intenţiunile lui Hindenburg nu sunt <larificate. Arta lui Zaiancikowsky constă în aceea ca să găsească mijlocul ca să-i ajungă trupele sale”. Țarul Nicolae răspunde Regelui Ferdinand al României, cam în sensul ideei lui Alexejew: „Sa trimis încă o Divizie ca întărire a Corpului lui Zaianci- kowsky. Nu pot slăbi frontul nostru din Galiţia, aci voim să dăm inimicului o lovitură decisivă, aci îşi concentrează şi inimicul for- tele sale. Dacă sfortärile noastre din Galiţia vor fi încoronate de succes, atunci însărcinarea Armatei Majestäfei Voastre din Tran- silvania va fi usuratä. Chestiunea esenţială este de a înlătura pe- - ricolul principal, concentrând cât mai multe Divizii în Dobrogea. Eu sunt convins, că forţele unite româno-ruse vor sili pe bulgari să se tie linistiti”. Comandamentul român primind si telegrama lui Alexejew transmisä de colonelul Tatarinow, prin care cerea oprirea ofensivei din Transilvania şi întărirea frontului de Sud (a se vedea Volumul II, operaţiunile Armatei a Il-a din Transilvania, ziua de 27/VIII), primeşte această sugestiune şi dă la 27/VIII ordinul No. 451 cu următorul cuprins: . nSituatiunea pe frontul de Sud devenind serioasă in. urma căderei Turtucaiei şi a întăririlor primite de inimic, ofensiva ge- merală în Transilvania se amână deocamdată până la noui dis- poziţii. : : 315 In „Dobrogea sa constituit o nouă armată ruso-română com- pusă din 5 Divizii. Arm. Ill-a este însărcinată să apere teritoriul national pe stanga Dunărei, la Est de’ Olt”. Asa dar. defensivă şi la Nord, defensivă şi la Sud. După 24/VIII căderea Turtucaei, Cd. de cpt. rom. dis- pusese întărirea Arm. de Dobrogea cu: | Div. 5 luată dela Arm. Il-a, debarcä la Medgidia la 28/VIII. Div. 2 luată dela Arm. I-a, debarcă la Medgidia la 30/VIII. Div. 15:) luată din rez. generală, debarcă la Medgidia la 3/IX. Div. 12 luată dela Arm, I-a, debarcă la Mircea Vodă la 4/TX. 28 August. Arm. rom. de Dobrogea isi rectificä în parte situaţia: Div. 9-a ocupä frontul Câsla (lacul Oltina)-Ghiuvegia- Calaici-Dobromirul din Vale; Div. 3 Cav. rusä Dobromirul din Deal-Kecideresi-Abtaat (incl.); Div. sârbă Abtaat (excl.)-Devedgikioi-Hadgikioi (incl.); Div. 61 rusä Hadgikioi (escl.)-Ienidge Hajdar V. Cer- kezkioi; Brg. 5 Cal, Cerkezkioi-V. Caraomer (această brigadă rămăsese numai cu 2 esc, căci dăduse 1 esc. Div. 5-a, 1 esc. Div. 9-a, 1 esc. Div. 19-a, 1 esc. la Mangalia, 2 esc. în descoperire); Div. 19-a Caraomer-Chiragi-Sarighiol. Div. 5-a care începuse să debarce la 28/VIII, se aduna în zona Cobadin-Biulbiul. - Incepe debarcarea Div. 2-a române la Cernavoda, primele ei elemente sunt trimise spre Cochirleni-Raşova. ' Flota de operaţii româno-rusă soseşte la Mârleanu. | G-lul Basarabescu ceru înlocuirea sa la comanda Div. 9-a, M. C. Gl. aprobă înlocuirea sa cu gl. Petala N. Col. Scărişoreanu C. ia comanda Div. 19-a, iar g-lul Ar- ghirescu, trece la comânda Div. 6-a (pe froritul Arm. II-a). îi pi 19-a formează împreună cu Div. 5-a, Grupul gl. artel. ă ... # Parte din regimentele Div. 15-a fusese vârâte în Turtucaia “Ja 23/VIII, ele s'au pierdut acolo... Divizia s'a reorganizat din R. 53 I, R. 65 L, R. 25 I, 1 btl./R. 80 şi 1 ese. 316 Div. 1 bulg. ocupă Siiistra, unde găseşte 4 tunuri de 15 <m., 2 tunuri de 12 cm. 2 cupole şi 1 tun 53 m/m. cu afetele lor. Frontul ocupat de Div. i-a a fost E. Almalău-Kara Orman-Brâcima-Babuk-Kazemir. Div. 4-a bulg. ajunge la Akadânlar. Div. Cav. bulg. primeşte ca întărire Brg. 5 Cav. care lucrase până acum independent. Div. a încercat să înain- teze din Beibunar la Teke Deresi, dar nu a reuşit; ea s'a oprit la Beibunar. In această zi s'a format Brg. Bode (germană) din: R. 45 Rez. german, 1 btl./R. 21 I. germ., 2 btr. greie germane, 1 btr. austriacă cu tragere lungă şi 3 esc. Această brigadă avea ordin să înainteze în lungul Dunărei împreună cu Div. 1-a. 29 August. M. C. Gl. arată Arm. III-a situaţia Armatei din Dobrogea; i se comunică, că i se ia brigada din Div. 15-a şi că în legătură cu acţiunea ce se va desfasura în Dobrogea, să se facă demonstratiuni puternice de trecere a Dunärei, in scop de a reţine maximum de forte adverse pe frontul 'Dunărei. La Armata de Dobrogea, Div. 5-a ajunge la 29/VIII în zona Bairamdede-Ghiuvenii. Se dă g-luiui Hartel comanda Grupului din stânga format din Div. 5, 19 şi Brg. 5 Căl. Div. 61 rusă schimbă frontul, ocupând linia Hadgikioi- Bogdajli-lenidge Hajdar. Aşa că Armata de Dobrogea ocupă în această zi frontul: Div. 9-a Câsla-Curu Orman-Ghiuvengia-V. Parakioi-Ca- laici-Dobromirul din Vale si Deal; Div. 3 Cav. dela excl. Dobromirul din Deal-Kecideresi- Aptaat (inclus.); Div. sârbă de aci Devedgikioi-Hadgikioi; Div. 61-a de aci prin Bogdajli-Jenidge Hajdar-N. Porjaz. Brg. 5 Căl. din Cerchezkioi-V. Caraomer. Div. 19-a Caraomer-Chiragi-lacul Mangalia. Armata III-a bulgaro-germanä nu atacă. Div. i-a rămâne pe frontul ocupat la 28/VIII. Div. 4-a ajunge la Kurtbunar. Div. 6-a şi trupele de Dobrici sunt pe linia Golemo Ciamurli-Osmanfacä-Ezibey. Div. Cav. la Ciutucii. Forţele bulgare erau mult imprästiate. Feldmareşalul Mackenzen dă Arm. Ill-a bulg. ordinul No. 1380 din 28/VIII: „După ocuparea Silistrei, Armata Ill-a va înainta repede în urmărirea inimicului cu începere din ziua de 29/VIII; înaintarea se va face pe un front larg contra liniei Kuzgun-Caraomer, cu re- zerve la fancul drept si ceatru. Coloanele de marş sa înainteze asa fel, ca ele la nevoie să se ajute reciproc”. Dar Arm. IIl-a a g-lu.ui Tosev nu putea incepe această urmărire, din cauza imprăştierei forţelor sale. Gl. Toşev raportează la 29/VIII telegraiic că: „Nu pot executa ordinul Dvs. dz a înainta chiar azi spre N. E. şi să ajung repede pe linia Kuzgun-Caraomer, pentrucă Div. 4-a este încă mult în urmă. Div. i-a a facut eri marş forţat pentru o- -cuparea frontului Estic al Silistrei, iar R. 75 turc abia poimâine va sosi la Bazargic. Divizii'e s'au îndepărtat mult de depozitele lor aflate la Razgrad, Saitangic şi Kaspician. Pentru a executa ordinul Dvs. am dispus plecarea la 39/VIH, urmând ca unitățile să se hrănească cu ce vor găsi prin sate”. GI. Tosev însă ordonase: a) „Armata să înainteze în ziua de 30/VIII; b) Grupul Bazargic şi Divizia 6-a să facă jumătate la stânga, “spre a scurta frontul de. marş şi a-veni. mai concentrate. în/ fata “poziţiei inimice; c) Divizia 1-a si Brg. Bode se vor îndrepta în lungul Du- nărei,; d) Divizia 4-a va urma între Divizia 1-a şi Divizia 6-a gata „să ajute acestei Divizii”. A Feldmareşalul Mackenzen aprobă acest ordin, dispune însă: „Ca urmărirea să se facă pe un front cât mai larg. cu detaşa- mente mixte, rupând frontul inimic aco!o unde este posibil”, „Gl. Toşev, care nu pricepea ce înseamnă o urmărire, fu contra unor asemenea detaşamente; el dispuses2 ca: „Div. l-a să aibă avantgarda pe linia Gärita-Alifak, un post la Bugiac, iar trupeie de Bazargic să trimită recunoasteri spre N. E.”. La această dispoziţie, feldmareşalul Mackenzen a dat următorul ordin: „Cu trimitere de detasamente mixte din Div. l-a, nu cer ca ele să ocupe o linie hotărâtă în fata frontului inimic, ci să înainteze satat cât vor putea. Avantgardele trimise in acest mod vor servi de sprijin Diviziei de Cavalerie, care trebui să tindă a ajunge în flancul şi spatele inimicului”,. Dar gl. Toşev nu vrea să execute ordinul. El vrea mai întâi o concentrare a Armatei, care de fapt era imprăştiată. 318 Pe baza acestei hotărâri, gl. Tosev dă ordinul de ope- raţiuni No. 25 din 29/VIII: | A) „Div. 1-a cu Brg. Bode va înainta mâine 30/VIII în direcţia Kuru Orman-Calaici-Gorno Kadievo. Pe la orele 8 dim. avantgarda Diviziei va trece linia Garlita-Kociular si se va opri pe linia Lipnita- Kranova. Inoptarea se va face în sectorul Chiuciuc!) Kainardgea si Garvanul. Va trimite flancgarde pe şoseaua Silistra-Ostrov-Lip- nita şi o unitate de legătură cu Div. 4-a la Küse Aiden, R. 2 Art. grea se va îndrepta spre Curu Orman. B) Div. 6-a (R. 35, 36, 53 I.) mâine 30/VIII ora 10, va intra ajungând cu avantgarda linia N. V. Kosludeg-Durbali, făcând le- gătură cu Divizia 4-a la Hasi Küseler si cu trupele de Dobrici la Aidin bej. C) Trupele de Dobrici, mâine 30/VIII ora 10, vor înainta ajun- gând cu avantgarda linia N. E. de Kasapli-Aidin ci GlOgaa Kuiusu, având deosebita atenţie spre flancul drept. D} Div. 4-a, mâine 30/VIII ora 6, va continua înaintarea spre N. E. grupându-se în sectorul Karacâsla-Hasi Kiiseler-Baraclar; făcând legătura cu Divizia 1-a la Küse Aiden şi cu a 6-a la Ar- mutli. Divizia va rămâne la dispoziţia cd. Armatei, gata de a acţiona si, dându-se libertate comandantului ei. să „Susțitță Divizia 1-a sau 6-a la nevoie. E) Divizia de Cavalerie, mâine 30/VIII, se va îndrepta spre 'S., ajungând la 9 dim. la Armutli, unde se va opri acoperind. înain- tarea Diviziei 6-a, păzindu-i flancul stâng de atacurile inimicului”. Diviziei de Cavalerie i s'a mai dat ordinul telegrafic: „Imediat ce Divizia 6-a şi trupele de Dobrici vor ocupa mâine obiectivele date şi cooperarea nu va mai fi necesară, Divizia Cavalerie se va retrage spre S. E., trecând repede prin spatele Diviziei 6-a şi a trupelor de Dobrici, va trece la flancul drept al Armatei la satul Pisarevo”. 30 August. In această zi, Div. 15-a rom. se află în curs de transport pentru a intra în compunerea Armatei de Dobrogea. Pela ora 15, Brg. Bode, Brg. 3 şi 2 din Div. 1-a bulg. înaintează contra frontului Div. 9-a, care avea: Brg. 19 I. col. Mihăescu N. pe D. Mezarlâc până la V. Mori (S. cota 156) aproape de satul Calaici; Brg. 40 I. col. Tarnosky la stânga pânăla Dobromirul din Deal: iar Brg. col. Frim (R. 7 V. şi R. 35 I.) în rezervă la Est de Dobrotici! din Vale, 1) Malka. _ La ora 15.30 bateriile divizionului 1/R. 3 Art. dela Est de Parakioi trag asupra Brg. 3/Div. i-a, ce se îndrepta spre Velikioi şi asupra Brg. 2/Div. 1-a, ce se îndrepta spre Kranova; duelul de artilerie a ţinut pânăla căderea nopfei. La ora 22 pe frontul Rgt. 63 si 23 I. (Brg. 19 1.), Brg. Bode căuta a înainta. Atacul ei este respins cu grele pier- deri, printre cari şi Prinţul Wilhelm de Hessa, care a căzut în fata lui Ghiuvegia. Brigada se retrage la Lipnița. Brg. 3/Div. l-a se opreşte la Velichioi. Brg. 2/Div. 1-a la Kranova, iar Brg. 1/Div. 1-a ajunge la Cuiugiuc. Col. Mihăescu, indus în eroare, raportează că: _»lnimicul în retragerea lui a părăsit o baterie în defileul Ghiuvegia”. Acest lucru nu era adevărat. G-lul Petala N. ia comanda Div. 9-a în locul g-lului Ba- sarabescu. Div. 4-a bulg. ajunge în sectorul Karacâşla-Hasi Kiisler- Baraclar. — Div. 6-a a înaintat în două coloane, ocupând înălțimile dela V. Esetli şi Durbali, unde s'a întărit. Spre seară, amân- două coloanele au fost bătute cu focurile artileriei Diviziei 61 rusă, Trupele de Dobrici au inaintat în două coloane, ajun- gând cu: coloana din dreapta (R. 8 I. şi 2 btr.) pe poziţia dela Cioban Kujusu, iar cu coloana din stânga (R. 74 turc, 3 bir. germane de 105) la Aidin bej. Div. Cav. s'a concentrat la amiază la Armutli, de unde a plecai la ora 20, spre a trece pe flancul drept al Armatei. Div. 3 Cav. rusă este retrasă depe frontul Dobromirul din Deal-Kecideresi-Abtaat şi dusă în zona Carali-Jenidge- Hajdar-Cerkezkioi, iar Div. sârbă prelungeşte aripa ei dreaptă, făcând legătura cu Div. 9-a, aşa că frontul român e ocupat, în ordinea: Div. 9-a (pânăla Dobromirul din Deal), Div. sârbă (pânăla Hadgikioi), Divizia 61 pânăla Carali), Div. 3 Cav. (pânăla Cerchezkioi), Brg. 5 Căl. (pânăla Caraomer), Div. 19-a (până în lacul Mangalia). „La Cernavoda debarcă Div. 2-a, (adusă dela Arm. I-a); ea este indrumatä în zona Cochirleni-Raşova. Cd. de. Cp. dă la 29/VIII ordinul de operaţiuni No. 4 în care dispunea: | „Situaţiunea depe frontul de Sud cere ca deocamdatä armatele depe îrontul de Nord şi Nord Vest să rămână în defensiva.....’”” Prin urmare Cd. de Cp. şi cu acest ordin ca şi cu ordinul No. 451 din 27/VIII opreşte ofensiva la Nord, acest lucru a fost desigur o mare greşală, căci în situaţia strategică 320 în care se găsea armata română, nu trebuia oprită ofensiva la Nord, ci trebuia ca Armata de Dobrogea să se retragă până la gâtul îngust al Dobrogei, să se pue în defensivă, căci cu forţele ce avea, ea nu putea face alt ceva. Opera- tiunea pe care voia să o încerce Cd. de Cp. era o opera- tiune pe linii interioare care e forte grea, căci, niciodată o armată nu poate să fie atât de puternică ca să atace deodată pe două îronturi; massa principală operează ofensiv pe un front, apoi e îndreptată pe celalt front la momentul opor- tun; aşa a lucrat Frederic al II-lea în răsboiul de şapte ani contra Francezilor, Austriacilor şi Ruşilor; aşa a lucrat Napoleon în 1796 contra Armatei piemonteze şi austriace; aşa a voit să lucreze Napoleon în 1815 contra armatei pru-. siene şi engleze. Manevra, aşa cum e expusă, pare simplă, dar practicarea ei este grea, căci, luarea unităţilor just la timpul oportun depe un front, apoi transportarea lor în timp util pe celalt front, sunt operaţiuni foarte complicate, fiind legate de mari greutăţi; Cd. de Cp. român credea că a găsit momentul oportun, el spera să învingă aceste dificultăţi şi se decide să execute această manevră. 31 August. Inimicul atacă din nou Div. 9-a. La ora 6.45 începe un bombardament de artilerie de di-- ferite calibre formată din artileria Brg. Bode si R. 2 Art. grea depe D. Ghiol Sart şi D. Ghiol Iol şi a artileriei Brg.. 2/Div. 1-a depe pozi,ia dela Estul satului Kranova. La ora 12 infanteria Brg. Bode debuşează pe liziera de Est a pädurei Buiuc. Ea atacă de două ori frontul Brg. 19 Inf. reuşind un moment a o da putin înapoi. Intervenind rezer- vele, Brg. Bode e aruncată în păd. Buiuc şi chiar scoasă de aci.. Dacă gl. Petala Comandantul Div. 9-a ar fi împins înainte şi Brg. 40 a col. Tarnoschi şi dacă şi gl. Zaiancikovsky ar fi dispus ca Div. sârbă, (ce era la stânga Div. 9-a şi care în acel timp nu era decât slab atacată), să treacă la contra- . ofensivă, atunci succesul ar fi fost desigur complect asupra stângei inimicului. Nefăcându-se aceasta, inimicul s'a recules. şi la ora 14 începe un bombardament mai puternic asupra Brg. 19 Inf. în special asupra sectorului R. 23 I. şi asupra unui batalion din R. 78 I. aflat la dreapta Brg. 40 I. G-lul Petala vara în acest sector o secţie de 105 mm. iar mai târziu i s'a trimis în ajutor 1 btr. din R. 20 A. şi un dvz. din R. 7 A. cum si Brg. 10 I. a col. Anastasiu Alexe din Div. 5-a. Artileria a intrat în acţiune, dar infanteria nu, căci la această brigadă a survenit o panică neexplicabilă. 321 Frontul e rupt în sectorul R. 23 I. Brg. 19-a şi apoi dreapta Brg. 40-a se retrag în dezordine spre păd. Cojocaru,. sub protecţia bateriilor divizionului maior Lupaşcu. Div. sârbă, atacată mai puternic, se retrage, rupând legătura cu. Brg. 40 1. ceeace sili pe g-lul Petala să vâre 1 bil./R. 35 ‘I. şi R. 7 V. (din Brg. col. Frim ce era în rezervă). Acest lucru făcu ca situaţia să poată fi în parte restabilită. Div. 9-a se retrage în dezordine pe linia D. Ceatal-D. Distrail-Păd. Cojocariu-Sinir Bair şi Dobromir. Această po- zitie a fost rău aleasă, fiind numai la 3—4 km. de poziţia de pe care trupele fugise. Brg. Bode ocupă înălţimea 135 şi Curu Orman, luând 4 tunuri. Div. l-a a ocupat cu Brg. 3-a Calaici şi cu Brg. 2-a ajunge la V. de Dobromir. Este fără îndoială, că acţiunea Diviziei 9-a, respectiv a Brg. 19 I. col. Mihăescu (2 Rgt. şi 3 btr.) din zilele de 30 şi 31/VIII, deşi s'a terminat cu o retragere, a avut un foarte bun rezultat, căci a ţinut în loc atacul germano-bul- gar, dând în acelaş timp putinţa ca Diviziile 2 (gl. Socec), 15> (gl. Grigorescu) şi 12 (gl. Găiseanu) să fie transportate: şi aduse în Dobrogea, cum şi corpului rus să se concentreze, Div. 4-a bulg. reuşeşte să ajungă cu brigada din stânga: pe linia E. şi S. de Hardali-V. Abtaat. Brigada din dreapta a fost puternic bătută cu focuri de artilerie a Diviziei sârbe şi dreapta Div. 61 rusă, ceeace face ca înaintarea ei să fie mult îngreuiată şi întârziată. Ea sa oprit la N. şi E. de Azaplar. Div. 6-a bulg. a reuşit să ocupe cu ambele coloane înăl- timile 235 N. E. Esetli-N. Esetli şi acele dela E. Durbali. Această înaintare a fost oprită de artileria Div. 61, care cu infanteria sa a executat si un contra-atac. Trupele de Dobrici au ocupat poziţiile între satul S. Musu bej şi N. Kara Agaci. Ele au fost contra atacate pe front si flancul lor stâng de o unitate din Div. 61, care respinsese un btl. din R. 74 turc, dar situaţia a putut fi restabilită: de R. 8 I. bulgar. Div. Cav. a g-lui Kolef a ajuns cu grosul pe dreapta armatei, la Cifut Kuiusu pe drumul Dobrici-Medgidia. In scop de a constata până unde se întinde dreapta bul- gară, se formase un detaşament din: Brg. 5 Cal, 5 btl. din Brg. 17 si 1 dvz. din R. 19 Art. cu ordin să înainteze cu Brg. 5 Căl. pe direcţia Caraomer; iar cu restul detaşa- mentului spre Hasârlâk şi Cifut Kuiusu. Detaşamentul se pune în marş la ora 16.30, având în Generalul G. A. Dabija, «Armata Română în Răsboiul mondial». 21 322 avantgardä un bil. din R. 9 V. La Vama veche este primit cu focuri de artilerie. Divizionul de artilerie. trage asupra inimicului depe D. Harman Kuiusu. Inimicul se retrage. La ora 8.30 detaşamentul român primeşte ordinul No. 7 al g-lui Hartel: „Misiunea grupului trimis spre Harman Kuiusu considerând-o îndeplinită, trupele vor lua pozitiunile initiale”. Detasamentul se retrage în poziţiile depe care plecase, iar cavaleria bulgară se retrage şi ea. La 31/VIII, g-lul Zaiancikovsky dă ordinul de operaţie No. 1202 pentru ziua de 1/IX/1916: „In tot timpul zilei de 31 August, duşmanul a atacat pe tot frontul. Cu cea mai mare furie a asvârlit lovitura principală pe flancul meu drept, care a fost apărat cu mare eroism de brava Divizie a 9-a. Această Divizie nu numai că a respins atacurile dus- mane, dar a făcut prizonieri şi a luat opt tunuri. Aceastä Divizie a dat putinţa corpului rus de a se concentra pentru a da lovitura principală. Pe restul frontului, atacurile duşmane au îost slabe şi după ştirile | aduse, de aeroplane, nu mai sunt. rezerve in spate. Am hotărât ca mâine 1/IX să atac pe tot frontul dând lovitura principală cu corpul rusesc în direcţia Kranova. Ordon: 1. Generalului Simanski cu tot corpul său, lăsând un regiment pentru a asigura flancul stâng, să atace în zori de zi cu cea mai mare iuţeală si energie duşmanul în direcţia indicată; " 2. Generalul Petala va lua sub ordinele sale toate trupele sosite din Div. 2-a si legându-se cu Divizia sârbă să atace duşmanul, ‘care se află în faţa sa, odată cu corpul rus. 3. Amiralul Negrescu să ajute pe generalul Petala cu artileria flotilei. 4, Generalul Hartel să împingă Divizia 19-a călare pe şoseaua Caraomer-Dobrici, pentru a atrage trupele inimice spre sine. Brigada 36-a va rămâne rezerva mea pe locul unde se află (Calfachioi). | 5. Generalul Leontovici, lăsând o parte din Divizia sa strictul necesar pentru a acoperi intervalul între generalii Simanski şi Hartel, va ataca pe duşman în spate în direcţia N. V. Se cere tuturor generalilor, ofiţerilor şi trupei cea mai mare energie”. E La 31/VIII seara feldmareşalul Mackenzen dă următoarea directivă cu No. 7446: 323 „Recomand Armatei ca la 1/IX să facă sforjäri cu flancul stâng spre a împinge pe inimic spre Mare”. Aceastä idee era desigur bună, căci dacă reuşea, rupea. legătura Armatei româno-ruse din Dobrogea, cu ţara. In- tentiunea aceasta nu a putut fi pusă în practică, căci dreapta română era tare, iar stânga bulgaro-germană slabă. Gl. Toşev dădu în noaptea de 31/VIII ordinul de operaţiuni No. 25: 1 1. „Div. l-a va înainta mâine 1/IX ora 6 cu stânga înainie, atacând pe inimic; cu dreapta va rămâne pe loc, păstrând legătura cu Div. 4-a. Din centru Diviziei se va trimite pe dreapta 1 regi- ment inf. şi 1 secţie art., spre a întări acest flanc si a coopera cu Div. 4-a. 2. Div. 4-a va ataca la 14/VIII pe inimic pe linia Abtaat- Devegikioi în direcţia Saragea. 3. Div. 6-a va înainta şi ataca pe inimicul din faţă. 4. Trupele de Dobrici vor înainta cu flancul 'drept, atacând pe inimic cu stânga spre Musubej, spre a coopera cu Divizia 6-a. 5. Div. Cav. la 1/IX ora 6 va înainta spre N. V. pentru a coopera cu trupele de Dobrici şi a urmări energic pe inimic în. flanc şi spate. 6) Rgt. 1 Art. grea va trece la Div. 4-a”. 1 Septembrie. La 1/IX dim. Div. 9-a română încă nu se stabilise bine pe poziţie. Col. Mihăescu N. comandantul Brg. 19 I. nu mai avea din R. 23 I. şi R. 63 I. decât câteva sute de oameni; restul se răspândise în urma: panicei din ajun si încă nu putuse să fie adunaţi. La Brg. 10 I. a col. Anastasiu Alexe (R. 8 si 9 I.), ce fusese trimisă în ajutor dela Div. 5-a, situația era ceva mai bună. Artileria se aşezase pe poziţie, dar era neacoperitä de infanterie. La ora 7, ştiri primite de col. Mihăescu arată că o coloană inimică . înaintează dela Curuorman spre Cuzgun; era Brg. Bode. In acelaş timp R. 2 A. grea începe un bom- bardament foarte puternic cu artilerie de calibru mare asupra poziţiei depe D. Distrail. Brg. 10 I, Brg. 40 I. (R. 38 I.) fug depe poziție în panică, imprastiindu-se pe unde au putut. Consecințele oprirei pe poziţia depe D. Ciatal- D. Dis- trail, prea aproape de poziţia depe care se retrăsese Div. 9-a în ajun, începuse a-şi da roadele. Pe deoparte tru- pele panicate nu au putut fi puse în ordine, iar pe de alta, 324 poziţia nu s'a putut organiza decât sumar, iar acum inimicuf executa cu Brg. Bode atac inväluitor spre Cuzgun. Situaţia era cum nu se poate mai rea. Artileria, aproape izolată, se retrage depe poziţie. La 4 km.. V. Cuzgun întâlneşte Brg. 19 I. (Rg-tele 23 si 63 puse în ordine), dar fara col. Mihăescu comandantul ei; col. Constantinescu Cd. R. 23 I. ia impreună cu maiorul Lu- paşcu A. din R. 3 A. hotărârea, ca să ocupe o poziţie pe înălțimile dela V. de Cuzgun. Col. Constantinescu ia po- zitie cu Brg. 19 I. şi maiorul Lupaşcu A. cu cele două baterii ale sale. După câteva minute, inimicul începe un bombar- dament viguros de artilerie, dirijată fiind tragerea cu ae- roplanul. Brg. 19 I. a colonelului Mihăescu N. fuge din nou depe poziţie spre Dunărea, aruncând arme şi muni- fiuni. Maiorul Lupaşcu A. rămas izolat, retrage şi el bateriile. Div. 9-a se retrage repede spre Adamklisi. Div. 2-a ce debarcase la Cernavoda e trimisă repede să ocupe o poziţie pe D. Beilicului; ajunsă in apropierea acestei poziţii, când Div. 9-a ce era şi lupta mai la stânga ei, se retrage in dezordine, atunci şi Div. 2-a primeşte ordin de a se retrage spre Raşova, Gl. Zaiancikovsky, văzând retragerea Div. 9-a, dă g-lui Hartel ja ora 11.45 ordinul următor: „Aripa dreaptă a Div. 9-a se retrage la Badâga: în dezordine. Ruşii şi Sârbii continuă atacurile lor, dar din cauza retragerii Diviziei 9-a, poziţia lor e foarte gravă, Ordon de a ocupa şi de a ţine la Caraomer cu o brigadă a Div. 19-a şi celelalte 2 brigade le veţi concentra şi le veţi trimite cât mai repede posibil la Cobadin ca rezervă generală. Va trebui ca Brg. 36-a, care se găseşte din greşală la Est de Carali, să o faceţi să revină la Cobadin la rezerva mea. Dvs. sunteţi comandantul rezervei mele. Brigada de cavalerie rusă va veni deasemenea aproape de Cobadin. O altă brigadă va continua lupta. Călăraşii trebuie să supravegheze spaţiul dintre Caraomer şi. Mare”, Din cele ce se vor vedea ulterior, succesul dobândit de Brg. Bode nu a putut fi exploatat. Această brigadă a tre- buit să se oprească la V. de Cuzgun, căci la Div. 1-a bulg. aflată la dreapta ei se întâmplase un grav eşec. Div. 1-a bulg. avea ordin să inainteze cu stânga, iar cu dreapta să rămână. pe loc. Div. pleacă la ora 6, dar, în loc să rămână cu Brg. 2-a din dreapta pe loc, a îosi trimisă să se întărească pe înălțimile dela E. de satul Dobromir şi S. satul Basarghian, ceeace era un non sens căci aci pozilia era ocupată de stânga Div. 9-a. 325 Când coloana din dreapta ajunge cu R. 16 I. la 1 km. -de Dobromir, e primitä cu focuri de artilerie si contra-atacat# puternic de 1 regiment român şi 1 regiment sârb, care pune R. 16 I. în fugă şi debandadă. El trece si de artilerie, care, rămasă fără acoperire, se retrage. Trupele româno- “sârbe urmăresc; această urmărire este oprită de R. 6 I. :bulgar care atacă spre Tekederesi. Greşala provine nu numai dela-atacul izolat al R. 16 I. ci si dela prea marele interval ce exista între Div. 1-a şi Div. 4-a. Brg. 3/Div. 1-a din stânga atacă frontul cota 172 (167) (S. V. Caralâc-E. Calaici). Ea înaintează cu mare greutate, oprindu-se cu stânga la 2 km. S. Caralac, centru la 11% km. V. Dobromirul din Vale şi dreapta refuzată inapoi la 2 km. V. Tekederesi; cu toate încercările făcute, “nu poate înainta mai mut. Acesta este adevăratul motiv pen- “tru care Brg. Bode aflată la stânga, deși era în plin succes, a trebuit să se oprească in fata lui Demircea şi a Cuzgun. Div. 4-a a început lupta în zorii zilei. Ea luptă din greu, din cauza poziţiei dela Abtaat, care prin natura ei era tare, De dimineaţă Div. sârbă-a contra-atacat, dar fără rezultat. Div. 4-a bulg. atacă din nou cu o flancgardă pe stânga la ‘Hardali, centru (Brg. 1), la Abtaat, dreapta (Brg. 3) N. Devedgikioi; dar flancgarda şi stânga diviziei, erau serios amenințate de unităţi sârbe si de retragerea şi debandada R. 16 I. aflat la dreapta Div. 1-a. Cu mare greutate Div. 4-a a ocupat cu brigada din stânga, înălțimile dela Sud de Abtaat, iar cu brigada din dreapta ce atacase de dimineaţă, nu reuşeşte, decât cu mare greutate şi mari pierderi să înain- teze şi să ocupe la prânz Hadgikioi şi Devedgikioi, respin- gând Div. sârbă spre Sahveli. Seara, Div. 4-a bulg. era pe linia Hardali-Abtaat (218) 3 km. S. Sahveli. Div. 6-a bulg. reuşeşte să ocupe cu dreapta viile dela S. i apoi pe cele dela N. de Musubej, impinge apoi stânga Div. 61 rusă şi dreapta Div. 3 Cav. rusă. Cum sosise. în ajutorul Corpului rus Brg. 36 Inf. rom. (R. 51, R. 52 şi 3 btr.) sub comanda col. Georgescu Christodulo, acesta primeşte ordin dela g-lul Simansky: „Ca să susţină cu Brg. 36 I, retragerea Div. 61 I. spre Saragea”, Col. Christodulo ia poziţie cu R. 51 I. tine R. 52 I. în rezervă. Div. 6 I. bulg. atacă, R. 52 I. rom. contra-atacă, cucereşte satul Karali şi viile dela Sudul satului, respingând depe lisiera de Sud a viilor, atacurile unităţilor bulgare. La ora 16 col. Christodulo contra atacă cu 6 comp. asupra 325 stângei inimicului, silindu-l să se retragă. Odată cu venirea noptei Brg. 36 I. este retrasă conform ordinului primit la Hairanchioi unde rămâne în rezervă. Div. 6-a bulgară ocupă o poziţie aflată la 3 km. N. Karali. Stânga acestei Divizii a avut de luptat din greu la N. E. de Hadgikioi si Devedgikioi ocupate de stânga Div. sârbe şi de dreapta Div. 61 rusă; totuşi a reuşit să înainteze până la 3 km. S. Sahveli. Trupele Dobrici atacă şi ocupă platoul dela V. de satul Hasirlik, apoi spre amiază înaintează, ocupă cu stânga Musubej, după amiază trupele de Dobrici a g-lui Cantardjiet resping stânga Div. 61 ruse, reuşind a ocupa şi a se stabili pe linia Ienidge Hajdar-Porjaz. Div. Cav. bulgară precedată de un detaşament compus din 2 comp./R. 16 I, 2 comp. ciclişti şi 7 esc. mtr. s'a îndreptat la 8 dim. dela Cifut-Kuiusu spre Caraomer, iar grosul cavaleriei urma. La ora 10 detaşamentul înaintat se desfăşoară în faţa poziţiei dela Caraomer, ocupată de R. 40 I. şi 51 I. Brg- 5 Cal. şi 3 btr., dar neavând. artilerie, s'a pus în defensivă aşteptând grosul cavaleriei. G-lul Kolet însă având frică să nu fie întors pe dreapta de cavaleria rusă, sa multumit să lase detaşamentul înaintat să conducă o luptă tără- gänitoare, iar cu Div. Cav. a ocupat linia satelor Canli Cicur si Dauluchioi, apoi dupe înserate g-lul Kolef face gresala de päräseste pozitia ocupatä si se retrage cu deta- şamentul înaintat la Harman Kuiusu şi cu grosul cava- leriei la Rogozina şi Cerno Oko. G-lul Zaiancikovsky, hotărând retragerea, dă ordinul de operaţie No. 1207 din 1/IX ora 17.50 cu următorul cuprins: „In noaptea de 1—2/IX Armata va ocupa si tine cu orice pret poziţia: întăriţă dela Cobadin. a) Golul Petala (Div. 9-a şi 2-a) va ocupa si fine cu orice pret partea poziţiei Rasova-Cocargea (excl.); b) G-lul Simansky (Div. 61 şi Div. sârbă, mai putin 1. brg. va ocupa şi ţine cu orice pret sectorul Cocargea (excl.) cota 123 la 4 km. Sud Est de Cobadin, ambele puncte inclusiv. c) G-lul Hartel (Div. 19-a şi 1 brg. din Div. 5-a română cu brigada de călăraşi) va ocupa şi ţine cu orice preţ partea între cota 123, la 4 km. S. E. de Cobadin (excl.) si. Tuzla (incl.). d) Rezerva mea: 1 brg. din Div. 5-a (Brg. 10-a) se va con- centra în regiunea Cuius Mamut; e) Div. 3-a de cav. se va concentra în regiunea | Murfatlar, i brg. din grupul Simansky se va concentra în regiunea Biulbiul Mic; 327 î) Limitele între grupul general Petala şi grupul general Si- mansky, Hardali-Enigea-Mircea Vodă-Tortoman, toate aceste puncte aparţinând generalului Petala. Intre generalul Simansky şi Hartel: Elibig-Cioban Isa-Caramurat, toate aparţinând generalului Simansky. Grupul Simansky va începe marşuri la ora 8, celelalte trupe vor începe mişcarea când generalul Simansky va fi la înălţimea lor. Se vor stabili imediat legăturile între diferitele grupări, făcându-se dela dreapta la stânga”. Pentru executarea acestui ordin, Armata de Dobrogea “se retrage în cursul noptei de 1—2/IX pentru a ocupa linia ’ Rasova-Cobadin-Lacul Tuzla, fara a fi urmărită de ar- mata bulgaro-germanä. La 2/IX, Armata bulg., constatând că Armata de Dobro- gea s'a retras, se decide a executa. urmărirea. In acest scop feldmaregalul Mackenzen da directiva: „Div. i-a si Brg. Bode trebuie ca prin înaintarea ibe să îm- piedice pe inimic de a se opri pe linia Medgidia-Cernavoda. Pentru <are, ele nu se vor opri pe linia Dobromir-Kuzgun, ci să înainteze energic dincolo de această linie. Pe flancul stâng se va lăsa o flancgarda, care să recunoască linia Medgidia-Cernavoda. | Pe flancul drept al Armatei să se evite înghesuiala între uni- tăţile noastre. Trupele de Dobrici vor avea o direcţie N. E. „pentru urmărire. Div. 1 Cav. va înainta în spatele inimicului, täind comunicaţia Constanța-Medgldia- Cernavoda şi împiedicând venirea de noi forţe inimice” Deşi această directivă suferea de lipsa de claritate, totuşi gl. Toşei dă ordinul de urmărire No. 27: „Div. 1-a se va îndrepta spre linia Arabagi-Cocargea. Div. 4-a spre linia Cocargea-cota 147 (V. de Caciamac). Div. 6-a spre linia cota 147-Cobadin inclusiv. Trupele de Dobrici în două coloane prin ocolirea satului Cavaclar. Div. Cav. la E. de calea ferată, direcţia generală Medgidia, păzind flancul drept al Armatei, să cadă în spatele inimicului ce se retrage; tăind linia Cernavoda-Constanta”. In această zi, unităţi bulgare au ocupat Mangalia. 2 Septembrie. In această zi Armata de Dobrogea se stabileşte cu: Div. "2-a ce are Brg. 32 I, alcătuită numai din R. 66 I. (R. 26 I. rămăsese în Oltenia), pe D. Cetatea-D. Baciului-Pd. Cin- ghineaua; Div. 9-a (împreună cu Brg. 10-a din Div. 5-a) pe linia cota 118. (E. Arabagi) cota 114 (E. Mulciova); Brg. 10-a 328 din Div. 5-a la S. E. de Mulciova dela cota 122—132 D: Dechilitis- Cocargea. Corpul rus (1 Brg. din Div. sârbă, Div. 61-a) pe linia Cocargea-cota 123 (E. Cobadin). Div. 19-a cu Brg. 5 Mixtă la Enge Mahle. Detaşam. maior Kiriacescu la Topraisar si Urlukioi, Brg. 17 I. la Topraisar. Brg. 5 Căl. la Tekirghiol. In rezervă: Brg. 36 I./Div. 5-a rom. la Ende-Carachioi. 1 Brg. din Div. sârbă la Biulbiul Mic. Div. 3 Cav. rusă la Murtaltar. In seara acestei zile Brg. 4/Div. 2-a înaintează şi ocupă înălțimile dela S. V. de V. Ghiol Basa. Escadra româno-rusă depe Dunărea se retrage la Ra- şova, apoi la km. 309. 3 Septembrie. In cursul diminefei parte din artileria Div. 2-a română vine şi ia poziţie înapoia Brg. 4-a, care prin poziţia ce ocupa | se găsea înaintea îrontului- ordonat; iar între aripa stângă a Div. 2-a şi aripa dreaptă a Div. 9-a care era la Arabagi, rămăsese un gol. După cum era de aşteptat, Brg. Bode atacă Brg. 4-a (R. 3 I. şi R. 19 I.) sub col. Antonescu Ilie, o aruncă înapoi. Col. Antonescu căzu mort. R. 14 Art. e nevoit să se retragă din Tuptä, lăsând pe poziţie câteva tunuri. Situaţia nu a putut fi restabilită, decât prin contra-atacul R. 53 I. (din Div. 15-a!) venită din Moldova şi care era în curs de debarcare la Cernavoda). Acest regiment era sub comanda col. Broşteanu Ernest. La ora 16 R. 53 I. ia formatie de luptă, trece prin Arabagi şi susţinut de R. 25 Art, contra atacă Brg. Bode: depe D. Arabagi, o pune pe fugă, amenințând şi flancul stâng al Div. 1-a bulg. ce era la dreapta Brg. Bode. R. 14 Art. rom. îşi recâştigă tunurile. Col. Brosteanu cade grav rănit. Pentru acest glorios fapt de arme, col. Broşteanu a îost decorat cu Ord, „Mihai Viteazul” cl. III-a. La respingerea Brg. Bode, a contribuit flota de Dunăre sub comanda contra amiralului Negrescu, care nu numai că a bombardat bateriile inimice ce luase poziţie înapoia Brg. Bode, ci flota a executat o mişcare ofensivă până la 1) Această Divizie, se retăcuse după “Turtucaia şi avea acum la sosirea în Dobrogea: R. 53 I, R. 65 I., 1 btl./R. 80 I. gi R. 25 Art. 329 Oltina, trecând deci în spatele frontului Brg. Bode, bătând-o tot timpul. Comandantul Div. 1-a bulg. face fatä colonelului Bros- teanu cu R. 41 I, degajând astfel Brg. Bode. R. 53 I. rom. ocupă sectorul cota 148 — cota 118 (D. Carasu), iar Brg. Bode se intinde dela Aliman până la N. Talasman. Div. l-a bulg. a bombardat în cursul zilei frontul Div. 9-a, dar fără efect. In după amiaza zilei, Div. l-a bug. ocupă poziţia dela E. Talasman-Enigea-cota 156 (N. Chio- seler). Div. 4-a bulg. înaintează şi, sub focul artileriei dela Cocargea şi Est Cocargea, ocupă înălțimile Chioseler (156) — Suat Iuk (158) — sud Terzi Veli, rămăsese deci cu dreapta înapoi. | Div. 6-a bulg. care se îndreptase cu direcţia generală spre Carabaca (S. Cobadin), se opreşte pe linia Carabaca-Cav- gagi Besaul. | Trupele de Dobrici ocupă Cavaclar-Ghiuvenii, rămăsese deci înapoi. Div. Cav. ocupă gara Agemlar şi satul Enghez. Asa dar Armata bulgaro-germană se apropiase de, poziţia armatei de Dobrogea pe întregul ei front, ocupând linia Aliman-Talasman-Enigea-Chioseler (156) — Suat Iuk (158). — S. Terzi Veli-Carabaca-Cavgagi Besäul-Cavaclar-Ghiu- venli-Agemler-Enghez. | GL Cantardjief, comand. trupelor de Dobrici, fusese ränit şi înlocuit cu gl. Topalof. In spatele armatei începe a sosi Div. 25-a turcă; un regiment venise din satul Pcelarovo (19 km. N. Dobrici) la dispoziţia comand. Armatei. In ziua de 3/IX, gl. Averescu Comandantul Arm. IlI-a este numit şi Comandantul Armatei de Dobrogea, luând denu- mirea de „Grupul Armatelor de Sud”. In seara acestei zile acest grup era în următoarea si- ‘tuatie: 1. Armata III-a gl. Väleanu: a) Pe linia Bucuresti-Oltenita în acoperire spre Dunăre. Div. 10-a (gl. Văitoianu Arthur) 15 btl, 12 btr. b) In sectorul Zimnicea-Giurgiu. Detașamentul Alexandria (col. Oproiu). Div. 1 Cav. (gl. Herescu) 24 esc., 3 btr.; Div. 18-a (gl. Referendaru Alex.) 8 btl., 7 btr.; Div. 16-a (gl. Anastasiadi C.) 6 bil., 6 bir. 330 2. Armata de Dobrogea, sub gl. Zaiancikowsky, în situaţia dela 2 Septembrie, având: Div. 2-a (gl. Socec A.) şi Div. 9-a (gl. Petala C.) la dreapta între Raşova-Cocargea; Corpul rus: Div. sârbă (col. Hadgici) şi Div. 61-a rusă (gl. Simansky) pe linia Cocargea-Cobadin; Div. 19-a (gl. Scărişoreanu C.) în supraveghere Cobadin- Topraisar ; Div. 15-a (gl. Grigorescu Eremia) şi 1 Brg. din Div. 12-a în rezervă înapoia dreptei; Div. 5-a (gl. Hartel) şi Div. Cav. rusă (gl. Pavlov) în rezervă înapoia centrului, în zona Biulbiul-Murfatlar-Ende- Carachioi. Escadrila de aeroplane la Medgidia (6 aparate). Trupele aflate față în față la 3 Septembrie Baterii UNITĂŢI Bt. | Ese. câmp| grele | | 1. Grupul Armatelor de Sud Romano-Ruse | a) Arm, IIl-a: C.V A. = Div. 10, 21 C. VI A. = » 16, 18, 22 } ch ast ed Div. 1 Caval. — 3 Artileria grea ~ pa Apărarea fixă a Dunărei . 5 | — 7 Total ... | 58| 24| '55 b) Arm. de Dobrogea: Div. 12, 15, 2, 9, 5, 19 rom. 89| — | 63 Brg. > Cav. rom. - 7| — Artileria grea — - ~ 3 Div. 61, 115 ruse 32 - 24 Div. sârbă -| 16 ~ 12 Corp. Cav. rus (Div, 3 Cav.) 24 2 Total... | 137 | 31 | 101 3 Total general... | 195 | 55 | 156 | 13 331 (Urmare) i Baterii UNITATI Btl. | Esc, | camp | grele 2. Armata Ill-a bulgarä-germanä-turcä | Div. 1-a Inf. 20 | — | 14 » 4a » 17 1 16 » za » 13 — 6 Rezerva mob. Varna 8 — 5 2 Brigada germană Bode 4 3 1 2 Div. 25 turcă 3 — _ » Cav. bulg. — | 24 1 Artileria grea - ~ ~ 7 Total ...| 65| 28| 43| 11 Mai erau încă: Garnizoana Rusciuc 6 à » Turtucaia şi Silistra 7 > Staro Selo 1 » Borisovo 1 > , Rasgrad 3 Total . . 18 9 Total general ...| 83| 28| 52| 11 In ziua de 3/IX, colonelul Tomson ataşatul militar englez comunică M. C. Gl. părerea lordului Robertson, comandantul şef al forţelor britanice, care dr fi următoarea: „Să se menţină planul de operaţie român cu ofensiva în Tran- silvania. Că decisiva nu poate fi dobândită la Lemberg sau Przemisl, ci pătrunzând în câmpia Ungariei. Că pentru aceasta trebue, ca Ruşii să trimită forte suficiente în Dobrogea, ca împreună cu trupele române, să poată bate pe bulgari şi să reia ofensiva ia Nord”. M. C. Gl. român făcea invers; el oprise ofensiva din Transilvania, lua Divizii de aci si le trimitea la Sud. lar Ruşii încă nu puteau fi hotărâți a trimite forte suficiente în Dobrogea. Gl. Zaiancikowsky dă ordinul No. 1218 din 3/IX prin care prescrie: 1. „Brg. 5-a.Mix. col. Ionescu Marin întră în compunerea 332 Diviziei 5-a sub ordinele d-lui general Hartel, formând rezerva: Armatei şi urmând să se concentreze la Biulbiul Mare. 2. Brg. 36-a compusă cu Brg. 6-a şi Brg. 17-a sub ordinele d-lui coionel Scărişoreanu precum si 4 esc. din Brg. 5-a Căi, 3. Brg. grupului Simansky, care formează rezerva Armatei, va trece la Mamut Cuius, continuând a forma rezerva Armatei. 4. Div. 19-a va apăra cu toată hotărârea sectorul cota 123 dela S. E. Cobadin (excl.) pânăla Topraisar, supraveghiând teritoriul pânăla Mare. 5. Trupele Div. 15-a sunt puse la dispoziţia d-lui general Socec, 6. Mişcările Brg. 10-a spre Biulbiul Mare şi a Brg. Grupului general Simansky spre Mamut Cuius, se vor face în noaptea de- 3—4/1X/1916. Brigadele 36-a si 17-a vor primi ordinele dela comandantul grupului”. In adevar, g-lul Hartel Cd. Grupului scoate in noaptea de 3/4/IX Brg. 10/Div. 5-a depe front si o trimite la Biul- biul Mic, inlocuind aceasta Brg. cu Brg. 19 I. (col. Mi- häescu). G-lul Hartel mai scoate Brg. 5 Mix. (col. Ionescu Marin) depe frontul Canara Dere, aflat între S. E. Cobadin (unde era stânga Div. rusä) si între S. Enge Mahale (unde era dreapta Div. 19 rom.), înlocuind-o cu Brg. 36 I. (col. Geor- gescu Christodulo). Frontul 8 km. 4 Septembrie. GI. Tosev dă ordinul de operatii No. 29 pentru atacul ~ dela 4/IX: 1. „Div. 1-a cu Brg. Bode cu R. 2 Art. grea cu btl. de lance- torpile, mâine 4/IX ora 8 dim. după o pregätire suficientă de artilerie, va ataca, distrugând. pe inimic, căutând a ajunge la linia cota 158 (Săpata Bază) şi cotele 159, 151 la E. de Mulciova, unde se vor întări. Lovitura principală se va da în direcţia satului Cocargea, în flancul inimicului care ocupă poziţia întărită dela Cobadin, cu scopul de a se uşura atacul Div. 4-a şi 6-a. 2. Div. 4-a cu R. 1 Art. grea va împinge înainte încă din timpul nopţei bateriile grele si va începe în zorii zilei pregătirea atacului. Comandantul Div. 4-a vă lăsa o rezervă puternică spre flancul drept, în scop de a ajuta acest flanc şi de a coopera cu Div. 6-a. După pregătirea atacului, Divizia se va îndrepta pe frontul cota 147 (V. de Caciamac) — drumul Carabaca-Cobadin. 3. Div. 6-a întărită cu 2 btr. de 10,5, după o pregătire su- ficientă de artilerie şi concomitent cu Div. 4-a, va ataca pe front, dela drumul Carabaca-Cobadin pânăla cota 137 (V. de Cioban Isa}. Divizia va avea rezerva pe dreapta, în legătură cu trupele g-lulufi Topalof, care are stânga la Cavaclar. 4. Trupele de Dobrici vor ajunge cu stânga la Sofular si Casicci,. iar dreapta pe înălțimile ce sunt la 4 km. N. E. de satul Ghiuvenli.. Trupele de Dobrici vor fi gata, fie a ajuta Div. 6-a, fie să respingă orice încercare a inimicului de a ataca flancul drept: al Armatei. 5. Div. Cav. va păzi flancul drept al Armatei dela linia ferată: până la Mare, cooperând la atacul poziţiilor dela Cobadin, lovind; pe inimic în flanc şi spate. - In caz de înaintare a inimicului din directia N. E., să-l oprească: pânăla sosirea ajutoarelor”, Atacul ordonat de gl. Toşev nu a putut avea loc la 4/IX, din cauză că artileria grea a ambelor regimente nu a putut să schimbe şi să se instaleze în întregime pe noua pozitie.. Numai la Brg. Bode şi stânga Div. 1-a are loc o acţiune. Ele atacă flancul drept al Armatei de Dobrogea sprijinit pe: Dunăre. Pe la ora 6.30 dim. parte din R. 2 Art. grea bombardează: puternic sectorul Rasova. Către ora 9, bombardamentul atinge: maximum de intensitate. G-lul. Socec care comanda sectoruk din dreapta (Div. 2 şi 9) dă ordin flotei să răspundă. La ora 11 Brg. Bode atacă pela coada lacului Baciului, unde-si făcu apariţie şi 3 automobile blindate. R. 19 I. şi 6 comp./R. 66 I. sub comanda It.-col. Neicu contra-atacä: şi reuşeşte a da înapoi pe inimic cu pierderi destul de mari.. R. 45 I. bulg. din Div. 1-a interveni şi restabili situaţia, o- cupând inaltimile dela S. de satul Ghiol Başă, cucerind & tunuri şi 4 mitraliere. Div. 4-a bulg’ s'a întărit pe poziţia Chioseler-Suat Iuc. Div. 6-a a ocupat înălțimile N. E. de Carabaca şi cota 137. Trupele de Dobrici au ocupat cu stânga înălțimile între satul Sofular-Casicci. Brg. 5 Căl. rom. sub comanda col. Scărişoreanu R. pri- meşte ordin să atace şi să ocupe Amzacea, ce era ocupată de 1 esc. din cavaleria bulgară. După amiază, col. Scă- rişoreanu ocupă Amzacea, dar primeşte ordin a se retrage: “spre N. de Topraisar. Div. Cav. bulg. s'a concentrat la E. de calea ferată, cu escadroanele de recunoaşteri pe linia Agemlar-Osmancea- Edilkioi-S. Muratan. Asa că de fapt în această zi, numai Brg. Bode, stânga Div. 1-a şi trupele de Dobrici au progresat putin. 334 G-lul Toşev dă ordinul No. 30 care completează ordinul No. 29 din ajun. Pe frontul român trupele se consolidează pe poziţiile pe cari erau. In seara de 4/IX, g-lul Zaiancikowsky dispune formarea Armatei de Dobrogea in trei grupe: Div. Z=a rom. gl. Socec G [ Div. 15-a rom, > Grigorescu f See Div. 9-a rom. >» Petala N. Se POSS 1 R. Inf./Div. 12 Flota Dunärii contrazamiral Negrescu Div. sârbä col. Hadjici Grupul Div. 61 rusă gl. Simansky gl. Simansky | Div. 115 rusă > Fraiman . iv. rom, > Găiseanu Div. 19-a rom. gl. Scärisoreanu Grupul Div. 52a gl. Hartel gl. Hartel Brg. 5 Cal. col. Scorisoreanu Div. 32a Cav. rusă gl. Lentovici. Colonelul Deprès atasatul militar francez trimite M. C. Gl. român o copie după telegrama generalisimului maresal Joffre, către gl. Janin, prin care-i arată că: ~ „Trebue să susțină pe lângă Ruşi nevoia de a ataca ci ro- mânii Austro-Ungaria; pentru aceasta trebue a ajuta pe Români să-şi consolideze poziţiile din Dobrogea; în acest scop Ruşii să . “trimită în Dobrogea 2 Divizii în loc de una; în schimb maresalul Joffre renunţa la cele 2 brigade ruse ce erau să fie trimise în Franţa”. Deci şi Statul Major francez ca şi cel englez era de acord cu continuarea ofensivei în Transivania. 5 Septembrie. In noaptea de 4/5/IX Div. i-a bulg. a dat un atac de noapte. : . Cum R. 2 Art. grea trebuia să pregătească atacul Brg. 2/Div. l-a în sectorul V. Cocargea, Comandantul R. 2 Art. grea a cerut ca infanteria să iasă mai înainte, pentru a do- dobândi el mai bune puncte de observaţie. Brg. 2/Div. 1-a (R. 16 şi 25 I.) sub col. Toncof pleacă la ora 20 seara pe un teren necunoscut. E contra-atacată dinspre 335 Cocargea şi respinsă în dezordine înapoi. R. 16 I. a suferit mari pierderi. In dimineaţa de 5/IX, R. 2 A. G. dela Div. l-a şi 1 dvz./R. 1 Art. grea, 1 dvz. obuziere dela Div. 4-a şi 1 btr. tunuri lungi germane, încep pregătirea de artilerie, după care începe a trage şi artileria de câmp din sectorul Dunărea până în calea ferată Dobrici-Medgidia. La ora 11 a început atacul general al infanteriei bulgaro-germane. Distanţa dela care a plecat acest atac a fost prea mare, deaceea a şi suferit mult din cauza îocului artileriei ruso- româno-sârbe. Brg. 1/Div. i-a atacă spre Mulciova, btl. I III/R. 1 a reuşit a ocupa parte din tranşeele Div. 9-a; btl. II/R. 1 ocupă la ora 15 partea de V. a satului Mulciova. Un contra- atac dat de 1 btl. din Div. 9-a nu a putut scoate acest regiment. R. 6 I. bulg. înainta încet, din cauza focului artileriei rom., el fiind contra-atacat s'a oprit; numai după ora 13, flancul drept al R. 6 I. a reuşit a se apropia pânăla 200 m. de tranşeele dela Arabagi, unde a fost țintuit la teren. | . Brg. 2/Div. 1-a întărită cu R. 41,1. atacă la ora, 11, iar pe la 12.30 reuşeşte a ocupa tranşele dela Cocargea şi anume cu R. 16 I. la cota 142, iar R. 25 I. la cota 132, respingând spre D. Piribei, brigada col. Frim ce forma stânga Div. 9-a. La ora 13.15 brigada e contra-atacată dinspre Spapunar, ea însă rezistă. Brg. 2/Div. l-a a în- cercat să mai înainteze, dar nu reuşeşte decât la ora 17 să ocupe înălțimile dela Sud de satul Spapunar. Brg. Bode atacă cu întârziere pela ora 15; fiind contra- atacată, e respinsă înapoi de către dreapta Div. 9-a. Brg. Bode şi stânga Div. 1-a aveau urgentă nevoie de ajutor. Div. 4-a începe înaintarea la ora 10 cu Brg. l-a (R. 7 si 41 I.) spre sectorul Cocargea-Susus Alibei, iar cu Brg. 3-a spre Susus Alibei (cota 138) şi la E. de aceasta cota, atacand Brigada sârbă. Brg. l-a reuşeşte a ocupa o parte din transeele dintre Cocargea şi Susus Alibei. Trupele sârbe se retrag spre D. Spapunar. Brg. 3-a reuşeşte a ocupa transeele înaintate dela Susus Alibei; sârbii se retrag spre cota 147 Cogea-Iuc. Prin retragerea Div. sârbe până în dreptul Movilei 147 Cogea-luc, se produsese un gol între Div. sârbă şi Div. 61 dela stânga ei; acest gol s'a umplut imediat din ordinul 335 g-lului Socec cu o brigadă din Div. 5-a, care a fost în- dreptatä spre direcţia Caciamac Orman. Div. 6-a atacă cu R. 35 I. cota 137 Arabi Iuc Bair, R.. 53 I. spre cota 135, R. 36 I. ca rezervă inapoia dreptei R. 35 I. Această înaintare era foarte înceată, fiind ţinută in loc de focul artileriei şi infanteriei Div. 61 ruse; deabia la ora 15, Div. se apropiase pânäla 300—500 m. de tran- şeele Div. 61-a. Trupele de Dobrici au ajuns cu mare greutate spre seară pe linia Agemler-Osmancea-Edilchioi. Div. cav. s'a dus la satul Amzacea, iar R. 9 C. a avut Aupte pe jos în fata satelor Uzunlar-Topraisar şi Tuzla. Toata noaptea de 4—5/IX şi toată ziua de ies sectorul In seara de 5/JX Div. sârbă ocupă poziţia debitat de cotele 145—135 la Sud de Mamut Cuius pe care o întăreşte, având şi o poziţie mai înaintată, Asa dar, în seara de 5/IX Armata de Dobrogea se re- trăsese cu stânga Div. 9-a şi cu Div. sârbă, ocupând o po- zitie de rezistenţă mai înapoi pe D. Piribei-N. Spapunar (3 km. S. Cara luc) cota 147 (V. Caciamac), restul trupelor zeuşise a rămâne pe poziţiile din ajun. Div. 12-a este complect adunată în zona Pestera-Mamut Cuius, La 5/IX seara, gl. Averescu comandantul Grupului Ar- anatelor de Sud, următor ideei decisă la 2/IX la conferinţa dela M. C. GL, îşi propune ca cu Armata de Dobrogea să fixeze pe inimic, iar cu Arm. III-a să treacă Dunărea în sectorul Olteniţa-Giurgiu, căzând în spatele inimicului. Pregătirile pentru realizarea acestei idei încep chiar din această zi (a se vedea Capitolul Flămânda). In această zi M. C. Gl. dădu contra-amiralului Negrescu următoarea radiogramă: „Veţi căuta cu orice pret susţinerea aripei drepte a Armatei Dobrogene, malul Dunării. Regiunea Raşova se prezintă bine, cu <ondiţiunea a păstra concursul flotei. Sunteţi răspunzător de reu- şita operaţiunilor”, Contra-amiralul Negrescu şi-a îndeplinit bine însărcinarea ce i s'a dat; graţie acestui sprijin, dreapta Armatei de Do- brogea a putut rezista. Feldmaresalul Mackenzen a adus „aci multă artilerie grea, în dorinţa de a da la fund flota, care-i făcea atâta rău. 6 Septembrie. Generalul Zaiancikowsky ordonă pentru ziua de 6/IX: 1. „Gl. Simansky (Div. 12 fără 1 rgt., Div. 61 rusă, Div. sârbă şi 1 Brg. din Div. 5 rom.) trebue să ia o ofensivă -viguroasă în directiunea Cocargea, având drept obiectiv de a recuceri pozi- fiunile pierdute. 2. Gl. Socec (Div. 2, Div. 15, Div 9 şi 1 rgt. din Div. 12) va apăra cu orice pret pozitiunea ocupată, şi la aripa stângă va susţine energic ofensiva generalului ' Simansky. 3. Col. Scărişoreanu va continua să apere cu orice pret po- ziţiunea. i 4, Gl Hartel cu o brigadă ce se găseşte la Biulbiul Mare va “susţine Div. 19 şi aripa stângă a generalului Simansky. 5. Gl. Leontovici trebue să fie gata a lua parte la acţiune, tri- amitand la 6/IX desdedimineatä trăgătorii săi la Cobadin, ca re- zervă a Div. 61 inf. rusă. 6. Brigada din Div. 115 rusă după ce va debarca la Cernavoda se va concentra la Medgidia”. Arm. III-a bulg. deşi reuşise la 5/IX a rupe frontul la Cocargea; ea însă era obosită. şi nu mai avea ca rezerve decât 2 btl./R. 75 turc tocmai la Pcelarovo, mult înapoia frontului. Totus g-lul Tosev crede că poate exploata acest succes; el dă in seara de 5/IX ordinul de operaţii No. 31 pentru ziua de 6/IX: 1. „Inimicul după lupta de azi a fost asvarlit din primele sale poziţii (S. de Cobadin şi N. de Cocargea), toate contra-atacurile lui <ontra Diviziei i-a au fost respinse. 2. Div. i-a a cucerit satul Mulciova, ocupând o poziţie la N. E. de acest sat si la N. V. de Cocargea. Div. 4-a a ocupat o poziţie la N. de cota 1471). 3. In dimineaţa zilei de 6/IX Armata va continua atacul po- „ziţiei Cobadin, aşa fel ca flancul stâng să rămână pe loc, iar lo- vitura se va da cu flancul drept pentru care: a) Brg. Bode si Brg. 1/Div. 1-a să se întărească şi să se amentie cu orice pret pe poziţia ocupată, iar Brg. 2/Div. l-a să “stea la început pe loc, apoi să urmeze atacul Div. 4-a. b) Div. 4-a să continue atacul în sectorul ce i s'a dat. c) Div. 6-a să continue atacul în sectorul ce i s'a dat. d) Trupele. de Dobrici rămânând ca rezervă Nord Estică, spre -satul Osmancea; R. 47 turc si 2 btr. turce să atace poziţia Co- badinului dinspre S. E. împreună cu Div. 6-a. Chiar mâine se va aduce la Cara Omer bateria 2-a de obur ziere germane. 1) Acest lueru nu era exact. 29 2 Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Räsboiul mondial». 338 e) Pregătirea atacului va începe la ora 7, după care va începe atacul. f) Div. de Cav. va continua să păzăească flancul drept al Ar- matei si sä ajute la atacul pozitiei Cobadinului”. Din insusi ordinul de operatie a g-lului Tosev se constata că pentru ziua de 6/IX el era foarte optimist si spera ca prin atacul care-l va da cu Div. 4-a şi Div. 6-a, contra sectorului cota 151- Cocargea- Caciamac- Cobadin, să respingă trupele româno-ruse; el pune în special mari speranţe în reuşita atacului asupra Cobadinului, ce urma să fie executat de 12 batalioane din Div. 6-a ajutate la dreapta cu 7 bata- lioane a trupelor de Dobrici. Dar, după cum se va vedea, opusul si sperantele g-lului Toşev au fost zadarnice, Gl. Toşev atacă Grupul gl. Socec: şi anume Div. 9-a; mai atacă Div. sârbă aflată la stânga Grupului gl. Socec, iar pe restul frontului execută atac demonstrativ. Artileria grea bate cu multă intensitate frontul Brg. col. Frim al Brg. 19-a col. Mihăescu şi al Div. sârbe. Brg. Bode atacă prin V. Baciului, dar ea nu progresează de loc. Din această cauză, Comandantul Brg. 1/Div. l-a a trimis în ajutor 2 btl. şi 2 btr., dar fără a produce efect. Brg. 1/Div. '1-a ce inoptase în faţa poziţiei Arabagi-Mul- ciova atacă, dar e ţinută în loc de artileria română. Brg. 2/Div. i-a atacă dinspre D. Dichilitas şi Cocargea; atacul e bine primit de artileria română (R. 3 Art. maior Lu- paşcu A., dvz. maior Pastia din Rgt. 20 Art., dvz. maior Marinescu din R. 7 Art. şi 1 btr. de obuz. de 150 m/m că- pitan Dragalina). Atacul bulgar dat în valuri, reuşeşte ca să ocupe D. Piribei V. S. Spapunar, după care focul artileriei îl opreşte. Prin retragerea stângei Div. 9-a, se făcuse o ruptură între Div. 9-a şi Div. sârbă; pentru a restabili situaţia, gl. Petala cere ajutor. I s'a trimis R. 60 I. sub col. Stoenescu: Alex. (dela Div. 12-a). Acest regiment atacă cu 2 btl., ocupă D. Piribei, apoi după ora 12 cu ajutorul btl. III atacă Co- cargea, aruncă în dezordine R. 16 I. bulg., punând la ora 16 stăpânire pe această localitate. Rgt. 16 I. bulg. mai încearcă încă odată să reocupe Cocargea; de. astădată un contra-atac al R. 60 I. bine şi energic condus de col. Stoe- nescu, îl respinge definitiv. El fuge în panică pânăla Adam Klisi, dar nu a fost urmărit, ceeace a fost desigur o gre- şală, şi aceasta din causă că gl. Socec avea ordinul formal al Comandantului Armatei, că Grupul său alcătuia: „pivotul miscärei şi nu avea voie să mişte sub nici un cuvânt din loc”. . 339 De abia după ora 16, gl. Socec primeşte ordin să inain- teze. Atunci se dă un contra-atac cu It.-col. Cernescu şi bt]. cpt. Avramescu din R. 78 I. spre Mulciova; aci în- tâlnesc rezistenţa R. 1 I. bulg. După cum era de aşteptat, acest contra-atac, dat izolat, este respins. Infanteria inimică trece la contra-ofensivă, alungă ambele batalioane şi pune chiar stăpânire pe tranşeele de pe care plecaseră, dar graţie eficacităţii tragerei bateriilor R. 3 A. de sub comanda maio- rului Lupaşcu, inimicul e aruncat afară din tranşee. In a- ceastă zi a căzut grav rănit cpt. Dumitriu Haralamb din R. 3 A. In luptele din acest sector şi în cursul acestei zile, trupele române au avut multe pierderi, în special Brg. col. Frim şi mai. cu seamă btl. It.-col. Cernescu din Brg. 40 Inf., R. 60 I. sub col. Stoenescu Alex. pierde 1/3 din efectiv si R. 7 V., unde a căzut eroic maiorul Romano Alex. Ase- menea şi Div. sârbă a avut pierderi de aproape 40% din efectiv. Brg. 1/Div. 4-a atacä la ora 9.30 spre Spapunar cu direcţia generală spre Mamut Cuius, având R. 31 I. la dreapta, dar cum flancul ii era descoperit, e contra-atacat de 1 rgt. sârb şi e pusă în debandadă. Sârbii au ajuns pânäla bateriile de obuziere (R. 5 Ob.), apoi la cele de câmp (R. 15 A.), capturându-le. R. 47 I. bulg. contra-atacă, impinge înapoi pe Sârbi, recucereşte tunurile şi obuzierele capturate (în număr de 43 piese, toate însă avariate). Un btl./R. 47 J. înaintează până dincolo de şoseaua Cocargea-Caciamac. . In acest timp, la stânga Brg. 1/Div. 4-a R. 7 I. care fiind atacat în flancul stâng, nu i s'a putut restabili si- tuatia decât cu ajutorul unui btl. din R. 41 I. Brg. 3/Div. 4-a atacă la ora 7 dela Susus Alibei spre cota 147 (Cogea Iuk). Artileria bulgară fiind redusă la tăcere de artileria română şi sârbă, la ora 9.40 se dă un contra-atac cu R. 19 I. (simultan cu atacul contra R. 31 ].), care a fost oprit cu focuri. R. 19 I. rămas fără spri- jinul artileriei, primeşte ordin să atace şi să ia cota 147. Acest regiment atacă în punctul unde se făcea legătura între Sarbi-si Rusi, şi cu pierderi mari cucereşte înălţimea, dar o pierde şi o recâştigă de patru ori; în cursul serei o pierde definitiv. | R. 7 I, atacat, rezistă, respinge toate atacurile, numai cu focuri de infanterie şi baionetă; noaptea însă e respins în vechile poziţii. Div. 4-a a pierdut 2568 de ofiţeri şi trupă. 340, .GL Tosef a trimis la 6/[X în ajutor R. 83 IL, 1 btr- 105 şi 1 btr. de câmp dela trupele de Dobrici. La Div. 6-a R. 35 I. atacă cota 137, aproape de Cobadin şi R. 53 I. cota 135 S. E. Cobadin. R. 35 I. e respins in dezordine. R. 53 I. urmează mişcarea; retragerea acestor: două regimente nu a putut fi împiedicată nici de R. 36 I. trimis în ajutor. La această Divizie se terminase munitiunile, bateriile ră-. măsese cu 20 de lovituri. Trupele de Dobrici avusese ordin ca să atace din di- rectia S. E. tot spre Cobadin, dar aceste trupe, în loc: să execute ordinul, s'au îndreptat spre Osmancea si Uzunlar.. Eşecul Div. 6-a şi neexecutarea de ordin a trupelor de: Dobrici au facut ca nesuccesul Armatei III-a bulg. să fie general în ziua de 6(IX, Div. Cav. a asigurat in tot cursul zilei flancul drept ak Armatei; în acest scop gl. Kolef a îndreptat Brg. 2-a Cav. spre Uzunlar, Brg. luptä decälecat, sufere pierderi, dar fără nici un succes. Pe flancul stâng ‘al Prigadet a intrat R.. 74 turc, Brg. 1 Cav. ataca spre Topraisar, aa fara succes. Div, Cav. bulg: s'a retras spre seară către Amzacea, apoi: spre Azaplar. G-lul Toşev primeşte în cursul serei ştiri depe tot. frontul, astfel: | | Div. 1-a raporta: „nenținem cu mare greutate pozitiile,. nici eu si nici comandanții de brigade nu mai avem rezerve,. proectilele sunt terminate, menţinem situația cu ultimele sforțări”. G-lul Kiselof comand. Div. 4-a raporta: „vom mari pe poziție, dar datoria mea este de a vă aduce la cunoştinţă că unitățile trec printr'o grea criză, încă 2-3 atacuri din partea inimicului si totul poate fi pierdut”. G-lul Popof comand. Div. 6-a raporta: „sunt respins,. Divizia a terminat munitiele”. Faţă de aceste rapoarte, g-lul Toşev constatând eşecul suferit la toate Diviziile, că ele erau aproape toate pe o linie si fără rezerve, văzând că trupele suferiseră mari. pierderi, că nu are. rezerve suficiente (de abia sosise R. 5% şi 75 turc), constatând că o bună parte din artilerie îi fusese: demontată, altă parte avariată, că munifiunile sunt cu totul reduse, temându-se că dacă rămâne prea in contact cu trupele româno-sârbo-ruse să nu fie atacat şi a doua zi, dă în noaptea de 6/IX ordinul de operaţie No. 32 ca: „Toate Diviziile să se retragă pe poziţiile pe care erau la Sa 5/IX, la începutul atacului, aproximativ 4 km. de poziţia de luptă”. Arm. III-a bulg. s'a retras în cursul noptei de 6/7 pe vechile poziţii, cari corespundeau nu poziţiilor, pe cari le avusese la 5/1X ci la 3 şi 4/1X, ast'el: Brg. Bode şi Div. 1-a au ocupat sectorul dela satul Aliman la satul Enigea; Div. 4-a şi R. 8 I. a ocupat sectorul Enigea-cota 456 (Chioseler) — cota 158 (Suat Ink) si 3 km. SE. de cota 158. Div. 6-a sectorul dela cota 124 Nordul satului Carabaca pânăla Cavgagi (130). Trupele de Dobrici (gl. Topalov) sectorul E. Cavgagi, cota 97 Nord Sofular-N. Casicci până la drumul Ghiuvenli- Enghez. Div. Cav. între Enghez si Mare cu: Brg. 5-a pe linia sa- telor Amzacea-Perveli iar restul la Azaplar. 7 Septembrie. In cursul acestei zile nu sunt atacuri pe frontul Armatei. de Dobrogea. Ambii inimici isi consolidează poziţia, fa- când lucrări. Din când in când, e schimb rar de focuri de artilerie. In această zi g-lul Averescu Comand. Grupului Armatelor de Sud raportează M. C. GL: „Din declaratiunile prizonierilor rezultă că inimicul a suferit pierderi foarte grele. Moralul trupelor noastre la aripa Stângă foarte ridicat. La centru si aripa dreaptă este ferm, însă trupele au nevoe a se reface; Pentru mâine s'a hotărât ca centrul si aripa dreaptă, adică dela Cobadin la Dunăre, trupele să se mențină pe pozițiile lor şi să se reorganizeze. Trupele dela aripa stângă, adică Diviziile 5. si 19, împreună cu cavaleria, vor înainta pe urmele ini- micului”. 8 Septembrie. / In noaptea de 7/IX ora 2345 gl. Zaiancikowsky dă ordinul de operaţie No. 137 prin care dispune: „Inimicul s'a retras pânăla linia Enigea-Carabaca ')-Cavactar 2), unde s'a întărit. : Pentru mâine 8 Septembrie ordon: 1. Gl. Socec (Div. 2, 12 si 15) va recunoaşte energic pe inimic şi în cazul, că inimicul continuă a se retrage, îl va urmări cu avantgardele, 1) 2) Carabaca gi Cavaclar nu erau bine indicate, poziţia era cu 3—6 km. mai la Nord de aceste două localităţi. 342 G-lul Socec va schimba Div. 9-a şi o parte din Divizia sârbă din poziţia pe care o ocupă pânăla cota 142 pe drumul şi la 4 km. S. E. de Cocargea inclusiv această cota. Div. 9-a după ce va îi înlocuită prin Div. 12-a va forma re- zerva mea în regiunea Ivrinezul Mare-Ivrinezul Mic. 2. G-lul Simansky (Div. 61 rusă şi Div. sârbă) va executa re- cunoaştere viguroasă şi dacă inimicul continuă a se retrage îl va urmări prin avantgarde. Parte din Div. 6l-a rusă va înlocui Div. sârbă până la cota 142 (esclus). După aceasta, Div. sârbă întreagă se va concentra ca rezerva mea în regiunea Peştera-Mamut Cuius. 3. G-lul Hartel (Div. 5-a, Div. 19-a si Brg. 5 Cal.) va lua o- fensiva, căutând a respinge detaşamentele din prima linie a ini- micului, pentru a stabili în mod precis pozitiunea aripei drepte a grosului inimicului. Generalul Hartel va da Brg. 64 Inf. rusă cele trei baterii de artilerie, cari aparţin acestei brigade, dirijându-le către M. Cuius. 4. Toată artileria ce s'ar găsi în alte sectoare decât cele afec- tate Diviziilor respective, se va trimite Pentcn a intra in com- punerea acestor Divizii. 5, Schimbarea Diviziilor: depe pozitiunile ocupate, după cum s'a indicat mai sus, se va face în zorii zilei de 8/IX. Generalul Freimann (Div. 115 rusă) se concentrează cu 1 bri- gada la Medgidia şi cu a doua la Murfatlar, constituind rezerva mea. ‘ 6. Generalul Leontovici (Div. 3-a Cav. rusă) şi trăgătorii acestei Divizii se concentrează în regiunea Osman Facâ-Abdulah-Musurat, cu scopul de a face o recunoaştere puternică E aripa dreaptă şi în spatele inimicutui. 7. Liniile de demarcaţie între g-lul Socec şi g-lul Simansky: “ Asarlâc-Mamut Cuius, linia de demarcaţie inclusiv a g-lului Si- mansky. Intre g-lui Simansky şi g-lul Hartel linia Musubei-Sofular- Murfatlar, toatä această linie inclusiv dată g-lului Simansky”. G-lul Tosev temându-se de o întoarcere a aripei sale: drepte, dădu ordin în seara de 7/IX Div. 25 turcă ca cu R. 59 I. şi 75 I. ce-i sosise, să treacă pe flancul drept si să se întărească pe poziţia satelor Erebiler-Azaplar cota 120 (E. de Azaplar), intrând în acţiune contra inimicului ce ar fi înaintat între trupele de Dobrici şi Div. de Cav. Acelas lucru s'a ordonat şi Div. 15 turcă, care urma să se transporte cu calea ferată la Caraomer, concentrându-se înapoia aripei drepte, la dispoziţia Div. 25 turce. Brg. 6-a română atacă trupele de Dobrici. : 343 G-lul Toşev a ordonat Div. 6-a, Div. 25 turcă şi Div. Cav. ca să susțină trupele de Dobrici. Astfel că spre seară a sosit la flancurile acestor trupe unitățile hotărâte. Ele au ajutat trupele de Dobrici ca să respingă atacul Brg. 6-a rom. La Div. 19-a, conform ordinului Armatei şi a Grupului gl. Hartel, trebuia să stabilească în mod precis poziţia aripei drepte a grosului Arm. bulg. In acest scop, gl. Scări- şoreanu dispune ca Brg. 17 I. sub col. Poetaş cu toată, ar- tileria Div. 19-a (mai puţin 1 bir. dată detaşamentului maior Chiriacescu Paul), să execute această recunoaştere, Brg. 17 I. înaintează la ora 8.30 în direcţia Topraisar- Amzacea-Mustafa Aci. Detaşamentul maior Chiriacescu for- - mat din 3 btl. (din Brg. 6) 1 btr. si 1 esc. pleacă din Musurat, inaintand spre Sud la stanga si in afara Brg. 17-a T. cu direcţia generală spre Muratanul Mare-Movila Cara- chioi (cota 101)-Azaplar. | Brg. 5-a Mix. cu 1 dvz. art., care era sub ordinele di- recte ale Div. 5-a, înainta prin Enge Mahale-Edilchioi- Enahez. | Div. 5-a cu Brg. 36-a I. se adună la Enge Mahale şi cu Brg. 10-a I. la Edilchioi, ca rezervă a grupului gl. Hartel. Brg. 5 Căl. preceda mişcarea detasamentului maior Chi- riacescu, cercetând pe aripa stângă prin Perveli-Gheringec- Azaplar. | Brg. 5-a Mix. înaintează, ocupă Edilchioi, apoi atacă R. 74 turc ce apăra Enghez, ocupă această localitate la ora 12, de unde nu mai poate înainta din cauza infanteriei bul- gare, ce venia din direcţia. Ghiuvenli, cât şi din cauza arti- leriei grele. Brg. 17-a I. ocupă la ora 12 Amzacea, dar nu poate înainta spre Mustafa-Aci, fiind bătută cu focuri de in- farterie dinspre Carachioi si cu focurile de artilerie dinspre Azaplar. La ora 15 R. 9 V. ocupă o creastă dela Sud de Amzacea, iar apoi împreună cu R. 40 I. atacă şi ocupă Carachioi, aci s'a produs amestecul acestor unităţi, cari cu greu s'au putut descurca. Cum Brg. 5-a Mix. ocupase deja Enghez şi creasta dela S. V. de Enghez, g-lul Hartel dă ordin col. Scărişo- reanu: „Să înainteze cât mai repede spre Mustafa Aci-Erebiler şi să susţină acţiunea Brg. 5-a, căutând a cădea în flancul drept al ini- micului spre Ghiuvenli”. Faţă de acest ordin, Brg. 17-a înaintează spre Mustafa- Aci, călare. pe soseaua Amzacea-Mustafa Aci. Brigada atacă 344 şi scoate R. 59 turc şi R. 75 turc (Div. 25 turc) din po- zitia depe dealul dela N. E. de Mustafa Aci, pe care se . orgenizează defensiv, Detaşamentul maior Chiriacescu ce se îndrepta spre Aza- plar, cu ajutorul Brg. 5 Căl. a alungat R. 9 Cav. bulg. dela Tasla-Iuk, care se retrage spre Azaplar, apoi detasamentul maior Chiriacescu e îndreptat spre Carachioi. Aşa dar în seara de 8/IX Brg. 5-a Mix. era la Enghez-Buiuc. Brg. 17-a la N. E. de Mustafa-Aci, iar detaşamentul Chiriacescu la Carachioi. Artileria Div. 19-a, fiind cu tragere inceatä, nu a fost ‘de un mare folos infanteriei, care a luptat mai tot timpul singură. Brg. 17-a I. suferise grele pierderi. Div. Cav. bulg., care opera în zona Amzacea-Tasla Iuk, se retrage succesiv spre Sud, fiind ameninţată nu numai de front, ci şi de flanc de către Brg. 5 Căl. rom. La ora 15 când Div. Cav. lupta la N. de Mustafa Aci- Azaplar, primeşte ordin: „Div. Cav. să lovească în flanc pe inimicul ce atacă trupele de Dobrici”. G-lul Kolef a decis, că faţă de situaţia în care se găsia, trebue să respingă, întâi pe inimicul din faţă, apoi să se gândească la ajutorul trupelor de Dobrici. Div. Cav. avea dreapta pe liziera Est a satului Azaplar, unde era R. 9 Cav., 1 comp. inf. şi 2 esc. mitraliere. Acest „detaşament a fost respins la S. de Azaplar. G-lul Kolef îi. trimite în ajutor 1 rgt. cav., reuşind a respinge cavaleria română. Simultan cu acţiunea dela Azaplar, Brg. 17-a română inainta spre Mustafa Aci, g-lul Kolef dă ordin ca 3 re- gimente cavalerie să şarjeze. La ora 18 şarjează regimentul de gardă în lungul şoselei, R. 3 Cav. E. de şosea, R. 4 Cav. în rezervă. Şarja nu a avut nici un rezultat. Succesul era bun în această zi pentru Grupul gi. Hartel, în special pentru Div. 19-a, iar ofensiva feldmaresalului fu -oprita. 9 Septembrie. La Div. 5 si Div. 19 se intampla in noaptea de 8—9/IX un eveniment demn de semnalat. Brg. 5 Mix. fusese ata- cata în timpul noptei la Enghez şi respinsă, după care g-lul Hartel da Div. 19 ordinul No. 25 prin care dispunea: „Brg. 5-a mix. se va retrage la Enge Mahale, în cursul noptes acesteia, unde va intra in lucrärile dela Sudul acestui sat. 345 Div. 19-a va lua o poziţie că'are pe şoseaua Enghez-Amzacea şi Mustafa Aci-Amzacea, front spre Sud şi Sud Vest”. Col. Scărişoreanu care ocupa frontul S. E. Enghez — N. E. Mustata Aci — satul Carachioi, văzând că prin retra- gerea precipitată a Brg. 5-a Mix., care fusese atacată in timpul noptei de 8—9/IX la Enghez Buiuc, este acum expus să fie atacat in spate si flanc, de forţele inimice dela Enghez şi aruncat într'o direcţie care nu i-ar fi permis. a închide golul ce rezulta în linia organizată defensiv la Topraisar, se retrage pe poziţia dela Topraisar, pe care o ocupă la ora 9.30, fără a fi urmărit, decât slab de ini- mic, afarä dela Sud de Muratan, unde câteva escadroane bulgare, profitând de culturi,. cearcă a ataca trupele ro- mâne ‘in flanc, dar au fost respinse de 2 esc. române. Gl. Hartel ordonă col. Scărişoreanu să reocupe Amzacea. Această localitate a fost reocupată in după amiaza zilei de 9/IX, cu un detaşament format din Brg. 5 Cäl, btl. IV/51 şi IV/11 şi 1 btr. cu tragere repede sub col. Scă- rişoreanu R. Brg. 5 Căl. şi detaşamentul maior Chiriacescu au reintrat şi ele pe frontul lor. Pentru acoperirea | stângei Armatei de! Dobrogea, Div. 3-a Cav. rusă este dusă pe linia Perveli-Lacul Tatlageac. 10 Septembrie. La 9/IX gl. Zaiancikovsky dă la ora 22.35 ordinul de | operaţie No. 1251 pentru ziua de 10/IX: „Inimicul a rămas inactiv pe poziţie si nu a înaintat decât cu cavaleria sa din regiunea Mangalia spre Nord, la extrema dreaptă a flancului său. | Pentru mâine 10 Septembrie ordon: 1. Grupele generalului Socec şi Simansky, vor continua să se fortifice pe poziţiile ce le ocupă. 2. Grupa generalul Hartei trebue să-şi fortifice linia principală de rezistenţă, ocupată în prezent de către avantgardele sale şi anume: Osmancea, Amzacea, Perveli. 3. Generalul Leontovici va continua îndeplinirea misiunei date pentru ziua de 9 Septembrie. 4. Până la alte ordine d-l general Comandant a hotărât locul cartierelor generale ale grupelor de Divizii după cum urmeazăş a) Grupul general Socec la cota 126 (Sud de Ivrinezul Mic); b) Grupa general Simansky la Cuius Mamut; © c) Grupa general Hartel la Topraisar; d) Cartierul Div. 3-a de Cav. la Tatlageac. . €) Cartierul Div. 9-a la Ivrinezul Mare-Mic. 346 î) Divizia sârbă la Peştera si Cuius Mamut şi a brigadei din Div. 115-a la Medgidia”. In cursul acestei zile, Armata de Dobrogea şi anuma Div. 2-a, Div. 15-a, Div. 12-a română şi Div. 6l-a rusă isi consolidează poziţiile: Div. 19-a se consolidează pe linia Osmancea-Edilkioi- Amzacea şi Perveli (maior Chiriacescu); aci se găsea Div. 3-a Cav. rusă. La Amzacea din cauza unor obuze de mare calibru bulg. căzute în sat, s'a produs o panică care a fost stăpânită graţie energiei g-lului Scărişoreanu. Div. 19-a după ce ocupă linia indicată mai sus, dispune ca detaşamentul col. Scărişoreanu să ocupe Carachioi (Sud Amzacea). Detaşamentul atacă după ora 16, dar fiind pu- termic contra-atacat, e silit a se retrage pe marginea de Sud Est a satului Amzacea, întinzând linia -de apărare până la înălțimile aflate mai spre Sud Est. Trupa de rezervă a celor două batalioane din detaşa- „mentul col. Scărişoreanu s'a purtat slab de tot. 11 Septembrie: La 10/IX g-lul Toşev dă ordin ca la 11/IX dreapta Arma- tei să fie împinsă mai spre Nord pe linia Enghez-Amzacea- cota 90 Perveli; în acest scop Div. 25-a turcă să cucerească Amzacea, trupele de Dobrici să ajute, iar Div. Cav. să ocupe Perveli. Trupele de Dobrici au atacat şi ocupat înălțimea S. E. Sofular şi 1 km. N. de satele Casicci şi Enghez, unde s'au întărit, dar btl. III/R. 74 a înaintat spre Agemler, unde fiind prins de un foc puternic a fost distrus. La ora 9 Brg. 6 mix. română a luat ofensiva contra trupelor de Dobrici, ajungând până la 500 m. de poziţie. G-lul Tosev a dat ordin R. 6 Mars ce sosise la Ghiuvenli, să ajute trupele de Dobrici. A mai ordonat şi Div. 6-a să ajute trupele de Dobrici, atacând spre cotele 121 şi 130 Cafgagi, sau să îndrepte unităţi spre flancul drept, ca să atace pe inimicul ce a înaintat dinspre Cobadin, con- tra trupelor de Dobrici. Spre seară, inimicul a executat atacul contra trupelor de Dobrici, dar fiind contra-atacat s'a retras. Din cauză că Div. 61-a rusă pierduse legătura cu Div. 19-a, g-lul Zeiancikowsky a dispus ca Div. 61-a sä ocupe Agemler. Div. 19-a a fost atacatä de cätre Div. 25 turcä, care înainta cu o coloană dela Mustafa Aci spre Amzacea, altä 347 coloană ataca dela Mustafa Aci spre Carachioi şi altă co- loană (R. 74 I.) înainta dela Enghez către Amzacea. Satul Amzacea era ocupat de R. 9 V. sub comanda It.-col. Velescu, ce luase pozitie pe creasta dela Sud Estul satului, iar 1 btl./R. 40 I. ocupa liziera Sud a satului; 2 btl. (1V/11 şi IV/51) în rezervă, pe marginea de Nord a satului; 4 bir. de artilerie susțineau infanteria. Brg. 5 Cal. la N. satului Amzacea. Inimicul atacând, btl. din Rgt. 40 I. ce făcea faţă spre Mustafa Aci începe să se retragă. El trage si pe celelalte 2 batalioane ale R. 40 I.; în putin timp tot regimentul se debandează. El nu se mai poate reconstitui decât înapoia transeelor dela Topraisar. Cele două batalioane din rezervă (IV/11 si IV/51) nu contribuie cu nimic la restabilirea ordinei în R. 40 I.; din această cauză aripa dreaptă a R. 9 V. rămăsese descoperită, acest regiment începe să se retragă fără ordin, ofiţerii cu mare greutate au putut opri trupa şi a o face să-și reocupe poziţia, mai târziu g-lul Scărişoreanu dispune ca şi acest regiment să se retragă în direcţia Topraisar. Regimentele s'au reconstituit la Topraisar. Inimicul s'a oprit în Amzacea, fără să urmărească. Singur detasamentul maior Chiriacescu, dacă nu ar fi “fost angajat, ar fi putut interveni în lupta dela Amzacea cu o parte din forţele sale, dar el era atacat de către cava- leria bulgară. G-lul Scărişoreanu dă ordin şi acestui deta- şament, ca să se retragă în tranşeele dela Sud de Musurat. Inaintarea dinspre Azaplar a Div. 25 turcă şi dinspre Gheringec a Div. Cav. bulg., devenea periculoasă pentru Div. 19-a, care avea stânga poziţiei dela Topraisar neocupată de trupe. G-lul Scărişoreanu C. Cd. Div. 19-a, dă ordin col. Scärisoreanu R., ca cu Brg. 5 Cäl. şi detasamentul ce avea la dispoziţie IV/51 şi IV/11 şi 1 baterie, să ocupe acea poziţie. Detaşamentul se pune în marş spre Muratan- Carlichioi. La ora 11.30 Brg. 5 Căl. e bătută violent de artileria Div. 1 Cav. din direcţia Perveli, iar 3—4 esc. bulgare apar dinspre cota 74 (3 km. N. Perveli), ele descalecă şi trag focuri vii de carabină. 1 btr. română de 87 mm. ce luase poziţie între Muratan şi Carlichioi, e redusă la tăcere. Col. Scärisoreanu R. reu- şeşte totuşi a lua poziţie pe aripa stângă a Div. 19-a, între Muratanul Mic şi Carlichioi. Col. Scărişoreanu lasă pe front cele 2 btl. iar Brg. 5 Căl. se instalează în bivuac îu seara de 12/IX la 2 km. Nord Topraisar. 348 Asa dar, în această zi se pierduse liria Amzacea-Perveli ce iusese cucerită cu atâtea pierderi la 8/1X. Div. 25-a turcă s'a oprit pe poziţia dela Amzacea, fără să îi urmărit, La ora 5 Div. 3 Cav. rusă a înaintat dela Perveli, a atacat Div. Cav. bulgară la Gheringec, ocupă localitatea, dar după retragerea Div. 19-a se retrage şi Div. 3-a la Tuzla. La ora 6, o parte din Div. Cav. bulg. ce mergea în ajutorul Div. 25 turcă, a respins unități de cavalerie ruse şi şi-a continuat marşul spre Enghez. G-lul Toşev se temea necontenit de dreapta; de aceea el dă ordin ca: „Trupele să se întărească cât mai mult”. Tar Div. Cav. ii ordonă: „Să isgonească unităţile inimice ce erau spre Mare si să se “întărească pe linia Perveli — cota 90 — Tasla Iuk”. 12 Septembrie. GI. Zaiancicovsky dă la 11/IX ora 17.20 ordinul de . operafie No: 1263 pentru ziua de 12/IX: „Generalul Fraiman (Div. 115 cu Brg. 64 Art.) în zorii zilei de 12 Septembrie, să ocupe şi să apere cu orice preţ sectorul începând de-a cota. 142 flancul drept al Diviziei 61 inclusiv, pânä la cota 137 care este 5 km. de Cobadin exclusiv. IL. - Generalul Simansky (Div. 61 şi Div. sârbă cu un divizion ‘de artilerie din Div. 115) în zorii zilei de 12 Septembrie să ocupe şi să apere cu orice pref sectorul începând dela cota 137 inclusiv până la Edi.kioi exclusiv. Divizia sârbă, fiind rezerva mea, va trece în regiunea Biul- biul- Mic. “III. Generalul Hartel, după ce va lăsa regiunea Osmancea- Edilkioi generalului Simansky, va menţine cu orice preţ pozi- iunea ocupată, retrăgând Div. 5-a în rezervă. IV. Cartierul Div. 115-a va îi la Cuius Mamut, al Diviziei 61-a la Biulbiul Mare. V. Artileria Div. 5-a se va pune întreagă la dispoziția Div. 19-a”. GI. Zaiancicovsky ordonă g-lui Hartel să raporteze cauza retragerii Div. 19-a, la care gl. Hartel raportează la 11/1X cu No. 41 următoarele: „Din raportul ce primesc acum dela Div. 19-a relativ la luptele «ce trupele acestei divizii au susţinut la S. şi V. de Amzacea, „ar reesi că ele au fost atacate de forțe mult superioare. Lucru însă care nu l’am putut constata, când auzind de re- tragerea trupelor, m'am dus în persoană cu ofiţerii mei de stat 349 anajor, pentru a opri trupele ce se retrăgeau si a le impinge din nou spre pozifiunile lor. Mi-a fost însă cu neputinfä să: reconstituesc o linie de luptă de oarece toate trupele se retrăgeau spre Topraisar, fără însă a fi urmărite de inimic, decât prin fozuri de artilerie, care după apre- cierea mea, erau trase de 3 cel mult 4 btr., când Div. 19-a dis- spunea în lupta de azi de 4 btr. cu tragere repede si 5 bir. de 87 mm. Că flancurile Diviziei nu au fost expuse la vre-o întoarcere, -cum ar reeşi din raportul comandantului Diviziei, este că R. 40 I. care era la centrul poziţiei a părăsit cel dintâi pozitiunea, pre- textând că ar fi avut în fata sa 6—7 batalioane inimice. Se mai pretinde, că o coloană inimică de infanterie şi cava- derie înainta din Gheringec spre Amzacea, ceeace a cauzat fixa- cea R. 9 V. pe poziţia sa, faţa spre Gheringec. Inimicul semnalat însă din acea directiune n'a apărut. Convingerea mea este că trupele inimice au fost inferioare ‘trupeor Diviziei '19-a*?şi că cauza părăsirii pozitiunii dela Amzacea -se datoreşte unei exagerări în aprecierea forţelor inimice şi mai „ales retragerii pripite si fără cauză a Rgt. 40 Inf. Imi | bazez convingerea mea şi pe ultimul aliniat -din, raportul „comandantului Diviziei 19-a care sună astfel: „Poate că a contribuit la nereusita actiunei de azi şi marea stare de oboseală, în care se găseşte această Divizie şi a marei dipse de ofiţeri. Pe restul frontului la centru, Brigada 5 Mixtä ocupă “tanşeele dela Enge Mahale. Brigada 56 infanterie a rămas stăpână pe pozitiunile sale dela ‘Osmancea si Ediikioi, respingând pe inimicul ce-l atacase (Turci) “spre Enghez. Legătura cu Div. “i-a rusă o fine această brigadă la Os- ;mancea cu trupele ruse la Ag=mler”. In cursul zilei de 12/1X Armata feldm. Mackenzen pro- munta două atacuri: Div. l-a bulg. atacă Div. 15-a română în direcţia Mul- ciova, dar este respinsă. Div. 15-a turcă atacă dinspre Amzacea frontul Div. 19-a; artileria acestei Divizii respinge atacul. In cursul noptei Div. 61-a rusă, care ocupase frontul dela cota 142 (3 km. S. E. Cocargea) şi până la Edilkioi excl., se resfrange pe frontul Arabi Iuc Bair (187) si pana la Edilkioi excl, iar frontul dela cota 142 la dreapta Div. 61 rusä se ocupä de Div. 115 rusä. Div. 5-a este ţinută la Abdulah- Musurat, în rezerva Armatei de Dobrogea. Div. Cav. bulgară a înaintat dimineaţa, a respins unităţi 350 vor. mai spre N., ocupând sectorul Perveli-cota 90, iar grosul la Gheringec. 13 Septembrie. Pe frontul Armatei are loc numai schimb de focuri de artilerie şi infanterie. Div. 5-a primeşte ordin să trimită un detașament, care să ocupe o poziţie dela Movila 3 (Est Topraisar şi până la Urluchioi (pe malul lacului Tuzla). Comandantul Div. 5-a trimite un detaşament compus din Rgt. 52 I. şi 1 dvz./R. 7 A. Div. 19-a căreia i se redase Brg. 5 mix. ocupă astiel frontul: Sectorul 1. Brg. 17 I. col. Poetaş dela V. Uzunlar-Dere până la Movila, cota 3 cu btl./1V/51 şi IV/11 ca rezervă de sector; . Sectorul 2. Brg. 5 mix. col. Ionescu Marin pe linia Edilkioi-Topraisar se leagă spre dreapta cu Armata rusă (Div. 61). Detaşam. maior Chiriacescu în rezervă la Butărescu. Div. 3 Cav, rusă are la Tuzla un regiment cavalerie! cu 1 bir., iar restul Diviziei se retrage la Tekirghiol (pe malul Nordic al lacului Tuzla). | La 13/IX, feldmareşalul Mackenzen deşi încă nu sosise în întregime Div. 217 germ. şi artileria grea germană, a întrebat Armata III bulgară: „Dacă au sosit unitätile Brg. de Marş şi Corpul Turcesc şi dacă Armata III este gata să execute atacul contra poziţiei ini- mice cu propriile ei mijloace, cu singura condiţie ca acest atac să se producă la Est de calea ferată”. Acest ordin a surprins pe gl. Toşev, care a răspuns tot la 13/IX: ‘ „Că sosirea restului a 2 regimente din Div. 15 turcă şi a artileriei brigadei de marş, depinde de itinerariile pe care i le-a dat statul major al Grupului Mackenzen; iar în ce priveşte atacul, voiu prezinta raport detaliat”. Acest raport . cuprindea: „Atacul se va produce în acelaş timp pe întregul front, dându-se lovitura principală la centru, în direcţia satul Cobadin, de către Divizia 6-a, trupele Dobrici şi Brigada de marş, întărite cu R. 31 IL, adică în total cu 28 batalioane. Atacul va fi susținut de întreaga artilerie grea, aşezată in contra Cobadinului. Div. 217 germ. va rămâne în linia 2-a, înapoia centrului... Alegerea atacului la Cobadin se justifică astfel: 1. Terenul era favorabil pentru înaintarea infanteriei; 351 2. pentrucă rupându-se centrul, se ameninţa cu arun- carea spre Mare şi Dunăre a ambelor aripi ale inimicului; 3. aci se găsesc bune poziţii de artilerie; şi 4. pentrucă concentrarea trupelor de atac nu atrage nici © mişcare, decât aceea a artileriei grele. G-lul Tosev nu se aştepta la un succes fără Div. 217 germană şi fără artileria grea germană, totuşi feldm. Mac- kenzen a rămas la hotărârea, ca atacul să se producă la Estul căei ferate, fără a mai aştepta sosirea Div. 217 ger- mană şi a artileriei grele. 14—17 Septembrie. Nici o acţiune pe front. Ambii inimici lucrează serios la consolidarea poziţiilor. In schimb, au loc atacuri aeriene asupra frontului, asupra Cernavodei şi asupra flotei de Dunăre. In acest timp nu au fost acţiuni importante, pentrucă gl. Zaiancicowsky aştepta sosirea Div. 115 rusă şi a Div 3 trăgători. Deasemenea si Arm. III bulg. aştepta întăriri şi anume concentrarea întregei Brg. de Marş, Div. 15 turcă, Div. 217 germ. şi a, artileriei grea, germană: In acest timp sa grupat artileria grea aşa fel ca să bată Cobadin. La 14/IX sosise Armatei III bulg. restul unităţilor din Corpul VI turc şi Brigada de marş. CAPITOLUL XII FLAM ÂNDA (Crochiul 12, 13) La 25/VIII, gl. Averescu este numit comandantul Arm. III-a. In seara acestei zile, situaţia acestei armate era ur- mătoarea: Grupul Alexandria, dela Olt la Zimnicea inclusiv; Div. 1 Cav. (gl. Herescu C.) concentrată în zona Ale- xandria cu o brigadă de roşiori în sectorul Bragadiru (E. Zimnicea)-Malul; Div. 18-a (gl. Referendaru) în sectorul Malul-Giurgiu excl. Div. 16-a (gl. Anastasiadi C.) în sectorul Giurgiu incl. Olteniţa ; Corpul V (gl. Burghele Gh.) are: Div. 10-a (gl. Văitoianu Arthur) în zona Curcani-Luica- Nana-Posta-Soldana; Div. 12-a (gl. Găiseanu T.) în zona VI. Popei-Radovanul- Crivätul ; Div. 15-a (gl. Grigorescu Eremia) în zona Budeşti-Aprozi- Vasilati-Gälbinasi. Brg. 38 I. la Mogoşoaia. La 27/VIII, Cdt. de Cpt. dă directiva No. 2 cu cu- prinsul: - „După ultimele informatiuni culese dela prizonierii făcuţi in luptele ce s'au dat cu inimicul dela Sud, forţele bulgare trimise contra noastră se ridică la maximum 3 divizii de infanterie si una şi jumătate de cavalerie. Generalul G. A. Dabija, «Armata Română in Răsboiul mondial». 23 354 In scopul de a ataca si distruge aceste forte, Armata de Dobrogea, intäritä cu diviziile 2 şi 5 române, va lua o ofensivă energică, în ziua ce se va comunica ulterior, cu direcţia gene- rală Sud Vest. | In scopul de a se uşura această ofensivă, Armata III-a. va face demonstratiuni şi încercări de trecere peste Dunăre între Flă- mânda, Est Giurgiu şi Turnu Măgurele”. La 29/VIII, Cdt. de Cpt. arată, prin ordin, Armatei III-a situaţia din Dobrogea, că i se ia brigada din Div. 15-a şi că în legătură cu acţiunea ce se va desfăşura în Dobrogea, să se facă demonstratiuni puternice de trecere a Dunărei, în scop de a reţine maximum de forţe adverse pe frontul Dunărei. ° Pe baza ordinelor din 27/VIII şi 29/VIII a Cdt. de Cpt. g-lul Averescu Comand. Arm. III dă la 29/VIII: 1. Ordinul de operaţiuni No. 243 către C. V. A, C. VI A. şi Divizia 1 Cavalerie: „In scopul de a contribui indirect la ofensiva Armatei noas- tre din Dobrogea în potriva diviziilor bulgare ce-are in faţă, împiedicând înaintarea lor cu mari forte din interior, Arm. Ill-a are însărcinarea să simuleze pregătiri pentru trecerea Dunărei pe frontul ei. Punctele ce am ales pentru aceste simulări vor fi la Flămânda, în fata gurei lantrei şi în dreptul insulei Gâsca Mare (S. V. Bujorescu). Pregătirile în punctul Flămânda se vor face sub directiunea şi pe baza instrucţiunilor de detaliu ale comandamentului C. V. A. iar la Gasca Mare sub direcţiunea şi pe baza instrucţiunilor Comandantului C. VI A. Pregătirile vor consista din: a) Imbunätätirea căilor de comunicaţie între terasă şi malul Dunărei; b) Lucrări de pământ pentru instalarea artileriei atât pe mar- ginea terasei cât şi între piciorul ei şi malul Dunărei; c) Instaläri de guri de foc de calibru mare, false, construite în lemn, în adăposturile pregătite. d) Adăposturi pentru trăgători de infanterie. e) Mişcarea de trupe înspre sin apropierea punctelor de trecere; î) Aducerea materialului de pontonieri; g) Eventual, dacă conditiunile permit, încercări de trecere, cu mici detasamente de infanterie, în ambarcaţiuni, pe malui „drept. h) Toate pregătirile vor fi făcute cu precautiuni, dar nu 355 atât de riguroase, incât să nu fie văzute de inimic. Va trebui ca el să le poată semnala, fără ca să le desvăluim ostentativ, căci atunci nu Sar mai obţine rezultatul voit. i) Imbunätätirea comunicaţiilor şi adäposturile vor fi făcute: superficial; j) Dacă conditiunile permit, în unele puncte se va instala: artilerie de model vechiu. Comandanții de corp de armată vor putea prescrie în in- structiunile ce vor da, orice altă măsură ce vor crede necesar,. pentru a da pregătirilor de trecere cât mai mult caracterul unei ameninţări serioase. Executarea va începe de îndată cu toate precautiunile nece- sare, ca să fie semnalate de inimic încetul cu încetul”. 2. Comandantului Apărărei sub apă, pe lângă ordinul No. 243 dat corpurilor de armată, i sa mai ordonat: „Din partea Comandamentului apărărei sub apă, se vor intre- buinfa toate mijloacele disponibile, pentru a executa, sau simula, in punctele indicate in ordinul dat corpurilor de armatä, pregä- tirile cari revin marinei, în operaţiunile de aruncare si de pro- tectiune a unui pod, în scop de a se da demonstrafiunei o apa- rentä de realitate cât mai mare si a inspira inimicului temeri cât mai mari, 3. Comandamentul armatei — în scop de a împiedica flotila de monitoare austriace, să iasă din canalul Persina, unde erau adăpostite, precum şi pentru a le putea distruge, a format următorul detaşament: 2 baterii de 105 mm. şi 1 baterie obuziere 150 mm. în poziţie la Sud Vest de Fântânele; 2 baterii 87 mm. la Sud de Cioara, pe malul Dunării, in fata canalului; 1 batalion de infanterie cu o companie la Cioara ca susținere a artileriei. Toate aceste ordine erau concepute şi date în spiritul Directivei No. 2 a Cdt. de Cpt. Din directiva No. 2 a Cdt. de Cpt. se vede că e vorba de „demonstrațiuni şi încercări de trecere peste Dunăre...” Dar când? Aliniatul al doilea a directivei No. 2 spune, când: „Armata din Dobrogea va fi întărită cu Diviziile 2 si 5.7 | Dec, Directiva No. 2, alcätuia un ordin principial, alcä- tuia o înştiinţare, Deasemeni, ordinul No. 243 al Comandamentului Arm. IIl-a era tot o înştiinţare, iar nu un ordin de execufiune. Din el se deduce că voia să „simuleze pregătiri pentru 356 trecerea Dunărei” numai: „în scopul de a contribui indirect la ofensiva Armatei din Dobrogea împotriva diviziilor bul- gare ce are în față”. Ideia era, neapărat, bună, atât cât era vorba de a simula o trecere, de a face pe inimic să creadă într'o trecere serioasă, care să-l determine de a aduce forte in fata punctului de trecere, forţe care să nu fie trimise dincolo, la acţiunea principală. La 30/VIII, Comandamentul de Căpetenie, dă Arm. III-a ordinul No. 5 în cuprinsul următor: | „Informaţiunile culese până azi, arată că inimicul dela Sud, îşi îndreaptă marea majoritate a forţelor sale, în contra Armatei de Dobrogea, rămânând în regiunea Biela numai un mic grup de forte. Pentru a face faţă acestei situatiuni şi a veni în ajutorul Armatei de Dobrogea, Armata Ill-a va lua următoarele dis- pozitiuni: 1. Va transporta, după cum se arată în actualul tabel, Divizia 15-a cu actuala ei compunere în Dobrogea; transportul va începe în noaptea de 1—2 Septembrie. 2. Va face încercările de trecere şi demonstrațiile ordonate prin directiva No. 2 din 27 August, căutând, in) special a pune stă- pânire pe ostrovul Persina, de unde să se distrugă flotila de monitoare austriace, care se aflä adăpostită între această insula şi malul bulgăresc şi să se ţină locului grupul de forţe bulgare dela Biela. Comandorul Niculescu Rizea va fi trimis comandamentului, spre a-l pune la curent cu organizarea apărărei sub apă în această regiune. Măsurile pregătitoare facerei acestor demonstratiuni şi treceri se vor lua de pe acum; executiunea urmând: a se face după începerea bătăliei în Dobrogea, care, după distanţa care desparte actualmente trupele noastre de inimic, poate începe în ziua de 31 August curent“. Si din acest ordin se constatä, cä e vorba de demon- stratiuni şi numai după începerea bătăliei din Dobrogea, vor putea avea loc treceri demonstrative, probabil la 31/VIII, căci, pentru o trecere serioasă, ar fi fost o imposibilitaie materială de a pregăti totul în 24 ore. Deci, o demon- stratie da, o trecere serioasă, încă nu. Ca probă de aceasta, este ordinul No. 620 din 31 VIII Cdt. de Cpt. către Arm. Ill-a în care se spune: ‘+ ,Comandamentul de Căpetenie nu a înţeles niciodată ca să faceţi o trecere serioasă a Dunărei, ci numai demonstratiuni ostile, încercări de trecere, in fata de forte si mijloace inimice impresionante. Este bine înţeles ca să nu va expunefi la pierderi zadarnice“, 357 Ordinul acesta evidentia că la acea dată era vorba de demonstratiuni absolut necesare, pentru a mai scădea pre- siunea pe care Arm. III-a bulgară o exercita asupra Ar- matei de Dobrogea, lucru ce se confirma şi prin ordinul No. 630 tot din 31/VIII ora 20.30 al Cdt. de Cpt. către Arm. III-a: „Flancul drept al Armatei de Dobrogea puternic angajat cu inimicul care are şi artilerie grea, se menţine pe poziţie. Aceastä Armată cere ca să executaţi demonstratiunile ostile proeclaie“. La această dată, Armata de Dobrogea era în defensivă, iar nu în ofensivă, căci nu era în măsură să facă altfel. Arm. Ill-a comunică C. V A. şi C. VI A. cu No. 226 tot din 31/VIII ora 22, iar în noaptea de 1/IX cu No. 280 Arm. Ill-a ordonă C. VI A.: „Pregătirile de trecere la Persina se vor face în marginile prescriptiunilor primului ordin No. 243 cuprinzând şi demonstratiuni spre gura lantrei“. Pentru realizarea acestui ordin, s'a dispus şi executat următoarele : La CV. A. Brg: Mixtă dela Pueni si Prundu Belu, a început la 1/IX ora 3.30 o demonstraţie de trecere a Du- mărei la Flămânda, constând din mişcări de trupe dela Gostinu şi Prundu Belu spre Flămânda, cum şi un simu- lacru de trecere cu ajutorul pontoanelor companiei de pon- “tonieri. La ora 5.30 s'a bombardat malul bulgar cu două baterii dela Flămânda şi una dela E. acestui punct. In acelaş timp, bateriile de 150 dela Chirnogi au bombardat Turtucaia şi bivuacul bulgar de pe platoul acestei localităţi. La C. VI A. un detaşament alcătuit din batalionul dela Petroşani, Brg. 2 Cav., 2 btr. obuz. de 150, 1 dvz. din R. 13 A. şi echipajul de poduri uşoare, au făcut demon- Stratiuni ostile spre gura Iantrei, constând din marsuri şi desfäsuräri pe mal, debarcarea vaselor pentru simularea “trecerei şi deschiderea focurilor de artilerie. Asemenea s'au făcut pregătiri la Persina. Toate aceste demonstratiuni, nu au avut nici un rezultat practic, căci nu numai că ofensiva armatei din Dobrogea nu a fixat frontul, dar Cdt. de Cpt. român s'a văzut ne- voit ca să trimită în Dobrogea, pe lângă Div. 15-a (ce făcea parte din rezerva generală) şi Div. 12-a. Asa dar, ideea expusă de Cdt. de Cpt. în directiva No. 2 din 27/VIII: „de a ataca si distruge forțele bul- 358 gare din Dobrogea” nu a putut fi realizată; din contre. încă, armata din Dobrogea era greu încercată. Sub impresia esecului Div. 9-a, care începe să sdruncine- încrederea în valoarea trupelor noastre, Primul Ministru cere Regelui să se convoace pentru ziua de 2/IX un con- siliu cu toţi comandanții de armate, pentru a-şi da părerea asupra situaţiei. Cdt. de Cpt. — după căderea Turtucaiei, — văzând si- tuatia aventurată a garnizoanei Silistra în raport cu Corpul. rus dela Dobrici şi cu Div. 19-a dela Caraomer, hotărăşte a concentra trupele înapoi, pe linia Adam Clisi-Caraomer: cu Div. 9-a spre Lipniţa-Cuzgun. Apoi: Hotărăşte a întări forţele din Dobrogea cu: Div. 5-a, Div. 2-a, Div. 15-a şi Div. 12-a, pentruca cu aceste forie,. să ţină pe inimic în loc, la Sud de linia Cerna Voda-Con- stanta. Cu forţele depe Dunăre să facä demonstratiuni, pentru. a degaja frontul din Dobrogea. Pentru a coordona mişcările îşi propune să se alcătuiască: un grup de armate la Sud, sub un comandament unic, la: dispoziţia căruia să se mai-pună 2 divizii luate dela Arm. II-a. Dispune ca Arm. l-a să-şi constitue o puternică rezervă la Slatina-Piatra Olt, retrăgând din defileuri majoritatea trupelor. In caz că nu se putea ţine în Dobrogea, propune retra- gerea, luptând spre podurile dela Hârşova, iar ruşii să ne urmeze. at, Să se constitue o armată pe stânga Dunării, în zona Ciul- niţa-Feteşti, cu forţele din Dobrogea la care să se adaoge aju- toarele promise de Rusi. Să se constitue Arm. III-a dela E. de Bucuresti, întărită cu rezervele Armatei I-a şi II-a. Să se înceapă evacuarea treptată a părţilor sedentare din. Oltenia, apoi din Muntenia şi Bucureşti, în Moldova. Să se asigure linia de comunicaţie cu Rusia prin Moldova, în care scop Armata de Nord să rămână intactă. Să se evacueze depozitele, banii, arsenalele, etc. încetul cu încetul. O parte din aceste propuneri erau în curs de executare.: In ziua de 2/IX ora 9.30 a inceput consiliul, care a ținut până la ora 12, cu toţi comandanții de Armată, afară de g-lul Cräinicianu dela Arm. II-a, care avea mici opera- raţiuni locale în curs. - G-lul Averescu susține că trupele noastre nu se bat bine, 359 din cauza proastei calități a unităţilor de rezervă şi a slabei incadräri. | Că ar trebui modificată ordinea de bătae. Că fiind oprită ofensiva din Transilvania, să se facä ceva la Sud, să se reorganizeze armata, întărindu-se forţele din Dobrogea cu trupe retrase dela Armata de Nord, executând o acţiune hotărâtoare pe frontul de Sud. După intervenţia Regelui, g-lul Averescu arată nevoia întărirei cu trupele retrase dela Armata de Nord. G-lul Prezan găseşte că înfrângerea dela Turtucaia alcä- tueste un eşec care slăbise numai forța morală a armatei, fără să-i fi micşorat capacitatea ei de luptă, Cere ca să se reia şi să se continue cu energie ofensiva în Transilvania. Apoi, arată că nevoia menţinerei liniei de comunicaţie cu Rusia, impune păstrarea intactă a trupelor dela Armata de Nord şi că întărirea trebue să se facă dela Armatele II-a şi I-a, ceeace era si in planul expus de M. C. Gl. G-lul Culcer se mulţumeşte a arăta situaţia ca foarte cri- tică, la care Regele răspunde că într'adevăr chestiunea este serioasă dar nu desperată. La fine Regele arată că in rezumat comandanții de armată, sunt de aceiaşi părere cu M. C. GE asupra întăririi forțelor din Dobrogea şi a intrebuintärii armatelor de Sud. După propunerea Primului Ministru Brătianu, Regele or- dona crearea unui grup de armate la Sud, compus din Ar- mata III-a şi Armata de Dobrogea, pentru a asigura o unitate de acţiune mai strânsă între trupele dela Sud de Bucureşti şi cele din Dobrogea. Apoi Cdt. de Cpt. hotări de a se lua ofensiva pe frontul de Sud, Să vedem acum, care era situaţia generală a Armatei române la data de 2/IX. La această dată, Armatele I-a, II-a şi de Nord, ce operau în Transilvania, stăteau pe loc, aceasta ca urmare a ordinelor de operaţiuni No. 451 din 27/VIII şi No. 4 din 29/VIII. Ordinul No. 451 prescria: „Situaţia pe frontul de Sud devenind serioasă în urma căderei Turiucaiei şi a intaririlor primite de inimic, ofensiva generală in Transilvaniă se amână deocamdată până la noui dispozitiuni”. Ordinul No. 4 prescria: „Situaţia depe frontul de Sud cere ca deocamdatä armatele depe frontul de Nord si Nord Vest să rămână în defensivă“. Aşa dar, nu se poate vorbi la 2/IX, de a opri ofensiva din Transilvania, căci ea era deja oprită; este altă chestiune de a discuta dacă bine s'a facut de s'a oprit acea ofensivă, 360 dacă bine s'a făcut de a se lua forte de pe teatrul de ope- ratie ofensiv strategic si de a se trimite la Sud, nu, numai forte strict necesare pentru a consolida frontul, ci forte suficiente pentru a lua chiar ofensiva. Cdt. de Cpt. care avea ştiri că se fac transporturi de trupe inimice spre Transilvania de Vest şi deci erau de aşteptat noui evenimente pe acel front, în loc de a admite consolidarea frontului de Sud, ceeace ar fi cerut numai o întărire a Ar- matei din Dobrogea, admite ideea unei ofensive spre Sud Vest, lucru care cerea nu numai mari forţe pentru a do- bândi acolo o superioritate numerică, ci, cerea şi mult timp. In acest scop, Cdt. de Cpt. ia măsuri de a întări for- tele de Sud, în afară de Div. 2-a şi 5-a date cu Directiva No. 2 din 27/VIII, cu încă noui divizii (15 şi 12), cari nu se puteau trimite decât în paguba armatelor din Transil- vania. Această idee a Cdt. de Cpt. a fost la acea dată o gre- sala, căci el — care avea toate elementele de apreciafiune, de cari erau lipsite comandamentele inferioare, mai cu seamă acela de Sud—nu trebuia nici după căderea Turtucaiei, deci la 27, şi 29/VIII, (Ordinul 451, Ordinul 4), nici mai cu’ seamă la 2/I1X să oprească 'ofensiva din Transilvania, care de fapt s'a reluat cu Arm. Il-a şi Arm. de Nord, numas la 14/IX, când totul acolo era prea târziu. La 2/IX, Cdt. de Cpt. nu trebuea să se gândească la ofensivă la Sud Vest, ci trebuea să se pună acolo în de- fensivă, eventual să se retragă pe frontul Rasova-Mulciova- Cocargea - Caciamac - Cobadin - Topraisar - lacul Tekirghioi, front aflat aproximativ la 20 km. Sud de linia Cernavoda- Medgidia-Murfatlar-Constanta, care era cel mai îngust, să se întărească pe acel front cu strictul necesar, dobândind cu timpul superioritatea numerică prin ajutorul trupelor ruse. In schimb însă, executând o puternică ofensivă spre Vest, lucru ce-l susţin și prin afirmarea g-lului Ludendorf, care spune: „dacă Românii ar fi urmărit marșul lor înainte în Transilvania, nu numai grupul armatelor Arhiducelui Carol ar fi fost complet învăluit, dar drumul pentru a' merge către inima Ungariei şi contra comunicațiilor noastre cu peninsula balcanică, ar fi fost liber, iar noi am fi fost învinși”. Aceasta este mărturisirea inimicului nostru, dar tot a- ceasta era şi ideea aliaţilor noştri, căci la 2/IX col. Thomson ataşatul militar englez comunică M. C. Gl. român, părerea lordului Robertson Comandantul sef al forţelor britanice, ur- mătoarea ielegramă cifratä: 361 „Să se menţină planul de operaţie român cu ofensiva în Transilvania. Că decisiva nu poate fi dobândită la Lemberg sau Przemisk, ci pătrunzând în câmpia Ungariei. Că pentru aceasta trebue ca Ruşii să trimită forte suficiente în Dobrogea, ca îm- preună cu trupele române să poată fixa pe Bulgari şi să reia ofensiva la Nord“. Tot la 2/IX g-lul Joffre telegrafiază g-lului Alexejew: „Trebue îmbunătăţită cât mai repede posibil situaţia din Do- brogea. Pentru aceasta trebue să se adune pe dreapta Dunărei trupe sigure şi în număr mare, pentru a recăpăta superioritatea numerică. Ar fi de dorit ca Rusia să trimită repede noui trupe la Sudul Dunărei, pentru a întări trupele române şi a le reda forţa morală“. “A doua zi, col. Deprès ataşatul militar francez preziniă M. C. Gl. român, copie după telegrama generalissimului Maresal Joffre către gl. Janin!) prin care arată ca: „Trebue să susţină pe lângă Ruşi nevoia de a ataca cu Românii Austro-Ungaria, pentru aceasta trebue a ajuta pe români ca să-şi consolideze poziţiile din Dobrogea; în acest scop Ruşii să trimită în Dobrogea 2 divizii în loc de una; în schimb renunţ la “cele 2 divizii 'ruse-ce urmau să fie trimise în Franţa“. Dar la 6 Sept. g-lul Joffre schimbă de părere, căci iată ce telegrafiază generalului Janin şeful misiunei militare la Marele Cuartier General rus: wl. Din telegrama D-voastră din 3 Sept. reese că generalul Alexejew apreciază că recentele întâmplări din Dobrogea demon- strează nevoia de a regula chestiunea bulgară... 5. Evenimentele recente pot conduce la părăsirea planului primitiv. Dacă. prin înaintarea românilor în Transilvania, in legătură cu trupele ruseşti, nu se pot dobândi rezultatele sus arătate, atunci este nelogic să se sacrifice satisfactiunei de a ocupa fără întârziere teritoriile râvnite, avantajele ce se aşteaptă . dela distrugerea fortelor bulgare... 6. In această ipotesä, armata română îrebue să-şi märgi- nească înaintarea sa în Transilvania, la liniile de teren care permit să asigure cu minimum de forte stăpânirea cuceririlor întăptuite până acum... Restul acestei armate, întărită cu contingente ruse şi combinând acţiunea ei cu Armata din Orient, vor ataca îără întârziere fortele bulgare, în intentiunea de a reduce cat mai repede această Putere... 9. Generalul Alexejew este mai bine în măsură ca să judece +) Ataşat la M. C. Gl. rus. situaţia, să dea indicatiuni Inaltului Comandament român... şi de a-i da concurs cu forţele necesare pentru a realiza conceptiuneæ la care s'a ajuns". Sfatul acesta conducea: 1. La oprirea ofensivei în Transilvania, păstrând terenut cucerit; 2. Restul forţelor române întărite de forţe ruseşti să atace forţele bulgare; 3. Generalul Alexejew să dea indicatiuni Inaltului Co- mandament român. Oprirea ofensivei române în Transilvania sugerată de g-lul Joffre la 6 Sept. era deja fapt îndeplinit, căci Co- mandamentul român oprise ofensiva din Transilvania cu Ord. Oper. No. 451 din 27 August în care se spunea: Sie ofensiva generală î în Transilvania se amână deo- camdată până la noui dispozitii...’. Deasemeni ofensiva din Transilvania mai era oprită cu Ord. Oper. No. 4 din 29 August în care se zicea: ,,Situatiunea depe frontul de Sud cere ca deocamdată armatele depe frontul de Nord si Nord- Vest să rămână în defensivă...”. Va să zică, sugestiunea, g-lului Joffre făcută la 6 Sept. M. C. Gl. român, de a opri ofensiva în Transilvania nu in- dica ceva nou, căci ofensiva era deja oprită de 10 zile. Oprirea ofensivei din Transilvania a fost o evidentă gre- şală, atât timp cât ruşii nu ne dădeau forţele necesare: pentru a putea lua ofensiva la Sud, căci cu ceeace trimisese: ruşii in Dobrogea (1 Div. Cav. şi 2 Div. inf.) şi cu reaua voinţă a g-lului Zaiancikowsky, nu numai că nu se putea. lua ofensiva, dar nici nu se putea consolida frontul in condițiuni bune. Este imposibil de crezut că g-lul Joffré nu era la curent. cu situatia, el stia: 1. Că la 24 August căzuse Turtucaia; 2. Că la 27 August Cdt. de Cpt. român oprise ofensiva din Transilvania; 3. Că la 29 August Cdt. de Cpt. român dăduse un nou ordin de oprire a ofensivei în Transilvania; 4, Că Germanii şi Austro-Ung. transportă cu iufeala: trupe depe diferite fronturi către Transilvania de Vest. G-lul Joffre mai ştia ceva foarte sigur, anume că g-lul Sarail care ar fi trebuit să ia ofensiva la 7 August, această ofensivă fusese luată înainte de către bulgari la 5 Aug. aceştia cucerise Florina. G-lul Sarail deabia a oprit înaintarea: bulgarilor, dar cu toate ordinele pe care g-lul Joffre i le: dădea la 17, 20 si 29 Aug. ca să treacă la contra-otensivă, el nu putu lua această contra-ofensivă decât la începutul ‘Ini Sept., la 5 Sept. recucerise cu mare greutate Florina. “Dacă se au în vedere toate acestea, atunci se înţelege schim- barea de părere a g-lului Joffre de la 2 Sept. si suges- tiunile pe care le făcea la 6 Sept. şi anume: yw tevoia de a regula chestiunea bulgară... Avantajele ce se așteaptă dela distrugerea forțelor bul- ware... | Combinarea actiunei armatei române întărită cu conti- gente ruse cu Armata din Orient...” Deci sugestiunea oprirei ofensivei din Transilvania, scoa- terea de forte de aci, ofensiva contra Bulgariei, aveau drept “scop ajutarea indirectă şi salvarea Armatei din Orient. Nu era deci chestiune de România, ci de Salonic. Dar Ro- «mânia avea o situaţie strategică ce-i impunea cu totul alte hotărâri, este alta chestiune de a vedea dacă ea a facut „ceeace trebuia, în treacăt fie zis, Cdt. de Cpt. român nu „a făcut ceeace trebuia, ceeace se va lămuri la acţiunea din “Transilvania (Volumul Il). Chiar daca s’ar susține că sugestiunile pe cari ni le făceau, dela distanţă aliaţii noştri englezi şi francezi, cari poate că nu aveau toate elementele de apreciatiune- a im- prejurărilor de detaliu, depe cele două fronturi ale noastre, nu trebuesc luate decât ca o părere, ce putea sau nu să fie urmată, totuşi, cele spuse de g-lul Ludendorf, trebuesc avute “în vedere, fiindcă aci nu s'ar putea cu nimic contrazice sau „combate ideile, fiind o mărturisire făcută post bellum, în care cu sinceritate spune: „dacă românii ar fi urmărit marșul for înainte, în Transilvania..., am fi fost învinși”. In concluzie, chiar dacă Cdt. de Cpt. român primea su- „gestiuni (ori de unde ar fi venit ele, dar) cari nu cores- „pundeau situatiunilor generale pe cele două fronturi, el nu “trebuea să le admită, fiindcă admiterea lor ar îi fost o -gresala. Se va vedea ulterior că ideea rămânerei în defen- sivă la Nord de la 2—14/IX şi luarea de forte de acolo $i trimiterea lor la Sud, nu a strictului necesar pentru a consolida frontul, ci forte puternice pentru a lua ofensiva, a fost greşită, căci 7 divizii infanterie sunt transportate cu trenuri 42 zile, fără a lua parte la acţiunea decisivă, care în „acest timp era la Sud de Sibiu şi pe Olt. Ca urmare a consiliului dela 2/IX, Cdt. de Cpt. decide a se face o acţiune pe frontul de Sud, trecând Dunărea in re- giurea Flămânda, în ideea: „De a ţine pe inimic de front cu Armata de Dobrogea si 364 a-l ataca în flanc şi spate cu Armata III-a, trecând Dunărea la Flămânda“. La 3/IX 1916, g-lul Averescu Comandantul Arm. III-a, este numit de M. C. Gl. cu Ordinul No. 662 şi Comandantul Ar- matei de Dobrogea, luând denumirea de: „Grupul Armatelor de Sud”. Ordinul sună astfel: „Vă insarcinez cu coordonarea actiunei Armatei Ill-a şi de Dobrogea, în care scop sunteţi numit comandantul Grupului de: armate de Sud, Armata IIl-a şi Armata de Dobrogea“. In seara zilei de 3/IX, acest Grup era în următoarea situaţie: 1. Arm. Ill-a (gl. Văleanu Gh.): a) Pe linia Bucuresti-Oltenita, în acoperire spre Du- — nărea Div. 10-a (gl. Văitoianu Arthur), 15 btl 12 btr. b) In sectorul Zimnicea-Giurgiu: Detaşamentul Alexandria (col. Oproiu); Div. 1 Cav. (gl. Herescu C.) 24 esc., 3 btr.; Div. 18-a (gl. Referendaru Alex.) 8 bil., 7 btr.; Div. 16-a (gl. Anastasiadi C.) 6 bil., 6 btr. Escadrila aeroplane dela Dadilov (6 aparate). . 2.. Armata de Dobrogea (gl. Zaiancikowsky) ; Div. 2-a (gl. Socec A.) si Div. 9-a (gl. Petala C.) la dreapta între Raşova-Cocargea; Corpul Rus: Div. Sârbă (col. Hadjici) şi Div. 61 rusă (gl. Simansky) pe linia Cocargea-Cobadin. Div. 19-a (gl. Scărişoreanu C.) în supraveghere Cobadin. Topraisar. : Div. 15-a (gl. Grigorescu Eremia) si 1 brg. din Div. 12-a în rezervă înapoia dreptei. Div. 5-a (gl. Hartel) şi Div. Cav. Rusă (gl. Pavlov) în rezervă înapoia centrului, în zona Biulbiul-Murfatlar. Escadrila aeroplane la Medgidia (6 aparate). La 5/IX 1916, g-lul Averescu, următor ideei decisă la M. C. GL la 2/IX, se hotărăşte ca cu Armata de Dobrogea să fixeze pe inimic, iar cu Arm. IIl-a să treacă Dunărea în sectorul Olteniţa-Giurgiu, căzând în spatele inimicului. In acest scop, face M. C. Gl. următorul rapori cu No. 319 din 5/IX: „Pentru a pune capăt ofensivei bulgare în Dobrogea, este nece- sară o cooperare activa a Armatelor HI-a si de Dobrogea. Hceastă cooperare se va putea obţine în modul următor: pe când Armata de Dobrogea va căuta să fixeze de front pe ad- versar, Armata IH-a să cadă in spatele adversarului trecând Dunărea în sectorul Oltenita-Giurgiu. Misiunea Armatei de Dobrogea va fi de a întârzia înaintarea 365 inimicului, fie profitând de întăririle existente si de forma tere- nului favorabil apărărei, fie dând scurte şi energice lovituri contra ofensive, acolo unde situatiunea le-ar face posibile, fie în fine dacă mersul operaţiunilor pe întregul front ar permite, dând o lovitură puternică pe dreapta adversarului, astăzi în aer. In toate aceste operaţiuni Armata de Dobrogea va avea ca pivot solid fie pentru apărare, fie pentru atac, dreapta ei spri- jinită pe Dunăre. Armata III-a va concentra forţele sale pe axa Comana-Prundu Belu şi îndată ce pregătirile de trecere vor fi terminate, va trece Dunărea cu toate forţele sale operative, cu obiectiv general Dobrici. Marina va da concursul putincios Armatei III-a“. La această dată, pe frontul din Transilvania era o stag- nare. Arm. I-a pregătea o acţiune pe VI. Jiului (care a fost o greşală, pe care Cdt. de Cpt. nu a oprit-o la timp); Arm. II-a şi Arm. de Nord stăteau pe loc. Gl. Averescu, ce comanda frontul de Sud, văzând situaţia, isi propune a lucra, a face ceva, căci a sta numai în defensivă cu arma la picior, lăsână inimicului toată iniţiativa operaţiunilor este — de sigur — negatiunea oricărui ideal operativ. Din raportul No. '319 al g-lului Averescu se vede în- _treaga concepţiune a planului său: defensiva pe frontul de Nord (unde de fapt eram! in defensivă) şi ofensivă pe frontul de Sud. Dar o ofensivă frontală, făcută numai cu Armata de Dobrogea, se izbea dela început de mari greutăţi „de ordin moral şi material, căci moralul inimicului era ri- dicat, iar din punctul de vedere material nu numai că dis- punea de o puternică şi superioară artilerie, dar frontul sav era bine consolidat, având şi flancurile sprijinite pe două obstacole (Dunărea şi Marea) de primul ordin. Chiar dacă s’ar admite pentru un moment că aceste calități ar fi lipsit inimicului şi că armata româno-rusă din Dobrogea ar îi a- tacat cu succes, că ar fi respins pe inimic şi că lar fi aruncat înapoi, el se retrăgea spre baza lui, spre întăririle lui, spre liniile lui de aprovizionare şi spre poziţii naturale, de unde cu greu ar fi putut fi scos. In asemenea caz, concepţia g-lui Averescu de a „fixa de front pe adversar cu Armata de Dobrogea” şi „cu Arm. 111-a să cadă în spatele adversarului trecând Dunărea în sectorul Oltenita-Giurgiu” era o conceptiune strategică superioară, era o conceptiune ce ar îi reuşit la sigur, dacă Cd. de Cpt. nu ar îi avut grija ce- luilalt front, dacă la 15/IX Arm. I-a nu ar îi fost iremediabil bătută, dacă Arm. Il-a nu ar fi fost tardiv trimisă (la 14/IX) în ajutorul Arm. I-a, dacă după 16/IX, Arm. Il-a ca con- 366 «secintä logică, nu ar fi fost respinsă spre Est, atunci da, atunci desigur că libertatea spiritului, libertatea morală şi materială, ar fi putut da tot .efortul necesar pe celalt front. Dar când pentru un incident ca cel dela Turtucaia, Cdt. de Cpt. opreşte zadarnic ofensiva pe frontul de Nord, ia de aci trupe (Div. 12 şi 2 dela Arm. I-a şi Div. 5, 21 şi 22 dela Arm. Il-a) si le trimite pe frontul de Sud, când apoi la Nord armatele sunt lăsate ca să opereze cum le tae capul (Arm. l-a e lăsată să ia ofensiva pe V. Jiului dela 9—13/IX, când pregătirea actiunei principale a inimicului se desemna dela 7/IX destul de bine la Sibiu; când Arm. I-a respectiv C. I. A. e lăsat să fie bătut la Sud de Sibiu, dela 13—16/1X cand Arm. Il-a nu numai că-l putea salva, dar putea să bată pe inimic, dacă conform cererei g-lului Crăinicianu dela _11/IX era mişcată spre Est la 12/IX) atunci nu este nici o mirare că Cdt. de Cpt. lasă să-i scape toate ocaziunile, “când pe un front, când pe altul. Concepţia g-lului Averescu era bună în situaţia dela 2 şi 5/IX. Era — eventual — bună până la 12/1X. Dela aceasta «dată, ea nu se mai putea aplica pe frontul de Sud, fiindcă in- ‘tervenise deja eşecul pe frontul de Nord. Dar acest lucru nu stă în puterea unui comandant de armată, cum era cazul g-lului Averescu, să-l aprecieze; el avea de examinat numai «situaţia frontului de Sud, era treaba numai a Cdt. de Cpt. să examineze, să aprecieze şi să hotărască, cum are de lucrat fiecare Armată în cadrul întregului. Din moment ce Cdt. de Cpt. a lăsat tot timpul ca fiecare „Armată să lucreze din proprie iniţiativă, să lucreze deci in- dependent de cadrul întregului, atunci se justifică foarte bine acţiunea Arm. I-a la Jiu, lăsarea în aer a C. I A. la "Olt, tardivitatea trimiterei Arm. II-a spre Vest către Sibiu si trecerea Dunărei la Flămânda. Repet încă odată, aşa cum era alcătuit planul operativ al Comandantului „Grupului Armatelor de Sud” de a fixa de front pe inimic cu Armata de Dobrogea şi a-i cădea in spate cu Armata III-a, era judicios, atât cât el era „apreciat din punctul de vedere al situaţiei locale depe dreapta Dunărei. Era treaba Cdt. de Cpt. să aprecieze acest plan în cadrul întregului şi să zică: „da” sau „nu”, Cdt. de Cpt. a zis „da”; în asemenea caz, el şi-a însuşit proectul g-lului. Averescu şi deci îi poartă şi toată răspunderea lui. Cdt. de Cpt. trebuea să asigure Grupului Armatelor de Sud toată libertatea de acţiune pânăla terminarea operaţiunilor, lăsând “comandamentului Armatelor de Sud grija inimicului, a pro- prielor forţe şi a obstacolului ce avea de învins, căci nu el trebuea să aibă şi grija inimicului ce se concentra si opera în Transilvania. Raportul cu No. 319 din 5/IX făcut către M. C. Gl. este dat şi ca ordin Armatelor de Sud (III-a şi de Dobrogea). Comandamentul a mai dispus: a) Scoaterea Div. 9-a depe frontul Armatei de Dobrogea şi trecerea ei în linia 2-a în scop de a se reconstitui, iar intervalul dintre Div. 2-a şi Div. Sârbă, a fost umplut cu unităţi luate din Div. 12 şi 15 noui sosite. b) A dispus executări de recunoaşteri aeriene pe frontuk Armatei de Dobrogea, până la cel puţin linia Varna-Rusciuc. c) S'a mai dispus ca întreaga cavalerie a Armatei de Dobrogea să fie mişcată pe flancul stâng, pentru a fi îm- pinsă între Bairamdede şi Mare, eventual de se va putea să ocolească dreapta Armatei bulgare, căzându-i în spate. G-lul Averescu — cu ordinul No. 340 din 5/IX — alcätueste o comisie, sub presidentia g-lului Văitoianu Comand. Div. 10-a, ca să pregătească trecerea Dunărei, desăvârşind toate: operaţiunile necesare trecerei, în timp de 8—10 zile. A. Recunoaşterea. Comisiunea. face recunoasterile şi ajunge la ideea ca punctul din dreptul Flămândei este cel mai bun pentru trecerea Dunărei, pentru motivele stabilite într'un memoriu. " Maiorul Sava, şeful comunicaţiilor Armatei III-a, a facut după executarea nu numai a recunoaşterilor, a lucrărilor, ci a făcut după trecerea Dunărei, un lung memoriu foarte interesant, în care se rezumează toate lucrările pregătitoare trecerei Dunărei şi trecerea. Iată acel raport: „Flămânda este cel mai indicat punct pentru trecerea Dunării, pentru următoarele motive: a) Dunărea în punctul Flămânda are lărgirea minimă de aprox. 990 m. în raport cu alte puncte din fata acestor ostroave, unde Dunărea are o lărgime de un kilometru sau chiar peste 1 km. lărgime. b) Tärmul Dunärei în acest punct nu prezintă escarpamente dificile, ci din contra un taluz înclinat nu prea repede spre linia curentului principal. c) Pozitiunea aceasta a punctului ales de trecere, permite ce porţile ' făcute în canalul din dosul ostrovului Coreia şi Ostrovub Lung, adăpostite de vedere şi de tirul direct al inimicului, să fie scurse cu uşurinţă şi aşezate la locul lor în axa podului cu. ajutorul a două şalupe destinate in acest scop. d) Acest punct era şi cel mai apropiat de Prundu Belu, astfet 368 că putea fi legat cu o şosea posibil de făcut accesibilă în acest timp extraordinar de scuri. (Pe o şosea prea lungă ce urma să construim pe locuri mlăştinoase, ar fi fost imposibil să se facă o trecere posibilă de întreţinut în starea accesibilă pe tot timpul circulatiunei). Pentru o circulatiune asa de mare cum urma a se face pe şoseaua Prundu Belu-Flămânda, îăcută pe drumul cel mai scurt dintre drumurile existente care debuşează la Dunăre, era nece- sar, ca traseul să fie cel mai scurt şi cel mai drept posibil. e) Tärmul stâng al Dunărei în acest punct unde s'a fixat trecerea, convenea şi pentru manevrele ce se impun a se face cu mâna a materialelor grele, în caz de lipsă de remorchere sau de salupe. Tärmul stâng în acest punct de trecere, permitea să se mani- puleze grinzi şi podine şi în caz de ruptură a podului sau de avariere a şalupelor, să se manevreze cu mâinile chiar unele portite din cele rămase confecţionate după programul stabilit în canalul din dosul insulelor Coreia şi Ostrovul Lung şi aduse în apro- piere de pod, spre a fi sub mână la necesitate. î) Avantajele dela lit. a, b, c, e li se opunea un inconvenient însemnat, acela că porţiunea de teren din spatele punctului ales este inundabilă pe timpul! ploilor! îndelungate de toamnă, ,astfel ca oricând aceste ploi din regiunea Danubiană din susul Dunărei tin mai multe zile, nivelul apelor se ridică repede în punctul Flămânda şi întreaga regiune traversată de acest drum se acoperă cu un strat de apă de 0,30—0,70 adâncime; aceasta adâncime fiind o medie minimă variabilă în lungul şoselei făcute Prundu _ Belu-Flămânda. De acest inconvenient comisiunea nu a ţinut seamă. pentru pregătirea trecerei, timpul frumos permiţând înlăturarea. temporală a acestui inconvenient. Ţinând însă socotealä de even- tualitatea inundatiei, în această ordine de idei s'a dispus pentru menţinerea acestei şosele în stare accesibilă pe orice fimp, înăl- tarea rambleurilor existente, prin ajutorul platformelor de fascine suprapuse, şi a lucrărilor de balastare a şoselei si în fine inta- rirea cu fascine a faluzelor şoselei prin pereare. B. Intrunirea comisiunei. După executarea recunoaşterei mai sus menţionată, Comisiunea numită de Comandantul Armatelor de Sud pentru pregătirea tre- cerei, s'a întrunit la Prundu Belu, unde deliberând asupra acestor chestiuni a hotărât următoarele: 1. Să se procure de către maiorul Sava, în timpul cel mai urgent posibil, toate materialele necesare pentru podurile noui 369 trebuincioase, pentru terminarea unor poduri începute si pentru consolidarea altor poduri existente. 2. Să se procure de către maiorul Sava, petrişul, carele şi manopera necesară împietruirei. Pentru manoperă urmând a se organiza echipe cu personalul luat dela Direcţia Generală de poduri şi şosele, precum şi cu personalul luat dela companiile de pionieri. 3. Să se pună la dispoziţia maiorului Sava şi inginerilor Teo- doreanu, Nicolau şi Protopopescu, acesta din urmă luat dela ser- viciul de geniu al C. 5 A. două companii pionieri şi trupele de infanterie necesare, împreună cu ofiţerii lor, pentru executarea terasamentelor şi a tuturor lucrărilor de împietruire, de fascinare şi de perearea şoselei. 4. Să se comande de maiorul Sava semnale luminoase în 3 culori (bengale) spre a fi folosite de infanterie pentru semnalizare dincolo de Dunăre. Să se procure rachete şi facle necesare tre- cerei precum şi felinare. 5. Să se utilizeze de către personalul technic de sub ordinele maiorului Sava uneltele din träsurile parcului de geniu necesare la efectuarea lucrărilor de şoseluire. Cum însă în timpul executării şoselei, s'a efectuat paralel cu aceasta executare şi lucrările de instalare a baferiilor grele, unde s'a utilizat aproape toate uneltele | parcului, ne rămăsese pentru efectuarea şoselei un număr de unelte absolut insuficient, pentru executarea unei lucrări asa de mari, intr’un timp extraordinar de scurt, fapt care ne-a obligat să facem noi comenzi de unelte, pe care nu le-am putut folosi decât în ultimele zile a pregätirei trecerei. Comisiunea a mai dispozat: 6. Să se ia toate măsurile de către maiorul Sava, pentru trans- porturile cu trenurile si cu orice alte mijloace a materialelor nece- sare pentru pregătirea trecerei. 7. Comandorul Niculescu Rizea trebuia, după hotärârea Comi- siunei, să ia măsuri de completare a lucrărilor necesare la paza trecerii şi după cum mi-aduc aminte pentru bararea Dunărei şi apă- rarea podului in contra unui. eventual atac al vaselor de răsboi inimice. Ni s'a spus atunci că flota inimică este închisă la Persina şi că Dunărea va fi barată şi că este greu de admis ca inimicui să traverseze barajul, 8. Chestiunea apărărei podului a fost încredinţată Serv. Marinei din aceiaşi armată sau mai exact dela Armatele de Sud. 9. Armata noastră, a Ill-a, mai avea: şi două aeroplane, cari trebuiau ufilizate la diversele recunoasteri dinainte şi în timpul trecerei. Armata noastră, a Ill-a, nu avea însă la dispoziţie o escadrilă de aeroplane suficientă pentru a putea apăra trecerea şi a împiedica escadrila inimică să distrugă comunicaţia între un mal şi celalt al Dunärei. Generalnt G. A. Dabija, «Armata Română în Răsboiul mondial». 24 370 C. Constructinnea şoselei, In intervalul de timp hotărât de comisiune, s'a facut transforma— rea drumului de care existent şi în stare accesibilă numai pe timp frumos si de secetă, dela Prundu Belu la Flămânda, în şosea acce-— sicilä si pe timp de ploaie. Operațiunile necesare pentru transformarea acestui drum in şosea, au fost grele de executat în timpul fixat, fiindcă această. şosea comporta pe lângă lucrările de terasamente, constructiuni de poduri, fascinare şi pereare, neavând în apropiere nici pamantub necesar umpluturei si nici pietrişul necesar împietruirei, dease- menea nu aveam la dispozitiune pentru infanteria utilizată la lucru ca unelte decât lopata Linemann şi câteva scule dela serviciul de geniu al C. 5 A. Cu toate dificultăţile însemnate din lipsa de căruţe, de pământ şi de une‘te din primele zile ale executărei, totuşi; lucrările neapărat necesare trecerei (terasamente, fascinare, pe- reare si balastre, s'au executat şi terminat cu o zi înainte de- termenul fixat, astfel că încă de Vineri seara (16 Septembrie) artileria grea era aproape integral trecută pe toate podurile consolidate şi pe tot lungul şoselei fascinate, balastate şi pereate. Pe tot timpul trecerei atât înainte cât şi înapoi, aceasta şosea a fost întreţinută: deo companie | de pionieri, de echipele de poduri, iar la înapoere am utiizat o a doua companie de pionieri, pentru a putea face fafa la nevoile de reparare a făgaşelor şi fascinärilor anterioare (?) care devenea insuficiente din cauza marei circulatiuni şi a insufi- cientei de rezistenți a patului şoselei muiat complect. de ploaia. torențială ce a ţinut aproape continuu de Sâmbătă noaptea. 17—18 Septembrie, până Luni 19 Septembrie. D. Pregătirea si susținerea trecerii si Imcrările de construire a: bateriilor și de bararea fluviului. Aceste lucrări s'au executat de serviciul artileriei condus de d-l Col. Limburg şi de acel al flotilei condus de d-l com. Nicu- lescu Rizea, sub supravegherea preşedintelui comisiunei generat Văitoianu Arthur, care înipreună pot da toate detaliile constituirei. : acestei părți a memoriului, adică toate ştiinţele necesare prezen- tului capitol referitoare la apărarea şi bararea fluviului. E. Recunoasteri de aeroplane si activitatea lor pentru apărarea trecerei și a comunicaţiilor. Recunoasterile ce urmau a se face de serviciul nostru de aviaţie (la Dadilov erau 6 aparate) înainte de trecerea Dunărei, după in- formațiunile ce avem, s'au făcut şi rezultatul a fost raportat la #imp. Rămâne ca in prezentul capitol, serviciul special de aviaţie, să completeze ştiinţele necesare justificând măsurile luate. F. Construirea podului peste Dunăre, executarea frecerei Dunărei şi operaţiunile următoare. Pentru construirea podului de peste Dunăre sa întrebuințat batalionul de pontonieri de sub comanda lt.-colonel Popovici, cn tot materialul de fluvii necesar trecerii. Acest material s'a adus cu trenul până la Băneasa şi de acolo cu căruțele până la locul ales pentru construirea portitelor. Cea mai mare parte din acest material era sosit la punctul de destinaţie înainte de ziua fixată şi adică de Vineri noaptea spre Sâmbătă (16—17 Sept.) iar o mică parte din acest material a sosit chiar în noaptea de Sâmbătă 17—18 Septembrie a. c. Materialul sosit mai înainte a fost pus la adăpost de vedere şi de tirul direqt al inimicului, în pădurea dinapoia ostrovului Coreia, de unde a fost apoi scurs la locul unde s'au construit portitele după debarcarea şi punerea lor pe apă în canalul dinapoia ostroavelor sus zise. Odată constituite portitele după programul comisiunei, o parte din ele trebuiau să servească la trecerea trupelor destinate a face prima debarcare | (în număr de cel putin 3 batalioane) împreună cu lotcile de pescari aduse la Flămânda şi după efectuarea acestei «debarcări urma să fie începute operaţiunile de întinderea podului, care s'au făcut cu foarte mare greutate pe timp de ploaie si de furtună. După dificultăţi extraordinar de mari întâmpinate din cauza lipsei de remorchere şi a insuficientei puterei salupelor destinate la manevra vaselor ce trebuiau la rândul lor să con- stitue podul, lucrările s'au terminat. Este însă necontestabil că s'au efectuat excesiv de încet, astfel că la 5.45 dimineaţa podul era gata, graţie concursului dat de generalul Lambru, care era în persoană ia capul podului, de unde dirija operaţiunile de întindere a acestui pod, secondat de ofiţerii şi soldaţii de pontonieri, ajutaţi la rândul lor şi de trupe de infanterie”. Pregătirile făcute de serviciul apărărei sub apă. In afară de lucrările făcute in lungul Dunărei s'au mai executat sub directiunea comandorului Niculescu Rizea in vederea trecerei dela Flămânda, următoarele lucrări: 1. Sau mărit numărul statiunilor de mine de curent şi al bateriilor de torpile, lăsându-se mine şi torpile în dru- anul vaselor inimice; : 2. S’au instalat baterii de artilerie de diferite calibre 372 care băteau esirile canalului Persina, unde stationa flota A-U pe Dunăre. 3. S'au făcut câteva incursiuni în canalul Persina, lăsân- du-se numeroase mine de curent. Din nefericire minele de curent fiind defectuoase nu au exploadat. 4, S’a minat regiunea dela Zimnicea la Tabanu, cu mine sistem Rădulescu, fără nici o valoare şi foarte periculoase de mânuit. 5. S'a barat Dunărea făcându-se o obstructie la punctul Tabanu aflat cu 11 km. în aval de podul dela Flămânda. Aceste pregătiri de închidere a circulatiunei pe Dunăre, ar fi putut împiedica flotila A-U ca să iasă din ‘canalul. Belene şi să se scoboare în jos spre Flămânda, dacă mate- rialul folosit ar fi fost de prima calitate, din nefericire minele de curent şi torpilele erau de o foarte proastă cali- tate, ele ori explodau prematur ca minele sistem Rădu- lescu (omorând pe mânuitorii lor ca la Mecica şi Petro- şani), ori nu explodau de loc, cum se întâmpla cu minele de curent, cari aveau un defectuos mecanism de aprindere. Asa că de fapt, Dunărea nu era complet şi sigur închisă, iar) flotila A-U alcătuia o evidentă primejdie, atenuată prin faptul că înainte de 17/IX Dunărea era mică şi prezenta totuşi o greutate de scoborâre a ei în aval. Inimicul ştia de trecere. Cum putea să nu o ştie, când încă dela 31/VIII s'au început a se face demonstraţii? Adică se atrăgea conform Directivei No. 2 din 27/VIII în mod intenționat atenţia inimicului în această parte. Era oare posibil ca inimicul să nu ştie ce avem şi ce nu avem? Apoi inimicul cu serviciul lui de spionaj, putea afla — nu dela recunoasterile sale aeriene si dela observatorii depe malul drept care domină cu mult malul stâng, — ci dela fiecare locuitor al Bucureştiului, care se găsea obligat. să. spue încă dela începutul lui Septembrie la urechia vecinului: ,, 4m aflat că s'a ordonat generalului Averescu să pregătească o trecere a Dunării în spatele bulgarilor; are să fie ceva grozav, dar să taci, să nu spui la nimeni”! Generalul Toşev nu a luat nici o măsură, pentru motiv că el ştia ce pregătiri fac germanii şi austro-ung. în Transilvania şi deci nu putea crede că Arm. română ar putea face faţă acelor pregătiri şi ar mai dispune de forţele necesare cu care să facă o trecere în stil mare a Dunărei, el credea că se fac numaï demonstratiuni. Asupra acestei ultime parti, evenimentele l’au desmintit şi au surprins. 373 La 15/IX, o recunoastere de aeroplan bulgarä, a raportat g-lui Toşev că: „Mari mişcări se fac de români la V. de Olteniţa; coloanele merg din diferite directiuni spre Dunăre, ingrämädiri de care cu material de pod la satul Pueni“. G-lul Toşev comunică această Stiré feldmaresalului Mac- kensen, cum şi g-lui Nazlâmof comandantul apărării Du- nărei, 'ordonându-i ca să intre în legătură cu col. Encet, comandantul Rusciucului. La 16/IX feldmaresalul Mackenzen s'a întâlnit la Ba- zargic cu g-lul Tosev, căruia i-a ordonat ca să execute atacul în Dobrogea, în cel mult 2—3 zile, fără să aştepte sosirea Div. 217 germane (care ajunsese în parte la Bazargic), şi a artileriei grele. In acelaş timp, feldmaresalul a fost pus la curent de g-lul Toşev de măsurile pe care acesta le luase, pentru a face faţă unei treceri a Dunărei şi anume: „R. 42 1, 1 btl/R. 48 I, 2 btl. /R. 5 Mars cu 2 baterii (ce alcätuiau garnizoanele Silistra şi Turtucaia), să se concentreze toate la Turtucaia. Din Rusciuc să se trimită la Turtucaia 1 batalion miliţie, 1 batalion de marş, bateriile grele şi 1 baterie de câmp; R. 2, Miliţii sosit la Rasgrad să plece spre Turtucaia; Primul eşelon din Div. 217 germană sosit la Bazargic, să se îndrepte la Turtucaia; Comandantul apărărei Dunărei din sectorul g-lui Nazlamof să se ducă la Turtucaia şi să organizeze apărarea“. Aceste măsuri luate sub. presiunea evenimentelor şi în ultimul moment, ma indreptateste să afirm că g-lul Toşev era surprins strategiceşte, iar proporţiile măsurilor pe care ie lua, dovedesc că era surprins şi tacticeşte, de vreme ce nu are forte suficiente disponibile cu care să facă fafa trecerei. Cazul “lui Tosev este asemănător cu a Arm. I-a la Sibiu. G-lul Averescu se duce personal la M. C. G., raportează că totul este gata şi că ar putea începe în noaptea de 17—18/IX. Cdt. de Cpt. fără a ţine seama de situaţia din Transilvania, aprobă dispoziţiile luate şi dispune executarea operatiunei proiectată. Dar la 17/IX, Cdt. de Cpt. ştia că Arm. I-a este res- -pinsă, că C. I A. este iremediabil bătut la Sud de Sibiu şi nu se ştia nici dacă va fi în stare să mai reziste pe creasta munţilor. Cdt. de Cpt. mai ştia că nici Arm. Il-a nu mai poate salva C. I. A., căci îi dăduse ordin tardiv în ziua de 14/IX să înainteze spre Sibiu în ajutorul C. I A. (ordinul trebuia dat la 12/IX) şi era de sine înţeles că si Arm. Il-a asupra căreia se îndrepta întreaga Arm. IX-a germană, 374 va fi nevoită să se retragă, după cum chiar si raportase cu No. 378 din 16/IX şi primise aprobarea Cdt. de Cpt. cu No. 1308 tot din 16/IX. In asemenea condițiuni hotărârea executärei trecerei dela Flămânda la 17/IX, nu corespun- «dea situaţiei generale depe cele două fronturi. Cel mai bun lucru ce avea de făcut Cdt. de Cpt., era să oprească încă dela 14/IX orice operaţie ofensivă a Arm. III-a, să ia repede forțele de aci şi să le trimită la Nord. Era o frumoasă manevră pe linii interioare, care ar fi dat bune rezultate, dacă ar fi fost repede executată. Acum S'ar. putea pune întrebarea: dece Cdt. de Cpt. român nu face ceeace trebuia? Pentrucă a cedat unor su- gestiuni cari nu corespundeau situafiunei noastre generale operative. G-lul Joffre avea impresiunea că Armatele ro- mâne din Transilvania vor înainta prea mult, căci iată ce telegrafiazä M. C. Gl. român la 15/IX: „Sunt de acord cu g-lul Iliescu cu avantajele ce vor procura Armatelor sale din Transilvania prin ocuparea liniei Mureşului, dar trebue să-i atrag atentiunea asupra situatiunei dela Sudul Du- narei... este indispensabil a se înlătura definitiv orice pericol de „această parte, / pricinuind fără întârziere un grav. „eşec forţelor bulgare...” Din această telegramă se desprind două idei: 1. Că g-lul Iliescu spera către 15/IX că va mai putea -ocupa linia Mureşului, dar această credinţă realizabilă intre 14/VIII şi 6/IX, devenise irealizabilă după 6/IX adică dupa re g-lul Falkenhayn era deja concentrat în Transilvania de Vest. . 2. Ca g-lul Joffre nu era pus in mod complet la curent cu situaţia în care se găseau armatele române depe cele două teatre de operaţiune, altfel este neexplicabil ca la 15/IX să fi putut cere armatei române ca: „să pricinuiască fără în- tarziere un grav eşec forțelor bulgare”... . | Cdt. de Cpt. român admite sugestiunea g-lului Joffre, © numai aşa se explică dece aprobă la 17/IX executarea operatiunei proiectată la Flămânda, care era acum contrară intereselor operative a armatelor române depe cele două teatre de operaţiune. La 17/1X ora 14, g-lul Averescu comandantul Grupului Armatelor de Sud, dă ordinul de operaţiuni No. 168: „Mâine, 18 Septembrie, Armateie grupului de Sud vor începe operaţiunile coordonate, împotriva inimicului care a pătruns în Dobrogea, Armata IIl-a va tece Dunărea pe podul de vase ce se va în- tinde în faptul zilei şi pe imbarcatiuni la Flămânda-Riahovo. 375 Operatiunile se vor executa avându-se de normă instrucţiunile speciale date deja pentru acest sfârşit. Comandanții dela divizie în sus, vor introduce, în prescriptiunile instrucţiunilor, acele modificări pe care situatiunea de fapt a mo- mentului le-ar cere, călăuzindu-se de ideea predominantă că scopul înaintării Arm. III-a este de a înlesni ofensiva Armatei de Do- brogea, amenințând spatele si linia de retragere a vrăjmaşului în directiunea generală Dobrici. Armata de Dobrogea va începe atacul său mai întâiu în scopul da a fixa pe loc toate forţele vrăjmaşe ce are în faţă, iar după ce va începe a se simţi influenţa apropierei Arm. a Ili-a, sau dacă inimicul va începe retragerea generală sau numai parţială, ea va da cea mai mare vigoare ofensivei sale, cu tendinţa constatată de a impinge, dacă nu toate, cel putin cea mai mare parte a forţelor vrăjmaşe către Dunăre. Comandamentele de armate sunt rugate a mă tine la curent cu mersul operaţiunilor. Staţiunea radiograficä a comandamentului grupului se găseşte la Mihai Bravul”. Pe baza ordinului Grupului Armatelor de Sud, g-lul Vă- leanu Comandantul Arm. III-a dădu la 17/IX ordinul de operaţiuni No. 527, iar g-lul Burghele Comandantul C. 5 A., dădu la 17/1X ordinul de operaţiuni No. 1, relativ la trecerea Dunărei. | Aceste ordine intrau în detalii, prescriind modul cum urma să se pregătească şi execute trecerea fluviului. Situația Armatei IIl-a române în seara de 17 Septembrie (Crochiul 12) Pontonierii {a Flămânda. Div. 10aa în zona Petrile-Puenii-Prundu Be= A lu-Greaca. C. 5 À. | Div. 21 în zona Gostinarii-Isvoarele-Hotarele. Div. 22:în zona Colibasi-Dobrenii-Varasti> “Valea Dragului. iv. 16-a in zona Remusii-Oinacul-Fratesti- Frasinul-Baneasa. C. VIA. Div. 182a in zona Fântânele=Smârdioasaz Putinei Div. 1 Cav. Mihai Bravu-Vlad Tepes. Div. Rez. in curs de transport cu calea feratä spre Comana. 376 Artileria grea In scopul aruncărei podului şi a protectiunei lui, cum si în sprijinul trecerei Dunărei, s'au aşezat cinci baterii grele şi anume: 1 btr. obuziere 120 la 10 km. V. Flămânda, 1 >» tunuri 120 » 7 » Vz, > 1 » » 105 > 5 » V. > 1 » > 105 » 2» N, >» 1 >» > 105 » 2 » E, > 2 tunuri Deport anteaeriene pe drumul ce duce la pod. Apărarea anteaeriană 2 aparate de luptă (Neuport) > » recunoașteri si luptă (Voisin) 2 » > > » » <Farman). Situația trupelor bulgare din fata Armatei ITl-a române. 1 Reg. miliție | 6 bel. Rusciuc . 1 Reg. marş 6 b 1 Reg. artilerie tt. | Aceste unitäti erau in afara R. 42 I. razei de tres Silistra 1 btl./R. 48 I. 7 bel. cere. si Turtucaia | 2 btl./R. 5 Mars { 3 btr. 3 baterii Staro Selo 1 btl/R. 5 Mil—1 btl. Slivo Pole şi Borisovo 1 bil. gräniceri—1 bil. Aceste unităţi R. 2 milit. 3 bi, Mami (PE Ii | seeded Total { Batalioane 6+7+1+1+3 ie Baterii 6+3+0+0+1 Toate aceste trupe erau puse sub comanda g-lui Nazlâmoi Comandantul Apărărei Dunărei. 377 Situaţia Armatei de Dobrogea în seara de 17/1X. Div, 2-a rom, cu dreapta la Dunărea, urmează pe D. ‘Baiului până la inclusiv Pad. Cinghinea; Div. 15-a rom. de aci, pe D. Carasu 118—114 până la cota 122 pe D. Piribei; "Div. 12-a rom. de aci, cota 132, D. Dichilitas-incl. Cocargea; 1 brg./Div. Sarba de aci la cota 142; Div. 115 rusa de aci pana la 187 Arabagic Bair; Div. 61 rusă de aci S. Agemler până la excl. Edilcioi; Div. 19-a rom. de aci la incl. Topraisar; Un detas. Div. 6-a de aci la Urluchioi pe lacul Tuzla. Brg. 5: Cal. la Urluchioi; Div. 3 Cav. la Tekirghiol; 1 reg. cav. rus la Tuzla; In rezervä: Div. 9-a rom. la Ivrinezul mic si mare; 1ebrg, din) Div. Sârbă la Mamut—Cuius; 1 Brg. Div. 5-a rom. la Biulbiul mic. Apărarea anteaeriană. Trei avioane de luptă (Neuport), Un avion de regulare (Caudron), Două avioane de recunoașteri (Farman). Situatia Armatei IIl-a bulgară în seara de 17/IX. Brg. Bode din balta Vederosa până la 2 km. E. de Talasman ; Div. i-a de aci până la 2 km. Est Enigea; Div. 4-a dela 2 km. Est Enigea până la 5 km. Est Chioseler (sau 2 km. N. V. cota 113); Div. 6-a de aci până la 2 km. Est Besaul; Trupele Dobrogene dela 2 km. E. Besaul până la 1 km. N. E. Buiuc Enghez; Div. 25 turcă de aci până la D. Caraiuc; Div. Cav. de aci prin Perveli până la Tatlageacul Mic. Div. 217 I. germ. (la Bazargic). 378 Trupele aflate fafa în fata la 17 Sept. UNITĂŢILE Bl, Esc. 1. Grupul Armatelor de Sud Române-Ruse a) Arm. Illa: 4 C. V Arm. = Div. 10, 21, 22 | 53 C. VI Arm. = Div. 16, 18 4 Div. 1 Cav. 24 Artileria grea | Apărarea fixă a Dunărei 5 | Total. ..| 58 24 | by Arm. de Dobrogea Div. 12, 15, 2, 9, 5, 19 !/, Div. 6 rom. 89 7 Brg. 5 Cav. rom, = | Artileria grea ~ Div. 61, 115 ruse 32 Div. sârbă 16 i Div: 3 Cav. rusă — 24 | | Total. . . | 137 31 ! Total general... | 195 55 2. Armata bulg.-germ.-turcà a) Unitäfi bulg. de pe dreapta Dunärei Garmizoana Rusciuc” 6 > Turtucaia şi Silistra 7 » Staro Selo 1 » Borisovo 1 » Rasgrad 3 Total. ..| 18 b> Arm. fea bulg.-germ.-turcă Div. lea Inf, 20 a » 4-a » 17 1 > 6-a » 13 ~ Rezerva mob, Varna 8 ~ Brigada germ: 4 3 Div. 25¢a turcă 3 ss Div. Cav. bulg, - 24 Artileria grea ~ — Total...! 65 28 Total general. ..| 83 28 379 Trecerea Dunärei (Crochiul 13). Prima divizie care urma să treacă Dunărea, era Riv. 10-a gl. Văitoianu. Comandantul acestei Divizii, dădu im ziua de 17/IX ordinul de operaţiuni No. 78 pentru zilele- de 17/IX şi 18/1X. lată acest ordin cu anexa lui: 1. „Inimicul în fortä de 1 reg. infanterie si tot atâta artilerie, este semnalat în Rusciuc; trupe puţine se mai găsesc pe malul Dunărei spre Riahova-Babovo si Turksmil. 2. Corpul V şi VI Armată are misiunea de a trece Dunărea dela Flămânda spre Vest şi apoi a cădea în spatele armatei vrăjmaşe: depe frontul dobrogean. 3. Divizia 10-a, în vederea misiunei de mai sus, va începe tre- cerea în spre dimineaţa zilei de 18 Septembrie, în care scop se ordonă următoarele: a) Trupele diviziei cu trenurile lor de luptă, se vor aduna din ziua de 11 Septembrie deplasându-se din cantonamente după ora 5 p. m. în zona dela Sudul satului Flămânda în punctele alese pentru trecere (a se vedea schiţa alăturată); b) Trecerea Dunărei se va face prin ambarcaţiuni pe vase în: ordinea „grupărilor arătate deasemenea în schiţă. Detaliile de~ execuţiune privitoare imbarcatiunei si executărei. navigatiunei sunt cele din anexa No. 1; c) Protectiunea trecerii va fi asigurată de Reg. 50 I. (Div. 22),. un divizion din R. 11 Art. si 1 divizion din R. 3 Ob., bateriile de: 105 m/m de obuziere de 120 m/m şi 150 m/m, escadrila de aero- plane de luptă şi secţia de tunuri Deport. Aceste trupe au misiunea de a curäti prin focul lor terenul: dinainte şi a asigura flancurile din partea unui atac ce ar veni: dela Rusciuc sau Turtucaia; d) Primele imbarcatiuni vor porni dela malul românesc la ora: ‘ ineata 18 Septembrie, 4 Trenurile de luptă ale corpurilor, brigada 9 Art. şi trenul de luptă al Div. (Div. col. Mun. şi amb. Div. 10-a) vor trece pe pod după ordinea aci alăturată. 5. După trecerea Dunărei misiunea Diviziei 10-a este: a) Cu brigada_7-a să ocupe localităţile Mahkaia si Borisovo,. intärindu-le. b) R. 10 V. va ocupa Babovo pe care-l va întări;: c) Brigada 20 va constitui rezerva diviziei ocupând Riahovo, pe care-l va pune în stare de apărare. d) Trenurile de luptă ale corpurilor, imediat după ticdeven podului, se vor indrepta in spatele localitajilor ocupate de corpurile res- pective. e) Brg. 9 Art. va ii aşteptată la ajungerea pe malul. bulgăresc: de un ofițer de stat major cu ordinul de luptă potrivit cazului. 6. Cartierul diviziei (grupa 1) va trece cu brigada 20 I. Pe timpul luptei şi pe timpul nopții de 18—19/IX la Riahovo. 7. Trenurile regimentare vor rămânea în cantonamentele ocupate în dimineaţa de 17 Septembrie. Pentru trecerea podului trenurile regimentare vor fi organizate într'o singură coloană astfel: R. 10 V., Bg. 7 IL, Bg. 20 L, Bg. 9 Art., Cuart. Div. C.3P.,S.3T., E. St, D. C.M. si Ab. D. 10, luând loc pentru trecere după trenurile regimentare ale trupelor neindivizionate ale C. 5 A. (cuart. C. 5 A, R. 5 R., Bg. Ob. Pion. şi Proect.). Pretorul diviziei se va ţine în legäturä cu aceste trenuri spre a lua loc la timp în coloană. a) Pentru seara de 18 Sepi. trupele rămân pe poziţiile ocupate (localităţile arătate mai sus). À. Hrana. Trupele vor lua hrana rece ordinară pentru ziua de 18 Septembrie iar pe ziua de 19 Septembrie vor consuma o zi hrană de rezervă. 10. Evacuarea răniților se va face înapoi la ambulanta diviziei pe şoseaua Flămânda-Prundu Belu şi de aci la spitalul mobil al €. 5 A. (Greaca). 11. Improspătarea munitiunilor. “Punctele de contact se. vor comunica corpurilor imediat ce divizionul coloane de muniții a trecut Dunărea. 12. Raportul va avea loc la Riahovo, la ora 6 p. m.”. ANEXA la ordinul de operaţii No. 78 din 17 Sep- tembrie 1916. Legătura între infanterie şi artilerie pe timpul trecerei Dunărei. „Primele eseloane de infanterie după îmbarcare şi pornire pe apă îndată ce debuşază în Dunărea mare, vor face semnale cu felinarele înapoi la malul românesc, unde se găsesc observatorii artileriei de câmp. La primirea semnalizării această artilerie va deschide focul. Deschiderea focului artileriei de câmp va fi semnalui şi pentru artileria grea. Tragerea se va executa de amândouă ar- tileriile de câmp si grea cu toată intensitatea, 30 minute asupra satului Babovo, viile dintre Babovo si Riahovo, satul Riahovo şi malul Dunărei la Vest de acest sat pânăla N. V. de Kazikler. După cele 30 minute artileria de câmp va înceta focul, iar ar- tileria grea va lungi tragerea şi va bate pe zone succesive zona Kazikler-Slivo-Mahkaia-Sarnubekioi (Borisovo) şi în special flancu- 381 rile Diviziei, în spre Tabanu la Vest si Sud Babovo, la Est, pânăla limita maximă a bätäiei tunurilor. Secţia 3 telegrafie (lt. Pereanu) va lua parte din material şi personal, se va îmbarca cu Brg. 20 I. pentru a stabili imediat le- gäturile telefonice ce se vor putea. p. S. Este absolut interzis ca semnalizarea de mai sus să se facă din altă barcă decât aceia unde se găseşte comandantul re- gimentului. Arätarea unui singur felinar (lumină) înseamnă începerea focului. Aratareq a 2 felinare (în fiecare mână câte unul) înseamnă încetarea focului artileriei de câmp). Pentru executarea acestui ordin, infanteria Diviziei 10-a care cantona in zona Retrile-Ruenii~Prundu Belu-Greaca a lăsat ranifele în paza jandarmilor rurali. Trupele având asupra lor: ca echipament îmbrăcămintea, având bluza de vară peste cea de postav, în ban- dulierä mantaua, cortul şi opincile. Hrana: o zi de hrană ordinară şi două zile hrană de rezervă. Munitiuni: 160 cartuşe purtate pe soldaţi, plus 50 cartuşe dela chesoanele de companie, care au primit alte cartuşe”. Trecerea Dunărei. La ora 17 trupele sau pus în mars spre punctele hotă- râte de trecere. In noaptea de 17—18/IX unităţile de in- fanterie se grupase astfel: 2 btl./R. 5 I. şi 2 bil./R. 20 I. în pădurea Enichiu, in dreptul km. 470. | R. 33 I. si R. 45 I. în Päd. Cälugäreascä în dreptul km. 456. R. 73 I. si R. 10 V. în dreptul extremitatei de Est a Ost. Coreea. Mişcarea a fost întârziată mult de o coloană de 100 bărci, cărora infanteria trebuia să-i facă loc să treacă mai repede spre Dunărea. 18 Septembrie. 1 batalion din R. 33 I. a trecut pe portite, iar restul infanteriei Div. 10-a a trecut pe bărci şi pontoane în mai multe eseloane; primul eşelon a început trecerea la ora 3.30 restul de eşeloane urmau pe măsură ce bărcile şi pontoanele se întorceau goale. la locurile de ambarcare. Este de observat că bărcile şi pontoanele nu s'au putut ţine în grupe, aşa cum erau formate ci au urmat în şir continuu, până la sfârşitul trecerei care a avut loc la 11.30. La amiază Div. 10-a era trecută afară de 1 btl/R. 20 I. care a trecut a doua zi pe pod. [82 | Trupele debarcate au atacat unitatea bulgarä dela Ria- hovo şi a ocupat aceasta localitate, In cursul acestei zile, Div. 21-a a plecat din zona Gos- tinarii-Isvoarele-Hotarele, ocupând zona Flămânda-Prunduw Belu-Päd. Cälugäreascä-Päd. Mislea-Päd. S. V. Gostinari. lar celelalte divizii raman pe loc. Comandantul btl. 17 de graniceri bulgar a raportat le ora 4.50 dim. colonelului Encef, care era comandantul Rus- ciucului : | „Românii bombardează cu foc de artilerie satele Riahovo-Babovo şi Brăslen, iar la ora 4.50 românii cu multe bărci s'au îndreptat | în satul Riahovo si la Vest de el, aflându-se deja pe malul nostru: unităţi debarcate”. | Col. Encef a ordonat imediat ca: „Rezerva mobilă a Rusciucului (2 companii şi 1 baterie) să se indrepte dela Gagalia la Borisovo. Lt.-col. Vlahov să ia comanda acestor unităţi şi a tuturor care se află lângă satul Riahovo şi să. respingă pe inimicul ce trecuse pe malul drept”. Numai singur acest fapt, că se trimit 2 companii la: punctul | de trecere, ne arată că bulgarii se lăsase surprinşi. nu numai strategiceşte ci şi tacticeste. Col. Encet a mai dispus ca: „Bil. 1/R. 5 Militii şi bil. 1/R. 5 Mars ce au sosit in Vranovo» să fie îndreptate: btl. I/R. 5 Militii din satul Staro Selo pe drum: spre Kiutiukliu-Breaslen-Babovo-Riahovo, iar I/R. 5 Mars spre: Babovo si Riahovo; ele să atace inimicul pe care-l vor intâlni, in- trând în legătură cu trupele It.-col. Viahof”. Această dispozitiune se va vedea că a fost tardivă sé neeficace. Căpitan Kellner comand. „grupei de uscat” aflat la Rus- ciuc, a raportat la ora 4.50 Comandamentului flotilei de Dunăre aflat la Belene următoarele: „Astăzi ora 4 dimineaţa, inimicul a trecut Dunărea la Riahovo cu trei companii. Acolo sunt îndreptate două obuziere grele de câmp şi două tunuri de câmp de 9 cm.”. La amiază Comandantul Corpului 52 gl. Kosch comunică :: „Că românii au trecut 6 batalioane şi că sunt în curs de a. întinde un pod pe pontoane la Riahovo”. Dând ordin în acelaş timp flotilei de Dunăre: „Ca să trimită o parte din ea ca să distrugă podul”. . Distanţa dela Belene la Riahovo era de 65 ml. Comandantului „grupei de uscat” i s'a dat ordin: „Ca să lase pe apă în jos mijloace de distrugere a podului de: pontoane început”, 383 Capit. Kellner neavând un vas special pentru lansare de mine, a dat drumul minelor dela mal, dar vântul le îm- pingea înapoi spre malul bulgăresc. In acelaş timp s'a dat ordin a se forma si a fi gata sub căpit. comandor Masjon, grupa 3-a de monitoare (Bodrog şi Kôrôs), întărită cu două grupe de vedete (4 vase de patrulare), cu vasul armat Balaton şi un detaşament de mine de râu. S'a dat ordin ca această unitate să plece la ora 20. Dar din cauza furtunei, a ploaei si a greutăților de plutire, vasele de patrulare care plecase mai înainte au ajuns la Lelek la ora 1.30 noaptea; monitoarele ce trebuiau să urmeze, nu au putut pleca decât la 19/IX ora 2 dela Belene ajungând la Lelek la ora 6. Operațiunile pe dreapta Dunărei. Acțiunea Diviziei 10-a (gl. Văitoianu Arthur): Brigada 7-a la ora 6.50 face front spre 'V. cu o comp. IR. 20 I. si 3 comp./R. 5 I. cätre Slivopole si Kaia Mahle, ce “erau ocupate cu ‘cate o companie bulgară de grăniceri. lar Borisovo era ocupat de două companii de grăniceri. La ora 14, 2 btl./R. 5 I. ocupă Slivo Pole şi Kaia Mahle făcând legătura la dreapta cu 1 btl./R. 20 I. Companiile bulgare s'au retras la V. de Kaia Mahle, iar companiile din Borisovo s'au retras spre Prosena. R. 10 V. atacă la ora 9 un batalion bulgar ce ocupa satul Babovo, pe care-l ocupă la amiază. La ora 14 aprox. 2 batalioane bulgare atacă Babovo «dinspre Golemo Vranovosx R. 10 I. primeşte în ajutor R. 61 L (Div. 21) care-i prelungeşte stânga; inimicul e respins la ora 18 spre Kiutiukliu. Brg. 20 I. atacă cu 1 btl/R. 33 I. şi 2 comp./R. 45 I. satul Riahovo, pe care-l ocupă la ora 5. Dela Riahovo, batalionul din R. 33 I. s'a indreptat spre E. ajutând R. 10 V. la ocuparea satului Babovo. De aci, la ora 10, înaintează spre Sarnubekioi, oprindu-se în viile dela Sud de Riahovo. La ora 14, după ce mai veni încă 1 btl./R. 33 I. amândouă batalioanele atacă inimicul care se retrage spre Sarnubeikioi urmărit de întreg R. 33 I. (3 bil.) până la 1 km. N. de Sarnubeikioi cand R. 33 I. e oprit in loc de focul artileriei inimice, apoi, e silit să se retragă până la 2 km. N. de Sar- nubeikioi. R. 45 I. terminase debarcarea la ora 7.30; el ocupă cu 384 2 batalioane inältimile dintre satele Riahovo si Babovo, iar al treilea batalion e ţinut în rezervă. La ora 16 R. 45 I. e retras spre N. E. de satul Riahovo, pentru a face loc spre S. R. 33 I. R. 73 I. ocupă cu 1 batalion satul Riahovo âvând 2 batalioane la N. V. de sat. La ora 23, It.-col Vlahoi dă un atac de noapte şi reocupă Slivopole si Kaia Mahle. La ora 17 gl. Văitoianu Comandantul Div. 10-a, dă dela Riahovo, ordinul de operaţii No. 9: 1. „Inimicul cu care divizia a luptat astăzi 18/IX, sa retras spre Vest şi Sud de localităţile Babovo-Borisovo şi Makkaia, rămâ- nând însă în contact. 2. Pentru noaptea de 18/19 Septembrie divizia va stationa pe poziţiile cucerite, acoperindu-se cu anteposturi de luptă. Re- gimentul 10 V. şi Brg. 7 I. se vor lega la P. T. 54 (3 km. S. Va Babovo). 3. Este probabilitate de un atac de noapte. Trebueşte să re- zistăm cu orice preţ. Nu se vor risipi munifiuni în timpul nopţei. | Inimicul se va primi la distante scurte cu focuri şi apoi cu baio- neta esind din, transee. 4. Artileria se pune la dispoziţia trupelor astfel: 1 divizion din Brg} 7 I. la locul indicat de g-lul Manolescu Mladian (la Makkaia), 1 divizion la dispozitia R. 10 V. la Babovo. Un regiment de rezervä la Riahovo. 5. Reg. 61 Inf. pânäla noi ordine va rämâne pe pozitie. 6. De îndată ce trenurile de luptă ale unităţilor. vor trece podul se vor îndrepta spre unităţi, făcând reaprovizionarea munifiunilor. 7. Trupele vor avea numeroase patrule înainte şi vor face le- gătura între unităţi. 8. Orice ştire mi se va trimite la Biserica din Riahovo”. Acțiunea Diviziei 21-a. R. 61 I. trece Dunărea în bărci. La ora 15, acest regiment, cu compania de mitraliere, 1 baterie de 53 m/m, ajută R. 10 I. la atacul spre Babovo, după care, la ora 16, ocupă cu un batalion satul Breaslen ce era apărat de un escadron cavalerie german, iar celelalte 2 batalioane din R. 61 I. au rămas în staţionare între Breaslen şi Babovo. I/R. 46 I. trece Dunărea la ora 18.30, iar celelalte 2 batalioane din acest regiment, nu mai pot trece în bărci din cauza vântului şi valurilor care răsturnau bărcile. In ziua de 18/1X (întâia zi operativă) nu putuse trece pe dreapta Dunărei decăt infanteria Div. 10-a, fără arti- lerie şi fără trenuri de luptă; iar, din Div. 21-a, nu putu trece decât R. 61 I. si 1 btl./R. 46 I. Restul infanteriei, toată artileria şi trenurile de luptă a acestei divizii ră- măsese pe stânga Dunărei. Asa dar, în această zi, deşi prin ordinul de operațiuni şi tabela de mișcare trebuia să treacă Dunărea în întregime Div. 10-a şi Div. 21-a, nu putuse trece decât infanteria Div. 10-a şi jumătate din infanteria Div. 2i-a; restul artileriei şi trenului de luptă a ambelor divizii erau incă netrecute pe stânga Dunărei. Asemenea se întâmplase şi cu Div. 1 Cav. Div. 22-a pleacă la ora 16 din zona Colibaşi-Dobrenii Vărăşti-Valea Dragului, ducându-se în zona Păd. Comana- Coeni. Div. 16-a ocupă _Frăteşti. şi Dăiţa. Div. 18-a Ocupă Frasinul şi Jarcaleti. Div. 1-a Cavalerie ocupă Prundu Belu. Întinderea podului. In dimineaţa zilei de '18/IX, ora 5, s'a început a se în- tinde podul, de către detaşamentul de pontonieri. Dela ora 13—17.30 aeroplanele inimice în număr de 6—7, au lansat bombe numeroase asupra podului cât şi pădurei unde erau adunate trupele în vederea îmbarcărei. Acest lucru a adus întârziere în executarea podului, a produs panică între trupe şi pierderi simfitoare în ofițeri, trupă şi cai. Ordinea s'a restabilit repede. La ora 19 podul a fost gata, dar din nefericire, fur- tuna din timpul noptei de 18/19 Septembrie a rupt de trei ori podul, astfel că trecerea pe el nu a putut începe decât în ziua de 19/IX, la ora 6 dimineaţa. Re'aiiv la aceas:4 chestiune, iată raportul No. 3 din ziua de 18/IX a g-lului Văleanu comandantul Arm. III-a către Comandamentul Armatelor de Sud: „Am onoare a vă raporta, că astăzi dela 12 ziua până în prezent ora 4.40, aeroplanele inimice au aruncat incontinuu bombe asupra trupelor ascunse în pădurea dela Flămânda şi asupra podului ce se întindea. Din această cauză, întinderea podului a fost foarte întârziată. Cu toate acestea, am dat ordin ca întinderea podului să se con- finue oricari ar fi pierderi!e. : Conducerea operatiunei am dat-o g-lului Lambru, It.-col. Po- povici fiind rănit, Lucrurile s'ar fi petrecut altfel dacă avioanele noastre ar fi Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». 25 336 fost in numär mai mare si dacä acele ce sunt ar fi pus mai multă activitate. Nu ştiu care să fie cauza, însă a2roplanele noastre sosesc sau prea târziu, sau se întorc la parcul lor prea de vreme. Părerea mea este că ele ar fi trebuit să planeze necontenit deasupra podului, prin aceasta contribuind la ridicarea moralului trupei şi desigur că prin prezenţa lor ar îi făcut ca o parte din avioanele inimice să se retragă, numărul bombelor aruncate pu- tându-se astiel mizşora. Supunându-vă aceasta la cunoştinţă, vă rog cu toată insistența a ordona comandantului aviaţiei să ia mă- surile cuvenite pentru remedierea acestei stări da lucruri, care ne-au produs pierderi în ofiţerii superiori şi inferiori, în oameni, cai şi afară de aceasta produce depresiune în moralul oamenilor”. 19 Septembrie. In vederea cperatiunilor din ziua de 19/IX gl Väi- toianu Comandantul Div. 10-a dă din seara de 18/IX or- dinul de operaţiuni No. 7: „Pentru mâine 19 Septembrie divizia îşi va urma acţiunea cu misiunea de a ocupa şi întări frontul Gagalia, Porsena şi. Tetovo. Pentru aceasta, Brg. 20 I: cäreia i se ataseazä 1 regiment arli:erie şi R. 10 V. va ocupa în zorii zilei frontul Brg. 7 I. angajând lupta şi urmărind pe adversar spre Sud cu tendinţa de a ocupa localităţile: de mai sus. Brg. 7 I. se va reconstitui pe locul pe care se găseşte formând rezerva diviziei. La rezervă se află şi un regiment de artilerie, Trenurile de luptă ale corpurilor vor îi dirijate tot în faptul zilei înapoia lor, luând contactul cu şefii de corp le va dispune la distanța cuvenită. Brg. 20 I. va tine în continuu.R. 10 V. pe dreapta, încălecând întâi şoseaua ce duce la Rusziuc şi apoi deplasându-se cu direcţia spre Gagaiia, acoperind dreapta Diviziei. Pe timpul luptei mă voi afla la rezerva frontului. Se va încerca a se face împrospătarea muniției dela coloane de muniții ce sa cerut C. 5 A. să treacă podul. Se va consuma o raţie hrană rezervă. Răniţii se vor evacua la Riahovo, la ambulanta divizionară, Se atrage atenţia brigadelor a se trimite agenţii de legătură la divizie, odată cu începerea actiunei”. Div. 10-a. La ora 6 R. 73 I. ocupă poziţia dela N. satului Slivopole (Kasiklar) care fusese ocupat în ziua precedentă de Brg. 7-a I. (R. 20 [.,R.51.). R. 45 I. ocupă o pozi;ie la 2 km. N. de satul Para Mah.; 337 se simte nevoe de artilerie (care însă era pe stânga Dunărei), La ora 8 Brg. 9 Art. începu să treacă Dunărea pe pod. Primele baterii trecute au fost ale R. 18 Art. Patru din ele iau dela ora 12 parte la acţiunea Brg. 20 I., luând o poziţie la 3000 m. N. E. Para Mah. Brg. 20 I. ocupă poziţia de N. E. de satul Riahovo, asupra căreia artileria bulgară deschide — dela Sud — foc la ora 9. In acelaş timp, brigada era si sub focul mo- nitoarelor austro-ungare. Infanteria simte lipsa de susţinere a artileriei, La ora 14 R. 45 I. atacă şi ocupă satele Para Mahle şi Borisovo (Sarnubeikioi), iar R. 73 I. ocupă satele Slivo- pole (Kasiklar) şi Kaia Mah. Companiile bulgare se retrag pe poziţia dela S. V. Kaia Mahle. La ora 16, două baterii au înaintat spre Kaia Mah. în scop de a susţine atacul, iar la ora 16.45 întreg grupul de baterii s'a îndreptat spre Kaia Mah. părăsit de inimic, La ora 17, o baterie din acest grup a ocupat o poziţie la -V. satului Slivopole (Kasiklar) luând ca obiectiv inimicul ce ocupa viile şi liziera de V. a satului Borisovo (Sarnubei- kioi) de unde inimicul fuge. R. 33 I ce era la E. şoselei Riahovo-Para Mah. văzând la ora 16.30 înaintarea Brg. 20 I., îi urmează mişcarea şi ocupă Para Mah. şi Borisovo (Sarnubeikioi). Infanteria bulgară s'a retras la ora 17.30 spre Sud, iar artileria bulgară continuă să tragă pânăla ora 18.30 depe înălţimea dela Sud de Borisovo (Sarnubeikioi) asupra po- ziţiei ocupată de Brg. 20 I. care rămâne însă pe poziţie. R. 13 A. după ce a ajuns pe malul drept, a ocupat cu ~ 1 divizion o poziţie la S. V. de Riahovo, iar celalt divizion a fost trimis la Brg. 34 I. din Div. 21-a ce era spré Breaşlen. R. 10 V. a luptat în cursul noptei de 18—19/IX la S. de Babovo. In dimineaţa de-19/IX inimicul s'a retras spre. Sud, iar poziţia pe care o ocupa R. 10 V. a fost ocupată de R. 46 I. (Brg. 34 L.), iar R. 10 V. este pus in mars ‘spre _ Tabanu, cu ordin de a trece sub ordinele Brg. 20 I. R. 10 V. rămâne în bivuac la marginea de V. a satului Kaia Mah. Brg. 7 I. s'a reconstituit în dimineaţa zilei de 19/IX pe locul unde se afla, alcătuind rezerva diviziei, călare pe şoseaua Riahovo-Para Mah. iar seara la ora 19.30 a- junge la 114 km. N. Para Mah. unde rămâne in staţionare. Divizia 21-a. La ora 6 cele 2 batalioane din R. 46 I. şi cartierul Brg. 34 I. care nu putuse trece Dunărea în luntre din cauza vântului, trece pe pod, ocupând la ora 9.30 Babovo, în (din Div. 10-a) la Breaslen-Golemo Vranovo. Pentru susţinerea Brg. 34 I. s'a trimis II/R. 13 Art. (din Div. 10-a) la Breaşlen-Golemo Vranovo. In această zi, trupele de infanterie ce trecuse Dunărea aveau încă de dimineaţă o mare nevoe de susţinerea arti- leriei. De aceea după trecerea pe pod a R. 46 I. a fost trecut R. 18 A. şi 1 divizion din R. 13 A. Odată cu a- ceste baterii şi printre ele, a trecut podul 1 btl./R. 20 I., cum şi trenurile de luptă ale regimentelor din Div. 10-a şi Div. 21-a ce erau deja trecute pe malul drept al Dunărei. La ora 9.30 când se pregătea de trecere pe pod şi al 2-lea divizion din R. 13 A. două vase de patrulare (Barsch şi Viza) A-U, au trecut pela km. 470 şi au apărut la E. Ostro- vului Lung numai la o depărtare de 1000 m. de pod, asupra cărora trage întâi bateria de 53 m/m a Brg. 7 I. ce era trecută deja pe malul drept; artileria depe vasele de patrulare trage direct asupra podului şi asupra trupelor ce aşieptau în pădure ca să le vie rândul la trecere; podul nu a fost atins. Divizionul de artilerie din R. 13 A. ce urma să treacă, a fost oprit pe malul stâng, iar R. 1G A. a pus în baterie în apropiere de pod, luand ca obiectiv vasele de patrulare, care au tras până au terminat munitiunile (ora 9), după care au fost retrase din luptă. Monitoarele ,,Bodrog” şi „Kârss” au sosit la ora 10.45, când începură a trage asupra trupelor române şi asupra po- dului. Pânăla ora 14 ,,Bodrog” a primit cinci lovituri piine dela bateriile române care-i pricinuiră infepenirea cupolei tunurilor, din care cauză a trebuit să fie dus înapoia Ins. Taban pentru a i se face reparatiunile necesare. Monitorul Kârâs a dus singur mai departe lupta, primind doua- manevră. Către seară amândouă monitoarele au fost duse la Lelek, iar a doua zi la Belene. In după amiaza zilei de 19/IX, căpit. comandor Masjon a raportat prin t. f. f. asupra situaţiei luptei. Comandantul flotei de Dunăre a dispus ca grupele de monitoare 1 (Temes şi Enns) şi 4 (Leitha şi Szamos) sub locot. comandor Wulff să fie gata de plecare pentru a distruge podul, în acest scop i s'a şi dat mijloace mai mari şi anume şlepuri şi bărci cu mine, munifiuni etc. Grupa de monitoare în trecere în aval a primit dela bateriile rom. aflate pe Ins. Cinghinarele lovituri numeroase, una din lovituri căzu în plin pe Szamos, din care cauză se __ 389 amână scoborârea pe după înoptare. Grupa 4-a de monitoare a ajuns la Lelek la ora 21.30, iar grupa l-ia de monitoare a ajuns la 23.30. Motivele pentru care monitoarele. A-U Sau putut scobori în josul Dunărei, s'au arătat anterior. In ziua de 19/IX situaţia generală a armatelor române nu era bună de loc. In Transilvania Arm. l-a fusese bătută şi respinsă in munţi la 16/[X, Arm. Il-a trimisă cu totul prea târziu (la 14/TX) spre Sibiu în ajutorul Arm. I-a, se retrage spre Est. Armata din Dobrogea rezista cu greutate ii n.cuiui, iar la Dunăre trecerea se executa încet, nu atât din cauza inimicului, cât mai cu seamă din cauza timpului nefavorabil. Aci era nevoe de o suspendare a operaţiunilor, pentru a deplasa o parte din ariileria grea în sus de pod, pentru ca să ţină ia distanţă mare, monitoarele inimice. Balta fiind inundată, deplasarea ar îi cerut cel puţin 24 şi cel mult 48 ore. In acest scop, gl. Averescu se duce personal la Periş, unde expune Comandamentului de Căpetenie situaţia pe îrontul grupului de armate şi arătă nevoia unei suspendări a ope- ratiunilor, până când timpul s2 va îndrepta şi până când măsurile relative la aeroplane, flotä şi artilerie grea, vor fi executate. Ca rezultat al expunerei făcute şi a aprobărei date de Cdt. de Cpt., g-lul Averescu telefonează la ora 15 g-lului Cristescu, şeful de stat major al Grupului de Armate, să dea drumul ordinului de operaţiuni No. 7 din 19/IX ce era deja pregătit, cu următorul cuprins: „Operațiunile de trecerea Dunărei ale Armatei Ill-a vor lua, până la noui dispozitiuni, caracterul unei demonstrafiuni, păstrând însă aparenţa cea mai pronunţat posibilă a unei operaţiuni reale, suspendate din cauza timpului nefavorabil. Artileria de câmp, care este deja trecută pe dreapta Dunărei, ‘se va retrage pe stânga, pe baterii, având grija a se acoperi tu- nurile şi chesoanele cu foi de cort, astfel ca să poată fi luate drept aïtfel de trăsuri. . G-lul Vaitoianu-.comandantul Div. 10-a, va opri din divizia, sa trupeie ce va chibzui că sunt necesare, ca si acopere solid capul- de-pod Riahovo-Babovo, pe care-l va întări. Pentru apărarea întăririlor se vor destina toate bateriile de 53 m/m dela ambele corpuri de armată. Restul trupelor de infanterie va trece Dunărea, pe unităţi mici, pentru a nu face îmbulzeală nici la intrarea podului, nici pe pod. Toate ambarcafiunile vor îi adunate pe dreapta Dunărei în jos de Riahovo şi vor sta la dispoziţia g-lului Văitoianu”. 390 Arm. III-a comunică cu No. 9 C.. 5 A. la ora 17, întocmai. acest ordin. După care, Div. 21-a nu mai continuă trecerea, ci a luat cantonamente in zona Coeni-Păd. S. V. Gostinari si Păd. Comana. Ordinul de suspendare a operaţiunilor şi de trecere pe stânga Dunării a ajuns la trupe după ora 23 din noaptea de 19/IX. Div. 10-a ia dispoziţii de retragere, începând cu trupele: din Para Mah, Borisovo (Sarnubeikioi) şi apoi cu acele din avantposturi. 20 Septembrie. In noaptea de 19/IX Comandantul Grupului de Armate,. face M. C. Gl. următorul raport cu No. 208: „Armata |il-a a fost nevoită a întrerupe operaţiunile de trecerea Dunării, din cauza timpului rău, care face accesul la pod aproape imposibil. Monitoarele adverse s'au apropiat de Os- trovul Lung. Sunt ţinute la distanţă de focul artileriei noastre. Pentru mâine s'au luat dispozitiuni să se desfăşoare împotriva lor o puternică acţiune de artilerie”. Cdt. de Cpt. primind raportul g-lului comandat al Grupului. de Armate, dă la 19/1X ordinul telegrafic No. 1453 primit la Comandam. Grupului de Arm. la 20/1X ora 15: La raportul verbal ce mi-aţi făcut prin care arätati că tre-: cerea Dunărei ce ati încercat nu mai poate reuşi, veţi. dispune: 1. Retragerea Div. 10-a pe malul stâng al Dunărei în noaptea. de 20—21 Septembrie; 2. Dislocarea imediată a infanteriei Div. 21-a spre Budeşti: (linia Oltenita-Bucuresti) şi a artileriei şi serviciilor aceleiaşi di- vizii spre Mogoşoaia (N. Bucureşti); 3. Dislocarea imediată a Div. 22-a în zona Comana-Vidra. Aceste divizii urmează a fi transportate cu începere din noaptea- de 21/22 Septembrie respectiv Div. 22-a la Armata l-a şi Div. 21-a la Armata Il-a Transporturile se organizează de secţiunea: transporturi‘or din M. C. Gl. şi se vor comunica la timp”. Dacă se are în vedere situaţia în Transilvania la 19/IX, cu: Arm. l-a iremediabil bătută şi aruncată în munţi, cu. Arm, H-a în plină retragere de trei zile (17, 18 şi 19/IX) spre Est sub presiunea Arm. IX-a germană, atunci se inte- lege si se justifică foarte bine ordinul de operaţiuni No.. 1453 din 19/IX. Dar, ceeace nu se înţelege, este pream- bulul acestui ordin: „la raportul verbal ce mi-ați făcut prin: care arătaţi că trecerea Dunărei ce ati încercat nu mai poate reuşi”. Aci nu poate fi decât o interpretare greşită a raportului verbal făcut de G-lul Averescu, care dacă ar _391 fi dorit să se retragă definitiv pe stânga Dunärei fiindcă „trecerea nu mai poate reuși” atunci nu mai intervenea la M. C. Gl., pentru ca: aj Sa se trimită mai multe aeroplane, 6) Să se tiimită flotila de Dunăre şi nici nu mai dispunea ca, col. Limburg cu artileria grea să „bată direct si la distanță foarte eficace monitoarele inimice”, ci, dădea un ordin categoric de retragere pe stânga Dunărei, iar nu să lase pe dreapta fluviului o bună parte. din infanteria Div. 10-a şi toate bateriile de 53 mm. a Corpurilor V şi VI Am. Primind ordinul No. 1453 din 19/IX Comandantul Gru- pului de Armate îl comunică Arm. IIl-a adăogând: „Retragerea trupelor depe malul drept se va face în timpul noptei. Dispozifiuni‘e pentru scufundarea vaselor inimice se menţin”. In acelaş timp, Comandantul Grupului de Armate, face imediat un raport la M. C. Gl. exprimându-şi nedumerirea pricinuită de ordinul 1453 şi in special preambulul acestui ordin: „Luat măsuri pentru întocmai executare a ordinului telegrafic No. 1435. Sunt dator însă! să arăt că situatiunea dela Flămânda sa menţinut astfel, cum am avut onoarea a o expune verbal şi raporta apoi cu No. 208. Timpul rău şi prezenţa monitoarelor inimice au avut un efect numai întârzietor, iar nu determinant. Posibiitatea actiunei Armatei IIl-a sa menţinut necontenit, pentru care cuvinte am şi ţinut în stăpânire de fapt malul drept al Dunării şi podul întins. Era şi este numai necesar, ca înainte de a se da curs mai departe ofensivei îndrumate, să se ia mă- suri pentru a bara, în mod sigur, calea monitoarelor dusmane, ceeace este în curs de a se face cred cu bun rezultat, In conferinţa ce am avut chiar acum cu amiralul Bălescu, ajunsesem la concluzia, că escadra noastră de Dunăre ar îi pu- tut participa la acţiunea Armatei III-a contra Turtucaei. Cu a- cest concurs întinderea podului al doilea o considerăm ca asi- gurată“. M. C. Gl. nu a mairăspuns, fiindcä el şi numai el ştia si- tuaţia extrem de grea din Transilvania. Acum — la 19/1X — îşi dădea seamă, că orice pas făcut spre Sud cu Grupul Armatelor de Sud, chiar în cel mai plin succes, cerea timp. Acest lucru aducea însă completarea dezastrului la Nord, pe care singur şi-l pregătise prin ordinele dela 27 şi 29/VIII, când oprise ofensiva la Nord; prin faptul că a lăsat pe gl. Culcer să facă la 11/IX o ofensivă zadarnică pe VI. Jiului, când inimicul se concentra la Sud de Sibiu; prin faptul că a 392 lăsat C. I A. singur față de Armata IX-a germană a g-lui Falkenhayn, ca să fie infrânt de acesta; pentrucă nu a dat ordin la timp, cel mai târziu la 12/IX, iar nu la 14/1X Arm. Il-a să înainteze repede spre Sibiu în ajutorul C. I. A.; pentrucä a luat trupe dela acţiunea principală din Transilvania şi le-a trimis la Sud în scop de a face aci o ofensivă. In fine, pentrucă nu a pus la curent pe coman- dantul Grupului Armatelor de Sud, asupra adevăratei situa- fiuni din Transilvania, când desigur că la 16/IX acţiunea dela Flămânda nu mai trebuia încercată. Având toate acestea în vedere, atunci se explică ordinul No. 1453 din 19/IX, cum şi tăcerea la întâmpinarea pe care Comandantul Grupului de Armate de Sud o făcea la acel ordin. In dimineaţa zilei de 20/X, când la Flămânda totul era aproape terminat, contra amiralul Bălescu dela M. C. Gi. dă contra amiralului Negrescu radiograma cu No. 593: „Intreaga flotă vrăjmaşă atacă podul Flămânda, împiedicând trecerea Armatei. Binevoiţi vă rog räspundeti posibil flota Dvs. să meargă imediat acolo peairu a alunga vräjmasul şi asigura trecerea . şi cât timp“. Flota română era la Raşova, deci la 155 km. în jos-de Flămânda. Ea putea veni cu o iutealä de 10 km. pe oră, deci putea ajunge în 151% ore. De ce M. C. Gl. nu a dat ordin să se ducă la timp spre Flămânda? Este momentan de neînțeles, căci în acest timp, artileria grea putea tine monitoarele departe de podul dela Flămânda. Divizia 21-a luase — din timp — dispozitiuni de a re- . trage Brg. 34 I. dar ordinul nu soseşte la trupe decât la ora 2, când s'a dispus retragerea infanteriei şi a divizionului din R. 13 A. G-lul Văitoianu ia dispozitiuni ca R. 20 I. (Div. 10-a), R. 46 I. (Div. 21-a) sub comanda g-lui Petala C. Cd-tul Brg. 34 I. să alcătuiască un cap-de-pod pe dreapta Dunärei, fără artileria de câmp ci numai cu toate bateriile de 53 mm. R. 20 I. a ocupat sectorul Riahovo, R. 46 I. a ocupat sectorul Babovo, iar între ele s'au aşezat trei baterii de 53 mm. Retragerea urma să fie susţinută depe malul stâng de R. 55 I. cu artilerie de câmp şi artilerie grea; în acest scop, comandamentul Arm. III-a dăduse la ora 10 C. 5 A. ordinul No. 552: „Urmare la No. 7 al Comand. Arm. de Sud, comunicat cu No. 9 al Arm. III-a, binevoiti a lua următoarele dispoziţii pen- tru susţinerea trupelor Div. 10-a pe frontul Riahovo-Babovo: a) Se vor instala baterii din Reg. Art. câmp bine adäpostite pe malul Dunării la Est de Flămânda, pentru a flanca tot te- renul cuprins intre Dunăre-Babovo şi şoseaua Babovo-Breaşlen de o parte, iar la V. de Flămânda pentru a flanca terenul în- tre Riahovo şoseaua Breaşlen-Kaja Mahle şi Siivopole (Kasiclar). Această misiune o poate îndeplini bateriile aşezate contra anonitoarelor, după ce însă le vor fi distrus; în caz că aceste baterii nu au reuşit să le distrugă sau să gonească monitoa- rele, se vor aşeza alte baterii cu misiunea specială de a flanca frontul Riahovo-Slivopole arătat ma: sus. b) Artileria grea dela Est de Flămânda va bate terenul dela “Sudul capului-de-pod precum şi şoseaua Tursmil-Breaslen-Kaja Mahle. c) Trupe de infanterie vor fi insta'ate în adăposturi în sus şi jos de pod, pentru a bate cu focuri vecinätaiea terenului la Sud de fluviu, a împiedica înaintarea inimicului în lungul Du- nării către capu!-de-pod şi pentru a susţine trupele capului-de-pod”. Intre orele 8—9 inimicul a lansat un şlep mare încărcat cu explosibile, cu intenţia de a rupe podul; şlezul a fost însă scufundat de bateriile depe stânga Dunării. La ora 9 grupa 4-a de monitoare! A-U, a încercat să se apropie în dreptul Ostrovului Lung, dar bateriile de arti- lerie grea depe stânga Dunării, le-a ţinut mult înapoi Acesta era un prim şi bun efect a dispoziţiilor luate de Comand. Armatei. | La ora 11 inimicul a dat drumul la 12 mine de curent; două din ele au rupt podul în două puncte, o parte din el a fost dus de curent până la baricada dela Calimoc, unde sa oprit. De dimineaţă It.-col. Vlahof văzând că Borisovo-Kaia Mahle-Para Mahle şi Slivopole sunt slab ocupate, a înaintat cu detaşamentul său şi le-a ocupat. Pela ora 10 It.-col. Vlahof atacă spre Riahovo şi Babovo. In această zi It.-col. Vlahof primise 1 btl./R. 2 Miliţii, 1 btl./R. 48 I, 2 companii germ. si 1 comp. mitraliere, iar dinspre Turtucaia soseau ajutoarele trimise de g-lul Nazlamof. Comandantul Brg. 34 I. fiind atacat cu infanterie si batut cu artilerie de camp şi grea, dispune trecerea pe stânga Dunärii. Retragerea a inceput la ora 16 cu R. 46 I. sustinut fiind de R. 20 I. care se retrage si el, silit de 1-2 escadroane cavalerie germana din Reg. 12 Dragoni, in noaptea de 20—-21 Septembrie. Aceste regimente au trecut Dunărea in ambarcaţiuni. Din cauza focului artileriei grele inimice, tre- 304 cerea s'a făcut cu pierderi; trenurile lor de luptă si ambu- lantele au rămas pe malul drept. 21 Septembrie. Comand. Arm. IIl-a dădu C. 5 A. cu No. 11 din 20/IX ora 16 ordinul: „Urmare. ordinului M. C. Gl. No. 1413 din 20/IX, veţi lua dispozitiuni ca să se înceapă în astă noapte strângerea podului şi trecerea lui şi a vaselor pe uscat. Veţi lăsa trupa necesară pentru paza lui şi ordona aducerea căruţelor pentru încărcarea materialului şi transpotului la gara Băneasa“. In baza acestui ordin, în ziua de 21/IX s'a strâns podul, adăpostindu-se o parte în canalul Ostrovului Coreia; o parte a fost distrus de 4 mine plutitoare, iar altă parte a rămas. la malul drept. Pe malul drept a rămas tot trenul de luptă a R. 201. şi câteva trăsuri a R. 46 I. Comand. Arm. III-a mai dădu ordinul No. 12 din 20/IX. ora 22.30: „După trecerea trupelor depe malul drept al Dunării pe ma- lul stâng, veţi dispune ca să rămână pe malul stâng infanteria ce veţi găsi necesar, pentru protectia imediată a materialului de pod şi vase ce se vor trage pe uscat şi a materialelor de ar- filerie. Cu bateriile dela V. de Flămânda şi anume bateria de 120 francezä, sectia 120 francezä, baterla de obuziere grele de 150 si un divizion artilerie câmp din brigada Diviziei 10-a, veti con- tinua însărcinarea dată prin ordinul anterior, de a bate moni- toarele si vasele inimice. : | Divizionul de obuziere de câmp de 105 m/m, nu va mai participa la această operaţiune, ci va reintra sub ordinele di- viziei din care face parte (Div. 22-a). Aceste dispozitiuni se vor menţine pânăla noi ordine. Transportul materialului de pod şi a dubelor se va face nu- mai noaptea, la gara Comana. O porţiune de pod, dela malul stâng, lungă cam de 3 por- tite se va lăsa întinsă pe Dunăre, acoperindu-se cu o plasă contra minelor plutitoare. După strângerea materialului de pod, şalupele se vor adă- posti în canalul Ostrovul Lung“. In cursul acestei zile pe stânga Dunării: Restul trupelor Div. 21-a cari nu trecuse Dunărea, au rămas în zona Prundu Belu-Flămânda. Div. 22-a a rămas în zona Coeni-Päd. cu cota 68 S. V.. 395 ~Gostinari si Pad. Comana, dar seara s'a dispus ca Divizia să reia cantonamentele din zona Colibasi-Dobreni-Värästi- Valea Dragului. Corpul VI Armată cu: Div. 16-a în zona Frätesti-Bälänoaia- -Remuş-Dăiţa- -Bä-. neăsă; Viet vey ee ey 4 eget IASI aan aes ~~ Div. 18-a in zona Petrile-Păd. Petrila-Pueni. Div. 1 Cav. este trecutä in zona Gostinari. La ora 13 flota A-U primi stiri că ,,s’au zărit monitoare române la W. de Turtucaia”, o luptă contra acestora, in spaţiu prea strâmtorat de podul rupt şi printre barajele de mine române, neavând perspective de reuşită, determină „pe căpitanul comandor Masjon să dispue retragerea flotei în canalul Belene; această intoarcere a fost grea, din cauza barajului aruncat de români la 20/IX la E. de Ostr. Cin- ghinarele, apărat cu baterii de artilerie, aşa fel că grupa 3-a de monitoare abia a reușit a intra în canalul Belene, numai pe lângă malul DURE Grosul flotei A-U s'a oprit la Lelek. 22 Septembrie. Comandamentul Armatelor de Sud dădu relativ la paza malului stâng al Dunării ordinul No. 270 din 22/1X/1916 către Arm, III-a cu următorul cuprins: „Pânăla noui dispozitiuni Armata Ill-a se va stabili în can- tonamente, cu misiunea de a păzi sectorul Dunărei cuprins în- tre Mostiste şi gura Oltului. In acest scop trupele se vor dispune după cum urmează: 1. In linia 1-a pentru supraveghere şi rezistența imediată: -o brigadă din Div. 10-a dela Mostişte la Căscioarele inclusiv; Divizia 16-a dela Gostinu la Slobozia inclusiv; Divizia 18-a dela Guţu la Gura Vedei inclusiv; două batalioane miliții şi o bri- -gada cavalerie dela Gura Vedei la Gura Oltului. 2. In linia 2-a ca rezervă: o brigadă din Div. 10-a la Co mana şi împrejurimi, cu un detaşament de supraveghere Prun dul-Flămânda; grosul Diviziei de Cavalerie la Alexandria. 3. Marşul trupelor către nouile cantonamente, se va executa în condițiuni astfel încât recunoaşterile aeroplanelor inimice să nu le poată preciza mişcările. Pentru repartitia artileriei grele veţi primi ordine anume“, Pentru realizarea acestui ordin, Arm. Ill-a a ocupat tanga Dunărei astfel: C. 5 A. a ocupat sectorul Mostistea- Cäscioarele inclusiv, având din Div. 10-a una brigadă in linia intâia şi o bri- gadă în rezervă la Comana, cu un detasament de supra- veghere la Prundul-Flămânda. C. VI A. a ocupat sectorul Gostinul-Gura Vedei inclu- siv cu: Div. 16-a în sectorul Gostinul-Slobozia inclus. Div. 18-a în sectorul Slobozia-Guţul-gura Vedei, inclusiv. Div. 1-a Cav. în sectorul Gura Vedei-Gura Oltului ocu- pând acest sector cu o brigadă cavalerie şi 2 batalioane miliții, iar restul în rezervă la Alexandria. eptembrie. iv. 10-a este retrasă depe front şi îmbarcată la Curcani- udeşti-Mogoşoaia- Comana şi Băneasa, fiind trimisă pe valea Prahovei, în ajutorul Arm. II care se retrăgea spre fron- tierä. \ 4 Septembrie. iv. 16-a este retrasä depe. front si trimisä tot pe V. | poe în ajutorul Arm. Il-a care se retragea spre fron- tera. | Transportul diviziilor ce alcätuise Arm. III-a ce urma | să facă trecerea dela Flămânda şi anume: Div. 10, 21, 22, 16, 18, Div. 1 Cav. şi spre Dobrogea Div. 12 şi 15, adică în total 7 Divizii infanterie şi 1 divizie cavalerie au fost transportate dela 3—17/IX cu calea ferată dela N. la S. pentru a nu face aci nici o treabă, pentru a nu lua parte la nici o acţiune, iar după oprirea operatiunei dela Dunărea, au fost din nou transportate cu începere dela 23/I1X până la 15/X acolo unde nevoile operative cereau, deci în total au umblat 42 zile (3/1X—18/X) cu calea ferată dela N. la S. şi apoi dela S. la N. | Analiza manevrei dela Flămânda. Manevra dela Flămânda a fost concepută la. 2/IX când s'a adunat Consiliul dela Periş, s'a concretizat prin raportul No. 319 din 5/IX al g-lului Averescu Comand. Gru- pului de Armată de Sud către M. C. GI, care aprobă trecerea Dunărei de către Arm. III-a pe axa Comana-Prundu Belu cu obiectiv general Dobrici. La această dată situaţia generală a Armatelor române era următoarea: Armatele I, II şi de Nord erau oprite pe loc încă 397 dela 27 si 29/VIII, inimicul nu ataca, el era în curs de concentrare. : Armata de Dobrogea era in defensiva. Deci pe amândouă fronturile Armatele române stăteau pe loc. Comandam. de Căpet. rom. admite propunerea trecerei dela Flamanda a g-lului Averescu. Aceastä propunere tinand seama de intregul teatru de räsboiu, era judicioasä la data de 2 si 5/IX. Daca se tine seama ca dela 6/IX Arm. IX ince- puse a se aduna la Nord de Sibiu, atunci ideea trecerei dela Flămânda începe a nu mai fi oportună, la 9/IX Arm. IX germ. începe preliminările bătăliei dela Sibiu, la 13/IX începe bătălia, la 15/IX bătălia este pierdută de Arm. I-a rom., la 16;:1X, C. I Arm. rom. este aruncat în munţi, la 17/TX Arm. IX germ. se întoarce spre Est contra Arm. Il-a rom. Deci dela 9 şi maximum dela 13/IX ţinând seamă de întregul teatru de răsboiu al României, trecerea dela Flămânda nu mai era oportună, deci nu mai era judicioasă. Dacă însă se ţine seamă numai de teatrul de operaţie de Sud, atunci trecerea dela Flămânda rămâne tot timpul judi- cioasă., Dacă generalul Averescu putea. şi trebuia să aprecieze oportunitatea aceasta numai în cadrul grupului de Armate de Sud, Comandamentul de Cäpet. era dator să aprecieze tre- cerea dela Flămânda în cadrul întregului teatru de räsboiu al României; dacă făcea aşa, atunci oprea trecerea dela Flămânda cel mai târziu la 14/IX, dar în nici un caz nu trebuia ca să o aprobe la 17/IX, aceasta a fost o mare greşală ce a avut urmări destul de rele. Concepţia manevrei dela Flămânda era următoarea: Arm. de Dobrogea atacă şi fixează Arm. III-a bulg.- germ.-turcă, apoi după ce s’ar fi simțit influența apropierei Arm. III-a, va trece la ofensivă, împingând pe inimic spre Dunărea; Arm. III-a (grupul de manevră) trece Dunărea la Flă- mânda, înaintează repede spre Est şi cade în spatele ini- micului. Concepţia manevrei era simplă şi executabilă, pentrucă: a) pe Dunărea, bulgarii nu aveau trupe ca să împiedice trecerea Arm. III-a rom.; b) Arm. III-a bulg. atacată de front cu Arm. de Do- brogea superioară în număr; Arm. rom. de Dobrogea == 137 btl., 104 btr., 31 esc. fata de III-a bulg.— 65 btl., 64 btr., 28 esc. şi atacată în spate de Arm. III-a rom., cu 58 bil., 65 btr., şi 24 esc. era imposibil să nu fie bătută sau cel putin să nu fie silită a se retrage din vreme repede spre SV. către Sumla. Dar pentru aceasta Grupul de Armate de Sud al g-lului Hverescu, trebuia să aibă libertatea de acţiune, care nu-i putea fi dată decât de siguranţa frontului român din Transil- vania, această siguranţă nu o putea realiza g-lul Averescu, ci numai Comandam. de Căpetenie. Acesta însă nu avea mijloacele necesare să asigure spatele Grupului de Armate de Sud, de îndată ce Arm. IX germ. a început a se concentra în SV. Transilvaniei, adică după 5/IX, iar după 9/IX orice idee în această privinţă trebuia să fie înlăturată de Co- mandam. de Căpet. De ce nu a înlăturat-o între 7—13/IX? Pentrucă nici el nu cunoştea situaţia inimicului, nu ştia ce transporturi se fac spre Transilvania, nu ştia ce forte se adună, nu cunoştea intentiunile acelui inimic. Şi totuşi ar fi putut ca să le aprecieze pentrucä C. J. Arm. dela Sibiu începuse încă dela 7/IX să raporteze adunări de trupe inimice la Sibiu, şi chiar intentile lor de a cădea în spate, apoi C. I. Arm. le confirma cu rapoartele din ziua de 9, 10 şi 11/IX. Aceste rapoarte se duceau la Commandam. Arm. l-a, care le raporta M. C. Gl. deci Comandam. de Căpet. ua cunoştinţă de ele, lucru despre care Comand. Grupului de Arm. de Sud, nu ştia nimic absolut, căci nu avea de unde să ştie, nici din Comunicatele oficiale şi nici din buletinele informative, cari nu se dădeau de cât foarte incomplecte. In concluzie, situaţia depe cele două teatre de operaţie era cunoscută numai de către M. C. Gl. iar nu şi de către Comandanții de Armate. Deci Cd. Grupului: de Armate de Sud nu era în situația de a aprecia decât propriul său front, era treaba Cdt. de Capet. să aprecieze întregul teatru - de răsboiu (Nord şi Sud). Acum S'ar putea pune întrebarea: daca Cdt. de Cpt. nu a stiut nimic de transporturile ce executau Puterile Centrale în zona Sibiu, dela 2—9/IX, dacă nu a dat nici o aten- tiune ştirilor ce primea dela Arm. I-a între 7—13/IX, atunci de ce nu apreciază între 13—15/IX că la Sud de Sibiu se dă o mare bătălie? De ce la 17/IX mai dispune trecerea dela Flămânda? .Când era absolut indicat a nu se mai executa acea trecere, căci chiar dacă reuşea pe teatrul de operaţie de Sud, nu mai putea avea absolut nici o reper- cusiune asupra teatrului de operaţie din Transilvania. Aci este gresala mare strategică cu toate consecinţele sale. Dacă însă luăm în consideraţie manevra dela Flămânda 399 numai în cadrul teatrului de operaţie de Sud, atunci asupra ei se pot face următoarele reflexiuni: 1. Concepția manevrei are ca bază: fixare cu Arm. de Dobrogea, întoarcere cu masa de manevră. Această concep- tiune este frumoasă si îndrăsneaţă, ea reaminteşte manevra dela Ulm a lui Napoleon. Execularea manevrei. | 2. Masa de manevră execută un atac strategic central, rupând linia Dunărei, apoi atac strategic în spate cu în- toarcerea Arm. III bulg.-germ.-turcă din Dobrogea, fixată şi apoi atacată cu Arm. de Dobrogea. 3. Situaţia fortelor. Arm. de Dobrogea cu: 137 btl, 104 btr., si 31 esc. putea fixa şi chiar împinge înapoi îrontul Arm. III-a bulg.- germ. ce avea 65 btl. 64 btr. şi 28 esc. Arm. III-a rom. (grupul de manevră) cu: 58 btl, 65 btr. şi 24 esc., putea trece Dunărea, căci nu avea nimic în faţă, de oarece cele 18 btl. şi 9 btr. bulg. erau răspândite pe mari spaţii. Deci din punctul de vedere al fortelor Grupului de Armate de Sud, era şi în parte, şi, în total în majoritate fata. de forţele inimice. 4. Valoarea forțelor. Valoarea morală a forţelor aflate fata in fata, era diferită, unităţile germano-bulg.-turce aveau o mai mare forţă morală individuală şi colectivă decât a unităţilor române, care aflate numai de 20 zile (până la 5/IX) trecuse prin sguduirea morală a capitulărei dela Turtucaia; dar între timp fusese numit comandant al Arm. III-a (la 27/VIII) şi comandant al Grupului de Armate de Sud (3/IX) generalul Averescu, în care toată Armata română avea cea mai mare încredere - şi-şi punea in el cele mai mari speranţe, din această cauză moralul unităţilor se înălţase mult. Din punctul de vedere al pregătirei de răsboiu, unităţile germano-bulg. erau mai bine pregătite ca unităţile române, mai cu seamă încadrarea unităţilor române lăsa foarte mult de dorit, din care cauză valoarea lor combativă era mai mica. Dar dacă se are în vedere proporţia de forte de 195 btl. faţă de 83 btl., de 169 btr. fafa de 73 si de 55 esc. fata de 28 esc., atunci trebue de admis că numărul armatei române compensează calitatea armatei bulgaro-germ. intr’o largă măsură. 5. Deci condifiunile de reuşită a manevrei dela Flămânda erau asigurate. Se pune întrebarea, de ce nu s'a continuat manevra şi după 19 Sept? 490 Manevra dela Flamanda daca continua, reusea, ea a fost suspendată la 19/IX de Comandantul Grupului de Armate până când se va îndrepta timpul, care devenise cu totul nefavorabil, cum şi pentru a deplasa o parte din artileria grea mai în sus de pod, în scop de a ţine la distanţă mai mare moriitoarele inimice, lucru ce cerea 24—28 ore cel mult. Dar Comandam. de Capet. dă la 19/IX un ordin for- mal de întrerupere a trecerei de la Flămânda, de retragere a Diviziilor şi de transportul lor spre frontul de Nord. De ce? Dacă se are în vedere situaţia depe frontul de Nord, atunci Comandam. de Căpetenie a făcut bine că a luat această dispoziţie deşi tardivă, căci altfel nici nu putea face. Arm. I-a fusese bătută la Sibiu, Arm. Il-a era în plină retragere spre Perşani-Brașov, iar Arm. de Nord trebuia să înceapă retragerea spre Carpaţii Moldovei. In asemenea situație ce se mai putea face? Să se ajute imediat Armatele din Transilvania pentru a le putea opri pe linia de fron- tieră, şi a opri invazia inimicului pe teritoriul national. Cum însă Comandam. de Căpet. nu mai avea nici o rezervă, era dela sine indicat ca să se întrerupă manevra dela Flă- mândra,.să se ia trupe de aci şi să se trimită cât mai repede pe teatrul de operaţie din Transilvania. Deci, manevra deia Flămânda nu s'a desvoltat în întregul ei, pentrucă Comandam. de Căpetenie nu a lăsat-o să se desvolte şi nu a lăsat-o pentrucă nu a putut face altfel. CAPITOLUL XIII OPERAȚIUNILE DIN DOBROGEA Ofensiva română dela 18—23 Septembrie. {Crochiul 14) 18 Septembrie. La 17/IX ora 14, gl. Averescu Comandantul Grupului Armatelor de Sud, dă ordinul de operaţie No. 168: „Mâine 18 Septembrie Armatele Grupului de Sud vor în- cepe operaţiunile coordonate împotriva inimicului, care a pä- truns în Dobrogea. Armata III-a va trece Dunărea pe podul de vase ce se va întinde în faptul zilei şi pe imbarcatiuni la Flămânda-Riahovo. Operațiunile se vor executa avându-se de normă instructiu- nile speciale date deja pentru acest sfârșit. Comandanții dela Divizie în sus, vor introduce în prescrip- iunile instrucţiunilor acele modificări, pe care situafiunea de fapt a momentului le-ar cere, călăuzindu-se de ideea predominantă, că scopul înaintării Armatei Ill-a este de a înlesni ofensiva Ar- matei de Dobrogea, amenințând spatele si linia de retragere a vrăjmaşului in cirectiunea generală Dobrici.” Armata de Dobrogea va începe atacul său mai întâi în sco- pul de a fixa pe loc toate forţele vrăjmaşe ce are în faţă, iar după ce va începe a se simţi influenţa apropierii Armatei III-a, sau dacă inimicul va începe retragerea generală, sau numai par- tialä, ea va da cea mai mare vigoare ofensivei sale, cu ten- dinta constantă de a împinge, dacă nu toate, cel putin cea mai mare parte a forţelor vrăjmaşe către Dunăre. Generalul G. A. Dabija, «Armata Română în Răsboiul mondial». 26 402 Comandamentele de Armate sunt rugate a mă ţine la cu- rent cu mersul operaţiunilor. Staţiunea radiograficd a Grupului se găseşte la Mihai Bravul“. Comandamentul Armatei de Dobrogea dă la 17/IX ordinut de operatie No. 1308 pentru ziua de 18/IX: „In zilele din urmă inimicul s'a întărit pe poziţie, fără a încerca să ne atace. Prizonierii şi fugarii povestesc, că inimi- cul se pregăteşte cu energie pentru a lua ofensiva. Ştirile amănunțite asupra forţelor şi grupărilor inimicului se: arată în schița a'äturatä. Ordon armatei mele: In legătură cu ofensiva Armatei Ill-a, să atace si să bată. pe inimic dând lovitura principală cu aripa noastră stângă, Pentru mâine 18 Septembrie, cu începere dela ora 7 dim.. ordon: ? 1. Generalul Simansky (Div. 61, Grupul 24 mortiere, Gru- pul mortierelor uşoare fără o baterie, Grupul de tunuri de 120, jumătate din compania 57 de pionieri şi 1 escadron din re-- gimentul de dragoni dela Marea Neagră) va ataca pe inimic şi va ocupa înălțimile din regiunea Casaci-Enghez. 2. Generalul Freiman, (Divizia 115, 1 baterie, din , grupul de- mortiere, 2 baterii de 105 române, 1/5 tompania 57 pionieri şi o sotnie (a 8-a) de cazaci de Ura!) va ţine cu îndârjire pozi-: tiunea ocupată şi cu aripa sa stângă va ocupa înăiţimile dela. cota 130 şi 97 la Nord de Besaul-Sofular. 3. Genera!ul Radian (D. 2, 15 şi 12) formând flancul meu drept: pe directiunea cea mai importantă pentru armata noastră (Cer- navoda) va rămâne cu orice pret pe pozitiunile sale, pentru a: proteja succesul operatiunei principale. 4, Generalul Hartel (Div. 5 şi 19), dând lovitura principală cu. aripa sa dreaptă, va ataca pe inimic şi va ocupa înălțimile din regiunea Amzacea si la Vest, ajutând prin aceasta la înaintarea. generalului Simansky. 5. Genera'ul Freimann si generalul Radian, făcând numai o: demonstraţie prin foc de. artilerie şi prin mici detaşamente de infanterie (recunoasteri), vor fixa pe inimic, pentru a-l pune: în imposibilitate să trimită rezervele sale în sectoarele pe cari: le atacăm. 6. Generalul Pavlof (Div. 3-a cavalerie rusă si Brg. 5-a Că-: lärasi) va lăsa un regiment, pentru a proteja flancul stâng al armatei, în regiunea Tuz'a si cu tot restul cavaleriei se va con- centra în regiunea Osmanfacâ-Ebechioi, având in vedere, că după străpungerea frontului inimic, cavaleria trebue să treacă pe fron-- tul Sofular-Amzacea, pentru a opera în spatele si pe flancul inimicului, la Vest de şoseaua Constanta-Dobrici. 403 Genera‘ul Pavlof va ţine legitură strânsă cu generalii Simansky şi Hartel, pentru a observa desfăşurarea luptei. 7. Rezerva m2a: a) Generalul Peiala (Div. 9-a) va lăsa o bri- gadă în regiunea Ivrinezul Mic, iar pe celelalte la Peştera. O oră după primirea ordinului de a susține pe generalul Ra- dian sau Freimann, trupele trebuesc a fi gata de plecare. b) Co‘onelul Hadgici (Div. 1-a sirbä) va rămâne la Biulbiul Mic fiind gata de plecare după o oră dela primirea ordinului. Liniile de demarcaţie între Grupa g-lui Radian şi g-lui Frei- mann rămân aceleaşi; între g-lul Freimann şi Simansky: Conak- Alibechioi-Sofular cota 113-Biulbiul Mare. Această linie va a- partine g-lui Simansky. intre generalul Simansky si Hartel: Mustafa-Aci-Edilkioi-Os- mantacâ. Această linie aparţine g-lui Hartel. 9. Ordon a se lua măsurile cele mai straşnice pentru a se fine legătura strânsă între sectoarele vecine. 10. Rapoartele vor începe la ora 8 dimineaţa şi se vor tri- mite cât mai des, şi, in nici un caz mai rar ca la fiecare trei ore. | A 11. Inlocuitori: Generalul Avaloff şi generalul Radian“. Comandamentul, Armatei de Dobrogea dădu la 17/IX ora 20 contra-amiralilor Negrescu sil Paton ordinul de operaţie No. 1310; „Mâine 18 Septembrie 1916 începe ofensiva intregei Armate în direcţia Ghiuveniia. Amiralul Negrescu ii ordon să apere şi să sprijine flancul drept al Grupului general Radian, cu care va păstra legătura. Amiralul Paton va face. demonstraţii la Man- galia, va tine sub foc de artilerie acest sector; va fi în strânsă legătură cu Grupa general Hartel si va lua seama cum merge flancul lui 'stâng. Acesti Amirali să raporteze din trei in frei ore, începând dela ora 8 dimineaţa din ziua de 18 Septembrie 1916“. La 18/IX ora 7, artileria Armatei de Dobrogea începe pe tot frontul un bombardament foarte viu. Grupul gl. Radian face numai mici demonstrafiuni pe frontul Brg. Bode şi a Diviziilor 1 şi 4 bulgare, cu plo- toane sau companii, în scop de a le fixa; este drept că nici inimicul nu avea intentiuni agresive. Unităţile române au pierdut pe timpul acestor recunoaşteri mulţi oameni. Div. 115 rusă execută un bombardament foarte eficace asupra Div. 6-a bulgare, care părăseşte pozi,iunile ce ocupa. Div. 115 înaintează şi ocupă pela ora 18 cota 130 (N. Besaul), pe care era dreapta Div. 6-a şi cota 97 (N. Sofular), pe care era stânga trupelor de Dobrici. 406 G-lul Toşev speriat, pleacă la Dobrici; aci află ştiri mai precise. Feldmareşalul Mackenzen era liniştit. Aprobă în principiu măsurile, pe cari le va lua Toşev, dar fără a scoate o unitate dela Arm. III bulg., care trebue să con- tinue a lucra ofensiv cu faţa la Nord. El ştie că trecerea dela Flămânda chiar dacă ar reuşi, nu ar putea fi exploatată, pentrucă situaţia din Transilvania era rea de tot pentru români. Mackenzen argumenta că are destul timp, — în tot cazul cel puţin 8 zile, — până când în cel mai fericit caz Armata IIl-a română îşi va putea afirma efectul, până atunci totul trebue lăsat la acţiunea principală, dela care nu trebue a se lua nici o unitate. 19 Septembrie. Pentru ziua de 19/IX, -g-lul Zaiancikowsky dă în seara de 18/IX ordinul de operaţie No. 1323: „Astăzi trupele noastre. au ocupat prin lupte linia cotelor 130-Sotular-107 (N. E. de Enghez)-Meragi Bair-Sud Topraisar- S. Muratan Mare. | Pe frontul Grupului general Radian, inimicul a rămas în inac- țiune, în schimb, €l s'a opus cu îndărjire-grupului -gi.. Hartel. Pentru ziua de 19 Septembrie se ordonă: 1. Grupul gl. Radian să continue îndeplinirea misiunei din ziua de 18. 2. Grupul general Freiman va căuta să înainteze şi să o- cupe înălțimile din sectorul Cavgagi~Besaul-Merdivenli Punar. 3. Grupul generai Simansky va continua înaintarea spre Ghiu- venli şi va ocupa înălţimea Bair Caransuluc şi creasta care se găseşte între Cavaclar şi Ghiuvenli. 4. Co!onelul Hadgici cu 2 baterii mortiere, în zorii zilei de 19/1X/916, va trece de satul Edilkioi şi va ocupa satul Amzacea cu înălțimile din sectorul Amzacea-Carakioi. Un regiment din Div. sârbă va forma rezerva armatei, la încrucişarea drumurilor Biul- biul Mic-Osmancea cu Cobadin-Enge Mahle. 5. Grupul general Hartel va ocupa cotele 97 şi 96 Est de Amzacea“. Pe frontul generalului Radian se execută iarăşi atacuri demonstrative. Grupul gl. Freimann atacă linia Cavgagi-Besaul-Nord Merdivenli Punar şi reuşeşte a ajunge în apropiere de ea. Generalul Simansky, care avea de fapt însărcinarea o- fensivă cea principală, cum şi col Hadgici, nu pot ocupa obiectivele ce li se ordonase. Pe restul frontului, acţiunea începe în zorii zilei. Sior- tarea principală se face ia grupul gl. Hartel. In acest scop, 407 g-lul Hartel däduse din ajun ordinul operativ No. 57, prin care dispunea: »a) Div. 19-a va dispune ca brigada 5 infanterie (mixtă), pe măsură ce Divizia sârbă va trece la Edilkioi spre Amzacea, să se adune la N. de Topraisar în rezerva generală la dispoziţia mea, b) Brg. 17 infanterie cu artileria din sectorul ei, va rămâne pe poziţia pe care se găseşte, pentru a concura şi sprijini ata- cul Sârbilor asupra Amzacei, după care în legătură cu acest atac va înainta pentru a ocupa sectorul cotelor 95 şi 97 Est de Amzacea. c) Regimentul 40 bis (maior Chiriacescu) va înainta dela To- praisar pentru a închide go'ul si face legătura între Brg. 17 şi Brg. 36 Infanterie. El se va ţine în legătură cu mişcarea ofen- sivă cu cele 2 brigade, înaintând în direcţia Dealul Caraiuc, d) Brg. 36 Infanterie cu artileria sa va înainta în directiunea Dealul Muratanului, în legătură cu Regimentul 40 bis (maior Chi- riacescu). Pe flancul stâng al acestei brigade, pe dealul Caraiukler, vor înainta cele 2 batalioane ale Rgt. 8 Inf. puse la dispoziţia brigadei 36-a, cu scopul de a apăra flancul şi a închide golul din această parte. Acest regiment (8 Inf.) se va pune în legă- tură cu cavaleria rusă din direcţia Tuzla. Brg. 36 Inf. va aduce la sine btr. de 53 dela Tuzla. e) Regimentul al doilea al Brg. X-a Inf. va veni dela Musu- rat în poziţia pe care a ocupat-o la 18/IX-916. f) Rgt. 19 Art, de îndată ce mortierele sârbe vor lua pozi- tiune, va trimite un divizion pe dinapoia crestei spre Topraisar, cât mai repede, pentru ca acest divizion să ajute acţiunea din 19 în sectorul Rgt. 40 bis. Div. 19-a va da ordinele necesare. Celalt divizion al acestui regiment va ajuta cu focurile sale ac- tiunea Diviziei sârbe, după care se va îndrepta spre Topraisar, trimițând agent înainte spre a primi ordine dela Div. 19-a, de ceeace trebue să facă. g. Mişcarea generală ofensivă va începe în legătură cu miş- carea Diviziei sârbe, afară de a Rgt. 40 bis, care trebue să-şi ia poziţia ordonată între Brigada 17 şi 36 mai înainte. Mişcarea Rgt. 9 Inf. dela Musurat spre Sud va începe la ora 8 dim. h) Pentru comple‘area munitiunilor şi evacuărei, serviciile ar- tileriei şi sanitare ale Diviziilor vor lua măsurile necesare. i) Pe timpul luptei mă voiu găsi la cartierul Grupului în Mu- surat, unde voiu primi rapoartele şi ştirile, ca şi în ziua de 18/1X/916*. 408 La Div. 19-a, focurile de armă si mitraiierele au în- ceput chiar în zorii zilei. Brg. 5 Mix. trebuia să fie înlocuită în zorii zilei de Div. sârbă, după care trece în rezerva generală a Grupului gl. Hartel la Nord de Topraisar. Brg. 5 Mix. fără a aştepta inlocuirea cu trupele sârbe, începe a se retrage în debandadă, lucru ce a înlesnit ocu- parea movilei Balabanar de către 2 companii inimice. Ba- talionul maior Rasoviceanu din R. 9 V. care făcea legătura între Brg. 5 Mix. şi Brg. 17 I. crezând că dreapta Brg. 17 I. a fost respinsă, se retrage fără ordin si fara motiv, pe movila triunghiulară. După ora 9, trupele sârbe împreună cu 4 batalioane din Brg. 5 mix. rămase pe poziţie, au reluat ofensiva. Când trupele sârbe au ajuns la înălțimea Brg. 17 I. a început înaintarea şi această brigadă. Trupele sârbe si Brg. 5 Mix. s'au oprit pe vechile poziţii; atunci g-lul Scărişoreanu a dat ordin Brg. 17 I. să atace independent de sârbi. Detaşamentul maior Chiriacescu (R. 40 bis) care tre- buia să inchidä golul dintre Brg. 17 si Brg. 36 I., scop in care. trebuia să se îndrepte spre D. Caraiuc, de abia pela ora 14 a-ajuns la înălțimea R. 15 I. (al Brg. 36 I.) căreia i se ordonase ca să lucreze în strânsă legătură cu ale Div. 19-a aflatä la dreapta. In cursul acestei zile, Brg. 35 I. ce ataca spre D. Mura- tanului, fixează pe inimic la teren, aceasta în scop de a da Brg. 17-a putinţa să execute ordinul operativ. Din Brg. 10-a Inf. 2 btl./R. 8 I. sau menţinut pe D. Sara Iucler, iar 2 btl./R. 9 I. ce formau rezerva generală a grupului în Valea Cuba Dere, au fost retrase în seara zilei tot în satul Musurat. In seara de 19/IX Div. 19-a era cu: Brg. 17-a in fata poziţiei dela Amzacea; Maior Chiriacescu spre D. Caraiuc; Brg. 36 I. spre M-la Muratan; R. 8 I. (Brg. 10-a) pe D. Sara Iucler. 20 Septembrie. Comandamentul Armatei de Dobrogea da la 19/IX ora 22 ordinul de operaţie No. 1339 pentru 20/IX: „Pentru mâine 20 Septembrie a. c. ordon ca toţi să conti- nue însărcinarea avulă. In această noapte să se facă recunoaşteri energice. Privirea să fie atintité la operaţiunile inimicului. 409 Div. 9-a va înainta mâine dimineață astfel ca la ora 10 a. m. să se găsească astfel: Brg. col. Frim cu 1 Divizion din R. 20 Art. la Caceamac, unde se va pune în legătură cu Comandantul Div. 115 ruse. Brg. 19-a Inf. cu R. 3 Art. la Siribei luiuc, unde se va pune în legătură cu comandantul Div. 12-a. Brg. 40 Inf. cu un divizion din R. 20 Art. la Sâzla Iuiuc, unde se va pune în legălură cu comandantul Div. 15. Toate aceste brigade rămân la dispoziţia comandantului Ar- matei“, Generalul Radian execută mici recunoasteri, fără im- portanță. Generalul Tosev, constatând încă de dimineaţă că tot pe dreapta se produce atacul româno-rus şi dorind a îm- piedica ca trupe româno-ruse să nu fie aduse din alte sec- toare în sectorul de atac, dă ordin Diviziilor 1, 4 şi 6 ca: „Să execute recunoaşteri puternice pe tot frontul pentru a: fixa pe inimic“, Div. l-a bulgară a trimis detasamente de recunoaştere ce au ocupat pantele de V. şi N. V. a cotei 142 şi pantele din-fata satelor. Mulciova şi Arabagi. Div. 4-a bulgară a trimis detaşamente de recunoaştere, cari au reuşii să ocupe cota 138-Ciflicul Susus Ali Bei. Div. 6-a reuşise a ocupa cu un detaşament în timoul noptei un post înaintat la cota 130, iar dimineaţa a fost. respins spre Besaul. În timpul zilei, Div. 6-a a trimis două detașamente de recunoaştere, ca să ocupe cotele 130 şi 131. Pela ora 13, ele au fost atacate de 2 regimente infanterie ruse dinspre Cobadin; le respinge îndărăt, îndreptându-se contra cen- trului şi flancului drept al Diviziei şi reuşind a ajunge până seara la reţelele de sârmă bulgare, peste care nu a putut trece. Cele 2 regimente infanterie ruse sunt aruncate înapoi cu ajutorul trimis de trupele de Dobrici. - Toate aceste recunoaşteri trimise de Diviziile 1, 4 şi 6 au avut ca rezultat că au adus ştiri că: „Inimicul ocupă slab punctele înaintate, dar destul de tare poziţia principală“. In faţa trupelor de Dobrici, 1 Brg./Div. 61 rusă atacă spre miezul noptei de 19—20/IX spre Enghez. In zorii zilei de 20/IX întreaga Div. 61 atacă poziţiile dela Sofular- Casicci şi Enghez. Fiind contra-atacati pe flancul drept, sunt dati înapoi, afară de câteva unităţi ce ajunsese la Sofular, cari au fost silite mai târziu — cu focuri de arti- lerie — să se retragă spre Edilchioi şi Uzunlar. 410 G-lul Cantardjief a cercat să înainteze si el, dar a fost respins. In definitiv, nici în ziua a treia a ofensivei, g-lul Si- mansky, care avea principalul rol ofensiv, în care scop i se dăduse majoritatea artileriei grele, cum şi un front mai mic, nu reuşeşte a realiza ordinul ce primise, căci nu pregătea suficient atacul, pe care in loc să-l dea intr’un singur punct, îl dădea pe tot frontul trupelor de Dobrici, împrăştiindu-şi deci în mod zadarnic forţele. Div. 19-a a g-lului Scărişoreanu având acelaş rol ca la 19/IX luptă contra Div. 25 turce si contra Div. de cava- lerie bulgară. Brg. 17-a I. a col. Poetasu Stan, trebuia să atace Am- zacea şi cotele 97—96 E. Amzacea ocupate de Rgt. 59 si 75 Inf. turc. Detaşamentul maior Chiriacescu Paul (R. 40 bis) spre Caraiuc, făcând legătura între Brg. 17-a I. şi Brg. 36-a Inf. Brg. 36-a I. (R. 51 I, R. 52 I.) inainta cu direcţia spre D. Muratan, Brg. 10 Inf./Div. 5-a cu direcţia spre Perveli. Aceste din urmä două brigade luptă contra Diviziei de cavalerie bulgară susţinută de infanterie. Acţiunea începe de dimineaţa cu o puternică canonadă pe tot frontul Div. 19-a, ţinând până la 14.45. Brg. 17-a I. înaintând cu R. 9 V. la dreapta, călare pe şoseaua To- praisar-Amzacea, la stg. cu R. 40 I. şi întărită cu btl. IV/33 începe atacul la ora 16.30 cu un mare avânt, ajungând la 150 m. de poziţia Div. 25 turcă. Aci col. Poetaşu s'a oprit, cu intenţia ca în cursul noptei să atace şi să arunce inimicul spre Sud. Cu drept cuvânt col. Sukri bey cdt. Div. 25 turce, temându-se de un. atac de noapte a cerut ajutoare. I sa trimis 1 btl. (7 companii din R. 4 Mars şi din R. 8 lito- ral) la Carachioi, iar dela g-lul Cantardjief i s'a trimis din brigada de marş 1 btr. dela cota 142 Ciatal Iuk, tot la Carachioi. S'a mai ordonat g-lui Koleï ca să trimită bil. turc înapoi Div. 25 turce. Unităţile române din Brg. 17-a I, rămase în fata Div. 25 turce, au executat imediat după ce s'a înoptat, un atac de baionetă, au intrat în poziţia turcă, au omorât pe mulţi, iar pe cea mai mare parte a capturat-o; restul unităţilor au fugit. S'au luat 7 tunuri, 9 chesoane, 2 drapele şi peste 300 prizonieri. Acum era cazul, ca Brg. 17-a I. să fie in- tărită cu câteva batalioane din rezerva grupului, care era zadarnic ţinută la Ebekioi (acolo erau 7 batalioane din 411 Div. 19-a). Toate unitätile turcesti au fugit panicate afara de btl. III/R. 38 nizami care a rămas pe loc. In acest timp 3 comp./R. 4 Mars ce se duceau la Div. Cav. in scop de a înlocui bil. turc, au primit ordin să se îndrepte spre Amzacea şi să reocupe sectorul părăsit de turci. Aceste companii au atacat satul Amzacea, reusind ° a curăța satul şi a ocupa poziţia părăsită de turci. Brg. 17-a I. română nedându-şi seama de forţele ce o atacau, se retrage, iar cele 3 companii bulgare au ocupat frontul. In acest timp, R. 59 şi 75 I. turc (Div. 25 turcă) preună cu 1 btl./R. 6 marş bulgar, 1 baterie de obuziere bulgară se aflau în plină retragere în dezordine. Ei umpluse satul Mustafa-Aci. Cu greutate bil. de mars si bateria au fost puse în ordine. G-lul Toşev a trimis 1 esc./R. 2 Cav. să facä un lant de oprire, pe care să strângă pe fugari. Panica şi dezordiaea au fost astfel limitate. După ora 22, Comand. Corpului turc cerea dela Cara-Aci, să i se trimită întăriri; aceste întăriri fusese deja trimise, căci se dăduse ordin: a) G-lui Kolef, să ajute mai mult corpul turc; b) Rgt. 11 Mars, ce era la dispoziţia Armatei, să tri- mită 2 bil. şi 1 comp. mitr. la Mustafa-Aci, la dispoziţia corpului turc; c) Comand. trupelor de Dobrici să trimită bateria dela cota 142 Ciatal Iuk, tot la Mustafa-Aci. d) Comand. Div. 4-a să trimită 2 comp./R. 8 litoral şi 1 btr. câmp la Mustafa-Aci. e) Ambele baterii lungi germane care sosise la Carao- mer, să fie trimise la Mustafa-Aci. Comandantului Corpului turc i s'a răspuns telefonic: „Neaşteptata retragere în dezordine a Rgt. 59 şi 75 turce a pus Armata intr’o situaţie critică; dati ordin a se opri. fugarii, a pune ordine şi stäruiti a intra in prima situaţie. Altfel vă fac responsabil de cele p.trecute si de rezultatele ce se vor întâmpla. Vă trimit 2 batalioane din satul Ghiuvenii, 2 comp. R. 8 li- toral, 2 baterii bulgare de câmp şi 2 baterii germane de 10.5 cm. Trimiteţi agenţi pentru a-i întâmpina şi să-i ducă la locul destinat“, In baza acestui ordin, gl. Kolef a trimis Rgt. Gardă ce era la V. cota 90 Taslă Iuk, care să facă legătura cu Div. turcă. Pe poziţie rămăsese numai R. 38 I. turc; restul fugise. Intăririle trimise s'au îndreptat spre Mustafa-Aci. Spre ziuă, întăririle au sosit la destinaţie, astfel că cor- pul turc era acum asigurat. 412 In ziua de 20/IX la ora 9.20 Brg. 36 I. dela stânga Brg. 17 I. bate cu 1 bir. spre Amzacea ajutând Brg. 17 I. jar cu o aită bir. susţine Brg. 10 I./Div. 5-a spre Perveli. Pentru a susține Div. 19-a, s'a dat ordin Rgt. Cav. rus dela Tuzla, ca să înainteze spre Perveli, dar acest regi- ment nu a executat ordinul. Mişcarea acestui regiment ar îi fost producătoare de bune rezultate. La ora 15 situaţia în această parte era următoarea: Brg. 36 I. (R. 51 şi 52 I.) ocupa movila Marotan; R. 8 I. la stânga R. 52 I. pe D. Sara lucler cu direcţia spre Perveli; 1 btl./R. 9 I. pe M-la S. E. Perveli asigură bine stângu Diviziei 19-a; 2 comp./R. 8 I. în rezervă la V. Mezarlâc Alcea; 2 btl./R. 9 I. la Musurat. Detasamentul maior Chiriacescu pe D. Caraiuc, sustinând bine Brg. 17-a şi făcând legătura între Brg. 17-a Inf. şi Brg. 36 Inf. Bravul maior Chiriacescu Paul care luptase tot timpul atât de bine, fusese rănit foarte grav. La ora 17.30 Brg. 36 I. era angajată pe tot frontul cu infanteria. si. cavaleria inimică, iar artileria lui executa o puternică tragere de baraj, care împiedica înaintarea in- fanteriei. Pela ora 9.30, Brg. 17 I. era contra-atacata la Amzacea; pentru ao ajuta, g-lul Scärisoreanu cu Brg. 36 I. si R. 40 bis atacă pe inimicul din fafa. După ora 21, un contra- atac bulgar e respins de Brg. 56 I., iar dupa ora 22 in- ceteazä focul pe toată linia. In locul R. 40 bis ce fusese comandat de maiorul Chi- riacescu, s'a format un detaşament sub It.-col. Vlădescu compus din R. 39 I. (2 btl.), R. 40 bis (1 bil.) si 1 dvz./R. 19 Art. : In noaptea de 20—21/IX g-lul Zaiancicowsky rapor- tează grupului de Armate: „Armata de Dobrogea a executat cu energie ofensiva ordonată, timp de trei zile, ea este obligată pentru ziua următoare să bage în lupte uliimele rezerve. Armata de Dobrogea aşteaptă cu drept cuvânt ajutorul cuvenit dela Armata III-a. Simptome de retragerea trupelor bulgare. depe îroniul Dobrogei şi îndreptarea lor contra Armatei a III-a, nu se vad”. 21 Septembrie. Pentru ziua de 21/IX, Comandamentul Armatei de Do- brogea dă, la 20/IX ora 22, ordinul de operaţie No. 1351: »lnimicul rezistă cu îndârjire pe poziţie. 413 Pentru ziua de 21 Septembrie ordon: 1. Toţi comandanții vor continua în zorii zilei îndeplinirea misiunei avute. 2. Regimentul sârb, ce se afla la dispozitiunea mea, va in- tra în compunerea Diviziei sârbe la dispoziţia colonelului Had- gici. 3. In regiunea Perveli-Gherengic, acţionează unităţile dintr'o Divizie de cavalerie bulgară, contra flancului stâng al Grupului Hartel. 4. Brigada col. Frim caré trebue să treacă în regiunea Agem- lar va continua să rămână ca rezerva mea. Colonelul Frim va păstra legătura strânsă cu generalul Si- mansky, având în vedere o acţiune comună cu Divizia 61. In dimineaţa zilei de 21, va sbura pentru recunoaştere, un aeroplan rus la înălțime mică şi care se va recunoaște după cu- lorile roşiu, alb şi albastru, puse într'un cerc; se va recomanda trupelor să nu tragă în el“. Pentru ziua de 21/IX, Statul major germano-bulgar avea două solutiuni: 1.5 Sau) sa-se facă un atac; cu Div. 1 şi 4 dela stânga; 2. Sau să se întărească dreapta Armatei cu trupe luate depe stânga. Cum informatiunile statului major bulgar arătau că dreapta Armatei româno-ruse era puternică şi deci un atac bulgar nu ar aduce un rezultat pozitiv, atunci g-lul Toşev, s'a decis să intărească dreapta Armatei IIl-a cu trupe luate depe stânga. In acest scop a dat ordin: „Divizia 1-a să trimită 2 btl/R. 16 I. şi 1 btr. la Mustafa“ Aci pentru întărirea corpului turc. | lar pentru întărirea Diviziei de cavalerie să i se trimită 1 btl./Re 7 IL si 1 btl./R. 35 I., 1 comp. dela Balcic si 2000 de comi- tagii (adunaţi dintre locuitori) dobrogeni aduşi dela Bazargic“. Pe frontul Diviziilor 1 şi 4 bulgare, s'au făcut de către Grupul gl. Radian mai multe recunoașteri cu mici detaşa- mente, cari au avut de scop de a fixa pe inimic. In fata Div. 6-a, unităţile înaintate ale Div. 115 ruse au rămas în timpul noptei de 20—21/IX pe poziţia N. de şesul lângă Carabaca şi cota 130. Ele au fost atacate în dimineaţa de 21/1X de detaşamentele de recunoaştere ale Div. 6-a şi au fost respinse. Regimentele 457, 458 şi 456 din Div. 115 rusă au contra-atacat, apropiindu-se la 414 ora 16 de reţelele de sârmă bulgare, dar au fost FR cu focuri de infanterie şi artilerie. In noaptea de 20—21, la trupele de Dobrici g-lul Can- tardjief a pus în linie şi btl. I1I/R. 11 mars. In zorii zilei de 21/IX, R. 243 rus din Div. 61-a s'a îndreptat dela Edilchioi spre Enghez; R. 242 rus (Div. 61-a) atacă sectorul din dreapta (între şoseaua Enghez- Casicci-Osmancea), dar sunt oprite şi respinse cu tocuri de artilerie spre Edilchioi. i La ora 7, Ruşii atacă spre Casicci, bombardând şi sec- torul R. 74 turc, care a fugit, înainte ca să fie atacate de infanterie. Când s'a produs atacul, cele 2 comp./R. 11 Mars au contra-atacat pe Ruşi şi i-a respins cu pierderi (160 morţi, 60 prizonieri, 2 mitr.), Rgt. 74 turc cu mare greutate a fost oprit, pus în ordine şi readus pe poziţie. La ora 10, inimicul atacă din nou; R. 74 turc fuge din nou. Ruşii au luat 1 ofiţer, 158 soldaţi prizonieri turci; ceva mai târziu 2 companii de marş bulg. au restabilit situaţia. i La, ora 15, Div. 61 mult întărită, se pregătia să atace stânga-.poziţiei; aci au sosit 2 batalioane din Div, 6-a tri- mise de g-lul Tosev. Ruşii nu au mai atacat. Generalul Simansky se arată. şovăitor şi în cursul acestei zile a ofensivei. Situaţia la Corpul turc în noaptea de 20—21/IX: Cele 5 comp./R. 4 Mars, după ce au ocupat frontul la N. de Amzacea a Div. 25-a, spre zorii zilei, frontul a fost. reocupat de R. 59 si 75 turc. In ziua de 21/IX, Div. 25 turcă întărită cu batalioanele din Reg. 6 Mars şi-a reocupat poziţia, atacă pe inimic şi îl respinge spre Nord. In cursul noptei, R. 59 turc şi R. 75 turc bombardate, fug din nou în dezordine depe poziţie, împreună cu 2 companii bulgare. Brg. 14 română atacă, se apropie la 150 m. de poziţie. Atunci R. 6 Marş contra-atacă şi reuşeşte: a restabili situaţia. Unităţile turceşti şi-au reocupat poziţiile. Pentru ziua de 21/IX Div. 19-a avea ordin să înainteze: din regiunea cotelor 96 şi 97 spre Sud în sectorul Amzacea- Carachioi-Azaplar — cota 96 — Movila Carachioi (100 Coge luc), Movila lui Taslâ (3 km. S. E. Azaplar). In acest scop, g-lul Scărişoreanu a luat dispozifiunile nece- sare şi anume: Brg. 17 I. întărită cu III/39 să înainteze din regiunea cotelor 97—96 spre Sud, în sectorul Amzacea-Carachioi- Azaplar; Detaşamentul It.-col. Vlădescu alcătuit din R. 39 (2 bil.), R. 40 bis (1 btl.) să înainteze către Carachioi-Cogea luc (cota 100) movila la Tasla; R. 39 bis in rezervă la dispoziţia Diviziei. Brg. 36 va înainta depe D. Muratanului-D. Carachioi- Movila Haşuiuc. Până la ora 7.30 s'a stabilit legătura între Brg. 17 I. cu Div. sârbă spre dreapta şi cu R. 40 bis la stânga, care Ja rândul lui se lega cu Brg. 37 I. din Div. 5-a. La aceiaşi oră, R. 9 V. raportează că trei coloane puternice inimice înaintează către Amzacea şi Carachioi. La ora 10, una din coloane atacă stânga Diviziei sârbe, care e respinsă; imediat atacul se pronunţă si asupra dreptei Brg. 17 I, care prin contra-atac a respins pe inimic, resta- bilind astfel situaţia. G-lul Scărişoreanu ordonă Brg. 17 I. să păstreze poziţia, trimifandu-i în ajutor btl. IV/74, dar înainte ca să-i vie acest ajutor, Brg. 17 I. e din nou contra-atacată şi dată înapoi, la centru şi stânga, intervenind btl. IV/74 între dreapta Brg. 17 I. şi stânga Div. sârbe, reuşeşte sa tie atacul inimic puţin în loc şi a da timp stângei şi centrului Brg. 17 I. să se retragă spre Topraisar. Brg. 36 I., care se angajază dela ora 10 puternic la S. de Movila Marotan. Brg. 10 I. însă nu intrase în acţiune. Regimentul Cav. rus dela Tuzla soseşte in fine pe stânga Brg. 10-a, care la ora 12.15 începe atacul satului Perveli, apărat de R. 6 Cav. cu 5 secţii mitraliere şi 1 secţie ar- tilerie. Dupä ora 17 situatia Div. 19-a era urmätoarea: Brg. 17 I. pe pozitia dela Sud de Topraisar; Detasamentul It.-col. Vlădescu aproape dislocat de pe pozitie. Brg. 36 I. are R. 51 J. pe D. Caraiuk, R. 52 I. la 4-500 m. S. de Movila Marotan, apoi urma spre stânga. Brg. 10 I. (Div. 5-a) are R. 8 I. la 1—11% km. N. si N. V. Perveli, R. 9 I. în mars pe înai multe coloane jdela Carlikioi spre Perveli. Corpul 6 de Cav. ruso-rom. este pus in mişcare de g-lul Pavlov spre regiunea Tuzlei cu ordin: „De a înainta spre Pervei-Gherengic pentru a distruge ca- valeria bulgară“, _ Corpul de cavalerie se pune în dimineaţa de 21/IX in aniscare dela Ebechioi; la ora 8 se adună la Musurat. 416 La ora 9, Corpul 6 de Cav. se pune în mars pe o sin- gură coloană (cu Div. 3 Cav. rusă în cap, apoi urma Brg. 5 Căl., btr. rusă, btl. infanterie rus şi btl./R. 51 Inf. ro- mân) pe direcţia Urluchioi-Carlichioi-Tatlageac. La ora 11, primindu-se ştiri că Perveli, Tatlageacul Mare şi Mic sunt ocupate, Corpul de Cav. se masează la 4 km. Est Perveli. Apoi atacă Tatlageacul Mare cu 2 esc. descăle- cate şi 2 esc. călare atacă pela Est de sat. Inimicul — aprox. 2 companii — se retrage spre Tatlageacul Mic, care e atacat şi luat de batalionul de infanterie rus, iar inimicul se retrage pe linia S. a Tatlageacului Mic. Batalionul rus şi batalionul român se opresc pe înălțimile dela 5-600 m. Est Tatlageacul Mic. Div. 3 Cav. gl. Leontovici ocupă po- zitia la dreapta infanteriei, legându-se cu trupele Div. 5-a, având ca front: înălțimile E. Tatlageacul Mic-Est Perveli-N. cota 90 Tasli luc, iar de aci spre Topraisar. Brg. 5 Cal. în rezervă la Mangea Punar. G-lul Kolef încearcă să oprească această înaintare cu Rgt. Gardă şi 2 esc./R. 2 Cav., trimise pe dreapta între Perveli şi cota 90, iar R. 1 C. la Perveli. In această parte el reuşi. Dar Div. 3 Cav. gl. Leontovici ajunsă la Tatlageac, se mulţumeşte a ocupa poziţia şi apoi rămâne! în inactiune, deşi ar fi putut executa o operaţiune plină de succes, im- pingând înainte şi căzând în fiancul şi spatele Diviziei de cavalerie bulgară. 22 Septembrie. Pentru ziua de 22/IX ora 22, Comandamentul Armatei de Dobrogea dă ordinul de operaţie No. 1361: „Din informatiunile culese dela prizonierii capturați în lup- tele ce au avut loc în zilele din urmă, s'a stabilit că frontul dela Sofular până la Perveli este ocupat exclusiv numai de 2 Divizii turceşti si de două regimente de milițieni bulgari din Div. 12-a bulgărească. Restul grupărei inimicului dela Dunăre până la Sofular a rămas neschimbată. Pentru ziua de 22 Septembrie ordon: 1. Generalul Radian va continua cu executarea însărcinării a- vută până acum. 2. Generalul Freimann, după ce va întări flancul său stâng cu parte din rezervele sale, va ataca energic pe inimic şi va pune stăpânire pe cotele, cari i-au fost indicate prin ordine anterioare, în regiunea Cafgagi-Merdevenli-Punar. Generalul Freimann va fine seamă că in caz de absolută ne- voie va putea îi susţinut de către rezervele mele. 417 3. Generalul Simansky va continua cu brigada colonel Frim să îndeplinească însărcinarea dată. 4. Colonelul Hadjici cu Brigada 19-a *) infanterie din Di- vizia 9-a, care a fost pusă sub ordinele sale, să ocupe satul Am- zacea şi cotele dela Sud de azeastă localitate. 5. General Hartel si Pavlof vor continua să îndeplinească în- sărcinările avute, ţinând seama de importanţa unei stăpâniri re- pezi a regiunei Gherengic si a coordona acţiunile din această, regiune“. Pe frontul Grupului gl. Radian, Brg. Bode şi stânga Div. 1-a trimit două detașamente in direcția cotului de la Estul lacului Baciu, asupra frontului Div. 2-a. Aceste recunoas- teri sunt respinse de 2 btl./R. 19 I. şi 2 btl./R. 3 I. Div 15-a gl. Grigorescu a înaintat puţin pe frontul Div. 1-a bulgare, dar neputându-şi urca artileria pe înălţimi, g-lul Grigorescu s'a retras în vechile poziţii. Div. 12-a gl. Găiseanu înaintează putin la S. de Co- cargea şi S. V. Cif. Susus Ali bey. In faţa trupelor de Dobrici, Div. 115 rusă a executat numai foc de artilerie; dreapta ei a fost atrasă puţin înainte de Div. 12-a a g-lui Găiseanu. Inspre seară, câteva plotoane ruse se strecurase in dosul poziţiei trupelor de Dobrici; ele au fost respinse; s'au făcut 50 prizonieri. G-lul Cantardjief hotări să atace în timpul noptei; la ora 10.10 se execută atacul, dar nu a făcut decât 200-300 m. căci cu focul de baraj al artileriei şi infanteriei Div. 115 a fost respins. In fata Div. 25 turcă, 1 brigadă sârbă si Brg. 17 I. română atacă cu baioneta; parte din unităţile turceşti în- cepuse a se retrage, dar susţinute la timp au fost împinse la loc pe front. Colonelul Sukri Bey Comandantul Div. 25 turce a ra- portat că pe frontul său înaintează mari forte. Atunci g-lul Toşev a dat ordin R. 16 I. ce se ducea în ajutorul Div. Cav. şi se afla în Amzacea, să rămână la Div. 25 turcă. G-lul Tosev face răspunzător pe comandantul Div. 25 turce, dacă cu cele 16 batalioane turce şi bulgare nu va rezista. La ora 8 lupta începe pe frontul Diviziei de cavalerie 7) Ordinul e gresit, căci Brg. 19-a Inf. era trimisă din ajun la Siribei Iuiue în sectorul Div. 12-a, aci ar fi putut fi trimisă Brg. col, Frim, dar si ea fusese angajată în sectorul Div. 61 ruse. Col. Hadjici a fost, de fapt, ajutat de Brg. 17-a col. Poetaşu. Generalul G. A. Dabija, «Armata Română în Răsboiul mondial», 27 __418 bulgară. Div. 19-a română, care în zorii zilei reintrase pe poziţiile pe cari le părăsise în noaptea precedentă, bom- bardează puternic poziţia inimică, iar infanteria s'a apropiat de Perveli. Câteva unităţi s'au îndreptat pela Est de Per- veli, ocupând cu o companie trecătoarea între Lac şi Mare, iar 2 sotnii cazaci s'au îndreptat spre Mangalia, dar au fost respinse. Atacul dat de R. 9 I. asupra satului Perveli, care era apărat de R. 6 C. şi 2 comp./R. 35 I,, nu a reuşit. Pentru a face fata atacului dat de R. 52 I. dela cota 90 înainte, s'a trimis in ajutor Brg. 2 Cav. a col. Markof cu compania mitraliere a R. 6 Marş, care prin foc viu de arme şi a unei baterii bulgare depe frontul turcesc, a oprit în loc atacul român. La ora 16, noui unități române înaintează dinspre To- praisar, care a fost bombardat cu focuri de artilerie şi cu bombe aruncate din 2 aeroplane; aceste unităţi au fost deasemenea zădărnicite in înaintarea lor. In această zi, Divizia de cavalerie bulgară a avut pierderi 39 morţi şi 165 răniţi. | In cursul serei încep ‘sa sosească unităţi din Divizia 217 germană. Modificări aduse in ordinea de bătae a Armatei III-a bulg. la 22/IX: R. 3i I. dela Div. 4-a trece la Div. 6-a; R. 35 I. dela Div. 6-a trece la trupele de Dobrici; 1 i ee litorat \ dela Div. 4-a trec la Div. cavalerie; 2 btl./R. 16 I. dela Div. 1-a la aripa dreaptä a Armatei; R. 6 Mars 1 E 7 A R. 11 Marş \ a aripa dreapta a Armatei; S'au luat dela Div. i-a, 2 batalioane. S'au luat dela Div. 4-a, 31-1+-1—5 batalioane S'au luat dela Div. 6-a, 3 batalioane G-lul Radian avea în fata Brg. Bode, Div. 1-a si Div. 4-a; dela aceste unităţi, g-lul Tosev a putut lua (dela 18-22/1X) 2 batalioane dela Div. 1-a şi 5 batalioane dela Div. 4-a, în total 7 batalioane, ducându-le în altă parte. De ce? Pentrucă g-lul Radian, executând numai mici recunoasteri, işi toacă efectivele fără folos. Ca probă, e faptul că adversarul ce-l are în faţă nu era destul de puternic fixat la teren. Nu e mai puţin adevărat, că g-lul Toşev se vede nevoit a trimite pe dreapta sa — contra căreia lucra g-lul Scărişo- reanu, — încă 10 batalioane. Acest lucru probează că aci AA si se făcea o puternică presiune, care dădea serios de gândit g-lui Tosev. Este incontestabil că dacă g-lul Scărişoreanu ar îi avut un sprijin mai puternic din partea g-lui Zaian- cikowsky, anume dacă acesta i-ar fi dat artileria grea pe care o dăduse zadarnic g-lui Simansky şi dacă cavaleria rusă a g-lui Pavlof ar fi lucrat cum trebuia, atunci g-lul Scărişoreanu ar fi întors la sigur dreapta g-lui Toşev. 23 Septembrie. Div. 1-a bulg. a trimis recunoaşteri pe tot frontul, cari au ocupat poziţiile dela 1 km. din fata poziţiei principale şi înălțimile E. şi N. E. de Mulciova. Pela 10 aceste uni- tati au fost întărite cu încă 2 batalioane. Contra Brg. 2/Div. 1-a, un regiment român. a atacat dinspre Spapunar, dar fiind bombardat, a fost silit să se se reîntoarcă. Div. 4-a, pentru a fixa pe inimicul din faţă, a executat recunoasteri. Pela 9.30 două btl. din stânga Div. 12-a rom. sub protecţia artileriei au silit recunoaşterile bulg. să se retragă. Contra sectorului drept al Div. 4-a bulgare operau trupe ruse, iar contra sectorului stâng, trupe române. Contra sectorului Div. 6-a bulg. a înaintat de dimineaţă Div. 115 rusă în special spre flancul drept, când un re- giment a apărut între Merdevenli-Punar şi Sofular şi 2 btl. între Besaul şi Carabaca. Focul artileriei bulgare nu a putut opri unităţile ruseşti. Pela ora 11 stânga Div. 6-a contra-atacă şi respinge atacul, însă atacul contra flancului drept, ce înaintase mai mult, nu poate fi respins. G-lul Toşev dădu ordin Div. 6-a, să execute un atac de noapte, pentru a alunga inimicul ce se apropiase prea mult; deasemenea dădu ordin Div. 4-a şi g-lui Cantardjief să ajute Div. 6-a. Atacul de noapte nu s'a mai dat, din cauză că Bulgarilor le-a fost frică să nu se producă dezordine. Insă, după miezul nopţii, ruşii au început să se apropie de reţelele de sârmă dela flancul drept, dar au fost respinşi cu focuri. R. 35 I. dela trupele de Dobrici execută în noaptea de 22—23/IX un atac asupra Div. 61 rusă şi ia 60 prizonieri. In cursul zilei de 23/IX, s'a operat contra trupelor de Dobrici cu R. 241 I, R. 242 I, ruse şi 1 btl/R. 7 V. român, dar fără succes, Asupra Div. 25 turce s'a executat un atac dat de către stânga Diviziei sârbe si Brg. 17 I. română; atacul reuşeşte şi 420 cucereşte la ora 16 tranşeele aflate la Nord de Enghez, dar nu se poate menţine în ele, din cauza focului de arti- lerie turco-bulgare. Operatiile contra Div. de Cav. au început cu un foc pu- ternic de artilerie contra pozitiunei dela Sudul cotei 90 şi satului Perveii. Intäririle trimise până atunci erau: 1 btl./R. 6 mars, 1 btl./R. 16 I, 1 btl/R. 7 1, 1 btr. câmp, 2000 comitagii Dobrogeni, din care g-lul Kolef face 2 companii, iar restul l'a vărsat R. 16 I. cezaza a dat posi- bilitate g-lui Kolef ca să-şi creez2 o rezervă indestulatoare. Pela ora 10, focul de artilerie contra cotei 90 era foarte viu; după puţin timp infanteria română înaintează contra Diviziei de cavalerie, ajungând la prânz la 500 m. de cota 90 si la 109 m. de Perveli. ; Pela ora 17, un nou regiment român, care s'a îndreptat: spre întărirea liniei de luptă, a fost primit cu focuri de artilerie; el s'a risipit prin văi. Toate încercările române de inaintare au fost zădărnicite. 4 La. ora 13.30, Comandamentul Armatei de, Dobrogea dă ordin ca: „Trupele să se fortifice cat mai puternic pe pozitiunile cu- cerite şi să reziste cu orise preţ“. Flota Dunărei sub comanda Contra-Amiralului Negrescu în zilele de 18—23/IX, a dat un mare ajutor flancului drept al Armatei de Dobrogea, a bătut bine şi puternic brigada Bode, susţinând cu multă îndemânare grupul gl. Radian, respectiv Brg. col. Cratero. Flota Märei sub Amiralul Paton nu a facut nimic in aceste zile. G-lul Raşcu este însărcinat cu comanda grupului (Div. 5 şi 19-a) din stânga, în locul g-lui Hartel. Feldmaresalul Mackenzen impinge puternic asupra drep- tei Armatei de Dobrogea, dar această încercare nu reuşi, graţie tenacitätei sectorului gl. Radian (Div. 2-a, Div. 15-a şi Div. 12-a). Dacă reuşea, problema pentru feldm. Mac- kenzen era rezolvată dela sfârşitul lui Septembrie: el ar ti fost disponibil să treacă Dunărea. Ludendorf spune in această privinţă că: „încercările făcute au fost în curând abandonate. Puternica ofensivă a trupelor bulgaro-turcesti care se găseau acolo nu era suficientă. Feldmaresalul Mac- kenzen a trebuit să organizeze si să construiască comuni- cafiuni în spate, să aducă noui întăriri necesare atacului, dar aceasta a cerut timp...” Tocmai acest lucru era necesar Armatei române, câştiga- 471 rea de timp. Si l’a câştigat. Echilibrul era stabilit. Este însă de. netăgăduit că gl. Zaiancicowsky ar fi putut nu numai să câştige timp, ci ar îi putut să câştige o victorie, daca îşi îndrepta toată atentiunea şi dădea toată puterea flancului său stâng, în ideea de a întoarce dreapta Armatei “g-lui Tosev. Dar gl. Zaiancikowsky a vroit ca să rupă „centrul cu Div. 61-a gl. Simansky, căreia îi dăduse aproape toată artileria grea şi un sector mai mic, lucru ce era in- „contestabil mai greu, nu pentrucä gl. Simansky ar fi avut în fata unităţi mai solide, căci el avea in fata pe gl. Can- tardjief ce avea aproape 1 Divizie de adunătură, ci pentrucă terenul se prezinta la Sofular-Casicci .şi Enghez mai fa- vorabil ofensivei. Planul g-lui Zaiancikowsky a dat deci greş, ideea de ‘a rămâne în defensivä cu dreapta, era bună, cu condiţia însă să atace puternic cu stânga, care trebuia întărită în „consecinţă. Pe când aşa cum a făcut, nu a avut nici un “rezultat, a uzat mult trupele din stânga, în special Div: 19-a română care în zilele de 18—23/IX a avut pierderi 45 «Ofiţeri şi 5168 oameni.. Armata din Dobrogea trece la defensivă. (Crochiul 15). 24 Septembrie. Armata de Dobrogea primeşte ordin a trece la o atitu- -dine defensivă activă, aceasta datorită faptului că în Tran- silvania Arm. Il-a si Arm. de Nord fuseseră nevoite a se retrage spre frontieră; ele aveau nevoie urgentă de aju- “toare, cari nu puteau îi luate decât dela Sud, pentru ca apoi să reia planul initial de ofensivă in Transilvania. Criza pentru Armata bulgară trecuse. In seara zilei de 23/IX g-lul Toşev dă ordin telegrafic: „După lupte neîncetate de 7 zile şi atacuri de noapte contra flancului drept şi centrului Armatei, inimicul soväeste si a sufe- it mari pierderi. El a trecut în defensivă pe ree front. Ar- -mata în scurt timp va lua ofensiva“. Div. 15-a gl. Grigorescu se scoate depe front, trimi- tându-se la Ivrinezul Mic, de unde a fost trimisä la Armata de Nord, pe frontul Moldovei. Toate Diviziile şi toate unităţile îşi consolidează poziţiile spe care se aflau. 25 Septembrie. | Div. 2-a ocupă frontul dela Dunăre până la cota 114 (Est Mulciova); Div. 12-a de aci pânäla cota 147 (S. E. Cocargea), de unde începe Div. 115 rusă. La 25/IX gl. Zaiancikowsky :- Comandantul Armatei de Dobrogea dă ordinul de zi No. 9: „MA. S. Impăratul m’a însărcinat să mulţumesc din toată inima Diviziilor ruso-sârbe, pentru bärbätia şi vitejia, cu care s'au luptat în crâncenele lupte din Dobrogea. In ceeace priveşte armatele române de sub comanda mea, M. S. Impăratul a transmis aceleaşi mulţumiri prin M. S. Regele Ro- mâniei, care de asemenea mulţumeşte prin mine Armatelor ro- mane si ruso-sârbe de sub comanda noasträ, pentru vitejia si eroismul cu cari au luptat si prin bravura cărora nu numai că s'a respins ofensiva vräjmasului, dar el a fost chiar alungat. Mă simt mândru de a îi avut norocul să fiu comandantul aces- tor trupe aliate, cărora le aduc la cunoştinţă ordinul ce Pam pri- mit atât dela M. S. „Impăratul Rusiei, cât şi dela M. S. Regele României. Aceste cuvinte de mulţumiri ale“ Inaltilor Suverani, să fie un indemn pentru viitoarele victorii, fiind convins de eroismul şi de perseverenta trupelor, cari vor atrage noui laude din partea Inal- tilor Suverani. : Acest ordin de zi va fi citit la toate companiile, escadroanele, bateriile. şi comandamentele armatei de Dobrogea”. La 27/IX q-lul Zaiancikowsku dă Armatei de Dobrogea ordinul No. 1415: „Situaţia inimicului pe frontul Armatei de Dobrogea se vede din schita alăturată. După recunoasterile - aeriene si după informatiunile date de trupe, sa stabilit întărirea aripei drepte a inimicului în regiunea Cavaclar-Amzacea-Perveli. à Pânäla noui dispozitiuni ordon, ca armata să fie intro pozi- tiune de supraveghere FETE menţinându-se în defensivă activă. Pentru aceasta: 1... Generalul Radian (D. 2 si D. 12 cu artileria lor, cu 2: ba- terii de tunuri de 105 m/m, 1 de obuziere de 150 m/m si 1 com- panie de pionieri) va apăra în mod activ sectorul dela Dunăre pânăla cota 1411) exclusiv, care se găseşte la Sud Est de Co- cargea, păstrând ca rezerva mea un regiment de infanterie. A- 1) De fapt cota 147. _423 cest regiment se va aseza în locul ce-l va hotari generalul Radian. 2. Generalul Freimann (Div. 115 I. cu Brg. 64 Art. 1 baterie de 105 m/m., 1 baterie de 42 linii din divizionul de artilerie „O-: sovet”, 1 baterie uşoară din divizionul 4 si 1 baterie din divizionul 27 mortiere, precum si a 8-a sotnie cazaci Orenburg) va apăra în mod activ sectorul dela cota 141 inclusiv pânăla satul Sofular exclusiv. 3. Generalul Abjoltowsky (a doua brigadă din Div. 3-a trăgători cu 1 divizion trăgători de artilerie, cu 1 divizion din brigada 61 de artilerie; divizia sârbă cu divizionul 115 artilerie, 1 divizion de ar- tilerie de munte şi 1 escadron din regimentul de dragoni de Marea Neagră, 2 baterii din divizionul 27 de mortiere, 1 baterie de 42 linii din divizionul „Osoveţ”, 1 escadron din regimentul de dra- goni de Marea Neagră) va înlocui în noaptea de 28 la 29 Sep- tembrie Divizia 61 de infanterie prin brigada 2-a din Divizia 3-a de trăgători. Va apăra în mod activ sectorul dela satul Sofular inclusiv pânăla valea Amzacea Dere (cota 75) exclusiv, păstrând ca rezerva mea, un regiment sârb al cărui loc îl veţi hotări. 4. Generalul Raşcu (Div. 9 şi a 19-a cu artileria lor, 2 baterii “din” divizionul 4 de mortiere uşoare, 1 baterie de 42 linii din, divi- zionul, ,Osovet” şi 1 companie de pionieri) va apăra în mod activ sectorul dela Valea Amzacea Dere (cota 75) inclusiv pânăla Mare aproape de lacul Tatlageac, înlocuind în cel mai scurt timp Corpul de cavalerie al g-lului Pavloff. Generalul Raşcu în timp de câteva zile va forma o rezervă de 2 regimente de infanterie ia dispoziţiunea mea şi cari se vor găsi la Urluchioi. 5. Colonelul Zapolschi (Brigada I-a din Divizia 3-a trăgători) va forma rezerva mea şi se va afla în regiunea Saidia-Peştera- Idris Cuius. Această rezervă va face legătura cu Cartierul Armatei prin telefonul şi telegraful Armatei ce se găsesc în staţia Peştera. 6. Generalul Simansky (D. 61 I. cu divizionul de artilerie al brigadei 61 şi 1 esc. din regimentul de dragoni de Marea Neagră), după ce va schimba brigada din Div. 3-a trăgători, se va con- centra pe brigäti la Osmanfacä si la Biulbiu Mare rămânând la „dispoziţia mea. 7. Generalul Pavloff (Div. 3-a Cav, si Brg. 5-a Călăraşi), după ce trupele sale vor fi înlocuite cu cele din grupul general Raşcu, le va concentra în regiunea Mahometcea-Abdulah-Hasidoluc, ră- mânând la dispoziţia mea. 8. Hmiralul Negrescu şi Amiralul Paton vor conlucra ta apă- rarea flancului drept şi stâng respectiv după instrucţiunile date personal de mine. 9. Liniile de demarcaţie: 424 a) Intre unităţile generalului Radian si cele ale gencralului Freimann: Borungea-Mamut Cuius-Satul Nou-Tortoman, linie ce va aparţine generalului Freimann. b) Intre unitätie generalului Freimann şi cele ale generalului Hbjoltowsky: Ghiuvenlia-Biulbiul Mic-Chiostelul-Carol, linie ce va aparţine genera‘ului Abjoltowsky. c) între unitätie g-lului Abjoltowsky şi cele ale g-lului Rascu: Carachioi-Amzacea-Hasancea-Horosiar, lini2 ce aparţine g-lui Rascn. 10. Toţi comandanții de sectoare vor pune toată energia şi. convingerea, pentru a spori capacitatea de rezistenţă a pozitiunilor "ocupate acum şi îşi vor forma în fiesare sector o a doua poziţie de rezistenţă pe linia Raşova-Dealul Mamele, care se găseşte la N. E. de Arabagi-Dealul Siribei-Iuiuc-Spapunar, cota 147, care se: găseşte la 4 km. Vest de Caciamac si înălţimi-e 135, 137, 123 satu! Enge Mahale-Topraisar şi lacul Tuzla. Ordon ca toţi comandanții de sectoare, să fie în curent cu mersul lucrărior de intarirea poziiiei si să trimită cât mai des. posibil ofiţeri de statmajor pentru a cunoaşte personal mersul lucrărilor de apărare. Se va avea în vedere, că voiu lua cele mai severe măsuri contra. tuturor acelor comandanţi al2 căror seztoare se vor constata că nu au fost destul de bine întărite. Tin să reamintesc, că munca şi truda ce s'a che‘tuit pentru întărirea pozitiuai‘or, îmi vor uşura păstrarea trupelor pentru o- acţiune decisivă. Pentru a îi la curent cu lucrările făcute, ordon ca cel mat târziu la 29 Septembrie, ora 10 dimineaţa, să mi se înainteze un. crochiu, din care să se vadă lucrările începute şi cele în curs de execuţie, cu un rezumat succint, în care se va arăta şi mersul lu- crări:or; pânăla noi ordine aceste scheme trebuesc înaintate car- tierului de două ori pe săptămână şi anume în fiecare luni şi. vineri la aceiaşi oră. Insărcinez pe colonelul Loganoff cu întărirea pozijiunei depe linia 3-a de rezistenţă pe direcţia: Cochirleni-Ivrinezul Mare, înăl- timea 141, ce se găseşte la Sud-Vest de Peştera, înélimea 140 la Vest de ldris-Cuius-înălţimea 124 la Nord de Caciamac, indifimea: 131 la Sud de Biulbiul Mic si mai departe in directiunea Osmanfacà- Agigea”. Frontul armatei de Dobrogea după 27 Septembrie. Contrazamiralul Negrescu \ Flota Dunărei. 425 Div. 22a gl. Socec din Dunărea — 114 Geral Radi (E. Mulciova). | FRA Div. 12za gl. Găiseanu dela 114-147 excl. (SV. Cocargea). Div. 115 rusä: gl. Freimann dela 147 inci. satul Sofular excl. dela Sofular Brg. 2 (Div. 3 Träg.) | incl. - VI. Ams Div. sârbă zacea = Dere (cota 75) excl. “Gl. Abjoltowsky zacei Dere (75) excl. — Movila Ma- rotan (90) incl, Div. 92a gl. Petala N. dela Movila Marotan excl. VI. PervelizE. Pers velizE. Tatlageacul-lacul Tatlageac. ‘Geral Rascu Brg. 20 I/Div 9 col. Prim fa Urluchioi. Brg. I/Div. 3 Trag. col. Zapolschi in zona Saidia-Pestera-ldris Cuius. Div. 61-a gl. Simanscky in zona Oss manfacâ=Biulbiul Mare. In rezerva Armatei | Div. 19 gl. Scărișoreanu: din VI. Am- în zona Div. 3 Cav. gl. Leontovici | Mahomet= Geral Pavloff Brg. 5 Cal. col. Scărișo= + ceazAbdu- reanu R. fah-Hasi- doluc. Amiral Paton ‘© Flota Mărei Negre. La 29/IX ora 12.30, Comandamentul Armatei de Dobrogea dă Div. 5-a ordin No. 134, prin care-i prescrie: „Mâine dimineaţă în zorii zilei, Brigada 5 Artilerie va plecă în marş în direcţia Peştera. Marşul va fi astfel organizat, încât briyada (R. 7 si 19 Art.) să ajungă la timp, ca în seara zilei de Joi 29/iX/916 să poată întocui pe poziţie bateriile din Div. 12-a. Comandantul Brigadei împreună cu comandanții de divizioane si câte un ofiţer de baterie împreună cu agenţii vor porni înaintea baterii:or la Peştera. In această localitate, comandantul Brigadei se va pune în le- «gătură cu co‘onelul Zaporsky, Comandantul Brigadei de trăgători 426 rus şi cu comandantul Diviziei 12-a pentru a lua înţelegere asupra ocupărei poziţiei. Infanteria Diviziei 5-a cu trenurile ei de luptă îşi va regula marşul astfel ca în seara zilei de 30/1X/916 să poată schimba pe poziţie trupele Brigadei 3-a trăgători ruşi. Pe timpul marşului, trupele Diviziei 5-a vor organiza serv. de observatori pentru a preveni trupele şi serviciile de apropierea aeroplanelor inimice. La anunţarea unui aeroplan, trupele vor părăsi drumul şi se vor opri imediat, pornind numai după ce aeroplanul ar îi dispărut”. 29 Septembrie. La 29/IX Div. 12-a gl. Găiseanu este retrasă depe front şi trimisă în ajutorul Arm. II-a, anume la Pasul Bran. La 30/IX col. Holban e numit Comandantul Diviziei 9-a. In noaptea de 30/IX spre 1/X Div. 9-a înlocueşte pe front Corpul de Cav., care este retras cu Div. 3 Cav. în zona Chiostel- Caratai- Murfatlar, cu Brg. 5 Cal. în Horoslar (R. 9 C.) şi Palas (R. 10 C.), btl. IV/R. 51 1. la 2 km. V. de Medeea. La 2/X trupele au intrat în localităţile arătate. In zona: Div. 3 Cav. vine si Div. 8-a, Cav. rusă, care e trimisă apoi pe stânga Dunărei. Cu ocazia scoaterei cavaleriei depe front, g-lul Pavlov Comandantul Corpului 6 Cav. adresează mulţumiri colo- nelului Scărişoreanu R. pentru modul distins şi brav cum s'a purtat personal, ofiţerii şi trupa (R. 9 C, R. 10 C, IV/R. 51 I.) de sub ordinele sale. Această brigadă, care fusese trimisă pe frontieră la 1/VIII, ziua de 14/VIII (de- clararea răsboiului) o găseşte pe frontieră; de atunci şi până la 30/IX a îost necontenit în acţiune fără o zi de repaos, fără o zi de răgaz. Pentru modul destoinic cum a condus col. Scărişoreanu R. brigada sa în luptele dela Amzacea, Topraisar şi Carachioi şi pentru bravura personală a fost decorat cu Ord. „Mihai Viteazul” cls. III-a. La 4/X KR. 9 C: din cauza lipsei de apă în Horoslar e trimisă la Palas, iar IV/R. 51 I. e trimis la Div. 9-a rom. Atacul poziţiei Raşova-Cobadin-Topraisar-Tusla (Crochiul 15) 1. Pregătirea atacului Gl. Toşev a prezentat Ja 26/IX un proect de atac asu- pra liniei Rasova-Cobadin-Topraisar-Tuzla, cu lovitura prin- cipalä asupra Cobadinului. 427 Feldmaresalul Mackenzen a cerut ca lovitura principalä să se dea asupra Topraisarului, lucru care a impus o nouă grupare a forţelor. Noul proiect s'a trimis Statului major al feldmaresalului Mackenzen, care-l aprobă, dar cu adăogirile: 1. „Să se scoată un regiment bulgar, care se va aşeza la V. de calea ferată, pentruca mai târziu să fie împins spre aripa dreaptă. 2. Deplasarea trupelor să se facä nu la 1/X, ci la 29/IX. 3. Să se ocupe prealabil cota Baldara Iuk (N. de satul Pervelij, aceasta în scop de a da ulterior artileriei grele o bună poziţie”. Mişcarea trupelor a început imediat, dar ea a durat câteva zile până în ziua de 1/X. Este desigur un fapt inexplicabil, cum g-lul Zaiancicowsky lasă să-i scape ocazia de a ataca armata bulgaro-turco- germană, în timpul miscärei, care pentru dânsa era partea slabă, erau zile de criză; în care timp dacă g-lul Zaianct- cowsky ar fi atacat serios, poate că schimba soarta ope- ratiunilor din Dobrogea. Dar, gl. Zaiancicowsky nu numai ca nu atacă, dar nici măcar nu nelinişteşte delicata ope- tiune inimicä. La’ 1/X-\dislocarea trupelor se terminase, dar nesosind încă toată Div. 217 germană şi artileria grea germ., s'a amânat atacul pentru 6/X. Cum feldmaresalul Mackenzen nu prea avea încredere în capacitatea g-lui Toşev, a voit ca personal să comande Armata, pe timpul acestei ofensive. In acest scop, a îm- pärtit-o în două grupe: Grupa de Vest sub gl. Toşev având: Div. i-a (R. 16 I.) Div. 4-a (R. 8 litoral, R. 31 I., 1 btl./R. 7 I.) şi Cor- pul turc ocupând cu: Div. l-a sectorul dela E. Aliman, 2 km. V. Arabagi,- “2 km. V. Mulciova-Enigea inclusiv ; Corpul turc cu: Div. 15-a dela Enigea excl. cota 156-Suvat Iuk (158); Div. 25-a dela Suvat Iuk (158)-1 km. V. Carabaca; Div. 4-a de aci-S. Cavgagi-D. Besaul-Merdenvenli Punar- calea ferată Ghiuvenli-Cobadin. Grupa de Est sub gl. Cantardjief, având Div. mixta, Div. 217 germană, Brg. Bode, Div. Cav., R. 16 I., R. 11 Mars, R. 6 Mars, 1 bil./R. 7 I, artileria grea germană si R. 1 si 2 Art. grea bulgara, ocupand cu: Div. Mix. din calea feratä pana la Amzacea incl. Div. 217 germanä de aci-S. cota 90; Brg. Bode de aci—11%; km. V. Perveli. 428 . Div. Cav. întărită cu R. 16 I, 1 btl./R. 7 I. si R. S M. de aci până la Tatlageacul Mic. Ordinele date: La 3/X feldmaresalul Mackenzen dă ordinul operativ: 1. ,,Atacul s2 va da la 6 Octombrie cim. 2. Pombardament de artilerie dela ora 6.30—8, tragerea de efect va începe dela ova 8; | 3. Inaintarea in:an:eriei s2 va face pe timoul bombardamentului: de artilerie, căutând a s2 apronia cat mai mult de poziţia inimică; pe timpul tragerei de efect, desigur că infanteria inimică se va: ascunde, iar infanteria noastră se va putea apropia fără. mari. pierderi. 4, La ora fixată, artileria va transporta focul său mai înainte,. spre a nu permite apropierea rezervelor inimice, iar in‘anteria noastră fără a pierde vremea se va arunca în poziţiiie inimice,, pentru a le sträbaie si a ajunge la artileria‘inimicä. 5. Scopul ofensivei în prima zi trebue să fie: Pentru Grupul de Vest ocuparea poziţiilor inimice depe înăl-- timile din fata Diviziei 1-a şi capturarea ariileriei inimice aflaţă- pe aceste înălţimi; | Pert:u(Grupul de Est, cuzeriréa a cel pia a poziţiei principale şi capturarea arli'eriei inimice...” C-lul Toşev şi g-lul Cantardjizf comandanții grupurilor de Vest si Est, au dat următoarele ordine: G-lul Tosev dă grupului de Vest următorul ordin: a) „Div. l-a col. Nedelzof (R. 1, 6, 25, 41, 42) împreună cw cavaleria, artileria şi cu bataiionul de aruncătoare de mine ce i sau dat, după o pregătire sulizientă de artilerie, să înainteze la orele 6 şi să cucerească poziţia inimică pe iätimea Săpată Bază (159) cota 161 şi cota 151, unde si se întărească puternic, b) Corpul 6 turc cu unităţile bu'gare ce i s'au dat (1 btl./R. 47 si 3 bt:.) sub comanda g-!ului Hilmi Paşa. să sustie în mod eficace operatiile Div. 1-a, astiel ca odată cu înaintarea acestei Divizii, să înainteze şi Corpul cu stânga înainte, pe frontul Co— cargea-Cif. Susus Ali Bei. c) Div. 4-a (R. 7, 19, 4 Mars si R. 48) sub comanda g-luluk Kiselof, la 6 Octombrie, după o pregătire suficientă de artilerie, să înainteze demonstrativ, cu scopul de a fixa pe inimic în poziţiile: lui şi à nu-i permite să-şi arunce rezervele sale spre Grupul de Est. Coordonându-şi operaţia sa cu înaintarea Grupului de Est, să ocupe înălțimile V. Agemler, cota 136 şi inätimie la N. de satul Carabaca, unde să se întărească. Să lase R. 31 I. la dispoziţia feldmaresalului Mackenzen. d) Focul de artilerie va începe la ora 6.30, iar focul de distrugere _429 dela 8 la 10. In caz de ceaţă, deschiderea focufui se va amâna după hotirârea Statului-Major ai Armatei. e) R. 47 I. fără compania de mitraliere să se aïle la satul Chioszler, unde va rămâne la dispoziţia Grupului de Vest”. G-lul Cantardjief a dat Grupului de Est următorul ordin: a) „Div. de cavalerie întărită, sub comanda g-lului Kolef, să atace în direcţia satului Tuzla, iar cu flancul sting mai întărit va ataca pe inimic în direcţia satului Ciatmalar şi va ajuta Brg. Bode prin trimiterea unei unităţi de cavalerie la Nord de satul Tuzla Ghiol, cu însărcinarea de a tăia retragerea ini- micului spre Mare. b) Div. 217 germană sub comanda g-lului Liebeskind să inain- teze în zona limitată la Est de linia cota 99-Buiuc-Muzatan-Mu- surat şi la Vest de linia Barii Mair partea de Vest de Topraisar», Abdulah. Brg Bode să înainteze între Div. 217 germană şi Div. de cavalerie, atacând pe inimicul din faţa sa. c) La atacul Brg. Bode, Div. de Cav. să-i dea ajutor prin trimiterea unei unităţi la flancul ei. d) Div. Mix. sub comanda g-lului Topalof să ajute atacul Div. 217 germane, prin atacarea şi cucerirea cotei 93, si pizească flancul! sting, al Div. 217 germană —şi- să-şi coordonneze ope- rațiile flancului drept al Div. 4-a”. Deci atacul principal îl dădea Grupa de Est, exerci- tând presiunea cea mai mare cu Div. 217 germ., Brg. Bode germ., Div. Cav. bulgară întărită cu multe unităţi de infanterie si 2 regimente artileri2 grea şi artileria grea germană, asupra Div. 19 si 9 română, pe când atacul se- condar se dădea cu Grupa de Vest. Feldmaresalul Mackenzen dispusese ca staturile-majoare ale Grupeior să raporteze Statului-Major al feldmaresalului, iar nu direct M. C. Gl. bulgar, cum făcuse până atunci g-lul Toşev. Acesta însă nu execută ordinul primit, crezând că e atins în demnitatea lui de bulgar şi de comandant. 2. Atacul Armatei IIl-a bulgare 6 Octombrie a) Lupta la Grupul de Vest. La ora 6.45 incepe pe tot frontul Armatei de Dobrogea un bombardament foarte puternic de artilerie. Div. 1 bulg. atacă la ora 10 cu toate trei brigadele tot frontul Div. 2-a şi dreapta Div. 12-a română, cari însă rezist destul de bine; după amiază Brg. 1 bulg. ce 430 era la centru atacä cu putere si reuseste a ocupa Arabagi si Mulciova (aci se făcea legătura între Div. 2 şi 12). Până noaptea, Divizia 1-a reuşeşte a pune stăpânire pe Ghiol Başă-l km. E. Arabagi-2 km. E. Mulciova-V. cota 122- V. 132-linie pe care sa întărit. Corpul turc (Div. 15 şi 25 turce) atacă stânga Div. 12-a română şi dreapta Div. 115 rusă, dar nu reuşeşte in tot cursul zilei să înainteze decât vre-o 400 m. G-lul Toşev văzând că Corpul turc e slab în artilerie i-a trimis 2 baterii bulgare. Div. 4-a a ocupat la ora 10 înălțimile N. Carabaca şi cota 103; flancul drept al Diviziei a încercat să înainteze, dar nu a putut, fiind bătut în flanc de artileria Brg. 2/Div. 3 Trăg. căci R. 36 I. din stânga Diviziei Mixte, fara a inainta, se mişcase spre dreapta şi lăsase astfel un gol în care se infiltrase unităţi din Brg. 2/Div. 3 trăgători. b) Lupta la Grupul de Est: Div. Mix. bulg. susținută de R. 1 Art. grea atacă Brg. 2/Div. 3 Trăg. rusă; cu dreapta reuşeşte a respinge pe ruşi, înaintând până în seara zilei până la 600-700 m. de cota 93 Balabanar-tepe, însă centrul şi mai cu seamă stânga Div. Mixte nu înaintează mai de loc. Div. 217 I. germ .atacă Div. 19-a gl. Scărişoreanu, care ocupă astfel poziţia: Btl. IV/33, IV/40 ocupa linia principală de rezistenţă, pe marginea de Sud a satului Topraisar, dela cota 66, 11/a km. V. Topraisar, până la drumul Topraisar-Murata- nul Mic; R. 9 V., IV/73, R. 39 I. şi IV/51 pe linia dela V. Amzacei-Dere 1 km. S. cota 75, trece prin V. Sânar Dere, până la punctul dela D. Cara Iuc. Btl. IV/34, IV/74 şi btl. maior Staia, IV/12 +. IV/64 +-1V/244-52 in rezervă la nordul satului Topraisar. Div. 217 I. isi pregătise bine atacul cu câteva ile inainte, în special se aprovizionase fiecare baterie de câmp cu câte 1000 lovituri şi fiecare bir. de obuziere cu câte 500 lovituri; se făcuse toate legăturile telefonice, se aşezase observatoare, în special la Taşli Juk; se făcuse aprovi- zionări cu apă, etc. Artileria Div. 217 I. era formată din R. 65 Art. camp Rez., Dvz. I/R. 9 Art. pe jos (mortiere), Dvz. III/R. 13 Art. pe jos, Dvz. I/R. 6 Art. pe jos, 2 btr./R. 13 Rez,, btr. 7/R. 11 À. btr. 9/R. 1 Aer. bv., Btl. 69 Art, pe jos (2 btr. de 10 cm.), 3 btr. obuziere camp de 10 cm. bul-. gare si 1 btr. obuz. camp de 10 cm. austriacä. ABT Pregatirea de artilerie a inceput la ora 6.30, tragerea ‘de efect la ora 8, ea trebuia să ţină până la ora 9.30, dar infanteria plecă la atac înainte de această oră, astfel că pregătirea de artilerie nu-şi primise toată desvoltarea şi nu dobândise tot efectul necesar. Div. 217 I. mai făcea gresala că in loc să se îndrepte direct spre Topraisar, cum avea ordin, s'a îndreptat mai spre dreapta. Germanii suferind de focul artileriei române — formată din 6 baterii din care 2 cu tragere înceată, —- înaintează încet şi greu. Pela ora 10.30 btl./IV/74 a fost trimis la V. de Toprai- sar, pentru a interveni la aripa dreaptă a Div. 9-a care începuse a se retrage. La 11.45 bil. IV/51 începe a se retrage, i sa trimes în ajutor btl. IV/34. La ora 16 aripa stângă a Div. 19 începuse a se retrage, fiind atacată de forţe superioare, din care cauză toate trupele acestui detaşament s'au retras în tranşeele dela Topraisar; deasemenea şi Brg. 17 I. e silită a se retrage. La ora 17 toate trupele liniei inaintate se găsiau pe linia principală de rezistenţă, marginea de Sud a satului Toprai- sar, cu dreapta spre Uzunlar în legătură cu Div. sârbă, iar -cu stânga pe-drumul Topraisar-Muratanul Mare. Div. 217 reuşi să ajungă — cu mari pierderi — pe linia Sud Muratan Buiuc, făcând legătura la 212-3 km. S. To- praisar cu Divizia Mixtä; artileria Div. luase poziţie la V. şi E. de drumul Gheringec-Topraisar, de unde deschise focul la ora 17.30. Brg. Bode atacă dreapta Div. 9-a gl. Petala; la ora ‘10.20 ea înaintase deabia vre-o 500 m. reuşind a scoate . din poziţie 2 companii din R. 78 I. român, aflat la Est > de Movila Marotan şi la Vest de Perveli. Două baterii ruseşti din Divizionul 4 mortiere uşoare, ce ar fi trebuit să sprijine această parte a frontului, fug depe câmpul de luptă. Ba- teriile 2 şi 3 de 87 mm. intervin imediat şi reuşesc ca prin focul lor să scoată pe inimic din tranşeele ce ocupase si să-l dea înapoi. Seara, Brg. Bode ajunge pe linia S. Muratan Buiuc-2 km. S. Carlichioi. Div. de Cav. bulg. întărită cu R. 16 1, R. 6 Mars, R. 11 Mars, 1 btl./R. 7 1, R. 2 Art. grea, înainta cu două coloane spre cota 74 Ciatmalar şi spre Tuzla. Inaintarea se făcea cu greutate, din cauza focului eficace al artileriei române Şi al rezistenţei infanteriei, în special a Brg. 19-a care apăra sectorul Perveli-Tatlageac. Pela ora 16, când centrul se îndrepta spre Baldara luk, 432 e contra-atacat de batalionul cpt. Abramescu din R. 78 I. şi batalionul cpt. Grigoriu din R. 58 I. spre Conacul Perveli; acest contra-atac nu a reuşit, după care infanteria Div. 9-a română susținută de bateriile Dvz. 1 din R. 3 Art. de sub comanda maiorului Lupaşcu, începe a se retrage, iar la stânga şi centrul Div. Cav. bulgară a ocupat la ora 17 cota 74 şi 1 km. Sud cota 70. După putin timp R. 2, 6, 9 CC. şi Rgt. Gardă s'au stabilit pe linia cucerită. Asa că Div. 1 Cav. bulg. ajunge pe linia cota 39-inäl- timea Baldara luk-cota 74 Nord Perveli. Div. 9-a a îost primită în retragere de R. 35 I. din Brg. col. Frim (R. 7 V., R. 35 I.) care din ordinul g-lui Raşcu luase pozijie pe D. dela Sud de Urluchioi (cota 51). 7 Oc'ombrie. a) Lupta la Grupul de Vest. Div. 1 bulg. înaintează de dimineaţă, la adăpostul cetei, ajungând până aproape de linia de apărare; după ridi- carea cefei atacă pe toată linia. Brg. 1 ocupă la ora 13.30 cu R. 1 I. cota 164, iar cu R. 6 I. la ora 15.30 cota 159. Unităţile române s'au retras în panică, bateriile deabia au putut fi retrase depe poziţie. Brg. 2-a ocupă la ora 9 cu R. 251. cola 122 iar la ora 14 cota 151; Brg. 3-a cucereşte la ora 13.50 cotele 148 şi 137. Pe: la ora 17.30 coloana ce ocupase cota 148 reuşeşte a ocupa cota 159 şi panta ce se lasă spre N. V. către Rasova. . Această brigadă a avut de luptat din greu cu Brg. 32 col. Cratero, care de fapt nu era alcătuită decât din R. 66 I. susţinut de R. 9 Art. Brg. 3/Div. 1 bulg. a fost puternic batuta de fiota Dunärei a contra-amiralului Ne- grescu, care a dat o protecţie foarte bună dreptei Armatei de Dobrogea. In felul acesta, Div. 1 bulg. a cucerit poziţia principală ide apărare din Dunärea-159 Säpata Bazä-D. Mamele-159- 164-151-D. Piribei. Corpul turc, sub protectia a 14 baterii, a atacat cu Div. 15-a stânga Div. 12-a română şi dreapta Div. 115 ruse, . iar cu Div. 25-a atacă frontul Div. 115 ruse ce era întărită cu 1 brigadă din Div. 61 rusă. Unităţile ruse nu opun nici o rezistenţă; ele se retrag spre Caciamac. Stânga Div. : 12-a română, rămasă în aer, se retrage si ea. Acest lucru determină retragerea Div. 12-a şi a Div. 2-a română; numai aşa se explică şi înaintarea relativ uşoară a Div. 1-a bulgare. 433 Corpul turc ajunge pe linia 1 km. E. Cocargea-Cogea Iuk 147-D. Omerbei Bair. Div. 4-a bulg. atacand centrul si stanga Div. 115 ruse şi Brg. din Div. 61 rusă, inainteazä uşor din cauză ca unităţile ruse se retrag, acolo unde nu se predau in massă. Dreapta Div. 4-a era ţinută în loc de faptul că R. 36 I. bulg., aflat la stânga Div. mix., nu înainta de loc, cu toate «ordinele ce primise. Div. 4-a înaintează cu stânga şi centrul ocupând pela ora 18 cota 135 (S. V. Cobadin) cota 137 (4 km. S. Cobadin)-Cioban Isa, având flancul drept re- tras înapoi. In felul acesta, Div. 4-a bulg. graţie fugei Div. 115 şi 61 ruse, a reuşit să rupă centrul apărărei şi să-i amenințe flancurile. Ca să se vadă cum au luptat unităţile ruse, e destul şă spun că Div. 4-a bulg. a luat in această zi prizonieri: 24 ofiţeri, 2800 soldaţi din R. 242 I., 247, 458, 460 din Div. l-a şi 115 ruse. Aliaţii noştri confirmau zilnic prin felul de a lupta, însă-şi acţiunea şefilor lor ierarhici. b) Lupla la Grupul de Est. Div. Mixtă înaintează încet sub bombardamentul artileriei Brg. 2/Div. 3 Trag., iar R. 36 I. din stânga Div. Mixte nu înainta deloc; el nici nu se mişca. Dreapta Div. Mixte începe a înainta mai repede după ora 11. Div. 217 germ. şi Brg. Bode ce atacau spre Muratan şi Carlithioi, cu ordin sä ocupe Topraisar, au de luptat cu Div. 19-a a g-lului Scărişoreanu, care nu cedează deloc tere- nul. Stânga Div. 217 germ. nu putea înainta din cauza „dreptei Div. Mixte bulg. care rămăsese în urmă. Către ora ‘12.30 Germanii încearcă şi reuşesc a înainta puţin; atunci înaintează putin şi dreapta Div. Mixte. Div. Mix. rămâne cu stânga p2 loc, iar dreapta ajunge la 1 km. S. cota 93 Balabunar Tepe. Div. 217 are stânga în prelungire, ocupă cu dreapta si Brg. Bode Muratan Chiuciuc, dar nu pot ocupa Topraisar, «căci g-lul Scărişoreanu contra-atacä necoïtenit. Div. de Cav. bulgarä a inaintat de dimineatä contra Div. 9-a pe linia Ciatmalar-51-Tuzla. Pela ora 8 lupta era pe toată linia; infanteria ataca, Div. de cavalerie împinge puternic Brg. 40 a col. Tarnosthi (R. 38 şi 78 I.) şi R. 63 I. sunt nevoite să se retragă pe înălțimile dela N. şi N. E. de Carlichici şi botul vestic al dacului Tuzla, între vâlcelele Urluchioi şi Coium Punar. Generalul G. A. Dabija, «Armata Română în Răsboiul mondial». 28 434 Pela ora 9.30, Div. Cav. bulgară era pe linia Carlichioi- Ciaimalar-Tuzla, pe care o cucereşte uşor, din cauză că amiralul Paton nu susţine deloc cu flota flancul stâng roman; numai datorită actiunei bateriilor din R. 3 Art. înaintarea inimicului este oprită. La ora 16.30 int. depe dealul dela N. şi N. E. de Car- lichioi şi depe înălţimea dintre vâlcelele Urluchioi şi Coium Punar, bătută de artileria grea inimică şi atacată de front. de infanterie, se retrage în mod precipitat sub protecţia bateriilor din R. 3 Art. Două batalioane din R. 23 I. contra-atacă în sectorul Brg. 40 I. şi în special în sectorul R. 63 1., dar fără a putea produce un efect real. Acest contra-atac ar fi trebuit dat cu R. 7 V. şi R. 35 I., care erau ţinute zadarnic în rezervă de către Comanda- mentul Armatei de Dobrogea, care repeta şi astăzi la 7/X ceeace făcuse la 31/VIII la Ghiuvengea, la 6/IX la Co- cargea şi la 6/X la Perveli. Brg. 5 Cal. este trecută la Grupul gi. Raşcu, care o trimite la 3 km. Sud Hasiduluc pe şoseaua ce duce la Musurat. 8 Octombrie. a) Lupta la Grupul de Vest. Div. 1-a bulg. avea ordin, ca, rămânând la început cu stânga pe loc, să atace linia 149 (V. Idris)-147 (Idris Cuius) unde să se întărească. Brg. 2/Div. 1-a, ce era la dreapta, in loc să înainteze: direct spre obiectivul indicat, a lăsat 2 companii la cota 151, iar cu 31, batalioane din R. 25 I. s'a retras înapoi, ca de acolo în ordine de mars, pe şoseaua Cocargea, să se in- drepte spre 147 (Idris Cuius). Acest marş tăcut fără nici o socoteală, îndepărtează Brg. 2-a de front, lasă un mare gol între Brg. 1/Div. i-a şi Corpul turc, cum şi întârzie însăşi înaintarea Brigăzii 2-a, care de abia la ora 17 a ocupat cota 147, ce era la 7-8 km. de poziţia iniţială şi, cu toate că dela ora 7 dim., adică de 10 ore era în marş. Brg. l-a, ce se afla la stânga Brg. 2-a, a înaintat, cucerind cu R. 1 I. panta N. E. şi S. E. cota 151, unde a trebuit să se oprească, căci R. 6 I. dela stânga lui înainta încet prin V. Chireslic Culac. Astfel că R. 1 I. rămăsese: izolat si de RI. 6 I. şi de Brg. 2/Div. I. Aceste două goluri. au trebuit să fie umplute tot de R. 1 I. Abia la ora 18 R. 1 I. a cucerit panta dela cota 148. Pela ora 21 golul aflat între Brg. 1-a şi Corpul turc a fost umplut de Brg. 435 2/Div. l-a, care ajunsese pela ora 17 din marşul retrogard ce făcuse pe câmpul de luptă. „Brg. 3/Div. l-a a ocupat panta dela 1 km. S. 133 si pe cota 159 unde sa întărit. R. 66 I. din Brg. col. Cratero, susținut de R. 9 Art. şi de flota Dunărei sub contra-amiralul Negrescu, a ţinut toată ziua brigada bulgară in loc; fără sprijinul flotei, Brg. 3/Div. l-a s'ar fi infiltrat între Dunăre şi înălţimi si ar fi ocupat Raşova, chiar în cursul acestei zile. Corpul turc a înaintat contra stângei Div. 12-a, dreptei şi centrului Div. 115 rusă, care se retrage în massă spre -Caciamac. Div. 15 turcă a întârziat înaintarea, din cauză că nu avea legătura cu Brg. 2/Div. 1-a, ce rămăsese în urmă de tot. Numai după ora 17, când apare şi această brigadă pe frontul de luptă, Div. 15-a turcă ocupă linia E. cota 147, legându-se cu Div. 25 turcă, care ocupase Caciamac dela ora 13.25. Div. 4-a bulg. înaintează contra stângei Div. 115 şi a Div. 61 rusă, care ocupase cu infanteria o poziţie la cota 137 Sud Cobadin, la ora 17 Div. 4-a, neintâlnind decât o slabă rezistenţă din partea Div. 115 rusă, a ocupat Co- badinul. R. 8 I. trimis in ajutor la Caciamac nu reuşeşte a opri pe Ruşi; el e nevoit a se retrage spre N. către Medgidia. In acest mod, frontul Armatei de Dobrogea, graţie fugei Ruşilor, a fost rupt, iar aripele îi erau amenințate. b) Lupta la Grupul de Est. Div. Mix. a inaintat după miezul noptei de 7-8/X pe întreg frontul, pe care-l găsi evacuat de Brg. 2/Div. 3-a trăgători ruşi. La amiază, Div. Mix. ajunge cu R. 36 I. la 450 m. S. Uzunlar, iar R. 8 I., ce era la dreapta, era bătut în flanc de Div. 19-a română dinspre Topraisar. Pela ora 14 Div. Mix. ajunge la 2 km. N. Osmancea şi cucereşte Uzunlar. Div. 217 germană si Brg: Bode aveau ordin să cuce- reascä Topraisar. De dimineaţă, artileria grea germano-bui- gară bate frontul Div. 19-a, iar 2 baterii grele au reuşit să ocupe o poziţie pe D. Tuzla, bătând de anfiladă fron- “tul Diviziei 9-a şi bateriile R. 3 Art., care singure susti- neau flancul stâng al Div. 9-a. Acest lucru nu s'ar fi putut — întâmpla, dacă flota rusă de sub comanda amiralului Paton şi-ar fi făcut datoria. | Div. 217 germ. si Brg. Bode atacă; ele ïinainteazä cu 436 greu, căci. Div. 19-a gl. Scärisoreanu rezistă bine, dar prin retragerea Div. 9-a, flancul ei stâng era foarte ame- nintat. Pentru a para acest lucru, g-lul Scărişoreanu trimite aci ultimele sale rezerve, alcătuite din 1 bil./R. 51 Inf. şi 1 btl./R. 39 I. spre a prelungi stânga Brigăzii col. Poetaş. Aceastä măsură judicioasă nu avu efectul dorit, căci prin. retragerea Div. 9-a, se dăduse posibilitate să bată cu arti- lerie grea flancul şi spatele Div. 19-a, lucru ce sili a- ceastă Div. să înceapă la ora 13.30 retragerea, în care R. 40 I. avu mult de suferit din cauza focului artileriei germ. (R. 65 Art. câmp, btl. 1/R. 9 Art. pe jos) Div. 217 ger- mana pune stăpânire pe Topraisar, iar Div. 19-a ocupă cu rămăşiţele R. 40 1., R. 9 V., 1V/33, IV/34, IV/51, IV/73- linia de întărire dela Sud şi Vest de Osman Facă; R. 5% Inf. si rămăşijele btl. IV/12, IV/64, IV/24, IV/52 pe inal- timile dela Sud Mahometcea, până în VI Abdulah Dere, cota 56, făcând legătura cu Div. 9-a. Div. 217 I. înaintează pe înălțimile dela 2-3 km. N. şi NV. Topraisar, având la stg. Brg. Vogel, Brg. Bode era la Mulciova. Cu No. 413 din 8/IX, Comandantul Armatei de Dobrogea relevând rezistenţa eroică a trupelor române adaogä: „In această privinţă citez în mod cu totul deosebit purtarea Diviziei 19-a, căreia îi trimitem felicitările noastre frätesti”. Generalul Scărişoreanu C. a fost de fapt un erou, a stat: acolo pe unde alţi pseudo eroi nici cu gândul nu au stat. In * tot cazul, g-lul Scărişoreanu C. a avut aci o satisfactie, căci. a fost decorat cu ord. „Mihai Viteazul” cls. [il-a. Divizia de cavalerie bulgară a înaintat de dimineaţă în trei coloane: | Stânga alcătuită din R. 16 I şi R. 11 Mars înainta spre Musurat; Centrul format din grosul cavalerizi înainta spre Tekir- ghiol, iar | Dreapta formată dintr'un detaşament, înainta între lacuk Tuzla şi Mare. Div. 9-a gl. Peta'a rezistă, dar fiind bătută în flanc de 2 baterii grele germane, ce luas2 poziţie pe D. Tuzla, e silită. să se retragă. Coloana din stânga bulgară atacă şi ocupă la ora 10 cota 82 (E. Musurat), unităţile ronâne s'au retras pe cota 91. La ora 12 stânga Div. de Cav. bulgare a ocupat Musurat, amenințând astfel retragerea Div. 19-a ce la ora aceea lupta încă la Topraisar. Centrul Div. de Cav. a ocupat în acest timp Tekirghiol, 437 unindu-se cu detasamentul din dreapta, care, graţie inacti- vitätei flotei ruse, a putut inainta prin defileu. „G-lul Kolef a voit să înainteze spre cota 92 (N. Musurat) dar a fost oprit în fafa liniei de apărare dela Sud de Hasiduluc. Grupul g-lului Raşcu format din Div. 19-a şi 9-a sunt. nevoite deci să se retragă, graţie la două fapte datorite Rusilor : a) Flota rusä din Marea Neagrä a stat în inactiune; asa- că stânga Grupului gl. Raşcu formată din Div. 9-a, nu a primit dela această îlotă absolut nici un sprijin; 6) Pentrucă g-lul Rascu nu mai dispunea absolut de nici o rezervă, căci g-l Zaiancicowsky ţinea în rezervă Brg. col. Frim (R. 7 V. si R. 35 I. român) spre Hasiduluc;. aceste unităţi după repetate cereri a g-lului Rascu, i-au fost înapoiate, dar prea târziu, pentru a mai putea indrcpla: situaţia, ci numai a susține retragerea. Era cazul, ca g-lul Raşcu să facă act de iniţiativă, să ceară Brg. col. Frim,. care era, ce este drept, ţinută la dispoziţia Comandantului Armatei. Dacă g-lul Zaiancicowsky nu-i răspundea nimic, atunci g-lul Raşcu trebuia să intrebuinteze Brg. col. Frim, care era în sectorul: său, caci un general pe câmpul de luptă nu trebue a aştepta numai decât ordine, impulsiuni şi apro- bări, adică nu trebue să caute a fi necontenit acoperit cu un ordin superior. Est2 desigur chestiune de iniţiativă care a lipsit necontenit aproape la majoritatea şefilor noştri, din cauză că au fost timorați din timp de pace. Cunosc un general român Comand. de Divizie cave a facut act de iniţiativă; în sectorul său era o situaţie grea, rezerve: proprii nu mai avea, pentrucă i le folosise comandamentul . Superior, exista în schimb o brigadă ce era ţinută zadarnic la dispoziţia Grupului. Generalul comandant de Divizie arată situaţia, cere cu trei telegrame date la Hugues timp de 24 ore acea brigadă, dar Comandantul superior tace, nu räs- punde nimic. Acel general Cd. de Divizie văzând tăcerea, constatând că situaţia devenise şi mai rea, a făcut act de iniţiativă şi a vârât acea Brigada în acţiune, salvând astiel o situaţie grea de tot. E drept că acelui general i s'a luat comanda, pentrucă zizea C-tul Armatel „Hu ştie unde să se oprească cu inițiativa”. Cine e în gresala? Generalul Cd. de Divizie, care prin iniţiativa lui a salvat o situaţie? sau generalul Cd. de Armată care nu a priceput situaţia? Cine are conştiinţa impäcatä? Care din ei doi au servit Tara? Generalul Rascu vâri în schimb în transeele dela Sud de Hasiduluc Brg. 5 Căl. In această zi s'a evacuat Constanţa, graţie Comandorului Frunzescu, doctorului Pilescu şi locot-comandor Mihut, fara a se distruge nimic, din ordinul amiralului Paton. Retragerea Armatei de Dobrogea 9 Octombrie a) Lupta la Grupul de Vest. Brg. 3/Div. l-a ce forma pivotul ocolirei, rămâne pe loc; s'a oprit pe linia 133—159. Brg. 1/Div. 1-a luptă din greu contra Diviziei 2-a română pe D. Caramancea; pela ora 16.30 cu mare greutate a putut ajunge pânăla 2 km. S. 126. Brg. 2/Div. l-a atacă de dimineaţă cu direcţia generală spre cota 149 (V. Idris Mamut), dar e contra-atacată în flancul drept de 1 regiment din Div. 12-a română, care se infiltrasc între Brg. 2-a şi Div. 15-a turcă. Cu greutate s'a putut restabili situaţia, iar pela ora 15 ocupă cota 149 şi face legătura cu Div 15-a turcă. Div. 15-a turcă înaintează cu greu fiind oprită şi contra- atacată in, stânga de 1 regiment din Div. 12-a română, iar Divizia 25 turcă înaintează mai uşor în fata Diviziei 115 rusă. Seara, Corpul turc ajunge cu Div. 15-a pe panta Nord de Mamut Cuius şi cu Div. 25-a pe panta dela N. 127 (V. Roşian). Div. 4-a înaintează pe un front larg în urmărirea Diviziei 115 şi 61 ruse, cari se retrag în fugă pe linia cotelor 129—127 (Idris Kirnos); seara Ruşii sunt respinşi si de aci. b) Lupta la Grupul de Est. Prin fuga depe front a Diviziilor 115 si 61 ruse, inimicul reuşise să rupă frontul Armatei de Dobrogea; in asemenea condițiuni. retragerea aripelor era o necesitate absolută. Divi- ziile 1¢-a şi 9-a se retrag încet spre Nord, cedând terenul prin lupte grele. Colonel Constantinescu Cd. R. 23 I. căzu mort, iar. coi. Tarnosky Comandantul Brg. 40 I. care luptase foarte bine, a fost rănit, el căzu prizonier. Pentru modul eroic cum a condus tot timpul brigada sa, a îost decorat cu Ord. „Mihai Viteazu!” cls. III-a. Div. 19-a, după ce luptă în retragere pe poziţia de la Osman Facă-V. Abdulah Deresi, apoi pe poziţia dela 2 km. Sud Omurcea, se retrage prin Hosular si Nazarcea la Cata Murat. 439 Brg. 5 Căl. e retrasă depe front si inlocuită cu infanterie; R. 9 Cal. e trimis la Lasmahale în rezervă la dispoziţia Di- viziei 19-a, iar R. 10 Căl. la N. de Hasiduluc la dispoziţia Grupului. Apoi gl. Raşcu întrebuinţează Brg. 5 Cal. împreună cu 1 regiment cavalerie rus, in sustinerea retragerii stangei sale, spre gara Valul lui Traian, apoi la Canara; noaptea cava- leria e retrasă la Caramurat. Flota rusă de sub amiralul Paton nu intervine şi nu sprijină retragerea Armatei, deşi i s'a cerut acest lucru în mod formal. Flota rusă pleacă la Sulina, ca de aci să părăsească ţara. Grupul de Div. 9-a şi 19-a trece sub comanda g-lului Scă- rişoreanu C., care inlocueste pe g-lul Raşcu, iar acesta trece in locul g-lului Radian la Div. 2-a şi 5-a, aflate la dreapta Armatei de Dobrogea. Grupul de Est ajunge în seara zilei cu: Div. Mixtă la Alpaca-S. Nazarcea; _ Div. 217 si Brg. Bode după ce trecuse calea ferată la ora 12, ajung la S. Nazarcea-N. Horoslar; Div. Cav. cu avantgarda la cota Islam tepe şi cu grosul la Canara. | . 1.bil./R.-6, Marş a ocupat Constanţa; aci era să captureze pe g-lul rus Pavlov, care după ce pierduse orice legătură cu Corpul de Cavalerie, umbla prin Constanţa. Luarea Constanţei avea pentru Armata germano-bulgară, o îndoită importanţă, militară şi economică. Din punctul de vedere militar Constanta inlesnea debarcarea întăririlor pe cari eventual le-ar fi trimis Rusia, mai cu seamă dacă se ţine seamă că Constanţa era legată de restul tärei cu calea ferată spre Cernavoda, ceeace prezenta un mare avantaj pentru apărare. Din punct de vedere economic, Constanţa oferea cea „mai sigură şi mai scurtă legătură cu porturile din Marea Neagră. * Odatä Constanţa pierdută, era pierdută şi calea ferată Constanţa- Cernavoda şi deci legătura cu restul ţărei nu se mai putea face pe aci, ci prin Galaţi, cale cu mult mai sage si mai grea. 10 Octombrie. .. Pentru ziua de 10/X, feldmaresalul Mackenzen dădu in noaptea de 9/X urmätorul ordin de operatie: 1. „„Cavaleria independentă: g-lul Kolef se însărcinează cw paza flancului drept si al spatelui grupului, care înaintează spre Cernavoda. 2. Grupul de Est g-lul Cantardjief, să ajungă pe linia Canara- Islam tepe-Chiostel, să se înţărească si să se menţină pe ea. 440 ‘3. Divizia 217 germană si Brg. Bode după ce vor trimite un batalion la Consianţa, să se concentreze in zona Osmacea *)- Alacapa-Turc Muriatiar, la dispoziţia feldmareşalului Mackenzen. 4. Grupul de Vest g-lul Toşev să se intărească si si se mentie pe linia Chostel-Medgidia-Mircea Vodă. Generalul Toşev cu for- tele sale principale, să ozupe Cernavoda, cäutind ca chiar înainte de sosirea artileriei grele bulgare şi germane, să facă în- æcercäri continue de atac”, In dimineaţa de 10/X, feldmaresalul Mackenzen mai ordona: „Urmărirea inimiculuui să se continue cu toate forţele dispo- aibile, fără pierdere de timp, să se intre in Rasova si Cerna- voda; aştept să se ia astăzi Rasova si Cernavoda”, Operațiunile s'au desvoltat astfel în cursul zilei de 10/X: a) Lupta la Grupul de Vest, Brg. 3/Div. l-a a ocupat satele Ivrinezu şi Rasova. „Această brigadă e bătută în flanc de flota de Dunăre de sub contra-amiralul Negrescu şi luptă din greu de front cu Rgt. 66 I. din Brg. col. Cratero ce luase poziţie pe D. Podului. Brg. 1/Div. 1-a ajunge cu greu pe cota 121 si apoi la N. de ea, reuşeşte a ocupa Ivrinezul. Brg. 2/Div. 1-a cucereşte abia. pe la ora 17 cota 127 {Hasi Iuk) apărată de 1 regiment rus. Corpul 6 turc ajunge la 2 km. S. V. de Medgidia şi Ja 1 km. N. E. cota 127 Hasi Iuk. Div. 4-a ajunge la ora 14.50 pe linia 112-S. Endekara- chioi. La ora 17 Div. 4-a a atacat poziţia dela S. de Medgidia, a luat prizonieri 10 ofițeri Si 900 soldaţi din Div. 10 Siberiană şi Div. 61 rusă; Ruşii s'au retras în cea mai mare dezordine. Div. 4-a a inoptat pe inältimile dela Sudul Medgidiei, iar seara patrulele ei au intrat în oraş. b) Luvta la Grupul de Est. Pentru ziua de 10/X, g-lul Pavlov Comandantul Corpului 6 Cav. căruia pe lângă comanda acestui corp i se mai încre- dintase şi comanda stângei frontului Dobrogean (Est) dădu ordinul No. 1008, în care sa hotăra ocuparea următoarelor poziţii: *) Nu poate fi Osmacea, ci Omurcea. 441 „Div. 9-a (care de fapt nici nu mai exista), cu Brg. col. Frinr si 3 companii ruse pe dealurile dela N. Cogea Ali, legându-se la aripa stângă cu Brg. 5 Căl. înspre Caracoium. Brg. col. Mihăescu pe dealurile din dreapta şi stânga şoselei în spre cota 83 Movila, Div. 19-a cu 2 baterii grele ruseşti va lua poziţie pe inäitimile dintre brigada col. Mihăescu şi Div. sârbă (Sud Vest). Div. sârbă pe: înălțimile dela N. Nazarcea. Div. 3 Cav. rusă trimite o brigadă ca rezervă la dispoziţia. Comandantului Corpului 6 Cav. în păduricea dela Sud Caramurat,. iar cealaïtä brigadă va apăra flancul drept ai trupelor noastre spre Caratai, unde se pune în legătură cu trupele Diviziei 61 rusă.. Brg. 5 Cal. la aripa stângă, Sud Caracoium, de unde ‘sa trimită un detasament puternic la Mamaia pentru a interzice trecerea inimicului prin această parie”. In executarea acestui ordin, se întâmplă un episod plin de glori2 pentru Brg. 5 Căl.; de aceea il relatez în detaliu. Brg. 5 Căl. se pune în marş la ora 7 din Caramurat spre Ciracci, precedată de patrule de recundaşteri şi ser-- viciu de siguranţă. Ajungând la 1000 m. de Ciracci e primită. cu focuri şi oprită de a mai înainta. In acest moment, Bri- gada se găsea cu vârful ravant-gardei -la întretăierea (so- selelor Constanta-Tulcea cu Caramurat-Ciracci, când pri- meşte ştiri că 4—6 esc. bulgare înaintau în trap dinspre Caramurat Tepe (cota 103) înspre Nord cu direcţia asupra coloanelor de trăsuri ruso-române ce se retrageau spre Nord. Fata de aceasta situatie, col. Scärisoreanu R. coman- dantul Brg. 5 Cal. renunţă de a mai înainta spre Caracoium, lasă numai un escadron spre Ciracci, iar cu restul brigadei se îndreaptă direct spre cavaleria bulgară. Brigada trece în coloană dublă pe regimente cu R. 9 C. în linia întâia si 3 escadroane din R. 10 C. în liaia doua, cselonate înapoia stângei; din această formaţie trece: în linii de coloane de escadroane; la 7—800 m. de inimic se desfăşoară în lini2 şi cu sabia scoasă porneşte la atac, dând peste cap linia întâia inimică; cavaleria inimică fuge in păduricea dela Sud de Caramurat, ocupată cu mitraliere. Col. Scărişoreanu nevoind să piardă oameni, se opreşte la. 2000 m. de inimic. _ Acest atac al Brg. 5 Căl. salvează mai multe sute ‘de träsuri cu munitiuni si alimente ruso-romane dela capturare sigură. In schimb, brigada a făcut vre-o 20 prizonieri, după care s'a îndreptat la Ciracci-Dolufacă-Palasul Mic, unde ajunge la ora 16.30. 442 La acea oră, gl. Pavlov dădu următorul ordin de operaţie. „Dela Carol I se apropie trupele Diviziei 34 ruse şi Div. 9-a Siber., cari luând poziţie, vor opri ofensiva inimicului si apoi la prima ocazie va lua ofensiva cu scopul de a se aşeza acolo unde vor avea linie de comunicaţie Babadag-Tulcea. Am primit ordin de a ţine cu vigoare linia Carol I-Caramurat- ‘Ciracci. Pentru aceasta dispun: 1. Div. 19-a cu 3 baterii trebue să ia poziţie pe linia dintre movila Azi Tepe 130 şi liziera Sud a plantaţiei de salcâmi pânăla şosea, având legătura la dreapta cu Divizia sârbă. 2. Div. 9-a cu bateria 45-a de obuziere rusă trebue să ja poziţie dela flancul drept al Diviziei 19-a pânăla bifurcatia şo- selei Caramurat-Ciracci cu şoseaua Babadag-Constanţa. 3. O Brigadä din Div. 3 Cav. cu o baterie cäläreatä va lua poziţie dela flancul stâng al Diviziei 19-a pânăla Ciracci. 4. Brg. 5 Cal. cu bateria de 3 tunuri trebue să ţină defileul la Sudul lacului Gargalâc pe frontul dela cota 64-Malul Mărei, având bateria între lacuri (Tasaul-Gargalâc). 5. O brigadă din Div. 3-a Cav. cu o baterie şi batalionul său de vânători în rezervă la cota 118 Nord Caramurat”. Trupele de infanterie ruso-române nu. au executat . nici ordinul 1008, nici ordinul de mai sus, căci, afară de Div. 19-a, toate se pun în panică, aruncă armele şi se îndreaptă spre Hârşova şi Măcin. La Hârşova se retrăsese si Co- mandantul trupelor din Dobrogea, g-lul Saharov, care înlo- cuise pe g-lul Zaiancicowsky. Cartierul acestui comandament nu sta la Harsova decat în noaptea de 9—10/X, de unde pleacä la Bräila. Diviziile române si ruse (61 g-lul Simansky) se disolvă cu totul, afară de Div. 19-a (g-lul Scărişoreanu) şi parte din Divizia sârbă, cari mai păstrează disciplină, restul aruncă armele şi în dezordine se îndreptau, Românii spre Măcin şi Ruşii spre Isaccea, unde sunt opriţi. Românii sunt aduşi înapoi la Satul Nou, iar Ruşii înapoi la Div. 61, care era la Slava rusă şi Slava cerchezească (această operaţie se termină complet deabia pela 20/X). Div. Brg. 5 Căl. fugise toţi bulgarii, turcii, nemţii şi ovreii, rămăsese numai românii. Nici cele două Divizii, a 34-a şi 9-a 'siberiană, fiind prea aproape de trupele debandate, nu s’au putut desfäsura in liniste si ocupa poziţia pe care să primească trupele in ret! agere. Grupul de Est fără a fi luat contact cu trupele rom. ajunge în seara de 10/X cu: e A Brg. Bode Agi-Cabul. Div. Cav. la Caramurat-Tepe. Aşa dar Arm. bulgaro-germ. executase o ocolire la stânga. Prin modul cum Arm. bulg.-germ. era dispusă, Gru- pul de Divizii 2 şi 5 al g-lui Raşcu era amenințat să fie aruncat cu spatele în Dunăre; din această cauză ele au fost retrase dincolo de calea ferată. Grupul de Divizii al g-lului Scărişorenu (Diviziile 9 şi 19) ocupă cu Div. 19-a poziţie pe movila Azi Tepe (130) Sud Caramurat, Brg. 19 I. până la bifurcația şoselei Cara- murat-Cicracci cu şoseaua Babadag-Constanţa, având Brg. col. Frim şi Brg. 40 I. în rezervă la Nord de Caramurat: Brg. 5 Căl. ţine defileul dela Sudul lacului Gargalâc, dela cota 34 până in Mare. Div. 19-a se leagă la dreapta cu Divizia sârbă. In această zi, atât feldmaresalul Mackenzen cât si gl. Toşev voiau cu orice preţ să cucerească Cernavoda. In acest scop feldmareşalul a dat pentru ziua de 11/X Grupu- lui de Vest ordinul de operaţie: „Div. l-a să înainteze -şi- să atace -sectorul Sud „şi Sud Est intre Dunărea şi linia ferată. Div. 25 turcă intarita cu bateriile Div. 15 turcă să atace îm- preună cu Div. 4-a sectorul Est, Div. 4-a, în înţelegere cu comandantul Diviziei Mixte după ce va respinge spre Nord inimicul ce-l are în faţă (N. de mlaştinele Medgidiei) şi după ce va lăsa o suficientă acoperire la satul Tortoman, se va îndrepta în direcţia Vest şi va ataca împreună cu Divizia 25 turcă fortăreața Cernavodei. Div. 15-a turcă cu două baterii va rămâne la dispoziţia Co- mandantului Grupului de Vest. Artileria grea bulgară va fi urcatä pe înălțimea Hasi luk. Comandantul artileriei grele germane, după sosirea sa, va recu- noaşte poziţii, pentru o eventuală pregătire a atacului, contra sectorului Sud Estic. Inceputul operaţiilor la ora 7”. i Grupului de Est i s'a ordonat pentru ziua de 11/X: „Unităţile de infanterie şi artilerie adăogate Diviziei de cava- lerie, să ajungă în ziua aceasta pânăla Caramurat. Div. Miztă să ajungă la Dorobanţ. Div. 217 germană la satul Carol I. Div. de cav. să rămână independentă şi să continue urmă- rirea inimicului în direcţia Nordică”. - Dorintele felmareşalului Mackenzen şi a g-lui Tosev, de a cuceri Cernavoda nu s'au împlinit nici în această zi. 444 Grupul gl. Raşcu ţine încă capul-de-pod Cernavoda; fron- tul celorlalte trupe trece pela N. de Tortoman-S. Carol I S. Caramurat-Cicracci-lacul Tasaul. . Lt.-colonel Eotez Stefan din geniu a încercat timp de 7 ore să distrugă podul dela Cernavoda, dar nu a reuşit. Div: i-a bulgară, ce lupta la stânga, a întâmpinat o puternică rezistenţă pe creasta lui Armutii bair şi pe D. Moşu Oprea, care era ocupat de Brg. 4/Div. 2-a, unde «ol. Cratero mai trimisese un btl. a It.-col. Paschievici din R. 66 I. Celelalte 2 batalioane din R. 66 I. sub It.-col. Neicu duptä pe D. Podului, dar aveau un front prea întins si în neputinţă de a ţine legătura cu Brg. 4/Div. 2-a ce era la stânga. R. 9 Art. bătut puternic de artileria de toate calibrele e æetras pe Movila Curvelor. Lt.-colonel Neicu cade rănit, „asemeni: şi înlocuitorul său cpt. Simionescu. Resturile R. 66 I. sunt retrase către castelul de apă Cernavoda. Brg. 3-a din Div. 1-a bulg. a reuşit a ocupa panta S. E. de satul Cochirleni şi a ‘inaintat spre înălțimile din „apropierea satului. Brg. 1 şi 2 din Div. 1-a bulg. s'au apropiat până. Ja 3-400 m. de cota 107. Cum cu toate sfortärile si pierderile avute de Div. 1-a, nu se putea inainta, atunci g-lul Tosev, convins că pentru atacul liniei inimice este nevoie de artilerie grea, a dat „ordin acestei Divizii să se întărească pe cotele 107-114 şi să aducă în cursul noptei artileria grea. Corpul turc nu a atacat în această zi. Div. 4-a a înaintat de dimineaţă din Medgidia, a tre- cut cu greu terenul mlăştinos dela N. de Medgidia, ajungând seara pe linia cota 126-Tortoman în fafa inimicului ce era la Est de cota 106 (Tortoman). Div. 4-a nu a putut ataca în cursul acestei zile sec- “torul Est. In cursul nopfei, g-lul Toşev primeşte ştire că Românii au evacuat Cernavoda. Atunci, g-lul Toşev dă ordin ca, în zori de zi, să atace Cernavoda fără a aștepta instalarea ar- tileriei grele. Diviziile 217 I. şi Brg. Bode ca şi Div. Mix. continuă urmărirea Diviziilor 9 şi 19 române cari se retrag in de- zordine; ele sunt oprite înapoi la Terzichioi si în Valea cu Pietrele. G-lul Scärisoreanu a dispus ca Brg. 17 I. col. Poetas formată în 2 batalioane. (acesta era totul ce se putuse forma 445 din Div. 19-a) sä ia o pozitie de observatie la Sud de Terzichioi. Colonelul Frim comandantul Brg. 20 Inf. căzu prizonier. Brg. 5 Căl. se retrage cu R. 9 C. la Duiungi, R. 1 C. si 1 Brg. Cav. rusă (dia Div. 3 Cav.) la N. de Tara Verde, iar de aci toată cavaleria se retrage la Casapchioi. In rezerva Armatei de Dobrogea mai erau încă 2 bata- lioane ruse la Sarighiol şi 2 regimente ruse. Div. de Cav. bulg. a continuat mişcarea şi urmărirea spre Nord, pe valea Casâmcea spre Cogealac şi Tara Verde; noaptea Div. de Cav. a cantonat în acest din urmă sat şi mai la Sud. O companie română plecată din Cogealac, ata- câ posturile de cavalerie bulgare delia Ţară -Verde, pro- duce panică în cantonamentul cavaleriei. Cavaleria a fugit cum a putut. Ea a fost oprită şi bivuacată sub cerul liber la Sud de Jara Verde, Iuând măsuri:e necesare de siguranţă. 12 Octombrie. Grupul de Vest bulgar a început mişcarea s5re Cerna- voda după miezul noptei, iar în dimineaţa de 12/X a intrat in “Cernavoda. La, ora 10-. Cernavoda, era , complect. ocupată. Se poate susține că după căderea Constanţei (9/X) şi a Cernavodei (12/X), Dobrogea era pierdută. Dacă se fire seamă că Arm. III bulgaro-germanä sub conducerea feldm. Mackenzen a trecut frontiera la 19/VIII, iar la 12/X deci în mai puţin de două luni, era stăpân pe linia Cernavoda- “Constanţa, după ce făcuse prizonizri 513 ofiţeri si 37.600 “trupă, după ce luase 170 tunuri (din care 38 grele) şi 170 mitraliere, mult material şi aprovizionamente de toi felul, se poate susţine că feldm. Mackenzen avusese un fru- amos succes. Armata de Dobrogea era în plină retragere. Diviziile ruse se debandase complet; soldaţii ruşi prădau tot ce le <sia în cale. La 12/X dimineaţa, g-lul Kolef incă înainte de ora 10 {cand Cernavoda căzuse), dorind a executa o urmărire 2 inimicului ce eventual s'ar retrage din Cernavoda spre Hârşova, s'a decis să execute un marș de flanc spre Vest, trimițând Brg. 9 Cav. în flancgardă pe cota 117 (3 km, N. E. Jara Verde), iar cu grosul Diviziei pleacă pe Vi. “Casâmcea. Flancgarda a fost aruncată dela cota 117 dz către Brg. 5 Căl. a colonelului Scărişoreanu Romulus spre Cascalâc Bair (158), iar grosul a curăţat satele Cogealac- Tocsof, Culelia. G-lul Kolef, fiind informat că grosul cava- 446 leriei ruse, se afla la N. E. de Jara Veche, a dispus ca să revie din nou spre Est şi să adune între Cogealac şi Tocsof. In după amiaza zilei, g-lul Kolef primeşte ordin dela feldmaresalul Mackenzen: „Că Cernavoda a căzut, iar Div. de cavalerie să urmărească inimicul ce se retrage spre Hârşova”. Faţă de acest ordin, g-lul Kolef s'a îndreptat cu Div. de Cav. formată din 7 Rgt. Cav., 4 btl. inf, 2 btr. călă- refe, 5 esc. mitr. şi 1 comp. ciclişti din nou spre Vest prin Tocsof-Ceatal Orman-Satiskioi-unde s'a oprit. 13 Octombrie. La 13/X feldmareşalui Mackenzen dă ordinul No. 1115 cu următorul cuprins: yl. Armatele din Dobrogea, cu excepţia celor arătate ia pct. 3, rămân sub ordinele g-lui Toşev formând Armata III-a. 2. Armata Ill-a are însărcinarea: : a) Să continue urmărirea cu Divizia de cavalerie întărită, sa imprastie pe inimic şi să-l distrugă, în general să curete întreaga Dobroge de Nord. b}. Să întărească- o poziţie cu toate mijloacele pe linia. lacul Tasaul-S. Boascic si să o mentie. Să păzească litoralul Mărei Negre şi Dunărea de Nord de lacuit Oltina, ocupând cu o garnizoană Constanţa (batalionul german din R. 21 I. si bateria de Mare), precum şi Cernavoda şi podul. Să se pregătească distrugerea portului Constanţa şi a podului dela Cernavoda. Distrugerea însă-şi se va face după ordinele Statului major al Grupului. 3. Pentru îndeplinirea altor însărcinări se vor defalca si ex- pedia: a) Artileria germană şi austriacă, fără bateria de Mare; b) Div. 217 germană şi Brg. Bode; c) Div. 1 bulgară fără R. 16 I. d) Corpul 6 turc, : 4, La Armata Ill-a vor rămâne in total: 451% batalioane, Div. de Cay. si artileria grea bulgara. | 5. Ordinul pentru transportul si trimiterea unitätilor va urma. separat”. Deci la 13/X, feldmaresalul Mackenzen, după ce reali- zase partea cea mai grea, lasă comanda Armatei de Do- brogea (Grupul de Vest şi Est) g-lui Toşev. Dar g-lut Toşev face în cartea sa o apreciatie foarte caracteristică spunând: „în felul acesta s'a înlăturat anomalia, în baza căreia comandamentul buigar, care purta toată răspunderea. 447 pentru functiunile acestei armate, trebuia să comande ope- rativ numai un singur grup al ei”. Această îrază e tipică; ea reflectează un suflet foarte putin nobil, nerecunoscator fata de acel ce dusese şi armata bulgară şi pe g-lul Tosev personal la victorie, căci ceeace susține Tosev e o anomalie. Cine putea să-l facă pe el răspunzător, dacă Grupul de Est, care era sub comanda g-lui Cantardjief, nu şi-ar fi îndeplinit însărcinarea? Ce răspundere putea să aibă g-lul Toşev în calitate de comandant al Grupului de Vest, asupra totalului operaţiunilor? Se vede deci că g-lul Toşev asu- mându-şi o răspundere pe care de fapt nu o avea, vrea să producă o neînțelegere; este reflexul unei ingratitudini şi a unei nerecunostinte fata de feldmaresalul Mackenzen, care a adus armata bulgară la victorie. Istoria trecutului se repetă, căci ce recunoştinţă a avut poporul bulgar faţă de Rusia si România care şi-a vărsat sângele la 1877/78 pen- tru a creia Bulgaria? Care a fost recunoştinţa acestei Bulgarii? Nici una. Aces- ta-i adevărul istoric. Dar să revenim la ziua de 13/X. | "Ordinul: No. 1115 ‘al feldmareșalului : Mackenzen, prin care scotea anumite unităţi din Comandamentul Armatei III-a bulgare, avea de scop crearea unei noui armate de invazie în România. Feldmareşalul nu putea şi nu trebuia ca să justifice acest lucru printr'un ordin înscris ce dădea, G-lul Toşev prezumtios şi neinfelegätor, face obiectiuni şi cere ca Div. 1-a să rămâe încă pe loc, iar nu să se concentreze pe ziua de 16/X la Medgidia, ca de aci să fie dusă la Rasgrad. Iată, ca titlu de curiozitate, raportul g-lui Toşev: „Am primit prescriptia Voastră, cu No. 8669 prin care se refuză categoric cererea mea, ca Divizia 1-a să pornească atunci când va îi aranjată ordinea frontului, adică când voiu raporta că Divizia este gata de plecare. De oarece motivele mele sunt foarte întemeiate si cum refuzul cererii mele relativ la Divizia 1-a văd o nesocotire a îndatoririlor mele directe ca Comandant al Armatei Ill-a şi fiindcă nu este primul caz când se ignorează părerea mea, raportez, că spre a nu fi dăunător actiunei, lam cerut astăzi la Statul-Major al Armatei de operaţiuni, să tiu revocat din comanda Armatei III-a”. Citind, acest raport al g-lui Tosev se constată în el o îndisciplină şi o neexecutare de ordin, căci în adevăr: ~ Mackenzea Ordonă ca Div. lea să fie ree trasă de pe front. Apreciază că trupele rămase Arm, Il] sunt suficiente şi deci Div. lea poate pleca imediat. Ordinul e categoric şi imperativ. Refuză cererea lui Toşev. In calitate de comandant nu era ținut să ceară şi nici să ţină seamă de părerile unui subaltern, Tosev Se opune făcând o întâmpinare neserioasă, E de părere că nu a sosit time pul să plece si Div, lza. Susţine că motivele fui sunt foarte întemeiate, deci mai întez meiate ca ale lui Mackenzen. Vede în refuz o nesocotire a îndatoririlor sale. Se crede ignorat în părerile sale. Se apreciază singur ca dăunător actiunei, Asupra acestui punct cred că şi feldmareşalul Macken= zen ar fi fost de acord, Toşev spune că a cerut M.S. M. revocarea dela comanda Arz= matei. II) Adică feldmareșalului îi comunică numai ceeace ceruse: el direct. In orice altă armată o indisciplină ca a g-lui Toşev ar fi fost imediat reprimată. In cazul de fafa s'a solufonat. astfel : a) Div. 1-a a plecat la Rasgrad; b) G-lul Tosev, rămânând comandantul Arm. III-a, a luat dispozifiuni pentru executarea ordinului No. 1115 din 13/X si anume a impärtit noua linie de apărare între lacul Tasaul şi Boascic în sectoare cari sau ocupat şi întărit astfel: Div. 4-a dela Dunăre-cota Alahbair (201)-pânăia cota. 203-177; Div. Mixtă dela cota 177-145 (Beris Tepesi)-lacul Taşaul. G-lul Kolef continuă executarea ordinului de urmărire spre Hârşova, înaintând în două coloane: a) Brg. 2 Cav. şi 1 btr., alcătuia coloana din dreapta prin Capugi spre Balgiu; b) Grosul cavaleriei chileşti spre Sarai. Dela gros s'au detaşat 3 esc. şi 1 secţie artilerie câmp, forma coloana din stânga prin Ti- 449 să ocupe Hârşova; acest detaşament a ocupat orașul, in- tâmpinând o mică rezistenţă. A luat 100 prizonieri. In seara de 13/X Div. de Cav. a ajuns cu: Brg. 1 Cav. la Cara Pelit; Brg. 2 si 3 Cav. cu 2 btr, cälärete, la Sarai; 31/> bata:isane si 11% bateri camp, la Musiu bei; 1 btl. şi 1 secție art. câmp la Hârşova. 11 Octombrie. Div. de Cav. bulg. a continuat urmărirea. pe trei co- loane ce se îndreptau spre Topolog român, Doiran şi Babadag. G-lul Kolef, primind informatiuni că o Divizie cava- lerie inimică se află la Tocsof in flancul şi spatele său, cum şi că 5 regimente cavalerie au apărut la Țară Verda şi Cogealac, capturând trenul Diviziei de cavalerie, g-lul Kolef se îndreaptă spre Muslu bei, trimite recunoasteri şi cere întărirea infanteriei sale; până atunci rămâne pe loc la Muslu bei. 15 Octombrie. Div. de cav. bulgară rămâne, în, aceiaşi situaţie. Brg. 5 Cal. română părăseşte Sariurt (Mihai Viteazu) şi prin Potur-Hamangea-Eschi Baba se duce la Testimel (V. Alexandri). Spre -Hagi Omer cra Div. 3 Cav. rusă şi trupe din Div. 9-a sideriană şi Div. 34 siberiană (ambele din. Corp. 4 Siberian). 16 Octombrie. G-lul Toşev dă Arm. [II-a un ordin preparator de ofen- sivă, iar Div. de Cav. îi ordonă: „să continue urmărirea fără să se angajeze serios în acţiuni”. Apoi g-lul Toşev ordonă: „Mâine 17 Octombrie avantgardele Div. 4-a şi Div. Mixte vor fi impinse la Kapugi si Kara tepe. Cavaleria divizionară la Terzi kioi”. In această zi, felmareşalul Mackenzen dă ordinul: „Este de mare însemnătate a se lua dela inimic toală Do- brogea, iar podurile de pe Dunărea inferioară să fie în mânele noastre, înainte ca inimicul să reuşească a se întări. Dacă Divizia de cavalerie întărită nu va puica să rupă împotrivirea inimicului, Armata WI-a va înainta cu toate forţele de care disnune. Cea mai favorabilă direcţie contra inimicului va fi flancul stâng prin Țară Verde-Babadag-Tulcea, iar Divizia de Cavalerie întărită cu Generalul G. A. Cabija, sArmata Română in Răsbciul mondial». 29 459 infanterie si artilerie se va îndrepta frontal. Cu cât va începe mai repede ofensiva, cu atât va fi mai eficace. Să se rapor- teze când va începe ofensiva şi cu ce forţe, avându-se în vedere că şi Corpul turc se lasă la dispoziţia Armatei III-a”. G-lul Tosef a răspuns că ofensiva va putea începe peste două zile. La 16/X după repetatele cereri ale M. C. Gl. român, co- mandamentul rus trimite întăriri din Armata VI-a sub or- dinele g-lui Sacharoff (învingătorul dela Berestechko si Brody fost comandant al Armatei IX-a), luând denumirea de „Armata de Dunărea”, pentru motivul că ocupa sectorul dela Olteniţa la Mare, călare pe Dunărea. G-lul Sacharoff la luarea comenzii, fiind informat de mo- dul cum luptase până atunci trupele ruse, de tâlhăriile şi omorurile lor, a dat următorul ordin de zi: «Ofiferi betivi si trupà de netrebnici ! Până acum v'afi retras ca niște lași, fiind mai numeroși ca inimicul, lăsând să se calee pământul scumpei noastre aliate Românii ! Ordon sub pedeopsă de moarte pentru ofițeri (comandanţi), ca până la 1 Noembrie 1916 cel mai târziu, totul să fie recucerit : pentru soldații cari ar cuteza să se retragă, re- zerv gurile mitralierelor. Mă știți voi cine sunt eu». Acest ordin de zi, spune totul; el e caracteristic; expri- mând purul adevăr. Orice comentar ar fi de prisos, fiindcă i-ar strica din valoare. 20 Octombrie. Arm. de Dobrogea se întări astfel pe linia: Sectorul din . dreapta, g-lul Sirelius: Div. 9 Sib. dela N. Dăeni cota 117-Făgăraşu Nou cota 188; Div. 61 1. de aci prin cota 223-N. Calfa-Testemel; Sectorul din stânga, g-lul Pavlof: Div. 3 tiral. dela Testemel-Eschi Baba; Div. 30 I. dela Eschi Baba-Ceamurli; Div. 3 Cav. dela Ceamurli-Hamangea-lacul Goloviţa ; Brg. 5 Căl. col. Scărişoreanu la Făgăraşu Nou şi 'Canat Calfa. Având Div. 9/19 în rezervă la Traian-Cerna-MirceaVodă. Div. 115 şi Div. sârbă în refacere la Ismail. Div. 4-a şi Corpul 4 (Stat-Major) pe stânga Dunărei sub g-lul Alief. 1 brigadä cu un regiment la Fetesti; 451 1 brigadä la Calarasi; 1 brigadă cu un regiment la Tândärei in fafa Hârşovei si cu unul în rezervă la Slobozia. Div. 8 Cav. cu o brigadă pe front şi una în rezervă la Slobozia. Diviziile 2 şi 5 române în retragere pe stânga Dunărei. Aşa dar, din armata română pe frontul Dobrogean mai existau Brg. 5 Căl. sub col. Scărişoreanu R., redusă la 2 esc. şi 1 dvz. de art. sub maior Pastiu, iar în rezervă era Div. 9/19 sub g-lul Scärisoreanu C. Armata [II-a bulgară a înaintat şi a ajuns fără împo- “trivire cu: Div. Cav. în zona Sarai-Cara Pelit. Brg. Cav. col. Gabaref (dată Div. Cav.) la Cara tepe- Rahman-Coru Bair. Div. 4-a a ajuns pe linia: cota 318 (N. Curugea)-cota 239 Alifac. Div. Mixtă a ajuns numai cu primele elemente pe linia 164-184-201-195 Râmnic Bair-Mihai Viteazu-Carapchioi. In noaptea de 20/X feldm. Mackenzen dădu ordinul: „După ultimele informatiuni, se poate admite că inimicul s'a “întărit. Pentru evitarea unei lovituri contrare, din ordinul M. C. “GL., ofensiva intenţionată se contramandeazä. Armata III-a să se retragă cu forţele sale principale pe ii Tasäul- Boascic, unde să se întărească cu cea mai mare îngrijire”. 21 Octombrie, Armata III-a bulg. se retrage în zorii zilei în vechile . “poziţii dintre Boascic şi lacul Taşaul, după ce lăsase avant- -garde: | din Div. 4-a la Kapugi si 185 (D. Tepe); din Div. Mixtä la 165 (Kara tepe), Tocsof şi 102 (S. “Peletlia). R. 3 C. în recunoaştera în direcţia satelor Inam Ceşme şi Ţară Verde, Div. Cav. în aceiaşi situaţie la Sarai-Muslu-Cartal, cu “ordin: „Să recunoască zona Dunărea-Casimcea, afat timp cât pericolul unei angajări serioase cu inimicul nu-i impune retragerea, retră- -gându-şi simultan .şi garnizoana din Hârşova”. Linia de apărare luată de Armata III-a bulgară avea flancurile sprijinite pe Dunărea şi Mare; cu toate acestea „ele erau expuse să fie bätute cu focuri, fie depe malul stâng sau depe insulele Dunärei, fie de flota rusă a -Mării Negre. 452 23 Octombrie. Companii izolate au ajuns pe linia Haidar şi Ciauşkioi. In această zi, feldmareşalul Mackenzen ordonă cu No. 8856 către Armata III-a: „La un eventual atac din partea inimicului, trevue cu orice pret să se mentie poziţia pe linia lacuiui Tasaul-Boascic, de aceea întărirea ei si se îacă prin toate mijloacele. In acest scop, se adaogă si Corpul turc. Orice ofițer şi soldat trebue să recu- noască importanţa unzi menţineri sănătoase a froniului dobro- gean. Pentru întărirea armatci, s2 adaogă Rgt. 9 Rez. din Div. 217 germană. Statul-Major al Armatei poate dispune de el, mas" putin un batalion, lăsat ia dispoziţ:a... guvernatorului la Constanţa; acest batalion se va înapoia regimen‘ului său, când va sosi din. Germania batalionul de miliţie cerui”. La acest ordin g-lul Tosev răspunde: „Intărirea continua şi s'au luat măsuri să se sivârşească solid. Insă de oarece văd că pe Corpul turc nu mă pot bizui (in caz dé operaţiuni neaşteptate), rog ca bil. 3 din regimentul de rezervă german, lăsat la Constanta, să se înapoieze regimentuiui său si să fie la dispoziţia mea; s»:e a avea toate fortele disponibi‘e, cu atât mai mult, că la Constanta se aïlâ un batalion bulgar şi prin urmare garnizoana. este —su‘icienta: Nu pot să scot azest bala~ lion bulgar din Constanta, d2 oarece avem pairuie, pe care cu n'am dreptul si le ridic, iar in timpul de față un batalion face mult”. Citind acest räspuns, cine nu ar cunoaste poporul bulgar şi pe g-lul Tosev in soeciai!), ar putea crede că ei are dreptate; in fond însă el: | a) Aruncă un blam pe Armata turcă, care-i era aliată şi care sângera pentru cauza buigară; b) Cere ca batalionul german lăsat la feldmaresalul Mac- kenzen la Constanta spre a tine ordine, să fie trimis la regimentul său, pentru ca să rămână astfel in Constanţa us singur batalion bulgar, care să continue furturile, omorurile şi asasinatele fără martori; c) G-lul Toşev afirmă că „mu pet scoate acest batalion bulgar din Constanta...”, de sigur că nu, el avea misiunea lui operativă asupra populatiunei române rămase acclo si a- supra avutului ci. | Dar feldmaresalul Mackenzen a înţeles bine motivul ra- portului şi nu a aprobat, căci a lăsat batalionul german la Constanţa cum şi comandamentul german paralel cu cel bulgar. | fog à 1) Autorul acestei lucrări a fost atașat militar în Bulgaria din Mai 1910 până in lulie 1913, aşa că cunoaşte situaţiile de fapt. 453 21 Octombrie. Pe la ora 15, câteva co'oane ruse au înaintat pe frontul Dunäre-Rahman-Ciauskioi, apropiindu-se pânăla 800 m. de pozi,ia Diviziei de cavalerie, lucru ce a facut pe g-lul Kolef ca să se retragă în cursul noptei pe înălț.mi:e depe malul stâng al parde.or Sarai si Mahometcea. 25 Octombrie. In cursul zilei, coloane ruse înaintează, iar în seara a- cestci zile ei au ocupat Casimcea, Ealgiu, Cara Pet, Haidar, Mahometcea, Curugea. 25 Octombrie. Ruşii consoiidându-se pe linia ocupată în ajun, uni- tätile de cavalerie bulgare s'au retras pe linia Dunäre-inäl- timea satului Capuci-E. Dulgheru-S. Casimcea, pe care s'au întărit. Două bataiidane ruse au ocupat înălțimile S. Eski Sarai. G-lul Kolef, văzând ca e ameninţat serios, a evacuat Hârşova retrăgându-se pe înălțimea Insi:atele-Moviia Dra- gzi-a. In această zi, Contra-amiralnul; Negrescu a debarcat 40 oameni şi a ocupat Hârşova, după care au sosit 2 companii romane si un escadron pe jos tot rcmân, aduse de ia Ciurgeni. 27 Octombrie. Câteva batalisane rus? au ocupat şi s'au stabilit pe linia 1i1-90-Muslu bci-142-163-170. La ora 16.40 un regiment de cavaleriz rus a ocupat Dulgheru. Contra-amiralul Negrescu trimite flota, care bate unită. tile bulgare depe deaimi:e dela Nord de Topalu; ele fug în debandadä. Comandorul Negru debarcă la ora 14 câţiva oa- meni de ocupați», iar la ora 16. a intrat în Topalu şi unităţi ruse din R. 36 tray. siberieni. ' Brg. 5 Cal. (3 esc.) sub col. Scărişoreanu R. ocupä Hâr- sova, complet devastată şi incendiată in’ ajun de Bulgari. Brg. 5 Cal. e schimbată de cavaleria rusă, iar ea s2 duce la Dăeri. i Pe tot timpul răsbciului, serviciul de in‘o-matie şi spionaj bulgaro-german a fost foarte biae orgarizat. Ca să se vada acest lucru, iată ordinul pe care-l dă feldmaresalul Mac- kenzen in seara acestei ziie Armatei III-a bulgare: „Din sursă sigură, se ştie, că Generalul Alieii Comandantul 454 Corpului IV Armată rus, a sosit cu statul său major la Sloboziæ şi a primit comanda sectorului Călăraşi-Hârşova. Pentru moment dispune de corpul său (Div. 30 şi 40) cu Divizia 8 cavalerie şi cu câteva batalioane româneşti. E posibil ca în nopţile viitoare. să se întreprindă o trecere a Dunărei la Hârşova. In seara aceasta, g-lul Aliefi la ora 10 va sosi în satul Ghiurgheni (N. V. Hârşova) şi se va întâlni. cu comandantul flotei de monitoare ruse şi cu contra-amiralul Negrescu comandantul flotei române pe Dunăre”... Se înţelege din cele de mai sus ce fel de spionaj se făcea pe teritoriul nostru şi în rândurile armatei noastre; inimicul nu numai că ştia ce s'a făcut dară el mai ştia ce se va face; căci, întâlnirea pe care o anunţă feldmaresaluk Mackenzen că va avea loc în cursul serei, a avut de fapt. loc, conform acestui anunţ. Pe la ora 17, Ruşii înaintau în faţa Div. 4-a cu: n di 3 bil. spre cota 165 (S. E. Capugi) ; y | à btl. ajunsese la 300 m. de pozitia avantgardei; a 1 btl. spre înălţimea Insiratele (209); i bil. spre înălţimea Hagi Bairam tepe (214); 1 bil. prin V. Siriu. Unităţile bulgare dela S. de Capugi s'au retras pe po- zitia principală, Grosul Div. de Cav. sa adunat lângă Erkezec, | lăsând o brigadă de cavalerie, ca să păzească intervalul dintre cele. două avantgarde ale Diviziei 4-a. lar in fata Diviziei Mixte mai multe unităţi ruse au înaintat pânăla linia E. Culeli- Cogealac. Faţă cu această situaţie, g-lul Toşev a dispozat: a) Avantgarda Div. de Cav. alcătuită din 5 btl. şi avant- garda stângă a Div. 4-a să se retragă pe poziţia principală; b). Div. Cav. să se concentreze în zona Tortoman-Gea- bacu-Defcea. c) Div. 4-a să lase un detaşament de acoperire (1 bfl., 1 btr., 1 esc.) la cota 171 (N. Satirkioi), care să fie legătura cu avantgarda dela D. Tepe. Avantgarda din stânga a Diviziei 4-a să se retragă pe linia principală, Avantgarda dreaptă a Diviziei 4-a dela D. Tepe si detaşa- mentul dela cota 171 cum si avantgardele Diviziei Mixte va ţie linia cota 171 (E. Satirkioi)-D. Tepe-193 (S. E. Tocsof)- 145 (S. Cogealac)-102. 28 Octombrie, Armata bulgară s'a stabilit conform ordinului dat din ajun de g-lul Tosev. 455 Armata Dunärei a atins linia Ghisdäresti-Trei Movile (111)-Caratepe (143) Movila Carnele (168). 29 Octombrie. 1 escadron rus atacä o companie din R. 53 I. aflatä la cota 80 (S. V. Cara Jusuf), care e pusă pe fugă şi apoi distrusă complet. Ruşii au ocupat în fata Diviziei 4-a înălțimile S. Capugi, deasemenea înălţimea Hagi Bairam tepe (214). Cu ajutorul flotei române de Dunăre s'a reocupat Topalu- Inam Cesme si Caranasuf; linia avantposturilor trece pela N. Topalu-Capugi-209 (D. Insiratele)-Cuciukchioi-D. Râmnic Bair (184)-Inam Cesme-Caranasui. Ordinea asezärii trupelor este urmätoarea: Sectorul din dreapta g-lul Sirelius cu: Div. 9 Sib, Ghizdäresti-Siriul ; Div. 10 Sib. Siriul-V. Caciamac; Div. 61 I. V.Caciamac-Est Iastepe-cota 184. Sectorul din stânga g-lul Pavlov cu: Div. 9/19 română şi Brgy 5 Cal. în rezervă la Satu Nou- Micea Vodă. In fata Diviziei Mixte, unităţi ruse S'au stabilit pe linia S. Culeli-N. Cogealac până în Mare. ' G-lul Cantargief a retras avantgarda din stânga la 153 şi 137 (S. 'Chirişlic), iar avantgarda din dreapta la Cara Tepe. G-lul Tosev revine asupra ideei exprimate in zilele tre- cute si cere 6 batalioane turcesti. 30 Octombrie. Rusii au continuat apropierea pe tot frontul si mai cu seamă spre flancul stâng al poziţiei. Un detaşament rus alcătuit din un regiment infanterie şi 2 baterii câmp au atacat stânga Diviziei 4-a, dar a fost respins. COR Aa SO Ceatal Orman-Tarä de si Duiungi. 31 Octombrie. Artileria rusă a bombardat cota 234 pe frontul Di viziei 4-a, Pe frontul Diviziei Mixte, unităţi ruse au ocupat Tocsof, înălţimea Buiuc Cogealac tepe (195)-inältimea Caşcalâc Bair (158). AS6 Div. de Cav. bulgară a lăsat numai o brigadă la dis- pozi,ia Armatei, iar grosul Diviziei a fost trimis să pă- zeascä şi să apere frontul Dunărei dela lacul Oltina la. Boascis. 1 Noembrie. Armata III-a bulgară primind Corpul turc, face o nouă distribuţie a frontului: Div. 4-a din Dunăre până la încrucișarea drumului Chior Cesme-Ceatal-Orman cu drumul Satischioi-Dorobantul. Corpul turc, de aci pânăla cota 177 (S. V. Ester); Liv. Mixtä de aci până in Mare; Div. de Cav. dela Boascic in lungul Dunärci pânăla Oltina. Jar la Vest de lacul Oltina apărarea era încredințată ge- neralului german Kosch. In fata Armatei III-a bulgare Armata rusă ocupă astfel frontul: Div. 9 Sib. cia Dunărea dela Ruinele Calachioi spre N. E. la 3 km. V. Ercheszc; Div. 10 Si». de aci pela N. Erchesec până la 3 km. E. Tatar SatiscLioi; Liv. 61 de aci prin Ghelengic pânăla Pazarli; Div. 3 'tiral. dela Pazarli-Ester spre N. E. in Valea Casamcea-V.Casamcea-Palas Mic-N. Taşaul; Div. 3 Cav. de aci prin Gargalâcul Mare-cota 35 Bacargic Tepe pana in Mare. 2 Noembrie. Ruşii se infiltrează necontenit spre frontul Armatei III-a bulgare. Feldmaresalul Mackenzen, găsind că sectorul Corpului turc e prea mare, el l-a mai scurtat pânăla drumul Doro- bant-Pazarli. La ora 10 artileria rusă bombardează puternic poziţia depe cota 234. Focuri de armă şi mitraliere pe Dunăre. In această zi, Brg. 5 Căl. sub col. Scărişoreanu R. care luptase tot timpul pe front, redusă cu toiul în cai şi oameni, e retrasă d2pe fioat şi tii.nisă la Tulcea pentru a fi refăcută, Focuri de artilerie pe tot frontul, in soecial cota 236. S'a bombardat Cernavoda cu artileria grea, Seimeni Mari şi portul Oltina, iar pe Dunăre focuri de mitraliere şi arme. 457 ' Artileria rusă a bombardat Cernavoda, Oltina şi Ra- sova cum şi cota 234. { Pe frontul Diviziei Mixte a bombardat cota Cara Tepe 165). La 9 Noembrie, Ruşii ocupă Tasäul şi Tatar Palaz. La 11 Nocmbrie, Ruşii ocupă culmile dela Sudul văci Casämcea; asemeni şi satele Ghelengic, Pazarli şi Ester. La 11 Noembr e trupele ruse s'au oprit la 5 km. Sud de linia: Topalul-Erchesec-Gheieagic-Pazarli-Ester-lacul Ta- saul, având forte iaferioare in fata. Pérdsirea Debrogei In Muntenia, nenorocita bătăli2 de pe Arges se terminase, Brmata română era în plină retragere pe Ialomita. Era na- tural ca să se înceapă retragerea şi în Dobrogea. La 1/XII seara Armata rusă de Dobrogea sub g-lul Sy- relius era tot pe pozijiile dela 1/X1I Mind astiel aşezată: Corpul IV Siberian (Div. 9 Sib., Div. 10 Sib.); Div. 9 Sib. dela ruinele Calachioi pe Dunăre ia Erchezec; Div. 10 Sib. dela Erchezec pânăla 7 km. N. V. de Ghe- dengic. "Corpul 47 Arm. (Div. 61 I., Div. 3 Trăg.); Div. 61 I. dela stânga Div. 10-a Sib. pânăla Pazarli; 1 Div. 3 Träg. dela Razarii la lacul Tasäul. Div. 115 I. in rezervă. In seara de 1/XII g-lul Sacharofi a dat ordin Arm. de. Dobrogea ca să treacă Co:pul IV Siberian pe SAGA Du- mărei, în scop de a ocuna: „Sectozul dela satul Bălăceanu pânăla lacul Jiriău.”; Punändu-se la dispoziţia acestui Corp Arm. şi Div. 124. La 2/XII, trupele g-lului Syrelius au fost retrase pe linia “Hârşova-Cartal- - Cogealac, apioximatiy 15 km. spre N. de frontul ce-l avusese până atunci. S'a decis, ca Dobrogea să fi2 complet părăsită, lucru ce s'a executat fără pierderi mari. La 3/XII Corpul IV Arm. Siber. (Div. 9 şi 10 Sib.) cu . Div. 124, primesc ordin ca: | „Să ocupe cât mai de grabă capul-de-pod zi Brăilei dela satul Chişcani pânăia satul Voinesti”. Corpul 47 Arm. rămas pe frontul Dobrogean cu Div. 115 458 61 şi 3 trăgători de frontul Ostrov-Lacul Golovita, prin Hagi Omer-Testemel, (ocupând aproximativ frontul. ce-l ocupase la 20/X). este atacat în noaptea de 3—4/XII ora 22 cu forte superioare, întregul front al Diviziilor 61 I: şi 3 träg. este dat înapoi, producând acestei din urmă pierderi foarte mari. | Hagi Omer şi Testemelul cad în mâinile inimicului. Co- mandantul Corp. 47 Arm. retrage forţele pe linia Tur- coaia-lacul Babadag, chiar în cursul noptei, iar în ziua de 4/XII trupele germano-bulgare ajung pe linia lacul Golovita- Testemel-Doiran-Dăeni. La 5/XII, cavaleria bulgară intră în Babadag, iar trupele: germano-bulgare sunt acum pe linia Babadag-Pecineaga. Trupele ruseşti în special cavaleria rusă, care dela Si- listra, luptase slab, acum la sfârşitul rezistenţei în Dobrogea, se decid a lupta serios. La 6/XII au loc lupte serioase la dreapta rusească în regiunea Cernei, trupele ruse se menţin pe linia Turcoaia- Babadag. Trupele bulgare au ocupat Iaila şi cota 69 (între Satul Nou şi Cerna). La-7/XII lupte vii la centru, la Balabancea si Başkioi intre Div. 3 Cav. rusă şi Div. 4 bulgară. La 8/XII, Corpul 47 Arm. îşi menţine poziţiile prin. atacuri şi contra-atacuri numeroase şi parţiale. La 9/XII, Corp. 47 Arm. este puternic atacat pe tot: ES frontul, ei este pus în retragere spre Nord. O coloană bulgară, ce înainta dinspre Enişala pela Estul lacului Baba- dag, a,fost surprinsă de un regiment rus şi a fost aruncată: spre lac în care s'au înecat majoritatea oamenilor. La 10/XII aripa stângă rusă a trecut Dunărea.pe poduk de pontoane Tulcea şi Isaccea. | - La 11/XII Bulgarii au intrat în Tulcea. La 14/XII Divizia 4-a bulgară cucereşte D. Teilor. Restul forţelor ruse ce mai rămăsese în Dobrogea au o- cupat la 15/XII in faţa Măcinului, lanţul de dealuri împă- durite cari înconjur oraşul pela Sud Est, începând dela Luncaviţa, apoi trece pe la cotele 197-364 Sud Măcin. Flota română de Dunăre sub comanda contra-amiralului Negrescu îşi îndeplinise însărcinarea mai mult decât bine. A lucrat mână în mână cu trupele româno-ruse depe malul drept al Dunării, a susţinut retrageri, a ajutat apărări, etc. 459 dar la 15/XII s'a luat comanda acestui brav contra-amiral, care va binemerita dela Patrie. Se intrebuintase si contra: lui cele două arme, cari nu au dat greş nici contra altora; acele dcuă arme poartă numele: calomnia şi discreditarea.. La 17/XII trupele bulgare atacă centrul poziţiei ruseşti.. La 19/XII, Ruşii pierd înălţimea 197 şi satul Luncavita. Ei se retrag pe ultima linie de apărare, care se întinde dela: Măcin peste Jijila-inältimea 108 în faţa Văcărenilor. In aceste condițiuni era o necesitate a se evacua Brăila.. La 20/XII, Ruşii pierd înălțimea 108. La 21/XII pierd Jijila. La 22/XII, trupele germano-turce şi bulgare intră în. Măcin, iar trupele ruse s'au retras la Brăila şi Văcăreni. La 23/XII, Bulgarii atacă ultimele trupe ce mai răma- sese pe dreapta Dunărei la Văcăreni; spre seară, ele sunt. nevoite a trece pe stânga Dunărei. | Artileria! germană, aşezată pe Vî. Orliga (110), deschide- foc asupra Brăilei. După căderea Măcinului, a fost nevoie a se evacua po- zitiile înaintate din fata Brăilei. Este inutil a. mai face consideratiuni generale asupra evacuărei Dobrogei; odată pierdută linia Cernavodä-Con- stanta, evacuarea Dobrogiei urma încet dar sigur. 77 TABLA DE MATERII A VOLUMULUI l-iu Pag. Prefaţa scrisă de d-l General de Corp de Apoi Alezandru Averescu + e e aie we e ea ree eee Introducerea . . . . ee eh . | 13 CAPITOLUL(T\ Armata romănă în răsboiul mondial. Conventiunile încheiate de România .. , . «ee es 4 cc. + « + 19 CAPITOLUL (TD Situaţia Armatelor Antantei la intrarea Romäniei by rds- boiul mundial . . . . Le), cal ig 27 1. Situatia Armatelor Antantei la sfârșitul “anului 1915. ae 27 2. Intâmplări survenite dela 1 lan.—i4 August 1916 pe diferite fronturi , . . . . . . ee . . . dde ae ae os er 8B SR N Pregătirile Austro-Ungariei în éd unui rdsboiu cu România. . sa Wane a ei ee te, 3t 1. Pregătirile făcute. contra României înainte de Do ds răsboiului mondial . . 35 2. Pregatirile făcute după începerea răsboiului mondial si pân nă la deciararea de răsboiu a României . . ste 36 Planul de răsboiu a Puterilor Centrale ‘contra României Sue 40 Intamplari survenite după declararea de rasboiu a Romaniei. 45 CAPITOLUL IY Planul de rdsboiu. Proiestele de A dal Here 49 Planul de räsboiu . . . ARC TE Proiectele de operaţiuni ale armatei "române ore Paz ta 4 Analiza proiectului de operațiune . . . . . . + . . . RARE FN oO CAPITOLUL V | Acoperirea frontierei (crochiul 1-4) . . . . . . . . . . 100 Executarea acoperirei . . . ee + « + + + + + « + + « 104 462 CAPITOLUL VI “Concentrarea Armatei Române "Executarea concentrărei . Compunerea Armatelor și zonelor de. concentrare. (erochiul 5. „Alcătuirea generală a Armatelor A Detaliele concenträrei . . ni ie Zak og FOrdinea de bătae a Armatei române. . . ; “Observatiuni asupra ordinei de bătae CAPITOLUL VII Operațiunile pe teatrul de operaţie de Sud “Operațiunile din Dobrogea ră “Teatrul de operaţiune din Dobrogea . Istoricul întăririlor din Dobrogea . Concenträrile armatelor (crochiul 4, 5, 6) . iApreciaţiuni asupra concenträrilor + . . . , CAPITOLUL VIII Turtucaia . . > “Organizarea capului. de- pod. Turtucaia (erochiul d Comandamentul . . AS Seats z Repartiția materialului de artilerie Trupele apărărei ‘ Operatiunile dela Turtueaia (erochiul 6, 2 20 August . . . SRE 21 August . . Eek Se 22 August (crochiul 6, (à şi 8) e e te ah ea A Unităţile române intrate în Turtucaia Rak os Atacul. 23 August (crochiul 6, 7 si 8) 24 August (crochiul 6, 7 si 9) E -Comparatiunea fortelor és A æCauzele infrangerei române la Turtucaia A CAPITOLUL IX „Silistra, — Organizarea capului-de- ped ie Gropiu 5 by Si Trupele apärärei “Operațiunile Diviziei 9-a "(erochiul 6) 20—26 August. . . . . . . . . . CAPITOLUL X Operațiunile Diviziei 19-a “Operațiunile dela Dobrici . 18—25 August (crochiul 9) . CAPITOLUL XI Operațiunile armatei de Dobrogea . . 27 August—17 Septembrie (eroehtul 10 si 11) Pag. 113 113 114 117 117 153 160 165 165 165 167 174 177 179 179 181 182 186 190 196 198 ! 202 213 215 233 245 248 259 260 262 279 280 281 313 313 463 Pag. E CAPITOLUL XII Flămânda (crochiul 12 si 12) CE. Pregătirile operative . . LUS Be eae CN e e 1808 Recunoașterea . . Loe + + + . 867 Pregătirile făcute de serviciul apărărei ‘sub apă du ce Bi ca 371 Situaţia Armatei III-a rom. în seara de 17 Sept.. . . . . "375 Situaţia Armatei III-a pues in seara’de 17 Ponts se. . + , 877 Trecerea Dunärei . . . . | La Ras da 379 18—24 Septembrie . . tva i da ta ră a saca ii CORBU @ Analiza manevrei dela Flămânda . n 396 CAPITOLUL XIII Operațiunile din Dobrogea . . it à a a % “AOL “Ofensiva română dela 18—23 Sept. "(erochiul 14) . . . ew + 401 Armata din Dobrogea trece la defensivă (crochiul 15) . . . . 421 24--29 Septembrie i Atacul poziţiei Rasova- Cobadin Topraisar-Tusla (crochiul_ 15) * 426 1. Pregätirea atacului. . . RS “ue oué à ei 420 2, Atacul Armatei III-a bulgare ods i ZE eu St ae vite ae ADD: Retragerea Armatei de Dobrogea (crochiul 15). woe . . . 488 Părăsirea Dobrogiei (crochiul 15) . . . . . . . . . . . . 457 Volumul. Crochiu! 7 SS Subgrupul = Bistrita Armata Romană în Rasboiul Mondial - 6! Dabija Grupul de acop. al Div. 142 72,0,5 Subgrupul 14000 „ÎNIZ/204. Bistricioara HR 95% Bistricioara À A m, le Subgrup. Bicaz 5.0.2 À, i Bai NOCazaci 1291 Lover BRM). Ye3'Ym eS OBrusturoasa Felsăloe > CĂ Cart. Bg. 1. Ç ODiaconesti Sanalelek yf (oo A 1316 YA Furgestelec VE SH 7/63 Jn. SO I VUzului _ A Me E Bretcu te Grup. deacopen 3 a/Div. 72 „Bacău 73.0.8. CI CCIVA. Svbgrupul Gr. de acop. 76 206 eS Ghimes lé 7], 90,5 aS (or de acop. Subgr. uzi 81Bg.131. 4.0.3 24 7/84. | = 1/53") i Subgrup.ţGr.de acop. Oituz ua Bg. 157 + Pies EiCart gy: (Div. 84) 3s Mur OS” / MSt-Casin 10.0.7 Herăstrău Brozești Ps Razer à Hen 153 /n pis un atte Peu a / { ea! 4 DT Me ‘oFabrica K. ii a is Scara 1°750.000 Volumul | À Crochiul 2. SE ee Armata Română in Rasboiul Mondial. 6! Dabija. Re D CT RUN oy 4 ~ Ê = 164. QSovejea 0 i fy Cart. Bg. 111. | Bla epsa ! Bi aK ae Subgr {6rdeacop. |, Gelencze — ù A ff LI, Ly f \ Putna pa os bh ‘at \ \ \ a “th = “owt Sh Sve Că pe 49) Gara Putna 8526" Dar. oaia orquzo yr (Stea aa 2 ; 1198-0 ; de ne | 1 en N 2 ma Văga a p ; 2 “a | caf ET at 4 } i à i | À j ä | | Pi KE % ‘ 4 à oZernesti ţ ‘ NG, 078; | y E at ao Pmt Xe Se bis Nue 1375 i ee got Sub Gr deacop. = ne Bran oe Er WNL uogr Gr. D. > ig i 1145 OBra à Ld ‘ LÀ 4 ; Fi x PAT be a ae Buzău. \al Bg 12.1. SI OR.Sărat Are x 4 prev NG URI) ae os he 7,0:6 À Peste he ebro ata ke 2 VA 8000 mel A fes 97 le, vA oh [i ) ea N Vs 4/4 Sous) beers als, wt “tt a \ Strung os “is Rucăl < TA 75 7. 3K SubgrFredelus 899-1 > À cart Bg. 6h ag m 5.1 3 iy Subgr.Predeal ee / iu Le di Subgr Bra toces\ Pe ‘ $ à Subgr. Bran Suge geri Grdeacop.3l Bg. 91 @Buzau Gr.de acop.| 995 A 2000 ae 49 e iG Cart. Corp. MA. a/Bg.6/. 9000 3\ în Div.3 Co Pee Ae ma ate ©Ploesti Scara. 1:700.002 Volumu I. Crochiul 3. Armata Romană in Rasboiul Mondial. 6" Dabija. Peele) ate à i x Porceșt _Tätäcelo pe = ra A af Le or sé . PâulSadul o. i op Ne pă E zl : Fundul Râului Y Aita 142/.M, 75"/m. us, Boisoara —— À Rl. pa M Ou 2/57%/m. Bat.Mil, ; RN je an y Bat. Mil.Arges ” de Mte. 4 CRI Ve ln Ves, Avi Lf BT Ie O Bumbesti Cart. 89.21 |, Grupul Olt-Lotru Gr.de acoperire al Bg.3 |. 170.4 oR.Valeea din care eventual 3 bat. de 75m 18.000 pentru Divizionul de Munte de 75 "/m. , : și una baterie de 53 "/m à Bg.3 Inf: T.Jiu@ Grupul Jiu precum si 1escadron din Rg.2 Calan ; 6 toate urmând a sosi pe zonă imediat a rup. de aco p. al Bg. Bik dupe declarare mobilizarii.. 7.0.8 \ 70.000 E > sa i s SubgrdVéréiorove N y + DI ON E QT [i700.9 DVrreret > DE rt JITey : ' ize 16.500 a side a: 3 Ÿ ollovita în prima linie be NS/7 1sectie Orșova $_oBat.Mar63"/n 'Halânga oPutineiv 9 Vôrcioroye © My, /5 7 4 1Sccție 3 }r MST. i 7A O Piatra Albă | 41/53 %/m. Dudasu în a 22/inie 14 Pc: ins me. , OCerneti Boh Cart.Bg. 1.1. : Gura V3 RECE ALU e caine oPrunisor ; a Ft | SE, : Frapul de ecop.al Div. 1" pret nl og | M/s EI 1 mf, \ a Bini aes) S see na De Sub comanda comandant. Bg 7 Inf. Ya OBistrița 4 13. 0. 10 Atärnalrs Z) OHinova 19.500 Ar comp. BV jy, 2162 me We sec. : Proect. 4 A ra] Cart. Corp | Arm. - 4 @Craiova à Subgrupul Dunărea oGruia Biv /57. , 80.7 oVrata gene ? 4 7 comp. What po Tar er — i 4 j ih: a fe YY Pe A i |S eae : ek Scara1:750.000 Volumul 1. Crochiul N24. | À i ! ; Gi fi ca re re : tr roue ." Armata Româna in Rasboiul Mondial_G!Dabija 3 ; oe rue Capul de Pod Cernavoda a | = ae i À a Ae à = oy Me Ti 2t. de 160 "/m. : 9 . x Z Pais a ae ie | fcomp. FTP MAN pip 10 turele de 53/m. ; 5 - E = re iati Fetesti, a ne Ph Th îh 6 obuz. sub cupale de 120 "/m. A TRE Ar ERA TPE VAL isa, AF = > = D ee = wa 4 i , » ay : = é OV, F. pep rami a alae { Şi ~ ~~ mx Der er ones ~ = - Sat a = - - $ ss = aah i A DĂ A ahs — » æ 2comp./v/22 ] 3 z hale = : A ZE: - à 5 Cernavoda j ; j * : 7 i e - >» fa AG prize re ajo | 4, A À Ce 9 com = 3 Semi eat, iar C2 Con Ti a À 2 comp tari i abilă 4, tanta i r d i PI ie ae cle de Sin A Pie RU ra EST, oy “a i ce ey F x 2turel ACT j ie 2°8.B7 om fa bat, fa à | : ioe ; se EP à LES A pr sale te, pu note Le brest era * a £ a A he Si see „o tht fe ag © efjescAdrizCuius MamutCuiuă. - C2 ) h . 4 ; , à k re] Grupul de Vest urmează să Grup , 4 al tral HT d he : Pine, ne alee: i Pea fren, sift é „2. i 5 ee : Sf! + 42 4 Biulbiu/ Mic”, formeze la mobilizare Div. 208 ha : x — Gurgu/ * ara the he rete ee BIE à Fog ts , ; = RNA À À E Caii 16. 2.10 Postul dela Greaca 5 i) Me Ma À DE Te n Adam Clis? 2 pi. {es K Ge" Fi. à A) 0.000 pre ae Grupul Prundu. Compus dintr-a cone: ; jae “Ga aa 6 tbt.de 75 Ym. he NE La C.B9.5 Mr. x M ca | NC CLR 10 sper YB Ş AN DR 2 à Sub Grup.1 Sub Grup.1 si Muscel.) Gapincel Gace, ded À Și Cernar.inhămată) ETES artă 915 67.72: . Greate x aa 3 Pre DAC) 87 °/m + ——— . Sub Grup. 2 _ Prundu-Belu : va! RED o Ghial Punar] e gun amt ip 108: 750 M4 1480( luată din Pie : ae scone orman it Enisetia à Ă pi (înhămai) celeS8t.delaCernau,) ae ALA Sectorulde Est. Pueni Și ” asancea : 4 top \ ae Ol gy 1 Bat. / im si iy ag ERE Topraisar 4 | à N i 3 À = Flimâna % à | on “A A i arăgea 7 Jj : | a q “ele ecag. rep. SA AE He" States CAN RI om \ : je d5e : % a a Sub-brup.2 | | ni wt” tit tii ey J 28 à i | ersten DA A 4 Baal di mi = : uo-orup. € | 4 ! / a ri NP! i 30 ‘ ocina : | a Reviee A N i ! a i Ces o. £ CĂ > Tur 5 4 ve wala SRBe | « 7M, 5. | i mc a" i 1, : vai > Rial îi “pr Fo pet. . D x i, ZE : ! / oe "Wag fees "ist "los Rezerva i UE i li [2 Cart. 8943 1. C Remise aia sectăpr.) y PU { 53° Som CM | \ N "1 >‘. „Băileşti Sub Grup. 1 , | art. ve BE BE. 105%, à ‘ ono. LT TAN eens 4 A © 1escaor. U ua 1Pl. caw. Ÿ Site $2 CAT M. pa la i Fa Ls Ph. x 72 A TE RICH. Cart 8g } Sectorul2 parc + BO à Rezer, tz BA LE 17 gs 2 em es ©. “A ep" OKotsrjilor ij A e ee ia i aN < 4 Mixta AS 1/26. A. iu LE zen, \" ton m "We AY LA Pi tar pile “A G@ le 4 Saliher LE ON * mt N ‘Barca 7%, LA | 2 i aleea să ME ve pai mă mezi A i Detasamentu de RU: ; aa : fe Raver) is 3 some. ir E pats + N oCalafat Sectorul 1 Om) Care ane. Sectorul 1” : xd ae ec Subse Joe Le E i în ACRA L] aia qu aud MONT ‘ "s \ | 7 2 stone 2 comp, pipote a [anca pvp JP Art am. ara - Furculeşti i a măldan ee. sd: ls Pre ae * e Sat peserba seins EN %. | 4 i. « a \ ar 7, 4 Wa ea Yes o = tr be e, x „e à \ ms: ‘milit.Calafat i PA. Dbivhere o Sadova Sub Grup.2 mens. dit /» ASmardioasa Tv, i Sp = ue" I often ! N Dé, 4 Moore foiana . Rastu Bistretu AS în rezervă Nw 2comp. vf ips, ws Ca ve à “ry. ZA : A ! 23 i 7a owing atatea ‘ete bre. Cae LN St Romonati sh za come + A mi 6 le e al Sahicier 7° wn péter) ! sa “nu À ul Ny a Wi rbtr. de pozit. 78a, WV, omanati , À x ee ee À HI woe xx A h rote. depozit. me) re nr abs ji TE Pa Sectorut+ pi Viisoara "cd "ge he pr > %? și se, Pag? CUT Ora ae PIB Revere,’ n fr secmit. xp ES FR M] : d 4 TE SUR a a en ge Corabia arco Aout. „Mil T.Mägurele “ét he ao, ' DO Mie Past of ca Pa i i ? ñ e ay ad d come. ODäbyleni poet 1 O8 =) ‘ut.eevala, "ICOMP. 1comp.W) # unekler À com, Rezerva Re Cpe MIRI =e mi ee ug Oriea” st 22e o o NA Der to. Woe OPletresani i Ver 3 tle, D » i RM. OR ce nr ote sho. | LT AA Msese) 4 eue pă = APE post à as SANTE pA Ă si E ape Cit a "plat cav 3, dk. i Pd 9 9 AA heey, jsce « cor? es Bas NE A | 78m GuraPadinei ™ ae aati 4 : Pi: 8 “Ky, 20% QM avi au N°2 FA "O Arpăut cures 7 A SZ > ES „Zimnicea “Cu, af: tee ee en Meteie As + pe poly ; À Res și 7 btr depozit. GOI, 9 ose wt? fe Pr Giginlagoli <a m, 78m. FY Ny 7 , Or, i ATV Rezerva pri Seog 6 + revina er - wicopr. PEN. (7 - === Qulukioi, a CT] a ep ‘Lup es . yen ma ! Astacilar “0” N NDuvan/uvasu PA ere, . CHU Baladja' O ap 1EOMP- pr. Ne) PCavarna 9 ? Q Pear M2 À Mr Pie. Caliacrs o € de. 3.8 pari cer 27 Catal” k dr pe pet Sita + o A en 1 9 ET (Reng See O ris RTE a | 4 A Vai to d ale ’ na à et & sp ° Mustafabăi dă oGeiko let: fealcik Vii & 9234 à fi greav Peg e! 7 C4 e Pow J eo? à Îi 9 ‘ 6 FU J e * Ch Sy a s 3 2 Ba al cik } | : Pan: ectorul 3 |» “re sé i¢ . ' Scara 1:750.000 HT pie : » Bazar VolumulTI._ Crochiul N°15 | Armata Română în Războiul Mondial. G+ Dabija. € ( U Wicolitel af) Tulcea Cr Sr oTelita oTrestenic oBalatancea jhgi Viteaz \ Ri Cuci d, -Chiai a Poasap- chigi \,Caranasut OCeata Ture VE de oN \ VRomân ai A / 15 t é QSeremet e NB or aer Pe a ti la - + ZEN a nee paie PA ToGavargie 100, Peletlia i < ; ältagesti 2 \ ; RE Corp re N es ae Fazarti DPN SA 4102 | \ a Merle es a "otter à \ N : Chior Cesme | Ex) Spalasmic SoikSuiuk 9 JP Boascic msi PARA E rss Bi, Frs ONES ae D. 3.0. Dutt ++ = — — Mare 9 gt Fees fn) Tasaul LE PS TRez Arm. jx" Fa ue Mari 7 Mi x* x 635 Geimeni- + x Doluéa A DaçagaicT, win? "Mici : we x si \ Ş Soy ë a x” à f} S ps gTertoman 4 Cernavoda oGeabacy # N 2-2 o jé a „e Dotces 105 17 121 x * 00126 a + + TER +. Celebichioi o sie ee À + + ‘panes dA CONSTANȚA Alimânu Chip! Basa ONS aX A L CNE ” ¢ La : © ‘ ai ge Phu tes = PRUE ta et f 9 1 \ Cocar Cam N Osmantace, Enigea À "4 g BE é ş 0a o is "ae 8 shy TR es e Ned } ter v +fagiamec O Cobadinu + os OÉbgchioi - En CR Susus Al (Bei gg ee er AAC L bax: N & A i of BS. cool Es : Be e ime 121, no = ovilay SBorunges bur ; a CA Cioban Isa praises ott Cc o & Cheater SS > te baca, 180 A genic | Dn CSG | El - ag ons BESS Kear , TerziVeli op IN afulat J Br 2 oe oli Buide 703 DP a met div shee r) re DX ois A i: high IX. pe a o Ei E Băiramaede ’ 9, A ai? Buiuc Cavaclar AR AN; Ne conacu 3 oCarachiai ‘ 2 ee Ghi ri Ere let Mic, iuvenli € à i : RO dz pila aa ca IO ustafaAci oAzaplar oAscilar Scara 1:400.000 Caraomer VolumulT.. Crochiul N26 Situația în Dobrogea dela 19-25/vil Scara 1: 400.000 Armata Romana in Rasboiul Mondial... 6" Dabija._ a yy vera) Di S. 78 /vu 71Bg [Divs 18/vm (LS va ip 0.3.6. 13 vat ) Ee ER ER (ei RE ee ss Fea N E, D: aS cer Ovetren jet RC „9Fapina Re — T SD TRS | a : 7 ae pte ere. = Tatarită LE | D ILISTRA oûsirov 2.61] | Srebârna 2 OA. E ( | Cee a 9 p gAlmalau oats / 2i/vi ee laliCeatalgea di ş Kali Petrovo | gen LCobadin a ie 7 à VV ed pete e ee eee se f îi ge EC og Boras oe } zac ps pi EN gCuiugiuc 7 | 23/fși tre Arta dai a" (Kara Dur oKaraorman - Mic O à ‘ I | La brin] Q odzaKioi Bracima Garvanul \ 20m er ae | ș q o - Mare ape ca 4 S \ 2 oz } D b Goliabira , fi Daidii ) / SA tmagea XS A Siahlar RER Ciaug Mahle AL colt A mzacea - + ‘a, 2*pozitie sn ih oDelilusuflar. ; — /fatar = 12/ym PBQTÉS ovo Senovo À 12pozitie Î Denizler, Q Karadirlar Kara Velikjoi ; Topci wry MER £ oO PEngjekio SMBaltagi/enikipi. o fi A ews \ R48 1" Belita 4 2 PA H 4 5 SET 23/vin C7 4 A ij, ae Been pr vif raMehmetier RQ TRE dBejbunar er: Es Bungr Besevii «n / Ckovandjilar|e. 7 espere ; _Azaplar / a R 48 1. A Live oSalihler \ 20jvm (Cara Eskioi ‘ion | / i Se +R = Dogrular N2uraklar ag réal aKaraKäsla . ss . Wi. 4 1CJR 3 ail Rusciuc Môsateila® ce 21 eh r Mes ; RY ofiller Kara lamurlar NaCerkovno oArabagi ‘ Brg.3/D.1 V ds KaraKodjalar i i 2if/vnt 1 TUE Colllammerstein E 19/vm Drjapovo AR o ae 00 \ 2 Koala . . » ater. Yow * FXG HN ] A „0 Z »Man li Balbunar / 19 ju o ™ * 20 fum RC / sie EniBalabanlar Dekcelar 2:33 Karaaci Pr > oZavet d Supa, Hatuldja | oKara Abdul + Selkibugeak Po Ku ăn N D A | A: A. 4 7 a MI.Cocardja” Mar MM MH. jé ‘4 aDurmus Bigs: Boban suf ? D. o oDustubak 19/ vi 1ODD NES ; Sahialar CesmeMahlă Kocimar i ES Glm,Cocardja A | er eet 4 Div. 6! Draganof o0murtaki | qkonah Br 6,4, TO oe mi Kara Pelit ° E Trubciular Esirdic —~s Sr 4 - “0 x 0, Kovandjilar . À RE gr : oKostekciler oat 1S Pt Kisim Dede is Brg.5.c. Kara Ha în) o \ Kaba Saka! Pai Harsova” Pecelil Rar st ladenk a 4 vidtimirove SaraMamut DA. ur \ ollostadan Rasgrad br9.3/ 0.1. Sy i oe à OArnăut Kuius ja Per oA din io \ tt 19/vm oKulakova Kizilgi lar ee en. a La: lanikiar | Got Alic io | Q $ b Kurudjakioi pores oTopaj oAraplar Kolef , o dia: Ovelifaki aCiairghiol CIC RQ Al oKadikioi Yi Karabii pa ea QKeramän( —. ‘aradjanbt2ce bicicl. o { OA; ambarl Ai Orman A 19/vm + dés aDuvan juvasi Gurkovo os ; Alaklise Balcic ( o Cavarna okujudzuk OTeke , 1p adikioi omcii bi du oGecikeler oa Turk Afnautlar + om -oCiauskioi T : 3 NoviPazar a Brg.2/D.6 e E oEkrene Cap Caliacra g C'Popof spe 19 / vin : . olasitepe N res Barn punct.in- tarit Varna 6! Kantardyiet. R 81 rotl {RR Rt M. 1oiv.art Et me Volumull. Crochiul N27 Armata Romana in Rasboiu! Mondial... G! Dabija. AN : pat un BE Turtucala ON pi 95 i : RER DAR d Tah N Situația inițială a trupelor C.P.T. la 18/vii ( La La ee Situatia trupelor bulgare ceatacă lurtucaia dela 20-23/vn — À Pont.3_ a a | Rt Prineip.Mircea N PORT Bt.în ad x CosuiulBulg. D g BLTESECN pp Br Reg Elisabeta er; lie À neterminată se sama pp Bt a0 SLCh, a 4 Regele Carl pă e zidaria LS Turtucaia ¢ entrance PS0 stéviiar 5 tâvile à S a API à rép . É AE ff CM 7 De ne — Bat Miiti Mircea Neng holiest, 06.120 © Wt casos SEs ub à & Sub centru WE TRS À 3 P.8.0. me wee Gas. /V60 ÎS Seremet Canton Bag ou > > d ets a Comp. Bat. MIlit, DE = DP Mi à if Tm E + ircea es t Regina Maria” ips Rohs Fara. & „190 Fm. Pau ® ill 7 8 Princip. Nicalae x ON 2 - 8. Are qi (9) | Z| er tra, D4 O” [si b 2 ( Noriviza fines i T. 120 MibViteazu 1753 PnCaro! FER 1V/36 || You, ES DB Az uv Sect ll Daidâr Comand, . a 4 ee’ 105, coetn® iggy be = E.MN:7 / © ; ge Ea ; vy, . 1 inhy a i SE Ce rs n Antimovo Sarighiol Lt ; SC ie feel ys. “sfera BA Db. 120 & Staros de 2! noa tea 5 83 ue rer a Tye resmil P.M: Ri Or AY er i A ga j P.M a NY, 4, ed Was RE Şi, ii 27/Vill SL i Sle pres Opanenh, je ) € € "7 | = G.M.N:6 * 9 dă $ aS i 2 1e À e. % \ a pal Fe Bp © Anis R191 RU Bothy # Sy Ci id pone ut , / i 3/2 4 I, 11/48 i \ dp e Sl a i / yp sdb Pas ut G.M.Nr 2 sx i III : Vis chioi . Fo i A . . By À * il) sant Sasi ie: Me = \ LG, OPM. / @ FSO ae Bry 4 cunts . a! Minas ke e (] \ / Mesimahle N , i) . CL zu, co ] Ciaus Mahle Senovo | } pane ane \ ; | E ca a i / D sit, \ Brg1/D.l / iting FM D enislerm <0 r 21/V / 7m A ci ne d ‘ io ij Wag —~\—. Endge Kioi eeu np P.M. ie @ 1%positie 20/vill Scara 1: 80.000 : ce PE LE ARR a | Armata Română în Räsbuiul Mondial... G! Da bija. = Volumul Crochiul N28 | LEE st NC A Ca RE E di | F sae i . k 4 a Turtucala ae! avai BE, N Pont.3 at. a) Pont. i E E. RDI — —: oe 7 dle + Turtucaia : 65 as. LAS ae eee LAS AA ae Gy CT Cali mat DS ET ne aN See al wer, i A Sie LC as 9: /Poatimoc cai a rte pi Seremet C1/1# 64 PP fog pe ny 7 % +. a sd ee Se umane a d e RR Xe N BS A A 5 DB 3 57 CE * z th. G) Men sn. Sa d sa _— sut E Se cil Daida VR OS 55 pus’ 3 ce NE LE 3 id ll 2 ¢ À > a AT „SĂ Antimovo Sarighioi pi ff} i if aroselo” Bi Sie . Kai C hb Turc Smil a Ee Be ANS rf pi 4 je I) ee $ LE copy aps PU SE Lu ke ) LS și x ss ren AP ei HM, TX Tee % hi 0 / 7) esimahle B IV | | cind wl | i | UD Denisler \ : | | | \ À (ere Kioi Ul) Belita Scara 1: 80.000 Volumul I.. Crochiul N29. | | _ Armata Română în Râsvoiu/ Mondial. 6! Da bia. ogee la \Chioslugea—> Ch ee ee Mera Te pi. | Ç Din + b.1/26 O Le] 9 2plcié RO 3% 75 . Ol Remiza2 N Situația trupelor române în noaptea de 23/24/vii. Scara 1:40.000 7 10, 4 | i Vol umul I - Crochiul N°10 | ; | Armata Romana in Ras6oiul/ Mondial... GI. Dabija (Cernavoda D.115.-#/rx D. 30/4 Flota Română oCochirleni iy St.Mircea Voda 0.3.0. C4. ‘ “ing F % i D.12 . pren -Mare # fix d ivrings À . D. 5.- 28/vm i A B 30 Retr carschin CONSTANT N — past r. BET. A a9 i x w D.5 x D3c AWyrfatiar . Ly - VION B/IX y 164 8). . Soe oBeilie À : Sini be Nhe Barre Cuius afix ax 7 uA (a a Demirced.q à sauge éCésla 31/vi a SUD AN 3/ru à. 1Br./0. sarb. ) 3 Bidigiul Mi SILISTRA Ostrov ix on CAS 3 J Jul "DS. "Osman Facd © Agigea OAlmalau Adamelis? Caciamac 4 () Br5.C. "N | o De oCobadin Ebechioi 2/lX inn pă Fees $ 123 / (Aetirghik B. Ups | [A Diugiuc E os as 2. UN, Musurat y 4 elon te, + Py, o o Kara Orman 30 și Brit Calai; ‘anf d ND. QU ER HE EE EU 9! Garvan À = Cobra oUzunlar oe ca > à i Res ones BEI Dg É raison 4 oi. a vu { i Agenler Os SC Le cone Tu la tees ave Pi nud Dobromirul- paie i=) vor, A à dilchioi 7 Vă P Se eXcarlichiol_ e 2 Mi oMalka Kainarge sol / LA i x Carabaca SRO R.35 e = 4 MR Seana ean Alifak o ‘ gea i A a A3 p-din Dea] mi OBesaul _ = ni lx a y Koclula DC Y Wie ae > adh Merdeveali peng (Por bx | a ae ociular k À : oMerdeveali 107 | IX an Ap 29) WS | is Va A | du sari + PE free Chine Lenghe:- (27 Finegee atit hee. Etat ea jte Kise Aidin 1 i 25 2 09 À Bairamaede : — 96 imine D atar Wie, Se C7 oSaragea ARI, fi os Harsali d i gi te atranchioi CTE TAH Pi A Ti Le, i a 36.1. > Gi thx Fă Sak V ae ca / cath ABăiburiar Aptaa dote on LA E 6 heringic i IST Ji Te e Br 861. yy CN 6 L ™. TCFschioi SAscilar om eae. a e ( cei 25, Ds es „730 D.% lp. Ly N | Rah NINE N feniage Ha dar Slot D / 8a/vin “OW asi Késeler Su ET ri 41x ba dala CBaraklar*’ |. Azaplar (d ce ne ; rey D a Caraomer 28/vni : : POD rmutti Br 5. 03323 > ; : 30fvm i jr > SRE Musubeï 27/V d săi N | Mangalta . . . Sy j i Si Ni ast EU oD.CT Canliciggr ePaulehiai iii că Ko Lu onrbali fe Hasarlak i £ Heu : Durbäli , : fips d // 4 Ss rébunar F 30/vnt A 2 Measeich Ma | 23/vm : i - 31]vm an Kuius / ‘ i Kasapli R. SAR ret] gun ! o R.8 * ves Pcelarovo Aer ; i LS Ciobanfujkou cl oP egozina i a CernoËkq i” / 5 SS Pisarevo D.C. 1/x “Sy Scara 1: 400.000 Volumul I. Crochiul ME. - Armata Română în Răsboiul Mondial. 6: Dabija. | CAD Cernavoda Operațiunile din Dobrogea / dela 6~16/1x - —.. Gf) Rasova i UD e a. Medjidia LS A a lvrinez aie 15 oyrinez | y ê vo a ¥ six © O 9 3 1 Vlahchioi t 2 ©, A 158 LC 2 ee 2 ë Sapanta Baza Lf » a Aliman 2 g a Satul Ghiol Bascu GTR | % | PE à Murfatlar CONSTANȚA a DArabagi © oe TT \ V4 le) 149 Idris- ec “Y o glalasman 4 rr J 9181 ; 145 - @Jusupnar a G Pau ; A dQ. CE a @Spapunar GL ons ‘ Buiuc- a AP se d ee aie oe ee ( D.Sarb7 5 uipiui Urluia yan S <a >< Pohiuciuc 6/ix à Caraamat i © Scocargea 1Br/D.5 ta dl vk 10 E SP 9 NA 4 Mogens : Div. 3 Cav. / 6/ix D. Sârb a) [Cobadin Ss a es / d > as7 | 4 a Aéduish Prekirghiol . CD dhiol-Punar 7 à Sani Sw &, Musurat ny, Enge-Mahale Det. Major x Arab Ba =f €D G > 6 Chiriacescu ave” } MERE / dUzunler 6/x | Q . ne Tigban | Ne . os Chioseler oa 5 LRO & odd a di Ae aim Carabaca le, DZ? Tuzla © | Os th ARE să ~~ Carlichioi Le e || ri 114 / 97% o ap ți a abmal / | Z PVR à > BAZEIa Ciatmalar Ÿ, : 4138 D ofular®. | | Merdivenli Punar | Sia | - CazilMurat 70 A Cavaclan Catal N A \2 | 134 | | | 53 | @- Mare Tatlageac- D[6hiuveni | p < ustai ci si 0. CN la 6/1x | \ zaplar 102 20 x 9.15 Ife ry | Caraomer fy Sc. 1:200.000 L 1 4 \ 4 Cd} Mangalia p-— Volumul I Crochiul 12. tn Le înele €] Smardiog A Zimnicea — Up <= DU Armata Română în Răsboiul Mondial. 6!:Dabija. Dunes / //FRusciuo YE Or Reg, Mil. ip OO 1Reg. Mars 1 Reg. Art. II urtucaia 4 VE o 3 1/48 1 K.460 D2 (PA pStarosela 26/4 rt LEE R Cheam e poale a Mil. Me ORiahovo op CE a : R ie Pin ihm ) Slivopulelară ts + fl FD are SR.33.1 anle ~ pay “Zs bei “Bberisovo © Gagalia oTetovo COD Situaţia Arm. ill? Rom. la 17/1x. (O pie, ARR Seara Directiunile de debarcare 1 a Volumul I. Crachiul 73 Armata Romana în Rasboiul Mondial. G! Dabija gt py Eos ni CD Mihai Bravu he iahovo a Ris Situatia la 19/1x seara ln is Capul de pod ia 20/1X Sc.1:200.000